[9] CĂTRE MARIE B�GDAN 1 Mirceşti, 11/23 fevrter 1871 111 a chere 111 arie, ,.:,1' , Maman et moi nous somriies enchantes de te savoir occupee au point de n'avoir pas trop de temps a consacrer a ta correspondance. Aussi ne sommes-nous pas trop exi­ geants en fa it de lettres. Ce que nous demandons, par dessus tout, c'est que Tanmee 1 soit contente de toi, tant sous le r apport des etudes, que sous le rapport de la conduite. j usqu'ă present nous n'avons qu'ă nous louer de toi. Tu fais des progres en musique et en anglais, c'est parfait. Il te reste encore a faire quelques efforts pour le dessin qui laisse un peu a desirer. Tu n'es pas a la hauteur de Raphael, mais je ne pretends pas que tu egales ce grand maître, ni mâme que tu le depasse. Je desire seulement que tu acquieres assez de facilite pour dessiner proprement dapres nature afin que dans les voya­ ges que tu pourras faire quand tu seras grande, tu aies du plaisir a enrichir ton album de souvenirs dus a ton crayon. Tu pourrais, il est vrai, travailler a un futur musee des­ tine a faire I'ornement de Mircesti, mais je te fais grâce de ce labeur. Il est fort heureux pour toi que, dans ton exil sur la terre etrangere , tu te trouves en societe de la gentille Marinette et de Miss Taylor. Grâce a la premiere tu peux faire de grands progres sur le piano et Miss Taylor t'obligera a parler anglais aussi bien qu'une jeune Miss de Londres. Embrasse Marinette de ma part et dis-lui que rien ne peut me faire plus de plaisir que de te voir sous sa direction; '7 [10] elle possede un des plus jolis talents que je eonnaisse et si elle parvient a t 'en ceder la moitie, elle aurait des titres incontestables a ma reeonnaissanee. Quel temps fait-il dans vos parages? Ici nous jouissons d'un hiver siberien, plusieurs pieds de neige et un froid a enrhumer le soleil Iui-meme. Pour ma part, je garde la ehambre et j'attends aupres du feu que le printemps revienne. rai soif de verdure eomme les betes. Un de mes amis disait lautre jour qu'il mangerait volontiers de l'herbe. Je tembrasse, maman t'embrasse, Gogou t'embrasse et tous ensemble nous te menageons une gr ande surprise pour I'hiver prochain. Devine laquelle? Miile bonnes amities a Tanmee, a Miss Taylor et a l'aimable Marinette. Ton pere affectionne, V.A. Mirceşti , 11/23 februarie 1871 Dragă Marie, Mama şi cu mine sîntem încîntaţi să te ştim atit de ocupată încît să nu mai ai destul timp pentru corespondenţă. De aceea nu sîntem prea pretenţioşi în privinţa scrisorilor. Ceea ce cerem, mai cu seamă, este ca Tanmee 1 să fie mulţumită de tine, atît în ce priveşte studiile, cît şi purtarea. Pînă acum nu ne putem decît lăuda cu tine. Faci progrese în muzică şi în engleză, este foarte bine. îţi mai rămîne să faci cîteva eforturi pentru desen, care lasă puţin de dorit. Nu eşti la înălţimea lui Rafael, dar nu pretind să-I egalezi pe acest mare maestru, nici să-I întreci. Doresc numai să capeţi destulă îndemînare pentru a desena corect după natură, astfel ca, în călătoriile pe care poate le vei face cînd vei fi mare, să-ţi placă să îmbogăţeşti albumul tău cu amin­ tiri datorate creionului tău. 10 [11] Ai putea, este drept, să lucrezi la un viitor muzeu destinat să împodo­ bească Mirceştii, dar te scutesc de această muncă. Este un mare noroc pentru tine că, în exilul tău pe un pămînt străin, te afli în societatea ama­ bilei Marinette şi a domnişoarei Taylor, Datorită primei poţi face mari progrese la pian şi domnisoara Taylor te va obliga să vorbeşti englezeşte tot aşa de bine ca o tînără domnişoară * din Londra. îmbrăţişează pe Marinette din partea mea şi spune-i că nimic nu-mi poate face mai multă plăcere decît să te văd sub direcţia sa; ea posedă unul din cele mai frumoase talente pe care le cunosc şi dacă izbuteşte să-ţi cedeze jumătate, va avea drepturi de neînlăturat la recunoştirrţa mea. Ce fel de timp este pe meleagurile voastre? Aici ne bucurăm de o iarnă siberiană, mai multe picioare de zăpadă şi un frig de şi soarele ar face guturai. în ce mă priveşte, eu stau în cameră şi aştept lîngă foc revenirea pri­ măverii. îmi este sete de verdeaţă ca animalelor. Unul dintre prietenii mei îmi spunea zilele trecute că-ar minca iarbă cu plăcere. Te îmbrăţişez, mama te îmbrăţi��lză, Gogu te îmbrăţişează şi toţi împreună îţi pregătim o mare surpriză pentru iarna viitoare. Ghiceşte care? Mii de bune amiciţii lui Tanrnee, domnişoarei Taylor şi amabilei Marinette. Tatăl tău iubitor, V.A. 2 Mircesti, 12 mars 1871 Ma chere Marie, J e ne sais si cette lettre vous trouvera encore a Londres. Je t'ecris au hasard et je la jette a la poste afin de ne pas etre en reste de correspondance avec toi. ]'ai re cu ta lettre du mois de mars, celle qui contenait des details sur ta visite au Crystal-Palace et a I'hopital des Invalides. Tu rri'annon­ ces ton prochain depart pour le Hâvre 1 et par consequent • în original, în limba engleză. 11 [12] ���ry----�------�-- r� � votre prochain retour a Neuilly. Trouverez-vous encore la petite maisonnette debout et non devalisee par les Prussiens? Je fais des voeux pour qu'il en soit ainsi et que Tanmee puisse enfin se reposer chez elle de toutes les fatigues et des emotions qu'elle a eprouvees depuis sept mois. Dis-lui de ma part que je la prie de rri'avertir de suite de son retour a Neuilly pour que je lui expedie de l'argent. Le printemps semble vouloir nous visiter plus tât que d'habitude cette annee : la neige est partie et nous jouis­ sons depuis quelques jours d'un soleil magnifique. Maman est au jardin du matin au soir a tracer des plans, a planter de gros ar bres qui prendront ... peut-etre, et a faire exe­ cuter des mouvements de terrain qui sont destines a embellir le pa ysage. J e la laisse faire a sa guise pour voir si elle a bien profite de son voyage a l' etranger. Il va sans dire que Gogou est avec elle, courant apr es les gens qui travaillent et leur mordant les pieds. Moi je regarde tout cela par la fenetre et j 'attends la verdure pour faire mon apparition au jar din. Voilă mes occupations actuelles; c'est monotone mais c'est calme; on ne s'amuse pas outre mesure mais on ne s'ennuie pas non plus. Si tu vois Marinette embrasse-Ia de ma part : c'est une charmante jeune fille que j 'aime beaucop et que j 'apprecie comme artiste de premier ordre. Presente aussi mes amities a Tanmee et mes compliments a Miss Taylor. jespere que ton retour en Fr ance ne te fera pas negli­ ger l'anglais; il serait vraiment dommage d'oublier ce que tu as du acquerir pendant ,quelques mois en Angleterre. Maman ternbr asse mille fois. Gogou te remercie . en aboyant pour ton aimable ,s�uvenir, et moi je fais comme maman. Ton pere, V.A. 12 [13] Mirceşti, 12 martie 1871 Dragă Marie, C\Tu ştiu dacă această scrisoare vă va mai găsi la Londra. Îţi scriu la întîmplare şi o pun la poştă aşa încît să nu rămîn în urmă Cu corespondenţa cu tine. Am primit scrisoarea ta din luna martie, aceea care cuprindea amănunte despre vizita ta la Crystal-Palace şi la spitalul Lnvalizi lor , îmi anunti apropiata ta plecare spre Hâvre1 şi, prin urmare, apropiata voastră întoarcere la Neuilly. Veţi mai regăsi oare căsuţa in picioare şi nedevastată de prusieni? Fac urări ca să fie aşa şi ca Tanmee să poată" în sfîrşit, să se odihnească la ea acasă de toate oboselile şi emoţiile pe care le-a îndu­ rat de şapte luni. Spune-i din partea mea că o rog să mă anunţe numai­ decît de reîntoarcerea sa la Neu illy pentru ca să-i exped iez bani. Primăvara pare că doreşte să ne v(z;teze anul acesta mai curînd decît de obicei; zăpada s-a topit şi ne bucurăui de citeva zile de un soare minunat. Mama este în grădină de dimineaţă pînă seara pentru a întocmi planuri, a sădi arbori mari care se vor prinde ... , poate, şi a schimba forma terenului, toate sortite să înfrumuseţeze peisajul. O las să facă cum vrea ea pentru a vedea dacă a învăţat ceva din călătoria sa în străinătate. Desigur că Gogu este cu ea, alergînd după oamenii care lucrează şi muşcindu-i de picioare. Eu privesc toate acestea de la fereastră şi aştept să înverzească pentru a-mi face apariţia în grădină. Iată ocupaţiile mele actuale; este monoton, dar liniştit; nu este peste măsură de d ist ractiv , dar nici nu te plictiseşti. Dacă o vezi pe Marinette, îrnbrăţ işeaz-o din partea mea; este o tînără fată încîntătoare, pe care o iubesc mui t şi pe care o preţuiesc ca pe o artistă de prim ordin. Prezintă, de asemenea, arniciţ iile mele lui Tanrnee şi complimentele mele domnişoarei Taylor. Sper că reîntoarcerea ta în Franţa nu te va face să neglijezi engleza; ar fi, în adevăr, păcat să uiţi ceea ce trebuie să fi cîştigat timp de citeva luni în Anglia. Mama te îmbrăţişează de o mie de ori, Gogu îţi mulţumeşte Iătrînd pentru bunele tale gînduri, şi eu fac ca mama. Tatăl tău, V.A. 13 [14] -------------------------. ----------------------------------� CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 3 [Iaşi], marţi, (martie 1871]1 Dragă Paulină, Din pricina unor lipsuri de forme, procesul meu este amî­ nat la 20 mai, adică peste două luni. Dacă atunci vor mai fi giudecătorii de astăzi, care sînt oameni oneşti, sper că drep­ tatea va fi pentru mine. Am regulat poziţia vieriului şi l-am scăpat de militie, angajîndu-l ca argat, cu contract întărit chiar de primăria de la Buciumi. Cît pentru via de la deal, mai am cîteva for­ malităţi de îndeplinit pentru ca să răscumpăr embaticul şi aceasta mă obligă a Întîrzia aici pănă duminică. Cred dar că voi pleca de aici peste cinci zile. Am intrat în vorbă cu alt bancher pentru ca să nu mai am daraveri cu Meyerhoffer 2, şi poate că voi vinde chiar lui vreo 400 kile popuşoi. Eu sînt sănătos. Să te găsesc sănătoasă împreună cu Gogu .. loiu. V.A. Trimite-mi un şip de apă de gudron. Mi se pare că avem vreo trei cumpărate la Paris. [Iaşi, martie 1871] 1 Dragă, Am Întîrziat din cauza vierului pe care l-am scăpat În sfîrşit. Voi pleca mîini acasă. Te sărut. Croitorul trebuie să fi venit; ţine-l pînă voi veni eu, căci aduc materia de rochie. Popuşoiul se urcă mereu. V.A.- 14 [15] 5 [Iaşi], vineri, [martie 187 e Dragă, Mîine dimineaţă trebuie să mă întîlnesc cu Cîmpineanu pentru chestia embaticului viei. Voi pleca deci mîine seară, sîmbătă. Trimite-mi trăsura duminică dimineata. Vă sărut, V.A. 6 :r I;�' [Iaşi, martie 1871?] 1 Dragă, Sînt sănătos şi am de gînd a mă întoarce foarte în curînd la ţeară. Aştept numai ca să se mai îndrepte Decan, pe care l-am găsit bolnav de moarte. Am sper are că preste vro patru zile să plec de aice. Lupta Între soldaţi şi popor a fost grozavă. Se vorbeşte de un mare număr de răniti si de ucisi. Cînd m-oi întoarce acasă, ţi-oi povesti multe.' , , Te sărut, V. Alecsandri CĂTRE IACOB NEGRUZZI 7 Mirceşti, 4 mai 1871 Iubite domnule Negruzzi, Aflu din jurnale şi din scrisori particulare că Bolintineanu se găseşte în cea mai tristă stare a sănătăţei şi în cea mai Li [16] V.A. completă mizerie. Din cauza lipsei, poetul cel mai poet din Valahia este ameninţat a-şi închide ochii la spital. Ar fi o ruşine pentru noi să lăsăm a fi pradă mizeriei un om care a vărsat pe altarul patriei sale toate comorile sufletului, inte­ ligenţei şi geniului său. Dl. Iorgu Sion a deschis o loterie 1 în favorul nenorocitu­ lui nostru confrate. El mi-a trimis un număr de bilete, cu rugăminte de a le împarte cît mai curînd, căci gradul de sără­ cie al lui Bolintineanu nu îngăduie întîrziere. însă cum pot răspunde la apelul său cînd mă găsesc în singurătate? Am trimis d-lui Zanne, care găzduieşte pe Bolintineanu, 30 * pentru înlesnirea celor mai neapărate cheltuieli şi, cît pentru biletele de loterie, am crezut că fac bine trimiţîndu-Ie "Juni­ mei" 2, care mai bine decît oricine va şti să apreţuiască dato­ ria ce au toti românii către Bolintineanu. Trebuie n'umaidecît ca aceste 99 de bilete să fie împărţite şi banii adunaţi, cît mai curînd expeduiţi d-Iui Zanne. Acest agiutor amical va uşura suferinţele unui om care prin lucră­ rile sale a meritat o soartă mai bună în lume şi este în drept de a aştepta din partea compatrioţi1or săi adevărate probe de simpatie şi de recunoştinţă. Al d-tale amic, V. Alecsandri Eu voi sosi în curînd la Iaşi şi voi da tot ajutorul pentru plasarea biletelor. CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 8 [laşi, mai 1871]] 1 Dragă, Am cîştigat procesul şi am scăpat de Poliz. Mă ţine 300 cheltuielile de avocaţi şi celelalte, dar în sfîrşit am scăpat de-o grijă. Eu voi veni vineri acasă. Aice au plouat cu piatră. Te sărut împreună cu Gogu, Trupele franceze au intrat în Paris. 16 [17] CĂTRE MARIE BOGDAN 9 Mircesti, 8 juin 1871 Ji[ a chere M arie, Je tai negligee depuis quelque temps, mais la faute en este a M-elle Marie Decan 1 qui s' est mariee et que j' ai du couronner moi-merne a Jassi. Ayant etc absent pendant plusieurs sernaines, tes lettre sont arrivees a Mircesti en mon absence et je n'ai pu en prendre connaissance qu'a mon retour. Je m'empresse donc de t'eţl'ire pour te donner de nos nouvelles.i/ Maman s'occupe beaucoup du jardin qu'elle orne de fleurs et qu'elle transforme a L'instar des petits jardins des Champs­ Elysees. Quant a moi je me Iivre a la le dure des journ.-ux pour me tenir au courant des evenements de Paris, et chaque jour je me rejouis de te savoir loin des horreurs qui se passent dans cette malheureuse ville 2. Tante Aimee a eu la meil­ leure inspiration en se rendant avec ses enfants en Angle­ terre , et pour ma part je serais heureux d'apprendre qu'elle persiste dans I'idee de prolonger son sejour. A en juger d'apres tes lettres tu te plais suffisamment a Londres et je ne doute pas que tu fasses des progres dans la langue de Shakespeare : il me semble que tu dois avoir l'air d'une jeune miss depuis que tu habites les environs de Londres, Tu devrais m'envoyer un croquis de la maison de Redc1iff­ Lodge, avec ton portrait a l'une des fenătres ; je les ferai encadrer pour I'ornement de mon salon. Ta photographie n'est pas mal, mais elle pourrait etre meilleure, aussi j 'en attends une autre mieux r eussie. Dis a Marinette que je I'embr asse sur les deux joues, et re cois de ma part et de celle de maman un millier de baisers. Ton pere affectionne, V.A. 17 [18] Mirceşti, 8 iunie 1871 Dragă Marie, De cîtva timp te-am dat uitării, dar vina este a d-rei Marie Decan 1 care s-a măritat şi pe care a trebuit să o cunun eu însumi la Iaşi. Lipsind timp de mai multe săptămîni, scrisorile tale au ajuns la Mirceşti în lipsa mea şi nu am putut lua cunoştinţă de ele decît la întoarcerea mea. Mă grăbesc deci să-ţi scriu pentru a-ţi da veşti despre noi. Mama se ocupă mult de grădină, pe care o împodobeşte cu flori şi pe care o transformă în felul micilor grădini de pe Champs-Elysees. În ce mă priveşte, eu mă dedau citirii ziarelor pentru a mă ţine la curent cu întîm­ plările din Paris, şi în fiecare zi mă bucur de a te şti departe de grozăviile care se petrec acum în acest nefericit oraş''. Mătuşa Aimee a avut cel mai bun gînd ducindu-se cu copiii ei în Anglia şi, în ce mă priveşte, aş fi feri­ cit dacă aş afla că stăruie în ideea de a-şi prelungi şederea. Judecînd după scrisorile tale, îţi place destul de mult la Londra şi nu mă îndoiesc că vei face progrese în limba lui Shakespeare; mi se pare că trebuie să ai aerul unei tinere domnişoare * de cînd locuieşti in împrejurimile Londrei. Ar trebui să-mi trimiţi o schiţă a casei din Redc1iff-Lodge, cu portre­ tul tău la una din ferestre; aş înrama-o pentru a-mi împodobi salonul. Fotografia ta nu este proastă, dar ar fi putut fi şi mai bună, de aceea aştept alta mai bine izbutită, Spune-i Marinettei că o sărut pe amîndoi obrajii, şi primeşte din partea mea şi din a mamei o mie de sărutări! Tatăl tău iubitor, V.A. CĂTRE EDOUARD GRENIER 10 Mircesti, 8 juin 1871 Cher ami, Je re cois a peine votre lettre du 5, et i'v r eponds de suite, tant j'ai hâte de vous dire combien je suis heureux de vous * În original, în limba engleză. 18 [19] savoir encore de ce monde vous et les votres, car, a la dis­ tance qui me separe de la Fr ance et a la suite des horribles desastres qui ont eprouve votre pays, il nous semble que tous les Francais doivent etre morts. Guerres, epidemies, rigueurs de I'hiver, guerre civile, r ien n'a manque a cette belle Fr ance qui etait si attrayante dans sa prosperite et qui est si sympathique dans son malheur. Oui, cher ami, vous avez r aison de ne pas douter de I'avenir : il existe dans votre nation une force de vitalite que rien ne peut aneantir, et cette force se tr aduit par une magnifique insouciance qui a sa grandeur, quoi qu'on dise, car elle fait mepriser les vicissitudes du present et fait regarder I'avenir avec assu­ rance. La plaie est large, profonde, effrayante, mais le sang est riche, et la plaie se cicatr iser a plus vite que ne le pensent vos ennemis. Paris a ete bombarde pa.r les Prussiens, incendie par les communeux : cette ville, I'orguejlr'et la joie du monde, est aujourdhui parsemee de r uines.vEh bien, que les amateurs de spectacles desolants se hâtent d'aller visiter ces ruines, car bientot il n'en restera plus; les bois ont ete coupes, ils seront bientot replantes : les monuments se releveront bien­ tot comme par enchantement, car Paris est la ville des mira­ des, et le monde entier va concourir a sa restauration, Paris est la maîtresse du monde intelligent et riche, on l' aime et on la veut belle et paree comme une reine. Ce qui aurait ete I'aneantissement pur Berlin, Petersburg et tutti quanii, sera pour Paris le commencement d'une nouvelle splendeur; ce qui aurait ete pour la Prusse une ruine seculaire, ne sera pour la France qu'une gene momentanee, car elle este riche, active, vaillante, et elle possede un tresor inepuisable qu'on ne lui prendra jamais: c'est l'esprit qui invente, qui cree, qui petille, qui eclaire et qui subjugue. Un Allemand, aussi enrichi qu'il devienne par les depouilles du voisin, sera tou­ jours un Tudesque lourd, grossier, obtus, au rire bete, a l'allure quasi grotesque, tandis qu'un Fran<;ais, meme appau­ vri, conservera un certain cachet de distinct ion inherente a la race latine, et cet esprit fin et gouailleur, tant redoute de la docte Allemagne, de la sainte Russie et de la mercantile Angleterre. "Prenez mon or, Messieurs les Germains, buvez mon vin, allez, faites ripaille une fois dans votre vie, je vous regarde faire en souriant, car vous etes communs jusque dans 19 ""'------------iiiiiiii [20] vos triomphes, et moi je me sens assez riche pour vous faire I' aumone d'un peu de victuailles et meme d'un peu de gloi­ re." "Voila ce que la France peut dire, el elle peut ajouter : "Gare a la revanche 1" Ah 1 c'est ce jour-Iă que I'on s'amu­ sera. Pauvre Merimee! 1 il a ferme les yeux a temps. Sa maison est brulee, et voitre petit appartement 2 aussi, cher ami. Mais, bah 1 votre mere bien-aimee vous reste, et vous avez aupres d'elle un petit coin plein de souvenirs d'enfance et de douces consolations. Que ne venez-vous a Mircesti vous reposer de toutes vos emotions : nous serions si heureux a nous deux au sein du calme parfait qui m'entoure. Adieu, et tout a, vous de coeur, V. Alecsandri Mes amities les plus chaleur euses aux dz mes Raymond Mirceşti, 8 iunie 1871 Iubite prietene, Am primit chiar acum scrisoarea dumitale din 5 şi răspund numai­ decît, aşa sînt de grăbit să-ţi spun cît sînt de fericit de a te şti încă pe lumea asta pe dumneata şi pe ai dumitale, căci, la depărtarea care ne desparte de Fra�ţa şi în urma dezastrelor oribile pe care le-au încercat ţara voastră, ni se pare că toţi francezii trebuie să fie morţi. Războaie, epidemii, grozăviile iernii, război civil, nimic nu i-a lipsit acestei frumoase Franţe, care era aşa de atrăgătoare prin prosperitatea sa şi care este atît de simpatizată din cauza nenorocirii sale. Da, dragă prietene, ai dreptate S3. nu te îndoieşti de viitor; există în naţiunea voastră o forţă de vitalitate care nu poate fi distrusă cu nimic, şi această forţă se traduce printr-o mag­ nifică nepăsare care îşi are grandoarea sa, orice s-ar spune, pentru că ea face să fie dispreţuite vicisitudinile prezentului şi face să fie privit viitorul cu încredere. Rana este mare, adîncă, înspăimîntătoare, dar singele este bogat şi rana se va cicatriza mai repede decît gîndesc inamicii voştri. 20 [21] Parisul a fost bombardat de prusieni, incendiat de comunarz i ; acest oraş, min Iria şi bucuria lumii, este astăzi presărat cu ruine. Ei bine, ama­ torii de spectacole dureroase să se grăbească să meargă să viziteze aceste ruine căci curînd nu 'ra mai rămîne nimic, pădurile au fost tăiate, vor fi în curînd replantate : monumentele se vor ridica în curînd ca prin minune, căci Parisul este oraşul miracolelor şi lumea întreagă va conlucra la restau­ rarea sa. Parisul este stăpîna lumei inteligente şi bogate, este iubită şi-o doresc Irurnosasă şi împodobită ca o regină. Ceea ce ar fi însemnat distrugerea pentru Berlin, Petersburg şi atîtea altele * va fi pentru Paris începutul unei noi splendori; ceea ce ar fi însemnat pentru Prusia o ruină de secole, nu va fi pentru Franţa decît o jenă momentană, căci ea este bogată, activă, curajoasă şi ea posedă o comoară nesecată, care nu-i va fi luată niciodată: este spiritul care inventă, creează, străluceşte, luminează şi subjugă. Un german, or icit de bogat ar deveni prin jefuirea vecinului, va rămîne întot­ deauna o fiinţă aspră, greoaie, grosolană.Lobtuză, cu risul prostesc, cu o ţinută aproape grotescă, in timp ce un" francez, chiar sărăcit, va păstra pecetea de distincţie inerentă rasei latine şi acel spirit fin şi zeflemitor, de care se teme atît invăţata Germanie, sfinra Rusie şi negustoreasca Anglie. "Luaţi-mi aurul, domnilor germani, beţi-mi vinul, haideţi, benche­ tuiţi o dată în viaţa voastră, vă privesc făcînd-o surîzînd, căci sînteţi vulgari chiar şi în triumful vostru, şi eu mă simt destul de bogată pentru a vă face pomană Cu puţină hrană şi chiar cu puţină glorie." Iată ce poate spune Franţa, şi ea poate adăuga: "Feriţi-vă de răzbunare!" Ah, ce o să ne mai distrăm în ziua aceea! Săracul Merimee! ! a închis ochii la timp. Casa sa a ars şi micul duruitale apartament 2 de asemenea, dragă prietene. Da! dar îţi rămîne mama dumitale iubită, şi ai alături de ea un colţişor plin de amintirile din copilărie' şi de dulci consolări. De' ce nu vii la, Mirceşti să te odihneşti de toate emoţiile, am fi aşa de' fericiţi noi amîndoi, în sînul Iiniştei perfecte care mă înconjoară. Adio şi al dum itale din inimă, V. 'A lecsandri Cele mai călduroase amiciţ ii doamnelor Raymond. • În original, în limba italiană. 21 [22] CĂTRE AUGUST TREBONIU LAURIAN 11 Mirceşti, 17 iuti 1871 Domnule prezident, Diverse împregiurări şi considerări! nepermiţindu-mi a mai face parte din onorabilul corp academic, vă rog să bine­ voiţi a-i încunoştinta retragerea mea din sînul său şi pro­ funda regretare cu care mă despart de onoraţii mei colegi. Primiţi, domnule prezident, asigurarea distinsei mele considerări. v. Alecsandri CĂTRE MARIE BOGDAN 12 Mircesti, 1 aout 1871 Ma chere petite Marie, M.A. Catargi est parti pour Londres charge de t'apporter nos baisers, mais je pense que cette lettre arrivera avant lui en Angleterre. M. Catargi te remettra aussi I'enorme somme de quatre ducats que Maman tenvoie pour acheter une voiture et des chevaux pur sang; mais je te conseille de ne pas faire cette folie et de consacrer plutât cet or a l'achat de bonbons et de sandwichs pour feter I'arrivee de M. Catargi. Alice est une petite curieuse; elle veut connaître le nom du mari de Mitza Docan? he bien, hâte-toi de lui apprendre que c'est le shah de Perse qui l'a demandee en mariage et 22 [23] que pour l'obtenir il s'est deguise sous la figure d'un jeune homme qui s'appelle Loupo Bogdan. Comment! Un simple croquis de Redcliff-Lodge, avec une personne a la fenetr e est une oeuvre au-dessus de tes moyens? Et moi q ui te croyais de] a de la for ce de Ra­ phael I ... Tes anciens croquis m'avaient fait concevoir une haute idee de ton talent, mais puisque tu m'as tire de mon erreur avec franchise, je te fais grâce de la personne a la fenetre et je ne demande que la croquis de la fa cade de la maison, pas bien difficile a faire. On tr ace sur le papier quatre lignes en forme de carre, on couvre le carre d'un triangle qui figure le toit, on dispose dans I'interieur du carre des petits trous en guise de fenetres et le tour est fait. Admire le fac-simile ci-dessous. Puis on signe un nom "et onr ajoute en latin: jecit. Les generations future en le voyant tombent en extase et cele­ bren t la gloire de l' Artiste. Maman se por te bien et brule du desir de te voir. Vous vous reverrez sans faute I'annee prochaine ou a Paris, ou en Moldavie. La chose sera decidee plus tard. Moi-meme je compte faire une course vers les parages ou vous vous trou­ verez installes definitivement. Mais je ne puis encore pre­ ciser I'epoque de mon depart. Embrasse Tanmee de la part de maman et presente lui en meme temps mes sinceres amities. Ceci fait, va chez Madame Sophie Catargi, fais lui une belle r everence et dis-lui, en bon anglais, que je la prie d'agreer mes hommages. Adieu et mille baisers. Ton pere affectionne V.A. Mirceşti, 1 august 1871 Micuţa mea Marie, DI. A. Catargi a plecat spre Londra însărcinat să-ţi aducă sărutările noastre, dar cred că scrisoarea aceasta va sosi înaintea lui în Anglia. DI. Catargi îţi va da, de asemenea, şi patru ducaţi pe care mama ţi-i trimite 23 [24] pentru a cumpăra o trăsură şi cai pursînge; dar te sfătuiesc să nu faci această nebunie şi mai bine să întrebuinţezi aceşti bani pentru a cumpăra bomboane şi sandvişuri pentru a sărbători sosirea d-Iui Catargi. Alice este o mică curioasă; ea vrea să cunoască numele soţului Miţei Docan? Ei bine, grăbeşte-te să-i spui că a fost cerută în căsătorie de şahul Persiei şi că, pentru a o căpăta, s-a prefăcut luînd înfăţişarea unui tînăr care se numeşte Lupu Bogdan. Cum! O simplă schiţă a casei din Redcliff-Lodge, cu o persoană la fereastră este o operă mai presus de mijloacele tale? Şi eu care te credeam deja de talia lui Rafael l. .. Vechile tale schiţe mă făcuseră să am o înaltă idee despre talentul tău, dar pentru că m-ai trezit cu sinceritate din greşeala mea, te scutesc de persoana de la fereastră şi nu cer decît schiţa faţadei casei, nu prea greu de făcut. Se trag pe hîrtie patru Linii în formă de pătrat, se acoperă pătratul cu un triunghi care înfăţişează acoperişul, în interiorul patratului se aşază mai multe găuri, în chip ele ferestre, şi păcăleala este gata. Adrniră facsimilul de mai jos. Pe u rrnă se semnează un nume şi se adaugă în latină: a jăcut*. Genera­ ţiile viitoare, văzînd-o" cad în admiraţie şi cinstesc gloria artistului. Mama este sănătoasă. şi arde de dorinţa de a te, vedea. Vă veţi reve­ dea fără îndoială anul viitor fie la Paris, fie în Moldova. Lucrul va fi hotărît mai tîrziu. Eu însumi mă gîndesc să fac un drnm spre meleagurile unde vă veţi găsi aşezaţi definitiv. Dar nu pot încă să hotărăsc timpul plecării mele. Îmbrăţişează pe Tanmee din partea mea şi prezintă-i în acelaşi timp sincere amiciţii. Şi cu aceasta, du-te la doamna Sofia Catargi, fă-i o fru­ moasă plecăciune şi spune-i, într-o bună, engleză, că o rog să primească omagiile mele. Adio şi mii de sărutări, Tatăl tău iubitor, V.A. 13 Mircesti, 24 aout 1871 Ma chere Marie, Jet' ecris a la hâte pour te charger de remettre la lettre ci-jointe a Madame Catargi et pour avertir Tanmee que je * În original, în limba latină. 24. [25] lui expedie I'argent a Paris 1. Je me propose de lui ecrire ces jours-ci, ne pouvant le faire en ce moment a cause du monde que j'ai chez moit et qui fait un affreux tapage dans la maison. Vous allez retourner bientât a Paris; j' espere que tu me feras le plai sir de n'y pas oublier I'anglais auquel je tiens tant ! Mr Baligot m'avertit que tu lui as ecrit une gentille petite lettre. C'est bien, je te conseille de lui en ecrire d' autres tout aussi gracieuses que la premiere. Tu commences a devenir une grande miss, il faut que ta correspondance soît dig ne d'une demoiselle bien elevee et qui sait plusieurs langues. Tu voudrais echapper a l'obligation de. faire pour moi le croquis de Redcliff-Lodge, et tu essayes de me seduire par la promesse d'un dessin quelconque. Mais je naccepte pas le change et je reclame Redcliff-Lodge dapres nature. Il me semble tavoir enseigne le precede de dessiner les maisons. Ce n'est pas difficile. i." Maman se porte bien, elle tembrasse un nombre infini de fois. Gogou t'envoie ses plus doux regards et moi je finis par un gros baiser tout paternel, V.A. Mirceşti, 24 august 1871 Dragă Marie, îţi scriu în grabă pentru a te însărcina să trimiţi scrisoarea alăturată doamnei Catargi şi pentru a înştiinţa pe Tanrnee că îi trimit banii la Paris.! Socotesc să-i scriu zilele acestea, neputînd să o fac acum din cauza lumii pe care o am aici şi care face în casă un zgomot groaznic. Vă veţi întoarce în curînd la Paris; sper că îmi vei face plăcerea de a nu uita engleza la care ţin aşa de mult! Dl. Baligot mă înştiinţează că i-ai scris o scrisoare drăguţă. Foarte bine, te sfătuiesc să-i scrii şi altele tot atît de plăcute ca prima. Ai început să devii o domnişoară * mare, corespondenţa ta trebuie să fie demnă de o domnişoară binecrescută şi care ştie mai multe limbi. * În. original, în limba engleză. 25 [26] Ai vrea să scapi de obligaţia de a face pentru mine schiţa casei din Redcliff-Lodge, şi încerci să mă îmbunezi cu făgăduiala unui desen oarecare. Dar nu primesc schimbul şi pretind RedcIiff-Lodge după natură. Mi se pare că ţi-am arătat mijlocul de a desena casele. Nu este prea greu. Mama este sănătoasă, te îmbrăţişează de nenumărate ori. Gogu îţi trimite cele mai dulci priviri şi eu închei printr-o bună sărutare părintească, V.A. CĂTRE SCARLAT FĂLCOIANU 14 Mircesti, 28 sept. 1871 Cher ami, Le menu du prandiulu academicul que vous m' avez en­ voye est un veritable coup de massue sur les doctes crânes des Laurianu, Maxim et Cie. C'est un chef d'oeuvre de cocas­ serie qui m'a fait rire aux larmes. Il n'y manque q u'un seul plat, le selbaticus anghinarius asinorum. Il y a longtemps deja que les elucubrations grotesques du corp qu'academique on nomme, portent les signes d'une certaine alienation mentale, et depuis longtemps je carressais le projet de me retier de ce balamuc savant ... Une occasion me manquit et elle m'a ete offerte par Mr Lauriano sous la forme du viatique. Voiei la fin de I'adresse qui m'a ete envoyee par le pre­ sident de la delegat ion du corps academique qui date de 16 juin; Binevoiţi a onora Delegaţiunea cu unu respunsu, aretandu totu' de una data candu şi unde se vi se tramitta banii de via­ iecu. A cette proposition in extremis, j'ai repondu par ma de­ mission 2, et une lettre adressee a Mr Laurianu dans laquelle je le remereiais de la gracieusete de son offre, et je l'assurais 26 r [27] que je netais pas encore mourant pour avoir besoin de via­ tique. Decidement, cher ami, nous tr aversons en ce moment un courant d'idees grotesques. et des tendances absurdes, qui exercent une influence desastrueuse sur les cerveaux faibles. La politique enfante des hommes d'etat a la douzaine, et la litteratture enfante des Vadius et Trissontins 3. Quand diable sortirons-nous de la? Mais parlons de choses plus sensees. Je vous ai attendu cet ete et cet automne a votre retour de I' etranger, et vous avez passe a câte de Mircesti comme dhabitude. Si j 'etais un roi absolu, je vous punirais en vous condamnant a assis­ ter aux seances academiques, mais je suis votre ami, et pour le prouver, je viendrai moi-meme a Bucarest cet hiver. Suis-je gentil? " En attendant, rendez-moi le.petit service de m'informer si un certain Poliz din Oblaşiiea 'Besarabiei a fait recours en cassation contre la sentence de la Cour dappel de Iassy, qui a bien voulu ne pas condamner les heritiers du feu Vor­ nik Alecsandri a payer au dit Poliz une somme considera­ ble. C'est un proces 4 qui a pris fin depuis pres de trois mois. Vous m'obligez beaucoup, car je me guiderai sur votre reponse pour elever la derniere muraille de la Chine entre le Poliz en question et moi. Mon frere a ete chez moi avant d'aller en Fr ance, et nous avons tant parle de vous que les oreilles on du vous tinter. Pensez a toutes les horreurs que nous avons debitees sur votre compte ! Ion Ghica est dans mon voisinage; il compte s'en retourner prochainernent a Bucarest. Adieux, ou mieux, au revoir. MUIe bonnes amities a Md. Falcoiano, ma charmante ennemie. Tout a vous, V. Alecsandri Ra pplez-moi au souvenir de Balaciano, si vous le voyez 27 [28] · Mirceşti, 28 sept. 1871 Scumpe prietene, Meniul de la prandiulu academica 1, pe care mi l-ai trimis, e o adevărată lovitură de măciucă dată doctelor cranii ale lui Laurian, Maxim şi C-ia. E o capodoperă de bufonerie, care' m-a făcut să rîd cu lacrimi. Nu lipseşte din ele decît un singur fel de mîncare: selbaticus anghinarius asinorum. E foarte multă vreme de cînd elucubraţiile groteşti ale corpului ce academic * se numeşte poartă stigmatele unei oarecare alienări mintale, şi încă de mult timp mă gîndeam să mă retrag din acest balamuc savant. Îmi lipsea numai ocazia,. şi ea mi-a fost oferită de dl. Laurian, sub forma uiaticuiui, Iată sfîrşitul adresei ce mi-a fost trimisă de preşedintele delegaţiei corpului academic, pe data de 16 i�nie: Binevoiţi a onora delegaţiunea cu un respuns, arelandu lolu de una data eandu şi unde se vi se tramitta banii de uiatecu, La această propoziţiune în e xtremis, am răspuns cu demisia 2 şi cu o scrisoare d-lu i Laurian, în care-i mu1ţumeam pentru graţiozitatea ofertei d-sale şi totodată îl asiguram că nu sînt încă muribund ca să am nevoie de viatic. Hotărît scumpe prietene, străbatem în clipa de faţă un curent de idei grotesc şi de tendinţe absurde, care exercită o influenţă dezastruoasă asupra capetelor slabe. Politica zămisleşte oameni de stat cu duzina, în timp ce literatura zămisleşte nenumăraţi Vadius şi Trissotini." Cînd dracu' vom ieşi dintr-astea? Dar să vorbim şi de lucruri mai cuminţi. Te-am aşteptat şi vara, şi toamna asta la întoarcerea dumitale din străinătate şi, ca de obicei, ai trecut pe lîngă Mirceşti. Dacă aş, fi un rege absolut, te-aş pedepsi condarn­ nîndu-te să asişti la şedinţele academice, dar îţi sînt prieten, şi, ca să ţi-o dovedesc, voi veni în persoană iarna asta la Bucureşti. Nu-i aşa că sînt drăguţ? Pînă atunci, fă-mi micul serviciu de a mă informa dacă.' un anume Pol iz din Oblaştiea Besarabiei a făcut recurs la Casaţie împotriva sentinţei Curţii de Apel din Iaşi, care n-a binevoit să osîndească pe moştenitorii răposatulu i vornic Alecsandri să plătească sus-zi�ului Poliz o sumă consi­ derabilă. E un proces 4 care a luat sfîrşit de aproape trei luni. Mă îndatorezi foarte mult, căci după răspunsul dumitale mă voi călăuzi ca să ridic ultimul zid chinezesc între Poliz şi mine. * În limba franceză cuvintele dau o cacofonie amuzarltă.' 28 [29] Fratele meu a fost pe la mine înainte de a se duce în Franţa, şi atîta de mult am vorbit de dumneata, că, de bună seamă, ţi-au ţiuit urechile. Imaginează-ţi toate ticăloşiile pe care le-am debitat împreună pe seama dumitale! Ion Ghica e prin vecinătate; el crede să se întoarcă în curînd la Bucureşti. Adio sau, mai bine, la revedere. O mie de bune amiciţii d-nei Fălco­ ianu, încîntătoarea mea vrăjmaşă. Al dumitale, V. Alecsandri Adu-i aminte de mine lui Bălăceanu, dacă îl vezi. CĂTRE MARIE,B'OGDAN " . 15 Mircesti, 12 oc t. 1871 Ma chere Marie, rai vu avec plaisir que reconnaissant tes torts envers ta maman tu lui as ecrit une gentille lettre pour lui demander pardon de ton silence. Il ne faut jamais oublier, ma chere enfant, qu'apres Dieu, c'est la mere qui doit tenirlameilleure place dans le coeur d'un enfant. Tanmee mecr it pour m'annoncer son retour avenue de Neuilly. Dans quel etat elle a du trouver sa maison ! Plus de jardin sans doute! Je te charge de presenter nos amities a Tanmee et de lui dire de ma part que je r epondrai bien­ tât a sa lettre datee de Neuilly. Il par aît que vos toilettes etaient magnifiques a la noce dHelene. c'est dommage qu'on ne vous ait pas photogra­ phiees en groupe pour conserver le souvenir de ce jour memo­ rable. Je suis enchante que Miss Taylor ait trouve que tu as fait des progres dans la langue anglaise mais je serais encore plus erichante si j 'apprenais que tu tattaches a ne 29 [30] pas oublier ce que tu as aequis a Londres, pendant le temps de votre emigration. Il faut done te remettre au travail serieusement et , pioeher fort de l' anglais et du piano. M. Catargi qui tenvoie ses amities m'a dit que tu avais de bonnes dispositions pour la musique. Est-ce vrai? J'en jugerai sans par tialite amon proehain voyage a Paris. En attendant, mamouiza et moi nous tenvoyons miile baisers. Ton pere affectionne, V. Alecsandri Compliments a Miss Taylor. Mirceşti, 12 oct. 1871 Dragă Marie, Am văzut cu plăcere că, recunoscindu-ţi greşelile faţă de mama ta, i-ai scris o scrisoare drăguţă pentru a-i cere iertare de tăcerea ta. Nu trebuie să. uiţi niciodată, fetiţa mea, că după Dumnezeu, mama este aceea care trebuie să deţină locul cel mai bun în inima unui copil. Mătuşa Aimee mi-a scris pentru a-mi face cunoscută reîntoarcerea sa în avenue de Neuilly. în ce stare trebuie să-şi fi găsit casa! Sigur, fără. grădină! Te însărcinez să prezinţ i mătuşii Aimee amiciţiile noastre şi să-i spui din partea mea că voi răspunde în curînd scrisorii sale datată din Neuilly. Se pare că toaletele voastre la nunta lui Helene erau minunate, păcat că nu v-au fotografiat în grup pentru a păstra amintirea acestei zile de neuitat. Sînt încîntat că domnisoara Taylor a găsit că ai făcut progrese în limba engleză, dar aş fi încă şi mai încîntat dacă te sileşti să nu uiţi ceea ce trebuie să fi cîştigat la Londra, în timpul emigraţiei voastre. Trebuie deci să te apuci serios de lucru şi să munceşti zdravăn pentru engleză şi pian. Dl. Catargi, care îţi trimite arniciţ iile sale, mi-a spus că aveai bune dispoziţii pentru muzică. Este adevărat? Voi judeca fără părtinire la vii­ toarea mea călătorie la Paris. Pînă atunci mămuţa * şi cu mine îţi tri­ mitem mii de sărutări. Tatăl tău iubitor, V. Alecsandri Salutări domnişoarei Taylor. * În original, în limba rcrnână cu ortografie franceză. 30 ... [31] • CĂTRE EDOUARD GRENIER 16 Mircesti, 12 act. 1871 Mon cher ami, dans la paisible solitude de Mircesti, les lettres de mes amis de France sont toujours les bienvenues; elles reveillent mes souvenirs et m' arrachent moi-meme a une certaine torpeur qui maccable depuis les terribles eve­ nements de votre malheureux pays. L'emotion produite par les desastres de la France a ete trop forte; elle est suivie d'un affaissement moral, d'une lassitude intellectuelle contre lesquels nous devons reagir ener&,iquement, car la pente est dangereuse, elle mene droit �,l'imbeci11ite. On dit dans mon pays que les armees russes laissent toujours le cholera apres elles; on peut dire 'que la campagne prussienne a laisse derriere elle une prostr ation toute germanique qui, pour les races latines, est une veritable maladie. Cela passera, je ri'en doute pas, mais en attendant, on en souffre aussi bien a Mircesti qu'ă Baume-les-Dames 1. Nous autres Roumains, qui avons vu passer tant dinva­ sions sur le sol de notre patrie, nous savons de quelle nature sont les couches limoneuses que les flots de ces invasions deposent en se retirant. Nous les avons meme caracteri­ sees de la maniere suivante: Invasion turque: pilaf cuit dans le sang. Invasion russe: orthodoxie brutale, voleuse, nausea bonde. Invasion autrichienne: mechancete burlesque, sottise pretentieuse. Invasion prussienne: bestialite haineuse, cruelle et rapace. Le peuple dit: Turcul: caraghioz. Rusul: porc. Neamţul: pâsat mort de foame. Prusianul: porc nemţesc, neamţ porcesc. 31 [32] En un mot, toutes ces r aces, auxquelles on a cherche et meme accorde quelques qualites, se ressentent et se ressen­ tiront longtemps encore de leur grossierete native; ce sont d'anciens esclaves de la race latine qui veulent etre maîtres a leur tour et qui ne comprendront jamais la veritable gran­ deur. Bismarck est un grand homme allemand, il ne sera jamais un grand homme europeen. La Prusse a gagne de grandes victoires, elle a fait une campagne memorable. A-t­ elle gagne du prestige aux yeux du monde ? Non ... <;'a ete savant, cui, mathematique, oui ... mais les mathema­ tiques ri'ont jamais engeridre l'enthousiasme. Mais ri'en parlons plus. C'est un affreux cauchemar deja dissipe : la France en sera soulagee bientot : c'est a la Suisse a faire des r eflexions inquiet antes, maintenant que la passion des Prussiens pour les pendules et les montres s'est devoilee au grand jour. Vous avez ete a Paris, cher ami, et vous comptez vous y rebâtir un nid? C'est fort bien; je vais, de mon câte, m'occu­ per de vous trouver des tapis moldaves ornes d'oiseaux problernatiques, et vous les envoyer pour en faire des prortie­ res etc. Je vous avertis seulement que I'on en trouve tr es difficilement et que j 'aurai de la peine a decouvrir quelque chose de passable comme originalite de dessin. Je vais tou­ jours donner des ordres ad hac, et aussitât que I'on maura tr ouve ce que vous desirez, je vous en avertirai. Quel temps fait-il chez vous? A vez-vous encore un peu de soleil pour r echauffer votre muse? Moi j 'ai la nostalgie de cet astre, âme et flambeau du nâtre, car, depuis quel­ ques jours, nous sommes perdus dans un brouillar d epais. L'hiver approche rapidement sur les ailes des corbeaux qui traversent I'air par bandes prussiennes. Ce sont les uhlans de la saison rude; ils croassent de facon a me faire croire que j 'entends une tragedie allemande ... et vous savez si jaime I'harmonie de cette langue. Ah! mon pauvre ami, quelles belles illusions vous aviez sur la race germanique! Vous ne voyiez dans la savante Allemagne que des Goethe et des Schiller, des philosophes debonnaires, des natures placides et honnetes? . .. Faux bons-hommes que tout cela! Grattez l'Allemand, vous trou­ verez l'ennemi de l'esprit; derriere les besicles de chaque escogriffe blond de Heidelberg, de Berlin et de Munich se 32 --- [33] cachent les yeus faux dun renar d, le fameux renard que vous vous etes donne la peine de traduire. Tout est faux dans le pays de la choucroute: fausse Iitterature, fausse philosophie, faux esprit et faux sentiments ... le tout revetu ., adăogat de părinţii noştri la finitul cuvintelor. îl admit numai ca semn de plural la verb uri ... eu merg, ei mergu şi - eu făceam, noi [ăceamu ; iar cît pentru substan­ tive, îl declar o aninatură grotească, ca şi cînd un român şi-ar anina cozi de frac la mintean : asemine pentru adverbe, adăogirea lui este o insultă pentru inteligenţa român ului. Oricare strănepot de-a lui Traian este înzestrat cu destulă isteţiede spirit pentru ca să priceapă că 1in om perfect se bucură de un adjectiv măgulitor şi că lucrînd perfect, el pro­ duce un adverb demn de un perfect. Nu are nevoie românul ca să-i băgăm pe 14, în ochi, pentru ca să înţeleagă sensul unui adjectiv şi al unui adverb, şi, prin urmare, e de prisos a-l lănţui în regule ortografice, pe cît complicate, pe atît ste- 43 [44] riIe. După părerea mea, năvălire a lui ii, în scriere este fatală în mai multe priviri: el opreşte repegiunea scrisului şi a tipa­ rului; dă paginilor scrise sau tipărite un aspect uricios în care domneşte un ii, �t, ii, �t, ii nesfîrşit, ca un urlet de rău augur; face pe român a nu şti cum să citească, căci el în vorbă zice ades omu cela, în loc de omul cela, şi cînd citeşte unu omu, îi vine să pronunţe toate literele; în fine ii produce şi o dificultate regretabilă pentru cetirea versurilor. De pildă: M' amu dusu să vădIt pe cîmpu unu calu. Iată un vers pe care declar că eu însumi, cu toată deprin­ derea ce am de a ceti versuri, mi-e greu a prima vista să-i ghicesc armonia, cînd, de ar fi scris astfel: Mcam. dus să văd pe cîmp un cal, nu as simti nici o sfială ca să-I rostesc. Prin' urmare, sînt de părere a se scrie: un om perfect, lucrează perfect - Recunoscînd - făcut şi făcutu-l' ai ­ oăzutu-l' ai - dindu-i-se. Pentru ce acest te în făcutu-l' ai? Pentru că românul are urechie armonioasă si îi sună mai bine aşa, decît [ăcut-l' ai, precum îi sună m�i bine calul. decît cal' i. . După socotinţa mea, adevăratul articol bărbătesc - nu. este lu ci ul - corumpere de il italienesc şi el spaniol ... Aşa, cînd românul zice calul, el pronunţă cal (fără u) şi adaogă articolul ul. Ergo ... Vade reiro ii.* h) De vreme ce scriu nasc, e logic să scriu nasci, însă românul ce posedă armonia în ureche şi pe vîrful limbei, va pronunţa naşti, fiind mai puţin aspru la auz. i) - Pentru -t şi 1>., trebuiesc păstrate semnele î, ă, pentru că sînt unele cuvinte imitative precum vîjîe, fîlfîe, care sîrit de o mare importanţă pentru poezia descriptivă. Aceste sînt ideile mele nestrămutate asupra punctuti­ lor de ortografie ce mi-ai expus în scrisoarea d-tale. Acum faceţi, hotărîţi, cum vă va lumina simţul bun şi Armonia. Articolul părintelui d-tale despre literatură, cred că-l puteţi publica în Convorbiri, căci mai nimeni nu-l cunoaşte. * Deci ... la o parte (limba latină). 44 ..... [45] - Lumina lui Hajdeu a avut un număr foarte restrîns de abo­ nati si de cetitori. Acel articol este mai cu seamă interesant prin 'notiţe le sale despre începutul Teatrului nostru Naţional şi sînt încredinţat că ar produce plăcere. Cît despre foaia Convorbirilor, planul de a o publica o dată pe lună este bun, însă numărul coalelor îmi pare puţin pentru o publicare mensuală. Bine ar fi dacă fiecare număr ar avea măcar şepte coale, fiindcă astfel ar cuprinde materii mai dezvoltate si mai variate. Nu dau însă nici un sfat, căci multe condiţii sint necesare pentru o publicare voluminoasă şi la noi acele condiţii cu greu se pot împlini. Oricum să fie, iubite Negruzzi, poţi conta pe concursul meu, chiar dacă nu ţi-aş da pe Dridri, După întoarcerea mea din Bucureşti, sper să mă apuc de condei cu amîndouă mîinile, iar pînă atunci voi căta a rermina prefata 2 şi a ţi-o trimite! drept mulţumirile la ură­ tile amicale ce mi-ai adus de Anul nou. Al d-tale amic, V. Alecsandri CĂTRE MARIE BOGDAN 23 Mirces ti, 10 janvier 1872 Ma chere Marie, ]' ai ete passer les fetes a J assi et amon retour a Mir­ cesti j 'ai tr ouve ta charmante petite lettre que je considere comme mon plus precieux cadeau de nouvelle annee. Maman et moi, heureux de tes souhaits, nous nous promettons de tapporter les nâtres au printemps et d'y ajouter de forts jolis presents que la distance nous empeche de t'envoyer. Puis comme je soupconne que tu fais de petits complots avec Alice, ta cousine, en vue de certaines parties de plaisir, 4S [46] je tavertis que je trempe d'avance dans ces complots, et cela de la meilleure grâce. Ce qui precede doit te prouver que je suis tr es content de toi. Tu aimes la musique et le dessin, tu t'appliques a I'etude de I'anglais, sans prejudice des autres etudes, c'est parfait; nous nous entendons a merveille, aussi je declare a haute et intelligible voix que Melle Marie Vasili Alecsandri est une charmante enfant que j 'airne bien. Quand nous serons arrives a Paris, tu nous joueras ton riche reper­ toire musical et pour r emer cier notre chere Marinette de ses peines, nous lui menageons une jolie surprise. En atten­ dant, embrasse-Ia de ma part et tr availle ferme sous sa direc­ tion; tu deviendras ainsi une artiste. Tu feras egalement mes compliments a l'aimable Miss Taylor et tu lui diras que je compte sur son amicale bonne volont e pour faire de toi une miss achevee. Quant a notre chere Tanmee, je laisse le soin a ton coeur de lui exprimer nos sentiments les plus sinceres et les plus affectueux. Maman est allee aujoud'hui a Roman en tr aineau. A vant de par tir elIe a depose pour toi un baiser sur cette page. Cherches-en la place et trouve-la, si tu as de bons yeux. A bientât, ma chere Marie, et miIle baisers. Ton pere affectionne, V.A. Mirceşti, 10 ianuarie 1872 Dragă ]1,[ arie, Am petrecut sărbătorile la Iaşi şi la Întoarcerea mea la Mirceşti am găsit incîntătoarea ta scrisoare, pe care o socotesc cadoul meu cel mai preţios pentru Anul nou. Mama şi cu mine, bucuroşi de urările tale, făgă­ duim să ţi le aducem pe ale noastre la primăvară şi să adăugăm şi foarte frumoase cadouri pe care distanţa ne împiedică să ţi le trimitem. Apoi, cum bănuiesc că faci mici planuri ascunse cu Alice, vara ta, în vederea unor partide de plăcere, te înştiinţez că iau parte dinainte la aceste planuri, şi asta cu cea mai mare plăcere. Ceea ce urmează trebuie să-ţi dovedească că sînt foarte mulţumit de tine. îţi place muzica şi desenul, te străduieşti în studiul englezei, fără pierderi pentru celelalte studii, este foarte bine; ne înţelegem de minune, de aceea declar cu voce tare şi limpede că d-ra 46 [47] Marie Vasili Alecsandri este o fată încîntătoare, pe care o iubesc mult. Cînd vom sosi la Paris, ne vei cînta bogatul tău repertoriu muzical şi spre a mulţumi iubitei noastre Marinette pentru munca sa, îi pregătim o fru­ moasă surpriză. Pînă atunci, îrnbrăţ işaz-o din partea mea şi lucrează zdravăn sub direcţia ei; vei deveni astfel o artistă. Vei prezenta de asemenea salu tările mele amabilei domnişoare Taylor şi îi vei spune că mă bizui pe prietenoasa sa bunăvoinţă pentru a face din tine o domnişoară * perfectă. Cît despre iubita noastră Tanmee las în grija inimii tale să-i arăţi senti­ mentele noastre cele mai sincere şi mai iubitoare! Mama s-a dus astăzi la Roman cu sania. Înainte de a pleca, a depus pe această pagină o sărutare pentru tine. Caută locul şi găseşte-o, dacă ai ochii buni. Pe curînd, dragă Marie, şi o mie de sărutări. Tatăl tău iubitor, V.A i. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 24 Mirceş ti, 12 ghenar 1872 Iubite Negruzzi, Iată prefata- promisă pentru volumul operelor pă:i�­ telui d-t ale. Am descris în ea timpul de acum 30 de am In care C. Negruzzi a compus cele mai frumoase din Păcatele tinereţilor, timp de hasmodie şi de sterilitate literară. Operele create în asemine epohă au un merit mult mai strălucit decît acele ce se nasc în mijlocul unei societăţi dezvoltate. Gloria lui C. Negruzzi este dar mai bine dobîn­ dită. Sînt unele notiţe biografice care mi-au lipsit şi pe care le-am neglijat. Ar fi deci nimerit ca d-ta să adaugi cîteva note complectătoare în privirea anului naşterei şi a morţei ami- * În original, în limba engleză. 47 [48] eului meu. Asemine în privirea diverselor exiluri ce a suferit sub domnia lui M. Sturdza. A revedere după întoarcerea mea din Bucureşti. Al d-tale amic, V. Alecsandri 25 Mirceşti, 24 ghenar 1872 Iubite Negruzzi, Am profitat de întîrzierea plecărei mele la Bucureşti pentru ca să răsfoiesc Povestea vorbii a lui Anton Pann, şi am început a face o culegere 1 mai sumară din toate prover­ bile publicate de el. De voieşti să te foloseşti de acest articol pentru a umplea ultimele două numere a Convorbirilor, îţi trimit giumătate din lucrarea mea, promiţîndu-ţi să-ţi trimit în curînd şi cealaltă giumătate. De socoţi însă să păstrezi întregul articol pentru anul VI, pune-I deoparte şi-l vei publica la timp. Cît pentru pre­ faţă, aş dori mult ca să se publice neîntreruptă, prin urmare te rog să o publici în n-ul I al anului VI 2. Am văzut reformele ce aţi făcut în ortografie şi mă împac destul cu ele. Să ne ţinem de simplitate e lucru cel mai nimerit. Al d-tale amic, V. Alecsandri Răspunde-mi îndată ce ai decis în privirea articolului asupra lui Anton Pann. Urmarea articolului aici alăturat va fi tot aşa de lungă ca şi partea ce vă trimit acum. 48 [49] 26 Mirceşti, 26 ghenar 1872: Iubite Negruzzi, Iată şi restul articolului asupra Povestii vorbii lui Anton Pann. Am ales proverburile cele mai caracteristice şi, drept să spun, deşi lucrul a fost cam negaios, el mi-a produs o mare mulţumire, arătîndu-mi ca o panoramă morală acel diamant cu multe feţe, cuminţi a românului. Cred că e o materie des­ tul de interesantă pentru ultimele numere ale anului V din Convorbiri 1; şi totodată destul de bogată pentru ca să ocupe coloanele acelor numere. Fă însă cum ţi-a veni mai la soco­ teală, numai să chibzuieşti ca 'prejaţia � scrisă pentru operile părintelui d-tale să apară în întregul ei, cu începutul anului VI. Anton Pann nu au fost păn: acum preţuit la adevărata lui valoare, ba încă în Valahia meritele sale sînt chiar dispre­ ţuite de majoritatea literaţilor moderni. Eu unul doresc ca foaia ce redigi să facă parte dreaptă acelui autor, care a con­ sacrat mulţi ani pentru scăparea de uitare a proverburilor noastre. Povestea vorbii e un monument naţional, o carte preţioasă pe care fiecare din noi trebuie să o avem în biblio­ tecă şi pe care adeseori vom avea nevoie a o consulta. în ea întîlnim spiritul şi înţelepciunea român ului, două fiinţi cu care mulţi din autorii noştri nu au făcut cunoştinţă. Aceste zise, te îmbrăţişez şi adaug să ne videm sănătoşi ŞI s-auzim de bine. Al d-tale amic, V. Alecsandri Am găsit în bibliotecă o mică broşură scrisă de părintele d-tale. Ţi-o trimit, deşi negreşit o cunoşti şi o ai. Un mare adevăr e cuprins în acea scriere. 4'). [50] CĂTRE MARIE BOGDAN 27 Mircesti, 12 fevr. 1872 M.a chere Marie, Depuis que je tai envoye ma derniere lettre j 'ai du par­ tir pour Bucarest au moins une dizaine de fois, et chaque fois le temps devenait plus arageux et le froid plus intense. Force m'a dane ete de remettre man depart de jaur en jour et de tenir mes effects ernballes. Voiei pres d'un mois que ma valise est prete et il a fallu vraiment que I'hiver fut bien rigoureux pour m ' arreter sur place, moi un vieux voyageur habitue aux internperies des saisons et aux fatigues des cour­ ses lointaines. ]'esperais pouvoir tecrire de Bucarest, voilă comment il se fait que je ne tai pas ecrit et toi-rneme tu atteridais, sans doute, une lettre de la-bas, pour me donner de tes nou­ velles. Donc tout sexplique de cette facori. En ce moment meme. je regarde par le fenetre, j 'observe le barometre et il me sem ble que le temps va se remettre au beau. Nouveau projet de depart pour apres-dernain mais jusque la Dieu sait quel chasse-neige viendra me faire chan­ ger d'avis. Dans cette incertitude je tecris pour te dire que mamouiza est bien portante, qu'elle brode toute la sainte jour­ nee et qu'elle attend impatiemment de tes nouvelles. Ecris­ lui quelques lignes en francais et envoie-les lui a Mircesti. Quant a la r eponse a cette lettre tu me I'enverr as a Bucarest, au Grand HOtel, ou je compte descendre. Mamouiza tembrasse tendrement et mai je fais comme elle, en te chargeant em meme temps de preseriter nos sin­ ceres amities a Tanmee. Ton pere affectionne, v. Alecsandri 30 [51] - Mirceşti, '12 Ievr 1872 Dragă Marie, De cînd ţi-am trimis ultima mea scrisoare trebuia să plec la Bucureşti cel puţin de zece ori şi de fiecare dată timpul să făcea mai furtunos şi frigul mai aspru. Am fost deci nevoit să-mi amîn plecarea de la o zi la alta şi să-mi ţin lucrurile împachetate. Iată aproape o lună de cînd bagajul meu este gata şi a trebuit în adevăr ca iarna să fie foarte aspră pentru a mă ţine pe loc, pe mine, un vechi călător obişnuit cu intemperiile anotimpuriJor şi oboselile drumurilor îndepărtate. Speram să pot să-ţi scriu de la Bucureşti, iată cum se face că nu ţi-am scris şi tu însăţi aşteptai, fără îndoială, o scrisoare de acolo, pentru a-mi da veşti despre tine. Deci totul se lămureşte în felul acesta. Chiar acum, ,privesc pe fereastră, observ barometrul şi mi se pare că timpul se îndreaptă. Nou proiect de plecare pentru poimîine, dar pînă atunci Dumnezeu ştie ce viscol va veni �ă mă facă să-mi schimb hotărîrea. în această nesiguranţă îţi scriu pentru a-ţi spune că mămuţa * este sănă­ toasă, că brodează toată ziua şi că aşteaptă Cu nerăbdare veşti de la tine. Scrie-i cîteva rînduri în franceză şi trimite-i-Ie la Mirceşti. Cît despre răs­ punsul la această scrisoare, mi-I vei trimite la Bucureşti, la Grand HOtel unde socotesc că voi descinde. Mărnuţa ** te sărută Cu dragoste şi eu o fac ca şi ea, însărcinîndu-te în acelaşi timp să prezinţi sincerile noastre amici ţii lui Tanmee, Tatăl tău iubitor, V. Alecsandri 28 CĂTRE IACOB NEGRUZZI • Mirceşti, 19 fevr. 1872 1 ubite d -le iV egruzzi, N-am putut pleca la Bucureşti pînă acum, şi nu cred să plec înainte de opt zile. Te rog să-mi faci cunoscut dacă adu- *,** În original, în limba română cu ortografie franceză. [52] nările ,,]unimei" se fac tot vinerea la dl. Pogor, căci aş dori să mă reped pe o zi la Iaşi, pentru ca să vă citesc un mic poem: Dumbrava Roşie, pe care l-am scris în zilele aceste. Al d-tale amic, V. Alecsandri CĂTRE P"VLINA ALECSANDRI 29 [Bucureşti, februarie-martie 1872J 1 Dragă, Am făgăduit unui amic bolnav să-i procur vin vechi de-al meu. Te rog dar să-mi expeduieşti o lădiţă cu cinci garafe de vin roş de cel vechi de Socola. Adresa ce vei pune pe lădiţă este următoarea: Mr 1. Alecsandri, Grand Hâtel Bucarest Te sărut, V.A . • CĂTRE MARIE BOGDAN 30 Mircesti, mars 1872 Ma chere 111 arie, Nous avons re cu tes deux dernieres lettres qui nous ont fait grand plaisir. Mamouiza s'est par ee de la petite fleur .que tu lui a envoyee et qui lui est arrivee toute fr aîche. Elle :52 - [53] - tembrasse miile fois et semble toute fiere de voir qu'il te pousse une dent '" de sagesse. Grâce a cette dent te voilă presque une demoiselle. C'est flatteur pour papa et maman aussi devons-nou desormais te traiter comme une grande personne. 1\1 amouiza te destine une jolie chemise moldave avec des broderies tr es originales. Quant aux confitures que tu demandes, petite gourmande, on t âchera de t'en apporter Je tapporterai aussi un volume de mes poesies, mais sauras-tu les lire et les comprendre? Le beau temps est revenu. N ous en sommes tr es heureux car le moment daller te voir approche. Dans le courant du mois de mai on ira embrasser I'enfant prodige qui s'est octroye une dent de sagesse. En attendant, mamouiza et moi te chargeon de presenter nos amities a Tanmee et de lui dire que je vais a J assi pour lui expedier le prix de la pension. " Jai chez moi du monde qui m'empeche d'ecrire. Je ter­ mine donc en ternbrassant sur les deux joues. Ton pere affect., V. Alecsandri Mirceşti, martie 1872 Dragă Marie, Am primit ultimele tale două scrisori care ne-au făcut mare plăcere. Mărnuţa" s-a gătit cu mica floare pe care i-ai trimis-o şi care i-a ajuns foarte proaspătă. Ea te sărută de mii de ori şi pare foarte mîndră văzînd că îţi creşte o măsea... de minte. Datorită acestei măsele iată-te aproape o domnişoară. Este măgulitor pentru tata şi mama, de aceea trebuie de acum înainte să te socotim ca pe un om mare. Mămuţa** îţi pregăteşte o frumoasă ie moldovenească cu cusături foarte originale. Cît despre dulceţurile pe care le ceri, vom încerca să ţi le aducem, mică lacomă. îţi voi aduce, de asemenea, un volum din poeziile mele, dar vei şti tu să le citeşti şi să le înţelegi? Timpul frumos s-a reîntors. Sîntem foarte fericiţi pentru că se apropie clipa de a veni să te vedem. în cursul lunii mai vom merge să îmbrăţişăm .... În original, în limba română cu ortografie franceză. S3 [54] pe copilul care şi-a dăruit o măsea de minte. Pînă atunci mărnuţa * şi cu mine te însărcinăm să prezinţi amiciţiile noastre lui Tanruee şi să-i spui că mă duc la Iaşi pentru a-i expedia preţul pensiunii. Am la mine lume care mă împiedică să-ţi scriu. Termin deci săru tindu-te pe amîndoi obrajii. Tatăl tău iubi.tor], r. Alecsandri CĂTRE IACOB NEGRUZZI 31 Mirceşti, 1 april 1872 Iubite Negruzzi, De-abia aseară am primit răvaşul ce mi-ai scris în privi­ rea poemului Dumbrava Roşie ; o probă mai mult de exac­ titudine poştei române. Iţi trimit astăzi acel poem corectat din fugă, pentru ca să apară după dorinţa d-tale în numărul de 1 mai al Convorbirilor 1 ... , însă îmi rezerv dreptul de-a face ultima corectură păn-a nu se pune sub teasc. Vei avea CĂTRE NICOLAE PISOSKI 62 Mirceşti, 2 fevr. 1873 Moş Pisoi, Paulina mergînd la Cernăuţi ca să cumpere făina picluită pentru ca să facă colaci pe cînd a fi să vii la Mirceşti cu Alexandru Făt-Frumos 1, Îţi scriu aceste rînduri spre a-ţi 86 .. [87] - dori sănătate şi voie bună. Eu am petrecut o lună şi giumătate în Bucureşti, bucurîndu-mă de multe plăceri de tot soiul, şi acum m-am întors la căsuţa mea ca şoarecul în caşcaval. l\Iă odihnesc de valurile lumei aşteptînd primăvara ca să plec la Paris. Poate mai înainte mă voi repezi la Cernăuţi numai şi numai ca să te văd în rolul de soţ şi tată, adică de drac pocăit. Pînă atunci îţi doresc încă o dată toate feri­ cirile. Al tău vechi amic, V. Alecsandri Marie Docan (Bogdan) au născut un Bogdănaş. Se află la Iaşi. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 63 6 fevr. 1873 Iubite Negruzzi, îţi trimit articolul meu asupra lui Alecu Russo 1. în această broşură vei găsi şi cîteva mici lucruri 2 scrise de amicul meu, precum: Piatra corbului, Cugetări, Studii naţio­ nale, Decebal şi Ştefan, pe care ar fi bine să se publice în Con­ vorbiri căci îmi par destul de interesante. Adio, plec astăzi la ţeară cu gînd de a mă pune pe lucru. (?) Al d-tale amic, V. Alecsandri 87 [88] 1, I I I I I i CĂTRE MARIE BOGDAN 64 Mirceşti, fevrier 1873 Ma chere Marie, Nous sommes contents d'apprendre que tu tes bien amusee a la soiree de Mme Lacroix et que ton costume de paysanne moldave a ete r eussi. Bientot ta tante Noemi te commandera un joli habillement au magasin du Printemps et quand j 'arr iverai a Paris, je completerai ta garderobe. Sois tran­ quille, tu nauras rien perdu pour attendre et au fur et a mesure que tu grandiras et que par tes qualites tu repondras amon attente, je ferai de toi une veritable elegante de bon golit. La fourrure est arrivee un peu tard, elle a perdu beau­ coup de temps en route, cependant elle te fera plaisir, j'en suis sur, car elle nous a parue jolie a ton onde et a moi. Tante Noemi est chargee de t'en faire un pardesus pareil a celui de tes cousines. La neige nous avait quittes, mais elle est revenue depuis hier, ce qui ne nous r ejouit guere. L'impossibilite de sortir dans le jardin nous oblige a garder la chambre comme de pauvres prisonniers. Mais dans deux ou trois mois nous prendrons notre vol pour tout de bon, car ce sera pour aller t'embrasser et presenter nos amities a Tanmee. Ton pere affectionne, V.A. Mirceşti, februarie 1873 Dragă Marie, Sîntem mulţumiţi aflînd că te-ai distrat bine la serata de la dona Lacroix şi că costumul tău de ţărancă moldoveancă a fost reuşit. în curînd mătuşa Noerni îţi va comanda o frumoasă îmbrăcăminte la 88 [89] magazinul Printemps şi cînd voi sosi la Paris, îţi 'Toi completa gar deroba. Fii liniştită, nu ai pierdut nimic aşteptînd, şi pe măsură ce vei creşte şi calităţile tale vor răspunde aşteptării mele, voi face din tine o adevărată elegantă de bun-gust. Blana a sosit cam tîrziu, a pierdut mult timp pe drum, cu toate acestea ea îţi va face plăcere, sînt sigur, pentru că ea ni s-a părut frumoasă, unchiului tău şi mie. Mătuşa Noemi este Însărcinată să-ţi facă un pardesiu asemănător cu cel al verişoarelor tale. Zăpada ne părăsise, dar ea s-a reintors de ieri, ceea ce nu ne bucură deloc. Neputinţa de a ieşi În grădină ne sileşte să stăm în cameră ca nişte bieţi prizonieri. Dar în două sau trei luni ne vom lua hotărît zborul, căci va fi pentru a veni să te îmbrăţişăm şi să prezentăm amiciţiile noastre lui Tanrnee. Tatăl tău iubitor, V.A. CĂTRE SMĂRĂNDIŢA DOCAN 65 [fe bruarie-martie 1873] 1 Ma chere Smarandiiza, Hanganou a ete hier a Mircesti pour voir mes boeufs de labour, il les a trouves de petite taille et s'en ait retourne a Rouginossa. Je puis donc considerer l'affaire sans suite et vendre mon betail a la foire de Roman? Re cois tu regulierement le Figaro que je tenvoie tous les deux ou trois jours? Je suis vers la moitie du cinquierne acte de ma grande comedie et cela me rend bien content, car c'est un joli casse [90] H 1 r I " I I ,1 '1 I 1. :1 . I r I I r I I! I '1 tete que de faire concourir une vingtaine de personages au denouement d'une intrigue compliquee. Je vous embr asse toutes, V. Alecsandri [februarie-martie 1873} 1 Dragă Smărăndiţa, Hanganu a fost ieri la Mirceşti pentru a-mi vedea boii de jug, i-a găsit prea mici şi s-a reintors la Ruginoasa. Pot deci să socotesc afacerea fără. urmări şi să-mi vînd vitele la tîrgul din Roman? Primeşti regulat Le Figaro pe care ţi-l trimit la două, trei zile? Sînt pe la jumătatea actului cinci al marii mele comedii şi aceasta mă. mulţumeşte mult, căci este o plăcută bătaie de cap să faci ca douăzeci de­ personaje să concureze la deznodămîntul unei intrigi complicate. Vă sărut pe toate, v. Alecsandri CĂTRE MARIE BOGDAN 66 Mirceşti, mars 1873. .lI a chere petite Marie, l' ai r ecu ta lettre gentille et affectueuse et J al ete heureux de voir que la robe que I'on a commande pour toi; sera jolie et de bon golit. Je desire, ma chere enfant, gue tu sois elegante autant gue I'on doit I'etre a ton âge. Quand tu auras grandi tu porteras de belles toilettes en soie de toutes les couleurs, mais en attendant, un peu de simplicite melee de distinction, c'est ce qui te convient le mieux. 90 [91] Je suis impatient de voir le dessin dont tu me parles avec un cert ain enthousiasme. Ton arbre, a ten croire, est tellement beau, tellement naturel, qu'en le voyant on croirait entendre le chant des oiseaux dans les branches. C'est un arbre prodigieux, je t'en fais mon compliment. Nous sommes heureux de savoir que tu as le golit des beaux arts, et que tu trouves beaucoup de plaisir a dessiner et surtout a etudier la musique. Quand tu ser as une grande demoiselle, c'est alors que tu seras contente davoir appris a dessiner et a bien jouer du piano. Rapelle toi les succes que tu as obtenus a Boulogne; apres avoir ravi les Anglais qui t'appelaient une etoile, tu dois avoir l'ambition d'enchan­ ter les Francais qui se connaissent d'avantage en musique. Fais des arbres, moi je ferai ensemencer des fleurs, ce sera une espece de botanique en famille. Adieu, ma chere enfant, nous t'embrassons tendrement et te chargeons de presenter nos amities a Tanmee. V.A. Mirceşti, martie 1873 Micuţa mea Marie, Am primit drăguţa şi drăgăstoasa ta scrisoare şi am fost fericit de a vedea că rochia care a fost comandată pentru tine va fi frumoasă şi de bun-gust. Doresc, draga mea fetiţă, ca să fii elegantă, atît cît trebuie să fii la vîrsta ta. Cînd te vei mări, vei purta toalete frumoase din mătase de toate culorile, dar pînă atunci puţină simplitate amestecată cu distincţie este ceea ce ţi se potriveşte cel mai bine. Sînt nerăbdător să văd desenul despre care îmi vorbeşti cu un oarecare entuziasm. Pomul tău, dacă este să te cred, este atît de frumos, atît de natural, încît văzîndu-I, s-ar crede că se aude cîntecul păsărilor între crengile sale. Este un pom fermecat, te felicit. Sîntem fericiţi ştiind că ai înclinaţii pentru artele frumoase, şi că îţi face multă plăcere să desenezi şi, mai cu seamă, să studiezi muzica. Cînd vei fi o domnişoară mare, atunci vei fi mulţumită de a fi învăţat să desenezi şi să cînţi bine la pian. Adu-ţi aminte 91 [92] . I I " l' I de succesul pe care l-ai avut la Boulogne; după ce i-ai încîntat pe englezi. care te numeau o stea, trebuie să ai ambiţia să încînţi pe francezi, care sînt încă mai cunoscători în muzică. Fă pomi, eu voi semăna flori, va fi un fel de botanică în familie. Adio, draga mea fetiţă, te îmbrăţişăm cu dragoste şi te însărcinărn să prezinţi amiciţiile noastre lui Tanmee. V.A_ CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 67 Gioi [Bucureşti, a.30 martie 1873J1. Doamnei Paulina, Am sosit cu bine la Bucureşti. Am găsit aice timp cald .. Pe drum am văzut un cocostîrc. Am avut o bună inspiraţie de a veni, căci sper să pot da agiutor fratelui meu în inte-. resele sale. Precum ti-am declarat, nu voi sedea mai mult de o săptămînă la Bucureşti. ' La întoarcere poate că m-oi abate pe la Galaţi, unde Calimah 2 are o treabă de pus la cale, apoi mă voi opri în . Bacău 24 de ore pentru ca să-mi scot mărturia ştiută. Adio, te sărută, V. Alecsandri: [:. '1 Complimente Codîrlei. CĂTRE HOCIUNG 68 Bucureşti, luni, [a. 30 martie 1873J Domnule Hociung, Am nevoie de a-mi scoate o mărturie iscălită de oameni. bă trîni, care să-mi serveze de act de naştere' şi vin a te ruga. 92 [93] ca să binevoieşti a-mi pregăti asemine mărturisire. Eu sînt născut la Bacău la luna iulie 18212; părintele meu: Vornicul Vasile Alecsandri; maică-mea Elena, născută Cozoni. Acum mă găsesc la Bucureşti, de unde sper că plec peste trei zile şi, trecînd prin Bacău, mă voi opri ca să desăvîrşesc formalităţile necesare pentru legalizarea mărturiei de către Tribunal. Sper că voi găsi actul iscălit de marturi. Mă vei îndatori foarte mult. Al d-voastră amic şi servitor, V. Alecsandri CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 69 Bucureşti, sîmbătă, [martie, 1873]1 Dragă, M-am întîlnit cu prietenul care seamănă a fi încredinţat că va reuşi mai tîrziu a-ţi îndeplini dorinţa. Am fost ieri la Senat unde, găsind pe Boerescu, am avut de la el veşti destul de rele cu privire la Iancu. Mă tem că toate au fost numai vorbe, şi pe acele vorbe Baligot a făcut treaba despre care părea atît de mulţumit, însă cum rămîne Iancu cu noul împrumut ce a contractat? Iar încurcătură!... Asta mă supără. Boerescu mi-a spus că au scris Iancului să nu se grăbească a veni aici, nefiind sigur de reuşită. Ce Însemnează toată această jucărie, nu pricep. Timpul în Bucureşti nu e frumos ca la Iaşi şi ca la Mir­ ceşti; pîclă, glod lunecos, însă nu-i frig. Sper că-ţi este mai bine decît cum te-am lăsat. Scrie-mi două rînduri cum te afli. Eu sînt sănătos şi sper să dorm .butuc la noapte. Te sărut, V. Alecs[andri] 93 [94] il il I ' il I I I � I II' II I i, 1. ·1 70 Vineri, [Bucureşti, a.30 martie 1873]1 Dragă, Plec mîine, sîmbătă cu Calimaki 2. Trecem prin Galaţi, apoi ne oprim la Bacău, şi, în sfîrşit, sosim la Mirceşti marţi s au cît mai tîrziu miercuri. M-am oprit pentru interesul fratelui meu care a căzut baltă. Te sărut, V.A. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 71 Mirceşti, martie 1873 Iubite domnule Negruzzi, Eram să viu de mult la Iaşi pentru ca să vă citesc comedia mea Ciocoii 1, dar am fost împiedecat prin deosebite vizite ce am primit şi care mi-au luat tot timpul. Lucrările mele au fost astfel întrerupte. Prin urmare, nu am putut termina prefaţa la scrierile mele, ce ţi-am promis pentru unul din numerele Convorbirilor. Acum sînt liber şi îmi propun să viu la Iaşi ca să vă dau lectura comediei sîmbăiă. Aş dori să fie adunaţi membri "Junimei" cît mai devreme, căci piesa, fiind în 5 acte, va reclama mai multe ore de lectură. Nu s-ar putea să înviţi şi pe dl Ianov, ca să asiste Ia acea întrunire? Cine ştie? ar găsi vreun sujet de canţonetă comică între numeroşii personajii a comediei mele. 94 [95] Fiindcă o operă dramatică este menită a fi reprezentată, am de gînd a o încredinţa lui Aslan 2; de aceea mi-am luat voie a-l invita pe sîmbătă la d-ta, ca să asculte comedia Ciocoilor în calitatea sa de director [al] Teatrului Naţional. Mi-ai spus că ai fi multemit să publici piesa mea în Con­ vorbiri ... , însă cum îi face ca să tipăreşti întregile cinci acturi în puţinele numere ce mai rămîn pănă la 1 martie viitor? Nu crezi că ar fi o măsură nimerită de-a publica Ciocoii sub forma de suplement, astfel ca în numerele de la dec., ghenar şi fevruar să apară piesa întreagă? Foile fiind impri­ mate deosebit ar forma la sfîrşitul anului o broşură. Gîn­ deşte-te la aceasta şi-mi dă opinia d-tale sîmbătă. îmi pare rău că nu oi să am printre ascultători pe Pogor si Maiorescu. As fi fost bucuros să aud observările lor ... fie cît de aspre: Acum nu-mi rămîne decît să te îndemn ca să te rogi la Dumnezeu pentru continuarea timpului frumos ... căci dacă nu mai sînt Tău de muscă ... helas!. .. sînt foarte rău de frig. Al d-tale devotat amic, V. Alecsandri Sper că ocupaţiile fratelui d-tale Leon, îi vor permite să vie sîmbătă. CĂTRE MARIE BOGDAN 72 Mircesti, 20 avr il 1873 Ma chere Marie, japprends aveac plaisir que tu promets a Tanmee de lui faire les honneurs de Mircesti et de conduire toi-meme lorsque tu la promenera en voiture dans le bois. Cette pro­ messe se realisera I'annee prochaine car je compte te faire 9S [96] passer tes vacances en Moldavie. Nous irons alors visiter Bouhousch et nous enleverons Tanmee au grand desespoir de Sophie, a moins que Sophie ne veuille se laisser aussi enlever par la meme occasion. On fera des dejeuners sur l'herbe dans le bois, au bord du Sireth, pendant que des musiciens oaches dans les arbres executeront des symphonies ravissantes. Puis on ira faire vi site a Marie Bogdan, dont la terre est situee a peu de distance de Mircesti, bref on se donnera beaucoup de plaisir I'annee prochaine. Quant aux vacances qui approchent nous les passerons ensemble au bord de la mer, occupes a faire collection de coquillage et a prendre des lecons de natation. Tu vois que I'avenir ri'est nullement sombre. T'ai-je ecrit que maman a re cu tes ouvrages? C'est je crois le jeune Exarho qui Ies a apportes en Moldavie. Ces travaux- d'art, executes avec une adresse merveilleuse, ont etonne Ies populations et rendu Maman aussi heureuse que possible. Les pelottes brillent sur la table de toilette et font l'admiration des personnes qui nous rendent visite. Tu comprends combien nous en sommes fiers ! Adieu, nous t'embrassons tendrement. Ton pere affecltionne.] V.A. Mirceşti, 20 aprilie 1873 Dragă Marie, Aflu cu plăcere că făgăduieşti lui Tanmee să-i faci onorurile Mirceştilor şi să mîni tu însăţi CÎnd o vei plimba cu trăsura prin pădure. Această făgăduială se va împlini anul viitor căci socotesc să vii să petreci vacanţa în Moldova. Ne vom duce atunci să vizităm Buhuşii şi o vom răpi pe Tanrnee spre marea părere de rău a Sofiei, numai dacă Sofia nu va dori să se lase şi ea răpită cu aceeaşi ocazie. Se va dejuna pe iarbă în pădure, pe marginea Siretului, în timp ce CÎntăreţii ascunşi în arbori vor executa simfonii încîrrtătoare, Apoi vom merge să o vedem pe Marie Bogdan. a cărei moşie este situată la mică. distanţă. de Mirceşti, pe scurt anul viitor ne vom oferi multe distracţii. Cît despre vacanţa care se apropie, o vom petrece împreună pe malul mării 96 � - [97] • ocupaţi să facem colecţii de scoici şi să luăm lecţii de înot. După cum vezi, viitorul nu este deloc întunecat. Ţi-am scris că mama a primit lucrările tale? Cred că tînărul Essarcu este cel care le-a adus În Moldova, Aceste lucrări de artă, executate cu mare măiestrie, au uimit pe locuitori şi au făcut-o pe mama cît se poate de fericită. Pelotele strălucesc pe masa de toaletă şi fac admiraţia persoanelor care vin să ne vadă. Înţelegi cît sîntem de mîndri! Adio, te îmbrăţişăm cu dragoste, Tatăl tău iubi[tor], V.A. CĂTRE UN CONTE NECUNOSCUT DIN CERNĂUŢI " 73 Mircesti, 21 avril 1873 C her comie, 1 En parcourant le grotesque billet de faire-part que vous ,m'avez envoye comme un specimen Iitteraire de la Bucovine, on ne peut s'empâcher de penser que c'est a degouter de mourir. On dit que le defunt etait I'ennerni jure des Rou­ mains. Ceux-ci se sont bien venges de lui apres sa mort au moyen de J'imprime qui a annonce son demenagement dans la vie eternelle. Quand donc cesseront-ils de parler la langue de Poumne et de se rendre ainsi la risee de tout homme scrise et de bon golit? A votre place, cher comte, je me hâterais de deguerpir de Czernovitz a la moindre indisposition, de crainte de devenir la proie des litterateurs bucoviniens. Ces bourreaux sont impitoyablement ridicules et pour eux et pour ceux quils pronent, J'aime a croire pourtant que vous jouirez longtemps d'une sante formidable, afin d'avoir souvent I'occasion de 97 [98] li , i II � l' I I 1 1 I I I ! II. , me moquer de leurs aberaciune Iit teraires et dans cet espoir, je vous serre la main cordialement. Tous a vous, v. Alecsandri Mirceşti, 21 aprilie 1873 Dragă conte 1 Parcurgînd caraghiosul bilet de [aire-pari pe care mi l-aţi trimis ca pe un specimen literar din Bucovina, îţi piere pofta să mai mori. Se spune că răsposatul era duşmanul declarat al românilor. Aceştia s-au răzbunat bine pe el după moarte, prin mijlocirea imprimatului care anunţă mutarea lui în viaţă veşnică. Cînd oare vor înceta să vorbească limba lui Purnnu şi să se facă astfel de batjocura tuturor oamenilor cu bun-simţ şi bun-gust? în locul dumitale, dragă conte, m-aş grăbi să o şterg din Cernăuţi la cea mai mică indispoziţie, de teama de a nu cădea pradă literaţilor buco­ vineni. Aceşti călăi sînt neiertat de ridicoli şi pentru ei, şi pentru aceia pe care îi suie în slăvi. îmi place să cred totuşi că vă veţi bucura mult timp de o sănătate straş- nică, astfel încît să am deseori ocazia de a-mi bate joc de aberaciunile lor literare şi cu această nădejde, vă strîng mîna din toată inima. Al dumnea·roastră v. Alecsandri, CĂTRE NICOLAE PISOSKI 74 Mirceşti, luni, [septembrie 1873] Moş Pisoi, Am sosit din străinătate 1 unde am petrecut prost din cauza unor friguri ce am căpătat pe malul mărei. Chiar acum, după 98 [99] mai multe săptămîni, mă simt slab de balamale, dar sper că odihna căsutei si bunurile camarei îmi vor întoarce în curînd puterile pierdute. Tu ce mai faci? Cum îţi merge clironomul? Am aflat că d-na Pizozki au fost la băi si tu, babă de casă, ai rămas lîngă leagăn ... Unde-i bietui Cuza să te admire şi să te cărăie. Am aflat asemine că ai cumpărat o vacă care dă 14.000 ocă de lapte pe zi. Dorind şi eu să posed o asemine minune, te rog să faci toate chipurile ca să îmi procuri perechia vacii tale. Vei îndatori foarte mult pe Paulina, care-ţi trimite multe amicii precum şi complimente soţiei tale. Eu te îmbrăţişez şi doresc să te văd, v. Alecsandri CĂTRE IACOB N.EGRUZZI 75 Mirceşti, 4 octombrie 1873 Iubite d-le Negruzzi, Îritorcîndu-mă din străinătate, am găsit pe biroul meu numerile Convorbirilor sosite în lipsa mea şi am citit anunţul publicărei scrierilor părintelui d-tale, precum şi a unei colecţii de poezii a d-tale. Ambele uvrajuri au şi apărut. Aş dori să le am. Vin dar a te ruga ca să binevoieşti a mi le procura, trimiţîndu-le prin poştă la Mirceşti, şi cînd voi veni la Iaşi, voi mulţemi din viu grai pentru această amabilitate. Am fost bolnav de friguri în Franţa şi m-am întors acasă cam slab. Aştept să mă întăresc puţin şi îndată voi veni să vă dau o frăţească strîngere de mînă. Multe amicii "Junimei" şi complimente respectuoase d-nei Negruzzi. Al d-tale devotat amic, V. Alecsandri 99 [100] CĂTRE MARIE BOGDAN 76 , i, 1" " � I '1 I li I , I 1 , I II \ I u 1, Mircesti, octobre 1873 Ma cher e 1\1 arie, Apres un voyage de plusieurs jours, favorise par un beau temps et acheve dans les meilleures conditions, nous avons enfin retrouve le calme et le repos dans notre petit cottage de Mircesti. Ma sante se ressent en bien grâce a I'air pur de la cam­ pagne, au bien-âtre dont je suis entoure et a I'aimable societe de Gogou. L'automne est la plus belle saison de notre pays et cette annee il s'annonce en veritable bon enfant, gai, lumineux et pas froid du tout, aussi lui fais-je tr es bon ac­ cueil et j 'en jouis en veritable amateur. Pour un convalescent la lumiere et le soleil valent toutes les Facultes de medecine. Ta mere a retrouve son infatigable activite de maitresse de maison des qu'elle a remis le pied dans son domaine; elle veille aux vendanges, elle fait des provisions d'hiver etc . . .. toutes choses fort importantes a la campagne car les grandes proprietaires de Moldavie ressemblent beaucoup aux colons de I' Australie. Chaque maison est une colonie composee d'un nombre considerable de gens peu occupes la plupart du temps, et souvent meme inutiles, mais tel est l'usage du pays et il faut s'y conformer , Mariette 1 se croit au bout du monde, et pourtant elle a l 'air de se plaire dans ces parages si eloignes du Morbihan. J'espere qu'elle s'y fer a completement au bout de deux mois. Le seul ennui qu'elle eprouve c'est celui de ne pouvoir s'expliquer avec les autres domestiques. C'est un inconve- nient dont elle ne pâtira pas longtemps car les Moldaves fini­ r ont par apprendre le francais avec elle. Nous attendons avec impatience une lettre de toi pour savoir comment tu te trouves dans ton nouveau rele de pensionnaire? J'attends pour ma part avec non moins 100 [101] d'impatience une lettre de Madarne de Barr al P au sujet de ta conduite et de tes etudes. J'espere que tout marche selon mes voeux et dans cet espoir ta mere et moi nous t'embrassons bien tendrement. Ton pere aff., V.A. Presente mes compliments a Madame de Barral. As-tu deja commence tes Ie cons de piano avec M. Nollet? Mirceşti, octombrie 1873 Dragă Marie, După o călătorie de mai multe z.ile.vfavoriza.tă de un timp bun şi ter­ minată în cele mai bune condiţii, am regăsit, în sfîrşit, calmul şi repaosul în căsuţa noastră de la Mirceşti. Sănătatea mea se resimte în bine, graţie aerului curat de la ţară, buneistăr ii de care sînt înconjurat şi plăcutei companii a lui Gogu. Toamna este cel mai frumos anotimp al ţării noastre şi anul acesta se anunţă ca un adevărat copil cuminte, vesel, luminos şi deloc rece, de aceea îl pri­ mesc şi eu bine şi mă bucur ca un amator adevărat. Pentru un convales­ cent, lumina şi soarele fac cît toate facultăţile de medicină. Mama ta şi-a regăsit neobosita ei activitate de stăpînă a casei, de îndată ce a repus piciorul pe pămîntul ei; veghează la culesul viilor, faci provizii pentru iarnă etc ... toate lucruri foarte importante la ţară, că�i marii proprietari ai Moldovei seamănă mult Cu coloniştii din Australia Fiecare casă este o colonie compusă dintr-un număr considerabil de oa­ meni, puţin ocupaţi cea mai mare parte din timp, şi adesea chiar nef olo­ sitori, dar acesta este obiceiul ţării şi trebuie să te conformezi. Mariette 1 se crede la capătul lumii, şi totuşi pare că îi place pe aceste meleaguri, aşa de depărtate de Morbihan. Sper că se va obişnui după două luni. Singura plictiseală pe care o încercă este aceea de a nu se putea înţelege cu ceilalţi servitori. Este un inconvenient de care nu va suferi multă vreme, căci moldovenii vor sfîrşi prin a învăţa cu ea limba fran­ ceză. Aşteptăm cu nerăbdare o scrisoare de la tine, pentru a şti cum te simţi în noul tău rol de elevă de pension? Aştept, în ce mă priveşte, nu 101 [102] I / I " �i II III: : I Iii IIII1 1': !I '1 ! II 1, � , I , ,1 ,1 I I 1 ' , I 1· ., 1:1 l' , II '1 1, , I � I i , I 1· , Iii ,,1 '1: '1 i I � : 1 , II , . � ! ( 1 cu mai puţină nerăbdare, o scrisoare a doamnei de Barral 2 despre pur­ tarea şi studiile tale. Sper că totul merge după dorinţa mea, şi, cu această speranţă, mama ta şi cu mine te îmbrăţişăm cu dragoste. Tatăl tău iubi[tor], V.A. Prezintă salu tările mele doamnei Barral. Ai inceput deja lecţiile de pian cu dl. Nollet? Mircest i, 16/28octobre 1873 77 Ma chere Marie, Jai constate avec grand plaisir que tu as commence et meme que tu as fini par te Iaire completement a ta nou­ velle carriere de pensionnaire. 1 Il t'est penible, sans doute, de te lever de grand matin, desagreable de faire de longues promenades a pied, mais ce regime est tres sain et tu t' en trouveras fort bien au bout d'un certain temps. Je suis heureux d'apprendre que tu as passe un brillant examen de musique et tu as gagne a la pointe de tes doigts un professeur de premier ordre comme M. Nollet. C'est la une belle victoire et je t'en fais mes sinceres compliments. Si tu pouvais en faire autant pour le dessin et les langues etr angeres, tu tournerais a l' etat de phenomene au grand bonheur de tes parents; mais je ne demande pas 1'impossible et je me garde d'etre trop exigeant. Tu as du temps devant toi, que ne peut-on faire quand on a de l'intelligence et de I' amour propre? Ecris-moi en detail pour me renseigner sur tes differents travaux. Es-tu deja installee dans ta chambre avec la gouver­ nante anglaise, sais-tu deja prononcer le mot .Well" aussi bien que le "Minister" of Trinity-Church de New York? 102 [103] Maman a repris ses grandes occupations de menage ; elle est toute heureuse de te savoir acclimatee a la pension et elle t'embrasse mille fois. De mon cote j'en fais autant dans l'espoir que dans deux ou trois ans tu seras devenue une personne charmante, aimable, gracieuse, affectueuse etc .... bref une perfection ou a peu pres. Ton pere affec., V.A. Mirceşti, 16/28 octombrie 1873 Dragă Marie, Am văzut cu multă bucurie că ai început şi chiar ai terminat prin a te obişnui cu noua ta carieră de elevă depension 1. îţi este desigur greu să te scoli d� dimineaţă, neplăcut să faci lungi plimbări pe jos, dar acest regim este foarte sănătos şi te vei simţi foarte bine după scurt timp. Sînt fericit aflînd că ai trecut un strălucit examen de muzică şi că ai cîştigat cu vîrful degetelor tale un profesor de prim ordin ca dl. Nollet. Aceasta este o frumoasă victorie şi îţi fac sincerele mele complimente. Dacă ai putea să faci tot atît pentru desen şi limbi străine, te-ai transforma Într-un fenomen, spre marea bucurie a părinţilor tăi; dar nu cer i�posi­ bilul şi mă feresc să fiu prea pretenţios. Ai timp înaintea ta, ce nu se poate face cînd ai inteligenţă şi amor propriu? Scrie-mi amănunţit pentru a mă încunoştinţa despre diferitele tale lucrări. Eşti deja instalată în camera ta cu guvernanta englezoaică, şti deja să pronunţi cuvîntul "Well" tot aşa de bine ca pe "Minister" of Tri­ nity-Church de New York? Mama şi-a reluat marile ei ocupaţii de casă; este foarte fericită ştiind că te-ai obişnuit cu pensionul şi te sărută de mii de ori. O fac şi eu în spe­ ranţa că în doi sau trei ani, vei deveni o persoană încîntătoare, plăcută, graţioasă, iubitoare etc, ... , pe scurt o perfecţiune sau pe' aproape. Tatăl tău iubi[torJ, 103. " ... � [104] , I I .: I I 1'1 " I CĂTRE BOGDAN PETRICEICU HASDEU 78 Mirceşt i, 21 noiembrie 1873 Domnule Hasdeu, în numărul 12 al Columnei lui Traian, am citit cu mult interes balada rutenică care ne arată pe Ştefan-Vodă sub un aspect cu totul nou. Am citit şi îndemnul indirect ce-mi faceti de a restaura această baladă în limba românească şi, fiind atras de originalitatea subiectului, am cercat să răs­ pund la îndemnul d-voastre, Vă trimit dar rodul nu al ostenelelor, ci al unei ore de plăcere ce mi-aţi prilejuit de a petrece în domeniul încîntător al poeziei populare. _ Primiţi, vă ,rog, împreună cu balada intitulată Ştefan şi Dunărea,l încredintarea simtirilor mele de stimă si înaltă considerare. " ' v. Alecsandri r, . 79 Mirceşti, decembrie 1873 Domnule redactor" Una din cele întîi poezii ce am compus cînd am început a scrie în limba românească este balada lui Groza publicată în ediţia Doinelor şi Lăcrimioarelor, din 1853, ce s-a tipărit la Paris. Acum mi-a căzut în mînă un manuscript francez care cuprinde diverse incidenturi din vieaţa acelui hoţ, precum şi giudecata prin care a fost el osîndit la ocnă în anul 1838. Vă trimit acest manuscript ca să-I citiţi, şi dacă-l veţi găsi interesant, să publicaţi 1 traducerea lui în Columna lui [105] • Traian. Istoria lui Groza ar putea servi de subiect unei drame care, bine condusă, ar produce mare efect pe scenă; ea mai cuprinde si oarecari detaluri caracteristice, de un mare inte­ res pentru studiul moravurilor de mai înainte. Primiti si cu această ocaziune asigurarea stimei si înaltei mele con�icierări. ' V. Alecsandri CĂTRE IACOB NEGRUZZI 80 Mirceşti, decem. li 1873 Iubite Negruzzi, Cred că Aslan 1 ţi-a dat copia. actului I al Ciocoilor. Nu stiu însă dacă el a făcut" mai întăi schimbările ce i-am indicat.' Te înştiinţez dar că personagiul Rusjetcovici trebuie a fi înlocuit prin Polcovnicul Viteazovici, şi contesa Luţa prin Printesa Luta. Te rog să priveghezi ca să nu să comită eroare în tipări­ ria acelor personagiuri. Cît pentru celelalte schimbări ce am proiectat a face în actele II şi III, le voi comunica lui Aslan în zilele aceste şi el la rîndul lui ţi le va comunica. Mi-ai promis că întreaga comedie va fi publicată în ulti­ mele trei numere ale Convorbirilor din anul VII 2. Contez pe această promitere atît în interesul piesei, cît şi în interesul foaiei. Primind aice numărul din urmă al Revistei Contempurane, am constatat în poezia mea, Căderea Rinului 3 două greşali pe care mă grăbesc să le îndrept pentru numărul 10 al Convor­ birilor: în strofa IX, versul de pe urmă va fi modificat astfel, în priviri a armoniei lui: , "Privind acea cădere, se-ntunecă de nori" 105 [106] , r , . I :·1 I ,1 l' I I . " '1 1, ,1 în strofa XI, versul întîi va fi modificat în priviria ri- mei: "Luîndu-şi cursul pacinic, iar se îndreaptă Rinul "Prin sate ... " etc. Mi-i face mare plăcere publicănd aceaste poezii în numărul ce este acum sub tipar cu modificările indicate. Al d-tale amic, V. Alecsandri 81 Mirceşri, 14 dec. 1873 Iubite Ne gruzzi, încă o rectificare în piesa Ciocoilor+ în scena actului 1 care precedă pe aceea de pe urmă, Hîrzobeanu zice lui Trufandaki: "Am să te rînduiesc ispravnic la tu-u«: şi lui Slugărică îi zice: "Din pulbere te-oi ridica şi pe tine 5 lugărică . Te fac viţ-agă de oraş". Te rog să comunici aceste mici schimbări (ce sînt de mare importanţă) la tipografie. Am observat că începutul actului Veste cam lînced. Am de gînd să-I schimb. Lucrul e lesne de făcut. în curînd voi trimite lui Aslan această nouă schimbare . Al d-tale amic, V. Alecsandri 82 Mirceşti. marţi, [decembrie 1873] Iubite Negruzzi, Cred că Aslan- ti-au comunicat schimbările. ce am făcut în acturile II şi V' din piesa Ciocoilor. De nu, reclamă-le 106 [107] pentru ca să se imprime cu modificările ce am găsit indispen­ sabile. Totodată, te rog, dacă ai de gînd a publica întreaga comedie în ultimele numere a Convorbirilor, să nu Se taie nici un act în două, ci să se imprime cîte un act sau două întregi în fiecare număr. Altminteri, tot interesul intrigei s-ar pierde. Binevoieşte a însera şi nota următoare: Această piesă nu se poate reprezenta decît cu învoirea autorului. Al d-tale amic, V. Alecsandri CĂTRE MARIE BOGDAN 83 [Mirceşti, 29 decembrie 1873J 1 Ma chere Marie, Je suis tr es hereux d'apprendre que les confitures que ta mere t'a envoyees sont de ton golit, aussi je ne veux pas amoindrir ton plai sir en mettant a ta charge les frais de port de la petite caisse. Tu diras a Melle Thibaud qu'elle veuille bien passer les 40 fr. amon compte et qu'elle te remette en outre la somme de cent francs qui sont destines pour tes etrennes. Tu me demandes dans ta lettre si nous voulons que tu prennes toujours deux heures de Ie cons par semaine de M. Nollet? Assurement que nous le voulons, dautant plus que tu as eu la premiere place au concours de piano. Cette victoire llOUS donne l'assurence que tu t'appliques a I'etuds de la musique. C'est un de mes grands desirs de te voir devenir une grande artiste. Quand tu viendras ici, tu trouveras un bon piano et Gogou pour jouer a quatre mains, c'est-ă-dire a deux mains 107 [108] , II II l' ,1' I 1'\ 111'1. 1, , I • '1 r , , I ,1 et deux pattes, Les populations seront emerveillees de vos concerts. En attendant Gogou semble f âche contre toi parce que tu lui as manque deux fois de respect auquel il a droit, en ne faisant pas mention de lui dans tes lettres. Dans deux jours nous avons la fete du nouvel An qui ser ait complete pour moi, ma chere enfant, si tu etais avec nous et si je pouvais commencer I'annee en t'embrassant, mais puisque tes etudes exigent que nous soyons encore separes pandant quelque temps, je t'envoie par lettre mille bons baisers de notre part a tout deux en faisant des voeux pour que tu deviennes grande, belle, gracieuse, enfin telle que nous desirerions te voir. Apr es cela il ne me reste plus qu'ă t'embrasser de nouveau et je le fais avec bonheur. Ton pere affec[tionnej, V.A [Mirceşti, 29 decembrie 1873]1 Dragă Marie, Sînt foarte fericit aflînd că dulceţurile pe care mama ta ţi le-a trimis sînt pe gustul tău, de aceea nu vreau să-ţi micşorez plăcerea punînd în sarcina ta cheltuielile de transport pentru Iădiţă. Vei spune d-rei Thibaud să binevoiască să treacă cei 40 de franci în socoteala mea şi să-ţi dea pe deasupra suma de o sută de franci care sînt destinaţi pentru darurile tale. Mă întrebi în scrisoarea ta dacă vrem să mai iei două ore de lecţii pe săptămînă cu dl. Nollet? Desigur că o dorim, cu atît mai mult cu cît ai ocupat primul loc la concursul de pian. Această victorie ne dă siguranţa că te străduieşti la studiul muzicii. Este una dintre marile mele dorinţi să te văd devenind o mare artistă. Cînd vei veni aici, vei găsi un pian bun şi pe Gogu pentm a cînta la patru mîini, adică la două mîini şi două labe. Locuitorii se vor minuna de concertele voastre. Pînă atunci, Gogu pare supărat pe tine pentru că ai fost de două ori lipsită faţă de el de respectul la care are drept, neam in- tindu-l în scrisorile tale. Peste două zile vom avea sărbătoarea Anului nou care ar fi pe de-a Intregul pentru mine, draga mea fetiţă, dacă ai fi cu noi şi dacă aş putea 108 [109] să încep anul îmbrăţişîndu-te, dar pentru că studiile tale cer ca să mai fim încă despărţiţi pentru cîtva timp, îţi trimit prin scrisoare mii de bune sărutări din partea noastră a amîndurora, făcînd urarea ca să devii mare, frumoasă, graţioasă, în sfîrşit aşa cum am dori să te vedem. După aceasta, nu-mi mai rămîne decît să te îmbrăţişez din nou şi o fac cu plăcere. Tată! tău iubi[tor], V.A CĂTRE ION CRĂCI UNESCUI 84 " [a, 1874 2 ... "Les Poesies populaires de la Roumanie sont I'oeuvre de bardes inconnus, elles ri'ont pas de date certaine, mais quelques-unes remontent a une tres haute antiquite. Je les ai recueillies, dans le cours de plusieurs anriees, de la bouche meme du peuple. Elles sont ecrites dans la langue nationale, celle que nous parlons encore aujourd-hui et se sont trans­ mises de generation en generation comme les contes populaires, les proverbes etc. Je ne leur ai fa it aucune modification, sauf quelques vers, ajoutes par les Tsigans lăutari, que j'ai cru devoir retrancher. ]'ai fait pour quelques-unes de ces poesies ce qu'un joaillier fait pour des pierres precieuses, ]'ai respecte le sujet, le style, la forme et mârne plusieurs rimes incorrecn-, qui font partie de leur caractere. Loin donc de les avoir arrangee conformemenr au golit moderne, je les ai conser vees cornme des bijoux d'or que j 'aur ais trouves couverts de rouille et aplatis. Ten ai fait disparaître les taches et leur ai rendu leur eclat primitif. Voilă tout mon merite. Le tresor 1J9 [110] J :1 I � li l appartient au peuple, qui seul etait capable de produire des merveilles si originales. Je sais que les Fr ancais se defient des poesies populaire venues de l' etranger depuis que M. Prosper Merimee a publie sous le titre de Guzla, une collection de chants illy­ r iens composes par lui-meme. Mais on peut etre, persuade q";e si la nature bienveillante ru'avait doue d'un genie assez puissant pour composer une Mioritsa, un Toma Alimoche, un Mihu Copilul etc., je rri'en serais fait honneur, et j'aurais ete assez egoiste pour les publier sous mon nom." [a. 1874l� ... "Poeziile populare ale l:{omâniei sînt opera barzilor necunoscuţi, ele nu au date sigure, dar unele dintre ele coboară mult în trecut. Le-am cules, în cursul mai multor ani, chiar din gura poporului' Ele sînt scrise în limba naţională, cea pe care o mai -zorbim încă şi astăzi, şi s-au transmis din generaţie în generaţie ca pO'reştile populare, proverbele etc. Nu le-am supus nici unei modificări, numai cîteva versuri, adăugate de ţiganii lăutari, pe care am crezut că trebuie să le tai. Am făcut pentru unele dintre aceste poezii ceea ce un bijutier face pentru pietrele preţioase. Am respectat subiectul, stilul, forma şi chiar cîteva rime incorecte, care fac parte din caracterul lor. Departe deci de a le fi aranjat potrivit cu gustul modern, le-am păstrat ca pe nişte bijuterii de aur pe care le-aş fi găsit aco­ perite cu rugină şi turtite. Am făcut să dispară petele şi le-am dat strălu­ cirea lor primitivă. Iată tot meritul meu. Comoara aparţine poporului, care numai el singur este în stare să producă minunăţii atît de originale. ştiu că francezii se indoiesc de poeziile populare venite din străină­ tate de cînd dl. Prosper Merimee a publicat sub titlul de Gttzla o colecţie de cîntece iliriene compuse de el însuşi. Dar poţi fi cQlrrins că dacă natura binevoitoare m-ar fi dăruit cu un geniu atit de puternic pentru a compune o Mioriţa, un Toma Al imoş, un Milm CoPilul etc., m-aş fi mîndrit şi aş fi. fost destul ele egoist pentru a le publica sub numele meu." 110 .-.>_4#46f4i_ 4444-.-_- _ ;a [111] 3 CĂTRE IACOB NEGRUZZI 85 Mirceşti, 14 ghenar 187'1 Iubite Negruzzi, De-abia astăzi am primit numărul 10 al Conoorbirilorr şi mărturisesc că n-am rămas mulţumit de tipărirea piesei mele Ciocoii. Zeţariul a găsit de cuviinţă a nu închide între paranteze toate jocurile de scene însemnate prin litere mai mici şi chiar nici a pune măcar punturi între numele personagilor şi începutul frazelor. , Rezultatul este că se înşală cititorul, luînd drept frază de conversatie notele care înseamnă că ele trebuie rostite fn parte, sau' tare, sau încet ... etc. Cu atît mai mult nedome­ rirea devine grea cînd notele se găsesc în mijlocul frazelor. Dacă zeţ aşul ar fi urmat Întocmai după manuscriptul meu, nu ar fi găsit de cuviinţă a comite asemine necuviinţe de tipar. Acum vin a te ruga ca să binevoieşti a ordona ca să nu se mai facă economie de paranteze pentru celelalte trei acturi ce rămîn şi totodată, în scena Consiliului de miniştri din actul al treilea, as dori să nu se uite schimbările ce am făcut si pe care Aslan 2 a trebuit să vi le comunice! ' în acea scenă, după ce Neamuş începe cuvîntul său în contra jid�ni1�r, �ostelnicul Evghenidi îl întrerupe zicînd: "Aşa este, msa ... Te rog să se îndeplinească această frază prin următoarea: "Aşa este, însă avem şi familii vechi de evrei, născut';Şi crescute între noi, şi care nu se cuvine să le pui în rînd cu vagabonzii din Galiţia. Ei sînt evrei pămînteni, nu lifte stră­ ine". Adio, în curînd voi veni la Iaşi. Al d-tale amic, V. Alecsandri 111 [112] ! -e-t- �i I i 86 l' I II 1,1 I I II Mirceşti 17 ghenar 1874 Iubite Negruzzi, Citind mai cu luare-aminte cele întîi două acte ale piesei mele din Convorbiri, am început a face triste reflecţii asupra gradului de înapoiere la care se află în Iaşi arta tipografică; pe urmă, după obiceiul meu, am rîs de natura greşelilor răspîndite în n-ul 10. Neglijenţa corectorului au fost astă dată la înălţimea nemerniciei zetarului. înţeleg acuma, frate, cît necaz şi osteneală trebuie să-ţi dai pentru ca să publici foaia Convorbirilor. Fiind însă că răul este comis, ceea ce putem face mai cu­ minte, este să-I îndreptăm pe cît se poate şi dar te rog să publici în n-ul 11 alătur atul pomelnic de errata.! pentru ca fraţii noştri de peste Milcov să nu rîdă de noi. Apropo de aceşti fraţi, ştiu că nu ne prea iubesc pe noi. Ei se agită ca nişte umbre chineze pe o scenă politică imagi­ nară şi se iau în serios ... pretenţie ce îi acoper de un ridicol vederat. Prin urmare, nebunia lor naivă îi depărtează din ce în ce mai mult de domeniul literaturei. Nu mă mir dar nicidecum de onorul ce-mi fac d-a mă pune în rînd cu [M.] Zamfirescul -. Le multumesc că binevoiesc încalte a nu mă coborî şi mai jos. ' Noi, după vorba românului, să ne cătăm de treabă. Să ne urmăm drumul înainte, liniştiţi, gustînd mulţumirile vieţii intelectuale şi ferindu-ne de meschinele patimi zise politice, care au devenit o tristă monomanie dincolo de Mi1cov. Mă întrebi de am vreo poezie noua in portofoliu? Nu, căci mă ocup să completez diverse scrieri în proză începute Şi neterminate. Acum sfîrşesc relaţia călătoriei mele în Africa şi apoi am de gînd a descrie voiajul meu în Crîm pe timpul războiului 2. * "Răposatul Mihail Zamfirescu (I.N.)" [Notă în original de m ira lui r. Negruzzi], 112 [113] Să vîrşind şi acest articol, voi căta să mîntuiesc romanul Dridri, pentru ca dl. Socec să nu mă poată acuza că nu i-am dat material la timp, cînd va ajunge cu tipărirea la volumul consacrat prozei. Dl. Socec are mare dreptate să-i fie ruşine, căci negli­ jenţa d-sale de editor e cel puţin pe aceeaşi linie ca negli­ genţa corectorului pe care l-au lăsat în locul d-tale, cînd ai plecat la Bucureşti. îmi vine să rup contractul încheiat între noi şi să opresc continuarea ediţiei operelor mele. Vom vedea. Al d-tale amic, V. Alecsandri * Errata 1. Titlul adevărat al piesei d-lui Alecsandri este Boieri şi Ciocoi. 2. Toate cuvintele şi frazele din această piesă, ce s-au tipărit cu litere mici fiind însemnări de jocuri de scenă 'şi nefăcînd nicidecum parte din dialoguri, trebuie să fie închise între' paranteze. Actul 1 Scena I - În loc de a călca pe inimă - citeşte: a-mi călca pe inimă. Scena IV - Ce te-aş măsura eu sapa - cit.: ce te-aş măsura cu sapa. id - ighemanicosa cit.: ighemanicon Scena V - sărută pieptul celui mare. cit.: celor mari Scena VI - garaJelo - cit.: garofalo Scena 'VI! - hoţi bueurdisiţi - cit.: hoţi buiurdisiţi ido - zarnul diconicesc - cit. ramul diconicesc ido - amesterul străinilor - cit.: amestecul Scena IX - o maşină de jiganii - cit.: o mişină ido - coborît în h îrzobul - cit.: cu hîrzobul ido - care tintesc - cit.: care tinteste ido - tulpa' ţării - cit.: talpa' ţării Scena X - părintele meu - cit.: părinţii mei id. - dacă ar mai fii - cit.: dacă ar mai fi Scena XII - fiind dreptate - cit.: fiind drepţi id.: încă cu îmbelşugare - cit.: C1t aşa imbelşugare- Actul II loc de paletul'i." - citeşte: [aleturi cit.: 840 predrnetul - cit.: o jalbă în predrnetul unei peri- Scena I - În ido - 340 Scena III ... o jalbă in pisce * În colţul din stinga Sus, scris de mina lui Iacob Negruzzi "erată nu se publică". 113 z [114] cit. - pitace cit. - nu respunei] cit. - Viteazovici cit. - Cei dinainte cit. - Viteazovici cit. - şi cei dinţi tociţi cit. - Cucoane cit. - Cumpana Dreptaţei cit. - Hai! cit. - afară de Elena cit. - cine eşti cit. - cinstit si credincios boier . domniei - cit.: Fiori vist, citeşte: - precum se poate cit.: o samă de ţinutaşi cit. - şi mărturisesc ci t. - ecsaltarea cit. - el te umbreşte, el te hrăneşte ido - pitoce Scena X - nu respundeţi] Scena XIV - Rusfetcovici Scena XV - Cei dintei ido - Rusfetcovici id. - şi din ţii toci ţi ido - cucoană ido - Cumpana Dreptate a ido - Hei! ido - apară de Elena Scena XVI - pentru ca să uiţi cine este Scena XVIII - Cinstit şi credincios domniei ido - Flori visat ido - precum le poate dovedi ... Scena IV - O sumă de ţinutaşi Scena V - ei mărturisesc Scena VII - eartă ecsaltatea Scena VII - el te iubeşte, el te hrăneşte I ,1 111 '1 !Ii " I r 1. II II , '1 I I , CĂTRE CAROL DAVILA 87 : I i I II , I I : I I '1 ", ,1, 1. I Mircesti, 18/30 janvier 1874 Cher Monsieur Davila, J'apprends par les journaux I'affreux malheur 1 qui vient de vous frapper! C'est donc une fatalite attachee a notre pays que de voir ainsi disparaitre subitement les etres les plus dignes d' amour et de respect, ceux dont la nation rou­ maine est en droit d'etre fiere! Je ne viens pas, cher Monsieur Davila, vous adresser des paroles de condoleance, car la perte de votre chere et vaillante epouse est irreparable, autant pour vous, que pour les norn­ breuses orphelines aux quelles elle prodiguait son affection et sa sollicitude maternelles. Personne ne pourra la remplacer � . r: r. 1. 114 ... [115] - dans la mission noble et sacree qu'elle s'etait imposee et qui en avait fait I'âme de l'Asile Helene. Si je vous ecris ces quelques lignes, c'est pour vous dire que dans la solitude des campagnes de la Moldavie, vous avez un ami qui s'associe cordialement a votre douleur. Courage t Vos enfants ont perdu leur mere 1 Soyez la, pres d'eux, plein de resignation, afin de leur enseigner les vertus de leur ânge bienaime.f L'ombre de Madame Davila habitera toujours I'Asile Helene, elle dira aux orphelines qui la pleurant: "Copile 1. .. nu mai plîngeţi lîngă mormîntul meu, Căci pentru voi, în ceruri, mă rog lui Dumnezeu 1" A vous de tout cceur, V. Alecsandri Mirceşti, 18/30 ianuarie 1874 Iubite domnule Davila, Aflu din jurnale groaznica nenorocirei care v-a lovit! Este deci o fatalitate legată de ţara noastră de a vedea astfel dispărînd deodată fiin­ ţele cele mai demne de dragoste şi de respect, acelea de care naţiunea ro­ mână este îndreptăţită să fie mîndră!l Nu vin, iubite domnule Davila, să vă adresez cuvinte de mîngîiere, căci pierderea iubitei şi curajoasei dumneavoastre soţii este ireparabilă, atît pentru dumneavoastră, cît şi pentru numeroasele orfane cărora le dăruia dragostea şi grijă sa maternă. Nimeni nu va putea să o Înlocuiască în nobila şi sacra misiune pe care şi-o impusese şi care însemna sufletul Az.ilulu i "Elena". Dacă vă scriu aceste cîteva rînduri, este pentru a vă spune că în singu­ rătatea cîmpiilor din Moldova aveţi un prieten care împărtăşeşte din toată inima durerea dumneavoastră. Curaj! Copiii dumneavoastră şi-au pierdut mama! Fiţi acolo, lîngă ei, plin de resemnare, astfel încît să le faceţi cunoscute virtuţile îngerului lor iubit. 2 115 [116] Umbra doamnei Davila va dăinui mereu în Azilul "Elena", ea va :spune orfanelor care o plîng: [ ]* Al dumneavoastră din inimă, v. Alecsandri CĂTRE GEORGE SION 88 Mirceşti, 28 ghenar 1874 Iubite Sioane, Răspund la telegramul ce am primit din partea d-Ior membri ei Comitetului teatral: înainte de toate declar că sînt foarte măgulit de propunerea ce mi-a făcut comitetul teatral de a reprezinta în Bucureşti piesa mea Boieri şi ciocoi, însă ca unul ce cunosc teatrul şi mijloacele de care dispun direcţiile deosebitelor trupe din ţeară, îmi fac întrebare dacă trupa d-lui Pascaly este în stare să răspundă la dorinţele mele de autor? 1 Comedia mea este în 5 acturi ŞI are un personal numeros, 17 roluri - dintre care, cel puţin opt importante. Mărturisesc că îmi vine greu a crede că aş găsi în trupa d-Iui Pascaly opt artişti care să poată a se însărcina cu acele roluri. în anul trecut, găsindu-mă la Bucureşti, am citit comedia mea lui Millo, si el însusi mi-a mărturisit că nu posedă în trupa sa elementele necesare pentru a pune în scenă o operă dramatică în 5 acturi şi cu un număr de personagiuri atît de mare. Millo a renunţat la beneficiul ce ar fi putut trage ca director din reprezentarea ei, şi ca artist, la plăcerea de a crea rolul lui Arbure, scris înadins pentru el. Atunce * Urmează versurile în limba română de la p. 115 116 L.. d"..JQ!. _� _ ====uz_ [117] i.arn propus să fuzioneze trupa lui cu acea a d-lui Pascaly, şi astfel să împartă cu acesta folosul deopotrivă. Precît însă am înţeles, o aseminea fuzionare este impo­ sibilă, din cauza rivalitătii ambilor directori. Acum dacă Comitetul teatral ţine numaidecît a repre­ zenta piesa mea, întrebuinţeze influenţa sa pentru a aduce o apropiere între d-nii Millo şi Pascal)', şi cred că astfel am ajunge la un rezultat satisfăcător. Din toate operile mele dramatice, cea mai importantă este ultima mea comedie Boieri si ciocoi. Am cercat să intru în domeniul comediei înalte şi' a grupa pe lîngă o intrigă interesantă tabloul epocei lui Mihail Sturza. E natural ca să doresc a videa această operă bine împărţită, bine repre­ zentată, căci în calitatea mea de vechi autor, sînt scutit de nerăbdarea debutanţilor care se mulţumesc cu tipărirea numelui lor pe o afişă. . Aşadar, iubite Sioane, te însărcinez să expui colegilor tăi motivele care mă opresc de a vă trimite îndată manuscrip­ tul meu. Aceste motive nu lovesc nicidecum meritul SI talentele artiştilor de la Teatrul cel mare, dar au de scop a pune capăt nenorocitei rivalităţi dintre d-nii Millo şi Pascaly." rivalitate prtgubitoare artei dramatice române. Al tău vechi amic, V. A lecsandri Complimente din parte-mi d-lor membri ai Comitetului, CĂTRE V.I. SOCEC 89 Mirceşti, 31 ghenar 1874 Domnul meu, Iată-ne intraţi în anul 1874, şi publicarea 1 operilor mele este rămasă mult în urmă de epoha fixată pentru săvîrşirea 117 [118] ei. De-abia un singur volum, precît ştiu, apărut, încît de va merge tot astfel şi de acum înainte, ediţia se va trăgăna pănă în anul 1900. Cu toată răbdarea, îmi vine greu a admite o asemine prelungire păgubitoare şi pentru interesul d-voastră de editor, şi pentru interesul meu literar de autor. Prin urmare, sper că anul prezent va fi mai productiv decît anii trecuţi, şi, în această sper are, vin să vă rog a mă lămuri la ce epohă credeţi că va lua capăt lucrarea tipogra­ fică de care ati binevoit a vă însărcina. Multe persoane îmi adresează această întrebare şi nu ştiu ce să le răspund. Mă r azem deci pe bunăvoinţa d-voastră pentru ca să le pot da în curînd un răspuns satisfăcător. Primiti, vă rog, asigurarea stimei si consideratiei mele ili���.' " v. Alecsandri CĂTRE MARIE BOGDAN 90 Mircesti, fevrier 1874 Ma chere Marie, , Je reponds immediatement a ta lettre afin de te donner I'exemple de l'exactitude. Etant sur le point de partir pour Jassi 1, je ne veux pas mettre un retard d'une semaine dans notre correspondance . . A vant tout voiei des nouvelles de maman. Elle tousse toujours un peu mais sa toux ne la fait pas souffrir, c'est une vieille connaissance qui se comporte assez decernment, quoiqu'elle soit fort desagr eable de sa nature. Maman la loge avec beaucoup de patience en attendant que I'ete vienne la mettre a la porte. 118 [119] Quant a moi je me porte bien, Dieu merci, et je travaille de bon cceur pendant que le vent du nord souffle dehors comme sil n'avait rien de mieux a faire. Un passage de ta lettre m'a fortement intrigue. Tu couches dans la meme chambre que Miss Roughton et quoique separees dans le courant de la journee vous vous retrouvez necessairement chaque soir. Pourquoi donc ne parlez-vous l'anglais que tous les deux jours? Explique-moi ce mystere. Quelle langue employez-vous dans l'intervalle. Ce qui me frappe encore dans tes lettres c'est la preoccupation constante qui te domine au sujet de tes sorties, Iorsque ma belle-soeur sera de retour a Paris. Re bien soit 1 Je veux bien taccorder cette faveur, en consideration de l'aptitude que tu as mise a tes etudes depuis ton entree en pension. Tu vois, ma chere enfant, que je suis dispose a faire des concessions alors qu'on s'applique a les meriter. Continue a devenir une char­ mante et gracieuse personne et tu trouveras en moi le pere le plus affectueux. N otre unique desir a ta mere et a moi, c'est de te preparer un avenir he ureux. Nous t'embrassons tendrement. Ton pere affectionne, V.A. Mirceşti, februarie 1874 Dragă Marie, Răspund numaidecit scrisorii tale ca să-ţi dau astfel exemplul exacti­ tudinei. Fiind pe punctul ele a pleca la Iaşi, 1 nu vreau să aduc în cores­ pondenţa noastră o întîrziere de o săptămînă. Mai înainte ele toate iată veşti despre mama. Ea tot mai tuşeşte puţin, dar tusea sa nu o face să sufere, este o veche cunoştinţă care se comportă destul de liniştit, cu toate că de felul ei este foarte neplăcu tă. Mama o găzduieşte cu multă răbdare, aşteptînd ca vara să vie să o dea pe uşă afară. Cît despre mine,' sînt sănătos, mulţumesc lui Dumnezeu, şi lucrez cu plăcere, în timp ce vîntul de nord suflă afară ca şi cum n-ar avea nimic mai bun de făcut. 119 [120] - , ,1 j I r • \ I I I J ,,1 Un pasaj din scrisoarea ta m-a mirat foarte mult. Dormi în aceeaşi cameră cu domnişoara Houghton şi, cu toate că despărţite în cursul zilei, vă regăsiţi sigur în fiecare seară. Pentru ce deci nu vorbiţi engleza decît din două în două zile? Lămureşte-mi acest mister. Ce limbă întrebuinţaţi între timp. Ceea ce mă izbeşte încă în scrisorile tale este preocuparea con­ tinuă care te stăpîneşte în legătură cu ieşirile tale cînd cumnata mea se va reîntoarce la Paris. Ei bine, fie! Vreau să-ţi fac această plăcere, ţinînd seama de străduinţa pe tare ai dovedit-o la studii, de cînd ai intrat în pension. După cum vezi, draga mea fetiţă, sînt dispus să fac concesii atunci cînd cineva încearcă să le merite. Continuă să devii o încîntătoare şi gra­ ţioasă persoană şi vei găsi în mine tatăl cel mai iubitor. Singura noastră dorinţă, a mamei tale şi a mea, este de a-ţi pregăti un viitor fericit. Te îmbrăţişăm cu dragoste, Tatăl tău iubitor, V.A. 91 Mirceşti, 8/20 Ievrier 1874 Comment, Mademoiselle, VOUS VOUS donnez le luxe d'un rhume accompagne de fievre ? A quoi faut-il attribuer cette fantaisie si ce n'est a une predilection marquee pour les potions ameres? Predilect ion que j 'ai constatee en voyant ton indifference a l' egard des bonbons ... Quoiqu'il en soit, ma chere petite Marie, je te conseille de chasser au plus vite ce diable de rhume lequel, a la longue, devient un hote importun et fort desagreable. Maman est fort tourmentee de te savoir indisposee : si je la laissais faire, elle partirait de suite pour Paris, mais I' etat de sa sante, quoique satisfaisant en ce moment, serait peut-etre compro­ mis par un grand voyage en plein hiver. Je suis donc oblige d'employer toute mon eloquence pour calmer ses inquietudes et de lui dire que tu es une fille trop intelligente, trop vaillante etc.. .. pour faire une veritable maladie a la suite dun simple rhume. Mais je dois t'avouer que toute ma rhe- 120 [121] torique ne sert pas a grand chose et qu'un petit billet de ta main la rassurerait bien davantage. Ecris-lui donc pour lui dire ce que tu as eprouve, car j'espere qu'ă cette heure tu n'as plus le moindre mal. Qu'etait-ce que ce mal au cote gauche qui a exige des frictions de teinture d'iode? Pourquoi le medecin a-t-il ordonne I'usage de la flanelle? Ne nous cache rien. Peut-etre as-tu subi certaine fatigue de trop de tr avail? Moi-meme je sens parfois une douleur musculaire au cote gauche quand je reste pendant plusieurs jours consecutifs a ecrire, et je ne m'en porte pas plus mal. Quelques legeres frictions avec de l' esprit de vin, et la douleur disparait. Ecris-nous donc de suite et en detail. Ma belle-soeur retourne bientot a Paris et tu iras jacasser avec tes cousines pour achever ta guerison. En attendant avale bravement de I'eau de Bourboule , c'est mauvais mais ca porte un nom si harmonieux ! Nous t'embrassons tendrement. Ton pere affecltionne], V.A. Mirceşti 8/20 februarie 187i Cum, domnişoară, vă permiteţi luxul unui guturai însoţit de febră? Cui trebuie să atribuim această fantezie dacă nu unei mari înclinaţii pentru poţiunile amare? înclinaţie pe care am băgat-o de seamă văzînd nepăsarea ta faţă de bomboane ... Oricum ar fi, micuţa mea Marie, te sfătuiesc să goneşti cît mai grab­ nic acest îndrăcit de guturai care, cu timpul, devine un oaspete nedorit şi foarte neplăcut. Mama este foarte îngrijorată ştiindu-te bolnavă; dacă aş lăsa-o, ar pleca numaidecît la Paris, dar starea sănătăţii sale, cu toate că satisfăcătoare în această clipă, ar fi poate compromisă printr-o lungă călătorie în plină iarnă. Sînt deci obligat să-mi folosesc toată puterea de convingere pentru a linişti îngrijorarea sa şi să-i spun că eşti o fată prea inteligentă, prea curajoasă etc .. " pentru a face o boală adevărată, a urmare a unui simplu guturai. Dar trebuie să-ţi spun că toată puterea 121' [122] ;11 ;; I I! I II: '.1 ' mea de convingere nu-mi serveşte la mare lucru şi că un mic bilet de mîna ta ar încuraja-o mult mai mult. Scrie-i pentru a-i spune ce ai simţit, pentru că sper că la ora aceasta nu mai ai nici un rău. Ce este această durere în partea stîngă pentru care a fost nevoie de fricţiuni cu tinctură de iod? Pentru ce doctorul a ordonat folosirea flanelei? Nu ne ascunde nimic. Poate ai simţit oarecare oboseală de prea multă muncă? Şi eu simt cîteodată o durere muşchiulară în partea stîngă cînd stau să scriu timp de mai multe zile în şir, şi cu toate acestea, nu mă simt mai rău. Cîteva fricţiuni cu alcool şi durerea dispare. Scrie-ne deci numaidecît şi cu amănunte. Cumnata mea se reîntoarce în curînd la Paris şi te vei duce să sporovăieşti cu verişoarele tale pentru a-ţi termina vindecarea. Pînă atunci, înghite cu curaj apa de Bourboule, este rea, dar poartă un nume aşa de armonios! Te îmbrăţişăm cu dragoste, Tatăl tău iubitor, V.A. CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 92 [Iaşi, 14 ianuarie-9 februarie 1874]1 Dragă, Pe biroul meu sînt două cărţi mICI cu poezn In limba nemţească, una legată cu catifea vişinie, şi cealaltă legată în carton verde. Cată-le pe biurou şi prin saltare şi mi le trimite îndată cu drumul-de-fier, căci le-am promis Doamnei. Acele cărţi cuprind traduceri din poeziile mele făcute de un dl. Coţe bue 2 şi de un profesor din Cronstadt. 122 [123] Te sărut, Nu cred să se deie reprezentaţia, va fi marţi din cauza timpului. Ţi-oi da de ştire cînd a fi să vii la Iaşi. Te sărut, împreună cu Gogu, V.A. Poate oi veni duminică acasă, însă nu sînt sigur. Trimite t răsura la staţie. 93 [Iaşi, februarie 1874J 1 Dragă Paulină, Am crezut că oi putea să plec mîini, însă repetiţiile nu mă iartă a purcede din Iaşi înainte de gioi viitor. Dacă a sosit vreo scrisoare pentru mine la ţară, trimite­ mi-o la Iaşi într-un plic adresat d-lui Slaninski, şeful staţiei de aice. Totodată expeduieşte un om la Roman cu acest răvaş adresat d-lui Pleşescu, casier, şi dă-i poruncă să cerceteze la poştă dacă nu se află scrisori pentru mine sosite de la Bucureşti. Ce zici de iarna care iar s-au întors? Ard-o focul babă Dochie!. .. Eu sînt sănătos şi te sărut, precum şi pe Gogu. V.A. 94 [Iaşi, sîrnbătă, 9 februarie 1874 Dragă Paulină, Deşi ţi-am scris că m-oi întoarce 1 gioi, însă voi veni la Mirceşti mai degrabă. Trimete tr ăsura marţi seara la staţie, adică răspoimîine. V.A. 123 [124] CĂTRE GEORGES DUCA 95 Ce lundi, [Mirceşti, 18 sau 25 februarie 1874] 1 Mon cher Georges? Ton feuilleton 3 est tres bien fait; il m'a fort amuse ainsi que mon frere et Steriadi. Tes observations sont tres jus­ tes en tout point; il en est une, surtout, qui s'accorde par­ faitement avec mon opinion relativement a la premiere scene entre Radu et Tarsita. Je t âcherai de retoucher cette scene afin de motiver de van­ tage le haine de Madame Neamouş contre le jeune homme. Je te remercie de la peine que tu as prise de m'ecrire huit pages qui rri'ont fort interesse, je I'avoue. Et maintenant, tu vas me faire un plaisir, c'est d'a1ler demain soir sur la scene, avant le lever du rideau, et de faire en mon nom aux acteurs les observations que tu rn'as corn­ muniq uees. Tu demanderas dabord a Aslan d'habiller Stelpeano plus convenablement. Ce personnage ne doit pas porter de frac au l-er acte et encore moins des gants jaunes. Il faut lui faire changer de perruque... etc. Tu engagera Mme Stanesco de jouer la scene du S-eme acte conformement aux instructions que jai envoyees par lettre a Aslan. Quant a Loukian, tu lui diras que je suis tres Iâche d'ap­ prendre qu'il n'a pas su selever au-dessus du niveau de la bouffonnerie, alors que je comptais sur son exper ience de la scene, apr es trente ans de cabotage. Je ne lui parler ai plus de mai vie s'il continue a compromettre par des saltimban­ queries les situations les plus dramatiques de la piece. Parles-en aussi a Aslan. Arrache le faux nez au Grec. Bref, je t'autorise a me representer aupr es de la troupe et d'exiger d'elle tout ce que tu croiras utile au succes r eel et dramatique de ma co- medie. 124 [125] Je te prie de procurer a Pauline toutes les Iacilites pendan+ son sejour a J assi. Moi je garde Gogou et la chambre par suite d'un gros r hume de pointrine q ui me fait assez souffrir. J'embrasse Eucharie et le general. Tout a toi, V. Alecsandri Luni [Mirceşti, 18 sau 25 februarie 1874J 1 Dragă Georges 2, Foiletonul f tău este foarte bine făcut, m-a distrat mult, tot aşa şi pe fratele meu şi pe Steriadi. Observaţiile tale sînt foarte îndreptăţite din toate punctele de vedere: este una, mai cu seamă, care se potriveşte bine cu părerea mea despre prima scenă dintre Radu şi Tarsiţa, Am să încerc să îndrept această scenă ca să mo tivez mai bine ura doamnei Neamoşu împotriva tînărului. Îţi mulţumesc pentru osteneala pe care ţi-ai dat-o de a-mi scrie opt pagini care, mărturisesc, m-au inte­ resat foarte mult. Şi, acum, îmi vei face o plăcere, aceea de a te duce mîine seară pe scenă, înainte de ridicarea cortinei, şi de a face actorilor, în numele meu, observaţiile pe care mi le-ai împărtăşit. Vei cere mai întîi lui Aslan să-I îmbrace mai potrivit pe Stî1peanu. Acest personaj nu trebuie să poarte frac în actul 1 şi cu atît mai puţin mănuşi galbene. Trebuie să-i schimbe peruca. .. etc. Vei sfătui pe dona Stănescu să joace scena din actul 5, conform cu instrucţiunile pe care i le-am trimis printr-o scrisoare lui Aslan. În ce priveşte pe Luchian, îi vei spune să sînt foarte supărat aflînd că nu a ştiut să se ridice deasupra nivelului bufoneriei, cînd eu tocmai mă bizuiam pe experienţa scenei, a sa, după treizeci de ani de cabotinaj. Nu am să-i mai vorbesc niciodată dacă va continua să compromită prin comicării situaţiile cele mai dramatice ale piesei. Vorbeşte-i de asemenea şi lui Aslan. Smulge nasul fals grecului. Pe scurt, te autorizez să mă reprezinţi pe lîngă trupă şi să-i ceri tot ce vei crede necesar succesului real şi dra­ matic al comediei mele. 125 [126] i i I I I I I I I ' il I Te rog să procuri Paulinei tot ce-i este necesar pe timpul şederii sale la Iaşi. Eu păzesc pe Gogu şi camera în urma unei serioase răceli care mă. face destul să sufăr. îmbrăţişez pe Euharia şi pe general. Al tău, V. Alecsandri CĂTRE IACOB NEGRUZZI 96 Mirceşti, 25 febr. 1874 Iubite Negruzzi, Cred că zeţuirea ultimelor două acte din piesa Boieri şi ciocoi este acum terminată. Te rog dar să binevoieşti a remite manuscriptul în mîinile nepotului meu George Duca. De cînd am fost la Iaşi ca să asist la repetiţia generală a comediei mele, am căpătat un gutunariu tătăresc care m-au obligat să şed la căldură şi astfel să lipsesc de la reprezenta­ ţiile ce s-au dat în şir, de trei ori. Această succedare neîntre­ ruptă mă autoriză a crede că piesa a avut oarecare succes. însă sînt curios a şti ce impresie ea a produs asupra persoa­ nelor inteligente, atît ca studiu al unei epoce trecute, cît şi ca operă dramatică. Ca autor care niciodată n.am fost orbit de meritele producerilor mele, doresc să aflu adevărul ade­ vărat, fie cît de aspru. Care este natura critice lor în diversele grupe a societăţei? Care sînt defectele ce reclamă o corectare neapărată? Fiindcă această comedie are să facă parte din repertoriul meu dramatic care chiar acum se publică la Bucureşti, aş dori să-i dau cea mai de pe urmă polieală. Iată pentru ce te rog să-mi scrii, cînd îi avea timp, şi să-mi comuni ci impresiile d-t ale şi ale amicilor noştri, pre- 126 [127] cum şi cancanuri le la care a trebuit negreşit să deie loc o comedie locală ca a mea. Păn-acurn am primit o scrisoare anonimă plină de injurii, care m-a făcut să rîd cu hohot şi mă aştept şi la altele, care toate vor avea aceeaşi soartă, convingîndu-mă că persoanele ce le scriu şi-au văzut portretele p<:: scenă. Curios lucru, cît de nătîngă e prostia omenească! în piesa mea sînt două categorii de caractere: ciocoii, adică canaliile mizerabile, şi boierii cumsecade. Cum se face dar că, avînd a alege între aceste două categorii, sînt oameni care prefer a se pune în rîndul ciocoilor şi prin urmare a se mînie a foc în contra autorului? Nime nu i-a oprit de a trece în clasa boierilor oneşti şi patrioţi. Iată un nou subiect de piesă şi zău îmi vine să o şi com­ pun, sub titlul: Critica piesii "Boieri şi coicoi" sau Ciocoii paraponisiţi. Vom videa cum mi-a merge gutunarul. De-oi scăpa în curînd de el, ciocoii adevăraţi n-or scăpa de mine. Aşteptîndu-ţi răspunsul, te îmbrăţişez, V. Alecsandri Te rog să publici în Curierul de Iaşi alăturata notiţă 1. CĂTRE MATEI MILLO 97 Mirceşti, 25 fevr. 1874 Iubite M illo, Chiriţa la Expoziţia de la Viena 1 m-a făcut să rîd cu hohot; îţi mulţumesc pentru broşurile ce mi-ai trimis şi pentru momentele de veselie ce mi-ai procurat. Canţoneta e nimerită şi cuprinde unele sfichiuri care au trebuit să pro­ ducă efect în public, dar totodată să şi cîrnească unele nasuri de care sînt aninate portofoliuri ministeriale. Pasagiurile 127 [128] atingătoare de perdelele Vavilonului românesc şi de cutiile pline cu fasole sînt epigrame foarte juste; păcat însă că nu ai dezvoltat mai mult acel pasagiu şi că nu ai pomenit de ursul lui Costaforu, de călugăriţa cu potcapul pe urechie, de braşo­ vanca ruşinoasă, ce sta ascunsă în fundul Vavilonului, şi de toti manechinii expusi în uniforme variate, manechini care au făcut pe un francez a zice: En voyant la section rou­ maine on est porti a croire que c' est l' Exposition du pays des manequins. * în adevăr, tipul Chiriţei va rămînea în repertoriul nostru şi va fi exploatat cu succes încă mult timp, căci este o baie nesecată, aşa de exemplu ce-ar plăti o Chiriţă care s-ar întoarce de la Cameră? O Chiriţă politică? O Chiriţă gheşef­ tară? etc. Toate aceste, bine tratate, ar avea succesuri sigure. Ai aflat că s-a reprezentat în Iaşi comedia mea Boieri şi ciocoi? Ea s-a giucat de trei ori d-a rîndul în aceeaşi săptămînă, însă eu n-am putut să asist la nici una din re­ prezentaţii fiind cam bolnav, la ţeară. Succesul a fost mare, mai cu deosebire rolul lui Arbure răzesul, ce-ti era destinat, a produs mare impresie ... însă mulţi �-au supărat! Am pri­ mit păn-acum două scrisori anonime pline de injurii. în una sînt acuzat de a linguşi pe boieri şi în cealaltă mi se impută că îi batgiocăresc. Public inteligent! Nu mă mir de vizita ce ţi-a făcut dl. Odobescu 2 şi de întrebarea ce ţi-a adresat în privirea reprezentării comediei mele pe scena teatrului mare din Bucureşti. Am primit eu însumi o depeşă de la Comitetul teatral" cerîndu-mi manu­ scriptul, însă am răspuns că nu socot trupa d-lui Pascaly în stare de a giuca piesa mea şi că zisa trupă, dacă s-ar fuziona cu a d.tale, poate că astfel s-ar înlesni punerea în scenă [a] acelei scrieri dramatice care cuprinde mai multe roluri importante. Să lăsăm dar acest proiect pentru anul viitor. Cînd mi-i scrie că el se poate realiza, îţi voi da depline împuterniciri pentru împărţirea rolurilor etc. Păn-atunci însă, stau şi mă întreb ce aş putea face în favoarea d-tale şi zău, nu ştiu la cine să mă adresez, căci nu-s în intimitate cu nici unul din puternicii zilei. Scriso- * Văzînd secţia românească, îţi vine să crezi că este expoziţia ţării manechinelor (limba franceză). 128 [129] r ile ce ţi-aş da pentru ei ar rămînea ca litere moarte. Cred dar că demarşa cea mai simplă de cercat este să te duci la d-na Catargiu 4, soţia ministrului, să-i expui împregiurările şi să-i deştepţi simpatia pentru vechiul artist din Moldova. Femeile sînt cei mai buni auxiliari cînd ele vroiesc a se inte­ resa la un lucru. Fii amabil, elocvent, fă să zbîrniie coarda amor-propriului în inima unei femei şi cu ajutorul ei poţi face mari izbînzi. Adio, vechiul meu amic si colaborator, îti trimit o căldu- roasă strîngere de mînă. ' , V. Alecsandri Adresa pe plic: Domnului Matei Millo Artist dramatic Bucureşti CĂTRE MIHAIL KOGĂLNICEANU 98 Mirceşti, martie 1874 Vechiul meu amic! Cui aşi putea mai nimerit să dedic această comedie decît unui om ca tine, care ai luptat bărbăteşte, ai pătimit fără a te descur agea, ai fost persecutat, închis la mănăstire şi chiar expatriat în epoca de absolutism ce mi-a servit de studiu pentru scrierea piesei mele? Primeşte, dar Cogălnicene, dedicarea ei cu acea cordială amicie ce ne leagă împreună din copilăria noastră şi ne-a pus alăturea unul cu altul pe cîmpul luptelor trecute. 1 Această comedie, tablou al unei părţi din societatea de acum treizeci de ani, Va supăra, poate, unele susceptibilităţi exagerate; vin dar a declara aici că, străin de orice gînd de personalitate postumă sau existentă, dominat de simţire a • 129 [130] celui mai adînc respect pentru memoria părinţilor noştri, n-am avut alt scop în compunerea piesei mele decît acela de-a căta defectele regimului subt care au trăit ei, pentru ca generaţia actuală să înveţe a preţui era de libertate şi progres în care trăieşte. După această declarare leală, îmi rămîne să adaug numai, că opera mea dramatică cuprinde două categorii de oameni: boierii onorabili, adică românii cu suflet nobil, şi acei corupţi, adică ciocoii. Aleagă fiecare cititor categoria ce-i convine, şi critice în consecinţă! Al tău amic, V. Alecsandri CĂTRE IACOB NEGRUZZI 99 Mirceşti, 2 marto 1874 Iubite domnule Negruzzi, O scrisoare a fratelui meu îmi vesteşte că te afli la Bucu­ reşti şi că în curînd ai să te întorci la Iaşi. Vei găsi acasă un răvaş ce ţi-am trimis, sînt cîteva zile, în care te rugam să în seri în Curierul de Iaşi 1 un anons scris pe o bucăţică de hîrtie. Găsind de prisos a-l mai publica, te rog să-I arunci în foc sau să-I schimbi în modul următor: "Ni se asigură că dl. Alecsandri compune o nouă piesă, care se va giuca în curînd, intitulată Scrisorile anonime sau Ciocoii paraponisiţi". Timpul trece, mă opresc, salutîndu-te frăţeşte. Al d.tale amic, V. Alecsandri 130 [131] 100 Mirceşti, 12 marto 1874 Iubite Negruzzi, Ai dreptate de-a te plînge de puţinul concurs ce-ţi dă "junimea" pentru susţinerea foaiei Convorbirilor. Fenomenul e curios şi demn de observat. Cum? O societate românească de oameni inteligenţi, profesori, jurişti, poeţi etc. se adună regulat în fiecare săptămînă, fumează, ie dulceţi, bea ceai sau cafe cu lapte, critică orice product intelectual cu destulă justeţă, ades şi totdeauna cu puţină indulgenţă... şi ce produce? ... Să examinăm tabla de materii a anului trecut: Cîteva poezioare de amor, tot de amor şi iar de amor! Cîteva traduceri din poeţi francezi şi germani ... , cîteva articole de critică si iar critică si tot critică, un roman, o novelă: o piesă de teatru şi un cîntecel comic. Iată tot! Iată productul unui an întreg de mişcare literară! E puţin, prea puţin pentru o societate numeroasă ce poartă numele de "junime" şi care se adună regulat de 52 de ori pe an ca să fumeze, să ieie dulceţi, să beie ceai etc. Mi se va întîmpina, o ştiu, că cei mai mulţi nu pot să dispună de timpul lor, fiind acel timp ocupat cu lupta în contra nevoiei, cu căştigarea mijloacelor de vieţuire, cu îndeplinirea datoriilor de servitori ai statului ... Cum se face însă că în Germania şi în Franţa, unde traiul e cu mult mai dificil decît la noi, "j unimele" produc necon­ tenit şi cu abondenţă? Le lipseşte tandurul!. .. iată cheia problemului. .. tan­ durul, adeca lenea, această drăgălaşă divinitate, nu romană, dar românească. îţi mărturisesc că, cu multă părere de rău, constat slă­ biciunea mişcărei noastre literare, slăbiciune care merge crescînd şi ie treptat caracterul de neputinţă. Am observat că unii din membrii "junimei" din Iaşi, cari au debutat cu entuziasm şi cu foc, acum s-au condamnat la o tăcere comodă şi par indiferenţi de soarta copilului născut, de biata foaie a Convorbirilor. Care să fie cauza unei asemine triste amuţiri? . .. Politica... Afacerile? etc. Nu admit aceste scuze şi le consider numai ca pretexturi. 131 [132] li' , 1, , I , I I "� 1: I II r: : I.j Tandurul, tandurul... sau secarea izvorului. Te felicitez dar, iubite Negruzzi, de curagiul şi perseve­ renţa ce ai de a continua publicarea foiei ,,]unimei", şi cît pentru mine, nu oi înceta de a-ţi da mînă de ajutor ... , deşi această mînă e lipsită acum de juneţă. Mergi înainte cu lucrul şi fă ca al 8-lea an în care intră foaia să fie urmat de alţi douăzeci. O nouă generaţie creşte; să sperăm că din sînul ei va ieşi o nouă junime mai harnică şi mai puţin tan­ durie. îţi mulţumesc pentru volumul anului VII, ce mi-I păs­ trezi, si te rog să mi-l trimiti la teară împreună cu manu­ script�ll Boieri şi ciocoi. Apropo 'de această piesă, oi ţinea cont de observările ce. mi-ai făcut. în adevăr sînt unele pasagiuri cam lungi, dar lungimea lor se lungeşte încă mai mult în bafta actorilor răi. Pe scenă talentul unui artist schimbă chiar defectele în calităti si vice-versa, cînd artistul e un pă puşer. ' , Iorgu Liteanu 2 nu a venit pe aice; regret că nu s-a abăut pe la Mirceşti, căci e foarte inteligent şi-mi place să con vorbesc cu el. Cînd l-am întîlnit la Iaşi mi-a spus că a compus ceva pentru Convorbiri; cred că în curînd va părea scrierea lui în coloanele foaiei. Aş dori să am o idee despre conferinţa d-lui Panu asupra poeziei poporale. Pentru ce nu vă decideţi a publica în Convorbiri prelegerile ce faceţi cu atîta succes la Universitate? Publicul ar căştiga mult, şi acei care, ca mine, stau departe de Iaşi, nu ar pierde nimic. Pînă a nu termina această lungă scrisoare, vreau să-ţi atrag luare-aminte asupra corecturei foaiei Convorbirilor. Ea este deplorabilă. şi atît de deplorabilă, încît se taie gustul de-a publica ceva în Iaşi. Te rog dar să admiţi ca să fac eu însumi ultima corectură a articolelor mele. Trimiţindu-mi coala prin poştă, îţi promit că chiar a doua zi o vei primi corigeată. Al d-t ale amic, V. Alecsandri Am primit volumul Mihai Vereanu 3, îl voi citi a loisir *, şi-ţi voi da opinia mea asupra acestui roman. * Pe îndelete (limba franceză). 132 [133] CĂTRE MARIE BOGDAN 101 Mircesti, 30 mars 1874 Ma chere Marie, Nous te faisons nos compliments pour avoir ete la pre­ miere au concours de piano ainsi que pour les bonnes notes qui composent ton bulIetin du dernier trimestre. N ous y voyons beacoup de tres-bien, ce qui est flatteur pour toi et rejcuissant pour nous. Ce bulletin serait parfait si ce splen­ dide ires-bien figurait egalement a l'article ordre, mais cela viendra n'est-ce pas? Tu nous le promets. Dans cette conviction nous tembr assons tendrement et pour te r ecornpenser de ton assiduite au tr avail je viens decr ir e a M-me de Banal de tacheter les effets qui te man­ quent; paletot, chapeau, robe de printemps dans le goăt simple et elegant. Jai pris aussi des mesures touchant ta bour se afin qu' elle ne souffre plus du vide qui I' afflige. C' est aujourd'hui Pâques. Tout est en fete, terre et ciel , betes et gens. Le printemps est revenu avec son beau soleil pour nous consoler des rigueurs de lhiver , Maman a fait a ton intention un magnifique gâteau que nous mangerons aujourd hui meme. Voilă un gâteau qui doit te faire bien plaisir !. .. Ta tante doit revcnir bientot a Paris. Quelle bonne idee elle aurait de venir avec tes cousines et toi passer les mois de vacances a Mircesti! Parle lui de ce projet quand tu la verras, et surtout porte-toi bien. . Nous ternbrassons tendrement. Ton pere affeclt ionne], V.A. Le printemps te rend paresseuse dis-tu? N'en sois pas desolee, c'est �n effet passager. Bient6t tu reprendras ta belle ardeur au tr avail. 133 [134] I . I " , I I Mirceşti, 30 martie 1874 Dragă Marie, Te felicităm pentru faptul că ai fost prima la concursul de pian cum şi pentru bunele note care formează buletinul tău după ultimul tri­ mestru. Am văzut mulţi foarte bine, ceea ce este măgulitor pentru tine şi îmbucurător pentru noi. Acest buletin ar fi perfect dacă acest minunat foarte bine ar figura, de asemenea, şi la articolul ordine, dar aceasta va veni cu timpul, nu este aşa? Ne-o Iăgăduieşti. Cu această convingere, te îmbrăţişăm cu dragoste şi, spre a te recom­ pensa pentru sîrguinţa ta la lucru, am scris d-nei Barral să-ţi cumpere îmbrăcămintea care îţi lipeşte: palton, pălărie, rochie de primăvară, simple şi elegante. Am luat, de asemenea, măsuri privitoare la punga ta, astfel ca să nu mai sufere de golul care o întristează. Astăzi este Paştele. Totul este în sărbătoare, pămînt şi cer, animale şi oameni. Primăvară s-a reîn­ tors cu un soare frumos pentru a ne mîngîia de asprimile iernii. Mama a făcut, cu gîndul la tine, o minunată prăjitură pe care o vom mînca chiar astăzi. Iată o prăjitură care trebuie să-ţi facă multă plăcere! ... Mătuşa ta trebuie să se reîntoarcă în curînd la Paris. Ce bună idee ar avea să vină cu verişoarele tale şi cu tine să petreceţi lunile de vacanţă la Mirceşti l Vorbeşte-i despre acest proiect cînd ai să o vezi, şi mai cu seamă să fii sănătoasă. Te îmbrăţişăm cu dragoste, Tatăl tău iubi[tor], V.A. Spui că primăvara te face leneşă? Nu fi amărîtă, este o stare trecătoare. În curînd îţi vei relua frumoasa ta sîrguinţă la învăţătură. '1 II , CĂTRE GEORGE STERIADI 102 Mircesti, 6 avril 1874 j.f an cher Sieriadi; 1 Les trornpettes 'discordarites de la renommee viennent de mapprendre que l'on veut monter a Bucarest 2, ma comedie . I �-!i� I : ._ I 1, [135] des Boyards et ciocoi Est-ce vrai, est-ce faux? C'est ce que vous etes prie de me Iaire savoir exactement. Si la nouvelle est fausse, je lais se tomber a plat, mais dans le cas contraire, je vous charge de declarer ceci de ma part a mrs les membres du Comite theâtr al: Ayant l'intention d'introduire dans mon ceuvre quelques remaniements assez importants et dont la necessite m'a ete devoilee par les represantations qui ont eu lieu a J assi; Ayant cede a Millo le droit de monter la piece a Bucarest alors que l'on pourr a composer un personnel artistique capa­ ble d' aborder de grands râles sans les denaturer : Ayant, enfin, le desir de diriger moi-mâme les repetitions de ma comedie ... Je ne saur ai acorder a personne l'autorisation de monter cette piece a Bucarest, avant le commencement de la pro­ chaine saison theâtr ale. Ceci parfaitement decide, je mets mon eeuvre sous la garantie du Comite de Bucarest et... je vous embrasse. Tout a vous, V. Alecsandri * Mirceşti, 6 aprilie 1874 Dragă Steriadi+ Trompetele discordante ale renumelui mi-au făcut cunoscut că se' do­ reşte să se monteze la Bucureşti 2 comedia mea Boieri 'şi ciocoi. Este' 'ade­ vărat, nu este? Iată ce te rog să-mi spui exact. Dacă vestea este falsă, o las la o parte, dar în caz contrariu, te însăr­ cinez să declari aceasta din partea mea domnilor membri ai Comitetului teatral: Avînd de gînd să introduc în opera mea unele modificări destul de importante a căror utilitate mi-a fost dezvăluită de reprezentaţiile �are au avut loc la Iaşi; * Adaosul din colţul din stînga, jos care începe cu cuvintele "M,es compliments il toute vorre farnille". , " încă lizibile, a fost şters cu ac'ee [196] ; i • ,i I il I I 1 I ! ! 149 Mirceşti, 29 marto 1875 Iubite Negruzzi, Aştept pe fiecare zi sosirea lăzii cu cărţi de la Bucureşti pentru ca să-ţi trimit Repertoriul dramatic şi sper că în zilele aceste îţi voi împlini dorinţa. Poeziile sînt sub tipar; lucrul merge destul de răpede. Cele întăi două volume sînt gata. Rămîne numai volumul cu Pasteluri şi Legende - adică un lucru de vro şase săptămîni. Te rog să-mi r ezervezi al 8-lea tom din Convorbiri, căci doresc a poseda colecţia completă. Ţi-am trimis o mică poezie: Soarele, gerul şi vîntulI, mai este una ... si cele multe înainte. în curînd voi 'avea multumire a să-ti strîng mîna. Amicii ,,]unimei". " V. Alecsandri CĂTRE EPISCOPUL ISAIA VICOL AL ROMANULUI 150 Mirceşti, 30 marto 1875 lnalt preasfinţite părinte, Tînărul seminarist Gheorghi Pascal s-au prezintat mie cu dorinţa de a se aşeza în satul Mirceşti ca preot. Găsind că însuşeşte condiţiile necesare pentru a exercita sacerdoţiul sacru, la care s-a destinat prin studiile sale, cu toată supunerea vin a ruga pe înalt preasfinţia-voastr ă să-I 196 \. [197] hirotonisi ti conform regulelor bisericesti, con fiindu-i misia de a deservi biserica din Mirceşti. ' Toată poporimea creştină din această comună va bine­ cuvînta numele preasfinţiei- voastre pentru orînduire a unui preot care să-i ajute la îndeplinirea datoriilor lor religioase, iar eu, fericit de a fi interpretul lor, mă în semn cu toată supu­ nerea AI înalt prea sfintei- voastre plecat fiu sufletesc, V. Alecsandri CATRE GHEORGHE HURMUZAKI 151 Mirceşti, 8/20 aprilie 1875 Iubite Gheorghiţă, Lăsînd pentru astă-dată formula epistolară prin care părinţii noştri începeau scrisorile lor adică: mai întîi nu lipsesc a cerceta despre întregimea sănătăţii etc., vin a te în­ treaba de-a dreptul ce are să fie serbarea care se zice că se pregăteşte în Bucovina, sub îndemnul evreilor? Adevăr este că guvernul Austriei are de gînd a celebra aniversarea seculară a răpirei Bucovinei, sau numai asigurarea unei uni­ versităţi izr aelite, cu adaos de o statuie. a cesaro-crăieştii Puteri, care au ciuntit Moldova în anul nefast 1775? , Te rog să-mi dai informări lămurite despre acest eveni­ ment apropiat, .căci aş dori să compun 1 ceva ... de circon­ siance. * O asemenea serbare dezmăţată şi nepotrivită cu demnitatea unui mare imperiu nu poate avea' loc fără - o demnă protestare din partea noastră. Aştept răspunsul tău cu mare nerăbdare şi îţi promit drept recompensa să-ţi trimit intregul meu Repertoriu dra­ matic, care a apărut în 4 vol. în tipografia lui Socec, la Bucureşti. în curînd vor ieşi poeziile mele în 3 sau 4 vol., * 'de circumstanţă (limba franceză). fSă-ti fac trista mărturisire Că fabrica mea e acum desartă d�·dri�e product literar care să fie gata de a fi pus sub tipar. Mă ocup mult cu; corectura Poeziilor mele, din care două volume au şi văzut lumina pînă azi, şi astă ocupaţie seacă îmi seacă ideile. Cu toate aceste, am scris o lungă bucată 1 în versuri destinată a- părea .în ziua serbărei .. , din Cerno­ vitz : şi v-oi comunica-o În curînd, adică după 'ce m-oi decide să o prescriu pe curat, iarăşi un lucru foarte desplăcut pen- tru mine.! J �., • • Imi zici că voieşti .a .publica în numărul din. mai Legenda rîndunicăi .. ,' Prea bine ; eu / aş ti prea-bucuros de această publicare, însă îţi .rmărtur isesc (se cunoaşte că sintem în săptămîna spovedaniilor) că legenda au apărut .în Revista contimporană! ... Iar de mă vei întreba cum de-am comis I .i ' i � j I 1.1 il I il I Li [199] o asemine infidelitate Convorbirilor, ti-oi trimite să-ti r ăs , punză frumoşii ochi şi graciozitatea d.nei Grădişteanu 2. Eu, un vechi păcătos, nu puteam refuza cererea unei dame atît de onora bile. Ce să fac? ] e mourrai dans l' impenitence finale! * Trebuie dar să-ţi mai declar că de ţi-ar conveni să repro­ duci rîndunica mea în coloanele foaiei 3 d-t ale , mi-ai face o mare mulţemire? Rîndunelele au obicei de a zbura de pe o casă pe alta şi sînt convins că ea s-ar găsi mai bine la cuibul său natural, adică în Convorbiri. Oricum vei urma, va fi bine făcut; nu-mi mai rămîne dar decît a-ti trimite un "Christos a înviat" anticipat si a te îmbrăţişa' după vechiul obicei al ţării. ' V. Alecsandri Informează-mă în ce zi va avea loc serbarea din Cerno­ witz şi aceea din Iaşi. Gîndul meu e să fac o conferinţă pentru statua lui Ştefan cel Mare. Crezi că va produce ceva parale? ". CĂTRE MIHAIL KOGĂLNICEANU 153 Mirceşti, 19 aprtl> '1875 1 ubite Cogălnicene, Fii liniştit! Nu am ajuns încă la acel grad de tîmpire sau de patimă zisă politică, încît să primesc a-mi sacrifica or­ beşte convingerile mele personale, pentru de a complace unui partid ... fie oricare şi văpsit oricum! Nefiind, precum mă stii, nicidecum ambitios de a iesi la iveală pe scena par­ lamentarismului, şi toto'dată apretiănd avantajele indepen. denţii absolute, am declarat în zilele trecute, cui se cuvine: * Voi muri tot păcătos (limba franceză), 199 [200] il "j I �� I I :-:. jl, '.:1 [II I " , 1. '! l' 1, II 'II ,II , . i ii' 1 Că nu permit ca numele meu să serve de armă electo­ rală spre a combate pe oricine, şi încă mai puţin pe Ionescu 1, care, prin talentul şi ideile sale liberale, şi-a dobîndit dreptul de a face parte din orice Cameră. 2 Că din toate colegiurile districtului Roman, singurul care îmi 'convine este acel al 4-lea. 3 Că aş primi să ies în colegiul al 3-le alăture cu Ionescu. 4 Că la .caz cînd în' acest colegiu ar ieşi din urnă numele meu victorios în contra lui Ionescu, sînt decis a trimite man­ datul să zboare prin nouri, precum am mai făcut-o şi altă dată. . . '. Prin urmare, iubite Cogălnicene, si acum ca si în multe rînduri, ne-am întîlnit În idei şi în simţiri. Fii, dar, în pace! Am îmbătrînit în zile bune şi nu vreau să mă sfîrşesc în zile rele. Te aştept după făgăduinţă şi te îmbrăţişez, V. Alecsandri N.B. După cele spuse mai sus, cred că Ionescu îşi va menţinea candidatura în Roman. ; CĂTRE IACOB NEGRUZZI 154 Mirceşt i, 20 apri! 1875 Iubite Negruzzi, Recunosc păcatul ce am comis 1ll privirea Convorbirilor şi, pentru ca să mă spăl de dînsul,' am compus în grabă o nouă legendă: Grui-Singer 1, destinată de a părea în numărul de iunie. Citeşte-o cu luare-aminte şi te rog să-mi comunici atît impresia, cît şi observările d-tale. Lucrarea e făcută în fugă şi poate să mai aibă nevoie de a fi trecută sub gialău. 200 [201] în acest caz, rni-i inapoie manuscrisul, 'pentru ca să-I las a se mai odihni în saltar după obicei şi apoi să-I ieu la depănat. Am trimis chiar astăzi lui Pogor poezia 2 făcută pentru ziua de 11 mai. Cetiti-o la viitoarea seantă a ,,]unimei" si îmi comunică impresia generală. Mai avem' încă 20 de zile pănă în ziua serbărei; prin urmare, este tot timpul necesar pentru corecturi sau schimbări. Negresit mă voi afla cu d-voastră la 11 mai, si tot cam pe atuncea voi ţine conferinţa în folosul fondtllui menit pentru statua lui Ştefan. Pănă atunci însă vreu să asist la înfrunzirea luncii din Mirceşti şi să termin pe Beeri­ Mustafa şi poate chiar să scriu şi Legenda ciocirliei, care de mult îmi ciripeşte prin minte. Văzînd şi făcînd, sănătate să fie, lucrul va merge strună, căci în publicarea poeziilor mele, aş dori să iasă patru volume: 1 Doine şi lacrimioare ; 2 M ărgăritărele ; 3 Pasteluri; 4 Legende. Astfel operele mele complete vor forma un total de 10 volume, cu proză cu tot, încît, de mi-a ajiuta Dumnezeu să mai găsesc în mine o materie de 2 volume, voi îndeplini o duzină. Atunci voi avea dreptul a mă odihni, culcîndu-mă, de nu pe lauri, dar cel puţin pe un pat de hîrtie moale şi inspiratoare de visuri poznaşe. Aştept răspunsul d-tale şi te îmbrăţişez, V. Alecsandri D. Petrino au publicat în Cernăuţi un mic poem Raul, care coprinde pasagiuri frumoase, de exemplu: strofa de la finele paginei 15 şi versuri cari la pag. 20 încep astfel: "Cînd de pe tronu-i splendid al lumei născător ... " etc. Cred că foaia Convorbirilor 3 ar trebui să-i consacre o critică încuragiatoare, pe care Petrino o merită ca primul şi singurul poet al Bucovinei. Apropo de serbarea de la 11 mai, iată un fragment de cîntec popor al ce am găsit între hîrtiele mele. E Cînticul Bucovinei 4. Cred că l-ai putea pune în numărul Convorbirilor ce are să iasă. 201 [202] "Plină-i plină de străini Ca cel cîmp de mărăcini, Plină-i plină de duşmani Ca Putna de bolovani. De cînd sora m-a lăsat Multe lacrămi am vărsat, S-a făcut fîntînă-n sat Pe duşmani de adăpat!" etc., etc. CĂTRE MARIE BOGDAN 155 Mircesti, 27 avril 1875 . Ma chere Marie, Maman et moi nous sommes tr es-heureux d' apprendre que tu fes amusee a Dieppe et que. tuy as fait de belles connaissances parrni lesquelles la Marquise de Caux 1 est une veritable couronne. Tu vois que tu as mieux profite d'une par tie de I'ete en Fr ance que si tu et ais venue a Mir­ cesti. Tu r epondras a cela avec la courtoisie qui te distingue que Mircesti est un petit Paradis, d'accord. Mais ce paradis etant une delicieuse soJitude doit finir par ennuyer une toute jeune fille qui entre dans la vie avec les illusions de la pre­ miere jeunesse. Bien plus, quand I'hiver couvre le dit Paradis sous une couche epaisse de neige on en arrive insensiblement a pencher au Purgatoire puis a I'Enfer. Il faut avoir mon âge et etre Iatigue de bien des choses pour trouver un cer­ tain charme a se blott ir dans ce petit coin, ete comme hiver; il faut en outre avoir le cerveau conforme d'une facon particuliere pour trouver de I'attrait aux vastes nappes blanches qui s'etendent autour de I'horizon, Tu es artiste, bonne musicienne, peintre, je ladme ts volontiers, mais tu 202 I � - [203] n'es pas poete, chere enfant, et qui pis est, trop jeune, ai­ mant le monde, le spectacle, sans eprouver de lassitude. Voilă pourquoi, sacrifiant mon egoi'sme paterne1 je ne veux pas te condamner a passer lhiver a Mircesti ni meme a J as si et a Bucarest. Malgre ton amour filial, tu finirais par te ressentir de ces sejours peu engageants pendant les six mois dhiver et par gagner la nostalgie de Paris. 'Admire donc mon desinteressement et le sacrifice de Maman! Nous preferons te laisser passer ton premier hiver de liber te a Paris avec ta cousine que tu aimes et qui te le rend. Mon intention est de venir en France vers la fin du mois prochain pour te voir et pour t'entourer de toutes les elegances neces­ saires a une jeune fi1le bien elevee dans le monde parisien. Quant au voyage en Italie il est ain si tout naturellement remis au printemps prochain. Mes devoirs de depute et surtout la grande affaire de la vente de ma foret 2 me for­ cent a rester dans le pays jusqu'au mois de mai prochain. Si je parviens a effectuer cette vente dont depend une par­ tie de ton propre avenir, je te promets tout un ete et un auto­ mne de promenades en Suisse et en Italie terrninees par une saison de bains de mer a Biarritz. La sarite de ta mere ainsi que la mienne exigent une cure d'eau salee et je me flatte qu'ă Biarritz tu parviendras au plus haut degre de perfec­ tion en matiere de plongeons et de prouesses maritimes. Ceci convenu il ne me reste plus qu'ă tembrasser tendre­ merit et pour ma part je te charge d'en faire autant pour ta tante et tes cousines. Ton pere affectionne, V.A. jespere qu'ă ton retour a Paris tu reprendras tes etu­ des de piano et de peinture. Mirceşti, 27 aprilie 1875 Dragă Marie, Mama ta şi cu mine sîntem foarte fericiţi aflînd că te-ai distrat la Dieppe şi că ai făcut frumoase cunoştinţe, printre care marchiza de Caux 1 este o adevărată încununare. Vezi că ai folosit mai bine o -parte 203. [204] din vară în Franţa decît dacă ai fi venit la Mirceşti? Vei răspunde la aceasta, cu politeţea care te caracterizează, că Mirceştii este un mic paradis, de acord. Dar acest paradis, fiind o încîntătoare singurătate, va sfîrşi prin a plictisi pe o foarte tînăra fată care intră în viaţă cu iluziile primei tinereţi. Mai mult, încă, cînd iarna acoperă zisul paradis cu un strat gros de zăpadă, sfîrşeşti, pe nesimţite, să înclini spre purgatoriu, apoi spre infern. Trebuie să ai vîrsta mea şi să fi obosit de multe lucruri, pentru a găsi un oarecare farmec să te ghemuieşti în acest colţişor, vară şi iarnă; mai trebuie, încă, să ai creierul conformat într-un fel anumit, pentru a găsi o atracţie vastelor întinderi albe care se desfăşoară în jurul orizoritulu i. Tu eşti artistă, bună muz ican tă, pictoriţă, sînt de acord, dar nu eşti poetă, scumpă copilă, şi ce este mai rău, prea tînără, iubind lumea, spectacolele, fără să oboseşti, Iată de ce, sacrificînd egoismul meu părintesc, nu vreau să te condamn să petreci iarna la Mirceşti şi nici la Iaşi şi Bucureşti. Cu toată dragostea ta filială, vei termina prin a te resimţi de aceste şederi, puţin plăcute, timp de şase luni de iarnă, şi prin a căpăta nostalgia Parisului. Adrniră, deci, dezinteresarea mea şi sacrificiul mamei! Noi preferăm să te lăsăm să pe­ treci prima ta iarnă liberă la Paris, cu verisoara ta, pe care o iubeşti şi care te iubeşte. Intenţia mea este să vin în Franţa la sfîrşitul lunii viitoare pentru a te vedea, şi pentru a te găti Cu toaletele necesare unei tinere bine educate în lumea pariziană. Cît despre călătoria in Italia, este in mod nor­ mal amînată la primă-rara v iitoare. Obligaţiile mele de deputat şi mai cu seamă marea afacere a v înzăr ii pădurii 2 mele mă forţează 'să rămîn în ţara pînă în viitoarea lună mai. Dacă reuşesc să efectuez această vînzare, de care depinde o parte din viitorul tău, iţi făgăduiesc o vară şi o toamnă de plimbări în Elveţ ia şi in Italia, încheiate printr-un sezon de băi de mare la Biarritz. Sănătatea mamei tale, cum şi a mea, necesită o cură de apă sărată şi mă mîndresc la gîndul că la Biarritz vei ajunge la gradul cel mai înalt de perfecţionare, in materie de plonjoane şi de vitejii marine. Acestea fiind stabilite, nu-mi mai rămîne decit să te sărut Cu dragoste şi, în ce mă priveşte, te insărc inez să o faci de asemenea cu mă tuşa şi verisoarele tale. Tatăl tău iubitor, F.A. Sper că la Întoarcerea ta la Paris îţi vei relua studiile de pian şi pictură 204 [205] 156 Mircesti, 30 avril 1875 J;[ a chere Jd arie, Ta derniere lettre nous a fait grand plaisir en devoilant les intimes aspirations de ton coeur vers le bonheur de la vie de famille. Que tu desires sortir du cercle d'etrangers qui t' entourent et gouter enfin les charmes de .l' athome"; c'est un sentiment bien naturel. Mais, chere enfant, une fois rentree a la maison paternelle ne trouveras-tu pas l'ennui au bout de ce nouveau genre de vie? Cette idee me pr eoccupe beaucoup, car je sais, par les exemples que je vois autour de moi dans le monde, combien les enfants sont difficiles a contenter et avec quelle mauvaise grâce ils acceptent tous les sacrifices que les parents font pour eux. J'aime a croire que tu n'es pas du nombre de ces jeunes filles dont I'uni­ que pensee est de se sauver de la cage paternelle et qui finis­ sent toujours par regretter, plus tard, d'avoir si peu su appr e­ cier I'interieur calme et affectueux de la famille. A vec ton double talent de peintre et de musicienne tu pourras te cr eer partout des heures d'occupation bien remplies et com­ battre ainsi le splee« qui devore les natures oisives. Ta der­ niere lettre denote un cOte serieux dans ton esprit qui est de nature a corriger certaines vivacites de caractere fort peu gracieuses chez une jeune fille bien elevee. Aussi nous avons lu cette lettre avec bonheur. Tu reconnais toi-meme tes defauts, c'est un grand progres et un acheminement vers la perfection. Continue donc a marcher dans cette voie et tu nous deviendras mille fois plus chere. Tu me dernan­ des de venir a Paris pour le lS juillet. Je fer ai tout mon possi­ ble pour acceder a ton desir, a moins d'impossibilites inat­ tendues. Dans le courant de cet He je vais etre assez en I'air, care je crois que je serai elu depute et par consequent oblige de me rendre a la Chambre de Bucarest. Puis je vais me mettre a la recherche d'un acquereur pour ma foret ... operation importante de laquelle depen­ dent de beaux projets. Enfin notre voyage en Italie, au corn­ mencement de novembre, complete le programme. Comment 205 [206] II' I I .1 Dragă M'arie, Ultima ta scrisoare ne-a făcut mare plăcere dezvăluindu-ne nevoia profundă a inimii tale de o viaţă de familie. Că doreşti să ieşi din cercul de străini care te înconjoară şi să guşti, în sfîrşit, farmecul "căminului"·, este un lucru foarte natural. Dar, dragă fetiţo, odată întoarsă în casa părin­ tească, nu vei descoperi în scurt timp plictiseala acestui nou fel de viaţă? Această idee mă preocupă foarte mult, pentru că ştiu, prin exemplele pe care le văd în jurul meu în lume, cît sînt copiii de greu de mulţumit şi cu cîtă rea-voinţă primesc toate sacrificiile pe care părinţii le fac pentru ei. îmi place să cred că tu nu eşti din numărul acelor fete tinere al căror singur gind este să scape din casa părintească şi care termină întotdeauna, mai tîrziu, prin a le părea rău că au preţuit aşa de puţin interiorul liniştit şi iubitor al familiei. Cu dublul tău talent de pictor şi de muzician, tu îţi vei putea crea peste tot multe ocupaţii şi să lupţi astfel împotriva plic ti­ selii ** care devorează naturile leneşe. Ultima ta scrisoare dovedeşte o latură serioasă a minţii tale care este în măsură să îndrepte unele izbucniri de caracter foarte puţin graţioase pentru o tînără fată bine crescută. De aceea am citit cu bucurie această scrisoare. Î,:i recunoşti singură defectele, este un mare progres şi o îndreptare spre perfecţiune. Continuă deci să mergi pe această cale şi ne vei deveni de o mie de ori mai scumpă. Îmi ceri să vin la Paris pentru 15 iulie. Voi face tot ce este cu putinţă pentru a răspunde dorinţei tale, numai dacă nu se iveşte o piedică neaşteptată. în cursul acestei veri voi fi destul de în aer, căci cred că voi fi ales depu­ tat şi, prin urmare, obligat să mă duc la Cameră la Bucureşti. Pe urmă vreau să mă apuc să caut un muşteriu pentru pădurea mea ... , treabă serioasă de care atîrnă frumoase proiecte. În sfîrşit, călătoria noas- Mirceşti, 30 aprilie 1875 206 * ** În original, în limba engleză. V.A. faire pour m ' eviter de faire la na vette a plusieurs reprises entre Paris et lVIircesti? Je te soumets le probleme. Reflechis-y et communique-nous tes idee lă-dessus. Nous nous faisons une fete dadmirer ton premier tableau a lhuile et en attendant nous tembr assons bien tendrement. Ton pere affectionne, 1 I I �' I I I i i [207] tră în Italia, la începutul lui noiembrie, completează programul. Cum să fac pentru a nu face de mai multe ori drumul între Paris şi Mirceşti? îţi supun această problemă. Gîndeşte-te şi împărtăşeşte-mi părerea ta despre aceasta. Ne facem o sărbătoare din a admira primul tău tablou în ulei şi pînă atunci te îmbră­ ţişăm cu dragoste. Tatăl tău iubitor, V.A CĂTRE IACOB NEGRUZZI 157 Mirceşti, 2 mai 1875 Iubite Negruzzi, Ţi-am trimis legenda lui Grui-Sînger, asemenea am tri­ mis lui Pogor o poezie intitulată: 11 mai 1875 1, însă nepri­ mind nici un răspuns, nu ştiu dacă pacheturile mele au ajuns la adresele lor. Oricum să fie, eu am de gînd să viu la Iaşi vineri, 9 mai, pentru că să asist la serbarea de duminică. Şi fiindcă nu voi putea să şed mai mult de trei zile, adică pînă luni, aş dori să-mi fac conferinţa sîmbătă 10 mai. Vă rog să binevoiţi a organiza cele necesare împreună cu Beizade Grigori 2, pentru ca receta să poată fi cît mai fruc­ t uoasă, fiind destinată a contribui la edificarea monumen­ tului lui Ştefan cel Mare. Cred că nu e timp de pierdut, aşadar faceţi anunciuri şi împărţiţi bilete, ca nişte demni str ănepoţi ai marelui domn. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri Am scris Legenda ciocîrliei şi voi aduce-o cu mine. 207 [208] 158 Mirceşti, 5 mai 1875 Iubite Negruzzi, Am trimis lui Pogor o poezie intitulată 11 mai 1875. Nu ştiu ce aţi decidat în privinţa ei. Dacă însă aveţi de gînd a o publica pentru ziua de 11 mai, te rog să o subsemnezi Ştefan Molna ) Motivul acestui anonim este un rămăşag ce am făcut cu un amic al meu si o cercare ce sînt curioz de a face. ' Cu venirea mea la Iaşi pentru ziua serbării, ţi-oi explica acest mister. Ce aţi pus la cale pentru conferinţa mea 2? Aştept răs­ punsul d-tale înainte de a pleca la Iaşi. Am terminat Legenda ciocîrliei şi acum mă apuc de Beeri­ Mustafa. Fiindcă pînă la finele lui iuni, poeziile mele trebuie să iasă de sub tipar, dacă voieşti să profitezi de ambele legende, a lui Grui-Singer şi a Ciocîrliei, vei fi obligat a le publica pe amîndouă în acelaşi număr a Convorbirilor, adică în numărul de 1 iuni. La caz însă cînd vei găsi că acele poezii ar lua prea mult loc în zisul număr, atunci voi face parte dreaptă trimiţînd Legenda ciocîrliei 3 ,la Revista contim.po­ rană. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri CĂTRE MATEI MILLO 159 Mirceşt i, 14 mai 1875 M on cher M illo, Je suis tres heureux dappr endre que votre chute du ballon, qui pouvait etre fort grave, ne vous a 'fait aucun, 208 [209] mal, sauf la petite egratignure a la main. En ecrivant cette farce de carnaval intitulee la Kiritza en ballon, j 'ai eu un pressentiment qui, malheureusement, s'est r ealise. Je viens donc vous conseiller de laisser la piece de cote et de ne plus vous exposer a faire des ascensions qui peuvent vous mettre en danger de vous briser les os. Je vous promets une nouvelle oeuvre pour vos prochains benefices, a la condition que vous rennonciez formellement aux exploits de la Kiritza. Je' ne veux pas avoir sur la conscience la fracture d'un de vos mem­ bres, aussi je retire ma piece du r epertoire. Ceci, decide, je vous avertis que vous me verrez dans peu de jours a Bucarest. .. en qualite de represeniant du peu ple! a moins que des circonstances ... Tout a vous, V. Alecsandri Adresa pe plic: Morisieur M. MilJo str. Luterană 1 Bucarest Mirceşti, 14 mai 1875, Dragul meu 1\,[ illo, Sînt foarte fericit să aflu ca, in afară de o mică zgîrietură la mînă, căderea dumitale din balon, care ar fi putut să fie foarte gravă, nu ţi-a făcut nici un rău. Scriind această farsă de carnaval intitulată Chiriţa în balon, am avut o presimţire care, din nenorocire, s-a realizat. 'Vin deci să te sfătuiesc să laşi piesa la o parte şi să nu te mai expui a face, ascen­ siuni care pot să te ,pună în primejdie şi să-ţi frîngă oasele. îţi făgăduiesc o nouă lucrare pentru viitoarele dumitale beneficii, cu condiţia să renunţi hotărît la isprăvile Chiriţei. Nu vreau să am pe conş tiirrţă fracturarea vreu­ nuia din mădularele dumi tale, de aceea îmi retrag piesa din repertoriu. Aceste fiind hotărîte, te anunţ că mă vei vedea peste cîteva zile la Bucureşti, ,. în calitate de reprezentant al poporului! numai dacă împre­ jurările ... Al dumitale, V.' Alecsandri 209' I I ''">,- [210] CĂTRE IACOB NEGRUZZI 160 Mirceşti, 17 mai 1875 Iubite Negruzzi, Aş dori să fac eu însumi ultima corectură a Legendei ciocîrliei. Dacă se poate, trimite-mi prin poştă coala ieşită de sub presă şi mă îridatoresc să ţi-o înapoiesc cu viitorul curier. Nu ştiu de cunoşti o curiozitate literară intitulată: România după Tractat 1 scrisă în versuri de D. Rallet. Ea merită să fie publicată într-unul din numerile Convorbirilor, sub rubrica Curiozitate literară. Dacă admiţi 'propunerea mea, înstiinte ază-mă ca să-ti trimit brosura. , , 'îmbdtisări, , , V. Alecsandri 161 Mirceşti, 18 mai 1875 �I '1 I li ii I' l' I I I i I I Iubite Negruzzi, Î ti aduci aminte de un manuscris în limba franceză a d-Iui\Voliki, asupra francmasoneriei. .. şi intitulat, mi se pare, Cartea Cahalului? Acel manuscris l-am încredinţat d-tale pentru ca să fie tradus de unii din membrii ,,]unimei", cu scop de a se publica traducerea şi de a se împrăştia în ţeară. Nu ştiu dacă lucrul s-au săvîrşit, dar aflu că Bolliac ar fi publicat în foileton şi apoi în broşură o mare parte din scrierea d-lui Woliki. Pe de altă parte, dl. Woliki mă întreabă ce rezultat au avut propunerea făcută de mine ,,]unimei", căci de atunci au trecut mai multe luni, şi tot- 210 [211] fr ! odată el îmi cere manuscrisul, fiindcă au găsit un editor în Paris pentru ca să-I tipărească. Prin urmare, te rog să-mi trimeţi zisul manuscris cît mai degrabă, pentru ca şi eu să scap de răspundere, expediin­ du-l Ia Lemberg cît mai curînd. Al d-tale amic, V. Alecsandri 162 Mirceşti, 21 mai 1875 Iubite Negruzzi, Becri-Mustafa 1 nu s-a deşteptat încă din beţia lui şi nici cred că se va deştepta cît va ţinea timpul frumos. Prin urmare, el nu va face parte din seria poeziilor care se publică acum, ci din viitoarele scrieri a mele... dacă Dumnezeu mi-a lungi viaţa şi-mi va păstra facultăţile în starea lor de astăzi. Ştii sau nu ştii că pe lîngă florile primăverii este una care pentru mine se deschide con amare: floarea lenii! O cultivez toată vara şi o parte din toamnă. Cum soseşte drăgălaşa luna mai, eu închid dugheana şi nu mă mai apropiu de tarabă... vreu să zic de biurou. Răsturnat pe un jilţ american, în verandă, gust de dimineaţă pînă-n seară, acea dulce şi fericită îndobitocire care se rudeşte cu cheful oriental; şi mă ghiftui de verdeaţa cîm- pului. . J e me mets au ueri, sau pe româneşte: mă dau la imaş. Mare minune ar fi să mai compun ceva pînă la iarnă, căci uit cu totul meşteşugul de-a face versuri. Te rog să-mi trimiţi ultimul volum al Convorbirilor şi coalele care cuprind pe Grui-Singer şi Legenda ciocîrliei, pentru ca să le examinez şi să anotez prin erată greşelile de tipar ce s-ar fi strecurat în ele. [212] I I , 1, II II I I I " I ' I I " 'l I I I l- I , II, Nu mă trage inima nicidecum să mă duc la Bucureşti. Iar d- ta n-ai de gînd să tragi o raită la Mirceşti? Ai putea 'veni dimineaţa la 11 ore şi să te întorci seara acasă. Complimente d-nei Negruzzi. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri CĂTRE MARIE BOGDAN 163 Mircesti, 26 mai 1875 Ma chere .1] arie, Je vois avec plaisir dans le programme du concours 'musical que tu as aborde au piano des morceaux difficiles, mais reussiras- tu a te distinguer cette fois? J' aime a croire que tu obtiendras un succes de premier ordre et que l'on te portera en triomphe. Les approches des vacances te donnent des impatiences que je comprends ... mais que tu dois maîtriser dans la certitude de ta prochaine sortie de pen­ sion. L'oiseau aspire a sortir de sa cage. Qu'il se calme, il sort ira au jour et a l'heure fixes par les reglements de l' ecole, mais j usq u' alors soyons une pensionnaire gentille -et aimable afin de Iaisser quelques regrets apr es nous. Tu me demandes d'etre le 15 juillet a Paris, comme si tu deman­ dais un verre d'eau; c'est bien mais il faut etre raisonnable, ma chere enfant, et penser que c'est possible que mes devoirs de represent ant de la grande nation roumaine m'imposent des obligations qui peuvent retarder mon depart d'ici. Dans ce cas je prierai ma belle-sceur de te donner I'hospitalite chez elle jusqu'ă mon arrivee. Tu te trouveras avec ta cousine que tu aimes beaucoup et a vous deux 'vous saurez parfaitement remplir vos journees par ce don 212 [213] de jacasserie qui est l'apange des jeunes filles. Toutes tes, connaissances d'ici t'envoient des amities, L'oncle Negri tembrasse tendrement. Maman est occupee a son jardin qui devient chaque jour plus joli malgre le manque darbres, Gogou fait des courses folles dans le gazon. Bref, la vie de campagne offre en ce moment tous les agr ements quelle comporte ... Mais cela vaut-il un voyage en Italie pendant I'hiver prochain? That is ihe question, r eponds categori­ quement. Nous tembr assons mille fois et te chargeons de­ presenter nos compliments a Mme de Barral. Ton pere affectionne, V.A. Mirceşti, 26 mai 1875 Dragă Marie, Văd cu plăcere în programul concursului muzical că ai pregătit pentru pian bucăţi grele, dar vei izbuti tu să te distingi de data aceasta? îmi place să cred că vei obţine un succes de prim ordin şi că te vor purta în triumf. Apropierea vacanţei îţi dă o nerăbdare pe care o înţeleg ... , dar­ pe care trebuie să o stăpîneşti în faţa apropiatei tale ieşiri sigure din pension. Pasărea aspiră să iasă din colivia sa, Să se liniştească, va ieşi în ziua şi la ora hotărîtă de regulamentul şcolii, dar pînă atunci, să fim o elevă de­ pension drăguţă şi amabilă, pentru a lăsa astfel unele păreri de rău în urma noastră. Îmi ceri să fiu la 15 iulie la Paris, aşa cum ai cere un pahar­ cu apă; este bine, dar trebuie să fii rezonabilă, dragă fetiţă, şi să te gîndeşti că se poate ca îndatoririle mele ca reprezentant al marii naţiuni române să-mi ceară unele obligaţii care pot întîrzia plecarea mea de aici. În acest caz, voi ruga pe cumnata mea să te găzduiască la ea pînă la sosirea mea. "ei fi Împreună cu vara ta, pe care o iubeşti mult, şi amîndouă veţi şti foarte bine să vă treceţi zilele cu acest dar al pălăvrăgelii pe care il au fetele tinere. Toate cunoştinţele tale de aici îţi trimit amiciţii. Unchiul Neg ri te îmbrăţişează cu dragoste. Mama este ocupată cu grădina ei, care devine în fiecare zi mai frumoasă cu toată lipsa arborilor. Gogu aleargă nebuneşte pe iarbă. Pe scurt, viaţa de la ţară oferă în această clipă toate încîntările pe care le deţine ... Dar aceasta face. cît o călătorie în Italia, pe timpul 213 I [214] iernii viitoare? Aceasta este întrebarea *, răspunde-mi hotărît. Te îmbră­ ţişăm de o mie de ori şi te însărcinărn să prezinţ i salutările noastre d-nei de Barral. Tatăl tău iubitor, V.A. CĂTRE MATEI MILLO 164 Mircest i, 1 juin 1875 Mon cher Millo, Malgre toute ma bonne vo lont e de vous rendre service, il m'est impossible de meler la Princesse dans des intri­ gues de t heâtre : dailleurs. j 'ai fait voeu de ne plus essa­ yer dintervenir aupr es des grands personnages, car I'in­ succes touche de trop pres a l'humiliation. ]'ai fait toutes les demar ches necessaires aupr es de Maioresco, aupres d'Odobesco et autres esco, qui font I'or­ nement de Bucarest; quel en a ete le r esultat ? Vous le connaissez. ar, recommencer la meme rengaine aupres dautres esco-griffes, ce ser ait courir de gaiete de coeur a l'encontre de nouve au echecs - (N.B.) echec en turc signifie âne. Quoi qu'il en soit, neanrnoins, si par hasar d je venais a Bucarest, je fer ais une derniere tentative verbale aupres de ... je ne sais plus qui; mai foi, car j'ai deja devide toute la bobine des grands hommes du jour. En att endant, si, de votre câte, vous allez faire une visite moldave a mdme Euphrosine Catargi 1, peut-etre .sa protection V,01JS ser.ait-elle plus -profitable, car ce que .femme . veut. J' vous -savez Je proverbe. * În original în limba engleză. 214 -n [215] Vous avez affaire a forte partie en luttant contre Pas­ caly, qui est un intrigant fieffe et sait conduire sa bar­ que, ain si que sa bar aque. N'y aur ait-il, donc, aucun moyen de vous mettre dacord ensemble, en vous reservant uni­ quement le droit de jouer les pieces qu'il vous plaira de monter et quand il vous conviendra de la faire? Je sais que c'est presque impossible, mais enfin, un essai d'entente ne vous nuirait pas. Ceci est dit en I'air, pour finir ma lettre. Tout a vous, V. Alecsandri Adresa pe plic: Monsieur M. Millo artiste dramatique Bucarest Mirceşt i, 1 iunie 1875 Dragul meu Mitlo, Cu toată bunăvoinţa de a te servi, îmi este imposibil să amestec pe Prinţesă în intrigi de teatru; dealtfel, am făcut legămînt de a nu mai încerca să intervin pe lîngă marile personaje, căci nereuşita se apropie prea mult de umilinţă. Am făcut toate demersurile necesare pe lîngă Maiorescu, Odobescu şi alţi eseu, care constituie podoaba Bucureştiului; şi care a fost rezultatul? Il cunoşti. ar, a începe acelaşi lucru pe lîngă alţi nesăţ ioşi * ar fi să alerg de bunăvoie în întîmpinarea unor noi eşecuri. U\.B.) eşec în turceşte înseamnă măgar. Oricum ar fi, totuşi, dacă din întîmplare aş veni la Bucureşti, aş face o ultimă încercare prin viu grai pe lîngă ... nu mai ştiu cine, pe legea mea, căci am depănat întregul ghem al oamenilor mari ai zilei. Pînă atunci, dacă la rîndul dumitale te vei duce să faci o vizită moldo­ venească d-nei Eufrosina Catargi 1, poate protecţia ei îţi va fi de mai mult folos, căci ce vrea femeia ... cunoşti proverbul. Ai de-a face cu un potrivnic puternic luptînd împotriva lui Pascaly , care este un intrigant patentat şi care ştie să-şi conducă şi barca, şi baraca ... * În original, escogriţ jes, din care a făcut un joc de cuvinte cu escu. 215 I [216] N-ar exista oare vreun mijloc de a vă înţelege amîndoi, păs trîndu-ţ.i numai -drep tul de a juca piesele pe care "Iei vrea să le 'montezi, şi cînd îţi va con­ veni s-o faci? Ştiu că este aproape cu neputinţă, dar, în sfîrşit, o încercare de înţe­ legere nu v-ar strica. Aceasta e o vorbă în vînt, pentru a-mi termina seri- . ' soarea. Al dumitale, V. Alecsandri Adresa pe Plic: Domnul M. Millo artist dramatic Bucureşti CĂTRE COSTACHE NEGRI 165 Mircesti, Dimanche, l [O - [8 iunie [875J 1 Mon cher Costaki, Tu as r aison, toujours r aison, aussi vais-je partir pour Bucarest, pas plus tard que demain soir. ]'assisterai au vâte de la eoneession du ehemin de fer Okna-Adjud, apres quoi je reviendrai dans nos joIi parages, abandonnant pour toujours le domaine bourbeux de la politique 2. Quant a sourire agreablcment a eeux qui rri'ont ber ne, non! Cet effort est au dessus de mes moyens, et je me propose de [244] Vă rog foarte mult să-mi procurati o traducere a acelei balade, dacă vă este cu putinţă, şi mă veţi îndatori. N-am mai primit Columna lui Traian; 2 sper însă că n-a încetat publicarea acelei foi importante. Fiind la Buc. astă-vară, v-am trimis poeziile 3 mele com­ plete. Nu ştiu dacă vi le-au adus persoana însărcinată cu această comisie. Al d-voastră devotat servitor, V. Alecsandri CĂTRE IACOB NEGRUZZI 184 Mirceşt i, 10 act. 1875 Iubite Negruzzi, D-ra Mathilda Cugler mi-a trimis volumul poeziilor sale; aş dori să răspund la această 'amabilitate prin o politeţă uzitată între autori; nu cunosc Însă adresa d-sale. Vă rog dar să-mi indicaţi chipul cel mai sigur de a-i trimite colecţia mea de poezii. Mi-a părut foarte rău că n-am putut asista la ceremonia funebră din 1 oct.; însă am fost cam bolnav, precum sînt şi acum. Schimbarea timpului are asupra-mi o influenţă foarte pernicioasă şi fiindcă iarna vine cu pas grabnic, nu cred să am curajul de-a mă pune la drum ca să merg la Paris. Mă simt mult mai dispus a sta lîngă sobă. Trimit un articol: Albumul unui bibliofiP. Faceţi cu el ce-ţi vroi. Al d-tale amic, V. Alecsandri 244 J [245] 185 Mirceşti, 14 oct. 187.5 Iubite Negruzzi, Îrn pare bine că articolul 1 meu a plăcut "J unimei" ; te rog dar să-I publici aşa cum este. Cît pentru urmare, va veni la timpul ei, adică nu ştiu cînd, căci cugetările şi notele ce se înscriu într-un album se nasc din întîmplare, în urma unei cetiri sau unui incident. îţi promit să notez de aci înainte diverse cugetări ce-mi trec prin gînd la colţul sobei, şi să ţi le comunic cînd vor forma' o cîtime prezentabilă. Păn­ atunci mă voi ocupa cu descrierea călătoriei mele la Cr îm, în timpul războiului de la 1854 -1855 .... pentru coloanele Convorbirilor. Credeam că Revista contim-porană 2 au reposat de tot, dar ştirea că iar a înviat mă bucură; căci e de regretat de-a videa cum lîncezeşte biata literatură a capitalei. Columna lui Traian s-a suspendat asernine, precum şi Revista ,,junimei" 3. Se vede că a dat un soi de Cholera-morbus în litere. Politica, iată boala care seacă izvoarele imaginaţiei şi a bunului-simţ în Bucureşti. Feriţi-vă măcar în I;.J�i de aşa cumpltă epidemie. Eu voi da tot ajutorul puti ncios pentru susţinerea Convorbirilor. APropo ... sito de Concorbiri, cred de cuviinţă să-I pri­ mi ţi pe dl. Petrino între colaboratori şi să-i faceţi o primire cît mai ami cală, ca unui român care a venit să găsească 05pC­ tire între noi şi ca unui om ce are talent. Arătaţi-vă mai puţin aspri şi greoi în privirea lucrărilor sale; aş dJri mult să afle în "Junime" încurajare şi amice. Sper să vin de Sf. Dumitru la Iaşi şi atunci voi aduce Însumi poeziile mele pentru d-ra M. Cugler. Amicii sincere, V. Alecsandri 245 [246] CĂTRE MARIE BOGDAN 186 Mircesti, 3 novembre 1875 Ma chere Marie, Ta maman est toute heureuse d'apprendre que la caisse avec les confitures est arrivee a bon port. Quant a la robe de chambre elle se doutait bien qu'on ne pourrait en t irer parti pour une toilette, et puisque I'etoffe n'est bonne tout au plus que pour un meuble, tu devr ais en user de-suite en doublant ton strapontin d'artiste-peintre. A-propos de peinture, je viens d' ecrire a ma belle-soeur pour la prier de te donner les professeurs de ton choix. Quelles que soient les depenses necessitees par leurs lecons je ne m'y refuse guere du moment que tu manifestes si arde­ mment le desir de continuer tes etudes de musique et de peinture. Va aussi pour le cours dirige par MM. Allard et Francome. Seulement je me demande dans mon ignorance quelle relation peut exister entre le violoncelle et le piano? Explique-moi ce probleme avec autant de science que de clart e sans toutefois tourmenter ton esprit de facon a faire monter le sang a la tete, inconvenient qui contribuer ait a vermillonner le bout de ton nez. Ainsi te voilă affligee d'un nouveau r hume de cerveau. Pauvre cherie ! tu es redevenue esc1ave de ce tyran qui fait l'ornement saillant de la figure. Il va falloir se moucher, se remoucher, se reremoucher a outrance comme une peti te pensionnaire. C'est humiliant, mais comme il s'agit dern­ pâcher que le rhume ne tombe sut la poitrine, je te conseille de prendre du sirop de seve de pin maritime. C'est un rernede tres efficace et que j 'ai pratique avec le plus grand succes. Je lis dans les journaux que vous avez la-bas un temps abominable. Tâche de texposer le moins possible aux in­ temperies ainsi qu'aux cour ants d'air. Ces derniers jouent un grand role en France, ils font partie integrante de I'exis­ tence des Parisiens. Aussi les habitants de la Capitale des merveilles sont-ils toujours enrhumes et ornes d'engelures. 246 [247] Iei nous avons eu plusieurs jours dhiver tr es rigoureux, mais actuellement le temps s'est un peu r adouci, dit-on, car pour ma part je me garde bien de sortir. Me voiei enferme pendant einq mois entre Gogou et le feu du poele, aspirant au printemps pour aller te voir et t'embrasser. Tu vas passer, je I'espere, un hiver agreable. jenverr ai bientât de l'argent a ma belle-soeur, destine a completer ta garderobe. Dans cette somme sera compris un cert ain chiffre qui te sera remis a I'approche du nouvel An. Il te servir a a donner des etrennes, mais il faudra commen­ cer par les gens de la maison. Ainsi tu offriras de ma part ainsi que de la tienne 100 fr ancs a Florentine, SO fr. a Fr an­ cois et SO a sa femme. En tout 200 francs. Quant au reste tu en useras a ta guise. Ecris-moi pour me dire comment tu te plais dans ton existence d'ex-pensionnaiie ? et encore une fois soigne-toi bien. Je t'embrasse tendrement. Ton pere affe ctionne, -V.A. P.S. Embrasse ta Tante et tes cousines. Les deux volu. mes trouves dans la caisse sont destines a la Princesse reg­ nante. Je les ai envoyes feur les fair e relier richement. A toi je te r eserve mes oeuvres ccm pletes. an en acheve la publici te en ce moment. Mir-ceşti, 3 noiembrie 1875 Dragă Marie, Mama ta este fericită să afle că lada cu dulceţuri a ajuns la destinaţie. Cît despre rochia de casă, ea se îndoia că s-ar putea face din ea ceva pentru o toaletă, şi pentru că stofa nu este bună decît cel mult pentru o mobilă, ar trebui să o foloseşti numaidecît îmbrăcînd strapontinul tău de artist­ pictor. în legătură Cu pictura, i-arn scris cumnatei mele pentru a o ruga să-ţ i dea profesorii pe care îi vei alege. Oricare ar fi cheltuiala necesară pentru 247 [248] lecţii, nu mă opun, din moment ce îţi arăţi cu atîta căldură dorinţa de a continua studiile tale de muzică şi de pictură, Fie de asemenea şi peatru cursul dirijat de d-uii Allard şi Francărne. Numai mă întreb, în neştiinţ a mea, ce legătură poate să fie între violoncel şi pian? Lămureşte-mi această problemă cu tot atîta ştiinţă şi claritate fără ca totuşi să-ţi turburi mintea pînă la a face să ţi se suie sîngele la cap, neplăcerea care ar contribui să-ţi înroşească vîrful nasului. Deci iată-te necăjită de un mare guturai. Biata de tine! Ai redevenit sclava acestui tiran care face ornamentul vizibil al figurii. Va trebui să-ţi ştergi nasul, iar să-ţi ştergi nasul, să-ţi ştergi nasul peste măsură ca o mică elevă de pension. Este umilitor, dar cum este nevoie să împiedici ca gutu­ raiul să nu coboare în piept, te sfătuiesc de a lua sirop de sevă de pin mari­ tim. Este un leac foarte sănătos şi pe care l-am folosit cu cel mai mare succes. Citesc în ziare că aveţi acolo o vreme îngrozitoare. încearcă să te expui cit se poate mai puţin timpului rău, cît şi curenţilor de aer. Aceştia din urmă joacă un rol mare în Franţa, fac parte din viaţa parizienilor, De aceea locuitorii capitalei minunilor au mereu guturai şi sînt împodobiţi cu degerături. Aici am avut mai multe zile de iarnă foarte aspră, dar acum timpul s-a mai îmbunat, se spune, căci, în ce mă priveşte, eu mă feresc să ies. Iată-mă închis timp de cinci luni între Gogu şi focul din sobă, dorind primăvara pentru a merge să te văd şi să te îmbrăţişez. Vei petrece, sper, o iarnă plăcută. Voi trimite în curînd bani cumnatei mele, pentru comple­ tarea garderobei tale, în această sumă va intra şi o anumită cifră care îţi va fi dată la apropierea Anului nou . Ea îţi va servi să dai cadouri, dar va trebui să începi cu oamenii din casă. Astfel vei oferi din partea mea, cît şi a ta, 100 de franci Florentinei, 50 de franci lui Francois şi 50 soţiei sale. în total 200 de franci. Cît despre rest, îi vei folosi după placul tău. Scrie-mi cum te simţi în starea ta de fostă elevă de pension? şi încă o dată îngrijeşte-te bine. Te îmbrăţişez cu dragoste, I II. i '.1'1 I 1 I 1 I ·111'11"· I I H l' II '1 '1 1 , i.1 ili: I �I' '1 . J 1 •• 1 1 I " '1 I Tatăl tău iubitor, V.A. ! ' P.S, Sărută pe mătuşa ta şi pe verişoarele tale. Cele două volume, găsite în ladă sînt destinate prinţesei domnitoare. Le-am trimis pentru a fi bogat legate. Ţie îţi păstrez operele mele complete. Publicarea lor se termină acum. 1 ·1 I 248 [249] CĂTRE IACOB NEGRUZZI J87 Mirceşt i, 10 nov. 1875 J ubite Negruzzi, Dacă mai este timp şi loc în numărul Convorbirilor, publică şi alăturatul articol în Albumul unui bibliofil. De nu, va rămînea pentru numărul viitor. Ce au devenit Eminescu 1? Mai scrie sau nu? Te îmbrăţişez, V. Alecsandri Fiind fraze multe franceze în acest articol 2, nu crezi că ar fi bine să fac eu însumi corectura? Ai putea să-mi trimiţi coala de tipar prin poştă. CĂTRE MARIE BOGDAN 188 Mircesti, 21 novem bre 1875 Ma chere Marie, Le nouvel An approche et certainement tu desires faire quelques cadeaux. A cet effet nous t'envoyons cinq cents fr ancs, mamam et moi. Ce sont tes etrennes, Emploie les a ta guise. . C'est Marie Bogdan 1 qui va te les apporter prochaine­ ment, elle part dans une semaine et je pense que dans une quinzaine de jours elle sera a Paris. Ma charmante niece nous a promis daller te voir le lendemain de son arr ivee et 249 [250] Tatăl tău iubitor, V. Alecsandl'i l' :':1 I I I :1 � . ' ,II I 1. • I -.1 ' ., ,1 I .1 '1' li ,1 de te faire dîner ainsi que ta cousine au restaurant! QueI beau r eve ! Elle compte rester une dizaine de jours a Paris et se rendre ensuite a Nice pour passer son hiver sous les r ayons du soleil, sa sant e exige cette cure agreable. Embr asse­ la bien pour nous trois en la revoyant. Nous te le r endrons a notre prochaine rencontre. Ton pere affectionne. V. Alecsandri Mirceşti. 21 noiembrie 187.5 Dragă Marie, Anul nou se apropie şi desigur doreşti să faci cîteva daruri, În acest scop, îţi trimitem cinci sute de franci, mama şi cu mine. Sînt darurile tale. Foloseşte-le cum îţi va plăcea, Ţi-i va aduce în curînd Marie Bogdan 1, ea pleacă peste o săptămînă şi socotesc că peste cincisprezece zile va fi la Paris. Incîntătoarea mea nepoată ne-a făgăduit că se va duce să te vadă a doua zi după sosirea ei şi că te va lua să cinaţi la restaurant, împreună şi cu vara ta! Ce vis frumos! Ea socoteşte să rămînă zece zile la Paris şi să se ducă după aceea la Nisa pentru a-şi petrece iarna sub razele soarelui, sănătatea sa cerînd această cură plăcută. Sărut-o,pentru_ noi treicînd o vei revedea. Ţi-a vorn înapoia la viitoarea noastră întîlnire, CĂTRE IACOB NEGRUZZI 189 Mirceşti, 26 DOV. 1875 Iubite Negruzzi, Ţi-am pregătit o Legendă" pentru numărul de Anul nou, în curînd voi prescri-o şi ţi-oi trimite-o, căci sînt obligat să 250 - [251] merg la Bucureşti să fac parte din Camera care n-au voit să-mi acordeze congediul ce i-am cerut. [Dacă] ai de gînd să vii de sărbători acolo, mă vei găsi la Hotel Brofft. A revedere peste o lună, fiindcă sper să nu pierd mai mult timp acolo, şi să revin lîngă biroul meu, pe care las mai multe lucrări începute. Salutări frăţeşti, V. Alecsandri 190 Mirceşti, 30 noiem. 1875 Iubite Negruzzi, iată legenda 1 promisă pentru Anul nou. Numele de Briar nu este închipuit. Am cunoscut pe la 1840, la moşia unui moş al meu, în munţi, un bivolar numit Bria­ riul, un soi de uriaş care apuca bivolii de coarne şi-i răsturna la pămînt. Suvenirul acestui om trăit departe de lume mi-a inspirat legenda aici alăturată. Las filologilor să constate rudierea bivolarului meu cu Briarul (sau Egeon) din mito­ logie, unul din giganţii ce au atacat cerul şi care avea o sută de braţe şi cincizeci de capete. Eu mă mărginesc a face legende, a le trimite foaiei Convorbirilor şi a îmbrăţişa pe redactorul ei, V. Alecsandri Care titlul socoţi c-ar fi mai potrivit pentru această legendă? Briar bivolarul sau Ghioaga lui Briar? Alege din­ tre amîndouă care ţi-a plăcea mai bine. Sper să plec luni 1 decembrie dacă s-a domoli gerul. Dacă-i vroi să-mi răspunzi, trimite scrisoarea ia Mirceşti. 251 [252] CĂTRE RUCSANDA 191 Mirceşti, 2 dec. 1875 Rucsandă 1, îţi trimitem pe Marghioliţa pentru ca să asiste la cunu­ nia prinţesei Olga 2, dar fiindcă eu plec astăzi la Bucureşti, unde voi sta pînă la sărbători, cucoana Paulina are să r ă­ mîie cu totul singură la ţeară. Foarte mult m-ai îndatori dacă ai trimite pe Marghioliţa să-i ţie companie pînă la întoarcerea mea, şi îţi promit că de căşlegi se va afla la Iaşi după cum doreşti. Te rog dar încă o dată ca să-mi faci mulţemirea de a trimite pe MaI ghioliţa a doua zi, după nunta prinţesei, căci este o copilă foarte blîndă şi cumsecade şi cucoana Pau lina o iubeste foarte mult. Al d- t ale servi tor, v. Alecsandri CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 192 Bucureşti, gioi, [a. 7 decr m r rie J875� Dragă Paulină, Veştile ce-mi dai de la Ruginoasa fi-au mîhnit, caci totdeauna mi-au fost grijă despre RoUa. El e în stare să facă un act de desper are pentru ca să puie capăt suferin­ telor sale si dacă s-ar întîmpla o asemine nenorocire, închi­ puieşte-ţi �e durere pe biata Smarandiţa. Bine ai făcut să spui că am de gînd să mă întorc acasă de sărbători şi că voi 252 [253] merge îndată la Ruginoasa. Mi-e grabă să fug de aice unde m-au prins urîtul mai mult decît totdeauna. Nu avem nimic 'impor tant de lucrat la Cameră şi prin urmare este de pri­ .sos a prelungi şederea mea în Bucureşti. Cît pentru Doamna 1, ştiam din scrisoarea lui Baligot că sufere de nevre, aceasta trebuie să fie cauza pentru care Măria-sa stă închisă în casă şi nu vrea să vadă pe nime. Sper .însă că această criză va trece. M-oi duce chiar astăzi la madame Falcoianu 2 pentru comisionul Smărăndiţei, adică pentru tocă; am pus la cale pentru voalul de Rosia, însă, pentru că aice nu se mai găsesc, -dl. Brofft va scrie îndată la Petersburg. Miţa 3 petrece în toate zilele cu copilele la Paris şi Noemi -e foarte mulţumită că astfel au mai scăpat. Frate-meu pri­ meşte ades scrisori de la cumnata-mea si de la Bebe si nime nu-i pomeneşte de boala Noerniei despre care scrie Miţa. Nici Marghioliţa, nici Baligot în scrisorile lor nu spun nimic. De unde dar Miţa au găsit că starea sănătăţii Noemiei să fie aşa de spăimîntătoare? Eu cred că este o exageraţie. De aceea n-am zis nici un cuvînt lui Iancu, nevrînd a-l spariea, Te sărut împreună cu Mosiu Gogu, V. Alecsandri 193 Bucureşti, 7 dec. 1875 Dragă Paulină, În ziua sosirii mele aici, ţi-am telegrafiat pentru ca să te înştiinţez că am făcut voiajul în bune condiţii şi că sînt sănătos. De atunce tot bine mi-a mers şi sper să-mi meargă tot asemine cît voi sedea la Bucuresti. Ti-am trimis cu Cocrită Cazimir z.,oalul acel de lînă sub­ ţire' din Rosia, precum şi un corset şi cal ţa vete. Scrie-mi dacă corsetul e bun şi dacă este pe măsura ce ai dorit? Dacă nu, spune-mi de-ţi trebuie altul mai larg sau mai strîmt. 253 [254] Am fost aseară la Fălcoiano 1 pe care l-am găsit foarte slab. îmi e teamă că nu are s-o mai ducă mult. Cucoana Mariţa mi-au spus că s-au ocupat de comisiile matale şi că au pregătit o lădiţă pentru ca să o trimeată la Mirceşti. Am de gînd să mă însărcinez eu însumi cu trimitere a lădi­ tei si poate că voi da-o chiar vărului C. Cozcni ca s-o ducă la Mir�eşti. Asemene şi pentru ceai. Cît pentru tutun, neavînd timp a mă ocupa de el, te sfătuiesc să trimiţi de-a dreptul la Roman ca să cumpere pacheturi mici de cîte un franc, şi să dai pe fiecare zi cîte unul lui Vasili. De sărbători sînt hotărît a mă întoarce acasă întovă­ r ăşit de frate-meu. Bucureştiul este foarte trist; lipsit de soarele şi chiar de teatru. Tot mai bine la tar ă, a revedere, dar în curînd. Te sărut împreună cu Cogu, V.A. 194 Bucureşti, duminică, [p. 7 decembrie 1875] Dragă Paulina, Precum ţi-am scris 1 ieri prin poştă, iată că-ţi trimit cu vărul Cost achi Cozoni o cutie în care sînt două robes de cham­ bre de pînză, o chitie de matasă şi două pacheturi de ceai. Eu sînt sănătos şi dori tor de a mă întoarce acasă, deşi aice clima este destul de dulce. N-am făcut încă nimic cu pădurea, prin urmare să cău­ tăm a scoate din lemnul din luncă tot profitul putincios pînă cînd se va prezinta un ocazion de vînzare a stejarilor din Patraşcani. Scrisoarea ce mi-ai trimis nu e de la Marghioliţa, dar de la fina mea din Fr ancia, Mos Costaki mă înştiinţează că-i sănătos şi mă îndeamnă să m'întui tîrgul cu Hriste Ovanes pentru traverse. Vom videa. 254 [255] Am fost ieri la Vodă, dar n-am văzut pe Doamna căci e bolnavă, sărmana, de picioare. Au suferit de un soi de para­ lizie, însă acum este putin mai bine. Vodă însusi m-au sfă­ tuit să nu vînd pădurea pînă a nu se termina' drumul-de­ fier. Văzînd şi făcînd. Am scris d-lui Baur în privirea vinului. Aice vir.ul r oş au fost găsit foarte bun. Poate că voi vinde o parte lui Bi cfft. Cine au crezut vrodată că voi agiunge crăşmar, eu regele Parnasului. A revedere, te sărut împreună cu giupînu Gogu, deşi .dumnealui s-au supărat mai mult pe pornirea amorezatei lui decît pe plecarea mea. Complimente de la toţi cunoscuţii. V. Alecsandri 195 Bucureşti, sîrnbătă, [13 sau 20 decembrie] 1 1875 Dragă Paulină, De patru zile a căzut un ger cumplit, dar cît de cumplit să fie, tot sînt hotărît să mă întorc acasă. Voi pleca deci marti seara si voi sosi miercuri dimineata la Mircesti. Poate că voi culege pe moş Costaki la Adjud. ' , Sion te roagă să-i trimiţi un colac de sărbători şi Alecsan, drina Roznovanu are poftă de turte. Pune să facă vreo trei farfurii mai mult pentru ca să i le trimitem de Crăciun. N-am mîntuit nimic cu pădurea, căci englezii nu vor .să facă contracte de tr averse înainte de primăvară. Cît pentru Societatea ce au cumpărat pădurea lui Balş, nu mai are parale. Să vă găsesc sănătoşi. Te sărut împreună cu d-lui, V. Alecs[andri] 255 [256] CĂTRE MARIE BOGDAN 196 Bucurest, [17-20J 1 decernbre 1875 Ma chere Marie, Je suis enchante que tu aies repris tes le <;ons de piano ei je serai encore plus quand tu commenceras celles de pein­ ture, car je fonde de grandes esperances sur tes futurs chefs- d' oeuvre. Mon frere a re cu des lettres de Bete qui I' ont mis � au courant des plaisirs que vous prenez en compagnie de 1; Marie Bogdan; il paraît qu' a vous quatre vous n' engendrez pas la melancolie. Aussi j'ai grand regret de ne pas me trou- ver au sein de votre bande joyeuse. Depuis quinze jour je suis a Bucarest, fort ennuye de mon mandat de depute qui m'oblige a sortir par u'importe quel mauvais temps pour aller a la Chambre. Mais mon supplice ne durera pas longtemps; les fetes approchent et a cette occasion nous aurons des vacances. J' en profiterai un des premiers pour retourner chez moi, aupr es de Maman et de Gogou. En attendant je te charge d'embrasser de ma part ta Tarite, tes cousines et Marie Bogdan. Nous vous envoyons a toutes nos felicitations pour le N ouvel An. Ton pere affectionne , V.A. Bucureşti, [17-20J 1 decembrie 1875 Dragă Marie, Sînt încîntat că ţi-ai reluat lecţiile de pian şi voi fi şi mai mult cînd vei începe pe cele de pictură, pentru că îmi pun mari speranţe în viitoarele tale capodopere. Fratele meu a primit scrisori de la Bebe care I-au pus la. curent cu distracţiile voastre în tovărăşia Mariei Bogdan; se pare că voi patru împreună nu vă lăsaţi pradă melancoliei. De aceea îmi pare foarte rău că nu mă găsesc în mijlocul veselulni vostru grup. De cincisprezece 256 i [257] zile sînt la Bucureşti, foarte plictisit de mandatul meu de deputat care mă obligă să ies pe orice timp rău pentru a mă duce la Cameră. Dar chinul meu nu va dura multă vreme; sărbătorile se apropie şi cu această ocazie vom avea vacanţă. Voi fi printre primii care voi profita să mă întorc acasă, lîngă mama şi Gogu. Pînă atunci te însărcinez să îmbrăţişezi din partea mea pe mătuşa ta, pe verişoarele tale şi pe Marie Bogdan. Vă trimitem la toate urările noastre pentru Anul nou. Tatăl tău iubitor, V.A. 197 Mircesti, 31 decernbre [s.v.] 1875 Ma chere Marie, Je suis de retour chez moi depuis deux jours, mais J al eu toutes les peines du monde pour y arriver, ayant ete pris dans les neiges dans la basse Moldavie et ayant attendu pen­ dant quatre jours, dans une petite viile de province, que la voie fut debloquee. Enfin en me risquant beaucoup, jai decouvert mon village enfoui dans les neiges, et grâce a Dieu me re voiei dans ma maison occupe a me degeler et a Iutrer contre un gros rhume de poitrine. Il me semble que je reviens d'un voyage au Pâle Nord, aussi ma satisfaction est-elle bien grande de me retrouver au coin du feu entre Maman et Gogou. an me soigne, on me dor1otte et je me laisse faire, tout en me promettant de ne plus quitter mon domicile avant le retour du beau temps. Il est tombe dans nos parages un veri­ table deluge de neige et le froid sevit avec une intensite effrayante. C'est a ne pas mettre un ours a la porte. Hier nous avons re cu ta lettre du trois janvier par laquelIe tu nous envoies des felicitations pour le Nouvel An. Recois en retour nos baisers les plus tendres et nos voeux les plus chaleureux pour ton bonheur. Le r ecit de la nuit de palpitations qui vous a tant effra­ yees nous a fort emus, et j'ai eu beaucoup de peine a calmer les inquietudes de ta mere. Le medecin a raison de ne pas 257 [258] �: 'l' , I , .. I 1 :' \ " y attacher une grande importance car c'est tout simplement un accident nerveux qui arrive a tout le monde et qui ne peut avoir de suites graves, C'est desagreable tout au plus a cause de I'anxiete qu'il occasionne. Cependant il ne faut pas dedaigner les prescriptions du medecin et quelles que mauvaises que soient les drogues prescrites il faut les prendre sans faire la petite bouche. Soigne-toi, redeviens jolie, et va danser mais ne pleure plus comme une petite fille a la moindre contrariete , car les larmes font rougir les yeux et le nez. Maman t'envoie mille bons baisers en attendant de te voir a Mircesti. Gogou te baise les mains. Moi je te charge dembr asser ta Tante et tes cousines pour moi. Ton pere affectionne, V.A. I - I I l' Mirceşti, 31 decembrie [s.v.] 1875 Dragă Marie, M-am întors acasă de două. zile, dar am întîmpinat toate greutăţile din lume pentru a ajunge aici, fiind prins de zăpezi în Moldova de jos şi aşteptînd timp de patru zile, într-un mic oraş de provincie, ca linia să fie deblocată, în sfîrşit, riscînd mult, am descoperit satul meu înfundat în zăpezi, şi slavă Domnului, iată-mă în casa mea ocupat să mă dezgheţ şi să lupt împotriva unei răceli la piept. Mi se pare că mă întorc dintr-o călătorie de la Polul Nord, de aceea mulţumirea mea de a mă găsi la gura sobei între mama şi Gogu este foarte mare. Sînt îngrijit, răsfăţat şi eu mă las, făgăduindu-mi de a nu-mi părăsi locuinţa înainte de revenirea timpului frumos. Pe meleagurile noastre a căzut un adevărat potop de zăpadă şi frigul bîntuie cu o putere groaznică. Un timp, de nici pe un urs să nu-l dai afară. Ieri am primit scrisoarea ta din trei ianuarie prin care ne trimiţi felicitări pentru Anul nou. Primeşte în schimb sărutările noastre cele mai drăgăstoase şi urările noastre cele mai calde pentru fericirea ta. Povestea despre noaptea cu palpitaţii care v-au speriat atît ne-a neli­ niştit mult, şi mi-a fost foarte greu să potolesc îngrijorarea mamei tale. Doctorul are dreptate că nu se arată îngrijorat de atîta lucru căci este numai 258 [259] un simplu accident nervos care se întîmplă la toată lumea şi care nu are urmări grave, Cel mult este neplăcut din pricina anxietăţ ii pe care o provoacă. Cu toate acestea, nu trebuie dispreţuite prescripţiile medicului şi oricît de rele ar fi doctoriile prescrise, trebuie să fie luate fără mofturi. Îngrijeşte-te, redevino frumoasă şi du-te să dansezi, dar nu mai plînge ca o fetiţă la cea mai mică nemulţumire, căci lacrimile înroşesc ochii şi nasul. Mama îţi trimite mii de bune sărutări, aşteptînd să te vadă la Mir­ ceşti. Gogu îţi sărută mîinile. Eu te însărcinez să îmbrăţişezi pentru mine pe mătuşa ta şi pe verişoarele tale. Tatăl tău iubtor, V.A. CĂTRE MIHAIL GANIŢKP • 198 [f.d.] "Desigur 2, fiecare ştie că poporul românesc a purtat secole de-a rîndul jugul păgîn, care l-a obişnuit cu chinuri, cu o răbdare infinită şi, e groaznic de spus! cu robia __ . Era firesc să ne aşteptăm ca şi în operele de creaţie populară şi în monumentele de artă să predomine trăsăturile sumbre, sentimentul neliber al jugului, misticismul şi, în genere, pesimismul. Asta aşa ar fi fost în mod firesc şi mai ales posi­ bil, pe plan logic! în realitate, în acest domeniu găsim cu totul altceva. Ascultati melodiile sonore ale cîntecelor noas­ tre. Veţi găsi oare acea tristeţe? Ele sînt atît de departe de disperarea sumbră! Priviţi la desenele tesăturilor populare, de exemplu la ţesăturile renumitelor noastre covoare. în ele veţi găsi o cromatică variată, un amestec de tonuri luminoase şi moi. Aceste îmbinări de colori sînt capabile să deştepte o dispoziţie liniştită a spiritului. Mai mult chiar, în ele se ex­ primă o anumită psihologie a poporului şi se observă spe- 259 [260] ,1: I ranţa într-un viitor mai bun. Puneţi alături şi priviţi la colo­ rile sumbre şi tulburi ale modelelor occidentale în care, în mod inevitabil, are prioritate misticismul şi chiar pesimismul. Sînt două tipuri cu totul opuse în artă. Din aceeaşi natură în care se găsesc tonuri atît de multe, poporul german alege tonurile tulburi, posomorîte şi caută să le îmbine în astfel de contraste, care prin combinarea lor întăresc impresia de mohorît. Artistul popular român acţionează cu totul altfel. El nu modifică după bunul său plac îmbinările pe care i le dă natura nefalsificată, şi dispoziţia sa o întruchipează în culorile strălucitoare şi clare ale naturii pline de viaţă şi crea­ toare de viaţă. De la produsele industriei ţărăneşti voi trece \ acum la monumentele de arhitectură românească. în ce mă priveşte, sînt de părere că în acest domeniu nu avem ceva original. De altfel, conform caracterului său, poporul se simţea mai bine sub arcadele bizantine rotunde şi joase, în care e mai multă lumină, grandoare solemnă şi simplitate maiestoasă, decît sub bolţile gotice unghiulare şi întretă­ iate, în care totul e plin de întuneric misterios, în care mis­ ticismul îngrozitor se învecinează direct cu întunericul mormintelor ... De unde, veţi întreba, românii au căpă­ tat atîta claritate în alegerea, distribuirea colorilor, în ope­ rele lor de artă populară? Cum să ne explicăm, să spunem aşa, un atît de mare optimism în desenul romînesc, dacă trecu­ tul poporului a fost atît de amar, atît de tragic? ... Da, toate acestea sînt juste, dar nu trebuie uitat că, cu toate chinurile românilor, spiritul lor popular a fost totdeauna viguros şi solid. Totdeauna acest spirit i-a impins înainte şi, sub influenţa lui atotputernică, neamul s-a educat, a devenit tot mai rezistent si influentele dinafară au rămas, într-un fel, departe de psihologia populară. Iată de ce românca preferă tonurile luminoase şi nu pe cele întunecate, îmbinările vesele, armonioase si clare. împestritarea veselă a covorului româ­ nesc îmi spune mai mult despre caracterul poporului meu decît tratatele plicticoase ale istoricilor şi politicienilor care se referă la el. încă o dată repeţ că nu-i deloc de nimic acel popor care creează ţesături atît de frumoase, cu desene atît de minunate şi variate." 260 [261] CĂTRE ION GHICA 199 Mirceşti, 19/1 [s.n.] 1876 Deux vieux amis, Negri et moi, tenvoient felicitations sinceres pour ta fete, sante, joie, succes. Alecsandri Mirceşti, 19/1 [s.n.] 1876 Doi vechi prieteni, Negri şi cu mine, îţi trimit sincere felicitări pentru ziua ta, sănătate, bucurie, succes. Alecsandri CĂTRE IACOB NEGRUZZI 200 Mirceşti, 10 ghenar 1876 Iubite r: egruzzi, Te cred acum întors acasă din capitala gheşefturilor; vei fi găsit dar pe birou o mică colecţie de cîntice populare de peste Olt 1 ce ţi-am trimis pentru Convorbiri. Pe lîngă fru­ museţile poetice cuprinse în ele, ceea ce este de însemnat e asemănarea limbii din Valahia mică cu limba grăită la noi. îţi trimit în acest plic de bună-venire poezia intitulată: Noaptea albă 2 pănă cănd voi da colb lui Becri-M ustafa 3 care trebuie să se fi 'deşteptat din somnul beţiei, de cînd şede .261 [262] nrm !' . I � II I 1: " I I i l,l UlIII_...:'J U culcat în portofoliul meu. în Ghioaga lui Briar 4 s-au stre­ curat două greşeli destul de mari, pentru ca să reclame o erată în numărul ce este acum sub ti par, - în loc de: "Se pune drept în cale-i, se prinse de-a lui coarne", tre- buie cetit: "se puse drept în calc-i" etc. Şi în loc de: "Căci zioa nu mai vine trebuie citit "Căci Zina nu mai vine Tot cu această ocazie te rog să faci o mică notă în pri­ virea împrumuturilor ce face Curierul Bucureştilor, din foaia d-tale, fără a-şi da măcar osteneala de-a pomeni de ea. Ast­ fel, în unul din numerii săi, Curierul a publicat Ghioaga lui Briar, făr-a mentiona că-i luată din Convorbiri, încît ar crede cineva că sînt u�ul din colaboratorii foaiei bucurestene ... , lucru ce nu-mi convine nicidecum. ' Dă-i o sfîr1ă bună lui dl. Haralamb Grandea, pentru ca să-I aduci pe calea bunei-cuviinţi. î ţi doresc toate fericirile, v. Alecsandri CĂTRE PREŞEDINTELE SOCIETĂŢII "ROMÂNIA JUNĂ" DIN VIENA 201 Mirceşt.i, 11 ianuar 1876 Domnule prezident, Cauza pentru care răspund atît de tîrziu la scrisoarea d.voastră din 2/14 mai, 1874 este că am aşteptat să văd toate bperele mele ieşite de sub tipar pentru ca odată cu răspunsul meu să le trimit societăţii "România Jună" din Viena. Săvîrşirea acelei publicaţii, întîrziind însă mai mult decît 262 I [263] gîndeam, vin a vă face cunoscut că am scris d-lui editor Soceo din Bucureşti, ca să aibă a expedia prin poştă atît reperto­ riul meu dramatic, cît şi poeziile mele complete, la adresa ce mi-aţi însemnat, adică I. Ki:irblergasse 3. Fericit de a putea contribui la înfiinţarea bibliotecii acelei societăţi, fac cele mai vii urări pentru prosperitatea "Româ­ niei Jună", şi vă rog să primiţi asigurarea simţirilor mele de înaltă considerare, . V. Alecsandri CĂTRE TITU MAIORESCU 202 Mirceşti, 12 ianuar 1876 Iubite domnule ]J[ aiorescu, îmi ieu libertate să intervin în favoarea unui vechi pro­ fesor ... (nu de economie politică) ... care după opt ani de serviciu au fost victima unui primar ţîfnos. Numele lui este Costaki Mitici, catedra lui era o modestă catedrulită de şcoală primară în satul Bucşeşti, comuna Podurile, plasa Tazlăului de Sus, judeţul Bacău. Sărmanul! în fine şi-au găsit şi el Bacăul! şi. astăzi este puş în disponibilitate din cauză de negligenţă. . Cum se face că în timp de opt ani nime nu l-au găsit negli­ gent şi deodată în anul măntuirei 1875, sub domnirea pri­ mărească a necunoscutului Matei Crupenski , au căzut în aşa mare greşală! Iată cum: în zioa fixată pentru cele din urmă examene, bietul "Ylitici, încungiurat de elevii lui, au aşteptat de dimineaţă şi pănă la doă oare după-amiazi venirea autorităţilon, comunale pentry. a. proceda în prezenţa lor la examinarea tinerilor cetăţeni din Bucşeşti. Acele auto- 26.1 [264] n1lH [: 1'1 I !I: . ; il I II 1 1 I 1: 1. I I 1: , II ! ' 1\ II I , , rităţi însă fiind ocupate, se vede, cu mari afaceri de stat, au găsit de bună-cuviinţă a întărzia, fără a se îngriji de golul ce domnia în stomahurile copiilor ... căci junii strănepoţi a lui Traian nu măncaseră nimic din faptul zilei pentru ca să nu-şi îngreuie facultăţile intelectuale. însă stomahurile înce­ pură de la o vreme a se revolta! oarecare murmure surde începură a se produce în popor, şi profesorul, om cu preve­ dere, vrănd a preveni complicări grave, trimise pe elevi la casele lor ca să îmbuce căte un drap de mămăligă, .... il faut si peu de chose pour etouffer un commencement de reoolte ! * Aice îşi arată nasul machiavelismul primarului! De-abia copiii flămînzi se depart aseră de localul şcoalei , şi iată că vini primarul .,. Deus ex machina ... cu o falcă în cer şi cu una pre pamînt, spre a constata şi a face prescript ver­ bal că elevii nu se găsesc la tact ... şi, prin urmare, spre a acuza pe profesor de negligenţă. Revizorul şcoalelor primare, unul numit 1Vf oisescu (nume judaic), amic a lui Matei Crupenski, zice amin şi bietul Mitică se vede pus în disponibilitate !!! Iată istoricul acestei lamentabile tragedii cămpeneşti. Acum se aşteaptă deznodamăntul final. Cine este chemat a-l decide? Ministrul. Deci mă adresez la ministru cu rugămin te ca să reintegreze pe pacient în funcţia sa de profesor, şi chiar dacă acesta ar fi oarecum culpabil de ceva negligenţă, să fie iertat pentru asta ună oară, în considerarea slăbiciunei natu­ rei omeneşti şi mai cu seamă româneşti. Eu răspund pentru dînsul că-n viitor el se va feri de asernine păcat ca dracul de tămîie şi ca bucureşteanul de slujba fără leafă. Cu venirea mea în capitală, adică la Cameră, voi aduce mulţămirile mele pentru actul de dreptate sau de indul­ genţă ce redam în favoarea bietului Mitici ... (acest nume, nu ştiu pentru ce, mă înduioşează) şi în convingere că veţi lua în considerare indiscret a mea intervenire, vă rog să pri­ miţi asigurarea simţirilor mele de sinceră amicie. Complimente respectuoase d-nei Maiorescu, V. Alecsandri * ., . trebuie atîta de puţin pentru a înăbuşi un' început de revoltă! (limba franceză). 264 [265] CĂTRE COSTACHE NEGRI 203 Mircesti, 15 janvier 1876 Mon cher Cosiaki, ]'espere que tu es bien portant, moi je vais passablement. Voiei les nouvelles que je re cois de Bucarest: un cert ain Paraschivesco 1* . " (toujours des esco !) a commis un atten­ tat contre Lascar Catargi. On dit celui-ci blesse au bras et au visage, mais sans gravite. Je ne connais pas les details de ce nouveau crime. Allons, la nouvelle generation va bien, elle semble promettre de bons communards pour I'avenir , a moins que les evenements qui se preparent dans l'ombre ne changent les cours des idees et des tendance. A Bucarest on a I'air de se mettre sur le pied de guerre; a cet effet un cre­ dit extraordinaire de six millions a ete demande a la Chambre et sera certainement obtenu d'urgence par Floresco. Une activite extraordinaire regne dans toute I' administration du Departement de la Guerre; les officiers generaux sont tous en ville et ont des r eunions fr equentes chez le general. Bref on sent la poudre .. , et la il y a evidement un mot d'ordre et on suppose qu'il vient de la Neva. Combien cette mise en scene va-t-elle nous cofiter ? Autre nouvelle. Mrs les actionnaires de nos chemins de fer se refusent de nous les vendre '" Tant mieux pour le mo­ ment, notre credit n'etant pas assez solide sur les places de I'Europe pour nous lancer dans une affaire aussi compli, quee ... et pourtant notre gouvernement semble etre assez desappointe de la resolution prise a Berlin. Balaceano vient d' etre nomme Prefet de police a Bucarest .... hum! ]'ai telegraphie a Lascar Catargi pour lui dire que tous ses amis sont indignes de l'imfâme attentat dont il a ete * Urmează prlf[Parer il, şters. 265 [266] , , '. II , , I \; _. I . , '. il' victime et qu'il font les voeux les plus chaleureux pour son prompt ret ablissement. De tout ce qui precede il resulte pour mor que je ne re­ trournerai pas a Bucarest cet hiver. Le tr ain passe dans un quart d'heure. Je ferme ma lettre en tembrassant , V. Alecsandri Mirceşti, 15 ianuarie 1876 1 ubite Costachi, Nădăjduiesc că te simţi bine, eu sînt potrivit. Iată veştile pe care le primesc de la Bucureşti: un oarecare Para­ schivescu 1 (mereu eseuri 1) a comis un atentat împotriva lui Lascăr Catargi. Se spune că acesta este rănit la braţ şi la faţă, dar fără pericol. Nu cunosc detaliile acestei noi crime. Haide, noua generaţie merge bine, pare să făgăduiască buni cornunarz i pentru viitor, numai dacă evenimentele care se pregătesc în umbră nu schimbă cursul ideilor şi tendinţelor. La Bucureşti au aerul de a se pune pe picior de război; pentru aceasta, un credit extra­ ordinar de şase milioane a fost cerut Camerei şi va fi cu siguranţă obţinut de urgenţă de către Florescu. O activitate puţin obişnuită domneşte în toată administraţia Departamentului Războiului; ofiţerii generali sînt toţi în oraş şi au reuniuni frecvente la general. Pe scurt, miroase a praf de puşcă ... şi aici este probabil un cuvînt de ordine şi se bănuieşte că vine de la K eva. Cît ne 'Ia costa această punere în scenă? Altă veste. D-nii acţionari ai căilor noastre ferate refuză să ni le vîndă. Cu atît mai bine pentru moment, creditul nostru nefiind aşa de solid re pieţele Europei pentru a ne lansa într-o afacere aşa de complicată ... şi totuşi guvernul nostru pare să fie destul de dezamăgit de rezoluţia luată la Berlin. Bălăceanu a fost numit prefect de poliţie la Bucureşti ... hîm! I-am telegrafiat lui Lascăr Catargi pentru a-i spune că toţi prietenii săi sînt indignaţi de infamul atentat al cărei victimă a fost şi că-i fac urările cele mai călduroase pentru grabnica sa însănătoşire. Din toate cele de mai înainte rezultă pentru mine că nu mă voi 'întoarce la Bucureşti în iarna aceasta. Trenul trece într-un sfert de oră. închei scrisoarea imbrăţ.işindu-te, V. Alecsandri 266 "' [267] CĂTRE IACOB NEGRUZZI 204 Mirceşti, 22 ianuar. 1876 Iubite N egru» zi, Te felicitez, înainte de toate, că ai scăpat din Bucureşti cu ochii nescosi, căci în acest oras '" vreau să zic în acest Cafarnaum de' patimi, oamenii nu au mai activă ocupaţie decît de-a-şi scoate ochii unii altora şi văd că chiar bulgării de omăt s-au molepsit de acea tristă boală * '" în fine, ai iesit de acolo întreg ... , dă laudă lui Dumnezeu si nu te mai îngriji de accesul de friguri ce te-au aşteptat la Iaşi, cînd te-ai întors acasă. Un dascăl grec ce-am avut în copilărie făcuse şi el două versuri pe care le rostea pretutindene, cît a trăit. Iată-le: "Frigurile vino, frigurile trec Şi eu tot boeri remuno si '" grec 1" Nota bene: el era caft anit de Suţo pe la 1820 şi-i zicea lumea: Caminaraki '" Să urmăm filozofia lui. Eu însumi pînă mai dăunăzi am suferit de bronşită căştigată la Bucureşti şi dezvoltată în Tecuci, unde am stat închis patru zile din cauza viscolului si a troianului care a ilustrat sărbătorile Crăciu­ nului. Am tuşit, am strănutat de credeam că-mi va sări capul de pe umeri şi va servi de minge vestitului Gogu, căţelul meu, dar, în fine, acea stare de lucruri a încetat şi acum rn-am pus iar pe lucru '" însă am pierdut căteva săptămîni, ocupîn­ du-mă exclusiv de nasul meu, care în acest timp au făcut o mare consumatie de basmale. Omenire ticăloasă 1 ... în zădar te făleşti că împărăţeşti asupra lumei , căci adeseori eşti umila sclavă a unui mic sfîrc ce poartă titlul pompos de nas 1 Sper că în curînd ţi-oi mai trimite vreo două legende. Nu ştiu pentru ce şi cum am prins gust la acest soi de poezie şi mai cu seamă nu pot să-mi dau .însumi seamă dacă nimeresc * Directorul Conv. lit . fusese accidentat, lovit la ochi printr-un bulgăr de omăt , mergînd cu sania (I.N.). [Notă autografă a lui Iacob Negruzzi.] 367 II , 1, l' I , I I '1 [268] sau ba, să mă tin furcă de dînsa. M-ai îndatori mult dacă mi-ai comunica părerea d-tale în acest predmet. În una din zilele nefaste, cînd eram condamnat la strănu­ tarea neîntreruptă de care ţi-am vorbit, mi-a căzut la mînă cea de pe urmă broşură 1 a lui Ion Ghica şi am avut o mare mulţumire citind descrierea Bucureştilor de-acum o sută de ani. Tabloul e viu, bine colorat, original, şi, deci, m-am găn­ dit că ar putea foarte bine figura în Convorbiri .. dacă a-i împărtăsi ideea mea, m-as însărcina să-ti trimit un estr act din acea' broşură, intovărăşit de-o mică i�troducere. Mă întrebi dacă am de gînd a mă întoarce la Bucureşti în iarna aceasta? O nu, nu, nu, si de o mie de ori nu ! M-am săturat şi de tuşit şi de strănutat. prin urmare am şi cerut un congediu. Doar să vie în discuţie chestia jidanilor şi să mă decid a-mi părăsi cuibul pentru ca să redevin oaspetele dl. Brofft ... Cameră pentru Cameră, prefer pe a mea şi las pe acea din dealul Mitropoliei lui Agarici *. Aş fi dorit însă să asist la discuţia proiectului de instruc­ ţie publică prezentat de Maiorescu, dar îţi mărturisesc că nu am curagiul să mă expun la noi viscoli şi la nouă averi­ ture de iarnă. Proiectul va trece căci majoritatea Camerei este guvernamentală 2, însă cred că poziţia lui Maiorescu va deveni din ce în ce mai dificilă, faţă cu animozităţile ce au deştep­ tat în corpul profesoral. El însă este om de luptă şi nu se va da cu una, cu două, căci îmi pare înzestrat cu destulă energie. Voi ceti în Monitor cuvintele lui cu plăcere, fiindcă vorbeşte bine şi întrebuinţează o limbă elegantă. Aştept numărul din fevruar ca să citesc ultima satiră 3 ce ai scris. Nu mă îndoiesc de calitatea ei, căci precum ţi-am mai spus, acesta este filonul, sau pe româneşte vîna ce eşti chemat a exploata cu un succes necontestabil. Aş dori tot­ odată ca să nu părăseşti de tot şirul Copiilor de pe natură 4, care sînt foarte interesante. Complimente d-uei Negruzzi şi amicii d-tale, V. Alecsandri Îmi lipsesc vol. VIII şi IXdin Convorbiri. Este cu putinţă să mi le procur pentru ca să-mi îndeplinesc colecţia? • Dvnu l 1. Ag i.r ici , fost deputat şi vicepreşedinte al Camerei. [Notă aut ografă a lui Iacob Negruzzi.] 268 .... [269] CĂTRE MARIE BOGDAN 205 Mirce sti, 1876, 26 janvier Ma chere Marie, Nous sommes bien aises d'apprendre que tu as fait bril­ lamment ton entree dans le monde et que tu as r apport e il la maison sinon ta robe intacte, du moins tes bras dont tu semblais etre fort embarr assee dans ta derniere lettre. Enfin! tu viens de faire tes prernieres armes, et tu as gagne ta pre­ miere bataille en dansant sans discontinuer jusqu'ă quatre heures du matin, et .ă I'instar des grands generaux, en tuant une robe sous toi. Certes, voilă de hauts faits qui comptent dans la vie d'une jeune fille, et que pour ma part je suis tout heureux de te voir recommencer. A voir encore quatre bals en perspective et une nouvelle toillete! Quel bonheur ! Ten ai des fremissements dans les jambes et j 'ai presque envie daller te demander la faveur d'une contredanse. Mais sois tranquille, je ne quitterai pas mon cher coin de feu pour me livrer a sept cents lieues d'ici , a une choregraphi paternelle. Amuse-toi bien, c'est tout ce que nous demandons maman et moi; tu es a I' âge ou I' on a besoin de secouer les annees de pensionnat. Seulement, si au milieu de tes plaisirs, tu peux trouver le temps de nous ecrire, tiens.nous au courant de tes succes et donne-nous des details sur les bals auxquels tu vas assister. Tu fais bien de continuer tes lecons de piano avec M. Nollet, mais tu ne me dis plus rien de la peinture dont tu as r affole pendant quelque temps. Serait-ce une vocaion manquee ? Tant pis car je comptais me composer tot un mus ee sorti de tes pinceaux et j'esperais te voir travailler a Mircesti des paysages d'apres nature. an m'avait assure que tu avais d'excellentes dispositions pour le coloris, aussi je regretterai fort que tu abandonnes une occupation aussi agreable , Ta mere est toute fiere dapprendre que tu as l'ambition de te broder un mobilier, aussi se promet-elle de t'envoyer 269 [270] Ton pere affecjtionne], I 'I I bientât un peu d'argent pour tes emplettes de drap, laines, soies etc ... , Moi-rneme quand je viendrai a Paris je com­ pleter ai le reste. Ce sera, je I'espere, dans les premiers jours de printemps. En attendant, nous t'embrassons tendrement et te souhaitons des forces pour soutenir les fatigues de tes quatre bals. V.A. Mirceşti, 1876, 26 ianuarie Draga mea Marie, Sîntem foarte mulţumiţi aflînd că ţi-ai făcut în chip strălucit intrarea în lume şi că ai adus acasă, dacă nu rochia ta întreagă, cel puţin braţele tale de care păreai, în ultima ta scrisoare, foarte încurcată. în sfîrşit, ai făcut începutul şi ai cîştigat prima ta bătălie dansînd fără întrerupere pînă la ora patru dimineaţa şi, ca şi marii generali *, omorînd o rochie sub tine. Sigur, iată fapte mari care au importanţă în viaţa unei fete tinere, şi, în ce mă priveşte, sînt foarte fericit să te văd luînd-o de la început. A mai avea încă patru baluri înaintea: sa şi o nouă toaletă! Ce fericire! îmi simt rnincărimi în picioare şi aproape că îmi vine să viu să-ţi cer favoarea unui contradans. Dar fii liniştită, niu-mi voi părăsi gura sobei pentru a mă deda, la şapte leghe de aici; la un dans părintesc. Distrează-te bine, este tot ceea ce cerem, mama şi cu mine; eşti la vîrsta la care ai nevoie să te scuturi de anii de pension. Numai dacă, în mijlocul plăcerilor tale, poţi găsi timpul de a ne scrie, ţine-ne la curent cu succesele tale şi dă-ne amă­ nunte despre balurile la care ai. să asişti. Faci foarte bine că îţi continui lecţiile de pian cu dl. Nollet, dar nu-mi mai spui nimic despre pictura, de care erai aşa de îndrăgostită într-un timp. a fi o vocaţie pierdută? Cu atît mai rău, căci socotisem să-mi fac un întreg muzeu, ieşit din penelele tale şi, speram să te văd lucrînd la Mirceşti peisaje de pe natură. Fusesem asigurat că aveai bune dispoziţii pentru culoare, aşa încit voi regreta mult dacă părăseşti o ocupaţie aşa de plăcută. Mama este foarte mîndră aflînd că tu ai ambiţia să-ţi brodezi un mobi­ lier, aşa încît ea îşi propune să-ţi trimită în curînd ceva bani pentru cheltu- * Comparaţie glumeaţă Cu generalii care, în luptă, supuni ndu-şi caii la m iri eforturi, îi omoară sub ei. 270 [271] ielile tale pentru pînză, lină, mătase etc. Eu însumi cînd 'lai veni la Paris voi împlini restul. Aceasta va fi, sper, în primele zile ale primăverii. Pînă atunci, te îmbrăţişăm cu dragoste şi îţi dorim forţă pentru a suporta oboselile celor patru baluri ale tale. Tatăl tău iubitor, V.A. CĂTRE IACOB NERUZZI 206 Mirceşt i, 4 fevr. 1876 Iubite Negruzzi, Unul din colegii mei de la Cameră mi-a vorbit în privirea unui manuscript de Istoria românilor pentru clasele primare, prelucrat de dl. profesor Alexandrescu Puiu, manuscript trimis de Ministerul Instrucţiunei Publice, comisiei de exami­ nare din Iaşi. El m-au rugat ca să îndemn pe membrii acestei comisii ca să cerceteze acea lucrare şi s-o înapoiască Minis­ terului cît mai în grabă. Precît îmi aduc aminte, mi se pare că ţi-am scris de la Bucureşti în această chestie, rugîndu-te ca să faci a se realiza cît mai curînd dorinţa colegului meu. Se vede însă că lucrul nu s-a putut face păn-acum, căci am primit chiar astăzi o scrisoare din Bucureşti prin care mi se vorbeşte de zisul manuscript şi mi se renoieşte cererea trimiterei lui la Minister. Te rog dar să binevoieşti a da zor lucrărei comisiei exa­ minătoare pentru ca Puiu să nu ajungă cocoş în timp de o prea lungă aşteptare; şi în sperare că vei lua în consideraţie intervenirea mea în favoarea sa, îti vestesc că am terminat trei legende orientale: Guardia sa�aiultti 1, a doua: Vizirul ltti Sultan Selim 2 şi a treia: vestitul Becri-Musiafa 3. Acum îmi rămîne a le lăsa să se odihnească cîteva zile, apoi a le revedea, a le ciopli, a le gielui şi în fine a veni la Iaşi, ca să 271 [272] II .111 1 � I II " II I 1 . 1:11 I � I vi le citesc la "Junimea". în curînd sper sa mcep legenda Deleanului 4, pentru care aştept cîteva notiţi de la cneaz A. Cantacuzino. Sujetul îmi surîde, căci caracterul Deleanului are o mărime cam sălbatică şi de o rară energie. Te-am întrebat în ultima mea scrisoare, nu-mi mai aduc aminte ce; şi încă nu mi-ai răspuns; sper că nu frigurile te-au oprit să-mi răspunzi, căci prefer mai bine să fie cauza tăcerei provenită din lipsa de timp . Nu ţi-ar veni la socoteală să faci începutul anului X-lea al Convorbirilor cu una din legendele 5 mele? în cazul acesta, alege pe care ţi-a cuveni mai bine, giudecînd după titluri; şi eu ţi-oi prescrie pe curat. Ieşit-a numărul din fevruar al foaiei? Sînt foarte curios să-ti citesc satira. 'Ce zici de catastrofa lui Maiorescu 6? Nu mă aşteptam să cadă atît de uşor. Ce înverşunare din partea profesorilor! T ant de fiei entre-t-il dans l' âme des savants ! * Ce are de gînd să facă acum amicul nostru? Are să revie la Iasi sau să sadă tot în Bucureşti? , , Te salută frăţeşte. V. Alecsandri CĂTRE TITU MAIORESCU 207 Mirceşti, 6 Ievruar 1876 Iubite domnule Maiorescu, Starea sănătăţei obligindu-mă a asista de diparte la luptele 1 ce ai susţinut şi susţii cu atîta demnitate şi energie contra neîmpăcaţilor adversari ce s-au ridicat deodată spre a te combate cu armele personalităţii, vin să-ţi adresez şi • Atîta fiere intră în sufletul savantilor? (limba franceză). 272 [273] felicitări şi expresia simpatiilor mele. Ai căzut din minister (dacă retragerea d.tale se poate numi cădere), însă ai căzut pe picioare, cînd mulţi din adversarii d-tale, cercînd a te îmbrănci , au căzut în brănci. Profesorilor-deputaţi care au scos ţipete de larmă în faţa proiectului de Instrucţie publică ce l-ai prezentat Ca­ merii , li s-ar putea aplica cu drept cuvînt fraza cunoscută din Moliere : vous etes orfeure, Mr [osse, * iar avocaţilor le va rămă­ nea mult timp calificarea ce le-ai aruncat în obraz de exploa­ tatori ai poporului! încă o dată, iubite domnule Maiorescu, priimeşte felici­ tările mele si o călduroasă strîngere de mănă. , Al d-tale amic, V. Alecsandri Te rog să arăţi complimentele mele respectuoase d-nei Maiorescu. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 208 Mirceşti, 10 fevr. 1876 Iubite Negruzzi, Am primit de-abie astăzi scrisoarea d-tale şi m-am mirat de descuragiarea ce zici că te-a apucat în prezenţa numerosilor duşmani a foaiei Convorbirilor. Aceea duşmănie ridicolă ce provine dintr-un exces de amor propriu atins al unor per­ soane pe cari critica nu i-au menageat este o probă vederată de importanţa ce au luat şi ia pe fiecare an foaia ce redigi. Pe cănd alte încercări de publicaţii literare făcute în aşa- * "Sînteti orfevrier, dl. J osse". Moliere, l'A mour mşdecin. (limba franceză). ' 273 [274] r s- I I Iii , I I \ I zisul centru intelectual al României (sau mai sadea în Bucu­ reşti) au trăit două zile şi au murit a treia zi, Convorbirile au ajuns la al zecilea an a existenţei sale. Această vitalitate ne obicinuită sub cerul României excită turbarea ne putin­ cioşilor şi-i îndeamnă a se asocia pentru a împiedeca pe alţii de a face ceea ce ei sînt incapabili a lucra. Să-i lăsăm dar să latre ca cîinii la vînt si noi să ne cătăm de treabă, făr-a ne tulbura de acel lătrat.' Eu unul nu mă descurajez pe cît văd că nu ne lipsesc elementele necesare pentru întreţinerea foii şi îţi promit să-ţi trimit toate legendele ce am scris în anul acesta, fără ca să mă las a asculta propuneri ce mi s-ar face. Am citit un mic articol în Vocea Prahovei întitulat Al doi­ lea ramasag, subscris de Hajdeu, în care dă pe faţă mistifi­ carea 1 ce a făcut foaiei Convorbirilor. însă găsesc că misti­ ficatorul astă dată e mai ridicol decît mistificatul, căci în loc de-o glumă isteaţă, el a făcut o insultă mogicească ... şi insultele de acest soi cad totdauna pe obrazul ne spălat al impertinentului. Deci încă o dată îţi zic: curagi ! la copacul încarcat mulţi aruncă pietre. Te îmbrăţişez şi-ţi doresc sănătate, V. Alecsandri Nu înţeleg pentru care motiv Haşdeu mi-au dedicat mie articolul său: Ramaşagul. Este oare un mijloc indirect de-a mă face părtaş la batgiocurile adresate foaiei Convorbirilor? Se poate... şi n-am decît a rîde. 209 Mirceşti, 10 fevr. 1876 Iubite Negruzzi, Îţi scriu în grabă cîteva rînduri ca să-ţi vestesc că am compus chiar acum o nouă bucată de poezie, intitulată Vîntul de la miazăzi, care este urmarea legendei Noaptea 274 [275] albă 1. Acest vînt vine de scapă din închisoare prrmavara ascunsă în fag şi totodată pune capăt supliciului lui bietul Statu-Palmă-Barbă-Cot, Aş dori ca această poezie să se publice odată cu Noaptea albă, fiindcă una se completează prin cealaltă. Spune-mi dacă este chip de a le cuprinde pe amîndouă în acelaş număr, ca să-ţi trimit îndată manu­ scriptul. Graţie timpului care mă opreşte de-a ieşi, am sfîrşit legenda lui Becri-M ustafa 2! E lungă; are peste 400 de ver­ suri şi multe note extrase din Cantemir. Căci nu ai timp să te r apezi pănă la Mirceşti ! Plecănd dimineaţa de la Iaşi, ai sosi aice la 11 ore, te-aş hrăni bine, te-aş îndopa cu poezii proaspete, din anul acesta, şi apoi te-aş trimite ghiftuit înapoi cu trenul de 5 1/4 după-amiazi. Astfel ai agiunge acasă în aceeaşi zi, strigănd arnan, şi cu chica topor! Cum mergi cu frigurile? ... sper că dacă ele te-au chinuit, şi d-ta numai puţin le-ai chinăit, prin urmare cred că sînteţi cfit unul către altul. Am citit ultima satiră 3 ce ai scris. E bună şi cu atît mai bună că a apărut foarte la timp şi ca un argument puternic adus în agiutor la cuvintele lui Maiorescu, adresate avocatilor. S�lutare şi sănătate, V. Alecsandri CĂTRE MARIE BOGDAN 210 Mircesti, 10 Ievr , 1876 Ma chere Marie, 1 Tu es donc tout a fait lancee dans le monde et tu ne te prives de rien: bals, soirees, visites, en veux-tu, en voilă. 27S [276] I I '1: I I I • I I, I � I I Comme cette existence ressemble peu a celle de la pension! Aussi je me demande si tu ne regrettes pas parfois le calme de la rue de Vaugirard? Il me semble t'entendre soupirer profondement en te rappelant les heures et les journees empreintes d'un charme tout monastique et d'une parfaite 'beat itude que tu as passees chez Madame de Barral . .. Apres cela, je me fais peut-âtre des illusions. Quoiqu'il en soit je suis tres-reconnaissant a ma belle-soceur de te conduire dans des salons distingues comme celui 2 de M. Drouin de Luys 3. La on peut rencontrer de personnes moins sautillantes, peut-etre, que chez les Camonds et Cie, mais assurement plus chretiennes et plus formees aux manieres de la bonne compagnie. Je serai heureux, pour ma part, de t'entendre enfin, juger de la valeur d'un salon, non par le nombre des polkas, que I'on y danse, mais par le ton exquis qui y regne. Cela viendra un jour .. , quand tu aur as un peu lasse tes jambes a force de leurs faire executer des ronds et des entrechats. A ton âge on a un peu l'esprit dans les orteils, aussi je te conseille de les Iaire sautiller sans pitie pour l'obliger de remonter a sa place. Tu t'excuses toujours, dans tes lettres, de l'irregularite de tes reponses; c'est tantot une raison, tantât une autre qui tont empeche d'ecrire. Pour Dieu, ma chere enfant, ne te tourmente plus a ce sujet et ecris-moi quand tu pourr as et surtout quand tu le voudras... car les lettres ecrites jor­ ciment et par sim-ple devoir, sentent la corvee d'une lieue et ce geme d' epîtres. ne me font nul plaisir .. , ni a toi non plus, u'est ce pas? Tu as du recevoir les 140 francs que maman t'a envoye tu as la de quoi acheter la moitie du magasin du Louvre, mais il ne faut pas faire des prodigalites de ce geme, ce serait d'un mauvais exemple. Maman est toute fiere de la concur­ rence que tu compte lui faire en matiere de broderie, et je crois, entre nous, qu'elle serait meme tres heureuse d'etre 276 : [277] depassee par toi. " Du rest, nous jugerons avec une parfaite impartialite et nous donnerons la medaille au vainqueur. En attendant ce beau jour, nous t'embrassons tendrement. Ton pere affectione, V. Alecsandr i Embrasse la tante et les cousines de ma par t. Mirceşti, 10 febr. 1876 Draga mea Marie,l Eşti pe de-a întregul intrată în lume şi nu-ţi lipseşte nimic: baluri, serate, viz ite, mai vrei, iată. Cit de puţin seamănă această viaţă Cu aceea de la pension! De aceea mă întreb dacă nu regreţi cîteodată calmul din strada Vaugirard ? Mi se pare că te aud suspinînd adînc cînd îţi aminteşti orele şi zilele pline de un farmec mînăstiresc şi de o perfectă fericire pe care le-ai petrecut la doamna de Barral. " Poate, totuşi, îmi fac iluzii. Oricum ar fi, sînt foarte recunoscător cumntei mele că te conduce în saloane distinse ca acela f al d-Iu i Drouyn de Lhuys.? Acolo poţi întilni persoane mai puţin ţopăitoare, poate, decît la Camond-zi şi Cornp., dar cu siguranţă mai creştine şi mai formate în ma­ nierele înaltei societăţi. Aş fi fericit, în ce mă priveşte, de a te auzi, în sfîrşit, judecînd despre valoarea unui salon, nu după numărul polcilor care se dansează, ci după. tonul plăcut care domneşte acolo. Aceasta va veni într-o zi cînd îţi vei fi obosit puţin picioarele făcîndu-le să execute rondur i şi sărituri. La vîrsta ta ai puţin mintea în degetele de la picioare, de aceea te sfătuiesc să le faci să ţopăie fără milă pentru a o obliga să se urce la locul său. . Te scuzi întotdeauna în scrisori de neregularitate a răspunsurilor tale; este cînd un mo tiv, cînd altul care te-au împiedicat să scrii. Pentru Dum­ nezeu, iu bita mea copilă, nu te mai chinui cu acest lucru şi scrie-mi cînd vei putea şi mai ales cînd vei vrea ... , căci scrisorile scrise Ctt forţa şi numai din simplă datorie miros a corvoadă de o poştă şi acest gen de scrisori nu-mi fac nici o plăcere ... nici ţie, nu este aşa? Trebuie să fi primit cei 140 de franci pe care mama ţi i-a trimis. Ai cu ce să cumperi jumătate din magazinul Louvre, dar nu trebuie să. faci risipe de felul acesta, ar fi un rău exemplu. Mama este foarte mîndră. 277 [278] I .� jl I 1 I I .', 1 1. I , I I I li .. de concurenţa pe care socoteşti să i-o faci, în materie de broderie, şi cred, între noi, că va fi chiar foarte fericită să fie depăşită de tine ... De altfel 'FOm judeca cu o perfectă imparţialitate şi vom da medalia învingătorul ni. Aşteptînd acea frumoasă zi, te sărutăm cu dragoste, Tatăl tău iubitor, V. Alecsandri îmbrăţişează pe mătuşa şi pe 'verişoareJe tale din partea mea. CĂTRE GEORGE SION 211 Mirceşti, 26 febr, 1876 Frate Sioane, Am primit chiar acum vişinatul ce ai trimis Paulinei, l-am gustat, l-am găsit delicios, şi am băut în sănătatea d-tale. Cu cine crezi că am purtat acest toast amical? ... Ghici!. .. Cu sora d-tale, cu călugăriţa care se găseşte acum la mine. Paulina îţi mulţumeşte şi speră ca şi mine că vei mai veni în curînd la Mirceşti. Eu însă doresc să vii cu primăvara, pe timpul frunzelor, pentru ca să ne putem plimba în luncă şi să ascultăm privighetorile şi cucuL.. în dreapta. Cînd te aflai aci am vorbit despre analissul ce ai întreprins a poemului Ţiganilor 1. Trimite-mi manuscrisul d-tale ca să-I public în Convorbiri. Deşi ignoranţii şi oamenii de rea-cre­ dinţă şi-au făcut un cal de război din pretinsa Direcţie nouă, eu nu încetez de a mă interesa. la foaia Convorbirilor, ca una ce a intrat în al X-lea an a existenţii sale şi merită prin urmare de a fi încurajate. Facă Hajdău 2 toate rămăşagurile ce va voi, este unul pe care nu-l va cîştiga, acela de a da lovitura de moarte publicţiei literare din Iaşii. Cîiniilatră, vîntul bate şi stejarul tot în loc ... 278 [279] Te-am însărcinat cu nişte comisioane la Socec 3 etc; cred că le-ai îndeplinit, şi aştept dar rezultatul favorabil. . Drept care şi în urmarea celor mai-sus pomenite, te îmbră­ ţişez fră ţeşte, V. Al. Complimente de la Paulina. Gogu îţi întinde o labă ami­ cală. Odobescu îmi spusese că o să monteze comedia mea: Boieri şi ciocoi 4. Ce are de gînd? P.S. Sora d-tale pleacă mîine la Iaşi de unde ţi-a scrie. Acum se mulţumeşte numai a te săruta. CĂTRE REGELE CAROL 1 212 l\Iirceşti, 3 marto 1876 Prea Înăiţate Doamne, M-am simţit fericit de a primi medalia 1 preţioasă cu care Măria-ta a binevoit a mă onora, dar nu mai puţin am fost pătruns de cuvintele afectuoase cu care Măria-ta a aso­ ciat acest semn de înaltă distingere. A lucra cu devotament pentru patria sa este una din cele mai scumpe satisfaceri pentru un om conştiincios în îndepli­ nirea datoriilor sale. A preţui şi a încuraja lucrările săvîrşite pe tărîmul Ştiinţei, Literilor şi Artelor este una din cele mai frumoase prerogative ale unui şef de stat. Dezvoltarea şi perfecţionarea acelor ramuri ale geniului omenesc fac gloria popoarelor şi adaog o strălucire totdeauna vie la coroana domnitorului. Medalia "Bene Merenti", înfiinţată de Măria-ta pentru recompensarea meritelor, va rămîne în ţear a noastră o probă nepieritoare de atragerea Măriei-tale cătră tot ce este nobil, frumos şi util, cătră tot ce poate Înălţa sufletul ome­ nire i, şi posteritatea va şti a ţine cont de această simţire măreaţă. 279 [280] CĂTRE GEORGE SION Mirceşti, 7 martie 1876 213 al Măr iei-tale, Prea plecat şi supus servitor, V. Alecsandri Te îmbrăţişez, V. Alecsandri Complimente de la Paulina. N-ai de gînd să vii să cioc­ nesti ouă de Pasti? , îmi trimiţi st�diul ce l-ai făcut asupra Ţiganiadei? iubite Sioane, Mîine este aniversarea miscărei de la 1848, si nu stiu pentru 'ce mă gîndesc la bietul Cor�dini 1 care a dispărut 'de la acea epocă. Ce a devenit el şi scrierile lui? în zadar am cercetat, n-arn aflat nimic desigur. Hai dar să mai facem o ultimă dsmarşă şi iată cum: Cunoşti bine pe dl. Esarhu 2, agentul nostru în Italia; scrie-i să se adreseze la locurile competente din Florenţa unde a locuit familia lui Cor adini , pentru ca să se descopere misterul dispariţiei nenorocitului meu amic. Nu poţi crede cît mă interesez să cunosc soarta lui, cîtă bucurie aş avea dacă s-ar descoperi manuscriptele lui. Cine ştie? poate că se află la vreun frate sau la vreo altă rudă de-a lui. Mi-ai anunţat o broşură intitulată: N. Bălcescu 3 etc. Nu am primit-o încă. Care să fie cauza? Am citit în jurnale vestea dizolvării Senatului şi m-am mîhnit că ţara este lipsită acum de luminile unui senator ca Panait Radu ... sărmană Românie! Plîngi ca mine, Sioane. Cît pentru mine, fericit de a aduce Măr iei-tale omagele mele de sinceră recunoştinţă, am onorul a fi cu cel mai pro­ fund respect, I I II I II I (1 li I li: I I :' I 280 � i "1 [281] CĂTRE IACOB NEGRUZZI 214 Mirceşti, 8 marto 1876 Iubite Negruzzi, Astăzi este aniversarul miscării revolutionare de la 1848 şi cu toate aceste îţi trimit două poezii ce nu cuprind nici umbră de idee politică. Pentru ce acest contrast? pentru că lumea e plină de contrasturi. Păn-a nu publica pe Becri-Mustafa, găsesc nimerit a purle în numărul din mai ceva care să nu aibă nici o asemă­ nare cu legendele orientale... iarăşi contrast precum vezi. Scrie-mi cum găseşti Poiana [ărmecăioare şi Prier 1? Ele se resimt de vîntul primăverei, şi pentru mine au meritul că m-au odihnit de tablourile sîngeroase ce-mi inspirase istoria Turciei. Fie ca si cetitorii să zică ca mine! N-am primit încă :O:umărul 1 al revistei din Bucureşti 2. M-ai îndatora împrumutîndu-mi-l pe cîteva zile. Peste o lună voi veni [la] Iaşi, iar pin-atunci. Vale! Al d- tale amic, V. Alecsandri îţi trimit şi povestea lui Cal galbin de sub soare. însărci­ nează pe dl. Creangă sau pe altul să o prescrie şi o publică. în curînd ţi-oi comunica urmarea Albumului unui bibliofil. 215 Mirceşti, 11 martie 1876 Iubite Negruzzi, Fiind timpul de inundaţii, te inundez şi eu cu poezii şi cu articole în proză. Iată urma Albumului unui bibliofil 1. 281 [282] Ţi-o trimit pentru lunile de vară pe care francezii le numesc la saison morie *, pe cănd condeile scriitorilor se usucă şi biata foaia Convorbirilor face zîmbre. Graţie unei dureri în şolduri, neprofitînd de timpul primăvăros care mă atrage în grădină, am fost obligat să stau liniştit în casă şi să-mi întrebuinţez oarele cu scrisul. Dacă soldurile mele vor continua a mă tinea la închisoare, poate' voi mai produce ceva şi oi mai 'trimite umplutură coloanelor din Convorbiri; însă mărturisesc că mult as dori să fiu pus în neputinţă de a aşterne negru pe alb, adică să nu mai am nici un pretext de-a şedea în casă. Ai asistat la conferinţa lui Petr ino 2, care au produs atît vuiet înainte de a avea loc? Poezia ce au citit merită atîta zvon? Te îmbrăţişez, V. Alecsandri Adresa pe uerso: Domnului Iacob Negruzzi Iaşi Mirceşti, 14 marto 1876 216 Iubite N egruazi, Am avut răbdarea să citesc din scoar tă în scoar tă fai­ moasa Revistă ştiinţifică şi literară 1 no.' 1, ce au apărut în Bucureşti după atît zgomot, atîte fanfare, atîte anunciuri care promiteau ceva extraordinar! Şi am păţit ca la iarma­ roace, dinaintea unei bara ce de şarlatani, care anunţă publi­ cului minuni si-i arată cabazlîcuri. La Paris, în una din acele barace, se promitea: Cel mai mare Pitic din lume şi cînd intrai, te găseai faţă-n faţă cu însuşi şarlatanul, ce era nalt ca toţi oamenii. Publicul înşelat rîdea şi ieşea fără a spune altora * Sezo au l m ar t (limba franceză) .. [283] mistificaţia ce păţise, pentru ca s-o păţească şi alţii şi astfel Hajdeu francez făcea trebi bune. Îţi trimit broşura înapoi, rîzînd eu însumi de renghiul bucurestean, dar totodată mirăndu-mă de bogata sărăcie de idei şi de talente a capitalei. Totul se reduce la deviza: ridiculus mus *, pe care ar trebui s-o adopteze societatea zisă literară si stiintifică, ce s-au scremut o lună întreagă pentru ca să' producă no. 1 al broşurii. Această opintire seacă trebuie să încurajeze şi mai mult pe redactorul Convor­ birilor literare, singura foaie c�re este serioasă şi producătoare. Ea se afirmă pe tot anul mai mult şi astăzi a dobîndit dreptul de împămîntenire în domeniul literilor. Ea a devenit o putere de care se tem mulţi din acei care, încălecaţi pe condei, fac cabriole ridicule : dovadă este violenţa� atacurilor acelor paiaţi de litre, care neputînd să nimicească foaia Convorbirilor printr-un duel leal, se înarmează cu arma lui Don Basilio: la Calumnia, cer cînd a atribui "Junimei" din Iaşi tendinţe monstruoase sub porecla de Directie nouă. Misterul acestei campanii bucureştene în contra "Junimei" din Iaşi este clar pentru cine cunoaşte spiritul de posto­ manie ce animă pe fraţii de peste Mi1cov. Astăzi se găsesc în minister patru moldoveni, adică patru moldoveni ocupă patru posturi din cele mai importante a ţării! Ergo, moldo­ venii au năvălit în Bucureşti şi au luat pînea din gura acelor care singuri se cred în drept de-a se hrăni din budget. .. un drept de naştere. De acolo ură, violenţă, calomnie şi mai presus de toate rea-credinţă. În adevăr, presa bucureşteană prezintă astăzi spectacolul cel mai grotesc şi totodată mai abject, căci propagă un anta­ gonism neîmpăcat între Iaşi şi Bucureşti, o tendinţă vederată către separatism ... Cum să le răspundem noi? Prin o indi­ ferenţă dispreţuitoare, prin lucrări serioase şi din timp în timp prin un hohot răsunător. Vîntul bate, cînii latră, însă oala firbe-ll vatră. * Cuvinte din fraza lui Horaţiu: Parturiunt montes ; nescetur ridiculus mus (Se căznesc munţii: se naşte un şoarece ridicol) (limba latină). Folo­ sită de La Fontaine în La montagne qui accouche, 283 [284] V. Alecsandri 'I ,r . � Ij" I r 'II '1 r ; I il ! I i I l' II I 1. Te rog să arăţi complimentele mele d-nei Negruzzi şi să primeşti afectuoasele mele salutări, CĂTRE GEORGE SION 217 Mirceşti, 14 martie 1876 Iubite Sioane, Paulina au primit seminţele de Da sau Poate, şi îţi mul­ ţumeşte în sper are de a-ţi trimite îndărăt cantalupi de prima calitate. Şi eu din parte-mi îţi mulţumesc pentru îndeplinirea comisioanelor ce ti-am dat. Rămîne numai să cercetezi la Socec cum merge' sau mai bine zicînd: cum stă cu publica­ rea ultimelor volume din scrierile mele. :rV[-am mîhnit de procedeul d.lui Carp 1 cătr ă d-ta, căci fie cineva din orice partid, din orice coterie, nu este scutit de legea politeţii. Cît pentru manuscrisul ce ţi-am cerut, în adevăr că nu mă gîndisem la obstacolele ce te opresc de a-l da Convorbirilor. Admit motivele care te pun în imposibili­ tate de a deveni colaborator acestei foi, însă nu voiesc să te introduc în coloanele ei sub masca anonimului. Sion are dreptul de a intra pretutindeni cu obrazul descoperit, aşadar nu primesc amicala propunere ce mi-ai făcut de a-mi sacri­ fica o lucrare importantă numai şi numai pentru de a-mi face mie plăcere. Mă întrebi despre medalie? 2 Adevărul este că am primit într-o zi o scrisoare foarte amabilă si foarte afectuoasă de la Măria-sa, împreună cu o cutiuţă în' care se găsea o medalie mică cu deviza: Bene merenti: Nu mă aşteptam nicidecum la această graţiozitate căci nici nu ştiam nimic despre insti­ tuirea acelei medalii. Am răspuns Măriei-sale cum se cuvenea, conform legei politeţii, şi iată cum se face că subscriu astăzi, Amic devotat şi medaliat, V. Alecsandri 284 [285] CĂTRE IACOB NEGRUZZI 218 Mirceşti, 15 marto 187'5 Iubite Negruzzi, în Albumul unui bibliofil ce ţi-am trimis mai dăunăzi, este un articol intitulat: Un orator mut 1. Te rog să nu-l publici pînă nu-i primi avizul meu, căci am de gînd a-l mai completa. Celelalte părţi din Album pot să apară aşa cum sînt, şi aceasta, precum ţi-am scris, în lunile de vară cînd ai lipsă de materie. Al tău amic, V. Alecsandri 219 Mirceşti, 17 marto 1876 Iubite N egruezi, Durerile mele tot continuă ca şi frigurile d-tale, însă astă da tă fără a da rod. Aştept acum încetarea lor, pentru ca să seri u ceva despre D. Rallet 1, o personalitate, care nu a fost neîn­ semnată în luptele noastre pentru unire în contra lui Vogoride. în privirea medaliei Bene merenii 2, tot ce ştiu este că în una din zilele trecute am primit pe neaşteptate din partea prinţului Carol o scrisoare foarte amabilă şi afectuoasă îm­ preună cu medalia. Mai pe urmă am citit în Monitor numele persoanelor medaliate odată cu mine, însă nu am văzut tre­ cut în listă pe d-l Cazeneuve 3. Nu mă dumeresc de unde Balassan au luat această ştire de a publicat-o în Curierul lui, şi nici cred că domnitorul ar fi medaliat pe un prestidi­ gitator, însă nu m-aş mira ca acesta să fi scamotat medalia. 285 [286] Oricum să fie însă, datoria mea au fost să răspund la o politeţă prin politeţă şi am răspuns Măriei-sale precum se cuvinea, Broşur a I a Revistei 4 lui Hajdeu-Brănză et C-ie ţi-am trimis-o; cred că acum trebuie să o fi primit. Dacă numerile viitoare vor semăna celui dăntăi, darea de seamă ce va face foaia Convorbirilor va fi negreşit de natură a produce, între redactorii Revistei, efectul unui bulgăre aruncat într-un cîrd de gîşte. Sînt curios de-a citi articolul lui Liteanu 5, precum şi poemul lui Petrino 6. Despre cel dăntăi sînt încredinţat că e bine scris, oricare ar fi critica operelor mele; despre cel de-al doilea, doresc să-I găsesc demn de laudele ce îi s-au făcut în Apărătorul legii. Cît pentru partea smăntănită a societăţei Iaşului, după cum au poreclit-o Balassan 7, eu, dacă aş face parte din sexul frumos, mănia şi indignarea m-ar preface din smîntănă în lapte acru. Auzi poreclă! Se vede că redactorul Curierului are drept calimară o oală de scopt politica şi chişleagul. Dacă vei primi numărul II al Ravistei din Bucureşti, te rog să mi-l trimiti ca să-I citesc si eu si ti l-oi înapoia îndată. , Afectuoase salutări. V. Alecsandri CĂTRE MARIE BOGDAN 220 Mircesti, 22 mars 1876 l1Ia chere Marie. Je viens dapprendre que Marie Bogdan 1 est arr ivee depuis plusieurs jours, mais la mechante est passee dans les environs de Mircesti sans me donner signe de vie. Aussi je me propose de la gratifier d'une semonce de premier 286 [287] \ z choix quand je la rencontrerai. Cela lui est du, puis cela rentre dans mes attributions d'onde. Mon depart est subor­ donne au paiement du bail de la St. Georges, que j'attends avec autant d'impatience que les Camonds * attendent le Messie. La rentree de cet argent u'aura lieu que dans un mois, c'est-ă-dire le 23 avril, chere et precieuse epoque ou ma bourse ne souffrira plus du vide desolant qui I'afflige depuis si long­ temps. D'ici la je reprime les aspirations de voyages pour me livrer beatement a la contemplation de la nature. Cela ne coute rien et cela repose ma vue fatiguee par les six mois d'hiver que nous venous de traverser. La campagne a perdu son implacable blancheur de neige pour revetir ses beaux habits de printemps. La voilă tout en vert des pieds a la tete et toute souriante au soleil. Je l'aime mieux ainsi, cette toilette lui va a r avir. C'est donc convenu, la veille de mon depart je tavertirai par un telegramme et une fois rendu a Paris je me mettrai a la disposition de ma niece 2 et de ma filie pour faire la cruche a deux anses. A nous trois nous combinerons quelques jolies parties de campagne et nous rirons. La seule chose qui obscur­ cit cette briliante perspective c'est que sans doute, je ne trou­ verai plus a Paris Georges 3 et Helene puisqu'ils n'y doivent sejoumer qu'un mois. Mais Alice 4 sera la je I'espere et je me fais une fete de la voir mariee et tronant dans son joIi menage avec toute la grâce qui la distingue. Maman est toute heureuse a lidee d'avoir bientât ton portrait en cheveus gris ** et crepes : elle l'attend avec impatience et, pour Ieter dignement son arrivee et surtout ceHe de I'original, elle s'occupe de fleurir le pe tit jardin. Gogou, de son câte, va se faire beau afin de jouer avec toi sur le Iit, le soir quand tu te coucheras. Enfin, les popula­ tions se proposent de te faire une reception comme a la reine de Saba 5. * Marie Bogdan a înlocuit în cartea sa numele familiei de evrei, Camond, cu [ui]s. ** În original este gris, �hrie Bogdan corectează în blonds. 287 [288] En attendant, embrasse ta tante et tes cousines pour moi.' Maman tenvoie mille baisers. Ton pere affecţtione], V.A. Je ne sais si je pourrai assister au mariage de Jocrisse 6. Je n'ai pas encore vu sa fiance mais en allant a Jassi je t âche­ rai de me procurer le portrait de ta future cousine et de te l'envoyer pour satisfaire ta curiosite. On ne la dit pas jolie, mais en revanche J ocrisse est serieux! Mirceşti, 22 martie 1876 Draga mea Marie, Am aflat că Marie Bogdan 1 a sosit de mai multe zile, dar răutăcioasa a trecut prin împrejurimile Mirceştiului fără să-mi dea semn de viaţă, De aceea îmi propun să-i fac un reproş de prim ordin cînd o voi întîlni. O merită, şi apoi aceasta intră în atribuţiile mele de unchi. Plecarea mea este subordonată plăţii arendei de la Sf. Gheorghe pe care o aştept cu aceeaşi nerăbdare cu care Carnondoşii * îl aşteaptă pe Mesia. Sosirea banilor aces­ tora nu va avea loc decît într-o lună, adică la 23 aprilie, iubită şi scumpă epocă la care punga mea nu va mai suferi de golul dureros care o compleşea de atîta vreme. De aici înainte îmi înfrînez dorinţele de a călători pentru a mă deda cu fericire contemplării naturii. Aceasta nu costă nimic şi odihneşte vederea mea obosită de cele şase luni de iarnă pe care le-am trecut. La ţară pămîntul şi-a pierdut neîndură­ toarea sa albeaţă de iarnă pentru a îmbrăca frumoasele sale veşminte de primăvară. Iată-l în întregime verde, din cap pînă în picioare şi surî­ zînd în soare. îmi place mai mult aşa, această podoabă i se potriveşte minunat. Deci ne-am înţeles, în ajunul plecării mele te voi vesti printr-o tele­ gramă şi, odată ajuns la Paris, mă voi pune la dispoziţia nepoatei 2 şi fiicei mele pentru a deveni oala cu două toarte. Cîteşitrei vom aranja cîteva frumoase partide la ţară şi vom rîde. Singurul lucru care întunecă această strălucită perspectivă este că, fără îndoială, nu voi mai găsi la Paris pe Georges 3 şi pe Helene pentru că nu vor rămîne acolo decît o lună. Dar * Ce. aici p. 287 Subsol. 288 , � [289] , i ... Alice 4 sper că va fi acolo şi îmi fac o sărbătoare din a o vedea măritată. şi tronînd în frumosul său menaj cu toată graţia care o deosebeşte. Mama este foarte fericită la gîndul că va avea în curînd portretul tău cu păr gri * şi frizat; ea îl aşteaptă cu nerăbdare şi, pentru a sărbători cum se cuvine sosirea lui şi mai cu seamă a aceea a originaluluf, se ocupă cu aranjarea florilor în 'mica 'grădină, Gogu la rîndul său, se va face fru­ mos, pentru ca să se joace cu tine pe pat, seara cînd te vei culca. în sfîrşi t, locuitorii îşi propun să-ţi facă o primire ca a reginei din Saba 5. Pînă atunci, sărută pentru mine pe mătuşa ta şi pe verişoarele tale. Mama îţi trimite mii de sărutări. Tatăl trIU iubitor, V.A. Nu ştiu dacă voi putea să asist la căsătoria lui jocrisse''. Nu am văzut-o încă pe logodnica lui, dar mergînd la Iaşi, voi încerca să-mi procur portretul viitoarei tale verişoare şi să ţ i-l trimit pentru a-ţi satisface curiozitatea. Nu se spune că este frumoasă, dar în schimb Jocrisse este serios! CATRE IACOB NEGRUZZI 221 Mirceşti, 28 marto 1876 Iubite Negruzzi, Scrisoarea adresată de dl.: Petrino ziarului Românul 1 m-au cuprins de mirare. Cum se poate-ca un om inteligent să răspundă cu aseminea manieră amabilităţilor cu care au fost întîmpinat la venirea sa în Iaşi de către societatea "J uni­ mei"? Şi el au căzut în capcana grosolană ce caută să. întindă oamenii ostili acestei societăţi? Şi el crede în stahia Direcţiei nouă, inventată pentru spaima copiilor. şi- a idioţilor? ... încă un molipsit de .boală imaginară, un molipsit agiuns la * CL aici p. 287 subsol. 289 [290] q'i Iii , 1" I I,i I I '! gradul acel pernicios unde omul îşi pierde pănă şi regulele cele mai elementare ale bunei-cuviinti. Dumnezeu să-I ierte, că nu ştie ce mai zice. Îmi pare rău însă că Carp s-au potri­ vit lui şi s-au grăbit de a-l destitui, făcînd astfel dintr-un rătă­ cit o victimă politică. Să vezi acum cu ce mod dibaci jurnalele au să exploateze acest incident, mai cu seamă dacă alegerile senatoriale vor da o majoritate guvernului 2. Iar ţipete, protestări etc. şi mai cu seamă batgiocuri. Sînt curios să aflu cine au fost ales în Iaşi? Şi dacă Mîr­ zescu 3 a izbutit a întruni majoritatea voturilor pentru ca să îndeplinească toate cîte au promis, adică să deie ministerul în giudecată şi să treacă chiar peste capetele miniştrilor ..• (sic !) Te rog să-mi trimiţi n-rul II al Revistei ştiinţifice şi lite­ rare 4 si cum oi citi-o, ti-oi înapoi-o imediat. , 'Al d-tale amic, V. Alecsandri 222 Mirceşti, 2 apri1 1876 Iubite N egruzzi, Printre terfeloagele mele am mai găsit şi o prescriere a scenelor reprezentate de Irozi în sărbătorile Crăciunului. Manuscrisul e cam greu de descifrat, fiind scris cu slove ... , dar cred că dl. Lambrior, care se ocupă de obiceiurile româ­ nilor, ar putea să-I studieze şi să-I completeze în interesul Convorbirilor. Ţi-I trimit odată cu urările mele sincere de sfintele săr­ bători care se apropie şi care te vor găsi la ţeară ca un om cuminte ce fuge de atmosfera ciumaşă a politicei. Complimente d-nei Negruzzi. Al d-tale amic, V. Alecsandri 290 [291] CĂTRE CONSTANTIN ESSARCU 223 Mirceşti, 3 april 1876 Domnule agent 1, Amicul nostru Iorgu Sion 2 mi-a comunicat răspunsul d-voastre relativ la cercetările ce aţi primit a face despre M.A. Corradini şi despre manuscrisele lui. Vin a vă mulţumi pentru graţiozitatea cu care aţi admis această propunere, menită de a descoperi urmele unui com­ patriot dispărut chiar din anul 1848, unui poet de talent, a cărui scrieri merită de a fi căutate. Permiteţi-mi însă totodată a vă face cunoscut că răpo­ satul N. Bălcescu mi-a spus la Palermo, unde am petrecut împreună iarna din 1847, că găsise în biblioteca de la Genova mai multe lăzi pline cu corespondenţii relative ţării noastre. Acele corespondenţii proveneau, zicea Bălcescu, de la impiegatii contoarelor Băncei Genoveze, aşezate pe malurile Mării Negre şi ale Dunărei. Ele trebuie să conţie notiţe foarte interesante despre starea ţării noastre în se colii trecuţi. D-voastră, care aveţi o predilecţie marcantă pentru vechile manuscrise privitoare României şi care aţi făcut pin-acum atitea descoperiri importante, veţi avea negreşit o mare dorinţă de a profita de indicările lui Bălcescu şi, în această convingere, am găsit de datorie a vă scrie. Primiţi, domnul meu, asigurarea considerării mele cele mai distinse. v. Alecsandri CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 224 Viena, 23 april 1876 Dragă, întocmai ca cucoana Kir iţa, am făcut un voiagiu 1 minu­ nat şi frumos m-am primblat, păn-ce.am sosit la Viena. Aice, 291 [292] , I '1 I I I voi şedea încă astăzi, vineri, pentru ca să mă odihnesc bine şi mîni voi pleca de-a dreptul la Paris pe la Strassburg. De la Mirceşti pînă la Lemberg am avut călduri mari şi am văzut pretutindene secetă, însă de la Lemberg înainte recoltele sînt frumoase căci au plouat. Prin Moravia şi pănă la Viena cîmpiile sînt inondate; trebuie să fi căzut un ade­ vărat potop. Am avut avantagiul să fiu tot singur în vagon şi să dau peste conductori amabili care nu refuză guldenul şi astfel am fost scutit de tovarăşi de drum care împuţesc sufletul cu cigare puturoase. De-aş fi tot atît de favorizat pănă la Paris as zice: aferim! , Aice am tras la Goldene Lamm fiindcă cunosc pe stă­ pînul otelului, dl. Hauptmann; aveam de gînd să mă duc la teatru, însă fiind vînt şi frig, am găsit de cuviinţă a sta bini­ şor acasă şi a mă culca devreme. Deşteptîndu-mă azi-dimineaţă şi privind pe fereastră, am văzut cîni înhămati la cărute si mi-am adus aminte cum rîde ai cînd ai fost la Vi�na. îţi închipuieşti pe tulumbagiul nostru înhămat la pompă? Nu se află nici un compatriot la otel. Criza îi ţine pe-acasă Binecuvîntată să fie această criză salutară! Sînt sănătos. Fii dar liniştită şi nu te osteni peste măsură cu lucrul. Te sărut împreună cu Gogu şi doresc să vă ştiu sănătoşi. V. Alecsandri 225 Strassburg, sîmbătă, [24, 26 aprilie] 1876 Dragă, Nu am putut să mă opresc în Viena mai mult de 24 de ceasuri, fiind timpul nesuferit; vînt, răceală şi sacalîc, Am plecat deci a doua zi după sosirea mea, cu gînd să merg de-a dreptul la Paris, însă pe drum ne-am găsit opt persoane într-un vagon, dintre care două dame grase cît turnul Galiei [293] şi un rus care nu se spălase pe picioare de cînd se născuse! Această companie puţin plăcută m-au ostenit astfel, înr ît am hotărît să o părăsesc la Strassburg şi să o las a urma.drumul spre Paris fără mine. Astă noapte o voi petrece-o .aice, la otelul de Paris, unde am fost împreună, şi mîini voi pleca cu trenul de la 10 1/2 dimineaţa pentru ca să sosesc în Paris la 91/2 seara. Am făcut o primblare prin oraş, singur; oraşul mi-au părut trist, fără mişcare, deşi am întîlnit mulţi ofiţeri şi soldaţi nemţi; am vizitat şi Catedrala pentru ca să văd părţile atinse de ghiulele în timpul războiului. Tot ce-au fost stricat s-au dres, însă nu ştiu pentru ce părţile noi mi-au părut ca nişte pete. E curios lucru; înainte cînd treceam podul de la Kehl ", mi se părea că văd pe malul Franciei un aer de veselie şi iste­ ţime, care făcea un contrast vederat cu caracterul apatic al populaţiei de dincolo de Rin, acum însă ambele maluri au acelaş aspect trist şi monoton. Prin oraş toate figurile ce am întîlnit mi-au părut că au un aer nemtesc, iar nu expresia vioaie a francezilor. Poate să fie efectul imaginaţiei "', dar nu cred să mă înşel. Este ceva în atmosferă care apasă mintea şi întunecă sufletul. Eu sînt sănătos, deşi nehrănit la vreme şi neodihnit ca acasă; dovadă că mă găsesc în viaţu ce convine naturei mele, precum ţiganului îi prieşte şatr a batută de toate vînturile. Poimîni voi vide a pe Marghioliţa 3 şi voi termina această scrisoare cu veşti despre dînsa. Păn-atunce te sărut şiţi doresc noapte bună, căci eu merg să mă culc .. " deşi nu sînt decît 9 ceasuri. Paris. Luni. Ieri toată ziua am fost pe drum şi am trecut prin munţii Vo[sJgii, pe unde mi s-au părut că văd coborîri­ du-se regimenturi de soldaţi, cînd am călătorit împreună cu cîteva luni înaintea războiului. Am sosit seara în Paris şi m-am coborît la Grand. Hotel, unde cu mare greu am găsit o odaie la al -l-lea rînd, cu fereastra spre bulevard; însă deşi cam sus, asansorul mă scuteşte de osteneala de a sui şi de a coborî scările. în sfîrşit, azi-dimineaţă am fost să văd pe Marghioliţa. Bucuria mea a fost· foarte mare gă.sind-o sănă­ toasă, veselă şi înfrumuseţită. Talia ei s-au dezvoltat şi au devenit elegantă, trăsăturile obrazului s-au mai subţiat şi 29>3 [294] au luat o expresie fină şi plăcută. într-un cuvînt, copila noastră ate tot ce trebuie unei fete pentru ca să inspire sim­ patie. Are spirit, talenturi şi haracterul ei s-au îmbunătăţit. Cumnată-mea e mulţemită de dînsa şi mi-au declarat că la iarna viitoare vrea numaidecît să i.o duc înapoi la Paris. Cît pentru Bebe, e foarte măhnită de a se despărţi de vara ei şi ar veni la Mirceşti cu multă multemiri. Copila doreşte să vie acasă să te vadă, prin urmare, îndată ce voi sfîrşi comisioanele mele vom plen. Am mîncat astăzi cu toţii la Alisa, care e foarte fericită şi se dizmiardă toată ziua cu bar­ batul său. Am fost şi la bietul doctorul Guillard, pe care l-am găsit într-o stare ce m-au întristat. El m-au întrebat de mata si m-au însărcinat să-ti trimit salutările sale. Sînt sănătos, dar nemultemit de clima Parisului, unde suflă un vînt tare şi rece. Nu-mi scot din spinare paltonul cel gros şi noaptea mă învelesc 'ca iarna. Adio, te sărut şi doresc să te găsesc sănătoasă împreună cu tulumbagiul. V. Alecsandri 226 Paris, mai 1876, duminică. Dragă, Sînt trei săptămîni de cînd mă găsesc fără ştire de-acasă. Ţi-am scris de două ori de aice şi încă nu am primit nici un răspuns. Atît copila, cît şi eu sîntem foarte îngrijiţi în pri­ virea sănătăţii matale şi aşteptăm cu nerăbdare ca să .ne scrii cum te afli. Cunoscînd hărnicia cu care te apuci de orice treabă, mă tem să nu te fi * prea ostenit cu meremetul şi mobilarea casii. Deşi am însărcinat pe Gogu să te privigheze, totuşi mi-e frică să nu te fi oprit de a te osteni peste măsură, după obicei. Scrie-mi îndată cum te afli şi cînd să plecăm * În original, scris: "tu ne fi". 294 I l ..... [295] de aice. Noi sîntem gata. Tualetele Marghioliţei au să fie sfîrşite în săptămîna care vine, toate comisioanele sînt înde­ plinite şi nu ne rămîne decît a pleca pentru ca să scap de chel­ tuieli. Marghioliţa şi eu sîntem sănătoşi şi te sărutăm, dorind să te găsim voinică şi sănătoasă precum şi pe d-lui. V. Alecsandri Baligot, Grenier şi Doamna îţi trimit complimente. 227 Paris, 15 mai 1876 Dragă, Sînt sănătos, deşi timpul e rece, deşi umblu ceasuri întregi şi mă sui pe la al patrulea rînd. Dovadă că mişcarea este o condiţie neapărată pentru sănătatea mea. Copila, ca şi mine, e bine şi foarte doritoare să te vadă şi să te sărute. Peste 1S zile vom pleca şi ne vom duce pe la Beuvr age, ca să videm pe Elena, apoi ne vom îndrepta pe malurile Rinului, ca să facem acelaş voiagiu care l-am mai făcut, căci în Şviţera trebuie să fie un timp nesuferit. Am comandat toate tualetele şi sper că nimica nu va întîrzia pornirea noastră. Ieri, duminică, am fost la Capela română de-am asis­ tat la tedeumul celebrat pentru aniversarul morţei lui Cuza-Vodă. Acolo am găsit pe doamna Elena, care mi-au propus să ne întîlnim marţi la cumnata mea, pentru ca să vorbim despre copii. Ţi-oi spune rezultatul convorbirei noas­ tre, însă după cele arătate de Baligot 1, mă tem să nu fie chestia cam încurcată şi nu ştiu dacă oi putea să o descurc. Am dus copilele la opera italiană ca să .asculte opera cea nouă a lui Verdi, întitulată Aida, şi pe lîngă alte mulţemiri , am avut satisfacerea de-a observa că fetele noastre atrag ochii prin gentileţa lor. Spune lui Gogu să fie mîndru de sori­ oara lui. Parisul e ghiftuit de lux ca înaintea războiului, încît ieri fiind alergare de cai, pe la6 ceasuriera.rm număr atît de mare 295 [296] ffl"illJi ; I rk il II II i',I, I ' ! de echipagiuri la Avenue de I'Imperatrice, la Champs-Ely­ sees şi pe bulevarduri, cît am auzit doi nemţi mirîndu-se în limba lor de atîta bogăţie. Ei credeau că parizianii mîncaseră toţi caii în timpul asediului. N-am primit încă nici o scrisoare de la mata; sînt îngri- jit .,. Scrie-mi cum te afli şi ce face tulumbagiul. Te sărut şi doresc să te găsesc sănătoasă. V. Alecsandri 1 ' , 1; \� 1'·1'· II I " 11 CĂTRE S\'IĂRĂNDIŢA DOCAN 228 Mircesti, dimanche. [vara 1876) 1 Ma chere Smarandiiza, Je parsdemain soir pour Bucarest, la cir culation est retablie. Si tu as a me donner quelques commissions. hâte toi de m'ecrirc-et de m'envoyer talettre a I'Hotel Brofft. J'espere nerester qU2 quatre ou cinq jours dans la Capitale. Je vous embrasse tous, V. Alecsandri Bebe doit venir passer la journe de mercredi chez moi. '.Envore'::le' 'pat letr airi du matin. On ira a sa rencontre en grande ţetemonie. . E�: S'", L r _iJ;'ln�� V.- Alecsandri Mirceşti, duminică, [vara 1876) 1 ,', �ir '. � J ).; .' , 296. ,;'! � 'Dragd SIJl'irăndiţa, '-!fITI, fift! ) I - ...- . . - -. . _Ple'c ma ne seară. la Bucuresti, circulaţ ia s-a restabilit. Dacă al să-mi ,� ,_' .... ) - 1"J '�) i f • • dri '�nel� C6%lsioane, grăbeşte-te să-mi scrii şi să-mi trimiţi scrisoarea ta la holefurnr6ft. Sper 'să nu stau decît patru sau cinci zile în capitală. ­ Vă. săru t pc toţi, ,1 '1 II • i I :1 li" II 1: I II, , " I ! ' [297] n Bebe trebuie să vină să petreacă ziua de miercuri la mine. Tri­ mite-l cu trenul de dimineaţă. Se va merge în întîmpinarea lui cu mare ceremonie. 229 Mircesti, d irnanche, [vara 1876]1 Ma chere Smaranditza, ]'ai fait un sejour de sept jours a Bucarest, longs et charges d'ennui. ]'y suis alle pour voir mon frere et tâcher de I'arr acher a I'atmosphere pestiIlentieIle dans laquelle il est condamne a vivre; malheureusement, ses affaires doi­ vent l'y retenir encore quelques jours et par consequant retar­ der son entiere convalescence. Pauvre Jean, il m'a paru tres abattu, tant au physique qu'au moral; il a besoin de calme et d'air pur, il les trouvera a Mircesti et se remettra p[Qmp­ tement de la maladie qui l'a secoue. L'avant veiUe de mon depart, j'ai recu ta lettre et j 'ai Immediatement COUru a la Chambre pour trouver Bratiano. Il a parfaitement accueiUe ta demande et m'a promis de donner des ordres en consequence. ]'espere qu'ă I'heure qu'il est ces ordres seront deja parvenus au prefet de Falticeny. Pauline t'envoie la machine a boucher les bouteilles. Nous f 'embrassons tous, .V. A lecs[andri ]'embrasse RoUa. Mirceşti, duminică, [vara 1876J.1 Dragă Smărăndiţa, Am stat şapte zile la Bucureşti, zile lungi şi încărcate cu plictseală. M·am dus să-I văd pe fratele meu şi să încerc să-I smulg din atmosfera nesănătoasă în care este condamnat să trăiască; din nenorocire, afacerile 297 • [298] I i ii sale îl vor mai reţine cîteva zile, încă şi, prin urmare, vor Întîrzia totala sa convalescenţă. Bietul Iancu, mi-a părut foarte abătut, atît ca fizic, cît şi ca moral; are nevoie de linişte şi aer curat; le va găsi la Mirceşti şi se va întrerna cu repeziciune de boala care l-a zdruncinat. Înainte de ajunul plecării mele, am primit scrisoarea ta şi numaidecit am alergat la Cameră pentru a găsi pe Brătianu. A primit cererea ta cu bunăvoinţă şi mi-a făgăduit să dea ordine în acest sens. Nădăjduiesc că la această oră, ordinele sale au ajuns deja la prefectul din Fălticeni. Paulina iţi trimite maşina de astupat sticlele. Te îmbrăţişăm toţi, V. Alec[sandri] Îl îmbrăţişez pe RoUa. CĂTRE COSTACHE NEGRI 230 Mircesti, 15 juillet 1876 M on cher C ostaki, J'arrive a Bucarest ou je suis alle pour voir mon frere qui a ete assez serieusement malade et que j'ai trouve tr es abattu. Je voulais I'enlever pour le soumettre chez moi a un regime sa­ lutaire de calme et de bonne nourriture. Il n'a pu m'accompag­ ner, mais il me suivr a de pres et cela aussitât que Crawley 1 quittera Bucarest. Pauvre Crawley, dans quelle galere il s' est fourr e en cherchant a construire un bon chem in de fer! Tu ne peux te faire une idee de l'immense hostilite qu'il s'est attiree de la part des soi-disant patriotes parcequ'il leur a enleve un gâteau colossal sous la forme d'une concession. Tu liras les journaux et tu verras comment la nouvelle Chambre entend faire honneur aux engagements du pays vis-a-vis des etrangers et comment aujourd'hui on ne recule pas meme devant I'eventualite d'une faillite de I'etat rou­ main. Pourvu que les patriotes desappointes satisfassent leur rancune, peu Ieur importe que le credit du pays subisse un coup mortel sur le marche de Londres et de Paris! i-a * traseră un chiui englezului! C'est tout ce qu'ils voulaient. * Urmează [u ... , şters. 298 • -- - - [299] Mamtenant c' est a Crawley a leur prouver ce que conte un chiul de cette espece et c'est, malheureseument, le pays qui va payer les sottises de ses representants. En une semaine a Bucarest j'ai amasse assez de bile pour en arroser toute une serie de satires si je voulais descendre dans I'ar ene boueuse de nos luttes politiques, mais je n'y descendr ai pas, sois tranquille ... Les adversaires que * je risquerai d'y rencontrer sont trop peu presentables. Bucarest est devenu actuellement le foyer infect de tou­ tes les sanies pestilentieles qui corrompent le moral d'un peuple. Il y regne une atmosphere de haine et de canaillerie qui produirait facilement des communards si elle n' etait tem per ee par la Iâchete des caracteres: on est mechant, violent en paroles, haineux jusqu'ă la rage, mais poltron! C'est Ia ce qui sauve encore la societe. Ah ! mon cher ami, comme les generations se suivent et ne se ressemblent guere l Que de noblesse de sentiments, que de chevalerie autrefois! et que de sale mesquinerie, que de miserable petitesse aujourd'hui! et dire que c'est le merne peuple! an regardait jadis la patrie en face, aujourdhui le regard s'arrete aux poches de ceux qui en ont encore; on chantait victoire, aujourd'hui on ** chante misere ... La limace demagogique bave sur tout; c'est a prendre trois bains de proprete apr es une seance de la Chambre actuelle. Mais patience; I'eclipse passera comme tant dautres et le soleil ne disparaîtra pas a tout jamais du ciel parceque l'ombre d'un Rosettaki se sera projete dessus. A quand notre revoir ? j' en ai bien soif. Tout a toi, V. Alecsandri Mirceşti, 15 iulie 1876 Iubite Casta ehi, Sosesc de la Bucureşti unde am fost să-I văd pe fratele meu care a fost destul de serios bolnav şi pe care l-am găsit foarte abătut. Doream * urmează i'». şters. ** Urmează loue, şters. 299 [300] să-I răpesc pentru a-l supune la mine la un regim salvator de linişte şi de hrană bună. Nu a. putut să mă însoţească, dar mă va urma de aproape, şi aceasta de îndată ce Craweley 1 va părăsi Bucureştiul. 'Bietul Crawley, în ce galeră s-a băgat căutînd să construiască o bună cale-ferată! Nu-ţi poţi face o idee de imensa ostilitate pe care şi-a atras-o din partea aşa­ zişilor patrioţi pentru că le-a smuls o prăjitură colosală sub forma unei coricesiuni. Vei citi jurnalele şi vei vedea cum noua Cameră înţelege să onoreze angajamentele ţării în faţa străinilor şi cum astăzi nu se dă înapoi nici măcar în eventualitatea unui faliment al statului român. Numai ca. patrioţii dezamăgiţi să-şi satisfacă ranchiuna lor, puţin le pasă că creditul ţării suferă o lovitură mortală pe piaţa Londrei şi a Parisului! i-a traseră un chiui englezului! * Este tot ceea ce vroiau. Acum Crawley trebuie să. le arate cît costă un chiui ** de această speţă şi, din nenorocire, ţara este aceea care va plăti prostiile reprezentanţilor săi. într-o săptămînă la Bucureşti, am adunat atîta fiere cît pentru a stropi o întreagă serie de satire dacă aş dori să cobor în arena noroioasă. a luptelor noastre politice, dar nu voi coborî, fii liniştit. Adversarii pe care aş risca să-i întîlnesc sînt foarte puţin prezentabili. Bucureştiul a devenit acum centrul infect al tuturor puroaielor putu­ roase care. corup moralul unui popor. Domneşte acolo o atmosferă de ură. "şi de ticăloşie care ar produce cu uşurinţă comunarzi dacă nu ar fi potolită. ;de laşitatea caracterelor: sînt răi, violerrţi în vorbire, duşmănoşi pînă la furie, dar poltroni! Numai aceasta mai salvează încă societatea. Ah! iubite prietene, cum generaţiile se succed şi nu se aseamănă deloc r Ce nobleţe de sentimente, ce de cavalerisrn altădată! şi ce murdară meschi­ nărie, ce mizerabilă micime astăzi! şi să spui că este acel aş popor! Altădată priveai patria în faţă, astăzi privirea se opreşte asupra buzunarelor celor care le mai au încă; se cînta victorie, astăzi se cîntă mizerie ... Limaxul demagogic îşi lasă balele peste tot; trebuie să faci trei băi de curăţenie după o şedinţă a Camerelor actuale. Dar, răbdare; eclipsa va trece ca atîtea altele şi soarele nu va dispărea pentru totdeauna după cer pentru că umbra unui Rosettachi s-a proiectat pe deasupra. Pe cînd revederea noastră? îmi este tare sete. Al tău, . , , V. Al ecsandri 30'0 .' ** În original, in limba rcmână. ., [301] CĂTRE MITROPOLITUL IOSIF NANIESCU 231 Ocna, 12/10 [s.n.] 1876 P.S. Părintelui Mitropolit [Iosif Naniescu] Văratic Am durerea a vă anunţa moartea marelui patriot Negri 1. E un doliu pentru ţara întreagă. Alecsandri CĂTRE ALEXANDRU ŞENDREA 232 Tirgu-Ocna, [octombrie 1876] D-lui Al. Sendrea Liceul Naţional Jassi Sînt însărcinat de familia mult-regretatului Negri, să mulţumesc din parte-i junimei studioase pentru duioasele expresiuni de condoleanţe ce i-au inspirat moartea celui mai nobil cetăţean din România. Fie imaginea lui în vecie prezentă junimei române pentru binele patriei şi mărirea naţională. Alecsandri 301 [302] I :1 il" ,j I 1 'li I I . i, " � , i' i i" I I 1 l' 1 • ! I CATRE MIHALCEA 233 [Tîrgu-Ocna, octombrie 1876J 1 D-lui M ihalcea Clubul studentilor Iasi , , însărcinat de familia Negri a mulţumi din par te-i stu­ denţilor Universităţii pentru omagiul duios ce i-au inspirat moartea celui mai mare dintre români prin virtuţile sale şi prin mărimea sufletului său; simţesc împreună cu familia răposatului o vie şi legitimă sperare în viitorul junimei române care va şti a lua model pe Negri. Alecsandri CATRE SMARANDIŢA DOCAN 234 Lundi, [octombrie 1876J Ma chere Smaranditza, le suis arrive hier de Okna, ou J avais ete pour assiter aux funerailles de mon pauvre et bien cher ami, Negri. le suis tres malheureux et totalement brise. Coutza est venue ici en mon absence, mais je I'ai rencon­ tree a Roman et j 'ai cause avec elle. le lattends dans quel­ ques jours. le vous embrasse tous, V. Alecsandri 302 [303] Luni, [octombrie 1876J 1 Dragă Smărăndiţa, Am sosit ieri de la Ocna, unde am fost să iau parte la funerariile bietului şi mult-iubitului meu prieten, Kegri. Sînt foarte nefericit şi pe de-a întregul zdrobit. Cuţa a venit aici în lipsa mea, dar am întîlnit-o la Roman şi am vorbit cu ea. O aştept peste cîteva zile. Vă îmbrăţişez pe toţi, V. Alecsandri CĂTRE NICOLAE GANE 235 Mirceşti, 26 oct. 1876 htbite domnule Gane, Vă mulţumesc pentru bunătatea ce aţi avut de a ma m­ forma despre primirea d-lui Panaiteanu 1 de a veni la Mirceşti, o dată pe săptămînă, pentru a asista la orele de pictură a copilei mele. Fiind însă că acum se găsesc la mine în gazdă cumnată­ mea cu fiica sa 2, şi că, după legea naturei, cănd două fete sînt împreună lucrul rămîne baltă, îmi rezervez de a face mai tîrziu propunerea mea d-lui Panaiteanu. Copia tabloului ce aţi binevoit a împrumuta Mariei este începută, însă cănd va fi săvărşită???? 3 Vă rog să aveţi încă răbdare şi să primiţi asigurarea amiciei mele, precum si complimentele familiei mele. ' V. Alecsandri 303 \ [304] CĂTRE AGLAE ALLAUX 236 Mircesti, 27 oct. 1876 Chere princesse 1, VOUS etes du nombre des personnes qui devaient etre le plus fortement fr appees de la mort de Negri 2, car c'est, helas ! le triste privilege des âmes elevees d' etre le plus cruel­ lement eprouvees par la perte des amis au coeur bien place, des hommes qui exercent une influence salutaire sur toute une generation et qui meurent en laissant un vide immense apr es eux. Oui, vous exprimez bien l 'effet produit par cette mort inattendue, il manque une note dominante, une corde puissante a l' accord de la M oldavie 1 Negri etait le dernier representant de nos grands ancetres, le modele de toutes les belles qualit es qui font lhonneur de I'humanite. Noble au dehors, noble au dedans, toujours grand par ses sentiments, toujours attire instinctivement vers le beau, le juste, le grand; il a ete l'ami de votre noble pere, et il a eu pour vous une affection toute paternelle. Pleurez-le, il Ie merite: jamais larmes sinceres naur aient conle pour une memoire plus belle. Notre ami, apr es avoir rendu a son pays de si importants services, s'etait retir e modestement au fond des montagnes, et pourtant ilrayonnait de 13. sur toute la Roumanie, ' . Son nom fascinait les esprits, sa belle figure loyale et sympatique attirait les yeux vers ce coin ignore, au bord de cette petite riviere .du Trotouche ou devait s' eteindre pre­ maturement l'homme debien par excellence. Au milieu de nos tourments, au plus fort de nos miseres, quand il semblait que tout espoir etait a jamais perdu, bien de coeurs retrou­ vaient leur energie a cette pensee consolante que Negd etait 13., toujours pret a se sacrifier pour sa patrie. Helas ! que nous reste-t-il desormais? le vide, le manque de lumiere, le decour agernent absolu. Pour ma part il me sem ble man­ quer d'air suffisant pour respirer amon aise. 304 [305] Votre idee, chere princesse, d'eriger un monument fune­ bre sur la tombe de Negri, nous I'avons eue tous, et certes, nous chercherons a la r ealiser, un jour, dussions-nous orga­ niser n'importe quoi pour faire les fonds necessaires. Atten­ dons d'abord pour voir si la Chambre aura la pudeur de se souvenir du grand citoyen. Manolaki Epoureano 3, qui a represente le gouvernement aux funer ailles de Negri, s'est engage de prendre I'initiative a I'Assemblee Nationale pour demander un vote en faveur du projet dont vous me parlez dans votre lettre; quant a Cogălniceano, je ne sais ou il se trouve en ce moment, mais je ne doute pas qu'il fera son devoir en qualite d'ami et de contemporain de' Negri. Si, par contre, ceux qui doivent elever la voix gardaient le silence, alors, chere princesse, nous viendrons reparer cet inqualifiable oubli, et d'avance je m'associe a vous pour mener a bonne fin et aussi vite que possible une oeuvre de­ conscience, d'affection et dhonneur national 4. Votre lettre m'a fait du bien, je vous en remercie de tcut coeur. Votre ami tout devoue, V. Alecsandri Toute la colonie de Mircest i YCl:S prie d'cgr€Er ţ cur vc us et pour votre famille ses compliments les plus affectueux Mirceşti, 27 act. [,1876 Scumpă prinţesă 1, Sînteţi din numărul persoanelor care trebuiau să fie cel mai pu te rnic lovite de moartea lui Negri 2, căci vai! sufletele înalte au tristul privilegiu de a fi cel mai crud încercate de pierderea prietenilor cu inirr.ă nc c ilă , a oamenilor care exercită o influenţă salutară asupa unei întregi gr ne r s ţ ii şi care mor lăsînd după ei un gol nemărginit. Da, dumneavoa stră o pr i- maţi bine efectul produs de această moarte neaşteptată, liţ s cşt e o n c iă dominantă, o coardă ţxutcrn ică accrdului Mcldcie i+ 1\([li era ul t.rr u l rr p r e­ zentant al marilor noştri străbuni, rr.cd el al tuturcr Irurroaselcr îns uş ir i care fac cinste orne nir ii. 305 [306] " I '1 II \ I -, i '1 I I I 1, 'i I I I Nobil la înfăţişare, nobil la suflet, totdeauna mare prin sentimentele 'sale, totdeauna atras în chip inst inctiv spre ceea ce este frumos, drept şi mare; a fost prietenul nobilului dumneavoastră tată şi a avut pentru dumneavoastră o afecţiune cu totul părintească. Plîngeţi-l, o merită; niciodată lacrimi mai sincere nu 'vor fi curs pentru o memorie mai nobilă. Prietenul nostru, după ce a făcut ţării sale servicii atit de importante, se retrăsese modest în fundul munţilor şi totuşi el strălucea de acolo peste întreaga Românie. Numele lui fermeca spiritele, frumoasa lui figură cinstită şi simpatică .atrăgea privirile către acest colţ necunoscut, pe malul micului rîu Trotuş, unde avea să se stingă înainte de vrerne unul din oamenii cei mai cu suflet. În mijlocul tulburărilor noastre. in tocul nenorocirilor, cînd se părea că orice nădejde era pierdută pentru totdeauna, mai multe inimi îşi regăseau puterea la ideea mingiietoare că Negri era acolo, mereu gata să se sacrifice pentru patria sa. Vai l ce ne rămîne de acum înainte? vidul, lipsa de lumină, descurajarea definitivă. În ce mă priveşte, mi se pare că îmi lipseşte aerul necesar ca să pot respira în voie. Ideea dumneavoastră, scumpă prinţesă, de a ridica un monument funerar pe mormîntul lui Negri, am avut-o şi noi toţi, şi, desigur, vom căuta să o realizăm, într-o zi, chiar de ar trebui să organizăm orice ca să strîn­ gem. fondurile necesare. Aşteptăm mai întîi să vedem dacă Camera ora avea delicateţea să-şi amintească de marele cetăţean. Manolache-Epureanu 3, -care a reprezentat guvernul la înmormintarea lui Negri, s-a angajat să ia 'iniţiati-ra în Adunarea Naţională pentru a cere un vot în favoarea proiec­ tului despre care îmi vorbeaţi în scrisoarea dumneavoastră; cit despre Kogălniceanu, nu ştiu unde se află in acest moment, dar nu mă îndoiesc ci îşi va face dato ria in cal i tate de prieten şi de contem­ poran al lui Negri. Dacă, dimpotrivă, cei care trebuie să ridice vocea ar păstra tăcerea, .atunci, scumpă prinţesă, vom verii noi să reparăm această uitare de neier­ tat şi mă asociez dinainte cu dumneavoastră ca să ducem la bun sfîrşit şi cît mai repede posibil o operă de conştiinţă, de afecţiune şi de onoare naţională," Scrisoarea dumneavoastră mi-a făcut bine, vă mulţumesc din toată inima. Prietenul dumneavoastră devotat, V. Alecsandri Întreaga colonie de la Mirceşt i oră roagă să primiţi pentru dumnea­ voastră şi familie complimentele sale cele mai afectuoase. 306 [307] CĂTRE MARIA SCARLAT FĂLCOIANU 237 Mirceşti, 2 noiembrie 1876 Scumpă prietenă, Sînt cu inima pătrunsă de cea mai profundă întristare, cînd vă scriu aceste rînduri, căci prin moartea lui Scarlat 1 pierdem: d-ta un soţ iubit, eu un prieten loial şi sincer, iar ţara pe unul din cei mai nobili fii ai săi. Nu viu, dar, a vă aduce cuvinte de consolaţie, nu găsesc pentru o durere aşa de mare; viu să-mi unesc lăcrimele mele cu ale d-t ale , si vă rog a mă considera, ca şi în trecut, amicul d-tale cel' mai devotat. V. Alecsandri CĂTRE NICOLAE GANE 238 Mirceşti, 9 noiemv. 1876 Iubite domnule Gane, V-am trimis la Iaşi tabloul 1 ce aţi avut bunătatea de a împrumuta copilei mele pentru ca să-I copieze. Copia este acum sfîrşită şi destul de nimerită. Venim dar amîndoi a vă mulţemi pentru orele plăcute de lucru ce i-aţi procurat prin amabilitatea d-voastre, şi sperăm că tabloul au ajuns în bună stare la destinaţia lui. început-aţi a mai scrie o nuvelă? Profitaţi de timpul ier­ nii ca să vă îmbogăţiţi bagajul literar cu nouă produceri care 307 [308] ,. '''Ii 1. i' 1: I� II II I Il �\ I în curînd să formeze un total original şi de un merit netăgă­ duit. Aţi descoperit o vînă frumoasă de exploatat. Daţi cu sapa înainte sigur fiind că veţi găsi în adevăraţii cunoscă­ tori de artă nişte preţuitori sinceri. Eu sînt din numărul acelor care găsesc o mare plăcere a vă citi scrierile şi a le recomanda precum merită. Al d.voastre amic, V. Alecsandri CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 239 Vineri, Iaşi, )anuarie 1877]1 Dragă Paulina, Sînt sănătos. Copila te sărută de o mie de ori şi este foarte veselă. Atît Smărăndiţa, cît şi Miţa 2 sînt prea mulţumite de dînsa. Au avut mult succes la balul Diditei 3 şi au plăcut mult la toţi prin înfăţişarea şi purtarea ei. Eu încă n-am fost la nici o suar e căci, ne dormind bine două. nopţi, eram cam ostenit, însă sîmbătă voi merge la Roznovanu 4 şi, pentru hatîrul copilei, voi şedea pînă gioi pentru ca să o duc la d-na Mavrocordat 5. îţi scriu în grabă ca să-ţi trimit scrisoarea aceasta prin Georges Duca, care se duce la Bucureşti. Mă găsesc foarte .comod la Brănişteanu 6. Inchinăciuni din partea tuturor. N oemi 7 au plecat la Bucureşti? Cît vor şedea acolo? Ţi-oi scrie în curînd prin poştă. Te sărut împreuna cu Gogu, V. Alecsandri J08 - [309] 240 Iaşi, luni, ghenar [1877] Dragă Paulina, Am primit răspuns de la Paris în privirea împrumutului de 60000 franci. Propunerea mea au fost primită şi chiar de astăzi încep a mă ocupa de îndeplinirea formalităţilor. în sfîrşit am să scap de jidan 1 şi mă simt foarte mulţemit, Cucoana Catinca Negri mi-au scris ca să o înlesnesc cu 400 * căci are mare nevoie. Am pus să-mi caute în tîrg această somă pentru ca să i-o trimit numaidecît. Eu sînt sănătos, mă feresc de receală şi nu ies din casă decît acoperit CU şapte mantale. Fii dar fără nici o grijă pen­ tru mine, însă dacă vrei să fiu liniştit, imitează pilda mea şi-ţi caută de sanătate, pentru ca să te găsesc voinică cînd m-oi întoarce acasă. Copila-i sănătoasă, veselă şi se poartă bine. Smărăn­ diţa e mulţumită de dînsa şi Miţa 2 se-mpacă cu dînsa ca cu O> soră iubită. Am făcut împreună mai multe vizite şi pre­ tutindene am văzut că place. Ieri am dus-o în suare la Cazi­ mir 3, unde am lăsat-o cu Miţa. Copila nu scapă un singur dant, şi gioacă bine; cavalerii nu o lasă să se re sufle şi ea nu zice ba, însă tualetele sale din iarna trecută sînt cam ves­ tejite. Lam promis o rochie nouă, dar nu prea scumpă şi astfel i-am făcut o mare mulţemire. Smarandiţa e bine, se ocupă mult de copilă şi-i place să petreacă cu dînsa căci o face de rîde. . Cost achi Rosetti 4, fratele Doamnei, au făcut propunere Smărandiţei ca să însoare pe feciorul său cu Marie, însă băiatul e prea tînăr şi mă tem să nu aibă caracterul nebu­ natic a tătăne-său. Voi vorbi despre această propunere cînd oi' veni acasă. Copila te roagă să trimiţi o tocă albă pe c are au vroit să ţi-o deie matale şi ai refuzat-o. Nu ştiu ce-a fi aceea tocă, dar mi se pare că e un soi de cuafiură de ma tasă albă cu flori. Totodată să trimiţi Casucăi 5 un jambon şi o bucăţoaie de ghiudem! 309 [310] , . l' .,' I I I " Il II J I I , II , , Toţi îţi trimit complimente şi sărutări. Copila ţi-au scris .de vreo patru zile, iată aici scrisoarea. Te sărut împreună cu Gogu, V. Alecsandri Sărută par iziancle'' din parte-mi şi din partea Mariei, dacă s-au întors la Mirceşti. 241 Iaşi, 1 fevruar 1877 Dragă Paulină, Aseară am fost în suare la Cocriţă, împreună cu copila. Bucură-te, Mari au fost mai bine decît toate, au plăcut tuturor foarte mult şi au giucat pînă la cinci ceasuri şi giu­ mătate. Eu, în rolul meu de tată, au trebuit să aştept ca să se mîntuie giocul, în rîndul mamelor, care făceau tapiserie, însă am avut mulţemire a constata succesul copilei în lume, şi aceasta m-au făcut să stau toată noaptea, cu răbdare, în frac si în cravată albă. Gioi, iar suare, la Nataliţa Mavrocordat, şi duminică, la Roznovanu. Voi merge pretutindene, ca să-mi îndeplinesc rolul, şi luni voi pleca la Mirceşti cu fata, unde vom sosi cu trenul de la 8 ceasuri seara. Cu toată osteneala, mă simt sănătos, mai cu seamă de .cînd am trimis cucoanei Catincăi 400 * 1 la Var atic şi de cînd sper să fac împrumutul la Paris pentru ca să mă dizbar de .datoria către Michel Daniel 2. Smarandiţa e mult mai bine şi-i place să asiste la tuale­ tele copilei. Miţa au plecat ieri la Bucureşti, cu Lupu 3, pen­ tru procesul lor cu Radu. Dei Dumnezeu să-I cîştige. Lupu s-au înţeles cu fratele 4 Doamnei pentru ca să desfiinţeze .contractul Ruginoasei 5. Poate că astfel le va mai rămînea ceva copiilor. Ce fac parizianii 6? Ce face Gogu? Vă cred pe toţi sănă- toşi şi vă sărut. Mari te sărută de o mie de ori. V. Alecsandri 310 [311] 242 Iaşi, sîrnbătă, [februarie] 1877' Dragă Paulină, Speram să plec mîine, duminică, însă împregiurările mă obligă a mai şedea şi săptămîna viitoare. Iată pentru ce ! Miţa pleacă la Bucureşti şi în lipsa ei copila nu are cu cine să meargă în adunări. Trebuie dar ca să mă jertfesc eu, deşi nu-mi convine nicidecum să stau pe la suarele pînă la 5 oare de dimineaţă. Pe de altă parte, aştept întoarcerea lui Cocrită Cazimir de la Bacău, unde l-am însărcinat să desfiin­ ţeze procesul intentat de Lascaraki Bogdan. El nu are de făcut decît să dea o hîrtie la tribunal pentru ca să nu se închidă dela * în care se găseşte reclamaţia lui Bogdan. Mai am încă de regulat oarecare formalităţi în privirea împrumutului 1 ce vreau a-l face la Paris, şi, în sfîrşit, după [ce] mi-oi termina trebile, mi-oi îndeplini rolul de părinte căscînd prin baluri, voi lua fata şi ne vom îotoarce acasă de mîni într-o săptămînă, adică duminica viitoare, cea de pe urmă a carnavalului. Copila place, însă nu prea are tualete pentru toate suare­ lele cîşlegilor şi acele de post. Am învoit dar ca să-şi mai facă o rochie şi să mai pospăiască pe cele purtate, căci nu se cuvine să se arate în lume cu haine feştelite şi uzate. Am trimis cucoanei Catinca, la Varatic, 400 * 2 prin maica Spatariul care şade cu Evghenia Negri 3. Astfel am rămas liniştit şi despre acea datorie. Brănişteanu şi Casuca îţi mulţumesc pentru bunătăţile ce le-ai trimis, asemini şi Miţa. ]ambonurile, slanina şi ghiu­ demul au fost găsite de minune. Brănişteanu care, precum ştii, are acum mania gradinariei, te roagă să-i trimiţi cît mai curînd cîte patru crenguţe pentru hultuit , din fiecare din perii cei mai buni de la vie, însă crenguţele să fie din anul trecut şi tăiate în grabă, pe căt e timpul încă rece şi seva moartă. Eu sînt sănătos deşi cam ostenit. Copila e voinică, veselă, ascultătoare şi sper că, după [ce] a mai ţopăi la vreo cîteva suarele, s-a satura oarecum de gioc. * Dosar. 3U [312] I :Ii I : I Smarandităi e mai bine mult, şi petrece rîzînd cu copila. 'Complimente şi sărutări din partea tuturor. Te sărut împreună cu Gogu, V. Alecsandri S-au întors de la Bucureşti 4? cATRE CLEOPATRA CANTACUZINO 243 Mirceşt i, 10 Ievrier 1877 Ma chere Madame Cleopâire 1, Vous rappelez-vous le jour ou Mile Lucie, ayant fait son oentree dans la vie, etait port ee triomphalement par son -oncle Costakitza et par moi a I'une des mairies de Paris pour vagir au nez de Mr le maire ? Qui nous aurait dit alors que cette rneme demoiseile se 'hâterait de grandir expres pour nous vieillir et qu'elle aurait le bon golit de se faire pardonner ce petit tour malicieux, en resserr ant nos liens d'affection par le choix qu'elle ferait dans la personne de mon neveu 2 ? C'est agir en jeune fille d'esprit et de coeur et pour ma part je lui en sais gre, car rien ne peut m' etre plus prâcieux et plus desirable que de voir notre ancienne amitie Iortifiee par un nouveau lien. Ayant felicite mon neveu sur son prochain mariage, et dit a Lucie tout ce que mon eoeur m'a dicte pour elle, je viens a vous, ma chere Madame Cleopâtre, pour vous embrasser cordialement en ma double qualite d'ancien ami de Costa­ kitza et de parrain de Lucie .. Georges est eomme mon enfant, je l'aime et I'appr ecie autant qu'ille merite, nous pouvons done tous les deux faire 312 [313] des voeux paternels pour le bonheur des jeunes fiances. Nous les regarderons en souriant d'aise, car ils ferment ensemble un couple parfaitement assorti et i' ai tout lieu d' espe­ rer que leur bonne etoile laisser a tomber quelques doux rayons sur le front des grands parents ... car nous en sornmes, helas ! (Ne trouvez-vous pas que ce titre a quelque chose daga­ cant ?) Quoiqu'il en soit, je prends mes airs majestueux et avec une profonde r everence du bon vieux temps, je viens vous prier d'agreer , .. non, je prefere tout simplement vous reem­ brasser, ainsi que Lucie. Tout a vous de coeur V. Alecsandri Mirceşti, 10 februarie 1877 Scumpă doamnă Cleopaira 1, Vă aduceţi aminte de ziua în care d-ra Lucie, făcîndu-şi intrarea în viaţă, era purtată în triumf de unchiul său Costăchrţă şi de mine, la una din primăriile Parisului, pentru a scînci în nasul d-lui primar? Cine ar fi spus atunci că aceeaşi domnişoară se va grăbi să crească inadins pentru a ne îmbătrîni şi că va avea bunul-gust să facă să-i fie iertată această ştrengărie răutăcioasă, strîngînd legăturile noastre de afec­ ţiune prin alegerea pe care o va face în persoana nepotului meu 2 ? Asta înseamnă să te parţi ca a fată de spirit şi de inimă şi din partea mea îi sînt recunoscător, căci nimic nu-mi poate fi mai preţios şi mai pe plac, decît să văd vechea noastră prietenie întărită printr-o. nouă legătură. Felicitindu-l pe nepo tul meu pentru apropiata sa căsătorie şi spunînd lui Lucie tot ceea ce mi-a dictat inima mea pentru ea, vin la dumneavoastră, scumpă doamnă Cleopatra, pentru a vă îmbrăţişa prieteneşte în dubla mea calitate de vechi prieten al lui Castăchiţă şi de naş al lui Lucie. Geo.rges e ca şi copilul meu, îl iubesc şi-l apreciez aşa cum merită, putem deci să facem amîndoi urări părinteşti pentru fericirea tinerilor Iogodnici, Îi vom privi zîmbind cu mulţumire, căci ei fac împreună a pereche foarte potrivită şi am toate motivele să sper că .steaua Iar cea bună va lăsa să cadă cîteva raze blînde pe fruntea. bunicilor. .. căci vai! din păcate sîntem! .' [314] (Nu găsiţi că acest titlu are ceva plicticos?) Oricum ar fi, imi iau aerele mele majestuoase şi, cu o plecată inchi­ năciune ca odinioară, vin să vă rog să primiţi ... nu, prefer să vă îmbră­ ţişez încă o dată, ca şi pe Lucie. Al dumneavoastră din inimă, v. Alecsandri CĂTRE GEORGES DUCA 244 Mircesti, 10 Ievr. 1877 M on cher Georges, Rien ne pouvait nous r ejouir davantage, ta tante, ta cousine et moi, que la nouvelle de ton prochain mariage avec Lucie Ghica. Elle est mai filleule et comme telle, je I'aimais beaucoup, maintenant qu'elle va devenir ma niece, ce sera de I'adoration, car Lucie est charmante, bien elevee, gra­ cieuse, jolie, serieuse meme au besoin, et ce sont la des qua­ lites que I'on rencontre rarement chez une jeune fille de nos jours. Aime-Ia bien, sois toujours d'une humeur egale envers elle, soie homme de coeur autant que tu es homme d'esprit et ton bonheur est assure. Ta vie de jeune homme a ete ce qu'elle devait etre : laborieuse, honorable et digne. Entraîne par le courant de la jeunesse sur une pente que tes parents consideraient avec trop de severite peut-etre, tu as su tarreter a temps, faire un salut de gentilhomme au soi-disant gouffre que terminait la pente et, en te retournant, tu as recontre sous ta main .une petite main pure, fine, blanche, qui, tout doucement, ta attire dans la plus fleuri des sentiers. Le sort ta favorise, sois bon enfant avec lui et, laisse­ toi vivre calmement, betement, si ce mot ne toffusque pa'> trop et tu te convaincras, plus tard, que la vie a deux, dans 314 .. [315] les conditions d'honnetete et de confiance mutuelle est encore ce que l'on a invente de mieux en ce monde. Lucie est une delicieuse compagne, toi, Georges, tu es un br ave et bon compagnon. Allez, mes enfants, marchez le front haut dans la vie, et sachez vous appartenir suffisa­ mment pour ne pas YOUS laisser distraire de votre charmant voyage par les regards de ceux qui vous observeront et vous erivieront tout naturellement. Mais assez de conseils comme <;a. Ton coeur te guidera mieux que toute la philosophie des sept sages de la Gr ece. "Doă aripi sorioare Se înalţă păn' la soare. Doă inimi merg în zbor Păn' la r aiu-ncîntător". Sur ce, bon voyage au pays du soleil et de la lumiere. Moi, pour mieux vous suivre, je r appelle mon passe et je me sens tout heureux de te voir prendre la route adorable par laquelle j' ai passe ... j adis ! Toute ma famille ternbr asse de bon coeur. A toi, V. Alecsandri Mirceşt i, 10 febr. 1877 Iubite Georges, Nimic nu putea să ne bucure mai mult, pe mătuşa ta, pe verisoara 'ta şi pe mine, decît 'restea apropiatei tale căsătorii Cu Lucie Ghica. Ea -este fina mea şi, pentru aceasta, o iubesc mult, acum, cînd va deveni nepoata mea, va fi o adevărată adoraţie, căci Lucie este încîntătoare, bine · crescu tă, graţioasă, frumoasă, chiar serioasă, la nevoie, şi acestea sînt cali­ tăţi pe care le întîlneşti rareori la o fată tînără din zIele noastre. Iubeşte-o mult, fii întotdeauna într-o dispoziţie egală faţă de ea, fii om cu inimă tot atît cît eşti om de spirit şi fericîrea ta va fi asigurată. Viaţa ta de tînăr a fost ceea ce trebuia să fie: viaţă de muncă, · onorabilă şi demnă. Tras de curentul tinereţii pe o pantă pe care părinţii tăi o socoteau Cu prea multă severitate, ai ştiut să te opreşti, la timp, · să faci un salut de gentilom aşa-zisei prăpăstii care încheia panta şi, întor­ -cindu-te, ai întîlnit sub mîna ta o mică mînă pură, fină, albă, care, cu .blîndeţc, te-a atras pe cea mai înflorită dintre cărări. 315 [318] peur de voir leurs chers papillons se bruler les ailes dans un moment d'imprudence l Tout ce qui precede, ma chere Marie vient du plus pro­ fond de mon coeur, et je souhaite qu'il pusse penetrer dans le tien ; tu t'en trouveras bien, crois moi, et tu men sauras gre un jour. Tu m'as ecrit que ta tante 2 aurait de nouve au lance une mechancete sur ton compte, en pr etendant que tu lui aur ais dit de ne plus retourner a Mir cesti. N'en crois r ien , ou bien fais semblant de n' en rien croire. Evite par conse­ quent de parler de ce qui te semble anormal dans la conduite de ta tante et de ta cousine a ton egard, et surtout pas de petites mechancetes quelque spirituelles qu'elles soient a leurs adr esse ou a I'adresse de ri'importe qui. Conduis.toi de Ia con a ce que les critiques tombent a trois pas de distance et ne puissent jamais t'atteindre. Tu ne saurais faire de plus grand plaisir a ton pere et a ta mere qui taiment et tembr assent de tout coeur. V. Alecsandri Embrasse ta tante et Mitza de notre part, et amuse toi bien a la soiree de jeudi. Rappelle a M' Lazzu le tabac quil m'a promis. Mirceşt i, 16/28 martie 1877 Draga mea Marie 1, regretele pe care le încerci cînd îmi iaci citeodată. o supărare nu însemnează nimic in comparaţie cu ale mele atunci cînd mă. văd obligat să-ţi adresez observaţii care te fac cîteodată să plîngi. Dum­ nezeu nedîndu-rni decît un singur copil, o fată inteligentă şi bine dotată în toate privinţele, am plasat în ea tot ce inima mea posedă ca tandreţe afectuoasă şi devotată şi amorul meu propriu este împins pînă la extrem în ceea ce o priveşte. Aş dori-o atît de perfectă cît este posibil, amabilă, graţioasă, frumoasă, spirituală cu măsură, pătrunsă de sentimentul demni­ tăţii sale, gata la toate nobilele elanuri ale inimii, entuziastă pentru tot ce este mare şi înălţător, într-un cuvînt doream ca ea să fie cea mai fru­ moasă operă a vieţii mele. Această ambiţie părintească, care la mine a. luat proporţii exagerate, poate o vei cunoaşte intr-o zi, iubita mea copilă. 318 [319] L şi numai atunci tu vei înţelege şi vei şti să apreciezi justeţea sfaturilor mele, numai atunci vei şti să preţuieşti dragostea părinţilor tăi. Dacă la intrarea ta în lume, nu ai fi trecut prin squar, multe neînţele­ geri nu ar fi avut loc, şi în ce mă priveşte nu aş fi ajuns să-ţi fac obser­ vaţ ii asupra unor anumite atitudini, unor oarecari expresii, unor oarecare tendinţe spre familiaritate, care pot fi găsite încîntătoare în lumea burgheză de la Paris, dar care sînt de natură să şocheze într-o societate elegantă şi bine-crescută. O domnişoară de familie bună trebuie, mai cu seamă, să păstreze o rezervă de bun gust care îi creşte meritele şi îi dă un farmec îricîntă.tor în ochii persoanelor cumsecade; cu cît ea se observă mai mult, cu atît ea este observată cu simpatie de către lumea care o înconjoară. Ceea ce îţi spun aici, iubita mea copilă, nu le lua ca pe nişte aluzii, nu. Rigiditatea principiilor mele nu mă împiedică să recunosc calităţile tale, te ştiu bună şi graţioasă, cînd o doreşti, îmi place natura ta cinstită şi generoasă, şi sînt convins că vei deveni o femeie încîntătoare, cu o mică notă de originalitate artistică, ceea ce, în limita moderaţiei, adaugă la farmecele unei persoane bine-crescute; dar acum eşti la vîrsta la care zăpăceala face concurenţă raţiunii, la care egoismul plăcerilor voalează multe alte sentimente şi la această epocă a vieţii copiilor lor părinţii sînt mai cu seamă obligaţi să aibă ochii bine deschişi ca să le urmărească miş­ chile. Bieţii părinţi! le este aşa de frică de a vedea pe iubiţii lor fluturi arzîndu-şi aripile într-un moment de imprudenţă! Tot ce-am scris pînă aici, dragă Marie, vine din adîncul inimii mele şi doresc să poată pătrunde în al tău, te vei simţi bine, crede-mă, şi îmi 'rei fi recunoscătoare într-o zi. Mi-ai scris că mătuşaf ta ar fi spus din nou o răutate pe seama ta pretinzînd că tu i-ai fi spus să nu se mai reîntoarcă la Mirceşti. Nu da crezare la nimic, sau fă-te că nu crezi nimic. Fereşte-te deci de a vorbi despre aceea ce ţi se pare anormal, în purtarea mă tuşii şi verişoarei tale, in ceea ce te priveşte şi mai cu seamă fără mici răutăţi, oricît ar fi ele de spirituale, la adresa lor sau la adresa oricui. Poartă-te în aşa fel încît cri­ ticile să cadă la trei paşi distanţă şi să nu poată să te atingă. Nu vei face o plăcere mai mare tatălui şi mamei tale care te iubesc şi te îmbră­ ţişează din toată inima, V. Alecsandri Sărută pe mătuşa ta şi pe Miţa din partea noastră şi distrează-te bine la serata de joi. Aminteşte-i d-Iui Lazzu de tutunul pe care mi l-a făgăduit. 319 [320] , '1 1 III 1 , II,i I 1: , 1 I ,1 .r I :1 ,1 I II : , i i�---­ I 246 320 CĂTRE NICOLAE PISOSKI [martie, 1877J 1 Nota. Frunză. verde baraboi Să. răruiie intre noi. 1 ... i: Moş Pisoi din Răcăciuni, Vestea-n lume s-a lătit Că şi tu printre nebu�i Vrei să fii buiurdisit, Devenind un senator în Senatul viitor! Dar ce strechie te-a lovit, Tu om pacinic. ispitit, Şi cu mintea-n şese iţe, Să te-amesteci în tărîţe? Tu, nitam, să.ncaleci vîntul Şi.n Senat să ceri cuvîntul Ca să fii expus, măi frate, . La răspunsuri veninate. Să te zbuciumi în sudoare. Să te.năduşi de putoare, Să stai singur, singurel, Despărţit d-Alexandrel Şi în loc s-auzi uimit Glasu-i dulce şi iubit, Să asculti tu la cuvinte Strechiete, fără minte, Şi s-ajungi a fi năuc Printre cei din Balamuc! Alei! frate, mos Pisoi, Te credeam mai tontoroi Şi mai teafăr de pici�r, Ca să nu scape ţi uşor, Nici să cazi de-a rostogol în al vitelor ocol, 'I,J - [321] Care astăzi îngîmfat Poartă nume de Senat. Lasă, mări, pe cei juni, Să se lupte cu nebuni, Iară noi, oameni cărunţi , Care-n cap avem grăunţi, Să stăm pacinic depărtaţi De cătei, de advocati , Şi te toate acele 1ift� Care merită molifte Şi a cărora bravură Stă nu-n inimă, ci-n gură. Drept aceea, moş Pisoi Freacă-te cu ustoroi, Ca să scapi şi de strigoi, Şi de tot soiu de moroi , Si de orice tricolici Ce se cred azi politici, Fie albi, verzi, galbeni, roşi, Dar puţin politicoşi. Deci re vină iar în tine Şi să auzim de bine. Ghici? CĂTRE MARIE BOGDAN 247 Mircest i, [a. 6] avril 1877 1 M� a chere Marie, La saison des bals et des plaisirs mondains est terrninee : elle fait place a la grande semaine des contritions et des prie­ res. Il est temps que chaque oiseau rentre dans son nid, d'autant plus que I'hiver est parti avec le carnaval et que le 321 [322] Ton pere affec[tionne] li i I I '1:' , I l, i I , : I I I! I J i I pj I . I r: I ,,� '1 � , • I printemps est ve nu egayer la campagne. Bientât J assi sera desert, etant abandonne par tous nos amis; il ne gardera dans son sein que les classes des employes et des juifs, ce bel orne­ ment de nos cites, En consequence songe a faire tes malles car je compte aller te chercher dans le courant de la semaine prochaine. Si pourtant tu pr eferais faire tes devotions a J assi, c'est-a-dire assister aux messes de minuit, confesser et communier en meme temps que Mitza et Pulcherie, je ne t'emmenerai a Mircesti que pour les fetes de Pâques, fetes que l'on aime a passer en famille. Il faudrait, dans ce cas, que tout fut termine [usqu'ă vendredi soir, car nous partirons de J assi samedi prochain, irrevoca blement. Ceci convenu, reponds-moi de suits et pour agrementer ta lettre, donne-nous quelques det ails sur la soir ee de jeudi passe. As-tu eu une jolie toilette, as-tu beaucoup danse, es-tu rentree avec le jour comme a l'ordinaire? Maman qui attend toujours un mot de toi est impatiente de connaître les succes de sa fille et de constater tes progres dans la lan­ gue roumaine. Nous avons re cu une lettre de ta cousine qui nous annonce leur retour collectif a Mircesti. rai ecrit a Callimaki-Catargi 2 de payer ta note chez la couturiere, et de m'expedier le papier a tapisser tes deux chambres. Je lui ai recommande surtout les plafonds et j'espere que tu seras contente, vu que mon ami a beaucoup de gout. Maman et moi tembr assons tendrement et te chargeons d'en faire aut.mt de notre part a M-me Decan, Mitza, Bob et Pulcherie. V.A. Mirceşt i, [a. 6] aprilie 1877 1 Draga mea Marie, Sezonul balurilor şi al plăcerilor mondene s-a terminat; el face loc marei săptămîni a ispăşirrlor şi a rugăciunilor. Este timpul ca fiecare pasăre 322 I L - [323] I L - să se reîntoarcă în cuibul său, cu atît mai mult cu cît iarna a plecat împreună cu carnavalul şi că primăvara a venit să ne înveselească la ţară. în curînd Iaşul va fi pustiu, fiind părăsit de toţi prietenii noştri; nu va păstra în sînul său decît clasele funcţionarilor şi pe jidani, acest frumos ornament al oraşelor noastre. Deci gîndeşte-te să-ţi faci bagajele, căci socotesc să viu să te iau în cursul săptămînii viitoare. Dacă totuşi ai dori mai bine să iei parte la slujbe la Iaşi, adică să asişti la liturghia de la miezul nopţii, să te spovedeşti şi să te împărtăşeşti în acelaşi timp cu Miţa şi cu Pulcheria, nu te voi aduce la Mirceşti decît pentru sărbătorile de Paşte, sărbători pe care este plăcut să le petreci în familie. În acest caz, ar trebui ca totul să fie terminat pînă vineri seara, căci vom pleca din Iaşi sîmbăta următoare, neapărat. Acestea hotărîte, răspunde-mi numaidecît şi, pentru a-ţi înfrumuseţa scrisoarea, dă-ne cîteva amănunte despre serata de joia trecută. Ai avut o rochie frumoasă, ai dansat mult, te-ai întors la ziuă, ca de obicei? Mama, care aşteaptă mereu un cuvînt de la tine, este nerăbdătoare să cu­ noască succesele fiicei sale şi să constate progresele tale în limba română. Am primit o scrisoare de la vara ta care ne vesteşte întoarcerea lor colec­ tivă la Mirceşti, 1 -arn scris lui Callirnaki-Catargis să-ţi plătească nota la croitoreasă şi să-mi trimită hîrtia de tapisat cele două camere ale tale. I-am recomandat mai cu seamă plafoanele şi sper că vei fi mulţumită, ştiind că prietenul tău are mult gust. Mama şi cu mine te îmbrăţişăm cu dragoste şi te însărcinăm să faci acelaşi lucru cu d-na Decan, Miţa, Bob şi Pulcheria. Tatăl tău iubi[tor), V.A. CĂTRE LUCIE DUCA 248 Mircesti, 6 avril 1877 AI a chere Lucie, S'il est un spectacle qui rajeunisse le coeur, c'est bien celui que vous presentez en ce moment, vous et votre fiance, 323 [324] 1 il, I , I II 1: ' II , I Il, I 1 1 1 I I l' I I .!II I i � :1 ' I II , 1 I t ' i 1',1 r I 1 I 1 I I I I :1 I r I I 1 If II I Il I 1 � l I :1 II 1 � 1'1 !I , li li ,t I � I I Iii ts' II; I l' 1 a la veille de votre mariage. Vous pianez tous les deux dans les charmantes regions de l' esperance et des illusions, vous faites vos plans d'avenir avec ce bel enthousiasme qui est un des plus precieux apanages de la jeunesse, et avec I' entente parfaite de vos coeurs epris, Puisse le ciel realiser tous vos projet, c' est le voeu sincere de toute ,ma familie . Le grand jour approche, on dit que c'est le plus beau de la vie, et ill'est en effet, car c'est la porte dor ee qui s'ouvre sur un monde nouveau d'impressions et de devoirs recipro­ ques. Je ne doute pas que vous. diriez hautement et loyale­ ment aui, au moment d'en franchir le seuil, car ainsi que vous le dites tres noblement, vous comptez marcher haut dans la vie, afin de marcher toujours droit. Allez, mes chers eri­ Iants, le sourire aux levres et l'aur eole au front, mon coeur vous suivr a de loin avec de doux battements et de douces emotions. Vous reclammez mz, presence et celle de ma fille a la ceremonie de votre mariage. Nous ne demandons pas mieux que de nous rendre a Bucarest pour le 10/22 avril, mais cela dependra de I'etat de sante de votre cousine. Elle s'est tant fatigue a Jassi, durant cet hiver, qu'elle en est revenue souf­ frante d'une espece de fievre assez tenace. Cependant nous avons I'espoir de guerire promptement ce Ieger bobo pour ne pas manquer a votre affectueux appel, En attendant, nous vous embr asson tendrement et vous chargeons d'en faire autant de notre part a votre chere maman. Quant a Georges 1, se sera pour un peu plus tard. Votre oncle affectionne, V. Alecsandri Mirceşti, 6 aprilie 1877 Draga mea Lucie, Dacă există. un spectacol care să îrrtinerească inima, este cu siguranţă. acela pe care îl înfăţişaţi în acest moment, dumneata şi logodnicul dumitale, în ajunul căsătorrei voastre. Plutiţi amindoi în încîntătoarele regiuni ale speranţei şi iluziilor, vă. faceţi planuri de viitor cu acel frumos entuziasm care este unul dintre cele mai preţioase daruri ale tinereţii, şi cu înţelegerea 324 1 - [325] I 2 perfectă a inimilor voastre îndrăgostite. Fie ca cerul să vă împlinească toate proiectele voastre, este urarea sinceră a întregii mele familii. Ziua cea mare se apropie, se spune că este cea mai frumoasă din viaţă, şi este cu adevărat, căci este poarta aurită care se deschide asupra unei lumi noi de impresii şi de datorii reciproce. Nu mă îndoiesc că veţi spune cu voce tare şi cinste da, în clipa în care veţi păşi pragul, căci, aşa precum o spui cu nobleţe, socotiţi să mergeţi cu capul sus în viaţă, astfel încît să mergeţi totdeauna drept. Mergeţi, iubiţii mei copii, cu zîmbetul pe buze şi aureola în frunte, inima mea vă va urma din depărtare cu dulci bătăi şi dulci emoţii. Voi cereţi prezenţa mea şi aceea a fiicei mele la ceremonia căsătoriei voastre. N-am dori nimic mai bun decît să venim la Bucureşti pentru 10/22 aprilie, dar aceasta va depinde de starea sănătăţii verişoarei voastre. Atîta s-a obosit la Iaşi, pe timpul iernii, încît s-a întors bolnavă de un fel de febră destul de rezistentă. Totuşi avem speranţa că ne vom vindeca repede de această uşoară boală pentru a nu fi lipsiţi de afectuoasa voastră chemare. Pînă atunci vă sărutăm cu dragoste şi vă însărcinăm să faceţi acelaşi lucru, din partea noastră, iubitei voastre mame. Cît despre Georgse 1, va fi pentru ceva mai tîrziu. Unchiul vostru iubitor, V. Alecsandri CĂTRE PAULINA SPIRO-PAUL 249 Mircesti, 18 avril 1877 Chere Madame 1, Conforrnement a votre desir, je vous envoie, quoiqu'ă regret, le seul manuscrit de votre fr ere que je possede. C'est le poeme en prose de la C ăntarea Romaniei! 325 [326] I II I i I I , , : J I I , Cet ouvrage admirable, ecrit dans le feu de la premiere jeunesse par mon defunt ami, A. Russo, a une tres grande valeur poetique, aussi nos bons Ir eres d'outre Milcov, se plaisent-ils a l' attribuer benevolement aN. Balcesco. Il faut donc que le manuscrit soit conserve religieusement comme un document important qui renferrne toute la gloire litte­ raire de votre frere : il ne saurait etre mieux place qu'entre les mains d'une soeur affedueuse qui saura l'apprecier comme un joyau de familie. Veuiliez, chere Madame, agreer a cette occasion l' assu- rance de mes sentiments les plus amicaux. Votre tout devoue serviteur, V. Alecsandri Adresa pe plic: Madame Spiro-Paul Bacău Mirceşti. 18 aprilie 1877 Scumpă doamnă,1 Conform dorinţei dumneavoastră, vă trimit, cu toată părerea de rău, singurul manuscris al fratelui dumneavoastră pe care îl posed. Este poemul în proză Cîntarea României! Această operă admirabilă, scrisă în focul primei tinereţi de răposatul meu prieten A. Russo, are o foarte mare valoare poetică, de aceea bunilor noştri fraţi de dincolo de Milcov, le place să o atribuie benevol lui N. Băl­ cescu. Trebuie deci ca manuscrisul să fie păstrat cu pietate ca un document important care conţine toată gloria literară a fratelui dumneavoastră; nu poate fi mai bine plasat decît între mîinile unei surori afectuoase care va şti să-l aprecieze ca pe o bijuterie de familie. Binevoiţi, scumpă doamnă, să primiţi cu această ocazie asigurarea sentimentelor celor mai prieteneşti. Al dumneavoastră foarte devotat servitor, V .Alecsandri 326 .1 [327] CĂTRE MIHAIL KOGĂLNICEANU 250 Mircesti, 19 avril 1877 Mon cher di plomaie, Mr. Frunzescu, employe depuis 18 ans au bureau de statistique, vient me supplier d'intervenir aupres de toi pour que tu lui fasses occuper le poste vacant de chef de ce qu'on appelle Oficiul Statistic. Je le fais par acquit de conscience parce que Mr. Frunzescu m'a rendu le service de corriger les epreuves de mes ouvrages a l'imprimerie de Socec. Je sais pourtant d'avance que mon intervention rester a sans resultat, pour la double raison, qu'en general, je n'ai pas de chance dans mes demar ches, et que de ton câte tu as bien d'autres chiens a fouetter dans les circonstances gra­ ves ou nous nous trouvons. Quand je dis chiens, ne vas pas croire que je veuille faire allusion a la meute ministerielle qui tient les destinees du pays entre leurs pattes et que tu dois tenir en laisse. Tout a toi, V. Alecsandri Mirceşti, 19 aprilie 1877 Iubite diplomat, Dl. Frunzescu , amploaiat de 18 ani la biroul de statistică, vine să mă roage să intervin pe lîngă tine pentru ca să-I ajuţi să ocupe postul vacant de şef a ceea ce se numeşte Oficiul Statistic. O fac pentru a avea conştiinţa impăcată deoarece dl. Frunzescu mi-a făcut serviciul de a-mi face corec­ turile la tipografia lui Socec. 327 [328] I I I 1 I li II II I �I 1; , t II, l' l' I I , , 1 Ştiu totuşi dinainte că intervenţia mea va rămîne fără rezultat, pentru dublul motiv că, în general, nu am noroc în demersurile mele, şi că, la rîndul tău, ai alţi cîini * de biciuit în Împrejurările grave în care ne găsim. Cînd spun cîini, să nu crezi că vreau să fac aluzie la haita ministerială care ţine destinele ţării în labele lor şi pe care tu trebuie să o ţii în Iesă, Al tău, V. Alecsandri CĂTRE EDOUARD GRENIER 251 Mircesti, 16 mai 1877 Mon cher ami, Quand on est la France, qu'on, tient comme elle du gamin et du geant, on peut tout se permettre, meme des fautes que I'on paie tr es cher , on a de quoi les payer; merne des chutes formidables: "On part , on court, on tombe , On se releve Roi l ,1 Mais quand on est la Roumanie, c'est-a-dire un nain enclave entre trois colosses (lisez molosses). que peut-on faire pour sauvegarder son existence et sa nationalite? Les colosses ont la fantaisie de mesurer leurs forces tous les quinze ou vingt ans; sinquietent-ils du malheureux nain qui est sur leur passage? N aturellement non, ils passent, ils I' eera­ sent, et le pugilat termine, ils s'en retournent chez eux en le laisant geindre les quatre pattes en 1'air. Alors viennent les vieilles bonnes femmes de la diplomatie pour lui prodiguer leurs soins et le couvrir de bandages qui se changeant en verit ables chaînes, Le malheureux geint plus que jamais, et I'Europe se dit : "Mais que veut-il, ce mioche braillard? il ri'est jamais content. Veux-tu te taire, petit crapaud l" etc. • Expresia franceză este: avoir d'autres chats il fouetter cu sensul de: "ai alte griji". 328 1. 1 1. ----- [329] .. C'est ce qui nous est arrive a nous autres Roumains, auxquels la diplomatie n'a jamais voulu ou jamais ose cre­ er une position bien definie. Le traite de Paris fait mention de la neutralit e de notre pays, mais loin de lui donner le meme caractere qu'ă celle de la Belgique et de la Suisse, elle la rattache a la neutralite de I'Empire Ottoman. Qu'arrive-t­ il? Nous subissons regulierement le contre-coup de toutes les sottises de la Sublime Porte et de toutes les entreprises de la Russie. Le vizir n'a pas fait son kef, il a mal fume son tchibouk, il repond insolemment a quelques propositions du cabinet de Saint-Petersbourg ... Guerre! ... et le Pruth est franchi. Pourquoi? Parce qu'un Bourke 1 anglais aura declare en plein Parlement que la neutralite speciale de la Roumanie rr'est pas inscrite dans le traite de Paris. Donc, la Roumanie peut etre impunement foulee aux pieds des chevaux cosaques ou autres et, un beau mat in, elle se voit inondee de hordes enregimentees qui vont, dit-on, affran­ chir les chretiens d'Orient. C' est une croisade en faveur des Bulgares, fort bien, mais c'est une ecrasade * pour nous. Trois cent mille Russes entrent en chantant des airs asiatiques et prennent position le long du Danube; les Turcs, pour les punir, bombardent nos villes riveraines, les malheureux habitants se sauvent dans I'interieur, en se demandant naivement si c'est la fin du monde .'. Non, ce ri'est pas la fin du monde, c'est la consequence du radotage diplomati­ que d'il y a vingt ans 2. Que faire?.. Eh bien, au lieu d' etre passivement et betement ecrases entre I'enclume et le marte au, hisssons­ nous sur la pointe de nos pieds pour nous grandir un peu et pour atteindre ainsi a la hauteur d'un bon sabre. Ceci fait , etirons nos bras engourdis depuis des siecles et donnons preuve de vitalite a ceux qui nous traitent en tout petits garcons. Crions fort a ux oreilles des Russes et des Turcs: "Vive I'independance de la Roumanie !" et entrons brave­ ment dans la fournaise. Nous en sortirons meurtris peut­ etre, mais du moins acieres par le feu. Aussi bien, assez d'hu, miliations, assez de miseres ! Ou maîtres chez nous, ou plus de chez nous! Les Turcs sont forts comme des ... Turcs, c'est une vieille rengaine, ils etaient bien plus forts il y a * Cuvînt creat de poet pentru a rim3, cu croisade, corect ecrasage. 329 [330] i i 1, 1 1 I , I '" I " ,1 I l' I� I ! I f ' I II II II ii quatre siecles et nous sommes plus pres de nos aîeux qu'eux des leurs. Notre duel avec les suzerains en babouches a deja corn­ mence, et notre petite armee s'est conduite jusqu'ă present de facon a rechauffer mon vieux sang; elle se battra bien, cette chere poignee de recrues arr achees aux travaux des champs, car la vue des terribles bachibouzouks les a fait eclater de rire ... "C'est ca? c'est ca? ce n'est que ca?" Tel a ete leur eri gouailleur en courant dessus. Ah! cher ami, je suis tout emu en ecrivant ces lignes, je fais des efforts pour retenir mes Iarmes. Ne souriez pas de mon enthousiasme; ce n'est pas le poete qui vous parle, c'est un homme malheureux de ne plus etre jeune pour aller se faire tuer a la frontiere. J'ai femme et enfant aupres des­ quels je dois monter la garde, au milieu des graves evene­ ments de mon pays. Vous me comprendrez, vous qui restez aupres de votre mere ador ee. Mais assez de politique, elle m' etouffe. Si vous allez voir Mme Raymond 3, pr esentez-lui mes amities et r appelez-lui la promesse qu'elle m'a faite de m'ecrire. Ecr ivez-moi aussi de votre câte; vos lettres sympathiques me r afr aîchissent I'esprit et le coeur. Merci a Got de son bon souvenir et bien des tendresses a vous de la part de Pauline et de Marie. V otre vieil ami, V. Alecsandri J' attends avec impatience ce que vous appelez votre petite plaquette de rimes 4; je vous en enverrai bien aussi, si vous comprenez le roumain. Mirceşti, 16 mai 1877 Dragă prietene, Cînd eşti Franţa, cînd semeni ca şi ea cu un ştrengar şi cu un uriaş, îţi poţi permite orice, chiar greşeli care se plătesc scump, şi să ai cu ce să le plăteşti; chiar căderi formidabile: "Porneşti, alergi, cazi, Te ridici rege!" 330 '1 [331] '1 I L - Dar cînd eşti România, adică un pitic închis între trei coloşi (a se citi dulăi) *, ce poţi să faci pentru a-ţi salva existenţa şi naţionalitatea? Coloşii au fantezia să-şi măsoare forţele la fiecare cincisprezece sau douăzeci de ani; se îngrijorează ei de nefericitul pitic care este în drumul lor ? Desigur nu, ei trec, îl strivesc şi, odată lupta terminată, se întorc la ei acasă Iăsîn­ du-l gemînd, la pămînt. Atunci vin bunele bătrîne femei ale diplomaţiei pentru a-i da îngrijirile lor şi a-l acoperi Cu bandaje care se transformă în adevărate lanţuri. Nefericitul geme şi mai rău şi Europa îşi spune: "Dar ce vrea copilaşul acesta gălăgios? nu este niciodată mulţumit. Vrei să taci odată, broscoiule?" etc. Asta ni s-a întîmplat nouă, ăstora, românilor, cărora diplomaţia n-a vrut niciodată, sau nu a îndrăznit niciodată, să ne creeze o poziţie bine definită. Tratatul de la Paris face menţiune despre neutralitatea ţării noastre, dar, departe de a-i da acelaşi caracter ca acela al Belgiei şi Elveţiei, o leagă de neutralitatea Imperiului Otoman. Ce se întîmplă? Suferim cu regulari­ tate toate loviturile care urmează prostiilor Sublimei Porţi şi a tuturor acţi­ unilor Rusiei. Vizirul nu şi-a făcut cheful**, nu şi-a fumat ciubuculs+", răs­ punde insolent vreunei propuneri a cabinetului de la Petersburg ... Război, . şi Prutul este trecut. Pentru ce? Pentru că un Bourke! englez ar fi declarat în plin Parlament că neutralitatea specială a României nu este înscrisă în tratatul de la Paris. Deci România poate fi, fără urmări grave, călcată în picioarele cailor cazaci sau alţii şi, într-o bună dimineaţă, se vede inun­ dată de hoarde înregimentate care merg, se spune, să elibereze pe creştinii din Orient. Este o cruciadă în favoarea bulgarilor, foarte bine, dar pentru noi este o distrugere. Trei sute de mii de ruşi intră cîntînd arii asiatice şi iau poziţia de-a lungul Dunării; turcii, pentru a-i pedepsi, bombardează oraşele noastre de pe mal, nefericiţii locuitori fug în interiorul ţării, între­ bîndu-se cu naivitate dacă este sfîrşitul lumii. " Nu, nu este sfîrşitul Iumii , este consecinţa certurilor diplomatice de acum douăzeci de ani 2. Ce e de făcut? .. Ei bine, în loc de a fi striviţi, în linişte şi pros­ teşte, între ciocan şi nicovală, să ne ridicăm pe vîrful picioarelor, pentru a ne înălţa puţin şi pentru a atinge astfel înălţimea unei adevărate săbii. După aceasta, să ne dezmorţim braţele amorţite de secole şi să dăm o dovadă de vitalitate acelora care ne tratau ca pe nişte băieţaşi. Să stri­ găm tare în urechile ruşilor şi ale turcilor : "Trăiască independenţa României !" şi să intrăm curajos în foc. Vom ieşi foarte distruşi, poate, dar cel puţin oţeliţi prin foc. Deci, destul cu umilinţele, destul cu mizeriile! Sau stăpîni la noi acasă, sau nu mai avem casă! Turcii sînt tari ca nişte... turci, * în original, joc de cuvinte: colosses-molosses . •• , **'* în . original, în limba română cu ortografie franceză. 331 [332] I , I " I I -1 , j ! , , i' i I i � I i ,1 II " este aceeaşi veche poveste, erau mult mai puternici acum patru secole, şi noi sîntem mult mai aproape de străbumi noştri, decît ei de ai lor. Duelul nostru cu suzeranii în papuci a şi început, şi mica noastră. armată s-a purtat pînă în prezent într-un chip care îmi înfierbîntă bătrînul meu sînge; ea se va bate bine, această mînă de recruţi smulşi de la munca cîmpului, căci vederea teribililor başbuzuci i-a făcut să izbucnească în rîs ... "Asta este? asta este? numai asta este?" Acesta a fost strigătul lor glumeţ, năpustindu-se peste ei. Ah! dragă prietene, sînt mişcat scriind aceste rînduri, fac eforturi pentru a-mi reţine lacrimile. Nu surîde faţă de entuziasmul meu; nu poetul îţi vorbeşte, ci un om nefericit de a nu mai fi tînăr, pentru a merge să moară la hotare. Am soţie şi copil pe lîngă care trebuie să stau de pază, în mijlocul gravelor evenimente din ţara mea. Dumneata, care stai alăture de mama dumitale adorată, mă vei înţelege. Dar destul cu politica, mă înăbuşă. Dacă te duci să vezi pe d-na, Raymond 3, prezintă-i amiciţiile mele şi aminteşte-i de făgăduiala pe care mi-a făcut-o de a-mi scrie. Scrie-mi şi dumneata; scrisorile dumitale plă­ cute îmi înviorează spiritul şi inima. Mulţumesc lui Got pentru bunele sale cuvinte şi multă afecţiune dumitale din partea Paulinei şi a Mariei. Vechiul dumitale prieten, V. Alecsandri Aştept cu nerăbdare ceea ce numeşti mica dumitale plachetă de rime 4 ; am să-ţi trimit şi eu ceva asemănător, dacă înţelegi româneşte. CĂTRE LUCIE DUCA 252 Mircesti, 28 mai 1877 Ma chere Lucie, Vous etes la plus aimable des nieces et la plus gracieuse des filleules. Marie, de son câte, declare que vous etes la plus. adorables des cousines, Voilă ce que l'on gagne a ecrire 332 , I I Ju�I! __ __ ta [333] de charrnantes petites lettres pleines de coeur et damenite. La votre m'a dautant plus ravi qu'elle contient une invita­ tion qui me tire d'un fier embarr as. Cette invitation je I'accepte et vous en remercie cordialement. Marie veut me suivre il Bucarest pour embrasser sa nou­ velle cousine et ses anciennes amies de pension. Comment lui refuser ce plaisir? Mais ou la loger, au milieu de I'encorn­ brement militaire 1 de la capitale? Tous les hâtels sont bou­ res d' etrangers et d' officiers, une jeune fille ne peut decem­ ment y mettre le pied. Vous avez compris mon embarr as, chere Lucie, et vous venez tendre la main pour rn'en tirer : merci de bon coeur et il charge de revanche. C'est donc convenu: Marie demeurera chez vous pendant les dix il douze jours que je passerai il Bucarest. Je vous la confie entierement, etant sur qu'elle s'amusera et qu'elle gagnera beaucoup dans votre affectueuse intirnite. Mon arrivee Ia-bas aur a lieu dans le courent de la semaine prochaine, je vous avertirai du jour par un telegramrne. En attendant, toute la colonie de Mircesti vous embrasse ten­ drement, sans oublier Georges. Votre oncle affectione, V. Alecsandri Mille bonne amitie il votre chere maman 2. Mirceşti, 28 mai 1877 Draga mea Lucie, Eşti cea mai drăguţă dintre nepoate şi cea mai graţioasă dintre fine. Marie, la rîndul său, declară că eşti cea mai încîntătoare verişoară. Iată ce CÎştigi cînd scrii atît de plăcute mici scrisori pline de inimă şi de căldură. Scrisoarea dumitale m-a încîntat cu atît mai mult, cu CÎt ea conţinea o invitaţie care mă scoate dintr-o mare încurcătură. Această invitaţie o primesc şi îţi mulţumesc călduros. Marie doreşte să mă urmeze la Bucureşti pentru a-şi îmbrăţişa noua verişoară şi vechile sale prietene de pension. Cum să-i respingi această plăcere? Dar unde să locuiască, în mijlocul îngrămădelii militare 1 din capitală? Toate hotelele sînt înţesate cu străini şi cu oiiţeri, o fată tînără 333 tz ------------------ [334] I i : �II ',1 1 ' II " , " li � I I l' I .1 nu poate pune piciorul acolo. Ai înţeles incurcătura mea, iubită Lucie, ;,i vii să Întinzi mîna pentru a mă scoate din ea, mulţumesc din toată inima şi rămîn îndatorat. Este deci stabilit: Marie va locui la voi timp de zece-douăsprezece zile cît voi rămîne la Bucureşti. Ţi-a încredinţez pe de-a întregul, fiind sigur că se va distra şi că va cîştiga mult în intimitatea dumitale afectuoasă, Sosirea mea acolo va avea loc în cursul săptămînii viitoare, vă voi înştiinţa despre ziua sosirii printr-o telegramă. Pînă atunci, Întreaga colonie din Mirceşti vă îmbrăţişează cu dragoste, fără să-I uite pe Georges. unchiul vostru iubitor, V. Alecsandri Mii de bune arniciţii iubitei voastre mame 2. 253 Mircesti, 2 juillet 1877 Ma chere Luci e, Je me suis tant trimbale dans les rues de Bucarest pen­ dant trois semaines, 1 j 'ai tant ete cahote sur les paves de cette malheureuse viile, j'ai tant etouffe, tant transpire dans son atmosphere senegalienne, qu'arrive chez moi je suis tombe malade. Cependant, I'air pur de la vallee de Sereth et la bonne eau de Mircesti m'ont remis de suite. Quant a Marie, elle semble atteinte de la nostalgie de Bucarest '" y aurait-elle laisse une parcelle de son coeur ? La noce de Bebe 2 a eu lieu enfin, gr âce amon interven, tion aupres des autorites communales. Le jeune couple a pris sa volee le jour meme du mariage, il est alle entamer sa lune de miel hors frontiere. Trois jours apres Noemi a quitte Mircesti, a son tour, pour se rendre a Paris aupres de son pere 3 malade. Voilă donc toute la colonie fr ancaise disparue ! Il ne reste ici, actuellernent, que mon frere qui fait de jardi­ naje et s'occupe de fleurs en souvenir de ses fiiles. Le jour du mariage de ma niece, nous avons eu I'agreable surprise de voir arriver le general Douka 4 ainsi que jean" 334 [335] et Olga. Vous manquiez seule a la fete (quand je dis vous, je sousentends aussi Georges), on vous a beaucoup regrett.e et I'on a porte un toast aux chers absents. Donnez.nous parfois des nouvelles de Bucarest, Marie en est tres friande et si vous lui ecrivez directement ne man­ quez pas de l'engager serieusement a se remettre au travail de la musique et de la peinture. Dites-lui au besoin que c'est la Princesse elle meme qui l'exige. Au revoir, chere Lucie (vous mavez promis de venir a Mircesti et nous y comptons tous). Embrassez Georges de notre part et recevez tous un paquet de gros baisers campagnards. Votre oncle affectionne, V. Alecsandri Mille bonnes arnities a votre mere. Mirceşti, 2 iulie 1877 Dragă Lucie, Atît rn-am trambalat pe străzile Bucureştiului timp de trei săptă­ mîni 1, atît am fost zdruncinat pe pavajele acestui nefericit oraş, atît m-arn sufocat, atît am transpirat în atmosfera sa senegaleză, încît ajuns "­ la mine, am căzut bolnav. Totuşi, aerul pur din valea Siretului şi apa bună din Mirceşti m-au însănătoşit numaidecît. Cît despre Marie, pare să fie atinsă de nostalgia Bucureştiului ... şi-o fi lăsat acolo o bucăţică de inimă? Nunta lui Bebe 2 a avut loc în sfîrşit, datorită intervenţiei mele pe lîngă autorităţile comunale. Tînăra pereche şi-a luat zborul chiar în ziua eăsătoriei ; s-a dus să-şi înceapă luna de miere în afara frontierei. Trei zile după. aceea Noerni a părăsit Mirceştii, la rîndul său, pentru a se duce la Paris lîngă tatăl 3 său bolnav. Iată deci întreaga colonie franceză dispărută! Nu a mai rămas aici, acum, decît fratele meu care face grădinărie şi se ocupă de flori în amintirea fiicelor sale. în ziua căsătoriei nepoatei mele, am avut plăcuta surpriză să-i vedem venind pe generalul Duca 4, pe Jean 5 şi Olga. Numai voi singuri lipseaţi de la să.rbătoare (cînd spnn numai voi, subînţeleg şi pe Georges), aţi fost mult regretaţi şi s-a ridicat un toast iubiţilor absenţi. Dă-ne citeodată veşti dia Bucureşti, Marie este foarte dornică şi, dacă îi ser ii personal, nu uita să o Indemni serios să se pună pe lucru la muzică şi la pictură. Spune-i la nevoie că Prinţesa însăşi i-o cere. 335 [336] La revedere, dragă Lucie (mi-ai făgăduit să vii la Mirceşti, şi ne bizuim toţi pe aceasta). îmbrăţişează pe Georges din partea noastră şi primiţi toţi un pachet de bune sărutări de la ţară. Unchiul vostru iubitor, V. Alecsandri Mii de bune amiciţii mamei dumitale. CĂTRE LUDOVIC SCHONDORF 254 Mircesti, 11 juillet 1877 Mon cher Monsieur Schondor] 1, Mon frere m' a promis de revenir a Mircesti prochaine­ ment pour respirer librement pendant les journees de grande chaleur qui approchent avec la canicule. jespere que vous I'accompagnerez puisque Mircesti vous a laisse de si agrea­ bles souvenirs. N ous ferons de j olies promenades dans la lunka, et peut-etre ferons nous une bonne affaire, en passant. Ayant fait faire le recensement d'une partie de mon bois, j'y ai trouve un certain nombre de beaux chenes dont je me separerai volontiers si j 'en trouvais un prix raisonable. Ces arbres sont de premiere qualite et donneraient d'excellentes tr averses, facile a transporter a la gare et par consequent, facile a livrer au commerce. Voyez a combiner quelque chose en vue de cette marchandise. Je vous serai tres oblige si vous trouvez un acquereur. Dans I'espoir de vous voir arriver bientot, je vous serre la main affectueusement. v. Alecsandri Ci-contre, le iableau des chCnes de la lunka chenes mesurant 1000 centimetre de circonference 336 471 455 522 id 110 120 I ;;1 [337] 488 353 297 221 194 139 107 105 130 140 150 160 170 180 190 200 3352 N.B. On trouverait un nornbre, au moins egal, de che­ nes dans le reste du bois. Adresa pe plic,' Monsieur Louis Schondorf 17, str. Olympului Bucureşti Mirceşti, 11 iulie 1877 Iubite domnule Schondorf 1, Fratele meu mi-a făgăduit să vină în curînd la Mirceşti pentru a respira liber pe timpul zilelor de mare căldură care se apropie cu canicula. Năd ăj­ duiesc că îl veţi însoţi pentru că Mirceştii v-au lăsat aşa de plăcute amin­ tiri. Vom face frumoase plimbări în luncă * şi poate vom face, în treacăt, o bună afacere. Făcînd recensămîntul unei părţi a pădurii mele, am găsit acolo un număr oarecare de frumoşi stejari de care m-aş despărţi bucuros, dacă aş găsi un preţ potrivit. Aceşti arbori sînt de calitatea întîia şi ar da nişte foarte bune traverse, uşor de transportat la gară şi, prin urmare, uşor de livrat în comerţ. încercaţi să aranjaţi ceva în legătură cu această marfă. Vă voi fi foarte obligat dacă veţi găsi un muşteriu. în speranţa de a vă vedea în curînd, vă strîng mîna cu afecţiune. V. Alecsandri Pe versa, tabloul stejarilor din luncă ** 471 stejari măsurînd 1000 de centimetri în circonferinţă * ** În original, în limba română. 337 [338] j I ,1 , ' Il II[ II I d 1. [ ] .. N.B. S-ar găsi un număr, cel puţin egal, de stejari în restul pădurii. Adresa pe plic: Domnul Louis Schondorf 17, str. Olympului Bucureşti CĂTRE 1. ALEX. LAPEDAT 255 Mirceşti, 24 iul. 1877 Domnul meu 1, Demn de toată lauda şi de încurajare este scopul d-voastre de a deprinde publicul român din Austro-Ungaria cu orto­ grafia şi cu graiul din România. Unificarea limbei va deveni o şi mai strînsă legătură de rudire între fraţii din ambele poale ale Carpaţilor. Cu mare plăcere dar vin a răspunde la îndemnul d-voas­ tre, trimitîndu-vă deocamdată portretul meu şi rezervîn­ du-mi multumire a de a colabora mai tîrziu la Albina Daciei 2. Pănă atunci, vă sînt re cunoscător că ati avut duioasa şi delicata gîndire de a [nu] mă despărţi de 'mult regretatul meu amic, C. Negri. Această atenţie preţioasă pentru mine mi-a inspirat o adevărată simpatie pentru Albina Daciei şi pentru stimabilul ei redactor. Primiţi, domnul meu, încredinţarea simţirilor mele cele mai amicale, v. Alecsandri P.S. Dacă-mi este permis a vă exprima o dorinţă, sub forJ?� unui �nsiliu, v-aş îndemna să ştergeţi din fruntea foaiei ce vroiti a redacta cuvîntul beletristică, cuvînt puţin * Urmează tabelul de la p. 3::6-337. 338 - [339] - armonios, fără un inteles lămurit si în care se întîlnesc cuvîn­ tul turcesc bele si c�vîntul trist. 'În Moldova termenul bele­ tristic are un sunet barbar şi un caracter comic. CĂTRE NICOLAE PISOSKI 256 Mirceşti, 5 sept. 1877 Moş Pisoi, Bucură-te de bucuria noastră. Ne-am logodit copila cu Mitică Catargi. Copiii se convin foarte mult şi se vor cununa în luna lui octombrie. Să vii, să asisti la cununie ca martor, ca prieten şi ca neam. Iar la masă, 'să mi te faci cuc. Marie şi Paulina te sărută. Eu te strîng în braţe voini­ ceşte. V. Alecsandri CĂTRE REGINA ELISABETA 257 Mircest.i, 20 sept. 1877 Madame, Si 'l est une destinee digne d'envie, c'est celle d'une Prin­ cesse qui regne sur un peuple brave et inteHigent qu'Elle sait apprecier a sa juste valeur, qu'Elle sait aimer en veri­ table mere, qu'Elle sait consoler, comme un ange bienveillant, ]]9 [340] dans les moments de cruelles epreuves. Cette destinee Dieu l'a accordee a Votre Altesse, Madame et vous avez su I'accep­ ter en femme de coeur et de haut intelligence, en Vous e1e­ vant Vous, Princesse , au rang de soeur de charite. Certes, il est beau de combattre pour I'honneur de son pays et d'affronter la mort avec le stoicisme traditionnel des ancetres, mais aussi quelle ineffable impression doit ressen­ tir le soldat tombe sur le champ de bat aille , alors qu'il se sent revenir a la vie sous les regards compatissants a la voix consolatrice de sa Souveraine J Heureux nos soldats qui apres avoir €te vaillament con­ duits au feu par leur chef militaire, apres avoir cimerrte de leur sang I'edifice de notre gloire, trouvent leur recompense dans les sourires maternels de toute une legion de coeurs de­ voues. Quelle douce et touchante confr aterriite entre le peuple et les hautes classes de la societe J C'est la un spectacle qui presage bien d'une N ation et dont la vue rehausse les ames. Vous qui etes poete et qui voyez mieux qu'un autre le cote sublime de chaque situation, trouvez-vous que1que chose de plus touchant qu'une Souveraine assise au chevet d'un pauvre blesse et ecrivant sous sa dicte une lettre a sa mere? Voilă, certes, un sujet de tableau qu'un peintre sera fier de traiter un jour alors que I'heure aura sonne pour lui de deve­ nir grand artiste. Conservez, Madame, la copie de la lettre que Votre Altesse a ecrite a I'hopital de ..... comme un ternoignage d'une de vos plus belle action. Votre Altesse aura la bonte de me la montrer quand j'aur ais l'honneur de lui exprimer de vive voix mes sentiments d'admiration et de gratitude. Je dis gratitude parce que je vous retrouve dans les circonstances actuelles telle que je vous ai jugee de prime abord, bonne, grande et genereuse sans ostentation. Et savez Vous quelle est votre plus chere recompense pour le noble devouement dont Votre Altesse fait preuve envers les malheureux blesses? C'est qu'ă I'admiration generale et aux benedictions de ceux dont vous allegez les souffr ances, vient se joindre le sourire attendri de votre enfant qui Vous regarde de la haut. Que ne suis-je libre de mes actioris pour pouvoir aSIS­ ter aux traits de bravure de notre jeune armee et aux 340 [341] traits dhumanite de Votre Altesse! Un devoir imperieux me retient loin des champs de bataille et des ambulances, Je marie ma fille a un brave jeune homme conue et es­ time de Votre Altesse, Mr. Demetre Catargi. Le mariage aura lieu le 6/18 octobre, et le jour meme de la ceremonie le jeune couple partira pour l'etranger. En allant en France, il passera par Vide afin d'aller presenter leurs respectueux hommages a S.A. la Princesse votre mere, heu­ reux s'ils etaient charges pour Elle d'une lettre ou d'une co­ mmission de Votre Altesse. Quoiqu'il en soit, je prie votre Altesse de daigner agreer pour Elle ainsi que pour le Prince l'hommage des sentiments de profond respect de mes deux enfants et de croire plus que jamais a l'admir ations avec laquelle j' ai l'honneur d' etre de votre Altesse le tr es obeissant et devoue serviteur, v. Alecsandri Mirceşti, 20 sept. 1877 Doamnă, Dacă este o soartă demnă de invidiat, este aceea a unei Prinţese care domneşte asupra unui popor curajos şi inteligent pe care ea ştie să-I aprecieze la adevărata lui valoare, pe care ea ştie să-I iubească la fel ca o adevărată mamă, pe care ştie să-I mîngîie ca un înger binevoitor, în momente de grea încercare. Această soartă Dumnezeu a hărăzit-o Alteţei­ voastre, Doamnă, şi voi aţi ştiut să o primiţi ca o femeie inirnoasă şi cu o mare inteligenţă, ridicîndu-vă voi, Prinţesă, în rîndul surorilor de caritate. Desigur, este frumos să te baţi pentru onoarea ţării tale şi să înfrunţi moartea cu stoicismul tradiţional al strămoşilor, dar, de asemenea, ce impresie de necrezut trebuie să simtă soldatul căzut pe cîmpul de luptă, atunci cînd se simte revenind la viaţă sub privirile miloase, la vocea mîngîietoare a suveranei sale. Fericiţi soldaţii noştri care, după ce au fost conduşi cutezători în foc de către şeful lor militar, după ce au cimentat Cu sîngele lor edificiul gloriei 341 [342] I ,1 , ,i , II li I , , li " " Iii , , ,II l' , , I i I I I noastre, îşi găsesc răsplata în surîsurile maternele ale unei întregi legiuni de inimi devotate. Ce blîndă şi mişcătoare fraternitate între popor şi înal­ tele clase ale societăţii! Este acesta un spectacol care prevesteşte binele unei Naţiuni şi a cărui vedere înalţă sufletele. Voi care sînteţi poetă şi care vedeţi mai bine decît altcineva partea minunată a fiecărei situaţii, găsiţi ceva mai mişcător decît o suverană aşezată la căpătîiul unui biet rănit şi scriind sub dictarea sa o scrisoare mamei sale? Iată, cu siguranţă, un subiect de tablou pe care un pictor ar fi mîndru să-I traseze într-o zi, atunci cînd ceasul ar fi sunat pentru el să devină un mare artist. Păstraţi, Doamnă, copia scrisorii pe care Alteţa­ voastră a scris-o în spitalul... ca pe o mărturie a uneia dintre cele mai frumoase fapte ale voastre. Alteţa-voastră va avea bunătatea să mi-o arate cînd voi avea onoarea să-i exprim cu voce tare sentimentele mele de admiraţie şi de recunoştinţă. Spun recunoştinţă pentru că vă regăsesc în împrejurările de faţă aceeaşi pe care am judecat-o de la prima apropiere, bună, mare şi generoasă fără ostentaţie. Şi ştiţi voi care este cea mai scumpă recompensă pentru nobilul devo­ tament pe care l-a arătat Alteţa-voastră faţă de nenorociţii răniţi? Este aceea că la admiraţia generală şi la binecuvîntările celor cărora le uşuraţi suferinţele, vine să se adauge surîsul înduioşat al copilului vostru care vă priveşte de acolo de sus. De ce nu sînt eu liber pe faptele mele pentru a putea să iau parte la trăsăturile de curaj al tinerei noastre armate şi la trăsăturile de umanitate ale Alteţei-voastre. O datorie de neînlăturat mă reţine departe de cîmpurile de luptă şi de ambulanţe. Căsătoresc pe fiica mea cu un brav tînăr, cunoscut şi stimat de Alteţa-voastră, dl. Dimitrie Catargi. Căsătoria va avea loc la 6/18 octombrie şi chiar în ziua căsătoriei tînăra pereche va pleca în străinătate. Mergînd în Franţa, va trece prin Wied pentru a merge să-şi prezinte respectuoasele lor omagii Prinţesei, mamei voastre, fericiţi dacă vor fi însărcinaţi pentru ea cu o scrisoare sau cu un comision din partea Alteţei-voastre. Oricum ar fi, rog pe Alteţa-voastră să binevoiască să primească pentru ea, cum şi pentru Prinţ, omagiul sentimentelor de profund respect al celor doi copii ai mei şi să creadă mai mult decît oricînd în admiraţia cu care am onoarea să fiu al Alteţei-voastre cel mai supus şi devotat servitor, V. Alecsandri 342 [343] z CĂTRE NICOLAE PISOSKI 258 Mirceşti, 25 sept. 1877 Moş Pisoi, Nunta se va face în ziua de 9/21 octomvrie dimineaţa, la unul după-amiazi. La 2, masă cu beţie, la 5 1/2 însurăţeii pleacă cu trenul la Paris, iar părinţii rămîn pentru a petrece bătrineşte pînă a doua zi. Toţi musafirii vin cu trenul de dimineaţă şi se întorc cu cel de seară, nefiind destul loc în casă pentru culcuş. Acesta este programul. Nu îndemn cucoa­ nele să se ostenească cu venirea lor la Mirceşti, în tualetă de nuntă, pentru că în împrejurările triste de astăzi, cînd împregiurul Plevnei zac sute de români neîngropaţi, nu se cuvine să fie zbîntuială în casa lui Alecsandri. De aceea si expeduiesc pe însurătei în străinătate chiar în ziua cununiei 10;. Nunta fiind o simplă ceremonie în familie, tu eşti rugat să vii ca să aduci binecuvîntări şi veselie. Marie şi Paulina te aste aptă cu bratele deschise. Dacă ar vroi să vină si nevasta ta, ne-ar fa�e mare mulţemire, dar eu nu îndrăznesc, să o îndemn, căci mă tem să o expun la o osteneală zadar­ nică. Casa mea fiind o cutie, trebuie damele să facă voiagiul în tualetă, să se scoale dis-de-dimineaţă, şi seara, pe frig, să se puie iar la drum, căci nu am unde să le adăpostesc pe noapte. Poate să ne găsim vro 40 de persoane în ziua cunu­ niei. închipuieşte-ţi ce harhalae! Dar, în sfîrşit, las la apreţiorea ta, să faci cum vei găsi mai bine. Paulina, Marie şi eu trimitem complimente afectuoase soţiei tale şi pe tine te îmbrăţişăm cu dragoste, V. Alecsandri 259 Iaşi, 1 act. 1877' Moş Pisoi, Pentru mai multe rezoane, nunta Mariei se va celebra. la Iaşi, în biserica Sf. Spiridon, în ziua de 9 octombrie, la. 343. [344] V. Alecsandri ora 11 ore dimineaţă, la 12 oare, mare dejun la Binder, la 3 1/2 tinerii pleacă în străinătate. Cu chipul acesta scap de o mare şi grozavă harhalaie, căci unde aş fi putut adăposti 40 de persoane în căsuţa din Mir­ ceşti? S-ar fi găsit mai rău decît sardelele în putină. Să nu cumva să lipse şti de la nuntă, Pisoiule, căci apoi stricăm brinza împreună. Răspunde-m[i] la Mircesti dacă vii şi dacă aduci pe nevastă-ta? ' Căsătoria civilă se va face la Mirceşti, gioi sau vineri. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri 260 Mirceşti, duminică, [2 octombrie 1877] Jloş Pisoi, Căsătoria Mariei se va face, precum ţi-am scris, dumi­ nică 9 oct., în biserica Sf. Spiridon, la 11 ore dimineaţa. Dejun la 12 şi plecarea copiilor la 3 1/2; să nu lipseşti , că-ţi găseşti Bacăul. Căsătoria civilă va avea loc în Mirceşti gioia viitoare, 6 oct. Ţin foarte mult ca să fii unul din marturi şi să pui turaoa 1 ta în registrul primăriei. Să nu lipseşti, că mă fac foc. Fără tine nimic nu se poate face cu bine şi cu bucurie. Vină dar gioi dimineaţa. Te aşteptăm cu braţele deschise şi te îmbrăţişăm, CĂTRE GEORGES DUCA 261 Mircesti, 2 oct. 1877 iVI on cher Georges , En consideration de I'exiguite de ma maison, il a €!te decide que la ceremonie religieuse du mariage de Marie se 344 - [345] "p fera a Jassi, le 9 oct., 11 heures du matin, dans I'eglise de St. Spiridon; cependant le mariage civil aura lieu a Mir­ cesti, jeudi prochain, 6 oct. Je desi re que tu y assistes avec Lucie, pour signer au registre de I'Etat civil, en qualite de t ernoins. Viendrez-vous? Vous nous rendrez tres heureux et je profiterai de votre presence ici pour te parler de I' affaire dont tu ru'as entretenu dans ta lettre. Nous vous attendrons par le train de jeudi matin et, en attendant, nous vous ernbra­ ssons tendrement. Ton oncle affection e, V. Alecsandri N'oublie pas la fourrure de Marie. Son voyage en depend, Marie desire avoir un portefeuille de poche. Mirceşti, 2 oct. 1877 Iubite Georges, Ţinînd seama de strîmtoarea casei mele, s-a hotărît ca ceremonia religioasă a căsătoriei Mariei să se facă la Iaşi, la 9 oct., ora 11 dimineaţa, în biserica Si. Spiridon; cu toate acestea căsătoria civilă va avea loc la Mirceşti, joia viitoare, 6 oct. Doresc ca tu să iei parte cu Lucie pentru a semna în registrul stării civile, în calitate de martor. Veţi veni? Ne veţi face foarte fericiţi şi mă voi folosi de prezenţa voastră aici pentru a-ţi vorbi despre afacerea de care mi-ai pomenit în scrisoarea ta. Vă aşteptăm la trenul de joi dimineaţă şi, pînă atunci, vă îmbrăţişăm cu dragoste. Unchiul tău iubitor, V. Alecsandri Nu uita blana Mariei. Călătoria sa depinde de aceasta. Marie doreşte un portofel pentru geantă. 345 [346] CĂTRE AGLAE ALLAUX 262 Mircesti, 5 oct. 1877 Chere princesse, ]'accepte avec bonheur les voeux sinceres que vous m'adressez a l'occasion du mariage de ma fille, car ils par­ tent d'rm coeur coutumier des nobles et affectueux senti ments. Marie est toate heureuse de devenir la cousine 1 d'une personne qui a toujours eu pour son pere une veri table ami­ tie. Elle espere que vous reporterez sur elle une partie de cette amitie a laquelle elle attache beaucoup de prix et dans cet espoir , elle vous prie de la tr aiter non comme une cou­ sine, mais comme votre fille bien aimante et bien respec­ tueuse. Le jeune homme qui a fixe son choix est autant de mon gout que du sien; il possede de solides qualit es et se r ecom­ mande principalement a mes yeux par son amour de la famille. Il aime son pere, il adore sa mere. Je lui confie done mon enfant les yeux fermes, etant sur qu'il saura la rendre heureuse. Le mariage aura lieu a J assi, le 9 octobre; et ce meme jour le jeune couple par tira pour Paris, pour se rendre de la en Italie. Quant a moi, chere princesse, je compte rrr'enfermer a. Mircesti pour tout I'hiver et me remettre enfin au travail, si les circonstances politiques me le permettront. En me separant de ma fille, je reviens amon pays pour etre tout a lui. Tai besoin d'etre exempt de toute preoccupa­ tion personnelle, afin dadmirer amon ai se la bravoure obsti: nee de notre jeune arrnee. Quelle surprise! n'est-ce pas? De simples paysans arr aches a la charrue devenir des heros en un coup de main. Mon coeur a pris des proportions qui m'e­ touffent depuis I'affaire de Grivitza. Enfin nous sommes quelqn'un dans ce monde. C'est beaucoup, c'est plus que I'on ne pouvait esperer. 346 [347] I I Pourtant je me dis chaque jour , comme vous, quand cela finira-t-il? Nous avons gagne nos eperons, nous pourrions peut-etre nous retirer de la lutte, en laissant a nos allies 1'honneur de prendre Constantinopole dont nouă navons que faire. Nos sacrifices ont ete jusqu'ă present trop considera­ bles, nous avons six mille hommes hors de combat et ce qu'il y a de vraiment surprenant c'est que nos soldats ont pris gout a la guerre et ne manifestent qu'un seul desir, celui de continuer la lutte. jusqu'ă nos blesses qui font des voeux de guerir au plus vite pour s'en retourner en Bulgarie. C'est le cas de croire că românul e puiul dracului. Les curcani ont merite des plumes d'aigle a leurs bonnets. Quelle r ace l et comme c'est bon de se dire que c'est la nâtre! Ma femme et ma fille vous prient d' agreer l' expression de le urs sentiments les plus affectueux, auxquels je joines mes meilleures amities pour vous et pour Mr Allaux. V. Alecsandri Mirceşti, 5 act. 1877 Scumpă prinţesă, Primesc cu bucurie urările sincere pe care mi le adresati cu ocazia căsătoriei fiicei mele, căci ele pornesc dintr-o inimă obişnuită cu senti­ mentele nobile şi afectuoase. Marie e foarte fericită să devină verisoara 1 unei persoane care a avut întotdeauna pentru tatăl ei o adevărată prietenie. Ea speră că veţi răsfrînge asupra ei o parte din această prietenie, pe care o preţuieşte foarte mult, şi cu această nădejde vă roagă să o socotiţi, nu ca pe o verişoară, ci ca pe fiica dumneavoastră foarte iubitoare şi foarte respectuoasă. Tînărul pe care şi l-a ales corespunde atît gustului meu, cît şi al ei; posedă calităţi solide şi mai ales creşte în ochii mei prin dragostea lui pentru familie. Îşi iubeşte tatăl şi îşi adoră mama. Îi încredinţez deci ?e copila mea cu ochii închişi, fiind sigur că va şti să o facă fericită. Căsătoria va avea loc la Iaşi, la 9 octombrie, şi în aceeaşi zi tînăra pereche va pleca la Paris, ca de acolo să se ducă în Italia. Cît despre mine, scumpă prinţesă, am de gînd să mă închid la Mirceşti pentru toată iarna şi să mă aşez în sfîrşit din nou pe lucru, dacă împreju­ rările politice mi-o vor permite. 347 [348] I .1 , " I i .I! I ,i I I ' Despărţindu-mă de fiica mea, mă reîntorc la ţara mea ca să fiu cu totul al ei. Am nevoie să fiu scutit de orice preocupare personală pentru ca să. admir în 'roie vitejia îndîtjită a tinerei noastre armate. Ce lucru uimitor! nu-i aşa? Simpli ţărani, smulşi de la plug, să devină dintr-o dată eroi. Inima mea a luat proporţii care mă înăbuşă, de cînd cu cele petrecute la Griviţa. în sfîrşit, sîntem cineva în lumea aceasta. E mult! E mai mult decît s-ar fi putut nădăjdui. Totuşi, mă întreb în fiecare zi, ca şi dumneavoastră, cînd se vor sfîrşi toate acestea? Ne-am cîştigat gloria, am putea poate să ne retragem din luptă, lăsînd aliaţilor noştri onoarea de a lua Constantinopolul, cu care nu avem ce face. Sacrificiile noastre au fost pînă acum prea importante, avem şase mii de oameni scoşi din luptă şi ceea ce este în adevăr surprinzător, e că. soldaţii noştri au prins gust să se bată şi nu arată decît o dorinţă, aceea. de a continua războiul. Pînă şi răniţii noştri fac rugăciuni ca să se insănă­ toşească mai repede pentru a se reîntoarce în Bulgaria. E cazul să credem că românul e puiul dracului. * Curcanii ** au meritat pene de vultur la căciulile lor. Ce neam! şi ce- bine este să-ţi spui că e al nostru! Soţia şi fiica mea vă roagă să primiţi expresia sentimentelor celor ma afectuoase, la care adaug sentimentele mele de prietenie pentru dumnea­ voastră şi dl. Allaux. V. Alecsandri: CĂTRE SMĂRĂNDIŢA DOCAN 263 I , II " I , II II , I I . l' 1. II I , , I [p. 6 octombrie 1877?) l' Ma chere Smarandiiza, Je suis, en effet, tr es a court d'argent, et tout ce que je puis faire, en ce moment, c'est de t'envoyer juste la moi-. * ** În original, în limba română. 348 [349] tie de ce que je possede , c'est a dire 26 lires. Je le fais de bon coeur et pour etre franc, je tavoue que je te serais oblige de me les rendre avant la St Demetre, car je ne sais comment je pourr ai faire face aux impâts fonciers et autres miseres at ta­ chees au role des proprietaires. Sur ce je t'embrasse tendre­ ment et je regrette que tes affaires t'aient ernpechee de prendre part au lunch qui a eu lieu a Mircesti, dans une charmante compagnie. Tout a toi de coeur, V. Alecsandri [p. 9 octombrie 1877?J 1 Dragă Smărăndiţa, Sînt, în adevăr, foarte lipsit de bani, şi tot ceea ce pot face, în această clipă, este de a-ţi trimite exact jumătate din ceea ce am, adică 26 lire. O fac cu dragă inimă şi, pentru a fi cinstit, îţi mărturisesc că îţi voi fi foarte obligat dacă mi-i vei înapoia înainte de Sf. Dumitru, căci nu ştiu cum voi putea face faţă impozitelor fonciare şi altor necazuri legate de rolul de pro­ prietar. Cu aceasta, te îmbrăţişez cu dragoste şi regret să treburile te-au împiedicat să iei parte la dejunul * care a avut loc la Mirceşti, într-o adunare foarte plăcută. Al tău din inimă, V. Alecsandri CĂTRE GRIGORE ALEXANDRESCU 264 Mirceşti, 14 octomvrie 1877 Iubite Alexandrescu, Mă grăbesc a-ţi îndeplini dorinţa trimiţindu-ţi alătura­ tul bilet către Socec, pentru ca să ţie la dispoziţia d-tale un * În original, în limba engleză. 349 [350] 'rni- r 1,1 i' , '1 ," t, , I � I , , I ' l' 1, exemplar cu proza mea. Cum vei prezenta acest bilet la libră­ rie, vei căpăta volumul spre a completa astfel ediţia operelor mele. Voieşti să ştii cum petrec aici? Foarte bine de cînd Curcanii noştri s-au purtat ca nişte şoimi pe cîmpul luptei. Eroismul lor au făcut să-mi crească inima în piept şi m-au întinerit : totodată am avut o mare mulţernire părintească, măritîndu-mi copila ... Te îmbrăţişez şi te rog să arăţi, d-nei şi d-rei Alexandrescu, complimentele mele. V. Alecsandri CĂTRE IACOB NEGRUZZI 265 Mirceşti, 22 act. 1877 Iubite Negruzzi, După o săptămînă de alergare prin ţeară pentru a ţinea conferinţe în ajutorul ostaşilor noştri răniţi (avînd mulţe­ mire de a produce o reţetă de 700 franci în oraşul Piatra, una de 600 în Bacău şi alta de 1 200 fr. în Bîrlad) , m-am întors acasă spre odihnă şi ai ce am găsit epistola 1 d-tale. Frumoasă este această epistolă, pornită din inimă şi cu inimă scrisă. Ea m-a uimit prin tabloul ce arată de năluci­ rile entuziaste care au legănat tinereţea veteranilor din gene­ raţia mea; m-a uimit adînc vorbindu-mi de acel prieten bun. "Ce-n grădinuţa verde, plăcută, zîmbitoare, Se stinse cum se stinge un bun apus de soare". Totodată m-am simţit pătruns de jale cînd, privind îm­ prejurul meu, am zărit un gol atît de mare. încep a rămînea singur şi nu ştiu pentru ce îmi trece prin inimă un fior de mîhnire. 350 [351] Multumesc însă lui Dumnezeu că m-a învrednicit a "edea în apusul vieţii mele, ceea ce din copilăria-mi am dorit să văd: românul în luptă de moarte, sau mai bine zicînd, românul intrat în nouă vieaţă. Ah, dragul meu Iacob, mult mi-a bătut inima pînă a nu se începe lupta, mult m-am rugat lui Dumne­ zeu, eu, care nu-s prea dus la biserică, şi, în sfîrşit, mi s-a împlinit dorul. Românul, lăsînd plugul în cîmp şi apucînd arma ruginită de patru veacuri, a păşit semeţ în fruntea morţii, a dat la duşman cu bărbăţie şi a şters rugina de pe armă în pieptul ce-i aţinea calea. Plugarul blînd s-a transfi­ gurat într-o clipă şi prin avîntul său de vitejie a ştiut să schimbe porecla glumeaţă de curcan, într-un titlu glorios. ştiam că de la sublim la ridicol e numai un pas, însă pînă astăzi n-am ştiut că de la ridicol la sublim este tot aceeaşi distanţă. A trebuit să vie românaşul nostru ca să creeze acest nou ade­ văr, precum a probat că armata teritorială poate să înlo­ cuiască cu mari avantaje armata permanentă. De-acum mă pot duce pe urma amicilor mei dispăruţi; mi-am văzut visul cu ochii. Nu mai pot vedea nimic mai frumos. îţi mulţumesc cu duioşie că te-ai gîndit la mine, cînd, ti-ai vărsat focul inimei în versuri. Printre aceste versuri, ce formează un tot bine cugetat şi bine scris, sînt unele cari au o frumoasă valoare literară, de exemplu: - Am dat de pleavă numai, dar vai! nici de-un grăunte - Ca să hrănim cu sînge un scop necunoscut - Căci unde-i vitejie, acolo-i şi putere - A bea Pînă la drojdi a relelor otravă - Din sîmburele fraged ce-odai-aţi răsădii ... tu singur vezi pomul înflorit. - Căci geniul, încă-n viaţă, după-o nedreaptă lege - A muzei sale roduri arareori culege. etc., etc., etc. Acum nu-mi mai rămîne decît să te îmbrăţişez strîns ŞI tare, V. Alecsandri Nota. O singură eroare s-a alunecat în epistola d-tale : vitejii (plur.) nu rimează cu vîrtej (sing.) Ce păcat că nu vrei să scrii onor în loc de onoare! ! 3')1 [352] I ' 'it li I I � I : I II 1, I II. I II , i I 1, I I t , 1 I II CĂTRE LUCIE DUCA 266 Mircesti, 23 oct. 1877 Ma chere Lucie, Je viens de faire une tournee conferenciere dans les dis­ tricts de Neamtzo, de Bacău et de Berlad, ou j'ai eu la satis­ faction de produire une somme de 2400 francs en faveur de nos chers blesses, Il merite encore a user et a abuser de mon eloquence a Jassi, a Galatzi et peut-etre a Braila. L'ex­ capitale a deja goute de ma marchandise ciceronienne et l'a payee 1 300 fr ancs, et il parait qu'elle en redemande, la gour­ mande ! Soit, je lui en servirai pour son argent. Ceci est une espece d'introduction pour arriver adroite­ ment a te parler d'une decouverte que j'ai faite a Peatra. Dans la famille de Mr Nicolas Albou, dont la femme est pre­ sidente du comite institue pour venir au secours des blesses, j'ai trouve un jeune heres de Grivitza: c'est leur fils, Elie Albou, eleve de I'Ecole militaire de Bucarest. Aux premiers coups de canon echanges entre Turcs et Roumains, il courut s'enroler comme volontaire dans le 2 bataillon des V ănăiori, et le 30 aout, al' attaque de la redoute de Grivitza, il fut blesse au bras. an lui promit, comme recompense, de I'avancement et la Medaille Militaire, mais etant rentre dans sa famille, et s'e­ tant forcement eloigne du champ de bataille, il fut oublie par ceux qui d'abord s'etaient interresse a lui. Loin des yeux, loin du coeur. C'est toujours la meme chan­ son partout. ar, voiei ce que je viens te demander pour notre jeune enthousiaste. Tu vois la Princesse 1 tous les jours; r aconte lui l'Odyssee d'Elie Albou et fais en sorte de lui obtenir de la part du Prince une lettre qui lui ouvre les portes de I'Ecole militaire de Berlin. Notre jeune homme, ayant mordu a la cartouche a pris gout au metier de heres et voudrait com­ pleter ses etudes en Prusse, ou la science de la guerre a fait des progres plus que partout ailleurs. 352 I � . : ii [353] Madame Marie Albou, sa mere, doit se rendre a Bucarcst pour presenter a son Altesse un rapport sur les travaux du comite qu'elle preside a Peatra, Elle tapportera cette lettrc elle-meme, soit gentille comme toujours et eloquente comme jamais pour contribuer a la realisation des voeux d'une fami­ lle qui s'est devouee a I'oeuvre de charite a laquelle tu parti­ cipes avec tant de coeur. Je vous embrasse tout deux tendrement, V. Alecsandri Marie est a Paris. Ta tante t'envoie deux bons baisers a partager avec Georges. Mirceşti, 23 oct. 1877 Dragă Lucie, Am făcut un turneu de conferinţe în judeţele Neamţ, Bacău şi Bîrlad , unde am avut satisfacţia de a produce o sumă de 2 400 franci în favoarea iubiţilor noştri răniţi. Merită să se mai uzeze şi abuzeze de elocinţa mea la Iaşi, la Galaţi şi poate la Brăila. Fosta capitală a mai gustat din marfa mea ciceroriiană şi a plătit-o cu 1 300 franci, şi se pare că mai cere încă, lacoma! Fie, i-o voi servi pentru banii săi. Aceasta este un fel de introducere pentru a ajunge cu dibăcie să-ţi vorbesc despre o descoperire pe care am făcut-o la Piatra. în familia d-lui Nicolae Albu, a cărui soţie este preşedinta unui comitet instituit pentru a veni în ajutorul răniţilor, am găsit un tînăr erou de la Griviţa, anume fiul lor, Elie Albu, elev al Şcolii militare din Bucureşti. La prirr:ele lovituri de tun schimbate între turci şi români, a alergat să se înroleze ca voluntar în cel de al doilea batalion de vînători, şi la 30 august, la alacul redu tei Griviţa, a fost rănit la braţ. 1 s-a făgăduit, ca recompensă, avansarea şi Medalia Militară, dar întors în familia sa, şi îndepărtîndu-se forţamente de cimpul ce luptă, a fost uitat de aceia care la început s-au· interesat de el. Departe de ochi, departe de inimă. Este Întotdeauna acelaş cîntec peste tot. ar, iată ce vin să te rog pentru tînărul nostru entuziast. Tu o vezi pe Prinţesă 1 în fiecare zi; povesteşte-i odiseea lui Elie Albu şi fă în aşa fel încît să-i obţii din partea Prinţului o scrisoare care să-i deschidă porţile 353 [354] Şcolii militare din Berlin. Tînărul nostru, pentru că a muşcat din cartuşe, a prins gust de meseria de erou şi ar vrea să-şi întregească studiile în Prusia, unde ştiinţa războiului a făcut progrese mai mult decît oriunde aiurea. Doamna Maria Al bu , mama sa, trebuie să se ducă la Bucureşti pentru ca să prezinte Alteţei-sale un raport asupra comitetului pe care îl prezidează la Piatra. îţi va aduce ea însăşi această scrisoare, fii drăguţă ca întotdeauna şi elocventă ca niciodată, pentru a contribui la realizarea dorinţelor unei familii care s-a devotat la opera de caritate la care tu iei parte cu atîta inimă. Vă sărut pe amîndoi cu dragoste, V. Alecsandri Marie este la Paris. Mă tuşa ta îţi trimite două bune sărutări să le împarţi cu Georges. CATRE EDOUARD GRENIER 267 Mircesti, ler novcmbre 1877 Cher ami, jexecre toutes les guerres pour en avoir vu les horreur s, t ant en Crimee q u'en Italie et en France, mais j 'avoue que j' execre encore plus les affreuses boucheries qui ensanglan­ tent actuellement les bords du Danube et qui rappellent les plus cruelles epoques de la barbarie. Dans nos parages, on ne fait pas la guerre, on se massacre, on se muti le , on se hache en morceaux avec des raffinements de cruaute qui depassent les inventions de l'imagination la plus desordo­ nnee. Les bachibouzouks coupent les pieds des malheureux blesses pour a voir leurs bottes, c' est assez dire. Il est vrai que ces bottes ont une odeur qui doit monter au cerveau; le pays en est infeste '" il y a du cuir de Russie dans I'air , comme il y a de I'huile r ance dans I'atmosphere de l'Espagne. On en est importune, presque etouffe, car le torrent mosco­ vite, qui a commence a couler au mois de mai, continue toujours a diriger ses flots vers la Bulgarie. Les tr ains des- 354 [355] cendent charges de soldats et d'engins de guerre, puis quel­ ques jours apres ils remontent avec des gens estropies. C'est un spectacle de nature a faire croire que lhumanite a ete prise d'un acces de folie furieuse. C'est affreux, c est igno­ ble, c'est amerement grotesque ... car toutes ces hecatorn­ bes humaines, pourquoi? pour civili ser les Turcs? pour con­ tribuer au bien-etre des Bulgares? Mais ni les premiers ne veulent de la civilisation europeenne, ni les seconds n'ambitio­ nnent d'autre bien-etre que celui dont ils jouissent. Alors que diable veut-on? et que diable cherchons-nous, nous Roumains, dans cette bagarre? Qu'avons-nous de commun avec les populations slaves de la Turquie, pour aUer sacri­ fier des miUiers d' existences en leur honneur? Encore une fois, c'est bete, archi-bete et amerement grotesque ! Nos pauvres dorobanizi, c'est-ă-dire nos pauvres pay­ sans, affubles d'une mauvaise capote milit aire et d'une caciula ornee de plumes de dindons (ornament qui leur a valu le surnom comique de curcani), ont fait des merveilles. Par leur vaillance inattendue, ils ont su [aire de ce surnom un titre glorieux et prouver que, si du sublime au ridicule il ny a qu'un pas, il n'y avait egalement qu'un seul pas du ridicule au sublime. Ces braves gens qui, de l'aveu mâme du celebre correspondant du Daily N ews, M. Forbes, ont une braooure obstinee, et sont aussi valeureux que les plus bra­ ves regiments de l'Angletere (aveu bien important de la part d'un Anglais), ces braves curcani, dis-je, ont prouve que I'armee territoriale valait autant, si ce ri'est davantage, que I'arrnee permanente, car ils ont ete toujours admirables d'entrain, d' energie, de calme et de discipline au milieu des combats les plus meurtriers. Ils ont prouve que le peuple roumain avait le courage a I'etat latent et qu'il ne lui fallait qu'une occasion pour se montrer dans toute sa force. Ca ete une r evelation. Et puis, quelle patience digne au sein des souffr ances ! Quel stoicisrne antique en presence de la mort! Ah! cher ami, vos yeux se rempliraient de Iarrnes si je vous racontais tout ce que j'ai vu de grand et de vraiment beau chez ce peuple. Ah! les braves enfants! les nobles coeurs! ils des­ cendent bien en ligne droite de le urs ancetres, ils sont bien de race latine ... et tenez, c'est la une profond consolation 355 [356] v. Alecsandri I i' I 1 li ',,1 ,1 , I III I ,II I" " �. I , i I , I I , II 1 I 1 ! u ,1 I I pour moi, quelles que soient nos pertes irreparables. Tous nos blesses n'ont qu'une pensee, celle de guerir au plus vite pour s'en retourner a Plewna, et ils y retournent encore endo- loris: ils ont pris golit a la mort. Mais parlons dautres choses ... les curcani me feraient ecrire des volumes. Vous me demandez des details sur mon gendre? C'est un charmant et brave jeune homme , dont la mere est cou­ sine de notre cher et regrette Negri, et dont le pere etait president de la Cour de Cassation. Il est neveu de Costin Catargi et, par consequent , cousin germain avec les char­ mantes demoiselles Catargi que vous avez connues dans toute leur beaute. Le jeune couple a traverse Paris pour se rendre a Naples, ou il passera I'hiver : il a du faire une visite a Mme Emme­ line Raymond. Vous travaillez, dites-vous? vous etes bien heureux. Moi, je n'ai rien fait pendant un an. Dieu veuille que je puisse me remettre a ma besogne pendant I'hiver. En attendant, je cours le pays pour faire des conferences au profit de nos blesses ; j'ai deja r amasse plus de 8000 fr., et je pars pour Galatz et Brăila pour me livrer au meme exercice. Aussi je vous quitte, en vous embrassant, Ma femme se rappelle a votre souvenir et serait bien heureuse de vous donner l'hospitalite a Mir cesti, quand les rossignols auront envahi mon joli bois des bords du Sereth. Jai recu ce que vous appelez votre plaquette sur la Suisse , Faites-en autant pour la Bretagne, que je voudrais bien visiter avec vous. Quelles bonnes journees nous passe­ rions chez ces braves Bretons bretonnant. Patience, cela viendr a un de ces quatre matins. �lirceşti, 1 noiembrie 1877 Dragă prietene, urăsc toate războaiele, pentru că le-am cunoscut grozăviile, atît la Crimeea, cît şi în Italia şi Franţa, dar mărturisesc că urăsc şi mai mult 356 1: [357] îngrozitoarele măceluri care' însîngerează astăzi malurile Dunării şi care amintesc cele mai crude epoci ale barbariei. Pe meleagurile noastre nu se face război, se masacrează, se mutilează, se spintecă în bucăţele cu rafina­ mente de cruzime care depăşesc invenţiile imaginaţiei celei mai dezordonate. Başbuzucii taie picioarele nenorociţilor de răniţi pentru a le lua cizmele, asta spune de ajuns. Este adevărat că aceste cizme au un miros care ţi se suie la cap, ţara este infestată ... pielea rusească este prin aer, aşa cum este uleiul rînced în atmosfera Spaniei. Eşti deranjat, aproape sufocat, căci torentul moscovit, care a început să curgă în luna mai, continuă mereu să-şi îndrepte valurile spre Bulgaria. Trenurile coboară încărcate de soldaţi şi de maşini de război şi, apoi, peste cîteva zile, vin în sus cu oameni schi­ Iodiţ i. Este un spectacol de natură a te face să crezi că umanitatea a fost prinsă de un acces de nebunie furioasă. Este îngrozitor, ignobil, este amar­ nic de grotesc ... căci toate aceste hecatombe omeneşti, pentru ce? pentru a civiliza pe turci? pentru a contribui la 'bunăstarea bulgarilor? Dar nici primii nu doresc civilizaţia europeană, nici ceilalţi nu au ambiţia altei bunăstări, decît aceea de care se bucură. Atunci ce dracu vor? şi ce naiba căutăm noi, românii, în această încăierare? Ce avem noi comun cu populaţiile slave din Turcia, pentru a merge să sacrificăm mii de existenţe în onoarea lor? încă o dată, este o prostie, arhiprostie şi amarnic de grotesc! Bieţii noştri dorobanţi *, adică bieţii noştri ţărani, caraghios îmbrăcaţ i cu cîte o mizerabilă tunică militară şi cu cîte o căciulă ** împodobită Cu pene de curcan, (ornament care le-a adus comica poreclă de curcani ***), au făcut minuni. Prin curajul lor neaşteptat, au ştiut să facă din această poreclă un titlu glorios şi să demonstreze că, dacă de la sublim la ridicol nu este decît un pas, tot un singur pas este şi de la ridicol la sublim. Aceşti oameni curajoşi care, chiar după mărturia celebrului corespondent al lui Daily News, dl. Forbes, au un curaj încăpăţînat şi sînt tot atît de valoroşi ca şi cele mai curajoase regimente din Anglia (mărturisire foarte impor­ tantă din partea unui englez), aceşti bravi curea-ii ****, zic, au dovedit că armata teritorială valora tot atît, dacă nu mai mult, cît şi armata perma­ nentă, căci au fost totdeauna minunaţi ca însufleţire, energie, calm şi disciplină, în mijlocul luptelor celor mai distrugătoare. Au dovedit că poporul român avea curajul în stare 1 atentă şi că rru-i trebuia decît o ocazie pentru a se arăta în toată puterea sa. Aceasta a fost o revelaţie! *- **** În original, în limba română. .357 [358] , il; IIII ,III . l' ,1 I Iii II, It 1, il !l. ! , Şi apoi, ce demnă răbdare în sînul suferinţei! Ce stoicism antic în prezenţa morţii! Ah! dragă prietene, ochii ţi s-ar umple de lacrimi dacă ţi-aş povesti tot ce am văzut măreţ şi cu adevărat frumos la acest popor. Ah! bravii copii! nobilele inimi! descind în linie directă din strămoşii lor, sînt în adevăr de rasă latină. " şi uite, aceasta este o mare consolare pentru mine, oricare ar fi pierderile noastre ireparabile. T.oţi răniţii noştri nu au decît un gînd, acela de a se vindeca mai curînd, pentru a se reîn­ toarce la Plevna, şi se reîntorc încă suferinzi; au prins gustul morţii! Dar să vorbim despre altceva. " curcanii" m-ar face să scriu volume întregi. îmi ceri relaţii despre ginerele meu? Este un încîntător şi brav tînăr, a cărui mamă este vară cu iubitul şi regretatul nostru Negri, şi al cărui tată era preşedinte al Curţii de Casaţie. Este nepotul lui Costin Catargi şi, în consecinţă, văr primar cu încîntătoarele domnişoare Catargi, pe care le-ai cunoscut în toată splendoarea lor. Tînăra pereche a traversat Parisul pentru a se duce la Napoli, unde va petrece iarna; trebuie să fi făcut o vizită doamnei Emmeline Raymond. Spui că lucrezi? eşti cu adevărat fericit. Eu nu am făcut nimic de un an. Să dea Dumnezeu să mă pot pune din nou pe treabă în timpul iernei. Pînă atunci, alerg prin ţară pentru a face conferinţe în folosul răniţilor noştri; am strîns deja mai mult de 8 000 franci şi plec la Galaţi şi la Brăila pentru a mă deda la acelaşi exerciţiu. De aceea te părăsesc, săr utindu-te, V. Alecsandri Soţia mea te roagă să-ţi aminteşti de ea şi va fi foarte fericită să-ţi ofere ospitalitatea la Mirceşti, cînd privighetorile vor năvăli în frumoasa mea luncă de pe malurile Siretului. Am primit ceea ce dum��ata numeşti o plachetă despre El,:eţia. Fă ceva asemănător şi pentru Bretania, pe care aş dori să o vizitez cu dum­ neata. Ce zile frumoase am petrece la aceşti bravi breton� *f�" Răbdare, va veni şi asta în curînd. * În original, în limba rcmână. ** Al doilea cuvînt din criginal bretorinani , care însemnează cei care vorbesc dialectul bret on , nu poate fi tradus în limba română; poetul face un joc de cuvinte. '358 [359] n CĂTRE ESMERALDA GARDEEV 268 Galaţi, 6 nov, 1877 1 Madame, ] e suis tres touche de vetre aima bIe a ttention et je conserverai vos ccmpCsltJons comms un souvenir d'autant plus precieux quau lien de parente gur existe deja entre nous, est venu s'a jouter celui de la poesie et de la musigue 2. Demain, j 'aur ai le plaisir de veni- vous remercier de vi Ve voix. En attendant, je vous prie, Madame, d'agree I'assu­ rance des sentiments respectueux de votre affectione patent, V. Alecsandri Adresa pe plic: Madame Esmeralda Cardeev En ville Galaţi, 6 nov. 1877 1 Doamnă, Sînt foarte mişcat de amabila dumneavoastră atenţie şi voi păstra compoziţiile ca pe o amintire cu atît mai preţioasă cu cît la legătura de rudenie care există deja Între noi, a venit să se adauge şi aceea a poeziei şi a muzicii. 2 Mîine, voi avea plăcerea de a veni să vă mulţumesc personal. Pînă atunci, vă rog, doamnă, să acceptaţi asigurarea sentimentelor respectuoase ale afectuoasei dumneavoastre rude, V. Alecsandri Adresa pe Plic: Madame Esmeralda Gardeev În oraş 359 [360] ,,1' I '1' /' I , I II' I I I I I I I I 1: " I , IIÎI' CĂTRE LUCIE DUCA 269 Mircesti, 10 nov. 1877 Ma chere Lucie, Je reviens d'une tournee que j 'ai faite dans le pays en depit du mauvais temps et de ma repulsion contre le froid, le vent et I'humidite. Ayant re cu des invitations de la part des villes de J assi , Peatr a, Bacău, Berlad et Galatz 1 pour y aller tenir des con­ ferences au profit de nos blesses, j 'ai endosse bravernent mes trois paletots legendaires 2 et je suis alle partout repan­ dre les flots de mon eloquence sur la tete des populations abasourdies. Tout ce que j'ai prodigue d'eloges a notre jeune armee, tout ce que j 'ai improvise de dithyrambique a I'adresse de nos valeureux courcani remplirait des volumes; aussi ai- je cu la satisfaction de verser dans les caisses des comites de province plus de sept mille francs. Il est vrai que pour ma part j'ai rapporte de ma tour nee beaucoup dapplaudisse­ ments ainsi qu'un fort refroidissement, mais je ne m'en plains pas. C'est maintenant le tour de Pauline de payer de sa per­ sonne pour me guerir et me remettre sur pieds. Ce sera l ' af­ faire de 48 heures, car elle est une excellente soeur de charite. Votre tante vous embrasse et vous prie de penser a sa robe de chambre dont elle a grandement besoin a l'apprcche des neiges. Adieu, ma chere Lucie, ou plut6t au revoir pour la Noei, nous serons heureux de vous faire manger des tourtes. En attendant, je vous prie de presenter mes plus respec­ tueux hommages a la Princesse et mes amities a Madame votre mere 3. Embrassez a plusieurs reprises Georges de notre part , nous vous rendrons tous ces baisers avec usure. ,.3-60 [361] Marie et Demetre doivent etre a N aples; ils nous out ecrit de Paris, ou ils semblent s'etre beaucoup amuses. Tout a vous, V. Alecsandri Mirceşti, 10 nov. 1877 Draga mea Lucie, Mă reîntorc dintr-un turneu făcut în ţară, cu toată vremea rea şi cu toată. repulsia mea faţă. de frig, de vînt şi de umezeală. Primind invitaţii din partea oraşelor: Iaşi, Piatra, Bacău, Bîr1ad şi Galaţi 1 pentru a merge acolo să ţin conferinţe în folosul răniţilor, am îmbră­ cat cu curaj cele trei paltoane legendare � şi m-am dus peste tot să răspîn­ desc valurile elocirrţei mele peste capetele populaţiei ului te. Tot ce-am risipit ca elogii pentru tînăra noastră armată, tot ceea ce am improvizat mai răsunător la adresa valoroşilor noştri curcani * ar umple volume; în acest fel am avut mulţumirea să. vărs în casele de bani ale comi­ tetelor de provincie mai mult de şapte mii de franci. Este adevărat că în ceea ce mă priveşte am adus din turneu multe aplauze precum şi o răceală straşnică, dar nu mă plîng. Acum este rîndul Paulinei să plătească cu per­ soana sa pentru a mă vindeca şi a mă pune din nou pe picioare. Va fi o chestiune de 48 de ore, căci ea este o perfectă soră de caritate. Mătuşa dumitale te sărută şi te roagă să te gîndeşti la capotul ei, de care are mare nevoie la apropierea. zăpezilor, Adio, draga mea Lucie, sau mai curînd la revedere la Crăciun, cînd vom avea plăcerea să vă oferim turte. ** în aşteptare, te rog să. prezinţi respectuoasele mele omagii Prinţesei şi salutările mele amicale doamnei mamei 3 dumitale. Sărută de mai multe ori pe Georges din partea noastră şi noi îţi vom înapoia toate aceste săru­ tări cu dobîndă. Marie şi Dimitrie trebuie să fie Ia Neapole; ne-au scris de la Paris, unde se pare că s-au distrat bine. AI dumitale, V. Alecsandri *, ** În original, în limba română, cu ortografie franceză. '361 [362] v. Alecsandri II' ,1 : • I : . II' I III l' , I 1,1 CĂTRE MINISTRUL CULTELOR ŞI INSTRUCŢIUNII PUBLICE 270 Mirceşt i, 24 noiernb. 1877 Domnule ministY'tt 1, Cu părere de rău vin a vă face cunoscut că-mi este cu neputinţă de a răspunde la invitarea ce mi-aţi adresat de a face parte din Comitetul ce este a se institui la Iaşi pentru executarea legii şi regulamentului privitor la teatruri şi cafe­ nele, concerte. Ocupările mele nepelmiţîndu-mi de a ieşi din Mirceşti spre a mă duce la Iaşi de cîte ori prezenţa mea ar fi necesară acolo pentru a lua parte la lucrările Comitetului, rolul meu de membru ar fi nul şi chiar împiedicător acelor lucrări. Vă rog, dar, domnule ministru, să binevoiţi a alege în locul meu o altă persoană demiciliată în Iaşi, cale să poată da întregul său concurs pentru obţinerea rezultatului prevă­ zut de legea organizării şi administrării teatrelor. Din parte-mi, voi continua a mă ocupa, ca în trecut, de partea literară a institutelor menite pentru dezvoltarea artei dramatice. Primiţi, vă rog, domnule ministru, asigurarea prea dis- tinsei mele considerări, D-sale Domnului ministru al Cultelor ŞI Instrucţiunei publice. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 271 Mirceşti, 1 dec, 1877 I " I ' li Iubite Negruzzi, Iar m-am apucat de făcut stihuri .... , dovadă că a căzut ometul. îţi trimit legenda lui Peneş Curcanul 1, fentru numă- 362 [363] 1 r ul de la 1 ghenar. După Peneş vor mai urma, cred, şi alţii ... precum şi o mică comedie în versuri, intitulată: La Turnu­ M ăgurele. Răspunde-mi dacă Peneş au fost bine primit de "Junime". unde ai găsit că eu aş fi comis vreodată vreun sistem limbistic cu infinitive ? Sistemul meu au fost tot dauna de a mă feri de sisteme gramaticale şi de a mă conduce după ar­ monia limbei. Am admis finalul tie, dar am văzut că si finalii ere, ire şi are au drept la împămîntenire ca unele ce sint mai armonioase. Nu mă împac cu ciume, cu ţiune, cu ţione şi alte bazaconii ejusdem Jarinae*; dar cînd urechia mea nu ţiuie cînd aude vreun cuvînt nou, îl admit fără greutăţi; chiar pe ţiune nu-l resping în cuvintele noţiune, moţiune, raţiune, fiindcă naţie, moţie, raţie îmi par ridicole. Aşadar, te rog să nu mă pui în rîndul fabricanţilor de si�,­ teme codase, căci frica mea cea mai mare au fost totdeauna de-a mă găsi pe aceeaşi linie cu Pumnul, Laurian, Eliad şi alţi cioplitori cu barda în formele frumoase a limbei noastre. N-am scris niciodată după regule statornicite de sapienţi, de gramatici, de academişti, am scris după cum m-au călău­ zit inspiraţia şi urechia ... (nu Vasile Urechiă). Aceste zise, Te îmbrătisez, " V. Alecsandri N.B. Cum găseşti, în legenda lui Peneş, că ar fi mai bine zis: "Iar căpitanul admirînd Stindardu-n fîlfîire". sau ,,Iar căpitanul admirînd Stindardu-n strălucire". 272 [Mirceşti], 4 dec. 1877 Iubite Negruzzi, Mai iată o fălie de poezie 1 .•. Dă, Doamne, şi cele mai multe înainte. V. Alecsandri Din acelaşi aluat (limba latină). J63 [364] = CĂTRE LUCIE DUCA 273 Mircesti, 4 dec, 1877 .lI a chere Lucie, Votre bobo vous rend fort iriteressante puisque vous I' avez gagne presque sur le champ de bat aille , car un hopi­ tal ri'en est que la suite, mais esperons que vous guerirez bientât et que vous pourrez reprendre votre oeuvre de cha­ rite si digne d'admiration et de respect. Quels que soient les braiements des mauvais plaisants, votre abnegation et vetre devouernent a vous autres, dames de la societe, appar­ tiennent a un ordre de sentiments qui font honneur a une nation. Vous etes dans I'erreur, ma chere enfant, si vous me croyez trop preoccupe de mes affaires, je n'ai pas meme le temps d'y penser en presence des hauts faits de notre arrnee r Etant non seulement chauve mais encore chauvain au plus haut degre, je vis par la pensee de la vie militaire de nos­ braves soldats et je me sens r ajeunir au spectac1e de Ieur vigueur. C'est vous dire en d'autres termes que j 'ai repris mes­ armes delaissees depuis un an et que je viens de commen­ cer une nouvelle campagne poetique.La neige et ant torribee en abondance et mayant emprisonne dans ma chambre je· voyage dans le blanc et je m'en trouve fort satisfait. rai deja ecrit une comedie en vers pour la representa­ tion que l'on organise a Bucarest au profite des veuves et des orphelins des soldats morts sur le champ de bataille et j 'ai en outre compose les legendes de Peneş Courcanul et du Sergent des Dorobanizi qui a ete rencontre et salue par la garde imperiale sur la route de Vasloui. La piece int.itulee : La Turnu M ăgurele est un simple scenario a deux personnages; elle se trouve entre les mains, de Madame Savesco 1, qui me l'a dernandee pour la circons­ tance et que j 'ai ecrite au courant de la plume. Quant aux:. [365] deux legendes, elles paraitront dans le proehain numere des Convorbiri. Vous voyez done que j'ai retrouve mon bureau depuis que je me trouve replonge dans la solitude. Ce qu'on appelle la Muse est ma dame de eompagnie. Adieu et mille baisers pour vous deux de la part de votre tante et de votre onde affectionne, V. Alecsandri Que devient MIle Bengeseo? N ous n' avons plus de velles. Mes felicitations eordiales a Cregoire Ghica 2. bonnes amities a Madame Cleopâtre 3. nou­ Nos Mirceşti, 4 dec, 1877 Draga mea Lucie, Mica dumitale rană ie face foarte interesantă pentru că ai cîştigat-o aproape pe cîmpul de luptă, căci un spital nu este decît urmarea acestuia, dar să sperăm că te vei vindeca în curînd şi că vei putea relua opera durni­ tale de caritate atît de demnă de admiraţie şi respect. Oricare ar fi zbie­ retele răutăcioşilor, abnegatia şi devotamentul vostru, al doamnelor din societate, aparţin unui gen de sentimente care fac onoare unei naţiuni. Te înşeli, draga mea copilă, dacă mă crezi prea preocupat de treburile mele, nici nu am vreme să mă gindesc la ele în faţa marilor fapte ale armatei noastre! Fiind nu numai chel, dar şi şovin * în cel mai înalt grad, trăiesc cu gîndul viaţa militară a bravilor noştri soldaţi şi mă simt întinerit la vederea forţei lor. Adică, cu alte cuvinte, mi-am reluat armele părăsite acum un an şi am început o nouă campanie poetică. Zăpada căzînd cu abundenţă şi ferecîndu-mă în cameră, călătoresc într-o lume albă şi mă simt foarte mulţumit. Am scris deja o comedie în versur i pentru reprezentaţia care se orga­ nizează la Bucureşti în folosul văduvelor şi al orfanilor soldaţilor morţi pe cîmpul de luptă şi pe deasupra am mai compus legendele lui Peneş Curcanul şi a Sergentulsci de dorobanţi, care a fost întîlnit şi salutat de garda imperială pe drumul Vasluiului. Piesa intitulată: La Turme JJăgurele este un simplu scenariu cu două personaje; ea se află în mîinile doamnei Săvescu 1, care mi-a cerut-o * în limba franceză, joc de cuvinte pe elementele chauve=chel şi chauoain = şovin. 365 [366] V. Alscsandri V. Alecsandri I I 1\ . I III " I 1: i 1; I '� ! '1 " pentru această ocazie şi pe care am scris-o în fuga condeiului. Cît despre cele două legende, ele vor apărea în numărul viitor din Convorbiri. Dupr.L cum vezi, mi-am regăsit masa de lucru de cînd m-am cufundat în singurătate. Ceea ce se numeşte Muză este doamna mea de companie. Adio şi mii de sărutări pentru voi amîndoi din partea mătuşii voastre şi a unchiului vostru iubitor. Ce mai face d-ra Bengescu? Nu mai avem ştiri. Felicitările mele cor­ diale lui Grigore Ghica.2 Bune salutări prieteneşti doamnei Cleopatra3 • CĂTRE{IACOB NEGRUZZI 274 Mirceşti, 9 decembrie 1877 Iubite Negruzzi, Cumnata d-tale, d.na Săvescu. mi-au scris pentru ca să mă înştiinţeze că se organizează în Bucureşti o reprezentaţie în folosul văduvelor şi a orfanilor de soldaţi morţi pe cîmpul războiului. Totodată m-au rugat să improvizez ceva pentru această ocazie. Am improvizat deci alăturata mică comedie 1 în versuri, pe care ţi-o trimit să o citeşti împreună cu d.ria Negruzzi, şi apoi să-mi comunici impresia d-voastre. Fran­ cezii numesc bluettes asemenea compuneri, şi în adevăr nici că am avut timp a produce altceva decît o bluetă, fiindcă mi s-a acordat un timp foarte scurt. în patru zile a trebuit să înventez sujetul. să-I aştern pe hîrtie, să compun versurile, să copiez manuscriptul şi să-I expediez la Bucureşti, pentru ca d-na Săvescu să aibă vreme de a învăţa rolul etc. Te rog să-mi înapoiezi manuscriptul după ce îl vei citi, căci nu am altul. Te îmbrăţişez Şi trimet afectuoase complimente d.nei Negruzzi. 366 d [367] [Mirceşti, 9-12 decembrie 1877J 1 275 1 ubite Negruzzi, Sînt foarte mulţumit că te-a înduioşat Peneş Curcanul şi mai în seamă că d-na Negruzzi voieşte să declame această poezie în seara reprezentaţiei ce se organizează. Nu mai puţin sînt încîntat că Sergentul v-a plăcut. Fiindcă aceste două în­ cercări poetice a mele după un timp lung de tăcere ţi-au părut bune, mă grăbesc a-ţi trimite alte două care sînt în rudire cu cele dîntîi şi cer a fi publicate împreună. Mi-ar părea [bine] să le văd pe toate la un loc în numărul de la 1 ghenar, căci ele ar fi avangarda ce anunţă grosul armatei. Mi-ai promis să-mi trimiti corecturile. Primesc si îti pro­ mit să ţi le înapoiez fără cea mai mică întîrziere. ' , Scrisorile 2 ce publici în Convorbiri vor avea un rezultat folositor, căci ele sînt bine rezonate şi limpede scrise. Urmează înainte, însă cînd îi trata cuvîntul onor, fă-mi hatîrul, dacă mă iubeşti, să combaţi pe onoare şi să admiţi pe bărbatul ei onorul. Cu toată deferenta cuvenită sexului frumos, sînt împrejurări unde trebuie 'să-i facem infidelităţi. Sănătate şi voie bună, V. Alecsand ri 276 Mirceşti, 12 dec. 1877 Iubite Negruzzi, Primit-ai comedia în versuri La Turnu-Măgurele 1 şi un pachet conţinînd două poezii intitulate una Păstori şi plu­ gari, şi cealaltă Odă la ostaşii români 2? Eu am aşteptat păn­ acum să îmi comunici zetuirea coalei întîi a numărului din 1 ghenar 1878, pentru casă fac corecturile necesare, dar nu 367. [368] . 11'\ '/; I ;::1 : " � I , I ! I l' I I �II , I ti I � II II :1 . I , I văd nimică sosind, şi timpul trece. Ţi-am expeduit dar astăzi un telegram, cerînd numaidecît ca să nu publici nici una din bucăţile mele înainte de a fi corectate de mine, căci am făcut în ele unele schimbări indispensabile. Aşa, de pildă: în Penes Curcanul, as dori să înlocuiesc -la strofa 19 ­ doi fraţi Cdlini pîn doi jraţi iaşani, fiindcă în regimentul 13 de dorobanti erau si iasani. Asemine, cuvîntul stindard vreau să-I inlocuiesc pri� dr�pel, fiindcă mai natural e ca Peneş să cunoască termenul uzitat drapel decît pretenţiosul stin- dard. în Odă către ostaşii români, schimbările sînt mai impor­ tante şi făr 'de ele nici nu vreau să se publice. Iată aceste schimbări: Strofa 2 Nu-mi aduc bine aminte cum este scrisă în manuscrisul ce ţi-am trimis, dar trebuie să fie publicată astfel: "Vin acum la rîndul vostru să v-aduc o închinare, Vin cu inima crescută si cu sufletul mai tare, Ca pe eroi de legendă vin să vă privesc în faţă". Strofa 3 "De la domni păn la opincă, demni de-o soartă noro­ coasă". Notă: după strofa 5, vine o nouă strofă, compusă în urmă. lat-o: Strofa 6 ,,0, români, în fata voastră, colo-n tainica cea zare, Vedeţi voi cu ochi de vulturi o lumină ce apare, Străbătînd prin umbra deasă de trei secoli adunată? E măreţul fapt al zilei multdorită, multvisată t E al cerului zîmbire, e luceafărul sperărei" E triumful luptei voastre, este ziua neatîrnărei l" Strofa 7 "Tot poporul: rudă, frate, soră, mamă Şi părinte 368 [369] I ' J Strofa 8 "Pas dar! pas tot înainte! Timpul vechi din nou zioreşte, Viitorul rom ânimei scoate mugur ce-ncolţeşte ! O! copii! de voi sînt mîndru! Simt aceea mîndrie mare Care creşte cu mărirea unui neam în deşteptare! Mi-am văzut visul cu ochii etc., etc." Astfel trebuie să apară oda ... sine qua non. Am scăpat din condei două versuri estravagante, care m-au făcut să rîd mai pe urmă şi care trebuie aruncate la paner ... "Şi-a mea inimă plăpîndă Pentru voi se face punte ca să treceţi la izbîndă Mai bine mi-oi păstra inima cum este şi oi zvîrli acele două versuri în foc ... tot e iarna grea ... Sper să-ţi mai trimit şi alte bazaconii pentru numerile următoare, dar tot cu conditia ca să fac eu corectarea lor, căci eu urmez preceptul lui Boileau: .Polissez votre vers et le repolissez .... * " Te îmbrăţişează, V. Alecsandri într-una din scrisori ce publici luminează-mă cum tre­ buie să scrim: lumini sau lumine, lacrimi sau lacrime? Nu crezi că s-ar putea ierta poeţilor aceste două forme ca un drept de licenţă poetică? Trăind într-un timp unde toate licenţele sînt permise, pentru ce să nu se bucure şi bieţii poeţi de cîteva ... spre înfrumuseţarea literaiurei şi spr$ înaintarea neamului românesc? Pe timpul lui Eliad aceste două fraze erau în toate gurile ,,' .. elles ont han te de bien mauuais lieux, et elles en sont mortes" =. * "Şlefuieşte-ţi versul şi-l reşlefuieşte" (limba franceză). Cf. Boileau A rt poJtique. ** "Au colindat prin multe locuri rele şi de asta au murit" (limba franceză). 369 [370] I I I I !I: CĂTRE LUCIE DUCA 277 Mircesti, 12 dec. 1877 Ma chere L�tcie, Je vous ai promis une plece de vers avec la dedicace d'usage. La voiei sous le titre de Penes Courcanul, un des heres de 14 eme regiment des Dorobantzi. Je ne sais si elle sera de votre gout, mais l'opinion des gens de lettres semble lui etre favorable. Ce qui m'a engage pourtant a vous la dedier, c'est l'idee que mon pauvre Peneş a du recevoir vos soins charitables dans I'hopital de Cotroceni. C'est une dette de reconnaisance qu'il vous paie par ['intermediaire de votre oncle, V. Alecsandri Je vous embrasse tendrement tous les deux et la chere maman aussi. Mirceşti, 12 dec. 1877 Dragă Lucie, Ţi-am făgăduit nişte versuri cu dedicaţia obişnuită. Iată-le sub titlul Peneş Curcanul, unul dintre eroii celui de al l-l-lea regiment de dorobanţi. Nu ştiu dacă îţi vor fi pe plac, dar părerea oamenilor de litere pare să le fie Iavorabilă. Ceea ce m-a făcut totuşi să ţi le dedic, a fost ideea că bietul meu Peneş trebuie să fi primit milostivele tale îngrijiri în spitalul de la Cotroceni. Este o datorie de recunoştinţă pe care ţi-o plăteşte prin intermediul unchiului tău, V. Alecsandri Vă îmbrăţişez cu dragoste pe amîndoi, de asemenea J3e iubita mamă. 370 [371] - CĂTRE ELEN A BELDI)\'IAN 278 Mirceşti, 12 decembrie 18T1 Doamna mea, Am onorul a vă înştiinţa că am expeduit prin poştă sub adresa domniei-voastre un pachet cu 60 exemplare din poe­ mul meu Dumbrava Roşie, spre a fi vîndute în folosul spita­ lului instituit în Bîrlad de către onorabilul comitet al damelor din acest oraş, pentru căutarea ostaşilor români răniţi. As fi foarte fericit dacă mica mea ofrandă ar fi bine primită de onorabilul comitet prezidat de domnia-voastră şi dacă ea ar produce un adaos cît de modest la veniturile spitalului. Primiţi, vă rog, doamna mea, asigurarea simţirilor mele de profund respect, V. Alecsandri CĂTRE IACOB NEGRUZZI 279 Mirceşti, 14 dec. 1871 Iubite Negruzzi, Cred că te-i fi spariet de numărul scrisorilor mele, dar nu ai fi fost expus la un asemine potop epistolar, dacă mi-ai fi trimis corecturile. Am mai descoperit un lapsus calami în legenda Sergentului şi doresc să-I îndrept numaidecît. Citind pe Peneş Curcanul şi pe Sergentul, ai observat, negreşit, că amîndoi se laudă că au înfipt steagul pe reduta Griviţei. Faptul se complică astfel într-un mod care ar da loc oarecă­ rei îndoieli asupra veracitătei lui. Amîndoi ... fălindu-se 371 [372] va zice: I I III I II 'II " , I 1, II ,. ,1 I ,� I I I 1 il I [416] , ,1 , 1, I orgamsee par vos soins, et surtout l'importance si justement attribuee par vous d'avance a ce tournoi. Grâce a lui et sous l'invocation de notre chere Rome, nous aurons, a votre appel, cimente nos liens davenir. Soyez personnellement heureux et fier, cher Monsieur et Confr ere : "Le Mistral a porte loin, bien loin, vos poetiques accents" 2. A cette heure, la Roumanie, d'un bout a I'autre en ressent les effets magiques, et ses manifestations temoig­ nent hautement du prix qu'elle attache aux sympathies de ses sceurs latines, sympathies inappreciables dont elle aimera a voir l'origine dans votre lettre amon adresse. Cette lettre sera publiee en mâme temps que votre brillant discours, et la presse roumaine vous dira I'enthousiasme qui aur a accueilli ces deux pieces, ainsi que les esperances qu'elles auront fait naître chez vos fr eres du Danube. Pour ma part, vous devinez, cher Monsieur et confrere , combien je massocie d'avance a ce mouvement bienfaisant pour notre avenir latin et si opportun pour nous, Roumains, dont le sort est menace d'etre livre peut-etre aux convenances de certaines Puissances 3. Quoi-qu'il arrive, "nous nous souviendrond" 4 et nous serrerons nos rangs. Tai a vous remercier de votre empressement a vouloir m'envoyer la coupe que la "Societe des langues romanes" a bien voulu me decerner. Pour vous epargner toute peine, j e vous prie de la faire remettre chez ma niece, Mme Alice Bal 5, 21 place Vendome, qui se. chargera de me I'expedier. Ma niece sera fort heureuse de vous connaître , si vous vouliez etre aimable de lui en fournir l' occasion; de son câte elle aura bientât a vous presenter de ma part un exemplaire de mes oeuvres poetiques, ainsi qu'un petit recueil de vers que j'ai ecr its sur les faits d'arrnes de nas jeunes guerriers au­ dela du Danube. En vous priant daccepter ce souvenir, je ne saurais espe­ rer de vous faire connaître mes tr avaux, dont une partie est ecrite dans la langue essentiellement populaire; il me suffira que vous veuilliez bien recevoir mon envoi comme un premier temoignage de mes sentiments de sincere amitie et de confraternite pour vous. rai grand espoir de me rendre cette automne a Paris. Ma pre:r1liere visite sera pour vous, car il me tarde de vous 416 [417] exprimer amon tour, et de vive voix, mon tres vif desir de vous eonnaître et de serrer votre main de fr ere. En attendant, je vous prie dagreer, cher Monsieur et ami, I'assurance de mes sentiments les plus distingues et les plus affectueux, V. Alecsandri Mirceşti, 1 iunie 1878, România Iubite domn şi confrate, "într-o zi fericită - pentru noi rornann - o idee mare şi generoasă a izbucnit din sufletul dumneavoastră "1 şi România şi-a regăsit locul în marele cămin al familiei latine. Cum vedeţi, iubite d�mn şi confrate, chiar în propriile dumneavoastră cuvinte îmi place să caut expresia sentimentelor ce îmi inspiră lectura scrisorilor dumneavoastră, atît de plăcută pentru mine, atît de mişcătoare pentru ţara mea, şi a discursului ale cărui accente vibrează cu siguranţă în toate inimile latine. Succesul meu în mijlocul dumneavoastră îmi era' deja foarte scump, şi manifestările de bucurie pe care le-a făcut să izbucnească în întreaga ţară îmi aduc la cuno�tinţă, în fiecare zi,} valoarea care se. înţelege a-i fi dată aici, din punct de vedere al legăturilor noastre cu marea, nobila şi vechea noastră. familie. Discursul dumneavoastră va pune în valoare cu totul altfel partea care a fost dată României să o ia la sărbătorirea organi­ zată prin grija dumneavoastră şi mai cu seamă importanţa atît de îndreptăţit atribuită mai dinainte de dumneavoastră acestui turnir, Graţie lui şi sub invocarea iubitei noastre Roma, vom cimenta, la apelul dumneavoastră, legăturile noastre de viitor. Fiţi personal fericit şi mîndru, iubite domn şi confrate: .. Mistraiul a dus departe, foarte departe, poeticele dumneavoastră accente," 2 La această oră, România de la un cap la celălalt, resimte efectele magice, şi mani­ festările ei mărturisesc cu prisosinţă preţul pe care ea îl leagă de simpatiile surorilor sale latine, simpatii nepreţuite, a căror origine i-ar plăcea să o vadă in scrisoarea dumneavoastră adresată mie. Această scrisoare va fi publicată 111 acelaşi timp cu strălucitorul dumneavoastră discurs, şi presa română vă va spune entuziasmul cu care au fost primite aceste două piese, cum şi speranţele p� care le-au făcut să se nască în fraţii voştri de la Dunăre. 417 a ------ [418] CĂTRE IOSIF VULCAN Domnul meu), Cu cea mai vie plăcere am primit şi am citit frumoasele strofe 2 ce mi-aţi trimis. Acele versuri undite în undele limpezi şi călduroase ale inspirării poetice au găsit calea inimii mele si m-au încăntat precăt m-au si uimit. Primiţi dar, scumpul meu confrate, împreună cu multe­ mirile mele, cele mai sincere complimente pentru admirabila In' ce mă priveşte, bănuiţi, iubite domn şi confrate, cum mă asociez dinainte la această mişcare binefăcătoare pentru viitorul nostru latin şi a.tît de potrivită pentru noi.crornânii, a căror soartă este ameninţată să fie sacrificată convenierrţelor unor anumite Puteri P Orice s-ar întîmpla, "ne vom aduce aminte" 4 şi vom strînge rîndurile. Trebuie să vă mulţumesc pentru graba dumneavoastră de a voi să-mi trimiteţi cupa pe care "Societatea de limbi romanice Ha binevoit să mi-o decearnă. Pentru a vă scuti de orice griji, vă rog să o trimiteţi la nepoata mea, d-na Alice Bal 5 , 21 place Vendome, care se va însărcina să mi-o expe­ dieze. Nepoata mea va fi foarte fericită să vă cunoască, dacă aţi vrea să fiţi amabil să-i procuraţi ocazia, la rîndul ei, ea vă va prezenta în curînd, din partea mea, un exemplar din operele mele poetice, cum şi o mică culegere de versuri pe care le-am scris asupra faptelor de arme ale tinerilor noştri războinici, dincolo de Dunăre. Rugîndu-vă să primiţi aceste amintiri, nu pot spera să vă fac cunoscute lucrările mele, dintre care o parte este scrisă în limba specific populară; îmi va fi de ajuns să binevoiţi a primi trimiterea mea ca pe o primă mărturie a sentimentelor mele de sinceră prietenie şi de confraternitate pentru dumneavoastră. Am mare speranţă că mă voi duce în această toamnă la Paris. Prima mea. vizită va fi la dumneavoastră, căci sînt nerăbdător să vă exprim, la rîndul meu, şi cu voce tare, via mea dorinţă. de a vă cunoaşte şi de a vă strînge mîna de frate. Pînă atunci, vă rog să primiţi, iubite domn şi prieten, asigurarea sentimentelor mele cele mai distinse şi cele mai afectuoase, V. Alecsandri iunie 1878 Bucureşti, 332 418 [419] poezie ce aţi compus cu ocaziunea succesului obţinut de Cîntecul gintei latine. Ea are în ochii mei îndoitul merit de a fi şi un giuv:aier literar şi o vie podoabă de amicie la care sînt foarte simţitor. Al d-voastre amic şi confrate, v. Alecsandri CĂTRE ROMÂNII DIN DEVA 333 Gara Mirceşti, 3 iunie 1878 Salutare frătească românilor din Deva. Sincera mea gratitudine pentru călduroasele lor feli­ citări ! Alecsandri CĂTRE PIETRO MEZZETTI 334 Mircesti, 5 juin 1878 Monsieur), Je suis fort sensible a votre attention et je m'empresse de vous exprimer mes sentiments de gratitude pour l'envoi de votre belle composition 2. Ma fille a execute sur le piano la musique adaptee sur les paroles de mon chant de la r ace latine et, en tant que j 'ai pu en juger par cette execution incomplete, votre compo­ sition m'a paru avoir un caracter de grandeur conforme a la nature du sujet. Elle est ecrite dans un style ample, do it produire un grand effet en etant accentuee par des voix puissantes avec accompagnement dorchestre. 419 [420] Recevez-en, Monsieur, mes sinceres compliments et veuillez agreer avec mes remerciements I'assur ance de ma plus haute considerations. V. Alecsandri Mirceşti, 5 iunie 1878 Domnule " Sînt foarte mişcat de atenţia dumneavoastră şi mă grăbesc să vă exprim sentimentele mele de mulţumire pentru trimiterea frumoasei dumneavoas tre compoziţii. 2 Fiica mea, a executat la pian muzica adaptată pe cuvintele Cîntecului gintei latine şi, atît, cît am putut judeca prin această execuţie incompletă, compoziţia dumneavoastră mi s-a părut că are un caracter de măreţie potrivit cu natura subiectului. Este scrisă într-un stil amplu, trebuie să producă un mare efect fiind accentuată prin voci puternice cu acompa­ niament de orchestră. Primiţi, domnule, sincerele mele complimente şi binevoiţi să primiţi. odată cu mulţumirile mele, asigurarea celei mai înalte consideraţii. V. A lecsa1�dri CĂTRE D-NA E.P. REPREZENTANTA DOAMNELOR DIN "SOCIETATEA NAŢIONALĂ DIN BUCOVINA" 335 Mirceşti, 6 iunie 1878 Doamnei E.P. Suceava Telegrama doamnelor bucovinene mă bucură şi mîndreşte. Rogprimiţi pentru d-voastră respectuoasele mele mulţumiri! Alecsandri 420 [421] CĂTREDR. MIHAIL OBEDENARU 336 Mirceşti, 6 iunie 1878 Iubite domnule Obedenariu , 1 Îritorcîndu-mă de la Bucureşti, am găsit aice scrisoarea 2 d-voastră împreună cu două exemplare de traducerea Căntului gintei latine şi cu muzica compusă de celebrul maestro Mar­ chetti 3. Mă grăbesc dar a vă răspunde spre a vă mulţumi din toată inima pentru tot ce aţi făcut în favoarea mea, înlesnind succesul poeziei mele în sînul juriului de la Mont­ pellier şi ocupîndu-vă în grabă de compunerea muzicei ce avea a fi adaptată pe strofele Cîntului latin. Concursul inteligent şi patriotic adus de d-voastră au avut un rezultat fericit. Brosura ce aţi publicat cu traducerea poeziei şi cu note explicative au servit a lumina pe d-nii membrii ai juriului asupra prozodiei limbei noastre şi astfel versurile mele au ieşit în undă. Totodată, adresîndu-vă la dI. Marchetti, aţi avut o fericită inspiraţie, căci celebrul maes­ tro au compus o minunată melodie, un imn de o factură largă, frumoasă şi uimitoare. Intr-un mare banchet ce mi s-au dat la Bucureşti în sala teatrului, am auzit imnul căntat de un cor de 200 băieţi şi executat de orchestră. r Deşi studiul acestei muzici măreţe a fost făcut în 'grabf\" efectul produs de ea a fost profund. Eu unul vă mărturisesc că m-am simţit foarte.mişcat, -căci am înţeles, de nilJ cu-mintea, dar cu inima, inalta inspiraţie a meastrului. "" .. Vă rog dar să binevoiţi a exprima d-lui Marchetti simţi­ rile mele ce rnulţemire şi de sinceră admir are, .' Cintul g.t.i-i latine au fost tradus pînă acum, în "limbile franceză, germană, greacă, polonă şi chiar italiană : însă nu mi s-au părut acele 'traduceri ,prea nimerite, Vă alăturez aice pe cea italiană+, făcută la Viena, 'casă judecaţi însuşi despre valoarea ei, căci eu nu cunosc din limba lui Dante decît strictul necesar .pentru a cere macaroane cînd călătoresc în patria 'lui. '121 [422] Am părăsit Bucureştiul a doua zi după banchet, Încărcat de lauri şi jumătate prăjit de căldura senegaliană ce domneşte în biata capitală. Chiar laurii s-au cam uscat, însă mă mîn­ gîi cu muzica maestrului Marchetti executată ai ce de fiica mea şi cîntată de ginerele meu. Vă rog, iubite domnule Obedenariu, să primiţi odată cu mulţemirile mele, asigurarea simţiminţilor mele afectuoase, V. Alecsandri CĂTRE ARON HAMSEAI 337 Mirceşti, 8 iunie 1878 Am primit frumoasa carte ce conţine felicitările şi semnă­ turile cetătenilor români din Arad." îmi este peste putinţă de a le exprima simţirile de legi­ timă mîndrie şi de profundă bucurie ce m-au cuprins în prezenţa entuziasmului puternic al fraţilor mei de peste munti. Ardealul au fost totdeauna cuibul sacru al r om â­ nismului, pe care nici o furtună nu I-au putut distruge căci au fost cimentat cu anticul şi nepieritorul sînge roman. Din acel cuib binecuvîntat de Dumnezeu, mulţi vulturi se vor înălţa pe ceriul României, fără ca de azi înainte nime să indrăznească a se încerca de a le smulge penele aripilor. Prezentul şi viitorul nostru începe a se afirma sub razele soarelui latinitătii precum înalţii munţi ai Carpaţilor care, prin neguri le întunericului, apar ca un lanţ de nouri şi, cum răsare faptul zilei, ieu formele lor şi aspectul de giganţi. Eu sînt fericit că mi-am văzut visul cu ochii, fericit că mi-au ajutat Dumnezeu a contribui la ridicarea statuiei maiestoase a latinismului oriental în fata latinismului occi­ dental, fericit mai cu seamă de simpatiile ce am cîştigat în inimile tuturor românilor ce ţintesc privirile spre viitor. 422 - [423] Acestora le trimit sincere le mele mulţemiri pentru căl­ duroasele lor felicitări şi le Urez realizarea dorinţelor celor mai scumpe. V. Alecsandri CĂTRE NICOLAE PISOSKI 338 Mirceşti, 10 iun. 1878 Moş Pisoi, Paulina trecînd la Borzeşti, duminică, ţi-am telegrafiat ca să-i ieşi înainte la gară cu pîne şi cu sare. Îţi mai scriu şi acest răvaş ca să te rog să expeduieşti la moşia lui Nicu Negri, alăturat a scrisoare, împreună CU alăturata ladă. Negri găsîndu-se în vecinătatea ta, însărci­ narea nu e grea de împlinit. Cînd ne mai videm? Poate să viu în curînd la castelul 1 tău. Te îmbrăţişez precum şi pe prietenul tău. Complimente amicale d-nei Pisoski. V. Alecsandri 339 Mirceşti, 11 iunie 1878 Frate Pisozki, A tale versuri prietinoase În al meu suflet au deşteptat Simţiri plăcute, simţiri duioase . Ş-un dor de viaţă îndelungat. 423 I[ 1. I I I i' [424] 1, . ' , '1 II 1,1 , I I I J " I II· , I I i I �I . . , c! J Eu sînt ferice că Poezia - Mi-au dus la gură al ei pahar; Şi-n danţ cînd intră azi România Mi-e drag a zice că-s lăutar. Dar ce îmi place şi mult, şi bine E că în iarnă mă simt cu foc Şi _ că pot încă, frate, cu tine Să intru-n horă, să salt în joc. Sus dar, uncheşe , cu voie bună Sprinten şi mîndru dă din picior! Ginta latină să readună Ca să-şi croiască nou viitor! Zvîrle în aer sus pălăria împodobită cu scumpe flori Şi strigă: Vivat! căci România E-ncoronată de-a ei surori! Drept aceea să ne vedem sănătoşi, moş Pisoi, cu paharu-n mînă, ca să închinăm la binele viitor al terii , de care se vor bucura copiii noştri. ' Sărută. pe Alecsandrel din parte-mi şi arată complimen­ tele mele d-uei Pisozki. Al tău frate, V. Alecsandri CĂTRE DIM. A. STURDZA Mirceşti, 12 juin 1878 Mon cher Mititza, Etant parti subitement de Bucarest le lendemain du banquet 1, je n'ai pas eu -le' tempsd'aller chez vous pour • 424 - [425] vous faire mes sinceres compliments sur votre beau discours. J'y ai principalement remarque les passages qui se rapportent aux travaux de la generation qui a precede la vetre et j' ai de touche de l'hommage que vous lui avez si noblement rendu. Merci donc, cher ami, pour cet acte de justice; vous etes plus que tout autre en droit de parler, comme vous I'avez fait, des merites d'une generation a laquelle vous avez apporte spontanemsnt votre part d' activite, d'intelligence et de patriotisme. Merci encore une fois et tout a vous, v. Alecsandri Je vous prie de presenter mes hommages respectueux a Madame Stourza. Mirceşti, 12 iunie 1878 Iubite Mitiţă, Plecînd pe neaşteptate din Bucureşti, a doua zi după banchet 1, nu am avut timp să viu la dumneata pentru a-ţi face sincerele mele com­ plimente pentru frumosul dumitale discurs. Am observat mai cu seamă părţile referitoare la lucrările generaţiei care a precedat pe a dumitale şi am fost mişcat de omagiul pe care i l-ai adus cu atîta nobleţe. Mulţumesc deci, dragul meu, pentru acest act de dreptate; eşti mai mult decît oricare altul îndreptăţit să vorbeşti, aşa cum ai făcut-o, despre meritele unei generaţii căreia i-ai adus nesilit partea dumitale de muncă, de inteligenţă şi de patriotism. Mulţumesc încă o dată şi rămîn al dumitale, v. Alecsandri Te rog să prezinţ i omagiile mele respectuoase doamnei Sturdza. 425 [426] CATRE GRIGORE VENTURA 341 Mircesti, 12 juin 187& Mon cher Veniura, rai devore votre derniere ceuvre dramatique.! et je me suis senti fortement emu a certains passages. C'est une ceuvre d'inspiration a laquelle le cceur a collabore autant que I'esprit: Donc, succes complet; je vous en fais mes sinceres compliments, et vous engage de beaucoup ecrire pour le Theâtre pour enrichir notre repertoire. Vous possedez la fibre dramatique, la Iacilite du dialogue et le sentiment de l'art. Avec ces qualit e vous etes appele a parcourir une belle carriere. En avant, marche!... et t âchez d'obliquer a gauche afin de passez par Mircesti ou je vous attends avec toute I'amitie que je vous porte. Merci pour la Hora de la Grivitza 2 •• , Elle a du cachet, mais je voudrai l'entendre execute par vous. Tout a vous, V. Alecsandri: Mirceşti, 12 iunie 1878'. Iubite Ventura, Am devorat ultima dumitale operă dramatică 1 şi m-am simţit foarte­ mişcat la unele pasaje. Este o operă de inspiraţie, la care inima a colaborat cu spiritul. Deci, succes complet; vă fac sincere complimente şi vă îndemn, �ă scrieţi mult pentru Teatru pentru a îmbogăţi repertoriul nostru. Posedaţi, fibra dramatică, uşurinţa dialogului şi sentimentul artei. Cu aceste calităţi sînteţi chemat să parcurgeţi o frumoasă carieră. înainte, marş!... şi încercaţi s-o luaţi la stînga asfel încît să treceţi prin Mirceşti, unde vă aştept cu toată prietenia pe care v-o port. 426 [427] - Mulţumesc pentru Hora de la Griviţa 2. " Ea are farmec, dar aş vrea să o aud executată de dumneavoastră, Al dumneavoastră, V. Alecsandr i CĂTRE RABINUL A. TAUBES DOMNULUI A. TAUBES RABINUL IZRAELIŢILOR A JUDEŢULUI TUTOVA, BĂRLAD 342 Mirceşti, 11 iunie 1878 Domnule rabin 1, Primind traducerea Cîntului gintei latine, făcută de d-voastră în limba hebraică, am regretat mult de a nu cunoaşte această veche şi bogată limbă, şi de a nu fi în stare să apre­ ciez meritul operei d-voastre. Nu mă îndoiesc însă de ale sale calităţi literare căci am auzit despre întinsele cunoştinţi şi despre agerime a spiritului ce posedaţi. Foarte simţitor de a vă videa că împărtăşiţi veselia româ­ nilor izvorită de fericita mea izbîndă la concursul de la Montpellier, vin a vă adresa sincerele mele complimente pentru interesanta lucrare ce mi-aţi comunicat, precum şi mulţu­ mirile mele pentru amabila d-voastră scrisoare. Dacă izraeliţii din ţeară ar păşi pe urmele d-voastre, luminîndu-şi astfel spiritul şi înălţîndu-şi sufletul, credeţi, domnul meu, că lesne ei ar înceta de a fi (după denumirea ce le daţi) coPii vitregi a României, România fiind ţeara cea mai ospitalieră şi mai tolerantă din întreaga lume! Primiţi, domnule rabin, asigurarea consideraţiei mele cele mai distinsă, V. Alecsandri 427 [428] �, I Iii! i CĂTRE O. BLASIANU 343 Mirceşti, 14 iunie 1878 Domnulţ president1, Cea mai scumpă satisfacere pentru mine este de a videa avîntul vulturesc şi mîndria de gintă a românilor de astăzi şi de a putea zice că am contribuit şi eu la dezvoltarea acestor măreţe, acestor reînvietoare simţiri care înalţă fruntea nea­ murilor binecuvîntate de Dumnezeu. Frumosul album ce mi-au trimes din Viena iubiţii mei compatrioţi, aflători în acest oraş .are pentru mine nu numai meritul preţios al unui omagiu, dar mai cu seamă acela de a-mi arăta comorile de vieaţă, de sperare, de consciinţă şi de romantism ce se găsesc în şirul generaţii nuoe. Am fost dar foarte pătruns de poeticele accente şi de măgulitoarele felicitări ce mi-au adresat toţi acei neaoşi fii ai latinităţii române sub semn aţi în albumul lor şi voi a vă ruga, domnule president, să binevoiţi a le spune din parte-mi cît mă simt fericit de a simţi în inimele lor palpi­ tările inimei mele, şi cît le sînt re cunoscător pentru urările lor amicale. Este o nemărginită mîngăiere pentru sufletul meu de a mă convinge că pe întinsul Românimei cresc acum o energică seminţie de vlăstare menite a deveni stejari puternici, puter- nici înfruntători ai furtuni! Primiţi, domnule president, asigurarea distinsei mele con- siderări, V. Alecsandri 428 [429] CĂTRE PIETRO MEZZETTI 344 Mirceşti, 15 juin 1878 M onsieur, Mille remerciements pour les notes 1 que vous rri'avez envoyees, Je tâcherai de les faire executer par l'orchestre de Bucarest, lorsque j'aurai I'occasion de my rendre. Je partage vos regrets de ri'avoir pas eu un chceur suffi­ sant, ainsi que les instruments necessairs pour l' execution de votre hymne, le soir de la representation theâtrale 2 org anisee en mon honeur, mais il faut esperer qu'il viendra un jour ou vous aurez la satisfaction de voir votre ceuvre rendue par un ensemble de voix et d'instruments digne d'elle. En attendant, veuillez agreer, Monsieur, I'assurance de ma consider ation tres distinguee. V. Alecsandri Mirceşt i, 15 iunie 1878 Domnule, Mii de mulţumiri pentru notele! pe care mi le-aţi trimis. Voi încerca să fac să fie executate de orchestra din Bucureşti, cînd voi avea ocazia să mă duc acolo! împărtăşesc părerile dumneavoatră de rău că nu am avut un cor destul de mare, cum şi instrumentele necesare pentru executarea imnului dum­ neavoastră, în seara reprezentaţiei teatrale 2 organizate în cinstea mea, dar trebuie să nădăjduim că ora veni o zi in care "reţi a-rea mulţumirea de a vedea opera dumneavoastră redată de un ansamblu de voci şi de instru­ mente demn de ea. Pînă atunci, binevoiţ i să primiţi, domnule, asigurarea dist insei mele consideraţii, V. Alecsandri 429 [430] CĂTRE 'IACOB NEGRUZZI 345 Mirceşti, 25 iunie 1878 Iubite Negruzzi, Cunosti vorba românului; una caldă, una rece. Ea ni se aplică' de minune. După Griviţa şi Montpellier, a urmat Berlinul; după victorii, loviri amare: Un Gorciakoff 1 şi un Bismark 2 au apărut în cumpăna soartei noastre, cercînd a nimici greutatea noastră politică în lume; şi astfel iluziile răsărite în Bulgaria şi în Provenţa s-au întunecat într-o' clipeală. Dar să nu ne descuragiăm l Ferească Dumnezeu de a pierde încrederea în noi şi în viitorul neamului noastru! Omida mănîncă frunzele stejarului, dar nu poate ucide stejarul. Să ne.narmăm cu răbdare, cu demnitate, cu înteţire în faţa prigonirii; să dăm piept cu norocul. O mică luptă voinicească începe pentru români. Fie; să primim lupta cu suflet îndrăzneţ, căci avem de apărat ţara, acest depozit sacru încredinţat nouă de părinţii noştri, şi pe care sîntem obligaţi să-I transmitem întreg la copii. Măciuca politică din Berlin 3 ne-a dat o lovire care ne-a ameţit; dar ameţeala trece şi trecînd ea, trebuie să ne lase în picioare. Doar nu piere românul cu una, cu două, ba nici cu nouă, căci are şapte vieţi şi.i puiul dracului, după cum se exprimă ţăranii. Ne-am luptat vitejeşte la Griviţa, am triumfat la Mont­ pellier. Tot astfel vom triumfa cu vremea şi pe cîmpul poli­ tic. Vointa să ne fie tare si vom ieşi iar în undă. Cine stie dacă Du�mezeu nu ne-au' pregătit, prin nedreptatea a;eo­ pagului din Berlin, la lupte mari care să ne oprească de a ne adormi pe laurii noştri? . Franţa a cîştigat mult din pagubele ce a suferit la 1870, căci a primit o crudă lecţie de care ştie a profita; să urmăm pilda ei, să ne punem pe lucru, să luminăm poporul în care există vitalitatea naţională, să renunţăm la dezbinări care 430 [431] ti ne slăbesc, să ne unim într-un singur gînd şi să nu ne mai căutăm sprijin decît în noi înşine, Iepădîndu-ne de Satana, adică de protecţii străine, şi vom ajunge astfel mai departe decît am ajuns păn-acum. Azi avem duşmani pe faţă [ ... ]. Va veni o zi în care vom asista la o colosală dărîmare de imperii şi în' acea zi, de vom fi pregătiţi, vom revendica tot ce a fost şi este încă al nostru. Deviza mea este: Nimic nu se pierde. Nu-mi pierd dar sperarea în viitor, şi chiar de sînt ajuns la bătrîneţe, nu mă retrag din luptă, de vreme ce Dumnezeu vroieşte ca să ne cerce şi să ne oţelească prin noi lupte. Curaj dar, voi cei tineri, şi pe lucru cu toţii. Roada plăteşte munca. [ ... ] Voi căuta a-ti trimite în curînd urmarea misiilor mele politice; acum îh expediez un pachet cu broşuri 4, de dis­ tribuit drept premii la elevi. Binevoieşte a le împărţi pe la colegi uri etc. A revedere în curînd. Te îmbrăţişez din toată inima, v. Alecsandri CĂTRE ALIMPIU BARBOLOVICI, PREŞEDINTELE "ASTREI" DIN BĂSEŞTI 346 Mirceşti, 1 iulie 1878 Domnule preşedinte, Cu mare mulţumire am prirmt epistola d-voastră de invitare la adunarea generală a "Asociaţiei transilvane pentru Iiteratura română şi cultura poporului român". Cu o mul­ ţumire încă mai vie a-şi răspunde acelei amicale invitaţii, dacă împrejurările casnice mi-ar permite să mă depărtez în vara aceasta de la Mirceşti. 431 .. -' [432] Ar fi o adevărată sărbătoare pentru mine, de a mă găsi în mijlocul iubitorilor mei fraţi români din Şimleul-Silvaniei : însă neputînd a mă afla în persoană acolo la 4 august, gîndul şi inima mea vor fi la d-voastră, aducîndu-vă urările mele �le mai fierbinţi pentru prosperitatea măririi şi gloriii românismului! Primiţi, vă rog, domnule preşedinte, asigurarea simţirilor mele de cea mai înaltă consideraţie, V. Alecsandri CĂTRE C.M.S. RABENER 347 Mirceşti, 2 iulie 1878 Domnule predicator 1, Cu mare mulţumire am primit scrisoarea d-voastră, împreună cu traducerea ce aţi făcut în limba antică ebraică a Cîntului gintei latine. Nu mă îndoiesc că această traducere trebuie să fie exactă, fiind lucrată de un om învăţat în bogata limbă a Talmudului, însă regret foarte mult de a nu o putea înţelege şi de a nu pătrunde frumuseţile ei. Vă mulţumesc, domnul meu, pentru oferta ce mi-aţi făcut a unui exemplar imprimat al traducerii d-voastră precum şi pentru compli­ mentele cuprinse în scrisoarea ce mi-aţi adresat, şi vă rog să primiţi încredinţarea distinsei mele consideraţii. V. Alecsandri 432 -- [433] - CĂTRE ALBERT DE QUINTANA Y COMBIS 348 Mirceşti, 6/18 juillet 1878 C her M onsieur et ami, Je tien enfin vetre jolie coupe qui a verse tant de flots de joie enthousiaste dans les coeurs de mes compatriotes. Elle est la, devant moi, avec sa forme elegante, ses reliefs symboliques et ses inscriptions eloquentes : elle me parle du pays du soleil, de la grande pensee du Latinisme a laquelle vous avez reouvert les ailes dans une heure de sublime inspi­ ration, de votre precieuse amit ie et de I'avenir de mon mal­ heureux pays. Qui sait. me dit le r eve auquel je mabandonne avec predilection, qui sait si un jour, cette coupe ne s' elever a pas vers le ciel pour porter un toast a la suprematie et a I'omni­ potence retablies de la r ace latine? Et ce jour-Iă, nos deux noms se trouveront plus etroite­ ment unis, par la consecr ation glorieuse de la victoire. Esperons et buvons a la meme coupe, nous tous les enfants de la grande societe : aussi bien mon malhereux pays, si indignement sacrific par les partageux du Congres de Berlin, regarde avec anxiete du câte de l'occident au sein du nau­ frage qui le menace. Pour ma part, cher Monsieur et ami, en attendant des temps meilleurs, je vous serre cordialement la main et reste pour toujours votre ami tout devoue, v. Alecsandri Mirceşti, 6/18 iulie 1878 Iubite domn şi prieten, Deţin, în sfîrşit, frumoasa dumneavoastră cupă care a vărsat atîtea valuri ele bucurie entuziastă în inimile compatrioţilor mei. Ea se află aici, în faţa mea, cu forma sa elegantă, reliefurile sale simbolice şi inscripţiile sale elocverrte ; ea îmi vorbeşte despre ţara soarelui, despre marea gîndire a Iat inisrnului căreia i-aţ i redeschis aripile într-o oră de sublimă inspiraţie, 4.H [434] .�I mr!�, I II Il I il , , '1 I ! I /1 :II I III "il' '1' i' I despre preţioasa dumneavoastră prietenie şi despre viitorul nefericitei mele ţări. Cine ştie, îmi 'spune visul căruia mă abandonez cu predilecţie, cine ştie dacă într-o zi, această cupă nu se va ridica spre cer pentru a duce un toast supremaţiei şi atotputerniciei restabilite ale rasei latine? Şi, în acea zi, cele două nume ale noastre se vor găsi mai strîns unite, prin consacrarea glorioasă a victoriei. Să nădăjduim şi să bem din aceeaşi cupă, noi toţi copiii marei socie­ tăţi, astfel nefericita mea ţară, atît de sacrificată de pretendenţii * de la 'Congresul din Berlin, priveşte cu grijă înspre Occident, din sînul naufra­ giului care o ameninţă. în ce mă priveşte, iubite domn şi prieten, aşteptînd timpuri mai bune, vă strîng mîna cu prietenie şi rămîn pentru totdeauna prietenul dumnea­ voastră devotat, V. Alecsandri CĂTRE DOMENICO MUTI 349 Mircest i, 12/24 iulie 1878 1 Monsieur ei cher confrere, rai recu votre aimable lettre et rai lu avec le plus vif interet votre traduction du Chani de la race latine. Autant que je puis comprendre la magnificence de votre langue si melodieuse, vos strophes m'ont paru rendre exac­ tement le sens des miennes, et c'est la un trait de confra­ ternite Iitteraire qui me touche et me r ejouit. Une bonne tr aduction est une oeuvre de la plus grande difficulte et il faut etre ne poete, comme vous, cher Monsieur et confrere, pour avoir si fidelement assimiler son travail *, În 'original, este folosit cuvîntul partageux, i ntraductibil în limba română .şi care defineşte-pe cei ce doresc să-şi împartă şi să posede totul. 434 [435] au celui d'un confr ere etr anger qne l'on veux faire connaître a ses compatriotes. Je n'ai donc que des compliments sinceres a vous adres­ ser, et il ne me reste qu'a vous prier d'agreer mes remercie­ ments pour la gracieusete que vous avez eue de me communi, quer vos vers harmonieux. Un regret pourtant me domine, c'est que vos strophes ne soient pas ecrites dans le meme rythme que le mien afin qu'elles puissent etre adaptees a la musique du celebre maestro de Rome Marchetti 2. Quoiqu'il en soit, veuillez, cher Monsieur et confrere me croire votre oblige et votre tout devoue, v. Alecsandri Mirceşti 12/24 iulie 18781 Domnule şi confrate, Am primit plăcuta dumneavoastră scrisoare şi am citit cu cel mai mare interes traducerea Cîntecului gintei latine. Atît cît pot înţelege măreţia limbii dumneavoastră aşa de melodic casă, strofele dumneavoastră mi s-a părut că redau cu exactitate sensul alor mele, şi aceasta este o trăsătură a confraternităţii literare care mă mişcă şi mă încîntă. O bună traducere este o operă dificilă şi trebuie să fii născut poet, ca dumneavoastră, iubite domn şi confrate, pentru a şti să asirnilezi, cu atîta fidelitate, lucrul tău cu acela al unui confrate străin pe care doreşti să-I faci cunoscut compatrioţ ilor tăi. Nu am deci decît sincere complimente să vă adresez, şi nu-mi rămîne decît să vă rog să primiţi mulţumirile mele pentru bunătatea pe care aţi avut-o de a-mi comunica versurile d-voastre armonioase. Mă stăpîneşte, totuşi, un regret, acela că strofele dumneavoastră nu sînt scrise în acelaşi ritm ca al meu, astfel încît ele să poată fi adaptate la muzica celebrului maestru din Roma, Marchetti 2. Oricum ar fi, binevoiţi, iubite domn şi confrate a mă credeobligatul dumneavoastră şi devotat, v. Alecsandri 435 . [436] :�I ' '1 '1 ,il il'l ,( ( , , CĂTRE GHEORGHE HURMUZAKI 350 Mirceşti, 15 iuli 1878 Iubite Gheorghiţă 1, Vremea vremuieşte şi pădurea se răreşte, zice românul. Cu cît anii trecători confirmă acest mare şi trist adevăr, cu atît mă simt înduioşat, cînd fratii si tovarăsii mei din tinerete îmi dau semne de viată. Sc�iso'area ta �micală au trezit 'în sufletul meu o mie de glasuri ale trecutului, precum deştepţi mii de ţipete într-un vechi stejar plin de paseri, cînd arunci o pietricică în desimea frunzelor lui. Astfel într-o clipeală am revăzut anii 1839 şi 1848, cel întîi ilustrat cu colţuni şi gălbinare, iar cel al doilea atît de bogat în avînturi patriotice şi în sperări ademenitoare. De-atunce multă apă au curs pe Siret, multe evenimente s-au strecurat în lume şi mulţi de-ai noştri ne-au părăsit. Ce panoramă variată şi măreaţă pe urma noastră se desfă­ şură în lumina apusului zilelor noastre. Adevărul să fie, sau vreo producere fantastică a închipui­ rei? Am fost juni, am fost berbanţi şi ne-am cuminţit de voie, de nevoie l l Ne-am însurat, am făcut copii, i-am căsătorit şi deşertindu-se cuibul, am rămas iar singuri ca pe timpul ştrengăriei, însă cu părul cărunt şi cu inima stîmpărată. Adio zburdările tinereţii! Acum au sosit perioada seriozi­ tăţii, a maturităţii, a politicei. Cine ar crede, văzîndu-te în Camera deputaţilor, petrecînd 10 luni de-a rîndul, grav, maiestuos, că tu eşti acelaş Gheor­ ghiţă din 1839? Cine şi-ar închipui că eu, azi pleşuv, căr unt, sînt acelaş amic al tău de pe timpul colţunilor? Sic transit etc. Dar oricum să fie, să ne mîngîiem că nu ne-am pierdut timpul în zadar. Am fost în tinereţe ceea ce trebuia să fim şi acum ştim a fi bătrîni, precum am ştiut să fim tineri. Am zburdat, am lucrat, am produs şi cînd ne întoarcem ochii 436 [437] m spre trecut, avem tainica satisfacere de a nu vedea numai go� şi pustiu. Eu unul văd mai cu deosebire amici ca tine care m-au iubit, care mă iubesc şi pe care îi ţin ascunşi în inima mea. Iată pentru ce vin acum să te îmbrăţişez frăţeşte şi să-ţi adresez la rîndul meu urări de viaţă lungă. şi fericită. Al tău vechi amic, V. Alecsandri Adresa pe plic: Monsieur Georges Hurmuzaki Czernowitz 351 Mirceşti, 19 iuli 187& Iubite Gheorghică, Pentru ca să te liniştesc îndată, îţi fac cunoscut că răspun­ sul meu cătră "Societatea pentru cultura poporului român din Bucovina" nu este dat la tipar, fiindcă nu am obiceiu să comunic jurnalelor corespondenţile mele ... Nu posed măcar o copie de pe acel răspuns. Bine ai făcut că ai eliminat din el cuvintele ce ai crezut că ar fi de natură a vă produce vreun neajuns. Mai mult încă: dacă socoti de cuviinţă, trimite-mi scrisoarea mea îndărăt, pentru ca să o prefac într-un mod conform dorinţei tale. Astfel ea va putea fi pusă la arhiva "Societăţii" fără nici un inconvenient şi publicată chiar în Cernăuţi, dacă v-ar veni la socoteală. Oricum sînt gata să urmez cum vei vroi şi, drept încredinţare, te îmbrăţişez cu toată vechea amicie ce am avut totdeauna pentru tine.! v. Alecsandri Adresa pe Plic: Domnului Gh. Hurmuzaki Czernowitz 437 [438] CĂTRE ISRAEL TELLER D-LUI ISRAEL TELLER, PROFESOR DE LIMBA EBRAICĂ IN ŞCOALA ISRAELITĂ BACĂU 352 Mirceşti, 30 iulie 1878 Domnule Profesor, Primind manuscrisul d-voastră care conţine traducerea în limba ebraică a poeziilor mele: Cîntul gintei latine şi Peneş Curcanul, m-am bucurat de a constata acest început de mişcare literară între coreligionarii d-voastră ce se găsesc în România. Totodată însă, am simţit o mare regretare de a nu cunoaşte limba profesată ca să admir calităţile literare ale traducerii ce mi-aţi trimis şi astfel să pot a răspunde prin complimente sigure la măgulitoare a d-voastră scrisoare, oricum fie, vă rog să primiţi mulţumirile mele împreună cu asigurarea con si­ deraţiei mele celei mai distinsă, V. Alecsandri CĂTRE IOSIF VULCAN 353 Mirceşti, 30 iulie 1878 Domnul meu, în urma scrisoarei d-voastre, am primit şi numărul foaiei ilustrate unguresti 1 în care aţi publicat traducerea Cîntecului giniei. latine în limba maghiară. E de prisos, cred, de a vă spune d-voastre, cît de nimerite sînt toate încercările de strînsă apropiere între români şi unguri în privirea viitorului. Ţinîndu-mă numai pe tărîmul literar astă-dată, vă felicit pentru ideea ce aţi avut de a 438 - [439] - traduce poezia mea, şi vă mulţumesc că aţi făcut-o astfel cu­ noscută numeroşilor cetitori ai foaiei ilustrate din Pesta. Vă rog dar să binevoiţi a exprima complimentele mele d-lui director al acelei însemnate publicaţii, şi să primiti asigurarea simţirilor mele de afectuoasă consideraţie, ' V. Alecsandri: CĂTRE V.A. URECHI A 354 Mirceşti, 30 august 1878 Iubite domnule Alexandrescu-Ureche, Vin să-ţi mulţumesc pentru preţiosul prezent ce mi-ai făcut sub forma a trei tomuri, ediţie de lux, din operele d-tale. îmi propun să le citesc cu luare-aminte şi să-mi procur astfel mai multe zile de studiu interesant şi de o adevărată petre-, cere în singurătatea mea de la Mirceşti. Afară de Oda la Eliza 1 nu cunosc nici una din piesele. d-tale care au fost reprezentate pe scena teatrului din Bucureştii. şi aşteptam cu nerăbdare publicarea lor. Despre Neagoe-: Vodă mi-a vorbit mult dl. Odobescu şi dl. Georges Steriâdi; lăudînd frumuseţea stilului şi românismul limbei , care se. adaugă pe lîngă celelalte merite ale dramei. Le voi citi dar pe toate cu toată părtinirea de un Hterat,. cum mă numeşti, şi chiar de pe acum mă folosesc de acest. titlu pentru ca să te îndemn de • nu prea băga în seamă asprimea unor critici violenţi, ci de a le răspunde foarte. simplu. La noi critica literară se resimte de nuanţele politice. colorate ale zilei. Eşti roş? vei fi ridicat în naltul cerului de. către roşi, şi totodată rostogolit în fundul iadului de către. [440] albi şi viceversa. Prin urmare, nici laudele unei părţi, mCI injuriile opuse nu au o valoare sinceră şi un caracter literar. Posteritatea. " de se va lepăda de politica oarbă ca de Satana, va cîntări producerile noastre cu o cumpănă dreaptă, iar noi, autorii, să ne cătăm de treabă, lucrînd înainte si cîntînd cîntecul cel vechi si înţelept: ' , , "Lasă lumea să vorbească, Numai puica să-mi trăiască." Al d-tale amic, V. Alecsandri CĂTRE N. DROC BARCIAN, REPREZENTANTUL CETĂŢENILOR ORAŞULUI BUCUREŞTI 355 Mirceşti, 20 sept. 1878 Stimabilul meu domn" Am primit mult preţiosul album 1 ce mi-aţi trimis odată cu amabila d-voastră scrisoare. Ce să vă răspund? Cum să vă mulţemesc? Acest omagiu din partea atîtor persoane distinse din Bucureşti, această probă de iubire din partea contemporanilor mei este coroana vieţii mele şi va rămînea cu titlu de glorie în familia mea. Dacă mi-au ajutat providenta a contribui pentru scumpa noastră Românie la deschiderea porţilor palatului împărătesc locuit de surorile sale, recompensa ce am primit din toate unghiurile ţerii au fost mai presus de aşteptarea mea, şi ea îmi este cu atît mai preţioasă că au fost dictată de sublimul simţ al patriotismului ce animă pe fraţii mei latini din Orient. Victoria de la Montpellier au produs o mare satisfacere naţională. într-un timp de mare nedreptate făcută naţiei române şi sub acest punct de videre mă simt fericit că acea 440 [441] victorie au reversat căteva raze luminoase si înveselitoare peste norii ce s-au întins pe cerul patriei noastre. Mîndru dar şi adînc mişcat de sufragiul concetăţenilor mei din Bucuresti, le trimit la toti expresia cea mai sinceră a recunoştintei mele, şi domniei-voastre, stimabil domn, mulţemirile mele cele mai vii împreună cu asigurarea stimei şi afecţiei ce vă datoresc, V. Alecsandri CĂTRE IOSIF VULCAN 356 Mirceşti, 20 sept. 1878 Stimate confrate, Cu mult interes şi cu o legitimă înduioşare citesc în Fa­ milia 1 numele ostaşilor români ce şi-au pierdut viaţa şi şi-au vărsat sîngele pe cîmpul de război a Bosniei. Această luptă în contra unor oameni fanatici care îşi apără ţara reclamă întrebuinţare de oşteni tari, viteji, disci­ plinaţi, nepăsători de trudă şi de moarte. Românii au fost dar trimişi cei întîi ca să între în foc şi să dea pildă de bărbăţie celorlaltor tovarăşi de arme ai lor. După numărul răniţilor şi al morţilor ce au căzut pînă acum în diferitele ciocniri cu insurgenţii din Bosnia, se constată că românii nu s-au cruţat, ci şi-au îndeplinit datoria militară cu acea sublimă abnegare, cu acel avînt eroic, de care au dat probe şi la Solferino, şi la Sadova, şi la Griviţa, şi într-un cuvînt pretutindene unde ş-au desfăşurat drapelul lor. îmi place a crede că guvernul austro-maghiar va recunoaşte oficial serviciile şi meritele elementului român din oastea sa. Păn-atunci însă, cred, domnule Vulcan, că noi sîntem datori a organiza ajutoare pentru uşurarea suferinţelor [442] ,l Iii acelor răniţi şi pentru neamurile acelor morti. Sub acest îndemn, v-am expeduit astăzi, prin poştă, un pachet conţi­ nînd mai bine de una sută mii broşuri întitulate Ostaşii nostri. , Binevoiţi, va rog, a dispune de ele, cum veţi găsi mai bine cu cale, pentru ca produsul vănzării lor să se adaoge pe lîngă celelalte colecte de bani ce se vor face în ajutorul fraţilor noştri căzuţi pe cîmpul gloriei. Profit de această nouă ocazie pentru a vă exprima simţiri­ le mele de stimă şi de afecţie, v. Alecsandri. CĂTR� ZAHARIA ANTINESCU 357 1878, sept. 24, Mirceşri Stimabilul meu domn 1, Am primit două exemplare din Geografia 2 romana ce aţi avut bunătatea a-mi trimite şi mă grăbesc a vă mulţumi pentru această graţiozitate din parte-vă. Cartea didactică ce aţi compus şi publicat corespunde foarte nimerit la ţelul ce v-aţi propus de a înlesni studiul geografiei române. Ea e formată după un metod raţional care dă acestui studiu o atragere plăcută pentru elevi şi este scrisă într-o limbă ferită de acel nomol de neologisme .care din unele cărti didactice fac niste opere încurente, neînţelese şi spăirnăntătoare pentru cititori. , Primiţi dar, domnul meu, sincerile mele complimente, împreună cu broşura ultimilor mele poezii, Ostaşii noştri, şi vă rog a o considera ca un semn de legitimă consideraţiă din parte-mi. Al dv. devotat servitor, ,V. Alecsandri • 'II [443] I - CATRE HAUSKNECHT 358 Mirceşti, 30 sept. 1878 Domnule Hausknechi, Pe baza contractului! şi a angajamentelor d-voastri, prin care sînteţi obligat a-mi numera 10000 fr. la 1 octomvri, am luat eu însumi angajamente de plată la această epocă. Totodată, precum aţi aflat, dl. Cociu lăsîndu-mi moşia, am intrat în cheltuieli neaşteptate cu aratura, semănătura etc. Cum fac eu acum, dacă d-voastră nu vă îndepliniţi anga­ jamentul? Cum plătesc ce am de plătit şi cu ce întîmpin cheltuielile agricole din toamna aceasta? Vă las să judecaţi însuşi! Prin urmare, cu toată bunăvoinţa ce aş avea de a vă mai îngădui cu plata banilor, îmi este cu neputinţă de a o faci, mai ales că am a pleca la Bucureşti peste 4 zile şi îmi trebuiesc bani. Vă rog dar să faceţi toate chipurile de a-mi numara mîni, 1 oct., suma ce-mi datoriti, căci la din contra mi-ati cauza o foarte mare stinghereală. ' Comptînd dar pe regularitatea şi exactitatea d-voastră de comerţiant serios, aştept banii şi vă trimit salutarili mele, V. Alecsandri CATRE IACOB NEGRUZZI 359 Mirceşti, 3 act. 1878 Iubite Negruzzi, îmi pare bine că te-ai întors sănătos din peregrinagiele ce ai făcut la munţi şi peste munţi. Dacă nu ai scris nimic în 443 [444] I I l! I I 1, � I 1: jll ; 1, ,1 ,1 ill III II I III,;: Ili'll 1. ,I, ! I ,1,1 I l' I , 1 I i 11 I : timp de mai multe luni, este că mintea-ţi avea nevoie de odihnă. Astfel copacii roditori sînt sterpi într-un an, pentru ca la anul viitor să deie o roadă îmbelşugată. Nu mă îndoiesc dar, că în cursul iernei vei produce mult şi bine. Cît pentru mine, află că de la începutul primăverei şi pînă acum n-am scris nici un vers, nici o linie de proză, astfel am fost năvălit de vizitatori, care mi-au furat tot tim­ pul. Prin urmare, portofoliul meu este tot atît de gol ca si salt arul d-tale. Afară de musafiri, am mai avut si un şi. �ecurmat de necazuri, care m-au depărtat de orice lucrare literară, între altele chiar acum mi-au căzut o mare belea pe spinare. Arendaşul meu mi-a declarat că nu mai ţine moşia, şi iată-mă obligat a mă apuca de coarnele plugului pe la sfîrşitul toamnei! Mă lupt cum pot, însă cu mult dezgust, căci îmi lipseşte liniştea de care am o neapărată trebuinţă pentru ca să lucrez. Această neaşteptată contrarietate mai are şi dezavantagiul a mă sili ca să petrec iarna în ţară, de unde eram decis a merge la Corfu, pentru ca să găsesc un soare mai cald. Voi căta dar, a profita de închisoarea mea silită în căsuţa de la Mirceşti, pentru ca să urmez cu descrierea misiilor mele politice 1 sau cu alte scrieri ... nu stiu care; si îndată ce voi aşterne ceva pe hîrtie, îţi voi trimete manuscriptele pentru Convorbiri. Pănă atunci însă, răbdare şi [te] îmbrăţişez amical, V. Alecsandri Sper că voi veni la Iaşi să vă mai văd, în ultima săptă­ mînă a lui octombre. Complimente respectuoase dnei Negruzzi. CĂTRE STRĂJESCUl 360 Mirceşti, octombrie 1878 Gloria este o frumoasă fermecătoare, care vrăjeşte min-· tea omului şi îl îndeamnă la fapte mari, la izbînzi sublime., 444 [445] însă atunci numai gloria este o adevărată favoare a soartei pentru acel ce o cîştigă, cînd ea îi atrage stima şi iubirea compatrioţilor lui. Proba de mare distingere ce mi-a dat onorabilul consiliu comunal din Roman, prin votul său din 2S august, este pentru mine o nepreţuită recompensă şi un motiv de falnică mîndrie. Mă voi simti fericit de a vedea numele meu înscris în fruntea unei str�de din urbea care mă numără între cetătenii săi, şi nu voi uita niciodată că Romanul a fost cel dintîi oraş al României care mi-a manifestat simpatia sa entuziastă, cu prilejul victoriei repurtată la Montpellier de cîntecul Gintei latine. Binevoiţi dar, vă rog, d-Ie preşedinte, a exprima onorabili­ lor membrii ai consiliului comunal, simţirile mele de profundă recunoştinţă, şi a primi pentru domnia-voastră, împreună cu. mulţumi rele mele, asigurarea înaltei consideraţii ce vă păstrez. V. Alecsandri CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 361 Bucureşti, sîmbătă, [14 octombrie 1878] 1 Dragă, sînt sănătos şi foarte mulţemit de veştile ce mi-ai dat despre lucrarea moşiei. Am dreptate cînd zic că nu-mi dau băbuşca pe şapte fete. Eu aveam de gînd a mă întoarce acasă luni sau marţi. însă dentistul mai are treabă cu dinţii mei. El mi-au scos o măsea si voieste să-mi mai scoată încă una, de aceea nu cred să pot pleca de aice înainte de vineri. Timpul este foarte frumos, căldura e ca în luna lui mai. Profit de acest timp pentru ca să umblu pe jos, căci nu mai ţin droşcă cu ziua. M-am informat la dantist pentru dintele 445 [446] Il :·1 ,Iii ,:1 l' '1 1: f .' • " i II '" i I I I matale. El mi-au spus că în patru zile poate să-ţi aşeze un dinte nou. Hausknecht 2 mi-au numărat una mie franci, iar restul de opt mii l-am însărcinat să-i numere matale. El mi-au spus că au văndut lemn la compania drumului-de-fier pentru o somă de 8000 franci din care au pus la cale ca Compania să-mi plătească somele ce mi se cuvin pe anii 1879 şi 1880. Iată-ne dar asiguraţi pentru aceşti doi ani. M-am întîlnit cu Cogălniceanu şi i-am vorbit pentru casa lui moş Costachi 3, sper că voi izbuti a face ca să o cumpere guvernul. Intrarea trupelor în Bucureşti, în duminica trecută, au fost frumoasă. Ţi-oi face descrierea din viu grai cînd m-oi întoarce acasă. Cred că timpul trebuie să fie frumos şi în părţile noastre. Nu ai putea * ca să te răpezi la Iaşi pentru trebile ce ai acolo? Cantacuzin 4 au primit pere le şi le-au aşezat în paie. El te sărută şi te roagă să-I aştepţi de Crăciun cu mîncări lesne de mestecat. Te sărut împreună cu Gogu şi doresc să vă găsesc sănătoşi, V. Alecsandri CĂTRE BARONUL A. DE HERZ 362 Mirce sti, 22 oct. 1878 1I1onsieur le Baron1, Perrnetez-moi de vous entretenir un instant du sort des chefs qui se sont succedes, a la station de Mircesti. Ces malheu- * Scris mai întîi face, probabil vrînd să scrie: nu ai face bine să te ră pezi .. '., dar trecînd pe verso-ul filei, l-a uitat pe face, continuînd cu for­ mularea de mai sus. 446 ieS [447] - reux on ete permut es toujours au commencementde I'hiver, apres . qu' on les a laisse faire leurs provisions de legumes et autres objets indispensables pour toute la saison du mau­ vais temps. Ce sort malencontreux menace egalement le chef de sta­ tion actuel, Mr. Stanislaw Weiss. Menace tout a coup d'etre transfere a Roman, il se voit oblige de se defaire de tout ce qu'il possede a moitie prix ce qui constituierait pour lui une quassi ruine. L'Administration des chemins de fer ne pourr ait-elle pas faire une exception en sa faveur et le laisser a Mircesti jusqu'au printemps? Un mot de vous, monsieur le Baron, serait d'un grand poids dans les decisions de I' Administration et a la priere de Mr Weiss, je prends la liberte de le placer sous votre protection. Si vous tenez a des benedictions, vous avez une excellente occasion de vous attirer celles de mon recomrnande. En tout cas, veuillez je vous prie Mr le Baron excuser mon importunite et agreer l'assurance de ma consideration la plus distinguee, V. Alecsandri Mille compliments respecteux a madame la Baronne de Herz. Mirceşti, 22 oct. 1878 Domnule baron 1, îngăduiţi-mi să vă vorbesc o clipă despre soarta şefilor ce s-au perindat la staţia din Mirceşti, Aceşti nenorociţi au fost mutaţi totdeauna la înce­ putul iernii, după ce-au fost lăsaţi să-şi facă provizii de legume şi alte lu­ cruri trebuincioase pentru tot sezonul vremii urîte. Această soartă nenorocită ameninţă tot a�a· şi pe actualul şef de staţie dl. Stanislaw Weiss. Ameninţat deodată să fie mutat la Roman, se vede silit să vîndă- tot ce are pe jumătate preţ, ceea ce ar însemna pentru el un fel de ruină. N-ar putea Administraţia căilor-ferate să facă ceva în folosul lui, o excepţie, şi să-I lase la Mirceşti pînă în primăvară? 447 [448] jl' :11 "1 I!I :1 il " 1 li' ,1 '1 ;1 " I � II , I 'i'1 11,1 1 II i I ha I r Un cuvînt al d-voastră, domnule baron, ar fi de mare înrîurire în hotărîrea ce-ar lua-o Administraţia şi în urma rugămirrţii d-lu i Weiss îmi iau libertatea să-I pun sub ocrotirea d-voastră, Dacă preţuiţi binecuvîntările, aveţi un minunat prilej de a le avea pe acelea ale recomandatului meu. în orice caz, vă rog să mă iertaţi de supărarea ce v-o fac şi să primiţi încredinţarea celei mai distinse consi­ deraţii, V. Alecsandri Mii de complimente respectuoase d-nei baroane de Herz, CĂTRE PIETRO MEZZETTI 363 Mircesti, 3 nov. 1878 Signor maestro , Conforrnement a vetre desir , je vous renvoie la musique de Canticul gintei latine et je profite de cette occasion pour vous remercier d'avoir pense a me dedier votre belle compo­ sition. Cette gracieuse attention de votre part m'est d'autant plus pr ecieuse que j'ai entendu plusieurs personnes faire les plus grandes louanges au sujet de votre ceuvre et me con­ soler ainsi du regret que j 'ai de ne pouvoir en juger par moi­ mâme. J'ai lu avec beaucoup d'interet la traduction en strophes italiennes du chant de la r ace latine faite par monsieur Amadeo Weitzzecher. Elle rend tr es harmonieusement les pensees et les images de ma piece de vers. Veuillez, je vous prie, presenter mes compliments sinceres a mr le professeur du Lycee National pour son travail poetique et agreez pour vous, monsieur, l'assurance de ma considerat ion la plus distinguee. V. Alecsandri 448 I , ;* [449] I , ·2 Mirceşti, 3 no·r. 1878 Maestre, Potrivit dorinţei dumneavoastră, va înapoiez muzica de la Cîntecul gintei latine şi profit de acest prilej pentru a vă mulţumi că v-aţi gîndit să-mi dedicaţi frumoasa compoziţie. Această plăcută atenţie din partea dumneavoastră îmi este cu atît mai preţioasă cu cît am auzit mai multe persoane aducînd cele mai mari laude operei dumneavoastră şi consolîndu-rnă astfel de părerea de rău pe care o am de a nu putea să judec acea s ta prin mine însumi. Am citit cu mult interes traducerea în str.ife italieneşti a cîntecului gintei latine, făcută de domnul Arnadeo Weitzzecher, Ea redă în mod foarte armonios ideile şi imaginile bucăţ ii mele în versuri. Binevoiţi, vă rog, să prezentaţi sincerele mele complimente d-Iui pro­ fesor de la Liceul Naţional pentru lucrarea sa poetică şi primiţi pentru dumneavoastră, domnule, asigurarea consideraţiei mele celei mai distinse. V. Alecsandri CĂTRE ION GHICA 364 Mircesti, 12 nov. 1878 Merci, cher ami, pour la lettre de ma fille, elle m'efrt fait plus de plaisir si elle mavait ete apportee par toi. Je taurais entretenu de vive voix d'une grande machine de drame historique 1 (pas hysterique) en vers, que je rumine depuis quelques jours et que j'ai commencee a ton intention. Ayant accouche dans ma jeunesse de tout un repertoire cocasse, je desire me ranger sur mes vieux jours et me main­ tenir, si faire se peut , dans les regions de la haute Iitt e­ rature. De I'ambition, quoi! Le sujet de mon drame m'interesse, aussi j 'espere faire bon menage avec lui, jusqu'ă ce que je divorcerai de mon manuscrit. 449 [450] Tout a toi, Al tău, II I i�I.1 !�\ I I I !III I ,; ::1 II '. I "I III Apr es quoi, je tâcherai de proceder a de nouvelles epou­ sailles dramatiques. jet' attends. .. tu sais? V. Alecsandri Mirceşti, 12 nov. 1878 Mulţumesc, dragă prietene, pentru scrisoarea de la fiica mea, mi-ar fi făcut mai multă plăcere dacă mi-ai fi adus-o chiar tu. Ţi-aş fi putut vorbi direct despre o mare dramă istorică 1 (nu isterică) în versuri, pe care o meditez de cîteva zile şi pe care am început-o în cinstea ta. Aducînd pe lume în tinereţea mea un întreg repertoriu de piese uşoare, doresc să devin serios la bătrîneţe şi, dacă se poate, să mă menţin în regiunile literaturii grave. Ambiţie, ce mai încoace-încolo! Subiectul dramei mele mă interesează şi de aceea nădăjduiesc să. mă înţeleg bine cu el, pînă. ce voi divorţa de manuscris. După care, voi încerca să purced la alte noi căsătorii dramatice. Te aştept. .. ştii? V. A lecsawdri CĂTRE IACOB NEGRUZZI 365 Mirceşti, 12 noiembrie 1878 Iubite Negruzzi, Am primit invitarea la banchetul "junimei", însă cu mare părere de rău mă văd obligat a nu face parte din el, fiind împiedecat de împrejurări casnice. Vă doresc dar la toti mesenii, veselie si măsele sănătoase. Te însărcinez să porţi din parte-mi un' toast "junimei" şi fecondităţei sale: 4ŞO • [451] Ai trecut mai dăunăzi pe la Mircesti şi nu te-ai abătut pe la mine ... Avem să ne sfădim ... Aş fi fost prea fericit să te văd, căci nu te-am văzut de mult, si să-ti vorbesc de noul şir de lucrări ce am început. " După Doine, după Lăcrimioare, după Pasteluri şi după Legende, de care parte a literaturei îmi rămînea să mă leg? M-am gîndit la teatru ... şi pe loc am răsfoit paginile istoriei noastre, unde am găsit subiecte minunate de drame în versuri. Deocamdată atenţia mea au fost atrasă prin epoca lui Alexandru Lăpusneanu, atît de dramatică si de caracteristică. în ea am descoperit mai cu deosebire t�ei personagii care merită de a fi reînviate pe scenă: J olde 1, Lăpuşneanu şi Despot. Tustrei ar forma o trilogie istorică, care, bine împăr­ ţită, bine ţesută, bine scrisă, ar îmbogăţi literatura noastră. Nu stiu dacă voi reusi a duce pînă la sfîrsit această lucrare serioasă şi foarte grea: dar totuşi am început cu Despot. De acum într-un noroc. Am citit în foaia Convorbirilor, actul I a dramei lui Bodnărescu intitulată Alexandru Lăţncş­ neamt 2. Aştept urmarea pentru ca să judec scrierea aceasta sub punctul de vedere al artei dramatice. Limba este frumoasă, însă eu unul nu mă împac cu versuri albe. Voi veni în curînd la Iaşi şi voi căuta să sosesc tocmai în ziua de adunare a ,,]unimei" ... Pînă atunci însă te îmbră­ ţişez, V. Alecsandri CĂTRE MIHAIL KOGĂLNICEANU 366 Mirceşti, 24 nov. 1818 Mon cher Cogalniceano, Dans le beau district de Roman, an a donne a l'une des nouvelles communes le nom de Cogalniceano, et c'est de toute 451 [452] Tout a toi, Al tău, justice. Re cois donc mes felicitations sinceres. Ta commune est voi sine de celle qui parte le nom de Couza, et j'aime a voir ces deux noms reunis par l'acte le plus important de notre epoque, celui qui a rendu nos paysans proprietaires et en a fait des citoyens. Le souprefet Ioan Sîrbu a travaille avec enthousiasme au bapteme de ta commune. Fais son bonheur en lui octroyant une petite decoration. V. Alecsandri Mirceşti, 24 nov. 1818 Iubite Kogălniceanu, În frumosul judeţ Roman, s-a dat uneia dintre noile comune numele de Kogălniceanu, şi aceasta pe bună dreptate. Primeşte dec' sincere le mele felicitări. Comuna ta este vecină cu aceea care poartă numele de Cuza şi îmi place să văd aceste două nume reunite prin actul cel mai important din epoca noastră, acela care i-a făcut proprietari pe ţărani şi a făcut din ei cetăţeni. Subprefectul Ioan Sîrbu a lucrat cu entuziasm la botezul comunei tale. Fă-I fericit acordîndu-i o decoraţie. V. Alecsandri CĂTRE IANCU ALECSANDRI 367 Mircest i, 26 nov. 1878 Jr[ an clier ] ean, Voiei une petite affaire a laquelle tu pourrais donner un coup d'epaule. Un jeune Roumain, du nom de Ioan -+52 T _____________________ 1. [453] Stefănescu, eleve telegraphiste aspire a entrer au service de la ligne de nos chemins de fer. Dans ce but il a envoye ses attestats a Bucarest ou ils doivent etre jetes dans quelque coin .. , selon l'usage du pays. En attendant, le jeune homme reste les bras croises et ne voit rien venir. Te serait-il desagreable d' ecrire un mot au Baron de Herz pour lui recommander le patient et le prier de prendre une decision quelconque a son egard? Toute I'ambition de Ste­ fănescu consiste pour le moment a etre reconnu par I'admi­ nistration comme eleve aspirant. Ce n'est pas grand chose, mais encore faut-il que les gros bonnets le veuillent bien. ]'attends avec impatience le volume sur I'emigration des oiseaux. Pour peu que cet ouvrage soit ecrit dans le geme de l'Esprit des betfs de Thousseret, ce sera une vraie pature pour moi. La neige a enfin pris la decision de tomber... C'est I'hiver , " bien l'hiver, helas l Adieu, je vais mettre du bois dans le poele. Je t'embrasse, V. Alecsandri Mirceşti, 26 nov. 1878 Iubite 1 ancule, Iată o mică afacere pe care ai putea-o urni. Un tînăr român, anume Ion Ştefănescu, elev-telegrafist, doreşte să intre în serviciul Căilor-Ferate. în acest scop, şi-a trimis actele la Bucureşti, unde trebuie să fie aruncate în cine ştie ce colţ ... după obiceiul ţării. în aşteptare, tînărul stă cu braţele încrucişate şi n-are nici o nădăjd e de nicăieri. Ţi-ar fi greu să scrii baronului de Herz, pentru a-i recomanda pe acest pacient şi a-l ruga să ia o hotărîre oarecare, cu privire la dînsul? Deocam­ dată toată ambiţia lui Ştefănescu este să fie recunoscut de administraţie ca elev aspirant. Nu-i vreun lucru mare, dar trebuie, în orice caz, să vrea şi cei mari. Aştept cu nerăbdare volumul despre emigraţia păsărilor. Dacă opera aceasta va fi scrisă în genul l'Esprit des bâtes de Thousseret, ea va fi o adevărată mană pentru mine. 453 b-- .......... ------------ [454] 4Ş4· Jassi, 29 nov. 1878 în sfîrşit, zăpada s-a hotărît să. cadă ... vine iarna ... chiar iarna, vai 1 Rămîi cu bine, mă duc să pun lemne în sobă. Te îmbrăţişez, V. A le zsandri CĂTRE DIM. A. STURDZA Mon clier Mititza, J'ai quitte Despot-Vodă pour quelques jours et je suis venu a J assi pour completer mes preparatifs d'hivernage dans mon petit coin de Mircesti. Ici j'ai appris que vous avez accepte le portefeuille du Ministere des Finances dans la nouvelle combinaison ministerielle. Cette nouvelle m'a rejoui, par la raison que nous aurons au sein du Gouvernement, un homme qui aime bien son pays et qui saura le defendre [ ... J. La Roumanie vous devr a son existence si vous reussissez a convaincre vos collegues du danger que nous courrons par suite du complot organise par les Wadington, Beaconsfield 1 et autres Cremieux, ejusdem [arinae, Au moment de monter dans le tr ain, on m'a remis une lettre d'un cousin germ ain a moi que vous connaissez, C. Cozoni 2, le directeur de la douane d'Iţcani. Quel a ete mon etonnement de voir que votre predecesseur au �Iinistere de Finances avait demande sa dernission par lintermediaire de Mr. Protopopesco... en le menacant d'une destitution cn cas de refus de sa part. Or, tout le monde vous dira que Cozoni est un des meilleurs employes de I'Etat, fort honnete, fort serviable, fort expert dans les douanes, puisqu'il les manipule depuis des annee, un homme qui , loin de s'occuper de politique, a toujours ete a son affaire. Est-ce la la recom­ pense due a ses annees de service et a ses merites? 368 '� I I il " '. • '1 119.' . [455] '� Convaincu de vos sentiments dequite et de vos principes, j'espere, mon cher ami, que, loin dapprouver la mesure rigou­ reuse prise a l'egard de Cozoni, vous vous empresserez de redresser un acte d'injustice inqualifiable, en transferant la victime a J assi, et en lui confiant le poste de directeur de la douane. Tous ceux qui connaissent mon cousin, et qui n'ont vu qu'avec chagrin sa destitution deguisee, vous approuveront de lui donner cette satisfaction, merit ee d'ailleurs a tous egards. Quant a moi personnellernent, s'est superflu de vous assu­ rer de ma reconnaissance. Vous conserverez un excellent ernploye a I'Etat et vous inaugurez l'application du meilleur principe gouvernemental, celui de mettre a l'abri des perse­ cutions les hommes qui peuvent rendre des services reels a leur pays. Votre arm devoue, v. Alecsandri Iaşi, 29 nov. 1878 Iubite M'itiţă, L-am părăsit pe Despot- Vodă, pentru cîteva zile şi am venit la Iaşi pentru a completa pregătirile mele de iarnă. în micul meu colţ de la Mirceşti, Aici am aflat că ai primit portofoliul Ministerului de Finanţe, în noua combinaţie ministerială. Această veste m-a bucurat, pentru motivul că vom avea în sînul guvernului un om care îşi iubeşte ţara şi care va şti să o apere [ ... J. România îţi va datora existenţa dacă vei izbuti să convingi pe colegii dumitale despre pericolul care ne pîndeşte în urma complotului organizat de Wadington, Beaconsfield 1 şi alţi Cremieux, din acelaşi aluat. *. în clipa în care mă urcam în tren mi s-a dat o scrisoare a unui văr. primar al meu pe care îl cunoşti, C. Cozoni 2, directorul vămii de la Iţcani, Care nu mi-a fost mirarea văzînd că predecesorul dumitale la Ministerul de Finanţe îi ceruse demisia prin mijlocirea d-lui Protopopescu ... amenin­ ţîndu-l cu o destituire, în caz de refuz din partea sa. Or, toată lumea îţi va spune că Cozoni este unul dintre cei mai buni amploaiaţi ai statului, * În original, în limba latină. 455· [456] foarte onest, foarte serviabil, foarte pricepu t în vă mi pentru că le mînuieşte vrează de ani de zile, un om care, departe de a se ocupa de politică, s-a aflat întotdeauna la munca sa. Aceasta este recompensa datorată anilor săi de serviciu şi a meritelor sale? Sigur de sentimentele dumitale de dreptate şi de principiile dumitale, nădăjduiesc, iubite prietene, că, departe de a aproba măsura riguroasă luată în privinţa lui Cozoni, te '!ei grăbi să îndrepţi un act de nedreptate incalificabil, transferînd victima la Iaşi, şi încredinţîndu-i postul de director al vărnii. Toţi aceia care cunosc pe vărul meu, şi care ri-au văzut decît cu pă­ rere de rău destituirea sa deg hizată, te vor aproba d.indu-i această satis­ facţie, meritată de altfel din toate punctele de vedere. În ce mă priveşte pe mine, este de prisos să te mai asigur despre recu­ noştinţa mea. Vei păstra un foarte bun amploaiat statului şi vei inaugura folosirea celui mai bun principiu guvcmamental, acela de a pune la adăpost de persecuţii pe oamenii care pot să aducă adevărate servicii ţării lor. Prietenul dumitale devotat, V. Alecsandri CĂTRE IACOB NEGRUZZI 369 Duminică, [29 - 30 noiembrie 1878] 1 Iubite Negruzzi, Plec mîne la Mirceşti şi nu cred să mai viu la Iaşi pină.n primăvară. Oi căuta să-ţi trimit continuarea misiilor mele politice." Păn-atunci, îti trimit acum fotografia vasului 3 de la Montpellier, în două exemplare oferite de mine societăţei "Junimea". Complimente din partea noastră d-nei Negruzzi. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri 456 ----------------------�� [457] CĂTRE V.A. URECHIA 370 Mirceşt i, 7 dec. 1878 Iubite domnule Urechia, Vă mulţumesc pentru scrisoarea şi portretul amicului meu Quintana 1. Dacă au fost vreo greşală la expediţia lor din Paris, aţi avut amabilitate de a o îndrepta; asemine voi urma şi eu, de voi primi vreun plic destinat d-voastră, Mă întrebaţi dacă am citit piesele 2 ce aţi publicat? Dar, le-am cetit şi ele m-au interesat foarte mult. Opinia mea sin­ ceră este că nu trebuie să vă descurajaţi din cauza unor critici în care patimile politice au mai multă parte decît simtul llicru. ' Nu puneţi dar nici o strajă de îngrădiri condeiului, ci Iăsaţi-l să alerge după fantazia lui, sigur fiind că va şti el să cutriere cîmpiile artei dramatice. în privirea criticii, adeseori pre căt aspră, pre atît şi nedreaptă în societăţile începătoare, autorii or face bine să adopte deviza conţinută în vechiul căntic poporal: "Lasă lumea să grăiască, Numai pui ca să-mi trăiască l" Mă întrebaţi iar aşi ce lucrez? ... M-am apucat de scris o dramă istorică 3 În versuri rimate ... izbuti-voi a produce o operă bună şi trainică?.. Tot ce stiu este că lucrarea mă interesează si mă face a uita mise, liile epocii noastre, precum şi vi jeliile. ' La noi iarna şi-au scuturat cojocul, şi acum tot cîmpul e alb, pe cînd toate nasurile sînt vinete. E curios de observat că gerul dă oamenilor aspectul de beţi vi ... să fie vreo rudire tainică între ger şi r achi u ? ... Oricum ar fi, mie nu-mi plac nici unul, nici altul, şi mă feresc de contactul lor, închizîndu.mă în casă ca culbecu ce-şi zideşte uşa pe iarnă. 457 JL ___ [458] I l \ I!l �:� II . , I I i I Iii 1, 1, II Am văzut că aţi organizat o serbare de ziua Sfîntului Sava. Copiii au trebuit să fie prea fericiţi. Căci nu putem şi noi să ne întoarcem la timpul fragedelor simţiri! ... Amic sincer, v. Alecsandri CĂTRE NICOLAE PISOSKI 371 Oficiul Mirceşti, 18 [J 12 s.n. 1878]» Colonel Pisoski, Î ti dorim în mare dar Slava lui Gazi Osrn.an, Vînjoşie de stejar Şi bravură de curcan! Alecsandri CĂTRE ION GHICA 372 Mircesti, 10 dec, 187-& 458 Mo» cher vieux, Le porteur de cette lettre est mon cousin germain, C. Cozoni, que tu connais, sans doute, pour I'avoir vu chez moi et , surtout, a Izkani ou il a occupe jusqu'a present l'emploi I I :.1 I '1'1 I � � .... __ a. [459] de chef de la douane. Dans le court intervalle qui s'est ecoule entre la dislocation du ministere Rosetti-Bratiano-Cogalni, ciano, et la formation du nouveau Cabinet, Mr. Protopo­ pesco 1, le Directeur actuel des Douanes, a profitte pour demender la demission de Cozoni, en le menacant, au besoin, dune destitution. Celui-ci aurait pu se refuser d'acquiesser a l'invitation brutale du dit Protopopesco et demander une enquette sur sa conduite. Mais il a prefere garder le silence et plier la tete sous le coup qui I' a fr appe sans aucun motif. Telle n'est point ma maniere de voir en cette circonstance. Cozoni est un des meilleurs smployes de l'Etat. Actif, en­ tendu, honnete et craignant Dieu, c' est a dire la politique, il n'a jamais manque a son de voi re et a su rendre service a tout le monde. Pourquoi donc le renvoyer? Est-ce pour le remplacer par un certain Isăcescu de Piatra, lequel est apte .au service de Douanes autant que moi au service de la cuisine ! Quoiqu'il en soit la chose est baclee, Mr. Protopopesco doit jubiler, tandisque Cozoni entre, de par son caprice, dans la triste categorie des gens renvoyes ... pour cause inconnue, et ces causes inconnues ne demendent qu'a etre interpretees a mal, dans ce bon pays ou I'on jette si facilement la boue a la face des personnes qui ne l' aiment pas. Je viens donc te prier de tinformer aupr es de Mititza Stourza pour quel motif, son predecesseur a signee la quasi destitution de mon cousin? S'il y [a] dans se fait une injustice flagrante, ri'incomberait-il pas a notre ami de la redresser en donnant une satisfaction quelquonque a la victime? Quelle satisfaction, diras-tu ? Tout simplement: celle de lui confier la Douane de J assi, ce qui enragerait mon Protopo­ pesco et me ferait a moi un sensible plaisir. Je lais se cette affaire a ton appreciation, ... il va sans dire que j 'eri attends un excellent r esult at. Cozoni te dira que je travaille ferme a ton intention. rai sur le chantier un grand drame historique 2, en vers, dont Mititza Stourza fa, sans doute, parle a son retour de Miclauchany. C' est I'histoire de I' aventurier Despot qui a regne trois ans en Moldavie et qui est mort sous la massue de Tomşa. L'ceuvre est difficile, car elle est de longue haleine, elle .est d'autant plus ardue pour moi qu'elle m'oblige a fouiller 459 [620] Al d-tale amic, , I r 'iil I i', :' ! :11 I r I i j , ' .: '1' I " , I'r !I , I III I ' , , " I! ' r-! I II, ,[ II' , I acele ce produc scrierile literare. Nu mă las însă de comedia în versuri ce voi începe în curînd, căci voiesc a-mi îngîna zilele iernii cu lucrări intelectuale. Deie Domnul să ajung în primăvară sănătos şi pe la înce­ putul lui mai voi avea plăcerea de a mă primbla cu d-ta de-a lungul Bosforului. Am o neastîmpărată dorinţă de a mai revedea părţile Orientului în care mi-am împrăştiat tiuleile tineretii. Pă�ă atunce nu am alta de zis decît: Scrie, scrie, scrie [ V. Alecsandri CĂTRE ION GHICA 502 Mircesti, 2 oct. 1880 Mon cher oieu», rai passe une douzaine de jours a Jassi aupr es de ma filie en qualite de pere et de grand-pere. Je suis rentr e hier soir chez moi pour prendre un repos de huit jours, apres lesquels je me rendrai de nouveau a Jassi, afin dassiter au bapteme de la petite Helene. Je ne serai donc definitivement installe dans ma coquille que vers le 12 oct. et ce n'est qu'alors que je pourrai me remettre a un travail quelconque. Quant a venir a Bucarest , c'est une autre paire de manches. Il me faut d'abord obtenir un livret de libre parcours sur la ligne Mircesti-Bucarest et c'est a toi que je destine la corvee de me faire delivrer par qui de droit cet important livret. Celui que je possede et qui m'a ete delivre sous I'anciene Direction des chemins de fer n'est plus valable. Gatineau m'a ecr it pour me prier de changer la fin du Seme acte de ma feerie, en m'assurant que le decor du pont 620 " , i WJJ,I ------------------------� [621] de Trajan sur le Danube n'offrait pas un int erăt assez grand comme denouement , Il me demande aussi de la part de Ste­ fanesco 1 plusieurs motifs a musique dans le corps de la piece : cela me serait facile si j 'avais le manuscrit, mais il se tr ouve a Bucarest. ' J e vais donc m'ingenier a trouver un nouveau Seme acte, mais pour y parvenir i' ai besoin de calme et de solitude ... et c'est ce qui me manque en ce moment. Nous verrons dans dix jours quand je serai installe et que j 'aurai pris mon quartier d'hiver. J e viens de lire ta lettre 2, elle est aussi interessante que la precedente et fera le bonheur de Negruzzi, aussi vais-je me hâter de la lui confier en allant a Jassi. J'attends la suite. Enchante dapprendre le succes de la Romaneasca et de Manolesco et je leur envoie mes compliments bien sinceres. Puisque la Romaneasca a si bien profite de son sejour a Paris, je desirerais fort qu'elle se chargeât du role de Carmina dans Despot si jamais on reprenait cette piece. La Vasileasca 3 naurait rien a objecter puisqu'elle a avoue, a differentes reprises, que ce role lui pesait autant qu'elle-meme ! Je ne manquerai de voir plus tard Daniel Rochat (. En attendant je fais des voeux pour la prolongation de l'automne. Tout a toi, V. Alecsandri Mirceşti, 2 act. 1880 Iubite prietene, Am petrecut douăsprezece zile la Iaşi lîngă fiica mea, in calitate de tată şi de bunic. M-am intors ieri seară acasă pentru a mă odihni opt zile, după care mă voi duce din nou la Iaşi ca să asist la botezul micuţei Elena. Nu voi fi deci instalat definiti" în găoacea mea decît pe la 12 act. Şi abia atunci voi putea să mă apuc din nou de vreo muncă oarecare. Cit despre venirea la Bucureşti, asta este o altă poveste. Trebuie, mai intii, să obţin un livret de liberă trecere pe linia Mirceşti-Bucureşti şi îţi voi hărăzi ţie corvoada de a face să mi se elibereze de către cei in drept acest important Iivret. Acela pe care îl am şi care mi-a fost eliberat sub vechea Direcţie a căilor-ferate nu mai este valabil. 621 [622] Gatino mi-a scris pentru a mă ruga să schimb sfîrşitul actului al 5-lea al feeriei mele, asigurîndu-mă că decorul cu podul lui Traian peste Dunăre nu oferea un interes suficient de mare ca deznodămînt. Îmi cere de ase­ menea, din partea lui Stephănescu 1, mai multe motive cu muzică în COr­ pul piesei; aceasta mi-ar fi uşor dacă aş avea manuscrisul, dar el se găseşte la Bucureşti. Mă voi strădui deci să găsesc un nou act 5, pentru a izbuti însă am nevoie de calm şi de singurătate ... şi este tocmai ceea ce îmi lipseşte în acest moment. Vom vedea peste zece zile cînd voi fi instalat şi îmi voi fi luat reşedin­ ţa de iarnă. Am citit scrisoarea 2 ta, este tot atît de interesantă ca şi precedenta şi va face incîntarea lui Kegruzzi, de aceea mă voi grăbi să i-o încredinţez, ducîndu-rnă la Iaşi. Aştept urmarea. Sînt încîntat să aflu despre succesul Rornaneştii şi a lui Manolescu şi le trimit sincerele mele complimente. Pentru că Romaneasca a profitat atît de bine de şederea sa la Paris, aş dori ca ea să-şi ia asupră-i rolul Carrninei în Despot, dacă se va relua vreodată această: piesă. Vasileasca 3 nu va avea nimic de obiectat pentru că a mărturisit în diferite rînduri că rolul acesta îi atîrnă tot atît de greu cît propria ei persoană! Voi face tot posibilul spre a vedea mai tîrziu Daniel Rochat 4. În aştep­ tare, fac rugăciuni pentru prelungirea toamnei. Al tău, V. Alecsandri 503 Jassi, 9 oct. 1880 Mon eber vieux, Hier, au moment ou je montais dans le train pour venir a Jassi, on m'a remis ton billet. Ainsi tu marches sur mes tr aces ! tu te donnes le luxe de prendre froid et de rager ensuite ... C'est bien, c'est d'un bon caractere, aussi vais­ je m'empresser -de ne pas ecrire a Madame Ghica pour la prier de te Iâcher. Elle te tiens, tant mieux, tiens-toi coi et 622 [623] laisse-toi guerir d'abord par les soins affectueux de ta femme et puis nous partirons bravement tous les deux, toi de Gher­ gany et moi de Mircesti, pour nous rencontrer dans ce que tu appelles, la capitale de Bratiano.]'y fer ai un court sejour, le temps necessaire pour prendre nos dispositions au sujet de Pepelea, apr es quoi, je reviendrai chez moi pour minsta­ ller au coin du feu et attendre l'inspiration. Je suis venu a Jassi en qualite de grand.papa, appele a assister au bapteme de ma seconde petite fille, qui portera le nom d'Helene., Marie est tout a fait bien, elle et son mari tenvoient Ieurs meilleures amities et leurs compliments respectueux pour Madame Ghica. J'y ajoute les miens, ceux de ma femme et une bonne poignee de main. V. Alecsandri ]'attends la fin de ta lettre 1 pour remettre le tout a Negruzzi. ]'irai le voir aujourd'hui mâme, afin de tomber d'accord avec lui au sujet de la publicat ion integrale de ton manuscrit dans le prochain numero des Convorbiri. Iaşi, 9 oct. 1880 Iubite prietene, Ieri, în clipa în care mă urcam în tren pentru a veni la Iaşi, mi s-a dat biletul tău. Deci îmi calci pe urme! îţi permiţi luxul de a răci şi de a fi furios după aceea ... Bravo! o dovadă de bun caracter, de aceea mă. voi grăbi să nu-i scriu d-nei Ghica pentru a o ruga să-ţi dea drumul! Te ţine, atît mai bine, stai liniştit şi aşteaptă mai intîi să te vindeci îngrijit cu afecţiune de către soţia ta şi după aceea vom porni amîndoi curajoşi, tu de la Gher­ gani şi eu de la Mirceşri, pentru a ne întîlni în ceea ce tu numeşti capitala lui Brătianu, Nu voi rămîne acolo decît puţin, timpul trebuincios pentru a ne lua dispoziţiile privitoare la Pepelea, după care, voi reveni la mine pentru a mă aşeza la gura sobei şi a aştepta inspiraţia. Am venit la Iaşi în' calitate de bunic, chemat să iau parte 'la botezul celei de a doua nepoate ale mele, care va purta numele de Elena. 623 [624] 1 'I� : I II I 1: l' 'II : ( i 'il 1, : , l "1 I I ! l' , I I l' 1: i , -_ ...... '. Marie este bine, ea şi soţul său îţi trimit amiciţiile lor cele mai bune şi complimentele lor respectuoase pentru d-na Ghica. Adaug aici pe ale mele, pe acele ale soţiei mele şi o bună strîngere de mînă. V. Alecsandri Aştept sfîrşitul scrisorii 1 tale pentru a trimite totul lui Negruzzi. Mă voi duce să-I văd chiar astăzi, pentru a cădea de acord cu el asupra publi­ cării integrale a manuscrisului tău în numărul viitor al Convorbirilor. CĂTRE MIHAIL JORA 504 Ce mardi, [14 octombrie 1880] 1 M an cher M ihaiţa, Je me propose de venir jeudi a Roman pour assister a I'arrivee de sa Majeste. Pourrais-tu mettre ta voiture a ma disposition pour cette circonstance? Tu m'obligeras infiniment. Tout a toi, V. Alecsandri Je viendrai jeudi par le train de midi; j'aurai donc toute la journee a passer avec toi. Marţi, [14 octombrie 1880] 1 Iubite M ihăiţă, îmi propun să vin joi la Roman pentru a fi de faţă la sosirea Majes- tăţii-sale. 624 , 1 [625] Ai putea să-ţi pui tră.sura la dispoziţia mea pentru această. împreju­ rare? :V[-ai obliga foarte mult. Al tău, V. Alecsandri Voi veni joi cu trenul de la prînz; voi avea deci o zi întreagă. de petre­ cut cu tine. CATRE PAULINA ALECSANDRI sos Iaşi [a. 20 octombrie 1880J Dragă Luni 1 ne vom prezenta la Doamna. Ţi-am cumpărat manusi şi papuci. Cît pentru pălărie, bini ai face să-ţi aduci de la ţeară pe aceea care ti-am adus-o de la Bucuresti. Am scăpat de epitropie. ' Marie, Tertei şi eu te sărutăm, V. Alecsandri CĂTRE GRIGORIU SILAŞI 506 Mirceşt i, 26 oct. [s.n.] 1880 Domnul meu, 1 Mulţemindu-vă pentru amabila scrisoare ce mi-ati tri­ mis, găsesc o adevărată satisfacere de a vă declara c� sînt 62> I L __ [626] II I I , I : I , , r, I it II , I r! I � 't ; I , il . , " , ' ,j I i II i I i,J [' i ' I ,1 i I I ' [646] L'oncle ** , r ' '1 , 1, , I I! ,1 i II II 1: I 1, 1, , I CĂTRE PETRU VASILE GRIGORIU 525 Mirceşti 18811 V. Alecsandri :Mulţumeşte d-lui Petru Vasili Grigoriu 2 pentru căldu­ roasele felicitări şi le urează an fericit cu îndeplinirea dorin- ţelor. Adresa pe plic: D·lui Petru Vasili Grigoriu Iaşi CĂTRE LUCIE DUCA 526 1881* Frunză verde lăcrimioare, Clopoţel merge-n picioare Si ocheste fetisoare. , , , Fetelor! fugiţi de el Si v-ascundeti în castel Trece Cezar '- Clopoţel! Souhaits traditionels de la part des Mircestiens pour I'annee 1881 et pour les autres aussi, ma foi, * Anul este trecut la sfîrşitul poeziei . •• Urări tradiţionale din partea mirceştienilor pentru anul 1881 şi chiar şi pentru ceilalţi, 'l.� " � Unchiul 646 [647] HORA LUI CLOPOŢEL Frunză verde stejărel Este-n lume un clopoţel Drăgălaş si frumusel, Dau ne�e�tele la �l. Clopoţel primă vărel, Alb, rotund şi voinicel, Pare tras printr-un inel Fetele s-anin de el! CĂTRE ALEXANDRU PAPADOPOL-CALIMAH 527 Mirceşti, 2 ianuariel1881 Iuoite coleg, Iti urez de Anul nou toate fericir ile lumesti si o fecundi­ tate �esfîrsită în scrieri interesante ca acele c� stii face. Sotia mea se uneşte la aceste urări. Complimente' respectuoase d-nei Papadopulo şi d-nei Plether. * . Al d-tale amic, V. Alecsandri CĂTRE ION GHICA 528 Mircesti, 3 janv, 1881 Mon cher vieux, Merci de tout coeur pour tes felicitations du Nouvel an et de la St. Basilc, je t ' en envoie autant pour la St. Jean * Lectură nesigură. 647 [648] "Ii I " I I I ,1 '. r I I I qui approche. Ce jour la je porterai un toast a ta sante, en avalant un verre de Rhein puisque on veut que tu passes ton jour de fete en famille. Puisses-tu, ce jour la, echapper au bombardement de depeches et de cartes de visite, auquel j 'eus ete expose pendant 4S heures, bombardement auquel j'ai du repondre par des projectiles de politesse et de remer­ ciement. Ten suis pour une trentaine de francs de tirnbres­ poste etc. Parrni les lettres que j 'ai recues avant-hier, le janvier, il en est une que je garde comme une piece curieuse, car elle porte le cachet de I'incoherence qui existe dans les ides de nos citoyens et par consequent, dans leur style. C'est I'oeu­ Vre d'un notaire. En voiei quelques passages: "Anul nou cu cea mai mare şi înfocată verdeaţă, videm că a sosit, iar cel trecător s-a dus ca cum n-au mai fost! Dar acest an este sperător de a fi foarte îmbelşugat pentru marele şi celebrul barbat de stat care nu mai puţin poartă şi faimoasa cunună de rege al tuturor poeţilor din tot globul Europei. Dumnezeu să vă întărească inmilionit sînt a sănătate" ... etc. Avoue que Dame n'a pas reussi a s'elever, a cette hauteur de style, malgre ses grandes pretentions d'auteur dramati­ que ... ou pour mieux dire dragautique. Mais a-propos de theâtre, quelle tarentule a mordu le vieux Arutney* l? Il semble avoir entrepris une campagne achar nee contre l' administration theâtr ale et particuliere­ ment contre toi .... D'apres lui, tu ne serais qu'un pacha te prelassant au milieu d'un harem etc. Tant de fiel entre-t-il dans I'âme des auteurs? �Ia fille, indignee a la lecture des feuilletons du sieur ( ?) Aruntev, s' est ecriee : "L'auteur a beau se couvrir de la peau du jurnaliste, on en voit les oreilles' 2. Et dire que si tu ne I'avais pas envoye promener peste Dunăre 3 avec son our s, Ventura ri'aurait que des sourires pour toi et te comblerait damenites ... Satane Danube! que son onde est perfide! Tai echappe a mes nombreux moussafirs. Marie et sa ribambelle sont parties pour Jassi, c'est le moment de me remettre au travail. A bientât, donc, la pochade 4 promise * Greşit scris cu y în loc de v. [649] et qui sera jouee sous le nom de Pajurescu. Je veux donner ainsi un rival a Soimescu. Quel temps fait-il dans vos parages? Par ici I'Iiiver a re­ pris ses mauvaises habitudes, 15° cette nuit! Cela jette un froid ! Mes compliments affectueux a M-dm. Ghica. Pauline regrette ton absence pour la St. J ean et moi aussi. Tout a toi, V. Alecsandri Encore une phrase due a la plume de mon notaire, elle figure dans une petition, adressee au Prefet, contre un em­ ploye de la mairie: "Acest postulant (care ocupă un post de funcţiune) se ocupă etern cu nectarul Bachus şi stălceşte noro­ dul în modul cel mai calm ca un tigru şi leu salbatec". Mirceşti, 3 iau. 1881 Iubite prietene, Mulţumesc din toată inima pentru urările tale de Anul nou şi de SI. Vasile, îţi trimit tot atîtea pentru Sf. Ion care se apropie. în ziua aceea voi ţine un discurs în sănătatea ta, înghiţînd un pahar de vin de Rin, ren­ t ru că se doreşte ca să-ţi petreci ziua ta în familie. Să poţi, în ziua aceea, să scapi de bombardamentul depeşelor şi al cărţilor de vizită, la care am fost expus timp de 45 de ore, bombardament la care a trebuit să răspund prin proiectile de politeţe şi de mulţumire. Am pus timbre etc. de treizeci de franci etc. Printre scrisorile pe care le-am primit alaltăieri, 1 ianuarie, este una pe care o păstrez ca pe o piesă curioasă, pentru că poartă semnul lipsei de ordine care există în ideile cetăţenilor noştri şi, ca urmare, în stilul lor. Este opera unui notar. Iată cîteva pasaje: I ] * Mărturiseşte că Dame nu a izbutit să se ridice pînă la această înăl­ ţime de stil, cu toate pretenţiile sale de autor dramatic ... sau mai bine zis *. * Urmează textul în limba română de la pagina 648. ** Cuvînt necunoscut, ef. şi textul original pentru jocul de cuvinte. 649 [650] I " , "." " Il III 4 I I I I I I i , J I I Dar apropo de teatru, ce tarantulă l-a muşcat pe bătrînul Aruntev l? Se pare că a început o luptă îndîrjită împotriva administraţiei teatrului şi în special împotriva ta ... După el, nu ai fi decît un paşă care te lăfă­ ieşti în mijlocul unui harem etc. Atîta venin intră în sufletul autorilor? Fiica mea, indignată la citirea foileton ului lui musiu Aruntev, a strigat: .,Oricît s-a': ascunde autorul sub pielea jurnalistului, tot i se văd urechile" 2. Şi dacă nu l-ai fi trimis să se plimbe peste Dunăre 3 cu ursul său, Ven • tura n-ar fi avut pentru tine decît surisuri şi te-ar fi copleşit cu amabili­ tăţi ... A dracului Dunăre! ce înşelătoare este unda ei! Am scăpat de numeroşii mei mosafiri. * Marie şi cîrdul ** ei au plecat la laşi, este timpul de a mă apuca de lucru. Pe curînd, deci, sce­ neta 4 făgăduită şi care 'Ia fi jucată sub numele de Pajurescu. Vreau să dau astfel un rival lui Şoirnescu. Cum este timpul pe meleagurile voastre. Pe aici iarna şi-a reluat vechile obiceiuri, 15° în noaptea aceasta. Asta îţi dă un frig! Salutările mele călduroase d-nei Ghica. Paulina regretă lipsa ta de la Sf. Ion şi eu de asemenea. Al tău, V. Alecsandri Încă o frază datorată condeiului notarului meu, ea figurează într-o petiţie, adresată prefectului, împotriva unui amploiat al primăriei: [ .... J*** 529 Mircesti, 7 janv. 1881 Je tannonce que j'ai termine ce matin la pochade inti. tulee Sfredelul dracului et que je I'expedie par le train de ce soir. Le manuscrit est assez mal ecrit ... au courant de la plume. Fais-le copier sous la surveillance de Iulian, qui a .. În original, în limba română cu ortografie franceză. ** Ribambelle, fără corespondent exact în limba română, are sensul de "serie lungă", ca şi Kyriele. Alecsandri le foloseşte pe ambele în cores­ pondenţa sa în sensul de "cîrd de copii". *** Urmează textul în limba română de la pagina 649. 650 [651] un role principal, et mets a I'etude immediaternent. Cela fera rire, j'en suis sur. On me renverra mon brouillon, quand an l'aura copie, je veux le bruler. La piece sera affichee sous le pseudonyme de d-ra X; je ne veux pas pas ser pour le pere de cette far ce imitee d'un vaudeville francais: l'Oiseau de passage. Et maintenant, vogue la galere! Recommande aux acte­ urs de bien apprendre leurs roles et de bruler les planches a la representation, sans quoi l'effet en serait manque. Je donne carte blanche a Julian de baragouiner son role comme il I'entendra, mais je lui recommande d'eviter I'emploi de trop de mots grecs, car le public ne comprendrait pas le sens de ses phrases et il rirait beacoup moins. ]'ai recu ta lettre hier soir. N'ayant pas eu le temps de la lire encore, je me promet ce plaisir pour ce soir. Tout a toi, V. Alecsandri ]'ai ecrit a Gatineau deux lettres. Les a-t-il re cues ? Si pour la mise en scene de Sfredelul dracului il avait besoin de la brochure l'Oiseau de passage, il n'a qu'a me le faire savoir, je la lui enverrai de suite. Mirceşti, 7 ian. 1881 Te anunţ că am terminat astăzi de dimineaţă sceneta intitulată Sfre­ delul dracului şi că o trimit cu trenul din seara aceasta. Manuscrisul este destul de prost scris ... din fuga condeiului. Pune să fie copiat sub supra­ vegherea lui Iulian, care are un rol principal, şi pune-I numaidecît în stu­ diu. Aceasta va stîrni rîsul, sînt sigur. Mi se va înapoia ciorna mea, căci după ce va fi copiată, vreau să o ard. Piesa va fi afişată sub pseudonimul de d-ra X; nu vreau să trec drept tată al acestei farse imitate după un vodevil f.ancez: L'Oiseau de passage. Şi acum, dă-i drumul! Recomandă actorilor să-şi înveţe bine rolurile şi să zbîrnîie la reprezentaţie, Iăr' de care efectul va .i pierdut. îi dau liber- 651 [652] 1· " '1 , . II ii I , , 1. , ' I I I I 1· I! tatea lui Iulian să-şi stîlcească * rolul cum îi va conveni, dar îi recomand să se ferească de a folosi prea multe cuvinte greceşti, căci publicul nu va înţelege sensul frazelor sale şi va rîde mult mai puţin. Am primit scrisoarea ta ieri seara. Neavînd încă timp să o citesc, îmi făgăduiesc această plăcere pentru diseară. Al tău, V. Alecsandri I-am scris lui Gatineau două scrisori. Le-a primit? Dacă pentru pune­ rea în scenă a Sftedelului dracului ar avea nevoie de broşura: l'Oiseaii de passage, n-are decit să mă înştiinţeze, i-o voi trimite numaidecit. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 530 Mirceşti, 11 ianuarie 1881 24° sub zero Iubite Negruzzi, Scrisoarea d-lui Nicanor Frateşiu, protosincel Şl secr. consist.: nu m-a surprins fiindcă sînt obişnuit cu asemenea propuneri. Se vede că mă bucur de reputaţia de Pere nourri- cier .. , Sînt vro trei ani, am primit din Basarabia o epistolă din partea unui tînăr care mă ruga să-I adoptez, sub cuvînt că admira mult poeziile mele. * Cuvîntul baragouiner însemnează a vorbi prost o limbă, a o stîlci. Cuvîntul este format din cuvintele bretone bara = pîine şi gurin = vin, necunoscute francezilor care au hotărît că bretonii vorbesc o limbă de neînţeles - ils baraguinent. 652 [653] Anul trecut, un alt june amator de versuri mi-au scris din Giurgiu, rugîndu-mă să-I primesc ca elev în atelierul meu poetic. Cu ocaziunea sărbătorilor Anului nou am primit o pro­ punere cam de aceeaşi natură, precedată de felicitări entu­ ziaste în modul următor: "Anul nou cu cea mai mare şi înfocată verdeaţă vedem că a sosit; iar cel trecător s-a dus ca cum n-a mai fost! Dar acest an este sperător de a fi foarte îmbelşugat pentru marele şi celebrul nostru bărbat de stat, care nu mai puţin poartă şi faimoasa cunună de rege la tuturor poeţilor din tot globul Europei. Deci Dumnezeu să vă întărească înmilionit sfînta sănătate ca să puteţi lupta de a face bine tuturor .... şi mie, trimitîndu-mă în Paris ca să mă perfectionez ... etc.". 1 D-l Grigori Szilăsy 2 mi-au recomandat în adevăr scrierile tînărului Dulfu, cerîndu-mi opinia asupra meritelor lor, dar n-a mers pînă la propunerea de adoptare sau de creştere a junelui poet de peste Carpaţi .,. Astăzi mi se prezintă un Costin! Stau şi mă-ntreb cine mi-a organizat o asemenea Scie*? De unde pînă unde am ajuns a fi considerat ca un adop­ tator, sau cel puţin ca un crescător de copii talentaţi? Dacă aş fi milionar sau înmilionit, aş crea un institut de poetotrofie, însă cu averea ce-mi rămîne, nu-mi este per­ mis a mă gîndi decît la familia mea. Am primit o nouă scrisoare 3 de la Ion Ghica, care con­ ţine detaliuri interesante asupra celor întîi tineri români din Paris, la anii 1834 -1835, şi asupra gradului de ignoranţă a francezilor despre ţările noastre. îmi propui să-i răspund spre a completa suvenirile lui, şi amîndouă scrierile ţi le-oi comu­ nica, dacă doreşti. Ţi-am trimis prin ginerile meu un articol al lui Papado­ pulo.Callimah asupra ceasornicăriei , destul de interesant. Sper în curînd să te scap şi de dorul de versuri. Păn-atunci însă, o amicală strîngere de mînă. V. Alecsandri • Cf. aici p. 567, subsol. 653 [654] r I � I r : I I '1 I • CĂTRE ION GHICA 531 Mircesri, 11 janvier 1881 24° au-dessous de Dame Cher vieux, On se demande dans le grand monde ce que tu as paye ă Ventura pour qu'il te fasse une si belle reputation de pail, lard? Lui aurais-tu promis la representation perpetuelle de son Ouire-Danube] Te voilă donc passe a I'etat d'un pacha a un nombre infini de queues, entour e d'un harem de jolies houris et te livrant a leur endroit a des prouesses herculeen, nes! ... Heureux coquin! Avoir non une troupe, mais un troupeau de jolies actrices et un fournisseur de la for ce de Ventura! Es-tu veinard ! Cantacuzene m'a ecrit pour me dire que l'article 1 de I' Independance etait stupide, moi je le trouve comique, car il a fait rire le monde aux depens de l'auteur. Negruzzi m'annonce que la preface de tes etudes Liberte , Egalite etc 2 ••• etait sous presse et paraîtra le l-er fevrier, il faudra donc m'envoyer la suite. Quant a la lettre 3 que tu m'as envoyee, je la trouve fort interessante et elle sera recue avec grand plaisir aux Convorbiri, mais j'attends que tu la completes avant de la livrer a l'impression. Je me pre­ pare meme d'y repondre. Garde mon manuscrit de Pepelea si cela peut te faire plaisir, quant a celui de Sfredelul dracului 4, tu me le con ser­ veras pour que j'en fasse un autodafe, ne voulant plus atta­ cher mon nom a des farces de carnaval. En localisant le vau­ daville de Bayard, j' ai voulu simplement fournir a Mme Sarandi et a Julian 1'occasion de cr eer des râles drâles, qui amusent le gros public. Je ne pense pas pouvoir venir a Bucarest avant la fin de fevrier et en meme temps je desirerais diriger les dernie­ res repetit.ions generales de Pepelea. Comment arranger cela? Tout a toi, V. Alecsandri 654 [655] Dis a Gatineau de m ecrire pour me tenir au courant de la marche de Pepelea. Mirceşti, Il ianuarie 1881 24° sub Dame Iubite prietene, Lumea se întreabă ce ai plătit lui Ventura ca să-ţi facă o aşa de fru­ moasă reputaţie de stricat? I-ai făgăduit cumva reprezentarea perpetuă a piesei sale Peste Dunăre? Iată-te deci trecut în situaţia unui paşă cu un număr infinit de cozi, înconjurat de un harem de frumoase hurii şi dedin­ du-te faţă de ele la isprăvi herculeene I ... Fericit ştrengar! Să ai nu o trupă, ci o turmă * de actriţe frumoase şi un furnizor de forţa lui Ventura! Ce norocos! Cantacuzino mi-a scris pentru a-mi spune că articolul 1 din L'Lndepen. dance era stupid, eu îl găsesc hazliu, căci a Iăcut pe toată lumea să rîdă­ pe seama autorului. Negruzzi mă anunţă că prefaţa studiilor tale: Libertate, Egalitate 2 etc. este la tipar şi va apărea la 1 februarie, va trebui deci să-mi trimiţi urmarea. Cît despre scrisoarea 3 pe care mi-ai trimis-o, o găsesc foarte inte­ resantă şi va fi acceptată cu multă plăcere la Convorbiri, dar aştept s-o completezi înainte de a o da la tipar. Mă pregătesc chiar să răspund la ea. Păstrează manuscrisul lui Pepelea, dacii aceasta îţi poate face plă­ cere, cît despre acela al Sfredelului dracului 4, să mi-I păstrezi ca să fac din el un autodafeu, căci EU mai vreau să-mi leg numele de farse de carnaval. Localizînd vodevilul lui Bavard, am vrut doar să procur d-nei Sarandi şi lui Iulian ocazia de a crea roluri caraghioase, care distrează marele public. Nu cred să pot veni la Bucureşti înainte de sfîrşitul lui februarie şi in acelaşi timp aş dori să supraveghea ultimele repetiţii generale cu Pepelea. Cum să aranjăm aceasta? .-\1 tău, V. Alecsandri Spune-i lui Gatino să-mi scrie pentru a mă ţine la curent cu mersul lui Pepelea. * În limba franceză, joc de cuvinte trou pe = trupă - troupeau = turmă. 655 [656] II I 1: " I ' 1 , " ' • , l' 'l! I ,1 I ·1 1'· I li , , 1. , I , CĂTRE IOSIF VULCAN 532 Mirceşt i, 12 ianuar 1881 Domnule Vulcan, Conform promiterii ce v-am dat, vă trimit alăturatul articol 1 pentru foaia Familia, împreună cu complimentele mele afectuoase, V. Alecsandri CĂTRE ION GHICA 533 Mircesti, 13 janv. 1881 M on cher vieux, On se plaint de ce que les principaux artistes de la troupe, les vieux de la vieille, ne sont pas suffisamment mis en evi­ dence. Peut-etre s'en plaignent-ils eux meme en cachette. He bien, mettons-Ies a I'epreuve de suite. Jai ecrit, il y a longtemps, un proverbe en un acte: la Concina, pour M-dme Popesco et Millo. C'est une bluette dans le genre de haute comedie; le style en est soigne, poe­ tique, meme, a certains endroits. Elle plairait au public choisi. Donne l'ordre de la monter et engage M-dm Popesco, ainsi que Millo d' etudier leurs roles. Mdm Popesco en sera enchantee, quant a Millo, sil fait des objections, tu le rem­ placeras par Hagiesco 1, qui se tirera tres bien d'affaire dans le role du vieux docteur. I .1 , II 656 I -.! [657] Je desirerais, egalement, que Mdm Romanesco et Chris­ tesco 2, jouassent ensemble la petite scenette en vers, inti, tulee : La Turnul M ăgurele. Tous les deux seraient tr es bien, elle dans le role de la jeune dame et lui dans celui de Horcea, le sergent de Dorobanţi. Elle, surtout, aurait l'occasion de montrer son talent de diction et la finesse de son jeu dans des situations pathetiques parfois. Cela serait appris, monte et repr esente rapidement. Il est encore une petite piece a deux personnages qui aurait un grand succes de rire, etant jouee par Millo et Iulian, ou bien par Hagiesco et J ulian, dans le cas ou Millo s'y refuse­ rait , c'est Pepelea şi Arvinte. Ce sont la trois levers de rideau assez reussis qui appor­ teraient une certaine diversion a ces longues machines en cinq actes, traduite du fran cais en roumain de cuisine. Nous ne sommes pas de for ce a adopter uniquement le genre du Theâtre-Francais de Paris, avec des pieces comme les Dani­ chefs, 3les Rochats, les Ducs Job 4les Romes vaincues 5 etc .... Nous serions plus a I'aise avec le genre du Gymnase, du vau­ deville et des varietes. Nos acteurs et le public y trouver aient mieux leur compte. Les grands drames patriotiques ou autres ont du bon, mais pas trop nen faut, car ils prennent trop de temps a etre monter et ils finissent par lasser et les acte urs et le public, les uns a force de gueuler et l'autre a for ce d'entendre gueuler. Je soumets ces r eflexions a ton appreciation. Si tu les crois juste, commencons la reforme, sans tarder. Passcaly joue de gros drames et toutes sortes de mauvais traductions affublees de titres qui alterent l'oeil. Evitons ces pasca­ lies. Ce serait abaisser le grand theâtre au niveau de son tr eteau. Je suis curieux de savoir si la farce de Sfredelul dracului a plu aux acteurs et si ils sont contents de leurs roles ? Julian y sera d'une cocasserie a desopiller la rate, ainsi que Hagiesco et Md Sar andi, Mais, encore une fois, il faut que tous sachent leurs reles par coeur et qu'il brfilent les planches, sans quoi. .. fiasco! Tout a toi, v. Alecsandri 657 [658] Mirceşti, 13 ian. 1881 Iubite prietene. U nii se plîug că principalii artişti ai trupei. bătrînii celei vechi *. nu sint destul de puşi în evidenţă. Poate, în ascuns. se plîng ei înşişi de aceasta. Ei bine. hai să-i punem numaidecît la încercare. Am scris. este mult de atunci. un proverb Într-un act: Concina. pentru d-na Popescu şi Millo. Este o mică piesă în genul înaltei comedii. stilul este îngrijit. poetic. chiar. în unele locuri. Ea va place publicului ales. Dă ordin să fie montată şi îndeamnă pe d-na Popescu, cum şi pe Millo, să-şi studieze rolurile. Dvna Popescu va fi încîntată. cît despre Millo, dacă nu îi convine. îl vei înlocui cu Hagiescu \ care se va descurca foarte bine în rolul bătrînului doctor. Aş dori. de asemenea. ca d-na Romanescu şi Christescn 2 să joace îrn­ preună mica scenetă în versuri. intitulată: La Turnul Măgurele. Amîndoi vor ti foarte bine. ea în rolul tinerei doamne şi el în acela a lui Horcea, ser­ gentul de dorobanţi. Ea. mai cu seamă. va avea ocazia să-şi arate talentul de dicţiune �i fineţea jocului său în situaţii patetice uneori. Aceasta va fi repede învăţată. montată şi reprezentată. Mai este încă o mică piesă cu două personaje care va avea un mare succes de rîs. fiind jucată de Millo şi Iulian, sau de Hagiescu şi Iulian, în cazul în care Millo nu ar vrea să joace. este Pepelea şi Aruinte. Iată trei deschideri de spectacol ** destul de reuşite care vor aduce o oarecare destindere în aceste maşinării în cinci acte. traduse din franceză în rornâneasca de bucătărie. Nu sîntem în stare să adaptărn numai genul Teatrului-Francez *** de la Parrs cu piese ca les Danichefs.3 les Rochats, les Ducs ] ob 4, les Romes uaincues 5 etc ... Ne-am simţi mai bine cu genul de la Gymnase, cu vodevilul şi varietăţ ile. Actorii noştri şi publicul s-ar simţi mai la îndemînă. Marile drame patriotice sau altele sînt bune. dar nici prea multe pentru că iau timp spre a fi montate şi termină prin a obosi şi actorii şi publicul, pe unii pentru că răcnesc şi pe celălalt pentru că ascultă răcnindu-se. * În original. joc de cuvinte vieux = bătrîni şi vieille care are aici sensul nu de bătrînă. ci de veche. trupa veche. ** Expresia .. le lever de rideau" este adoptată ca atare în teatru. Am încercat să traducem prin ceea ce însemnează ea. adică: scurtă piesă jucată ca deschidere a spectacolului principal. *** Theâtre-Fran cais era la Comedie-Fraricaise. 658 [659] .. ! Supun aceste gînduri părerii tale. Dacă le crezi îndreptăţite, să înce­ pem reforma, fără întîrziere. Pascaly joacă mari drame şi tot felul de tra­ duceri proaste, împodobite cu titluri care supără ochiul. Să ne ferim de asemenea pascaliade. Ar Însemna să coborîm marele teatru la nivelul barăcii sale. Sînt curios să ştiu dacă farsa Sfredeiul dracului le-a plăcut actorilor şi dacă sînt mulţumiţi de rolul lor? J ulian va fi de un comic ce va stîrni rîsul, de asemenea şi Hagiescu, şi d-na Sarandi. Dar, încă o dată, trebuie ca toţi să îşi ştie rolurile pe dinafară şi să sfîrîie, făr de care .... fiasco. Al tău, V. Alecsandri CĂTRE V. I. SOCEC 534 Mirceşti, 1.'5 ianuar 1'181 Domnule Socec, Am primit pachetul cu vol. ce mi-aţi trimis prin poştă, şi vă rog să-mi trimiteţi următoarele opere ale lui Bolin, tineanu: Traianida, poemă epică Viaţa lui Mihai Viteazul Ştefan cel Mare repeş Primiţi, vă rog, împreună cu mulţumirile mele asigurarea distinsei mele consideraţii, V. Alecsandri 659 [660] CĂTRE IACOB NEGRUZZI 535 Mirceşti, 16 ianuarie 1881 · I I, II I : l' 1, IIII I I I , ,II Iubite Negruzzi, M-am întîlnit cu părintele Episcop de Roman, Melhise­ dek, care a manifestat dorinţa de a se abona la Convorbiri. Totodată ar dori să aibă volumul anului 1880. Fă bine, dar, de regulează atît abonarea, cît şi trimiterea acelui volum la adresa colegului meu de Academie. Cînd pleci la Bucureşti ... , dacă nu cumva îi fi şi plecat? Eu mai rămîi acasă pănă la finele lui fevruar. Al d-tale amic, V. Alecsandri CĂTRE ION GHICA 536 Mircesti, 17 janv. 1881 I il 1 '.1 l' I I' j I Cher vieux, Tu es un veinard! Arutnev 1 a l'esprit de travers comme son nom, chante tes douze tr avaux d'Hercule et voilă que dej a les belles dames allechees par les recommandations de cet expert (qui sint itule reporter et qui n'est qu'un reper­ tier) se jettent a ton cou! ... Que ne donnerai-je pour que ton ennemi obligeant me rendit le meme service! Il a ete appele a Jassi pour rendre compte dans son Inde-pendance ... belge du bal qui a eu lieu au Jocquey­ Club, et son principal soin a ete de faire la reclame d'une cer- 660 [661] taine comtesse, dont il recommande les appâts aux amat­ eurs .. , C'est donc une vocation! Quelles armoiries pourrait-on lui decerner ? ... Celles que Fuad conseillait a je ne sais quel pacha: un glaive et une balance avec l'exergue: * et vaine. A-props d'armoiries, je regrette les deux filets de pasirama. historique de Radou 2. Mais, en considerat ion des convenan­ ces, nous les remplacerons par deux carottes, par allusion a. celles qu'il tirait a son pere. Tu rri'appelles a Bucarest, au beau mili eu d'un hiver syberien ... Merci, il faudrait etre un gaillard a poils pour­ affronter les 20 degr es de froid, qui font I'ornernent de notr e beau climat, or en fait de poils, sauf le respect de l'ortogra-. phe, il ne me reste qu'un seul, auquel je tienne, c'est celui de ma chambre. Que Pepelea aille donc tout seul, sil ne peut pas m'at ten-, dre jusquau 20 fevrier, mais je pense quil ferait sagement de ne pas trop se hâter, afin de me donner le temps d'aller surveiller ses deux dernieres repetitions generale. La piece­ aura, sans doute, besoin de quelques coupures, de quel-. ques corrections dans le dialogue '" que sais-je? La presence de I'auteur est donc indispensable, t âche d'aranger les choses de facon a ce que Pepelea ne fasse pas. concurrence aux nombreux bals, soirees, concerts etc. de la derniere semaine du Carnaval. Il sera bien plus apprecie apres la premiere semaine du Car erne , quand le torrent des. plaisirs carnavalesques aura passe. Une feerie a, dailleurs, besoin de beaucoup de r epeti-. t ions, car les decors, les trucs, la mise en scene y jouent un grand role et il faut que tout marche comme sur des roullet­ tes, le machiniste et son ai de ont beaucoup a Iaire et ils. devront s'habituer a manoeuvrer avec r apidit e et preei­ sion. Tout cela demande du temps et, crois-moi , ne preei­ pitons rien, cela n'ira que mieux. Bien des amities de la part de Pauline. Tout a toi, V. Alecsandri * Cuvînt indescifrabil. [662] Mes compliments a Mr Marian, j 'ai hâte de voir sa piece, ou de la lire, car je pense qu'il la fera publier. Ah! Pascaly voudrait rentrer au bercail? ... Tout s'explique .... I'In­ de-pendance fait de la reclame en sa faveur. Merci pour I'hospitalite que tu rnoffres et que j'accep­ terais de bon coeur, si j e ne craignais d' affliger notre vieux ami, Cantacuzene. Quand il aura obtenu sa pension et quitte Bucarest, je mabonnerai a une chambre chez toi ... et nous rirons. Enchante d' apprendre le succes du Paraclisierul. Espe. rons que les Lipitorile satului, avec Millo et Iulian, auront le meme sort. Quant au Sfredelul dracului, pourvu qu'il soit bien su et enleve rondement, il r eussira sans avoir besoin que j 'assiste a ses dernieres r epetitions generales. Mirceşti, 17 ian. 1881 Iubite prietene, Eşti un norocos! Arutnev t, cu spiritul de-a-ndoaselea ca şi numele său, cîntă cele douăsprezece munci herculeene, ale tale, şi iată că deja fru­ moasele doamne atrase de recomandaţ iile acestui expert (care se intitu­ lează reporter şi care nu este decît un pîrî tor *) se aruncă de gîtul tău! ... Ce nu aş da pentru ca îndatoritorul tău duşman să-mi facă acelaşi serviciu! A tost chemat la Iaşi pentru a face o dare de seamă în ziarul său Inde­ pendence ... belgiană, despre balul care a avut loc la ]ockey-Club, şi prin­ cipala sa grijă a Lst de a face reclama. unei contese, recomandînd amato­ rilor farmecele acesteia. .. Este deci o vocaţie l Ce blazon ar putea să i se otere ? Acela pe care Fuad îl propunea nu ştiu cărui paşă : un paloş şi o balanţă cu exerga : ** şi zadarnic ***. * În original, cuvîntul reportier , creat de poet pentru a face un joc de cuvinte cu reporter, ca sens ar însemna: pîrîtor, cel care raportează. ** Cf. aici p. 661 subsol. *** Primul cuvînt fiind indescifrabil, nu se poate stabili exact nici cel de-al doilea, pentru că vaine poate însemna şi zadarnic şi îngîmfat, şi iluzoriu. 662 [663] şi potle = sobă. a poil însemnează În privinţa blazoanelor , îmi pare rău pentru cele doua fileuri de pas­ tramă * istorică ale lui Radu 2. Dar, în cinstea convenienţelor le vom înlocui cu doi morcovi **, ca aluzie la cei cu care îl păcălea pe tatăl său. Mă chemi la Bucureşti, drept in mijlocul unei ierni siberiene .... Mul­ ţumesc, ar trebui să fiu un voinic păros *** pentru a înfrunta eele 2(} de grade de frig, care împodobesc frumosul nostru climat, în ce priveşte părul, ţinînd seamă de ortografie, nu îmi rămîne decît unul singur, la care ţin, anume cel din camera mea. Pepelea să se ducă singur, dacă nu mă poate aştepta pînă la 20 februa­ rie, dar cred că ar face bine să nu se grăbească prea mult, astfel încît să-mi lase timpul pentru a veni să supraveghez aceste ultime două repetiţii gene­ rale. Piesa va avea nevoie, fără îndoială, de cîteva tăieturi, de cîteva corec­ tări în dialog . .. ce ştiu eu ? Prezenţa autorului este deci de neînlăturat, încearcă să araujezi lucru­ rile în aşa fel încît Pepelea să nu facă concurenţă numeroaselor baluri, serate, concerte etc. din nl tirua săptămînă a carnavalului, Va fi mult mai apreciat după prima săptămînă a postului, cînd valul plăcerilor carnava­ l eşti va fi trecut. a feerie are, de altfel, nevoie de multe repetiţii, căci decorurile, tru­ curile, punerea în scenă joacă aici un rol mare şi totul trebuie să meargă ca. pe roate, maşinistul şi ajutorul său au multe de făcut şi vor trebui să se obişnuiască să manevreze eu repeziciune şi precizie. Toată aceasta cere timp şi, crede-mă, să nu grăbim nimic, totul nu va merge decît mai bine. Multe amiciţii din partea Paulinei, AI tău, V. Alecsandri Salutările mele d-lui Marian, sînt nerăbdător să-i văd piesa, sau să o citesc, căci gîndesc că o 'fa publica. Ah! Pascaly ar dori să se întoarcă la căminul său? '" Totul se explică ... J' Lnde pendancc face reclamă în favoarea sa. Mulţumesc pentru ospitalitatea pe care mi-o oferi şi pe care aş primi-o cu dragă inimă, dacă nu mi-ar fi teamă să-I întristez pe bătrînul nostru * În original, în limba română. ** În limba franceză, tirer une carotie a quelqu'un. însemnează: a-l trage pe sfoară, a-i lua ceva prin înşelătorie. *** Joc de cuvinte pe omonimele poil = păr Gluma ni se pare puţin forţată pentru că de fapt etre să fii în pielea goală! 663 [664] prieten, Cantacuzino. Cînd îşi va obţine pensia şi cînd 'Ia părăsi Bucureş­ tiul, mă 'mi abona la o cameră la tine .. , şi vom ride. Foarte bucuros să aflu suc ce sul Paraclisierului, Să nădăjduim că Lipi­ torile satului, cu Millo şi I ulian, vcr avea aceeaşi soartă. Cît despre Sfre­ delul dracului, dacă este bine ştiut şi jucat Cu vioiciune, va reuşi fără si aibă nevoie să fiu de faţă 1<1 ultimele sale reprezentanţii general". CĂTRE V. A. URECHIA 537 Mirceşti, 18 iar.uar 1881 Iubitul meu coleg, D-I Bonaparte Wyse 1 doreşte să studieze limba română şi mi-a cerut informări despre gramatica cea mai lesnicioasă, precum şi despre dicţionarul cel mai bun care i-ar putea servi pentru studiul său. Am răspuns că mă voi adresa la dota cu rugăminte ca să trimiţi la adresa d-lui Bonaparte Wyse [Muner of St. Johns Waterford-Irlandaţ toate cărţile peda­ gogice de care ar a vea tre buin ţă. Bine am făcut!? ... în cazul acesta binevoieste a cumpăra acele cărti si a le expedui pe socoteala mea peste nouă mări şi ţări. ' , Alaltăieri am primit o scrisoare de la d-l L. de Berluc Perussis 2 (A ix-en-Provence), din care estrag următorul pasa­ giu ce negreşit te va interesa: "Les journaux nous apprennent l'apparition de l' Album M acedo-roumain 3 qui sera un testament de l'Alliance des sept litteratures latines. Un libraire d'Aix qui voudrait faire de son mieux un peu de propagande en faveur de ce livre et de I'idee quil repr esente , me demande le nom de I'editeur de cet album et le cotit du volume franca par la 664 [665] poste. Fort embarr asse pour lui repondre, j'ose vous deman, der ce double renseignement etc". * Nime nu poate mai bine decît d-ta să deie informările cerute de d-l de Berluc Perussis. Te rog dar să binevoieşti a-i scrie însuţi spre a-l pliroforisi **, după cum ziceau părin­ ţii noştri, crescuţi la Kuculi, Cavdalu etc. Sper să vin la Bucureşti pe la sfîrşitul carnavalului. Păn-atunce, însă, te rog să-mi răspunzi ce ai decis a face şi ce ai făcut în privirea amicilor noştri din Iralanda şi din Provenţa. Al d-tale devotat coleg şi amic, V. Alecsandri CĂTRE ALEXANDRU MACEDONSKI 538 Mirceşti, 2-4 iarmar 1881 Domnule M acedonski, V-aţi găsit o mînă di tineri adimeniţi di farmecul atră­ gător al Literaturei şi aţi fondat o revistă, avănd totodată bunul spirit de a o feri de cerneala inveninată şi corosivă a jurnalisticei politice ... Primiţi felicitările mele sincere. * "Jurnalele ne vestesc apariţia Albumului macedo-român, care va fi un testament al alianţei celor şapte literaturi latine. Un librar din Aix, care ar vrea să facă cît m ri bine puţină propagandă în favoarea acestei cărţi şi a ideii pe care o reprezintă, îmi cere numele editorului acestui album şi costul volumului franco prin poştă. Fiindu-mi foarte greu să-i răspund, Îndrăznesc să vă cer această dublă lămurire "etc. (limba franceză). ** A pliroforisi - a lămuri (verb intrat în limba română din limba greacă, 7tA.l1PoepopeOl) 665 [666] , 1 I ;, I 1 .. i u . 1·1' ! , 1 ! � I , 1,1 , " II II ,II ,1 , I , , I 1· I 1 "1 II I � I , , • I I II' �: Mi-ati făcut onorul a vă adresa la mine cu cerere de a vă comunica un articol, proză sau versuri, după convenenţa mea, pentru Literatorul ce redactaţi. Răspund cu mulţumire la apelul d-voastr ă şi, autorizat prin experienţă dobîndită în timp di 40 di ani di lucru, îmi permit a vă trimite un con­ siliu amical rezemat pe un exemplu: "în orice scriere vom produce, să ne ferim de prima satis­ facere, de primul entuziasm al paternităţii, căci simţul de egoism parintesc e mai mult dezvoltat în poeţi decăt în res­ tul omenirii. Fiecare vers ne pare o armonie, fiecare strofă o perfecţie, fiecare bucată întreagă de poezie un cap d'operă ! ... însă după o trecere de timp încep a ne sări în ochi defec­ tele copiilor închipui rei noastre şi găsim că acei copii ar fi cîştigat mult dacă, chiar de la venirea lor pe lume, i-am fi supus la o corectare aspră. Trebuie dar să ne deprindem a face sacrificii dureroase, a elimina versuri, a tăia strofe, a scurta, a schimba, a drege fără îndurare, înainte de a scoate la lumină scrierea noastră. Operaţie crudă, dar neaparată şi folositoare l" Eu unul lucrez în modul acesta, şi spre exemplu, iată o scenă întreagă din legenda dramatică Despot- Vodă 1, cum a fost compusă la început. Comparaţi-o cu textul imprimat şi veti videa cum am băgat fără milă foarfeca în manuscrisul meu, Mai sînt şi alte scene pe care le-am înlăturat cu totul, şi îmi propun să fac încă schimbări cu a doua ediţie a lui D��. - Ce sîntem noi, poeţii, de nu artişti ca pictorii, ca sculp, torii etc., chemaţi a înavuţi tezaurulliteraturei şi al frumca­ selor arte din ţeara noastră? Să nu uităm dar preceptul lui Boileau care zice în privirea versurilor: .Poiissez-les sans cesse et les repolissez" *. Sfîrsind cu acest consiliu salutar, le doresc junilor redac­ tori ai 'Literatorului activitate, răbdare, inspirări poetice şi succes deplin. V. Alecsandri. • "Lust ruiţi-Ie fără Încetare şi relustruiţi-le" (limba franceză). 666 [667] CĂTRE IACOB NEGRUZZI 539 Mirceşti, 26 ianuarie 1881 Iubite Negruzzi, Sînt însărcinat de Academie cu biografia răposat ului meu amic C. Negruzzi 1. Nu mă pot adresa dar la altul decît la fiul său pentru a avea următoarele notiţi: (sic). - Anul si locul nasterii. - Studiile; - sub' care profesori? în care şco ale ? - Operele cu titulurile separate şi anul publicaţiei lor. - Epoca şi locul morţii. - Familia; părinţii, strămoşii. Te rog să-mi comunici cît mai curînd toate aceste notiţii sau măcar unele din ele, pentru ca să mă pot apuca îndată de lucru. Aştept răspunsul d.tale cu nerăbdare şi te îmbră­ ţişez. V. Alecsandri CĂTRE ION GHICA 540 Mircesti, 28 janv, 1881 M on cher vi eu x, ]'ai envoye aujourdhui a Negruzzi ta derniere lettre 1, celle ou tu fais mention du comte Radou, pour etre publice dans le no. du l-er mars. ]'en attends la suite qui sera de nature, je ri'en doute pas, a int eresser les lecteurs des Con­ vorbiri. Que de r eponses je te dois J et pourtant ne puis m' en acquitter. Une sainte paresse s'est emparee de moi depuis 667 [668] Tout a toi, !', It I II 1: I I 1; 1 " I I " l' r I,i i le I-er janvier et j 'ai beau me demener, rien ne vient. le me sens aussi vide qu'un discours de Bratiano ou qu'un article de l'Independance roumaine. Il me faudra faire un grand effort pour me tirer avec honneur de l'obligation que vient de m'imposer I'Academie, a savoir d'ecrir la biographie de C. Negruzzi 2. le vais m'y mettre aussitât que les heritiers du defunt m'auront envoye certaines notices que je leur ai demandees. Ce travail fait, je le lirai dans une des seances publiques, parce quil sera interessant par les tableaux qu'il presenter a de la societe d'il y a quarante ans. En attendant, j 'accuse r eception d'un gros paquet con­ tenant: 1 vol. des documents historique de Hourmouzaki, 1 vol. Annales de la Societe Academique, 1 vol. Psaltiria lui Corezi. Quelles nouvells du Theâtre ? Comment ont marche les Lipitori? Sfredelul dracului passera-t-il bientât? (Cette Iarce n'a nullement besoin de ma presence pour les repe­ titions generales). Et Concina 3 est-elle a l' etude ? Quant a la feerie, ou en est-elle? Stefanesco 4 a-t-il termine la com­ position et l'orchestration de la musique? Les decors et les accessoires sont-ils prets ? Charge Gatineau de me faire un rapport detaille a ce sujet. le lui ai ecrit trois fois sans avoir eu de r eponse de lui. Est-il donc si occupe ou bien n'a-t-ii pas recu mes lettres? le t'ai annonce rnon arrivee a Bucarest pour la fin de fevrier, il me sera impossible de venir avant ce terrne. On devra donc remettre la premiere representation de Pepelea au commencement de la seconde semaine du Careme , quand se sera calmee I'agitation fievreuse du Carnaval. Les bals, soirees, concerts et bals masques doivent faire du tort aux representations theâtr ales, car le monde ne doit plus savoir ou donner de la tete, tant il a I'air de s'amuser et de s'etour­ dir cet hiver. Sais-tu quel est le drâle qui se cache sous le nom de Ste­ j aresco dans 1'1 ndi pendance? V. Alecsandri Mille bonnes amities de la part de Pauline pour Mme­ Ghica et toi. 668 [669] mare pachet conţinînd: 1 voI. vol. Analele Societăţii Acade- Mirceşti, 28 ian. 1881 Iubite prietene, Am trimis astăzi lui Negruzzi ultima ta scrisoare 1, aceea în care faci menţiune despre contele Radu, pentru a fi publicată în nr. din 1 martie. Aştept urmarea care nu mă îndoiesc va Ii dintre acelea care să intereseze pe cititorii Convorbirilor. Ce de răspunsuri îţi datorez! şi cu toate acestea, nu mă pot achita. O sfîntă lene m-a cuprins de la 1 ianuarie şi degeaba mă zbat, nu vine nimic. Mă simt tot atît de gol ca un discurs de Brătianu sau ca un articol din L' Independeance roumaine. Va trebui să fac un mare efort pentru a mii achita cu cinste de obligaţia pe care mi-a impus-o Academia, adică de a scrie biografia lui C. Negruzzi 2. Mă voi apuca de ea îndată ce moştenitor ii defunctului îmi vor trimite unele notiţe pe care le-am cerut de la ei. Această lucrare, odată făcută, o voi citi într-una din şedinţele publice, pentru că va fi interesantă prin tablourile societăţii de acum patruzeci de ani pe care le va prezenta. Tn aşteptare, confirrn primirea unui de documente istorice ale lui Hurrnuzaki, mice, 1 'FoI. Psaltirea lui Coresi, Ce noutăţi fie la Teatru? Cum au mers Lipitorile? Sfredelul dracului 'fa trece în curînd? (Această farsă nu are deloc nevoie de prezenţa mea pentru repetiţiile generale). Şi Concina3 este şi ea în studiu? Cît despre feerie, ce mai este cu ea? Stephăncscu 4 a terminat compunerea şi orches­ trarea muzicii? Decorurile şi accesoriile sînt gata? f nsărcinează-l pe Gatineau să-mi facă un raport amănunţit în legătură cu asta. l-am scris de trei ori fără să am răspuns de la el. Este oare atît de ocupat sau nu a primit scrisorile mele? li-am anunţat sosirea mea la Bucureşti pentru sfîrşitul lui febrnarie, îmi va fi imposibil să 'rin înaintea acestui termen. Va trebui deci să amînăm prima reprezentaţie cu Pepelea pentru începutul celei de a doua săptămîni a postului, cînd se va calma agitaţia înfrigurată a carnavalului. Balurile, seratele. concertele şi balurile mascate trebuie să stingherească reprezenta­ ţiile teatrale. căci lumea probabil că nu mai ştie unde îi sta capul, atît pare că se distrează şi se ameţeşte iarna aceasta. Ştii cine este caraghiosul care se ascunde sub numele de Ştejărescu în L' I nde pendance ? Al tău. v. Alecsandri Mii de salutări prieteneşti din partea Paulinei pentru dona Ghica şi pentru tine. 669 [670] :1 II ! I " I II : I I I ! i : I i I 'i I \ ,1 , I CĂTRE IOSIF VULCAN 541 Mirceşti, 2/14 febr. 1881 Dommtl meu, Pintre hărtiile mele găsesc un manuscris ce nu lipseşte de oarecare interes în privirea datei sale şi a ocaziunii la care a fost compus. Este un prolog în versuri, destinat a fi pus în muzică şi executat la inaug[urJarea teatrului celui mare din Bucureşti. Autorul, dl. Cost achi Caragiali 1, a fost unul din cei dări­ tăi tineri români care au îmbrătisat cariera dramatică. Elev distins al răposatului Aristia 2: �l a fost înamorat de arta teatrală şi într-un şir de mulţi ani a luptat cu dificultăţile vieţii care au fost şi sînt încă astăzi partea actorilor noştri. Dar lolu s-a descorajat pănă cînd bătrîneţele l-au lipsit de puten. Pe la anul 1844 Caragiali se găsia la Iaşi şi a creat cu mare succes rolul cel mai principal din comedia Iorgu de la Sadagura, apoi s-a dus de a format o trupă în Bucureşti, unde, ca director, ajunsese aproape de o ruină completă, atăt era de puţin susţinut pe atunci tot ce era naţional. Pe cănd însă era gata să închidă teatrul, îi veni ideea să puie în scenă pe Iorgu de la Sadagura, în care avusese atîta succes la Iaşi, şi această inspiraţie l-a scăpat de naufragiu. Ca prin varga unei vrăjitoare, sala teatrului ce umplu de spectatori, reţeta se mări şi comedia fu aşa de gustată de publicul bucureştean, încît însuşi vodă Bibescu veni să asiste la una din reprezentaţii. în acea seară memorabilă, guvernul se gîndi mai serios la noua instituţie a Teatrului Naţional şi o ajută cu o subvenţie de 300 galbini pe an. Cost achi Caragiali, în avîntul său artistic, a fost şi actor, şi director, şi autor. El a compus mai multe drame (presărate cu oarecari anachronisme de care însuşi rîdea mai tîrziu), şi între alte scrieri, prologul alăturat. Vă comunic o copie de pe el, nu ca o piesă de înaltă literatură, dar ca un testi­ moniu al activităţii spiritelor la anul 1852. Dacă credeţi 670 [671] că e bine a se publica tot ce va putea servi la istoria teatrului în România, binevoiti a-i deschide coloanele Familiei. în caz contrar, păstraţi' prologul ca o curiozitate literară. Costachi Caragiali a murit nu de mult, lăsănd un fiu 3 care pare a călca pe urmele părintelui său. El a mai lăsat şi un volum întreg de poezii nepublicate, dintre cari unele merită a fi date la lumină. Această datorie priveşte pe fiul răposatului, cît pentru mine, mărturisesc că aş fi bucuros să nu se piardă cu totul numele unuia din cei întîi pioneri pe calea spinoasă a artei dramatice în România. Primiţi, domnul meu, asigurarea distinsei mele stime şi consideraţii, * V. Alecsandri CĂTRE ION GHICA 542 Mircesri, 6/18 Ievr. 1881 Mon cher vieux, Madame Ghica et ta fille 1 sont arrivees ce matin a Mir­ cesti, bien portantes quoique effrayees des masses de neige qui encombrent nos parages. Elles ont pris du the et sont parties en traineau immediatement, a Miclauchany. Dans cette courte visite, j'ai appris de belles sur ton compte. Il parait que Monsieur devient d'un mondain a tout crins, qu'il assiste a une foule de diners de bals, voi re meme de chasses! Et pour comble, Monsieur a releque, au fond de l'armoire, son paleton d'hiver, sous pretexte qu'un simple pardessus d'ete lui suffirait. Ces nouvelles rri'ont fait dresser les cheveux * Pe text s-au făcut corecturi cu cerneală violetă, în vederea publicării în Familia, adoptindu-se ortografia folosită în această revistă. .671 [672] ! I i I ) I ,I II I I II I sur la nuque, les autres se refusant de les imiter. Tu est donc jaloux du beau bouquet de dames qui hantent Alexandre 2 et tu cherches expres a te rendre malade? Pour le coup 1'IndiPendance roumaine televerait au rang de sultan haremgiu 3 ••• et tu I'aurra merite. Moi je suis moins temeraire. Je garde prudamment la chambre et. .. je n'en suis pas moins indispose pour cela! C'est la ce qui m'a empeche de courir a Bucarest quand j'ai appris la maladie grave de notre ami, Alexandre. Le Dr , Calindero m'a donne hier de ses nouvelles et m'a rassure sur son dat. Ta lettre est venu les confirmer, de sorte que je puis ne pas m'exposer a augmenter mon refroidissement. Ma femme voulait par tir a ma place, mais je la garde pour me soigner. Dis tout cela a Alexandre. Tu mannonces que Sfredelul dracului 4 passera bientot et que la Princessa a promis daller voir cette farce. jespere bien que tu lui a cache le nom de I'auteur. Quant a Pepelea, je crains fort que l'amour propre de Stefanesco 5 n'en retarde la 1 epresentation. Pense donc, il a encore trois actes a mettre en musique et le dernier vaut presque une operette ! Quand aur a-t-il termine la composition de tant de morceaux, Ieur orchestration et I' etude des acteurs? Il est par consequent inutille de me hater d'aller a Buca­ rest pour assiter a des representations incomplettes. Quand tout sera termine, tu me le feras savoir. Ton article 6 a paru dans le nr du 1 fevrier des Convorbiri. Tout a toi, V. Alecsandri N'oublis pas de ru'ecrire le lendemain de la representation du Sfredelul dracului pour me dire comment il aura de accueilli par le public? Mirceşti, 6/18 febr. 1881 Iubite prietene, Doamna Ghica şi fiica ta 1 au sosit astăzi de dimineaţă la Mirceşti, sănătoase deşi înspăimîntutc de nămeţii de zăpadă grărnădiţi pe melea- 672 [673] , " gurile noastre. Au luat ceaii-I şi au plecat cu sania numaide.clt, la Miclăuşani. În această scurtă vizită am aflat minunăţii despre tine! Se pare că domnul devine monden cu energie, asistă la numeroase dineuri, baluri, ba chiar şi vîna tori ? Şi culmea, domnul a pus la o parte, în fundul unui dulap, paltonul său de iarnă, pretinzînd că un simplu pardesiu de vară i-ar ajunge. Aceste nou­ tăţi au făcut să mi se zbîr1ească părul la ceafă, celălalt refuzînd 5:1-1 imite. Eşti oare gelos pe frumosul buchet de doamne care îl vizitează pe Ale­ xandru 2 şi cauţi înadins să te îmboh.ăveşti ? De îndată l'Indipendance roumaine te va ridica la rangul de sul tan haremgia 3 • . •• şi a-i merita-o. Eu sînt mai puţin curajos. Stau În cameră şi ... cu toate acestea nu sînt mai puţin indispus! Aceasta m-a împiedicat sa alerg la Bucureşti, cînd am aflat despre boala grea a l'rietenului nostru, Alexandru. Doctorul Kalirideru mi-a dat ieri veşti despre el şi m-a asigurat despre starea sa. Scrisoarea ta a venit să le întărească, astfel încît am putut să nu mă expun la a-mi înrăutăţi răceala. Soţia mea vroia să plece în locul meu, dar eu o reţin pentru a mă îngriji. Spune toate acestea lui Alexandru. Mă anunti că Sfredelul dracului 4 va trece în curînd şi că prirrţesa a făgăduit că va merge să vadă această farsă. Nădăjduiesc că i-ai ascuns numele autorului. Cît despre Pepelea, îmi este teamă ca amorul propriu al lui Stephănescu 5 să. nu întîrzie reprezentaţia. Gîndeşte-te numai, are încă trei acte de pus pe muzică şi ultimul valorează aproape cît o operetă! Cînd va termina el de compus atîtea bucăţi, orchestrarea lor şi studiul actorilor? Este deci inutil să mă grăbesc să merg la Bucureşti pentru a lua parte la reprezentaţii incomplete. Cînd totul va fi terminat, mi-o vei face cunoscut. Articolul 6 tău a apă­ rut în nr. 1 din februarie al Convorbirilor. ' Al tău, V. Alecsandri Nu uita să-mi seri a do un. zi după reprezentaţia Stredetului dl acului pentru a-mi spune cum va fi fost primită de public? 673 [674] CĂTRE MIHAIL OBEDENARU 543 Mirceşti, IU Ievruar 188\ 1 ubite coleg, Am cerut, în adevăr, un concediu de la Senat, pînă la finele lunei acestea, însă cu gînd de a şedea liniştit lîngă sobă în timpul cel aspru al iernii. Voiajul meu la Roma este dar amînat pe mai tîrziu, cînd voi parveni a-mi regula trebile, căci ştiţi negreşit că cea mai principală ocupaţie a românului este de a-şi pune trebile la cale, după ce le-a încurcat. Regret o aseminea împrejurare pentru că nu mă pot întîlni cu dl. Marchetti spre a ne înţelege în privinţa operei 1 lui Despot­ Vodă, dar sper să vă pot comunica un soi de scenariu la care mă gîndesc de cînd mi-aţi scris. Aseminea vă promit a vă trimite în curînd Hora Dobro­ gei 2, care îmi vîjie prin cap de mai multe zile. Cît despre decorarea amicilor noştri din Montpellier , nu este altă speranţă decît de a vorbi direct lui vodă. Miniş­ trii noştri sînt ocupaţi a se mînca Întocmai ca cîinii prin gard şi a se agăţa vîrtos de fotoliile lor pentru ca să nu cadă de pe ele. Cu toate aceste, cînd mă voi duce la Bucureşti, voi spune două cuvinte d-lui Boerescu în chestia ce ne intere­ sează atît de mult pe amîndoi. De mult ar fi trebuit să fie decorati d-nii Tour tculon , Roque-Ferrier, Boucherie şi chiar Mistr�l şi Quintana, însă d.nii miniştri preferă să arate buna lor voinţă lui Pavel rachieriul şi alţi alegători ejusdem [arinae. * În curînd, voi scrie, tr imitîndu-vă hora, căci sînt nerăb­ dător a auzi aria ce aţi compus. Al dvoastră devotat coleg, V. Alecsandri • Din acelaşi aluat (limba latină). 674 , � I I i I i Î , \ i ! ;( [675] CĂTRE ION GHICA 544 Mircesti , 11/23 fC'/r. 1881 M os: clier vieux, Ta lettre a ete port ee aujourd'hui de grand matin a Mic1ausheny. Tu me demandes ce que I'on pense a jassi de ta derniere letttre 1. Urie personne que jai vu avant-hier m'a dit ce que je savais deja, c'est que'elle a ete fort aprouvee des uns, et qu'elle a fait faire la grimace a d'autres. Ces derniers se sont, sans doute, reconnus dans la description des patriotes hurleurs. Mais c'est a moi a te demander ce qu'ori en a dit a Bucarest, le Djebe de ces derviches ? On taccable certaine­ ment de critiques ameres dans le cartier de strada Doamnei 2 et autres lieux aussi purs, mais j 'ai dans I'idee que I'on n'osera pas te combattre en pleine lurniere. On te craint, car tu connais bien des chauses que l'on desi re voir rester dans I'ombre et que tu saurais devoiler, au besoin , avec ta verve diabolique. On fer a donc semblant de navoir pas lu ton artic1e dans les Convorbiri, reproduit par le Timpul, et on croira te vexer ainsi en gardant un silence prudent a ton sujet . Mais gare les coups traîtres, por tes au moment ou I'on s'y attend le moins. Les hauts bonnets du regime act uel sont coutumiers du fait. Apres cela tu ten fiches, nest pas autant que moi! Et tu as la satisfaction d'avoir dit ses verites crus a tout ce monde interloppe de la politi­ que du jour. J'attends la copie de la lettre de Madame C.V. a Madame et Mr S., ainsi que lhistoire qui s'y rattache. A-t-on joue hier , mardi , Sfredelul dracului? A-t-il reussi P A-t-on ri? Donne-moi quelques details sur cette represent a­ tion. Tout a toi, V. Alecsandri Cette nuit 18°, au dessous de zero l l l l 67S [676] , II I I " 1. il I Il " I I l' I '.1 Iii, : I,! I Mirceşt i, 11/23 iebr. 1881 Iubite prietene, Scrisoarea ta a fost dusă astăzi de dimineaţă la Miclăuşaui. Mă întrebi ce gîndesc oamenii la Iaşi despre ultima ta scrisoare 1. O persoană pe care am văzut-o alaltăieri mi-a spus ceea ce ştiam deja, şi anume că a fost foarte apreciată de unii 9i că i-a făcut să se strîmbe pe alţii. Aceştia din urmă s-au recunoscut Iără îndoială. în descrierea patriotilor urlători. Dar eu trebuie să te întreb ce a spus la Bucureşti Djebe-ul acestor dervişi? Te copleşesc sigur cu critici amare, în cartierul din strada Doamnei * 2, şi alte locuri tot aşa de pure. dar cred că. nu vor îndrăzni să te combată la lumină. Se tem de tine căci tu cunoşti multe Iucrurr pe care doresc să le vadă rămase în umbri şi pe care ai putea si le dezvăluie şti la nevoie, cu spiritul tău drăcesc. Se vor face deci că nu au citit articolul tău din Con­ vorbiri, reprodus da Timpul, şi vor crede că te vexează astzel păstrînd o tăcere prudentă în ce te priveşte. Dar fereşte-te de loviturile trădătoare, date in clipa în care te aştepţi mai puţin. Mai-marii regimului actual sînt specialişti în acest lucru. Şi apoi, puţin îţi pasă, nu este aşa, tot atît cit şi mic! Şi ai satisfacţia de a fi spus adevărul acestei lumi interlope a politicii de astăzi. Aştept copia scrisorii doamnei C.V. către doamna şi dl. S., cum şi pO'fes- tea legată de aceasta. S-a jucat ieri, marţi, Sfredelul dracului? A reu jit? S-a ris? Dă-mi cîteva amănunte asupra acestei reprezentanţii. Al tău, V. Alecsandri în această noap1 e, 18° su b zero!!!! CĂTRE V. I.:'SOCEC 545 Mirceşti, 12/24 Ievr. 1381 Domnule Socec, Vă rog să binevoiţi a trimite prin poştă colecţia completă a operilor mele, domnului O. D1ujanski, president Comite tu- * În original, în limba română. 676 [677] lui Societaţei Literare a "Junimei Române", Suceava. Veţi trece totul în comptul meu. Primiţi asigurarea distinsei mele consideraţii, V. Alecsandri CĂTRE ION GHICA 546 Mircesti, 12/24 fevr. 188f Mon clier vieux, J:'dl "J!ij( I Je suis triplement enchante dapprendre ; 1 qued:wj:�je ami Cantacuzene 1 est redevenu gaillard, 2 que sa rente viagere a ete votee, 3 que Sfredelul dracului 2 a reussi. A-propos de Damet, comme j 'ai le mauvais golit de ne pas Iaisser pene­ trer le Românul dans ma maison, je te prie de m'envoyer le No qui contient la critique de la piece de Marian 3, faite par ce Zoile. Ta lettre est partie ce matin pour Miclauchany. Je suis un peu indispose, depuis deux jours, mais ce n'est pas grand chose. Cela ne m'empâche pas de griffonner une lettre que je tadresse sous le titre de Pînea amară a exilului 4. C'est la strada Doamnei qui ne sera pas contente. Mes compliments a Juli an , Hagiescu, Sarandi et Cie qui ont si bien interpretă Sfredelul dracului. Sous quel nom d'au­ teur 5 a-t-on affiche cette farce? Tout a toi, V. Alecsandri Es-ce-que Marian ne va pas entreprendre, a son tour, le quidamet en question? 677 [678] Al tău, 1I1il ceşt i, 1:')24 febr. 1881 Iubite pl'ietme, Sint de trei ori incintat să aflu: 1 că prietenul nostru C,tntacuLino 1 s-a [nzd răverrit , 2 că re-nta sa viageră a fost votată. 3 că Sfl'edelul dracului 2 a reuşit. Cit despre Darnet , cum am prostul gust să nu las să intre Româllul in casa mea, te rog să-mi trimiţi no. care conţine critica piesei lui Marian 3, făcută de acest Zoil, Scrisoarea ta a plecat în dimineaţa aceasta spre Miclăuşani- Sint puţin cam indispus, de două zile, dar nu este mare lucru. Aceasta nu mă împie­ dică să scriu o scrisoare pe care ţi-a adresez sub titlul de Pînea amară a exilului. Strada Doamnei nu 'Ia fi mulţumită 4. Salutările mele lui Julian, Hagiescu, Sarandi şi Comp. care au inter­ pretat aşa de bine Sţredelul dracului. Sub ce nume de autor 5 s-a afişat această farsă? V. Alecsandri Oare Mariall nu-l va lua În primire, la rîndul său, pe quidamet-ul· in chestiune? CĂTRE IANCU ALECSANDRI 547 Mire-eşti, 12/24 fbr. IS81 Mon cher Jean, Jet' ecris par 18 de froid ! La neige qui couvre la campagne est gelee, elle cr isse sous les pieds de ceux qui se risquent * Poe+u l irniină CU'rhtul latin quidam = oarecare cu Domet , aşa cum se amu z a si arta ;L1fiez� numele lui Dame, făcînd această com':linaţie quidamet . 678 [679] dehors. Le ciel est dacier, la furnee des cherninees monte en colonnes blanches et droites; tout semble souffrir, except e les corbeaux qui se prelassent dans cette atrnosphere glaciale. Tai sous mes fenetres en veritable tableau siberien : les deux sapins charges de plaques de neige contribuent a cette sinistre illusion. Et dire qu'il y a des Esquimaux qui vivent et procr eent du câte du pole. C'est incroyable. A Bucarest, on s'amuse plus que jamais, malgre les mena­ ces du thermornetre : on danse a outr ance comme dans toute I'Europe du reste, au dire des journaux. On dirait que le monde est a la veille d'une immense catastrophe et qu'il veut jouir de son reste. Ser ait-ce une dans macabre? Pendant ce temps, moi je continue a me delecter dans rnon doux emprisonnement et j'attcnds I'arrivee de la Muse. Pauvre petite ! Dieu sait ou elle se trouve en ce moment, les pieds geles! Peut-etre dans la lounka, suspendue par ses ailes a quelque arbre, comme une feuille morte. Mes deux petits chiens sont couche en rond sur le tapis, vis-a-vis de la fenetre, d'ou leur arrive un rayon de soleil sans chaleur. De temps en temps ils me regardent comme pour me demander si ce diabolique hiver ne va pas finir bientât? Mais ce qu'i l y a de plus curieux a voir c'est la mine des pauvres dindes marchant sur la neige; elles ressemblent a de vieilles misses qui ont trop longtemps attendu le plus beau jour de la vie et qui sont accablees de decept ions.Elles poussent de petits cris plaintifs qui ont certaines intonations br itani­ q ues dun effet aussi etrange que tristement comique. En revanche les stigleti, presuri, macalendri et moineaux volent avec une rapidite qui indique le nombre de degres de froid; ils viennent s' ebattre autour de la maison ou Pauline leur fait servir chaqe matin un bon dejeuner , Quels cris joyeux l quelles disputes! quelle gloutonnerie ! on dirait des homme! Recois-tu les Convorbiri? Ion Ghica y publie une serie de lettres fort int eressantes auxquelles je reponds de temps a autre. C' est une correspondance etablie entre nous et qui semble tr es goutee de notre public. Ma derniere lettre, publiee l'annee passee, est in titule Vasile Porojan 1. J'y tr ace la biographie de notre ami de n 679 [680] I 1,/ ·'i I ,,' 111 '! I \ i I fance. L'as-tu lue? Elle a eu du succes. Actuellement je griffone un article-lettre intitule Pînea amară a exilului. C'est Bratiano et Rosetaki 2 qui ne seront pas contents. Nous vous embrasson tous tendrement. Ton fr ere affectionne, V. Alecsandri Mirceşti 12J24 Iebr. 1881 Iubite 1 ancule, Îţi scriu pe un frig de 18°. Zăpada care acoperă cîmpul este îngheţată; scîr ţîie sub picioarele acelora care au curajul să iasă afară. Cerul este de oţel, fumul coşurilor se ridică în coloane albe şi drepte; totul pare că suferă, afară de corbi care se lăîăiesc in această atmosferă îngheţată. Sub ferestrele mele, am un adevărat tablou siberian; cei doi brazi lncărcaţi tie zăpadă contribuie la această iluzie sinistră. Cînd te gîndeşti că.' există eschimoşi care trăiesc şi procreează în ţinuturile polare. E de necrezut! La Bucureşti lumea' se distrează mai mult ca oricînd, cu toate amenin­ ţările. t9rrvAmetrului; se dansează peste măsură, ca în toată Europa de alt­ feL"fl�pij.Jf'pusele.ziarelor. S-ar zice că lumea este în. ajunul-unei cumplite ca:ta-sţ.Ne şivrea să se bucure de ce-i mai rămîne. Să, fie oare un dans macabru? . În' timpul acesta, eu continuu să mă desfătez în plăcura mea închi­ soare şi aştept sosirea. Muzei. Mititica de ea! Dumnezeu ştie unde se află în clipa aceasta, ou picioarele îngheţate! Poate în luncă *, spînzurată de aripi în vreun arbore: ca o frunză uscată. . Cei 'doi căţei stau' culcaţi încolăciţi pe covor în dreptul ferestrei, de unde le vine o rază. de soare -Iără căldură. Din cind în cînd mă privesc ca şi cum m-ar intreba dacă.' 'diavoliţa asta de iarnă n-are de gînd să se sfîr­ şească mai repede. Dar ceea ce e mai curios de văzut e mutra bietelor curei mergînd pe zăpadă; seamănă cu nişte bătrîne domnişoare *'* care au aşteptat prea mult timp cea' mai frumoasă. -zl a vieţii şi care sînt copleşite de de cepţii . * În original, în limba română. * * În qriginal, �n limba engleză. 680 [681] Scot mici strigăte plîngătoare care au oarecari intonatii britanice de un efect straniu şi de un comic trist. În schimb, sticleţii, presunle, macalendrii * şi vrăbii le zboară cu o iuţeală care indică numărul gradelor de frig; vin să se hîrjonească în jurul casei, unde Paulina le serveşte în fiecare dimineaţă cîte un prînz bun. Ce mai strigăte vesele! ce certuri! ce lăcomie ! Ai crede că sînt oameni! Primeşti Convorbirile? Ion Ghica publică acolo o serie de scrisori foarte interesante, la care eu răspund din cînd în cînd. E o corespondenţă organi­ zată între noi şi care pare a fi foarte gustată de publicul nostru. Ultima mea scrisoare publicată anul trecut este intitulată Vasile Porojan 1. Prezint acolo biografia prietenului nostru din copilărie. Ai citit-o? A avut succes. Acum schiţez un articol-scrisoare intitulat Pînea amară a e xilului. Brătianu şi Rosetaki 2 nu prea se vor bucura de ea. Vă îmbrăţişăm pe toţi cu drag. Fratele tău iubitor, V. Alecsandri . .. CĂTRE ION GHICA 548 Mircesti dimanche, [a. 23 februarie 1881] 1 Mon cher vieux, La lettre que tu m'a envoyee, a ete immediatement expe­ diee a Miclaucheny. Pepelea mappelle a grands cris, c'est bien aimable de sa part, mais j' ai' deux cit ations a Roman, pour le 23 et le 26 fevrier, qui rri'empâchent de partir de suite pour Bucarest. Je ne sais de.quoi il s'agit,cependant je crains quelque proces et je dois etre Ia pour parer a cette facheuse eventualite. Si I' on remettait : la 1 er de Pepelea au premier jeudi apr es la sem ai ne du Careme, cela m'irait bien. Peus-tu me donner des nouvelles exactes de l'etat de Cantacuzene 2? Qu'est-ce que c'est que ces blagues sur le comite theâtral a propos de la transaction Fanuţa? Tout a toi, V. Alecsandri * În original, în limba română. 681 [682] ,i II 1 I '1 1, " Mirceşti, duminică [a. 23 februarie 1881]1 Lubiie prietene, Scrisoarea pe care mi-ai trimis-o a fost numaidecît expediată la Miclă­ uşani. Pepelea mă cheamă cu mari strigăte, este foarte amabil din partea sa, dar am două citaţ.ii la Roman, pentru 23 şi 26 februarie, care mă împiedică să plec numaidecît la Bucureşti, Nu ştiu despre ce es.te vorba, totuşi mă tem de v re un proces şi trebuie să fiu acolo pentru ca să irnpicdic această neplăcută posibilitate. Dacă s-ar amîna premiera lui Pe-pelea pentru prima joi după săptămîna postului, aceasta mi-ar conveni. Poţi si-mi dai "eşti sigure despre starea lui Cantacuzino 2? Ce înseamnă aceste glume asupra Comitetului teatral legate de tranzacţia cu Fănuţă? Al tău, V. Alecsandri CĂTRE IOSIF VULCAN 549 l\lirceşti, 24 Iebr. 1881 Domnul meu, Plec poimîni la Bucureşti, unde mă reclamă Senatul şi Academia, şi de unde voi reveni la Mirceşti, pentru sărbă­ torile Paştelui. Păn-a nu pleca, vă comunic o colecţie de frag­ mente de cîntece popor ale culese în munţii Moldovii ". au­ torizîndu- vă, a dispune de ele cum veţi găsi cu cale. Eu cred însă că trebuie a se publica tot ce se atinge de obiceiurile şi simţirile şi de geniul românului. Toate aceste publicări vor avea importanţa lor, la timp, căci vor servi a completa sigilul original care distinge neamul românesc. Primiţi, domnul meu, asigurarea înaltei mele considerări, V. Alecsandri :1 "de 682 II ! , II, * Aici s-a introdus în text, de către editor, în p'lranteze, explicaţia: către dl. N. Arrnăşescu - nota red," (Redacţia revistei Familia). [683] CĂTRE ION GHICA 550 Mir ccsti., 25 Ievr. 1881 M on cher vieux, L' enumer ations des banquets prepar e en I'honneur du grrrand citoyen, 1 grrrand financier, grrrand strategiste, grrrand fai seur qui a cree la Roumanie, apres Dieu , ... m'a donne presque une indigestion, Pauvre grrrand homme! Va-t-il etre bourr e de mauvais plats et de discours encore plus plats! ... Cela lui rappelera le fameux pain amer de I'exil s , dont il fait parade a toute occasion pour empoig­ ner la sensibilite des naîfs. Certes je me priverai d'assister a ces festins illustres du veau froid traditionnel, du petit bleu qui tombe dans les jambes et de I'eloquence non moins frelatee des patriotes patentes. J e garderai la mâme reserve au sujet de la manifestation pantagr uelique des pensionnai res en I'honnneur de P. Gradisteano, le promoteur de la loi qui les rend si contents. N'etant si fonctionnaire, ni pensionnaire, j'eviterai de prendre part a leur brouet si I'on my invitait. Et toi, aur as-tu le courage d'affronter ces trois banquets funebres? ... Si tu en sors sain et sauf , c'est que tu as un brevet de longevite ! Enchante dapprendre que Pepelea est remis au 1S mars. J'ai donc tout le temps devant moi pour terminer mes affai­ res, avant d'aUer a Bucarest. Pourtant je promets d'etre pour le SIa-bas. Nous pensons faire plusieurs repeti ions generales et donner tous nos soins a la feerie qui, je I'espere r apportera de bonnes recettes a ta caisse ... au grand deplai­ sir de Ventura, Damet et C-ie. Sais-tu qui j 'ai en face de moi en ce moment? Je tai raconte la visite que j'ai re cu, il y a quelques annees, d'un monsieur avec sa femme et un gamin ventru qui frottait ses mains sales sur mes meubles, en disant avec s rtisfaction : "Ze m' amouze l" C'est justement ce petit Tortillard qui est venu me voir de PascJ.ny ou il est employe en qualite de telegraphiste- 6S3 [684] aide .. , Il a des moustaches de grenadir ... et des mains de boulanger, mais il ne les frotte plus sur I'etoffe de mes canapes. Comme on change! As-tu recu une priere quelconque de la part d'un certain Mr Dluj anski , president dune societe litteraire de Sucea­ .va ? ... Il m'a ecrit pour me demander mes oeuvres comple­ tes. Je les lui ai envoyees dans l'espoir de coritribuer , autant que possible, a la resurrection de l'esprit de nationalit e parmi les Roumains de la Bucovine. La neige commence a fondre dans nos parages. Să remăie cîtă am adus eu! A-t-on rejoue dimanche, dans la journee, le Sfredelul dracului? A-t-on ri comme la derniere fois? .,. L'Lndepen­ dance roumaine, qui critique a mort tout ce qui a r apport au theâtre roumain, n ' en a rien dit jusqu'ă present. C'est donc un succes? Tout a toi, V. Alecsandri an avait annonce a grands coups de grosse caisse la mi se en scene du drame en vers de Lăpuşneano, 3 sur le theâtre de Pascaly ... Mais on garde un silence absolu SUI le resul­ tat de la representation de cette piece que tu a refuse, Aurait-elle fait fiasco? C'est a croire. Informes-toi. Mirceşti, 25 fe br. 1881 Iubite prietene, Enumerarea banchetelor preparate în, onoarea marrrelui cetăţean 1, marrrelui financiar, marrrelui strateg, marrrelui farsor care a creat România, după Dumnezeu, . .. mi-a dat aproape o indigestie. Bietul marrre om! Va fi îndopat cu mîncăruri * proaste şi cu discursuri şi mai proaste! ... Aceasta îi va aduce aminte renumita pîine amară a exilului 2, despre care face paradă în orice ocazie pentru a impresiona sensibilitatea naivilor. Desi­ gur mă voi lipsi să asist la aceste prînzuri ilustre cu viţelul rece tradiţie- * În limba franceză, joc de cuvinte pe omonimele plats = mîncărur l şi ptats = plate, proaste. 684 [685] nal, cu vinul prost care îţi cade în picioare şi cu elocinţa nu mai puţin fal­ sificată * a patriotilor patentaţi. Voi păstra aceeaşi rezervă faţă de marii­ fesiaţia pantagruelică a pensionarilor în onoarea lui P. Grădişteanu, pro­ motorul Iezii care îi face aşa de mulţumiţi. Nefiind nici funcţionar, nici pensionar, mă voi feri să iau parte la terciul lor, dacă m-ar invita. Şi tu, vei avea tu curajul să înfrunţi aceste trei banchete funebre? ... Dacă ieşi bun zdravăn, înseamnă că ai un brevet de longevitate! Încîntat să atlu că Pepelea este amînat la 15 martie. Am deci tot timpul înaintea mea pentru a-mi termina afacerile înainte de a pleca la Bucureşti. Totuşi făgăduiesc să fiu acolo la 5. Ne gîndim să facem mai multe repetiţii generale şi să-i dăm toată grija noastră fecriei care, nădăjduiesc, va aduce bune reţete casei tale... spre marea neplăcere a lui Ventura, Darnet şi Comp. Ştii tu pe cine am acum în faţa mea? Ti-am povestit vizita pe care am primit-o, sînt cîţiva ani, a unui domn cu soţia sa şi un băiat burtos care îşi freca mîinile murdare de mobilele mele, spunînd cu mulţumire: .. Mă distrez". Tocmai acest mic": pocit ** a venit să mă vadă de la Paşcani, unde este .arnploiat în calitate de ajutor-telegrafist . .. Are mustăţi de grenadir ..• şi mîini de brutar, dar nu le mai freacă pe stofa canapelelor mele. Cum te schimbi! , Ai primit vreo rugăminte din partea unui oarecare Dlujanski 3, pre­ şedintele unei societăţi literare din Suceava? ... Mi-a scris pentru a-mi cere operele mele complete. 1 le-am trimis cu speranţa de a contribui, pe cît este cu putinţă, la reînvierea spiritului de naţionalitate printre româ­ nii din Bucovina. Zăpada începe să se topească pe meleagurile noastre. Să remăie cîtă am adus eu! *** S-a rejucat duminică, peste zi, Sfredelul dracului] S-a rîs ca ultima dată? ... L' 1 ndependance roumaine, care critică de moarte tot ceea ce are legătură cu teatrul românesc, nu a spus încă nimic pînă acum. Este deci un succes? Al tău, V. Alecsands i * Cuvînt folosit, probabil, pentru a fi în ton cu vinul prost, amintit ininte. ** în limba franceză folosit cuvîntul Tortillard , nume dat unui ulm noduros, crescut răsucit; ca adjectiv are sensul din urmă. Folosind acest cuvînt, poetul .exagerează, în glumi, imaginea copilului de altădată. *** In original, în limba română. 685 [686] S-a anunţat cu zgomotoase bătăi de tobă punerea în scenă a dramei în versuri Lăţnsşnennic 3, la teatrul lui Pascaly ... Dar se păstrează o tăcere absolută asupra rezultatului reprezentaţiei acestei piese pe care tu ai refu­ zat-o. A făcut cumva fiasco? Este de crezut. Inlorrnează-te. CĂTRE MIHAIL OBEDENARU 551 Mirceşti 26 Iev r. 188 1 Iubite coleg, Am primit aria lui Meşteric Manoli şi vă trimit la rîndul meu: Hora Dobrogei 1, scrisă în fugă, căci sînt gata de ple­ care la Bucureşti. Acolo mă voi ocupa cu decorarea amicilor noştri de la Montpellier, sperînd că puternicii zilei vor înţe­ lege, în fine, importanţa unui asemine act de politeţă inter­ naţională. Ştiu că inima i-atr age mai mult în partea liche­ lelor, dar a trebui să-şi calce pe inimă şi să se gîndească la acei filo.rom âni din străinătate care se ocupă cu atîta entu­ ziasm de tările noastre. Nu ştiu dacă ritmul Horei Dobrogei convine ariei ce aţi compus? O colaborare peste nouă ţări şi nouă mări e cam anevoie de reuşit; vă rog dar să-mi scrieţi la Bucureşti, adresindu-mi epistola: strada Calvină, 5, dacă va fi nece­ sitate de oarece schimbări. îmi pare rău că sînt împiedicat de a veni la Roma, unde aş fi putut să conlucrez cu d-voastră la libretul operei lui Despot. 2 Rămîne pe altă dată. Am compus o feerie naţională, intitulată Pepelea, care va fi reprezentată la 15 marto Subiectul e tras din poveş­ tile noastre şi are personaje pe Papură-împărat, pe Pîrlea­ Vodă, pe Locustă-Vodă, pe PăcaIă, pe Tăndală, pe Mama­ Pădurii, pe Zmeul etc. Dacă a reuşit, teatrul nostru va mai 686 [687] prinde la suflet, căpătînd reţete mai bănoase, căci piesele literare sînt puţin gustate de aşa-zisul public inteligent al Bucure şti lor . Ştiu că nu vă place iarna, fiind în delicateţe cu frigul, ca şi mine; cred dar că-ţi fi mulţemit de a afla că ziua de astăzi pare un început de primăvară. Un soare splendid cutre­ ieră cerul, dar cîmpul e încă sub zăpadă. Pîraiele curg pe sub gheaţă şi corbii par trişti; semn bun. Mi se spune chiar acum că s-a auzit ciocîr1ia în văzduh. Fac si eu ca dînsa, zbor la soare şi mă las de scris. ' Bucurie şi sănătate, V. Alecsandri CĂTRE V. A. URECHL\ 552 Mirceşti, 28 fev r. 1881 Iubite coleg, Mulţumindu-ţi pentru scrisoarea lui Bonaparte Wyse 1, te întreb dacă nu te-ai minunat ca şi mine de progresul făcut de el în cunoştinţa limbii noastre, fără nici un ajutor de pro­ fesor? Şi mie mi-au adresat o epistolă română pe care am înţeles-o bine, fiind mai clară, cu toate greşelile ce cuprinde, decît unele scrieri de peste munţi. La ce a servit victoria de la Montpellier ! Cîntecul gt·ntei latine a deşteptat curiozitatea şi simpatia străinilor asupra noastră, încît astăzi mulţi din ei studiază limba română con amare. Aceasta este cea mai scumpă recompensă ce se putea dori. Vă înapoiez biletul lui Wyse, căci eu nu voi putea veni la Bucureşti pînă la 5 martie. Pînă atunci, te rog mult să susţii în Cameră linia ferată Adjud-Ocna 2, în contra propu­ nerii nouă ce are a se prezenta, adică a liniei Ocna-Bacău. îndeamnă şi pe toţi ai noştri să se unească cu d-ta. A revedere în curînd, V. Alecsandri 687 [688] I II I '1 , ; il , CĂTRE ION GHICA 553 Mircesti, 1 mars 1881 Che« oieu», Les grands esprits se rencontrent! J'avais deja pense a Negruzzi et a Tocilesco avant de recevoir ta lettre. Moccioni 1 seul mavait echappe, mais je l'admets avec plaisir, car, par cette combinaison, nous prendrons trois roumains de diffe­ rentes provinces: l'un de la Valachie, le second de la Mol­ davie et le troisieme de la Transylvanie. Donc: all right! J'ai ete enchant.e d'apprendre que ce coquin de Muste­ cridi 2, le sţeredelul dracului, continuait a desopiler la rate des bucarestiens; je doute, cependant, que la Princesse s'y amuse, car elle ne comprendra pas du tout le baragouin de Julian, ni celui de Hagies cou. Esperons que Pepelea ne le cedera pas comme effet au Sfredel. Aussi vais-je m'appliquer a fair marcher cette fee­ rie comme sur des roulettes. Une des principales conditions du succes, pour ce genre de piece, c'est que les acteurs bru­ lent les planches et que les trucs du machiniste ne fassent pas defaut. Si la musique ce Stefanesco est r eussite, tant mieux pour lui; je me ferai un vrai plaisir de lui four nir des librets doperettes pour I'hiver prochain, Je veux qu'sn depit des objurgations de l'Lnde-pendance et du Românul ta direction ait inaugur e la feerie nationale, le grand drame en vers et I' opera-comique roumain. Ce doit etre une grande corvee pour Sion de prononcer un discours funebre sur les manes de Lauriano ... , mais ce qui doit le consoler c'est de penser que ce n'est pas le defunt qui aura ete appele a faire les eloges posthumes de son colle­ gue Sion. Goga a sauve Bratiano! il en est mort! ... dirait la spiri­ tuelle 1 nde pendance de Ventura ... que la terre lui soit legere ! Quant au pauvre Bolliac 3, c'est heureux pour lui davoir cesse de souffrir. Il etait si pres de la tombe depuis deux ans, qu'il ne lui restait qu'un tout petit pas a faire pour y tomber. Enfin, le voilă quitte de cette existance aneantie , 688 [689] C'est toujours mercredi soir, c'est-ă-dire le 4 mars, que je pars, accompagne de Pauline, qui veut voir notre ami malade, entendre quelques operas et assister a la premiere de Pepelea. Avertis-en Alexandre 4. . Quel chef 1 Nous allons recommencer nos dejeuners home­ rrques, Arnities de la part de Pauline, en attendant, 'Lă t. *, V. Alecsandri P.S. On va presenter a la Chambre le projet des chemins de fer Adjud-Okna 5. Parles a tes amis et connaissances de le soutenir de toutes leurs forces et de combattre le projet de I'ingenieur Eni, qui voudrait faire passer cette ligne par Comaneşti et Moineşti, pour la faire aboutir a Bakeou, ce qui est une absurdit e cofrteuse et fatale a la vallee du Tro­ tuche. Mirceşti, 1 martie l8R 1 Dragul meu, Spiritele mari se întîlnesc! Mă gîndisem şi eu la Negruzzi şi la Toci­ lescu înainte de a primi scrisoarea ta. Numai Mocsoni 1 îmi scăpase, dar îl primesc cu plăcere, căci prin acest aranjament luăm trei români din dife­ rite provincii: unul din Muntenia, al doilea din Moldova şi al treilea din Transilvania. Deci: foarte bine **. Am fost Încîntat aflind că pungaşul de Mustocridi 2, sjredelul dracului, continuă să-i înveselească pe bucureşteni, mă îndoiesc însă că Printesa se va distra, căci ea nu va înţelege nimic din bolboroseala *** lui Iulian , şi nici din a lui Hagiescu: Să sperăm că Pepelea nu va fi mai prejos decît Sfredel ul, De aceea mă străduiesc să pnn această feerie pe roate. Una din principalele condiţii ale succesului, pentru acest gen de piese, este ca artiştii să joace cu vioiciune şi ca trucurile maşinistului să nu dea greş. Dacă muzica lui Stephănescu este reuşită, cu atît mai bine pentru el; îmi va face o adevărată plăcere să-i procur Iibrete de operetă pentru iarna * Peste tot unde mai apare în original această prescurtare, ea a fost, în traducere, completată tacit. ** În original, în limba engleză. *** Cf. aici p. 652 subsol. 689 [690] viitoare. Vreau ca, în ciuda reproşurilor violente ale ziarului l'Indtfpen­ dance şi ale Rornânulwi, direcţia ta să inaugureze feeria naţională, marea dramă în versuri si opera comică românească. Grea corvoadă trebuie să fie pentru Sion să pronunţe un discurs fune­ bru despre manii lui Lau rian .. " dar ceea ce trebuie să-I consoleze este că defunctul nu va fi chemat să facă elogiile postume ale colegului său Sion. Goga a salvat pe Brătianu şi a murit! ... ar spune spirituala l'Indtf­ pendancc a lui Veritu ra ... fie-i ţărîna uşoară! Cît despre bietul Bolliac 3, e o fericire pentru el că a încetat să mai sufere. În ultimii doi ani ere. aşa de aproape de groapă, încît nu-i mai rămî­ nea decît un pas de făcut pentru a cădea înăuntru. În sfîrşit, a scăpat de această existenţă zdrobită. Voi pleca tot miercuri seara, adică la 4 martie, însoţit de Paulina, care vrea să vadă pe prietenul nostru bol nav, să asculte cîteva opere şi să asiste la premiera lui Pepelea. Înştiintează-l pe Alexandru 4. Ce chef * ! Vom re începe pr inzurrle noastre hornerice. Sentimente prieteneşt i din partea Paulinci, în aşteptare, Al tău, V. Alecsandri P.S. Se ora depune la Cameră proiectul de cale ferată Adjud=- Tg. Ocna", Vorbeşte cu nrietenii şi cunoscuţii tăi să-I susţină din toate puterile lor şi să combată proiectul inginerului Eni care a.r dori să aducă această linie ile la. Comăneşti si Moineşti, pentru a o face să ajungă la Bacău. ceea ce este o absurditate costisitoare şi fatală pentru valea Trotoşului. [CĂTRE REDACŢIA ZIARULUI [?] 554 [martie, 1881] 1 Domnul meu, Am citit cu multumire articolii din Vocea Covurluiului în chestiunea drumului-de-fier Adjud-Ocna, şi felicit pe d-nii • În original, în limba română. 690 [691] redactori ai acelei foi că au deschis campania în favoarea unei linii atît de importante. D-nia lor au înţeles că intere­ sul Moldovei, şi prin urmare al României întregi, cerea demult legarea salinelor noastre cu portul cel mai principal al ţărei, cu Galatii. în adevăr, de mult trebuia ca oamenii nostri de stat să se gîndească a scoate în piaţă bogăţiile mineraie şi silvice ce stă de secole pierdute în Munţii Ocnei şi în frumoasa vale a Trotuşului, din cauza lipsei de comunicaţiune cu Dunărea. Cîte milioane ar trage tezaurul public din exploatarea acelor comori, şi ce mare avînt ar lua industria, precum şi comer­ ciul în partea munţilor noştri. Moldova are tot dreptul să reclame cît mai neîntirziat construirea unei căi ferate, care a fost deja votată împreună. cu aceea de la Ploieşti-Predeal şi apoi sacrificată pentru nece­ sităţi provizorii de război. Astăzi linia Ploieşti-Predeal este dată circulaţiei, războiul este sfîrşit, România ş-a căpătat independinţa prin vitejia armatei sale, visul ei cel mai măreţ s-a realizat. E timp dar ca să se ia în consideraţiune urgentă şi cererea legitimă a Moldovei, votîndu-se linia Adjud-Ocna, nu însă ca o favoare provincială, dar ca un izvor de În avu­ ţire pentru România întreagă. Cît pentru vuietul răspîn­ dit despre un straniu project de drum-de-fier ce ar lega Ocna cu Bacăul, peste dealuri şi coclauri, aş consilia pe d-nii pro­ prietari din districtul Bacău să-şi aducă aminte de istoria vînătorului care, alergînd după doi iepuri odată, nu a prins nici pe unul. V. Alecsandri CĂTRE ION GHICA 555 Mircest i, dirna ncr.e, [1 martie 1881J 1 Mon cher vieux, Le plus tot que je puisse partir de Mircesti, c'est jeudi, j'arriverai donc vendredi matin a Bucarest. Aurons-nous le 691 [692] loisir de faire deux repetitions generales avant dimanche, mais deux r epet.itions complettes, avec constumes, decors, per­ sonnel et accessoires, sur la scene? Reponds-moi categoriquement, afin que je combine mon depart, en consequence. Il me serait penible de precipiter mon depart , pour des fleurs de coucou. Avant de partir, j'enverrai prendre des nouvelles de ta fille, a Micloouchany. Tout a toi, v. Alecsandri Je crois que Pauline m'accompagnera. Mirceşti, duminică, [1 martie 1881]1 1 ubite prietene, Cel mai devreme cînd pot pleca din Mirceşti, este joi, voi sosi deci vineri dimineaţă la Bucureşti, V'jITl avea dga2 să facem două repetiţii generale înainte de duminică, dar două repetiţii complete, cu costume, decorurr, personal şi accesorii, pe scenă] Răspunde-mi categoric, astfel încît să-mi pot combina, în conse­ cinţă, plecarea. Mi-ar fi neplăcut sa-mi grăbesc plecarea pentru flori de cuc. Înainte de a pleca, voi trimite să iau vesti despre fiica ta, de la Miclă­ uşani. Al tău, v. Alecsandri Cred că Paulina mă 'Ta însoţi. 692 [693] CĂTRE ARTHUR BALIGOT DE BEYNE 556 Mircesti, 6/18 mars 188! M an cher oieux, Je recois ta lettre au moment de partir pour Bucarest et j'ai a peine le temps de te repondre par quelques lignes a la hâte. Dans ma solitude de Mircesti, ou j 'ai passe une grande partie de I'hiver , j 'ai si peu lu les journaux roumains que je n'ai eu connaissance du rapport de Vizanti que par une lettre de Cogalniceano 1. Vizanti a, certainement, ete induit en erreur sur la question de la demission de Negri, et j'aime a croire qu'il a repete ce que les interesses en cause lui auront dicte. J'irai donc le trouver expres a la Chambre pour demander de sa part une rectification que, probable­ ment, il ne se refusera pas de faire ... mais comment le fera-t-il ? '" Le projet de loi a ete vote, et l'on ne peut plus revenir sur une question deja terrninee ? J'exigerai donc qu'il fasse imprimer une br o chure , sens rapport avec les r ectifications que je lui indiquerai, ou bien qu'il adjoigne a son rapport la lettre que je lui adresserai au sujet duZ mai. L'affaire ne devant plus revenir au Senat, ce serait tout a fait maladroit de soulever un incident en dehors des travaux a l'ordre du jour. Ce serait de la mou­ tarde apr es dîner. Quant a I'idee dune statue 2 a elever a Galatz je l'a trouve a mon gre et j'y penserai. Ne nous faisons pourtant pas grandes illusions sur l'enthousiasme du pays, alors que cet erithousiasme doit se manifester et se traduire en argent. Le mode de souscription est use jusqu'ă la corde, les conferences sont tr es peu goutees depuis qu'on en a abuse a tout propos. Pense, donc, cher ami ... voilă cinq ou six ans qu'on reunit des fonds pour la statue du prince Ettienne le Grand, et la somme ri'est pas entierement couverte. Que veux-tu ? on est pauvre, et on a beaucoup donne pour la guerre, pour les blesses, pour les inondes, pour les incendies de tous pays. 69> [694] 694 * Bănuim că aceasta a vrut să scrie şi nu davience cum apare în origi., nalul scrisorii. 1 ubite prietene, Primesc. ,crisoarea ta chiar în clipa plecării la Bucure5ti şi abia am timp să-ţi răspund cîteva rînduri la repezeală. În sin�urătatea mea de la Mirceşti. unele an' petrecut o mare par+e (lin iarnă, am citit aşa de puţin jurnalele româneşti, încît nu am avut cunoştinţă de raportul lui Vizanti decît printr-o scrisoare a lui KogălniceCl.nu 1. Vizanti a fost, (U siguranţă, indus în eroare asupra chestiunii demisiei lui Negri, şi doresc să cred că a repetat ceea ce in+eresa.ţii în cauză i-au dictat. Mă voi duce deci să-I găse;:; îrmdins la Cameră pentru a cere din partea lui o îndreptare pe care, probabil, nu va refuza să o facil, ... dar curn o va face? ." Ploiectul de lf'ge a fost votat şi nu se mai poate reveni asupra unei chestil'.lli deja iu- cheiate? Voi pretinde deci să tipărească o broşură, Iără legătură cu îndreptă- riie pe care i le vei indica, sau să adauge 1'1 rapc.rtul său scrisoarea jJe care i-o voi adresa în Iegătură cu 2. mai. Afacerea nernaitrebuind să rev ină la Senat, ar fi () mare greşeală să se ririice un incident în afara l nr rări lo r de pe ordinea de zi .. Ar fi ca mustar ul după masă. Cît despre ideea unei sta+ui 2 care să S� ridice la Galaţi, (J gă<;esc pe gustul meu şi am să mă gîndesc la ea. Să nu ne facem însă mari iluzii asu­ pra p.ntuziasrr.nlui ţării. atunci cînd acest entuziasm rrr-buie să se traducă T.ă t ., V. Al[ecsandri] Mirceşti , 6/18 martie 1881 Malgr e cela, je rri'occuperai. dans 13. mesure de mon acti­ vite, de la statue de Negri. Je sais neanmoins d'avence * que les hommes qui sant au pouvoir entraveront par tous les moyens la realisation de cette belle idee. Ah! sil s'agis­ sait d'elever un monument a Carada, ou a Rosettaki, cela irait rondement. Enfin je prends note de la bonne inspiration et 110US verrons a agir en temps et lieu. il I '1 II le [695] prin bani. Modul de subscripţie este foarte uzat, conferinţele sînt foarte puţin gustate de cind SoC!. abuzat de ele pentru orice. Gîndeşte-re, deci, iu bite prietene ... iată cinci sau şase ani de cînd se adună fonduri pentru statuia domnitorului Ştefan cel Mare, şi suma nu este pe de-a-întregul acoperită. Ce vrei? sîntem săraci şi s-a dat mult pen­ tru război, pentru rărriţ ii , pentru inundaţii, pentru inceudiaţii din toate ţărilp. Cu toate acestea, mă voi ocur.a, în măsura activităţii mele, de statuia lui Negri. Ştiu Însă dinainte că oa merui care sîn; la putere vor împiedica prin toate mijloacele realizare". acestei Irumoase idei. Ah! dacă ar fi vorba de a Se- ridica un monument lui Carada sau lui Roset ta ki , aceasta ar merge ca pe roate. Tn sfîrşit iau notă despre buna ta inspiraţie si vom încerca să acţio­ năm la timpul şi Jocul potrivit. Al tău, F. Al[ccsandril CĂTRE IACOB NEGRUZZI 557 Bucuresti. 10 martie 188 I Iubite Negruzzi, Te-am căutat aici şi am aflat că ai plecat la Iaşi. Mă grăbesc dar a-ţi trimete aceste rînduri, pentru ca să te rog de a nu publica încă epistola mea asupra Pînei amare a exi­ lului 1, ce ti-au comunicat Ion Ghica, fiindcă nu este com- pletă. ' îmi propun să o sfîrşesc cînd m-ai întoarce la Mirceşti şi atunci voi trimite-o foii Convorbirilor. Avem trei posturi vacante la Academie. D-ta eşti candi­ datul meu pentru unul din ele. Bine ai face de a-i trimite Academiei colecţia completă a Convorbirilor. Al d-t ale amic, V. Alecsandri 695 [696] 1 I ,1 I I! '1 : i , ,. ' I I I I I il � ,1, CĂTRE IANCU ALECSANDRI 558 Bucarest. 14/26 mars 1881 Mon cher ]ean, Jette ton bonnet en l'air et crie: Vive le Roi! Aujourd'hui, 14 mars, la Chambre et le Senat viennent de proclamer la Roumanie Regat et le Prince Rege! rai prie la parole pour pronnoncer quelques paroles 1 bien senties et j'ai ete cou- vert d'applaudissements. Maintenant que les pessimistes ereintent leur imagina- tion a broyer du noir, le fait est accompli et c'est pour moi un grand bonheur d'avoir vecu [usqu'ă ce jour rnemorable, QU s' est realise mon grand reve. La Roumanie s'est couronnee elle-meme pour prendre la place qui lui est due, au milieu des royaumes europeens. Par cet acte historique elle a coui-onne l'armee a laquelle nous devons notre independance : elle a noblement paye le sang de Peneş Curcanul. Donc: Vive la Roumanie Regat! J e t.embrasse de tout coeur, V. Alecsandri P.S. Ceci est mon present pour la cremaillere 'de ton nouvel appartement. Bucureşti, 14/26 martie 1381 Iubite I ancule, Aruncă-ţi căciula în aer şi strigă: Trăiască regele! Astăzi, 14 martie, Camera şi Senatul au proclamat România. Rega t* şi pe Prinţ Rege! olt , * în original, în limba română. ------------------ .... �� [697] Am luai cuv intul pentru a spune cîteva cuvi n+e 1 bine simţite- şi am fost acoperit de aplauze. Acum pesirniştii să-şi frămînte imaginaţia pentru a se gîndi numai la rău, faptul este împlinit şi pentru mine este o mare fericire de a fi trăit pinii la această zi însemnată., în care s-a indeplinit marele meu vis. România s-a Încoronat ea singură pentru a lua locul care i se cuvine în mijlocul regatelor europene. Prin acest act istoric ea a incoi onat armata căreia noi îi datorăm inde­ pendenţa; ea a plătit cu nobleţe sîngele lui Peneş Curcanul. Deci: Trăiască România Regat" ! Te îmbrăţişez din toată inima, v. Alecsandri P.S. Acesta este darul meu pentru inaugurarea noului tău apar ta­ ruent, CĂTRE GRIGORE VENTURA 559 Bncarest, 27 mars 1881 M on cher M aestro, VOUS me demandez des paroles pour une marche ... jaite ou ti jaire? Il est important de le savoir. Quoiqu'il en soit, je vous averti que les occupations d'academicien et de senateur etant incompatibles avec la fantaisie poetique, il m'est imposible daccoucher de la moindre strophe ici. Amon retour, dans ma, solitude de Mircesti, j'y penserai et j'espere que I'inspiration: viendra m'y trouver. En attendant, croyez amon desir de vous etre agrea­ bIe. Tout a vous, V. Alecsandri • În original, în limba română. 697 [698] Tout a toi, I' II r: I I r , '. rl I I ., '. i Bucureşt i, '27 martie 1881 J ubit e maestre , Îmi cereri cuvinte pentru un mars ... [âcttt sau de jăcut : Este imp),.· tant de ştiut. Oricum a.r fi, vă avert.izez că ocupaţiile de academician şi de senator fiind nepotrivite cu fau tez ia pr.erioă, imi este peste putinţă să dau naştere aici măcar unei strofe. La intoarcere, în singurătatea mea de la Mirceşti, mă voi gindi şi nădăj- duiesc că inspiraţia va veni să mă găsească acolo. Pînă atunci, credc+i în dorinţa mea de R vă fi agreabil. AI dumneavoast ră. V. Alecsandri CĂTRE ION GHICA 560 Mirccst i, 1'2 anii 18S 1 Hristos a inviat! Merci, cher vieux, pour la bont e que tu as eue de tacquit­ ter de mes commissions et de m 'avoir envoye le reste de mon argent. Grâce a ton exactitude, notre pauvre ami, Cantacuzene 1 , a pu quitter son hâpital pour se rendre au chateau de Wackerstein, Puisse-t-il y arr iver en bon etat et se remettre de sa grave maladie, sous I'influence de I'air du printemps. L'argent rri'est arrive fort a-propos, vu la foule de depen­ ces qui m'attendaient a la maison pour les fetes de Pâ ques, puis les travaux agricoles etc. Ventura est un vrai pain de sucre de bete-rave, sa tete en a la forme. C'est pour cela qu'elle distille de melasse a notre adresse. N'y touchons pas car il poisse. Ma femme vous envoi a tous ses affectueuses felicitations pour les fetes. V. Alecsandri As-tu expedie les rosiers ? 1 [699] Mirceşt i, 12 aprilie l881 Hristus a inviat � Multume�c, iubite prietene, pentru bunătatea pe care ai avut-o să te achiţi de comisioanele me!e şi să-mi trimiţi restul banilor. Datorit ă cxac­ titudinii tale, bietul nostru prieten, Cantacuzino " a putut să-şi părăsească spitalul pentru ;1. se duce la catelul Wackerstein. Fie să poată ajunge În stare bună şi să se îndrepte după greaua sa boală sub influenţa aerului de p ri măvară- Banii mi-au sosit la timp, avînd in 'vedere mulţimea de cheltuieli care mă a�tepta acasă pentru sărbătorile Pa ştelui, apoi lucrările agricole etc, Ventura este o adevărată oăpăţ înă de zahăr de sfec lă *, capul său are această formă. Pentru aceea distilează melasă la adresa noastră. S5. nu ne atingem că năclăieşte. Soţia mea vă trimite la tcţi felicitări atectuoase pentru sărbători. Al tău, V. Alecsandri Ai trimis trandafirii? 561 Mircest i, 15 av ril 1881 M on cher vieux, Je savais qu'Alexandre 1 etait parti vendredi dernier, mais est-il arrive quelquepart? Voilă ce que je me demande chaque jour, car il ne m'a pas donne signe de vie depuis son depart. Il devait pourtant me telephoner de Turnu et de Pesth, il nen a rien fait jusqu'ă pr esent et ce silence m'in­ quiette beaucoup. Pauvre ami! Son etat se serait-il aggrave en chemin? C'est probable, vu le mauvais temps et le froid quil a du supporter tout le long du Danube. Esperons le contraire , malgr e les raisons qui malheuresement excluent tout esper ance. * În original, jOG de cuvinte prin înlocuirea ortografiei bett eraue = sfeclă, cu b ite-raue pentru a obţine cu vîntul bete = prost. 699 [700] Mais parlons. d'un autre malade: Comment? il serait vr ai ? Notre secretaire general sentir­ ait son nom s'allonger par cequ'il est devenu ministre 2 ! O ! faiblesse humaine ! influence fatale du portefeuille ! Deci­ demen t, le maroquin porte a la tete. Mefions nous-en. rai hâte d'arriver a Bucarest pour assister a cette tr ans­ figuration, on pourr ait l'ajouter a I'apot heose de Sinsziana, ou bien I'intercaller dans la scene des ministres de Papură. Ce serait assez drole. Enchante d'apprendre que Pepelea se porte et se comporte convenablement. Petit bonhomme vit encore, en depit des pronostics de Macovei et de 1'1 nde-pendance roumaine. Ce qui me r ejouirait considerablernent c'est que les representa­ tions de cette semaine attirassent suffisament de monde pour produire de bonnes recettes. Pour le coup on aurait le droit de dire avec une legere variante: Pends-tu, Ventura, nous avons vaincu malgre toi! Tiens-moi au courant des serries de mardi , jeudi, vendredi et dimanche. Je suis curieux de savoir si le public continue a samuser et si les enfants petits et grands abondent dans la salle. Tu mannonces une lettre 3. Je I'attends avec impatience et les Convorbiri aussi , et le public item. Bâcle-nous <;a de suite et expedie-la moi copiee propre­ ment, afin deviter les fautes d'impression. Nous avons un temps de Dame par ici. Et la-bas? Aujourd' hui, pourtant , le soleil a montre le bout de I'oreille ... sapristi, il se la fait bien tirer avant d' elire domicile dans nos parages. T.a t., V. Alecsandri Mircesti, 15 aprilie 11\81 Tubite prieten e, Ştiam că Alexandru 1 a plecat vinerea trecută, dar a ajuns nndeva? Iată ce mă întreb în fiecare zi, căci TIU mi-a dat nici un semn de viaţă de la plecarea sa. Trebuia totuşi să-mi telefoneze de la Turnu şi de la Pesta, dar nu a făcut-o pînă în prezent şi această tăcere mă îngrijorează mult. 700 [701] Biet prieten! Starea lui se va fi înrăutăţ it pe drum? Este cu putinţă. ţinînd seamă de timpul rău şi de frigul pe care a trebuit să-I îndure de-a lungi-I Dunării. Să nădăjduim altfel, cu toate că din nefericire datele exclud orice speranţă. Dar să vorbim de alt bolnav: Cum? să fie adevărat? Secretarul nostru general şi-ar simţi numele .alungindu-se pentru că a devenit ministru � I O! slăbiciune orncnească ! influenţă fatală a portofoliului I Hotărît, marochinul ţi se suie la ('ap. Să ne ferim. Sînt grăbit să ajung la Bucureşti pentru a fi de faţă la această transfi­ gurare, s-ar putea să Q adă+găm la apoteoza Sinzianei, sau să o intercalăm în scena cu miniştrii lui Papură. Va fi destul de caraghios. ÎnCÎEt[\t să aflu că Pepelea se poartă şi se comportă cum trebuie. Încă mai trăieşte în ciuda pronosticurilor lui Macovei şi a lui Lndepen­ dance roumaine. Ceea ce m-ar bucura foarte mult ar fi ca reprczentaţiile din această săptămînă să atragă destulă lume pentru a produce încasări bune. S-ar putea spune cu o uşoară variantă: Spînzură-te, Ventura, am învins în ciuda ta I Ţine-mă la curent cu seriile de marţi, joi, vineri si duminică. Sint -curios să ştiu dacă publicul continuă să se distreze şi dacă copiii mici şi mari umplu sala. îmi anunţi o scrisoare 3. O aştept cu nerăbdare şi Convorbirile de ase­ menea, şi publicul la fel. Dă-i drumul numaidecît şi trimite-mi-o copiată curat pentru a ev ita greşelile de tipar. Avem pc aici un timp de Dame. !)i acolo? Astăzi, totuşi soarele şi-a .arătat un virf de ureche ... la na ibav vi-o lasă greu trasă pînă să-şi aleagă domiciliul pe meleagurile noastre. AI tău, V. Alecsandri 562 Mircesti, 24 avri l 1881 ]fon clier oieux , j'ai besoin d'un renseigment pour l'hymne que tu mas demande. 701 [702] i, I I .: 1, 1 I I II � I I I I il I Est-il vrai que la couronne royale sera jaite en acier? 1 Quelle forme aura-t-elle et de combien de jleurons sera-t-elle surmonte ? Reponds-moi de suite. Maintenent, crois-tu que Stefanesco 2 saura s'inspirer de la solemnite du grand acte du couronnement pour compo­ ser un hymne qui soit simple, majestueux et propre a devenir populaire? Je crains que notre jeune maestre ne cherche a faire encore de la musique trop savante et du tralala sympho­ nique.Cause un peu aveclui a ce sujet et fais-lui bien comprendre qu'un hymne comme celui-ci doit etre court, grandiose et de nature a saisir les masses. Rien de melancolique. rien de lugubre, rien de trop i eligieux. mais quelque chose de fort, deleve et qui se grave facilement. J e me propose d'aller a Bucarest pour assister aux fetes du couronnement 3. Fais-moi retenir une bonne chambre au Grand Hotel du Boulevard, ou au besoin chez Brofft, pour le 8 mai. Je ne pourr ai descendre chez toi car je crains que Pauline rri'accom­ pagnera. Il fait un temps splendide! Puisse la journee du 10 mai etre aussi belle que celle d'aujourd'hui ... moins le vent qui soufle a decorner Mr ..... X. T.ă t., V. Alecsandri Mirceşti, 24 aprilie 1881 Iubite priete>le, am nevoie de o lămurire pr-n+ru imnul pe care mi l-ai cerui. Este adevărat că viitoarea coroană regal ă va fi făcută din ctei t 1 Ce formă va avea ca şi CÎte fleuroane * deasupra' Răspunde-mi numaidecît. Şi acum, crezi tu că Stephănescu 2 va şti să se inspire ele la solemni­ tatea marelui act al încoronării pentru a compune un imn care si fie sim­ plu, maiestuos �i pot rivit pentru a deveni popular? Mi-e teamă ca t înăr ul nostru maestru si nu caute iarăşi să facă muzică prea savantă şi un r ralala simfonie. Discută puţin eu el despre acest lucru şi 111,-1 să inţeleagă că un imn ca acesta trebuie să fie scurt, grandi,1s şi ele naturi a cuceri masele. * Ornament în formă de floare stilizată care, la coroane, formează partea de deasupra benzii circulare. 702 _ ......... 1.1 ......., [703] Nimic melanculic, nimic luguLru, nimic prea religios, dar ceva puternic, inălţător, si co re să se intipăreoscă uşor în memorie. Îmi propun să merg la Bucureşti pentr u a lua parte' la săr l-ăt or ile încoronării ". Pune să mi se reţină o cameră la Grand Hotel du Boulcvar.J. sau, la nevoie, la Brof lt, pentru 8 mai. Nu îţi propun să descind la tine căci mi-e team''< că Pauliua mă va însoţi. Timpul este minunat 1 Fie ca ziua de 10 mai să fie tot aşa ele frumoasă ca cea de astăzi ... mai puţin v în tul care suflă gata să smulgă coarnele d-Id ..... X. Al tău, V. Alecsandri 563 Mircest i, 26 av ril 1881 M on cher vieux, rai ete a J assi pour voir mes enfants et j 'y suis reste trois jours, c'est-ă-dire le temps plus que suffisant pour appre­ cier les charrnes du sejour dans une fourrnilliere juive, ou a peu pres, et je me suis sauve pour retourner a Mircesti d'ou je vien de chasser les cabaretiers a perciuni. J e respire mieux ! Ici j'ai trouve d'abord la traduction que tu m'as envoyer de deux poesies legeres que j'ai commises dans ma premiere jeunesse. La traductrice charrnante ... dont j'ignore le nom, a d' excellentes dispositions Iitter aires, elle a rendu aussi fidelement que possible en francais les vers roumains, mais je dois lui avouer que j'ai constate dans son essai plusieurs fautes de prosodie. Les legislateurs du Parnasse francais n' admettant pa� l'hiatus, ni la succession immediate des vers masculins qUl ne riment pas entre eux. Ainci, I'on ne peut dire: "Et parmi nous, sur terre , Te posa etrangere ". Il serait plus correct aux point de vue de la versification de dire : "Et te posa sur terre Parrni nous, etrangere". 703 [704] Egalement il n'est pas permis. Tu es une vis ion ... car les mots tu es, ferment un hiatus. Dans la seconde piece, on trouve quatre vers masculins qui se suivent sans rimer ensemble. Ainsi : "A vec les fleurs je ne voudrais Plus me jouer en chuchottant, Mais toute la nuit du printemps Sur ton sein je me bercerai". Monsieur Boileau ne serat pas content de cette liber te et il la nommerait une licence poetique. Pour se mettre daccord avec les exigences, il faut etudier serieusement les r egles de la prosodie. Cette Hude ri'est pas difficile, aussi je u'hesit pas a la recommender a la charmante traductrice qui m'a fait lhonneur de choisir mes poesies pour les chanter sur sa har pe ou sur sa lyre. A vec tres peu de bonne volonte et de tr avail, elle corrigerait faci11ement ses deux premiere traduc­ tions et les rendrait parfaites. Si elle voulait me prendre pour professeur, j e m' anga j er ais de lui enseigner les regles de la prosodie en deux lecons, et je suis sur d'en faire une eleve a succes. Ta seconde lettre me demande un hymne a la Couronne pour etre chante le 10 mai sur le theâtre. Je tenvoie. ci-apr es, ce qu'on appelle un monstre pour indiquer au musicien la longueur et le rythme de la melodie quil aur a a composer. Il n'a qu'ă travailler Iă-dessus en attendant que j 'ai le temps d'ecrire quelque chose en trois strophes pour la circonstance. Aujourd'hui c'est le St Georges ... jour de paiement etc" ce qui ne dispose nullernent a la poesie. Demain ou apr es demain je tenverr ai l'hymne en question ... dont l'auteur restera anonyme. Que pense tu faire jouer pour la repr esentation du 10 mai? Mon opinion est qu'il faudrait un spectacle court et dans lequel Manolesco, la Romaneasca et Millo, ainsi que Madame Popescu pussent se produire. Rien de trop serieux, ni de trop Iar ce. En tout cas ne pas neglijer de faire reciter Peneş Curcanul par Manolescu avec mise en scene et tremolo a l'orchestre. Communique-moi ton idee lă-dessus et n ' oublie pas de me dire si la salle a ete suffisament garnie aux dernieres repre­ sentations de Pepelea. V'04 [705] Voiei le monstre annonce : Une voix (solo) "De secoli dispărută în noaptea neguroasă, Apari din nou la lume, coroană maiestoasă, Purtînd pe a ta frunte un semn neperitor, Deviza României: Tărie si onor I" , Chor "Onor, manre ţie, Coroană triumfală, Azi lumea te salută Cu dragoste şi fală ... etc. T.a t.. V. Alecsandri Mirceşti, 26 aprilie 1381 Iubite prietene, Am fost la laşi pentru a-mi vedea copiii şi am stat acolo trei zile, adică timp mai mult decît de ajuns. pentru a înţelege farmecul unei şederi într-un furnicar evreiesc, sau pe aproape, şi am fugit pentru a mă reintoarce la Mirceşti, de unde i-am gonit pe cîrciumarii cu petciuni *. Respir mai bine. Aici am găsit mai Întîi traducerea pe ca.re mi-ai trimis-o a două poezii uşoare pe care le-am comis în prima mea tinereţe. Încîntătoarea traducă­ toare, al cărui nume nu-l cunosc, are foarte bune dispoziţii literare, a re dat cit se poate de fidel în franceză versurile româneşti, dar trebuie să-i mărtu­ risesc că am constatat în încercarea ei mai multe greşeli de prozodie. Legislatorii Parnasului francez nu admit hiatusul, nici succesiunea imediată a versurilor masculine care nu rimează Între ele. Astfel, nu se poate spune: [ , ] *. * În original, în limba rcmână . •• Urmează versurile în limba franceză de la p. 703, care, în limba română nemaiconstituind un exemplu de greşală de prozodic nu au fost traduse aici. 705 [706] I I I I II I :1 :1 !!. I II ·1 I . I I II I ! III �III În a doua bucată, se găsesc patru versuri masculine care se succed făr.t să rirneze împreună. Astfel: [ J* Domnul Boileau nu va ii mulţumit de această libertate şi o va numi o licenţă poetică. Pentru a te pune de acord cu exigenţele, trebuie să stu­ diezi cu seriozitate regulile prozodiei. Acest studiu nu est e greu, de aceea nu mă tem să-I recomand încintătoarei traducătoare care mi-a făcut cin­ stea să aleagă poeziile mele pentru a le cinta pe harpa sau pe lira sa. Cu puţină bunăvoinţă şi muncă, ea va îndrepta cu uşurinţă aceste prime două. traduceri şi le "a face perfecte, Dacă ar dori să mă ia ca profesor, m-aş angaja să o învăt regulile prozodiei în două lecţii, şi sînt sigur că aş face din ea o elevă cu succese. Cea de a doua scrisoare a ta îmi cere un imn pentru Coroană ca să fie CÎntat la 10 mai la teatru. Îţi tr imit, mai departe, ceea ce se numeşte un monstru pentru a indica muzicianului lungimea şi ritmul melodiei pe care o va avea de compus. Nu are decît să lucreze pe acesta, aşteptînd ca eu să am timp să scrin ceva cu trei str ofe pentru această împrejurare. Astăzi este Sf. Gheorghe. " zi de plăţi etc., ceea ce nu te dispune deloc la poezie. Mîine sau poimîine îţi voi trimite imnul în chestiune ". al cărui autor '/(1 rămîne necunoscut. Ce te gîndeşti să se joace la reprezentaţia do 10 mai? Părerea mea este că ar trebui un spectacol scurt şi în care Manolescu, Romaneasca şi Millo, cum şi doamna Popescu să poată să se producă. Nimic prea serios, nimic în gen de farsă. În orice caz, să nu uiţi să fie recitat Peneş Curcanul de Manolescu cu punere în scenă şi tremolo la orchestră. Comunică-mi ideea ta despre aceasta şi nu uita să-mi spui dacă sala a fost destul de plină la ultimele două re-prezentatii cu Pepelea. Iată monstrul anunţat: [ ]** Al tău, V. Alecsandri * Urmează versurile în limba franceză de la P. 704. ** Urmează textul în limba română de la p. 705. 706 '1 ...... [707] 564 Mircesti, 28 av ril lR81 Mon cher vieux, Tu trouveras ci-contre l'ode a la Couronne pour l'hymne que doit composer Stefanescou. Ca ete fait ce matin, apres avoir recu ta lettre, au courant de la plume ... S'il faudra y changer quelque chose, on le changera plus tard, quand je serai rendu a Bucarest. Maintenant, si Stefanescou croyait que ce qui est indique pour une seule voix, vient mieux au choeur , et que les quatre petits vers indiques pour le choeur devraient etre laisses de câte, je ne my oppose pas. Qu'il elimine les solo pour les remplacer par des choeurs seulement, c'est son affaire, pourvu qu'il reussisse a faire un bel hymne. La chambre que je tai prie de me retenir n'a pas besoin d'etre a deux Iits, parce que je ne suis pas sur que Pauline m'accompagnera. Une petite piece me suffirâ, car je suppose qu'elle aura un canape et ce meuble devient une excellente couchette en cas de necessite. Ton Bucentaure 1 produira un effet boeuf sur le gogo de la capitale, pourvu qu'il fasse une belle journee car les per­ sonnages de Traian et la Dacia ainsi que ceux de la feerie de Pepelea auraient des mines deplorables sous une averse. Je tacherai de venir le plus tât possible, mais pas avant le 6 mai 2. Quel temps fait-il chez vous? Ici une fine pluie tombe depuis hier et la campagne en devient verte de rage. Le ble, ainsi que le colza, sont superbes! Puissent-ils produire un rende, ment exceptionnel et qui se vende a un prix encore plus exceptionnel. C'est cela qui m'indignerait ! Pauline t'envoie ses amitiees. Elle est toute fiere de sa recolte. 'Lă t., V. Alecsandri Imnul Coroanei Un glas De secoli dispărută în noaptea neguroasă, Tu azi apari la lume, coroană măiestoasă, 707 [708] ..,..., I Cu opt rege şti Iloroane, în semn neperitor De glorie, mărire, tărie şi onor! Chor Onor, mărire tie, Coroană triumfală. Românul te salută Cu dragoste şi fală. Un glas Prin foc ai fost purtată de Timp, al lumei faun într-un oţel războinic schimbînd anticu-ti aur, Cît soarele de.naltă, lucindă cît si el, Trăiască-a ta splendoare vărsată in oţel. , I I � 1, i I I 1 II ! I II . I I I I I I I I 1, ! �'!I Clzor Onor, mărire tie, Coroană triumfală, Azi lumea te salută Cu dragoste şi fală. Un glas O! zi solemnă, sacră! O! zi de neuitare! Viteaza Românie în mîndr a-i ne-atîrnare Pe sine se-ncoronă cu br aţu-i glorios Şi-n ochi-i viitorul resplandă radios. CllOY Onor, mărire tie, Coroană triurn'fală! Azi cerul te salută Cu dragoste şi fală. Mirceş'.i. 23 aprilie 1881 1 ubiic prietene. Vei găsi aici mai departe oda la Coroană pentru imnul pe care trebuie să-I compună Stephănescu. Aceasta a fost făcută din fuga condeiului, 708 r -jl [709] astăzi de dimineaţă, după ce am primit scrisoarea ta ... Dacă ar trebui să fie ceva schimbat, aceasta se va face mai tirziu, cînd mă voi duce la Bucureşti. Acum, dacă Stephănescu va crede că ceea ce este indicat pen­ tru o singură voce vine mai bine corului, şi că cele patru mici versuri in­ dicate pentru cor -ar trebui lăsate deoparte, nu mă opun. Să elimine solo­ urile pentru a le îruocui numai cu coruri, aceasta este treaba lui, numai să izbutească să tacă un imn frumos. Camera pe care te-am rugat să mi-o reţii nu are nevoie să fie cu două paturi, pentru cii nu sînt sigur că Paulina mă va însoţi. O mică încăpere îmi va fi de ajuns, căci bănuiesc că ea va avea o canapea şi această mobilă devine un foarte bun pat, în caz de nevoie. "Bucentaurul" 1 tău \ a produce un efect nemaipomenit asupra găgău­ ţei capitalei, numai să fie o zi frumoasă căci personajele lui Traian, Dacia şi cele din feeria Pepelea 'lor avea nişte mutre de plîns sub o aversă. Voi încerca să viu cît mai curînd, dar nu înainte de 6 mai 2. Cum este timpul la voi? Aici cade, începînd de ieri, o ploaie iină şi natura de la ţară devine verde de furie. Grîul şi rapi fa sînt minunate. Fie ca ele să producă un randament foarte bun şi care să se vîndă cu un preţ încă şi mai bun. Asta mă va indigna! Paulir.a îţi trimite arniciţ.iile sale. Este foarte mîndră de recolta ei. Al tău, V. Alecsandri [ ' ]* CĂTRE MARIE BOGDAN 565 Mircesti, 28 avri l 1881 Ma chere Marie, Tu devr ais faire comme nas grands peres c'est-ă-dire marquer dans un livre de priere toutes les dates des grands * Urmează Imnul Coroanei, de la p. 707 - 708. 709 [710] / , '1 I I I i 1 , I I IL evenements ... Ainsi, la journee du 26 devrait y etre inscrite avec cette legende: ,,26 avril 1881, jour memorable qui m'a vue respirant I'air frais du matin (sic) a neuf heures du matin .... Mâtin"! ... Les generations futures en seront epatees et quelque poete de lavenir en fera un poeme a l'instar de l' Iliade dHomere ou de l'Eneîade de Virgile. Cependant vois un peu les consequences de ton reveil national. Le soleil a eprouve un tel saisissement qu'il a disparu depuis en se voilant la face .,. Aussi pleut-il depuis hier. "Le soleil frappe de stupeur, En te voyant si matinale, Devint tout pâle Et verse un pleur 1" Maman ta envoye un grand colac'; ras-tu recu? Quant a venir elle-meme a J assi, cela lui est impossible pour le moment, car elle a beaucoup trop a faire. Il lui conviendrait mieux de vous attendre ici et de faire les honneurs a Margue­ rite de sa camara et du jardin. Les deux portraits que Hech fa envoyes sont payes, Il ne te reste qu'ă me les apporter toi-meme. Sais-tu ce que l' on m'a demande pour la restauration de la maison? La somme minime de 5 430 ducats, rien que cela! Aussi ... Nous t'embrassons tendrement, ainsi que Marguerite ei Helene. Ton pere aff. [ectionne] V.A. Mirceşti, 28 aprilie 188 1 Draga mea Marie, Ar trebui să faci ca bunicii nostri, adică să însemnezi Într-o carte de rugăciuni toate datele marilor evenimente .... Astfel, ziua de 26 va tre­ bui să fie Însemnată Cu legenda: ,,26 aprilie 1881, zi de neuitat: care m-a văzut respirînd aerul rece al dimineţii (5 ic ) la ora nouă dimineaţa ... O"! * * În limba franceză, jos de cuvinte Între matin-dimineaţă şi Mâtin exclamaţie de uimire, bucurie ... Glumă pe socoteala sculatului tîrziu al Mariei. I I .1. I I I I '\' 710 [711] Generaţiile viitoare vor fi impresionate şi vreun poet de atunci va face un poem În felul Iliadei lui Homer sau al Eneidei lui Virgiliu, Între timp, priveşte puţin urmările trezirii tale naţionale. Soarele a fost cuprins de o aşa uimire, încît a dispărut de atunci ascunzîndu-şi faţa ... De aceea plouă de ieri. "Soarele lovit de uimire, Văzîndu-te atît de marinală, Se face palid Şi varsă o lacrimă." yama ţi-a trimis un mare colac *, l-ai primit? Cît despre a veni ea însăşi la Iaşi, aceasta îi este cu neputinţă pentru moment, căci are prea multe de făcut. I-ar place mai mult să vă aştepte aici şi să-i facă Marga­ retei onorurile cămării ** şi grădinii sale. Cele două portrete pe care Hech ţi le-a trimis sînt plătite. Nu-ţi ră­ mine decît să mi le aduci tu însăţi. Ştii cît mi s-a cerut pentru restaurarea casei? Mica sumă de 5 430 de ducaţi, numai atît! De aceea .... Te sărutăm cu dragoste ca şi pe Margareta şi pe Elena. Tatăl tău iubiţtor], V.A. CĂTRE SIMION FLOREA MARIAN 566 Mirceşti, 28 april 1881 Stimabile coleg 1, A vînd a pleca în srăinătate, îmi este cu neputinţă de a face o lucrare ca aceea despre care mi-aţi scris, şi carerecla­ mă o amăruntă cercetare. O persoană însă ce ar fi în stare *. ** în original, în limba română. 711 [712] . I I ,1 I 'r I I să vă ajute mult la opera ornitologiei poporale române este dl. 1. Cantacuzino Domnia-sa locuieşte la moşia Hinţeşti, în judeţul Dorohoiului, şi, precît îmi aduc aminte, s-au ocupat cu nomenclatura paserilor şi peştilor din ţară. Cred dar că aţi nimeri adresîndu-vă la d-lui. Tot ce vă pot spune acum, în grabă, este ceea ce priveşte macaleandru 2. E o păsărică cu pieptul roş, foarte sprintenă în zborul ei, şi al cărei cîntic este vesel şi armonios. Ea dis­ pare iarna din ţară şi revine în primăvară, deşi face cuib chiar în grădini. în vechiul autor francez Rabelais, am găsit cuvîntul "calandre", ca numele unei paseri fantastice care vindecă pe b ilnavi cu cintătur a ei. Iată tot ce ştiu despre dînsa. Acest cuvînt "calandre" este si numele francez al unui insect care atacă grîul şi care la noi se cheamă gărgăriţă. Cît despre paserile din lunea Mir ceşti, numărul lor e des­ tul de mare, însă deocamdată voi comunica numai numirile de care-mi aduc aminte, precum: privighetoarea, mierla, pre­ surul, piţigoiul, stricletul, grangurul, dumbrăveanca, ochiul­ boului, vultanul, uliul, pupăza, cucul etc. în cîmp avem cio­ cîr lia, ciocîr1anul, prepelita. potîrniche a, cocostîrcul, rîndu­ nica, cucoar a, dropia etc. Pe iazuri: bîtlanul, nagîţul, raţa, lişita, păstîrnacul etc., iar pe lacuri, precum este Brateşul de lîngă Galaţi, se văd cîteodată lebăda, guşata şi rareori un sai de bitlan 3 trandafiriu care seamănă cu ibisul vechi egip­ tean. Care să fie însă legendele 4 acestor diferite paseri şi căn­ ticele popor ale ce pomenesc de dînsele?.. E un mister încă nedezlegat pentru mine, pînă astăzi, fiindcă nu m-am ocupat cu asemenea descoperiri. în cîntecile popor ale ce am cules şi publicat am consta­ tat că numai cucul ţine un loc însemnat. Trimiţindu-vă aceste mici notiţe, vă felicit pentru mult interesanta lucrare ce aţi întreprins, şi îi urez un sfîrşit con­ form cu dorinţa d-voastră . Primiţi, stimabilul meu coleg, asigurarea deosebitei mele consideraţii, I , l' III V. Alecsandri 712 [713] CĂTRE ORESTE DLUJANSCHI 567 Mirceşti, 6 fi 8 mai 1881 Domnul meu, Nu ştiu dacă s-au instituit un Comitet pentru împărţirea de bilete de liberă circulaţie pe calea-ferată Itcani-Bucureşti. Tot ce am aflat din ziare este că se vor organiza trenuri de placere pentru zilele de 10 -11 -12 mai, cu preţuri reduse în jumătate. Dacă m-aş afla în Bucureşti, aş cerca să vă obţin bilete gratis, dar inundaţiile din zilele acestea au întrerupt comuni­ caţia cu capitala, încît eu Însumi nu ştiu de voi putea merge la Bucureşti spre a asista la încoronare. Primiţi, domnul meu, asigurarea distinsei mele consi­ deraţii. V. Alecsandri CĂ TRE ION GHICA 568 Mirceşt i, 7/19 mai 188 J Mon cher uieu x, Nous avons eu le deluge moins I'ar che, toute la Moldavie est noyee. Le Prut et la ]ijia se sont donne la main par dessus la plai ne imminente qui longe la Bessarabie ; le Bah­ Ioui, si debonnaire, s'est change en torrent impetieux pour innonder le bas de la ville de ] assi. Des milliers de juifs sont Iaves, malgre eux, mais non plus propre pour cela. Le Sereth 713 [714] 714 ------- Mirceşt i , 7/19 mai 1881 Iubite prietene, Am avut potopul fără arcă , toată Moldova este Înecată. Prutul şi Jijia şi-au dat mîna pe deasupra cîmpiei iminente care SE' întinde de-a lun­ gul Basarabiei; Bahluiul , aşa de blajin, s-a. schimbat în torent năvalnic pentru a inunda partea de jos a oraşului Iaşi. Mii de evrei sînt spălaţi, fără voia lor, dar pentru aceasta nu sînt mai curaţi. Sire tul s-a dedat la revărsări de necrezut pentru ca să imite Moldova, a acoperit toată albia s'est livre a des debordernents inouis afin d'irniter la Mol­ dova, il a couvert toute sa valee en une vaste nappe d'eau, des villages entiers disparaissent sous des flots et ma pauvre lcunh« est submergee [usqu'aux aisselles. On pourra plus y promner de tout I'ete. Tout mon foin est per du ! Avec quoi pourrais je traiter quelques uns de nos grands hommes quand il me feront l'honneur de s'arreter a Mircesti ? Pauline pre­ tend que j'en suis pour 600 ducats de perte seche. Seche s quelle ironie! ... C'est egal, le spectacle a ete magnifique pendent 48 heures. Pendant que le Sereth clapotait aux pieds des ar bres, les rossignoles chantaient a tue-tete dans leurs feuil­ lages. Le Trotouche ainsi que la Bistritza ont appor te leur grand contigent au sinistre general qui a epprOm"e le pays. Que doivent avoir produit toutes ces rivieres reunies en un seul torrent , dans la basse Moldavie? On dit que c'est effravant a voir. Et tout cela la veille du couronnement! ... Les lignes des chemains de fer sont brisees sur plusieurs points. Pour se rendre a Bucarest il faut avoir le diable au corps. Je ne I'ai pas. C'est pourquoi je n'essaier ai pas d'affron­ ter les difficultes d'un voyage aquatique. et, quelque soit mon regret, je ri'assisterai pas aux fetes du 10, 11 et 12 mai. Tai fait mon deuil et je regarde le vol des cigognes dans I'air pour me consoler. En fait de quoi, je te souhaite beaucoup de plaisir. T.a L, V. Alecsandri Est-ce vr ais que Ghergani a ete atteint par les eaux? quelles eaux? '1 1· !II I II I l' 1 Il 'i 1 • I 1 I I I 1 .1 , 1. ;1 I " '1 1 I I I II I , I " I I � I I [715] sa cu o întindere de :tpă, sate intregi dispar sub valuri şi biata mea luncă * este înecată pînă la subţiori. Nu se vor mai putea face plimbări acolo toată. vara. Tot fînul meu este pierdut! Cu ce voi mai putea trata pe unii dintre marii oameni cînd îmi vor face cinstea de a se opri la Mirceşti ? Paulina pretinde că rn-arn ales cu o pierdere totală. ** de 600 de ducari, Seacă! ce ironie! ... Atîta pagubă, timp de 48 de ore spectacolul a fost măreţ. Pe cînd Siretul clipocea la picioarele arborilor, privighetorile cîntau din toate puterile în frunzişul lor. Trotuşul cît şi Bistriţa şi-au adus con tribu­ ţia la dezastrul general care a lovit ţara. Ce trebuie să fi produs toate aceste rîuri, unite într-un singur torent, în Moldova de Jos? Se Sp1' ne că este groaznic de văzut. Şi toate acestea în ajunul inccronării l .... Liniile de cale-ferată sînt rupte în mai multe puncte. Pentru a te duce la Bucureşti trebuie să ai pe dracu în tine. Eu nu-l am. Pentru aceas- a nu voi încerca să înfrunt greutăţile unei călătorii acvatice, şi, oricit mi-ar părea de rău, nu voi lua parte la sărbătorile din 10, 11 şi 12 mai. Mvarn resemnat la această pierdere si, pentru a mă consola, privesc zborul ber­ zelor prin aer! Şi pentru aceasta, îţi doresc petrecere bună. Al tău, V. Alecsau.iri Este adevărat că Cherganii a fost atins de ape? care ape? CĂTRE LEON NEGRUZZI 569 Mirceşt i, 8 mai 1881 Iubite Leon, 1 Am citit în numărul de 1 mai al Convorbirilor novela ce al publicat sub titlul de Serghei Pavlovici 2. Am simţit o • În original, în limba română cu ortografie franceză . • * În limba franceză perte seche are sensul unei pierderi totale fără speranţă de ameliorare. Cuvîntul seche = sec este în adevăr aici o ironie faţă de potopul care i nu ndase lunea. 715 [716] * Sîngele bun nu se dezminte (limba franceză). 716 570 CĂTRE ION GHICA V. Alecsandri Mon cher vieux, Vous voilă enfin rentrer dans le cours ordinaire de I'exis­ tence, apres avoir pas ser par l'immense brouhaha des fetes du couronnement. Tu peus donc mecrire pour me donner quelques details sur les hommes et les choses. Comment tout s'est-il passe? Avez-vous ete favorises par le temps, ou bien la pluie s'ait-elle mise de la partie? Je penche vers cette derniere hypothese a en juger par le deluge qui est tombe dans nos parages la 10, 11 et 12 de ce beau mois de mai (sic). Le chor de la troupe dramatique a-t-il produit son effet? Stefanesco 1 a-t-il compose un bel hymne ? et la repre­ sentation gratis du theâtre a-t-elle attire beaucoup de monde ? De quelles pieces etait compose le spectacle? Tout cela m'interresse fort, car depuis le 10 je n'ai pas recu un seul journal, pas une seule ligne de Bucarest. Grâce aux interruptions produites par les pluies diluviennes de ces dernieres jours, je me suis trouve ici comme en un desert, insele du monde entier. Mircest i, 14 mai 1881 nespusă mulţămire citind-o şi găsesc de cuviinţă a-ţi adresa complimentele mele cele mai sincere. Crezusem că ocupările administrative te departaseră pen­ tru totdeauna de cîmpul înflorit alliteraturei, însă ai probat şi astă-dată adevărul proverbului francez: Bon sang ne peut meniir *. încă o dată te felicitez şi te îmbrăţişez, II 1, u: I I II I i f j ti' . i I I r ' I !I il \ I �_I a [717] Je t'ai envoye une depeche le 7 ou 8 pour tannoncer que je ne pourrai aller la-bas et pour te prier d'en avertir Brofft , afin qu'il dispose de la chambrc que tu avais retenue. L'as-tu recue ? Brofft est capable de me presenter un compte dapothi­ caire s'il n'a pas ete averti a temps. Nous avons subi dans nos parages une innondation effr a, yante. Toutes les vallees du Sereth, de la Moldova, du Pruth , du Bahlui etc., netaient que des lacs a perte de vue. Ma pau­ vre lunka a ete dans I'eau jusqu'aux aisselles. De ma fenetre on voyait les villages Bachileni et d'Adjudeni completement noyes. Les habitants ont passe quatre jours huches sur les toits de le urs maisons. .. Ce qui nempâchait nullement les rossignoles de chanter a gorge deployee dans les branches des arbres. Quel contraste! Le pire, helas, c'est que nous sommes menaces d'une nouvelh; crue des rivieres a la suite de nouvelles pluies qui sont tombe. depuis quatre jours. On mannonce, a I'instant meme, que le Sereth recommence ses debordements, Merci, ce sera du propre. Il ne me restera pas un brin d'herbe a mettre sous la dent de Damet ! Affreux I Mon gendre est prisonier dans la valee du Trotuche. Je ne sais ce qu'il est devenu depuis pres de quatre sem ai ne qu'il y est alle pour faire de l'agriculture. Tous les ponts sont brises dans ces contrees la, et, une fois que I'on y est pris par les eaux, bonsoir, on ne peut plus en sortir. Les pa ysans n' ont pas fait Ieurs labours, que mangeront-ils jusqu'a I'anne prochaine? On craint une famine. Quant aux r ecoltes des grands proprietairs, elles se preseritent merveilleusement jusqu'ă pr esent , mais le deluge ne discontinuant pas, on craint fort pour elles. Enfin, au petit bonheur. Ecris-moi. T. a t., v. Alecsandri Que dis-tu des persecutions exerces contre les juifs en Allemagne et en Russie ? Et pourtant les journaux fr an­ <;ais se garde bien de s'en indigner comme il le fesaient quand on donnait une simple chiquenaude aux juifs chez nous ! Cantacuzene 2 m'a ecrit, il y a deux semains, pour m'annon, cer qu'il etait toujours mal. 717 ......... ------------------- [718] ,- 1 ubite prietene, Mirce st i, 14 mai 1881 Iată-vă i eveniti la cursul obişnuit al vie+ii, după ce aţ i trecut prin marea zarvă a incoronării. Puţi deci să-mi scrii pentru a-rni da. cît eva arr.ă­ nun te devpre oameni şi Iur ruri. Cum s-a petrecut totul? Aţi fost ajutaţi de timp, sau chiar si ploaia a luat parte? Înclin spre această ultiu.ă părere j udecind după potopul cale '1 căzut pe meleagurile noastre 13 W, 11 şi 12 ale ace-rei frumoase luni mai (sic ). Corul trupei dramatice a produs efect? Srcphănescu 1 a compus un imn frumos? şi reprezentaţia gratuită de la teatru a atras multă lume) Din ce piese era alcătuit spectacolul? Tuate acestea mă interesează foarte mult, căci de la lI) r-u :'lTI mai primit nici lin jurnal, nici un cuvînt de la Bucureşti. Datorită întrerupe­ rilor produse de ploile potopului din aceste ultime zile, m-am găsit aici ca îu tr-un deşert, despărţit de lumea întreagă. Ţi-am trimis o depeşă la -i sau 8 pentru a te anunţa că IIU 'roi putea merge acolo şi pentru a te ruga =ă îl Înştiinţezi pe Brofft, astrel Incit să dis­ plină de camera pe care ai reţinut-o. Ai primit-o? Brofft este în stare să-mi 1 rimi tă un cent de farmacist dacă nu il. fost anunţat la timp. Am su.erit pe meleagurile noastre o inundaţie îngrozitoare. Toate a lbiile Siret ului, Moldovei, Prutului, Bahluiului etc. nu erau, cît vezi cu ochii, decît lacuri. Biata mea l-uncă * a iost sub apă pină la subţiori. De la fereastra mea se vedeau satele Bahileni 5i Adjudeni în întregime înecate. T ocuitorii au ţ-e+recut patru zile cocoraţi pe acoperişurile caselor lor. Ceea ce nu împiedica deloc privighetorile să cînte din toată inima printre cren­ gi le copacilor. Ce contrast! Cel mai rău lucru, vai, este că sintem ameninţaţi de o nouă creştere a rîurilor în urma noilor ploi care au căzut de patru zile. Mi se anunţă, chiar acum, că Siret ul şi-a reinceput revărsările. Mulţumesc, bunii treabă. Nu-mi va mai rămîne nici un fir de iarbă pentru a-I hrăni pe Darr.et ! Înspăirnîn­ tător! Ginerele meu este prizonier 111 valea Trorusului. Nu ştiu ce a devenit de mai mult de patru săptămîni de cînd a plecat să facă agricuHură. Toate podurile �int rupte în această regiune şi, odată ce ai fost prin� de ape, bună seal''L, nu mai poţi să ieşi. Tăranii nu şi-au făcut mnncil? pămîr.tGlui, ce vor l�lÎn,;a pînă la 3.nul viit.)r? Sînt tpIT,cri de o foan:ete. Cît despre receltele I l' I I ' " '1 l' li I ,1 " I I I I! * În original, în limba română cu ortografie franceză. 718 [719] marilor proprietari, ele �e prezintă pînă acum minunat, dar potopul ucma i­ po�()1indu-se, sînt temeri pentru ele. Tn sfîrşit, la noroc. Scrie-mi. Al tău, v. Alecsandri Ce spui despre persecuţiile indreptate împotriva evreilor din Germania şi din Rusia? Şi totuşi ziarele franceze se feresc să se revolte aşa cum o făceau cînd dădeai numai un simplu bobîrnac evreilor de la noi I Cantacuzino 2 mi-a scris, acum două. săptămîni. că. este tot rău. CĂTRE TITU MAIORESCU 571 Mirces+i, 11.'26 mai 1881 Iubite domnule .11 aiorescu, Ieri am primit depeşa de felicitare a societăţei literare ce se adună la d-voastră în fiecare săptămînă, şi am răspuns cîteva cuvinte de mulţemire prin telegraf, Nu mă simt Însă destul de achitat către graţioasele dame care au subscris depe şa şi, pentru ca să le arăt şi mai bine a mea recunoştinţă, vă rog să le daţi lectură baladei intitulată Poclonul lui Peneş 1, pe care am dedicat-o M.-sale regelui. închis la Mirceşti de apele Siretului şi a Moldovii, care au inundat văile şi mai cu seamă frumoasa mea luncă, n-am putut să merg la Bucureşti ca să asist la serbarea încoronărei. Fiind totodată şi cam răcit, n-am îndrăznit a mă expune la drum, pe linia întreruptă a drumului-de-fier. Cum să mă mîngăi şi să mă vindec? Am luat cîteva hapuri de poezie şi astfel, întărindu-mă, m-arn dus de-am ascultat concertul privighi.. torilor ce cîntau nebune în vîrful copacilor, pe cînd Siretul c1ocotea la picioarele lor. Acum sînt sănătos şi sper a veni 719 [720] 720 Al d-voastre coleg şi amic, 1 ' în curînd la Bucureşti, pentru ca să vă dau o frăţiască strîn­ gere de mînă. V. Alecsandri Vă rog a prezenta complimentele mele doamnei şi domni­ şoarei Maiorescu, precum şi doamnei Kremnitz. Mi se anuntă chiar acum o nouă inundatie a luncii! Siretul creşte i�ră cu o răpegiune de potop! Pagubile sînt mari, dar spectacolul e măreţ! POCLONUL LUI PENEŞ Peneş stă pe cîmp de pază, Noaptea-i neagră-n jurul său El ţinteşte ochi să vază Ochii duşmanului său; Dar nimic nu luce-n zare! Zarea-i oarbă, ceru-i orb ... Prin cumplita-ntunecare Trece-o bombă şi un corb; Peneş stă şi se gîndeşte La căminul strămoşesc La iubita ce-l iubeste, La părinţii ce-l jălesc, A poi şterge cu oftare Două lacrimi într-ascuns Şi iar cade-n cugetare, De un falnic dor pătruns. Penes cugetă si zice: "Ce �inune d� odor Să duc tării cînd de-aice M-oi Înt�arce-nvingător? Să-i adun comori străine? Robi în cîrduri să-i adun? Ba, mai bine, zău, mai bine Drept podon să-i duc un tun !" [721] Penes, om de omenie, Sare-� Grivita din zbor (a)* Plevn� Şi a puc-n băr bă ţie Tunul cel mai tunător. Ţării lui apoi cu fală, Dîndu-l zice: "Fă din el O coroană chiar regală, O coroană de oţel! Si cu dînsa-nlăureste Domnul nostru n�rocos Ce ne-au dus, dus vitejeşte La războiul glorios. El, Virtutea militară, Ici la piept mi-au aninat , Eu îi dau, re-ntors în ţeară O coroană ş-un Regat!" CĂTRE ION GHICA 572 Mircesti, 2.'5 mai 188 J M on cher uieux, Dans une de tes lettres, tu rn'as charge de faire secher ma lounka. C'est fait. Ce matin j'y ai promene sur un vrai tapis de fleurs, vivifie par I'air frais de la campagne et aba­ sourdi par les chants des rossignols. Donc quand tu auras des velleites d'aller a Miclauchany, en passant par Mircesti, tu pourras le faire sans obstacle. * (a) Se poate înlocui prin: Sare-n Plevna dintr-un zbor. [Notă auto­ grafă a poetului.] 721 [722] I , '1 I I I , I I I III II 1: r ' Je viens de recevoir une lettre du Kneaz 1. Pauvre ami! il est toujours dans le meme etat, et commence a desesperer de jamais se remettre. Je crois qu'ă ses souffrances physi. ques est venue s'ajouter la nostalgie du pays. Cela se corn­ prend, on ne peut guere s'expatrier a l'âge de 70 ans sans se sentir completernent depayse ailleurs. Le temps s'est remis au beau, les r ecoltes s'annoncent bien, la campagne est spendide, mon jardinet a pris une assez jolie tournure, en sorte que je me trouve comme le poisson dans I'eau, car je nage en pleine chaleur et surtout en plei ne lumiere. Ce bien-âtre moral va tout naturellement me dispo.. ser au travail et deja je rumine le plan d'une piece en quatre actes int itulee Dezrobirea ţiganilor 2. Elle n'exigera qu'un seul decor nouveau, c'est celui de I'interieur d'une okna. Murailles avec pilastres en stalactites de sel , surmontes d'une grande volute. Si tu crois pouvoir commander ce decor, fais-le des a pr esent, afin qu'il soit pret pour les premiers jours de la saison theâtr ale. Est-il vr ai que la Romaneasca part de nouveau pour Paris, afin d'y continuer ses etudes dramatiques? 3 J'ai vu dans le Timpul que Millo 4 a organise des repre. santations dans je ne sais quel jardin. Pourvu quil gagne ses etes. Mes enfants m'ont annonce leur arrivee a Mircesti pour la fin de ce mois. Ils y prendrons leur quar tier d'ete. Que comptes-tu faire de ton câte? Est-ce qu'une excur­ sion a Kustendje ne te tenterait pas? Amities chez toi. T.a t., V. Alecsandri Vi ircest i , 25 mai 18S I 1 ubit e prietene, intr-una din scrisorile tale, m-ai însărcinat să-mi sec lunea *. S-a făcut, Mvam plimbat acolo pe un adevărat covor de flori in dimineaţa aceasta. * în original, în limba română cu ortografie franceză. 722 I , : � � il ,1 III [723] fortifica.t de aerul proaspăt de la ţară şi asurzit de cîntecul pr ivighetorilor . Deci cînd vei avea intenţia să te duci la Miclăuşani, trecîn i prin Mirceşti; o vei putea face fără nici o piedică. Am primit o scrisoare de la Cneaz 1. Sărmanul: este mereu în aceeaşi stare şi începe să piardă nădejdea că se va mai îndrepta vreodată, Cred că la suferinţele fizice s-a mai adăugat şi dorul de ţară. Este de înţeles, nu poţi să te e xpat rievi la vîrsta de '"O de ani fără să te simţi cu totul străin în al t:"i parte. Timpul s-a îndreptat, recolte le se anunţă. bune, cimpul este încîntător, grădiniţa mea a luat o înfăţişare destul de drăguţă, astfel că mă simt ca peştele in apă, căci înot în plină căldură şi mai ales în plină lumină. Această bună stare morală mă va îndemna desigur la lucru şi deja rumeg planul unei piese în patru acte intitulată Dezrobirea ţiganilor 2. Nu va cere decît un singur decor n011, acela al interiorului unei ocne *. Ziduri cu stîlpi de s+alactite de sare, susţin ind o mare volută. Dacă crezi că poţi să cornanzi acest decor, fă-o de pe acum, astfel in cît să fie gata pentru primele zile ale stagiunii teatrale. Este adevărat că Romaneasca pleacă din nou la Paris spre a-şi con­ tinua studiile dramatice? 3 Am văzut în Timpul că Millo 4 a organizat reprczen+atii in nu ştiu ce grădină. Măcar de ar cîştiga ceva în timpul verii. Copiii mei şi-au anunţat venirea la Mirceşti pentru sfîrşitul lunii. Îşi vor lua aici reşedîuţa de vară. Tu ce intcnţionezi să [aci? Oare n excursie la Constanta nu te-ar ispin P Salutări prietene-ti a lor tăi. AI tău, V. Alecsandri 573 Mircesti, 29 mai 1881 Cher vieux, On m'appelle constamment a Bucarest sous pretexte que le Senat ne peut pas se completer pour se livrer a je ne sais quels travaux de gymnastique parlementaire. Cela m'agace • În original, în limba română cu ortografie franceză. 72:> [724] !r 1: I , II d , 1 , II 1,' ·1 ' I 1,: 1 I II II IiI r ,1 I I , I il I 1 " ! u li I II ·1 l' ;i \1: ,1 : I , 1, I . : autant qu'un discours de Sihleanu 1, et je ne sais vraiment que faire pour me dispenser d'aller entendre des discussions oiseuses, qui finissent toujours, ainsi que tu le dis fort bien, par la trecerea la ordinea zilei. Est-il reellernent indispensable que je me der ange et que j 'aille menferrner entre les quatre murs d'une chambre d'h6tel a l'epoque la plus charrnante de la campagne? Je penche beaucoup a croire que non; c'est pourquoi je tattendr ai tranquillement ici dans les premiers jours de juin, a ton passage pour Miclaoucheny 2. Nou: aurons a causer de beaucoup de choses interessantes et principale­ ment du projet dexcursion a Kustendje, voire merne plus loin. Une promenade a Stamboul me tenter ait beaucoup, mais bien entendu une promenade improvisee, c'est-a-dire un embarquement soudain sur le premier vapeur passant par Kustendje et un sejour d'une dizaine de jours sur les bords poetiques du Bosphore. Cela te va-t-il? Moi \ 577 Mirceşti, 22 iunie 18,� 1 Iubite coleg, Vin din Iasi unde am asistat la mai multe examene de limba română: de limba greacă, de chimie, fizică şi matema­ tică. Am rămas destul de satisfăcut de modul cum au răspuns elevii [ ... J. La examenul de limba greacă 1 am observat cu surpin, deie că s-au adoptat în liceu modul german de a pronunţa limba lui Homer, sub cuvînt că nemţii ar fi mai competenţi în această materie decît însu si coborîtorii vechilor elini. Prin urmare oi barbaroî pronunţat, dar e mai greceşte decît i barbari precum îl pronunţă tot poporul Eladei. Mă întreb că ce are să servească studiul nemţit al limbii greceşti dacă un român dă de întîmplare în Grecia nu ar fi înţeles de nimeni? Modul german de pronunţare pe lîngă acest inconvenient mai are şi pe acela de a nu deprinde pe elevi cu literele d , th, g, care contribuie mult la dulceaţa limbii eline şi, prin urmare, de a-i pune în imposibilitate, ca şi pe francezi, de a învăţa corect limba engleză. Cred că ar fi foarte nimerit de a se impune în liceuri pro­ nunţarea grecească a limbei greceşti, după metoda adoptată în patria acestei limbi. Şi apropo de această chestiune, îmi fac plăcerea de a-ţi recomanda pe Alexandru Gr. Suţu, care şi-a făcut studiul la Atena în timp de 10 ani şi îmi pare elin desăvîrşit. El a publicat în anul acesta o conferinţă asupra artelor şi un volum intitulat: Curs prescurtat de istoria lite­ raturii franceze pentru uzul liceelor şi gimnaziilor statului. Această scriere bine făcută, bine scrisă, merită o încurajare pe care desigur poţi să i-o dai, cerînd de la rege ca să-I deco­ reze cu Bene-merenti. Multi au obtinut această distinctie, care au meritat-o mai puţin decît Sutu si această lăsare 'la­ oparte l-au mîhnit cu drept cuvînt. ' , Făcîndu-i dreptate, vei îndatora totodată foarte mult .,..­ I pe 730 al d-tale amic şi coleg, V. Alecsandri [731] .,..­ I CĂTRE CATINCA NEGRI 578 Mircesti, juin 25, 1881 Ma chere madame Cathynka, Vous me demandez ce que nous sommes devenus dans nos parages pendant le deluge de ces derniers jours? Nous avons cru a la fin du monde et nous nous sommes occupes de reunir les mat eriaux necessaires a la construction d'une arche de Noe! Hereusement, le deluge a cesse a temps et nous en sommes quittes pour des pertes plus ou moins gran­ des dans nos recoltes. Diable de temps !. .. Il a fait une breche bien large dans nos esperances d' agriculteurs ? Que faire? En prendre son parti philosophiquement et dire comme les turcs: Allah est grand etc. ! Oui, Allah est grand, mais j 'ajoute que le Diable est son prophete a en juger par les perturbations sociales, politiques et atrnospheriques de cette annee. Le nihilisme semble avoir des adeptes dans le ciel Iui-meme ! La seule chose qui me console c'est que tous les miens, grands et petits, se portent bien. La jolie Marguerite, aux yeux bleus, jacasse et court dans l'herbe mouillee, du matin au soir; elle regne en veritable autocrate et abuse de son influence sur sa grand-mere. Age heureux ou l ' on a encore des ailes comme l'oiseau et de I'insouciance comme le brin d'herbe qu'elle foule sous ses petits pieds! Je vous ai promis, ma chere madame Cathynca, une conference a Slanik, mais, a vrai dire, je doute que je puisse tenir ma promesse. Jai beau me t âter, helasl je ne me sens nulle disposition a parler en public, tant je suis enerve par les variations incessantes de notre climat. C'est peut-etre aussi 1'effet de 1'âge, car j'accomplis dans quelques jours ma soixantaine! Enfin, nous verrons!. .. 731 [732] , I , .,11 1 ; II II. 1/ I I I " I 1,' III I 1· 1: l' I '1 II , , I Pauline, Marie, Demetre, Marguerite et moi nous vous envoyons l'expression de nos sentiments les plus affectueux et vous souhaitons une bonne sante, le meilleur tresor de la vie. Tout a vous de coeur, V. Alecsandri Pauline se propose de se rendre bient6t a Borzesti; de la elle ira vous trouve'r a Ocna et vous apporter I'argent qui vous est du. Mirceşti, iunie 25, lf\R 1 Dragă doamnă Ca/inca, Mă întrebaţi ce am devenit pe meleagurile noastre în timpul potopului din ultimele zile) Am crezut că este sf irşitul Iumii şi ne-am ocupat cu strîn­ gerea materialelor necesare construirii unei arce a lui Noe! Din fericire, potopul a Încetat la timp şi am scăpat cu pierderi mai mult sau mai puţiu mari în recolta noa.stră. Afurisit tin.p! ... A făcut o spărtură destul de largă în speranţele noastre de agricultori ! Ce e de Iăcut ? Să iei lucrurile filozofic şi să. spui ca turcii: Alah este mare etc. ! Da, Alah este mare, dar adaug că Diavolul este profetul său, judecînd după per+urbaţirle sociale, politice şi atruoslerice din anul acesta. Nihilisrnul pare că are adep. i chiar şi in cer! Singurul lucru care mă mîngîie este că toţi ai mei, mari şi mici, sîntem sănătoşi. Frumoasa Margareta, cu ochi albaştri, ciripeşte şi aleargă prin iarba udă de dimineaţa pînă seara ; domneşte ca o adevărată stăptnă şi se folosete peste măsură de influenţa ei asupra bunicii sale. Vîrstă. fericită, la care mai ai încă aripi ca păsările şi nepăsare ca firul ierbii pe care o calcă. sub picioruşe l V-am făgăduit, draga mea doamnă Cat.inca, o conferinţă. la Slănic, dar, să spun drept, mă îndoiesc că-mi voi putea ţine făgăduiala. Oricît aş încerca, vai! nu simt nici o dispoziţie să vorbesc în public, aşa sînt de ener­ vat de neîncetatele variaţii ale climatului nostru. Este poate de asemenea şi efectul vîrstei, căci împlinesc peste cîteva zile şaizeci de ani! [n sfîrşit, '"om vedea! ... 732 [733] Paulina, Marie, Dimitrie, Mal gareta şi eli mine vă trimitem ex presia sentimentel!)r noastre cele mai afectuoase şi vă dorim sănătate. cea mai mare comoară a vieţii. Al durnr.eavoast ră din inimă, V, Alecsandri Paul ina îşi propune sa plece în curînd la Bor .• .cşti , de acolo va veni să vă găsească la Ocna şi să vă aducă banii rare vi '1' cuvin. CĂTRE MIHAIL OBEDENARU 579 Mirceşti, 2R iuni 1381 Iubite coleg, Dl. Aurelian a scris undeva două fraze care sînt desti­ nate a deveni legendare: 1 "Clima noastra este eminamente propice, 2 Pămîntul nostru este eminamente fertil!" Bazat pe aceste două axiome eminamente fallacioase şi lipsit tot­ odată de arendaş, m-am apucat de coarnele plugului pentru ca să exploatez însumi moşia, Iată acum al treilea an de cînd mă conving de bogata fantezie ce posedă colegul nostru Aure­ lian şi de adevărul unui nou axiom care sună aşa: Proprietarul agricultor în România este o fiinţă eminamente naivă, El îşi compromite averea şi îşi alienează independenţa; măgu­ Iindu-se necontenit cu ideea că posedă un tezaur în pămînt, şi cu sperarea recoltelor viitoare, sermanul se găseşte mai totdeauna în lipsă de bani căci tot ce cîştigă îl îngroapă sub brazdele plugului şi apoi: aşteaptă, murgule , să pască iarbă verde! Astfel si eu, numărindu-mă în rîndul naivilor, fi-am văzut legat de �îini şi de picioare, şerbit şi pus în neputinţă de 733 [734] " , I't , j I . Ii I 1. , ' I I a mă absenta de la Mirceşti în timp de trei ani [ Cu toată dorinţa mea de a merge la Montpellier pentru ca să-mi cunosc amicii de acolo, precum şi la Roma pentru ca să strîng mîna d-lui Marchetti, am fost obligat să-mi anin pofta în cui, să tot amîn din vară în vară realizarea proiectului meu de voiaj. Clima noastră eminamente proprice complotînd cu părnîn, tul nostră eminamente fertil au reuşit a mă ţine într-o situaţie eminamente displăcută, însă m-am revoltat, în fine, şi am dat Mircestii în arendă pentru ca să redevin liber de mi scările mele. 'ne la primăvara viitoare voi uza de acea scumpăIibs-, tate şi voi ieşi din bîrlog ca să mai iau lumea în cap ca în timpul de mai înainte. Atunci voi merge la Montpellier, voi veni la Roma şi voi fi prea fericit de a vă întîlni sau în Franţa sau în Italia. Poate că pînă atunci, puternicii zilei vor pricepe obligaţia morală a statului român de a distinge pe ade vă­ ratii amici ai săi. Eu m-am adresat la numerosii ministri care s-au succedat, dar n-am izbutit a obţine d�cît promi. teri eminamente frumoase şi tot atît de eminamente min­ cinoase. Cu toate acestea, nu mă descurajez, şi îmi propun de a-mi îndrepta acum bateriile asupra colegului nostru Urechia care. .. cine ştie?.. poate că... dacă nu cumva i s-ar putea aplica şi lui fabula lui Alecsandrescu: " s-a schimbat boierul, nu e cum îl ştii ... " Cît pentru a vorbi de-a dreptul cu regele, voi cerca cînd se va prezenta un prilej eminamente favorabil, însă n-arn multă încredere în rezultatul unei asemene încercări. Hora noastră a reuşit. A ţi arătat-o lui Marchetti? De ce nu aţi publicat-o pînă acum? Cred că va fi foarte apreciată de regina care iubeşte tot ce este naţional. Mult aş dori să mă întreţin cu Marchetti asupra lui Des­ pot 1, căci îmi pare că am scoate un libretto foarte interesant din această dramă. " însă, precum v-am scris, nu mă pot depărta de pămîntul nostru eminamente fertile pînă la anul viitor. Deie Domnul să trăim cu bine pînă atunci şi să ne întîl­ nim sănătoşi. Al d- voastră amic şi coleg, V. Alecsandri 1'34 1 l_,! 1_, � __ [735] CATRE ION GHICA 580 :\Ii cest i, 29 j uin lSS 1 C!zer vieux, Plus j'assiste a ce spectacle de Guignol que la troupe des cabotins politiques nous donnent depuis une bonne sacre d'annee et plus je suis frappe de la naîvite des spectateurs. D'une autre câte, plus je constate la valeur des recettes qu'empochent effrontement les entrepreneurs et meme les cotnparses les plus infimes de cette bande de saltimban­ ques et plus j 'admire la resignation de ceux qui se laissent exploiter. Tas de mangeurs * et de manges! dirait Thomas Vireloque de Gavarni. On pourrat completter cette phrase en y ajoutant: tas de mangins! ]'en suis parfois a me demander lesquels sont dans le vrai? les premiers ou les seconds? Est-ce Stolojan 1 gagnant en un tour de gobelet trois millions, ou toi qui tout en possed­ dant des proprietes au soleil manques d'un billet de mille francs pour aller voir ton enfant en Suisse? Et ce Cogalniceanu, simple petit proprietaire des bords du Pruth qui s'octroie un Musee et depense annuellement de 80 a 100.000 francs, ou moi qui ne puis pas meme parvenir a renouveller le toit delabre de ma masion? Oh! nul doute la dessus, ce sont eux les hommes d'esprit, eux les hommes pratiques et qui savent se tenire dans le mouvernent, et c'est nous les retardatairs, nous les naifs, nous les fichus betes qui trouvons presque mi sere dans 1'or­ niere de I'honnetet e. Etrange, etrange l d'autant plus etrange que malgre nos incenssantes difficultes financiere, nous nous voudrions echanger notre situation contre la Ieur, et que nous nous * În iriginal, mangeu», 735 [736] "' obstinons a porter fierement cette antique devise roumaine: Sarac dar curat. Figure-toi que mes plus belles esperances de cette annee sont en train de se delayer sous les pluies qui nous innondent depuis le commencement du printemps. Le 'Sereth a abims mes foins et mon colza est au deux tiers perdu, grâce au climat eminamente propice d'Aurelian. Le sarclage du mai:s est retarde a cause des averses et mon ble a gagne en paille ce qu'il a perdu en epis... Recolte manquee l et pourtant Dieu sait tout le mal que nous nous donnons, pour lutter contre les perturbations de I'athmosphere qui semblent s'acharner sur notre labeur de toute une annee. "Etre agriculteur, Quelle absurdite l Mieux vaut tripoteur Ou bien depute !" dirait ieu Schinas, Comment va ta recolte? '" ou pour mieux dire comment va ta sante, car dans le naufrage c'est ce que nous devons ncus attacher a sauver. Mille amities de la part de ma colonie. T. a t., V. Alecsandri M irceşti , 29 iunie 188 t 736 * Cuvînt necunoscut, ef. şi or igi nalul. Iubite prietene, Cu cît iau parte la acest spectacol de Guignol pe care trupa de cabo­ tini politici ne-o dă în acest afurisit an, cu atît mai mult sînt uimit de nai­ vitatea spectatorilor. Pe de altă parte, cu cît constat valoarea indernni­ zaţ.iilor pe care le Încasează cu neruşinare antrepreriorii şi chiar Iiguranţii cei mai mici ai acestei bande de salt irnbanci, cu atît admir resemnarea ace­ lora care se lasă exploata.ţi. 111 vr1n!!n de mîncător i şi de mîncaţi! ar spune TIJOmas Vireloque de Gavarni, S-ar ţ.utea întregi această frază adăugin­ du-se: morman de " I � Iii I 1'\Ir : Iii' I ' I • I I I I, I I I '1 II 1. I II I li: t n �:: [737] Stau cîteodată şi mă întreb care au dreptate? primii sau cei de-ai doi­ lea? Oare Stolojan 1 cîştigînd dintr-o aruncătură de goblet * trei milioane, sau tu care, de' i stăpînind proprietăţi sub soare, duci Iij.să de un bilet de o mie de franci pentru a merge să vezi pe copilul tău în Elveţia? Şi acest Kogălniceanu, biet" mic proprietar de pe malurile Prutului care îşi dăruieşte un muzeu şi cheltuieşte anual de IJ. 80 la 100.000 franci, sau eu care nu pot nici să ajung să-mi rcînnoiesc acoperişul stricat al casei mele? O 1 nici o Îndoială despre aceasta, ei sînt oamenii de spirit, ei oamenii practici şi care ştiu să se menţină în mersul timpului, şi noi sîntem întîr­ ziaţii, noi naivii, noi proştii învinşi care găsim aproape mizeria În făgaşul onestităţii. Ciudat, ciudat! cu atit mai ciudat cu cît cu toate neîncetatele noastre greutăţi financiare, nu Vrem să schimbăm situaţia noastră cu a lor şi ne încăpăţînăm să purtăm cu mîndrie această veche deviză românească: Sarac dur curat. ** Închipuieşte-ţi că cele mai frumoase speranţe ale mele pentru anul acesta sînt pe cale de a se topi sub ploile care ne inundă de la începutu I primăverii. Sirerul mi-a stricat fînul şi rapiţa este pe două treimi pierdută, datorită climatului eminamente propice .** a lui Aurelian, Plivitul porum­ bului este întîrziat din pricina. averselor şi grîul meu a cî.stigat în pai ceea ce a pierdut în spic ... Recoltă pierdută 1 şi totuşi Dumnezeu ştie toată grija pe care o ducem pentru a lupta împotriva perturbărilor atmosferei care pare să se îndîrjească asupra muncii noastre de un an întreg . .. A fi agricultor Ce absurditate 1 Mai bine speculant Sau mai bine deputat 1" ar spune răposatul Sehinas. Cum este recolta ta? '" sau mai bine zis sănătatea ta, căci în nau­ fragiu este ceea ce trebuie să ne luptăm să scăpăm. Mii de amiciţii din partea coloniei mele. Al tău, V. Alecsandri .. Aluzie la jocurile de noroc în care zarurile sînt aruncate cu ajutorul unui pahar Jără picior numit goblet . "". *** In original, în limba rorn ână. 737 [738] 581 Mircesti, 3/15 juillet 1881 Cher vieux, La nouvelle de ton depart pour Londres en qualite de ministre me renverse : je mattendais plutât a te voir partir pour Constantinopole, ou je taurais accompagne bien volon, tiers. Toi, absent de Bucarest, c'est un grand vide que tu laisses derriere toi, car tu etais l' âme du Theâtre et de I' Aca­ demie. Qui te remplacera? Tu as peut-etre pense a moi ... , mais le choix rr'est pas heureux. Pour occuper les deux pos­ tes que tu quittes, la premiere condition est d'habiter cons, tamment la capitale et tu sais bien que je ne saurais jamais remplir cette condition, quant a admettre un vice-dir ec, teur qui agisse en mon nom, je ne saurais y souscrire. D'ail, leurs, si j'ai accepte de faire partie du comite theâtral, ca n'a ete de ma part qu'une condenscendance amicale envers toi, car je sais par experience ce qu'est cette galere qui porte le titre ou plutât l'enseigne de Direction. Non, cher vieux, toi parti, je me sens plutât dispose a sui vre ton exemple quă prendre ta place. Il ne faut donc pas compter sur moi. Qui sait si je ne vais pas mabsenter moi-meme du pays pendant l'hiver? Maintenant, que je ri'aurai plus le plaisir dy trouver mon vieux camarade, dont l'esprit s'accordait si bien avec le mien, le sejour de Bucarest me sera insuppor­ table. Je ne te blâme pas d'avoir accepte d'aller repr esenter le pays a Londres, tu sauras lui rendre de bons services aupr es du gouvernement anglais et personne mieux que toi ne pour­ rait predisposer John Bull en notre faveur; mais je trouve que tu vas diablement me manquer toutes les fois que j'irai faire un sejour que1conque a Bucarest. C'est egoIste de ma part ce que je dis Ia, mais amon âge on acquiert quelques droits a I'egoisme. Enfin! AU right! ... Va speecher de l'anglais au nom du royaume roumain. Tu trouveras a Londres Kingston 1 et peut-etre Charles Bonaparte Wyse 2, serre-leur la main de ma part. 738 [739] Tout a toi et fareioell, V. Alecsandri Tu promets de revenir au mois de novembre? Faut-il I'esperer serieusement ? Ce projet me semble illusoire, car nos hommes d'Etat auront bien soin de te tenir loin du pays. Ma femme, ma fille et mon gendre te souhaitent un bon voyage sans oser ajouter un prompt retour. .. Moi je l'ajoute pour eux dans I'interet de l'Academie, du Theâtre et de tes propres affaires. J'expedie ce soir tes lettres au Convorbiri 3. Peus-tu rri'envoyer la copie du manuscrit de Pepelea 4? Negruzzi me la demande. Nos an ities a Madame Ghica. Mirceşti, 3/15 iulie 1881 Iub�te pr ictene, V est ea plecării tale la Londra în calitate de ministru m-a uimit; mă aşteptam mai curind să te văd plecînd la Constantinopol, unde te-aş fi insoţit cu plăcere. Lipsind din Bucureşti, tu laşi un mare gol în urma ta, căci erai sufletul Teatrului şi al Academiei. Cine te va înlocui? Te-ai gîn­ dit poate la mine ... , dar alegerea nu e fericită. Pentru a ocupa cele două posturi pe care le părăseşti, prima condiţie este de a locui tot timpul în capitală şi tu ştii bine că eu nu o voi putea îndeplini niciodată, cît despre a admite un vice-director care să lucreze în numele meu, nu pot fi de acord cu aceasta. Deal tle l, dacă am acceptat să fac parte din Comitetul teatral, nu a fost din partea mea decît o atenţie arnicală faţă de tine, căci ştiu din experienţă ce înseamnă această galeră care poartă titlul sau mai curînd firma de Direcţie. Nu, dragul meu, dacă tu pleci, mă simt mai repede dis­ pus să-ţi urmez exemplul decît să-ţi iau locul. Nu trebuie deci să contczi pe mine. Cine şt ie dacă nu voi lipsi e u însumi din ţară în timpul iernii. Acum, cînd nu voi mai avea plăcerea să găsesc acolo pe vechiul meu carna­ rad, al cărui spirit se acorda aşa de hine cu al meu, şederea în Bucureşti îmi va li de nesuferit. Nu te acuz că ai accep tat să mergi să repreziuţi ţara la Londra, vei şti să-i aduci bune se rvicii pc lîngă gU'lernuJ englez şi nimeni nu va putea să pre­ dispună mai bine decît tine pe John Bull în favoarea ncastră : dar găsesc 739 [740] 740 *-*** În original, în limba engleză. Iubite Negruzzi, Primesc chiar acum trei epistole 1 de ale lui Ion Ghica, destinate Convorbirilor. Ţi le expeduiesc prin poştă. Ghica pleacă sîmbătă la Londra, ca ambasador. Regret absenta lui de la Academie si de la Directia Teatrului. , " Mi-o cere 3 iuli 1881 V. Alecsandri PePlea 582 Trimit astă-seară scrisorile tale Ia Convorhiri 3. Poţi si-mi trimiţi copia după manuscrisul lui Negruzzi. Salutările noastre prieteneşti doamnei Ghica, CĂTRE IACOB NEGRUZZI că-mi vei lipsi grozav, ori de cîte ori mă voi duce cu vreun prilej la Ducu­ resti. Este egoist din partea mea ceea ce SpUD aici, dar Ia vîrsta mea îţi cîştigi unele drepturi la egoism. în sfîrşit! Bravo! * Du-te şi vorbeşte ** englezeşte în numele regatului român. Vei găsi la Londra pe Kingston 1 şi poate pe Charles Bonaparte 'Vyse 2; strînge-le mîna din partea mea. Făgăduieşti să revii în luna noiembrie? Trebuie să nădăjduim în mod serios? Acest proeiect îmi pare iluzoriu, căci oamenii noştri de stat vor avea grijă să te ţină departe de ţară. Soţia, fiica şi ginerele meu ît i urează drum bun fără să îndrăznească a adăuga o întoarcere grabnică ... Eu adaug aceasta pentru ei, în interesul Academiei, al Teatrului şi al propriilor tale afaceri. Al tău şi adio *** I I I l' I I ' ! 1 I I I I I I' i I I I l' :1 I I : I I [741] Te rog să-mi rezervezi un exemplar din ultimul volum al Convorbirilor. r Complimente respectuoase d-nei Negruzzi. Al d-tale amic, V. Alecsandri Vrei să publici pe Pepeleas Într-unul din numerele verii? 2 CĂTRE V. DAMIAN, PREŞEDINTELE "ROMÂNIEI JUNE" DIN VIENA 583 Gara Mirceşti, 5 iulie 1881 Sexagenarul 1 din Mirceşti mulţumeşte din inimă membri­ lor "României June" pentru urările ce au primit din parte-le şi le doreşte ani mulţi fericiţi, plini de roadă folositoare nea­ mului românesc. Alecsandri CĂTRE ION GHICA 584 Mircesti, 6/18 juillet 1881 Mon cher vieux, Accepterais-tu la charge de ministre a Londres a la condi­ tion de ne pas te rendre a ton peste? Non. .. Comment peux­ tu donc insister pour que j'accepte la Direction des Theâ- 741 [742] le II I I .] 1 '1 I I , I I I I I I I I II 111 : I I ,1 ,1 ! I J tres 1 quand j'habite loin de Bucarest et que je suis presque toujours absent de cette viIle? Mon amour pr opre, ma cons. cience meme, ne me permettait pas de jouer le role d'un sir _ ple mannequin et de laisser gerer par d'autres, quelqu'il serait, les affaires d'une institution aussi compliquee et aussi delicate que I'est celle de la Direction theâtrale ? Je ne sau­ rai pas fair plaisir a nos acteurs, endosser la responsabilij ş des sottises, des fautes qui se commettraient a I'abri de mon nom; aussi je refuse categoriquement de te remplacer, alors que je ne puis, comme toi, prendre les renes * en main et les tenir ferme et constamment, comme tu l'as fait pendant que tu dirigeais la boutique. Mais il s'agit d'empecher que le theâtre ne tombe entre les mains d'un Pascaly ou d.un Ventura etc. ! Voiei ce que je propose. De tous ceux que je connais a Bucarest, le seul qui m'a paru interresse serieusement au progres de l'art dramatique c'est Pierre Gradisteano. Il est homme a mater les droles, etant fort en gueule et a donner une bonne impultion au the. âtre. Avec lui je m'entendrais parfaitement, ayant deja longuement cause ensemble de la marche de I'art dramati . que et nous etant trouves parfaitement daccord. C'est lui qu'il faudrait nommer directeur et les choses iront bien, j'en r eponds ... Hors de la, pas de salut. Tout a toi, V. Alecsandri Mirceşti, 6/18 iulie 18St Iubite prietene, Ai primit tu sarcina de ministru la Londra cu condiţia de a nu te duce la pa tul tău? Xn ... Cum poţi tu deci stărui ca să primesc direcţia tea­ t relo r 1 cînd Iocuiesc departe de Bucureşti şi cînd lipsesc mai tot timpul din acest oraş? Amorul meu p rop riu, conştiinţa chiar, nu mi-ar Î!1gădui să joc rolul unui simplu manechin şi să las sit fie conduse de alţii, oricare ar ii, afacerile unei instituţii aşa de complicate şi de delicate cum este * În original scris reinnes, 742 [743] aceea a direcţiei teatrale? Eu nu voi ş1 i să fac plăcere actorilor noştri, să duc în spate răspunderea pentru prostii, pentru greşeli care se vor face la adăpostul numelui meu: de aceea refuz categoric să te înlocuiesc, dacă nu îmi este cu putinţă, ca ţie, să iau hăţurile în mînă şi S2. le ţin zdravăn şi neîntrerup t, aşa cum ai făcut-o tu în timp ce conduceai dugheana. Dar trebuie să îrnpiedicărn ca teatrul sa nu intre pe mîinile lui Pas­ caly sau ale unui Ventura etc. I Iată ceea ce propun. Dintre toţi cei pe care îi CUllOSC la Bucureşti, singurul care mi-a părut serios interesat la progresul artei dramatice este Petre Grădişteanu. Este un om în stare să stăpînească pe caraghioşi, fiind bun de gură, şi să dea un bun avint teatrului. Cu el m-aş inţelege foarte bine pentru că am vorbit adesea, pe îndelete, despre mersul artei dramatice, şi ne-am înţeles intot­ deauna. Pe el ar trebui să-I numiţi director şi lucrurile vor merge bine, pe răspunderea mea ... ÎIl afară de aceasta, nici o salvare. Al tău, V. Alecsandri 585 Mi rcesti, 6/ 18 j uillet 188 1 Cher vieux, ]e tai ecr it a Vienne (Grand Hâtel) pour te dire que je refusais pour mille bonnes raisons la Direction des theâ­ tres 1, et pour proposer cette direction a Pierre Gradisteanu. Celui-ci habite Bucarest, est fort en gueule, et s'interresse plus que les autres Bucarestiens au progres de l'art drama­ tique. Ayant souvent cause avec lui sur ce sujet, nous nous sommes trouves completement d'accord, Avec lui je pourrai toujours m'entendre, et toi aussi, j'espere, si nous continuons a faire partie du Comite. Accepte ma proposition et tout ira bien, j'en r eponds. T. a t., V.Alecsandri Prefaire-tu Maiorescu a Gradisteano? 743 [744] Mirceşti, 6/18 iulie 1881 Iubite prietene, Ţi-am scris la Viena (Grand Hotel) pen+ru a-ţi spune că refuzam pen­ tru o mie de bune motive directia teatrelor 1, şi pentru a propune la această direcţie pe Petre Crădişteanu. Acesta locuieşte în Bucureşti, este bun de gură şi se interesează mai mult decît ceilalţi bucureşteni de progresele artei dramatice. Vorbind adesea cu el despre acest subiect, ne-am găsit pe de-a întregul de acord. Cu el voi putea Întotdeauna să mă înţeleg, şi tu de asemenea, nădăjduiesc, dacă vom continua să facem parte din Comitet. Primeşte propunerea mea şi totul va merge bine, pe răspunderea mea. Al tău, v. Alecsandri Îţi convine mai bine Maiorescu decît Grădişteanu? CĂTRE BONIFACIU FLORESCU 586 Min�eyti, 9/2 I iuli 1881 Domnul meu, 1 în numărul 4 al Portofoliului român am ci tit o scrisoare a răposatului I. Voinescu 2 către ministrul plenipotenţiar 3 al republicii franceze, cu data din 9/21 august 1848. Acest act istoric mi-au adus aminte că posed o mică colecţie de articole de ziare si de scrisori lăsate mie în suvenir de Voinescu, si toate scrise cu mîna lui într-un album. Toate sînt foarte interesante în privinţa evenimentelor de la acea epocă, în care sărmanul nostru compatriot au avut un rol activ. 744 ....... I ! [745] ...... I ! Am cunoscut mult pe bietul 1. Voinescu şi sînt convins că el au suferit mai amar exilul de la 1848; lipsa în care trăia pe pămîntul străinătăţei, durerea ce simţea pentru nenoro­ cirile patriei sale şi dorul sfîşii tor de copii au grăbit moartea acelui adevărat martir al patriotismului adevărat. Dacă vroiţi a publica în Portofoliu documentele istorice de care v-am vorbit, şi care sînt scrise în limba franceză, sînt gata a vi le comunica. Aştept răspunsul d-voastre cu sperare că veţi primi pro­ punerea mea 4. Aş fi prea fericit de a aduce astfel un oma­ giu sincer lui 1. Voinescu, unul din cei mai demni pionieri ai deşteptărei naţionale, unul din cei mai nobili reprezen­ tanţi ai epocii memorabile de la 1848. Primiţi, domnul meu, împreună cu felicitările mele pentru mult interesanta publicaţie ce aţi întreprins, asigurarea dis­ tinsei considera ţii. V. Alecsandri CĂTRE ORESTE DLUJANSCHI 587 Mirccşti, 9/21 iulie 1881 Domnul meu, Voi avea totdeauna mare mulţemire de a primi vizita dvoastră ai ce la Mirceşti, însă nu voi putea să vă dau lămu­ ririle ce doriţi a avea. Vă sfătuiesc dar a vă adresa direct către dl. V. A. Urechia, ministrul Instrucţiei Publice, care, nu mă îndoiesc că vă va înlesni realizarea voinţei ce aveţi 745 [746] de a vă înscrie la Universitate. Mmistrul actual este iubitor de progres şi încurajează tinerii care aspiră a se lumina. Primiţi, domnul meu, asigurarea considerării mele, V. Alecsandri , ! , I I l' '1 CĂTRE GRIGORIU SILAŞI 588 Mirceşti, 12/24 iulie 1881 '1' !II I . I i I I I , I I I : , Domnul meu, Mulţemind junelui nostru poet P. Dulfu 1 pentru graţie­ zitatea ce au avut de a-mi trimite opul său intitulat Alec­ sandri Vasile mukodese a Roman Irâdalom teren * (pe care, din nenorocire, nu-l pot ceti, necunoscînd limba maghiară), mă grăbesc a răspunde epistolei d-voastre din 16 iulie . Printr-o fericită împrejurare, colegul nostru, d-I Iorgu Sion, aflîndu-se la Mirceşti cînd a mprimit pachetul d-voastră, d-lui a binevoit a se însărcina cu petiţiunea d-Iui Dulfu pentru a o duce d-lui V. A. Urechiă, ministru actual al Instrucţiei Publice. Domnul Sion va face toate demersurile necesare pentru obţinerea bursii cerute de tînărul poet şi vă va comunica rezultatul. Cît pentru mine, voi scrie direct d-lui ministru, adresindu-i rugămintea ca să Înlesnească d-lui Dulfu mijloa­ cele de a-şi perfecţiona studiile literare într-o universitate din Franţa. Voi fi prea fericit de izbîndă. * Activitatea lui T' asile Alecsandri pe tărimul literaturii române (limba. maghiară). 746 J ,� II [747] în aşteptarea ei, vă rog să primiţi pentru d-voastre şi pentru dl. Dulfu asigurarea distinsei mele consideraţii. V. Alecsandri CĂTRE V. DAMIAN, PREŞEDINTELE "ROMÂNIEI JUNE" DIN VIENA 589 Mirceşt i, 12/24 iulie 1881 Domnule prezident, La întoarcerea mea din Iaşi, am găsit pe biroul meu fru­ mosul album ce mi-aţi trimis din partea Societăţii "Româ­ nia Jună" din Viena. Conţinutul său mi-a produs o vie şi profundă emoţie. A ajunge pe culmea dealului de unde omul începe a se pogorî pe cărarea ce duce spre mormînt, este un moment de tristă cugetare. în amurgul vieţii, lumea se acoperă de un val melancolic, inima are presimţiri de pribegire şi cuvîntul adio vine de se pune pe buze ca o pasăre cu. glas amar. Mulţumită însă "Junimei române" din Viena, al cărei glas tînăr, simpatic şi înduioşător au salutat aniversarul meu sexagenar, simt o dulce mîngîiere în sufletu-mi. Şi cînd privesc în urma mea, bătrîneţele dispar, căci văd la poalele dealului o generaţie verde, generoasă, entuziastă', patrio­ tică care ţinteşte privirile sale tot în sus, şi păşesc cu Încre­ dere către un viitor măret. înainte, înainte, scumpă "Junime română 1" Fie ca ulti­ mii paşi ce-mi rămîn de făcut să fie întovărăsiti si susţinuţi de răsunetul faptelor tale triumfale. '" , Veteranul ce şi-au îndeplinit datoria către Patrie admiră cu mîndrie legioanele tinere care îi succedează pe cîmpul luptei unde ele sînt chemate a culege lauri. Domnule prezident,' vă rog să daţi citire acestei scrisori, iubtilor membri ai societătii "Junimei române" din Viena, , , 747 [748] , II i" �I , t I II, ,1 III1 I I II j, , I : , . I şi totodată să binevoi ţi a le exprima simţirile mele de afec­ tuoasă recunoştinţă. Al domniei -voastre devotat, Vasile Alecsandri CĂTRE V. A. URECHIA 590 [p, 12/24 iulie 1881J 1 Iubite coleg, Mă doare capul aşa de tare, că nu pot să-ţi scriu acum tot ce aş avea de scris; îmi rezerv dar plăcerea de a-ţi tri­ mite în curînd o epistolă mai lungă. Deocamdată profit de întoarcerea lui I[orguJ Sion la Bucureşti, pentru ca să-ţi comunic opinia mea asupra direcţiei teatrului 2. Eu nu pot s-o primesc, căci nu pot să mă strămut în Bucureşti pentru a conduce acea galeră ce se numeşte teatru şi nu înţeleg a primi o sarcină atît de grea fără a mă consacra la conducerea ei. Fiind însă că mă interesez mult de arta dramatică, găsesc că singurul om care ar dirija teatrul fără părtinire, avînd totodată talentul de a-l apăra, este Petraki Grădişteanu. Dacă ar primi direcţia, m-aş putea foarte bine înţelege cu el si cred că tot Comitetul s-ar învoi, căci Grădisteanu iubeşte arta dramatică, au găsit şi destule cunoştinţe, pentru ca să dea o bună impulsiune teatrului. Am grăit. ., cu el despre această instituţie şi ne-am găsit de acord. Cît pentru d. Ventura, crep că ambiţia lui principală este ca să fantasească (?) Peste Dunăre. D-lui este jurnalist, rămîne juranalist şi nu umblă după doi iepuri. Al d- tale amic şi coleg, V. Alecsandri 748 ,. ...... ! [749] ....... ! CĂTRE EUFROSINA POPESCU 591 Mircesri, 14 iulie 188! Doamnă;» Teatrul, cum ştii foarte bine, se poate asemăna cu o navă expusă foarte adesea la furtuni. Căpitanul însărcinat să o conducă trebuie să fie totdeauna la postul său, lîngă cîrmă. Dacă el ar lipsi, echipagiul e gata să se revolteze şi naufragiul devine inevitabil. Astfel fiind, cum aş primi o sarcină ce pretinde atîta răspundere, cu condiţiunea ca eu să rămîn pe uscat, în timp ce nava ar pluti în largul mărei? Ştii, sau mai bine zis vei şti, că nu pot să mă instalez la Bucureşti, ca să-mi îrnpovărez umerii cu direcţia teatrului 2. Acestea fiind zise, fac apel la bunul d-tale simţ şi la marea d.tale experienţă în afacerile teatrale şi întreb: pot eu să-mi iau răspunderea unei funcţiuni pentru care îmi este cu nepu­ tinţă să mă consacru? îmi pot eu expune numele la dreapta critică a persoanelor care ar fi în drept să mă facă responsabil cu persoana mea? Aceasta ar fi tot aşa ca şi cînd m-aş afla în China şi aş face agricultură la Mirceşti. Ştiu că aş culege frumoasă recoltă! Nu, doamnă, nu-mi cereţi imposibilul; nu vă mulţumiţi pentru locul de director numai cu un om de lemn, dacă voiţi ca afacerile prea complicate ale Teatrului să meargă bine. Directorul trebuie să fie în contact zilnic cu personalul Tea­ trului şi să vegheze necontenit la interesele lui. Aşadar nu eu care apar aşa de rar prin Bucureşti voi comite incalifica­ bila uşurinţă de a deveni un director norar *. în orice mă amestec, îmi place să fac eu însumi ceea ce îmi incumbă. Iată pentru ce prefer să lucrez: pentru teatru ca autor dramatic, şi să las direcţia acelora care pot să ţie cu fermi­ tate cîrma în mîinile lor. în lipsa amicului meu Ghica, nu cunosc decît o singură persoană care ar fi în stare să-I înlocuiască. Am vorbit şi cu * Poate onorar. 749 [750] ,. j', .. I! 1. d.nul Sion, care a venit să mă vadă şi care a fost tot de păre­ rea mea. Persoana aceea va primi oare? Vom căuta să aflăm. Deocamdată te rog, doamnă, să crezi că regret de a nu putea răspunde la apelul ce-mi faceţi. Sper că ai înţeles şi că ai admis motivele mele şi că nu vei avea nici o îndoială despre sentimentele ce-mi dictează această purtare în afa­ cerea ce ne preocupă pe toţi în acest moment. Al d-tale prea devotat servitor, V. Alecsandri CĂTRE EDUARD Htl'BSCH 592 Mircesti, [a. 22 iulie] 18811 I I l' 1, ,1 ti .. , "i ! I 1· I , I ,1 Mon cher Monsieur Hicbsch, 2 Dans le tr ajet de Bucarest a Mircesti , j'ai ete continuel­ lement persecute par votre diable d'hymne national, que je trouve admirable, et j 'ai essaye d'y adapter les paroles sui­ vantes. Elles m'ont paru correspondre au caractere des di­ vers passages de votre belle composition musicale. Voyez et jugez-en vous mâme en votre qualite de maestro. Jai pense ne pas faire plus de deux couplets l'un a l'adresse du Roi et le second a I'adresse du pays. Un troisieme m'a paru superflu et de nature a produire une longueur , d' ailleurs j 'aur ais du I'adresser a I'armee, et comme c'est I'armee qui est appelee a chanter I'hyrnne, elle aurait ete exposee a celebrer ses propres hauts faits, ce qui consiiiue un manque de modestie. Si vous vouliez reimprirner votre hymne avec paroles, vous auriez le soin de mettre sur la premiere page: L' hymne national roumain - AI usique d' Edouard A. H ubscl: - Paroles de X. i '1 I I ! 750 I I � I i I ·1 Tout a vous, V. Alecsandri - 1881 [751] 1 "Trăiasci regele În pace şi onor De ţară iubitor ş-apărător de ţară! Fie domn glorios Peste noi. Fie-n veci norocos În război! • O! Doamne sfinte, Ceresc părinte, Susţine cu a ta mînă Coroana română. II Trăiască Patria Cît soarele ceresc Rai v esel , românesc Fie-n veci el ferit De nevoi! Fie-n veci locuit De eroii O! Doamne sfinte Ceresc părinte Întinde a ta mînă Pe ţara română!" Rai vesel, pămîntesc Fie-n veci depărtat De nevoi! Fie-n veci apărat De eroi! P.S. Les variantes: Rai vesel, pămîntesc, et la strophe qui commence par: Fie-n veci depărtat, me semblent meille­ ures; c'est a vous a choisir d'apres les convenances de la musi­ que ... J'avais ecrit dabord : "Rai vesel, pămîntesc Ce poartă-un mare nume. Mais dans l'adaptation des syllabes sous les notes, il falait ecrire : Ce poar-tă-un ma-re nu-me, et ce malencontreux tăun. me choquait un peu l'oreille. Il est vrai qu'on pourrait a la riguer ecrire : Ce poart-un ma-re nu-me, et ce mode evi­ terait la cacophonie ... Bref, choisissez a votre guise ce qui vous convient le mieux. Mirccşt i, [a.. 22 iulie] 18811 Iubite domnule Hiibsch, în drumul de la Bucureşti la Mirceşti, am fost tot timpul urmărit de afurisrtul dumitale de imn naţional, pe care îl găsesc minunat, şi am Încer­ cat să-i adaptez cuvintele următoare. Ele mi s-au părut potrivite cu carac­ terul diverselor pasaje ale frumoasei dumneavoastră compoziţii muzicale. Priviţi şi judecaţi dumneavoastră înşivă în calitatea dumneavoastră de maestro. M-am gîndit să nu fac mai mult de două cuplete, unul la adresa regelui şi cel de al doilea la adresa ţării. Un al treilea mi s-a părut inutil 751 [752] I I I ,1 I 1· !, , 1 i li ,1 I ii ,1 I .tJ.L " 1, I 1 , " , ' ! I şi de natură a produce o lungime, de altfel ar fi trebuit să-I adresez armatei, şi cum armata este aceea care este chemată să CÎnte imnul, ar fi fost expusă să-şi celebreze propriile sale mari fapte, ceea ce ar fi constituit o lipsă de modestie. Dacă aţi 'nea să reimprimaţi imnul dumneavoastră cu aceste cuvinte, veţi avea grijă să puneţi pe prima pagină: Imnul naţional român - Muzică de Eduard A. Hubscli - Cuvinte de X. V. Alecsandri - 188 � [, " J* P.S. Variantele: Rai vesel, pămîntesc, şi strofa care începe cu: Fie-n veci depărtat, mi se par mai bune. Dumneavoastră trebuie să alegeţi după. convenienţele muzicii .. ' Scrisesem mai înainte: "Rai vesel, pămîntesc Ce poartă-un mare nume". Dar la adaptarea silabelor sub note, ar fi trebuit scris: Ce poar-tă-un ma-re nu-me, şi acest nefericit tăun. mă supăra la ureche. Este adevărat că. pînă la urmă s-ar fi putut scrie: Ce poart-un ma-re nu-me, şi acest mod ar fi evitat cacoionia ... Pe scurt, alegeţi după dorinţa dumneavoastră. ceea ce vă convine mai bine. CĂTRE PIETRO MEZZETTI 593 Mircesti. 22 juillet 1881 Monsieur, Agreez mes remerciements pour l'hymne 1 que vous avez eu la gracieusite de rnenvoyer et qui m'a "ţ>eauc�)Up plu.s. Il est parfaitement adapte aux paroles et je SUlS certam * Urmează cele două strofe ale imnului în limba română de la p. 751. 752 , .... [753] qu'il produira un grand effet, etant chante en choeur avec accompagnement d'orchestre complet. Ces paroles ont ete ecrites sur la musique de l'hymne natio­ nal, execute par les bandes militaires et compose par Mr Hubsch, du temps du prince Couza. Vous avez reussi, a votre tour, a exprimer parfaitement le caractere des divers strophes qui le composent. Veuillez en agreer mes sinceres compliments, ainsi que I'assurance de ma haute consider ation, V. Alecsandri Mirceşti, 22 iulie 1881 Domnule, Primiţi mulţumirile mele pentru imnul 1 pe care aţi avut amabilitatea să mi-I trimiteţi şi care mi-a plăcut mult. Este foarte bine adaptat cuvin­ telor şi sînt sigur că va produce un mare efect, fiind cîntat în cor cu acom­ paniament de orchestră completă. Aceste cuvinte au fost scrise pe muzica imnului naţional executat de grupe de militari şi compus de dl. Hubsch , în timpul prinţului Cuza. Aţi izbutit, la rîndul dumneavoastră, să exprimaţi foarte bine carac­ terul diverselor strofe din care este compus. Binevoiţi să primiţi sincere le mele complimente, precum şi asigurarea înaltei mele consideraţii. v. Alecsandri CĂTRE IACOB NEGRUZZI 594 Mirceşti, 24 iulie 1881 Iubite Negruzzi, Am scris la Bucureşti ca să-mi trimeată manuscr iptul lui Pepelea, 1 şi păn-acurn nu am primit nici un răspuns, nici 753 [754] I 'j I ' I 1 Il! f I I l' ,II I I II i I piesa. Voi mai reînnoi cererea mea astăzi, însă nu cred să obţin vreun rezultat pănă nu s-a numi un director al te a, trelor în locul lui Ion Ghica, dus acum la Londra în calitate de ministru plenipotenţiar. Mi s-au propus mie direcţia 2 acelei galere, dar înţelegi că am refuzat cu entuziasm. Al d-tale amic, V. Alecsandri C.-\.TRE TITU MAIORESCU 595 Mirceşti, 12 august 1881 ,.. I I Iubite coleg *, Plecînd Ion Ghica la [Londra] **, direcţia 1 teatrelor a rămas vădană. A umblat după ea un Marghiol, numit Ven. tura, însă au fost refuzat şi, precum aflu, Marghiolul s-au retras în oarecare biurou a presii 2, clădit înadins pentru a-l adăposti. Cine dar va lua cîrma în mînă? '" Eu nu pot, căci n-am braţul destul de lung pentru a ţinea acea cîrmă la o distanţă de un mare număr de kilometri. Nu ai consimţi d-ta a înlo­ cui pe Ion Ghica? Toţi tovarăşii d-tale de la Comitetul tea­ tral ar fi prea fericiţi dacă ai primi să iei direcţia şi bietul Urechia ar scăpa de o mare nedumerire. Al d-t ale amic şi coleg, V. Alecsandri 754 * Apostila lui Titu Maiorescu despre răspunsul negar iv. ** În original este scris Bucureşti, ceea ce este evident o greşeală a poetului. 1; II i 1, ,'i II II r II " I III I '1 • I I 1 [755] ,.. I I CĂTRE ION GHICA 596 Mircesti. 16/28 ao ut 188 t lVI on cher vieux, Il y a si longtemps que je n'ai passe la frontiere, moi qui jadis ... ille ego ... que je ne puis rrr'habituer a l 'idee de voir un de mes amis faisant de navette entre Paris et Londres a plusieurs centaines de lieues de Mircesti. Mais bun e Dum­ nezeu! Encore huit mois de patience et d'irnmobilite, et mes ailes auront repousse, alors, ma foi, je vais m'en donner de ces courses interminables a travers les Etats de l'Europe, comme on disait du temps des passeports. En attendant , j'acheve ma derniere annee d'agriculture et je fais le mar­ chand de bie. Celui que j'ai obtenu en I'an de grâce 1881 est magnifique et sans attendre des prix fabuleux, j'ai vendu a 2 375 francs le wagon. Cela me suffit pour m'aider a payer mes dernieres dettes. Ouf '" . Pendant que tu joueras a lambassadeur 1 au sein de la perfide Albion, a quoi vais-je consacrer mon temps durant tout cet hiver ? AHer assister aux seances du Senat? Ma foi, non. Bucarest me semblerait trop vide, tu ri'y es plus, le vieux Kneaz non plus, et il me faudrait mener la vie dho­ tel. '. Donc, je me propose de demander un conge illimite et en cas de refus, de donner ma demission, afin d'etre li bre de mes mouvements ... quand je dis mouvements, c'est un lapsus que je commets, car mon intention est de me cal­ feutrer chez moi et de me livrer a quelque travail qui dure jusqu'au mois de mars, epoque des seances academiques. Le Theâtre, je l'abandonne a sa destiriee. Quoiqu'il ait. echappe a la direction de Ventura, il ne semble pas avoir une perspective de vitalite, car je ne vois pas qui pourra le diriger pour le mener a bon port. Gradisteano ayant r efuse de s'en meler , Madame Gradisteano aussi, j 'ai pense a Maîo­ resco 2, mais celui-ci a bien d'autres choses a faire que de se fourrer dans la galere theâtrale , Reste donc Conta 3, le beau Conta, le libidineux Conta! Ce malheureux sera devor e au bout de trois mois par les farceuses de la troupe et la direc­ tion s'en ira au panier. Il y a bien le vieux Sion ... , mais il 755- [756] est trop prolifique et au bout de la saison theâtrale la par tie feminine du corps des artistes serait afflige de rotondiră, tant soit peu compromettantes. Arrive que pourra '" je ne m'en mele plus. Negruzzi a publie une de tes trois lettres 4 dans le no du .l-er aout, et je pense qu'il contiriuera la publication des autres dans les nos suivants. la vais lui ecrire aujourdhui meme pour le charger de t' envoyer les brochures des Con­ vorbiri a Londres, Cornwall Gardens, no 77 S.W. Tes occupations politiques te permettront-elles de donner :suite a la redaction de tes souvenirs? Il serait fort regretta­ ble que tu renonces a la litterature. On le craint. Mais moi je ne le crois pas. Qui a bu boira ! Mille bormes amities de la part de Pauline, de Marie et de Demetre. Tout a toi de coeur , V. Alecsandri Mirceşti, 16/28 august 1881 Iubite prietene, Este aşa de mult de cînd n-arn mai trecut graniţa, eu care altădată ... �u acela * .. , încît nu mă pot obişnui cu ideea de a vedea pe unul dintre prietenii mei făcînd naveta între Paris şi Londra la mai multe sute de leghe -de Mirceşti. Dar bun e Dumnezeu **! încă opt luni de răbdare şi de nemiş­ care, aripile îmi vor creşte, şi atunci, pe legea mea, îmi voi oferi nişte curse interminabile prin statele Europei, cum se spunea pe 'fremea paşapoar­ telor. în aşteptare, termin ultimul meu an de agricultură şi fac pe negus­ torul de grîu. Acela pe care l-am obţinut în anul de graţie 1881 este minu­ nat şi fără să aştept preţuri fabuloase, am vîndut cu 2375 franci vagonul. Aceasta îmi este de ajuns pentru a-mi ajuta să plătesc ultimele datorii. Uf .. , În timp ce tu vei face pe ambasadorul 1 în sînul perfidului Albion , cum îmi 'foi folosi eu oare timpul în cursul acestei ierni? Să merg să asist la şedintele Senatului? Zău, nu. Bucureştiul mi-ar părea prea gol, tu nu mai eşti acolo, nici bătrînul cneaz, şi va trebui să duc viaţă de hotel ... * În original, în limba latină. ** În original, în limba română. 756 [757] Deci, îmi propun să cer un concediu nelimitat şi, în caz de refuz, să-mi dau demisia, pentru a fi liber pe mişcările mele ... cînd spun mişcări, comit o greşeală, căci intenţia mea este de a mă cuibări la mine acasă şi de a. mă consacra vreunei lucrări care să dureze pînă în luna martie, epoca şedin­ ţelor academice. Teatrul îl las în voia sorţii sale. Cu toate că a scăpat de direcţia lui Ventura, nu pare să aibă o perspectivă de vitalitate, căci nu văd cine ar putea să-I conducă pentru a-l scoate la liman. Grădişteanu refuzînd să se· amestece, doamna Grădişteanu de asemenea, rn-am gîndit la Maiorescu 2, dar acesta are altceva mai bun de făcut decît să se bage în galera teatrală. Rămîne deci Conta 3, frumosul Conta, uşuraticul Conta! Acest nefericit va fi devorat după trei luni de către şmecherele trupei şi direcţia va ajunge la coş. Mai este bătrînul Sion ... , dar e prea prolific şi la sfîrşitul stagiu­ nii teatrale partea Ierninirnă a corpului de artişti va fi cuprinsă de rotun­ jimi întrucîtva compromiţătoare. întîmplă-se ce s-o întîmpla... nu mă mai amestec. Negruzzi a publicat una din cele trei scrisori 4 ale tale în numărul din 1 august şi socot că va continua să publice pe celelalte în numerele următoare. Îi voi scrie chiar astăzi pentru a-l invita să-ţi trimită broşu­ rile Convorbirilor la Londra, Cornwall Gardens, nr. 77 S.W. Ocupaţiile tale politice îţi vor permite să continui redactarea amin­ tirilor tale? Ar fi foarte regretabil să renunţil a literatură. Lumea se teme. Dar eu nu cred. Cine a băut va mai bea! Salutări prieteneşti din partea Paulinei, a Mariei şi a lui Dimitrie. Al tău din toată inima, V. Alecsandri CĂTRE V. A. URECHI A 597 Mirceşti, 17 august 1881 să Iubite coleg, Nu ştiu dacă ai primit o scrisoare a mea în care te rugam te gîndeşti la amicii noştri de la Montpellier cînd a fi o 757 [758] II II I I :1 1· I I I I II i, ·1 I I " li I " i; � ! II I I II "1 zi cu ploaie de decoraţii? Dacă va rasan in fine o asemine zi, dă-mi voie a înscrie în numărul celor ploaţi şi pe dl. Do­ menico Muti 1 din Napoli, care a adresat de mult Maiestă_ ţilor-lor un album şi o poezie. Cela leur fait tant de plaisir et cela nous caute si peu* ! zicea o damă mare pe timpul lui Ludovic XIV ... Cum rămîne cu directia teatrelor? 2 A'l d-tale amic şi coleg, V. Alecsandri CATRE LUCIE DUCA 598 Mircest.i, 21 ao â t 1881 J1 a chere Lucie, A mesure que se terminent les tr avaux agricoles, il me pousse des ailes qui ne demandent qu'ă prendre leur vol du câte de Sinaia. J e viens te demander de minformer Sur I' etat de la tempera ture de vos hauts parages, afin que je puisse calculer le nombre de paletots dont je devrais me munir en cas de voyage. Je voudrais me loger a I'hotel car je ne ferai qu'un court sejour aux pieds de Boucecia; y trouve-t-on des chambres a volonte ou bien faut-il s'y prendre davance pour ne pas etre expose de se loger a l'enseigne de la belle etoile ? Dans nos contres nous jouissons de splendides jourries dautomne, mais les soirees sont froides et les matinees aussi. Je m'en prive, comme tu le penses bien tout en deplor ant ces anornalies atmospheriques. Ta tante est fort occupee en ce moment avec le pesage et le chargement bu ble que j'ai vendu a bon prix. Marie tapotte son piano quatre heures par jour et la petite Marguerite bavarde de facon a etourdir son grand' * Aceasta le face atîta plăcere şi pe noi ne costă aşa de puţin! 758 [759] papa. Je suppose que Clopotsel en fait autant de son cote, c'est pourquoi je te charge de l'embrasser tres fort de ma part. N'oublie pas Georges. Ta maison doit etre presque prete. On en dit des mer­ veilles. Si tu trouve, une occasion favor able je te prie de depo­ ser mes hommages respectueux aux pieds de S. Majeste, notre gracieuse souveraine. Ton oncle affectiorie, V. Alecsandri Mirceşti , 21 august 1881 Scumpa mea Lucie, Pe măsură ce se termină lucrările agricole îmi cresc aripi care nu cer decît să-şi ia zborul înspre Sinaia. Îţi cer să mă informezi asupra stării temperaturii de pe înaltele voastre meleaguri, astfel încît să pot să socotesc numărul de paltoane cu care ar trebui să mă înarmez în caz de călătorie. Aş dori să locuiesc la hotel pentru că nu voi rămîne decît scurt timp la picioarele Bucegilor; se găsesc camere după dorinţă sau trebuie să te îngri­ jeşti din vreme pentru a nu fi expus să locuieşti la firma sub cerul liber? Pe meleagurile noastre ne bucurăm de zile de toamnă minunate, dar serile sînt reci şi dimineţile asemenea. Mă feresc, cum bine îţi închipui, deplîngînd aceste anomalii atrnosferice. Mătuşa ta este foarte ocupată în timpul acesta cu cîntărirea şi încăr­ carea griului pe care l-am vîndut cu un preţ bun. Maria cîntă la pian patru ore pe zi şi' mica Margareta ciripeşte atît cît să năucească pe bunicul său. Bănuiesc că şi Clopoţel, la rîndul său, face la fel, de aceea te însărcinez să-I îmbrăţişezi foarte tare din partea mea. Nu-l uita pe Georges. Casa ta trebuie să fie aproape gata. Se spun minuni despre ea. Dacă găseşti o împrejurare potrivită, te rog să depui omagiile mele respectuoase la picioarele Majestăţii-sale, graţioasa noastră suverană. Unchiul tău iubitor, V. Alecsandri 759 [760] I II 1 Iubite domnule J.11 aiorescu, Înţeleg foarte bine motivele pentru care nu puteţi primi direcţia teatr elor şi le aprobez cu atît mai mult, că însumi mă găsesc în acelaş caz ca şi d-voastră. Prin urmare, să spe­ răm că Dumnezeul românilor se va îngriji şi de arta drama­ tică şi să ne căutăm de treabă. Am scris d-lui Urechia în privirea decorărei d-lor Wil­ helm Friederich şi Eduard Engel *. Sper că Ministerul nos­ tru de Culte şi de Instrucţie Publică va interveni pe lîngă M.s. regele în favoarea recomandaţilor d-voastre. Cu cea mai sinceră afectiune, al d-voastră, . V. Alecsandri Mirceşti , 21 august 1881 CĂTRE TITU MAIORESCU 599 I I II II I :1 I I I " CĂTRE NICOLAE PISOSKI 600 ill !II I 1 : i ţiI : I I I :, I r J 1\ I , I � .lI! Mirceşti, 24 august 1881 Moş Pisoi, Am aflat năzbutiile care le-ai făcut la Slănic, dar nu m-arn mirat căci tineretea-i tinereţe şi trebuie să dea mugur. Acum însă că te-ai întors acasă ca să mictuieşti ştrengăriile de la Slănic, cred că după ce te-i odihni, te-i duce la Ruginoasa să vezi pe Doamna, care doreşte să te-vadă. Cu această ocazie, * Apostila lui Titu Maiorescu despre străinii amintiţi care publicaseră :în revista lor Magazin jur die Lileratur des Auslandes articole bune despre liiteratura română. 760 [761] sper că şi Mir ceştii va avea fericirea să te ospăteze. Paulina te aşteaptă cu alivenci. Pe cînd erai absent madam Pizozki ne-au cerut seminte de rapiţă. Ne-am grăbit a-i expedui cîteva oca prin drumuL de-fier, însă nu ştim dacă le-au primit. Oricum, te însărci­ năm să arăţi soţiei tale afectuoasele noastre complimente şi să săruţi pe Alecsandrel din partea noastră. Frăţeşti îmbrăţişări, V. Alecsandri CĂTRE ION GHICA 601 Mircesti , 8 sept. 1881 Cher vieux, je tavoue que dans le premier mouvement, domine par un sentiment egoîst, j'ai ete furieux de te voir quitter Bucarest et le Senat, et le theâtre, et I'Academie etc. Plus tard, cependant, revenant a des sentiments meilleurs, j 'ai approuve la sage r esolution que tu avais pr ise, de te retirer pour quelque temps de la petoudiere, * soi-disant politique, dans laquelle les Costinesco, les Stolojan et Cie cuissent avec tant de succes. Le contact des gens qui sont toujours obliges de se laver les mains et qui ne le font pas, est un contact qui r epugne aux hommes de notre genera­ tion. Ton fils, Demetre, dans une de ses visites a Mircesti, m'a annonce la vente de Boldou, ainsi que celle de la foret dAiud-Bondy, 1 cette riouvelle m'a grandement rejoui, rnalgre les pertes, assez considerables, que tu as du subir dans ces deux affaires. A linstar des bons capitains, tu as sacrific une partie du chargement pour sauver le navire, or, apr es la tempete tu avais bien le droit de te reposer dans un port hospitalier. * Cuvînt necunoscut, probabil inventat de poet. 761 [762] I I !'i I, ' I " I l' I II , I } i I i' I l' I �I � 1. I En Angletere , tu te trouve en pays de connaissences, tu pourr a donc mieux que tout autre toccuper efficacement et aventageusement des interets de notre pays. Grâce a ton intervention aupr es des hommes d' etat de Londres, la question du Danube 2 recevra, je I'espere, une solution con­ traire aux pretentions de I'Autr iche, et apr es avoir conduit a bonne fin cette affaire epineuse, les loisirs ne te manque., ront pas pour donner suite a la r edaction de tes souvenirs ... Tes lettres ont attire l' attention et eveille linteret des lec, teurs, car elles soulevent le voile qui cache le passe d' hier aux yeux de la nouvelle generation. En se completant, elles acquereront I'irnportance d'une veritable chronique ou I'on apprend la verite sur les evenements ainsi que sur les hommes qui y ont pris part dans les 40 dernieres annees. J e suis tr es heureux que nous ayons eu l'idee d' entamer cette corres, pondance retrospective et je te promets de tenvoyer plusi­ eurs r eponses dans le courant de l'hiver. Apres avoir paye mes dettes sonnentes, il me sera facile a macquitter de mes dettes epistolaires. Mes ernbarras d'argent et les pr eocupations morales qui en decoulent ont ete cause que j 'ai perdu toute une armee de travail litteraire, or maintenant, que je suis par venu a chasser les vendeurs du Temple, autrement dit a extirper de ma peau le dernier cr eancier, je veux, respirant a I'aise, enfourcher de nouveaux ma bonne plume de Tolede. L'hi­ ver venu et mes fenetr es calfeutrees je minstalle amon bureau et je ne m'en decolle plus jusqu'au mois de mars, epoque ou les seances de I' Academie mappelleront a Buca­ rest. Quant au Senat ... sil veut biens maccorder un conge illimite, nous resterons en bon termes, dans le cas contraire, je le prierai d'agreer ma dbnission avec l'assurance de ma consideration tres distinguee. Mais le theâtre? diras-tu. Le theâtre je ne l'abandon­ nerai pas comme auteur dramatique, mais comme membre du comite, c'est autre chose. Je ne saurais aller m'installer a Bucarest et interrompre mes travaux litteraires pour le pla­ isir de jouer aux chiem de faiance avec Stancesco, Buesco et Sion. Toi, absent, la Direction deviendra un vrai gâchis et en fait de gâchis, j'en sors a peine. Assez commecela. Encore plusieurs mois de patience et je pourrai faire comme 762 , I I \ [763] les cigognes qui viennent de partir, helas, pour une autre patrie. Alors je reprendrai mon baton de pelerin pour aller me retremper aux grandes sources de la vraie intelligence. Aussi bien, je commence en avoir par dessus les epaules de ce climat eminamente proPice et de ce terrain eminamente fertile, comme dit notre collegue Aurelian. rai besoin de changer d'air et d'hommes, et ma foi, si le Roi me propo­ sait une mission comme la tienne , dans un pay dote d'un ciel clement, je crois que je ne me ferais pas tirer I'oreille ... Mais, comme sous le regne de la hidoasa pocitură une pare­ .ille proposition ne me sera jamais faite, je compte, a partir du printemps prochain, peregriner a mes frais partout ou je trouverai de beaux sites, de belles plages, pas de vent et pas trop de descendants de Trajan. Il ri'est donc pas impos­ sible que j'aille un jour te relancer a Cornwalle Gardens, 77 S.W. En attendant, ecrivons-nous le plus souvent , se sera toujours cela de gagne sur la distance qui nous separe. Amit ies de la part de ma petite colonie. T.a t., V. Alecsandri Mirceşti, 8 sept. 1881 Iubite prietene, îţi mărturisesc că la început, stăpînit de un sentiment egoist, am fost furios văzîndu-te că părăseşti Bucureştiul şi Senatul, şi teatrul, şi Academia etc. Mai tîrziu, totuşi, întorciridu-mă la sentimente mai bune, am aprobat înţeleapta hotărîre pe care o Iuaseşi, de a te retrage "pentru citva timp din * aşa-zisă politică, în care Costirieştii, Stolojanii şi Comp. clocesc cu aşa de mare succes. Contactul cu oamenii care sînt mereu obligaţi să-şi spele mîinile şi care nu o fac, este un contact care face silă oamenilor din generaţia noastră. Fiul tău, Dimitrie, într-una din vizitele sale la Mirceşti, mi-a anunţat v înzarea moşiei Boldu, ca şi pe aceea a pădurii Adjud-Bondy, I această veste m-a bucurat foarte mult, cu toate pierderile, destul de serioase, pe care a trebuit să le înduri în aceste două afaceri. În felul bunilor căpitani, tu ai sacrificat o parte din încărcătură pentru a salva corabia, or , după furtună aveai dreptul să te odihneşti într-un port ospitalier. * CI. aici p. 761 subsol. 763 [764] · '� II 1· I Il' II' III II .: I II i' III I I , I I II În Anglia, te găseşti la tine acasă, vei putea, deci, mai bine decît ori­ care să te ocupi cu bune rezultate şi avantaje de interesele ţării noastre. Datorită intervenţiei tale pe lîngă oamenii de stat ai Londrei, chestiunea Dunării 2 va primi, o nădăjduiesc, o soluţie diferită de pretenţiile Austriei, şi după ce vei fi condus cu bine pînă la capăt această afacere spinoasă, rirnpul Iiber nu-ţi va lipsi pentru a duce mai departe redactarea amintirilor tale ... Scrisorile tale au atras atenţia şi au trezit interesul cititorilor, căci ele ridică un vă.l care ascunde trecutul de ieri ochilor noii generaţii. Comple­ tîndu-se , ele vor cîştiga importanţa unei adevărate cronici din care se află adevărul despre faptele, cît şi despre oamenii care au luat parte la ele în ultimii 40 de ani. Sînt foarte bucuros că am avut amîndoi ideea de a începe această corespondenţă retrospectivă şi îţi făgăduiesc să-ţi trimit mai multe răspunsuri, în cursul iernii. După ce îmi voi plăti datoriile de bani, îmi va fi uşor să-mi plătesc datoriile epistolare. Greutăţile mele băneşti şi preocupările morale care rezultă din ele au fost cauza că am pierdut un întreg an de muncă literară, ori acum, cînd am izbutit să izgonesc pe negustori din Templu, altfel spus să scot din pielea mea pe ultimul creditor, doresc ca, respirînd în linişte, să încalec iar pe bunul meu condei de Toledo. Iarna odată venită şi ferestrele mele astupate, mă aşez la biroul meu şi nu mă mai dezlipesc pînă în luna martie, epocă în care şedinţele Academiei mă vor chema la Bucureşti. Cît despre Senat ... dacă vrea să-mi acorde un concediu nelimitat, vom rămîne în termeni buni, în caz contrariu, îl voi ruga să primească demisia mea cu asigurarea distinsei mele consideraţii. Dar teatrul? vei spune tu. Teatrul nu-l voi părăsi ca autor dramatic, dar ca membru al Comitetului, asta este altceva. Nu voi putea să mă duc să mă instalez la Bucureşti şi să întrerup lucrările mele literare pentru plăcerea de a ne arunca priviri furioase * Stăncescu, Buescu şi Sion. Tu lipsind, direcţia va deveni o adevărată încurcătură şi în privinţa încurcă­ turii abia am ieşit din ea. E de ajuns. Încă cîteva luni de răbdare şi voi putea face ca berzele care tocmai au plecat, vai! pentru o altă patrie. Atunci îmi voi lua bastonul de pelerin pentru a merge să mă cufund din nou în marile surse ale adevărat ei inteligenţe. De altfel, începe să-mi ajungă pînă peste cap această climă eminamente propice ** şi acest teren eminamente fertile ***, cum spune colegul nostru Aurelian. Am nevoie să schimb aerul şi oamenii, şi pe legea mea dacă regele mi-ar propune o misi­ une ca a ta, într-o ţară dăruită cu un cer blînd, cred că nu mă voi lăsa rugat Dar, cum sub domnia hidoasei pocituri, o asemenea propunere * cr. p. 509 subsol. **, *** În original, în limba română. [765] nu-mi va fi făcută niciodată, socotesc ca, începînd din primăvara viitoare să încep să colind pe cheltuiala mea peste tot pe unde voi găsi privelişti şi plaje frumoase, fără vînt, şi cu cît mai puţin descendenţi ai lui Traian, Nu este deci cu neputinţă ca să vin într-o zi să te deranjez la Cornwall Gardens 77 S.W. Pînă atunci, să ne scriem cît mai des, va fi un cîştig faţă de distanţa care ne desparte. Amiciţii din partea mieei mele colonii. Al tău, V. Alecsandri CĂTRE PIETRO MEZZETTI 602 Mircesti , 16 sept. 1881 Monsieur, Je vous * remerei pour la nouvelle eomposition musi­ quale que vous avez eu la gracieusite de m'envoyer. Je regrette toutefois, de ne pouvoir vous dire mon sentiment a son egard, n'ayant personne a ma disposition qui sache me la faire apprecier. Ma fille est absente de Mircesti et son piano reste muet, car pour ma part, helas l je ne sais jouer d'aucun instrument. Quoiqu'il en soit, Monsieur, je suis eonvaincu du merite de votre oeuvre, l'en jugeant par vos precedentes compo­ sitions, et je me propose, a la premiere oceasion favorable, de faire executer votre hymne, afin d'en gouter I'harmonie autrement que par l'imagination. Veuillez, en attendant, Monsieur, agreer avec mes remer­ ciements I'assurance de ma considerations tres distinguee, V. Alecsandri * Repetat vous. 765 [766] Mirceşti, 16 sept. 188 t Domnule, Vă mulţumesc pentru noua compoziţie muzicală pe care aţi avut ama­ bilitatea să mi-o trimiteţi. Îmi pare rău, totuşi, de a nu putea să vă SPUI} impresia mea despre ea, neavînd pe nimeni la dispoziţie care să ştie să mă facă să o preţuiesc. Fiica mea lipseşte din Mirceşti şi pianul său stă mut, căci, în ce mă priveşte, vai! nu ştiu să cînt din nici un instrument. Oricum ar fi, domnule, sînt convins despre meritul operei dumnea­ voastră, judecînd-o după compoziţiile de mai înainte, şi îmi propun, la prima ocazie favorabilă, să fac să se execute imnul dumneavoastră, pen­ tru a-i gusta armonia în alt fel decît prin imaginaţie. Binevorţi , pînă atunci, domnule, să primiţi împreună cu mulţumirile mele asigurarea distinsei mele consideraţii, V. Alecsandri CĂTRE BONIFACIU FLORESCU 603 Mirceşti, 16 sept. 1881 Iubite domnule Florescu, Regret mult că fratele meu nu au avut la îndămînă Cin­ ticul lui Bonaparte 1 pentru ca să vi-I dea; eu însumi l-am căutat printre nămolul meu de hîrtii, dar nu l-am găsit. Voi fi poate mai cu noroc altă dată; pînă atunce, însă, pu­ blicaţi cînticul în proză, aşa cum l-aţi tradus, din traducerea lui Voinescu; vi l-am expediat chiar astăzi cu oarecare mici îndrept ari . Cît despre Cîntarea României a lui A. Russo, voi scrie surorei 2 sale ca să binevoiască a-mi comunica manuscriptul ce posedă şi sper a vi-I comunica la rîndul meu, pentru ca să faceţi studiul comparativ ce aţi proiectat. Acest studiu, nu 766 [767] mă îndoiesc, va fi foarte interesant pentru lectorii Porto­ foliului. E bine ca să readucem în ochii generaţiei de astăzi imaginele acelor oameni care au pus umărul la urnirea carului din hăugaş şi s-au retras în mormînt după ce au văzut carul pe calea bună. A. Russo au fost din numărul lor. Spirit viu, cultivat, inimă nobilă şi generoasă, talent unit cu modestie, el ar fi produs multe scrieri frumoase dacă moartea nu I-ar fi sece­ rat ca pe mulţi dintre contimpuranii lui. îmi faceţi graţioâ.sa propunere de a republica articolul meu din Revista română. 3. Această propunere îmi convine, însă cu conditia ca să termin articolul. Voi cerca, dar, într-o zi a mă pune' pe lucru, dacă mă va vizita strechia scrisului şi mă voi putea despărţi de sfînta lene, cu care ţin casă bună de un an de zile. Decizia ce aţi luat de a nu luneca pe povărnişul polerni­ cei este foarte înţeleaptă. Polemicele aşa-zise literare, din ţara noastră, produc puţină lumină şi mult venin. Primiţi asigurarea stimei afectuoase ce vă păstrez, V. Alecsandri CĂTRE IACOB NEGRUZZI 604 Mirceşti, 17 sept. 1881 Iubite Negruzzi, în sfîrşit am căpătat o copie de pe manuscriptul lui Pepelea 1, dar în ce hal! vei judeca însuşi '" E de mirat cum să aibă direcţia un asemenea copist! Am făcut îndrep­ tări pre cît am putut; acum dacă tot voieşti ca să publici această piesă în Convorbiri, încredinţează volumul alăturat unui zeţar inteligent şi, Doamne-ajută! 767 [768] "1 '1 [, 1: '1 ,/, :, I Ce zici de iarna timpurie care ne-au căzut pe cap? Clima eminamente (sic) propice: după spusa lui Aurelian. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri 605 Mirceşti, [intre 18-20 septembrie 1881] 1 Iubite Negruzzi, îţi mai trimit o piesă 2 care s-a jucat cu mult succes în iarna trecută la Bucureşti, însă tot aşa de prost copiată ca şi Pepelea, Dacă îţi convine, public-o în Convorbiri, fără nume de autor. Un simplu X e· suficient. La caz contrar, ai bunătate a da piesa lui Lukian pentru beneficiul lui, cu condiţia ca să nu puie numele 3 meu pe afiş, dacă ar afla că e făcută de mine. Aştept răspunsul d-tale şi te îmbrăţişez, V. Alecsandri CĂTRE V. I. SOCEC 606 Mirceşti, 20 sept. 1881 Domnule Socec, Vă rog să binevoiţi a trimite prin poştă un exemplar al operilor mele la adresa d-Iui Alexandru Suţu 1 în Iaşi. Veţi trece costul în socoteala mea. Primiţi asigurarea dinstinsei mele consideraţii, V. Alecsandri 768 [769] 1 I I I I I CĂTRE LASCĂR ROSETTI 607 Mirceşti, 24 sept. 1881 Iubite Lascăr, După dorinţa ce ai exprimat soţiei mele, îţi trimit inscrip­ ţia 1 de pe vasul de bronz ce mi s-au oferit la Montpellier pentru Cintul gintei latine. lat-o: De o parte figurează cu litere de aur cuvintele: Surge Luce De cealaltă parte, în litere mai mici, este scris: La raya en cara nia Adins del veU casal La canco del Lletti Ai cerut şi portretul lui Negri, însă nu-l posed în exem­ plar mic. Singurul ce am este o fotografie de mărime naturală şi o păstrez ca pe un obiect de mare preţ, căci o parte a ini­ mii mele este legată de acel suvenir. Te sfătuiesc deci să te adresezi la sora lui Negri, d-na Cat inca Negri, sau la d-na Zulnia Sturza 2, pentru ca să capeţi un exemplar de portretul fratelui lor. Cred însă că l-ai putea găsi chiar la cumnata d-tale, princesa Aglae 3. Sînt foarte doritor să te văd şi dacă frigul şi vîntul nu mi-ar fi duşmani neîmpăcaţi, m-aş repezi la Răducăneni, unde am petrece împreună ore foarte plăcute. Am avea multe de grăit atît despre trecut, cu frumoasele aduceri­ aminte ale tinereţii, cît şi despre prezent, cu pacatoasele lui micşurimi şi lupte de partide. Am avut mari necazuri în anii cei doi din urmă cu niste datorii ce le făcusem pentru ca să îndatoresc rude şi prieteni, şi în timpul acesta nu am avut mintea dispusă la lucru, acum însă, slavă Domnului, am scăpat de toată încurcătura, mă găsesc liber şi independent şi fac proiecte de călătorii pentru ca să mai revăd locurile calcate de mine în acea epocă feri­ cită a vieţii, cînd totul mi se arăta sub un prestigiu încîn- 769 ..... - -_ .. � _._�----� [770] I ' Î I III , I I I I , I i ! � , , f ,! " i. !t l' 1 , '11 'II I j 1·, i I i , I �: I ;, 1, I 1, i II I , tător. Am nevoie de soare şi de priveliştea mării, unul să-mi încălzească sîngele, cealaltă să-mi legene închipuirea. în aceste condiţii cred că aş mai produce vreo operă care să aducă multumire amicilor mei. Oricum' să fie însă, îi rog să nu mă deie uitării şi cînd îi va ierta vremea, să se gîndească la sehastrul din Mirceşti. Te îmbrăţişez frăţeşte , V. Alecsandri CĂTRE IACOB NEGRUZZI 608 Mirceşti, 26 sept. 1881 Iubite Negruzzi, M-am bucurat că n-ai fost un pierde-vară ca mine şi că ai tradus ... , fie chiar în versuri albe, pe Dan Carlos a lui Schiller. Cu timpul sper că vom poseda în limba română tot teatrul clasic german, o adevărată comoară! îmi spui că Maiorescu au reînviat pe lumea literară după opt ani de catalepsie. Cu atîta mai bine şi pentru literatura noastră, şi pentru el! Un om ca dînsul, învăţat, elocvent, deştept, cugetător şi de gust, este menit a aduce mari foloase tinerimii, atît prin scrierile, cît şi prin graiul lui. Să ne feli­ cităm dar de reînvierea ilustrului orator, care ştie a combate atît de aspru beţia cuvintelor. Mulţi chemaţi, dar puţini aleşi ! .. , Această maximă se poate aplica la toate generaţiile ce se succed. Din elemen­ tele tinere care dau puţine roade astăzi, cine ştie dacă n-am videa ieşind o mînă de oameni-vengheri de marfă bună? Să nu desperăm, ci să urmăm a le arăta calea '" Sufletele june se obosesc de cinism şi se revoltă cîteodată în contra lui; atunci ele aspiră a reintra în lumea ideală, căci care om nu sufere măcar o dată în viaţă de nostalgia frumosului! 770 [771] 1 Ion Ghica va continua sirul scrisorilor lui, însă cu totul afară din domeniul politic. 'Acele două care tratează despre Egalitate şi Libertate 1 au fost făcute cu scop şi de varietate şi de a proba cum înţelegeau libertatea şi egalitatea oamenii generaţiei cărunte. Fratele meu a promis să devie corespondentul Convor­ birilor ! Mă bucur de această hotărîre a lui, însă am să-I în­ demn şi eu din parte-mi ca să se ferească de politică, politica fiind filoxera literaturii. Cît pentru mine, iubitul meu coleg, am legat condeiul de gard! ... întreaga vară am petrecut-o cu ocupări agricole şi cu plăţi de datorii. Slavă Domnului! Acum sînt liber, li­ berat şi de moşie, pe care am arendat-o, şi de creancieri, pe care i-am ghiftuit de bani. Sper dar că în iarna ce vine, închi­ zîndu-mă ca un culbec în căsuta mea, voi reusi a mă acăta de poalele muzei ... Ce trînteală am de gînd să-i dau! A vu­ sesem proiectul a pleca în străinătate spre a căuta un colţ de pămînt scăldat în soare, însă şi anul acesta mă voi mul­ ţemi cu soarele din sobă ... La martie voi merge să asist la lucrările Academiei şi la 1 mai voi pleca. . .. Unde? ... Unde m-or duce ochii şi pe cît timp pînzele pungii vor fi umplute. E timp să mai ies în lume ... Orizonul de la Mir ceşti a început a-mi părea cam îngust, şi soarele României cu nasul degerat de frig. N-ai avea curagiul să te abaţi pe aice cînd te vei duce la Cameră singur? Mi-ar face mare plăcere. La revedere şi mii de complimente afectuoase d-nei Negruzzi. Al d-tale arme, v. Alecsandri Fă cu Pepelea şi cu Sfredelul dracului 2 ce-i găsi de cuviinţă. Ţi le-am trimis numai şi numai pentru că mi le-ai cerut. Dacă însă s-ar înjgheba o trupă în Iaşi, aş dori să dai Sfre­ delul dracului (fără nume de autor) 3 ca să se joace. 771 [772] CĂTRE ALEXANDRU PAPADOPOL-CALIMAH 609 Mirceşti, 26 sept. 1881 Cher ami, C'est bien aimable a vous de m'avoir averti de votre presence a Bucarest , cette bonne nouvelle hatera mon arr i­ vee dans la capitale. J e compt par tir lundi pour Galatz, ou je m'arreterai toute la journee de mardi pour affaires, et mer­ credi je prendrai le train pour .. , l'hotel Broft. Esperons que jusqu'alors le soleil se decidera de mettre le nez a la fenetre sans crainte de le sentir geler. Dans nos parages il se pavane majestueusement dans le ciel depuis trois jours, afin de soutenir, sans doute, la repu­ tation de nos automnes. Nous en profiterons pour cueillir le mars, c'est a dire ce qu'il en reste, a la suite des ravages faits par les vers. Un mauvais plaisant, dans le but de me consoler , me soutenait, I'autre jour, que je devais etre fier de ma recolte puisqu'elle faisait des vers comme moi et des vers alexan­ drins encore. C'etait a table, j'ai manque lui jeter mes verres a la tete. Enchant e, pour tout le monde, cher ami, que vous ayez accepte le poste de commisaire general roumain ., un post lorgne avec amour par beaucoup d'amateurs de gecheft. Grâce a vous, justice sera faite a chacun selon son droit, et quant aux mecontents, sil y en aura, on les invitera poli­ ment, d'aller se promener. Mais aurez-vous termine dans deux mois de debrouiller I'amas de pretentions qui ont surgi depuis la guerre de Bulgarie? Je le souhaite pour votre tranquilite et surtout pour vos travaux academiques. Les heures de travail d'un homme de Iettres, par ticulierement d'un fureteur enrage comme vous, nont pas de prix. Quoiqu'il en soit, je ne saurai vous repeter combien je me fais une fete de vous trouver a Bucarest, en votre double 772 [773] qualite d'ami et de para-froid. Passez-moi ce neologisme, il m'a ete inspire par I'assurance qui me donne de me garder contre les intemperies de notre climat eminamente propice (style Aurelian). Ainsi a bientot tous a vous, V. Alecsand ri Mir ceşti, 26 sept. 1881 Iubite prietene, Foarte amabil din partea dumitale că m-ai anunţat de prezenţa-ţi în Bucureşti, această bune veste va grăbi sosirea mea în capitală. Socotesc să plec luni la Galaţi, unde mă voi opri toată ziua de marţi pentru afaceri, şi miercuri voi lua trenul pentru ... hotelul Brofft. Să sperăm că pînă atunci soarele se va hotărî să scoată nasul la fereastră fără teama de a se simţi îngheţat. Pe meleagurile noastre, de trei zile, se înfăţişează maiestuos pe cer, pentru a susţine, fără îndoială, renurnele toamnelor noastre. Vom profita pentru a culege porumbul, adică ce a mai rămas din el, în urma devastă­ rilor făcute de viermi. Un glumeţ, în scopul de a mă consola, îmi susţinea, în ziua trecută, că trebuia să fiu mîndru de recolta mea pentru că făcea versuri ca şi mine şi încă versuri alexandrine. Eram la masă, puţin a lipsit să nu-i arunc cu paharele * mele în cap. Încîntat, pentru toată lumea, iubite prietene, că ai primit postul de comisar-general român ... un post vizat Cu dragoste de mulţi amatori de gheşeft **. Datorită dumitale, se va face dreptate fiecăruia după dreptul său, cît despre nemulţumiţi, dacă se vor găsi, vor fi poftiţi cu politeţe să se ducă să se plimbe. Dar vei termina dumneata în două luni să des­ curci grămada de pretenţii care au apărut după războiul din Bulgaria? O doresc pentru liniştea dumitale şi, mai cu seamă, pentru lucrările dumitale academice. Orele de lucru ale unui om de litere, mai cu seamă ale unui cercetător înverşunat ca dumneata, nu au preţ. * În limba franceză, joc de cuvinte pe omonimele vers = versuri, vers = viermi şi verres = pahare. ** în original, în limba română cu ortografie franceză . • [774] Oricum ar fi, nu pot să-ţi repet ce sărbătoare îmi fac din a te găsi la Bucureşti, în dubla dumitale calitate de prieten şi de para-frig. Trece-mi cu vederea acest neologism, mi-a fost inspirat de asigurarea pe care mi-o dă de a mă păzi de intemperiile climatului nostru eminamente propice » (stil Aurelian). Deci pe curînd şi al dumitale, V. Alecsandri cĂ TRE ION GHICA 610 Mircesri, I-er ocr. 1881 Cher vieux, La description que tu m'as faite de Brighton et de sa proprete et de la belle situation au bord de la mer et de la vie agreable que I'on y mene a reveille mes instincts de nomade. Je voudrais donc me trouver transporte subite­ ment par la baguette d'une fee aupr es de toi et me retremper dans ce milieu civili se qui se refuse au bruit de nos petites luttes de parti. Heureux pays! qui ignore les noms de nos grands hommes de jour, et qui ne s'occupe guere des faits et gestes d'un Stoloj an, d'un Costinesco et d' autres faiseurs ejusdem [arinae. Tu te sens un autre homme, ri'est-ce pas, en presence de ce vaste mouvement de I'humanite dans les domaines de la science, de I'industrie, de commerce, des beaux-arts, de la haute litt erature etc. qui. ouvrent de si larges horizons a la pensee ? Rien qu'ă voir les milliers de navires qui sillo­ nnent la mer et se rendent aux quatre coins du monde, c'est un spectacle qui etonne, qui enchante, qui absorbe et qui * În original, în limba română. • [775] 1 fait oublier le mouvement incoherent des birjas detraquees de Bucarest! Oui , certes, il doit faire bon vivre a Brighton et je te felicite de ty trouver et de sentir la douce sensation d'un bain de proprete au sortir d'une cloaque. Au printemps, je me paierai ce luxe sur mes petits re ve­ nus, car il y a trop longtemps que je vis a I'etouffee au milieu de mes embarras financiers. Ma recolte de ble m'a permis de payer ma derniere grossed ette; il ne me reste plus a acquit­ ter que de petites sommes dont je serai debarrasse par ma chetive recolte de maîs. Et alors, vogue la galere! Adieu, Mircesti, Senat, Academie, et pour au moins deux ans; il me faudra cela pour me decrasser. En attendant je vais tâcher de consacrer mon hiver a quelque travail dont je puisse etre satisfait : c'est pourquoi j'a i donne ma demission du comite th eâtr al et je me propose de retirer egalement du Senat dans le cas ou mes collegues se refuseront a maccor­ der un conge illirnite. Mon intention etant de quitter le pays au mois de mai, je ne me rendrai a Bucarest que pour la sessiori acadernique. Peut etre y viendras tu pour nous presider et cette idee m'a­ gree parfaitement. Quant a faire des demarches pour obtenir une agence quelconque, je ne I'essaierai meme pas, et cela pour deux raisons; la premiere c' est qu'il me repugne de queter pour moi; la seconde c'est que la hidoasa pocitură saisirait avec bonheur cette occasion pour me porter un coup de jarnac. Cet individu cherchera toujours a se venger de moi pour I'avoir stigmatise, je lui reconnais moi-meme ce droit de represailles, et par consequent, je me garderai bien de lui fournir des armes. Quand le pays aura besoin de mes servi­ ces, il mappellera, comme il l'a fait a ton egard, mais cher­ cher a mimposer ? Non! Depuis ton depart, les Convorbiri ont publie deux de tes lettres. La derniere, qui traite de l'Egalite 1, a ete reproduite par le Timpul; les autres paraîtront prochainement. On en demande! Prends ta plume ! Notre fameux automne, eminamente proPice, nous fait faux bond. Le miser able se laisse chasser par un hiver pre­ coce, au grand detrirnent de nos vignes et de nos champs de maîs. Il a neige ces jours derniers et depuis j 'ai endosse mon peltot no. 3. Bientot la fourrure! 775 [776] Rien de saillant en politique si ce n'est les promenades de nos ministres a I'etranger pour raison de sante l RegIe generale: quand le pays est malade, les hommes d'Etat vont aux eaux. Marie et mon gendre ont quitte Mircesti pour aller prendre Ieurs quartiers d'hiver a Jassi. Pauline est comme toujours tr es affairee, elle t' envoie mille bonnes amities. Tout a toi, V. Alecsandri Mirceşti, oct. lR81 Iubite prietene, Descrierea Brightonului pe care mi-ai făcut-o, a curăţeniei sale, a frumoasei poziţii pe malul mării şi a vieţii plăcute care se duce acolo a trezit instinctele mele de nomad. Aş - .... rea deci si mit aflu transportat deo­ dată, cu ajutorul nuieluşei unei zîne, alături de tine şi si mă cufund din nou în acest mediu civilizat care se ţine departe de zgomotul micilor noas­ tre lupte de partid. Fericiti ţară! care nu cunoaşte numele marilor noştri oameni ai zilei şi care nu se ocupă deloc de faptele şi gesturile unui Stolojan, unui Costinescu :;;i ale altor escroci din acelaşi aluat •. Te simţi alt om, nu-i aşa, în prezenţa acestei vaste mişcări a umani­ tăţii in domeniile ştiinţei, industriei, comerţului, artelor frumoase, litera­ turii Înalte etc., care deschid gindirii orizonturi atît de largi? Numai vede­ rea miilor de nave care străbat marea şi se duc în cele patru colţuri ale lumii este un spectacol care uimeşte, care încintă, care absoarbe şi care te face să uiţi mişcarea incoerentă a birjelor** hodorogite ale Bucureştilor. Da, sigur, trebuie să fie bine să trăieşti la Brighton şi hl felicit că te găseşti acolo şi că simţi dulcea senzaţie a unei băi de curăţenie după ieşirea dintr-o cloacă. La primăvară îmi voi plăti acest lux, din micile mele venituri, căci este prea multi vreme de cind trăiesc înăbuşit în mijlocul strîmtorărilor mele financiare. Recolta de grîu mi-a îngăduit să-mi patesc ultima mea datorie; nu-mi mai rămîne decit să achit sume mici, de care voi fi eliberat • în original, în limba latină . •• în Original, în limba română cu ortografie franceză. 776 [777] prin slăbuţa recoltă de porumb, Şi atunci. la drum 1 Adio, Mirceşti, Senat, Academie. şi pentru cel puţin doi ani; îmi trebuie a"a ceva pentru a mă purifica, în aşteptare, voi încerca să consacru iarna vreunei lucrări de care si pot fi mulţumit; pentru asta mi-am dat demisia din comitetul teatral şi îmi propun să mă retrag de asemenea şi de la Senat, în cazul cînd colegii mei VOI' refuza să-mi acorde un concediu nelimitat. Intenţia mea fiind de a părăsi ţara în luna mai, nu mă voi duce în Bucureşti decît pentru sesiunea academică. Poate vei veni şi tu acolo să ne prezidezi şi această idee îmi convine de minune. Cît despre a face demersuri pentru a obţine o agentie oarecare, nici măcar nu o voi încerca şi aceasta. pentru două motive: primul. pentru că imi este silă să cer ceva. pentru mine; al doilea, pentru că hidoasa. pocitură * va. profita bucuros de această ocazie pentru a-mi da. o lovitură mişelească. Acest individ va căuta întotdeauna să se răzbune pe mine pentru că l-am înfierat, îi recunosc eu însumi acest drept de represalii şi, prin urmare, mă voi feri să-i pun la îndemînă armele. Cînd ţara va avea. nevoie de ser­ viciile mele, mă va chema, aşa cum a făcut-o şi în cazul tău. dar să caut si mă impun? Nu! De la plecarea ta, Conuorbiril e au publicat două. din .crisorile tale. Ultima. cale tratează despre Egalitate l. a fost reprodusă de Timpul; celelalte vor apărea în curînd. Sint cerute! Pune mîna pe condei! Faimoasa noastră toamnă, eminamente propice •• , ne păcăleşte . Mizerabila se lasă gonită de o iarnă, timpurie. în pagiba viilor noastre şi a lanurilor de porumb. A nins in ultimele zile şi de atunci mi-am pus pal­ tonul numărul 3. în curînd blana 1 Nimic deosebit în politică. afară numai de plimbările miniştrilor noş­ tri în străinătate pentru motive de sănătate! Regulă .generală : cînd ţara este bolnavă. oamenii de stat se duc la băi. Marie şi ginerele meu au păsăslt Mirceştii pentru a se duce să-şi ia reşedinţa de iarnă la Iasi. Paulina e ca Întotdeauna foarte ocupată, îţi trimite multe salutări prieteneşti, Al tău, V. Alecsandri *. ** În original, În limba română. 777 [778] CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 611 Bucureşti, marţi, [a. 6 octombrie 1881Jl · , , , I , I JI i J I!II ':1 It : '1 II , 1" il .,ii I ' II l' Dragă, Am sosit cu bine, deşi n-am închis ochii toată noaptea, după obicei. Am ajuns la hotel Broft la 6 1/2 ceasuri, unde am găsit odaie caldă. . Vecinul meu de odaie este Callimah-Catargiu care pleacă deseară pentru Tupilati. Am luat ceaiul împreună. Sper că scrisoarea aceasta o vei primi-o cînd te-i sui în tren ca să duci copilele la Iaşi. Vă sărut pe toate de o mie de ori. v. Alecsandri 612 l' I :1 .1 I , '1 ,1 I II 1; I 1: I I I Bucureşti, 6 OLt. 1881 Dragă, am primit scrisoarea matale şi m-arn măhnit că nu-ţi este prea bine. Mă tem că iar te-ai fi ostenit cu trebile moşiei şi cu grijitul casei. Aş pleca îndată acasă dacă aş primi banii de la Galaţi 1. Am scris lui Schwab 2 şi aştept banii pentru ca să cumpăr bonuri. Pe urmă mă voi repezi la Galaţi ca să ieu restul banilor. Am văzut astăzi pe madam Ghica foarte necăjită cu trebile familiei. Aşteaptă pe Ion Ghica zilele aceste, apoi vor pleca împreună la Londra. Multe închi­ năciuni din parte-i. La hotel avem pe Zizin, Carp şi pe Las­ căr Catargiu. Vezi dar că nu sînt singur. Timpul s-au stricat, dar sînt sănătos. Te sărut de o mie de ori, V. Alecsandri 778 [779] 613 Bucureşti, 8 act, 1881 Dragă, De ieri plouă cu cofa, prin urmare nu ies din casă, mai cu seamă că am de societate pe Papadopol-Callimah, pe Pisozki şi alţii. Aştept bani de la Galaţi- ca să cumpăr bonuri şi apoi Îndată plec la Galaţi ca să ieu restul şi să mă Întorc acasă. Aici toti sînt încredintati să ne ducem la Zanta'', Însă cred că �ai nimerit om' {ace ca să stăm iarna la Mirceşti, la gura sobii, cu Grosana, Cuţa şi Gogu împrejurul nostru. > Te sărut de o mie de ori, v. Alecsandri 614 Bucureşti, 9 act. 1881 Dragă, Astăzi dimineaţă, vineri, au sosit aice Callimah-Catargiu, împreună cu md. Gracia şi cu d-ra Eva 1. El mi-au adus veşti bune de la Mirceşti , ce m-au bucurat. Pe la 1 1/2 oare mă duc la Cotroceni ca să-mi ieu zioa bună de la regele şi de la regina. Mîini voi sevîrşi cumpărarea bonurilor şi poimiini, duminică, am de gînd a pleca la Galaţi 2, căci cerul s-au curăţit de nori. Mi-e grabă să scap de cheltuielile Bucureştiului să mă Întorc acasă lîngă babusca şi * tontoloanei. Te sărut de o mie de ori, V. Alecsandri 4 zile n-am putut ieşi din casă din pricina ploilor care au căzut potop . .. Cuvînt nedescifrat. 779 [780] V. Alecsandri II _. , , � 1 I! II " li I I III Il l' :', I � I II t l ·1 I III: 615 Bucureşti, 10 oct. 1881 Dragă, ieri, vineri, au fost o zi frumoasă care ne-a făcut a crede că timpul se va îndrepta şi va ţinea măcar pănă la sfîrşitul lunei. Am profitat ca să merg la Cotroceni, unde am şezut vro patru ceasuri cu regina. Astăzi, sîmbătă, ploaie cu cofa ! ... Nu mai este chip de ieşit. Cu toate aceste, oi căuta să sfîrşesc cu bonurile pentru 'ca să plec la Galaţi 1. Banii au sosit de vro trei zile aici, dar cumpărarea de bonuri nu se face lesne. Te sfătuiesc să nu vii în Bucureşti în timpul poto­ pului ce domneşte, ci să aştepţi o telegramă de la mine, pentru ca să ne întîlnim la Galati. . Regina m-a întrebat despre mata şi au manifestat dorinţa de-a veni cu noi la Zante 2. Pisozki va pleca odată cu mine la Galaţi, poimîni, luni, dacă nu va naşte vro împiedicare. Ţi-oi anunţa prin telegraf ziua plecărei mele. Sînt sănă­ tos şi te sărut de o mie de ori. 616 Bucureşti, gioi, [între 11 şi 16 octombrie 1881]], Dragă, Ieri şi alaltăieri au plouat cu cofa, Încît am fost silit să stau în casă. Fiind Însă invitat la masă la Cotroceni, am luat o cupe şi m-am dus de m-am prezentat mamei regelui. Una la mînă. Astăzi timpul s-au mai îmblînzit. Voi profita ca să mă ocup de rochia matale şi de alte trebi a mele. M-am întelnit la restaurant cu Nabuco 2 şi cu femeia lui, care nu ştiu încotro să deie cu capul, traiul fiind scump şi banii pe sponci '" Amorul! Păn-acum e sacălie în Bucureşti. Te sărut, V. Alecsandri 780 [781] 617 Bucuresti, sîmbă+ă, [a. 16 octombrie 1881jl Dragă, Vremea s-au îndreptat pe aice, însă e sacălie mare în Bucureşti, căci societatea nu s-au întors încă din straina tate şi nici teatrurile, nici adunările n-au început. Prin urmare, am de gînd a pleca la Galaţi unde te voi aştepta precum ne-am vorbit 2. Nu vreau să prelungesc şederea mea aice fiind cheltuie­ lile de la otel prea mari. M-am desfăcut de Comitetul teatral 3, am pus la cale pen­ tru congediul de la Senat şi tot Bucureştiul este încredinţat că merg să petrec iarna la Zanta 4. M-am întîlnit ieri cu Florescu şi cu prinţesa Alina 5, care s-au întors dintr-o mare primblare prin Italia. Au văzut pe frate-meu la Paris şi I-au găsit vesel, sănătos şi întinerit. Amîndoi m-au întrebat mult despre mata şi m-au însărcinat să-ţi trimit amicii din parte-le. Am căutat costiumuri la două, trei magazii, însă nu am găsit încă nimică de gust. Voi mai umbla şi astăzi şi sper că nu m-oi întoarce acasă cu măna goală. Am scris lui Sulzer să-mi trimeată o parte de bani aice pentru ca să cumpăr bonuri de Creditul fonciar care aduc 5 la sută. îndată ce oi termina şi această afacere voi pleca pentru ca să scap de cheltuieli, căci, cu toată economia, nu pot să cheltuiesc mai puţin de 50 franci pe zi. Ca să-ţi faci o idee, ţi-oi spune că în ziua cînd am mîncat la Cotroceni 6, fiind ploaie, vînt şi frig, am fost silit a plăti 6 franci pe ceas unui lipovan pentru cupeu. Papadopol îţi sărută mănile. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri 781 - � ---- [782] CĂTRE IACOB NEGRUZZI 618 Mircccti, 17 octombrie 188 1 Iubite Negruzzi, Mvam întors de la Bucureşti aseară şi am găsit pe biroul meu o scrisoare a lui Ion Ghica, care mă întreabă dacă s-au publicat în Convorbiri epistolele cele din urmă. Spre răspuns, te rog să-i trimeţi numerile de la 1 august, 1 sept. şi 1 oct. 1 şi să urmezi înainte cu trimiterea numer ilor viitoare la adresa lui Ion Ghica: Londres 77, Cornwall-Cardens. Am văzut pe Maiorescu pregătind un articol foarte curios asupra sinuciderilor. Slavici lucrează o nuvelă .,. Eu sper că de acum m-oi pune pe lucru . " dacă nu mă voi porni în străinătate. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri CĂTRE GEORGE STERIADI 619 Mircesti , 19 octombrie 188 i Mon cher Steriadi , Voiei la petite bluette 1 que jai ecrite, il y a dix-sept ans. Puisse-t-elle amuser quelques-uns des lecteurs de votre journal! L'hiver nous a deja envoye sa carte de visite : je I'ai jetee au feu. Tout a vous, B. Alecsandri 782 [783] 1 Mi rceşti , 19 octombrie 1881 Iubite Steriadi Iată mica piesă t pe carp am scris-o, sînt acum şaptesprezece ani. Fie ca ea să distreze pe unii dintre cititorii ziarului vostru ! Iarna ne-a trimis deja cartea ei de viz ita : am aruncat-o în Joc, AI dumitale , V, Alccs .• .ndi CĂTRE LASCĂR ROSETTI 620 Mirceşti, 19 act, 1881 Iubite Lascaraki, Îrrtorcîndu-mă ieri de la Bucuresti, am avut multemirii a găsi pe biuroul meu scrisoarea ta din 4/16 şi în camară un paneriu cu mere domneşti, încoronat de pere urieşe : îţi mul­ ţumesc şi ca prietin, şi ca amator de fructe, Scrisoarea ta va lua loc între corespondenţile mele cele mai intime, iar cît pentru mere şi pere, îmi promit să le probez zilnic o dragoste destul de lacomă, Mi-ai cerut o fotografie de-a lui Negri, în lipsa mea, Paulina au descoperit una pe care ţi-o trimit aice alăturat. Fotograful din Iaşi va putea scoate de pe ea un exemplar de mărime naturală. Legendele de pe steagul romănesc din muzeul de la Dresda s-ar putea traduce fr anţuzeşte cu următorul: "Vitejia direaptă să biruiască Au courage loyal la Victoire!" ŞI "Prindea-te blagoslovenia, Que la benediciion t' accom pagne !" 783 [784] , I I I I li' l' I 1, I Mă bucur că ţi-au plăcut poezia ce am compus pentru 10 Mai. Ea cuprinde în adevăr expresia visului nostru din tinereţe, realizat sub ochii noştri pe cînd sîntem ajunşi Încă­ runţiţi. Mult ne-au favorat soarta pe acei care ne găsim încă în picioare după atîte lupte furtunoase. Cînd Cristof Columb au debarcat pe ţărmul Americii şi au aruncat privirea lui pe valurile oceanului nemărginit ce străbătuse, trebuie să fi simtit aceeas fală care o simtim noi astăzi, privind România schimbată dintr-un paşalîc îiJ. regat independent. Dar acea fală nu este de natură a nimici grija vii torului. Ce vom face acum, că am ajuns stăpîni pe noi înşine, de capul nostru? Puternicii noştri vecini ne păndesc cum păndeşte lupul o pradă sigură; împrejurările politice a Europei sînt astfel de încurcate că noi ne găsim aproape de gura lupului, dar eu tot nu mă înfiorez. Francezul zice: il y a un Dieu paur les ivragnes ei paur les amanis. El ar putea completa zicătoarea adăogînd: et paur la Roumanie. * Negri zicea că Dumnezeu trezindu-se într-o dimineaţă şi aruncînd ochii asupra pămîntului, Moldova şi Valahia au fost cele întîi teri ce i s-au arătat. De atunci, ochii dumne­ zeieşti stau pironiţi pe ele din cauza unui spasm care-i opresc de a se îndrepta în alte părţi şi iată pentru ce toate visurile noastre, fie cît de deşanţate, se îndeplinesc. Să sperăm dar că spasmul va continua încă multă vreme şi astfel vom scapa de lupi pănă vam creşte mai mari şi vam deveni mai tari. Sărutare frăţească, v. Alecsandri � Complimente din partea soţiei mele. în curînd ţi-a trimite cîr1egi de vie. Te rog să-mi înapoiezi fotografia după ce vei obţinea o copie precum doreşti. * Există un Dumnezeu pentru beţivi şi pentru îndrăgostiţi... şi pentru România (limba franceză). 784 [785] 1 " CĂTRE ORESTE DLUJANSCHI 621 20 octombrie 1881 . '. Am citit poeziile ce mi-aţi trimis, le-am aflat bune şi vă sfătuiesc a urma cu studiul literaturii, fără Însă de a-ţi face din poezie avere, căci, la noi în ţară poezia rimează cu sărăcia. [Vasile Alecsandri) CĂTRE ION GHICA 622 Mircest.i, 29 8t 1881 Cher vieux, J'apprends ton arrivee a Bucarest. Or, puisque tues revenu dans la cara patria, naurais tu pas la velleite de venir voir ta fille a Midaucheny? 1 Ce serait pour moi une excellente occasion de te happer au passage. Ta derniere lettre se publie dans le nume ro des Convor­ biri qui paraitra le 1 novembre 2. Toutes les autres ont deja paru et Negruzzi te les a envoyiees a ton adresse, a Londres. Je tenvois cette lettre par Mr Strajesco, mon cum ătru , et je t'embrasse, V. Alecsandri 785 [786] Mirceşti, 29 oct. 1881 Iubite prietene, Aflu că ai sosit la Bucureşti. Or , pentru că te-ai întors în patria iubită, TIU vei avea dorinţa să vii să vezi pe fiica ta la Mic1auşani? 1 Ar fi pentru mine o nimerită ocazie pentru a te înhăţa în trecere. Ultima ta scrisoare se va publica în numărul din Convorbiri care va .apărea la 1 noiembrie 2. Toate celalte au apărut deja şi Negruzzi ţi le-a trimis pe adresa ta, la Londra. îţi trimit această scrisoare prin domnul Străjescu, cumătrul* meu, şi te sărut, V. Alecsandri CĂTRE BONIFACIU FLORESCU 623 il' '1 i 1, \ '1 ,1 ;; ti! , I ,,1 I !Ij I !!i I lu il I iil, I Mirceşti , 30 ocr, 1881 Domnule Florescu, Am primit chiar acum, din partea d-lui Auguste Foures, 1 felibru maioral, membru al Societăţei pentru studiul limbi­ lor romane, o poezie scrisă în dialectullauraguais 2 la Castel­ naudary (Aude). Ea fusese destinată pentru Albumul macedo-român, însă nefiind terminată la timp, d-l Four es au binevoit a mi-o comunica, ca expresia sintimentelor sale afectuoase pentru noi. Dacă găsiţi că această poezie 3 ar putea afla loc în revista d-voastră, împreună cu traducerea ei în româneşte, cred că ati face o mare multemire amicului nostru de la Castel- naudary. ' Iată manuscrisul lui. în orice caz, însă, vă rog să mi-I înapoiaţi cînd nu mai veti avea trebuintă de el. 'Al d-voastră amic şi servitor devotat, V. Alecsandri * În original, în limba română. 786 [787] CĂTRE ION GHICA 624 • Mircesti, sarnedi, [p. 29 octombrie 1881} Cher vieux, Ayant renonce a Zante 1 pour cause de recolte de mais manquee, j 'ai pri mes quartiers d'hiver au coin de mon feu. C'est donc ici que j'attendrai ta vi site que je desire arde­ mment. Depuis ton depart pour l'Angleterre, tu me man­ ques beaucoup, surtout quand je vais a Bucarest, Je trouve Callimaki 2 ridicule davoir refuse Odobeseo 3 eomme 1 er seeretaire. Diable! que lui faut-il done? On ne ren contre pas des Odobesco 3 a tous les eoins de rue. Je t'attends les bras ouverts. Pauline tenvoie ses meille­ ures amities. Tout a toi, V. Alecsandri Mirceşti , simbătă , [p. 29 octombrie 1881 Iubite prietene, Renunţînd la Zante! din cauza recoltei de porumb pierdute, mi-am luat reşedinţa de iarnă la gura sobei. Deci aici voi aştepta vizita ta pe care o doresc arzător. De la plecarea ta în Anglia, îmi lipseşti foarte mult, mai cu seamă cînd mă duc la Bucureşti. Îl găsesc ridicol pe Callimachi 2 refuzînd pe Odobescu 3 ca prim-secre­ tar. La naiba! ce îi trebuie oare? Odobeşti nu întîlneşti la orice colţ de stradă. Te aştept cu braţele deschise. Paulina îţi trimite cele mai bune arniciţ ii­ Al tău, V. Alecsandri 787 [788] CĂTRE LASCĂR ROSETTI 625 Mirceşti, 9 noiem. 1881 Iubite Lascaraki, • Soţia mea ţi-au promis viţă de vie turcească, numită Ceaususum. în limba lui Mahomet. Iată că-ţi trimite un pachet prin poştă, urîndu-ţi roadă îmbelşugată şi frumoasă. Merile şi perile de la Răducăneni au făcut admirarea tutu­ ror persoanelor ce le-au văzut şi gustat, dar mai mult decît toţi le-am preţuit eu şi ca fructe de prima calitate, şi ca pre­ zent amical. Speram să plec la Zanta 1, dar mă tem că voi rămănea pe iarnă la colţul sobei de unde îţi trimit frăţeşti îmbrăţi­ şeri. v. Alecsandri CĂTRE IACOB NEGRUZZI 626 Mirceşti, 11 nov. 1881 Domnule Not. coresp. etern, Acceptînd invitaţionea ce aţi benevolit a-mi tramitte la benchetul societăţii social literaria "Junimea", mă nutresc cu speranţionea de a frequenta acel benchet, unde sum secur de a găsi un nutriment mai substanţiale. Prin consecenţia fine se ca şi d-voastră prin sclamaţiu­ nea ardente: Să trăiască! Cine? Din reşedinţemîntul Mirceşti. în Brumariu, în zi cu brumă. Sincer stimător, V ăsiliu Alecsandri 788 ... [789] CĂTRE NICOLAE PISOSKI 627 Mirceşti, 1 dec. 1881 Iubite moş Pisoi, Am sosit ieri de la Bucuresti, unde m-am dus ca să obtin de la Senat un concediu pe t�ată iarna. Paulina mi-au spus că am primit cei două mii de franci ce ai împrumutat de la mine şi pe care mi i-ai trimis prin şeful de staţie din Mir­ ceşti. Conform dorinţii tale, Paulina au încredinţat sinetul tău şefului care au trebuit, să şi-l expeduiască îndată. L-ai primit? Răspunde-mi. Dorindu-vă sănătate si voie bună, sărutăm pe Alecsan- drel. ' V. Alecsandri CĂTRE ALEXANDRU PAPADOPOL-CALIMAH 628 Mircesri, 2 dec. 1881 Mon cher ami, je viens vous charger d'une petite commis­ sion, c'est de payer pour moi la note ci-jointe a Mr Staico­ viei, 30 fr. 45 ct. Iei j'ai trouve la neige et le trainage, mais je n'abuse ni de I'un, ni de I'autre, ayant pour regle de conduite le statu quo aupres de mon bureau et non loin du poele. Puisse-je en pro­ fiter pour accoucher de quelque chose qui fasse plaisir a mes amis. 789 �----------------------------------------------- [790] Et chez vous, la-bas? Comment va la politique? dans quel etat sont les rues? Y-a-t-il quelque analogie entrelles? ]'attends votre reponse et vous donne une bonne poignee de main. Vous savez que je compt sur votre visite. Tout a toi, V. Alecsandri Mirceşti, 2 dec. 1881 1 ubite prietene, vin să te încarc cu un comision, acela de a plăti pentru mine nota alăturată d-Iui Staicovici, 30 fr., 45 ct. Aici am găsit zăpadă şi mers cu sania, dar nu abuzez nici de una, nici de alta, avînd drept regulă de conduită statu quo lîngă biroul meu şi nu departe de sobă. Fie să pot profita pentru a da naştere la ceva care să facă plăcere prietenilor mei. Şi pe la voi, pe acolo? Cum merge politica? în ce stare sînt străzile? Este vreo legătură între ele? Aştept răspunsul durnitale şi îţi dau o bună strîngere de mînă. Ştii că mă bizui pe vizita dumitale. Al tău, v. Alecsandri [CĂTRE WILUA'VI BONAPARTE WYSE] 629 Bucarest, 7 dec. 1881 Cher monsieur et confrere, 1 Mon ami, le Prince Ion Ghica, ministre plenipotentiaire de Roumanie a Londres, etant desireux de connaître person­ nellement I' eminent poete qui a exprime en si beaux vers 790 [791] ses sentiments de sympathie pour notre pays, je me fais un vr ai plai sir de vous le presenter, et je suis heureux de pou­ voir ainsi mettre en rapport deux hommes superieurs qui sont faits pour se comprendre et s'estimer. C'est la meilleure preuve d'affection envers vous de la part de votre tout devoue confrere et ami, v. Alecsandri Bucureşti, 7 dec. 1881 Iubite domn şi confrate 1, Prietenul meu, prinţul Ion Ghica, ministru plenipotenţiar al României la Londra, fiind dornic a cunoaşte personal pe eminentul poet care a expri­ mat în versuri atît de frumoase sentimentele sale de simpatie pentru ţara noastră, îmi fac o adevărată plăcere să vi-l prezint, şi sînt fericit de a putea astfel să pun în legătură doi oameni superiori, care sînt făcuţi pentru a se înţelege şi a se stima. Este cea mai bună dovadă de afecţiune faţă de dumneavoastră din partea devotatului confrate şi prieten, v. Alecsandri CĂTRE IOSIF VULCAN 630 Mirceşti, 8/20 dec. 1881 Domnul meu, Este adevărat că mi-am cerut concediu de la Senat pen­ tru ca să plec în străinătate şi sînt gata de a profita de el, însă pornirea mea este încă întîrziată de împrejurări casnice. Vă rog dar să binevoiţi a urma cu trimiterea numeri lor Fami- 791 [792] ii l II II I! Uei tot la Mirceşti. Eu din parte-mi voi avea de mare mul­ ţemire a fi numărat între colaboratorii foaiei ce redactati şi :voi trimite în curînd ceva, precum doriţi, pentru numărlil pnm. Primiţi, domnul meu, încredinţarea deosebitei mele con­ sideraţii, V. Alecsandri CĂTRE ION GHICA 631 ! 1. � , ! , I 1 , I 1.1 , I II I , III 1"'1 I li: I II I � 1, ,1" !, I " , , , I I ,,1' Mircesti, 10/22 dec, 1881 Mon cher vieux, Est-tu arrive a bon port? As-tu vu mon frere a Paris et le temps ta-t-il permis d'aller rue Boileau? Reponds, mais avant tout rassure-moi sur la bronchite, car tu as du I'avoir pour compagne de voyage, etant parti de Bucarest par un froid de plusieurs degres. . Je suis reste apres ton depart encore quelques jours dans la capitale du jeune royaume, afin d'essayer de faire admettre mon malheureux frere sur la liste des agents de change. Je me suis convaincu plus que jamais qu'en Roumanie il n'y avait pas de place au soleil pour les Alecsandri, ni mâme pour leurs enfants, Soit; je ne me plains pas, mais je constante un fait. Mon frere reste abandonne dans les rues de Paris, tan­ dis que, avec son intelligence et sa connaissance des affai­ res, il pourrait etre utile a son pays. Mon gendre est egale­ ment mis a l'index pour le .double crime de s'appeler Catargi et d'avoir epouse la filie d'Alecsandri. C'est parfait. Mais parlons d'autre chose. 792 [793] Tu connais les discussions de nos Chambres, car tu es condamne a les lire, bon gre mal gre, tu connais aussi la bro­ chure de Callimaki-Catargi 1. On a cherche a lui donner une trop grande importance, et on ne parle de rien moins que de mettre sous jugement I'ex-ministre plenipotentiaire qui est tombe d'une facon si brusque. Je crois, pour ma part, que nous assisterons aux couches de la montagne de La Fontaine. Le The âtre semble etre devenu la propriete de Ventura. On n'y joue que du Ventura, et l'Lnde-pendance est dans la jubilation. Ce soir on va servir au public la platitude de Peste Dunăre pour faire suite au Cămătarul etc. Le Hatman Dra­ gan de Dame y passera aussi, car il faut bien que tous les gar cons de la boutique debitent leurs marchandises. J'ai obtenu mon conge dans l'espoir de pouvoir trava­ iller cet hiver ... Helas ! mon cher vieux, ma plume est deve­ nue retive de facon a me desesperer ... Pas la moindre idee! ... Impossible daccoucher d'une strophe. Serais-je fini? Cela minquiete au point de perdre courage ., Si j 'essayais de faire de la politique ou de scier du bois? Non, cela me fati­ guerait et macheverait tout a fait. Je prefere me livrer au dolce farniente et attendre I'inspiration. Cette gueuse m'a souvent fait des infidelites, mais elle finit toujours par revenir au bercail. Ah, si jamais je la punis, quel viol! Nous jouissons d'un hiver qui ri'est pas tres rigoureux jusqu' a pr esent. Le thermometre varie entre O et six degres : il se maintient plutot a zero, afin d'etre au niveau de quel­ ques-uns de nos grands politiques. Quel vil flatteur ! Marie et Demetre sont partis pour les bords de la Medi­ terranee. Ils m' ont ecrit de Venise une lettre pleine d' excla­ mations enthousiastes. Allons! C'est autant de pris sur Monaco.f Pauline esperait te voir avant ton depart du pays. Mais puisque tu as du partir precipitamment, elle m'a fait prome­ ttre d'aller te retrouver a Londres. Tu comprends si je me suis fait prier ! Tout a toi, V. Alecsandri 793 [794] Mirceşti, 10/22 dec. 1881 ;11 1:: II !II III II' li Dragul meu, Ai ajuns cu bine la destinaţie? Ai văzut pe fratele meu la Paris şi timpul ţi-a îngăduit să mergi în strada Boileau? Răspunde, dar înainte de toate linişteşte-mă cu privire la bronşita ta, căci trebuie să o fi avut drept tovarăşă de călătorie, deoarece ai plecat din Bucureşti pe un frig de mai multe grade. După plecarea ta, am rămas cîteva zile în capitala tînărului regat, pentru a încerca să fac să fie admis bietul meu frate pe lista agenţilor de schimb. M-am convins mai mult ca oricînd că în România nu este loc sub soare pentru fraţii Alecsandri şi nici pentru copiii lor. Fie; nu mă plîng, dar constat un fapt. Fratele meu rămîne părăsit pe străzile Parisului, în timp ce, cu inteligenţa şi cunoştinţele sale în afaceri, ar putea să fie folo­ sitor ţării. Ginerele meu este de asemenea pus la index pentru dubla crimă de a se numi Catargiu şi de a se fi căsătorit cu fiica lui Alecsandri. Este perfect. Dar să vorbim despre altceva. Cunoşti discuţiile Camerelor noastre, căci eşti condamnat să le citeşti, cu sau fără voie, cunoşti de asemenea brosura lui Cal lirnachi-Catargi 1. S-a încercat să i se dea o prea mare importanţă şi se vorbeşte nici mai mult, nici mai puţin decît de darea în judecată a fostului ministru pleni­ potenţiar, care a căzut într-un chip aşa de neaşteptat. Eu, unul, cred că ne vom afla în faţa muntelui care naşte, al lui La Fontaine. Teatrul pare să fi devenit proprietatea lui Ventura. Nu se joacă decît din Ventura, şi l'Lnâepenâance este încîntată. Astă-seară va fi servită publicului platitudinea Peste Dunăre ca urmare la Cămatarul etc. Hat­ manul Dragan al lui Dame va trece de asemenea la rînd, căci trebuie nea­ părat ca toţi băieţii dughenii să-şi desfacă marfa. Am obţinut concediul cu speranţa de a putea lucra iarna aceasta ... Vai! dragul meu, condeiul mi-a devenit atît de îndărătnic că mă aduce la desperar e . .. Nici cea mai mică idee! ... Imposibil să scot o strofă. Sint oare sfîrşit? Aceasta mă îngrijorează pînă la a-mi pierde curajul ... Dacă aş încerca să fac politică sau să tai lemne? Nu, aceasta m-ar obosi şi m-ar da gata. Prefer să mă dedau unei dolce farniente şi să aştept inspi­ raţia. Această ticăloasă m-a înşelat deseori, dar a terminat întotdeauna prin' a se întoarce la cuib. Ah, dacă o voi pedepsi vreodată, ce viol! 794 [795] Ne bucurăm de o iarnă care pînă acum nu este prea aspră. Termo­ metrul variază Între O şi şase grade; se menţine mai mult la zero pentru a fi la nivelul unora dintre marii noştri politicieni. Ce Iinguşitor josnic! Marie şi Dimitrie au plecat pe coasta Mediteranei. Mi-au scris de la Veneţia o scrisoare plină de exclamaţii entuzisaste. De! Cel puţin cu atîta s-au ales după Monaco 2. Paulina spera să te vadă înaintea plecării tale din ţară. Dar pentru că a trebuit să pleci pe neaşteptate, m-a făcut să-i făgăduiesc că vom merge să te regăsim la Londra. Bănuieşti şi tu cît m-arn lăsat rugat! Al tău, V. Alecsandri 632 Jassi, 26 dec, [s.n.J 1881 Mon cher vieux, Je re cois ta lettre a J assi, ou Je suis ve nu avec ma femme pour rester une quinzaine de jours aupr es des enfants, jusqu'au retour de ma fille et de mon gendre. Tu sais quils sont par­ tis pour aller tenter un peu la fortune a Monaco 1 et pour se rendre ensuite a Paris. Dame fortune leur ayant montr e Ies dents, ils se consolent actuellement de leurs deboires au sein des merveilles parisiennes; mais leur sejour ne se pro­ longera pas au-dela de la fin du mois de decembre , car je les soup<;onne de compter beaucoup sur le Vasiliatique pour regarnir legerement leur bour se efflanquee. Tu ne tamuses pas follement a Londres, je le crois, tu es trop seul .,. et si le voisinage que nous r evons pouvait jamais se realiser, il nous chausserait tous deux admirable­ ment ... , mais se realisera-t-il ? j 'ai tout lieu de ne pas I'es­ perer, quand meme je me remuerai, comme tu me le conseil­ les. J'ai deja essaye une fois, une seule, de parler en haut lieu au sujet d'une affaire qui minteressait , ... et, malgre les promesses formeUes qui me furent donnees, j'ai remporte 795 [796] une veste des plus soignees. Cela m'a servi de lecon pour l'avenir. Anicoutza Popesco, que j'ai vue ici, m'a confirme tout ce que tu m' ecris au sujet du theâtre. Dislocation complete malgre les pretendus succes dont parle l'Lnde-pendance rou­ maine .. , Ca ira encore tant que ca pourra, c'est a dire c1o­ pin-clopant, et puis effondrement de fond en comble et, enfin, la direction tombera au mains de Pascaly et Ventura.s entrepreneurs patentes des plaisirs publics de la capitale, et le tour sera fait ! Grand bien leur fasse, je m'en ... Nous jouissons ici dun temps splendide, au point que je ne regrette nullement de ri'avoir pas et e chercher un climat plus doux ailleurs. Pourvu quil dure jusqu' au mois de mai, apres quoi je perrnets a I'hiver de venir montrer son nez, Penses-tu venir presider I'Academie ? ren serai enchante pour une foule de raisons. Pauline se promet dapprendre la recette du Pilaf au nohut, afin de nous en regaler a notre premiere rencontre. On l'a assuree que tu avais une veritable passion pour ce plat turc. Je suis tres heureux dapprendre que notre gracieuse amie Marie C. 3 allait beaucoup mieux, quand tu lui ecri­ ras rapelle-moi a son bon souvenir , Dans cinq jours, la Nouvelle annee ! Nous te la souhai­ tons bonne et heureuse. Tout a toi, v. Alecsandri Voiei I'adresse demar-dee : Madame Planteau Villa Allais 78, rue Boileau Iaşi, 26 dec. [s.n.] 1881 Iubit e prietene, Primesc scrisoarea ta la Iaşi, unde am venit cu soţia mea pentru a sta cincisprezece zile lîngă copii, pînă la reîntoarcerea fiicei mele şi a ginerului meu. Ştii că au plecat pentru a-şi încerca norocul la Monaco 1 şi pentru a 796 [797] se duce apoi la Paris. Norocul arătîndu-le colţii, ei se consolează acum de necazul lor în sînul rninunăţ.iilor pariziene; dar şederea lor nu se va pre­ lungi dincolo de sfîrşitul Lunii decembrie, căci îi bănuiesc că se bizuie mult pe Vasiliatic pentru a-şi umple puţin pungile lor secătuite. Nu te prea distrezi nebuneşte la Londra, o cred, eşti prea singur ... şi dacă vecinătatea pe care o visăm va putea vreodată să se realizeze, ni s-ar potrivi la amîndoi de minune ... , dar se va realiza ea? am tot drep­ tul să nu o nădăjduiesc, chiar dacă mă voi mişca, aşa cum mă sfătuieşti. Am încercat deja o dată, una singură, să vorbesc undeva sus în legă­ tură cu O afacere care mă interesa ... Şi, cu toate făgăduielile sigure care mi-au fost date, rn-am ales cu o mare nereuşită. Aceasta mi-a servit pen­ tru viitor. Anicuţa Popescu, pe care am văzut-o aici, mi-a confirmat tot ceea ce mi-ai scris despre teatru. Dislocarea completă în ciuda succeselor despre care vorbeşte l'Lnâependance roumaine ... Aceasta va merge cît se va mai putea, adică şontîc-şontîc, şi apoi prăbuşiri de sus pînă jos, şi, în sfîrşit, direcţia va cădea în mîinile lui Pascaly şi Ventura 2, antreprenori paten­ taţi ai plăcerilor publice ale capitalei, şi păcăleala este gata! Să le fie de bine, puţin îmi pasă! Ne bucurăm aici de un timp minunat, într-atît încît nu regret deloc de a nu mă fi dus să caut un climat mai dulce în altă parte. Numai de ar dura pînă în luna mai, după care îngădui iernii să vină să-şi arate nasul. Socoteşti să vii să prezidezi Academia? Aş fi încîntat pentru o mul­ ţime de motive. Paulina şi-a făgăduit să înveţe reţeta Pilafului * cu năut ** pentru a ni-l servi la prima noastră întîlnire. A fost asigurată că tu ai o adevărată pasiune pentru această mîncare turcească. Sînt foarte fericit că gratioasa noastră prietenă Maria C 3. mergea mult mai bine, cînd îi vei scrie aminteşte-i de mine. Peste cinci zile, Anul nou! Ţi-I dorim bun şi fericit. Al tău, V. Alecsandri Iată adresa cerută: Madame Planteau \"illa Allais 78, rue Boileau * În original, În limba română. ** În original, în limba română cu ortografie franceză. 797 [798] 633 Mircesti, 17/29 dec. 1881 Mon cher vieux, Bronchite a Londres, bronchite a Mircesti, bronchites partout! Voiei pour commencer le bulletin de I'hygiene publi­ que. Depuis une dizaine de jours et autant de nuits, je tousse et je cr ache comme si je navais pas autre chose a Iaire, et Pauline, en femme soumise, croit devoir me tenire compagne, de sorte que nous executons des douos assez reussis. C'est parfait comme ensemble, mais diablement defectueux comme solos. De la, une espece de spleen qui m'envahit progressi­ vement et me rend de plus en plus, insensible aux charmes de Mircesti. La solitude me pese et la vue des champs cou­ verts de neige me produit une cer t rine horripilation inconnue jusqu'ă ce jour; a quoi attribuer cet etat inquiettant? A ma bronchite d'abord et ensuite et surtout au manque absolu de disposition pour le travail, impossible, cher vieux, daccoucher de moindre quatrain, quelque mediocre qu'i] soit ." C'est desolant, car, apres tout, qu'est ce qu'un poete qui ne peut plus fair de vers? un protestant qui ne proteste pas, un avocat empeche de la langue, un fondateur de dy, nasti qui ne fai pas d'enfants l Tu me parles dans ta lettre des boustifailles britaniques a I'occasion du Christmas, mais rappelle-toi le proverbe de notre peuple: Craciun sătul. En deux mots le roumain a su exprimer le nombre incommensurable d'indigestions occa­ sionnees par les fetes de Noel, dans toute la chretiente. Pauline, en veri table gos-podina de I'ancien regime, est forte occupee de l'ameublissement * de la Camara, et ma fois, elle est parvenue a donner a cette piece I'importance et I'aspect d'un veritable musee : sur les premiers plans une * Cuvîntul ameublissement ni se pare nepotrivit ca sens, el însemnînd transformarea unor bunuri imobile în mobile pentru un partaj; în agri­ cultură este folosit cu sens de afînat, afînarea pămîntului. Cuvîntul ameu­ blement corespunde mai mult cu ideea de garnisire a cărnă.rii cu bunătăţi. 798 [799] rangee d' assiettes cu răcituri, plus ou moins a I' ail : sur le second plan une pyramide de poitrines d'oies, destinees a etre fumees : sur la troisieme place des tas de saucissons, arrangees en ordre comme les cordages des navirs ... ; en fin, dans le fond, un formidable alignement de jambons qui doivent faire concur ance a ceux d'York ... C'est curieux a voir, un gourmanJ dirait que c'est splendide! Mais aussi, pour arriver a ce resultat artistique, quels holocaustes de volatiles! quelles hecatombes de compagnons de St. Antoine ! Pendant trois jours I'air a retenti de cris desesperes d'oies vouees au sacrifice, et de protestation aigues de la r ace por­ cine. Ventura en aurait fait autant a leur place. Et main, tenent, gar aux moussafiri ! Pauline les attend du pied ferme pour juger de la capacite de leurs estomacs, car elle ne peut, helas, compter sur la mienne. En ma qualite de petit man­ geur, elle a trouve que mon enthousiasme a €!te un peu tiede en pr esence de ses chefs d'oeuvre, aussi regrette-t-elle since, rement notre vieux Kneaz qui venait dordinaire pas ser avec nous les Ietes de Noel. Voilă un appreciateur, mais par combien d'indigestion il a du passer pour meriter cette haute reputation l Toi, tu n'es fort que sur l'article des pifties, et Pauline me demande si elle ne pourrait t'en envoyer quel. ques assiettes a Londres? J ai beaucoup de peine a I' assu­ rer que la chose est peu pratique et meme irriprat icable. Oui, mon cher vieux, tu as parfaitement raison de dire que nous passerions ensemble des fetes bien joyeuses si nous etions voisins, mais le voisinage que tu en reve n'entre pas dans les combinaisons des hautes regions, il ne se realisera j- mais, amon avis. os hommes d'etat sont de I'ecole de Platon, qui voulait couronner les poetes et les mettre a la porte de sa Republique , En fait de couronnes on m'en a servi plus que je n' en ai merite; en consequence me croire tres heureux de ri'avoir pas encore ete chasse hors du pays. L'affaire Callimachi-Catargi 1 a pris des proportions in­ croyables. Blâme contre lui a la Chambre, blâme au Senat, hara sur toute la ligne et pour comble mise en accusation ... helas, mais voilă une brochure dont I'impression lui coute ch�r. Faut de la celebrite, pas trop n'en faut, surtout a ce pnx ... Le dernier numero des Convorbiri contient ta derniere lettre, 2 l'as tu re<;u? On en demande des nouvelles. C'est 799 [800] pourquoi j 'ai fait des voeux pour que tu termine au plus­ tât tes memoires politiques, et que tu aies enfin, le loisir de pui ser dans la tienne (de memoire) (sic) des ecrits plus irite, rressants et dont la publicat ion ri'offre aucuns inconve­ nient. Sur ce, je te souhaite des fetes heureuses et bien portan­ tes. Mille bonnes amities de la part de Pauline, et un bon poignee de mains de ma part. v. Alecsandri Marie a Iivr e un grand combat a Monaco. 3 Deception cruelle! La martingale a saute ! Pour s' en consoler elle a entraine son mari a Paris. Mirce şti , 17/29 dec. 188 1 Iubite prietene, Bronşită la Londra, bronşită la Mirceşti, bronşite peste tot. Iată, pentru a începe, buletinul higienii publice. De zece zile şi tot atîtea nopţi, tuşesc şi scuip ca şi cum nu aş avea altceva de făcut, şi Pauli na, ca o soţie supusă, crede că trebuie să-mi ţină companie, astfel încît executăm nişte duo-uri destul de izbutite. Este foarte bine ca ansamblu, dar al naibii de defectuos ca solo. De aici, un fel de spleen, care mă cuprinde pe încetul şi mă face din ce în ce nesimţitor faţă de farmecele Mirceştilor. Singurătatea mă apasă şi vederea cîmpurilor acoperite de zăpadă îmi produce o oare­ care enervare necunoscută pînă în ziua de azi; de unde vine această stare de nelinişte? Mai întîi de la bronşita mea şi apoi, şi mai cu seamă, de la totala lipsă de dispoziţie pentru lucru, Cu neputinţă, prietene, să dau naş­ tere unui cat ren oricît de slab ar fi ... Este jalnic, căci, pînă la urmă, ce însemnează un poet care nu mai poate face versuri? un protestant care nu protestează, un avocat împiedicat la limbă, un fondator de dinastie care nu face copii! Îmi vorbeşti în scrisoarea ta despre zaiafeturile britanice cu ocazia . Crăciunului *, dar adu-ţi aminte zicătoarea poporului nostru: Craciun sătul **. În două cuvinte românul a ştiut să exprime numărul nesfîrşit de indigestii datorate sărbătorilor de Crăciun, în toată creştinătatea. Pau- * În original, în limba engleză. ** În original, în limba română. 800 [801] lina, ca o adevărată gospodină * din vechiul regim, este foarte ocupată cu garnisirea cămării ** şi, ce-i drept, a izbutit a da acestei încăperi importanţa şi înfăţişarea unui adevărat muzeu: în primele locuri, un rînd de farfurii cu răcituri *** mai mult sau mai puţin usturoiate ; pe planul al doilea, o piramidă de piepturi de gîscă sortite să fie afumate; pe locul al treilea, grămezi de cîrnaţi, aşezaţi în ordine ca parîmele corăbiilor; în sfîrşit, în fund, o foarte mare aliniere de şunci care trebuie să facă con­ curenţă celor de York ... Este curios de văzut, un pofticios ar spune că este minunat. Dar şi pentru a ajunge Ia acest rezultat artistic, cite jertfe de păsări! cîte măcel uri de tovarăşii Sfîntului Anton! Timp de trei zile aerul a răsunat de ţipetele disperate ale gîştelor sortite sacrificiului, şi de protestele ascuţite ale rasei porcine. Ventura ar fi făcut la fel în locul lor. Şi acum, atenţie la musafiri ****! Paulina îi aşteaptă hotărîtă pentru a măsura capacitatea stomacurilor lor, căci, vai, ea nu se poate bizui pe a mea. în calitatea mea de nemîncăcios, a găsit că entuziasmul meu faţă de capodoperele sale a fost abia călduţ, de aceea îi pare rău cu adevărat de bătrînul nostru cneaz care venea, de obicei, să petreacă cu noi sărbă­ torile Crăciunului. Iată un preţuitor, dar prin cîte indigestii a trebuit să treacă pentru a merita această înaltă faimă! Tu, tu nu eşti forte decît la articolul piftii ***** şi Paulina mă întreabă dacă nu ar putea să-ţi trimită cîteva farfurii la Londra? Îmi este foarte greu să o asigur că lucrul este foarte puţin practic şi chiar de nefăcut. Da, iubite prietene, ai tot dreptul să spui că am petrece împreună sărbători foarte vesele dacă am fi vecini, dar vecinătatea la care visezi, nu intră în combinaţiile celor de sus, nu se va îndeplini niciodată, după părerea mea. Oamenii noştri de stat sînt din şcoala lui Platon care vroia să încunune pe poeţi şi să-i dea afară din Republica sa. Cît despre coroane mi s-au servit mai multe decît meritam; prin urmare, să mă cred foarte fericit de a nu fi fost încă gonit din ţară. Afacerea Callimachi-Catargi 1 a luat proporţii de necrezut. Vot­ de-blam împotriva lui la Cameră, vot-de-blam la Senat, indignare pe toată linia şi pe deasupra punere sub acuzare. " vai, dar iată o broşură a cărei tipărire îl costă scump. Trebuie celebritate, dar nici prea multă nu trebuie, mai cu seamă la preţul acesta. Ultimul număr din Convorbiri conţine ultima ta scrisoare 2, l-ai pri­ mit? Se cer altele noi. Iată pentru ce am făcut urarea ca să termini cît mai * *** În original, în limba romana. un. ***** În original, în limba română cu ortografie franceză. 801 [802] , , I , I It I I!I, � w1'! · I I 1, I I il I rl i repede memoriile tale politice şi ca să ai, in sfîrşit, răgazul să scotoceşt i în a ta (memorie) (sic) scrieri mult mai interesante şi a căror publicare să nu ofere nici o greutate. Cu aceasta, îţi doresc sărbători fericite şi sănătoase. Mii de amiciţii din partea Paulinei, şi o bună strîngere de mînă din partea mea. v. Alecsandri Marie a dat o mare bătălie la Monaco 3. Crudă decepţie! Martingala * sa a căzut! Pentru a se mîngîia a tîrît pe soţul său la Paris. CĂTRE REGINA ELISABETA 634 Mircesti, 19 dec. 81 Mudame, Je viens d'avoir l'honneur de recevoir a I'instant-rneme la lettre de votre Majeste et je rri'empresse dy r epondre immediatement selon son desir. Et d'abord, je ne puis m'ernpecher d'exprimer a Votre Majeste ma sincere admiration pour l'abondance de ses cr eations, pour sa prodigieuse facilite de travail et pour la beaute de ses tableaux poetiques. Vous ecrivez non avec de l'encre mais avec des couleurs vives, votre encrier est une palette , votle plume un penceau de grande finesse. Que votre Majeste profitte donc de ce mouvement ascen­ sionnel de son talent pour enrichir son ecr in Iitteraire, mais qu'Elle me permette aussi de La prier de menager sa precie­ use sante. "Je travaiIle un peu trop et je souffre p[ouJr travailler". Ces sont les propres paroles de Votre Majeste. Elles m'ont * Sistem de joc care pare să asigure un cîştig mărind progresiv miza. 802 [803] fait reflechir, non sans inquietude, aux consequences que cette souffrance pourrait amener. Aussi je demende en grâce a la Reine-Poete de travailler un peu moins, afin de ne plus souffrir en travaillant. Il ne faut pas que I'arbre s'epuise a donner tous ses fruits a la fois, car la nature 1 'a destine a produire pendent une longue serie d'annees, il ne faut pas egalement que vous arriviez, a force d'une trop grande ten­ sion de vos facultes a la lassitude improductive dont je sou­ ffre moi-merne actuellement. Votre Majeste escompterait ainsi l'avenir et se priverait des immenses satisfactions qu'Elle trouve a ses traveaux litteraires. Vous etes jeune encore et deja en renom; vous avez bravement, spontanement, gagne a la pointe de votre plume le droit d'etre vous-merne, en dehors meme du trone : la gloire vous a ouvert ses bras sans se faire prier; il est temps que votre Majeste pense a ajouter aux pensees ingenieuses de ses albums quelque maxime en faveur de la sante, ce vrai tresor de la vie. L'Empereur Napoleon m'a dit un jour cette grande veri­ te: "Pour bien servir son pays, il faut etre bien portant !" Mais je crains fort de precher dans le desert car je sais combien peu on resiste a la voix du geni invisible qui vous montre l'horisont illumine de rayons eblouissants, on s' elance en avant, toujours en avant, au risque meme de succomber au bout de la carriere. Je ferme donc la bouche du mentor inoportun pour r epondre au questions que votre Majeste m'a fait l'honneur de madresser. Le sujet de la balade que vous venez de terminer est parfaitement concu et je ne doute pas qu'il soit encore mieux traite. Le rythme choisi est le plus approprie a ce geme de poesie, etant celui des chansons populaires. La scene se passe aux bords du lac YalPeou appele Yalpoug par les Russes, et qui ce trouve en Bessarabie. Le Tatar appartient ala fami­ lle de Mirza. Quant au nom de doudouye, je le trouve fort harmonieux puisque on le donne chez nous aux gracieuses petites filles que l'on aime bien; mais je ne me rends pas bien compte de sa resonnance dans une poesie ecrite en langue allemande. Votre Majeste seu le peut etre juge competent dans cette question. 803 [804] C'est la premiere ballade, si je ne me trompe, que vous avez composee, elle excite au plus haut degre ma curiosite, etant convaincu d'avance qu'elle contient de magnifiques descriptions des lieux ou la scene se passe, de la course du cheval qui emporte Doudouye, de la mort de l 'heroine qui se sacrifie pour sauver son amant et de l'effet fantastique produit par les vapeurs du lac en s'elevant sur le disque de la lune etc ... etc. La legende du Frere ei de la soeur est des plus emouvan, tes; elle se preterait admirablement a un drame en vers, mais sous quelques forme qu'elle sorte de la plume de vetre Majeste, elle portera le cachet d'un morceau de haut litte­ rature. Sa situation dramatique comporte des etudes psychi­ ques d'un ordre superieur que vous saurez aborder et faire valoir, en poMe-philosophe, ou mieux encore, en philosophe­ poete. Je suis sur du succes et ne fais pas de compliment anticipe, car je connais la magie de votre plume, mais que votre Majeste me permette dajouter-: pas de hâte, pas de fatigue, pas de souffrence. Allons, voi la que je redeviens ennuyeux, je me tais. Le drame de la Legende a lieu dans le Boud j ac de la Bessarabie, anciennement habite par les Tartars sous la dominat ion du Khan Gheraî. Les monasteres fondes par les deux malheureux fr eres sont ceux de Moldovitza et de Voronetz, situes en Bucovine. Je donner-ais par consequent tres volontiere le nom de Mol­ dovitza a la jeune fille et celui de Voron a sori fr ere, ces noms etant d'ailleurs eminement roumains. D'apr es les traditions les deux enfants ont ete r avis par une horde de T'atars, a l'âge le plus tendre, dans un des fau­ bourgs de Suceava, vers le 16e siecle. Ils ont ete eleves, comme esclaves, elle dans le harem de Khan Ghera}, sous la surveillance de Fethma, sa favorite, et lui parmi ses hommes d'armes. En avancant en age le jeune homme devient un des plus illustres guerriers de la tribu, il s'eprand de Moldo­ vitza qu'il entrevoit un jour a la fenetre grille du seraîl, et il demande sa main a Ghera}, celui-ci la lui accorde pour r ecompenser les beaux faits d'armes accomplis par son esclave favorit sur les Russes. Le mariage a lieu en grande pompe, et, lorsque les nouveaux epoux se trouvent seuls dans la 804 [805] chambre nuptiale, il se reconnaissent fr ere et soe- r a la suite des souvenirs d'enfance quils evoquent. Scene d'attendris­ sement, scene d'amour, scene de desespoir et dhoreur ! Cette r evelation inatendu les for ce a dire adieu au rnon­ de; ils endossent l'habit monacal et vont fonder, dans leur pays, les deux couvents de Moldovitza et de Voronetz, que separe une montagne couverte de forets vierges. Elle devient la superieure, sous le i om de Veniamina, lui staretz, sous celui de Paissie, et ils expirent le meme jour sans s'etre jamais revus. Leurs âmes sont portees au ciel sur I'aile d'un, ange ... a la grande satisfaction des le cteurs de .la legtiWd.e.l_, , Je crois, Madame, avoir repondu a toutes les questions de votre Majeste, Si pourtant Elle avait besoin jde quelques nouvelles notices, je l'a prie de me considerer entierement a ses ordres. Le jour ou Votre Majeste daignera rri'annoncer qu'elle a termine ce beau poeme, je crierai avec enthousias­ me: "Vive notre gracieuse souveraine, Carmen Elisabeth !" La lettre de votre Majeste se termine par les mots caba­ listiques: .Travaillea'"! Helas! je ne demande pas mieux, mais j'ai beau me mettre a l'affut et guetter l'inspiration. Elle me boude et moi je reviens bredouille, de mes courses a travers les espaces. Serais-je devenu un chasseur platoni­ que? Cette pensee me chagrine et m'enleve une grande par­ tie de mes moyens. Ai-je trop travaille ? Peut-etre. C'est pourquoi je supplie de nouveau votre Majeste de menager ses forces et d'eviter pour le moment d'aborder des sujets qu'exigent de trop serieuses r eflexions. Tel m'a sem­ ble celui de la nouvelle qui hânte votre esprit en y jetant des reflets noirs, il est trop sombre pour votre brilIante imagi­ nation. Vetre splendide cabinet de travail ri'est fait que pour des esprits rayonants. Laissez les fous a la por te et daignez me pardonner ce dernier conseil. rai l'honneur d'etre, Madame, avec le plus profond res­ pect de votre Majeste le tres obeissant et tr es devoue ser­ viteur, V. Alecsandri Adresa pe Plic: A sa Majeste La reine de Roumanie Bucarest recornmande 805 [806] Mirceşti, 19 dec. 81 Doamnă, Am avut onoarea să primesc chiar acum scrisoarea Majestăţii-voastre şi mă grăbesc să răspund de îndată după dorinţa sa. Şi mai în'tii nu mă pot împiedica să exprim Majestăţii-voastre sincera mea admiraţie pentru abundenţa creaţiilor sale, pentru marea uşurinţă de a lucra şi pentru frumuseţea tablour ilor sale poetice. Scrieţi nu cu cer­ neală, ci cu vii culori, călimara voastră este o paletă, condeiul vostru o pensulă de mare fineţe. Majestatea-voastră să profite de această mişcare crescîndă a talen­ tului său pentru a îmbogăţi caseta sa literară, dar să-mi îngăduie de ase­ menea să o rog să-şi menajeze preţioasa sa sănătate. "Lucrez puţin cam mult şi sufăr lucrînd." Acestea sînt propriile cuvinte ale Majestăţii-voastre. Ele mi-au dat de gîndit, nu fără îngrijorare, asupra urmărilor pe care această suferinţă ar putea să le aducă. De aceea cer ca o graţie reginei-poete să lucreze mai puţin, astfel încît să nu mai sufere lucrînd. Nu trebuie ca arborele să slăbească dînd fructele sale deodată, pentru că natura l-a sortit să producă un şir îndelungat de ani, de asemenea nu trebuie să ajungeţi, datorită unei prea mari tensiuni a facultăţilor voas­ tre, la oboseala neproductivă de care sufăr eu însumi acum. Majestatea-voastră îşi va irosi astfel viitorul şi va fi lipsită de marile satisfacţii pe care le găseşte în lucrările sale literare. Sînteţi încă tînără şi deja cu renume; aţi cîştigat curajos şi deodată, cu vîrful condeiului vostru, dreptul de a fi voi înşivă, chiar în afara tronului; gloria v-a deschis braţele sale fără să se lase rugată : este timpul ca Majes­ tatea-voastră să se gîndească să adauge la gîndirile ingenioase din al bu­ murilesale cîteva maxime în favoarea sănătăţii, această adevărată comoară a vieţii. Împăratul Napoleon mi-a spus într-o zi acest mare adevăr: "Pentru a-ţi servi bine ţara, trebuie să fii sănătos-l" Dar îmi este teamă că propovăduiesc în deşert pentru că ştiu ce puţin poţi rezista la vocea geniului invizibil care iţi arată orizontul iluminat de razele scînteietoare, te arunci înainte, mereu înainte, chiar cu riscul de a sucomba la capătul carierei. Închid deci gura mentorului nedorit pentru a răspunde la chestiunile pe care Majestatea-voastră mi-a făcut onoarea să mi le adreseze. Subiectul baladei pe care aţi terminat-o acum este foarte bine con­ ceput şi nu mă îndoiesc că va fi şi mai bine tratat. Ritmul ales este cel mai potrivit pentru acest gen de poezie, fiind acela al poezii lor populare. Scena 8C6 [807] 'se petrece la marginea lacului Yalpeu, 'numit Yalpug de către ruşi, 'şi care se găseşte în Basarabia. Tătar ul face parte din familia lui Mirza. Cît des­ pre numele duduie îl găsesc foarte armonios pentru că se dă la noi graţioa­ selor tinere fete care sînt mult iubite; dar nu-mi dau bine seama de rezo­ nanţa sa într-o poezie scrisă în limba germană! Numai Majestatea-voastră poate fi judecătorul priceput în această chestiune. Este prima baladă, dacă nu mă înşel, pe care aţi compus-o, îmi stîr­ neşte foarte tare curiozitatea, fiind convins dinainte că ea conţine descrieri măreţe ale locurilor unde se petrece scena, a cursei calului care o duce pe Duduia, a morţii eroinei care se sacrifică pentru a-şi salva iubitul şi de efec­ tul fantastic produs de aburii din lac, ridicîndu-se pe discul lunii etc ... etc. Legenda fratelui şi a surorii este dintre cele mai emoţionate, s-ar potrivi foarte bine pentru o dramă în versuri, dar sub orice formă ar ieşi de 'sub condeiul Majestăţii-voastre, ea va purta semnul unei bucăţi de înaltă literatură. Situaţia sa dramatică necesită studii psihice superioare pe care veţi .şti să le abordaţi şi să le valorificaţi , ca o poetă-filozof, sau încă mai bine ca un filozof-poet. Sînt sigur de succes şi nu fac un compliment anticipat întrucît cunosc magia condeiului vostru, dar Majestatea-voastră să-mi îngăduie să adaug: fără grabă, fără oboseală, fără suferinţă. Haide, iată că redevin plicticos, tac. Drama legendei are loc în Bugeacul Basarabiei, altădată locuit de tătari sub dominaţia hanului Gherai. Mănăsti rile fondate de cei doi nefericiţi fraţi sînt Moldoviţa şi Voroneţ, situate în Bucovina. Aş da prin urmare de bună-voie numele de Moldoviţa tinerei fete şi pe acela de Voron fratelui său, aceste nume fiind de altfel Întru totul româneşti. După tradiţie, cei doi copii au fost răpiţi de o hoardă de tătari, la vîrstă fragedă, Într-una din mahalale le Sucevei, prin secolul 16. Au fost crescuţi ca sclavi, ea în haremul hanului Gherai, sub supravegherea Feth­ mei, favorita sa, şi el printre oamenii de luptă. Crescînd, tînărul devine unul dintre cei mai renumiţi războinici ai tribului, el se îndrăgosteşte de Moldoviţa pe care o zăreşte într-o zi la fereastra zăbreliră a se raiului, şi cere mîna acesteia lui Gherai, acesta i-o dă pentru a recompensa frumoasele fapte de arme îndeplinite de sclavul său favorit asupra ruşilor. Căsătoria are loc cu mare pompă, şi, cînd noii soţi se găsesc singuri în camera nup­ ţială, se recunosc ca frate şi soră, În urma amintirilor din copilărie pe care le evocă. Scenă de înduioşa re, scenă de dragoste, scenă de disperare şi de groază! Această descoperire neaşteptată îi forţează să spună rămas bun lumii, îmbracă haina rnonahală şi se duc să fundeze, în ţara lor, cele două mănăs- �07 ------------------------------�����--------------------------------------------- [812] că atunci cînd scria era în luna martie. Scrisoarea se acordă şi cu conţinutul scrisorilor următoare, din aceeaşi epocă. 2 Meyerhoffer era bancher la Iaşi, unele putea să se trateze vînzarea porumbului. 4 [Iaşi, martie 187 1] B.A.R., S 19 (25)/LYII; original. 1 Întîrzierea datorată grijii pentru vier plasează scrisoarea în această epocă. 5 [Iaşi], vineri, [martie 1871J B.A.R., S 19 (28)/LVII; original. 1 Problema ernbaticului viei ne face să situăm scrisoarea În această epocă. Cf. B.A.R., ms. rom. 4913. 6 [Iaşi, martie 1871?] B.A.R., ms. rom. 2300, f. 21; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Scrisori, 1, Publicaţie îngrijită de Il. Cheridi şi E. Carcalechi, Buc., 1904, p. 266, cu data 1873 sub semn de întrebare. 1 Scrisoarea pare să fie de la această dată cînd, după cum rezultă din scrisorile anterioare, poetul se afla la Iaşi pentru procesul cu Poliz. Menţiunea despre lupta dintre soldaţi şi popor ar fi putut fi, la această dată, 812 [813] o aluzie la ciocnirea care a avut loc cu ocazia demonstraţiei de la sala Slă­ tineanu împotriva domnitorului. Dar, tot aşa de bine, s-ar putea să fie o informaţie în legătură cu evenimentele ce se petreceau atunci în Parisul asediat despre care îi dă relaţii şi în luna mai. Cf. aici p. 16. Il. Chen di şi E. Carcalachi o consideră din anul 1873, dar cu semn de Întrebare. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 7 Mirceşti, 4 mai 1871 B.A.R., ms. rom. 808, f. 55- 56; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXV, nr. 11- 12, 1 martie 1892, p. 898-899; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 53; N. Petraşcu, Vasile Alecsandri, Studiu critic, Buc., 1894, p. 42-43. 1 George Sion a organizat o loterie cu puţinele lucruri ce mai aparţi­ neau nefericitului poet. Alexandru Zanne, prieten cu Boliritineanu, l-a îngrijit cu devotament pînă la moarte. El s-a ocupat de această loterie. 2 1. Negruzzi a încercat, probabil, să convingă pe membrii "Junimii" să cumpere aceste bilete, dar, dacă ar fi să socotim numai după cele cîteva Însemnări autografe făcute de acesta pe vers oul scrisorii lui V. Alecsandri şi după biletele care s-au vîndut, cum şi cu cît, junirniştii nu au fost prea darnici. S-au strîns totuşi 500 de franci. Rezultatulloteriei a fost că la tragere V. Alecsandri a cîştigat dulapul bibliotecă, iar C. Negri, cărţile lui Bolintineanu; ambii prieteni au renunţat la cîştigul lor , lăsînd mai departe aceste lucruri în posesia lui Bolintineanu. La 26 mai 1871, Alex. Zanne îi scrie o scrisoare lui V. Alecsandri pentru con­ firmarea primirii banilor şi pentru a-i înfăţişa jalnica stare în care ajunsese "poetul cel mai poet din Valahia". Cf. Scrisori către Vasile Alecsandri. Ediţie îngrijită, prefaţă, note, traduceri de Marta Anineanu, Buc., Editura Minerva, 1978, p. 441-442; T. Vârgolici, Dimitrie Bolintineana şi opera sa, Buc., 1971, p. 310-318. 813 [814] " I .1 : I '1 I I il II II 1· � , I I I I 1 'JII �( I , , , " CĂTRE PAlJLINA ALECSANDRI 8 [Iaşi, mai 1871] B.A.R., S 19 (27)jLVII; original. 1 Procesul cu Poliz, la Curtea de Apel din Iaşi a avut loc cam pe Ia 20 mai, cum rezultă dintr-o scrisoare din luna martie către Paulina. Data corespunde şi cu data intrării trupelor lui A. Thiers în Paris. Din păcate, procesul cu Pol iz va continua mai departe la Curtea de Casaţie. Ci. aici p. 27, 78; B.A.R., ms. rom. 4913. CĂTRE MARIE BOGDAN 9 Mirceşti, 8 iunie 1871 Bibliografie ; Marie G. Bogdan, Autrejois et aujourd'hui, 1920-1923, Buc., 1929. p. 105-106. Marie Docan, fiica Smărăndiţei, s-a căsătorit cu Lupu Bogdan şi au fost cununaţi de poet. 2 Marie, fiica poetului, se găsea încă în refugiu în Anglia. CĂTRE EDOUARD GRENIER 10 Mirceşti, 8 iunie 1871 Originalul, la biblioteca din Besan con , ms. 1423. B.A.R. Microfilm M. 421. Bibliograjie." Lettres int!dites du poete roumain Basile Alecsandri el Edouard Grenier , 1855-1885, publiees avec une introducrion et des notes 814 [815] par Georges Cazier, Paris, 1911, p. 51-53; V. Alecsandri, Scrisori inedite Corespondenţa sa cu Edouard Grenier , 1855-1885, traduse şi publicate cu o introducere de Alecsandrescu Dorna "B.P.T.", Buc., f.a., p. 53-56; Vasile Alecsandri, Cele mai frumoase scrisori, "B.P.T.". Text ales şi stabilit, traducere, prefaţă, tabel cronologic, note, indici de Marta Anineanu, Buc., Editura Minerva, 1972, p. 196 -20 1. 1 Prosper Merirnee (1803-1870), scriitor francez, cu multiple preocu­ pări şi sarcini culturale, a fost şi arheolog. A tradus scriitorii ruşi, Gogol, Puşkin , Turgheniev. La întoarcerea sa din Spania, V. Alecsandri l-a cunoscut pe Merirnee în diligenţa care îi ducea spre Paris, ultima dată s-au revăzut la Cannes, în 1869. Uimit de frumuseţea poeziei populare româneşti, a spus: "Graţie românilor, [ ... ] ,nu mai cred în simplitatea proverbială a ţăranilor de la Dunăre". Aceasta l-a determinat să scrie un articol-comentariu în jurul volumului Ballades et chanis populaires de la Roumanie, în Le Moniteur Universal, 17 ianuarie 1856. Cf. Radu Ionescu, Prosper Merimee şi Vasile Alecsandri, în Viaţa românească, XVIII, nr. 9, septembrie 1965, p. 160 - 161. La moartea sa, V. Alecsandri a scris evocarea Prosper Merimee; publicată imediat în Convorbiri literare IV, 15 ianuarie 1871, p. 362- 365, Ci. V. Alecsandri, Opere, IV, Proză, Text ales şi stabilit, note şi variante de G. Rădulescu-Dulgher u, Buc., Editura Minerva, 1974, p. 373- 379; Ci. N.N. Condiescu, Relaţiile lui Prosper JlIlfrimee cu Vasile Alecsandri (în legătură cu o scrisoare inedită), în Revista de Filologie romanică şi germanică, V, nr. 2, 1961, p. 225-241. 2 Apartamentul lui Grenier fiind lîngă locuinţa lui Merirnee, la ple­ carea primului, ca secretar al domnitorului Grigore Ghica, în Moldova, în 1855, i-a dat o scrisoare de recornandaţie către V. Alecsandri. CĂTRE AUGUST TREBONIU LAURIAN 11 Mirceşti, 17 iuli 1871 Arhiva Acad. R.S. România, 1867, A.1., f. 225. Bibliografie: V. Alecsandri. Scrisori. Însemnări, "Studii şi documente". Ediţie îngrijită, note şi indici de M. Anineanu, Buc., E.P.L. 1964, p. 111. 815 [816] I l' I " .: 1 Nu ştim care au fost acele diverse "împregiurări şi considerări", care nu-i mai permiteau să facă parte din Academia Română. În septem­ brie 28, scria lui Scarlat Fălcoianu că a fost determinat la acest pas de o scrisoare a lui Laurian, scrisă într-o românească latinizată, stil Laurian şi Massim. Cf. aici p. 26. La 2 august A. Treboniu Laurian a comunicat Societăţii Academice hotărîrea poetului. La 12 august s-a făcut o comisie compusă din: Alexandru Odobescu, Nicolae Ionescu şi Iosif Hodoş, care îşi exprimă regretul pentru demisia poetului şi propune alegerea sa ca membru onorific, propunere aprobată la 23 august 1871. Vasile Alecsandri nu va mai participa la adună­ rile Academiei pînă în 1879, cînd revine la insistenţa lui Ion Ghica şi D. A. Stur dza. CĂTRE MARIE BOGDAN 12 Mirceşti, 1 august 1871 Bibliografie: Marie C. Bogdan, Autrefois et aujourd'hui,1920-1923, Buc., 1929, p. 107-108. 13 Mirceşti, 24 august 187 t Bibliografie: Marie G. Bogdan, Auirefois et aujourd'hui, 1920-1923, Buc., 1929, p. 108. 1 Refugiul în Anglia, pc timpul războiului franco-german, lua sfîrşit, Aimee La Tullay de Varenne revenind în Franţa cu copiii aflaţi sub pro­ tecţia sa. CĂTRE SCARLAT FĂLCOIANU 14 Mirceşti, 28 sept. 1871 M.L.R., 2591; original. Bibliografie: Perpessicius, Alecsandri inedit, în Alte meniiun i de isto­ riografie literară şi folclor, III, 1963-1967, Buc., E.P.L., 1967, p. 241-242, 816 [817] F 249-251; Vasile Alecsandri, Cele mai frumoase scrisori, Buc., 1972, p. 201- 206. 1 La 15 septembrie Alex. Odobescu dăduse un dineu în cinstea unora dintre academicieni, dintre care a lipsit August Treboniu Laurian. Pentru a crea o atmosferă de destindere, în urma furtunoaselor dezbateri de la Academia Română, asupra proiectului de dicţionar, Odobescu a redactat un meniu într-o limbă latinizantă exagerată, sub titlul: Prandiulu academica, din care redăm un fragment ca exemplu: "VINU-ARSU DE ANICETIU. Sorbitione cu Scriblete. VINU PERUNCTU DEIN INSULELE-FORTUNATE (Madera), Farne-stimuli varii. Siluru munitu cu astaci fluviali, în condimentu de sinape. VINU ALBICANTE PERENNIU ALUTENSE DE ACIDAVA. Lumbu bubulinu intinctu in cremore, cu bacce e tuberculi legu­ minose. VINU NIGRU DE BURDIGALA (Sanctu Julianu). Coturnici cu pulte venatorica, abstrudi in placenta foliacea. POIIONE CONGELLATA DE MODU ROMANU Melungine rubre cu farcimine de rninutale. Copsa de ariete in verubi torresa. Acietaru de alere, condita pre uSU Athonicu. VINU CAMPANICU SPUMOSU (Silleriu)." (Cf. Alex. Odobescu, Scrieri literare şi istorice, vol. II, Buc., 1887, p. 337- 340) La 16 septembrie Saşa Odobescu scrie soacrei sale, Catirica Odobescu, cum a decurs acest dineu. Cf. B.A.R., S 53 (8)jCDLXXXII. 2 Cf. aici p. 816, n. 1. 3 Personaje din Moliere , Les femmes savantes. 4 Procesul fusese cîştigat la Curtea de Apel, la Iaşi. Cf. aici p. 16. CĂTRE MARIE BOGDAN 15 Mirceşti. 12 oct. 1871 M.I.A.O.B. n r , 13186; original. Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd'hui, 1920-1923, Buc., 1929, p. 109. 817 [818] \ I : 1: �I: ri I li • I CĂTRE EDOUARD GRENIER 16 Mirceşti, 12 act. 1871 Originalul în biblioteca din Besancon, ms. 1423. B.A.R., Microfilm M. 421. Bibliografie.' Lettres inedites du poete roumain Basile Alecsandri ... , Paris, 1911, p. 53-56; V. Alecsandri, Scrisori inedite ... , Buc., f.a., p. 56-60. 1 Baurne-Ies- Darnes, localitate în Franche-Cornte, unde locuia mama lui Edouard Grenier. CĂTRE VASILE POGOR 17 Mirceşti, 15 act. 1871 B.C.S., nr. 25 H.B. 25; original. Bibliografie.' Universul literar, XLIV, nr. 24, 10 iunie 1928, p. 392, fac si mil. 1 Vasile Pogor (1833-1906), om politic, poet, publicist, unul dintre întemeietorii "Junimii". A tradus din Horaţiu, Goethe, V. Hugo, Th. Gauthier , Ch. Baudelaire etc .... în casa sa din Iaşi s-au ţinut şedinţele "J unimii"; astăzi este Muzeul literaturii. 2 Manuscrisul autograf al poeziei, datată "Viena, august 1871" şi cu un motto din Dante: .Nel mezzo del camin di nostra vita Mi ritrova per una selva oscura", se găseşte la B.A.R., ms. rom. 2253, f. 135-137, alături de alte poezii dedi­ cate sau închinate poetului. A fost publicată în Convorbiri literare, V, nr. 19, 1 decembrie 1871, p. 309-312. 818 [819] p CĂTRE ION GHICA 18 Mir-ceşti, 26 oct.1871 B.A.R., ms. rom. 803, f. 131; original. 1 La moşia Miclăuşani, vecină cu Mirceşti, era stabilită fiica lui Ion Ghica, Maria Gh. Sturdza. 2 Proiectul pentru a scoate o revistă literară pare întemeiat, îl discută. şi în scrisoarea din 2 decembrie către acelaşi (ef. aici p. 38), dar el nu a fost realizat. 3 Ultima scrisoare de la V. Socec, din anul acesta, care ne este cunos­ cută poartă data 5/17 iulie şi conţine şi contractul de editare. Pentru rela­ ţiile cu Socec privitor la ediţia operelor, cf. Scrisori către Vasile Alecsandri, Buc., 1978, p. 400-403. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 19 [noiembrie 1871J B.A.R., S 35( 14) IL VIII; original. Bibliografie,' Floarea soarelui, II, nr , 7-12, iulie-decembrie 1928, p. 79, cu data greşită 1877. 1 Cum Pohod na Sybir s-a publicat în Convorbiri literare, V, nr. 19, 1 decembrie 1871, p. 297 -298, credem că scrisoarea a fost scrisă la sfrşitul lunii noiembrie. CĂTRE ION GHICA 20 Mirceşti. 2 decembrie 187 L B.A.R., ms. rom. 803, f. 132 şi 135; original. Bibliografie,' 1. Chica, Scrisori, vo l, IV, ed. Il. Chendi, [Buc.], I.a, p. 12, fragment în traducere; V. Alecsandri, Corespondenţă. "Documente 81'1 [820] literare inedite". Ediţie îngrijită şi note de Marta Anineanu. Cu o prefaţă de C. G. Nicolescu, Buc., E.P.L., 1960, p. 84-86; H. Corbu reproduce tra­ ducerea în Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori. "Clasicii literaturii mol­ doveneşti". Ediţie îngrijită, prefaţă, note şi indici de H. Corbu, Chişinău, Cartea Moldovenească 1968, p. 176 -178. 1 Despre revista proiectată îi scrisese lui Ghica şi la 26 octombrie (ef. aici p. 36). Acum poetul schiţează un adevărat program, care de fapt nu era prea deosebit de al "Junimei", deşi poate cu o preocupare mai mare pentru vulgariaarea cunoştinţelor practice. Revista urmărea progresul societăţii, dar se ferea de politica de partide în care predominau interesele personale. 2 Fabula L'âne vetu de la peau du lion, de La Fontaine. 21 Mirceşti. 14 [?] 1871 B.A.R., ms. rom. 803, f. 133-134; original. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 22 Mirceşti, 8 ghenar 1872 B.A.R., ms. rom. 808, f. 57-61; original [manuscrisul greşit legat, ordinea filelor este următoarea: 59, 60, 57, 58, 61J. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 5, 1 mai 1895, p. 442, V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 57; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori. Chişinău, 1968, p. 316 - 318, incompletă; Vasile Alecsandri, Cele mai frumoase scrisori, Buc., 1972, p. 206-211. 1 Pa-rei Paicu (1831-?) publicist, filolog, junimist. 2 Prefaţa la opera lui C. Negruzzi. 820 [821] CĂTRE MARIE BOGDAN 23 Mirceşti, 10 ianuarie 1872 Bibliografie: Marie G. Bogdan: Autrefois et aujourd'hui, 1920-1923, Buc., 1929, p. 109-110. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 24 Mirceşti, 12 ghenar 1872 B.A.R., ms. rom. 808, f. 63; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 5, 1 mai 1895, p. 422; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 57; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 318. 1 Prefaţa la scrierile lui Costache Negruzzi s-a publicat pentru prima dată în Convorbiri literare, VI, nr. 1, 1 aprilie 1872, p. 1-15. Cf. V. Alec­ sandri Opere, IV, 1975, p. 352-372 şi note p. 826-828. 25 Mirceşti , 24 ghenar 1872 B.A.R., ms. rom. 808, f. 65; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 5, 1 mai 1895, p. 422; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p, 58, cu dată greşită, 14 ianuarie; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1868, p. 319, cu dată, greşită, 14 ianuarie. 821 [822] 1 "Culegerea" din Anton Pan s-a publicat în două nu mere din Convorbiri literare, V, nr. 23, 1 februarie 1872, p. 361-367; nr. 24, 15 februarie p. 377-386. Ci. V. Alecsandri Opere, IV, Buc., 1975, p. 300-306, şi note p. 803-805. 2 Dorinţa poetului a fost respectată. Ci. aici p. 821, n. 1. 26 Mirceşti, 26 ghenar 1872 B.A.R., ms. rom. 808, i. 67 -68; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 5, 1 mai 1895, p. 423; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 58-59; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 319 - 320. 1 Cf. supra, n. 1. 2 Cf. aici p. 821, n. 1. CĂTRE MARIE BOGDAN 27 Mirceşti , 12 fevr. 1872 M.I.A.O.B. Nr. 13185; original. Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois El aujourd'hui,1920-1923, Buc., 1929, p. 111. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 28 Mirceşti, 19 Ievr. 1872 B.A.R., ms. rom. 808, f. 69; orgina1. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 5, 1 mai 1895, p. 423- 424; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 59; Vasile Alecsandri Publi­ cistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 320. 822 [823] i CATRE PAULINA ALECSANDRI 29 [Bucureşti, februarie-martie 1872] B.A.R., S 19 (26)jLVII; original. 1 S-ar putea ca scrisoarea să fie din această epocă, cînd Iancu Alec­ sandri se găsea şi el in Bucureşti. CĂTRE MARIE BOGDAN 30 Mirceşti, martie 1872 M.I.A.O.B., nr. 13187; original. Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et au jourd'hui, 1920-1923, Buc., 1929, p. 121, fără dată. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 31 Mirceşti, 1 april 1872 B.A.R., ms. rom. 808, f. 71-72; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 5, 1 mai 1895, p. 424- 425; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 52- 60; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 321. 1 Conform dorinţei redactorului, poemul s-a publicat În Convorbiri literare, VI, nr. 2, 1 mai 1872, p. 49-60. 823 [824] 2 V. Alecsandri a ţinut o conferinţă la Iaşi, în care a citit poemul Dumbrava Roşie, în folosul Franţei, care se lupta din greu cu plata datoriilor de război. 3 Publicarea Operelor la Socec a întîmpinat destule greutăţi, ele ne- putînd apărea decît din anul 1875. CĂTRE DIM. A. STURDZA 32 Joi, aprilie 1872 B.A.R., S 22 (9)/DCCCLII; original. 1 Omagiul adus "castelanilor şi castelanelor" de la Miclăuşani se potrivea -cu ambianţa gnerală. Familia lui D. A. Sturdza poseda aici un adevărat castel, în stil medieval, în care originalul frate al acestuia, Gheorghe, căsă­ torit cu Maria, fiica lui Ion Ghica, introdusese chiar o viaţă ca în evul mediu, cu "ponts levis"-uri, care se ridicau noaptea, cu vînători, surle etc. Marie Sturdza a avut aici răgazul să împodobească un frumos album în felul acelor celebre "li'rres d'heures". Pe filele cu chenare artistice au fost scrise versuri de V. Alecsandri (Mărioară [lorioară }, C. Negri ... Ci. B.A.R., ms. rom 2879. CĂTRE GHEORGHE HURMUZAKI 33 Iaşi, 4 mai 1872 B.A.R., ms. rom. 3349, r. 46; original. Bibliografie: Il. Chendi , în Corespondenţa lui V. Alecsandri cu Buco­ vinenii, Convorbiri literare, XL, nr. 12, decembrie 1906, p. 1104. în scopul ajutorării Franţei, V. Alecsandri tipărise la Iaşi Dumbrava Roşie, în broşură. 82� T [825] CĂTRE V. 1. SOCEC 34 Iaşi, 7 mai 1872 Arh. Statului Iaşi, Documente, pach, 551, nr. 10; original. Bibliografie: I. Breazu, Scrisori vechi în Societatea de mîine, VIII, nr. 1, 15 ianuarie 1931, p. 27; Documente, Buc., 1973, p. 314. Probabil fiul fostului domnitor Grigore Chica. 2 Existau pe atunci doi scriitori cu acest nume: Pavel Pruncu născut in 1797 şi Scarlat (1799- 1876), prieteni cu C. Negruzzi. Poate unul dirrtre aceştia sau un membru al familiei Pruncu din Bucovina? CĂTRE MARIE BOGDAN 35 Mirceşti, 8/20 mai 1872 Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd'hui, 1920-1923, "Buc., 1929, p. 112. Poetul pleacă pe la începutul lunii iunie la Paris, şi va rămîne în Franţa pînă la mijlocul lui octombrie, timp în care a fost cu fiica sa la Boulogne Sur Me r şi Dieppe. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 36 Mirceşti, 3/15 iunie 1872 B.A.R., ms. rom. 808, f. 73; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, n r, 5, 1 mai 1895, p. 425, V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 60; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 322. 1 Statu-palmă a apărut în lipsa poetului, în numărul 4, din 1 iulie al Convorbirilor pe 1872. 825 [826] CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 37 Lindau, miercuri, [iunie 1872] B.A.R., ms. rom. 2300, f. 7-8; original. Bibliografie: Literatură şi artă română, VI, nr. 7-8, 1902, p. 513; V. Alecsandri, Scrisori; Buc., 1904, p. 265-266. 1 Scrisorile nedatate către Paulina din iunie-octombrie 1872 se datează sigur după conţinutul lor. 38 Paris, duminică, [iunie 1872] B.A.R., ms. rom. 2300, f. 9- 10; original. Bibliograf ie; Literatură şi artă nrr.ână, nr.: 7 - 8. 1902, p . .'i 13 - 514; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 262-263. 39 Paris, [a. 20 iulie 1872] B.A.R., S 19 (30)jLVII; original. 40 Paris, 20 iuli 1872 . ( B.A.R., S 19 (31)jLVII; original. 1$26; [827] 41 Paris, [a.27] iulie 1872 B.A.R, S 19 (32)/LVII; original. 42 Paris, 27 iulie 1872 B.A.R., S 19 (33)/LVII; original. 43 Boulogne sur Mer, 29 iuli 1872 B.A. R., S 19 (34) IL VII; original. 44 Dieppe, 20 august 1872 D.A.H .. , I11S. rOI11. 2300, f. 11; original. Bibliografie: Literatură �i artă română, VI, TIr. 7-8, 1902, p. 516 45 Paris, august 1872 B.A. R., S 19 (35) IL VII; original. 827 [828] i I i ':1' I 1· , , 'I'! , , j' � Ij I 1 · 46 Paris, 2 sept. 1872 B.A.R., S 19 (36)/LVII; original. 47 Paris, miercuri, 21 sept. /3 oct. 1872 B.A.R., ms. rom. 2300, f. 13-14; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 264-265. CĂTRE MARIE BOGDAN 48 Mirceşti, oct. 1872 M.I.A.O.B., nr. 13198; original. Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et au jourd'hui, 1920-1923, Buc., 1929, p. 113. CĂTRE MIHAIL KOGĂLNICEANU 49 Roman, 2[ 11] 1872 Bibliografie: Emil Vîrtosu, Scrisori inedite de la Vasile Alecsandri, 1872-88, în Arhiva românească, III, 1939, p. 77. 828 --- - ---------------------- [829] CĂTRE MARIE BOGDAN 50 Mirceşti, 10 nov. 1872 Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd'hui, 1920-1923, Buc., 1929, p. 113-114. 51 Mirceşti, 1 decembrie 1872 Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et au jourd'hui, 1920-1923, "Buc., 1929, 114-115. CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 52 Bucureşti, miercuri [6 - 13 decembrie 1872J B.A.R., S 19(37)/LVII; original. 1 Scrisorile nedatate, adresate Paulinei în luna decembrie 1872, au fost datate cu aproximaţie după data conferinţei pentru săraci, pe care Carrnen Sylva i-o ceruse să o ţină, şi la care a citit Dumbrava Roşie. Confe­ rinţa a avut loc marţi, a doua zi după Crăciun, deci la 26 decembrie 1872. Scrisoarea de faţă este scrisă într-o miercuri, îi anunţă data conferinţei şi comunicarea făcută de domnişoara la Tullay, în legătură cu ieşirea din pension a Mariei. Acesteia îi scrisese că pleca la 2 decembrie la Bucureşti {ef. aici p. 75), deci miercurile pînă la Crăciun sînt la 6, 13 şi 20 decembrie. Cum, pînă la 28 decembrie Paulina avusese timp să primească scrisoarea poetului şi să-i răspundă (ef. aici p. 85), credem că scrisoarea este scrisă mai curînd la 6, sau 13 decembrie. 829 [830] CĂTRE SMĂRĂNDIŢA DOCAN 53 [Mirceşti, a. 15 decembrie 1872J B.A.R., S 37(6)/LVII; original. 1 Desigur, avînd procesul la Curtea de Casaţie la 15 decembrie, a plecat din Mirceşti, înainte de această dată. Credem că este vorba de pro­ cesul cu Poliz despre care la 21 decembrie 1872 îi scria Paulinei că nu este încă terminat. Cf. aici p. 80. CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 54 Gioi, Bucureşti, [21 decembrie 1872] B.A.R., 19(38)/LVII; original. 1 CI. aici p. 829, n. 1. CĂTRE MARIE BOGDAN 55 Bucureşti, 22 decembrie 1872 Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois el aujourd'liui, 1920-1923, Buc., 1929, p. 115. CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 56 Sîmbătă, [23 decembrie 1872J B.A.R., S 19 (40)/LVII; original. 1 CI. aici p. 829, n. 1. 830 I i f i 1 I } J • , I ! � 4· [831] CATRE COSTACHE NEGRI 57 Bucureşti, [a. 26 decembrie 1872] B.A.R., S 33 (16)jLVIII; original. Bibliografie: Ramuri, XVI, 29 ianuarie 1922, p. 71. 1 în Ramuri, loc. cit., este transcris Iancu, confuzia se datorează asemănării grafice dintre 1 şi S iniţial, de altfel nici restul de litere nu pot forma numele Iancu, şi apoi, acesta fusese în ţară în anul 1872, dar din august se afla în Franţa. 2 C. Xegri era posesorul unei preţioase colecţii de tablouri de artă pe care statul dorea să o achiziţioneze, dar suma care i-a fost oferită, prin inter­ mediul pictorului Gh. Panaiteanu, directorul pinacotecii din Iaşi, era atît de insultător de mică, încît C. Negri a preferat să dăruiască colecţia sa pinacotecii, cu condiţia absolută ca să nu fie niciodată scoasă din Iaşi' CL C. Negri Scrieri 1, Text ales, stabilit, note şi studiu introductiv de Emil Boldan Buc., E.P.L., 1966, p. 231-238. Nu ştim de cine era aceea "Beatrice" la care jinduia M. Kogălnicea­ nu, el însuşi bun cunoscător al artelor plastice şi colecţionar. 3 Este probabil vorba despre linia Adjud-Ocna, care îl interesa şi pe C. Negri şi care va fi îndelung discutată în Parlament în 1875. CATRE PAULINA ALECSANDRI 58 Bucureşti, marţi, [a. 26 decembrie 1872] B.A.R., S 19(39)jLYII; original. 1 La 26 decembrie 1872, Vasile Alecsandri citeşte la Ateneu Dumbrava Roşie şi Ana Doamna, CL G. C. Xicolescu, Viaţa lui Vasile Alecsandri, Buc., 1962, p. 437. 831 [832] 59 Bucureşti, miercuri, [27 decembrie 1872] B.A.R., ms. rom. 2300, f. 19; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 265-266. 1 Cf. supra, n. 1. Deci "aseară" corespunzînd lui 26 decembrie, scrisoarea este scrisă la 27. 2 Piesa în limba franceză: Les trois bonnets de la comtesse fusese scrisă prin anul 1864, cînd încercase să-i fie jucată la Comedia-Franceză şi nu izbutise (ef. C. Gane, Vasile Alecsandri refuzat la Comedia-Franceză, în Arhiva românească, t. IV, 1940, p. 219-228). S-a jucat totuşi la Paris în marineele de la Gaîte. A fost pulicată în 1882 la Socec, pentru a o prezenta poeţilor din Provence, unde a şi fost jucată şi tipărită în La Semaine, Vierme, 1882. Poetul provensal A. Roux a tradus-o în dialect: Lous tres bonnets de la coumtesse (ef. B.A.R., ms. fr. 177 şi ms fr. 142, manuscrisul original al lui V. Alecsandri cu titlul Le gateau des rois, 1864). Criticul francez Armand de Pontmartin, în scrisoarea din 23 mai 1882, adresată probabil unuia dintre scriitorii felibri, apreciază mult calitatea comediei şi elogiază pe poetul român (originalul scrisorii la M.I.A.O.B.). 60 Bucureşti, gioi, [28 decembrie 1827] B.A.R., S 19 (41)/LVII; original. 1. Cf. aici p. 76-77. 61 1 ghenar 1873 B.A.R., S 19 (43)/LVII; original. 1 Ci. aici p. 77, 80. 2 Ci. aici supra, n. 2. 832 [833] 1, CĂTRE NICOLAE PISOSKI 62 Mirceşti, 2 fevr. 1873 B.A.R., 54(7)/LVII; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXXIV, nr. 11-12, noiembrie-decem­ brie 1905, p. 995, fragment. 1 Fiul lui Pisoski, Alexandru. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 63 6 fevr. 1873 B.A.R., S 35 (3)fLVIII; original. Bibliografie: Floarea soarelui, II, nr. 7-12, iulie-decembrie 1928, p. 79. 1 Poetul a trimis Convorbirilor evocarea pe care o publicase în Foaia Societăţii, ef. Convorbiri literare, VI, nr. 12, 1 martie 1873, p. 437-441; V. Alecsandri. Opere, IX, Buc., 1982, p. 506, n. 4. 2 Scrierile lui Russo trimise lui Negruzzi au fost publicate în Convorbiri chiar în luna următoare, martie. CĂTRE MARIE BOGDAN 64 Mirceşti, februarie 1873 Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd'hui, 1920-1923, Buc., 1929, p. 116. 833 [834] CĂTRE SMĂRĂNDIŢA DOCAN 65 [februarie-martie 1873 J B.A.R., S 37 (9) LVII; original. 1 Credem că din lunga perioadă de elaborare a comediei Boieri şi ciocoi, este singurul moment cînd putea să fi ajuns la jumătatea actului cinci. Pentru evoluţia creaţiei piesei vezi aici p. 839-840, n. 1. CĂTRE MARIE BOGDAN 66 Mirceşti, martie 1873 Bibliografie,' Marie G. Bogdan, Auirefois et aujourd'hui, 1920-1923, Buc., 1929. p. 116-117. CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 67 Gioi, [Bucureşti, a. 30 martie 1873] B.A. R., S 19 (44) IL VII; original. 1 Data a fost presupusă după mărturia pe care a scos-o de la Bacău şi pentru care îi scrisese lui Hociung (ef. aici p. 92-93). Cum autentificarea mărturiei cu bătrîni, pentru adevenirea datei naşterii sale, s-a făcut acolo la 30 m�rtie 1873, însemnează că şi scrisoarea către Paulina este din aceeaşi vreme. Cf. Sever Zotta La centenarul lui Vasile Alecsandri, Iaşi, 1921, p. 36, 834 - [835] anexa 39, cererea lui V. Alecsandri pentru autentificarea mărturiei, şi anexa 40, actul de autentificare. 2 Al. Papadopol-Calimah sau N. Caltimachi-Cat argi ? CĂTRE HOCIUNG 68 Bucureşti, luni, [a. 30 martie 1873 Bibliografie: 1. St. Botez, Scrisori inedite de la Vasile Alecsandri Galaţi, 1938, p. 12. 1 Data este stabilită după legalizarea mărturiei cu bătrîni din 30 martie 1873, nr , 1355. CI. Sever Zotta, loc. cit. 2 Poetul şi-a fixat probabil singur această dată de naştere pe care istoria literară a respectat-o pînă acum. Descoperirea însă a "mărturiii de mitrică", din 11 iulie 1835, în care vornicul Vasile Alecsandri afirmă că fiul său este născut la 14. iunie 1818, lămureşte definitiv această controversă (cf. Documente, Buc., 1973, p. 283-284). V. Alecsandri, scriind despre yîrsta sau aniversările sale, nu a greşit niciodată data naşterii, calculul ducînd întotdeauna la anul 1821. O singură dată, într-o notă a sa autobiografică, păstrată în Arhiva Academiei R. S. România, V. Alecsandri afirmă că şi-a terminat studiile la Paris la vîrsta de 20 de ani, în anul 1839 deci foarte aproape de adevăr! Cf. Petre Popescu Gogan, Vasile Alecsandri mai puţin cunoscut , în România literară, III, nr. 42 (105), 15 octombrie 1970, p. 13. CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 69 Bucureşti, sîmbără, [martie 1873J B.A.R., 19 (45) IL VII; original. 1 Cf. aici p. 834, n. 1. 8.35 [836] 70 Vineri, [Bucureşti, a. 30 martie 1873J B.A. R., S 19 (45) IL VII; original. 1 Cf. aici p. 834, n. 1. 2 cr. aici p. 835, n. 2. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 71 Mirceşti, martie 1873 B.A.R., ms. rom. 808, f. 74-75; original. Bibliografie; Convorbiri literare, XXIX, nr. 6, 1 iunie 1895, p. 575- 576; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 61; Vasile Alecsandri, Publi­ cistică. Scrisori. Chişinău, 1968, p. 322-323. 1 Nu se ştie de ce, dar V. Alecsandri nu a citit Boieri şi ciocoi la "Juni­ mea", cu toată pregătirea pe care o face. Dovadă este şi stăruinţa cu care îl Întreabă pe Negruzzi, după un an, la 25 februarie 1874 (ef. aici p. 126), care este părerea prietenilor, criticilor, din dorinţa de a îndrepta piesa care urma să se publice În volum. 2 Teodor Aslan (1866-1908), directorul Teatrului Naţional din Iaşi, regizor şi traducător merituos de piese din repertoriul clasic. CĂTRE MARIE BOGDAN 72 Mirceşti, 20 aprilie 1873 Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd'hui, 1920-1923, . Buc. 1929, p. 117-118. a [837] CĂTRE UN CONTE NECUNOSCUT DIN CERNĂUŢI 73 Mirceşti, 21 aprilie 1873 B.A.R., ms. rom., 5208, f. 14; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Corespondenţă, Buc., 1950, p. 245-246. 1 Nici în ediţia de Corespondenţă din 1960 nu am putut identifica pe acest conte din Cernăuţi. Ne îngăduim să facem acum o apropiere. Ar fi cu putinţă să fie vorba despre contele Carol (Scarlat) Rosetti, de la Cernăuţi, prietenul lui Dimitrie Petrino, care a scris o odă la moartea soţiei acestuia. Se ştie că V. Alecsandri era prieten cu familia Petrino, mama poetului, Eufrosina, fiind sora Hurrnuzăcheştilor , deci se putea foarte bine să fi cunoscut prin mijlocirea lor şi pe contele Carol Rosetti, ef. Ion Sbiera, Familia Sbiera, Cernăuţi, 1899 p. 233-234. Apropierea ne-a fost sugerată şi de faptul că scrisoarea a fost găsită împreună cu hîrtii de la Dimitrie Petrino, dăruite Academiei Române de generalul Radu Rosetti. CĂTRE NICOLAE PISOSKI 74 Mirceşti, luni, [septembrie 1873 B.A.R., S 54 (36)/LVII; original. 1 Poetul s-a întors din străinătate în iuna septembrie. CL aici p. 99. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 75 Mirceşti, 4 octombrie 1873 B.A.R., ms. rom. 808, f. 76; original. Bibliografie Convorbiri literare, XXIX, TIr. 6, 1 iunie 1895, p. 576 V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, .p. "62; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 323 - 324. :ti 37 [838] lT1JĂ'lfl"-. CĂTRE MARIE BOGDAN 76 Mirceşti, octombrie 1873, Bibliografie; Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd'hui, 1920-1923, Buc" 1929, p. 118-119; Vasile Alecsandri, Cele mai frumoase scrisori, Buc. 1972, p. 212. 1 Cameristă franţuzoaică, adusă probabil în vederea venirii Mariei în anul următor la Mirceşti, 2 Directoarea noului pension în care se mutase Marie, după întoarcerea din vacanţa la mare unde fusese cu părinţii săi. 77 Mirceşti, 16/28 octombrie 1873 Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd'hui, 1920-1923, Buc., 1929. p. 120. 1 Mutarea în pensionul Barral, CĂTRE BOGDA'l PErRICEICU HASDEU 78 Mirceşti, 21 noiembrie 1873 Bibliografie: Columna lui Traian, IV, nr. 13, noiembrie 1873, p. 249. 1 Publicată în Columna lui Traian, loc. cit., Cf. V. Alecsandri, Opere 1, Buc., 1966, p. 411-412 şi note p. 376. 838 [839] 79 •• r r � J Mirceşti, decembrie 1873 Bibliografie: Columna lui Traian, IV, nr , 13, noiembrie 1873. p. 254-255; A. Russo, Scrieri, Buc., 1908, p. 323; Vasile Alecsandri, Publi­ cistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 88. 1 S-a publicat în Columna, loc. cit., p. 257. P. V. Haneş, editorul Scrierilor, presupune că manuscrisul p�opus de V. Alecsandri pentru publi­ care, şi care poartă titlul Groza. Ultimul haiduc român, osîndit la 7 august 1838 de tribunalul criminal din Bucureşti, trebuie să fi fost o scriere a lui A. Russo, care s-a ocupat de ultimii haiduci; sub acest motiva şi publicat textul împreună cu cealaltă proză a lui Russo (p. 315-323). CĂTRE IACOB NEGRUZZI 80 Mirceşti, decem. 14, 1873 B.A.R., S 35 (4)/LVII; original. Bibliografie: Floarea soarelui, II, nr. 7 -12, iulie-decembrie 1928, p. 79. Teodor Aslan, directorul Teatrului Naţional din Iaşi. între datele 14 decembrie 1873 şi 6 octombrie 1874, numeroasele scrisori 'adresate de poet lui 1. Negruzzi, G. Sion, G. Duca, M. Millo şi C. Steriadi pot fi soco­ tite ca un fel de .. caiet" al comediei Boieri şi ciocoi, aşa cum a ajuns ea în forma finală, jucată şi publicată. în acest .. caiet" se poate urmări preocu­ parea poetului de a Îmbunătăţi textul piesei, atît pentru scenă, cît şi pentru publicare. Unele intervenţii au fost făcute chiar de la început, altele în cursul repetiţiilor, după nevoile pe care le cerea scena. Toate schimbările erau comunicate lui 1. Negruzzi prin mijlocirea lui T. Aslan, pentru ca să. se opereze şi în manuscrisul piesei aflat în curs de tipărire la Convorbiri. V. Alecsandri a continuat să aducă schimbări piesei chiar şi după premiera de la Iaşi, în urma observaţiilor pe care i le făcuse nepotul său, G. Duca, 839 [840] " '. il cum şi înaintea reprezentării piesei Ia Bucureşti şi tipărirea el III volum. Tot în acest "caiet" apar şi intenţiile poetului de a răspunde criticii cu o altă piesă: Critica piesei "Boieri şi ciocoi" sau Ciocoii paraponisiţi. Piesa nemulţumise atît pe unii, cît şi pe alţii, iar arta poetului nu izbutise să ridice creaţia deasupra intereselor mărunte! Pe lîngă acest grup mai închegat, reamintim scrisorile publicate în acest volum în care se vede cind a luat fiinţă ideea scrierii unei asemenea piese cu fond grav de frescă socială şi cum a evoluat ca lucru, vizibil chiar şi numai din succesivele schimbări de titlu: 1862 ianuarie, către Ion Ghica : 1866, mai 20, către Alex. Hurmu­ zaki; 2 septembrie 1867, către 1. Negruzzi, 1868, noiembrie 25, către acelaşi, cind avea scrise deja două acte, 1873, martie, către acelaşi, cind propune să vină să citească piesa Ia şedinţele "Junimii". Deci elaborarea piesei, aşa cum ne este cunoscută astăzi, s-a făcut, cu mari întreruperi, în decurs de zece ani, CÎnd modele şi influenţe avuseseră timp să se contopească într-o formă originală gîndită de poet. Cf. şi V. Alecsandri, Opere, VI, Buc., 1879, p. 832-855, notele complete ale Georgetei Rădulescu-Dulgheru. 2 Dorinţa lui V. Alecsandri a fost respectată. Boieri şi ciocoi s-a publicat în Convorbiri literare, VII, nr. 10, 1 ianuarie 1874, p. 365-383; fir. 11, 1 februarie 1871, p. 105-116; fir. 12, 1 martie 1871, p. 437-152. 3 Şi această dorinţă a fost respectată. Cf. Convorbiri literare VII, nr. 10, 1 ianuarie, p. 396-397. ai ' Mirceşri, 11 dec. 1873 B.A.R., S 35 (5)/LVIII; original. Bibliografie: Floarea soarelui, II, nr. 7 - 12, iulie-decembrie 1928, p. 20. 1 Cf. aici p. 839-810, n. 1. 82 Mirceşti, marţi, [decembrie 1873J B.A. R., S 35 (6) IL VIII; original. Bibliografie: Floarea soarelui II, nr. 7-12, iulie-decembrie, 1928, p. 80. 1 Cf. supra, n. 1. . 840 [841] CĂTRE MARIE BOGDAN 83 [Mirceşti, 29 decembrie 1873J Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd'hui, 1920-1923, Buc., 1929, p. 121-122: 1 Data stabilită în Despre corespondenţa lui Vasile Alecsandri, în Revista de istorie �i teorie literară, t. 26, 1, 1977, p. 124. CATRE ION CRĂCIUNESCU 84 [a. 1874J Bibliografie: J. Cratiunesco, Le peuPle roumain d' apres ses chant s nationau», Paris, 1874, p. 327-328; S. Perieţeanu Buzeu, Crăciunescu şi opera sa în Revista Contimporana, II, sem. II, 1874, p. 511-512, traducere. 1 Ion Crăciunescu (1845-1909), profesor universitar. 2 Scrisoarea trebuie să fie anterioară apariţiei, în 1874, a studiului lui Crăciunescu. CATRE IACOB NEGRUZZI 85 Mirceşti, 14 ghenar 1874 B;A.R., S 35 (15)jLVIII; original. 1 Cu numărul 10 a început publicarea piesei Boieri �i ciocoi la 1 ianuarie 1874, în Convorbiri literare. 2 Cf. aici p. 839-840, n. 1. 841 [842] 86 Mirceşti, 17 ghenar 1874 B.A.R., rns. 808, L 80-81; original. Bibliografie: Convorbiri-literare, XXIX, nr. 6, 1 iunie 1895, p. 578- 579; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 63-64; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori. Chişinău, 1968, p. 324-325. 1 Erata nu a fost publicată. 2 Nici unul din aceste proiecte nu a fost realizat. Ci. V. Alecsandri, Opere, IV, Buc., 1974, note p. 756-758 şi note p. 901-904. CĂTRE CAROL DAVILA 87 Mirceşti, 18/30 ianuarie 1874 B.A.R., S 11 (4) IL VIII; original. Bibliografie: E. Perticari-Davila, Din viaţa şi corespondenţa lui Carol Davila, Buc., 1945, p. 390. 1 Moartea dramatică a Anei Davila. 2 S-a păstrat ciorna de răspuns a lui Carol Davila la B.A.R., S 7/LIX, CL Scrisori către Vasile Alecsandri, Buc., 1978, p. 186-187. CĂTRE GEORGE SION 88 Mirceşti, 28 ghenar 1874 Originalul la Biblioteca Universitară, Cluj. Bibliografie: I. Muşlea, Din scrisorile lui Vasile Alecsandri către. 842 [843] George Sion în Viaţa românească, XX, nr. 5-6, mai-iunie 1928, p. 191- 192; Şt. Meteş, Din relaţiile şi corespondenţa poetului George Sion cu contem­ poranii săi, Cluj, 1939, p. 3 -4; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 456-457. 1 V. Alecsandri, convins de valoarea primei sale mari comedii, ştia în acelaşi timp că pentru succesul acesteia era nevoie de o foarte bună interpretare, capabilă să creeze tipurile care înfăţişau o. clasă care apunea şi alta care se ridica, de aceea el nu acceptă să fie jucată la Bucureşti, unde teatrul, împărţit între Millo şi Pascaly, nu poseda suficiente elemente de calitate, nici de o parte, nici de alta. Pînă la urmă poetul acordă lui Millo dreptul de a pune în scenă piesa. Cf. aici p. 134-135 scrisoarea către C. Steriadi, p. 138-139 către George Sion şi p. 149-150 către Matei Millo, Piesa s-a jucat la Teatrul cel Mare (Teatrul Naţional) la deschi­ derea stagiunii 1874-1875. Cf. aici p. 857, n. 3. 2 Pentru vechea rivalitate dintre Pascaly şi Millo vezi Ioan Massoff, Teatrul românesc, Privire istorică, vol , II, 1860-1880, Buc., E.P.L., 1966, p. 75 (Începutul conflictului Millo-Pascal y ) şi următoarele. CĂTRE V. 1. SOCEC 89 Mirceşti, 31 ghenar 1874 M.L.R., 3252; original. Bibliografie: Perpessicius, Alecsandri inedit în Alte menţiuni de istorio­ grafie literară şi folclor, III, 1963-1967, Buc., 1967, p. 251-252. 1 Tratativele cu Socec începuseră din anul 1871, dar tipărirea mergea greu şi poetul era nemulţumit de ortografia editurii şi de greşelile zeţarilor. La 17 ianuarie 1874 îi scria lui Negruzzi: "Dl. Socec are mare dreptate să-i fie ruşine căci negligenţa d-sale de editor" ... "îmi vine să rup contractul incheiat între noi şi să opresc continuarea ediţiei operelor mele" (ef. aici p. 113). Dar desigur şi Socec întîmpina greutăţi; pe verso-ul scrisorii, după ce notează data acestuia şi data de primire, continuă: "comedii ce lipsesc, a part de Concina. Nobila cerşătoare, Ciocoii, dacă-i gata să trimită". 843 [844] II I I CĂTRE MARIE BOGDAN 90 Mirceşti, februarie 1874 Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et au jourd'hui, 1920-1923 Buc., 1929, p. 122-123. V. Alecsandri pleca la Iaşi pentru a urmări montarea piesei sale Boieri şi ciocoi. 91 Mirceşti, 8/20 februarie 1874 Bibliografie: Marie G. Bogdan, Au/refois et au jourd'hui, 1920-1923. Buc., 1929, p. 123-124. CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 92 [Iaşi, 14 ianuarie - 9 februarie] B.A. R., S 19 (48) /L VII; orginal. 1 Data scrisorii nu poate fi determinată, deci este scrisă cîndva în perioada şederii poetului la Iaşi pentru repetiţiile cu piesa Boieri şi ciocoi, Într-o perioadă cînd premiera nu era Încă fixată şi cînd intenţiona să o che­ me pe Paulina să asiste la premieră. 2 Romănische Voikspoesie, gesammelt und geordnet von ... , deutsch von W. V. Kotzebue, Berlin, 1857. 844 [845] 93 [Iaşi, februarie 1874J B.A.R., S 19 (47)/LVII; original. 1 V. Alecsandri scria la 14 ianuarie lui I. Negruzzi că.în curînd va veni la Iaşi, deci se găsea aici de pe la mijlocul lunii ianuarie pentru a urmări repetiţiile cu piesa sa Boieri şi ciocoi, a cărei premieră a avut loc la 14 februarie, cum poetul s-a întors la Mirceşti înainte de premieră, însemnează că scrisoarea către Paulina este din februarie, spre sfîrşitul şederii poetului în Iaşi. 94 [Iaşi, sîmbătă, 9 februarie 1874J B.A.R., 19 (42)/LVII; original. 1 întoarcerea precipitată a lui V. Alecsandri la Mirceşti, înainte de premiera piesei Boieri şi ciocoi, se explică printr-o gravă răceală, aşa cum comunică mai multor corespondenţi de ai săi şi se pare că acesta a fost ade­ vărul. Cum data de 14, ziua premierii, cădea într-o joi, calculînd, după acel "răspoimîine, s-ar putea ca scrisoarea să fi fost scrisă simbătă 9 februarie. CĂTRE GEORGES DUCA 95 Luni, [Mirceşti , 18 sau 25 februarie 1874J B.A.R., S 16 (l)/LnI; original. 1 Reprezentarea piesei Boieri şi ciocoi la Iaşi a avut loc la 14 februarie 1874, dată care cădea într-o joi. Poetul ar fi putut răspunde observaţiilor lui G. Duca Într-una din zilele de luni 18 sau luni 25 februarie, mai probabil luni 18, dat fiind că marţi 19 piesa a fost din nou reprezentată. 2 Georges Duca (1846 - 1895), inginer. Era nepotul lui V. Alecsandri, mama sa, Euharia, căsătorită cu Pavel Duca, era fiica Saftei, sora vor ni- 845 [846] eului V. Alecsandri, căsătorită cu generalul Ion Duca. A fost căsătorit cu Lucie Ghica, fiica Cleopatrei Cantacuzino, doamnă de onoare a Carmen Sylvei. Poetul a păstrat legături strînse cu aceşti nepoţi, în a căror companie se complăcea, ducîndu-se adesea la vila lor de la Sinaia. Ei sînt părinţii lui 1. G. Duca, ministrul liberal asasinat în anul 1933. George Duca a fost ministru, senator şi director al Căilor Ferate; bustul său se află în faţa Gării de Nord din Bucureşti. 3 Lunga scrisoare, numită de poet "foileton", nu ni s-a păstrat, deşi 1. Rădulescu Pogoneanu afirma că ea se găsea în posesia lui G. T. Kiri­ leanu. Îndreptă rile propuse de Duca şi instrucţiunile date de poet lui Matei Millo în scrisoarea din 6 septembrie 1874 (ef. aici p. 153 - 155) pentru cum trebuie să fie interpretate rolurile constituie cel mai bun îndrumător pentru regizarea acestei piese, în spiritul în care a conceput-o scriitorul. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 96 Mirceşti, 25 febr. 1874 B.A.R., ms. rom. 808, f. 80 -81; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 6, 1 iunie 1895, p. 578- 579; V. Alecsandri, Scrisori. Buc., 1904, p. 63-64; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 325-326. 1 în scrisoarea către 1. Negruzzi din 2 martie 1874, revine asupra acestei cereri, urmînd ori să ardă "anonsul", ori să-i dea o altă formă (ef. aici p. 130). Poetul anunţa răzbunarea Ciocoilor! CĂTRE MATEI MILLO 97 Mirceşti, 25 fevr. 1874 B.A.R., S 1(2)/DCXXXnn; original. Bibliografie: Vasile Alecsandri, Cele mai frumoase scrisori, Buc., 1972, p. 215-217. 846· [847] 1 Piesă de Matei Millo. V. Alecsandri ortografiază în mod inconsecvent numele Chiriţa cu Ch şi cu K (probabil o reminiscenţă a grafiei chirilice, în care au fost scrise Chiriţele). Pentru unitate, am adoptat în textele româneşti grafia cu Ch şi în cele franţuzeşti cu K. 2 AI. Odobescu făcuse parte din comisia ad hoc pentru soluţionarea problemei Teatrului celui Mare; se ajunsese la crearea, în 1874, a asociaţiei actorilor care s-a desfăcut chiar înainte de încheierea stagiunii 1874-1875; la 8 februarie 1875, Odobescu devine directorul Teatrului Naţional. 3 Cf. aici p. 138-139 scrisoarea către George Sion în care îşi exprimă neîncrederea în formaţia teatrală de la Bucureşti şi speranţa că Comi­ tetul ar putea reuni cele două grupuri adverse, Millo şi Pascaly. 4 Eufrosina Catargi, născută Ventura, soţia lui Lascăr Catargiu, preşedintele Consiliului de Miniştri. CĂTRE MIHAIL KOGĂLNICEANU 98 Mirceşti, martie 1874 Bibliografie: V. Alecsandri, Boieri şi ciocoi, Buc., 1874, p. 2-4; ido Teatru, vol , 1, Buc., 1875, p. XXV -XXVI, E. Fagure, Teatrul lui Vasile Alecsandri, în Adevărul literar, 19 iunie 1921, p. 3; V. Alecsandri, Teatru. Comediile, ed. AI. Iordan, Craiova [1939J, p. 59; V. Alecsandri, .opere, V, 1976, p. 33-34. 1 La această scrisoare de dedicaţie, M. Kogălniceanu îi răs})unde la 14 martie (deci scrisoarea poetului este dinainte de această dată); "Mulţu­ mesc, prietene, pentru delicata ta aducere aminte, pentru scrisoarea ta şi pentru dedicaţie"... asociindu-şi rugămintea cu aceea a Comitetului teatral, de a permite jucarea piesei şi la Bucureşti, continuă: "Fă-i, 'fă-ne această favoare. Te asigur că aplauzele noastre îţi vor dovedi recunoştirrţa noastră" (Cf. C. Gane "Boierii şi ciocoii" lui Alecsandri, cu prilejul unor scrisori inedite de la Kotzebue şi Kogălniceanu, în Arhiva românească, t. V, 1940, p. 211). Dintre cele două manuscrise ale comediei păstrate la Biblioteca Academiei, ms. rom. 2231 şi ms. rom. 2939, acesta din urmă poartă indicaţia după titlu: "Comedie în 5 acturi, dedicată amicului meu M. Cogăl niceanu, V. Alecsandri, Mirceşti, 1874". Celălalt manuscris a fost dăruit lui C. Steriade: "Amicului meu ... suvenir de la Mirceşti , ·1 marto 1874. V. Alecsandri." 847 [848] CĂTRE IACOB NEGRUZZI 99 Mirceşri, 2 marto 1874 B.A.R., S 35 (7)/LVIII; original. Bibliografie: Floarea soarelui, II, nr. 7 -12, iulie-decembrie 1928, p 80. 1. Cf. aici p. 126 -127. îndată după premiera piesei Boieri şi ciocoi, V. Alec­ sandri a fost ţinta criticilor primite sub formă de scrisor iinsultătoare, venite din cele două lumi pe care le viza piesa sau din partea criticilor de speciali­ tate. Boieri şi ciocoi nu s-a bucurat de succes. V. Alecsandri care, în general, nu răspundea niciodată criticilor, socotindu-se fie mai presus de ele, fie socotiridu-Ie justificate, şi atunci încerca să-şi îmbunătăţească creaţia, de data aceasta însă proiectează, ca răspuns la critici, o nouă piesă a Ciocoilor care Însă nu va fi definitivată niciodată. 100 Mirceşti, 12 marto 1874 B.A.R., rns. rom. 808, f. 82-83; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 6, 1 iunie 1895, p. 579 - 581; V.Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 64 - 66; Vasile Alecsandri, Publi­ cistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 326 - 328. 1 Cf. aici p. 847, n. 1, manuscrisele păstrate la B.A.R. 2 G. 1. Vîrnav-Liteanu publicase unele articole în Convorbiri literare despre Alecsandri şi despre Poeziile populare culese şi întocmite de Alecsandri, de la data la care poetul îi scrie lui 1. Negruzzi că Vîrnav a mai pregătit ceva pentru revistă, a mai apărut în acel an Dumbrava Roşie. Cercetare critică în Convorbiri literare VIII, nr. 4, 1 iulie, 1874, p. 153-162. în 848 [849] anii următori va scrie despre Scrierile teatrale ale lui Alecsandri şi despre Operele complete ale lui Alecsandri. 3 Romanul lui Negruzzi, Mihai Vereanu, apăruse în nouă numere din Convorbiri literare, intre 1 aprilie 1873 şi 1 februarie 1874, şi in volum, Iaşi 1973. CATRE MARIE BOGDAN 101 Mirceşti, 30 martie 1874 Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et au jourâ'hui, 1920-1923, Buc., 1926, p. 125. CATRE GEORGE STERIADI 102 Mirceşti, 6 aprilie 1874 B.C.S., S 84; A 36; original. 1 George Steriadi, secretar al Agenţiei române din Paris şi apoi al Legaţiei. Prieten cu fraţii Alecsandri. Publicist şi om de teatru. Între anii 1881-1889 a fost membru în Comitetul Teatrului Naţional din Bucureşti. A fost director al ziarului Gazette de Roumanie. 2 Pentru invitaţiile ce i se făcuseră ca să accepte reprezentarea piesei Boieri şi ciocoi la Bucureşti, ef. aici p. 116 -117, scrisoarea către G. Sion din 28 ianuarie 1874, şi p. 128- 129, scrisoarea către M. Millo din 25 februarie. Piesa se va juca la Bucureşti. Ci. aici p. 857, 11. 3. CATRE MARIE BOGDAN 103 Mirceşti, 1 mai 1874 M.I.A.O.B., nr. 13189; original. Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et aicjourd'hui, 1923-1923 Buc., 1929, p. 126 -127. 849 [850] CĂTRE GEORGE SION 104 Mirceşti, mai 1874 Originalul la Biblioteca Centrală Universitară, Cluj. Bibliografie :1. Muşlea, Din scrisorile lui Vasile Alecsandri către George Sion, în Viaţa românească, XX, nr. 5-6, mai-iunie, p. 193; Şt. Meteş, Din relaţiile şi corespondenţa poetului George Sion cu contemporanii săi, Cluj, 1939, p� 4- 5; Vasile Alecsandri, Publicistică, Scrisori. Chişinău, 1968, p. 457-458. 1 Scrisoarea către Sion, menită să susţină cauza lui Millo şi a autorului piesei Boieri şi ciocoi, care nu avea încredere să o încredinţeze la Bucureşti altui actor decît lui Millo, a fost trimisă mai întîi acestuia pentru a lua cunoştinţă de conţinutul ei şi a o înmîna destinatarului. Cf. aici p. 140. 2 După reprezentarea piesei Boieri şi ciocoi la Iaşi şi publicarea ei în Convorbiri literare, autorul i-a aduS îndreptările necesare şi a publicat-o în broşură, Bucureşti, 1874. 3 V. Alecsandri a apreciat întotdeauna talentul lui Millo, care i-a fost cel mai potrivit interpret al pieselor sale de început, de aceea a intervenit în favoarea acestuia, cînd a fost cazul, nedreptăţind valoarea artistică incon­ testabilă a lui M. Pascaly. Totuşi, Millo nu a înţeles suficient rolul cultural­ educativ pe care poetul îl acorda producţiilor dramatice româneşti şi nevoia ridicării treptate a calităţii drarnaturgiei (ef. corespondenţa lui Millo în Scrisori către Vasile Alecsandri, Buc., 1978, p. 282-303). Interesul poetului de a avea o distribuţie bună pentru reprezentarea piesei Boieri şi ciocoi, la Bucureşti, coincidea şi cu interesul general pentru reorganizarea atunci a Teatrului celui Mare sau Teatrul Naţional, susţinută cu interes de Al. Odobescu şi Titu Maiorescu, devenit ministru al Instrucţiei. V. Alecsandri va scrie acestuia în favoarea lui Millo şi a Teatrului (ef. aici p. 143 -144). Comisia .alcătuită din iniţiativa lui Odobescu va avea drept consecinţă înfiinţarea "Societăţii dramatice", sau asociaţia artiştilor, sub direcţia lui M. Millo , la sfîrşitul anului 1874, la care M. Pascaly nu va participa şi care nu va rezista nici măcar pînă la sfîrşitul stagiunii 1874-1875, cînd s-a jucat şi Boieri" şi ciocoi. Cf. Ioan Massoff, Teatrul românesc, voI. II, Buc., 1966, p. 316-325. S50 a:; [851] CĂTRE MATEI MILLO 105 Mirceşti, mai 1874 B.A.R., S 6 (1)[DXXXIX; original, 1 Cf. aici p. 138-139. 2 Lui Titu Maiorescu îi scrie totuşi la 12 iunie În favoarea lui Millo şi apoi la 27 iunie ca răspuns la scrisoarea lui Maiorescu din 25 iunie, prin care acesta Îi comunica rezolvarea pozitivă a doleanţelor lui Millo şi îi cere părerea sa despre reorganizarea Teatrului. Cf. aici p. 146-148. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 106 Mirceşti, 27 mai 1874 B.A.R. ms. rom. 808, f. 84-85; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 6, 1 iunie, 1895, p. 581- 582; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 66 -67. Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 328-329. 1 Piesa se publicase În broşură la Bucureşti. 2 Evanghelie Zappa (1800 - 1865) a făcut o mare donaţie pentru înfiin­ ţarea Academiei Române, ceea ce explică cuvintele scrise de poet. CĂTRE MARIE BOGDAN 107 Mirceşti , 5 iunie 187� Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et au.jourd'hui, 1920-1923, Buc., 1929, p. 127. 851 [852] CĂTRE TITU MAIORESCU 108 Bucureşti, 12 iunie 1874 B.A.R., S 59 (1)/LVII; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 3; Vasile Alecsan­ dri, Publicistică. Scrisori. Chişinău, 1968, p. 267-268. CĂTRE MARIE BOGDAN 109 Bucureşti, 23 iunie 1874 Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et awjourd'hui, 1920-1923, Buc., 1929. p. 127-128. CĂTRE TITU MAIORESCU 110 Mirceşti, 27 iunie 1874 B.A.R., S 59(2)/LVII; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 3; Vasile Alecsan­ dri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 268-270; Vasile Alecsandri, Cele mai frumoase scrisori, Buc., 1972, p. 217-219. 1 Ci. aici p. 143-144. 2 Francois ]ules Edmond Got (1821- 1901), mare arrist francez, societar al Cornediei-Franceze, decanul casei Moliere, profesor la Conservatorul din Paris. �52 [853] 3 Antoine Girard zis Tabarin (1584-1626), celebru şarlatan francez, al cărui nume a rămas ca prototip pentru acest soi de oameni. Erou al unei piese de teatru uşoare. 4 Saint Marc Girardin (1801-1873), literat, profesor, academician francez. CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 111 Viena, 10 iulie [s.n.] 1874. B.A.R., ms. rom. 2300, f. 23; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 266-267. 1 Poetul era In drum spre Paris de unde se ducea să aducă la Mirce ştş pe fiica sa, Marie. 112 Paris, 4 iulie [s.v.] 18H B.A.R., S 19(28)jLVII; original. 1 Ordinea cronologică a scrisorilor către Paulina, care pare nefirească, se explică prin folosirea celor două stiluri vechi şi nou. CĂTRE MATEI MILLO 113 Mirceşti, 3 septembrie 187-t B.A.R., S 1(3)jDCXXXVIII; original. 1 V. Alecsandri dorea să cunoască actul asociaţiei actorilor (Societa-, tea dramatică), cum şi numele actorilor care se grupaseră în juruă 853, [854] lui Millo pentru a-şi da seama dacă posedă calităţii" necesare pentru a interpreta piesa Boieri şi ciocoi. 2 Îi scrie lui T. Maiorescu chiar în aceeaşi zi. Cf. aici p. 151- 152. 3 Marie, fiica poetului, adusă în ţară pentru a petrece vacanţa de vară la Mirceşti, a fost grav bolnavă. CĂTRE TITU MAIORESCU 114 Mirceşti, 3 sept. 1874 B.A.R., S 59 (3)jLVII; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1905, p. 5-6; Vasile Alec­ sandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 270 -271. 1 V. Alecsandri, felicitîndu-l pe T. Maiorescu pentru iniţiativele luate ca ministru al Instrucţiei, profită pentru a-i atrage atenţia asupra abuzului de folosire a sufixului iune şi a lui U, de care, de altfel, chiar şi Maiorescu începuse să se ferească, şi mai profită iarăşi să-i ceară protecţia sa pentru Millo ca acesta să poată reprezenta piesa Boieri şi ciocoi. Cf. aici p. 149 - 150, scrisoare către Matei Millo. - CĂTRE IACOB NEGRUZZI 115 Mirceşti, 4 sept. 1874 B.A.R., S 35 (8)jLVIII; original. Bibliografie: Floarea soarelui, II, nr. 7-12 iulie-decembrie 1928, p. 80, 854 < [855] • CĂTRE MATEI MILLO 116 Mirceşti, 6 sept. 1874 B.A.R., S 1(4)/DCXXXVIII; original. Bibliografie,' Scarlat Froda, Corespondenţa lui V. Alecsandri despre teatru, În Studii �i materiale de istoria artei, IV, nr. 3-4, 1957, p. 231- 232; traducere V. Alecsandri, Publicistică, Scrisori, Chişinău, 1968, p. 280-281, traducere; Vasile Alecsandri, Cele mai frumoase scrisori, Buc., 1972, p. 220-225; V. Alecsandri, Opere, VI, Buc., 1979, p. 582-854, traducere. 1 Piesa Boieri şi ciocoi se reprezentase pentru prima dată la Iaşi la 14 februarie 1874, Între timp, poetul primise cereri din partea Comitetului Teatrului Naţional şi de la prieteni pentru reprezentarea ei şi la Bucureşti (ef. aici corespondenţa cu G. Sion, M. Millo, G. Steriadi). Greşelile de text, observate cu prilejul acelui spectacol de la Iaşi, fuseseră corectate de poet, acum explică lui MilJo modul cum trebuie interpretat fiecare personaj, pentru a asigura reuşita reprezentaţiei la Bucureşti, conform cu viziunea autorului. 2 Grigore Cuza (1800 - 1862), spătar, frate cu poste lnicul Ion Cuza, tatăl domnitorului Cuza, deci îi era unchi. A fost ispravnic de ţinutul Vaslui şi Fălciu, deputat; cu vederi progresiste, participă la mişcarea de la 1848; sub domnitorul Grigore Ghica este ministru la departamentul bisericesc şi al Instrucţiei Publice. Tipul boierului patriot şi progresist. 3 Petre VeJlescu (1846-1904), artist dramatic, a debutat sub direcţia lui M. Pascaly la Bossel, a trecut apoi la Teatrul Naţional din Bucureşti" unde a interpretat roluri melodrarnatice şi multe roluri din piesele lui V. Alecsandri. 4 Logofătul Iorg u Ghica, fost ispravnic de Bacău, protector al farni-. !iei Alecsandri. 5 Constantin Dimitriadi (1831-1885), artist dramatic, tatăl Aris-. tizzei Romanescu. A jucat şi a fost director de teatru la Iaşi şi la Bucu-. re şti. Deşi V. Alecsandri îi afirmă în două rînduri lui M. Millo că rolul lui Arbure este scris pentru el, totuşi, indirect ·optează tot pentru Dimi-. triadi ca interpret, aşa cum fus�se la Iaşi. MilJo va distribui rolul lui Arbu-. re acestuia, el mulţumindu-se cu altul secundar; 6 cr. aici p. 152. 855, [856] CĂTRE MARIE BOGDAN 117 Mirceşti, 5 octombrie 1874 Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd'hui, 1920-1923, Buc., 1929, p. 128-129. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 118 Mirceşti , 7 oct. 1874 B.A.R., S 35(9)/LVIII; original. Bibliografie: Floarea soarelui, II, nr. 7 - 12, iulie-decembrie 1928, p. 80. 1 Beeri-Mustafa nu se va publica în Convorbiri literare decît în anul 1877, poetul dînd întîietate lui Dan, căpitan de Plai. 2 În Convorbiri literare, VIII, nr. 7, 1 octombrie 1874, p. 287-293, se publicase Doi feţi cu stea în frunte de Ioan Slavici ; credem că aceasta este povestea pe care o citise Vasile Alecsandri. CĂTRE BOGDAN PETRICEICU HASDEU 119 Mirceşti, 8 octombrie 1874 Arh. Statului Buc., Fond Hasdeu, vol , X, pach. XIV, doc. nr. 451. Bibliografie: B. P. Hasdeu şi contemporanii săi români şi străini (cores­ pondenţă primită). Text stabilit, traduceri şi note de Nicolae Mecu, Viorica 856 [857] a Nişcov, Al. Săndulescu, Mihai Vornicu. Coordonare şi studiu Al. Săndulescu, r, Bucureşti, Editura Minerva, 1982, p. 10. 1 Broşura publicată la Socec în 1874. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 120 introductiv, Mirceşti, 10 octornvrie 1874 B.A.�., ms, rom. 808, f. 86; original. Bibliografie,' Convorbiri literare, XXIX, nr. 6, 1 iunie 1895, p. 582- 583; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 67; Vasile Alecsandri, Publi­ cistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 329 - 330. 1 V. Alecsandri făcea parte, ca membru onorific, din comisia examina­ toare a cărţilor didactice şi în această calitate a căutat să lupte pentru sim­ plificarea ortografiei. Cf. aici scrisoarea din 3 septembrie către Titu Maio­ rescu. 121 Mirceşti, 16 octombrie 1874 B.A.R., ms. rom. 808, f. 88-89; original. Bibliografie,' Convorbiri literare, XXIX, nr. 6, 1 iunie 1895, p. 583- 584; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 68; Vasile Alecsandri, Publi­ cistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 330 - 331. 1 CI. aici p. 856, n. 1. 2 Dan, căpitan de plai se va publica în nr. 10, din luna ianuarie, al Convorbirilor pe anul următor, 1875. 3 La Bucureşti, poate mai bine interpretată, piesa Boieri fi ciocoi a avut mai mare succes decît la Iaşi; cu ea s-a deschis stagiu ne a anului 1874-1875. C. Dimitriadi a păstrat rolul lui Arbore, Millo l-a jucat pe Vulpe, în celelalte roluri, Ştefan şi Petre Vellescu, Grigore Manolescu, Frosa Popescu etc.... Cf. Ioan Massoff, Teatrul românesc, vol. II, Buc., 1966, p. 325-326. 857 [858] CĂTRE MARIE BOGDAN 122 Mirceşti, 28 octombrie 1874 Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd'hui, 1920-1923, Buc., 1929, p. 129-130. Lucia Vogoride era fiica Cocuţii Con achi şi a lui N. Vogoride, soră cu Emanuel şi Maria Vogoride. A fost căsătorită mai întîi cu D. Grecianu, apoi cu Nunuţă Rosetti-Roznovanu. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 123 Mirceşti, oct, 1874 B.A.R., ms. rom. 3489, f. 74-75; original. 1 Scrisoarea este scrisă la sfîrşitul manuscrisului poeziei Toamna ţesătoare, care s-a pu blicat, împreună cu alte poezii, în numărul 11, februarie p. 438-444, din Convorbiri literare pe anul 1875. 2 Dan, căpitan de Plai s-a publicat în numărul 10, ianuarie 1875, p. 377-382. 124 Mirceşti, 11 nove. 1874 B.A.R., S 35 (16) LVIII; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Scrisori, Î'nsemnăr i, Buc., 1964, p. 121- 123; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău. 1968. p. 332. �58 [859] -- 1 Odă statuii lui Mihai Viteazul s-a publicat în numărul 9 al Convor­ birilor pe luna decembrie 1874, p. 351- 353, aşa cum a dorit poetul. 2 Linda Raia şi Bradul s-au publicat împreună cu Toamna ţesătoare. Ci. aici p. 858, n. 1. 3 Textul poeziei Bradul diferă puţin de cel publicat in Opere. 1875. CĂTRE MARIE BOGDAN 125 Mirceşti, 28 noiembrie 1874 Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd'hui, 1920-1923, Buc., 1929, p. 131-132. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 126 Mirceşti, noiem. 1874 B.A.R., ms. rom. 808, f. 90; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 6, 1 ianuarie 1895, p. 584-585; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 69; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori. Chişinău, 1968, p. 332-333. CĂTRE MATEI MILLO 127 Mirceşti, joi, [sfîrşitul anului] 1874 B.A.R., S 1(5) DCXXXVIII; original. Bibliografie: Scarlat Froda, Corespondenţa lui V. Alecsandri despre teatru, în Studii şi cercetări de istoria artei, IV, nr. 3-4, 1957, p. 232, tra- 859 [860] duce re ; V. Alecsandri, Corespondenţa, Buc., 1960, p. 184; reeditată tradu­ cerea de H. Corbu în Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrieri. Chişinău, 1968, p. 282. Datare stabilită după perioada în care s-a jucat Chiriţa în balon. Ci. aici p. 208-209. 128 Mirceşti, vineri, [14 decembrie s.v., 1874] B.A.R. S 6(3)/DCXXXIX; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Corespondenţă, Buc., 1960, p. 184; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 282-283. 1 Scrisoare datată după stampila poştii de pe plic, 26 decembrie s.n., ceea ce Însemnează: 14 decembrie s.v. 2 Cf. aici p. 208-209 scrisoarea către Matei Millo, despre căderea acestuia din balon. 3 Petre Grădişteanu (1841-1921), avocat, om politic, publicist şi autor dramatic; a intrat în politică ocupînd diverse funcţii, a fost membru onorific al Academiei. A fondat în anul 1870 Revista contimporană, cu atitu­ dine antijunirnistă. A redactat şi susţinut prima lege de organizare şi admi­ nistrare a teatr elor , din 6 aprilie 1877. 4 întrebarea lui V. Alecsandri era justificată pentru că era pentru prima dată cînd pe scena Teatrului Naţional se reprezenta o revistă. Tea­ trul mergea greu şi aceste spectacole au salvat o parte din stagiune. Re­ vista fusese creată de Petre Grădişteanu şi un grup de scriitori de la Revista contim porană, Nicolae Tincu, M. Zamfirescu, Ciru Economu etc. Revista ataca şi ridiculiza spiritual multe din problemele la ordinea zilei: neregulile de la Căile ferate, exagerările lingviştilor Iatinizanţi. teatrul, statuia neinau­ gurată a lui Mihai Viteazul etc .. " Succesul revistei a fost neaşteptat de mare. Cf. Aristizza Romanescu, 30 de ani. Amintiri, Buc., 1960, p. 15� Ioan Massoff, Teatrul românesc, voi.' II, Buc., 1966, p. 326-329. CĂTRE MARIE BOGDAN 129 Mirceşti, 18 decembrie 1874 Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et aicjourd'hui , 1920-1923, Buc., 1929, p. 132-133. 860 c [861] • 1 Noua clădire monumentală a Operei din Paris, construită de Charles Garnier , între anii 1862-1874. CĂTRE GEORGE SION 130 Mirceşti, 23 dec. 1874 Originalul la Biblioteca Centrală Universitară, Cluj. Bibliografie: 1. Muşlea, Din scrisorile lui Vasile Alecsandri către George Sion, în Viaţa românească, XX, nr. 5-6, mai-iunie, 1928, p. 193; Şt. Meteş, Din relaţiile şi corespondenţa poetului George Sion cu contemporanii săi, Cluj, 1939, p. 5-6. 1 G. Sion traducea Phedra lui Racine şi ceruse lui V. A.ecsandri să-i scrie o scrisoare-prefaţă. Cf. aici p. 177 - 178 131 24 dec. 1874 Originalul la Biblioteca Centrală Universitară, Cluj. Bibliografie: 1. Muşlea, Din scrisorile lui Vasile Alecsandri către George Sion, în Viaţa românească, XX, nr. 5-6, mai-iunie 1928, p. 194; Ştefan Meteş, Din relaţiile şi corespondenţa poetului George Sion cu contemporanii săi, Cluj, 1939, p. 6; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 458-459. CĂTRE MARIE BOGDAN 132 Mirceşti, 24 decembrie 1874 Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd'hui, 1920-1923, Buc., 1929, p. 133- 134; Alecsandri, Cele mai frumoase scrisori, Buc., 1972 p. 225-226. 1 Marie, fiica lui Iancu Alecsandri. 861 [862] CĂTRE GEORGE SION 133 Miroeşti, 31 dec. 1874 Originalul la Biblioteca Centrală Universitară, Cluj. Bibliografie: J. Racine, Phedra, traducere de G. Sion, Buc., 1875 p. III -IV; St. Meteş, Din relaţiile şi corespondenţa lui George Sion cu contemporanii săi, Cluj, 1939, p. 6-7. CĂTRE VENTURA 134 [ 1874] B.A.R., S 41/LVII; original. 1 Scrisoarea pare să fie din acest an, care apare şi în filigrana hîrtie de scris, Plicul în care a fost păstrată scrisoarea poartă antetul Cabinetul prefectului de Roman şi indicaţia că conţine o scrisoare V. Alecsandt, şi nişte chitante de impozite. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 135 [1874-1875] B.A.R., S 35 (13) IL VIII; original. Bibliografie: Floarea soarelui, II, nr. 7 - 12, iulie-decembrie 1928. p, 81. 1 Cf. aici şi p. 182-183, scrisoarea din anul 187,5, ianuarie 10. 862 [863] CĂTRE MARIE BOGDAN 136 Mirceşti, 2 ianuarie 1875 Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd'hui, 1920-1923, Buc., 1929, p. 134. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 137 Mirceşti, 10 ghenar 1875 B.A.R., ms. rom. 808, f. 92-93. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 6, 1 iunie 1895, p. 55; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 69-70; Vasile Alecsandri, Publicis­ tică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 333-334. 1 Cf. aici p. 166. 2 Cf. aici p. 180, scrisoare referitoare tot la Rîureanu. CĂTRE MIHAIL KOGĂLNICEANU 138 Mirceşti, [13 1 1I:17J Bibliografie: E. Vîrtosu, Scrisori inedite de la Vasile Alecsandri, în Arhiva românească, III, 1939, p. 79. 1 Data este aceea a primirii de către Oficiul Bucureşti. 863 [864] CĂTRE 10N GHICA 139 Gara Mirceşti, 18 [1 ?] 1875 B.A.R., ms. rom. 803, f. 137 - 138. 1 Bănuim că este această lună. Datele telegrame lor fiind pe stil nou, pe stil vechi ar fi 6 ianuarie, deci ajunul Sfîntului Ion, care s-ar potrivi cu felicitarea pentru ziua sa. CĂTRE MARIE BOGDAN 140 Mirceşti, 30 ianuarie 1875 Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd'hui, 1920-1923, Buc., 1929, p. 135. CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 141 [Bucureşti]; Hotel Brofft, gioi, [a. 8 martie 1875] B.A.R., S. 19(57)/LVII; original. 1 G. Steriadi. 2 Probabil Marie Lupu Bogdan-Miţa - nepoata poetului, fiica Srnărăn­ diţci Decan. 142 Bucureşti, [vineri 8] marto 1875 B.A.R., S 19 (51)/LVII; original. Scrisoarea, după conţinut, este scrisă în aceiaşi zi cu următoarea, prima fiind trimisă prin poştă, a doua printr-o ocazie. 864 Q [865] a l t I 143 Bucureşti, [vineri] 8 martie 1875 B.A.R., S 19(50)/LVII; original. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 144 Gara Mirceşti, martie 1875 B.C.S. Fond St. Georges, inv. 19046; original. CĂTRE MIHAIL KOGĂLNICEANU 145 Mirceşti, 12 marto 1875 Bibliografie: E. Vîrtosu, Scrisori inedite de la Vasile Alecsandri, în Arhiva românească, III, 1939, p. 79; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scri­ sori, Chişinău, 1968, 263-264. 146 Mirceşti-Roman, 14 [?] 18?[?] Bibliografie: E. Vîr tosu, Scrisori inedite de la Vasile Alecsandri, în Arhiva românească, III, 1939, p. 77. 1 Nepăstrîndu-se originalul telegramei, iar în textul tipărit nefiind completate luna şi anul, am presupus că ar fi putut fi o telegramă de felicitare după alegerile din 1875. 865 [866] I t CĂTRE TITU MAIORESCU 147 Mirceşti, 25 marto 1875 B.A.R., S 59 (4)/LVII; original. Bibliografie: ll. Chendi, şi E. Carcalechi, Biserica din Mirceşti în Semă­ nătorul , III, nr. 5, februarie 1904, p. 75-77; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 6-9; Vasile Alecsandri Cele mai frumoase scrisori, Buc., 1972, p. 228-232; A. Săndulescu, Literatura epistolară, Buc., Editura Minerva, 1972, p. 243-246. 1 V. Alecsandri descrisese, cu humor şi fantezie, grozavia furtunii şi incendiul care a distrus biserica, într-o scrisoare adresată lui C. Negri datată august 1864, din păcate incompletă şi numai în copie. Cf. V. Alec­ sandri, Opere IX, Buc., 1982, p. 217-218. 2 Aluzie la polemica stîrnită de descoperirea arheologică a lui C. Bol­ liac: pipele dacilor? CĂTRE IACOB NEGRUZZI 148 Mirceşti, 28 marto 1875 B.A.R., ms. rom. 808, f. 94-95; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 6, 1 iunie 1895, p. 566- 567; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 70-71; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 334-335. 1 în timpul şederii la Bucureşti, la 16 februarie, fusese invitat să ţină o conferinţă la Ateneu, la care citise din legendele sale. Cf. G. C. Nico­ lescu, Viaţa lui Vasile Alecsandri, Buc., 1962, p. 449. 866 [867] 149 Mirceşti, 29 marto 1875 B.C.S. Fond St. Georges, inv. 19009; original. Bibliografie: Mircea Anghelescu, V. Alecsandri către Iacob Negruzzi în Limbă şi literatură, X, 1965, p. 76. 1 S-a publicat în Convorbiri literare, IX, nr. 2, 1 mai 1875, p. 49- 50. CĂTRE EPISCOPUL ISAIA VICOL AL ROMANULUI 150 Mirceşti, 30 marto 1875 Bibliografie: Cuget clar, III, nr. 61, 28 octombrie 1938, p. 248-249. CĂTRE GHEORGHE HURMUZAKI 151 Mirceşti , 8/20 aprilie 1875 B.A.R., rns, rom. 3340, f. 49; original. Bibliografie: Il. Chendi, Corespondenţa lui V. Alecsandri cu bucovi­ nenii, în Convotbiri literare, XL, nr. 12, decembrie 1906, p. 1104. 1 Va compune Răpirea Bucovinei. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 152 Mirceşti, 10 april 1875 B.C.S., Fond St. Georges, inv. 19008; original. Bibliografie: Mircea Anghelescu, V. Alecsandri către Iacob Negruzzi, .In Limbă şi literatură, X, 1965, p. 76-78. 1167. [868] 1 Răpirea Bucovinei. 2 Soţia lui Petre Grădişteanu care conducea revista. 3 Argumentele poetului nu l-au convins pe I. Negruzzi, poezia nu s-a publicat în Convorbiri. CĂTRE MIHAIL KOGĂLNICEANU 153 Mirceşti, 19 apr il 1875 Bibliografie: E. Virtosu, Scrisori inedite de Vasile Alecsandri în Arhiva românească, III, 1939, p. 79. 1 Ion Ionescu de la Brad sau N. Ionescu? CĂTRE IACOB NEGRUZZI 154 Mirceşti, 20 ap ril 1875 B.A.R., ms. rom. 808, f. 96-97; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 7, 1 iulie 1895, p. 625- 626; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 71-72; Vasile Alecsandri, Publicistică, Scrisori, Chişinău, 1968, p. 335-336, incompletă. 1 Grui-Sînger s-a publicat în Convorbiri literare, IX, nr. 3, 1 iunie 1875, p. 81-88, împreună cu Legenda cioclrliei pe care o anunţă în această scrisoare. Pentru semnificaţia numelui de Grui-Sînger este interesant schim­ bul de păreri care a avut loc Între poet şi traducătorul său în limba germană, L. V. Fischer, ef. Scrisori către Vasile Alecsandri, Buc., 1978, p. 200-201. 2 Răpirea Bucovinei. 3 S-a publicat în Convorbiri literare, IX, nr. 4, 1 iulie 1875, p. 155- 157. !\68 se [869] - 4 Cîntecul Bucovinei l-a publicat tot poetul în, Canuorbiri, în cadrul Albumului unui bibliofil, ef. V. Alecsandri, Opere, IV, Buc., 1974,p. 461. 'O,:,:''i i. 155 CĂTRE MARIE BOGDAN Hl';-' \\. 11,1 Mirceşti, 27 aprilie 1875 Bibliografie: Marie G. Bogdan, Auirefois el awjourd'hui, 1920-1923, Buc., 1929, p. 135- 37; Vasile Alecsandri, Cele mai frumoase scrisori, Buc., 1972, p. 232-236. 1 Numele celebrei prirnadone Adelina Patti (1843-1919). 2 încercarea poetului de a vinde pădurea din Pătrăşcani companiei engleze pentru exploatarea căilor ferate române nu a izbutit nici de data aceasta. Pădurea se va vinde aiba în anul 1878 lui Hausknecht cu care va avea proces pentru neplata banilor. 156 Mirceşti, 30 aprilie 1875 Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd'hui, 1920-1923, Buc., 1929, p. 137 - 138. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 157 Mirceşti, 2 mai 1875 B.A.R., ms, rom'. 808, f. 98; original. Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 6, 1 iunie 1895, p. 587; . V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 72-73; Vasile Alecsandri, .Publi­ eistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 336 - 337. 869 [870] 1 Pentru poezii, sărbătorire şi conferinţa pentru strîngerea de fonduri necesare ridicării statuii lui Ştefan cel Mare, a se vedea aici şi scrisorile către r. Negruzzi din lunile martie şi aprilie. Poezia 11 mai 1875 era Răpi­ rea Bucovinei. 2 Prinţul Grigore Sturdza - beizadea. 158 Mirceşti, 5 mai 1875 B.C.S., Fond St. Georges, inv. 19007; original. Bibliografie: Mircea Anghelescu, V. Alecsandri către Iacob Negruzzi, în Limbă �i literatură, X, 1965 p. 78. 1 S-a publicat sub pseudonim, cu titlul Răpirea Bucovinei, în Convor­ biri literare, IX, TIr. 7, 1 octombrie 1875, p. 280-288. 2 Conferinţa pentru strîngerea de fonduri necesare ridicării statuii lui Ştefan cel Mare. 3 Sub această ameninţare, 1. Negruzzi le publică pe amîndouă în acelaşi număr din Convorbiri. Cf. aici p. 211. CĂTRE MATEI MILLO 159 Mirceşti, 14 mai 1875 B.A.R., S 1 (1)/DCXXXVIII; original. Bibliografie: Scarlat Froda, Corespondenţa lui V. Alecsandri. despre teatru, în Studii şi cercetări de istoria artei, IV, nr. 3-4, 1957, p. 233, traducere; V. Alecsandri, Corespondenţă, Buc., 1960, p. 186; reeditată traducerea de H. Corbu În Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori,Chi­ şinău, 1968, p. 283. 870 ... [871] • CĂTRE IACOB NEGRUZZI 160 Mirceşti, 17 mai 1875 B.C.S., Fond St. Georges, inv. 19013; original. Bibliografie: Mircea Anghelescu, V. Alecsandri către Iacob Negruzzi, în Limbă şi literatură, X, 1965, p. 78 -79. 1 România după Tractai a fost publicată peste mai mulţi ani, prece­ dată de o evocare a lui D. Rallet, nesemnată, identificată de G. C. Nico­ lescu la B.A.R., ms. rom. 3926, f. 10-11 ca fiind a lui V. Alecsandri, ef. Convorbiri literare, XVI, nr. 9, 1 decembrie 1882, p. 331-336; V. Alec­ sandri, Opere, IV, 1974, note p. 850. 161 Mirceşti, 18 mai 1875 B.C.S., Fond St. Georges, inv, 19006; original. Bibliografie: Mircea Anghelescu, V. Alecsandri către Iacob Negruzzi, în Limbă şi literatură, X, 1965, p. 79. 162 Mirceşti, 21 mai 1875 B.A.R., ms. rom. 808, f. 100-101; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr , 6, 1 iunie 1895, p. 588; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 73-74; Vasile Alecsandri, Publi­ cistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 337-338 . 1 Becri-Mustafa se va publica în Convorbiri literare abia în anul 1877. 871 [872] CĂTRE MARIE BOGDAN 163 Mirceşti, 26 mai 1875 Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd'hui, �920-'1923, Buc., 1929, p .139. CĂTRE MATEI MILLO 164 Mirceşti, 1 iunie 1875 B.A.R., S 6(2)/DCXXXIX; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Scrisori. Însemnări, Buc., 1964, p. 113- 115; reeditată traducerea de H. Corbu, în Vasile Alecsandri, . Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 283-284. 1 Sfatul de a se adresa soţiei prim-ministrului i-l mai dăduse V. Alec­ sandri şi în 25 februarie 1874. Cf. aici p. 129. CĂTRE COSTACHE NEGRI 165 Mirceşti, duminică, [10-18 iunie 1875] B.A.R., S :;8(3)/LVII; original. 1 În scrisoarea către 1. Negruzzi din 21 mai 1875, poetul ezită să plece la Bucureşti. Îndemnat de C. Negri să participe la şedinţele Camerei, V. Alecsandri se hotărăşte să plece. Plecarea trebuie să fi avut loc între 10 iunie, data ultimei scrisori cunoscute scrisă din Mirceşti şi 18 iunie, data primei scrisori cunoscute emisă din Bucureşti. 2 V. Alecsandri, ales deputat, participă după sfatul lui C. Negri, la discuţiile pentru concesionarea căii ferate Ocna-Adjud, pentru care exista 872 [873] ......... ----------------- o ofertă germană şi alta englezească. Interesul poetului era să fie conce­ sionată englezilor, ceea ce i-ar fi permis să vîndă pădurea de la Pătrăşcani pentru exploatarea lemnului. Hotărîrea sa de a nu mai participa la viaţa politică nu va dura mult, în decembrie revenind la Bucureşti tot pentru sesiunea Camerei. 3 Jean Dunois, Le Bâtard d'Orleans (1403-1468) [?] CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 166 Bucureşti, 18 [iunie] 1875 B.A.R., ms. rom. 2300, f. 25, original. Bibliografie: V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 267. 1 Data de lună este evident greşită, la 18 mai scria lui 1. Negruzzi din Mirceşti şi tot de acolo sînt datate şi toate scrisorile către acesta, M. Millo şi fiica sa, pînă în ziua de 10 iunie, dată după care, probabil, a plecat la Bucureşti spre a participa la dezbaterile din Cameră pentru concesionarea căii ferate Ocna-Adjud. Ordinea scrisorilor care urmează a fost stabilită după conţinutul lor. 167 Bucureşti, gioi, [iunie] 1875 B.A.R., ms. rom. 2300, f. 29-30; original. Bib�iografie: V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 268. I �" f ,'. 1 Pentru interesul arătat de poet acestei probleme ef. aici p. 872-873, n. 1. 873 [874] II 168 Bucureşti, 24 iunie 1875 B.A.R., ms. rom. 2300, f. 27; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p.267, cu data gre­ şită. 169 [Bucureşti, iunie 1875] B.A.R., S 19 (52)/LVII; original. 1 Scrisoarea trebuie să fie scrisă în iunie 1875 cînd, fiind deputat, lua parte la sesiunea parlamentară. Cf. aici scrisorile anterioare. 2 Probabil Vasile Dimitriu, intenderitul, pomenit şi în testamentul poetului. CĂTRE MARIE BOGDAN 170 Mirceşti, 8 iulie 187.5 B.C.S. Fond St. Georges CCCXXXVI/1-34; original. Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd'hui, 1920-1923, Buc., 1929, p. 140 - 141. 171 [Mirceşti], 22 iulie 187.5 Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois el au jourd'hui, 1920-1923, Buc., 1929, p. 141-142. 874 Î 1 • [875] - CĂTRE PHILADELPHE CUENIM 172 Mirceşti, 29 august 1875 B.A.R., S 7 (Il/LVIII; original. 1 Philadelphe Cuenirn, profesor, poetului, Victor Cuenim. Cf. aici p. tembrie 1875. probabil fiul fostului profesor al 238-239, scrisoarea din 23 sep- CĂTRE IACOB NEGRUZZI 173 Mirceşti, 7 sept. 1875 B.A.R., ms. rom. 808, f. 102- 103; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 7, 1 iulie 1895, p. 626- 628; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 74-75; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 338-339, incompletă. 1 Trii zile din istoria Moldaoiei, apărută în Propăşirea, 1, nr. 27 -32, iulie-august 1844. 2 Sub titlul de 11 mai 1875. Cf. aici p. 207. 3 Alexandru Cihac (1825 - 1887), lingvist român; membru onorific al Academiei Române; autor al volumului, Dictionnaire d' etymologie daco­ roumane, prin care s-au combătut exagerările latiniste. 174 Mirceşti, 10 sept. 1875 B.A.R., ms. rom. 808, f. 104-105; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 7, 1 iulie 1895, p. 628- 630; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 75-77, cu data greşită; Vasile 875 [876] Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 340, cu data greşită, incompletă. 1 Curierul de Iaşi. 175 Mirceşti, 12 sept. 1875 B.A.R., Arhiva V. Alecsandri, 1, ms. 28; original. 1 În antetul scrisorii este scris de 1. Negruzzi, în vederea publicării: "Trei curiozităţi D. V. Alecsandri ne trimite alăturatele fragmente foarte interesante, pe care ne grăbim să le publicăm" (ef. Convorbiri literare, IX, 1 octombrie 1875, nr. 7, p. 274-279) .. În continuare, V. Alecsandri, sub formă de scrisoare către 1. Negruzzi, face o prezentare a fragmentului dra­ matic, cu caracterizarea personajelor, tipice pentru epoca de influenţă fanariotă. Urmează: 1 fragmentul - şase scene - din piesa Serdarul de Orhei, la p. 2-6 (ef. şi V. Alecsandri, Opere, VII, Buc., 1980, p. 1152- 1157); 2 interpretarea foii de zestre dată fiicei sale, Catinca, de către mama sa, Elena Alecsandri Căpităneasa, alături de care mai semnează Neculai Alecsandri, Mărioara Cuza, Iordachi A., Constantin A ... p. 6-8; origina­ lul foii de zestre se găseşte astăzi la B.A.R., ms. rom. 2253, f. 411; 3 tabloul financiar, Veniturile Moldovii la 1845, îi permite o comparaţie cu bugetul anului 1875, p. 8-10. Aceste două piese din urmă îşi vor găsi locul, pro­ babil, în volumul Addenda de la sfîrşitul ediţiei, ele, ca şi fragmentul de piesă, neputînd intra în conţinutul scrisorii care le-a servit numai de prezentare, dar care nu putea să lipsească din lungul şir al corespondenţei cu 1. Negruzzi. CĂTRE REGINA ELISABETA 176 Mirceşti, 12 sept. 1875 Muzeul de istorie al municipiului Ploieşti, inventar 130, fişe 317, C. 39487; original. 876 a [877] • Menţionăm că la această cotă am găsit numai textul scrisorii, nu şi textul maximelor trimise de poet. Bibliografie: Convorbiri literare, L, nr. 5, mai, 1916, p. 481-485. Aici au fost publicate atît textul scrisorii cît şi maxirnele, de unde le-am reprodus în volumul de faţă, întregind astfel scrisoarea. 1 în Convorbiri literare, loc .. cit., scrisoarea este publicată cu data de 1879. Această confuzie se datorează interpretării greşite a cifrei 5 care, în secolul trecut semăna grafic cu cifra 9. Este o greşeală întîlnită adesea. De altfel din text rezultă. sigur că. nu este vorba de anul 1879, ci de 1875, de cînd începe şi apropierea lui V. Alecsandri de Curte. în anul 1879, chiar în lunile septembrie-octombrie, poetul era reţinut în ţară. de probleme politice de mare importanţă. 2 în scrisorile către familia regală, V. Alecsandri adoptă tonul respec­ tuos cuvenit in asemenea raporturi, fără să dea dovadă de servilisrn. Este de remarcat, in toată. corespondenţa sa, că pentru actele mari îndeplinite sub domnia lui Cuza şi Carol, el a adus, în primul rînd, elogii poporului şi armatei, pe care le considera adevăraţii lor făuritori, şi nu conducătorilor. Scrisorile că.tre familia regală, chiar şi aceea în care mulţumeşte domni­ torului Carol pentru acordarea decoraţiei "Bene Merenti", sînt numai de interes documentar, în special cele adresate Carrnen Sylvei, deci prezenţa lor în ediţia de corespondenţă completă a lui V. Alecsandri ni se pare nece­ sară. ;> Credem că. V. Alecsandri nu a plecat la Paris în această perioadă, dat fiind că, între 28 septembrie, cînd scrie lui Marie despre sosirea sa acolo, şi 3 noiembrie, cînd reîncepe corespondenţa cu aceasta, el continuă să scrie lui Iacob Negruzzi de la Mirceşti (cf. aici). Faptul că în luna octombrie i se trimite lui Marie o ladă. cu lucrurile cerute de aceasta şi care urma să-i fie adusă de tatăl său, ne îndreptăţeşte să credem că. poetul nu a fost la Paris. 177 Mirceşti, 19 sept. 1875 Muzeul de istorie al municipiului Ploieşti, inventar 128, fişa 315, c. 39485; original. 877 [878] CĂTRE IACOB NEGRUZZI 178 Mirceşti, 20 sept. 1875 B.A.R., ms. rom. 808, f. 106-107; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 7, 1 iulie, p. 630-631; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 77. 1 Pentru sărbătorirea din Cernăuţi, ceremonia funebră din Iaşi şi poezia Răpirea Bucovinei, a se vedea aici corespondenţa poetului cu I. Negruzzi din lunile aprilie-octombrie. 179 Mirceşti, 22 sept. 1875 B.C.S., Fond St. Georges, inv. 19005; original. Bibliografie: Mircea Anghelescu, V. Alecsandri către Iacob Negruzzi în Limbă ţi literatură, X, 1965, p. 80. l S-a publicat în Convorbiri literare, IX, nr. 7, 1 octombrie 1875, p. 280-281; ultima poezie a poetului publicată în acest an în revista "Junimei". 2 Volumele tipărite la Socec. CĂTRE PHILADELPHE CUENIM 180 Mirceşti, 23 sept. 1875 B.A.R., S 7 (2)fL VIn; original. 1 Despre această chestiune îl prevenise într-o scrisoare anterioară. Ci. aici p. 226. 878 [879] C..\TRE MARIE BOGDAN 181 Mirceşti, [29J sept. [s.n.] 1875 B.C.S., Fond St. Ceorges, CCCXXXVI/6-35; original. Bibliografie: Marie G. Bogdan. Autrefois et au jourd'hnci, 1920-1923, Buc., 1929, p. 143-144. 1 Data a fost stabilită în Despre corespondenţa lui Vasile Alecsandri, în Revista de istorie fi teorie literară, tom. 26, 1, 1977, p. 124 -125, după conţinutul scrisorilor care îndreptăţeau inversarea ordinei date de Marie Bogdan. 2 începînd de aici şi pînă la aliniatul din final: "Ceci dit" ... textul nu a fost publicat de Marie Bogdan, din dorinţa de a păstra oarecare dis­ creţie asupra observaţiilor, se pare bine meritate, pe care i le făcea tatăl său. 182 Mirceşti, 28 sept. [s.v.J 1875 Bibliografie: Marie G. Bogdan, Auirefois et aujourd'hui, 1920-1923, Buc., 1929, p. 143. CĂTRE BOGDAN PETRICEICU HASDEU 183 Mirceşti, 4 oct. 1875 Arh, Statului Buc., Fond B. P. Hasdeu, voI. X, pachet XIV, doc. nr, 454. Bibliografie: Din corespondenţa lui Hasdeu cu Vasile Alecsandri, în Tribuna Basarabiei, IV, nr. 212, apr. 27, 1936, :.'. 2, facsimil; B. P. 879 [880] Hasdeu şi contemporanii săi români şi străini (corespondenţă primită), Buc., 1982, p. 12, data greşită. 1 V. Alecsandri face o confuzie Între poemul folcloric, Cîntec pentru oastea lui Igor, unde există un cîntăreţ Boian şi eposul eroic ucrainian, din sec. XV, alcătuit din "dume" sau balade, între care se află şi cea inti­ tulată Bogdan Hmelniţki şi Vasile Lupu, Cf. Al. Săndulescu, loc. cit. 2 Columna lui Traian, apărută în martie 1870, îşi încetase apariţia În mai 1875 pentru a reapare din ianuarie 1876 pînă în decembrie 1877 şi apoi din ianuarie 1882 pînă în decembrie 1883. 3 Volumul III, Opere complete, Buc., 1875. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 184 Mirceşti, 10 oct. 1875 B.A.R., ms. rom, 808, f. 108; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 7, 1 iulie 1895, p. 631- 632; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 78; Vasile Alecsandri, Publi­ cistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 341- 342. 1 Cf. aici p. 245. 185 Mirceşti, 14 oct. 1875 B.A.R., ms. rom. 808, f. 110; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 7, 1 iulie 1895, p. 633; V. Alecsandri, Scrisori, Euc., 1904, p. 79; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 342. �80 [881] 1 Articolul bine primit de "Junimea" era Albumul unui bibliofil. 2 Cf. aici p. 893, n. 1, situaţia acestei reviste. 3 Editată tot de B. P. Hasdeu. CĂTRE MARIE BOGDAN 186 Mirceşti, 3 noiembrie 1875 Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd'hui, 1920-1923, Buc, 1929, p. 145- 146. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 187 Mirceşti, la nov. 1875 B.C.S., Fond St. Georges, inv. 19014; original. Bibliografie: Mircea Anghelescu, V. Alecsandri către Iacob Negruzzi, în Limbă şi literatură, X, 1965, p. 79, şi p. 77 facsimil, data greşită. 1 Este pentru prima dată cînd, în scrisori, poetul se interesează direct de soarta lui Eminescu. 2 Din ce s-a publicat în Albumul unui bibliofil, piesa care ar corespunde prin frecvenţa textului francez ar fi: Cuvinte vechi franceze, din XV secol [sic], care a apărut în Convorbiri literare, IX, nr. 11, 1 februarie 1876, p. 420-423. Cf. şi V. Alecsandri, Opere, IV, Buc., 1974, p. 445 şi p. 840 note. CĂTRE MARIE BOGDAN 188 Mirceşti, 21 noiembrie 1875 B.C.S., Fond St. Georges, CCCXXXVI/6-27, lipseşte începutul, deteriorată. 881 [882] Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd'bui, 1929-1923, Euc., 1929, p. 147, text complet. 1 Marie Lupu Bogdan. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 189 Mirceşti, 26 nov. 1875 B.C.S., Fond St. Georges, inv. 19004; original. Bibliografie: Mircea Anghelescu, V. Alecsandri către Iacob Negruzzi, in Limbă şi literatură, X, 1965, p. 80. 1 Pînă la numărul din 1 martie nu se publică nici o poezie de a lui V. Alecsandri în Convorbiri literare pe anul 1876. Cf. scrisoarea următoare pentru identificarea legendei. 190 Mirceşti, 30 noiem. 1875 B.A.R., ms. rom. 808, f. 112. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 7, 1 iulie 1895, p. 633; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 79; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 343. 1 Legenda era Ghioaga lui Briar, care nu s-a publicat în Convorbiri literare. S82 ... [883] - CĂTRE RUCSANDA 191 Mirceşti, 2 dec. 1875 Original în posesia familiei Sălceanu, Bibliografie: Grigore Sălceanu, O scrisoare inedită a lui Vasile Alec­ sandri, în Tomis, VI, TIr. 3 (57), martie 1971, p. 8, facsimil. 1 După explicaţiile editorului, Rucsanda este sora Paulinei Alecsandri, născută Lucassiewicz. Marghioliţa fiica sa şi nepoată de soră a Paulinei, a fost bunica Alecsandrinei, soţia lui Grigore Sălceanu, în casa căruia se păstrează amintiri despre Paulina Alecsandri. 2 Probabil prinţesa Olga, fiica prinţului Grigore Sturdza, care s-a căsătorit cu Emanuel Vogoride Con achi, fiul Cocuţei Vogoride. CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 192 Bucureşti, gioi, [a. 7 decembrie 1875] B.A.R., S 19 (54)/LVII; original. 1 Doamna Elena Cuza. 2 Maria Fălcoianu, soţia lui Scarlat Fălcoianu. 3 Marie Lupu Bogdan. 193 Bucureşti, 7 dec. 1875 B.A.R., S 19 (53)/LVII; original. 1 Scarlat Fălcoianu; va muri în anul următor. 883 [884] 194 Bucureşti, duminică, [p. 7 decembrie 1875] B.A.R., S 19 (55)jL VII; original. 1 Cf. aici scrisoarea precedentă din 7 decembrie, pentru datare. 195 Bucureşti, sîmbătă, [13 sau 20 decembrie] 1875 B.A.R., S 19(56)jLVII; original. 1 În anul 1875 Crăciunul a căzut într-o joi; dacă poetul s-a întors acasă miercuri, în ajun, atunci scrisoarea a fost scrisă sîrnbătă 20 decembrie, sau, totul poate fi dat în urmă cu o săptămînă, deci: sîmbătă 13 decembrie şi miercuri 17 decembrie. CĂTRE MARIE" BOGDAN 196 Bucureşti, [17-20] decembrie 1875 Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd'hui,1920-1923, Buc., 1929, p. 147-148. 1 Dată propusă în Despre corespondenţa lui Vasile Alecsandri, în Revista de istorie şi teorie literară, tom. 26, 1, 1977, p. 125. 197 Mirceşti, 31 decembrie [s.v.] 1875 Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourâ'hui, 1920-1923, Buc., 1929, p. 148 - 149. �84 [885] CĂTRE MIHAIL GANIŢKI 198 [f.d.] Bibliografie: Revista de folclor, III, nr. 1, Bucureşti, 1958, p. 98. Referat Valeriu Ciobanu, A. I. Iatzimirski şi folclorul românesc, fragment din scrisoarea lui V. Alecsandri. Comunicări de folclor în sesiunea generală 1957 a Academiei R.P.R., traducere; Valeriu Ciobanu, A. I. Iatzimirski şi folclorul român, în Studii şi cercetări de istorie literară şi folclor, VIII, nr. 3-1, 1959, p. 679, nr. 1, traducere. 1 Mihail Ganiţki (1813-1886), rector al seminarului din Chişină» .. Iatzimirski a atribuit această scrisoare lui V. Alecsandri; nefiind \ A cunoscută din altă sursă, a fost luată ca atare. In privinţa datei, am soco- tit-o, cu aproximaţie, ca fiind din jurul anului 1875, ţinînd seama de vîrsta rectorului; ea poate tot aşa de bine să ii fost scrisă şi mai tîrziu. 2 Valeriu Ciobanu prezintă în traducere românească un fragment din. scrisoarea lui V. Alecsandri, către rectorul seminarului din Chişinău, rela­ tivă la fondul optimist al creaţiei populare româneşti, cu toată vitregia soartei sale. Fragmentul de scrisoare a fost inclus de A. I. Iatzirnirski, în lucrarea sa, Grigore Ţamblac, Petersburg, 1901, p. 383-381, în limba rusă. CĂTRE ION GHICA 199 Mirceşti, 19/1 [s.n.J 1876. B.A.R., ms. rom. 803, f. 139-110; telegramă. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 200 Mirceşti, 10 ghenar 1876. B.A.R., ms. rom. 808, f. 113-111; original. 885. [886] Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 7, 1 iulie 1895, p. 633- 634; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 79-80; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1868, p. 343-344. 1 Colecţia Cîntece de peste Olt, care se încheie cu Cîntecul [ianului, semnat de V. Alecsandri, s-a publicat în Convorbiri literare, X, nr. 6, 1 septembrie 1876, p. 208-215, cu menţiunea că este comunicată de Gr. Alexandrescu. Care poate fi explicaţia? O greşeală a redacţiei? Sau i-au fost trimise lui V. Alecsandri de poetul muntean? 2 Publicată în Convorbiri literare, IX, nr. 12, 1 martie 1876, p. 449- 450. 3 Publicată în Convorbiri literare, XI, nr. 1, 1 aprilie 1877, p. 1-2, deşi fusese începută din 1875. Cf. aici p. 211. 4 Publicată în Convorbiri literare. IX, nr. 10, 1 ianuarie 1876, p. 369- 371. CĂTRE PREŞEDINTELE SOCIETĂŢII "ROMĂNIA JUNĂ" DIN VIENA 201 Mirceşti, 11 ianuar 1876 Originalul dîn Arhivele societăţii din Viena. Bibliografie: 1. Grămadă, Societatea academică, socială, literară "Româ­ nia Jună", Arad, 1912, Anexe, p. 131; Adevărul, XLVI, nr. 14921, 26 august 1932, p. 2; Adevărul literar �i artistic, V, 7 septembrie 1924, p. 8. CĂTRE TITU MAIORESCU 202 Mirceşti, 12 ianuar 1876 B.A.R., S 59 (5)/LVII; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 9-10. i86 --- [887] CĂTRE COSTACHE NEGRI 203 Mirceşti, 15 ianuarie 1876 B.A.R., S 58 (l)/LVII; original. 1 Un fost funcţionar, care în ziua de 14 ianuarie, pe dealul Mitropoliei; l-a atacat pe Lascăr Catargi cu lovituri de baston. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 204 Mirceşti, 22 ianuar 1876.. B.A.R., ms. rom. 808, f. 115- 116; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 7, 1 iulie 1895, p. 634- 636; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 80-82; Vasile Alecsandri" Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 344- 346. 1 Ion Ghica, Convorbiri economice. Broşura nr. 6, Bucureşti, Editura. tipografiei laboratorilor români, 1875. Bucureştiul industrial şi politic,. în care datele ştiinţifice sînt împletite cu descrieri literare. 2 Convingerile poetului nu s-au confirmat. Proiectul a fost respins şi Maiorescu a demisionat. Cf, aici p. 272. 3 Satira VI, în Convorbiri literare, IX, nr. 11, 1 februarie 1876, r-, 409-412. 4 Seria Copiilor de pe natură începuse în anul 1869. CĂTRE MARIE BOGDAN 205 Mirceşti, 1876, 26 ianuarie. Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd'hui, 1920-1923" Buc., 1929, p. 100. 887- [888] CĂTRE IACOB NEGRUZZI 206 Mirceşti, 4 fevr. 1876 B.A.R., ms. rom. 808; f. 117-: 118; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 8, 1 august 1895, p. 705- 706; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 82-83; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 346-347. 1 Publicată în Convorbiri literare, X, nr. 1, 1 aprilie 1876, p. 1-4. 2 Hodja Murad-paşa, uizirul sultanului Ahmet , 1604, în Convorbiri literare, X, nr. 1, 1 aprilie 1876, p. 1-4. 3 CI. aici p. 871, n. 1. 4 Nu am găsit această legendă. 5 Anul X începe cu Guarda saraiului, 6 Cf. aici p. 268. CĂTRE TITU MAIORESCU 207 Mirceşti, 6 fevruar 1876 B.A.R., S 58 (6)jLVII; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 10; Vasile Alec­ sandri, Publicistică. Scrisori. Chişinău, 1968, p. 272. 1 În violenta şedinţă a Senatului din 27 ianuarie, T. Maiorescu este invinuit de a fi violat mai multe articole din legea învăţămîntului şi se vo­ tează o moţiune de neîncredere care atrage după sine demisia lui T. Maio­ rescu şi înlocuirea sa: cu Petre Carp, care declară că va fi continuatorul minis­ trului demisionat. întreaga acţiune se datora antipatiei împotriva juni­ miştilor şi îngustimii de vederi a unor profesori. 888 [889] f ! , '1 1, I I I CĂTRE IACOB NEGRUZZI 208 Mirceşti, 10 fe-rr. 1876 B.A.R., ms. rom. 808, f. 119; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 8, 1 august 1895, p. 706- 707; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 83-84, cu dată greşită. 1 B. P. Hasdeu publică o scrisoare prin care dezvăluie păcăleala făcută "Junimii", prin publicarea în Convorbiri a poeziei sale La noi, care avea ca acrostih "La Convorbiri literare" şi era semnată: P. A. Călescu. Cf., Românul ; XX, 5 februarie 1876, p. 1-2, articolul: Al doilea rămăşag (Dedicat d-Iui V. Alecsandri). Cf., ibidem, 11 februarie, p. 2, răspunsul lui Iacob Negruzzi care îl invită pînă la urmă pe Hasdeu să se ocupe mai bine de Aghiuţă! 209 Mirceşti, 10 fevr. 1876 B.A.R., ms. rom. 808, f. 121; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 8, 1 august 1895, p. 708-709; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 84-85; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 347-348. 1 S-au publicat ambele în Convorbiri literare, IX, nr. 12, 1 martie 1876, p, 449-452. 2 cr. aici p. 211. 3 Probabil Satira VI, publicată în Convorbiri literare, IX, 1 februarie 1876, p. 409-412. 889 [890] CĂTRE MARIE BOGDAN 2lO Mirceşti, 10 febr. 1876 B.C.S., Fond St. Georges, CCCXXXVlj6-33; original. Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et aufourd'hui, 1920-1923, Buc., 1929, p. 151. Din cele şase sute de scrisori ale poetului către fiica sa, aflate, după spusa acesteia, înainte de 1916 la moşia sa Borzeşti, Marie Bogdan publică în cartea sa A utrefois et aufourd' hui numai o sută una de scrisori, celelalte fiind pierdute în timpul războiului. Cîteva originale se păstrează în colecţiile speciale ale B.C.S.-ului şi M.I.A.O.B. Din colaţionarea lor cu textul tipărit se poate constata că Marie Bogdan intervenea în scrisori omiţînd lucruri care nu-i coriveneau, corectînd modul de exprimare în limba franceză al tatălui său, schimbînd ordinea elementelor de datare şi prescurtînd înche­ ierea scrisorilor şi semnătura. 2 Aici Marie Bogdan transforrnase fraza în: "ceux des de Lessep s et de M. et J;[-me ... " Afară de alte CÎteva mici schimbări, importante sînt omisiunile de la sfîrşitul scrisorii, care au fost reconstituite după originalul păstrat la B.C.S. Cf. Marie G. Bogdan, loc. cit. 3 Drouyn de Lhuys (1805-1881), diplomat francez, ministrul Aface­ rilor Străine în timpul celui de al doilea imperiu. Greşit ortografiat de poet. CĂTRE GEORGE SION 211 Mirceşti, 26 febr. 1875 Biblioteca Centrală Universitară din Cluj-Napoca; original. Bibliografie: I. Muşlea, Din scrisorile lui Vasile Alecsandri către George Sion, in Viaţa românească, XX, nr. 5-6, mai-iunie 1928, r- 194-195; 890 [891] Şt. Meteş, Din relaţiile şi corespondenţa poetului George Sion cu contemporanii săi, Cluj, 1939, p. 7 -8. 1 Ţiganiada lui 1. Budai-Deleanu. 2 Cf. aici p. 889, n. 1. 3 V. Alecsandri ceruse lui George Sion să insiste ca Socec să grăbească editarea operelor poetului. 4 Ci. aici p. 127-129, scrisoarea către Matei Millo din 25 februarie 1874. Pentru reprezentarea comediei Boieri şi ciocoi la Bucureşti, vezi V. Alecsandri, Opere, VI, Buc., 1979, notele de la p. 851-855. CĂTRE REGELE CAROL 1 212 Mirceşti, 3 marto 1876 Arhivele Statului Bucureşti, Fond Casa regală, nr. 2/1876. 1 Cf. aici p. 284, scrisoarea către George Sion din 14 martie. CĂTRE GEORGE SION 213 Mirceşti, 7 martie 1876 Biblioteca Centrală Universitară din Cluj-Napoca; original. Bibliografie: 1. Muşlea, Din scrisorile lui Vasile Alecsandri către George Sion, în Viaţa românească, XX, nr. 5-6, mai-iunie 1928, p. 195-196; Şt. Meteş, Din relaţiile şi corespondenţa poetului George Sion cu contempo­ ranii săi, Cluj, 1939, p. 8 - 10, la p. 9 facsimil; Vasile Alecsandri, Publi­ cistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 459. 1 Ci. V. Alecsandri, Opere, VIII, Buc., 1981, p. 538, n. 3. 2 Cf. aici p. 896, n. 1, 2. 3 Se referă la broşura lui Gr. Tocilescu, Viaţa, timpul şi operele lui N. Bălcescu (1817-1852), Buc., 1876, 71 p. 891 [892] ......... ------------T CĂTRE IACOB NEGRUZZI 214 Mirceşti, 8 marto 1876 B.A.R., ms. rom., 808, f. 123; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 8, 1 august 1895, p. 708- 709; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 85; Vasile Alecsandri, Publi­ cistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 348-349. 1 S-au publicat în Convorbiri literare, X, nr. 2, 1 mai 1876, p. 45-48. 2 Revista ştiinţifică şi literară. 215 Mirceşti , 11 martie 1876 B.A.R., ms. rom. 808, f. 125; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 8, 1 august 1895, p. 709; V. Alecsandri Scrisori, Buc., 1904, p. 85-86; Vasile Alecsandri, Publi­ cistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 349. 1 CI. V. Alecsandri, Opere, IV, Buc., 1974, p. 840-842, note. În numerele 4 - 5 din iulie-august ale Convorbirilor literare s-au publicat: Stoicismul românilor, Arghir, N. Bălcescu ... 2 Conferinţa, în scop de binefacere, pe care Dimitrie Petrino trebuia să o ţină în sala Palatului administrativ, nu avusese loc la data fixată pentru că, dintr-o neglijenţă condamnabilă, sala nu a fost deschisă, ceea ce a atras după sine protestul vehement al lui Petrino şi nemulţumirea publi­ cului. Conferinţa a avut apoi loc în casa Smarandei Mavrocordat, în ziua de 7 martie 1876, cînd Dimitrie Petrino a citit poemul său La gura sobei, cu temă din timpul lui Ştefan cel Mare, dedicat lui N. Rosetti-Roznovanu. Cf., în Apărătorul legii, II, nr.. 15, 1.1 martie 1876, p. 4, darea de seamă foarte elogioasă asupra acestei conferinţe. [893] 216 Mirceşti, 14 marto 1876 B.A.R., ms. rom, 808, f 127 -128; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 8, 1 august 1895, p. 709-711; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 86-87. 1 Revista ştiinţifică şi literară a apărut la 15 februarie şi a durat pînă la 15 mai 1876; după această dată fuzionează cu Revista contim.porană, apărută la 1 martie 1873, devenind Revista contimporană literară şi ştiin­ ţifică, cu data de 1 iulie-l august 1876, redactor Hasdeu, ceea ce explică atitudinea severă a lui V. Alecsandri, faţă de noua publicaţie. CĂTRE GEORGE SION 217 Mirceşti, 14 martie 1876 Biblioteca Centrală Universitară din Cluj-Napoca ; original. Bibliografie: 1. Muşlea, Din scrisorile lwi Vasile Alecsandri catre George Sion, în Viaţa românească, XX, nr. 56, mai-iunie 1928, p. 196 - 197; Şt. Meteş, Din relaţiile şi corespondenţa poetului George Sion cu contempo­ ranii săi, Cluj, 1939, p. 10. 1 Prin demisia lui Titu Maiorescu, P. Carp fusese numit ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice. 2 Cf. aici p. 279-280, scrisoarea de mulţumire adresată regelui Carol 1. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 218 Mirceşti, 15 marto 1876 B.A.R., S 35 (lO)/LVIII; original. Bibliografie: Floarea soarelui, II, nr. 7 -12, iulie-decembrie 1928, p. 85. 893 [894] 1 Probabil nu a mai completat articolul care nu a fost publicat atunci ci abia în 1966. Cf. Opere, IV, Buc., 197-4, p. 906 note. 219 Mirceşti, 17 marto 1876 B.A.R., ms. rom. 808, f. 129-130; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 8, 1 august 1895, p. 711- 712; Y. Alecsandri, Scrisori, Buc., 190-4, p. 87-88; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 350-351. 1 Ci. V. Alecsandri, Opere, VIII, Buc., 1981, p. 619, note. Articolul despre Ralet s-a publicat anonim în Convorbiri literare, XVI, nr. 9, 1 decembrie 1882, p. 331- 336. 2 Ci. aici p. 284, scrisoarea către George Sion şi p. 279-280, scri- soarea de mulţumire către rege. 3 Cunoscut scamator. 4 Revista ştiinţifică şi literară. Ci. aICI p. 893, n. 1. 5 G. Vâr nav-Liteanu, Operele complete ale lui Alecsandri. Cercetare critică, în Convorbiri literare, X, nr. 2, 1 mai 1876, p. 57-70; nr. 3, 1 iunie 1876, p. 98-10-4, şi nr. -4, 1 iulie 1876, p. 158-162. 6 Ci. aici p. 892, n. 2. 7 Proprietar şi director al ziarelor Curierul de Iaşi şi Curierul , foaia intereselor generale. CĂTRE MARIE BOGDAN 220 Mirceşti, 22 martie 1876 M.I.A.O.B., nr. 13190; original. Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autref ois et aujourd'hui, 1920-1923, Buc., 1929, p. 152-153. 11'74 [895] 1 Marie Lupu Bogdan era indirect nepoata poetului, fiind fiica Srnă­ răndiţei Decan, sora lui C. Rolla, cumnatul lui V. Alecsandri. Cf. V. Alec­ sandri, Opere, IX, Buc., 1982, p. 514, n. 4. 2 Marie sau Băbe, fiica lui Iancu Alecsandri. Cf. V. Alecsandri, Opere, VIII, Buc., 1981, p. 625. 3 Georges Bal, soţul lui Helene, cealaltă fiică a lui Iancu. Cf. Ibidem. 4 Alice Malherbe. Ci. Ibidem. 5 Marie, fiica poetului, venea definitiv în ţară. 6 Nu am putut identifica pe acest jocrisse, care pare să fi fost văr cu Marie. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 221 Mirceşti, 28 marto 1876 B.A.R., ms. rom. 808, f. 131; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 8, 1 august 1895, p. 712- 713; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 88 -89; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 351. 1 Petrino publică în Românul, XX, 28 martie 1876, o scrisoarre de protest împotriva afirmaţiei că ar fi membru al .. ]unimei", cu a cărei poli­ tică nu este de acord. 2 Alegerile la Senat au dat o majoritate opoziţiei. Liberalii ajunşi la putere vor da în judecată guvernul conservator precedent. 3 Gh. Mîrzescu (1834-1911), profesor, avocat, om politic, fost minis­ tru al Cultelor. 4 Ci. aici p. 893, n. 1. 222 Mirceşti, 2 april 1876 B.A.R., ms. rom. 808, f. 133; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 8, 1 august 1895, p. 713; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 89. 895 [896] CĂTRE CONSTANTIN ESSARCU 223 Mirceşti, 3 april 1876 Din colecţia d-lui C. Ghenea : original. Bibliografie: V. Alecsandri, Corespondenţă, Buc., 1960, p. 46-47; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 259. 1 Constantin Essarcu (1836 - 1898), medic, profesor de ştiinţe naturale la Şcoala de medicină din Bucureşti. Din intensa activitate culturală pe care a dus-o, amintim eforturile sale pentru înfiinţarea şi organizarea Ateneului Român. Ca diplomat a funcţionat în postul de agent diplomatic la Roma, unde se găsea cînd îi scrie V. Alecsandri. Ca rezultat al cercetă­ rilor sale, făcute în arhivele străine, a publicat mai multe documente rela­ tive la istoria românilor: Ştefan cel Mare. Documente descoperite în arhivele ueneţiene, Buc., 1874; Documente istorice descoperite în arhivele Italiei, Buc., 1878. Ministru al Afacerilor Străine, ministru plenipotenţiar la Atena şi Roma. 2 Ci. aici p. 280, scrisoarea poetului către George Sion care i-a făcut legă­ tura cu Constantin Essarcu. La cercetarea urmelor rămase de la Mihail Corradini, V. Alecsandri adaugă şi informaţiile lui N. Bălcescu despre arhi­ vele genoveze. La 15 aprilie 1876 Essarcu îi şi răspunde de la Roma că cunoaşte deja o familie Corradini, la care se va interesa despre eventualele manuscrise rămase de la Mihail Corradini. Va face cercetări în arhivele de la Geneva, menţionînd că foarte multe arhive italiene conţin informaţii despre români, confirmînd Într-un fel adevărul istoric păstrat în legendele noastre populare. îi trimite Le chant de Bonaparte 1812 (Cîntecul lui Bona­ parte), tradus din moldoveneşte, al cărui manuscris îl păstrează pentru poet, trimiţîndu-i textul şi notele scrie de mîna lui Emile de Charnp, pe care îl roagă să i le înapoieze. Cf. B.C. S., Arh. Kogălniceanu, XXIII/IO. CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 224 Viena, 23 april 1876 B.A.R., ms. rom. 2300, f. 31; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 268-269. 1 Călătoria pe care o face poetul la această dată avea de scop de a aduce definitiv de la Paris în ţară pe fiica sa Marie. 896 1 I • ţ [897] 225 Strassburg, sîmbătă, [24, 26 aprilie] 1876 B.A.R., ms. rom. 2300, 1. 35- 36; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 270-271, publi­ cată cu omisiuni. 1 Prima dată de zi, 24, este dedusă după indicaţia din scrisoarea precedentă că vineri 23, rămîne la Viena, deci simbătă era 24 aprilie. Cea de a doua dată, de 26 aprilie, rezultă chiar din partea a doua a scrisorii care poartă indicaţia de dată: Paris. Luni, şi în care scrie că a sosit seara, în ajun, deci duminică 25, iar luni este 26 aprilie. 2 Pod celebru peste Rin, în faţa Strassburgului. 3 Marie, fiica poetului. 226 Paris, mai 1876, duminică B.A. R., 19 (58) IL VII; original. 227 Paris, 15 mai 1876 B.A.R., ms. rom. 2300, f. 35-36; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 270-271. 1 între A. Baligot de Beyne, care însoţise familia Cuza, după detro­ narea domnitorului, şi doamna Elena Cuza, existau neînţelegeri în legătură cu educaţia copiilor lui Cuza, Alexandru şi Dimitrie, neînţelegeri care vor culmina în anii 1879-1880, cînd Baligot nu se va mai ocupa de cei doi tineri, rămînînd totuşi în continuare alături de Doamnă. CL aici p. 536 - 538 şi p. 980, n. 1. 897 [898] CATRE S.\L\RANDIŢA DOCAN 228 Mirceşt i, duminică, [vara 1876J B.A.R, S 37 (8)/L\'II; original. 1 Scrisorile poetului către Smărăndiţa Decan, cele mai multe nedatat c, duc la diverse confuzii prin faptul că, conţinutul nu oferă suficiente infor­ maţii pentru a le putea plasa într-o anumită epocă, mai cu seamă că, înce­ pînd din anul 1875 plecările lui V. Alecsandri la Bucureşti sînt legate de sesiunile parlamentare şi şedinţele Academiei Române - din 1879 - pri­ măvara, vara, iarna, aşa încît simpla informaţie că pleacă la Bucureşti nu poate servi ca punct de plecare pentru o datare cît de aproximativă. Observaţia este valabilă şi pentru scrisorile nedatate către Pauliua Alec­ sandri. În cazul corespondenţei cu Smărăndiţa Docan , nici analiza externă a originalelor scrisorilor nu duce la vreun rezultat, ele fiind simple bilete, scrise pe orice fel de rest de hîrtie. În scrisoarea de faţă, restabilirea circu­ laţiei între Moldova şi Bucureşti nu spune nimic pentru că aceste întreru­ peri se petreceau cam de două ori pe an, iarna pe viscol şi vara în vremea inundaţiilor. Am încercat să plasăm scrisoarea în vara lui 1876 pentru că ni se pare că se poate lega de următoarea, de asemenea nedatată, dar în care informaţia că a fost la Bucureşti pentru a-l vedea pe fratele său Iancu, bolnav, concordă cu informaţia din scrisoarea către Costache Negri, datată "l\Iirceşti, 15 iulie 1876". În plus, în această de a doua scrisoarea către Smărăndiţa, poetul nu putea interveni, pentru ea, pe lîngă 1. Bră t ian u decît după venirea la putere a liberalilor în vara anului 1876. 229 Mirceşt i , duminică, [vara 1876J B.A.R., S 37 (7)/LYII; original. 1 CI. supra. 898 [899] CĂTRE COSTACHE NEG,''H 230 Mirceşti, 15 iulie 1876 B.A.R., S 58 (2){LYII; original. Bibliografie: Luceafărul, Buda, IV, nr. II, 1 iunie 1905, n. 234, tra­ ducere. 1 Concesionarul englez al căii Ierate Ploieşti-Fredeal fusese susţinue de conservatori şi atacat de opoziţia liberală, care socotea că este o afacer , venală, ruşinoasă ... În preajma încercării de a răscumpăra căile Ierat.et ambele partide erau de acord cu această acţiune, dar în adunarea generală a acţionarilor Căilor ferate române, ţinută la Berlin în 11 ianuarie 1876, răscumpărarea nu a fost admisă, ea se va face abia prin 1879. CĂTRE MITROPOLITUL IOSIF NANIESCU 231 Ocna, 12{1O [s.n.] 1876 B.A.R., S 48{LVII; telegramă. 1 Costache Negri încetase din viaţă la 28 septembrie. După stilul vechi telegrama este dată la 30 septembrie. CĂTRE ALEXANDRU ŞENDREA 232 Tîrgu-Ocna, [octombrie 1876] Bibliografie: Curierul, foaia intereselor generale, IV, nr. 78,7 octombrie 1876, p. 5. 899 [900] CAT RE MIHALCEA 233 [Tîrgu-Ocna, octombrie 1876) Bibliografie.' Curierul , foaia intereselor generale, IV, 11r. 78, 7 octom­ brie 1876, p_ 5 CATRE SMĂRANDIŢA DOCAN 234 Luni, [octombrie 1876] D.A.R., S 37 (lO)jLVII; original. 1 Moartea lui Costache Negri a avut loc la 28 septembrie, telegramele de mulţumire pentru condoleanţe (ef. aici p. 301-302), expediate de V. Alecsandri din Ocna, dovedesc că acesta a mai rămas cîteva zile acolo, deci scrisoarea către Smărăndiţa poate fi plasată la începutul lunii octombrie. CATRE NICOLAE GANE 235 Mirceşti, 26 oct. 1876 Muzeul din Făl ticeni ; original. Bibliografie.' 1. E. Torouţiu, Studii şi documente literare, voI. IV, Buc., Inst .... "Bucovina", 1933, p. 480. 1 Bagdazare Panaiteanu Gheorghe (1816 - 1900) a fost elevul lui Schiavoni "la zugrăveală", la Academia Mihăileană, a studiat apoi la Miin- 900 t ! I [901] chen. A înfiinţat Şcoala de arte frumoase de la Iaşi, unde a fost profesor şi director. 2 Noerni Alecsandri şi fiica sa Marie. 3 Cf. aici p. 307 - 308, scrisoarea de restituire a tabloului. CĂTRE AGLAE ALLAUX 236 Mirceşti, 27 oct. 1876 B.A.R., ms. rom. 3351, f. 89-90; original. Bibliografie: V. Alexandri, Corespondenţă, Buc., 1960, p. 23-25; traducerea reprodusă de H. Corbu în Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 154-155; Vasile Alecsandri, Cele mai frumoase scrisori, Buc., 1972, p. 236-240. 1 Aglae Allaux (1832-1902), fiica domnitorului Grigore A. Chica şi a Anicăi Catargi. Şi-a făcut studiile în pensionatele franceze din ţară, apoi la Viena. Căsătorită cu Răducanu Rosetti, apoi cu francezul Anton Allaux, Este mama scriitorului Radu Rosetti. Deosebita sa frumuseţe a fost re marcată de pictorul acuarelist bavarez Rietchet, trimis de Ludo­ vic I al Bavariei să colecţioneze figuri de femei frumoase, din toate ţă­ rile. La cererea sa, i s-a îngăduit să facă portretul domniţei în costum de ţărancă, torcînd, intitulat Miidchen. aus der Moldaa (Fată din Moldova); originalul se află la MUnchen, în Album schăner Frauen. (Albumul celor mai frumoase femei). Edouard Grenier, poetul francez şi fostul secretar al domnitorului Grigore Ghica, în amintirile sale: En Moldauie, evocă atmo­ sfera de la curtea acestuia şi pe cele două prinţese, în anturajul cărora se găsea. Cf. V. Alecsandri, Opere, VIII, Buc., 1981, p. 588-589; Radu Rosetti, Scrieri, prefaţă şi note de Mircea Anghelescu, Buc., Editura Minerva, 1980, p. 472-482, şi 525-538. 2 Costache Negri murise la 28 septembrie. 3 Manolache-Epureanu era văr cu Costache Negri şi surorile sale, prin mama lor. Ci. V. Alecsandri, Opere, VIII, Buc., 1881, p. 534. 4 Nici statul, nici prietenii nu s-au grăbit să ridice un monument aceluia care şi-a dăruit toată viaţa binelui ţării. Singură doamna Elena 901 [902] - Cuza i-a ridicat pe mormîntul din curtea bisericii Răducanu, din Tîrgu­ Ocna, o piatră funerară cu inscripţia: "Yădu'ra lui Vodă Cuza cu iubiţii săi fii la C. Negri - Durerea eternă spre pomenirea. 11 octombrie 1877". Abia în 1884, noiembrie, bustul lui Negri a fost aşezat în Cameră. La Tirgu­ Ocna există un bust al lui X�gri în piaţa oraşului, iar la Galati un monu­ ment ridicat ahia cu ocazia centenarului naşterii sale, în 1912, deşi ideea de a se face acest lucru era sugerată de Baligot de Beyne lui V. Alecsandri în martie 1881 şi acceptată de poer, însă care nu-şi pune speranţe, nici în contribuţia publică, nici în generozitatea statului. CI. aici p. 693. CĂTRE �IARL\ SCARLAT FĂLCOIANU 237 Mirceşti , 2 noiembrie 1876 Bibliografie: Convorbiri literare, LXI, mai-august 1928, p. 316. 1 CI. aici p. S83. CĂTRE NICOLAE GAN� 238 Mirceşti, 9 noiernv. 1876 Bibliogarjie: I. E. Torouţ iu, Studii şi documente literare, IV, Buc., 1933. p. 480i 1 CI. aici p. 301 - 305. CATRE PAULINA ALECSANDRI 239 '-incri, Iaşi, [ianuarie 1877] B.:\.R., S 19 (60)/L'\Il; or igiual . 1 Seria de scriso:i, 1:1 majoritate nedatate, către soţia sa, Paulina, din pr imăvara anului L;77, a Iost datată, cu ('.proxirnaţie, după or diru a în 902 c [903] li care decurg e'renimentele relatate în ele. De exemplu în scrisoarea de faţă, spune că nu a fost încă la nici o suar e (serată !), deci ea se plasează înaintea scrisorilor în care po'/esteşte la ce scrate a luat parte. CI. aici p. 898, n. 1 în legătură cu problemele ridicate de scrisorile nedatate. 2 Maria Lupu Bogdan. 3 Didiţa, soţia generalului Nicolae Mavrocordat, cunoscut pentru casa lor foarte primitoare, unde aveau loc manifestări artistice şi elegaLte se rate şi baluri. 4 Nicolae N. Eosetti-Rozno'ranu [Xunuţă]. CL V, Alecsandri, Oţ.ere, VIII, Buc., 1881, p. 658, n. 1. 5 Natalia 1IIavrocordat, fiica Didiţei şi a g. neralului Nicolae Mavro- cordat, căsătorită cu N. Suţu. 6 Iancu Brănişteanu, vărul poet ul ui. CI. Y. Alecsandri, Opere, IX, Buc., 1982, p. 433, n. 1. 7 Noerni Alecsandri, cumnata poetului, venise în ţ.ară cu fiica sa Marie (Bebe), care se va căsători cu Charles Bal chiar la Mirccşti in luna iunie a ace stui an. Ci. aici p. 908, n. 2. Întoarcerea "parizienilor" unde a apărut în nr. 21, 1878, p. 237-240, împreună şi cu poeziile închi­ nate eroilor din războiul de Independenţă. Cum la publicarea acestora s-au strecurat numeroase greşeli, poetul cere redactorului Albinei Carpaţilor o erată pentru numărul următor (cI. aici p. 927, n. 1 şi 2) care nu va apărea. Cf. V. Alecsandri, Opere, VII, Buc., 1981, p. lOIl9-1092, detaliatele note ale Ccorget ei Rădulescu- Dulgheru. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 283 Mirceşt i, 20 dec. 1877 B.A.R, ms. rOI11. 808, f. 145- 146; original. Bibliografie: COl/vorbiri literare, XXIX, nr. 8, 1 august 720- 721; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 359-360. 1 Data numărului în care trebuia să apară poeziile. 284 1895, p. 1968, p. Mirceşti, 22 dec. 1877 B.A.R., S 35 (ll)jLVIII; original. Bibliografic: Floarea soarelui, II, nr. 7-12, iulie-decembrie 1928, p. 81. CĂTRE GRIGORE VENTURA 285 Mirceşti, 28 dec. 1877 B.A.R., S 15 (l)jDCCCXXXVII; original. Bibliografie: Ioan Massoff, V. Alecsandri-Gt igore Venlura, I, în Jur­ nalul literar, Iaşi, 1, nr. 51, 1939, p. 2, rezumat, traducere. 919 [920] 1 Grigore Ventura (1840-1909), scriitor, compozitor, critic dramatic. A fost profesor la Conservatorul din Bucureşti şi la Academia de muzică şi artă dramatică. Este autorul piesei de succes din 1877: Curcanii şi a altor piese. în calitatea de compozitor a colaborat cu V. Alecsandri, dar în cea de critic teatral a iost foarte sever. Căsătorit cu artista Fanchette Lea Vermont; ei sînt părinţii celebrei artiste dramatice de la Corn-dia-Franceză, Marioara Vcntura, 2 Hora de la Griviţa, pusă pe muzică de Ventura, s-a cîntat cu mare succes la 16 ianuarie 1878 de Elena Theodorini. Ci. Ioan Massoff, Teatrul J'omânesc, III, Buc., 1969, p. 499- 500, şi scrisoarea lui Gr. Ventura către V. Alecsandri din 8/20 iunie 1878, în Scrisori către Vasile Alecsandri, Buc., 1978, p. 426. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 286 Mirceşti, 29 dec. 1877 B.A.R., ms. rom. 808, f. 147; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 8, 1 august 1895, p. 721- 722; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 96; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 360 - 361. 1 Poeziile Fraţii Jderi, Hora de la Plevna, Căpitanul Romano, Soare de iarnă şi Hora de la Griviţa vor apărea în Convorbiri literare, XI, nr. 11, 1 februarie 1878. 2 Va renunţa la substituirea de nume. Ci. aici p. 380. CĂTRE ŞTEFAN ALBU 287 Mirceşti , 30 dec. 1877 Bibliografie: 1. E. Torouţiu, Studii şi documente literare, IV, Buc., 1933, p. 483. 920 1 1 .1 [921] CĂTRE IACOB NEGRUZZI 288 Mirceşti, 3 ghenar 1878 B.A.R., ms. rom. 808, f. 150; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 septembrie 189-', p. 787; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 97; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 361. 1 Cf. aici p. 920, n. 1. CĂTRE NICOLAE GANE 289 Mirceştl, -' ianuarie 1878 Muzeul de la Fălticeni; original. Bibliografie: 1. E. Torouţiu, Studii şi documente literare, IV, Buc., 1933, p. 481. 1 S-a publicat în Convorbiri literare, XI, nr. 10, 1 ianuarie 1878, p. 365-377. CĂTRE ION GHICA 290 Mirceşti, 18/1 [5.n.J 1878 B.A. R., rns. rom. 807, f. 150 bis; telegramă. Pe stilul vechi data corespunde lui 6 ianuarie, deci ajunul Sfîntului Ion. 921 [922] CĂTRE MIHAIL KOGALNICEANU 291 Gara Mirccşt i, 19/1 [s,n.J 1878 B .. 'I..R, S l.1 (8)/DCCI\'; telegramă. 1 Mihail Kogălniceanu solicitase pe V. Alecsandri să primească postul de trimis extraordinar al României la Berlin, sau la Roma, în vederea pre­ gătirii opiniei internaţionale, înainte de Congresul de la Berlin, aşteptat cu Îndreptăţită îngrijorare pentru soarta ţării şi a teritoriului său. Fuseseră deja numiţi g-ral Ion Gr. Chica, la Petersburg, Ion Bălăceanu, la Viena, Gheorghe Liteanu, la Berlin, şi Nicolae Cal limachi-Catargi la Paris. V. Alecsandri. bolnav după înmormîntarea lui C. Rol la, nu acceptă, cu toate condiţiile speciale care i se asigurau: Roma pentru CI, nu suferi ele frig, chel­ tuieli de reprezentare, chiar şi postul definiti" de ministru plenipoter.ţiar la Roma. Totuşi, V. Alecsandri îşi menţine refuzul atît din motive de sănă­ tate, cît şi pentru Iapt ul că nu împărtăşea aceleaşi idei politice. El îşi plăteşte tributul către ţară prin creaţia sa Iiterară., ce re glorifică eroismul soldatului român şi prin publicarea în Convorbiri literare, abia acum, a misiilor politice din anii 1859-1861, pentru a arăta cum lupta diplomatică a sprijinit recu­ noaşterea Unirii şi cît datoram Franţei pentru viitorul nostru. Schimbul de telegrame a fost următorul: la 14 ianuarie Kogălniceanu îi oferă agenţia de la 13erlin, la 18 cere un ră.spuns urgent, la 19 V. Alecsandri a răspuns ncgai iv, la 2 februarie Kogălniceanu îi numeşte reprezentanţii care au fost trimişi în alte părţi, la Începutul lui februarie V. Alecsandri motivează refuzul prin boala contractată Ia Înmormîntarea lui Rolla şi cere explicaţii, la 7 februarie Kogălniceanu îl condamnă pentru refuzul său, la 9 poetul răspunde că t rebuie să se refacă şi se inforrnează despre cheltuielile de repre­ zentare, la 10 Kogălniceanu cere răspuns grabnic şi asigură cheltuielile, la 1 I V. Alecsandri anunţă că mai este reţinut încă 12 zile in casă, la 19 continuă să fie bolnav. CATRE GRIGORE VENTURA 292 Mirccşt i , 9 ianuarie 1878 IL'I..R., S 15 (2)/DCCCXXXYII; original. Bibliografie: Ioan Massoff, V. Alecsandri - Grigore Ventura, inLurn alul literar, Iaşi, I, n r. 51, 1939, p. 2, rezumat, traducere. 'i22 [923] 1 Piesa de succes Curcanii, cu subiect din războiul de Indepeudeuţă , care a. rămas timp îndelungat în repertoriul Teatrului Naţional, se jucase mai întîi la Galaţi. 2 Pentru Hora de la Griviţa, ef. aici p. 920, n. 2. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 293 Mirceşti , 21 ianuarie 1878 B.A.R., ms. rom. 808, f. 151; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, n r , 9, 1 septembrie 1895, p. 788-789; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 97-98; Yasile Alec­ sandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 361- 362. 1 Comedia lui Iacob Negruzzi se intitula O alegere la Senat, Comedie în patru acte. A apărut în Convorbiri literare, XII, nr. 1, 1 aprilie 1878, p. 1-22; nr. 2, 1 mai 1878, p. 53-69. 2 Constantin Rol la, însurat cu sora poetului, Catinca. CL V. Alecsandri, Opere. VIII, Duc., 1981, p. 594, n. 2. 3 Strofe improvizate lui Roia s-au publicat totuşi în Convorbiri lite­ rare, XI, nr. 12, 1 martie 1878, p. 462-463. CĂTRE MIHAIL KOGĂLNICEANU 294 [Mirceşt i, începutul lunii februarie 1878] D.A.R., S 30 (5)jLVIII; telegramă. I CI. aici p. 922, n. 1. 2 �,I. Kogălniceanu, exasperat de refuzurile şi pasivrtatea poetului, îi tclcgrafi iză la 7 februarie: "Îmi este cu neputinţă să cred că în timp ce de .t inclc ţării sînt la ordinea zilei şi că toţi oamenii care au lucrat pentru 923 [924] renasterea României îsi continuă misiunea, numai tu singur vrei să ru pi cu trecutul tău şi să te mulţumeşti cu poezia; vrei să te duci la Roma în misiune extraordinară? nu vei spune că în Italia este frig, răspunde repede căci evenimentele merg înainte". Cf. Scrisori către Vasile Alecsandri, Buc., 1878, p. 253. 295 Gara Mirceşti, 9/2 [s.n.] 1878 B.A.R., S 13 (9)/DCCIV; telegramă. Bibliografie: Vasile M. Kogălniceanu, Acte şi documente din corespon­ denţa diplomatică a lui Mihail Kogălniceanu, Buc., 1893; p. 36, incompletă. 1 La publicarea telegramei, V. Kogălniceanu a anulat, chiar pe text, cu vintele referitoare la cheltuielile de reprezentare, scriind apoi pe deasupra: "Spre neschimbare, V. M. Kogălniceanu", în atenţia tipograiului. Cf. şi aici p. 922, n. 1. 296 Gara Mirceşti, 11/2 [s.n. 1873 B.A.R., S 13 (3)/DCCIV; telegramă. 1 Cf. aici p. 922, n. 1. 297 Mirceşti, 16/2 [5.n.] 1878 Bibliografie: I. Rădulescu-Pogoneanu, Patru scrisori către Alecsandri, în legătură cu o misiune în chestiunea Basarabiei, în Arhiva româllească, VI, 1941, p. 102-104. Scrisorile sînt de la Alexandru Cantacuzino, cneazul; 924 [925] -- în cea din 5 februarie 1878, acesta încearcă să-I convingă pe Y. Alecsandri să primească misiunea extraordinară, la Roma, chiar dacă: "la poesie y perdra, mais la patrie profitera" ("poezia va pierde, dar patria va cîştiga"). 298 Mirceşti, 19/2 [s.n.] 1878 E.A.R., S 13 (10)/DCCIV; telegramă. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 299 Mirceşti, 8 fevr. 1878 E .A. R., ms. rom. 808, f. 154; original. Bibliograjie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 sept. 1895, p. 787- 788 (cu data ianuarie 8); Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 362- 363. 1 Generalul 1. Em. Florescu fusese ministru de Război şi chiar pentru scurtă vreme preşedinte al Consiliului de Miniştri, sub conservatori; libe­ ralii, veniţi la putere, nu au încredinţat nici o comandă în războiul împotriva turcilor generalului Florescu, deşi acesta era cel care organizase armata română. Scriind lui V. Alecsandri o scrisoare în care îşi arată nemulţumi­ rea, poetul, revoltat de nedreptatea ce se făcuse acestuia, i-a trimis un răspuns în versuri, la 4 ianuarie care, publicat imediat în Timpul, nr. 30, 9 februarie 1878, p. 1, şi apoi în broşura Generalului Ion Emanuel Florescu, editată la Gobl, Buc., 1878, a avut mare răsunet şi a circulat foarte mult. 2 S-a publicat postum. Cf. V. Alecsandri, Opere, II, Poezii. Text ales şi stabilit de G. C. Nicolescu şi Georgeta Rădulescu-Dulgheru. Studiu 925 [926] introductiv, note şi comentarii de G. C. Nicolescu, Bucureşti, E.P.L., 1966, p. 270-273. 3 Pentru publicarea misiilor politice, el. V. Alecsandri, Opere, IV. Buc., 1974, p. 858-864 note. 300 [între 9 şi 16 februarie 1878} B.A.R., ms. rom. 808, f. 152; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, n r , 9, 1 septembrie 1895, p. 789; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 99; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 363. 1 CI. supra n. 3. 2 A apărut pentru prima dată în ziarul Presa, 19 mai 1878. 3 Cf. aici p. 925, n , 1. 301 Mirceşti, 17 februarie 1878 B.A.R., ms. rom. 808, f. 156; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 septembrie 1895, p. 790; Y. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 99; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 363. 1 CI. aici p. 388. 2 Ibidem. 302 Mirceşti , 20 fevr. 1878 B.A.R., S 35 (18)/LYllI; original. 1 Cf. aici p. 925, li. 1. 926 [927] 2 Cf. aici p. 923, n. 3. 3 Cf. aici p. 926, n. 3. 4 Cf. aici p. 922, n. 1. 5 La 1 ianuarie 1878, Mihail Kogă.lniceanu îl felicită telegrafic, pentru .Anul nou, ziua sa şi decorarea cu crucea de mare ofiţer al Stelei I« ,;" âniei ; iar la 16 februarie îi transmite oficial brevetul. Cf. Vasile 1\1. E(..,.�JJ,j" eanu, Acte şi documente din corespondenţa âiplomatică a lui Xl ihaii 1, gj'lI ioanu, 1, Buc., 1893, p. 36. Decoraţia i se acorda "pcncru merite excqJţivnale de mare poet". 6 Cf. aici p. 925, n. 1. Singurul atac impotriva acestei scrisori 1-;], făcut D. Petrino printr-o poezie în care contesta poetului chiar meritul de a fi -cîntat eroismul soldaţilor români. Peirino era surd, CĂTRE 1. ALEX. LAPEDAT 303 Mirceşti , 20 Ievr. 1878 B.A.R., S 52 (3)jLVIII; original. 1 CI. Albina Carpaţilor, t. II, n r , 24, 1878, p. 277-279. 2 Eratele nu s-au mai publicat; aceasta nu a împiedicat pe poet să Buc., 1978, p. 280-281). Compoziţia a fost scrisă pentru pian, pentru cor cu acompaniament de pian şi pentru orchestră. Textul poeziei a fost tradus în limba italiană de Amedeo Wei tzsecker , profesor la Liceul naţional din Iaşi. Scrisoarea lui V. Alecsandri a fost reprodusă în toate ediţiile textului muzical al lui Mezzetti, Cantico delia gen te latina del poeta V. Alecsandri, CĂTRE D-NA E.P. REPREZENTANTA DOAMNELOR DIN "SOCIETATEA NAŢIONALĂ DIN BUCOVINA" 335 Mirceşti, 6 iunie 1878 Bibliografie: Telegraful român, XXVI, nr. 70, 29 iunie, 1878, p. 295. CĂTRE DR. MIHAIL OBEDENARU 336 Mirceşti, 6 iunie 1878 Arh. Statului Tirgu Mureş; original. Dimitrie Poptămaş în articolul O versiune italiană de acum un secol a "Cîntecului gintei latine" (cf. aici p. 943, n. 4) precizează că după informa­ ţia dată de Gh, Adamescu în Convorbiri literare, scriscrile lui V. Alecsandri către Obedenaru au fost dăruite lui I. G. Bibicescu, care la rîndul său le-a dăruit oraşului Turnu-Severin : nu se ştie cum această scrisoare a ajuns într-un anticariat, de unde a fost achiziţionată de Biblioteca judeţeană. Mureş, şi a fost preluată de Arhivele Statului Tîrgu Mures. Bibliografie: G. 1. Ionescu-Gion, Doctorul Obedenaru în Revista nouă, II, nr. 6, 15 iunie 1889, p. 209, fragment; Cortina, 1, nr. 27, 7 septembrie 1915, p. 6; Gh. Adarnescu, Şapte scrisori ale lui V. Alecsandri către d-rui Obedenaru, în Convorbiri literare, LVI, mai, 1924, p. 341-342. [943] 1 Mihail Obedenaru-Gheorghiade (1839-1885), medic şi diplomat. Profesor la Universitatea din Bucureşti. În 1878 era agentul României la Roma. Membru al Academiei Române, căreia i-a dăruit întreaga sa avere. El s-a ocupat de imprimarea, traducerea şi punerea pe muzică a Cîntecului gintei latine; a făcut parte din juriul de la Montpellier. 2 Scrisoarea poetului este răspunsul la scrisoarea ce îi adresase Mihail Obedenaru în 6 iunie 1878; coincidenţa de date se datoreşte folosirii celor două stiluri, vechi şi nou. În scrisoarea sa Obedenaru explică toate măsurile pe care le-a luat în legătură cu Ginta latină şi dificultăţile întîmpinate. Cf. Scrisori către Vasile Alecsandri, Buc., 1878, p. 354-356. 3 Filippo Marchetti (1831- 1901), compozitor italian, autorul lui Ruy Blas. La Cabinetul de Muzică al B.A.R., există trei manuscrise ale partiturii lui Marchetti (M.R. 1332, 1333, 1334): Canto della stirpe latina, pentru voce şi orchestră sau voce şi pian. Manuscrisul 1332 este socotit ca manuscris original. Există şi o partitură imprimată cu poezia în limba română. Imnul compus de Marchetti a fost executat atit la sărbătoririle de la Montpellier, cît şi la cele din Bucureşti. S-au mai compus şi alte me­ lodii pentru Ginta latină. Cf. aici scrisorile către Pietro Mezzetti. 4 Cîntecul gintei latine a fost tradus foarte curînd în mai multe limbi. Cf. lista lor în V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. XIV -XV, şi Maria Platon, Vasile Alecsandri, poeţii felibri şi "Cîntecul gintei latine". Iaşi, 1980, p. 104 la care se adaugă şi traducerea italiană, Caniico della r azza latina, Tradotto da Fernando Bioridi di Milano, trimisă de poet lui Obede­ naru . Ea se găseşte în Arhivele Statului din Tirgu Mures. Cf. Dimitrie Poptărnaş, O versiune italiană de acum un secol a "Cîntecului gintei latine" în Vatra, serie nouă (1971), VIII, nr. 87, 20 iunie 1978, p. 7. CĂTRE ARON HAMSEA 337 Mirceşti , 8 iunie 1878 B.A.R., ms. rom. 809, f. 77; original. Bibliografie: Telegraful român, XXVI, nr. 70, 20 iunie 1878, p. 278, Observatorul, 1, nr , 50, 21 iuniej J iulie 1878, p. 2; Biserica şi şcoala, II, nr. 25, 18/30 iunie 1878, p. 195-196; Stafeta, Iaşi, 1, nr. 143, 2 iulie 1878, p. 4; Gazeta Transilvaniei, XLI, nr. 50, 7/25 iunie 1878, p. 3; r-t. 943 [944] buna poporului, Arad, I, nr. 6, 11/23 iunie 1878, p. 1; Luceafărul, Buda, IV, nr, 11, 1 iunie 1905, p. 233-234; Gh. Bogdan-Duică, Vasile Alec­ sandri şi românii din vest, în Naţiunea, I, nr. 70, 6 aprilie 1927, p. 2. 1 Aron Hamsea, profesor de teologie din Arad, care a luat iniţiativa trimiterii scrisorii de felicitare din 1878. 2 în articolele citate din Luceafărul şi Naţiunea scrisoarea este atri­ buită greşit lui V. Mangra. Confuzia porneşte de la faptul că acesta a dă­ ruit-o Academiei Române împreună cu un exemplar din scrisoarea de feli­ citare, semnîndu-se sub indicaţia: "urmeaz[t semnăturile". Cf. B.A.R., ms. rOI11. 809, f. 79. CATRE NICOLAE PISOSKI 338 Mirceşti, 10 iun. 1878 B.A.R., S 51 (12)/LVII; original. 1 Moşia Răcăciuni din judeţul Bacău. 339 Mirceşti , 11 iunie 1878 n.A.R., S 54 (13)/L'-II; original. Bibliografie: Luceafărul, Buda, 1\-, nr , 11, 1 iunie 1905, p. 234-235; Convorbiri literare, XXXIX, nr. 11- 12, noiembrie-decembrie 1905, p. 997, 998; Vasile Alecsandri, Cele mai frumoase scrisori, Buc., 1972, p. 260. CĂTRE 011\1. A. STURDZA 340 Mirceşti, 12 iunie 1878 B.A.R., S 22 (lO)iDCCCLII; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Scrisori. t nsemnări, Buc., 1964, p. 141. 1 Banchetul oferit lui Y. Alecsandri la 3 iunie 1878, ca omagiu pentru premierea de la Montpellier. 944 [945] CĂTRE GRIGORE VENTURA 341 Mirceşti, 12 iunie 187& B.A.R., S 15(3)/DCCCXXXVTI; original. Bibliografie: Ioan Massoff: V. Alecsandri - Grigore VentUla I, în Jurnal literar, Iasi, 1, nr. 51, 1939, p. 2, traducere. 1 Probabil Peste Dunăre. 2 Pentru Hora de la Griviţa, ef. aici p. 920, n. 2. CĂTRE RABINUL A. TAUBES 342 Mirceşti, 14 iunie 1878 B.A.R., S 48/LVIlI; copie (de mîna lui V.1. Socec?) Bibliografie: Presa, XI, nr. 146, 5 iulie 1878, p. 3; Timpul, III, nr. 146, 6 iulie 1878, p. 3; Anuarul pentru israeliţi, II, 1878·- 1879, p. 112-113; Revista artileriei, XX, octombrie 1906, p. 842-843; [gl. P. Vasîliu-Năsturel], Uă scrisoare a lui Vasile Alecsandri, Bucureşti, [1906], f. 4-5, reproduce facsimi1ul scrisorii, scrisoarea lui Taubes şi traducerea în limba ebraică a Gintei, cu caractere latine, Ilustraţiunea evreiască, 1, 1931, p. 119. 1 A. Taubes, rabin la Bîr1ad şi Bucureşti, cunoscut cărturar. CĂTRE O. BLASIANU 343 Mirceşti, 14 iunie 1878 B.A.R., S 21/L VII; original. Bibliografie: Gazeta Transilvaniei, XLI, nr. 49, 22 iunief4 iulie 1878, p. 2; p"esa, XI, nr. 141, 28 iunie 1878, p. 3; E. Tailler, Frederic 945 [946] Mistral şi Vasile Alecsandri la congresul din Montpellier, Buc., 1915, p. 19- 120. 1. Grămadă în Societatea academică socială literară "România jună", Arad, 1912, Anexe, p. 132, publică un fragment din această scrisoare, dar cu data greşită 1877, păstrat în rapoartele din arhiva societăţii "România jună", socotind originalul pierdut. 1 O. Blasianu, preşedinte al societăţii "România Jună". în anul 1908; -decembrie 21, O. Blasianu trimite lui Ion Bianu această scrisoare pentru .a o oferi spre conservare Academiei Române. Cf. Anexa scrisorii. cĂ TRE PIETR O MEZZETTI 344 Mirceşti, 15 iunie 1878 B.A.R., S 39 (1)/LVII; original. 1 Compozitorul Pietro Mezzetti a compus muzica pentru mai multe 'poezii de ale lui V. Alecsandri. 2 Este probabil vorba despre reprezentaţia teatrală organizată în .cinstea poetului la Iaşi, la care acesta nu a putut participa. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 345 Mirceşti, 25 iunie 1878 B.A.R., ms. rom. 808, f. 173-174; original. Bibliografie,' Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 septembrie 1895, p. 801-802; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 109-110. 1 Alexandru Gortchako (1798-1883), diplomat rus, ministru al Aface­ rilor Străine din 1856-1882. A luat deci parte la cele două păei însemnate 946 [947] pentru soarta României: Pacea de la Paris - 1856 şi Congresul de la Ber­ lin - 1878. 2 Otto Bismarck (1815 - 189f h om de stat prusian care a realizat unitatea Germaniei şi rolul său preponderent în Europa. 3 Congresul ce la Berlin, care a avut consecinţe grave pentru România, deşi aceasta luptase alături de învingători în războiul de la 1877. 4 V. Alecsandri tipărise un număr foarte mare din broşura Ostaşis noştri pe care le-a dăruit armatei şi şcolilor. CĂTRE ALIMPIU BARBOLOVICI, PREŞEDINTELE "ASTREI" DIN BĂSEŞTI 346 Mirceşti, 1 iulie 1878 Bibliografie: Gazeta Transilvaniei, XLI, nr. 67, 24 august/5 sep., p. 3; Transilvania, XI, nr. 17, 1 septembrie 1878, p. 196; G. Bogdan-Duică, Vasile Alecsandri şi românii din vest, in Naţiunea, nr , 70,22 februarie 1927, p.2. CĂTRE C.M.S. RABENER 347 Mirceşti, 2 iulie 1878- Bibliografie: Ştafeta, Iaşi, 1, nr. 145, 5 iulie 1878, p. 4; Presa, XI> nr. 149, 8 iulie 1878, p. 3; Gazeta Transilvaniei, XLI, nr. 54, 9/21 iulie- 1878, p. 4; Timpul, III, n r, 150, 11 iulie, p. 3; Ilustraţiunea evreiască, 1, nr. 8-9, 1/14 ianuarie 1931, p. 119. Directorul orfelinatului I. Neuschatz. 947 [948] CĂTRE ALBERT DS QUINTANA Y COMBIS 348 Mirceşti, 6/18 iulie 1878 Bibliografie: P. Sergescu, Scrisori inedite ale lui V. Alecsandri il M. Obedenaru, în J nchinare lui N. Iorga, Cluj, 1931, p. 384; într-o notă, P. Sergescu menţionează că Marius Andre (ef. aici p. 940) a publicat fragmente din această scrisoare în ziarele l'Eclaire şi El A utonomista, Ibi­ dem, p. 387. CĂTRE DO:\1E:'oIICO MUTI 349 Mirceşti, 12/24 iulie 1878 Bibliografie: Curierul de Iaşi, foaia intereselor generale, VI, nr. 71 5 iulie 1878; Presa, X, nr. 149, 8 iulie 1878, p. 3. 1 Fiind publicată în presă in 5 şi 8 iulie, data scrisorii trebuie să fi fost din iunie. 2 Pentru muzica compusă de Marchett.i, ef. Scrisori către Vasile Alec­ sandri, Buc., 1978, p. 354- 358. CĂTRE GHEORGHE HURMUZAKI 350 Mirceşti , 15 iuli 1878 B.A.R., ms. rom. 3349, f. 52- 53; original. Bibliografie: Il. Chendi, Corespondenţa lui V. Alecsandri C!t bucovi­ Hwii, în Convorbiri literare, XL, nr. 12, decembrie 1906, p. 1106-1107. Gheorghe Hurrnuzaki (1817 - 1832), frate cu Alexandru şi Nicolae, a fost redactor la ziarul Bucovina. 'J48 [949] 351 Mirceşti, 19 iuli 1873 B.A.R., ms. rom. 3349, f. 56; original. Bibliografie: I. Chendi, Corespondenţa lui V. Alecsandri cu bucovinenii, în Convorbiri literare, XL, nr. 12, decembrie 1906, p. 1106- 1107. 1 în stînga semnăturii este desenat un ciorap, probabil aluzie la "timpul colţunilor", din scrisoarea precedentă. CĂTRE ISRAEL TELLER 332 Mirceşti, 30 iulie 1878 Bibliografie: Timpul, III, nr. 176, 11 august 1878, p. 2; Anuarul israeliţilor, II, 1878-1879, p. 113; Secolul, nr. 2891, 6 iunie 1909. CĂTRE IOSIF VULCAN 353 Mirceşti, 30 iulie 1878 Biblioteca "Astra" Sibiu; original. B.AR., microfilm XVII 6/2. Bibliografie: Familia, XIV, nr. 58, 6/18 august 1878, p. 378-379J ibidem, XXXVI, nr. 34, 20 august/2 septembrie 1900, p. 398; Vasile Varto­ lomei, Mărturii culturale bihorene, Cluj, 1944, p. 266. i L ______ 949 [950] 1 în original nu este trecut numele revistei, el a fost introdus de edi­ torul Familiei. Publicaţia maghiară ilustrată se intitulează Vasarnaţxi Ujsdg, traducerea Giniei s-a publicat în nr. 27, 1878, cu o notiţă elogioasă din partea redacţiei, căreia V. Alecsandri îi transmite mulţumirile sale. CĂTRE V. A. URECHIA 354 Mirceşti, 30 august 1878 Bibliografie: Viaţa literară şi artistică, III, nr. 14, aprilie, 1908, p. 3. 1 Se jucase în stagiunea 1877 la Teatrul Naţional. CĂTRE N. DROC BARCIAN REPREZENTANTUL CETĂŢENILOR ORAŞULUI BUCUREŞTI 355 Mirceşti, 20 sept. 1878 B.A.R., S 14/LVIII; original. Bibliografie: Adevărul de joi, 1, nr. 1, 15 octombrie, 1878, p. 1-2. 1 Iniţiativa acestui album a fost luată de 1. Athanasiade (ef. Presa, XI, nr. 126, 9 iunie 1878, p. 3) şi de N, Droc Barcian, căruia îi este adresată scrisoarea. CĂTRE IOSIF VULCAN 356 Mirceşti, 20 sept. 1878 Biblioteca "Astra" Sibiu; original. B.A.R., microfilm XVII/6/3. <,,'50 [951] Bibliografie: Telegraful român, XXVI, nr. 117, 7 octombrie 1878, p. 467; Timpul, III, nr. 222, 8 octombrie 1878, p. 3; Gazeta Transilvaniei, XLI, nr. 80, 20 octombrie 1878, p. 3; Familia, XXXVI, n r. 34, 20 au­ gust/2 septembrie 1900, p. 398; Vasile Vartolornei, Mărturii culturale bihorene, Cluj, 1944, p. 266-267. 1 Familia reprodusese în numerele 62-64 din august 1878, lista răniţilor publicată de Ministerul de Război. CĂTRE ZAHARIA ANTINESCU 357 1878, sept. 24, Mirceşti Bibliografie: Zaharia Antinescu, Autobiografic mea sau un voiaj în timp de 70 de ani, Ploieşti, 1896, p. 114. 1 Zaharia Antinescu (1826-1891), institutor şi publicist din Ploieşti; a fost institutorul lui 1. L. Caragiale. Cf. Şerban Cioculescu, Viaţa lui 1. L. Caragiale, p. 41 şi plan şa înfăţişînd cartea de vizită a lui Antinescu, cu nenumăratele titluri. 2 Geografia României şi a ţărilor locuite de români, Ploieşti, 1878 80 p. CĂTRE HAUSKNECHT 358 Mirceşti, 30 sept. 1878 B.A. R., S 24/L VIII; original. 1 V. Alecsandri, care de mult timp încerca să valorifice lemnul din pădurea moşiei Pătrăşcani şi din lunea de la Mirceşti, vinzindu-I concesio­ narilor căilor ferate, încheiase un contract cu Hausknecht in acest sens. 951 [952] Reaua-credinţă a acestuia i-a cauzat poetului grave pierderi materiale şi mult zbucium pentru a-şi revendica drepturile. Detaliile se regăsesc în .corespondenţa sa cu Paulina Alecsandri, din octombrie 1878 pînă prin 'rara lui 1880. Cf. aici scrisorile din această perioadă şi scrisorile către Papa­ .dopol-Calirnah de la începutul anului 1880. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 359 Mirceşti, 3 oct. 1878 B.A.R., ms. rom. 808, I. 175-176; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 septembrie 1895, Jl. 803; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 110 - 111. 1 CI. aici p. 926, n. 3. CĂTRE STRĂJESCU 360 Mirceşti, octombrie 1878 Bibliografie: Presa, XI, 11r. 221, 6 octombrie 1878, p. 3; Timpul 111, nr. 222, 8 octombrie 1878, p. 3; Curierul de Iaşi, 8 oct. 1878, p. 2; Em. Tailler, Frederic Mistral şi Vasile Alecsandri la congresul de la Mont­ pellier, Buc., 1915, p. 115-117. 1 Străjescu era primarul oraşului Roman la acea dată. CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 361 Bucureşti, sîrnbătă, [14 octombrie 1878] B.A.R., S 19 (72)jLVII; original. 1 Data de lună si zi este stabilită după informaţia din scrisoare în 1egătură cu intrarea trupelor în Bucureşti, care a avut loc duminică 8 octombrie, cu mare fast. [953] 2 Cf. aici p. 951, n, 1. 3 Cf. aici p. 462 - 463. 4 Alexandru Cantacuzino, cneazul. CĂTRE BARONUL A. DE HERZ 362 Mirceşti, 22 oct. 1878 B.C.S., Fond St. Georges, Arh. A. de Herz, mapa II; original. Bibliografie: Semănătorul , IX, nr. 2, ianuarie 1910, p. 117 - 18. 1 Baronul A. de Herz era preşedintele consiliului de administraţie al căilor ferate. CĂTRE PIETRO MEZZETTI 363 Mirceşti , 3 nov. 1878 Muzeul Teatrului Naţional, Buc., nr. 45/2; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Scrisori. Însemnări, Buc., 1964, p. 112- 113. CĂTRE ION GHICA 364 Mi rceşt i, 12 nov. 1878 B.A.R., S 1O(20)/DCV; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Corespondenţă, Buc., 1960, p. 86-87; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 178. 1 Proiectul era Des-pot- Vodă. 953 [954] CĂTRE IACOB NEGRUZZI 365 Mirceşti , 12 noiembrie 1878 B.A.R., ms. rom., 808, f. 177; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 septembrie 1895, p. 804; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 111-112; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 366-367, care reproduce şi frag­ mentul din [olde. Cf. p. 516, note; Vasile Alecsandri, Cele mai frumoase scrisori, Buc., 1972, p. 261-262. 1 Pretendent la tronul Moldovei, învins de Alexandru Lăpuşneanu. Din intenţia lui V. Alecsandri de a scrie o dramă istorică cu acest titlu nu s-a păstrat decît lista personajelor şi începutul scenei 1, aflate la B.A.R., în manuscrisul 2253, f, 82. Ci. V. Alecsandri, Opere, VII, Buc., 1981, p. 584 şi p. 1140, note. 2 Piesa lui Samson Bodnărescu, Lăpuşneawu. Tragedie în cinci acte, s-a publicat în Convorbiri literare, XII, nr. 8-12, 1878, 1879. CĂTRE MIHAIL KOGĂLNICEANU 366 Mirceşti, 24 nov. 1878 B.A.R., S 13 (ll)/DCCIV; original. CĂTRE IANCU ALECSANDRI 367 Mirceşti, 26 nov. 1878 B.C.S., Fond s-. Georges, Arh. A. de Herz, Mapa II; original. Bibliografie: Semănătorul , IX, nr. 2, ian. 8, 1910, p. 18-19. [955] CĂTRE DIM. A. STURDZA 368 Iaşi, 29 nov. 1878 B.A.R., S 22 (11)/DCCCLVII; original. 1 Benjamin Disraeli, lord Beaconsfield (1804-1881). romancier şi om de stat englez conservator. A avut un rol important în Pacea de la San­ Stefano şi Congresul de la Berlin, dar defavorabil României. 2 C. Cozoni, vărul poetului, era probabil fiul unchiului său Enache Cozoni. CI. Sever Zotta, La centenarul lui Vasile Alecsandri 1821-1921, Iaşi, 1921, p. 48. CI. aici şi scrisorile adresate lui Ion Ghica şi Dim. A. Sturdza la 10 decembrie 1878 şi lui M. Kogălniceanu la 1 ianuarie 1879. 1. E. Torouţiu publică în Făt-Frumos, Cernăuţi, XI, nr. 4, iulie-septembrie, 1936, p. 155-159, sub titlul: Din ineditele lui V. Alecsandri; o scrisoare din 21 mai 1878, adresată lui Costache Cozoni, pe care o atribuie greşit lui V. Alecsandri. Nu numai că şi din conţinut se înţelege că sernnatar ul este Iancu Alecsandri, dar cum alături se publică şi facsimilul , nu mai poate rămîne nici o îndoială. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 369 Duminică, [29 - 30 noiembrie 1878] B.A.R., ms. rom. 808, L 172; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, n r. 9, 1 septembrie 1895, p. 801; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 109. 1 Cf. data de 12-30 noiembrie 1878, propusă în articolul Despre cores­ pondenţa lui Vasile Alecsandri, în Revista de istorie şi teorie literară, tom. 26, 1, 1977, p. 127. După data scrisorii către Dim. A. Stur dza, din Iaşi, 29 noiembrie 1878, se poate preciza că scurta scrisoare către 1. Negruzzi 955 [956] este scrisă în 29, 30 noiembrie dacă nu chiar în primele zile ale lui decem­ brie. 2 V. Alecsandri nu a dat integral publicităţii aceste memorii (ef. aici p. 926, n. 3). Impresia pe care ele au făcut-o asupra contemporanilor este rezumată în cuvintele doamnei Elena Cuza, din 28 iunie 1878: "Cunoşteam aceste remarcabile istorisiri, nu încerc mai puţin o 'Tie plăcere revăzîndu-le, [ ... ] Am revăzut tot acest trecut, deja aşa de îndepărtat, aşa de plin de speranţe şi de vise patriotice, aşa de plin, de asemenea, de îndoieli şi de dificultăţi, de pericole chiar, asupra cărora un suflet energic şi mîndru, un spirit prudent şi îndrăzneţ în acelaşi timp, izbuteau întotdeauna să triumfe. Îmi amintesc ce mare parte aţi avut în aceste succese, iubitul nostru Negri şi dumneata, cei doi mari făuritori ai acestei opere naţionale. Acestea. le vor arăta generaţiei actuale istorisiri le dumitale din Convorbiri; conti­ nuă-le". Cf. Scrisori către Vasile Alecsandri, Buc., 1978, p. 175-178. 3 Cf. scrisoarea către Negruzzi din 16 decembrie 1878. CĂTRE V. A. URECHI A 370 Mirceşti, 7 dec. 1878 B.A.R., S 49 (1) IL VIII; original. Bibliografie: Viaţa literară �i artistică, III, nr. 14, aprilie 1908, p. 3. 1 Cf. aici p. 959, n. 1. 2 Cf. aici p. 950, n. 1. 3 Despot- Vodă. CĂTRE NICOLAE PISOSKI 371 Oficiul Mirceşti, 18 [f 12 s.n. 1878J B.A.R., S 54 (41)/LVII; telegramă. Bibliografie: Convorbiri literare, XXXIX, n r. 11-12, noiembrie­ decembrie, 1905, p. 1008, cu indicaţia "Bacău", greşită. 956 [957] 1 În Convorbiri literare a fost publicată cu data "Bacău 1878". Bacău este însă oficiul de primire al telegramei la moşia Răcăciuni, de lîngă Bacău, -oficiul de prezentare este Oficiul Mirceşti, 18, f. lună, f. an. Dacă ţinem seama de telegraful care folosea stilul nou, scăzînd 12 zile ar rămîne 6, deci ziua de Sf. Nicolae, aniversarea lui Pisoski; anul este probabil ce} dat .în Convorbiri. CĂTRE ION GHICA 372 Mirceşti, 10 dec. 1878 B.A.R., S 10 (21)/DCYI; original. 1 Protopopescu, Tache (1856-1911), jurist. 2 Despot- Vodă. 3 Despre acet portret va fi vorba şi în alte scrisori; mulţumit la început că îl întinereşte, socoteşte curînd că îi răpeşte din demnitate! Pînă acum se credea că fotografia este din anul 1880. În iconografia volumului am căutat să dăm ambele fotografii, cu şi fără pălărie! CĂTRE DIM. A. STURDZA 373 Mirceşti, 10 dec. 1878 B.A.R., S 22 (12)/DCCCLVII; original. 1 Cf. aici p. 45-1 - 455. 2 Cf. aici p. 446. 3 Cf. supra n. 3. 957 [958] CĂTRE IACOB NEGRUZZI 374 Mirceşti, 16 dec. 1878 B.A.R., ms. rom. 808, f. 179 - 180; original. Bibliografie .. Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 septembrie 1895, p. 805-806; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1901, p. 112-111; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 367-368, incompletă. 1 Cf. aici p. 156, scrisoarea către Iacob Negruzzi din [29-30] noiembrie 1878. 2 V. Alecsandri s-a ocupat îndeaproape de problema ridicării statuii lui Ştefan cel Mare la Iaşi, pentru care va scrie şi Odă la Statuia lui Ştefan cel Mare. Cf. aici p. 207. CĂTRE I. POP FLORANTIN 375 Mirceşti, 19 dec. 187& Bibliografie .. Scrisori inedite ale lui Alecsandri, în Flacăra, IV, nr. 16, 29 august 19 15, p. 188 -189, facsimil. 1 1. Pop Florantin (1813-1936), filolog, a studiat la Viena, Paris şi Londra, profesor, scriitor junimist. 2 Despot- Vodă. CATRE ALBERT DE QUINTANA Y COMBIS 376 România Mirceşti, 25 dec. 1878 Bibliografie .. Petre Sergescu : Scrisori inedite ale lui V. Alecsandri şi M. Obedenaru, in Închinare lui N. Iorga, Cluj, 1931, p. 381-385. 'i58 [959] 1 Confirmă prmurea portretului său prin V. A. Urechia (ef. aici p. 457 - 458). Fotografia cu dedicaţia: "Au grand poete roumain V. Alec­ sandri, son frire et ami A. de Q ... ", se păstrează la B.A.R., Cab. de stampe, F. III 54553. 2 Albert de Quintana răspunde că nu a primit nici portretul, nici Canşo Matina, în traducere, îi reînnoieşte adresa din Spania, ef. Scrisori către Vasile Alecsandri, Buc., 1978, p. 383-384. CĂRTE CAROL MICULI 377 Mirceşti, 1 ian. 1879 Bibliografie: Eug. Păunel , Vasile Alecsandri şi Carol Miculi, în Făt­ Frumos, Cernăuţi, X, nr. 3, mai-iunie 1935, p. 105, I Compozitorul Carol Miculi, ef. V. Alecsandri, Opere, VIII, Buc., 1981, p. 592-593, note. 2 Piesni. rodie lacinskiego, tradusă de C. E. Lewakowski, Lemberg, 1878. CĂTRE NICOLAE PISOSKI 378 Mirceşti, 13 [ianuarie s.n., 1879] B.A.R., S 54 (4)/LVII; telegramă. Bibliografie: Convorbiri literare, XXXIX, nr. 11-12, noiembrie­ -decembrie 1905, p. 1008. 1 Datele incomplete ale telegrarnei sînt: "prezentată la Mirceşti, ziua 13, fără lună, fără an"; pe stilul vechi ar fi ziua de 1, deci Anul nou, 1 ianuarie. Anul 1879 este scris cu creionul pe original, l-am acceptat ca posibil. 959 [960] CĂTRE MIHAIL OBEDENARU 379 Mirceşti, 4 ghenar 1879 Bibliografie: Cortina, 1, nr. 27, 7 septembrie 1915, p. 6; Convorbiri literare, LVI, mai 1924, p. 342. 1 Arigelo de Gubernatis (1840-1913), poligraf italian, a publicat un Dictionnaire biogra phique des ecriuains contemporains, 1891, în care Iigurează şi V. Alecsandri. 2 Ci. aici p. 471. CĂTRE ALBERT DE QUINTANA Y COMBI� 380 Mirceşti, 4 ianuarie 1879 Bibliografie: P. Sergescu, Scrisori inedite ale lui V. Alecsandri şi M. Obedenaru, în Inchinare lui N. Iorga, Cluj, 1931, p. 385. 1 Cf. aici p. 959, n. 2. CĂTRE ION GHICA 381 Roman, 21/1 187[9J B.A.R., ms. rom. 807, f. 150 ter.; original. 960 [961] I .� I II '1 CĂTRE EDOUARD GRENIER 382 ianuarie 1879 Biblioteca din Besan con , ms, 1432; originaL B.A.R., microfilm ms. 421. Bibliografie: Lettres inediies du poete roumain Basile Alecsandri a Edouard Grenier 1855-1885, Paris, 1911, p. 64; V. Alecsandri, Scrisori inedite. Corespondenţa cu Edouard Grenier 1855-1885, Buc., 1911 p. 68. CĂTRE LUCIE DUCA 383 Mirceşti, 5 febr. 1879 B.A.R., S 17 (7)jL\'III; original. Bibliografie: V. Alecsandri. Scrisori. Îmsemnări, Buc., 1964, p. 30- 32; H. Corbu reproduce traducerea în Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 257-258; Vasile Alecsandri, Cele mai frumoase scrisori, Buc., 1972, p. 263-265. 1 Despot- Vodă. 2 Glumă pe seama diverselor categorii de paltoane ale poetului. 3 Maurice-Cohen-Linaru (1852-1929), compozitor şi profesor de muzică francez (evreu originar din România). A mai compus multe bucăţi muzicale pe versuri de Alecsandri, cu asentimentul acestuia. CL Scrisori către Vasile Alecsandri, Buc., 1978, p. 149, o scrisoare din 19 iulie 1872, a compozitorului, prin care îi cere permisiunea de a pune pe muzică poezia Floarea ocean "ului, tradusă în franceză şi modificată. 961 [962] CĂTRE CAROL MICULI 384 Paris, 12 martie 1879 Bibliografie: Eug. Păune1, Vasile Alecsandri şi Carol Miculi, în Făt­ Frumos, Cernăuţi, X, nr. 3, mai-iunie 1955, p. 106. 1 Airs naiionaux roumains (Ballades, chants des bergers, airs de dan se etc.) recueitls et transcris pour piano par ... , Lemberg, [1854]. CĂTRE DIMITRIE C. OLLĂNESCU-ASCANIO 385 Mirceşti, 16 marto 1879 B.A.R., S 53 (l)/LVII; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Corespondenţă, Buc., 1960, p. 200-201; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 406-407. 1 Dimitrie C. Ollănescu-Ascanio (1849-1908), magistrat, scriitor, diplomat. A fost secretar-general al Ministerului Afacerilor Străine, se­ cretar de legaţie şi însărcinat cu afaceri la Viena, Coristantinopole, Atena. Membru al Academiei Române, discursul său de recepţie a fost Vasile Alecsandri, 1894. A scris versuri şi teatru. CĂTRE NICOLAE PISOSKI 386 Mirceşti, vineri [martie 1879] B.A.R., S 54 (38)/LVII; original. 1 Dificultăţile cu Hausknecht începuseră în septembrie 1878 (ef. aici p. 951, n. 1), deci poetul se găsea în primăvara lui 1879 lipsit de banii nece- 962 [963] sari lucrărilor agricole. Cum la 18 martie scrie Paulinei (cf. aici scrisoarea următoare) că a ajuns la Bucureşti, presupunem că scrisoarea către Pisoski este de la începutul lunii martie 1879. CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 387 Mart. 18, Bucureşti, 1879 B.A.R., ms. rom. 2300, f. 37; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 271, incompletă. CĂTRE PIETRO MEZZETTI 388 Mirceşti, 25 martie 1879 B.A.R., S 39 (2)jLVII; original. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 389 Mirceşti, 11 aprile 1879 B.A.R., ms. rom. 808, f. 181; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 septembrie, p. 806- 807; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 114; Vasile Alecsandri, Publi­ cistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 368 - 369. 963 [964] 1 N. Callimachi-Catargi, ambasadorul României la Paris. 2 S-a amînat la 30 septembrie. 3 Din aceste rînduri se deduce că citise deja actele 1-2 la "Junimea", dar nu se consemnează acest lucru nicăieri. Din articolul lui M. Eminescu din Timpul, IV, nr. 17, 30 mai 1879, se ştie însă cum a decurs citirea întregii piese în şedinţa extraordinară a "Junimii", în faţa unui auditoriu ales. Piesa este citită şi în faţa comitetului Teatrului Naţfonal. Cf. V. Alecsandri, Opere, VI, Buc., 1979, p. 1036-1037, note. O impresionantă descriere a lecturii de la Teatrul Naţional o face C. I. Nottara în Amintirile din teatru, publicate şi adunate de Tatiana Nottara şi Ioan Massoff, Bucureşti, "Adevărul", 1936, p. 197-200, uimit de calitatea de lector a lui V. Alec­ sandri care citea cu: "graiul său dulce şi original întrucîtva, fiindcă păstrase pronunţia obîrşiei sale ... " 4 Acum a fost ales senator şi V. Alecsandri. CĂTRE IANCU ALECSANDRI 390 Mirceşti, 20 aprilie 1879 B.A.R., S 18 (22)/LVII; original. 1 Aluzie la tendinţa unor mari puteri de a utiliza problema evreiască pentru a se amesteca în treburile interne ale României. 2 Pasajul reflectă poziţia Iui Alecsandri privind necesitatea integrării populaţiei evreieşti realităţilor româneşti şi ostilitatea lui faţă de acordarea drepturilor cetăţeneşti, în masă, şi acelei părţi care, deşi era neintegrată acestor realităţi, exercita activităţi economice în România. 3 "Socotinţa" lui Alecsandri arată că el era preocupat de apărarea drepturilor ţării împotriva tendinţelor de imixtiune ale marilor puteri, dar că, totodată, el se pronunţă în realitate pentru integrarea treptată, de către statul român, a populaţiei evreieşti şi acordarea de drepturi civile acesteia. Teme care îi vor servi la discursul ţinut nu în Cameră, ci la Senat. 4 Adolphe Cremieux (1796-1880), avocat şi om politic francez. în 1870 a fost membru în "Defence nationale". %4 [965] 5 William Wadington (1836 - 1894). avocat ş� ornvpolitic ' francez. Ambii au susţinut problema evreiască cu ocazia Congresului de la Berlin. 6 Chemaţi pentru naşterea Margaretei. CĂTRE NICOLAE P;lSOSKI 391 B.A.R., S 54 (14) IL VII; original'. i' Roman, 22 aprilie 1879 . "!, :- ... J. d Bibliografie: Convorbiri literare, XXXIX, nr , 11-12, noiembrie­ decembrie 1905, p. 993 fragment, 1 Dimitrie Rosetti-Teţcanul (1853-1892). fiul lui Costache Rosetti­ Teţcanul, a studiat dreptul la Lausane, deputat, a ocupat funcţii politice. Este tatăl Marucăi Enescu. 2 Dimitrie Lecca (1832-1888), general, ministru de război, deputat de Bacău. " CĂTRE N. IONESCU 392 Mirccşti, 27 aprilie 1879 Muzeul Literaturii Române, 742; original. Bibliografie: Perpessicius, Alte menţiuni de istoriografie literară şi folclor, III, 1963-1964, Buc., Editura pentru literatură, 1967, p. 252- 253. 1 Nicolae Ionescu (1820-1905), profesor universitar şi om politic, membru al Academiei Române. [966] 2 Ci. aici p. 965, n. 6. 3 Faţă de posibilitatea alegerii sale la Senat, V. Alecsandri, care nu era un adept al liberalilor, înţelege să-şi exprime de la început punctul său de vedere acela de a-şi păstra independenţa totală în orice împrejurare. CĂTRE ION GHICA 393 Mirceşti, miercuri, [aprilie 1879, 1880] B.A.R., ms. rom. 807, f. 179; original. 1 Biletul nedatat bănuim că este din luna aprilie a anului 1879, sau 1880, timp în care Marie, fiica poetului, era stabilită la Bucureşti, unde Ghica urma să-i ducă o ladă. CĂTRE MIHAIL KOGĂLNICEANU 394 Mirceşti, 9 [mai s.n.] 1879, ora 5,30 Bibliografie: E. Vîrtosu," Scrisori inedite de la Vasile Alecsandri, în Arhiva românească, III, 1939, p. 80. 1 Pentru datare, ci. Despre corespondenţa lui Vasile Alecsandri, în Revista de istorie şi teorie literară, tom 26, 1, 1977, p. 140. 2 Ci. aici p. 965, n. 6. CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 395 Bucu reşti, 29 iun. [1879] B.A.R., ms. rom. 2300, f. 142; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 296, greşit datată. %6 [967] 1 Credem că scrisoarea este din' 1879 pentru că Margareta se născuse la sfîrşitul lui aprilie, deci mulţumirea de a fi "bunică" se potriveşte acum. "Copiii" erau probabil Mitică şi Marie, părinţii, care locuiau adese JoZde, 151 La Twrnu-Măgurele, 363- 364 (365). 367, 392, 657 (658). 917, 918 Legenda celor doi fraţi vînători, 376 [1069] Legenda ciocîrliei, 201, 207, 208, 210, 232, (234), 629, 631, (632), 868, 1033 Legenda lui Becri-Mustafa, vezi Becri-Mustafa. Legenda rîndunicăi, 166, 170, 182, 198, 232 (234), 1032 Legende, 196, 201, 451 Linda-Raia, 166, 859 Lipitorile satelor, 662 (664), 668 (669) j\I aghiara, 1039 Mondarinul , 153 .1f argărita, 986 JI ărgăritarele, 201, 229 Măria ară florioară, 824 Meşteru. Manole, vezi Monastirca Argeşului. ;11ihu copilu, 110 Moartea lui Ghica- Vodă, ',ezi 10 octombrie 1875, 237 Xl onastirea Argeşului, 687 Noaptea albă, 261, 274-275 Nobila cerşetoare, 843 Oda ostasilor români, 367, 373, 392, 917 Odă armatei române, 382 Odă către ostasii români, vezi Oda ostaşilor r;mâni. Odă la ostaşii români, vezi supra. Odă la statua lui Ştefan cel Pd are, 858 Odă la statuia lui Mihai Viteazul, 859 Ostaşii noştri, 399- 400, 442, 179 Papagalul simpatic, vezi Mar- gărita. Paraclisierul , 662, (664) Pastel chinez, 166 Pasteluri, 196, 201, 451 Păstorii şi Plugarii, 393, 917 Pe coastele Calabriei, 37 Penescli the Turkis cock, traducere de Beathe Kingston, vezi: Penes curcanul, 362- 363, 367- 368, 370, 373, 375, 393, 438, 704 (706), 915, 917, 1039 Pepelea , 'Iezi Sînziana şi Pepelea . Pepelea şi Arvinte, 657 (658) Piessi rodie lacinskiego, traducere de C.E. Lewacowski, vezi Cin­ ticul gintei latine. Pînea amară a exilului, 695, 997, 1025 Poclonul lui Peneş, 720, 1034 Poezii, 198 ' Poezii populare, 848 Pohod na Sybir, 37, 819 Poiana fărmecătoare, 281 Povestea lui Pepelea, vezi Sîn- ziana şi Pepelea, Povestea vorbei de Anton Pann , vezi Cîntice de stea. Prier, 281 Răpirea Bucovinei, 228, 238, 867, 868, 870, 878 Răspuns generalului Florescu, vezi Epistola generalului Florescu ; Repertoriu dramatic, 196, 197 Rîndunica, v ez i Legenda rindu- nicăi, Sergent de dorobanţi, vezi: Sergentul, 367, 371, 373- 375, 393, 915, 917 Sfredelul dracului, 636 (637), 650, 651 (652), 654 (655), 657 (659), 662 (664), 668 (669), 672 (673), 675-678,684 (685), 688 (689), 771, 1012, 10 18, 1027 Sînziana şi Pepelea, 573, 575 (576), 579, 582 (583), 592, 618, 623, 625, 638 (639), 654 (655), 661 (663), 668 (669), 672 (673), 681 (682), 683 (685), 686, 688, 689 (690), 700 (701), 704 (706), 707 (709), 739 (740), 741, 753, 767, 768, 771, i069 [1070] 990, 992, 993, 995, 996, 1028, 1044 SOa1'e de iarnă, 376-- 377, 391, 920 Soarele, vîntul şi gerul, 196 Statu-palrnă, 58, 275, 825 Stoicismul românilor, 894 Strofe improvizate l ui Rolla, 923 Ştefan şi Dunărea, 104 Tarde ueniewtibus ossa. 10 18 Toamna tesătoare, 858 Toma Alimoş, 110 Trei curiozităţi. 876 Ţepeş şi stejarul, 160 eu orator mut, 285 rasile Porojan, 589, 679 (681), 997, 998 V'izirul lui Sultan Selim, vezi Hodja Murad-paşa. Vlnt ul de la miazăzi, 274 11 mai 1875, 207, 208, 868, 870' 10 octombrie 1875, vezi M cartea. lui Ghica-Vodă, 237 [1071] INDICE DE OPERE SI PERIODICE AMINTITE Î� SCRISORI ŞI XOTE A cui e vina?, de C. A. Rosetti, 990 Acte istorice, 1042 Acte şi documente din corcspou­ denţa âiplomntică a lui M ilia il Kogălniceanu, de Vasile Kogăl­ niceanu, 927 Aghiuţă, 890 Ah! suflete!, de C. Miculi, 4.77 Airs nationaux roumains, de Carol Miculi, 962 Al doilea rămăşag, de B. P. Has- deu, 274, 890 Albina Carpaţilor, 809, 919, 927 Albina Daciei, 809 Album macedo-român, 542, 588, 633,664,786,986, 1012, 1021 Album schirner Frauen, 902 Alecsandri şi felibr i, de G. F. Ţepelea şi Ion Climer, 930 Alecsandri Vasile mikode se a Ro­ man Lâdalem teren, 746 Amintiri contimporane, de Y. A. Urechia, 1038 Amintiri din teatru, de C. 1. Nottara, 964 L' Amour medecin , de Moliere, 273 A nalele Academiei Române, 522 (524),907 Analele .. Societatii academice", 668, 669 ' Andrei Florea Curcanul, de N. Gane, 381, 918 L'_.J.lIe vetu de la peau du lion, de La Fontaine, 820, 1017 A părătorul legii, 286 Asupra lui . -Llexandru Russo, 907 El :l utonomista, 948 A utrefois et aujourd'Iiui, de Marie G. Bogdan, 931 Barbe bleu, de Charles Perault, 979 N. Bălcescu, vezi Viaţa, timpul şi operele lui ... Bogdan H elmiţki şi Vasile Lu pu, 880 Boierii şi ciocoii lui Alecsandri, cu prilejul unor scrisori ine­ dite de la Kot zebue şi Kogăl­ niceanu, de C. Gane, 847 Cal galbin de sub soare, 281 Canco Matina, de Albert de Quin­ tana, 467, 959 Candidat şi deputat, de George Sion, 979 Can soun doii latin, de Frederic Mistra], 931 Cantul l atinului, de o romană din Transilvania, 932 Cartea Cahalului, 210 Catalogul corespondenţei lui Vasile Alecsandri, de Marta Ani­ neanu 1036, 1037 1071 [1072] Cazanie, 193 Cămătarul, de Gr. Ventura, 793 (794) Cer cuvîntul, de Petre Grădiş­ teanu, 172 Ceremonia cafelii, de Alex. Papa­ dopol-Calimah, 999 Chant des latins, de Meyrounet de St. Mare, 933 Chiriţa la Expoziţia de la Viena, de Matei Millo, 127 Chirita la Pleima , 652 Cioc;ii vechi si noi, de Nicolae Filimon, 568 Ciuber- Vodă, de Alex. Papadopol­ Calirnah , Ciuma lui Caragea ... , de Ion Ghica, 975, 976, 991 Cîntarea României, 325 (326), 766 Cîntec pentru oastea lui Lgor , 880 Cîntece de peste Olt, 886 Cîntecul paparudelor, 10 12 Cînticul Bucovinei, 101, 869 Colăcărie, 615 Columna lui Traian, 839, 880 Con diţiunea juridică a Comisiei europene a Dunării de Aurel 1. Yasiliu, 1036 Contributii la cunoasterea relatiilor literdre româno-franceze .. ., de Al. Hanţă, 930 Convorbiri economice, de Ion Ghica 887 Copii de pe natură, de Iacob N e­ gruzzi, 161, 162, 268, 887 Cugetări, de Al. Russo, 87 Curcanii, de Gr. Ventura, 652, 923 Curierul Bucureştilor, 262 Curierul de Iaşi, 127, 130, 230, 382, 894 Curierul de Iasi. Foaia intereselor generale, 894 Cur s prescurtat de istoria litera­ turii franceze pentru uzul li­ ceelor şi gimnaziilor statului, de Alexandru Gh. Suţu, 730 Cuvînt de iertăciune, 615 1072 Daily News, 355 (357) Les Danichefs, vezi Familia Dan i­ chef], Daniel Rochat , de Victorien Sar­ dou, 621 (622), 1008 Dascălii greci şi dascălii români, de Ion Ghica, 974 David U'rquhard , de Ion Ghica, 1040, 1046, 1053 Decebal şi Ştefan, de Al. Russo, 87 Despre corespondenţa lui Vasile Alecsandri, 841, 879, 884, 955, 966, 998 Dictionnaire biogra-phique des ecri­ vains contemporains, de Angelo de Gubernatis, 960 Dictionnaire d'et ymologie daco- ro­ mane, de Alexandru Cihac, 634, 875, 1012 Dimitrie Bolintineanu şi opera sa, de T. Vîrgolici, 813 Din ineditele lui V. Alecsandri, de 1. E. Torouţiu, 955 Din viaţa socială de pe la 1835- 1836. Generalul Coletti, de Ion Ghica, 1017, 1020, 1022 DiJ1 vremea lui Caragea, vezi Ciuma lui Caragea. La direction du Theâire National. Omni potence du directeur gene­ mi ... de Gr. Veritura, 10 18 Doamna Elena Cuza, de Lucia, Borş, 980 Documente, 895 Documente istorice, Hurmuzaki, 668 (669) Doi feţi cu stea în frunte, de Ioan Slavici, 856 Domnia lui Caragea, vezi Ciuma lui Caragea. Drăgan, vezi Hatmanul Drăgan. Drum din Bucureşti la Iaşi, de Ion Ghica, 1040, 1058 Le duc [ob, de Jean-Louis Loya, 657 (658), 1019 După despărţenie, de George Ma­ rian , 10 13, 1025 [1073] L' Eclaire, 948 Egalitate, vezi Libertate, Egalitate. Eneida, de Virgiliu, 710 (711) En Moldavie, de Edouard Grenier, 901 Epistola II, Către Alecsandri, de Iacob Negruzzi, 912 L'Es prit des bâtes, de Thousseret, 453 Eteria, de Ion Ghica, 1007, 1008, 1010 Familia, 950, 951 Familia Daniceff, de Pierre N ewski 657 (658), 10 19 Familia Sbiera, de Ion Sbiera, 837 Fata bancherului, localizare de V. A. Urechia după Le duc Job, 1019 Făt-Frumos, 955 Filibrige latin, 932 Les femmes savantes, de Moliere, 817 Le Figaro, 89 Flăcăul tomnatic, vezi Le oieu x garcon . Foaea ştiinţifică şi literară, 228 Frigurile, 604 (605) Gazelte de Roumanie, 849, 1021 Le gen.dre de Mon sieur Poirier, de Emil Augier, 532 (533) Generalul Coletti , vezi Din viata socială de pe la 1835-1836. Geografia fizică şi politică a Ro­ mâniei, de D. Frunzescu, 152 Geografia română, de Zaharia Antinescu, 442, 551 Gramatica română sau macedo­ română, de Mihail J3oiagi, 985 Gra-phic , 1039 Grigore Ţamblac, de A.1. Iatzi­ mirski , 885 Groza . Ultimul haiduc român, 839 Gu zl a , de Prosper Merirnee, 110 Hatmanul Drăgan, de Frederic Dame şi Ion. D. Malla, 634- 637, 793 (794), 10 12 Horace, de P. Corrieille, 995 A.l. Iatzimirski şi folclorul româ- nesc, de Valeriu Ciobanu, 885 Iliada, de Homer, 710 (711) Imn catichetic popular, 615 Isprăvile lui Păcală, de Petre Dulfu, 1010 Istoria muzicii la români... de Mihail Posluşnicu, 1044 Istoria românilor, de Alexandrescu, Puiu, 271 lntîile şcoli româneşti în Bucu­ resti, de Ion Ghica , 1002, 100-1 lnvăţdtorul copiilor, de Grigorescu, Creangă şi Receanu, 152 [ournal des arts, 636 (637) La centenarul lui Vasile Alecsandri, de Sever Zotta, 834, 835, 955 La noi, de B. P. Hasdeu, 890 La Vasile Alecsandri, de Iosif Vulcan, 941 Lăţncşneanu- Vodă, de Samson Bod­ nărăscu, 451, 684 (686), 934, 1026 Lăţruşneanu , de Ion Roşea, 1096 Libertate, Egalitate, de Ion Chica, 654 (655), 771, 775 (777), 10 18, 1040, 1051, 1053 Literatorul 641, 666, 976, 10 10 Literatura religioasă populară, adu­ nată de episcopul Melchiseâec, 1006 Luceafărul, 944 Manual de vînătoare, de C. Cor­ neseu, 1041 Marşul lui Napoleon, de 1. Voi­ nescu, 1048 107.1 [1074] �1f at criale noi pentr« biografia lui S icolae Bălcescu de Cornelia Bodea şi Paul Cernovodean u , 1042 Xl atcrnologia, de dr. 1. C. Dră­ gescu, 779 Xl ctodâ nouă de scriere şi ceiire, de Grigorescu, Creangă şi Re­ cean u, 152 .M ihai Vereamt, de Iacob Negr uazl, 132, 849 J! ineu, 193 Xl inistrul desfrânat, de G. Sion, 597 (598) Xî ireille, de Fr ederic Mistral, 413, 939 • 1Iiron şi Flor ica, de Iacob Xe­ gruzzi, 398 .M i xarulra, de Frederic Dame, 570 (572) .M'ieantropul, de Moliere, r77 Monitor, 183, 268, 285, 504, 507, 508 (509-·510),970,972, 1029 "1I onit orul Bucovinei, 237 La Moutagne qui accouche, de La Fontaine, 283 .Vapoleon Bonaparte şi dorin/ele moldovenilor la 1807, de E;nil Vîr tosul , 1048 Xatiunea, 944 Xă�ălirea lui Chmelniski, 243 Xeaga , de Carmen Sylva, 997 Neagoe-V'odă, de V.A. Urechia, 439 Noctu , de Dimitrie Ollăriescu­ Ascanio , 1008 Notre-Dame de Paris, de Victor Hugo, 597 (598) o alegere la senat, de Iacob X e­ gruzzi, 923 O versiune italiană de acum un secol a "Cîntecului gintei latine", de Dimitrie Poptărnaş, 942 Odă la Eliza, de V. A. Urechia, 439 L'oiseau de passage, de Jean Francois Alfred Bayard, 651 (652), 1018 1074 Operele com-plete ale lui Alecsandri de Gh. 1. Vîrnav-Liteanu, 849 894 Ornitologia poporană l'omână, de Simion Florea Marian, 1032 Partidele politice [Liberalii de altă­ dată], de Ion Ghica, 1010, 10 18, 1023, 1024 Păcatele tinereţilor de C. X egruzzi, 47 Pămîntul, săten ii şi stăPînii în Moldova Pînă la 183-!:, de Radu Rosetti, 977 Pe malul gîrlii, de Dimitrie C . Ollănescu-Ascanio, 478, 972 Penticostar, 193 Peste Dunăre, de Grigore Ventura, 548 (549), 748, 793 (794), 945, 983, 984 Phedra, de J. Racine, 175, 177, 861 Piatra corbului, de Al. Russo, 87 Poeziile populare culese şi întoc­ mite de Alecsandri, de Gh. I. Yîrnav-Liteanu, 848 Polcounicul Ioniţă Ceganu , de 1. Ghica, 991 Portofoliu român, 744, 745, 1042, 1048, 1055 Pribeagul, de Dimitrie C. Ollă­ nescu-Ascanio, 544 (545), 984 Propăşirea, 1029 Psaltirea lui Coresi, 668 (669) La question. du Danube, de Nico­ lae Callimachi-Catargi, 1057 La race latine, de Meyrounet de St. Mare, 933 Raul, de Dimitrie Petrino, 201 Răoirea Bucovinei, 257 Răzvan si Vidra, de B. P. Hasdeu, 972 . Les recits d'un. chasseur, de Tur­ gheniev, 815 Renaşterea, 516 (518) [1075] La Rcsistance, de Frederic Dame, 973 Revista, -,ezi Revista ştiinţifică şi literară. Revista contim-porană, vezi supra. Revista coutimporană literară şi ştiinţifică, vezi supra. Revista "j17, 1039 1041, 1042, LOci 4 , 10-16, 1047, 1051, 1053-1057 Ghica, Ion Gr.: 922 Ghica, Iorgu: 155 (156), 855 Ghica, Lucia, vez i Duca, Lucia. Ghica, Xa.tal ia., vez i Fjl ipescu , Natal ia. Ghica, Pantazi: 726 (7r), 979, 1036 Ghica, Scarlat: 511 (512), 523 (525), 972 Glaize, P.: 932 Goethe, Wolfgang: 32 (3';), 818 Gogol, Nicolae: 815 Gorciacov, Alexandru: ono, 946 Got, Francois Jules Edurad: 147, 195, 330 (333), 608 (609), 852 Goughenheim: 13 Grabbe: 395 Gradovici: 55 Grandea, Haralarnh: 262, 576 (577), 6-12 (643) Grădişteanu, P., d-ria : 199, 755 (757) Grădişteanu Petre: 683 (685), 742, 743 (744), 748, 755 (757), 860, 868, 1041 Grecianu, D: 858 Grenier, Edouard: 18, 31, 328, 354, 473, 814, 815, 818, 901, 907,911,913,961 Grigorescu, Nicolae: 152, 988 Grigori Iconomul: 1005 Grigoriu, Petru Vasile: 613, 646, 1005- 1016 De Gubernatis, Angelo: -170, 960 GuilIard, Stanislas: 291, 908 GuiIIot: 500 (501) Gusti, Dimitrie: 914 1083 [1084] Hagieseu, Nicolae: 656 (658),657 (658), 677 (678), 688 (689), 1019 Hallstrom, Ivar : 997 Hamsea, Aron: 422, 943 Han eş, Petre V.: 839 Hanganu: 89 (90) Hantă, Alexandru: 930 Hasdeu, Bogdan Petriceicu: 43, 104, 142, 160, 229, 243, 274, 278, 283, 286, 509 (510), 838, 856, 879, 881, 888, 893 Hausknecht: 443, 446, 479, 494, 499, 500-504, 506, 525, 530 (531), 532 (534), 562, 868, 909, 951, 962, 978, 983, 985, 986 Haycock: 636 (637), 10 13 Hech: 710, (711) Heine, Henric: 142 Ianov, Ion: 94 Iatzimirski, A. 1.: 885 Ionescu, Nicolae: 200, 490, 815, 868, 965 Ionescu de Ia Brad, Ion: 868 Ionescu, Radu: 815 Iordachi, A.: 876 Iorga, N.: 1044 Jarnik, Jan Urban: 993 ]ean [Duca?]: 334 (335), 603, 908 Jocrisse: 220, 288 (289), 895 Kalmderu , vezi Cal i nd eru KaIinderu, Iancu: 991 Katz: 546 (547) 1084 H 1 J K Hepites, Alexandru: 987 Hermeziu, Vasile: 913 Herz, A. de: 446, 453, 953 Hociung: 92, 834, 835 Hodos, Iosif: 815 Horaţiu: 283, 818 Houghton: 119 (120) Hubsch, Eduard: 750 (751), 753, 1044, 1045 Hugo, Victor: 35, 818 Hiibner: 404 Hurmuzaki: 668 Hurmuzaki, fratii: 837 Hurmuzaki, AIe'xandru: 840, 948 Hurrnuzaki, Gheorghe: 56, 197, 436, 437, 824, 867, 948 Hurmuzaki, N., dona: 399 Hurmuzaki, Nicolae: 399, 'III, 923, 948 Ipsilan te: 6 18 Irimia, Ion: 50 I Isăcescu: 459 (460), 493 (494) Ispirescu ,Petre: 545 (546) Iulian , Ştefan: 635, 636 (637), 650, 651, 654, 662 (663), 677 (678), 688 (689), 724 (726), 10 12 JoIde: 451 Jora, Mihail: 168 (169), 503, 535 (536), 624, 979, 1009 Kingstion, Beatty: 738 (740), 1039, 1057 Kirileanu, Gh. T.: 846 [1085] Kisselef, Pavel: 404 Kogălniceanu: 72, 73, 82, 83, 129, 183, 189, 190, 192, 199, 228, 237, 305 (306), 327, 381, 384-387, 390, 446, 451 (452) 459 (460), 462 (463), 492,493, 508 (510),517 (518), 564, 597, (598), 613, 693 (694), 735, 737, 828, 831, 847, 863, 865, Lacroix: 88 La Fontaine: 39 (40), 283, 820, 1017 La Marmora, Alphonse de: 388 Lambrior, Alexandru: 14 1, 229, , 290 Lapedat, Ion Alex.: 338, 371, 391, 909, 918, 927 La TulIay de Varenne, Airnee : 9 (11), 12 (13), 23, 24 (25) 29 (30), 46 (47), 50 (51), 53 (54), 61, 69-71 (72) 74-77, 85, 88 (89), 91 (92), 95, 96, 811, 829 Laurian, August Treboniu: 22,26 (28), 142, 363, 566, 688 (690), 815, 816 Laya, J ean Louis: 10 19 Mac Mahon, Marie Edme Patrice de: 522 (524), 975 Macedonski, Alexandru: 641, 665, 976, 10 14, 1021 Macovei: 700 (701) Maiorescu, Ana: 910 Maiorescu, Clara: 264, 720 Maiorescu, Livia, vezi Dymsza, Livia. Maiorescu, Titu: 95, 140, 143, 147, 150- 152, 155 (156), 191, 194, 214 (215), 228, 263, L M 868, 907, 922, 923, 924, 927' 954, 955, 966, 967, 979, 1029 Kotzebue, Wilhelm: 122,844, 847, 1030 Krernn itz, Mitte: 720 Kroukowski, Pierre Corvin: 10 19 Kuculi: 665 Kutuzov, Mihail: 514, 973 Lazaru, Alexandru: 413, 939 Lazzu: 318 (319) Lăpuşn eanu, Alexandru- Voievod: 451, 954 Lecca, D.: 565 (567), 965 Lemaitre, Frederic: 139 Leonard: 497, 498, 557, 558 Lesseps, Ferdinand: 890 Levandoski: 195, 959 Lipan, Alexandrina: 498 Litean u- Vîrnav, G.I., vezi Yîr­ nav-Liteanu, G.I. Lucasievici: 883 Luchian, Nicolae: 124 (125), 411, 645, 768, 937, 10 15 Liiders, Alexandru: 913 Ludovic XIV: 758 Ludovic 1 al Bavariei: 901 268, 272, 273, 301, 389, 483 (486), 719, 743 (744), 754, 755 (757).760,770,782,850-852, 854, 857, 866, 886-888, 893, 1034, 1041, 1045-1047, 1053 Malherbe, Helen e: 29 (30), 61, 295, 895 MalIa, Ion D.: 1012 Mangra, Vasile: 944 Manolescu, Grigore: 574 (575), 621 (622),704 (706), 857, 1003, 1008, 1019, 1(135 1085 [1086] Marchetti, FiIippo: 421, 422, 425, 613, 633, 734, 932, 943, 948 Marcolini: 1044 Marghioliţa: 252, 883 Marian, George: 636 (637), 642 (643), 662 (663),677 (678), 10 13, 1025 Marian , Simion Florea: 711, 1032 Mariette: 100 (101) Marinette: 9, 10 (11), 12 (13), 1 � (18) Massim, I.C.: 26 (28), 142, 161, 815 Mas off, Ioan: 843, 850, 860, 920, 9(;-1. 979, 1008, 1019, 1035, !( -11 Mavrocordat, Didiţa: 908 Mavrocordat, Natalia : 308, 310, 908 Mavrocordat, Nicolae: 903 Mavrocordat, Smaranda: 892 Mavr o s : 1008 Melchisedec: 615, 616, 660, 1006 Merirnee, Prosper: 20 (21), 110, 815 Meyerbeer, Giacomo: 176 (177) :YIeyerhoff e r, Lebi: 812, 903 Meyroun et de St Mare: 932 l\Iezzetti, Pietro: 419, 429, 448, '180, 513, 526, 752, 765, 911, Nabuco , 'rezi Sturdza, Alexandru. Naniescu, Iosif: 301, 899 Napoleon: 973, 1048 Napoleon III: 396, 803 (806) Negri, Catinca: 309- 311, 462 (463-'161), 494, 497, 731 (732), 769, 1038 Negri, Costache: 55, 82, 140 (141), 162-164, 176 (177), 185,213, 216 (217), 254, 255, 261, 265, 298 (299), 301-305, 338, 356 (358), 446, 164, 494, 197, 693, 694 (695), 783, 784, 824, 831, 866, 872, 875, 887, 898, 1086 N 942, 946, 953, 963, 972, 976, 1014, 1045, 1048 Miculi, Carol: 168, 476, 959, 962 Miculi, Frederic: 469 Mihai Viteazu: 148, 166, 860, 1032 Mihalcea: 302, 900 Millo, Matei: 116, 117, 127, 129, 135 (136), 139, 140, 141, 1'16, 149, 150-153, 155, 162, 170- 172, 208, 209, 21'1 (216), 656 (658), 657 (658), 662 (663), 704 (706), 722 (723), 839- 843,846,847,849-851,853- 855, 857, 859, 860, 870, 872, 873, 891, 979, 1035, 1048 Mistral, Frederic : 402, 404, 113, 674, 930-932, 939, 940 Mitici, Costachi: 263, 264 Mîrzescu, Gheorghe: 290, 895 Mocioni, Andrei: 688 (689) Moise: 191, 193, 194 Moisescu: 264 Moliere, ]ean-Baptiste Poquelin: 177, 817, 852 MoIna, Ştefan: 208, 237, 238 Moruzi, Adela: 604 (605), 608, 1001 Moruzi, Alexandru: 1001 Moruzi, Maria: 1001 Muti, Domenico: 134, 758, 934 899, 900, 901, 902, 904, 913, 916, 956, 970, 1029 Negri, Evghenia: 311, 904 Negri, Maria, vezi Negri, Evghenia. Negri, Nicu: 423 Negruzzi, d-neJe: 399 Negruzzi, Costache: 47, 141- 142, 398, 667, 668 (669), 820, 821, 825, 1021, 1022 Negruzzi, Iacob: 15, 37, 41, 43, 47 -19, 51, 54, 58, 81, 87, 94, 99, 105, 106, 111-113, 126, 130- 132, 141, 153, 159, 161, 162, 165, 166, 170, 180, 182, 183, 188, 194, 196, 198, 200, [1087] 207, 208, 210, 211, 227, 259, 230, 237, 244, 245, 249, 250, 261, 267, 268, 271, 273, 281, 282, 285, 289, 290, 350, 351, 362-364, 367, 371-373, 375, 376, 378, 380, 383, 387 - 389, 394, 396 -400, 402, 404, 430, 443, 450, 456, 464, 481, 529, 552, 554, 568 (569), 588, 589, 591,592,604,614-616,619, 621-624, 644, 652, 654, 660, 667 (669), 688 (689), 695, 725 (726), 740, 753, 756 (757), 767, 768, 770, 782, 785 (786), 788, 813, 819-823, 825, 833, 836, 837, 839-841. 843, 845, 848, 849, 851, 854, 856, 857- 859, 862, 863, 865, 867-873, 875-878,880-882,885,887 - Obedenaru-Gheorghiade, Mihail: 402, 404, 421, 422, 470, 613, 633, 674, 686, 733, 932, 942, 943, 960, 1005, 10 12, 1023, 1024, 1026, 1038, 1039 Odobescu, Alexandru: 128, 214 (215),279,439,787,815,817, 847, 850, 1041, 1055 Olariu, Alexiu: 412, 938 Paicu , Pavel: 43, 820 Pajurescu: 649, 1018 Pann, Anton: 48, 49, 822 Panaiteanu-Bagdazare, Gheorghe: 303, 831, 900 Panu, G.: 132, 141,229 Papadopol-Calimah, A. d-na : 525, 530, 640, 647 Papadopol-Calimah, Alexandru: 546, 591, 592, 614, 615, 640, 644, 647, 653, 772, 779, 781, 789, 835, 836, 952, 976, 978, o P 889, 892, 893, 895, 912, 915- 921, 923, 925, 927, 929-'931, 946, 952, 954-956, 958, 963, 977, 980, 985, 986, 997, 998, 1005, 1006, 1009, 1010, 1015, 10 17, 10 19, 1021, 1029, 1033, 1040, 1045, 1049, 1050, 1053, 1056 Negruzzi, Leon: 95,399, -15, 1033 Negruzzi, Maria: 99, 142, 195, 212, 268, 284, 290, 366, 367, 444, 450, 644, 741, 916 N ewski, Pierre: 10 19 Nicolescu, G.C.: 831, 866, 870, 925, 926, 937 Nollet: 10 1- 103, 107 (108), 269 (270) Nottara, Constantin 1.: 964 Nottara, Tatiana: 964 Olga [Duca?]: 335, 601 (604) 908 OIlănescu-Ascanio, Dimitrie c.: 478, 509 (510), 532 (533), 544 (545), 551, 615, 619, 962, 1006, 1007 Orăşanu, Teodor: 508 (510), 972 Oteteleşanu, familia: 989 Oteteleşanu, d-ria : 561 Ovanes, Hriste: 85, 254 983, 998, 999, 10 14, 10 16, 1051, 1056 Paraschivescu: 265 (266) Parisotti : 10 12 Parodi, Alexandru: 1019 Pascal, Gheorghe: 196 Pascaly, Mihail: 116, 11-, 128, 139, 215, 657 (659). 662 (663), 684 (686), 742 (743), 796 (797), 843, 847, 850, 855 Patti, Adelina: 202 (203), 868 Pavel: 674 1087 [1088] Păltînea, Paul: 913, 987, 1003, 1052 Pelimon, Alexandru: 568 (569), 991 Penescu, G.: 1048 Perieteanu, S.: 841 Petre�cu: 406, 934 Petr i n o, familia: 837 Petrino, Eufrosina: 399, 837 _ Petrino, Dimitrie: 201, 229, 238, 245, 282, 286, 289, 390, 400, 8.37, 892, 927-929 Phelimon: 991 Pisoski, Alexandru: 86, 320, 423, 479, 489, 499, 515, 553, 833 Pisoski, N., d-na: 99, 423, 489, 493, 553 Pisoski, Nicolae: 86, 98, 320, 339, 343, 344, 423, 458, 470, 479, 489, 498, 506, 514, 553, 563, 760, 779, 780, 833, 837, 905, 909, 910, 944, 956, 957, 959, 962, 965, 969, 973, 985, 990, 1047, 1056 Planteau: 796 (797) Platon: 799 (801) Platon, Maria: 930, 931, 939, 943, 1050 Pleşescu.: 123 Quintana, Albert de ... y Combis: 402-405, 415, 433, 457, 466, 470, 471, 586, 587, 613, 674, Rabelais, Francois : 712 (714) Rabener, C.M.S.: 432, 947 Radu, familia: 1022 Radu: 310, 661 (663), 667 (669) Radu, Panait: 280 Racine, Jean: 177, 861 Ralet, Dimitrie: 210, 285, 871, 894 Raphael Sanzio: 9 (10), 23 (24), 242 (243) 1088 Q R Plether: 647 Pogor, Vasile: 35, 52, 95, 194, 195, 201, 207, 228, 229, 238, 528, 818, 977 Poliz: 16 Poliz: 27 (28), 80, 811, 812, 814, 816 Ponrnartin , Armand de: 832 Pop: 407, 935 Pop Florantin, 1.: 466, 958 Popescu, Anicuţa: 704, 724 (726), 796 (797), 1035 Popescu, Eufrosina: 532 (533), 656 (658), 749, 857, 1043, 1014 Popescu-Gogan, Petre: 835 Poptămaş, Dimitrie: 942, 943 Posluşnicu, Mihail Gr.: 1044 Proca: 409 Protopopescu, Tache: 454 (455), 459 (460-461), 462 (463), 957 Prozorevski: 5 14 Pruncu: 57 Pruncu, Pavel: 825 Pruncu, ScarIat: 825 Pulcherie : 78 (79), 164, 322 (323) Pumnu, Aron: 97 (98), 363 Puşkin, Alexandru: 815 930, 933, 940, 948, 958, 959. 960, 1050 Rădulescu-Dulgheru, Georgeta: 840, 919, 925, 972, 986 Rădulescu-Pogoneanu, Ion: 846 Răşcanu, G.: 505, 506, 556, 640, 987, 10 14 Receanu: 152 Reymond, d-nele : 20 (21) Reymond, Emmeline: 330 (332), 356 (358), 557, 814 (816), 907 [1089] Riureanu, Ioan 1\1.: 180, 182, 863 Roia: 556 RoUa, Catinca: 923 RoUa, Costache: 78 (79), 252, 383, 384, 390, 395, 895, 905, 922, 923 Romanescu, Aristizza: 574 (575), 608 (609), 621 (622), 657 (658), 704 (706), 722-725, 860, 1003, 1008, 1035 Roque-Ferrier, Alphonse: 401, 929, 931, 932, 939, 414 (415), 674, 1020 Rosetteştif : 970 Rosetti, Aglae, 'Iezi Aglae Allaux Rosetti, C.: 56 Rosetti, Carol: 837 Rosetti, C.A.: 389, 394, 395, 459 (460),462 (463),489,514, 564 (567), 581 (583), 680 (681), 694 (695), 990, 995, 1024- 1025 Rosetti, Dimitrie: 936 Sachelari, Leon: 502, 505, 506 Saint Mare Girardin: 147, 853 Sarandi, Frosa: 635, 636 (637), 654, 657 (659), 677 (678). 10 12 Sardou, Victorien: 590 (591), 1008 SăIceanu, familia: 883 SăIceanu, Grigore: 883 Săndulescu, Alexandru: 880 Săvescu, Coralia: 364 - 366, 910, 918 Sbierea, Ion: 837 Schandorf, Ludovic: 336-338,908, 909 Schiavoni, Giovanni: 900 Schiller, Frederic: 32 (34), 474 (476). 770 Schi n as : 736 (737) Schwab: 778, 1052 Serurie, Grigore: 990 S Rosetti, Lascăr: 409, 769, 783, 788, 936, 1050, 1054, 1055 Rosetti, Max: 916 Rosetti, Radu: 526 (527), 901, 916, 927 Rosetti, Radu, R.: 837 Rosetti, Răducanu: 90 J, 936, 977 Rosetti, Scarlat, vezi Rosetti, Carol. Rosetti-Bălănescu, Nicolae: 56 Rosetti-Roznovanu, N.N.: 308, 310, 547, 858, 892,903 Rosetti-Solescu , Constantin: 309, 903, 904 Rosetti-Solescu, Dimitrie: 904 Rosetti-Solescu, Teodor: 562, 904 Rosetti-Tetcanu, Costache: 965 Rosetti-Tetcanu, Dimitrie: 489,965 Rossini, Gioacchino: 176 (177) Roşea, Ion: 1026 Roznovan, Alexandrina: 255 Rucsanda: 252, 883 Russo, Alexandru: 87, 326, 542, 766, 767, 833, 839, 907 Roux, A.: 832 Shakespeare, WiIliam: 17 (18), 523 (525) Sihleanu, Ştefan: 724 (725), 1035 Silaşi, Grigoriu: 625, 653, 746, 1009, 10 17, 1042, 1043 Sion, George: 16, 82, 116, 138- 140, 174, 175, 177, 178, 255, 278, 280, 284, 291, 480, 509 (510), 531-534, 597 (598), 688 (690), 724 (726), 746, 748, 750,755 (757), 762 (764), 813, 831, 839, 842, 843, 847, 849, 855, 861, 890, 891, 893, 894, 896, 932, 979, 1043 Sîrbu, 1.: 452, 535 (536) Slavici, Ioan: 160, 229, 782, 856 Socec, Vasile I.: 55, 57, 113, 117, 195, 197, 229, 263, 279, 284, 327, 398, 400, 522 (524), 525, 544 (545), 550, 552, 657, 676, 1089 [1090] 768, 819, 824," 825, 843, 891, 1019, 1024, 1049 Sofia: 96 Spatartu: 311 Spiro-Paul, Andrei: 907, Spiro-Paul, Paulina: 325, 326, 906 Stamatopulo: 465 Stăncescu, C.: 724 (726), 762 (764), 1035, 1041 Stănescu, d-na : 124 (125) Stătescu, Eugen: 1046 Steriadi, George: 124 (125), 134 (135), 439,' 782 (783), 839, 843, 847, 849, 855, 864, 1054 Stezianu, Constantin: 993 Stolojan, Anastase: 735 (737), 761 (763), 774 (776), 1039 Strat, 1.: 489 Străjescu: 444, 952 Străjescu : 557, 559 Străjescu: 785 (786) Strusberg: 514, 581 (583), 995 Şendrea, Alexandru: 301, 899 Şoimescu, LN.: 508 (510), 520 (521), 522 (524), 523 (524), 580 (581), ţ536 (637), 642 (643), 972 Ştefan cel Mare: 104, 193, 199, 201, 207, 465, 482, 644, 693 (695), 870, 892, 950 Taubes, A.: 427, 945 Taylor : 9- 13, 29, 30, 46 (47), 71 (72) Tănăsache: 78 Teller, Israel: 438, 949 Teodorini, Elena: 920 Tertei , vezi Catargi, Margareta. Thibaud : 107 (108) Thiers, A.: 814 Thousseret ; 653 '1090 ş T Sturdza, Adela, vezi Moru z i , Adela Sturdza, Alexandru: 78 (79), 786, 1053 Sturdza, Dirn, A.: .'55, 424 (425), 454 (455), 459 (461), 462 (463), 493 (494), 637, 815, 82-1, 944, 955, 957, 967, 972, 997, 1008 Sturdza, Gheorghe A.: 491, 824, 979 Sturdza, Grigore: 195, 207, 208, 870, 883, 971 Sturdza, Maria Gh.: 491, 819, 824, 979, 1023 Sturdza, Mihail-Voievod: -18, 117, 967 Sturdza, Olga: 252, 883 Sturdza, Zoe: 425, 619, 1008 . Sturdza, Zulnia: 217, 769 Sultzer: 781 Sutu, Alexandru-Voievod: 267 Suţu, Alexandru Gr.: 730, 768 Suţu, N.: 903 Ştef ănescu, Ion: 452 - 4 53 Ştejărescu: 668 (669) Ştephănescu, G. M.: 587, 618, 621 (622), 634, 638, 668 (669), «n (673), 688 (689), 702, 707 (708-709),716 (718), 996, 1007, 1008, 10 12, 10 13, 1023, 1031, 1034 Tocilescu, Grigore: 688 (689), 891 Tomescu, Vasile: 1036 Tomşa: 459 (461), 516 (518) Torouţiu, LE.: 955 Tourtoulon, Charles de: 402, 674, 931, 932 Traian: 39 (40), 42, 43, 264, 707 (709) Turgheniev, Ivan: 815 [1091] Ţepelea, G.F.: 930 Ţerranu: 1012 Ubici n i, Abdolonyrne : 102J Urechia, V.A.: 363, 439, 457, 467, 542, 554, 586, 587, 664, 687, 724 (726), 730, 745, 748, Del Valle, Alice: 22 (23), 43 (H), 86, 186, 187, 242 (243), 287 (288), 294, 416 (418), 835 Vartolomei, Vasile: 941 Varziu [?]: 508 (510) Vasile Lupu-Voievod: 243 Vasilescu: 621 (622) Vasilescu, Maria: 1008 Vasiliu, Aurel Ioan: 1076 Vatarnan iuc, D.: 909 Văleanu, Ştefan: 70, 594 (595), 604, 1000, 1002 Vellescu, Petre: 154 (156), 532 (533), 855, 857 Vellescu, Ştefan: 857 Ventura: 178-180, 862 Ven tura., Eufrosiria, vezi Catargi, Eufrosina. Ventura Fanchette Lea, 920 Ventura, Grigore: 376 (377), 382, 426, 539 (540), 544 (545), 547, 648, 654, 660, 662, 697, 700 (701), 724 (726), 742 (743), 748, 755 (757), 796 (797), 799 (801), 919, 920, 922, 945, 981, 983, 984, 1017, 1018, 1023, 1030, 1046. Wachmann, Eduard: 724 (726) Wadington, William: 454 (455), 485 (488), 514, 965 Weiss, Stanislav: 447 Ţ U v W Ţincu, Nicolae: 860 754, 757, 950, 956, 959, 982, 986, 996, 998, 10 19, 1020, 1027, 1031, 1036,: 1037, 1038, 1043, 1046, 1049 Ventura, Marioara: 920 Verdi, Giuseppe: 295 Verm ont , Fanchette Lea, vezi Ventura, Fanchette Lea. Vernescu, G.: 497 Verussi, Petre: 613, 614 Vieol, Isaia: 196, 867 Victor Emanuel II: 388, 389 Vizante, Andrei: 693 (694), 1029 Vîrgolici, Teodor: 8 13 Vîrnav-Liteanu, G.I.: 132 ,142, 286, 387, 400, 848, 894, 922 Vîrtosu, Emil: 1048 Vladimirescu, Tudor: 618 Vogoride, Cocuţa: 883 Vogoride Conache, Emanuel: 858, 883 Vogoride, Lucia: 163 (164), 858 Vogoride, Maria: 858 Vogoride, Nicolae: 285 Voineseu, Ion II: 744, 745, 766, 1042, 1048 Vulcan, Iosif: 412, 441, 645, 656, 670, 682, 791, 940, 941, 949, 950, 10 15, 10 18, 1022, 1026, 1057 Weitzsecher, Amedeo: 448, 449. 942 Wied, prinţul de: 584 (585), 594 (595), 601 (602) WoIiki: 210 1091 [1092] Xenopol, Alexandru: 141 Zamfirescu, Mihail: 112, 860 Zanne, Alexandru: 16, 813 x Z X. d-ra : 10 18 Zappa, Evanghelie: 142 ZoUa, Sever: 834, 835, 955 [1093] INDICE AL SCRISORILOR PE DESTINATARI, GRUPATE CRONOLOGIC Către Ştefan Albu 1877 decembrie 30, Mirceşti, 379-380 Către Eugen Alcaz 1879 august 10, Mirceşti, 195 Către Iancu Alecsandri 1878 noiembrie 26, Mirceşt i, 452-151 1879 aprilie 20, Mirceşti, 182-189 1881 februarie 12/21, Mirceşti, 678-681 1881 martie 14/26, Bucureşti, 696 -697 Către Paulina Alecsandri [1871 martie, Iaşi], 14 [1871 martie, Iaşi], 14 [1871 martie, Iaşi], 1.) [1871 martie, Iaşi], 15 [1871 mai], Iaşi, 16 [1872 februarie-martie, Bucureşti], 52 [1872 iunie], Lindau, 59 -60 [1872 iunie], Paris, 60-61 [1872 iulie a.20], Paris, 62-63 1872 iulie 20, Paris, 63-61 1872 iulie [a.27], Paris, 61-65 1872 iulie 27, Paris, 65 ; 1872 iulie 29, Boulogne sur Mer, 66 . � . 1093 [1094] 1872 august 20, Dieppe, 67 1872 august, Paris, 68 1872 septembrie 2, Paris, 69- 70 1872 septembrie 21/octombrie, 3 Paris, 70 [1872 decembrie 6-13J, Bucureşti, 76-77 [1872 decembrie 21 J, Bucureşti, 79 - 80 [1872 decembrie 23J, 81 [1872 decembrie 26J, Bucureşti, 83-84 [1872 decembrie 27J, Bucureşti, 84 - 85 [1872 decembrie 28J, Bucureşti, 85 - 86 1873 ianuarie 1, 86 [1873 martie a.30, Bucureşti];' 92 [1873 martie], Bucureşti, 93 , . " [1873 martie, BucureştiJ, 94 [1874 ianuarie 14 - februarie 9, IaşiJ, 122-123 [1874 februarie, IaşiJ, 123 [1874 februarie 9, IaşiJ, 123 1874 iulie 10 [s.n.J, Viena, 148 1874 iulie 4 [s.v.J, Paris, 149" [1875 martie a.8, Bucureşti], 186 1875 martie [8J, Bucureşti, 186- 187 1875 martie 8, Bucureşti, 187 - 188 1875 [iunieJ 18, Bucureşti, 218 1875 [iunieJ, Bucureşti, 218-219 1875 iunie 24, Bucureşti, 219-220 [1875 iunie, Bucureşti], 220 [ 1875 decembrie a.7J, Bucureşti, 252-253 1875 decembrie 7, Bucuresti, 253-251 [1875 decembrie p. 7, Bu�ureştiJ, 254-255 1875 [decembrie 13 sau 20J, Bucureşti, 255 1876 aprilie 23, Viena, 291-292 1876 [aprilie 24, 26J, Strassbourg, 292-294 1876 mai, Paris, 294-295 1876 mai 15, Paris, 295-296 [1877 ianuarie], Iaşi, 308 [1877J ianuarie, Iaşi, 308 - 310 1877 februarie 1, Iaşi, 310 1877 [Iebruarie], Iaşi, 311-312 [1878 mai 24J, Bucureşti 408 [1878 mai 31J, Bucureşti, 410-411 [1878 octombrie 14J, Bucureşti, 445-416 1879 martie 18, Bucuresti, 480 [1879J iunie 29, Bucureşti, 492-493 1879 septembrie 5, Bucureşti, 496 [1879 septembrie], Bucureşti, 496-497 [1879 septembrie], Bucureşti, 497-498 [1879 septembrie 21J, 499-500 1879 septembrie 26, Bucureşti, 501 [1879 octombrie], Bucureşti, 502 [1879 octombrie 12J, Bucureşti, 502-503 1879 octombrie 14, Bucureşti, 503-504 [1095] [1879 octombrie], Bucureşti, �Q4· .... 50.5. 1879 octombrie 16, Bucuresti, 506 [1879 octombrie], Bucureşti: 506-507 1880 martie 9, Bucuresti, 556-557 1880 martie 15, Bucur�sti, 557 - 558 1880 martie 16, Bucureşti, 558 - 559 1880 martie 17, Bucuresti" 559; [1880 martie, Bucureşti], 559'-560 1880 martie 20, Bucuresti, 560-561 1880 martie 26, 561 ' 1880 martie 31, Bucureşti, 561- 562 1880 aprilie 6, 562-563 1880 iulie 7, Sinaia, 603 1880 iulie 14, Sinaia, 603-604 1880 iulie 25, Sinaia, 607 1880 [iulieJ, Sinaia, 609 [1880 octom brie a. 20J, Iaşi, 625 1880 octombrie 26, Bucureşti, 626-627 1880 noiembrie 16,628-629 1880 noiembrie 18, Bucuresti, 629-630 1880 noiembrie 24, Bucure�ti, 630-631 [1881 octombrie a.6J, Bucureşti. 778 1881 octombrie 6, Bucureşti. 778 188 1 octombrie 8, Bucureşti, 779 1881 octombrie 9, Bucuresti, 779 1881 octombrie 10, Bucureşti, 780 [1881 octombrie 11-16J, Bucureşti, 780 [1881 octombrie a.16J, Bucureşti, 781' , ' J r \'?ti... l l� • .1... i \- t�. {\ . -:: ... IT' • 1. •.••. 'J \,;: . Către Grigore Alexandrescu 1877 octombrie 14, Mirceşti, 349-350 Către dr. Alexei, reprezentantul învăţătorilor români din Năsăud [1878 iunie], 412 Către Aglae Allaux 1876 octombrie 27, Mirceşti, 304 - 306 1877 octombrie 5, Mirceşti, 346 - 348 ", . Către Zaharia Antinescu " I_f,l 1878 septembrie 24, Mirceşt i, 442 t. 1095 [1096] Către Arthur Baligot de Beyne [1879 sfîrşit - 1880 început], 536-538 1881 martie 6/18, Mirceşti, 693-695 Către Alimpiu Barbolovici, preşedintele "Astrei" din Băseşti 1878 iulie 1, Mirceşti, 431-432 Către Elena Beldiman 1877 decembrie 12, Mirceşti, 371 Către O. B1asianu 1878 iunie 14, Mirceşti, 438 Către Vasile Boerescu [1879], 538 Către Marie Bogdan 1871 februarie 11/23, Mirceşti, 9-11 1871 martie 12, Mirceşti, 11- 1J 1871 iunie 8, Mirceşti, 17 - 18 1871 august 1, Mirceşti, 22 -24 1871 august 24, Mirceşti, 24-26 1871 octombrie 12, Mircesti, 29 - 30 1872 ianuarie 10, Mirceştr, 45-47 1872 februarie 12, Mirc�sti, 50-51 1872 martie, Mircesti, 52-54 1872 mai 8/20, Mirceşti, 57-58 1872 octombrie, Mirceşti, 71- 72 1872 noiembrie 10. Mirceşt i, 73- 74 1872 decembrie 1, Mircesti, 75-76 1872 decembrie 22, Buc�resti, 80 - 81 1873 februarie, Mirceşt i, 88-89 1873 martie, Mircesti, 90-92 1873 aprilie 20, Mirceşti, 95-97 1873 octombrie, Mirceşti, 100- 102 1873 octombrie 16/28, Mirceşti, 102- 103 [1873 decembrie 29, Mirceşti], 107 - 109 1874 februarie, Mtrceşti, 118- 120 18U februarie 8/20, Mirceşti, 120- 122 1096 [1097] 1874 martie 30, Mirceşti, 133-134 1874 mai 1, Mirceşti, 136-138 1874 iunie 5, Mirceşti, 142-143 1874 iunie 23, Bucureşti, 144- 146 1874 octombrie 5, Mirceşti, 157-1.'59 1874 octombrie 28, Mirceşti, 163-165 1874 noiembrie 28, Mirceşti, 167 - 169 1874 decembrie 18, Mircesti, 173- 174 1874 decembrie 24, Mirc�sti, 175- 177 1875 ianuarie 2, Mirceştiv 181- 182 1875 ianuarie 30, Mircest i, 184-185 1875 aprilie 27, Mirceşti, '202-204 1875 aprilie 30, Mirceşti, 205-207 1875 mai 26, Mirceşti, 212-214 1875 iulie 8, [Mirceşti], 220-223 1875 iulie 22, Mirceşti, 223-225 1875 septembrie [29 s.n.], Mirceşti, 239-242 1875 septembrie 28 [s.v.], Mirceşti 242-;243 1875 noiembrie 3, Mirceşti, 246 -248 1875 noiembrie 21, Mircesti, 249-250 1875 decembrie [17 -20J, 'Bucureşti, 256 -257 1875 decembrie 31, Mirceşti, 257 -259 1876 ianuarie 26, Mirceşti, 269-271 1876 februarie 10, Mirceşti, 275-278 1876 martie 22, Mircesti, 286 -289 1877 martie 16/28, Mirceşti, 316 - 319 1877 aprilie [a.6J, Mirceşti 321-323 188 1 aprilie 28, Mirceşti, 709 - 711 Către Iacob Bologa, preşedintele "Astrei" [1878 iunie], 412-413 1880 mai 28 [s.v.J, Mirceşti, 578 Către William Bonaparte Wyse 1881 decembrie 7, Bucureşti, 790-791 Către Alexandru Cantacuzino, cneazul 1879 noiembrie, Mirceşti, 519-521 Către Cleopatra Cantacuzino 1877 februarie 10, Mirceşti, 312-314 1097 [1098] Către regele Carol 1 1876 martie 3, Mirceşti, 279-280 Către N. Clatinos, bărbie r din Iaşi . [1878 mai], 407 Către un conte necunoscut din Cernăuţi 1873 aprilie 21, Mirceşt i, 97-98 Către Ion Crăciunescu [a. 1874J, 109 - 110 Către Philadelphe Cuen im 1875 august 29, Mirceşti, 226 -227 1875 septembrie 23, Mirceşti, 238 -239 Către V. Damian , preşedintele "României June" din Viena 1881 iulie 5, Gara Mircesti, 741 1881 iulie 12/24, Mirceşti, 747 - 748 Către Carol Davila 1874 ianuarie 18{30, Mirceşti, 114- 116 Către Oreste Dlujanschi 1880 aprilie 18, Mirceşti, 564 1881 mai 6/18, Mirceşti, 713 1881 iulie 9/21, Mirceşt i, 745- 746 1881 octombrie 20, 785 Către Smărăndiţa Docan [1872 decembrie a. 15, Bucureşti] [1873 februarie-martie],89-90 [1876 vara], Mirceşt i, 296 -297 [1876 vara], Mirceşti, 297-298' [1876 octombrie], 302-303 [1877 octombrie p.9], 348 - 349 .1098 77-79 ! 1 '.' ... , ' [1099] Către dr. I.C. Drăgescu 1881 iunie 15, Mirceşt i, 729 Către N. Droc Barcian reprezentant al cetăţenilor oraşului Bucureşti 1878 septembrie 20, Mirceşti, 440-111 Către Euharia Duca 1880 iunie 22, �Iircesti, 593-596 J880 iunie 30, Mirceşti, 600-602 Către Georges Duca [1874 februarie 18 sau 25, Mirceşti], 121- 126 1877 februarie 10, Mirceşti, 311-316 1877 octombrie 2, Mirceşti, 311-315 1879 septemhrie 22, Bucureştr, 500-501 1880 iunie 8, Mirceşti, 584-586 Către Lucie Duca 1877 aprilie 6, Mirceşti, 323 - 325 1877 mai 28, Mirceşti, 332 - 331 ]877 iulie 2, Mirceşti, 331-336 ]877 octombrie 23, 'Mircesti, 352-351 ]877 noiembrie 10, Mirceşti, 360- 361 1877 decembrie 1, Mircesti, 361-366 ]877 decembrie 12, Mirceşti, 370 l879 februarie 5, Mircesti, 173-176 ]881 august 21, Mirceşti. 758- 759 Către elevii şcolii nr. 1 din Păcurari (Iaşi) 1878 mai 21, Bucureşti, 108 -109 Către regina EIisabeta 1875 septembrie 12, Mirceşti, 231-231 1875 septembrie 19, Mirceşti, 235-236 ]877 septembrie 20, Mirceşti, 339-312 1880 decembrie 2, 631-632 1881 decembrie 19, Mirceşti, 802-808 1099 [1100] Către Constantin Essarcu 1876 aprilie 3, Mirceşti, 291 Către Maria Scarlat Fălcoianu 1876 noiembrie 2, Mirceşti, 307 Către Scarlat Fălcoianu 1871 septembrie 28, Mirceşti, 26-29 Către Bonifaciu Florescu 1881 iulie 9/21, Mirceşt i, 744 - 745 1881 septembrie 16, Mirceşti, 766 - 767 1881 octombrie 30, Mirceşt i, 787 Către Nicolae Gane 1876 octombrie 26, Mirceşti, 303 1876 noiembrie 9, Mirceşti, 307-308 1878 ianuarie 5, Mirceşti 380-381 Către Mihail Ganiţki [fără dată], 259-260 Către Esmeralda Gardeev 1877 noiembrie 6, Galaţi, 359 Către Ion, Ghica - 1871 octombrie 26, Mirceşti, 36 - 37 1871 decembrie 2, Mirceşt i, 38 -40 1871 [?] 14, Mirceşti, 41 1875 [ianuarie P] 18, Gara Mirceşti, 184 1876 ianuarie 19 [s.n.], Mirceşti, 261 1878 ianuarie 18 [s.n.], Mirceşti, 381 1878 noiembrie 12, Mirceşti, 449-450 1878 decembrie 10, Mirceşti, 458 - 461 187[9?] ianuarie 21, Roman, 472 [1879- 1880 aprilie], Mirceşti, 491 1100 [1101] 1879 noiembrie 5, Mirceşti, 507-510 1879 noiembrie 6, Mirceşt], 511- 513 1879 noiembrie 10, Mirceşti, 516-519 {1879 noiembrie], Mirceşti, 521-525 1879 decembrie 10, Mirceşti, 529-530 1879 decembrie 20, Mircesti, 531-534 1879 decembrie 20, Mirceş'ti 534-535 [1879], 539 1880 [ianuarie], Mirceşti, 540-541 1880 ianuarie 5, Mirceşti, 541- 542 1880 ianuarie 8, Mirceşti, 543-544 1880 ianuarie 12, Mirceşti, 544-546 1880 ianuarie 16, Mirceşti, 550-551 1880 februarie 1, Mircesti, 551 1880 februarie 28, Mirceşti, 555-556 1880 mai 1, Mircesti, 564-568 1880 mai 7, Mirc�sti, 568-570 1880 mai 14, Mircesti, 570 1880 mai 14, Mirceşt i, 570-572 1880 mai 15, Mircesti, 573-574 1880 mai 25, Mirce�ti, 574-575 [1880 mai p. 25, Mirceşti], 575-576 [1880 mai p. 25, Mirceşti], 576- 578 1880 iunie 3, Mirceşti, 579 1880 iunie 6, Mirce�ti, 580 - 581 [1880 iunie 8]. Mirc�şti, 581-583 [1880 iunie p. 8. Mirceşti], 586-587 [1880 iunie 16], Mirceşti, 589 [1880 iunie 17], Mirceşti, 590-591 1880 iunie 26, Mircesti , 597-599 [1880 iunie 26-28, Mirceşti], 599 1880 iunie 29, Mirceşt i, 599-600 1880 iulie, Sinaia, 604 -605 1880 iulie 17, Sinaia, 605-606 [1880 iulie], Sinaia, 607 -608 1880 iulie 28, Sinaia, 608-609 1880 august 7, Mirceşti, 610 1880 august 9, Mirceşti, 611 1880 septembrie 26, Iaşi, 617-618 1880 octombrie 2, Mirceşti, 620-622 1880 octombrie 9, Iaşi, 622-624 1880 octombrie 31, Mirceşti, 627 -628 1880 decembrie 5, 635 1880 decembrie 17, Mirceşti , 634-636 1880 decembrie 20, Mirceşti, 636-637 1880 decembrie 23, Mirceşti, 638-639 1880 decembrie 27, Mirceşti, 641-643 1881 ianuarie 3, Mircesti, 647 -650 1881 ianuarie 7, Mirc�şti, 650-652 1881 ianuarie 11, Mirceşti, 652- 653 1881 ianuarie 13, Mirceşti, 656 - 659 1101 [1102] 1881 ianuarie 17, Mircesti, 660-664 1881 ianuarie 28, Mirceşti, 667-669 1881 februarie 6/18, Mirceşt i, 671-673 1881 februarie 11/23, Mirceşti, 675-676 1881 februarie 12/24, Mirceşt i, 677-678 [1881 februarie a. 23], Mirceşti, 681-682 1881 februarie 25, Mircesti, 683-686 1881 martie 1, Mirceşti, 688 - 690 [1881 martie 1], Mirceşti. 69 1- 692 1881 aprilie 12, Mirceşti, 698-699 1881 aprilie 15, Mirceşti, 699-700 1881 aprilie 24, Mirceşti, 701-703 1881 aprilie 26, Mirceşti, 703-706 1881 aprilie 28, Mirceşti, 707 - 709 1881 mai 7(19, Mirceşt i, 713-715 1881 mai 14, Mircesti. 716 - 7 19 1881 mai 25, Mirc�sti, 72 1- 723 1881 mai 29, Mirceşti, 723-726 1881 iunie 15, Mirceşti, 727 - 728 1881 iunie 29, Mircesti, 735 - 737 1881 iulie 3( 15, Mirceşti, 738 - 740 1881 iulie 6(18, Mirceşti, 741-743 1881 iulie 6( 18, Mirceşti, 743- 7-14 1881 august 16/28, Mirceşt i, 755- 757 1881 septembrie 8, Mirceşt i. 761- 765 1881 octombrie 1, Mircesti, 774 - 779 1881 octombrie 29, Mirc�sti, 785- 786 [1881 octombrie p. 29], Mirceşti, 787 1881 decembrie 10(22, Mirceşt i, 792-795 1881 decembrie 26 [S.I1.], Iaşi, 795-797 1881 decembrie 17(29, Mirceşt i, 798-802 Către Pantazi Ghica 1881 mai 31, Mirceşti, 726 - 727 Către Edouard Grenier 1871 iunie 8, Mirceşt i, 18-21 1871 octombrie 12, Mircesti, 31-35 1877 mai 16, Mirceşt i, 328 - 332 1877 noiembrie 1, Mircesti, 354-358 1879 ianuarie, 473 . Către Petre Vasile Grigoriu 1880 august 16, Mirceşti, 613-614 1881, Mirceşt i, 646 1102 [1103] Către Aron Hamsea 1878 iunie 8, Mirceşti, 422 - 423 Către Bogdan. Petriceicu Hasdeu 1873 noiembrie 21, Mircesti, 104 1873 decembrie, l\Iirceşti: 104 - 105 1874 octombrie 8, Mirceşti, 160 1875 octombrie 4, Mirceşti, 243-244 Către Hausknecht 1878 septembrie 30, Mirceşti, -143 Către baronul A. de Herz 1878 octombrie 22, Mirceşti , -1-16--148 Către Hociung [1873 martie a. 30, Bucureşti], 92-93 Către Eduard Hiibsch 1881 [iulie a. 22J, Mirceşt i, 750- 752 Către Gheorghe Hurmuzaki 1872 mai 4, Iasi, 56 1875 aprilie 8/20, :\Iirceşti, 197 - 198 1878 iulie 15, l\Iircesti, 436--137 1878 iulie 19, Mirceşti, 437 Către Nicolae Hurmuzaki 1878 aprilie 14, Mirceşti, 399 1878 mai 31, Bucureşti, 411 Către N. Ionescu 1879 aprilie 27, Mirceşt i, 490 1103 [1104] Către Mihail Jora [1880 octombrie 14], 624-625 Către Mihail Kogălniceanu 1872 [noiembrie] 2, Roman, 72- 73 1874 martie, Mircesti, 129-130 [1875 ianuarie 13], 'Mirceşti, 183 1875 martie 12, Mirceşti, 189-190 187[?] [?] 14, Mirceşti-Rornan, 190 1875 aprilie 19, Mirceşti, 199-200 1877 aprilie 19, Mirceşti, 327-328 1878 ianuarie 19 [s.n.], Mirceşti, 381 [1878 începutul lunii februarie, Mirceşti], 384 - 385 1878 februarie 9 [s.n.], Gara Mirceşti, 385 1878 februarie 11 [s.n.], Gara Mirceşti, 385-386 1878 februarie 16 [s.n.], Mirceşti, 386 - 387 1878 februarie 19 [s.n.], Mirceşti, 387 1878 noiembrie 24, Mirceşti, 451-452 1879 [mai] 9 [s.n.], 492 1879 august 4, Mirceşti, 493-494 [1879], Mirceşti, 535-536 Către L Alex, Lapedat 1877 iulie 24, Mirceşti, 338 - 339 1877 decembrie 16, Mirceşti, 374 1878 februarie 20, Mirceşti, 391- 394 Către August Treboniu Laurian 1871 iulie 17, Mirceşti, 22 Către Alexandru Lazaru, reprezentantul românilor din Abrud [1878 iunie], Gara Mirceşti (România), 413 Către Nicolae Luchian, reprezentantul artiştilor Teatrului Naţional din Iaşi [1878 iunie, Mirceşti], 411 1880, 645 1104 [1105] I I I I !, Către Alexandru Macedonski 1880 decembrie 25, Mircesti, 641 1881 ianuarie 24, Mirceşti, 665-666 Către Titu Maiorescu 1874 iunie 12, Bucuresti, 143- 144 1874 iunie 27, Mirceşti. 146 - 148 1874 septembrie 3, Mirceşti, 151-152 1875 martie 25, Mircesti, 191- 194 1876 ianuarie 12, Mir;eşti, 263-264 1876 februarie 6, Mircesti, 272 1881 mai 14/26, Mirceştr, 719 - 721 1881 august 12, Mirceşti, 754 1881 august 21, Mirceşti, 760 Către Simion Florea Marian 1881 aprilie 28, Mirceşti, 611-612 Către Pietro Mezzetti 1878 iunie 5, Mircesti, 419-420 1878 iunie 15, Mir�eşti, 429 1878 noiembrie 3, Mircesti, 448-449 1879 martie 25, Mirceşti, 480 1879 noiembrie 9, Mirceşti, 513-514 1879 noiembrie 18, Mircesti, 526 1881 iulie 22, Mircest i, 752-753 1881 septembrie 16, 'Mirceşti, 765-766 Către Carol Miculi 1879 ianuarie 1, Mircesti, 468-469 1879 martie 12, Paris, 476 - 477 Către Miha1cea [1876, octombrie, Tirgu-Ocna], 302 Către Matei Millo 1874 februarie 25, Mircesti, 127 - 129 1874 mai, Mircesti, 140--':' 141 1874 septembrie' 3, Mirceşt i, 149 - 151 [1106] 1874 septembrie 6, Mirceşti, 153� 157 1874 [sfîrşitul anuluiJ, Mirceşt i, 170- 171 [1874 decembrie 14 s.v.], Mirceşti, 171-172 1875 mai 14, Mirceşti, 208-209 1875 iunie 1, Mirceşti, 214-216 Către ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice 1877 noiembrie 24, Mirceşti, 362 Către Frederic Mistral 1878 iunie 1, Mirceşti, 413 -415 Către Domenico Muti 1878 iulie 12/24, Mirceşt i, 434-435 Către mitropolitul Iosif Naniescu 1876 octombrie 12 [s.n.J, Ocna, 301 Către Catinca Negri 1881 iunie 25, Mirceşti, 731-733 Către Costache Negri [1872 decembrie a. 26J, Bucureşti, 82-83 [1875 iunie 1O-18J, Mirceşti, 216-218 1876 ianuarie 15, Mirceşti, 265-266 1876 iulie 15, Mirceşti, 298-300 Către Iacob Negruzzi 1871 mai 4, Mircesti, 15 - 16 [1871 noiembrie], '37 1872 ianuarie 8, Mirceşti , 41-45 1872 ianuarie 12, Mirceşti, 47- 48 1872 ianuarie 24, Mirceşti, 48 1872 ianuarie 26, Mirceşti, 49 1872 februarie 19, Mirceşti , 51-52 1872 aprilie 1, Mirceşti, 54-55 1872 iunie 3/15, Mirceşti, 58-59 1873 februarie 6, 87 1873 martie, Mirceşt i, 94 -95 1873 octombrie 4, Mirceşti, 99 1873 decembrie 14, Mirceşti, 105- 106 n06 [1107] 1873 decembrie 14, Mirceşti, 106 [1873 decembrie], Mirceşti, 106- 107 1874 ianuarie 14, Mirceşti, 111 1874 ianuarie 17, Mirceşti, 112- 114 1874 februarie 25, Mirceşti, 126- 127 1874 martie 2, Mirceşti, '130 1874 martie 12, Mircesti, 131- 132 1874 mai 27, Mircesti: 141- 142 1874 septembrie 4, Mirceşti, 153 1874 octombrie 7, Mirceşti, 159- 160 1874 octombrie, !O, Mirceşti, 161 1874 octombrie 16, Mircesti, 162- 163 1874 octombrie, Mirceşti,' 165 1874 noiembrie li, Mircesti, 166 - 167 1874 noiembrie, Mirceşti,' 170 [1874-1875],180 1875 ianuarie !O, Mircesti, 182- 183 1875 martie, Gara Mirc�sti, 188 1875 martie 28, Mirceşti: 194- 195 1875 martie 29, Mirceşti, 196 1875 aprilie !O, Mirceşti, 198- 199 1875 aprilie 20, Mirceşti , 200-202 1875 mai 2, Mircesti, 207 1875 mai 5, Mirce�ti, 208 1875 mai 17, Mir�esti, 210 1875 mai 18, Mircesti, 210-211 1875 mai 21, Mirc�sti, 211-212 1875 septembrie 7, Mirceşti, 227-228 1875 septembrie !O, Mirceşt i, 229-230 1875 septembrie 12, Mirceşti, 230 1875 septembrie 20, Mirceşti, 237 1875 septembrie 22, Mirceşti, 238 1875 octombrie !O, Mirceşti, 244 1875 octombrie 14, Mirc�sti, 245 1875 noiembrie !O, Mirces'ti, 249 1875 noiembrie 26, Mirc�sti, 250-251 1875 noiembrie 30, Mirce�ti, 251 1876 ianuarie !O, Mircest;, 261-262 1876 ianuarie 22, Mirce�ti, 267 -268 1876 februarie 4, Mircesti, 271-272 1876 februarie !O, Mirc�sti, 273-274 1876 februarie !O, Mirce�ti, 274-275 1876 martie 8, Mirceşt i, 281 1876 martie Il, Mirceşti, 281-282 1876 martie 14, Mircesti, 282-283 1876 martie 15, Mirceşti, 285 1876 martie 17, Mirceşti, 285 -286 1876 martie 28, Mirceşti, 289-290 1876 aprilie 2, Mirceşt i, 290 1877 octombrie 22, Mirceşt i, 350-351 1877 decembrie 1, Mirceşti, 362-363 1107 [1108] 1877 decembrie 4, 363 1877 decembrie 9, 366 I1877 decembrie 9-12, Mirceşti], 367 1877 decembrie 12, Mirceşt i, 367-369 1877 decembrie 14, Mirceşti, 371- 372 1877 decembrie 15, Mirceşti , 372-373 [1877 decembrie], 373-374 1877 decembrie 20, Mirceşt i, 375-376 1877 decembrie 22, Mirceşt i, 377 1877 decembrie 29, Mirceşti. 378-379 1878 ianuarie 3, Mirceşti, 380 1878 ianuarie 21, Mirceşti, 383 1878 februarie 8, Mirce�ti, 387 - 388 11878 februarie 9-16J, '388-389 1878 februarie 17, Mirceşti, 389 1878 februarie 20, Mirceşt i, 389- 391 1878 februarie 22, Mirceşti, 394 - 396 1878 martie 24, Mirceşti, 396 - 397 1878 aprilie 12, Mirceşti, 397 - 399 1878 aprilie 28, Mirceşti, 399-400 1878 mai 2, Mircesti, 400-401 1878 mai 16, Mir�esti, 402-404 1878 mai 18, Mirce;ti, 404 - 405 1878 iunie 25, Mirc�şti, 430 - 431 1878 octombrie 3, Mirceşti, 443-444 1878 noiembrie 12, Mirceşti, 450-451 U878 noiembrie 29-30J, 456 1878 decembrie 16, Mirceşti, 464-465 1879 aprilie 11, Mirceşti, 481-482 [1879 noiembrieJ, 529 1880 februarie 5, Mirceşti, 552-553 1880 februarie 11, Mirceşti, 554 1880 iunie 14, Mirceşti, 588 1880 iunie 20, Mircesti, 591 1880 august 17, Mir�eşti, 614-615 1880 august 30, Mirceşti, 615 1880 septembrie 2, Mirceşti, 616 1880 septembrie 8, Mirceşti, 616 -617 1880 noiembrie 9, Mirceşti, 628 1880 decembrie 28, Mircesti, 644 1881 ianuarie Il, Mirceşti, 652 - 653 1881 ianuarie 16, Mirceşti, 660 1881 ianuarie 26, Mirceştî, 667 1881 martie 10, Mirceşt i, 695 1881 iulie 3, Mircesti: 740-741 1881 iulie 24, Mirc�sti, 753-754 1881 septembrie 17, Mirceşti, 767 - 768 [1881 septembrie 18-20J, Mirceşti, 768 1881 septembrie 26, Mirceşt i, 770 - 771 1881 octombrie 17, Mirceşt i, 782 1881 noiembrie n, Mirceşti, 788 1108 [1109] 1 Către Leon Negruzzi 188 1 mai 8, Mirceşti, 715 - 7 16 Către dr. Mihail Obedenaru 1878 iunie 6, Mirceşti, 421-422 1879 ianuarie 5, Mirceşti , 470 1880 august 16/28, Mirceşti , 612-613 1880 decembrie 6, Bucuresti, 633-634 1881 februarie 10, Mircesti, 674 1881 februarie 26, Mircesti, 686-687 1881 iunie 28, Mirceşt i, '733 - 734 Către Alexiu Olariu, reprezentantul românilor din llia Mureşeană [1878], 412 Către Dimitrie C, Ollănescu-Ascanio 1879 martie 16, Mirceşti, 478-479 1880 septembrie 1, Mirceşti, 615 - 616 1880 octombrie 1, Mirceşti, 619-620 Către Alexandru Papadopol-Calimah 1879 noiembrie 14, Mirceşti , 525 1879 decembrie 17, Mircesti, 530-531 1880 ianuarie 14, Mircesti, 546-547 1880 iunie 21, Mirceşti,' 592 1880 decembrie 23, Mircesti, 640 1881 septembrie 26, Mir�eşti, 772 - 774 1881 decembrie 2, Mirceşti , 789-790 Către Petrescu, reprezentantul junimii huşene [1878 mai, Mirceşti], 406 Către Nicolae Pisoski 1873 februarie 2, Mircesti, 86 - 87 [1873 septembrie], Mirceşti, 98-99 [1877 martie], 320 - 321 1877 septembrie 5, Mirceşt i, 339 1877 septembrie 25, Mirceşt i, 343 1877 octombrie 1, Mircesti, 343-344 [1877 octombrie 2], Mir�eşti, 344 1878 iunie 10, Mirceşti, 423 1109 [1110] 1878 iunie 11, Mirceşt i, 423 - 424 '[ 1878 decembrie] 18 [s.n.J, Oficiul Mirceşti, 458 [1879 ianuarie] 13 [s.n.J, Mirceşti, 470 [1879 martieJ, Mirceşti, 479 1879 aprilie 22, Roman, 489 1879 septembrie 16, Mirceşti. 498-499 1879 noiembrie 9, Mirceşti, 514-515 1880 februarie 7, Mircest i, 553 1880 aprilie 17, Mirceşti, 563-564 1881 august 24, Mirceşti. 760 1881 decembrie 1, Mirceşti, 789 Către Vasile Pogor 1871 octombrie 15, Mircesti, 35-36 1879 noiembrie 29, Mirceşti, 528- 529 Către dr. Pop, reprezentantul oraşului Braşov [1878 maiJ, Bucureşti, 407 Către I. Pop Florantin 1878 decembrie 19, Mirceşti, 466 Către Eufrosina Popescu 1881 iulie 14, Mirceşti, 749-750 Către d-na E.P. din Suceava, reprezentanta doamnelor din "Societatea naţională din Bucovina" 1878 iunie 6, Mirceşti, 420 Către preşedintele societăţii "România Jună" din Viena 1876 ianuarie 11, Mirceşti, 262-263 Către Albert de Quintana y Combis {I878 mai], 405-406 1878 iunie 1, Mirceşt i, 415-418 1878 iulie 6/18, Mirceşt i, 433 - 434 1878 decem br ie 25, Mirceşti, 466 - 468 1879 ianuarie 4, Mirceşti, 471-472 Către C.S.M. Rabener 1878 iulie 2, Mirceşti, 432 1110 [1111] Către redacţia ziarului "Telegraful român" 1878 mai], Gara Mirceşti, 406 Către redacţia ziarului [?J 1881 martie], 690-691 Către românii din Deva 1878 iunie 3, Gara Mirceşt i, 419 Către românii din Sibiu [1878 mai], Gara Mirceşti, 408 Către Alphonse Roque-Ferrier [1878 mai p. 3J, 401 Către Lascăr Rosetti 1878 mai 26, Bucureşti, 409-410 1881 septembrie 24, Mirceşti, 769-770 1881 octombrie 19, Mircesti, 783-784 1881 noiembrie 9, Mirceşti, 788 Către :Radu Rosetti 18 79 noiembrie 24, Mirceşti, 526 - 528 Către Rucsanda 1875 decembrie 2, Mirceşti, 252 Către Ludovic Schondorf 1877 iulie 11, Mirceşti, 336 - 338 Către Grigoriu Silaşi 1880 octombrie 26 [s.n.J, Mirceşt i, 625-626 1881 iulie 12/24, Mirceşi, 746 - 747 r , EU [1112] Către George Sion 1874 ianuarie 28, Mircesti, 116- 117 1874 mai, Mirceşti, 138� 139 1874 decembrie 23, Mirceşti, 174-175 1874 decembrie 24, Mirceşti, 175 1874 decembrie 31, Mirceşti, 177 - 178 1876 februarie 26, Mirceşti, 278 -279 1876 martie 7, Mirceşti, 284 1876 martie 14, Mirceşti, 284 Către Vasile 1. Socec 1872 mai 7, Iasi, 57 1874 ianuarie 3'1, Mirceşti, 117-118 188 I ianuarie 15, Mirce'sti, 659 1881 februarie 12/24, Mirceşti, 676 -677 1881 septembrie 20, Mirceşti, 768-769 _ Către Paulina Spiro-Paul 1877 aprilie 18, Mirceşti, 325 - 326 Către George Steriadi 1874 aprilie, 6, Mirceşti, 134- 136 1881 octombrie 19, Mirceşti, 782 Către Străjescu 1878 octombrie, Mirceşt i, 444-445 Către studenţii Universităţii din Iaşi 1878 ma i], 407 Către Dim. A. Sturdza 1872 aprilie, 55-56 1878 iunie 12, Mirceşti. 426 - 427 1878 noiembrie 29, Îasi, 454-456 1878 decembrie 10, Mirceşti, 462-464 Către Alexandru Şendrea 1876 octombrie], Tîrgu-Ocna, 301 1112 [1113] Către rabinul Taubes 1878 iunie 14, Mirceşti, 427 Către Israel Teller 1878 iulie 30, Mirceşti, 438 Către V. A. Urechi a 1878 august 30, Mirceşti, 439-440 1878 decembrie 7, Mirceşti, 457-458 1880 ianuarie 5, Mirceşti, 542 1880 februarie 8, Mirceşti, 554 1880 iunie 8, Mirceşti, 586 1880 iunie 13, Mirceşti, 587 - 588 1881 ianuarie 18, Mir�esti, 664 - 665 1881 februarie 28, Mircesti, 687 1881 iunie 22, Mirceşti, '730 [1881 iulie p. 12/24J, 748 1881 august 17, Mirceşti, 757-758 Către Ventura [1874J, 178-180 Către Grigorc Ventura 1877 decembrie 28, Mircesti, 376-378 1878 ianuarie 8, Mirceşti,' 382 1878 iunie 12, Mirceşti, 426-427 1880 ianuarie 1, 539-540 1880 ianuarie 15, Mirceşti, 547 -550 1881 martie 27, Bucureşti, 697 -698 Către episcopul Isaia Vicol al Romanului 1875 martie 30, Mirceşti, 196 - 197 Către Iosif Vulcan 1878 iunie 1, Bucureşti, 418-419 1878 iulie 30, Mirceşti, 438-439 1878 septembrie 20: Mirceşti, 441-442 1880 decembrie 30, Mirceşti, 645 1881 ianuarie 12, Mircestf, 656 1881 februarie 2/14, Mirceşti, 670-671 1881 februarie 24, Mircesti, 682 1881 decembrie 8/20, Mirceşti, 791- 792 [1114] 1 2 ., 3 j 4 5 6 7 8 9 :10 11 ,.,. r, 12 � r 13 .r � I 1. [1115] 1871 februarie 1871 martie CUPRINS * Către Marie Bogdan 11/23, Mirceşti . 12, Mirceşti . Către Paulina Alecsandri [ 1871 martie, Iaşi] . [1871 martie, Iaşi] . [1871 martie, Iaşi] . [ 187 1 martie, Iaşi] . Către Iacob Negruzzi 1871 mai 4, Mirceşti . Către Paulina Alecsandri [1871 mai, Iaşi] Către Marie Bogdan 1871 iunie 8, Mirceşti . Către Edouard Grenier 1871 iunie 8, Mirceşti . Către August Treboniu Laurian 1871 iulie 17, Mirceşti .. Către Marie Bogdan 1871 august 1, Mirceşti " . 1871 august 24, Mirceşti . * Cuprinsul corespunde indicelui cronologic. 9-11 11-13 14 14 15 15 15-16 16 17-18 18-21 22 22-24 24-26 1115 [1116] Către Scarlat FăIcoianu 14 15 16 17 18 r 1871 septembrie 28, Mirceşti . Către Marie Bogdan 1871 octombrie 12, Mirceşti . Către Edouard Grenier 187 1 octombrie 12, Mirceşti . Către Vasile Pogor 1871 octombrie 15, Mirceşti , . Către Ion Ghica 1871 octombrie 26, Mirceşti . Către Iacob Negruzzi 26-29 29-30 31-35 35-36 36-37 19 [1871 noiembrie] 37 27 22 23 20 21 45-47 41-45 51-52. 47-4S 48 49 50-51 38-40 41 24 25 26 Către Ion Ghica 1871 decembrie 2, Mirceşti . 1871 [?] 14, Mirceşti . Către Iacob Negruzzi 1872 ianuarie 8, Mirceşti ., . Către Marie Bogdan 1872 ianuarie 10, Mirceşti . Către Iacob Negruzzi 1872 ianuarie 12, Mirceşti . 1872 ianuarie 24, Mirceşti . 1872 ianuarie 26, Mirceşti , . Către Marie B:lgdan 1872 februarie 12, Mirceşti . Către Iacob Negruzzi 28 1872 februarie 19, Mirceşti . Către Paulina Alecsandri 29 [1872 februarie-martie, Bucureşti] . Către Marie Bogdan 30 1872 martie, Mirceşti . Către Iacob Negruzzi 31 1872 aprilie 1, Mirceşti •.•................... , . - ..... 52 52-54 54-55 1116 [1117] 32 33 34 35 36 Către Dim. A. Sturdza 1872 aprilie Către Gheorghe Hurmuzaki 1872 mai 4, Iaşi . Către V. 1. Socec 1872 mai 7, Iaşi Către Marie Bogdan 1872 mai 8/20, Mirceşti . Către Iacob Negruzzi 1872 iunie 3/15, Mirceşti . 55-56 56 57 57-58 58-59 Către Paulina Alecsandri 37 [1872 iunie], Lindau . 38 [1872 iunie], Paris . 39 [1872 iulie a. 20], Paris . 40 1872 iulie 20, Paris . 41 1872 iulie [a.27], Paris . 42 1872 iulie 27, Paris . 43 1872 iulie 29, Boulogne sur Mer . 44 1872 august 20, Dieppe . 45 1872 august, Paris . 46 1872 setembrie 2, Paris . 47 1872 septembrie 21/octombrie 3, Paris . Către Marie Bogdan 48 1872 octombrie, Mirceşti . Către Mihail Kogălniceanu 49 1872 [noiembrie] 2, Roman , , . Către Marie Bogdan 50 1872 noiembrie 10, Mirceşti . 51 1872 decembrie 1, Mirceşti . 59-60 60-61 62-63 63-64 64-65 65 66 67 68 69-70 70 71-72 72-73 73-74 75-76 52 53 Către Paulina Alecsandri [1872 decembrie 6 - 13], Bucureşti . Către Smărăndiţa Docan [1872 decembrie a.15, Mirceşti] . 76-77 77-79 Către Paulina Alecsandri 54 [1872 decembrie 21], Bucureşti . 79-80 1117 [1118] 55 ;,Către Marie Bogdan 1872 decembrie 22, Bucureşti . Către Paulina Alecsandri 56 [1872 decembrie, 23J . Către Costache Negri 57 [1872 decembrie a.26J, Bucureşti . Către Paulina Alecsandri 58 [1872 a. decembrie 26], Bucureşti . 59 [1872 decembrie 27J, Bucureşti . 60 [1872 decembrie 28J, Bucureşti . 61 1873 ianuarie 1 . 80-81 81 82-83' 83-84 84-85 85-86 86 62 63 64 65 66 Către Nicolae Pisoski 1873 februarie 2, Mirceşti Către Iacob Negruzzi 1873 februarie 6 Către Marie Bogdan 1873 februarie, Mirceşti . Către Srnărăndiţa Docan [1873 februarie-martie] . Către Marie Bogdan 1873 martie, Mirceşti . 86-87 87 88-89' 89-9() 90-92 Către Paulina Alecsandri 67 [1873, martie a. 30, Bucureşti] . , . Către Hociung 68 [1873 martie a. 30J, Bucureşti . 92 92-93 69 70 71 72 1118 Către Paulina Alecsandri [1873 mart ie], Bucureşti [1873 martie, Bucureşti] Către Iacob Negruzzi 1873 martie, Mirceşti . Către Marie Bogdan 1873 aprilie 20, Mirceşti . 93 94 94-95 95-97 [1119] Către un conte necunoscut din Cernăuţi 73-- 1873 aprilie 21, Mirceşti . Către Nicolae Pisoski 74 [1873 septembrie], Mirceşti . 97-98 98-99 75 Către Iacob Negruzzi 1873 octombrie 4, Mirceşti . 99 Către' Marie Bogdan 76 1873 octombrie, Mirceşti .. , . . . . .. .. . . . . .. . . . . . . . . . .. 100- 102 77 1873 octombrie 16/28, Mirceşti 102- 103 Către Bogdan Petriceicu Hasdeu 78 1873 noiembrie 21, Mirceşti 104 79 1873 decembrie, Mirceşti . .. 104 - 105 Către Iacob Negruzzi 80 1873 decembrie 14, Mirceşti _ , " ., 105- 106 81 1873 decembrie 14, Mirceşti , , , ., , 100 82 [1873 decembrie], Mirceşti 106-107 Către Marie Bogdan 83 [1873 decembrie 29, Mirceşti] 107 - 109 Către Ion Crăciunescu 84 [a. 1874] 109-110 Către Iacob Negruzzi 85 1874 ianuarie 14, Mirceşti , . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 111 86 1874 ianuarie 17, Mirceşti , .. : ,. 112- 114 Către Carol Davila 87 1874 ianuarie 18/30, Mirceşti .: : .. , " ., .,. 114- 116 Către George Sion 88 1874 ianuarie 28, Mirceşti . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 116 - 117 Către V. I .. Socec 89 1874 ianuarie 31, Mirceşti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 117 - 118 Către Marie Bogdan 90 1874 februarie, Mirceşti . " 118- 120 (91 1874iebruarie 8/20"Mirceşti 120-122 1119 [1120] Către Paulina Alecsandri 92 [1874 ianuarie 1"1 - februarie 9, Iaşi] " 122 - 123 93 [1874 februarie, Iaşi] 123 94 [1874 februarie 9, Iaşi] 123 Către Georges Duca 95 [1874 februarie 18 sau 25, Mirceşti] . . . . . . . . . . . . . .. . . ... 124- 126 Către Iacob Negruzzi 96 1874 februarie 25, Mirceşti 126 - 127 Către Matei Millo 97 1874 februarie 25, Mirceşti ... . . . . . . . . . . . . .. .. . . .. . .. 127-129 Către Mihail Kogălniceanu 98 1874 martie, Mirceşti , ., " ,. 129-130 Către Iacob Negruzzi 99 1874 martie 2, Mirceşti " " , , '" 130 100 1874 martie 12, Mirceşti 131- 132 Către Marie Bogdan 101 1874 martie 30, Mirceşti 133 - 134 Către George Steriadi 102 1874 aprilie 6, Mirceşti , .. . . . . .. . .. 134- 136 Către Marie Bogdan 103 1874 mai 1, Mirceşti " " , ., 136-138 Către George Sion 104 105 1874 mai, Mirceşt i 1874 mai, Mirceşti Către Matei Millo 138- 139 1"10-1"11 Către Iacob Negruzzi 106 1874 mai 27, Mirceşti ..•........................... " 1"11- 1"12 Către Marie Bogdan 107 . 1874 iunie 5, Mirceşti .••........................... 142- 143 Către Titu Maiorescu 108 1874 iunie 12, Bucureşti 143-144 Către Marie Bogdan 109 1874 iunie 23, Bucureşti ; 144-146 1120 [1121] Către Titu Maiorescu 110 1874 iunie 27, Mirceşti 146- 148 Către Paulina Alecsandri 111 1874 iulie 10 [s.n.], Viena 148 112 1874 iulie 4 [s.v.], Paris 149 Către Matei Millo 113 1874 septembrie 3, Mirceşti 149- 151 Către Titu Maiorescu 114 1874 septembrie 3, Mirceşti 151-152 Către Iacob Negruzzi 115 1874 septembrie 4, Mirceşti 153 Către Matei Millo 116 1874 septembrie 6, Mirceşti 153- 157 Către Marie Bogdan 117 1874 octombrie 5, Mirceşti . . . . . . . .. . . . . . . . . . . .. . . . . . .. 157-159 Către Iacob Negruzzi 118 1874 octombrie 7, Mirceşti 159- 160 Către Bogdan Petriceicu Hasdeu 119 1874 octombrie 8, Mirceşti 160 Către Iacob Negruzzi 120 1874 octombrie 10, Mircesti . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . 161 121 1874 octombrie 16, Mirceşti 162- 163 Către Marie Bogdan 122 1874 octombrie 28, Mirceşti ' 163- 165 Către Iacob Negruzzi 123 1874 octombrie, Mirceşti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 165 124 1874 noiembrie 11, Mirceşti ' 165- 167 Către Marie Bogdan 125 1874 noiembrie 28, Mirceşti 167-169 Către Iacob Negruzzi 126 1874 noiembrie, Mirceşti 170 1121 [1122] 128 _ ..... "". \..�.��"'T�-:"";- -.------.J. ----';'-7-.-.· [1874 decembrie 14 s.v.], Mirceşti 171-172 Către Marie Bogdan 129 1874 decembrie 18; Mirceşti : 173- 174 Către George Sion 130 1874 decembrie 23, Mirceşti 174- 175 131 1874 decembrie 24, Mirceşti " . . .. . . .. .. . .. 175 Către Marie Bogdan 132 1874 decembrie 24, Mirceşti' . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 175- 177 Către George Sion 133 1874 decembrie 31, Mirceşti 177 - 178 Către Ventura 134 135 [ 1874] [1874-1875] Către Iacob Negruzzi 178-180 180 Către Marie Bogdan 136 1875 ianuarie 2, Mirceşti 181- 182. Către Iacob Negruzzi 137 1875 ianuarie 10, Mirceşti 182-183 Către Mihail Kogălniceanu 138 [1875 ianuarie 13], Mirceşti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 183 Către Ion Ghica 139 1875 [ianuarie P] 18, Gara Mirceşti . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 18'1 Către Marie Bogdan 140 1875 ianuarie 30, Mirceşti 184- 185 Către Paulina Alecsandri 141 [1875 martie a.8, Bucureşti] .. , , , 186 142 1875 martie [8], Bucureşti .' 186- 187 143 1875 m Către Ion Ghica 1880 august 7, Mirceşti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 6W 1880 august 9, Mirceşti 611 Către Mihail Obedenaru 1880 august 16/28, Mirceşti 612-613 Către Petru - Vasile Grigoriu 1880, august 16, Mirceşti 613-614 Către Iacob Negruzzi 1880 august 17, Mircesti 61'1- 61l 1880 august 30, Mirceşti 615 Către Dimitrie C. Ollănescu-Ascanio 1880 septembrie 1, Mirceşti 615 -615 Către Iacob Negruzzi 1880 septembrie 2, Mirceşti , , 616 1880 septembrie 8, Mirceşti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 616 - 617 llU [1142] Către Ion Ghica 500 1880 septembrie 26, Iaşi , , , 617-618 ............... , . '501 Către Dimitrie C. Ollănescu-Ascanio 1880 octombrie 1, Mirceşt i 619-620 Către Ion Ghica 502 1880 octombrie 2, Mircesti 620-622 503 1880 octombrie 9, Iaşi :............................. 622 - 62-1 Către Mihail Jora 504 [1880 octombrie 14J 624-625 Către Paulina Alecsandri 505 [1880 octombrie a.20J, Iaşi 625 Către Grigoriu Silaşi 506 1880 octombrie 26 [s.n.J, Mirceşti , 625-626 Către Paulina Alecsandri 507 1880 octombrie 26, Bucureşti , 626-627 Către Ion Ghica 508 1880 octombrie 31, Mirceşti 627 -628 Către Iacob Negruzzi 509 1880 noiembrie 9, Mirceşti 628 Către Paulina Alecsandri 510 1880 noiembrie 16 , ., ., 628-629 511 1880 noiembrie 18, Bucureşti , 629-630 512 1880 noiembrie 24, Bucureşti , ., ,. 630-631 Către regina Elisabeta 513 514 1880 decem brie 2 1880 decembrie 5 .................................. Către Ion Ghica .................................. 631-632 632 Către Mihail Obedenaru .515 1880 decembrie 6, Bucureşti 633-634 Către Ion Ghica 516 1880 decembrie 17, Mirceşti 634-636 517 1880 decembrie 20, Mirceşti 636-637 518 1880 decembrie 23, Mirceşti , , . . . . . 638-639 1142 [1143] 519 1 I } Către Alexandru Papadopol-Calirnah 1880 decembrie 23, Mirceşt i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 640 Către Alexandru Macedonski 520 1880 decembrie 25, Mirceşti 641 Către Ion Ghica 521 1880 decembrie 27, Mirceşti .. I 641-643- Către Iacob Negruzzi 522 1880 decembrie 28, Mirceşt i 644 Către Iosif Vulcan 1'1 523 524 525 526 1880 decembrie 30, Mirceşti . Către Nicolae Luchian 1880 Către Petru Vasile Grigoriu 1881, Mirceşti Către Lucie Duca 1881 645 645 646 646-64/ Către Alexandru Papadopol-Calimah 1881 ianuarie 2, Mirceşti ..... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 647 Către Ion Ghica 1881 ianuarie 3, Mirceşti 647-65(} 1881 ianuarie 7, Mirceşti 650-652 Către Iacob Negruzzi 1881 ianuarie II, Mirceşti 652-653. . ! , \ I 527 528 529 530 531 532 533 1881 ianuarie 1881 ianuarie 1881 ianuarie Către Ion Ghica II, Mirceşti Către Iosif Vulcan 12, Mirceşti Către Ion Ghica 13, Mirceşti 654-655 656 656-65� I ", I I Către V.I. Socec 534 1881 ianuarie 15, Mirceşti 659 1143: , • . [1144] Către Iacob Negruzzi 535 1881 ianuarie 16, Mirceşti 660 Către Ion Ghica 536 1881 ianuarie 17, Mirceşti 660-66-:1 Către V. A. Urechia 337 1881 ianuarie 18, Mirceşti 664-665 Către Alexandru Macedonski 538 1881 ianuarie 24, Mirceşti , " 665-666 Către Iacob Negruzzi 539 1881 ianuarie 26, Mirceşti 667 Către Ion Ghica :540 1881 ianuarie 28, Mirceşti 667-669 Către Iosif Vulcan :541 1881 februarie 2/14, Mirceşti 670-671 Către Ion Ghica �542 1881 februarie 6/18, Mirceşti 671-673 Către Mihail Obedenaru .'543 1881 februarie 19, Mirceşti ..... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 674 Către Ion Ghica :544 1881 februarie 11/23, Mirceşti 675-676 Către V. 1. Socec �545 1881 februarie 12/24, Mirceşti 676 -677 Către Ion Ghica .546 547 1881 februarie 12/24, Mirceşti Către Iancu Alecsandri 1881 februarie 12/24, Mirceşti . 677-678 678-681 Către Ion Ghica .548 [1881 februarie a.23], Mirceşti 681- 682 Către Iosif Vulcan :549 1881 februarie 24, Mirceşti 682 Către Ion Ghica :550 1881 februarie 25, Mirceşti 683-686 1144 [1145] Către Mihail Obedenaru 551 1881 februarie 26, Mirceşti 686 - 687 Către V. A. Urechia 552 1881 februarie 28, Mirceşti .......•.................. 687 Către Ion Ghica 553 1881 martie 1, Mirceşti 688-690 Către redacţia ziarului [? J 554 [188 1 martie] 690-691 Către Ion Ghica 555 [1881 martie l ], Mirceşt i 691-692 Către Arthur Baligot de Beyne 556 1881 martie 6/18, Mirceşti 693-695 Către Iacob Negruzzi 557 J881 martie 10, Bucureşti 695 Către Iancu Alecsandri 558 1881 martie 14/28, Bucureşti 696-697 Către Grigore Ventura 559 560 561 562 563 564 1881 martie 27, Bucureşti Către Ion Ghica 1881 aprilie 12, Mircesti 1881 aprilie 15, Mirce�ti 1881 aprilie 24, Mirce�ti 1881 aprilie 26, Mirce�h 1881 aprilie 28, Mirceşti 697 -698 698-699 699- 701 701- 703 703-706 707-709 Către Marie Bogdan 565 1881 ar:-rilie 28, Mirceşti 709 - 711 Către Simion Florea Marian 566 1881 aprilie 28, Mirceşti .....•...................... 711- 712 Către Oreste Dlujanschi 567 1881 mai 6/18, Mirceşti 713 \ 568 Către Ion Ghica 1881 mai 7/19, Mirceşti 713-715 1145 [1146] Către Leon Negruzzi 569 1881 mai 8, Mirceşti 715-716 Către Ion Ghica 570 1881 mai 14, Mirceşti 716-719 Către Titu Maiorescu 571 1881 mai 14/26, Mirceşt i 719 - 72 1 Către Ion Ghica 572 1881 mai 25, Mirceşti 721- 723 573 1881 mai 29, Mirceşti 723-726 Către Pantazi Ghica 574 575 1881 mai 31 Către Ion Ghica 1881 iunie 15, Mirceşti 726-727 727-728 Către dr. 1. C. Drăgescu 576 1881 iunie 15, Mirceşti 729 Către V. A. Urechia 577 1881 iunie 22, Mirceşti 730 Către Catinca Negri 578 1881 iunie 25, Mirceşti 731-733 Către Mihail Obedenaru 579 1881 iunie 28, Mirceşti .. , 733-734 Către Ion Ghica 580 1881 iunie 29, Mircesti 735-737 581 1881 iulie 3/15, Mirceşti 738-740 Către Iacob Negruzzi 582 1881 iulie 3 740-741 Către V. Damian, preşedintele "României June" din Viena 583 1881 iulie 5, Gara Mirceşti 741 Către Ion Ghica 584 1881 iulie 6/18, Mirceşti 741-743 585 1881 iulie 6/18, Mirceşti 743-744 Către Bonifaciu Florescu 586 1881 iulie 9/21, Mirceşti 744 - 745 1146 [1147] Către Oreste Dlujansch i 587 1881 iulie 9121, Mirceşti 7-15-746 Către Grigoriu Si laşi 588 1881 iulie 12124, Mirceşti 7-16-747 Către V. Damian, preşedintele "României June" din Viena 589 1881 iulie 12124, Mirceşt i 747- 748 Către V. A. Urechia 590 [1881 iulie p. 12124J .............................•.. 748 Către Euf'rosina Popescu 591 1881 iulie 14, �firceşti 749-750 Către Ejuard Hiibsch 592 1881 [iulie a. 22J, Mirceşt i 750- 752 Către Pietro Mezzetti 593 1881 iulie 22, Mirceşti 752- 753 Către Iacob Negruzzi 594 1881 iulie 24, :\lirceşti 753- 754 Către Titu Maiorescu 595 1881 august 12, Mirceşti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 754 Către Ion Ghica 596 1881 august 16/28, Mirceşti 755-757 Către V. A. Urechia 597 188 1 august 17, Mirceşti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 757 - 758 Către Lucie Duca 598 1881 august 21, Mirceşti 758- 759 Către Titu Maiorescu 599 1881 august 21, Mirceşti 760 Către Nicolae Pisoski 600 1881 august 24, Mirceşti 760- 761 Către Ion Ghica 601 1881 septembrie 8, Mirceşti 761- 765 Către Pietro Mezzetti 602 1881 septem brie 16, Mirceşti 765 - 766 1147 [1148] Către Bonifaciu Florescu 603 1881 septembrie 16, Mirceşti .. , .................. '" 766-767 Către Iacob Negruzzi 604 1881 septembrie 17, Mirceşti ...... , ................. 767-768 605 [ 188 1 septembrie 18-20], Mirceşti .................... 768 Către V.!. Socec 606 1881 septembrie 20, Mirceşti ............ , .... , ... , .. 768 Către Lascăr Rosetti 607 1881 septembrie 24, Mirceşti ............. , ..... , .... 769-770 Către Iacob Negruzzi 608 1881 septembrie 26, Mirceşti ..................... , .. 770-771 Către Alexandru Papadopol-Calimah 609 1881 septembrie 26, Mirceşti 772 - 774 Către Ion Ghica 610 1881 octombrie 1, Mirceşti 774-777 Către PauIina Alecsandri 611 [1881 octombrie a.6], Bucureşti 778 612 1881 octombrie 6, Bucureşti 778 613 1881 octombrie 8, Bucureşti 779 614 1881 octombrie 9, Bucureşti , 779 615 1881 octombrie 10, Bucureşti '" " 780 616 [1881 octombrie 11-16], Bucureşti 780 617 [1881 octombrie a.16], Bucureşti 781 Către Iacob Negruzzi 618 1881 octombrie 17, Mirceşti _ •............ 782 Către George Steriadi 619 1881 octombrie 19, Mirceşti 782-783 Către Lascăr Rosetti 620 1881 octombrie 19, Mirceşti 783- 784 Către O�este Dlujanschi 621 1881 octombrie 20 785 Către Ion Ghica 622 1881 octombrie 29, Mirceşti 785 - 786 1148 [1149] Către Bonifaciu Florescu 623 1881 octombrie 30, Mirceşti 786 Către Ion Ghica 624 [1881 octombrie p. 29J, Mirceşti 787 Către Lascăr Rosetti 625 1881 noiembrie 9, Mirceşti 788 Către Iacob Negruzzi 626 1881 noiembrie Ll , Mirceşti 788 Către Nicolae Pisoski 627 1881 decembrie 1, Mirceşti . .. 789 Către Alexandru Papadopol-Calimah 628 1881 decembrie 2, Mirceşti 789 - 790 [Către William Bonaparte Wyse] 629 1881 decembrie 7, Bucureşti 790 - 791 Către Iosif Vulcan 630 1881 decembrie 8/20, Mirceşti 791- 792 Către Ion Ghica 631 1881 decembrie 10/22, Mirceşti 792-795 632 1881 decembrie 26 [s.n.], Iaşi , ....•...... 795-797 633 1881 decembrie 17/29, Mirceşti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .• 798 -802 Către regina Elisabeta 634 1881 decembrie 19, Mirceşti 802-808 Note 809 Listă de scrisori de la V. Alecsandri, din perioada 1871- 1881, cunoscute numai din diverse semnalări. . . . . .. .. .. . . . . .. . . . . . 1059 Indice de opere ale lui V. Alecsandri amintite în Scrisori şi note 1067 Indice de opere şi periodice amintite în scrisori şi note 1071 Indice de nume .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1077 Indice al scrisorilor pe dest inatar i, grupate cronologic 1093