[3] Bucureştl, 12 Iunie 1874. Iubite Domnule Maiorescu, Venind la Bucureşti pentru pu· ţine zile, mi-a părut foarte rău de-a nu vă găsi pentru ca să vă felicit de postul important la care aţi fost chlemat 9). Instrucţia pu· blică fiind specialitatea D-Voastre, veţi şti a o Îndrepta pe calea el adevărată, şi a Înfrîna avîntul balamutic ce a luat limba remînă sub impulsul pedanţilor sterilf din epoha noastră. Totodată vă veţi interesa şi de bIetul teatru romÎnesc, care a devenit un trc­ teau de foire, sub direcţia unor exploatatorî şarlatani. Pînă a nu lua însă o măsură radicală În privirea lui, fie-mî permis a interveni pe lîngă D-Voastre în favorul lui Millo. Am reuşit a face ca Co­ mitetul teatral să-I acordeze două zile pe lună În tot cursul sta­ giunei viitoare zile, de care Millo va dispune cum va voi, supunîndu-se reglementuluî, şi nefiind atîrnat de nime. - EI va avea trupa lui deosebită, se va bucura de o independenţă absolută cVls-il� de celelalte direcţii romîne şi străine şi va fi scutit de tacsa de 300 francî, la care erau obligaţi directorii in aniI trecuţi. - Aceste condiţii fiind admise de întreg Comitetul teatral, rămîne acum ca să binevoit! D-Voastre a le aproba, şi a menţine dreptul lui Millo înaintea unor încercărf de intrigă, care poate vor sbura prin pre­ jurul Ministrului ... după anticul obiceiu. Orice vetl decide în favoarea luI Millo, va fi un act de dreptate, şi cît pentru mine, voi fi mulţumit de-a videa că ştiţi nu numaI a recunoaşte merite, dar şi a le recompensa. Primiţî, vă rog, asigurarea simţirilor mele de înaltă conside­ rare şi sinceră amicie. V. Alecsandri. J) Autograf inedit. Manuscrisele AcademieY Romine. 2) Numit Ministru al Instrucţiunef Publice la 7 ApriIe 1874. [4] -4- IP) Mirce şti, 27 Iunie 18i4. Iubite Domnule Maiorescu, Vă mulţumesc înainte de toate .pentru înlesnirea ce aţf făcut lUI MilIo, acordîndu-I două zile pe lună pentru representaţii, în teatrul cel mare. Dorinţa luI este ast­ fel satisfăcută, fără nici un prejudiciu pentru direcţia care se va bucura de subvenţia teatrală, şi publicul va rămînea mulţumit de concurenţa ce'şî vor face ambii directori pentru a se întrece în alegerea repertoriu lUI şi în ecsecutarea lui. Pentru anul acesta nu este alta de făcut, dar pentru viitor eu cred că ar fi prea necesar de a se lua alte disposiţiI, privt­ toare la progresul arteî dramatice' ro mîne : �oI ave��9!reI:W de t�i. car�����upă numai ��.E!.oat",!�apubJjculul :.av.em di!:���V . .'?�.�� ... �!�.9:._şL�.� __ zic. il.r.tJşUşL��rţ D-ll. CIcli cea m&...slab! idee de artă; avem conservatoriu de declamare fără profesori ca- __ > ...• " •• _,_�._." .. '�"'_"".,_' ,_, ••••• � • '." ,,_' ....... ' -,' •• ·r_· _ _ ........ _.y. __ . __ pabili de-a crea elevl ... într'un cuvînt avem de toate, împodobite • o', _'" �. -'._,.-' _...... _ •.•• , _. �.,_.... � _" 0" - _', cu titlurI.�ar.I, . .cu. eţich_eţ�.s.()ngr.�_clClr..}!,lJond nu avelll ... nimic care să fie la înălţimea numelut pompos cepoartă ... Cum să fa­ cem dar, ca. să avem un conservatoriu cu profesorl, un teatru cu artişti? Eată opinia mea: 1. De la anul viitor, subvenţia teatrală, în loc de-a fi dată exploatorilor de scenă romînă, va fi consacrată la educarea artis­ tică a patru tinerI, aleşi dintre eleviI Conservatoriilor, sau dintre elevii altor scolî, Aceşti opt f'enics«, luaţI atît din Moldova, cît şi din Valahia, vor fi trimişî la Paris şi încredinţaţi unuf artist de renume, precum Got de la theatre frattfa;'S . (care este în strînse rela.ţiI amicale cu fratele meu). EI vor primi acolo lecţii de arta dramatică; vor asista la representaţiI din diverse teatrurî, vor juca însuşî pe scene înadins destinate pentru elevi, şi după un timp de treî, patru sau cinci ani, vor reveni În teară ca să for­ meze sîmburele unef bune trupe romîne. Totodată, judecîndu-se şi apreciindu-se talentele lor, vor fi numiţi profesori şi profesoare de declamare la Conservatorii. Astfel, şi numai astfel, vom putea dobîndi o trupă serioasă care să fie pătrunsă de importanţa cariereI artistice şi să înobileze scena remînă. Trupa fiind bună şi bine condusă, piesele bune nu vor lipsi, căci autoriî compunjî Alecs.) opere potrivite cu Interpreti! 1) Autograf inedit. [5] -5'- scrierilor dramatice: On ecrit le Tartuffe pour le t!teatre tranşais et Tabarin pour le t!tMtre de la foire, zicea St. Marc de Girardin. Aşa dar pe timp de cinci ani, liber fiecare de a esploata teatrul, însă /dr?t subvmţie, subvenţia avînd o altă destinare decît aceea de a încuragia paiaţeriile actuale; - Conservatoriul de de­ c1amare, va fi închis, fiind că lipsit de profesori, nu poate pro­ duce nimic folositor; cît pentru cel de muzică, trebue menţinut. Iată În puţine cuvinte, iubite Domnule Maiorescu, opinia mea asupra teatrului nostru. Vi-o esprim în grabă, fiind În ajunul ple­ cărei mele la Paris, dar îmi reservez plăcerea de-a vă desvolta gîndurile mele cînd ne vom Întîlni. Atunci voiu răspunde şi la celelalte propuneri ce'rnî faceţi. - Eu cred că D-V oastre sînteţi chemat a opera salutare reforme În instrucţia publică, În forma limbei şi în arta dramatică, şi dar, cît pentru mine, voi fi totdeauna gata a vă da mîna de ajutor... în marginile posibilităţeJ. - Al D-Voastre servitor devotat şi amic sincer. V. Alecsandri. III 1) Mirceştî, 3 Sept. 1874. Iubite Domnule Maiorescu, Nainte de toate viu să vă com­ plimentez pentru nimerita măsură ce aţi luat în privirea cărţilor didactice, înfiinţînd o comisie esaminatoare acestor cărţi. �el numai se va putea stabili un sistem regulat şi logic În stll.<:ii! .. ear COpii romînrvor scăpa de tantasmagonagfâmaftcTIor�-ort�giafiilor, et�, eşite - din -'cilerlr-prea inferoîiit an VII (1873), pp. 365, 405, 437. 2) Publ. de aceiaşi editorI În rev, Silmilnt!l()yul 1903 No. 3. [7] -7- ceti liturgia din fugă şi alergă la jupînul Moisi, uitînd să stingă Iuminările În biserică. Era vînt mare în acea zi; vîntul suflînd printr'un geam stricat, găsi de cuviinţă a filfii perdeaoa şi a o - apropia de para unei lumînări. Indată perdeaoa luă foc şi dete foc bisericei... Palalae!! Templul centenar arse într'o clipă din straşină pînă'n temelie, şi să înălţa la cer ca fumul uneI gigantice cădelniţe. Tot ce se găsia în el, icoane, vestminte, scule sacre, prapure, lampe şi cărţI, se prefăcură în cenuşe ; chiar clopotul se topi împreună cu argintul potirului ... dar nu se mai găsi nici bucăţică de metal printre ruine, căci peste noapte nişte pravos­ lavnici Ţigani, arheologf de soiul lui B., făcuseră des fouilles pe seama jupînului Moise. In urma acestui sinistru, satul Mirceşti rămase fără biserică şi fără preot, căci cea d'întîî dis păruse de pe pămînt ca să se retragă într'o lume mai pioasă şi cel de al doilea să retrăsese ... fără mustrare de cuget .. ' în codrif Vaslui ului pe lîngă Sioneşti? - D�tunci_.��r.ll1il! Bietul dascăl sufere de un Ohtoic ascuns, care Îi roade in1'tria. Sfintele Paşti se apropie şi el să nu CÎnte un Hristos a Înviat! Această idee îl usucă pe picioare. Ce este acum de făcut pentru ca să scăpăm pe acest noii ----- ---- ------���-�-- ---- [9] - I c. -9- apostol de moarte şi pe locuitori de cîrcimă?. Un simplu ordin al Ministrului de Culte către Episcopul de Roman sau chiar către Mitropolit, ar face fericirea unui popor, care simte nevoia de a - reveni -la obiceiurI mai creştineştl. Acel ordin ar autorisa pe capii religieI să pue gratis la disposiţia bisericeI din Mirceşti o colecţie întreagă de cărţi, alegînd din cele multe care stau în părăsire. Chiar În satul GherăeşU, spune dascălul Constandin, sînt două rînduri de cărţi, prin urmare după preceptele lui Hristos, s'ar putea face parte dreaptă. înzestrînd cu un rînd, templul, Partenonul primitiv care atrage admirarea tuturor trecătorilor pe la staţia Mirceşti. Eată, iubite Domnule Maiorescu, odisea Bisericei de aice. FiţI buni de recompensaţi - ostenelele meritorie a dascălulut Constandin şi a contribui prin darul de cărţi necesare, la scăparea sufletului al unui popor de oameni din 'ghiarele lui... Moisi... vreau să zic a lui Satan, -Numele D·Voastre va fi pomenit în toate zilele alăture cu ale ctitorilor şi negreşit veţi simţi o adîncă mulţumire, gîndind că aţi dat viaţă nouă isonului ce de mulţi anI şede inăduşit în peptul interesantului dascăl Constandin din Mirceşti. În încredere că veţi lua în considerare această cerere a Jo­ cuitorilor cu care trăesc În cea mai bună armonie şi că veţi pune la cale înzestrarea bisericeI lor cu cărţile de rugăciune înainte de Florii, vă rog să scuzaţi lungimea acestei scrisori şi să primiţi simţirile mele de sinceră amicie. v. Alecsandri. Mirceştî, IZ Ianuar 1876. Iubite Domnule Maiorescu, ÎmI Iau libertate 2) să intervin in favoarea unui vechiu profesor ... (nu de economie politică &) ..• care după opt anI de serviciu au fost victima unul primar ţîfnos. Numele lui este Costaki Mltict, catedra lui era o modestă catedruţă de scoală primară în satul Bucseşti -Comuna' Podurile - Plasa Tuzleului de sus - judeţul Bacău. Sărmanul! În fine ş'au găsit Ba. căul ! Şi astăzf este pus în disponibilitate din causă de negligenţă ... '). Eată istoricul acestei lamentabile tragedii cîmpeneştt. Acum 1) Mscris inedit. 2) Greşală gramatical 11 frecuentă În scrierile lUI Alecsandri. 3) Alusie la proiectul de reforme a Invăţămîntului public, prin care rescu desfiinţa catedra de economie politică, 4) Urmează descrierea pe larg a destituire! Îl1vllţătorului În chestie. d. Maio· [10] I I -10- se aşteaptă desnodărnintul final. Cine este chemat a-l decide? Ministrul. Deci mă adresez la Ministru, cu rugăminte ca să relnte­ greze pe pacient În funcţia de profesor şi chiar dacă acesta ar fi oare cum culpabil de ceva negligenţă, să fie ertat pentru astă oară, În considerarea slăbăciuneî naturei omeneşti şi mai cu seamă ro: mîneştl. - Eu răspund pentru dînsul, că'n viitor el se va feri de asemine păcat ca dracul de tămîie şi ca Bucureşteanul de slujbă fără leafă ... Complimente respectuoase l)·nei Maiorescu. V. Alecsandri. VP) Mirceştl, 6 Februar 1876. Iubite Domnule Maiorescu, Starea sănătătef obllgîndu-rnă a asista de diparte la luptele ce ai susţinut şi susţii cu atîta demni­ tate şi energie contra neîmpăcatilor adversari ce s'au ridicat deodată spre a te combate cu armele personalităţei, viu să-tl adres�z şl felicitările şi expresia simpatii lor . m�It:,"::::--.f\Le�zut dÎ1LMluistţr (dacă;et;;"����d-t;:ie s�'-p�at�'-'��mi căd;re) îlls�. C!-I �'-!.ţ"pe p'icioare, cînd mulţi din adversarii d-tale, cercînd a te îmbrînci, al! căzut în brînci 2). Profesorllor-deputatr, care ali scos ţipete de larmă în faţa proiectului de Instrucţie publică ce l'af presentat Carneril, li s'ar putea aplica cu drept cuvînt frasa cunoscută 'din Moliere : Vous etes orfeure Mr Iosse ; Ear avocaţilor le va rămînea mult timp calificarea ce le-al aruncat în obraz: de exploatatorl ai poporului. Încă odată, iubite Domnule Maiorescu. priimeşte felicitările mele şi o călduroasă strîngere de mînă. Al D-tale amic. V. Alecsandri. Te rog să arătl complimentele mele respectuoase Dvneî Maiorescu. Mirccşti, 14/26 Maiii 18SI. Iubite Domnule Maiorescu, Ieri am prii mit depe şa de feli­ citare a Societăţei literare ce se adună' la D-Voastre în fie-care I} Autograf inedit. �) Demisionat la 26 Ianuarie 1876, în urma agitalieî profesorilor în contra proiectului de reformă a învăţămintuluî. (Vezi Maiorescu, Discursuri 1. p. 448 sq.) S) Autograf inedit. [11] - ! i j ,1, -11 săptămînă, şi am răspuns cîteva cuvinte de mulţemire prin tele­ graf. Nu mă simt înse destul de achitat către graţioasele dame care au subscris depeşa şi pentru ca să le arăt şi mai bine a mea recunoştinţă, vă rog să le daţi lectură baladei intitulată Pocionu] lui Peneş 1), pe care am dedicat-o M. Sale Regelui. . închis la Mirceşti. de apele Siretuluî şi. ale Moldovii, care au inlii1datvăil0i�-;i·c�"·;e��i7��;�;��;;--��;;-I���'�l!LPB..t�ţ să. merg la Bucureşti ca. să asist la serbarea incoronăre]. Fiind tot oditi-şi-��--;ă�it:-�;�� înd�ăznit a mă expune la drum, pe linia întreruptă a drumului de fer. Cum să mă mîngăi şi să mă vindec? Am luat cîteva hapurî de poezie şi astfel, întărlndu-mă, m'am dus de-am ascultat concertul privighitorilor ce cîntau ne­ bune În vîrful copacilor, pe cînd Siretul clocotea la picioarele lor. Acum sînt sănătos şi sper a veni în curînd la Bucureşti, pentru ca să vă dau o frăţiască strîngere' de mînă. Al D-Voastre culeg �i amic V. Alecsandri. Vă rog a presenta complimentele mele Doamnei şi Domni­ şoareî Maiorescu, precum şi Doamnei Kremnitz. [Urmează poesia Poclonul lui Peneş şi următorul P. S.:] Mi se anunţă chiar acum, o nouă inundaţie a lunceî, Siretul creşte earăş cu o repegiune de potop! Pagubile sînt marî, dar spectacolul e măreţ! Paris, 31 Ianuarie I SSG. Iubite Domnule Maiorescu, Recomandatul O-Voastre nu s'a presentat încă la mine, nicI nu-l cunosc almintere, decît prin ex­ pulsarea sa din ţeară. EI nu avea nevoe să vă supere cu cerere de intervenire pe lîngă mine pentru ca să vie şi să'mî spue pă­ surile sale, fiind-că priimesc pe toţI Romîniî fără deosebire de coloare politică. Fie reacţionar, progresist, liberal-naţional, naţional­ liberal, moderat, turmentat, chiar iredentist, în ochii mei în sînul Parisului, ei sînt }!.ll.W_ai ..wcl.e.DţL-.s.a.j)".tl;erv#ţ�ttft!14L�e seaml!]�;��în!lor. (tot ei lllai���ap!>,v�llzînclu�le păreţii�C?�­ grad aţi ce P?arţă nurnelepomposdemonument istoric. Alăturea cu acesta' e�a 'un locşor îngust pe care s'a construit În urmă Presbi. teriul actual, adică o hulubărie în trei caturi sau mai bine zicind un soiu de moară de vînt cu trei odăi aşezate una d'asupra alteia. Pe împrejurul bisericei se încovoaie un pasaj strîmt inchis, Întune­ cos, veşnic umed şi glodos, din cauză lipsei totale de soare. El serveşte la sărbătorile Paştilor pentru purtarea sfîntului aer, dar e aşa de Îngust, că persoanele însărcinate cu plimbarea aerului îşi lovesc şi îşi sgirie mînele de ziduri. In acel moment solemn, spectacolul ce presintă grupul credin­ cioşilor purtători de lumînări, şi care urmează pe preotul deser­ vant prin sinuosităţile pasagiuluî pomenit, are un caracter lugubru şi înfiiorător; el dă o adevărată imagină de o stranie şi misterioasă înmormîntare. Vecinii dela casele alăturate cred că asistă, de la ferestrele lor, la una din atele ceremonii fantastice de pe timpul persecutărel crestinilor, cînd ei erau obligaţi a se ascunde sub pă­ m Înt pentru ca să le celebreze în taină. Biserica, precum am spus, e situată în strada Jeande Beau- [17] -17 - . vais. Trebue să adaog că se găseşte tot odată între două cîrcIume a căror consumatori unesc glasurile lor răguşite şi obscene cu cîntările religioase ale preotului în timpul Ieturgiel, şi depun mur­ dăriile lor de-alungul . faţadei locaşului dumnezeesc. In zadar cu­ cernicul părinte Severin a adresat plîngeri comisarului de poliţie al cuartieruluî, i s'a răspuns că nu poate să mărginească libertăţile cetăţenilor, sub regimul Republicei'. - Va fi prin urmare neapărată trebuinţă de aşezarea unor ostreţe de fier pe dinaintea faţadei; pentru a o feri de abuzul acelor libertăţî, căci nu ar ajunge măsura adoptată în Italia, unde e scris cu litere mari pe zidurile biserici­ lor: Rispetate la chiesa! Ceva însă mal grav şi care nu se poate îndrepta. Biserica a fost cumpărată cu preţ mare, dar rămîne tot proprietatea oraşu­ lui şi nici de cum a noastră. Ea este pusă la o vecinică şerbire ce ne opreşte să o distrugem dacă am voi să clădim o alta con­ strucţie pe locul el, sau să-I dăm o alta destinaţie de cît aceea ce are acum. Mai mult! acea şerbire ne obligă a face toate reparările şi schimbările ce ar vroi să ne impue Direcţia monumentelor isto­ rice a Parisului. In timpul de cînd mă aflu aleea, am cheltuit peste 2000 fr., pentru ca să ne conformăm cerinţelor zisei direcţii şi este de prevăzut că acelaş caz se va prezenta în multe rinduri. - Fie I Să videm însă în ce consistă proprietatea noastră, care- nu-I a noastră şi pentru care sîntem dispuşi a face Încă mari cheltuelî, ca să nu fie În veci a noastră? După părerea mea, ea este o vastă hardughie prinsă din trei părţi între case particulare, - cu o faţadă degradată pe o stradă mică, - lipsită de aer, lipsită de soare, lipsită de ornamente archi­ tecturale, - cu pardoseala din lăuntru mai joasă de cît nivelul stradel, cu cind ferestre ogivale, dintre cari una astupată cu că­ rămizi, două inchise cu geamuri ordinare, iar două Împodobite cu vitrajuri colorate ... (ce au devenit cele-l'alte vitrajuri? Nu se ştie). Pe sub dînsa sînt beciurI boltite care au fost inundate În mai multe rînduri, comunicînd păreţilor o răceală foarte greu de com­ bătut. Ea este prin urmare umedă ca o fîntînă şi rece ca o ghe­ ţărie şi are nevoe de un sistem de calorifere fără de care nu poate corespunde la destinaţia ei. - Pentru sărbătorile Paştilor, actualul deservant, părintele Severin, face foc cu cîte o săptămînă de zile În­ ainte pentru ca să o Încălzească şi încă frigul e atît de simţitor că părintele, de şi om tare, este obligat a celebra slujba cu galoşi de pîslă groasă în picioare şi cu blană pe sub vestminte; iar cît pentru 72278 2 33.g.lft ��:..._----- _._-------"-��-_. - _.' [18] q f- I ! 1 -18 - 'evlavioşil ce vin să asiste la ceremonia Invierii, junghiurile, reuma­ !tismele$i guturaile îl ameninţă într'una şi se cred fericiţT,dacă scapă teferi. Eu m'am Îmbolnăvit de două ori pănă acum şi am decis a [nu] mă mai expune la noue încercări, care m'ar face mar­ tirul evlaviei mele. Eată dar ce posedăm pentru suma de peste 35.000 fr. chel­ tueli pănă acum: patru păreţi in alţI, reci, înegriţI, sub un aco pe' iarnînt care -lasă încă de dorit, cu o pardosală de lespezI, a căror "'nivel e mal pe jos decît al stradei, şi cu o faţadă degradată; o adevărată hardughie, precum am numit-o fără exagerare, goală de ornamente bisericeşti, lipsită de sculpturi artistice şi care cere încă mari sacrificiurf pentru ca să merite de a fi vizitată. - Voim să -facem acele sacrificiI? prea bine! .. Vorba Rornînulul : unde a mers suta meargă şi mia. - Recunosc necesitatea de-a nu mal lăsa biserica in halul de tristă părăsire în care zace de atîta amar de ani I Spre a realiza această dorinţă simţită de toţi, să facem dar o recapitulare de lucrările cele mai importante pe care bunul simţ' ajutat de experienţă, le declară absolut trebuincioase: 1. Curăţirea şi dregerea păretilor, pe din lăuntru şi pe din afară. 2. Repararea acoperemîntuluî şi facerea stranelor după cum se obişnueşte În bisericile ortodoxe. 3. Destuparea ferestreI zidite şi înlocuirea geamurilor albe prin vitrajuri colorate, pentru armonia monumentuluî, 4. Dregerea uşelor, spre a feri lăuntrul bisericei de curen­ turi de aer. 5. Punerea în bună stare a cafasuluf unde se ţine darul. 6. Aşezarea unui grilaj artistic, care-să despartă biserica de stradă. 7. Nivelarea pardosalef cu linia pavagiuluI stradeJ. 8. Acoperirea lespezilor cu un parchet. 9. Restaurarea faţadeI şi împodobirea ei cu sculpturI admise de Direcţia monumentelor istorice. ro. Construirea, în beciuri, a unui calorifer destoinic de a În­ călzi sala în toată întinderea ei. 1 r. Poate să fie nevoie a înlocui actuala catapiteasmă de peatră prin alta de lemn În stil oriental. 12. Asfaltarea pavagiuluI eate încunjiură biserica, etc. Aceste odată săvîrşite, treJi.Ue să ne gîndim Ia înzestrarea monumentulul cu policandre, sf.ce, Iampe, etc. pe modelul ce­ lor de la Metropolia din IaşI s�a-;o'de la Doamna BăI aşa, cu icoane [19] t '-'- 19 '- proporţionate înălţimeî biserîceî, - cu veşminte nouă, - cu un per­ sonal bisericesc, precum: preot, diacon, psalţi, clisiarh,-şi În fine 'un cor mal numeros şi mai bun decît acel ce CÎntă în paraclisul actual. Partea această a doua se va îndeplini cu timpul, dar acea dintÎiu a reparărilor nu mal sufere nici o întîrziere. Să ne Întrebăm dar acum prin care mijloace şi de cine să se efectueze lucrările de masonerie, de ferărie, de stolerie, de sculptură, etc. ? Vreau să zic sub a cuf punere la cale şi conducere? Se înţelege de la sine că nu oameni ne competenţi în materie de construiri şi de artă, precum părintele Severin, D-I Racoviţă şi eu pot fi chemaţi a îndeplini o asemenea sarcinăcl o comisie compusă din persoane cu ştîinţi speciale ad-hoc, sau un arhitect cunoscut, care urmînd după un plan admis de guvern, să trateze cu antreprenoriJ, care vor lucra sub privigherea sa. Sîntem noi oare în stare, noi membrii comisiei actuale, să luăm asupra-ne o aşa mare responsabilitate, cînd tiu posedăm cunoştinţele technice necesare?. Nu! Prin urmare con­ cursul nostru ar putea produce un resultat deplorabil cu toată buna-voinţa noastră de a face bine; în consecinţă ne-am expune ia tot soiul de acuzări şi de calomnii nemeritate, însă foarte pro­ babile, şi te-am expune chiar pe Dvta la interpelări desplăcute din partea unor deputaţi în viitor. Ne-am pune bunI teferi capul sub Evanghelie, după cum zice Romînul. Ce este dar de făcut? Eată opinia mea pe care am comunicat-o părintelui Severin 'Şi Dvluf Racoviţa: în loc de a ne adresa nof trei la un architect cunoscut, sau chiar recomandat de Ministerul lucrărilor publice de .aicea, şi care fără îndoială ne va cere mult pentru facerea unul plan şi pentru concursul său de privighetor al restaurărei, mal 'simplu îmi pare să apelăm la D·I Leconte de Nouy, un om pe c1t -competent pe atît onest, ca să ne vie în ajutor cu experienţe ce a dobîndit în materie de restaurărî. Domnia-sa va lua planurile şi -devizurlle ce se găsesc la Ministerul afacerilor străine, şi venind cu ele aicea, va examina biserica in detail. Vă va adresa în urmă un ;raport exact despre starea lucrurilor precum şi despre suma ne­ -cesară pentru repararea deplină a monumentului, şi obţinînd apro­ barea şi împuternicirea ministruluî de culte, va trata însuşi cu un .arhitect cunoscut de D'Iuî, şi cu antreprenoriî de masonerie, ferărfe, sculptură, etc. care s'ar şi apuca îndată de lucru. Apoi D-I Leconte de Nouy, după ce va pune totul la cale. se va întoarce în Ro­ lUlînia spre a continua restaurarea bisericei Trei Ierarchi din Iaşi , " ;k:; ...,j_ ..... _----..;;, .• "'-"'- ..... -- .. "". I [20] 'i· .' 20 şi va fi in stare a vă da toate lămuririle care acum îmI scapă mie din vedere. Părintele Severin, ca unul ce locueşte la Presbiter şi D·l Racoviţă cu bunavoinţa ce-au manifestat de a corespunde dorinţeI d-tale, vor fi rugaţi a priveghia cît 'mal de aproape şi cît prin pu­ tinţă felul şi mersul lucrului; iar cît pentru mine (care nu prea pot eşi din casă în urma unei răcelî ce am căpătat de cum m'am intors la Paris) voiu fi Însărcinat de D-I . Ministru (al) afacerilor străine a subscrie contractele architectului şi a diverşilor antre­ prenorl, în ,numele guvernului, după ce ele vor fi aprobate la Bu­ cureştî ; a primi sumele ce mi se vor trimete de acolo la legaţiune, - a le plăti mi se cuvine conform conditlunilor acelor contracte .. - a lua chitanţele de primire şi a le trimite în ţară. E de prisos să mal adaug, că lnteresîndu-mă la restaurarea bisericei noastre, volti merge din cînd în cînd la strada Jean de Beauvais, ca să arunc o privire asupra lucrărilor, şi-ţi voiă comu­ nica impresiile mele. Domnul Leconte de Nouy nu are multe ocupaţii în timpul ernil, şi cred ar primi să vie la Paris. mal cu seamă cînd arn îndemnat de M. S. Regele; şi D-IuI care posedă cunoştinţi spe­ ciale asupra stiluluî de architectură orientală, va putea mai bine decît orî-cine altul să dee oare-care consilii avantagioase pentru, împodobirea bisericei noastre. Voiajul săli la Paris în aceste con­ diţii este, după convingerea mea, mijlocul cel mai sigur de a videa în fine ajunsă la bun capăt deciderea ce ai luat în privirea res­ taurăreî unui monument, a cărui stare de degradare compromite astăzi demnitatea ţeril noastre. Aceste zise. îmi rămîne a adăogi, că 1 nu-mi pare posibil de-a acoperi toatecheltuelile restaurăreJ şi ale înzestrăreî bisericei din Paris cu suma de opt- zeci de mir franci de cari poţi dispune acum, şi sfîrşesc această lungă, prea lungă scrisoare, rugîndu-te să pri­ meşti asigurarea simtirilor mele de amicie devotată. V. Alecsandri. P. S. Un detail important pe care l'am uitat cînd am vorbit despre biserica cea mare. Ea se deschide numai odată pe an, l� sărbătorile Paştilor. Atunci, pentru o sumă de 60 şi mai bine de franci. un tapi ţer îmbracă pe jumătate. păreţiI cu stofă roşie. şi împrumută sfeşnice marî ce se aprind la uşa altarului. După trer [21] , r i I j 1 .� I 1" I I � I - 21- zile biserica reintră în starea sa de goliciune şi de părăsire pănă la anul viitor. Cele-l'alte zile însemnate, precum zi întîi, - zioa la IO Malu, etc. se serbează în paraclis, unde numai un mic număr de persoane pot găsi loc, Jar cea mai mare parte sînt obligate a sta în coridorul ce precede sacristia 1). 1) Alecsandri s'a mai interesat şi inainte de biserica romînească din Paris. Vezi articolul .Capela romlnească s din Ro",în;a literară 1855 p. 138. \:a= . [25] xrv-j. Mirceştf, Septembrie 1867. Domnule Redactor, Fie-care generaţie produce naturi felurite de oamenI, tipurI caracteristice de un mare interes pentru studiul social şi istoric a fie-cărel epoce. Acele figurI serioase sau comice, 'măreţe sau ordinare, nobile sau tîmpite, frumoase sau urîte, blînde sau fioroase, etc., poartă întipărirea secolului lor şi compun ta­ bloul original al societăţilor ce se succed şi se prefac cu timpul. Dacă vijeliile necurmate, la care au fost expuse ţările noastre, nu ar fi sta�lit desvoltarea literatureI şi a frumoaselor arte în sinul lor; dacă, pe lîngă Cronlcariî ce s'au ocupat cu descrierea faptelor istorice, am avea şi alţI autori carI să ne fi lăsat portre­ tele străbunilor, precum şi schiţe amănunte despre obiceiurile tre­ cutulul, noî astăzl ne-am putea face o idee esactă de societatea romînă cu fisionomia sa particulară, cu spiritul el, cu tendinţele sale, în epocele de mal înainte şi ast-fel am fi înlesniţi în lucră­ rile literare ce am întreprinde; însă asemine preţioase cunoştinţe ne lipsesc! Ce importanţă nemărginită ar avea pentru noi o scriere de pe timpul lui Ştefan cel mare, care ne-ar arăta ca într'un album foto­ grafic chipurile şi caracterele energice al (sic!) contimporanilo r acestui Domn măreţ ! Tot Romînul care se mîndreşte cu trecutul patriel sale, simte dorinţa de-a şti ce soln de oamenI aii fost aceî viteji, care ne-au lăsat aşa de glorioasă moştenire; cum era portul, graiul, chipul lor oţellt în focul răsboaelor, inima lor mărită prin adevărata iubire de moşie; cum era poporul care trăia în frăţie cu coasa, cu to­ porul, cu codrul şi cu calul său, pentru apărarea vetreJ părinteştî ; ce fisionomie aveau locuitorii oraşelor, breslaşll, funcţionarii, ne­ gustoriî de pe atuncI şi ce aspect aveau însuşi oraşele noastre, ·1) Către Redactorul C01lvor6irilor lit. Publ. 10 Conv. pe 1867, IS Oct. -:, -eg·· [26] - 26- astă-zi înghesuite de ovreî ; cum vieţuiau Domnii În curţile lor şi cum, era traiul patriarchal al boerllor, pănă nu se întroduce luxul străin în ţară... etc... etc... etc. Zadarnice întrebări! Tipurile cele mal interesante s'au stins în umbrele trecutului, fără a lăsa nici o umbră vederată şi numai un geniu profund ar putea să le Întrevadă prin vălul întunericului şi să le scoată eară la lumină. Insă unde este acel geniu? S'a observat cu multă justeţă că societatea rornină este una din cele mai setoase de schimbări, fie bune, fie rele. Reformele care se introduc în alte părţI ale lumei cu greutate şi cumpănire, găsesc .calea deschisă în ţara noastră şi năvălesc fără. .împlede­ care., Legile seînoesc pe .tot anul, datinile vechî sînt părăsite cu cnepăsare întristătoare, iară În Iocu-le prind rădăcină obiceîurlle străine ca ln pămîntul lor şi dau o fisionomie st�ăină, atît oraşelor' cît şi orăşenilor. Cine 'astăzi' recunoaşte societatea remînă de acu� două-zeci de ani? Cine' mai întîlneşte tipurile acele' originale de boerf cu frica lui Dumnezeu, de cucoane gospodine, ele slllgi cre­ dincioase şi îmbătrînite în casele stăpînilor, de lăutarI nelipsiţI la sărbători, de meseriaşi şi negustori romîni cu calfele lor, ce formau U n fel de tiers eta: prin oraşe? Unde şi unele se mal zăreşte cîte una din acele umbre .rătăcite în lumea nouă? In presenţa unei asemene prefacerî ce se realizează atît de, grabnic, am socotit că nu ar fi poateo lucrare greşită ele-a CQm­ pune pentru curiosltatea urmaşilor noştri, o galerie de tlpurî con-, timporane, eară spre a da acestor figuri o ecspresie mai. vederată am adoptat pentru ele forma dramatică şi le-am presintatpubliculul, amator de teatru, sub denumirea de Cînticele comice •. Eată par- tea 1 a acelei galeriî ; .. ' , .. ' .' , Şoldan Viteasul1), Mama Anghe/ufa doftoroaea, Herşcz: b,!c� cegiu], Piciu ctrctumaru], Şatrarul Napoilit - ultra:retrograduJ. C leveticl, - ultra-demagogul, Paraponisitu/ - .funcţionar, vechiu� Gură Căscată--:- om politic, Cocoa,n(l Chiriţa in ,faris, lJarbu lău�j tarui, Ion ,făpuferiul, Surugiul, Kera NăMasia,Stan CovrigariuJ. Aceastăg�lerie, . din Care oparte ş'aii'pubÎicat, opun la. disposiţia foaei ce redigeaţi sub titlul de �ConvorbirJ literare> şi, .il Însărcinez pe Stan O;>vris;ariul să o presinte amatorilor,' ca u�lJl; 1) cŞoldan Viteazul,» cMama Augheluşa doltoroaeao şi Herşcu boccegiul,. aii f()st publicate in cPot-pouri literar. de V. Alecsandri şi M. Millo, Iaşi, 1854. [27] r r l I "' '.' ' . .-; X%. - 27- ce chiar prin meseria lui este deprins ase înfăţişa cu colaci, după. datina strămoşească. Primiţi, Domnul meu, amiciele mele. V. Alecsandri. xv. Mirceşt", aSept, 1867 . . Iubite Domnule Negruzzi:'), Am 'Primit scrisoarea d voastre împreună cu numeriledin Convorbirzle literare ce au. apărut păn'acum şi pe care aţi avut amabilitate a mi le trimite. Leam cetit cu luare aminte şi multă plăcere ... lucru ce mi se întîmplă. cam rar cu scrierile romineştî de astă-zl ; şi acum viii a vă rnul­ ţumi pentru adevărata bucurie ce mi-aţl ocasionat în iubita mea singurătate. Publicarea întreprinsă de DvVoastră o apreciez cu atît mai mult că ea tinde a combate -gustul pocit al noilor incercătorî pe cîmpul Iiteraturef, Puţinele numere care au eşit pănă acum la lumină, cuprind articole bune şi bine scrise (mai cu seamă Flora Romîllă 2) a venerabilului meu amic C. Negruzzi) şi poezlr plăcute ce denotează adevărate talente. Nu vă vorbesc de proverbul D'Voastre ; Impăcarea, 3) pentru ca să nu gîndiţi că m'am crezut obligat a vă face complimente. Insă nu mi vofu opri de-a vă zice: curaj! Ince­ putul este bun. Urmaţi dar înainte cu încredinţare că faceţi un mare serviciu Iiteraturel noastre. Eu sînt atît de . încîntat, văzînd calea .ce aţi apucat, că vă. promit să vă intovărăşesc pe cît îmi va permite slăbirea pasarilor � şi ca o probă de buna-voinţă, vă alătur o mică poesie romină ... nu rumi.nă. (Aş dori mult să ştiu pentru.ce id-l Maiorescu vroleşte să facă din poporul romîn un popor colorat, rumîn. Imi place a crede că d-Iuî nu are de scop a trata de Peau x rouges pe compa­ trioţii d-sale.) In curînd, adică îndată ce volu găsi timp ca să prescriti manu- . �, scriptul meu de Comecha Ciocoiior, 4) volti trimite actul 1 care va 1) Scrisorile următoare către Iacob Negruzzi s'au publicat în .Convorbirllite­ rare», lnceplnd cu numărul din 1 Martie 1895. Autografele se găsesc la Acad. Ro­ mină. Mss.808,., ")cConv. Lit .• an. 1, pp. 92, 206. 3) cConv. Lit.» 1867. PP' 45-53. 4) E vorba de comedia e Boerf şi Ciocoi,» publ, În cConv. Lit.> an VII (1873) pp. 36Si 405, 437· [30] -30- Scrie-mi două rînduri cu cel întîi curier şi voIu trimite începutul uvragiuluI: Sănătate şi veselie. Al D-tale amic: V.Alecsanpri. Multe amicii familiei vechiului meu contimporan, care astă-zi Îşi ascunde lenea după talentul copiilor săi. Destinasem pentru Convorbiri Literare voiajul meu la Maroc, însă vă mărturisesc că l-am trimis ./toaie! Societăţe! din Bucovina, după cererea amicului meu A. Hurmuzaki 1). XVIII. Mirceşrl, 14 Februarie 1868 Iubite Domnule Negruzzi, V'am scris, acum zece zile, pentru -ca să vă anunţ, că aşi dori să public în Convorbiri literare o scriere Întitulată Suvenire de 1859, în care intră călătoria mea în Italia pe timpul răsboiuluJ. Nu am primit nici un răspuns pănă acum, de-aceea nu v'am trimis manuscriptul meu. En attendant, vă comunic un articol asupra unei colecţii de poezii care datează de pe la începutul secolului nostru 2). Dacă vă cuvine, publicaţi-l În unul din numerile viitoare şi în curînd voi ţi­ nea la dispunerea D·voastre Suoeuirile din I859' AniiciI părintelui D-voastre. Amicul D-voastre: V. Alexandri. XIX. , Mirceştî, 28 Februarie 1868. Iubite Domnule Negruzzi, Vă mulţumesc pentru volumul 1, al Convorbirilor literare şi �entru poeziile DluI Cavaler Stamati 3), ce aţI avut bunătate de a-mI trimite, şi îmI place a profita de această ocasie spre a vă felicita şi ca redactor şi ca poet. Intre­ prinderea D-voastre au avut meritul de a oferi un cîmp de des­ voltare talentelor nouef generaţiI şi acum aveţl mulţumirea de a presenta publicului un buchet de producerI intelectuale cari promit un frumos viitor literaturei noastre. 1) Vez! nota I din p. 28. Î) Articolul intitulat, cTabla mişeliilor», a fost publicat in e Conv.s an Il, ".pp. 6-12. 8) cMusa rominească s , Compun eri originale şi Imitaţiî din autorii Europei de -Cavalerul Const. Starnati s , laşi 1868. [31] r I -31- D-I Maiorescu cu studiile sale serioase şi interesante; D-nii Pogor, Corne, Scheletti, Pruncu, Şerbănescu, etc. cu plăcutele lor -cercări' poetice; d-l Leon Negruzzi cu talentul său de romantier, -d-l Ianov cu spiritualele sale cînticele şi D-voastre cu ingenioa- sele proverburl teatrale şi cu gingaşele versuri .ce aţI publicat în foaia Convorbirilor .. _ forrnatt o pleiadă nouă cărei nu-I lipseşte nici inspirarea, nici armonia, nici ştiinţa, nicî avantajul de a videa în rîndul D-voastre o tînără musă, D-ra Matilda Cugler, care -eîntă cu multă fragezime. Eu, pustnicul din Mirceşti, mă simt fericit de-a vă privi căl­ -cînd cu pasurl atît de repezî pe calea înflorită şi roditoare ce a-ţi .apucat. SînteţI în dulcea lună Maii12) (o poesie pe care o cetesc ades); lăsaţi dar inimilor voie să-şî iea sborul spre ţermurile lumel ideale şi feriţi-le de crivăţul vîrtejitor al patimilor politice. Cît pentru poesiile D-lui Stamati, deşi un critic posomorît .ar putea găsi în ele oare-cari neglljărî de rime, mărturisesc că eu le-am cetit cu mult interes. E lucru rar de a auzi glasuri romîne resunînd dincolo de Prut şi esprimînd simţiri patriotice; meritul bătrînului bard basarabean este mare că a avut curagiul a cînta 'în umbra fioroasă a pajurei ruseşti şi noi care ne-am bucurat de lumină şi de libertate trebue şă ţinem seamă de singurătatea săr­ znanuluf cîntăreţ. Lesne-I de-a se descuragia şi de a muţi cînd se vede cine-va -departe de al săi, condemnat a trăi între străini apăsătorî ; prin urmare eă admir pe d-l Stam ati că şi-a păstrat sufletul ne-atins , poezia D-lui 1. Negruzzi. V. e Conv, Lit.s 1, p 193 -----�-.�. '---------------- -- [32] -32- A murit Minvana Deci cînd -pe văr, ape, negura cădea Şi ca prin fum toamna Luna făr de raze roşie plutea Atunci gemănate Două umbre vin Saltă 'ntrulocate •.• Stejarul se mişcă, afară sună lin. Nu mai puţin Îmi pare frumoasă această strofă din Sentinela taberii dela Copu: In a sa vlnoasă mînă greii buzdugan resucia A lui coapsă era 'ncinsă cu pala urieşească Ear pe cap el purta coiful peste care strălucia DOI lEiI ţiiud cap de zimbru sub o coroană domnească. Asemine alergarea calului din Ciubăr Vodă este descrisă cu peană măiastră : Ear în v1rtejul de colb Ale lui picioare iuţi Se văd numai fluturind Ca patru alhe aripf Şi toate In urma sa Se tupilă prea încet Ca o dungă înegrind Departe în orizon etc. Pe lîngă aceste şi altele mai adaug frumosul articol în prosă, Suceava şi Alexandru cel BUIZ şi zic că bardul basarabean a bine­ meritat de la patrie - dar mă opresc, 'căci nu-rnf rămîne loc decît să te îmbrăţişez. V. Alexandri. xx. Mirceştî, 20 Martie 1868. Iubite Domnule Negruzzi, Am primit chiar acum scrisoarea D-Voastre din 15/27 a lunef şi vă mulţumesc Înainte de toate pen­ tru asigurarea ce-mi daţi că părintele D- Voastre merge spre bine, Dacă drumurile nu ar finepracticabile precum sînt, m'aş repezi îna­ dins la Iaşi ca să "văd pe vechiul meu amic şi să-I spun din gură ceea ce simt în inimă. In neputinţa În care mă aflu Însă de-a mă urni din Mlrceştî, vă rog să-i arătaţi din parte-rnf frăţeştile mele J t I I ';"-1-"-"-_. lUlilwiiiLd ........:.:.:��=�===-"'"------ --��---�' -- '-------- �� -----;---.�--'-- [33] -33 - amicii şi să-i spuneţi că am însărcinat pe o bătrînă vrăjitoare ca să-I facă de leac prin discintice. Sper că la venirea mea în Iaşi il voi găsi sănătos. Am cetit. cu multă. plăcere poesioarele lirice cuprinse în scri­ soarea D-Voastre şi nu pot să vă zic mai bine, decît să urmaţi înainte pe calea poetică în care aţi intrat; să cultivaţi balada ca una ce se ţine de familia poemelor şi ... să îngri.ftfi de rimă, ca să fie naturală şi bogată. Imi permit acest consiliu în calitatea mea de om cu părul alb. Veştile ce-mi daţi despre viitorul «Convorbirilor literare» m'au bucurat, FiţI perseverent, şi dacă în adevăr concursul meu vă este necesar, viol promit din toată inima. DI Maiorescu va face un mare serviciu limbei şi literat urei -, (rioastre, combătînd tendinţa transilvană de a le poei sub cuvînt . �e-� .. ,,��ati!lisa. orbeşte, �au mai bine zicînd, de-a le braşove�LD.lui care este Înzestrat cu un spirit analitic şi ajutat de cunoştinţe va::­ riate, ar nimeri foarte mult, dacă ar cerceta asemine lucrările lite­ rare din Bucureşti, care mi se par cam hop de-o parte, după cum zice Romînul. V'am trimis prin poştă un nemol de poesii, - le-aţi primit? Al D-Voastră amic: V. Alecsandri. P. S. Intr 'un cuvînt ţinut de D-I Hăjdău în camera deputa­ ţilor asupra teatrului, oratorul a pretins că în Comedia mea Conâna,l) aş fi poetisat aaulterul- adevărat să fie? Care-I opinia D-Voastre? Bătrîna princesă povesteşte Doctorului' că a făcut o plimbare noap­ tea pe mare cu un necunoscut şi către urmă nu l'au mai văzut. Putea oare să comită ea un adulter într'o barcă îngustă şi legă­ nată pe valurile rnăreî? Nu s'ar fi expus a răsturna barca în de­ lirul voluptăţel P etc. Cu toate aceste D·I Hăjdău găseşte în acea situaţie periculoasă un pericol pentru morala publică ... inde irae / XXI Mirceşti , 10 Aprilie 1868. Iubite Domnule Negruzzi, ViU să vă mulţumesc pentru grab­ nica ospetie ce au primit Pasteiurile în Convorbirile Literare.' Această graţiositate este de natură a mă îndemna ca să vă co- - munic o nouă serie de aceleaşi poesii, însă nu oi cădea în acest 1) Publ, în «Revista contimporanăs a. II. (1874) t. 1. pp. 165-182. Discursul lUI Hajdeă În Monilorul Oficial, 1868 p.' 127-72. [34] 34- păcat, pănă ce nu m OI Încredinţa de impresia ce au produs erna­ ticele 1) mele din numărul III. Mă tem să nu fi insuflat fiori, ace­ lor care le-au cetit, de şi li s'au acordat locul de onor in foaea Dwoastră. Ori cum să fie, ca părinte îmi este permisă îngrijirea pentru copiii 'meî, prin urmare vă semnalez două greşeli de tipar În poesia Primă-vara: Versul care Începe strofa a doua trebue îndreptat ast-fel: «EI vine, se Înalţă, În cercuri line sboară t» Versul al doilea din strofa a treia zice: «Pe crengile pădurei un raie de păsărele», Eu scrisesem roii2 În loc de raiu, însă dacă vi se pare că raiul presintă o imagină mal expresivă nu-l strămutaţi din locul sau. Cetlt-aţî În Foaia societăţef din Bucovina începutul voiaj ului meu la Maroc 2)? Acolo greşelile de tipar foesc ca un furnicar, dar nu numai atîta, chiar limba, chiar stilul articolului este schimonosit. Redactorul Foaeî a găsit de cuviinţă a mă face cu de-a sila adeptul ţiunzior şi a ciunilor, atribuindu-rnî cuvintele impresiune, confusiune, trariaciune, onoare în loc de onor, etc. Această bună-voinţă din partea redacţiunet bucovinene m'au făcut a lua decisiunea de a mă feri În viitor de inserţiunea e/ucubri1ciunilor mele în columnele Foaef Societăţei. - Pentru mine, o foaie menită a răspîndi gustul Iiteratureî şi care comite cacofonil În soiul Fundi1ciunef Pumnu­ liane este o foaie condemnată, Ardelenii nu produc nimic frumos şi poetic pentru-că spiritul lor s'a inci unit şi nu poate lua sborul mal pre sus de cît aberăciunele gramaticale. Mă tem că şi Bucovinenii vor cădea în aceeaş meteahn l Tot Moldova, sărmana, păstrează simţul bun şi gustul estetic în privirea Ilteratureî. De aceea am o adevărată plăcere să scriu pentru Convorbirile noastre, şi să strîng mîna frăţeşte Redactorului. Al tău amic: V. Alecsandri. Amicii vechiului meu confrate, căci sper că . acum este ridicat de pe boală. XXII Mirceştî 18 Aprilie 1868. Iubite confrate, Oraşele se ocup de politică, ear noI ţăranii am început munca de primăvară. Plugarii brăzduesc, sămănătorii arunc sămînţa în pămînt şi natura intlnereşte, văzînd-o cu ochii. 1) Pastelurile acestea (-COIlV •• II, pp. 33-36) sînt intitulate e Sfirşitul de toamnă, Eama, Viscolul, La gura sobei, Sania, Sfîrşitul iernel, Primă-vara». ,) Publicat sub titlul: -Jurnalul meu de călători,., V .• Foaia soţ, din Du­ &ovina. 1868, p. 86, 109. [35] - 35- In consecinţă (sic?) îţI trimet o nouă baniţă de versurI, adică urmarea PastdurilorI) ca poesii de circonstance, După aceasta pro­ mit să te las În pace pănă cînd volti afla opinia adevăraţilor -cunoscătort . asupra galeriei mele. Cum merge părintele D-tale? Bine-voeşte, te rog, a mă Înştiinţa :îndată; veî Îndatora mult pe al D-tale amic: V. Alecsandri. XXIII Mirceştî, 24 A prilie 1868. Iubite Domnule Negruzzi, Scrisoarea D-tale din 14 a lunei m ali mîhnit mult prin vestea ce-mi daî de boala părintelui d-tale. Vechiul meu amic a trecut prin grele încercări, însă curajul ce a .arătat În tot cursul boalei, denotă o putere morală care va inrîurî .asupra organizărei sale şl-I va face a trece criza cea periculoasă. Eu îi doresc din suflet să poată merge la băi, pentru ca să ur rneze o cură radicală şi favorabilă sănătătef sale şi am buna sperare că Dumnezeu ne va păstra, D-tale un scump părinte şi mie un .arnic preţios. In curînd voi veni însu-mi la Iaşi ca să-I văd şi să-I mal Îmbărbătez dacă va fi trebuinţă. Mă întrebi cum îmî pare Începutul anului II al Convorbirilor? El promite o frumoasă roadă literară şi cred că importanţa acestei publicări va merge tot crescînd, însă evitează pe cît veî putea de-a te face editorul unor articole con fuse ca acel al D-lui Eraclid 2), căci .asernine scrierf serioase pot să fie mult apreţuite de un public luminat ca acel din Germania sau din Franţa, unde filosofia este o stiinţă pricepută, dar În ţările noastre ele nu sunt nicî înţelese, nici gustate. - Scopul foaei Dvtale este de a răspîndi iubirea de cetire ş'a desvolta literatura; şi prin urmare trebue să daI publi­ -culuf nostru materil pe care să le mistue uşor şi cu plăcere. Articolul D-tale intitulat Primb!ărl 3) răspunde foarte nimerit .aceluî scop, căcl este spiritual şi potrivit cu natura noastră glu­ meaţă. Eu am avut mare plăcere a-l ceti şi doresc să urrnezf îna­ inte, cad nimic nu-mi pare mai interesant de cît descrierile de voiajuri cînd ele sunt făcute de un om du monde, Prlmblările D-tale formează, ceea-ce Francezlî numesc une agriable causerie şi zău, 1) V .• Conv. Lit» an. u, pp. 81-84. ') Articolul intitulat c Reflecţiunî asupra prelecţiunilor Dvlui C. Maiorescu» -de C. Eraclide, a fost publ. în e Conv.» II, pp; 27, 36, 85 . • ) cPrimblărh de J. Negruzzi, ibidem, pp. 49, 65.84, 105. 119, 129, 149,169- L_�.- ------- --- I -1 . '� [36] -&)- . o asemine convorbire e lucru rar la nol, de cînd politica au stre­ chiet lumea şi ne-au înzestrat cu o mulţime de palavragii serioşI şi urlcioşî, Te felicitez dar pentru soiul plăcut ce ai adoptat în descrierea primblărilor D-tale şi sunt încredinţat că va fi bine-venit de ceti­ torii foaeI. -Asemenea îţIfac complimente pentru Ultima lacrimăl)� o poesie bine simţită şi armonios exprimată. Permite-mi o singură observare: Versul al doilea din strofa de pe urmă ar trebui schimbat, căci cetindu-l repede el produce o frază confusă : Grabnic lacrima va trece pe cer cum trece un nor. Urechi a aude trecînd lacrima. pe cer şi mintea nu se dumereşte .indată în presenţa unei asemine. imagine. Fiindcă mi-am permis o primă observare, voi continua între­ bîndu-te dacă dota care simţi cu atîta căldură armonia limbei, ar Îndrăzni a întrebuinţa în poesie terminaţtune în iune, Nu cred şt am dovadă 1'1 aceasta că în toate versurile ce ai scris pănă acum, te-ai ferit de acest păcat. Apoi dar pentru ce mă faci să'mf tiue­ urechia amestecînd în stilul D-tale uşor şi elegant ţiuni, care le-al putea da lesne dracului pomană. Lasă pe Beoţienlî-Ardelenî să. creadă că au descoperit cuadratura cercului, fiind-că unul din ei� într' o oră de aberăciunt' a suferit de facere în e/ucubrăciultt'a ciu­ ne/uz şi a hultuit pe biata limbă romînă cu această monstruositate Beoţlenll nu au produs nimica în domeniul adevărate! literaturi şi nu au nici cel mai mic drept de-a se constitui legislatorii Iimbef romîne; ei sunt condemnatf a pJ timi de ciune şi de ţiune ca de boale fără leac, dar dota, dar D-I Maiorescu, dar Junimea să cadă. În hăugaşul beoţian - aceasta nu vine ţării la socoteală. Eliad nu. admite pe ciune nici pe ţiune şi Eliade are mai multe driturî a fi ascultat de cît Cipariu-Pumnul-Barnut şi Laurian. Va fi o zi frumoasă pentru mine, cînd oi vedea că te-ai le­ pădatde Satana ardelean şi că Junimea noastră are destulă în­ dependenţă pentru a se ridica de sbîrciturile Ciuniştilor de peste­ Carpaţi. Vă mulţumesc la toţi pentru complimentele ce'rnî adresa ţi: apropo de Pastelurt şi vă trimet din parte-mi cele mai sincere, îm bră ţi şărt, V. Alecsandri. '). V. cConv.» Il, p. 79. [37] ····r.·' •• l - 37- Te felicitez că în Primalăr; ai întrebuinţat cuvîntulrăzboiil in loc de resbe], Mult aş dori să adoptezi şi cuvîntul onor În loc abouaţilor romlnî din Basarabia (venise o listă de abonaţi de pe la Chişinău, Bălţi, Hotin, Orheiu, etc.) n'a isbutit. Deşi prin mijlocirea Consululuî general din laşî, d. de Lex, obţinusem de la gu­ vernatorul din Odesa autorisarea de a introduce Conuoroiril« în Rusia, toate nu­ .merile expediate mi-au fost [napoiate din Sculeni, pe motiv că trebuiau mai intîY supuse censurii. Tot-odată am fost înştiinţat că censori pentru limba romlnă se găsesc numai la Petersburg şi Varşovia. Am trimes atunci tot pachetul cu numerele COII­ 'Vorbiri/or la Varşovia, Însă peste cîte-va luni mi s'a Înapoiat, cu indicarea că censorul , care ştia romîneşte, ar fi murit. N'am pierdut curajul, ci am trimes broşurile la Petersburg. De acolo lnsă nu mi-a venit nici-odată vre-un răspuns». Nota O-lui I. N. din Conv. 2) «Evreica» nuvelă de Leon Negruzzi, «Conv. Lir.s II, pp. 285, 307, 317' 341, 349· 3. I'ost-scriptum-ul lipseşte in • Convorbirî>, [41] - 41- XXVIII. Mirceştî. 21 Decembrie 1868. Iubite Domnule Negruzzi, Trimit junimei, de anul nou, o nouă serie de Pastelurl ') şi Îi doresc toate fericirile şi succesele, atît literare, cît şi amoroase. Eu îmI vOI petrece sărbătorile la ţeară, regretînd de-a nu mă putea găsi în mijlocul veseieI ]unimi, şi mal cu seamă regretînd juniea ce sboară atît de repede pe aripele anilor cari trec. Adio şi sincere a-nlcll familieî D-tale, precum şi Dvlor Maio­ rescu, Pogor, Corne, etc. V. Alecsandri. Pentru anul al treile a Convorbirilor, adică de la 1 Martie 1869, vă promit urmarea Pastelurilor şi un roman intitulat Dridri2). XXIX. Mirceştî, 20 Genar 1869. Iubite Domnule Negruzzi, Ţi-am promis un roman pentru 'inceputul anului III a Convorbirilor. Iată partea 1. Pentru ca să urmez mai înainte aştept ca să o citeşti şi să-mi spuf cu fran­ -eheţă dacă ţi se pare potrivită cu spiritul şi tendinţele foaei J unimeî. In casul acesta te-aş ruga să mi facî cunoscut dacă fie­ care capitol poate să intre într'un număr a foaet şi pentru cîte nu­ mere crezf că ai găsi materie în manuscriptul ce-ţi trimit? OrI cum să fie, eu sînt decis să scriu înainte istoria ade­ vărată ce am Început, pentru ca să o public în volum. Partea II va cuprinde descrierea unor evenimente din 18483). Ţi-am vorbit, mi se pare, de un proiect ce am de a publica 'intregul meu repertoriu dramatic. Caut pentru aceasta un editor i) Publicate În .Conv.> an II, p. 365-67. 2) Romanul, probabil, nu a fost scris în întregime şi nici n'a fost publicat în . .. Conv .• Partea 1, intitulată «Dridri»; a apărut în «Revista contimporană» (Buc.1873) pp. 189, 287. Partea Il-a în «Conv.s 1869. însă cu totul independentă de roman. intre manuscrise s'au mai găsit două scrisori care ar fi ţinut de partea III-a. Tot ce s'a găsit - editat şi inedit, se află in vol, -Alexandrl. Prosă .• (Ed. Minerva Buc. 1904) sub titlul c Dridris pp. 125-174. 3) Această parte a II-a, nu întreagă însă, a fost publ. în c Conv. Lit. > III, (1869). sub titlul: «U» episod din I848., ca o pagină de amintirY. [42] \ -' ---- - 42- cărui aş lăsa tot beneficiul vînzăref dar tot odată şi toată cheltuiala şi osteneala tipărirei. Nu al putea să-mî găseşti un asemine giuvaer (­ Trimite-mi, te rog, un exemplar din Calendarul Scrînciobului, La ţeară, viaţa fără călindar e ca nunta fără lăutari. Cetit-ai Traianida lUI Bolintineanu? Ce ziceţi la Junimea des­ pre dînsa? Multe amicii la toţi. A.I D-tale amic. V. Alecsandri. xxx. Mirceştî, 6 Februarie 1869. Iubite Domnule Negruzzi, Ţi-am trimis partea 1 a romanului intitulat Dridri, cu o scrisoare la care aştept răspunsul, avînd nevoie de unele informări. Nu ştiu dacă al primit manuscriptul meu, căcf regularitatea postală a Romîniei nu-mi pare să fi ajuns la acel grad de perfecţie, care este visul oamenilor noştri de stat. Cu toate aceste să sperăm că manuscrisul nu a avut acelaş soartă ca banii ce au motivat ilustrarea zelosuluf Fălcoianu de schingiui­ toare pomenire. Am primit No. 23 a Convorbirilor şi am constatat în Pastelurî cîte-va gr eşelî de tipar care sînt de natură a schimba chiar înţe­ lesul unor versurî, de exemplu: In portretul sub N o. XXII) la Începutul ultimei strofe, versul întîi nu rimează cu cel al doile, fiindcă în loc de el ar fi trebuit să se tipărească după manuscript r «Nici o mîndrie mare, nu'ntrece - a ta mîndrire. Asernine in portretul sub No. XXII 2), versul al doilea din ultima strofă e greşit, căci în loc de: c Că-ţi vede veselia ş'amorul dulce'n faţă» ar fi trebuit să fie: «Că-ţi rîde veselia s'amorul dulce'n faţă.» Cuvîntul rîde, prectt îmî pare, produce o imagină mai vie şi este chiar o expresie romînească din cele mal nimerite. Adeseori am auzit zicînd: îl rîd ochii de bucurie j îi rîde veselia în faţă, etc. Am observat chiar în ideile şi macsimile D tale cîteva gre­ self de tipar, care ar trebui îndreptate şi de aceea cred că ar fi bine să adoptezI În foaia Convorbirilor un colţ destinat pentru errata, Acum mă presint iar cu o mînă plină de PastelurJ, care aş 1) e Conv, Lit.' a. II, p. 367, lntitulat : «Portret.. t) lbidem i cu acelaşi titlu. -�-----'- --� ---- -- I I ·1 1 I [43] - 43-· dori să figureze la Începutul anuluI al treilea, adecă În numărul de laI Martie 1) Este cam indiscret din parte-mi a vă năvăli astfel cu poesii, Însă n'am ce face, căcl am promis D·nei M. Docan, că se va publica Buchetul la acea dată. Un proverb francez, zice: Faut dela uertu, pas trop n'en f aut, asemine am putea zice: Faut dela poesie, pas trop n'en faut -; de aceea promit să vă mai slăbesc cu versurile pănă mal Încolo în vară, pe timpul secerişuluî. Te rog să arăţi amiciile mele frateluI D-tale şi tuturor mem­ brilor [unirnel. Al D-tale amic: V. Alecsandri. XXXI. Mirceşti, 10 Februarie 1869. Iubite Domnule Negruzzi, Christof Columb a descoperit America, dota ai facut o descoperire şi mal rară şi mar neaşteptată. Ai descoperit un editor de opere literare. Glorie d-tale şi glorie JunimeI, care primeşte a edita scrierile mele. Eu din parte-mi mă învoesc bucuros cu condiţiile enumerate în scrisoarea d-tale şi cum VOI veni la Iaşi, vom regula împreună modul acestei publicărf. Deocamdată socot că ar fi bine a se face în foaia Convorbirilor un mic anuntlu despre viitoarea intreprindere tipografi că spre a incunoştinţa publicului ce se interesează de literatura noastră. Ediţia Charpentier este nimerită şi îrnî convine foarte bine; operele mele, atît poesie, prosă, cît şi piese dramatice poate să formeze vr' o 6 volumuri, afară de acele ce cu ajutorul sfintei lene voi mai produce În viitor. Scopul meu fiind de-a publica toate scrierile mele Într'o singură şi aceeaş ediţie, Junimea va avea pre­ ferinţă fără nici o contestare pentru editarea operelor mele viitoare. Numărul Pastelurilor se va sui pănă la 40. Avînd vre-o 35: gata. ÎmI rămîne Încă un număr mic de compus pentru a com­ pleta volumul acestor poesil uşoare. Incît priveşte romanul Dridri, recunosc că fiind prea lung nu, poate apărea Într'un şir de numere prea disproporţionat cu soiul publicărilor obiclnuite pănă acum în foaia Convorbirilor. Interesul romanului s'ar perde cu vreme şi lectoriî s'ar osteni. Prin urmare 1) Aii şi fost publicate in e Conv .• an 111, pp. 10-12. [44] - 44 găsesc mal nimerit a-I publica În deosebi, şi dar te rog să-mi înapoIezi manuscriptuI. Ţi-oi trimite in locu-I un proverb şi un episod interesant extras din romanul Dridri - care nu va reclama mult spaţiu În foaie. Inţeleg că pentru o foaie ce ese numai de două ori pe lună, şi care nu scoate decît 2 coaie la fiecare 15 zile, articolele trebue să fie scurte, căci altminteri ele devin ostenitoare. Mulţumindu-ţi pentru bunavoinţa ce mi-ai arătat intru căuta­ rea şi descoperirea juvaeruluî, te Îmbrăţişez şi tot păstrez sperarea de-a te vedea Într'o zi la Mirceştî. AI D-tale amic: V. Alecsandri. Vestea ce mi-ai dat despre moartea copiluluI D-IuI Pogori) m'a Întristat. Te rog să-I arăţf din parte-mt că mă asociez din .suflet la durerea ce simte. Amicii fratelui D·tale şi întregel juniml. XXXII. Mlrceştî, 8 Martie 1869. Iubite Domnule Negruzzi, Am primit volumul Convorbirile li­ terare pe anul II, şi mă grăbesc aţI scrie pentru aţi trimite mul, ţumirile mele. Acest volum, Împreună cu fratele lui mai mare: No. 1, au luat loc în biblioteca mea, alături cu Romînia literară, :şi aşteaptă pe ceîlaltl fratî care se vor naşte În viitor. Am primit totodată şi No. 1 din volumul III, purtînd pe Decebal în frunte"). Am cetit cu luare aminte această producere eşită din pana Dduî Florentin şi am avut � impresie ... curioasă, pe care ţi-oi comunica- o după ce voiu lua cunoştinţă de urmarea artieoluluî, Cît pentru Poeticalele Dvtale te complimentez cu sin:...,... ceritate; e o critică serioasă şi spirituală a maniei versificăreî ce domneşte la nor, şi mal cu seamă a uşurinţeI cu care ne credem poeţi şi intreprindem opere li la vapeur, mal pre sus de putinţeJe 1) D-I V. Pogor, membru al Junimd. 2) Numărul 1, din anul IlI-a al • Con,» (1869-70), lncepea cu nuvela e Decebal», de S, P. Florantin. a) e Poeticalee , de I. Negruzzi, publ. In «Cam: •• 111 (1869, pp. 13-18; .articol In care se ridiculizează incercarile dereforml{ a Iimbeî, ale Bucovinenilor, a lui Heliade-Rădulescu, etc. Invocaţ;une la desti". e o poezie scrisa In limba��â�§m?!�) iar «Ro1llînia, trecutul, presentul şi viitorul ei, Poemă epica, istorică, religioasă, morală şi comerciala», e o parodie a poemet lu'{ Bolindneanu : Traianida. ' [45] Al D-tale amic: V. Alecsandri. - 45 noastre. Invocarea la Destin e o parodie plină de umor şi în­ ceputul poemului Romînia e o imitare nimerită Traianidet j îmi pare rău pentru nasul amiculuI meu Bolintineanu, Însă sfirla e· bine aplicată. Asemine lecţiI sînt bune de dat literatorilor cu duzina; pe .care părintele D-tale Îi numea lătrătorl, cu toate că nu cred să producă vre-un efect salutar asupra lor, fiind ajunşI în acel grad de presumţie, unde ori ce critică cît de justă li se pare pornită din invidie. Ţi-am promis urmarea Pas telurilor ; o veI avea pentru nu-o mărul de 1 Maiu. In curînd ţi-oi trimite un articol intitulat: un. epizod din 1848 şi apoi un proverb .. _ toate aceste pănă a nu: pleca la Bucureşti. Apropo de Bucureşti, îţi mărturisesc că am cedat pro­ punerei făcute mie de Cogălniceanu, ca să primesc mandatul de­ deputat. Sînt curios să mal văd o adunare romînă, pentru ca să fac oare-care studii de care am trebuinţă pentru... VoT merge· dar ca să asist la deschiderea Camerei şi voi şedea în Capitală vr' o 15 zile (zile de primăvară), iar cît pentru sesia din iarna 1869 -187°, mă voi închina cu plecăciune, avînd de gînd a mă: duce în Eghipet ca să mă prăjesc la soare. Mă întrebi dacă ştiu cind şi de cine s'au jucat pe teatru­ scenele din Femmes=sauantes, traduse de părintele Dvtale î '] Nu-mi. aduc nici decum aminte, dar te pott adresa la d-l T. Codrescu., sau la Lukian, care poate să aibă mai bună memorie. In Dacia literară s'a tipărit un voiaj la Borsek, a lui Daniel' Scavinski, cu o prefaţă biografică scrisă de părintele D-tale. Această mică biografie e foarte interesantă şi humoristică, Cred că ea se­ găseşte şi în Păcatele tinereţelor�). Vei găsi în Lumina3) publicată de D. Hajdeu un articol asu­ pra teatruluI naţional, tot de părintele Dvtale. Aştept să-mi trimită Hurmuzaki Flora romină pentru ca să ţi-o comunic. 1) Ali fost publicate în < Conv .• III (1869), pp. 46-51, sub titlul: eScene din .. actul III din e Les femmes savantess de Moliere,» trad. de C. Negruzzi. 2) Voiajul lui Scavinschi lipseşte din Dacia Literară. Biografia lui Scairuski. e publicată în «Păcatet» tinereţdor,. voI. 1. p. 205-9. 3) In «Lumina», C_ Negruzzi, nu are nici un articol. [46] - 46- XXXIII. Mirceşti, 12 Martie 1869. Iubite Domnule Negruzzi, Ingrozitoarea perspectivă apotopu­ lui, care de trei săptămîni a intreprins peirea lumeî, mă grăbeşte a mă plăti de o datorie contractată către D-ta. IţI trimit episodul din 1848 promis, impreună cu un Dicţionar de cuvinte bălţate 1), ce s'au furişat în limba noastră ca trîntorif în stup. Acolo veI întîlni şi o mică disertare asupra lui ţiune, mult iubitul ţiune a Junimei; îmI place Însă a crede că nu va fi expus la ostracism, căci o asemenea aspră măsură ar fi contrară chiar titlului de Convorbiri literare a foei. A lovi fără cruţare în ceata chiloasă a pedanţilor, este a face un act creştinesc: C'est chasser In uendeurs du temple. Te îndemn dar foarte mult să mă ajuţI ai biciui prin seria de copii de pe na­ tură ce ai început a publica şi a cărei început mi-a plăcut. Neştiind cînd şi dacă voiu putea să viu la Iaşi: te rog să În­ credinţezt fecioruluî meu manuscrlptul Dridri. Adio. Multe amicii Junimii: V. Alecsandri. XXXIV2). Mlrceşti, Martie 1869. Iubite Domnul Negruzzi. De o bucată de vreme eşti bombardat l�I)Jil X, pp. 2°7-216. ,) V .• Conv. Lit.> IX, (1876) pp. 449. 3) Directorul Conv. Lit. fusese accidental lovit la· ochi, printr'un bulgăre de omăt, mergînd În sanie. (Nota luf 1. K) ---. ----------.-------.--'-�.-- _.:..� ......-0lIlIIII [81] - 81- Nota bene: el era caftanit de Şuto pe la 1820 şi-I zicea lumea: Caminaraki . " să urmăm filosofia lui. - Eu Însu-mi pănă mai dău­ năzî am suferit de bronşită cîştigată la Bucureşti, şi desvoltată În Tecuciu unde am stat Închis patru zile din cauza viscolului şi a troeanuluî care a ilustrat sărbătorile Crăciunului. Am tuşit, am strănutat de credeam că-mi va sări capul de pe umeri şi va servi. de minge vestituluî Gogu, căţelul meu, dar În fine acea stare de lucruri a Încetat şi acum m'am pus iar pe lucru ... însă am per­ dut cîte-va săptămînî, ocupîndu-rnă exclusiv de nasul meu, care în acest timp a făcut o mare consumaţie de basmale. Omenire tică­ loasă ! .. în zădar te făleşti că Împărăţeşti asupra lurneî, căci adese­ ori eşti umila sclavă a unui mic sfirc ce poartă titlul pompos de nas! Sper că În curînd ţi-oi mai trimite vre-o două legende. Nil ştiu pentru ce şi cum am prins gust la acest soiu de poezie şi mai cu seamă nu pot să-mi dau Însu-mi seamă dacă nimeresc sau ba, să mă ţin furcă de dînsa. M'ai îndatori mult dacă mi-ai co­ munica părerea D-tale în acest predmet. In una din zilele nefaste, cînd eram îndemnat la strănutarea neîntreruptă de care ţi-am vorbit, mi-a căzut la mînă cea de pe urmă broşură a lUI Ion Ghica şi am avut o mare mulţumire ce­ tind descrierea Bucureştilor de-acum o sută de anl, Tabloul e viu, bine colorat, original, şi, decl m'am gîndit că ar putea foarte bine figura În ConvorbirI ... dacă a-i împărtăşi ideea mea, rn'aş Însăr­ cina să-ţi trimit un estract din acea broşură intovărăşit de-a mică introducere 1). Mă Întrebi dacă am de gînd a mă Intoarce la Bucureşti În earna aceasta? O nu, nu, nu, şi de o mie de orf nu! M'am să­ turat şi de tuşit şi de strănutat, prin urmare am şi cerut un con­ gediU. Doar să vie În discuţie chestia Jidanilor, ca să mă decid a-rnî părăsi cuibul pentru ca să redevin oaspele d-luf Brofft ... Cameră pentru Cameră, prefer pe a mea şi las pe acea din dealul Mitropoliei lUI Agaric'i 2). Aş fi dorit Însă să asist la discuţia proectuluî de instrucţie publică prezentat de Maiorescu, dar îţi mărturisesc că nu am cu­ rajul să mă expun la noul viscolf şi Ia nouă aventure de earnă. Proiectul va trece căci majoritatea Camerei este guvernamentală, 1) Brosura amintită e: (Convorbb'l economice de Ion Ghica. Brosura No. 6 •• . Bucureşti 1875. Extractul nu a fost 1nsă publicat. ') 1. Agarici, fost deputat de Roman şi V.-preşedinte al Camerei. (Nota lui 1. N.) [82] : 1. I - 82 însă cred că poziţia lui Maiorescu va deveni din ce în ce mai di­ ficilă, faţă cu animozităţile ce a deşteptat în corpul profesoral. EI însă este om de luptă şi nu se va da cu una cu două, căci îmi pare înzestrat cu destulă energie. Voi ceti în Monitor cuvin­ tele lui cu plăcere, fiind-că vorbeşte bine şi întrebuinţează o limbă elegantă. Aştept numărul din Fevruarie ca să citesc ultima satiră ce ai scris. Nu mă îndoesc de calitatea ei. căci precum ţi-am mai spus, acesta este filonul, sau pe romîneşte vîna ce eşti chemat a ex­ ploata cu un succes necontestabil. Aş dori tot-odată ca să nu pă­ răseşti de tot şirul copiilor de pe natură, care sunt foarte interesante. Complimente D-nei Negruzzi şi amicii D-tale, V. Alecsandri. Imi lipsesc voI. VIn şi IX din Convorbiri. Este cu putinţă să mi le procur pentru ca să-mi îndeplinesc colecţia? LXIX. Mirceşti, 4 Februarie 1876. Iubite Negruzzi, Unul din colegii mer de la Cameră mi-a vorbit in privirea unui manuscript de Istoria Romînilor pentru clasele primare, prelucrat de D-I profesor Alexandrescu Puiu, manuscript trimis de Ministerul Instrucţiunei publice, comisiei de examinare din laşi. EI m'a rugat ca să îndemn pe membrii acestei comisii ca să cerceteze acea lucrare şi s'o înapoiască Minis­ terului cît mai îngrabă. Precît îmi aduc aminte, mi se pare că ti-am scris de la Bu­ cureşti în această chestie, rugîndu-te ca să faci a se realiza cît mai curînd dorinţa colegului meu. Se vede însă că lucrul nu s'a putut face pănă acum, căci am primit chiar astăzi o scrisoare din Bu­ cureşti prin care mi se vorbeşte de zisul manuscript şi mi se re­ noeşte cererea trimiterei lui la Bucureşti. Te rog dar să binevoeşti a da zor lucrărei comisiei examinătoare pentru ca Puiu să nu ajungă cocoş în timp deo prea lungă aş­ teptare; şi în sperare că vei lua în consideraţie intervenireă mea în favoarea sa, îţi vestesc că am terminat trei legende orientale: Guardia saraiului, a doua: Vizirul lui Suita« Selim 1) şi a treia 1) ,C01ZV .• X (J876) pp. 1-4. Cea de-a doua are însă titlul: .Hod/a Mtl· rad Pasa, Vizînd Suitanuiut Ah",!t. 1604', [83] - 83-. vestitul Beeri Mustata. Acum îmi rămîne a le lăsa să se odihnească cite-va zile, apoi a le revedea, a le ciopli, a le gielui şi în fine a veni la Iaşi, ca să vi le citesc la Junimea. - In curînd sper să încep legenda Deleanuluf, pentru care aştept cîte-va notiţi de la Cneaz A. Cantacuzino. Sujetul îmi surîde, căcl caracterul Deleanului are ·0 mărime cam sălbatică şi de o rară energie. Te-am întrebat în ultima mea scrisoare, nu-mi mai aduc aminte ce; şi încă nu mi-ai răspuns; sper că nu frigurile te-an oprit să-mi răspunzr, căcI prefer mai bine să fie cauza tăcerei pro­ venită din lipsa de timp. Nu ţi-ar veni la socoteală să faci începutul anului X-lea al 'Convorbirilor cu una din legendele mele? In cazul acesta, alege pe care ţi-a cuveni mai bine, judecînd după titluri; şi eu ţi-oi prescrie pe curat. Eşit-a numărul din Februarie al foaiei? ,Sint foarte curios :să-ţi citesc satira. Ce zici de catastrofa lui Maiorescu? Nu mă aşteptam să cadă atît de uşor. Ce înverşunare din partea profesorilor! Tant de fiei entr e-t-il dans l'âme des savants! Ce are are de gînd să facă acum amicul nostru? Are să revie la Iaşi sau să şadă tot în Bucureşti? Te salută frăteşte, V. Alecsandri. LXX. IU Mirceştî, ,l.8 Februarie 1876. Iubite Negruzzi, Am primit de abea astă-zi scrisoarea D-tale 'Şi m'am mirat de descurajarea ce zici că te-a apucat în presenţa numeroşilor duşmani a foaiei Convorbirilor. Aceea duşmănie ri­ -dicolă ce provine dintr'un exces de amor proprlu atins al unor persoane pe cari critica nu i-a menajat, este o probă vederată de importanţa ce a luat şi ia pe fie-care an foaea ce redigezi. Pe -cind alte încercări de publicaţii literare făcute în aşa zisul centru intelectual al Romîniei (sau mai sadea în Bucureşti) au trăit două zile şi au murit a treia zi, Convorbirile au ajuns la al IO-Iea an al existenţei sale; această • vitalitate neobişinuită sub cerul Ro­ mîniei, escită turbarea neputincioşilor şl-I îndeamnă a se asocia pentru a împedeca pe alţii de-a face ceea-ce ei sunt incapabili a [84] - 84 -..-: lucra. Să-I lăsăm dar să latre ca cînii la vînt şi noi să ne cătărn de treabă, fără a ne tulbura de acel lătrat. Eu unul nu mă descurajez pe cît văd că nu ne lipsesc ele­ mentele necesare pentru întreţinerea foii şi îţi promit să-ţi trimet toate legendele ce am scris în'anul acesta, fără ca să mă las a asculta propuneri ce mi s'ar face. Am cetit un mic articol în Vocea Prahovef intitulat AI doilea rămăşag, subscris de Hajdeu, în care dă pe faţă mistificarea ce a făcut foaeî Convorbirilor J) Insă găsesc că mistificatorul astă. dată e mai ridicol decît misti ficatul, căci în loc de-o glumă is­ teată, el a făcut o insultă mojicească ... şi insultele de acest solii cad totdauna pe obrazul nespălat al impertinentului, deci încă odată Îţi zic: curaj! la copacul încărcat mulţi aruncă pietre. Te îmbrăţişez şi 'ţi doresc sănătat.e, V. Alecsandri. Nu înţeleg pentru care motiv Haşdeu mi- a dedicat mie arti­ colul său: Rămăşagul. Este oare un mijloc indirect de-a mă face părtaş la batjocurile adresate foaer Convorbirilor? Se poate. Şi, n'am decît a rîde. LXXI. Mirceşti, 10 Februarie 1876. Iubite Negruzzi, Iţt scriu în grabă cîte-va rînduri ca să-ţi vestesc că am compus chiar acum o nouă bucată de poezie, in­ titulată Vîntul de la Miază-zi, care este urmarea legendei Noaptea­ albă. Acest vînt vine de scapă din închisoare primăvara ascunsă, în fag şi tot-odată pune cap supliciuluI lul bietul 5tatu-palmă­ barbă-cot. Aş dori ca această poezie să se publice odată cu iVoaptea­ albă, fiind-că una se completează prin cea-laltă. Spune-mi dacă este chip dea le cuprinde pe amîndouă în acelaş număr, ca să-ţf trimit îndată manuscriptuI2).' Graţie timpului care mă opreşte de-a eşi, am sflrşit legenda lui Beeri Mustafa! E lungă; are peste 400 de versuri şi multe note estrase din Cantemir. Căci nu ai timp să te repezi pănă la: Mirceştr! Plecînd dimineaţa de la Iaşî ai sosi ai ce la 1 1 ore, te-aş hrăni bine, te-aş îndopa cu poezii proaspete, din anul acesta, şi­ apoi te aş trimite ghiftuit înapoî cu trenul de 51/4 după amiazL . � 1) Articolul a fost tipărit în loc de prefaţă, în Rev. lit. fi ftiinţ. 1876, p. 1 � �) Aii fost publicate' împreună în Conv. IX, pp, 449-452. [85] _�---���--�c--,.--------_._,.---- __ � ---.J.'"-- -"-- -85- Astfel ai ajunge acasă în aceeaş zi, strigînd arnan, şi cu chica topor! Cum mergI cu frigurile?. Sper că dacă ele te-au chinuit şi D-ta nu mai puţin le-ai chinăit, prin urmare cred că sunteţi cfit unul către altul. Am cetit ultima satiră ce al scris '). E bună şi cu atît mal bună că a apărut foarte la timp şi ca un argument puternic adus în ajutor la cuvintele lui Maiorescu, adresate avocaţilor. Salutare şi sănătate, V. Alecsandri. LXXII_ Mirceştr, 8 Martie 1876. Iubite Negruzzi, Astăzi este aniversarul mişcării revoluţionare de la 1848 şi cu toate aceste îţi trimit două poeziî ce nu cuprind nici umbră de idee politică. Pentru ce acest contrast? pentru-că lumea e plină de contrasturf. Pări' a nu publica pe Becri Mustafa, găsesc nimerit a pune în numărul din Maiu ceva care să nu aibă nici o asemănare cu le­ gendele orientale ... iarăşf contrast precum vezi. Scrie-mi cum găseşti Paeana f ermecdtoare şi Prier ?2) Ele se resimt de vîntul primăverer, şi pentru mine ati meritul că m'au odihnit de tablourile sîngeroase ce-mi inspirase istoria Turciei. Fie ca şi cetitorii să zică ca mine! N'am primit încă numărul I al revistei din Bucureşti. M'ai­ îndatora împrumutîndu-mi-l pe cîte-va zile. Pentru o lună voi veni la Iaşi, iar pănă atuncf vale! Al D-tale amic, V. Alecsandri. IţI trimit şi povestea lui Cal galbm de sub soare 3). Insărci­ nează pe d-I Creangă să o prescrie şi o publică. In curînd ţi-oi comunica urmarea albumului unui Bibliofil. LXXIII. Mirceştl, II Martie 1876. Iubite Negruzzi, Fiind timpul de inundaţii, te inundez şi eu cu poezii şi cu articole în proză. Eată urma albumului lt1tui Bi­ bliofil. Ţi-o trimit pentru lunile de vară pe care Francezii le nu- 1) e Satira VI>, de 1. Negruzzi. Conv. IX, p_ 4°9- 2) Conv. X (1876), pp. 45-48. 8) Vezi Conv. Li», IX, (1875-76) p. 337 . ..:�� ':1._ [86] -86 -. mese la saison marte, pe cînd condeile scriitorilor se usucă şi biata foaia Convorbirilor face zîmbre, Graţie unei dureri În şolduri, neprofitind de timpul primă­ văros care mă atrage în grădină, am fost obligat să stau liniştit în casă şi să-mi întrebuinţez oarele cu scrisul. Dacă şoldurile mele vor continua a mă ţinea la Închisoare, poate voi mai produce ceva şi oi mai trimite umplutură coloanelor din Convorbiri; însă mărturisesc că mult aş dori să fiu pus în neputinţă de-a aşterne negru pe alb, adică să nu mai am nici un pretext de-a şedea în casă. Ai asistat la conferinţa lui Petrino, care a produs atît vuet înainte de-a avea loc? Poezia ce a cetit, merită atîta svon? Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. LXXIV. Mirceşfî, 14 Martie 1876. Iubite Negruzzi, Am avut răbdarea să citesc din scoarţă În scoarţă faimoasa «Revistă ştiinţifică şi literară» No. 1, ce-a apărut în Bucureşti după atît sgomot, atîte fanfare, atîte anunciuri care promiteaă ceva extraordinar 1). Şi am păţit ca la iarmaroace, di­ naintea unei barace de şarlatanî, care anunţă publicului minuni şi-I arată cabazlîcuri. La Paris, în una din acele barace, se promitea: Cel mal mare pitic din lume şi cînd intrai, te găseai faţă'n faţă cu însuş şarlatanul, ce era nalt ca toţi oamenlr. Publicul înşelat ridea şi eşia fără a spune altora mistificaţia -ce pătise, pentru ca s'o păţiască şi alţiI şi ast-fel Haşdeu francez făcea trebf bune. Iţ1 trimit brosura Înapoi, rîzînd eu Însu-mi de renghiul bu­ cureştian, dar tot-odată mirîndu-rnă de bogata sărăcie de idei şi de talente a Capitalei. Totul se reduce la deviza: ridiculusmus, pe care ar trebui s'o adopteze societatea zisă literară şi ştiinţifică. ce s'a scremut o lună întreagă pentru ca să producă No. 1 al broşureî, Această opintire seacă trebue să încurajeze şi mai mult pe redactorul Convorbirilor Iiteeare, singura foaie care este se­ rioasă şi producătoare. Ea se afirmă pe tot anul mai mult şi as­ tăzi a dobîndit dreptul de- împămîntenire în domeniul literilor, 1) _ Revista literară şi ştiinţifică» a apărut În Bucureşti sub direcţia Dvlor­ B. P. Hasdeii şi Dr. Brînză, la IS Febr. 1876. De la No. 6 s'a con topit cu Rtv. conlimporană, luînd numele: -Revista contimp.; literară şi ştiinţ». 1E1itt;:::· =.=======�---------�-----�-�--�- [87] - 87- Ea a devenit o putere de care se tem multî din acei care, încă­ lecaţi pe condeiu, fac cabriole ridicule; dovadă este violenta ata­ curilor acelor paiaţi de iitre, care neputînd să nimicească foaia Convorbirilor pintr'un duel leal, se înarmează cu arma lui Don Basilio: la Calumnia, cercînd a atribui Junimei din Iaşi tendinţe monstruoase sub porecla de direcţie" nouă. Misterul acestei cam­ panii bucureştene în contra Junimei din Iaşi, este clar pentru cine. cunoaşte spiritul de postomanie ce animă pe fraţii de peste Mil­ cov. Astă-zi se găsesc în Minister patru JWoldove1l1, adică patru Moldoveni ocupă patru posturi din cele mai importante a ţării. Ergo, Moldovenii au năvălit în Bucureşti şi au luat pînea din gura acelor care singurî se cred în drept de- a se hrăni din budget ... 1tfl drept de naştere. De acolo ură, violenţă, calomnie şi mai pre­ sus de toate rea credinţă. In adevăr presa bucureşteană prezintă astă-zi spectacolul cel mai grotesc şi tot- odată mal abject, căci propagă un antagonisrn neîmpăcat între Iaşi şi Bucureşti, o tendinţă vederată către sepa­ ratism . .. Cum să le răspundem noi? Prin o indiferenţă dispre­ ţuitoare, prin lucrări serioase şi din timp în timp rprin un hohot răsunător. Vîntul bate, cînii latră, însă oala ferbe în vatră. Te rog să arătî complimentele mele D-nei Negruzzi şi să pri­ meşti afectuoasele mele salutări. V. Alecsandri. LXXV. Mirceştî, 17 Martie 1876 Iubite Negruzzi, Durerile mele tot continuă ca şi frig-urile D-tale, Însă astă-dată fără a da rod. Aştept acum incetarea lor, pentru ca să scriei ceva despre D. RaUet, o personalitate, care nu a fost neînsemnată în luptele noastre pentru unire în contra lui Vogoride. În privirea medaliei Be1le merenti, tot ce ştiu este, că în una din zilele trecute am primit pe neaşteptate din partea prinţului Carol, o scrisoare foarte amabilă şi afectuoasă împreună cu me­ dalia. Mai pe urmă am cetit în Monitor numele persoanelor me­ daliate odată cu mine, însă nu am văzut trecut în listă pe d-l Cazeneuve '). Nu mă dumeresc de unde Balassan 2) .a luat această 1) Un prestidigitator cunoscut. ') Proprietarul şi directorul jurnalului Cnrierul din Iaşî. Notele Cono, . __ , i-. [88] i - 88 ştire de a publicat-o în Curierul său, mCI cred că Domnitorul ar fi rnedaliat pe ,un prestidigitator, Însă nu m'aş mira ca acesta să fi scamotat medalia, Ori cum să fie însă, datoria mea a fost să răspund la o politeţă prin politeţă şi am răspuns Mărie! Sale precum se cuvinea. Broşura 1 a Revistei lui Hajdeu-Brânză et C-nie ţi-am trimis-o; cred că acum trebuIe să o fi primit. Dacă nurnerile viitoare vor: semăna celui d'întîî, darea de seamă ce va face foaia Convor­ birilor, va fi negreşit de natură a produce între redactorii Revistei, efectul unui bulgăre aruncat într'un cîrd de gîşte. Sînt curios de-a ce ti articolul lUI Liteanu 1), precum şi poemul � lui Petrino, Despre cel d'întîi sînt încredinţat că e bine scris, orî care ar fi critica operelor mele; despre cel de-al doilea doresc să-I găsesc demn de laudele ce îl s'au făcut în Apărătorul legii'. 2) Cît pentru partea smîntî1tită a societăţeI Iaşului, după cum a poreclit-o Balassan, eu, dacă aş face parte din sexul frumos, mînia şi indignarea m'ar preface din smîntînă în lapte acru. AuzI poreclă! Se vede că redactorul Curieruluî are drept calimară o oală de scopt politica şi chişleagul. Dacă vei prlimi norul II al Revistei din Bucureşti, te rog să mi-l trimiţi ca să-I citesc şi eli şi ţi l' oi Înapoia Îndată. Afectuoase salutări, V. Alecsandri; LXXVI. j\'!irce�t1, 28 Martie 1876. Iubite Negruzzi, Scrisoarea adresată de d-l Petrino ziaruluf Romîllul3) m'a cuprins de mirare. Cum se poate ca un om in­ teligent să răspundă cu asemenea manieră, amabilităţilor cu care a fost întîmpinat la venirea sa în Iaşi de către societatea junimel ? Şi el a căzut în capcana grosolană ce caută să întindă oamenii ostili acestei societăţi? Şi el crede în stafia Direcţiei nouă, în­ ventată pentru spaima copiilor şi a idioţilor?. Încă un molipsit de boală imaginară, un molipsit ajuns la gradul acel pernicios unde ') Articolul lui G. Viruav-Liteanu : «Opere complecte de Vv.Alexandri s , cer. cetare critică, tipărit In con», X, (1876-77), pp. 57,98, 158, 2) V. Apărittoml legi r. IaşI 1876, No. 15. 3) În scrisoarea aceasta, poetul Petrino declară că nu poate răbda nici un moment acuza/iunea gmvă că ar fi membru al 7ul1illlet� societate care - zice el -­ urmăreşte şi scopuri politice, ostile desvoltărei noastre naţionale. V. Romînul an XX (1876), p. 258. .- -_._-- --------------_. [89] - 89- omul îşi perde pănă şi regulele cele mai elementare ale buneî cu­ viinţI. Dumnezeu să-I erte, că nu ştie ce mai zice. îmi pare rău .însă că Carp s'a potrivit lul şi s'a grăbit de-al destitui, făcînd .astfel dintr'un rătăcit o victimă politică. Să vezf acum cu ce mod dibaclu jurnalele au să exploateze acest incident, mai cu seamă dacă alegerile senatoriale vor da o majoritate guvernului. Iar ţipete, protestări, etc. şi mai cu seamă 'batjocuri. Sînt curios să aflu cine a fost ales în Iaşi? Şi dacă Mârzescu a isbutit a întruni majoritatea voturilor pentru ca să îndeplinească toate cîte a promis, adică să dee ministerul în ju­ -decată şi să treacă chiar peste capetele mlnlştrilor. .. (sic !) Te rog să-mi trimiţi No. II al Revistel ştiinţifice şi literare şi cum oi ceti-o, ţi-oI.Înapoia-o imediat. AI D-tale amic, V. Alecsandri. LXXVII. Mirceştî, 2 April 1876_ Iubite Negruzzi, Printre terfeloagele mele am mal găsit şi o prescriere a scenelor reprezentate de Irozf în serbările Crăciunu­ Iuî, Manuscrisul e cam greu de descifrat, fiind scris cu slove ... dar cred că d-l Lambrior, care se ocupă de obiceiurile Romîni­ lor, ar putea să-r8tudleze şi să-I completeze în interesul Con­ vorbirilor. Ţi-I trimit odată cu urările mele sincere de sfintele serbătorî care se apropie şi care te vor găsi Ia ţeară ca un om cuminte ce fuge de atmosfera ciumată a politlceî. ' Al D-tale amic, V. Alecsandri. LXXVIII. Mirceştî, 22 Oct. ISn. Iubite Negruzzi, După o săptămînă de alergare prin ţeară pentru a ţinea conferinţe în ajutorul ostaşilor noştri răniţi (avînd mulţumire de-a produce o reţetă de 700 franci în oraşul Piatra, una de 600 în Bacău şi alta de 1400 fr. în Bîrlad) m'am întors acasă spre odihnă şi aice am găsit epistola d-tale . . ' Frumoasă este această epistolă, pornită din rnuna şi cu inimă scrisă. Ea m'a uimit prin tabloul ce arată de nălucirile en­ tusiaste care au legănat tinereţea veteranilor din generaţia mea; m'au uimit adînc vorbindu-mi de acel prieten bun «ce'n grădinuţa- ---��. [90] -90- verde, plăcută, zîmbltoare, se stinse cum se stinge un blînd apus de soare). Tot odată m'am simţit pătruns de jale, cînd privind împrejurul meu am zărit un gol atît de mare. Incep a rămînea singur şi nu ştiă pentru ce ÎmI trece prin inimă un fior de mîhnire. Mulţumesc Însă lUI V·zeu că m'a Învrednicit a vedea în apu­ sul vieţiI mele, ceva ce din copilăria 'mi am dorit să văd: Romî­ nul în luptă de moarte, sau mai bine zicind : Romînul intrat îll nouă uieaţă, - Ah, dragul meu Iacob, mult ml-a bătut inima pînă a nu se începe lupta, mult m'am rugat lUI D·zeu, eu, care nu's prea dus la biserică şi în sfîrşit mi s'a Împlinit dorul. Romînul lăsînd plugul În cîmp şi apucînd arma ruginită de patru veacuri, a pă- . şit sumeţ în faţa morţeI, a dat la duşman cu bărbăţie şi a şters rugina de pe armă În peptul cei aţinea calea. Plugarul blînd s'a transfigurat într'o clipă şi prin avîntul său de vitejie a ştiut să schimbe porecla glumeaţă de curcan, într'un titlu glorios. Ştiam că de la sublim la ridicol e numai un pas, însă pînă astăzi n'am ştiut că de la ridicol la sublim este tot aceeaş distanţă. A tre­ buit să vină RomÎnaşul nostru ca să creeze acest nou adevăr, pre­ cum a probat că armata teritorială poate să înlocuiască cu mari avantaje armata permanentă. - De-acum mă pot duce pe urma amicilor mei dispăruţi; mi-am văzut visul cu ochiî ; nu mal pot vedea nimic mai frumos. Iţi mulţumesc cu duioşie că te-ai gîndit la mine, cînd ţI-ai vărsat focul inimeI în versuri 1). Printre aceste versuri ce formează un tot bine cugetat şi bine scris, sînt unele cari au o frumoasă valoare literară ... Acum nu-mi mai rămîne decît să te îmbrăţişez. V. Alecsandri. Notă. O singură eroare s'a alunecat în epistola D-tale: viteji (plur.) nu rimează cu vîrtej (sing.) - Ce păcat că nu vrei să scrii onor: în loc de o1toa�! - � ----_ ............ - ') Aluzie la poesia lui lI. Negruzzi «Epistolă către Elisabeta Doamna». in care se vorbeşte şi de lunea din Mlrceşfi şi de cîntăreţul ei. V. Conv. X. (J 876). p. 289-9°. [91] , . • - 91- LXXIX. Mirceştî, 1 Decembrie 1877. Iubite Negruzzi, Iar m'am apucat de făcut stihurf ... dovadă că a căzut omătul. Îţi trimit legenda lui Peneş Curcanul J), pentru numărul de la 1 Ghenar. După Peneş vor mal urma, cred, şţ alţii ... precum şi o mică comedie în versuri, întitulată: La Turnu­ Mdgurele2). Răspunde-mi dacă Penes a fost bine primit de junlme. Unde ai găsit că eu aş fi comis vre-o dată vr'un sistem Iimbistic cu infinitive? Sistemul meu a fost tot-d'auna de a mă feri de sisteme gramaticale şi de-a mă conduce după armonia limbeî. Am admis finalul ţie, dar am văzut că şi finaliî ere, ir«, şi are au drept la împămîntenire ca unele ce sînt mai armonioase. Nu mă împac cu dune, cu ţiUII!:, cu ţione şi alte bazaconii ejusdem farinae ; dar cînd urechia mea nu ţiue cînd aude vre-un cuvînt nou, îl admit fără greutăţi; chiar pe ţiulle nu-l resping în cuvintele noţiune, moţiune, raţiune, fiind-că noţie, moţie, raţie îmi par ridicole. Aşa dar te rog să nu mă pui în rîndul fabricanţilor de sis­ teme codaşe, căci frica mea cea mai mare a fost tot-d'auna de-a mă găsi pe aceeaş linie cu Pumnul, Laurian, Eliad şi alţi cioplitorî cu barda În formele frumoase a linibeJ noastre. ' N'am scrisţJicT odată după regule statornicite de sapienţZ. de gramatici, de acadernicl, am scris după cum m'a călăuzit inspi­ raţia şi urechia ... (nu Vasile Urechiă]. Aceste zise, Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. NB. Cum găseşti, în legenda lUI Penes că ar fi mai bine zis: sau: Jar căpitanul admirlnd Stindardu'u fÎlflir� Iar căpitanul admirÎnd Stindardu'n stnl/ucire. LXXX. Mirceştî, 9 Decembrie 1877. L ,.. 'li � � Iubite Negruzzi, Cumnata D-tale, Dina Săvescu mi-a scris pentru ca să mă înştiinţeze că se organizează în Bucureşti o re­ prezentaţie În folosul văduvelor şi al orfanilor de soldaţi morţI pe cîmpul răsboiulur. Tot-odată m'a rugat să improvizez ceva pentru această ocazie. Am improvizat deci alăturata mică comedie în J) V. Conv. z«. XI (1877), p. 352. ') A fost publicat În brosura e Ostaşif noştri». Buc. 1878. [92] -92- versuri, pe care ţi-o trimit să o citeşti împreună cu D-na Negruzzi, şi apoi să-rnf comunicî impresia D-voastre. Francezii numesc bluettes asemenea compuneri, şi în adevăr nici că amavut timp a produce alt-ceva decît o bluetă, fiind-că mi s'a acordat un timp foarte scurt. în patru zile am trebuit să înventez sujetul, să-I aştern pe hîrtie, să compun versurile, să copiez manuscriptul şi să-I expediez la Bucureştî, pentru ca D-na Săvescu să aibă vreme de a învăţa rolul, etc. Te rog să-rnî înapoiezI manuscriptul după ce îl vei cetl, căci nu am altul. Te îmbrăţişez şi trimet afecţionate complimente D-neI Negruzzi. V. Alecsandri. LXXXI. Mirce�tr,14 Dec. 1877. Iubite Negruzzi, Cred că te-I fi speriat de numărul scrisorilor mele, dar nu al fi fost expus la un asemenea potop epistolar, dacă mi-ai fi trimis corecturile. Am mai descoperit un lapsus calami în legenda sergentuluI şi doresc să-I Îndrept numai decît, Cetind pe Peneş Curcanul şi pe Sergentul 1), ai observat negreşit, că amîn­ doi se laudă că au Înfipt steagul pe reduta Griviţei. - Faptul se complică astfel într'un mod care ar da loc oare-cărei îndoell asu­ pra veracităţei lui. AmîndoI. '. fălindu-se de acelaş act eroic .. _ ar da să creadă cetitoruluî, că ei sînt nişte gasconi sau pe romîneşte nişte munteni. Pentru a face dar parte dreaptă fiecărui, am gîndit să las l�i Peneş gloria de-a fi pus steagul pe reduta GriviţeI, iar sergen­ tului să-I dau un alt rol, acela de-a fi luat steagul turcesc din re­ dută. Aşa dar fi pn'1l urmare celor mal sus pomenite, sergentul în loc de-a zice: -·r )o va zice: _Ştiu eu? Ci-că drept plată «Că am înfipt eu steagul pe Griviţa luată « •.• Ştiu eu' Ci-că drept plată C11 am luat, eu steagul reduteî, şi pe dată Cu el, rănit de moarte, m'am prăbuşit în şant!» Te rog foarte mult, iubite Negruzzi, să nu laşi a se publica poeziile mele fără îndreptările ce tl-am Însemnat în numeroasele mele scrisorI ... şi astfel muza mea, care în rîndul acesta a comis mai multe necuviinţî, îţi va da o dulce sărutare. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. 1) V. Conv. Dt.-XI, (18Ji) pp. 353-355. j I ţ� ���----------------------� [93] .. -93- LXXXII. Mirceştî, 15 Dec. 1877. Iubite Negruzzi, Incă o scrisoare l ! - Am primit manuscrisul meu şi am făcut îndreptările ce mî- al indicat. - Iată ce vrea să zică de-a scrie în fugă şi de-a nu avea vreme să-ţi gelueştI lucrul­ Iată cauza pentru care mulţime de scrieri ies în public strîmbe, oloage, ciunte şi pline de pete. Obiceiul meu este de a lăsa în saltar să zacă timp de o săptămînii: tot ce-mi iese din condei, şi apoI să revăd embrionul şi să-I îndrept dacă merită să fie în­ dreptat sau să-I arunc în foc. Piesa mea este o simplă scenetă de circoustance, fără mei o pretenţie de artă dramatică sau de literatură; cu toate acestea, dacă îţi convine, ţr-oi trimite-o pentru unul din numeriî Convorbirilor. Am mal scris cîte-va poezii pe care promit să ţi le trimit precum doreşti, insă cu condiţia ca acele destinate a părea în nu­ mărul de la 1 Ghenar, să fie îndreptate după indicările ce ţi-am însemnat, astfel nu ar mai fi trebuinţă de a-rnî trimite coala Întîi pentru ca să fac însumi corecturile necesare. - Ţin foarte mult la ele şi prefer mar bine să public mai tîrzii:'! Oda 1) şi Sergmtul, de cît să apară acum cu defectul lor. Ce vrei? nu pot mistui inima plăpîndă într' o odă marţială şi mai puţin transformarea acelei inirnf În ... Unde, dracu, mă gÎndiam cînd mi-a scăpat o bazaconie ca asta din peană? La tipografie se poate lesne preface o coală Începută şi chiar pusă sub presă? In vreme ce se urmează CII tipărirea celorlalte coaie, se reîncepe la nevoe zeţuirea păr ţel defectuoase şi con­ demnată de autor. E o simplă chestie de timp, de silinţă şi de plată. '. TreI lucrurî care sînt la dispoziţia omului. Aşa dar, Încă o dată, te rog să faci dota însu-ti îndreptările ce ţi-am indicat Într'una din numeroasele mele scrisori şi crede, ml-I Îndatora foarte mult. Te Îmbrăţişez, V. Alecsandri. Nu ma îndoesc că nuvela lUI Gane 2) trebue să fie frumoasă, pentru că Gane are gust şi tact În compunerile luî. Sînt foarte nerăbdător a o ceti. 1) Oda: eOstasi lor romîni.» Conu, XI. (1877) p. 349. ') Nuvela este intitulată e Andreî Florea Curcanul» �i a fost publ. In Conz», Lil. voI. XIII, p. 365 sq .• Nota lui I. N. În CU/IV. [94] :J- " - 94 LXXXIII. Mirccştî, Decembre 1877. Iubite Negruzzi, Sînt foarte mulţumit că te-a înduioşat Peneş' Curcanul şi mai' cu seamă că D-na Negruzzi voieşte să declame această poezie În seara reprezentaţie! ce se organizează. Nu mai puţin sînt încîntat că Sergentul v'a plăcut. Fiind-că aceste două încercări poetice a mele după un lung timp de tăcere ţi-au părut bune, mă grăbesc a-ţi' trimite alte două care sînt în rudire cu cele -d'întif şi cer a fi publicate împreună. Mi-ar părea (bine) să le văd pe toate la un loc în numărul de la 1 Ghenar, căci' ele ar fi avan­ garda ce anunţă grosul armatei. Mi-aî promis să-mi trimiţi corecturile. Primesc şi îţI promit să ţi le Înapoiez fără cea mai mică întîrziere. Scrisorile ce publici' în ConvorbirP) vor avea un rezultat fo­ lositor. căci' ele sînt bine rezonate şi limpede scrise. Urmează îna­ Inte, Însă CÎnd îl trata cuvîntul onor, jă-mf hatîrul dacă mă iu­ beşti, să combaţi pe onoare şi să adrnitî pe bărbatul ei' onorul. Cu toată deferenţa cuvenită secsuluî frumos, sunt împrejurări unde trebue să-i' facem infidelităţî. Sănătate şi voie bună, V. Alecsandri. LXXXIV. (fără dată). Iubite Negruzzi, Recetind pe «Peneş Curcanul», am observat -că versul «spre crincena redută» e repetat de două ori'. Te rog -dar, dacă este încă timp, să se tipărească începutul strofel urmă- toare în modul acesta: Făcînd trei cruci, nOI am răspuns Amin! şi Doamne-ajută! Apoi la fugă am împuns Spre q Turcilor redută. Sănătate şi voe bună: V. Alecsandri. Nu-mi aduc bine aminte dacă în Sergelltul am scris: Se 'ntaarce, strigă-un ordin, pe loc tot r&.f{ÎlIuntul, ele. Dacă găseşti că strigă U1l ordin nu e tocmai' corect, înlocu­ -eştejiuvlntul strigă cu dă. 1) V .• Scrisori> de 1. Negruzzi. Conv. Lit. XI, pp. 17. 77. 241, 313, 405. [95] • , - 95- LXXXV. Mirceştl, 20 Decembrie 1877. I�bite Negruzzi, Fie 'n voia ta, fie în împărăţia ta! ImI pare foarte rău că prin cererile mele, te-am făcut să capeţi o migrenă de cele tătăreştf ... dar nu te mira de acea stăruinţă din parte-mi, căci la oare-care vrîstă, omul are filotimia de-a face " oopll nedefectuoşl. Fiind da rcă timpul e scurt pănă la 1 Ianuarie, 1 fiind-că tipografiile noastre sunt păcătoase, fiind-că este lipsă de hîrtie în Iaşl _ .. etc. şi mal cu seamă dorind a te scăpa de supă­ rare şi migrenă, admit fără dificultate modul lipirei hîrtiuţelor ca nişte bandaje salutare pe inima plăpîndă ... Dar dacă al vroi să-rnf facî o mare mulţumire, tot asemine al lipi un bandaj pe rănile serge1ltului, un bandaj ce ar purta versurile următoare: -Că am luat eu steagul redutei ... �i pc dată Cu el, străpunşl de glonţurî, ne-am prăbuşit În şanţ. Cît pentru republicarea odei în numărul de 1 Februarie, nu o pretind nicfdecum, fiind-că am trimis oda lui Vodă, îndreptată şi completată, şi nu mă îndoesc că va apărea în jurnalele din Bu­ cureştl, cu toate ale ei. Mi s'a cerut din mai multe părţI voie de-a ipublica pe Ser­ gmtul, Peneş şi Oda, însă am refuzat înainte de eşirea la lumină a numărului din Convorbiri, care cuprinde acele bucătî ; cît pentru odă am dorit să fac o graţiozitate lUI Vodă înainte de sărbători, în urma unul telegram foarte amabil ce Măria Sa mi-a trimis la Mirceşti şi cred, prin urmare, că Domnitorul va da-o publlcitătel. In zilele aceste are a se Întoarce regimentul 5 de dorobanţi şi aş . dori ca să fie întîmpinaţi de oda ce le este şi lor adresată ca la toţi ceî-l'altî ostaşi, Iţl trimit singurul portret ce-rnl mal rămîne şi pe lîngă el îţI comunic o horă ce am compus în stil de curcan __ hora de la Plevna ... Ceteşte-o de curiosi tate şi dacă cunoşti pe cine-va care să fie în stare de a-I face arie, încredinţaţi-o. Se înţelege că această bucată nu poate să intre în coloanele Convorbirilor 1)_ In curînd ţi-OI comunica pentru numărul din F e­ vruarie următoarele piese: I. Legenda celor 2 frattvînătorf") ; 2. Că­ pitanul Romano; 3. Soare de earnă ; 4. Hora de la Grivlta"). 1) A fost totuşl tipărită În Conv. XI, p. (1878), p. 404. 2) I-a schimbat titlul În . a) Conv. XI, (1877-78) Pl'. 402, 405. • [96] r�·,,' " i , 1 fi I �.�._--. - 96 -,-- Sărbătorile se apropie ... Eu nu cred să pot veni la Iaşf Îna­ inte de 16 Ghenar ... Primeşte dar de pe acum felicitările mele cele mal sincere. Te Îmbrăţişez, V. Alecsandri. LXXXVI. Mirceşti 29 Decembrie 1877. Iubite Negruzzi, Una din calamităţile vleteî este tagma �'m­ por/uni/or, a acelor oameni cărora, fiindu-le urît de dînşii, cad năpaste În traiul altora cu toată nulitatea lor, cu toate defectele supărăcloase de care sînt înzestraţi. Acei trîntori Îţi fură timpul cel mal preţios, cătînd petrecere, fără a aduce nici o compensare şi nu pot să Înţeleagă că prezenţa lor e păgubitoare pentru omul ocupat şi iubitor de linişte. De o lună frate, sînt victima unor asemena Importunl, cari mă Împiedică de a lucra şi care ameţindu-mă prin prostiile lor, mă fac a comite mulţime de greşeli În scrierile ce compun pe furiş şi în ascuns. Dar, mi se va zice: pentru-ce nu le închid uşa? Am gîndit să, o fac, Însă nu e cu putinţă la ţară, mal cu seamă cu trenurile ce iml leapădă În treacăt musafiri şi fug cu repeziciune. Le fiot qui l' emporte sen/uit l'pouvante. De nu m'aş fi găsit expus la o asemene calamitate, nu ţi-aş fi cauzat atîta necaz cu modificările mele în poeziile ce ţi-am trimis pentru numărul de 1 Ghenarle. Nu te mira, deci, că şi În legenda Fraţilor :Jder! am făcut cîte-va schimbări, precum te veî convinge din copia alăturată. Dacă voeşti să publici Hora de la Plevna, publică tot odată şi Hora de la Griuiţa sub numele de Mircea Moldovanul, pentru ca numerile Convorbirilor să con ţie tot soiul de bucătl după timpul războiuluî. In curînd poate ţi-oi trimite şi balada Griviţer. Pănă atunci însă te Îmbrăţişez şi ÎţI doresc toate fericirile în cursul anului ce vine. V. Alecsandri. [97] - 97 LXXXVII. Mirceştf, 3 Gheuarie. u Sş S. Iubite Negruzzi, Iţi trimet legenda Fraţi! 'Jderi, puţin modi­ ficată, Însă fii liniştit, alte modificări nu va mai primi. PoţI dar să o dai la tipar, aşa cum este acum. Cît pentru Hora de la Plevna şi aceea de la Griviţa, de vreme de le găseşti bune de a-şi arăta nasul in coloanele Convorbirilor, publică-le sub numele meu. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. NB. A grăi pe un om, fie mort sau viu, Însemnează a pomeni de calitaţile sau de defectele lui. Le-au grăit lumea, le g râeşte lumea, expresii poporale, LXXXVIII. Mirceşti, 21 Ianuarie 1878. Iubite Negruzzi, Imi pare foarte rău că nu am putut asista la reprezentaţia piesei d-tale 1). Intîrziesern înadins plecarea mea din Iaşi pănă Vineri, cu gînd de a merge Joi seara la teatru, Însă peste zi soţia mea s'a îmbolnăvit şi am fost obligat să stau acasă. Spune-mi cum ai fost mulţumit de actorI şi de public? Intorcindu-mă la Mirceşti, am dat peste o veste dureroasă: Rolla 2) cumnatul meu, a murit după mai mulţi anI de suferinţe, la moşia lui Lupu Bogdan, la GădinţI. Incă unul din luptătoriI de la 1840- 1859, ce se duce să găsească pe cei pribegiţi din lume! Rolla a avut o mare influenţă asupra societăţii Iaşului, pe cînd s'a întors el de la Munich, dînd mîna cu toţi tinerii din acea epocă pentru introducerea mare­ lor reforme sociale şi mai cu seamă pentru redeşteptare a simţului de demnitate personală. El a fost unul din acei porecliţl due!gif, care a contribuit. prin spaima ce insufla, de a deprinde pe junI şi chiar pe bătrînî, a se respecta pe sine şi a respecta pe alţii 3). Am improvizat dar strofele aici alăturate şi te rog să bine-voeşti 1) Comedia .0. alegere la Senat», reprezentată pentru intiia oară în Teatrul naţional din laşî, în 19 Ianuarie 1878. Nota Conv. �) Constantin Rolla, a fost ministru, fost 1 -iul president al Curţef de apel, etc. Nota Conv. 3) Fiind student la MănichrRollaucisese În duel pe un conte german. N. COItV. 7 [98] ____ "r�� __ �-_:_-v-:-----­ . �:I - 98":"" a le da publicităţii în Curierul di,s .laf} 1), pentru ca strofeJe să apară odată cu anunciul mortei lui RoHa. Fiind o poezie de ocazie, !1u o pot rezerva pentru COllvorbirl, dar îţI promit de a-tî trimete în curînd alt-ceva pentru foaea COIl­ vorbiri/oI'. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. LXXXIX. Mirceştî, 8 Faur 2) 1878. Iubite Negruzzi, Primind scrisoarea d-tale, m'am pus a răscoli sertarul biuroului meu şi am găsit un Început de voiaj la Con­ stantinopole, pe care ti-I trimit. Această scrisoare 1, va fi urmată de altele care, de vroeştl, vor fi publicate în numeri! succesivi ai COllvorbirilor 3) Tot odată îţr trimet un riisjJullS genera/u/tI! Florescu care va apărea negreşit in curînd în unele jurnale din Bucureşti"]. Acest răspuns îmi aminteşte frumoasa epistolă ce mi-ar adresat şi la care începusem a răspunde cînd ... de-o-dată m'am îmbolnăvit ... Căci sunt bolnav de vr'o două săptămîni de răceala ce mă ame­ ninţă a se schimba în friguri rele, dacă nu le-aş fi trîntit sub un nomol de quinină. Acum merg spre bine, dar mă simt încă slab în balamale şi capul nu mi-e dispus la lucru. Mai multe bucăţi începute stau baltă din causa indispoziţiei mele şi între altele Eroit de la Plcuna. Cît pentru partea din istoria misillor mele politice, privitoare la Victor Emanoil, Cavur, etc., 01 căuta azi sau mîine să o copiez, de voi putea, şi ţi-oi trimete-o numar decît" pentru ca să apară în numărul 'de la 1 Martie, fiind aproposito, cum zic pedantir 5). Ded te îmbrăţişez şi mă opresc aici, fiind ameţit de doza de sulfat ce am înghiţit mai dinioarea. V. Alecsandri. 1) A fost totuşi publicată in COIZV. XI, (1 SiS) p. 46 r sub titlul: e Strofc improvizate la moartea lUI C. Rolla s , 2) In eConvorbirî s s'a tipărit data greşită. a) Nu se ştie din ce mctive, această scrisoare uu a fost publicată, 4) A apărut apoi şi separat, 'tipărit in for volante, s) COIZV. XI (1878), pp. 429-434- .- .. �-- [99] r r J.J .. ;;' •.... . ",- , . ., �- . - 99- xc. Fără data r Iubite Negruzzi, Cu chiu, cu vai, am reuşit a copia estractul Sfîrşind, te Îmbrăţişez şi-ţi doresc sănătate. In curînd ţi-oi trimite urmarea relaţieI misiilor mele politice, sau vizitele mele la Prinţul Neapoleon, la Baronul Hubner, la Contele Kisselef 1), etc., --- _:.-- [108] 108 - I deşi cu greu ÎmI vine să mă aşez la biurou, cînd soarele' se hir, joneşte cu florile pe afară. Al Dvtale amic, V.·· Alecsandri. XCIX. Mirceştî, 18 Maiii 1878. Iubite Negruzzi, Ştii de mult col foaea mea favorită este foaea Convorbirilor şi că tot ce scriu îl este destinat. Astă dată însă, poezia intitulată: Cintecul gi1ztei' latine, eştnd de sub stăpînirea mea, mi-a fost cu neputinţă a dispune de dînsa cum aş fi dorit. D·I Obedenaru, unul din membril juriului de la Montpellier, a scris negreşit la Bucureşti ca să incunoştlnţeze rezultatul concur­ sului şi a comunicat ziarelor din ţeară versurile mele. Presa şi Răsboiul le-au şi publicat În numerile de ieri. Notiţe\e ce-ml cereţI despre Societatea limbilor romane sînt cuprinse în programul alăturat. EI e scris în limba catalană (mi se pare), dar acest idiom e lesne de înţeles şi lesne vef putea obţine .informărlle de care al trebuinţă. -Nu ştiu nimica mai mult decît ce este cuprins în program. Cît pentru persoanele care au compus juriul de Ia Montpel­ lier, nu le cunosc. Stiti însă că Mistral este autorul poemului Mlreîo, care a ilustrat pe poetul provental, fiind foarte frumos şi plin de adevărată poezie. D-I Albert de Quintana este fundatorul şi prezidentul «Socie­ tăţii limbilor romane" ce datează de dOI anl, El este şi prezidentul comisiei Însărcinate cu secţia spaniolă la Expoziţia de la Paris. Cînd am primit programul Societăţii de la Montpellier, m'am hotărît a scrie şi eu ceva, nu Însă cu sperare de a cîştiga premiul, dar cu simpla idee dea trimite un specimen de limba rornină, spre a se constata încă odată rudirea noastră cu toate ramurile gintei latine. Norocul a vrut ca: toate poeziile prezentate la concursul de la Montpellier să fie mai slabe decît a mea şi astfel am eşit eu triumfător. Cu atîta mai bine pentru teară, Romînia e astă-al mal cunoscută În lumea invăţaţilor din lumea occidentală şi ce mă bucură mai' mult, este că poezia mea a motivat urările poeţilor latini pentru Romînia, . . Aicea este adevăratul triumf. - Am cîştigat un nou drept Ia [109] sim- r .. t - 10fJ - simpatiile marelor popoare de� latină, şi poate că acele patit răsărite pe cîmpul literator, vor rodi pe cîmpul politic. ,Amin! Să ne ajute Dumnezeu! Te Îmbrăţişez, V. Alecsandri. Te rog să-mi înapoeştl programul, cînd nu-I mai avea tre­ buinţă de el. c. Duminică (fără dată), Iubite Negruzzi, Plec mîne Ia Mircestr şi nu cred să - mai viu la Iaşi pănă'n primăvară, Oi căta să-tf trimit continuarea misiilor mele politice, Pănă atunci, îţI trimit acum fotografia vasului de la Mont­ pellier, În două exemplare oferite de mine societăţeI «Junimea). Complimente din partea noastră D-nel Negruzzi. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. CI. Mirceştf, 25 Iunie 1878_ Iubite Negruzzi, Cunoşti vorba Rorninuluî ; una caldă, una rece; ea ni se aplică de minune. După Griviţa şi Montpellier a urmat Berlinul; după victorii, lovirI amare. Un Gorciakotr şi un Bismark au apărut în cumpăna soartei noastre, cercînd a nimici greutatea noastră politică în lume; şi ast-fel iluziile ră­ sărite în Bulgaria şi în Provenţa, s'au întunecat într'oclipeală. Dar să nu ne descurajăm! ferească Dumnezeu de a pierde increderea în noi şi în viitorul neamului nostru! Omida mănîncă frunzele ste­ jaruluî, dar nu poate ucide stejarul. Să ne 'narmăm Cll răbdare, cu demnitate, cu întetire în faţa prigonirii; să dăm piept cu norocul. O mică luptă voinicească în­ cepe pentru Rominî. Fie; să primim lupta cu suflet îndrăsneţ, căcî avem de apărat ţara, acest depozit sacru încredinţat nouă de pă­ rintiî noştriî, şi pe care sîntem obligaţI să-I transmitem întreg la copii. Măciuca politică din Berlin ne-a dat o lovire _ care ne-a .ameţitţxlar ameţeala trece şi trecînd ea, trebue să ne lase în pi� cioare. Doar nu piere Romînulcu una, cu două, ba nlcî cu nouă, icăe! are. şapte vieţi şi-I puiul dracului, după cum se exprimă ţăraniI., __ .::.1;1........,._ :...- -_-.:-. [110] . ". -110 - Ne-am luptat vitejeşte Ja Griviţa, am triumfat la Montpellier. Tot ast-fel vom triumfa cu vremea şi pe cîmpul politic. Vroinţa să ne fie tare şi vom eşi iar în undă. Cine ştie dacă Dumnezeu nu ne-a pregătit, prin nedreptatea areopagului din Berlin; la lupte marl care să ne oprească de a ne adormi pe Iauriî noştri? Franţa, a cîştigat mult din pagubele ce a suferit la 1870, căcl a primit o crudă lecţie de care ştie a profita; să urmăm pilda ei, să ne punem pe lucru, să luminăm poporul În care există vitalitatea naţională, să renunţăm la desbinări care ne slăbesc, să ne unim într'un singur gînd şi să nu ne mai căutăm sprijin de cit în noi înşi-ne, lepădindu-ne de Satana, adică de protecţii străine, şi vom ajunge ast-fel mai departe de cît am ajuns păn'acum, Azi avem duşman! pe faţă: RuşI, Nemţî, Jidani, etc.; Îi cunoaştem, .ştim cu cine avem a ne lupta; dar totodată avem şi ajutoruri oculte, avem nihilismul care-i cancerul Rusiei, avem socialismul care roade rănunchil Germanii, ei lucrează pentru noi. Va veni o zi în care vom asista la o colosală dărîmare de imperii şi în acea zi, de vom fi pregătiţi, vom revendica tot ce a fost şi este încă al nostru. Deviza mea este: Nimic nu se pierde. Nu-mi perd dar spe­ Tarea în viitor, şi chiar de sînt ajuns la bătrîneţe, nu mă retrag din luptă, de vreme ce Dumnezeii voeşte ca să ne cerce şi să ne oţelească prin noi lupte, Curaj dar, voi cei tineri, şi pe lucru totr. Roada plăteşte munca. Rusia, imperiul uriaş, a avut nevoe de pomana noastră ... fie ... noi' n'avem nevoe de bogdaprostea et, Rămîne cu Basarabia pe cuget şi cu pată neştearsă pe frunte. VoI căuta a-ţi trimite în curînd urmarea misiilor mele poli­ tice; acum îţI expediez un pachet cu broşuri, de distribuit drept premii la elevi. Bine-voeşte a le împărţi pe la colegiuri, etr-, A revedere în curînd. Te îmbrăţişez din toată inima, V. Alecsandri. CII. Mirce�ţi, 3 Octombrie 1878, Iubite Negruzzi, Imi'pare bine că te-al Întors sănătos din peregrinaglele ce ai făcut la munţi şip$te munţi. Dacă nu ai scris nimic în timp de mal m.,.JlunI, este că mlntea-ţl avea nevoe de odihnă. Ast-fel copacii roditori sînt sterpî într'un an, pentru ca la anul viitor să dea o roadă îmbelşugată. Nu mă îndoesc dar, ci in cursul iernel vei produce mult şi bine. • o', , ,).: , [111] 111- Cît pentru mine, află că de la începutul primăverei şi pănă. acum n'am scris nici un vers. nici o linie de proză; ast-fel am fost năvălit de vizitatori, care mi-an furat tot timpul. Prin urmare portofoliul meu este tot atît de gol ca şi saltarul D-tale. Afară de Musafiri, am mal avut şi un şir necurmat de ne­ cazuri, care m'au depărtat de la ori-ce lucrare literară. - între altele chiar acum mi-a căzut o mare belea pe spinare. Arendaşul meu mi-a declarat că nu mal ţine moşia. şi iată-mă obligat a mă apuca de coarnele pluguluI pe la sfîrşitul toamnei! Mă lupt cum pot. Însă cu mult desgust, căci îmi lipse�te li­ niştea de care am neapărată trebuinţă pentru ca să lucrez. Această neaşteptată contrarietate mal are şi dezavantagiul a mă sili ca să petrec iarna în ţară. de unde eram decis a merge la Corfu. pentru ca să găsesc un soare mai cald. Voi căta dar. a profita de închisoarea mea silită în căsuţa de la Mirceştr, pentru ca să urmez cu descrierea mlsiilor mele politice sau cu alte scrieri... nu ştiu care; şi îndată ce vo I aş­ terne ceva pe hîrtie, îţi vOI trimete manuscriptele pentru Con­ -;:!orbin". Pănă atunci însă, răbdare şi îmbrăţişare amicală. V. Alecsandri. Sper eli vOI veni la Iaşi să vă mal văd, în ultima săptămînă a lui Octombre, Complimente respectuoase d-nei Negruzzi. CIII. Mirceştl, 12 Noembric (SiS Iubite Negruzzi, Am primit invitarea la banchetul ]unimei, .insă cu mare părere de răti mă văd obligat a nu face parte din el, fiind împedecat de împrejurări casnice. Vă doresc dar la toţI mesenii, veselie şi măsele sănătoase. Te insărclnez să porţi din parte-mi un toast J unimei şi fecondităţei sale! AI trecut mal deunăzi pe la Mlrceştt şi nu te-ar abătut pe la mine ... Avem să ne sfădim ... Aş fi fost prea fericit să te văd, căci nu te-am văzut de mult şi să-ţf vorbesc de noul şir de lucrări ce am Început. După Doine, după Lăcrămioare, după Paste/uri şi după Le­ gende, de care parte a literaturei _ ÎmI rămînea să mă Jeg? M'am [112] . �,' f I r 112- . gîndit la teatru ... şi pe loc am răsfoit paginile istoriei noastre, unde am găsit subiecte minunate de drame în versurt, Deocamdată atenţia mea a fost atrasă prin epoca lui Alexandru Lăpuşneanu, atît de dramatică şi de caracteristică. In . ea am descoperit mai cu deosebire trei personagiI care meriti de a fi reînviate pe scenă: Jolde, Lăpuşnearu« şi Despot. Tus­ trei ar forma o trilogie istorică, care, bine împărţită, bine ţesută, bine scrisă, ar îmbogăţi literatura noastră. Nu ştiU dacă voi reuşi a duce pănă la sfîrşit această lu­ crare, serioasă şi foarte grea, dar totuşi am Început cu Despot. De­ acum într'un noroc. Am citit în foaea Convorbirilor, actul 1 a dramei lui Bodnărescu, intitulată Alexandru Lăpuşneanu 1). Aştept urmarea pentru ca să judec scrierea aceasta sub punctul de ve­ dere al artei dramatice. Limba este frumoasă, însă eu unul nu mă împac cu versuri albe. Voi veni in curînd la Iaşi şi vof căuta să sosesc tocmai în ziua de adunare a junirneî ... Pănă atunci însă te îmbrăţişez. V. Alecsandri. CIV. Mirceştî, 16 Decembrie 1878. Iubite Negruzzi, Iţi răspund în ar tico li, pe rînd şi lămurit: 1. Bine ai făcut de ai păstrat pentru dota fotografiile amforei de la Montpellier, căci eşti cel mai sîrguitor membru al Junimei. 2. Sînt de opinia Dvtale în privirea statuii lui Stefan-Vodă : adică să ne ferim de a arunca banii adunaţi, în gura Iupuluî, vreau să zic, a guvernului 2), să nu espunem ideea noastră patrio­ tică de a fi vărsată în bronz, sub forma unei caricaturi chibzuită şi clocită în creerii unul funcţionar de peste Milcov, - să avem fermitatea de a duce întreprinderea noastră pănă la capăt, înte­ legîndu-ne cu un artist mare din Franţa, precum este acela care ne-a făcut condiţiile cele mai avantagioase. .. �i se numeşte, mi se pare - Cordier ; r- să insărcinărn pe frate-meu ce se află în Paris, de a reîncepe negociarea cu dînsul, sau cu altul, pentru ca lucrarea 1; Lăpuf'uantt- Vodă, tragedie in cinci acte d�. S. Bodnărescu. Comr, Li/_ XlI, (1878-79) pp. 261, 314, S66, 408, 455. .-, - r t) Comitetul ales pentru ridicarea statuii lui Ştefan cel Mare la Iaşi se com­ punea-din 'Pr, Gr, M. Sturdza, Vasile Alecsandri; Scarlat Pastia.: N. Gane, .Al. Sta­ : matopol şi Iacob Negru.zzi.N ota Conv. ! ' \1',- . .14 ;� J [113] - 113- să înceapă cît mai curînd - să ne chibzuim asupra mărimei - pozei şi caracterul statuei, toate acestea afară de amestecul guvernului şi chiar al lui Vodă, temindu-mă ca M_ Sa să nu propue de a se face comanda vre-unui artist din Berlin. Insă, unii vor zice, că pentru aceste chibzuirî, trebue mal întîi ca comisia din care fac şi eii parte, să se adune? - Aici e greul! căci eu cu greii es din casă în timp de iarnă. Cu toate acestea, îndatorirea pusă asupră-rnf fiind mare, m'am hotărît într'o zi a-mi lua inima în dinţi şi a înfrunta gerurile pentru ca să viu la Iaşi. Cînd? _ _ Nu ştiu, poate după sărbători. Acum mă aflu În dricul lucrului ... Mă lupt cu Despot şi n'aş vroi să părăsesc cîmpul luptei, ternîndu-mă să nu mi se po­ tolească focul. Sînt ajuns la sfirşitul actuluI II şi sper să abordez peste vr' o patru zile actul III. Trebue bătut ferul cît e roş şi de aceea nu mă pot ocupa de alte scrieri, de aceea nu'tt pot trimite acum urmarea misiilor mele politice.: Răbdare Însă; de mi-a da Dumnezeii sănătate, voi întrebuinţa cu folos lunile de vară. Un lucru numai mă turbură în mijlocul activităţei mele lite­ rare ... Chestia jidanilor! această chestie de viaţă sau de moarte pentru noi! Bine ar fi, socot, să se formeze comitete prin toate judeţele; spre a aduna mii şi sute de miI de iscălituri pe petiţii adresate . constituantei, în contra drepturilor rîvnite de jidanî cu gînd de cotropire desăvîrşită a ţării .. Ce zici de această manifestaţie ge­ nerală? sfătuiţi-ne, voi cei tineri şi activi, care vă iubiţi ţara, şi cătaţi de faceţi ceva pentru ca să o scăpaţi de pericolul fatal ce o ameninţă. Eu unul, în ziua cînd deputaţii Constituantei, supunindu-se mişeleşte la poruncile din Berlin înscrise în tractatul de Paris, vor acorda urdiei ... jidovestf dreptul civil şi politic, dînd astfel ţara şi naţionalitatea noastră în mîinele lor, eu, în acea zi de doliu, Îmi VOI rupe condeiul, suspinînd cu lacrămî : jinis Romaniae ! şi chiar dacă împrejurările casnice îmi vor permite a :o face, mă voi destăra pentru totdeauna. Mă doare sufletul cînd mă gîndesc la ce am fost şi la ce o să ajungem. Galiţia şi Bucovina au nevoe de o soră mezină ... şi mult mă tem că o să o aibă. Te Îmbrăţişez, V. Alecsandri. Dacă în zilele sărbătorilor Crăciunului, aţI putea veni aici, 8 ... __ .. _"h--"· � ..... _ [114] '-.114 - d-ta, Gane, Stamatopulo, am pune la cale toate măsurile necesare pentru ridicarea statuii luI Ştefan. Atunci sărbătorile ar fi depline pentru mine. ev. Mirceşt'î, II Aprilie 1879- Iubite Negruzzi, Peste două săptămîni plec la Bucureşti unde voî zăbovi vre-o lună cel puţin şi fiind-că nu ştiu dacă voi putea veni Ia Iaşl înaintea plecărei mele, îţi scriu aceste rînduri pentru ca să te rog a mă informa ce hotărîre aţi luat în privirea statuei lui' Ştefan cel Mare? Callimach, răspuns'a la scrisoarea care îi recomanda de a vizita atelierul Dvluî Cordier? Intr'un cuvînt, alesu­ . s'a artistul cărui să se încredinţeze fondarea statuii? etc .... aş dori să am cele mai lămurite informări, pentru ca să ştiU ce să răspund lUI Vodă, cînd aş fi întrebat de Măria Sa . . Ion Ghica a fost aicI în �zilele trecute şi ascultînd drama lUI Despot, a decis a se ocupa îndată cu punerea ei pe scenă, vroind să fie reprezentată numaidecît Ia 15 Septembrie 1) Rolurile ali să se împartă chiar de pe acum, pentru ca să fie ştiute ca Tatăl nostru. Decorurlle şi costumele ali să se lucreze în lunile de vară, pentru ca tot să fie gata pănă la începutul se­ zonului teatral. Piesa este sfîrşită de mult. - Acum e copiată, corectată şi gata de a eşi în lume. - Imi pare rău că nu am prilejul de a vă ceti ultimele trei acturr, pentru ca să cunosc opinia d-tale şi a altor membrii a Junimei. - Ion Ghica şi Alexandru Cantacuzin au părut destul de satisfăcutî, Vă găsiţI acum în fierberea luptelor electorale, nu cred dar să vă fie mintea dispusă la literatură. - Flţl dar cu prevedere şi vă alegeţi deputaţi şi senatori cărora să le fie milă de ţară. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. eVI Mirceşti, 5 Fehruarre 1880. Iubite Negruzzi, Inainte de toate îti fac cunoscut că am primit dicţionarul lui Cihac, că am răspuns învăţatulul nostru eti- � mologist pentru a-I mulţumi, şi că l-am şi trimis un exemplar din \ gramatica macedo-romină a lui Boiagi. ') A fost reprezentată la 8 Oct. 1879, pe scena teatrului di n Bucureşti. [115] -115- Acum să venim la întrebarea ce-mi tacI, dacă iarna aceasta a fost roditoare pentru mine? Cu durere răspund că nu! O ne- . vralgie complicată cu un proces, mi-au secat creerii şi m'au împie­ decat de a produce măcar o singură strofă. Planuri am multe în cap, dar cînd vreau să mă pun pe lucru, se prezintă dinaintea ochilor mei imaginea hidoasă a unui tirtan nespălat, cu care mă judec pentru o tîlhărie a lui, foarte păgubitoare mie. Cum dar să te inspiri, cînd muza drăgălaşe se metamorfozează Într' o dihanie cu perciuni şi Îmbrăcată În pielea draculuî ? Despot se tipăreşte la Socec; peste vro opt zile ţi-oi trimete unul din cele întîi exemplare. Nu rămîne de cît ultima ju­ mătate de coală sub teasc. Cu ce, dar, să-ţi îndeplinesc dorinţa în privirea foaei COII­ -uorăiriior ? Portofoliul meu e gol de tot. Iată Însă ce-ţi propun: ne-am decis cu Ion Ghica, să preschimbăm un şir de scrisori amintitoare de timpurile trecute. Posed pin' acuma trei epistole foarte intere­ sante ce mi-a trimes Ghica. Dacă-ţi convine, sînt gata a le pune la dispoziţia foaei Con­ -uorbirilor. Acele scrisori nu se ating nicidecum de politica zilei; ele sînt nişte preţioase schiţe de moravuri vechi şi de datini is­ torice. Aştept răspunsul d-tale, păn'a nu-ti comunica copie după dînsele. Te-al mirat de a nu vedea numele meu In tabla de materii .a anului trecut? Aceeaşi mirare mă coprinde şi pe mine, căci de dnd te-ai aruncat în braţele politicei, ai cam legat de gard lite­ ratura. Să sperăm Însă că vom veni În curînd la postul nostru. Eu n'am fost la Bucureşti de pe la Octombrie, fiind spăi­ mîntat de gerul ieruel. Socot însă să mă duc la Senat pe la sfir­ .şitu! lui Februarie, dacă ... etc. Zici că ai să pleci peste vr' o 15 zile?. De ce nu te-ai opri cîte-va ceasuri la mine? Pornind dimineaţa din Iaşi, ajungi pe la -II ore la gara Mirceşti şi seara cu trenul expres te Îndrumezi spre Bucureşti. Programul e lesne de urmat şi tot-odată de natură a-mi pro­ -duce o mare satisfacere. Amic sincer, V. Alecsandri. [116] 116- CVIl Mirceşt], II F t;bruarie 1 ii80 Iubite Negruzzi, Iţi SCrIU rn grabă, căci plec Ia Roman pentru procesul meu. Necazurile ce am, nu-rnl lasă capul liber pentru ocu­ pări literare, sper Însă că voi scăpa În curînd de buclucuri şi atunci mă voi gîndi cu dragoste la copila noastră: Foea COlt­ vorbirilor. Cît pentru simţirile lui Ion Ghica către D-ta, eu cred că eşti Înşelat. Ori cum, cînd voi merge la Bucureşti, voi avea o expllcare cu el. Pănă atunci te îmbrăţişez. Ai' să mai' stai' mult În Iaşi? Amic devotat, V. Alecsandri. CVIII Mirceş.I, 14 Iunie 1880 Iubite Negruzzi, Iţi' trimit, după făgăduinţă, inceputul 'cores- , , pondentel mele cu Ion Ghica-scrisoarea No. I şi sper să-ţi co- munic altele pentru numerile următoare ale foaei 1). Plec peste două dile la Sinaia, unde sînt invitat de Doamna, ca să mă consulte asupra unei' opere ce compune în colaboratle­ cu un maestru venit din Suedia. Mă vof Întoarce Ia Mirceşti În, cele d'Intîî zile ale lui' Iulie. Deci, sănătate şi la revedere. Al D-tale amic, V. Alecsandri. CIX. Mirceştî, 20 Iunie 1880, Iubite Negruzzi, Primesc chiar acum alăturata scrisoare de la Papadopulo-Callimach. O găsesc destul de interesantă pentru ca să fie publicată În Convorbirzle Literaretş. Dacă împărtăşeşti opinia mea, pune să tragă o copie destinată pentru tipografie şi' trimete-mi' originalul curat, Îndărăt. ŢiU a pune acest autograf în colecţia mea de autografe. Cred că ai' primit epistola mea către Ion Ghica, în care fac biografia lui' Vasile Porojan 3). Ce ai' de gînd să faci' în vara aceasta? 1) Scrisoarea 1 (<> Conu, Lis. XIV, PP·446-5°· [121] I .. f; ., -121 - CXVII. Mirceştî, 16 Ianuarie 1881. Iubite Negruzzi, M'am întîlnit cu părintele Episcop de Roman, Melhisedek, care a manifestat dorinţa de a se abona Ia ConvorbirE. Tot-odată ar dori să aibă volumul anuluî 1880. Fă bine, dar, de regulează atît abonarea cît şi trimiterea acelui volum Ia adresa co­ legulut meu de Academie. Cînd pleci Ia Bucureşti ... dacă nu cum-va îl fi şi plecat. Eli mai rămîi acasă pănă Ia finele lui Făurar. Al d-tale amic, V. Alecsandri. CXVIII. Mirccşti, 26 Ianuarie 1881. Iubite Negruzzi, Sînt însărcinat de Academie cu biografia ră­ posatului meu amic C. Negruzzi. - Nu mă pot adresa dar la altul [126] �- .; __ i� .'-!:-::4;#,,- ., �,-\ �( �;} - .-:! '. -126 - CXXVIII. Mirceştl, 14 Februarie 1882. Iubite Negruzzi, Primesc din Londra începutul unei lucrărî Importante asupra unor chestiuni care interesează ţara şi bogăţia el. Cunoşti autorul 1) şi nu mă indoesc că scrisoarea lui va fi prl­ .mită de foaia Coltvorbirilor. Ţi-o comunic dar fără Întîrziere, însă -cu condiţie ca numele lui să nu fie publicat. Poziţia lui actuală .nu-I permite să-şi moae pana În altă cerneală decît în aceea -dlplomatică. Vei Însenina dar numele autorului cu litera X şi vei păstra manuscrisul ca să ml-l înapoezt cînd nu o mai fi trebuinţă de el. In Monitor văd că eşti absent de la Cameră, prin urmare trebue să fii la laşi. IţT trimit dar manuscrisul dea-dreptul acasă, -cu încredere că-ti fac mulţumire, dînd de hrană foaii lacome a Convorbiri/01'. Plec peste cîte- va zile la Bucureşti, căci la 23 Februarie se -deschlde sesiunea Academiî. Poate să ne întîlnim în tren. Amîn- -doî avem mai vie plăcere a ne regasi pe tărîmul literar decît pe gunoiul politic. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. CXXIX. Mirceştî, 8 Apri! 1882. Iubite Negruzzi, Fiind-că plec, de azi Într' o săptămînă, te rog să spui d-luî Naum, că aştept cu nerăbdare traducerea din Mireîo ce mi-a promis 2). N'aş vrea să mă pornesc fără dînsa, căcî sînt Încredinţat că va produce mare mulţumire lui Mistral şi con­ fraţilor lui din Felibrigiul ProvenţiJ. Să ne vedem sănătoşî. V. Alecsandri. Complimentele mele d-uel Negruzzi. CXXX. Mirceştî, Mercuri. Iubite Negruzzi, M'am întors sănătos şi Întinerit din călătorie şi am adus condeiul de aur decernat lui Naum de către comitetul felibrin din Forcalquier. Te rog să-I spui că ţiu acest frumos pre· miu la dispoziţia "sa, şi că-1 poftesc să se repeadă la Mirceşti ca !- 1) Ion Ghica, atunci ministru al ţării la Londra. ,) V. acea traducere în Conv. XVI, (1882-53) pp. 347-48. I. N. _ � [127] -127 - să-I primească din mîinele mele, împreună cu diploma. Am auzit că pleci în streinătate. Cînd şi încotro? Nu uita să mergi la Londra şi să vezi pe Ion Ghica. Adresa lui este 59, Prlnce's Gate. Complimente D-nei Negruzzi şi voiaj fericit. Al D-tale amic, V. Alecsandri. CXXXI. Mirceşti, 1 Iulie 1882. Iubite Negruzzi, Păn' a nu pleca din Iaşi, te rog să dai D-Iul Naum alăturata scrisoare împreunată cu o diplomă şi cu condeiul de aur ce i s'au decernat ca premiu de către Ateneul jocurilor Florale din Forcalquier. Iţi doresc timp frumos, veselie şl sănătate în călătoria ce întreprinzî şi te rog să prezinţi complimentele mele D·nei Negruzzi. Al D-tale amic, V. Alecsandri. CXXXII. Mirceşti, 1 Iulie 1882. Iubite Negruzzi, Primesc chiar acum din Londra un pachet conţinînd urmarea Studiilor economice a lui Ion Ghica, al căror început ţi le-am comunicat înaintea plecăreî mele în streinătate. Iţi trimit acest noii manuscris, cu încredere că lucrarea aceasta va găsi loc în coloanele Convorbirilor, ca una ce este bine cuge­ tată, bine scrisă şi demnă de a găsi adăpost în o foae de va­ Ioare"). Azi dimineaţă ţi-am trimis prin conductorul trenului un pa­ chet, În care sînt coprinse premiul cîştigat de Naum la Forcalquier precum şi diploma ce Îl însoţeşte. Te rog să bine-voeştî a i le înmîna pentru ca să-I vindecăm de friguri. Al D-tale amic, V. Alecsandri. CXXXIII. Mirceştî, 22 Sept. 1882. Iubite Negruzzi, Cred că te-ai întors din lunga-ti călătorie şi mă grăbesc a te înştiinţa că Ion Ghica mi-a trimis urmarea ') eProducţiunea, consumatiunea �i schimbul» de 1. Ghica. Conu, Lit . XVI I)P. 165, 234. 273, 297, 392. [128] ----�'- "" .... """f\I! """ -'128 - 1, ! , I ! I i :1 s crieref sale asupra produceret' şi a constanârei, Ţi le-oi comunica îndată ce vOI fi sigur că te găseşti In cuibul vesel din Păcurari. Ion Ghica Îmi spune că n'a primit numerile Convorbirilor din Iulie şi August în care sînt publicate partea întîf a operei sale. Te roagă să bine-voeştî a regula să i se expeduiască şi acele numere, pentru ca colecţia lUI să fie cornplectă. Frate-meu asemenea regretă că nu mai primeşte COJlvorbirile. Dacă abonamentul este expirat, rog să-I înscrii din nou în lista abonaţilor şi să-i expedueştî toate numerile ce-I lipsesc. Cu venirea mea la IaşI voi regula plata acestui abonament. Eram decis a petrece iarna în Italia, însă boala soţieI mele mă obligă a-mi părăsi orI-ce plan de voiaj. Voi sta şi iarna aceasta Ia Mir ceştl, lîngă sobă, şi de-o da Dzeu să am linişte, sper că mă voi ocupa de lucru. v. Alecsandri. CXXXIV. Mirceştt, 25 Septembrie 1882. Iubite Negruzzi, IţI trimit urmarea articolului lui Ion Ghica asupra producerii şi consumârii, Această lucrare serioasă ml-a părut bine făcută şi pentru meritele sale am recomandat-o C01l­ vorbirilor. Dacă însă opiniile exprimate de autor nu sînt conforme cu acele susţinute din foaia :Ju1limii, se va găsi poate vre-un membru al :Junimii care să scrie un contra-articol serios, bine cu­ getat şi demn de un adversar ca 1. Ghica. Nu ştiu ca foaia Convorbirilor să fie exclusivă ca o foaie politică de o coloare absolută. Coloanele el au fost totd'auna os­ pitaliere pentru tot ce e bine scris deşi chiar cîte-odată prea puţin înţeles, precum Teoria fatalismului şi alte ondulaţiunI ejusdem tari1lael). Aşa dar, fiind-că eşti dispus a publica şi restul arti­ coluluf lUI 1. Ghica, mi se pare convenabil ca să urmaţi a-I sub­ semna ca pînă acum numai cu iniţialele autorului, şi aceasta din cauza poziţieI diplomatice, care nu-I permite a-şi pune numele întreg. Dacă însă al vroi să ai o explicare cu el în această privinţă, iată adresa lui: Ion Ghica, Prince's Gate - 59 - Londra. Numerile din Co1tvdYbiri ce-i lipsesc sînt acele din Iulie şi August, care conţin îneeli�tul articolului său. ' 1) Aluzie la articolele luî V_ Conta: e Ţeoria fatalismului s şi e Teorla ondu­ laţiunef universale>. [129] 129 - .. , I , I I i t Cît pentru fratele meu, \·01 scrie pentru ca să mă 'înştiin­ ţeze de la ce epocă nu a primit numerele foali. Că am cea mai mare dorinţă de a asista la inaugurarea statuii luI Ştefan cel Mare şi bărbos, nu poate fi nici o îndoială; şi sper că starea sănătăţii d-neI Alecsandri îmi va permite să-mi îndeplinesc dorinţa. Părerea mea de rău este că împrejurările su­ părătoare prin care am trecut şi tot trec încă, nu mi-au permis şi nici nu-ruf permit de a compune vre-o odă de circonstance, cum am făcut cu ocazia inaugurării lui Mihai Viteazul. Regele va veni negreşit ca să asiste la acea mare serbare naţională; M. Sa mi-a şi vorbit odată despre deciderea sa de a veni la Iaşi cînd se va descoperi statua . Suferinţele d-nei Alecsandri de abia îmi lasă vreme ca să scriu cîte un răvaş pe la soroace, îndată însă ce va fi mai liniştită vor căta prin săltar ceva pentru Conuorinrt, ImI pare bine că nu ţi-ai perdut vara, şi că al tradus tra­ gedia lui Schiller : Fecioara de la Orleansl). Nu mai puţin mă bucur că al înmulţit familia Copiilor de pe natură. Ce lucrează Naum? L'am îndemnat să traducă întregul poem al lui Mistral : iVlirdo ... Apucatu-s'a de această lucrare? Al d-tale amic, V. Alecsandri. cxxxv. Mirceşti, 15 Octom vrie 1882. Iubite Negruzzi, Iată o nouă scrisoare a luî Ion Ghica"), de soiul acelora care au plăcut lectorilor foaii Conoorăirilor. Ea cu­ prinde notiţe foarte interesante asupra pleiadei de dascăli Greci, care au format educaţia generaţii bătrîne din Bucureşti. Cred, prin urmare, că va găsi loc în coloanele Convorbirilor, ca un pastel al timpuluI trecut. Pe cînd inaugurarea statuii lut Ştefan cel mare? Aş dori mult să fiti lămurit despre ziua serbărif, căci am mare nevoe de a mă repezi la Bucureşti pe vre-o cîte-va zile, spre a mă da pe mîna lui Young, dantistul. Am o măsea îndrăcită, care mă bagă În iad de viu. Amicii şi sărutare, V. Alecsandri. Frate-meu nu a primit numerele din I Iunie, Iulie, August şi Septembrie. 1) V. Conv. XVII, (1883-84) pp. 8, 47, 87. ') Scris. XIII (.DascăliI Greci •. ) Conv. c«. XVI (IS82-83) pp.325-331. [130] ! - 130 -- CXXXVI. Mir�eşti, 17/29 Octombrie 1882. Iubite Negruzzi, Eram gata de plecare la Bucureşti, cînd soţia mea a căzut din nou la pat, bolnavă de reumatismurî articulare şi foarte dureroase. Deci stau pe loc, pînă va trece accesul acestor suferlnţî grozave. Cît pentru măselele mele cu pricina, le-am poruncit să mă lase în pace pe vre-o cîteva zile şi pănă acum m'au ascultat. Dea Domnul să nu se răsvrătească în contra ordinului meu. Sînt foarte necăjit, foarte obosit şi foarte Întristat de a pierde o mulţime de vreme fără lucru, căcl nu sînt în stare de a face nlcl o Makedonskloae '), Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. CXXXVII. Mirceşti, 7 Decembrie ;882. Iubite Negruzzi, Am citit chiar acum cuvintele patriotice pe care le-ai rostit În Cameră cu ocaziunea proectului de lege pentru împămîntenirea unui jidan. Bravo! Să trăeşti! să dea Domnul ca toţI Romînii să vorbească tot ast-fel"). Eu am avut păcatul să Iau numai odată cuvîntul în favoarea unui tînăr Evreu, care a publicat un volum de poezii romîne, şi simt o mare mustrare de cuget; Însă mă jur să nu mai cad în asemenea păcat. Incă odată bravo! aferim! în toate Iimbele păgine şi creştine. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. CXXXVIII Mirceştî, 12 Decembrie 1882. Domnule Redactor, S) Răposatul meu amic, C. Negri, era mare amator de monede vechl de aur şi În diversele Iuf călătoril, îşi 1) Makedonskioat, adică o poezie În felul celor compuse de D. A. Macedonski poet din Bucureşti. (Nota lui 1. N.) ') Directorul Conv. Lit, fiind deputat, combătuse ÎII Cameră (Dec. 1882) proectul de lege pentru Impămîntenirea Dvluf Iacob Neuschotz , bancher din Iaşi. Discursurile ţinute de Mihail CQgălniceanu şi de primul ministru, Ioan Brătianu , in favoarea impămînteniril bancheruluî israelit, nu isbuti să convingă Camera şi proectul de lege fu respins. (Nota Conv.) 3) Din Convorbil'z XVI p. 380. [131] I I I I I -131 - formase o colecţie, pe care o ţinea împărţită 'în o mulţime de cu­ tiuţi rotunde, quadrate, octogene, cutiutî de sandal, de fildeş, de lac japonez, etc. Din cînd în cînd el îşi cerceta, îşi admira comoara care pe Ungă valoarea ei metalică şi numismatică, mai avea în ochii săi farmecul elocvent al suvenirilor. Fie-care din ele îi reprezenta un colţ de lume călcat de el, un incident al vieţei sale de călător, o anecdotă mai mult sau mai puţin interesantă; prin urmare el, omul cel mai generos ce am cunoscut, era, pot zice, sgîrcit în privirea monedelor sale şi păn'acolo mergea părtinirea sa, că, la zile de nevoe prefera să facă împrumuturi de banf cu plată de dobînzi mari, de cît să se atingă de conţinutul cutiuţilor. In ultimii ani al vieţei sale, ajuns la o lipsă de avere care nU-I mal permitea să aibă mîna larg deschisă pentru ajutorul săr­ manilor, Negri se decise, oftînd din greu, a avea recurs la co­ moara lui ascunsă, şi odată intrat pe această cale de sacrificiu, el se despărţi încet de scumpele sale medaliî, Cînd toate fură împrăştiate, amicul meu le duse dorul şi în speranţă de a mai găsi măcar una din ele, ca s'o păstreze drept talisman, el deschidea din cînd în cînd cutiuţele şi constata cu' mîhnire pustiul ce năvălise în sînul lor. De două ori însă, el avu mulţărnirea de a descoperi cîte un Constandinat de aur printre nă­ molul de obiecte ce înghesuia biuroul lui; mulţămire efemeră! căci abia găsită, biata monedă trecu după obicei, în mînile unei bă­ trîne cu familia numeroasă. Astfel am urmat şi eu, D-le Redactor, ca să răspund la apelul O-voastre şi să vă trimet ceva poezii pentru «Convorbiri». Am deschis toate saltarele, am răsfoit toate hîrtiile şi în fine am găsit. Eop"t)y.a. ! Am găsit un teanc de versurf de album, care, departe de a avea valoarea medaliilor lUI Negri, au însă specialitatea lor carac­ teristică în domeniul literatureI. Această categorie de versuri re­ prezintă rezultatul amar acelui chin al închiziţieî moderne ce se numeşte pedeapsa albumului, osîndă grozavă, la care poeţiI şi chiar simpliî versificatorî sînt expuşi mai cu deosebire. Nu zic aceasta pentru poeziile ce vă trimit acum, căci ele au fost compuse sub o impresie plăcută şi adresate unor persoane -care merită capo-d' opere poetice, şi un autor nu poate fi de cît măgulit cînd e solicitat de dame şi domnişoare atît de distinse, -ca să îmbogăţească albumul lor; dar în genere versurile de po­ .runceală produc acelaş efect sgîrcitor de nevre ca şi frecatul unul [132] e , ! ' 1: - 132- sfeşnic de alamă pe o masă de marmură sau ca tăiatul unui dop de plută cu un cuţit ştirbat, Am avut ocaziune a fi supus adese-ori la pedeapsa sus po­ menită, fiiind graţios solicitat prin viu grai sau prin poştă, ca să devin însu-mi călăul meu şi m'am executat, producînd cele mai multe ori nişte prostii, demne de un geniu necunoscut, anume Misletti din Tîrgul-Cucului, care a murit. Iată ultimele sale opintiri, ce au contribuit a'I ucide: PE ALBUMUL D-NEI X Trecînd az] pe stradela lui Drakaki Baston Zărit-am într'o birjă o muză de bon ton Ş'am zis: Căci n'am Pegazul Bădiţef Apolon Ca s'o răpesc în braţe-mi, şi să o rog pe drum Ca să'mî inspire versuri pentru al tău album. PE ALBUMUL D-NEI XX Amorul are miros, tu încă ai parfum: Nedespărţiţi deci fi-veţi îu inimi şi 'n album, Ferească Dumnezeu pe tot omul şi chiar pe duşman de asemine boală producătoare, de asemine convulsiunf ollmpo-epi­ leptice! Vale! V. Alecsandri. CXXXIX. Mirceştî, 20 Dec. 1882. Iubite Negruzzi, Materie pentru ' Conuoroirt începe a ploua. Papadopulo a trimis la Iaşi la adresa d-tale un lung articol foarte interesant asupra felibrilor din Provenţa 1). Eu tl-am expediat aZI dimineaţă o nouă scrisoare a lui Ion Ghica. Le vef găsi acasă cînd te-I întoarce de sărbători, dacă nu cum-va îi face sărbătorile în Bucureşti. Primit-al două poeziI: una compusă de frate-meu la 18572) şi alta de Millo la 1851 ? Ţi le am trimis prin Maiorescu. Aş dori mult ca să găsească un colţ în foaia noastră literară. ') Conv. Lit. XVI, (1872-1883) articolul intitulat e Mişcarea literară pro­ vensalăs , ') A fost tipărită în Conv. XIX, (1885) pp. 187-88, sub titlul: e Odă la uni­ rea Românilor»; a luI Millo nu a fost publicată. r f;_ [133] - 133 -- Am scris zilele acestea o odă pentru inaugurarea statuii lut Ştefan-Vodă 1), şi am început o comedie antică în trei acte şi în versuri, . intitulată Horaţiu sau Fîntina Blanduzia. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. CXL. Mirceştî, Vineri. Iubite Negruzzi, După dorinţa ce mi-ai exprimat, iată scri­ soarea către redacţia Convorbirilor care va preceda publicarea poeziilor de album, cu poşta de mîni. Te-am felicitat de victoria ce al repurtat în Cameră, făr'a cunoaşte puternica pleadă care te-a combătut. Acum dar, îţi reîn­ noesc însutit complimentele mele sincere. Se zice că Neuschotz e decis a părăsi Iaşii şi a se retrage la Viena. Ducă-se peste nouă ţărI şi nouă zeci şi nouă de mărf, cu tot neamul său, cu toţi banii săi, cu toată seminţia lui Abra­ ham! ... Amin! Hotărîrea luată în prIvirea inaugurării statuii lui Ştefan cel Mare, îmi pare foarte nimerită. La April timpul fiind mai cald, va permite venirea în Iaşi a multor persoane din Capitală şi din pro­ vinţiI (sic), şi ast-fel ceremonia va fi mult mai demnă de eroul nostru. Eu pregăti sem o odă pentru această ocaziune; vOI tescul. dar versurile mele În portofoliu pănă la April. .. Numai de nu s'ar plodi Între ele pănă atuncl. Informează-te, dacă un jidan, anume Ralnstein-Răineanu sau Răinescu, autorul unui volum de poezii romîne a avut în Senat majoritate pentru împămîntenirea sa. Aş da cîte-va leturgii ca să nu o fi căpătat, în urma celor ce mi-ai scris despre Evreii, care se dedau la specula literaturilor străine. Ai de gînd să vii de Crăciun la Iaşi? Eu voi merge peste vr'o patru zile ca să mă întîlnesc cu Regele şi cu Regina şi aş dori mult să te văd. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. CXLI. Mirceşti , Martie 6, 1883. Iubite Negruzzi, AI aflat negreşit despre o importantă publi­ caţie mensuală ce are să apară în curînd la Paris sub titlul de 1) V. Con», XVll, (1883) p. II2: e Odă la statua lui Ştefan cel Mare •• l [134] -134 - Revista Lumi! latine. Ea se va ocupa cu seriozitate de ţările noas­ tre. Iată pentru ce Îţi trimet un pachet de programe ale el, cu rugăminte ca să le împarţi la membrii :Junimil, şi totodată să-I îndemni cu multă elocuentă a se abona. Cînd vif la Bucureşti pentru Academie? Eu sper să plec la 14 Martie seara. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. CXLII. Mirceştî, 10 Martie 1883. Iubite Negruzzi, Imi ceri un portret pentru Albumul :Junimil şi altul pentru tabloul colectiv al :Junimiştilor. Tot ce posed este acesta pe care ţi-l trimit. Dacă formatul e prea mare, bine-voeşte a te adresa din parte-mi la D-I Heck, fotograful, pentru ca să-l reducă În proporţiile cărţilor de vizită. Vei face o comandă de 12 exemplare în socoteala mea. Eu am de gînd a mă repezi pînă la Iaşi Înainte de a pleca în străinătate, adică pe la începutul lUI Mar, şi atunci vOI regula comptul meu cu D-I Heck. Portretulce'ţ1 trimit este unul din cele mal nimerite, fiind făcut la o epocă, unde obrazul meu nu purta încă: du temps l'irreparable outrage, Însă umbrele sînt prea tare Însemnate pe el, aş dori ca Heck să le mai corige. Nu am nici curagiul, nici răbdarea să mai pozez pentru a obţinea testîmoniul fotografic a sbîrcelilor bătrîneţiî, cu care mă văd năvălit pe fie-care an mai mult. Nu mă iartă (ilotimia, după cum zicea Kir Gaitanis, dascălul meu de limba grecească. Mă intrebî dacă iarna din care începem a eşi a fost rodi­ toare? .. Ar fi fost prea mănoasă dacă nu mi-ar fi adus o mulţime de supărărî : boala soţiii mele care a durat şase luni de zile, boala primejdioasă a fratelui meu, din care abia a scăpat cu viaţă, su­ punîndu-se la o operaţie din cele mal grele: tracheotonzi« ... şi altele, şi altele. .. pe care să le ia dracul! Cu toate acestea, am cercat să găsesc un adăpost în sînul literaturii, şi cu chiu, cu val. am scris o comedie în versuri, În trei acturî, intitulată: Fîntîna Blmzduziei1). Lucrarea s'a făcut cu destulă repejune, în 4 săptămîni, dar fi va ea nimerită sau nu? Mă tem că va face a se încreţi sprincenele aspre! critice, căci biata piesă a venit pe lume în vaetul de suferintl a nevestei mele. 1) Tipărită în Canu, Lif. XVIII (1884-85) pp. 92, 141, 169. ��----------�--�_. \ \ [135] - 13[,- Mergînd la Bucureşti', o vOI supune-o areopaguluI ce se adună pe fie care săptămînă la Maiorescu, şi apoi vOI vedea ce este de făcut cu manuscrisul ... Cine ştie? poate că el 'este destinat a aţîţa focul din sobă. ImI pare răi:'! că nu poţî veni la Academie chiar la început, pentru ca să fiI faţă la lectura comediei mele. Ori-cum, te îmbrăţişez şi te rog să arăţi d-neî Negruzzi afec­ tuoasele mele complimente. V. Alecsandri. CXLIII. Mirceştt, Martie 1883. Iubite Negruzzi, Am aflat că al fost ales deputat. Te felicit. ­ Eu am de gînd să viu la Iaşi în zilele aceste pentru 24 de oare, ş(nind-că am a pleca în străinătate, foarte curînd, aş dori să-ţi strîng mîna şi să-tf citesc ultima scriere: Fîntîna Blanduzici. Te rog să-mi fad cunoscut, cînd şi unde aş putea să îndeplinesc această dorinţă. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. CXLlV. Mirceştî, 3 April 1883. Iubite Negruzzi, Papadopulo-Callimach a tradus un poem - vechiu, scris în al XIII-lea secol sub titlul de: Expediţia lut Igor la Cumant, de o rară frumuseţe poetică, Fiind convins că veţi deschide coloanele Convorbirilor literare acelei interesante tra­ ducerî, am îndemnat pe amicul nostru P. Callimach ca să ne-a comunice l). Tot odată vOI trimite în curînd traducerea făcută de D-I OIlănescu, de (sic) poema luI Horaţiu: Poemă seculară2), care e foarte nimerită. Ne pare rău tuturor că nu al venit între noi la sesiunea Acadernlt şi spre a ne mîngîia, mulţi dintre noi te salutăm frăţeşte, V. Alecsandri. CXLV. Mirceşif, 9 Maiii 83· Iubite Negruzzi, Iţi trimet oda la statua lUI Ştefan cel Mare, pentru ca să o publicî în Convorbiri. Te rog Însă să pUI la cale 1) Nn a fost publicată 2).E vorba de traducerea poemci e Carmen saeculare» - a lUI Horaţiu V. Conu, u« XVlI (1883-84) pp. 137-14°. [136] \. , � , - 13G- a se tipări şi pe coir de hîrtie separată, în număr de vre-o două sute exemplare, spre a fi împărţite în public în ziua înaugurărel statuei. Aş dori ca să se facă o tipărire de lux pe hîrtie satinată. Pre cît ştiu, pled la Bucureşti În curînd. Eu Însu-mi rn'oî Îndruma spre capitala veseliilor şi a ncghioblilor pe Vinerea vii­ toare şi sper să ne întîlnim acolo. Iţi zic dar la revedere şi te rog să prezentezi complimentele mele afectuoase familiei Il-tale, Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. CXLVI. (Cercle dAix-les-bains [Savoie). 5 August 1883 Hotel Continental Iubite Negruzzi, După o lungă primblare Încîntătoare pe malurile Rinului, prin Olanda, prin Englitera şi Franţa, iată-mă în fine sub duşelesulfuroase de la Aix! Cura este plăcută, fiind făcută cu apă caldă, de şi masagiul aduce pe bietul pacient în stare de aluat plămădit fără milă. Poziţia oraşului şi mai cu seamă împrejurimele luI sînt de o rară frumuseţe. Te sfătuesc dar să nu alegi altă localitate de vindecare dacă, ferească Dumnezeii, al căpătat vre-odată reumatisme sau stingere de glas. Aici vei întîlni umbra lUI Lamartine, rătăcind pe marginea lacului de Bourge, pe care marele poet I-a cîntat în versurl atît de armonioase, şi veî avea rnulţumirea de a vedea la o distanţă mică de Aix, ca­ taracta Niagara precum şi fluviul St. Laurent, în miniatură: ­ însă, pe lîngă aceste minuni ale naturlî, vei fi tot-odată întristat de a vedea la ce grad de sluţenie aduce pe femel patima jocului de cărţi numit bacara, în saloanele de la Casino. Vei întîlni ase­ menea şi strănepoţi de-al lui Traian, care te-ar face a adresa cu­ vinte puţin respectuoase acestui împărat, fondator de colonii în Dacia. Apropo (sic) 1) de împărat, îţI anunţ trimiterea pentru Con­ vorbirI a unui articol foarte interesant asupra lUI Teodoros de Abissinia, care a fost Romîll, după multe probabilităţi bine expuse şi lămurite in zisul articol. 2) Nu mă indoesc că coloanele Con­ vorbirilor se vor deschide grabnic dinaintea lUI, şi în această con­ vingere, te îmbrăţişez, dorlndutî primblarea la Alx ... fără reu­ matisme. Al dtale amic, V. Alecsandri. 1) (Sic) este în textul scrisorlt, Nota Conv. ') Articolul acesta e a XV-a scrisoare a lui I. Ghica: «Tbeodoros s, din Conv. Lis, XVII (1883-84) pp. 24/. .. 1. ... [137] • 1( ..... z. - 137 --- CXLVlI. Mirceştî, Oct. 1883 Iubite Negruzzi, Mai iată o scrisoare de ale lut Ghica 1), foarte interesantă. Ghica ar vroi săşl adune toate scrisorile într'un vo­ lum şi a Însărcinat cu această lucrare pe Bianu de la Academie; Însă Bianu nu şi poate procura numerele din Conuorbirt care cu­ prind acele epistole. - Nu ar fi un mijloc de a i le pune la dis­ poziţie pe cît-va timp? . Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. CXLVIII. Mirceştî, 21 Oct. 1883. Iubite Negruzzi, Revista Lumd Latine a apărut la Paris. Ea are a se ocupa mult de interesele noastre şi merită să aibă mulţi abonaţi în ţară. - Ţi-am trimis, nu-mi aduc bine aminte cînd, un număr de programe cu foi de abonamente a zisei reviste. Nu ştiu dacă ai găsit amatori pentru această importantă publicaţie?­ Ori-cum să fie, te rog să-rnl înapoezf vre-o 50 pentru ca să le tri­ met luI P_ Grădişteanu, care mi-a promis că le va desface În Bucureşti cît mal curînd. In Junimea cred că s'ar putea abona cîţi-va membri. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. CXLIX Mirceşu, Ma�p'. Iubite Negruzzi, Era să viu la Iaşi, Însă nu voi putea pleca de cît poimîne Joi; seara mă voi Întoarce înapoi, la Mirceşti.­ Aş dori mult ca să te Întilnesc în puţinele ceasuri ce voI sta în fosta capitală. - Te voi căuta pe· acasă Între trei şi patru oare. Am primit programele REvistei Lumii Latine şi le voi tri­ mite luI Grădişteanu; te rog să te informezI, care sînt junimişti! ce s'au abonat la acea revistă şi să-i Îndemni aţf număra banii abonamentului, pentru ca să-I trimitem cît mai curînd Baronului de Tourtoulon - 6 Rue Mezieres - Paris. Te Îmbrăţişez, V. Alecsandri. ') Scrisoarea XVI (Mehtupciu), Conu. Li!. XVI[ (1883-84) PP' 3(7-376• [138] ; l l' '! 1 -138 - CL. Mirceştî, 20 Octombrie 1883. Iubite Negruzzi, Intorcindu-rnă acasă, am găsit o nuvelă tri­ misă de frate-meu şi destinată Convorbirilor 1). Am cetit-o şi am rămas foarte emoţionat. Mă grăbesc dar a ţi-o comunica şi a te ruga ca să o publlcî în viitorul număr, căci ast-fel ai face o mare mulţumire bietuluI meu frate, care pătimeşte de o boală foarte grea şi prin urmare trebue să fie încurajat spre a'şl alunga ideile posomorîte ce-l torturează. In curînd sper să viu la Iaşi. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. CLI. 2) Mirceşti , 4 Ianuarie 1884. Iubite Negruzzi, Ţi-am trimis de mult un început de călătorie la Constantinopol! şi mal În urmă două poeziI: una compusă de fratele meu şi cealaltă de MiJlo. Te rog să mi le înapoezî pentru ca să pot indeplini cererile luI Iosif Vulcan, care nu mă Iasă în pace, reclamînd concursul meu la foaia sa Familia. Voi face toate chipurile de-a veni la Iaşi, poimîne însă numi va fi cu putinţă. Vă doresc petrecere bună şi vă urez să mai ce­ lebratî încă 20 ani aniversarul JunimeI ... cu părul alb. AI D-tale amic, V. Alecsandri. CLII. Mirccştf 7 Ghenar 1884. Iubite Negruzzi, Această scrisoare te va găsi cam somnoros, cam ostenit după banchetul JunimiI ce s'a prelungit, îmi închipuesc­ pănă în faptul zilef'. Am asistat prin vis la acea serbare care con­ sacră 20 de ani de existenţă a societăţii voastre şi am auzit glu­ mele, veseliile, toasturile nenumărate a membrilor ei. Să vă ajute Dumnezeu a celebra şi aniversarea a 40-a a junimiî, în intima şi legitima mîndrie de desvoltare a Literaturil romîne. Eu am avut un moment gîndul de a veni să vă surprind în mijlocul banchetului, însă viscolul de erî a răcit entusiasmul meu, şi dar am cedat îndemnului prudentiî, care mi-a şoptit la ureche ') E nuvela .Dor de morţi» a lUI L Alecsandri, publicată în Conv. Li», xvu (1883-84) pp. 330--337- 2) Manuscris inedit. ... -- -----�---���----�- --�--�._- [139] -139 - să stau locului în vecinătatea sobii ... însă la' masă am băut În sănătatea şi prosperitatea Junimii 1 Eri a fost Boboteaza ... una din cele mai importante sărbă­ tori a creştinătăţii, şi cea mal seminificativă, după socotinţa mea, căci ea consacră ziua în care Mîntuitorul a spălat în apa Iordanu­ luî impuritatea jidovească a naşterii sale, şi ast-fel numai it dobîndit prestigiul dumnezeesc. Astăzi este sărbătoarea Sfintului Ioan Botezătorul! Om mare, spirit Înalt al antichităţii, singurul care a cercat a combate lepra jidovească prin botezul fundatorului religiei creştine. A mai fost încă un om de talia lui pe acele timpuri de obrăsnicie evreească, Faraon Egipteanul! Acesta însă a fost mai practic decît Sf. Ioan, căci el a vrut să procure o scăldare definitivă în valurile Mării Roşii tuturor pezevenghilor, crîşmarilor, cămătarilor, şi Meyerho­ filor 1) din ţara lui. Statuele acelor doi iubitori de omenire ar trebui să se în­ nalţe în toate oraşele şi satele .. ' mai eu seamă la noi. Dar să revenim la timpul de faţă. Am primit începutul mei1 de călătorie la Constantinopol, şi m'am decis a nu'I trimete lui Vulcan ci a-l prelucra pentru Convorbiri, cînd mi-o veni un chef de scris. Cît pentru poezia fratelui meu, îmi aduc bine aminte că ţl-arn trimis-o odată cu aceea a lui Mil\o ... Mi se pare chiar că era tipărită pe o foaie volante. Caută bine prin salta re, că-l gasl·o. Soarele se iveşte!.. te las, ca să-i adresez rugăciunea mea ele dimineaţă. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. XLIII. Mirceştt, 9 Fet.ruarie, 1884. Iubite Negruzzi, Doreşti să afli cum mă găsesc şi ce fac? Pooero di me! Mi-am pierdut toată iarna în nelucrare din cauza unei nevralgii inteţite. In. zadar m'am încercat a întreprinde o dramă în versuri, a cărei subiect era să fie Ouid, ecsilat la Tomis. N evralgia ml-a alungat ideile, ridicîndu-rnf toată buna-voinţa de a continua. Condamnîndu-ne dar la răbdare, aştept momentul por­ niri! mele la Bucuresti, pentru ca să mă distrag puţin cu punerea în scenă a piesei mele şi cu lucrările academice. ') Meyerhoffer, bancher din Iaşi. Nota Con», [140] : 1 - 140- Imi anunţi că eFintîna Blanduz'ei» este În studiu, prin urmare nu-mi va rămîne decît a- privighea repetiţiile generale, şi pe urmă a aştepta verdictul publicului. Nu mi ai dat Însă nici o scrisoare despre opereta ce ai colaborat cu Caragiali şi cu Gaudela 1). Rolurile sînt învăţate, muzica bine ştiută? Crezi Într'un cuvînt că artiştii noştri (sic) vor. scoate-o bine în capăt? Imi ceri pentru Convorbiri «Fîntîna Blanduzler» , Cu mari mulţumiri ti-aşf da-o, Însă am de gînd s'o pun sub tipar, îndată ce voi sosi la Bucureşti, şi cred că va eşi În broşură cel mai tîrziu pe la sfîrşitul lui Martie. Socec m'a rugat să nu-l las de o parte şi sînt oare-cum obligat a satisface dorinţa editorului meu. Piesa fiind în trei acte, ar necesita cel puţin două lunf pentru publicarea ei în Convorbiri, iar altminteri ar ocupa un număr întreg al foail. Şi odată cunoscută de publicul cititor, ediţia lui Socec ar suferi pagubă, după cum m'a asigurat însu-şi. Aşa dar, te rog, iubite Negruzzi, să nu te superi dacă fac această concesie editoruluî meu; îţi promit că îndată ce vOI scăpa de nevralgia mea, îţI voi procura materie pentru Convorbiri. Imi pare bine că al să vii Ia Bucureşti pentru sesiunea aca­ demică. Vom avea o lună de zile de plăcută camaraderie, care va contribui a mă face să petrec zile bune în Bucureşti. Pentru slăbiciunea ochilor, nu ştiu mai bun leac de cît duşa de pulbere de apă de pucioasă, primite pe pleoape ... Vino cu mine la vară la Aix les Ba ins. Dea Dumnezeu ca însănătoşirea bietuluI Eminescu să fie deplină! .. însă mă tem, .. Complimente afectuoase D-nei Negruzzi. AI D-tale amic, V. Alecsandri. Şti! negreşit că corespondenţa lui Ion Ghica din Convorbiri a apărut într'un volum. Tot ce am scris în iarna aceasta este o epistolă-prefaţă. Frate-meu m'a întrebat dacă ai primi în COllvorbi1,t tradu­ cerea a unui minunat articol (şi nu lung) de astronomie a lUI Flammarion 2). Ştii că acest autor are un stil foarte poetic şi talentul ') e Hatmanul Baltag», operă bufă în 3 acte şi 5 tablouri de 1. Negruzzi şi I. L. Caragiale.. Conv. Lit, XVIII (1884-85), pp. 56, 109, 157. ') Articolul e intitulat: «Lumile celelalte», şi tiparit în Con». XVIII (1884- 85), pp. 118-122. ( [141] -- 141 - de a vulgariza Într'un mod atrăgător misterile cerului. Am răspuns . fratelui meu afirmativ ... Bine am făcut? Ion Ghica lucrează. Cred dar că foaia nu va lipsi de materie interesantă. Iţi trimet ultimul număr al gazetei de Roumanie, ce coprinde . un articol foarte curios, intitulat Go Alzead 1). Eroul este ginerele fr�lui meu, Charles Bal, pe care poate ai avut prilej a-l vedea la Iaşi. După ce l-îl ceti, te rog să-I trimeţi generalului Duca. CLIV. Mirccrtl, 21 Februarie, 18Ş4. Iubite Negruzzi, Ion Ghica a sosit astă- ZI la Mirceştf cu poclon destinat Convorbirilor. - Iată-l ! EI începe o nouă serie de epistole interesante, care vor coprinde notiţe istorice, schiţe de moravurI dispărute din societatea ro mînă şi tipurI caracteristice, bine colorate. - Am convingerea că-ţi fac mari mulţumirI, ofe­ rindu-Ie foaii care a reprodus seria întîi. Acea serie a apărut de curînd într'un volum. Sper că vo­ lumul va avea un frate gemine, a cărui naş vei fi Dvta. Plec la Bucureşti la sfirşitul săptămînii; cînd ai de gînd să vii la Academie? Imbrăţişărî amicale, V. Alecsandri. CLV. Mtrccştî, 25 Februarie 1884. Iubite Negruzzi, Ghica a plecat aseară la Bucureştl, unde îl voi urma la sfîrşitul lunii. Scrisoarea D·tale a sosit încă la timp, pentru ca să-I pot consulta asupra modului de a publica epistola sa ce v'am trimis; el preferă ca această epistolă să poarte N'rul XVIJ2) şi cele următoare numerele corespondente. Bine ar fi însă să se anunţe în Convorbiri, apărerea volumu­ luf de curînd tipărit sub titlul de: Scrisori ale lui Ion Ghica către V. Alecsandri, tipografia Academit Romîne 1884. 1) eGo Ahead s e reproducerea unul articol, publicat 1n jurnalul parrzian Gaulois şi 1n care se vorbeşte de o tînără păreche, D-nul şi D-na Charles Bal, ce a plecat In Lumea-nouă să-şf refacă averea pierdută. Articolul interesa pe Alecsandri, fiind-că D-na Charles Bal era nepoata sa, fiica colonelului 1. Alecsandri. 2) Epistola XVII (�amos) tipărită în Conu, Lir, XVIII (1884-85) pp. 10, 81. [142] " I !' I I '" ---;-:---,,� .'-.- )--';�::rr"�"� . ;'.,- -142 - In acest volum figurează la început o epistolă a mea, ca pre­ faţă şi la sfîrşit articolul\ meu intitulat Vasili Porojan, care a fost publicată în Convorbiri 1). Amic devotat, V. Alecsandri. CLVI. Mirccştî, 25 Maiii, 1884. Iubite Negruzzi, Moartea fratelui meu Iasă multe regretărI în urma sa, căcl era un suflet bun, un spirit luminat, o natură dis­ tinsă. - Iubitor de tot ce este frumos pe lume, de tot ce innalţă omenirea, el a şl facut rnarf servicii ţărlf lul, în timp de 6 anî, cit a fost agent diplomatic la Paris sub Napoleon Hl, şi dacă ar fi avut timpul să se ocupe de literatură, ar fi produs Însemnate scrieri. Dumnezeu a voit să-I scape de crunţile lUI suferinţI şi mi 1 a luat, lăsîndu-mă cu un mare gol în inimă şi cu un mare deşert împrejurul meu, căci am rămas singur dintre ai rneî. Mîhnirea mea e fără marginI, însă ideea ce mă susţine este că voi regăsi într'o zi toate fiinţele care m'au iubit şi m'au părăsit- - Va veni şi rîndul meu să plec, şi crede-mă că nu cu disperare VOI vedea sosind momentul ele plecare. Iţi mulţumesc pentru scrisoarea dtale şi pentru propunerea de a publica in ConvorbirI manuscriptele ce s'ar afla între hirtiile Ianculuf, Precît ştiu, În ultimele zile a vietif lUI, pentru ca să alunge gîndurile negre, el s'a ocupat cu traducerea operei lUI Montesquieu Grandeur et drcadence des Romains. ImI pare foarte rău că s'a pierdut bucata de poezie a lui MilIo. Nu mal am alt exemplar. Incîr priveşte «Fîntîna Blanduzieî», de vreme ce te-al îm­ păcat cu Socec, te rog să nu o publici, de cît după ce vor fi colile broşuri! eşlte de sub tipar, cu îndreptările ce am mai făcut În manuscriptul meu. Te Îmbrăţişez, V. Alecsandri. 1) Ediţia nouă (1887) din e Scrisorile s JUli. Ghica are o introducţiune scrisă .tot de el. Epistola lui Alecsandri, e tipărită sub No. XVII, p. 337-359. «Vasile Po­ rojan s nu e la sfîrşit, ci poartă No, V pp. 69-84. - .. [143] - 143 - CLVII. Fără dată. Iubite Negruzzi, Sper să viu mîine. Miercuri, la Iaşi, unde mă voi opri pînă a doua-zi, VOI veni dar seara la d-ta ca să citesc piesa mea 1) Aş dori să fie faţă Dina Negruzzi, Nicu Ganea şi alte puţine persoane ce vei putea aduna din fugă. Imbrătisărî, V. Alecsandri. CLVIII. Mirceştl, 9 Iunie 1884. Iubite Negruzzi, M'am bucurat cînd am văzut în Couuoroirt apărînd «Fîntîna Blanduzleîs şi ast-fel îrnplinindu-se dorinţa d-nei Negruzzi; am descoperit Însă mai multe greşeli de tipar, pe care te rog să le îndrepţi prin errata din numărul viitor. Ploile m'au împedicat pău'acurn de a pleca la Aix-les-Bains ; sper că timpul se va îmbunătăţi în sfîrşit si'rnî va permite a mă duce ca să mă îrnbunătătesc şi eu la rîndul meu. Deci la revedere în Septembrie. Complimente afectuoase d-nei Negruzzi. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. CLIX. Mirceştî, 17 Iunie 1884. Iubite Negruzzi, Un domn Singer mî-a trimis o broşură in­ titulată: Solien die Judm Christm zoerden t pe care nu o pot înţelege, fiind scrisă În limba nemtească ; îmi pare însă că trebue să fie un pledoriu în favoarea tÎrtanilor. Ţt-o trimit ca să o citeşti şi dacă vei găsi de cuviinţă, să însărcinezi pe Xenopulo sau pe Misir să facă o analiză critică asupra acesteI scrieri perciunojile2). -Itf comunic totodată şi scrisoarea d lui Singer, cu rugăminte săml spui ce vrea de la mine? Doresc răspuns grabnic, căci plec foarte curînd. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. 1) Fintina Blauduaieî. 2) Analiza nu s'a făcut , [144] -144 - CLX. Mirccştî, J 9 Iunie 1884. Iubite Negruzzi, O bună veste. Ion Ghica are să-ţl trimeată în curînd o nouă scrisoare pentru Convorbiri, însă doreşte ca să fie publicată fără nume de autor. Vei pune decî un simplu X sub acel articol, care tratează despre :Jidan! şi cOllle1'ţul ţării, şi ma­ nuscrisul îl vei păstra la dota J). In sfîrşit sper a pleca în curînd ... nu însă la Aix-Ies-Bains, care nu-I tocmai departe de Tulon, dar la Mehadia deşi Ungu­ rimea este o a doua holeră. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. CLXI. Mlrceştf, 24 Iunie 1884. Iubite Negruzzi, Cea mal plăcută veste ce puteai să-mf dar pînă a nu pleca din ţeară este: improvizarea operetet : lui Beizade Epaminonda 2) - (un rol destinat negreşit luf Iulian). AşI dori foarte mult să o citesc şi sătf dau părerea mea asupra ei, deşi sînt încredinţat că trebue să fie piesă nemerită, de vreme ce te-al le­ pădat de colaboratul Hatmanuluî Baltag 3). Iţi mulţumesc pentru notita ce mi-al dat despre jupîn Singer şi despre planurile sale gheşeftare. Gîndul meu este de a nu-I răs­ punde nici un cuvînt. Ast-fel jupînul va pricepe că nu i se trece marfa la Mirceşti. ImI daî bună veste că Judele au început să emigreze ... Nu te încrede în mişcările lor. Dacă i-a! urmări, sînt încredinţat că ai întîlni pe falşif noi Americani, răspîndiţi prin oraşele din Valahia sau pe la munte. De cînd era s'o păţească cu marea Roşie, per­ ciunoşiî se feresc de apă, mai cu seamă de Ocean uri. Pleci în Elveţia? Să te întorci de acolo cu nervele oţelite şi cu bună dispoziţie de lucru. Eu am părăsit planul de a 'mă duce la Aix-les-Bains şi mă văd silit a mă mulţumi în anul acesta cu ') A fost publicată sub numele lui 1. Ghica. In sumarul Convorbirilor poartă titlul: e Wîlson Ormsbys (scris XVIiI, Conv. XVIII, pp. 293-303). In volum are numărul XX şi titlul Oureit, 2) «Beizadea Epaminonda», operă comică in 3 acte de 1. Negruzzi. Conv. Lit, XIX, (r885-86) pp. 529-621. ') Colaboratorul era r. Caragiale! [145] -145 - Mehadia, cu toateploşniţele ei. Sper însă că voi combate cu pra­ furi ad-hoc pe aceste insecte semitice. La revedere dar şi complimente afectuoase d-nei Negruzzi. Amic sincer, V. Alecsandri. Foarte mult m'af îndatori, dacă ai da ordin să mi se rezerve (cu plată) cele din urmă 6 volume ale Convorbirilor, începînd de la anul XIII. CLXII. Mircestî, 28 Iunie J 884. , , Iubite Negruzzi, Răposatul Cneaz A. Cantacuzino a scris o epistolă lui E. Quinet, ca răspuns la un articol batjocoritor pen­ tru boerimea rornină. Acea epistolă cuprinde detaiuri foarte in­ teresante asupra familii Cantacuzineştilor şi mai cu seamă asupra vestituluI..:'Deleanu, despre care părintele dtale mi-a povestit multe anecdote. Scrierea CneazuluI în limba franceză a fost tradusă de George Sion după îndemnul meu şi o cred demnă de a fi publicată în Con­ vorbiri 1). Deşi Sion nu face parte din Junime, el este colegul nostru din Academie şl nu am nevoe să recomand ce ese din pana lui. L am rugat să-ţi trimeată direct traducerea sa, avînd con­ vingerea că o veţi publica-o În unul din cele d'întiî numere ale Convorbirilor. Fiind cam În ajunul plecărei mele în străinătate, îmi iau ziua bună, îmbrăţişîndu-te cu iubire. V. Alecsandri. PS. Pănă ce veţi căpăta traducerea anunţată, îţi trimit o poezie a lui Sion, care ml-a plăcut foarte mult şi pe care a im­ provizat-o acum la Mirceşti 2). CLXIlI. Mtrceştî, 10 Septembrie 1884. Iubite Negruzzi, Iată mă în fine acasă, reintors de la Mehadia, ghiftuit de băile lui Hercule, de slănină rîncedă şi de epilepticul Csardaş unguresc. Trăind timp de două luni faţă cu mojicia Magyarâ revin convins că numele acesta ar trebui să se scrie fără y. 1) S'a şi publicat in Conu. XVIII, (1884-85) pp. 443, 476. 2) Poezia lui Sion este eLa aniversara mea, ibidem. p. 122. 72278 10 [146] Cura ce am urmat m'a înzestrat cu noi dureri, însă doctorii din Mehadia pretind că e semn bun şi că peste o lună nu voi mai simţi nici o durere ... O fi! Mehadia ar fi un loc inclntător dacă nu ar fi vizitat de Unguri, de Bulgari, de Jidani şi de cîţi­ va RomînI de pe la noi. Aerul e plăcut, clima delicioasă, apa constipătoare şi hrana otrăvitoare. Altmintrelea băile merită antica lor reputaţie. Ghica mi-a trimis o nouă epistolă 1) pe care mă grăbesc să ţi-o comunic pentru Conuoroirt. Primit-ai acea precedentă despre Jidanl? Eu nu am lucrat nimic, fiind prea ocupat cu băile şi cu admirarea mea pentru UngurI, dar fiind-că sînt decis a petrece iarna la Mirceştî, sper să mă pun pe lucru după întoarcerea mea de la Sinaia,' unde mă voI duce peste o săptămînă, Ce fericire pe mine de m'ar apuca strechia lucruluî l . " Ar trece iarna într'o clipă. Ai făcut un voiaj în Svitera ... Profitat-ai de vacanţii ca să scrii ceva, sau ai urmat ca mine, făcînd casă bună cu Lenea?. Complimente afectuoase d-nei Negruzzi. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. PS. D'abia pregătisem pachetul adresat d-tale, cînd primii scrisoarea din IO Sept. Aceeaşi simţire prietenească ne pusese condeiul în mînă în aceeaşi zi. Adaog dar acest post-scriptum pen­ tru ca să împărtăşesc mulţumirea ce ţi-a produs articolul lui Ghica în contra perciunaţilor... In ultimele noastre convorbiri asupra acestui neam spurcat, Ghica s'a arătat foarte preocupat de relele Ce produc şi vor produce în ţară, coborîtorii lui Moisi; şi cunoscîndu-i tendinţele anti-sernitice, sînt încredinţat că la Londra el va şti a deschide ochii Englezilor, în privirea chestiei importante a năvălirii Jidanilor pe malurile Dunării. Dee Domnul ca Rornîniî să simtă în fine deşteptîndu-se În ei instinctul conservării! CLXIV. Mirceştt, 17 Oct. 1884 Iubite Negruzzi, Am trimis prin poştă un exemplar din FÎ1I­ tîna Biandusie; d-nef Negr�i. Te rog să expedueştî la direcţia J) Epistola XIX: e lancu yacărcscu». Conv. Lit. XVIII, (1884-85, pp. 385-393. [147] -147 - teatruluI din Bucureşti, manuscriptul fratelui meu, întitulat Moro­ !lul'). Totodată să regulezi a se trimite luI Ion Ghica numărul din Convorbiri. -Cînd au să apară ultimii lui artlcolî? Am auzit că vreI - să te aşezI la Bucureşti, adevărat să fie?­ Mă tem că această hotărîre să aibă de rezultat desfiinţarea J'uni· mii. " Am început a lucra piesa Ouidi«. Noroc să dea Dum- nezeu. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri .. CLXV. Mirceştî, 12 Nov. 1884. Iubite Negruzzi, Te felicit că aţi (sic) *) fost ales deputat, şi fiind-că să mă feJicitezi la rîndul d-tale pentru titlul meu de se­ nator, spre mulţumire îţi fac cunoscut că am terminat două acturi din drama lui Ovidiu, cel d'întît şi cel de pe urmă. Acum mă apuc de actul II şi sper, dacă voi fi liniştit, să-I dau colb repede, pentru ca să mîntui întreaga lucrare pînă pe la 15 Decemvrie.­ Prin urmare sînt foarte puţin dispus de a merge la Bucureşti în­ nainte. Ovidiu Îmi frămîntă creierii, şi vreau să mă desbar de el în anul acesta, ca să rămîn liber pe anul ce vine. Cînd ai de gînd să pled la Cameră? - Dacă ai pleca deo­ camdată singur, te-aşi îndemna mult să te scoli dimineaţa, să iei tr�nul de la 8 ore, să te cobori la mine la 111/2, să dejuni, să asculţi, pentru mistuire, ce am scris pînă acum, să prînzeştI la 6 seara şi cu trenul dela 7'/2 să pleci la Bucureşti. Planul e perfect.. . Însă oare îţi convine? Complimente afectuoase d-uet Negruzzi. Amic şi coleg, V. Alecsandri. CLXVI. 9 Martie 1885- Iubite Negruzzi, D. Vulpian, neobositul adunător de arii na­ ţionale, a profitat de călătoriile sale prin ţară, ca să colecteze şi un mare număr de poezii' poporale, dintre care unele sînt o fru­ museţe rară.·- Cred că Convorbirile ar primi cu mulţumire să deschidă coloanele sale unui tezaur atît de important, şi dar, am J) c Moronuls, comedie intr'un act, prelucrată după franţuzeşte de 1. Alecsandri. .ţo1ţv. Lit, XIX, (1885-86) pp. 480-516. ') Nota Con», [148] V. Alecsandri. II' l' l' I îndemnat pe D-I Vulpian să vă supue colecţia, ca să puteţi În­ su-şf judeca de meritul el, D-I Vulpian ar dori să profite de acest mod de publicărf, pentru ca mal tîrziu toate bucăţile tipărite În Convorbiri să fie publicate într'un volum. 1) Bine-voiţl a intra în vorbă cu recomandatul meu, şi înţele­ gîndu-vă împreună, vorbiţi D luî Socec despre proiectul D-Iui Vul­ pian. V'am adus la Bucureşti traducerea scrierei lui Montesquieu: Grandeur et decadence des Romains j Însă negăsindu-vă aici, sînt obligat a lua manuscrisul cu mine la Paris. Eu mai stau aici pînă Luni, 15 Martie. Dacă aveţi timpul a-mi răspunde, grăbeşte (sic) a-mi scrie la Grand hotel du Boule­ vard. Mai am şi o nouă scrisoare a lUI Ghica. Ce să fac cu ea � Te îmbrăţişez şi te rog să prezinţi respectele mele doamnei Negruzzi. V. Alecsandri. CLXVIL Mirceştf, 30 Martie 18&5. Iubite Negruzzi, Ţi-am trimis eri poezia compusă de frate­ meu la anul 1857- - Astă-zi am cercetat biblioteca mea şi am găsit numai 12 volume din Convorbiri. - De la No. 1 3 încoace îmi lipsesc. - Dacă se poate să-mi procurf următoarele volumurî apărute În ultimii şapte anl, mă vei îndatori foarte mult. - A revedere la Beizadea Epaminonda. CLXVIII. Fără dată. Iubite Negruzzi, Mulţumesc pentru volumul de Convorbiri; te rog să le trimiţi la Mirceştl, sau să le laşi la gară cînd îi trece spre Bucureşti. Eu plec Luni, şi voi depune manuscrisul la Socec. - Pune la cale să mi se trimită regulat broşurile la Legaţiunea romină, 5, rue Penthievre, Paris. A revedere, şi complimente afectuoase D·neI Negruzzi. Amic devotat, V. Alecsandri. Formatul Convorbirilor este foarte plăcut. 1) Vezi D. Vulpean, Poezia populară pusă în muzică, Culegere din toate ţă­ riie romine, VoI. I-III Bucureştf 1886-1897 (text şi muzică). - [149] - 149.,..- CLXIX. Paris, 2 Iunie .1885 . . Iubite Negruzzi, Ţi-am trimis prin d-l D. Rosetti manuscrisul fratelui meu: Despre mărirea şi descăderea Romanilor (trad. din Montesquieu) . .,..- Fiind însă că ţin foarte mult la acest manuscris, avînd de gînd a-l lega şi a-l păstra, te rog să : mi-I conservi în (bună stare şi să rnl-l înapoiezi, îndată-ce nu-I mai avea nevoe de el, Cu poşta de mîine îţi voi trimete o nouă scrisoare de-a lui Ion Ghica care, după îndemnul meu, va urma a fi unul din -colaboratorif Convorbirilor Literare. Aş dori mult să fac ca dînsul, dar pănă la iarnă. nu cred să găsesc timp de a mă ocupa de li­ teratură, căci lucrările canţe1arii noastre deaid sînt foarte nume­ roase, fiind şi de natură politică şi de natură consulară. Eri a fost importanta înmormîntare a lui Victor Hugo; tot Parisul era în picioare. Inchipueşteţî toată populaţia Valahi ei adunată la un loc. Defileul corporaţiilor şi armatei a început la II '/2 oare şi a ţinut pînă la 5 după amiazI. Numărul coroane1or nu se ştie, dar se presupune că au costat un milion şi jumătate. Studenţii Ro mîni au depus şi ei o coroană pe secriul expus sub arcul de triumf. Iată înscripţia, În litere de aur, tipărită pe acea coroană: eTu vecus triomphant sur la cime etoilee .Otl les elus du Dieu Genie ont seuls monte, c Et la mort te conduir, il ton ehar attelee, e Par un are de triomphe il I'Immortalite •. Imi pare foarte rău că de1egaţiunea Academiei voastre nu s'a gîndit a trimite o depeşă de condoleanţă familiei marelui poet. Complimentele noastre D-nei Negruzzi. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. CLXX. Paris, 19 Iunie 1885. Iubite Negruzzi, Am primit numărul 3 al Convorbirilor, Însă necomplect, căci broşura cuprinde materie mumai pănă la pagina 272. Te rog dar să-mi trimiţi alta neciuntită. MI-am găsit beleaua cu Legaţiunea din Paris. Numărul de familii ro mîne, stabilite aici şi al studenţilor, militari, ci viii, bursieri şl alţii, dă lac la un adevărat nămol zilnic de legalizări de acte [150] �150- de tot soiul, de reclamaţii din partea creditorilor neplătiţi şi prin urmare de corespondenţii cu ministerul de aici şi cu cel din ţară ... Uff!In toată dimineaţa şi peste zi, factorii de la poştă îmi aduc pacheturf, ce cuprind lucruri sed, care mii obligă la lucruri Încă mai seci. Iţi închipueşti cum se potrivesc cu gusturile mele literare?' Pe lîngă aceste, adaogă vizitele numeroase ce trebue să fac pe la ambasadori şi miniştri plenipotenţiari ... trecind din Belgia la Japon, din Germania la Siam, din Turkia la Nicaragua, din Engll­ tera la Mexico, din Rusia la Bresil, chiar şi la Equator, şi la Mo­ naco. - Un adevărat voiaj împrejurul lumii şi un studiu etnografic foarte variat. Unul din reprezentanţii republicelor americane spa­ niole, m'a luat de Egiptian fiind-că mă numesc Alecsandri. In curînd vOI pleca la Alx-Ies-Bains şi după săvîrşirea curei voî merge la Bucureşti. .. şi apoi la drăgălaşul Mirceşti. Mă bucur la ideea de a te vedea şi de a te îmbrăţişa. Complimente afectuoase din partea D-nei Alecsandri pentru Dvna Negruzzi; amiciî lui Maiorescu, Gane şi la ceilalţi convorblrlştl. AI D-tale amic, V. Alecsandri. CLXXI. Mirceştî, 23 Septembrie, 1885. Iubite Negruzzi, Gazetele au spus adevărul astă una dată. Mă aflu la Mirceştî de vr ' o două săptămîni; dar ceea-ce nu au spus, este că rare-ori am primit o mulţumire aşa deplină, rein­ torcindu-mă la cuibul meu, ca în rîndul acesta. După mai multe luni de viaţă chinuită În ticăloasa hardughie, Închiriată pe 12 ani de predecesorul meu D-I Ferechide şi poreclită: Hotel de la Le­ galion j după patru luni de neodihnă, şi de nesomn În acea şură care tremură pe temeliile sale de cîte ori trece vr'o trăsură pe sub ferestre, (şi de dimineaţă pînă in seară, decuseară pînă dimineaţă, strada Penthievre servă de trecătoare trăsurilor celor mai încăr­ cate cu pietre, railuri, saci de făină, boloboace de fier pline de ... ); după lucrările Înmulţite ale cancelarii prin mulţimea Ro­ mînilor din Paris, etc.; după necazurile ce am avut cu guvernul republlcel în chestia tarifelor, etc. etc. etc., am plecat la Aix-les­ Bains pentru o cură anti-reumatlsmală şi în sfîrşit am ajuns în raiul Mirceştilor!· Laudă lui Dumnezeu! Aici am găsit toamna splendidă, grădina Înflorită, livada Încărcată cu fructe ca ne-altă, dată, şi lumea în cea mai' deplină podoabă. Tot ce mă incunjură [151] , - 151 - îmi rîde În cale; cocoarele mă salută din înaltul cerului, trecînd în mari triunghi uri călătoare, căţeii mei îmi sar pe genunchi cu veselie,· şi mai pre-sus de toate, nepoţelele mele îmi sar în spi­ nare, dismerdindumă cu numele de Grand-papo, Gross-papa, şi umple casa de vuet şi de mişcare. Fericirea e fără marginI ... Trebue însă să mă despart de ea pentru ca să mă întorc la postul meu, adică în iadul băcălesc al Parisului, unde astă-zi ban­ cherit Jidani ţin primul rang şi se bucură sub regimul republican de titlurI aristocrate: les Princes de la finance !! Perspectiva nu-mI surîde nici decum, dar ce să fac? Am intrat în danţ ... Din cele ce preced înţelegi, iubite Negruzzi, că biata Muză a fost lesinată, ca o muscă în timpul iernii. Creeriî mei sdruncinaţi nu au mal fost In stare de a da roadă, şi am ajuns a nu crede că poate cine-va să scrie versuri _ .. nici chiar proză. Imi este dar cu neputinţă de a-ţi trimite ce-va pentru Convorbiri, căcî nu am nimic prin saltare; sper însă că în noul apartament ce am luat în Paris, . val putea să consacru cîte-va momente literaturii. Acea locuinţă este situată aproape de parc Monceaux, Rue Murillo, II. Cuartierul e nou, frumos, liniştit şi îndemnător pentru lucrurI de imaginaţie. Muza mea va reînvia negreşit în acel cuib demn de dinsa. Ţi-am trimis atît din Paris cît şi din Aix-Ies-Bains, dacă nu mă înşel, vr'o trei scrisorI ale lui Ion Ghica despre chestiî eco­ nomice, foarte interesante. Le-al primit? Amicul meu îşi propune a scrie un dialog al morţilor în care vor figura mulţi (sic) perso­ nagil din trecut. El te roagă să-I trimiţi Convorbt"rt"le din August şi Septemvre. Papadopulo îţi va comunica în- curînd un articol asupra lui Conaki 1). Pe Bengescu îl îndemn a scrie, dar lucrul cancelarii nu-I dă timp a se ocupa de literatură. Plec Miercuri seară la Bucureşti unde vOI şedea vr'o trei zile pănă a nu merge la Sinaia. Te îmbrăţişez şi trimit pentru D-na Negruzzi afectuoase com­ plimente din parte-mi şi din partea soţiei mele. V. Alecsandri. 1) Articolul e sub forma de scrisori: Întîia şi a Tl- a scrisoare despre Te­ cuciii, V. Conu, Lie. XIX (1885-86), pp. 369, 921. [152] !ţ t� i' li " li' I :1 '. r \ ' 11 I I j i I - 152- CLXXII. Mirceşfi, 24 Octombrie, 1885. Iubite Negruzzi, Pentru ca să nu se facă vreo eroare în expediarea numerelor Convorbirilor luI Ion Ghica, mă grăbesc a-ţi comunica adevărata lui adresă: Grosvenou-Gardens-Londres, 50. Cum voi sfîrşi cetirea articolului său, de care am vorbit, ţi roi trimite din Paris. Plec peste puţine zile, adică la sfîrşitul lunii şi te îmbrăţişez zicîndu-ţi: să ne vedem sănătoşi. Complimente afectuoase Dvnei Negruzzi. V. Alecsandri. CLXXIII. Paris, 1I/23 Noembrie, 1885. II Rue Murillo. Iubite Negruzzi, Iată urma articolelor lui Ghica. Incepe pu­ blicarea lor, căci sînt foarte interesante. Eu am sosit cu bine şi acum sînt mulţumit de locuinţa mea cea nouă. Sper dar să pot reveni în linişte la lucrările mele literare. Cine e graţiosul şi mult sapientul Densuşeanu care m'a luat în răspăr? 1). Nu cum-va autorul Negriadei?. Fie-i poemul uşor! Te Îmbrăţişez, V. Alecsandri. CLXXIV. Paris, 2 Martie 1886. Iubite Negruzzi, Incep cu felicitări pentru succesul ce a ob­ ţinut Nazal2) şi termin prin.o bună veste' care te va bucura. Ion Ghica a scris un articol asupra răposatulul Gr. Alexandrescu, foarte interesant; îţI trimit manuscrisul chiar astăzî, şi sper că va fi publicat În Convorbiri cît mai curînd. După cum spun foile din Bucureşti, Pygmalion este un ade­ vărat triumf pentru Bengescu 3). Cu atît maI"bine pentru reper­ toriul naţional; orr-ce progres literar mă bucură mult. 1) Vez� scrisorile cil.tre Maiorescu. 2) Nazat _ revistă teatrală umoristică de 1. Negruzzi şi D. R. Rosetti, repre­ zeutată intii in Bucureşti în 25 Ianuarie 1886 pe scena teatrului Dacia, V. Conu, Lu., XX, pag. 473. Nota Conv. 8) Pygmalion, regele Feniciei, tragedie În cioci acte îo versuri de G. Ben­ gescu-Dabija, v. COIZV. Li!. val. XX, pag. 10, III, 241, 321, 383 . . " �----.-.�.-- ----------�- [153] - 153- ,- Ce mal faceţi pe acolo î • • Nu întreb de luptele politice care sînt tot aceleaşi şi prin urmare displăcute ; Întreb despre adunările literare de la Maiorescu. Ele urmează 'nainte şi produc ceva, sau vorbă multă şi treabă puţină? Aier, în cît mă priveşte, lucrul e în amorţire; n'am scris un singur vers! Să'ml fi secat isvorul? .. Cine ştie? Sper Însă că nu. Vom vedea mai tîrziu. Postul meu însă impune mulţime de obligaţii, care iau o mare parte din timp, dar n'am ce face ... patria! .. Am auzit că sînt persoane care mă demisionează în fie-care săptămînă. Le găsesc nostime În modul lui Cuza-Vodă şi le sînt recunoscător pentru hohotul ce-rnf procură. Complimente afectuoase D-nei Negruzzi. Te Îmbrăţişez, V. Alecsandri. Bine ai face să citeşti Într'una din seanţele Academiei arti­ ticolul lui Ghica 1) şi să adaogi cîte-va cuvinte asupra meritelor lui Alexandrescu, prieten vechiu al prietenului D-tale. Aş fi Îndeplinit eu Însumi această datorie, însă împrejurările nu mă vor ierta să iau parte la lucrările sesiunii Academiei din anul ac-esta. CLXXV. Paris, 14 Martie 1886. Iubite Negruzzi, Ion Ghica a sosit aseară Ia Paris şi pleacă Joia viitoare 6/18, pentru ca să ajungă Duminică la Bucureşti. In­ tîlnindu-te cu dînsul, vă veţl explica în privirea articolului: Insula Proasta 2). Eu ştiu că ţi-am expeduit trel părţi ÎntregI, în trei caeturl, prin poştă. Sosit-au toate la adresa lor? - Cît pentru bio­ grafia lui Alexandrescu, cred că s'ar putea ceti Într'una din se­ anţele publice ale AcademieI, şi apol publica în Convorbiri, fără a fi secfestrat de Anale, unde în adevăr ar rămînea îngropat.­ Atîrnă de autor ca opera lui să devie sau nu prada Analelor. Am aflat despre mersul lui Nazat şi m'am bucurat, pentru­ i că ori sub ce formă s'ar ivi spiritul, el e bine primit chiar şi de f cei fără spirit; cît pentru cel care nu se află în această categorie, (- îl apreciază ca pe un amic, ca pe o rudă. r 1) E vorba de scrisoarea XXV a lUI I. Ghica: (Amintiri despre Grigorie Alexandrescu) v. Con1J. Lit, XX (1886-87) PP' 97-110. Vezi acel aş text În Analele AcademieI" voI. Vll/n p. 1 sq. 2) V. Conv. Li/. XIX (1885-86) pp. 7°7, 819. [154] L r- - -- 154 Aştept Cll nerăbdare numerele, C01zvorbiri/or în care vor apărea Pygmalt"on şi Nazat, casă mă înfiorez cu cel d'intiî şi să mă sclăfăesc cu cel de-l doilea. Timpul e frumos pe aier, adică soarele e splendid dar vintul briciu ... Însă fiind-că ne găsim în epoca babeIor, sperăm să mal avem zile cu ploae, cu lapoviţă şi cu tot ce se ţine de aceste afurisite babe. La revedere la August; păn'atuncl îmbrăţişări amicale d-tale şi complimente afectuoase d-neî Negruzzi. V. Alecsandri. CLXXVI. Mlrceştf, 30 Septembrie 1886. Iubite Negruzzi, Iţf trimit cel întîI snop de strofe, ce am cules în lunea de Ia Mirceştî, după un an întreg de muţire sub cerul neguros al Parisului t). - De-ţi va plăcea ţi-oi mai trimite şi altele. ­ Plec mîne seară la Bucureşti, unde voI sta două zile, căci la 4- Oct. voi merge la Curtea de Argeş pentru ca să asist la sfin­ ţirea bisericlf lui Neagoe Basarab; sper că ne vom întîlni în aceste două zile, Grand hotel du Boulevard. - Pentru mal multă sigu­ ranţă te invit la dejun JoI sau Vineri, ad Iibitum. - Complimente afectuoase D-nei Negruzzi. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. CLXXVII. II, rue Murillo. Paris, 20 N ovembrie 1886. Iubite Negruzzi, Am sosit. alaltăerf pe un timp ploios şi rece; prima impresie nu m'a împăcat cu acest furnlcar=uriaş, în care , foesc toate viciurile perfecţionate ale civilizaţiei moderne. - Ajun- gînd acasă, am găsit toate căminiie fumînd ca un divan complet de Viziri în sărbătorile BairamuluT. - A doua impresie a fost încă mal supărătoare. " in fine, cetind numărul SaI Convorbiri/oI' am dat de o greşeală de tipar destul de gogom.aţă, pe care te rog să o îndrepţi prin un arata in numărul viitor al foiî literare In strofa IX din Oda mea la Curtea de Argeş s'a lunecat versul următor care nu are niciun sens: Geniu a fost numele tăii . 1) Poeziile: _Ţara., .Odă la Curtea de Argeş s , «LegenGa sfinţlriî bisericei din Argeş. > V. Conv. Lit. XX (1886-87), pp. 689. 692,- 875. , --_ . ......---:.--_.� .. _-.- .. [155] 155 -- Adevăratul vers scris de mine în manuscrisul ce ţi-am dat la Bucureşti, este: Geniii a fost mqterul tăă Adică meşterul Manole care a zidit biserica de la Curtea I de Argeş. Bengescu 1) ţi-a trimis al doilea articol al săii Înainte de . sfîrşitul anului. Multe complimente afectuoase D-nei Negruzzi. Al d-tale amic, V. Alecsandri. CLXXVIII. .. '\" v . , .'.'. Paris, 30 Noembrie 1886 . Iubite Negruzzi, Dintre toate fotografiile mele, acea care a fost declarată mai nernerită este alăturata. Ea datează cam de mult, şi mă arată mai În floare, dar nu văd nevoe de a figura în albumul Junimii cu sbîrcelile bătrîneţilor, Portretul meu din Calen­ darul Convorbirilor, anul 1886, este acela al unui centenar tîmpit. Aş dori să nu mai apară în Calendarele viitoare, căci s'ar sfărma (sic) muza mea şi n'ar voi să fie în relaţii producătoare cu mine. Bengescu se va pune la scris în curînd şi cred că vei fii mulţumit. Cît pentru mine sper şi nădăjduesc că voi scăpa de­ sterilitate în cursul iernii acesteia. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. CLXXIX. Paris, 10 Aprilie 1887. Iubite Negruzzi, Nenorocitul Czihac, autorul Dlcţlonaruluî filologic, care ,a lucrat 20 de anI sub îndemnul de a servi litera-­ tura remînă, se găseşte acum în cea mal tristă stare. Lovit de paralizie, lipsit de mijloace de vieţuire, (căci a. jertfit toată averea luI cu lucrarea şi publicarea opereI sale), el, sărmanul, a rămas ca un mort printre vii, Ar fi dar cu dreptul ca ţara noastră să facă ceva pentru el, votindu-I pensie reversibilă după moartea lui, văduvei ce va lăsa în curînd, şi pentru a contribui la această recompensă, Conuoroirile ') G. Bengescu, pe atunci I-ul secretar al Legaţiuneî din Paris. I -1 I ! r 1 , ! I ··:[1 ----��� [156] � " 1 ! , ! ·1 \ ,; -156 - .ar face bine, după părerea mea, să publice în coloanele sale, .articolul biografic aci alăturat 1). Te îndemn foarte mult, iubite Negruzzi, să ei însu-şi iniţiativa 'în Cameră, pentru a propune votarea pensieI cuvenite luî Czihac, -ca filolog şi ca romîn, al cărui tată, doctorul Czihac a înfiiinţat Muzăul de istorie naturală din Iaşi. Lasă la o parte orl-ce consideraţie Iimblstică, pentru ca să procurf limbiI d-tale o bună ocazie de a vorbi cu elocuenţă în :favoarea uneI fapte bune. Tot omul cu inimă te va aplauda şi mai mult decît toţi Amicul d tale, V. Alecsandri. CLXXX. Mirceşti, '5 Noembrie 1887_ Iubite Negruzzi, Ţi-am promis o poezie pentru Convorbiri, şi graba plecării mele din Bucureşti m'a făcut ca să o uit În ladă. Iată dar că ţi-o trimit prin poştă 2) cu sperare că ea va servi de .început la o nouă serie de scrierI în versurî ; fie ca bătrînetea, hoata lipsită de milă, să fi uitat în fundul saculuI meu vre-un ipumn de versuri rătăcite. Eu plec Miercuri la Paris pentru ca să asist la cine ştie ce evenimente serioase sau comice, fără' de care Parisul ar fi un oraş 'mort ca multe din oraşele mari ale lumii, şi Europa ar dormi în .amorteală. Cum vOI sosi acolo, voi îmbulzi pe Bengescu, ca să-ţi trimită materie pentru Convorbiri; tot-odată vOI scrie lUI Ion -Ghica, îndemnindu-l a expedui Com/orăirilor o parte din scrierile ce are gata în portofoliu. Papadopulo mi-a promis că în iarna .aceasta îţI va comunica mai mulţi articoli arheologici. Iată dar o provizie îndestulătoare pentre hrana publicului literar din ţară. Cu această încredere, mă duc liniştit peste hotar eşi îţi zic a revedere la anul. Complimente respectuoase D-nei Negruzzi. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. 1) Biografia aceea - o fi scris-o Alecsandri' - nu s'a publicat. D-I Titu Maio­ .rescu a tipărit un scurt necrolog pentru A. Czrhac, în Conv. Lit. XXI (1887-88 .pp.647-48. ') E poezia ePodul>. V. Conv. t». xxr, (1887-88) p. 832 • .i • !:tA .. -.-.'" ... ·ii·.·_ .. ---------------..........-----------c-· .. _� [157] - 157- . CLXXXI. Paris, 8 Ianuarie 188:8. Iubite Negruzzi, Indată-ce am primit scrisoarea d-tale, am: văzut pe Bengescu şi l-am îndemnat să grăbească cu lucru\. In. tîrzlerea provine din lipsa de timp şi mai cu seamă din cauza că el' compune articoliî săl in limba franceză şi apoi îi traduce pe ro, mineşte. Te înştiinţez Însă că peste puţine zile îţi va trimite ur­ marea ce aştepţI, fiind prea mulţumit de aprobarea d-tale, Mîni vof scrie şi luI Ghica la Londra, ca să se gîndeasca la. Convorbiri şi să le dea de hrană din provizia ce a făcut în timpiî din urmă. El avea de gînd să vie la Paris ca să-mi citească un lung articol asupra oamenilor şi evenimentelor din 1848, însă a fost îm­ pedicat de botezul ce a trebuit să dea unui vas romînesc, durat în­ tr'un oraş maritim din Englitera, botez în urma căruia a răcit şi este obligat a sta lîngă sobă, căci şi în părţile occidentale iarna îşi face de cap. Ţi-of comunica răspunsul său îndată ce-I voI primi. Cît despre de Gubernatis bine ai făcut că l-at dojenit pen· tru uşurinţa cu care a admis notiţele biografice a unor autori de a patra mînă, pe cînd acei care sînt în fruntea literaturii noastre sînt, sau delăsatf cu totul, sau trataţi cu o parcimonie nedernnă de un Dicţionar ca acela ce lucrează de mulţi anJl). Parisul e acum în linişte şi în veselia produsă de sărbătorile Crăciunuluî şi ale anului nou. N'ar crede cine-va că în Orient se pregăteşte, Dumnezeu ştie ce cataclismurf spăimîntătoare. Fie ca aceste flagele să treacă pe laturea noastră fără a ne atinge cît de puţin. Eu susţin aci că politica noastră este dictată de o neutralitate absolută, însă că ea se va conduce cu prudenţă după .împrejurare, ne- avînd alt ţel decît apărarea ţării noastre şi a intereselor romîneştî, Soţia mea şi eu îţi dorim d-tale şi întregeI d-talefamllu, toate fericirile şi îndeplinirea dorinţelor celor mai scumpe. V. Alecsandri. CLXXXII. Paris, 22 Fer. 1888. Iubite Negruzzi, Mă grăbesc a-tî răspunde, pentru ca să te înştiinţez, ci aştept sosirea luI Ion Ghica la Paris, cu ocazia că- I)A. de Gubernatis a scris un cDictionnaire international des ecrlvains du jour s , Florence 1891 In 3, voI. [158] .r, 158 - sătorlel fiuluf său Charles, ce se va face la legaţiune. Amicul meu mi-a promis că va aduce un teanc de scrisori compuse În iarna .aceasta şi că mi le va ceti, pănă a nu trimite Convorbirilor o parte din ele. Este probabil că in curînd el va merge la Bucureşti pentru sesiunea academică, şi că se va prezenta d-tale cu mîna .plină. Prin urmare, să nu ai nici o grijă pentru numărul din Martie a foaii, şi sper chiar pentru numerele ce vor urma. Bengescu e prea mulţumit de succesul scrierilor sale în limba noastră, pentru ca să nu continue mai departe. El ţi-a trimis mal acum cîte va zile un manuscris şi în curînd va trimite restul, Însă se plinge, ca şi mine, că nu primeşte regulat numerele succesive .ale Conuoroirilor : Ghica însu-şi s'a jeluit despre această neregu­ laritate poştală. Lu, Îţi mărturisesc cu oare-care ruşine, că nu am nimic în cartoanele mele; creeriI mef au secat din cauza lipsei de lumină, -de soare şi de orizont a casei în care locuesc. Insă am să mă .mut la Aprilie, Într'un cuartier, unde nu voi fi lipsit de aceste bu­ .nuri ale vieţii şi atunci îţI promit multe varletăţt pentru foaea, .care intră în al 22-lea an de vieţuire. Citisem în gazetele din ţeară că te-ai ales deputat al opo­ ziţiel. Acum văd in scrisoarea d-tale că eşti descuragiat şi că ai vroi să te depărtez de atmosfera. plină de microbf politicf a Bu­ .cureştilor, Te înţeleg şi îţI doresc o plăcută călătorie la primăvară, căci iarna aspră pretutindenf îndeamnă a şedea locului lîngă sobă. Politica exterioară seamănă cu timpul, cînd se mal limpezeşte dndiar se fixmeseste (sic). Insă atenţiunea generală este fixată asupra fazelor boalei printulul imperial. Prelungirea vieţii lui, va în­ tîrzia isbucnirea răsboaeIor. Franţa se menţine într'o rezervă foarte prudentă şi se pregăteşte a face faţă evenimentelor, fără a le provoca. Bine am face să urmăm şi noI exemplul el şi să mai potolim Înver­ şunarea urilor, atacurilor şi chiar calomniilor, în ajunul pericolului ce ne înconjură. Complimente afectuoase din partea soţiI mele şi din parte-mi, Dnei Negruzzi şi O-tale. Te Îmbrăţişez, V. Alecsandri. CLXXXIII. Paris, 3 Ianuarie 1888. Iubite Negruzzi, Peste cîte-va zile anul nou, după ce şi-a fel­ cut mendrele aici, va pleca la Bucureşti. L'am Însărcinat să-ţi' .. �. [159] 1 Auenue Montaigne. . : v. Alecsandri. 159 - r �·····aducă, precum şi d-neî Negruzzi, urările rioastre de fericire deplină �'" şi de sănătate neîntreruptă. �f Am aflat că te-ai aruncat cu totul în torentul politiceî, şi că ." te lupţi voiniceşte cu valurile parlamentare. Mă tem prin urmare să riu-ţi fi pierit liniştea fără de care biata literatură tînjeşte. Ar fi mare păcat, căci Iiteratureî datoreşti numele şi influenţa de care te bucuri În societatea ro mînă. Acum ai mai multe zile de vacanţă; te sfătuesc să arunci la dracu toate preocupările politice şi să te odihneşti în tot Lu­ pusul. .. (cuvînt turcesc, dar foarte preţios pentru sănătate, el mai are meritul de a nu figura în dicţionarul fericiţilor Întru pomenire Laurian şi Macsim). Dacă îţi vorbesc aşa mult de sănătate, este că de la sosirea mea în Paris, am fost lipsit de dînsa. Gutunariu, catarlu de piept, dureri de şele, toate au năvălit peste mine odată. Şi m'a obligat să nu es din casă În curs de patru săptămîni. De cîte-va zile Îmi merge mai bine, dar urmez un regim foarte prudent, căci la vîrsta mea zaiflicurile sînt dispuse a lua caracterul de boale. M'ai îndatori foarte mult, iubite Negruzzi, dacă mi-ai trimite volumul de Conuoroirt în care se află tipărită feeria mea Pepelea şi Sineiana şi în aşteptarea acestui prezent de anul nou, te Îm­ brăţişez şi te rog să arăţI D-nei Negruzzi afec tu oasele complimente a Paulinef şi ale mele. '! ii II '1 :1 , _! � ,\ � [163] CLXXXIV. Mirceştf, 14 Nocmbrie 1879. Iubite Coleg 1), Mi-al promis o schiţă din viaţa lui Despot; această promitere e foarte preţioasă pentru mine. Fiind dar că începe chiar acum tipărirea dramei lui Despot, te rog să- mi faci mulţu­ mirea de a-rni comunica manuscriptul Dvtale, pentru ca să-I trimit lui Socec 2). Astfel opera mea va fi complectă. Timpul răii m'a prins la MirceştL Nu ştiu de voi mai merge la Bucureşti şi iarna aceasta, căci am a mă lupta cu Hausknecht şi a mă ocupa cu o nouă scriere dramatică. - Cînd ne vedem? Amicii' sincere, V. Alecsandri. CLXXXV. Mirceştf, 2 Ianuarie, 1881. Iubite coleg, Iţi urez de Anul noii toate fericirile lumeşti şi Q fecunditate nesfîrşită în scrieri interesante ca acele ce ştii face. Soţia mea se uneşte la aceste urări. - Complimente respectuoase Dvneî Papadopulo. Al D-tale amic, V. Alecsandri. CLXXXVI. Mirceştt, II Februarie 1882. Iubite, In speranţă că acest răvaş te va găsi la Brofft, îţi -dau de ştire că sper a mă găsi în Bucureşti pentru deschiderea sesiunei academice, adică la 23 Februarie. - Pune la cale cu stă­ pînul otelului, ca să găsesc o odaie bună şi nu scumpă, Însă cu ferestrele pe piaţă. Azi este tristul aniversar al escamotăref lui Cuza. Da ce mai 1) Scrisorile următoare sînt inedite şi re produse după manuscrisele de SUb No. 824 şi 825 ale Academiei. Cele franţuzeşti s'au reservat pentru alt volum. 2) Schiţa nu a fost publ, b volum. [164] I • I f' -164 - evenimente de-atuncia! .. CîţI şarlatanî au prosperat! Şi cîte fapte mari s'au realizat de bunăvoinţa lui D-zeu... numal. Deseară este bucluc mare ia Ateneti 1). Dacă-f asista, scrie-mi detaiuri. Complimente afectuoase din partea casnicilor din Mirceştl, V. Alecsandri. CLXXXVII. Mirceştî, 26 Noembrie 1882. Iubite Papadopulo, Mi-al promis că te-I abate pe la mine cînd îl pleca din Iaşî. Te aştept ca să-ţi dau articolul despre care ţi-am vorbit. Sînt curios de a şti, ce efect a produs asupra lui Negruzzi, studiul ce l-ai făcut despre Felibri ? Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. CLXXXVIII. Mirceştl, 2 Decembrie 1882. Iubite Alecu, Fost-ai Ia GalaţI sau al de gînd a merge În curînd ?Ştil pentru ce-ţi fac această Întrebare. NOI ne găsim binişor decînd ai plecat şi tot sperăm că-I mai reveni la Mirceştl cu vre-un articol interesant. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. CLXXXIX. Mirceştî, 5 Decembrie 1882 .. Iubiţe Alecu, Cînd te-I Întoarce de Ia Galaţf, Îi găsi această scrisoare aşteptîndu-te pe biurou, ca să-ţi zică bun sosit acasă. Imi pare bine că însuş Turtulon (sic!) ţi·a propus de a colabora la Revista Lume! Latine, căci această interesantă publicaţie va căpăta un conlucrător Învăţat şi neobosit. - Irnî scrii că teaî abonat la Revistă, dar nu e destul atîta; spre a înmulţi numărul de abonaţi în Tecuci, trebue să organizezi acolo un comitet-de pac tronaj al ei, care să o recomande şi să o popularizeze atît În oraş cît şi Ia ţară pe Ia proprietarii de moşii. Aseminecomitete ar trebui organizate la Galaţi şi În toate oraşele RomÎniei. Eu mă în­ sărclnez cu Iaşii şi Botoşanii; Însărcinează-te cu Tecuciul, Bîrladul şi Galaţi. :.1) La II Febr, 1882, a fost În sala Ateneuluî un mare meeting .al rproprie­ tarilor, în chestiunea togmelelor agricole, ce tocmai se desbăteaii în Parlament. [165] r······· ',': ' .. - 165- .. Negruzzi o fi sărind în sus de bucurie. I-am trimis şi eu vre-o două teancuri de versurî, afară de poezia lUI Millo şi aceea a fra­ . telul meu. Te aşteptăm la Mirceşti totdeauna cu multă bucurie. Complimente afectuoase din partea Paulinel. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. Aş vrea să SCfJU ceva pentru inaugurarea statuel lui Ştefan, dar Pegazul se arată foarte cu' nărav în privirea mea de cît-va timp şi muza îmi face mutre. Vom vedea. . CXc. Mirccştî, 26 Ianuarie 1883. Iubite Alecu, Răspund în şir la întrebările tale. 1. Paulina merge tot spre bine şi se ocupă cu prinderea de piţigoI şi de stigleţl într'o cuşcă cu capcane. Păn' acum are prinşi vre-o 24. 2. ElI lucrez. .. am ajuns la sfîrşitul piesef mele şi nu mai am decît o singură scenă a face. 3- La Mirceştî mal stau pîn' în ajunul deschiderei sesiuneî Academiei. Atunci, dacă vrei, ţI-oi da de ştire ca să ne întîlnim la gara de la Tecuci şi să facem împreună intrarea triumfală în Bucuresti. ImI pare bine că te ocupi de Curtea Domnească din Iaşi 1). - Subiectul e foarte interesant şi scrierea va fi nu mal puţin apreciată ca cele antecedente. Cînd îi dori să tragi o raită pe aice, vei găsi, ca tot-deauna, braţe deschise. Te îmbrăţişez; V. Alecsandri. CXCI. Mirccştf , 2 Martie 1883. Iubite Alecu, Iţi trimit un plic conţinînd: Li Parpaioun blu şi Li Piado de la Princesso, a lui Bonaparte Wyse. - Acest din urmă volum ţi-l ofer pentru biblioteca D-tale. - Cît pentru Par­ paioun, te rog să mi-l aduci cînd îi veni aice. 1) VezI articolul , Conu, Lit, XV (1881-82), p_ 122 . . ", [167] li ii { i I II I '1"';' 167 - part de Mr. Schwab et C-ie la somme de 1.000 # formant le terme qui vous est du le 1 Oct. pour la terre dePatrascany et qu'en raison de ce paiement vous cedez a Mr. Schwab el C-ie tous les droits hypothecaires que vous possedez sur ledit im, meu bIe en raison du terme echeant le 11t 3 Oct., notamment le droit d' exiger la vente de l'immeuble ... vous reservant cependant les droits qui resultent du dernier terme echeant le 1ils Oct. 1884. Cette quittance devra etre autentifiee par le tribunal! ... » Ce ar putea să se întâmple dacă aş da la mană d-IUI Schwab o asemine chitanţă? In fine ce mă sfătueştî să fac? Eu am răspuns d-luî Schwab, că ar fi mult mai simplu, să se înţeleagă cu clironomii d-luf Hepytes, pentru ca să urmeze cu plata vânzărei Pătrăşcanilor ca mai nainte şi eu să urmez a-i da adiverinţe simple ca cele de pănă acum. Aştept răspunsul tău cu nerăbdare pănă Luni, aici la Sinaia, şi te îmbrăţişez. V. Alecsandri. Sper a fi la Mirceşti pe săptămîna viitoare. CXCIV. Sinaia. Castel-Peleş, 12 Oct. 1883. Iubite Alecu, Iţi mulţumesc pentru sfaturile ce mi-ai dat prin telegraf, le voi urma adliteranz pănă cînd ne vom întîlni. Unde va fi însă întîlnirea? Aş dori mult să fie în Bucureşti, căci Sulzer ml-a propus să vie cînd i-oî da de ştire pentru ca să ne înţelegem verbal în chestia ce cunoşti. Eu gîndesc să plec de aice peste 4 sau mult cinci zile; prin urmare mă voi găsi în Bucureşti pe Vineria viitoare. Dacă ai putea să te repezi acolo în acea zi, m'ai îndatori prea mult, căci mi-ai fi de mare ajutor înesplicarea mea cu Sulzer. Din Bucureşti, de-I vroi, vom pleca împreună spre Mir­ ceşti, unde vom petrece cîte-va zile, grăind de multe lucruri in­ teresante. Aştept răspuns aiceîn Sinaia. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. CXCV. Sinaia, Duminecă 21 Octombrie 1883. Iubite Alecu, Plec mîini, Luni, la Bucureşti unde mă aşteaptă Sulzer. Urmînd sfatului ce mi-ai dat, am să-I reclam pur şi simplu , , , � . ..1 [168] - 16S - �_ 0''-, "<- . ��-, ', . . ;�+:�.'��.,�.'- >-�-' - Mirceşti, II Novembrie 1883_ Iubite Alecu, Sînt la Mirceşti, aşezat pe iarnă, şi copiez piesa mea Fîntîna Blanduziei pentru teatrul din Bucureşti, fiind­ că am decis să se reprezenteze În cursul Iunet lui Ghenar, Vezî că mă ocup să-ţl procur petrecere în Bucureşti, pentru ca să mai uiţi din cele secătuit politice, la care eştf condamnat :ca Deputat. ... Eu am fost puţin eaif', dar acum mă aflu bine şi mult doritor de a te vedea la mine ca să mai vorbim de-ale noastre. La revistele noastre nemulţumirile plouă cu cofa. Ne trebue multă filozofie. I , banii ce s'a angajat a-mi numera 'din partea lui Hepytes fără a intra în vre-o altă formalitate. Imi pare rău să aflu că d-na Plitos e bolnavă şi înţeleg supărarea ce aveţi. Răbdare, frate. Toată fi-. lozofia omenească e cuprinsă În acest cuvînt. Te Îmbrăţişez, V. Alecsandri. CXCVI. �I t I ! f i 1 I I " Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. CXCVII. Mirceştî, 28 Decembrie 1883_ Iubite Alecu, Mi-al promis ca-i veni într'o zi la Mirceşti, Însă ocupaţiile de deputat au împiedecat negreşit bunele tale dispoziţii. De sărbătorf nu cred să poţi a te depărta de-acasă, mai cu seamă că la 10 Ianuarie ai să fi obligat a lua trenul spre Roman, căci consiliul de familie Cuza are să se adune la mine. Pări'atuncl viii 1 să te Întreb dacă al reuşit a scamota vre-un abonament la Re­ { vista Lumel Latine, care a Început a eşi in Paris sub direcţia lUI Baron de Turtulon. De cum-va din Întîmplare un asemenea miracol s'a produs în oraşul Tecuci, trimite suma mică sau mare a abonamentelor la biuroul Revisteî : 6 rue Mezieres. Paris. Sfîrşind, soţia mea şi eu adresăm ţie şi familiei tale, sincere urărf de fericire pentru anul nou. Să scrii multe paginI istorice şi să Cîştigi multe procese. Amic, V. Alecsandri. CXCVIII. Mirceştî, 1 Faur 1884_ Iubite Papadopulo, Vremea vremueşte. Iarna se terfeleşte. himăvara pare că soseşte. Zic pare, căci mai avem încă lunile [169] - 169- lui Februarie şi Martie care aparţin tirnpuluf sghiuhitor şi sînt în stare să ne joace renghiuri. AU ng/zt. Eu peste două săptămîni am de gînd a pleca la Bucureşti, dacă o vrea Dumnezeu. dupăcum avea obiceiul a spune Nastratin Hogea, de cîte orl voia să întreprindă ceva. Trebue să merg ca să privighez repetiţiile Fîntîneî Blanduzia. VOI şedea acolo pănă la sfîrşitul sesiunef Academice. - Unde şi cînd ne putem întîlni? Ocu­ patu-te-at cu notiţele asupra ambasadorului VeneţieI, Alecsandri? Eu n'am mai scris nimica. O iarnă perdută. Te îmbrăţişez. V. Alecsandri. A apărut volumul de corespondenţă a lui Ion Ghica cu mine. E foarte interesant. CXC1X_ Iubite Alecu, Data de sus este aniversarul uneî infamiI care merită porecla de Haralambiadă 1). - Eri a fost ziua sfîntuluf Ha­ ralamb şi negreşit din cauza acesteI onomastice mi s'a furat un cal. Bucure-se ilustrul trădător, care a legat ast-fel numele lUI de o restaurare de Domn şi de un furt de cal. Pe la nOI cerul e sur, trist, ruşinos; el se simte stigmatizat prin data de 11/23 Fevruarie ... Cum o fi pe la vor? ImI zicf că poate vel sosi aicea într'o bună dimineaţă ... măcar de s'ar îm­ plini una ca asta; Însă de vrei să-mi procuri asemine surprindere plăcută, trebue să o faci înainte de 25 Fevruarie, căci am fixat această dată pentru plecarea mea la Bucureşti. - Mal avem dar vr' o 15 zile dinaintea noastră. Cînd ne vom găsi Împreună În Capitală vom petrece zile bune, vorbind, nu politică, dar literatură şi istorie. Academia te va mîngîia de urîtul Camerei. Sînt încîntat că al mai făcut descoperirî asupra familiei Alecsandri şi aştept scrisoarea ta cu multă nerăbdare ca să o pub­ licî în COllvorbirz2). Ea va fi pentru mine şi ai mei un document 1) Aniversarea detronăreî lUI Vodă Cuza. 2) Alexandri insistă adese-ori în scrisorile către Papadopol , ca acesta să do­ vedească originea italiană a familiei poctulu I, Pap adopol însă n'a publicat nici O lămurire. [170] de cel mai mare preţ. dai pentru satisfacerea deschise. - 170- Iţi mulţămesc frăteşte de osteneala ce-ţi mea şi te aştept în căsuţa-mi cu braţele Amic sincer, V. Alecsandri. ce. I f Mirceşti, 4 Mai ,884, Iubite Alecu, Răspund, culcat pe pat, la telegramul tău. De 10 zile sufer de un lumbago-sclatlc, care mă ţine pironit în loc şi ' mă împedecă de a merge la MontpeJlier pentru ca' să asist la ser­ bările ce se pregătesc pentru ziua de 24 Mai, - Nu am altă dorinţă de cît a mă duce la Alx-de-Bains spre vindecare. - Avea-vot mulţu­ mire să te văd, păn'a nu pleca din ţară. - Aş dori o foarte mult. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. CCI. Mirceştî, 8 Mal ,884. Iubite Alecu, In adevăr Regina a dorit ca s'o întovărăşesc la Montpel/ier, ca unul ce cunosc localitatea, precum şi cea mai mare parte din Fellbri, însă din nenorocire nu'rnî este cu putinţă să mă pun la ordinul M. Sale, fiind reţinut în casă prin un lum­ bago-sciatic din cele mai dureroase. Chiar plecarea mea la Alx­ les-Bains este amînată pănă la sfîrşitul lunef aceştia. Sînt foarte doritor să te văd �i să-mi citeştf cele ce ai mai scris. Deci te aştept aice pănă la 15 Mal (nu mai de vreme) şi sper să petrecem cite-va zile bune înainte de a mă porni din ţară. Te rog să cercetezt ce s'a făcut cu petiţia maiceî Venlamlna Prlbag din Văratec, pe care ai binevoit a te Însărcina ca s'o pre­ zentezi Camerei. Intreabă după ea pe Aurelian cu care am vorbit cînd mă aflam la Bucureşti. Complimente amicale din partea soţiei mele. Te Îmbrăţişez, V. Alecsandri. CCII. Mirceştî, '4 Mal ,884· Iubite Alecu, Aştept cu nerăbdare ca să-mi citeşti tot ce ai scris şi te aştept la Mirceşti precum ai promis. Te rog să te informez! dacă d-I Georgescu, sculptorul, se află aici În Bucureşti. El lucrează în una din odăile Academiei. Bianu te poate informa. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. i. . I '1 I I I [171] , ' < . .;.,!,:, � -, - 171 - CCHI. Iubite Alecu, Iţi scriu cu mima sdrobită. Frate-meu s'a să­ vîrşit din viaţă alaltă-erî seară după o boală cruntă. Rămîn singur din toată familia mea. Acum trebue să-mi stăpînesc durerea şi să mă gîndesc la biata cumnata mea, pentru ca să Îndeplinesc dorinţa Iancului. Ea are drept la jumătatea din pensia bărbatu-său, Însă acea sumă nu-I e de ajuns pentru trai, rămănînd sărmana lipsită de orl-ce mijloace. Vorbeşte, te rog, cu arnicil mel din Cameră, cu Maiorescu, Grădişteanu, cu Aurelian, cu Negruzzi, cu Ionescu, vechf prieten al Iancului, ca să propue În Cameră votarea penslet întregi a frate­ meu pentru văduva lui, precum s'a urmat pentru văduva lui Bei­ zade Iancu Ghica. Fratele-meu a servit În armată din cea mal fragedă tinereţe şi după un şir Îndelungat de ani s'a retras cu rangul de Loco­ tenent-Colonel; el a mai servit tăreî timp de 6 ani ca Agent al Romîniel, isbutind prin tactul său şi simpatia ce inspirase guver­ nului francez, a da AgenţieI noastre oficioase un caracter oficial. Toţi RomÎnii de prin Paris n'au avut decît a se lăuda de modul cum a condus el afacerile Agenţiei, Într'o epocă unde ţara noastră nu avea nicf o importanţă politică şi unde totul atîrna de la dibăcia şi tactul persoanelor Însărcinate. "Cu apărarea inte­ reselor ei. Votarea pensieI ÎntregI ar fi un act de justiţie din partea Camerei, şi aş considera-o ca un omagiu dat memoriei fratelui meu. care a fost devotat ţării lui şi bine-meritat de dînsa. - Precît ştiă, deputaţii au să se împrăştie În curind. Grăbeşte dar a-I îndemna ca să voteze pensia fără Întîrziere. Tot odată te rog să cercetezi la biuroul pensiilor, cît primea fratele meu pe an, scăzîndu-se re­ ţinerile oblclnuite şi cît se cuvine cumnateI mele după lege. Te rog, iarăs, iubite Alecu, să publici în Independenţa ro­ mînă şi în alte foî, o notiţă scurtă asupra lUI Iancu. Te Îmbrăţişez, V. Alecsandri. [172] - 172- CCIV. Mirceşti, 24 Mal 1884. Iubite Alecu, Cred că scrisoarea aceasta te va găsi tot în Tecuci. -Mă grăbesc dea ţi-o trimite pentru ca să-ţi dau de ştire, că după informaţiile ce mi-a dat Costin Vîrnav, pensia luî Iancu va trece întreagă cumnatef mele, fiind regulată conform legei vechi a Valahi ei. Prin urmare e de prisos a mai propune în Cameră chestia acestei pensii; dar ceea- ce te rog,' iubite Alecu, este să publici într'un jurnal din Bucureşti, precum Romînia Liberă, sau Românul, sau Independenţa remînă, o notiţă biografică asupra , frateluî meu. Cunoşti mai bine decît ori-cine cît a lucrat Iancu pentru ca să dee AgenţieI noastre din Paris importanţa ce că­ pătase sub Napoleon III, pe cînd ţările ro mîne nu aveau nici o Însemnătate. Cunoşti asemine cele două scrisorI ale lui adresate Printuluî Gorciacof în chestia retrocedărei Basarabieî. Ele au avut un resunet destul de mare în Rusia, pentru ca să merite a li se răspunde din însuş cabinetul marelui cancelar rusesc. Iancu, aşezat în Paris de mulţI ani, a făcut o propagandă activă pintre oamenii politici din Paris şi pintre jurnalişti în in­ teresul Romîniei, fiind în strînsă legătură cu Drouyn de Lhuys cu Ferdinand de Lesseps, cu Tacher de la Pagerie (?) şi alţii, care aveau mare trecere la Impăratul Napoleon. In timp de 6 ani cît a fost agentul nostru, frate-meu a cheltuit o însemnată parte din averea luî, pentru ca să susţie Agenţia noastră pe un picior înalt, căci în ochii Francezilor tot ce nu are aparenţă, este nebăgat în seamă. Intr' un cuvînt, iubite Alecu, Iancu aparţine generaţieI care a pregătit sosirea măreţelor aşezăminte, de unde au. eşit renaşterea şi însemnătatea RomînieI de astăzI. In tot sufer puţin şi sper să plec la Aix-les-Bains în primele zile a lui Iunie. Mi-ai face o deplină mulţumire, dacă te-al repezi pănă la Mirceştî în zilele aceste. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. CCV. Mirceştf, 1 Iunie 1884. Iubite Alecu, IţI SCriU numai două rînduri pentru ca să-ţi spun că ml-I găsi Încă aice la 9 sau 10 a lunei; gîndul meu fiind de a pleca la l�. sau cel mal tîrziu, la 15. Am primit şi Monitorul şi Poporul. Iţi mulţumesc. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. [173] i i! i i I , ; � " ! Iubite Alecu, Ne gaSIm aice ele o luna şi vom mal şedea vre-o trei săptămîni, ocupaţi a boteza reumatismurile în apă de pucioasă. Localitatea e frumoasă, petrecerile simple, dar hrana ungro-sălbatică, fiind lucrată cu grăsime de porc sau cu unt împuţit. Mîncăm numai cît trebue ca să nu murim de foame. N'am scris un singur vers de cînd mă aflu în acest colţ de pămînt, pe unde odinioară au venit strămoşii noştri romani pentru ca să se întărească în băile lui Hercule. Il1 primblările mele cerc să Întîlnesc cu închipuirea vre-o umbră de vechiu legionar, ratacind printre stînci, dar realitatea Îmi arată vre-un Maghiar mustăcios, ţinînd Între dinţi o pipă pu­ turoasă, sau un Sîrb, sau un Bulgar, sau un funcţionar de la Cra­ iova, etc. Decepţie cumplită! Cu toate aceste, -ne place şederea aice, căci aerul e sănătos deşi cam sulfuros, şi clima Încîntătoare •.. De ce nu te repezi să Mchadia , 3' Iulie ,834. CCVII. V. Alecsandri. Mirce�ti, Luni 30 Iunie (1884). CCVI. Iubite Alecu, Iţl răspund la Bucureşti unde, cred, te găseşti în acest moment. Am aflat că Ionescu a facut propunere în Cameră în chestia pensie! cumnatef mele, însă după informările ce am primit de la Costin Vîrnav, prezidentul biurourilor pensiilor, m'am Încre­ dinţat că după lege, cumnata mea are drept la întreaga pensie a bărbatu-său ; prin urmare votul Camerei e de prisos. Văduva Iancu­ lui nu are de cît a îndeplini oare-care forrnalitătî pentru ca să se bucure de zisa pensie întreagă. Ori cum, aş dori mult ca să ieu cunoştinţă de cuvintele te s'au rostit în cameră cu ocazia propunerei lui Ionescu, şi dar te rog să-mi tr irnitl numărul Monitorului în care s'au publicat acele cuvinte. ELI mă găsesc mai bine şi sper să plec de aice peste vre-o zece zile la Aix-lesBains, pentru ca să mă vindec de restul de dureri ce'rnt mal rămîn. Dacă 11 avea vreme să te repezi aice pănă atunce, VOI fi prea fericit; la caz contrar primeşte Îmbrăţişările mele şi complimentele afectuoase ale PaulineI. -173 - ;;" 'it " ",;; � 'f [174] _ ... ue:" . -174 - mai răsufli -cite-va zile aice ? Ar rămînea foarte mulţumit de escur­ siunea ce ai face şi eti încă mai mulţumit, căci am avea multe de spus. N'am primit nici un respuns de la Obedenariu. Se vede că se ocupă cu descoperirea operelor ce i-am cerut. Cum mi-o scrie ţi-oi comunica răspunsul lui. Complimentele noastre afectuoase D-nei Papadopulo .. Te Îmbrăţişez, V. Alecsandri. CCVIII. l\lchadia, 4 August 1884. Iubite Alecu, După cuprinsul scrisorn D-tale de ier î, văd că te-a cuprins urîtul şi lenea. Sper Însă că aceste morburi, după cum zic fraţii noştri de aice, vor trece În curînd, condeiul fiind cel mai bun doctor pentru vindecarea lor. Sînt foarte curios de a videa volumul ce a trimis Obedenarul, dar regretez de înainte că nu voi putea înţelege textul său, căci educaţia mea lasă mult de dorit În privirea limbei moarte. Dvta care eşti un sapiente, ai putea să-I studlezî şi să scrii un articol asupra obiceiurilor de care tratează străbunul meu. Ar fi mult in­ teresant pentru noi, Romînii. De două zile aice munţii sînt împodobiţi cu hobot de nori; lumina e întunecoasă şi prin urmare gîndurile mele sînt posomorîte. ImI pare rău că am un cozoroc pe ochi, mai cu seamă de cînd a năvălit o turmă de Jidani, care a venit să-şi exploateze reu­ matismele, cercînd a le vinde crestinilor cu preţ bun. Cucoana Zulnia Sturdza e cu noi. M'oi achita de comisionul ce mi-ai dat. Păcat că nu poţi trage o raită pînă la băile lui Hercule, ca să ne videm. Sper dar că ne vom întîlni peste vre-o trei săptămîni la Sinaia, şi în această sperare te îmbrăţişez. V. Alecsandri. CCIX. Mlrceşti, 14 Septembrie 1884. Iubite Papadopulo, După o şedere de două luni la băile lui Hercule din Banat, m'am întors acasă pentru ca să-mi dreg sto­ mahul vătămat de hrana şi de csărdăşul unguresc. In acest timp nu am scris nimic, dar m'am scăldat şi iar m'am scăldat, atît În apă sulfuroasă cît şi în apă ferugmoasă, cu gînd să înec durerile 1 [175] r ...•. �.·.'- J lr' 'i .: � ". " � -, �"i' �-- -175 - schiatice, reumatismele, etc. Rezultatul nu _ mi pare satisfăcător pău'acum, căci am dureri nouă care apar totdeauna, zic doctorii, după săvîrşirea curei, dar care vor trece peste cîte-va săpătămîni. .. Fie! .. Piciorul meu însă merge bine, aşa de bine că duminică seara, adică polmint, voi pleca la Sinaia, unde voi şedea pănă la 4 Oc­ tombrie, cînd Maiestăţile Lor vor purcede la Sigmaringen. De vroeştl dar să ne întîlnim, vino acolo şi vom avea multe de spus. Te felicitez de roada literară ce ai cules de cînd nu ne-am văzut, şi sîrit foarte doritor să mă împărtăşesc de dînsele, înainte de a fi date la tipar. Avusesem de gînd a merge într'o climă caldă pentru iarnă, însă holera ce'şî face mendrele prin Italia, mă obligă a rămînea liniştit la gura sobeI şi Mirceştî pănă 'n primăvară. Cred că-i veni din cînd în cînd ca să vizitezi pe pustnicul de pe malul Siretului. Dee D-zeii să-I găseşti lucrînd prin Ovid. Am primit hîrtii le fratelui meu, o Iadă mare, cuprinzînd mul­ ţime de documente privitoare Domniei lUI Cuza. Vei afla între ele multe din cele dispărute în noaptea de 11/23 Februarie. Toate hîrtii le sînt aşezate cu multă ordine. Ele te îndeamnă să vii a le cerceta. Te îmbrăţişez şi 'ţi trimit multe complimente afectuoase din partea sotiel mele. V. Alecsandri. CCX. Bucureşti, 5 Octombrie 1884'. Iubite Alecu, Stau de 15 zile aice pentru terminarea unei afaceri, care terminîndu-se, sper să mă reîntorc acasă poimîne, pentru ca să mă leg de capul lui Ovidiu. - Pe aice nu se vorbeşte decît de viitoarele alegeri dela care conservatorii au decis să se abţie (sic t). Ţi-of trimete de la Mirceştf un exemplar din Blanduzia.­ Aceasta piesă s'a mai reprezentat de două ori la începutul sta­ giune! teatrale cu mare succes artistic şi bănesc. Aseară s'a jucat Ham/et .. , iar cu mare succes. Vină la Mirceştl ... te aştept şi te îmbrăţişez, V. Alecsandri. CCXI. Mirceştî, 17 Octombrie 1884. Iubite Alecu, Deabia reîntors acasă m'am legat de bietul Ovidiu, vroind a'l pune P" scer ă în iarna aceasta. Am ('{ tit mai il , , ; � .' . ]'" .! ; ii ,:jl .. i.; • [176] I -176 - multe scnen despre antiquitate şi mai cu seamă opera lui Desobry în 4 volume, întitulată Rome au siecle d'Auguste, Însă n'am putut să mă lămuresc despre formulele întrebuinţate de strămoşii noştri în convorbirî, cînd se adresau unul către altul. Noi uzitărn astăzi pe Măria ta, Maiestate, Sire, Alteţă, cînd ne adresăm la capete Încoronate, Excelenţă cînd vorbim cu un ministru, MOllsieur şi Madame cînd avem aface cu persoane de potriva noastră. Cum obişnuiau Romanii? Ce termeni corespunzători cu ai noştri aveau ei? Te rog să faci cercetări în această chestie importantă şi să-mi comunici Îndată adevărul. Aştept grabnic răspunsul D-tale şi te îmbrăţişez, aşteptîndu-te Ia Mirceştî. V. Alecsandri. CCXII. Mirceştî, 17 Nocmbrie 1884. Iubite Alecu, Fiindcă nu mi-al spus Ia care otel ai tras, îţi trimet acest răspuns Ia Cameră. Imi pare mult bine că Tecucenil te au ales, căci astfel ne-om întîlni mai des în Bucureşti, cînd Ia Senat cînd la Academie ... (te văd zîmbind şi adăugînd: d1ld la fete). Eroare! şi vană illuziune, cum ar zice un neologist ... Cît pentru mine, deşi mă găsesc acum în strînsă legătură cu Ovidiu, Îmi menţin demnitatea de venerabil ... (sic). N.B. Nu cumva acest sic se rudeste cu sîc turcesc? Su­ pune cazul lui Hajdeu. Sînt fericit de a şti că în fine bustul iui Negri şi-a luat locul meritat În Cameră. Fericirea mea ar fi deplină cînd statua lUI ar fi ridicată pe cheiul GalaţuluT. Poate se va realiza şi această do· riută într'o zi. Eu sufăr de o umflătură podragică la degetul cel gros de la piciorul stîng şi nu mă pot încălţa ca să viu la Bucureşti. Profit dar de această îrnpedecare pentru ca să lucrez În linişte la biuroul meu. - Am terminat două acturf din Ovidiu şi sper să sfirsesc şi celelalte două pănă Într'o lună. Ce frumoasă zi va fi aceea, cînd oi scrie cuvîntul finis. Primesc cu bucurie şi recunoştinţl dedicaţia lUI Gheorghe Ştefan 1) şi te Îmbrăţişez ca amic precum şi ca coleg de Academie. 1) • Gheorghe- Ştefan-Vodă, domnul Moldoveî» de Alex, Papadopol-Callim-ch. Bucureşti, 1886. 1 [177] � . - 177- Ocupă-te serios de tipărirea acestei scrieri importante care va veni de model celor ce se ocupă cu cercetări istorice şi totodată cată să faci o alcătuire cu Socec pentru publicarea diverselor scrieri ce ai publicat prin reviste. Eu îţI păstrez numărul din Columna lui Traian, unde ai scris despre Horatiu şi Daci. Complimente amicale din partea Paulinei şi Mariei. Eu te strîng în brate. V. Alecsandri. CCXIIl. Mircesti, 3 Decembrie 1884. Iubite Alecu, Am terminat pe Ovidiu şi păn'a nu pleca la Bucureşti, vreti să iau CÎte-va zile de odihnă. Sper să plec Joi seara şi să fiu Vineri dimineaţa la Grand Hotel de Bulevard. Vrei să-ţi aduc la Bucureştf cărţile ce mi-ai împrumutat? Răspunde-mi îndată. A revedere sănătoşi şi voioşî, V. Alecsandri. CCXIV. Mirceştî, 10 Ianuarie 1885. Iubite Alecu, Vrei noutăţi despre mine? Iată-le: După în­ toarcerea mea la Mirceşti am tuşit, am strănutat, mi-am suflat nasul timp de vr'o şease zile; apoi, îndreptîndu-mă de acest gu­ tunariu tătăresc, m'am pus de am copiat pe Ovid întreg într'un album, făcînd îndreptări mulţime şi trimiţînd pe rînd acturile la Direcţia teatrului. Această muncă terminată, am inceput să'rnf fac pregătirile de plecare la Bucureşti. Speram să plec Sîrnbătă în 12 Ghenar pentru ca să am Duminica de odihnă la Grand Hotel, cînd iacă. gutunariul meu revine fără a întreba: bucuros de oaspeţi? şi eu iar mă pun pe tusit, pe stărnutat, etc., plesnind de ciudă că OI să fiu silit a amîna sosirea mea la Bucureşti. Voi pleca la 14, dacă nasul şi peptul meu îrnl vor permite să afrontez frigul şi zăpada ce acopere ţara. De nu, apoi nu pot preciza cînd 01 lua trenul. Pe aice-I Siberia cu toate bunurile sale. Cum e pe la voi? Cînd pleci la Bucureşti? De-I sosi la Grand Hotel înainte de mine, spune Madamei Horn să nu uite a ţinea la dispoziţia mea camera No. 11, pe cînd i-oî da de ştire. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. 72278 12 [178] - 178 -- ccxv. Paris, 16 Mai 1885. Iubite Alecu, Scrisoarea ce mi-ar trimis avea parfumul ţării şi o rază de primăvară care mi-a desmierdat inima; îţi poţi dar inchipui ce mulţămire mi-a facut. - Aice, În strălucitul meu exiliu, mă găsesc singur şi foarte necăjit din cauza timpuluI ploios, vintos şi friguros, precum şi mai ales din cauza că localul (ceteşte bocalul) Legaţiunei este după chipul şi asemănarea predecesorului meu, care l'a Închiriat pe 12 ani, cu aproape 13000 fr. pe an. O har­ 'dughie necomodă, lipsită de soare, în care nu Întîlneşti un colţ pentru odihnă; o adunătură de cutii înguste ce poartă numire de odăI, un nămol de tinzi şi de scări strimte şi Întunecoase. Cînd mă duc de o vizitez, mi se strică tot cheful si'mî perd curajul de a o locui: Am fost obligat să schimb destinaţia carne­ rilor, să fac din sofragerie odae de culcat, etc., şi din cauza acestor prefaceri, şed tot la Grand Hotel de Boulevard. De abia peste o săptămînă m'oî muta, Însă nu ştiu dacă 01 putea să stau mult în Legaţiune sau dacă nu mi-of căuta un apartament particular aiure. Am fost de am vizitat biserica cumpărată de predecesorii mei. Altă hardughie veche, umedă, rece, întunecoasă, pentru care trebue cheltuit sumedenie de bani, spre a o pune în stare de a servi pentru destinaţia el. Bree! în mare bucluc am intrat! Helbet! Mîne mă duc să mă prezint la Ellseu în ceremonia uzi tată, apoI voi începe vizitele pe la ambasadori, miniştri, etc. - alt bucluc! Nu'rnt era mie mai bine la Mlrceştf, în linişte, în aer curat şi mai cu seamă la soare? Bun teafăr, mi-am pus capul sub Evan­ 'ghelie. Ce fericit eşti să te ocupi de lucrări istorice şi literare, departe de fleacuri, zise politice. Parisul e frumos, dar scump peste măsură, şi cere multe condiţii pentru a ne incînta: bani, sănătate şi tinereţe. - Afară de acestea el e oraşul cel mai osteni tor... Prefer un orăşel pe malul Mediteranei. Aştept pe Pau lina peste vr-o zece zile ca să-mi aducă puţină veselie, căci sunt posomorît ca un paşă care nu şi-a tras ciu­ bucul. Scrle-ml ades, iubite Alecu şi dă-mi veşti de ţară. La vîrsta noastră sîntem dispuşI la nostalgie, Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. 1 [179] L- -179 - CCXVI. Paris, 1 Iunie 1885 . . Iubite Alecu, Astăzi este înmormîntarea lui V. Hugo. SicriuI său este aşezat sub arcul de triumf de I'Etoile. Tot Parisul e in picioare de ieri dimineaţă şi negreşit, tot omul ce se poate ţinea pe picioare va asista la acest spectacol măreţ. îţi închlpul toată populaţia Moldovei adunată la un loc? Eată aspectul ce are să prezinte Parisul toată ziua de azi. Studenţii rominf au mers să esprime complimentele lor de condoleantă familiel poetului şi au dus o coroană pe care sînt versurile urrnătore : .TG vecus triomphant gur la cime etoilee Oii les elus du Dieu Genie ont seuls monte, Et la mort te eonduit 11 ton ehar attelee, Par un arc de triomphe 11 l'immortalite •• Paulina a sosit de şease zile şi se află bine şi mulţămită; îţi trimete complimente afectuoase. Te felicit că faci escursiuni împrejurul Iaşului, pe la cetăţue, pe la Frumoasa, Aron-Vodă, Răpidea, etc. Cît de bine am petrece împreună, dacă aş fi în ţeară ... Helbet! Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. CCXVII. Paris, 5 Iulie, 1885. Iubite Alecu, Fericit eşti că poţi urma înainte cu lucrările literare, şi ast-fel dai ultăreî fleacurile politice care au devenit la noi un element zilnic de preocupărf, pre cît seci pe atît şi timpi­ toare. Ai scris trei articole pentru Convorbiri'; să trăeşti şi să pro­ duci cele multe înainte. Eu, vai de mine, m'am păcălit părăsind cîmpul înflorit al literaturei şi intrînd în acel ghimpos al diplo­ maţiei. Biata muza mea, stă culcată şi adormită adinc într'un por­ tofoliu, unde mă tem că-şi va găsi mormîntul. Nu-şi poate cine-va închipui, în ţară, cît lucru este la lega­ ţiunea din Paris. Pe fiecare zi întră nămoluri de plicuri din Bucu­ reştt, de reclamaţii în contra compatrioţi lor noştri, uitători de a-sf plăti datoriile; cereri de pomeni, de legali zări, de trimiteri, de citaţii pe la oameni cu adrese necunoscute, etc., vizite de oameni cu propuneri de gheşefturi, vizite de june parizlane care se plîng in contra studenţilor că le-ati îngreunat şi apoi le-au părăsit, etc- I ,j ,II [180] I -180 - In fine, iată şi un bucluc diplomatic, care îmi cade pe spinare şi mă opreşte de a mă duce la băî : conflictul iscat Între guvernul francez şi guvernul nostru, din cauza tarifuluî autonom, ce loveşte cu 50% productele ţărilor care nu au încheiat tractate de co­ merciu cu noi. Franta se află în cazul acesta, deşi s'a bucurat în timp de IO ani de avantagiele naţiilor celor mai favorizate. Guvernul el a depus la Catneră run proiect de lege care tacsează producteie ro­ mîne cu' 50% • •• Răsboi a coups de tarifs, pornit din sistemul represaliilor. Preschimb note, grăesc, cat să luminez opinia publică asupra chesriuneî în litigiu, dar Întîlnesc pretutindeni sau o igno_ ranţă deplină sau un parti-pris din cei mai nătîngi. Uff ! deaş fi ştiut ce mă aşteaptă, aş fi rămas liniştit la Mirceşti. La Sinaia poate mă voI duce în luna lui Septembrie. Pănă atunci îţi doresc sănătate şi activitate. Complimente afectuoase din partea soţieI mele. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. CCXVIII. Bucureştt, Duminică 29 Sept. 1885, Iubite Alecu, Sînt plecat de la Mirceşti de Mercuri şi mînf dimineaţă' plec la Sinaia, unde poate voi şedea o săptămînă, apoi voi reveni Ia Bucureşti şi după vre-o patru zile mă voI Întoarce la MirceştT, C3. Sl iau pe Paulina şi să ne ducem la Paris. Iert seară am asistat la deschiderea Teatrului naţional şi la reprezentarea voperel : Lucia de Lamermoor de trupa romi­ nească!! Am rămas Încîntat de jocul şi cintecul artiştilor noştri. Inceputul e remar cabil şi promite mult pentru viitor. Nu m'am putut opri de-a zice: Obraznic o' neamul rominesc t NimenT nu 1 descurajează şi cum face, cum drege, isbuteşte. Pe aice pace şi tut trai destrăbălat. Chestia Bulgarilor nu îngrijeşte pe nimeni. Am dat Academiei volumul luI Alecsandri. (?) Te îmbrăţişez şl-tî zic la revedere, dacă se poate, V. Alecsandri. CCXIX. Castel Peleş, Sinaia, 3 Octombrie, 1885. Iubite Alecu, Mă găsesc de vre-o trei zile în sînul munţilor, locuind într'un castel feeric şi admirînd minunele .naturel împreu- [181] - 181 -- nate cu acele create de geniul omenesc. Pădurele aii. îmbrăcat haina lor tomnatică de colori variate şi toamna domneşte în toată frumuseţea ei tradiţională de toamnă romînescă ... Intr'un cuvînt, Sinaia, În momentul acesta, e un rai În splendoare şi regretarea mea de a-l părăsi pentru a merge la Paris, nu are margini. Peste puţine zile mă val Întoarce la Bucureşti fără spera re de a te revedea, căci ai să pleei, după cum mî-af scris şi nu ai să revii decît la deschiderea Camerei. . In Bucureşti vOI şedea vre-o patru zile, apoi mă voi duce la Mirceşti ca să iau pe Pau\ina şi să ne îndrumăm împreună spre capitala Franţiei, unde trebue să ne găsim pe la 25 a lunei Octombrie. Dee Dumnezeu ca viitorul să nu seamăne cu cele treI luni ce am petrecut la legaţiunea din rue Pmthihwe, În care am suferit chi­ nurile iad ului. M'am bucurat de vestea ce mi-ai dat că ai Început tipărirea Cîntărei luz Jgor 1), acel minunat poem slavonesc din secolul XII şi totodată că ai terminat articolul asupra lui Conaki. Convorbirile trebue să salte de bucurie, căci publicaţia luI Negruzzi Începuse a deveni cam palidă. Tot bătrînii sînt chemaţi a-I prelungi viaţa. Dacă ai ceva să-mi spui, scrie-ml aice Îndată, sau la Mir­ ceşti peste vr' o zece zile. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. ccxx. M irceştî, 25 Octombrie, 1885· Iubite Alecu, Iţi trimit un autograf a lui N. Istrati, cu atît mai interesant că este o satiră din timpul luI Mihalaki Sturdza. Trebue să o cunoştf"]. - Plec peste o săptămînă, dar foarte mă tem că voi avea de tovarăş pe moşul ger cu barbă albă. - A revedere. V. Alecsandri. 1) «Cuvînt despre expeditia lui Igor Sveatoslavici, principele Novgorodulul nordic cuntra Polovţilor sau Cumanilor s , trad. şi note de Alex.-Papadopul Caliimach. V. Analele Acad. rom., seria 11, tom. VII, (1884-85\ pp. 140-169. 2) Satira anexată începe astfel: A Moldoviî diacî sfat La Cristeştf s'au adunat Ca să facă sfătuire Spre a ţărel fericire ... [182] ,t -182 - CCXXI. Paris, 10 Dec. 1885. Rue Murillo II. Iubite Papadopulo, Iţi mulţumesc pentru ştirile ce mi-af dat despre lucrările CameriI şi mai cu seamă pentru aceea care te priveşte personal, adica: că politica nu te-a absorbat (slc l) cu totul şi că întrebuinţezi orele dimineţii în domeniul literaturei. Eu încă n'am putut pune piciorul în acel frumos domeniu, fiindcă de la sosirea mea aice nu am făcut alta, decît a mă ocupa cu instalarea mea; rue lJ;/urillo II. Insfirşit după multă bătaie de cap şi cheltuieli spăirnîntătoare, am isbutit a-rnr face un cuib foarte plăcut, în care pot primi chiar pe Sultanul. Tot odată am mutat cancelaria LegaţiuneI din grajdiul unde se afla, în aparta­ mentele ce l-am ocupat în Strada Penthievre. Acum acea cance­ larie e demnă de Legaţiunea unui Regat si toţi ne complimentează despre dînsa. Cînd îi veni la Paris, vre-o dată, nu mi-a fi ruşine să te pri­ mesc cu toate onoarele (sic !)ce merită un reprezentant al ţării şi cu toată Îmbelşugarea ospeţiei romîneşti. Pe ai ce lumea este preocupată cu apropierea anului nou. Deşi au căzut omăt şi frigule simţitor, stradele sînt pline de oameni, femei, copil cari aleargă pe la magazii. Cit despre politică, Camera e bogată În Tonchin pănă pe de-asupra urechilor. Chestia sÎrbobulgară începe a nu mai prezenta ace/aş interes, decînd părţile beligerante stau faţă În faţă fără a se ucide, căcl în Paris ori-ce întîmplare se Învecheşte în puţine zile. Franţa doreşte pace şi iar pace! Prin urmare o nouă com­ plicare în Peninsula Balcanică ar fi rău văzută de ea. Atitudinea Romîniei e foarte lăudată de toţi oamenii de stat de aice. Scrie-mi' ades, îmi vei face mare mulţumire. Complimente afectuoase din partea Paulinel. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. CCXXII. Paris, 20 Decembrie, 1885. Iubite Alecu, Moartea bietului Alecsandrescu 1) nu m'a mîhnit atit de mult (căci el era mort de mai mulţi ani), cît m'a mîhnit ne­ păsarea generaţiei actuale în' privirea lui şi uitarea în care căzuse 1) Poetul Gr. Alecsandrescu, I \ [183] r � . - 183- renumele lui, odinioară strălucit. - Bine ai făcut de ai luat cuvîntul în Cameră pentru ca să ceri a i se face o înmormîntare demnă de către Stat. Poate că, dacă nu te-ai fi găsit la Bucureşti, nimen nu s'ar fi gîndit la dînsul. _. şi însă, ca poet, Alecsandrescu e mai pe sus decît uniî, cărora li s'au făcut busturi şi statue. Duelul lui Maiorescu şi Stătescu a avut un rezultat fericit, dar în interesul lor mai bine ar fi fost să nu fie fost provocat. Oameni de valoarea acestor doi campioni politici, ar trebui să-şi poarte respect unul altui; pentru demnitatea socletătel romîne. Cît pentru discuţiile violente din Cameră şi Senat, nu m'am mirat cît de puţin, fiindcă această rengaine are loc în toţi anii. ­ Opoziţia, ori de cine ar fi compusă, se crede obligată de a face profesiune de nemulţumire în contra celor de la putere. Un singur lucru m'a făcut să zimbesc, este propunerea Cogălniceanului de a rechema miniştrii plenlpote nţlar i din străinătate, spre a imita prostia comisă de Greci, sub cuvînt de economie. Pentru ce amicul nostru n'a avut această inspiraţie, pe cînd ocupa postul şi primea leafa de Ministru plenipotenţiar la Paris? Imi scrii că vă oucuraţt de o iarnă grozavă. Fericiţi conce­ tăţeni ! . _ Pe aici avem plol, neguri, umezeli, vint şi frig. Prin urmare ies cît se poate mai puţin, dar din nenorocire nu pot să reintru Încă În domeniul literaturei. Poate că voi fi mai norocit după sărbători. Mi-e dor de Mirceştf şi de cabinetul de lucru unde, pe ne­ simţite, mă apropiam de biurou, apucam condeiul şi scriam vrute şi nevrute. In Paris ... ai putea s'o crezi? duc o viaţă foarte monotonă, căci nu alerg nici pe la concerte, nici pe la teatruri. Petrecerea mea favorită consistă a avea cîţi-va prieteni la masă, dintre carI pe Ion Ghica,' care se află aici de vr' o şase zile. - Căci nu eşti din numărul lor! Complimente afectuoase din partea Paulinei. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. CCXXIII. Mirceştî, Joi 1885. Iubite Alecu, Răspunde-mi îndată ce timp aveţI În Bucu­ reşti; cîtegraduri de frig? Pe aice e Siberia şi n'am curagiul să ies afară. [184] - 184 Dacă timpul e mai creştinesc pe acolo, spune Madamei Horn că voi sosi Marţi dimineaţa şi ca să-mi gătească odaea mea N o. II, să fie caldă. A revedere, te îmbrăţişez, V. Alecsandri. CCXXIV. Hucurcşfi, Simbătă (188) 1) Iubite Papadopulo, Iacob Negruzzi îmi scrie că e la arnan, căci nu are cu ce umplea numărul viitor al «Convorbirilor s . Des­ chide-ţi saltarele şi găseşte ceva, care să fie trimis îndată redacţiei. Ai pe Ciubăr· Vodă gata şi alte diverse articole istorice de mare interes. Fă un pachet destinat a juca rolul de salvator literar şi-I expedueşte urgmt la adresa lui Iacob Negruzzi, strada Păcu­ rari, Iaşi. Eu mă aflu de vr'o I2 zile aice, adus de o măsea stricată pe care mi-o tratează Y oung dantistul. Sper a pleca acasă peste 4 zile. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. CCXXV. Paris, 1 Ghcnaric 1886. Iubite Alecu, Scrisoarea D-tale cu data de 16 Dec. mia sosit de anul nou catolic, cu amicale urărl pentru anul nou orto­ docs. Le primesc cu mare bucurie şi iţi trimet pe ale noastre pentru întreaga-ţi iubită familie. In momentul acesta sosesc de la palatul Elysee unde am fost cu tot corpul diplomatic ca să felicităm pe D-I Grevy şi pentru anul 1886 şi pentru noua sa alegere de prezident al Republicei. Să mă fi văzut in uniforma mea de ministru plenipotenţiar, ai fi crezut că s'a coborît soarele pe pămînt .. (total 1500 franci în punga croltorulul). Ministrul nostru e zemislit; acel de aici Însă nu i,a sunat ceasul de naştere. Se aşteaptă să vie pe lume peste puţine zile. Noroc că preocupaţiunile anului nou fac o diversitate acelor politice, altminteri s'ar burzului Francezii, găsindu-se mai multe zile fără guvern stabilit. Zici că te-a apucat urîtul şi că ai vrea să pled În lume; Însă cînd te-l găsi Între cărţile de acasă" are să-ţi treacă gustul de ducă. Eu te fericesc că lucrezi cu atîta activitate şi feconditate, şi îţi doresc încă ani mulţI pentru ca să producI mult şi frumos, precum ''1 1r [185] - 185- ai făcut pînă acum. Cît pentru mine văd că iarna mea literară are să rărnîe o iarnă goală... Allah Kerim! Complimente afectuoase din partea Paulinei, Te Îmbrăţişez, V. Alecsandri. CCXXVI. Paris, 16/18 Ianuarie 18S6. Iubite Alecu, Cînd primesc o scrisoare din ţară, ea trezeşte În mintemt tabloul pe cît de Înfiorător, pe atît de poetic al cîm­ piilor căptuşite cu ornăt alb; îmi pare că văd prin ferestrele de la Mirceşti mişcarea valurilor din zăpadă de la suflarea Crivăţului, şi În fundul orizonului dunga neagră a luncii, cîntată de mine cu atîta dragoste. -- Aice sunt lipsit de acest măreţ spectacol şi mă crede, îi duc dorul de si nu mă înfrăţesc cu iarna, precum ştii. M'am săturat de neguri, de ploi şi de fulgi trecători, care fac numai un simulacru de ninsoare. Cu toate aceste ai avut dreptate a spune M. Sale Regelui că am Început a mă împăca cu traiul din Paris, căci noul meu apar­ tament comod, plăcut, şi mă reţine acasă tot timpul cît nu sunt la cancelaria din strada Penthievre. Acum ne găsim În periodul vizitelor diplomatice, a meselor mari, a primirilor pe la miniştri, şi trebue sămî pun fracu adeseori ... Autant coruees. Deseară mănînc la prezidentul Repulicel. Voi fi negreşit Însărcinat să duc braţul unei dame ... Care? Fi-va tînără! frumoasă, amabilă? . S'au vre-o bahadîrcă sulimenită? Norocul va hotărî, Zici că incepe lenea a te năvăli? .. Pîră vechie! Nu te mai cred, căci eşti unul din rarif lucrători neoboslţl la noi. Dacă Însă va fi aşa, cum o sufla vîntul de primă-vară, nu mă îndoesc că el va deschide pe loc mugurii literari ce-i porţi în crieri. Voi ce ti cu multă plăcere articolul despre Conaki şi poezile lui, căci primesc Convorbiriie regulat, dar ce-ai făcut cu scrierea asupra Ambasado­ rilor venetianr, de care mă interesez atît de mult? Eu, iubite Alecu, n'am scris nici un rînd decînd am plecat din ţară şi simt in sufletul meu o mare jale de timpul perdut. Stau şi mă gîndesc cîte odată nu cumva a secat ţîţa muzeî, acea ţîţă drăgălaşă şi frumoasă pe care am supt-o pănă mai an ... Vai de mine, dacă şi muza Îşi va retrage ţîţele de contactul buzelor mele, atunci adio! Te las În luptele Camerei şi te îmbrăţişez .. V. Alecsandri. [186] r 1 ,. - 186- CCXXVII. Paris, 4/16 Fev. 1886. Iubite Alecu, Fii liniştit; la masa prezidentuluI, Dumnezul părinţilor noştri m'a scutit de a da braţul unei. l-ahadîrce, Însă am avut vecin pe ministrul Chinei, care a mîncat cit şapte man­ darini. Am admirat capacitatea stomacului său, şi nu m'am putut opri de a-I felicita. EI mi a răpuns un singur cuvînt, singurul cuvint ce ştia î'l limba franceză: cocorico şi a -urrnat inainte cu îndoparea. - - Sper să" admir din nou la masa O lui Freycinet, Sîmbăta vii­ toare şi să am prilej ul de a mă convinge de progresul ce a făcut în frantuzeşte de atuncea Pe cînd populaţia Londrei jăfueste magaziile de eeasornice sub pretext de foame, În Paris a început şirul necurmat de marI primiri, de mese mari şi de osteneli Încă şi mar mari. Bieţi mi­ niştri sunt obligaţi a trăi În frace şi În cravate albe, ba chiar a se culca cu ele. Această vieată de gală trebue să zîmbească foarte mult a­ celora, care dorind' a mă înlocui la Paris, respindesc vestea că aş fi dispus a mă retrage de la legaţiune. Unele gazete se ocupă de mine în sensul acesta, :;,i, sali Îmi atribue proiecte de vilegia. tură la Nizza, sali mă demisionează odată pe săptămînă. Eli ii gă­ sesc nostlrnt in acelaş mod precum Vodă Cuza l'a găsit pe nu ştiu care patriot de la Craiova, cînd i-a zis: hai sic/il' mascara ! Nu cred că voi veni la sesiunea Academiei În anul acesta, căci nu mă iartă împrejurările, dar spre toamnă am de gînd să fac o raită În ţară pentru ca să revăd castelul Peleş şi Mirceştii. Atunci vei veni, după obicei, în căsuţa mea şi vom avea multe de grăit. Paulina Îţi trimite afectuoase complimente şi te pofteşte la masă în Paris. Cind vii ca să dau poronca să'tî pregătească tacîmul? Te îmbrăţişez, V. Alexandri. Amicii celor ce'şi aduc aminte de mine. CCXXVlII. Paris, 28 Februarie 1886 Iubite Alecu, Am cetit chiar acum articolul ce l'ai scris asupra ui Conaki şi nu mă pot opri de a-ţi trimite aceste rînduri pentru a te felicita. Articolul este o adevărată conferenţă mult interesantă [187] �:--_--.--- - 187- şi instructivă 1). Generaţia de astăzi trebue să o mediteze, ca să se convingă de comorile limbel luî Conaki şi de talentul său În arta poeziei. Scrisoarea către Zulnia este un cap d'operă de sim­ ţire,de idei înduioşitoare, de armonie, de frumuseti poetice şi poate servi de model. Bine ai făc.ut că ai prezentat imagina bă­ trînuluI poet În ochii tinerimei actuale, care fuge de poeţl de cînd au răsărit ciupercile versificătoare, care distilează numai venin: precum Macedonski, Densusianu, etc. Cind Îi 'avea vreme ocupă-te şi pe Miluţă Cuciureanu şi de Alecu Russo şi de Alecu Dontcf, Eu sînt într'o perioadă de sterilitate care mă Întristă, dar mă mîngîi cu ideia că am amici care lucrează şi produc cu îrn­ belşugare lucruri frumoase, ce vor Îmbogăţi literatura noastră. Iacob Negruzzi trebue să-ţi fie recunoscător, precum şi lui Ghica de colaborarea voastră la Convorbiri. Această foae cam tînjeşte de cînd a fost strărnutată în Bucureşti. Aerul Iînced al Capitalei nu-I priieşte : aerul viu al ţeret (?) îi era mult folositor. Nu o lă­ saţi să moară de inaniţiune şi veţi face o faptă bună. Te Îmbrăţişez, V. Alecsandri. Ion Ghica a scris un articol foarte interesant asupra lui Gr. Alecsandrescu. El ar dori ca scrierea lUI să fie cetită Într'una din seanţele Academiei şi În urma acestei cetirl să iee cineva cuvîntul pentru ca să propue a se ridica o statue poetului mort. Am gîndit la D-ta ca să vorbeşti asupra meritelor lui Gr. Alecsandrescu, care a fost uitat de atîta vreme, deşi a avut mai mult drept la recunostinta compatrioţilor de cit alţiI, cărora s'au ridicat statui. Inţelege-te cu Negruzzi si îndearnnă-I din parte-mi să citească insuş articolul lui Ghica în Academie, mai cu seamă că tatăl său a fost bun amic cu Alecsandrescu, fiind eontimporani. Am primit azi dimineaţă răvaşul ce mi-ai trimis cu data de 9/2 Febr. şi m'am bucurat de succesul lui Pygmalion.Am felicitat pe Bengescu. CCXXIX. Pari>, ( Martie 1886_ Iubite Alecu, Mă simt foarte fericit că prin Îndemnul meu isbutesc a-ţi Împrăştia lenea şi a-ţi trezi gustul de a scrie. După 1) E articolul publicat sub titlul: .Scrisoare despre Tecucî», Comi. Lit, XIX (i88S-86), pp. 369. 921_ [188] - 188- Conaki are să vie rîndul lUI Cuciureanu şi apoi al lui A. Russo 1). Bravo! In cît priveşte pe Miluţă Cuciureanu, mi se pare că amicul său, Russo, a publicat o notiţă biografică În RomÎnia literară. Mai poţi dobîndi cîte-va detaiuri de la fiul doctorului Cuciureanu, şi de la T. Codrescu, bătrînul redactor al Buciuinulut Romîn. Despre Russo, afară de suvenirile personale ce ai, vei găsi ceva în vo­ lumul meu de Proză, iar în Romînia literară sunt multe articole scrise de el. Ion Ghica soseşte astăzi la Paris; el merge să iee parte la lucrările Academiei, cred că va şedea aice vreo cîte-va zile. 1-01 vorbi de articolul său asupra lui Alecsandrescu, dîndu-I de ştire că Negruzzi are de gînd a-l publica într'unul din numerele viitoare ale Convorbirilor. Iarna nu ne Iasă ... deşi timpul e frumos. Muza mea e În­ gheţată şi are nasul pătlăginiu. O las dar încă să doarmă În por­ tofoliul meu de ministru, pănă cînd s'a sătura de somn. Sînt obosit de mese, de baluri, de vizite, chinuri obligatorii a postului ce ocup, dar ce să fac? Sînt plătit ca să mănînc trufe. Trimete-mi un model de legat între ui), O compatriotă a noastră doreşte să facă un legat prin care să dăruiască mobilierul său precum şi toate sineturile ce posedă. Ea nu are moştenitorf direcţi. Multe amiciî din partea Paulinel, Complimente D-nei Papa­ dopulo Callimach. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. ccxxx. Paris, 25 Aprilie 18S6. Iubite Alecu, Aşa de bine ai chibzuit trimiterea scrisoarei D-tale din 9/21 că a sosit chiar astăzi în ziua de Paşti. Incep dar răspunsul meii cu: Hristos a înviat! Cuvinte sacre care se pro­ nunţă cu bucurie în toată creştinătatea de aproape 2000 de ani, cuvinte reînvietoare a suvenirilor noastre din copilărie, şi care ne vor.besc de părinţii noştri din părinţi. O lume Întreagă de imaginI drăgălaşe se deşteaptă în minte şi în inimă la această epohă a anului, cînd primăvara cea verzie cu coşită aurie proclamă renaş­ terea naturel, reînsufleţirea .sperăruor în viitor şi reintrarea pute- rilor slăbănogite În cui;ullernii. . 1) vs« e Romlnia iit.. 1 (1855) p, 453-454. [189] r:----- �., -189 - Pentru ce tot omul se simte cuprins de bucurie în ziua de Paşti, mai mult de cît în alte zile? Iată un mister care te leagă cu credinţa şi nimiceşte fanfaronadele ateism ului. Aseară s'a celebrat învierea lui Hristos în biserica romînă de aice. Peste două sute de compatrioţi erau faţă la această ce­ remonie religioasă de un efect atît de măreţ. Ne-am Întors acasă de-abia pe la două oare după miezul nopţii şi întreaga legaţiune a venit să ciocnească ouă roşii şi să mănînce pască la mine. Paulina, ca o bună creştină, n'a vrut să părăsească în Pa­ ris obiceiurile ţării noastre, încît ne-am crezut un moment că ne găsim la MirceştT. Numai D-ta lipsial. Te felicit pentru activitatea literară ce ai arătat în iarna aceasta; şi îţi doresc ani mulţi pentru ca să scapi de uitare multe fapte istorice şi cîte-va personalităţi despre care nime nu-şi bate capul. Iţi mulţumesc în deosebi pentru biografiile lui Russo şi Cuciureanu, doi buni prietenI ai mei, cari meritau să trăiască pentru ca să vadă transformările ţării noastre. Recunostinta mor­ tilor trebue să fie mai profundă decît a celor vii, deci Russo şi Cuciureanu te vor binecuvînta din locul necunoscut unde se află 1). Aştept cu nerăbdare pe Gheorghe Ştefan şi Dunărea în li­ teratură şi în tradiţie t). şi îmi ling buzele de pe acum. Dacă te-l duce la Tirgul-Ocnel, nu uita să exprimi cu coanei Catinca şi cucoanei Zulnia, simţirile mele cele mai afectuoase. Le sărut mînile şi le doresc sănătate şi fericire. Asemenea te rog să prezinţi complimentele mele respectuoase D-nei Papadopulo, iar Paulina îţi trimite multe, multe amicii. Te Îmbrăţişez, V. Alecsandri. Ţi-am scris să-mi trimiţi un model de danie între vii. De­ pune flori pe mormîntul lui Moş Costaki. CCXXXI. Paris, 25 Iunie 1886. Iubite Alecu, Foarte plăcută surprindere' mi-a făcut sosirea lui Gheorghe Stefan Voevod la Paris sub forma unui volum elegant- 1) Bivgrafiile acestor doi scriitori n'au 10.t publicate, după cum s'ar putea .de; duce din textul scrisorii lui Alecsandri. .. 2) .Dunărea In literatură si În tradiţie». V .• Analele Acad. rom.' seria IL Tom. VII 1884-85, PP' 309-377 I 1. -�-_. [190] jT \ - 190- In sfîrşit ai scos la lumină istoria acestui Domn, care trecînd prin o mulţime de svînturărî ale epoceI în care a trăit, s'a stins la Stetin ca un erou de roman istoric. Trebue să aibă cine-va un spirit de investigaţiune foarte des­ voltat pentru a face să renască în întregimea sa memoria unui om răposat de doJ secoll, D-ta posezi acel dar arîc de preţios şi eşti menit a ocupa un loc Însemnat pintre literaţii arheologici ai Rominlet, cînd ai aduna şi publica toate scrierile ce al răspîndit în diversele reviste ale ţării. Bravo, Alecu, şi mulţJ ani cu sănătate şi cu veselie pentru ca să continui a ridica vălul uităreî de pe mormintele oamenilor, cari au jucat rolurI mari în istoria noastră. Eşti modest, taci şi faci ... Ast-fel produci fără Încetare fără a bate toba, şi Îmbogăţeşti literatura, gustind plăcerea albind harnice, care adună miere pe flori de morminte. Eu te rÎvnesc, precum ţi-am scris-o de mai multe orI, căci am intrat pe o cale ce nu duce la templul poeziei... Politica, diplomatica, care mi-aii fost tot­ deauna urîte, sînt astăzi partea mea şi mă lupt cu ele cum se luptă un marinar cu valurile amare, pintre care a fost aruncat de furtună. -- De un an de zile lucrez la împăcarea intereselor Ro­ mîniei cu ale FranţeI şi de-abea acum am isbutit a vedea inchein­ du-se o convenţie comercială între ambele ţări. Cred că va dispare eroarea ce prinsese rădăcină aice despre adevăratele simpatii şi tendinţe ale Romînilor, eroare respindită de nişte duşmani cunos­ cuţI, cari .aveau interes a ne deslipi de Franţa şi a ne izola de marea familie Latină. Volumul Ditale a sosit cu timp frumos, aducîndu-rnf un par­ fum de ţară. El Îmi este cu atît mai scump, că de o lună În­ treagă am trăit în ploae, vînt şi frig. La August rn'oi întoarce în cara patria şi mă bucur la ideia că te-oi îmbrăţişa la Mirceşti.­ Complimente amicale din partea Paulinei. Vale! V. Alecsandri. CCXXXIL Paris, 4 Iulie /886. Iubite Alecu, Bate-tt joc de critici şi catăţl de treabă. Lu­ crează înainte cum ai' făcut pănă acum şi lasă cînii să latre. Uri­ tul de care te plîn�;b'l�te mar mult efectul prirnăverei asupra spi­ ritelor carI planează p�; de-asupra ticăloşiilor zilnice, ale vieţii pu· blice şi private. El va trece în curînd. NoI avem degîrrd a' pleca la Aix-les-Bains peste două săp- [191] - 191- tămîni şi odată cura sfîrşită, vom veni în ţară, căci sîntem mînaţi de dorul ei. Sper că ne vom întîlni sau la Sinaia, unde voi merge pe la Ia August, sau la Mirceşti, unde m'oî afla pe la începutul lui Septemvrie. Pănă atunci: Vale! V. Alecsandri. CCXXXIII. Castel Peleş, 21 August 18S6. Iubite Alecu, Am venit eri aice, în minunea din Carpaţi, şi am găsit pe Maiestăţile Lor în aceleaşi prietinoase şi amicale dis­ poziţii către mine, care mi-aii arătat totdeauna. Reîntoarcerea mea în ţeară ml-a scăldat inima în cea mai dulce bucurie, căci în­ cepusem a suferi de dor în aerul corupt al Parisului, în acel nămol de milioane de oameni unde te simţi străin şi părăsit. Am regăsit orizonturile întinse, atît de necesare privireI mele, blîndeţea fizio­ nomiilor romîne, cîmpiile, munţii, luncile, codrii, rîurile cari mi-ali inspirat atîtea poezii în cursul vieţii mele. '. Şi - sînt fericit, atît de fericit că numai o infamie ca cea din Bulgaria a putut să distrugă gindurile mele din cursul lor plăcut şi încîntător. Ce zici de dibăcia politicei ruseşti? Ce zici de miserabilii seizi bulgari, cari aii urzit şi executat complotul din Sofia-}? Detaiurele acestei hoţii sînt revoltante, şi cînd vor fi cunoscute, vor indigna lumea întreagă. Eu voi sta aicea doă săptămîni, apoI mă voi duce la Mirceşti. Sper dar să te revăd sau acolo sau la Sinaia şi mă bucur de a te îmbrăţişa păn' a nu mă duce iar în fundul lumei. A revedere dar, iubite Alecu, şi sănătate cu bucurie. V. Alecsandri. CCXXXIV. Mirceşti , 12 Septembrie 1886. Iubite "Alecu, După o petrecere minunată de trei săptămîni în castelul regal de la Sinaia, am venit în sfîrşit la castelul meu din MirceştI, unde mi-am găsit familia şi căţeii în bună stare. Deşi timpul e posomorit şi plouă afară, în casă e soare. Vino să te încălzeştI la razele lui, dacă te iartă împrejurările; noI vom fi foarte fericiţI de a te vede a şi de a vorbi despre cîte şi mai multe. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. 1) Complotul pentru răsturnarea- Prinţalu] AI. Battenberg. [192] -192 -- ccxxxv. Paris, 6/18 Octombrie 1886. Iubite Alecu, Nu ştiu care general Neamţ, intrînd în Mol­ dova cu oastea împărătească, sub domnia nu ştiu cărui Domn, trimitea zilnic la Viena buletinurI de victorii, redactate astfel: ::> oameni a fost demnă de timpurile acele de credinţă în care strămoşii noştri săvîrşau faptele urieşe în numele Domnului. Regele a făcut un discurs de toată frumuseţea şi de un înalt caracter po­ litic, discurs intrerupt prin miI de glasuri entusiaste care strigau ura. Scena se petrecea în capul scărel, Regele şi Regina apărînd poporului în uşa bisericeI, şi avînd sub ei înşiraţi pe treptele scărel, EpiscopI şi preoţi în vestminte aurite. După rostirea Rege­ lui şi răspunsul Ministrului de Culte, am cetit în gura mare oda ce compusesem pentru această ceremonie religioasă şi precît mi s'a spus, a produs o mare impresie. Ce să-ţi mai spun? Biserica luI Neagoe şi a lui Meşterul Manoli e o minune aşa cum a res­ taurato D 1 Leconte de Nouy; pe platoul unde-i aşezată, se pare o sculă nestimată pe pămînt din cer picată. La întoarcerea mea aice am compus şi legenda sfinţirei acelei lavre admirată de toţi străinii, ministrii plenipotenţiari. Ea se În­ frăteşte cu legenda lui .Meşter Manoli şi va apărea într'un album minunat, pregătit de D. Sturza. Fiind că eu am descoperit acel poem, era de datoria mea să-I completez. Gîndul meu e să plec poimîne, Mercurl ; să şăd doă sau trei zile la Bucureştî şi în sfîrşit să-mi ieu drumul spre casă pen­ tru ca din sînul ei să mă îndrumez spre Paris, trecînd prin Berlin. De-a fi să nu te văd Înainte de plecare, îţi trimit multe îrnbrăţlşărî. v. Alecsandri. CCXXXVII. Mirceştf, I Noembric 1886. Iubite Alecu, In sfîrşit astăzi plecăm din căsuţa de la Mir­ ceşti, lăsăm frumoasa luncă care a început a-ş perde coama pen­ tru ca să urmeze exemplul stăpînului ei, şi ne luăm sborul spre Paris. Incă un an de zile de exil! Sper că-mi vel scrie din cînd în cînd. Pau\ina te roagă ca să însărcioezi pe N. Ionescu, din parte-I, cu interpelarea de care ţi-am vorbit. El e bun de gură şi făcută de el nu va da .nicî un prepus. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. [195] - 195 � CCXXXVIII. Mirceştî, Lunf, Iubite Alecu, Am sosit azf dimineaţă acasă şi am găsit sc.risoarea D-tale. Mă grăbesc a-ţi răspunde că mai stau pe loc patru zile şi apoi cu ajutorul luT Dvzeu, voi lua calea exilului spre Franţa. Zic exil, căci la vîrsta mea, depărtarea din ţară se poate 'numi pe turceşte surghiun. Aş fi foarte fericit să te văd păn" a nu pleca. La caz cînd nu s'ar putea, primeşte îmbrăţişările mele şi salutările afectuoase a Paulinei. V. Alecsandri. CCXXXIX. Paris, 8 Decembrie 1886. Iubite Alecu, Vîntul vîjie prin hornurile căminelor, afară plouă, -cerul e întunecat; îţi scriu aceste rînduri la lumina lampel, deşi pendula sună noă ore ... Trist, trist, trist! Factorul mî-a adus chiar acum scrisoarea D-tale din 21 Nov., .am cetit-o cu mult interes şi am pus-o între documentele mele storice, ca un tablou nimerit a stăret morale ce caracterizează clerul nostru. Mă aşteptam la întrigI din parte-le cu ocazia ale­ :gerei de Mitropolit, dar nu credeam că Sfiinţii părinţi vor împinge .lupta pănă a fonda jurnalurT batjocuritoare: Tant de fiel entre-t-il dans l'âme des devots l Părlnţiî pravoslavnici în lupta lor cea mare Schimbat-au chiar potirul in neagră calimare, Şi s'au stropit în faţă spre bună răfuială Cu-a dracului aghiasmă, cu spurcata cerneală. Aferim !!! Dar să-i lăsăm de-o parte de vreme ce ei însuş s'au aruncat potcapul peste gard, şi să vorbim de Cogălniceanu! Sărmanul! După o tinereţe atît de svinturată, după o viaţă atît de plină cu fapte însemnate, după un rol atît de mare în ultimii 40 de ani, 'iată-l acum îmbătrînit, suferi tor, mîhnit, ajuns de vîntul relei soarte. E trist de a videa o personalitate distinsă ca a lui stingindu-se în lipsuri şi dureri atît fizice cît şi morale... Ţara nu trebue să fie nepăsătoare cînd unul din fir săf cei mai aleşî, unul din neobosiţiJ luptătorf pentru existenţa ei, cade sub asprimea soartei ... Cogălniceanu bolnav greu! Ccgălniceanu alături cu mizeria! Şi însă afară de trei patru persoane, nime nu se gîndeşte la el. Nu .se uimeşte generaţia tînără de perderea ce o să aibă în persoana !i i I I " ! . I ·t I li , 'i ! ! ii l' [196] · - 196 - unui om ca Cogălniceanu, care va rămînea o figură însemnată în analele ultimului (sic!) jumătate de secol. Cine ştie, dacă murind el, s'a gîndi guvernul a-i da onorurile cuvenite şi Camera a-I pune bustul alăture cu al lui Negri, Epureanu etc.? E, lume, lume! .. Şi vîntul se vaetăJn horn şi ploaia cade mereu şi întunecimea creşte şi lampa începe a se stinge t Aice ministerul şi-a dat demisia în urma votului Camerei pentru. desfiinţarea subprefecţilor, încît de cinci zile Franţa se găseşte fără guvern. Ast-fel că noi, Miniştri plenipotenţiari, nu ştim cu cine să corăspundem. Parisul începe a se umplea de compatrioţi aprinşi de duşmănii contra guvernului nostru. «Ils font de l'opposition en chambre, ne pouvant en faire a la Chambre». Să trăiască, dar să nu se înmulţească. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. CCXL. Paris, 1 Decembrie 1886. Iubite Alecu, Nu pot să spun cîtă bucurie m'a cuprins cînd am aflat că s'au făcut propuneri în Cameră de a veni în ajutorul lui Cogălniceanu şi că de urgenţă Camera i-a votat cîte 2000 fr, pe lună pensie, plus 15.000 fr. pentru căutarea sănătăţii sale în străinătate. Această meritată recompensă naţională acordată în. unanimitate, probează că inima RomÎnului cuprinde părţi sănătoase, pe care nu le-a putut atinge vîntul corumpător al politicei. Toate partidele au dat de o parte urele şi patim ele lor di­ naintea unui om recunoscut ca unul din cei mai neobosiţi luptători' pentru redeşteptarea neamului nostru. Deşi Independenţa lui Dame! 1) a manifestat sperarea că Cogălniceanu va profita de ajutorul ce 'i s'a făcut, pentru ca să prindă puteri nouă spre a lupta În contra guvernului, la realizarea dorinţei acelora care se cearcă a-I lua locul, totuşeu cred că amicul nostru Îşi va căuta. de sănătate, nu pentru a se amesteca iarăşi în tărîţe, dar pentru ca să consacre anii ce-I mai rămîn la ficsarea pe hîrtie a suve­ nirilor sale politice de o jumătate de secol. El este un letopiseţ întreg; păcat ar fi să dispară din lume cu bogata comoară de fapte istorice la care a luat parte, şi de care numele lui este ') Fr. Dame. . ... [197] - 197- legat ... Scripta manmt. Iată deviza ce ar trebui să adopteze de acum înainte Cogălniceanul. Eu, iubite Alecu, nu mă simt prea bine de vr'o cîte-va zile. Am nişte opresiî care mă cam supără de a lucra. Doctorii zic că e ceva nervos, dar numească-se nervos sau altminteri, efectul e cu totul displăcut. Nu-mi prieşte clima ploioasă, neguroasă, vîntoasă care domneşte asupra ParisuluI în iarna aceasta. De abia azi am căpătat un grad de frig ce a îngheţat umezeala. Ce mai faci? Ce mai scrii? Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. CCXLI. Paris, 29 Decembrie 1886. Iubite Alecu, Rău faci că te superi de toate prostiile care se petrec la noi ca şi în ori-care alta ţeară. Omenirea-i condusă, de pasiuni în genere meschine şi un om cu judecată sănătoasă pri­ veşte în linişte mişcările deşanţate. Fii dar mai nepăsător în faţă cu întîmplările zilnice, întărindu-te în convingerea că Romînia nu va peri din causa unor nulitătf strechiete şi de rea credinţă. Desti­ natele (sic) unui neam ca al nostru sunt mai pe sus de luptele grupelor de ambitloşî ce se intitulează partizf politice. De cînd lumea şi mai cu seamă de cînd regimul constituţional, aceeaş co­ medie proastă este jucată de aceiaşi actori proşti, în prezenţa unui public naiv, şi cu toate aceste ţara continuă mersul său pe calea Însemnată de puterea nevăzută care conduce planetele. Aşa fiind, prinde tovărăşie cu condeiul şi prin concursul lui reintră în regiunile acele încîntătoare ale poeziei şi ale istoriei, din care ar cules pănă acum atîtea roade interesante. Am auzit că aveţi un timp minunat la Moldova; aice am avut pări'acum ploi necontenite, vînt nepotolit şi o umezeală rece, foarte pătrunzătoare. AJaltăeri a fost o furtună cum nu s'a po­ menit de mulţi ani în Franţa şi care a produs o mulţime de si nistre atît pe Mare cît şi pe uscat. Toată noaptea Parisul a fost silit 'să vegheze din causa urle­ tului furtun ei. Acum, în ajunul anului nou, Parisul pare un adevărat furnicar ce foeşte pe strade de-a lungul magazielor. Nu poţi trece prin gloata înghesuită pretutindeni, încît oameniî cuminte renunţă de a mai eşi pe bulevard uri. InţelegI bine, că şi eu sînt din nu­ mărul acestora. -- .... _.�.�....:.._-- [198] - 198 In urma svoanelor răsboinice care au îngrijit lumea în săpta­ mînile trecute, acum domneşte liniştea provenită din căderea acelor svoane. On est a la pai x sur toute la ligne. Dee Domnul să ţie mult. Colonia romină din Paris se măreşte pe fie care zi. Rornînlî cllrg şiroae, el vin la petrecere, mulţi din ei au să facă datorii şi apoi să plece fără a le plăti. Mă aştept la o adevărată aversă de reclamaţii la Legaţiune, în primăvară. Paulina îţi trimite multe amicii, eu te îmbrăţişez şi ţi-or expedia în curînd pe Traian. Amic devotat, V. Alecsandri. P.S. Am primit volumul lUI Urechie 1) despre literatură. Cui să mulţumesc? Am primit şi cele două broşuri de biografiI ale autorilor romîni, ce mi-al trimis. Iţi mulţumesc. CCXLII. Paris, 30 Decembrie 1886. Iubite Alecu, Poimîni intrăm în anul 1887. Ce vom găsi în el? Dumnezeu o ştie. Noi nu avem alta a face decît a ne dori unii altora fericire de tot solul, Iată dar după datina strămoşească te presor cu grÎU urîndu-tî : belşug, sănătate şi feconditate literară. Eu am prelucrat pe Ovid din cap pănă în picioare şi sînt destul de mulţumit de el. Acesta e prezentul ce mi l-am făcut de anul nou. Il voi supune apreciării publicului la viitoarea stagiune teatrală. Am cerut pentru Dvta palmele de ofiţer al Instrucţiunei pu­ blice, palmele de aur. Sper să le obţin în curînd şi să-ţI produc o satisfacţie meritată prin o viaţă Întreagă de Iucrărî importante Trimite-rnî numele autorilor tragediei lui Traian şi dacă se poate data publicăref sale. Colonia din Paris se înmulţeşte zilnic, dar se fereşte de Lega­ ţiune ca dracul de tămîie. Pentru ce? Naiba o ştie. Cît pentru mine nu mă preocup de ea, nici cît de gîştele de Japon din gră­ dina de aclimataţie. Poimîni am mare recepţie de Romînl la Legaţie. Toată ziua trebue să stau În prinsoare şi să zîmbesc la o mulţime de ipoki­ mene necunoscute. " ba încă şi să mă fac că beau şampanie. Să 1) e Schiţe din istoria literat. rom.» partea 1, Buc. 1885. [199] - 199- bem însă împreună în memoria amicilor noştri care ne-au lăsat şi în sănătatea celor în viaţă. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. CCXLlII. Paris, 25 Februarie 1887. Iubite Alecu, Două rîndurf În grabă, ca să-ti spun că nupo­ sed alee poeziile lUI Negri, despre care mi-af scris. Poate să se găsească la Mirceşti. NOI sîntem sănătoşi dar îngrijiţi de soarta compatrioţilor noştri aflător) pe malurile Mediteraneî sguduite de cumplite cutremure de pămînt. Se vorbeşte de numeroase victime mai cu seamă în Italia. Timpul s'a îndreptat de cîte-va zile. Avem soare, dar vîntul tot e rece ... Clima perfidă, deşi plăcută. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. CCXLIV. Paris, 28 Ghenar 1887. Iubite Alecu, Am cetit cu mult interes descrierea focului care a mistuit hotelul de Bulevard şi mi-am închipuit spaima ce aii avut locuitorii acelui hotel plin de tot SOlul de naţionalităţl. Spectacolul a trebuit să fie grozav şi măreţ şi vitejia pompierilor noştri demnă de admirat. Insă biata Madame Horn! E de jale căci a suferit pagube foarte mari, deşi sărmana! merita prin neador­ mita sa activi te o soartă mai bună. Cînd îl vedea o, spun ei din parte-rut că iau parte la măhniciunea ei şi că o Îndemn să nu să descurajeze. Ieri seară la prima primIre de la Elyseî am întîlnit pe D. Malard, introducătorul ambasadorilor, care m'a asigurat că ce­ rerea mea de palme academice pentru D-ta a fost agreată. Prin urmare vei căpăta în curînd aceste insemne onorifice. Şi mulţi din colegiI noştri dela Academie te vor pismui. Eu îţi doresc să le portî sănătos şi anî multi. Am terminat prelucrarea lui Ovid şi acum o traduc fran­ ţuzeşte. Din care cauză s'a iscat cearta între Ferikidi şi Fleva? Am aflat din jurnal că s'au bătut în duel şi că Fleva a fost rănit la degete. Adevărat e? Am văzut asemenea că Cogălniceanu s'a îndreptat şi că a şi luat parte la seanţele Camerei, promiţînd că va lupta pentru [200] :- 200 - apărarea drepturilor ţării ... Vrut-a să zică, că va da mîna cu opoziţia? Timpul e prea frumos de trei zile. Dee Domnul să ţie tot aşa pănă la Iunie; apoI dacă a voi iarna să fie aspră... va fi liberă să o facă. Te Îmbrăţişez, V. Alecsandri. CCXLV. Paris, 31 Ghenar 1887. Iubite Alecu, In sfîrşit, după multe cercetări, am găsit piesa Traian; Însă nu e o tragedie ci un simplu libretto de operă. Ţi-o espeduesc chiar astăzi la otel Capşa, unde te-ai adăpostit după focul de la Bulevard. Nu cred că vei găsi în această broşură ele­ mentele unei lucrări dramatice de valoare. La Camera din Bucureşti se urmează sistemul interpelărilor vio­ lente, ca şi în acea de aice; căci imităm în toate Franţa, sau mai bine zis apucăturile strechiete ale unora din cetăţenii Repu­ blicei. Dvzeu să-i lumineze. Timpul variază Între ploaie, vînt, umezeală şi negură. Aceste din urmă au luat o intensitate aşa de mare în ultimele trei zile' că nu se vedea om cu om pe stradă, şi noaptea staţionau sergenţii cu făcllî aprinse, pe la colţurile stradelor, îndreptînd cu glas mare mersul trăsurilor rătăcite. - Esind de la masa ministerului aface­ rilor streine, trăsura mea era să deie în Seina, Întîmplare nepăsă­ toare pentru mine dar plăcută lUI Costescu, căci ar fi calea des­ chisă ca să ajungă la îndeplinirea visurilor sale ambiţioase. Peste două zile altă masă mare la prezidentul Republicei, Însă noroc că Elyzerl se găseşte dincoace de apă. Mergi vre odată la teatru? Eu foarte rar, de abia de trei ori m'am dus la spectacolul de zi, căci noaptea Îmi vine greu să mă Întorc acasă după miezul nopţel, pe frig şi umezeală. De cînd am adus de la Viena o sobă Maidinger, apartamentul meu e cald şi n'am gust a eşi, mai cu seamă că m'am pus pe lucru. - Paulina iţi trimete multe amicii, eu te Îmbrăţişez. V. Alecsandri. CCXLVI. Paris, 17 Martie 1887. Iubite Alecu, Mă grăbesc a te Înştiinţa că am expediat astă-zi la Ministerul Afacerilor străine decoraţia: palmes d'officier de -?ti [201] ;-. L_ - 201 - I'Tsstruction publique pe care ţi-am promis-o. Brevetul 1'01 trimite mai tîrziu, fiind-că în acel care mi s'a comunicat, numele D-tale este greşit şi trebueşte îndreptat. - Mergi de-ţi ia decoraţia de la OIă­ nescu şi o poartă sănătos şi voios. - Azi-dimineaţă a început a ninge. Felicitări şi complimente amicale din partea Paullneî. Te îmbrăţişez. V. Alecsandri. CCXLVII. Paris, 6 Aprilie 1887. Iubite Alecu, Imi pare bine că insemnele de oficier de A­ cademie ţi-au produs bucurie şi am putut contribui la o distingere ce ai meritat-o prin o sîrguinţă neobosită pe cîmpul cercetărilor istorice şi prin o mulţime de scrieri ce sînt de natură a răspîndi lumină în umbra deasă ce acopere încă trecutul ţărilor noastre. Nul n' est prophete dans sou pays, zice Francezul, dar adevăratul merit răsare ca isvoarele eşlte din pămînt la razele soarelui, departe de obîrşia lor. M'ai anunţat că D-I Brînză a dobîndit premiul de 5000 fr. pentru Flora Dobrogiei. Incă o recompensă cu drept meritată, căci junele nostru coleg, pe lîngă ştiinţa botanică ce posedă, este animat de un adevărat cult pentru ştiinţele naturale şi îl consider ca pe unul din fruntaşii generaţiei actuale. Aş dori să se recunoască şi meritele lui Gane, care a scris multe nuvele interesante şi a tradus cu măestrie Iadul lui Dante, Însă amicul nostru se găseşte faţă cu un compeţitor care posedă în cumpănă lucrări atîrnătoare şi apreţiate de un mare număr dintre colegii noştri. Dacă aş fi putut veni la Academie, aş fi propus o schimbare în regulamentul ei, spre a realege pe Ion Ghica în postul de Prezident. El are o autoritate bine întemeiată, şi ştii bine ce nevoe au întruni­ rile Rominllor de înrîurirea unei autorităţi înţelepte. Nu ştiu care este candidatul ascuns în cutie pănă acum, dar te rog să declar i acelor din amici ce s'ar gîndi la mine, că postul ce ocup şi dis­ tanţa dintre Paris şi Bucureşti, nu mi-ar permite să viu regulat în toţi anii ca să prezidez seanţele Academiei. Darea de seamă ce ai să citeşti Duminică despre rolul lui Kisselef în ţările noastre e. negreşit foarte interesantă. Te îndemn să o completezi prin descrierea ce am făcut în Istoria misiunilor \ '1 I ,'j '1 1··.::. .� it I l' l' ; I " I : i [202] - 202 -- mele politice din 1859, publicate în Convorbiri, despre întîlnirea mea cu dînsul la Paris. Cere de la Iacob Negruzzi să'tf împrumute volumul, unde se găseşte acea descriere curioasă. Cogălniceanu e om de luptă şi luptătorii viteji nu se gîndesc la dînşii, fie cît de slăbănogiţi prin boală şi prin vrîstă, Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. CCXLVIII Paris, 1 Mai 1887. Iubite Alecu, J) Ziua de 1 Mai ni se pare ca o poartă ideală ce dă intrare pe cîmpii înflorite şi scăldate in raze de soare! Şi e destul să pronunţe cine-va acest dulce nume de primăvară pentru ca să simtă în minte-î şi în inimă o reîntinerire ÎnCÎntătoare.­ Realitatea vineadese-orI de varsă duşe reci pe aripile închipuiref şi le amor ţeste fără milă. Ast-fel se întîmplă astăzi cu zi întîi Mai În Paris, căci plouă şi bate vînt de toamnă, prin urmare simt un soi de cozoroc Întunecos pe ochi şi nori negri în crieri. Afară de această posomorîre provenită din deşanţarea climei Parisului, mai am şi un alt [motiv de a fi ernbete, (un neologist ar zice îmbătat). Cunoşti natura buclucoasă a răzeşului romÎn. E un scai care de se prinde odată de haină, nu te mai poţi desbăra de el. Astfel mi se întîmplă cu nişte răzeşt din satul Borzeşti (districtul Bacău). Mi-am găsit Bacăul cu ei. Acum trei sau patru ani, doi fraţi Dobrovolski mi-au intentat proces pentru nişte stînjinf de pămînt. Pentru ca să scap de dinşif am preferat o învoială strîmbă decît o judecată dreaptă, care mi-ar fi cauzat mulţime de necazuri şi cheltueli cu avocaţi. Le-am dat 200 galbeni şi i-arn trimis dracului pomană, sperînd că n'ot mai auzi pomenindu-se numele lor. Ei au dat declaraţie în tribunalul de Bacău că nu mai au nici o pretenţie asupra mea. (Acea decla­ raţie trebue să fie trecută în registrele tribunalului). Astăzi Însă mă trezesc cu o citaţie care mă cheamă Ia 20 Mai spre a mă judeca în procesul intentat de D-na Efrosina Drăgănescu născută Dobro­ volski-Botezatu pentru revendicare de pămînt cu casă şi livadă pe el. - Această Doamnă trebue să fie soră cu răzeşii cărora le-am ') 1\1ss. înedit la Acad. Rom. No. 765 p. 435. -"'1; ----------------�-- ------- .. [203] - 203- dat 200 # şi care au declarat, mi se pare; că ei singuri erau cliro­ nornii indrltuiţf a revendica pămîntul părintesc. Ce să fac? Postul meu de Ministru nu mă iartă a părăsi Pa­ risul pentru a mă duce la Bacău la 20 Mai, căci nu pot dispune de timpul meu înainte de vacanţil. � Toate hîrtiile mele sînt În­ chise În lada de fier de la Mirceşti încît mă văd ameni-nţat de a perde procesul în lipsă. M'am gîndit dar să recurg la prietenul meu PapadopuloCal­ limach, ca să mă scape de acest bucluc, ce-mi cade ca un bolovan din senin. Iţi trimet aici alăturata citaţie a tribunalului şi mîne ţi-oi expedia o procură legalizată ca să mă reprezentezi în afacerea DrăgănescuDobrovolski-Bolezatu. 1)_ Te rog iubite Alecu, să te repezi la Bacău ca să examinezi registrul tribunalului în care este trecută declaraţia fraţilor Dobrovolski şi apoi să ceri o amînare pănă la Întoarcerea mea în ţară, la August. Atunci voi putea să răscolesc hîrtiile din Iadă şi să-mi gătesc arma de apărare. Poate că mă voi decide a da un os de ros şi Drăgăneascăî pentru ca să scap de dînsa, dar înainte de toate trebue să mă feresc de a fi condamnat în lipsă. Aştept cu nerăbdare un răspuns ca să ştiu ce cale să apuc şi te Îmbrăţişez frăţeşte. Complimente afectuoase din partea Paulinei. V. Alecsandri. Actul de învoială cu fraţii Dobrovolski trebue să fie trecut ŞI III registrele Curţii de Apel din Iaşi În timpul lui Liclu. Afacerea a fost apărată de bietul Străjescu CCXLIX. Paris, 12 Iunie 1887. Iubite Alecu, Iţi mulţumesc pentru bunele ştiri ce mi-ai dat despre procesul intentat de Răzeşita din Borzeşti. In luna lui Au­ gust voi fi la Mirceştî unde sper că veI veni să petreci cu nof; şi atunci vom căuta terfaloagele privitoare la pretenţiile zisei răzeş.te. Primblarea ce ai făcut În Tirgul-Ocner, vizita la mormîntul lui Moş Costaki şi urcarea pe Măgură, merită să scrii un mic ar­ ticol care ar interesa mult pe cetitorl, prin descrierea casel locuită de Negri şi a ocupaţiilor sale de grădinar, etc. 1) Procura vezi la sfîrşitul volumului II de scrisori autogr. către Papadopol ! (No. 825 p. 186). [204] �'; I j.; - 204- La Paris timpul în sfîrşit s'a îmbunătăţit după o iarnă ce a ţinut.9 luni de zile. Simt că îmi cresc aripi pe umere şi aştept cu nerăbdare ziua de J 5 Iulie pentru ca să plecăm la Wiesbaden, unde Paulina va face o cură contra durerilor sale reumatice. Apoi luna lui August o voi petrece la Mirceşti şi Septembrie la Sinaia, Gîndul meu e să mă întorc în Franţa pe Mare, trecînd prin Constantinopol, Smirna, Athena, Messina,. Palermo, Napoli, Roma, Florenţa, etc. Planul e frumos, dar oare se va realiza? .. Dum­ nezeu o ştie! Ori-cum, mi-e sete să respir aerul şi să beau apă din ţara mea. Şi dorinţa de a-mi revedea amicii. Complimente afectuoase din partea Paulinei. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. CCL. Paris, 28 Iunie 1887. Iubite Alecu, Cetisem în gazetele din Bucureşti veste[a] des­ coperirei morrnîntuluî lui Ovidiu, făcutde Cogălniceanu şi de Pa­ podopulo-Callimach şi mărturisesc eă eram gata să vă felicitez.­ Farsa e hazlie şi par'că văd de aice buza umflată a lui Urechiă în urma stingerei visului său. Am rîs ca şi voi de acest canard bine inventat şi cu dibă­ . de aruncat în public. E o bună lecţie dată archeologilor inteţiţi, care văd în ori-ce peatră mucezită rămăşiţa unui templu roman şi în ori-ce litere trunchiate un document istoric de mare importanţă. In sfîrşit soarele a bine-voit a-şi aduce aminte şi de bieţii Pariziani; de 15 zile avem timp frumos, aşa de frumos că am pro­ fitat de el ca să mă duc cu Paulina la Hâvre pentru cîte-va zile. Am stat pe malul Oceanului 5 zile, admirînd întinderea nemăr­ ginită şi aspirind aerul invietor. - Ceea-ce m'a interesat peste măsură, este vizitarea vaselor de vapor ce fac voiajurI între Eu­ ropa şi America. Ce minuni! Adevărate palaturi cu lumină elec­ trică şi Îmbogăţite cu tot lucsul şi confortul unui otel de primul ordin. Cînd te sui pe el nu-tt vine să te mai cobori pe uscat, ci te apucă dorul de ducă în fundul orizontulul. Şi însă cu toate îndemnurile la care am fost espus, a trebuit să mă întorc la Paris pentru ca să îndeplinesc funcţiunea de ofi­ ţerul stărei civile, încins cu brîu tricolor. Am unit în numele legii pe Colonelul Jaques Lahovary cu fiica luI Grigori Cantacuzino, .'� [205] .' iiJ1 - 205- care s'a despărţit de Ferdinand Ghica. Apoi i-arn espeduit la Dleppe ca să guste Juna de miere în faţa şi vecinătatea cuibuluî Afroditei .. , care s'a născut în spuma valurilor marine. Sînt foarte nerăbdător să-mi citeşti articolul ce ai scris asu­ pra lul Negri. Ştii cît l-am iubit cit a fost în viaţă şi cu cîtă înduioşire păstrez memoria Iul, Aştept dar cu sete momentulde a ne vedea la Mirceşti, pentru ca să iau cunoştinţă de biografia ce i-a) consacrat 1). Eu voi fi în ţară la începutul lui August şi voi şedea acasă pănă la începutul luî Septembrie, cind apoi mă voi duce să petrec o lună întreagă la Sinaia. Cată să ne întîlnim şi la Mirceşti şi la Castelul Peleş. Amicii din partea Paulineî, Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. CCLI. Paris, 3 August 1887. Iubite Alecu, Iţi răspund în grabă ca să-ţi dau de ştire că proiectul meu este de a pleca peste trei sau patru zile, dacă nu se va ivi vr'o împedecare neprevăzută, Indată ce voI sosi la Mir­ ceşti, ţi-oi face cunoscut, căci doresc mult să te văd şi să ascult cetirea articolului asupra lui Negri. Cogălniceanu este aice. Astăzi a trebuit să-i facă operaţia. VoI merge mîini să-I văd. Adresa lui este 19 rue Oudinot. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. CCLII. Mirceştf, Lunt (17 August 1887). Iubite Alecu, Am sosit ieri seară acasă. Sînt fericit de a respira dulcele aer al ţării şi a bea apă proaspătă din grădină. Aştept să vii ca să vorbim de multe şi de Cogălniceanu, care a scăpat din primejdia operaţiei. L'am lăsat bine de tot la Paris şi chiar în ziua plecărei mele, la 10 August (stil nou) a dejunat la. mine. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. 1) E vorba,-probabil-de articolul e Amintirf despre Costache Negri», pubicat mal tîrziU in Revista nouă (1889) pp, 321, 385 şi 441. [206] 206 - CCLIII. Mirceştî, 25 August 1887. Iubite Alecu, Ne pare bine la toţi că aerul din Mirceşti te a vindecat de frigurI. Vină dar cînd tla plăcea ca să prinzI la pu­ terI pentru lucrări viitoare şi de mare interes pentru ţară. Să ştii însa că cît vor ţinea căldurile astea zaharoase (sic AI.). nu mă mişc de acasă, căci în urma vizitei noastre la Roma am fost şi eu cite va zile saif, Vom aştepta dar aice împreună o ploaie bine-fă­ cătoare, care să răcorească atmosfera şi să mîngîie pe agricultori şi apoi vom merge la mănăstiri. Pănă atunci vale şi a revedere în curînd. V. Alecsandri. Complimente afectuoase din partea întregei Colonii din Mirceştl'. CCLIV. Castel Peleş. Sinaia, 10 Oct. 1887. Iubite Alecu, Am cetit cu mult interes scrisoarea ce mi-al trimis, şi m'am minunat de activitatea literară ce ai desvoltat in cursul verii care din nenorocire a trecut, ca să facă loc uricioasei iernI. Fericit eşti că poţI umplea golul zilelor adeseori atît de lungi ale vieţii in ţara noastră şi că producf fără încetare atîtea scrieri importante pentru istoria ţării. De-ar fi zece oameni ne­ obosiţi ca D-ta, aceasta istorie ar eşi în curînd din întunerecul În care zace de secoli. Te aştept cu nerăbdare aice, ca să-mi mai citeşti ce ai lucrat după plecarea din Mirceştl, căcl această lucrare o consider ca o urmare a ocupaţiei cu care te-ai îndeletniclt în bordeiul meu. Sărmanul bordei! Mult e drăgălaş, chiar pus în comparaţie Cll castel urile cele mai feerice! In el mă simt ca într'un calup po­ trivit cu talia şi cu gusturile mele; în el am lucrat pe Despot­ Fîntîna Blanduziei - Ovidiu - Pastelurile - Legendele-Dumbrava roşie, etc., şi sînt dar legat de zidurile lui prin numeroase suveniri, scumpe inlmef mele. Aice duc o viaţă cît se poate de plăcută, într'un lux regal, în compania cea mal strălucită ... dar vorba ceea: apa la matcă şi Romînul la ceapă. Iţi trimet procura ce mi-ai cerut şi te rog să-I deştepţi pe [207] - 207- Bogdan prin o scrisoare în pnvirea procesului' de la 19 Octombrie pentru ca să iee măsurile necesare. Aşteptăm pe Regele mîne, Vineri, Întors de la manevre. Cum o veni, voi vorbi despre Vrancea, etc. şi cred că se va interesa mult de lucrarea ce sigur eşti chemat a face după istoria acelei vechI republici romine, Am primit şi eu, alaltăerI, palmele de oficer al Instrucţiune! publice. Iată-mă dar din nou Coleg cu Dvta, titlu măgulitor, dar :îl prefer pe acel de amic, care ne leagă de mult şi de aproape. Te Îmbrăţişez, V. Alecsandri. CCLV. Castel Peleş, 12 Octombrie 1887. Dragă Alecu, Iţi răspund Îndată şi adresez scrisoarea la hotel Hugues. Ţi-am trimis procura la Tecuci de alaltăeri. Voi şedea aice pănă la 24 Octombrie fără a veni mai Înainte la Bucureşti. In capitală mă voi opri 4 zile şi apoi vOI pleca la MirceştI. Sînt sănătos, te Îmbrăţişez şi te intreb dacă ai gînd să tragi o mică raită la Sinaia? V. Alecsandri. Cind îi veni, nu uita cîte va cărţi tipărite la Iaşi în vechime. Regele o să-tt vorbească şi de voiajul la Vrancea şi de un curs de limbă slavonă. CCLVI. Bucureşrî, 23 Octombrie 1887. Iubite Alecu, In fine cu voia lui Dvzeu, plec astăzi la Paris 'şi părăsesc fără nici o părere de răii Capitala Bucureştilor şi a înverşunărilor politice. Cerul e cam Învelit În nori, dar sper că se va menţine clement pănă la sosirea mea în capătul Europei. Ier I am avut o audienţă la palat. M. Sa Regele m'a primit ca pe un adevărat amic, adresîndu-rnî cele mai călduroase urări pentru Însănătoşirea mea. Am vorbit despre multe şi nu am uitat de a-i spune că, dacă nu te-ai aflat la Tecuci în trecerea sa, cauza a fost că în acel moment Îmi ţineai companie la Bucureşti, îrn­ blînzindu-mî suferinţele prin lecturi interesante şi prin vorbe prietenoase. M. Sa a părut foarte simţitor la cîte i-am spus asupra Dvtale J [208] j - 208 şi a adăogit: Mousieur Papadopulo est lin homme de coeur el U1l savant d'autant plus m eritoire qu'il est modeste. După vizita mea la palat ai1 venit mai multe persoane să mă vază şi între altele D-I şi D-na Maiorescu ... Dacă nu se va isca vre-o împiedecare neprevăzută, voi sosi la Paris JoI seara sai1 VinerI; ori-cum, ajungind acasă ti-of scrie a doua zi ca să-'ţi dai1 veşti despre noi. Pănă atunci primeşte îmbrăţişările mele şi amiciile PaulineI. Complimente Doamnei şi D-şoarei Papadopulo. V. Alecsandri. CCLVII. Castelul Peleş, 29 Octombrie 1887. Iubite Alecu, In urma primireI scrisorei a Doamnei Callimach, avînd prilejul a videa aice pe toţi miniştri adunaţi în Consiliu sub prezidenţa RegeluI, mi-a trăsnit prin cap să Întreb pe Dvnu Brătianu şi Gheorghian dacă nu ar fi dispuşi a-ţi încredinţa în­ sărcinarea de advocat al Statului la Bîrlad sai1 la Tecuci. Amîn­ doi mi-ai1 răspuns într'un glas că ar face-o cu cea mal vie plă­ cere dacă ai primi. M'am angajat să te sondez pănă a nu se lua vre-o măsură întru aceasta, şi iată dar că o fac fără întîrziere, fiind-că aş dori să am răspunsul pănă Duminica dimineaţă, avînd a pleca seara la Bucureşti. Voi trage la Capşa unde vOI şedea pănă Mercuri seara, apoi mă voi îmbarca pentru MirceştI. Postul de advocat al Statului îmI pare compatibil cu ocu­ paţiile literare şi arheologice la care te-ai dedat, căci' nu cred să te reclame tot timpul. Dar în această chestiune eşti mult mal competent decît mine; de aceea aştept să aflu deciziunea ce vei lua. In caz afirmator, voi urma înainte cu stăruinţele mele la BucureştI. Ţi-oî da de ştire de sosirea mea acasă. Complimente res­ pectuoase Dvneî Amalie. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. CCLVIII. Castel-Peleş. Sîmbătă. Iubite Alecu, Speram să pot pleca mîne, dar Regele nu vrea să-mi dee drumul încă. Poate că voi porni Martî seara. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. • [209] -- 209 - CCLIX. Castel-Peleş, Duminică 8 Noemb. Iubite Alecu, In sfîrşit plecăm cu toţii de ai ce Marţi viitoare, adică peste trei zile. Voi trage la Capşa şi mă voi opri în Bu­ cureşti trei zile, după cari voi porni sau la Mirceştl, sau de-a-dreptul la Paris cu Expres-Orientul, căci mă apucă fiori cînd gîndesc la troenile din Galiţia. Ţi-of da de ştire la Bucureşti în tot cazul. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. CCLX. Bucureşti, (Otel Capşa) II Noembrie 1887. Iubite Alecu, Am sosit eri în Bucureşti, în trenul regal, îm­ preună cu Maestătile Lor; şi plec Vinerî seara la Mircestf unde mă voi opri trei sau patru zile şi apoi voi pleca la Paris. Sunt sănătos, te îmbrăţişez şi te întreb dacă ai gînd să tragi o mică rai tă la Sinaia? V. Alecsandri. Cind Îi veni nu uita cîte-va cărţi tipărite la Iaşi În vechime. Regele o să-ţi vorbească şi de voiajul la Vrancea şi de un curs de limba slavonă. CCLXI. Mirceştî, 15 Noembrie 1887. Iubite Alecu, Plec la Paris Marti, 17 Noembrie, de unde ţi-oi scrie. Te rog să-mi trimiti modelul de procură 5 rue Penthievres şi cînd a fi să se. trateze procesul din Bacău, să ai bunătate a scrie lui Bogdan ca să vie acolo, îndeplinind toate formalităţile necesare. - Scrie-mi Il JII/urillo şi mă ţine în curent cu cele ce se vor petrece în ţara. A revedere la anul. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. CCLXII. Paris. 6 Decembrie 1887. Iubite Alecu, Prin neguri dese şi prin cîmpii acoperite cu omăt am sosit în Paris chiar în ziua alegerei noului prezident al 14 [210] - 210 ---' Republicei. Stradele erau înghesuite de manifestanţi, gata a face un mare bucluc dacă s'ar fi ales D-l Ferry în congresul de la Ver­ sailles. Circulaţia pe dinaintea gărei St. Lazare era oprită de agenţii poliţiei, în cît trăsura mea a fost întoarsă şi obligată să facă multe împrejurimi pentru ca să ajungă la rue Murillo. Francezii au avut şi astădată bunul simţ de a se feri de Ferry şi de a evita poate un răsboiu civil, dind voturile lor unui om bine primit de toţi, căci e puţin cunoscut. Mai mulţi concurenţi la Prezidenţie au fost ast-fel eliminaţi şi s'au întors de la Versailles cu buza umflată. Vorba veche: N u-I pentru cine se găteşte, dar pentru cine se nimereste. Am găsit Parisul perdut în pîclă, glod os şi rece. Unde-I cerul şi orizonul de la Mirceştl ? De mini încep vizitele mele oficiale şi numeroase. Am cetit în Independenţa că DI Costescu-Comăneanu ar fi adresat biurouluî Camerei cererea de a-i comunica dosarul bisericei romîne din Paris, pentru a-I înlesni elementele unei interpelărî. Doresc mult să mă ţiI în curent de toate dobitociile ce va face şi de toate prostiile ce va zice. Scrie- mi dar pe larg ce rol va juca şi ce succes va obţinea. Acest zevzechiu cată prin toate mijloacele să-şl dee o im­ portanţă În Paris, unde se bucură de un congedit1 nelimitat şi e scutit prin urmare. ca deputat, de a plăti fiscului impositul finan­ ciar de 12%• EI tot-odată, dacă nu mă înşel, îşi primeşte şi diurna, Informează-mă despre asta. Ştii cum şi-a petrecut toamna? Numă­ rînd copacii din ChampsElysees, din sus în jos şi din jos în sus şi ţinînd dese conciliabule cu stropitorii de acolo despre maniarea tulumbelor. Se vede că are de gînd a se angaja în compania lor, dacă nu se va realege deputat. , Trimite-mî modelul de 'procură pentru procesul Dobrowolski. Complimente afectuoase din partea Paulinei. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. CCLXIII. Paris, 9 Decembrie 1887. Iubite Alecu, Am primit chiar acum pachetul ce mi-ai trimis cu procura şi discursul ,ţronului. Iţi răspund îndată ca să te în­ ştiinţez că alaltăeri ti-am adresat o scrisoare interesantă la Otel Capşa. Aş dori foarte mult să-i dai de urmă şi să o citeşti. Cer­ cetează despre dînsa la poştă şi la Cameră. [211] -- 211 - Alee am găsit potopul. Din cauza aceasta se zice că noul Prezident se va servi de Goblet (gobelet) ca să-şi formeze mi­ nisterul. Mine la 3 ore tot corpul diplomatic este invitat a se pre­ zenta la Eliseu, ca să salute pe d-l Sadi-Carnot. De a urma po­ topul, vom fi siliţi' a ne duce În not. Te-am rugat în scrisoarea mea de alaltăerf să mă ţii în -eurent despre lnterpelările ·lul Costescu-Cornăneanu, care s'a pornit -din Paris cu o falcă În cer şi cu alta ... În pămînt. Are de gind :să atace Guvernul (sic) şi Legaţiunea (sic). Parisul s'a liniştit ca prin minune îndată ce alegerea lui Sadi Carnot a fost cunoscută. De se alegea Ferry revoluţia era gata să isbucnească. ImI pare foarte rău de moartea luI bietul Ispirescu. Adună­ tura de poveştJ va rămînea ca o colecţie mult preţioasă. Cît pentru Cogălniceanu pare-mi-se că umblă după cai morţi să le scoată potcoavele. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. CCLXIV 1). Paris, 12 Decembrie 1887. Iubite Alecu, Iată procura cerută şi legalizată după toate formele �). Nu ştiu de mai este trebuinţă de timbru. Pe alee fie-care zi are actul său de nebunie. Alaltăeri un ticălos, aţîţat prin declamările unor jurnale, s'a introdus În Cameră şi a tras trei lovituri de revolver în D·l Ferry. Norocire că rănile nu au un caracter primejdios. Ucigaşul anunţă -că este asociat cu alţi patru nebuni, care l'a jurat să ucidă încă .alţî 19 deputaţi sau senatorl. Va bene cosi - unde mergem? Scrie rnl, însă nu mal face cheltuială de prisos cu recoman­ -darea scrisorilor. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. CCLXV. Paris, 29 Dec. 1887. Iubite Alecu, Am primit proiectul de lege pentru prelungirea -eonvenţlel comerciale cu Franţapănă la 1 Iulie 1888, şi îţI mulţumesc 1) Ms. inedit. Acad. Rom. 765 p. 441, 2) O a doua procură ibidem p. 442. . I I 1 1. 1 j j J [212] ":...:., 212 - că m'ai înstiinţat despre acest lucru important, pe care ministerul aff. străine a uitat să ml-I comunice. Sper că, deşi Camera e În fur­ tună, ea va vota legea pănă a nu se duce să se desfăteze în săr­ bătorile Crăciunului şi ale Anului-Nou. Tot asemenea cred că va vota proiectul de lege pentru apărarea cablelor sub-marine, pe care o aştept cu nerăbdare de doi anl. AzT dimineaţă terrnornetrul s'a coborit la 6 grad.irl sub zero; paveaoa sună sec sub roţile trăsurilor şi nasurile patlaginii răsună ca trîmbiţa În basmale. Ce trebue să fie În Rosia şi Galiţia pe unde se fac concentrări de armate Înduşmănite? .. Voi, care vă g,ăsiţI În vecinătatea acelor doi coloşi, slav şi german, ce se ameninţă cu ochii şi să pregătesc de luptă crîncenă, ce aţi aflat despre ade­ văratele lor planuri. S' or bate, nu s' or bate? .. Şi în casul dintîi ce rol vom juca noi? Rămîne-vom neutri sau lua-vom parte la luptă? Cu care din ambele mari puteri ne vom alia? Ce spune Cogălniceanu? Ce gîndeşte Brătianu? Nimeni nu ne ţine în cu­ rent de măsurile ce se ieau În ţară, încît mă găsesc foarte emoarassr faţă cu colegii mei şi pentru ca să scap de ruşine mă fac că ştiu multe, dar că păstrez o tăcere diplomatică. Te rog dar, iubite Alecu, să-rnf scrii ades şi să-mi spui t ot ce-I afla .. , De-acum au să înceapă aicI marele, prim iri şi marele ospeţe la Eliseu şi la Ministere. Duminecă mergem in uniforme să felicităm pe noul Prezident pentru Anul nou... De a fi să se mentie gerul şi să crească poate, val de nasul �eu. A revedere iubite Alecu. Paulina şi eu îţi trimitem, precum şi familiei D tale, o mie de urări de fericire cu ocasiunea sfinte­ lor sărbători. V. Alecsandri. CCLXVI. Paris, 3 Ghenar. 1888 Iubite Alecu, Primesc o scrisoare elin partea d-Iuf C. P. funcţionar la gara Tecucl, în care Îmi arată că ar voi să vie la Paris pentru ca să se perfecţionese. El însa nu are mijloacele ne­ cesare pentru a trăi În Paris şi negreşit cornptează pe ajutcruri străine, pentru a nu muri de foame pe stradele Parisului, ca mulţi alţi cari au părăsit ţara a L' auenture. Mă tem:că m'of trezi Într'o bună dimineaţă cu acest Domn căzut belea:pe spinarea mea şi obligat a mă ocupa ele repatriarea [213] - 213 - lui, ceea-ce mi se întîmplă necontenit, deşi Legaţiunea nu posedă fondurf pentru ascmine cheltuelî. Te rog dar, Iubite Alecu, să dai o raită pănă la gară şi să spui acelui Domn ca să-şi caute de treabă şi să nu umble după cal morţT ca să le scoată potcoavele. Are un post? Dee laudă fui Dszeu că are ce mînca şi nu alerge după vlsurî. Parisul e scump şi egoist. EI nu dă adăpost decît acelor cu avere. Cît pentru cel-lalţî îl consideră ca vagabonzI. FelicitărI de anul nou care se apropie ... 1) V. Alecsandri. CCLXVII. Paris, 10 Ianuarie 1888. Iubite Alecu, Sfintul Vasili bate la uşă, aducînd în palmă p::! anul n1U ... Fie ca În acea palmă să fie cuprinsă realizarea tuturor dorinţelor noastre politice şi particulare. Să ne regăsim sănătoşi Ia toarniă în teară, adică la Mirceştî ca în anul trecut. Pănă atuncl cată să nu vă înnecatl în ornăt precum sînt- m aice înnecatl în negură, şi profită de închisoarea în casă din causa gerulul ca să facî la copil .. , Iiterar i, căcf despre ceî-I'altî .. /.basra! Urări afectuoase de anul nou din partea noastră. V. Alecsandri CCLXVlII. Paris, 25 Ianuarie 1888. Iubite Alecu, Am aflat din gazete că iarna s'a făcut de cap la Moldova şi că v'a întroenit pe toţi, ca în anul cînd am fost prins Ia TecucI, împreună cu bietul Kneaz. ImI închipuesc dar isoJarea în care. te găseşti fără mijloace de a cutriera prin ţeară şi de a te pune în relaţie cu lumea. Noroc că ai o bibliotecă bo­ gată şi gustul studiului. - O carte interesantă este cel mar ne­ preţuit tovarăş de închisoare. Aice n'a nins dar a fost cîte-va zile ger pănă Ia 9 graduri. Acum plouă ca'n zilele de toamnă, termometrul fiind urcat la 7 gradurl de căldură. Spectacolul ce-l avem subt ochi e trist şi po. 1) Alăturat, pe contrapagina acestei scrisori, se găseşte un bilet de visită a lUI Alecsandri cu următoarele cuvinte de urare: «Ani mulţi şi fericiţi. S!i ne vedem cu bine la vară şi să mai ridem de nebuniile omenirei». [214] ---: 214 - somorît ; el ne {ace a dori priveliştea cumplitelor alee da zăpadă şi furtunele viscoluluî cu măreata şi sălbatica lui poezie. Sarbătorile bisericeşti s'au mîntuit; urmează acum cele lu­ meşti, adecă balurl, mese, recepţiuni, adică trupe (?) şi îmbulzelî, Eu nu mă împac nici cu unele nici cu altele; şi însă trebue să. mă lupt cu de în frac, cravată albă şi decoraţii .. ' uff! Mă ocup să-mi găsesc un alt apartament şi tot odată să demenajez cancelaria, fiind-că am dat concediu hotelului lui Fe­ rekyde de la rue Penthlevre de fericită pomenire. Belele peste ! belele!... Ast-fel e lumea şi vieaţa - răbdare şi ... a revedere a vară. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. CCLXIX. Paris, 1/13 Febr: 1888. Iubite Alecu, Te-al reales deputat; bine ai făcut, căcî o să ai ocazie a asculta multe macaronade parlamentare în sesiunea viitoare. Toţi limbuţii Îşi pregătesc armele elocvenţir pentru dărî­ marea guvernuluI actual; toate tolbele se umple de săgeţI desti­ nate luI Brătianu care nu se uimeşte nici cît de puţin de furtu­ nele (sic) ce-I ameninţă. - Parerni-se Însă că şi astă-dată muntele va făta un şoarec, căci opoziţia unită este compusă din elemente­ disparate, care se vor desuni sub impulsul intereselor de partid. . Fiecare grupuleţ are să caute a trage plapoma În partea lui şi În fine nici unul nu va [avea] partea de dînsa. Ast-fel se întîmplă tot-deauna cînd. luptele, zise politice, nu sînt sprijinite pe prînei­ piuri, ci inspirate sadea de interese personale. . Fie! Oamenii cuminţi, dacă mai există, să se roage lui Dum­ nezeu ca să protege biata teară de calamităţile ce se adună ca nori negri pe de-asupra ei. Pregătirile de răsboiu ce se fac de cîte-va luni de-alungul hotarelor Rusieî şi ale Austriei, adică îm­ prejurul nostru şi boala ce pune în pericol viaţa prinţulul impe­ rial al Germaniei, sînt de natură a îngriji pe toţi Rorninil, căci viitorul Romînlel este în cumpănă. Dar ce-i pasă opoziţiei? Ea a ajuns în halul Comunarzilor din 1870 carI strigau: Peară Franţa. numai Napoleon să cadă. Bun e Dumnezeu! EI ne va scăpa şi astă-dată, Însă mult mă tem că el se va fi ostenit de toate nebuniile noastre. AI văzut soare? - Te fericese. NoI nu l-am zărit de vre-o­ trei luni şi ne Întrebăm dacă nu cumva s'a stins pentru vecinicie. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. [215] - 215- CCLXX. Paris, 8/20 Martie 188&. Iubite Alecu, Am primit scrisoarea D-tale din 5 Martie şi m'am bucurat de vestea întoarcerei primăverei în ţeara noastră. Alee ne-am adimenit şi noi cu o falsă îmblînzire a timpulul, dar ne-am convins de 5 zile că iarna îşf uitase cojocul la Paris şi că s'a Întors să-I caute ca să nu rămîe păgubaşă. Spre mîngîere se pomeneşte de zilele babii ... mîncau-ar Iuru baborniţă îndrăcită l Nu face alta de cît să aducă ploi, să stîrnească vînturi şi să cearnă ornăt. Cît despre soare, sărmanul, îl credeam emigrat în alte părţI ale lumeI, sătul fiind de-a videa prostiile noastre de pe întreaga faţă a pămîntului. Nu mal vorbesc de cele petrecute la noi, căci acolo patimile au ajuns la frenezie şi la orbire, iar îndrăsneala, lipsa de tact şi de patriotism merg pănă a ameninţa tronul. Scuza noastră, dacă se poate admite vre-o scuză, este că sîntem tinere buruene din cîmpul politic, dar aice unde parlamentarismul a prins rădăcini de un secol şi unde (de) atîtea catastrofe urieşe ar fi trebuit să se coacă minţile, se petrec aceleaşi fenomene ca şi la Bucureşti ... In momentul acesta chiar camera ţine o seanţă sgomotoasă asupra punerei în disponibilitate a lui Boulanger, pe cînd pe strade se vinde o cocardă cu portretul lui ... speculaţie jidovească care exploatează neghiobia parisiană. Dacă ar judeca cine-va Franţa după spectacolul deşanţat ce înfăţişază Parisul, ar fi dispus a crede că această ţară frumoasă, m"'Gncitoare, bogată, e menită la o decadenţă apropiată, însă ar fi înşelat în aprecierea sa. Naţia franceză are mai multă vitalitate decît mulţI alţi, care se bucură de o aparenţă sănătoasă şi tare şi va veni larăsî timpul cînd ea va proba, că va întîrziea Încă mult ora decadenţei sale. Dee Dumnezeu să avem şi nOI Romînii puterea de suflet a Francezilor, precum sîntem dispuşi a face nebunii şi salturi mor­ tale ca dînşii. V. Alecsandri. Ion Ghica este ai cea de o săptămînă şi pleacă în ţară peste puţin, împreună cu princesa şi cu fiul său Charles, care s'a Însurat cu fata D-nei Costescu, D-na Burki. - Eu l-am cununat la lega" gaţiune. [216] r: I - 216- Ghica vine la Bucureşti cu un teanc mare de scrieri nouă, foarte interesante. CCLXXI. 'Paris, 31 Martie 1888. Iubite Alecu, Iţi scriu în grabă ca să te întreb ce s'a În­ tîmplat în Bucureşti? Dacă ne-am lua după Independenţa, am crede că atîtea masacruri a fost la Orfeu, pe piaţa TeatruluI, dinaintea Palatului, în dealul Mitropoliei şi la hală, Încît mai n'au rămas locuitorI în oraş. Toţi sînt pocni ţi, turtitl, descăpăţînaţi, stră­ punşI de baionete, împuşcaţi, într'un cuvînt trimişi pe cea lume J). Dela Minister n'am primit decît două depeşe scurte, prin care mi s'a anunţat moartea uşierului şi îmbulzala de la Palat, fără a ni se da detaiurf asupra căsăpiilor întîmplate. Prin urmare mă aflu într'o posit!e foarte delicată, neştiind ce spune persoanelor care mă întreabă. Alee Independenţa este trimisă la toate jurna'ele, care reproduc minciunile şi calomniile el şi ast-fel opinia publică este viciată. Scrie-mi te rog si'rnl dă detaiurf asupra diverselor scene scan­ daloase ce poartă falnicul nume (1) de revoluţie? Ce rol au jucat leaderiî opoziţiuneJ? Ce spune Cogălniceanu? Ce crede Brătianu P Ce face Regele? Regina? Aştept cu nerăbdare răspunsul D-tale ca să mă orientez. Descrie-rnf scenele dela Cameră în detail, căci ai trebuit să fii faţă. Cine sînt arestaţi şi pentru care motive au fost duşI la în­ chisoare. - Intr'un cuvînt lămureştemă asupra tot ce mă poate Interesa. Peste trei zile mut cancelaria, Avenue Montaigne 33, şi eu mă mut pe la 19 Aprilie tot Avenue Montaigne No. 1. Adresează-mi scrisoarea rue Murillo II. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. CCLXXII. Paris, 7 Aprile 1888. Avenue Montaigne. In timpul întîmplărilor mult regretabile din Bu.cureşti, Le­ gaţiunea din Paris, lăsată În ,neştiinţă de gravitatea lor, se ocupa 1) E vorba de tur burările din 14 �i 15 Martie 1888, cu ocazia căderei Ca­ binetului Brătianu. [217] - 217- cu mutarea ei din rue Penthievres În Avenue Montaigne. Peste IO zile eu însuml vor fi mutat din rue Murillo tot în rue Mon­ taigne No. 1, fericit de a mă găsi Într'un cuartier curat, bine locuit şi Îmbielşugat cu soare şi verdeaţă.-Prin o coincidenţă bizară pă­ răsirea hoteluluî din rue Penthievres s'a efectuat în aceeaşi zl cu căderea MinisteruluI nostru şi prin urmare cu depărtarea d-lui Ferekydes de la afacerile străine. Tot odată prin o altă coinci­ denţă nu mai puţin curioasă, căderea ministerului Brătianu a avut loc mai tot Într'o zi cu acea a ministerului francez Girard şi constituirea Cabinetul ui Rosetti, odată cu acea a Cabinetului 1 loq uet. Ar crede cine-va că sau noi imităm pe Francezi, sau FranceziI ne imitează pe noi. Despre manifestări pe strade el şi noi sîntem de aceeaş apu­ cătură şi chiar Camerele ambelor ţări sînt Împărţite În partizî de aceleaşi ape. Eu cînd grăesc cu FranceziI le zic: «Si vous voulez connaître la Roumanie et ce qui s'y passe, regardez la avec un microscope et vous y retrouverez la France». Acum ce să mai zicem despre turburările noastre, de cît ca să ne apere Dumnezeu de cornplicărî mai grele şi primejdioase. Ne găsim Întocmai ca Bizantinii în ajunul cuceririf ŢarigraduluI de către Turci; ei discutau asupra chestiuneî gramaticeşti cu Turcii în spate. NOI facem manifestări revoluţionare pe cînd Ruşii şi Ger­ manii adună oşti numeroase la hotarele ţăriI, Allah Kerim! Incă odată, să-şi facă cerul milă cu soarta noastră! Opoziţia şi-a Îndeplinit scopul urmărit de mai multi ani, răsturnînd pe Brătianu; săI fie de bine; dacă ea urmăreşte un alt plan, acela al pretendentului Bibescu, nu sînt cuvinte destul de tari În limba noastră pentru a Înfiera ori ce mişcare a el, atin­ g-ătoare de tron. In Împrejurările de faţă, persoana Regelui Carol este singura garanţie ce ne mar rămîne pentru scăparea Rominieî din volvura peirel, ce creşte împrejurul el. Scrie-mi pe larg cum s'a întîmplat lucrurile în zilele de 14 şi 15. căci gazetele opoziţiei sau guvernamentale trag cenuşă pe turta lor. Te Îmbrăţişez, V. Alecsandri. I 1 , ,;' [218] - 210 � CCLXXIII. Paris, 16 Aprilie 18S8. Iubitule Alecu, Odată cu furtuna sanche-politică din Bucu­ reşti, a încetat şi furtuna iernii în Paris. De puţine zile soarele pri­ măverii s'a ivit de-asupra noastră şi poporul parisian foeşte prin toate grădinile, primblările, bulevard urile, etc. Unii din tîrle-brîu strigă: Vive Boulanger! Alţii: vive la Republique! Alţii: vive la Monarchie! ManifestărI în toate zilele şi pugilaturi cu sergenţii de oraş, dar păn'acum nimic serios. Bulanger a fost ales deputat în departamentul de Nord cu I7-20000 glasuri; această alegere este considerată ca un pas spre fotoliul de Prezldent al Republicei ... etc. Cine ştie ce-om mai videa în curind aice? Eu mă ocup cu demenagearea mea din rue Murillo ... Apar­ tamentul meu, este într'o situaţie admirabilă. Am soare de dimi­ neaţa pănă seara, aer curat, lumină... In asemenea condiţii vOI şedea cu plăcere încă vre-o trei ani în Paris ... dacă schimbările de guvern nu vor produce şi schimbări În corpul diplomatic. Am cetit în g-azetele din Bucureşti că Ion Ghica ar fi avînd intenţia de a părăsi postul său de la Londra. .. Ce ştii despre aceasta? Am aflat tot din foile romîne că Cogălniceanu ar fi iar bol­ nav şi obligat a merge în străinătate. Care-i adevărul? Crezi că Ministerul actual are viaţă? Numărul de paraponi­ siţi e mare, unii pentru că au perdut puterea din mînă, alţii pen­ tru că nu au putut pune laba pe frînele g-uvernului; şi toţi aceşti negreşit că vor constitui un grup numeros de opozanţi. NOf, miniştrii, sîntem aşa departe de teară şi aşa de rău in­ formaţi, încît cunoaştem mal bine cele ce se petrec În Rina, decit la nol, Numai din scrisori particulare mai aflăm cîte ceva mai exact.-Scrie-mi dar cit vei putea mai des şi mai detaliat de toate ce se întîmplă în ţară. Ni-I îndatora toarte mult. V. Alecsandri. CCLXXIV. Paris, 20 Aprilie 1888. Iubite Alecu, Dacă aş da credinţă unor jurnale de aici, aş crede că o grozavă revoluţie de ţărani a isbucnit În ţeara întreagă, de a lungul şi de-a latul. Totul se distruge sub vălul încruntat al gloatelor, sîngele curge şiroaie, În toate satele se văd proprietari, -'---"--' _._---'-�--------'------_._-_._-�-'-"-'--'_."----=------- ---------"._------- [219] - 219- arendaşT, primari, notarl. spînzuraţi de crengile copacilor, ia! ca­ sele lor, precum şi coşerele ard în flacări după ce au fost golite, jăfuite de tot ce cuprindeau În sînul lor. Intr'un cuvînt potop şi mare gewalt. Pe de altă parte guvernul îrnf telegrafiază că rescoala isbucnită în cîte-va localităţi din Valahia şi mal cu seamă pe'rn­ prejurul Bucureştilor s'a potolit cu oare-care lupte de puţină gravitate. Ce ştiî, frate? Ce este exact? Cum stăm? Scrie-mi fără În­ tîrziere, căci mă găsesc Îmbulzit de întrebări din toate părţile şi nu ştiu ce să răspund. Precît sînt informat, focul nu s'a Întins ncă la Moldova, dar este de temut ca să nu isbucnească şi la noi, judecînd după crimele ce s'ar fi comis În Valahia, după spusa- jurnalelor scrise de jidani. Aştept cu nerăbdare un răspuns detaiat. Trimite-mi-I Îndată. Mă vei îndatora foarte mult. Amicii şi s'auzlm de bine, V. Alecsandri. CCLXXV. Paris, 24 Aprilie l888. Iubite Alecu, IţI scriu aceste rînduri din noul meu aparta­ ment, situat Avenue Montaigne No, 1. Pe biuroul meu se joacă razele înveselitoare ale soarelui, şi de pe jilţ zăresc trecînd pe Seina mulţime de vaporaşe care mă fac a crede că mă găsesc într'un port de Mare. - Cită mulţumire aş simţi dacă al putea să te repezt într'o zi la Paris, să-ţi dau ospitalitate într'o cameră cu privelişte frumoasă şi cu biurou, pe care să scrii articoli istorici ca la Mirceşti. Ticalosul de Melinte! 1) a adăugit însă o notă întunecoasă Ia tabloul încîntător şi plin de lumină ce se desfăşură sub ochii mei. Chiar astăzf am primit alăturata citaţiune pentru procesul cu Dobrovolska, care este fixat la 19 Mal a. c. Ţi-o trimit cu ru­ găminte ca să bine-voeştl a-I rade (pe Melinte) la tribunalul din Bacău în ziua hotărîtă. Mă vel îndatora prietineşte. Complimente afectuoase din partea PaulineT. Te Îmbrăţişez, V. Alecsandri. 1) Acestei scrisori este anexată Cita/ia, prin care Alecsandri este invitat, pe ziua de 19 Mai, la trib. din Bacău, pentru a Se judeca În procesul ce are cu d-l Anastasi Melinte, procuratorul Dvneî Efrosina Drăgănescu, pentru pămlnt. _ : ........ [220] "; - 220- CCLXXVI. Paris, 6/18 Maiu 1888. Iubite Alecu, In sfîrşit pnmavara a bine-voit a-şi alege do­ miciliul in Paris. De cîte-va zile avem un timp minunat, de care ne bucurăm in plin, de cînd ne-am mutat in noul nostru aparta­ ment. Aice soarele ne zice bună dimineaţa cînd apare şi noapte bună cînd se culcă. Ziua Întreagă ne ţine tovărăşie şi ne dismeardă cu sărutările lui calde şi încîntătoare. De ce nu-I totdeauna primăvară? Cred că omul ar trăi îndoit mai mult şi apucăturile lUI cele rele s'ar îmblînzi. Lipsa de soare . este cauza celor mai grozave crime. Poţi să-mi spui dacă agenţi rnuscalî au luat parte la instigă­ riie revoltel ţăranilor? Aceasta o susţin unele gazete austriace şi Voinţa Naţională din Bucureşti. Eu Îmi Închipuiam că intrigile ru­ seşti nu mal' puteau găsi un cîmp deschis spre aş juca calul în Romînia. - Să mar fie oare oameni la noi care să se închine Ia Naşa Brat şi să devle instrumente oarbe a politicei dela Nord? Făcutu-rni-am prea mari iluzii asupra simţului de Romînism al po­ porulul romin, azi ne-atirnat şi de sine stătător? Crudă deşteptare, de-ar fi lucrul altminteri. In Franţa Ruşii sînt la modă. Literatura rusească este tra­ dusă şi foarte gustată. Marinimia rusească este proclamată pe toate tonurile, pănă şi iuftul a ajuns să aibă miros bun. - Fie, Însă noi, care cunoaştem pe vecinii noştri de aproape, noi care am mîncat papară căzăcească, am şi uitat trecutul? Şi generaţia noastră ac­ tuală să fi prins orbul găinilor, Încît să zică, Împreună cu Voltaire: C'est du Nord aujourd'h ui que nous uient la lumiere? Ce crezi? De este aşa, trist viitor se pregăteste Rornînieî. Poate că Însă voI muri, păn' a nu asista Ia catastrofele ce se clo­ cesc peste Prut, pentru ca să năvălească peste noi şi să ne nimi­ cească. Tot sper că Dumnezeu nu ne va lăsa după atîtea lupte prin care am trecut; mai mult, am convingerea că ori cine se leagă sau se va lega de Romînia, nu va avea bun sfirşit. Te Îmbrăţişez, V. Alecsandri. CCLXXVII. Paris, 8 Iulie 1888. Iubite Alecu, Aştept cu nerăbdare să-mi citeşti legenda, care ai compus precum şi lucrarea asupra Galatzului şi sper că În • [221] I [ --:----. -----.-- - 221 - curînd vOI avea aceasta mulţumire. căcî am proiectat să plec peste 12 zile ca să merg de-a dreptul la MirceştI. Acolo poate vOI re­ găsi timp frumos. In Paris plouă cu sacaua în toate zilele, încît dacă nu aş locui într'un apartament vesel şi luminos, m'ar apuca spleenul englez. - Regele mi-a acordat congediul cerut; aştept acum leafa ca să mă pot porni. Deci a revedere cu sănătate şi voe bună. V. Alecsandri. . CCLXXVIII. Mirceşrî, 18 Iulie 1888. Iubite Alecu, In sfîrşit iată-ne la Mirceşti. Cîmpul ne-a primit cu plin, fiind recolta frumoasă; cerul cu albastru scăldat în lumină şi lunea cu farmecul el poetic. Te aşteptăm cu mare bucurie. Sănătate şi voe bună. V. Alecsandri. CCLXXIX. Mirceştl, 12 August 1888. Iubite Alecu, Mă Întrebi ce facem? Ne luptăm cu elementele! De cînd al plecat de la noi toate catastrofele au căzut pe Mirceştl. Lunea a fost întreg inundată de Siret şi tot fînaţul din 80 de fălci înnecat, mălit sau luat cu pohoiul, încît nu-mi rămîne nici cu (ce) să hrănesc un socialist. Un grozav ciclon s'a năpustit peste grădini şi peste case. Coserile mele au fost resturnate şi acum trebue să ne ocupăm de a clădi altele în grabă pentru păpuşoiul din anul acesta. Nota bene: 15 fălci de păpuşoiu, din cel mal frumos, au fost înnecate de Siret, în luncă. In urma clclonuluî o nouă furtună ţesută c u fulgere a înspăî­ mîntat lumea, trăznind şase oameni pe cîmp, etc. etc. etc. Intr'un cuvînt pagubă de peste 20.000 fr., iată bilanul verii din 1888. Dar aceasta nu e nimic pe lîngă halul de jelit în care se găseşte care cere să-I fac o elegie dureroasă. �' Paulina s'a luptat cît şapte voinici în mijlocul catastrofelor, i, pentru ca să scape tot ce se putea scăpa de naufragiu şi este foarte ostenită, .. dar sper că se va odihni cu timpul, ce pare a se îndrepta. [222] -- 222 - Turcul zice: Allah kerim! Eu zic: Sănătate să fie ! Şi adaug frantuzeşte : pour le reste je rri'en fiche. Cind revii la noi, ca să te pui pe lucru? Salutări amicale din partea tuturor. V. Alecsandri. CCLXXX. Mirceştî, 27 August 1888. Iubite Alecu, Sper că ai sosit cu bin� acasă, că te-aî curăţit ... şi că acum te afli sănătos cum să cuvine să fir, aşa fiind, te rog din partea Paulinei să nu uiţi de a-i trimite un păun pentru fe­ ricirea păuniţei văduve ce să plimbă tristă ca Didona abandonată. Dacă te-I duce la Galaţi, vorbeşte cu Dalorso despre recolta mea de grîu, ovăs şi mazăre, care sînt de bună calitate şi adă aminte Generalului Pencovici că ne-a făgăduit un poloboc de vin ros de Nicoreştl, Am fi prea bucuroşi de a gusta din el pănă a nu ne Întoarce la Paris. Balconul cu masa îţi duc dorul. Noi Îţi trimitem mii de prietenii. V. Alecsandri. CCLXXXI. Mirceştî, 2 Septembrie J 888. Iubite Alecu, Mare veste! .. Mai mare de cît aceea ce mi-al comunicat. Ferdinand Ghica Îmi scrie că posedă mai multe scrieri de ale răposatuluî Grig. Ghica, relative la Unire şi îmi propune să mi le trimită aice pentru ca să. le arăt Regelui, cînd mă 'voi duce la Sinaia. Bucură-te. O nouă comoară pentru amintirile D-tale. Gîndesc să plec la II Sept. seara pentru Bucureşti. Sîntem sănătoşi şi aşteptăm ploaiea. Cerul s'a înourat, Amicii din partea tuturor, V. Alecsandri. CCLXXXII. Sinaia, Mercurî (J 7 Oct, 1) Dragă Alecu, Nu pot pleca de aice de cît luni, cînd voi în­ tovărăşi pe Regina pănă la Ploeşti, spre a asista la defilarea tru­ pelor. Seara VOl fi la Bucureşti. Voi da rande-vu lui Sulzer pe Martr, Mult m'ai îndatori dacă te-al repezi luni de ta Tecuci pentru ca nd [223] - 223- să ne întîlnim la Brofft şi să ne sfătuim în cauza de care ti-am scris. Răspunde-mi dacă pot compta pe această dorită întîlnire? Te îmbrăţişez, V_ Alecsandri. CCLXXXIII. Castel-Peleş, 19 Oct. 1!l88_ Iubite Alecu, Te tot aştept şi nu mal vii, şi vremea vrernu­ eşte şi ziua plecărel mele de aice se apropie. Ar fi însă tocmai acum timpul ca să tragI o raită la Sinaia, căci avem de oaspe un om ce se ocupă cu istoria OrientuluI, D-I Bamberg, cărui al putea să daî interesante notiţe _ .. Mă întrebI ce fac? Cum petrec? Bine fac şi bine petrec, fiind­ că m'a apucat strechia poeziei de vre-o cîte-va zile şi scriu fel şi fel de pozne. Era multă vreme de cînd muza-mi zăcea adormită în portofoliul ministerial; acum s'a trezit nebuna şi îmi face zile fripte ca o amoreză capriţioasă ; ceea ce' mf convine foarte mult. Alesu-te.aî deputat sau senator? Sper că nu, căci un mare număr de derbedei au eşit în undă pe ne-aşteptate şi au răsărit ca ciupercile din gunor. Mai cu seamă Iaşii s'au distins prin o alegere şucada, În care d. Nădejde străluceşte În frunte. Şi însă Brătianu şi Cogălniceanu nu au fost demni de sufragiul compatrioţilor lor. Cel d'întîî e supus chiar la umilinţa unui balotaj cu Cerlenti ! .. O tempora, o mores! 1) Apres cela illaut tirer l'echClle. - zic Fran­ ceziî. - Avem multe de vorbit şi sper că ne vom întîlni înaintea plecărel mele la Paris. Scrie-mi ce planuri ar. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. CCLXXXIV. Castel-Peleş, 21 Oet. 1888. Iubite Alecu, Te înştiinţez că Regele pleacă poirnînî la Bucu­ reşti, unde va sta vre-o două zile, Marţi se va Întoarce aice ; Mer­ curî plec eu acasă. Prin urmare, precum vezî, nu-ţi rămîne vreme ca să vii şi să-ti citesc memoriile. Te anunţ despre aceasta pentru ca să nu fact cheltuelf zadarnice cu drumul de fer şi cu otelul. Eu vOI sta Mercuri, Joi şi poate Vineri la Bucureşti şi apoi voI pleca la Mirceşti. Dacă nu ne vom putea întîlni cumva şi unde­ va, te îmbrăţişez de pe acum, drept adio. V. Alecsandri 1) AI. scrie: o tempores omora ! ;----_----..:.....-.....!. [224] - 224- CCLXXXV. Castel Peleş, 29 Octombrie 1888. Iubite Alecu, Iţr răspund în grabă, căci factorul aşteaptă la uşă. Regele a plecat azi la Bucureşti şi nu se va întoarce decît Marţi. Eu voi pleca Jor dimineaţa şi mă voi opri două sau trei zile în Capitala nebunilor. AI aflat nenorocirea întîmplată la Ruginoasa? Demetre Cuza s'a sinucis! Sermaua Doamnă! O depeşă a lui Theodor Rosetti, îmi spune că biata mamă e zdrobită de durere şi de desperare. Cîte drame pe lume, alăture cu caraghioslîcurf zise politice! Nu te-ai ales nici deputat, nici senator; cu atîta mai bine. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. CCLXXXVI. Paris, IO/n Novembrie 1888. Iubite Alecu, Am sosit aseară cu bine la Paris! De la Mir­ ceşti la Cracovia frig şi zăpadă; de la Cracovia la Viena timp frumos cu soare; de la Viena la Paris cînd ploaie, cînd soare, iar aici am găsit negură şi umezală după obicei. Ce timp aveţi pe acolo şi în ce stare se află cerul politic? In Paris am găsit pace şi n'am fost oprit de nici o mani­ festaţie pe strade, deşi la Cameră se batjocuresc în tocmai ca la nof. Complimente amicale din partea Paullnel, Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. CCLXXXVII. Paris, 1 Decembrie 1888. Iubite Alecu, Imi scrii că vă bucuraţi de un timp frumos şi cald ca în primele zile ale verii. Fericiţi ce sînteţi! Aici avem neguri, ploi, vînt şi recelî ; încît de cinci zile Paulina şi eu nu facem decît să sternutăm, să tuşirn şi să ducem dorul soarelui. Eu, pe de-asupra, am cîştigat şi o disenterie abondentă ca proli- xitatea unor oratori de-al noştri; noroc că am putut s'o tai la Jj vreme, căci altminteri aş fi riscat să fiu elocuent cine ştie cîtă , vl;n��ul �ţr,�ioHor aflăto�f în .l?i1-ris.Şţu. Ia cîţ se urcă acel al Romînller ă Li;\. cifra (,>.ploş�� <;l�, 933· Pt;e�upuo. ins?, că în această cifr� S:BP ifilJr�QUş În mod [229] I I I � - 229 dan destin multî jidan! şi vagabonzI, de diferite naţionalităţT. Am să fac cercetări la Prefectura poliţiei pentru ca să descoper frauda. Acum domneşte liniştea la nol, fiind deputaţii şi senatorif ocupaţi cu sărbătorile, Însă vai şi amar de la 22 Ianuarie înainte! O bună speculaţie ar fi de a năiml urechl false şi bine articulate pentru seantele parlamentare. Am să comunic ideea unui fabricant de lucruri posnaşe. Ce vreme aveţi în ţară? Am auzit că e ger grozav. Aici avem neguri, ploi şi vînt rece, Însă termometrul nu se coboară mai jos decît trei sau patru grad uri sub zero ... Cu toate aceste nu ies. ci mă prăjesc cînd la focul căminei, cînd la razele soare­ lui, cînd acesta Îmi bate la fereastră. Am scris peste 40 de scri­ sori în ultimele zile şi sînt obosit de-atîta muncă epistolară. Te rog să prezintezt complimentele noastre D-nei Papado­ pouloCallimach, şi să primeşti, Împreună cu felicitările noastre, îm brăţişările mele frăţeşti. V. Alecsandri. Ce mai lucrezf ? Asit�t-al la concertul dat în Bîrlad de Iosephina Stourdza? CCXCII. Paris, 29 Ianuarie 1889_ Iubite Alecu, Sîntem reîntorşl pe timpul minunelor! - Sfînta Paraschiva rămîne neatinsă în mijlocul focului. Lascar Catargiu îşI dă demisia de Prezident al Camerei! Şi generalul Boulanger a fost ales deputat al Seneî cu 244070 glasuri contra candidatu­ lui guvernului. Lupta electorală a fost foarte înverşunată. De două săptămîni stradele Parisului erau Împestriţate cu afiş uri de toate coloarele, pline de injurii preschimbate intre Boulanger şi Jaques. In fine alaltăerl, finita la comedia! Guvernul a fost bătut într'un mod foarte ruşinos şi se găseşte azi în nedumerire. Unii pretind că însuş regimul republican s'ar afla compromis. Pentru ca să-ţi faci o idee de animozităţile presei pariziene în ultimele zile, îţi trimit un număr din organul lui Jaques - la Ba­ taille. - Vei vedea că francezii sînt profesorii noştri în arta su­ dalmii zilnice pe tărîmul politic. Eu mă simt acum mai bine după două lunl de şedere în casă. Am eşit pentru întîia oară alaltăerî, căci era o zi prea fru­ moasă şi m'a Îmbătat aerul, ca şi cînd aş fi băut două butelii de [230] �230- şampanie, .. Ah! primăvară, vină, te aştept ca pe o mireasă încîntătoare, Complimente amicale din partea Paulinei. Te Îmbrăţişez, V. Alecsandri. CCXCIII. Paris, 14 Martie J8�9. Iubite Alecu, Eram îngrijit de a nu mal primi scrisori de la D-ta şi mă temeam să nu fiI bolnav. Iarna aspră prin care aţi trecut în ţară a produs negreşit multe bronşite, junghiuri etc. şi fiind-că te ştiu cam nepăsător În privirea sănătăţei, îţI duceam grija. Ori-cum, Îmi anunţi că eşti bine, şi astă veste ne-abucu­ rat foarte mult, pe Pau lina şi pe mine. Fii cuminte şi te gîndeşte, că deşi strănepott de-ai lui Traian, vîrsta nu ne mai permite a înfrunta gerul, vîntul, umezeala şi ... amorul. Cunosc din cetirea gazetelor hasmodiile parlamentare şi m'aş mîhni dacă nu aş mai avea încredere în Dumnezeul Romînilor. EI ştie ce face şi-şi caută de treabă, lasînd cînii să latre. Sînt ani şi ani de CÎnd asist la acest spectacol reprezentat de actori din Golia şi cu toate nebuniile lor, ţara Înaintează sub împingerea ace­ lei puteri oculte, care pune omenirea întreagă în mişcare. Pe cînd dar guralivii din dealul Mitropoliei fac mare svoană, D-ta ca un om cuminte urmezi lucrările istorice, care vor servi a lumina părţile încă întunecoase din istoria noastră, şi aceste lu­ crări nu se vor perde, precum se vor perde în hăul uitărei poli­ loghiile deşarte ale acelor ce cred că văd pe Ciceron cînd se pri­ vesc în oglindă. Eu am fost zaif mal de cînd am sosit în Paris şi prin urmare nu am lucrat nimic, deşi jurnalele noastre pretind că am compus o nouă piesă. Aştept primăvara ca să reînviu şi apoI vara ca să mă duc la Mirceştr, unde ne vom întîlni ca în toţi anii. Pănă atunci te îmbrăţişez, V. Alecsandri. CCXCIV. Paris, 9 Aprilie 1889. Iubite Alecu, GhevaId la VOI, ghevaId Ia nol I - Aice Liga patrioţilor dată în judecată, Boulanger fugit Ia Bruxelles, Senatul schimbat în Înaltă curte de justiţie pentru ca să condamne pe şeful BuIangismului ca trădător al Republicei.- La Bucureşti, da- « [231] - 231 - rea în judecată a lui Brătianu, căderea ministerului junimist şi re­ Întoarcerea la cîrma statului a Conservatorilor! Ce-o mai fi după asta? Iar intrigi, lupte de partizt, ambiţii nesăţioase, desbinări fe­ lurite, care, toate, întipăresc un zimbet machiavelic pe buzele lui Hitrovo ... Mă întreb cum se face că după 40 de ani, influenţa rusească dispărută din ţara noastră, să fi isbutit a-şi întinde iară veninul coroziv în societatea remînă? crezi că conservatorii să fie ruso-filî ? ... Premiile Academiei sînt destul de grase pentru ca să aţîţe poftele? Cine are şanse de a cîştiga pe cel de 12.000 fr.? Dacă ar atîrna de la mine, eu ţi l-aş da D-tale ca celui maf neobosit lucrător dintre toţi Academiştii. Timpul a început a se mar îndulci pe aice, dar încă nu pare a se statornici cu beau fixe. - Soare şi ploaie în toate zilele. Să­ nătatea mea lasă mult de dorit; cînd mă doare una, cînd mă doare alta, dar nu mă dari .. _ sper că aerul ţării mi-o face bine. Voi merge la Sinaia pe la începutul lui August, cată să vii acolo, fiind învitat de însuş Regele ... Găteşte-te a veni înainte de 30 August pentru . ca să asiştf la serbarea anuală a luăref GriviţeI. Cum rămîne cu proiectul lUI 1. Lahovary pentru suprimarea Legaţiunilor din Londra, Roma Bruxelles şi Atena? .. Incă o do­ bitocie, dictată sanche de economia politică; propunerea sa poate să fie economicoasă dar nici decum politică şi încă mai puţin politicoasă. HeT, frate Alecule, multe prostii ne mai este dat de a vedea înflorind şi dînd sămînţă în pămîntul mÎnos a tărir noastre. Complimente amicale din partea Pauliner. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. ccxcv. Paris, 25 Aprilie 1889. Iubite Alecu, Sper că scrisoarea aceasta te va găsi în bună stare şi bine dispus de a gusta desfătările primăverii. Pe aice tim­ pul e ploios, dar frigul a scăzut şi lucrările expoziţiei înaintează cu o răpeziciune extra-ordinară. Cînd priveşte cineva minunile create într'un an de zile, atunci înţelege toată mărimea naţiei fran­ ceze şi năltarea geniului său. Infonnările ce doreşti să ai asupra scrisorii lui Cuza Vodă către Impăratul Napoleon, sînt cu totul imposibil de a le obţinea . . _ ..... _._- - . [232] - 232- Cuza, precit ştiu, însărcinase pe A. Cantacuzin a remite epistola sa împăratului şi frate-meu l'a ajutat ca să fie primit în Tuilleries. Hristos a învieat! - Ani mulţi şi fericiţi! v. Alecsandri. CCXCVI. Paris, 14 Mai 1889. Iubite Alecu. Expoziţiunea actuală este o minune care me­ rită să atragă admirarea lumeî întregi. Nimic mai feeric, mai în­ cintător, mai splendid. Fă toate chipurile să te repezi la Paris, măcar pe opt zile, pentru ca să culegi un suvenir neşters din minte pănă la sfîrşitul vieţii. Noi vom pleca de aici în luna lUI Iulie, după obicei şi ne vom reîntoarce în Octombrie. Nu ştiu dacă Plagino şi-a dat demisia, dar cît pentru Ghica ştiu că e decis a sta pe loc pănă cînd guvernul actual l'a des­ parte de la Londra. Indrăsni-va să o facă? Prinţul Bibescu a găsit cu cale să aducă aice o bandă de ţigani, spre a arăta publlculul tipul romîn al populaţiei noastre. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. CCXCVII. Paris, 4 Iunie 1889. Iubite Alec\l, ImI pare bine că eşti sănătos şi că lucrezi cu neÎncetare şi ast-fel nu ai timpul de a-ţi fi .urit. Lucrul este cel mai bun prieten al omului; el singur se ţine de noi, obligîndu-ne a ne ţinea de dînsul ca de o ancoră ce ne scapă de furtuni. Cetestl gazete franceze � In zilele trecute a trebuit să ceteşti un discurs a lui Bibescu-Ciubăr- Vodă în care se declară singur: le porte-drapeau du pays, le trait d'union entre la Rouma1l1<' et la France şi la sfîrşit se compară cu «un titan qui a forge Ies merveilles de I'Exposition sur l'enclume de l'immortalith,. ilăul ne­ murirer ! Vasile Cazimir nu ar fi putut nimic mai caraghios. Astă frază bursuflată îmi a:duce aminte de Popa Vîrnav care a zis în. tr'un discurs la 1848: la foudre de vos interruptions s' emoussera sur le paratonnere de mes convictions. Sărmanul pretendent ! Ambiţia tronului îl va nebuni în curînd ... ilăul nemuriret ! ţiganul tot la ilăti şi la chirostee trage! Pe aicea cald şi furtună. Expoziţia, cu toate astea, atrage sute [233] - 233- de mii de oameni pe fie- care zi, - şi Însă mi-e dor de Mirceştî, unde sper să ajung pe la sfîrşitul lUI Iulie. Vom avea multe de vorbit şi vom petrece zile bune. Te Îmbrăţişez, V. Alecsandri. CCXCVIII. Paris, 1 Iulie 1889- Iubite Alecu, Aştept cu nerăbdare momentul de a pleca În ţară spre a răsufla aerul Învietor de la Mirceştl, şi a gusta o vieată liniştită şi potrivită cu vîrsta şi gusturile mele. - Sper dar să mă pun la drum, împreună cu Paulina, pe la sfîrşitul lunei' şi să stau în ţară pănă Ia 15 Octombrie. Sper tot-odată că ne vom întîlni la Mirceştî În luna lui August, căci voi petrece după obiceI luna lui Septembrie în Sinaia. Aice ne găsim Într'o serie nebunatică de sărbători de tot soiul. InauguraţiI de expoziţii străine, congresuri, mese, serate, ba­ luri, concerturl, etc., care nu se mai sfirsesc. Dacă citeşti' vre-un jurnal francez trebue să fii surprins ne· greşit de această ahotă de petreceri, ce pare a fi ajunul unei' mari catastrofe viitoare. Dee Dumnezeu ca totul să aibă un sfîrşit bun. Numărul străinilor ce au năvălit în Paris este necalcuIabil; pe fie-care zi vizitatoriI expoziţiei se urcă Ia sute de mii şi în adevăr spectacolul acelei lumi impestriţate este măreţ pe cît cu· rlos. - - S'au adus specimene de toate popoarele ecsotice din Oceania, America, Azia, Africa, încît vizitînd esplanada invalizilor transfor­ mată în lagăr etnografic, îţi pare că fad un voiaj din cele mai extra-ordinare. Voi avea multe să-tf spun cînd om fi la Mirceştl, de vreme ce Împrejurările nu'tl permit a veni Ia Paris şi ca parte co­ mică ti-of povesti dişanţărlle caraghioase ale lUI G. Bibescu ca co­ misar general a expoziţiei romîne şi ca pretendent la tronul Ro­ minier. Pănă atunci îţi trimet o broşură care a apărut de curînd, scrisă de nu ştiu cine, dar bine scrisă. Ea cuprinde o parte istorică ce te va interesa. Complimente din partea Paulinei. Te îrnbrătişez , V. Alecsandri. [234] d-- - 234.- CCXCIX. Mirceştr,27 August 1889. Iubite Alecu, ImI pare bine că, întorcîndu-te acasă, teai apucat de lucru. Ţi-al udat buzele din nou În izvorul satisfacerilor intime ce le gustă omul descoperitor de comori istorice sau lite­ rare. Inainte cu lucru, iubite amice, căcl va veni o zi unde munca îţi va fi apreţuită precum merită şi numele 'ţI va fi scris în cartea de aur a nobleţii intelectuale rornîne. Este o favoare dumnezeiască de a lăsa după sine un nume respectat şi neuitat, cu care se făleşte o ţara întreagă şi care devine un titlu de mîndrie pentru urmaşi. De cînd al plecat, Bebe întreabă necontenit de Papabo, şi fe­ tiţele speră să te mai vadă pănă a nu se întoarce la pansion.­ Paulina e foarte ocupată cu încărcatul grîulUI În vagoane, cu ba­ terea păpuşoiulut, cu arătura, sernănătura, etc., iar eu urmez a duce o viaţă leneşă după obicei. Timpul a redevenit frumos şi foarte favorabil agriculturei, ceea-ce încurajază pe proprietari şi arenda şI. Ion Ghica cu Madame Ghica şi Madame Sturdza au fost alaltăerî la MirceştI şi astăzl au să vie la masă aice, pentru ca să plece diseară la Bucureştî, Ion Ghica a Întrebat de D-ta şi i-a părut răii că nu te-a găsit_ Eu am de gînd, cu ajutorul lUI Dizeu, să mă duc Ia Sinaia pe la 12 Septembrie. Trebue numai decît să ne întîlnim acolo după Întoarcerea Regelul de la Manevre. Pănă atuncl îţi doresc sănătate, hărnicie şi voe bună. V_ Alecsandri. Cucoana Catinca mi-a trimis un telegram alaltăerl, invitin­ du-mă a merge să o văd, fiind că părăseşte Văraticul Ia 28 a lunei. Prea tîrziu! CCC. Grand Hotel du B. 16 Sept. 1889_ Iubite Alecu, Starea sănătătel mele m'a obligat să plec din Mirceştl şi să viu aice, ca să mă dau pe mîna doctorilor Calinderu şi Buicliu. - Urmez acum o cură care va ţinea pănă la sfîrşitul lunei cînd voi pleca la Paris. - Ce de mai necazuri pe capul omu­ lui! Toate planurile mele sunt astfel răsturnate! - --g=-= [235] Scrie-mr aice şi dacă ai avea vreo treabă la Bucureşti, aş avea mare mîngîere să te văd. Complimente amicale din partea Paulinei. V. Alecsandri. CCCI. Bucureşti, 18 Septembrie 1889. Iubite Alecu, Am sosit acum o săptămînă aice, destul de suferitor, dar prin îngrijirea doctoriJor Calinderu şi Buicliu mă simt mai bine. Nu pot însă să ies din casă şi încă mai puţin să merg la Sinaia, precum doriam. Calinderu a fost eri de a făcut o vizită RegeluI şi i-a explicat soiul boalef mele, care este o simplă iritaţie de beşică, boală neprimejdioasă dar supărătoare şi care cere multă răbdare. Sper să mă îndrept cu totul pănă Ia ziua ple­ căref mele la Paris. La Mirceştî nu mă mai întorc în anul acesta, căcl am de gînd a pleca de aice cu Expres-Orientul pe Ia începutul lui Octombrie. Cogălniceanu a venit să mă vadă. L'am găsit tot voinic; se pregăteşte a face o campanie foarte violentă ; Dumnezeu să-I ţie bine; Imi pare bine că tot lucrezi; însă te sfătuesc să-ţf măsorf puterile, căci sănătatea este averea cea mal preţioasă pe lume Ţi-o doresc deplină din tol sufletul. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. CCCII. Bucureşti, 22 Septembrie 1889. Iubite Alecu, Mă simt ceva mai bine şi eri am eşit în cupeu Ia şosea; sper dar că am apucat pe calea însănătoşăreî, încît Pau­ lina să poată pleca la Mirceştl, spre a face pregătirile de pornire la Paris. Insă în vremea absenţi! sale voi rernînea singur şi pentru un zaif singurătatea este o tristă companie. ViU dar să·ţi fac o propunere. Eu ocup la Grand Hotel du Boulevard trei odăi bune. Am drept la hrană pentru două per­ soane, căci m'am aranjat cu Madame Horn Să'1 plătesc o sumă destul de mare pe zi, cuprinzînd în această sumă serviciul, lumi­ natul şi încăIzitul. Iţî propun dar să vii să şezr cu mine, pănă ce Paulina se va Întoarce de la ţară şi să aduci multe manuscripte de cetit, spre a [236] - 236- ne petrece timpul într'un mod plăcut. Nu o să al nici o cheltuială, căci vei înlocui pe Paulina în ceea-ce priveşte consumaţia zilnică şi ocuparea uneia din odăi. Dacă primeşti, răspunde-mi îndată şi în ziua plecăreî Paulinei ţi-oi teleg-rafia ca să vii. Deşi nu-ţi place Bucureştiul, sper că vei face un sacrificiu de o săptămînă în favoarea unui vechi amic. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. (Telegramă) Paulina pleacă LunI seara, vino Marţi dimineaţă. V. Alecsandri. CCCUL Bucureştt, r6 Octombrie r889. Iubite Alecu, Să-ţi trăiască astronornul ! E gura adevărului! Cum ai plecat, soarele a răsărit, şi ce soare? Ca cel din mijlocul verii, aruncînd pe monumentele Bucureştilor şi mai cu seamă pe Sărindariul din faţă snopurf de raze auri te, călduroase, dismerdă­ toare, de-ţi e mai mare dragu să staI ... Ia gura sobil. Toate nasurile romano-bulgare care trec pe sub ferestrele otelului sunt vopsite de o coloare pătlăglnle ce adaugă mult Ia frumuseţea tipu­ lui; birjariI sunt încotoşrnănatî în blane, şi duducele păşesc pe strade cu pas g-rabnic şi sprinteneI. Se speră în curînd o ninsoare siberiană ca acea care a căzut între Iaşi şi Roman ... Aferim ! Ce mai zicî ? Eu, cu toate aceste agrementuri climatice, mă simt destul de bine azi de dimineaţă şi după obicei, aş putea servi de nasiperniţă la consiliul de miniştrii, cînd aceşti mari oameni de stat scriu ordine de bună administraţie pentru fericirile teril şi pentru înaintarea neamului rominesc. Mai am o săptămînă de petrecut în acest oraş, de care eşti înamorat, şi aştept pc Maiestatea Sa cu mare nerăbdare, pentru-ca să pot pleca pănă a nu da timpul o desminţire prevestirilor astro­ nomului. Ţi-oi scrie negreşit pănă a nu părăsi cuibul bucuriilor şi a nebuniilor. Răspunde. mi cum ai călătorit şi de ai găsit pe toţI sănătoşi acasă. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri. [237] - 237- CCCIV. Paris, 12 Novembrie 1889. Iubite Alecu, Am sosit în sfîrşit la focul locuinţei mele ofi­ ciale, foarte ostenit de drum şi hemesit de foame. Am petrecut tref zile în Viena de am consultat celebrităţile medicale din acest oraş şi din cauză, mai cu seamă, că a venit fiica mea de la Paris la acelaş otel unde mă găsiam. DoctoriI vienezf au declarat ca şi . cei din Bucureşti şi din Paris că boala mea, fără a fi primejdioasă, e de natură a mă supăra, poate, încă multă vreme, dar că în fine ani să mă vindec de ea; Fie! mi-am luat hotărîrea a răbda de vreme ce nu pot face altmintere, însă găsesc că ar fi fost cu drept a nu fi supus la o asemine chinuire nemeritată. Aice am găsit negură, umezeală şi toate displăceriie climeî Parisului, care mă opresc de a face mişcarea recomandată de doctori. Noroc însă că apartamentul meu e destul de mare şi confortabil pentru ca în el să mă pot primbla ca o feară sălbatică în cuşca-I de fer. Expoziţia s'a închis! Liniştea a revenit în cuartierul ce 10- cuesc, şi care se află expus la cea mai colosală trecere de trăsurî de tot soiul şi de fiinţi de toată făptura. Construcţiile din cîmpul lui Martie seamănă acum ca nişte scheleturi triste, goale şi con­ demnate a fi în curînd dărîmate. Nămolul de străini care năvă­ liseră În Paris, încep a se strecura ca valurile unui fluviu debordat, lăsînd pe ParizienI a se ocupa de acum Înainte de politică, şi di­ versele partide a reîncepe luptele lor. Astă- zi se deschide Camera. şi se vorbeşte că are să fie o mare manifestare bulangistă. Inceput bun, precum vezi. In ziua plecărel mele de la Bucureşti, chiar la gară, se res­ pîndise vestea demisionăreI ministerului Catargiu. Se vede însă eli era un vuet pripit, căci de atunci nu s'a adeverit. Tot asemine s'a vorbit şi despre dizolvarea Camerii. Scrie-mi ce s'a întîmplat în lipsa mea, căci aice nime nu se îngrijeşte a ne informa. Paulina îţi trimite afectuoase complimente, eu te îmbrăţişez şi te rog să prezentezi omagiile mele D-neI Papadopulo şi Dom­ nişoarel.. V. Alecsandri. [238] l ! cccv. Paris, 21 Noembrie 1889. Iubite Alecu, Imi scrii că pe la Tecuci vă bucuraţi de un timp frumos şi plăcut, încît toată lumea se primblă în toaletă de vară. Ce fericiţi sînteţi că posedaţi un astronorn care vă procură primăvară în luna lui Noembrie. - Pe aice nu ne împărtăşim de asernine mare favoare; cerul e imbrobodit în neguri, termometrul a căzut la zero şi văpseala pătlăginie a apărut pe vîrful nasu­ rilor parlziane. De abie azi dimineaţă am zărit, o clipă numai, faţa soarelui, ca o bulincă roşie lipită pe o pînză sură, şi după un 'iţiu trecător, focarul lumei a dispărut ca un ministru bucureştean. Mă gîndesc cîte-odată ca să mă duc în regiunile acele care se bucură de renumele pompos: Pays du soleil! ... Însă fiind-că' am mîncat păpară în multe rînduri, nu mal indrăsnesc a Între­ prinde noui călătorii de descoperiri. Am fost pe malurile Medi­ teranei, am fost la Napoli şi chiar la Palerrno, după soare, şi am' găsit prctulindene vînt, ploi şi chiar zăpadă, fără a mă putea adă­ posti în apartamentele confortabile şi Încălzite, şi fără a mă putea împăca cu hrana de pe la hotelurt, Am decis prin urmare a nu mă mişca din Paris, unde posed o locuinţă bună, plăcută, încun­ jurată cu orizonurî vaste şi vizitată din cînd În cînd de tot soa­ rele ce poate da Parisul unui bolnav. , Sănătatea mea este tot aceeas, adică după zisa Rornînuluî, cu cînele în casă, dar e susţinută cu îngrijirea afectuoasă a Pau­ linel, care mă caută ca pe un copil. Sper dar că mă voi vindeca în iarna aceasta de suferinţele care au năvălit nitam-nisam pe ... capul meu. Imi petrec zilele lîngă foc, cu o carte în mînă şi mulţumesc acelora care se ocupă de literatură, aducînd prin scrierile lor o alinare bolnavilor. Cît pentru schimbările prestigitatoare ale Ministerelor noastre, nu le găsesc nicîdecumJnteresante, fiind tot ca 'una, fata mea.­ Catargiu şî-a dat demisia, în urma refuzului Regelui de a-i acorda. dizolvarea Camerei, dar el nu se ţine învins � Acum pîndeşte' momentul dnd .noul. minister se va găsi în prezenţa unei camere hostile şi \Ta fi obligat a se retrage la rîndul luT. Atun'cr negreşit că poate. Regele îl va .. însărcina să compue un nou Cabinet, în­ voindu-î â proced.t la' nouă alegeri. .. Ce-a mai fi În urmă, Dum­ nezeu o ştie, .. Negreşit un ghevald general. Urmezl-cu lucrarea asupra relaţiilor noastre cu Veneţia? .. . � .. � .. ,.- --�_.�------------- - [239] r - 239 � Sunt foarte curios a videa ce ai mat descoperit în privirea lor Şi aştept totodată cu nerăbdare biografia lui Negri. Ce fericit aş fi dacă aş apuca să-ţi calc pe urmă, încălecînd pe condei. Sărmanul bidiviu, de mult aşteaptă la iesle şi stăpînul lui l-a lăsat în părăsire ca pe o vită netrebnică... Însă bun e Dumnezeu! Mi-a veni iar apa la moară şi voi avea mulţumire de a dao desminţire puternică acelor mişel cari au răspîndit vorba que je suis mal hypotheque. Paulina îţi trimite amiciile sale. - Complimentele mele res­ pectuoase D-nei Papadopulo şi D-tale o frăţească îmbrăţişare. V. Alecsandri. CCCVI. Paris. 28 Noembric 1889. Iubite Alecu, Cum am primit scrisoarea d-tale din 12/24 am şi Însărcinat pe librarul meu ca să-mi procure volumul luI Wisz­ niewszki, şi îndată ce-l voi căpăta, ţi-I voi expedui la Tecuci. ­ Scrierea ce al întreprins despre relaţiile noastre politice şi comer­ ciale cu Banca de S-t George din Geneva şi cu Venezia, este de o foarte mare însemnătate pentru noi. Te îndemn dar să conduci lucrarea cu ştiinţa de care ai dat atîta probe pe tărîmul învesti­ gărilor şi a descoperirilor istorice. Nime păn'acurn nu s'a ocupat de această mult interesantă perioadă a istorieI ţărilor Dunărene. Am primit untelegram relativ la deschiderea Camerei. Dis­ cursul Tronului promite un nemol de reforme, de îmbunătăţiri, , etc. care ar da de lucru D-Ior deputaţi, dacă aceştii ar voi să muncească ... însă ştim dinainte cum vor rămînea toate baltă. Ci­ tind programul ministerial nu m'am putut (opri) dea zice ca ma­ rele preot MaIcan în opereta: la Belle Helene: trop a fleuri! trop a fleuri ! ' Dee Dumnezeu ca unele măcar să dee roadă! Şi ai ce Camera s'a deschis ... cu mare linişte şi primele seanţe -au fost' păn'acum foarte domoale, deşi s'a tratat chestia apriJ.?zăt,oaJie a chibriturilor. - Timpul, s'a berghelit � ieric,t .căzut ornăt ! ... Cu toate acestea mă simt ceva mai bine, căct mă fe­ resc de a eşi şi de a mă supun.e' a răci. Parisul a început a se mai răsufla jde străini şi de Rominî, �h).d ��p()7iţia .închisă .. ", Uff! , �-�.--- ----_._-- [240] - 240-- CCCVII. Paris, 1 Decembrie IS89. Iubite Alecu, Ce timp aveţi pe acolo? Vînt, ploae sau nin­ soare? Soarele mai dă semn de viaţă din cînd în cînd? Sau ÎI duceţi dorul ca şi noi Parizienii? Aici a fost o seară şi o parte din noapte o negură atît de deasă că nu se putea videa om cu om la un pas. Trăsurile mergeau Încet ca la o înmormîntare şi adese-ori se ciocneau între ele, cît pentru pedestraşi, sermanii, ră­ tăciau ca nişte umbre pe strade şi pe plate, fără a putea să se orienteze. - De la ferestrele mele nu zăriam decît un ocean de aburi sub care zăcea Parisul înfundat şi înecat, căci fanar ele nu dau decît o lumină palidă ce măria grozăvia întunecimei. - Inţe­ legt mulţumirea de a mă găsi în casă, dinaintea unui foc vesel şi drăgălaş. Cînd eram tînăr îmi plăcea să mă primblu prin neguri; mi se părea că fac un voiaj fantastic în lumi necunoscute; acum însă asemine plăceri nu mă mai atrag; fug de ele ca dracul de tă­ mîie. Profit dar de neputinţa de a eşi, ca să citesc cărţI intere­ sante ce îmi duc mintea în secolii trecuti, precum de pildă: Les promenades archeologiques de Gaston Boissier, în care tratează despre Horaţiu şi Virgiliu. Ce mai faci, ce mai lucrezi? Mă interesez mult de lucrările amicilor mei, decînd sînt condamnat a bate în buze şi mă bucur cînd aflu că tot mai sînt oameni ca noi, cu bun simţ şi cu mintea sănătoasă care se luptă a scăpa biata literatură din negurile pu­ turoase ale politicei. - Dumnezeu să I ţie bine. Am aflat că cucoana Catinca Negri şi soru-sa Zulnia s'ar fi dus la Menton, uitînd groaza cutremurului de acum doi ani. Ade­ vărat să fie? Ministerul începe a striga ghevalt, după spusa unora; iar alţii susţin că e ţonţoroi ... Cum crezi? Complimente din partea Paulinel. V. Alecsandri. Primit-ai cartea ce mi-ai cerut despre banca de la Geneva? cccvm, Paris; 8 Decembrie 1889. Iubite Alecu, Iţi mulţumesc pentru osteneala ce ţi-al dat de-a merge la' Baeaa şi pentru vestea. bună că tribunalul a decis să ------� .•. _--- --"(-.o _ .• J .. - ..... ' I 1 f [241] - 241 - mă scoată din procesul Borzeştilor. Rămîne acum a şti ce-a mai fi cu reclamaţia venitului de care vestitul Melinte mă amenită la caz cînd ar cîştiga procesul pentru 71h stînjeni de pămînt. Să aşteptăm în pace a lui M dinte zor. Pănă atunci însă te rog să îrnprospăte zr din cînd (în cînd) pe dinaintea ochilor lui Georg, spectacolul îngrozitor al fantasmei neîmpăcatuluî Melinte, pentru ca să se preocupe mai serios de pro­ cesul în chestiune. Eu insu-ml i-of scrie zilele aceste ca să-i spun că trebile de azi nu trebue lăsate pe mîini. Cred că intorcîndu-te la Tecuci, ai găsit uvrajul asupra Băncef de San-Giorgio, pe care ţi l-am trimis îndată CI:! mi l-aî cerut şi că vel continua lucrarea mult interesantă ce ai început. Am primit un răvaş de la Iosefina Sturza, împreună cu un număr din Independenţa remînă, în care a publicat un frumos ar­ ticol asupra parcului din Bîrlad 1). Lam răspuns făcîndu-I compli­ mentele mele sincere şi îndrumîndo să scrie impresiile sale zilnice, pentru-ca ast-fel să-şî creeze o petrecere intelectuală. Imi scrii că iarna şi-a scuturat cojoacele la Tecuci. Ea şi-a făcut mendrele şi pe aice, aducîndu-ne frig - 6° sub zero - şi chiaromăt. Astăzi dimineaţă toate împrejurimile erau albe şi Seina avea culoarea apei ce ar fi gata să îngheţe. Cerul e sur, cu ceaţă şi soarele ros ca o bombă aprinsă se arată prin negură, însă dispare în clipă ca şi cînd ar fi spăriet de mulţimea nasurilor văpsite fel de fel. Acest spectacol infiorător mă îndeamnă şi mai mult a nu eşi, ci a mă apropia de cămină, Imi este ceva mai bine şi nu voesc a compromite printr'o imprudenţă, uşurarea ce simţesc. Fiind însă că sînt condamnat la Închisoare şi prin urmare nu-rnl este cu putinţă să fac mişcarea prescrisă de Doctor), am instalat într'una din odăi un biliard, pe care mă deprind cu ca­ rambolurile cele mai fantastice şi îmi frămînt muşchii fără a mă supune la chinul masajului şi găsesc o distragere plăcută, ce mă opreşte de a mă gîndi la ... nevoile mele. Dacă aş mai putea să interprind vre-o lucrare literară. aş fi foarte fericit, căci mi-aş petrece iarna fără urît. Bun e Dumnezeu! Ministerul va cădea - nu va cădea? Crede-mă că sînt foarte indiferent la ceea- ce 'l priveşte. Lac să fie, broaşte nu lipsesc. J) V .• Notre pa",', de Iosephine Stourdza. cL'indipendance r0u,11l.> 1889. SupIim. 106. ,"-_ . ....2� __ .� __ . � . [242] I f r ; . f , r--� J - 242 _. Dorindu-tf sănătate, voe bună şi spor la lucru, te îmbrăţişez şi te rog să arăţi complimentele noastre D-nei Callimach. V. Alecsandri. CCCIX. Paris, 18 Decembrie 1889. Iubite Alecu, Iţi scriu sub o lumină surie şi tristă care mă face a zări literile mele ca prin un �l supţire, ast-fel e de deasă negura ce a înhobotat Parisul de mai multe zile. Sub ferestrele mele trec umbre de trăsurl, umbre de oameni, umbre de călăreţi cari apar şi dispar producînd o fantasmagorie din cele mai cu­ rioase. Copacii desfrunziţi se înşiră ca nişte scheleturî negre cu braţele ridicate spre cer şi implorînd o rază de soare. Alăture Seina curge, pătrunsă de frig şi luptîndu-se în contra îngheţului şi din cînd în cînd lunecă pe suprafaţa ei vapoare cu călătorf în­ vineţiţi şi strînşi în spate. Spectacolul insuflă fiori şi inspiră cu­ getări Întristătoare asupra modului greşit cum a fost creată lumea bîntuită de stihii (?), vînt, umezeli, ger, neguri, camere de deputaţi, jurnalistică mincinoasă, etc. etc... Nu era mai simplu, decît a inventa iarna cu viscole, toamna cu ploi, vara cu arşiţe, să fi lăsat omenirea a se bucura de o vecinică primăvară, poleită cu soarele, viaţa şi podoaba vieţii? Aici, locuitorii se măgulesc cu idei a, că clima lor nu e aspră ca'n părţile noastre, dar ce folos că sînt favorizaţi de termometru, care se coboară rare-ori la 10° sub zero. In loc de ger sec, în loc de omăt alb şi înveselitor, el au umezeala, ce pătrunde la oase şi , glod ce exală miasme bolnăvicioase. Dacă municipaJitatea nu ar cheltui milioane cu îngrijirea oraşului, nu ar fi de trăit într'o aglo­ merare de milioane de oameni, de sute de mii de cai şi în atmos­ fera amestecată cu fumul de cărbune a numeroaselor fabrlcî, In ţările reci, oamenii au case clădi te înadins spre a se putea adă­ posti de ger şi de arşiţă; doă rînduri de ferestre, sobe care res­ pîndesc căldura în odăi, iar nu cămine de marmură, care lasă a se pierde 75 la sută din căldură pe ogeagurI. Cu toate aceste francezii rabdă mal bine frigul decît noi, şi asta provine poate că nu beau apă, ci numai vin şi licuorurî spir­ toase. In fie-care stomah francez se află un depozit de spirt care îl înferbîntă. Tocmai acum primesc broşura despre Bîrlad pe care mi-ai [243] I 1 I 1 , - 243- trimis-o. Am să o citesc cu interesul ce 'mi inspiră tot ce lucrezi. Cred că eşti mulţămit de publicarea acesteI nouă lucrări şi că simţi' măgulirea părintească ce ne procură naşterea unui' copil. Iţi urez, prin urmare, să resimţi adese-ori acea măgulire şi, în privirea plo­ -direî literare, să meriţi porecla de mere gigogne. Paulina Îţi' trimite afectuoase complimente. Eu te îmbrăţişez :şi te rog să prezentezi complimentele mele respectuoase DoamneI Papadopulo-Callimach. V. Alecsandri. cccx. Paris, 19 Decembrie 1889. Iubite Alecu, Am cetit notiţa istorică asupra Bîrladuluî J) şi pe lîngă satisfacerea ce mi-a produs această interesantă scriere, am admirat partea savantă a el şi răbdarea ce ai avut a răsfoi atîtea -cărfî străine şi atîtea documente vechi. Dacă un frenolog ţi-ar ecsamina tidva capului, negreşit că ar descoperi o bosă caracte­ ristică, pe care o numesc eu: la bosse du furetag:e archeologique .et des decouuertes historiques. Bravo, Alecule, ai isbutit şi astă-dată a produce o lucrare de Hurmuzaki. «Foaia-·SecietăţH. An. 4 �lll. p. 20':'-24. a) Tipărită în «Foaia societăţii •. An. I, p. 47. [260] - 260 CCCXXIX. Paris, Aprilie 1867. Dragă Paulină, Baligot 1) pleacă la Bucureşti şi s'a însărcinat cu o păpuşă destinată MarghioliţeJ. Acea păpuşă Îmbrăcată după modă, ţine în braţe un moţoi, se pune în genunchi, Întoarce capul,. ridică braţele, într'un cuvînt nu-I lipseşte decit graiul. Baligot a trlmiteo la Mirceştl prin vre-un ocazion sau prin poştă şi va sosi negreşit de sărbătorile Paştilor, cînd Marghioliţa s'a afla încă la ţară. Sărută copila din parte-mi. şi dă-I alăturata scrisoare împreună cu păpuşa. Pisozki trebue să fi sosit la Moldova şi să'ţf fi adus săcu­ şorul de care ţi-am scris. Răspunde-mi îndată cum te afli şi cum merge lucrul moşlel. Primăvara se apropie, lunea a fi începlnd a. Înverzi şi a resuna de cînticele păsărilor. Te primblivr'odată. printr'insa sau stai ca o babă la sobă? Eu sunt sănătos; umblu pe jos cîte patru-cinci ore pe zi şi dorm cît un pasă. Bătăile de inimă au încetat şi stomacul lucrează bine. Doresc să'rni dai asemine noutate bună despre sănătatea, matale. Adio, te sărut, V. Alecsandri. CCCXXX. Nisa, 20 Mal 1867. Dragă Paulină, Tocmai cînd era să-ţ] scriu, am p-rimit răvaşu] prin care mă înştilntezî că .Pisozki a trecut pe la Mirceşti, că a admirat gospodăria noastră şi că ţi-a adus săcuşorul cu lucrurile cuprinse în el. Am cetit cu mare mulţumire toate cîte mi-al scris despre starea moşiei şi despre măsurele Ce ai luat pentru zidirile ce sunt încă de făcut. Tcate aceste ÎmI dovedesc şi mat mult .. că eşti harnică, voinică, înţeleaptă ... drac împeliţat şi Înţeleg foarte bine dorinţa lui Pisozki dea găsi un alt drăcuşor care să-ţi se­ mene şi să-I intinerească bătrîneţele. N'are decît să iee un fanar aprins şi să umble prin ţară cu colinda, poate că l'a sluji norocul, însă' mă Îndoesc, căci desco'p�ririle cele bune sunt foarte, foarte rari pe 'lume. . .•. Eu, precum te-am înştinţat în scrisoarea mea din urmă, am părăsit Parisul din cauza ploilor, a scumpetei şi a mareluI nu- 1) Arthnr Baligot de Boynes, tostul secretar al lui Cuza-Vodă, decedat la.7 Ianuarie 1884. �"-'-----------"_"""""'-:--':":_-�' �----�-��_ ....... --"�'--' -� ._--�---_._-_ .. _- --'--_-------:..._- It:" ţ'. r, ;" [261] ""'��' .� � - 261 măr de străini care au năvălit în el pentru expoziţie. M'am În­ .. v-r - Vă sărut 'pe toate, V. Alecsandri. [275] -275 - CCCLIV. (Viena) Grand Hotel' 17 Aprilie 1882. Dragă, Chiar acum am sosit la Viena, sănătos. Am petrecut 'bine la drum, fiind singur în vagon. Am dormit ca nealtă-dată. Alee vOI sta mîne şi vot pleca poimîne la Milan, de unde ti-oî -scrie. De la Cracovia a plouat necontenit ... Fii liniştită, îmI merge iblne. Te sărut, V. Alecsandri. CCCLV. Milan 1882. Dragă, Am sosit cu bine la Milan şi am făcut un vOIaJ mi­ .nunat, în timp de 24 de oare, fără osteneală. Am suit Simeringul -cu repejune şi lăsînd în stînga Triestul şi Veneţia, am ajuns la 6 .şi jumătate dimineaţa .la Milan. Alee am vizitat pe învăţatul meu amic necunoscut : Ascoli, -cu care am petrecut ziua, plimbîndu-ne împreună şi vizitînd Cate -drala şi alte monumente interesante. Mîni dimineaţă plec la Genova de unde mă voi îndrepta -spre Marsilia, dealungul Cornişei. Cum voi ajunge ţi-of scrie. Am .petrecut în Viena cu familia luI Bălăceanu ... sărmanul! Are cinci fete, dintre care patru sunt de măritat şi nici o zestre. Dar apropo de măritat, cum merge amorul lui Burduf cu .hoţul ? S'au căsătorit în sfîrşit? Ziua de 1 Mal a fost în Viena o sărbătoare mare. Toţi Nemţii ;au celebrat primăvara bînd la bere într'una. Se zice că s'a făcut o consumaţie de un milion de balerce de bere! Ce popor fericit! Te sărut şi doresc să am ştirî de-acasă. Scrie-mi la Montpellier. V. Alecsandri. CCCLVI. Genova, Maiii 1882. Dragă, Iţi scriă în grabă cîte-va rînduri de la Genova, unde am "Sosit la 121/2 sănătos. Plecînd la 4 şi 10 minute înainte la Monaco, m'am grăbit să fac dejun la cafeneaua noastră, la Concordia. şi am mîncat o macaronadă În cinstea matale; apoI am făcut o prim­ blare prin oraş, unde am găsit aceeaş linişte şi acel leneşI aşezaţi pe un marmaclîc de fer şi stupind cu nepăsare dinaintea lor. In .stradele care se cobor la port, tot acele albituri spînzarate la pe- [276] - 27G - reţi, dar ce m'a supărat, este dea videa omnibusurl tîrîndu se pe şine de fier, in strada cea mai principală cu palaturl mari. Pentru ce omnibusuri într'un salon? Curios lucru!.. Pe Simering am găsit vară şi la Geneva, vînt rece. In toată Lombardia a plouat cu cofa. Recoltele sunt. splendide. Ţi-oi scrie de la Monaco mîni dimineaţă. Te sărut, V. Alecsandri. CCCLVII. Monte-Carlo, Maiii 1882. Dragă, Plecînd de la Genova pe la 4 ore după ami azi, am sosit aici la II 1/9 şi am tras la Hotel de Paris, unde am dormit cîte şapte într'un pat minunat, căci pănă aice n'am avut parte­ decît de paturI nemţeşti, adică proaste. Am făcut călătoria de pe Cornişa pe lună, avînd în stînga marea ce se întindea pănă În, fundul orizonuluI cu mişcările ei line, şi în dreapta dealurile aco-o perite cu măslini, cu portocali înflori ţi, etc., printre cari sburau. milioane de luciole. Privighetorile cîntau nebune de-alungul malu­ rilor Măr ei, şi glasul lor se unia armonios cu vuetul valurilor. Eu din parte-mi, ca să nu stau de geaba, cîntam bucăţi din Bărbierul de Seviglia şi astfel am sosit la Monte-Carlo, sănătos, voios şi re­ gretînd că nu eşti cu mine, dar helbet.I .. Grădina Cazinului cu terasele sale este o adevărată minune,. mal cu seamă cînd ştie cine-va ce era locul acesta cu 15 ani în urmă. Pe o stîncă arsă de soare, s'a creat un rai şi împrejurul acestui s'a ridicat un oraş întreg ... De ce n'avem moşia Mirceştf lîngă Monte-Carlo II. Ce admirabil efect ar face lunea pe maluL Maret Mediterane I .. şi noi ce neam Iefăi I Plec astăzi la 2 ore la Marsilia, unde voi sosi la 91/2 seara, apoi mîni dImineaţă mă voi duce la Montpellier, dar mărturisesc, că de n'aş fi grăbit, aş mai rămînea cu mulţumire încă vre-o săp­ tămînă aice, unde am lumină, soare şi flori în belşug. Sper să găsesc la Montpellier un răvaş de la mata, cu veşti: bune de acasă. Prin urmare te sărut de-o mie de ori ... helbet ... V. Alecsandri. CCCLVIII. Montpellier, 8 MaiU 18.82. Dragă, Sosind eri, duminică, la Montpellier,am fost primit la gară de către Bonaparte Wyse, baronul de Turtulon, Laforgue [277] 1-'-. , �', ro· �. ....,.. 277 --- şi alţi amici al mei necunoscuţl, Pe la 2 ore după ameazi ne-am -dus aproape de Montpelller, în parcul unul Castel unde erau adunaţi mulţI felibrJ şi multe dame. Acolo am fost aşezat pe un jelţ, în -ochif tuturor ca un obiect de curiozitate, alăture de D-na Prezl­ case cu o repeziciune spăimîntătoare şi însă, nici odată sau foarte, foarte rar se întîmplă vre-un accident. Numărul şi mărimea gare­ lor sunt colosale; trenurile se ţes ca prin vis, ducînd mii şi sute de mii de călători care vin din toate părţile lumet, AI crede că toţi Englezii sunt pe drum şi că locuesc în vagoane. Pe stradă, trăsurile de toate formele nu mal încap şi vezeteii sunt aşa de dibaci, caii aşa de bine dresaţI, că nu se întîmplă nici o. în­ curcală. Un singur poliţai e destul ca să reguleze cu un semn de mînă mişcarea acelor trăsuri, oprindu-Ie cînd trebue, pentru înles; nirea trecerei celor pe jos. In casele engleze domneşte cea mai completă ordine, bucă­ tăriile sunt adevărate saloane -in care poţi intra în tualetă de bal; asemine şi în cabineturi. Apa curge pretutindeni, caldă şi rece, În cît totul este curat şi fără cît de puţin miros. Parcurile sunt minunate; stradele curate şi femeile frumoase � dar le lipseşte soarele Italiei şi chiar acel de la Mirceşti. Iată pentru ce sunt dorit a mă întoarce acasă, lîngă baba pe care o· sărut de o mie de ori. V. Alecsandri. CCCLXX. Londra, 6 Iunie 1882. Dragă, Plec peste două zile la Paris, unde sper să găsesc o scrisoare de la mata. .. Să-mi telegrafiezi dacă trebue să plec în­ dată şi dacă mal este cu putinţă să ne abatem pe la Wacker­ stein. Eu sunt sănătos şi foarte dorit de a te videa, pentru ca să mă mîngii. .. Te sărut, V. Alecsandri. CCCLXXI. Londra, Iunie 1882. Dr:igă, Sunt în momentul plecăreî, deşi Ion Ghica şi fami­ lia lui se roagă să mai stau. La Paris voi şedea numai pănă cînd oi primi scrisoarea matale. Din cuprinsul el voi pricepe dacă a [286] Sinaia, 29 August 1882. I I 1 f - 28G- trebui să viu deadreptul la Moldova, sau să merg la Munich să te aştept acolo pentru ca să ne ducem Împreună la Wackerstein ... Dacii nu m'aş găsi alee lîngă familia luI Ghica, unde sunt iubit ca un frate, m'as Îmbolnăvi de supărare. - Ghica se află în aceeaş împrejurare ca şi mine' ... Doresc mult să te văd; am multe de grăit cu mata. Te sărut de- o mie de ori, V. Alecsandri. (CCLXXII. Sinaia, 24 August 1882; Dragă, Am sosit Sîmbătă la Sinaia şi am mers în gazdă la Gheorghe Duca, Însă casa lui fiind clădită pe un_ vîrf de deal şi fiind suişul foarte obositor, m'am coborît astăzi de vale şi am luat o odae veselă, la otelul unde a şezut Adela Moruzi. Duminică am petrecut mal toată ziua cu Regele şi cu Regina la palatul lor din munţi; am vizltatccastelul şi am rămas Încîntat de frumuseţea lui. - Ieri am dejunat iar Împreună şi am induple­ cat pe Regele ca să decoreze pe amicii mel filibri din Provence.­ Astăzi mă duc iar la palat, ca să lucrăm cu Regina şi dacă voi găsi un prilej favorabil, l-ot vorbi de Mitikă. Aştept astăzi pe Mi­ tiţă Sturza ca să aflu dacă a făcut ceva, precum mi-a pro­ mis. De nu, voi ruga de-a-dreptul pe Regele ca să se gîndeas­ că la ginerele meu. Timpul e foarte frumos, Însă nopţile sunt reci şi sunt obligat să fac puţintel foc. Multă lume a plecat de aice şi Sinaia 'ncepe a fi cam pustie. Prin urmare cred că voi mai şedea pănă la sfîrşi­ tul săptăminef numai. Pe Lunea viitoare .sper să fiu Întors acasă. Despre sănătate sunt mulţămit, căci mă feresc de osteneală, de mîncare şi de răceală. Regina m'a întrebat de mata şi de Margarita şi cele ce 'i-am spus a bucurat-o. Cît despre Marie, nu mia spus încă nici un cuvînt. Vă sărut pe toate la un loc, V. Alecsandri. Telegrafiazămt cum vă aflaţi. � CCCLXXIII. �. :����4��,i.1 . Dragă, Mîni �/�illa aniversărei luarei Griviţei. Regele şi Regina doresc să asist l� serbarea ce se pregăteşte aice pentru - [287] · .. - 287- acel aniversar istoric. Prin urmare nu voI putea pleca de aice de cît poimînJ, MarţI. VoI merge la Bucureşti pentru ca să mă Întîl­ nesc cu Mitiţ!l Sturdza şi. să văd dacă amisbutit a face ceva pentru Mitikă; apof cred că voI pleca Mercurî seara la Mirceştî. ­ Am primit o scrisoare de la Marie care'mt anunţă că s'a mutat la Geneva, Hotel Naţional. .. Regina 'ţI trimete complimente şi sărută pe Tertei. Eu vă sărut pe toate, V. Alecsandri. CCCLXXIV. Sinaia. Sept. (l882). Dragă, Sunt sănătos; timpul frumos. Era să plec Duminică, însă m'am oprit, fiind că LunI a fost aniversarea Iuărel Griviţei, pentru care s'a făcut o mare serbare aice. Te-Deum la biserică, apoi dejun cu soldaţiI pe vîrful unul munte sub o baracă împodo­ bită cu brazî şi cu flori, în sunetul muzicei. La masă, unde se găseau Regele şi Regina, a trebuit să port un toast armatei ro­ mîne pe care am cîntat-o şi am făcut un cuvînt ce a uimit pe toţi, producînd mare efect. După dejun, horă de soldatt impreună cu cucoane în haine ţărăneşti. Am jucat şi eu ca toată lumea, luînd parte la veselia obştească şi am rămas foarte mulţămit de această serbare a vitejieî romînilor din cîmpul de războia. li găsi discursul meu în jurnale şi mai cu seamă în Monitor. 1) ..J Am primit răvaşul matale şi m'am bucurat că sunteţi cu toţii sănătoşi. Spune-I Margaritei că draga papa s'a întoarce în curînd, ca să-i culeagă ciocolată pe copaci. AIn răuşit a decora pe mulţi din amicii mei din Provenţa. Sper că voi răuşi a face ceva şi pentru Mitică. Aflu că Brătianu are să vie astăzi aice; îl aştept pentru ca să-I vorbesc de-a drep­ tul, deşi îmI vine greu a face acest pas. Gîndul meu e ca să plec mînf, mîni jof, la Bucureşti şi Vinerî seara la Mirceştî, însă se poate ca din causa lui Mitikă Să mai întîrziupănă Sîmbătă. In tot cazul trimete trăsura la gară, Sîmbătă dimineaţa şi Duminică. Vă sărut pe- toate, V. Alecsandri. Paulina Kreţulescu 'ţi trimete complimente 2). 1) Vezi Monitorul Oficial din l882, No. u8. ') Urmează o scrisoare, cu data: Bucureşti l8 Oct, l882, cu povestirea unei scene intime de la Curtea Regală. [288] -�- CCCLXXV. Bucureşti, 15 Martie 1883. Dragă, Am sosit cu bine pe o dimineaţă frumoasă, deşi cam rece. Am avut tovarăş de drum pe părintele Episcop Melhisedec. pe Creţulescu, ambasadorul nostru la Petersburg, pe Ionescu Şi alţi membri de-ai Academiei. N'am dormit toată noaptea după obiceiul meu, Însă ,nu mă simt ostenit. Schimbarea aerului Îmi prieste. Cred că şi matale ţi-o face bine; prin urmare cum re-I mai întări şi dacă a permite vremea, să viI aici. In momentul acesta, adică pe Ia 10 ceasuri, s'a Întins o pîclă asupra oraşului, dar cred că s'a ridica. Vă sărut pe toate. Dă-mi ştiri despre mata. v. Alecsandri. CCCLXXVI. Bucureştt, 2 Aprilie 1883. Dragă, scrisoarea matale m'a bucurat foarte mult. Tot odată Valiano mi-a scris că este mulţumit de mata şi că Îţi dă voe să vii la Bucureşti. Te aştept dar cu mare bucurie. Eu sînt bine. Ieri am făcut o mulţime de vizite, căci era Duminecă şi nu aveam Academie. Am auzit o mulţime de scan­ daluri pe care ţi le-ot povesti cînd îr veni. Vă sărut pe toate. Astăzi e vînt cam rece. Adu-mi vre-o două şipurf de colonie. CtCLXXVII. LunY, 16 Mar 1883. Dragă, am sosit cu bine la Bucureşti unde am găsit o căl­ dură cum îmI place. Sînt sănătos şi sper să văd mîni pe Regele; apol să-mi caut de drum înainte. Ingrijeste ,de mata ca să fiI voi­ nică, cînd a fi să întreprinzf voiajul. 'Iţi trimit cu conductorul cofeturî de tusă şi un şip de dof­ toriî pentru căţei. Ce mai fac bieţiî totolonci? Tare mi-i milă de dînşii. Spune luf Aleea 1), că Teodor R.osetti nu se află În Bucureşti, prin urmare trebu��. fie. la Goleşti. Vă sărut pe't6ţI şi vă doresc sănătate. V. Alecsandri. Pin' a nu pleca ţi-oi mai scrie odată. 1) Al. Papadopol-Callimach. j;.' I �. ,='�. --------�-�'�._-- -_._----- --"------ ---------_.----- ------ -------_ .. _-, [289] inima. 19 CCCLXXVIII CCCLXXIX V. Alecsandri. Bucureştt, 18 Mar 1883. Dragă Paulină IerI am fost la Cotroceni de-am prînzit cu Regele, singuri amîndoi şi am şezut la vorbă pănă la 10 ore seara. Intorcîndu mă în oraş am fost puţin la teatru ca să aud pe Ro­ maneasca recitînd Legenda Rîndunicăi. Mare succes, publicul a chemat autorul şi am fost obligat să-I salut din logie. Eu plec mîne dimineaţă pe la Virciorova şi voi ajunge poimîne pe la I după ameazi la Viena. Voi trage la hotel Tegethoff in Iohannes­ gasse, de unde ţi-el scrie cum 01 sosi. Sînt sănătos deşi căldurile sunt foarte marI aici. II jălesc pe deputaţii şi pe senatorii de a fi să mai Întîrzie în Bucureşti, şi mă simt fericit că nil mă găsesc printre ei. ;Alecu mi-a scris un răvaş care m'a bucurat, dîndu-mi veşti bune de mata şi de copii, precum şi de bietele totoloance. A revedere în curînd. Vă sărut pe toţi şi pe toate din toată Segenbaus (Neuwied}, Mal 1883. Dragă, Am aflat din scrisoarea lui Alecu, că ai avut alt nou şir de supărărt, de cînd am plecat de-acasă şi mă doare inima cînd mă gîndesc la mata, dar nu pot zice alta de cît ca Valiano: patimce mon enfant! Se apropie momentul de scăpare şi sper că va Începe pentru noi o nouă viaţă, scutită de necazuri. Aştept să-mi scrii că totul este gata, pentru ca să-ţf dau semnalul de plecare, şi apoî.: . helbet I Eu sînt sănătos şi mă găsesc foarte bine aice, pe un vîrf de munte, în aer proaspăt şi Într'o societate de tot plăcută. Mama RegineI este de-o bunătate şi de-o distincţiune admi­ rabilă. Regina ar voi să mă ţie aici, pănă a fi ca să se Întoarcă În ţeară, dar i-am declarat că 'rnî este cu neputinţă, fiind a mă ocupa de sănătatea matale şi a te duce la băi. M. Sa m'a rugat Însă să-i fac o mare Îndatorire, adică să o întovărăşesc la Coblenz, unde are a merge în curînd ca să salute pe Impărăteasa germană. N'am avut ce mă face şi a trebuit ca să mă supun la dorinţa sa. Indată dar ce 10'01 Întoarce dela Coblenz, ti-of trimite un tele­ gram drept semnal de plecare. Planul meu, precum ţi-am scris alaltăerî, este ca de la Viena să viu În ... pănă la Colonia, unde [290] I " 1 ! I , 1 l 1 1 -- 290- mi-i găsi la gară şi de unde vom pleca de-a dreptul la Londra, dacă te-l simţi, în putere, iar de nu, ne vom îndrepta spre Paris. Plină atuncI te rog să-ţi menaj ezI sănătatea. __ te sărut şi doresc să .te întîlnesc voinlcă. V. Alecsandri. CCCLXXX Segenhaus, Neuwied (Mar 1883)_ Dragă, Ţi-am scris alaltăerf pentru ca să-ţi spun eli împără­ teasa Germaniei, venind la Coblenz, Regina m'a rugat să o înto­ vărăşesc în vizita ce voieşte a-i face. Aşteptăm răspunsul de la Coblenz, pentru ca să terminăm acea formalitate de etichetă şi îndată apoi voi fi liber a mă duce de aice unde oi vroi. Poate să fie o întîrziere de vr' o două trel zile şi îndată apoi ţi-oi trimete un telegram ca să te îndemne a pleca la Viena. Mata ţine-te gata. La Viena am pus la cale cu Brofft ca să-ţi poarte de grijă de toate; vei merge la hotel Tegetthof, vei şedea pe loc cît îl vroi şi vei pleca la Colonia cu trenul de la 31/2 ceasuri după ameazt, luînd în şlepincar o cabină întreagă cu două paturl. Vei sosi la Colonia a doua zi pe la 121/2 ceasuri ziua şi mi-I găsi la gară. De acolo ne-om îndrepta împreună sau la Londra sau la Paris, după cum îi vroi şi după cum te-I simţi. Alecu mi-a scris că al fost la Iaşi ca să găseşti o casă ' pentru copii, nu ştiu Însă dacă copilele sînt tot Ia Mirceştî sau dacă Mitikă lea şi luat cu dînsul. Răspunde-mi îndată cum te găseştl. Eu sînt sănătos şi te sărut. V. Alecsandri. Aşteaptă depe şa mea pentru plecare. CCCLXXXI. Sinaia (1883). Dragă, Am primit portretul matale şi am rămas Încîntat de el. Regina şi toate persoanelede aice l'au admirat şi au găsit că'tî seamănă cu totul. Eu îl consider aşa de nimerit, în cît am de gînd a mal comanda o duzină la Viena, căci nu cred să reuşască alt portret mai bine. Astăzi am primit scrisoarea matale şi am rămas foarte mulţămit că sunteţi sănătoşi cu toţii acasă. Eu În- 1 ' 1 [291] - 29t·- �u·ml sunt cit se poate de bine, timpul fiind frumos şi odăile bine în­ -călzite. A ... cerut voie Regelui şi Reginei de a pleca de ai ce JoI sau cel mal tîrziă Vineri, însă fiind-că Regele pleacă la -manevră, m'a poftit să rămîn cu Regina pănă Luni, cînd Regina va merge la Ploeşti pentru ca :să asiste la defilarea trupelor. A trebuit să mă supun. Aşa dar voi pleca LunI la Bucureşti şi săvîrşind trebile mele cu Sulzer, sper să fiu cel mai tîrziu JoI la Mlrceştî, adecă de mîne într' o săptămînă. M'am săturat de locuri străine şi oftez după căsuţa mea. Cred că voi găsi acolo pe Margareta şi pe Elena pentru ca să le sărut şi să le aduc bomboane de la Capşa, precum şi luI Burdufu luI Tatu ... Ce voieşti să-ţi aduc din Bucureşti? Vă sărut pe toate de o mie de ori. V. Alecsandri. CCCLXXXII. Bucurestî, 31 Ianuarie 1885. Dragă. Sunt sănătos. Eri m'am întîlnit cu Brătianu care m'a intrebat de mata şi mi-a zis că poate va fi trebuinţă să plec la Paris indată după ce se va face numirea mea, pentru ca să-mf regulez poziţia mea acolo şi cu prezenţa mea să nimicesc oare care intrigi care s'ar urzi în lipsa mea. De-a fi să plec cu trenul Fulger care e comod şi grabnic, voi fi absent vr'o trei săptămîni' cel mult şi apoi m'oi întoarce în ţară ca să şed cît voi avea trebuinţă. Bălăceanu a sosit şi a tras la hotelul Brofft, nu la Grand Hotel. El va cerca poate să-şi dreagă trebile, dar nu cred să reu­ şeze căci demisia lui a fost primită de însuşi Regele ... Imi pare rău de dinsul,căci are o casă de copii. Piesa 1) e pusă în studiu şi se va reprezenta pe la 8 sau 10 Martie. Scrie-mi. Vă sărut pe toate, V. Alecsandri. CCCLXXXIII. Bucureştî (1885 1). Dragă. Aseară am cetit piesa dinaintea unei adunări nume roase. Eram înconjurat de o mulţime de dame care au rămas În- 1) Ovidiu. [292] t : 1 j I I 1 I i j 1 1 1 j ! I I -- 2P2 cîntate, mal cu seamă de opInIa lui Ovidiu asupra femeilor. Piesa, a fost declarată admirabilă şi ' superioară FîntîneI Blanduziel, Cu' toate aceste, cînd m'oI întoarce acasă, am s'o mal purle şi s'o mar completez. Timpul neguros şi umed ca la Londra. De aceea şed mal mult în ,'casă şi n'am făcut încă nici o vizită .•. odată am fost la teatru ca să asist la reprezentaţia Blanduzlel şi în acea: seară cucoana Smarandiţa şi cu Miţa se găseau intr' o, benuară lm­ popoţonate.. Ele m'a învitat ca să merg la, dînsele acasă, dar ş'or: pune pofta în eul. Aseară cele mal multe cucoane au cercetat despre mata, în­ trebindu-mă dacă n'al venit odată cu mine. Vre-o două au declarat 'că nu eu am scris Ovidiu dar mata, care mi' ai purtat de grije să nu fiu întrerupt. Om videa acum pe la 4 Martie cum s'o purta publicul cu Ovidiu. Eu în curînd m' oi întoarce acasă. Vă sărut pe toate, V. Alecsandri. CCCLXXXIV. (Bucureştf (1885). Dragă, Ţi-am scris că voi pleca JoI, Însă am primit o invi­ tare de la Regina pe VinerI dimineaţa; sunt dar obligat a nu pleca de cît Vineri seara. Sper că nu se va mai prezenta nici: o , îrnpedecare păn' atunce. Sunt sănătos şi vă sărut pe toate, V. Alecsandri. CCCLXXXV. Bucureşti, VinerI 1885. Dragă, Viu de la Regina, careia am cetit al 4-lea act din Ovidiu. A rămas încîntată şi mi-a luat manuscrisul. Intorcindu-mă. pe la 4 ceasuri, a început o ninsoare de cele tătăreştî. Temîndumă de viscol, am decis să nu plec 'astăzf ... Sper 'că va inceta la, noapte şi să plec mîni. Te sărut, V. Alecsandri. CCCLXXXVI. (Bucureştl) Sîmbătă 16 Martie (1885). Dragă, E viscol şi am hotărît să nu mai plec. Te aştept pe I mata aice, Instilnţează-mă cînd ai de gînd să pleci? Să aduci cu '1':· c, '1 .. �: [293] mata cadrul cel negru cu -pergamentul Reginel-pe care :a,'zugdvit Concertul în luncă, căclam să-I depun Ia Academie peitimpuldt voI fi absent din ţară, temindu-rnă să nu se fure acasă în lipsa noastră. Am dejunat cu M-me Balş, care doreşte mult să te vadă. Ai loja No.6 la teatru romÎnesc, unde vei merge cînd ţi-o plăcea, cît îl sta în Bucureşti. . Vă sărut pe toate, V. Alecsandri. Academia începe la 19 şi azi suntem În 16. E de prisos să mă mai ostenesc cu drumurile. CCCLXXXVII. Duminică. Dragă, Bine am făcut că n'am plecat, fiind că toată noaptea a viscolit şi a căzut foarte mult omăt în BucureştI. Ce trebuie să ne în ţara de sus, pe 'la noi? Te aştept dar aice, Însă te rog- să nu te expui la dr umcît .nu-I fi sigură -de mersul regulat -al trenuri­ lor şi pănă ce .nu a' mal scădea gerul. Eu sunt sănătos, slavă Domnului. Să mă înştiintezî de ziua sosirei matale pentru ca să pregătesc odaea şi să reţin odaea de-alături. Te sărut, V. Alecsandri. CCCLXXXVIIL Bucureşti, Mercuri (18851) Dragă, Am sosit cu bine aici. La Roman mi-a eşit tot oraşul inainte cu flori şi cu muzică. Aice mai nime, afară de două, treî persoane. Dar asta mi-a convenit mult mai bine, căci eram cam ostenit dehorcăitul Ianculul. Kneazul te sărută. Vă sărut pe toţi, V. Alecsandri. CCCLXXXIX. Bucureşti, Miercuri (1885). Dragă, Banchetul ce mi se pregăteşte ai ce se va da Vineri în' sala teatruluI. Au să fie peste două sute de persoane la masă şi masa are să ţie pănă pe la 1 1 ceasuri de noapte. Am să fiii obligat să răspund la multe dlscursurî .. dar a doua ii, Sîrnbătă �. L.:.. � ._ I 1. I J JI. i [294] I J 1 i 1 1 1 , ·, 294 - seara, sper să plec acasă. Trimite itrăsura la gară Duminică dimi­ neaţa. De nu voi veni Duminică, l.uniinsă negreşit. Vă sărut pe toţi, V. Alecsandri. Gata casa? Kneazul şi frate-meu pleacă mai totodată cu mine; CCCXC. Bucureşti, Vineri tI88S?) Dragă, Am comunicat depeşa matale lui Străjeseu, care se va găsi negreşit la 12 Martie in Iaşi. O veste dureroasă a sosit de la Atena. Amicul nostru Cantacuzino a murit de un acces de astmă •.. încă unul dus! Timpul astăzi este chiar de primăvară. Sunt sănătos . . Am primit răvaşul matale azi dimineaţă. M'oi intilni cu ban­ cherul mini. Piesa se va reprezenta la 20 Martie. Te-oi Înştiinţa mai sigur peste cîte-va zile ... Te sărut de o mie de orI. V. Alecsandri CCCXCI. Bucnreştl, Duminică (1885). Dragă, Sunt sănătos şi plec mîni la Sinaia. Iţi scriu aceste rînduri de la Zizin, căruia te rog să trimiţf un paner cu mere şi pere cît mai curînd. Sper că in privirea apartamentului se va pune la cale după gindul nostru. Complimente din partea multor dame de aici. Zizin îţi trimite complimente respectuoase şi îţi mulţumeşte pentru fructe. Vă sărut pe toate, V. Alecsandri. cccxcn. Bucureşti, Marţi (188S). Dragă, Sunt sănătos deşi a inceput a mă cerca o altă măsea. La 9 ceasuri dimineaţa merg�. Academie cu Ghica i acolo lucrez. pănă la 12. La unu mă duc�repetiţia piesiî, care nu mă mulţu­ meşte pănă acum nici de cum. in cît din cauza actorilor voî fi silit sau să retrag piesa, sau sa întîrziu representaţia pănă la 22 Martie. Te oi înştiinţa despre hotărîrea definitivă, peste cîte-va zile. [295] �. , -·295 - Aice plouă CU cofa de alaltăert, însă nu-i· frig. Şed' serile acasă din cauza umezelii. Moartea lui Cantacuzino n'a produs mare impresie între cunoştinţele lui de alee. Pe mine m'a mîhnit mult, deşi mă aşteptam la această veste. Eliza Băleanu a fost foarte pătrunsă şi a plîns mult. Am primit de la Iancu o scrisoare foarte desperată. El se plînge că boala lUI merge cornplicîndu-se. Ce-a mai fi?. Scrie-mi cum vă găsiţi ? Vă sărut de o mie de ori, V. Alecsandri. CCCXClII. Viena, Vinerr (1885?) Dragă, Am plecat ieri JoI la 9 ore dimineaţa cu trenul ex­ pres şi am sosit la Viena astăzî la z după amiazI. Timpul ne-a favorizat tot drumul, Însă aice am găsit ploaie. Am tras cu Ion Ghica la Grand Hotel unde vom şedea pănă Luni pentruca să luăm trenul Fulger. Sunt sănătos şi doresc să am veşti despre mata, Marie, copii şi tontoloace. Scrie mi la Paris Îndată, adresînd scrisoarea la legaţiunea romină, Ţi-oi mai scrie Luni dimineaţa. Vă sărut pe toate de o mie de ori, V. Alecsandri. CCCXCIV. Paris, (18851) Dragă, M'am bucurat foarte mult de hotărîrea ce ai luat a veni cît mai degrabă la Paris, căci deabie am sosit aice şi urîtul începe a mă apuca. M'am deprins cu baba mea şi n'am de cine să mă leg. Oi scrie lui Brofft îndată ce mi-i telegrafia ziua ple­ cărei matale de la Mirceşti. Să-rnî telegrafiezi şi de la Viena cind ai să pleci pentru ca să viu să te ieu la gară. Ion Ghica pleacă mîni dimineaţă la Londra. Am să rernîn singur pănă Îi sosi aice. Am văzut astăzi pe Noemia şi nu m'am putut opri de a plînge gîndind la bietul Iancu. Cumnata înălbeşte şi se îngraşă ... Are mult curaj ... Te aşteaptă ca să-ţi ajute la instalarea menaj ului. Iţi păstrează o bucătărită ... In momentul acesta Bengescu a venit să-mi vestească că bă­ trîna princesă Sturza a murit la Baden, un an în capăt după , , I [296] �.... , -296- '. moartea luI Mihalachi Sturza .. Am trimis pe Bengescu să pue pe­ ceţile legaţiunN pe toate uşele de Ia otelul răposatel, din Paris. Timpul e foarte displăcut. Ninge şi e frig. Sunt sănătos. V ă sărut pe toate, V_ Alecsandri. CCCXCV. Paris, JOI (1885). Dragă, Dacă îl sosi Vinerî Ia Viena şi îl pleca Simbătă seara, ai să faci două nopţi pe drum şi să soseştr aici la 5 ceasuri de dimineaţă, ora foarte necomodă, căci totul e închis la această oră în Paris. Dacă însă îl pleca din Viena cu trenul fulger. veI face numaI o noapte pe drum şi il sosi alee la 6 ore seara a douazi. Te înştiinţez despre asta, ca să chibzueştî marşrutul matale, casă nu te espuf la o prea mare osteneală şi la răceala noptilor, care .e foarte aspră. . Ţi-am telegrafiat să pleci Joi de la Mirceştl pentru că 111 seri­ soarea matale văzusem că eşti îngrijată despre mine, dar mai mul­ ţumit aş fi. dacă al fi. combinat plecarea în mod de a sosi la Paris neostenltă ; adică cu tren fulger. . Ori cum, te aştept' cu mare nerăbdare ca să mă mut la Le­ gaţiune chiar în ziua sosirei matale. Casa va fi gata Sîrnbătă seara ... Te sărut de o mie de orî. Sunt sănătos şi doritor să te văd ajunsă cu bine În Paris. V. Alecsandri. CCCXCVI. Bucureşti, 29 Ianuarie (1886 1) Dragă, Astăzf e sfintul Petru şi Pavel. E sărbătoarea matale. IţI trimit o mie de sărutări de împărţit cu copil şi cu Gogu. Eli sunt sănătos şi foarte bine la amicul nostru, la Kneazul ; cu toate aceste mult doresc să viu acasă. Cînd 01 scăpa de iaicî ? Nu ştiu r Cred că eşti foarte mulţămităde·a te găsi cu Margareta, şi cu tot neamul. Acum eşti adevărat bunica ... deşi nu încă babă. Scrie-mî cum vă aflatt ... V. Alecsandri. CCCXCVII. Bucureşti. Joi seara 81/2 ceasurt (1886). bragă, Pe cînd mata sosiaf la Mirceştl, eu am sosit cu bine la Bucureşti. Am tras Ia hotelul Brofft, camera No. 9. Aştept cu -x" __ �_� ----c-...â [297] -,297 - nerăbdare să aflu cum te -găsestl 'şi cum ai găsit pe toţi acasă ; ce-aii făcut burduful lui Tatu şi Fornallă cînd te-aii văzut. Te las să-mi. iau ceaiul şi să mă culc. Te sărut, V_ Aleceandri. CCCXCVIII. Bucureşti, 19 August 1886. Dragă, Sunt sănătos, dar mă găsesc tot în Bucuresti din cauză că în castelul de la Sinaia se află un văr al Regelui. Nu voesc să fiu îndiscret şi să mă amestec În viaţa de familie regală. Insuş Brătianu a Întîrziat mergerea luI la Sinaia, pentru acelaş motiv. Aştept dar pe loc ca să-mi dea de ştire D-ra Romalo cînd voi putea să mă duc şi cred că mîni sau poimînf voi primi acea ştire.Iţi trimit un pachet de gazete, care daă vdetaiurî despre -întoaroerea printuluf de Battemberg în Bulgaria. Aice toate spiritele .sunt preocupate de hotărîrea ce va lua Rusia în privirea eveni­ .me ntelor petrecute peste Dunăre. Eu cred că de-o camdată Rusia îşi va Înghiţi ciuda, pregătind mai tîrziu un nou renghiii prinţulur, In Bucureşti timpul se menţine frumos şi cald. Ce timp aveţi Ia Mirceşti? Cum te găseşti de cînd eşti acasă? Ce-a făcut Grosana cînd te-a văzut? Cum se poartă Cutza cu dînsa? Şi cu Hoţoţoiu. Scrie-mI despre toate în scurt, Eu, după obicei, ti-el scrie ades. Te sărut de o mie de orI. V. Alecsandri. CCCXCIX. Sinaia, Castelul Peleş (1886). Dragă, Am venit eri la Sinaia şi am fost primit ca totdea­ una cu mare bucurie de Maestătlle Lor. Amîndoi m'au Întrebat de mata şi le-am răspuns că dorul Margaretei te-a silit a merge îndată la Mirceştî, dar că la Întoarcerea noastră la Paris, veI trece pe la Sinaia şi vef veni să prezentezi omagiile matale Reginei şi Regelui. Aice mi-am găsit odaea mea, unde am dormit astă noapte fără să mă întorc şi sper să petrec cit ,se poate de bine vre-o două săptăminl. Am făcut drumul de la Bucureşti la Sinaia într'un vagon cu Brătianu, cu Mitiţă Sturza, cu Cîmpineanu şi cu Stolojanu şi m'am încredinţat că guvernul este foarte mulţumit de Lega­ ţiunea din Paris. Asemine Regele şi Regina mi-au exprimat satis­ facerea lor pentru modul cum am condus trebile. Prin urmare, de " ;:11: : '.' 1, . ,: " , ._' .. __ . ...... 10_.-_, [298] ':W" ;: r i' 1 1 1 - .298 - la mine şi numai de la mine atîrnă ca să prelungesc cît oi vrea şederea mea în Paris. Ţi-am trimis un pachet de gazete în care al putut ceti că Prinţul Bulgariei a primit mari ovaţiuni peste Dunăre. Astăzi el va intra în Sofia, dar multe a suferit sărmanul din momentul detronăreJ sale pănă la intrare. A fost insultat de Bulgari şi de ' Ruşl cu o mojicie nepornenită. Dee D-zeu să nu o păţească mal rău. Scrie-mi cum te afli? Ce fac copitele şi căţeii? Eu am mare dorinţă dea veni acasă, V1( sărut pe toate, V. Alecsandri. co. Castelul Peleş, Mercuri 1886. Dragă, Am primit răvasul matale şi am rămas foarte mulţămit de dispozlitile ce ai luat în privirea moşiei. Bun ministru am. Dacă prinţul de Battemberg ar fi avut miniştri ca mata, nu ar fi fost scamotat de pe tron. El părăseşte Bulgaria peste două zile şi se în­ toarce în sînul familiei sale. Eu din contră îmi propun să reintru cît mai curînd vOI putea, în domeniul meu. unde voi găsi o regină şi pe Burduful lui tata. Princesa Cuza anuntind venirea sa la. Castel Peleş, Regele m'a însărcinat să mă duc la gară ca s'o primesc. M'am dus în trăsură cu patru postalionl, avînd lîngă mine pe d-şoara Maiorescu şi am adus-o pe Doamna aice, unde a avut cea mai simpatică primire din partea Maestătilor Lor. Va dejuna cu noi şi pe la 5 ore se va întoarce la Bucureşti, Împreună cu frate-său Teodor Rosetti. Timpul e minunat, verdeaţa munţilor poleită de razele soa­ relui ... prin urmare mă simt vesel şi sănătos ... Nu fac primblărr mari dar în fie-care zi jucăm biliardul cu Regele timp de două ceasurf şi mă găsesc foarte bine de acest regim. Simbătă va avea loc pe un vîrf de munte o serbare naţională În onorul lnăref GriviţeI. In fine pe la 5 sau 6 Septembrie sper să pot pleca de aice, ca să viu de- a dreptul la Mirceşti fără a trece prin,·�&\icureşti. Cînd o fi să ne îndreptăm spre Paris, vom veni îlllpreu'ri� la Sinaia. Vă sărut��toate din toată inima, V. Alecsandri. 1�L, Doamna a fost priimită cu frătască simpatie de către Regina şi Regele în Castel şi după ce a petrecut cîte-va ore şi vizitat castelul, a plecat la Bucureşti încîntată de cîte a văzut. j il I i ; . . �--'-----'--�---'----'-��---'-' -,_,,".'-�--' �--� .��._�"��-�-- I l' 1" [299] � �� � :--1i __ - 299 CDI. Castel- Peleş, Sinaia, 1 Sept. 1886. Dr a gă, Bucură-te; am Început iar a lucra; � în ziua de 30 August, aniversarul Griviţei, am asistat În biserica mănăstireî Si­ naia,la rugăciunile făcute pentru sufletele vitejilor morţi În luptă; steagul regimentulul care a dat asalt cetătel, era faţă aproa­ pe de altar... sdrenţele lui decorate cu Steaua Romîniei şi străpunse de glonţii duşmanului, atrăgeau ochii şi-I umpleau de lacrimi. La sfirşitul leturgiei M. Sa Regina a aninat În vîrful a­ celul steag o cunună de trandafiri şi de dafinl, legată cu .0 lungă cord ea pe care era scrisă de insăşf Regina, următoarea deviză: Rozele pentru cei vii Laurii pentru cei morţi I După această ceremonie religioasă,' a urmat, în lagăr, dea­ supra mănăstireî un dejun de 80 de persoane, apoi hora jucată de soldaţi, mînă· În mînă cu damele de la Curte şi din Sinaia. Regele şi Regina erau prinsî În mijlocul heret şi spectacolul întreg, făcea admirarea tuturor străinilor ce se găsiau de faţă. InţelegI bine cit am fost de uimit la amintirea vitejilor din timpul răsboiulul ; n'am putut închide ochii toată noaptea şi a doua zi dimineaţa am scris o poezie intitulată Incu1Zunarea. stea­ guluf, care a plăcut atît de mult, incit Regina a şi prescris'o fr i­ mos, pe un pergament destinat batalion ului de la Griviţa. - Sunt foarte mulţămit că m'am convins de tăria condeiulul meu, care zăcea În nemişcare de un an. Acum sunt sigur că la iarnă voi produce lucruri frumoase, care te-or mîngăea de lipsa Mlrceştilor. Voi şedea aice încă vre-o săptămînă, apoi voi veni ra apelul Margaretei, pentru ca să petrecem împreună măcar vre-o patru zile. Aştept sosirea lui Ferekydes, pentru ca să se reguleze aface­ rea decoraţiunilor încuviinţate de Rege. Vă sărut pe toate, V. Alecsandri. CDII. Castel-Peleş, Sinaia, 4 Sept. 1886. Dragă, Am mai compus două poezii; condeiul a început iară a alerga pe hîrtie, căci frumuseţile munţilor îmi dă inspiraţia. Cu toate aceste, scopul meu e de a pleca peste 4 zile, pentru ca să găsesc pe Margareta Ia ţară şi să petrec cu (ea) măcar cîte-va zile. Aştept numai să vie Ferekydes pentru regula rea afacerei de· [300] 1 -300- coraţiilor şi Sturza pentru punerea la cale a bisericei din Paris. Dacă or întirzia, voi fi silit a lăsa totul baltă pănă la Întoarcerea .mea În Bucureşti, adică la sfîrşitul lunei.· Vă sărut pe toate de o mie de ori, V. Alecsandri. Om mînca persicile 'mpreună, eu vin de la Socola. COlII.- Argeş, IZ act. 1886. Dragă, Jţi scriu în g-rabă ca să.'ţi dau de ştire-că+sunt să­ nătos. Am sosit eri aice cu Regele şi Regina şi ne Întoarcem mîni la Sinaia. - Sfinţirea bisericei a fost favorizată de un timp minunat. Mii de oamenI în costurnurf naţionale încunjurau biserica. După servi rea sfinţirei şi a leturgiei, Regele a pronunţat În gura mare un minunat discurs plin de idei şi de simţiri Înalte, apoi după' răspunsul luî Mitiţă, a venit rîndul meu. Din capătul scăreî, adresindu-mă la poporul adunat, am cetit cu glas tare oda ce cunoşti J). Ea a produs mare impresie, mai cu seamă versurile următoare: UD singur om de viţă tare Cuprinde mii de oamenî tari, Precum o ghindă 'II coajă-î are VD verde codru de ştejarî. Tot poporul le-a înţeles şi a strigat ura! Serbarea s'a desăvîrşit în regulă perfectă şi oraşul Argeş e animat de veselie. Deseară avem masă mare şi mîni 'Ia 10 oare plecăm. Mă găsesc bine g-ăzduit; serile şi dimineţile sunt reci, prin urmare nu mă despart de paletourile No. 1 şi 3. N'a venit Încă vreme să pun 'blană, căci soarele a fost ferbinte toată ziua; La Sinaia voi mai şedea vr'o 4 zile mult; iar la Bucureşti numai două, după care mă voi întoare la Mirceşti ca să ne gătim de plecare la Paris. Să te găsesc sănătoasă, te sărut de o mie de ori, r V. Alecsandri. Iţi aduc nafură·�.;!a sfinţirea bisericei., " ') cadă la Curtea de Argeş» V. e Conv. Lit. XX. p. 692. [301] 301- CDIV. Castel-Peleş, Sinaia, 14 Oct 1886. Dragă;' Ne am întors de la Curtea de Argeş în deplină "sănă­ tate, deşi părăslţt de timpul cel frumos ce l'am avut pentru sfin­ ţirea biserlceî. A doua zi după această ceremonie, iarna a început a-şlarăta vîrful nasuluI, începînd prin o ceaţă deasă şi rece şi sfîrşind chiar prin căderea de omăt pe munţii de la Sinaia. Două zile ceaţa a ţinut îndesîndu·se tot mai mult, încît pe la 4 ore era nevoit de aprins lumina electrică în castel. Nu era chip de eşit afară şi înţelegI bine că n'am eşit din căldura castelului ..• M'am apucat de scris pentru ca să-mi ocup ceasurile şi după dorinţa Regelui am compus legenda sfinţi rei bisericeî de la Argeş, care se leagă cu aceea a MeşteruluI Manoli. - Toţi spun că am reuşit foarte bine. Acum îmI rămîne de a pleca de la Sinaia, însă nu vrea Regele să mă lase a părăsi Castelul. Cu toate aceste sper să-mî ieu sborul peste vre-o trei zile, adică LunI, pentru ca să mă pot porni Marţi sau Mercuri din Bucureşti. Sunt sănătos şi foarte doritor de a primi răvaş de la mata. Doctorul Valiano mi-a scris dîndu-mi veşti bune de casa de la Mlrceştl. Scrie-mr sau telegrafiază-mî cum te găseştI. Te sărut de o mie de ori, V. Alecsandri. CDV. Sinaia, Joi (1886\ Dragă, Am primit răvaşul matale şi m'am bucurat mult că sînteţî cu toţii sănătoşi. Eu, aseminea mă simt bine şi doritor de-a veni acasă, dar nu pot scăpa de aice. După invitarea Regelui şi a Regineî trebue să mai şed vre-o săptămînă cu Maiestătile Lor. Nu cred dar, să putem pleca la Paris Înainte de sfîrşitull unei. Asta nu mă supără nici de cum, pentru-că om avea timp să re­ gulăm despre clădirea casei şi să primim cîştiul moşier. Sper că pănă atund Xenopol şi societatea de construcţii vor termina planurile lor şi vom alege Între ele după plac şi cuviinţă. ImI spui că devizul presentat de architectul de la Miclăuşeni îţI pare cam scump. Aş vrea să'I cunosc. Trimite-mi dar planul cu devizul aice, ca să-rnî fac o idee despre valoarea lor. Berlier a scris că a expediat portretul meu. Poate că va sosi aice în vreme cît m'of găsi pe loc. Maiestăţile Lor au primit II • " ii [302] cu mare mulţumire dea fi expus portretul în castelul lor. Poate că va fi pus în sala micului şi frumosului teatru din castel şi dacă va plăcea, sper că Berlier va fi chemat a face portretele Regelui şi a Reginei. - - Timpul a început a se cam răci; nu-mi pasă, căci nu ies pe afară. Merile şi perile din Mircesti sunt" din zi în zi mal apreţuite şi mai cu gust mîncate, Vă sărut pe toate de o mie de ori, V_ Alecsandri. CDVI. Castel-Peleş, Sinaia, 19 Oct. 1886. Dragă, Pănă a nu pleca din ţară, am mare nevoie de a mă întîlni cuBrătlanu, pentru mai multe afacerî, Însă e foarte greu de a-I găsi, căci e necontenit dus la via lui de la Florica. Regele m'a asigurat că MercurJ, adică răspoimînf are să fie aici consiliu de Miniştri şi că Brătianu va veni negreşit; M. Sa m'a îndemnat prin urmare să-I aştept pe loc, pentru-că numai aşa oi avea prilej a-l videa şi timp de a-i vorbi. Asemenea şi cu cei-Ialţi miniştri, pe care cînd îi cauţi în Bucureşti, rar Îi găseşti. Am hotărît dar să urmez sfatul Regelui şi să Întîrzii. pleca­ rea mea din Castel pănă Mercuri, cînd voi pleca Împreună cu Brătianu în acelaş vagon. Regina şi chiar Regele ar vrea să mă mal ţie la Sinaia, dar cu toată plăcerea ce am de a petrece Între minunile Castelului, trebue să mă gîndesc că iarna vine, că dru­ mul pănă la Paris e Jung şi că nu am timp de perdut. Aşa dar plecarea mea este ficsată pentru ziua de Mercurî seara. Voi şedea cel mult Joi şi Vineri la Bucureşti. Sîmbătă voi porni spre Mirceşti şi Duminica voi sosi acasă, Scrie-mi îndată dacă mai ai trebuinţă de bani de hîrtie şi Înseamnă ce sumă anume, pentru ca să schimb napoleoni cît este agio cunoscut. Primit-ai vre-un răvaş de la copii? Cred că acum trebue să fie instalaţi la Nisa. Te sărut de o mie de ori, V. Alecsandri. Am compuş o .lungă legendă a sfintirel bisericei de la Cur­ tea de Argeş şi am .dedicat-o �inei; ceea-ce le-a produs o mare bucurie; Mititză Sturza căruia �k cetit-o azi dimineaţă, a rămas uimit şi încîntat de ea_ ',', '.-� :,� [303] - 303- CDVII. Bucureşti, Joi (18861) Dragă, Precum te-am inştintat prin scrisoarea mea de la Sinaia, am venit eri seară la Bucureşti împreună cu Brătianu, care 'ţi trimete multe complimente, şi o droaie de miniştri. Astfel am avut prilejul de a vorbi de toate afacerile Legaţiunei. Mai am să mă întîlnesc cu D-I Coutouly şi cu Ferekides şi apoi voi fi liber. Sper dar să plec Sîmbătă seara, ca să ajung Duminică dimineaţa la MirceştJ. Scrie-mi îndată dacă doreşti ceva de aici. Te sărut de o mie de ori, V. Alecsandri. CDVIII. Bucureşti, 24 Octombrie 1886. Dragă, Am fost aseară la teatru de am revăzut pe bătrînul Mlllo cu cucoana Kiritza la IaşI şi mărturisesc că am fost uimit de a videa succesul acestei piese, care s'a reprezentat pentru În­ tîia oară la 1844 ... adică cu patru-zeci şi doi de anf Înainte. Cîte suvenire de tinereţe a deşteptat în mine acest tablou al SocietăţiI noastre de acum aproape o jumătate de secol! .. Bietul MilIo, îmbătrînit, slăbănogit a jucat cu multă vervă, deşi nu-l mai ajuta glasul, nici memoria. Publicul format deinoua generaţie a rîs cu hohot ca şi acel de la 1844 şi zărindu-mă în lojă (pe care Kiriţa o numea Iojniţă) după ce l-a rechemat pe Millo, a început a striga cu sgomot autorul.' Am fost obligat iar a mă prezenta pe scenă, deşi nu-mi prea cuvenia ! In toată sala Millo şi eu numai, înfăţişam epoca cucoanei Kiriţa cu trăsura el cea galbină, cu caii de poştă al lui Privileghe, etc. Cum trece vremea, cum se schimbă lumea Intre acte, Direcţia şi actorii au venit să mă roage ca să rămîn Sămbătă pentru ca să asist la reprezentaţia Fîntînei Bian­ duziei. N'am putut face altminteri decît să primesc a le îndeplini cererea, mal cu seamă că astfel voI avea prilejul de a zice cu calul luI Toma Alimoş: Să arăt la bătrineţe Ce-am putut la tinereţe, Aşa dar, voi pleca Duminică seara şi voI sosi Luni dimi­ neaţa. O zi de Întîrziere şi alta nimicită. - Te sărut de o mie de ori, V. Alecsandri. f, il li II I II li II II !: ii 1: Il I! II J i i ! 1 ii !' '\ II II II 1; II II l' ,1 ,1 II II I I! II [304] .� f!l .il 1; , l' I j l � J 1 I 'f - 304-' Agio s'a suit. Nu crezI că am nimeri dacă am schimba în hîrtie banll.. .. cîştiuiui 'Sf Gheorghe. Am avea astfel un cîştig însemnat, Scrie'mI! CDIX. Castelul l'eleş, Sinaia 2 Octombrie 1887. Dragă, De cînd ai plecat de aice, timpul s'a menţinut fru­ mos; Astăzî Însă munţii au dispărut sub neguri şi plouă cu cofa; Eu sunt sănătos, dar Îmi lipseşte lumina veselă a soarelui. Am primit o scrisoare de la Marie În care Îmi. spune că Margarita are o rană Ia picior şi că D·I Sculy ar fi declarat că copila e scrofuloasă. Doctorul Teodori ce se găseşte aice şi care a văzut pe Margarita la Mii-ceşti, este încredinţat că e sănătoasă ca un trandafir. Pe cine să credem? Dacă îi avea timpul să te repezi pănă la Iaşi, am şti adevărul. Scrie-mi cum te gasesu şi CI:! au făcut Grosana şi Cuta şi. mai ales Hoţoţoi cînd te-a văzut. Vă sărut, V. Alecsandri. CDX. Castel Peleş, 12 Octombrie 1887. Dragă, Fructele au ajuns în bună stare şi plac foarte mult, atît Regelui cît şi Reginei, care m'au Însărcinat să 'ţi trimit mulţu­ mirile lor. D-I Architect Mandrea a sosit aice şi mi-a adus planul. Imi place mal mult decît toate celelalte făcute de Xenopol. Regina' îl găseşte frumos. Devizul se urcă Ia aproape 60.000 franci, soco­ tin du-se JO Ia sută pentru munca Arcbitectului. Prin urmare cos­ tul lucrului se sue numai la 50.000 franci. Nu cred să putem pre­ face casa mai ieftin. Impărteala este tocmaI după indicările mele. Am spus D-Iui Mandrea că nu pot lua nici o hotărîre pănă a nu mă consulta cu mata. Am păstrat dar planul, ca să ţi-I arăt cînd m'oî întoarce la Mirceşti. Gîndul meu este de-a pleca de alee peste 12 zile, adică la 24 Octombre. VoI merge la Bucureşti, unde voI şedea vre-o patru zile ca să mă pot întîlni cu Ministru şi apoi voi veni acasă ca să mă odihnesc şi să indop pe Burduf cu şoşol, Munţii sunt albi, timpul e -rece deşi frumos. Eu nu ies din Castel şi sunt sltUatos. Te sărut de o mie de ori, V. Alecsandri. ----�------�. �._-------------�_.�---'--- [305] - 305- CDXl. Castel Peleş, 3 Noembne 1 8S7. Dragă, Astăzi e aniversarea căsătoriei RegeluI şi a Reginei. La dejun s'au ridicat mal multe toasturl, Între care unul al meu, în versurI 1) din parteapîrîuluT Peleş, care învîrteşte moara turbinet producătoare de lumină electrică. EI a plăcut foarte mult la amîn­ doi, care mi-au mulţămit din toată inima. După masă, Regina mi-a spus că Regele este foarte mihnit de boala feciorului împăratului Germaniel, care era chemat a moşteni tronul. EI are din nenoro­ cire aceeaş boală ca şi bietul Iancu, cancer în gît. Prin urmare e condamnat de doctori! Regele a fost în legătură prietenească cu prinţul imperial tocmai din copilăria lor, aii. făcut împreună răsboiul cu Danezii şi. cu Austriacii" şi au trăit împreună ca doi fraţI. Moartea apropiată a prinţuluI afectează pe Rege într'un grad care îngrijeşte pe Re­ gina. Ea m'a rugat dar să nu plec de aice decît odată cu Mae­ stăţile Lor, adică peste şase zile, fiind-că prezenţa mea la Castel e un isvor de scumpă distracţie pentru Rege. Ce trebuia să răspund? Negreşit că voi şedea cu mare mulţămire, căci adevărata prietenie se arată la nevoe. Aşa dar înainte de 9 Nov. nu pot pleca. Această întîrziere te va supăra foarte, însă judecă dacă aş putea să o inlăturez. Pe lîngă această veste tristă, iată alta . mulţămitoare. Am început a lucra şi am produs o frumoasă poezie intitulată Balada Pelfşulul, care a produs mare plăcere Regelui şi Reginei. Fiind dar că m'a apucat iar strechia lucrului, voI profita de aceste zile, spre a compune alte bucătî. Sper să mă întorc la Mirceştî cu mîna plină. Timpul e frumos şi eu sănătos. Scrie-mî cum te găseşti şi ce faci. V. Alecsandri. CDXII. Bucureştî, Otel Capşa II Noembrie 1887. Dragă, Telegrama mea de eri cred că te-a liniştit. VoI pleca poiminî Vineri la Mirceştr, căci am deplină sperare de a mîntui trebile Legaţiunei pănă atunci. M'am Întors la Bucureşti împreună 1) Poezia: e Urarea Peleşului>. Vezl «Monitorul oficial> 1887, p. 4024. 20 • -'�-"-'----'�._.�- . [306] f J� .- 306 -- cu Regele şi Regina, care n'au vrut să mă lase de la Sinaia inaintea Maiestăţilor Lor. Aice am găsit pe Bălăceanu şi am făcut o vizită chiar eri seară lui Brătianu, care împreună cu Dina Brătianu îţI ! ! trimit multe şi afectuoase închinăciuni ... Sunt sănătos. Te sărut de o mie de ori, V. Al�csandri. CDXlII. 1 . Castel-Peleş, 4 Oct, 1888. Dragă, Sunt sănătos. Am regulat plecarea mea de aice pe la 22, cel mal tîrziu 25 Octombrie, pentru ca să am timpul necesar de-a termina cu d-l Carp afacerile Legaţiunel şi a revedea socote­ liIe moşieI. Cred că totul va fi sfirşit pănă la 1 Noembrie, pentru ca să putem pleca pe la 3 Noembrie şi ajunge la Paris la 7. Marie mi- a scris că te-ai întors de la Socola foarte ostenită şi că tusea nu Încetează de a te necăji. Te rog să nu neglijezI sănătatea, căci ea este cea mai scumpă avere. Mă tem să nu te pul bolnavă la drum în timpul iernel. Ar trebui să mă asculţi cum te ascult eu, cînd e vorba de sănătate, căci ce ne-ar folosi averea cînd nu ne-am putea bucura de dînsa. Te rog, dragă, slt cauţI în saltarele de la dulapul cu valuri de muzică o carte intitulată: Bal/ades el chants populaires de la Roumanie, traduites par M.r Alecsandri, 1853, şi să mi-o expedu­ eşti aice, căcI e destinată RegineI. Marie mi-a trimis un exemplar cam rupt. Scrie-mi cînd îi avea un ceas liber. Vă sărut pe toţi şi pe toate cu dragoste. V. Alecsandri. CDXIV. Castel-Peleş, 6 Octombrie 1888. Dragă, Am primit depeşa matale şi m'am bucurat să aflu că eşti sănătoasă. Tot astăzf am primit şi o scrisoare a Doctorului Valliano, care îmI spune că tot te supără tusa. Cum am face ca să-tl treacăt găseşte o doctorie. AicI pl�\tă azf cu cofa şi, in Castel e un întunerec trist. Toţi stăm prin odăile noastre lungfţtpe canapele, cetind sau dormind. Aşteptăm să se aprindă lumltii'�eJectrică pentru ca (să) mai prin. dem la veselie. Sunt sănătos, şi mă feresc de frig, de vînt. etc. Te sărut de o mie de ori, V. Alecsan.:lri . . [307] - 307- CDXV. Castel-Peleş, 9 Octombrie 1888. Bravo, băbuşcă l .. Eşti harnică şi voinică cît opt; dee Dvzeu să fii sănătoasa cît opt-spre-zece. De cînd am plecat din Mirceşti ai cules via de la Socola, ai mîntuit sămănăturile de toamnă, al început culesul popuşoluluî, ai umplut trei coşere şi-ţi mai rămîne încă de umplut coşerul ce se lucrează. Cînd ai putea să vinzI grîul şi ovăzul înainte de plecarea la Paris, minunea a fi completă. Am scris lui Privileghi Îndată, pentru ca să-i dau de ştire că ai să trimeţi În săptămîna ce vine cîte-va lăzi la adresa lui şi l'am rugat să reguleze expeduirea lor pe mare pănă la Marsilia şi de acolo pănă la Paris. Aştept panerul cu merele. Regele îl aşteaptă asemenea cu mare plăcere şi îţI mulţumeşte, căcl afară de poamă, nu sunt alte fructe pe masă de o săptămînă. Sper că vor ajunge în bună stare şi vor fi bune de mîncat. Am pus la cale ca să se aşeze merele pe poliţe, într'o cameră nici prea rece, nici prea caldă şi am re­ comandat ca să le păstreze numai pentru Regele. De iert ne găsim în iarnă. Ea s'a coborît de pe munţi în vale; aducînd omăt destul şi ger. Astăzi toate nasurile sunt pă­ tlăginii; dar Castelul e bine Încălzit şi nici nu vreti s'o ştiu. Pre cît am înţeles Regele şi Regina ar vrea să mă ţie aice mal mult de cît plănuisem, dar oi căta să scap pe la 25 Octom­ brie numai decît, pentruca să nu ne apuce iarna grea pe drum. Complimentele mele lui Burduf şi nuntă veselă cu roadă. Vă sărut pe toate din toată inima, V. Alecsandri. Auzisem că Ion Ghica ar fi bolnav; l-am scris şi azi am primit răspuns scris de D-na Ghica şi iscălit de el, prin care Imi dă de ştire ci se află la insula Wight într'un hotel splendid, pe malul Oceanului şi că se prăjeşte la soare. Complimente matale din partea lui şi a Dsnef Ghica, Ţi-am scris că a fost aice Mititză Sturdza. Am vorbit multe împreună şi m'am convins că face opoziţie minlsteruluî nou, fără a fi contra Regelui. Cît pentru Brătlanunu l'am văzut încă, fiind-că n'a venit la Sinaia în vara aceasta. [308] II iT'ji { ,; -"- 308 - CDXVI. Castel-Peleş, 7 Octombrie 1888. Dragă, Azi dimineaţă ne-am trezit cu iarna în ţară. Ea şi-a Întins cojoacele albe; pe virfurile munţilor şi eu mi-am adăugit o nouă pătură, de bumbac la piept. Vezf cum mă îngrijesc de mine pentru, ca, să nu'ţl ocazionez nici un necaz şi nici o supărare. Ast-fel ar trebui să facî şi mata pentru ca să fiu liniştit! In faţa ferestrei mele văd pisc urile înălbite şi îngheţate şi cu toată sălbatica lor podoabă nu 'mi vine gust nici decît de a mă plimba pe sub brazii încărcaţi, cu turturî. Prefer să fac mişcare de­ alungul galeriilor încălzite din castel, pe covoare groase unde nu pătrunde frigul. Atce avem pe D·I Lecomte de Nouy care a dres biserica de la Curtea de Argeş şi care face minunate fotografir. EI a scos portretele tuturor oaspeţilor din, Castel; al meu pare a fi foarte nimerit. Ti 1'01 aduce cînd m'oî întoarce acasă. Marie mi-a scris că mal toate merele s'au stricat; îml pare rău că în anul acesta nu pot, face mulţumire Regelui. Maiestăţile Lor m'a Întrebat . ades de mata, auzind de vrednicia ce ai arătat în urma ciclonului ; Regina m'a însărcinat să-ţi scriu ca să nu te osteneşti mal mult de cît te iartă puterile. Văcărestele sunt aice; Domnisoara Helene, poeta, a fost numită în locul D-nei Rornalo, care va fi În curînd declarată prima damă de onor a CurţeI. Sunt sănătos, deşi cîte odată îmi e ca!p urît din cauza lipsei de lumină. După dejun, pe cînd toţi se retrag în odăile lor, mă întind pe canape, cetesc şi adorm. Mi se pare că toţi fac ca mine Seara jucăm biliardul pănă la IO ceasuri şi jumătate ... e poi buona notte! Vă sărut pe toate de o mie de ori, V. Alecsandri. CDXVII. Sinaia, Castel-Peleş 8 Octombrie 1888. Dragă. Astă-noapte. pe .furiş, iarna s'a coborît de pe vîrful munţilor În' vale. Totul e alb Împrejurul nostru şi omătul cade neîncetat, ca şi cînd ar vroi să ascundă ori-ce urmă de verdeaţă. Brazii sînt acoperiţi cu ţurţurT, atmosfera Încărcată cu negură şi soarele s'a ascuns nu ştiu unde, pentru ca să nuI degere nasul. ,:t.:: l- l .� [309] - 309 � Spectacolul e frumos, prea frumos, dar îmi place a-l admira de . după geamuri, pe cînd focul pîlpîe în sobă şi ceaiul mă îndeamnă s t-l beau pentru ca săml păstrez căldura . Şti! cum se ghemuesc mîţele la gura sobei şi cu ce ochi visători se uită în fund cînd se apropie iarna, astfel şi eu, Închis în casă privesc năvălirea ză­ pezeI în sînul tăret, Ce timp aveţi la MirceştI? • Am prit?it volumul ce mi-ai trimis şi l'am şi dat Reginei. Aştept acum de la Paris un bronz, ca acel ce mi-a oferit Maria Cantacuzin, pentru ca s.i-l prezentez Maiestăţii Sale, căci el înfa­ tisează una din ieroinele poemurilor Sale. Bengescu îmI scrie că totul merge bine în Avenue Montaigne, şi că tot personalul Legaţiuner ne aşteaptă ca să ne iasă înainte la gară, precum a urmat în toţI anii ... Dee Domnul ca să putem trece prin Galitzia şi Austria fără greutate şi fără vijeliî de iarnă. Vă sărut pe toate din toată inima, V. Alecsandi. CDVIII. Castel·Pf'Jeş, II Oct. 1888. Dragă, Te bucură căci am început a lucra! Am scris eri trei poezii şi am avut mulţumire de-a mă încredinţa că nu mi s'a tocit condeiul. Sosirea emer şi lumina albă a zăpedeî aii efectul de-a-mi aduce inspiraţii. Ele îngheaţă natura, dar tot odată îmi desgheaţă crierii şi mă îndeamnă a scrie. Mai am încă de şezut două săptămîni în castel şi cred că voi mal produce cite- va bu­ cătl în versurI, căci liniştea şi lipsa de grijI sînt pentru mine condiţii neapărate pentru lucr�. Am uitat să-ţi spun în scrisoarea de erî, ca să espedueştI la Paris cele două tablouri care reprezintă fructe şi scena luI Toma necredinciosul cu Christos. Nu ştiu dacă paravanul din odaia mea s'ar putea trimite odată cu cele-l'alte efecte. Merite şi perile sînt foarte gustate de Rege le, de Regina şi de fratele : ei, Prinţul de Wied şi fiind- că numărul lor nu e mare în anul acesta, am pus la cale ca să se păstreze numai pentru Majestăţile lor. Musafirii fac zîmbre! Ce vreme aveţi pe- acolo ? Ninge, plouă? Se zice că în Bucu­ reşti e timpul foarte uricios. Dee Domnul să se Îndrepte pe cînd a fi să plecăm. Vă sărut pe toate, V. Alecsandri. [310] lr 1 1 I 1 - 31:0 - CDXIX. 1 Castel-Peleş, 12 Oei. 1888. Dragă, am scris legenda Romîncef 1) care în vremea lui Sturza Vodă a eşit înaintea plugului trimis de Vodă ca să taie În două moşia răzeşilor vecin] cu Flărninzll, şi a depus copilul ei la picioa­ rele boilor, zicînd să tragă plugul peste trupul copiluluf, A plă­ cut foarte mult Reginei, care s'a şi apucat să o traducă în limba germană. Astăzi a sosit din Paris bronzul ce am comandat pentru Maiestatea Sa şi care e întocmaî CII acel ce mi La oferit Maria Cantacuzino Nu pot să-ţi descriă bucuria Reginei primlndu-l. El e foarte admirat şi acum e depus în cabinetul el de lucru. Am adus vorba asupra zileI plecărefmele de aicea adică la 25 a luneT, zicînd 'că concediul meu expiră la sfîrşitul lunei şi că o să am nevoie de vre-o 6 zile ca să-mi pun toate trebile la cale păn' a nu porni din ţară. Cred că va fi oare-care luptă, Însă sper să 'mi pot Îndeplini gîndul. Timpul s'a Îndreptat, soarele a revenit, Însă gerul e foarte simţitor Încă. Vă sărut pe toate, V. Alecsandri. CDXX. Castel-Peleş, 15 Oet. 1888. Dragă, Timpul urmează a fi splendid, Deşi vîrfurile munţilor sînt acoperite cu omăt, la poalele lor clima e dulce pe 1<;1. amiază şi Îmi permite a face primblărî cu Regele şi cu Regina, cîte două ceasuri pe jos. Este speranţă că toamna se va menţine tot ast-fel de frumoasă pănă pe la 15 Noemvrie şi că vom putea face vo­ iajul. nostru la Paris fără a suferi de, frig. Trebue Însă să ne pornim numar decit pe la începutul Junii viitoare şi aştept ca să-mi dal de ştire când ei fi gata de plecare; păn' atunci eu mă păzesc de tot ce .ar putea să-mi stingherească sănătatea ; fă şi mata ca mine, pentru ca să ne Întoarcem ţonţorol la Paris. Am primit o scrisoare de la, Ion Ghica, din insula Wight, care ÎmI face cunoscut că se găseşte bine, dar scrisoarea e numai iscălită de dînsul, căci ��in�esa îi serveşte de secretar. Bengesco jmt dă: •. Jtire că femeia lui a sosit În Bucureşti pentru trebi de cJiro,-ie; am să merg s'o văd cind. 01 pleca de 1) ePlugul blestemat •. --- - -----_.'---� -�---------'-----------_.- -----._-�-------- -;--- [311] � 311 � aice. Nanu aspiră a fi numit prim-secretar la Bruxella sau la Lon­ dra. Dacă va isbuti, voi cere să se rînduiască Cretzeanu în locul IUi,.,ca unul ce se bucură de stima Regelui şi e UQ băiat inteligent şi onest. - - Toţi proprietarii de saleturf s'au întors la - Bucureşti, încît Sinaia a rămas pustie, numai Ministrul Franţei Coutouly şi Văcă­ reştele au mai rămas pe loc. Poeta e numită domnişoară de onor a Reginei şi traduce poeziile Maiestăţii sale în versurf franceze foarte nimerite. Eu am scris în toate zilele cîte ceva şi Regina le tra­ duce în limba germ IOă, încît precum vezi, Castelul a redevenit un cabinet de lucru, decînd ne-au slăbit musafirii. Imi pare bine că m'am convins de puterea condeiului meu şi sint încredinţat că vom întrebuinţa cu roadă la Paris, găsindu-ne amindof liniştiţi şi feriţi de ori-ce grijă. Am mulţime de planuri În cap. . Scrie-mi cum te afli şi cum vă aflaţi cu toţii. Vă sărut de o mie de ori: V. Alecsandri. Lupu Bogdan a fost ales deputat de Roman. CDXXI. Castel Peleş, 1 Oct. 1888. Dragă, Iţi scriu astăzi numai cîte-va rînduri pentru ca să-ţi spun că sînt sănătos şi că am anunţat Reginei plecarea mea de aici pe Duminecă, adică peste 6 zile. M. Sa m'a întrebat dacă n'aş pu­ tea să 'mi prelungesc congediul; am răspuns că nu- voescnici b favoare de la d-l Carp şi că avînd a porni la Paris cel mai tîrziu la 2 Noemvrie, îrnî trebue măcar vre-o şase zile pentru ca să-m pun trebile la cale, înainte de-a mă depărta din ţară. Astă veste nu i-a plăcut nici decum dar n'am ce face. Mă tem acum- ca Re­ gelesă nu mă împiedece, fiind-că cumnatul său, Prinţul de Wied, are a pleca Vineri şi Castelul are să rămîie cam lipsit de oaspeţi drăgălaşî. Voi cerca Însă toate chipurile ca să nu întîrzii mai ales că m'a ajuns dorul de casă şi de băbuşcă. Aştept o scrisoare de la mata, care să-mi anunţe că totul este gata la Mirceşti. Vă sărut pe toate de-o mie de ori, V. Alecsandri. D·I Văcărescu, tatăl poetei, a fost numit .ministru la Bel, grad. \ [312] - 312- CDXXII. Castel Peleş, 18 Oct. 1888. Dragă. AzI m'am prăjit la soare ca un Lazaroni de la Nea­ poli, admirînd frumuseţea naturef . sub lumina toamnei şi compu­ nînd în minte- mI strofe armonioase. Nu-ţf pot spune ce bucurie simt cînd scriu o pagină de versuri; îmi pare că de-abia acum am început a ciripi în limba poetică. Ca vechi lăutar, care a cîntat aşa de mult, mi-am luat vioara din cuI unde o aninasem de multă vreme şi iată-mă acum trăgînd din arcuş cu foc şi cu măestrie. Mult să ţie încă această beţie de cÎntic? Nu ştiti, dar aşa 'mi pare, că ea nu va Înceta de curînd, dacă îi fi mata sănă­ toasă şi prin urmare nu voi fi supus la nici-o grijă. Ştii cît de puţin trebue ca să-mi curme glasul, Imi fac pregătirile de plecat pe Duminică... dacă a vrea Dvzen, vorba luI Nastratin Hogea. Pe Regiria am avizat-o de pro­ iectul meu, acum rămîne să conving şi pe Regele de neapărata nevoie ce am a pleca mai curînd. Vă sărut pe toate cu dragoste, V. Alecsandri. CDXXIII. Castel Peleş, 21 Octombrie 1888. Dragă, Regele pleacă Duminică la Bucureştr pentru ca să în­ tovărăşască pe cumnatul său, Prinţul de Wied ce se Intoarce în Germania şi Maiestatea Sa va reveni la Sinaia de abia MarţI. Prin urmare sunt obligat a-l aştepta aice, unde mi-a zis să rămîn. VoI pleca deci MercurI sau cel mai tirziu JoJ, căci Regele are să vină cu trenul de 8 ceasuri seara, şi d'abie 1'0i întrezări pentru ca să-mi fac adio dacă, precum proectasem, aş pleca MercurI dimi­ neaţa. Ori cum, eu voI fi întors la Mirceşti Sîrnbătă saii Duminică dimineaţa. Ţi-oi telegrafia de la Bucureşti. Am scris pentru Regele o frumoasă poezie, ce-I voI prezenta în ziua plecăreî mele. Timpul se menţine frumos. Dee Domnul că să mai ţie tot;ttţ.fel pănă ce vom ajunge la Paris. Am scris lui Oiănescu ca să·d procure tescherele de liberă trecere prin Austria, Germania, Franţa, ca să fiii scutit de vizitele vămilor. Le voi găsi la Bucureşti. Scrie-mi dacă socoţi că totul va fi gata' pe la sfîr­ şitul luneI şi de vom putea să ne punem la drum pe la 2 saii 3 Noernvrie. .i, --_._-�-- - -_._----------- --- ----��---.,�--�� .. �� ._,----- . - : - - "._----- [313] --',- 313 - Primesc chiar acum răvaşul prin care îmI faci cunoscut că ai vîndut grîul şi ovăzul. Deşi preţurile nu sunt tocmai bune, foarte nimerit şi cuminte ai făcut, vînzînd acele producte pănă a nu pleca. Cine ştie ce era să mai fie de ele pănă în primăvară r Cîtă sumă ai prins din această vînzare? Crezi că ea o să ajungă a acoperi toate cheltuielile, plata datoriilor la Roman, lefile slugilor, îngropatul viilor, etc., sau a fi nevoe să-ti trimit ceva din leafa �ea, cînd oi sosi la Bucureşti? De s'ar vinde păpuşoiul cu preţ bun, la anul tot ar remînea ceva folos. Te sărut de o mie de ori, V. Alecsandri. CDXXIV. Castel Peleş, 22 Octombrie 1888 Dragă, Ai auzit nenorocirea ce s'a întîmplat la Ruginoasa? Prinţul Dernetre 1) s'a ucis; pentru ce şi cum nu ştim, dar un te­ legram ne-a adus această tristă veste ieri. Regele şi Regina m'au însărcinat să scriu Doamnei din parte-le; ceea ce am şi făcut. Astăzi Teodor Rosetti mî-a telegrafiat de la Ruginoasa că Doamna este cu totul sdrobită de durere; am răspuns imediat, din partea matale şi a mea, complimente afectuoase de condoleanţă. Sărmana Doamnă! Ce viaţă. necăjită pentru dînsa, de cînd au crescut băeţii mari. Prtvtleggio mi-a scris inştilnţindu-mă că a primit lăzile în nu­ măr de trei, că ele cîntăresc 400 de kilograme, că le-a trans­ portat la biuroul vapoare lor Fresinet, şi le-a recomandat ca să fie scutite de umezeală pe cît se poate. Cheltuiala transportuluf se sue Ia 2S fr. Chitanţa a fost tri­ misă matale la MirceştJ. Regele pleacă mîni la Bucureşti şi se În­ toarce MarţI aice. La plăcut foarte mult poezia mea. Vă sărut pe toate cu dragoste, V. Alecsandri. CDXXV. Castel Peleş, 23 Octombrie 1888. Dragă, In sfirşit am isbutit a obţine încuviinţarea Regelui şi a RegineI ca să plec JoI dimineaţa. VoI şedea două sau treI zile în Bucureşti pentru ca să regulez cu D·l Carp oare-care afaceri 1) Prinţul Dimitrie A. Cuza. [314] 1· 1 1 . j i i - 314- ale Legaţiunei şi sper să mă întorc acasă Duminică. sau cel mai tîrziu Luni seara, căcî am de gînd CI, călători ziua. Aflu că Dernetre Cuza a murit de oftică, dar că nu s'a si· nucis .. , Cu atîta mai bine pentru biata Doamnă care estesdro­ bită de durere. Am primit .scrisoare de la Ion Ghica; el se desfătează să­ nătos în insula Wight şi asistă la toate reprezentaţiile date de amatori ... Astăzi timpul dă semne de schimbare e • Munţii sunt acoperitî cu negură. Iarna se apropie; e timp de fugit! Te sărut de o mie de ori, V. Alecsandri . Am scris legenda Crinului care a făcut pe Regina să plîngă. Are să o traducă îndată. CDXXVI. Castel Peleş Simbătă - 1 S88 (luna 1) Dragă, Mă găsesc de Miercuri trecută la Sinaia, bucurîndu-mă de un timp minunat. Prinţul de Galles a sosit aice de alaltăert, încîntat de primirea ce i s'a făcut şi mal cu seamă de frumu­ setea fetelor' care sunt în palat; căci el este mare apreciator al fru­ museţiI. Regina a organizat în onorul lui un şir de reprezentaţiî în teatrul din Castel, foarte nimerite şi care obţin mare succes. Cred că Prinţul va duce cu el neuitate suvenire din Romînia şi va lăsa tot asemine suvenire alee, căci el este foarte amabil cu toată lumea. Ieri am avut ocazie de a vedea pe toţi miniştrii, veniţi ca să se prezinte Prinţului, Însă nu ain avut prilej de-a le vorbi de trebl. Toţi s'au arătat cătră mine destul deprietenoşi. Cît pentru Regele şi Regina, nu am nevoe de a mal spune că I-am găsit tot aşa de simpatici ca în trecut. Scrie-mi cum te afli? In mijlocul serbătorilor de aice, gîndul meu tot răltlîne neclintit în pfivirea sănătăţii matale. Dacăze adevărat că mă iubeşti, nu poţi să mi-o probezi mai bine de cît îogrijindu-ţi de sănătate, pentru ca să te regăsesc' voinică şi frumoasă. Vă sărut . pe toţi din toată inima, V. AleCSandri .. [315] TABLA NUMELOR Agaricr, p. 81. Alex. Th., p. 104. Alecsandrescu Gr., p. 152, 153, 182, 183, 187. Alecsandri 1., p. 124, 138, 139, 141, 142, 17I, 172, 281, 282, 283, 305. Ascoli, p. 106, 275. Aslan ·N., p. 61, 227. Aurelian P. S., p. !i0, 171. Bal Charles, p. 14 I. Balassan , p. 87, 88. Băleanu Eliza, p, 295. Bălăceanu, p. 275, 29/,306. Baligot, p. 260, 262, 271, 282. Balş, D-na, p. 265. Barnuţiu, p. 12, 36. Bamberg, p. 223. Battenberg Al., p. 191, 297, 298. Bengescu-Dabija, p. 66, 152. 187. Bengescu G., p, 151, 155, 156, 157, 158, 295· 3°9, 310. Berlier, p. 301, 302. Bianu 1., p. 137, 170. Bibescu Pr. G., p. 217, 232, 233. Bismark, p. 109. Blrsescu Agata, p, 225. Blaremberg, p. 248, 249, 252. 253. Bodnărescu S .. p. 66, 112. Bogdan Lupu, p. 97, 311. Bogdan G., p. 207, 209. B iiagi, p. 114. Boissier Gaston; p. 240. Bolliac C., p. 49. Bolintineanu, p. 42, 45. 53· Bonaparte Wyse, p. 165,276,277,278, 279, 280, 21SI. Bone, p. 265. Bonheur Ro-a, p. 14. Boulanger, p. 215. 218, 229, 230. Brlitianu 1., p. '12, 100, 102, 103, 212, 214, 210, 217, 2Z3, 226, 231, 248, 249, 25°,252, 253, 291, 297, 3°2, 3°3, 3°6, 3°7· Brînză D-r, p. 86, 88, 201. Buicliu, p 234, 235. Burki, D-na, p .. 215. Byron, Lord, p. 49. Callimaeh-Catargiu, p. 265. Calinderu, D·r, p. 232, 234, 235. Câmpineanu, p. 297. Cantacuzino 1. A. (Zizin) p. 69, 83. 104, 114, 145, 232, 294. Cantacuzino Gr., p. 204. Cantacuzm Maria, p. 309, 310. Cantemir D., p. 84. Caragiani, p. 50. Caragiali 1., p. 140. Carnot Sadi, p. 211. Carp P. P., p. 28 (notă), 39, 89, 249, 306,311,313. Catargiu Lascar, p. 229, 237, 238. Catargi Paul, P.277. Caudela, P: 140. Cavonr, p. 99. Cazeneuve, p. 87. Cazimir V., p. 232. .Ceaur-Aslan N., p. 227. Cerlenti, p. 223. Cihac, p. 75, 164. 114, 155,156. Cipariu, p.8, 36, 50. Codrescu Th., p. 45. Coglilniceanu M., p. 7. 45. 48, 74, 77, 102, 1°3, 183, 195. 196, 197. 199, 202, 204, 205. 211, 212, 216, 218, 223, 224, 225. 235, 252, .253· Conaki C., 151. 181, 185; 187. 187, 188. Conta V., p. 128. Cordie r, p. 114. Corne, r- 31, ·41. Costescu Comăneanu, p. 210, 211. Cotzebue Wilhelm, p. 75. Coutouly, p. 3°3, 311. Crawley, p. 284. Creangă 1., p. 6. 85. 118. Creţeanu, p. 311. [316] - 316- 1 J 1 , j Creţulescu N, p. 288. Cugler Matilda, p. 31, 78, 79. Cuciureanu �1., p, IS7, 188, 189. Cuza-Vodă, p. 15:), 163,168,169,175, 186, 231, 232, 244. Cuza AI. (fiul), p. 254. Cuza Demetre, p. 224. 313, 314. Cuza, Doamna Elena, p. 224. 254, 271, 282, 298• 313, 314 Dame Fr., p. 196. Densuşanu Ar., P. 12, 152, 187. Desobry, p. 176. Docan, p. 226. Uonicl A., p. 187. Drăghicescu, Maior, p. 193. Drouyn de Lhouys p. 172. Duca George, P 63, 268, 286. Duca, General, p. 141. Duca Lucie, p. 272. Dulfu P., p. 120. Eliade-Rădulescu, p. 36, 67, 91. Jt:minescu, P .• 14°, Epureanu, p. 196. Eraclide C., p. 35. Fălcoianu, General, p. 42. Ferekyde, p. 15°, 199, 217, 299, :;03· Ferry Jules, p. 210, 211. Flammarion C., p. 140. Fleva N;, p. 199. Floquer, p. 217. Florantin 1. Pop., p. 44. Florescu, General, p. 98, 99. Freycinet, p. 186. Frunzescu D., r. 5. Galles. Prinţul de. p. 314. Gane N., p. 76, 77,93,112.114,143, 150. 201. Garnier, p. 8. Georgescu. Sculptor, p. 170. Ghica Ion, p. 8!.J...-1I4, 115, 116, 118, 119, 120, 121, 122, 123, 124. 125, 126, 127, 128, 129, 136, 137, 14°, 141, 144, 146, 14;. 148, 149, 151, 152, 153, 156, 157, 158, 169, 183, 187, 188, 201, 215, 232, 234, 282. 283, 284, 285, 294, 295, 3°7, 310, 314. Ghica Ferdinand. p. 205, 222. Ghica Gr., p. 222. Ghica Charles, p. 215. Ghica Iancu, Beizadeaua. p. 171. Girard, p. 217. Grabe, General, p. 100. Grlidişteanu P., 137, 171. Grandea Gr. H., p. 49, so, 80. Grevy J ules, p. 184. Gorciakoff Pt., p. 109, 172. Got, p. 70. Golescu A., p. 39. Gubernatis, Angelo de, p. 157. Guyon, Dr., p. 248, 252. Hartular Hanclea, p. 225. Haşdeu B. P., p. z8, 33,45, 52, 57, 66, 76, 84, �6. 88. Hausknecht, p. 163. Heine Heinrich, p. 66. Hubner, Baron, p. 107. Hugo Victor, p. 149. 179· Hurmuzaki A., p. 30, 45, 40. Ionescu N" P: 171, 173, 194. Ispirescu P.. 211. Istrati N., p. 181. Jora M., p. 39· Karr Alph, p. 225, 226, 227. Kingston, p. 284. Kisselef, p, 107. 201. Kremnitz Miue, P. 1 I. Kreţulescu Paulina, p. 287. Laforgue, p. 276. Lahovary 1., p. 231. Lahovary Jaques, p. 204· Lamarmora, p. 69· Lamartine, p. 136. ... 'f6 r-. Lambrior, p. 66,;P(, 89· Laurian, p. 36, 50,66, 91, 159· Lecorue de Nouy, p. 19, 20, 194, 308. Lesseps, Ferd, de, p. 172. Liteanu-Vlrnav G., p. 65, 66, 88, 105· Lukian, p. 45, 123. Macedonski Al., p. 1'2, 130, 187. Maiorescu T., p. 27, 28, 33, 36, 41, 5°, 61, 75, 76, 82, 83, 85,99, 124. 125, 132, 135, 15°, 153, 1�6, 17', 183, 208, 265. Malard D., p. 199· Mandrea, Architect, p. 304. Maxim, p. 5°, 66, 67, 159. Melchisedec Epicscop, p. 117, 121, 288. Michaud, p. 226, 227. Millo M., P: 3, 4, 6, 132, 138, 139, 142, 165, 3°3· Mistral, p. 106,108,127,276,277,279. Missir, p. 143. Mirzescu, p. 89. Moliere, p. 10. Montesquieu, p. 142, 148, 149 Morţun V., p. 227. Nanu, p. 311. Napoleon III, p. 29, 101, 1°3, 214. Napoleon, Prinţul, p. 107. Naum A., p. 126, 127, 129· NlIdejde 1., p. 223, 227. Negri C., p. 60, 68, 69, 130. 131, 176, 189, 196, 199, 203, 2°5, 239, 243. Negri Calinca, p. 227, 288, 234, 'Z40· Negruzzi C., p. 27. 28, 32, 3i, 37, 45, 48, 57, 58, 103. 121. NegrUZZI 1., p. 164, 165, 171, 181,184, 187. 188, 202. ". �. __ . __ .. _----� [317] " :;. Negruzzi Leon, p. 32, 40, 45, 5°, 61, 104. Obedenariu, D«, p. 106, 108, 173,277, Ollănscu, D. C., p. 135. 201, 312. Panu Anton, p. 58. Panu G p. 65, 66, 76, 249. Papadopol Callimach A., p. 14, 15. 114. 116,.117, 119, 120, 125, 132, 135. I,�I, 156, 203, 204, 273. Pastia Scarlat, p. 1 12. Pencovici, General, P: 222. '. Sion G., P: 53. 145, 227· Slavici J., p, 76. Socec, p. 6.3, 7', 104, 105, 14°, 148 , 163, 177. 192, 254, 255. Stamate Cavaler de, p. 30. 31. SI. Mar de Girardin, p, 5. Stamatopol A,. p. 1 12" 114. Stătescu E., p. 183, Stolojan., p. 297. Sturza D .• p. 193, 286, 287,297, 3eo. 3°2, 3°7. Sturza Prmc, M, p. 1 12, 296. Sturza Josefina, p. 229. 241, 243. Sturza Mihail, p. 181. Sturza Smaranda, p. 243. Sturza Zulnia, p. 167. 1'74. 240. Szilassy Gr. p. 120, Şerbănescu Col. Th., p. 31. Teodorini EI., p. 225. T'lssot, p. 284. Tourroulon, Bar on de. p. 106, 137, 164, 166. 168, 276. Turgenieff, p. 67. Urechiă V. A., p. 198, 204. Văcărescu Elena, p. 255, 3°8, 311. Valiano Dvr, p. 289, 301, 306. Ventura Gr., p. 254. Vernescu G., p, 225. Victor-Emanuel, p. 98, 99. Vincens Emite, p. 244. 246, 247, 248. Vlrnav Costin, p. 172, 173. Visniecoski, p. 239. Voltaire, p. 220. Vulcan Iosif, p. 138, 139. Vulpian D .• p. 147, 148. Wied, Principe de, p. 309, 311.312. Xenopol, p. 66, 113. Xenopol (1) architect, p. 301. 304. Zamfirescu M., p. 62. Zanne, p. 53. [320] I , I I I ERRATA P. 32. vers 8: In loc de: ofară sună lin = arfa sună lin. P. 45. rind 3 jos: in loc de: Scairuski = Scavinski. P. 48, scris. XXXVll. rînd 9: şi vă mu'ţumesc acut plăcut suven;r = citeşte: pentru acest plăcut suvenir. P. 158, rind 3 jos: data scrisoreT 1889. P. '95, rînd 13: in loc de; storice = istorice, P. 217. rind 16: » regardez la = regar dez-la, P. 220, rind '3: • aş juca = a·şY juca. P. 248, jos: In loc de: la montaigne = la montagn«.