[7] NOTĂ Aşa cum am anunţat în Nota asupra el#ţiei din volumul al cincilea al ediţiei noastre (p. 7 - 9), tomul de faţă, care încheie prezentarea bogatei creaţii dramatice a lui Alecsandri, cuprinde, într-o primă ,secţiune, dramele istorice antice incluse în ediţia de Opere comPlete publicată de Socec, şi anume: Fîntîna Blandueiei (Opere complete, voI. :X:, Teatru, vol, V. Fîntîna Blonduziei: Varia, 1884) şi Ovidiu (Opere complete, vol, XI. Teatru, vol. IV [de fapt VI], 1890). Cea de-a doua secţiune a volumului înmănunchează piesele pe care scriitorul nu le-a publicat decît în broşuri separate sau în periodice, cărora li se adaugă, la sfîrşit, "cînticelul comic" La Bucureşti, reprezentat de multe ori pe scenă în timpul vieţii autorului, dar rămas în manuscris (un fragment a fost publicat postum în Convorbiri literare, XXV, nr. 11 şi 12, 1 martie 1892, p. 899-900). în această secţiune am inclus, în mod excepţional, şi scena în versuri La Turnu Măgurele, scriere ocazională, pe care Alec­ sandri a publicat-o mai întîi în revista Albina Carpaţilor (187S), apoi în toate ediţiile ciclului de poezii Ostaşii. no§tri (1878 şi 1880), precum şi în voI. IX al Operelor complete, 1880, alcătuit din ciclurile de poezii Legende nouă şi Ostaşii noştri, în fine, considerînd că din această ediţie nu pot lipsi nici încercările rămase în manuscris, acestea au fost grupate într-o Addenda, împreună cu versurile în limba franceză făcute de poet după piesele Ovidiu (ms. E.A.R. nr. 1674, f. 75r -208V) şi Sînziana §i Pepelea (ms. fr. B.A.R. nr. 179, f. 1-21). în ce priveşte acel curios "fragment dintr-o comedie perdută", intitulat Serdarul de Orhei, publicat de Alecsandri în Convorbiri 7 II II li [8] J1f/ t I literar», IX, nr, 7, loct. 1875, p.274-279 (Trei cUl'wzitdţi), evocare a unor stări de lucruri trăite de generaţia care o precedase pe aceea a scriitorului, şi-a gAsit şi el locul în aparatul critic. în transcrierea textelor s-au respectat, ca şi pină acum, prillcipiile stabilite la inceput pentru intreaga ediţie (vezi vol. 1 al 00. de fa.ţă, 1966- N otă asupra ediţiei). Textele cuprinse în volum sint însoţite de aparatul critic corespun­ zător, alcătuit pe aceleaşi baze ca şi cel al volumelor anterioare. Acest ultim volum de teatru din ediţia noastră se Incheie cu un indice general de nume proprii, de personaje, precum şi un glosar de termeni învechiţi şi regionali întîlniţi în creaţia dramatică a lui Alecsandri. Indicele şi glosarul sînt alcătuite de Gheorghe Chivu. Greşelile de tipar din textul de bază au fost îndreptate atit pe baza era.telor publicate de autor la finele volumelor, cit şi pe baza redactărilor anterioare. de fiecare dată făcîndu-se menţiunea corespunzătoare în aparatul critic. Intervenţiile noastre au fost marcate prin [ ]. Notele lui Alecsandri au;fost păstrate in ·subsolul paginilor, cu menţiunea [V.A.], care le deose­ beşte de ale noastre. încheiem aceste scurte Iămurirî, exprimîndu-ne încă o dată recuno­ ştinţa pentru sprijinul permanent pe care l-am primit din partea competen­ tului colectiv redacţi�nal al Editurii Minerva. Mulţumirile noastre se adre­ sează în mod deosebit tovarăşei Cătălina Poleacov, care se alătură de mulţi ani, cu nobilă dăruire, efortului nostru pentru realizarea acestei ediţii. GEORGETA RĂDULESCU-DULGHERU [9] FîNTîNA BLANDUZIEI PIESĂ îN 3 ACTURI ŞI îN VERSURI [14] 1, care alergă sub steagul lor. Mai mult de doi ani servi sub ordinele lui Brutus, însoţindu-l în Macedonia şi luînd parte, cu gradul de tri­ bun militar, la nenorocita bătălie de la Philippe. Dupe proclamarea amnistiei, Horaţiu, părăsind rîndurile 5 republicanilor, se întoarse la Roma. Aci il aşteptau nenumăratele greutăţi şi încercări ale vieţei. Tată-său murise, mica lui moştenire era confiscată sau perdută. Orizonul politic nu se arăta nicidecum prielnic tînărului venusian. Leneş din fire şi puţin încrezător în puterile sale, el stătu cîtva timp la îndoială înainte de a se apuca 10 de lucru. în fine, intră ca simplu scriitor pe lîngă chestorii publici. "Sărăcia, strigă el, sărăcia m-a împins a face versuri!" Dupe cîteva încercări lirice, el dete la lumină o serie de satire care-I făcu cunoscut într-un cerc de amici iubitori de frumuseţi literare. Virgiliu şi Varrus fură încîntaţi cu deosebire de talentul lui poetic; îl încuragiară, îl 15 susţinură, recomandîndu-l în cele din urmă cu multă căldură lui Mecena, consiliarul şi ministrul atotputernic al lui August. Horaţiu avea atunci 27 de ani. 'Timp de nouă luni Mecena, fără de a se ocupa de-a dreptul de dînsul, îi puse caracterul şi talentul la încercare, şi dupe acest termen îl luă pe lîngă sine, îl tractă şi-l iubi ca pe un 20 adevărat amic. Norocul prefăcînd soarta poetului! viaţa lui, ca şi mult iubita-I fîntînă a Blanduziei, fu pacinică şi senină. Mecena îi dărui o vilă frumoasă lîngă Tibur, pe malurile rîului Anio, şi o moşie în Valea Sabină. August, devenit imperator, îl luă sub inalta lui ocrotire şi-I 25 onoră cu încrederea şi cu iubirea lui. în mijlocul atîtor prosperităţi, poetul nu-şi schimbă însă aspi­ .raţiunile lui sufleteşti. Avînd mijloace de a se îmbogăţi foarte uşor, între August protector ,şi Mecena amic, el preferi modesta-i locuinţă de pe muntele Esquilin la, Roma, aerul cald şi îmbălsămat de la 30 Praeneste (Palestrina), villa de la Tibur şi colţul lui mănos din Ţara Sabinilor. Nici pompa curţei, nici triumfurile literare, nici populari­ .tatea cea mare ce avea la Roma, nici onorurile ce arfiputut că� de ar fi priimit propunerea făcută de August să-i fie secretar intim, nici influenţa ce avea pe lîngă Mecena nu-l ameţiră vreodată, aşa că 35 el rămase neclintit acelaşi om cu gusturi mărginite ş� cu aspiraţ iuni .numai către veselie, iubire şi poezie! Hora.ţiu era scurt de stat, pipe legat la trup, cu chipul plăcut şi ras pţ faţă. Iubitor de muzică, de femei frumoase, de vinbun, de petreceri şi de mîncări alese, el îşi petrecea îndeobşte ziua cetind, 40 scriind, luîndbaie şi jucînd popice. 14 [15] as " Dintre toate actele vieţei lui, prietenia cu Mecena fu un ade­ vărat cult de iubire, de devotament şi de sufletească mîngîiere, Aşa, cînd Mecena muri, recomandînd cu dinadinsul pe poet înaltei protecţiuni a lui August, Horaţiu, lovit în tot ce avea mai scump pe 5 lume, nu trăi decît puţine zile dupe 'dînsul şi hotărîrea esprimată faţă cu mai mulţi comeseni şi prieteni de a nu supravieţui protec­ torului său dete multora bănuială că şi-a fost pus singur capăt sufe­ rinţelor şi desperărei sale. În adevăr, Horaţiu muri la trei săptămîni dupe Mecena, în a 5-a zi a calendelor lui decembre, la anul Romei 10 746 (27 noiembre, 8 ani a. J .Chr.), în vîrstă de 57 de ani, şi fu îngropat pe muntele Esquilin, alăture de mormîntul nedespărţitului său prieten. Operile lui Horaţiu sunt: patru cărţi de ode, o carte de epoâe (coprinzînd una sută nouăsprezece bucăţi de poezie lirică). Pintre f5 acestea se află faimoasa Cf'tntare seoulură (Carmen Saeculare }, un himn în onorul lui Apolon, a Dianei şi a zeilor protectori ai Romei, întocmit de dînsul din ordinul lui August la anul R. 736, cu ocaziunea jocurilor saeculare. Două cărţi de satire (18 bucăţi), două cărţi de scrisori (două- 20 zeci şi d�uă de bucăţi) şi faimoasa scrisoare ad Pisones, cunoscută sub numele de Arta poetică. Lucrările poetice ale lui Horaţiu sunt pline de adevăr, sincere, fără de nici o prefăcătorie de simţire şi de o simplicltate de formă care farrnecă mintea şi inima cetitorului. Plin de încredere într-insul 25 şi despreţuitor de afectaţiuni minciunoase, el cîntă plăcerea, veselia, generozitatea, iubirea, spiritul şi înţelepciunea cu o deopotrivă putere şi cu inimă bună, căci toate au asupra lui aceeaşi înrîurire.. De aceea, tînăr în toţi timpii şi înţeles de-a pururea, el, poetul antic, este cîntă­ reţul de azi, căci ceea ce simţeşte e adevărat, e omenesc şi omenirea ; 30 va avea întotdauna aceeaşi inimă şi sufletul îi va fi vecinic simţitor la bucurie şi la durere. E drept a zice însă că înclinările sale amoroase prea fără de măsură au pus de multe ori cearcăn negru împrejurul seninelor lui inspiraţi uni şi l-au făcut să treacă în ochii celor aspri judecători de un desfrînat şi un periculos tovarăş. Nu trebuie să se 3.'5 uite însă, cu toate aceste imputări, că Horaţiu voluptuosul, cinicul şi scepticul este poetul veseliei şi al avînturilor tinereţei din epoca deca­ denţei morale a Romei şi că nimeni mai mult decît dînsul nu s-a apro­ piat de caracterul, de viaţa practică şi de amărunţimele năravurilor epocei, care I-au făcut tocmai să fie o credincioasă călăuză a celor 40 iubitori de anticitatea romană. 15 'JI LI [16] ,.;- Măsura versului său este parcă înadins inegală, deşi forma lui e totdauna corectă. Dealtfel, în poezia lirică, unde geniul său s-a desfăşurat pe deplin, calităţile versului răsar pe nesimţite, trecînd cu cea mai mare uşurinţă de la gingăşie la putere, de la înfăţişarea 5 măreaţă a simţimentelor la asprimea ori la amărăciunea unei cugetări. Eleganţa şi nimerita alegere a ideilor, varietatea şi versatilitatea lor fac din Horaţiu poate cel mai desăvîrşit poet liric al anticităţei. Fie morale ori filosofice, odele sale eroice, descriptive sau amoroase, uşurele ori vesele, izvoresc curate şi adevărate dintr-o inimă duioasă 10 şi entuziastă şi dintr-o minte inspirată şi plină de nobile avînturi I În scrisorile cîte le-a lăsat el dovedeşte o adîncă cunoştinţă a slăbi­ ciunei inimei omeneşti; iar satirele lui sunt o icoană vie a patimelor şi a nebunielor contimporanllor săi, care din fatalitate au rămas - pare că moştenire - acelora ce au de fală să le fie urmaşi. 15 Este interesant a însemna aici, sfîrşind această notiţă bio- grafică, numele femeilor cîntate de Horaţiu, precum şi acela al bunilor săi prieteni. în fruntea frumoaselor lui iubite stă de-a pururea neui­ tata Lydia, apoi Glycera cea nestatornică, amăgitoarea Barină, Galathea, iubitoarea de călătorii, Pyrrha cu piciorul rotund şi dră- 20 gălaş, Neobula cea drăgăstoasă, Iriachia înfocată la dragoste, fecio­ relnica Cinară, Tyndaris cu glasul dulce şi meşteşugit la cîntec. Neera mult adorata, zglobia Lyce, Asteria duioasa şi plină de şire­ tenii, Lyde cea iubitoare de petreceri, mult vioaia Phillis, Leuconoe inţeleapta şi Lalage cea tînără şi nevinovată. 25 Mecena, Virgiliu, Varius Pompeius sunt cei trei mari am i ai lui Horaţiu, cari, împreună cu poetul Albius Tibullus, cu Murena Augurul, cu Thaliarchum, Telephus, Sestius Pomponius, Munatius Plancus, Elius Lamia, Licinius, Pompeius Grosphus, Caius Postumus, Livius Censorinus, Torquatus şi Pettius erau comesenii şi tovarăşi 30 de aproape ai poetului ce cu o căldură de vecinică tinereţe a dovedit lumei că a spus adevărul cînd a scris cu mîndrie În fruntea operilor sale: "Exegi monumentum aere perennius ţ" DUMITRU CONSTANTIN OLLĂNESCU 35 1884, mai. [17] r 5 10 15 PERSONAGE HORAŢIU . MECENA . POSTUMUS, pretor . SCAUR, libert . ZOIL, parazit . GLUTTO, idem . HEBRO . GALLUS, notari a lui Horaţiu . GETTA, sclava lui Scaur . NEERA, celebră cîntăreaţă . CEBAL ........•................................. STROBIL . MENAS . COERAX •..................................... SCLAVI, SCLAVE 57 de ani 60 65 50 40 40 40 25 20 " 30 Acţiunea se petrece în timpul împărăţiei lui August - 10 ani înainte de Hristos. [18] .1 r ,. [19] FÎNTÎNA BLANDUZIEI ACTUL 1 Uri frumos tablou cîmpenesc în vecinătatea oraşului Tibur. În fund. colnice cu livezi, printre care se zăresc cîteva case 5 de ţară. O cărare se coboară de pe colnice în mijlocul scenei. În dreapta, planul I, fîntîna Blanduziei, în umbra unui mare stejar. Faptul zilei. SCENAl GETTA 10 (purtînd o cunună de flori pe cap, se pogoară pe cărare ti culege ierburi pe împrejurul fîntînei) A! iaca mintă creaţă, şi cimbru, şi sulcină, Şi ierburi de. cîmpie, şi plante de grădină ... Ce de mai flori' în cale-mi răsar jur împrejur 15 Pe locurile-aceste, aproape de Tibur 1 ! S-ar crede că în grabă frumoasa zee Flora A părăsit culcuşu-i, surprinsă de Aurora, �-a mers ca să se scalde în Anio 2 cu ea, A vînd de marturi numai pe mine şi o stea. 20 (Vine lîngă fîntînă ti aşează plantele într-un paner.} 1 Tibur, oraş din Latium, pe malurile iui Anio, nu departe de Roma. Îrnprejurimele lui erau încîntătoare. Horaţ.iu poseda în vecinătate o villă dăruită lui de Mecena, amicul său. Tibur poartă astăzi numele de Tivoli [V.A.]. 25 2 Anio sau Anien, astăzi numit Teverone, rîu mic din Latium ce se aruncă în Tibru [V.A.]. 19 [20] j 10 Eu am cules pe urmă-i comoara parfumată �-am împletit pe frunte-mi cunună rourată, Şi mi-am împlut, voioasă, cămeşa de la sîn Ca să-mi alin simţirea şi gîndul să-mi alin. (Scoate cîteva flori dilJ sin, le priueşte cu drag şi le sărută.} Hai, scumpe sorioare, uitîndu-ne sclavia, Să ne-oglindim în apa fîntînei Blanduzia 1. Pe faţa ei se zice că dup-al nostru dor Apare-n faptul zilei un scump liberator. (Se Pleacă pe fintină şi priveşte în f u nd.} SCENA II GETTA, GALLUS (vine repede din stinga.rgrăind îl! canto­ nadă; el ţilte în mînă un paPirus şi o spadă) GALLVS 15 Să duc oda Lydiei 2, şi spada de rugină S-o şterg? Bine. (Se opreşte.) A? Cine pe apă se înclină? Stăpînul meu, Horaţiu, cu mintea cam în zbor, Ar zice că-i naiada 3 acestui mic izvor. 20 Ce face? (Se apropie pe după stejar.) 25 30 35 20 GETTA O! fîntînă cu apa limpezie, Arată-mi pe ursitul, dar, vezi, plăcut să fie ... GALLVS (Plecîndu-se pe deasupra Gettii) Eu sînt. 1 Horafiu a cîntat în Oda XIII această fîntînă din care izvo­ rea părîul �e curgea pe moşia lui din Latium [V.A.]. 2 Lydia pare să fi fost cea mai iubită de Horaţiu dintre toate frumuseţile Romei cîntate de el. Poetul ioa adresat mai multe ode. Cea mai mişcătoare poartă titlul de: Horatii et Lydiae dialogus [V.A.]. 3 În clasa durnnezeirelor inferioare, semones, erau cuprinse nimfele care prezidau în toate locurile de pre pămînt: pe munţi, oreadele ; în păduri, driadele, harnadriadele, napeele; la riuri şi fîntîni, naiadele; pe mări, nereidele, oceanitidele etc. [V.A.]. [21] r GETTA (speriată) A!. .. GALLUS 5 Ce te sperii? ... doar nu-s de speriat. Tu eşti frumoasă fată şi eu frumos băiat. Priveşte. GETTA Dar de unde ai răsărit? 10 GALLUS [arătind în stînga) De-acasă, De-aice, vezi? Horatiu invită mîni la masă Pe gingaşa Lydia .. : Mergeam... dar te-am zărit 15 Şi iată-mă prin farmec deodată-n loc oprit. GETTA [obseruindu-l ) Eşti sela vul lui Horaţiu? GALLUS 20 (cu mîndrie) Sînt Gallus! al meu tată A fost un brenn puternic în Gallia comată 1. El s-a luptat cu Cesar, neîmpăcat, aprins, Şi s-a ucis el Însuşi cînd s-a văzut Învins. 25 Eram copil atunce; dar tu ce eşti? GETTA (cu sfială) Eu? 1 Cuvîntul brennus sau brenn pare să fi avut în Gallia înţelesul 30 de rege sau de cap de armată. în timpul cucerirei Galliei de cătră Cesar (59 ani înainte de Hristos), această ţară era împărţită în două mari provincii: Gallia braccata şi Gallia comata, aşa numită de pe coarnele lungi ce purtau locuitorii [V.A.]. 21 [22] ---- ----.......-,-,--- .. ':?4I- . GALLUS Cine? GETTA - - (tristă) 5 Sînt Getta, o victimă a Romei. GALLUS GETTA Bun este el cu tine? O! destine, Aceeaşi umilire ne-ai dat la amîndoi, Sclavia!. .. dar ce-mi pasă cînd Venus e cu noi, Cînd zeea de la Pafos 1 te-a scos în a mea cale Să prind a mele lanţuri de lanţurile tale Şi-n veci legat de tine să fiu un semizeu!. .. Precum ar spune-it versuri, cîntînd, stăpînul meu. 10 ,r Il '\1 I J 15 , , I GALLUS 20 25 O! bun de pus pe rană, încît eu lîngă dînsul uit soarta mea duşmană. Poet, el cu gîndirea se primblă tot prin nori, În. braţe amoroase -căzînd adeseori, Şi, pentr-un vers ce saltă pe sprintene dactile, în loc să guste somnul, preface nopţi în zile Şi uită pe Mecena 2, pe-August, amicii săi, Pe Roma-mpărăteasa şi chiar pe dumnezei. El vine cîteodată aici, lîngă fîntînă, De muza-i drăgălaşă condus cu drag de mînă, 1 Pafos, numele unui oraş din insula Cypro, unde zeea Venus sau Venere avea un templu în care se făceau oracole [V.A.]. 2 C. Cilnius Mecenas, favoritul împăratului August, coborîtor 30 din anticii regi ai Etruriei,' a fost )nsarcinat în multe rînduri cu administrarea imperiului în lipsa lui August. Om inzestrat cu mare . bun-simţ şi cu fineţăpolitică, el a fost amicul devotat al lui Horaţiu şi protectorul celor mai celebri poeţi din timpul lui August [V.A.]. 22 [23] r Şi pe tăbliţi de ceară scriind c-un stileţel ' A muzei blînde şoapte ce-aude numai el. GETTA 1\ I I Aici? 0·0 ,. 5 GALLUS Dar, căci fîntina îndeamnă la răcoare Frumoasele vecine de versuri iubitoare, Dorite ca să vadă pe-al lor poet visînd Şi sub stejar, la umbră, minuni improvizînd. ro MTU Lydia ... şi ea vine? Lydia cine este? GALLUS Bachantă-ntre vest ale, vestală-ntre neveste! 2 Atît de bine ştie cu chip amăgitor 15 Să tulbure simţire a oricărui muritor. A fost ea multă vreme în strînsă legătură Cu dragul ei Horaţiu. GETTA Şi. .. 20 1 Romanii se serveau, pentru a scrie, de tăbliţi coperite cu o pătură subţire de ceară şi numite: pugillaria. Condeiul întrebuinţat era un st ylus, cu unul din capete ascuţit şi cu celalalt turtit în formă de daltă. Aceasta ştergea cuvintele scrise cînd era nevoie de îndrep­ tăriv., Pentru cornpuneri, autorii ipreferau tăbliţele de ceară, fiind 25 ele inlesnitoare corecturelor; iar cînd opera se găsea desăvîrşită, ei o prescriau pe hîrtie sau pe pergament. Tăbliţele erau de ivoriu, sau de lemn de lămie sau de pele groasă [V.A.]. 2 Bachantele erau femei frenetice, închinate zeului Bachus; ele purtau numirile de Bacchae, Tryades, Menades şi personificau 30 toate desfrînărtle orgiilor, Statuele antice le înfăţişează goale şi coronate cu frunzi de vie. Vestalele, din contra, erau fecioare consacrate cultului Vestăi, dumnezeirei focului. Funcţiunele lor consistau în păstrarea focului sacru vecinic aprins în templul Vestăi şi se bucurau de mari onoare 35 şi de mari privilegiuri. Dacă o vestală îşi perdea virginitatea, ea era osindită a fi înmormtntată de vie, şi inşălătorul ei era bătut cu vergi pînă la moarte [V.A.]. 23 [24] GALLUS Bate-m-aş pe gură!. .. Destainuiesc secrete intime de poet Ce nu sînt ale mele. (In taină.) Şi eu am un secret ..• .5 Doreşti să-I afli? GETTA Care? GALLUS Aş vrea pe vecinicie 10 Să fiu al tău Horaţiu şi tu a mea Lydie. GETTA (cătînd cu groază împrejur) O! taci ... De-ar duce vîntul cuvintele ce spui Lui Scaur sau lui Hebro, calău cumplit al lui, 15 La mari şi grele chinuri aş fi pe loc espusă. GALLUS Hebro? GETTA El! iazmă oarbă de furie condusă. 20 GALLUS Cum? .. pe cerescul Joel[ stăpînul tău barbar E-n stare? .. GETTA Dar, e-n stare a mă lega de-un par; 25 1 Joe sau Jupiter, părintele zeilor şi al oamenilor, este repre- zentat pe un tron de ivoriu, ţinînd în mîna stîngă un sceptru şi in mîna dreaptă fulgerul. O acvilă stă lîngă el. Joe era adorat sub diversele numiri de: Stator Capitoiinus et Tonans ; Tarpeius, Latia­ lis, Diespiter (diei et lucis pater ), 0ptimus, Maximws, Olympicus, 30 Summus .. , etc. [V.A.]. :24 [25] A mă sfăşia cu biciul sau... mintea-mi se-nfioară, Intocmai ca pe-o vită a mă-nhăma la moară 1, Căci a decis in gîndu-i să-mi deie de bărbat Pe Hebro, haldeeanul, un villic nempăcat 2 , Urît, viclean şi lacom, ce pe stăpînu-i pradă Şi vecinic schinjuieşte a sclavilor grămadă. GALLUS O! nu mai spune, Getta... m-apucă reci sudori!. .• De este aşa însă, cum te găsesc in ziori 10 Pe-aice singurică, de casa lui departe? N-ai teamă de pedeapsa de care-o să ai parte Cînd te-i Întoarce-acasă? GETTA N-am gnJa-n acest rînd ... l' Stăpînu-mi, Scaur, însuşi mi-a poroncit, oftînd, S-adun în faptul zilei şi flori şi buruiene: Navalnic, odoleană, sulcină, sînziene Şi altele, pe Valea Sabină, să le scald în apa Blanduziei cit soarele nu-i cald. I i I 20 GALLUS Şi ce vrea el să facă din ele? GETTA (zimbind) Scăldătoare! 2.5 Bătrîna Canidie, vestita vrăjitoare 3, I-a spus ca să se ude în şepte nopţi pe trup Cu sînge de năpîrcă, de buhnă şi de lup 1 Pintre numeroasele pedepsi la care sclavii erau supuşi, una din cele mai aspre consista a fi înhămaţi la moară. ca să. macine 30 grîul [V.A.). I Sclavul însărcinat cu suprevegherea de vatav a celorlalţi sclavi de la ţară purta numele de villicus [V.A.). 3 Canidia Veia şi Sagana erau vrăjitoare cunoscute pe timpul lui Horaţru ; ele pregăteau farmeci noaptea, pe dealul Esquilinus, 35 una din acele şepte culme pe care se găseşte clădită Roma. Ca şi. 25 [26] �;; ti :1 l' \ I , I � II 1. 10 Pe cînd ea-i va tot face descînteci fioroase In dealul Esquilinus, topind la foc de oase. O galbenă păpuşă de ceară. GALLUS . (rizînd) E nebun? Vide-mi-l-aş călare pe-o creangă de alun, Luat vîrtej în goana harpiilor grozave 1 ! Şi pentru ce se spurcă în farmeci şi-n otrave? , GETTA In taină şoptesc sc1avii că el e-namorat. � : GALLUS De tine? 15 'GETTA •. (oţerindu-se) Ba, departe de mine acest păcat! GALLUS De cine dar? GETTA 20 Să zice, de una din vecine Ce-şi bate joc de dînsul, lăsîndu-I în suspine. GALLUS (arată în stînga ) A fi N eera, poate? Ea şede colo, vezi? 25 In villa cea clădită pe-o culme-ntre livezi. acum. în ţările noastra, vrăjitoarele romane aveau obicei a face în păpuşi de ceară chipurile persoanelor supuse descîntecilor lor. Vezi Epoda Va lui Horaţiu: In CanidiamVenejicam şi Satira VIII (Libr. 1) [V.A,]. 30 1 Monştri fabuloşi cu chipuri de femei bătrîne şi urîte; aveau corp de vulturi cu căngi ascuţite. Fiicele lui Neptun şi a Marei. Ele reprezentau vînturile rele [V. A.]. 26 : • i I [27] .5 10 · GE'TTA ; .r arătind asmiine îll stînga) . Şi. colo, mai. departe, se-nalţă-a noastră casă Cu albă colonadă deasupra, pe terasă . GALLUS O văd ; sîntem aproape şi poate chiar meniţi, Scurtîndu-ne cărarea,să fim. nedespărţiţi ... Ce zici?.. de-o întîlnire mai pot avea sperare? .• Cînd? ... GETTA (coborînd ochii şi zîmbind) Cînd i-a fi lui Scaur nevoie de scăldare. GALLUS Ascultă: pintre ierburi aruncă la un loc 1.5 Urzici, şi mătrăgună, şi scai, şi siminoc. Cind s-a uda, hurezul, să-I usture la pele, Să te trimită iară la strîns de floricele. [Cătind în stinga.} A!. .. vine-aici Horaţiu ... Te las, odor iubit. 20 Mă duc.. .şi nu m-aş duce. .. dar vine şi-s grăbit. (Iese, alergînd în drea-pta.} se E.N A III GETTA (pe gînduri) 2.5 Să ne scurtăm cărarea... amor... ne despărţire ... Să fie oare-n lume atîta fericire? .. De cîte mi-a spus Gallus mi-e cugetul uimit, Dar el s-a dus 1. .. cu mine el numai a glumit. (Cade măhnită pe o laiţă lîngă [lntină.} 30 Ah·I sclavă osîndită durerei pîn' la moarte Şi fără vină-n viaţă victima crudei soarte l, .. 27 [28] " Ce-am fost în a mea ţară ş-aici, acum, ce sînt? A vearn palat L .. aice, nici parte de mormint. A vearn părinţi puternici, şi nume, şi mărire ... Tot am perdut!. .. speranţa mă Iasă-n părăsire. 5 (Mict! pawllf.) Nu ştiu ce simt; îmi vine adeseori să plîng ... Cînd văd o păsărică oprită noaptea-n cring, Aş vrea să zbor la dînsa, rugînd-o: Sorioară, Mă du, mă du cu tine pe unde-aripa-ţi zboară! ... 10 �-ades mi-aduc aminte ca pintr-un vis duios De-un viers cîntat de mama cu glas armonios. (1 pi reazămă capu! pe mînă, (intind ochii i1l spaţiu.} se E N A IV GETTA, HORA ŢIU (intră din stînga, inspirat fi scriind pe 15 tăbliţă de ceară) IIORAŢIU {declamind } "Fîntînă Blanduzie! vei deveni tu încă Celebră-ntre izvoare cînd voi cînta stejarul 20 Ce-nfige rădăcina-i adînc în alba stîncă Din care ieşi vioaie şi dulce ca nectarul. Fîntîna mea iubită ... " (Se opreşte, auzind glasul Gettii.) 25 30 28 GETTA (cîntă sotto voce) "în ai Daciei munţi mari Cresc stejari Ungă stejari Şi viteji cu braţe tari. .. " IIORAŢIU (CII mirare, în parte) Ce glas pătrunzător Aud Ungă fîntînă? (Zărind pe Cetta.) Tablou încîntător l Poetică ivire!... Romană-i sau străină? Ea CÎntă-un viers sălbatic din Dacia Transalpină. [29] GETTA (in part«, sculindu-se ] Destule-atîte visuri; să plec acum e timp. HORAŢIU " (în parte ) Frumoasă-i ca juniavca Hebe din Olimp 1 ! (Se întîlnesc amîndoi în mijlocul scenii.) Copilă: dragalaşă ... I I I I I 10 15 GETTA (în parte) Horaţiu! HORAŢIU Fii ferice Ca gîndul ce spre tine m-a îndreptat aice! GETTA (În parte } El! HORAŢIU Spune-mi adevărul: din care lume eşti 20 Şi cine sînt părinţii pe care-nveseleşti Cu scumpa ta privire? GETTA Părintii mei, sărmanii, Perit-au lîngă Istru, În luptă cu romanii. 25 HORAŢIU (cu milă) Orfană-aşa de jună? 1 HeM, zeea tinereţii, fiica Junonei şi a lui Jupiter. Ea vărsa nectarul în cupele dumnezeilor, la prăznuirile lor în Olimp [V.A.]. 29 [30] I l' ,1 Î GETTA . (Plecînd cap,ul) �i sclavă! HORAŢIU Tu? tu? .. GETTA . ' r' Dar! Răpitu-m-au de-acasă un crîncen mercenar Şi-n Roma sub coronă 1 de el am fost vîndută ... 10 De-atunci În înjosire şi-n umbră sînt perdută. +: HORAŢIU Şi cine azi dispune de tine pre pămînt? GETTA Ah!. .. Scaur. 15 HORAŢIU Acel libert 2 ce n-are nImIC sfînt? .. Căci n-am avut eu parte să te plătesc cu aur, Răpindu-te sclaviei şi ghearelor lui Scaur! GETTA 20 N-au vrut cu rnme zeii să fie-ndurători. HORAŢIU Goneam din ceriu-ţi aspru oricare negri nori Şi-atîta îngrijire aveam de-a ta junie Că neştiai durerea, uitînd a ta moşie. 25 GETTA Eşti bun precît eşti mare; tu poţi dintr-un cuvînt Să mîngăi osîndi ţii ce-n desperare sînt, 1 Duşmanii prinşi pe cîmpul de război sau în Urma asaltului unui oraş erau vînduţi sub coronă pentru că purtau corone cînd 30 erau scoşi în vînzare, ca un semn de onor [V.A.). 2 Sclavul dezrobit purta numele de libert [V.A.]. . 30 [31] T 1 5 1� 20 25 30 Dar, ca să merit raiul ascuns în a ta milă, Ce sînt eu pentru tine? HORAŢIU . Ce eşti, dragă copilă? Eşti nobila odraslă acelui brav popor Ce ştie ca să moară cînd nu-i învingător Şi meriţi cu tot dreptul, de este-n cer dreptate, Respect în omenire şi-n Roma libertate. GETTA {exaltinâu-se ) Ah! aste mari cuvinte în veci nu le-oi uita. Cu ele soarta-mi aspră de-acum voi înfrunta. Prin ele al meu suflet renaşte la mîndrie, Căci ele de Horaţiu au fost rostite mie 1 HORAŢIU Tu mă cunoşti? .. de unde? GETTA De-aici, din depărtări, Şi din al lumei splendid concert de admirări, Dar cine te cunoaşte cu-a ta marinimie Se pleacă în uimire şi se robeşte ţie. Horaţiu, sînt o sclavă, nu am nimic al meu; Priimeşte-astă cunună, o-nchin numelui tău. (Scoate cununa de pe frunte, îngenucheasă şi o jirezmtă lui Horaţiu, ) HORAŢIU (se Pleacă să o ridice) Copilă, suflet nobil. .. (Getta îi apucă mîna şi o sărută.} Ce faci, ce faci?.. ai minte? GETTA Sărut pe a ta mma duioasele-ţi cuvinte. (Fuge tulburată prin fund, în stînga.) 31 [32] f '1 SCENA V HORAŢIU (pătruns) Ce stranie fiinţă!. .. aş crede c-am visat 5 De n-aş vedea în mînă-mi cununa ce mi-a dat, Cunună împletită cu flori de primavară Ca dînsa... De ce însă grăbit-a să dispară? Era pătrunsă, lacrimi jucau în ochii săi . Nu îndrăznea să eate făţiş în ochii mei . 10 Şi glasu-i i'n suspinuri... şi peptu-i în mişcare ... Şi faţa-i luminoasă... şi juna-i exaltare ... Să fie?.. l-a mea vîrstă!... Să poate?.. Sînt uimit ... Ce simt acum în mine de mult nu am simţit, 15 De mult 1. .. de cînd voioasa şi falnica-mi junie Implea tot universul de-amor şi poezie. (Privind cununa.} Cununa astă simplă, nepreţuit odor, Privind-o, are-un farmec mult mai atrăgător 20 Decît acele toate coroane strălucite In Capitolul Romei 1 cu fală dobîndite ... A vut-am mari triumfuri, dar jur pe dumnezei! Nu e triumf mai mare în Cîmpii Elizei 2 Pentr-un poet ce-aspiră la gloria divină 25 Ca sacra-ngenunchere de gingaşă vergină. (Stă puţin pe gînduri.) Cuvintele-i din urmă cuprind în sînul lor O taină izvorîtă. din inimă cu dor. "Ah! cine te cunoaşte cu-a ta marinimie 30 Se pleacă în uimire şi se robeşte ţie ... " (Cu indoială.} � Dar cine are parte de-al ei duios amor? .. 1 Acest edificiu conţinea trei templuri consacrate lui Jupiter, Minervii şi Junonei. El era clădit pe culmea Tarpeiană sau Capite- 35 lină, locul cel mai nalt din Roma. Istoricii asigură că. întregul edi­ ficiu era inaur it şi că poliala lui costase 12.000 talanţ , adică. 55.800.000 franci ... De aceea se şi numea AI/rea [V.A.]. 2 Cîmpii Elizei reprezentau la romani raiul unde se întîlneau sufletele oamenilor mari care ilustrase viaţa lor cu fapte bune şi �O glorioase [\'.A.]. 32 �I [33] �I L Poetul ce nu moare; sau omul muritor? Poetu-n veci e tînăr cînd omu-mbătrîneste. Şi geniul? nu fruntea încîntă. şi răpeşte.' (Cu tristcţă i} 5 Amară cugetare!... fior de-al iernii vînt! Voi puneţi amorţire pe-al in imei avînt, Şi umbra îndoielii pe orice nălucire, " '. Căci ziorile cu-amurgul nu pot avea-ntîlnire l (Se Plimbă tullnlmt.) 10 Ce-ar zice Roma-ntreagă cînd s-ar vesti prin ea Că o copilă, sclavă, ocupă mintea mea? Ar zice cu un hohot ce-ar răsuna în spaţiu: . "Satir 1 acum ajuns-au satiricul Horaţiul.. �" . Hei 1 zică 1. .. Sucul vietii tot Ierbe-n al meu' sîn. 15 Corona e căzută, dar fruntea nu-o înclin. . .. , (Tare. ) Nebun acel ce vede trecînd o fericire Şi nu-i aţine calea s-o prindă cu grăbire! se E N A VI 20 HORA ŢIC', NEERA [urmată de două servitoare, se' coboară pc cărare si se-apropie de Horaţiu, Seroitoarele rămin injund-} ::'\EERA :;;i mai nebun e omul acel nepăsător Ce scapă dintre braţe-i norocul fugător. 25 Nu este-aşa, Horaţiu? HORAŢIU Neera? .. Ce minune 1 Tu, steua Romei, zeea plăcerilor nebune, Maiastra cîntăreaţă pe cîmp, în acest loc? 30 Cum? 1 Satirii, sernizei care locuiau pădurile şi se alungau după nimie. Ei aveau coarne mici pe frunte şi picioare de ţap [V.A.). 33 [34] NEERA [treseţă } Cine ştie? poate c-alerg după noroc. HORAŢlU .5 (zîmbind) E lesne pentru tine să-I întîlneşti, Neeră, Cind tu re verşi lumină pe-a Romei naltă sferă !;I-ai înhamat junimea romană l-ai tău car. NEERA 10 Sub dulcele-ţi cuvinte s-ascunde-un gind amar, Horaţiu; al tău zîmbet acopere-o mustrare, Dar oare-am meritat-o? .. şi vina mea e mare Că sînt prea adorată, că-mi place a vide a Un lung cortegi de oameni rapi ţi pe urma mea. 1.5 Senatori şi proconsuli ce poartă laticlave !;Ii ţin în a lor poale destinul lumei sela ve? HORAŢU; O stiu; e mare gloata de tineri si caduci Pe' care, după placu-ţi, c-un deg'et ii conduci. 20 -.Origo şi Cynthia, puternice rivale, Rivnesc, cu gelozie triumfurile tale. NEERA. Aşa-i, dar sînt geloasă şi eu. " precum mă vezi. �25 HORAŢIU [ironic J De cine? de .:\Iinerva? NEERA Nu ride ... Ce? nu crezi? ' HORAŢa' 30 Neero, filomela cunoaşte gelozia? [35] 10 �EERA Ascultă: de o lună aici, lîngă Tibur, Neera, steua Romei, de tine-aşa numită, Trăieşte-acum retrasă din Roma, părăsită. Neera ... filomela ... e chiar vecina ta .. 15 Şi tu n-ai venit Încă ... HORAŢIU ,1 (confuz) Te rog a mă ierta. Am fost. .. şi sînt ... 20 NEERA N-am dreptul eu să te iert pe tine. Ce este o Neeră pe lîngă ... HORAŢIU [luind-o de mînă) 25 - O ştii prea bine. Tu eşti inspiratoarea poeţilor, tu eşti Frumseţa, tinereţa, puteri dumnezeieşti! :\'EERA Dar aste scumpe daruri ce sînt? .. o vanitate 30 Cînd nu-s de a ta liră în lume celebrate. 35 [36] Ce-ar fi fără luceferi cortegiul înstelat? Al meu făr-un Horaţiu e gol şi-ntunecat. .. Cunosti acum secretul amărăciunei mele. Origd şi Cynthia, ferice, ah! de ele, 5 Au partea glorioasă, căci au ... şi e destul, Cynthia pe Virgiliu, Origo pe TibnI. T HORArn; Şi tu? 5 25 20 15 10 l\'EERA [ră ţride } Spune. .. 1 Cerber, cîne colosal cu trei capete, păzitorul porţii infernului (iadului). Oricine vroia S[L treacă pragul trebuia "re-i arunce in gurii. turte făcute din grîu cu miere [coliva] [Y . A.']. NEER.\. {O Eu? .. Eu? .. admiră a inimei pornire. E stranie-ncercarea-mi, dar are-a sa mărire. Eu am decis în gîndu-mi să fac întăiul pas Spre cel mai viu luceafăr din falnicul Parnas �i-ţi zic: Vrei tu, Horaţiu, să fiu a ta iubită, 15 Eu care sînt de-o lume urmată şi dorită? .. (Hora/ia dă semlle de niirorr.] O!. .. pasul meu, ştiu bine, e mult cutezător, Dar astfel mi-e natura sub boldul unui dor. Neera şi Horaţiu au dreptul de a face 20 în sfera lor înaltă oricare pas le place. Eu dintre toţi poeţii pe tine te-am distins. Aş vrea să zic: Venit-am, văzut-am ş-am invins ! HORAŢIU (în parte, cu amărire } Şi ea, şi ea în mine numai poetul vede 1. .. (Tare. ) Neero, ale tale destăinuiri, mă crede, Ar Îmblînzi pe C erber 1 ş-ar face pe-un mort VIU, Dar. .. 25 ',il i I l � 30 il, 35 ,I I 36 L I ./ [37] HORAŢIU În auzu-mi răsună-acum tîrziu. NEERA Tîrziu? . .. iubeşti pe alta? HORAŢIU (Îngăimat) O! nu ... NEERA 1 u beşti pe cine? HORAŢIU Pe nime ... l-a mea vrîstă crezi tu că să cuvine? .. )lEERA Un gemu vrîstă n-are. HORAŢIU Dar omul e măhnit Cînd în amurgul vieţii păşeşte neoprit ... În tainele naturei e lege ca să zboare Amurgul cătră noapte, aurora cătră soare. )lEERA (În parte) Să-I cred? r' r, HORAŢIU (in parte) Oare crezut-au? )lEERA (obscrui nân-l , in parte) Poet şi ipocrit l: El cată să-mi ascundă secretul său ... gîcit.' • r: 's )j [38] I . r � I I I HORAŢIU (luînd-o de niină } Te-am ofensat, Neeră? .. NEERA 5 (tristă) Pe mine? .. Nu. HORAŢIU Mă iartă. Cu trista-nţelepciune aprinsu-mi dor se ceartă. 10 15 NEERA Măhnire, nu ofensă în inimă simtesc pe visul cel mai dulce, ah! să mă 'despărţesc. Păcat!. .. (oftind ) aşa vrea soarta cu noi, Horaţiu; fie! Amorul stins, rămîne frăţească amicie. (Intinde mîna lui Horaţiu.] HORAŢIU Şi ea nu se va stinge, mă jur pe Apolon 1 ! NEERA (veselă) 20 Acum, poete-amice, din naltul Helicon 2 De-ţi va permite muza să te cobori în vale, La villa-mi te-i abate din visurile tale? HORAŢIU O! dar, şi chiar acuma de vrei? ... , 25 30 38 • 1 Apolon, fiul lui Jupiter şi a Latonei, născut in insula Delos ; zeul poeziei, a muzicei, a medicinei, ai augurilor şi ai arcaşilor , Se numea şi Phaebus (Febus) şi Sol (soare). Era reprezentat sub chipul unui frumos tînăr cu plete lungi [intonsus, crinitus }, purtînd un arc şi săgeţi În mîna dreaptă, iar în stînga o liră sau o harpă . Era coronat cu laur, acest copac fiind consacrat lui. Apolon mîna carul soarelui înhămat cu patru cai cereşti; în povestele române acel car este tras de nouă cai [v. A.]. z l"hulte din Focida, consacrat rnuzelor [V._",-.]. , - ...... [39] NEERA Mă-ntrebi de vreu? Imi place-a videa vulturi zburind la cuibul meu. Hai; o să fac cu tine primblare triumfaIă ... :; (In parie.} De ne-ar zări-mpreună urîta mea rivală ... se E N A VII NEERA, HORA ŢIC, JIECENA şi POSTUM (venind din dreaPla) 10 15 20 ){ECENA Horaţiu cu Neera l HORATIU �recena cu Postum 1 De unde? MECENA De la Roma. NEERA (rîzînd) Pe jos? POSTUM Ba nicidecum. , Ni s-a stricat caru.cca 1, dar nu sîntem de jale '., Cînd luno se arată cu graţiile sale. �EERA 25 Postum e tot zburdalnic? 1 Romanii aveau diferite trăsuri cu două sau patru roţi, numite: pilel11um, corpcntuni, thensa , cisium, rheda sau carruca, trăsurică uşoară cu două roţi pentru călătorit la ţară, mai aveau încă esse­ du m, Ca1"'lIS, •• etc. [V.A.]. 39 [40] t I MECENA Tot flutur. .•..... POSTU�I Hei! ce vreţi? 5 Mă arde vecmic focul nebune] tinereţi. HORAŢIU (i ucet, Neerii } Tăciune care scoate mult fum, puţină pară. 10 15 20 i' 25 I , !I , 40 , I " POSTU}[ (încet, Neerii ) Cu mine UlCI vulcanul Vezuv nu se compară. NEERA (eimoind ] Te cred. POSTt:ll [lncintat ) Zău? .. �'\! NEERA Horaţiu, te las cu-anucn Cînd îţi vroi, acasă v-aştept pe cîte trei. POSTUM Ah! te-om urma oriunde, dar să ne faci plăcere De-a ne CÎnta trei imnuri. NEERA Oricare le veţi cere. Veniti, concertu-mi astăzi va fi înveselit Prin' comica-ngîrnfare a unui barbar scit. POSTUM A! cine? • �. [41] NEERA Scaur. 5 HORAŢIU (Lresărind ] Scaur? NEERA Cel putred de-avuţie Ce-n pele-i se îngraşă de-amor. .. POSTUM 10 si lăcomie. Am auzit de dinsul. .. Un sclav înfumurat, De Scaurus Emiliu din lanţuri liberat.' NEERA (rîzînd) rs Ar vrea să mă coboare la el pe punţi de aur. Eu rîd; veniţi să rîdem. POSTUM [deolamind } Venim ... Delendus Scaur l 20 (Neera se Îndreaptă spre fund şi apucă pe cararea de pe coline, urmată de servitoare. Iese în stînga.) se E N A VIU HORA ŢIU, MECENA, POSTUJI MECENA 25 Acum, că sîntem singuri, Horaţiu, scump amic, Răspunde: stai pe gînduri, eşti trist, ce ai? 1 Sclavii purtau adeseori prenumele stăpînilor [V.A.]. 41 [42] , I I HORATIU Nimic. MECENA De patru luni, amice, din Roma zgomotoasă 5 Ai dispărut, şi lumea surprinsă, curioasă, Chiar însuşi împăratul, cu tine-obicinuit, Se-ntreabă ce devine poetu-l favorit? POSTUM Zoil, pizrnaş, pretinde cu zîmbetul pe buze 10 Că te-ai retras deoparte, cam părăsit de muze 1, Pe-o stîncă din Cicla de 2, plîngîndu-te mereu �i-nchiplUindu-ţi falnic că eşti un Prometeu 3. HORAŢIU (cu dispreţ) 15 Zoil se crede vultur ce-atintă ochii-n soare �i-i oaspe-a-ntunecimei, � buhnă cobitoare. El vecinic distilează veninu-I mînjitor. Cu gînd ca să păteze tot ce-i strălucitor. Nu, Il-am fugit din Roma, nu m-arn retras pe-o stîncă, 20 Dar am avut o sete de linişte adîncă �-am alergat aice, la cîmpul înflorit, întocmai ca ostaşul de lupte ostenit. �IECENA Cum? tu, adoratorul frumseţilor romane, 25 Distins de patriciane, iubit de curtizane, 1 Muzele, nouă surori, fiice ale lui Jupiter şi Mnemozinei, locuiau muntii Pierus, Helicon si Parnas si se răcoreau la fîntînele Castaha, Ag�nippa şi Hipocren�, de und� li se trage numirile de Heliconide, Parnaside, Pieride, Castalide, Thespiade etc. [V.A.]. 30 2 Insule din Archipel dispuse În formă de cerc [V.A.]. 3 Prometeu, unul din titanizi, răpi focul din soare şi-l dete oamenilor. Pentru pedeapsa lui, el fu legat, din porunca lui Jupiter, pe vîrful Caucazului, unde un vultur Îi rodea ficaţii. Poetul Eschil, autorul unei trilogii intitulată Plwneteu, desemnă pe acest perso- 35 nagiu sub chipul unui civilizator [V.A.]. 42 [43] La Forum, sub Portice 1, cu drag încungiurat, La băile sonore simpatic ascultat. Tu, fiiul scump al Romei, deprins cu-a Romei viaţă; Om pizmuit la spate şi admirat în faţă, 5 Ai părăsit deodată şi circul lui Tarquin, Şi templul lui Apolon pe dealul Palatin In care ceteai versuri cu-amicul tău Virgiliu, Şi marele teatru lui Scaurus Emiliu! Horaţiu, orice-ai spune, nu făr-un grav motiv 10 Te-ai izolat aice ca un tablou votiv 2, Despreţuind a Romei petreceri numeroase, Cuvinte elocuente, triumfuri glorioase !;ii cursele de carre cu-a lor agitatori, Şi luptele barbare de sclavi gladiatori. 15 Un om ca tine, oaspe lui Cesar şi Mecena, Cînd lumea îl aclamă, nu părăseşte scena. POSTUM Secretul lui Horaţiu e lesne de gîcit: Neera, cîntăreaţa, cu care l-am găsit. 20 Ea-l ţine-ascuns la sînu-i ca pe un scump tezaur Legat în mii de noduri c-unfir de păr de aur. Ferice de Horaţiu! ah! eu îl înţeleg, Eu care-aşa de lesne mă leg şi mă dezleg! HORAŢIU 25 Postum, eşti încă tînăr şi inima-ţi tot zburdă. La glasul Afroditei a mea acum e surdă. 1 Forum era o piaţă oblungă şi mare între dealurile Capitoliu şi Palatin. Acolo se ţineau adunările poporului, se administra jus­ tiţia şi se tratau afacerile publice. Era incunjurat cu portice în :;0 forme de arcade. Roma poseda mai multe pieţe care purtau numele de Forum, dar cel mai splendid forum era a lui Traian. Porticele formau unul din cele mai frumoase ornamente ale Romei şi serveau de loc de primblare. Cîteodată ostaşii aşezau corturile sub bolţile lor. Autorii reci tau scrierile lor şi filosofii dis­ ':;5 cutau la umbra Porticelor, pintre coloanele de marmoră. [V.A.]. 2 Romanii aveau obicei a depune e x-voturi în templuri sau în locuri ascunse cînd se aflau în nevoie sau cînd sperau a se îndeplini dorinţa lor, Acei care se obligau a desăvîrşi un act religios se numeau voti damnati [V. A,]. 43 [44] 5 10 15 Tu eşti de-abia în floare, eu sînt cu capul sur . Retras din tinereţe sub cor tu-mi, la Tibur. Am fost şi eu pe marea iubirei furtunoase �-abie din ea scăpat-am ... udat pînă la oase! E timp să las la alţii de soiul lui Postum Să schimbe în tămîie a patimilor fum Şi pe altarul Gnidei 1 la Venus s-o închine, În dor ca să atragă zîmbirele-i divine. Cît pentru mine ziua-mi o văd spre asfinţit, Sub valul vieţii focul se stinge potolit. POSTUM Ce? nu mai eşti ca mine? .. în faţa frumusetii Nu să mai bate peptu-ţi ca-Il timpul tineretii? A. ta închipuire nu saltă sprintior . Prin lumea drăgălaşă de visuri de amor? HORAŢIU I, '1 h" I 1, Ij Il I Dar; însă n-am curagiul s-ascult a lor şopt ire Temîndu-mă de-a lumei sardonică zîmbire, Căci gîndul de izbîndă sub frunte veştejită : o E chiar o spadă ştirbă în teacă ruginită. Pe cînd dar tinereţa cu pas triumfător De mine se desparte lasîndu-mă în dor; Pe cînd Zoilii latră în umbra mea, departe, Cu gînd, pentru a-i scoate din umbră, să m:l.-Iltark: 25 Pe cînd Postumii zilei la cîmpii olimpii Se-ntrec în zbor de carre cu patru cai libii, Eu îrnplu a mea cupă cu vinul din amforă �-o-nchin, făcînd libaţii, la vesela Auroră, Culcat pe iarba verde, aproape de-un izvor 30 Ce-mi fură ochii, gîndul în cursul său usor. A tunce, la răcoare, gustînd o pace dulce, Chem muza drăgălaşă pe braţe-mi să se culce Şi-ncoronat pe frunte cu foi de trandafiri, Văd hore vii de nimfe, de fauni, de satiri 35 1 Gnida sau Cnida, oraş din Caria, la i ntrn ren Golfului Cera mie ; el era consacrat Venerei. Acolo se găsea vest itu Venus sculptat� de Praxitel [V.A.]. 44 / [45] 5 10 �i uit senatul Romei cu vorbele-i pompoase, Şi uit chiar omenirea cu poftele-i hidoase. Amici! iată secretul. .. POSTU�[ (rîzînd) Dar, îl cunosc acum. Vezi nimfe ca Neera, HOR.q'IU (rîzînd) �i fauni ca Postum. �IECENA l I Horatiu, nu-i acesta motivul ce te face Î n viaţă cîmpenească a te retrage-n pace )i a brăzda cu plugul ogorul părintesc 15 Departe de-al lui Cesar palat împărătesc. Amice, porţi jignire în suflet şi în minte Că Cesar se opune la blînda-ţi rugăminte Să ierte pe Ovidiu ce moare exilat 1. HORAŢIU (onririt ) Şi oare n-am dreptate să fiu chiar revoltat? Ovidiu e victimă, ş-August Cesarul mare Nu vrea să se mărească mai mult prin îndurare. MECEXA 25 Ei bine, tot mai este un chip a te-ncerca Pe Cesar la clemenţă de a-l îndupleca. 1 P. Ov idius Naso, celebru poet latin născut la Sulmone, -13 aui înainte de Hristos. Fu în legătură cu notabilităţile literare din tim­ pul său, cu Virgrliu, Horaţiu, Tibullus, Propertius, şi considerat .30 de împăratul August. Îns[t, la anul 9 după Hristos, el fu exilat la. ITomis, pe malurile Mărei Negre, unde muri după opt ani de sufe­ rinţă. Cauza acelui exil nu e bine cunoscută; să crede că. impăratul a depărtat din Roma pc Ovidiu fiindcă el era dat în dragoste cu Iulia, fiica lui August [V.A.]. 45 [46] HORATIU Ah! spune-l. 1 I ·Ii lIfECENA Se vorbeste că nimfa Blanduziei fj Ţi-ar fi dictat un codex de arta poeziei 1. August vrea să te-audă cetind acel poem. Supune-te în grabă la ordinu-i suprem Şi muza ta, sînt sigur, prin nobila-i CÎntare Va scoate pe Ovidiu din trista-i exilare. 10 HORAŢIU (âesperat } Ah! ce fatalitate pe mine a căzut! lIfECENA Cum? ce zici? 15 HORAŢIU Manuscrisul, Mecena, l-am perdut! MECENA Perdut? Cînd? I , i 20 POSTUM Unde? lIfECENA HORAŢIU Unde? ... N-am cea mai mică ştire. Ce perdere fatală! 25 1 Celebra epistolă Aci Pisones, cunoscută sub titlnl de .'hta poetică, imitată de autorul francez Boileau [V.A.]. Ij t 46 JI f. -.- ..... �, ��-- ---- " �"'!T�"'" [47] HORAŢIU - Şi ce nenorocire! În el îmi concentrasem întregul meu talent. Speram posterităţei să las un monument. 5 Dar! bine zici, Mecena, e perdere fatală, Căci ea pentru Ovidiu va deveni mortală! POSTUM Destul! deveniti tragici ca niste corifei 1. O carte e perdută, vei scrie alte trei. 10 Acum să mergem sprinteni, ca tineri cu-nfocare, Conduşi de a N eerii plăcută invitare. MECENA Să mergem. l l.5 J>OSTU�I Fii, Horaţiu, al nostru CăUlUZ. HORA'fIU De-a tale graţii însă, Postum, nu face-abuz. Pe scara bătrîneţii te urei tot spre junie (încet, lui J1 ecena} Şi de pe vîrful scărei cade-n copi- 2U lărie. POSTU�I Mă urc spre fericire semeţ, învingător!. .. Femeia-n veci respinge cu braţ atrăgător. (Pleac,l şi se suie incet pe cărarea din [tind, conuerslnd şi 25 apucînd în st inga.] S C E N A IX SC-l UR, ZOIL, GLUTTO [Scaur, în haine scumpe, este adus dintre culisele din stinga într-o sellă purtată de patru sclavi. Doi alţi sclavi urmează j() CII apărători şi-i fac uint.} 1 Corifeii erau capii cerurilor din tragediile antice [V.A.]. 47 [48] SCAUR Taci, sumeţe. [Cătră Zoil �i Gl utto, Q1'ătÎnd în fund pe Horaţin; J1feceua fi 25 Postum.} Văd colo nişte oameni pe jos mergînd Încet. Îi ştiţi? I I I I 1, 1,' I' ! I , I il u II h. 11' I '1 " 5 10 15 20 .SCAUR încet, ba nu, mai iute, '. ba mai încet, zic, vite! Mă urducaţi ... ZoileJ, hei!. .. Glutto ! parazite! (Zoil fi Glutto se aproPie grabnic de sellă.} Departe-i cea fîntînă a Blanduziei? ZOIL (posomorît ) Nu. GLUTTO (Cu. glas blînd) Colea, umane Scaur. SCAUR (cătră sclavi) Colea? Staţi! sta ţi acu. (Sclavii, ajunşi în mijlocul scenii, se opresc fi depun sella jos.) SCAUR (PogOl'îndu-se) Aţi meritat în parte cincizeci şi cinci de beţe. Găti ţi-vă spinarea. UN SCLAV Stăpîne ... 1 Zoilus, critic grec cunoscut prin invidioasele sale ce nz ur-i în contra lui Omer. Să zice că a fost ucis cu petre de compatrioţii 30 lui. Numele de Zoil a rămas sinonim de critic piz mas, părtinitor, veninos şi ridicol. Paraziţii, foarte numeroşi la Roma, trăiau in lencvire dir] pomana bogaţilor şi din belşugul mesii lor LY.A.]. 48 [49] \'+7 .. I I I 5 10 15 ZOIL Unu-i Horaţiu ce trece de poet. SCACR Horaţiu? care-i? care? .. Cel slab şi slut ca tine? ZOIL Ba celalalt, În stînga ... Macar de-ar fi ca mine! SCAlJR Horaţiu! el, Horaţiu!. .. Acest nume pocit Mă-ng himpă ca o vespe cu acu-i otrăvit. ZOIL D-apoi pe mine! ... GLUTTO {rî ziud } -Aşa e. SCAUR Cum? ZOIL Ah! el e de vină Că din Întunecime nu pot ieşi-n lumină. 20 El nămoleşte drumul ce duce la Parnas, Încît de culmea-i naltă departe am rămas. GLlJTTO (of'tind ) 25 ZOJL Zoil, rar geniu, sublim, fără păreche, Nu află să-I asculte o singură ureche [50] 5 10 Cînd el oriunde merge, de toţi e ascultat Şi-n la�de pompoase la ceruri înălţat. (Cu amărăciune.) �i însă ce-i Roraţiu? .. Un om fără simţire, Iar nu, ca mine, suflet hrănit cu amărîre, Nu zbuciumat ca mine de al furorei spasm, Nu un poet de frunte cu turbă şi sarcasm ... El, om de lume, vesel, încununat cu roze Asistă chiar în viaţă l-a sale-apoteoze, Şi eu, o! strîmbătate!... infern!... destin amar I. .. GLUTTO Stropeşti cu fiere neagră al gloriei altar. .� I ii l' f :1 .� ZOIL Peri, limbă rea, de-aice!. .. 15 SCAUR CU tine împreună ... Ce mă interesează invidia-ti nebună? Ce-mi pasă mie, Scaur, de-�n versificator Schimbat prin turba urei în cîne lătrător? 20 Eu sînt cel mai de jale, eu am un drept de ura In contra lui Horaţiu, acelui hot ce-mi fură Simţirele Neerii.' , GLUTTO (tÎnguit,yr) 2j Aşa e!. .. SCADR Taci, tu. GLUTTO Tac. 30 SCAUR De-o lună şi mai bine eu nu trăiesc, ci zac! Căci e o lună plină şi alta jumatate De cînd, sosit din Persis, cu-averi nenumărate, 50 [51] ,ţ I Zărit-am pe Neera cu peptu-i voluptuos Ce pare-o plăsmuire în peatră de Paros. De atunci sîngele-mi ferbe şi noaptea mă munceşte. As vrea... i-aş da tezauri... dar ea nu mă vroieste! 5 Puteţi voi înţelege să nu vroiască ea ' Pe-un om cu-a mea figură, un om cu starea mea? GLUTTO A !. .. nu-i de crezut. SCAUR 10 Glutto, trimisu-i-am odoare Mulţime: stofe grele de Tyr, mîndre covoare, Parfume de la Indus în vas de chilimbar, Onixuri, juvaere, tot ce-i mai scump, mai rar, �-un papagal vorbareţ, ş-o albă căţeluşă. J5 Apoi, cînd la Neera m-am dus, chiar de la uşă Dihania cea verde în capu-mi a zburat Şi totodată haita de pulpă m-a muşcat. GLUTTO Dar cred că spre răsplată zburdalnica Neeră 20 Te-a fi priimit cu braţe deschise? SCAUR Hmm, viperă! Cînd de-ale mele daruri am vrut să fiu plătit, Măcar cu o zîmbire, ea m-a despreţuit, 25 Zicînd că pentru dînsa au mult mai scumpe haruri Trei versuri de Horaţiu decît a mele daruri. ZOIL (ill parte, CII dispreţ) Trei versuri de Horaţiu! 30 GLUTTO Atunci ce-ai mai făcut? 51 [52] I 'r SCAun [f urios } Era, .. dar la picioare-i, rugînd-o, am căzut. GLUTTO " ;J ,) 'il ea .... SCAL"R NI-a lăsat, Glutto, în trista mea postură Şi a ieşit din casă cu hohotul în gură. GLL"TTO 10 Cum? Zău, fără sperare? .. SCAUR Ba, mi-a adăogit: "Fă-mi ode ca Horaţiu, de vrei să fii iubit". Pe Plutus 1 !. .. ode, ode, cînd nu ştiu nici a scrie! 15 Să fac eu ode-n versuri, eu, om cu avuţie? .. Nu-i treaba mea. GLUTTO Nu, Scaur; cu drept eşti supărat. SC.\UR 20 E treaba unor trîntori ce nu au de mîncat Cum sînteţi voi. .. Eu cumpăr tot, şi poeţi de-mi place ... Nu mă-njosesc la versuri, nici nu pot a le face. GLUTTO (a probind } 25 Aşa-i ... 1 Zeul bogăţ iilor şi a băilor de me taluri preţioase, L'nul din zeii iad ului. Era reprezentat orb şi ţ iniud o puugă in mină. [\' .. :\.1. 52 \ [53] r I ZOIL (în parte } Ce vită proastă ! Şi el, ca toţi ceilalţi. O vită nencălţată zadarnic vrei s-o-ncalţi . . 'i SCAUR (o propiindu-se de fîntînă, în parte) Mai bine-oi urma sfatul ce-mi dete Canidia S-arunc bănuţi de aur colea, în Blanduzia 1, Şi astfel, cu-ajutorul de vrăji ce mi-a făcut, 10 S-ajung a fi Neerii şi altora plăcut. {Aruncă 1110llezi de aur în [întină.} ZOIL (în part e ) Ce văd? 15 GLUTTO (în parte) Ce văd? azvirle în apă o comoară! SCAUR Acuma la Neera ferice, Scaur, zboară. 20 Ea te-a poftit la dînsa, şi cine ştie?.. Zău, Cînd te-a vedea mai bine, vai de rivalul tău l, .. Hai, Glutto, hai, Zoile, sărmanilor, veniţi, Pe muza armoniei cîntînd s-o auziţi. (-"II erge de se urcă în sellă2.) 25 A? .. unde? GLUTTO 1 Izvoarele fintinilor si ale rîurilor erau consacrate durnne­ zeirilor şi întreţinute cu religiozitate. Spre a dobindi favoarea acelor divinităt.i romanii aveau obicei de a arunca monezi in sînul izvoa- 30 relor [V'.A.]. 2 Romanii aveau scaune por tative numite sclla, gestatoria, portaloria, fer/aria; altele, numite lectica, în care şedeau culcaţi pe perne. Acele erau purtate de sclavi pentru a circula în oraşe şi chiar in călătorii [Y.A.}. .)3 [54] j 10 20 SCAUR La N eera t Voi, sela vi, în legănare, Incet să-mi duceţi sella, c-apoi vai de spinare t (Sclavii ridică sella şi încep a urca pe cărarea din f und..} CLUTTO (alergind la f intină } Zoile, lăsăm banii? ZOIL (asemine } Ba-i scoatem. GLUTTO Şi-mpărţim? (Se Pleacă amindoi pe fîntînă şi bagă minele Î" apă.) SCENA X ZOIL, GLUTTO, GALLUS GALLUS Ce faceţi voi aice? ZOIL (surpriHS ) Noi? GLUTTO Noi? . .. ne răcorim. I l' 'l, GALLUS Profanatori nemernici! spurcaţi cu-a voastră mînă 25 A divului Horaţiu poetică fîntînă 1. In laturi t 1 Era oprit de a se scălda in izvoarele fintinelor consacrate, pentru a nu se spurca limpezimea apei lor ... (Tacit, Atmale) [V.A.l· 54 [55] p.----------------��==-------- I ZOIL (indignat) Noi? GALLUS (l'idic4 spada) In laturi, vă zic, de nu ... ZOIL (răstit ) -.: ') ",-apOl; 1!1 , 10 15 GALLUS Din doi mişei fac patru, lovind cu spada-n voi. GLUTTO (supus) M-am dus ... ZOIL {mindru } �Iă duc. (1 es amîndoi Pin [und , alergînd du pă Scaw',) GALLUS 20 (aproPiindu-se de fîntînă) Sînt singur? O! nimfă Blanduzie, Sub chipul scump al Gettii arată-te-acum mie. (Cade în genuncbi.} Fii zeea noastră blîndă şi fă pe gîndul meu, 25 in schimb de-a mea iubire să-mi deie�amorul său! (C o r tin a cad e.) ACTUL II o terasă largă, cu o colonadă. în fund, de-a lungul scenii. în stînga, o parte din faţada palatului lui Scaur , cu un peron 30 de trei scări de marmoră. pe care se deschide uşa principală. 55. [56] 'i '1 I 5 Deasupra uşei, bustul poleit al lui Scaur : de-a [at urele ei, statuele lui Plutus şi Mer-c.ut-. Pintre coloane se vede o gră­ dină fru moasă Pe terasă. ca m in stînga, o masă încu nj ura tă cu trei jilţuri acoperite cu pei de tigru. Altă masă mai mică, rotundă, alăture, cu două scaune de bronz. În dreapta, faţă cu palatul, coloane scurte -de porfir, purtind vasuri de bronz pline cu flori etc. SCEX:I. 1 1"1, CEBAL, STROBIL, ArE_VAS, COERAX 10 (Cei doi dintăi, in picioare, rezemaţ i de coloane. Ceilalţi, la pămînt, jucînd Msirra.] CEBAL Te ustură spinarea, Strobil? 15 STROBIL (posomorît) Rău, dar pe tine, Cebal? CEBAL Nu simt durerea pe lîng-a mea ruşine. 20 � I .: �I 1 '1 , , Xl ,. il I 1: ·1 I� STROBIL Stăpînul nostru, Scaur, n-a vrut a se-ndura Pe cînd ne bătea Hebro. El sta si număra Lovirile de bete, sorbind în linistire O duşcă de F�lernum la fiece iovire. 25 Cincizeci şi cinci în capăt sorbit-au partea mea! CEBAL Ah! înghiţi-I-ar moartea! STROBIL Nu vezi tu că ŞI ea 30 Fuge de dînsul? [57] r I I 5 10 15 20 25 30 Cl':BAL Poate, dar sfînta răzbunare Nu pere niciodată din lnme. STROBIL Nu ... răbdare 1. .. (Menas fi Coerax, stînd [aţă-« [aţă jos, deschid del aol altă minele lor drepte şi strigă cîte un număr de la unu Pînă la zece. Numărînd apoi degetile deschise, acela cîştigă care a pro- nunţat ui: număr egal CII ele.) MENAS } {Trei! COERAX : Cinci! MENAS }. {Patru! COERAX • Şese ! (Se opresc de se răf uiesc, Menas, perzinâ, scoate o portocală din sîn şi o dă lui Coerax.) CEBAL lan priveşte cum joacă amîndoi La Murra 1_n nepăsare deşi bătuţi ca noi. STROBIL Sărmanii l din pruncie sînt a sclaviei pradă. Şi omul pe brînci cade sub lanţul ce-l degradă. ( Iese amîndoi print re coloane.) JlIENAS }.{Doi! COERAX • Opt! MENAS 1. {Patru! COERAXJ • Şese ! MENAS }. {Nulla! COERAX • �epte! MENAS } {zece! COERAX : Nulla ! 1 Jocul favorit al poporului italian, mai cu seamă napolita n, ce se numeste Morra, era cunoscut de romani sub numele de fl,Iurra. [V.A,].· . 57 [58] 1 I MENAS Opreşte, m-ai furat. Minciuni ... COERAX 5 Eu? şepte. �ENAS Acum, la urmă, ce număr ai strigat? COERAX 10 Naşi ţie! MENAS Ba nu, zece ... A! hoţ! �a! (li dă un pumn.) COERAX (dînd în Jl.IcnGs) I " I 15 20 lIfENAS }Iai na! COERAX Şi na! lIfENAS Corb! COERAX �erpe ! MENAS Guzgan de căsăpie. SCENA II 25 MENAS, COERAX, HEBRO (iese din stinga, pU1'tîl1d Un bici la brîu; el are părul roş �i faţă arămie) 58 ..... � ...... _=--�t ,_ ...... .......-. [59] r-. I HEBRO Ce vuiet e pe-aice? 1 I .5 l\IENAS (spăriat) Vai! COERAX (îngrozit) Hebro! (Se scoală ră pide amindoi �i jug, dispărînd În grădinâ.] 10 HEBRO (ră-pezind u-se du-pă ei, se opreşte între coloane) Au fugit. Se vede că le-i poftă de biciul împătrit 1 ••• Tălharii! ticăloşii!.... (Revenind în scenă.) Un sela v 1.5 fără bătaie, Ca moara fără apă, ca vita fără paie ... Stăpînul meu aseară voios mi-a poroncit Să pregătesc pe astăzi un prînz nepomenit, Căci au să-i vie oaspeţi de frunte, mai cu seamă 20 Neera pentru care sărmanu-şi face samă ... Atît l-a scos din minte şi mi l-a prins de nas Vicleana cîntăreaţă cu dulcele său glas, Cît el, fiind la dînsa cu tidva tulburată, I-a zis: "Cea-ntăi fiinţă de casa mea legată 25 Ce-ţi va ieşi-nainte cu flori pe pragul meu De-a fi un sclav, om liber l-oi face-n dorul tău". Frumos! şi prin urmare eu, ca un om cu minte, Cînd a sosi Neera îi voi ieşi-nainte �-aşa, de-o neghiobie de-amor m-oi folosi, 30 Şi Scaur, fără voie, chiar azi m-a dezrobi. Apoi, ieşind la lume din a sclaviei haină, Cu-averea grăsulie ce-am adunat în taină ... Dar cine vine? Getta? A! Getta, vin' colea. 1 Bici cu patru curele împletite, numit [lageltus [V .. .\.]. 59 [60] se E N A III HEBRO, GETTA (venind din gTădi1lă) GETTA Ce vrei? 5 HEBRO (în parte ) E frumuşică... (Tare.) Priveşte-n faţa mea, Cum crezi tu că m-ar prinde fudula libertate? GETTA 10 (vrînd să iasă) I Nu ştiu. 15 Cum HEBRO [oprind-o ) Ba nu, răspunde, dînd frica crezi tu că m-ar prinde? după spate, I ! I GETTA A devăra t să spun? HEBRO Dar, Spune. 20 GETTA Ca pe-o buhnă cu pene de păun. HEBRO (atins) Ce-ai zis?.. Te-aş crede-o proastă de nu te-aş şti 25 glumeată; Dar te găsesc cu mine destul de.îndrăzneaţă . • Cînd port şi zi şi noapte ăst bici la brîul meu . .. , GETTA O 1 nu mă sparii lesne cît eşti de slut şi rău. 60 [61] I j I 1 I f HEBRO Nu te-ndîrzi, sărmană, nu-aprinde-a mea mame Cînd ştii că-n scurtă vreme tu ai să-mi fii soţie. GETTA 5 Eu? ... mai degrabă, Hebro, în lume s-a videa Un şerpe din Libia unit cu-o rîndunea. HEBRO Cum îndrăznesti în fată-mi s-arăti împrotivire La ordinul lui' Scaur?: .. dar ştii 'ce pedepsire \O Te-aşteaptă? .. închisoare în beci Întunecos Cu furca-n gît!. .. flagelul cumplit şi nodoros 1 Ce lasă vîrei pe spate!. .. în frunte inferarea C-un fer aprins!. .. GETTA 15 (În parte ) Ah! tremur. HEBRO Auzi? stigmatizarea Şi moartea. moartea! i t , 20 25 GETTA Fie! voioasă eu prefer Să sufer schinjuirea, ruşinea, şi să per. HEBRO Dar pentru ce în contra-mi atîta duşmănie? GETTA Şi mă întrebi, tu Hebro? tu, fiară de urgie, Hienă îmbrăcată în pele de om! 1 La romani. stăpînii aveau un drept nemărginit asupra sela­ vilor , putînd să-i osîndească chiar la moarte. Biciul era pedeapsa. 30 cea mai ordinară. Pentru oarecare fapte criminale, sclavii erau însemnaţi pe frunte cu un fer aprins şi purtau la git o bucată de lemn numită [urca, Ei erau astfel stigma'izaţi [v. A.]. 6l [62] HEBRO (indignat) Eu? GETTA 5 Calău ce pe-a ta urmă atragi blăsternul greu t Crud, aprig cu-ai tăi semeni şi care-n laşitate Săruţi cu Iingoşire chiar biciul ce te bate t 10 Taci! HEBRO [f urios ) i, 15 Verme! GETTA (cu dezgust) HEBRO (turbat) Tu chemi moartea cu glasul tău semeţ. HEBRO 20 Nebuno!.. (stăpînindu-se) dar ce-mi pasă de vorbele ce-ai spus? Atît de jos te tîrii şi eu atît de sus ... Nu-mi pun mintea cu-o fată ce în curind smerită De a mă stringe-n braţe-i va fi prea fericită. " , I 1, :1,1 l' I I 1 I ţI., , , ,1 \1 ' li: , r 'i II ,', I I I 1 25 62 GETTA Stăpîn eşti pe-a mea viaţă, iar nu pe-al meu dispreţ. GETTA Infame! HEBRO (ridicînd biciul) Iar? [63] GETTA (demnă) In mine? j HEBRO Taci. (Se aude inlâuntrul casii glasul I iti Scaur.} SCAUR Hebro ... HEBRO 10 Ai noroc Că sînt chemat de Scaur. (Pe pragul uşei.] Am să te pun pe foc! (Iese.) S C E N A IY GETTA 15 Ce-o să mă fac?.. pedeapsa barbară,-ngrozitoare M-ameninţă aice şi sprijin n-am sub soare! Sînt singură, espusă la crîncenul destin De a trăi cu Hebro sau de-a peri sub chin!. .. Ce-o să mă fac? ... în lume să fug. .. Să fug? dar unde? 20 în care bizunie putea-voi am-ascunde Să scap de al lui Scaur braţ lung, răzbunător. .. Ah! nime, nime-n lume nu-mi vine-n ajutor!. .. El singur ... Gallus, Gallus !. ' .. el singur ar vrea poa te ... La el se duc şi doru-mi şi gîndurile-mi toate 25 De cînd la Blanduzia cu el m-am întîlnit; Dar unde-i? .. de atunce, vai 1 nu l-am mai zărit! (Plinge. ) SCENA V GETT.i. GALLUS (se iveşte pintre coloane ) 30 GALLUS (Cit sfială) Pst ... Getta. 61 [64] '\ " I I .1 'f GETTA Gallus? Gallus! GALLUS 'Am alerga t aice 5 Să-ţi dau o veste bună. GETTA Ah! cît sînt de ferice De-a te videa 1. .. Crezusem că tu m-ai fi uitat. GALLUS 10 Eu să te uit? doar moartea să mă fi Îngheţat! O! nu; din alba ziuă de cînd lîngă fîntînă Mi te-am zărit, pe frunte cu flori, cu flori în mînă, Gîndirea mea răpită de-un vis îndelungat La tine, tot la tine se-ndreaptă nencetat, 15 Căci din acea zi blîndă eu nu mai simt durerea, Ci numai bucuria şi numai renvierea, 20 GETTA Adevărat să fie? .. o! dar, adevărat. În cuget ceva-mi spune că nu m-ai înşelat. Ah! mai grăieşte, Gallus, şi încă mai grăieşte. Duiosu- ţi glas de frate măhnirea-mi risipeşte ... Vai! sînt nenorocită, amice-ndurător, Cum n-am fost niciodată, încît aş vrea să mor. GALLUS 25 Ei bine, Getta scumpă, alungă-ţi tu măhnirea Şi-n faţă cu ochi veseli priveşte fericirea. GETTA (cu o tristă îndoia/ci) Eu? . .. s-o privesc în faţă? .. 30 GALLUS Ascultă: am aflat Că vine azi Neera la prînz În ast palat, 64 [65] Şi Scaur, prins de dînsa În mreji măgulitoare, Vroind a recunoaşte cu fală-a ei favoare, Decis-au să libere chiar azi din sclavii săi Pe-acela care-n drumu-i ieşi-va mai Întăi. GETTA De unde ai aflat-o? GALLUS Din vorbele rostite Ieri seara de Horaţiu şi-n treacăt auzite. 10 Ah! Getta, Într-un suflet aici am alergat Să-ţi dau de stire tie ... Pindeste nencetat Momentul de' sosir� a veselei 'Neere Si-n tainică sperare undeşte mîngăiere. Dorita libertate s-apropie din cer. 15 GETTA (uimită) Eu liberă? prin tine? şi tu? tu? GALLUS Eu nu sper 20 Nimic pe astă lume ... Din e<1 gonit afară Sînt gemine cu soarta nedreaptă şi amară. Un sclav nu are parte în viaţă de-adăpost. Rămîn pînă la moarte tot sclav precum am fost; Dar facă ce-a vrea cerul !..,. Tu liberă fii, dragă, 25 �-a1t om n-a fi ca mine ferice-n lumea-ntreag ă. GETTA (cu adîncă induioşire ) Tu mă iubeşti! r. , 30 GALLUS , (confuz) . ", Ah! Getta ... 135 I �I [66] G-ETTA Dar, văd cît mă iubeşti. Dorindu-mi libertatea, amorul tău jertfeşti, Căci libertatea sacră de care-aş avea parte 5 Mai mult decît sclavia de tine m-ar desparte. O ştii? GALLUS (Plecînd capul) O ştiu. I il I I , II ,1 , 111 II I I 1, I � , ' - : i, , ;1 II; Iri: " lI: 10 15 20 25 30 35 66 GETTA Şi spune: tot încă mai doreşti Să nu mai fie Getta ce este?.. tot vroieşti? GALLUS Ah! cruţă-a mea simţire, nu-mi face întrebare. Vai! inima-mi slăbeşte sub crunta-i încercare. Devin neom!. .. şi poate în stare n-aş mai fi, Dorindu-ţi libertatea, amoru-mi a jertfi. Tu eşti pentru-al meu suflet ca raza de la soare Ce luce şi mîngîie pe om la închisoare, Căci din copilărie zi bună n-arn avut Ca ziua neuitată în care te-am văzut. Copilă, fii ferice, dar lasă-mă a-ţi spune în ora de-a te perde gîndirele-mi nebune: Ce faci, mai bun îmi pare de tot ce s-a făcut. Ce zici, mai mult îmi place de tot ce-i mai plăcUL Vorbirea-ţi începută se schimbă în zîmbire Ca mugurul de floare deschis în inflorire ... Va frînge despărţirea în pept inima mea, Dar nu va putea stinge amorul meu din ea. GETTA Tu mă iubeşti, amice!. .. şi poţi tu crede, frate, Că între-a ta iubire şi între libertate M-aş cumpăni eu, Getta? O! nu. GALLUS Getta .•• [67] l - GETTA Nu vreu Să fiu din lanţ afară şi-n lanţ iubitul meu, Ce-mi face libertatea cînd inima-i robită? 5 Mai fi-va cu putinţă să fiu eu fericită? Zadarnic pintre oameni m-aş arăta zîmbind Ca soarele de toamnă prin neguri strălucind; Zîmbirea de pe buze-mi ar fi în veci legată Cu-amărăciunea vie în suflet încuibată ... 1Q Cum mă iubeşti tu, Gallus, aşa eu te iubesc. Uitîndu-mă pe 'mine, la tine mă gîndesc. Renunţ pe astă lume de-a fi ce-am fost odată. Sînt sclavă, rămîn sclavă, dar sclavă adorată 1. .. GALLUS 15 Gîndeşte: libertatea e viitorul tău. GETTA [e xaltată } Ea-i o dumnezeire, amoru-i Dumnezeu! GALLUS 20 Dar Scaur? el e-n stare, în oarba lui furoare ... GETTA O ştiu, să mă flagele şi chiar să mă omoare? Nu-mi pasă; mi-e scump chinul plătit cu-al tău amor. E splendidă furtuna cînd soarele-i în nor. GALLUS Ah! Getta, ne-a dat cerul o inimă ş-o soartă. Viu cît îi fi în viaţă şi mort cînd îi fi moartă, M-arunc în lupta lumei. GETTA Lupta-vom amîndoi. 67 1 [68] ·1 )' 'ii ,1 GALLUS (întinzînd braţele) r O! Getta ... 5 GETTA {aruncindu-se în braţele lui) Gallus 1. .. GALLUS -s Cerul se va-ndura : de noi I (Rămîn îmbrăţişaţi în dulce estas.] GETTA, GALLUS, HEBRO (ieşind din palat) 10 se E N A VI GALLUS Getta, te-ncrezi deplin în mine? Hai să fugim la Istru. I 1 1 { { I 1 GALLUS (cu mănie) Hebro! HEBRO (strigă) Cebal, Strobil, săriţi! (Sclavii răpede via în scenă din grădină.) HEBRO (în parte) E timp să-nchid toţi sclavii. .. Acuş Neera vine. 15 (V ăzind pe Getta cu Gallus.) Ce văd? infern! A I HEBRO 20 (în parte) Să fugă? (Apropiindu-se.) Să fugiţi? Dar unde sînt eu? 25 68 r , [69] r I SCEN A VII GETTA, GALLUS, HEBRO, CEBAL, STROBIL, MENAS, COERAX HEBRO :5 Pe dînşii, apucaţi-i, legaţi-i iute-n silă, �-aduceţi bice triple şi-i bateţi fără milă. GETTA (cu ton porwncitor , arătinâ pe H ebro ) Strobil, Cebal, pe. dînsul ! 10 15 20 25 HEBRO Hein? Ce? GETTA îl cetluiţi Şi-l aruncaţi în beciuri de vreţi liberi să fiţi. CEBAL Noi, liberi? STRO·BIL Cum? HEBRO Ei? liberi? GETTA Aici are să vie Neera ... Voi, toţi sclavii, ieşiţi cu veselie în cale-i şi chiar astăzi vă dezrobiţi cu toţi. HEBRO De unde-o ştii? (Sclavilor.) Pe dînşii! , GETTA Pe dînsull 69 [72] I I I I ;1' '1 : . SCEN A IX SCA UR, ZOIL, GLUTTO SCAUR A! bună-i bogăţia! Mă simt azi mulţămit 5 Şi darnic. ZOIL şi GLUTTO (în parte) Darnic? SCAUR 10 Baia de azi m-a răcorit De-a pelei usturime pe care-o căpătasem Acum o săptămînă, cînd trupul îmi frecasem Cu sînge de lup vînăt. GLUTTO 15 Cum? sîngele de lup Mînjit-a pelea fină a divului tău trup? Şi pentru ce, stăpîne? Ah! pentru ce? SCAUR Nu-ţi pasă. 20 (Cu emfas.) O mare strălucire azi plană pe-a mea casă 1 Mecena vrea să vie, amicul lui August, Aice !. .. cu pretorul Postum, un om de gust Ce mi-a făcut mulţime de fine complimente 25 Privind a mea persoană ş-a mele ornamente. (Arată braţele ii colierii ce poartă.) .• Postum şi cu Mecena vor fi, cred, în estaz Cînd mi-or videa tot luxul conform cu-al meu obraz. Tablouri, mozaice, coloane porfirine 30· Ce-mi fac un- mare cadru, precum mi se cuvine, struguri, fistici, migdale, strafide, curmale, ciuperci; dulceţuri [dulciaria j; aluaturi:· crustula, liba,' placentae, -, turte [soriblitae } şi coptae cu migdale etc. [V.A.]., [73] Şi negreşit Mecena, uimit, se va grăbi De mine şi de fastu-mi cu Cesar a vorbi. �-Augllst, fără-ndoială, va arăta dorinţă Cu Scaurus a face de-aproape cunoştinţă; .5 Iar cînd prin amicie ne vom lega noi doi.". . ' GLUTTO (cu rugăminte comică) Să te gîndeşti atunce, stăpîne, şi la nOI. SCAUR I O (cu protecţie) Dar. Glutto; voi, ca umbre.' veţi fi tot după spate. ZOIL (în parte) Ce cap lipsit de crieri şi plin de vanitate! 15 SCAUR D-apoi ce vor mai zice cînd vor gusta în plus Luxosul prînz? GLUTTO Vor zice că eşti un Lucullus 2 ! 20 SCAUR (oşezinâu-se lîngă masă) Ce vom avea la masă? rosteşte, Glutto, spune. GLUTTO (cu lăcomie) 25 De toate cele rare şi scumpe ... de minune! Fazani umpluţi CJl trufe, şi stridii de Lucrin 3. 1 Paraziţ.ii care întovărăşeau pe protectorii lor la mese străine purtau numele de umbrae [v.A.]. 2 Lucullus, consul, celebru prin luxul său şi prin talentele 30 sale militare. Fastul în care a trăit, după ce obţinu în-Roma onoarele triumfului, a rămas legendar [V.A.]. 3 Lacul Lucrinus, în Campania, aproape de Napoli, comuni cind cu marea. Era celebru prin parcurile sale de stridii. La 30 sept. 73 [80] POSTUM El s-a:întors la Roma s-asculte Adriena 1. SCAUR (supărat) ZOIL (în parte, rîzînd încet) Adio visuri şi planuri de trufie! Adio legătură cu CesarI ro �CAUR S-a dus? fie. Postum, ilustre! salve! 5 Asa? , '-. � I i 1,1. POSTUJlf (ironic) 15 Bogate Scaur, cred Că văd pe însuşi Plutus de-aproape cînd te văd. Grădina ta e demnă de nimfe hesperide 2. SCAUR La personagi de frunte ea porţile-şi deschide 20 Voios ... Horaţiu, salve! Ce fericit om eşti 1 Tu, frate cu Apolon, în locul lui domneşti. HORAŢIU (satiric) Ai parte prea frumoasă pe lume şi tu, Scaur. 25 Pe braţe de Danae 3 căzînd În ploi de aur. Glykira te-ar distinge de-ai fi un Calais. Chiar Venus ţi-ar surîde de-ai fi un Adonis. 1 Cea mai celebră comedie' a lui Terenţiu [V.A.]. 2 Hesperide, adică occidentale, erau trei surori: Egte, Arethuza 30 şi Hyperethuza. Ele posedau o minunată grădină cu mere de aur şi păzită de un balaur cu una sută capete [V.A.]. 3 Fiica regelui de Argos, Acrisius, fu închisă de tatăl ei într-un turn de aramă. Jupiter pătrunsă în el sub formă de o ploaie de aur şi sedusă pe Danae [V.A.]. . . 80 [81] les I SCAUR (malioios ) I..!' hi Şi sprintene sandale de purpură subţire, Te-i arăta la lume ca lumea să te-admire ... Ieşi-vei la primblare purtată-n baldachin De siriani octofori 2 pe dealul Palatin. Şi falnic precedată de negri-n haine albe, 10 împodobiţi cu place de-argint pe lîngă salbe. Iar eu, de tine mîndru, te voi urma supus ... GALLt;S [declamă ) "Lihnit, fără suflare şi gîrbov ... " J5 POSTl:M (fllrios) He? . .. ce-ai spus? GETTA (Îllgrijită) 20 Prescrie. POSTUM Ce? ... prescrie? ... (Lui Gallus.) Lipseşti ! ... 25 GALLUS (sculindu-se ) POSTUM Cutezător obraznic !. .. Auzi? aşa ocară? Dar ... Ieşi afară. 1 Toate versurile rostite de Postum în această scenă cuprind 30 detaiuri exacte de obiceiurile damelor romane, de luxul vieţuires lor şi al tualetelor.» FI ametita era o stofă subţire şi prevezie între­ buinţată în zilele verii [V.A.]. 2 Damele erau purtate pe lectice în formă de baldachini ; iar purtătorii, aleşi mai cu seamă pintre scla.vii din Siria, se numeau 35 octofori [V.A.]. 101 [102] � '1 GALLUS 1 i (încet, Gettii) I Te-aştept la Blanduzia.(Iese pin dreapta.) POSTUM 5 (apucîndu-l tusa) De ciudă, na, tuşesc. GETTA Vroieşti un pIC de apă? I \ I ·1 10 15 20 25 30 102 POSTUM Ce? să mă-mbolnăvesc? Falernum adă-mi. GETTA Bine. (In parte.) Mă duc la Blanduzia, Prin tusa-i bătrînească i-a trece nebunia. (Iese în dreapta.) POSTUM (singur) M-a întrerupt, calăul, în cel mai bun moment, Cînd tocmai începusem a fi chiar elocuent, în soiul lui Ciceron, şi gingaş şi poetic, în soiul lui Horaţiu Acum mă simt besmetic, în soiul unui ... unui na I iar m-a apucat. (Tuşeşte.) Amorul ofticeşte cînd peptu-i zbuciumat. .. Am să mă plîng de Gallus şi sper că-n a lui pele Amicul meu va-nscrie lungi versuri... cu nuiele, •• (Cade pe un scaun.} se E N A III POSTUM, SCAUR, GETTA, GLUTTO SCAUR (afară) AI vespe, a I năpîrcă I [103] GETTA (afară) în lături! SCAUR A ! te-am prins. POSTUM Ce este? parcă-i Scaur de furie aprins? SCAt]R (itUră pin dreapta, trăgînd pe Getta de mînă) 10 Nu vrei să vii? lan vină, c-avem o socoteală în faţă cu pretorul. POSTUM Ce? ai vro bănuială Pe Cetta? SCAUR Dar. GETTA Pe mine? SCAUR 20 Tu azi ai îndemnat Pe sclavii mei să-nchidă în beciu întunecat Pe Hebro şi să iasă cu toţii înaintea N eerii. .. aşa este? GETTA l li 2.5 Aşa. Cu o copilă, Scaur. POSTUM Nu-ţi pune mintea 103 [104] 5 SCA.L"R Copilă? . .. pe Caron ! Zi iazmă infernală din negrul Acheron 1. Ea mi-a furat toţi sclavii, ea mi-a mîncat GLUTTO (cu jale) Trei ferte şi trei fripte! �l festinul, I 1 I 10 SCAliR Ea mi-a beut tot vinul, Şi eu în ochii voştri rămas-am rU7inat. GLUTTO (in parte) Şi eu de foame lînced L " Ceva nu-i de mîncat? {Ceroetează priw biblioteci. apoi iese p� !:Ir(; fn stinga.} POSTlij}( Dar ce vrei de la dînsa? de ce astă turbare? SCAUR Vroiesc să o răscumpăr cu preţ oricît de mare Ca să o dau lui Hebro. El o va pedepsi 20 Cum merită. GETTA (apropil:,�d{/.se de masă. PUIt� m;na p� stilet } Barbare! tu moartă mă-i găsi Cînd îi cerca ... 25 1 Carou (Portitor) era vislaşul infernului. El conducea. In barca lui sufletele Ulorţiloi. trecînd cu ele rîurile infernale Styxu! şi Acheronul , şi lua drept plată cîte o obolă de fiecare suflet. Obi­ ceiul de a pune un bănuţ în mina mortilor, care există incă la noi, este o tradiţie antică [v. A.]. 104 [105] POSTUM Drăguţă, nu este caz de moarte. El vrea cu lanţuri grele de fer' ca să te poarte, Eu vreu cu vii ghirlande de flori să te încing. 5 Alege. SCAliR (I'epezind-u-se spre Getta ) Ah! imi vine de gît pe loc s-o strîng, Şerpoaică-nveninată ! � I !O 20 25 GETTA. {ameninţindu-l cu stilet III) un pas mai înainte De-i face, mori! POSTUM le seama, şerpoaica are dinte. [Snaur rămîne' ÎllcremeHit de spaimă.} se E:\ A 1\- PRECEDESŢII, HORA ŢlU, NEERA (iutră din stiqz) HORAŢIU Ce este? NEERA (veselă) Ce văd? Scaur de viu înmărmurit? HORAŢlU Şi Getta ţine-n mma stiletu-rni ascuţit? Postum, ce să întîmplă? l05 [106] 10 SCAUR Horaţiu, răzbunare! Ea, sclavă, îndrăznit-au a-mi face-ameninţare De moarte! O clipă numai eram chiar .înjung hiat. HORAŢIU (Gettii) Dar pentru ce? GETTA (confuză) Stăpîne ... NEERA (lui Seaur, rîzînd) Şi tu te-ai speriat? 1 HORAŢIU 15 (lui Scaur } Oricare-ar fi motivul ameninţărei sale, Eu nu-s unealta urei ş-a răzbunărei tale. SCAUR Aşa? atunci mi-o vinde ... 20 25 106 HORAŢIU Pe ea?.. cine ţi-a spus Că a-ţi complace ţie Horaţiu e dispus? SCAUR Oricare preţ ai cere, sînt gata să ... POSTUM Aşteaptă. Tu vrei sa o răscumperi în ura ta nedreaptă. Eu încă vreu s-o cumpăr în dragostea ce-i port De cînd cu trei cuvinte ţi-a dat aspect de mort. [107] SCAUR Ce? vrei tu concurenţă aice să-mi faci mie? E mare nebunia-ţi. POSTUM 5 Cît ş-a ta mojicie. SCAUR (furios) Mojic? Q l' ,1 ii 10 POSTUM Dar, mojicie de libert îngîmfat. SCAUR A! ciung pîrlit!. .. a! flutur iernatic, degerat! POSTUM (cu dispreţ) 15 Sclav bun de ştreang! HORAŢIU (l!li Postum, vrînd să-I liniştească) Amice ... SCAUR 20 A! vulpe deşelată l Strigoi din lumea moartă, cu faţa ta zvîntată Faci graţii lîngă fete, dai ochii peste cap, Zbierînd amoru-ţi veşted cu glas dogit de ţap? 25 30 POSTUM Profiţi ca-n Saturnale de limba ta cea lată 1 Ca să-ţi probezi, mişele, sclavia de-altădată! 1 în timpul sărbătorilor numite Saturnale, care aveau loc în luna lui decemvrie, un obicei antic învoia sclavilor de a adresa mus­ trări cît de aspre stăpînilor (vezi Satira VII, Libr. II,' Libertate Decembri USIIS, herum suum Davus acriter objurgat) [V.A.]. 107 [108] r, '. T .. ; 1� I SCAUR Profit de-a mea avere să fac pe placul meu. (Lui Horaţiu.} Sesterţii nouă sute îţi dau pe Getta ..• HORA ŢIU .., , 5 Găsesc că peste margini a voastră glumă trece. POSTUM o mie. SCAUR Zău? ii :1 1" I.J 10 Două. Patru. POSTUM SCAUR Cinci. 15 POSTUM Şese. i 1 20 SCAUR :;\ ouă. POSTUM Zece! [Emoţiunea Gcttii merge crescînd, fil vreme ce această scenă continuă, ) NEERA E tîrguire-n formă aice, precît văz. 25 Staţi dar, l-acest spectacol pe scaun să m-aşez. Horaţiu, vin' să rîdem ... Acum, urmaţi eu preţul. (Neera Ee pune pe un scaun lîngă mesuţa din stînga. Horaţi-u , ingrijit, urmăreşte cu ochii pe Getfa care dă semne de Himire şi de indignare.} 108 , [109] - GETTA (în parte, cu d urere } N-a fost destul sclavia, vai! îmi lipsea dispreţul! �EERA 5 Adjudecat o dată. SCALR Ofer treizeci de mii! �EERA Adjudecat de două L .. aşa îmi placi să fii ... 1.0 Postum, nu-ţi perde rîndul; priveşte, marfa-i bună. HORAŢIL (vrînd să oprească pe X�e;'a de a urma } Neeră ... NEERA (urmînd) Jună, albă, rotundă ca. o lună. GETTA (acopel'illdu-şi obrazul CII rninele } 01 20 HORAŢIU Taci, te rog, Neeră. NEERA Ce păr! ce ochi! ce dinţi! Nu vă opriţi. 25 Ah! GETTA (Plîngi nd ) HORAŢW Plînge! lO9 il [110] 10 GETTA [des-perată ) . Sărman ii mei părinţi! Priviţi din lumea voastră cumplita-mi umilire! Priviţi, voi umbre sacre, la cîtă înjosire Ajuns-a fiica voastră de cînd ea v-a perdut! Eu, viţă de neam mare! destinul crunt a vrut Să fiu, ca o bachantă, batjocura vînzărei (arătînd pe Sca ur şi pe Postum) Şi preţul urei crude sau preţul desfrînărei r HORAŢIU (aPI'oPiilldu-se de Getta) Getta! GETTA 15 {e xaltată ) Nu, sînt sătulă de-atît grozav amar. E trist a fi victima războiului barbar, Dar cînd nenorocirea legată de sclavie Devine prin cruzime stigmat de infamie, 20 Un sînge nobil încă zbucneşte revoltat, Căci viaţa-i o ruşine, onorul de-i pătat. O ! moarte, strig la tine, ah ! vină de mă scapă. (Ridică stiletul şi vl'ea să se lovească. Horaţiu îi opreşte braţuţ.] HORAŢIU 25 Getta! GETTA {leşiniuâ În braţele lui Horaţiu ţ 30 110 A! NEERA (alergînd lîl1gă Getta ) E rănită? [111] - HORAŢIU Apă l. .. aduceţi apă. (Postum aduce un jilţ pe care Horaţiu aşează pe Getta.) NEERA .5 (îmbrăţişînd pe Getta) Lăsaţi-mă cu dînsa ... Ieşiţi. SCAUR Eu? HORAŢIU 10 (cu autoritate) Dar. Ieşiţi! Sînteţi nedemni pe Getta în faţă s-o priviţi. {Horaţiu şi Scaur iese în stinga.} SCENA V 15 GETTA, NEERA. (Getta leşinată pe scaun. Neero îi deschide puţin tunica, ii varsă în sin esenţă dintr-un şipuşor de aur; o face să aspire acea esenţă şi o îngrijeşte cu multă compătimire.) NEERA 20 Copilă se umpă. .. Getta! Se mişcă? Ea revine? GETTA (deschide ochii) A!. .. unde-s? .. ce se-ntîmplă? NEERA Nimic; eşti lîngă mine GETTA Mi-e capul greu ... sînt slabă ... ce-i? oare am visat? Eram scoasă-n vînzare? 111 [112] J 10 NEER.� Nu ..• GETTA (veselă) Nu-i adevărat? NEERA A fost o glumă numai, să rîdem de o ceartă Intre Postum şi Scaur. GETTA (el! amlhăâune) Vai! crudă glumă! NEERA .... [, " Iartă. Nu ne-a trecut prin minte că tu ai fi crezut 15 În casa lui Horaţiu s-ajungi iar de vîndut. GETTA (,;":h d u-se ) Aşa-i? am fost nebună? , NEERA 20 [observind-o ) Horaţiu te iubeşte, O ştii ... chiar tu din parte-ţi (111 parte.) Nicicum nu se uimeşte ... GETTA 25 Ştiu cît e bun şi nobil, măreţ, îndurător. NEERA '(tU intcnţiunr } Şi, mai presus de toate, cuprins de-al tău amor, Căci îl iubeşti... în taină... cum trebuie să fie? .. J 12 [113] . , r GETTA O! dar, simt pentru dînsul recunoştinţă vie .. � NEERA Recunoştinţă? .. numai? GETTA (cu inocenţă) Ce alta? N.EERA (fn parte) 10 Măîn�J?,,' Ori Getta ne înşală pe mine şi pe el? GETTA Mă duc să respir aer ... - sînt încă tulburată, (In parte.) Aş vrea să văd pe Gallus. 15 20 NEERA Cu mine vină-ndată În atrium 1, iubită, puţin să ne-odihnim. GETTA Eşti bună, generoasă. NEERA (s;I.'!iIlÎild-o de talie şi sărutind-o ) Aş vrea surori să fim., (Lcsc amindouă pe uşa dintre biblioteci.} 1 Uşa principală a caselor, [anua, da intrare în atrium sau. 25 aula, curte sau şală, Curtea era un cuadrat încunjurat de galerii. acoperite şi susţinute cu coloane de marmoră, precum să vede ia Pompeia [Y,,-\.]. [116] HORAŢIU (luptîndtt-se cu sine) Ah! sînt un om În luptă cu sine, care tace �-ar vrea, n-ar vrea să facă ce-i nevoit a face. s Dar nu mai pot învinge simţirea ce m-a-nvins __ . Iubesc., . de-a mea iubire sînt însumi eu surprins, . [Getta, în.jiorată, se depărteazâ.} Şi sufer!: _. Eu, Horaţiu, alesul Asteriei, A Chloei, a Glykirei, a Pyrrhăi, a Lydiei. ao Ce-au inflorit cărarea întregii mele vieţi Cu-a lor nemuritoare şi vesele frumseţi; Eu, ce acum ajuns-am pe culmea de pe care Tot omul cată-n urmă-i cu-o lungă suspinare, . Resimt un foc în sinu-mi mai splendid, mai curat, '15 Ca soarele-n apusu-i măreţ, înflăcărat, Şi văd in orizonuri o lume încă vie De dulci simţiri, înalte, necunoscute mie ... Tu singură, tu, Getta, avut-ai sacrul dar Să mă-ngenunchi, ferice, l-al dragostei altar. 20 Schimbat-ai pe Horaţiu, din omul nepăsărei, In omul suferinţei, în omul adorărei. - Ce-aud? GETTA (în parte) , I 35 \ I \ Jl6 .li 25 HORAŢIU Copilă scumpă, surprinsă văd că eşti De-a mea destăinuire s-avînturi sufletesti. Te-ntrebi în tine, poate, de-i numai o părere A-nchipuirei mele dorită de plăcere? 30 Niei eu nu m-aş încrede în doru-rni răpitor De ar călca hotarul impus de-al tău onor Şi dacă-n mine, Getta, cu dorul meu n-ar creşte Durerea' nernpăcată ce nopţile lungeşte! (le pe Getta de minâ.} Poet sînt, şi poetul nu e scutit de chin. , De tot ce-i omenire nimic nu-i e străin. [117] Mai gingaş în durere, mai viu în fericire, Din patima ce moare el face-o nemurire ... Dar tremuri? ... cobori ochii? ... O! dulce, scump odor, În glasu-mi de uimire nu simţi al meu amor? 5 Ah! lasă al tău suflet să vie cătră mine Cum sufletul meu, Getta, se suie cătră tine. C a vulturul spre ceruri izbit în falnic salt, O inimă înaltă aspiră la ce-i nalt ! GETTA 10 (cu dcspcrare } Fatalitate crudă! HORAŢIU Ceai? . " ce simţi?.. răspunde. GETTA 15 Aş vrea în sînul morţei de tine-a mă ascunde. HORAŢIU Tu? GETTA Ochii mei spre tine nu-s demnă să-i ridic. 20 Sînt o nenorocită, căci nu găsesc nimic În trista omenire mai trist, respingător Ca omul fără cuget, nerecunoscător. .. Ai Înfrînat urgia grozavei mele soarte. Tu m-ai răpit lui Scaur, tu m-ai scăpat de moarte. 25 Datoare-ţi sînt cu toate comorile lumeşti, Onorul, libertate!... mai mult, tu mă iubeşti, Şi eu sînt osîndită a pare o fiinţă Lipsită de-ndurare şi de recunoştinţă. Ah! martur îmi e cerul, Horaţiu, te ador 30 Ca pe un zeu de pace, blînd, binefăcător, Ca pe corona mîndră din fruntea omenirei Şi nu pot adorărei să pun masca iubirei. .. [Cade-n genuncbi.} Stăpîne, fie-ţi milă ... Mi-e sufletul robit. .. 1 J7 l [120] il, HORAŢLU ·O! nu; pormrei mele cercat-am să rezist. Ea m-a învins ... poţi rîde, N eera, dar sînt trist; ;;-acuma lumea-mi par� .deşartă ... NEERA Xu. .. eroare. HORAŢlt: Perdut-am judecată de minţi conducătoare Şi ce-am rămas pe lume? Nimic, nici cît eram. IlO Sînt om ce nu fac umbră, căci soare nu mai am! NEERA (Cit sarcas m } Tu eşti acel Horaţiu, filosof de renume, Tu ce vorbeai de patimi ca de-ale mărei spume? .. ;15 Mi-ai zis, îţi adă-aminte, că omul e măhnit "Cînd �n amurgul vieţii păşeşte neoprit; Că-n tainele Naturei e lege ca să zboare Amurgul cătră noapte, aurora că tră soare". HORAŢlt' .zo Eşti crudă. NEERA , Pe Neera, Horaţiu, ai respins -Cînd, inima-i pe mînă, ea mîna ţi-a Întins. I-ai zis, vrînd în amaru-i să verşi o îndulcire, 2'5 Că ziori:le cu-apusul nu pot avea-ntîlnire. HORAŢLU Ba nu... ascundeam rana din sînul meu lovit. NEERA Lovit? rănit? de cine? de-o sela vă, de-o copilă 30 Menită' să inspire nu dragoste, ci milă, 11.20 [121] Şi tu,-n adimenirea de-un vis amăgitor, Schimbat-ai sclava-n-zee şi mila in amor, HORAŢIU A! nu vorbi de Getta cu-atîta uşurinţă, :; Neeră : cînd Horaţiu distinge o 'fiinţă, Ea, dacă nu răspunde la viul său îndemn, Rivalul ce-i preferă de dînsul nu-i nedemn. NEERA (Privind pe [ereastă, incepe a ri.i« c:' J;li!at) W Rivalul tău? .. priveşte colo, la Blanduzia. HORAŢIU [ţrrioind } Ce? Gallus? .. A! . ....... i5 NEERA. (ironică ) Cunoaşte şi tu ce-i gdOZ:;l. HORAŢIli Infarnul sclav! NEERA 20 (luînd de mînă pe Horaţiic şi a proţiiir d u-i de [ereastă-) Priveste rivalul tău de 50; Cum ţine pe-a ta ze� de mînă .. _ ş-amindoi Cu fruntele plecate cum stau cetind pe-o cart e ... Lăţimea unei umbre abia îi mai desparte. 25 Ce zic? .. nu, nu; priveşte-i ... perduţi într-un. estaz, Obrazul lui atinge frumosul ei obraz. în ochii unui altui se-neacă-a lor privire Şi vezi?.. o sărutare consacră-a lor iubire. HORA'ŢIU 30 A! moarte lor! (Se repede şi ie spada de pe masă.) !2l [122] "} < NEERA (îngrozită) Opreşte J mă sparie-al tău gînd ..• (Privind pe [creastă, scoate un răcnet de groază.] , A! iată-i l împreună vin vesel alergînd. se E N A IX HORA ŢIU, NEERA (în mijlocul scenii ), GETTA fi GAL­ LUS (intră pe u�a din dreapta), SCAUR, GLUTTO fi POS­ TUM (apar în stinga) 10 Stăpîne ... GALLUS (cu bucurie) (Getta şi Gallus îngewuncheasă.] HORAŢIU Moarte vouă! m-aţi înşelat. 15 GALLUS (punîndu-se dinaintea Gettii } Loveşte! (Cu mîndrie.) Sint brenn !. .. iubesc pe Getta şi Getta mă iubeşte. 20 GETTA Tu ne-osîndeşti la moarte? în pace-o aşteptăm. Cu gloria ta-n mînă murind te salutăm. (Arată rnanuscrisuţ.} HORAŢIU 25 (în parte) Găsit e manuscrisul.!! Ovidie, sperare L. ." (Tare.) Voi, în genunchi! v-aşteaptă cumplita-mi . răzbunare. • � POSTUM , (vrînd să reţie pe Horaţiu ] Horaţiu, de-al tău nume fii demn. 122 [123] NEERA. (asemine ) Ah! fii uman. (Hora/iti ,îi respinge, se apropie posomorît de junii sclavi, .'j ridit;d spoda ca să-i louească şi apoi, zîmbind, î, atinge uşor cţt spada pe cap.) HORAŢIU Fiţi liberi după uzul poporului roman. (Azo7}îrte spada.) De-acum a voastră-i lumea ... GETTA {dindu-i manuscrisul) Şi tu al ei. HORAŢIU (f1< parte ) :1.5 O: carte, Mă redeştepţi din visuri tîrzie şi deşarte ... Din bunurile vieţii cu tine mă aleg. O! glorie, Horaţiu nu va peri întreg! (Postum şi Neera strîng minele lui Horaţiu, [elioitindu-t ; 20 Getta şi Gallus, mai în fund, dau semne de fericirea ce i-a cuprins I Scaur �i Glutto, în stînga, esprimă o adîncă mirare.] (C o r tin a ca. de.) [125] r [126] ,[ I [127] tînară, fată. din Torni, 20 25 PERSONAGI: AUGUST OCTAVIU CESAR OVIDIU MECENA ALCIDIU PINA-X, histrion IBIS HILLARIUS, augur TIGELLIUS } COTTA patriciani CLEVETIUS BARRUS RUTUBA, gladiator MUSS, ştrengar din Roma SARMIS, locuitor din Tomis GETTOR, oştean sarrnat UN LICTOR MARCIANUS AMBASADORUL REGELUI COnSON IULIA, nepoata lui August CORINA ACTEA TYNDARIS CHLOE GLYCE SARMIZA, DAVA 127 [128] t I ! I Î .1 r � "1 /111 SAGA, precupeaţă [pYRRK-\, precupeaţ ă] J'0J ('T roman, popor sarmat., patriciani, lictori. octofor i, sclavi, sclave, -� Acţiunea se Ţt'tTe�e in [a!) l7-lea an după Christos. Prime1e- pat,-:;} acturi la Rorr.a, c el după urmă la Tomis, în Sarrnaţia. T r [129] r r OVIDIU ACTUL 1 Grădina pala rului impărătesc în Roma. Rediuri despărţite prin straturi de flori. în stînga actorului, faţada palatului cu :; peron de marmură şi uşă de bronz. În dreapta, o stîncă aco- perită cu lier , ţ-ur tind statua lui j ulius Caesar. Noapte cu r.ori, printre care luna se iveşte din cînd în cînd. O fereastră run.inată la rindul de sus al palatului. SCE::\"AI 10 15 IEiS {i HILL4RIUS (venind din [imd ) IBIS Hillarius, augure, doresc să te consult. Tu eşti talmaci de visuri şi mi-ai prezis de mult O tristă catastrofă, o şotie ciudată. HILLARlUS Aşa-i, Ibis; graleşte, tu esti om bun de plată, Eu, bun de sfaturi. Spune: ai iar vrun neajuns? IBIS Ah! de-o amărăciune cumplită sînt pătruns! 129 Jj [130] 'II, 1 Iii, I l i . � 1. \1 " I ... " II HILLARIUS Ţi s-a-necat flotila cu sclave lesbiane, Frumoase, investite în stofe diafane? IBIS � Nu; sînt muncit în crieri de-un gînd mult mai amar! HILLARIUS Tu, cartagen, tu, rudă cu însuşi Amilcar, Tu, împlăntat în aur din cap pănă-n picioare, Cum? Ce? Nu te mai bucuri de-a zeilor favoare? 10 IBIS (posomorit) Amice, pretutindeni, vai! sînt întîmpinat De semne-ngrozitoare ce m-au înspaimintat. Ducîndu-mă la ţară ieri să prînzesc, o cioară 15 A cîrîit în stînga. HILLARIUS Semn rău t fire-ar să moară! IBIS Apoi trei iepuri sprinteni, vîna ţi de doi ogari, 20 Tăiatu-mi-au cararea ieşind de prin tufari. HILLARIUS Semn şi mal ră u t IBIS Augure, crezi tu că în zadar 25 Ieri, stărnutiud la masă, stricat-am un pahar? HILLARIUS Grozav! IBIS Vezi? . .. prevestirea de tine, an, făcută 30 S-a împlinit! 130 J [131] HILLARIDS Corina? .. IBIS Corina e perdută 1 1 ,1 5 10 HILLARIUS Şi ea? IBIS Dar j astă-noapte de-acasă a ieşit Şi-n taină cu Ovidiu la el s-a Întîlnit. HILLARIUS Ovidiu? IBIS O J pe lume nu e nici-o făptură Să poată ca s-aprindă în mine-atîta ură 15 Precît acest Ovidiu corupt, corumpător, Pescuitor de-amoruri prin versuri de amor. De cînd el mai cu samă a scris A rta iubirei, Femeile, perdute pe cîmpul rătăcirei, în braţe-i se aruncă orbiş, Într-un noroc, 20 Ca fluturii de noapte ce dau, zburînd, în foc. HILLARIUS (rîzînd) Ce vrei?.. berbantul are un farmec de plăcere Ce-ri veci adimeneşte o minte de muiere, 115 Căci ea se-ngînă lesne cu-nşelătorul gînd De-a preschimba în erou pe un mişel de rînd. IBIS Corina, Înzestrată de calităti înalte, Căzut-a si ea-n cursă ca toate celelalte, ;)0 �-a ei deşertăciune pe-un vers măgulitor ]ertfit-a lui Ovidiu şi cuget şi onor, 131 [132] IBIS HILLARICS 132 HILLARWS Te mîng ăie : chiar Venus pe Vulcan a-nşelat. Uitînd fără mustrare geloasa mea iubire Şi răspunzindu-i numai cu-a sa dispreţuire. IBIS Ah! ce mi se întîmplă Imi pare că-i un vis. O rană sîngerîndă în sînu-mi s-a deschis Şi mintea-mi se frămîntă în dor de răzbunare. Ce vrei � Muierea-i ca o rază ce luce cînd pe-o floare, 30 Cînd pe un scai de toamnă şi-n veci e schimbatoare. Căci neputinţa De-a fi iubit de dînsa descuraja dorinţa. 25 Eu, orb! ma credeam singur pe lume-alesul CI. Ah! nu eu, dar Ovidiu era ... infern! HILLARn-s O crezi . IBIS Şi Însă orice visuri I le-am realizat. Orice dorinţă, fie nebună chiar, ei bine, A fost un ordin sacru, o lege pentru mine. A vrut prin lux de stofe aduse de la Tir, 10 De sclavi, de giuvaeruri, de villa în porfir, Să-ntreacă pe-ale Romei bogate patriciane? Ea le-a-ntrecut pe toate, păn' şi pe curtizane, Căci mă simţeam ferice şi mîndru de-a vedea Ca stea în fruntea Romei lucind Corina mea. ;;i,-n adevăr, Hillariu, cînd ea pleca de-acasa În lectică, lasată pe perne de matasă, Frumseţea ei superbă năştea un viu fior Prin gloata imbulzită de simţ admirator. Toţi o doreau ... zadarnic ... 15 i I t " ;, 20 It 1 '�i , l '1 I 1: i I 5 , \,' �l r,l\' i,l l' ,i [133] HILLARIUS Te cred. IBIS (Î/l taină) 5 Augure, spune-mi, la via mea turbare Poţi tu să-mi faci complice infernul? HILLARIlJS Pot. .. plătit. IBIS 10 întreaga mea avere stă gata de jertfit! HILLARIl.!S A verea ta întreaga? IBIS :;-ii ştii cît e de multă! 15 Aş da-o să dispară Ovidiu ... HILLARlliS Dai? . .. Ascultă: Cunosc în pleava Romei un brav gladiator Ce are meseria de crunt omorîtor. 20 El pentru-o sumă bună e gata să ucidă Pe cine vrei, si-n urmă e-n stare ca să rîdă, Murind în aspre chinuri, făr-a destăinui Secretul tău! IBIS 25 Ah 1 unde-i?.. Voios l-oi dărui Cu mii de mii sesterţii, dar vreu a mă ascunde. Grăieşte tu cu dînsul. HILLARIUS � Eu? fie, însă unde 30 Să-I afle pe Ovidiu? 133 l' 11 [134] "',� \ I d !I IBIS I Aice, sub palat. HILLARWS în parc? .. 5 IBIS Il I Dar; de cînd Cesar din Roma a plecat La insula Caprea, Ovidiu ca o fiară După vînat aice în fiecare seară Se furişă prin arbori şi are întîlniri 10 Cu-o fată ameţită de-a lui adimeniri. ( A rată leşa de bronr.} Ea vine tremurîndă pe uşa ceea-n taină, Purtînd un văl pe frunte şi o bogată haină. A fi vro fiică jună de nobil scapătat, 15 Crescută cu nepoata lui divul împărat. De-ar fi ucis aice mişelul, noi vom spune C-a fost surprins de gardă. HILLARIUS Dar; planu-i de minune. 20 Nu crezi tu însă, Ibis, că dacă mîni în ziori, Şi el şi ea ar zace morţi colea, pintre flori, Cu mult mai drept în Roma uşor s-ar presupune Că însuşi tatul fetii a vrut să se răzbune, Sau poate că custozii în sînge au spalat 25 Onorul locuinţei lui Cesar? IBIS Minunat! Dar L ., amîndoi odată ş-alăture să peară L .. PrÎnzîndu-i moartea crudă pe amîndoi în gheară_ 30 Eu recîştig amorul Corinei şi-s ferit De-orice propus de crimă ... aşa-i mai nimerit. Mergi, scumpul meu Hillariu, mergi de te înţelege Cu ucigaşuL .. 134 [135] -------�. HILLARIUS Bine, dar eu ce "oi culege Din rolul de complice? .. IBIS Tot ce-i dori. HILLARIUS Ce- oi vrea? Mă duci tu ne aşteaptă. (Iese. Jn parte.) îl ţin în mîna mea. 1 10 SCEN A Il IBIS În fine,-o să văd smulsă o plăntă otrăvită Din calea vieţii mele, prin ea nenorocită. Am să dizbar eu Roma de-un trîndav desfrînat 15 Care-n onorul casnic loveşte nencetat, Pe fete şi neveste scoţîndu-le din minte Şi pe bărbaţi insultă, soţ fie sau părinte. O! scumpă răzbunare, al furiilor dar! Mi-oi potoli eu setea din aerul tău nectar, 20 Cînd voi videa pe-Ovidiu zăcînd fără suflare, Precum un şerpe putred lungit pe o cărare. S C E N A III IBIS, CORINA (vine agitată din stînga) CORINA (în parte) Aici să fie oare? IBIS (în parte) Corina? N egreşi t, 30 Ea cată pe Ovidiu. 135 [136] CORINA (în parte } Mi-e sufletul uimit De-o crudă tulburare... N u-I văd aici. 5 IBIS (tare) Corină ... CORINA (tresărind ) 10 Ibis? IBIS Pe cine cauţi acuma prin gradină? CORINA (îngăi mată) 15 Pe ... tine! IBIS (cu sarcasm) Cum? Auzul nu mă Însală?.. Eu Recîştigat-am astfel un loc în gîndul tău, 20 Ca tu, nepasătoare de frică şi ruşine, Prin Roma,-n sînul nopţei, s-alergi tu după mine? Mă-ntreb, uimit, la care zeu bun şi-ndurător Să mulţămesc de pasul ce faci în al meu dor? Cui să închin prinoase că ţi-ai adus aminte 25 De-a tale numeroase şi sacre juraminte? CORINA. Sarcasmul nu te prinde nicicum; mai bine taci Şi-ndreaptă cătră însuti mustrările ce-mi faci. tu crezi că o femeie preschimbă cu placere 30 A verea-i sufletească pe-a sculelor avere? Crezi tu că sub povara de aur mînjitor Se stinge într-un suflet tot simţul iubitor? ·136 - [137] ... 5 10 Şi că, sorb ind în treacăt a luxului otravă, Femeia-i destinată a deveni o sclavă? N emernice !. .. N-ai dreptul, grăind precum grăieşti, Să stai cu mine faţă. IBIS Tu mă dispreţuieşti! Ovidiu te deprinde cu-atîta sumeţie, De mă înfrunţi pe mine, Ibis? CORINA Ovidiu? . .. fie! IBIS Pe dînsul ca ţi ? ii CORINA Pe dînsul. " Mi-ai spus, şi te-am crezut, 15 Că el în toată seara aice, nevăzut, Prin umbră se strecoară şi vine, se-ntilneşte Cu o necunoscută cu care se iubeşte. Ai vrut să-mi pui un ghimpe în inimă, ai vrut Să-I depărtezi de mine, om prost şi prefăcut, 20 �-ai răspîndit asupră-i o neagră calomnie. IBIS El nu a venit încă şi speri că n-a să vie? Cap sec!. .. şi tu, la rîndu-ţi, acum te măguleşti Că pe a lui simţire tu singură domneşti, 25 �-atît e de-nteţită a ta mîndrie oarbă Că toată judecata din crieri ţi-o absoarbă. Cum? Tu, Corina jună, frumoasă, ce priveşti De sus la omenire cu ochi împărăteşti, Tu, care vezi în juru-ţi o vastă-ngenunchiere 30 De aderări sfioase şi fără mîngăiere, Mai lesne ai admite chiar cerul răsturnat Decît a ta cădere din visu-ţi adorat. Ei bine, azi, Corina, cu toată mîndra-i fală, Pe sînul lui Ovidiu posedă o rivală. 137 [138] 1" I I CORINA (indignată) Ibis! IBIS 5 �-acea rivală superbă, fără preţ, La rîndul ei spre tine priveşte cu dispreţ. Şi I I I 10 15 CORINA Ibis !. .. (Stăpînindu-se.) Dar a ta gură zadarnic mă insultă. Invidia, cînd latră, Corina n-o ascultă. Cuprins eşti de mănie că sufletu-mi trezit Din umbră spre lumină voios s-a repezit Şi, despărţit de tine, scăpînd de-a ta robire, Găsit-a în Ovidiu o nouă-nsufleţire, IBIS (furios) Ovidiu? CORINA Dar, Ovidiu; în el, numai in el 20 Mă-neted, căci el nu minte cu vorbe de mişel. IBIS Eu mint... cu mişelie? Eu mint?.. Dar ce ai zice Cînd l-ai vedea tu însăţi cu ochii tăi aice, Ţinînd pe-a sale braţe un fraged, nou odor, 25 ] urîndu-i , ca şi ţie, tot vecinicu-i amor? CORINA A! taci, e clevetire. IBIS Ce-ai zice?.. Spune, spune 30 Ce-ai face? 138 .J, [139] CORINA Cu-a mea mînă eu viaţa le-aş răpune! IBIS Aşa? . .. Deci ai răbdare; curînd o să te-ncrezi .5 De minte sau nu Ibis, văzînd ce ai să vezi. Şi de-a fi adevărul? CORINA O ceruri! IBIS li' 10 Vrei să moară? CORINA Vreu, vreu, Şl el Şi dînsa ... O! turba mă-nfioară l IBIS Mergi dar şi stai ascunsă cu ochiul pînditor. lj Te-oi răzbuna eu însumi de-al tău înselător �-atunce vei pricepe cît eşti tu de nedreaptă Cu mine. 20 2.5 CORINA (caiă-n jur) Dar nu vine... nici a veni. IBIS Aşteaptă Colo, după copacii din fund, şi-l vei zări. Dar. .. de-a muri Ovidiu? ... CORINA [âepărttnâu-se ) Eu încă voi muri. 139 [140] ... 1\1 ,\; II !I I r l 1 I I I II " 1· li SCE)< A IV IBIS (Privind după dînsa) Ba nu-i muri; amorul ce încă mă cuprinde 5 Pe capul tău cu milă aripile-şi Întinde. El, prin a lui putere, va deveni un scut Ce te-a feri de moarte ... deşi, vai! te-am perdut. Ah! cine ştie? .. poate că jalnica-mi fiinţă ,�� deştepta în sînu-ţi a ta recunoştinţă . �l ••• lBIS, HILLARIUS, nu rt:» . .J. HILLARIUS Ibis, iată omul. 15 IBIS [obsercâ pe Rut uba ; În parte) Cioplit e din topor. (Lui Rutuoa.) Eşti om cu hotărîre? RUTUBA 20 Eu? . .. sînt gladia tor Şi mă numesc Rutuba; în faţă mă priveşte. Un om nici cît o gîză în ochii-mi nu plăteşte. IBIS Aşa-mi convii, Rutuba, viteaz, neomenos. 25 30 140 RUTUBA O ştiu; n-arn preţ; Întreabă pe oricare gelos. Eu îi feresc onorul de orişice ispită, Căci am o meserie de mulţi apreţuită în Roma ... Nu mă laud, dar În glas mare-o zic: Morala-i susţinută de braţul meu voinic. [141] 20 .... IBIS Te-admir! RUTCBA Şi al dreptate;... zdrobesc de porunceală, 5 Ucid sau rănesc numai, cu vrei, după tocmeală. Atît pentru-o bătaie şi pentru-o rană-atît, Iar pentru-o înjunghiere sau strîngere de gît Ceva mai mult. IBIS 10 Prea bine; deci spune cît mi-i cere Pe-o moarte de om? RUTUBA Tînăr? lBIS Dar, tînăr. Rl;Tt:BA Şi-n putere? lBIS �i. RCTCBA Preţul se socoate pe neamuri şi pe ani, Pentru străini mai ieftin, mai scump pentru romani. Pentr-un bătrîn cinci sute sesterţii, pentr-un June Cinci mii, căci el posedă mai multe zile bune, :::5 Un mai bogat tezaur de fapte şi iubiri. Fac pagubă, prin moarte-i, sărrnanei omeniri. lBIS Nu emer, dar chiar Şi zece iţi dau pe a lui moarte. 141 [144] SCE:-JA VI IBIS, HILL4.RIUS, RUTUBA, CORINA CORINA (alergînd) 5 Soseşte, iată-l ! Rt:TUBA [scoţ înd pll11l11ar1l1) Unde-i? . .. e mort! 10 I i' I ,� I I 15 IBIS (opl'indu.l) Aşteaptă încă. Nu a sosit momentuL .. Aice, lîngă stîncă, Curînd are să vie odoru-i aşteptat. Cînd amîndoi vor face un grup îmbrăţişat, Cu-o singură lovire, ca fulgerul de iute, îi vei schimba, Rutuba, în două leşuri mute. CORINA (rcvcniud ) 25 O ceruri! 20 IBIS Mult singur nu va fi. Veniţi să stăm la pîndă şi gata de-a-i jertfi. " I \: " .1 U f ,.\1 j ,1 � i II ,!I , ·\1 Jl 30 ]44 S-apropie ... şi-i singur. CORINA (fii part e ) IBIS Haide! HILLARIVS şi Rl.:TUBA Haide! (Tese CII toţi în dreapta.) [145] se E N A YII OVIDIU şi apoi IULIA O! noapte-ndurătoare, întinde a ta umbră dorită, protectoare 5 Pe cel mai viu, mai dulce, mai dragalaş odor, Pe-al Iuliei s-Ovidiu misterios amor. Şi tu, o Venus, zee născută-n marea lină, Tu cărei al meu suflet în veci cu drag se-nchină; Pe Iulia-mi iubită îndeamn-o cu-al tău glas 10 Aice, lîngă mine să-ndrepte al ei pas! (Priveşte la. fereastra Iuminatâ.} Ah! iată sus fereastra cu tainică lumină La care se arată precum o stea divină. Văd umbra-i în mişcare ... Ea pleacă, a plecat. 15 Lumina de fereastră acum s-a departat. Ah! inima uimită saltă-n bataie deasă Si pare că din sînu-rni vroieste-acum să iasă. (Ascultă.) Dar, vine. (Exaltat.) Fericire, puteri dumnezeieşti 1. .•. 2@ (Iulia deschide uşa.} (Ovidiu aleargă spre ea.) Ah � Iulie-adorată ! IULIA (coboară scările) 25 Ovidie 1. .• Tu eşti? Nu-i nime În grădină? Nu-i nime să ne vadă? OVIDIU Nu, nu, priveşte, norii s-au adunat gramadă Ca să ne-ascundă lumei si zeilor din cer. 30 Priveşte, ceru-i negru şi' stelele ce pier Cu toate-ale lor raze s-au concentrat În tine, Ca numai a ta faţă în ochii-mi să lumine. (Se apruPie amîndoi de bancă, lîngă stîncă.) 145- [146] IULIA La glasul tău, amice, simt grija că s-a dus. Tu mă iubeşti? OVIDIU j Amorul mă-nalţă-atit de sus Cît uit în fericire-mi, eu, om perdut în gloată; Că eşti în culmea Romei," a lui August nepoată; Şi mintea-mi nebunită mă face să-ndrăznesc Ca să apropiu doru-mi de-un crin împăratesc, 10 IULIA Ai inimă cu aripi ce-n sus la cer aspiră. Serneaţa nebunie îmi place şi-mi inspiră O dulce-nduioşire ce gîndul mi-a furat Şi-l duce tot la tine, amice, nencetat. jj Un geniu are drepturi ce nime nu le are. Căci geniul posedă şi tronuri şi altare. OVIDIU Semeţ sînt, dar amorul ar fi zeul Amor De-ar măsura distanţa cînd el s-avintă-n zbor? 20 Dar inima ce bate în toată-a ei simţire La scumpa-i aspirare cunoaşte-mprotivire? Am fost nebun, să poate, că ochii n-am închis Cînd Iulia părut-a în ceru-mi ca un vis, Dar este cu putinţă de-a-nchide-n zi senină .25 Şi sînul la iubire şi ochii la lumină? IULIA O! nu! nu îi inchide cînd e ca să priveşti Cît te iubeşte-n lume fiinţa ce iubeşti Si cîtă fericire necunoscută încă 30 Renvie şi mîngăie simţirea sa adîncă ... Pe culmea înalţată pe care m-am născut Nu poate să s-oprească nici dorul cel tăcut. A lui August odraslă de soartă e menită Să-apară ca o zee de-abia întrezărită 146 • [147] Şi să inspire teamă în loc de dulce dor. Dar zeea, cînd tresare de-al dragostei fior, Spre omul ce-o slăveşte din culme se coboară Şi-i pare, la tot pasul, că tot mai sus ea zboară. 5 Aşa voit-a J oe ca Olimpul ceresc Să-I lege prin iubire cu raiul pămîntesc, Să şteargă dintre inimi oricare departare. Iubirea-i cea mai dulce si sacră nobilare! Regina Cnidei, Venus, iubit-a un păstor, 10 Eu te iubesc pe tine, poete-ncîntător I OVIDIU Esti dulce si augustă}. .. mărire ai si milă, Mărire de �egină şi farmec de copilă, încît ades îmi pare un vis norocul meu 15 De-a fi iubit de tine făr-a fi Dumnezeu, !;l-atîta maiestate în jurul tău domneşte Că de-a-ţi atinge mîna dorinţa-mi se sfieşte Şi mintea mea în luptă cu sufletu-mi robit Mă pleacă la picioare-ţi îngenunchiet, uimit. 20 [Cade-n genuncbi.] CORINA (Ungă stîncă, îi! parte) Infamul! IULIA 25 (ridicînd pe Ovidiu) Iată mîna-mi ... Amorul cînd ne-adună, Eu uit că sînt princesă şi mi-amintesc că-s jună. Întîia oară Eros mă duce-n Empireu, Şi sînt a ta, Ovidiu, precum tu eşti al meu. 30 (Şed amîndoi pe bancă.] Eu te iubesc, amice, chiar din copilărie. Amorul meu cu mine crescut-a în frăţie, Căci te-am văzut adese la bunul meu venind Cu toţi poeţii Romei, în Roma strălucind, 35 Cu-amicii tăi, Mecena, Virgiliu şi Horaţiu, Al căror geniu falnic străbat al lumei spaţiu. 147 [148] ---------------_. ----- 'Stimaţi, iubiţi de Cesar, v-am auzit ades Cetind a voastre imnuri si-n taină te-am ales Pe tine ca poetul inchipuirei mele. Ador a tale versuri şi am undit în ele 5 O gingaşă comoară de visuri cu fiori Ce ziua mă încîntă şi noaptea pănă-n ziori ... Ah! spune-mi în ce plaiuri culegi a tale cînt uri ? Ce muză îţi inspiră poeticile-avînturi ? Corina? Ce-i Corina?.. Există? Cine-i ea? 10 OVIDIC" (Lngăimat j Tu, Iulio, tu numai eşti, dragă, muza mea. Corina e un nume ... poetic ... ce de lume Fereşte-a noastră taină şi dulcele tău nume . .15 Simţirea iubitoare ne vine de la cer, Ea fuge de lumină ca cel mai sfînt mister, Şi sacră e fiinţa cu suflet generos Ce face din iubitu-i un rege glorios. (Se scoalâ .] 20 Ah! Iulie-adorată, de-aş asculta mîndria Ce simt gîndind la tine, aş face nebunia Să strig în lumea-ntreagă cu glas triumfător: A mea, a mea e fiica lui Jupiter Stator. Dar nu, al tău Ovidiu în nime nu se-ncrede. 25 Sub soare şi sub stele necontenit te vede �i-i place-n tăinuire, redevenind poet, Să spuie numai nopţei mult scumpul lui secret. Atunci cînd pacea umbrei, domnind peste cîmpie, îndeamnă la iubire, la vis, la poezie, . 30 Cînd mii de şoapte blînde, sub cer trecind în zbor, Deşteaptă-n al meu suflet răsunete de dor, Atunci cu-nvăpăiere eu le descriu pe toate, Sperînd c-a mele versuri te vor pătrunde poate. IULIA J5 O! dar, ca dulce fulger în sinu-mi au pătruns, Şi, vezi, amoru-mi gingaş eu nu ţi l-am ascuns. (Pleacă capul pe sînul lui Ouidiu.} ..148 [149] ,... 5 OVIDIU (o stringe în braţe) Ah ' Iulie! IULIA (cu glasul slab) Ovidiu 1 OVIDIU (arătînd luna Plină) Iubita mea, priveşte, 10 Regina albă-a nopţei din ceruri ne zîmbeşte. se E x A VIII OrIDn-, ll.:L1A, CORINA, IBIS, HILLARIUS. RUTUBA 15 CORINA (cu durere, în parte) Ah! inima-mi se rumpe. IBIS (lui Rutuba, venind de după stincă ) Ucide-i ... Moarte lor! 20 I ni.', Hillariu s fi Ruiuba se Înaintează repede, cu feţele ascunse sub mantal e.} CORINA (voind să-i oprească, desperată } O! nu, nu, nu pe dînsul. .. 25 IBIS (se apropie de Ovidiu) Infame trădător! 149 [150] , 5 1, _,t { 1 1. II' 1, [ 5 , . ; � I 1, 10 I '\ 15 OVIDIC Ce vreţi voi, mizerabili? .. IBIS Acum mi-ai căzut pradă. (Lui R1111!ba.) Ucide-o-ntăi pe dînsa... El moartă să şi-o vadă. OVIDIU (vrind să apere pe Iulia) In lături, hoţi l. .• (Lbis Ş'l Hillarius il apucă de braţ şi·! ţin ii! l:c . Rut uba ridcă. pumnaru 1 asupra Luliei.} IULIA (ridicîndu-şi vălul şi arătÎndl/-se) în lături! Priviti în faţa mea. Sînt Iulia, nepoata lui Cesar! ' IB!S (lăsînd pe Ovidiu) Cum? , nI ' � '1' . , I I I l' , 1 �J 1 I .� I 20 25 150 CORINA Ea? RUTUBA (scăPînd pumnarul } Ea? (Toţi rămîn incremeniţi. Ovidiu şi Iulia se apropie unul de altul. ) IULIA Ovidiu, vin' cu mine ... Iar voi. .. (Face un semn pOY1incitor cătră ucigaşi ca să se depărteze; , .Ovidiu şi Iulia pleacă repede şi intră in palat.) [151] 10 CORINA O, durere r Rivala mea-i princesa! HILLARIUS Sîntem perduţi! IBIS Tăcere. Ovidiu dispărut-a cu Iulia-n palat. .. Triumf 1. .. de însuşi Cesar voi fi eu răzbunat! (Cortina c a d e.) ACTUL II I ., I 15 20 Forum al lui Cesar. în dreapta şi în stînga, de-a lungul culi­ selor, galerii cu coloane de marmoră. (portice), începînd de la al doilea plan şi întinzîndu-se pănă în fund; ele sînt ridicate de la pămînt pe două trepte. Fundul scenei e ocupat cu tem­ plul zeţei Venus Genitrice, precedat de o largă scară ce se coboară în piaţă. Pe laturile lui se deschid două strade ducînd spre Capitol ce se vede în fund. Patr iciani şi matroane se primblă sub portice unde sînt espuse tot soiul de mărfuri. Mişcare animată de popor în piaţă. Trecătorii intră prin' culi­ sele libere atît în dreapta, cît şi în stînga. Unii intră în templu, alţii se opresc pe treptele porticelor şi formează grupe va- riate. SCEN A 1 25 RUTUBA, MUSS, PYRRHA, SAGA, HISTRIONI, POPOR (mai mulţi pl'ecupeţi intră din toate părţile, strigînd mărfurile lor) PRECUPEŢUL 1 (purtînd o cutie) 30 Paste! 151 [152] :5 PRECUPEŢUL II (purtînd două ulcioare j Apă de Virgo! PRECUPEŢUL III (purtînd dinţi de elefant) Ivoriu de Libia. PYRRHA (CH un paHe1' pe cap) Naramze de la Chius! SAGA (cu un paner pe braţe) Lămii de Mesenia l MUSS (luînd o lămîie) as Dulce-s? SAGA Nu pune laba. l\1USS Zbîrcite sînt de ger. 20 Priviţi, numai mătuşa lipseşte din paner. (Fuge spre [nnd, j SAGA Ce-ai zis, piciler obraznic? (Aleargă după Mu ss. Poporul ride fii hohote} j 25 RUTUBA (o propiindu-se de Pyrrha } De unde vu, zvîrlug.i ? PYRRHA La Forum Cupedinis am dat numai o fugă 30 Ca să v-aduc naramze ... Uf! cît m-am ostenit! [153] l\lUSS (revenind În .sce;!!!) Cum, Pyrrha, la Ovidiu azi nu te-ai odihnit? PYRRHA 5 Ce vrei să ZICl, gindace? RUTL"BA [inipingind pe -"-fllSS) Fugi, }'I uss, lipseş ti de-aiee. MUSS 10 (răstit ) Nu-mpinge, că, pe Hercul. .. RUTUBA Pieri, şoaree de portice. MUSS 15 Gladiator de crîşmă, zăvod flămînd, nauc. RUTL"BA (ameninti nd lI-!) Măi piciule ... 20 l\1USS (cu o demnitate comică) Gios pumnii; te-am priceput, mă duc. PYRRHA (strigă, plecînd spre [uud } Naramze de la Chius! 25 RUTUBA (oprind-o) Frumoasă Pyrrha.vmi spune: De ce, cînd vmzi naramze, naramzele-s mai bune? 153 [154] PYRRHA (rîzînd) Şi mie opt. RUTUBA PYRR,HA (fmpă"/indu-le portccale ) Na, na . MAI MULŢI TRECĂTORI Dă-mi mie una. Ştiu eu? 5 SAGA (reucnită în scenă) Ce vra să zică pofta de fruct încă necopt! Ea vinde poame crude, ar vinde porumbele 15 Şi proştii, zău, ar crede că cumpără mărgele, 1 Cînd eu, ca vai de mine! pe strade strig mereu [Strigă t) Lămîi de Mesenia 1. .. dar le mănînc tot eu. (Me"ge de se amestecă Între poporul retras in fwnâ.} 10 ... SCENA II 20 IBIS, HILLARIUS (intrînd din dreapta şi primbţindu-se în faţa scenii ) IBIS Augure, il-am odihnă de-acum o săptămînă, Ovidiu tot trăieşte!. .. 25 HILLARIUS El ne-a scapat din mînă Ca apa. 154 , [155] .5 10 IBIS Şi Corina, deşi chiar l-a surprins Cu Iulia, amoru-i nu scade, nu s-a stins! Din contra!. .. HILLARIUS Cum? IBIS Se luptă cu gîndurile sale Şi singură pe sine tot cată să se-nşale. HILLARIUS Iar tu? IBIS îi sînt, al crede? tot mai nesuferit. HILLAR!tJS 15 Aşa ţi se cuvine; de ce n-ai reuşit? Succesul încunună oricare faptă, fie Sau rea sau bună ... Lumea-i o vastă neghiobie. IBIS O ştiu, însă crezut-ai că Iulia din tron 20 Să cadă-n înjosire, iubind un... histrion Ce minţile-ameţeşte cu şiruri de cuvinte? HILLARIUS Ea are foc în sînge. .. Ce vrei? " Î ţi adă-amin te De mama sa ce-n Roma, prin lubrice purtări, 25 Atras-a pe-al ei nume blastemuri şi ocări. Pe unde-a sărit capra mai sus căpriţa sare. IBIS Ce-ar zice împăratul de-a Iuliei purtare? 155 [158] JBIS (arii,tîl1d pe Rutuba În f und ] Rutuba e CU dînşii, mă duc la el; tu cată Să ne cîştigi pe Pinax, el are limba lată - :5 :;>i multă influen ţă în clasele de jos. HlLLARIUS Ca dînsul in batjocuri nu-i nime generos. IBIS Căseşte-l şi-i vorbeşte, dar fii cu chibzuinţă, 10 (.lIeyge il! [urui de se sfătuieşte cu Rutuba.} HILLARIUS (singur) l ntii glnd.:sc la mine, ca om de conştiinţă. {Cintârind pungile.] 15 Trei pungi rotunde, pline şi scumpe la privit. .. _ Ca să-mi r ărniie mie ce-ar fi de chibzuit? se E �..\. III .'-!ILLARIl.:S, PISAX 20 (Piro -� };i,;, ,:(>;W!, cărunt , slab şi Îmbrăcat în haine sarace; intră ţ.cscmcrit prin stînga şi se intilneste cu Hillarius, Ei s c fi'i:'f!c lung CI: li!! aer de sarcasm.) HILLARHJS (În tarie) 25 Ha! iacă tocmai Pinax ... E istovit la faţă. PI�AX ('II parte, tris:) Nu am mîncat nimică de astăzi dimineaţă. (Oft ează grw.) 158 [159] HILLARlUS Tot slab? PINAX Şi tu tot gras? HILLARlUS Priveşte, in pele nu-mi încap. ':�_": PINAX Dar; seameni cu Silenus. , ...... ;',0 HILLARIUS '10 Şi tu cu un proţap. Pe două căi contrare ne-am apucat noi drumul, Eu, îmbucînd coliva, tu, mirosind parfumul. Eu, speculînd prostia, cîmp lat, bogat, cu rod, Tu, mila omenească, pomana... o! nerod! 15 PINAX Dar; esti dibaci, Hillariu, o recunosc aice. Tu eşti augur de piaţă; ştiinţa ta prezice Tot ce doreşte omul supus la slăbiciuni Şi rîzi de el, şirete, purtîndu-l cu minciuni . .20 Te-ai înrudit cuPlutus prin falşa-ţi meserie. HILLARIUS (rîzînd) Şi tu rămas-ai rudă cu trista sărăcie. PINAX 25 Decît bogat Ca tine, prefer sărac să. fiu. HILLARICS Dar; histrion şi leneş. 15CJ [160] l' . I 1 � ·i' PI:,lat. pe �pă şi pe uscat. ş-acum vreau să Imblu ŞI pnn vazduh ca o cio­ cîrlie gingaşă, ciripitoa:e ... PANGLICĂ (ascuns între pubhc): Cam grea ciocîrlie! 337 [338] CHIRIŢ A: A ud? Cine-a spus că-i grea?.. Te înşeli, domnule. M-am cîntărit la spoziţia de la Viena şi am tras cît o peană ... de ... lişiţă ... �-apoi dacă ai fi un om umblat şi cetit, dacă mi-ai fi 5 călătorit ca mine pe unde şi-au înţărcat dracul copiii, dacă mi-ai fi văzut Parisul şi Viena, dacă ai face parte din lumea cea mare, din hailaiful Bucureştilor, ai şti că sexul nostru, fie cît de gras, e tot gracios şi uşurel. Aşa spunea Alkibiad, pali- 10 carul din vremea grecilor vechi, după cum ne-a încredin ţa t mosi u Şarlă, profesorul lui Guli ţă ... dar fiindcă d-ta nu eşti nici Alkibiad, nici palicar, plecăciune! (In parte.) Auzi, tontu! Parcă m-am îngrăşa t la casa lui. 15 NĂUCESCU: Aoleo, sfinte, că strechiată-i! CHIRIŢA (furioasă): Cine-i străchiată, năucule? NĂUCESCU: Nu d-ta, cocoană. . . Despa. . . Despa. (Des-pa se supără.) Taci, soro, că-i în stare să ne sară-n cap. (Tare.) Cocoană Chiriţo, ce-a zice 20 soţul d-tale cînd a afla? .. CHIRIŢ A: Zică ce-a vrea; am otărît să mai văd şi alte lumi, nu tot asta de la noi, si m-oi ascensiunearisi chiar de-a fi să-ţi cad pe cap din naItul ceriului. NĂUCESCU: Ferească Pronia! (In parte.) Să-mi cadă 25 coşcogea bute pe scăfîrlie ... ' m-am topit! CHIRIŢA (exaltat): Dar! o să mă înalţ pe unde nu s-au înălţat nici zmeii, ca să. meargă vestea Chiriţei peste nouă mări şi nouă ţări ;: o să mă sui în lună şi în stele, ca să văd de-oi găsi şi pe acolo 30 bazaconiile ce le-am văzut pe pămînt. (Arie din ,)Chiriţa la Paris" ) CHIRIŢA Am văzut amoruri multe Şvamoraşi cu pene smnlte, 35 Smulte, smulte, smulte, smulte etc. Şi caractere-njosite, Nu de mult la noi bite, Vite, vite, vite, vite, vite, vite, vite. N -are c'ine cumpăra. 338 [339] 5 10 15 20 25 30 VÎNZĂTORUL Şoapte de-o para! CHIRIŢA Ei, parol, n-ar zice D:1. VîNZĂTORUL Şeapte de-a para! COR Nvare cine cumpăra Şeapte de-o para. Ei, parol, n-ar zice ba, Şeapte de-o para. CHIRIŢA Deci, Chiriţa exalrată Vrea în ceruri să răzbată, Bată, bată, bată, bată, bată, bată, bată, Chiar de-a. fi din a lor poală (coborind ochii) Ca să cadă rostogoală, Coală, goală, goală, goală, goală, goală, goală. Sper că. toţi m-or admira. VÎNZĂTORUL .Şeapte de-o para! . CHIRIŢA Ş-or striga voios: Ura! VîNZĂTORUL Şeapte de-a para! COR Dar! cu toţi te-om admira, Şeapte de-o para, Şi cu toţii om striga: Şeapte de-a para! [Moghior se coboară din naselă şi se a-propie de Chiriţa.} :i39 [340] 10 15 25 MOGHIOR: Cucoană Chiriţa ... cînd v-a fi cu plăcere. balonul e gata. CHIRIŢA (intorcindu-se şi zărind pe M oghior): Piei drace!. .. D-ta eşti balonistul? j MOGHIOR: Eu... mă recunoaşteţi? CHIRIŢ A: Da cum, tătarii, să nu te recunosc? .. (Scena următoare e aparte.) MOGHIOR (cu sentiment): Ah! CHIRIŢA: D-ta m-ai scăpat de belea la Viena, plătin­ du-mi datoriile, şi ai venit cu mine la Bucureşti, pentru ca să capeţi concesiuni şi joncţiuni ... Ba încă am şi giucat ceardaşul împreună în sala lui Bosel. Da bine, grăfuşorule, cum de-ai ajuns balonist din joncţionist? .. măcar că bine bătînd: Tot ca una, fata mea. MOGHIOR (în taină): Amoriul!... El m-a metamor­ fozat. CHIRIŢA: El te-a metaformozat? Bată-l norocu, amo­ raş! îi cunosc şi eu drăciile şi renghiurile etcetera şi cele multe! Dar ce are a face cu balonul? j\fOGHIOR: Ascultă-mă: Neputînd să am parte de d-ta pe pămînt, mi-am pus în gînd să te răpesc în văzduh, ca să fii a mea! CHIRIŢA: Eu? pe mine ... în văzduh? ... ba să-ţi ca ţi de treabă, că-ţi găseşti pîrţagul cu Chiriţa. 1IIOGHIOR: Pîrţag, nepîrţag ... nu-mi pasă! Vreau să facem joncţiune de inimi împreună. CHIRIŢA (în parte): Mititelul! (Tare.) Dar nu se poate una ca asta, măgnăţelule. Eu sînt măritată cu Bîrzoi; am fete mari cu copii şi un flăcău de băiat la Senat. (In parte.) Cenuşer. .. (Tare.) �-apoi, nu ştii? Sînt o persoană vertuoasă ... ver­ tuoasă, de nu-mi încap în piele ... sînt jurată să păzesc credin ţă ... MOGHIOR: A! nu face nimic ... Cînd îi fi sus în aer, te-oi dezlega eu de toate jurămintele. CHIRIŢA: Ba să nu te-mpingă păcatul, că, pre legea mea, te azvîrl din naselă ca pe-o minge. 20 30 35 ... 340 [341] MOGHIOR (răsucindu-şi musteaţa): Om videa... Cu­ coană Chiriţa, publicul aşteaptă ... Poftim. (Dă braţul Chiriţei şi face gi'urul scenei, inchinindu-se la public; apoi se a-propie de naselă.] 5 CHIRIŢA: Hai! (In parte.) Ar avea haz să pat vro şotie tocmai în nori... dar las' pe mine! COR Chiriţa, Chiriţa, Bîrzoaie, Se urcă, se urcă-n balon! 10 15 CHIRIŢA Adio! Chiriţa-i leoaie, Hailaifă, model de bonton. COR Vivat! bravo mii de ori! Chiriţa se duce-n nori! Ea, din mîndră barorieasă. Vrea s-agiungă baloneasă. S CE N A III Cei dinainte, BIRZOI, UN COMISAR 20 BÎRZOI (intră în sala teatrului pe la finele corului, se apropie de orhestră şi strigă deodată): 'Nu lăsaţi ... N-o lăsaţi să se suie în năsăle cu ungurul.._ Chiriţo! TOŢI: Ce este, ce este? 25 BÎRZOI: Chiriţo... fugi de lîngă naselă. CHIRITA: Vai de mine! bărbatu-meu? BÎRZO�: Eu, dar l, .. şi nu-ţi dau voie să baţi lel a prin văzduh cu balonistul. CHIRIŢA: Da bine, frăţioare, gîndeşte că onorabilul 30 public şi înalta nobleţă ... BÎRZOI: Nu stiu eu de astea... Chirită, să mă vezi mort d�că-i face asfinţiune cu b�lonul. CHIRIŢ A: Măcar să te şi îngrop, sufleţele, nu mă iartă filotimia să te ascult. 341 [344] HAZLIUL: Ce s-aude? ... Chiriţa cere agiutor, oare ce i se- n tim plă ? PANGLICĂ: Priveşte ... Parcă se luptă cu ungurul. .. Iaca, l-au apucat de gît ... l-au plecat pe marginea 5 naselei 1. .. Aoleo!. .. feriţi 1. .. Cade ung urul !. .. Cade!... 1 TOŢI: Cade 1. .: feri ţi 1. . .' >- (Deodată cade în mijlocul publicul-ui un manechin, ce seamănă cu M'oghior, } 10 PUBLICUL (încungiurînd manechinul ): A!... sărma- nul!. .. a murit! s-a turtit ca o plăcintă!. .. Un doctor 1. .. un doctor!. .. să-I ducă la spital!. .. degrabă! (Soldatul ridică manechimtl'şi iese.) NĂUCESC�:, Bre! 'ce grozăvenie 1... mi s-a încreţit 15 pelea 1. .. Ai văzut, Despo, cum a căzut de rău? DESPÂ: Apoi dă ... aşa i-a fost scris 1. .. se vede ... j COR 20 .pf CI'! fapt groza- şi trist! Ce fapt neaşteptat! Sărmanul balo nist De-a tumba a picat! , , 25 30 35 344 HAZLIUL: Dar oare \ unde-i balonul?.. îl vezi, Lică? PANGLICĂ: Ba nu ... a dispărut ... s-a dus în naltul cerului, cu Chiriţă, cu tot. HAZLIUL � Sărmana 1... e perdută!... Cum a să se coboare? .. TOŢI: Sărmana! . HAZLIUL: Staţi iaca balonul!... <;010, sus, ca o rîn- dunică. PANGLICĂ: Pare că se coboară ... HAZLIUL: Ba cade .. cade cu o rapegiune spăimîntă­ toare ... PANGLICĂ: Bine zici!. .. Primejdie ... De s-a lovi de pămînt, nu s-a alege nici ţandără de biata Chiriţa. NĂUCESCU: Aoleo! De nu mi-ar cădea pe scăfîrlie ! [Îş! deschide cortelul.) HAZLIUL: Iaca şi Chiriţa ... O vezi în naselă? [345] PAi'lGLIC_:\.: o văz ... face semne de desperare ... se dez­ bracă ... îşi aruncă mantila .... HAZLI U L: Si cortelul. PANGLICI:'�i cocul. (Toate aceste obiecte cad pe scenă 5 una d�tPă alta.) HAZLIUL: �i tunica l. .. şi ... banu ... balonul a început a se coborî mai încet. .. Chiriţa l-a uşurat azvîr­ lind cocul. .. Ştii una, Li că ? Hai să improvizăm o oraţiune cucoanei Chiriţe ... Mergi de pregă- 10 teste cele trebuincioase. PANGLIC'Ă: Bună idee ... mă duc ... (Iese.) (O frînghie lungă incepe a spinzura de sus.) TOŢI: Balonul! Balonul!... s-a apropiat! CHIRIŢA (strigă de după. nor): Prindeţi capătul frîn- 15 ghiei. .. prindeţi frînghia ... (Publicul apucă de frînghie, trage, �i: nasela se iveşte, cobo­ rindu-se. ) PUBLICUL: Ura! să trăiască cucoana Chiriţa l CHIRIŢA: încet, încet. .. Să nu mă izbiţi de pămînt. .. 20 Aşa ... dămol. .. frumos ... bine ... bravo! (N asela agiunge pe scenă.) COR Bine-ai venit înapoi! Bine-ai sosit între noi, 25 Chiriţuşca lui Birzoi, Eroină-ntre eroi! CHIRIŢ A (fără coc, în corset, cu braţele şi umerile goale): Bine v-am găsit, oameni pămînteni! (Sare din naselă.) Uff l slavă Tatălui şi Fiului că m-am 30 văzut iar pe uscat! HAZLlUL: Cît ne pare de bine la toţi, cucoană! că, zău! te-am crezut perdută pentru totdeauna. CHIRIŢA: Aş! nu pere Chiriţa cu una, cu două. HAZLIUL: Dar, vă rog, spune-ne ce vi s-a întîmplat! 35 V-aţi perdut hainele pe drum şi vă întoarceţi ... într-o toaletă cam ... CHIRIŢA: Cam ... neglige? .. Adevărat, monsiu Mu ţu­ nachi, că-s cam... desfrunzită, dar apoi ce era 345 [346] 5 să fac pentru ca să-mi scap viaţa? .. l\I-am des­ poiat. " însă, apropo,. nu mi-aţi găsit bulen­ drele? .. Le-aţi cules? .. Mersi ... Acum ascul­ taţi' tragedia mea: (Arie din "Domino noir": "Ah! quells nuit I'") CHIRITA . , I 10 15 20 25 I j I 1:1 30 H , 35 , [, � l 3-i6 :11 Il �I t Cum am plecat, Moghiorul, bat, De mine s-a legat, Cerînd cu mare foc Să-i dau un cioc. Eu îl refuz, Şi-I rog cinstit să nu facă abuz, Iar el, numaidecît, Îmi sare-n gît! Zadarnic cat să-I potolesc, Onoarea să-mi diafendefsesc; Moghiorul meu turhat M-apucă la pupat 1 Atunci mănia m-a umflat, Şi din naselă l-am zburat. Ca pe-un f1aimuc Ce s-a tot dus de-a turnba, huştiuliuc ... Privindu-l , am rămas, Zău, fără glas Ş-am ziS' în ,gîndul meu: "Ah! te rog, sfinte Dumnezeu, Apără-l de mai rău 1" Dar, apropo ... unde-i moghiorul? .. Cred că s-a fi metaformozat în paprică... şi s-a fi săturat de .arnor. COMISARuL': Ba nu, cocoană ... a înviat şi s-a dus cu banii adunaţi la casă. CHIRIŢA: Cum?.. N-au rămas lat?... tare de oţel, ung urul !. .. a fi -căzut pe slănină ... dar să nu-mi uit vorba: f.- [347] pz 5 10 15 II Deodată-n sus, Balonul dus De duhul necurat În aer a z b ur a't , S-a înălţat! Mi se părea Că-n ochii mei lumea perea Şi ameţeam, lulea ... Altă belea! Ce să mă fac? şi cum să scap? M-acaţ în grabă de supap 1 Şi trag mereu cît pot Să iasă gazul tot. Însă deodat-am început A coborî precum n-arn vrut, Întocmai chiar Şi mai dihai decit bietul moghiar. Atunce am rămas -' 20 Iar fără glas Şvam zis în gîndul meu: "Ah! te rog, sfinte Dumnezeu, Scapă-ne de mai rău l". Şi nici una, nici două, pentru ca să se uşure balo- 25 nul, zvîrl mantila de pe umeri, zvîrl de pe cap părul meu de başca, cocul cel de patru oca şi trei litre, zvîrl cortelul, zvîrl tunica. .. Puţin a lipsit să-mi azvîrl şi turniura, dar noroc că balonul şi-a moderat repegiunea. 30 HAZLIUL (aducînd obiectele): Ce inspiraţie minunată aţi avut! Iată obiectele d-voastră. CHIRIŢA: Mersi, Muţunachi.. . să-mi pun tunica ... aşa ... mersi ... cu toate că nu mi-e ruşine să mă vadă soarele cum sînt l. .. 347 [348] l' 5 10 15 20 III Şi cum cădearn, Pe gios vedeam Acest oraş frumos, Luxos, politicos, Şi ..• noroios. Iar pe aici Oamenii mari, oamenii mICI Mi se păreau pitici, Pitici, pitici. Ciţi dintr-acei fuduli măre ţi A veau aspectul de bureţi! Cîţi zmei, Iei-paralel, De sus, păreau pigrnei ! Atunci, gîndind că gioacă rol Păn' ce se dau frumos de gol, De-a rostogol, Şi iar dispar, perzîndu-se-n nămol, Un rîs neaşteptat M-a' apucat Ş-am zis în gîndul meu: "Ah! te ro?" sfinte Dumnezeu, Apără-ne de mai rău !" ,.,. �t 'II \ 25 ,1 I \ i. i 30 , I , '..1 il 1.,' 35 1: 348 l:n .: TOŢI: Bravo!. .. cucoană Chiriţă .. , să trăiască cucoana Chirita I CHIRIŢA: Sărut ochişorii ... (lşi aşează cocul.) (Se aude zgomot în culise.} se E N A IV Cei dinainte, BIRZOI, COMISARUL COMISARUL: Prindeţi-l... prindeţi-l... nu-l lăsaţi să intre. BJRZOI: în lături, guleraţilor!... (Intră.) Aice ? Aice-i? .. Unde-i Chiriţa? CHIRIŢA: Vai de rnine I. .. Bîrzoi L .. bărbatu-meu ... am sfeclit-o. [349] ,p, �Ii 'il BÎRZOI: A!. .. iată-te, jupîneaso !. .. Aşteaptă să-ţi dau eu balon uri şi nasele... (Se repede.} CHIRIŢA: La sănătoasa, Chiriţo!. .. că-i slut la Prut i , • (Fuge pe-moregiurul balonului , apoi SQ.1'e peste laoiţa pe care 5 şedea Năucescu, îl răstoarnă jos şi dispare în culise c ) NIuCEscu: Aoleo! maică!. .. m-a ucis! COMISARUL (prinzînd pe Bîrzoi): Stai, nebunule ... Unde te socoti? la Mărcu ta? BÎRZOI: Ce vrei tu 'cu mine? .. 'Zapciule ... N-am eu 10 dreptul să-mi păzesc nevasta?.. Chiriţa e a mea... Nu-i averea statului... NI-am cununat cu dînsa înainte de resmiriţă ... Fugi încolo! COMISARUL (zice soldaţilor): Umflaţi-l pe sus ... şi la poliţie! 15 (Soldaţii ridică pe Bîrzoi care se 1 u-ptă. ) BÎRZOI: Anaftema să fiti... cu tot neamul vostru! (Iese furios.) , (Indată se aude între culise [aujara din marşul operei Profetul şi începe a dejila pe scenă un cortegiu format de principalele 20 roluri create de Mitle. In frunte merge Panglică, purtînd un stindard cu inscripţia: Vizat Chiriţa, apoi Baba Hirca, Barbu Lăutarul, Plăcintarul, Moisi, Paracliserul , .. etc., avînd fie· care cîte un steag Cit numele său pe dînsul. Cliiriţa, culcată intr-u-n baldachin împodobit, este adusă in triumf, pe sunetul 25 marşului. Cortegiul face giurul scenei pe dinaintea estradelor din care sînt aruncate bucheturi Chiriţei, apoi se opreşte în mijlocul scenii.) PUBLICUL: Ce s-aude? ce s-aude? (Vrea să iasă.] HAZLIUL (oprindu-i): Staţi pe loc. Vine cucoana Chi- 30 rita în triumf!! PUBLIC�L: Uraa! (După fanfară, carul cîntă versurile următoare, pe partea întîi a marsuiui :} COR 35 Glorie şi onori, .Mîndră Chiriţă, Bravo zrneiţă, 349 [350] C!I H 1"" I I II I , 1, 5 Care-a zburat prin nori Ca o porumbiţă! Hai să strigăm în cor: Mîndră Chiriţă! Acum şi în viitor, Glorie şi onor! (Cortegiul, oprindu-se în mijlocul scenei, Chhiţa se coboară din bald achin, sal14tă ş'i cîntă pe partea mz/zicei marşului ce vine în urma corului.) 10 CHIRIŢA (cu sentiment) Români! sufletu-mi este uimit! Şi de m-aş asculta, Pe toţi v-aş săruta. 15 Cu foc, cu foc nepotolit Buluc la sînul meu V-aş strînge, zău! (Apoi ea se suie iar în baldachiti şi cortegiul pleacă, cintind.} COR 20 Glorie şi onori, Mîndră Chiriţă.! etc. .. etc ... (Cortina cade în strigătul de "ltra"[al publiwllli de pe scenă .} [355] .. • l ... · J • . . LA TURNU-MĂGURELE SCENĂ ÎN VERSURI (Reprezentată în ajutorul ostaşilor răniţi.) Teatrul reprezentă o cameră' mică şi simplă mobilată. UşA 5 in fund, altă uşă în stînga şi o fereastă în dreapta. în faţa scenii, mai în dreapta, o masă şi un scaun de lemn alb. SCEN A 1 ADELA (sfîrşind de scris un răoaş, îl subsemnează, zicînd): 10 .Amica ta, Adela... în Turnu-Măgurele ... " Trei pagine ticsite 1. ., Ce am mai scris în ele? (Citeşte: ) "Scumpa mea Nataliţă 1... ar fi un spectacol curios pentru tine de a mă vedea pe mine, o elegantă 15 deprinsă a trăi în saloane luxoase, locuind acum într-o odăiţă goală şi purtînd costumul ambulanţei... Cu toată această schimbare însă, nu poţi crede, iubita mea, cît sînt de mulţămită!... Eu, o tînără văduvă; încongiurată de adoratorii patentaţi din Bucureşti şi din 20 Iaşi, şi espusă a auzi în toate zilele aceleaşi declaraţii monotone de amor, mă simt astăzi mai demnă de pozi­ ţia mea înaltă în societatea română sub nobila haină de soră de caritate. în capitalele noastre eram asurzită de falşele suspine ale comediei lumeşti; aice sînt uimită 25 de adevăratele suspine ale suferinţei, şi, pe cît acolo 355 [356] , I inima mea era nesimţitoare, pe atît aice ea bate şi creşte animată de un nobil devotament. .. Am sub vegherea mea un june căpitan rănit, foarte intere­ sant ... La asediul Plevnii, sărmanul a priimit un glonţ 5 în braţul drept şi mult ne e teamă că va fi nevoie de o amputare ... Ferească-l Dumnezeu de o aşa nenorocire! Sergentul lui, un viteaz din al 13-lea regiment de Doro­ banţi, bun, simplu, cam original şi cu numele de Horcea, plînge ca un copil cînd se gîndeşte că o să rămîie căpi- 10 tanullui ciunt ... Eu însami mă înfior la această idee, căci încep a avea pentru scumpul meu rănit o afecţiune de soră ... Te văd însă zîmbind şi clătinînd din cap. dar te poftesc să nu fii nebună şi să-ţi închipuieşti romanuri. .. etc.... etc." 1j (Uşa din fund se "deschide. Adela strînge scrisoarea, o pune sub Plic şi scrie adresa pe ea.} A! se deschide uşa ... sergentul Horcea vine ... Să pun În plic scrisoarea... acum, adresa... bine! SCENA II 20 ADELA, HORCEA (intră Pin [und, se opreşte lingi! fişă, face salutul militar �i tuşeşte) HORCEA Hmm! (Adela se scoală şi se întoarce spre Horcea.] -- il 25 Doresc sănătate. HORCEA ADELA r.' 1 Il Ce face căpitanul? HORCEA 30 Te-ntreabă duducuţă, ş-oftează greu, sărmanul. 356 [357] ADELA Se simte mai rău astăzi? [Horcea tace şi-şi muşcă musteaţa.) ADELA (îngrijită) Răspunde ... HORCEA Aşa-mi pare. ADELA 10 Cum? HORCEA Apoi, cum s-ar zice, îl arde-un pojar mare ... ADELA La rană? 15 HORCEA Şi sub coastă, colea, la inimioară ... Ştii. .. inima tînjeşte cînd n-are sorioară, Şi, zău ... să nu te superi ... dar eu Încep a crede, Că mult mai rău e bolnav, cînd bietul nu te vede ... W WEU Crezi? HORCEA 25 30 Cred ... ades mă-ntreabă pe mine,-n aiurire, De eşti ca În poveste, o zînă de iubire ... Un... heruvim, un înger... mai ştiu eu cîte-mi spune? Eşti înger, duducuţă? ADELA (zîmbind) Nu cred. 357 [358] r: I I \ I HORCEA Mare minune! Apoi de ce înşiră tot astfel de cuvinte? ADELA 5 El. .. are ferbinţeală şi-i. .. ameţit de minte. HORCEA Oare? . .. aşa să fie?.. Eu unul dam cu gîndul Că poate, fiind tînăr, şi lui i-au venit rîndul Să cază-n slăbiciunea de fire omenească, 10 Să. .. cum fac toţi flăcăii din lume... să iubească. ADELA (repede) Pe cine? HORCEA 15 (în parte) Măi, că iute a întrebat pe cine! (Ture.} Pe cine, el o ştie; eu ştiu că nu pe mine. (Adela cade pe gîndttri.) HORCEA 20 (în parte, privind-o) Na! au căzut pe gînduri acum şi puiculiţa ... Cu miere, cum se vede, îi atinsei guriţa. ADELA lan spune-mi: fost-au astăzi chirurgu-n ambulanţă? ,� I 358 ADELA Au văzut rana? .. şi are el speranţă 30 Că ea se va închide prin simplă vindecare? Şi n-a fi trebuinţă de-o crudă operare? , I ! J .. , 25 HORCEA ( posomortnâu-se} Au fost. [359] HORCEA Chirurgul cam pe gînduri ieşit-au astă-dată, Căci i-au părut lui rana mult mai înflăcărată. L-am Întrebat ce crede? .. Nu mi-au răspuns nimică, {) Dar clătina din capu-i... şi, zău, mi-e tare frică. (Lnduioşindu-se.} Sărmanul căpitanul, un bujorel în floare, S-ajungă ciunt, drăguţull. .. de-a şti, să ştii că moare! ADELA 10 (în parte) Să moară - o! Doamne sfinte! HORCEA A! bată-i-ar să-i bată Chirurgi! ei nu ştiu alta decît să taie-ndată 15 Şi braţe şi picioare cu arma ascuţită ... Doar braţul nu e creangă şi omul nu-i răchită ... Eu îl cunosc, duducă, pe căpitan ... mai bine S-ar împăca cu moartea decît cu-aşa ruşine. ADELA 20 Dar dac-ar fi nevoie numaidecît... Ce-ai face In Iocul lui chiar însuşi? HORCEA Eu? zău, mai bine-mi place Să merg pe ceea lume întreg, cu cap, cu toate, 25 Decît o viaţă lungă să fiu un trunchi cu cioate. ADELA O ştiu; aşa-i românul, nepăsător de viaţă; Dar lîngă-amărăciune mai este şi dulceaţă; Dar dacă-i crud de-a perde un braţ, acea durere 30 Nu poate să găsească pe lume-o mîngiiere? Rănitul nostru-i june; din pragul tinereţii El poate să privească la bunurile vieţii; Plăceri, considerare, familie, iubire ... La toate are dreptul viteazul să aspire. 359 [360] � ./ HORCEA o fi, însă stejarul amar se oţereşte Cînd apriga secure de crengi îl despărţeşte, Şi, crede-mă, duducă, românul e de milă 5 Cînd n-are cu ce strînge la sînu-i o copilă. Atunci nu-i mai rămîne decît să se sfîrşească, SaU. .. alte două braţe pe lume să găsească ... Hei! cînd ai vrea, duducă, să-ţi faci cu el pomană ... ADELA 10 Eu? Cum? HORCEA Eşti bună, bună de pus, zău, chiar pe rană. Ai două braţe... dă-le în dar lui căpitanul, Şi astfel, numai astfel, i-ai îndulci aleanul. .. 15 Le dai? .. Aud? .. Duducă, ascultă-mă pe mine, în locul dumitale le-aş da eu ca mai bine. ADELA Dar cum vrei cu-a mea milă să-i cad eu lui năpaste? i� .... , 20 25 30 360 HORCEA Năpaste! Deie-mi Domnul şi mie tot de aste! Auzi? năpaste - o floare frumos îmbobocită ... Dar unde se mai află mai veselă ursi tă ? Năpaste! (O priveşte cu admirare.} Căpitanul şi eu am fi în stare De bratele-amîndouă să cerem o scurtare De-am şti că ne aşteaptă o astfel de răsplată. ADELA Dar bine, Horce dragă, gîndeşte încă-o dată, Cuvine-se chiar însămi să cerc de a-i propune? .. HORCEA Ba nu, ferească Sfîntul!... Eu, de-nvoieşti, i-oi spune Că, dacă-a perde braţul şi n-a vrea ca să moară, I-a da braţele sale, în schimb, o zinişoară. ,�. [361] r i ADELA Şi ar primi? HORCEA N-ai grijă... hait, cu nepusă masă; 5 Ba ş-a juca drăgaica, rănit cum e, prin casă. Ce vrei? Aşa-i românul cînd strechia-l loveşte j Cînd inima dă mugur şi muguru-nfloreşte. ADELA (rîzînd) 10 Glumeţ eşti. HORCEA Glumeţ, însă ... cum găseşti gluma? ADELA Bună. 15 Dar ... ian să schimbăm vorba. HORCEA S-o dăm pe-o altă strună? (In parte.) Se vede c-am sclintit-o cu-a mea avocăţie. De! nu m-a făcut mama mehenchi în limbuţie. 20 Păcat! ADELA Stiu că-mpreună ati fost răniti odată; Iar cum, şi cînd, şi unde nu mi-ai spus Încă ... HORCEA 25 Iată Cum s-a-ntîmplat, du ducă : Trecuse-o săptămînă De cînd eram în harţă cu litfa cea păgînă, Alăture cu Plevna, în faţă cu-o redută Ce-ntocmai ca ariciul, ghem toată prefăcută, 30 Părea că e pustie şi ne poftea aproape, în şanţurile-i dese de vii să ne îngroape. 361 [362] • I " I I , I , .1 Iii. 'J -. '1 1 ,. , N.0i tot !inteam privire". doar. om zări duşmanul, -1 Şi tot trageam la tunuri, doar t-orn stnca redanul, i Dar, după parapete ascuns, el, cu urgie, 1', Pe cînd noi dam în bobot, trăgea în carne VIe. I 5 Era iar, mai cu seamă, era-ntr-o pădurice, O oateriel care t;:u noi juca-n popice, ­ �i sămăna cu b6tl'ibc, �tuittIldli-ne de zile, Cum samănă românii cu grîu la Sîn-Vasile. O noapte, căpitanul vro zece inşi ne cheamă 10 Şi zice: Măi, de moarte vă este sau nu teamă? - Nu, domnule! răspundem. - Nu? - Nicidecum. - Prea bine : Eu merg la baterie s-o iau ... Veniţi cu mine? _ Venim! cu toţi răcnit-am şi ne-am pornit pe dată, 15 Ne-am furişat prin umbră ca vulpea cea şireată, Şi cînd să dea foc turcii la tun, pe neaşteptate, Ei se trezesc cu spaima şi cu românii-n spate, Pe loc şi dăm navală în ei, mînca-i-ar corbii t Şi ne-ncleştăm la luptă grămadă, chiar ca orbii, 20 Ce groaznică trin teală ! ce răcnete de ura!' Ce lovituri cu stratul! ce muşcături cu gura!: Pin' ce din turci, hapsînii, nu au rămas nici unul, Pîn' ce le-am stricat cuibul, pin' ce le-am luat tunul t Pe tun pusese mîna el însuşi, căpitanul, 25 Luptînd cum luptă zmeul cu Badea Năzdră.vanul; Iar cînd în faptul zilei ne-am cercetat dobinda, Cu-o rană fiecare îşi măsura izbinda. La braţ căpitănaşul avea o-mpuşcătură Şi eu, colea pe frunte, această lovitură; 30 Dar fie! eram mîndri ca leul-paraleul Cînd am adus în lagăr cel tun ... ce-i zic trofeul r ADELA ( entuziastă) A! bravo, bravo, bravo, români de vitej.ie! 35 (Uimindu-se.) Ah! inima mea creşte în veselă mîndrie ..• Şi simt... şi simt... (Plînge.) 362 [363] HORCEA Duducă ... ce plîngi? .. Da nu mai plînge ... ( In parte.) Cind văd plîns de femeie, un nod colea mă strînge. !, '1 i I li I 5 (Uimit.) Tot plîngi? .. ADELA Nu'� nimică şi nu băga de seamă. (Dîndu-i batista ei.) Voinice, de la mine primeşte-astă năframă. 10 Şi-mi spune, cine astfel te-au încrestat în frunte? HORCEA Un turc urît şi negru, nalt, ţeapăn cît un munte. Vroia să-mi taie capul lovind cu iataganuL .. ADELA 15 Şi cum scă paşi? HORCEA Văzut-ai cum crapă-n cinci bostanul Cind îl izbeşti d-o peatră?.. Aşa i-au crăpat capul Cînd l-am pocnit cu stratul în tidvă pe arapul, 20 S-a dus pe ceea lume în rai să facă jafuri -. Prin munţi de baclavale şi dealuri de pilafuri ... Dar ce stau eu la vorbă şi dîrdîi ca o babă? La doftorul cel mare alerg cît mai în grabă Să vie-aice însuşi, pe căpitan să-I vadă, .i 25 Căci cel chirurg la vorbă-i nu are deloc nadă. ADELA Aleargă .. , şi la poştă să dai astă scrisoare, Te rog. 30 HORCEA Prea bine, adă; mă duc într-o-ntinsoare, (Se opreşte la uşa din stînga.) 363 [368] se E N A VIU ADELA. DOCTORUL (intră prin stînga) ADELA cA! Domnul doctor. .. 5 DOCTORUL (închinîndu-se) Doamnă, sergentul dinioare Mi-au spus c-aţi vrut îndată ca să alerg aice. ADELA 10 Eu? DOCTORUL De-am putut pricepe ce au voit a-mi zice. Chirurgul vrea să facă o amputare? ADELA 15 Aşa e. Vă rog să treceţi iute alăture-n odaie. DOCTORUL Mă duc ... dar mai nainte primiţi astă hîrtie Şi astă cutioară ... (Intră în camera din [und.] 20 ADELA (deschide scrisoarea) Maiorul I. .. Ce îmi scrie? (C iteşte răpide : ) "Iubită cumnăţică! Măria-sa domnitorul au acor- 25 dat căpitanului şi sergentului încredinţaţi îngrijirei d-tale decoraţia Steaua României şi medalia Virtutea Militară, pentru eroica lor purtare. Ţi le trimit d-tale, iubită cumnăţică, pentru ca să ai mulţămirea de a-ţi decora însaşi protegeaţii etc." 30 A! cîtă mulţămire pe dînşii l. .. dar ce-i oare? (Să aude alăture un glas răcnind.] 368 T [369] .... GLASUL A! ADELA (ţipînd) .5 A! îi taie braţul!' (Cade pe scaun.) Sărmanul! cum îl doare! SCE N A IX ADELA, HORCEA (dînd bustna pe scenă ) HORCEA HJ Ura!. .. Nu mi-I mai taie ... Nu este trebuinţă. A.DELA. Cum! ce zici? HORCEA Iaca doftor cu cap şi cu ştiinţă! 15 El, cît au văzut rana, au început a rîde �-au spus că de la sine curînd se va închide. A tund căpitanaşul, precum o fată mare, Inchis-au ochişorii în dulce leşinare. ADELA 20 (veselă) �Iă duc să-i deschid vesel cu Steaua României. .. (Scoate decoraţiile.) I-au acordat-o Vodă ca semnul vitejiei. HORCEA 25 I! Sfinte şi Părinte! Ce bine a să-i pară! Ura! ADELA (prezentîndu-i medalia) Şi d-tale : Virtutea Militară. 369 [370] HORCEA (ameţit) Eu? . " N a!. .. se-ntoarce casa ... m-apucă nebunia ..• 5 Eu, decorat! (Primeşte medalia şi o sărută.) Drăguţa! Trăiască România! (Amîndoi se îndreaptă spre uşa din [und.} M'irceşti, noiemvrie 1877. [371] SFREDELUL DRACULUI FARSĂ DE CARNAVAL, imi tată din franţuzeşte [376] I I \ 1, � , '!I I I l' � : '1 ... , ,,0 dar, te voi ucide, Infamă adulteră, Şi-ţi voi tăia cu briciul A gîtului arteră," 5 (Jncîntat.) Bravo! [Tar scrie.) STAN: Hait! a pus-o la cale şi pe ea. GAFIA: Sărmana! dar bine, Stane, cum de-l lasă poli­ ţia şi procurorul să facă morţi de om? STAN: Procurorul e om vesel şi-i plac cabazlîcurile. 10 GAFIA: Se poate ... dar eu uha, dac-aş fi-n locul mada- mei Ruhala, stăpîna otelului, n-aş găzdui un ucigaş de meserie. STAN: J upînesei îi plac versurile şi Coţofănescu îi plăteşte cheltuiala hanului cu mofturi rimate şi 15 nerimate. GAFIA: Pare-mi-se că şi ea-i cam.,. STAN: Ba bine că nu ... a fost actriţă la Brăila, pana a nu se mărita cu jupîn Bercu, care a murit de scîrbă şi s-a exaltat jucînd roluri de amoreză; 20 am jucat şi eu cu dînsa la Dorohoi. GAFIA (speriată): Cum, Doamne iartă-mă, ai fost aftor? STAN: Am fost, da, actor şi jurnalist, Însă cît p-aei să mor de foame, ŞI de-atunci m-am Întors iar 25 la breasla mea - la arta bucătăriei! Artă pen­ tru artă. Cariera de bucătar e mai hrănitoare. GAFIA: Norocul meu, Stănică, căci altminterea nu te cunoşteam şi nu ne-am cununa Împreună peste 8 zile. 30 STAN: Tot într-o ZI cu jupîneasa Ruhala... Taci, ascultă! COŢOFĂNESCU (lovindu-se cu palma peste frunte): O}. .. GAFIA: Ce-l doare? .. STAN: Suferă de facere. 35 COŢOFĂNESCU: Sublim, sublim!... (Declamă:) ,,0, dar, te voi ucide, infamă adulteră, Să. nu mai fii păr taşă de-a noastră. atmosferă Şi-ţi voi tăia cu briciul a gîtului arteră." \ I 376 Iii [377] l Sublim!. .. Sublim!... ( In exaltarea lui se ra­ zemă prea mult de scaun şi cade pe spate.) Aoleo !. .. STAN: Alivanta plăcinta l. .. COŢOFĂNESCU (furios): Ce-ai zis? 5 STAN: Am zis că trebuie să fac plăcinte pentru masă. (Rîde aparte cu Gafia.) COŢOFĂNESCU: Am crezut că face aluziune ... Pegazul mi-a dat o sfîntă de trînteală. (Se scutură.) SCENA II 10 Cei dinainte, RURALA (intră din dreapta, in tualetă incărcată ) RUHALA (dintre culise): Gafia!... (Accent evreiesc.) GAFIA: Vine madama. RUHALA (intrînd): Gafio! drege-mi turnura. (Se în­ toarce cu dosul la public. Gafia-i drege rochia.) 15 Merge bine? .. GAFIA: Cît se poate de bine. RUHALA: Stane! STAN: Aud, jupîneasă. RUHALA (atinsă): Iar jupîneasă? .. 20 STAN: Ba nu!. .. Madamă vreau să zic. RUHALA: Eram jupîneasă pănă a nu mi se da drepturi de la Berlin, acum sîntem toate madame şi jupînii noştri toţi mosie ... STAN (aparte}: Frumos vă şede. 25 RUHALA: Stane, gata-s bucatele de tablio ? Ştii că deligenţa soseşte peste un ceas şi că voiajorii sînt totdeauna flămînzi. STAN: Gata, jupîneasă ... Madamă... am să le dau pui cu smîntînă şi o budincă de cabinet ... acum 30 pregătesc masa pentru logodna dumitale de astăzi. RUHALA: Ah!. .. caută, mă rog, Stane, să fie bucatele fain, căci logodnicului meu, d-nul Şloim Vete­ rinaru, îi plac bucatele gustoase. 35 COŢOFĂNESCU (graţios): De aceea te-a ales pe d-ta de logodnică? .. 377 [378] RUHALA: A!. .. Domnule Coţofană ... Bun-jur; Stane, nu uita să-i faci şi-o ştiucă umplută cu ceapă multă. (Lui Coţofănescu.) Cum ai spus?.. că m-a ales pe mine? 5 COTOFĂNESCU: Pentru că-i mîncău. RU�ALA (cochetînd): Şi poate că n-are gust bun, mă rog? COŢOFĂNESCU: Din contra. Veterinarul e şi om de gust, şi om fericit. (Oftînd.) Căci nu sînt eu în 10 locul lui! RUHALA (coborînd ochii): Taci, mă rog, domnule Coţo­ fană, nu se cuvine să-mi faci curte în ziua logod­ nei; lasă mai pe urmă... Gafio! ai dus peşchire în odaia voiaj ori lor ? 15 O.UlA: Iaca, le duc... (Ia un pachet de şeroeie de pe masă şi se suie pe scara di« fund, ieşind spre dreapta.) COŢOFĂNESCU: Să-mi duci şi mie unul, Gafio! De zece zile mă şterg cu cearşaful pe ochi... (Ruhalei.) 20 �-aşa, madam Ruhala, te măriţi şi ne laşi cu buza umflată? RUHALA: Apoi ce era să fac, d-nule Coţofană? Şloim mă iubeşte, Şloim e sergent veterinar, Şloim a luat Plevna, Şloirn e român nou şi se numeşte 25 acum Şloimescu, Şloim e frumos, voinic, şi eu m-am săturat de văduvie. cOŢoFINESCU: înţeleg. RUHALA: Eu sînt o persoană cu sentiment, nu pot trăi fără sentiment, şi răposatul Bercu n-avea 30 sentiment. El ştia numai să facă gheşefturi, dar amor nici de trei bani!... Bine c-am scăpat de el. COŢOFĂNESCU: Dar, s-a dus pe ceea lume cu cerga-n cap, lăsîndu-ţi o avere bunicică, Otelul Uniunii, 35 şi bani, şi amaneturi. " RUHALA: Atîta calitate a avut şi el. .. Dar Şloim ... �loim... (Pune mîna pe inimă.) Oh! taci, îi aud pasul, inima mea face tichi! tichi!... El vine ... iată-l l 378 [379] 10 20 25 30 35 " se E N A III ACEIAŞI, ŞLO[;\[ ŞLOIM (viind din fund): Doresc sănătate! RUHALA (cu bucurie): Şloim, main leiber logodner! ŞLOIM (trăgînd-o la Piept): Ruhala, main şoţ, parcă eşti un trandafir de lună. RUHALA (uimită): Ah! amorul îmboboceşte inimile şi obrajii; ŞLOIM: înger cu păr galben şi cu ochi verzi!. .. RUHALA: Taci, Şloim, că mă nebuneşti, zic zău. SLOIM: Iaca tac. RURALA: Dar spune-mi cum ai petrecut astă-noapte la cazarmă? SLOIM: Am visat la Ruhala mea si am doftorit iapa , colonelului. ' COŢOFĂNESCU (aparte): Ce coincidenţă! RUHALA: Şloim, după ce ne-om cununa, sper că nu te-i ocupa decît cu mine; ia sama.: sînt jaluză ca Desdemona care a ucis pe Otelo! ŞLOIM: Lasă pe mine, Ruhala, de nu-i fi mulţamită de Şloimescu, să-mi zici jupîn: păn-atunci însă tre­ buie să-mi îndeplinesc datoria de veterinar al regimentului; de aceea te şi las şi mă duc să pun un zbanţ maiorului, care a făcut dalac. CQŢOFĂNESCU: Maiorul a prins dalac? ŞLOIlIf: Ba calul maiorului ... Eşti glumeţ, d-nule Coţo­ fănescu? ... te poftesc.dar la nunta mea. �-acum vă las ... La stînga-mprejur. RUHALA: Cum? .. Aşa degrabă?.. De-abia ai venit! ŞLOIM: Disciplina mă obligă. ' RUHALA: Disciplina?.. brună sau blondă e, ber- bantule? .. ŞLOIlIf: Samănă cu Ruha1iţa mea. (O sărută.) RUHALA: Şloim, te juri să-mi fii fidel pănă la moarte? ŞLOIM: Ba chiar şi pănă dincolo. (Se ţin de mînă şi se uită cu dragoste unul la altul.) GOŢ"OFĂNESCU (aparte) : Ce scenă admirabilă de amor ! ... Am s-o pun în tragedia mea. (Se duce deoparte de scrie.) 379 - [380] . ' , l' , -1 i II I' I I P , '1 r � , I : .1 J " ,. , .. , SCE N A IV Aceiaşi, IMERGOLD şi GOLDIMER vin din fund, apoi GAFIA IJIlERGOLD: Ghit morghin . .5 RUHALA: A! iaca şi d-nul Imergold, bancherul şi veci- nul meu... Ghisund? IMERGOLD: Danken, trebile merg bine. RUHALA (în taină): Ai mai făcut vrun gheşeft ? IMERGOLD: Ia vol! am trecut toate rublele cele scăzute 10 cu preţ bun. (Tare.) !;)-acuma umblu să fac un gheşeft şi mai bun; vreau să-nsor pe nepotu-meu cu fata lui Solomonichi spiţerul, zestre de o mie de galbeni blanc. SLOIJlC Bravo, si unde-i nepotul d-tale? în oaste? 15 iMERGOLD: Fere�scă Dumnezeu! iată-l, am venit să-I prezentez d-nei Ruhala; a sosit ieri de la Iaşi. (11 prezintă.) Buiumes Goldimer, jurnalist, care face gazetă. COŢOFĂNESCU (aparte): Goldimer, criticul meu? (Se 20 uită la el cu mănie.) GOLDIlIIER (pretenţios): Combat cu condeiul pentru drepturile semitismului. COŢOFĂNESCU (cu dispreţ): Adică ale iudaismului. GOLlllMER: Cum ai zis, mă rog? .. 25 COŢOFĂN'ESCU (mîndru): Am zis ş-adaug că bine ai face să nu te mai amesteci în trebile românilor> să nu mai îndrăzneşti a critica fără ştiinţă ope­ rele lor intelectuale. / GOLDIMER: Am criticat vreo operă a d-tale, d-nule? 30 COŢOFĂNESCU: DaT, d-le, ai scărmănat cu multă obrăz- nicie pe Alexandru M achedon, tragedia mea de predilecţiune. GOLDIMER: A! D-ta eşti domnul Coţofănescu, autorul? COŢOFĂNESCU: Eu, domnule! :;5 GOLDIMER: Îmi pare bine că te cunosc, pentru ca să-ţi dau şi eu un sfat la rîndul meu. Decît ţi-ai pierde timpul cu tragedii, mai bine ai creşte iepuri de mosc. 380 [381] i* I'f" \ I J \ I \ t i I COŢOFĂNESCU: D-nule, eşti un impertinent. GOLDIMER: Şi d-ta un insolent. COŢOFĂNESCU (răstit ): Măi tîrtane!. .. GOLDIMER (asemenea): Măi cenuşerule l 5 RUHALA: Main Got! nu-i lăsaţi, nu, sînt în stare să se înghită. n.1ERGOLD: Parcă sînt doi chichirichi. ŞLOIM: Ha J ho!... domnilor, respect stăpînei casei! COŢOFĂNESCU: Prea bine, ne-om întîlni aiurea, jupîne 10 Cioldimer. GOLDIMER: Unde-ţi va plăcea, domnule poet tragic. ŞLOIM: V-aţi domolit, acuma mă pot duce la cazarmă, Ruhala, a revedere. RUHALA: Nu-ntîrzia, că mor, Şloimescule. (Şloim iese 15 prin fund răpede şi im-pinge pe Mustocsidis, care tocmai atunci intră.) MUSTOCSIDIS: Skasmos? (Se întoarce la uşa din fund.) Mergi la diavolo, anoite. IMERGOLD: Ei vei!,.. Eşti rănit poate undeva, ehi­ coane? 25 l\WSTOCSIDIS: Ohi! ranito; ma stilcito!... ma calcato pe bataturia. (Sare-ntr-un picior.) Kakohrono­ naki! ... RUHALA: Puneţi-vă pe scaun, d-nule! MUSTOCSIDIS (şade pe scaun la dreapta): Efharisto. 30 (Se ţine de picior.) Mi-a turtito bunătate de bataturia. . . Si dore, si dore, de-mi vine să pling o, ca de doru lu chir Agammemnon, papucu meu. IMERGOLD: Papuchis? 35 MUSTOCSIDIS: Neski ... babaca la babaca mea. IMERGOLD: A! a murit?.. rău îmi pare. , I "\ , I 20 SCEN A V Aceiaşi, l\fUSTOCSIDIS (vine din fund, purtînd o valiză, un carton de pălărie şi un oortel , cît p-aei să cadă la intrare, scăPînd toate din mînă) 381 [382] I , : I l' .1 !I t 5 10 15 20 25 30 35 382 MUSTOCSIDIS: Iti pare rău ... (AP.",·) Politicoso iJ chimenu . .'. Sluto ma politicoso. (Cătră Gafia care a adunat lucrurile lui şi le-a pus lîngă masă.) I Mulţumesco, psihi mu, ma unde mi-e cortelul? GAFa: Iată-l, domnule. lIfUSTOCSIDIS: Pola kala. (Luîndu-t.) Ce-i în mîna nu-i minciuna. GAFIA (depărtîndu-se, aparte): Şi ăsta pare hai-hui I RUHALA: Doreşti o odaie, d-nule P MUSTOCSIDIS (se scoală): E de prisos, -Kera mu! sînt trecător ca o rîndunică... Deligenţa· se opreşte aici peste un ceas ... oriste ? RUHALA: Da I MUSTOCSIDIS: A..ksiologo! ... tocmai timpul ce-mi tre­ buie ca să me rado eu perdaf şi să maninco un costraşi fripto... Închipuiţi-vă că vin de la Herta; cu un harabazio ovreo... te drumo blestemato L.. ţe hurducarismos L .. 'Noroc că eram vreo 20 ticsiti in haraba ca sardelele intr-un putina... ţca ţe făţea ca daca te clatinai in dreapta sau in stinga, şi te găseai intre două jupînese, te trezeai sărutînd cînd pe una, cînd pe alta ... Eu aveam un barbat in dreapta şi nevasta lui in stinga, din partea inimii; barbatul slut ca un' zbîrciog , nevasta frumuşică ca un garofalo. .. şi nu ştiu cum se intîmpla că, la orice hurducatura, cădeam tot in . stinga. .. o singură dată am căzut in dreapta şi am făcuto carambolo cu bărbato... pe loc i-a crescut un corn in frunte ... Ha! ha! ha! (Toţi rîd.) MUSTOCSIDIS: Altminterea ... Sinanastrofia era foarte simandicoasă. .. Era o nuntă jidovească care se ducea la Dorohoi şi care s-a certat tot drumul din pricina unor glume ale mele. Ha I ha I ha I Cît p-aei să se facă moarte de perciuni. Mult am mai ris, deşi nu eram dispus a ride. RUHALA: Cum? MCSTOCSIDIS: Eram inspector -Ia tutunuri şi făceam trebuşoare bune, afară de leafă, cînd deodată, nitam, nisam, m-am trezit destituit... Pentru [383] 5 10 15 20 25 30 35 -40 ce? vă-ntreb ... Oriste? Nu ştiţi pentru ce? mei eu ... de aceea mă duco tocmai la Bucureşti să reclam. (Lui Imergold.) tnchipuieşte-ţi, d-nule I D-nul este barbatul (arată pe Ruhal«) madamei .. I1IERGOLD: Nicidecum, mă rog. (In timpul acestei scene, Coţofenescu şi cu Goldimer se mă­ soară cu ·ochii, cu un aer de provocaţie.) MUSTOCSIDIS: A! am crezut... (Aparte.) Judecînd după mutră... (Tare.) Aş fi hiritisit pe dum­ neta, nu pe dumneaei. nIERGOLD: Vuăs? (Aparte.) MUSTOCSIDIS: închipuiţi-vă, zic, că sînt acuzat de-a fi cauza unei certe între cocoana subprefectului şi cocoana procurorului. .. Eu care niciodată nu mă amesteco in trebile altora!... Subprefecto­ riţa-i cam smolită, bate in negru; procuroriţa-i cam roşcovană, bate in stacojiu şi amîndouă-s inamorisite de prefect, care se zice că joacă rolina cu ele şi cîştigă hojma şi cu roşia şi cu neagra. TOŢI (rîd): Ha! ha! ha! ha! MUSTOCSIDIS: Telos Pandon ... iată pentru ce am fost destituit. .. Ehi bazi ? Eram inspector de tutu­ - nuri şi am ajuns - inspector de frunză verde, , pentru că doi funcţionari ai statului sînt ... trecuţi la răboji ... ma ce-mi pasă? sînt liber şi independept... am cu ce trăi şi fără slujbă; pot chiar să fac opoziţie guvemului. .. ma filo­ timia nu mă iartă să fiu victimă; simt că-mi vine epanastqsis la creieri, cînd mă gîndesc că SÎnt mazilit. (Lui Coţofănescu, care s-a apropia: de el.) Telos Pandon, Kirie. (Rythalei.) Madarna-i cocona d-sale? (Arată pe Coţof[ănescuJ.) COTOFĂNESCU: Nu am această fericire ... MU'STOCSIDIS (graţios): Aparalakto«, fericire ... in sfir­ şito, sinteţi sigur că deligenţa trece peste un ceas? RUHALA: Ea se opreşte aici pentru dejun ... nu puteai să cazi mai apropo. MUCTOCSIDIS (rîzînd): Să mă iertaţi, Kera mu, puteam, cînd am intrat, să cad cu faţa in jos şi să-mi 383 [388] Il f I i f H Cînd aud vorbind de Isaia ... Iaca eu,paradigma­ tos harin... Kera mu, am fost să mă-nsor de trei ori. RUHALA: Şi cum s-a-ntîmplat? 5 MUSTOCSIDIS: C-am rămas tot burlac?.. Să-mi cada gusteru daca ştiu ... Am tot ce trebuie pentru casatoria, am talie subţire ca o trestie de balta; piţiore sprintene, chipu placuto, ochi mari SI plini de foco, gura tot asemene si peliţa tranda- 10 firie precum vezi ... Fetele şi nevestele se uitau la mine să mă mînînce ... ma, ţe vrei? intrigile, ştii ce vrea să zică tîrgusoarele, si eu care m-am jurat-o se nu m-amesteco in trebile altora am fost victima calomniei si a lehaismosului, 15 RUHALA: Asta se-ntîmplă ades. MUSTOCSIDIS: Si femeile sînt cîteodată asa de zuliare ... Ah!. .. (Oftează, apoi schimbă tonui.} Nu te-ntreb dacă ipochimenul care l-ai ales pentru ca să-I ghiftui eşti de fericire este simandicos; îmi place 120 a crede. RUHALA: Simandicos tocmai nu, dar un om vesel, care n-are dorul politicei şi e veterinar. MUSTOCSID IS: Veterinarios? RUHALA: în oaste! 25 MUSTOCSIDIS: Veterinarios!... A! păcat... D-ta aşa de hazlia, asa de tinerica. RUHALA: Ce vrei �ă zici? MUSTOCSIDIS: Si mi ertasi, eşti prea tinerica... un veterinarios 1. .. ma, precum a spus Socrates, 30 gustul filonichie n-are!... Cu toate aceste, îmi pare nu ştiu cum, deşanţat şi paraksin de a gînd� că un giuvaero ca d-ta se intre pe mîna unui grosolan, unui mozic. RUHALA: Te-nşeli, d-nule, el mă iubeşte. 35 MUSTOCSIDIS: 11'[ a astepta... nu cumva-i armasarul cela care mi-a turtito bataturiile cînd am m­ tra t aicea? RUHALA: Tocmai el! MUSTOCSIDIS: A!... A!... piii! ţe anoisia/ o kera "i0 afrodita ca d-ta şi el un veterinarios I, .. ţe pro- 388 [389] kosamen! nu l-am văzut la mutra... ma pun ramasago ca trage tabac şi miroase a grajdi. Nu, nu, nu, nu, nu se poate să te veterineşti la vîrsta d-tale ... îţi trebuie alt bărbat... ţi-o 5 spun ritos, deşi n-am obiceio se me amesteco in trebile altora... cu starea d-tale rotunda şi cu figura d-tale tij, ai putea găsi o partidă mai simandicoasă, paradigmatos-barin; un advocat cu limba dulce, un bancher, un om care să cîntă- 10 rească ... RUHALA: Aşa este, m-am gîndit şi eu la asta, pănă a nu cunoaşte pe Şloimescu. MUSTOCSIDIS: �loim... �loimescu?.. Aşa-I cheamă? Ama/ Madam Şloimescu, frumos te-ar prinde! 15 RUHALA: Dar un om cum zici d-ta, care să CÎntă- rească e lucru rar, e numai unul în tîrguşorul nostru Herr Imergold bancherul. MUSTOCSIDIS: Un bancher? Aferim! ... Iaca ce ţi se cuvine... Madam Imergold, adică poleita cu 20 aur. " Unde-i? RUHALA: Aici aproape; sîntem vecini, poartă-n poartă. MUSTOCSIDIS: Vezi? n-aveţi decît să vă intinde ţi mîna peste uliţă. RUHALA: Şi ne-am trezit văduvi amîndoi în acelaşi an. 25 MUSTOCSIDIS: Ce simpatie! Nu se mai încape vorbă ... Trebuie să fii bancheriţă. De ce nu-l iei pe Imer- I gold? I RUHALA: Ştii că eşti chirios? El nu m-a cerut. MUSTOCSIDIS: N-a fi îndrăznit, căci nu poate să te 30 vadă de atîta vreme fără să nu te iubească. RUHALA: Dar nu mi-a dat a-nţelege niciodată. MUSTOCSIDIS: Dar d-ta, spune drept... cu mîna pe inimă, nu te-ai gîndit niciodată la el?.. hei? RUHALA: Eu? .. ce să-ţi spun? L-am privit totdeauna 35 ca pe-un bun vecin şi un om cumsecade. MUSTOCSIDIS: Vezi! Vezi! A! şerpoaica! RUHALA: Domnule! MUSTOCSIDIS: Poţi să roşeşti, ţi dau voie; roşaţa e semn de sufleto pastrica! ... 389 [390] 11'f1' I 5 10 15 20 25 30 (" RUHALA: Adevărul este c-am crezut Într-o vreme că-mi � făcea curte ... se uita la mine cu aşa lingoare. .. i MUSTOCSIDlS: S-a uitat cu lungoare? " Kaimeno! era II bagat in boala, in boala amorului ... dar riu a indraznit ... aşa sînt unii oameni care pătimesc ... tac şi inghit noduri; ma sint ş-alţii care sint mai indrăzneţi, mai palicari şi fără a perde timpul cu ahturi. .. haţ ... (O ia de talie.) RURALA: Ce faci, d-nule ? M'USTOCSJDIS: Am alungato o musca ... ş-aşa zici că-I iubeşti pe Imergold. RUHALA: Eu n-am spus... (Vede pe Gafia.) Ssst. .. HUSTOCSIDIS: N-ai grijă. (Cîntă încet:) "Ah! kera Marghioala 1 ete-o andras-tu," GAFIA (care coboară scara din stînga): Madamă, am gătit masa pentru diligenţă, numai şervete curate lipsesc. RUHALA: Vin' cu mine să ţi le dau. (Incet, lui Must[oc- sidis].) Iată-l I. .. tocmai vine. MUSTOCSIDIS: Cine? Imergold? .. RUHALA: Bancherul! MUSTOCSIDIS: Aferim!. .. cînd vorbeşti de lup ... RUHALA: Să nu-i pomeneşti nici un cuvînt de conver- satia noastră. MUSTOCSIDIS: Ferească sfîntul Afta:nasie ! RUHALA (lui Imergold care intră prin fund): D-nule Imergold, aşteaptă-mă aici; mă Întorc Îndată. (Aparte.) Curios! cum m-a turburat d-nul ista. ( Iese cu Gafia în stînga.) se E N A VIII 1 I i,ţ 1.1 , I � • ,1 MUS TOCsIDIS, IMERGOLD IMERGOLD: Zer vol! zer uol! MUSTOCSIDIS (aparte): Nu ştiu de mă-nşel, mi pare 35 că l-am mai vezuto pe ast Imergold... Unde? Ha! la Iaşi, pe Uliţa Mare ... făcea zur-zur cu 390 I _ [391] gologani în palmă... Era zaraf. (Tare.) Kir Imergold, bine c-ai venit; vorbeam mai adini­ oarea de d-ta cu stăpîna casei. IMERGOLD: Cum, mă rog, madam Ruhala a grait de 5 mine? l\1USTOCSIDIS: A! Ruhala se cheamă. Frumos nume biblic 1. .. si este si un chinteco. Ruhala s-a botezat, Cu capu-n tulpan legat. 10 Ma ştii d-ta că-i o nekokera foarte nurlia şi durdulia? IMERGOLD: Cui o spui, d-nule? .. Cine o ştie mai bine decît mine? lIfUSTOCSIDIS: Zău! mă bucur. .. dimiei te lăuda foarte 15 mult adineauri. IlIfERGOLD: V uăs ? MUSTOCSIDIS: Re! Re! dacă nu mi-ar fi teamă să-ţi jignesc modestia, ţi-aş spune neşte lucruri ... Ascultă, kir Imergold, ai fi un ingrat daca n-ai 20 recunoaşte meritele Ruhalei ... ea-ţi păstrează un sevas, şi cînd zic seoas, O zic numai de formă, ştii d-ta, pentru dimialor de la sevas pănă la amori distanţa-i numai de-o şchioapă. IMERGOLD: Schioapă ? Ce spui, mă rog? 25 MUS'fOCSIDIS: Spun că dac-ai vrea să mă consideri ca pe un rabin ... IMERGOLD: Rabin d-ta l. .. MUSTOCSIDIS: Mi-ai mărturisi că nu eşti adiafor în prii virea R uhali ţei. 30 IMERGOLD: Re! Re! ti marturisesc că în adevăr. Re! he! ' MUSTOCSIDIS: He I. .. he L .. Vezi d-ta? .. ghidi, spren­ ţari! IMERGOLD: Şed fată-n faţă cu otelul şi cu nurii Ruha- 35 lei. .. şi înţelegi. Ha ! ha! ha! JlfUSTOCSIDIS: Ha l ha ! ha! şi nuri, şi otelul ţi fac cu ochiul! IMERGOLD: Otelul face parale multe, cel puţin 3000 de galbeni. �o JlfUSTOCSIDIS: Dar nurii? 391 [392] ,. ii �\ , I i ., r l' u I!' I 1 I ,1 IlIfERGOLD: Un milion, zic zeu ... MUSTOCSIDIS (aparte): începe a lua foc chibritul. IlIfERGOLD: Chind ne-am găsit veduvoi amîndoi într-o zi, chiar în ziua aceea m-am gîndit la un gheşefi 5 bun ... lIWSTOCSIDIS: Neski, inteleg ... cum ai ingropat pe reposata .. , te-ai gîndit la Ruhala şi mai cu samă la otelul de 3 000 de galbeni. IMERGOLD; De unde-o ştii, mă rog? 10 MUS>rOCSIDIS: Eu ştiu tot! şi toaca-n ceri. .. IMERGOLD: Daca ştii tot, nu mai am nimic de spus ... iaca tac ... ai ghicit ... hi! hi! hi! MUSTOCSIDIS (aparte): E cam pogan... cînd rîde. (Tare.) Cum te-am văzut, jupîne, mi-am zis În 15 mine, dacă bancherul ista n-ar simţi ceva colea ... ( A rată inima.) IMERGOLD: în buzunar? MUSTOCSIDIS; Ba-n inimă... bancherul ista n-ar fi un om ca toţi oamenii, ar fi un muhalibiu ! o mosto- 20 chină. IlIfERGOLD: Muhalistochină,' eu? MUSTOCSIDIS: N eski? de ce nu te insori cu ea? IlIfERGOLD: Cu mostochină? .. MUSTOCSIDIS: Ba cu Ruhala. 25 IlIfERGOLD: Eu? .. la vîrsta mea? văduvoi? MUSTOCSIDIS: Ce vrîstă, ce vrîstă ? .. pentru că eşti in doi . ? . îti . ţi Y • ? 60 OI pen ... , ş-apoI... CI,I am po 1 sa al. . . . • cel mult. IMERGOLD: Prea mult ... n-am nici 55. 30 lIfUSTOCSIDIS: Ce-ţi spuneam eu? ... eşti chiar În floare. Ruhala trebuie să aibă 30. Sînteţi cît se poate de potriviţi. .. d-ta frumos nu eşti, ce-i drept, ma cîţi alţii sînt şi mai sluţi ? IMERGOLD: Aşa m-a făcut tată şi mamă. 35 MUSTOCSIDIS: Ştiau ei ce fac ... cît pentru Ruhala, nu trebuie să-ţi ascund că te găseşte maiestos şi bine păstrat. IMERGOLD: Vuăs! mă găseşte bine păstrat pe mine? MUSTOCSIDIS: Doar o fi cunoscînd ea bărbaţi... o -40 vă du vă. .. i'n ţelegi ? 392 [393] IMERGOLD: Abăr, se mărită cu Şloim ... lI1USTOCSIDIS: Cine?.. Veterinarul?.. Şteargă-se pe bot. .. Vrei să-ţi spun una in taină, să rămîie între noi? Ruhala nu poate să-I sufere. 5 IMERGOLD: M ain Gotl . .. ce spui, mă rog? l\IUSTOCSIlHS: Cît pentru d-ta... altă gîsd. mERGOLD: Ghischi 1. .. MUSTOCSlDIS: Te pot incredinta că ea te iubeşte de mult in fundul inimii, tocmai in fund. 10 DIERGOLD: Ai vei! mamu nieu! (Vesel.) MUSTOCSIDIS: înţelege, omule, că o femeie care are inimă şi ştie la ce slujeşte inima nu poate să petreacă toată viaţa ei în faţă cu un palicari ca d-ta, fără a-i trece prin cap mulţime de baza- 15 conii, ca d-tale l Il\lERGOLD: Nu mă-nşeli ? MUSTOCSIDIS: Ascultă, fă ce-i vrea, eu n-arn sfaturi de dat, nu mă priveşte şi nu-mi place să m-ames­ teco in trebile altora, dar îmi place să-ndatoresc 20 pe iPochimeni... T elos P andon, .. cred că eşti obligat să dai zor Ruhalei. IMERGOLD: Zor 1. .. MUSTOCSIDIS: Altminterea ea ar crede că esti o mosto- chină uscată'. ' 25 IMERGOLD: Eu mostochines 1. .. dacă-i aşa... lasă ... are să vadă ea cine-i Buruh Imergold. MUSTOCSIDIS: Taci; vine afrodita ... Fă-te că nu ţi-am spus nimic. IMERGOLD: N-ai frichi 1... (Aparte.) lv/ain Gat! mă 30 iubeşte Ruhâla 1. .. Ce gheşeftl se E N A IX Aceiaşi, RUHALA �i GAFIA RUHALA: Degrabă ... Degrabă, Gafia 1. .. pune şervete pe masă! Deligenţa trebuie să sosească în curînd, -35 GAFIA (intrînd în dreapta): Numaidecît, madamo. RUHALA: Iată-mă, d-nule Imergold, ce doreşti? 393 [394] �' ... , 5 10 15 20 25 30 35 394 Il\fERGOLD: Am venit să rog pe Şloim să-mi a1ea&� un cal de trăsură pentr� nepotul meu; vreau sa-} fac un prezent de nunta. v A' • RUHALA: Cum s-a-ntoarce de la caz�rn�a 11 VOI spu�e. MUSTOCS!DIS: Cum? nu s-a-ntors inca la logodnica - d-sale? ama logodnic !. " îi place mai mult sina- nastrofia cailor decît compania afroditei. RUHALA (cam supărată): Aşa se vede 1. .. NIUSTOCSIDIS (încet, lui Imergold}: Ce ţi-am spus eu? ... îl despreţuieşte. RUHALA: Mi-a promis c-a veni-ndată, şi eu l-aştept. .. l\lUSTOCSIDIS: Cu buza umflată ... bree!. .. faco şi eu stihuri, ca Coţofănescu: "El mi-a promis c-a veni-ridată, Şi eu l-aştept cu buza umflată". Aksiologo ... m-am trezit nitam-nisam piitis în faţă cu afrodita din Tîrgul-Frumos ... RUHALA: Eşti foarte amabil, d-nule! l\fUSTOCSIDIS: Neski ... ma asculta, kera mu, cît m-am gasito cu bancherul aicea, dimilui mi-a grait hojma de d-ta ca un năuc ... năucit de amori ... Kaimenosl ... de cîte ori pomenea numele d-tale, juca pe loc ca un curcan inamorato. IMERGOLD (aparte): Eu n-am jucat. MUSTOCSIDIS: Ma nu-i lucru paraksino... cu ochii d-tale, ai face să joace şi dracu to piperi. RUHALA (făcînd ochi gaieşi): Crezi? l\fUSTOCSIDIS: Cred... Li pon. Imergold imi spunea că aţi prosperat amîndoi in parte, agonisind averi grăsuţe, şi eu m-am gîndit aşa, că, dacă aţi aduna la un loc acele două proprietăţi, aţi nimeri de minune ... d-ta eşti văduvă ... el este holtei. .. IMERGOLD: Ba şi eu sînt văduvbi! T ., ţi copii? IIlUSTOCSIDIS: ocm�l.l .... ave 1 copu .... RURALA: Soarta m-a privat de această favoare. MUSTOCSIDIS: Mititica! ... ti amartia! ... IlIIERGOLD: Şi eu am tras nădejde odată de a fi tată ..• dar în zadar, a ieşit abraş ... [395] MUSTOCSIDIS: Kaimeno Imergold!. .. Lipo« n-aveţi co­ pilaşi. .. sinteţo orfani... păcat să se peardă două tipuri aşa de nostime. IlIIERGOLD: Dar am pe nepotul meu, Goldimer, pe care 5 am să-I las clironom şi pe care-l însor. MUSTOCSIDIS: Nu-i totuna ... ce fericire de-a avea copi­ laşi ai săi, cu mutrele părinţilor lor! Muţunachi nespălati care strigă toată ziua: dă-mi papă - nu vreau ... a!. .. eram născut ca să fiu tată ... mă 10 nebunesc dupe ţincari. (Incet, Ruhalei.) Te pot incredinţa că Imergold e încă verde ... deşi sur. (Lui Imergold.) Priiveşte ce bine incalată-i Ru­ hal a ; e in stare să-ţi facă o jumătate duzină de tîrtanaşi ... fericit berbanti! (Tare.) Dar eu stau 15 de vorbesc alandala... Faceţi ce vreţi, nu mă amesteco in trebile altora ... mă duco să me rado : mă-nchin cu plecăciune, afrodită. (Incet, Ruhalei.) Dai un pic curaj lui bietul Imergold, vezi că se usucă pe picioare. (Dînd mîna cu Imergold.) A 20 revedere, d-nule bancher. (Lncet.} Dă-i zor! nu vezi o-aşteaptă? (A parte.) Dacă nu mă-nşel, am dat foc şandramalelor. .. Staurouoi thise. (Iese la dreapta, planul al 2-le.) SCENA X I I I ! II II! 1-: " 25 RUHALA, IMERGOLD [stau un moment amîndoi jenaţi, fără a vorbi, ci numai pri­ uindu-se pe furiş) BIERGOLD (aparte): Mamu nieu!... m-a prins frichi! Şi mi s-a legat limbi!... niciodată Ruhala nu 30 mi-a părut aşa de frumuşichi, zic zeu. RURALA (aparte): Bietul Imergold!... ce păcat că-i aşa de sfiicios. DIERGOLD (tare): Madama Ruhala ... RURALA (uimită): Herr Imergold! 35 IMERGOLD: Ciudat om pare a fi acel domn!. .. Are un ochi care pătrunde pănă în pungă şi pănă în inimă. 395 [396] ,] RUHALA (cochetînd): Cum? a putut pătrunde in inima d-tale? ., Eu o credeam o cetate aşa de bine încuiată ... IlI1ERGOLD: Păn-acum a fost încuiată ca o ladă de 5 fer .. , dar acum ... RUHALA: S-a descuiat?... singură, de la sine? IMERGOLD: Ba prin meşteşugul unui scamator. RUHALA: Un scamator? IMERGOLD: Adică scamatoare ... 10 RUHALA: Şi cum a izbutit, mă rog, să o deschidă? IMERGOLD: N-a avut decît a privi la dînsa cu ochii d-tale ... RUHALA: Şi ce-a găsit în ea, mă rog? IMERGOLD: A găsit un capital cu procente de 100 la 15 una, un capital de amor, care sta ascuns şi sterp, RUHALA: Frumos capital!... erau şi bancnote în el? IlIfERGOLD: Multe şi cu gir. .. RUHALA: Care gir, mă rog? .. Il\fERGOLD: Cu girul d-tale, dacă nu te superi? 20 RUHALA: CU al meu? Ce-aud? Mă iubeşti? IMERGOLD: De zece ani şi trei zile şi-un sfert. RUHALA: Şi nu mi-ai spus-o pănă azi? IMERGOLD: N-am îndrăznit, dar acuma nu mai pot să tac, mă mănîncă peste limbă, eşti frumoasă 25 ca o liră nouă, eşti drăgălaşă ca un galben holan­ dez, aurul cel mai bun; eşti, după cum spunea voiajorul cela, o adevărată Frofodită, şi eu să nu crezi că-s muhalibiu, nici mostochină, ca să te văd, fără a-ţi cere dobîndă. 30 RUHALA: Cum? IMERGOLD: Adică fără a cerca de-a te dobîndi. (M ustoc­ sidis apare în dreapta.) RUHALA (punînd mîna pe inimă, aparte, cu sentiment), Main Gotl ... 35 IlIfERGOLD: Şi iaca cerc. (Se pune-n genunchi.) Ruhala 1 RUHALA: Imergold! IlIfERGOLD: N-am făcut niciodată gheşeft împreună . hai să facem tovărăşie de amor şi de speculă . 396 [397] 5 Eu aduc partea mea 30 000 de galbeni şi o inimă 'Cu zimţi . .]IUSTOCSIDIS (de sus): Aferim, Glodachi... Zor, bre, zor. .. (Coboară-n scenă.) SCENA XI R UHA LA , IMERGOLD, MUSTOCSIDIS RUHALA (speriată): Ah! vei! IIIfERGOLD (sculfndu-se): Ghirai Şfarţ! IIfUSTOCSIDIS: Ma ohi!... ohi ... nu vă sinhisiţi ... 10 faceti-vă trebusoarele, mă duc. RUHALA: Nu, d-nule'! poftim ... Imergold îmi cerea bucatarul, pentru nunta nepotu-său. l\IUSTOCSIDIS: în genunchi, ca dinaintea sfintei Var­ vara? 15 RUHALA: Stan trebuie să fie la camară ... mă duc să-i poruncesc. (Imergold voind s-o urmeze.) Nu veni după mine, e de prisos. (Intră în dreapta. Mus­ tocsidis face un semn lui 1 mergold s-o urmeze.} lIfUSTOCSIDIS: Iurus, Glodachi ... după dînsa! 20 IMERGOLD: Iaca mă duc. (Intră după Ruhala, la dreapta.} IIfUSTOCSIDIS (viind în scenă): Ha! Ha! Ha! Parcă sînt o pisică şi un cotoi... acuş o să mior1ă­ iască ... el are să zică (imiteasă glasul de cotoi ): 25 Ruhaliţa, dă-mi guriţa, şi ea o să răspundă (cu glas de Pisică).' Nu vrrreau, nu vrrreau ... Ha! Ha! Ha! SC E N A XII MUSTOCSIDIS, ŞLOIMESCU (din fund) 30 ŞLOIIIf[ESCU]: Iată-mă şi eu ... l\IUSTOCSIDIS: Ha! Ha! Ha! Şi cînd gîndesc că făr' de mine nu s-ar fi ajuns cu tîrgul în vecii vecilor. ŞLOIIIf[ESCU]: Eşti vesel, d-nule, de rîzi singur? .. 397 1 " [398] MUSTOCSIDIS: Am de ce, pre legea mea ... pune-ţi în gînd, d-nule... d-nul e un voiajor ca mine? .. Mă bucur. .. Pune-ţi în gînd ... Ha! Ha! ce are să mai clămpănească limbile din Tîrgul-Frumos l. .. 5 pune-ţi în gînd cabazlico cel mai nostim, o căsă­ torie sigură... o logodnă mai încheiată... cu plecăciune mă-nchin... s-a desfacuto ca o pla­ tinta cu cucunari... si altă căsătorie se zernis- Ieşte-n loc. . 10 ŞLOIM[ESCU] :Ce căsătorie? .. nu te înţeleg. JliUSTOCSIIHS: Cum?.. nu ştii?.. stăpîna hanului ... afrodita Ruhala. ŞLOIM[ESCU]: Ce-a făcut? JliUSTOCSIDIS: N-a facut-o inca ... ma si marita cu 15 bancherul din faţă, cu Imergold!. .. ŞLOIM[ESCU]: Nu se poate. MUSTOCSIDIS: Ba si poate ca mai bine ... te miri? .. a!. .. priicep ... d-ta ştiai poate că se mărită cu veterinarul? Aş! veterinarul e dat după grajd. 20 D-nialui să fie sănătos 1. .. ma un lucru care m-ar efglendisi ar fi să văd mutra veterinarului, zău aş da 25 parale s-o văd. ŞLOIM[ESCU]: Cum veterinarul? da veterinarul sînt eu. lIiUSTOCSIDIS: D-ta! ... sto ditcoolo! (Aparte.) Îi văd 25 mutra degeaba. (Tare.) Si mi ertasi, d-nule ... Dacă ştiam Sînt desperat că am ris de d-ta în faţa d-tale ma inţelegi, intîmplarea e aşa de caraghioaza. ŞLOIM[ESCU]: D-ta eşti un caraghioz, d-le, auzitu-m-ai? 30 JliUSTOCSIDIS: N eski. .. N eski, nu-i caraghioză, din contra, e foarte supărăcioasă pentru ipochimena d-tale. ŞLOIM[ESCU]: Cine ţi-a spus o minciună aşa de gogo­ nată? .. Ruhala se cunună Cu Imergold? .. min- 35 ciuni! lIiUSTOCSIDIS: L-am văzut chiar eu mal adineoare In genunchi dinaintea el. �) ŞLOIM[ESCU]: Pe cine? lIIUSTOCSIDIS: Pe Imergold. 40 ŞLOIM[ESCU]: În genunchi? .. Ce căuta? 398 [399] = 5 JlIUSTOCSIDIS: Căuta un bucatar. SLOIM[ESCU]: Căuta un bucătar la picioarele Ruhalei? , Ai înnebunit, ori eşti beat? MUSTOCSIDIS: E! pas to diavolo ... Ţe-mi pasa mie? .. Eu n-am obiteio să m-amesteco in trebile altora, bre? . .. daca' le place bancherului şi Ruhalei să se impărecheze impreună, ce mă priiveşte pe mine, oriste ? .. SCE N A XIII 10 Aceiaşi, GOLDIMER (din jund) GOLDIMER: Aici e moşu-meu? ŞLOIM[ESCU]: Poftim, d-nule Goldimer, să auzi ştren­ găriile moşului d-tale. GOLDIMER: Ce ştrengării? 15 MUSTOCSIDIS (aparte): A!. .. acesta e nepotu lui Glo- dachi. ŞLOIM[ESCU]: Moşul d-tale l-a muşcat strechia însura­ tului. GOLDIMER: Cum? .. vrea să se-nsoare el? 20 ŞLOIM[ESCU]: Iată-l. MUSTOCSIDIS: CU mireasa d-sale! GOLDIMER: CU Ruhala? SC EN A XIV Aceiaşi, RURALA şi IMERGOLD (din dreapta) 25 RUHALA: Imergold, fii cuminte ... IMERGOLD: Nu se poate, că m-ai nebunit, zic zeu. (Vrea s-o sărute.) ŞLOIM[ESCU]: Frumos 1. .. Bravo l, .. JlIUSTOCSIDIS: Na! l-a prinso cu oca mică ... pnrnez- 30 dia!. .. RUHALA: A! d-ta eşti, d-nule Şloimescu? 399 [400] ," ' i 'j j!1 , SLOIl\f[ESCU]; Eu, şi vin la vreme ca s-aud frumoase vesti. " se vede că te-a scos din minte zaraful ist� de bancher. IME RGOLD: Eu bancher de zaraf? 5 lIIUSTOCSIDIS: Lasa, fraţico, nu te supăra, au mai paţit-o şi alţii. SLOIM[ESCU] (respingîndu-l): Du-te naibii cu mîngăie- ' rile d-tale. RURALA: Şloimescu, nu te mai recunosc; de unde te 10 credeam blînd, cu educaţie ... ŞLOIM[Eseu]: Cum? pretinzi încă să fiu blînd cînd îmi joacă ochiul maimuţoiul ista de zaraf? MUSToeSIDIS (încet, lui Imergold): Maimuţoi? te face de mascara? .. 15 IMERGOLD: Tu eşti maimuţoi. ŞLOIM[ Eseu]: Nu deschide g ura că te stropşesc. (Ridică palma.) IlIiERGOLD (ascunzîndu-se după Mustoc[sidis]): Ghe­ valt! 20 RURALA: Şloimescul-, te-a muşcat cucoana chifteriţa de faci o scenă atît de scandaloasă? ŞLoIM[Eseu]: Spune ... ce caută zaraful ista la picioa­ rele d-tale, madamo? RURALA: De unde o ştii? "' 25 ŞLoIM[Eseu]: Mi-a spus-o d-nialui care s-a găsit de faţă. RURALA: } D-nialui? IMERGOLD: �rusToeSIDIS: Eu! Neshi) era un secret? atunci zic şi 30 eu ca ovrei ... nu ştiu, n-am văzut. ŞLOIM[Eseu]: Ai auzit?.. îndrăzneşti acuma a mai susţinea din contra? .. RURALA: Şi chiar aşa să fie ... ştii d-ta că tonul şi manierele d-tale viziteieşti îmi displac cu desă- 35 vîrşire? ŞLoIlIf[Eseu]: Aşa? .. Ai vrea poate să zîmbesc, cînd vrei să-mi pui flori la ureche? .. Eu nu-s de-acei ce-nfloresc. 400 [401] RURALA: D-nule, devii din ce în ce mai grobiant; adă-ţi aminte că încă nu sînt soţia d-tale, nu-mi eşti încă stăpîn, slavă D-Iui. lIIUSTOCSIDIS: Aferim! ... bine ai respuns. 5 ŞLOIM[ESCU]: Eşti mulţămită dar să scapi de mine? .. eşti o cochetă, dar dacă-ţi închipuieşti că ţi-oi duce dorul?.. te-nşeli.. . Femei nu lipsesc ... una pierdută, zece găsite pe loc. �:lUSTOCSIDIS (încet l1ţi Şloim[escu]): Nu te da, pali- 10 cari. RURALA: Aşa ţi-e povestea?.. Ei bine, crezi o-afară de d-ta nu mai sînt alti bărbati care să se îna­ moreze de mine?.. I-Ia! Ha!' Ha! n-am decît să-ntind mîna ca să găsesc cîţi mi-ar plăcea. 15 ŞLOIlIi[ESCU]: Dar ai găsit pe lîncedu ista de Imergold. BfERGOLD: Lînced? RURALA: Lînced, nelînced! îmi place, mă iubeşte ... îmi cere mîna... si primesc... de-oi sti că-i turba. DIERGOLD (lui Şloim[escu]): Da! d-n:ul�; lînced, ne- 20 lînced, îi iubesc mîna ... asa să stii ... ŞLOIM[ ESCU[: A veţi parte unul de alt�l! GOLDIMER (lui Imergold): Cum, moşule 1. .. Vrei să te-nsori? .. adevărat? vrea să zică mă dezrnoste- neşti ? ' 25 DIERGOLD: �-apoi? .. ce ai tu cu mine? ... ŞLOIM[ESCU]: Lasă-l să se-nsoare, Goldimer, îi moşteni mai degrabă, nu-l vezi cît e de batojit? .. }IUSTOCSIDIS: Batojit bine... însă-i ajuns în legiuita vîrstă şi are dreptul să se Însoare omul! 30 GOLDIMER: Cine spune că nu? Moşul meu e liber să devie ridicul, făcînd nebunii la vîrsta lui ... poate să se Însoare şi cu baba Dochia, dacă vrea ... dar eu cum rămîn? .. cînd a auzi Solomonică de-o poznă ca asta, n-ar mai primi să-mi dea fata!. .. 35 Înţelegeţi d-voastră, }IU STOCSID IS: N eski, .. Ţi vine parakseno. B:lERGOLD (mănios): VuăsI ... un mucos ca dînsul ar avea pretenţie să mă ducă de nas? Ml.iSTOCSIDIS: Se teme să nu ai copii... atunci cliro- -!o nomia ... 401 I :l I II I " I [402] GOLDIMER: A! îmi vine să nebunesc de ciudă l. .. cînd gîndeam şi eu să mă însor, să mă cuprind ... şi deodată văd planurile mele răsturnate, pentru că un bătrîn gîrbov este ameţit de o intrigantă. 5 RUHALA (răpezindu-se la Galdimer): Eu, infrigantă!. .. Na!. .. (li dă a palmă.) Ah! îmi vine leşin. (Iese în stînga.) Apă de colon ... apă ... MUSTOCSIDIS: Pil!. .. IMERGOLD: Vuăs! ... intri. •. intri!... (Il app,tcă tusa.) 10 MUS-TOCSIDIS: Na! crepa, crepa ... l-a apucato astmo ... , e ofticoso! ŞLOIM[ESCU]: Crape, eu mă duc şi nu mai vin în casa asta. IMERGOLD (tuşind): Ah!. .. vei! gheoaltl ... mă duc la 15 speţerie să beau salep. MUSTOCSIDIS: Piii!... S-a-mprastiato ca potîrnichile. Bree cristiani.. . veniţi-vă-n fire. (Şloim iese prin fund furios. Imergold şi Goldimer îl urmează.} SCEN A XV 20 MUSTOCSIDIS, COŢOFĂNESCU, STAN, CAFJ..t (Coţofănescu şi Stan au intrat prin fund şi Gafia din dreapta.) COŢOFĂNESCU: Dar ce s-a-ntîmplat aici? GAFIA: Parc-a dat turba în toţi. STAN: Se vede c-a intrat ducă-se pe pustia în lipsa mea. 25 MUSTOCSIDIS: A!. .. sta diauolo ... am făcut tot ca să-i impac, n-a fost chip... au prins turbaţiune la creieri. (Lui Coţofăn[escuJ.) lan spune, fraţico ... imi pare că eşti un palavrazi ... m-ai incredin­ ţato că in oraşul ista toţi sînt uniţi şi liniştiţi ... 30 ama unire!... să manîncă intre dînşii ca CÎinii la zaplazi. COŢOFĂNESCU: Cum se poate?.. o nenţelegere aici? �, GAFIA: în Otelul Uniunii? MU STOCSIDIS: Otelo Uniunii? ... se potriveşte ca nuca-n 35 parete .. , zi-i mai bine Otelo Resmiriţii. 402 [403] COŢOFĂNESCU: Da bine, păreau cu toţii a se iubi aşa de mult, că voiau să se cunune cu totii ... încît chiar mie îmi venise apa la gură. ' ;l1USTOCSIDIS: Zeu? 5 COŢOFĂNESCU: Şi, pre legea mea, dacă aş .fi �ăsit o partidă convenabilă ... mai că ... mal ca ... )1USTOCSIDIS (încet, lui Coţ[ ofănescu J): Ma daca-ţi cere inima, fraţico, acu-i prilejul. COŢOFĂNESCU: Ce prilej, d-nule P 10 )1USTOCSIDIS: Ascultă: imi placi... mă interesezi: ai o alunică pe nas care-i de ogur. .. altmintere nu m-aş ocupa de d-ta, pentru că eu n-am obicei să mă amestec în trebile altora ... ascultă: Goldimer, nepotul lui Imergold, nu se mai insoară cu fata i5 lui Solomonichi Spiţerul... şi dacă-ţi place fata? ... COŢOFĂNESCU: Rifca 1 cum să nu-mi placă? .. E fru­ moasă, bine crescută ... )IUSTOCSIDIS: ;;i are zestre bună ... galbeni ... afion, 20 china, talion, ipeca şi alte prafuri şi hapuri. COŢOFĂN:ESCU: Cred şi eu ... tată-său e spiţer şi bogat. �lUSTOCSIDIS: Spiţer 1 o partidă simandicoasă şi si­ gură!. .. Solomonichi nu-i om să-şi inghiţă fon­ dul!. .. Ocazia joacă drăgaica pe dinaintea d-tale. 25 Haţ pe dînsa, palicari. COŢOFĂNESCU: Bucuros, dar Solomonichi e evreu; n-a vrea niciodată să fie socrul unui creştin. MUSTOCSIDIS: Atunci fură fata... ovreicele iubesc pe români. 30 COŢOFĂNESCU: Dar cum s-o fur, aşa, uitam-nisam, de-abia mă cunoaşte l. .. )IUSTOCSIDIS: Bree... buda las eşti, fraţico, scrie-i un ravaselo di am ori cu apel pieia. COŢOFĂNESCU: Bine zici ... cînd a citi literatura mea, 35 a sări chiar pe fereastră. )IUSTocsIDIs: În braţele d-tale, berbanti, şi amîndoi spalati putinica ... che haida, haida ha, pănă la Isaiia H oreue, 403 II I [406] I l' se E N A XVII MUS TOCsIDIs, ŞLOINIEsCU ŞLOIM[ESCU]: Eu!.,. am venit să-mi iau lucrurile de la han şi să mă mut la cazarmă ... Gafio!. .. 5 lI1USTOCSIDIS: Cum? tot eşti inciudat? ŞLOIM[ESCU]: Ba bine că nu ... Gafio!. .. GAFIA (de sus): Aud. ŞLOIM[ESCU]: Găteşte-mi geamandanul, că mă pornesc. GAFIA: Numaidecît. 10 lI1USTOCSIDIS: Da bine, kir veterinario, ce-a zice kera Ruhala? .. ŞLOIM[ESCU]: Zică ce i-a plăcea ... nu mai vreau să am a face cu o cochetă. lI1USTOCSIDIS: Cochetă? .. N eski ... ma ţi-i dragă, măr- 15 turiseşte, ŞLOIM[ESCU]: Da, îmi era dragă... şi totul era gata pentru cununia noastră... deodată, hodoronc­ tronc ... totul s-a răsturnat cu ... II1USTOCSIDIS: CU faţa-n jos... trebuie să fie vreo 20 intrigă. ŞLOIM[ESCUJ: Negreşit... Hei! de-aş cunoaşte intri­ gantul, ce trînteală i-aş trage! MUSTOCSIDIS (îngrijit): Cred şi eu ... cu mînile d-tale care sînt cît nişte lopeţi... (Caută la ceas.) Si 25 mi iertasi... diligenţa trebuie să sosească ... merg in sofragerie, să meninco un costrasi. se E N A XVIII MUS TOCsIDIs, ŞLOIM[EsCU], COŢOFĂNEsCU (intră cu părul muiat) .30 q' ,1:. " l , " 1, 35 406 , I 111 !I COŢOFĂNESCU (furios): Aşa mi se cade, dacă mă potri­ vesc unui zevzec. II1USTOCSIDIS: More! Coţofanescu, ce ai paţit-o? Eşti cam plouat? ·COŢOFĂNESCU: Am păţit-o bună din pricina d-tale ! MUSTOCSIDIS: A mea? . [407] 5 cororăxsscu: Da, am scris ravaşul, l-am trimis fetei spiţerului şi, cînd m-am apropiat de fereastra ei, mi-a deşertat o cofă de apă în cap. MUSTOCSIDIS: Cofa să fi fost? Ha ! ha! ha! ha! l-a botezat ovreica. SCE N A XIX Aceiaşi, RURALA (din stînga) I 1 t RUHALA: Ce am auzit, Şloimescule, vrei să părăseşti otelul, să te depărtezi de mine? 10 şLOnl[Escu]: Ce-ţi pasă?.. nu-ţi rămîne Imergold? RUHALA: Şi ai crezut tu, Şloimescule, că eu, Ruhala ta, ţi-aş fi infideIă? .. Ai!. .. ŞLOIM[ESCU]: A cui e vina? RUHALA: Ştiu că a mea nu-i. 15 ŞLOIM[ESCU]: Apoi a cui? spune, să-I sfărîm bucăţele, ca pe un pesmet uscat. (Vorbesc încet deoparte.} MUSTOCSIDIS (aparte): Pesmeto!. .. Orakali! ... (Se în­ dreaptă spre fund cu geamandanul, cortelul şi car- 20 tonul în mînă şi subţioară. In acest moment intră Stan pe scara din dreapta şi-l opreşte.) SCEN A XX RURALA, ŞLOIM[EsCU], MUS TOCslDIs, sTAN, GAFIA, COŢOFĂNEsCU 25 STAN: A! Lehăule, ţi-ai bătut joc de mine?.. Stăi, c-avem o socoteală de încheiat. )[USTOCSIDIS (scapă lucrurile din mînă): More! Zama lunga, cum îndraznesti? ... RUHALA (trece): Ce este, ce este? 30 STAN: D-nialui, sfrijitul ista, mi-a umflat capul de gărgăuni mai adineoare. RUHALA: Ce gărgăuni? ... 407 [408] r , I ... , STA"' M-a încredintat că Galia era dată în dcagosteT cu d-nul Cotofănescu, si că s-au ascuns amîndoi sus într-o �daie. ' GAFIA: Eu? .. (Se aproPie de Mustocsidis.) Ai spus 5 una ca asta? .. îţi scot ochii, mangositule. MUSTOCSIDIS: Ţe?.. esti nevinovată?.. esti credin­ cioasa lui Zama-lunga? " cu atît mai bine pentru d-ta şi pentru bucătari, nu-mi pasă... eu nu m-amesteco in trebile altora. 10 (Se aude un vuiet de trăsură af ară.] RURALA: Iaca deligenţa, a sosit, degrabă, Stane ... dă bucate ... Gafio fugi în sofragerie. STAN: } Numaidecît 1 . GAFIA: 15 (Stan s-aţrropie de tablă şi aşază bucate în blidele pe care le duce cu Ga fia în sofragerie.) [Mustoosidis îşi adună l-ucrurile 'Împrăştiate.) SCEN A XXI Aceiaşi, IMERGOLD şi GOLDIMER (intră rizind) 20 RURALA: Ce v-au apucat de rîdeţi aşa? IMERGOLD: Ha! Ha! Ha 1 mă doare splina de rîs, ZIC zeu. GOLDIMER: Cum n-om rîde? .. ascultaţi un răvaş de amor, o declaraţie făcută de un poet tragic 25 d-şoarei Rifca, fata spiţerului Solomonichi. COŢOFĂNESCU (aparte): Răvaşul meu? TOŢI: Citeşte-l, citeşte-l, MUSTOCSIDIS: N eski; ţeteste să ridem şi noi. COŢOFĂNESCU (lui Goldimer): D-le, nu-ţi dau voie ... 30 MUSTOCSIDIS: Zi-i pe slova. GOLDIMER (cetind): "Regretabilă d-ră Rifcă, Precum iarna se arată cu înfocată verdeaţă, astfel apari în ochii mei d-ta care eşti cea mai sansi- 35 tivă zarnacadea din tot globul Europei. .. ; te am 408 [409] t nu înzecit, nu însutit, nu înrniit, dar înmilionit, şi mă nutresc cu speranţa că veţi fi de acord şi echivalentă la cele scrise de mine ... te-am zărit în costum de inocenţă, angele, şi nemaiputînd de 5 a-ţi vorbi, te rog să ieşi pe fereastră, spre a mă consola, fugind cu mine, şi a mă degaja de vice­ versa 1 ... " TOTI: Ha 1 Ha 1 Ha 1 I i MU'STOCSIDIS: Bree!. .. Omer a scris? . . I 10 COŢOFĂNESCU (se răpede, smuncind scrisoarea de la 1. Goldimer ): D-nule, eşti un impertinent şi mi-i da sa tisfactie. IMERGOLD: Vuăs? duel?.. să ucizi pe nepotul meu? Gheoalt! ... Fugi acasă, Goldimer, şi cere indem- 15 nitate de 50.000 de franci ... COŢOFĂNESCU (lui Mustoc[sidis]): Şi cît pentru d-ta, d-le, cum te cheamă? Ml,lSTOCSIDIS (mîndru): Leonida Mustocsidis, ŞLOIM[ESCU]: Mustocsidis? .. stăi; d-ta ai învră jbit tot 20 oraşul Herţei, ş-acum ai venit s-aduci zîzanie în Tîrgul-Frumos? MUSTOCSIDIS: Eu? .. Vina mea-i daca sinteti scosi din ţiţinia? ' , ŞLOIM[ESCU]: D-ta nu mi-ai spus că Ruhala vrea să se 25 mărite cu Imergold? MUSTOCSIDIS: Am spus. RUHALA: Şi pe mine n-ai cătat să mă dezguşti de Şloi­ mescu? MUSTOCSIDIS: Gusto jilonichie n-are, a spus Epami- 30 nondas. IMERGOLD: Şi pe mine nu m-ai făcut să cred că mă iubeşte madam Ruhala, ba încă că ci iubesc şi eu? MUSTOCSIDIS: Cum?.. nu vă iubiţi? .. liPon cfit. .. mergeţi cu Dumnezeu J 35 ŞLOIM[ESCU]: D-nule, am să te ucid ca pe un şerpe! COŢOFĂNESCU: Şi eu ca pe-o năpîrcă ... IMERGOLD: Şi eu ca pe-un şopîrle, ZIC zeu ... (Fuge-ndărăt. ) MUSTOCSIDIS (respingîndu-i): Ma, la diavolo anoui, 10 budalas, stropsiti, kakohrononaki.' ... Cum vreţi voi 409 J [410] " .'� să fi adus eu zizania aicea, cînd eu m-arn jurat să nu m-amestec niciodată in trebile altora? Auzi­ tu-rn-aţi? .. niciodată in trebile altora. (In sofragerie s-aude-o zvoană fi uuieie de [arjurii. stricate.) 5 RURALA: Ce-i? Farfuriile mele stricate? GAFIA (din stînga): Madamo, madamo... primejdie mare!. .. revoluţie! RURALA: Cum? :\IUSTOCSIDIS: Epanastasis ? 10 GAFIA: Voiajorii sînt furioşi ... bucatele nu-s de mîncat, nu ştiu cine a vărsat peatră acră în puiul cu smîntînă. Voiajorii vreau să bată pe Stan. TOŢI: Peatră acră? lIWSTOCSIDIS (aparte): Pe-aci mi-i drumul. .. (Se în- 15 dreaptă spre fund ră pede.} STAN (vine din sofragerie scărmănat ) : Peatră acră!. .. în bucatele mele?.. ian stăi, haihuiule! (It opreşte.) lIIUSTOCSIDIS: Ce mai vrei, măi Zama-lunga? 20 STAN: Sînt sigur că tu te-ai amestecat în tingirile mele, în vreme ce m-am dus în odaia de sus!. .. lIWSTOCSIDIS: Ohi! ma fiindcă bucatele a d-tale erau fără gust si sosurile nelegate, am puso puţintica ,faina din pachetul cela. 25 ST AN (arătînd pachetul): De-aici?.. ai vărsat făină de car în budinca de cabinet? TOŢI: Făină de car? lIWSTOCSIDIS: Faina de car? To prokopsamen! Kai- . ... I (Riâe.) A ătit I meni voiajon r. , 2 e. u pa,! -o. 30 STAN: Otrăvitorule! RURALA: Străchietule!. .. COŢOFĂNESCU: Şarpe-nveninat l IMERGOLD: Ban calpăş ... ŞLOIM[ESCU]: Sfredelul dracului! 35 :\1USTOCSIDIS (apărîndu-se): Skasmos la voi, la toţi!. .. am vruto să vă indatoresco si mi-am gasito beleaua ... sto diavolo ... me duco ... să vă mai vedo cînd mi-oi vedea ceafa ... mă duc in deli­ genţa să fugo de niste nebuni care trăiesc tot 410 ri [411] pa 5 10 in certe SI III zizanii... Remîneti si va mîncati ca za vozi la Salhana. Cs-cs-cs-c�-c�! cs ! (Lese.) TOTI: Uf l bine că s-a dus! ŞLOIM[ESCU]: Bine c-am scăpat de el! RUHALA: A perit vrajba dintre noi... Şloirnescule, tot eşti mănios pe mine? ŞLOIM[ESCU]: Ba nu 1. .. şi, dacă vrei, facem nunta pănă În trei zile. GAFIA: Şi noi asemenea, Stane. IMERGOLD: Şi nepotul meu cu Rifchi tot aşa! RUHALA: Bravo 1. .. parcă s-a mai luminat casa de cînd a plecat Sfredelul dracului. se E N A XXII Aceiaşi, j\fUSTOCSIDIS 15 (vine furios, cu peruca pe-o ureche şi cu straiele în dezordine, ameninţînd în fund cu cortel ul ) MUSTOCSIDIS: Eşti un mozico obraznico. TOTI: Iar el? RuiULA: Ce mai pofteşti, d-nule, ce mai cauţi pe-aici? 20 MUSTOCSIDIS: Nimic ... mozico cel de conductor. (Strigă iar la uşa din fund.) Am să te pun, budalas, in disponibili-bili-bili-talipa ... (Vine în scenă.) Auzi, mă rog, lipsa de sevas?.. am vrut să mă sui in deligenţă, şi .. cînd să fac ţupa, conductorul mi da 25 blendis, zicînd că-i plin ... cred şi eu că era plin ... beţivo 1. .. beuse patru oca de vin... părea un fedeleş ... RUHALA: Vra să zică ai rămas pe jos? MUSTOCSIDIS: Mai bine pentru mine, pentru că kai- 30 meni voiazori erau galbeni la mutra şi se zvîrco­ leau ca in v'remea holerii ... li dorea, se vede, la stomac şi aiurea ... mănoase prea mult, (Aparte.) Făină de car. RUHALA: �-acuma te-ai Întors ca să te opreşti aici? 35 MUSTOCSIDIS: Neski pănă in sară ... cînd a trece alta deligenţa. 411 1 � j [412] 25 20 RURALA: Pănă-n sară? !lWSTOCSIDIS: Numai. RURALA: Nu se poate, d-nule l. .. nu-i loc aicea pentru d-ta ... cată-ţî alt han . .5 lIWSTOCSIDIS: Ma pentru ţe eu sînt om de pace ..• si, unde trec, las concordia, unirea. RURA�A: Ba că chiar. .. Hait, cară-te aiurea. lIIUSTOCSIDIS: Ma, afrodiia ... psihi mu ... TOŢI (îmPingîndu-l spre uşa din fund): Hai l, .. cară- 10 te. .. mătrăşeşte-te. MUSTOCSIDIS: Breee!. .. agalia ... agalia ... ma matra­ şesco ... staţi puţin ... am ţeva de spus la d-nialor. (Arată publicui.} RURALA: Iar ai să faci vreo intrigă? 1.5 lI1USTOCSIDIS: Ohi! ... lasă-mă in pace, cer cuvîntul ca la dealo Mitropoliii. (Se închină publicului.) Dom­ nilor 1. " (Cîntă:) "Neneca, hera Marghiola, Mi-a spus să nu mestec eu Unde nu mi ferbe ola, Ca să nu paţesco rău. Pe nenec-am ascultat-o, Mvarn ferit de mestecală, Li-pon cred c-am meritato Recompensa naţională." (Face semnul bătăii în palme.) TOŢI (împingîndu-l spre fund): Hai!... Hai!... nu mai lungi vorba. lIWSTOCSIDIS (la uşa din fund): Skasmosl 30 (C o r t i 11 a cad e.) • T � ::"L • J 1 • < [418] [419] LES BO}J�ETS DE LA CO:\1TESSE'<'; '. .-'::; .. ' • i � . JULIETTE Madame dort toujours 1. .. deux heures ont sonne . .5 Quel sommeil! ... C'est qu'au bal elle s'en est donne Jusqu'au matin r: . horreur 1. .. aussi j'ai dans I'idee Qu'elle avait, en retrant, bien peur dâtre grondee Par moi, car j'ai l'honneur d' etre sa sceur de lait Et je puis librement dire ce qui me plaît. JO J e l' aime tan t d' ailleurs l Elle est pour moi si bonne Que si j' etais un prince, elle aurait ma couronne, Mais que dis-je! Une veuve, une femme d'esprit Se laisser retomber en pouvoir de mari ţ Que neni ... et pourtant plus d'un malheureux sire 1.5 Tendrement, longuement et vainement soupire. Le prince Bereznine a beau s' evertuer A I'assurer qu'il I'aime au point de se tuer, Et qu'urr russe, apres tout, 'n'est pas un bloc de glace ... Madame, en plaisantant, le fait fondre sur place. 20 Le baron de Graenzfeld, 'un autre soupirant - Qu:a .son nom gracieux on devine allemand, .. : A. beau, de .son cote, chanter.ccunetaphysique Et montrer dans la nue un amour i.germahiqu�, Madame, en souriant au bel autrichien, 2.5 Leve les yeux et 'dit:Bardn, je ne vois rien. , -Et 'cependant elle a · Tue? pauvre homrne l AR)lfAND Pauvre chien l 5 Mais parlons d'autre chose ... au diableTa tristesse. Soyons gais, soyons fous et vive la jeuriesse ! Il me semble qu'ici je redeviens enfant .' Comme ăcesremps heureux ou tu me grondais tant ! ,. LA COMTESSE 10 Oui, lorsque tu faisais letourment de la: m'ere ... Pau vre mere! ARMA)/D LA COMTESSE . , ,1 .• Elle fut mon ange tutelaire, 15 Orpheline au berceau, quand mes yeux en s'ouvrant Chercherent dans le monde un regard bienveillant, ]'apen;us tout d'abord aupres de .moi reluire ", Ses doux yeux caressants et son divin sourire! Chers astres maternels qui brillent triomphants, 20 Etoiles de bonheur dans le ciel des enfants ! ARMAND (tend ant la 11lain a Alice) Alice 1. .. m'en veux-tu de ma troplongue absence? LA COMTESSE 25 Non, car tout mon passe renait en ta presence. � ARMAND Oh! le passe charmant, oh! le joyeux passe, Lorsque tu rri'appelais ton petit fiance !: 446 [447] LA COMTESSE (souriant ) }Ion fiance taquin et jaloux et col ere ? ARMAND .'i Nous avions I'un et l'autre un affreux caractere Car tous deux, ou pleurant ou riant tout a tour, Nous nous donnions des coups bravement, chaque jour ... Xlais depuis tu devins une grande personne 10 Entouree, adulee et presque une lionne. LA CO�IT ESSE Que veux-tu? .. I'on ne peut comme un bebe mignon Danser toujours en rond sur le pont cl'Avignon, an grandit; les bebes deviennent demoiselles, IS Leur front atteint un jour aux levres rnaternelles. Et. .. ARMAND L'on r eve d'amour, et puis enfin ... LA CO)1TESSE 2() Armand ... ARMAND L'on va se rnarier sans mon consentement. LA COMTESSE (ec/a/aHi de rire } 2S Ton consentement? ARMAND Ah! ce mot vous Iait do ne rire? LA COMTESSE }Iais tu n' etais alors ... he ! que puis-je te dire? 30 A I'epoque ou le comte a irecherche ma main Armand, quoique l'aine, tu n'etais qu'un ... gamin. 447 [448] ,. .5 10 ARMAND Un gamin? .. LA COMTESSE Un gamin. ARMAND Au fait, moi dans le monde Que suis-je? .. tout au plus un cousin que I'on gronde. LA COMTESSE Mais non, c'est absurde. AR�{AND Ah! Querelle. LA COMTESSE C' est vouloir me chercher L.4. COMTESSE [railleuse } 25 �Ialborough s'en va-t-en guerre. 20 ARMAND Je partis pour la Chine, emportant pour tout bien Ma rage au fond du coeur et Black, mon pauvre chien. I I I j !l � , I Iii, ' I li i ,1. ii1 > r : 1 1, I 'i I 15 ARIIfAND Moi? . .. je n al rien a vous reprocher, Vous prites un mari pour changer de poupee. LA COIlfTESSE Et tu fis a ton tour une belle equipee. ARMAND J'allais sur les chinois decharger ma col ere A ttendant que le comte eut le cceur de mourir. . j i, )i' I il . 448 [449] DA COMTESSE C' est affreux! ARMAND Il mourut, :<;:a me !it bien plaisir. .5 LA COMTESSE Ah! c'est d'un rrrechant cceur ... Une 1elle pensee ..• ·AR?UND Mais je ne trouve pas qu'elle soit insensee. ' '. 1L� ,COMT�SSE 10 Ah! ienez, je le vois, vousn'avez point chang ; Et votre esprit mauvais ne s'est point corrige. Toujours frondeur, taquin, volontaire a I'extreme, ARMAND Et vous, je vous retrouve exatement la măme. 15 LA COMTESSE Manquant de tact ain si que de bonnes facons, :A-RMAND Soit, je viendrai chez vous en prendre des lecons, LA. CO'MTE SSE 20 Toujours grognon, moqueur. ARMAND Et vous toujours moqueuse. LA COMTESSE Et surtout querelleur. 2.5 XR'MAND Et sourtout querelleuse. 449 [450] , LA COMTESSE VOUS jurez mârne l. .. ') ·1 ,. 10 15 ARl\IAND Et VOUS?. � non, VOUS ne pouvez pas. Je jure ... et bien, apres? .. quand au feu des combats Dix fois, cent fois par jour on voit la mort en face, Ce n'est qu'en jurant fort qu'on en obtient sa grâce. D'ailleurs, vous le savez, j'ai toujours deteste Le jargon doucereux et le genre affecte, Et jamais, non jamais, <';y dont je me fais gloire, Je n'ai peche de rime au fond d'une ecritoire Pour lui faire vagir des complaintes d'amour Comme ce� rimailleurs .. qui forment votre cour . . fl) montre l'aloum.} ( J !' LA COMTESSE N'allez pas le jurer aumoins sur votre tete. On est plus aisement .matelot que poete : J e vous crois donc sans peine. ARMAND , � 'r:\ r II , ' 20 Ah! vraiment, c'est ainsi? I-Ie bien! lisez! (Il apporte l' album.] LA COMTESSE Quoi- donc? ARMAND 25 Veuillez lire ceci. J ' " LA COMTESSE (indigl1ee ) Qui donc s'est permis? " ... , 30 450 AÎl.MAND Moi. ,. [451] , J ,.. 1 "j'T r . -r � - .- .. !-' LA .COMTESSE 'VOUS? c' est une infâmie I: ARMAND Une infâmie en vers. Vous voyez, chere amie, 5 Que je puis en commettre aussi iquand je le veux, LA 'COMTESSE J e vous croyais un' fou, vous n' etes qu' envi�ux ! Et de tous les d efauts c'est le plus detestable, C' est un vice. ro ARMAND Merci, cousine, trop aimable. Ainsi donc, pour vous' plaire, il faut a deux genoux Se poser une lyre a la main devant vous. Pour etre homme de bien et parfait gentilhomme 15 Il faut etre phraseur. .. un metier qui m'assomme. Plutot mourir cent fois que d'avoir ce travers. LA COMTESSE Ah 1 tenez, laissez-moi, vous m'agacez les nerfs . • . 1' ARJl.fAND· 29 C' est bien, je pars, adieu : restez a vecvos bardes. Vous ne me verrez .plus, , , . LA COMTESSE Armand ... 25 ARMAND (sortant ) se E N E XIII Mille bombardes! r- LA COMTESSE Encore brouillesl C' est donc une voca tion ? 30 Brouilles a mort peut-etre et sand r emission I 451 [452] 5 10 Il est aussi trop vi! et d'humeur trop retive... 1 Mais moi, ne. suis-je pas un tant soit peu trop vive? I Re! non c'est lui, toujours lui qui vient comme un fou i Me faire une querelle ă.propos de ... de tout L '1' t ' I Ah I . . f . 1 e VI am carac ere.... . Je suis uneuse , ',' Venir, a�res quatre ana.me rendre rnalheureuse Par son a-epi-t... a ussi tardif q ue pueril... I Mechant cousin!. .. je I'ai chasse ... reviendra-t-il? Re! qu'il revienne ou non, qu'il parte ou bien qu'il � reste, J e· ne veux plus le VOiT, oh! non, je le deteste ! {Elle s' assied el reste pensive.} " r .• t, "1 !. EA' C,OMTESSE. jULIE-rIE. ptti5 LE PflINC"E et LE 115 BAROU 452 LA COMTESSE 30 Ah!' qu'est-ce donc? JULIETTE (a pari) L'heure approche ou le prince ici doit revenir Suivi par le baron, Il est temps d'accomplir 20 . Ma promesse. (H aut.) Madame!... (A part.) Elle semble agitee. Le cousin contre lui I'aurait-il irritee? Tant mieux. (Haut.) Madame! LA COMTESSE Quoi? JULIETTE rai Ia trois objets d'art Qui reclament de vous la faveur d'un regard . 25 ... , [453] .... JULIETTE Voyez: trois coiffures mignonnes. Dignes de votre front et valant trois couronnes. LA COMTESSE 5 C'est possible ... on verra .plus tărd ... En ce moment J e ne puis essa yer. . . ' JULIETTE ( d' une uoix plaintiue } Pourquoi? 10 15 LA COMTESSE rai tu tourment. JVLIETTE Ah! n' est ce que cela, Madame? LA COMTESSE {souriant ) Comment, folIe, Que cela? JUliIETTE Sans doute, oui. .. D'un pole-ă I'autre păle 20 Toute femme jolie et qui possede un coeur Dans un cadre elegant renferme sa douleur. C' est un devoir sacre l.. , .sans meme etre coquette On peut manquer a tout, mais pas a sa toilette. LA C'OM'l'ESSE 25 Un devoir? JULI:ETT'E Croyez en- ma parole d'honneur. 'LA 'COMTESSE Puisqu'il en est ainsi .. ; 45,3 [454] ti " JULIETTE L ,- -, . (a part) Bravo I'ambassadeur l (E�t; apporte le carton et r ouure, i j Ouvrons sans plus tarder la boîte de Pandore. Qu'ils sont beaux 1 Commencons par celui que j'adore, L'amarante. .. Madame, approuvez-vous mon choix? LA COMTESSE Non, il me don�erait I'air d:un drapeau chinois. JULIETTE (monir'ant le bon net rose, a part) Parfait. (Haut.) Aimez-vous mieux ce petit fripon rose? LA COMTESSE Le rose est attrayant. 1 " .' suppose? JULIETTE (apportant une petite glace } Madame en est con tente je ..... 1 LA COMTESSE LA COMTESSE Donne. .. (Elle essaie le bannet rose.) Il est fort .gracieux . JU'LIETTE Il vous coiffe a ravir. > (A part.) C'est l'heure, l'amoureux tarde bien a venir. . JULIETTE .• t' Puis il a le merite D' etre aussi, grâce a vous, la couleur fa vori te Du prince... qui vous aime. ro 1.5 25 20 [455] LA COMTESSE Oh l le prinee... tu erois? JULIETTE Il me l'a dit. (A part.) Mais ou done est-il? 5 (La parte d« fond S'oHvI'e, le prince paratt.} LE PRINCE (a part ) Ah! 10 15 Rien. 20 JULIETTE [a-perceuant le prince ) Ah! LA COMTESSE Q .7> UOl •. JULIETTE LA COMTESSE Tu n'as pas fait: Ah? JULIETTE Non. LA COMTESSE ]'avais eru l'entendre, = Passe-moi le bonnet bleu. JULIETTE (Prese-ntant le bonnet bleu) 25 C' est la eouleur tendre Du baron. (A. part.) C'est son tour. 45& [458] � I 1 :1 il [. � I " l • 1 I , J '1 I ,. 5 10 15 20 LE PRINCE (it [utiette ) Alors que signifie? JULIWrTE (b�s au· ţnince } Vous avez raison. LE PRIN CE .' ( avec' satis f act ion ) Ali ! JULIETTE (bas ase baron } Le prince a tort. LE BARON Parbleu ] . i JULIETTE (it pari) Chacun a sa couleur mais n'y voit que du feu. [Elle S01'I.) se ENE XVI LE PRINCE, LE BA RON, puis ARMAND ct LA C01�­ TESSE (Le baroti se promene en. [redonnant, Lc'pl'înce i'o� serve. ) LE PRINCE VOUS paraissez content, baron? I ", • 1: I "'. 25 458 L'avenir me sourit LE BARON (aveo fatuiti) . " Oui, je dois complaisanmaent. r etre, [459] T LE PRINCE Peut-etre ... LE BARON Pourquoi peut-etre? LE PRINCE Mais ... LE BARON Mais? LE PRINCE ro Parce qu'ă mon tour, L'avenir me sourit a travers mon amour. LE BARON C' est une illusion. 15 LE PRIN CE Pour vous, baron. LE BARON La cause? LE PRINCE . ' Vous voyez tout en bleu. 20 LE BARON Vous voyez tout en rose. LE PRINCE Baron, expliquons nous. (Armand entre et s'arrâte au [ond.} 25 LE'BARON J e veux bien, parlons net. [464] � ",. i I:E "'B�RON (d'un air sombre ) II I � I Comme l'acier. (Il entrent a droite.) 5 se E N E XVII LA COMTESS'E Se battre! Ah! ce combat je veux y mettre obstacle: Mais comment >Fempeoher? .. il faudrait un miracle Ou bien... un peu d'amour, faible espoir 1. " Mon cousin Est un fou furieux ... le prier. .. c'est en vain. Et d'ailleurs il me hait apres la scene violente De tantOt... Mehair 1. .. je suis bien repentante ... Que faire? .. Ce duel je n'en veux pas, non, non. 15 Et dusse-je epouser le prince ou le baron •.. se E N E XVIII LA COMTESSE, LE PRINCE, LE BA RON LE PRINCE (a la ctlntonnade) 20 Dans une heure. Apparaît la deesse ! 11 :!.I r II " �L , ·1 i I 25 464 LA COMTESSE (a part) Qu'entends-je? LE PRINCE (apercevant ta comtesse ) Enfin au sein du temple LE llARON En:fin on stare să alerg pana-n ceea lume ... natură blăs­ temată, ce vrei? (Scoate o ciutură.) LIcuSTI (vărsînd ciutura în poloboc): Şi iată: la ce capăt ne-a adus patimile tinereţei!. .. ah! ah!. .. 5 PÎRLEA: Taci, vere, numai scîrţii din gît, că mă înduio- şezi. LIcUSTI: Buturuga cea de Sta tu-Palmă ne-a jucat chiulul. .. El ne-a scos la malul mării şi ne-a dat pe mîna zmeului... bun călăuz, mînca-I-ar 10 guzganii! PÎRLEA: Şi zmeul, fără nici o consideraţiune pentru nişte persoane simandicoase ca noi, ne-a pus sub aripă şi ne-a adus porto-franco în insula asta, perdută-n fundul mărilor. 15 LIcUSTI: �-aicea zmeul, tot fără acea lipsă de consi­ deraţiune, ne-a condemnat la muncile publice, ziua-ntreagă trebuie să scoatem apă, pentru bucătăria lui. El mănîncă cît un casier şi noi ... posteşte robul lui Dumnezeu... lan priveşte, mi 20 s-au lungit urechile de foame. PÎRLEA: De ce nu le mănînci pe ele, vere? ai avea cu ce să te-ndestulezi! LIcuST.:\.: Ţie ţi-e a glumi, dar nu-i de glumit. Pîrleo, zmeul are gînd rău cu noi, ziua ne pune la muncă 25 şi noaptea ne închide în turnul ăsta plin de şoa­ reci. .. Viaţă-i asta?.. te întreb?.. şi mult o să mai ţie? .. PÎRLEA: Îritreabă-l pe zmeu! L.�cuSTI: Încaltea de-am fi avut... mîngăiere a de-a 30 vede pe Sînziana, dar unde-i? PÎRLEA: O fi închisă si ea într-un beci, sărmana, jertfa geloziei şi � bărbăriei zmeului. LIcUSTI: Se poate şi asta, dar, oricum, ea ca ea; însă noi ce ne facem? Vere, crezi tu că vom scăpa 35 vreodată de-aicea? PÎRLEA: Cum nu, să n-ai îndoială, vom ieşi pe ceea lume. LIcUSTI: Puşchea pe limbă-ţi ... 543 [544] " 10 15 20 DUO LĂCUSTĂ ŞI PÎRLEA Fost-am domn încoronat, Ş-acum iată-mă argat, Părăsit de-al meu noroc, Şi legat ele-un poJoboc! LĂCUSTĂ De nu lăsam şi casă şi domnie Ca să alerg după căsătorie ... PÎRLEA De nu Iăsam şi tron şi bună masă Ca să alerg hai-hui după mireasă ... LĂCUSTĂ Eu nu păţearn aşa ruşine mare, S-ajung un prost în desconsiderare. PÎRLEA Kici eu, nici eu păţeam aşa ruşine, Din domn măreţ s-ajung un prost ca tine. ÎMPREUNĂ Fost-am domn Încoronat etc. piRLE..\.: Taci, vine dihania ... la lucru, Lăcustă! I i I I !if 25 'lI I , ... '1'.1 " l' 30 544 I I 'fI II I SCENA II Aceiaşi, ZMEUL ZMEUL (ieşind din palat): Umplut-aţi poloboacele? L.1,cusTI: Umplut. (AParte.) Plesni-le-ar doagele, şi ţie capul. Z)IElJL: Bine; acum le luaţi în spinare şi le duceţi în bucătărie . d.CVSTĂ: În spinare?.. poloboace de cîte 60 vedre unul? .. să ne deşălărn ? .. [545] p ZMEUL: Ce-mi pasă?.. doi desălati mai mult pe lume ... mare pagubă? PÎRLEA [demti}: Nici nouă nu ne-ar păsa dac-ar fi pe spinarea altora, dar umerile noastre nu- s 5 deprinse cu asemenea greutăţi ... Ele au purtat numai sarcinele statului ... ZMEUL: �-acum vor purta poloboace... Hai la bucă­ tărie, curînd. PÎRLEA: Non POSSU1nliS. 10 Z�l E u L: Ce-ai zis? PÎRLEA: AIn zis catoliceşte... non P?SS1I11WS, adică: mă-nchin cu plecăciune. ZMEUL: Îndrăzniţi a vă împotrivi mie? PÎRLEA: îndrăznim ... da!. .. fă cu noi ce-i voi. Eşti J5 mai tare şi ne ai la mînă, dar după ce ne-am înjosit a scoate apă cu ciutura, ca nişte argaţi ... să ne mai înjosim a căra poloboace, ca nişte hamali? Niciodată, demnitatea si [ilotimia nu ne iartă. ' - 20 ZMEUL (ridicînd palma): Vă mănîncă falca, se vede. L:\ClJST..\.: Să nu dai, că mă mănii ... PÎRLEA (dîrz): Loveşte ... fii brutal, cum te arată chipul. Arată-ţi arama, ca să te vază Sînziana cine eşti. 25 ZMEUL (aparte): Sînziana? .. are dreptate!. .. să mă stăpînesc, pănă mi-oi săvîrşi cununia. L.�CUST..\ (lui Pirlea ) : Ce stă pe gînduri? PÎRLEA: L-am făcut marţ Cu elocven ţa mea. ZMEUL: Sumeţia voastră merită o pedeapsă, dar fiindcă 30 mă-nsor mîne cu Sînziana, vă. iert; şi fiindcă o să-mi fiţi necesari pentru ospăţul cununiei, vă scutesc de căratul poloboacelor pe astăzi ... Mer­ geţi în pădure, ca să daţi la pămînt zece stejari de cei mai groşi ... Hai! 35 PIRLEA (l1f.i Lăcustă): Hai să tragem un somn la umbră. ( Iese în dreapta.} L.:\ClJST.\.: Bine. (Leşind.} Poftim!. .. argat. .. hamal. .. şi pădurar l. .. Ce cumul!. " of!. .. of!. ..• [Si nziana iese pe f uriş �i dispare după stiuca din [unâ.] ::, ii) [546] I I " i 1 " ?;MEUL: Mişeii, nu pot să ridice măcar un poloboc plin, lucrul cel mai lesne; ce-i un poloboc? o cofă mai măricică, ş-atîta tot". Să-I duc dar eu Însumi în casă pe umăr... (11 ridică.) E uşor-uşurel, ca , 5 o pană. (Iese.) S C E:\ A III SINZIANA (vine-ii scenă cu coliuia-n mind) SÎNZIANA: ni-am furişat din palat, ca să merg la malul mării ... nenorocita de mine! n-arn zărit nici o 10 corabie!. .. nici un ajutor nu-mi vine! Sînt uitată şi de Dumnezeu şi de oameni!. " numai păsărica asta mă mai mîngăie. , Spune-mi, pasăre iubită, Cu grai dulce omenesc, 15 Veni-om ziua dorită, Acest loc să părăsesc) PASEREA: Dai da! da!,da! da! da! SÎNZL\:\.\ Peste munţi şi peste ape 20 Veni-va ursi tul meu, Într-o noapte, să mă scape De-nchisoare şi de zmeu? PASEREA: Da I da! da I da I da! da I Vine ... vine ... SÎNZIAN A: Vine Pepelea? .. 25 PASEREA: Vine ... vine, .. vine, .. (Pe mare, în fund, se arată o parcă, cu pinzele umflate, şi in oarC<4 . Pepelea. Barca dispal'edupă stincă.] • ( • ' d b ) . 1· tă l . tă 1 1 .r, 1 II SINZIAN A zann arca. a a- ... la a- ... e e, \ ll1e ..• S CE 1\ A IV .30 SINZIAN_,-J, ZMEUL . ZMEUL (cu mirare): Sînziana afară? SÎNZIANA (aparte): O I Doamne, ce fericire! (Vrea sâ alerge.) 546 [547] p ZMEUL (sever): Sînziană, unde alergi? SÎ::'\ZIANA: Zmeul? ! ZMEUL: Cum ai ieşit din palat? Pe unde? SÎl\ZIAl\A: Pe uşă. 5 ZMEUL: Mă cătai pe mine? SÎNZIAN A: Ba nici am gîndit. ZMEUL: Sînziană, tot supărată eşti pe mme, care mă usuc de dragoste? SÎNZIANA (îi întoarce spatele): Iar începi cu ahturile. io Dă-mi pace, nu mă mai ameţi. DIEFL: Mă urăşti? .. SIl"ZIANA: Din toată inima. ZMEUL: Dar ce ti-am gresit de nu mă poti suferi? SÎNZIAN A: încă �lă întrebi?.. m-ai răpit 'din casa 15 părintească. .. m-ai' depărtat de lume, ai făcut nenorocirea mea ... ş-apoi te miri că-mi eşti urît de moarte? Z�l EUL: Urît de moarte?.. cînd vreau să te. jau de sotie? 20 SINZIAl" _�: Eu, sotia ta? Niciodată! ZMEUL (măniat): 'Aşa? Ei bine, află că nu mai tîrziu decît mîne avem să ne cununăm... toate sînt gata ... am poftit pe toţi amicii şi pe toate rudele mele. 25 Sll"ZIANA: �rumoasă adunătură crebuie să fie, dacă-ţi samănă. .. Ha! ha! ha!. .. ZC\IEUL: Rîzi? .. ai vreun gînd ascuns ... vrei să fugi? SÎNZIANA: Vreau să scap de tine prin toate mijloacele, chiar de-a fi să mă arunc în mare. :;0 Z!lIEUL: Ba te-i arunca în braţele mele, nu în valuri, şi, pentru mai bună siguranţă, mergi în casă ... am să te închid în turnul ăsta, de unde n-ai pute să-ţi iei zborul. SÎl"ZIAN A: Asa crezi tu? ( A parte.) Bine c-a venit 35 Pepele�. Z�IEUL: Aşa ... hai! (Vrea s-o apuce de braţ.) SÎ:\ZIA:'{A (respingîndu-l): Nu te atinge de mine. (Intră in palat. Zmeul închide poarta c-o cheie mare.) ZMEUL (s1:ngur): Se face că-i mănioasă? .. 'dar cine o �o crede? .. Cînd a vede mîne rochia de nuntă şi 547 [548] , I i I! :, beteala o să zburde. Cu toate acestea (erată cheia), paza bună nu strică ... Acum hai în pădure să cărăm lemne pentru ospăţul cununiei. Ha! ha! ha! Bieţii Pîrlea şi Lăcustă doboară la 5 copaci, fără a şti că pe unul am să-I pun in fri­ gare şi pe celalalt am să-I fierb în caldare. Ce chef!. .. ce chef! (Pleacă spre dreapta.) SCEX.\ v Zj'vlEUL, PEPELE.4 (viile de dll,'>ă stinoă ) 10 PEPELEA: Bine am găsit, zmeule! ZMEUL: Ce? un părnîntean aicea? de unde? PEPELEA: ·Din lume. ZMEUL: Cum ai intrat în împărăţia mea? PEPELEA: Cum se intră. 15 ZMEUL: Si cine esti tu? PEPELEA � Fecioru' tătîne-rneu. ZMEUL: Si ce cati aicea? PI::PELEA� Te cat' pe tine, ca să ne prindem împreună fraţi de cruce ... cum e datina vitejilor. 20 ZMEUL: Tu cu mine? pretenţia ţi-e gogonaUl. .. dar eşti tu în stare să-ţi măsori puterile cu ale mele? PEPEI.EA: Vom cerca ... nu că ta că-s mic; te-am mai învins o dată. ' ZMEUL: Unde? cind? minciuni! 25 PEPELEA: Adă-ţi aminte ... eu te-am alungat din pala- tul lui Papură-împărat. ZMEUL: Tu?.. bitle că te-am prins in mînile mele, să mă răzbun ... vino la luptă. PEPELEA: Bucuros... care a dovedi va fi stăpîn pe 30 viaţa celuilalt. ZMEUL: Se înţelege ... am să te strîng în braţe, pănă ţi-a ieşi sufletul. PEPEJ"EA: Şi eu pe tine, pănă ţi-a ieşi limba de-un cot. ZMEUL: Mare ti-e lauda. Vină! 35 PEPELEA: Ţine�te bine, zmeule. :. (Se a pucă brăţi« la trintă, Sf! opintesc şi cutti să �'C răstcarr : u n ul pe alt el.} 548 [549] p ZME u L (strfngîi1du-l): Î ţi place aşa? PEPELEA (aparte): Bată-I crucea, că rău mă strînge! ZMEUL: Ce-ai holbat ochii la cer? PEPELEA: Cat să văd în care nor să te azvîrl. 5 ZMEUL: Să mă azvîrli în nori? (A parte.) Ăsta-i dracul. PEPELEA: Nu te da, zmeule, acu-i acu, una, două ... Z�fEUL: Stăi! eşti viteaz cît şi minev, . mă prind frate cu tine ... şi te poftesc la nunta mea. PEPELEA: Pe cînd? 10 Ze>lEliL: Pe mîne. PEPELEA: CU cine? ZMEliL: Cu Sînziana l O să facem prînz mare, o să avem şi doi domni la masă. PEPELEA: Care şi care? 15 Z�!EliL: Pîrlea-Vodă şi Lăcustă-Vodă ... mi l-a adus peşcheş Statu-Palmă. PEPELEA: Peşcheş? ZMEUL: Dar; aş fi preferat căprioare ... dar cred c-or fi buni cu tarhon si cu ardei. :0 PEPELEA: Vrei să-i mănînci? Încalte destul ele graşi sînt? ZlIiEliL: Unu-i plinuţ, celălalt slăbuţ, dar împănîndu-i cu slănină ... PEPELEA: Vor fi de minune? 25 ZMEUL: Acum, fiindcă eşti oaspele meu... spune-mi cum te cheamă? PEPELEA (răpede): Tot am zis c-am zis c-oi zice, . dac-oi zice, tot oi zice, ca să zic c-am zis, c-oi zice! 30 ZMEUL: Ciudat nume ... cine ti l-a dat? PEPELEA: Nasul meu, care se 'cheamă: Rotofei de tei pe mirişte de niei. . ZMEliL: O fi fost de neam mare? PEPELEA: Se rudea cu Capra calcă-n peatră,' peatra 35 crapă-n patru. ZMEUL: Destul. .. ziua trece şi noi o perdem cu vorba; cred că mi-i ajuta la pregătirile nunţii. PEPELEA: Bucuros, ce-i de făcut? . ZMEUL: Deocamdată, cară polobocul ăsta după casă, -to la găinărie. [550] PEPELEA: Cu ce să-I car? ZMEUL: CU spinarea, cum fac eu. PEPELEA: Bine; numai unul-? .. aş vrea să duc două odată. 5 Z�fEUL (aparte): Zdravăn e! (Tare.) Mîine îi cara zece, acum, la treabă... Eu mă duc în pădure să aduc lemne... te las, îţi pregăteşte fălcile, pe mîne ... o să facem guleai. (Iese în drea-pta.} Ce chef! Ce chef! 10 PEPELEA (singur): S-a dus; cum să întîlnesc pe Sîn- ziana? .. Unde să fie? .. În palat? .. (Merge la uşa palatului.) Uşa-i închisă cu 7 broaşte ... să-i dau de ştire cu fluierul. (Sună din el. Sinaia­ /ta apare la fereastra de sus a tmnului.) SCEN A VI PEPELEA şi S!NZIA.V.-I. 15 SÎNZIAN A: Pepeleo... Pepeleo! . PEPELEA (văzînd-o); lat-o! lat-o ea-i I Sînziană ! Tu eşti? Tu eşti? 20 SÎNZIAN A; Eu, Pepeleo, roabă şi foarte nenorocită!. .. vrea zmeul să mă silească a mă cununa cu dînsul. .. Să nu mă laşi, Pepeleo! PEPELEA; N-ai grijă, iubito ... am venit înadins ca să te scap ... Poţi ieşi la noapte din palat? SÎNZIANA: Ba nu, zmeul mă închide în turn ... dacă ai ave iarba ferului, ai pute să sfărrni broaştele. PEPf:LEA: N-am nevoie de iarba ferului ... dar spune-mi ce face zmeul după ce te-nchide ? SÎNZIANA: Mănîncă, bea, se-mbată şi doarme dus. PEPELEA: Minunat!... Să fii deşteaptă astă noapte. SÎNZIAN A; Ah! Pepeleo 1. .. de m-ai scăpa de-aice, te-oi iubi toată viaţa mea... ia sama, vine zmeul. (Dispare.) PEPELEA (singur, ia !tîrleţlt! de lîngă fîntînă şi începe a săpa împrejurul ei, cîntînd): 25 '1 :i' , li 30 1. I! J I .- I ,> " il , (1 35 I � 550 ,it l' i [551] 5 Cine sapă Dă de apă Şi s-adapă Păn' ce crapă. S C E N A VII PEPELEA, ZMEUL, PIRLEA, LĂCUSTĂ (Pilha şi Lăcustă intră puriinâ pe wl1o'i un stejar lung şi gros. Ei cad pe bl'fl1Ci sub greut aie a copacu/lli.) ZMEu L: Hai, leneşilor, mai iute, mai cu inimă; duceţi 10 stej arul în lemnărie. U.CUST"�: Aoleo ... aoleo; nu mai pot. PÎRLEA: Nici eu, sînt turtit. LĂCCSTĂ: Sînt spetit. PÎRLEA: Sînt şoldit! 15 L�CUSTĂ: Sînt murit! ZMECL: lan priveşte, mişeii, nu-s în stare să ducă un stejar în spate, ei doi. PÎRLEA {sculindu-se}: Ducă-l cine-i zmeu sau vită ..• noi sîntem de-o altă făptură. 20 Z:'IEUL: Ba de-o altă friptură. PÎRLE.C Ce friptură .. , cum friptură? eu, friptură? ZMEUL: Tu... Stejarul ăsta are să te rumenească pe tine-n frigare ... şi pe Lăcustă să-I fearbă-n căl- dare. ) 25 LĂCUSTĂ: Ce căldare, cum căldare.'.. eu, în căldare? ZMEUL: Asa; nu vreti să duceti copacii în bucătărie? PÎRLEA: Ţi-am declar�t-o catoliceşte: non poss'umus. ZMEVL: Bine, vă veţi căi în curînd de înteţarea voastră. (Se aproPie de copac.) . 30 FÎRLEA: Ce zici tu, Lăcustă, te-ai căi? LĂCUSTĂ: Ba nici gîndesc;' bine c-am scăpat nestricaţi şi frumoşi. VIEUL: Poftim ... o surcea de lemn, şi ei nu au curajul să o care, mişeii! 35 LĂCVST.�: Auzi, vere, cică-i surcea gojgogea stejar! 55.1 [552] In ,1 35 I j' " Il ",.!.. l' I • I I � 40 552 i II , 1\ , ., I ;. 1 � i ' r ' , : � ,1 ,. 5 10 15 120 25 30 PÎRLEA: Nu te potrivi, vere, lasă-l să bodogănească. ZMEUL: Să-I duc tot eu în bucătărie ... Haide. (Ridică copacul subţioară şi pleacă.} PÎRLEA: Bre... ian priveşte, a ridicat copacul sub­ ţioară. .. zdravăn e, bată-I codru! LĂCUSTĂ: Să juri că merge la Sosea cu betisorul în mînă, ca uri coşcodan.' , , PÎRLEA: Ducă-se călare pe el, pănă s-o lovi de toarta pămîntului. ZlIIEUL (ieşind): Răbdare, răbdare pănă mîne. PÎRLEA (înaintînd): Ce-a spus? L.�CUSTĂ: Ce-a zis? PEPELEA (ieşind d�tPă fîntînă): A ZIS că a să vă facă bucate. LĂCUSTĂ: Ce văd? Pepelea? PEPELEA: Eu... Zmeul m-a' poftit la masă. PÎRLEA: Cum, şi tu ai să mănînci din noi? ZMEUL (revenind): Hei! Tot-Voi zice, umplut-ai polo- boacele? . .. Ce faci acolo cu hîrletul ? PEPELEA: Sap puţul primprejur. ' ZMEUL: Pentru ce? , PEPELEA: Să vezi, frate zmeulc; am chitit aşa, decît să cărărn apă cu poloboacele, mai nemerit ar fi să iau puţul în spinare ... şi să-I duc în bucătărie, o dată pentru totdeauna. . ZMEUL (uimit, aparte): Bree!. .. adineoarea că ta să mă azvîrle-n . nori, s-acum nea să-mi care putul? .. Grozav om şi prirnejdios l. .. Trebuie num'aidecît să mă dezbar de el. (Stii pe gînd1tri.) LĂCUSTi\ (lzti Pîrlea}: Gogonată-i.· PIRLEA: Nu încape pe uşă. PEPELEA: Hei, puneti mîna cu totii să scoatem puţul din pămînt şi 'mi-l aşezaţi. pe spate; dar, luaţi bine sama, nu cu gura-n jos; odată - una, două! ZMEUL: Nu!. .. Pepeleo dragă, nu. te osteni, lasă putul la locul lui, e deprins din copilărie a sta aici. PEPELEA (azvîrle hlrleţul}: Fie cum vrei, eu că tam să te îndatorez. ZMEUL (strîngîndtt-i mina): Mulţămesc, frăţioare. (Pepelea dă un răcuet de durere.) [553] r ZMEUL: Ce este? PEPELEA: Am crezut că ţi-am frînt mîna, strîngînd-o într-a mea. ZMEUL (aparte): E primejdios! (Tare.) Dar începe a 5 înnopta. (Lwi Pirlea şi Lăcustă.) Intraţi la cul­ cuş în turn, voi doi; cît pentru tine, frate Pepe­ leo .. , n-am unde să te adă postesc; culcă-te colea, lîngă fîntînă, la răcoare : şi dormi într-una pănă dimineată. JO PEPELEA: La;' pe mine. ZMEUL: Deci, noapte bună. PEPELEA: Visuri cornorate!. .. ZMEUL (urmînd pe Pirlea şi Lăcustă, care incră în palat, zice aparte): Cum o adormi, am să vin să-I 15 ciomăgesc, pănă l-oi ucide. (Tese.} PEPELEA: Zmeul are vrun gînd rău- cu mine; să mă prefac că dorm ... Unde să mă culc? Ha! pe trunchiul ăsta, dar să-mi pun fluierul pe pept, ca un scut. 20 (Se întinde pe trunchiul de lîngă puţ, se acopere cu. mantaua şi-şi afttlldă pălăria pe cap, incit n u. se mai cuuoaşte.} se E K A YIII PEPELEA şi SlNZIANA (ea se iveşte la [ereastra de sus a t urnul tii } 25 SÎNZIANA: Pepeleo! PEPELEA: Sînziană! SÎNZIANA: Fugim? .. Zmeul a intrat în casă, sînt cu nerăbdare să ies din turn. PEPELEA: Fii linistită si fă-te că dormi ... Ţi-oi da de ::;0 ştire cînd a' veni' momentul. se E N A IX PEPELEA, SlNZIANA, rt m.en, LAcUSTA LXCUSTĂ (la fereastra de jos a turnului): Iată-ne iar în puşcărie. 553 [554] JiJ.; rt : I II' J '\ " 5 10 15 20 25 30 35 554 PÎRLEA: Mai bine aici, decît în frigare şr 111 căldare. LlcusTĂ (oţărindu-se ): Brrr. .. Pîrleo, nu zăreşti pe Pepelea? PiRLEA: Pare-mi-se că doarme, colo, lîngă puţ. LĂCUSTĂ: N-ar pute el să ne scape? PÎRLEA: Taci, aud zmeul. LĂCUSTĂ: Vine să ne taie de pe-acum. Brrr. .. PÎRLEA: Taci!. .. nu tot bîrii, că bîrii şi eu. SCEN A X Aceiaşi, ZMEUL z�rEUL (iese încet din palat, armat cu busdugan ul tainic): Doarme! {Lncet.} Frate, fră ţioare. .. :\ II răspunde ... a adormit. .. acu-i vremea să-i tur­ tese. tidva cu buzduganul. (Se apropie de Pepelea pe vîrful picioarelor şi loveşte în trunchi cu buzdu­ ganul.) Na, una; l-am ameţit... să-i mai dau vreo cîteva (loveşte) , două, trei, pa tru ; tare căpăţină !. .. L.�CUSTĂ: Ce face zmeul dracului? .. În cine bate cu buzduganul? PÎRLEA: În bietul Pepelea. L.�CUSTĂ: L-a fi ucis hoţul. PÎRLEA: Cel puţin i-a făcut scăfîrlia numai ţănduri. Z)IEUL: De-acum cred că-i ajunge ... nu mişcă ... L-am ucis!. .. m-am dezbărat de el. (Pleacă şi iar se intoarce.) Dar tot să-i mai trag una, drept adal­ maş. (Mai loveşte încă o dată; buzduganul se sfărimă.) Na! mi-am frînt buzduganul, arma mea cea mai puternică L, . ce fac eu acum fără ea, dar fie! încalte l-am ucis ... Ce chef, ce chef!. .. Hai de-acum la culcare. (Intră în palat.) L.�CUSTĂ: Sărmanul Pepelea! PÎRLEA: Parapanghelos de-acum. LĂCUSTĂ: Ba iaca învie, învie!. .. mare minune! (Pepelea se mişcă şi se ridică.) LĂCUSTĂ: Pepeleo ... PEPELEA: Cine mă cheamă? .. T ! [555] LĂCUSTĂ: K-ai perit? .. PEPELEA: Nu cred ... am dormit dus. LĂCUSTĂ: Dar n-ai simţit nimic prin somn? PEPELEA: Ba, parcă m-au piscat niste tîntari. 5 LĂCUSTĂ-PÎRLEA: Breee! bre�e! b�eee'! breee! (Au înnoptat: cer cu stele.) PEPELEA [sculindu-se}: Groaznic m-o ciomăgit fratele meu de cruce! noroc c-au lovit în fluier... dar încalte şi-au frînt buzduganul. .. minunat!. .. o 10 armă mai puţin în mînile lui ... Oare ce face el acum? . . s-a culcat?.. a adormit?.. (Se aproPie de poarta palatului şi ascultă. Se aude U1� horăit grozav înăuntru.) Doarme butuc .. , şi horă­ ieşte ca o moară stricată ... acu-i vremea de scă- 15 pat pe Sînziana şi pe bieţii voievozi, să le dau semn. [Cuariet ] PEPELEA 20 25 30 35 Sinziană, te deşteaptă, Eu te chem la sînul meu. Al tău mire te aşteaptă. Să te scape-acum de zmeu. SÎNZIANA (ivindu-se la fereastră) Ah! Pepeleo, sînt deşteaptă. Ca şi viul dor al meu. A mea inimă aşteaptă Ca să zbor la sînul tău. PÎRLEA şi LĂCUSTĂ (la fereastra de jos) Groază-n mine se deşteaptă, Mă frămînt-amar şi greu. Moartea crudă. ne aşteaptă. În căldarea celui zmeu. PEPELEA Am călcat, venind la tine, Peste nouă ţări şi mări. 556 [562] 5 10 I : I! 15 ,: ; � 20 25 30 colţurile lumii, împreună cu Sînziana, cu Pepelea şi cu vărul meu Pîr1ea, fără a da de împărăţia lui Papură... Brrrr... Am ajuns, în sfîrşit, la marea îngheţată. Brrr, simt că îngheţ ca dînsa. (Sare.) Am lăsat în urmă pe tovarăşii mei şi am rupt-o de-a fuga înainte, doar m-oi încălzi cu mişcarea. " aş ... {Tremură.} Iaca, mă schimb în sloi ... mă prefac în îngheţată de Lăcustă ... la fugă... (Vrea să alerge, dar alunecă şi cade.} Aoleo! (Un urs alb se coboară de pe deal în scenă.} Vai de mine !!':. ce se coboară spre mine? .. un urs alb?.. aoleo L .. să mă fac că-s mort, ca să nu mă mănînce. (Stă neclintit [os, UrS1!t se a-propie de el şi-l miroasă, îl întoarce cu labele, apoi se ţnine cu şeztthtl pe el, mormăind.) S-a pus turceşte pe 'burta mea ... -greu e, mînca-I-ar cîinii, dar încaltea mă încălzeşte cu blana lui. (Ursul se uită la dînsul. Lăcustă închide ochii şi se face mort.} Hei!... de-aş pute să-i spintec cojocul: .. am cuţitul la brîu ... lan să-ncerc ... (Scoate cuţitul şi, cînd vrea să lovească, ursui se uită la el, el se opreşte, apoi zice:) Şi-a-ntors spatele; acu-i vremea. (lnfige cuţitul în şalele ttrsului, care sare mugind şi se deţiărtează.} Pare-mi-se că l-am înţepat, dar nu l-am ucis ... (Spăriet.) Nu, nu ... iaca, dihania fuge... am scăpat! (Sare în picioare şi fttge lunecind î/t dreapta.) Am scăpat! ... am scăpat! (joacă de bucurie. In acest moment intră Pirlea, alwngind furios cîţiva genii care traversează scena, spărieţi.) SCENA Y l PIRLEA, LĂCUSTĂ PÎRLEA (dînd cu sabia în dreapta si-n. stînga prin (}r.i'!­ duh): Na! na! na şi ţie, na şi ţie, na şi ţie! Luptă 35 cu Pîrlea vă trebuie?.. N a, na, na! LĂCUSTĂ: Ho! vere Pîrleo, opreşte, pune piedică. PÎRLEA: Cîţi am ucis? .. Pe toţi? 562 [563] LĂCUSTĂ: N-au rămas nici de sămînţă... dar ce-al păţit, ce te-a apucat? PÎRLEA: După ce-ai fugit şi ne-ai lăsat, ne-au atacat o ceată de dihănii albe, care voiau să răpească 5 pe Sînziana... Mvam făcut foc şi le-am luat la goană păn-aici, precum ai văzut. LĂCUSTĂ:< Dar Sînziana ce-a devenit? PÎRLEA: Ea o ştie! L�CUSTĂ: Cum? Ai abandonat pe Sînziana? A! vere, 10 nu-i galant din partea ta. . PÎRLEA: Dec!... Dar tu ce-ai făcut? .. Nu ne-ai abandonat pe toţi? L:\CUSTĂ: Nu-i vorba de mine ... mie mi-era frig, am fugit ca să mă încălzesc. 15 PÎRLEA (încePînd a tremura de frig): Şi te-ai încălzit? LĂCUST.:\ (tremurînd): Ba! Ba! Ba!... am devenit gazda fiorului şi a guturaiului. (Strănută.} PIRLEA: Şi eu tij. .. (Străwuiă.} AMÎNDOI: Să vă fie de bine. 20 L�CUSTĂ: Pîrleo! PÎRLEA: Lăcustă! LĂCUSTĂ: Stai, iaca-ţi îngheaţă nasul. PÎRLEA: Si tie o ureche. LĂCUSTĂ:' să ne frecăm iute cu zăpadă ... asta-i leacul. 25 (Iau zăpada şi se freacă unul pe altul.) AUÎi'\DOI: Vîrtos ... vîrtos ... PÎRLEA: S-a roşit? .. LĂCUSTĂ: Cît un patriot. .. dar urechea mea? PÎRLEA: Cît alt patriot... le-am scăpat de degerat. 30 LĂCUSTĂ: lan priveşte. " ba nu ... iar se-nălbeşte, încă o frecătură. PÎRLEA: Destul, vere, că l-ai jupuit de piele. L�CUST.�: Ah! Ah!... vere, via ţă-i asta? PÎRLEA: Viaţă, dar proastă... începe a-mi fi somn. 35 L�CUST_�: Şi mie, dar să nu adormi că mori. PIRLEA: Apoi ce să facem? L�CLST_�: Să ne dăm pe gheaţă, ca să ne întreţinem circulaţiunea sîngelui. PiRLEA: Fie şi aşa. 40 (Se dau pe gheaţă.} 563 [564] 10 \ .1 \ �, f , , 1, J :' \ l, , SCE�A vt Aceiaşi, CRIV ATUL (se opreşte pe-o movilă de mnăt } CRIV,\ŢUL:' Vivat!;.. Am prins pe Sînziana .. . am dus-o la palatul Iernii şi, prin vrăjirea soţiei. 5 mele, Promoroaca, am schimbat-o la faţă de samănă acum întocmai cu împărăteasa noastră. cea fugară ... în curînd are să vie aicea Sînziana, pentru ca să fie încoronată... iaca, cortejul se înaintează. (NIarş la orchestra, cortejul intră.} PÎULEA (oprindu-se): Ce s-aude ? : LĂCUST.\: O fi vreo nuntă de iirşi albi. PÎRLEA: V-in colea, să o privim. . LĂCUST,"\: Şi să fim gata de fugă ... Te-ai mai Încălzit? 15 PÎRLEA: M-am!. _. (In su net u! uniti marş jantasttc, intră din dreapta digi/iim'ii- imperiului Lerniicin haine albe blănite şi Cit mit re de gheaţă. După dînşii, 1/" car de argint, tras de doi urşi albi. Pe car se găseşte Sînziaua, purtînd o mantie albă de stojă arginiie şi lin uăl subţire pe obraz: Genii muu] 20 încltJ1jură carul. Poporul urmează în cojoace ... Carul se cţn e ;.f în mijlocul scenii.] se E X A VI[ PIRLEA, LAcUSTfI, SlNZLIXA, cRn-ĂTUL, GEN[{. CORTE] , ' '1' � �- I I 25 30 564 COR Vivat falnica regina, Dulce ca o zi senină, Mîndră ca o lună plina Şi cu inima ·tirgină. PÎRLEA O! ce minune Încîntătoare! [565] 1 .. I AMî�DOI Simt pentru dînsa amor ş-arnoa re. SÎNZIANA (în parte ) Bietul Pepelea, unde-a fi oare? CORUL F imi falnica regină etc. 10 15 20 CRIVĂŢUL (prczeutÎl1d o coronă de briiiant ) Regină strălucită! Poporu-n fericire Ti-oferă azi corona, rugîndu-te uimit Ca să-ţi alegi un mire Vit eaz , frumos, iubit. SÎNZIA1\"A (incoroninâu-se } Corona pe-a mea frunte o pun azi fericită. (A parte.] Dar ce simt? sub coronă un}rig cumplit m-a prins. În inima-mi răcită Tot focul, vai I s-a stins! CORUL J7ivat falnica regină, Dulce ca o zi senină, Mîndră ca o Iună plina Şi cu inima virgină. 25 POPORrL: Ura 1. .. trăiască împărăteasa noastră! PÎRLEA: Frumoasă-i, Lăcustă .. _ încep a mă înfier­ bînta. LĂCUSTI: :\oroc de tine! CRIVĂTrL: Locuitori din împărăţia Iernii, se face vouă 30 ştiut că astăzi împărăteasa' noastră, urmînd dati­ nilor strămoşeşti, are să-şi aleagă un mire ... Acel care sărutînd-o pe frunte nu va fi cuprins de frigul· morţii ·va ocupa tronul alăturea cu frumoasa lui soţie. 565 [566] ;'1 I " 5 10 15 20 PÎRLEA: Ce-au spus, vere, ai auzit? LĂCUSTĂ: Auzit; taci. CRIVĂŢUL: Care dintre voi aspiră la această fericire să se prezinte. Am zis. PÎRLEA-LĂCUSTĂ: Eu! PÎRLEA: Cum?.. şi tu, vere Lăcustă? LĂCUSTĂ: Iaca, ba nu, că mi-a fi ruşine. SÎNZIANA (în parte): Ce văd? Pîrlea şi Lăcustă! PÎRLEA: Ce voluptate mă aşteaptă! LĂCUSTĂ: Ah! am s-o strîng în braţe, ca să mă-ncălzesc. (Ptrlea şi Lăcustă pleacă cu braţele deschise, dar cu cit s-apropie de carul Iernii, ei se cuprind de fiori, Picioarele li se înţepenesc, limba li se leagă.) PÎRLEA Mult o doresc. LĂCUSTĂ Mult îmi e dragă ... ÎMPREUNĂ Dar ce simţesc? Limba-mi se leagă. CORUL 1. 25 \ 1. i ·1 30 I j \ ;1 i " ".) .1' I ;, 1 j 566 11 '. Ei simt în pept Fiori de gheaţă, Nu calcă drept, Rău o 5-0 pată. PÎRLEA şi LIcUSTĂ Ah! simt în pept Fiori de gheaţă, Sînt eu deştept? Sînt oare-n viaţă? PÎRLEA şi LĂCUSTI (lîngă car, tremurînd) Plini de . . . de. . . foc Mă-richin ţi ... ţie .•• [567] :\" o . . . no. . . noroc De-acum mi . . . mie 1 (Unul de o parte �i altul de altă parte intind buzele ca să sărute obrazul Sineianei , dar pe loc rămîn încremeniţi, strigind:) Aoleo ... îngheţ! 5 CORUL Au îngheţat! Iată-i zăpadă 1 Sînt buni de dat Urşilor pradă. 10 (Sînt amîndoi luaţi pe sus şi răeemasi de avallscene.) se E N A VIII Aceiaşi, PEPELEA (intră alergînd) PEPELE.>.: Sînziană... Sînziană ... SÎNZIANA (în parte): Glasul lui Pepelea! 15 PEPELEA: Unde eşti? ... ah liată-te. (Vrea să se a pro- Pie, poporul îl opreşte.} SÎNZIAN A (aparte): Sărmanul!... de cînd port corona asta de gheaţă ... parcă nu mai simt nimic pen­ tru el! 20 PEPELEA: Sînziană, nu-mi răspunzi?.. O! În zadar, eşti schimbată la faţă... eu te văd cu ochii sufletului. .. te recunosc. SINZIANA (aparte): O Doamne! am ajuns răce ca iarna, inima mea nu mai bate! 25 PEPELEA: Sînziană! eşti vrăjită... Eu sînt Pepelea, răspunde! (Se răpede pintre oameni.) CRIVĂŢUL: Nenorocite I. .. uiţi respectul ce datoreşti împărătesei şi tulburi ceremonia cununiei? PEPELEA: Cine se cunună, Sînziana?.. cu cine? .. 30 CRIVĂŢUL: Cu acel care o va săruta pe frunte şi va ave noroc de-a nu muri îngheţat pe loc. PEPELEA: Eu vreu să-mi cerc norocul, chiar de-a fi să mor. .. tot mort sînt fără dînsa. 567 [568] . " ,1 '1 II' I ,1 " j " 5 10 ]j 20 30 ,568 (D!loj PEPELEA Dulce-rnpărătcasă, Scumpa mea mireasă, Eu sînt al tău mire Cuprins de iubire. Ah! îţi adă-aminte Că prin jurăminte Legat sînt de rine, Ca şi tu de mine. ShZIANA (în parte) Sărmanul Pepele l de el rău imi pare! Că poate să moară dintr-o sărutare. PEPELEA N-am frică de moarte, Nici de râie soarte, Cînd inima-mi cere Dulce mîngăiere. [Sinziana se coboară de pe car. Pepelea ccntinuă .] Dă-mi o sărutare Plină de-nfocare, Eu cu-a mea iubire Zbor la nemurire. (Strînge în brate pe Sinziana şi o sărută pe [run!e. Cot'ona et cade: at unci ea-şi scoate uăl.ul şi apare sub [igura ei.) SÎNZIAl\A Ah! În al meu suflet simt un dulce foc. Iubesc, iubesc iară, iubesc ... o! noroc! TOŢI (C1,t mirare) N-a îngheţat! n-a murit! El e mirele iubit! l I I [569] r- I I 5 10 SÎNZIANA şi PEPELEA (îmbu'1!oşa!i) Zi de ferici re pli nă ! Împreună, ,cu uimire, După-o viaţă mult senină, Vom zbura la nemurire! CORUL Vivat Ialnică regină! Vivat falnicul ei mire! Aibă viaţa mult senină Şi clomnie-n strălucire ! SC E N A IX Aceiaşi, ZJ1lEUL ZMEUL (vine răpede şi resping« pe Pepelea ): În lături! 15 TOŢI: Zmeul! ZM)<;UL: Sînziana-i a mea!... Şi cine îndrăzneşte să vie să o smulgă din braţele mele. (Ridică pe Stneiana în braţe.] SÎNZIAN A: Pepeleo! 20 PEPELEA (scoţînd [iuierul ): O! fluieraş, acum să-ţi văd puterea. {Suflă d'in [luier, dar nu scoate nici un. glas.) O! fluieraşul e mut! ZMEUL: Ha! ha! ha 1. .. ţi-a îngheţat suflarea, Pepeleo! PEPELEA: Ah! sînt pierdut!... Zînă ! Zînă binefăcă- 25 toare, ajutor, ajutor ]. .. SCEX.-\ X Aceiaşi, Zl_V�-LACULUI [a pare pe morită ) ZÎNA: Iată-mă, Pepeleo! TOŢI: Zîna-Lacului ! 30 ZÎNA: Zmeule, a sunat ora sfîrşitului tău de pe lumea asta! 569 [570] Z�IEUL: Nu-mi pasă de tine ... Sînziana-i talismanul meu ... şi calul ne aşteaptă. ZÎ:'\A: Calul tău? priveşte! (Face ut: semn, calul trece prin aer.) 5 Z�IEUL: Am rămas pe jos, dar fie!... rămîn cu Sîn- ziana pe pămînt. ZÎKA: Sînziana pe pămînt... iar tu, zmeule, sub pămîn t. .. dispari! ZMEUL (a/,undîndu-se): A! (Din locul unde dispare 10 iese o pară de joc.) TOŢI: A!. .. CORUL ZÎNA: La palatul lui Papură-împărat! (Face.un semn, toţi pleacă, un nour se coboară de ascunde scena.) J' .1 15 20 25 30 570 �'" dispărut, Arzînd în pară, Zmeul cumplit, Cumplita fiară! SbZIANA şi PEPELEA Ah! am scăpat De cruda fiară, În dulce trai • Reintru iar:ă. ZÎNA Veţi fi de-!l'c.um Ferice iară, 'Hai să jvă duc L-a voastră ţară. TOŢI Haideţi cu toţi În altă ţară, Unde-i cer blînd Şi primăvară. ,. ; I [571] SCENA XI LĂCUSTĂ, P!RLLi LĂCUSTĂ (trezinâu-se, strănută): A!. .. m-am dezghe­ ţat, unde mă aflu? .. în nori? .. m-am înălţat 5. în nori?.. dar ce zăresc colo?.. om să fie? .. nu se mişcă... (Se apropie de Pirlea.) Ciung să fie? Ba-i om!. .. e vărul Pîrlea ... Ve re Pîrleo! (Il îmPinge.) Bocnă ... sloi. .. a căzut sub zero! Vere Pîrleo!... (îl trage de nas) trezeşte-te. 10 PÎRLEA (străneaă}: Ce-i? .. cine mă cheamă? tu, ve re Lăcustă? LĂCUSTĂ: Eu şi cu mine. PÎRLEA (încă buimăcit): Sînteţi doi? unde-i celalalt? LĂCUSTĂ (căutînd împrejur): Care? 15 PÎRLEA: Ai zis eu si cu mine ... Tu si cu tine fac doi. LĂCUSTĂ: Sărmanui! l-a balamucit' gerul, aiurează. PÎRLEA: Dar unde ne găsim, vere Lăcustă? LĂCUSTĂ: Priveşte!. .. în nori!. .. hăt sus!. .. PÎRLEA: în nori?.. hăt sus? dar ce facem acum? 20 unde-s ceilalţi? LĂCUSTĂ: Să te-ngrop, dacă ştiu. PÎRLEA: Hai după dînşii, vere Lăcustă. LĂCUSTĂ: Unde şi pe unde? PÎRLEA: Prin nori. 25 LĂCUSTĂ: Prin nori!. .. atîta ne mai trebuia!. .. Breee! Prin multe am trecut. .. dar prin nori ... încă nu ... N-am deprindere ... mă umflă groaza, mă pătrunde umezeala. PÎRLEA: Ştii, una vere Lăcustă? ]O LĂCUSTĂ: Ba, zău, nici două. PÎRLEA: Ai plămîni. LĂCUSTĂ: Ştiu eu ... nu mi-am făcut încă vizită domi­ ciliară. PÎRLEA: Hai să suflăm, vere, să-i risipim. il' LĂCUSTĂ: Bucuros, numai de nu ne-or risipi ei pe noi. PÎRLEA: Suflă vîrtos. LĂCUSTĂ: Iaca. (Suflă amindoi peste nOIi, norii se risipesc, cortina se ridică.) 57\ [572] \ I PÎRLEA: A!. .. i-am risipit. LIcUSTI: D-apoi ş-aşa pepturi, parcă-s foi de ferar, se E � A �II Tot personal ni piesei, ajară de ZMEU şi de ZÎNA-LACULUI " (Schimbare. Cînd norul se împrăştie, teatrul reprezintă U1l parc Plin de [rumuseţele primăverei. in fund, fatada palatului lui Papură; dinaintea palatului o largă terasă cu scări de marmură, Papură, incon­ Jurat de curtea lui, stă pe terasă, POp01'ul, răspindi: pintre copaci, În mai multe gruţnsri, In sunetul unei simjouii, Zina-Lacului ţine Pe Sinziana de mînă, intră pe scenă din dreapta. Pepelca se găseşte la stînga ei, în urma lor vin Pirlea şi Lăcustă- radă, Păcală, T'indală Criuăţ ul , genii schimbati în haine de vară şi purtind bitchete cu flori ; ei toti sc-naintează spre terasă.] PAPFR,\: Precum v-am spus, curtenilor şi voi curteza­ nilor, de mai multe zile îmi ţiuie urechea dreaptă .. semn de veste bună l. .. şi astă-noapte am visat pe Sînziana, sub forma unui bob sositor ... Tre­ buie să vie... Dar ce văd?.. lat-o! iat-o I. .. TOTI: lat-o! [Si n zia nn şi Pepelea, Împreună Git Zina-Lacul ui , se a-pro-pie de tron.) PAPUR.\: Sînziana, copila mea, tu eşti? SlxZIA:'B.: Scumpul meu părinte! (Se aruncă în bra­ ţele lui Pa-pură.} PAPunI: Cine te-a scăpat de Zmeu? Cine te-a readus în braţele mele? SÎNZIAX.\: :'I'Tirele meu, Pepelea. PEPELEA: CU ajutorul generos al Zînei-Lacului. PAPt; Hk: Ce de treabă zÎnă1... îmi vine s-o sărut. .. mai vîrtos că-i frumoasă coz. zix«: �Iaiestatea-ta... binecuvîntează-ţi copiii, caci binecuvîntarea părinţilor face fericirea copiilor. (Pepelca şi SÎlIziana ingenuncheasă inaintea lui Papură.} PAPU RI (întinzînd mînile as'upra capti,lui lor) : N orocul să fie vecinic cu voi, copiii mei! TOŢI: Ura!. .. [573] 5 CORUL FINAL Trăiască Sinziana, Mînunea-mpărătcască, Cu dragul ei Pcpelea Ferice să domnească. (S fir Ş i t u 1 pic s ei.) [574] 1,'1 ,r' Il II :1 II '�I , � 'I , " I ,Ii l' l r \. 1, , 1.1 I II :1 ; J i't"- [575] LA BUCURE�TI CÎNTICEL COMIC (Teatrul înfăţişează piaţa teatrului. Un împricinat de la Moldova vine trăgînd un geamandan după el.) 5 Măi, măi, măi ! Mare coclaură de oraş e Bucureştiul ista!. .. De azi-dimineaţă, de. cînd m-au adus paca­ tele-n el, bat lela pe uliţi ca să-mi găsesc gazdă ... Toate hanurile ce poartă nume de oteluri sînt pline de arendaşi şi de deputaţi. Numai unul îmi mai rămîne 10 de cercat, Concordia! Dar ce folos! Nu pot da de dînsul: În zadar îmblu Iăr-încetare De-a lung pe poduri, .în sus şi-n gios, Nu aflu gazdă şi, zău! îmi pare 15 Că-s Într-un haos foarte glodos. Despre Concordie întrebi pe-oricine, Dar nu e mijloc să o găseşti, Încît, la urmă, a crede-ţi vine Că .nu-i concordie-n Bucureşti. 20 Am fost s-o caut pe la maşină Ce soarbe apa prin guri de foc, La Cişrnegiul, mîndră grădină, Care-ţi cîrneşte nasul din loc. 575 [576] 5 "1 II .f' 10 ,1 ',,·11 "Ii 15 ':1 1'11 20 l' " i � ! 25 J, Iii 1, 30 Prin tot oraşul, la dişan ţata, _"111 imblat numai de flori de cuc. Am fost chiar pînă pe la Cai mata ... Şi de atuncc parcă-s năuc. Căt1nd tot hojma cameră bună, .-\111 agiuns pînă la Dealul Sfînt :;;·a!1l găsit' una ... da-n ca s-adună Prea mulţi de oaspeţi ce cer cuv i n t, În sfîrşit, nu ştiu; ori in ce parte După Concordie-am alergat", Trudele mele au fost deşărte, Clei peste dînsa încă n-arn elat! Am obosit, dar încalte am rămas pătruns de mul­ ţămire, văzînd cît de mult e preţuit aice românismul. La noi în Iaşi nu întîlneşti decît dughene jidovesti: Leiba croitor bărbătesc; M oisi . ciobotar femeiesc; Itic paletar milităresc,' dar aice, în Bucureşti, vezi tot nume româneşti, de pildă: Romanouici, Romanoglo1t, Româ­ no pulos, Romanemberg, cafenea română, magazin român giurnal român, pasagiu român. Îricalte eşti sigur că te găseşti în România, iar nu în China. Apropo de pasac. giul român, îmi aduc aminte de un cînticel francez care sună aşa: Dans cette viile ou le pavage Fait le bonheur du genre lnnnain, Il est un ct!tebl'e passage A ppeZC passage roumaiu, OII Y voit Uit grand etalage D'opinions et de couleurs On. y reucontre des frondeurs Et des principes de passage. Parf ois , .. un tel, bouillant de rage, Y promelle son front râveu», C'est lin Brut-as, c'est un sauueur, 35 C' est un graiul honune ... de passage. 1 Iniţial În I11S.: "tot im blat:". 576 [577] r· I 5 10 15 20 25 30 35 Parfois aussi, [ille peu sage Y vient vers le declin du [our Chercher un eternel amour, Et tr01lJ un amour. . . de passage. Enfin dans ceite immense cage Ouuerte au vent des passions Tout passe, amours, opinions, Comme des oiseau» de passage. De vreme ce pomenii de paseri trecătoare; trebuie să vă mărturisesc că m-am oprit în treacăt pe la mai multe cafinele vestite din Bucureşti ca să mă odih­ nesc 1 şi-n fiecare din ele să beu apă de cea dulce de-a Dîmboviţei. .. Şti ţi, ceea care, cînd o bei o dată, nu te mai duci... s-o bei de-a doua oară. Am zărit cîte o masă încungiurată de oameni politici care puneau ţara la cale, şi alta ... încungiurată de paraponisiţi. .• Pretutindene am găsit public numeros, amploiaţi publici şi alte lucruri publice şi prin urmare m-am încredinţat că în Bucureşti există ceea ce se numeşte viaţa publicăI Unii dintr-înşii cereau reforme Reforme-n toate ca din topor, în procedură, în legi, în forme ... Chiar în regimul ... reformator. Alţii, cu faţa posomorîtă, Oftînd mult jalnic, le răspundea Că-n ţara noastră nepregătită Orice reformă e formă rea. Zicînd că-n lume totul se schimbă, Unii cu hapca cereau schimbări în instituţii, în şcoli, în limbă, În starea ţării şi-n , .. alte stări. Alţii atunce, cu-nfiorare Schimbîndu-şi faţa. strigau mereu, Că din schimbare tot în schimbare Binele-adese se schimbă-n rău. 1 Urmarea anulată în ms.: "şi să mă răcoresc". 5n [578] I Unii contr-alţii porniţi de moarte, Vrînd să s-arăte buni patrioţi, Cu vorbe groase se luptau foarte Şi-şi dau poreclă de @trihoţi. 5 Dar unii ş-alţii se acordară într-o unire şi într-un rost Că toate-ar merge bine în ţară ... Dacă ar prinde cîte un post! Unul îmi spune că-i tabachere Plină, ticsită de un tabac Ce multor nasuri de nalte sfere Poate să vie curînd de hac. Curioz lucru! La Moldova, cei mai mulţi fug de 10 slujbe ca de dracul, şi aice dimprotivă!! Dovadă că aice fiecare cetăţean are ambiţia de a servi patria! de a aduce un concurs activ la păşirea neamului româ­ nesc pe calea progresului!... fiecare vroieşte să fie o roată la carul statului 1. .. Un car cu mii de roţi 1. .. Cum să nu meargă răpide?.. Făcînd aceste reflexii .. am ieşit din cafinea şi, întrebînd de un trecător unde se găseşte Concordia, el m-au dus prin o mulţime de uliţi paveluite cu glod şi de medanuri împodobite cu bivoli 1, la o casă mare, poftindu-mă să intru în ea . Intru. .. şi ce să văd?.. Sînt deodată încungiurat de o mulţime [de]' oaspeţi care încep pe rînd a mi se recomenda şi a-mi face profesii de credinţă. 15 ,'1 I .. 1 20 !:\ I I 2.5 II 30 Altul în mînă-i avînd o teacă 3 Strigă că-i singur brav pe pămînt, Căci este gata război să facă Cu lumea-ntreagă, cu ... mori de vînt. 3.5 578 Altul pretinde că-n Românie Soarele-Unirei el l-au aprins! Şi, cînd i-abate să nu mai fie ... Suflă şi-ndată soarele-i stins I 1 Iniţial în ms.: .. şi de rătăcănii." I Iniţial în ms.: .. vro zece." � Iniţial în ms.: .. cu-o pană seacă." ". [579] 1· 10 Altul se plînge că ţara pere, Că tot progresul pe loc a stat 1 De cînd el nu mai e la putere, ElI om de geniu şi om de stat. Alţii, în visuri de înalţare, Se plîng de-o parte cu ah I şi vah I Că mor şi sufer de-o boală mare ... Că tronul ţărei le stă-n stomah I De-atîte vorbe cam ... destrămatef Mă spăimîntasem, eram năuc. Nebuni în faţă, nebuni la spate ... Unde intrasem? .•. la balamuc I N.B. (La sfîrfitul cu-pletulwi, înserează. Un păzitor de noapte strigă: "Cine-i acolo?") AI • 15 Om bun! Moldovan din ţara de sus; de cei cu Unirea! Am cîntat şi am giucat hora Unirei şi acum mă îndulcesc de rodurile ei. .. Vă rog să giudecaţi însuşi, fără părtinire: Pentru o reclamaţie în contra prefectului nostru şi pentru un proces de nimică la 120 Casaţie, am cheltuit cu drumul sumetenie de bani j m-am sprăvălit de trei ori J mi-am frînt o coastă la o costişă; m-am înecat pe giumătate în Buzău şi, în sfîrşit, agiungînd după şepte zile la Bucureşti ca să-mi cer dreptatea, iată-mă-s încă pe pave, fără adăpost 125 şi silit de a petrece noaptea pe piaţă. .. (Se pune glos pe geamandan.) Ce să fac? .. Am intrat în horă? Trebuie să gioc. Unirea-i sfîntă, nu am ce spune, Dar cînd e treaba să te porneşti 30 Pentru-o nimică la Bucureşti? •.. Mă-nchin, măi vere, cu plecăciune. Unirea-i bună, nu am ce spune, Dar cînd e drumul greu şi glodos Şi te sprăvale de-ţi rumpe-un os? ... 35 Mă-nchin, rnăi vere, cu plecăciune. 1 Iniţial în ms.: "Că-n loc, în tină carul astat". 2 Iniţial în ms.: "dişanţate". 579 [580] 5 10 Unirea-i dulce, nu am ce spune, Dar cînd Buzăul trebui să-I treci Şi chiar la malu-l să te îneci? ... Mă-nchin, măi vere, cu plecăciune. Unirea-i scumpă, nu am ce spune, Dar zece zile, pe-un ger cumplit, Cînd alergi cîmpii neodihnit? ... Mă-nchin, măi vere, cu plecăciune. Cu toate însă cîte le-aş spune, ' U nirea-i bună şi o slăvesc Ca pe un lucru dumnezeiesc ... Şi-i voi da vecinic închinăciune. 1 (lţi ie geamandanul ţi se duce. Perdeaua caâe.} 1 Iniţial în ms.t "Deci mă-nehin iară cu plecăciune", [581] ADDENDA [582] "II [583] BECRI-MUSTAFA MURAD GAZI, sultanul BECRI-MUSTAFA FERINGHIS, fiica lui Beeri 5 TABANI-BUIUC, vizir, arnăut, compatriot a lui Vasile Lupu MUSTAFA-KIZIAR, aga VASILI LUPUL, domn Moldovei MATEI BASARAB, domn Valahiei ACTUL I 10 întîlnirea sultanului cu Beeri-Mustafa. [ACTUL] II Beeri se deşteaptă în palat. [ACTUL] III Moartea lui Murad Gazi şi a lui Beeri. 583 [584] II \ ,f" 5 10 15 LEGENDA LUI JOLDE SAU TREI DOMNI SUB O CORONĂ ILIEŞ RAREŞ, domn Moldovii RUXANDRA, sora lui JOLDE STOLNICUL PETRE MOŢOC VEVERIŢĂ SPANCIOC ILIE TURMAN TROTUŞAN FULGA STROICI ŞERPE O VRĂJITOARE PĂUNA, fata ei SCENA 1 il 20 , I :1 l' !, � .�\ II', 25 '1 r 584 ! [,1 I il. STOLNICUL PETRE (în salonul domneso ; se aud glasuri de benchetuire în stînga) Orgia desfrînată urlind mereu sporeşte! ... Bea, bea, Ilieş- Vodă, mereu benchetuieşte! in cupa ta de aur bea toate la un loc: J uneţe, demnitate, şi zile, şi noroc. Bea lacrimele ţării, a căror amărime S-amestecă în gura-ţi cu-a vinului dulcime I ... [585] BALDUIN PERSONAGI: BALDUIN, primul împărat latin de Constantinopol (anul 1204), fost comite de Flandra şi de Hainault 5 IONIŢĂ ASAN, rege romane-bulgar COMANA, soţia lui Asan JEANE, fiica lui Balduin VILLE-HARDOUIN, mareşal de Romania MARCHESUL de MONTFERRAT, şeful cruciaţilor 10 COMTESA MARIE, soţia lui Balduin Notes. 15 Ville-Hardouin dit dans son ouvrage intitule Conqutte de l'Empire de Constaniinople par les [rancs, que la 46 Cruciade eut lieu en 1197 apres LC., au temps du pape Irinocent, de Philippe, roi de France, et de Richard, roi d'Angleterre. Cette Cruciade fut prechee par Foukes, cure de Neulli. (Philippe August et Richard, Cceur de Lion.) 585 [586] 15 : I 1: ,1 , ' II 1"· III "1 .> r: I r' 686 '1 :! 1:11 • INVIDIOŞII COMEDIE îN VERSURI ZOILĂ (a făcut o dramă şuierată de public; în urmă a devenit critiD dramatic) � CîRTESCU (a mîncat pînea amară a exilului) VESPIANU VESPIANCA ELIZA (tînără, elegantă, spirituală] V ARV ARA (pizmuie�te tinereţa şi frumuseţa Elizei) 10 GîLCEVEANU, avocat (devine ministru} GHIMPESCU NOUltEANU (vede tot în negru pe orizonul politic) (Noureanu, caracter posomorît. Se plînge de toate, necontenit; el întîlneşte numai contraste în cale-i ; o înmormîntare, cînd se duce să asiste la vreo nuntă; gazetari veninoşi, cînd merge la vreo masă; îşi face socoteala de toate boalele ce a avut ... Pizmuieşte' sănă­ tatea altora.] zr [587] TURNUL �BALAMUCULUI asmodie in 1 act PERSONAGIURII MOŞ pîCALĂ, rornâr, vesel şi înţelept :5 DOMNICA, tînără. orfană. ŞOIMU, oştean [anulat în ms.: BARBUŞCĂ-MOARĂ DE VîNT, fruntaş) BABEJ3IBOBUFTE, moşnean bogat PLATONAŞ PĂUN, idem 1J ION MĂGURĂ, mojic bogat TINGERICĂ-RUMENICĂ, ţigan, membru giudeţului CURCULETS ISTETS FĂROCOASTĂ, scriitor de sat şi vechil TEL-LINCĂ, vacari 1., TACHI-TĂCUTUL, paracliser, fost seminarist FIRFIRlq-, clopotari OCHI DE BROASCĂ, poreclit românul, crîşmar LILIAC PINTEN, om de banat TURNUVITEI 20 MARGHIOLU-MANE VALENTINATĂ, poreclit Falcă-bătută BALAMUCEA-PERCEA, nebunul satului ŢĂRANI Teatrul înfăţişează piaţa satului numit Turnul Balamucului; �5 în mijloc'o fîntînă fncungiurată de copaci, în dreapta casa Domnicăi; în stînga, crîşma, cu tabla următoare: 587 [588] , , , . i II j I .: ,. La Românul Lschiusar crîşmă politică, comercială, socialistă, patriotică şi literară. Vin roş. SCEN A 1 PICALĂ (culcat pe-o laiţă între copaci), DOMNICA (iese din casă-i cu o cofă şi merge la fîntînă) DOMNICA (cîntă) Frunză verde sălcioară, 10 Păsărica zboară, zboară, Şi prin lume, după ea Zboară inimioara mea ... etc. PÎCALĂ (trezindu-se din somn): Oare ce păsărică cîntă aşa de dimineaţă? Domnica? Floarea satului 1 15 DOMNICA: Buna ziua, moş Pîcală. ' PÎCALĂ: Săruta-ţi-aş ochişorii, viorica moşului. De dimineaţă ai apucat ... DOMNICA: Am de spălat pînza cea nouă, ştii, ceea din care am să-ţi fac o cameşă. IW PÎCALĂ: Harnica tatii 1 Halal de care te-a lua 1 Aşa nevastă mi-ar fi trebuit mie, cînd eram tînăr. Ea să facă tot şi eu nimică, povestea româ­ nului 1 EI căci nu mai sînt ceea ce-am fost. (Cască.) Cu toate că şi acu ... nu mă dau eu 25 pe cei flăcăuandri din ziua de astăzi, că mare huchiţi sînt, Doamne 1 ... Pare că i-au bătut peatra de mici. (Se culcă iar.) r [589] DEZROBIREA ŢIGANILOR DRAMĂ ÎN 4 ACTURI [590] r: ,� I ,. ,1 � I 1 il\ :,' 1,:' 1 .- ! I 1.-' I r I i " il, 1 1 I I 1 � '1, I CHIOSA, jude bătrîn DIDICĂ [iniţial: NEDELCU], lăutar COŢOFANĂ, cobzar Stolnicul BRUSTUR fj Camlnarul COCIURLĂ ŞTEFAN LEONESCU Baba RADA "� Giupîneasa TOFANA Cucoana NASTASIICA, văduvă CREŢUL, slujitor LUNGUL, ido ISPRAVNICUL AGLAE [iniţial: ZOE], fiica lui ZAMFIRA, fata lui Chiosa r­ I [591] ACTUL 1 SCENA I - CREŢU - LUNGU II - CREŢU - LUNGU - Baba RADA III - Precederrţii - ISPRAVNICUL ­ ZOE - LEONESCU IV - Precedenţii - BR USTUR ­ COCIURLĂ V - CREŢU - LUNGU - RADA - Ţigănci VI - ISPRAVNICUL - LEONESCU ­ BRUSTUR - COCIURLĂ - Ţigănci (mezat) ACTUL II SCENA 1 - Jupîneasa TOFANA - ZAMFIRA 591 [592] 10 ,. il li I � 15 I III I � 20 592 DEZROBIREA ŢI GANILOR ACTUL 1 Ograda unei prefecturi. Zid în fund cu poartă mare. în stînga, casa prefecturei, cu peronul şi cu fereşti pe scenă. SCENA 1 CREŢUL, LUNGUL (unul de pază la poartă, altul la uşa prefecturei) LUNGUL: Creţule ... CREŢUL: Ce-i, Lungule? LUNGUL: Tîrziu o fi oare? CREŢUL: Tîrziu, cred. Soarele-i sus. LUNGUL: încă n-au venit nime la isprăvnicie. CREŢUL: Se vede că n-au de lucru cenuşerii. LUNGUL: Dar cum să nu aibă? .. Azi e ziua meza- tului de ţigani. CREŢUL: Care ţigani, Lungule? LUNGUL: Robii unui boier care au mofluzit în cărţi. CREŢUL: Şi de-aceea îşi vinde sufletele? LUNGUL: Vinde ce are, creştinul. Ţiganul nu-i marfă? CREŢUL: Marfă ţigănească. (Rîde.) LUNGUL: Hei, Cretulel, tu rîzi? Dar ştii ce zicea bietul răposa'tu, tatăl meu? CREŢUL: Ce? 1 Greşeală în ms.: "Lungule". [593] LUNGUL: Zicea aşa: că cine vinde suflete îşi perde sufletul. CRETUL: Dar ce era tată-tău de teapa lui? LUNGUL: Popă. 5 CRETUL: Vorbea din scriptură ... însă, vezi tu, mal Lungule? Unii boieri au două suflete, unul pen­ tru dracul şi celalalt pentru tată-său. LUNGUL: Aşa-i stolnicul Brustur de la Brustureni. CREŢUL: Şi cămin arul Cociurlă de la Cociurleni, prie- 10 tinul lui. LUNGUL: îi cunoşti şi tu? Aprigi stăpîni! Brustur, cînd poronceşte să bată la scară vreun român; îşi aprinde ciubucul şi soarbe cafe, în vreme ce bietul român strigă: "Iartă-mă, cucoane 1" Dar 15 el nu iartă, nu, ci răcneşte cu chef: .Dă-i, mă, dă-i !" CREŢUL: D-apoi Cociurlă! A bătut mai dăunăzi pe bucatarul lui păn' ce l-a lasat mort. LCiXGUL: Dar ce-i făcuse ţiganul? 20 CREŢU L: îi greşise ostropelul. LUNGUL: Hrăni-I-ar dracii pe ceea lume cu smoală clocotită! CREŢUL: Crudă lighioaie de om! ... Nu zic ... dă ... Se bate ţiganul, pentru că, vorba ceea: Ţiganul 25 nebătut, ca moara neferecată ... d-apoi ş-aşa ... să-i ucigă?.. Prea, prea... S-a Întrecut cu gluma ... 1 LUNGUL: Şi nu i-a făcut nimic stăpînirea lui Cociurlă? .. Nime nu i-a dat jalbă? 30 CREŢUL: Cine era să se jăluiască? Mortul? LUNGUL: Da bine, Creţule, boierul ispravnic n-au aflat de omorul bucatarului? CREŢUL: Ispravnicul nostru e om blajîn ... Lasă-mă să te las ... Nu-i plac dandanalele. 35 LUNGUL: îi plac mai bine peşcheşurile? CREŢUL: Dar ... Cociurlă i-a trimis o caprioară şi vro zece harzoabe cu păstrăvi tocmai de ziua lui vodă, şi ispravnicul le-a trimis la Curte, Le-am 1 Fraza urrnătare anulată: "Şi nu i-a făcut nimic stă pinire �O lui Cociurlă?", dar reluată. în replica ce urmează. 593 [594] 5 dus chiar eu ... Vodă a rămas foarte mulţămit şi a făgăduit că l-a Înainta în boierie; l-a face în curînd comis, i-a da caftan. LUNGUL: De sufletul ţiganului. CRETUL: Tocmai! Vorba ceea: Corb la corb nu scoate ' ochii, ş-apoi un ţigan mai mult sau mai puţin ... nu piere lumea. SCENA II I i " ti " , I CREŢUL, LUNGUL, BABA STANA [il/ilial: RADA] 10 (intră pe poarta din fund) STANA: Capitane, miluieşte-mă CU-Q frîntă de paraluţă. CREŢUL (tresărind): Piei, stafie balţată ... STAN A: Să-ţi traiască armasarii 1. " Mare mîndru te-a făcut cine te-a făcut 1. " Chiar Făt-Frumos! 15 LUNGUL: Auzi, Cloanţă! (Rîde.) CREŢUL: Dă-o pe poartă, Lungule, să nu-ţi arunce farmece. STANA: Da ce să mă alunge, frumuşelule? Dsar nu stric nimărui ... lan şi eu o biată ţigancă bătrînă, 20 care trăiesc cum dă Dumnezeu, din mila creş­ tinilor. CREŢUL: Şi cu potlogării? STANA: Nu se află ... Eu sînt baba Stana ... Mă ştie o lume întreagă ... Trag cu bobii, fac descîntice 25 de dragoste, culeg buruiene de leac, dar să fur eu, ferească Sfîntul!. .. LUNGUL: N-auzi, babo? STANA: Aud, căpitane. LUNGUL: Nu mi-ai spune şi mie sorţii? 30 STANA: Ba ţi-oi spune, dragu mătuşii. .. Adă mîna-n- coa... (Cată-n palma lui Lungu.) CREŢUL: Ce ceteşti În palmă-i, talpa iadului? STANA: Văd c-a s-ajungă ghinarari, cu paspaleturi pe umere cît o tipsie de plăcinte. 35 CREŢUL: Dar eu? (Intinde palma.) 594 [595] STANA: D-ta? Ai să te faci boier mare, cu avere, cu moşii, cu robi. .. (în parte) şi cu ştreangu-ri gît; CREŢUL: Ha, ha, ha!. .. Ştii una, Lungule? De vreme ce o să ne nălţăm ca ciocîrlia, hai să cumpărăm .'5 noi ţiganii ce au a se vinde azi la mezat. STANA (tresărind): Da ce, azi e mezatul? CREŢUL: Acuşica, peste un ceas. ST AN A: Azi? Aoleo! saracii de noi! CREŢUL: Şi ce-ţi pasă ţie, cotoroanţo? 10 STAN A (ştergîndu-şi ochii): Mă doare inima de pe copi- Iasii mei. LUNGUL': Cum, sărmano? Şi ai tăi sînt de vîndut? STANA: Şi, şi ... păcatele mele. LUNGUL: Dacă-i aşa, băbuşcă, mergi de-i mai vezi 1.'5 păn-a nu te despărţi de dînşii. STANA: Unde? LUNGUL: Colo, sub şură, unde-s închişi de trei zile, pentru ca să nu fugă. STANA: Dumnezeu să-ţi lungească zilele, ghenarariule. 20 CREŢUL: Dar mie nu, coţofană? STANA: Şi d-tale. (λ parte.) Urechile. (Iese în stînga. zicînd:) Sărmanii copilaşii mamii! LUNGUL: La loc, Creţule! Vine ispravnicul de la bise­ rică, împreună cu duduca. Q,.'5 CRETUL: Ce bujoras de cuconită ... Nu seamănă tătî- , ni-său... Do�mne iartă-mă, dar mai c-aş jura că răposata isprăvniceasa ... LUNGUL: Taci, spurcatule ... Nu huli morţii! SCE N A III 60 ISPRAVNICUL, AGLAE, LEONESCU, CREŢUL, LUNGUL ... [599] OVIDE PlECE ROUMAINE EN 5 ACTES ET EN VERS PERSONNAGES L'EMPEREUR AUGUSTE OVIDE MECENE IBIS HILLARIUS, augure ALCIDE PINAXl RUTUBA, gladiateur TIGELLIUS, CLEVETIUS, COTTA, jeunes patriciens BARRUS, jeune elegant MUSS, garnin de Rome SARMIS, habitant de Torni GETTOR, guerrier sarmate L' AMBASSADEUR du roi dace Cotison UN LICTEUR TROIS VENDEURS ACTEA, TYNDARIS, CHLOE, GL YCE, cour tisanes SAGA, PYRRHA, vendeuses de citrons et d'oranges DA V A, vieille femme gette PEUPLE ROMAIN, PEUPLESARMATE, PATRICIENS, LICTEURS, ESCLAVES, HISTRIONS OVIDE ACTE 1 Jardin du palais d'Auguste aRome. Massifs d'ar­ bres exotiques au fond. Plates bandes de fleurs. Sta­ tues. Bassins. A gauche, la facade du palais avec un 599 [600] II I I , ' 5 10 15 20 25 30 35 600 perron en mar bre et une porte en bronze. A droite, premier plan, un rocher couver t de lierre et surrnorite de la statue de Cesar. Ciel nuageux. La lune apparait de temps en temps. Une fenătre du palais eclairee au I er etage. SCENE 1 IBIS, HILLARIUS (ils arriuent par le fond) IBIS: Hillarius, mon cher augure, je voudrais te consulter.- Tu sais expliquer les songes, et tu m'as predit măme - une catastrophe terrible, une aventure etrange, HILLARIUS: J e le sais, Ibis, parle : tu es un homme sol­ vable.- Moi je suis un homme de bons conseils. - Dis, as-tu quelque nouveau sujet d'ennui? IBIS: Helas ! je suis en proie a une profonde amertume. HILLARIUS: Aurais-tu appris le naufrage de ta flotille - charg ee d'esclaves lybiennes, belles et cou­ vertes d' etoffes de Tyr? IBIS: Non, ma cervelle est troublee par des pensers plus tristes. HILLARIUS: Toi, fils de Carthage, proche parent du grand Amilcar, - toi plong e dans I'or des pieds a. la tete!... eomment? quoi? - ne jouirais-tu plus de la faveur des dieux? IBIS (sombre): Ami, je suis poursuivi partout de pre­ sages effrayants.i-- Hier, en allant dîner a la campagne, un eorbeau a croasse a ma gauche ! ­ HILLARIUS: Mauvais signe!... Puisse perir le sinistre oiseau I IBIS: Ensuite trois lievres efflanques, chasses par deux ehiens eourants,- ont traverse mon ehemin en sortant des broussailles.- HILLARIUS: Signe plus fatal encore l IBIS: Augure, crois-tu que ce soit par un simple hasard - que hier, en eternuant, j' ai brise mon verre? ­ HILLARIUS: C' est a fremir! IBIS: Tu le vois? Ta prediction de I'annee passee v-­ s' est accomplie l --- �------- [601] HILLARIUS: Corine? .. IBIS: Corine est perdue pour moi I - HILLARIUS: Elle aussi? IBIS: Oul, la derniere nuit, Corine a quitte sa maison - , et elle est allee trouver Ovide chez lui. HILLARIUS: Encore Ovide? - IBIS: Oh I il n' existe pas d' etre au monde .:.-.- qui allume en moi les fureurs de la haine - autant que cet Ovide corrompu, corrupteur,- qui attire a lui 10 les amours par des vers amoureux.- Depuis sur­ tout qu'il a ecrit 1'Art d'aimer - les femmes prises d'un vertige irr esistible.i-- se precipitent eperdu­ ment dans ses bras - comme ces mouches folles qui se jettent dans la flamme, en volant.- 15 HILLARIUS (riant): Que veux-tu? les mauvais ont un attrait seduissant - qui trouble I' esprit de la femme - car elle se flatte de I' espoir trompeur­ de changer en heres le dernier goujat.- IBIS: Corine, si richement dotee de qualit es exquises, ao - est tombee, comme les autres dans cette sotte erreur.- Et sa vanite excitee par quelques vers d'Ovide - l'a poussee a lui sacrifier son cceur et son honneur.- Depuis, elle se rit, sans remords, de mon affection jalouse - et n'y r epond plus 25 que par du mepris.v- HILLARIUS: Console-toi; Venus elle-meme a sacrific Vulcain. son mari.- IBIS: Et pourtant n'ai-je point realise tous ses reves? - Chacun de ses desirs, quelque insense qu'il 30 fut,- a ete pour moi un ordre, une loi sacree. - Elle a voulu par le lux detoffes orodees d'or, par le nombre de ses esclaves,- par ses riches bijoux, par ses villa bâties en porphyre,- depas­ ser les premieres patriciennes de Rome? - Elle 35 les a toutes depassees, jusqu'aux plus celebres courtisanes,- car je me sentais heureux et fier de voir briller ma Corine, - comme une etoile au front de la Ville des Cesars.i-- (S'attendris­ sant.) En effet, Hillarius, quand eUe partait de 601 [602] I 1 ' J II 5 I I 'l , 10 II I I \ I \1 l ,.'\ 1111 ... � I ,.'t. I ,1 • i 1 1 I 1'1 I son palais,- mollernent etendue sur les coussins soyeux de sa lectica,- sa beaute superbe eveil­ lait un frissonnement dans la foule frappee d'admi­ ration.- Tous la desiraient ... quoiqu'en vain. HILLARIUS (souriant): Tu crois? IBIS: Car I'impossibilite - d' etre aime d' elle decoura­ geait le desiro-- Moi, pauvre aveugle! je me cro­ yais seul l'homme de son choix.- Enfer! ce n'etait pas moi, mais Ovide.- (Il reste accable.) HILLARIUS: Que veu*-tu? .. La femme est coome un rayon de soleil,- qui caresse tantât une fleur, - tantât un buisson desseche au vent de l'hiver. - Femme et rayon sont egalement inconstants. IBIS (au âeseepoir ): Ce qui m'arrive, Hillarius, me 15 semble un cauchemar lugubre.- Une plaie san­ glante s'est ouverte dans mon sein,- et mon esprit est hante nuit et jour de pensers de ven­ geance.- HILLARIUS: J e te crois. ao IBIS (Prenant Hillarius, par le bras): Augure, dis-moi: peut rendre I'Enfer complice de ma fureur? HILLARIUS: Certes ... en payant cher.- IBIS: J e suis pret a sacrifier ma fortune toute entiere.s-­ HILLARIUS: Toute entiere?.. ta fortune? fZ5 IBIS: Et tu sais, si elle est grande.- He bien, je la donnerais volontiers pour voir disparaître Ovide.­ HILLARIUS: Tu la donnerais? Ecoute: je connais dans la tourbe de Rome - un brave gladiateur qui fait metier d'assassin.- Pour une somme respectable, BO il est pret a tuer n'importe qui, - et, de plus, il est homme a subir les plus cruels supplices sans devoiler ton secret. IBIS: Ou est cet homme? .. je le couvrirai d'or,- jelui donnerai des milliers et des milliers de sesterces. - 35 Mais, je ne voudrais pas m'exposer, tu com- prends? .. Parle-lui toi-meme.i-- HILLARIUS: Soit, mais en quel Iieu trouver Ovide? IBIS: Ici, pres du palais.- HILLARIUS: Dans ce parc? 602 [603] IBIS:Oui; depuis que Auguste a quitt e Rome,- pour aller a I'île de Capree, Ovide, pareil a une bete � fauve en chasse,- se glisse chaque soir a travers les arbres - et vient ici rencontrer une jeune fille, victime de ses seductions. - Elle arrive au rendez­ vous par cette porte, en secret -, couverte d'un voile et enveloppee dans un riche peplum. - Ce 10 doit-ătre la fille de quelque noble ruine.s-- ele­ vee avec Julie, la petite fille du divin Empe­ reur.- Si le miserable etait tue a cette place, nous dirions en ville - qu'il aura [iniţ1'al: aurait] ete surpris par la garde ... - 15 HILLARIUS: Le plan est parfait, mais ne penses-tu pas que, si demain, a l'aurore,- lui et elle etaient trouves gisant Ia parmi ces fleurs, - on suppo­ serait dans Rome, avec bien plus de rasion,­ que le pere de la jeune fille aura voulu punir les 120 coupables,- ou bien que les gardiens du palais auront lave dans leur sang - I'honneur de la maison imperiale? IBIS! Encore mieux! - Oui, qu'ils perissent tous les deux a la fois.- La mort, en les prenant ensemble 25 dans sa large griffe, - mettra sans doute un terme a la folie de Corine,- et de plus, moi je serai a l'abri de tout soup�on. - Oui, c'est mieux ainsi, qu'ils perissent tous les deux! - Va, cher Hillarius, va tentendre avec I'assassin. - 30 HILLARIUS: C'est bien, mais que gagnerai-je, moi, a ce role de complice? IBIS: Tout ce que tu desireras. HILLARIUS: Tout ce que je voudrais? - J e vais de suite, attends-moi ici. (Il sort par la droite en disant 35 IZ part:) Je les tiens, lui et sa fortune. SCENE II IBIS: Enfin, je vais arracher une plante veneneuse - du sentier de ma vie, empoisonnee par elle I - Je vais debarrasser Rome d'un vicieux inutile; [604] 5 10 15 20 25 30 35 604 - qui se rit de I'honneur des familles,- en entraî­ nant dans la debauche les femmes et les jeunes filles,- et en couvrant d'opprobre les citoyens, fussent-ils [iniţial: fut-il] peres, fussent-ils epoux.i-­ a JVengeanee,ehere Vengeanee, present del'Enfer! - J e vais do ne etrancher ma soif dans ton acre nectar J - Quand je verrai Ovide gisant, inanime, - ainsi qu'un serpent pourri, dans un sentier desert J - a J terribles Eumenides, je vous appelle amon aide. - J ettez au Neant mon implacable ennemi,- et je jure de vous elever un temple en marbre noir,- afin que vos divinites soient hon­ norees dans la Ville Eternelle ! se E N E III IBIS, CORINE (agitee, arriue par le fond } CORINE (ti part): Serait-il ici? IBIS (ti part): Corine?.. Elle eherche Ovide, sans doute.- CORINE (ti part): Mon âme est agitee d'un noir pres- sentiment. IBIS (s' auancant ): Corine! ­ CORINE (tressaiUant): Ibis! IBIS: Qui cherches-tu a cette heure dans ce jardin? ­ CORINE: Toi... mâme. IBIS: Comment? ... Ai-je bien entendu? Quoi?­ Aurais-je reeonquis une telle place dans ta pen­ see - que toi, sans nul souci de la peur et de la honte,- la nuit, a travers Rome, tu eourres, toi, a pres moi? - J e me demande, emu, quel dieu bon et misericordieux - je dois remercier de la demarche que tu fais amon intention? ­ Sur quel au tel dois-je deposer des offrandes pour que tu te sois resouvenu - de tes serments si nombreux? CORINE: Mes serments? - IBIS: aui, tu as jure d' aimer Ibis non seulement sur la terre - mais que ta cendre meme l'aimera I I I I I [605] dans la tombe - et lui, le miserable aveugle, a couvert ton front d'un nimbe eblouissant - afin de t'adorer comme une divinite I CORINE: Le sarcasme te sied mal, Ibis; mais vaut te .5 taire - ou du moins t'adresser a toi-mâme les reproches que tu oses me faire.- Tu crois done qu'une fernme cechange volontiers les tresors de son âme contre eeux de la fortune? - Tu as cru que sous le poids etouffant de l'or qui laisse 10 des taches - tout sentiment d'amour s' eteint dans son cceur î t-=Tu t'es imagine quepour avoir goute, en passant, au poison du luxe - la femme est destin ee a devenir une esc1ave?­ Presomptueux ! tu n'as pas le droit, en parlant 1.5 comme tu me parles - de me regarder en face. IBIS: Tu me meprises do ne ? - C' est sans doute Ovide qui t'as habituee a tant d'audace - pour oser affronter ma col ere ? - CORINE: Ovide?.. Soit. ao IBIS: C'est lui que tu cherches? CORINE: Oui, lui-mâme.c- Tu m'as dit, et je t'ai cru, que chaque soir, ici, en secret,- glissant dans l'ombre, il venait retrouver - une belle inconnue dont il etait epris? - Tu as voulu ainsi m' enfon- 2.5 cer une epine dans le ceeur ? - Tu as essaye, d'une voix hypocrite, de m' eloigner de lui, - et tu t' es servi a son egard de I' arme de la calomnie. - car tu vois, le jardin est desert. IBIS: Ovide n'y est pas encore arrive et tu esperes 30 qu'il n'y viendra pas? - Tete sans cervelle!. .. A ton tour maintenant tu te flattes - de regner seule et sans partage sur son ceeur - et ton orgueil est si aveugle, si tenace - qu'il a complettement absorbe ta raison.- Comment? toi, etre delaissee 3.5 a ton tour? - Toi, Corine, jeune belle, qui re­ gardes le reste de I'humanite avec des yeux de Reine - toi qui vois autour de ta perso­ nne un vaste agenouillement d'adorations ti- mides et sans espoir, - tu admettrais plus faci- 605 [606] I :1 I : i .1, :, II J .1 I\I� , .. . . \ Iement I' effondrement de la voute celeste - que ta chute du trâne ou je t'ai elevee. - Re bien, aujourd'hui, Corine, malgre sa fierte, malgre sa gloire,- possede une rivale sur le sein d'Ovide.- 5 CORINE [indign âe }: Ibis!. .. IBIS: Et cette rivale superbe, hors de prix, - te regarde a S011 tour du haut de S011 dedain.v- CORINE: Îbis!. .. (Se maîtrissant.) Mais ta voix m'in­ sulte vainement.- Corine ne prete plus I'oreille 10 aux aboiements de I'envie.s-- Tu es pris de rage par ce que mon âme reveillee - aspire a la lumi ere du fond de I' ombre etouffante : - parce qu' en s' eloignant de toi, echappant a ton despotisme, - elle a trouve aupres d'Ovide une nouvelle 15 resurrection.v- IBIS (jurie2tx): Aupres d'Ovide? CORINE: Oui, aupres d'Ovide! Lui seul existe pour moi - et il ne ment pas, lui, comme un lâche.­ IBIS: C' est donc moi qui suis un lâche et un menteur? 20 - Mais que dirais-tu si tu le voyais, ton Ovide, de tes propres yeux, ici - tenant dans ses bras sa nouvelle et fragile conquete - si tu I' entendais lui parlant comme a toi de son amour toujours etern el ? - 125 CORIN E: Ah! tais-toi, c' est une calomnie. IBIS: Que dirais-tu? que ferais-tu? CORINE: J e leur arracherai la vie a tous les deux de ma propre main. " IBIS: C' est bien; aie patience l bientât tu te convain- 30 cras - en voyant ce que tu verras, si Ibis en" a menti.- Mais s'il a dit vrai?.. - CORINE (ti part): O! Cieux! IBIS: Tu veux qu'il meure? .. tu le veux? - CORINE: Oui, lui et elle aussi... Ah! je tremble de 35 colere. IBIS: C' est convenu : vas te cacher derriere ces arbres, l'ceil aux aguets.- Je te vengerai moi-meme de ton infâme seducteur - et tu comprendras alors combien tu as ete injuste envers moi. 606 [607] CORINE (regardant au fond): Mais il ne vient pas, il ne viendra pas. IBIS: Attends la, dans I'ombre, et tu le verras bientot. - Et... si Ovide meurt ? .. 5 CORINE: Je mourrai moi-mâme.v- (Elle sort, a droite.] S C E N E IV IBIS: Non, tu ne mourras pas t L'amour qui s' est empare de tout mon etre - couvrira ta tete de ses ailes protectrices - et par sa toute puissance il devien- 10 dra le bouclier - qui te preservera de la mort.­ Oui, je te sauverai, Corine, quoique, helas l je t'ai perdue a jamais.- SCENE V IBIS, HILLARIUS, RUTUBA 15 HILLARIUS: Ibis, voiei l'homme. IBIS (obseruant Ruiuba}: Il est construit a coups de hache. (-A Ruiuba.] Es- tu un homme resolu? RUTUBA: J e suis gladiateur - et je me nomme Rutuba i regarde-moi bien en face.- Un mortel n'a pas 20 plus de valeur qu'un insecte a. mes yeux.- IBIS: Tu me conviens ainsi; brave, fort et inhumain.­ RUTUBA: J e le sais, je suis sans prix... Demande a. ri'importe quel jaloux.- C'est moi qui protege l'honneur conjugal contre toute malchance,- car 25 je possede un metier fort apprecie dans Rome. - Non, je ne fais pas mon eloge, mais je declare a haute voix - que la morale n'a pas de meilleur soutien que ce bras vigoureux.- IBIS: Jet 'admire t 30 RUTUBA: Et tu as raison: je frappe a volonte : - je tue ou je blesse seulement, comme on veut, selon l'arrangement.- Tant pour une rossade, et tant pour une simple blessure, - mais pour un coup mortel de poignard ou pour une strangulation quelque chose de plus ... 607 [608] .5 1'1 10 15 20 25 30 35 608 IBIS: Parfait... que me mort d'homme? RUTUBA: Jeune? IBIS: J eune. RUTUBA: Et dans toute sa force? _ IBIS: Oui. RUTUBA: Le prix varie d'apres les races et les âges; - moins cher pour les etrangers, plus cher pour les Romains. Un vieillard ne coâte que 500 ses­ terces, un jeune, 5000,- car il possede un stock plus considerable de jours heureux,- un capital plus riche de faits, d'illusions et d'accouplements� - Sa mort est une perte reelle pour la pauvre humanite.- IBIS: Non cinq milIes, mais dix milles, je te les offre pour sa mort.- RUTUBA: Coeur genereux!. .. on voit bien que tu ne I'aimes pas avec passion.- J'accepte... Mais Rutuba n'est point un artiste de bas etage. - J e voudrais savoir d'abord qui je devrai de­ pouiller de ses j ours, - et l' envoyer en offrande dans un rnonde meilleur? _ IBIS: Un infârne indigne de vivre, RUTUBA: Son norn? IBIS: Ovide.- RUTUBA: Quoi? Ovide, notre poete glorieux? - Ovide, I' orgueil de Rome? Celui qui chante si harmo­ nieusement? - L'ami de Mecene, la fleur de notre jeunesse? - Eleve par Cesar lui-meme sur les plus hautes marches de la grandeur? _ Ho, ho! <;a change l'affaire, ca la change considera­ blement.- Tu veux que je prive le present et I'avenir d'un aussi rare g enie? - C'est une action horrible qui effraie mes esprits; - elle vaut au moins 50 000 sesterces. _ IBIS: 50 000 ! Rutuba, c' est trop cher. RUTUBA: Pour un simple augure, peut-etre.­ IBIS: Tu jures de le tuer? RUTUBA: J'en fait le serment.- [609] 1, s IBIS: J e te les accorde, mais a condition qu' en mâme temps - tu assassines aussi une jeune fille.­ RUTUBA: Une jeune fille, dis-tu? .. Un etre fragile, une merveilie, - qui egaie l'Univers [iniţial: le monde] 5 avec son sourire virginal? - Une jeune fille destinee a devenir mere? - A mettre au monde un heres, un Cesar peut-etre? -, La chose est grave! ... Ah! je me sens faiblir et trembler a l'idee - de plonger un poignard froid dans son sein palpi- 10 tant ! - Combien donnes-tu? IBIS: Combien demandes-tu en tout? HILLARIVS: Oui, combien de milles? Une centaine? ­ RUTUBA: Entendons-nous bien: si la jeune fille est laide - 50 000 pour elle et autant pour lui; - 15 mais si elle est patricienne et jolie,- je ne saurai pour cette somme lui ravir l'existence.- Je suis, moi, un homme tendre, la vue des jeunes filles me plaît.- Donc pour terminer notre marche a l'amiable - je demande 200000 sesterces pour 20 les deux.- Ce n'est pas trop. IBIS: Non; donnes-moi la main.- Hillarius, viens con­ sacrer notre entente.- (Hillarius s'avance grauement et iouche leurs mains unies.] HILLARIVS: Qu'il soit dechire en mille morceaux par la 25 meute des chiens! - Qu'il soit enserre dans les nceuds de tous les serpents - celui qui sera infi­ dele a son serment!. .. J'ai dit.- SCEN E VI IBIS, HILLARIUS, RUTUBA, CORINE 30 CORINE (accourant): Il vient, le voiei. RUTUBA (âtan; son poignard): Ou est-il?.. Il est mort.- IBIS (le retenant ) : Attends encore; le moment n'est pas venu. - Ici, pres de ce rocher, bientct arri- 35 vera la personne qu'il vient chercher. - Quand ils feront tous deux un groupe entrelace gracieuse­ ment, - d'un seul coup prompt comme la foudre, tu les changeras en deux cadavres hideux.- 609 [610] I I l 10 15 20 25 5 CORINE (qui etait retourn ee vers le fond, revient}: Il approche, il est seul! IBIS: Il ne le sera pas longtemps. - Venez la, derriere, ces arbres, et tenons-nous prets a les immoler.­ CORINE (ti part): O! Dieux! IBIS: Allons. HILLARIUS et RUTUBA: Allons, (Ils sortent a droite, en entrainant Corine.} SCENE VII OVIDE (arrive auec precaution): O! nuit chere aux amants, etends tes ombres protectrices - sur le plus doux, le plus precieux, le plus sacre tr e­ sor - sur l'amour mysterieux de Julie et d'Ovi­ de! - Et toi, Venus, deesse nee au sein des ondes marines, - toi qui possedes le culte ardent de mon âme, - engage avec ta douce voix ma J ulie bien-aimee, de hâter ses pas pour accourir pres de moi. - (Regardant la fen ttre eclair ee.] Voiei Ia fenetre eclairee du temple - qui ren­ ferme sa divinite, - J'apper�ois les mouvements de son ombre; - elle part ... elle est partie, la lampe s'est eloignee de Ia fenetre ... - Ah! mon cceur, agite de nombreux battements - semble vouloir quitter ma poitrine pour voler au devant d'elle. (La porte de bronze s'ouvre. Julie paratt.} La voiei!... O! bonheur, Puissances du Ciel! S C E N E VIII r \ 1. II: 30 .. ,� :1 1, 610 o VIDE, JULIE OVIDE {courant au deoant}: Oh! Julie adorable! JULIE {descendani les marches du perron ): Ovide, c' est toi? - N'y a-t-il personne dans le jardin, per­ sonne qui nous voie? .-, [611] r \ OVIDE: Non, regarde; les nuages se sont amoncelles - comme pour nous derober [iniţial: cacherJ aux yeux du monde et aux regards des dieux.s-- JULIE (tressaillant et regardant ti droite): Il m'a 5 semble ... OVlDE: Non, la nuit est noire, et les etoiles disparues - ont concentre tous leurs rayons en toi - afin que ta figure seule brille a mes yeux de tout son eclat. 10 JULIE: A ta voix, ami, je sens se dissiper mon inquie- tude. - Tu maimes? OVIDE: L'amour m'a eleve a une telle hauteur - que je n'ai plus conscience de moi-meme. - Homme de la fouIe, j' oublie dans mon bonheur - que, 15 placee au sommet de Rome, tu es la petite-fille d'Auguste, - et mon esprit affole me donne l'audace etrange - d'approcher mes desirs d'un lys imperial. JULIE: Ton coeur est haut place, il aspire aux alti- 20 tudes, - ta folie temeraire me plaît, elle m'in­ spire - une indicible tendresse qui dirige tous mes pensees - vers toi, mon Ovide, toujours vers toi. - Le poete a des droits que n'a pas un autre homme - car le genie possede et des 25 trones et des auteIs.- OVIDE: J e suis un temeraire, il est vrai, mais I'amour serait-ille dieu Amour - s'il mesurait la distance alors qu'il s' elance dans son vol? - Mais le cceur qui palpite dans toute la force de sa jeu- 30 nesse - connaît-il d' obstacles a ses aspirations? - J'ai ete un fou, c'est possible, de n'avoir pas ferme Ies yeux - alors que J ulie m' est apparue comme un reve resplendissant - mais est-il en notre pouvoir de fermer, par une journee lim- 35 pide - et le cceur a I' amour et Ies yeux a la lumiere? JULIE: Oh 1 non, ne les ferme pas tant que tu peux voir et sentir - combien tu es aime de ta Julie 611 [612] L qui taime - et combien de bonheur non encore connu d'elle - console et ranime sa pas sion profonde.i--Helas ! le sommet est si haut sur le­ quel j'ai vule jour - que nul desir humain n'ose 5 y atteindre. - La parente d'Auguste est con­ damnee par sa destin ee - au role de deesse a peine entrevue - et d'inspirer plutât la crainte qu'un sentiment plus tendre - mais quand la deesse tressaille au frisson de I'amour, - elle descend 10 de son piedestal vers I'homme qui I' adore - et il lui semble a chaque pas qu' elle monte toujours, toujours plus haut. - Jupiter a voulu qu'ainsi I'Olympe celeste - fut lie par I'amour au paradis terrestre - et que toute distance 15 disparut d'entre les âmes. - L'amour este le plus doux et le plus sacre des anoblissements. -�La reine de Gnide, Venus, a aime un simple berger; - plus heureuse qu'elle, je t'aime toi, o! poete enchanteur. 20 OVIDE: Tu es auguste et douce, tu as la grandeur et la pitie.v- la grandeur d'une reine et le charme d'une enfant.i-- Il me semble un reve inexpli­ cable - le bonheur d' etre aime de toi sans etre un dieu,- et tant de majeste rayonne autour 25 de ta personne - que je tremble et j 'hesite de toucher ta main - et mes esprits en lutte avec mon âme ardente - me forcent de m'incliner et de m'agenouiller devant toi.e- CORINE (a part): L'infâme! (Elle s' eloigne desesperee.) JULIE: Voiei ma main, Ovide; quand I'amour - nous assemble - j'oublie que je suis princesse et me souviens que je suis jeune.- C'est la premiere fois qu'Eros me ravit dans I'Empyree - et je (Il tombe a genoux ; [ulie le releue.} (Corine apparaît un instant de l'auire câte du rocher.) 30 ţ, .- 1.\ 35 612 --- .... /. ....:....:..-. [613] e suis toute a toi, mon Ovide, comme tu es tout a moi. (Ils prennent Place sur le banc.) Ami, je t' aime depuis que j' etais enfant; - mon 5 amour a grandi avec moi dans une douce frater­ nite - car je t'ai vu souvent venir chez mon grand-pere - avec tous les poetes de Rome, qui font son orgueil et sa gloire,- avec tes amis Mecene, Virgile, Horace - dont le fier g enie !O depasse les bornes de la terre.i-- Estimes, aimes d'Auguste, je vous ai entendus souvent - reciter vos hymnes - et parmi tous c'est toi que j'ai choisi pour le poete de mon imagination. - J' adore tes vers, et j'ai puise en eux - un precieux tresor 15 de reves pleins de frissons - qui me ravissent le jour et la nuit jusqu'ă 1'aurore.- Ah! dis-moi, dans quelles regions tu cueilles tes beaux chants? - Quelle est la Muse qui inspire tes elans poe­ tiques? - Corine?.. Qu' est-ce que Corine? 20 Existe- t-elle? Qui est-elle? - OVIDE (embarrasse}: Toi seule, o! Julie, toi seule es ma muse.- Corine... n'est qu'un nom... de fantaisie qui cache ton nom et notre secret.­ Le sentiment d'aimer nous vient du ciel,- il fuit 25 la lumi ere comme le plus sacre des mysteres. - Tout aussi sacree doit etre la personne - qui fait un roi glorieux de son bien-aime.v- Ah! Ma J ulie ador ee, si j' ecoutais l' orgueil que i' eprouve en pensant a toi - je ferais la folie de crier au 30 monde entier d'une voix triomphale -: "Elle a moi, elle est a moi seul la fille de Jupiter Stator !" Mais non, ton Ovide ne se fie a personne, - il ne voit que toi en plein soleil et dans les etoiles.i-­ et souvent, mysterieusement, en langage poe- 35 tique - il confie son secret aux astres de la nuit. - A l'heure ou la paix de l' ombre regne dans les 613 [614] I �I campagnes - et predispose I'âme aux reves, a la poesie, a I'amour : - que miile doux chuchotte­ ments, traversant l'air,- eveillent dans mon coeur des echos attendris,- j'essaie de les decrire d'in- 5 spiration,- esperant que mes vers te toucheront peut-etre. JULIE: Oh ! Oui, ils ont tous penetre dans mon sein ainsi qu'un doux eclair.i-- et tu le vois, Ovide, je ne t'ai pas cache mon amour.- 10 (Elle penche so12 front sur l'iPaule d'Ouide. Corine reaţiparai: Pres du rocher.} OVIDE (la pressant sur S011, eoeur): O! Julie! JULIE (d' une voix faible): Ovide ... OVIDE: Regarde, ma bien-aimee : - la blonde rei ne des 15 nuits nous sourit du haut des cieux ! (La lune se monire entre les nuages.) .. 614 1 Ibis, Hillarius et Rutuba cachent leurs figures sous les plis de leurs manteaux. Cor'ine a rabaisse son voile [V.A.]. " , I I 1 'i 1: j\i j! .. L.\ I'! ( :l 20 25 30 SCENE IX O VIDE, JULIE, IBIS, HILLARIUS, RUTUBA, CORINE 1 CORINE (jefte un grand eri): Ah! Mon cceur se brise l (Lbis montre a Rutuba les deux amants.) IBIS: Tue-les ! Mort il. eux ! CORINE (eourant au devant d'Lbis ): Oh ! Non, non, non, pas lui! - IBIS (el Ovide): Traître infâme I (Il met la main sur Ovide.) OVIDE (repoussant Ibis et HiUarius): Que me voulez­ vous, miserables? - IBIS: Enfin je te tiens, tu es enfin ma proie. (A. Ruiuba.} Tue-Ia, elle dabord, afin qu'il la voie morte.­ OVIDE (luttant avee ses ennemis): Arriere, assassins l [Rutuba leue le pcignard sur [ulie.} JULIE (se d ecouorant ] : Arriere l. .. regardez-moi.- Je suis J ulie, la parente de r empereur ! (Stupijactien des assassins.} [615] 25 c::;p II I IBIS (lachant le bras d'Ovide): Comment? CORINE: :Elle! RUTUBA (laissant tomber son arme): Elle l JULIE: Ovide, suis-moi... et vous... (Elle fait un 5 geste de commandement qui fait reculer les assas­ sins,- puis elle entraîne Ovide et rentre dans le palais avec lui.) CORINE: O! desespoir affreux!. .. Ma rivale c'est la princesse elle-meme ! - 10 HILLARIUS: N ous sommes perdus! IBIS: Silence!. .. Ovide avec J ulie ont disparu dans le palais.- Triomphe! Cesar ' lui-mânie nous ven­ gera de lui! - (L a toi l e tom b e.) 15 ACTE II Le Forum - au fond un temple avec gradins de mar­ bre. - A droite et a gauche, tout le long des coulisses, porti­ tiques a colonnes, ou se tiennent des marchands qui vendent des etoffes de Tyr, des objets d'art, des bijoux etc. - Une 20 rue debouche a gauche de l'acteur, entre la premiere et la seconde coulisse. - Une autre rue se prolonge au fonds, a. cote du temple. - Une belle fontaine vers le milieu de la scene. - SCENE 1 PEU P LE (au fond, des histricns [cnt des tours qui amusent la [oule ), RUTUBA, MUSS et, puis, PYRRHA et SAGA UN VENDEUR (entre par la gauche, portant un plateau de gâteaux ei crie en allant vers le fond): Gâteaux de ble et de miel! 20 UN AUTRE (idem): Eau fraîche de Virgo! (Il porte deux cruches.} UN TROISIEME (idem): Ivoire d'Etrurie! - 615 [616] 35 " 1.- .... '1 616 : I PIRRHA: Oranges de Chio ! SAGA: Citrons de Messenie! MUSS (el Saga): Sont-elles douces? (Il prend un citron.) SAGA: A bas les pattes ... 5 MUSS: Elles sont toutes gercees par l'hiver.- Voyez, il ne manque dans le panier, que la vieille Saga. (Il se sauve en riant.) SAGA (le poursuivant): Qu'as-tu dit, mechant mame? RUTUBA (arretant Pyrrha): D'ou viens-tu, petite mu- 10 renne? PYRRHA: rai couru a la Fora Cupedinis - pour vous apporter des oranges; ouf! je tombe de fatigue.- MUSS (s' approchant): Tu ne t' es donc pas reposee l� aujourd'hui chez Ovide? - PYRRHA: Que veux-tu dire, vilain insecte? RUTUBA (repoussant Muss): Va-t-en, Muss.­ MUSS: Ne pousse pas, car par Hercule ... RUTUBA: Veux-tu t'en aller, rat de portique? - 20 MUSS: Gladiateur de cabaret, chien affame, brute! RUTUBA: Mame insolent! (Il veut le frapper.) MUSS: A bas les butoirs; je t'ai compris, je m' en vais.­ SAGA (criant): Citrons de Messenie l RUTUBA: Charmante Pyrrha, dis pourquoi -les oran- 25 ges que tu vends ont plus de saveur ? - PYRRHA (gaiment): Sais-je moi? . PLUSIEURS GENS DU PEUPLE: Donne-moi une. P YRRHA (leur distribuant des oranges}: Tiens, tiens.­ RUTUBA: Moi, il rri'en faut huit.- 30 (Ils Se relirent au fond el entourent les histrions ). SAGA [scule sur le devant de la scene): Voyez I'attrai des fruits non encore murs ! - Elle vend de oranges vertes : elle vendrait des [loc liber în ms. - et tout ce tas de sots croiraient acheter des perles, - tandis que moi, h elas t je crie toute la journee dans les rues: Citrons de Messenie! - et c'est moi seule qui toujours les consomme. (Elle sort el gauche.) . [617] r ii I 5 10 , , 15 20 25 30 35 SCENE II IBIS, HILLARIUS (entrent par la gauche) IBIS: Hillarius, j e n' ai plus de repos depuis une semaine. - Ovide est encore en vie. HILLARIUS: Il nous a glisse entre les doigts comme l'eau.- IBIS: Et Corine, malgre qu'elle l'ait surpris avec Julie - sa passion n'a point diminue, au contraire.­ HILLAR.: Vraiment? IBIS: Elle lutte avec ses propres pensees - et cherche a se tromper elle-meme.c- HILL.: Et toi? IBIS: Helas l je lui suis devenu encore plus insuppor­ table.- HILL.: C'est dans l'ordre : pourquoi n'as-tu pas reussi? - Le succes couronne toute action, fut-elle bonne ou mauvaise. - Le monde est un vaste champs d'imbecilite. - IBIS: Oui, mais aurais-tu jamais pense que J ulie - tom­ berait de si haut dans les bras d'un histrion ­ qui eblouit les yeux et amuse les esprits par des jeux de mots? - HILL.: Elle a du feu dans le sang, que veux-tu? ­ Rappelle-toi sa mere qui par sa lubricite scanda­ leuse - s'est attir e le blâme de Rome et les rigueurs d' Auguste.- Le petit chevreau saute plus haut que la chevre. IBIS: Que dirait I'Empereur s'il apprenait sa conduite? HILL.: Il la punirait cruellement, j'en suis sur. IBIS: Mais lui? Ovide? HILL.: Cesar le ferait mettre a mort comme un vil coquin [iniţial: voleur J.- IBIS: Ah! Si I' on parvenait a lui devoiler la verite ! ­ HILL.: Mais qui oserait planter un fer aigu - dans son cceur paternel? IBIS: Qui?' Moi! - 617 [618] ;\ \ ,1 11\ 1'1 1- .. j.,-\ I i 1\ \;i\ il ",{ 1 HILL.: Et tu esperes qu'il ajouterait foi a tes dela­ tions? - Moi, j'en doute. IBIS (pensij): Oui, c' est scabreux. HILL.: Tu texposerais a un terrible danger, pauvre 5 ami.- Auguste est parfois enclin a des acces de fureur folle.s-- IBIS: J e le sais. HILL.: Sa col ere, dans le premier transport - lui im­ prime des elans de bete fauve qui tue.- 10 IBIS: Comment alors, a I'abri de sa griffe homicide - y pousser Ovide, mon ennemi? Ecoute:- Un gardien du palais m'a dit ce matin"- que Julie devait se rendre aujourd'hui au temple de Venus - pour deposer des offrandes sur l'autel.- Son 15 corteg e passera au retour par ici.- ]'ai ourdi en moi-merne un complot infernal.- C'est de la faire insulter par la plebe sur cette place.- Pour de l'argent on obtient tout d'elle. HILL.: Oui; mais ... 20 IBIS: Alors distribuer de I' argent par les rues - de la part d'Ovide, en son propre nom - et, I'insulte faite, Cesar, furieux de ce scandale,- dirigera toute sa colere contre Ovide.- HILL.: Bien; pendant ce temps nous resterons caches 25 dans ce temple.- IBIS: Tiens, voilă de l' or ... Va le distribuer toi-mânie. - (Il hti donne trois bourses.} HILL.: A qui? IBIS: Regarde, le Forum est rempli de braves insul- 30 teurs.- HILL.: Bien. IBIS: Moi, de mon cote, je vais retrouver Rutuba.­ Toi, cherches a gagner Pinax, l'homme a tout "faire.- Sa langue est bien pendue, il a une grande 35 influence sur les fou1es.- HILL.: Nul n'est plus genereux que lui en diffa­ mations.- IBIS: Trouves-le et parles lui, mais 'sois circonspect et habile.- (Il va au fonâtrouoer Rutuba.] 618 [619] If : 'Ii HILL. (seul): Certes, j e le serai, en homme conscien- 1, cieux.- (Pesant les bourses.J Trois bourses plei- nes, rondes et attrayantes 1 - L'habilete consis­ terait a me les adjuger toutes les trois.- Mais 5 soyons grand: Mettons en une ici a gauche - et une autre ici a droite - au grand etonnement de mes poches vides.- se E N E III HILLARIUS, PINAX (venant de la gauche; ils se renccn- 10 trent au milieu de la scene et se mesurent de yeux ] HILL.: He, voilă justement Pinax 1 (Haut.j Toujours maigre? PINAX: Et toi toujours de plus en plus gras? - HILL.: Admire; je n'entre plus dans ma peau.- Que 15 veux-tu? Nous avons pris tous deux des voies contraires,- moi, avalant le gâteau, et toi, les flairant seulement de loin; - moi, cultivant la sottise humaine, un champs vaste et productif, - toi, comptant sur la pitie des hommes, sur 20 I'aumone.s-- Pauvre sire 1 PINAX: Oui, tu es habile, Hillarius, je le reconnais. - Augure de place publique, ta science predit - tout ce que desire un imbecile, superstitieux - et tu te moques de lui a sa barbe.- Grâce 25 a tes mensonges te voiei cousin avec Plutus.- HILL.: Et toi, frere cadet de la misere.v- PINAX: Je prefere ma pauvrete a ta richesse. ­ HILL.: Qu'entends-je? Mendiant et fier 1. .. C'est beau 1- PINAX: Tel est mon sentiment 1 Mes ayeux, philo- 30 sophes comme moi - ont jouî d'un grand renom parmi la foule de la Grece et de Rome. - Ils m'ont laisse pour toute fortune une maxime empruntee aux Juifs: - Mange le bien d'autrui et ne touche pas au tien.- 35 HILLARIUS: Maxime sage et profonde 1 Elle a contri- bue - a te rendre transparent a travers ta peau dessechee. 619 [620] -') " l!, \ I I \ il � . �I' " 1:" ,.) 1 !\ I"! '. �,( ·'1 i, PIN AX: C' est vrai !Mon estomac habi tue aux calendes grecques - est un tonneau des Danaîdes qui jamais ne s'emplit l. .. - Et pourtant j'ai essaye de miile metiers ing enieux - pour mettre un 5 peu de chair sur le chapelet de mes os. - HILLARIUS: Tu as ete' merne un peu Zoîle en ta jeu­ nesse, il me semble.- PINAX: ]' ai ete poete satirique et merne tragique au besoin. - J'ai mâme commis une vaste trage- 10 die - me promettant de depasser le grand Euri- pide.- HlLLARIUS: Laquelle? PINAX: Celle de Cleopatre. HILLARIUS: Ah! racon te-la mOI, Je veux rire.- 15 PINAX: Voiei le sujet: Antoine entre triomphant en Egypte. - Tu vas voir comment Cleopatre le rend fou d'amour. - Les pontifs, soumis a ses ordres supremes, - offrent au vainqueur un long et large tapis; - ils I'apportent sur leurs epaules 20 avec d'autres objets de grand prix, - et le derou­ lent au pieds d'Antoine, - Soudain, quand le tapis est deroule sur la scene, - que voient le heres et le public surpris? - Devine. HILLARIUS: Un serpent, un tigre, un bceuf Apis cuit 25 dans une marmite? - PINAUX: Non, il voit Cleopatre elle-meme, la belle Cleopatre - vetue en Venus sortant de l'onde.- HILLARIUS (riant): Sublime trag edie l. .. ]'aurais voulu assister a ce spectacle. 30 PINAX: Et pourtant mes rivaux envieux I'ont sif- Ilee.e- HILLARIUS: C'est incroyable... et maintenant que fais-tu? - PINAX: J e danse en equilibre, en faisant des sauts 35 mortels - sur une corde tendue par-dessus le Tibre. - (Il soupire.) HILLARIUS: Pauvre Pinax! J e pleurerais sut ton sort si je pouvais pleurer. - Tout ce que je puis faire pour toi, tiens - tends-moi la main... que je 620 [621] (Pinax tend la main, - esperant recevoir nne aumone.) la presse. PINAX (desappointe): He quoi? la ma in est vide? HILLARIUS: Elle s' est videe fi. force d' avoir ete per- 5 cee. - PINAX: Gros egoIste!... Mangeur de six dîner par jour! - Rien ne saurait toucher ton avarice­ et tu fuis, les yeux Iermes, toute action gene­ reuse. - Ha! que ri'ai-je une for tune et une 10 table toujours bien garnie, - je te montrerai moi, Pinax, ce que c'est qu'un orgueileux - et surtout un egoîste sature. - HILLARIUS (montrant une bourse }: Regarde ici. PINAX: Une bourse!... Homme infernal!... et elle 15 est pleine? - Tantal s'eveille en moi ... Va-ten, abominable serpent ... - Tu cherches fi. me ten­ ter, va-t'en. - HILLARIUS: Ecoute sans faire semblant de te' revolter. - Cette bourse rondelette, la veux-tu? - 20 PINAX+-Si je la veux? .. Dis vite ce que tu vas me demander en echange: - un crime, sans doute, car tu n' es pas homme fi. m' en faire cadeau. ­ HILLARIUS: Non, certes; j e veux une simple manifes­ tation en plein Forum - mâlee de sifflets, de 25 bruit, d'injures grossieres. - PIN AX: Quelque chose de complet? C' est facile, mais il faut payer gros - car on aura besoin d'une foule avinee - de marins de Tibre, de voleurs, d'histrions, d'affranchis.- 30 HILLARIUS: Trouve les hommes necessaires et tout cet or est fi. toi. PINAX: Tout? tout? - Dis-moi fi. qui devons nous servir cette ovation. - HILARIUS T' engages- tu de la faire? 35 PINAX: Sur l'honneur ! HILLA�IUS: C' est trop... enfin va pour l'honneur.­ Ecoute, vous verrez passer par le Forum fi. son retour du temple, Julie ... PIN AX: Quelle J ulie ? 40 HILLARIUS: La p etite-fille de l'Empereur - 621 [622] PINAX: Elle?.. et quand? HILLARIUS: Aujourd'hui meme. PINAX: C' est une grosse affaire; le sais-tu? ­ HILLARIUS: Oui. Mais vois la bourse ... est-elle attra- 5 yante? - PINAX (avide): Donne, je suis pret a tout. HILLARJUS: Faut-il te croire? - PINAX: Le coup est audacieux, mais je me nomme Alcide Pinax. - Alcide, le temeraire, Pinax 10 I' affame. - Le coup est digne de moi; donne. HILLARIUS: Tiens. (Il lui donne la bourse.} PINAX: Mais qui paie? z: HILLARIUS: C' est Ovide, dis-le a tout le monde, Ovide, entends-tu? - Allons, vas et sois a la hauteur 15 de ta reputation. - PINAX: J e cours. (A. part, flairant la bourse.} Les J uifs ont raison, l'or ne sent jamais mauvais. - (Il sort.) HILLARIUS: C' est fait; il me semble avoir ete assez 20 habile; il me restent deux bourses. - S C E N E IV IBIS {reuenant du fond), HILLARIUS HlLLARIUS: He bien, as-tu prepare ta vengeance? .. Rutuba? .. 25 IBIS: Il se tient pret ... et Pinax? HILLARIUS: Il est a nous. - (On. entend des rires a gauche.) IBIS (regardant ) : C' est Ovide avec ses amis, ils vien­ nent par ici. - Allons contempler le spectacle 30 du haut de ce temple. SCENE V 35 622 Les precedents, OVIDE, COTTA, CLEVETIUS, TIGELLIUS et autres {entrent gaiement par la gauche de t' acteur ) OVIDE (entrant et apper�evant Ibis): He '1 par Vulcain [ iniţial : Hercule], porteur de cornes, c' est Ibis ! - [623] If.,i li 1, I 10 15 20 25 30 35 40 Salut a toi, mort el sature d'amour et de riches­ ses! - Que vois-je? tu consultes l'augure? Que desires-tu encore? - Quand tu possedes la belle Corine dont les yeux te servent de miroir? - IBIS: Tu es bien gai, ce matin, Ovide, mais prends garde, - demain tu pleureras peut-etre des larmes ameres. - Alors qu'il s'y attend le moins, I'homme - est souvent expose a se rompre le cou. - (Lbis et Hillarius sortent par le fond, ils entrent dans le temple.} CLEVETIUS: Il s'exprime par aphorismes comme un sage de la Grece, - TIGELLIUS: Et ses paroles ont de la substance. CI,EVETIUS: Autant qu'une amande seche. - COTTA: Vous plaisantez vous autres, mais Ibis - je le connais, a eu langue de vipere, - Que les dieux me preservent de sa haine carthaginoise! OVIDE: Il est plutot a plaindre qu'ă craindre - si les Enfers I'ont doue d'une âme haineuse. - Moi je ne connais pas ce sentiment plein de tourments - car je ne porte dans mon sein que des hotes joyeux et bienfaisants: - I'amour, I'amitie, la serenite, la compassion, - chers compagnons de voyage qui me guident vers le bonheur; - ils me montrent le monde a travers un voile rose­ et font de moi le poete de I' amour heureux. - COTTA: Tu es un etre privilegie, aux brillantes illu­ sions - et tu respires dans Rome l'air vivifiant de l'Olympe. - OVIDE: Il est doux a respirer l'air qui passe par les levres unies dans un baiser.- COTTA: Comme on reconnaît en toi l'homme enivre de bonheur! - Ta Corine s'est completement empare de tes esprits; - son sourire te conduit a. travers les sentiers fleuris - dans lesquels ta raison s' egare de plus en plus. CLEVETIUS: Corine et bien d'autres jeunes beautes friandes - qui l'ont attache au seuil de leur folle jeunesse. - On dit meme, tout bas [iniţial: en secret], que ses elans passionnes - font la 623 [624] chasse aux amours non seulement sur la terre - mais bien plus haut encore, dans ces regions elevees - ou il n'ait pas donne a tous les eper­ viers d'atteindre- 5 OVIDE: Que veux-tu dire, Clevetius? CLEVETIUS: Un bruit etrange, un bruiti ner» o yable s' ert repandu soudainement - que dans les bos­ quets mysterieux du jardin imperial - la lune indiscrete et les etoiles emues - auraient apperC;u 10 deux ombres, tendrement entrelacees, - Ce bruit ajoute que I'une de ces ombres, c' etait Ovide. OVIDE: Moi? CLEVETIUS: Et I'autre une jeune fille de race presque divine. - 15 OVIDE: Clevetius, le mensonge habite sur tes Ievres - aceoutumees a deblaterer sans pudeur et sans remords - car il n'y a rien de, sacre pour ton esprit mechant. - Tu n'es qu'un zone de bas etage, un abject envieux. - ar, je te defends, 20 entends-tu, de profaner en ma presence - la divine innocence d'une jeune fille souveraine. ­ COTTA: Si l'Empereur apprenait quelles nouvelles in­ fâmes tu colportes, - il t' enverrait dans le Tar­ tare deblaterer avec les morts. - 25 CLEVETIUS: L'Empereur est mon oblige, je ne le redoute pas. - COTTA: Ton oblige? .. Cesar? (Il rit.} CLEVETIUS: aui, je lui ai fait I' aumone, il y a un mois.­ COT'1'A: Toi, a lui? 30 CLEVETIUS: Mei-mânie a lui-mânie. COTTA: Ou donc? CLEVETIUS: Pres de la colonne de Pompee, - Auguste m' a tendu la main et j'y ai laisse tomber un as. ­ OTTA: Et sans nul doute, tu es reste la bouche 35 beante. (Rires.) OVIDE: Ne riez pas, c'est possible. - Une nuit, Au- r' guste du haut de sa splendeur - s'est vu en reve tombe au rang des mendiants. - Depuis, :40 chaque annee, il consacre un jour pour demander I'aumone - deguise en mendiant sous des hail- 624 [625] lons sordides. - Les dieux ont voulu sans doute que Cesar dans sa toute puissance - connut cette grande veri te: - tout sommet a son pre­ cipice a câte. 5 CLE VETIUS: Non; Auguste est tout simplement un avare insatiable. - 11 a mis feu a sa maison paternelle pour obtenir du senat un palais; ­ puis, par mille moyens ruses ou tyraniques - il a capitonne son nid des plumes arrachees au 10 pays. - Puissent-elles se changer en epines mor­ telles. OVIDE: Langue infernale! - Auguste possedait dans Rome 80 statues en argent; - il a donne I'ordre de les fondre pour en faire de la monnaie - q'il 15 a distribue aux pauvres de la Cite. CLEVETIUS: Oui, il a voulu que chacun eut dans Rome­ une petite parcelle de Cesar a gouter - afin de gagner ainsi dans I'esprit des foules, le renom d'homme g enereux et bienfaisant. - Quoique tu 20 en dises pourtant, ses actes glorifies par les poetes de ton espece - ne sont inspires que parIa vanite et nullement par I'amour pur de la gloire. ­ Chez lui tout est calcul de profond hypocrite;­ sa simplicite ? N'est qu'un masque de fier par- 25 venu. - Sa clemence apparente? De la cruaute repue. - Sa grandeur? Une statue elev ee sur du sabIe. OVIDE: Infâme aveugle!- CLEVETIUS: C' est toi qui es frappe de cecite puisque 30 tu ne vois pas - sous le regne calamiteux de ton idole, Auguste - a quel point nous sommes tous domines du degout de la vie. - OVIDE: Oui, je sais que vous autres, les jeunes romains ... quelle jeunesse! - Rien ne vous plaît, rien ne 35 vous ranime, rien ne vous enthousiasme. - Vos coeurs vides gissent dans I'indifference comme des cadavres. - Malheureux! Vous n'aimez pas mâme la lumiere, âme du monde, - vous n'avez pas mâme le culte de la beaute, âme de nos âmes. 40 - Vous vous suicidez sottement sous pretexte 625 [626] de tuer le temps, et quand cela? - (S' ani­ mant.) Dans ce siecle glorieux ou les beaux arts a leur apogee ont transforme Rome - en un musee splendide et imperissable : - ou le genie 5 marche fierement vers le temple de I'immorta­ lite, - entoure des astres brillants de notre epo­ que; - Virgile, Horace - Tite-Live - Tibule, ­ il n'est point permis d'etre affecte du degout de la Vie! - Non, quand cet empire etend sa 10 domination - sur les quatre parties du monde et qu'elles les englobe [iniţial: tient] dans sa large main, - tout homme, tout Romain, est tenu pour 1'admirer - d'avoir line âme capable [ iniţial: digne] de se placer au niveau de notre 15 siecle - de. sentir en soi les elements d'une exi­ stence centuple, - et un f�u qui fasse fondre la glace de I'indifference, - Etre civis romanus c'est etre un homme de fer! - Telle etait la foi de nos encetres, et ils n'avaient pas assez d'espace 20 sous le ciel, - Helas ! nous avons chang e cette croyance nous autres - epigones chancellants sur les pentes de la decadence. - Voyez, voiei un specimen de la jeunesse romaine, - se E N E VI 25 Les prectJdenls, BA RRUS (effemine, richement utt«, ccuver de bijou», portant des mouches sur la [igure, enire par la gauche) ,­ i -' 30 35 626 COTTA: Re! Barrus ... quoi? tu es encore de ce monde? Nous te croyons ad patres. ­ BARRUS: Puisses-tu avaler ta langue. TIGELLIUS: D'ou viens-tu? BARRUS: J e sors du bain et je me grille au soleil, ­ j'ai attrape une toux au cirque... (Il tousse.} OVIDE: Parions, Barrus, que tu fes encore-fait epiler le corps comme a I' ordinaire. - BARRUS: On dirait a me voir que je suis Diane.­ rai presque envie de rri'embrasser moi-mânie. [627] r 1, '1,1 Voy�z, j'ai comme elie des muscles[iniţial: biceps] I vigoureux ... N' est-ce pas? TOUS: C' est vrai. - CLEVETIUS (le tatant}: Mais on dirait que tu en as 5 perdu quelques uns dans le bain. - BARRUS: Non, au eontraire ... Ce matin, au Champs de Mars - j'ai lance avee aisanee une douzaine de javelines - et jusqu'au disque d'acier a une grande distanee. - 10 TOUS: Bravo! BARRUS: Et amon retour j'ai rencontre pre la porte Capenea - Actea, Glyce et Tyndaris - nos be lies courtisanes - qui toutes m'ont assure que j'avais I'air d'un veritable Apolon - et qu'elles 15 seraient heureuses d' echanger leur figure contre la mienne. - Toutes les quatre me suivent en habit d' etoffe diaphane, - elles vont faire leur promenade sur la Voie Apienne. - La m'atten­ daient en piaffant mes deux mulets de Sicile, 20 atteles au char; - je vais les guider et courir tous trois a travers champs; - mais les voiei toutes les quatre.- CLEVETIUS: Qui? Les mulets? BARRUS: Non, elles, les eourtisanes. - 25 CLEVETIUS: Tantot tu dis les trois, tantot tu dis les quatre. - Dis done tous les sept pour faire un eompte rond. - BARRUS: Railleur!. .. Comment vis-tu eneore, ayant tant de venin? 30 S C E N E VII Les precedents, ACTEA, TYNDARIS, CHLOE, GLYCE et autres (orriuent de la gauche en grandes toilettes ) OVIDE: Salut aux colombes de Venus. CLEVETIUS: Salut aux oiseaux de proie.- 35 ACTEA (ti Ovide): Salut au favori des Muses. (A Cle- vetius.) Salut au favori des Harpies.- 627 [628] r l' :J' I COTTA [iniţial: BARRUS]: Empoche cela, Clevetius; tu I'as bien gagne.- (Rires.) OVIDE: Quel dieu propice a nos vceux a dirig e vos pas 5 de notre cote? - CLEVETIUS: C' est sans doute Mercure, le dieu des mar­ chands - qui vendent des fards et des cheveux blonds de la Germanie.- ACTEA: Es-tu en etat d'en payer seulement une tresse 10 a ta femme? - Non? .. Arriere donc, vil men­ diant, insulteur public.- OVIDE: Belle Actea, dedaignez les aboiements de ce Cerbere edente - et venez avec nous sous les portiques pour faire choix de parfums des Indes. 15 - On dit que l'ambassadeur du roi de la Dacie ­ va faire aujourd'hui son entree dans Rome - et que son cortege de barbares va traverser le Forum. - Ce sera un spectacle curieux, car sauf le gre­ tesque Clevetius,- rien ri'est plus ahurri comme 20 un barbare egare dans Rome.- LES COURTISANES: Allons. Ovide, nous te suivrons ou tu voudras nous conduire.- (Elles partent.) COTTA: Quel conquerant que cet Ovide! Toutes les femmes rafollent de lui!- 25 CLEVETIUS: Oui, jusqu'aux princesses de sang impe- rial.- OVIDE: Infâme bavard!... Si tu repetes encore cette phrase, tu es mort! - CLEYETIUS: Allons donc; est-ce que tu es capable de 30 tuer - et moi suis-je homme a mourir de ta main? - Qui dit poete, dit menteur. .. (Il sort en cou­ rani [iniţial: riant].) OVIDE (voulant courir apres lui): je te ratrapperai, insolent [iniţial: lâche]. il j 35 628 se E N E VIII O VIDE, CORINE (arrivant ra pidement } CORINE: Ovide, arrâte. OVIDE: Corine? - [629] CORINE: Je te cherche partout pour tavertir d'un com­ plot ourdi contre toi.- OVIDE: Un complot? CORINE: Oui. .. tu as un ennemi implacable qui a jure 5 ta perte.- OVIDE: Ibis? CORINE: Quelqu'il soit.,. Il repand I'or en secret ­ - dans les masses les plus abjectes de la Cite - pour qu'elles insultent la petite-fille d'Auguste !O a son passage par le Forum.- OVIDE: Insulter J ulie? dans quel but? CORINE: Dans celui d'attirer sur toi les foudres de Cesar - car les insulteurs sont achetes en ton nom.- 15 OVIDE: Et quoi? C'est toi-mâine, noble Corine, qui prends soin - de defendre Ovide en mâme temps que Julie? - CORINE: Oh! non; tu me crois trop g enereuse ou trop simple.- Tu m'as porte au creur un coup mort el 20 par une cruelle offense.- Corine, autant qu'Ibis, est devoree du [iniţial: par Jle desir de la ven­ geance.- Lui veut ta perte, parceque je taime, - moi je veux te mettre a couvert de tout soup- 90n d'action infâme.- Tu es averti, adieu, desor- 25 mais je suis une etrang ere pour toi,- ta Corine n'est plus de ce monde... ta Corine!. .. - O! Ciel, je I'ai et e, je ne la suis plus! - Ovide, sois heureux, Corine descend dans la tombe, adieu.- OVIDE: Ah! Corine, je suis coupable envers toi, indigne 30 de ta pitie.i-- mais le châtiment est proche, ma mort est prochaine.- J ette un dernier regard apaise sur ton poete prefere.i-- sur cet Ovide qui ta rendue immortelle par ses chants.- Donne-lui la supreme consolation de ton pardon - pour lui 35 epargner les tourments du remord a ses derniers moments.- CORINE: Mais ne comprends-tu donc pas que je ne veux pas que tu meures? - Tu ne vois que je suis en proie a la terreur - en presence du sort fatal 40 qui t' attend? - Ah ! j' oublie tout, j' oublie j usqu' a 629 [630] i I I �r f,1!' ma rivale - et je ne pense qu'ă toi, et je me sens : � devenir felle - et je veux te sauver, car,o! mal­ heureuse, je t'aime toujours.- OVIDE (voulant la presser sur son coeur): Ma Corine ... 5 CORINE (se âegageant): Ovide, l'heure de la lutte approche, sois ferme, sois digne de Corine - en defendant ma rivale d'un scandale qui serait ta perte.- Tu l'aimes? Aimes-la, en homme d'hon­ neur.- Sois heureux, Ovide!. .. Cori ne se venge 10 en sacrifiant son amour a ton bonheur... ­ Adieu. (Elle se sauve.) OVIDE: Corine ... (Seul.) Elle est partie !. " Âme noble et genereuse ! - Qu' elle [iniţial,' Helas l] est 15 grande dans sa vengeance, et moi. .. - Ce com­ plot, s'il reussit, je suis perdu... que faire? - Allons trouver mes amis. (Il sort par la drcite.} 1 ,1 I 20 25 30 35 630 se E N E IX PEUPLE, RUTUBA, PINA X, MUSS, JULIE (le peuPle envahit la scene et se forme m grcu pes il gauche } UN VENDEUR: Eau fraîche de Virgo! UN AUTRE: Epees de la Gaule! - (Il se mele aux growpes et vend des armes.) RUTUBA (ti quel ques hommes du peuPle): Placez-vous la, vous autres, et preparez vos voix.- UN HOMME: Laissez-nous, faire, tu seras content.­ PINAX {accourant du fond): Le cortege s'avance : Ru­ tuba, donne le signal. RUTUBA: Muss, gentil [iniţial,' petit] mome, com­ mence.- MUSS (montrant une clef): Attends que je prepare ma flfrte de Pan.- (Le cortege debouche par la rue qui longe le temple, precede de quatre licteurs et suivi de quatre autres; huit Syriens portent sur leurs epaules une lectica doree dans laquelle Julie reste etendue, appuyant son coude sur des coussins de soie pourpre. - Deux jeunes [631] - 5 15 20 30 35 esclaves marchent a. cote, portant, l'une un grand parasol, I'autre un evantail de plumes de paon avec lequel elle evente j ulie. - Deux negres les suivent, portant 664 [665] homme J la moe1le de ses os doit etre fig ee depuis ce matin, - je cours lui porter du vin chaud pour lui donner des forces. - (Elle retire du perle Wt cruchon.] 5 DA VA: Brave cceur 1. ., elle a soin de lui comme d'un pere - et lui, l'adore en revanche comme sa propre enfant [iniţial: fille], - car il paraît, Sar­ miza, que tu ressembles a la fille d'Ovide? - SAR�UZA: Oui, et cette ressemblance contribue al' adou- 10 cissement de son exil. - Helas J bien rarement un sourire vient effleurer ses levres - et qui­ conque le rencontre, s'incline devant lui, car la douleur a sa majeste imposante. - DA VA: C' est vrai J Son aspect nous emeut et son lan- 15 gage nous penetre ....:.- car on dirait que sa bouche est une ruche de miel.- SARmZA: Le regret du pays est un ver rongeur qui le tue - depuis qu'il a quitte Rome et qu'il a mis les pieds sur notre rivage. - Malheur a I'homme 20 condamne a vivre sur la terre etrang ere J ­ Ovide est jour et nuit en proie a des pensers amers - qui font la nuit et creusent le chaos autour de lui. - C' est surtout au printemps, quand les champs reverdissent - que la tris- 25 tesse de I' exile augrnente J - Il poursuit de ses yeux en larrnes - le passage des navires sur la surface de la mer - et les nuages et les oiseaux qui viennent du cote de sa patrie. - Le croiriez­ vous, il semble reconnaître jusqu'au souffle du 30 vent de I' Ausonie ! - Alors, le malheureux, penche la tete, soupire profondement et pleure! - Il regrette son pays natale, et la nostalgie brise son creur. - (Bruit de voix tu multueuses au lain,) 35 Mais quel est ce bruit? (Elle ecouie.} Ce sont des cris d'alarrne. (Elle sort.) DA VA: Nos ennemis peut-etre? O J Zamolxis, viens a notre aide. - (Sarmiza rentre.} 40 LES FEMMES: Qu'y a-t-il? 665 [666] t, li � I I I , , i, • 10 15 SARMIZA: Bonne nouvelle! Ovide avec les notres­ ont repousse I' ennemi, et l' ont mis en deroute [iniţial: fuite]. - Les Seytes et les Getes se sauvent poursuivis par Gettor et ses eompagnons 5 darmes. - Les eombattants reviennent triom­ phants. - La tempete a passe et Torni est en fete. - Les voiei. SCENE II Les precedents, OVIDE, SARMIS, GUERRIERS DE TOAII (Ovide apparaît faible, geti, epuise, les cheueu» gris; il auance lentement ) LES GUERRIERS: Houra! houra ! Vive le Romain vain­ queur! - OVIDE (it part): Vceux superflus, helas l SARMIZA (it Ovide): Glorieux eompagnon d'armes!­ Le peuple de Torni reeonnaissant te decerne ­ les insignes que tu merites, la eouronne de lau­ riers verts. OVIDE (it part): Couronne funeraire l (Haut.) Amis, offrez-Ia au dieu Zamolxis, - et eourez la depo­ ser sur I' autel de son temple. - C' est lui qui nous a soutenus dans la lutte, lui est le vrai triomphateur. - C' est a lui que revient toute act ion de grâee, toute honneur! LES GUERRIERS: Au temple! SARMIZA: Gloire et bonheur a toi, Ovide. (Les guerrier s sortent.) S C E N E III O VIDE, SARMIZA (Ovide, se traînant a peine, oherche a s'approcher du feu) OVIDE: Gloire et bonheur a moi!. .. Plutot un peu de ehaleur ! - Des frissons glaces me pareourent de la tete au pieds. - Mes pieds endoloris ne peu- • I \ I r [667] - vent plus me servir. - Sarrniza, chere enfant, laisse-moi m'appuyer sur ton bras. [Sarmiza le soutient el l'apprcche du ieu.) SARMIZA: Place-toi [iniţial: Placez-vous] sur cette 5 chaise ... La ... Comment te sens-tu? OVIDE (d'une voix faible): Mal! - Ah! que le feu est bon!. .. il perietre doucement dans notre sang - comme la voix de la consolation dans nos cceurs. - (S'adressant au [eu.} Ami, ravi au ciel 10 par le divin Promethee l -- tu es le tr esor le plus pr ecieux de I'humanite - un tr esor paye de son supplice eternel, - Tu nous donnes tout: lumiere, joie, chaleur - et lui, Promethee, atta­ che sur un rocher par la haine de Jupiter - est 15 chaque jour la proie d'un vautour qui ronge ses entrailles, - Tel est le decret du destin aveugle! - Tout etre qui seleve est pres de sa chute.­ Victorieux? .. .la gloire ! ... Vaincu? .. la misere ! 20 SARMIZA (ti part): Le voiei de nouveau perdu dans ses idees noires. - Comme il tremble ! comme ses yeux sont eteints ! - (Elle lui presente une cowpe.) Bois ce vin chaud mele de miel; - il chasse les frissons et ramene la Sante. 25 OVIDE (boit): Ah! je me sens mieux. Tu fes souvent exposee, chere enfant, aux fleches des ennemis pour m'apporter dans le camp - une boisson reconfortante pendant que couvert de neige­ je combattais sous le Vent du Nord contre les 30 Getes. - O! Monde etrange! Chasse de Rome comme un malfaiteur - mon souvenir semble avoir disparu comme moi-rneme, - et ici, sur les rivages sauvages du Pont Euxin - j'ai trouve une âme compatissante dans une jeune etran- 35 gere. - Ah! viens la pres de moi, que je te parle de pres - et que je te regarde de pres avec des yeux paternels - toi [iniţial: toi, qui remplaces], douce enfant, qui remplaces ma famille - et me rappelle ma fille bien-aimee, la tendre Perilla. - 40 Tu pleures, Sarmiza, tu pleures? Comme toi, ma Perilla - aurait verse des larmes ameres si elle 667 [668] 5 10 15 20 25 30 35 40 668 s' etait trouvee pres de moi - dans cette nuit fatale et de desespoir profond - que je revois chaque nuit, que je revois sans cesse. - (Il cache sa figure dans ses mains et sanglote.) SARMIZA (avee tendresse ): Mon pere ... OVIDE (jetant un eri de douleur ): Ah! SARMIZA: Qu'as-tu? OVIDE: rai senti passer dans ma poitrine - une fleche a la pointe empoisonnee. - (Apres une pause, parlant ti lui-m tme.] Les licteurs d'Auguste vinrent me prendre - et me livrer au châtiment comme un vil criminel. - Sous la triste lueur de la hme qui couvrait les monuments de Rome ­ je partis, la mort dans I'âme, - je traversai des campagnes, des montagnes, des mers, - ahuri, brise par le malheur - allant toujours en avant, en avant, au loin - jusqu'ă ce que mes pieds toucherent a ces rivages deserts - ou I' exil avait prepare mon cercueil. - Et me voiei sur la limite de I' eternite. - C' est la seulement que I'on sent decroître les souffrances de la nostal­ gie! - SARMIZA (el part): Comme il souffre! OVIDE: Sais-tu, Sarmiza, ce que c'est que ma patrie? - Tu meritais d'y naître, tant elle este belle et attrayante - tant elle est douce, fleurie et doree par le soleil! - Dans la verte Ausonie, au nom harmonieux - la vie s' ecoule comme une riviere limpide - a travers des feuillages qui resonnent - de chants melodieux et de chuchotements d'amour, - La mer toujours calme la caresse de ses flots demeraude - et engage les jeunes filles a se baigner dans son sein. - Ici, tout est desolation, tenebres, tristesse. - Au lieu de fleurs, la neige, au lieu de vagues limpides, des flots glaces. - Regarde, a travers la chasse-neige qui obscurcit le ciel - on croît voir trembler I'atmosphere elle-mâme, - Les corbeaux sinis­ tres s'elevent jusqu'aux nuages - pour saluer de leurs croassements le regne absolu de 1'hiver. 1 [669] - - Ils luttent avec le Vent du Nord qui mugit - et les disperse ainsi que des feuilles seches. - �Iais qu'appercois-je? deux navires aux voiles latines? - Elles entrent dans le port? - D' ou 5 viennent-elles? - De Rome peut-etre... Vien­ draient-elles me chercher? - -(Il regarde par la fenetre dH [ond.] se E)l' E IV o VIDE, SARMIZA, GETTOR et, a-pres, IBIS 10 GETTOR (entrant par le fond): Ovide! o VID E: C' est toi, Gettor? GETTOR: Je reviens du combat et je tamene un pri­ sonnier. - SARMIZA: Ah! Gettor, tu as une blessure au front? 15 GETTOR: U ne epee ennemie s' est eprise de moi - et m'a fait cadeau de cette estafilade.­ SARMIZA: Te fait-elle souffrir? GETTOR: Peu. OVIDE: J'aime a t'entendre parler ainsi ... Ou est le 20 prisonnier? - GETTO-R (oworant la porte}: Le voiei. (Ibis enire.} OVlDE: Quoi?.. Ibis? . .. le prisonnier c' est toi? IBIS (sombre): Moi-mânie. 25 OVlDE: J e ne te savais pas encore en vie. IBIS: Auguste, m'avait condamne a mourir - mais je me suis soustrait a ses ordres - car avant tout j'avais a me venger ... - OYIDE: De qui? 30 IBIS: De toi-meme, Ovide; ma haine n'a pas dimi- nue ... - OVlDE: Quoi? Apres 11Uit ans, ton inimitie dure en­ core? - IBIS: Oui, elIe durera [iniţial: sera] toujours tant que 35 nous serons au monde, tous deux. - La haine que tu m'as inspiree emplit I'air que nous res­ pirons. - 669 [670] �I 35 ., 1.-' 40 670 11 i OVIDE: Non, Ibis; I'exile a la vue d'un homme de son pays - laisse tomber toute sa colere - pour tendre la main a son ennemi, et lui dire avec affection: Sois le bienvenu, frere, dans ces para- 5 ges! (Il tend sa main il Ibis.) IBIS (repousse la ma in d'Ouide}: J e n' arrive pas de Rome, et ne veux pas etre ton fr ere, - Ta vue me transporte de fureur et de haine. - GETTOR {menacant}: Miserable l 10 OVIDE: Silence, Gettor. - (.4 Ibis.) D'ou viens-tu maintenant? - et comment es-tu prisonnier de guerre? Reponds avec calme. - IBIS: Comment ? Ecoute: Quoique Gettor se tienne pret - a couper ma main droite, selon l'usage 15 des barbares : - quoique mes paroles, je le sais, vont te mettre - dans une colere [iniţial: fureur] terrible et meurtriere, - je veux, insouciant de la mort qui m'attend, - te dire enfin que j 'ai ete l'instrument de ton malheur. - 20 OVIDE: Toi? IBIS: Te souviens-tu de cette journee lointaine - ou la plebe excitee a insulte Julie, la petite-fille de Cesar ? -C'est moi qui ai paye cette insulte­ en financant [ ?J le complot en ton nom. - 25 GETTOR: Infâmie! (Ilfait un pas vers Ibis.) IBIS: Attends encore. C' est moi qui ai devoile a Au­ guste tes amours avec J ulie - et me servant de sa col ere comme d'un complice, - c' est moi qui tai precipit e dans la misere du haut de ta 30 prosperite, - J'ai mele du poison [?] au nectar de ta coupe, - car ayant perdu Corine par toi, il etait juste que je travaille a ta perte. - OVIDE: Tu as donc presse sur mes levres l'âcre amer­ tume de ton cceur, - homme cruel et sans mise­ ricorde? IBIS: Mais toi-mâine as-tu senti des remords - quand tu m'as vole l'amour de Corine? - Ecoute jus­ qu'ă la fin ... Plus tard, dans ma juste impa­ tience - de me rejouir a la vue de tes miseres ­ j e me suis retire en Dacie, a la cour du roi Coti- [671] ....... son - afin de tavoir sous mes yeux, dans un horizon plus rapproche, - et par les agissements incessants de ma haine - j'ai pousse les bar­ bares a la conquete de la ville de Tomi. - J'ai 5 espere, etant vainqueur, faire de toi - un pri- sonnier ecrase sous mon pied dans la poussiere - et r eduit a la plus complete degradation, OVIDE: Et tu as donne une existence entiere pour un moment de vengeance? - A veugle! tu t' es en- 10 ferme vivant dans le sepulcre de ta haine? ­ (Il rit.) Ah!. .. sous le poids du malheur qui m'accable - il Y a bien des annees que je n'ai ri. - Bete fauve! ta conscience noire comme la nuit - fuit, ainsi que la chouette, la clarte du 15 jour; - et vois pourtant quel est I'arr et du sort? - il a fait que nous soyons non moi ton esclave, mais toi le mien. IBIS: Esclave? oui, mais je tiens toujours ta destinee dans ma main. - Tu en doutes?.. Ecoute 20 encore: Tu n'ignores pas - les luttes incessantes des Daces contre les Romains? - Auguste, a son lit de mort a exprime le desir - de ne pas laisser, en quittant le monde - un ennemi impla­ cable en face de Rome. - Il a fait la paix avec 25 les barbares - et Cotizon, d'apres mes conseils, y a mis entr 'autres conditions celle de ta libert e. - Tu es pardonne, Ovide. OVIDE: Pardonrie ? lBIS: Et maintenant - tu peux retourner a Rome ou 30 tu es attendu par le peuple qui tadmire - et te prepare des ovations dignes de ton nom. - Ovide, la douce Ausonie, ta patrie, s' est omee pour toi de son plus beau soleil. - OVID E: Moi, retourner la-bas?.. O! cieux!... Mais 35 que dis-je, malheureux? - Tu me trompes sans doute ... lBIS: Tu connais la signature d'Auguste? ­ OVIDE: Oui. IBIS (lui montrant un. parchemin): Regarde ce par- 40 chemin ... elle est ici ... ecrite de sa main ... lis. - 67\ [672] I , ! ! t , I I ;j I OVIDE (lisant}: "Pardon a Ovide !" C'est done vrai? Mes esprits se troublent - J e suis libre. .. libre!... Moi!... donne, donne-rnoi ce parehemin. - J e veux partir de suite. 5 IBIS: Tu le veux? .. mais pas moi. .. J e t'ai dis que Je tenais ta destin ee dans ma main? - Corine est morte!... Meure aussi ta liberte ! (Il jette au ieu le parchemiw.) OVIDE (jetan; un grand eri): Ah! barbare, tu m'as 10 porte un eoup mortel! - GETTOR: Hyene abjecte! IBIS: J e suis venge!... J e ris de la mort. .. Frappe � maintenant. - OVIDE: Par tes lâehes aetions, tu as deseendu plus bas 15 que I'humanite, - et ne merites ni pitie, III ehâtiment, rien. - Infâme cr eature, scorpion veneneux : ver de fange ! - Tu es trop petit pour ma vengeanee. - Tu sais ne faire que du mal, moi je sais pardonner. - Va-t'en, fuis, disparais 20 a mes yeux. - GETTOR: Tu lui pardonnes? OVIDE: Quand I'homme touehe a la tombe, - sa der­ niere parole c'est le pardon. - (Ibis sort.) 2-' OVIDE: Vous deux, mes enfants, allez vite vous infor- mer - d'ou viennent les deux navires entres dans le port? - et voyez s'ils n'ont pas apporte quel­ que lettre pour moi? GETTOR (ti Sarmiza su» le seuil de la porte): Cours au 30 port, Sarmiza; moi je cours apres mon prison­ nier. - SARMIZA: Pourquoi? Ovide l'a pardonne ! GETTOR (tirant son epee): Mais moi je ne I'ai pas pardonne ! 3-' (Il s' elance apres Ibis.} SCENE V OVIDE: Me voiei do ne seul, abandonne sur le seuil de la vie - en proie amon profond desespoir l. .. - Cesar m'a pardonne? .. I'ai-je entendu, ou ai- 672 [673] r 5 II} 15 2.5 30 35 'l0 je r ev e? - Helas ! le ciel a peine entr 'ouvert un instant s' est de nouveau ferme! (Il regarde par la [en ttre.] Au fond de l'horizon, a travers la rafale de neige - i' entrevois Rome qui s' eleve sur sept collines - avec SES ternples, ses cirques, ses spacieux forums - et portant des statues de citoyens glorieux. - Tout homme qui a Ete grand, noble, heroîque, - epris de la ver tu, anime de I'amour de la patrie - revit dans l'immobilit e du bronze ou du marbre - par­ dessus la foule qui s'agite a leurs pieds. - La gloire Ies acclame de sa voix triomphale. - Les grands poetes sont parmi eux ... et moi ... O! destin ee amere Le- (Il s'approehe de la table.) Tu nais, tu te crois un g enie, tu aspires - a atteindre I'Olyrnpe en ton vol tenieraire. - Tu livres en pâture a la curiosite du monde [iniţial: donnes au monde en echange de son admiration fictive] - tous les tr esors enfermes dans ton âme - et quelle est la recompense de ton sacri­ fice? - I'indiff erence cruelle, le cruel exil!­ (Touchani il ses manuscrits.} Enfants de mon genie, vous les Tr1'stes, vous les M etamorphoses - et toi l'A rt d' aimer . .. quelles magnifiques apo­ theoses, [anulat: quels lauriers] vous attendent dans les temps avenir? - L' araignee tissera sa toile sur vos pages - et moi, tombant dans le neant comme la grele dans Ia mer - j'aurai un double linceuil: la mort et I'oubli, helas l=­ (Il s'assied sur le [auteuil pres de la table.) Soit! je ne suis qu'un morteI, un brin de paille ernport e par le vent. - Essayons un dernier chant sur ma Iyre brisee. - (Il cerii SU1' une tabletie de cire.) "O) Soleil, joie, source de jeunesse - orne­ ment des mondes, sourire du ciel - ceil splendide qui refletes I'univers entier - porte a Julie et a Rome[ anulat: sur tes rayons] mes derniers vers . sur tes rayons ... (Il jaiblit.) Sur tes rayons . porte meS vers ... - sur tes rayons ... " (Il s' assoupit, la tabletfe tomoe de ses 7na7·ns.) 6,3 [674] ,­ J-' se E NE VI OVlDE, JULlE, SARl'vIlZA JULIE (au fond): Tu m'as dit qu'il etait ici? SARMIZA: Oui . .5 JULIE: Ou est-il? SARMIZA: La, sur son fauteuil; regardez [atţulat: il repose]. - JULIE: Ma raison defaille : je tremble ... Que fait-il? SARM IZA : Il dort... i.- io JULIE: Vas. - (Sarm-i:a sort) se E K E VII OVlDE, JULlE 15 JULIE (s' approche d'Ouide et le regarde en [rissonnant] : C' est lui? Quoi? Est-ce lui, Ovide ? Mes yeux ne me trompent-ils pas? - O! cieux! je vois un cadavre!... Lui! que j 'ai adrnire a Rome­ dans toute la splendeur de la gloire et de la jeu- 20 nesse! - Helas! Comment j'esperais le revoir ? ­ et comment, douleur cruelle! dans quel etat je le retrouve! - Ce n' est point mon Ovide, du temps de notre bonheur - mais son spectre aux prises avec la mort, - pâle, eteint, portant sur 25 ses traits le cachet [iniţial: son front les traces] - que I' exil imprime inexorablement aux fronts des exiles. - O! Cesar, Auguste, tigre jadis cou­ ronne, - non, 1'enfer Iui-meme ne saurait trouver pour toi un [anulat: plus] châtiment - plus crud 30 plus long, plus implacable - que celui de voir Ovide dans cet etat, victime de ta persecution. - Ovide, orgueil de Rome, Ovide mon orgueil ­ le voiei dans les bras [de] la mort, ma rivale! - Et moi? ... qui suis accourue de si loin!. .. helas l. .. 35 dans q uelles regions son âme est-elle egaree­ - pour etre inconsciente de la presence de J ulie ! (Appelant.j Ovide! 6Î4 [675] T l' ·OVIDE (balbutiant }: Quelle est cette voix?.. Qui ,. Il? J . ? m appe e.... e r eve . JULIE: Non... Julie est pres de toi. OVIDE (ouore les yeux et la regarde [ixenient}: Julie ... :i dis-tu? - Oui, c'est toi, ombre sacr ee ... C'est ta forme divine. - Tu ES venue de loin me con­ soler, au declin de ma vie, - apr es bien des annees, bien des annees de larrnes ! - Mainte­ nant retourne aRome et laisse-moi mourir ... 10 JULIE: Mourir toi ... Non [iniţial: C'est impossible], tant que je suis pres de toi. - Regarde, je ne suis pas une ombre, tiens, sens ma main.­ (Il lui prend la main} OVIDE (tressaillant ) : Ciel!... oui, c'est toi-meme ... 15 toi, ma Julie [iniţial: ma vie], - pres de moi, ici a Torni!... Puissances divines, vous avez enfin pitie d'Ovide, - Il m'est permis enfin au moment de quitter la terre - de presser sur mon cceur Julie, ma vie - sur le seuil de la mort. - 20 (Il embrasse J ulie en pleurant.} Oh! Chere inou­ bliee, vive etoile, tresor sacre! - toi, patrie, gloire, amour l ... - C' est toi?.. C' est toi? .. O! V enus, deesse consola trice - rallume la flamme de ma vie au ieu de sa derniere etin- 25 celle ! - Mais que dis-je? Les dieux sont sourds a ma priere. - Il ne me reste [iniţial: Que me r este-t-il] qu'un pas a faire pour choir dans la tombe. - JLLIE: Un pas seulement, ami? .. Pourquoi ces tristes 30 paroles - quand l'avenir joyeux seclaire [devant nous - et nous promet tant de doux enchante­ ments? - L' amour saura vaincre la mort ponr eterni ser notre bonheur. - OVIDE: L'amour peut etreindre I'Univers entier dans 35 ses bras,- mais non r echauffer la cendre une fois refroidie.- Mori âme qui senvolait s'est arr et ee sur mes levres - pour se rencontrer un instant avec la tienne, o! ma Julie.- Parle-moi, parles si tu ne veux qu'elle me quitte.- Dis a "l0 I'amour de lutter contre la mort et de la vaincre,- 675 [676] I' I :1 vois, je respire fi peine. .. {Montran; son coeur.) J e souffre cruellement ici ... Ah! mon cceur fai­ blit. .. - Il cesse de battre ... JULIE: Non, tu vivras puisque je suis venue.- J'ai :5 secoue la torpeur de tes anciens amis dans Rome - et suis hâtivement accouru ă Tomi pour t'enle­ ver - et passer a t'aimer le reste de mes jours.­ OVIDE: Vaine esperance ! je suis pret a entrer dans le monde - ou le Cesar tout puissant n' est plus 10 qu'une ornbre perdue parmi les ombres.- Ah! bien des annees je me suis humilie, prosterne devant lui - le suppliant de me pardonner, il ne m'a point (voulu) entendu (ma v:oix).- Bien­ tot, ombre comme lui, je dirai a son ornbre : 15 - Octave, ma mort fait tache sur ta vie.- JULIE: Oui, il a ete impitoyable [iniţial: implacable] envers nous! - Mais Rome te desire, te rappelle, t'acclame.- L'exil d'Ovide deviendra celebre dans les âges futurs - ayant uni par toi le nom 20 de Rome a celui de Tomi.- Tu as bien souffert, ami, le sort a ete barbare pour toi,- mais a-t-ii ete moins brutal amon egard? - Pendant huit ans, jet ee en larrnes sur un rocher,- n'ayant pour toute compagne que ma douleur profonde - j'ai 25 vecu pareille a un flot amer - tantot brise contre les rivages, tantot chang e en nuage.-,:- Aux rayons de I'aurore, au milieu du jour, aux heures de la nuit - j'ai attendu qu'une voix celeste - man­ noncat la fin de mes tourments, la clemence de 30 Cesar - et I'instant ardemment desire de revoir Ovide ... - Et me voiei enfin aupres de lui!. .. Ah! tout le passe est efface l - Ai-je eu des jours sombres?.. leur souvenir a disparu.­ J'oublie tout, comme par miracle, exil, larmes, 35 souffrances - et il me semble sortir du sein d'un affreux mystere.v- Je te vois ? je redeviens heu­ reuse t j e te sens? je m' eleve au ciel, - Reg arde, 675 [677] r I I I ) dans I' extase du delire qui m' envahit - j e me transfigure en divinite - et j' eprouve le besoin de crier au monde: j'aime, j'aime, j'aime!­ Ovide est avec moi sur le trone des dieux!- 5 OVIDE: Oui, tu es une divinite sous ta figure de femme - et ton charme vivifiant peut encore me donner des illusions.- Oh! parle encore, dis-moi ce temps inoubliable - ou I'arnour nous a unis tous les deux dans ses bras. 10 JULIE (ti part): Ah! qu'il est douloureux de cacher l'amertume du cceur - sous un sourire qui se refuse aux Ievres ! - et de parler de jours de bonheur - avec une voix pleine de larmes et une âme dechiree.v- 15 OVIDE: Te souviens-tu de notre premier rencontre - el Bajes, une nu it ? ... (Il eccute avec unc emciic 11 crcissantc, tantât faiilissant, tartât se ranimant.) JULIE: Cher et doux souvenir! - C' etait par une nuit eo sereine au ciel etoile - une de ces nuits qui portent el la reverie langoureuse.- Febe, la reine de la douce lumiere, laissait en souriant,- tom­ ber de ses blonds cheveux une pluie d' etincelles d'or - sur les ondes du lac au molles ondulations 25 - et couvertes au loin de feuilles de roses.­ Tout-ă-coup une petite barque passa rapidement pres de la mienne - et une voi x emue s' ecria l Merveille olympienne ! - Celui qui aura la part entiere de ton araour - rendra,[iniţial: sera, j'en 30 jure par Venus] jaloux tous les dieux de I'Empy­ ree, j'en jure par Venus [iniţial: Venus, elle­ memej.i-- Surprise, offensee de tant d'audace ... Ovide, je t'ai donne mon cceur a I'instant meme. OVIDE (haletant}: Oui, je criai te voir dans ta barque 35 glissante. - Ta beaute ajoutait un nouveau charme a celle de cette nuit.- Oh, dis, dis en­ core ... JULIE (emotionnee, essuyant ses yeux furtioement ) I Depuis, dans mon exaltation - pensant el toi, 40 a toi seul, o! grand poete - j'ai subi I'influence 677 [678] 35 I II " I ,), 1 40 678 " I I j J I ( I , i 1'·1 .. Il " enivrante de tes poesies - qui ont le pouvoir de rappeler les morts a la vie.- Un soir, sans my attendre, dans un des massifs de notre jar­ din - je t'ai rencontre ... O! Ciel! Saisie d' emo- 5 tion - j' allais tomber... (avee tendresse) et j e tom bai dans tes bras - en trahissant mon amour dans un soupir.- Tu m'as dit alors, Ovide ... t' en souviens- tu? - tu m' as di t: N otre arnour plus brulant que le soleil, - trop vaste pour les 10 limi tes de cette [i1liţial : la] terre - nous ferra un tombeau du temple de I'immortalite l ­ OVIDE: Tombeau, immortalite... Grands mots vides de sens! - Antithese absurde, incomprehensible ! D'un cote l'urne qui attend pour l'engloutir - 15 une poignee de cendre froide... a qui?.. la mienne; - de l'autre, I'esperance nee d'une illu­ sion! - Tombeau ... immortalite ... immortalite, tombeau ... - JULIE: Ovide! (A part.) Son esprit s' egare ... le delire 20 le prend.- OVIDE (avee un sourire amer): Immortalite ... La vie est suspendue a un fil.- Le voI d'une chauve­ souris le brise en le touchant.v- et l'herbe croit rapidement sur l'homme qui n'est plus [iniţial: 25 disparu].- (Avee �tn eri de douleur.) Ah! encore cette fleche glacee ... JULIE: Qu' eprouves-tu? OVIDE: Mon cceur se sent mordu par des dents aigus ... Ah ! - (Pause, puis d' un air egar e ), Quelles 30 regions enchantees se montrent a moi au loin [iniţial: lâ-hautjc-- C'est ma patrie en fleurs, Sulmone la trop regrettee.v- Un vautour plane, plane sous les cieux la-haut, la-haut.i-- il agite ses ailes ... il mefait signe de le suivre ... Oui ... je ... mais il a disparu ... - J e sombre dans un ocean de tenebres et de silence ... - Ah! J ulie. .. ta main ... je souffre ... je souffre ici ... ici ... ­ (Il s' eoanouit.} JULIE: Il expire! Dieux impitoyables! - Pouvez-vous me le ravir sous mes propres yeux? - Puisse [679] vous atteindre la malediction que je vous jette fi la face [ iniţial: dans mon desespoir J. - Ovide ... il ne rri'entend pas. (Elle lui prend la main.) Sa main est glacee ... - Ah! le voiei dans les 5 etreints de la mort.- Sa poitrine se souleve a peine. .. sa respiration faiblit... - (Courant "comme une [oile et ap pelant.} Au secours 1. .. Venez, accourez, hommes, femmes, 'vous qui ne riez pas de ma douleur - comme rient Ies dieux 10 sourds fi ma priere. (La perte du [cn d s'cuvrc. Sarm iza ci Gettcr entrcnt ra ţ id aru nt, suivis de Sarmis et de guerriers sarmates qui apportent des ceurcnncs de lauriers, - APres eux arrivent les amis d'Ouide : Ce/ta, T'igellius II auires, tenant dans leurs mains des COUrCn11fS de [cuilles d' cr.] 15 se li N E VIII OFIDE, JULlE, SARMIZA, GETTOR, SARMIS, PEUPLE, puis LES PATRICIENS TOUS: Qu'y a- t-il? JULIE: II expire! 20 SARMIZA (s'agenouillant pr es du lit): Mon pauvre maître! - SARMIS: Pourquoi la mort ne me prend-t-elle pas fi sa place! - (Les amis d'Ouide entrent.) 25 COTT A: Ou est Ovide? SARMIZA: Le voiei fi ses derniers moments.- JULIE (a part): Les amis d'Ovide? [1'niţial: Ses amis fi Tomi?J (E lle se penche sur Ovide ei crie:) Ovide, debout! - La Rome de Jules Cesar est 30 venue te saluer. .. Regarde ... - OVIDE {tressaillant}: Rome! JULIE: Le nom de sa patrie I'arrache fi la tombe ... (Ovide s'appuie sur scn coude et regarde [ixement ses amis.} COTTA: Illustre Romain, Ovide, orgueil de Rome et 35 du peuple souverain.- Victime infortunee du destin aveugle! - Rome te rappelle avec amour aujourd'hui aupres d'elle.- Recois ces insignes 679 [680] FIN (L a toi 1 e t o ro b e.) de gloire qu' elle t' envoie sur la terre d' exil. - Salut et honneur a toi, poete immortel!­ OVID E (se leue de baut, soutenu par 5 armiza el ] ulie) : A I'appel de Rome, je reviens de parmi les morts. 5 - Rome me reclame, dites-vous? ... Trop tard t - Huit annees d'exil, huit annees de souffrances - m'ont conduit sur la voie du voyage eternel - Les portes de la vie se sont refermees sur moi - et tout ce que je vois devant moi m'apparait 10 comme a travers un reve.- Ah! je vois avec terreur venir le temps qui fait une vaste ruine de la grandeur de Rome. - J e vois arriver le deluge des barbares - qui s' etend et detruit les autels de nos dieux. - J e vois Rome expirer. .. 15 Helas ! elle n' est plus! - Sa puissance? est au neant! Son histoire ri'est qu'une Iegende.i-- Elle a ete : elle a disparu avec son nom, avec sa gloire, avec tout! - Je vois un avenir de decadence et de tenebres[iniţial: miseres], mais je ne puis par- 20 ler: - les frissons de la mort me penetrent, ma voix s' eteint. - (APr es une pause.) A ttendez, le noir nuage se dechire : un nouveau jour [iniţial: la lumiere] le remplace.- Des siecles s'ecoulent, o! merveille ... Mon tombeau s'ouvre ... et de 25 son sein surgit - un long torrent de lumiere qui va retremper le monde. - E xcelsior l . .. Rome et la race du Latium [iniţial: latine] renaissent de leurs cendres, elles sont imperissables l - (Il chancelle et tombe sur le lit.) Ah!. .. voiei la nuit. .. 30 I'obscurite ... je meurs ... Soleil l Soleil! (Il meurt.) JULIE (avec d.ises poir}: Mort! Mort! (Elle tombe ci genou x, prend la main d'Ooide ei l' embrasse.) (T GUS s' agenouillent . ) COTTA (d epasant une couronne aux pieds d'Ouide}: Adieu, grand genie a jamais immortel ! JULIE: Adieu, âme delite, toi qui m'as adoree[iniţial: Adieu, toi que j'ai tant aime], toi que j'ai tant aimee ! I I 35 I J : ... 1 ;1 40 'II ,1 1 [681] OYIDE opera en 5 a.ctes ACTE 1 5 jardin du palais d' Auguste ă Rome. Fa cade du palais ă gauche de I'acteur, avec perron et porte en bronze. A droi te, un rocher couver t de lierre et surrnonte de la statue doree de Jules Cesar , Au rnilieu de la scene, bassin en mar bre avec fontaine. Massifs d'arbres aLI fond. Ciel nuageux. La lune apparalt de ternps 11 autre. 10 se E N E 1 IBIS, HILLJ.RIU-S (ars irant par le/and) HILLARIUS Pourquoi cet air lugubre, Ibis? 15 IBIS Ecoute, augure: Tu mas jadis predit une etrange aventure, Elle s' est accomplie et mon cceur saigne. HILLARIUS Quoi? 20 Ta Corine a son tour ... IBIS Elle a trahi sa foi! Cette nuit ma Corine, autrefois si timide, Seule, fi travers l'orage, a couru chez Ovide, 681 [682] 15 20 \ Ce poete insolent, corrompu, corrupteur, Des matrones de Rome infâme suborneur. J e l' execre ! Sa vie au monde est importune Et je le voudrais mort au prix de ma fortune. 5 Ma vengeance a besoin du secours de I'Enfer. Peux-t u me le donner? HILLARIUS Certes ... en payant cher. IBIS Palais, joyaux, tresors, tout ce que je possede J e veux les consacrer au penser qui m' obsede, A la vengeance! HILLARIUS Bien, tu seras satisfait. Le fer trempe dans l'or punit mieux un forfait. Dans les quartiers de Rome J e connais plus d'un homme Tout pret a te servir, Mais le plus emerite C'est Rutuba le Scyte Qui ne sait pas faillir. IBIS Amene-Ie sur I'heure. Il faut qu'Ovide meure 25 A l'instant, sous mes yeux. Dans I' ombre ici le traître Va bientot apparaître. Mort a lui, je le veux. IBIS HILLARIUS il 1 ". 1- 30 O! Vengeance que j'implore Verse ton bras fatal Sur le feu qui me devore 35 T out le sang de mon rival. 682 O! Vengeance quil implore Verse avec ton 5 bras fatal Sur le feu qui le d evore Tout le sang de son rival. [683] Qu'il meure l'infâme, Qu'il souffre mes maux Et rende son âme Aux dieux infernaux ! HILLARIUS Qu'il meure 1'infâme! Qu'il souffre ses maux. Et rende son ârne Aux dieux infernaux l Sois tranquille, a ta voix repondront les Furies, 10 Tes souffrances, ami, seront bientot gueries Par I'habile poignard du docteur Rutuba. IBIS Vas le chercher, voiei de I' or pom toi. HILLARIUS 15 Bien ... IBIS (Hillarius seri ti drcite.] s c e x e II Va. 20 IBIS J e vais donc ecarter du sentier de mai vie Un serpent veneneux ! et ma haine assouvie Fera place a la joie, au bonheur qui m'a fui. Mon destin malheureux va changer aujourd'hui. 25 [Două versuri următoare sînt anulatei] Ovide disparu, Corine, r epentante, Me reviendra peut-etre ... o! pensee enivrante l] Corine, helas, oui, je l'adore 30 Malgr e le manque de sa foi. Elle pourrait d'un mot encore 683 [684] il I 5 10 15 20 Est-il ici? Me soumettre a sa douce loi. Pour satisfaire une infidele rai tout souffert, j'ai tout donne. Elle est infâme et criminelle Et pourtant c'est moi qui par elle Voudrais etre encore pardonne. II Corine, a ses nombreux caprices j'aurais plie le monde entier. Par mes tresors, mes sacrifices rai couronne son front altier. Peine perdue! helas, par elle J e fus soudain abandonrie. Elle est infâme et criminelle, Et c'est moi que de I'infidele Voudrais etre encore pardonne. se E N E III IEI S, CORINE [a riiuc in quiete ) CORI NE (a part ) lBIS Que vois-je? C' est Corine! Qui cherche-t-elle ainsi ... je le devine: 25 C'est Ovide, toujours Ovide. CORI NE (avec joie ) Il n' est poin t Iă, Ibis en a menti, le traître! ". 1- 30 684 IBIS Halte-Ia. Quelle affaire importante en ce jardin t'amene? Que cherches-tu? [685] p 11' l' CORINE (hisitante) C'est toi ... IBIS :; [railleu r ) Moi, charmante inhumaine! Tu me gardes encore une place en ton cceur? O! Miracle, a qui dois-je une telle faveur? Quel dieu remercier d'avoir en ta pensee !O Reveille mon image a jamais effacee ? Tu te souviens d'Ibis, de tes serments damour Payes par des ecus et des pleurs tour a tour, Et tu cours apres lui, la nuit, seule, dans Rome? J e me croirais un dieu si je n' etais un homme. 15 CORINE Le sarcasme insolent te sied mal, entre nous Pas de reproche et de courroux. Glorieux parvenu, tu crois donc qu'une femme Echange volontiers les tresors de son âme 20 Contre I' or qui ternit sa beau te, son honneur? Tu crois donc qu'il suffit ci' etaler a sa vue L'appât eblouissant d'un luxe tentateur Pour en faire une esclave a tes plaisirs vendue? En me parlant ainsi sans crainte ni pudeur, 25 En revoltant en moi tont l'orgueil de ma race, Barbare, oses- tu bien me regarder en face? IBIS Et toi pour me traiter avec tant de hauteur Ou donc as-tu puise ta morgue et ton audace, 30 Est-ce au contact d'Ovide, a son esprit moqueur ? CORI:'i'E Ovide? tu I'as dit toi-merne, c'est Ovide l Il est mon Roi, mon Dieu, mon poete splendide. Il regne sur mon cceur, son esprit me seduit, 35 Il est t endre, il est noble, et je naime que lui! 683 [686] [Versurile următoare sînt anulate: IBIS O! supplice horrible ! Rage inextinguible! 5 Tourment sans egal! L'entendre elle-rnâme A vouer qu' elie aime Ovide, un rival! CORINE Douceur indicible ! Flamme inextinguible! Bonheur sans egal! Je l'aim e, je l'aime D'un amour extreme, Arderi t, ideal.] COBINE 10 Tu m'as dit ce mat in, et j'ai cru ton mensonge, Qu'au sein de la debauche chaque jour il se plonge Et que perfide et deloyal Il accourt chaque nuit dans ce jardin royal Trouver une dame inconnue. 15 IBIS Oui, par trois fois je I'ai vue. C' est une dame d'honneur De la niece de l'Empereur. A u r endez-vous elle vient sans escorte, 20 Et sort de ce palais par la, par cette porte. CORINE Mensonge, calomnie! " 1.- .... 25 30 35 686 IBIS Ah! tu ne me crois pas? He bien, attends ici; bientot tu la verras. CORINE Mensonge I Va, je te m eprise. IBIS Soit, je vais rire a grauds eclats De ta fureur, de ta surprise Au spectacle de leurs ebats. CORINE Ah! plus un mot, Ovide m arme. Mais il eu aime une autre aussi, Qui laisse cheoir son diadâme A ux pieds de ton amant, ici. (Il mont re le banc.) [687] - li I � I I [U rmează două replici concomitente anulate : IBIS 10 15 CORINE Dans mon cceur sensible Un soupcon horrible Penetre soudain. Ovide infidele, C'est la mort cruelle, Car c' est le dedain. C' est do ne vrai? IBIS Bonheur indicible, Son cceur trop sensible S'indigne soudain. Ovide infidele, C' est la mort pour eile, Car c' est le dedain.] cORINE IBIS 20 Par les dieux ! cORINE J e n' ose y croire eucore, IBIS Mais si tu les voyais la de tes propres �"eux Enlaces tendrernent, heureux, jusqu'a I'aurore, Que ferais-tu? Reponds. CORI NE 25 J e les tuerais tous deux Et me tuerai moi-mârne apres. IBIS Tu veux qu'il meure ? CORI NE so aui, s'il m' est inconstant. IBIS C' est bien, a tout-ă-I'heurc, Va te cacher dans ces massifs obscurs, 687 [688] 5 Et tu verras glisser le long des murs Ton bel amant au rendez-vous fidele Pour chanter un duo d'amour avec sa belle. Va. CORINE Juste ciel, je reve ' ... Ai-je bien entendu, Ovide me trahit1... Mon bonheur est perdu I (Elle va desesperee se cacher dans les rnassi]s du fe'1d.) IBIS 10 (seul) Tu pleures a ton taur, pauvre femme insensee. Tu souffres comme moi de te voir delaissee, Mais je te vengerai, Et si tu veux mourir, avec toi je mourrai l 15 set :\T E IV IBIS, HILLARIUS, RUTUBA HILLARIUS Ibis, voiei notre homrne. L-� 20 25 30 688 IBIS ((OSCiTal1t Ruiuba ) Il est de belle allure. (A Rtauba.) As-tu le cceur vaillant, le bras fort, la main sure ? RUTUBA Je suis gladiateur, Sans remords et sans peur, De I'honneur des maris genereux defenseur. On me connaît dans Rome, Mon bras selon la somme Blesse ou tue a loisir vil coquin ou brave homme. Un vieillard coăte peu, Le tuer c' est un j eu. Mais un jeune Romain exige un fort enjeu [689] Car au printemps de l'âge Il possede en partage Un plus grand capital d'amours et de courage., IBIS 5 Bien, tu me plais ainsi, sans pitie ni remords. Que demanderais-tu, Rutuba, pour deux morts? RUTUBA Cela depend, je suis un noble artiste en crimes Et veux savoir d'abord le nom de mes victimes., 10 IBIS L'un c'est Ovide ! RUTUBA Quoi! le poete enchanteur! Ce genie inspire qui sait parler au coeur ! 15 Le favori d'Auguste et I'ami de Mecene l Lui, la gloire et l'orgueil de la Cite Romaine! Le tuer, quelle horreur!... Sa mort Vaut pour le moins dix talents d'or , 20 25 3. Belle? Oui. HILLARIUS He l dix talents ... pour un parjure! Pourquoi donc pas un million? RUTUBA Ce serait trop pour un augure, Mais non pour un fils d'Apollon. IBIS Tu peux compter sur ma largesse En tuant aussi sa maîtresse. RUTUBA IBIS [690] RUTUBA Tendre? IBIS Oui. 5 RUTUBA Jeune? IBIS Oui. RUTUBA IBIS Noble? Oui. RUTUBA La tuer! o! forfait inouî ! 15 Plonger un froid poignard dans un sein qui ';"OUS tente, C'est affreux! Moi je suis une nature airnante, J' estime la beaute qui pourrait tot ou tard Mettre au monde un heres et peut-etre un Cesar ... Or priver I'Univers dun objet plein de charrnes 20 Et rester insensible a ses cris, a ses larmes Horreur, horreur, horreur!... Sa mort Vaut pour le moins vingt talents d'or. HILLARICS . , 'i j 1 25 30 690 Vingt talents d'or pour une impure! C'est dix fois trop, c'est un abus. RUTUBA Ce serait trop pour un aug ur» Mais fort peu pour une Venus. IBIS Soit, touche-lă, je te les donne, Mais tu feras ce que j 'ordonne. Augure, viens ici, consacrer ce marche, (Lbis et Rutuba se donnent la ma in , Hillarius iien: y a jcuter tu sienne.] . '� [691] HILLARIL'S Qu'il perisse ecorche Par les ongles d'acier des horribles Harpies, Qu'il expire attache 5 A des barres de fer par la flamme rougies Celui qui Iâchement Trahira son serment. E�SEMBLE Qu'il perisse ecorche ... etc. 10 15 SCE:\TE V LES P RECEDENTS, CORlj\iE (accourant du [cnd ) CORINE Il vient � Dieux ' le voiei. RUTUBA ( ata 11 t sori poign ard) Mort a lui! IBIS Pas encore. 20 11 faut que le parjure et celle qui I'adore Meurent du meme coup ... Retirons-nous sans bruit Et guettons le moment dans l'ombre de la nuit. .. Allons. 25 CORINE (su.pplial1tc) Ibis ... [iniţial: Je meurs d'effroi.] IBIS Pas de faiblesse. 30 Soyez tous prets amon signal. Pour moi c' est I'heure d' allegresse, Pour lui c' est le moment fatal. [RcPh61e următoare sini anulate: 69l [692] CORINE lBIS, HILLARIUS, RUTUBA Qu'il meure I'infâme, L'au teur de mes maux, .5 Qu'il rende son âme, Aux dieux infernaux !] ( Il; se retirent 'derr iere le rccher.} SCENE vt OVlDE '!O 15 20 25 30 '692 [arrive par le fond) O! nuit chere aux amants que ton ornbre proteg e, Cache il tout regard sacrilege Les amours de Julie et d'Ovide en ces lieux, Leurs amours envies des dieux. Et toi, blonde Cypris il la voix caressante, Engage ma divine amante A courir pres de moi qui I'appelle eu trernblant, Ernu, charme, le cceur brulant. Voiei dans ce palais le royal sanctuaire Qui cache ma divinite. L' encens brfile autour d' elie, une lampe l' eclaire, Et fait un nimbe a sa beaute. Son ombre m'apparaît il travers la fenetre ... D'un frisson precurseur a frerni tout mon etre ... La lampe s'est eteinte, o! signal de bonheur, Un soleil printanier s'est leve dans mon cceur. J ulie, etoile bien-aimee, Repands des hautes reg ions Dans mon ârne par ta charmee L'eclat divin de tes rayons. La porte s'est ouverte ... une ombre en est sortie ... Dieux immortels! C'est eUl', c'est Juli;:;! (Iulie apparaît au haut du perYGlI, Ocidc s'elu nce au deuant d'elle,) [693] r I 5 se E N E VII OVIDE, JULIE OVIDE O!maJulie! JULIE (âesceruiant le perron ) Ovide 1. .. ah! je tremble, est-ce toi r Personne ne fa vu, personne ne nous voit? OVIDE 10 Non, la nuit a ma priere A concentre ses Ioyers de lumiere Dans tes regards pleins de douceur. Tes yeux seuls brillent dans I'ombre Et dans mon âme et dans cette nuit sombre 15 J ettent leur douce splendeur. 20 25 30 JULIE A ta voi x je me rassure Et je me sens envahie Par I' extase le plus pure Dont une âme peut jouir. Tu m'aimes, o! cher poete, Tu m'aimes, aui, je le sens. Tout devient et joie et fete A tes amoureux accents. OVIDE Mon amour est comme un reve Dans un eblouissement. Sur ses ailes il m' eleve Par dela le firmament. Est-ce un reve de poete? Quoi! la fille des Cesars Daigne couronner ma tâte De I' eclat de ses regards! 693 [694] Au fait vertigineux ou tu vis en deesse Nul desir temeraire, helas ! n'ose aspirer. T'aimer c'est outrager ta divine noblesse. an ne peut, en secret, de loin que t'adorer. 5 JULIE aui, je suis condamriee a I'encens, aux couronnes, Mais le genie est dieu, createur, immortel, Il possede a bons droits des autels et des trones, En descendant vers lui je monte vers le ciel. 10 (Ils s' apprcchent du banc [1 y prennc nt place.) Des ma 'plus tendre jeunesse, O! mort poete favori, Tes vers par une douce ivresse Ont trouble mon cceur attendri, 15 Dis-moi quelle muse divine Inspire avec amour tes chants harrnonieux? Est-ce Corine? Cori ne existe-t-eIle? Ah! Sois franc, je le veux. OVlDE 20 Non c'est un nom de fantaisie Qui garde mon secret et cache ma Julie. C' est toi seule, c' est toi La muse qui m'inspire, Bonheur, gloire et delire 25 Mon âme te les doit. Les astres de la nuit, l'aurore aux doigts de rose, Le soleii et la fleur a ses rayons eclose, Tout ce qui s'harmonise avec mes doux penchants Me parlent de Julie et je transcris leurs chants. 30 Je t'aime avec respect et quand je te contemple Je tombe a deux genoux ainsi que dans un temple. (Il s' agencuille. ) ""'tII I! 35 .u94 .� 1 CORINE (apparaissanl derriere le rccher ) L'infâme l Ah! Je me sens mourir, Lui m'outrager, lui me trahir! [695] 10 15 5 Jl'LIE (al:irant Ouide aup,ios d' clle ) Ovide, a toi ma vie entiere, A tous les rois je te prefere. OYIDE L'Olympe s'ouvre a notre appel Et je deviens un immortel l ENSEMBLE Felicite divine! Les cieux sont entrouverts. L'amour qui me domine Emplit tout l'Univers ! (Ils scnt m exlase.) cORINE Malheureuse Corine! Les cieux leur sont ouverts Et moi dans ma poitrine J e sens tous les enfers. se E NE VIII 20 OVIDE, JULIE, IBIS, HILLARIUS, RUTUBA, CORINE IBIS (a Rutuba) Il est temps, frappe-les, 25 CORI NE [arrttant Rutuba ) Non, pas lui. IBIS [mcntrant Julie) D'abord elle. 6S5 [696] Pour qu'il voie expirer sa conquete nouvelle Et souffre miile morts avant que de mourir. (Hillarius et Ibis prennent les bras d'Oilide.) Miserable assassin I OVIDE (se debattant ) IBIS Attends, tu vas gemir. (A Rutuba.} Tue-Ia. 10 [Rutuba leve le pcignar I sur [uiie.} OVIDE Non, grâce ... (Stupejacticn gendru{i!.) Je suis Julie! JUL!E (se deccuurant a la clarte de ta tune) J5 Arriere, Infâme temeraire l Regardez et tremblez!... A terre vos poignards! J e suis la fille des Cesars, 20 CORINE (a part ) O! Ciel, ma rivale c' est elIe! 25 J e tremble ... HILLARIUS IBIS Je fremis ... CORINE ]'expire ... 30 RUTUBA (laissant tcmber son arme) J e chancelle! ... '696 [697] 1 [ I 5 ro 20 25 JULIE (Prewwt Oride par la main } Ovide, suis-moi, viens .. . (Au.;; assassins.) Et vous disparaissez ! (Elle rntraine Oride dans le patais.} RUTCBA Par son geste royal nous voiei terrasses, HILLARIUS Et nous sommes perdus! IBIS Silenee! J e tiens eneore mieux ma veng eance. Aux bras de sa J ulie Ovide est entre la. C' est bien; Cesar me veng era I (La toile t o m b e.) ACTE III Salle du t rone dans le palais dAuguste. Au fond, galerie 11. colonnes. Statues. Ă. droi te, grandes Ienetres. En face, 11. gauche, le trone. Deux portes, premier plan, il droite et 11. gauche. SCENE 1 CLlENTS, MARCIANUS CLIENTS Nous venons saluer Auguste a son retour De I'île de Capree. 697 li l' 1: [700] ... � .\ ,1, AUGUSTE Il est vrai, j'aurais du ten faire la demande. Ma conduite est legere et ma faute bien grande. JULIE Qui done ici diete la loi ? C'est vrai, JULIE 5 Tu me nargues en vain, J e domine en riant ton pouvoir souverain. Pendant gue I'Univers a tes pieds se prosterne Et parfois ose a peine elever un ceil terne Vers ton imposante grandeur, 10 Moi seule j'ai le droit d'approcher I'Empereur Et du Iion royal braver le front austere Ainsi qu'un papillon jouant dans sa crini ere. AUGUSTE 15 , . I " 1. 20 25 30 AUGUSTE C'est toi. JULIE Ici qui done est le vrai maître? AUGUSTE C'est toi. JULIE Lequel de nous doit se soumettre? AUGUSTE C'est moi. JULIE Fort bien, Cesar, tu viens de m'apaiser Et le debat finit par un baiser. (Elle embrasse scn gran d fere.) AUGUSTE Quel est ce manuscrit dant l'aimable lecture Absorbait et charmait ton âme noble et pure? (Il ţ-rcnâ le manuscrit de s mains de [ulie.} 700 .J '/1 1, .1 [701] ,pa - .� . Quoi! L'Art d'aimer d'Ovide? _ .. En croirai-je mes yeux? Tu te plais au recit de ces vers ... amoureux? JULIE j Ils sont divins l AUGUSTE (it part) Qu'entends-je? Elle aussi les encense? Et subit a son tour leur fatale influence? 10 J'-!n frernis jusqu'au fond du cceur. JULIE (it part) Son front s'est assombri; jai peur. AUGUSTE i1.5 (jettant le manuscrit par ta [enet re } Loin de toi ces indignes pages Qui troublent les esprits par leurs sales images. 20 Sacrileg e ! JULIE (it pa>'t) 25 AUGUSTE Reponds, dis-moi la verite. L'as-tu vu parfois? JULIE Qui? AUGUSTE Cet Ovide ehonte, Ce poete sans mceurs dont la muse impudique Se plaît a se vautrer dans la honte publique. JULlE (iJ/digl/i� ) Lui? 70t [702] AU GUSTE L'as tu vu? r eponds, JULlE [hesitant } .5 Non. AU GUSTE Non? .. , bien, je te erois. La distance est trOP grande entre un poete et toi. 10 15 20 JlJLlE Est-ce bien ta voix qui renie L'irnmortalite du g enie Et sa rayonnante splendeur? Lorsque tu portes sur ta tete Et la couronne du poete Et celle de grand empereur? La gloire a des ailes rapides Qui touchent aux cîmes splendides De I'Olympe et de l'Helicon. J e ne vois donc pas de distance Entre un royale naizsance Et celle d'un fils d'Apollon. AUGUSTE Tes veu x sont eblouis par I'eclat illusoire Des poeres vautards qui s'adjugent la gloire, 25 Mais ton regard plus fier, ton esprit plus hautain Se doivent au salut de l'Empire Romain. JULIE Il est donc en danger ton glorieux empire? li: r( • I 30 702 AUGUSTE Un roi dace, ennemi, contre Rome conspire. J e veux le voir a nos genoux S'inclinant en vassal, tadorant en epoux, [703] 25 .... I m JULlE Re quoi! tes legions ont disparu sous terre Que tu crains un barbare et flattes sa chimere? Quoi! Rome est a ce point dechue et sans espoir j Que ma main frele puisse etayer son pouvoir? Ah! puisque entre vous tous il n'est plus un seul homrne Qui de son cceur vaillant fasse un egide ă Rome Perisse a tout jamais ton empire croulant !O Que de devoir la vie a la main d'une enfant. At.:GUSTE Pense a ton rang supreme, A ton pays qui taime, A ton devoir sacre. l5 Ce noble sacrifice A ta gloire propice Sera du monde entier pour toujours adrnire. JULlE Aussi bien que toi-meme 20 Je pense au rang supreme, Amon devoir sacre, Mais ce devoir exige De veiller au prestige Qui brille au front de Rome en tous lieux venere. (Elle sert.) At.:GUSTE (seul) Enfant! elle connaît mon amour, ma Iaiblesse, Elle en abuse, mais quel grand air de noblesse l 30 Quelle noble fier te En m'irnposant sa volonte l C'est tout le portrait de sa mere ... Que faire, helas l je I'aime. (Arfe orgueil.} Elle a mon caractere. 70J [704] -.::) e., 5 C E N E IV AUGUSTE, MARCIANUS MARCIANUS Cesar , un etranger est venu ce matin. 5 Apporter ce velin. 10 Donne. Daigne AUGUSTE (ii prend le uelin. [anulat.' ei iit]) (Il lit.) "Empereur Auguste, Le plus grand, le plus juste Et le plus respecte Et le plus redoute me recevoir et permettre a ma bouche De d evoiler un secret qui te touche." (Il [ait !In signe â'osseniiment , Marcian us sort,) 15 AU GUSTE (seul) C' est sans doute un nouveau quemandeur Qui p r etend sauver Rome ain si que I'Empereur. 5 C E � E v 20 25 30 704 Cesar , .. 1, \ Ton nom? AUGUSTE, IBIS IBIS (s'inclinant ) AUGUSTE IBIS Ibis. A<:GUSTE Et ton pays? IBIS Carthage. [705] r I AU GUSTE Parle, et sois vrai. IBIS J e crams ... .5 10 AUGUSTE Va. IBIS Tu connais l'outrage Fait a ton sang royal, fait a ton sceptre d'or? AUGUSTE Que veux-tu dire? IBIS Quoi! tu ne sais pas encore Que de la plebe immonde, encitee, en tumulte 1.5 Ta Julie a subi la plus infâme insulte? (Auguste tressaille et se leoe.} AUGUSTE Une insulte a J ulie ? IBIS 20 Oui, j'ai vu de mes yeux Se commetre en plein jour ce scandale odieux. rai vu la princesse Julie Par des gens soudoyes publiquement honnie. AUGUSTE 2.5 Soudoyes? par qui donc? IBIS Par Ovide. AUGUSTE Tu mens. 30 IBIS Au nom de tous les dieux je fais tous les serments Que j'ai dans mes recits la verite pour guide. 705 [706] r-1 AUGUSTE Mais dans quel but Ovide Aurait-il sans remordsoutrag e mon enfant � IBIS 5 Afin d' en devenir le h eros triomphant. AUGUSTE (furieux) Miserable I IBIS 10 Cesar, tu peux comme un insecte . M' ecraser sous ton pied si ma voix t' est suspecte, Mais je prends a temoin et la Terre et le ciel Qu'Ovide est en secret ton ennemi mortel. Il a paye I'insulte aux gens les plus tarres 1.5 Qu'il avait a: I'avance enroles, enivres, . Puis lorsque -de J ulie attaquant le cortege Ils cherchaient a commetre un plus grand sacrilege, Ovide a pris soudain le masque d'un sauveur, Il a chasse la foule en heres defenseur, 20 Et depuis, I'âme en feu, ta royale princesse Au heres comedien a voue sa tendresse. AUGUSTE Jfurieux, se preciPitant sur Ibis ) Oses-tu bien, infâme, attaquer son honneur? IBIS Tue-moi si je te parle en calomniateur, Mais apprends qu'au jardin, j'en jure sur ma tâte, Ovide chaque nuit vient trouver sa conquâte, AU GUSTE , I I ' 80 -'" O! Cieux, serait-il vrai? Non, non, ta bouche ment . ., JBIS Tu pourras par tes yeux t'en convaincre aisement, 706 [707] r AUGUSTE Maudit sois-tu qui viens ternir l'image De mon enfant, seul espoir de mon âge. Maudit sois-tu, qui m'as brise le cceur � En devoilant ce nouveau deshonneur. IBIS Pour apaiser ma haine et ton supplice Il faut qu'Ovide ignoblement perisse. AUGUSTE 10 Il perira, mais malheur a vous deux, Car tu connais un secret dangereux. IBIS Suis-je coupable et dois-je etre victime Pour t'avoir mis sur la trace d'un crime? 15 20 25 30 AUGUSTE ·Oui. IBIS Ton regard, ta voix me font fremir. Qu' ordonnes-tu, Cesar? AUGUSTE C' est de mourir I (Lbis, [oudroye, SO'Yt par le jond.) SCENE ••. LES PRECEDENTS (entrce des clients el de pal,ieims} CHOEUR Gloire et bonheur Ă. I'Empereur ! Que I'on benit, que I'on renomme! 1,1 est puissant, Eblouissant Comme un soleil leve sur Rome I 707 [708] , , I I 10 15 20 25 SCENE ... LES PRECEDENTS, MA RCIANUS, L'AMBASSADEU R DE COTISON et sa suite: fanfares MARCIANUS , Cesar ! de Cotison le noble ambassadeur Reclame I'insigne faveur D' etre admis pres de toi. AUGUSTE Bien, qu' on lui fasse l'honneur. (Auguste monte sur le t râne, Julie ueut quitter la satle. Mais sur un geste imperieux d'Auguste, elle vient se placer el, cote du trâne, debout . Les clients se rangent el, droite. Fanfares dans la galerie.} L' AMBASSADEUR Salut a toi, Cesar I Salut a ton empire! Voiei ce que mon roi m'a charg e de te dire: Ton peuple est grand, son peuple est fort! Ils sont egaux par la vaillance. Pour terminer leur guerre a mort Et eimenter leur alliance J e viens solliciter la main De ton enfant, de ta J ulie, Pour Cotison, guerrier hautain, Aigle royal de la Dacie! rai dit. Veux-tu chasser les nuages epais? Repond, un mot de toi, c'est la guerre ou la paix. (Auguste se redresse [ierement el, ce langage altier, il lutte un instant avec lui-mtme, pendant que les clients indignes chantent en chaur : } 1 ( 30 [ l'1 " ;, L-' l' 5 I 708 J li j, CHOEUR Son arrogance est rare. Quel langage insolent! Par I' enfer! ce barbare � Merite un châtiment. (Attente an xieuse. Auguste regarde Iulie et n 'hesite plus.) [709] AUGUSTE J'accepte. L' AMBASSADEUR Et la princesse? TOUS Ecoutons. JULIE J e refuse! J e repousse un arret que ma fier te recuse. 10 Va dire a Cotison, a ton maître arrogant, Que m'allier a lui c'est abdiquer mon rang. J e suis fille des rois, bien plus, je suis Romaine Et ne vends pas ma main pour conjurer sa haine Rome est la qui m'approuve et vous dit par mavoix: 1-' Pas de pacte honteux, plutot la mort cent fois. (Tableau. ) CHOEUR GENERAL 1 ( 20 2-' L' AMBASSADEUR Ce raus, cette offense Nous separe a jamais, Guerre, guerre et vengeance Entre nous desormais, JULIE Pas d'indigne alliance! Non, plutot desormais Epouser la souffrance Mais la honte jamais! (La AUGUSTE O ! coupable demence ! Plus d' espoir, plus de paix. C' est la guerre a outrance Entre nous desormais ! PATRICIENS Pas d'indigne alliance, Plus de paix desormais. Guerre, guerre ă outrance Mais la honte jamais! toile tombe.) 30 ACTE IV Riche petit salon separe du grand salon par un vaste rideau 35 de pourpre. Portes a droite et a gauche. 709 [710] i jl .-'i , 10 SCENE 1 CHOEUR DERRIERE LE RIDEAU Vidons l'amphore pleine De petillant nectar. J e veux boir a la reine Qui m'attelle a son char. De tous les biens du monde Le plus cher des tresors C' est une coupe ronde Et pleine jusqu'au bords. VOIX A Pyrrha la volage t - A Tyndaris la blonde l­ A Chloe dont l'amour ressuscite les morts. SCENE II I I \ I I I \; :l\ l' OVIDE, UN ESCLAVE (entrant par la gatuhe) OVIDE Tu dis qu'une inconnue En ces lieux est venue Et demande a me voir? Vas, dis que je l'attends. ilO (L' esclave sort a droite-} Qui peut-elle etre? helas, il n' est plus temps Pour le plus tendre des poetes De penser encore aux ccnquâtes­ Il' La menace d'Auguste ainsi q'un spectre noir Suit mes pas constamment du matin jusqu'au soir Et mâme dans l'orgie avec ses traits funebres Glisse entre ma coupe et mes levres. Adieu, douce esperance ao De gloire et d'avenir t Adieu, chere existence. Qui doit bient6t finir! 710 [711] .... 5 10 Mon âme est resolue : La mort n' est qu'un depart. Cesar, Cesar, Cesar! Mourant je te salue! S CE N EIII OVIDE, JULIE (entre prtcipitamment de la drcite } JţJLIE Ovide, Iuis 1. .. OVIDE Julie! . JULIE Auguste est menacant. Il veut vengcr l'honneur du trone dans ton sang. OVIDE 15 J e lesais. JULIE Fuis, soustraits ta vie [iniţial: tete] a sa colete. OVIDE 20 A quoi ban! ni les dieux ne pourraient m'y soustraire. Le cruel triumvir en proie a la fourreur Se reveilleaujourd'hui sous le vieil empereur. A ses crimes nombreux joignant un nouveau crime II veut faire de moi sa derniere victime. 25 J e le sais, je suis pret Et j'attends son arret. JULIE '. Mais moi, crueI, mais ta J ulie En ce moment ton cceur l'oublie? 30 Que vais-je devenir quand tu ne seras plus? OVIDE Le destin a parle, mes jours sant r evolus. 711 [712] -'\ " 5 JULIE Non, il en est temps encore, Fuis de Rome avant I'aurore , Ah! Sauve-toi, sauve-nous. Vois mes larmes, vois je tremble. Loin d'ici fuyons ensemble. Viens, je t'implore a genoux. II CHOEUR [derriere le rideau) 10 De tous les biens du monde Le plus cher des tresors ... etc. etc. etc. JULIE (tressaillasu } 15 Qu'entends-je? un bruit d'orgie ici, dans ta maison? Quand la douleur m'accable et trouble ma raison, Quand seule a travers Rome, ayant la mort en face, J'accours pour t'avertir du sort qui te menace, 20 Aux flots de la debauche impure tu prends part Oubliant et J ulie, et ton norn, et Cesar ? OVIDE Helas ! ne vois-tu point dans cette felle orgie Le desespoir cruel dont mon âme est saisie? 25 De ma derniere nuit sur le bord de ma tombe J e veux faire un sepulcre ou ma raison sucombe, Car separe de toi, je meprise la vie. Le monde est desert pour moi sans ma J ulie. JULIE 30 Ovide, ah! reviens a toi, Fuyons, fuyons, ecoute-moi, J e 'te suivrai partout et dedaignant le trâne J e renonce amon nom, a Rome, a ma couronne. 712 [713] r OVIDE Non, je ne puis accepter Ce grand et noble sacrifice Sans etre un lâche et meriter .; Le deshonneur et le supplice. Ah! laisse-moi, retourne en ton palais. JULIE T'abandonner? jamais, jamais, jamais! lO 15 VOIX [derriire le rideau ) Ovide, ou donc est-tu? OVIDE Ciel! tout mon sang se glace ! L'appel de mes amis? .. Retire-toi, de grâce. JULIE Non, je reste. OVIDE J ulie, amon tour je te dis: Eloigrie-toi de cet endroit maudit. 20 J e ne veux pas que J ulie apparaisse Aux yeux de tous ces gens etourdis par l'ivresse. 25 JULIE He l qu'est-ce que la honte aupres de ma douleur? J e reste ici. OVIDE Mais pense a ton honneur ... JULIE Mon honneur me conseille D'avoir ma destin ee a la tienne pareille. 30 VOIX (derriere le rideau) Ovide,- he ! le poete l - Ovide, he, l'inconstant. 713 [714] 10 1S 20 25 30 714 . OVIDE 0'1 desespoir, ils approchent, va-ten Je t'en supplie. jULIE En vain. OVIDE (violent) He bien, je te l'ordonne, Pas de tache a ton front, pas de tache a ton trâne. (Il entraine auec violence [ulie IZ drcite.} S C E NE LIII Le rideau de pourpre s'ecarte et laisse voir un magnifique salon resplendissant de lumieres, Au fond, sur une estrade figure le tableau vivant de la decadence de Rcme par Couture [iniţial: Gericault]. La pluspart des convives descendent en scene. Les hommes sont un peu chancelants. Les femmes tres gaies. Des esclaves de ieus pays rernplissent les ccupes. ACTEA, TYNDARIS, CHLOE, GLYCE, TIGELLIUS CLEVETIUS etc. CHOEUR 10 Bacchus 1 10 Venus! Â. vous mon coeur et ma jeunesse! La nuit, le jour, Â. nous l'amour Et ses transports et son ivresse. LES COURTISANES (montrant les patriciem) Voyez ces pauvres courtisans A vec leurs mines de fantâmes Et leurs regards presque mourants. Ils ont fini d' etre des hommes Ha, ha, ha, ha 1 r [715] - 10 Vieux, chancelant sur leurs fuseaux, Ivres de vin, branlant la tete, an les dirait de vrais roseaux Pliants, battus par la tempăte. LES PATRICIENS Voyez ce groupe seduissant De belles courtisanes Au regard vif et provoquant, Aux robes diaphanes. Leurs pieds, leurs seins, leurs bras sont nus, ".... Et quand on les observe, an trouve entr' elles des Venus Mais pas une Minerve. J5 COTTA Amis, pour couronner cette nuit de plaisirs, Faisons de Rome entiere un immense [iniţial! vaste] incendie. TIGELLIUS 20 Non, mieux; allons au cirque amuser nos loisirs En jetant des chretiens aux tigres de Lybie. CLEVETIUS Mieux encore; offrons leur ces tr esors de bras blancs Et de Ievres de pourpre et de seins palpitants. 25 ENSEMBLE LES PATRICIENS LES COURTISANES C' est parfait, enlevons C' est plaisant, enlever ces Sabines. des Sabines. Imitons les exploits des Imiter [iniţial: 30 ayeux. Renouveler] Gare a vous, les syrenes les exploits des ayeux? mutines, Gare a vous, les syrenes Le desir se ralume en mutines nos yeux. Ont des doigts bien 35 armes pour vos yeux. (Les patriciens s'eţancent' vers les couriisanes et les pourchassent : celles-ci se dejenâen: m riant.) 715 [716] 10 5 se li N E IV LES PRECEDENTS, OVIDE (rentre par la droite ) OVIDE Amis! TOUS Ovide! ACTEE Ovide, accours par ta pr esence Ranimer la gaite de ces morts en demence. Mais que vois-je? a ton tour pâle, triste, abattu? Qu'as-tu? Reponds. � TOUS (1 'entcurant ) Dis-nous qu'arrive-t-il, qu'as-tu? 15 OVIDE Moi? je n al rien, voyez, je suis gal, ) arme a vivre Aupres de ces beautes dont la grâce rri'enivre. (Aux courtisanes.) Venez toutes a mon câte Pour defendre mes jours contre une mort prochaine, 20 Car sur la roche Tarpeenne Cette nuit a ma droite une chouette a chante. It " 2.5 111 30 I !( r' .> JI 716 '1 ' " I CHOEUR Une chouette a chante ! O! sinistre presag e l A son eri redoute J e perds tout mon courage. Plus despoir, triste sort, Il faut plier la tâte. C'est la mort, c'est la mort Qui s'approche et nous guette. (Les hommes et les [emmes sont consternes.} OVIDE He bien, que la mort vienne au milieu de la fete Mâler a nos eclats son rictus de squelette. [717] r I J e veux qu' elle me trouve une coupe a la main, Pret a la saluer de mon vaste [iniţial: profond] dedain, Vous, femmes dont I'aspect et rri'attire et rri'enflamrne Melez a ce nectar votre vive gaite. 5.- A vant que de mourir je veux chanter la femme. Sans elle on douterait de la Divinite. 10 15 20 La femme est la reine du monde, Elle le charme, elle l'inonde, De ses raycns, de sa beaute, Soleil joyeux de notre vie Elle est l'amour, la poesie Et la supreme volupte. A moi les nobles patriciennes Et les Lais et les syrenes Aux yeux ardents, aux douces voix. J e voudrais, epris de chacune Les confondre tou tes en une, Les aimer toutes a la fois. CHOEUR Gloire au poete De l'Art d'aimer, Sa lyre est prâte A nous charmer. OVIDE 25 Amis, faites entrer les bacchantes lascives. Que leurs bras amoureux enlacent mes convives, Et nous, accompagnons de nos ris, de nos chants Le rythme cadence de leur pars entraînants. (Des bacchantes, ccttronnees de grapes de raisin. Ei armees de tliyrses 30 d'or , entrent et executent la danse des Lu percoles.} 35 CHOEUR Dansez, troupes charmantes De joyeuses bacchantes Aux poses enivrantes, Aux mouvements lascifs. 717 [718] 5 Mon desir vous reclame, Et mon cceur plein de flamme Rebondit et se pame Sous vos pas convulsifs. SCENE V LES P RECEDENTS, JULIE (apparaîl au [cnd ; le ballet s'interrompt } .. t! JULIE J oie et bonheur a tous! 10 TOUS Que vois- j e ? OVIDE a! Ciel, J ulie ! JULIE 1� J e viens avec vous tous partager la folie Qui chasse les tourments et fait qu'on les oublie. [anulat: CHOEUR a! Mystere profond, Mon esprit se confond. 20 J e n'y puis rien comprendre. La princesse de sang Oser dans notre rang De son trone descendre !] OVIDE 25 J ulie, un pouvoir infernal T'entraîne a l'abîme fatal. Sais-tu bien, malheureuse, en quellieu tu te trouves? C'est un nid de demons, c'est un antre de louves. JULIE 30 Ma place est pres de toi, ma place est dans tes bras. Ne nous aimons nous pas? TOUS Que dit-elle P 718 [719] pa ! . OVIDE O! demence, o! cruel embarras l JULIE Ouvrez-moi donc vos rangs, superbes courtisanes 5 Qui tenez dans vos mains le sceptre de l'amour. J e veux gouter enfin a vos plaisirs profanes Et troner dans l'orgie amon tour. Que le monde me voie et que Cesar me sache 10 Livree ainsi que vous au desordre enivrant. Soit brise pour jamais le lien qui m'attache Au trone auguste, eblouissant. CHOEUR reENERAL 15 20 2.5 30 LES COURTISANES Ouvrons nos rangs a la rivale Qui se proclame notre s eur. Elle est de race imperiale, Son choi x nous plaît, nous fait honneur. OVIDE Oh ! Ma douleur est sans egale, Et sans egale est ma terreur. Elle, princesse imperiale Braver le monde et I'Empereur l LES PATRICIENS Oh! Sa demence est sans egale. Dans cette orgie oser sans peur Braver la foudre imperiale Et se livrer au deshonneur. JULIE Oh! Mon ivresse est sans egale. J e satisfais enfin mon cceur Bravant la ville imperiale Et le courroux de L'Emper �ur ' OVIDE Ainsi pour prendre [part] a cette horrible fete Ni la peur, ni la honte, o! Ciel, rien ne t'arrete? 719 [722] Taus L'Empereur-! O! terreur l aVIDE j Fuyez, amis! Julie, eloigne-toi de grâce. JULIE Non, nom, ne bougez pas, restez a votre place. QLl'il vierme, je l'attends. AUGUSTE 10 (suc l'estrade au: fond) C' est dane vrai? la voiei! Echue au lupanar a son taur, elle aussi ! Terre et eieux, couvrez-vous des plus epais nuages Pour ne pas voir ... 15 JULIE (avec cjfrcnterie ) Quoi dane? -­ '1 , 20 30 722 AUGUSTE Tes ignobles outrages. O! honte, o! decadence, o! triste abjeetion! O! spectacle ecceurant de prostitutioril La Rome de ayeux, la Cite souveraine Pourrit sur le fumier avee l'aigle romaine! Ces rejetons bâtards des heres glorieux, Indignes de leur nom, debauches, vicieux, N'ont point dans leurs desirs de tendences plus hautes Que de eheoir au niveau des plus tristes ilotes. Ă peine peuvent-ils soulever de leur main Un voile de Lais, une eoupe de vin Pendant que sous leurs pieds dans une lie immonde Gît I' epee invincible et qui soumit le monde. Anathâme sur vous, miserables bătards Qui traînez dans I' egout la fille des Cesars ! (A Ovide.) Et toi, vil eorrupteur, (ti Julie) et toi, toi, malheureuse, [723] - Qui roule ta splendeur dans la tourbe fangeuse, Soyez pour vas forfaits a I'exil condamnes Loin de moi, loin du trone et de Rome indignes. MECENE 5 Auguste, SOlS clement. TOUS ( ex cepte Ouide el ] ulie ) Auguste, grâce, grâce! AU GUSTE 10 Licteurs, emrnenez-le jusqu'au fond de la Thrace, Qu'il perisse oublie dans ses deserts de glace. OVIDE Triumvir implacable, implacable empereur, Ma mort dans I'avenir ternira ta grandeur. 15 Tu proscrivis jadis, sanglant executeur, Amis, clients, familie, aux depens de ta gloire, Tu seras a ton tour le proscrit de l'histoire! AUGUSTE Licteurs! (Il menire du geste Ovide. Les licteurs s' auan- 20 cent paur l' arr eter.) JULIE Non, tu ne peux l'arracher de mes bras. Meme exil a nous deux, a nous mâme trepas, (Elle enioure Ouide de ses bras.} 25 Je saurai le sauver, dusse-je etre tuee ... Il est a moi, je suis a lui. AUGUSTE {l'arracbant des bras d'Ouide } Prostituee ! 30 ( ] ulie jette un grand eri et tombe evanouie, pendant que les lieieurl entraînent Ouide, Consterna/ion generale.) (La toile tombe.) 723 [724] { I 5 ACTE III Salle du trâne au palais d' Auguste. SCENE 1 CLIENT, MARCIANUS CLlENTS Nous venons saluer Auguste a son retour De l'île de Capree. MARCIANUS 10 n est trop tot, silence. L'Empereur est rentre dans Rome au point du jour Apres un mois dabsence. Il dort encore. CLlENTS 15 Il dort? Respectons son sommeiI. .. Tu nous avertiras a I'heure du reveil. Partons, silence. MARCIANUS Partez, silence. l' l' I , . 20 25 724 TOUS Silence, silence! (Les clients el Marcianus sertenl par le fond.) SCENE II AllGUSTE (enire par la gauche, trauerse la scene el s'aţiproche des [enttres de la drcite } rai fait un triste reve l. .. Est-il pendant la nuit Tombe de la rosee ? .. Oui, le gazon reluit . .. [725] pa Heureux presage !. " O! dieux, faites que ma journee Soit d'actions d'eclat dignement couronee ! (Pensif. ) Huit lustres de pouvoir, de regne et de combats 5 Sous leur poids ecrasant ont fatigue mes bras Et plie mon epaule. Mon empire s'etend d'un pole a l'autre pole. Cent peuples devant Rome inclines, a genoux Admirent sa splendeur, redoutent son courroux. 10 J e suis dieu, fils de dieu! Ma gloire est sans seconde. J e dispose a mon gre de tous les biens du monde. Les monts courbent leurs fronts sous mes pas triomphants. ]'ai tout l. .. hel as ! non, rien [adăugat deasupra: 15 non, je n'ai rien] car je n'ai plus d'enfants t La mort avec la honte ont fauche ma famille! Il ne me reste plus que ma petite-fille, J ulie, astre charmant de mon ciel orageux Dont I'âme est pure encore ainsi que ses beaux yeux. 20 (Appercevant iulie atI ja1'din.) La voiei! doux tr esor de fraîcheur virginale, Aspirant du jardin la fraîcheur matinale. Elle marche a pas lents et lit un manuscrit. Elle a leve les yeux, sa bouche m'a souri. 25 O! Mystere, o! puissance, Royaute de I'enfance Qu'on subit mâme au ciel l Son doux et frais sourire Est plus que mon empire 30 Un empire eternel, Il chasse les nuages, n calme les orages En tout temps, en tout lieu. L'enfant nous illumine, 35 Nous charme, nous domine. Il est grand comme un dieu! (Il reuient vers le milieu de la scene.} 725 [726] � I , I ], II i 1. ,1 j, SCENE II A UGUSTE, JULIE (accourant par la droite ) JULlE ::VI.on pere! 5 AUGUSTE (la pressant contre son caur ) Cher enfant I JULIE C' est done une eonduite? 10 Comme un simple mort el quitter Rome sans suite; T'absenter tout un mois et revenir sans bruit [anulat: Selon ton habitude], en voyageant la nuit? " 15 AUGUSTE Il est vrai, j'aurais du t'en faire la demande. Ma eonduite est leg ere et ma faute bien grander JULIE Tu me nargues en vain. J e domine en riant ton pouvoir souverain. [anulat: L'Univers] Pendant que l'Univers a tes 20 pieds se prosterne Et parfois ose a peine elever un ceil terne Vers ta vaste splendeur. :I'Ioi seule j'ai le droit dapprocher [iniţial: de gronder] I'Empereur 25 Et du lion royal braver le front austere, Ainsi qu'un papillon jouant dans sa criniere. AUGUSTE ( sourian: ) ,. , 1.,:). 30 726 C'est vrai. JULIE Qui done ici dicte la loi? AU GUSTE C'est toi! [727] r I JULIE Ici qui donc est le vrai maître? AUGUSTE C'est toi. JULIE Lequel ICI [iniţial: de :nous] :doit se soumettre? AUGUSTE C'est moi. JULIE 10 Fort bien, Cesar, tu viens de rri'apaiser. Et le debat finit par un baiser. {Elle embrasse son grand-ţere.} AUGUSTE Quel est ce manuscrit dont l'aimable lecture 1.:; Semblait charmer ton âme noble et pure? (Il prend le manuscrit.} Quoi, l'Art d'aimer d'Ovide? en croyrai-je mes yeux? Tu te plais au recit de ces vers dangereux? JULIE 2(, Ils sont divins! AUGUSTE (a pari) Qu'entends-je? elie aussi les encense Et subit a son tour [iniţial: dans I'esprit] leur 25 ignoble influence? ren fr emis au [iniţial: ]usqu'] au fond de mon cceur. JULIE (a part) Sont front s'est assombri. .. j'ai peur. 727 [730] I I I ! � i j I ' I J e veux le voir a nos genoux. [i1iitial: J e veux comrne allie le voir a tes genouxJ Me saluant Cesar et [initial: Me respectant I M'aimant cornme un vasal] tadorant comme epoux. JULIE Re quoi, tes legions ont disparu sous terre Que tu crains un barbare et flattes sa chimere? [iniţial: Que tu crains I d'un barbare I un barbare et flattes sa colete? I que] 10 Quoi? [iniţial: Ah! puisque] Rome est a ce point . dechue et sans espoir Que ma main trele [iniţial: seule] puisse etayer son pouvoir P: Ah! puisqu'il ri'est plus un seul homme 15 [iniţial: est ecrit que Rome et que son maître I qu'il n'y ait plus d'homme] Capable de defendre [iniţial: sauver] Rome [iniţial: Faute de mon appui dans I'ombre/sombrer 20 et disparaître J Perisse a tout jamais son empire croulant [iniţial: Perisse enfin plutot son empire croulant/ He bien, perisse Rome et ses fils I Perisse enfin plut6t] 25 Que de devoir la VIe a la ma in d'un enfant! AUGUSTE [anulat: J ulie, enfant que i' aime, Pense a ton rang supreme] AUGUSTE 30 Pense a ton rang supreme, . A ton pays qui t'aime, :'.> A ton devoir sacre. Le noble sacrifice, A ta gloire propice, 35 Sera du monde entier Four toujours admite. 730 T [731] pa JULIE Aussi bien que toi-mânie Je pense au rang supreme, Amon devoir sacre, . � Mais ce devoir exige De veiller au prestige Qui brille au front de Rome en touslieux venere l ENSEMBLE 10 AUGUSTE Pense a ton rang supreme ..• [anulat: AUGUSTE (Elle sort .] JULIE Aussi bien que toi­ mâme ... [anulat: AUGUSTE 15 Elie a repousse ma priere, Mais j'aime sa fierte qui rappelle sa mere.] AUGUSTE [anulat: Enfant ! elle me brave, elle a sa voloute Elle] Enfant! elle connaît mon amour, ma faiblesse, 20 Elle en abuse, mais quel grand air de noblesse, QueUe noble fierte En m'imposant sa volonte. C' est tout le por trait de sa mere ... Que faire, helas l je I'aime, elle a mon caractere ... 25 se E NE ... AUGUSTE, MARCIANUS MARCIANUS Cesar, un etranger est venu ce matin Apporter ce velin. 30 AUGUSTE Donne. (Il lit.) Empereur Auguste Le plus grand, le plus juste 731 [732] Et le plus respecte Et le plus redoute, Daigne me recevoir et permettre a ma bouche De devoiler un secret qui te touche. 5 (Ilfait un signe d'assentiment , Mare. sort.) [Urmează o pagină anulată cu o linie trasă pieziş cu creionul: AUGUSTE C'est sans doute un nouveau quemandeur � 10 Qui pretend sauver Rome ainsi que l'Empereur. 1,- 1. 15 ! I :� I 1', 20 I '1 � il , 25 1.,) SCENE A UGUSTE, IBIS IBIS Cesar ... AUGUSTE Ton nom? IBIS Ibis. AUGUSTE Et ton pays? IBIS Carthage. AUGUSTE Parle et sois vrai. IBIS Je crains. AUGUSTE Va.] 732 [733] rT SCJ;:NE A UGUSTE, IBIS 15 Parle et sois vrai. ! J 1 I ! I \ I I j 10 Cesar ... Ton nom? IBIS (s'inclinant ) AU GUSTE IBIS Ibis. AUGUSTE Et ton pays? IBIS AUGUSTE Carthage. 20 2.5 IBIS Je crains ... AUGUSTE Va. IBIS Tu connais l'outrage Fait a ton sang royal, fait a ton sceptre d'or? AUGUSTE Que veux-tu dire? IBIS Quoi! tu ne sais pas encore Que de la plebe immonde, encitee, en tumulte, Ta J ulie a subi la plus infâme insulte? AUGUSTE 30 (se levant) Une insulte a J ulie? 733 [734] F IBIS Oui, j'ai vu de mes yeux Se commettre en plein jour ce seandale odieux. rai vu la prineesse J ulie t5 Par des gens soudoyes publiquement honie. AUGUSTE Soudoyes par qui done? IBIS Par Ovide. II I 10 20 25 734 AUGUSTE Tu mens. IBIS Au norn de tous les dieux je fais tous les serments Que j'ai dans mes r ecits la verite pour guide. AUGUSTE Mais dans quel but Ovide, Aurait-il, sans remords, outrag e mon enfant. IBIS Afin d' en devenir le heres triomphant. AUGUSTE Infâme, parjure, Par ta bouche impure Tu verses l'injure Sur un front loyal. IBIS Non, pas de parjure, La verite pure Surgit, je le jure, De mon eceur loyal. [735] �iserable J AUGUSTE ',' zi' IBIS Cesar, tu peux comme un insecte _ :; M' ecraser sous ton pied si ma voix t ' est suspecte, Mais je prends a temoin et la terre et le ciel Qu'Ovide est en secret ton ennemi mortel. .. Il a paye I'insulte aux gens les plus tarr es Qu'il avait tout d'abord enroles, enivres, 10 Puis, lorsque de J ulie attaquant le cortege Ils cherchaient a commettre un plus grand sacrilege, Ovide a pris soudain le masque d'un sauveur. Il a chasse la foule en heros defenseur Et depuis, râme en feu, ta royale princesse 15 Au h eros comedien a voue sa tendresse. AUGUSTE (se Preei pitant sur Ibis ) Oses-tu bien, infâme, attaquer son honneur? IBIS 20 Tue-moi, si je te parle [iniţial: tu me crois) en calomniateur, Mais apprends qu'au jardin [iniţial: en parc), j' en jure sur ma tete, Ovide chaque nuit vient trouver sa conquete. 25 AU GUSTE (tl'Oubli ) O ! cieux, serait-il vrai? .. non, non, ta bouche ment. Tu pourras par tes yeux [iniţial: cette nuit] t'en convaincre aisernent. 130 AU GUSTE C'est donc vrai. .. ici bas rien ri'est pure ... sans nuage [iniţial: o! destin ee etrange ... ] J usque dans la rosee on trouve de la fange ! 735 [736] Maudit sois-tu qui m'as brise le coeur En devoilant ce nouveau deshonneur. IBIS Pour apaiser ma haine et ton supplice, .5 Il faut qu'Ovide ignoblement perisse. AU GUSTE Il perira l mais malheur a tous deux Car tu connais un secret dangereux. 10 15 25 30 IBIS Suis-je un [iniţial: Est un] coupable et dois-je etre victime Pour t'avoir mis sur les traces d'un crime? AUGUSTE Oui. IBIS Ton regard, ta voix me fait fr emir. Qu'ordonnes-tu, Cesar ? AUGUSTE C' est de mourir. (Ibis sort [oudroye . ) AUGUSTE {accable ) C' est donc vrai l Sous les cieux rien n' est pur, rien ne change! Jusque dans la rosee on trouve de la fange. La vertu n'est qu'un nom; I'innocence, une fleur Qui cache en son calice un ver empoisonneur. Oh! douter de I'enfant qu'on aime C'est etre en proie a ['anatheme, Tout meurt, espoir, joie, avenir Helas ! et I'on devrait mourir! :1 736 Iii �tl �, [737] ,. - SCENE A UGUSTE, MECENE, OVIDE AUGUSTE Mecene, en mon absence il s'est commis un crime 5 Lâche, horrible, inouî Tu connais la victime, Connais-tu les fauteurs? Sont-ils deja morts? -,' j t') Oui. � I 10 15 "1' AUGUSTE (regardant Ovide } Pas tOUS! leur chef infâme et temeraire A su jusqu'ă pr esent a ton bras se soustraire. MECENE Ou done est-il? AUGUSTE Dans Rome, en mon palais, ici. MEcENE Et quel est-il? Cesar, dis son nom. 20 25 Moi! l' f'" Toi-meme. AUGUSTE [mcntrant Ovide) Le voici! OVIDE AUGUSTE OVIDE Infâmie! MEcENE 30 Ovide? . .. erreur complete. La trahison r epugne a I'âme d'un pcete. 737 [740] JULIE J e refuse. L'arrât imperial ma fierte le recuse. (] e repousse un arrât que ma fiert e recuse.) Va dire, a Cotison, a ton maître arrogant, Que m'allier a lui c'est abdiquer mon rang. Je suis filie des rois,bien plus, je suis Romaine Et ne vends pas ma main pour conjurer sa haine. Rome est la qui m'approuve et vous dit par ma voix: Point de pacte honteux, plutot la mort cent fois! -C�l' 1, " II I 1 I I I i I ! { 'f f CHOEUR Pas d'indigne alliance I Plus de paix desorrnais ... Guerre, guerre a . outrance, Mais la honte, jamais I CHOEUR GENERAL L'AMBASSADEUR AU GUSTE el une partie des clients O! coupable d emence, Plus d'espoir, plus de paix [iniţia}: Qui refuse la paix.] C' est la guerre a outrance Entre nous desormais. Ce refus, cette offense Nous separe a jamais ! Guerre, guerre et ven- geance! Entre nous desorrnais. [iniţial: fI j a�ai? J' ,.ti': -- • JULIE [anulat: Pas d'indigne alliance / A ce plan d'alliance Me soumettre? J amais Dusse-je � I'existence Renoncer.] Pas d'indigne alliance! Non, plutot, desormais Epouser [iniţial: Accepter] la souffrance, Mais la honte, jamais. 10 15 20 30 740 [741] OVIDE SCENARIO PERSONNAGES 5 L'EMPEREUR A1:GUSTE OVIDE MECENE IBIS HILLARI1...'S. augure 10 ALCIDE PINAX. parasite et histrien RUTUBA. gladiateur TIGELLIUS. CLEVETIUS. COTTA. BARR1...'S. patriciens MARCIANUS. secretaire d" Au guste MUSS. gamin de Rome 15 SARMIS. habitant de Temi sur le Pent Euxin GETTOR. guerrier sarmate L�AMBASSADEUR du Rei dace Cotiscn UN LICTEUR TROIS VENDEURS 20 ]ULIE. petite-fille d'Auguste CORINE. dame romaine ACTEA. CHLOE. TYNDARIS. GL YCE. courtisanes SAGA. PYRRHA. rnarchandes d'cranges et de citrcns, VEKDEl":RS SARMIZA. jeune fille sarmate 25 DAV A. vieille f(mme dace PEUPLE ROMAIN. PEUPLE SARMATE. Gl:ERRIERS. PATRICIENS. LICTEURS. E�CLAVES. HISTRIONS [742] - ,- 5 OVIDE PLECE EN 5 ACTES ACTE 1 Jardin du palais imperial aRome,  droite, fa�ade de la maison palatine d'Auguste avec perron et porte de bronze ,  gauche, le, plan, un rocher couver t de lierre et surmonre de la statue de Jules Cesar. Banc de marbre a cOte. Massifs d'arbres au fond. Bassin en granit au milieu. Statues, fleurs , Nui t, la tune apparaît de temps en temps. 10 I� I 1, I il " " 15 r f: I II " .. " :11 20 I " 742 ! I SCENE 1 IBIS, HILLARIUS Entrent Ibis et Hillarius. Ibis, jaloux d/Ovide fi cause de Corine, demande l'aide de l'augure pour se debarrasser de son rival. Hillarius lui propose de traiter avec Rutuba, le gladiateur qui fait aussi metier d'as­ sassin. Il sort pour aller le chercher. SCENE II IBIS Ibis exprime sa douleur d'avoir ete trahi par Corine et sa rage contre Ovide. Il se r ejouit a I'idee de preparer la mort de celui-ci. [743] r I " j S C E N E III lBIS, CORlNE Corine arrive inquiete : elle semble chercher quel­ qu'un. Elle rencontre Ibis qui lui reproche sa conduite 5 et condamne son amour pour Ovide. Indignee, elle r epond par le mepris et ne cache pas qu' elle cherche Ovide auquel son amour est acquis. Ibis a accuse son amant d'infidelite en insinuant que celui-ci avait des rencontres mysterieuses avec une des demoiselles d'hon- 10 neur du palais; elle est venue s' en convaincre par ses propres yeux, afin de constater le mensonge de son lâche calomniateur. Ibis, furieux, lui conseille de se cacher dans les massifs des arbres et d'attendre; elle verra bientot Ovide arriver furtivement au rendez- 15 YOUS de chaque nuit. Corine se retire et disparaît dans I' ombre des massifs. S C E N E IV lBIS, HlLLARlUS, RUTUBA Hillarius arrive avec Rutuba. Ils complotent contre 20 les jours d'Ovide et font ensemble un marche pour I'assassinat du poete et de sa nouvelle maîtresse. Ils se mettent aux aguets derriere le grand rocher eu voyant arriver Ovide. SCENE V 25 OVlDE Monologue amoureux; il supplie Venus de lui ame­ ner sa bien-aimee. S C E N E VI OVlDE, fULIE 30 Julie sort du palais et vient trouver Ovide. Scene d'amour ălaquelle assistent dans I'ombre Corine, brisee de douleur et les assassins prâts a se jeter sur leurs victimes, 'Z43 [744] S C E N E VII Ibis, Hillarius, Rutuba, armes de poignards et la figure cachee sous leurs manteaux entourent Ovide et J ulie. Corine veut les empâcher de tuer son amant . .5 Ibis donne I'ordre a Rutuba de comrnencer par la jeune filie afin de faire assister d'abord Ovide a l'agonie de sa maîtresse. Rutuba leve le bras sur ] ulie. La lune eclaire la scene. ] ulie se decouvre et s' ecrie : .Arriere, miserable I je suis la petite-fille d'Auguste l« A ces 10 mots, Rutuba laisse tomber son poignard. Ibis et Hil­ larius restent petrifies. ] ulie profite de ce moment de stupeur pour emmener Ovide dans le palais. (La toile tombe.} ACTE II 15 Le Forum. Portiques fi. colonnes fi. droite et a gauche tout le long des coulisses. Un temple au fond. Une vaste fontalne en marbre au milieu. Rue debouchant sur la place entre les prernieres coulisses de droite, Autre rue longeant le temple. Au lever du rideau, peuple ernplissaut le Forum; sur les gradins des portiques, marchands de divers denreas, Mouve- 20 ment. SCENE 1 PEUPLE, RUTUBA, MUSS, PYRRHA, SAGA, uendeurs d'eau, de [ruits, de gâteaux . Scene awimee, Des histrions faisant des tours 25 au fond. SCENE II 30 744 IBIS, HILLARIUS Ils arrivent par la droite. Ibis, furieux d'avoir Iaisse echapper Ovide, a trouve un nouveau moyen de se venger. Ayant appris que ] ulie devait traverser la [745] place du Forum, en lectica, a son retour du temple de Venus, projette de la faire insulter par la populace. Il propose a Hillarius de r epandre de I'or dans la foule pour la gagner a sa vengeance, et dinsinuer que c'est 5 Ovide qui paie. Le scandale doit se faire en son nom. Le complot r eussi, tout la riguer d'Auguste tombera sur la tâte de son poete favori. Il donne trois bou-ses pleines de monnaies a Hillarius et va de son câte s'entendre avec Rutuba. 10 S C E N E III HILLARIUS, PINAX Hillarius commence par s'adjuger deux bourses et au moyen de la troisieme il embauche le famelique Pinax et I' envoie preparer ses nombreux amis choisis 15 dans la lie du peuple de Rome. (Ils sortent.) S C E N E IV ,"" OVIDE, TIGELLIUS, COTTA, CLEVETIUS et aHtyeS patriciens arriuent gaiment par la drcite, Conversation animee sur I'empereur Auguste. Ovide 20 exalte I' epoque glorieuse dans laquelle le destin favo­ rable les a fait naître, et blâme I'indifference dont ses amis font parade pour le titre de civis romanus. Il deplore les symptâmes de decadence qui caracteri­ sent la nouvelle generation et leur montre le jeune 25 Barrus comme un exemple frappant de cette degene­ rescence. SCENE V LES PRECEDENTS, BARRUS Barrus est habille a la derniere mode, la figure 30 couverte de mouches, Iarde, hâve, epuise par les exces. 745 [746] '1 5 10 Il annonce I'arrivee de plusieurs courtisanes qu'il a rencontr ees au Champ de Mars. se E N E VI LES PRECEDENTS, COURTISANES en. riches cosiumes Conversation vive entre elles et les jeunes patriciens. Ovide les invite a se rendre sous les portiques pour assister a I'entree d'un ambassadeur de la Dacie. se E � E VII .. O VIDE, CORINE Au moment de quitter le Forum, Ovide est aborde par Corine qui l'avertit du complot d'Ibis, en lui disant: "Tu m'as trahie, tu rri'as cruellement offensee, je me venge en sacrifiant mon bonheur a tes nouvelles amours: 15 Sauve ma rivale d'un scandale qui serait ta perte. Adieu." Elle s'enfuit ; Ovide, anxieux, va trouver ses amis sous les portiques. S C E N E 'TIII ,1 20 I , 1:1 ,. , , I 25 3- I�I 'I I 30 ::1 746 Mouvement du peuple sur la place. Pinax accourt du fond pour annoncer I'arrivee du cortege de ]ulie. Rutuba range ses hommes en plusieurs groupes a droite et leur donne I'ordre de se tenir prâts, Le cortege debouche par la rue qui longe le temple, precede de plusieurs licteurs. La lectica doree de ]ulie apparaît portee sur les epaules de huit syriens. La jsune prin­ cesse est etendue sur des coussins de pourpre. Deux esclaves lybiennes marchent a cote de la lectica, agi­ tant de grands eventails, Le cortege est forme pard'autres licteurs. Un coup de sifflet part du groupe Rutuba; d'autres sifflets y repondent des differents coins de la [747] place. Le chef des licteurs menace la foule qui crie: "Au Tibre! Au Tibre l" - Tumulte, injures, lutte. Les gens du peuple entourent le cortege. Rutuba s'avance et donne l'ordre aux Syriens de descendre la lectica .5 a terre. J ulie se releve sur son coude et 5' ecrie : "Haut la lectica! plus haut encore, afin que la plebe me voie et que mon mepris tombe de plus haut sur sa tete l:' Le tumulte augmente; les licteurs presses de toutes parts ne peuvent plus resister, quand Ovide s'elance 10 avec ses amis du haut de gradins et se jette dans la lutte en criant: "Mort aux lâches insulteurs !" La foule est repoussee, mais elle revient a la charge. Ovide 5' est approche de J ulie qui lui dit: "Ils sont nombreux et vous etes sans arrnes". - "Des ar:nes? r eplique-t-il, 15 avec ces miserables ivrognes?.. Ecoute et regarde de quelles annes on do it faire usage avec eux." - Ils s'adresse ensuite a la foule et lui demande si elle connaît la nouvelle monnaie en or frappee a l'effigie d'Auguste. La foule repond : "Non, montre nous la." Ovide lui 20 jette�une poignee de monnaies. Tous se roulent par terre pour la ramasser. Pendant ce temps J ulie remonte sur la lectica et le cortege quitte le Forum, ace om­ pag ne des amis d'Ovide. Celui-ci, avant de sortir, jette une nouvelle poignee de monnaies et donne I'ordre 25 a la foule de crier: "Evohe! Cesar l Evohe l J ulie [« Elle s'empresse d'obeir en ramassant I'or dans la pous­ siere, Sous les portiques- les courtisanes et des patri­ ciens assistentau spectacle de la place, et sur les gra­ dins du temple Ibis et Hillarius donnent des signes 30 de consternation. ACTE III Grande salle du trone : galerie il. colol1nes au fond; il. droite et il. gauche, premier plan, des portes; fenet res il. droite; tronc il. gauche; statues, etc. 747 [748] t' ,. -1 , SCENE 1 AUGUSTE 10 5 L'empereur entre par la gauche; pensif, il approche des Ienetres et voit J ulie dans le jardin. Il parle de son regne et des malheurs de sa familie. Il ne lui reste que sa petite-filie sur laquelle il a reporte toute S011 affec­ tion. Il a hâte de la revoir apres un mois dabsence qu'il a passe a I'île de Capr ee. SCENE II A UGUSTE, JULIE c'l Scene de tendresse suivie d'une discussion au sujet des ceuvres d'Ovide que Julie admire et que son grand­ pere blâme et taxe d' ecrits destines a corrompre les esprits. Il a trouve un exemplaire du poeme de l'Art 15 d' aimer entre les mains de J ulie et I' a jete par la fe­ netre dans un mouvement de colere, comme un objet indigne du contact 30 792 TOllfA Re que voulez-vous? J e ne suis pas un savant comme vous, je ne connais pas l'a, b, c par cceur : je n'ai pas voyag e comme vous dans des pays ... biscornus [ms. rupt]. �IARICA -Oh ! ca c'est vrai, mon mari, le savant Macovay, a parcouru le pays des griffons, des hommes â. tete de chien, des betes ă cornes. l\IAC. Rein!. .. Serait-ce une aliusion?.. Esperons que non ... aui, mes enfant, j 'ai ete un grand coureur dans ma jeunesse. [793] MAR. Un coureur, vous? Ha, ha, ha. li ' MAC. Ne ris pas, Marica, tel que vous me voyez, ) al , traverse des contr ees fabu [ms. r'ltptJ, j'ai vu des choses incroyables. TOMA J. .Aussi je n'y crois pas. MAC. 10 Parbleu puisque tu portes ton nom1... Ecoutez : (couplets ) TOUS (ouec itonnelllent) Oh! C'est surprenant. 15 TOMA Surtout incroyable, . 1 MACOY . 20 Mais ce n'est rien encore. rai vu la cour du Prince Sauterelle. TOUS Le Prince Sauterelle? MACOY. Quoi? .. Vous n'avez pas entendu parler de ce grand prince qui possede une arrnee innombrable et 2' un estomac .gigantesque?.. Il mange, il devore, il avale et ne fait que ca depuis le matin jusqu'au soir et vice-versa. TOMA Comment? il se nourrit meme de oice-uersa ? 793 [794] " MAC. Tais-toi, vieille buse ... tu ne sais rien de rien, pas. meme le sanscrit. MARICA 5 Mais [iniţial: Et son peuple] si ce prince est une si belle fourchette, il doit Mre gros a crever dans sa peau, MAC. Au contraire, il est maigre comme un budget turc. MARICA 10 Et son peuple? MAC. Il mange fort peu, mais [iniţial: presque] en re­ vanche il est encore plus maigre que son maître. TOMA [iniţial: "MARICA] 15 Ne l'envions pas ... MAC. Non, soyons genereux! et felicitons-nous de vivre dans notre {iniţial: l'Empire] pays [sous] le regne de I'Empereur Papoura ... r I 20 . TOMA On dit pourtant que I'Empereur plie a' tous les vents comme son nom. MAC. '. f: Silence, mechante langue ... , Sa [iniţial: N otre] 25 Majeste est tout simplement prudente .•. ' Elle a deux conseillers intimes, sesiministres Tandala ei Pacala .. deux fortes [ms. rupt]. L'un lui conseille une chose .. �,. I'autre tout le contraire, et Sa Majeste penche tantOt d'un cote, tantot de I'autre ... C'est naturel, il me 30 semble. 794 [795] > TOMA Oui, il est comme le roseau qui ... MAC. He bien, apres? .. Les roseaux n'om qu'a plier, j pourvu que les grenouilles soient heureuses... Or, etes-vQus heureuses? , TOUS Oui, oui, oui ... MARICA 10 On dit que du temps que vivait [iniţial: de Ieu] I'imperatrice, c'est [elle] qui ferait le coq au palais? MAC. -Comment l'entendez-vous? MARICA 15 Et que maintenant c'est sa fille, la princesse Sin- ziana, qui le conduit par le nez ? MAC. C'est probable ... Elle est si oonne, 'il belle ! MARI CA. 20 Oui, belle a eblouir mâme les lunettes [iniţiat: yeux] d'un savant [anulat: a lunettes] comme vous. MAC. Assez... Nous perdons la journee a jacasser et pendant ce temps le soleil nous cuit et brâle nos mois- 25 sons. LES FEMMES Helas ! oui... Qu'allons-nous devenir si la recolte manque? Avec quoi nourrirons-nous nos enfants? .. Quelle calamite, mon Dieu!... La famine nous me- lO nace ... .Nous finirons par devenir antropophages. 79;) [796] 5 MAC. Silence, tas de pies ... Au lieu de vous lamenter, vous devriez plutot faire des exorcismes pour faire arriver les nuages et tomber la pluie. MARICA Mais nous ne sommes pas des sorcieres comme la vieille Rada qui demeure Ia, dans cette cabane ... Elle sait faire des enchantements de toutes sortes, composer des filtres pour inspirer I'amour. 10 MAC. Comment sais-tu ce dernier detail? Est-ce que par hasard tu aurais eu recourt a sa science dans quelque but peu conforme a ma dignite de maître d' ecole? MAR. J5 Bon, voilă tes idees biscornues qui te repoussent. MAC. (se battant le front) Ou ca . MAR. Pas autant que toi, mon pauvre homme ... Allons. MAC. Tiens! cest une idee <;a ... je te croyais incapable d'enfanter ... MAR. Allons plutât consulter quelque astronome OU bien mieux [iniţial: et au besoin] adresser une petition au Parlement. 20 .1 25 j Il G· 1 30 796 I JI .1 Allons: TOUS (Ils sortent en chantant le c!/(eur.) -:" [797] �> I I I I I SCENE II PEPELEA (se reueillant ] Le bon somme que j'ai fait!. .. et quel reve l. .. 5 Moi, Pepelea, orphelin et pauvre comme une branche dessechee, j e faisais un splendide mariage; j' epousais Ia princesse Sinziana, apres l'avoir sauvee des griffes d'un dragon ... L'ai-je assomrne ce malheureux dragon ... ren suis encore tout emu ... 10 La belle Sinziane Au teint blanc, diaphane, Criait comme [iniţial: Semblait une 1 - Dia�e 1 .. :- 15 20 25 30 35 Aux bras d'un Acteon. A sa voix trop sensible J e m' elancais terrible Et mon bras invincible Abattît le dragon. Alors cette princesse Admirant [iniţial: Sensible] ma prouesse Du prix de sa tendresse Paya mon bel esploit. Et sa voix douce et pure Me dit: [cttvînt indescifrabil; iniţial: Avec un doux] murmure: Pepele, je le jure [iniţial: Me dit aussi / ilIe dit:] D:etre toujours a toi! Bah! reve que tout cela ... L'Empereur a envoye des herauts aux quatre coins du monde pour faire savoir aux princes et aux rois qu'il-prendra [iniţial: mariera sa fiIleJ pour gendre celui d'entre eux qui plaira a sa fiIle, et lui donnera en dot, la moitie de son empire ... Moi je me passerais volontiers de dot, si 1'0n m'accor­ dait la main de la belle Sinziana ... Parole d'honneur! 797 [798] SCENE m PEPELE, RADA (elle $C-I': sur ie pas de sa porte, appuyee sut' une btquille; file est si. vieil!« que sa taille est pliie m deux } j 'f RADA. (a part ) Voyez-vous, le petit garnement ... quelles idees sau­ grenues lui passent pat 'Ia [tete - ms. rupt]. PEP. 10 He ! voilă la vieille Rada ... Dis donc, I'ancienne, viens que je te raconte mon beau reve. R. Volontiers, mon fils, mais je ne le puis ... tu vois .. :1 me manque une jambe [iniţial: je suis d'une bequille]. P. Tu veux dire u�e bequille? , , 20 R. ! Cela revient au mârne ... car je ne saurais faire un, pas sans I'aide des bequilles ... et I'une d'elles s'est; T0mpue cette nuit. , P; Tu I'auras enfourchee pdur aller assister au sabbat , J r : , I 1" R. " 25 798 Non,.-!j'ai frappe avec un chat noir qui s'etait intro­ duit dans ma chambre par la cheminee , P. C' etait peut-erre le diable en personne. .: [799] �p , ' R. Oui, deguise en chat. .. Quand je I'ai frappe, il a miaule de facon [iniţial: a fait un miaou] a donner le frisson, et ma bequille. s'est cassee comme verre en " remplissant l'air d'etincelles. Pauvre bequille L, . Si Si solide!... elle me servait depuis une centaine d'annees ... je l'avais confectionne expres pour aller assister aux noces du g enie des orages. P. Il.O Vraiment ? Mais quelâge pouvez-vous avoir ? R. Moi? Ecoute. (cou plets } A cette epoque-lă j 'etais jeune, belle, seduisante, 15 car j 'appartenais au monde des Fees ... Mais j'ai eu la faiblesse decouter un beau jeune homme qui m'a trompee, lemonstre, et j'ai perdu mes attributs divins ... etant condamnee a vivre eternellement et de vieillir dans la solitude. 20 P .. En effet, vous etes tant soit peu charg ee ... R. 'Que veux-tu?.. les annees passent, les beautes s'effacent, les visages se plissent (iniţial: les visages 25 grimacent] et les charniers faiblissent... Regarde­ moi ... dirais-tu jamais que jai ete aussi belle, plus belle meme que Sinziane ? , r : P. 'Plus belle qu'eUe?.. jarnais, c'est impossible ... . 30 .Ah! Sinziana, que ne puis-je .realiser mon reve? R. (le prena IZ I p-ir t: oreille ) JEllete plait, hein? 799 [806] I I I 15 ,1 ! I J 'I , . n . 1 � il .r' 10 20 25 30 806 LE VENT [tremblant } Non, . non, non... au contraire, pour verser de lannes ameres sur vos infortunes. 5 LE DRAGON Ecoutez alors le r ecit lamentable de ce qui m' est arrive. .. [ms. indescifrabil] sans avoir entendu parler de la beaute de Sinziane? LE VENT S" ? Q' ? U d d d ? ll1Zlana. . . . Ul <;a.... ne anseuse e cor e. LE DRAGON Non, la fille de l'Empereur Papura ... Je l'ai enleve pour en faire mon epouse, car je I'aime, oh oui, je l'aime ... au point d'en devenir idiot comme son pere, ou comme un autre si cela vous convient mieux. LE VENT Ah! bah ... tant que ca? LE DRAGON Oui. Je l'ai ravie, l'etan.:lmoi-meme par son charme appetisant, et quand je croyais etre arrive au moment psychologique. .. vous comprenez? .. LE VENT Psychologique? Ah! oui ... Non, nous [iniţial: jeJ ne comprenons pas. LE DRAGON Tas de buses, je veux dire qu'a la veille de mon mariage avec elle, est arrive un second larron qui m'a vole ma proie. LE VENT Ah! bah! Ce devait [iniţial: il etait] un pick-pocket» de Londres[anulat: ou un Robert Houdin-]. 1 Şarlatan (engl.). li Prestidigitator francez (1805-1871). 1 1 [807] LE DRAGON Non, je le soupconne d'etre un ancien caissier. [iniţial: Non, c' etait tout simplement un certain drole, «cuvînt ilizibil» accompagne dont j'ig]. Il a disparu 5 avec Sinziana et deux autres droles, comme lui, nom­ mes Lacusta et Barza que .je me reservais pour mon repas de noce ... Ils se sont dirig es vers le royaume de l'Empereur Papura, le pere de la jeune evadee, et ils ont perdu leur chemin ... Ils sont arrives [iniţial: 10 En ce moment] dans vos parages, mourant de froid et [ms. indescifrabil, după ce se anulase: geles jusqu'ă la moelle]. C'est le moment de les attaquer, de les surprendre et de les changer en blocs de glace ... Allons. .. [iniţial: J'attends ci le service de votre 15 obligaison.] LE VENT Comment? . .. tous les trois?.. Sinziana aussi? LE DRAGON Non ... pas elle ... j'y tiens ... Elle est si belle!. .. 20 et si froide helas ! amon egardl (Il soupire et reste pensif.} 25 30 LE VENT (aux autres, bas) Entendez-vous? belle, blanche et froide?.. juste ce qu'il nous faudrait... peut-ătre que... qui sait? le hasard nous envoie une nouvelle reine pour remplacer notre cascadeuse. LE DRAGON Voulez-vous me preter votre concours? LE VENT Que ne ferait-on pour vous obliger, Seigneur? LE DRAGON Partons donc pour aller a les rencontrer et les reduire en esclavage ... 807 [808] -1 TOUS Partons. - 10 LE DRAGON Mais je dois VOUS avertir d'abord que mon filou 5 'possede une fllÎte;enchantee, qui l'aide a surmonter tous les obstacles ... Faites geler [iniţiat: geler le souffle] les sons de cet instrument maudit et la vietoire est a nous, LE VENT Volontiers, je n'aurai qu'a souffler dans [iniţiat: dedans] SOn tuyau, LE DRAGON . Vous? ... A qui ai-je donc I'honneur deparler ... LE VENT 15 Au premier ministre de cet empire ... le souffleur patente des tetes couronnees. Mon Excellence Le Vent du Nord! LE DRAGON Enchante, . Exc,ellence, de connaître un personnage 20 aussi. .. ventilateur ... Et comrne je ne veux pas etre pris pour uri' intrigant... Voiei ma carte. I , , j, 1: LE VENT (lisartt) , Ztneoti. .. lisez dragon. '.. Empereur de tous les zs: ,drag-ons souterraing et autres. ' . ' .' . � (", LE DRAGON (saluant) Sire !. .. N ous sommes aux ordres de votre majeste ... Marchons! 30 Marchons. TOUS Marchons, volons, glissons Pour changer eu gla�ons Les voleurs, vile engeance Qui pourrait' sa vengeance. (Ils sortent IZ gauche par l� coltine:) [809] F il il ! 5 10 15 20 25 30 35 se EN E IV LACUSTA (an'ivi de gauche en. glissant a chaque pas) BITr !. .. quel froid!... Ma cervelle se change en gelee intellectuelle... (Glissant.) OI, 01. .. j'allais me ficher par terre ... quel verglas !. .. les plus forts diplo­ mats feraient de faux pas sur ce terrain glissant. .. Dans quel pays diabolique suis-je donc debarque? .. Brrr l. .. ma respiration prend des formes bizarres . Ma moustache est ornee des stalactites ... Je g ele . Ne restons pas en place... (Il saute.) OI, 01... je me suis donne un entorse aux reins... Ouf!... depuis que j'ai echappe a la marmite du Dragon, j'ai egare mes pas dans tous les coins du monde, avec mes Sin­ ziana, Pepelea et Parlea [iniţial: mes malheureux compagnons]. .. Et nous voiei par venus jusqu'au Pole Nord ... He bien, mais il ri'est pas si interessant que ca le Pole Nord ... il y fait froid voilă tout ... Brrr!. .. rai laisse en arriere mes malheureux compagnons et je me suis mis a fuir comme un derate afin [de] m'em­ pecher de geler sur place ... [anulat: et de me changer en sa] Un peu plus je devennais une sauterelle glacee .. OI, 01... (Il tremble.) Hou, hou, hou ... Voilă, voilă, je deviens glacon ... Fuyons... (Il glisse et tombe.) Par 1 ca y est ... (Une ourse descend de la montagne et vient e1� scene.} Oh 1 la, ha!... qu' est-ce que c' est c;a? Un ours blanc? il se dirige de mon cOte?.. J e suis perdu ..• il va me devorer ... et je n'aime pas ca ... Faisons le mort... on dit qu'ils dedaignent les charognes .. ,� [ lat: M ., h . tA 'O I anu at. Ol. c arogne ... un en- ete couronne... . vanitas! ... ] (L'ours s'aţiprocbe de Lacusta, le regarde, le flaire, le tourne el l, retourne avec ses p"âtes, puis s'assied sur lui.} He bien, il ne se gene pas ... il me prend pour un sieg e. .. Cristi... qu'il est lourd... mais du moins son poids et sa fourrure me chauffent. (L'ours le regarde avec attention .] 809 [810] i;' Qu' est-ce qu'il a me devisager?.. On dirait qu'il s'attendrit sur mon sort. .. Ah! si je pouvais le pour­ fendre avec mon stilet. [L'ours approche son museatl du. visage de Lacusta.] 5 Tiens! est-ce qu'il voudrait m' embrasser? . . . lui aurais-je inspire une passion? (Tout el coup l'ours se leoe.souleoe [iniţial: empoif:,neJ Lacusta dans ses bras et le serre sur sa poitrine en grog­ nant.) Tiens?.. elle me presse sur son creur?.. elle 10 m'aime donc!. .. 15 20 J , j 25 1: 30 r !IJ :j" .! I I '" 35 (L'ourse grogne doucement.) Tu m'aimes, ma pauvre vieille? " ton petit cceur fait tic-tac? .. L'amour te travaille amon endroit? .. Allons ... tant mieux .... (L'ourse le prend dans ses bras.) Allons, c'est convenu, tu m'adores, mais ne serre pas si fort ... tu metouffes ... Hein? quoi? tu veux que nous chantons un Duo, cornme dans les operas? .. Vas pour un duo... Ma filIe... Ecoute... et atten­ tion a la replique : AIR lTALIEN Chere ourse de mon cceur Au [anulat: langoureux] murmure grogneur, Je voudrais, je le jure T'enlever ta fourrure [iniţial: parure] Pour m'en faire un manteau Bien doux, bien gros, bien chaud. (L'ourse grogne.) Hein, ca te flatte, petite canaille?.. Tu eu veux encore ? . " Second couplet. Chere ourse de mon cceur, rai des frissons de peur Lorsque [iniţial: LorjQuand je] j'ouie ta trogne Qui grogne, grogne, grogne. Ah! donne [iniţial: laisse]-moi ta peau Pour me faire un manteau. (Grognement Plus accentue auquel repond tin autre dans la montagne.) 810 •. 1 [811] SCENE V LAC UST.-1 , L'OU RSE, une trentaine d'ours debouchent sur la scene de derriere les blocs de glace, et descendent des montagnes LACUSTA 5 Qu'est-ce que c'est ? .. Une avalanche d'ours? ... Ours - que je puisse me cacher? (Les ours s'avancent, entourent Lacusta, le [lairent et s'eloignent de lui avec pI'lJcipitation,) LACUSTA 10 Tiens? ils [anulat: semblent] me flairent et ils se sauvent? . .. Malhonnâtes ! (Les ours uont au fond et prennent Place pour danser un baliet, } Que veulent-ils faire? .. ils s'eloignent? .. Vou­ draient-ils danser par hasard? Un ballet d'ours? .. 15 <;a va etre drole. (L' OUl'se tend la pâte a Lacustai ) Ah ! vous voulez que jet' offre le bras ? ... (Grognant.) Comment donc, Madame, mais trop flatte. (L' ourse se dirige avec Lacusta vers un bloc de glace, taille un trâne ; 20 ils s'assient t01lS deu».} Ah !. .. C' est la votre trone? Tu veux que j 'v prenne place a câte de toi, ma cherie? .. Soit. .. mais je te ferai observer avec tout le respect que je ne te dois pas que certaine portion de mon individu [iniţial: etreJ 25 courant le risque de geIer ... [L'ourse le pousse el le [aii asseoir de forcc,) C' est bien; du moment qu' on me prend par la douceur. .. voilă. (Il s' assied.) (Les ours executent un ballet avec accompagne de grognemenis, pen- 30 dant que Lacusta, pris par le [rcid, se leue a tout instant et se [ms indescifrabil] les membres,) S C E � E YII (De grands cris eclotent dans la coulisse. Les ours cjfrayes se sauuent . Une [oule de genies de l' hiver trauersent la scene en [etant des cris 35 a: effroi. ) 81I I -J [812] -1 j: I LACUSTA, PARLEA PARLEA {arriue en courant ti la poursuite des getlies et dcnnant des grands coups de sabre en. l'air } 5 Tiens, tiens, tiens, attrape... Voilă autre pour toi ... encore ... encore ... Ah ... vous avez eu l'audace de vous attaquer a moi, tas de fanfreluches. Vous voulez Ia guerre? Tiens ... (Il s'auance furieux sur Lacusta.) 10 LACUSTA Hola, he, hola, cousin, arrete, serrez les freins, tu vas derouler. PARLEA Ah! C'est toi ... Combien en ai-je tues? .. Tous? 15 LACUSTA Oui, regarde; il n' en est pas reste un seuL.. Mais qu'as-tu? Qu-est-ce t'a pris? ,. PARLEA Ah! les [ms. indescifrabi!J !... Figure-toi qu'apres 20 ta disparition, nous nous sommes vus attaques par une nuee de flocons belliqueux qui cherchaient a enle­ ver Sinziana ... Alors, la moutarde m'a menti au nez; j 'ai brandi mon sabre de batailIe et tu sais le reste ... tous morts. 25 LACUSTA Et Sinziana qu'est-elle devenue? PARLEA ] e l'ignore compl/ tement. C' est son affaire. LACUSTA :. 30 Comment tu as abandonne cette jeune filIe ... Ah! cousin, ce n' est pas chevaleresque [iniţial: delicat] de ta part. 812.: [813] T I PARLEA J e te conseille de parler toi qui nous a abandonnes tous. LACUSTA 5 Il ne s'agit pas de moi ... ]'avais froid et Je me mis a courir pour me rechauffer. PARLEA (commell�ant a trembler } Et ca ta r eussi P •• tu as chaud? 10 LACUSTA (tremblan t ) Si chaud, si chaud que j'en grelotte ... tiens un coriza [iniţial: rhum de cerveauJ. .. Vlan, c;a y est. (Il eternue.) 15 PAR LEA ( eternoant } Je t'en offre autant. .. a nos souhaits. LACUSTA Dieu nous benisse. Parle. 20 PARLEA Lacusta. LACUSTA Ne bouge pas, ton nez g ele ... il est devenu blanc. PARLEA 25 Ton oreille aussi. LACUSTA Frottons-Ies du neige... pour les sauver la vie. (Ils ţrrennent de la neige et se f rottent mutuellement le nez el les ( oreilles, ) 30 TOUS LE DEUX Fort, fort. .. 813 [814] , I I 1 I 1 :1 j " PARLEA Est-il redevenu rouge? LACUSTA Comme un anarchiste [iniţial: republicain] ... l\Iais 5 mon oreille. PAR LEA Comme un communard [iniţial: second r epubli­ cain]. .. Ah! ils sont sauves, LACUSTA 10 Non, attends... ils recommencent a blanchir. .. encore une friction ... PARLEA Assez, cela les ecorcherait et nous perdrions de nos charmes. 15 LACUSTA Ah. .. cher cousin, est-ce une existence cela? PARLEA Oui, cousin, pour une existence c'en est bien une, mais stupide ... Tai sommeil. 20 LACUSTA Moi aussi ... Mais tentons de ne pas nous endor­ rmr , .. ce serait la mort! ,., 25 i � I'l I .... I 1 PARLEA La mort? Brrr! (B aillant.) La... a... mort? .. alors qu'y a- t-il a faire? LACUSTA (baillant ) Faisons de glissants pour tenir le sang en circu­ lation. 814 [815] PARLEA (âebout } C'est ca, faisons des glissants. LACUSTA 5 Glissons ... (Ils glissent leniement et s'en dressent [?] l'un il l'autre dcbcut , envahis pai' le sommeiL) se E N E VII LES PRECEDENTS, LE VENT DU :VORD (entrant) 10 Victoire! Nous avons pris la belle Sinziana ... Je rai conduit au palais et grâce aux filtres de mon e­ pouse, la Gelee Blanche, elle ressemble comme deux gouttes de glace a notre reine qui s'est sauvee ... Bientot elle [anulat,' arrivera ici] sera amenee ici pour 15 etre investie des insignes royaux. Voiei le corteg e qui s'avance. (Grande marcile; le cortege entre, jan.jares.) PARLEA (se reveillant) 20 Quelle est cette musique? LACUSTA Sans doute la noce de quelque ourse ... Voyons ... Es-tu pret a fuir? PARLEA 25 Oui, oh... oui!... j' aime la noce, mais pas en [anulat,' pareille] compagne a pareils noceurs. (Au sons d' une marcile bizarre, entrent les dignitaires de l' empire, en costums blancs, doubles de jourrures, et portant des mitres de glace. Derriere euz s'auance un char en argent, traîntf par quatre ours. Sur le char se trouve Sin ziana portant StII' les epaules un manteau d'her- 30 mine et un voile blanc sur sa [igure .. , Le char s'arrtte au milieu. de la scene. Peaple ; gtfnies de l' hiuer grol�ptfs sur les blocs de glace et sur les montagnes. A urore boreale.} 815 [816] , 1 '" t -,- I , -i I 5 10 1.5 20 2.5 30 816 se li N E VIII PARLEA, LACUSTA, SINZIANA, LE VENT DU NORD, GENIES, CORTEGE, DAMES commandees par la GELEE BLANCHE CHOEUR Vive notre reine A I'âme sereine [iniţial: Vive notre reine A figure pleine A I'âme sereineJ Au front blanc et pur. Elle a de la grâce Comme un bloc de glace Sous un ciel dazur. LACUSTA [iniţial: PARLEAJ Quelle beaute ! quelle merveille ... P. Elle [anulat: n-a point sa] est au monde sans pareille! [anulat: EnsembleJ L'amour en mon cceur se reveille. Et je n'ai plus froid a l'oreille. CHOEUR Vive notre rei ne ! etc. LE VENT DU NORD [presentan t la couronne ] [anulat: Reine! ton peu ple emu < iniţial: heureux) t' offre cette couronne. Puisse-toi la porter en coulant dheureux jours Et Ia loi des ayeuxJ Reine, de ta grandeur voiei le noble embleme t Place-le sur ton front au celeste contour [iniţial: contour blanc et doux]. � .. [817] p Et parmi tes sujets chois[is] aujourd'hui meme Un epoux plein d'ardeur, de respect et d'amour, SINZIANA Amis [iniţial: O! Peuple]! avec orgueil j'accepte j cet embleme, Il me fera penser a vous tous chaque jour. [Elle place la couronne sur sa tete. A part.) Mais quel froid m' envahir sous ce froid diademe ? Tout s'eteint dans mon cceur, plus de feu, plus­ d'amour l 10 CHOEUR Vive notre reine! etc. LE PEUPLE 15 Vive notre reine !. .. Houra - a-a. PARLEA Regarde, cousin : elle ressemble a Sinziana ... Sa vue me rechauffe ... LACUSTA 20 Moi, elle m'incendie. LE VENT DU NORD Habitants de cet empire, eh, je porte a vetre con­ naissance que notre reine, pour se conformer aux us et coutumes de nos ancetres, doit faire choix dun 25 epoux, aujourd'hui meme... parmi vous... Faites des nielles pour montez en attrait. (Tous se mettent a sourire gracieusemenr.} Bien, continuez, et celui d'entre vous qui pourra la baiser au front sans eprouver les frissons de la mort, 30 occupera le trone a cote de sa gracieuse majeste [?J. PAR LEA Qu'est-ce qu'il a dit, cousin? .. ras-tu bien entendu? 81T [818] LE VENT DU NORD Qui d' entre VOUS aspire a ce bonheur? ( S ilence genera le. ) SINZIANA [iniţial: L.] (a part ) [anulat: Comment, toi aussi, cousin] Que vois-je? Parlea et Lacusta? Oui, .. tais-toi. r 5 i' I ! 10 Moi! LACUSTA LACUSTA et PARLEA 15 20 LE VENT DU NORD [iniţial: P.] [anulat: Tiens... cela te surprend?] A vancez alors et tentez la fortune. PARLEA Ă moi d'abord... Quelle volupte ! LACUSTA Ă moi d'abord ... Que gusto! (Ils s'approchent des deux caUs du char i } PARLEA Radieuse merveille ... LACUSTA Etoile du Nord ... PAR LEA 25 Au risque de geler ... je viens ... LACUSTA Dusse-je mounr [iniţial: geler]. I I !.I : t 30 ·818 PARLEA Je veux deposer un becot ... un becot ... be ... cot. �: [819] LACUSTA Moi aussi ... un be ... be ... cot .... cot. (Afin et a mesu.re qu'ils parlent, en se rapţrrcchant de Sin ziana ils commencent a trembler ... leurs [ambes [initial: pas] deuiennent 5 raides, leul' langue s'embarrasse. Ils se penchent d'un câti et d'nutre, et au moment de l'embrasser Sinziana retire sa tâte ... et P. et L. s'embrasseni , eti criant: (l A1�x SeCOHYS, [e ge ... ge ... gele ... J) Ils deuien.neni raids.) (On les enliue et 011 les aţrpuie debout , entre les aoant-scenes.} 10 se E N E IX LES PRECEDENTS, PEPELEA (arrive en courant ) PEPELEA Sinziana ... Sinziana ... SINZIANA 15 (a part) La voix de Pepelea? PEPELEA Ou es-tu?.. Ou es-tu... Ah! te voiei? 20 SINZIANA (a part } C' est curieu.x... depuis que j e porte cette couronnc, il me semble que je n'eprouve plus rien pour lui. PEPELEA Sinziana ... tu ne reponds pas? .. tu ne me recon- 25 nais pas? C' est moi, Pepelea! SINZIANA (a part) O! ciel l je me sens froide comme l'hiver ... Mon cceur a cesse de battre. 819 [820] PEPELEA Sinziana ... tu es sans doute sous l'influence malefice ... Entends-moi, regarde-moi. (Il veut s'approcber.} d'un 5 LE VENT DU NORD Temeraire. .. comment oses-tu troubler la cere­ monie du mariage de la Reine? PEPELEA 10 O Il . ? Q . . ? t . ? �ue e reme. Ul se marie .... e avec qUl. LE VENT A vec celui qui en l' embrassant sur le front ne tom­ bera pas a ses pieds mort de froid comme ces deux la ... A qui le tour, mrs.? la reine attend. PEPELEA 15 A moi!. .. je ne crains pas la mort. Sinziana au cheveux d' or [iniţial: Sinziana, bien-aimee / cher tresor] Pourquoi rester insensible Lorsqu'helas je t'aime encore 20 D'un amour inextinguible? 15 30 .820 SINZIANA (a part) Pauvre ami, peut-il oser [i1tiţial: j'hesite a penser] Expire.r dans un baiser! [iniţial: Qu'il peut mounr d'un seul baiser.] PEPELEA Sinziana, ecoute-moi. .. [iniţial: Sinziana ... ah ( ... ) a ma priere viens] Dans [iniţial: Un baiserJ mes bras viens, accours bien vite, le suis mort helas sans toi. .. Que par toi [iniţial indescifrabil] je ressuscite . [821] SBIZIANA (descend de son trâne } [anulat: Ah! ami ... Ah! s'il faut mourir] Eh bien, soit, s'il faut mourir 5 Mourrons pour ne plus souffrir. (Ils s' embrassent . ) ENSEMBLE J our de joie et de bonheur! A. mes yeux le ciel s' entr' ouvre 10 Et de son bras protecteur N otre bon ange nous couvre. LE PEUPLE O! miracle surprenant! Voyez tous comme il I' em brasse .15 Sans mourir maintenant [?J, Sans devenir bloc de glace! SCENE X LES PRECEDENTS, LE DRAGON 20 LE DRAGON (arrive et repousse Pepelea ) Arriere, manant! TOUS Le dragon! LE DRAGON 25 Sinziana m'appartient. .. Malheur a qui tentera de I'arracher de mes bras! (Il eleve Sinz. dans ses bras.) SINZIANA (aptelant) 30 Pepele! 82\ [822] " -1 PEPELEA Miserable dragon... tu veux encore eprouver le pouvoir de ma flute?.. A ttends. (Il soujjle dans sa jlîtte; ccllc-ci ne rt n d aucun scn . ] LE DRAGON Flute l ha! [iniţial: Ha, ha, ha] ton souffle est gele ... et tu nas plus aucun pouvoir. PEPELEA Malheur! je suis perdu ... Aux, secours! [iniţial: 10 O! Ma f ee, ma fee bienfaisante ... A moi]. SCENE IX LES PRECEDENTS. LA FEE DU LAC (arrive sur Hn n uage argenttf, dans une aurcre boreale) LA FEE 15 Non, Pepelea, tu n'es pas perdu ... car j 'arrive. Pepelea [iniţial: LE DRAG.] La fee [anulat: du lac]? Ma bonne fee l il j .1 ! i l' 20 25 822 LE DRAGON (f urieu» ) Encore elle ? LA FEE Affreux dragon, l'heure de ta fin a sonne ... LE DRAGO:'i ] e me ris de tes menaces. " Sinziana est mon talis­ man, et mon coursier est Ia. LA FEE (jait un signe) Ton coursier? Regarde. (Le cheual entre-passe par l' air et disparatt.} [823] :1#, ' I i 10 15 20 5 LE DRAGON (desespere) Me VOlei desarme [iniţial: a pied]... Soit ... je reste avee Sinziana sur la terre. LA FEE A vee Sinziana sur la terre... et toi, dragon, sous la terre ... disparais. (A un signe de la. fie, la terre s'entr'cuure et le dragon âisparait.} TOUS Ah! A! A! Qui I'eut dit, qui I'eut eru. Le voilă disparu! Enfonce sous la terre A vee son eimeterre ! LA FEE Et maintenant, Pepelea, Sinziana et vous tous sui­ vez-moi. .. Au palais de I'Empereur Papoura l {Tous sortent, un nuage descend de [cuvînt indescifrabil] et cache les montagnes.) SCENE XI LACUSTA, PARLEA [iniţial: PEPELEA] LACUSTA (se reveille et eternoe ) Ah!. .. me voiei degele !. .. Ou suis-je? .. Dans les 25 nuages? . .. Comment je me suis Lisse dans les nuages sans ballon?.. Comment ai-je done fait? .. Mais que vois-je la-bas? Un ours? .. , ou un homme? . " il me semble que ... si je ne me trompe ... 30 Mais c' est le cousin Parlea !. .. oui, voilă son [ms. indescifrabil]... Ha... Parlea... (Il la secoue.) 823 [826] , I 10 PARLEA Volontiers. (Il cammence el sauffler.) LACUSTA Plus fort, plus fort ... ensell1ble. " (Ils soiijftent [usqu'ă ce qu'ils commencent a tcusser.] A! les voilă qui se dissipent. PARLEA .Mais aussi quels pOUll1ons... de vrais soufflet de forge. (Le nHage s'eteve el laisse uoir le decor final.) se E N E 'XIII LACUSTA, PEPELEA, tOHS les personnages de la piece, sauf LE DRAGON [827] NOTE ŞI COMENTARII [828] [829] FÎNTÎNA BLANDUZIEI (p.9) După vara anului 1880, cînd scrisese Sin ziana şi Pepelea, pentru Alecsandri urmează o perioadă de stagnare În activitatea sa creatoare, stagnare care, pe măsură ce se prelungea, il exaspera, îl înspăimînta mai tare: .. Condeiul meu a devenit îndărătnic într-un chip care mă disperează ­ se jeluia el lui Ghica - nu-mi vine nici cea mai mică idee !. .. Imposibil să scriu o strofă. Oare sînt sfîrşit? Asta mă nelinişteşte pînă a mă face să-mi pierd curajul .:" (ef. V .. Alecsandri. Corespondenţă, Bucureşti, E.S.P.L.A., 1960, p. 118). Doi ani se scurg astfel, scriitorul participînd între timp la şedinţele Academiei, ale .. ]unimii", ba chiar şi la serbările felibrilor organizate la Montpellier, Forcalquier şi Gap în cursul lunii mai 1882, vizitîndu-şi fratele la Paris şi p2 Ion Ghica la Londra. Condeiul Însă se încăpăţîna in neclintirea sa. Întors în ţară şi retras pentru iarnă la Mircestl , Alecsandri, chinuit de lipsa irnboldului lăuntric pentru scris, se destăinuia prietenului său Grenier: .. De-aş putea lucra, închisoarea mea ar avea mult farmec" (scrisoare datată .. 3 noiembrie 1882" - cf. V. Alecsandri, Scrisori inedite. Corespondenţa cu Edouard Grenier, Bucureşti, 1911, p. 82). Dar iată că, o lună mai tîrziu, condeiul său se reinsufleţcşte şi poetul se aşterne iarăşi harnic la lucru. La 20 decembrie îi scria mulţumit lui Ghica: .. am Început e....comedie antică In trei acte şi in versuri. Subiectul e luat din Roma lui Augustus, iar Horaţiu este personajul principal. Este un studiu al moravurilor romane, pe care îl fac cu mare plăcere, ca operă literară. Am terminat la repezeală primul act şi, dacă Dumnezeu îmi dă putere, sper ca lucrul să meargă repede". În continuare, Alecsandri îşi informa prietenul, fostul director al Teatrului Naţional, de situaţia critică în care se afla această instituţie, 829 [830] 1 I II '1 � părăsită pe rind de marii ei slujitori: "Fiindcă a venit vorba de teatru, este o debandadă intreagă în al nostru, la Bucureşti: Romaneasca, Po­ peasca şi Manolescu au demisionat. Îţi inchipui încurcă tura di recţ iei. Săracul Grigri [Gr. Cantacuzino, directorul Teatrului Naţional din Bucureşti în acel moment - 1/.n.] ! N -aş vrea să fiu în pielea lui. De la plecarea ta - Îşi exprima regretul Alecsandri _ nu mai merge" (ef. V. Alecsandri, Corespondenţă, p. 127). În aceeaşi zi il vestea şi pe 1. Negruzzi de noua lui indeletnicire: "am început o comedie antică În trei acte şi în versuri, intitulată Horaţiu sau Fîntîna Bla ndueia" (ef. V. Alecsandri, Scrisori, 1904, p. 133). Se vede de aici că poetul se gîndise să dea şi un titlu noii sale creaţii. "De unde izvor ise această piesă şi cum se explică această gîlgîire puter­ nică a fîntînilor creatoare din adîncurile lui?" _ se întreabă biograful lui Alecsandri, regretatul G. C, Nicolescu. Tot el îşi răspunde: "Încă mai demult, poate mai cu seamă în urma legăturilor amicale ce le înfiripase cu Ollănescu-Ascanio, traducătorul lui Horaţiu 1, Alecsandri îşi căuta o mîngîiere în lectura operei marelui scriitor roman, cu care, cu vremea, Îi păru a avea analogie printr-o serie de amănunte biografice şi prin atitudinea faţă de viaţă. Un an după ce sfîrşise Fîntilla Blanduziei, plingîndu-se de mîhnirile ce-i umbriseră zilele în vremea din urmă, soriitorul mărturisea într-o sorisoare: «Am încercat să lupt contra năvalei acesteia de tristeţe, aruncîndu-mă nebuneşte în braţele acelei bune zeiţe, literatura, şi fi-am dedat studiului lui Horaţiu. Ce adorabilă filozofie am scos din sorierile lui !. .. Cîtă recunoştinţă îi datoresc !. .. »". Mai departe, biograful lui Alecsandri este de părere că "Horaţiu este, de fapt, Alecsandri", sprijinindu-se, în acest sens, pe spusele unor autorităţi ca Hasdeu, Odobescu, Ollănescu. El consideră Fîntîna Blandtcziei drept "mărturie a seninătăţii pe care [Alecsandri] izbutea să o cucerească deplin" şi, în acelaşi timp, "una dintre cele mai subiective din piesele lui, infăţişînd şi răspunsurile date diverşilor Zoili ce-l pizmuiau, dar şi sfîşietoarea dramă a scriitorului bătrîn, cu conş­ tiinţa acestei bătrineţi, deşi inima lui sensibilă continuă să vibreze ou tine­ reţe. Nu avem nici un element în această privinţă, căci în chestiunile sale intime scriitorul a fost totdeauna de o mare discreţie." Aici, G. C. Nico­ lescu nu rezistă ispitei de a avansa şi ideea unei dragoste tîrzii a poetului: "Nu e exclus însă ca, între altele - spune el - la temelia piesei să stea şi o dragoste tirzie a scriitorului pentru o femeie tînără, drama lui cînd a 1 Traducerile lui Ollănescu apar din 1878 În Convorbiri şi sînt strînse în volumul: Ode, epode, Carmen saeculare, Bucureşti, 1891 [nota G. C. Ni­ caleseu]. 830 [831] liP I I I L înţeles că femeia fusese o clipă atrasă, chiar fără să-şi dea bine seama, mai degrabă de gloria lui decît de el." El caută confirmări ale acestei ipoteze în unele asemănări CII piesa, precum şi în alte elemente care nu i se par totuşi suficient de semnificative: "O serie de poezii pe această temă, cam din vremea respectivă, e dealtfel singura confirmare a acestei simple ipoteze. Ca şi Alecsandri la Mirceşti , în Fîntîna Blandu ziei Horaţiu trăieşte retras de vîltoarea lumii la Tibur : Nu, n-arn fugit din Roma, nu m-arn retras pe-o stîncă. Dar am avut o sete de linişte adîncă [ ... ]. Şi poetul roman exprimă desigur perfect şi alt aspect al stării de spirit pe care o încerca Alecsandri însuşi cînd spune: Cu trista-nţelepciune aprinsu-rnj dor de ceartă. Şi prin Horaţiu, în finalul piesei, însuşi autorul piesei exprima snprema şi trista consolare ce-i rămăsese: O, carte, :-'Iă redeştepţl din visuri tîrzie şi deşarte ... Din bunurile vieţii cu tine mă aleg. O! glorie, Horaţiu nu va pieri întreg! Fîntîna Bland u ziei mărturiseşte totdeodată, indirect, şi vechiul, profundul dezgust pe care-l simţea pentru politicianisrnul contemporan, cu care totuşi Împăcare nu afla" (cf. G. C. Nicolescu, Viaţa lui Vasile Alecsandri, Ediţia a doua revăzută, Bucureşti, Editura pentru literatură 1965, p. 621- 623). Supoziţiile lui G. C. Nicolescu în legătură Cu o dragoste tîrzie sint infirmate însă de corespondenţa poetului din această perioadă, care nu atestă decît zorul , hărnicia cu care lucra la noua sa creaţie, şi, indeosebi, de o evocare foarte clară, lipsită de orice echivoc, a anului 1883, datorită lui Alecsandri însuşi, aflată in ms, B.A.R. 11r. 816, f. 36' - 37" (restul caietului ­ f.2' - 34v - conţine manuscrisul autograf al Călătoriei în Africa - 1853). În această evocare, rămasă neterrninată, poetul vorbeşte de boala soţiei sale şi de "alte necazuri casnice" (care-I împiedică chiar să dea curs invitaţiei, foarte ispititoare, de a însoţi într-un voiaj prin Europa perechea re gală !), precum şi de momentul "întîlnirii" sale cu Horaţiu. "Întîlnirea" il impresionează atît de profund, Încît determină o adevărată cotitură în viaţa şi creaţia sa, scoţindu-I din deprimarea şi inactivitatea în care căzuse de mai multă vreme. Iată textul însemnării de oare e vorba: 83\ [832] "Anul 1883 1· I Anul 1883 mai are citeva zile de viată şi se va cufunda în noianul -vecinioiei, învesmintat în mantia albă a iernii şi prohodit de croncănitul corbilor. El se duce din astă lume întovărăşit de blasternurile celor ce au suferit şi de binecuvîntările celor ce au prosperat în cursul lui. Pe urma sa înaintează un alt an tînăr, plin de promiteri adimenitoare şi de năluciri care se vor realiza poate în minciună de toată natura; dar să nu anticipăm asupra viitorului, ci să facem bilanul zilelor ce s-au strecurat de la 1 ianuar pănă Ia 31 dec. 1883, în cît mă priveşte pe mine. Viaţa singuratică şi liniştită la Mirceşti În timpul iernii, acele săp­ tămîni şi luni de închidere în casă la gura sobii, atît de plăcute mie şi atît de bine întrebuinţate in visuri, în planuri şi în lucrări literare, au fost la inceput întristare prin boala grea şi prelungită a soţiei mele. Oarele-rni păreau fără sfîrşit şi se trăgănau de-a lungul zilei şi mai cu seamă de-a lungul nopţii ca nişte oloage nesuferite. Luam pe rind cărţile din bibliotecă, le deschideam şi le aruncam fără a simţi îndemnul de a le receti , cînd într-o seară am întîlnit pe Horaţ iu !. .. Alesul favorit al lui August şi amic ai lui Mecena, armoniosul CÎntăreţ alOdelor, filosoful amabil, sat iricul model, poetul Romei imperiale a umplut deodată căsuţa mea de lumină şi sufletul meu de mulţumiri. El m-au mîngăiet, m-au fermecat, ni-au scăpat de descu­ rajare şi m-au pus pe lucru ... Lui se cuvinea să consacru cele întă! roduri ale anului în care intrasem şi dar am compus. în timp de două luni necurmate. comedia antică: Fîntîna Blandtiziei ; Horaţiu figurează în acea piesă, avînd rolul principal. Nimerit-am a desina un portret asemănător? Acest succes literar ar fi realizarea celei mai mari ambiţii a mele de poet. Mai multe persoane competente, precum Maiorescu, fratele meu, Ion Ghica etc., m-au asigurat că această operă dramatică este cea mai perfectă din reper­ toriul meu ... Aşa fiind, nu aş regreta zborul tinereţilor şi, privind manuscrisul meu, aş simţi o mîndrie mîngăitoare de il intra cu el în al 63-le an a vieţii mele. Copilul bătr îneţtlor are un farmec de mii de ori mai draga laş cînd el este binevenit pe lume şi dă semne de trai îndelungat." Acestea sînt - nu avem nici un motiv să punem la îndoială sinceri­ tatea poetului - împrejurările în care se înfiripează Flntina Blandueiei, în febra scrisului, Alecsandri simţea nevoia să împărtăşească şi altora sentimentul de mulţumire pe care-I încerca întorcîndu-se la uneltele sale părăsite de atîta vreme. Încă nu se încheiase anul 1882, cînd el îi scria iarăşi lui 1. Ghica despre bunul mers al piesei: "de zece zile m-arn apucat să scriu o piesă antică în 3 acte şi în versuri, intitulată Horaţiu, Primul act e deja terminat, corectat şi copiat! Celelalte două vor merge ca pe roate, dacă nu se va ivi vreo piedică neplăcută. 832 \ [833] Dar pentru ce să ne întoarcem la romani? Poate pentru că m-arn săturat de români 1. De ce nu mai eşti tu director de teatru, căci am monta împreună piesa mea şi ea ar merge să ia loc în şirul comedii lor, dramelor, feeriilor etc., atît originale cît şi traduse, care au fost reprezentate în timpul tău. Orice s-ar spune, va trece mult timp pînă ce teatrul va avea o asemenea pomană" (cf. V. Alecsandri, Corespondenţă, p. 129). Peste alte cîteva zile - la 3/15 ianuarie 1883 - poetul îl sfătuia pe OJlănescu- Ascanio, care tocmai scrisese o comedie în versuri, să nu abando­ neze traducerea operei lui Hora.tiu, - "pe care ai început-o Cu atîta mă­ iestrie!" - îl lăuda el, continuînd: "Ţin mult la această lucrare şi, drept dovadă, îţi vestesc că de vro zece zile m-am inhămat la o comedie antică, în 3 acturi şi în versuri, intitulată Horaţiu sau Fîntîna Blanduziei. Actul I l-am terminat şi, dacă nu oi fi întrerupt de vreo împrejurare supărătoare, sper să ajung grabnic la capătul piesei" (of. Vasile Alecsandri, Cele mai frumoase scrisori, Bucureşti, Editura Minerva, 1972, p. 328- "Biblioteca pentru toţi"). În aceste zile, poetul trimite planul piesei şi actul deja scris fratelui său la Paris, cerîndu-i părerea asupra noului său proiect dramatic. Răspunsu 1 lui Iancu Alecsandri nu s-a lăsat mult aşteptat. Apreclerile şi observaţiile acestuia erau aşternute pe hîrtie în misiva datată ,,18 ianuarie 1883, seara" oonstituind un îndemn pentru scriitor să-şi continue lucrul: "Pe măsură ce recitesc comedia ta - începea scrisoarea - mă simt pătruns de convingerea că, pentru a vorbi de Hora.ţiu şi, mai ales, pentru a-l face să vorbească, ai vrut să mergi la izvorul aşa de bogat şi aşa de curat de unde ţi-ai luat neîntrccutele inspira.ţii pentru Ştefan al nostru şi pentru Negri. Sub influenţa acestei idei am vrut să judec proiectul tău, din car mi-ai trimis o parte, şi îmi place să sper că nu îţi va părea rău. Îţi repet continuă cu curaj opera ta; ea poate deveni o capodoperă dacă grijile casei sau vizitatori nedoriţi nu vor pune o piedică. Pe aceşti îndrăzneţi va trebui, dragul meu, să-i îndepărtezi irevocabil, cînd ai ca oaspete pe Quintus Horatius Flaccus. Nu cunosc deloc intriga şi deznodărnîrrtul comediei, dar aceasta este, relativ, un lucru secundar cînd cunoşti eroul şi, în adevăr, de erou te preo­ cupi şi de el publicul îţi va cere socoteală - înţeleg publicul inteligent şi literat. Mulţumesc lui Dumnezeu, ceea ce am citit este la înălţimea imaginei sale. Este în adevăr Horaţiu cel care vorbeşte cînd este vorba despre dra- 1 Jocul de cuvinte din ms. francez: romains-roumains - este o vădită aluzie la oficiosul liberal Românul, în care Alecsandri fusese criticat. 833 [834] II \ I ; II ·1 II . l' I goste şi despre vanităţile acestei lumi, este el, Horaţiu Satirelor, cînd dis­ preţul său pentru cei geloşi izbucneşte în acest admirabil vers: Pe cînd Zoilă latră în umbra mea, departe. Marea tiradă de la sfîrşit este o adevărată piesă de literatură. Este acolo un amestec de tristeţe şi dc grandoare care atrage admiraţia. Ilustrul poet care a scris: «am ridicat un monument mai durabil decît bronzul ... nu voi muri În întregime ... » poate foarte bine să spună: Încoronat cu rnirtă sau flori de trandafiri ... Tirada care precede este de asemenea foarte frumoasă. Peste tot dialogul este binc condus şi fizionomiile lui Mecena, Postum şi curtlzana N eera sînt tot atît de adevărate pe cît de interesante. Presimt, totuşi, cu nerăbdare, că aceea a Cetei va deveni, sub condeiul tău, figura dominantă, după figura lui Horaţiu, în mijlocul tuturor acestora nu se putea să nu scape - din fuga con­ deiului - şi unele inegalităţi. Te-ar fi izbit şi p3 tine dacă nu ai fi găsit mai comod pentru tine să mi le Iaşi mie să le descopăr. Am acceptat însărcinarea cu curaj şi propriile tale file poartă În dreptul textului criticile neînsemnate pe care ţi le trimit. De fapt criticile se reduc la simple observaţii asupra fo­ losirii sau potrivirii unora dintre cuvinte care Îmi par că dăunează frumu­ seţii sau purităţii versului. Cred că este de prisos să revin aici asupra unor schimbări pe care le-aş crede necesare. Singură nota şase are oarecare importanţă pentru că are îndrăzneala să-ţi ceară ştergerea brutală a zece versuri. Altădată nu ai şters tu treizeci în poezia Bucovina? Cele zece versuri au o primă vină: aceea de a fi aproape o repetare a ceea ce precedă sau ce trebuie să urmeze şi, de a nu fi la Înălţimea lui Ho­ raţiu al tău, atît de mare şi de poetic pretutindeni. Mai au de asemenea şi un inconvenient pe care am vrut să ţi-l sem­ nalez În mod special şi care străbate puţin cam peste tot În limbajul eroului tău. Inconvenient este folosit aici ca eufemism, este ceva mai serios. Mereu, în scenă şi de două ori cu femei, Horaţiu se găseşte în conflict fie cu o dragoste născîndă, fie cu seducţii apetisante. Cu Mecena şi Postum ajunge de asemenea să vorbească despre dragoste. Cu toate acestea, şi fără încetare, Horaţ iu care, dealtfel, a murit la cincizeci şi şapte de aui, se ţine în defensivă împotriva tuturor acelora care îl înconjoară şi împotriva lui însuşi. De unde vine această rezervă? Cele două versuri: Dar cine oare aprins-au acest duios amor? Poetul ce nu moare sau omul muritor? 834 �. "' \ \ j [835] Aceste două versuri, zic eu, arată oarecare ciudă a omului matur împotriva poetului. Horaţiu ar fi preferat tinereţea geniului. Iată! în această notă, neîncrederea, tristeţea, izolarea marelui favorit al Romei şi al romanilor ar putea da loc unor versuri minunate, asemenea celor deja comise de tine. Şi, cu toate acestea, ce ar fi fost de mirare ca o tînără fată, Geta, nu curtizana, bineînţeles, să se simtă transportată de dragoste pentru un Horaţiu, chiar de cincizeci şi şase de ani? Nimic de mirare nici dacă ilustrul nostru strămoş ar fi fost în stare să ofere stră­ moaşei noastre transalpine altceva decît versuri. Apoi Horaţiu era, ca să zic aşa, şi cam anacronic, coborîtor din TraianF" Ei bine! Limbajul eroului tău pare să trădeze, alături de un sentiment foarte natural, pe legea mea, o stare fizică care nu este tot atît de naturală la vîrsta lui Horaţiu, care, Cu siguranţă, nu a fost în intenţia ta, dar care străbate adesea în versurile tale. Reciteşte pe cele pe care le-am subliniat de două ori şi, punîndu-te în locul publicului, vei vedea dacă nu vei recu­ noaşte ceea ce Îmi este teamă că am descoperit. Versuri ca acestea: ... sînt de jale De-a nu putea culege norocu-n a mea cale. au aerul unui suspin scos de un om epuizat. Acest om, căruia Mecona îi spune: Adoratorul frumusetilor romane, Iubit de curtezane, distins de patriciane ... , acest om care se va Îndrăgosti, va deveni amantul Getei, Horaţiu În sfîrşit, putea, la nevoie, să fie scirbit de dragoste, nu epuizat de dragoste. Vor fi, sînt sigur, în cursul comediei puternice şi tandre izbucniri ale inimii, care vor justifica pasiunea Getei şi care - pentru a da aici o notă veselă - vor consola şi pe supravieţuitorii celor cincizeci de ani a poetului (dă şi la dumnealui) 2, dar nu trebuie ca descoperirile semnalate cu Îndrăzneală de mine să împiedice, dinainte, minunatele creaţii poetice pe care le prevăd şi pe care le aştept cu nerăbdare. Asta e tot. E prea mult? Sper că nu, pentru că nu te vei înşela asupra mobilului şi asupra insemnătătii observaţiilor mele. Gelos, tot atît cît şi tu însuţi, de marea ta reputaţie, reproşez m.rnai nebăgării tale de seamă erori, pe care, cu siguranţă, le-ai fi îndreptat fără ajutorul meu, numai dacă, urmînd bunul tău obicei, laşi manuscrisul să se odihnească cîtva timp. În original în limba română (scrisoarea este redactată în franceză). În original în limba română. 835 [836] ,. r . :1 �. l' i I I r , I � I f ' c [ ... ] P.S. o idee. Dacă îţi este greu să găseşti versuri frumoase pentru Geta, nu trebuie să te jenezi. Ia din Philemon al lui Haralamb Grandea 1, ca acestea: Iar eu, o! a ma bellă Te fur pe sub mantelă o ••••••••••••••••••• Tu tremuri vargă Şi eli îţi cînt darnor 1. .. " (ef. Scrisori către Vasile Alecsandri. Ediţie îngrijită, prefaţă, note, traduceri de Marta Anineanu, Bucureşti, Editura Minerva, 1978, p. 34-36). încurajat astfel de fratele său, Alecsandri şi-a continuat lucrul, deşi nici "împrejurările supărătoare" n-au lipsit. Macedonski îl va ataca iarăşi (ef. Literatorul, III (1882), p. 591), comparîndu-l, de data aceasta, pe Alecsan­ dri cu Voltaire, care căuta să profite de orice împrejurare, exploatîndu-şi vizitatorii prin intermediul nepoatei sale Louise Mignot Denis. Despre acest atac şi efectul ce a avut asupra sa îi scria lui 1. Ghica la 9 ianuarie 1883: "lucrez zdravăn la comedia antică a lui Horaţiu şi trăieso în plin secol al lui Augustus. Este o fericită abatere de la prostiile secolului nostru �i îmi convine de minune. Actul al doilea este gata de azi-dimineaţă. Acum visez la al treilea şi ultimul, pentru a-l termina înainte de a mă duce la Bucureşti, şi cînd totul va fi revăzut, îndreptat şi micşorat, îţi voi trimite o copie ca să-mi faci cunoscută părerea ta despre acest nou copil al vîrstei mele ... vai, prea înaintate!" După ce îl informa astfel pe vechiul său prieten despre mersul piesei, scriitorul trecea la atacul lui Macedonski, care, de­ parte de a-i paraliza avîntul creator, îi dădea noi impulsuri: "Cînd vei avea răgazul să citeşti numărul din Literatorul care a publicat proiectul său de reformă teatrală" - stîrnea el interesul fostului director de teatru _ "în acelaşi număr vei învăţa să mă cunoşti pe mine sub un nou aspect, care fără îndoială ţi-a scăpat pînă astăzi. Vei vedea acolo un Alecsandri intere­ sat, venal chiar, tot la fel dacă nu chiar mai mult decît Voltaire, cu care numitul M ... ski mă compară în părţile rele. Este acolo o istorie cu doamna Denis, destul de caraghioasă. Unde o fi găsit-o? în biblioteca cărţilor clandestine, după cît se pare, căci este pentru prima oară cînd aud vorbindu-se de aşa ceva. 1 Haralamb Grandea, macedonean, se credea fiu natural al lordului Byron. Tatăl poetului Gr. H. Grandea. Poet, la rîndul său, a scris versuri foarte slabe cu toată buna apreciere a lui G. Sion care îi scrie prefata la volumul Preludele lui Haralamb Grandea [nota M. Anineanu). 236 ,.. • 1" I' [837] a în sfîrşit, acest biet M ... ski se înverşunează împotriva mea - încheie poetul, hotărît să-i dea o ripostă rafinată - cu o furie ce dovedeşte la el o supraabundenţă de fiere neagră, de care va sfîrşi prin a fi sufocat, într-una din zilele acestea. Tare ar mai dori să consimt a coborî la nivelul său pentru a începe cu el o polemică în jurnale, dar nu sînt prost, îl las să latre în voie. Dealtfel, îmi face un serviciu, fără s-o bănuiască, pozînd pentru per­ sonajul lui Zoil care joacă un rol în noua mea piesă. Va fi recunoscut din cap pînă în picioare. Aceasta îmi va fi răzbunarea" 1 (cf. scrisoarea datată .. 9 ianuarie 1883" şi notele Martei Anineanu în V. Alecsandri, Corespon­ denţă, p. 131- 132). La 9 ianuarie deci era gata actul al II-lea, iar peste 10 zile şi ultimul act era scris pe jumătate: ..... ca să uit timpul desplăcut al iernii - îl informa Alecsandri pe prietenul său Lascăr Rosetti la 20 ianuarie 181\3- am găsit cu cale a vieţui prin închipuire în Italia, în secolul lui August şi în compania lui Horaţiu, Mecena etc. Vreau să spun că m-am apucat de scris o comedie antică, în versuri. Două acturi şi jumătate sînt terminate, îmi mai rămîn cîteva scene şi voi avea mulţămire de a scrie [inis l Această lucrare, care m-a obligat a studia epoca romană din secolul lui August, mă interesează foarte mult şi îmi procură momente de o petrecere foarte plăcută. Aş dori mult, cînd a fi gata, să ţi-o cetesc, pentru ca să am opinia ta la care ţin prea mult" (ef. ibidem, p.21O). Peste numai o săptămînă, la 26 ianuarie, nu mai avea de scris decît o singură scenă din piesă : ..... am ajuns la sfîrşitul piesei mele - îl înştiinţa Alecsandri pe Al. Papadopol-Callimah - şi nu mai am decît o singură scenă a face" (d. V. Alecsandri, Scrisori, p. 165). După ce scrie şi ultimul rînd al piesei, pe poet il copleşesc iarăşi ne­ cazurile acelei ierni: boala soţiei, a fratelui său. Deprimarea de care este cuprins îl face să se îndoiască şi de valoarea ultimei sale creaţii dramatice, cum îi mărturiseşte la 10 martie lui 1. �egruzzi, care se interesa de acti­ vitatea literară a sihastrulu i de la Mirceşti: .. Mă Întrebi dacă iarna din care începem a iesi a fest rcditcare? ... Ar fi fost pre a mănoasă, dacă nu 1 Nici Macedonski nu se va lăsa mai prejos, căci, după reprezentarea piesei, va publica în Literatorul, V( 1884), p. 104, următoarea epigramă , drept răspuns: .. Coprins de-al gloriei nesa.ţiu, Albit de ani, dar tot copil, E lesne să mă faci Zoil , Cînd singur tu te faci Horaţiu." 837 [838] - �l L' II; " I I ·1 , I I I mi-ar fi adus o mulţime de supărări , boala soţiei mele care a d i.rat şase luni de zile, boala primejdioasă a fratelui meu, din care abia a scăpat Cu viaţă [ ... ]. Cu toate acestea, am cercat să găsesc un adăpost în sînul literaturii şi, cu chiu, cu vai, am scris o comedie în versuri, în trei Bătrînule Horaţiu, a Romei vechi mindrie De care toţi latinii în veci se vor mîndri, Iubirea-mi pentru tine azi este şi mai vie: Iubindu-te pe tine, iubesc pe-Alecsandri! Bucureşti , 30 martie 1883." Alecsandri va mai citi două acte din piesă Ia 10 aprilie 1883, Ia Aca­ demie, care se afla în sesiune ordinară. "Din jurnale văd cu mare mulţumire că aţi cetit Ia Academie două acturi din comedia despre care mi-aţi scris: Fîntîna Blandu ziană - îi scria D. C. Ollănescu, aflat pe atunci Ia Pera. ­ Sînt foarte impacient a o ceti şi eu carele am gustat deja din plăcerile pe care [le] împrăştie în jur!" (cf. Scrisori către Vasile Alecsandri, p. 366). Curînd după aceea poetul se întoarce la Mirceşti , iar peste o lună, Ia 19 mai, porneşte într-o lungă călătorie prin Europa. ltinerarul acestei călătorii este foarte bogat: după ce vizitează Neuwied, Coblenz, Segenhaus, la 8 iunie se întîlneşte cu Paulina Ia Colonia şi străbat împreună valea Rinului, Olanda, oprindu-se pentru trei săptămîni Ia Londra, ca oaspeţi ai lui Ion Ghica. Alte două luni le petrec Ia Paris şi Ia Aix-les-Bains, iar în septembrie se întorc amîndoi acasă. Aici află trista veste despre nenorocirea care îi lovise pe Eminescu. Cind este invitat de Maiorescu să ţină o confe­ rinţă pentru a contribui Ia strîngerea de fonduri în vederea trimiterii aces­ tuia în străinătate pentru îngrijirea sănătăţii, Alecsandri nu stă o clipă 839 [840] li -i � pe gînduri şi porneşte indată la Bucureşti. Aici, "in ziua de 14 octombrie, la Ateneu, într-o sală arhiplină, se întîlniră, ca totdeauna, sentimentul publicului cu al lui Alecsandri, într-o caldă manifestare de simpatie pentru Eminescu. Se str inseră la acea singură conferinţă 2.000 de lei [ ... ]. Alecsandri Citise fragmente din Fîntîna Biandu zici, Unele dări de seamă elin ziare, un biograf contemporan şi scriitorul insusi spun insă că, probabil ca o introducere, « cu ocazia aceea, el arătă rolul poetului in ţară şi puse in relie-f talentul puternic ai lui Eminescu» 1, text improvizat, ce, din nefericire, nu a fost consemnat integral de nici un contemporan" (cf. G. C. Nicolescu, Viaţa lui Vasile Alecsandri, ed. cit., p. 625-626). Scrisoarea pe care o trimite poetul, la 22 octombrie, lui I. Ghica, confirmă că textul conferinţei nu s-a păstrat, precizînd totodată că Alecsan­ dri se hotărăşte acum să şi monteze piesa. "Îmi ceri să-ţi trimit citeva bucăţi din conferinţa mea? Nu mai posed nici o firimitură - declară el categoric - publicul inglu ţind totul cu o graţie încîntătoare, dar pot să-ţi spun, cu o oarecare mindrie, că am făcut o reţetă de aproape 2000 franci, pentru nefericitul Eminescu ... în ci�da lui Macedonski 2. Bolnavul va fi in curînd transferat la Viena, într-o casă de sănătate. Să dea Dumnezeu să se vindece! [ ... ] În timp ce mă găseam în capitală, şi mai cu seamă după conferinţă, o mulţime de persoane m-au rugat să montez, în iarna aceasta, noua mea piesă. A trebuit să oedez şi, ca urmare, voi merge să supravcghez repe­ tiţiile în ianuarie" (cf. V. Alecsandri, Cele mai f rumoase scrisori, p. 331- 335). Întors la Mirceşti, Alecsandri se apucă îndată de copierea piesei, a cărei reprezentare este proiectată la început pentru luna ianuarie 1881. "Sint la Mirceşti - îl anunţă el pe Al. Papadopol-Callunah -, aşezat pe iarnă, şi copiez piesa. mea Fîntîna Blandusiei pentru teatrul din Bucu­ reşti, fiindcă am decis să se reprezenteze în cursul lui ghenar" (cf. V. Alecsan­ dri, Scrisori, p. 168). Acelaşi lucru îl comunică şi prietenului său I. Ch ica, în misiva datată ,,11/23 nov. 1883", din ale cărei rînduri se strecoară însă o undă de jenă faţă de fostul director al Teatrului Naţional: f I I � I' �j: . U. r I 1. 1 N. Petraşcu, Vasile Alecsandri, Bucureşti, J894, p. 107; vezi şi V. Alecsandri , Corespondenţă, p. 133. Pînă acum se considera că în această ocazie scriitorul nostru nu făcuse decit să citească din Fîntîna Blatuitcziei , legînd pasajele între de prin rezurnarca subiectului. Vezi, în legătură cu această conferinţă, documentatul studiu al acadernicianului Perpessicius: Conferinţa lui Alecsandri, în volumul Jurnal de lector, p. 199-212 [nota G. C. Nicolescu]. 2 Se ştie că Macedonski îl atacase pe Eminescu chiar şi În aceste tra­ gice împrejurări. 840 [841] "Copiez piesa pentru a trimite manuscrisul teatrului din Bucureşti. Atîta rn-au .rugat să las să fie montată comedia mea antică, mi s-au făcut atît de frumoase făgăduieli, încit, pe cinstea mea, am cedat. Reprezentaţia va avea loc în cursul lunii ianuarie; va trebui să mă duo la Bucureşti în ultima chenzină a lui decembrie pentru a supraveghea repetiţiile, cu toate că această perspectivă de deplasare nu-mi surîde deloc. Ce să fac? O belea mai mult!" (cf. V. Alecsandri, Corespondenţă, p. 133- 134). Copierea piesei nu era însă singura îndeletnicire a lui Alecsandri în acea vreme. Deşi "aşezat pe iarnă" la Mirceşti, el se ocupa şi de alte ele­ mente determinante pentru succesul re prezentării ei pe scenă, cum era acela - deloc neglijabil - al alegerii celor mai buni interpre ţi. În ms. B.A.R. nr. 813 (dăruit fratelui său), care, judecind după forma iniţială şi numeroa­ sele intervenţii în text, pare a fi prima redacţie a piesei, sint notate numele actorilor (f. lr): Manolescu - Hora ţiu P. Velescu - Mccena Iulian - Postumus Christescu - Scaur Nottara - Zoil Mateescu - Glutto d-ra Wellner - Ne era Romaneasca - Getta. completată: - Hora.tiu - Mrcena Posturnus Scaur Zoil Glutto Hebro Gallus Getta Raşian Nottam Mateescu Petrescu Hasnaş Romaneasca Velescu Iulian Christescu În ms. B.A.R. nr. 812 (dăruit lui 1. Ghica), redactare ulterioară, avînd in vedere scrisul foarte îngrijit, cu foarte puţine modificări - lista interpre­ ţrlor (f. 2r) este modificată şi A. Nott.ara (Arnalia Wellner , căsătorită cu actorul C. 1. Nottara) - Neera. Cea mai importantă schimbare este aceea a interpretului lui Horaţiu. Ce anume a determinat-o? Răspunsul la această intrebare ni-l dă sori soare a adresată de Alecsandri lui Grigore Manolescu într-o "sîmbătă" de la sf îr- 841 [842] şitul lui noiembrie 1883, probabil ca răspuns la rugămintea pe care i-o adresase acesta de a încredinţa unul din principalele roluri feminine: Getta sau Neera, Anicuţei Popescu, viitoarea soţie a marelui actor. Scriitorul, iritat de condiţionarea acceptării rolului lui Horaţiu de angajarea Anicutei Popescu, îi dădea lui Manolescu un răspuns cit se poate de categoric. deşi politicos: "Cu mare mulţămire aş indeplini dorinţa d-voastră, dacă impărţrrea rolurilor din Fîntîna Blandu ziei nu ar fi de mult făcută. Înţelegeţi, dar, imposibilitatea în care mă găsesc de a retrage fără nici un motiv de la d-Ie Romanescu şi Wellner rolurile ce le-am promis. Pentru d-rra Popescu imi rezervez de a scrie un rol nou, într-o nouă piesă. Binevoiţ i a-mi răspunde categoric dacă aceasta vă convine �i dacă pot compta pe concursul d-voastră pentru reprezentarea Fontanei Blanduziei" (cf. V. Alecsandri, Scrisori. [nsemnări, Bucureşti, Editura pentru litera­ tură, 1961, p. 112). E limpede Însă CrL Manolescu nu a acceptat rolul lui Horaţiu fără ca Anicuţa Popescu să interpreteze rolul Gettei sau al Neerei , pentru că inter­ preţii de la premiera piesei (consemnaţi şi în volumul apărut in 1884) au fost cei indicaţi în rns. B.A.R. nr. 812, f. 2r, rolul lui Horaţiu fiind deţinut de Nottara. Aceste ambiţii şi intrigi dintre actori il ingrijorau pe Alecsandri. "Cum se vor comporta ei în comedia mea antică?" - se intreba el intr-o scrisoare adresată lui 1. Ghioa la 30 nov. 1883, regretind că nu dispune la Bucureşti de artiştii şi de publicul din marile capitale apusene: "De ce nu am la dispoziţie marele public de la Londra sau de la Paris şi artişti ca Helene Thery ... " (ef. V. Alecsandri, Cele mai frumoase scrisori, p. 340). Cit de mare îi era îngrijorarea o trădează faptul că, a doua zi chiar, la I de­ cembrie, el simţea nevoia să-i scrie iarăşi vechiului său prieten, aflat atit de departe, destăinuindu-i necazurile pe care le avea cu distribuirea rolu­ rilor: ..... am cedat stăruinţelor multor persoane care au asistat la confe­ rinţă, pentru a da noua mea piesă direcţiei actuale - se disculpa el iarăşi faţă de fostul director al scenei româneşti - ; ei sînt pe punctul de a copia rolurile, aşteptînd să mă duc la Bucureşti ca să citesc ar tiştitor comedia mea şi să le bag în cap unele instrucţiuni ad-hoc ... Reprezentaţia nu va avea loc decît mai tîrziu. Cînd? That is the question. Aş fi fericit ca tu să asişti la premieră şi în acest scop te voi ţine la curent cu mersul repetiţiilor. Romaneasca, Wellner au roluri frumoase şi se vor achita bine de ele; Iulian, Mateesou şi Velescu de asemenea, cît despre Nottara, nu ştiu cum va fi în stare să interpreteze rolul lui Horaţiu. 842 � .. [843] Ir I Destinascrn acest rol important lui Manolescu, dar acest domn. uitînd tot ceea ce am făcut pen tru el (independenţa inimii!), mi-a pus con­ diţia să-I fac să joace împreună cu Popeasca lui! I-am trimis să se plimbe [ ... ]. Manuscrisul este în mîinile direcţiei. Îndată ce va fi copiat, ţi-l voi trimite la Londra ca să iei cunoştinţă de el. Aceasta iţi va furniza o seară de spectacol în cabinetul tău într-o noapte ceţoasă, de să nu dai afară nici pe un Macedonski ... şi nici chiar pe un Dame ... " (ci. V. Alecsandri, Cores­ pondenţă, p. 139). Preocupat de reprezentarea piesei, poetul era pe punctul de a pleca la Bucureşti chiar a doua zi, dar înrăutăţi rea bruscă a vremii îl determină să se răzgîndească: .. Eram gata să fac o mică excursie la Bucureşti - se destăinuie el tot lui Ghica - pentru a-mi citi piesa în versuri actorilor, dar, chiar în ajunul zilei fixate pentru plecare, iarna, cu toată asprimea sa, a debarcat în ţară şi, pe cinstea mea, mi-am desfăcut valiza, aşteptînd zile mai bune [ ... ]. Speri să te găseşti la noi pe la sfîrşitul lui Le bruaric ? În ce mă priveşte, aş fi mulţumit în toate privinţele şi îndeosebi pentru a te vedea asistînd la premiera Fîntînii Blandu ziei" (scrisoare datată .. Mirceşti , 3 dec 1883" ­ ef. V. Alecsandri, Cele mai [rumoase scrisori, p. 344- 345). Vestea montării piesei n-a întîrziat să se răspîndească, ajungînd pînă în cele mai îndepărtate colţuri ale românimii. Familia, bunăoară, saluta evenimentul, exprimîndu-şi totodată părerea de rău că pregătirile mergeau prea încet: ..... aflăm că în sfîrşit s-a de cis a se pune în repetiţie comedia antică Fîntîna Bland u zici de dJ. V. Ale csandri. Dar nici această piesă nu se va putea juca mai de grabă decit la 15 februarie, căci « artişti n-au ti mp » să studieze. Acest « n-au ti mp '), cînd e vorba de o piesă ori­ ginală şi încă scrisă de dl. Alecsandri, e caracteristic pe-ntru conducerea acelui teatru. Trist, foarte trist!" (ef. notiţă la rubrica Literatură şi arte ­ nr. 49, 4/16 dec. 1883, p. 594). Familia îşi mai exprimase , dealtfel, dezaprobarea faţă de indiferenţa cu care privea conducerea. Teatrului Naţional din Bucureşti creaţia dra­ matică naţională, cu trei luni mai înainte, şi tot în legătură cu piesa lui Alecsandri : .. Fîntîna Blandu.ziei, noua comedie în versuri a d-lui Y. Alecsandri ­ din care în numărul de Paşti publicarărn şi noi un fragment - se "la traduce şi în limba franceză. Aşa ne spune Funcţionarul public, care mai adauge că ilustrul autor o va trimite a.poi la Comedia Franceză din Paris, spre a fi reprezintată pe scena acelui teatru. Dar pe scena Teatrului Naţional 843 [844] I I ! l' 1 .,1 din Bucureşti nu se va juca?" (cf. notiţă la rubrica Literatură şi arte - nr. 38, 18/30 sept. 1883, p. 462). E posibil ca şederea prelungită a poetului în străinătate în timpul verii să fi dat naştere la presupunerea traducerii piesei în limba franceză şi a reprezentării ei la Cerne dia Franceză. Această presupunere nu s-a confirmat însă, singura reprezentare de care se va interesa Alecsandri abia în toamnă fiind aceea de la Bucureşti. De o tr-aducere a piesei în fran­ ceză şi de reprezentarea ei la Paris va fi vorba mai tîrziu, şi asupra acestor împrejurări ne vom opri mai departe. La 3 ianuarie 1884, Alecsandri ii trrmitr a lui Chica manuscrisul piesei, pe care direcţia Teatrului Naţional i-l înapoiase : "Am trimis chiar astăzi fratelui meu manuscrisul piesei mele în versuri Fîntîna Blanduziei ­ îl informa el - cu recomandaţia de a ţi-o trimite de îndată ce o va fi citit. Doresc să iei cunoştinţă de ea şi să-mi spui sincer părerea ta" (ef. V. Alec­ sandri, Scrisori. În sernnâri, p. 66). Deşi se gîndea mereu la montarea piesei, Ale csar.dri nu cutează să pornească spre Bucureşti în toiul iernii. Totuşi, la 1 februarie îi scria lui Al. Papadopol-Calfimah : "peste două săptămîni am de gînd a pleca la Bucureşti, dacă o vrea Dumnezeu, după cum avea obiceiul a spune Nastratin Rog-ca, de CÎte ori voia să între prindă ceva. Trebuie să merg ca să privighez repetiţiile Ftntinei Blanduziei" (ef. V. Alecsandri, Scrisori, p. 169). Între timp poetul primeşte veşti despre mersul repetiţii lor prin I. Negruzzi, care se dusese în acele zile la Bucureşti. "Îmi anun ţi că Fîntîna Blanduziei este în studiu - îi scria Alecsandri la 9 februarie - prin urmare, nu-mi va rămîne decît a privighea repetiţiile generale şi pe urmă a aştepta verdictul publicului." În continuare, scrii­ torul răspundea redactorului Convorbirilor care îi ceruse să publice piesa in revistă: "Îmi ceri pentru Convorbiri Fîntîna Blandu ziei. Cu mari mul­ ţumiri ţi-aş da-o, însă am de gînd s-o pun sub tipar, îndată ce voi se si a Bucureşti. şi cred că va ic ş i în brc s ur ă ce I rr a i t.ir z iu pc la sfirr it ul lu martie. Socec m-a rugat să nu-l las deoparte şi sînt oarecum obligat a satis­ face dorinţa editorului meu. Piesa fiind în trei acte, ar necesita cel puţin două luni pentru publi­ carea ei în Convorbiri, iar altminteri ar ocupa un număr întreg al foaii. Şi, odată cunoscută de publicul cititor, ediţia lui Sccec ar suferi pagu bă , după cum m-a asigurat însuşi" (ef. ibidem, p. 140). Iacob Negruzzi însă nu se va da bătut în faţa acestui refuz amabil şi va face totul pentru ca Fîntîna Blanduziei să apară mai întîi în Convorbiri. După ce Alecsandri dădu lui Socec manuscrisul piesei, Negruzzi aşteptă să iasă şpaltele pentru corectură şi ceru lui Ollănescu, pe care poetul il 844 1\: [845] rugase să se ocupe de tipărire în locul său, un rind de şpalte, după care să tip"trească lucrarea în revistă, fără a mai cere voie autorului. Intrigat de cererea lui Negruzzi, Ollănescu îi relatează lui Alecsandri intimplarea şi reacţia editorului Socec: "Acum o chestie, după cum zice J acques [1. Negruzzi], e vorba tocmai de el. Plecînd de aici, a venit şi mi-a cerut îte una din fiecare foaie de c rrecturi pentru ca prin ele să poată imprima în Convorbiri, în lipsă de text, Fontana Blanduriei; Cînd am cerut lui Socec să-mi trimită două foi din fiecare corectură şi i-am răspuns, la cercetarea lui, pentru ce aceasta, că este spre a se trimite la Convorbiri, el mi-a zis că nu ar voi un asemenea lucru şi că să aştepte Convorbirile a publica piesa după brosura imprirnată. Nu cred că aceasta să convie redactorului ei, gelos de a reproduce, mai întîi el, o lucrare a unui membru care, Cu drept cuvînt, e cel mai tînăr din « Junime » şi dacă puindu-vă aceasta în cunoş­ tinţă aştept o soluţiune spre a mă dezlega de orice răspundere către Jacques, aprins şi credincios păstrător al bunelor tradiţiuni gazetăreşti. Manuscrisul d-stră ce se află acum la Socec îl vom păstra aici, după cum aţi binevoit a-mi da voie" (ef. scrisoarea datată 25 aprilie [1884]. în Scrisori către Vasile Alecsandri, p. 367). Deşi, la 27 aprilie 1884, poetul era de acord cu Socec ca piesa să nu apară în Convorbiri înaintea volumului (cf. B.A.R ms. rom. 1786, I. 24), 1. Negruzzi obţine totuşi învoirea autorului ca aceasta să se publice în revistă (unde vede pentru prima dată lumina tiparului în trei numere consecutive: 3- 5, 1 iunie- 1 august 1884, p. 92- 104, 141- 153, 169- 184, cu o notiţă explicativă: "În curînd comedia va apărea într-un volum special, in editura Socec şi Comp., Buc. "). Acest lucru stîrneşte oarecari discuţii între 1. Negruzzi şi Socec, discuţii care se vor aplana curînd, fără ca Alecsandri să intervină. Totuşi învoirea autorului pare să fi fost obţinută numai pentru publica1'ea piesei în revistă, nu însă şi pentru apariţia în revistă înain lea celei în volum, cum lasă să se înţeleagă misiva pe care i-o trimite Alec­ sandri lui Negruzzi la 25 mai 1884, de la Mirceşti: "În cît priveşte Fîntîna Blanduziei, de vreme ce te-ai împăcat cu Socec, te rog să nu o publici decît după ce vor fi colile broşurii ieşite de sub tipar, cu îndreptările ce am mai făcut în manuscriptul meu" (cf. V, Alecsandri, Scrisori, p. 142). Negruzzi am văzut că se grăbea să aibă întîietatea tipăririi, iar lui Alecsandri nu-i mai rămînea altceva de făcut decît să se bucure de apariţia numărului din iunie al Convorbirilor, în care începea să se publice piesa, regretînd numai faptul că se strecuraseră cîteva greşeli de tipar: "M-am bucurat - îi scrie el la 9 iunie lui Negruzzi - cînd am văzut în Convorbiri apărînd Fîntîna Blandu ziei şi astfel împlinindu-se dorinţa 845 [846] l f' 1 l' d_nei Negruzzi; am descoperit Însă mai multe greşeli de tipar, pe care te rog să le Îndrepţi prin efrata din numărul viitor" (ef. ibidem, p. 143). Alecsandri nici nu avea motive să rcgrete apariţia piesei mai intii în revistă, intrucit apariţia volumului a întîrziat puţin. Întorcîndu-ne Însă Ia momentul ultimelor pregătiri pentru premiera Fin/inei Blanduziei , ştim că Alecsandri vine la Bucureşti pe la jumătatea lunii martie pentru a urmări ultimele repetiţii. Poetul se simţea bolnav, obosit, copleşit de griji pentru fiica sa, care era pe punctul de a divorţa a doua oară, precum �i pentru boala fratelui său al cărei deznodămînt irnpara.bil îl lnspăiminta. În iarna aceea se mai stinseseră din viaţă doi prieteni vechi: Baligot şi A. Cantacuzino. La 15 martie, scriitorul prez intă la Academie noul volum de scrisori ale lui I. Ghica. În ziua următoare, care era o vineri, îi scria Paulinei: "Piesa mea să va reprezenta gioia viitoare, adică Ia 22 martie, peste şepte zile ... Cred că îi face bine să pleci luni seara şi, agiungînd aice marţi dimineaţa, vei avea tot timpul ca să-ţi alegi şi să-ţi cumperi o capelă de dantelă" - se arăta el grijuliu pentru completarea garderobei soţiei sale (ci. V. Alecsandri Scrisori. [n semnări, p. 7). La 18 martie (duminică) îşi împărtăşea nemulţumirea în altă scrisoare adresată soţiei sale: "Reprezentaţia va a-rea lec gioi, adică peste cinci zile. Mi-am dat multă osteneală cu actorii - se plîngea el - Însă nu-s mulţămit de dinşii. Direcţia actuală a Teatrului nu plăteşte nici două. parale" (cf. V. Alecsandri, Corespondenţă, p. 21). Premiera, care are lcc Ia 22 martie 1884, înregistrează un mare succes. Ea "s-a dat în prezenţa regelui Carol 1 (care venea dealtfel foarte rar la teatru), a reginei Elisabeta, apoi a lui Ion C. Bră tianu , C. A. Rosetti etc., cu o sală tiosită" (ci. Carnil Petrescu, Teatrul românesc intre 1866"i 1914, în Revista Fundaţiilor VI, nr. 5, 1 mai 1939, p. 389). Cu alte cuvinte, pre­ miera n-a fost numai pentru oficialităţi, ci şi pentru marele public: sala era ticsită de lume. Despre acest mare eveniment în lumea teatrului, Victor Eftimiu relatează cele ce i-a povestit Constantin Nottara , interpretul rolului lui Horaţ iu : "Cînd s-a dat la Teatrul Xabonal premiera acestui poem dramatic, spectacolul era. necontenit întrerupt de aplauzele calde ale publicului care, la sfîrşit, În aclamaţii entuziaste, a chemat pc autor la rampă. Moşneagul glorios s-a coborit din lojă În mijlocul actorilor. În faţa celor opt sute' de spectatori care aplaudau in picioare, Arrstizza Rornanescu, 846 •• -,., -� [847] T II I I interpreta Gettei, a îngenuncheat În faţa lui Vasile Alecsandri şi i-a sărutat mina" (ef. Akademos , Bucureşti, E.S.P.L..-\., 1955, p. 71-72). "Niciodată în literatura noastră un scriitor la vîrsta lui Alecsandri nu oferi se o operă aşa de armonioasă, plină de o aşa delicată şi limpede poezie, respirind atîta tinereţe şi atîta dulce Împăcare totodată - subli­ niază G. C. Nicolescu -. Succesul nu este unul de simpatie, în cadrul unui cerc restrins, cu abilitate regizat, ci un mare succes de public, un adevărat triumf. În 28 de zile, pînă la 20 aprilie, piesa fusese jucată de zece ori. Numai in prima săptămînă se dăduse de cinci ori - ceea ce însemna o biruinţă cu totul neobişnuită în vremea aceea. După al cincilea spectacol, se dă un banchet în onoarea scriitoru lui.Ta care se rostesc discursuri ornagiale şi la care se citesc poezii" (cf. Viata lui Vasile Alecsandri, ed, cit., p. 627). E. Lovinescu consideră "ciudat" faptul că Maiorescu nu menţionează nimic cu privire la reprezentaţie în Însemnările sale zilnice, dar înregistrează. "banchetul dat în cinstea poetului în ziua de joi 29 martie 1: {< Seara, la 7, diner în onoarea lui Alecsandri la HOtel Boulevard, dat de noi "Junimea". Alecsandri, John Ghica, D. Sturdza, ·Exarhu, Hasdeu, Urechia, Creţeanu, T. Rosetti, Mandrea, col. Şerbănescu, col. Bengescu [-Dabija], G. Lahovari , Petroni, Ln.urianu , Ang. Demetriescu, Stemil , Duiliu Zamf irescu, Nica, Slavici, Gane, 2 Negruzzi, Ollănescu, A. Balş. Foarte bine. A venit încă şi Carp şi Ventura, la sfîrşit »": Lovinescu reproduce, în continuare, "ca un document al timpului, darea de seamă a acestui banchet, făcută de Du iliu Zarnfirescu în Foiţa României libere de la 31 martie 1884. Banchetul dat în onorul Tr-lui Alecsandri pentrtt a ciucea reprezentaţie a « Bland u ziei ». � Joi seara, vreo 40 de prieteni şi admiratori ai poetului, între cari d-nii: Ioan Ghica, T. Maiorescu, Dem. Sturdza, P. Carp, Th. Rosetti. Mandrea , Creteanu, Ureche, Hasdeu, 1. Negruzzi, L. Negruzzi, N. Gane , Exarhu, Dem. Laurian , Dem. Ollănescu-Ascanio, Şt. C. Mihăilescus col. Şer bănescu col. Bengescu, Ang. Demetriescu, Slavici , Nica, Petroniu, Lahovary, Balş etc., au dat un prînz în cinstea d-Iui Alecsandri, pentru a cincea reprezentaţie a admirabilci sale piese: Fîntîna Blandu ziei, » La 7 ore fix, sala de mîncare din primul etaj al marelui hotel Bulevard îşi deschidea uşile celor 40 de fracuri , care se adunau să sărbătorească pe mai-marele lor întru ale poeziei, împrejurul unei mese a la Lucullus. Sala, împodobită cu simplitate, părea croită aşa de mare, ca să adăpos­ tească bustul celui sărbătorit, ridicat pe un baldach in de catifea, care 1 T. Maiorescu, op. cit., II, p. 239-240 [nota E. Lovinescu]. 847 [848] .r: '1 J privea Cu liniste intrarea mcsafirilcr săi. şi. printre cei dintii. rnosaf ir ul care semăna aids ma cu dînsul. După cuvenitele plecăciuni la cei mai mari în nume şi în vîrstă, fiecare se aseză la locul ce-i era pregătit mai de-nainte. găsind alături un carton elegant, cu numele său, care cuprindea. în rezumat, manifestaţiunea a trei genii deosebite: Horaţ iu poetul., .• Găbl tipcgraful şi Antoine bir taşul. Partea cu care colaborare Horaţiu era următoarea: Nitlla ţ lacere diu ncc uiuere carmina POSS1tllt Quare scribu+rt ur aquae ţ ctcrit us? Şi: Quis post vina graren miiitiarn ţauţeriem crepat r 2 Partea cu care colaborase Găbl era tiparul. Pe un a [our , format din 11 (u scurt). se deosebea lista de bucate. le men u , care. cu vinurile sale de tot soiul. Îneca pe sărmanul 11. de nu l-ar mai fi putut scoate nici chiar un redactor de la Românula a Colabcraţia lui Antoine era cu totul culinară , şi. dacă. pe cartonul artistic, venea al treilea la rînd. în stima celor flămînzi. era cel puţin egală cu a lui Horaţiu. * Odată aşezaţi la masă. priveliştea se schimbă. Văzute a rol d' oiseau, capetele pleşuve ocupau mijlocul mesei, şi. cu cît te depărtat mai mult spre cele două extremităţi. cu atît părul devenea mai stufos. Explicaţia e foarte simplă: la mijloc stau tinerii .. academiei şi la extremităţi bătrîni din zilele noastre. Ceea ce era în adevăr atingător în această adunare, erau cei doi bătrîni: d-nul Alecsandri şi d-nul Ioan Ghica. Prieteni din alte vremuri. ei se găseau la aceeaşi masă, după ani întregi de mur.că , în cal i şi unul şi altul avuseseră de luptat contra elementelor vitrege ţării acesteia şi păreau a-şi vorbi pe tăcute, înţelegîndu-se din privire, iubindu-se prin durerile lor, mulţurnindu-sc unul de fericirea celuilalt şi, deşi bătrîni, dîndu-şi mîna cu credinţă spre a lucra înainte, pentru binele şi ridicarea ţării. Nu ştiu pină la ce punct avea dreptate d-nul Maiorescu în obser­ vaţiunile ce făcea generaţiei noastre cu ccazia toastului purtat el-lui Alec­ sandri: ceea ce însă nu se poate tăgădui e amor ţirea ce pare că cuprinde din ce în ce mai mult orice avînt nobil, orice sacrificiu pentru o idee, orice 1 Versurile pe care le scriu băutorii de apă nu pot nici să placă, nici să trăiască îndelung [nota E. Lovinesc�/J. 2 Cine se văicăreşte , după ce a băut. că sărăcia c o grea sarcină i [ucla E. Lo,·il1eseu]. 3 Ştiut este că DI. Alecsandri c duşmanul neîmpăcat al acestei litere. iar Romănulu , bunul ei prieten [nota E. Lovinescuj. 848 f I ! [849] II:r· t ! ridicare peste nivelul ordinar al prozei. Cel dintii care şi-a ridicat glasul spre a vorbi poetului a fost prietenul său, d-nul principe Ion Ghica. D-sa, cu voce lină şi puţin cam mişcată. i-a urat viaţă lungă, spre a putea să producă noi opere ca Fintin a Blan dueiei. D-nul Alecsandri a răspuns în. cîteva cuvinte, că cea mai mare mulţumire a sa este de a se găsi în mij lccul celor cari-I Înconjură; că se va sili să facă o a doua Blandu zie şi că, mai. cu seamă, va fi fericit dacă se vor găsi alţii să-I Întreacă. Abia aşezat d-nul Alecsandri, de la celălalt colţ al mesei se aude tunind o ve ce puternică, iar d-nul Ureche, proprietarul ei, se vede în picioare, cu ochelarii ridicaţi pe frunte, declamînd versurile următoare, poetului: Lui V. Alecsandri Ca şi Horaţ iu cîntat-ai fîntîna Blanduz ici , Poet cu viers sonor: Ca dînsul, nesecată fîntîn-a poeziei Ai dat l-al tău popor etc ... După d-nul Alexandrescu Ureche, îşi înalţă glasul d-nul Dem. Ol lă­ nescu, elegantul traducător al lui Horaţiu, care a cîntat gloria lui AlEC­ sandri, poftind, cu reverenţe de diplomat, pe toate femeile visate şi cunoscute de Hora.ţiu spre a-i da mină de ajutor să glorifice geniul e pocii noastre, Ir-lui V. Alecsandri Fintina Blauducici Qui 1Iiusas amal im pares 0, fOl1S Blandusiae 1 ... Tern os tel' cyathos attonit us petet, Fies u obil iutn In q!toque Vates.! [ontium. (Cartea III, oda XIX) (Cartea III, cda XIII) Din trecuta nemurire unde doarme-al vostru nume, Amintiri, podoabe scumpe, strălucir î din altă h.rne , Veniţi! Lydio iubită, Pyrrho cu picior frumos, Neobulă drăgălaşă, Ty ndar is cu glas duios, Veniţi toate! blonde visuri de iubire şi de dor, Azi e mîndră sărbătoare la Fîntîna Blanduz iei , Sărbătoarea lui Horaţiu, sărbătoarea Poeziei .. " (CL T. Maiorescu şi contemporanii lui. Ediţie îngrijită de Z. Ornea �i Maria Sirnionescu. Prefaţă de Z. Ornea, Editura Minerva, Bucureşti, 1974, p.73-76). Întors la Mirceşti , după agitaţia zilelor petrecute la Bucureşti, Alec­ sandri se va îndeletnici Cu pregătirea manuscrisului pentru tipărirea piesei în volum. El îl va ruga pe D. C. Ollănescu să scr ie o notiţă biografică. 849 [850] ,. r " despre Horaţ iu, care va fi publicată în volum (p. 5- 10). Solicitat, probabil, de Iosif Vulcan, să-i dea ceva pentru Familia, poetul îi oferă Oda la Hebe, care apare în nr. 17, din 22 apr.14 mai 1884, p. 197, al revistei. Tot acum este solicitat de Leon Negruzzi să-şi dea consimţămîntul pentru repre­ zentarea piesei la Iaşi, lucru pe care Alecsandri nu-l va refuza . .. Leon Negruzzi - îi scria el la 16 apr. 1884 lui Teodor Aslan , pe atunci director al Teatrului Naţional din Iaşi -- mi-a împărtăşit la Bucureşti proiectul său de a monta noua mea piesă pe scena teatrului din Iaşi şi mi-a cerut autorizatia în acest scop. Lam dat-o imediat, în baza vechilor amintiri Clare mă leagă de acest teatru. Rămîne acum de ştiut dacă posedăm la Iaşi elementele indispensabile pentru realizarea proiectului lui Negruzzi. Care sint actorii care ar fi capabili să interpreteze rolurile din Fintina Blanduziei?" (cf. V. Alecsandri, Scrisori, Îsisemnări, p. 9). Întrebarea lui Alecsandri nu era lipsită de temei. Fîntîna Btanâucici s-a reprezentat la Iaşi în stagiunea 1884- 1885, dar nu de trupa Teatrului din Iaşi, ci de aceea a Teatrului Naţional din Bucureşti, în turneu, cu Aristizza Romanescu şi ceilalţi interpreti din capitală. În fondul de manu­ scrise al Bibliotecii .. V. A. Urechia" din Galaţi (1I1s. 1.52) se păstrează scrisoarea lui V. Alecsandri adresată ar tistei , datată: .. Paris, 31 dec. 1885", în care poetul îi mulţumeşte că a dat viaţă Teatrului din laşi, jucînd acolo Fîntîna Blandu ziei şi Oridii; (ef. Vasile Alecsandri. Catalogul lucrărilor existente în Biblioteca .. V. A, Urechia", Întocmit: C.Bădic �i S. Codreann, Galaţi, 1971, p. 44). În acelaşi timp, dornic să perfecţioneze piesa înainte de a o incredinţa tiparului, Alecsandri poartă o corespondenţă susţinută cu vechiul său sfetnic Iancu Alecsandri, precum şi cu traducătorul lui Hora.ţiu, D. C. Ollă­ nescu, pe care am văzut că-I rugase să se ocupe şi de tipărire. Astfel, la o scrisoare a poetului din 6 aprilie, rămasă necunoscută fratele său îi răspundea la 23 aprilie 1884: "Nu ai uitat că posed manuscrisul Fîn/inei Blandueiei, aşa că mi-a fost uşor, de indată ce am primit scrisoarea ta de la 6, să iau cunoştinţă despre scena pe care ai fost sfătuit, sau, mai cur înt, pe care doreşti să o scoţi de la sfîrşitul actului 2 pentru a o muta, sub formă de povestire, la începutul celui de al 3-lea. După ce am făcut aceasta, şi pentru a răspunde la apelul pe care rni-l adresezi, m-am intrebat dacă scena în chestiune formează o verigă oarecare în comedia ta, cu alte cuvinte dacă este mai mult sau mai putin necesară. Ei bine! riu. Singura sa utilitate stă în explicaţia deplasării reuniunii, care va fi ţinută la Horaţiu, din pricina ravagiilor ospăţului. 850 [851] \j ,- I Acest mic serviciu nu compensează deloc neajunsul, pe drept remarcat de tine, de a compromite într-o scenă comică efectul aproape înduioşător al măreţului tablou dinaintea sa. La urma urmelor, publicul, prin mani­ festările sale, trebuie să fie aici cel mai bun sfătuitor al tău; am văzut că izbucneşte în aplauze după Oda la Hebe, care este una din capodoperele tale. Scena comică trebuie să fie pe jumătate înecată în acest entuziasm al sălii. Deci, trebuie categoric să o suprirni şi să reproduci lucrurilc trebuin­ cioase în mica povestire pe care te gîndeşti să o pui pe Geta să o spună. Iată, scumpul meu poet, urni lul şi simplul meu sfat pe care mi l-ai cerut. Acela al lui Got 1 mi se pare de prisos, adrniţ înd că aş fi în stare să merg să-I caut, ceea ce, din păcate, nu sînt. Pentru Dumnezeu! nu întreba, în toate acestea, decît propriul tău sentiment, cînd a scris cineva Finiina Blanduziei, poate să şi-o îngăduie. Acum, în ce priveşte sfaturile, iată unul pe care cred că trebuie să ti-I dau. D-l Socec va fi probabil editorul comediei tale. Nu cunosc condiţiile voastre obişnuite. Iată una pe care te îndemn să o irnpui in imprejurarea de faţă: libertatea pentru tine de a pune să se facă cînd şi oriunde îţi va plăcea o ediţie de lux. Flntin a Blandu zici poate foarte bine să aibă într-o zi onoarea unei asemenea ediţii. Pe lîngă aceasta, aş pretinde de la Se cec un oarecare număr de exem­ plare pe care le-aş destina bibliotecilor româneşti din Bucovina şi din Transilvania. Ar fi din partea ta o atenţie care, cred, ar mişca pe corn­ patr ioţf i noştr i de dincolo de frontiere, care au fost întotdeauna admiratorii tel' credincioşi. Duminică am a-fut vizita lui Ion Ghica, însoţit de prinţul Mihail Ch ica, Mi-a dat veşti foarte bune despre tine şi bineînţeles mi-a vorbit despre marele tău SI!CCes. [. - - 1 Netă. Afară de d. Iulian 2 şi d-na Not tara 3, ceilalţi n-au fost, după părerea mea, la inăl ţimea jocului Ior l !" 1 Francois Jules Edmond Got (1821- 1901), mare artist francez, societar al Comediei Franceze, decanul casei Moliere, profesor la Conser­ vatorul din Paris. 2 Ştefan Iulian (1853- 1892), artist, secretar al Teatrului Naţional. apreciat actor de comedie, influenţat de stilul lui Matei Millo, a interpretat cu succes rolnrile comice din piesele lui V. Alecsandri. 3 Amelia Wellner , artistă, a debutat pe scena Teatrului Naţional din Iaşi în anul 1873, a jucat în special roluri comice. A fost căsătorită. Cu C. I. Nottara şi apoi cu Vasile Hasnaş [ne/ele M. Anineanu]. 85I [852] " I i I �, / J! . (ef. Scrisori către Vasile Alecsandri, p. 41-15). Înainte de a primi acest răspuns, Alecsandri revenea Cu alte probleme în scrisoarea datată 16 apr. 1881: .. Încă o chestiune cu privire la piesa mea înainte de a o da publici­ tăţii. Ia-ţi manuscrisul în mînă şi urmăreşte indicaţiile mele: Actul I - Scena a II-a - Gal1us intră ţinînd o spadă în mînă; tol spune, ca şi cum s-ar adresa cuiva care nu este în scenă: « Să duc la faur spada s-o şteargă de rugină? Prea bine, (Se opl'eşte,) Ce văd? Cine pe apă se înclină? » Aceste două versuri înlocuiesc pe cele din textul primitiv: (, - Să duc astă scrisoare Lydiei? Bine-ndată, Dar ce văd colo-n umbră? un farmec viu de fată? » Această schimbare se explică la sfîrşitul piesei.! Acest sfîrşit a fost transformat în chipul următor: S CE N A A IX-a <, GLCTTO: Zoile, lăsăm banii? ZOIL: '" Ba-i scoatem. GLl:TTO: .. , Să-mpăr ţim P .(A niîndoi se a-pleacă deasupra [intinei şi îşi afundă br&ţele.) S C E N A A X-a ZOlL - GLUTO - GALLUS GALLUS: Ce faceţi voi aice? ZOIL (arogan I ): Noi? GALLUS: ... Voi. GLUTTO: .. , Xe răcorirn. GALL US: Profanatori nemernici! spurcaţi cu-a voastră mînă A divului Horaţiu poetică fontînă. În lături! ZOIL (indignat): Noi? GALLUS (scoţînd spada): În lături zic! de nu ... ZOIL: Ş-apoi? GALLUS: Din doi mişei fac patru lovind cu spada-n voi. :l. GLVTTO (speriat): M-am dus, .. 1 E vorba de sfîrşitul actului, dar în original e scris greşit piece [nota ]1.1. Allineanu]. 852 [853] ,P Mă duc. ( Ies repede.) ZOIL (mîndru): GALLUS: La Pluton! (Se a-propie de fîntînă şi îngenunchează,) O! Nimfă Blanduzie, Sub chipul scump a Gettii arată-te-acum mie. » K.B. (Actul se termină după aceste două versuri.) Or , la reprezentaţie am observat că publicul pare să aştepte reapa­ riţia Gettei şi că se lasă prea repede cortina, după părerea lui. De aci o oarecare constrîngere, o oarecare răceală, care dăunează succesului acestui prim act. În adevăr, acesta se sfîrşeşte nefiind în scenă decit un singur personaj. GalJus, care nu a avut încă ocazia să se facă simpatic. Iată deci la ce m-am gîndit. Cînd Getta, în scena cu Hora.tiu, se e xal­ tează pînă într-atît încît îi cade la picioare şi-i sărută mîna, ea pare că şi-a pierdut capul şi, în tulburarea sa, fuge, lăsînd pe Horaţ iu surprins şi pătruns de un sentiment încă neexplicabil. Tînăra fată crede atunci că trebuie să-şi ia coşul cu flori in clipa în care se depărtează; aceasta este insă o mişcare nenaturală într-o situaţie atit de încordată. Cred că ar fi mai potrivit cu starea spiritului său tulburat să nu se gîndească la coş şi să fugă, uitindu-I lîngă fîntînă. Acest joc de scenă mi-ar permite să o fac să revină la sfîrşitul actului, in căutarea coşului, căci fără de asta nu s-ar putea întoarce la stapinul sau. Iată cam cum s-ar petrece lucrurile: SCENA a X-a « GALLUS (căzînd în genunchi): O! nimfă Blanduzie , Sub chipul scump al Gettei arată-te-acum mie! » S C E N A a XI-a GETTA - GALLUS (1 GETTA: Uitatu-rni-am panerul cu flori aici. (Văzînd pe Gallus i } El! GALLUS (văzînd pe Getta, se ridică): Ea! (Cu căld ură : ) Ce caţi? GETTA (căutînd): Paner ul. GALLUS [surizin â }: ••• Numai? Nu şi inima me a ? În el găsi-vei plante, în ca floarea iubirei. O vrei? cu ea să intri în templul fericirei? GETTA (cscunein du-şi emotia sub un aer de veselie şireată ): 853 [854] Şi ce-ţi rămîne ţie? GALLUS: Eu? Tot aş căpăta În schimb de-ai vrea tu, Getta, să-mi dai inima ta.' » La aceste cuvinte i-ar lua mîna, ochii lor s-ar întîlni cu dragoste ţi cortina ar cădea asupra acestui tablou. Această mică scenă este abia schiţată. Tu o găseşti la locul ei? Este ea dealtfel în nota naturală? Răspunde repede. Altă poueste. În scena actului al II-lea, unde Horaţ iu improvizează o odă în onoarea Hebei , versul care încintă cel mai mult publicul nostru e acela cu care se termină strofa a doua: (, Culegător de stele pe spaţiul ceresc ». Entuziasmul este aşa de mare încît aproape dăunează întregului conţinut al strofei a 3-a. Or, pentru că actul al 2-lea ar trebui să se termine după această improvizaţie, n-ar fi mai bine să strămut versul în chestiune a sfîrşitul odei, astfel ca pu blicul să rămînă su b impresia pe care o încearcă? În acest caz, cum crezi tu că aş putea să fac această strămutare ? Caută şi răspunde de asemenea cît de curînd 2" (ef. ms. B.A.R. nr. 57".l1 f. 94r - 97V; V. Alecsandri, Corespondenţă, p. 13- 16). Iancu îi răspunde la această scrisoare la I mai 1884: "Am fost deci nevoit să amîn pe astă seară răspunsul pe care îl aşteptat la scrisoarea ta de la 15/2 aprilie, acest răspuns, care nu va pleca decît mîine, iată-l : fie ca el să ţi se pară tot atit de satisfăcător, cît este­ te asigur dinainte - de grijuliu pentru preocupările tale de autor al Fîntînii Blanduziei. Am citit cu atenţie scrisoarea ta şi ţi-am recitit comedia şi iată părerea mea asupra celor cîteva schimbări pe care ai dori să le introduci. Aceea pe care doreşti să o operezi în actul întîi în interesul sfîrşitului, prea rece, după. tine, nu mi se pare că trebuie să ridice vreo obiecţie. În adevăr, reîntoarcerea Getei la fîntînă ar fi ca faimoasa pălărie a lui *** din Tiranul Padovei, un vulgar şiretlic dacă nu ar fi provocată în modul cel mai natural de nevoia tinerei sclave de a-şi regăsi coşul, aşteptat cu atîta nerăbdare de stăpînul său. Cît priveşte plecare ei grăbită, nechib­ zuită, după scena a cincea, este o necesitate. O vezi pe această biată fată amirrtindu-şi de îngrozitorul ei coş într-un asemenea moment? Atîta spirit 1 Eu? Tot ar fi al meu. În schimb de-ai vrea tu, Getta, să-mi dai sufletul tău (n.a.). 2 Urmează Odă la Hebe modificată, iar la sfîrşit poetul întreabă: "Cela va-t-il comme fa? - ou bien Priferes-tu la premiere facture P" 854 [855] r I I de ordine, după un dialog atît de emoţionant pentru ea, ar fi culmea ridi­ col ului. Modificările mi se par deci foarte naturale şi în avantaj ul scenei. Asupra ultimei schimbări aş avea de făcut unele obiecţii. Subiectul merită efortul, Odă la Hebe este demnă de eroul tău, este, Într-o privinţă, bucata cea mai seducătoare din comedia ta. Fără Îndoială schimbarea ar putea fi făcută fără prea multă pagubă pentru ansamblul scenei şi, vorbind pe faţă, publicul nu ar vedea decît in focare ; din contra, ar fi şi mai transportat dacă, aşa cum crezi, i-ar plăcea să rămînă sub impresia celor două încîntătoare versuri: Hebe! o zee scumpă! devin cînd te privesc Culegător de stele pe spaţiul ceresc. Dar într-o operă de importanţa Fîntînii Btandusiei, aspectul literar trebuie, mi se pare, să treacă înaintea convenienţei unui efect pe care l-aş numi de audiţie, cu atît mai mult cu cît cele două versuri: Hebe! săgeata scumpă de care aş vrea să mor E-n ochii tăi, în tolba cerescului amor. mi se pare că merită de asemenea onoruri deosebite. Cînd spun aspect literar, îl înţeleg tot atît din punct de vedere al scenei, cît şi din acela al lecturii operei tale. Publicul actual, mai înfocat, mai entuziast, îţi va fi recunoscător de a fi urmat imboldul său, un altul, mai luminat, mai exigent, ar putea să se arate mai riguros şi să obiecteze, ceea ce tocmai fac şi eu aici, că fiecare dintre strofele Odei la Hebe se termină intr-un fel natural, logic, suitor , se simte că aceasta porneşte dintr-o sursă, să zicem din Fîntîna Bland ueiei, Priveşte-n a mea cupă să se-ndulecească vinul, În ochii mei priveşte de-mi indulceşte chinul. Hebe! O zee scumpă, scumpă! Devin, cît te privesc, Culegător ele stele pe spaţiul ceresc. Hebe! săgeata scumpă de care aş vrea să mor E-n ochii tăi, în tolba ceresculu i amor. Toate aceste versuri sînt perfect la locui lor. Ar mai fi tot aşa dacă ai opera schimbarea pe care ai supus-o părerii mele? Nu o cred. Va fi, după mine, un dublu neajuns dacă această schimbare ar fi operată, nu numai 855 [856] 'r 1, .. {( Culegător de stele pe spaţiul ceresc ,) nu va mai termina strofa a treia ca şi pe cea de-a doua, dar ea va termina oda în chip mai puţin fericit decit o fac acum cele două versuri: Hebe! săgeata scumpă de care aş vrea să mor E-n ochii tăi, în tolba cerescului amor. Aceste minunate versuri sînt cu atît mai preţioase pentru oda ta, cu cît readuc pe Horaţiu spre Geta cu un mare gest de dragoste. Este cazul să spunem ca Shakespeare: Totul este bine cînd se sfîrşeşte cu bine. Deci, după mine, trebuie să laşi oda ta aşa cum este, fără să te mai preocupi în nici un fel de judecata nervoasă a publicului tău asupra ierarhiei versurilor tale. Vineri dimineaţa. Am recitit acum ceea ce precede şi, cu toată dorinţa mea constantă de a face mai bine cînd doreşti să ţii seamă de părerea mea despre cele scrise de tine, nu găsesc nimic de schimbat. De aceea, propria ta părere mi se pare a fi cel mai bun judecător în împrejurarea de faţă, acum că nu mai eşti sub influenţa înfierbîntată a Bucureştiului. Sînt convins că pînă la urmă ultimul tău cuvînt va fi cel mai înţelept" (ef. Scrisori către V. Alecsandri, p. 51-52). Alecsandri se grăbea să-i răspundă la această scrisoare la 21 aprilie st. v. (6 mai st. n): "Aprecierea ta asupra schimbărilor proiectate în Blanduzia este foarte justă. Am să imprim deci Oda la Hebe aşa cum a fost scrisă. Dar pentru că publicul din Bucureşti este impresionat mai cu seamă de ultimul vers din strofa a doua, am ră recomand artistului însărcinat cu rolul lui Horaţiu să declame această a doua strofă la sfîrşitul odei. Cît despre a adăuga o nouă scenă la sfîrşitul primului act, renunt, este inutil; dealtfel, Getta ar pierde mult din prestigiul său revenind să facă o scenă de dragoste Cu Gallus, după profundul său entuziasm pentru Horaţiu. Ar fi să treacă prea repede de la un sentiment la altul. Voi adăuga numai două sau patru versuri la rolul lui Gallus pentru a termina actul bine" (ef. ms. B.A.R. nr. 5741, f. 86-87; V. Alecsandri, Corespondenţă, p. 16, notele Martei Anineanu). În aceeaşi scrisoare, poetul îl ruga pe fratele său să-i trimită numărul din Gazette de France în care cronicarul dramatic Armand de Pontmartin publicase foiletonul U'ne grande premiere il. Bucarest , foarte măgulitor pentru autor. Iancu Alecsandri satisface imediat rugămintea fratelui său: "Chiar în ziua primirii scrisorii tale de la 20 aprilie s.v. am pus la poştă cele două exemplare cerute din Gazette de Fran ce. ii \. 856 ,li :J. �. 1 /. [857] Foiletonul d-lui de Pontmartin este tot atit de interesant, pe cit este de măgulitor. Te-ai gîndit să-i mulţumeşti?" (ef. Scrisori către Vasile Alecsandri, p. 54). De acest foileton s-a ocupat recent Dan Mănucă , prezentînd pe larg împrejurările in care a fost scris: "Într-adevăr, în Gazette de France, ziar cu o foarte veche tradiţie, apare la 27 aprilie 1884 un lung comentar semnat Armand de Pontmartin şi dedioat Fintinei Blanduziei 1 Prin cronica lui, Armand de Pontmartin a sporit substanţial, în epocă, prestigiul piesei lui Alecsandri, cu atît mal mult cu cît criticul vorbea despre o lucrare dramatică, pentru care ziarul avea o altă rubrică, semnată de Adolphe Racot. Dealtfel, în chip de scuze parcă, Pontrnart in îşi alcătuieşte cronica sa ca pe o scrisoare către cronicarul dramatic en titre al ziarului. Titular timp de aproape trei decenii al rubricii literare săptămînale, Pontmartin avea un nume bun în critica epocii, dobîn­ dit prin severitatea opiniilor şi fineţea stilului. Surpririzătoarea lui cronică va fi făcut asupra lui Alecsandri o adîncă impresie, chiar dacă poetul era la o vîrstă cînd toate acestea puteau să-i pară zădărnicii. Simpatia lui Pontmartin e de căutat în altă parte decît în simpla preţuire a piesei lui Alecsandri şi faptul transpare din cel dintîi paragraf la cronicii sale. Originar din Provenţa, Pontrnartin nu ignora preţuirea lui Alecsandri în sudul Franţei, preţuire pe care dealtfel o şi aminteşte. Pentru criticul francez, Alecsandri este, întrele altele, {( omul îndrăgostit cu pasiune de Provenţa şi de poezia provensală », omul care, în pofida vîrstei, a înaltei poziţii sociale în România şi a dificultăţilor voiaj ului , nu a ezitat să fie de faţă la sărbătoarea Felibrigiului, la Jocurile Florale din 1882 Faptul a produs impresie şi, după mai bine de un an, Por trnar tin nu ezită să declare, cu o curtoazie ce trece dincolo de politeţea ocazională, că 4 salutîndu-I pe V. Alecsandri, îmi pare că aduc omagiu unui adevărat poet francez », Turneul lui Alecsandri a lăsat urme durabile, ce au putut fi depis­ tate şi în secolul următor.P Calmul senin, mîndria resernnată a lui Alecsandri, lesne de intuit printre replicile Fîntînii Blandu siei, I-au cîştigat de îndată pe Pontmarti n care, prinzînd momentul, rupe o lance împotriva lui Hugo : « ... la Fontain de Blandusie, Ce simple mot nous Iait deja I'effet d'une evocation magique Nous croyons voir apparaitre Horace en personne; Horace, le type le plus original et le plus exquis de la poesie latine; Horace, que l'on peut adrnirer 1 Armand de Pontrnartin, U'ne grande premiere a Bucarest , în "Gazette de France" , 254' annee, 27 Avril 1884 [nota Dan MănucăJ. 2 Cf. Maria Platon, Vasile Alecsandri et le Felibrige. These de doctorat, Montpellier, Universite Paul Valery, 1972, p. 109 urm. [nota Dan ll1'ănucăJ. 857 [860] ,. Gettei faţă de el, « par une erreur d'optique assez commune chez les vie il­ lards illustres ». Dialogul dintre Horaţiu şi Getta pe această temă ar fi � un chef d'oeuvre de delicatesse et de grâce ». Cîteva din concluziile criticului francez merită a fi relevate, întrucît surprind par ticularftă ti reale ale Fîntînii Blan duzici, intuite doar prin intermediul cronicii lui Veritura. în acelaşi timp, e necesar să atragem atenţia asupra faptului că piesei i se găsesc merite pe care nu totdeauna le are, dintr-un sentiment de evidentă bunăvoinţă şi netăgăduită arnicie. Alecsan­ dri este felicitat pentru echilibrul perfect pe care I-ar fi creat Între poezie şi desfăşurare dramatică. « C'est une tentation si naturellc, si do cce et si ;- rare, quand on possede le don de la poesie, de s'attarder sur les cîrnes , pendant que le public s'Irnpatiente des lenteurs du drame! L'auteur de la Fontaine de Blandusie a su eviter cet ecueil.» Sînt din nou rernarcate scenele considerate valoroase: mărturisirea dragostei ce şi-o poartă Gallus şi Getta, festinul de la Scaurus, cda rr citată de Neera, sfidarea aruncată ui Horaţiu şi strofele improvizate de el. Alecsandri - se afirmă - a ştiut să susţină caracterele cu o deosebită artă: « Comme il est vrai , cet Horace , qui , s'abusant sur les sentirnents de Getta, se croit airne ă force de se savoi r adrnire, prete ă ce mi rage son irnagination de poete, et, lorsque I'i llusion lui devient impossible, donnerait, j 'en suis sur, les trois quar ts de son bagage immortel pour un de ces regards et de ces sourires que Getta prodigue â Gallus l». Pornind de la faptul că iubitul Gettei, Gallus, un fost războinic gal, Pontrnar ti n relevă adînca simpatie pe care Alecsandri a arătat-o tot­ deauna Franţei, mărturisind că şi acest fapt îl face să consemneze, în cea mai veche gazetă franceză, ecourile aplauzelor din Bucureşti. Curtoazia puţin obişnuită a lui Pontmartin merge încă mai departe. El propune ca piesa lui Alecsandri să fie tradusă în franceză de Xavier Marrnier (< qui parle le roumain comme le francais ,» şi de Henri de Barnier , spre a fi reprezentată la Comedia Franceză. Aprinzîndu-se cu repeziciune, imaginaţia criticului închipuie chiar o schiţă de decor şi prevede cea mai bună distribuţie: » Ah! comme je 'lois bien, dans le principal râie, Got transfigurant son merveilleux Arnolphe et en faisant le poete Horace! Comme je voit Monnet-Sully, superbe dans le râIe de Gallus, et Getta, la blonde Iille du Danube, delicieuse sous les traits de M-11e Reichemberg!� încheierea trădează motivul care l-a îndemnat pe Armand de Pont­ mar tin să-şi scrie cronica: « La Roumanie, justement fiere de son poete, a le droit de reclamer comme siens, l'oeuvre, la legende, le succes, la gloire d'Alexandri. Il me semble qu'il en restera un peu pour la Provence - lt 860 [861] p pour la France »" (cf. Argumente de istorie literară, Iaşi, Editura Junimea, 1978, p, 78-82), Deşi măgulit de propunerea lui Pontrnart.in, Alecsandri nu-şi mai făcea însă iluzii cu privire la reprezentarea pieselor sale în străinătate, După cum ştim, el avusese două eşecuri mai înainte, cu încercarea de a reprezenta Les bonnets de la comtesse pe scena Comediei Franceze şi Sin ziana şi Peţielea pe scenele teatrelor din Londra (vezi aici p, 789 şi urm.j . De aceea se va multumi să se ocupe în continuare şi cu toată sirguinta de îmbunătăţirea text�lui Fîntînii Blanduziei pentru scena românească şi pentru tipar. în acest sens sună clar scrisoarea pe care i-o trimite la 2 mai lui 1. Ghica, prin care îl anunţa că a terminat manuscrisul pe care i-l destinase (e vorba de ms. B.A.R, nr. 812): " .. , am reluat cu un fel de zel nebunesc copia corec­ tată a Blanduziei - îşi informa el prietenul - şi chiar în dimineaţa aceasta am terminat-o, scoţînd un uf l de mulţumire, care a făcut să zornăie geamurile casei mele. Cred chiar că sînt şi cîteva sparte. Deci manuscrisul este aici, pe biroul meu, sur izînd ca un nou-născut care va merge în curînd să primească botezul în apele purificatoare ale Tamisei [ ... ]. Romaneasca s-a reintors la Bucureşti, tot pe neaşteptate cum a plecat, şi reprezentaţiile Blandueiei s-au reluat şi mai şi. Duminica viitoare, " mai, va avea loc a unsprezecea reprezentaţie, şi mi s-a făcut cunoscut că la 9 ale lunii regina îşi propune să meargă să vadă piesa din nou ... Ei bine, dar asta înseamnă un succes nesperat, care trebuie să încînte grozav pe prietenul meu Macedonski. în numărul din Gazeta Franţei cu data de 27 aprilie este un foileton de dl. de Pont-Mar tin , intitulat O mare premieră la Bucureşti, Este o recenzie foarte elogioasă a piesei mele, încheindu-se cu un apel către directorul teatrului francez din Paris de a monta Fîntîna Blandu.ziei , tradusă de Bornier şi X, Marrnier. Asta ar fi grozav, dar acest apel nu va fi ascultat" (cf. V. Alecsandri, Scrisori, [nsemnări, p, 70), Chiar a doua zi, la 3 mai, poetul îi scria iarăşi lui Ghica, drept răspuns la o scrisoare a acestuia sosită atunci la Mirceşti. Ghica îi vorbea de propu­ nerea compozitorului Manzocchi de a compune o operă cu subiectul piesei lui Alecsandri, dar scriitorul era foarte îndurerat şi alarmat de ştirile pe care le primise cu privire la starea sănătăţii fratelui său şi nu se putea gîndi la nimic altceva: "Propunerea d-lui Manzocchi - re cunoştea el - este foarte seducătoare. Voi reflecta şi vom mai vorbi, Deocamdată nu mă pot angaja să scriu libretul în frariţuzeşte, fiind foarte ocupat cu pregătirile de plecare, împreună ou Paulina, ca să-mi văd fratele, care, după spusa cumnatei mele, se simte destul de rău, 861 [862] '1 :"'j I ! I I :1 l,J Sint foarte chinuit, prea mult chiar, pentru a fi în stare să Întreprind ceva în materie de lucru literar" (ef. ibidem, p. 72- 73). Fără a-şi trăda îngrijorarea, poetul continuă să scrie fratelui său, ca şi cînd n-ar cunoaşte gravitatea situaţiei acestuia, cerîndu-i mereu părerea cu privire la piesă, aducîndu-i la cunoştinţă noile sale proiecte literare: "De două zile primăvara a binevoit să-şi facă apariţia pe meleagurile noastre" - îl informa el mai Întîi despre întîrzierea acestui anotimp mult aşteptat, continuînd apoi: "De la întoarcerea mea din Bucureşti m-arn ocupat, pe apucate, de a-mi indrepta piesa şi de a îndepărta multe neologisme înainte de a o da la tipar. Să ştii cl ţie îţi dedic Fîntîna Blanduziei, pentru că este, după spusa întregii lumi, capodopera mea dramatică. Dar tocmai fiindcă veni vorba de ea, nu crezi tu că ultimul vers al lui Horaţ iu, la sfîrşitul actului 3: (101 glorie, Horaţiu nu va pieri întreg 1), va cîştiga fiind pronunţat astfel: (IO! patrie, Horaţiu ... 1) etc.? Am scos scena de la sfîrşitul actului al doilea pentru a mă supune părerii tale şi aceleia a reginei, a lui Maiorescu şi a mai multor persoane. Piesa va cîştiga din punct de vedere literar, dar nu şi din punctul de vedere al gustului publicului. Această scenă avea o notă veselă, care îl distra şi îl menţinea, în timpul antractului , într-o bună dispoziţie. în sfîrşit, fie, pentru schimbarea cerută de persoane de litere 1" În aceeaşi scrisoare, poetul îşi vestea fratele că are în minte un nou proiect dramatic şi-i cerea ajutorul pentru a se putea documenta: "La ora aceasta cornbin în mintea mea planul dramei în versuri Moartea lui Ovidiu. Mi-ar trebui biografia lui August ca să-mi ajute 'la studiul e pccii sale" (ef. V. Alecsandri, Cele mai f r-umoase scrisori, p. 347-348). Iancu nu va mai avea răgaz să scrie fratelui său decît o ultimă dată: joi mai 1884, căci el se va stinge din viaţă la 27 ale acelei luni, fără ca poetul să mai apuce să-I vadă. "Am primit chiar acum scrisoarea ta din 4 - se grăbea muribundul să confirme primirea ei - şi vreau să răspund numaidecît pentru a-ţi spune cît sînt de fericit de gîndurile tale pentru mine. Dedicaţia ta este una din cele mai [r urncasc zile din viata mea. Cum să-ţi mulţumesc? Pentru moment nu am decit un singur mijlec. Nu ştii, spui tu, cui să te adresezi pentru a avea bibliografia lui August [ ... ]. Cea mai bună trebuie să fie aceea care se găseşte in lucrarea în şapte volume a lui Duruy". În încheiere, Iancu revenea la FÎntîna Biand.uriei , răspunzînd fratelui său cu privire la ultimul vers din actul III: ..« O 1 Patrie 1 Horaţiu nu va pieri întreg 1) este preferabil lui (O 1 Glorie! ... 1) - este el de părere. - În Glorie există fără S3. vrei egoism, fără a mai pune la socoteală că este acolo şi un pic de înfumu­ rare, chiar în gura lui Hora ţ iu : in Patrie nu este decît abnegaţie �i devo­ tament "(cf. Scrisori către Vasile Alecsandri, p. 55-56). 862 [863] r Vestea morţii fratelui său îl îndurerează profund pe scriitor, dar în acelaşi timp îi dă şi un sentiment de împăcare Cu ideea sfîrşitului inevitabil: "Dumnezeu a voit să-I scape - Îi scria el lui 1. Negruzzi - de crunţile 1 ui suferinţi şi mi l-a luat, lăsîndu-mă cu un mare gol in inimă şi cu un mare deşert în jurul meu, căci am rămas singur dintre ai mei. Mîhnirea me a e fără margini .. , Va veni şi rîndul meu să plec şi crede-mă că nu cu dispe­ rare voi vedea sosind momentul de plecare" (cL V. Alecsandri, Scrisori, p. 142). În cursul aceleiaşi luni Alecsandri mai primeşte un îndemn de a-şi traduce în franceză piesa Fîntîna Blandu ziei, din partea prietenului său din tinereţe Ed. Grenier: "Am primit mai de mult ziarul românesc care îmi anunţa succesul dumitale - ii scria acesta cu afecţiune la 17 mai 1884.­ Nu mă indoisem. Pentru ce nu ai traduce dumneata Însuţi opera dumitale? Ea este de un interes general, toată lumea iubeşte si cunoaşte pe Horaţ iu, Toată lumea ar trebui de asemenea să te cunoască şi să te iubească." Grenier, care trăia în singurătate la Paris, abia aflase de boala gravă a lui Iancu şi căutase să-I vadă, fără succes Însă. Crudă coincidenţă, el însuşi rămăsese ultimul din familia sa, cum avea să rămînă şi Alecsandri în curind. "Nu am avut decît necazuri - îşi continua Grenier scrisoarea - unul mare care le reînnoia pe toate celelalte le-a pus capăt şi pecetea definitivă: sin­ gurătatea absolută. Căci am rămas ultimul din familia mea [ ... ]. Nu ai ajuns pînă aoolo, dragul meu, şi nu ai să fii niciodată pentru că ai ştiut să-ţi faci o familie" (cf. Scrisori către Vasile Alecsandri, p. 229). După ce îi răspunde la această scrisoare, declarind că grija pentru starea fratelui său nu-i îngăduie să se ccupe de traducere? piesei sale în limba franceză, Alecsandri îi va scrie iarăşi, înainte de a primi vreun răspuns, ca să-i dea ştirea morţii fratelui său (ef. Georges Gazier, Lettres inedites, Paris, 1911, p. 78-80). Răspunsul vechiului prieten la această tr istă veste este o adevărată mîngîiere pentru poet: "Aşteptam scrisoarea durnitale - îi scrie Alecsan­ dri la 6 iunie 1884 lui Grenier - căci nimeni mai bine decît dumneata nu putea să înţeleagă starea mea în urma morţii fratelui meu. Ca şi dumneata, am rămas ultimul supravieţuitor al familiei. Tată, mamă, soră, fraţi, toţi m-au părăsit. Este rîndul meu să mă duc să-i Întîlnesc. Ah! este prea crud, prea mare tristeţe să vezi făcîndu-se astfel de gol în jurul tău. Îmi rămîne, ce e drept, soţia mea, care este bună şi afectuoasă; este cel mai bun sprijin al meu în nenorocirea oare m-a lovit. Fiica mea şi copiii ei aparţin noii generaţii" (cf. V. Alecsandri, Cele mai frumcase scrisori, p. 351). Cum spuneam şi mai înainte, în aceste luni de adîncă suferinţă, Alecsandri află alinare în preocuparea pentru şlefuirea �i pregătirea pentru 863 [864] j ,1 i, I tipar a Fîntînii Blanduziei, Pentru că nu se mai putea ocupa el însuşi de supravegherea tipăririi. îl rugase pe Ollănescu să facă acest lucru, iar acesta acceptase cu bucurie. 01lănescu acceptase de asemenea să scrie şi o notiţă biografică despre Horaţiu, astfel încît nu este delcc surprinzător faptul că Alecsandri îi cere şi lui părerea cu privire la unele modificări ale pleset: "Pentru că ţii piesa me a în mînă - îi scria poetul, înainte de a trimite manuscrisul la tipar, într-o joi din luna apr.ilie - te rog să reflecte zi asupra ideii exprimate de mai multe persoane de a tăia ultima scenă a actului al doilea. Acţiunea nu ar fi prea brusc trunchiată sub pretextul de a nu slăbi impresia produsă asupra spiritului publicului de oda lui Horaţiu? Piesa fiind un studiu al obiceiurilor romane, o comedie, actul al doilea nu ar cîştiga dacă s-ar termina printr-o scenă comică? Gîndeşte-te de asemenea şi la cuvîntul geniul ... Ţin la el cu atît mai mult cu cît acela de geniul este foarte greoi pentru versificare. După conferinţa dumitale, despre care te rog să-mi dai noutăţi, îmi vei trimite îndărăt manuscrisul ca să continui munca de corectură" (ef. V. Alecsandri, C01'esţondenţă, p. 202-203). La 20 aprilie 1884, primul act al piesei, corectat, era trimis editorului, căci poetul se grăbea, cum ştim, să plece la Paris. "Am espcd ui t astăzi lui Socec actul 1 a Blandu ziei _ îl informa Alecsandri pe Ollănescu - şi l-am încunoştiinţat că ai binevoit a priimi să faci corecturile foilor imprimate. Cit mă voi găsi încă în ţară, voi cerceta ultima corectură, păn-a nu se pune coalele sub presă. Conform pirerei d-talo şi a altor persoane asupra cuvîntului geniu, am adoptat pronunţarea uzitată la noi: adică geniu şi am prefăcut toate pasajele În care se găseşte; în cît priveşte notiţa d-tale asupra lui Horaţiu, aş dori să fie nu prea lungă. Acea publicată în România liberă îmi pare sufi­ cientă, căci are forma unei biografii. Singurul pasaj din ea care mă cam necăjeşte este portretul poetului: scurt, gras, ros la faţă etc .... care depoe­ tizează grozav pe eroul meu. Nu s-ar putea lăsa la o parte această siluetă cam grotescă? Oricum va fi, îţi mulţămesc din toată inima şi pentru măguliloarEil critică ce ai făcut despre piesa mea şi pentru binevoitoarea Îngrijire ce vei pune la publicarea ei" (ef. ibidem, p. 203). Peste o zi, două fusese expediat şi actul al doilea, iar ultimul nu va întîrzia nici el să ajungă la editor. La 25 aprilie, Ollănescu îi răspundea la cea de-a şasea 1 scrisoare pe care i-o trimitea Alecsandri de la începutul lunii aprilie: 1 Pînă la 19 iunie el va primi de la Alecsandri nu mai puţin de 15 scrisori, toate în legătură cu bunul mers al tipăririi piesei (cf. nota Martei Anineanu în Scrisori către Vasile Alecsandri, p. 367-368, şi ms. B.A.R. .nr. 1786, f. 14-39). 864 [865] T I ,1 tr "Cea mai mare bucurie am, de la o vreme încoace, cînd în fiecare dimineaţă găsesc cîte o scrisoare de la d-ta" - îşi începea el misiva, dindu-i apoi raportul: .. Am vor bit cu Socec. Pînă aseară nu primise încă actul al treilea. Pe celelalte le-a şi pus în lucru şi pe lunea viitoare îmi va trimite primele corecturi. îmi spunea că l-aţ! fi cerut 50 exemplare pe hîrtie de Olanda, că nu are asemenea hîrtie, că a scris să-i vie şi că aceasta. va întîrzia ceva fipărirea. T-am răspuns că poate să înceapă cu cele pe hîrtie ordinară, lăsînd ediţia de lux la urmă [ ... ]. Notiţa asupra vieţii lui Horaţiu, dezbrăcată de orice fel de inconsecvenţe estetice, vă o voi trimite spre blagoslovenie mai-nainte de a o da la tipărit" (tf. Scrisori către Vasile Alecsandri, p. 366-367). O lună mai tîrziu, la 30 mai, Alecsandri se plîngea lui Ollănescu de Întîrzierea Imprimării volumului, la care ar fi vrut să facă corectura ulti­ melor foi înainte de a pleca în Franţa unde voia să se ducă totuşi după moartea fratelui său: .. Socec nu pune destulă sîrguinţă pentru tipărirea Blandueiei - nu se sfia el să-şi exprime nemulţumirea - şi asta mă- supără, căci aş fi dorit să fac măcar o corectură piesei întregi, păn-a nu pleca din ţară. Te rog dar să ai bunătate a trece pe la librăria lui şi a-l îndemna din parte-mi ca să puie sula în coaste zeţarilor. Cît pentru manuscriptul meu, sper să-ţi îndeplinesc dorinţa, căci odată cu colile imprimate, Socec îmi trimite şi partea de manusoris cores­ punzătoare şi eu o păstrez pe aceasta. tocmai cu gînd de a ţi-o da. Pentru ca să pun însă mîna pe întregul manuscris ar trebui ca să mi se trimită întreaga piesă zeţuită. Astfel aş putea să-ţi dau totul. Eu am de gînd să plec cît mai ourînd şi după cum merge lucrul nu sper să am prilejul de-a face corectura tuturor foilor. Bine ar fi să mergi însuţi la tipografia lui Socec şi să te înţelegi cu directorul ei pentru grăbirea publicărei. înştiinţează-mă cît mai rămîne de zeţuit" (cf. V.Alec­ sandri, Corespondenţă, p. 201). Socec însă îi trimisese chiar atunci actul II zeţuit, astfel că poetul îi scria la 2 iunie lui Ollănesou : "Socec mi-a trimis actul II zeţuit; l-am corectat îndată şi îl înapoiesc cu poşta de astăzi. Acum mai rămîne actul III pe care aş dori mult să-I revăd păn-a nu pleca la Aix-Ies-Bains, adică pînă în 10 sau cel mult 12 zile. Cum să facem ca zeţuirea ultimelor coale să fie săvîrşită în acest timp? Am scris lui Socec pentru ca să-mi exprim dorinţa mea, însă mă tem că tipografia lui are prea mult de lucru şi, prin urmare, se va lăsa pe tînjală în privirea piesei mele. 865 [866] Fiindcă am introdus oarecare mici schimbări în text, m-aş mulţămi să pot face macar prima corectură al actului III, laslndu-ţi d-tale sarcina de a completa corecturlle mai pe urmă. Cu poşta de ieri am trimis lui Socec o sumă de note de adăogit la finele volumului; vei avea bunătate d-ta a ·ingriji despre tipărirea lor. Manuscrisul primelor două act uri sînt la mine; dacă mi-ar trimite Socec ultimele coaie a piesii.taş pune mina şi pe actul III, şi ţi-aş trimite întregul manuscris ca să-I păstrezi din parte-mi ca un. suvenir. Cît pentru Socec, ma voilnţelege cu el după intoarcereamea din străinătate" (cf. rus. B.A.R. nr. 2230, f. 2r - 3r; f. 4r - 58v ale caietului conţin textul autograf al piesei Fîntîna Blanduziei, de care e vorba În această scrisoare, inclusiv notele şi variantele tipărite la finele volumului). Peste trei săptămîni, volumul nu apăruse încă, dar nu din vina edi­ torului, cum îl informa Alecsandri pe Gr. Ventura la 20 iunie: "Blandu2ia va apărea în curînd. Am adăugat la sfîrşitul broşuru cincisprezece [de fapt: 16 - n.n.1 bucăţl în versuri, pentru a-i da măsura unui volum" (cf. V. Alecsandri, Scrisori, Însemnări, p. 160). La 26 iunie însă volumul se vede că apă ruse , căci fusese inclus În Bibliografia română pe care o publica librarul-editor Alexandru Degen­ mann din Bucureşti": "Cu poşta de astăzi - îi scria acesta la 10/26 iunie lui Alecsandri ­ mi-am permis a V.1 trimite un exempl. din Bibliografia mea română, reince­ pută din nou, pentru a cărei viitor mi se.ipare a fi un semn bun c-am putut s1 încep cu nemuritorul d-vstră uvragiu : Fontanei Blandu ziei" (cf. Scrisori către Vasile Alecsandri, p. 188). în această vară poetul Q.U va mai pleca in străinătate, ci se va duce, împreuni cu soţia S:L, la Mehadia pentru cura, unde rămîne pină la ince­ putul lui septembrie. În tot acest răstimp nu se gîndeşte decit la viitoa­ rea lui piesă despre poetul Ovidiu. Corespondenţa lui din această. vreme aminteşte mereu acest proiect. Astfel, la 28 iulie îi scria lui 1. Ghica, în legătură cu venirea compozitorului Manzocchi la Mehadia. că subiectul piesei Ovidiu ar fi mai potrivit pentru o compozrţie muzicală decît cel al Blanâu ziei, "îmi anun ţi sosirea la Mehadia a lui Manzocchi. Nu am văzut încă Venind nimic şi aştept p� tînărul maestru pentru a intra cu el in raporturi de colaborare. Cred că subiectul lui Ovidiu ii 'Ta conveni mai bine pentru 1 Acesta a publicat. ou unele întreruperi, Între 1879- 1889, buletinul Bibliograjiei rOI?'_1ne, continuat de Soc ee. 866 [867] r o compoziţie muzicala decit cel al Blan d-u zici" (cf. V. Ale csaridri , 5C1'i­ sori. [nsemnări, p. 7'l). în aceeaşi lună iulie o informa şi pe Aristizza Rcmanescu că îşi reface forţele pentru a putea scrie piesa proiectată, El re ccrnanda totcdată ca la reluarea Fîntînii Blandueiei să- se folosească textul publicat în volum, care conţinea ultimele sale îndreptări (cf. ms. 1 55 - Bibl. "V.A. Urechia", Galaţi). La 1 august li scria iarăşi Arist iz zei , măr turisindu-i că tot la Ovidiu îi este gîndul. Piesa începea să prindă contur şi reintrarea lui Manolescu şi prezenţa la Bucureşti, în martie, a Agathei Bîrsescu ii dădeau speranţe pentru o interpretare mai bună. Chiar intenţiona să vină la Bucureşti ca să discute ou Gr. Cantacuzino despre decorul din actul doi (ef. ms. 1 Yl­ Bibl. "V.A. Urechia", Galaţi). Nici Blandu zia - după cum vedem - nu era uitată cu totul. In scrisoarea de mai sus, bunăoară, îşi dădea consimţămîntul ca Manolescu să joace rolul lui Gallus. în toamnă, întors la Mirceşti, trimitea volumul prietenilor: la 5 octombrie lui Papadopol-Callimah, la 17 octombrie doamnei Negruzzi (cf. Y. Ale.csandri, Scrisori, p. H6, 175). Cînd poetul terrninase şi chiar citise piesa Ovidiu in faţa mai multor persoane, apărea traducerea în limba germană a Blandu ziri, datorată lui Edgar de Herz: "Sînt foarte mulţumit să aflu că d-l de Herz - îi scria el în ianuarie 1885 lui Gr. Ventura - a izbutit să traducă fidel Blauduzia şi sînt foarte curios să cunosc impresia pe care o va produce le ctura acestei traduceri asupra reginei, cum şi asupra cercului lui Maiorescu. După aceea va depinde numai de regină ca piesa să fie jucată IA Viena. îi voi vorbi la întoarcerea mea la Bucureşti" (cf. V. Alccsandrf . 5[I'/·sOI'i. lnsemnări, p, 162). Poetul chiar va autoriza pe traducător, in scrisoarea datată 6/ la, februarie 1885, să repre zinte piesa in traducerea făcură de el. În luna februarie 1885 poetul este numit ministru plenipotenţiar al ţării la Paris, şi tot "cum, cu prilejul decernării premiului Năsturel Herescu, se discută posibilitatea acordării lui pentru Fîntîna Blandu ziei, Alecsandri - nu va mai primi insă şi a doua oară premiul, în jurul căruia s-a ţesut şi atunci o adevărată reţea de intrigi. Iată ce scria Alecsandri lui 1. Ghica: "Se ţes deja intrigi pentru premii şi, mai cu seamă, pentru acela al lui Năsturel Herescu, şi se pare că sint puţin dispuşi să-I ofere aceleiaşi persoane de două ori consecutiv. Am declarat unora dintre colegii mei că .nu ţineam la aceasta ş i că, chiar dacă mi s-ar oferi pentru Btanâuzia, aş 867 [868] <:1 ,·jlf fonda cu aceste 12.000 de franci un premiu anual de 2.000 de franci (timp de şase ani) pentru a răsplăti cea mai bună piesă dramatică" (ef. ibidem, p. 85). Istoria acestei piese nu se sfîrşeşte însă aici, căci ea a intrat în patri­ moniul de aur al dramaturgiei noastre naţionale. Ecourile pe care le-a stîr­ nit - chiar şi cele pronunţat critice sau răuvoitoare - dovedesc interesul suscitat În public nu numai în epocă, ci şi după aceea, pînă în zilele .noastre . .. în jurul bardului de la Mirceşti se ridică o întreagă literatură de ', detractori , în care se distingea, în interes propriu, Al. Macedonski, apoi .C. Mille, V.G. Morţun, Delavrancea, Al. Vlahuţă etc." - aminteşte mo­ mentul E. Lovinescu (cf. op. cit., p. 81) ... Faţă de atacurile la care începuse să fie expusă literatura lui V. Alecsandri" - continuă criticul - .. T. Maio­ .,eseu se simte obligat să intervină în favoarea aceluia sub al cărui prestigiu �I?i patronat îşi pornise cariera revista. [Convorbin], Ia începuturile ei contestate de atîţia duşmani", arătînd ferm şi cu autoritate în cc con­ ptau meritele lui Alecsandri, oprindu-se, desigur, şi asupra aportului său : Ia dezvoltarea teatrului românesc: ..... cînd societatea mai cultă a putut avea un teatru în Iaşi şi Bucureşti - el a răspuns Ia această dorinţă, scriindu-i comedii şi drame", dar subliniind totalitatea însemnătăţii sale: .. A lui liră multicordă a răsunat Ia orce adiere ce s-a putut deştepta din mişcarea poporului nostru în mijlocia lui. în ce stă valoarea unică a lui Alecsandri? în această totalitate a acţiunii sale literare" (ef. Poeţi şi critici, în Con­ vorbiri literare, nr. 1, 1 apr. 1886, p. 9). Maiorescu punea astfel la punct, cu prestigiul său, atît atacurile lui Macedonski din Literatorul, cît şi pe cele ale lui Delavrancea, Vlahu ţă , Aron Densuşianu îndreptate împotriva poetului şi dramaturgului Alec­ sandri. Barbu Delavrancea îi reproşa lui Alecsandri că nu are forţa de evo­ care a unei epoci trecute în teatrul său şi nici originalitate: .. Poate ca să fie unele talente - spune el - care să întrevază trecutul printr-o înfierbîntare a creierului şi, înfrîngînd secolele care le separă de o epocă, să brodească ceva care s-ar cam potrivi cu un erou, cu un artist or cu vreun ţăran din cine ştie ce împărăţie răposată. Dar nu d-I Alec­ sandri a dat dovezi despre acest miracol. Horaţiu şi Ovidiu vorbesc, gîn­ deso, trăiesc, se mişcă ca toţi oamenii din ziua de azi. Patimele lor şi modul d-a şi le înţelege şi d-a le scuza este o afacere din ziua de azi. Cu nimic nu izbuteşte autorul să ne ridice măcar un colţişor din per­ deaua groasă care stă între spectatori şi trecutul pe care se încearcă a-l 868 ? I [869] reînvia. În locul lui Horaţiu putea vorbi Alecsandri; şi ar fi fost mai ne merit ; că dacă Horaţiu ş-a pierdut un manuscris, putea şi d-sa să şi-l piardă; ba putea să-I şi găsească la cel din urmă act, ca şi Hora.tiu. Cu cîteva plante şi farmece, cu cîteva invooaţii şi salutări, cu nume proprii şi cu o togă romană nu te poţi găsi decît la inceputul începutului din secolul lui August [ ... ]. Stihăria dramatică a la d-l Alecsandri să poate turna cu cotul, cu metrul pătrat şi cu prăjina cubică. Poate publicul să mă închiză pe mine, care nu fac versuri, in sala Ateneului, şi să improvizez versuri dramatice asupra oricărui erou antic, medieval şi modern" (cf. "Despot-vodă". Dramă în versuri de d-l Vasile Alecsandri, in Epoca, I, Il ianuarie 1886, nr. 43- semnat Fra Diavolo). Aron Densuşianu îl denigrase pe poetul Alecsandri in Istoria limbei şi literat-urei române, Iaşi, 1885, p. 97,245, "în care Bolintineanu şi Mureşanu ii apar ca nişte uriaşi, pe cînd Alecsandri devine mai mititel decît răposa­ tul Lepădatu de la Braşov" (cf. raportul lui Hasdeu de respingere a Istoriei de la premiul Academiei, publicat în Convorbiri, in anexa articolului lui T. Maiorescu, in lături - nr. 3, 1 iunie 1886). Doi ani mai tirziu el îşi relua atacurile, de data aceasta împotriva teatrului lui Alecsandri, şi îndeosebi împotriva Fîntînii Blandusiei. "Teatrul român - începea el - atît de lipsit de scrieri originale a primit cu mare bucurie această piesă a d-Iui Alecsandri. O parte din ziaristică, chemată a judeca nu numai piesa, dar şi publicul, a tăcut, alta a primit-o cu entuziasm. Şi presa care a tăcut şi care a vorbit, fiecare a vorbit sau a tăcut nu din motive literare, ci cu totul de-a altă natură, cari, din nefericire, se amestecă la noi în toate cestiunile. Mai-nainte de-a intra în analiza piesei, să ne fie permis a reproduce, din dările de seamă ale unor ziare de atunci, locurile în care recenzenţii îşi rezumă apreţierile lor. Iată un pasagiu ce-l aflăm în recenziunea făcută de L'independallce roumaine din 25 martie 1884 şi pe care noi îl reproducem în traducţiune românească: « în scurt, eu cred că Fîntîna Blandueiei este fără îndoială cea mai bună scriere dramatică a d-Iui Alecsandri. Ea n-a re aproape nici un defect din punct de vedere scenic; este o comedie clasică în toată puterea cuvin­ tului, şi sunt sigur că tradusă bine va obţine în toate celelalte limbi un foarte mare succes pe toate scenele mari ale Europei. Va să zică, succesul d-lui Alecsandri de astă-dată nu se datoreşte numai valoarei literare a scrie­ rei I Caracterele personagielor se susţin de Ia un capăt pînă Ia altul al piesei. Ele sunt adevărate şi.omeneştt, păstrînd fondul istoric şi cla.sic scos din 86:) r • L [870] r lr studiul conştiincios al datinilor romane. Ceea ce face principalul merit 1 .. este profurnul de clasicism ce se răspîndeşte peste Întreagă scrierea.» Uu alt ziar, România liberă din 31 martie l884, după ce face o analiză. şi reproduce tot ce i s-a părut mai bun în piesă, zice: « Să analizăm fru­ museţile literare ce am citat mai sus? Pentru ce? Ele se impun de la sine, şi o laudă ori o critică mai mult ori mai puţin nu le vor face nici mai frumoase, nici mai nemuritoare. Tot ce putem spune, Împreună ca cei ce în adrnirare au asistat la acest nou triumf al cîntăreţului vecinic tinăr şi ferice, al omului de inimă şi de înaltă şi generoasă simţire, este că in faţa lui şi în faţa lucrării sale literare, descoperindu-ne capul, vom sta. plecaţi şi cu fericirea în suflet făcindu-i cortegiu nesfîrşit întru onoarea şi faţa ţărei , a scenei şi a literaturei române. Eoohe ) Euohe ! Euohe : » etc, Deşi au trecut aproape trei ani de la apariţia piesei, o critică în adevă­ ratul înţeles al cuvîntului n-arn V3.ZlIt încă. Fără îndoială, recenziunile aruncate în fugă prin ziare după intîiele reprezentaţiuni, şi din care noi reproducem cele de sus, nu se pot pune pe această linie. Ele se nasc sub întîiele irnpresiuni , cari nu numai că niciodată nu pot rămîne scutite de felurite influinţe, dar le lipseşte, aşa zicînd, chiar şi timpul de coacere, o cerinţă neîncungturată în apreţierile serioase. Intrînd în materie, înainte de toate ne întrebăm: ce feli de piesă. a. voit să facă poetul? La punerea în scenă a fost anunţată ca Comedie. În volumul tipărit autorul nu zice decit piesă, ceea ce nu Înseamnă nimic, şi datori era autorul să spună ce este. Esperienţele însă ce le făcuse cu Despot- Vodă, dindu-i succesiv diverse titulaturi teatrale, îl făcuse în fine mai mult decît sfiicios, Prin urmare autorul ne dă o piesă teatrală, pe care n-a cutezat s-o boteze cînd a prezentat-o nu numai publicului teatral, dar şi celui literar. Aceasta însă nu ar avea nici o însemnătate, cînd piesa. odată cetită, dezvălrtă, aşa zicînd, înaintea cetitoriului, genul ei s-ar arăta. de sine. Din contră, piesa nu are nici un gen pronunţat. Comedie nu-i, căci nimic comic nu se află în ea, nici ca intrigă şi mai puţin ca caracter, Aşa-numita dramă de caractere încă nu este, căci în faptă. nu dezvoltă. nici un caracter. Nu mai încape îndoială, acesta este un defect capital, care nu se poate repara prin nimic. Căci dacă orice scriere trebuie să aibă un caracter, într-o piesă de teatru, unde persoanele păşesc vii pe scenă, unde acţiunea se esecută sub ochii publicului, caracterul este viaţa. şi moartea. piesei. Despre a.ceasta, credem, nu mai încape dezbatere. A doua între­ bare este: pentru ce autorul şi-a luat de subiect pe Horaţiu? Înainte de-a lumina această întrebare trebuie să arătăm că punerea scriitorilor pe scenă, oricît de mari să fie ei, ba chiar cînd sunt mari, este un subiect în 870 [871] general nefericit. Scr iitor ii reprezintă idei, or teatrului ii trebuie fapte, acţiuni. Aut res agitur in scenis , aui acta refertur, Numai două piese de valoare cunoaştem pin-acum in care eroul este un celebru poet, Este Tasso al lui Goethe şi Sa pho de Grillparzer. [ ... ] Mai de curînd s-a pus undeva în scenă Carqoens, celebru poet epic portughez, nu pentru că este mare poet, ci pentru că totodată multe a suferit şi a murit cerşitori. Scriitoriul nostru a luat asa ceva din viaţa lui Horaţiu ? Nimic! Nimic istoric, nici, o legătură între viaţa lui Horaţ iu şi scenăria în şirată în piesă, r .. ,] Va să zică, autorul s-a acăpărat de persoana lui Horaţiu numai ca de o figură interesantă prin geniul său fi care, î�i Iăce a autorul sccotr ala, mai are favorul de a fi şi un aşa-zis strămoş al românilor. [ .... ] Să vedem dacă n-a fost mai fericit în invenţ iune , în desfăşurarea acţiunei şi a caracterelor. Mai întîi să cercetăm care Este ideea fundamen­ tală a ace ste i piese? Ce �i-a cugetat adică autorul cînd a conce.put-o P A voit să pună vreun caracter pe scenă? Fiindcă despre aceasta nu este nici o urmă în piesă, sigur, nu va susţinea nici autorul. A voit să pună vreo anume idee? Nu vedem absolut nici o idee, care autorul şi-ar fi propus s-o ilustreze prin vie acţiune pe EC€Dă, de cît poate ca să ne vedem strămoşii - pe scenă în colori nicidecum de dorit �i mai puţin de invidiat. Poate să esiste vreo pasiune fără să-şi aibă de ţintă o anume idee? Nu, căci tccmal prcesistenţa ideii este condiţiunea sine qua non a pasiunei. Din această lipsă de idee şi prin urmare de pasiune provine, că nici autorul n-a putut să imprime piesei sale nici o coloare precisă, nici o direcţrune lămurită, din care cauză n-a ştiut însuşi ce anume, ce coloare să-i deie, ci a tors dialog pe aci încolo, [ ... [ Piesa nu dezvoltă nici un caracter, dar cu toate acestea persoanele cari lucră în piese trebuie să aibă moravuri, trebuie să vorbească şi să se poarte cel puţin încît să nu devină în contrazicere cu poziţiunea lor, cu sine însuşi, cu viaţa în care apar şi cu intenţiunea autorului. Ne întrebăm mai întîi, dacă Horaţiu este pus într-o sccietate demnă de poziţiunea ce ocupa el în faptă în Roma, ca amic şi al lui August şi al lui Mecena, sau cel puţin demnă de mărirea în care el tronează înaintea celor de-acum? Mecena apare şi �l între persoane, dar numai trecînd pe la vila lui Horaţiu (act. I, scena VIII) şi dispare cu totul. Persoane constante, afară de '. sclavi, sînt Postum, Scaur, doi paraziţi, Gallus, Geta şi Neera. [ ... ] Discordanţele şi contrazicerile atît de uimitoare, care le aflăm în fiecare personaglu ceva mai Însemnat în piesă, probează că poetul nu poate să domine şi să pătrun­ dă cu vederea acţiunea piesei, uită numaidecît ce s-a făcut mai-nainte, 871 [872] şi aceeaşi persoană o pune în contrazicere nu numai cu celelalte, şi cu ţinuta generală a piesei, ci chiar cu sine însăşi, şi nu prin trăsături mai line, dezvoltate cu încetul şi mai puţin observate, ci prin o purtare făţlşă şi prin declaraţiuni anume, cum am văzut la Neera, Postum şi Geta etc. Astfeli personagiele sunt lipsite de logică, şi de consecinţă, nu au o evoluţiune psihică naturală, ele fag lucrurile şi se poartă ca şi cînd n-ar avea nici ra­ ţiune, nici inimă. Totul este că ele vorbesc, se mişcă, dar cum, pentru ce? de aceasta nu se văd a-şi putea da seamă. Va să zică poetului îi lipseşte puterea de a crea personagie, de-a dezvolta caractere, de-a împleti acţiunea, şi de a vărsa viaţă în ea. Şi dacă aceasta se cere unui poet în general pentru un poet dramatic este viaţă sau moarte. Mai observăm, în fine, că dialogul în general este neanimat, cuvintele se par sădite, puse, iar nu răsărite : legătura dialogului se face prin necesi­ tatea gramaticală sub simpla conducere a poetului, iar nu răsare, nu curge din impulsul, din vlbraţiunea involuntară a sentimentului, a pasiunei, adevărata putere şi viaţă a dialogului teatral. Interlocutorii vorbesc fiindcă ,aceasta Ii-i chemarea apărînd pe scenă, şi această împlinire seacă a dato­ riei, a formei, răsare din vorbele fiecărui, fiindcă indărăptul lor nu simţi mişcindu-se valurile sentimentului, nu auzi vuietul surd al viforului pasiu­ nilor, care face ca cuvintele cele mai simple, chiar de toate zilele, să răsune cu o putere elementară, ce mişcă, răscoală tot ce le stă înainte, întocmai ca răsuflul ce furtuna l-aruncă departe înaintea sa, încît lumea-i simte aproplarea, deşi n-o vede încă. Din lipsa fermentului pasiunei rezultă că interlocutorii pronunţă cuvintele numai pentru urechi, fărăjsă transmită curente electrice pentru inimă: Urmare firească, ca şi stilul să fie moale, .dulciu, fără să irite, aşa zicînd, nervii gustului, şi pentru aceea împănat cu cuvinte pentru urechi, dicţiune îmflată, şi în gura tuturor tot într-o formă, fără avînt însă şi fără căldură. Pentru cei ce se mulţămesc cu cuvinte şi sunete în loc de idei şi senti­ mente, şi care sunt dedaţi a vedea pe scenă păpuşi -iar nu oameni, şi mai confundă încă scenăria şi luxul cu fondul însuşi al piesei, întocmai ca necu­ noscătoril rumenele cu frumuseţa şi sănătatea celei rurnenite, nu încape îndoială, ei pot să se desfăteze la reprezentarea pleâei, cerinţele artei însă nu trebuie confundate cu inteligenţa şi gustul acestora. ,Noi credem că a yentt timpul [ca] gusturile să le supunem artei, iar nu arta gusturilor" (ef. Fîntî�a Blanduzici, în val. Cercetări literare, Iaşi, 1887, p. 219-223, '227, 230, 242-244). Cu vremea însă atacurile vor fi din ce în ce. mai puţine şi- mai slabe. Aprecierile, În schimb, se vor înmulţi şi ele vor -răsuna ori de cîte ori 872 ,. [873] s .va fi reluată pe scenă piesa sau va fi discutată creaţia dramatică a lui Alecsandri. Astfel, în 1912, la reluarea Fîntînii Blandueiei, Liviu Rebreanu scria: "D-l Davila a avut o idee fericită cînd a hotărît să rezerve, în fiecare săptămînă, cîte două seri teatrului clasic sau, cel puţin, consacrat. [ ... ] Căci numai prin cultivarea teatrului clasic poate un teatru naţional să exercite o influenţă artistică, culturală, educativă şi moralizatoare asupra marelui public. Iar menirea unui teatru naţional mai cu seamă aceasta trebuie să fie. [ ... ] Fîntîna Blanduziei, fără a avea valoare -universală prea mare, este totuşi o capodoperă naţională. E poezia primăverii turnată în formă dra­ matică. Dintr-însa se revarsă o tinereţe veşnică, o atmosferă dulce şi sănă­ toasă, care totdeauna va înălţa sufletele. Păcat numai că aşa cum este distribuită nu are destulă tinereţe şi avint. Comoara aceasta literară merită să aibă o distribuţie bună, o distri­ buţie puternică cel puţin. Ar merita desigur şi o montare nouă, stilizată, frumoasă. Dar aceasta ar costa cheltuieli. Distribuţia însă n-ar costa decît puţină muncă şi bunăvoinţă. Nu putem cere să-se răstoarne tot numai­ decît, mai ales ştiind că spectacolele acestea de-abia în stagiunea viitoare vor putea fi jucate în vederile şi intenţiile noului director. [ ... ] ,Fîntîna Blanduziei s-a reluat cu titularii rolurilor. Oricît de titulari ar fi, însă, unii dintr-inşii sînt cu desăvîrşire nepotriviţi cu rolurile ce interpretează şi schimbă toată fizionomia piesei. Spectacolele clasice trebuie să fie o şcoală şi pentru artişti. întru­ pînd personagii bine caracterizate, artiştii învaţă a adînci rolurile, cîştigă sobrietate şi distincţie, işi perfeoţionează dicţiunea. Şi mai ales. elementele tinere au nevoie de-a trece prin şcoala aceasta. [ ... ]. Distribuţia Fîntînii Blanduziei ar trebui revizuită foarte radical. Căci mulţi din titularii rolurilor prea sînt obosiţi şi plictisiţi ... Singur d-l Nottara- va rămîne veşnic tînăr. Horaţiu al d-sale nu poate să obosească fiindcă e tăiat în marmura cea mai scumpă, fiindcă Horaţiu acesta e o creaţie magistrală. D-I Nottara, dacă n-ar fi fost artist mare, desigur că ar fi fost poet mare. Numai astfel se poate înţelege de ce Horaţiu e atît de bine simţit, atît de sincer şi de simpatic. Numai astfel putem pricepe de ce Horaţlu spune versurile atît de frumos şi atît de armonios. Alături de acest -Horaţiu minunat, Getta d-rei E. Ciucurescu pare cu totul ofilită. Getta aceasta doar că spune versurile bine, încolo nu e deloc Getta. D-ra Ciucurescu e o artistă erninentă. Are multă căldură şi mult temperament. [ ... ] Are deci multe calităţi pentru eroinele de dramă sau de tragedie. Dar Getta nu e o eroină tragică. Getta e o fetiţă naivă, ·873 [874] I i I r il ·i bună, melancolică , pe oare Alecsandri a făcut-o să aibă şi două momente mai dramatice. E o greşeală să se iacă dintr-insa tragediană. Trebuie să fie o ingenuitate. Şi ca să poată susţine şi cele două momente dramatice, trebuie să fie o ingenuitate dramatică. Dvra Ciccurescu însă nu e ingenui­ tate, şi, deci, nici nu poate fi Getta. Mai degrabă ar purea fi d-I Atanasescu un Gallus bun. D-l Atanasescu, însă, ar trebui să înveţe a zice versuri, să înveţe a-şi stăpîni temperamentul �i a-şi sfiliza gesturile. Ar fi păcat dacă n-ar face-o, fiindcă ar putea s-o facă şi fiindcă are multă tinereţe şi o voce cam aspră, dar totuşi destul de mlădioasă. E frumoasă Neera d-rei Filotti, dar prea e artificială. Dealtmintrelca , cusurul cel mai însemnat al d-rei Filotti este artificialitatea. Şi predilecţia pentru poze. Desigur că Neera trebuie să pozeze, să vor bească din vîrful limbii, dar nu trebuie să exagereze. La urma urmelor, Neera adoră sincer pe poetul Hora.ţiu şi deci trebuie să iase să într evede m sinceritatea sa. Dvra Filotti se pierde în- graţii, în gesturi şi mlădieri : de dragul acestora negli­ jează versurile. Neera însă este cîntăreaţă ea însăşi şi îi sînt mai dragi versurile decît pozele. Dacă i-ar fi mai dragi versurile, d-şoara Frlott i ar ii o Neeră bună, nu numai frumoasă. D-I Belcot, un Postumus destul de corect, deşi d-sa ar putea să fie minunat. D-I Leonescu e un Scaur plictisit, deşi al' putea ii bun; nu voi uita însă că acestui Scaur îi plac versurile şi le zice bine. D-nii Brezeanu şi Barbelian sînt o pereche bună de paraziţi ai lui Scaur : d-l Brezeanu e mai tînăr însă decît d-I Bar belian. D-l 1. Petrescu - last net last - c veşnic neobosit, veşnic viguros şi veşnic bine. Sclavii şi sclavele lui Scaur merită cu prisosinţă biciul lui Hebro şi nu mai puţin sclavele Neerei. Căci sclavii aceştia ar fi în stare să strice spectacole mai bune decît Fîntîna Bland u ziei" (cf. "Fîl1tînaBlanduziei" . . Piesă în trei acte şi în versuri de V. Alecsandri, în Rampa, Bucureşti, II (1912), nr. 312, 3 nov., p. 2). Nici din rîndurile scrise mai tîrziu de Ch. Drouhet nu răzbat accente critice la adresa -piesei: "Convorbirile literare, de soarta cărora se interesa aşa de aproape, publicau tocmai traducerile în versuri după Horaţi u ale unui alt prieten al poetului, D.C. Ollănescu, Lucru curios! Bucata cu care Ollăne ECU inau­ gurase seria sa de traduceri, În august 1878, e una din cele trei ode ale lui Hora.ţiu către Fîntîna Blanduziei, al cărei dulce murmur va însoţi intriga de iubire din comedia ce o proiectează Alecsandri. Epicurismul zîmbitor, înţelepciunea care se lasă adernerută, nu Însă şi robită de plăcerile vieţii, poezia fără avînturi mari dar plină de farmec, eleganta ironie ce se desfac din cîntecele amantului Lydiei , din odele morale 874 [875] ale protejatului lui Mecena seduseră pe Alecsandri. Între firea celor doi p::>eţi e o înrudire tainică şi Alecsandri putea adesea găsi in versurile odelor şi ale epodelor exprimate propriile sale idei şi simţiri [ ... ]. În tot cazul, în patru săptămîni din iarna anului 1882 compuse o comedie antică asupra ultimei iubiri a lui Horaţiu, ajuns ca şi dinsul pe pragul bătrineţii. Sîntem departe în Fîntîna Blanduziei de irnitarea dramei romantice. Nu găsim nici o formulă romantică, nici în intrigă şi nici în situaţiile de o plăcută simplitate care ignorează degh izările, travestirile, loviturile de teatru şi ar tificiile ce se intilnesc în Despot. Nu ne întirnpină romantism nici în întocmirea caracterului personagiilor, care nu se opun unul altuia ca nişte antiteze vii şi nici nu sint construcţii mecanice de forţe morale în conflict unele cu altele. În sfîrşit, amestecul silit al grotescului cu dramati­ cul e cu totul străin acestei comedii. Tonul piesei nu se umflă pînă la reto­ rica sonoră - însă şi de multe ori sunind a gol - din t iradele lui Despot, ale lui Tornşa şi Moţoc; din contra, depăşind de-abia pe cel al conversaţiei, farmecă pe auditori cu accentele graţioase ale vorbirii Neerei şi Gettei, sau cu cele melancolice ale cărun tului Hcraţ iu, Înamorat de o tînără sclavă. Conflictul dramatic, iubirea lui Hora ţiu pentru Getta şi gelozia sa aţîţată de iubirea împărtăşită a frumoasei dace pentru tînărul Gallus, e rezolvat cu acea moderaţiune şi cu acel bun-simţ caracteristice clasicilor, care au privit amorul la un bătrîn ca o slăbiciune sau o scădere." (cf. Vasile Alecsandri şi scriitorii [rancezi , Bucureşti, Cultura naţională, 1924, p. 289-291). Marii critici literari ai veacului nostru şi, împreună cu ei, critica lite­ rară de astăzi in general, vor considera Fint in a Btanduziei drept cea mai bună realizare dramatică a lui Alecsandri, confirrnîndu-i astfel valoarea. E. Lovinescu, care a şi publicat teatrul de factură istorică al lui Alecsandri, scrie (în Introducerea la voI. Y. Alecsandri, Fîntîna Blanduziei, Bucureşti Ed. Ancora, .. Biblioteca clasicilor români", f.a. p. 3-5), în contrast vădit Cu spusele lui Delavrancea.: .. Scrisă la sfîrşitul anului 1882 şi inceputul anului 1883, numai în patru săptămîni, şi reprezentată la 22 marte 1884, Fîntîna Blandueiei e cea mai izbutită lucrare dramatică a lui Vasile Alecsandri, întrucît din cîteva trăsături a reuşit să ne proiecteze o viziune antică: iată linia dealu­ rilo pleşuve, iată graţia coloanelor unui templu desfăcut pe orizont ca nişte albe degete, încolo, aproape nimic: marea albastră, cerul albastru, pă­ mintul calcinat, din care răsar cîţiva măslini şi cîţiva sicomori; atit şi de ajuns pentru a ne fixa un fragment de antichitate. în Ovidiu, Alecsandi i va încerca să ne dea tin caracter şi o tragedie, fără ca tragedia să fi fost determinată de însuşi caracterul eroului; lipsită de elementul tragic, Fîn- 875' [876] - .�·.1 ,. ttna Blandusiei ne evocă numai un colţ de viaţă romană cristalizat în jurul unui singur moment sufletesc, de o valoare însă umană. Nimeni nu era, dealtfel, mai indicat decît Horaţiu pentru idila din jurul celebrei fîntîni, idilă curmată de grăuntele de resemnare ce i-a înfrînat întotdeauna avîn­ turile; realitatea umană este, astfel, combinată cu realitatea istorică. Fără să fi cunoscut dealtminteri, adevărata pasiune, Horaţiu a exaltat numai iubirea în optimismul ei sănătos; lipsa lui de pasiune reală n-a alunecat la viţiu. Poet al plăcerilor stricte, el a fost şi exponentul unei filozofii măsu­ rate ce înfrînează îndrăzneala şi riscul fără să nimicească şi bucuria accep­ tării necondiţionate a realităţii. Îndrăgostindu-se, la bătrîneţe, de tinereţea Gettei, dragostea poetului nu are nimic supărător, ca dragostea lui Postu­ mus, de pildă; nu e nici libidinoasă, nici senzuală , ci reprezintă avîntul poetului rămas tînăr sub părul cărunt. Cînd tinereţea îşi cere drepturile ei mergînd spre tinereţe şi Getta iubeşte pe sclavul Gallus, Horaţiu, fireşte, sufere, dar numai o clipă. Realitatea vieţii i se impune repede. Cumpătarea şi înfrînarea - suportul conştiinţii autentice a poetului - domină situaţia, fiindcă, inexorabilă ca şi necesitatea morţii, înaintea necesităţii vîrstei poetul îşi înclină capul cu o resemnare şi melancolie plină de atîta sănătate încît momentul lui sufletesc devine momentul adînc omenesc al bătrîneţii ce se înclină în faţa tinereţii. Fără a fi o tragedie sau chiar o piesă de teatru, Intrucit resemnarea eludează conflictul dramatic, Fîntîna Blanduziei e un crîAlpei de umanitate şi, prin armonia formelor, mai ales, de antichitate: prin firea lui senină, optimistă, Alecsandri era, dealtfel, în măsură să înţe­ leagă pe poetul Tibrului, care cîntase atît de topic poezia mediocrităţii, a vieţii rustice şi a resemnării, şi, fără a fi războinic, devenise, prin acelaşi destin ironic, ca şi Alecsandri, un poet al curţilor, al războaielor, al impe­ rialismului - într-un cuvînt, un poet naţional..." Marele Călinescu declara, fără echivoc, că "ultimele lucrări dramatice ale poetului aduc un progres de adîncime neaşteptat. Pe lîngă maturitatea tehnică, apare facultatea creaţiei de oameni". Fintina Blandueiei este considerată de el "o dramă amabilă, specta­ culoasă, poetică nu în poezia exterioară, foarte superficială, cît în problema de bază. Alecsandri a crezut că scrie drama sa .. Horaţiu se crede un geniu şi ca atare mai presus de ultragiile vîrstei. Atenţia îi cade asupra unei sclave, Getta, a cărei dragoste o cere ca un tribut obligatoriu: «Eu, Horaţiu, alesul Asteriel , A Chloei, a Glykirei, a Pyrrhăi, a Lydiei, 3. Ce-au înflorit cărarea întregii mele vieţi Cu-a lor nemuritoare şi vesele frumseţi : Eu ce acum ajuns-am pe culmea de pe care 876 il ! [877] 2 Tot omul cată-n urrnă-i c-o lungă suspinare, Resimt un foc în sînu-rni mai splendid, mai curat ... Poet sînt, şi poetul nu e scutit de chin, De tot ce-i omenire nimic nu-i e străin. » Getta nu-l iubeşte şi Horaţiu o iartă pentru că fata găseşte manu­ scrisul Artei poetice pierdut la fîntîna Blanduziei (aşa numeşte printr-o licenţă regretabilă Alecsandri vestita Fons Bandusiae !). Drama bătrîneţii se complică cu aceea a pierderii prestigiului. Zoil aduce lui Horaţiu învi­ nuirile pe care generaţia tînără în frunte cu l\1acedonski le aducea lui Alee­ sandri : * Orfeu! ... Cine? ... Horaţiu! ... Orfeu? ... O! profanare I OrIeu 1. •• Îmi trec prin vine fiori ce-mi dau turbare. Un egoist de frunte, interesat, venal, Un curtizan nemernic de tron imperial, Împărţitor de ode în veci linguşitoare, Nesăţios de lauri, de bani şi de onoare 1 » Într-un cuvînt, piesa tratează lupta geniului bătrîn cu duşmanul înplacabil ce se cheamă timp. Finttna Blandueiei este o comedie melancolică, consolidată prin bune trucuri teatrale. Scena festinului, aceea a declamaţiei lui Horaţiu sînt de un humor delicat. Un specimen de mozaic scenic graţios este enumeraţia de bucate făcută de Glutto: SCAUR (aşesinâu-se lîngă masă) Ce vom avea la masă? .. Rosteşte, Glutto, spune. GLUTTO (cu lăcomie) De toate cele rare şi scumpe... de minune! Fazani umpluţi cu trufe, şi stridii de Lucrin, Cucoare impănate şi rnarinate-n vin, Privighetori în şiruri pe frigărele-nfipte, Cegi grase din Tanais, trei fierte şi trei fripte În untdelemn de Lesbos şi ce este mai bun, Un blid de limbi gustoase . SCAUR De care? 877 [878] De păun 1» Efectul curat stilistic e Cu atit mai sigur, cu cit lăcomia lui Glutto se alimentează dintr-un prînz exotic ce pare publicului o combinaţie de Iantez ie" (cf. Is!oria litc;'atul'ii l'omâm de la origini pină [il prezent, Bucu­ reşti, Editura Fundaţiilor, 19'11, p, 283), Pentru Şerban Cioculescu, Fint ina Blanâu sici reprezintă "triumful clasicismului asupra romantismului in opera lui Ale csandrj. Pe cit e de romantică figura lui Despot, dacă prin acest epitet se intelege inconforrni­ tarea cu legile vieţ ii şi ale istoriei, pe atit de umană şi de adevărată e fizio­ nomia lui Hora t iu. tnele elemente ale' piesei, prin aparentul convenţie­ nalisrn , pot fi intr-adevăr suspectate ca romanţioase; din caracterul odios al lui Scaurus, Iiber tul parvenit, SE urmăreşte un efect de contrast faţă de bunătatea lui Horaţlu ; dragostea marelui poet, în pragul bătrîneţei. pentru roaba Getta, care-i preferă 1'� sclav, e desigur discutabilă, Dacă acceptăm însă intriga ca o simplă canava pentru ţesătura principală, nu se poate să nu simţim accentul uman al pasiunii crepuscnlar e , precum ;i al inţeleptei renunţări finale, În Fiiii;,}.? Blanâurici, Alecsandri n-a adus poate o suficientă intelegere a ant ich iră t ii clasice; atmosfera e pccei e însă mai plauzibilă 'decît 'aceea din D,:trt-1:cdă, care nu e strict legată de o dată certă din istoria Moldovci : prox crrunea subiectivă a flgllrii lui Hora­ tiu, unită cu o nuanţă. de ronică me-lancr.lie, pe tema eternă a ireversibile i tinereţi, constituie insă nota umană a piesei, Fintiua Bla nd u riri e o medi­ taţie drarnat izată asupra vîrstei critice" (cf. Vasile Alecsandri, în Istoria literaturii române moderne de Şerban Cioculescu, Vladimir Srreinu, Tudor Vianu, Bucureşti, Casa şcoalelor, 19H, p, 'i 10), Al Piru, care declara în 1961 că Fîntîna Blan d u t ici "este o capodoperă, poate capodopera intregii creaţii a lui Vasile Alecsandri" (cf. Pl'efata la V, Alecsandri, Chiriţa în Iaşi sau Două fete s-o nencacă. Tcatru , vol. I, Bucureşti, E,P,L., "Bibliotecâ 'pentru tor i", i96l, p, XI-III), va fi mai rezervat in -lOlumul (Intl'oducae in oţ cra lui Vasi!« Alecsandri, Bucureşti, Ed. Minerva, 1978, p, 160- 162, i6-, 169, cind va discuta din nou picsa : .' .. j. GL17TTO (il/ghi!ind) , . .Fintina Bland1/ziei - scrie el - compusă la :Mircc�ti în 1883 şi reprezentată intîia oară la Bucureşti in 1884, cu C. �ottara in rolul titular, &părută in -,olumul X din Opere complete (Teatru, '101. ,-) în 1884, este Opera in care poetul a pus cel mai mult din personalitatea sa artistică, atît din punct de -,edere al conţinutului, cit şi sub raportul Expre�iei, Drama tr;:­ tează, luînd ca exponent pe Horafju, J:.:pta gfI1iului cu ',irst2-, incompati- 878 [879] p bilitatea ivită la sfîrşitul activităţii unui mare poet Între prestigiul spiritual şi declinul fizic, ori, in alţi termeni, nepotrivirea imposibil de Înlăturat între sufletul tînăr şi corpul bătrîn. Aproape de 60 de ani cînd a scris piesa, Alecsandri a înţeles bine pe Horaţiu, datorită desigur asemănărli sale tempe­ ramentale cu poetul latin, dar şi mai bine s-a înţeles psihologiceşte pe el însuşi. Nu întîmplător tînăra sclavă care dezlănţuie pasiunea tîrzie a lui Horaţiu este o getă denumită de Alecsandri, conform unui vechi procedeu al său de a stabili o corespondenţă Între personaje şi numele lor, Getta. Ajuns pe culmile gloriei, Horaţiu se crede îndreptăţit in chip obligatoriu la dragoste, cu atit mai mult cu cît el este capabil să trăiască mai deplin acest sentiment uman, să-I eternizeze prin creaţia lui: Poet sînt şi poetul nu e scutit de chin, De tot ce-i omenire nimic nu-i e străin, Mai gingaş în durere, mai viu in fericire, Din patima ce moare el face-o nemurire ... Poetul va fi silit să constate că Getta îl adrniră, dar iubeşte pe Gallus, un tînăr de vîrsta ei, de unde regretul admirabil exprimat într-un vers: Sînt om ce nu fac umbră, căci soare nu. mai am. şi amara trezire la realitate: Sfîrşit cumplit! Horaţiu, ca om te-ai stins cu-ncetul Şi n-a rămas din tine decît numai poetul. Horaţ iu are o clipă impulsiunea de a ucide pe Gallus. dar renunţă. cînd Cetta îi aduce manuscrisul Artei poetice, pierdut la Fintina Blanduziei (vestita Fons Bandusiae cîntată În Carmina, III, 13, in unele ediţii, ca de pildă în cea franceză de la Garnier-freres, 1872, Fond Blandusiae), redind tinerilor libertatea. Lor li se cuvine dragostea, pe cind poetului, cartea care îl face nemuritor: Din bunurile vieţii cu tine mă aleg. O! glorie, Horaţiu nu va peri întreg! (, Veselul » Alecsandri, devenit generos şi senin la bă trine ţe, a ştiut să Îndepărteze umbrele triste ţii chiar in ultimii ani pe care-i mai trăia, profesind, ca şi Horaţ iu, in care s-a regăsit la etapa umanistă a creaţiei sale, o concepţie epicureică, sur iză toare , rezumată în acest car-pe d iem ; Amici, a noastre zile sint paseri trecătoare, Nvavern in scurtul vieţii nici timpul de sperat. Ferice care cîntă cu inima la soare Şi dă chiar nemurirea pe-un dulce sărutat! Hebe I săgeata scumpă de care vreau să mor E-n ochii tă i. În tolba div in ului amor! 879 [880] r I 1 '�J .,. [1 j. i' Piesa a avut un ecou imediat peste hotare dacă ne gîndim că o tra­ ducea' şi publica la Viena în 1885 Edgar von Herz [ ... ]. Natură optimistă, Alecsandri n-a avut decît în mică măsură senti­ mentul tragicului, comicul precurnpănind chiar în drame: [ ... ] Fîntîna' Blandusiei e o dramă cu deznodămînt uşor melancolic, mai degrabă fericit, o comedie a iubirii crepusculare, [ ... ] Fîntîna Blanduziei, capodopera teatrului lui Alecsandri, este stră­ bătută deo concepţie umanistă, clasică. Viaţa formează izvorul necesar al artei, dar la rîndul ei arta innobilează viaţa, face pe om mai sensibil şi mai bun. Artistul, chiar bătrîn, nu pierde emoţiile tinereţii, el gustă şi plăce­ rile vîrstei sale şi, prin contemplarea trecutului, pe acelea juvenile. Amără­ ciunea renunţării la plăcerile materiale este recornpensată de conştiinţa realizării în planul artei". Pentru G.C. Nicolescu,' Fîntîna Blandu ziei este, "din anumite puncte de vedere, o piesă unică în literatura noastră. în versuri limpezi, de o trans­ parenţă înşelătoare totuşi, pentru că fixează privirea asupra nebuloasei sufleteşti, cu discreţie şi fin simţ al nuanţelor, piesa pune în lumină drama bătrîneţii poetului ce-şi simte inima încă tînără" (ef. Vasile Alecsandri, în Istoria literaturii romane, voI. II, Bucureşti, Editura Academiei Repu­ blicii Socialiste România, 1968, p. 480). Pentru George Ivaşcu, piesa este "un poem dramatic graţios şi emo­ ţionant, plin de poezie şi spirit" (cf. Istoria literaturii române, vol. I, Bucu­ reşti, Editura ştiinţifică, 1969, p. 481). Ne oprim aici cu prezentarea opiniilor cu privire la piesă, deşi au mai fost exprimate multe altele care ar merita a fi menţionate. Diferitele redactări ale piesei se păstrează în fondul de manuscrise al Bibliotecii Academiei R.S.R. şi anume: - Ms. B.A.R. nr. 813 (107 f.), caiet dictando in-folio, scris de Alec- sandri cu cerneală neagră, cu numeroase modificări, purtînd dedicaţia: "Iubitztlui meu frate, locotenent-colonel Iancu Alecsandri, fost agent diplomatic a României la Paris, dedic această piesă: Fîntîna Blandueiei , compusă la Mirceşti , în anul 1883, şi reprezentată la 22 mart 1884 în Bucureşti". Acesta pare să fie prima redactare a piesei şi un fel de exemplar de lucru, avînd în vedere forma iniţială, numeroasele intervenţii ulterioare în text făcute la sugestia fratelui său şi a altor persoane competente, precum şi notarea numelor interpreţilor pe care îi alesese iniţial Alecsandri (de pildă, il' ;1' 1', 'i JI . , 880 �- . [881] Manclcscu in rolul lui Horaţ.iu); dar pe care a trebuit să-i schimbe pînă la premieră. Dedicaţia a fost şi ea adăugată mai tirziu. - Ms. B.A.R nr. 812 (69 f.), caiet dictando in-folie, cu textul scris de poet pe 66 de file, pe ambele feţe, cu cerneală neagră, foarte ingrijit, este manuscrisul pe care îl trimitea la 2, mai 1884 lui 1. Ghica. Pe f. l" se află dedicaţia scrisă de Alecsandri şi titlul piesei: ..-�micului meu Ion Ghica ofer acest manuscris împreună cu urările mele de viaţă lungă, fericită şi roditoare de epistole preţioase. Fîntîna Blandueiei piesă în 3 act uri şi in versuri. V. Alecsandri Mirceşti - 1883. (Acţiunea se petrece în timpul împăratului August C. Lulius Caesar , cu 10 ani iuaintc de Hristos.)" În colţul din dreapta, jos, al filei se află însemnarea: "Dăruit [Academiei] de Ion Ghica. 1894 aprilie 29". Pe f. ::;r se menţionează interpreţii de la premieră, care Iigurează şi în volumul din 1884. - Ms. B.A.R. nr. 5741, f. 97r-v conţine textul Odei la Hebe pe care poetul il discută în scrisoarea trimisă la 4. mai 1884 fratelui său. - l\Is. B.A.R. nr. 1557 (43 f.). caiet dictando in-folie, scris de poet pe ambele feţe ale celor 43 file, cu cerneală neagră, îngrijit, fără nici o dedi­ caţie. Pe f. l" se află titlul: "Ffnti/la Blandueiei. Comedie în 3 acturi şi în versuri". Nu se indică interpreţii şi, amănunt' foarte ciudat, manuscrisul este datat la ;jîyşitul textului (f. 43r): ,,1882", an în care scriitorul şi-a început piesa, pe care a terminat-o însă, după propria-i mărturisire, în 1883. Acest manuscris se înscrie, ca dată, între manuscrisele B.A.R. nr. 813, de a cărui primă redactare se apropie mai mult, şi nr. 812. Alecsandri n-a mai introdus. în el modificările ulterioare. - Ms. B.A.R. nr. 2230 (58 f.). caiet dictando In-folie mare, cu filele scrise de poet pe ambele feţe, cu cerneală neagră, cu unele modificări. Caietul conţine şi manuscrisul variantelor şi notelor tipărite în volum (i. 49r - 52r: variantele; f. 53r - 58v: notele), Este manuscrisul după care s-a tipărit piesa în volum, pe care Alecsandri l-a dăruit lui D.C. Ollănescu­ Ascanio (i. 2- 3 legate în caiet conţin scrisoarea adresată de poet lui OUă.­ nescu la 2 iunie 1884). Primul fragment tipărit din piesă a fost scena IV din actul I, în revista Familia, XIX! (1883), nr. 16, 17/29 apr., p. 181-182. În anul următor, Familia publica şi Oda la Hebe (XX (1884), nr. 17, 22 apr./4 mai, p. 197). 88t [882] .....-------r:-cr-�-----'l' i ." ,.4 " Deşi COJ/vorbirile tipăresc Fîntîna Biand ueie] după şpaltele volumului � 1881_ V. Alecsandri] 1/13- 16_ (nolija biografică jllumai în 1. /117, 1- 18 _ in A: L Iu1ian Christescu sclavi Mateescu 65 50 10 " " Notara 10 35 25 ti fi 25 "" D-ra Ve1ner 17 ani Romaneasca PERSONAGI HORA TIU 56 de ani Manolucll :\fECE:.'\A '.. . . . . . . 60 P. Velescu POSTUMUS, pretor ............•• SCAURUS, scituj ...............• ZOILUS .......................• GLUTTO ......................•• HEBRO [inzjial: COERAX] . GALLUS [iniţial: DAVUS; apoi: BRENNUS] ..........•• NEERA ......•............•...• GETTA [intfial: GHETTA] CEBAL ) STR OBIL :\IE:\TAS Uniţia!: PARTHUS] COERAX [iniţial indcsczjmbil: apoi: THRACUS] 884 1. il [885] lin B: PERSONAGI HOR_-\ŢIU .•.................... MECENA •....................... POSTUMUS, pretor . SC-\URUS, scitul, Jibert bogat . ZOIL '" . GLUTTO . COERAX, intendentul lui Scaurus .. GALLUS, sclavul lui Horaţ iu KEERA, celebră curtizană .....•.. GETTA, sclava lui Scaurus 56 de ani 60 65 50 " " 30 40 " " 40 25 " " 25 " " 18 ani CEB.-\L STR OBIL THRACUS l\IEX_-\S 1 sclavi Două servitoare a Neerii/în D: PERSOKAGI u Hasnaş 25 " " d-na Romaneasca 18 ani " A. Nottara 30 de ani ani 40 " 56 de 60 .. 65 .. 50 10 .. 40 .. " Velescu " Iulian " Christescu " Raşian " Mateescu " Petrescu HORAŢIU •................. d-l Nottara MECENA . POSTUM, pretor . SCAUR, libert .. ZOIL, parazit ...........•.. GLUTTO, idem .. HEBRO ..............•..... G_-\LLUS, notarius, sclavul lui Horaţiu . GETTA, sclava lui Scaur KEERA, celebră cintăreaţă .•• CEBAL STROBIL I\IEXAS COERAJ\: SCLAVI, SCLAVE I G, H, 1: PERSONAGE [ ... ] Hristos. [2-11 - în G, sint notaţi interpreţii: D1. Nottara (Horaţiu) Velescu (Mecena) 885 [886] JuIian (Postumus) Christescu (Scaur) Raşian (Zoil) Mateescu (Glutto) Petrescu (Hebro) Hasnaş (Gallus) D-na A. Romanescu (Getta) A. Nottara (Neera); în H, nu:" indicâ N:.u"e!I' ai/orilor; 9-H: 24.;C,I: 25J" 19, l-A, B:Fi!ltina Blandlw<11 D, E. G, H, 1: Fî!ltîna Blanduziei /1 3-A: tablou aproape de oraşul; E: peisaj -aproap- de oraşul; D, C, H, 1: tablou În vecinătatea oraşului [iri/ia; în G: tablou aproape de oraşul] " 4-5-A: cu arbcrI înfrunziţi, de pe car­ -se coboară o cărare; B: coperite cu case de ţară şi cu grădinLO cărare se / B: sclava lui Scaur Scitul.) II 8 - A. D, G, H, 1: umilire / B şi, .iniţiol , în A: umilinţă II 9 - A: Ce îmi J B: ce ne I D, G, H. 1 şi, iniţial, în A: dar ce-mi II 10 - A, D, G. H, 1: de la Pafos [iniţial în A: frumuseţii) / B: de la Gnida II 13 - A, B,.D, G, H, 1: spune [iniţial în A: zice] II 18 - .-.1, D, G, H, 1: duşmană I B şi, iniţial, în A: sărmană 1l2I - A,' B. D. G, H, 1: saltă [iniţialîn A : zboară) II �2 - A, B, G, 11,1: somnul I D: pace Il 26 - A: rnuza-i răsfăţată condus cu drag / B şi. iniţial, în A: muza lui iubită condus incet / D. G, R, 1: muza-i drăgălaşă [iniţial în G: răsfăţată] condus cu drag 1127, - 33 - (notele) numai în G, 1 1123, 3'- iniţial'î,11 G: GETTA [arătind laiţa de marmură delîngăjîntînă) 115-11 - in A, textul iniţial anulat ilizibil şi înlocuit cu altul apj"oPiat de cel din 1 [7 -A: Frumoa­ sele-i I 1: Frumoasele II 8 - A, 1: visînd il 11 - A, 1: Lydia ( ... ) este? (anterior în A: Lydia vine­ .adese ? .. Lydia cine este?») 117 - B: Frurnoasele-i I D. G. R, 1: Fru­ moasele II 8-9 - B: poetul lor slăvit Lucrind aici la umbră în visuri adîncit [iniţial: pe-al lor duios poet Lucrînd şi printre arbori prirnblîndu-se Încet, GETTA r. Aş vrea să-I văd. în ţară-mi ades am a] I D. G, H, 1: pe-al [ ... ) -improvizind. 1l-11 - B: �88 \ [889] T GALLUS GETIA Lydia? .. I D, G, H, I: şi ea vine? Lydia 1112 - iniţial în A: DAVUS II 14 - A, D, G, H, I: chip amăgitor [iniţial în A: chip amăgitor; apoi: chipu-i schimbător] I B: chipu-l schimbător" 15 - A, B, D, G, H, I: simţirea oricărui [iniţial în A: s-atragă pe-oricare] II 17 - A, D, G. H, I: dragul ei I B şi, iniţial, în A: gingaşul 1120- 37 - (notele) numai inG,! 11,24, 1,8, 16,20 - iniţial inA: DAVUS 113 -A, B, H, I: intime ID, G: gingaşe [iniţial în G: plăpînde : apoi: intime] 111 - A, G, H, I: (Ln taină.) Şi I B: Şi I D: (Uimit). Şi II 12 - A, D, G, H, I: (cătin d [ ... ] împrejur) I B: (îngrijită)" 13 - A, B: lua I D, G, H, I: duce II 11-19- în B: să le ducă şi la auzul lui Aş fi pe loc espusă pedepsilor grozave ... El e o fiară crudă cu sclavii lui şi sclave, II: sau [ ... ] condusă [11 - A: să le ducă şi la auzul lui I D, G: sau lui Hebro, calău cumplit (iniţial: cumplitul gîde) I H, I: sau ( ... ) al lui II 15 - A: Pcdep­ silor cumplite aş fi pe loc espusă. El e o fiară oarbă clI furie condusă (redactarea iniţială, anulată ilizibil) I D (iniţial: Pedepsilor cumplite) 1(5 (iniţial: Pedepsile grozave) I D, G, H, I: La ( ... ) espusă.1117-21 - în A: Cum? II: Hebro ( ... ) Cum? II 19 - D, G, H, I (tipărit): fiara (errata din I îndreaptă: iazmă)] 1121 ­ A, D, G, H, I: al B: de-a mă" 25-30 - (nota) numai în G, I 1125, 1 - A, B: Ş-a I D, G, H, I: A 113 - A, D, G, H, I: gîndu-l I B şi, iniţial, in A: cumplitul II" - A: Coerax [urmează trei variante anulate: intenden­ tull sirianul I macedonul], .calău nenduplecat I B: Coerax intendentul, calău neînduplecat I D, G, H, I: Hebro [ ... ] nempăcat [iniţial în G: Coerax, egipteanul, calău nenduplecat I ductor I un monstru nernpăcat I vil- ! lieul] Il 5 - A, D, G, H, I: viclean [iniţial în A: grozav I perfid] I B: per- fid II 7, 20 - iniţial în A: DAVUS 17 - A: GALLUS {inf iorindu-se ] B, D,G,H,I: GALLUS 119-A: te găseşti [iniţial: de j tu te afli] Îl1IB: tu te afli-n I D, G, H, I: te găsesc în II 12 - A, D, G, H, I: Întoarce-acasă? I I B: întoarce? .. 1114 - A, D, G, H, 1: Nvarn grijă-n I B şi, iniţial, în A: Teamă nu am În II 15 - A: GALLUS [iniţial: DAVUS Nu ai?] Cum? GETTA Scaur , scitul, însuşi mi-a zis cu glasul blînd I B: GALLUS Nu ai! ... Cum? 889 [890] I I I I GETTA Scaur însuşi mi-au zis Cu glasul blînd / D, G, H, J; Stăpînu-mi [ ... ] POIOncit, oftînd [in2jial în G; zis Cu glasul b1îr;d] 1/ 18- 19 _ A: lui Al,io să le scald [anulat: în jur] In apa Blanduziei [iniţial: De sacra Blanduzie, fîntîna cu ogur] [ ... ] cald. / B: lui Anio, în jur De sacra Blanduzie, fîntînă cu ogur, / D, G, H, J: Sabină [ ... ] cald. li 1/23- A, B: (rîzînd) / D, G, H, J: (zîmbind) 1/28-35 _ (notele) numai in G, J [neta. 2 (1',31-32) iniţială,anUlată în G: Villicus, vatavde moşie, mai mare peste sclavi.] 1/ 26, 1 - A: ea va tot face [iniţial: va face dînsa] / B; D, G, H, J: ea. [1 ... ] face 1/2 - A, B şi, iniţial, în G: Pe / D, G, H, J: În 1/ 4, 12, 17, 22 - iniţial în A: DAVUS 1/5- numai în A, D, GH, 1; {ririn d } 1/8 - A, B; fatale / D, G, H, J şi, iniţial, în A: grozave il 9 - A, B: tîmpitul, se dă la farmeci? / D, G, H, J: se [ ... ] şi-n [D: şi) 01:-a";e? 1/ 11 - A: În taină se ŞOP�eşte că e [iniţial: Galle din Care lume eşti] 1/ 22 - A, B, D, E, G, H, 1; GETTA [iniţialtn G; GETTA (trista) 1/28 -29- (notele) numai în G,I 1/26 - numai în A, B, E, G, H, 1; (w milă) Il 27 - A, D, G, H, 1: aşa/B, E; atît 1/ 30, 2- A; (plecînd ochit)/B, D, G, H, 1; (plecînd capul)/E: (trista) 1/5-A; Tu? [cuvîntul e sCI-is cu creion roşu de altă mînă; forma iniţială; Sclavă?]jB; SClavă?/D,G,H,I; Tu? tu? ... / E; Tu? Il 7 - A; O! [adăugat cu creion roşu] Dar.IB, D, G, H, 1; Dar li 1. ,., [893] Tii. âli: E: Ah!. .. Dar! 1110 - A şi, iniţial, î'f G: Acum / B, D, E,G, H, I şi, iniţial, in A: De-atunci 1112 - A, B, D, E, G, H, I: azi [B, E: acum] [ ... ] tine pre pămînt [iniţial în A : acum < ... > crudul tău destin] II 13 - A, E: GETTA (oftînd)/ B; GETTA (t1'1'stâ)/ D, G, H, I: GETTA 1115-18- redactarea iniţială din A, anulată, este ilizibilă 1116 - A, B, E şi, iniţial, în G: El? .• libertuJ/D, G, H, I: Acel libert 1118-A, D, E, G, H, I: şi ghearelorj B: răpindu-te 1122 - A, D şi, iniţial, în G: Aş fi gonit [iniţial în A: suflat] diniceru-ţi/B: Aş fi suflat din ceruri/E,G,H,I: goneam [ ... ] aspru II 23 - În G, insemnare marginală făcută de altă mînă, anulată: nu se leagă cu timpul verbului de sus = aş fi gonit (se referă la aveam)] 1121 - redactarea iniţială din A, an-ulată; este ilizibilă / B: ruşinea legată de sclavie/D, G, H, I: durerea [ ... ] moşie/E: durerea legată de sclavie 1126 - A, B, D, E, G, H, I: tu poţi dintr-un[B, E: cu un] [iniţial în A: căci poţi cu un] 1127- A,B,D,E,G,H,I: osîndiţii [iniţial în A: pe aceia] II 28-30-A: Prizo­ nierii de război se vindeau încoronaţi ... sub corona. Tit Liviu. Liv. 5.IB, D, H [nota lipseşte]/E: Prinsonierii de război erau vînduţi ca sclavi sub o coronă./G, I: Duşmanii[ ... ] onor, [iniţial în G: Acei robiţi în lupte se vindeau încoronaţi, sub corona (Tit. Liviu)] II 31-A: Libert , lat.: desrobit­ affranchi.j B, D, E, H [nota lipseşte]/G, I: Sclavul [ ... ] libert. [iniţial, în G, nota este anulată: Libert, desrobit.] 1131, 5 - A, B, E: fiica mult aleasă. [iniţial în A: glorioasă]/D, G, H, I: nobila odraslă liS-A, D, E, G, H, 1: şi-n / B:, în 1110 - numai în A, D, E, G, H, 1: (exaltîndu-se) II 15-25-[re­ daciări iniţiale din A anulate; se mai poate descifra textul următor: HORAŢIU Tu mă cunoşti?... de unde? GETTA Din lumea de sub cer! Ţi-a pus o stea în fruntea Tonantul Jupiter. cea definitivă (din ed, 1884), după alte cîteva mici modificări [30 - A, D, GiH,I: de a ta lirăI13 şi, anterior, în A: de-o liră sacră 1136,2 - A, B, D, G,lI, 1: gol ( anterior în A: trist) II 3 - A, D, G, H, 1: Cunoşti acum secretul (anterior în A: Acesta e mister ul ; iniţial în G: misterul) I B: Acesta" e motivul) II 10- 11 -� A : Eu? ... Eu? ... admiră-a mea francheţă, . Q E mare cutezarea-ml, dar are-a sa nobleţă [adăugat marginal: admiră-a sufletu-rni pornire, E ( ... ) mărire.] I B şi, iniţial, în G: Eu? .: eu, Horaţiu, admiră-a mea francheţă. E mare cutezarea-ml, dar are-a sa nobleţă.j D, G, H, 1; Eu? .. Eu ? .. [G, H: Eu ? .. Ah l] [ ... ] inimei [iniţia lin D: sufletu-mi][.· .. ] mărire II 16 - numai în G,H,I: (Horaţiu [ ... ] mirare.)I1 1'1- A,D,G,H,I: e mult cutezător I B şi, iniţial, în A, G: se pare-ndrăznitor II 18 - A: cu­ prinsă de un 1 B: cînd o cuprinde-un dor I D, G, H, 1: sub boldul unul-[l 20 - A, B, D, G. H, 1: oricare pas [iniţial în A: oricare pas 1 orice mişcări] II 23-29 - redactarea iniţială din A este ştearsă ilizibil şi Hllocuită cu cea defi­ nitivă, după cîteva mici ezitări [24 - A, D, G, H, 1: cu amărire I B: amărît" 25 - A: poetul numai 1 B, D, G, H, 1: şi, anterior, în A: numai poetul" 27-A,D,G,H,I: Neero ( ... ) destăinuiri (anterior tw A: Neero-a tale cuvinte I cu ochii tăi I ale tale cuvinte dulci; iniţial în G: -a tale accen­ te I cu ochii tăi)1 B: A tale ( iniţial: Neeră) dulci accente şi ochii tăi] II 31 - numai în G, H, 1: (răpide } Il 33-3.5 - (nota) numai în G,I 1137, 3 - A,D, G, H, 1: NEERA I NB: NEERA '(răPide) 116 - numa·i in A, D, G, H, 1: (îngăimat) Jj12- 13 - A: NEERA (cu intenţiune maiicioasă ) Geniul (anulat: n-are] vrîstă n-are. I B: NEERA Geniul xi-are vrîstă. I D: NEERA (cu intenţiune) Un geniu [initial: Geniul] vrîstă n-are. 1 G, H, 1: NEERA. ( ... ] n-are. (iniţial în G: NEERA (cu intenţiune malicioasă ) Geniul vîrstă n-are (intervenţie străină cu creion chimic: Un geniu)] 1117 - A, D, G, H, I:'\ainele naturei I B: tainica natură 1121- A,D,G,H,I: Să-I cred?IB: îmi vine să rîd.1I26-A,B,D: (în I G, H, 1: (obseruîndu-l, în 1127 - A, D, G, H, 1: Poet şi ipocrit! II B: IpocritI 1128 - A, B, G, H, 1: El cată [ ... ] gîcit I B şi, iniţial, în A: Cum cată [B: cearcă) [ ... ] iubit. 1138, 2 - numai în A, B, G, H, 1: (luînd-o 897 . J [898] r de mînă) 115 - numai în A: (C1$ mlndrie } / G, H, 1: (tristă) [B, D indi­ caţia lipse{-te] II 9 - redactarea iniţială din A este ştearsă ilizibil {-i înlocuită cu cea definitivă, din B, D, G, H, 1: Cu [ ... ] e-n ceartă [iniţial în. B: O aspră judecată < anterior: conştiinţă) cu dorul meu se ceartă] II 12 --"'A: meu cel splendid eu [anterior: ca] / B, D: cel mai splendid eu /G, H, 1: cel mai dulce [iniţial în G:. splendid]! ah! 1113 - A, B, Di eşe ţ G, H, 1: (of tind) aşa II 11-lipse{-te în H: Amorul [ ... ] arnicie, 1116 - A, B: HORAŢIU [sărutindu-i mîna) / D, G, H, 1: Ho,RAŢIU II 19 - A, B: {zim­ bindJlD,G,H,I: (veselă)1I21-A, B, G, H, 1: ccoori ţ D: pogori II 22 - A, D, G, H, 1: La [ ... ] visurile [A, D: zborurile] tale ţB şi, iniţial, în A: Mi-i onora [A: / La villa] vrodată cu vizitele tale 1121 - A, D, G, H, 1: O! [ ... ] vrei? [anteriorîn A: de vrei îndată; forma iniţială a versului este ştearsă ilizibil în ms.] / B: O! dar, de vrei ş-acuma? II 25- 33 - (no­ lele) numai în B, G, 11139,2 - A, D, G, H, 1: Mă-ntrebi / B şi, iniţial, în.A: Mă mai întrebi II 3 - A: zburînd spre [iniţial: zburind la / planind pe] / J), 1: zburînd la / D: venind în [ilziţial: spre] / G: venind în [iniţial: intrînd la; apoi: planînd : apoi: zburind] / H: venind în lIîntre_r. 3-4, redactarea iniţială din A este anulată: HORAŢIU [luindu-i braţul) Hai 111 - A, G, H, 1: Hai / B: HORAŢIU (dîndu-i braţul) Hai. NEERA/ D: (Pleacă împreună cu Horaţiu spre fund.) Hai 116 - A, B, D, G, 1: ne-ar zări [iniţial în A, B: ne-ar videa] II după r. 6, în A: (Pleacă împreună spre jund.) 118.- A, G, H, 1: {-i POSTUM f B, D: POSTUM II 17-18.- A: NE ERA [iniţial: HORAŢIU] / B, D: HORAŢIU f G, H, 1: HORAŢIU (rizînd) 1122 - A, B: fărrnat [iniţial: stricat] carruca (notă marginală î"l A: carruca - căruţa] / D, G, H, 1: stricat carruca 1123 - A, B, D, G, ii, 1: Iuno se arată [iniţial în A: ni s­ arată Iuno] [ ... ] sale [B: sale. [Salută pe Neera.] 1126-29 - (nota) numai în B, G, 1: Romanii [ ... ] pilentwm [G: pilentwm, penideJ [ ... ] etc. [iniţial în G: Carruca , căruţă de ţară.] 1140, 5 - A, D, G, H, 1: nebunei / B şi, iniţial, în A: aprinsei II 10 - A, G, H, 1: (încet Neerii } / B: (Neerii, în taină) f D: (încet, Neerii, zîmbind) II 13 - A, G, H, 1: (zîmbind) / D: (rîzînd)ll 17 - A: A I (O fascinează cu ochii. JI B, D, G, H, 1: A! II 22-27 - redactarea iniţială din A este an ulată: Ce Iel ? .• te duci, Neeră? .. Rămîn, vorbind poetic, Ca purpura regală ce ar ajunge-un petic. NEERA (în parte [anterior: rîzînd] ) 898 �. [899] s .... --�---------------------. :\ Bietul bătrîn... (Tare.) Adio. HORAŢIU [anterior: MECENA] A revedere. POSTUM Ah! Mă laşi c-un gol în suflet şi altul În stomah I '1 I i " ." I � - - NEERA Ce-aud? Atunci În grabă mă duo, alerg acasă, Acestor două g�luri să pregătesc o masă. Vom face Împreună un prînzI Concertul meu de astăzi va fi înveselit I Veniţi, concertu-rni astăzi va fi Înveselit Prin comica prezenţă al unui barbar scit. - Această redactare esteî"'nlocttită, după citeua ezitări, cu cea definitivă [22 - A, D, G, H, 1: Ah! te-om urma oriunde < ... ) plăcere < anterior în A: Venim acum îndată 1 •.. I favoarea) 1123 - A: De a cînta ... trei imnuri/ anterior: mai dulce decît privighitoare) I D, G, H, 1: De-a < ... ) imn�ri 1127 - A, H: apărutul comic al I D, G, 1: comica-ngîmfare a < iniţial în G: prezenţă a)] I B: Ce fel-? .. te duci, Neeră ? .. Rămîn, vorbind poetic, Ca purpură regală ce ar ajunge-un petic. NEERA (rîzînd) Un petic ars ... Adio. HORAŢIU A revedere. • POSTUM Ah! Mă laşi c-un gol în suflet şi altul în ... stomah l NEERA Ce-aud? ... Atunci în grabă mă duc, alerg- acasă, Acestor două goluri să pregătesc o masă. Vom face împreună un prînz înveselit Prin comica. prezenţă a unui barbar scit. 1141, ,,- A, B, G, H,1.: (tresărind) 7 D: (în parte, tresărind) 117 - A, D, G, H, 1: -avuţie I B şi, iniţial, în A, G: avere II 8 - 10 - A, D, G, H, 1: de-amor [ ... ]'lăco­ mie [iniţial în A, G: de-amor şi ... 'ele durere. _1, în A: MECENA I POSTUM I MECENA; apoi: POSTUM şi lăcomie.] I B: de-amor şi de durere. 899 [900] '1 '1' l' fi 1· . 1, POSTUM II II - A şi, i .. iţiaţ, in G, in'""'''I" ) I II şi, iniţial, in A: prefl îngîmfat / D, 1: înfumurat / G, H: înaurît II 12 - A, G, H: sub Cesar desrobit / B şi, iniţial, în A: Sub Cesar liberat / D, 1: I din lanţuri liberat II 11 - numai în B, D, G, H, 1: (rtztnâ } II 18- 19 - A: ���) i Venim ... Dclendus I B: Venim. (Declarnă.) Delel!,do / D, G, l H,I: [declamind } " Venim .. , Delendus 1120-21 - A: {Neera [ ... ] colnic, urmată de servitoare, care stătuse nevăzute după copaci, <În tot cursul scenelor p"eee­ dente.) / B: [Neera, urmată de servitoare, se,îlidreaptă spre fund şi apucă pe cararea ce duce în stînga.) / D: (Neera Pleacă spre fund, urmată de sela­ uele sale, şi apucă pe cararea de pe colnice. Horâ)iu, Postum şi Mecena o .��'\ fI '\ :;. '"': l' .... conduc.) / G, H, 1: (Neera 1- .. ] .servitoar�' [numai In G, H: Iese în stînga.] II 27 - (nota) numai în A, G, 1: Sclavii purtau adeseori [A: uneori] prenu­ mele stăpînilor [iniţial în G: Libertii purtau la inceput numele stăpînilor.] II 42,4- A, D, G, H, 1: amice / B şi,\niţz"a;, în A: acuma 115 - A, B, D, G, H, 1: surprinsă [iniţial în A: uimită] 116 - A, D, G, H, I! însuşi [iniţial în A: August] împăratul / B: împăratul însuşi II 10 �'A, D, G, H, 1: deo­ parte, cam părăsit [iniţial în G: abandonat] / B şi, iniţial, în A: de lume, abandonat II 11 - A, B: (rtzinâ } I D, G,)i, 1: (cu dispreţ) II 15-16 ­ A, D, G, H, 1: ce-aţintă [ ... ] cobitoare [redactarea iniţială din A abia se mai poate descifra: şi-i simplă coţofană. Aripele-i căzute de-abia ... ; marginal este notată încă o uariantă a acestui vers: Zoil e buhnă trittă, de-un] I B: Un [ ... ] un / D: G, H, 1: Pe-un ( ... ] un II 11 - A, B, D şi, iniţial, în G: grele (iniţial în A: scumpe/fine] de Tyr, strălucitoarejG, H, 1: grele de Tyr, mîndre covoare II 12 - A, B, D, G, H, 1: în vas de (iniţial în A: cercei de) 1113 - A, B, D, G, H, 1: Onixuri (�niţial în A: Ombrele] II 14 - A, B, G, H, 1: Ş-un ( ... ] albă (B: neagră] j D: (înduioşat) Ş-un ( ... ] albă II 15-A,B,D,G,H,I:Apoi, cînd (iniţial in A: Şi cînd eU]!1 20 - A, B, D: Te-a j G, H, 1: Te-a fi 1122 - A şi, 'iniţial,tn D: O l Megeră I B, D şi, iniţial, în A: O! Viperă j G, H, 1: Hmm, viperă 1124 - A, D, G, H, 1: Măcar ( .•. ) m-a (iniţial în A: Nu-n aur, ci-n iubire j favoare ... am fost; tn G: Nu-n aur, ci-n favoare; apoi, cu creion, de altă mînă: în contra aştep­ tare-mi] J B: Nu-n aur, ci-n favoare, ea m-a 1128 - A, B, G, H, 1: (în parte, cu / D: (cu 1129 - A,iB,!D, G, H, 1: Trei ( ... ] Horaţiu I (iniţial in A: Ce proastă! ce nebunăl] 1152, 2 - A: (cu mănie)JB, D, G, H, 1: (furios) 113 - A, G, H, I:)lar j B: (potolindu-se) dar j D: (umil) dar 116 - A, D, G, H, 1: SCAUR j B: SCAUR (abătut) 118 - A, B, G, H, 1: hohotul în (iniţial în A: zîmbetul pe] / D: hohotul pe 1/10 - d, D: Ce? .• (iniţial în A: Cum?] Nu ţi-a dat j B: Cum? Nu ţi-a dat j G, H,7: Cum? Zău, fără 1/ 14 - A: (Cu indignaţie.) Pe Plutus [iniţial: Mercur] / B: (Indignat.) Pe Mercur j D: (Indignat.) Pe Plutus j G, H, 1: Pe Plutus (initial în G: Mercur) II 18 - A, B şi, iniţial în G: indignat j D, G, H, 1: supărat 1120 - A. B, D, G, H, 1: E (iniţialin A: Dar) 1122 - A, G, H-:I: pot j B, D şi, iniţial, în A: ştiu II între r. 22 - 23, pasaj anulat în A: ZOIL (cu siguranţă) De-ai vrea la încercare să pui geniul meu, , Ţi-ar merge bine, Scaur. SCAUR Să-ncerc P (anterior: Ce-ai spus?) Geniul tău? Mă faci să rîd ... -Neera·m-ar da de spate-afară, Să-i vărs nectar cu zeamă de cucută. amară. GLUTTO Aşa-il / text în B: ZOIL (linguşito» ) De-ai vrea la încercare să pui geniul meu, Ţi-ar merge bine, Scaur. 905 J i' . \ � --------------------------� [906] Dar nu-s un prost ... Nectaru-ţ i e o zamă două replici anulate: fin G, SCAUR Ce-ai spus ? .. Geniul tău? Mă faci să rîd ... Neera m-ar da de spate-afară, În loc de ambrozie să-i duc o fiere-amară. [Variantă marginală: ZOIL De-ai vrea la încercare să pui al meu geniu ... El are ca nectarul un gust. .. SCAUR De mosc, o ştiu .•. N eera m-ar da de spere-afară ..• de cucută-arnară.] ZOIL (îngîmfat) De-ai vrea la încercare si, pui geniul meu, Ţi-ar merge bine, Scaur. SCAUR .J ... � , I I a- I I i ;, I JI Să-ncerc geniUl tău? Mă faci să rîd ... Neera m-ar da de spate-afară Să-i vărs nectar ou zeamă de cucută-amară. II 23 - 25 - [lipsesc în A] 1121 - B: {cu convingere)! D [indicaţia lipseşte],! G, H, 1: {aprobinâ ) II 26 - 27 - (nota) numai în G, 1 II 53, 3 - A, B, D: brută j G, H, I:'proastă 116 - A: (în parte)! B: (în parte, aproţnindu-se de fîntînă)! D: (aproPiindu-se de fîntînă)! G, H, 1: (apropiind�t-se [ ... ] parte) II 11 - A: (Se [iniţial: Aşa... (Se] a-propie de fîntînă şi aruncă monezi în ea.) [marginal, o notă anulată ilizibil]! B: Aşa... (Aruncă în fîntînă cîteva monede.) ! D, G, H, 1: (A r uncă [ ... ] fîntînă. ) II 17 - A, D, G, H, 1: azvîrle [ ... ] comoară! B şi, iniţial, în A: Aruncă în apă bani de aur! 1118 - A: SCAUR (mulţămit)! B, D, G, H,I: SCAUR 1119- A, D, G, H, 1: Acuma [ ... ] ferice, Scaur , zboară [iniţial în A: te du, ferice Soeut ] mergi, Scaur] I B: (în parte) Acuma la Neera te du, ferice Scaur. 1120 - A, D, G, H, 1: la dînsa! B şi, iniţial, în A: la masă 1122 - A, B: (Tare şi vesel.) Hai! D, G, H, 1: Hai 1123 - A, D, G, H, 1: Pe [ ... ] auziţi [iniţial în A, mai multe încercări: Şi fălcile flăminde pe praznic le gătiţi! Şi pentru armonie urechile gătiţi! Pe Erato chiar însaşi cîntînd s-o auziţi.] ! B: Şi fălcile Ilăminde pe praznic le gătiţi. II 906 [907] "F 24 - A: urcă în steJlă / B: suie în steJlă / D: suie în sellă / G, H, 1: urcă in sellă 1125 - A: GLUTTO [anulat: (CIt mare satisjacere)] / B, D, G, H, 1: GLUTTO 1126 - A, B, D, G, H, 1: A? [iniţial în A: A.h?] il27 - I 34 - (notele) numai în G, 11154, 3 - A, D, G, H, 1: Încet [ ... ] sella / , I B şi, iniţial, în A: Pe drum să-mi duceţi stella II 4 - A, B: pleacă spre [unâ.] / D: ridicînd sella, Pleacă spre fund şi urcă pe căra.re.) / G, H, 1: ridică [ ... ] jund.) 116 - [indica,ţia li-pseşte în B, D] / A: venind ră pide / G, H, 1: alergînd 117 - A, D, G, H, 1: banii? / B: banii? (Vine râpiâe la fîntînă.) 119 - [indicaţia: (asemine) lipseşte în D] II 13 - în Ai la inceput, două variante anulate. Apoi, textul continuă astf el în ms.: SCAUR Zoile !. .. ZOIL (lui Glutto } Pe-altă dată .. _ SCAUR Glutto! ZOIL Venim. GLUTTO Venim. (Aleargă amîndoi dwpâ steI1ă.) SCEN A X DAVUS (ieşind de după copaci şi mergînd la fîntînă) reele două versuri următoare sînt anulate ilizibil.] Variantă marginală: SCENA X GALLUS (vine obosit din dreapta), 1Jf 1 caldu-i 1 ... alergat-am în dorul mindrei Gette -Ca vîntul şi ca gîndul. .. degeaba ! ... Mor de este. Să beu un pic de apă Dar ce-i în fund? Ce văd Lucind pin petricele? Să cred ori să nu cred? (Bagă mîna în [ţntină şi scoale bănuţi.) 907 I I [908] " Sint bani? .. Monezi de salbă [iniţial: aur] 1.. . .) OI nimfă Blanduzie, Sub chipul dulce-a Gettii arată-te-acum mie! ',!., [iniţiat: Sînt bani I Monezi de aur (anterior: antice?) O 1 nimfă (anterior: sacră)' Blanduzie (ultimul vers este şters ilizibil)]/D: (Se apropie de fîntînă, îşi suflecă mînicele şi bagă braţele în aţă.)/ G, H, 1: (Se [ ... ) apă.) II 13 - 55, 26 - în B: SCAUR (chemînd) ZoHel ZOIL (lui Gtutto ] Pe-altă dată. SCAUR (chemînd) Gluttol ZOIL (alergînd după stellă) Venim. GLUTTO [asemiue } Venim. (Stella apucă Pe cararea de pe colnic.) SCEN A x GALLUS (venind pe după stejar) Uf! caldu-i 1. .. alergat-am în dorul mîndrei Gette Ca vîntul şi ca gîndul !... Mor de sete. (Se aproPie de fîntînă.) Să beu un pic de apă ... Dar ce-i în fund? Ce văd Lucind pin petricele ?.. Să cred ori să nu cred? (Bagă mina în apă.) Sint bani! ... Monezi antice [iniţial: de aur)? O, sacră B1anduzie, L" Prefă-ţi năsipu-n aur, să scăp de-a mea sclavie 1 (Zoil şi Glutto îl văd scoţînd banii şi dau semne de furie şi de desperare] I 1: (Se [ ... ] cade.) 1154, 15 - A, B: GALLUS (vine din 908 ,z:p r �. [909] p r dreapta) / D, G, H, I: GALLUS II 19 - numai în D, G, H, I: (surprin.s)" tntre r. 20 - 21, în A: GALLUS Voi. 1121 - 22 - A: GLUTTO Ne/ D: GALLUS '-oi. GLUTTO Ne / G, H, i, GLUTTO C Noi? .. ne 1127-28- (nota) .. numai în G, I 1155, 2 -.numai în G, H, I: (indignat) 115-nmnai in G., fi, I: (1'�dică spada))l6 - A, D: nu ... (Ri{1ică spa1a.) IG, H, I: nu .,. 118,- numai în G, H, I: ,(.răstit ),11 13 - numai în D: (spăriat) / G, H, I: (supus) II 11 - A: dus... (Se retrage iute şi suie cararea. )ID: dus ... (Se reţl'age răpide şi apucă pe carare. } / G, H, I: dus ... II 15 - A: GALLUSID, G, H, I: ZOILII18-A: (Asemine.)/D: (Urmează pe Glutto.) I G'iH, I: (Ies [ ... ] Scaur.) 1119 - 21 - A: GLUTTO (rîzînd)] - La Pluton!. .. (ln.genunchind.) [anulat continuarea: Fontan] O !ID: GALLUS (urmăfzndtt-i' puţin) �iJ1i!lal: (rîzînd) Sînt singur? (Se a-propie defîntînă.) O!/G, H, I: GALLUS [ ... '] 011123 - 26 - în A, numai' o variantă anulată: .� . S C E N A XI GALLUS, GETr A (v.ni1l/1 din dreapta) , , GETTA , 1 Uita,tu-mi-aI1}.panerul cu Ilori aici. (Văzînd pe Gallus.) GALLUS (văzînd ,pe Getta) Eal Japoi îndreptat: Ce caţi P] , GETTA Panerul. 1. El! � . GALLUS (dîndu-i panerul) Numai. .. nu şi [iniţial: O dată cu panerul vrei tu] inima mea? în el găsi-vei plănte, în ea floarea iubirei. O vrei? cu ea să intri [iniţial: menite să te ducă] în templul fericirei? 909 [910] GETTA Şi ce-ţi rămîne ţie? GALLUS Ah! tot aş avea eu în schimb de-ai vrea tu, Getta, să-mi dai amorul tău. (Getta coboară ochii priimind panerul.) (C o r tin a cad e.) I B, G, H, 1: (Cade [ ... ] noastră blîndă ... cad e.) I D: (Cade [ ... ] blîndă-a noastră [ ... ] se coboară în timp ce sella lui Scaur dispare intre culisele din stînga, urmată de Zoil şi Giutto care.furioşi, ameninţă pe Gallus cu pumnii de departe.) [o altă variantă a [inalului acestui act este anulată ilizibil în ms. (j. 27V)] II 28 -56, 7 - în A: dinaintea casii lui Scaur. În stinga, faţada cash cu un peron de trei scări pe care se deschide o uşă. Deasupra uşii, bustul lui Scaur." O colonadă în fundul terasii se înşiră de:a lungul scenii , Pintre coloane se vede o grădină frumoasă. Pe terasă, la mijloc, o masă de marmură, incunjurată cu trei paturi, unul în fund, spre coloane, celelalte 'două· pe de lături şi tustrele acoperite cu piei de tigru. Altă masă mai mică, alăture, avînd două scaune de bronz aproape. Statuele lui Plutus şi a lui Mercur de o parte şi de alta ale uşii I B, D, G, H, 1: cu o [ ... ] etc. [28 - B: dinaintea casil lui Scaur I G, H, 1: cu ( ... ) scenii Il 29 - B: faţada cesu ţ G, H, 1: o ( ... ) Scaur 1130 - B: ridicatlG H, 1: de trei scări de marmoră 1128 - 30 - D: dinaintea casii lui Scaur. În stînga, faţada casii cu peron de trei scări pe care se deschide uşa. I G, H, 1: ou o ( ... ) principală. 1156, 1 - 2 - B: O colonadă în fundul terasii de-a lungul scenii. IG, H, 1: de-a ( ) Mercur. 111- D: aurit ( ... ) de-o parte şi de alta I G, H, 1: poleit ( ) de-a laturele ei II 2 - D: O colonadă in fundul terasii, de-a lungul scenii , prin care IG, H, 1: Printre coloane Il 3 - 4 - B: la mijloc, o masă de marmură lncunjurată ou trei paturi, unul spre grădină, celelalte două pe laturile ei, şi tustrele acoperite ou piei de tigru şi cu perne de stofă purpurie. I D: mai în stînga, ci masă cu trei jilţuri. IG, H, 1: cam ( ... ) jilţuri (iniţial în G: paturi romane) ( ... > tigru. 115- 7 - B: alăture, avînd două jilţuri de bronz aproape. Statue­ le lui Plutus şi a lui Mercur de o parte şi de alta ale uşii. Alte statui pintre coloane. I D: alăture, spre uşă, avînd două scaune de bronz aproape. Statui pintre coloane.IG, H, 1: rotundă ( ... ) etc.J119-A: PARTHUS, THRACUS I B: THRACUS, MENAS I D, G, H, 1: MENAS, COERAX II 10 - A: o coloană I B, D, G, H, 1: coloane II 10 - 11 - B: privesc la cei­ lalţi care joacă murra la pămînt. ) I D: şi privesc pe ceilalţi jucînd Murra , r. jos pe lespezile de mar"!ură.) I G, H, 1: Ceilalţi [ ... ] Murm.) [în G, notă anulată: Acelaşi joo ca .Morra italienilor moderni.] II 15 - numai în G, H,I: (po-somorît)1I21-A, D: cttticen ţ B, şi, iniţial, în A: barbarj 910 [911] G, R, 1: Scaur 1122 - A, B: Coerex I D, G, R, 1: Hebro 1124 - .4, B: de I D, G, R, 1: la 1129 - 30 - A, B, şi, iniţial, în G: Zău! ar muri şi ea De-aşa otravă. I D, G, R, 1 şi variantă marginală în A: �u [ ... ] dînsul. 1157, 3 - A, D, G, R, 1: lume I B şi, iniţial, în A, G: inimă II j ­ A, D, G, R, 1: Nu ... Răbdare I B: Răbdare 116 - 13 - A: THRACUS} (odată ): PARTHUS Trei! Cinci! t Cinci! Cinci! Patru! Şese l I D: Trei! (odată ): (odată): THRACUS} MENAS THRACUS }: MENAS MENAS } COERAX (Fiecare deschide, răcnind n-umâru! său, cîte o mînă şi arată degitele ridicate Acela cîştigă care giceşte numărul degitelor deschise.) THRACUS} Patru! PARTHUS' Şese! I B: [Thracus şi Menas Joacă împreună murra ita- lienească, deschizînd fiecare degitele de la o mînă şi răcnind tare usi număr pînă la zece. Acel ce nimereşte cîştigă.) Trei! (Fiecare, cînd rosteşte numărul său, deschide mîna-i dreaptă şi arată degitel« ridicate. Acela e cîştigător care g7/iceşte numărul degitelor deschise. f .MENAS \. Patru! COERAXJ' Şese l I G, R, 1: (Menas [ ... ] Şese! II 14 - 16 - A: (Ei se [ ... ] Thracus [ ... ] Parthus, cu mulţămire.) CEBAL (arăt ind sclauii } I B: CEBAL (arătîndu-i) I D: (Ei se opresc de-şi răjuiesc jocul, Menas [ ... ] Coeraxj apoi iar se apucă a jt;ca.) CEBAL/G, R, 1: (Se [ ... ] Menas [ ... ] Coerax, ) r CEBAL II 22 - A: CEBAL Şi [ ... ] sub lanţul ce-l [iniţial: cînd lanţul îl] degradă. CE BAL Şi omul îmbrînceşte cînd lanţul îl degradă. (lmbrîl1ceşte) IB: 911 [912] I D, G, H, 1,' Şi [ ... ) degradă. II 21 - 31 - in A, înşiruirea personajelor este,' .' [răpide ) PARTHUS} THRACUS PARTHUS} THRACUS PARTHUS} THRACUS PARTHUS} THRACUS / în B,' THRACUS} MENAS THRACUS} MENAS THRACUS} MENAS THRACUS \ MENAS JID, G, H, 1,' MENAS [ ... ] COERAX [21 - 25 - D, H, 1 r i. ! il r '1,' i: L r I'I \1 'l' a t: ." 1 i . ." l " , iti 1) /II MENAS COER.lX I G,' MENAS} (împreună) II COERAX 27 - D: Una I G, H, 1: Şese] II 32 - 34 - (nota) numai în G, 1 II 58, 1. �, 9, 14, 18,22 - A " PARTHUS I B " THRACUS I D, G, H, 1,' MENAS II 3, 7, 11, ·16. 20 - A " THRACUS I B " MENAS I D, G. H. 1,' COERAX II 12 - A : (dînd cu pumnul în Parthus } I B " (dînd cu pumnul în Thracus ) I D " (lovind [ ... ] I G. H, 1,' (dînd în M enas ) II 14 - A : PARTHUS {louind t] B, D, H. 1,' MENAS I G: MENAS (asemine) 1116 - A,' THRACUS (ase­ mine) I B. D. G. H. 1,' COERAX 1117 - A. D,' nal (Se apucă la bătaie [D � luptă].)! B. H. 1: na! IG: na! (Se zvîrcolesc în luptă la pămînt.) lIîn/re r, 23-24. numai în B: (Se apucă la bătaie şi se zvîrcolesc pe jos.) 1125-26 - A. B: THRACUS. PARTHUS [B: MENAS]. COERAX (ieşind din. 'casă) I D: i1IENAS [ ... ] (Hebro iese din casă. El are părul roş. este arămiu la faţă şi poartă un. bici la bria.} I G. ,H. 1: M EN AS [ ... ) arămie) 1159, 1, 10 - A. B: COERAX! D. G. H. 1: HEBRO 112 - A. D, G, H. 1 pe-alee I B aice 113-9-A: THRACl}S şi PARTHUS (spăriafi) Vai! Coeraxl (Se ridică iute de jos ţi fug în grâdină.] /,B: �12 [913] ,.�-------------------- ........ THRACUS ... n 'Tai! .J. ,. MEKAS Coerax I (Fug s-pariaţi.} / D: MENAS (spăriat,juge) Vail COERA� (îilgl'ozit, fuge prin fund) Hebro! / G\ H, 1: MENAS t.. .j grădină,) /111- A: după ei �i oprindu-se ţntre coloane; el are un bici în mînă) / B: cu biciul după ei) ! D: dltpă ei cu biciul [,. ,] coloane) /G, H, 1: după [ ... ] coloane) II 14 - A, B, G, H, 1: (Revenind / D: (Vin� /1 17 - A, B, şi, iniJial, în D, G,: ordonat / D,G,H,I: poroncit /1 18 - A: pregătesc [, .. ] îmbelşugat / B: pregătim [ ... ] imbelşugat] II r/ D, G, D,H, 1: pregătesc [ ... ] nepornenit [iniţial în D G: inlbelşugat]1/ 22 - A,l�, G, H, 1: său / D: ei 1123 - A, D, G, H, 1: Cît [ ... ] tulburată [iniţialîn A: Cît ieri, fiind la masă la ea sau după masă / poftit ca 5-0 asculte / Cu firea tulburată] / B: Cît el, fiind la masa­ poftit ... sau după masă 1124 - A, D, G, H, 1: de [ ... ] legată I B şi, iniţial, în A: legată de-a mea casă 1125 - A, B, D, G, H, 1: cu flori [iniţia! în A : cu flori / voios] 1128 - A, 11, D, G, H, 1: a sosi [iniţial în A : va veni] /1 29 - A, D, G, H, 1: m-oi folosi [iniţial în A, B, G: voi profita] / B: m-oi bucura /1 30 - A, D, G, H, 1: desrobi [iniţial în A: Iiberta] / B şi, iniţial în G: libera /131 - 33 - A, B: Apoi [ ... ] înşe mnată [ ... ] Prin oarecare ohipuri pe care eu le ştiu, Cu Scaur deopotrivă şi mîndru am să fiu. Ce vis plăcut ! ... la r îndu-rni să pot cu prisosinţă A-l face ca să guste [iniţial în A: să cunoască] amară umilinţă! Dar [ ... ] colea. / D: Ce vis plăcut! ... la rîndu-rni să-I fac cu prisosire [iniţial: prisosinţă], Fiind egal cu dînsul, să guste umilire [iniţial: a simţi umilinţă]. / în G, şase versuri anulate : Apoi, ieşind la lume din a sclaviei haină, Cu-averea grăsulie ce-am adunat în taină Prin oarecare chipuri pe care eu le ştiu, )j' , 913 [914] .[ I Cu Scaur deopotrivă şi mîndru am să fiu. Ce vis! ..• Ce vis! la rîndu-mi să pot cu prisosinţă A-l face ca să guste amara umilinţă ... Dar cine vine?.. Ge!.ta?.. A! Getta, vin colea. / H, 1: Apoi [ ... ] grăsulie [ ... ] colea. 1134 - (nota) numai în G, 1 II 60, 2 _ A, B: COERAX, GETTA [A: GHETTA] (vine ţ D, G, H, 1: HEBRO, GETT.-l (veniu d II 3, 9, IG, 28 - A: GHETT A / B, D, G,H,I : GETT A 113 _ în D: HEBRO Dar cine vine?.. Getta?.. A!... Getta, vin colea. GETTA / 1: GETTA 115, 12, 18, 22 - A, B: COERAX / D, G, H, 1: HEBRO 117 - A, B, D, G, H, 1: E frumuşică ... (Tare.) [iniţial in A: 1 u bită Ghettă] II 8 - A, B, D, G, H, 1: fudula [iniţial în A : frumoasa/ voioasa] II 10 - numai în D, G, H, 1: (vrind să iasă [D: intre î n casă]) 1113 - numai în D, G, H, 1: (oprind-o) 1114.L A, D, G, H, 1: dind [ ... ] spate [iniţial în A: cu-a ta naivitate / simplicitate] / B şi, illiţial, î n G: cu-a ta simplicitate II 15 - A: zău / B, D, G, H, 1: tu J120 _ A: GHETTA (rîzîlld)/B, D, G, H, 1: GETTA 1121-.1, D, G, H, 1: pe-o buhnă cu [D: sub] / B si, iniţial, în A, G: pe-un uliu cu [G: sub] 1124 _ A, B, D, G, H,I: Ce-ai zis? [iniţial în A: Ce-ai zis / Păun; în G: Păun? .. ] 1126 _ A, D, G, H, 1: destul de / B şi,illiţial, în A: puţin cam 1127 _ A, D, G, H, 1: Cind [ ... ] ăst [A: un] [ ... ] meu, [inifial în A: Cind viaţa ta / trupul tău de sclavă în mîna / sub biciul meu o / il ţin.] / B: Cind trupul1:'ău de sclavă sub biciul meu 11 ţin. 1129 _ A, D, G, H, 1: Cit [ ... ] rău [iniţial în A: cît eşti tu de hain; apoi: Cit eşti de prost şi rău] / B: cît eşti tu de hain 1161, 1,7, 17, 23 - A, B: COERAX / D, G, H, 1: HEBRO 114, 14, 20, 25 - A: GljETTA / B, D, G, H, 1: GETTA 115 _ A, B: Coerax, în lume s-a videa [iniţial în A: vede-vei la un loc] / D, G, H, 1: Hebro [ ... ] videa 116 - A, B, D, G, H, 1: Un [ ... ] rîndunea [illiţial în A: Şi Iupullingă oaie, şi apa lîngă foc] 118 - A, B, 'D, G, H, 1: in faţă-mi [iniţial îlt A: nebuno/sărmano] 119 - A, D, G, H, 1: pedepsire / B şi, iniţial, în A: schinjuire II II - A, D: lariţu-n / G: lanţ în / B, H, 1 şi, iniţial, în A, D, G: Iurca-n 1/12 - A, D: umeri / B, G, H, 1 [şi, iniţial, în A: spate II 19 - A, B, D, G,H, 1 : moartea! [iniţial în A: chiar!] II 21 _ A, D, G, H, 1: Fie! voioasă [iniţial în A: Ei, fie!. .. Ma bine] 1124- A, D, G, H, 1: în contra-mi [ini/iaUn A: neghioabo / nebuno] / B: neghioabo 1126 - A, B: Coerax / D, G, H, 1: Hebro 1128 _ 32 _ (nota) numai • în G, 11162, 1,8, 14, 19,27 - A, B: COERAX / D, G, H, 1: HEBRO II 4, Il, 17, 25 - A: GHEITA / B, D, G, H, 1: GEITA 115 _ 6 _ A, D, G, H, l: Calău [ ... ] aprig / B şi, iniţial, în A: 914 �. --. L _t_ Z" [915] b Tu sclav, dintre toţi sclavii lui Scaur cel mai rău, Hoţ, crincen [A: Tu ce-ai visat I Tu oare eşti mai aspru, Crud, aprig] 1/ 7 -..1, B, D: mulţămire [iniţial în A: umilire]! G, H, 1: lingoşire 119 - numai în A, B, G, H, 1: (furios) II 12 - lJ­ A, G, H, 1: (cu dezgust) Verrne ! I B: Gide! I D: Verme! 1/ 15 - A, G, H, 1: (turbat } I B [indicaţia lipseşte] I D: (f urios ) 1118 - A, D, G, H, 1: iar I B: Dar II 19 - A: COERAX . (se răpede ş-o apucă de mînă) I B: HEBRO (turbat) I D, G, H, 1: HEBRO ' [iniţial in G: HEBRO (se răpede ş-o a-pucă de bmţ)] 1/20 - A: Nebuno! .. , [iniţial: Semeaţo] (Se stă pi nestei ] [" .j vorbele [iniţial: cele] I B: Nebuno [, .. ] cele I D, G, H, 1: Kebuno [" .l vorbele 1/23 - A, B, D, G, H, 1: Nu-mi [iniţial îl! A: Să-mi] 1124 - A, D, G, H, 1: braţe-i I B: braţe 1/28 - A: (ridicînd biciul, turbat) I B, G, H, 1: (ridicînd biciul) I D: (turbat, ridică biciul} 1/29--4, D: A!!IB, G, H, 1 şi, iniţial, în A: Iar? 1163,1,14,29- A: GHETT_-\.I B, D, G, H, 1: GETTA 1/3 - A, D, G, H, 1: În mine? I B şi, iniţialL« A: Loveşte! 1/ 4, 9 - A, B: COERAX I D, G, H, 1: HEBRO 116 - 8 - .�: SCAUR (dinlăuntrul casii, strigă) Coerax l I B: (Glasul lui Scaur înlăuntrul casii: "Coemx",") I D: (Se aude în casă glasul lui Scaur strigînd: "Hebro",") I G, H, 1: (Se [ .. ,] Hebro .. , 1/11- A, B: (De pe peron,)ID, G, H, 1: (Pe pragul uşei,) 1/ 11 - 12 - iniţial în A: (Tare,) Aud", (Se opreşte pe prag, amenintind pe Ghetta,) Te-oi I te-aş fi zdrobit pe loc I 1: (Pe [, .. ] Iese.) 1/ 13 - 1I1Imai in G, H, 1: SCENA IV 1/ 14 - A: GHETTA [anulat: (CII dezgust } Dobitoc!. .. ] [sin gură } I B, D: GETTA (singură ţ ţ G, H, 1: GETTAI/15-A, D, G, H, 1: barbarăIB şi, iniţial, în A: cumplită II 18 - A, B: Să [. .. ] Coerax [ ... ] peri [iniţial îl! A: muri] în [B: sub] I D, G, H, 1: Hebro [ ... ] peri sub 1121 - 22 - A: Coerax? . .. (Desperată şi. plîngînd.) Nirne, ah! nime pre pămînt Nu vine să-mi ajute a nu cadea-n mormînt ... [variantă marginală: Nirne, nici un îndurător Nu vine-ri desperare-rni să-mi deie ajutor.] I 915 [916] : il .� / ' i ! B: Să [ ... ] Coerax? .. (Despel'ată.) Nime, ah! nime pre pămînt I Nu vine să-mi ajute a nu cădea-n mormînt ... / G: Să scăp de Scaur?.. (Desperată.) Nime, ah! nici un protector Nu · ... ine-n desperare-mî să-mi 'deie ajutor ... [iniţial: nirne pre pămînt )Ju vine să-mi ajute a nu cădea-n mormînt ... ] / D, G, H, 1: Să [ ... ] ajutor! ... Ii 21 - A, B, D: se duce doru-rni [iniţial în A: îmi zboară dorul] şi gîndurile / G, H, 1: se:duc şi [iniţial în G: duce] [ ... ] gîndurile-mi Il 25 - A, B, D, G, H, 1: cu el m-arn [iniţial în A: voios ne-am] jJ27- 28 - A, B: SCENA IV / D, G, H, 1: (Plînge.) SCENA V [D: IV] li 29 - A, B, G, H, 1: (se iveşte / D: {iviruiu-se} II 31 - n umai în B, G, H, 1: (cu sfială) 1132 - A: Ghetta / B, D, G, H, 1: Getta 1164, 1 - A, B, D: GETTA [A: GHETTA] (tresărinâ } / G, H, 1: GETTA 111 - 5 - A, D, G: bună veste / B, H, 1: veste bună 116 _ A: GHETTA / B, D, G, H, 1: GETTA Ir8 - 29 - redactarea iniţială din A este anulată ilizibil 118 - A, G, H, 1: De-a te / [ ] Crezusem că tu m-ai fi [ini/ial în A: pe Getta c-ai) / B: De-ate [ ] pe Getta credeam c-ai şi / D: A te [ ... ] fi 1113 - A, D, G, H, 1: de-un vis îndelungat / B§i, anlel'jOl', în A: pe-aripi de dulce dor 1111- A, D, G, H, 1: La tine, tot ( ... ] nenc!"tat [�i1terior în A: Neîncetat < ... > cu viu dor / rivnitor] / B: Neîncetat se-ndreaptă la tine, scump odor II 15 - A, D, G, H, 1: durerea / B: sclavia 1116 - A, D, G, H, 1: bucuria [: .. ] renvierea / B: re nvierea şi numai bucuria/ / . 18 - 19 - A: Iie? [anulat: GALLUS Ah! Getta ... • t ·'GETTA] Dar I [anulat: o sper] este adevărat, a presimţire-mi spune că nu m-am înşelat. [anterior: Un tainic glas îmi spune că eşti un om sincer.] / B: fie? .. GALLUS Ah! Gettă ..• GETTA Dar l, .. o sper. Un tainic glas îmi spune că eşti un om sincer. / D\ G, H, 1: fie? [ ... ) • înşelat. 1120 - A: grăieşte-mi / B, D,1 G, H, 1: grăieşte 1121- A, B, şi, iniţial, în G: Accentul tău / D, G, H, I:J)uiosu-ţi glas 1125 _ A, D, G, H, 1: Gctta scumpă [iniţial în A: dragă] / B: scumpă Gettă [iniţial: 916 [917] r ! I Getta dr] 1128 - A: (tristă) I B [lipseşte] I D: (cu amărăciune ) I G, H, 1: (CII [, ,.] îndoială) 1129 - A, D, G, H, I: s-o [ ... ] în faţă [initial in A: Ah, Gallus] I B: Gallus? Eu? .. 01 ceriur i l 1131- A, B, D, G, H, 1: am aflat [iniţial în A: aseară I chiar astăzi] 1132 - A, D, G, H, I: azi [ .•. ] prînz în ast palat [iniţial în A: aici < ... > prînz aice dat I în palatJIB: azi [ ... ] prînz. GETTA Adevărat. ', GALLUS �165, 1 - 28 - redactarea iniţială din A este ştearsă ilizibil şi înlocuită CU alta, apropiată de cea definitivă. II 1 - A, D, G, H, 1: Scaur I B [gl'eşit]: Gallus 112 - A, B, D şi, iniţial, în G: să recunoască I G, H, I: a recunoaşte 114 - A: Pe-acel care în drumu-i [an­ terior: faţă-I] ieşi-va mai întăi [ant�rior: ce va apare întăi în ochii ci], ! B: Pe-acel ce va apare întîi în ochii ei. I D, G, H, I: Pe-acela [ ... ] intă i, \III-A: Să/B,D,G,H,I; Să-ţi II 16-numai în A, D, G, H, I: (ui"!ită) 1117 - A, B: dar I D, G, H, I: şi 1118 - A, B, G, R, I: GAL­ LUS I D: GALLUS (trist) 1119 - A, B, D, G, R, I: sper [va�ial1tă margi­ nală în A: cer] 1121 - A, D, G, H, I: nedreaptă I B: cumplită 1127 - A: (cu profundă induioşire } I B: (cu inâuioşire ) t- D: (cu adincă emoţiune ) I G, R, I: (c« adîncă tnduioşire ) 1130 - A, B: [uimit şi confuz) I D [liP­ seştei l G, R, I; (conjttz)!l31-A: Ghetta j B, D, G,R, I: Gettal166, 1,30-A: GHETTAIB, D, G, R, I: GETTAII3-A liberarea j B, D, G, H, I şi, iniţial, în A: libertatea 118 - A şi, iniţial, în G: (trist) I B [lipseşte] I D, G, R, I: (plecînd capul) 1110 - 25 - redactarea iniţială din A este anulată ilizibil II 11 - A, B, D, G, H, 1: încă mai doreşti [anterior in A: vroieşti] 1114 - A, D, G, R, I: nu-mi face I B: cu astă 1119 - A, D, G, R, I; luce [ ... ] închisoare I B: pune-aureolă pe-o frunte care moare ... 1122 _ A, B, D, G, R, 1: Copilă [ ... ] a-ţi I B şi, iniţial, în A: Ah 1 Getta [ ... ] a [A: a-ţi] 1128 - A, D, G, R, 1: Va [ ... ] pept I B şi, iniţial, îll A: Şi [B; O 1] cruda despărţire va frînge II 33 - A, D, G, R, 1: M-aş cumpăni eu, Getta? [ante?:ior în A: Aş hezita vreodată? O 1 nu. - Iniţial în G: M-aş cumpăni o clipă? < ... >] I B: Aş hez ita [ ... ] nu. 11:33,35 - A: Ghetta I B, D, G, R, I: Getta 1167, 1 - A: GHETTA I B, D, G, R, 1: GETT.A 113-A, B, D, G, H, I: din lanţ afară [ini!ialîn A: eu fără lan­ ţuri] 118 - A, B, G, H, 1: ar I D: va 119 - A: lDe - [ ... ] suflet [ini­ ţial: De trrst-amărăoiune, în inimă I De-amărăciunea tristă, în suflet] I B, D: De- [ ] suflet I G, H, I: Cu-] ... ] suflet [iniţial în G: Cu trist-amărăciune < >] \1 10 - Il - A,"B, D, G, H, 1: Cum [ ... ] gîndesc. [iaiţial în A: 917 - I [918] " Tu mă iubeşti, o! Gallus ? Eu încă te iubesc. Tu te jertfeşti, amice? Eu fncă mă jertfesc. - i n B: Cum < ... > iubesc. Voioasă pentru tine < ... > gîndeso.] 1113 - .d, D, G, H, I: Sint / B; (E.mltîndu-se.) Sînt 1115 - A, D, G, H, I: Gîndeşte [ ... ] tău. [allto'ior în A: Gîndeşte / Iubită, libertatea e binele suprern.] II 16 - 17- A: GHETTA / D, G, H, I: GETTA [exaltată ) 1118 - A, D, G, H, I: Ea-i [ ... ] Dumnezeu! [anterior în A: Ea este o regină ... Amoru-i diadern l] II 20 - A: Coerax / D: Hebro / G, H, I": Scaur II 15 � 20 - în B: Iubito, libertatea e binele suprem! ... GETTA Ea este o regină! ... Amoru-l diadem, GALLUS 'Dar Coerax? .. el e-n stare în crunta / I: Gîndeşte [ ... ] oarba II 19- 68,9 - redactarea iniţială din A este ştearsă ilizibil II 67, 24 - A, B, D, G, H, I: E splendidă [anlel'ior în A: Furtuna e] 1126 ­ A, D: fie I B, G, H, I şi, iniţial, în A, D: Getta 1168,2 - A, D: iâeschi­ zind I B, G, H, I: (îl1til1zînd) II 3 - A, D: Ah! Getta ... / B: Iubito!/ G, H, I: O! Getta ... 115 - A, G, H, I: braţele lui) I B: braţe-il / D: bratele lui Gallus) II 9 - A: (Rămîn îmbrăţişaţi şi perduţi în / B: (Stau îmbrâţişaţi şi pe1'duţi în I D [lipseşte indicaţia] / G, H, 1: (Rămîn [ ... ] dulce II IO-A, B,D; V/G,H,I: VIIIII-A,B: GHETTA rB: GETTA], GALLUS, COERAX / D: GETTA [ ... ] casă, în parte) / G, H, 1: GETTA [ ... ] palat) [iniţial în G: palat, în parte) 1112, 19,26 - A, B: COERAX / D, G, H, 1: HEBRO II 13 - A: (în parte, ieşind din casă) I B, G, H, 1: (în parte) I D [liPseşte indicaţia] II 15 - A: (Văzînd pe Gallus el{ Neera ) [ ... ] Infern! I B: (Tare) [ ... ] infern! / D: (Vede pe [ ... ] infern! IG, H, I: (Văzînd [ ... ] A! 1117 - A : O! Ghetta j B: O! Gettal D: Copilă I G, H, I: Getta 1120 - numai în A, B, G, H, 1: (în parte) II 21 - A, G, H, I: (Apropiindu-se.) I B, D: (Tare) 1122 - A, D, G, H, I: cu? I B: eu? (Se apropie răpide.) 1124-25- A: (cu mănie) Coerax l I B: Coerax! I D: Hebro! I G, H, I: (cu mănie) Hebro! 1127 - numai în B: (strigă spre grăâină } ] D: {strigind spre grădină) I G, H, I: (strigă) 1129 - A: (Cebal şi Strobil viI! în scenă.) / B, D [indicaţia liPseşte] IG, H, 1: (Sclavii răpede (iniţial în G: (Cebal şi Strobil] [ ... ] grădină.) II 69, 1 - A, B, D: VI I G, H, 1: VII 112 - 3 ­ A: GHETTA, GALLUS, COERAX, CEBAL, STROBIL / B: GETTA, ,. GALLUS, COERAX, STROBIL, CEBAL I D, G, H, I: GETTA [ ... ] COERAX 114,10, 19,25 - A, B: COERAX I D, G, H, I: HEBRO 114- A: COERAX (arătindu-le pe Gallus şi Ghetta } I B: COERAX I D, G, H,I: 918 ,tp [919] "p HEBRO 117,.12,21,27 - A: GHETTA / B, D, G, H, 1: GETTA 118- A: (CII [ ... ] Coera x } / B: (poruncind) / D: (cu ton poruncilor) / G, H, 1: (cu [ ... ] Hebro) 1111- A, D, G, H, 1: Hein? Ce? [iniţial in A: Ce-ai zis? - apoi: Pe mine? - în G: Hein? Gum?] / B: Pe mine? 1116 - 19 - în A: liberi? Cum? COERAX / B, D, G, H, 1: liberi? [ ... ] HEBRO [18 - B şi, iniţial, în G: Noi / D, G, H, 1: Cum?] II 24 - A, D, G, H, 1: vă dezrobiţi cu toţi [iniţial în A: sînteţi liberi cu toţi / liberaţi toţi / vă liberaţi cu toţi: - în G: vă liberaţ i cu toţi] / B: sînteţi liberi cu toţi 1126 - A: (Cătră Cebal.) / B: (Lui Cebal.) / D: (La sclauis.} / G, H, 1: (Sclac'ilmoo) 1170, 1-5 - A: CEBAL (arătînd pe Coerax ) Pe el! (11 apucă.) COERAX / B: CE BAL (arătînd pe Coerax lui Strobil) Pe el? COERAX / D: SCLAV II [o .. ] (luptind) / G, H, 1: CEBAL [o,.] (luptînd) 117-9 - A, G, H, 1: o Voi [ ... ] gura) / B: (Cebal şi Strobil aruncă o manta pe capul lui Coeraxc ) COERAX (apărîndu-se ) Voi, îndrăzni ţi? . .. pe Coerax l STROBlL 118-11 - în D: CEBAL Taci. STROBlL / 1: STROBIL [ ... ] CEBAL II Il - A şi, iniţial, in G: CEBAL [aruncindu-i o manta pe caţi } / B, G, H, 1: CEBAL II 13-14 - A: COERAX / B: COERAX Vai! / D, G, H, 1: HEBRO (tremurînd) [iniţial in G: (spariat)] 1115 - A, B, D, G,H,l: Iertare [iniţialînA :Vai! ... iertare ... ] 1117 - A, B, D,G, H, 1: sunat [D: sosit] [ ... ] veche [iniţial în A: scum­ pă] II 18 - A, B şi iniţial, în G: (Il ridică pe spate [B: umeri: G: sus] şi pleacă fugind.) / D: (Sclavii astupă gura lui Hebro şi-l duc afară prin gră­ dină.} / G, H, 1: (il [ ... ] grădină.) II 19 - A, B, D, G, H, 1: GALLUS [iniţial în G: GALLUS (Get/ii)] 1123 - A, B, D: VII / G H, 1: VIII II 24 - A: GHETTA / B, D, G, H, 1: GETTA 1124-25 - numai în G, H, 1: (ieşind din palat)1i27-A,D: (apărînd p�pragul u şei ţ ţ B: (Pe 919 I [920] I J I I� pnlg1l1 tcşii } JG, R, 1: (pe prag) 1128' - A: Ghetta j' B, D, G, R, 1: Cetta II 71, 1, 10 - A; CHETTA J B, D, G, R, 1: CETTA" 2 - A, G, R, 1.: (cu oţerire, în parte)! B: (în parte, cU oţerire } ] D: (spa/'iată)" 5 - A, D, G, R, 1:· parte J B: parte"posomorît 116 - A, D, G, R, 1: Scitul J B şi, iniţial, îlt A: Scaur ] 8 - numai în D, G, R, 1: (arătînd pe Gallus) II 9 - A, B, D, G, 1: Acel! R: Acest II 13 - A, B, şi, iniţial, in G: Anunţ J D, G, R, 1: vestesc II 16 - A,�B, D, G,'R, 1: cu toţii m-or [iniţial i11 A: să-i spui că m-a] II 17 - A, B, D: iese.) / G, R,I: iese prin fund.) II 18- 26 -.A: Tu ( ... ] aur şi cunune (iniţia!: pe tablale] De flori pentru mesenii. .. (iniţial: Şi flori pentru cunune.] CLUTTO ) (cu rugăminte comică) , Şi copte (iniţial: ceva portocale] cu alune (iniţial: migdale. - Jfarg�nal, o variantă aproape identică cu cea definitivă, cu ezitări anulate: SCAUR Tu, Cetta, adă cu pe de aur ... (anulat: şi cunune Cu flori de pus pe frunte.) CLUTTO (cu lăcomie) , SCAUR Colosale, 920 , CLUTTO (rugător ) �i ( ... ] migdale. / D, G, R, 1: Tu ( ... ] migdale. (18 - D, G, R, 1: aur (iniţial în G: aur pe tablalec- II 21 - D, G, R. 1: Colosale' (iniţial în G: Şi flori pentru coroane.) 1125 ­ D: rugăminte)! G, R, 1: rugăminte comică)] 1127 - A, B, G, R, 1: (Getta " [A: Ghetta]( •.. ] casiţ.) ! D: {Getta intră în casă. Scaur, Zoil şi Glutto se înain­ tează în scenă. ) 1128 - 29- (nota) numai în G, 1: [iniţial în G: Prăjituri 1. ) . Şi flori de pus pe frunte. CLUTTO (cu rugăminte ) Şi copte cu, migdale (anulat: alune)]! B: Tu ( .... J aur pe tablale Şi flori pentru cunune. [921] coapte.] 1172, l-A,B,D: VIU/G,H,I: IX'1I2-A, B, G, H, 1: ZOIL, GLUTTO I D: GLUTTO, ZOIL 114 - A : A! bună-i bogătia ! Mă simt prea [iniţial: A! viaţa-i bună! (anterior: bun odor e viaţa I bună e) Mă simt azilB: A! viaţa-I prea plăcută-] ... ] sa i o.c, H, 1: A [ .•. ] azi II 10 - A, D, G, H, 1: de azi I B: cu flori 1112 - A', B, 'D: cîteva zile I G, H, 1 şi; iniţial, în A: o săptămînă II 13 - A, B, D; G, H, 1: vînăt (iniţial în A: negru] II 14- 17 - redactarea iniţială din A (8 rtnduri ) este anulată ilizibil II 14 - A, B, G, H, 1: GLUTTO I D: GLUTTO (cu îndu­ io�i,.e)II 16 - A, B, D: albă I G, H, 1: fină II 17 - A: Cumplită profanare!... Şi I B: Optissirne ? ZOIL (in parte cu dispreţ) Optissim! GLUTTO (cu induioşire ) Şi I D: Curată profanare!. .. Şi / G: Şi [ ... ] (Duios.) Ah! I H, 1: Şi [ ... ] Ah! 1120 - A, B, D: O [iniţial în A; Ah] I G, H, 1: (Cu emjaz.) O 1122 - A, B, D, G, H, 1: vrea [iniţial în A: a] II 24 - A, D: mîndre [iniţial în A: falnici I groase] / B: falnici / G, H, 1: fine [iniţial în G: groase] 1126 - lmmai ill D, G, H: 1: (Arată braţele fH: bră,telele] �i colierii [D: jllvaerile] ce poartă.) 1127 - A: Postum [iniţial Mecena) şi chiar I B, D, G, H, 1: Postum şi cu [D: chiar) 1129 - A, D, e, H, 1: rnozaice /B: mozaicuri 1130 - A, B şi, iniiţal , îlf G: splendid I D,e,H,I: mare 1131-33- (nota) nltmai în G, 11173, 4-A,B, G,H,I: a iece ţ D: să faoăII7,-A,B: (cu rugăminte l ţ D [indicaţia lipse�te)/G,H,I: (cu rugăminte comică)IIIO-A,B,D: (cu aer de ] G, H, 1: (CI! II 19 - A, B: chiar / D, G, H, 1: un 1121 - A, G, H, 1: [aşezîndu-se lîngă masă) I B [indicaţia lipse�te) I D: [aşesindu-se pe un jilţ) 1124 - A, B, G, H, 1: lăcomie) I D: entuziasm '/acomll 25 - A, D, G, H, 1: de minune I B �i iniţial, în A: şi prea bune 1126 - A, B, D, G, H, 1: umpluţi cu trufe [iniţial în A: din Ionia] 1127-33-74, 29- 30 ­ (notele) numai în G, 1 [27-28 - iniţial în G: Paraziţilor ce urmau-pe stă­ pînii lor la vizite sau �a mese li se da porecla de umbre.) 74, 3 - A, D, G, H, 1: Cegi grase din [iniţial în A: Cigi, mari de la / mrene din; in G: Cigi, mrene) I B: Cegi mari de la 119 - A, B şi, iniţial, în G: (cu entuziasm) I D, G; H, 1: (înghiţind) II 14 - numai în D, G, H, 1: (ră piâe ) [iniţial în G: (lingîndu-şi buzele)) 1118 - numai în G, H, 1: (!Şi şterge gura.) II 21 - A, D, G, H, 1: cupe mari / B şi, initial, în A, G: cupele 1125 - A, D: Persiei I B, G, H, 1: pere 1126 - A, D, G, H, 1: şi alune [iniţial în 921 [922] l' - - =l • I A: de minune / cînd sint bune / cum îs bune] / B şi, iniţial, în G: de minune 1, 28 - 75, 4 - B: [scuiindu-se } • Prea bine!. _. Astă [ ... ] de ajutor I A, D, G, H, I: Îţi [ ... ] bun ajutor [28 - iniţial în A: Prea bine; - în G: Prea bine; astă masă mi-a fi de ajutor 1175,2 - D: A!! I I: Ah! 114 - D: de / I: bun] 115 - A, B, D, G, H, I: în laţu-rni prinzător [iniţialîn A: în braţe-mi Cu amor] II 11- A, B: (în I D: (nervos, în / G, H, I: (tresărind, în 1112 - A, B: Ce [ ... } O!/D,G,H,l. şi, iniţial, în A: Cum [ ... ] CeIl20-A, D,G,H,I:. (închinîndH-se) / B: . (guâurînâu-se } II 23 - A, B, D, G, H, I: Ascultă [ ... ] rîndul [iniţial in A: aşteaptă întîi să-mi spun cuvîntul] 1124 - A, D: GLUTTO [iinguşitor } / B, G, H, 1: GLUTTO 1127 - 76, 3 - în redac­ tarea iniţială din A nil se aflau; au fost adăugate ulterior, ctl o primă f01"111a anulată: Şi cit pentru Hora ţiu o •• J SCAUR GLUTTO Aşa-i. SCAUR Iar? . .. eşti un o o • GLUTTO (închinindzc;-se) . , Dar! - După această variantă, urmează forma deţ initiuă [2 - indicaţia: o (umil) ­ lipseşte]1I27-76,5-B: Şi citII: Aprobă ro .. ] CîtI17-A: Părînd­ inamorată de-un fleac de poezie [iniţial: Zicînd că-i amoroasă de dulcea-i poezie] / B, D, G, H! I: Zicînd [ ... ] de-un fleac de [B, şi, iniţial, în G: de dulcea-i] poezie 11 II - A: (sărind, cu, indignaţie ) I B: (sărind, indig­ nat) D: (tresărind, etc indignare) I G, H, I: (indignat) II 14 - A, D: chiar spasmuri de turbare [iniţial în A: fiori de indignare I ce-mi dau turbare] I B şi, iniţial, in G: fiori de indignare I G, H, I: fiori [o. o] turbare II 16 ­ A, D: obraznic I B, G, H, 1 şi, iniţial, în A: nemernic 1117 - A, D, G, H, I: Împărţitor I B şi, iniţial, în A: Distributor II 18 - A, D, G: Şi nesăţios'! B, H, I: Nesăţios 1120 - A, D, G, H, I: ei I B; său 1122 - A, B: poate-a I D, G, R, I: poate 1123 = A: acelui scamator I B şi, iniţial, in A: acestui şarlatan I D, G, R, I: acestui scamator 1124 - A, D, G, H, I: rînjitorii I B şi, iniţial, în A: gogomanii 1126 - A, D, G, H, I: rînjitor I B şi, iniţial, in A: gogoman 1127 - 37 - (notele) n-umai in G, i> 11177, 13-A: SCAUR (cllriosJ/B,D,G,H,I: SCAURII14-A, B, D, G, R, 1: Cum nu? [iniţial in A: Cum nu? I Vreu] II 15-19 - redactarea iniţială din A, ştearsă ilizibil II între ro 19 -20 - numai in A, B, G: 922 [923] �i laur ii din Irunte-I să-i ''''il� clipă şterşi? II 21 - A, B, (in",".') / I D: [i;dicaţia lipseşte] / G, H, I: (răPide) 1122 - A, D, G, H, I: zi curînd [iniţial in A: cit mai / dă-l] 1124 - D, G, H, I: Pe-o [ ... ] vind. [iniţial îa G: Trampa pe-o mie de sesterşi.] 1124-25 - A, D, G, H, I: Pe-o [ ... ] dai? [iniţial în A: Trampa pe-o mie de sesterşi , .. Priimeşti? Mi-i dai,?] 1122-25 - A, D, G, H, I: Secretul [ ... ] dai? I B: Secretul, dă-mi-I, ZOIL Trarnpa pe-o mie de sesterşi. Priimeşti ? 1126-28- (nota) numai în G, I [27-C: Însă/I: Iară] 1178, 2 - A, D, C, H, I: Cu bucurie. [iniţial în A: O mie? fie II Două îi dau] / B şi, iniţial, în C: O mie? ... fie! 115 - A, D: amice [iniţial in A: amice; apoi: Scaur] / B: Scaur /G, H, I: -n pace 117 - numai în G,H,I: (buimăcit)1I8-A:calul; cum?/B,D,G,H,I:care cal? 119 - A, B: ZOIL (în taină) / D, C, H, I: ZOIL II 9-12 - redactarea iniţială din A an.ulaiă ilizibil II 17 - A, D, G, H, I: proştii [iniţial în A: lumea] [ ... ] şi / B; proştii [ ... ] şi-l II 18 - A, B: SCAUR (buimăcit) / D, G, H, I: SCAUR II 19 - A, D, C, H, I: Pricep [ ... ] simplu [iniţial în A: Nu te pricep, grăieşte mai simplu / el cîntă? cum? mutul?] / B şi, iniţial, în C: Nu te pricep [ ... ] simplu 1123 - A, D, G, H, I: scrie-acele ode / B şi, iniţial, în A, C: scrie-acele versuri [iniţial în D: face-acele ver­ suri] 1126- în A, din redactarea iniţială nu se mai poate descifra decît: Ce spui? 1179,3 - A, D, C, H, I: scamator [iniţial în A: şarlatan; apoi: potlogar : - în C: potlogar] / B: şarlatan 114 - _ci, D, G, H, I: -auz i / B: el 115 - A, B, C, H, I: Neera I D [greşit]: Horaţiu 118 - numai în A, -C, H, I: (linguşi tor ) 1112 - A, B: Promisă drept răsplată. / D, C, H, I: De sesterţii, promisă. [iniţial în C: Sesterşii / Promisă, drept răsplată.] II 14-A,B,C,H,I: cînd? cui? D: cui? clnd?1I22-A,D,G,H,I: Dau [ ... ] hoţ! [iniţial în A: Fii sigur. < ... > Ce lacom înte ţit J] B: Fii sigur. [ .. ,] Hoţ lacom, parazit! 1123-25 - lipsesc din B: GLUTTO [ ... ] păcălit l 1124 - numai în D: (în parte) / C, H, I: (în parte, rîzînd) II 26-A,B,D: IX/C,H,I: XII27-28-1l1lmai în A: (venind din grădinâ j ţ D: (venind prin grădină)/C,H,I: (vin [ ... ] gl'ădină)II 30 - A, B: (Merge înaintea lor.) Dar nu [B: nu-Il / D, C, H, I: dar II 80,2- A, D, G, H, I: s-asculte Adriena, / B: chemat de �Iytilena. II -4 - A, B, C, H, I: (supărat) / D: (contrariat) 115 - A, D, C, H, I: Aşa? [iniţial în A; A ! 923 I [924] I I POSTUM DarI ; - îi'! G:' A I POSTUM (malicios } Dar.]/B: A? .. POSTUM Dar. II 7 - A ; rizind ) / B: cu sarcasm} f D: zimbind } / G, H, 1: rizind încet) 118 - A. B, D, G, H, 1: visuri şi planuri [D: planuri' şi visuri] de trufie [B fi, iniţiat, în A: triumfale] 1111-12 - A, G: Salve ţie, Postum, pretor ilustre! [iniţial în A, G: S-a dus ... ţ numai în A: FIe! Vale.'S-a dus, fie. Deci, Postum, pretor ilustre, salve 1] / B:' Fie! Vale, Postum, pretor ilustre! / D, H, 1: S-a [ ... ] salve! Il 14 - numai În G, H, 1: (ironic) Il 15 - A, D, G, H, 1: Bogate Scaur, cred [iniţial în A: Ilustre Scaur / oaspe, cred; în G: Ilustre] / B: Ilustre Scaur, cred Il 17 - A: mîndre / D, G, H, 1: nimfe //17-23:"" B: SCAUR (îngîmfat, cătră Zoil fi Glutto) Aţi auzit, nemernici? . ZOIL (în parte) Nemernicul te rîde. Nu vede cum il ride. 924 [al/ulat: Postum] , ZOIL [auterior: HORAŢIU] (în parte) SCAUR (îngîmfat, eătră Zoil fi Glutto ) Aţi auzit, nemernici? SCAUR (sarcastic) Şi tu, Horaţiu, salve! Olympul se deschide Su b paşii tăi, poete!... poet cu mare pas , Ce-n lecuI lui Apolon domneşti azi în Parnas. HORAŢIU / 1: grădina [ ... ] {satiric ) II 18- 27 - redactarea iniţială din A, anulată: 1, 1'" [925] SCAUR (sarcastic) Şi tu, Horaţiu, vale! Olympul se deschide Sub paşii tăi, poete l Poet �u mare pas Ce-n locul lui Apolon domneşti azi în Parnas. 1120 - A, D, G, u.r. Voios [anterior în A: Cu drag] '1123 - numai în G, H, 1: (satiric) li 24 - A: în lume şi tu I B şi, anterior, în A G: şi tu, bogate I D, G, H, 1: pe lume şi tu 1125 - A şi, iniţial, în G: cazi greu I B şi, anterior, în A: tu cazi I D, G, H, 1: căzînd 1126 - A, D, G, H, 1: Glykira te-ar distinge anterior în A: ţi-ar surîde] I B: Lydia te-ar atrage 1127 - A, D, G, H, 1: Chiar [ .. .fsurîde / B: Şi Venus te-ar distinge 1128 - (nota 1) numai în A: Comedie a [lui] Teren ţiu. I G, 1: Cea [ ... ] Terenţiu. [în G, încă o variantă, neanulată: Comedie de Tererrţiu.] II 29 - 34 - (notele 2, 3) numai in G,I [30 - G: plină cu II: Cu 1131 - G: dragon I 1: balaur] 1181,8- A:J.(c-un aer triumfal) I R, D [indicaţia lipseşteş ţ G, H, 1: (triumfal) II �- A, D, G, H, 1: şi [ ... ] desperă [iniţial în A: dorinţa mea o speră ... / deşi te cam desperăj j B: deşi te cam desperă,1I1O-22 - redactarea ini­ ţială din A, anulată: Postum, pretor marete [anulat: oaspe], aş fi prea onorat De-ai vrea să-mi faci favoarea s-admiri al meu palat. Din patru părţi a lumei înuntru sînt clădite Obiecte rari de artă şi foarte scump plătite. Ar merita, pot zice, s-aducă-n [anulat: s-atragă-n] sînul lor Pe Cesar, pe Augustul de arte protector. POSTUM Prea bucuros, ilustre [anteriOl': cu mare 'mulţămire .•• haideţi.] SCAUR Haideţi .. , Am mai cu sarnă O statue de aur. ZOIL (în parte) Ce-i toată de alamă. SCAUR Ea umblă pe picioare. 925 [926] SCEN A:x:. Cei dinainte, GHETT A (aduce o tablă cu mai multe cupe de aur) t: Ghetta! .. Statuia vine! POSTUM (văzînd pe Ghetta ) Minune! Pe'Pollux! [anterior: Iată că vine statuia!] HORAŢIU (în pa-rte) , , l' .1 GHETTA (în parte, cu mirare) Horaţiu? POSTUM (aproPiindu-se de Ghett�) A! ce lux De graţii t.inerele l , " Guriţă zîmbitoare, [admirind-o ] Ochire ce promite un rai de dulci favoare [forma anterioară a versului este .. anulată ilizibil] GHETTA (în parte) Ce vrea să zică? POSTUM (în taină) Spune-mi: Eros [anterior: Cupido] iţi este drag? .. Laşi uşa ta deschisă amorului pribeag? GHETTA Nu te-nţeJe'g .... POSTUM [l ul nd u-i mina) Ce mînă gingaşă ca o floare. [Ghetta îşi retrage mina cu mindrie şi iese în stînga. ) POSTUM (tare şi vesel) Şireata l mă respinge cu-o mînă-atrăgătoare. HORAŢIU (supărat) Postum. n-ai să prinzi minte vreodată? 926 [927] POSTUl\I ::IIinte? eu? Nu vezi spre tinereţe cum mă rcntorc mereu? HORAŢIU Văd că din bătrîneţe te urei tot spre junie Şi de pe vîrful scărei cazi în copilărie. (Zgomot af ară.; [anteri01': de glasuri în grădină)] SCAUR Dar ce-i? GLUTTO (Privind În gl'ădină) Neera I ... SCAUR (alerginâ înaintea Neerii ) Vi,ne? POSTUl\I (frecinâu-şi minete ) A şi sosit? he, he! (Glasuri tumultuoase de sclaui în grădină: "Neera, salve, salve, Neem, Evo/u!!" ) [Neera apare între coloane. Toţi IItBl'g de o întîmpină.) II 10 - A: (Zgo­ mot ajm'ă,) I D: (Zgomot de glasuri in gl'ădină,) I G, H, 1: (Zgomot în grădină, ) I B: Postum, măreţe oaspe, aş fi prea onorat De-ai vrea să-mi faci favoare s-admiri al meu palat. Din patru părţi a lume i înuntru sînt clădite Obiecte rari de artă şi ... foarte scump plătite. Ar merita, pot zice, s-aducă-n sînul lor Pe Cesar, pe augustul de arte protector. POSTUM Prea bucuros, ilustre, haideţi. SCAUR Am mai cu sarnă O statue de aur. ZOIL (în parte } Ce-i toată de alamă. SCAUR Ea îrnblă pe picioare. 927 j " i I [928] S,CE N A x � .... ' I Precedenţii, GETTA [aduce o tabla cu mai multe cupe de aur şi cununi de flori) POSTUM (văzînd Pe Getta) Minune 1... Pe Pollux! Iată statuia! De graţii Ochire ce HORAŢIU (în parte, uimit) Gettal GETTA . (în parte, cu mirare) Horaţiu! POSTUM {apropiiudu-s« de Getta) Al ce lux tinerele 1. .. Guriţă zîrnbitoare, promite un rai de dulci favoare ... GETTA (în parte) Ce vrea să zică? POSTU:tI'I (încet) Spune-mi: Eros îţi este drag? Laşi uşa ta deschisă amorului pribeag? GETTA Nu te-nţeleg. POSTUM (luînd-o de mînă) Ce mînă gingaşă ca o floare! (V rea să o sărute.) (Getta îşi retrage mîna CIt indigna,-e şi iese în stînga. ) POSTUM (IMe şi vesel) Şira ta, mă respinge cu-o mînă-atrăgătoare. HORAŢIU (supărat) Postum, n-ai să prinzi 'minte vrodată? 928 \ [929] r---....... - '1 POSTUM Minte? eu? Nu vezi spre tinereţe cum mă ren torc mereu? HORAŢIU Văd că din bătrîneţe te urei tot spre junie Şi de pe virful scării cazi în copilărie. (Zgomot de glasuri în grădină.) SCAUR II 13 - A, B: în grădină) / D, G, H, 1: af ară ) II 16 - A, D, G, H, 1: Vine? [ ... J Neerii.) / B: (alergind tnainte-i ) Vine? II 18 - A: [f recindu-şi mîncle ) / B: {frecindu-şi mit/ele mulţămit) / D: (în parte, [recindu-şi minele } / G, H, 1: (frecindu-şi [o o o) mulţămire) II 19 - A, D, G, H, 1: venit / B: sosit 1120-22 - numai in A, B, G, H, 1: SCLAVII [. o.] Evohe! 1121 - numai în A, D, G, H, 1: (afară) 1123-27 - în B: (Neera apare între coloane, urmată de sclavii lui Scaur.) SCENA XI PRECEDENŢII, NEERA, SCLAVI!, {Neera , cu bucheiuri multe de flori în mîni, intră radioasă. Sclavii rdmîn după coloane, în g1'ădină.) SCAUR / A, D, G, H, 1: SCENA [ ... ] Neerii ) [23 - A, G, H, 1: XI I D: X 1124-25 - A: SCLAVII (Neera, cu buchet uri multe de flori în mîni, apare radioasă. Sclavii rămîn dincolo de coloane < anulat: înşiraţi).) I D, G, H, 1: (urmată < o •• ) săi) < iniţial în G: (Cu buchete de flori în mîni, apare între coloane. Sclav ii rămîn dincolo de coloane.) 1126-27 - A, G, H, 1: SCAUR < ... ) Neerii ) II 27 - li-pseşte în A: (alergînd înaintea N eerii ) I D: SCLAV II Neera, salve, salve!. .. Neera, Evohe! SCAURJ 1128 - A, B: nebun, uimit I D, G, H, 1: uimit, nebun 1129- 31 - (nota) numai în G, 1 II 82, 1 - A, B, G, H, 1: NEERA I D: NEERA (între coloane) 112-A: la tine I B, D, G, H, 1 şi, iniţial, în A: bogate 116 - numai în G, H, 1: (cu mirare) II 10 - A, D, G, H, 1: SCAUR I B: SCATJR (necăjit)ll14 - A: spre ieşi1'e.) i B, D, G, H, 1: ca să iasă.) II 18 - A, D, G, H, 1: sclav / B: singur sclav, (cu dragoste) 1121 - A, D, G, H, 1: de o favoare [iniţial în A: de o favoare; - apoi: de-orice onoare] I B: de-orice onoare 1122 - A, B: (Ii întinde mîna.) / D [indicaţia lipseşte] I G, H, 1: (Intinde mina, } II 24-A şi, iniţial, in G: (sărutîndu-i mina) / B: (transportat) / D: (transportat, ii sărută 929 l [932] ,', de trandafiri, mirt etc.)] 115 - A,B, D: (în parte, tresărind) I G, H, 1: (tresărind, în parte) 116- A: Ghetta. (Tare.) I Getta. (Lui Scaur.) J G, H, 1: Getta. (Tare.) 116 - 9 - în G, H: Voi toţi, şi mic şi mare, Sînteţi aice marturi de oarba-I înfruntare. [iniţial în G: îmi dai I Neera, şi I ce-oi 'vrea? .. Postum Şi tu, Neeră, marturi sînteţi de-a lui cuvinte. NEERA Dar. POSTUM Dar, şi mai adaog: laş cine se desminte; - apoi: ş-adaog : hulă pe cel ce se desminte. (Get/a depune tablaua pe masă �i umPle cupele eZI vinul din amf orâ.] HORAŢIU (lui Scaur)] I 1: îmi [ ... ] Scaur.} 117 -8 - A B, D: Şi tu, Neeră , marturi sînteţi de-a lui cuvinte. NEERA Dar. POSTUM Dar; şi mai adaog: laş [B: hoţ] cine se desminte. [numai în A, B, în continuare: (Horaţiu ie a cupă şi a întinde Gettii < A: Ghettii) care a umple cu vin. Getta varsă apoi vin în celelalte cupe < A: Ghetta um-ple asemine toate cupele) şi se retrage departe < A: deoparte), spre uşă.)] HORAŢIU ! H, 1: Neera [ ... ] desfidare, 11 Il - A, B, G, H, 1: tot. I D: tot. (Apucă o cupă de pe masă.] 1113 - A, D, G, H, 1: armoniei, I B: armoniei. (Se încunună.) II 14 - A: jelţuri vă aşezaţi [iniţial: coate acum vă rezemaţi j perne voioşi] I B, G, H, 1: perne voioşi vă rezernaţi [B: aşezaţi] I D: jelţuri voioşi vă aşezaţi Il 15- A, D, G, H, 1: Vă-ncoronaţl [ ... ] m-asoultaţi [A: ascultaţi] I B: Vă-ncununaţi [ ... J rn-ascultaţi II 16-22 - în D: se pune pe jilţul din fund, Postum pe cel din dreapta, Scaur pe cel din stînga, despre uşă. Zoil şi Glutto iau loc la mesuţa de alăture, în dosul lui Scaur. Toţi se încunună CU flori. Horaţiu îşi pune pe frunte o cunună de mirt şi stă în Picioare. Getta varsă vin în cupa lui Horaţiu şi se retrage spre uşă, ţinÎ"1td amjora în mînă. Două sclaue nubiane umPle cupele celorlalţi.)JA, B, G, H, 1: merge [, .. ] cupe.} [16-A şi, .. iniţial, în G: cam culcată pe patul! B: pe patul I G, H, 1: pe jilţulll 17 ­ A, B. şi, iniţial, în G: patul I G, H, 1: jilţulll18 - A: stînga despre uşd. < ... ) mesuţa I B: stînga despre uşă. ( ... ) din < ... ) a mesuţă ! G, H, 1: 932 'II t t \ I \ � l ( , i I 1 t , [933] stinga. < ... ) iau loc din < ... ) mesuţa" 19-22 - A: separată. < ... ) Ghetta stă deoparte în stînga, cu amjora în mtnă.} ( B: separată. Toţi se încu­ nună cu flori şi ieu cupe în mînă. Horaţiu, în picioare, declamă imnul la Hibe, privind pe Getta care stă deoparte.) (G: apropiată. < ) cupa lui Horaţiu < iniţial: cupele) < '" > cupe.) I H, 1: a-propiată < ) cupe.)] II 24 - A: (declamă [ ... ] Getta) I B[indicaţia lipseşte] I D, G, H, 1: (inspirat [ ... ] Getta ) 1126 - în B, notă marginală la cuvîntul Hibe: Deesse de la [eunesse. 1127 -A, C D, G, H, 1: torni { B, F şi, iniţial, în A, G: verşi II 29- A, B, C, D, F, G, H, 1: daI ba [C: pui a] ta junie [iniţial în A: nalta poezie I pui a tajunie] 1131-A, C, D,F,G, H, I:mei[ ... ] de-mi [A: şi-mi] îndulceşte [F: să se-ndulcească] [iniţial în A: mă < ... > şi-mi îndulceşti tu] I B: să-mi îndulceşti tu 1132-34 - (nota) numai în G, 11188, 2 - A, B, D: (ctt mirare, lui I G, H, 1: (mirat [ ... ] spre [H: I'ăpede spl'e] 115 - numai în A, B, G, H, 1: (cu dispreţ) ,,8 - A, B: (în parte) I D: (în parte, observînd pe Horaţiu ) ] G, H,I: (observînd [ ... ] parte) " 10 - 14 - A, D: HORAŢIU/ B: rn obseruă, ] HORAŢIU IG, H, 1: (In [ ... ] declamă ) /1 17 -A, C, D, G, H, 1: splendid curcubeu [iniţial în A: vesel curcubeu I empi­ reu] { B, F şi, iniţial, în G: vesel curcubeu II 18 - A, C, D, F, G, H, 1: vesela I B şi, iniţial, în A, C, G: gingaşa 1120-21 - A, B, D,F, G,ll, 1: Şi eu [marginal în A: Hebe] [ ... ] ceresc. I C: Hebe I sageata scumpă de care-aş vrea să mor E-n ochii tăi, în tolba cerescului amor. 1123 - A, B, G, 1l, 1: zsu j ţ t» Zoil, mănios)1I28-A, G, 1: parte, indignată tţ H, D, 1l: parte) 1129 - A: Ghetta el cată [iniţial: priveşte] / B, G, 1l, 1: Getta pri­ veşte I D: Getta el cată 1189,2 - n-umai în G, H, 1: (declamă) 116 - A, B, C, D, F, G, H, 1: cîntă cu inima [A: inima-il la [iniţial în A: aprind I zboară în inirna-i un] 117 - A, B, F şi, iniţial, în G: eternitatea I C, D, G, H, 1: chiar nemurirea 118-9 - A, B, D, F, G, H, 1: Hebe [ ... ] amor 'IC: Hebe I o, zee scumpă' devin, cînd te privesc, Culegător de stele pe spaţiul ceresc. [8 - A, F, G, H, 1: care vreu I B, D şi, iniţial, în A: care-aş vrea II 9 - A, B, D: ceresc ului I F, G, 1l, 1: divinului] II 10- 11 - A: scoală.) I G, H, 1: scoală [ ... ] Zail.) Il 10-30 - B: POSTUM Amice, bravo' GETTA (în parte, entuziastă) Bravo' 933 .. 1 [934] , 'l r : i I . I 1, 'SCAUR (furios, căiră Zoil) A! ticălos! ştregar [(iniţial: talh , .. ] :iiI-ai înşelat! El cîntă, ZOIL Dar CÎntă prost, SCAUR (împingîndu-l) Talhar l NEERA (încet, lui Horaţiu ) Cunosc acum, .Horaţiu, gîndirea ta secretă. Ţi-am urmărit ochirea ... Iubeşti pe sclava getă. (Cu sarcasm.} Te felioit... (Se depărtează rîzînd.) I 1: cu­ prill,'i [ ... ] coloanec ) II 10- 14 - D: POSTUM [scuiinâu-se } EvgM! (Toţi se scoală, aplaudtnd pe Horaţiu.) I 1: (Toţi [ ... ] Evghe I, .. JI Între 1'. 11-12, în G, pasa} anulat: TOŢI Bravo! [anterior: POSTUM Amice] GETTA (transportată) Bravo! SCAUR (furios, lui Zoil) A! ticălos, ştrengar! M-ai înşelat; el cîntă? .. ZOIL Dar cîntă prost. SCAUR (împingîndu-l) Talhar ! II 13 - A [liPseşte indicaţia: (lui < ... > cupa)] li 14 - A, 1: Evgh6! [iniţial în A: Amice, bravo! :934 ,/ [935] GHETTA (entuziastă) - Bravo! SCAUR (f urias, către Z oil ) A! ticălos! ştrengar 1 M-ai înşelat... EI CÎntă 1 ZOIL Dar cîntă prost. SCAUR (împingîndu-l) Talhar lJ I H: EvoM 1 II 16 - A: (se aproPie de Horaţia şi-i zice încet) I D, G, 1: (încet, lui Horaţiu ) I H: (lui Horaţiu) II 17 - A : Cunosc [anulat: acum], Hora ţiu, gîndirea ta secretă [adăugat marginal: ascunsa ta gîndire ------------ ........ � 1 I I SCAUR (raein.i de ceea parte pc pat) A! sînt dezonorat! (Pcrdcuo. se coboară in uuietul rîsului oaspeţilor rare se depărtează prin grădină.)/ i.: D: (Cînd Horaţiu declară că uroieşte pe Getta, fiecare din personagi isi es primă simţirea prin jocul fizioonomiei sale: Neera, aruncînd Gettii o ochire de mănie ; Scaur , rîzînd de Horati« care a preferat o ss niplâ sclaoă la o avere colosală; Postum, aprobînd gustul lui Horaţiu şi [ ... ] Get/a [ ... cade.)/G,H,I: (Fiecare[ ... ] c a d e.) 1121-91, 3-.4: înfund,două biblioteci despărţite prin o uşă ce duce în [spa·fiu liber în ms.]. În stînga, uşă şi o fereastă. Panoplie între amîndouă. în dreapta, planul I, o mare fereastă ce are privală pe fîntîna Blanduziei şi uşa principală a casii. Lîngă biblioteca din dreapta, o masă. Scaune. Mobili antice./ B: în [ ... ] uşă ce duce într-o cameră. În stînga, uşă şi o fereastă. Panoplie Între amîndouă. În dreapta, planul L, o mare ferea stă cu privire la fîntîna Blan­ duziei , iar pe planul II, uŞ<'1 principală a casii. Lîngă biblioteca din dreapta, in fund, o masă. Scaune. Mobile antice. / D, G, H, 1: în [ ... ] lire. [22 - D: biblioteci/G,H,I: biblioteci ( ... ) sîntIl23-D: stofă orientală/G H,I: covor oriental 1124 - D: e aşezată o panoplie antică / G, H, 1: 943 ,f [944] -,---- -, , f,., 1,' / ._@ii - o < ... ) antice 1125 - D: ferea stă mare f G, H, 1: mare Iereastă ,,27- D: dreapta f G, H, 1: dreapta actorului 1\30 - D: mai mică, rotundă / G, H, 1: rotundă, mai mică 1131 - D: Variantă. (Vezi la pagina 126,) I G, H,l: (Yezi( ... ) piesii.)il9I, 2-D: colţurile din/G,H,I: colţuri, în "3 - D, G, H, 1: lire (initial in D: harpe S] 115 - A: şi GALLU-S (Prhi1irl pe [ereasta din dreapta) / D: GALLUS [ .. ,] stînga)! G, H, 1: GALLUS r ... ] stînga, privind afară [ini{ialîn G: în grădinălll90, 20-92, 19 - initial În G: ACT U L III Cabinetul de lucru al lui Horaţiu, În fund, două biblioteci despărţite prin o uşă. Lîngă biblioteca din dreapta, o masă pe care sînt mai multe pergamente şi un stileţel pentru scris. În stînga, planul 1, uşă ce duce în grădină. Dincolo de această uşă, o panolie. În dreapta, planul I, o fereastă mare ce are privală pe Iintina Blanduziei şi uşa principală a casii ce se deschide în cîmp. Mobile antice. Statuele lui August şi a lui Mecena in colţuri. (La ridicarea cortinei se aude intre culisele din stinga glasul Neerii cîntînd imnul lui Bachus. Get/a şi Gallu s stau la uşă de ascultă. ) SCENAI NEERA 10 Baclius l fală ţie, Cel mai vesel dintre zei! Fă din viaţă-mi o beţie Dulce ca şi ochii tăi! NEERA, HORAŢIU, POSTl.:;\I 10 Bachus! NEERA 10 Bachus! numai ţie Mă închin, Fă tu să mor Între doi butuci de vie Sub un soare-rnbătător ! NEERA, HORAŢIT.i, POSTmr Io! Bachus! GETTA Stăpînul nostru vesel. la umbră, În grădină, Cu oaspeţii lui Scaur rid, cintă şi fac cină, 944 [945] p I El n-a vrut să-mi permită ca sclavă să-I servesc ... Credeai, iubite Gallus, că dorul omenesc În lume cîteodată curînd se împlineşte? GALLUS Dar !. .. Omul crede lesne aceea ce doreşte. GETTA Eu cred că visez Încă. Din al restriştei val Ieşind, respir ca omul ajuns Înot la mal./ 1: ACTUL [ ... ] mal. 1191, între r. 5- §, îl1 A: (Se aude afară glasul Neerii cintind. ) [Pe oerso filei următoare, notaţie anulată: GETTA GALLUS Auzi? Neera cîntă un imn lui Bachus] NEERA Io! Bachus! fală ţie Cel mai vesel dintre zei! Fă din viaţă-mi o beţie Dulce ca şi ochii tăi! CHOR Io! Bachus ... NEERA 10 Bachus! numai ţie Mă închin. Fă tu să mor Între doi butuci de vie Sub un soare-mbătător! CHOR Io! Bachus! II 5-25 - în B: şi Gallus [la f ereasta din stînga, ascultă. Se aude Neera cint in di } / 1: GALLCS ... ] culise) li 9-92, 18 - în d: El n-au vrut să-mi permită ca sclavă să-I servesc ... Credeai, iubite [iniţial: Credeai/Gîndit] Gallus, că dorul crnenesc. În lume cîteodată curind se împlineşte? GALLUS Dar; ornul crede lesne aceea ce doreşte. GETTA Eu / B, G, H, 1: GALLUS [ ... ] Şi [91, 21 - numai în G, H" 1: (Prelud < ... > liră.) 1125 - D: cîntă intouărăşită de liră) / G, H, 1; 945 [946] 1." cîntă) 1/28-33 - (nota) numaiînG, J 1/92, 3 - B: NEERA, HORAŢIU, POSTUM / D, G, H, 1: MESENII il 5- 10 _ B: NEERA Îmi închin sufletul ţie, 10, Bachtis 1 fă / D, G, R, 1: GETTA( ... ) dar[6- - D: (gl'ăit) / G, H, 1: (lu.i Gallus) il8 - D: NEERA (cîntînd) / G, N, 1: NE ERA] 1/ 12-B: zîmbitor/D, C, H, I:-mbătător 1/ 13 _ B: HaRUL! D, G, H, 1: MESE='JII 1/ 16-18 _ B: Stăpînul nostru vesel, la umbră, in grădină Cu caspeţii lui Scaur rîd, cîntă �i fac cină. El n-a vru+ să-mi permită ca sclavă să-I servesc ... Credeai, iubite Gallus, că dorul omenesc În lume, cîteodată, curînd se împline�te? GALLUS Dar 1 ... Omul crede lesne aceea ce doreşte. GETTA Eu/D,G,H,I: �fă ( .. ' .. ) ŞiJI/2I-.4,B,G: Coerax [G: He­ bro] de chin, ele umilinţă / D: Hebro, de orice suferinţă [iniţial: de chin, ·de umilinţă] I R, 1: Hebro [ ... ] suferinţă 1124 _ A, D, G, H, 1: arbitru pe-a I B şi, iniţial, in A: stăpîn pc ea 1/29 _ A, D, G, H, 1: Că I B: Cît 1/ 31-A,D,G,H,J: ce ţ B; din il 93, 6-A,D,G,H,I: tainic/B şi, iniţial, în A, G: sacru il8 - .-1, B, D, G, H, 1: -n zbor de mine pe-aceste {iniţial în A: cu grăbire pe albe] II in ire 1'. 8- 9 - în B şi, iniţial, în A: Eu sint al său Hotariu, şi, cînd le Copiez, În valuri de-armonie plutesc şi renviez, Şi mintea şi auzul resimt o dismierelare Ca ceea ce [anulat î n. A: -rni] produce un vis de adorare, .1/10,12 - A, D, G, R, 1: norocit I B şi, inijial, în A: fericit 1/13 _ A. D, G, H, 1: pc calea I B: in Z'Lrea 1/ 17 - A, B, D, G, R, 1: amice [iniţia în A: iubite] 1122 - -4, B, G, H, 1: în ele cu mintea / D: cu mintea în ele 1/ 23 - numai în G, H, 1: (se [ ... ] bibliotece.) la r . 10-28 _ adnotaţie mar­ ginală V.A.: Versurile precedate de semnul: - se pot scoate la reprezen­ taţie. 1/25 - .4, D, G, H, 1: zile [ ... ] plăcute, în cîntate I B şi, iniţial, în A: ore [ ... ] plăcute, [şi iiliţial în G:] preţioase 1/26 _ A, D, G, H, 1: bogate '[iniţial în A: mănoase I avute] I B şi, iniţial, in G: mănoase 1128 _ A, D, G, H, 1: iubit [iniţial în A: iubit I slăvit] I B: slăvit 1/29 _ A: (Merr;e de descldde I B, G, Fi, 1: (Deschide I D: (Se aprofie 1/30-35 _ (notele) nU1JZaz' ,..în G, 1 [34 - G: pergamentul (eharia deletit ia ) ! 1: pergamentul] 1/ 94, 1 _ A: Priveşte-a lui Horaţiu poetice volume [iniţial: Aice pe armarii, se-nşiră-a lui volums.] I D, G, H, 1: Admiră-a [ ... ) volume [iniţial în G: Aice pe ar- 946 [947] = marii (notă: Ar mar i i - poliţi de. biblioteci.) se-nşiră-a lui volume] If 2-3 - în A, sînt in uersaie intre ele: 2 = 3 şi 3 = 2: (Scoate [ ... ] Gcttii; il 2 - A: Purtînd [ ... ] nume. [inifial În A şi G: Priveşte, fiecare în Irunte-i cu-al său nurne.j j D, G, H, 1: Purtînd [ ... ] nume .. 3 - A, Gf H, 1: cîteva ciiindre ; D: mai multe ciiindre din bibliotecă II 1-3 - în B: Aice pe arrnarii se-nşiră-a lui volume. (Scoate [ ... ] Gettii.) Priveşte, fiecare În Irunte-i cu-al său nume.I/7-A,D,G,H, 1: A[ ... ] dînsul?; Bşi, iniţial,inA: E scris de el? Ah! Callus 118-11-..1.: {Sărutărnan-uscri.ptul, )[ ... ] peară ?; B şi, iniţiatin A: [Săr uiă manuscri pt ul, ) Priveşte lumina de prin ele. Se pare c-au fost scrise cu raze de la stele Uil A, încă o uari­ antă a versul ui: Cu ( ... ) ca ferul să 1111 peară.j j D: (Sărută tllalluso·ise!e,) Toate-an [ ... ] peară. [Arată stilelul.); G, H, 1: (Le [ ... ] adniirarec ) II 12 - A: GALLUS (suspinind) In, G, H, 1: GALLUS; D: GALLUS (trist) II 13 - A, D, G, H, 1: glorios [inilial În A: de folos]! B şi iniţial Î11 B, G: preţios II 18 - A, D, G, H, 1: preţios; B şi, iniţial, in G: glorios li 21-27 - redactarea iniţială din Aa fost ştearsă ilicibi! Il 22 - A, D, G, H,I: foiţ ele-s [iniţial i n G: t ăbli ţele-sj j E: tabletele-s 112'1-25 - A, D G, H, 1: Dar [ ... ] scump; B: Ah! toate ! ... Erau strinse Într-un intreg volum în jur de un 1127 - A, D: unde, cum �i cind? B: unde ? cînd şi cum?;G,H,I: spune-mi: unde? cir.d ? 1!28-32 - [nota } n umai îl1 G,I [29 - G 1: foile (inifin! fII G: acele foi) 1130 - G, 1: cind (iiii/ial ţn G: cînd apoi)] 1195,3 - A, D, G, H, 1: visare; B şi, iniţial, în A: dist rare II 5 - A, D, G, H, 1: [aducin du-şi aminte ) / B: (C1I o inspiraţie) 1115-25 ­ redactarea iniţială din A a fost an.ulată: GETTA Ah! Ce sperauţă l. .. Gailus, pormut nu-i perdut! GALLGS (cu bucurie ) Eşti sigură? [,I,1ile1·io1: Nu? Cum? Cun,?j GETTA. Eu, un cilindru, imi pare c-am [anterior: cilindrul, pe iarbă l-am] văzut Acum citeva zile ... în iarba de pe vale. 947 j [948] :, I I! ! .' I I GALLUS [aşesiu d răpide manuscl'iptele în bibliotecă } în iarbă? hai degrabă să-I căutăm. GETTA [mergind spre uşa din dreapta) Hail- Varianta notată marginal este foarte a propiatâ de cea definith'ă (ed. 1881)./lJI8-A,D: Nu te înşeli?IB: (cu bucurie) Nu? CU'm?IG,H,I: Eşti sigură? /120-21 - A, D, G, H,I: Cilindrul [ ... ] Aproape [ ... ] căl­ cat-o [anterior în A: Eu, cilindrul ( ... ) Făr-a băga de seamă ... în iarba de pe vale.] I B: Eu, un cilindru ... îmi pare .... c-am văzut [initial: Eu, cilindrul... îmi pare ... I-am văzut] Făr-a-1 băga de seamă, în iarba de pe vale. /1 23-A, D, G, l-i, 1: În I B: Prin /12-1 - A, B: stinga) POSTUM (vesel) I D: (vesel fi purtînd cununâ de roze, intră din stînga) POSTUM (zăl'ind pe Getta) I G, H, 1: (vine [ ... ] POSTUM /1 5-6 - A, D, G, H, 1: lat-o I Suavisimă I B fi, iniţial, în A: Vale I Dulci­ sirnă /1 12- 13 - A: masa din fund fi I B, D, G, H, 1: masă [ ... ] că /1 17 - A, B, D, G, H, 1: de prezenţa-i [iniţial in A: scJave Gallus] /121-26- -A,D,G,H,I: cumpăr [ ... ] lui [23-A,D: (zîmbilld)fG,li,1: (il'obic)] I B: cumpăr, să Iii a mea. GETTA (spariată) Ce-ai zis? POSTUM Amicului /197, 7 - numai în D: (dismierdindu-i' bărbia jţ C; li, 1: {dismierdător ) /1 Il - numai în A, D, G, H, 1: (răPide) II 14 _ A: (foarte surpri1/s)IB,p,G,H,I: (surprins)/l19-A,B: gîrbovitul? (Trage cu urechea. )ID, G, H, 1: gîrboVitul?/l23 - A, B, D, G, li, 1: verde [iniţial îl� A: vie] /124-..1, D, G, li, 1: Cuceritor I B fi, iniţial, în A: Învingător/l25_ A, D, G, li, 1: nu I B: n-o /126-28 - redactal'ca-illitială din A, anulată: Dar fie, facu-mi I para-mi I jaru-rni creşte cu cît mai mult te văd;­ il fost înlocuită cu alta aproPiată de cea rlejinitivă./l26_98, 6 _ A, D, G H,I: Noi [ ... ] scrise) I B: Dar fie, jaru-mi creşte cu cit mai mult te � .. văd, [26 - A, D, G, li, 1: Noi ( ... ) pricepem (anterior tnA, G: Dar tu nu [G: mă] poţi pricepe) /128 - A, D, G, li, 1: plăceri îmbă­ tătoare (anterior în, A, G: un rai de dulci favoare; apoi in A: plăceri incîn- :948 -. / -- _... ...._ .O.j- ..;- [949] Ba sur) I Ce trîntor sur! - tătoare I vii) 1129-31- A, D, G, R, 1: GETTA ( ... ) glumeşte? (ante­ rior în A, G: GALLUS (în parte) Auzi neruşinatul!) II 98, 2 - numai în B, G, R, 1: (încet, Gettii) f D: (tainic) II 6 - A: (cetind tare) f B, G, R, 1: (făcîndu-se ( ... ) cele scrise (G: ce scrie»)f D: (zice tare, făcîndu-se că prescrie)]II8-A,D,G,R,I: să-ţi IB: săli 11-17-A,B: De-a lui Horaţiu versuri precum mi-a ordonat. POSTUM A!···fD,G,R,I: Epoda [ ... ] Hmrn ! [iniţial în G: De-a lui Horaţiu versuri, precum mi-a ordonat; _ apoi: Epoda lui Horaţiu cătră Menas. POSTUM (în parte) A?] II 18 - A, B, D: plăcută I G, R, 1: frumoasă li 20 _ A, B, D, G, R, 1: deie [iniţial în A: fie-n] II 21- A, D, G, R, 1: Cu [ ... ] farmecător f B şi, iniţial, în A: Cu graţiile sale, cu chipu-l răpitor [în A,şi: farmecător; în G: îmbătător] II 22 - A, B, D: cu-arderrtul său amor [iniţial în A: cu dulcele-i I scumpul ei amor] I G, R, 1: cu [ ... ] amor II 25 _ A, B, D: Deci/G,R,I: (Graţios.) Decill27-32-A,D,G,R,I: Propun [ ... răspunde [iniţial în A: Propun o legătură f o-mpaTEchere Cu mine tu să faci. La soare, la-ntuneric, la stele şi la lună, În lanţuri amoroase să fim tot împreună ... (Sentimental.) Priimeşti? .. din a ta gură o vorbă-aş vrea să fur Ca să-mi încing viaţa I junia Cu ea jur împrejur. (Variantă marginală, de asemenea anulatâ: Precum albina miere din macul roş.) GALLUS (în parte) Iniţial în G: Propun o-mpărechere cu mine ca să faci ... Consimţi? .. Aud? .. răspunde. n 30 - A, G, R, 1: POSTUM I I D: POSTUM (graţios)] f B: 949 1 __ [950] --�.���t-------------------- .... q ,rA ii f!,' Propun o legătură cu mine ca să faci. Priimeşti? (Cit sentiment,) Din a ta gură o vorbă-aş vrea să fur Ca să-mi încing j unia cu ea jur imprejur. Ce zici? /199, 1-14 - redactarea iniţială din A, an ulată indes­ cifrabil şi înlocuită cit alia aproPia,tă de ea definitivă. /12 - A, B: [ceiind } I /D: (tare)/G,H,1: (decla111înd)//6-A: (mănios)/B,D: (tresărind ) ] IG, H, 1: (S1t1'prl:ns)" 7 - A, D, G, H, 1: Oiţ i? Ce-a zis? / B: Oiţele? .. (Gettii.) Ce-a spus? /1 12-1'1 - A, D, G, H, 1: (Ln [ ... ] Ascultă [13 - A: sa / D, G, H, 1: lui] / B: Ştii? .. Eu cînd vreu, vreu! GALLUS E..'I justum et teuaccni I POSTUM (încîntat) Întocmai! .. , Aşa-s eu ... Ascultă II 19 - A, D, G, H, 1: Unde [ ... ] deplină / B şi, iniţial, în A: Unde vei fi ca o regină" 21 - A, D, G, H, 1: Vei duce-n lenevire / B şi, iniţial, în A: Gustînd în dulce pace [A: lene]" 2'1 - A, B, D, G, H, 1:' palme [iniţial în A: frunzi] 112.5 - A, B şi, iniţial, în G: tabla trei / D, G,' H, 1: tăblie /132 - A, B, G, H, 1: pitic ... Hein? .. / D: pitic. II 100. 2 - A. B: (cetind } / D, G, H, 1: [declaminâ ) /16 - A: (furios) / B: (mî­ niindu-se) / D: (ofensat) / G, H, 1: (tresare, ofensat) /1 7 - A, B: (Gettii) Ce?/D,G,H,I: eu? /l20-A,B,D,G,H,I: Prea [iniţial în A: A?]/I 22 - A, B şi, iniţial, în G: Braţele şi inele / D, G, H, 1: Inele şi braţele II 25-31- (notele) numai în G, 1 [25-26 - nota 1 se datorează, probabil. sublinierii în A, cu creion roşu, a sintagmei mas tic de Hio şi adnotării ei marginale: "Exista?" 1127 - G: ea / 1: el" 28 - G: 0/1 şi, iniţial, în G: îl/l29 -G: cordele / 1: panglicej f] 101, 1 - A,. B, D, G, H, 1: şolduri II [iniţialZn A: mijloc] il 7 - A, B, D, G, H, 1: purtată [iniţial în G: culcată] 9 - A, D, G, H, 1: haine / B şi, iniţial, în A: tunici /1 13 - 17 - A: "PrEcum un cîne, vara, cu limba ... " il \11 ',1,1 POSTUM (exasperat) Hein? ce-ai spus? (Gettii.) Ha? [iniţial: Ce-au spus? ] / B: JJPrecum un cîne, vara, cu limba ... H 950 [951] POSTUM (furios) Hein? Ce-a spus' (Get/ii.) Ce-a spus? / D: [declamind [ ... ) spus? / G, H, 1: ( declamă ) Lihnit [ ... ] girbo'" [iniţial în G: Precum un cîne, vara, cu limba] [ ... ] spus? [iniţial în G, între r, 17-18: (Gettii.) Ha?] 1121 - 102, 6 - redactarea iniţială din A este an ulaiă : POSTUM (furios) Gallus. " Lipseşti 1. .. [an terior : Ieşi 1] (In parte.) Auzi? Prescrie? GALLUS (se scoală şi zice tainic Geftii) Te-aştept la Blar.duzia. (1 ese în drratta.) POSTUM Mă-năduş de mărue ! Cutezător obraznic!... (Incepe a tuşi.) Poftim! chiar şi tuşesc... (Cade pe un scaun.) _ Tot pasajul este înlocuit de o variantă marginală aţn opiatâ de redactarea definitivă. 1121-22 - A: POSTUM (furios) Pres ... cine [anlo'ic1': Gallus] / D, G, H, 1: POSTUM [, .. ] Gall us, ) [22 - D, H, 1: (Lui / G: cătra] II 28 - A: (111 parte.) Auzi? / D, G, R, 1: Auzi? 1129-35 - [n otele ) numai în G,I [29-32 - iniţial în G: Materie fină şi transparentă. II 32 - G: calde ale verii / 1: vc rii Il 33- 35 - iniţial în G: numele purtătorilor de' baldachini.] il 102, 3 - numai în D, G, H, 1: (Iese pin [D: în] drea ţ.tac ) 115 - numai în D: (începînd a tuşi } / G, R, 1: (a-pucindu-l tusa) II 6 - A, D, H, 1: tuşesc, / G: tuşesc (Cade pe un scaun). 11101, 22 - 102, 6 - în B: Gallus! Lipseşti ! (In parte,) Auzi? .. prescrie! GALLUS (tainic, Get/ii) Te-aştept la Blanduzia. (Iese în dreapta,) POSTUM Mă-năduş de mănie. 951 [952] ,'-,.; i Cutezător obraznic! (incepe a tuşi. ) Poftim; chiar şi t uşesc. (Cade pe un scaun.) 1/9 - A, D, G, H, 1: POSTUM I B: POSTUM (indignat) 1122-26 - A, D, G, H, J: unui ... unui ... na! [ ... ) scaun, ) I B: unui gîrbov de tusă apucat. Amorul amuţeşte cînd peptu-i zdruncinat ... (Sc scoală.) Am să mă plîng de Gallus şi sper că pe-a lui spete Amicul meu cu biciul va scrie lungi cuplete ... Dar ce zic? .. Nu se poate de el să mă răzbun. Sîntem în saturnale ş-un obicei... nebun. La sclavi permite-a spune obrăzuicii directe Stăpînilor, în faţă grăind de-a lor defecte. [22 - il: unui girbov de t usă apucat. I D: unui ... unui ... (t uşeşte ) na! iar m-a apucat. I G, H, J: unui ... unui ... < iniţial in G: unui ... gîrbov de tusă apucat. .. ) 1/ 23 - A: Amorul of'ticeşte {smuncind un pumnar din panoplie )]1 D [indicaţia lipseşte] I G, H, 1: (ameninţîndu-l cu stiletul)1I13 - A, D, G, H, 1: mori! I B: moriI (Scaur devine galbin şi rămîne incremenit, ) II 15 - A: (lui Scaur ) I B: (rîzînd) I D [indicaţia lipseşte] I G, H, 1: (lui Scaur , rîzînd) II 16 - A: năpîrca e cu I B, D, G: năpîrca are I H: omida are I 1: şerpoaica are II 17 ­ A: (Scaur [ ... ] şi galbin.) I B [indicaţia lipseşte] I D, G, H, 1: (Scaur [ ... ] spaimă.) II 19 - A: POSTUM, GETTA, SCA U R [anulat: GLUTTO], HORA ŢIU şi NEERA (Horaţiu şi Neera vin din stînga) I B: POSTUM, GETTA, SCAUR, HORA ŢIU, NEERA I D: GETTA, POSTUM, SCAUR [ ... ] intrînd din stînga l ţ G, H, 1: Precedenţii [ ... ] stînga) II 23 - numai în A: (rîzînd) J G, H, 1: (veselă) 1124 - A, D, G, H, 1: de viu înmărmurit [iniţial în A: văpsit în chilirnbar] J B: schimbat în chilim­ bar? (Rîde.)1I26-A,D,G,H,I: ţine-n [ ... ] ascuţit? [iniţial în A: indignată, cu mîna un pumnar I stilet] I B: indignată cu mîna pe pumnar? II 106, 1 - A, D, G, H, 1: SCAUR [iniţial în A: POSTUM Lui Scaur fă-ntrebare] I B: SCA UR (gîngăvind de mînie) 112 - A, B, D, G, H, 1: Horaţiu, răzbunare [iniţial în A: Horaţiu, răzbunare; - apoi: Lui Scaur fă-ntrebare] II 3 - A, B: îndrăznit-au să-mi facă I D: cutezat-au să-mi facă I G, H, 1: îndrăznit-au a-mi face II 4 - A: O clipă [ ... ] eram [iniţial: Încă-o clipă < ... ) eram]J B, D: clipă [ ... ] eram I G, H, 1: O clipă [ ... ] eram chiar II 10 - A, D, G, H, 1: Stăpîne I B şi, iniţial, în A: Îritreabă-l II 12 - A: (rîzînd) I B; (rîzînd, lui Scaur } ID, G, H, 1: (lui Scaur , rîzînd) II 17 - A, D, G, H, 1: Eu [ ... ] tale I B ţi, iniţial, în A: Azi n-am nici o putere; sîntem 953 [954] ., în saturnalc;. apoi în A şi G: Nu-s instrumentul II 17-26 - redactarea iniţială din A este anu: Iată ilizibil II 19 - A: Atunci mi-a vinde mie ... / D, G, H, 1: Aşa [ ... ] vinde ... 1119-24 - în B: Atunci mi-a vinde mie cu orice preţ ... voi şti Să-mi fac dreptate însumi. HORAŢIU ., . - Mai bine . Cearcă-a te linişti, SCAUR Spune-ndată ce somă vrei? /1: Aşa [ ] să 1121 _ A: S-a vînd / D, G, H, 1: Pe ea 1122 - A, D, G, H, 1: Că [ ] dispus [ini,tial în A: Că eu, a mă desface de sclavi, aş fi dispus] 1124 _ A, H, 1: Oricare preţ ai / D: Zi; orice preţ vei / G: Zi, oricare preţ ai 1129 _ A, D, G, H , 1: cu trei cuvinte / B: cu-a sa cchire 11107, 2 - A, D, G, H, 1: Ce [ ... ] mie? / B şi, iniţial, în A: Ce? ai de gînd cu mine să stai în [A: stai în / / irrtri-n] concurenţă? 115 - A, D, G, li, 1: mojicie / B şi, iniţial, în A: insolenţă 117 - A: (pornit) / B, D, G, H, 1: (furios) 118 _ A, D, G, H, 1: Mojic? [iniţial în A: Ai zis? ... Cum? / Repetă] / B: Repetă ... II 10 _ A, D, G, li, 1: Dar, mojicie / B şi, iniţial, i'n A: Insolenţă 1111- A: SCAUR (furios}/B,D,G,H,I: SCAURII17-A: (lui [ ... ] împaee}/B,D: (lui Postum}/G,H,I: (lui [ ... ] liniştească}1121_A: din cimitiruri / B, G, H, 1: din lumea moartă [iniţiatîn G: de cimitire] / D: de lume moartă II 23-A, D, G, H, 1: dogit / B: urît 1124-25 - A: POSTUM (lui Scaur } .� Profiţi [ ... ] Iată / B fi, iniţial, in A: Cuc răguşit! POSTUM Scit barbar! SCAUR Nu vezi, bătrînă streche, Că gura-ti, cînd zîmbeşte, se mu�că de ureche? HORAŢIU (la [A: între] amîndoi) Ruşine vouă .... 954 [955] p NEERA (încet, lui Horaţiu } [în A, anulat: (lui H oraţiu, încet)] Lasă-i ! ... Zburliţi , cu ochii roşi, Ei vreu să imiteze O luptă de cucoşi. (Rîde.) [numai în B: POSTl.JM (lui Scaur )] Profiţi de-a saturnalei licenţă desfrînată. (în A: licenţă dcsfr înată / dc voia desfrînată] / D, G, H, 1: POSTUM [ ... ] Iată II 26 - A: să-ţi probezi, abjecte [initial: infame] / B; să probezi, abjecte / D, G, H, L: să-ţi probezi, mişele [[27 - 30 - (nota) numai în G,I 11108, 3 - A: Horaţiu, nouă [iniţial: �epte] sute sesterşi pe Getta / D, G, H, L: (Lui [ ... ] Cetta [iniţial în G: Horaţiu, nouă sute sesterşi pe Getta ... ] 114- A: HORAŢIU (serios) / D, G, H, 1: HORAŢIU 115 - A. D, G, H,I: Zău [iniţial in A: Eu / Zău] 116 - A, G, H, 1: Găsesc / D şi, iniţial, î n G: (Serios.) Găsesc II 3- 7 - în B: Horaţiu l şepte sute sesterşi pe Getta. POSTUM Eu, /1: (Lui [ ... ] POSTUM 1121-22 - A: (Emoţiunea Gettii merge tot [ ... ] continuă. ) / B: GETTA (în parte, umilită) Mizerie l , .. prin sînge fior de moarte-mi trece. (Emoţiunea ei merge crescînd în vreme ce scena continuă.) f D: (Emoţiunea Gettii merge crescînd în toată scena aceasta.) / G, H, 1: (Emoţiunea [ ... ] continuă.) 1123 - A: NEERA (merge de se pune pe !tn scaun, alăture cu H oraţia ) / B, D, G, H, 1: NEERA II 26 ­ A, B, D, G: urcaţi [iniţial în A: hareci] f H, 1: urmaţi 1127 - 29 [lipsesc din A] f B: (se ţrune pe un scaun. Horaţiu stă în picioare lîngă dînsa.) f D, G, H, 1: (Neera se pune [D: a�ează] [ ... ] lîngă mesuţa din stînga [iniţial în G: în mijlocul sceuii]. Horaţiu, ingrjiit , urmăreşte cu ochii [D: observă] [ ... ] indignare.) II I09,2-A,D,G,H,I: (în [ ... ] durere)fB: ,(cu durere, în parte) [[3 - A, B şi, iniţial, în G: vai! îmi trebuia [iniţial în A: ahI iată şi] I D, G, H, 1 şi adaos marginal în A: vai! îmi lipsea II 5 - A, D, G, H, 1: dată. / B: dată. (Bate în palme o dată.) 119 - A, D, G, H, 1: Adjudecat [iniţial în A: Hareci] / B: (bătînd de două ori în palme): Adju­ decat II 1 - 110, '1 - 'variante anterioare anulate în A: 955 2 J [956] '1 I 1 1, I "1 1 l NEERA Postum, nu-ţi perde rîndul: priveşte, marfa-i bună, De gust, frumoasă, dulce, rotundă ca o lună. GETTA (în parte, ascun.zindu-şi obrazul de ruşine [anulat anterior: şi plîngînd]) POSTUM Stai! [anulat anterior: Eu] Dau un talentum ce face Îndoit De ce-au dat Scaur. NEERA Bine, eşti om nepreţuit. Adjudecat o dată ... adjudecat de ... două . [anterior: A ta cred c-a să fie ... Hareci o dată ] SCAUR Stăi. .. doi talenţi. POSTUM Trei. SCAUR Patru. POSTUM Cinci. SCAUR Şese. POSTUM Şepte. SCAUR Nouă. NEERA Postum, priveşte-n dreapta [anterio?': încă]: ce păr! ce ochi! ce dinţi! - Variantă marginală anulată: 956 [957] NEERA Postum, nu-ţi perde rîndul, priveşte, marfa-i bună, De gust, frumoasă, dulce, rotundă ca o lună. GETTA (acoperindu-fi obrazul de ruşine) [anterior: A !] O! ceruri! HORAŢIU (Neerii } Taci, Neeră. NEERA (continuînd) [anterior: Priveşte-n dreapta!] Ce păr! ce ochii ce dinţi! 109, 11-22 - in B: De gust, frumoasă, dulce, rotundă ca o lună. GETTA (cu lacrimi, ascun.ztndu-şi obrazul) A! POSTUM Stăi ... Dau un talentum ce face Îndoit De ce-a dat Scaur. NEERA Bine! eşti om nepreţuit. Adjudecat o dată. Adjudecat de două. SCAUR Stăi: doi talenţi! POSTUM Trei. SCAUR Patru! POSTUM Cinci! 957 [958] L" SCAUR Şese! POSTUM Şepte l SCAUR Nouă! NEERA Postum, priveşte-n dreapta: /1: HORAŢIU [ ... ] NEERA II 12 - A: (vrînd să o oprească) / D: (CIt rugăminte) / G, H, 1: (vrînd [ ... ] firma) II 15 - A: (continuînd) / D, G, H, 1: {urmin d ) II 16- A şi, iniţial, in G: vie [iniţial în A: dulce] / D, G, H, 1: albă II 18 - A: obrazul de rnşine )] D: obrazul j ţ G, H, 1: obrazul cu minele ) 1119 - A, D, G, H, 1: O! [în A, anulat continuarea: Ceriuri!] 1122 - A: NEERA (continuînd) / D, G, H, 1: NEERA 1124 - A, D, G, H, 1: vă opriţi / B: te opri 1126 - A: (cu indignare, Plîngînd) / B: (tare, ctt inâignare ) / D, G, H, 1: (plîngînd) II 27 - A, D, G, H, 1: Alt! / B: A!! li 28 - A: HORAŢIU [scuiîndu-se uimit) / B, D: HORAŢIU (uimit) / G: HORAŢIU (t ulburat ) I H, 1: HORAŢIU 11110, 2 - numai in D: (cu dcsperare) / A, G, H, 1: (despe­ rată) 113-7 - A, D, G, H, 1: Priviţi [ ... ] neam / B: (Neera se scoală tul­ burată. Toti "ămîn împetriţi.) Priviţi plîngînd această ne mernică fiinţă Perd ută-n înjosire ... Priviţi unde-a căzut! Eu, fiică de şef [4 - A, D, G, H, 1: umilire < iniţial i n A: umilinţă) 115 - A, D, G, H, 1: voi S C 1;: N'A XIII PRECEDESŢ/l, GETTA [aducind o amforu de aur) HORAŢIU (tresărind) Getta! (Lui Scaur.))mi dai CE-oi vrea? .. Postum, Şi tu, Neeră , marturi sînteţi de-� lui cuvinte. Dar. NEERA POSTUM Dar; şi mai adaog: laş cine se eksminte. '!fORAPU (lui Scaur) A! tu pretinzi În faţă-mi că a CÎnta nu pot?' Cînd te-a cioplit natura, nu te .• ';' sfîrşit de tot. (Scena urmează înainte pînă ce Horaţiu ,;fîr�efte de a declama ultnna strofă din Oda la Hebe, Toţi se scoală, aplCl;}!dînd.) Evghe! POSTU:\I (de�crtindu-fi cupa) ,NEERA (se aproPie de 1-1c1'O/i1l şi zire î ncet } Cunosc acuma ascunsa ta gîndire. Te-am urmărit cu cchii". HORATIU (simbin â ) I � t Ai darul de ghicire? SCA1:H Horaţiu, n-ain ce zice; "dEclar că-s incintat De oda ce din parte-mi tu ai improvizat, Şi, drept răsplată, darnic, ţin mîna mea deschisă. Alege-acum, pcete, răsplata cea promisă. ,; rei au r? vrei'pa.late -? . yieiştatue:? ce vrei? (O mică pauză. Toţi sint, in aşteptare.) HORAŢIU Vroiesc pe Getta! 969 [970] POSTUM (rizînd) t j[ TOŢI Getta? GETTA (transportată) Pe mine? - o! Dumnezei! SCAUR (CIt dispreţ) Pe Getta numai? POSTUM (dismierdind bărbia Gettii ) Numai? he, he, răsplata-i bună! SCAUR Acum e timp să mergem voioşi, toţi, împreună Alăturc-n tricliniu 1 •• , ne-aşteaptă un festin ... GLUTTO (lacom) Hai! ZOIL (asemine ) Hai! SCAUR (lui Zoil) Ba tu, afară! ZOIL (desperat) Şi. .. ce... măninc ? Venin. (Toti se îndreaptă spre uşă, în V1'eme ce Zoil se furişează pe după coloane, furios, şi iese.) 1 La început, romanii şedeau pe scaune la masă. Obiceiul de a mînca întinşi pe paturi a fost luat de la naţiile orientale, însă acest obicei avea loc numai la supeuri. Şala în care se făceau supeurile purta numele de coenafio sau triclinium, după dispoziţia celor trei paturi aşezate împrejurul mesii şi pe care mesenii se ţineau culcaţi. Adeseori se puneau trei meseni pe ace­ laşi pat, intinzîndu-şi picioarele la spetele unui altui şi sprijinindu şi cotul stîng pe perne [V.A.]. 970 [971] SCE.NA. XIV PRECEDE.VŢ/J, HEBRO (alergind âin grc!tfillll, rupt, Cu parul vuivoi) HEBRO Stăpine!. " Scaur! ... .oaspeţi ! sări ţi ! , .. talharii!... Da'lii! Ce este? SCAUR HEBRO Răzvrătire! TO'p Cum? HEBRO . Au fugit toţi sclavii! Pe mine-ntr-un beci negru legat m-au a.runcar Şi ce-a fost pentru masă gătit, tot au furat. SCAUR Furat! (Rămine incremenit.) GLUTTO Ce? filomele pe frigarele-nfipte? Cegi grase din Tanais, trei ferte şi trei fripte? Tot? n-a rămas ni mică ? (Se ,'ej;erlc in rasă.) J ( HEBRO Nimic? TOŢI. A! GLUTTO (revenind) Kimic!.; [errata din 1 îndrca-ptâ, Chiar nimic!] Nici pîne, nici merinde! .... cît despre vin, nici pic! Sîntem perduţi, vai mie! ,POSTu�r '1 • Nici vin măcM, nici pîne? Apoi, bogate oaspe, cu prînzul cum rămîne? , ţ, 971 [972] SCAUR (trezintlu-se din bllimăceală) Ah! unde-s? POSTUM Cine? SCAUR Sclavii. POSTUM Ce-ai face? SCAUR I-a� ucide! GLUTTO {scincindu-ss ] A 1 mie-mi vine a plinge. NEERA vizînd) Şi mie-mi vine-a ride. Frumoasă festă ţ POSTUM (rtztnd ) SCAUR (furios )' Rîdeţi? HORAŢIl; (rtztnd } Şi bună de descris ..• POSTUM Dar bine, -acum ce facem după atita rîs? -HORAŢIU La prînz la mine acasă vom merge, de vă place. Vii, Scaur, împreună? SCAUR , He! 'daţi-mi bună pace. 972 Adio, dar. Adio. HORAŢIU NEER.-\ [cu dispreţ) [973] �f----------".�. POSTUM (lui Scaur) Tu, de ţi-a fi urît, Îţi spînzură, ilustre, o lingură de gît. (Iese t ustrci prin grădină rîzînd cu hohot. Getta îi urmeasâ.] HEBRO (oprind pe Getta lîngă coloane) Al scorpie, megeră ! tu le-ai făcut pe toate. GETTA Sînt soia va lui Horaţiu; nu te cunosc. (Iese.) HE.BRO Să poate? A! turb... (Cade pe un scaun în jund.) [errata din 1 Îndreaptă: GETTA Sint sclava lui Horaţiu, nu te cunosc. MEBRO îmi scapi ş-acurn din gheare? Să poate? GETTA Dar, �i m-am răzbunat. A! turb ... ] HEBRO (căzînd pe "l!!Z scaun) GLUTTO A! mor de foame! (Cade pe un jilţ lîngă masă.) SCAUR (cade pe un jilţ în faţă) A! sînt dezonorat! [Cortina se coboară în hohot ul oaspeţilor care dispar în grădină.) VARIA!'lTĂ la actul III (la ridica/'ea cortinei se aude în stil1ga p/'elud de liră) 973 - [974] F""'" . ,.� j , I SCENA 1 GETTA, GALl.US (lîngă [creasta din sti/lga) GETTA Stăpinul nostru, vesel, la umbră, în grădină, Cu oaspeţii lui Scaur rîd, cîntă �i fac cină, }\,cultă - acum Neera preludă-armonios Să ciute-un himn Ici Bachus. NEERA (cîntă între culise) Ia Bachus! numai ţie ]\1[1 închin, fă dar să mor Între doi butuci de vie Sub un soare-mbătător, " MESENII Ia Bachus! GETTA Ce glas melodios! Mă simt pătrunsă, Callus, de-o veselă uimire. Ce văd, ce-aud aice Îmi dă reînsufleţire Şi cred că visez Încă. Din al restriştei val Ieşind, respir ca omul ajuns Înot la rnaţ , .. etc. etc. etc. FINIS In D [ms, 812, j. 61' - 66v) - Alecsandri nctea ză () altă ua r ia n tâ. pentru sf irşitul actului Il: VARIANTĂ la finele actului II S C E N A XIII HORA ŢIU (declamâ strofa a treia din Oda la Hebc. Toţi se scoală de la locurile lor, a plaudinâ } 974 Evght'! POSTUM [975] NEERA (Încet lui H oraţia ) Cunosc, Horaţiu, ascunsa ta gîndire. Ti-am urmărit ochirea. HORATIU (zîmbind) Ai darul de ghicire. SCATTR Horaţiu, n-am ce zice: declar că-s Încîntat De oda ce din parte-mi tu [iniţial: strălucită ce) ai improvizat Şi, drept răsplată, darnic, ţin mîna mea deschisă. Alege dar, poete, averea cea promisă. \ "rei aur? Vrei palaturi? Vrei statue?.. Ce vrei? (O mică tăcere, Toţi sînt în aştepta/'e.) HORATIU (aproPiindu-se de Getta ) V roiesc pe Getta. TOŢI Getta? GETTA (transportată) Pe mine? -o! Dumnezei! SCAUR (rîzînd) Pe Geta numai!. .. POSTUM Xurnai ? " he, he! răsplata-i bună. (Dismiardă bărbia Gettii. ) SCAUR Acum e timp să mergem voioşi toţi, împreună, Alăture-n tricliniu ... Ne-aşteaptă cu festin .•• GLUTTO (lacom) Hai! 975 [976] , , ZOIL ./ (veset ) Hai! SCAUR ;" '. (lui Zoil) Ba tu, jaf�ră! ZOII. [des perat } ? ! r, POSTUM [rizi nd ) S'C E N' A XI\- PRECEDE.Y ŢII , HEBRO (vine (l.hrgÎ1:d din .fTOm găsi cu toţii pe-acea carare dreaptă Ce duce drept î� lunl�a fanta�melor. " De crima [initial: O faptă rea) părintească copiii trag răsplată. Aruncă pe mormîntu-l trei pumni de ţărnă neagră. XXIX. Venus, regina Gnidei, ş-a Ciprului; ş-a Paphos Te mută la Glicera-· XXX. Sardinia cu holde bogate. - Ferbintea Calabră bogată in frumoase turme. - Siria bogatăIn parfume.l=­ XXXI. - Trăiască-a mele cinturi o zi, .. un an, un secol. - Liră, dulce mîngăietoare de dureri omcnestil gloria (' l�rApolon I XXXII. Se vor iubi mai bine. oi!3.le cu lupii,. Mai lesne-ar ţinea casă şi trîntorii cu stupii Decît să se unească cu tine' gîndul meu. Myrtala-i nempacată în, luptele-arnoroase Precum Adriatica în templuri furtunoase. :982 [983] T XXXIII. Pornit, plin de orbie, pe căi [iniţiat: in calea] necunoscute Acum Îmi întorc pînza ca să revin pe urmă-mi. , Căci Joe preaputernic pe cel cazut ridică. Pe cel ce-i plin de sine îi face-n brînci de pică. OVIDIU (p.125) "Punctul de plecare al ultimei piese a lui Alecsandri - este de părere unul dintre cercetătorii care au stăruit îndelung asupra operei poetului ­ se află în scena din urmă din Fîntîna Blanduziei, Figura lui Ovidiu, mort Între sciţi , pe ţărmurile Pontului Euxin, la limitele extreme ale ţinuturilor ce erau În curînd să fie locuite de români, o evoacă tot mai des Alecsandri. Ovidiu era aproape un compatriot. Din ce în ce se desprinde În mintea lui mai limpede ideea că viaţa rafinatului cîntăreţ al Amorurilor şi al Artei iubirei În contrast cu durerosul său sfîrşit la Tomi ar putea servi de subiect unei « tragedii» sau « mai modest grăind, unei- drame În versuri •. e Afundin­ du-se .în vechimea secolilor trecuţi», mintea sa, «după ce se legase de Horatiu, vroi să se lege şi de Ovid» !" (ef. Ch. Drouhet, op, cit., p. 291-292). Deşi nu se poate să nu existe o strînsă legătură intre cele două piese, Alecsandri nu începe să scrie drama lui Ovidiu imediat dupăce sfirşeşteFîntîna Bland uziei, Am văzut că el întreprinde o' lungă călătorie În străinătate în timpul verii 1883, iar toamna, Întors la Mirceşti, începe - nu noua piesă ­ ci traducerea În franceză a feeriei Sin ziana şi Pepelea, lucrare pe care o va abandona însă curînd. G. C. Nicolescu afirmă că el Începe chiar acum "lucrul la noua sa piesă, Ovidiu, da, fără succes" (cf. Viaţa lui Vasile Alecsandri, ed, cit., p. 626). Credem că el se gîndea doar la realizarea ei şi, după obiceiul său, Îşi inforrnează şi prietenii în legătură cu noul său proiect dramatic. Vestea s-a răspîndit, bineînţeles, şi aşa se explică, de pildă, notita.apărută la rubrica Literatură şi arte din Familia, XIX (1883), nr. 52,25 dec. 1883/6 ian. 1884, p . .361: ,,))1. V. Alecsandri, după. cum ni. se scrie de la Bucureşti, studiază la Mirceşti viaţa lui Ovid. Soarta exilatului de la Tomi pare a-I inspira pentru o tragedie tot antică, precum este şi escelenta Fîntîna Blanduziei, care se va juca În luna viitoare pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti." 1 Scrisori inedite ale lui V. Alecsandri, publ. de P. PăltăneaIn r-iaţa nouă, 1 noiernvrie 1913; scrisoare către Lascar Rosetti din 27 dec. 1883 [nota Ch. Drollhet]. 983 [984] '1 I � Că nu era încă vorba de scrierea propriu-zisa a piesei, ci numai de ideea de a o scrie' o dovedesc mai multe elemente. Primul este scrisoarea lui Maiorescu datată 12/24 decembrie 1883; pe care o aminteşte Lovinescu în T. Maiorescu �i contemporanii lui (v. ediţia Bucureşti, Ed.Minerva, 1974, p. 76-80): "Se crede îndeobsfe'- spude 'el" - că, îndemnat de marele I ,..'. ' succes al Fîntînii Blanduaiei reprezentată la 22 martie 1881, V. Alecsandri a scris Ovidiu, reprezentat la 9 martie 1885; cronologia impune o astfel de concluzie. în realitate, Fintina J3,lanqttziei a fost scrisă în patru săptă­ mîni, la sfîrşitul anului 1882 şi începutul lui 1883; şi înainte de a fi repre­ .zentată, deci înainte de a-i fi constatat succesul, V. Alecsandri s-a şi apucat să scrie Ovidiu, la sfîrşitul lui 1883, după cum se', vede' dintr-o .scrisoare a - lui T. Maiorescu către Vasile Alec�andri. Pe ziua de luni 12/21 dec. 1883 . el notează 1.; « De la Alecsandri scrisoare CII o grijă plină-de simţire delicată pentru fratele său de') la Paris, bolnav .. » Scrisoarea lui' V. Alecsandri pare a se .Ii pierdut; în schimb; avem raspunsul lui T. Maiorescu inserati.tot Î.DlJ!nSJ!lnn(f.l·i, pe care-I reproducem in 'Întregime 2: .," � Iubite .domnule Alecsandrr., Vă sunt foarte rceunoscător că-mi idaţroprilej ul de a scrie fratelui d-voasrră.Li-arn scris astăzi, cu 'atît 'mai mulţumit cu cît Dorul de 1I10r!,: a mi-a plăcut În adevăr, abstrăgind de· intenţia delicată ce aţi' atribuit scri­ sorii mele. Ce-bine se-citesc uneleexpresii.adevărat populare intrebuintate in gura unui idealist ca' Iorgll.,De ex. Ia p. 333, col.' 2: "minunata incolţ ir« a acelei cereşti. săminţe"; "mişcările ei neis/JI'ăvite" etc. Şi toată descrierea călugăriţei la Iîrrtîriă e foarte frumoasă. I Începutul, dacă este un început, promite mult, Admirabilă e ideea unei tragedii Ouid. Act. 1. Ovid, din -familie bogată, "eques" (cavaler} frumos la faţă, deşi cu nasul mare, berbant (vorba ceia, nas mare ... ), dar lin ber bant tînăr şi genial (d.e, Alecsandri în -tinereţe), urmărit de iubirea fără saţ a femeilorrIncunjurat de amicii săi poeţi: Tibullus, 'l' t . t fd . tă J tivit f rerat, ezonen a, e csanc n pe rece vara m '1'·0 epnman mac IVI .are .. j{enunţăla proiectata plecare în Franţa şi rămîne în ţară, ducindu-se ; împreună cu - soţia sa, suferindă, la băi la Mehadia, unde' rămîne pînă la începutul IL]i septembrie. �., [989] r Corespondenţa sa din acest timp atestă că era mereu preocupat de ideea piesei, fără a începe totuşi s-o aştearnă pe hîrtie. Astfel, Aristizzei Romanescu îi scrie în cursul lunii iulie cit îşi reface forţele pentru a putea scrie piesa proiectată (ef. ms, 1 55 - Biblioteca »V. A. Urechia" Galaţi). Spre sfîrşitul aceleiaşi luni (Ia 28 iulie) îi scria şi lui 1. Ghica, drept răspuns la ştirea pe care acesta i-o dădea în legătură cu sosirea la Mehadia a com­ pozitorului Manzocchi: "Cred că subiectul lui Ovidiu li va conveni mai bine pentru o compoziţie muzicală decit cel al Blandu ziei" (cf. V. Alecsandri, SCl'iS01·i. 111SCI1ZUă1'i, p. 74\. Alte două scrisori adresate Aristizzei Romanescu la 1 şi 3 august furnizează dovada de netăgăduit că piesa se contura mai precis în mintea scriitorului, acţiunea prindea viaţă, personajele se schitau din ce în ce mai lămurit. în scrisoarea datată I august AI�csandri îşi' exprima satisfacţia pentru reintrarea în teatru a lui Manolescu, Aceasta, ca şi prezenţa în sta­ giuntj.,a următoare a Agath�i Bîrses�� la Bucureşti, ii dădeau - scria el ­ posibilităţi mai mari pentru interpretare. Totodată, podul o anunţa pe artistă că avea intenţia de a veni la Bucureşti ca săd�scute cu Gr. Canta­ cuzino, directorul Teatrului Naţional, despre decorul din actul II al piesei Ovidiu (cf. ms. 1 5'1 - Biblioteca "V. A. Urcchia" Galaţi). La 3 august se adresa iarăşi Aristizzei, declarînd că me ditează la" piesa Ouidiu , în care spera să-i creeze un rol mai pasionant decît al Cettei, întrucît lui nu-i mai era "iertat a scrie banalităţi", iar ei "a juca roluri neinsernnate" (cf. ms. 1 56 - Biblioteca "V. A. Urechia" Galaţi). La începutul lui septembrie, Alecsandri pleacă spre Mirceşti, unde soseşte, după o scurtă oprire la Bucureşti, la 7 septembrie. După două săptămîni el se află din 'nou la Bucureşti, chemat de unele treburi. Aici asistă la şedinţa ,,]unimii" din.23 septembrie, în cadrul căreia Caragiale îşi citeşte Scrisoarea pierdută. El va ft prezent şi la a doua lectură a piesei, la şedinţa din 3 octombrie a ,,]unimii" (ci. Titu Maiorescu, Lusemnări zilnice, II, p. 264-265, 2(9), precum şi la cea de-a treia, la tradiţlonalul banchet al ,,]lIlJimii" care are loc la Iaşi, la 25 octombrie (cf. G. C. Nico­ lescu, Viata lui Vasile Alecsandri, eri. cit., p. 630-631). Cu toate acestea, Alecsandri abia aştepta să se întoarcă la Mirceşti , ca să se apuce de lucru la noua piesă: "Stau de 15 zile aice - ii scria el de la Bucureşti lui Al. Papadopol-Callimach, la 5 octombrie 1884 - pentru terminarea unei afaceri care, terrninindu-se, sper să mă reîntorc acasă, poimîine, pentru ca să mă leg de capul lui Ovidiu" (ci. V. Alecsandri, Scrisori, p. 175). 989 [990] . i 'i În. fine, peste citeva zile ajungea acasă, iar la 12 octombrie împăr­ tăşea planul piesei prietenului său George Steriadi , pe atunci membru în comitetul Teatrului Naţional. , .. De-abia ajuns aici, am inceput să mă ccup de Oridiu, adică am inghitit, cu nesaţ o mare lucrare intitulată: Roma în secolul lui Augustus , de Cii. Dez­ obry, şi , cu mintea plina de tablourile antichităţii, am dat naştere ca prin, minune planului piesei mele. Ea va avea patru acte. Primul se petrece În forul lui Cezar, a cărei gravură aş putea să ţi-o­ procur. Al doilr-a, În palatul lui Augustus... sala tronului. Al treilea, în vila lui Ovidiu ... Scena orgiei romane. Vezi gravura. tabloului lui Couture 1, pe care o posedă Stăncescu. AI patrulea, ia Tomis, intr-o casă sarrnată. Crezi că s-ar putea injgheba decoruri în timp ce voi scrie piesa, adică. In răstimp de două pînă la trei luni? Consultă pe Labo 2 şi răspunde�!ni. ca să ştiu dacă direcţia ar avea posibilitatea să monteze pe Ovidiu spre sfîrşitul stagiunii teatrale, aşa cum a făcut şi pentru Fîntîna Bland u ziet" (cf. V. Alecsandri, Corespondenţă, p. 216). Din această scrisoare rezultă limpede ca planul piesei lui Alecsandri, aşa cum l-a conceput el, este diferit de cel sugerat de Maiorescu in scrisoarea. amintită mai Înainte. O săptămînă mai tirziu, mărturisea prietenului său Papadopol­ Ca lli mach că intimpina unele greutăţi în lucrul său şi-i cerea ajutorul : "De-abia reintors acasă - îi scria el la 17 octombrie - m-arn legat de bietul Ovidiu, vroind a-I pune pe scenă în iarna aceasta. Am cetit mai multe scrieri despre antiquitate şi mai cu seamă opera lui Dezobry în 4 "0- lume, intitulată Rome eri siecle d'Altguste, însă n-am putut sa mă lămuresc despre formulele întrebuinţate de strămoşii noştri în convorbiri, cind se­ adresau unul către altul. Noi uzităm astăzi pc măria ta, maiestate, sire , alteţă, cînd ne adresăm la capete încoronate, e xi eleniă , cînd vorbim cu un ministru, mon sieur şi madame cînd avem a face cu' persoane de potriva noastră. Cum obişnuiau romanii ? Ce termeni corespunzători Cu ai noştri aveau ei? n Te rog să faci cercetări în această chestie importantă şi să-mi comunici indată adevărul" (cf. V. Alecsandri, Scrisori, p. 175- 176). :. În aceeaşi zi îl aIll1l1,toi ,. "În sfîrşit, m-am apucat de lucru; am) Început" piesa mea . Ovidiu ! şi sper să o scot la capăt în două sau trei luni � 'scria.Alecsandr-i..,.neuitind însă să· adauge. Ca Şi în scri'soar-ea ·adresată. lui Steriadi.: "dacă, Dumnezeu Îmi dă zile şi dacă oamenii mă Iasă liniştit", "J.. . ";;". ,;Ce -mulţumire -găsesc a înşira 'versuri - se .destăinuia.· poet!l! 'În ·continuine·"" şi a face săI,.vorbească, să acţioneze. şă,trăiască. wate aceste umbre ale antichităţii, cu caracterele lor. •. cu pasiunile lor .. .(;u originalitatea 993 [996] }! , , .1 scria el-acestuia, era, "pe. trei sferturi venit[ă] pe lume. Nu-mi rămîne decît un act de terminat la repezeală, pentru ca improvizaţla mea să fie gata. Spun improvizaţie, pentru că am scris primele trei acte cu o repeziciune ameţttoan-şt, mulţumită lui Dumnezeu; nu' mă simt deloc obosit. Poate o oarecareoboseală se va declara cînd voi fi scăpat de febra lucrului.]' ... ] În.vasteptare, reînnoiesc cererea mea relativă, la gravura tabloului lui Couture, pe care mi-ai spus că o ai printre hirtiile dumrtale. Am mare nev.oie de ea pentru a mă inspira în scena orgiei de la Ovidiu" (cI. Y. Alecsandri, Scrisori. lnsemnări, p. 139). Înci(: Înainte' de sfîrşitul acelei [uni, poetul scria cuvintul /inis pe ultima pagiriăarnanuscrisului piesei. La 29 noiembrie îi putea scrie cu 'un sentiment ·d·c' uşurare, dar şi de îngrijorare, lui 1. Ghica: '.;' , ,,:\Ti;m'i:rea' moaca vicepreşedinte' al Senat';lui a venit pe neaşteptate, tocmai �in�l d·ădea�"n.aştere lui Ovidiu, şi, pe legea mea, nu am crezut că trebuie să mă deplasez înainte de încetarea Iău�iei. Ac�m, cîriC! mama: sau ..• � - mai curînd tatăl şi copilul sînt sănătoşi, voi lua voluminosul meu manuscris şi trenul de Bucureşti. Nu cred totuşi că senatorii sînt nerăbdători să se vadă prt'�idati de mine; în ce mă priveşte sînt şi mai puţin nerăbdător să ocup 'lotoli�l lui beizadea Mitică '. în schimb actorii, şi în' special Ro­ maneasca , 'stilU �� pe' jeratic, 'Aceasta aşteaptă rolul Iuliei cu' toată înfocarea unei ade- .. ăî-ate artiste îndrăgosti te de arta sa; este adevărat că am 'scris pentru "�it un r�l important 'şi presărat cu situaţii' foarte dramatice. Ea îl va interpreta iritr-un chip care o va înălţa la fel, ba poate chiar mai mult decit rolul Gettei. Dar oare piesa va reuşi ??? Aceasta e problema. Este într:ad�';ăr t:oarte. caraghioasă dispoziţia spiritului meu de a fi năpădit de îndoială în ajunul publicării unei opere sau al reprezentări! unei piese. Opirlt;lf .are citeva pasaj� .frumoase şi un număr destul, de mare de versuri .bine. cizelate, dar, capriciu! publicului este cîteodată atîta de bizar! Aş vrea foarte mult să asişti şi tu la rcpetrtiile generale şi să-mi impăr­ tăşeşti impresiile, astfel Încît să am timpul, la nevoie, să fac schimbările şi corectur ile necesare, vei v entfără îndoială pentru sesiunea academică. Mă biz ni mult Pt> aceasta, pentru o sumă de motive. Cunoşti 'tot ce se petrece pe scena politicii noastre, nu am deci nimic nousă�ti comunic. .. şi aceasta' îmi' este cu atît mai uşor cu cît nu ştiu � nimic. Ovidiu m-a absorbit în întregime timp de o lună şi jumătate. ;. "Dîrrtitrie Gr.Ghica (1816- 1897), fiul domnului muntean Grigore Dim. G�ic<1i; a fost mult timp preşedinte al Senatului. 9:96 /. - I J [997] Iarna este aspră pe meleagurile noastre. M-a ajutat mult să-rnitermln cele patru acte, impiedicîndu-mă să ies" (ef. V. Alecsandri; Corespondenţă p. 145). La 3 decembrie, poetul comunica vestea'cca mare şi lui Al'. Papadopol­ Callimach : "Am terminat pe Ovidiu" -, adăugînd: "păn-a 1111 plecala Bucureşti , vreau să ieu cîteva zile de odihnă" (cf. V. Alecsandri, Scrisori, p. 177). Acest adaos arată că lucrul febril din ultimele două luni îl istovise pc'scriitor, care simţea nevoia unui repaus înainte de a Înfrunta ziielc foarte' obositoare care îl aşteptau în capitală. Într-adevăr, peste o săptămînă îşi începea osînda:' "Ieri am fost la Senat - îi scria ('1, de la Bucureşti.' Pablihe'i la [Il decembrie 1881] - şi l-am prezidat 'Il'O trei oare, lucru ce m-a cam ostenit, nefiind potrivit cu acel a lui Ovidiu.' Astăz i să citeşte piesa la' de ila r Bucureşt.i sau de: la Iaşi. Dealtfel, in/acelaşi mod procedase şi cu un an -în: urmă, cînd publicase tot aici;' pentru prima dată, 'uri fragment din Fîntîna Blandu siei (scenaTv din actul I, în nr. 10' din 17/29 aprilie 1883, p. 1-2), Manuscrisele autografe ale celor "douăi fragmerite 'sepăs-' trează la Biblioteca-j.Astra" din Sibiu (fondul Iosif Vulcanjşi sînt semnalate de Mircea Avram in Catalogul manuscriselor literare, Sibiu, 1971" p. 13-'16. La sfîrşitul lunii ianuarie Alecsandri-se afla la Bucureştirde unde îşi informa soţia' rămasă acasă ; ţr... ; f "Piesa e pusă, în studiu şi se va reprezenta pe la '$ 'sau' !O martie" (ef. V. Alecsandri;' Scrisori, p�. 291».' ,r Scriitorul rămîne În continuare în capitală pentru il urmări indea­ proape montarea şi repetiţiile piesei'. Cîteva zile .se scurg astfel, Alecsandri fiind foarte absorbit de pregătireaprcmlere i: Între timp El mai citeşte piesa de cîteva 'ori, O dată; în prezenţa unei. ,;adunări numeroase", altă dată în Iaţa reginei, � "J ' i; ,r �;I>. "Aseară,� îi comunica el Paulinci ' Într-o' scrisoare nedatată' - am cetit piesa dinaurtea unei adunări numeroase. Eram înconjurat de o mul­ ţime de dame care au rămas "încîntate, mai cu seamă de' opinia lui Ovidiu asupra femeilor. Piesa a fost declarată admirabilă şi superioară FÎ1iti1iei Blandu ziei, Cu toate aceste, cînd m-oiIntoarce acasă, am s-o rnai ipuric Şi s-o mai completez: [ ... ] 'n-arn făcut încănici o vizită:, .. 'o datăram fost la teatru ca să asist la reprezentaţia Bland ueiei [ ... ]. Om videa acum-pe 'la 4 martie cum s-o purta pu blicul cu Ovidiu" (ci: Scrisori.iţ», 291-292). Peste alte citeva zile, într-o vineri, soţia sa prim)a alte veşti de la scriitor: "Viii.' de 11l.�·regina, căreia am cetit al '4-lca act din Ovidiu: A rămas încîntată şlmi';�' luat manuscrisul". 4 : .. tOr I l' :io "t : Apoi ?:ltele,cu,privirc.la"data,ince,rtă � premiere]: "Pi'1sa .se va reprezenta la 20 martie. Te-oi înştiinţa mai sigur peste citeva zile" (cf. .. ibidem, p. 292, 294). Curînd însă poetul va fi scos din preocuparea exclusivă pentru rc pre­ zentarea piesei Ovidiu, căci, aşa cum am mai spus, in urma demisiei lui Bălăceanu, ambasadorul ţării la Paris, Alecsandri este numit succesorul acestuia; "Trebuie' să fi-aflat deja;,- îi scrie Alecsandri, la i/l6 februarie, lui I. Ghica la Londra - că, în urma demisiei lui Bălăceanu, regele mi-a .în­ �redinţat :pos.tul ,de ministru plenIpotenţiar la Paris [, .. 1. 'Iată-ne apropiaţi pentru multă vreme; sper;'şi cii perspectiva multor intilniri. Această per- 1000 [1001] spectivă contribuie mult la îndulcirea regretelor pe care le încete. părăsind colţişorul meu de la Mirceşti , unde lucrez aşa de bine;" . ." Regele şi regina sînt încîntaţi că mă trimit la Paris şi,' pentru a-şi manifesta intreaga. lor bunăvoinţă faţă de mine, majestăţile lorrni-au îngă­ duitsrt rămîn în ţară pină la sfîrşit'ul lui martie, pentrua mă sc:>fi cie�ăJ1't­ toria la Paris. În acest dificil sezon. Voi profita pentru.a pune ordine în afa­ cerile mele şi pentru a monta Ovidiu cu toată grija posibilă. îmi făgăduieşt i să fii aici . .la .. prima neprezerrtaţ.ie �. ee. va avea loc la S120'sau cel mai tirziu la"10/22 martie. Potriveşte plecarea ·ta din Lisa­ bona şi: sosirea ta la Bucureşti ţinînd Seama de această dată" (cf. V� Alecsan­ dri, Cele mai f rumcase scrisori, p. 359-·360). Se vede din această scrisoare că Alecsandri se simţea, pe de o parte, măgulit' de "numirea sa ca ambasador la Paris, oraş de care îl legau atîtea amintiri,' iar pe de alta, nu-şi puteastăpîni îngrijorarea şi mîhnirea că va trebui să-şi părăsească în curind cuibul tihnit şi plin de poezie ele la Mirceşti. Răgazu I acordat de rege pfnl( la plecare i se părea o bin�ciivîntare, căci amina despăr ţirea pentru multă vreme de' locurile dragi din ţară. Şi premiera piesei Ovidiu îl îngrijora, faptul că mai tîrziu va mai adăuga U;1 act piesei este o dO'radă că încăde la început Alecsandri avea sentimen­ tul �i-i mai lipseşte ceva, că nu este perfectă .. De aceea insista atît s� aibă alături la premieră un vechi prieten şi un atit de bun cunoscător ÎIl dome­ niul teatrului cum era 1. Ghica. Acesta'insi se va 'afla, exact în '�cea peri- ) . '1 oadă , la Li sabona , În vederea încheierii unei convenţii poştale. Mai mulţi cercetători presJ/JLIll că I. Ghica, dîndu-şi s�ama de s'Iăbiciunile piesei, rămăsese în mod Intenţionat în străi.năt�te pentru a nu asista la premieră. Acest lucru nu s-a confirmat, dar este sigur că absenta lui Ghica de la pre- 1 . . , ruicră nu a răcit relaţiile foarte strînse dintre cei doi scriitori. , .", lj ): • ,.,La 27 februarie, .. Alecsandri îi scrie necăjit, dar nu supărat p-= el, cind află că aCfşH' n'!, ya fi Îllta,ră .la prima reprezentatle.jr-Iui Ovidiu; "Să o i'l- naiba de convenţie poştală care te reţine prizonier la Lisa- bona. Toate planurile mele SÎl1t răsturnate. IC,. Nu vei asista 'Ia-premiera lui Ovidiu, neputindu-te găsi aici la 9/2 l rnart şi, fără îndoială', nu-vom putea face 'împreună drumul spre Paris. Sint zorit să plec, pentru a merge să prezint scrisorile de acreditare preşedintelui republicii şi la'2/ 1'1 aprilie, cel mai tfr.ziu, va trebui"să.o �terg'la Paris. Repetiţiile"lui 'Ovidiu merg încet din cauZa llronşifei care a invadat trupa. Manoleseu, 'mai cu 'seâmă, este serios atins şi, în ad�;;ăr, �u ştiu dacă pic'sa va \fedea lumina rampei în ziua anunţată'" (cf. V. Alecsandri, Scrisori. Jnsenmări, p. 85). loor [1002] 1, îngrijorarea cu privire la reprezentarea piesei pe care o împărtăşea prietenului de departe o exprima şi într-o scrisoarei trimisă tot pe atunci ­ Intr-o marţi - soţiei sale: "La unu mă duc la repetitia piesei - îi. scria el - care nu mă mul­ ţumeşte pănă acum nicidecum, Încît din cauza actorilor voi fi silit sau să retrag piesa, sau să întîrzii reprezenta ţia pănă la 22 martie. Te-oi inst iinţa despre hotărîrea definitivă peste cîteva zile" (cf. V. Alecsandri, Scrisori, p. 29'1). Premiera a avut totuşi loc la 9 martie 1885, "într-o atmosferă de săr­ bătoare şi entuziasm, pe care critica n-a consfinţit-o Însă" - cum spune E. Lovinescu (ef. Introducere la volumul V. Alecsandri, Ovidiu, Bucur eşt i, Ed. Ancora, [f.a.] , p. 3). Atmosfera de "sărbătoare şi entuzi?-sm" în oare a avut loc premiera este re dată de Iosif Vulcan în cronica dramatică pe care o semnează la rubrica Salon din Familia, XXI (1885), nr, II, 17/29 martie, p. 130- 131: "OVIDIU Piesă în '1 acte de V. Alecsandri, Reprezintată pentru prima oară in Teatrul Naţional din Bucureşti, la 9/2 l martie 1885. Sîmbăta trecută a avut loc în Teatrul Naţional din Bucureşti o mare şi strălucită serbare a poeziei române. Bardul nostru de la Mirceşt i atunci şi-a prezintat publicului român cea mai nouă creaţiune poetică a sa, o dramă din istoria romanilor sau, cum îi zice autorul, o (i piesă" în patru -cte. Poetul oare a CÎntat în Fîntîna Blandurici pe Horaţ iu de astă-dată ş-a ales ca erou al piesei sale pe un '�It poet latin, pe Ovidiu, a cărui soarte tragică sfirşindu-se la Torni, în Constanta de astăzi a României, a putut să-şi atragă CII atît mai mult inspiraţiunea unui poet român. Toată lumea literară română, toţi amatorii, de arte, toate clasele societăţii române aII aşteptat cu cea mai mare plăcere acea seară. Înainte de a se reprezinta, deja toate biletele se vîndură pentru patru sări. În seara primă se întruni tot ce Bucureştii au mai distins. TIatrul era indesuit ca niciodată. Nici o loge şi nici un stai n-a rămas goale, deşi preţurile erau foarte urcate. (O loge 50 fr.). În staluri şi-n logi, pretotindeni puteai observa un fel de impresiune solemnă, întocmai ca-n ajunul unei sărbători mari. Înalta societate, care ocupa logele, era toată îmbrăcată ca de bal. Damele în toalete decoltate, iar bărbaţii în frac, cu legătură albă la git şi cu clac. Vinise şi regele cu regina, care purta o toaletă albă, stînd ambii pînă la sfîrşit şi ap)audînd mai de multe ori cu entuziasm. Era faţă şi poetul, nemuritoruJ nostru Alecsandri, în o loge, în mijlo­ "cul familiei sale, privit, salutat şi felicitat din toate părţj!�,5<1-1ei. în sfîrşit cortina se ridică. 1002 p I j [1003] • Actul prim ne infăţoşează forul lui Cesar În Roma. Acolo Ibis joară că va răzbuna pe Ovidiu, care i-a răpit pe Corina. EI cumpără poporul să fluiere pe Iulia, nepoata Împăratului August, cind aceea va trece prin for. August, informat că insulta aceasta a pornit de la Ovidiu, îl va pedepsi.' Ibis se duce apoi la templu. Ovidiu intră cu prietenii săi, cărora le spune în nişte versuri admirabile fericirea sa , :' Eu nu cunosc ce-i .ura cu infe�nalu-i chin, Am numai oaspeţi veseli şi blînzi în al meu sîn: Amor, prietinie, senin, compătimire, Tovarăşi scumpi de cale ce duc la fericire. Ei îmi areată lumea prin văl trandafiriu, Făcîndu-mă-al iubirii poet iubit să fiu. Ş-apoi face elogiul femeii, plin de farmec şi-ncîntare, zic1nd că femeia este r , ... acea divinitate Ce viaţa ne urzeşte cu zile incintate Şi leagă faptul vieţii cu-apusul ei mîhnit Prin lanţ în Înflorire de-amor fără sfîrşit. De sînt poet, femeii talentu-rni datoresc. Apoi, În nişte trăsături pline de putere, ne zugrăveşte decadenţa Romei, reamintind cu mîndrie timpurile de mărire, cind numirea de Civis Roman.us era o glorie, şi-ncheie prin aceste rînduri d-o frumuseţe clasică: A fi Civis Romanus este-a fi om de' fer! Aşa ziceau străbunii şi nu-ncăpeau sub cer! În sfîrşit, Iulia apare adusă pe lectică. Poporul o Iluieră. Ovidiu o mîntuieşte. În actul al doile, Ibis, văzînd că, nu-şi poate realiza intriga cum a inceput-o, face alt plan şi spune lui August că Ovidiu iubeşte pe Iulia. Împăratul În curînd se şi convinge, căci întîi află pe Iulia cetind Arta iubirii de Ovidiu, apoi ea îl apără nurnindu-l «al poeziei rege» şi spune că dînsa nu vrea să fie soţia regelui Cotyson, şi-n cele din urmă declară hotărît, fiind prezinţi şi Ovidiu cu Mecena, că iubeşte pe Ovidiu. August se supără, căci el vrea s-o mărite după regele Cotyson şi numeşte pe Ovidiu «profana tor de muze, poet de saturnale», Într-aceste soseşte solul regelui Cotyson şi cere pe Iulia de soţie regelui său. August primeşte, dar Iulia vine cu majestate in faţa solului şi răspunde: «Nu l» Urmarea-este, că Ovidiu trebuie să meargă in esiliu : iar pe Ibis îl osîndeşte la moarte ca pe un trădător. 1003 [1004] '; ... ' . l I în actulal treile asistăm la o orgie in villa lui Ovidiu. Mecena vine şi spune poetului să fugă; acesta vrea să plece dimpreună cu amicii săi, cind apare Iulia. Ovidiu esclamă supt irnpresiunea unui sentiment sublim- şi auditorul .aplaudează jcu frenezie aceste mărgăritare ale poeziel române: ... A! dacă- ai. decis Să-nfrunţi orice osîndă, păşind peste-un abis, Să intri-n gura Iurni] .rnai neagră, mai grozavă Decit a unui şerpe cu limbă de otravă, Vin În orgia nopţii voioşi să .ne-aruncăm Şi-n cupele de aur norocul să-necăm l Amicilor! daţi .zborul nebunelor avînturi, Întunece-se mintea şi ducă-se pe vlntu d : Şi valurile mării inalţe-se-n zenit Şi cadă pe noi ... cadă totc cerul prăbuşit! Orgia rencepe şi-n ,!:mă apare impăratul August cu Mecena , găsin­ du-şi nepoata Între curtezanc. Ovidiu şi Iulia sînt pedepsiţi cu esiliu vecinic. Actul al patrăle se petrece CII opt ani mai tîrziu la Torni. Ovidiu, slăbit, se-ntoarce din luptă. Iulia, scăpată din esiliu, vine şi dinsa acolo. Sosesc şi prietenii din Roma cari-i anunţă că Roma a suspendat esiliul �i· 1 cheamă acasă. Dar totul c tirziu. Poetul se află deja În agonia morţii. LI auzul cuvîntului �Roma)} se scoală totuşi în picioare şi rezărnîndu-se pe jii ţ : Din morţi, Ia glasul Romei, pe lurhe iar reviu! Sînt rechemat de Roma, îmi spuneţi voi? Tirziu! Opt ani de esilare, opt ani de 'lungă jale M-au dus p-a veciniciei nemărginită calc. Pc mine-a vieţii poartă, amicilor, s-a-nchis, Şi ce mai văd in faţă-mi, îl văd ca printr-un vis. A! văd şi mă cutremur, cum timpul aprig vine Mărirea sacr-a Romei s-o schirnbe-n mari ruine Şi cum -din depărtare potopul cel barbar Se-ntiude să distrugă al zeilor altar. Văd Roma cum ·espiră ... Vai! -Roma nu mai este l Puterea ei?.. legendă; istoria-i P poveste. A fost ... 's-a' şters cu nume; cu glorie, cu tot! Văd multe, multe, multe, dar a grăi nu pot: Fiorul mă cuprinde şi" glasul 'mi se curmă ... (Pauză.) Staţi! Norul greu. dispare. .... lumina creşte-n urmă; Trec secoli l ,\; . -o minune!... Aici in .răsărit W(}4 [1005] - ! '1·" • F" , �:' Tn -', I y"Iăstara cea romană stejar a devenit; Şi Istrul moşteneşteat Tibrului renume; Se-nalţă-o nouă Romă ... renaşte-o nouă lume, Mormintu-uu 'Se deschide... din 'el În viitor Un lung torent de viaţă se-ntinde roditor .. '. (Cu ewineiasm, ] Excelsior t ••• 'Nu, ginta latină-n 'reci nu moare ... Şi espiră. Un torent de aplauze frenetice acoper aceste cuvinte, cari elect rizează toată suflarea românească, Acesta e sujetul piesei. , Precum se vede, piesa posedă multe momente dramatice de mare valoa­ re �i dacă actul al patrăle se va scurta niţel, efectul are să fie şi mai complet. Dar f�rmecul deosebit al piesei este limba ei cea frumoasă. Limba poeti�i't, română nu s-a avîntat incă Ia-nălţ imea 'aceasta nici chiar la Alecsan­ dri�' � poate' zice că poetul s-a Întrecut pe sine însuşi. ',' Plllw�ea 'în scenă face onoare artistului el'. Manolesou, care a jucat :::i rolul lui Ovidiu cu cel mai mare efect. Dl. CI'. Manolescu posedă mult talent' ri are să devină cel m�i mare artist' dramatic ron;1n, dintre cîţi ali esistat pin-acuma, Natura i-a dat toate-n abundanţă, diliginţa incă nu-i lipseşte. F,:umoasele versuri ale lui Alecsandri au fost declarnate cu o vervă ad'l�ir,abiIă, ceea ce a potenţiat efect·nl.' . ' ..... :'. ' j ". In rolul Iuliei, dona Aristiţa Romanescu-Manolcscu. deşi i ndispusă, a fosţ mult aplaudată. . Asemene a j ucatibine şi dl. C. Nottara rolul Împăratului August. Iar dl. Lulian a interpretat cu �ult su�ccs pe Pinax. Ceialillţi�u contribuit şi dînşii )a succesul general. ' . . 1: ; '" Autorul a fost chemat Înaintea rampei de vro nouă. ori şi i s-a oferit multe coroane, între cari una din partea reginei, La sfîrşitul piesei, regina nu s'�;a d(p·,r'tat decit după ce publicul a mai chemat o dată pt' autorul şi pe l\fanol(�cu. Maj. sa a aplaudat 'dimpreună cu tot publicul.' .' 'Dll;�;in(că şi luni piesa s-a repetat cu acelaşi succes." . .,: ··i După premieră, Alecsandri porneşte in grabă la Mirceşti, pentru a se pregăti de plecarea pentru multă 'rreme la Paris. ' .. El, dă probabil acum manuscrisul. piesei lui L Negruzzi" care il tri­ miţa.Imediat la tipar, primeledouă acte apărînd în l,\l'. 1 al Convor.birilor din .. ,!, aprilie 1885, p. IT 47,datate: "Mlrceşti, noiembre . .> 18�4". Actul Ia,,:<"� apdq!'I- În nl'. 2 din 1 mai 1885, ,p. 146-167, iar actul IV in,nr. J Ăin,:;I:,il1uie 1885, p .• :2J4-255, după plecarea, jJq6tului din ,ţară. 1005 [1006] După cite ştim, din această primă redactarea piesei, in patru acte, nu se mai păstrează decît tin singur manuscris autograf Alecsandri, şi anume cel aflat în fondul de' manuscrise al Bibliotecii "V. A. Urechia" din Galaţi, sub cota Ms, V 6, continind 106 p. şi avînd titlul: "Ovidiu. Dramă in -4 acte şi in versuri. '"Manllsc;isul este datate "Mirceşti, noiembrie 1884". Această primă redactare, in patru acte, a fost tradusă în limba ger­ mană de Adolf Stern şi publicată mai întîi în Romănisrhe Reuue (1886), apoi in volumul Ouid , apărut În acelaşi an. La 3 aprilie 1885, Alecsandri părăsea Cu multă părere de rău Mir­ ceştii, plecînd spre Bucureşti. De aici va pleca la 17 aprilie spre Paris, - întovărăşit de prietenul său Ion Ghica, Întors între timp de la Lisabona la Bucureşti. Sosit la .. Paris la 21 aprilie st. v., poetul îşi va găsi cu gn;u echiti brul în no�le împrejurări. Sîciit; de tot felul de obligaţii oficiale, primele luni de şedere în. capitala Franţei sînt pentru el un adevărat chin. De scris nici nu putea fi vorba în aceste condiţii. Distra�ţiile pe care şi le oferă sînt puţine. Se duce de citeva ori la teatru şi cu acest prilej nU.se poate opri de a face comparaţie cu posibilităţile scenei din ţară: "Am fost să văd mai multe piese la modă - îi scrie el la 10 iunie lui Gr. Ventura - ca Thâodore, Denise, Soţia tatii şi minunata pantomimă Messalina, care se dă la I'Eden theătre. Ce minunată punere in sce'nă! Ce exactitudine istorică în alegerea costumelor romane, ce bogăţie de dece­ ruri! A zecea parte din această splendoare ar fi făcut din succesul lui Ovidiu un succes legendar. Cîţi .reprezentant ]<}l ţării, SCr.J.e prietenilor, citeşte, se gîndeşte să-şi ordoneze, poeziile pentru a le publica într-o nouă e9:iţie •. ,.' AC'!ll1 îi vine ideea de a publica şi pe Ovidiu în volum. "Pin-a nu pleca din Paris - îi impărtăşea el la 1 martie intenţia lui AI. Papadopol-Callimach � poate că vQi' publica pe Ouidi u, revlt et corrige, Într-o ediţie frumoasă. fiind această operă dramatică dedicată M, S. sale reginei. Îţi voi trimete cel al doilea. exemplar, cu rugămintea ca să citeşti cu .Iuare-aminte piesa, aşa 'cum eprelucrată, şi să-mi spui cu Iranche ţă impresia. ce-ţi ve: produce" (ef. V. Alecsandri, Cele mai frumoase scrisori, p. '.lIS). , . . Ideea este stăruitoare şi în săptămînile .urrnătoare revizuieşte piesa şi-; scrie şi lui Soccc cu privire Ta imprimarea ei .in volum. "Din mila. lui Dumnezeu - Îl mforrnează la 19 mar,tiţ pe 1. Ghica ­ am putut, În sfîrşit, să mă apuc de Iucru de o săptămînă şi am refăcut în întregime piesa mea Ovidiu, pe. care îmi propun să o imprim la Bucureşti în acelaşi format ca Despot. Manuscrisul este gata şi nu aştept decit un cuvint afirmativ de Ia Socec ,pentru a i-l expedia prin' poştă. Această piesă avea multe defccteo-- recunoaşte el cu sinceritate - datorită grabei pe ea .. e o pusesem la făurirea ei (în patruzeci de zile dădusem gata patru act.e În versuri). . , . ·Cred că am Indreptat o parte din aceste defecte şi că ultima mea operă dramatică trebuie să fi cîştigat din punctul de vedere al artei scenice (Iără calambur)" (ci. V. Alrcsandri , Scrisori. [nsemnări , p.104). "., .. �. La: 19/31 martie manuscrisul fusese deja expediat şi poetul î.J ruga pa .. Papadopol-Catjtmach., să se intereseze de, soarta Iui.;: "Am trimis lui Socec manuscrisul lui Ovidiu, Cerceteazăjdacă l-a primit" (cf. V. Alecsandri, Scrisori, p. 254). La 14 aprilie îi scria iarăşi lui Papadopol că primise răspunsul edi­ torului 'Cl� privire 1<11 imprimarea piesei: "Am trimis lui Socec întregul manuscris a lui Ovidiu şi am primit de la editor răspunsul că se va Începe tipărirea piesei-cit mai curind, În for- matul Fintinei=Blandueiei, 'i . [1013] F I Precum vezi, tot am lucrat ceva în cursul boalei melc atît de supără­ toare; adevărul e că am găsit o mare distragere În-"a(;ea ocupaţie literară. Acum stau şi mă gîndesc de ce să mă mai apuc pentru ca să alung" uritul pănă la plecarea mea în 'ţară" (cf. ibidem, -p.' 255). Sevvede din aceste rînduri că ideea de a nu mai putea scrie i se părea' mai 'chinuitoare decît toate. Gîndul ii zbura mereu la Mirceşti, dorea ca timpul să goneascărnai iute, să vină vara.rcind se putea Întoarce, în fine, acasă. La 29 mai 1890 Îi. scria lni Ghica : "nu aspir decît să părăsesc Parisul pentru a merge la Mirceşti, .unde voi afla aer curat, apă proaspătă şi satisfacţia de "a mă regăsi acasă" (cf: V. Alecsandri, Corespondenţâ, p. 160). La ince­ putul lunii următoare se afla. la cuibul mult visat: .. În sfîrşit, mă aflu aici şi aici rămîn " -' ii declara el lui Ghica (cf. ibidem, p. '162). Pentru scurtă vreme, starea sănătăţii poetului pare a se îmbunătăţi. Poate chiar să se ocupe el însuşi de corccturile noului volum - care va foi şi ultimul - pe care le isprăveşte cu puţin înainte ca aripa morţii să-i întunece pentru totdeauna privirile. În timp ce lucra la corecturi nu se 'poate opri de a asocia boala cu realizarea piesei: .. Cind. am început Ovidiu - declară 'el' - m-am Îmbolnăvit; cînd 'Toi sfîrşi îndreptările, voi muri" (cf. A:, Casa poetului, în Familia, 1890, nr. 35, 2/14 septembrie, p. 423; v. şi G.C. Nicolescu, oţr. . .cit., p. 673). În seara zilei de 22 august 1890, Alecsandri trecea În lumea umbrelor, nu Înainte însă de a vedea şi ultimul său volum tipărit. Exemplarul ediţie i din 1890 al piesei Ovidiu, aflat la Biblioteca Academiei sub cota B.A.R. 1. 86967, poartă dedicaţia autografă a poetului: .. Preasfinţiei sale Melhisedec, episcop de Roman şi mult venerabi[lu]fui meu coleg de Academie, omagiu respectuos din partea autorului. V. Alecsandri", infirmînd astfel opinia multora că volumul ar fi apărut postum .. Am văzut mai înainte rezerva manifestată- de critica literar" fată de Ouidiu În timpul vieţii lui V. Alecsandri. 'Rezervele s-au menţinut şi în critica postumă, uneori mai severe, alteori mai Îngăduitoare. Ch. Drouhet , de pildă, cel care întreprinde cel dintîi un studiu COI11- parativ al operei itii Alr csandri , face o analiză amplă a piesei, 'relevind o serie de trăsături tr ibutare teatrului francez şi, mai cu seamă, o Inulţime de slăbiciuni ale acestei ultime creaţii dramatice a bardului: .. AmorulIui Ovidiu cu- Iulia pe de o parte, moartea sa în" exil p� de alta ofereau "un dublu subiect: talentul poetului; -solicitat în direcţii contrare, se folosi de această materie cu două feţe pentru a izvodi În primele sale acte mai ales «o comedie antică», În felul Ftntînei Blandueiei, in" utti- tOi3 [1014] �----�f�r,---------------T i mele. o dramă romantică, În felul lui Despot. Influenţa dramei romantice fral;c�ze se simte' însă peste tot. [, .. ] Scena din rMarie T,udor în care mulţimea întărîtată grămădindu-se sub ferestrele Turnului Londrei cere moartea favoritului Fabiani a urmărit pe Alecsandri de cîte ori, înălţ înd tonul pieselor sale, a luat de model lite­ ifr drama romantică. în Boieri fi ciocoi mai Întăi, în Despot apoi, în sfîrşit în Ovidiu, Alecsandri a manevrat după aceleaşi norme o mişcare a poporului; cete de oameni din straturile de jos se agită, vociferează. huiduiesc pe miniştri, pe Despot sau pe nepoata lui August, şi se liniştesc apoi, sub îndem­ nul sau la porunca unui om curajos care, cunoaşte arta de a potoli mulţi­ mea. În Ovidiu ritmul după care se desfăşură mişcarea poporului e com- _ plet. După strigătele sediţioase, urmează, graţie Iscusinţei lui Ovidiu, aclamaţ iuni în cinstea persoanei, cu puţin înainte hulite - e o scenă suges­ tivă a fiuxului şi ref'lexului acestei mări neastîrnpărate şi nesigure care se cheamă poporul. Coloarea locală, furnizată de cîteva dicţionare archeolcgice şi de cîteva studii franceze asupra epocei imperiale e răspîndită din belşug în scenele unde ne e înfăţişată viaţa romană din forum, din palatul lui August sau dela ospeţele galante. Ca şi în dramele lui Victor Hugo, pe care le-a avut in vedere Alecsandri, particularităţile asupra costumelor sau decorului, asupra formulelor de politeţe sau a ocărilor, detaliile asupra obiceiurilor la mese sali asupra mişcărli îţi. pieţele publice, tot ce alcătuieşte «carac­ te:isti�ul» romantic, izvorît dintr-o ieftină şi adesea falsă erudiţie, se înfă­ ţişează ca un adaos factice, ca un strat suprapus ce nu se ţine de fondul pi€sei, ca o pojghiţă care astăzi se cojeşte şi se macină. Ceata paraziţilor şi a histionilor , efeminatul Barrus şi intrigantul augur Hillarius, plebea romană cu ştrengarii, gură-cască şi precupeţii săi ca şi situaţiile de vodevil 'şi jocurile de cuvinte de farsă oferă un comic Cu mult mai intens decît cornicul din Fintina Blanduziei. în «comedia sa antică» comicul era sobru şi discret. Aci, printr-un procedeu familiar romanticilor, autorul a vroit să sporească efectul emoţionant 'ce se desprinde din actele finale prin -comicul violent din prima parte a.piesel. [ •.. ] Irnitarea dramelor romantice nu-l Împiedică pe Alecsandri, fost elev .al unui pensionat francez la Iaşi şi spectator asiduu .al Cornediei Franceze, .să-şi amintească uneori şi de repertoriul clasicilor. Viziunea profetică a lui Joas. din Athalie despre pieirea Cetăţii sfinte şi despre Învierea strălucită ,din propria sa cenuşe a Ierusalimului cel nou .are o scenă corespunzătoare În Ovidiu. Cu cîteva clipe înainte să expire J>oetul Ponticilor, se dezvăluie ca Într-un vis, Înaintea, privirilor sale ce .străbat vremile viitoare, priveliştea ruinei Romei şi a prăbuşirei ei sub 1014 [1015] puhoiul barbar. Icoană tristă, înlocuită însă de un spectacol inălrăror. Cetatea eternă nu piere, căci, în Răsă rit : «Se-nalţă o nouă Romă, renaşte-o nouă lume». În afară de Racine, Moliere a inspirat un pasagiu din Ovidiu. E tirada In care eroul, de astă-dată înfăţişat sub aspectul de cîntăreţ al Amoruritor, ştiind cre talentul său îl datoreşte în întregime femeilor, declară că le iu­ beşte pe toate: defectele pe care vreuna le are, dînsul le transformă În tot atitea calităţi. Ne aducem aminte imediat că in cintul al doilea din Arfa iubirii Ovidiu îndemnase pe amanţi să acopere neajunsurile fizic� ale iubi­ telor lor cu numele calităţii de care se apropie mai mult: de cea prea slabă să splină că e mlădioasă, şi de cea prea mică de stat, că e uşoară. Nu pe Ovidiu însă l-a avut în vedere Alecsandri , dar pe Moliere : cupletul Eliantei în Le M'isanthropc asupra iluziunilor create de amor e o spirituală adaptare a citorva versuri (1149- 1166) din poemul asupra Naturii ai lui Lucreţiu după care se luase şi Ovidiu dîndu-le o altă intre­ buinţare. E curios de constatat că trăsături inventate de Moliere şi care nu se găsesc în Arta iubirii au trecut la A}ecsandri. [ ... ] Dramele .în versuri ale lui Alecsandri, partea artistică a repertoriului său teatral, oferă, ca şi poeziile sale, oscilaţii între exprimarea sinceră a tendinţelor adevărate ale firii sale şi străduinţa de a rivaliza cu opera roman­ ticilor francezi. Despot- Vodă aparţine acestei din urmă categorii; Fîntlna Blandu ziei celei dintăi. În Ovidiu dorinţa de a scrie o comedie asupra ele­ gantului poet al Artei iubirei şi al Amorurilor, de a înjgheba cu alte cuvinte o lucrare graţioasă şi delicată în felul Fintinei Blanduziei a fost biruită de sugestiunile de a crea o nouă producţie de seamă pentru prima scenă româ­ nească, de a scrie un poem plin de suflu liric şi avintat spre regiunile Inalte ale artei. , . " Ca 111111ţi poeţi, Alecsandri nu se cunoştea, pe-sine şi nu-şi pusese intre- barea pe care Grigore Alexandre�cu vrea ca, de la .ince putul carie.!;ei sale, poetul să şi-o adreseze: .J' « ... Ştii Dacă tu în felu-acesta eşti născut sau nu să scrii?» Şi Alecsandri nu era născut să scrie în felul dramei romantice căci nu poseda n.ici imaginaţia aprinsă, nici sensibilitatea înflăcărată, nici bogă­ ţia verbală, nici prodigioasa virtuozitate ritmică, nici uşurinţa de inven­ ţiune a rimelor ce le-a dovedit Victor.Hugo, Însuşiri' care pledează pe lîngă cetitorii de azi ai autorului lui Hernani ca să-Liertărn puerihtatea scenariilor sale şi psichologia rudimentară sau falsă a,protagoniştilor săi" (ci. op, cit., p, 292-297). [1016] 1 .,1'"\ I . , , .;E. Lovinescu este şi el de acord cu concluziile lui Ch.Drouhet cu privire la piesă: -, ", '1'1 "îndemnat desuccesul necontestat al·Pî"tinii Blandueiei (22 marte 1881), Alecsandri a crezut eă trebuie să-I lărgească în aceeaşi dirccţie : firiali.J1 piesei anunţa, oarecum, pe"6vidiu; prin prezentarea lnanuscrisului pierdut al Artei poetice, Horati� işi tăcea ltU�la: că';a putea: îmbiinzi mînia hii August şi puhe"deCi;�apăt'exil�iui lui O;'idi{1. Nu reţine�anacronismul . '.',' � - � � " . : ; . : ) . . . .. !, ; , . , . {Horaţiu era mort în momentul exilă rii lui Ovidiu), are reţinem preocuparea p�'Ctuiu'i rerah.} laa'ce�t' exil şiposibilitateade a-l folosi dŢ�;n'�tic.Aşteptat cu' nerăbdare, ovdiiu 'a fost jucat la 9 �a;tie 1885 înfr-oâtmosferă de săr­ bătoare şi entUl!i'asm;"pe�ilr{'criHca n-a consfinţit-o îd'să. 'De' a dou� zi - s-a ştiut că, deşi cu pretenţii 'mai mari, O�idiu nu are echiLibr'ul şi 'armonia FÎJitînii BlaJd!îziei ;"publi'cul a confirmat această impresie, aşa că piesa a fost scoasă de pe afiş numai după şapte reprezenta'ţii."Şipo'�tul, dea:ltfel, a confirmat-o, deoarece s-a pus imediăt să-şi refacă piesa, care, sub prima formă, publicată' în Convorbiri lite�are'în 1885, se prezinta numai în patru acte. în 1886, Alecsandri îi mai adaugă un prim act',' introduce ca' perso­ nagiu nou pe Corina şi scoate din acţiune pe Cloas, sclavul lui Ibis. Sub ac'east1i formă definitivă în oi�ci acte [o .. ] piesa s-a reluat în 1887 'fără să . . - J 1 o,. • obţină, şi de data aceasta, succesul aşteptat. [ ... ] ,o Insuccesul relativ al &amei lui Alecsandri stă în faptul că viaţa lui O; .. ieiiu nu se prezintă b o unitate de ton. [ ... ] Posib.il'ă în viaţă, lipsa de' unitate dintre datele sufletesti ale 'lui 'Ovidiu si hilul de la Tomis micsc- - l lI" .' • rează interesul dramatic. [ ... ] J Pentru a preciza şi în această piesă influenţa eI'ramei r��antice fran­ cezJ'..:... prin a cărei ptismă trebuie· văzut tot teatrul lui Alecsandri, cu ; . . t \. n'! excepţia Fintinii Blanduziei - vom urmări şi de data aceasta cer�etările atît de minuţioase ale d-lui Cho Drouhet. Ovidiu are ceva din « fatalismul* eroului romantic, fie eCReb�-al lui Chateaubriand sat{ Didie;'şi Hemani . l' , al lui Hugo, e,r0u condamnat de soartă să împrăştie răul în' jurul său. [ ... ] Coloarea locaEi, obţinută Cu ajutorul cîtorva dicţionare vea-ch! de aur al lui August. Declaraţia de dragoste către Iulia, nepoata împăratului, e a' unui romantic timid, refugiat în noapte, căreia-şi încredinţează secretul. Cind August i-a descoperit «c;ima», adică dragostea necuvenită, Ovidiu se comportă ca un cavaler', încer�îrid' a" opri pe Iulia de ia orice imprudente. Tot aşa, printre geti, sleit şi .îmbătrtnit, iese din inactivitate, ca să-i combată pe barbari cu arma În mînă. Sfîrşitul 1'017 J [1018] său, într-un nimb de apoteoză, se produce după ce poetul prevesteşte viitorul vlăstarului nou, desprins din tulpina gintei latine, in veci nemuritoare. Ovidiu nu e interesant nici în dragoste, nici în orgie, nici în martiriu; nu este nici o clipă măcar veridic" (cf. 1 sioria literaturii române medalie cit .• p, 111), Regretatul Tudor Vianu respinge opinia criticii literare precedente. potrivit căreia Ociâiu ar fi o realizare neizbutită: "Opera lui Alecsandri - spune el - şi-a menţinut destul ele Line t i nere ţea în cursul celor peste şaptezeci de ani de la compunerea ei, Este adevărat că unele forme lexice ale lui Alecsandri, ca, de pildă, repetatul - 01101' pentru onoare, cum s-a stabilit mai tîrziu, .şl prea desele abstracte verbale, impuse uneori numai de necesităţile rimei , ni se par astăzi. cam uzate, Există totuşi multe versuri frumoase în Ovidiu a lui Alecsandri. mai ales îl! pasajele lirice şi reflexive. Pe de altă parte, poetul avea simţul dramatic, ştia să scrie teatru, construieşte un conflict simplu şi clar şi unele din scenele piesei sale sînt pline de viaţă şi de mişcare, Nu irnpărtă­ şesc părerea criticii literare mai vechi, care a afirmat uneori că ultima lucrare dramatică a lui Alecsandri ar fi cea mai .pu ţin izbutită dintre cite a scris. Am ascultat vechiul poem dramatic cu plăcerea de altădată, Poetul şi-a însuşit una din ipotezele relative la cauza surghiunirii lui Ovidiu, şi anume legătura de dragoste dintre poet �i Iulia, nepoata lui August. Îrnpă­ ratul , indispus de ecoul Arid de-a iubi, care jignea austeritatea lui, atinge paroxismul mîniei cînd, prin intriga lui Ibis, un rival al poetului, află despre legătura acestuia cu Iulia. Ovidiu va trebui să ia drumul exilului, dar acolo, printre geţi, deşi tristeţea nu-l părăseşte niciodată şi sănătatea sa şovăieşte , se alătură cauzei geţilor şi-i conduce la victorie, respingînd într-un rînd o incursiune bar bară. Poetul este muribund cînd Iulia îi revine, împreuni. cu solii romani care-i aşează cununa pe frunte şi-I invită să revie la Roma. Acest act al restituţiei nu se va mai împlini, dar poetul va mai avea timpul să proorocească ivirea unui nou neam latin şi a unei noi Rome, aici, Pe malu­ rile Istrului. Publicul aplaudă acest final cu o însufleţire rămasă aceeaşi astăzi, ca şi în 1887, cind piesa a fost reprezentată mai întîi. Alecsandri a. depăşit deci adeseori datele transmise prin operele lui Ovidiu sau prin alte izv9are şi interesul piesei sale nu trebuie căutat în veracitatea tabloului storic, cît în căldura umană a conflictului şi in-studiul de caracter al lui Ovidiu, pătruns de numeroase elemente autoportretistice. Ca şi Horaţiu -al Fintinii Blanâ-uziei, Ovidiu prezintă prin seninătatea amabilă a firii lui 'j:>rin prezenţa în alcătuirea lui sufletească a sentimentelor sociabile şi stenice, imaginea Iui- Alecsandri îqsuşi, .reprezentantul eminent al traditiei noastre clasice, atit de iubit de noi pentru aceste, trăsături ale personalităţii şi 1018 [1019] L operei lui. Urmărind întimplarea, pai mult fictivă, a lui Ovidiu şi reacţiile­ acestuia faţă de năpasta destinului ,său, suportată cu stoicism înalţ, cu nobleţe, cu graţie, ne place să cuprindem prin transparenţele piesei chipul creatorului ei, cu recunoştinţa pe care, o încercăm totdeauna faţă de măr­ turiile civilizaţiei morale a omului" (cf. Ovidiu, in Contemporanul, 1957" nr. 38(572), 20 sept., p. 4). Al Piru consideră piesa "un elogiu al iubirii":," "în parte '- scrie el - şi Ovidiu, reprezentată la 8 martie 1885 şi publicată în '1890 în Opere complete, XI (Teatru, vol. IV, de fapt VI), al cărei plan îl schiţa citind cartea lui Ch. Dezobry , Rome au siecle dAwguste, este un elogiu al iubirii înţeleasă ca motorprincipal al poeziei, deci ca unic sens al existenţei unui artist, precum declară prin Alecsandri autorul Ariei de a iubi: Iubesc căci am menire în veci ca să iubesc, De sînt poet, talentu-rni femeii datoresc. Pentru a explica exilarea poetului latin la Tomis, Alecsandri a inventat :Însă o intrigă romanţioasă, posibilă numai 'în ficţiune. Ovidiu, încredinţat şi el că se poate bucura de un acces erotic nelimitat, se îndrăgosteşte chiar de nepoata lui August, Iulia (în realitate, aceasta, măritată, era amanta lui Didius Silanus). Un invidios, Ibis (numele, autentic, este scos din ediţia D. Nisard a operelor lui Ovidiu, din 1857), soţul Corinei , amanta titulară a poetului, încearcă să-I ucidă şi, dînd greş, înscenează în for o manifestaţie calomnioasă împotriva Iuliei ca din partea rivalului său. Manifestaţia nu dă rezultate, şi atunci Ibis denunţă irupăratuluiIegăturîle Iuliei cu Ovidiu. Corina previne pe poet asupra consecinţelor, totuşi îndrăgostiţii, într-un moment de exaltare, îşi recunosc vinovăţia faţă de August care hărăzeşte pe Iulia regelui dac Cotizon, ameninţînd pe poet cu o cruntă pedeapsă. Deoarece Iulia refuză însoţirea cu Cotizon şi mai ia parte la o petrecere în vila lui Ovidiu, împăratul trimite pe acesta din urma la Tomis (adevărata cauză a relegării nu e încă lămurită; după unii, OVidiu văzuse pe Iulia fără vestminte, după alţii, ar fi înlesnit Iuliei întîlniri amoroase, ceea ce constituia delictul de lenocinum). În ultimul act al piesei, Alecsandri pre­ zintă pe Ovidiu la Tomis. Deşi suferind, comandă o armată împotriva getilor , biruie şi e aclamat de mulţime. Sarmatul Gettor ia prizonier pe Ibis care lupta de partea lui Cotizon. rege al Daciei (de fapt mort la această dată). Jbis obţinuse prin Cotizon graţierea lui Ovidiu, dar, urînd mai de­ parte pe poet, aruncă papirusul Cu porunca împărătească în foc. Soseşte şi Iulia la Tomis şi alţi prieteni, să aducă vestea iertării, prea tîrziu. Poetul care nu-şi ascunsese oroarea de iernile scitice şi de moravurile barbare, se stinge cu viziunea României viitoare [ ... ]. 1019 [1022] 125 � (subtitlu) - A;: Dramă în 4 acte şi în versuri. Mirceşti, noiembrie 1884 ( C, D: Piesă în 4 acte [ln D, notă: Reprezentată pentru intăia oară pe Teatrul Ndhonal din Bucureşti, sîrnbătă in 9 martie 1885] ţE: Piesă în fl : - ,,' , .( 5 acturi şi în versuri de V. Alecsandri, 1885/ F: Dramă în 5 acte în versuri / G: Dramă în 5 actnri şi in versuri 11127, 1-,-128, 6 - în C, D: Mireeşti, noiem bre 1884. .t: �] L. rd� DISTRIBUŢIUNEA PERSOANELE ARTIŞTII .. .. .. Dvna-Odeseanu .. "Băjenaru * .. .. .. * * .. .. .. .. D. Nottara .. Manolescu .. Velescu .. Iulian .. Petrescu .. .Mateescu ",',, Davidescu .. Alexandrescu " Nicolescu ;, Catopol .. Fraivalt .. Basarabeanu .. M .. Dimitriu .. C. Dimitrescu .. Papadopol D-na Ar. Manolescu . D-ra Lacser .. .. .. .. .. .. D-Dâ Pătraşcu .' .. .. .. r, .' r ' r AUGUST-OCTAVIU-CESAR OVIDIU MECENA PINAX IBIS HILLARIUS, augur HGELLIUS 1 CLEVETIUS COTTA, BARRUS . ALCIDIUS RUTUBA, gladiator CLOAS, sclavul lui Ibis :MUSS, ştrengar din Roma SARMIS, locuitor din Tomis GETTOR, oştean sarrnat Ambasadorul regelui Cotizon UN LICTOR TREI PRECUPEŢI IULIA, nepoata lui August SARMIZA, fiica lui Sarrnis DAVA, bătrînă SAGA. precupeaţă ACTEA 1 . TYNDARIS. curtizane CHLOE � PYRRHA GL YKIRA, clntăreaţă t , "i .' ., 1022 [1023] Popor roman, popor sarmat, patriciani.v lictori, sclavi, sclave, femei din Tomis. Acţiunea se petrece în al IX-lea şi XVII-lea ani după Christos. ţ E (textul lipseşte] I F, G: PERSONAGI [F: PERSOANELE] [ ... ] Sarrna ţia. (26 - F: DAVA, bătrînă I G: DAVA 11128, 5 - F: al 9-lea secol şi al 17-lea I H: 17-lea] 11129, 1-151, 10 - numai în, E, F, G 11129, 6 - E: din care curge apă într-un mic basin de porfir. I F, G: purtînd [ ... ] Caesar. II 12 - E, F, G: augure [iniţial în E: amice] II In ms. 1674 (E), începutul acestei scene are cîteva adnotaţii marginale anulate: Ibis Hillarie ­ doresc să te consult E bun de sfaturi - Ţi s-a-necat flotila cu sclave lesb 11130, 1 - E: HILLAR (slmbind } I F, G: HILLARIUS II 3 - E: cu strofe tyriane I F, G: in stofe diafane II 13 - E, F, G: semne-ngrozitoare [iniţial il/ E: groaznice presajuri] 1129 - E, F, G: Vezi? [iniţial în E: Ah!] 11131, 12 - E, F: IBIS (cu. furie) I G: IBIS 1120 - E, G: fluturii de noapte I F: muştele nebune 1131 - E, F, G: şi [iniţial în E: chiar] 11132, 4 - E, F, G: Vulcan [iniţialîn E: Pluton] a-nşelat [F: a uitat] 116 - E, F, G: orice visuri i [iniţial în E: orice visu-i ea] II 12 - E, F, G: păn' [iniţial în E: chiar} Il 18 - E, F, G: de [iniţial în E:'de-un] 1130 - E, F, G: schimbătoare [iniţial in E: zburătoare] 1134 - E, F: Şi [ ... ] de dor de răzbunare [iniţial în E: Şi-n ( ... ) de-o crîncenă turbare] IG: Şi [ ... ] răzbunare. 11133, 4 - E: {luin d de mînă pe Hitlar.) I F, G: (în taină) II 5 - E, F, G: via mea turbare [iniţial în E: justa-mi răzbunarej ] 10 - E: sînt I F, G: stă II 12 ­ E, F,.G: Averea [iniţial în E: Întreaga] II 18 - E, F, G: în pleava Romei [iniţia} În E: aici în Roma; apoi: în pleba Romei] II 19 - E, F: calfă de omor [ini!l:al în E: crunt răzbunător] / G: crunt omorîtor 11134, 4 - E, F, G: În parc? [iniţial în E: Aice?] II în E, rţndul 11 esle plasat după r. 12: (Arată [ ... ] bron zi ) II 15- E, F, G: divul împărat [iniţial În E: Cesar în palat] 11135,8-9 - E: în dreapta.). Îl ţin în mîna mea. [iniţial: Averea lui-a mea] I F, G: în parte [F: la dreapta).) [ ... ] mea. II 17 - E, F, G: Şi pe bărbaţi insultă [iniţial în E: Dezonorind barbaţii] II 19 - E: Am să-mi potol / F, G: Mi-oi potoli lIîntre r. 21-22, replica lui Ibis continua cu ÎI/că patru versuri anulate: O! Crunte Eumenide, vă chem in ajutor Să nimicesc [antericr: mă răzbun) in fir e pe-al meu defăimător 1023 I � :1 d [1024] i - � I Şi să vă Iie-n Roma puterea consfinţită, .. , [anterior: jur ca fapta voastră să fie pomenită] Să vă ridic un templu de ma�mură-negrită [antQriQr: ".peatră pOlei,ţi1l," 25 -- {II/mai ,î,n ,F, G: (în parte)" 28 - E. F, G:, (ÎllPade' [iJ1(ţi�U1t. E:. (recunosc�r.d-o)] " 136, 1- E, F: nea,gră.presimţire 1 G: crudă tulbur�reJI.6 - n-umai în F, G.: (tare)" 11;- nUn111i în F.,.,G: (îngăimată) II 18-,E,f"G: .. Eu.[iniţialî,t. E:.Cqm?J,!l21-E;FJG: închin [i/li/ial în li: aduc] il intre ".: 2.S726, În E"replica. lui Ibis continua cu Încă patru versuri anula(f.:. Că-I vei iubi pe Ibis nu numai pe pămînt? Dar şi c-a ta cenuşă îl va iubi-ri mormînt. Şi el punea pe frunte-ţi un.t nimb de strălucire Şi te-adora, tîmpitut, ca pe-o dumnezei re. "137, 19 _ E, F: cu glasl,lll G: om prost şi 1132 - E, F: tronul ce ţi-am dat 1 G: visu-ţ i adorat il 138. 12-_E,p: la [.,.] anăzui.tIG':spre'{-" .. ,}s-arepezit'lI14 � E, F,G: 'O nouă- (iniţial in E: a lui re-] " 19 - E, F: dar, el şi. numai 1 c: in-el, numai in "20. - E, F: E!Xistă,;:ş.i'1 G: Mă-ncred, căd;el:Il·13�. 2..L E, G: eu viaţa ţF: viaţa IP - E:, CORIKA [oţerindu-se, în parte)f F, 17: .CORINA " 15 - E, f, G·: Te-oi [1.'.] înşelător [imYial în E:' Voi fi eu însumi.a'itll.zial tău răzbunător.JfI 19 _ E: (cătî-nd imprejur) 1 F, G: [cată-nsjuv } 11,26- E, G: (depărtfl1d1./.-se) 1 F şi,inifial, în E:· (depărtl'ndu-se CE,:. ia. pa1'te, depărtîndu-se] 111 f usiâ ) II 27 _ E, F, G: Eu încă voi [inl;ţialîn,E: Şi euîncă-oi] 11140, 2-3� numai iii F: IBIS / IG,: UHS (privind dupel dînsa) il5 - E, F, G: Capul tău cu- milă [t1!ifial . 1 îi! E: tine l, o! Corină : apoi: frunte-ţi]-iI7-+: E, F, G: vaî!'[iniţial.n. E: \ eu]H 8,-1;.: ,Şi j F, c,: .Ah! 'II I�. - E, F,G: Ibis [iniţiaUn E: Amice] , II 16'7'.E;, (observind t« Rutuba l] 1:, G.; (.obse1'l{ă[, .. ] parte ) II 22 _ E. F, G: gtză.în( ochii-mi [inifia� în E: muscă În ochii-mi] 11141, 1-:-,2 T..E, FI G: IBIS,' \ .. Te-admir! [i)�'ţial in E: ,.t' \1, O'. HILLAR �, . \ .. ; Şi .eare-i meseria P] ·11 23 - E: Pentr.i([i!tiţial: Pentr-un] bătrîn [".,.] pentru 1 F: Pentru bătrîni [.,.] pentru 1 G: Pe�ţf;,ţ.lP bătrîn [ ... ] pentr-un II 142, 20 - E, F, G: Cincizeci ( ... ] pl�teşte [iHifi(l1 in E: Cincizeci de mii sesterţii nu-i scump hohot.) II 26 - E: (oprind pe / G; (apropiindu-se de II 29 - E: Fora / G: Forum 11153,2 - numai în G: (revenind în scenă)] 1/ 10 - C, D: (amenin­ ţător) / E [indicaţia liPseşte] / G: [răstit) II 15 - C, D: crîşmă, zăvod flămînd! / E,G: crîşmă [E: crîşme], zăvod flămînd, năuc! 1/ 17-26 - în C, D: (ridicînd braţul) Ce-ai spus? MUSS (cu maiestate) Jos braţele, Alcidiu ... te-am înţeles... rn-am dus! (Pyrrha rîde.) 1027 [1028] '1'{! r . SAGA (rămîne singură deoparte) Lămîi din Mesenia! r RUTUBA / E, G: (ameninţîndu-l) [ ... ] (o­ prind-o) [17 - E: (ridicînd pumnul) /G: (arneninţindu-l } II 20 - E: maiestate / G: demnitate II 22-23 - E: T'YRRHA (revenind) (iniţial: RUTUBA Frumoasă Pyrrha,-mi spune / SAGA (revenind) > / G: PYRRHA ( ... ) fund) II 24 - E, G: Nararnze de la Chius (iniţial în E: Lămîi de Mesenia) II 26 - numai în G: (oprind-o)] II 154, 2 - numai în E, G: (rîzînd) n 4-12- C,D: CLOAS Să-mi dai vro patru. RUTUBA Şi mie să-mi dai opt. SAGA (în parte cu ciudă) / E, G: MAI [ ... ] scenă) [4 - E: MULŢI / G: MULŢI TRECĂTORI II 7 - E: (dîndu-le) / G: (împăr­ ţindu-le portocale) II 10 - E: opt. (Se retrag cu toţii în fund.) G: opt. II 12 - numai în G: (reuenită în scenă)] II 14 - C, D: fructe / E, G: poame II 17-158, 29 - tn C, D: Şi marfa-mi nevîndută o consomez tot eu. (Strigă.) încet ... pe rînd la marfă l . .. Nu daţi năvală-n piaţă. MUSS (în parte, revenind în partea Sagăi) Ha, iacă vrăjitoarea, schirnbată-n precupeaţă. (Cu glas blînd.) Ce vinzi, mătuşă Sagă? SAGA Ce-ţi pasă, piţigoi? MUSS (cătînd în paner) Lărnîi ori tărtăcuţe? 1028 [1029] SAGA Lămîi. MUSS Şi sînt de soi? Sînt dulci? .. şi de pe unde-s culese? . " din Umbria? (Ia o lămîie �i o gustă, strîmbîndu-se.) Nu pune laba. SAGA MUSS Bună-i l (Strigă ca Saga.) Lărnîi chiar din Schiţia, Verzi, acre şi zbîrcite de soare şi de ger. .. Priviţi, numai mătuşa lipseşte din paner! SAGA Ce-ai zis? Mînca-te-ar uliu! (Se repede după el.) MUSS. (fugind spre jund ) Mă prinde dacă poţi, încet ... nu daţi năvală ... v-oi mulţumi pe toţi. (Strigă ca o precu-peaţă, imitînd pe Saga.) POPORUL (rîzînd cu hohot) L-a prinde. - Nu l-a prinde. - Săi, babă! - Sus, harpie! ... PYRRHA (strigînd, se amestecă în popor) Nararnze de la Chius! GLASURI îN POPOR Dă-mi mie!... Dă-mi şi mie! SCENAII RUTUBA, CLOAS CLOAS (în taină) Rutuba, vin deoparte. (Examinîndu-l.) Făcut eşti din topor. Ai suflet dîrz? 1029 [1030] ; 1030 RUTUBA Eu? Nu ştii că sînt gladiator Şi mă numesc Alcidiu. .. În faţă mă priveşte ... Un om nici cît o muscă în ochii-mi nu plăteşte. CLOAS Aşa-mi convii, amice: vîrtos şi inimos. RUTUBA O ştiu, n-am preţ; întreabă pe oricare gelos. Eu îi răzbun onorul de orişice ispită; Căci am o meserie de mulţi apreţuită În Roma; şi, mă crede ... nu că mă laud, zău! Morala înfloreşte în ea prin braţul meu. CLOAS Cum? Care meserie? RUTUBA Zdrobesc de porunceală, Ucid sau rănesc numai, cum vrei, după tocmeală: Atît pentru-o bătaie şi pentru-o rană atît, Iar pentru-o-njunghiere sau strîngere de gît -Ceva mai mult ... Vezi, Cloas, curînd oi să fac stare. CLOAS Ia spune-mi: cît mi-ai cere pentru-o manifestare? RUTUBA De care soi? CLOAS De-acele cu zgomot, cu ocări, Cu huiduiri mojice, cu zvon de fluierări. RUTUBA Ceva complet? E lesne, dar trebui bună plată, Căci o să am nevoie de-o plebe îmbătată, De marinari, de leneşi, de histrioni, de hoţi. CLOAS Oricît ar fi, sînt gata să-ţi număr banii toţi. �. [1031] RUTUBA Dar spune-mi cui şi unde aşa ovaţiune? CLOAS Te prinzi s-o faci? Răspunde ... RUTUBA Cum nu, amice?.. Spune. CLOAS Ascultă dar; chiar astăzi prin Forum are gust Să treacă în plimbare nepoata lui August. RUTUBA Ce? Iulia? CLOAS Ea însaşi. RUTUBA Cum? Ruda maiestoasă A lui Octaviu Cesar?.. Ştii tu că gluma-i groasă? CLOAS Ştiu, dar şi surna-I grasă. RUTUBA Ai banii? CLOAS Cîţi îi vrea. RUTUBA Ci ţi oi vrea? La tocmeală haideţi în casa mea. CLOAS Hai. RUTUBA Fapta e-ndrăzneaţă, e demnă de Alcidiu, Dar cine-o comandează? CLOAS S-o spui la toţi: Ovidiu. [Rutuba face un semn de mirare, apoi alt semn de aprobare �i pleacă in f und cu Cloas. Iese, apoi revine şi s-amestecă în popor.) 1031 [1032] S C E N A III PINAx, HlLLARIUS [Pino» slab, Hillarius gras, intră din dreapta şi din stînga, se întîlnesc pe la mijlocul scenei, se pn'vesc lung şi încep a rîde. ) I E, G: (Strigă [ ... ] greu.) [154, 18 - E: (Iese p,'in dreapta.)fG: (Me,'ge < ... ) fund.) \1 21 - E: (vin din stînga) I G: (intrînd < ... ) scenii ) \1 155,2 - E: ea I G: chiar II 9 - E: ea cată 1130 - C, D: şi / G: chiar II 31 - C, D: (Tmitează pasurile 1038 zq [1039] unui acrobat , dar se opreşte obosit.} / G: [Arătirui u-şi genunchii.) 1/23 - C, D: Sînt / El, G: (Cu emfaz.) G: văd în el eroul i121 - 24 - E: Ghici dacă poţi. HILL Un şerpe, un Apis Iert in oală? PINA X Ba chiar pe Cleopatra ca Venus toată goală. / El, G: HILLARIUS [ ... ] "iare! 1/29 - numai în El> G: (cu arnărire } 1/162, 3 - 6- E: PINAX Pe o frînghie întinsă peste Tibru Fac salturi de momiţă cu meşter echilibru. / El, G: ce faci [ ... ] prade.) 1/ 10 - 13 - C, D; să ţi-o string. PINAX {intineind mîna ca pentru pomană) / E: Pinax < ... ) deschisă.} HILL. {stringindu-i mîna) / El> G: (Pina» <- .. ) PIN AX II 14 - C, D: O!< ... )Iarmîna/E:Ce?măîngîni cu vorbeşimînata-i/EI,G: O! < ... ) ta-i II 17 - 163, 3 - numai în C, D, El, G: Eşti < ... ) furios.} <162, 24 - numai în El, G: (rîzînd) 1/163, 3 - C, D: (Hillar se de-păr­ cază în fund, rîzind.) / El, G: (Hillarius [ ... ] furios.) )] 1/163, 5 - 6- A, B, C, D: El pare de mine-a se păzi Ca şi cînd foamea este o boală lipicioasă .. / E: nu poate nimic a te-m blinzi Şi fugi, închizînd ochii, de fapta generoasă. / El, G: de [ ... ] lipicioasă. 1/7 - A, B: ş-o / C, D, E, El, G: şi 1/8 - A, B, C, D: I-aş/E, El> G:Ţi-aşl/lO-A, B: (Iese.}/G: (Pleacă spre fund.} 1/ 10 - 168, 27 - E, El' G: (Pleacă [ ... ] COTTA [10 - 15 - E: (Vrea să se ducă.) HILL. Priveşte ici. .. (Arată o pungă. ) / El' G: (Pleacă < ... ) grabnic} 1/ 19 - E: Pluton / El' G: Mercur 1/21 - E: revolta / El, G: agita 1/22- E: mană grasă / El, G: pungă plină 1/164,2 - E: banii. G: banii. 1/ 14 - E, El, G: Ce? Cu (G: (Jn parte. ) Cu) ( ... ) două' 1/16 - E: vine / El' G: revine II 2-:1 - E: în ( ... ) uită.) / El' G: multe în ( ... ) uită între culise.) 1/27 - E: ca/El' G: noi 1/28 - numai în El, G: (Pleacă ( ... )fund.) 1/166.2- 6 - E: HILLARIUS, IBIS. OVIDIU, COTTA. CLEVETIUS. TIGEL­ LIUS şi alţi tineri patriciani intră vesel pe scenă) OVIDIU / El, G: OVIDIU ( ... ) Ibis) 1/7 - E, El' G: Bachus (iniţial în E: Vulcan) 1/9 - E: augurul / El' G: augurii 1/ 10 - E: tu ai / El' G: ai tu /1 12 - numai in El' G: (posomorit) 1/ 15 - E: (Iese prin fund cu Hilariu.) / El' G: (Se ( ... ) şi intră în el.) (iniţial in El: şi dispar înlăuntru.) 1/ 16 - E: CLEVETIUS / El. G: COTTA 1/ intr: r, 24 - 25, indicaţie an.ulată în El: (Ajuns la uşa temţilului, Ibis face un semn ameninţător spre Ovidiu şi dispare în tem ţ Iu cic Hillalius.) /1167.8 - E: două guri lipite de / El, G: buze alipite cu 1/ Il - E: Ovidiu / El, G: amice /1 19 - E: Dar mult mai presus / El' G: Da-i mai presus mult 1/20 - E: nu toţi şoimii / El, G: numai vulturi 1/22 - numai îtl El. G: (ingrijit) li 26 - E: prin Roma că-n parcul (iniţial: dealul) / El' G: în ( ... ) parcul II 27 - E: Mîngăietoarea / El, G: Îndurătoarea 1/168, 4 - E: cu (iniţial; pe)-a ta gură {El' G: prin gură-ţi 1/ 5 - E, El, G: făcînd să mintă şi (iniţial în E: fără mustrare cu) 1/6 - E. El' G: Căci ( ... ) urîcios (iniţial în E: Şi nu [anterior: nu-ţi] permit nici unui în faţa-mi să pro; apoi: Căci [ ... ] în gînd răutăcios.) 1/8 - E, El' G: Şi ( ... ) profane (iniţial în E: Şi nu {-ţi permit în faţă-mi ca limba-ţi să profane) 1/ 11 - numat în El, G:(lui Cleuetius } /1 12 - E. El, G: Dac-ar (iniţial în E: Clevetius, de-ar şti Cesar) 1/ 15 - E: N-am teamă (iniţial: Ba, căci) { El' G: l\-am grijă 1/ 21 - E. El, G: Eu. (iniţial în E: Lui insuşi.) 26 - E, El: August I G: Augur] {C, D: SCENA IV PI"VAX, IBIS (intră turburat prin stinga) IBIS (în parte) De astă dimineaţă alerg: nu-mi aflu locul: Sint turburat. 1040 [1041] PINAX'. Hei! Ibis!... Cu el să-mi cerc norocul. (1 se-nchină.) Să te ferească zeii de orice gînd amar, Ilustre Lbis, rudă cu marele-Amilcar l Cartaginea rîvneşte pe Roma fericită De-a te avea în sînu-l, tu, faţă strălucită. (In parte. ) E mîndru de-o ureche. (Trece.) în stînga lui să trec. (Tare. ) Ar fi să ne dăm mîna, tu car tagen, eu grec, Să ne apărăm de duşmani precum doi cai la soare Se apără de muşte cu-a cozilor mişcare; Căci Roma zgomotoasă e plină de bondari , Ce-n stupi străini, la miere, se vîră ca tălhari. (Ibis se uită la el.) (In parte.) M-a înţeles. (Tare.) Iubite, cuminte-i s-aruncărn Necazurile-n Tibru, să bem şi să mîncăm, Căci viaţa este scurtă ... Mîncăm noi împreună? (Ibis îi intoarce spatele.) Aud? .. Hei? .. (In parle.) Nu se prinde ... Iar am păţit-o bună. (Iese [ti capul plecat. ) SCEN A V IBIS (singur) Corina astă noapte de-acasă a ieşit Şi-n taină Cu Ovidiu, o ştiu, s-a întîlnit! Ovidiu! .. : nu-i pe lume obraznică făptură Să poată ca s-aprindă în mine-atîta ură Ca-acest poet al Romei, corupt, corumpător , Pescui tor de-amoruri cu versuri de amor. De cînd el mai Cu seamă a scris Arta iubirii Femeile, pierdute pe cîmpul rătăcirii, în braţe-i se aruncă orbiş, într-un noroc, Ca fluturii nemernici ce dau zburînd în foc. Berbarrtul cît de mîrşav, berbant numai să fie, La dînsul dau năvală copilă şi soţie, Căci viţiul le-atrage, trăsnindu-le prin gînd 1041 [1042] 1042 Că vor schimba in erou pe un mişel de rînd. Corina cea cu minte şi calităţi inalte Căzut-a şi ea-n cursă ca toate celelalte. Ovidiu!. " Dar in fine azi am să mă răzbun, Să-I pierd, să scap de dinsuL.. Dar... planul meu e bun. Azi, Iulia, nepoata lui Cesar împăratul, Pe cînd se făcea ziuă a părăsit palatul Mergînd la templul Vestei , ofran de ca să facă. Cor tej ul ei pe-alee, prin Forum a să treacă, Ş-atunci. .. am pus la cale, urzind al meu complot, Să o insulte plebea ... pe bani ea face tot ... Trimis în strade, Cloas, cu sume mari sub haină, Din partea lui Ovidiu le-a răspîndit in taină, Şi astfel împăratul, cu drept răzbunător, Va crede pe Ovidiu al său insultător, Ş-apoi nici chiar Apolon nu-l scapă de osîndă. S C E N A VI IBIS, CLOAS (venind din fund) [CLOASJ Stăpîne ... IBIS Tot e gata? CLOAS Dar! IBIS Bine, stai la pîndă. CLOAS Poporul, cind a trece cor teju-mpărătesc, Va face zgomot mare. IBIS Să facă; eu plătesc. (Cloas iese, Ibis stă gînditor.) S C E N A VII IBIS, HILLARIU şi PYRRHA (mai in fund) HILLAR Copilă drăgălaşă, te du şi fii ferice, Amor şi voie bună oracolu-ţ i prezice. [1043] PYRRHA Ah! Dacă-a tale spuse, augure, vin din cer, Primeşte-n dar din parte-mi întregul meu paner. (Dă panerul lui Hillar şi iese veselă prin dreapta.) HILLAR (privind-o) Ce căprioară vie cu sprintene picioare! Căci nu sînt căpriorul acestei căprioare! SC EN A vnr IBIS, HlLLARIU IBIS (în parte) Hillarius augurul?.. Îmi vine să-I consult, El e tălmaci de visuri şi mi-a vestit de mult O tristă catastrofă, o şotie ciudată. Hillariu! HILLAR Tu eşti, Ibis? Ce pară-ntunecată În ochii tăi mocneşte?.. Ai vrun neaj uns? ... IBIS De-o mare măhniciune, amice, sînt pătruns. HILLAR Ţi s-a-necat flotila cu stofe tiriane? Fugit-au ale tale plăcute lesbiane? IBIS Hillariu, pretutindeni eu sînt Întîmpinat De groaznice presajuri ce rn-au înspăimîntat. Ducindu-rnă la ţară ieri să prînzesc, o cioară Cintatu-rni-a în stînga 1. .. HILLAR Semn rău! fire-ar să moară! IBIS Apoi trei iepuri sprinteni, vinaţi de doi ogari, Tăiatu-mi-au toţi drumul, ieşind de prin tufari. 1043. [1044] IBIS (plecînd capul) 1044 HILLAR Semn şi mai rău! IBIS Hil lariu, crezi tu că în zadar Ieri, strănutînd la masă, vărsat-am un pahar? HILLAR Nu. .. Şotia prezisă de mine? .. IBIS Ai ghicit-o. HILLAR Cum? Eşti? .. IBIS Sînt! HILLAR Eşti? IBIS În capăt. HILLAR Corina? Am păţit-oI Dar vreau o răzbunare cum nu s-a pomenit ... Poţi tu să-mi faci complice infernul? .. HILLAR Pot. .. plătit. Întăi să tragem sorţii! IBIS Dar, şi deocamdată Ia astă pungă plină din partea mea drept plată. HILLAR (zîmbind) Prea bine, haideţi colo În templu, să vedem Ce ne va spune-n taină oracolul suprem. [1045] IBIS (invocînd) Veniţi în ajutor u-mi tustrele Eumenide , Să mă răzbun de-Ovidiu! HILLAR (în parte, pufn.ind de rîs) Ovidiu ... (H ohote prelungite în culisele din stîmga; Ibis priveşte.) IBIS Cine rîde? Ovidiu? (Lui Hillar.) Haide-aiure , de dînsul vreau să fug. HILLAR (în parte) Am să-i sustrag toţi banii din sîn Cu meşteşug. (Se duc spre fund şi intră în templu. ) SCEN A IX OVIDIU, TIGELLIUS, COTTA, CLEVETIUS, apoi IB1S şi HILLARIUS OVIDIU Şi zici că împăratul an ţi-a cerut pomană? CLEVETIUS Ne-am întîlnit noi lîngă coloana pompeană, Şi el mi-a întins mîna, şi eu. i-arn dat un as. OVIDIU IG: (Pleacă [ ... ] COTTA 11-29numai în C, D, El, G: (Toţi rîd.) 11169, 1 - C, D: COTTA I E, El' G: OVIDIU 112 - C, D: Cesarul mare I E, El, G: din înălţare 113 - C, D: ajuns la I E, El' G: căzut în 115- C, D: haină I E, El' G: haine II 6 - C, D: culmea de mărire I E, El, G: culme de putere [iniţial în E: lume de mărire] 117 ­ C, D: şi-njosire I E, El, G: şi cădere 119 - C, D: Se zice că e foarte zgîrcit, că I E, El, G: Ba [ ... ] însuşi IllO - C, D: El însuşi casei sale I E, El> G: Căsuţei sale proaste II 12 - C, D: el cuibul I E, El> G: cuibarul [int'ţial în E: culcuşul] II 13 - C, D: COTTA Căci nu te-aude Cesar! Ce-aş rîde! ţ E, El, G: Schirn ba-s-ar [ ... ] mortale! II 17 - C, D: răspîndite ţ E, El> G: ridicate 1120 - C, D: în I E, El> G: ca-n 1122 - 21- C, D; OVIDIU Mulţi s-ar hrăni din tine, în bani de-ai fi topit? 1045 [1046] ,r. .. ., " J TlGELLIU Oricine-ar vrea să-I guste ar fi chiar otrăvit. CLEVETlUS De cîte Ce sar face, orice mi-ai spune, iseie.] E: Şi [ ] La toate-a sale fapte [ ... ] Iăudate.Y El' G: Şi[ ... ] L-a sale fapte insă ] ] lău- date. 1125 - C, D, E: dar! El, G: ci 1126 - C, D, E: La dînsul! El' G: Î'n minte-i 1127 - C, D: Simplicitatea j E, EI,G: Simplicitatea-i 1129 - C, D: (Lbis �i Hillariu ies din templu.) OVIDIU (zărind pe Ibis în fund) Pe Bachus corniferul ! Ce văd? Nu mă înşel? Priviţi colo spre templu ... Amici, el este, el! TOŢI {speriaţi ) August? August? .. OVIDIU (adresinâu-se în fund) Ba, Ibis ... He! Ibis, salve ţie, Om ghiftuit de toate, de-amor, de avuţie! Cum? Mai consulţi augurul? Ce vrei? Ce mai pretinzi, Cînd ai tu pe Corina şi-n ochii-i te oglinzi? IBIS (în fund) Rîzi tu, Ovidiu, astăzi, dar poate mîni vei plînge, Cînd nu s-aşteaptă omul, atunce gîtu-şi frînge. (Iese prin dreapta cu Hillariu.) CLEVETIU Vorbeşte-n aforisme ca un filosof grec. TIGELLIUS Şi are miez la vorbă ... CLEVETIUS Cît are fructul sec. COTTA He! Voi glumiţi, dar Ibis, îl ştiu, e rea natură. Să mă ferească J oe de-a lui grozavă ură! 1046 - [1047] 11 II OVIDIU Eu nu cunosc ce-i ura cu infernalu-i chin; Am numai oaspeţi veseli şi blînzi în al meu sin: Amor: prietenie, senin, compătimire, Tovarăşi scumpi de cale ce duc la fericire. Ei imi arată lumea prin văl trandafiriu, Făcîndu-mă-al iubirii poet iubit să fiu, Şi-mi spun că nu-i fiinţă mai tristă, mai muncită, Ca omul ros de ură ş-invidie urîtă. COTTA Tu eşti un om ferice condus de năluciri , Şi aerul din Olimp in Roma îl respiri. OVIDIU Aşa-i ! . .. din tinereţe mă bucur de-a fi-n lume, Scriind pe sînuri albe al lui Ovidiu nume. Amici! A noastre zile se sting ades in zori, E drept să le aşternern un lung covor de flori Şi să gustăm extazul avînd pe cer un soare Şi pe pămînt femeia de-amor inspirătoare, CLE\-ETIUS Femeia? .. Rătăcire ... OYIDIU Îmi place-a rătăci În lumea cea menită pe om a-l ferici Şi unde la tot pasul, cu farmec viu, scînteie Divina, drăgălaşa zîmbire de femeie. CLEYETIUS Pygmalion, ca tine înamorat, artist, Nebun de Galatea ..• O\'IDIU Şi cum vreti să-i rezist, Cînd darnica natură i-a dat ca la o soră O formă-atrăgătoare şi albă de arnforă : Un glas care pătrunde şi varsă, dulce dar, Urechei armonie şi in imei nectar; Un sin cu două cupe rotunde, adorate, 1047 [1048] �8 Din care sorbi şi viaţa şi dulcea voluptate; Doi ochi frumoşi, luceferi cu foc Iuminător, Ş-un suflet ce-ţi răpeşte tot sufletul cu dor. CLEVETIUS Sărman poet!... Ajuns-ai în tristă ne bunie. OVIDIU Mă rîdeţi? Rîsul vostru e rîs de comedie. Toţi voi sînteţi ca mine supuşi femeii, sclavi, Dar faceţi ca fricoşii ce vreau să pară bravi. Eu le iubesc pe toate ş-aş vrea pe toate ele Să le confund într-una, să fie toate-a mele. Pări'Ia sfîrşitul lumii, lungind al vieţii fir, Aş vrea, cîte s-ar naşte, cu drag să le admir, Căci eu iubesc în ele acea divinitate Ce viaţa ne urzeşte cu zile incîntate, Şi leagă faptul vieţii cu-apusul ei măhnit Prin lanţ în înflorire de-amor fără sfîrşit. TIGELLIUS Dar timpul nu-ţi şopteşte, trecînd, de bătrîneţe? OVIDIU Cît am sirrrţire-n suflet, am parte de juneţe. Iubesc, căci am menire în veci ca să iubesc; De sînt poet, femeii talentu-rni datoresc. COTTA Oricare-ar fi făptura femeii, pentru tine Posedă săvîrşirea făpturilor divine? OVIDIU Dar .. , Tot ce altor oameni le pare un defect în ochii mei luceşte plăcut, frumos, perfect. De-i mică, nu e mică, ci astfel nimerită Cît poate să încapă în inima-mi răpită. E-naltă? Văd pe Juno cu mersu-l unduios Chemîndu-rni adorarea prin chipu-i maiestos. E subţirică ?-n minte-mi ea-i vesel comparată Cu trestia mlădie de zefiri legănată, E brună? Vălul nopţii pe fruntea sa întins 1 [1049] Ascunde-nflăcărarea amorului nestins. E blondă? Coama-i lungă în vînt fî1fîitoare Măiestru se-mpleteşte Cu razele din soare. E simplă? Un ce tainic mă face să doresc ,'i Natura-l adormită în braţe-mi s-o trezesc. E yie? Mă-nviază. Isteaţă? îmi promite Un drag şi scump tezaur de ore-nveselite ... Şi astfel eu, Ovidiu, nepreţuind nimic Mai sus decît femeia, mă-nchin la ea şi zic: Mai dulce-i răsuflarea din buzele copilei Decît arornul nopţii sorbit de faptul zilei. Ferice dar de omul setos de sărutări Ce-aspiră-n el dulceaţa verginei răsuflări l Ferice de acela ce în femeie crede Şi rai, dumnezeire, în ea numai le vede! TIGELLIUS Ce foc! Ce elocuerrtă ! A! pentru-al tău succes Păcat că n-ai, Ovidiu, un public mai ales. [ E, El> G: OVIDIU [ ... ] dezgust. [31- numai în El> G: (cu dispreţ) 1134 - E, El> G: eşti G: mînă-ii E: mînă II 18 - C, D, El' G fi, iniţial, în E: aibă un I E: aibă 1120 -C, D: ce să topească I E, El' G: care topeşte 1125 - numai în C, D, El> G: (Arată pe Barrus.) 1126 - C, D: XI E, El, G: VI 1127 - 171, 7- C, D: PINAX PINA X (deoparte, lui Barrus ) Dar, regele meu Barrus, pe frunte porţi un nimb; Cu-a ta figură zeii ar vrea să facă schimb. La cine prînzim astăzi? . .. Şi unde cinărn oare? .. (In parte.) Se face că n-aude . • OVIDIU He! I E, El, G: istovit [ ... ] OVIDIU [170, 28 - 30 - E: COTTA He Barrus, salve ţie ... I El> G: intouărăşit < ... ) Barrus l ... II 32 - 33 - E, El: BARRUS 1049 [1050] (etc dispreţ) (E: (cu glas istovit) Bufon! (iniţial în El: Puşchea I!)/G: BARRUS Bufon! ... 1/171, 1 - E: TIGELLIUS IEI' G: COTTA 1/4 - mlmai în El> G: (cu glas femeiesc) 1/ 5 - E: Amici (iniţial: Vin de la baie), vin de la baie şi mă prăjesc I El> G: Amici < ... ) ieşit 1/6 - E, EI' G: Am ( ... ) (Tuşeşte.) (iniţial în E: OVIDIU Căci am [ ... ] (Tuşeşte.) Barrus, pun)] 1/9 - C, D, El' G: În I E: la 1/ 12 - 176, 18 - în C, D: (Toţi îi PiPăie braţui rîzînd. ) PINAX (în parte) Să juri un scul de aţă ... Şi ăsta-i vultur falnic clocit În ou de raţă. BARRUS La cîmpul lui Mars astăzi zvîrlit-am uşurel Vreo zece javeline şi discul de oţel. Ş-am întîlnit acolo pe Chloe, pe Actea , Pe Tyndaris... Acum la poarta Capenea Merg să mă urc în caru-rni , să mîn catîrii mei, Pe Calea Appiană să alergăm t ustrei ... Actea, Chloe , Lice şi altele or să vie Acolo ... Mă duc, vale! OVIDIU Ce? zici că or să fie Cu toate? Mă aşteaptă, eu te-ntovărăşesc, La vila-mi, lîngă Roma, am gînd să le poftesc. PINAX Pe ele numai, dive? onDIU Ba nu, şi pe Craecianus, Pe Cotta, Pansa, Barrus, Clevetius, Marcianus Şi alţii. PINAX Dar pe mine ... pe mine cel lihnit ? OVIDIU De-i spune ceva comic să rîdem, te invit. 1050 � .' [1051] PINAX Cunoaşteţi pe Zoilus, bîrfaş de meserie? El a comis în taină o vastă tragedie, Cu care o să-ntreacă pe însuşi Euripid. Nu rîzi? OVIDIU Nu; păn-acuma nu m-ai făcut să rîd. PINAX Antoniu în Egypet triumfător soseşte ... Să vezi cum Cleopatra de-amor îl nebuneşte ... Porrtifii, magii, hîtri în planurile lor, închină lui Antoniu un lung şi lat covor. Ei îl aduc pe umeri cu alte scumpe-odoare Şi-l dau de-a vălă.tucul sub ale lui picioare, Iar cînd întreg covorul pe scenă s-a destins, Ce vede-n el Antoniu şi publicul surprins? Ghiciţi. TIGELLIUS Un leu? COTTA Un şerpe? OVIDIU Un Apis în frigare? PINAX Ba ... Cleopatra-n Venus ... Cînd a ieşit din mare. (Toţi rîd.) OVIDIU Sublimă tragedie!. .. Aş vrea s-o văd şi eu. Şi eu. TOŢI BARRUS Veniţi. OVIDIU îndată. (Lui Pinax.) Să vii la prînzul meu. (Ies rîzînd în dreapta.) 1051 [1052] , I SCEN A XI CLOAS. RUTUBA. MUSS. apoi IULIA. LlCTORII E. EI. G: Priviţi [ ... ] LICTOR [171. 13 _ 15 _ E: TOŢI (piPăindu-i braiele } / EI. G: (lşi ( ... ) pipăindu-Ie) II 18 _ E. EI. G: cîţiva din ei (iniţial în E: din ei cîţiva) 1123 _ E: CLEVETIUS / EI. G: TOTI 1126 - E: La poarta / El. G: Apoi 1128 - E: Şi / EI. G: Mi 1129 - E. EI. G: a lor figură cu-a (E: pe-a) mea să (iniţial în E: cu-a mea figură pe-a lor s-o) 11172. 2 - E: carul/El. G: caru-rni 113- E: Chiar / EI. G: (Privind ( ... ) Al 1110 - E. El. G: încalte (iniţial în E: Mai bine) II 12 - numai în EI. G: (supărat) II 14 - numai în El' G: (Toţi rîd.) 1116 - E: PYRRHA / EI. G: CHLOE II 17 - 18 _ E: (în cos tiu- muri elegante de curtizane, intră prin stînga) / EI. G: (intră ( ) patriciani ) II r. 2 1- 173. 7 - în EI' sînt anulate cu cerneală: ACTEA ( ) lătrător. 1121 - 26 - E: Actea, Chloe, Glyce (iniţial: Actea, Glyce , Chloe). OVIDIU / G: ACTEA ( ... ) mîna) 1128 - E. G: v-a-n-dreptat (iniţial în E: v-a condus) 11173. 4 - E. G: coarne lungi (iniţial în E: cozi de păr) 115 - E. G: frumseţii (iniţial în E: naturii) II 7 _ E. G: obraznic (iniţial în E: infame) li 8 - E: CLYCE / EI, G: TYNDARIS II 9 - E, El, G: Năpîrcă de lagumuri (iniţial în E: Actea / Paingăn de risi­ puri / -nchinaro / lagumuri) II 11 - E: Paingăn muşcător. (iniţial: lagum otrăvitor.) / El, G: Paingăn mlnjitor. II 14 - E: a cărui nume răsună-a (iniţial: cuprinde-o) clevetire / El, G: ce ( ... ) omenire II 15 _ E. El. G: Mai ( ... ) veniţi (iniţial în E: Mai bine / Veniţi / veniţi vesel cu noi) II 16 - E: oraşul să / El, G: pe noi să ne II 19 - E. El, G: de-a ( ... ) prea (iniţial în E: sîntem toate de tine) 1121 - E, El: învingător ferice 1 cu toate îl (iniţial în E: Ce fericit / Cît de fericit eşti) / G: învin­ gător ( ... ). toate-11l23 - numai in Eş, G: (cu sarcasm) 1126 - E: infame ( ... ) o (iniţial vro) / El> G: nebune ( ... ) 01129 - numai în EI,G: (Amicii lui îl opresc.) II 174. 3 - E: faci a rîde cu vorba-ţi / El, G: face-a rîde mănia-ţi 114 - 10 - numai în El, G: (Lui ( ) etc.) II 12 - 13 _ E: CORIN A (viind din fund) / El, G: (rămas ( ) dreapta) II 15 _ numai in El' G: (foarte agitată) 1123 - E: A? .. / El, G: Cum? 11175, 9 _ E: Să / El, G: Cît II 18 - E, El: pe lume-a / G: de-acum a II 19 _ numai în El, G: (Cu îndUioşire,) 1122 - numai în El, G: (Cu Lacrimii } 1126 -E: poetul tău iubit / El' G: poetu-ţi favorit II 33 - E, El' G: Căci (iniţial înEI:Cînd) II 176, 10 - numaiînEI,G:răpede( ... )scenă,) 1114 _ E.Ev G: cu nobila-i jertfire (iniţial în E: pe lîngă-a ei mărire) II 15 - 16 _ E: 1052 f I I I ) �.- [1053] � 1 cu capul plecat în dreapta şi se duce sub portice. ) ! El' G: pe ( ... ) lui. )] II 18-177,21- C, D, El, G: POPOR [ ... ] Tibrul [20- C, D: şi pe Muss în! El, G: în 1121 - 22 - C, D: înarmaţi şi urmaţi de alţi patru.] El' G: şi ( ... ) spade (iniţial în El: jăncf ) 1122 - C, D: umeri! El, G: umerii lor 1123 _ C, D: perne. ! El' G: perne de purpură. 1125 - C. D: cealaltă, în stînga! El' G: şi alta II 28 - numai în El, G: Ibis ( ... > templului) 1129 - 177,21 - C. D: CLOAS (alergînd din fund. se apropie de Rutuba ) Cortejul vine ... iată-l , .. Rutuba. dă semnalul. RUTUBA Muss, piciule, începe. MUSS (scoţînd un fluier din bUZUl1a1') Stăi să-mi gătesc cavalul. (Şuieră. ) UN LICTOR Ce? (Alte şuierături s-aud în fund. ) CLOAS Daţi gură! RUTUBA La oarba! LICTORUL Sclavi buni de spînzurat! ... POPORUL La oarba l j Ej , G: :YIUSS ( ... ) Tibru! (16. 20-EI• G: PLEBA iiniţial în El: POPORUL]>]! E: PINAX. POPORUL. SAGA [iniţial: PY R RH A] (poporul um-ple scena, g/'upîndu-se în stînga) UN PRECUPEŢ [iniţial: PIN AX; (alergînd din fund )] Paste 1 ALTUL Apă de Virgo! 1053 [1054] RUTUBA (într-un grup) Veniţi aice voi. .. Să faceţi zgomot mare ... UN OM DIN POPOR Prea bine, las' pe noi. PINAX (alergînd din fund) Cortejul vine, iată-I, .. Rutuba, dă semnalul. RUTUBA [ ... ] o cheie) Stăi [ ..• ) (Fluieră.) (Cortejul începe a intra prin fund din stînga.) SCEN A )C POPORUL, IULIA, LICTORI (description du cortege) UN LICTOR Ce? (Alte şuierături s-aud mai în f unâ.] PINAX (între grupul'i) Daţi gură. RUTUBA La oarba! LICTORUL Sclavi buni de spînzurat! POPORUL La Tibru [iniţial: naiba]! ! 1/23 - C, D: (înaintînd şi arătînd I E, El, G: (arătînd 1124 - C, D, El, G: degerat I E: marinat 1/ 25 - C, D: (Rîs în popor.) l E: (Poporul rîde. ) IEI, G: (Rîsete în grupuri.) 1/ 27 _ C, D: foc ... (Poporul rîde.) I E, El' G: foc. 1/178, 1 - 5 _ C, D: LICTORUL it I \ I .l I l.1I J 1054 Mişeilor l POPORUL (înconjurînd corte jul } La oarba! Tăcere, [1055] RUTUBA (înaintîndu-se) lan stai de-mi spline, vere I El' El' G: MUSS [ ... ] lictor } [3 - E: PINAX Grozav IEI' G: Grozav II 5 - numai în E, G: [a-postroţ ind pe lictori)] 117 - 179, 8 - C, D: LICTORUL (cu mănie ) În lături l MUSS (arătînd pe lictor ) Urît tată-a avut l RUTUBA Jos lectica l LICTORUL (scoţînd spada) În lături, vă zic, căci în grămadă De m-oi azvîrli ... MUSS Ia seama să nu te-nfigi în spadă, (Poporul rîde şi şuieră mai tare, ) RUTUBA Jos lectica în faţa poporului roman, La forum şi la ci reuri el este suveran, IULIA (scuttndu-se, zice cu glas mare) Sus lectica, octofori , sus, plebea să mă vadă, Cit de mai sus pe dînsa dispreţul meu să cadă l POPORUL (furios) Al al al [Se-n deasă împrejurul leciicei ; lupta începe intre Rutuba CU lictorul , şi între oameni din popor ctt acei ai corte jului, ) 1055 [1056] i '1 il 'I I S CE N A XII prer.eden/ii, OVID!U, COTTA, CLEVETIUS, TIGELLlUS, 'BARRUS. PlNAX, (venind in dreapta) şi, mai pe urmă, IBIS şi HILLARIU (aparind' slib porttcwl din � dreapta) OVID Ce-i aice P IULIA (veselă) Ovidiu! (Face semn seruilor să coboare lectica.) E, El' G: cît r ... ] Ovidiu! [178, 7 - 17 - E: LICTOR în lături! trei aşi? RUTUBA Ce preţ? trei aşi? MUSS Cinci. LICTORUL Hoţi! PIXAX Ea fie cur tizană G: PLEBA . G: [zărindu-l, în] 1112 - C, D: ce I E, El' G: ce-o II 13 - 17 - C, D: Femeia! (Respinge cu amicii lui poporul �i înconjură pe Iulia.) POPORUL Moarte vouă! . (Luptă.) / E, El' G: (Coboară [ ] lectică.) [13 - 14 - numai ti El' G: (Coboară < ... ) l'esping.) 11·17 - E: î-mprejurul lecticei.) I El> G: crîncenă < ... ) lectică.)]1I20-C, D: Şi/E, El> G: Voi1l204-C, D: [Adrestndu-se la gloate.) Popor mare şi-eroic / E, El' G: (Cătră pZebiJ [E şi, iniţial, în El: popor].) [ ... J eroic 1127 - C, D, E: divină IEI, G: augustă 1128 - C, D, E: POPORUL / El> G: GLASURI DIN GRUPE II 180,2- C, D: (aruncînd în popor un pumn de bani) / E: (arătînd pumnul plin) / El' G: (aruncînd [ ... ] moncde] 115- C, D: (cu veselie / E, El' G: (vesel �i lacom) 116 - C, D, El' G.: He! ţ s. Ha! II 8 - 13 - C, D: Na, culegeţi şi ziceţi: EvoM! (Poporul s-aruncă buluc să culeagă bani.) Azi este sărbătoarea lui Plutus ... Na! POPORUL· (cu zgomot) He l he ! (Se depărtea ză de lectică.) IULIA (întinzînd mîna lui Ovidiu) / E, El, G: (aruncînd [ ... ] lectică) [8 - E: (azvîrlind banii) / El, G: (aruncînd iar bani) 119 -' E: cădeţi s-o 57 [1058] .�- \ & IULIA (cătind cu dragoste la Ovidiu) Să mergem, dacă vrei. OVID . AmicilE: (li sărută mina. Tare.) Acum [ ... ] voi Hintre 1'.21- 12 - [în E, anulat: IULIA Să mergem... dacă vrei. OVIDIU Amici] IEI' G: (Cătră [ ... ] voi ti 24 - 181, 18 - C, D; (Iulia plea­ dt pe jos, încon [urată ; iese-n stînga.) OVID (răminînd mai în urmă) . - Popor, tu, de strînsură l mai vreţi bani? F. POPORUL , . OVID Vrem! Cu toţii: EvoM Cesar şi Iulia! Strigaţi RUTUBA Dau, na! OVID (aruncînd iar bani) POPORUL EvoM Cesar şi Iulia! Bani daţi? OVID Prea bine ... (Ie,ti." Pe urmă-i , .. IBIS (de sub portic, arătind pleba ) N-a reuşit complotul! O! Plebe! 01 ruşine l/E, El, G: (Cortejul [ ... ] HILLARIUS [24-31 - E: în stinga.) RUTUBA (la popor ) PINAX (ascuns) IEI' G: şi iese < ... > cu plebei)HI8I,2-E: (păn-anu ieşi)/EvG: (rămînînd ( ... ) corte- 1058 [1059] giului) 115- E: POPORUL/El' G: PLEBA 118 - E; bani / El' Gi ma­ nede II 10- 11 - E: POPORUL / El' G : PLEBA (strigă) II 15-16 - E: (Ibis şi Hillarius vin în scenă.] IBIS / El> G: IBIS ( ... ) scenii } II 18 ­ -n�mai în El' G: HILLARIUS] 1121 - numai în El> G: (C o r tin a cad e.) 1123 - 185,6- C, D, G: Sala [ ... ] jund.) / E: SCENA I (Sala palatului împitrătesc. ) UN LICTOR (în sentinelă }, MARCIANUS (intră prin jund) MARCIANUS Lictor, în astă sală venit-au împăratul? LlCTORUL Nu încă. MARCIANUS De Cu noapte el [iniţial: îşi] părăseşte patul, Ş-acu-i tîrziu ... ' Clienţii în atrium sosiţi Aşteaptă să salute pe Cesar. LlCTOR Prea [iniţial: Sînt] grăbiţi. . _ Din insula Caprea unde-a şezut o lună El s-a întors la Roma ieri seara pe furtună Şi-i ostenit. [Si-aude un timbru în apartamentul din dreapta.) MARCIANUS Dar, bate dupaluna [iniţial: timbruJ răsună] ... s-a trezit ..• Mă duc să dau de ştire la toţi. (Lese prinjund.) LlCTORUL Şi el grăbit. (Se primblă în jund.) [181,23-24 - C, D: În I G: cu ( ... ) În II 25 - C, D: Iuliei şi ferestre mari. I G: împăratului. II 26 - C, D: În tund, galerie cu coloane G: Galerie ( ... ) fund. 11182,2 - C, D: MAR­ e/ANUS, în f-und ( ... ) venind unul I G: MARCIANUS ( ... ) unul. II 3 - C, D: se a-propie de lictor ) I G: vin în scenă) 115- C, D: Împărtitor de mile 1 G: Marciane , favorite II 7 - C, D: Ce-i? Pinax? I G: Ce este? II 9 - numai în G: [inchin.ind u-se } II 12 - numai în. G: . (asemine) 11183, 23 -c. D: {asemeni } / G: (asemine ( ... ) paPirusHl184,8 - numai în G: [eu dispreţ) II 21- 29 - C, D: (Rîde.) Pe Mercur! Se socoate cu J oe văr primare. 1059 [1060] IBIS De n-arn fi noi aice, ai stringe din spinare. PINAX (mîndru) / G: MARCIANUS < ... ) cmfaz) 11185,2-4 - C, D: (re­ venind) Ce? Tot sînteţi aici? IBIS Ba nu, raă I G: Ieşiţi < ) Mă H 6 - C, D: el.) I G: Ibis prin fund,)] 119 - C, D, G: ieşind [ ] fereastră [numai în G: pe gîndul'i)] I E: [intră, trece scena pe gînduri şi se opreşte la fereastă ) II 10- Il - C, D, G: Căzut-a [ ... ] natură I E: Căzut-au rouă noaptea? .. dar, vesela natură ... etc. II Aici, laj. 281', se opreşte textul actului III; j. 60r-v reia începutul acestui act (în ed, ns, p. 181, r, 22- 182, r, 16) ca în ed, 1890. Ms. continuă (f. 291' -39V) cu o variantă a actului IV; altă variantă a acestui act (IV) este conţinută de j. 611'-74.", pe care o notăm, ca şi varianta (fragment) din actul II (conţinută de [ilele 151' -5sr ), efi sigla El' 11185, li - C, D: demn ... (O pauză.) I G: demn ... " 186, "1 - C, D: în I G: pe II 8 - C, D: la I G: pe II 15 - C, D: este f G: el e II 30 - C, D: a-ţi cere II G: să-ţi cer 11188,24 - C, D: Ş-ai [ ... ] cuprinsul I G: (Iuliei.) Ş-ai [ ... ] subiectul 1131 - C, D: încheagă I G: descheagă 11190, "1 - C, D: frumoasă I G: stîncoasă 1122 - C, D: Din veacul nostru face IG: Clădesc din timpul nostru 11191, 3 - numai în G: pe fereastră.) II 15 - C, D: prag I G: plai II 16 - C, D: tainic dor şi drag I G: dor [ ... ] rai 11192, 5 - C, D: dar, de IG: e de 1121 - numai în G: . (demnă) 1133 - n-umai în G: (CfI mîndrie.) 11194, 4 - C, D: basmu-n altoi re cu sora I G: basm ţesut maestru de muma II 16 - C, D: cu negru iir ţ G: în contra ta II 197, 9-C,D: Oare-adevăr j G: Ce? .. adevăr II 28 - C, D: Aşa s-au întîmplat. I G: Dar, este-adevărat. 11200, 15 - C, D: (ec/atind) I G: (indignat) 11201, 29 - numai în G: (revoltat) 11203, 4- C,D: soare. (Se-nchină.)/G: soare. II 13- C,D: cu capul plecat.)IG: abătut.) li 16 - C, D: ta fiică I G: mea mamă 1129 - numai in G: (furi­ oasă) II 31 - C, D: Clienţii încep a intra.) I G: în [ ... ] galerie.) 11204, '8 - C, D: COTTA, GRAECIANUS IG: COTTA 119 - 10 - C, .D: dreapta şi în stînga. IBIS. PINA X IG: faţa tronului. IBIS 1117-18- C, D: COTTA I G: CLEVETIUS (cu umilitate } 11205, 2-3 - numai în ·G: cu cortejul său 1123 - C, D: dlrzie I G: îndrăzneală 11206, 6 - numai în G: coborît de pe tron) II 19 - C, D: AUGUST [se-ndreaţnă în stinga) I G: AUGUST 1121- C, D: (Cortina cade.)/G: [August [ .... ] Tablou.) 1122- C, D: III I El- G: IV 1124-30 - C, D: colonadă. Masă mare 1060 [1061] 5 în triclinium. Dincoace de colonadă, trei r paturi acoperite cu piei de tigru şi înălţate pe două trepte. leţuri. / E: cortină. Masă mare in triclinium, pe o estradă. în dreapta, statua lui Venus. Candelabre. Mobile de bronz. în salonul despre public, două uşi, una în stînga, alta în dreapta. Din dosul cortinei se aude glasuri, rîsete şi o armonie de instrumente antice sunînd În surdină. / El> G: cortină [ ... ] Glyce l" 11207,2 - 208,8- C, D: COTTA TIGELLIUS, CLEVETIUS, BARRUS, ACTEA, CHLOE, T YNDA RIS, PYRRHA. lmpreju1"l{,1 mesei, sclaue f ac serviciul. PINA X, in faţa scenei. TOASTURI (în jund) La Pyrrha I - La Actea 1 şi Tyndaris şi Chloe I PINAX Ei beau colo, se-ndoapă, se veselesc ... OI joe l Şi eu fac zîrnbre-aice Deşi am fost poftit La masa lui Ovidiu vai' loc nu mi-am găsit l M-aş duce ... Dar cind miros arome de bucate, Tavanul casei poate să-mi cadă-ntreg pe spate. Nu mă urnesc ... Se zice că ursul in bîrlog Işi suge laba iarna ... n-am laba lui. Te rog. (un sclav trece purtînd un blid mare) Apropie, amice, fazanul de-a mea nare. (lJf iroase blidul, Sclauul se depărtează.) Ce miros! hîm... Ce rumen!... Ce nuri gustos] el arc... (Oftează CU jale.) Stomahu-mi, ah I se-ntinde păn' la calende greci.; E bute danaidă, ce nu se umple-n veci! SCENA II TC�ASTURI (în fund} La Pyrrha! La Actea! La Tyndaris t La Glyee r OVID He I Barrus ... Barrus, Barrus!. .. he ! unde fugi de-aice? ACTE A Cum I te retragi din luptă tu, june mnsculos? PYRRHA Mergi, Barrus, de te culcă, mergi, nu- fi ruşinos; , (Rî$ete şi zgomote În fund. ) IMI [1062] I I ! I 1 i ·1 I, ,,' T, 1062 BARRUS (vine in scenă; e istovit de escesuri ) .Sînt ghiftuit de toate... şi viaţa-mi pare seacă; Sînt înecat de vinuri, dezgustul mă îneacă. Aş vrea să mor ... PINAXl (în' parte) Să moară! La masă? BARRUS Mi-e destul De lume,., PINAX (în parte) Mistuieşte cam greu 'cînd e sătul. BARRUS A! Pinax . . tu eşti, Pinax? PINAXl Eu însumi. BARRUS Spune-mi, frate, Aşa-i că-ţi vine scîrbă de mese-mbelşugate? PINAX -Ce ? scîrbă", mie? BARRUS Ţie. PINAXl Dar nu vezi că-s flămînd? BARRUS 'Tot stridii, tot vînaturi , cu' rînd şi fără rînd; Tot Chium, tot Falernum. , , Puăh . . tot mîncare, bere; Tot vesel�, 01 Pinax, ce saţ 1 ce displăcere l 'Senecion zaraful - ştii cit e de şiret - El se hrăneşte numai cu bob şi cu oţet, Bea apă rea' din Tibru cu vin: de spălat 'Ună, Şi la ruină grabnic Pe patriciani îi mînă", Eu nu mai aII}, nimică '.'" tu ai ceva?"" dar rîd, Căci, mîni, în zori de .ziuă, am gînd să mă ucid. [1063] PIN�:x:. Ucide-te, iubite; îi face, zău! prea bine, Şi tu să scapi de lume, şi ea, Barrus, de tine. BARRUS (strîngîndu-i mîna) A! mulţumesc, amice, de sfatul ce mi-ai dat; Deci lasă-mă-n extremis să-ţi dau şi eu un sfat .. _ Eşti lacom ... pune capăt acelei pofte slute Ce te-a-ngrăşat, o! Pinax, de semeni cu o bute. PINAX (în parte) Beţie fericită!... Mă vede împătrit, Cînd eu mă ştiu că seamăn cu un harag sucit. BARRUS Eşti trîndav, plin de viciuri, bătrîn şi smuls de pene , Şi-cine-ar .putea crede? - alergi după sirene I Mai bine fă odgoane de vînt sau de nisip, Decît să cazi în mreaja sirenelor ... Ai chip Frumos, plinuţ şi rumăn ca persica gustoasă; Ai nuri de o bachantă nebună, voluptoasă; [Pina» dă semne de nerăbdare) Rotund eşti ca bobiţa ce s-a umplut de must Şi-a peliţa-i plesneşte la soare. .. (li pipăie toga.) Ai şi gust La haine ... ş-o guriţă ... ca o ciupercă veche, Cînd rîzi, te muşti cu dînsa, de nas şi de ureche. Amice, te păstrează ca un specimen rar De tot ce-i în natură mai extraordinar. PINAX (indignat) Mult ai să rîzi de mine, obraznică dîrdală l .. _ BARRUS Ce? .. Uiţi că-s Hercul? Hercul ? •• Vai de a ta Omfală ! PINAX Lămiie stoarsă, greier zvintat, sarbăd moroi! [1064] � --- � .. BARRUS [f urios } Vezi tu aCeste braţe?;.. De-aş vrea;.. {T'uşinâ ] însă nu vrot. Mănia mă sluţeşte şi gîtiţa mi-o uscă! Nu se răst?arnă�un munte ca să turtească-,o muscă. Te las' În�ăpe lume să tîrii, trupul tău: .Eu, mîni de dimineată, otravă am să beu ... , Sau poate-mi v�i de;chide î� baie patru vine. (Cu înduioşare, ) De m-ai iubi, o! Pinax! PINAX 'Ei? .. BARRUS Ai muri cu mine. PINAX Să mor? în floarea vieţii? .. 'Eşti' beat, sau eşti nebun? BARRUS � .f cu dispreţ) Adio, 'dar, " Eşti numai, de viaţă (Iese trist prin stînga.) , , demn şi bun.. PINA:X; să ştii că-s demn de viaţă ... în chipul meu se vede; Dar cel sătul ca tine fIămîndului nu crede. (Tragic.) Tantal a fost de jale. " eu sint al său rival, (Int�ă Mecena '�epede' prin uşa din. dreaptfk.,) ...., . SCE N A III : I • I � Unde-i Ovidiu? P/NAX M/iCENA ,MBCENA � 1064 �. . .:,...' PiNAX! (arătind masa) Colo. MECENA Şi tu? ' [1065] PINAX1 (aflind) Eu sînt Tantall N-am loc la masă. MECENA, Pînax, te du şi-n, taină-i spune Că îl aştept aice şi-n locul lui �e pune. PINAX ldeea-i minunată... Mă .duc în grabă... ah! Oi să mă-mpac în fine cu golul meu stomah I (M��ge-nfund şi vorbeşte încet lui Ovidiu.) SCEN A IV MECEN A" SINGUR, APOI OVIDIU t .' � • t 1 OVIDIU (în fund) La Venus, zea dulce afericitei Gnide I (Strigăte şi rţsuri.} La Venus! TOŢI (în f�'�d) MECENA' (privind în'fund J' în 'ce oră Ovidiu bea şi rîde I El bea cu nepăsare, 'ameIiinţat,"eJl:PUS , La trăsnetul de moarte ce fulgeră pe sus, Am alergat aice să-i dau. curînd de ştire, Să-I scap, de-i cu putinţă, de-a lui nenorocire. (Ovidiu se=scoală,d� t� m�să şi 'vi'ne' grabnic"i'! scenă.} OVID Mecena! ,MECENA Două vorbe, Ovidiu: eşti perdut I OVIDIU' Perdut? [1066] .' > MECENA, E, El' G: (intră [ ... ) IULIA [2 - 9 - E: UN SCLAV (intrînd pe uşa din dreapta. Toast-uri în fund. ) La Chloe -( iniţial: Pyrrha)! la Actea I la Tyndaris l La Glyce ! OVIDIU ( cătril - sclav) Zici tu că o străină mă caută aice? Să vie... (Sclavul iese prin stînga.) Dar de-amoruri acum nu .prea am gust. SCEN� I IEI' G:. (intril ( ... ) însă de-a­ moruri (El: Dar de intrigi) ( ... ) II /110.- E: dinstinga j ] El> G: pe uşa din dreapta) II 16 - El, El' G: grabă (iniţial în E: fugă, pe-ntuneric)/ /1 19 - numai în El' G: (luînd-o de mînă) 11208,2 - E: (îmbrdţişînd-o)' E-;'; G: {coprinztnd-o în braţe) /1 -., - E, El' G: O ştiu. (iniţial în E: Perdut»), ti 10 - C, D: e-n prietenie' E, El' G: e în amicie /1 12 - C, D: el astăzi grozav este' E, El, G: iubite [ ... ) e /1 IJ - C, D: l-am îrnblînzit j' E, El> G: am reuşit 1/ 14 - C, D: Cu noua ta iubire tu ai comis o, E: Iubirea noas­ tră sacră în ochii lui e ţ El' G: Amorul [ ... ) e 1/ 17 - numai în El, G: (cu amârire ) 1/ 19 - C, D şi, iniţial, în E: şi simţul' E, El, G: ş-avintul 1/20- 29 - C, D: MECENA Dar, o! nenorocite, cînd Roma-i o grădină De flori, de meretrice, de patriciane plină, Ce tristă nebunie cu-ndemnul ei fatal Legat-au daru-ţi falnic de-un crin imperial? Au nu ştiai, sărrnane , că-n regiuni înalte Nu pasările toate au dreptul ca să salte? OVIDIU Se poate: dar amorul ar fi zeul Amor De-ar măsura distanţa cînd el s-aruncă-n zbor? Dar inima ce bate în toată-a ei simţire La scumpa-i aspirare cunoaşte mărginire? Am fost nebun, se poate, că ochii n-arn închis Cînd Iulia părut-a în - faţă-mi ca un vis; Dar este cu putinţă de-a-nchide fără vină Şi sînul la iubire şi ochii la lumină? }f>&6 [1067] MECENA Poet eşti tii, Ovidiu, şi ca poet grăieşti. A ta închipuire te face s-aiureşti. Ea te conduce numai pe calea ta-nflorrtă, Golind înţelepciunea din mintea-ţi rătăcită. OVIDIU Nu mă cunoşti, Mecena. MECENA Cum? Ai adimenit Pe Iulia lui Cesar de ea să fii iubit, Te ştii greşit şi faţă cu-a lui August urgie, Şi te găsesc eu noaptea la vila ta-n orgie? Cum dar împaci în minte-ţi înaltul tău amor Cu astă desfrînare de om nepăsător? OVIDIU' Şi nu vezi tu, amice, în astă' E, El, G: (Se [ ... ] nebună (20.- E: (Toasturi în fund: "La Venus, zeea blondă! labruna Asterie !" )f El> G: (Se ( ... ) Asterie !" 1126-27 - nl�mai în El' G: (Se depărtează de el.)] II 30 - C, D, E: de-adîncă' El' G: de crunta-mi 1132- C, D: Atunci am pus în gîndu­ mi' E, El, G: Am [ ... ] vieţii II 209, 2 - C, D: Voioasă-ncoronare de-a vieţii-mi nebunie' E, El> G: O [ ... ] falşă veselie [E: amară nebunie (iniţial: cruntă veselie)] 115 - C, D: zboară' E, El> G: zboare 116 - C, D: Rămîne al meu nume a Patriei comoară.' E, El' G: Rămîne [ ... ] odoare. 117 - 13 - C, D: . MECENA.. Ascultă, Perdem timpul şi oricare minut Apropie de tine pericolul. Am vrut, Cu orice sacrificiu, să-I depărtez de tine Păn' ce-oi putea a-l face pe 'Cesar să s-aline. Fugi grabnic de la Roma şi mergi de stă ascuns în vila mea; acolo aşteaptă-al meu răspuns. ,QVIDIU Zadarnic! Moarte aspră' E, El>'G:. IULIA [ ... ] moarte [11 - numai în El' G: (uimit şi trist)] 111.5- C,.D,E ş.i iniţial, în El: de mine' El> G: ce-l crede II 17 - C, D: rabdă veselia' E, El> G: sufere [iniţial în E: rabdă] privirea 1118 - C, D: nu e mai jalnic' E, El' G: mai plin de jale 1121- C, D: El vede pe-al lui soare întinsă-o) E, El' G: Şi-n ceruri pretutindeni (E: cerul bătrîneţii] o deasă 1122 - C, D: Şi [ ... ] în jur fiori' E, El, G: 1'067 [1068] Ovidiu; eşti uimit. El [ ... J fiori mortali ll25, 30 - C, D: MECENA / E, El, G: IULIA fi 27 � C, D: Te-ncrede în Mecena / E, El, G: Alungă. deş�rarea /1210, 2 _ numai În El, G: (desperat) /15-6 ., C, 'D: MECENA/ E, El' G: JULIA r ... ] braţ [E: mină] [ ... 1 �ţă /18 - 212) 29, _ C, D: Sărmane,-n desperare de tine. nu ţi-e milă; Dar inima nu-ţi Spune nimic de-a ta copilă? OVIDIU (tresărind) Perilla mea!. " o! ceruri! la ea nu m-am gîndit ..• Am fost ne bun? Perilla! ... MECENA Hai I (II trage de braţ.) OVIDIU (supuntndu-se) Fă ce-i vrea cu mine ... MECENA Vreu geniul ,să nu piară, Nici Cesar in cruzime să redevie fiară. (Ies amîndoi.) SCEN A V .Aceiaşi, afa'4 tie OVIDIU şi MECEN.A [M esenii se scoală de la masă şi intră in scenă.) .CLEVETH1S (la masâ ). Vîrtos înghite, Pinax, rămasuj de la noi. FINAX (Ia masă) Milon de la Crotona minca un bou, eu... doi. CHLOE (În scenă) Dar nu-J văd pe Ovidiu. [1069] PYRRHA Nici Barrus. TYNDARIS De la masă S-a dus leul orgiei. PYRRHA (rîzînd) Şi slabul meu şoldan. ţ E, El, G: Nu [ ... ] plan. [210, ll-numaiîn El, G: (pătmns) 1117 - E. El> G: Respiri (iniţialîn E: Aici) II 18 - E: divină floare ţ E, El. G: cu-a ta splendoare II 21I, 3 - E: (Glasuri IEI. G: (strigăte în fund II 12 - numai în El. G: (rugător) II 13 - E: scump şi drag I El: mie drag I G: inzeit II 14 - E. El: Ascultă-mi rugămintea pe-al veciniciei prag. I G: Ascultă ( ... ) osîndit. II 16 - numai în El> G: (decisă) 1117 - E. El' G: Nu (iniţial in E: Devin) II 19 - E: Mintea-mi (iniţial: Simt mintea-mi că) ( ... ) crînce­ na-rn il El' G: Mintea mi ( ... ) crîncena II 20 - E, El> G: În (iniţial în E: Implor a) 1123 - numai în El' G: mai apropiate.) 1127 - numai în El' G: âesperat } II 29 - E, El. G: Nici ( ... ) tron. (iniţial în E: Să nu pui astă pată pe-al Romei sacru tron) II 31- 212. 3 - E: şi cu violenţă o scoate afară.) IEI, G: ca ( ... ) ce vin (El: venind) în salott.} " 5-6- E: (Cortina se deschide: Triclinia s-plendid luminat apare cu mesenii sculaţi de la masă şi împrăştiaţi în salon, ] ACTEA, PYRRHA, T YNDA RIS, GLICE şi alte curtizane, COTTA, TlGELLIUS, CLEVETlUS, Ji?ARRUS (toţi IEI' G: ACTEA ( ... ) TIGELLIUS (iniţial în E: TlGELLIUS, BARRUS) şi alţi patriciani" Il - numai în El, G: CU dispreţ.) II 14 - numai în G: (rîzînd) 1126 - E: creştinii IEI. G: pe Cesar (iniţial în El: pe Barrus)1I28 - numai în G: (rîzînd) 1129 - E, El, G: Şi mai bun (iniţial în E: Dar, dar, bun)] 11213, 5-6 - C, D, E: bastarzi în decădere! I El> G: bastardă [ ... ] rîd.) II 7 - C, D: TIGELLlUS I E, El> G: COTTA 118 - C, D: avem I E, El' G: păstrăm II 'Il - C, D: iute I E, El> G: lesne II 13 - C, D: o buruiană" nevrednică [E, El, G: uscate plante nevrednice II 16 - C, D: COTTA (cu admirare ) ţ s, El G, COTTA II 17 - C. D: iuţi re I E, El' G: pornire /1 21 - C, D: ACTEA (cu uimire) I E: [anulat]: PYRRHA IEI. G: TYNDA­ RIS 1124 - C. D: a face I E, El. G: să faceţi 1126-27 - C. D: ACTEA I E: TYNDARIS I El> G: CHLOE (rizînd) 1128 - C, D: subjugaţi I E. El' G: înşelaţi 11214, 1-7 - C, D: cu mine-a face trai, M-aş crede .în Arcadia i : • 1069 1 M [1070] , II � ACTEA (armzcîndu-se - în braţele lui) Şi eu cu tine-ri rai. CLEVETIUS / E, El' G: să [ ... ] (rî­ zînd) [4 - E: (rîzînd fi întorcindu-i / El, G: (întorcî'tdu-i] 1/8 _ C, D, E. G: admiraţi / E]: admiraţi-i 1/9 - C, D: Lydie. (Rîsete.) / E, EI,G: Lydie. 1110 - C, D: VII / E, El, G: IV 1111-13 - C, D: PRECEDENŢII. PINA X , PINAX (înaintînd) / E: Cei dinainte [ ... J scenă) I � I'! v BARRUS (cam şouăind ] / El> G: PRECEDENŢI [ ... ] BARRUS [E]: BARRUS (cam ameţit)] 1115 - C, D: şi pare că-s mai / E: la ... masă ... parcă-s [iniţial: şi-s] / El' G: mă simt parcă mai II 16-27 - C, D: (lfi âesmiardă stomahul.) CLEVETIUS Ha! Iacă Pinax Grasul I MAXIM Viciosul I histrionul! COTTA Mîncăul! TIGELLIUS însetatul! GRAECIANUS Lihnitul! CLEVETIUS Şi bufonul! / E, El, G: ACTEA [ ... ] raţă. [18 - E: Pyrrha: El' G: TYNDARIS 1/ 19 - E, El> G: Hercul. (înE, anulat: cu rnuşch i ) 1121 - E: lui / Eh G: săi 1122 - E: TYNDARIS, El, G: CHLOE] 1/215, 1 - C, D: PINAX / E, El> G: BARRUS 112 _ C, D: haine / E, El, G: daruri 116 - C, D: avînd sub ochii mei I E: văzînd sub ochii mei (arătînd curtizanele ) / El, G: văzînd cu ochii mei 1/ 8 - 223, '2 -- C,_D: Tu, Maxim, seameni tocmai cu Parcela cărunte; Tu, Pansa, cu Vulcanus te cam aduci la frunte: Tigelliu, tu cu Mercur, dibaciul tău patron; 1070 1 1. [1071] Tu, Cotta, de departe cu moşul tău Caron : .Iar tu, Cleveţiu dragă, aievea cu-al tău frate, Cu Cerber, care are trei guri largi şi colţate I Dar zeul Mars lipseşte 1 ..• (Intră Barrus tot posomorît.) SCEN A VIn P,eudenlii, BARRUS BARRUS Decis eram să mor; M-am răzgîndit, mai bine mă fac gladiator. TOŢI He! Barrus l Barrus! ACTEA Barrus, din care colţ anume Revii ca o fantasmă? BARRUS Revin din ceea lume. PYRRHA Ce n-ai rămas acolo? prea bine te aflai, Aveai în Styxul negru tot timpul să te lai. BARRUS Infernul pentru mine îşi deschisese hruba, Dar vreau să lupt la circuri în locul lui Rutuba .... Am muşchi. PINAX! Ai toate, Barrus, şi poţi să-nlocuieşti Aici pe Mars viteazul, atît de groaznic eşti! Vin de preztdă-acuma, cu faţa ta uscată, A lui Paris păstorul vestită judecată ... Zeiţele tustrele cu graţie zîmbesc Şi, falnice rivale, la mere se gîndesc, BAR RUS Cum? 1071 ': I l' I l' Il "1 li li , 1 [1072] PINAX Tyndaris e Juno ... plinuţă, maiestuoasă; Actea-ichiar Minerva, deşi-i năbădăioasă;' Iar Pyrrha, ce posedă un aer virglnaj, E Venus ... aruncată .cu drag, din val in val, Tablou-i de minune. " un lucru numai strică .. _ Paris încă lipseşte. Ce? TOŢI PINAX Lipsa de costume din fabula antică f (Rîset�. ) ACTEA PINAX Paris? . . , Cum?.. nu-l zăreşti?._ Eu sint. judecătorul frumseţelor cereşti. Tu! tu Paris? TOŢI (rîzînd) PINAX Eu insumi, eu, frate cu-adevărul; Priviţi! Parls în formă" gigit. " chiar am şi mărul. (Scoate un măr din sîn.) Acum voi, fiice-a Romei, voi trei celebrităţi, Formaţi cu măiestrie un grup de zeităţi, Şi vă uitaţi la' mine blînd, gallş, pe sub geană, Ca· să aleg a lumii frumseţe suverană. (Actea, Tyndaris şi Pyrrha se suie pe un pat şi'jormează un grup graţios. Ceilalţi iau poze diverse ca să completeze un tablou.) PINAX Solemn este 'momeritul! O! zei, mă luminaţi Ş-orice profanj, gînduri de' mine depărtaţi. (S-aproPie de grupul zeiţelor şi 'ti prii'e�te cu CuJmirare-n faţă.) Ce grup! Ce scump tezaur de forme-atrăgătoare! O marmură-n viaţă din cap pănă-n picioare f Frumoasă eşti tu, Juno·f zău,: mărul ţi l-aş da De-ai vrea locul lui Joe ... pe tron a-mi acorda. 1072 [1073] I� P .! f Minervă, ai sub frunte-ţi prea multă cuminţie ... Nebună fii cu mine şi mărul ţi-I dau ţie. O I Venus! iată mărul, pe. vrei tu din Paris în ciuda lui Apolon să faci un Adonis. Minuni absorbitoare l Voi, flori a tinereţii Sînteţi cu toate demne de premiul frumuseţii! Cui să dau mărul oare? Staţi să gindesc adînc. (Oferă mărul Acteei care întinde mîna să-I ia.) Cui? Ţie ... (Asemeni cu Tyndaris.) Ţie? (A semeni cu Pyrrha.) Ţie ... Ba mie, şi-l mănînc. (Mănîncă din· el �i fuge. ) ACTEA, TYNpARIS, PYRRHA AI BĂRBAŢII Bravo, Pinax... (Aruncă potirel« după el.)' ACTEA Meriti, bufone, o răsplată. TOŢI' Afară! ,PINAX, Vreţi? .. Prea bine ... Nu mă rugaţi. .. îndată' (Se-ndreaptă spre uşa din dreapta.) SCEN A VIn P,eudenţii, OVIDIU (illl,iI repede din d,eaptA) TOŢI Ovidiu! qVIP Pe-a mea urmă spionii au călcat; Mă caută. ACTEA Ovidiu, ce ai?' eşti turburat? OVID Silit sînt chiar îndată de voi a mă desparte Şi a fugi din Roma, amici, cîtmai departe. 1073 [1074] OVID Asupră-mi August' are prepus Că am urzit scandalul din Forum! Ce este? Cum? Această infamie? TOŢI COTTA Cine-a spus PINA� 1074 Mai întrebaţi voi cine-i? Nu altul decît Ibis, din cauza Corineţ, OVID (sculîndu-se) Amici, vă las, adio ... voi pînă-n ziuă staţi în vila mea cu toţii; beţi vesel şi cîntaţi, Iar de-or sosi lictorii ... COTTA Amice, vin cu tine Ca că te scot din Roma pe căi ce le ştiu bine (Pleacă amîndoi în fund. ) S CE N A IX! P,ecedell/ii, IULIA (s-a'aU pe prag) (Toţi ,4mln 'ncremen'ţi.) IULIA Noroc şi veselie vouă! OVID Cum? Ea? IULIA Noroc Şi veselie mie 1 (Intră.) OVIDIU Ce caţi În acest loc? [1075] b IULIA Ca voi am sete mare, în dalba mea junie, De viaţă, de uitare, de-amor şi de beţie !. .. ţ E, El> G: (Arată [ ... ] orgie. [215, 8 - numai îH El> G: (Arată curtizanele.) 1111-12 - E: [T'ustrele întind mînele ca să primească mărul din mîna lui Barrus.) I El. G: (Scoate < ... ) mărul.) 1115 - E: [Asemine cu Tyndaf'is.) I El, G: (Oferă mărul Chloei.) II 16 - E: (Pynhăi.) I El> G: (Oferă < ... ) Tyn­ daris.) 1118 - E: (Mănîncă mărul. Bărbaţii rîd.) I El G: (Muşcă < ... > rîd.) 1120 - numai în El' G: se < ... ) el.) 1121-23 - E: A! BARRUS (aruncînd mărul) EIE1: BARRUS A! (Aruncînd mărul.) EI G: A! BARRUS E 1126 - E: Paris chiar în picioare I El> G: Chiar Paris în fiinţă 1132 ­ E: Aşa I El> G: O! dar, 11216, 5 - E, El' G: ne sînt azi < iniţial în E: sînt astăzi) II 20 - numai în El> G: Clevetius < ... ) supăra.) II între r. 27-28, în E: (lI ie de mînă şi-l tntoarce-n loc.) 1129 - E: soare I El' G: ploi I� 34 - 217, 1 - E: TOŢI (rîzînd) I El' G: (Toţi rîd.) ACTEA U 4 - numai în El, G: (lui Barrus } 117 - numai în El' G: (atins) II 13 - E: braţele) I El' G: mîlli­ cele 1116 - E: Nu I El' G: (Măreţ.) Nu 1121- numai în El' G: (Cu fnduioşire.) 1125 - numai în El" G: (strîngînd < ... ) Cleuetius ) 1127 ­ E: TYNDARI S ţs; G: ACTEA II 30 - E: (lui I El' G: (respingînd pe II 218,2- numai în El G: (cu dispr.eţ) 115 - E: (făcîndu-se că plînge) / El>G: (cu o jale prefăcută) 116 - E, El, G: deci < iniţial în E: mîndre Barrus) 117 - E: PYRRHA I El' G: CHLOE II 10 - E: Tyndaris I El' G: GLYCE 1116 - E: întoarce de I El' G: duce pănă 1118-20 - E: (Toţi f'îd I El' G: Se < ... ) (Rîs II 22-24 - E: Cei dinainte, OVIDIU (apare intrînd pe uşa din stînga) OVIDIU I El> G: Precedenţii < ... ) (Palid) Il 27 - E: A! vin, Ovidiu, s-azvîrliun pumn de raze < iniţial: scump Ovidiu, de-rrtinde-a tale raze) I El, G: Ovidiu < ... ) raze II după r. 28, în E - încă patru versuri anulate: 107:> TI U [1078] I , PYRRHA (în parte, mergînd spre Barrus } Mortu-nvie. BARRUS Eu te-am cules în Forum, o! floare naramzie l (Sclavii aduc amfore cu vin, împărţesc cununi de flori şi cupe, pe care le umple.) PINAX Toţi au cîte-o pereche, dar eu? .. Eu cum rămîn? Un om fără soţie ca omul gol şi spîn... (Ia o amforâ.] Ha! Iată ş-a mea parte... din toate mai frumoasă Amforă de nuri plină şi mult mai credincioasă. (O sărută.] OVIDIU· (ridicînd paharul) Aii Luliam! GRAEC. Ad Chloem l TIGELLIUS Ad T'yndaris I PINA X (lui Barrus ) Dă-I glas! BARRUS (cu glas comic) Ad Pyrrham ! PINAX (strigînd tare) . Ad am/aram I (O sărută şi bea.) De tine nu mă las! OVIDIU Tu, Lyce, varsă-n cupe . Falernurn de cel tare, Amestecat cu-arome şi cu mărgăritare, Şi tu, Glykira, cîntă cu-artlste modulări Pe modul cel ionic a noastre improvizări, (Improvizează.) 1078 [1079] Varsă-a cupa mea de aur .Vinul roş ce desfătează Şi mă-mbată, mă turbează Ca şi sîngele pe taur. Toarnă! Cînd destul oi zice, Pe-al meu cap trăsnetul "pice. , [Glykira cîntă aceste versuri in sunetul "de lire a trei sclave. ) IULIA [declamă I E: IULIA (vine în faţa statuiei ţi declamă, ridicînd cupa ţi rezeminâu-şi braţul pe umă­ f'ullui Ovidiu) I El' G: IULIA [ ... ] declamă:)"" 30 - 226,5 - C, D: {Gly­ hira cîntă din nou.) TOŢI (cu glasul entuziasmat) 10 Bachus! (S-aude afară zgomot surd de paţi.) Ce vuiet!... Ce" este? OVIDIU Pinax, cine E-n atrium? PINAX (iese ţi reuine-ndată speriat) A! Cesar! OVIDIU August? IULIA El? PINAX Iată-l, [ E: (Se [ ... ] aude afară? .. Cotta, cine în atrium? COTTA (privind în stînga, în fund) A! Cesar! OVID August! TOŢI (îngroziţi) AI '1079 [1080] .' ,eDITA Vine.' El' G: (Se [ ... ] Iată-l '[33-35 � El: Aice intră? CanA (se suie pe estrâdd �i p;ive�te in dreapta. spariat ) Cesar!' G: conA'·( ... ) Cesar 1 Cesar I] 11226. 8 - 10 - C. D: singur. ' (Toţi fac o mişcare.} IULIA' E:, singur. IULIA' El> G: singur ,[ ... J poroncitor ) II 12 .... numai în E: (Intră .în. fund [ ... ] August.)f El. G: (In fund apar [ ..•. ] August.) /113 - C. D: X'E.EI' G: VII 1114 - C,D.EI,G: Precedewţiiţ E: Cei dinainte II 16 - C, D: (arătînd pe Iulia) 'E: (o-prindu-se în fund, aruncă o privire fulgerătoare asupra mesenilor ) / El, G: (Pe estradă) II 20 - C. D: vedeţi' E. El' G: vezi tu 1122 - C, D: {sumeaţă } / E [liPseşte] ,El' G: (îndrăzneaţă )/1227. 14 - C. D, El' G: călcată sub / E: culcată la 1117 - C. D: să fie virtutea prigonită j E. El. G: virtutea [ ... ] nimicită [E: prigonită] 1118 - C, D. E: {Lui' :ŞI' G: (Cătră 11'19 - C, D: prosti­ turtă / E. El> G: nenorocită 11.24 - C. D: (rugâtori ] E: (pleca!i / El, G: (umili �i rugători II 27 - 30 - C, D: (făcînd semn lictorilor , cari intră) Lictori! OVIDIU' E: (chemind) Lictori! (Arată pe Ovidiu,) OVIDIU' El. G: (arătînd [ ... ] August) II tntre r. 31-32,în C. D: IULIA 11228,1-21- numai in E, EI.G: AUGUST [ ... ] Tablou.) [2 - numai in El, G: (lictorilor ) II 5 - numai in El' G: (îmbrăţi�înd pe Ovidiu) II 8-9 - E: (Imbră!i�ează pe Ovidiu.) OVIDIU' El' G: OVIDIU (stringind-o la pept) II 15-18 - E� în dreapta. Apucînd pe Iulia, o srnunceşte ] El' G: deoparte < ... ) Iulia" 20-2·1 - E: ţipet dureros şi leşină în braţele lui August.) / El' G: răcnet < ... ) Tablou.)] II Ms. 1674 (f, 41r _431) ) conţine numai scena' a IV-a �i începutul celei de-a V-a din Actul V. corespunzînd textului din ed, ns, p. 235.1'; 27 - p. 242. r. 10. /1228. 23-C. D: IV' G: V'/l24 - C. D: simple de lemn. / G: simple II 27-28 - C. D: în fund. uşă mare. /G: largă [ .t: ] uşă. 11229. 19 - C. p. D: Parcă-i' G: Să crezi 11230. 24- C. D: De-a-i îndulci exilul.,; ah 1 în a J G: de-a [ ... ] cumplita /1231; 26� C. D: -n Torni e zi de / G: Tomis e .azi în 1128 - C. D: Cei dinainte' G:. Precedenţii 11232. 8 - C. D: Coroana' 1080 -' -., .... 1 [1081] lf II j G: Coroane 11233, 24 - C, D: teasul } G: -teasul şi bînd) 11234, 9 - C, D: încă. [Si-opreşte plîttgind.) / G: încă. 1123 � C, D: pe Roma străluc-ind / G: plîngînd şi suferind 11235, 10 - C, D:.Ausonia dulce / G: dulcea Ausonie II 16 - C, D: Aice-i / G: lnfiorindu-se.) Aice-i 1128 - C, D: IBIS / G: şi, mai pe urmă, IBIS 1129 - 236, 2 - C, D, G: (intră [ ... ] acum / E: GETTOR . Ovidiu; .. OVIDIU Tu eşti, Gettor. GETTOR Acum [235, 31 - C, D: Ovidiu! IG: Sar­ miză l] 11236, 5.- numai în C, ,D, G: {s-apropie de Gettor } /18 -numai în C, D, G: (vesel) II 12 - C, D, G: doare rău? / E: doare?/I 14 - C, D: G: Nu./ E: N-o simt. [iniţial: Puţin.] II 16 - numai in C, D, G: (privind la Gettor ) II 19 - C, D, G: GETTOR /1\: GETTOR (deschizind uşa) /120 - C, D, G: (Aduce pe Ibis.) / E: (Ibis intră. )/1 24 .;: numai în în C, D, G: (posomorît) /127 - C, 1J, G: tu-n / E: şi-n /1 237, 4..:... C, D, G: ordlnu-i năpraznic / E: ordinul lui Cesar /19 - C, D: Corina te jăleşte / E, G: căci [ ... ] creşte /1 11 - C, D: în tine duşmănia şi astăzi / E, G: Cum. I ..'. ] astăzi [iniţi�l in E: Ce < ... ) tot încă] /1 17 _ C, D,G: Chiar [ ... ] ura-i / E: Mînia-I duşmănească il 19 - C, D, G: venit! / E: venit! (li lntinâe mina. Ibis o ·refuză.) /1 24 - c, o, G: (j�cind un pas) / E: (ameninţător) /1 27 - numai in C, D, G: (lui Gettor } /1 238, 19:- nu­ mai în C, D, G: (Vrea [ ... ]gest.) /1 26 - C, D, G: eu pe Corina / E: pe-a mea Corină /130 - c, D, G: şi' fără / E: lipsit de /1 239, 6 - C, D: geţi însumi condus-am / E, G: geţi [E: daci] condus-am Însumi /1 12 - C, D, G: de'ură'tu Însuşi [ ... ] (Rîde.) / E: cu [iniţicil: de] ura soţie [ ... ] (Rîde spasmoâici ) /119 - 240,29.:..... numai in E, G: SC!a'; [ ... ] răzbunat!]239; 22 - E: încruntat ţG: -nempăcatjţ 31 - E, G: braţele < .-. ,) sărbătoar� < iniţial în E: mari serbări şi lauri , şi pentru-a ta splendoare) /1 240, 2 _ n umai în G: (palpitînd) /19- 10 - E: < IBIS) (orăttndu-i un papir) / G: (Ibis < ... ) IBIS /1 11- E: însuşi < iniţial: colea) /G: Iată-l /1 18- numai în G: (cit. zîmbet infernal) /1 20 - E: că-n astă mînă cuprinsă-i / G: că < ... ) cuprinde 1122.,- .E: foc.) / G: sobă-.} /1 24 - numai în G: (desperat) 1125,- E, G: .barbar < iniţial în E: Ibis)] U 241, 4..:... C,D, G: din parte-mi / E: de fulger JI. 5,. - C, D, G: .Purta-val [ ... ] înferare, / E: T� şţii să faci rău numai, eu ştiu să dau iertare. /III - C;'D; G: ulbimu-f-r E: ultimul 1112 - C, D, G:iese cu fruntea piecatâ} / E: Pleacă caput .. ţi iese.} U 13-22 - C, D, G: Acum [ •.. ] lumei / E [anulat: mal [1082] . ( .,::.: -: ',GETTOR (Pe pragul uşeidin'fulld') Mergi tu la port, Sarmiza; eu după ro] (Lui Gettor , lui ,Sarmiza,) Voi, întrebaţi de unde [19 - C, D: (Rămîne pe gîllduri.) I G: (SaI. miza < ) mîllele.)] /123 - C, D, G: au ţ E: e /124-25 - C, D, G: (Sar- miza [ ] GETTOR I E: GETTOR (pe prflgul uşei ) /130 - numai în E, G: [scotind un pumnar[E: pumnarul]) /1 3 i - C, D, G: eu. t s. eu. (Se - repede după Ibis.) /1 242, 3 - C, D, G: Sînt [ ] marginea. ţ E: Şi iată-mă iar singur pe margine /14 - C, D, G: moartea [ ] În ţ E: trista desperare mă regăsesc iar /1 5 -8 - C,' D, G: S-apropie [ .. ] departe.) ţ E: Am fost iertat de Cesar ? ... făcut-am oare-un vis? ... Vai! cerul Într-o clipă deschis iar s-a închis! (Se a-propie de f erestră şi priveşte lung 'în orizon.) /1 10 - C, D, G: dealuri, I E: dealuri etc. etc. etc. /1 Aici se opreşte varianta din ms. 1674 (J. 43v ): f- 15r - 58', care conţin un fragment din actul II,par o variantă mai veche, ca,-e a făcut parte din alt manuscris; aceste file sînt numerotate de poet, cu cerneală, de la l l la 37. Am notat - cum am mai arătat - şi această variantă CU sigla El' F. 61'-71' (numerotate de poet 1-28) conţinînd actul IV, par afi scrise în aceeaşi epocă cu f ragmentul din actul II ([.15'- 58' ). /1242, 29 - C, D: de apoi I G: viitori /1 30 - C, D: o pînză peste voi ! G: pe voi invălitori '/1 34 - C, D: cu mine I G: de-acum /1243, 5 - C, D: vesel! G: versul /1244, 34 - C, D: soarele-mi I G: soarele 11246, 21 - C, D: Unind I G: Legind /1249, 28 - C, D: Sarm iza şi Gettor [ ... ] urmaţi / G: Sarmiza [ ... ] urmată /1 30 - C, D: Ovidiu: Cotta, Graecianus , Tigellius şi alţii IG: Ovidiu, /1250, 2-3 - C, D: OVIDIU, IULIA, SARMIZA, GETTOR, SA RMIS, POPOR I G,: IULIA [ ... ] GETTOR /15 - numai în G: (intrînd [ ... ] fund) /18 - numai în G: [desperatâ } /III - C, D: (aleargă şi îngenunche I G: (alergînd /1 12- 16 - C, D: -Sărmanul meu stăpîn! SARMIS De ce nu mor în locu-i eu, care sînt bătrîn! (Se opreşte în fund, îlt dreapta, efi poporul.) I G: Sărmanul! [ ... ] sosesc. /1 18 --'. C, D: cu / G: şi /1 20 - C, D:' Ovidiu unde-i? I G: Unde-i Ovidiu? /122 - C, D: (ridicîndu-se) I G: (ardtîndu-l) /126 - C, D: Ovidl G: mort /1252, 8 - C, .D: Excelsior I G: Dumnezeiri /120- C, D': geniu mare 1 G: geniu /1,22 - numai în G: (cu lacrimi) /124'- numai în G: Slirşit.} /1 1082 �: [1083] DIN BROŞURI, PERIODICE, MANUSCRISE FARMAZONUL DIN HîRL!U (p.225) După cum se ştie, prin contractul semnat la 18 martie 1840 cu guver­ nul din Moldova, C. Negruzzi, V. Alecsandri şi M. Kogălniceanu se însărci­ nau cu direcţia teatrelor francez şi român reunite, ,pentru o perioadă 'de patru ani, începînd de la 15_ mai. Alături de alte obligaţil pe care şi le asu­ mau: procurarea sălii, a deoorurilor corespunzătoare fiecărei piese, anga­ jarea actorilor, a orchestrei, cei trei directori' trebuiau să se ocupe şi de Intocmirea repertorlului şi să asigure un număr de 100 de reprezentaţu pe�tru stagiunea'1840-1841, din care 75 franţuzeşti şi 25 româneşti. Lipsa' unui repertoriu de piese româneşti ii determină să reducă numărul reprezentaţiilor româneşti la 12, urmînd ca spectacolele teatrului francez să înceapă la 1 octombrie, iar cele ale teatruluiromânesc la 1 ianuarie 1841. Datorită însă hărniciei şi entuziasmului lui Alecsandri, precum şi faptului că în curînd se înjghebează o trupă românească sub conducerea lui Costache Caragiale, direcţiunea cea nouă "aduce la cunoştinţa obştească că, deşi se publicase că reprezentaţiile teatrului românesc urmau să înceapă abia ia 1 ianuarie 184 l , ele vor începe la 18 noiembrie 1840, cînd se va face şi deschiderea teatrului românesc, cu piesa'Parmazonul din Htrlău, comedie în 'trei acte de A ... V ... " - cum ne inforrnează T.T. Burada, în Istoria teatrului în Moldova, I" 1915, p. 229, arătînd în corrtinuareioă publicul, care cunoştea "greutăţile prin care trecusă deschiderea teatrului românesc, aştepta acest eveniment cu cea mai mare nerăbdare. .: Această piesă originală, jucată de o trupă' română, care era menită acuma a pune temelia unui teatru românesc, a fost primită de public Cu un entuziasm d� nedescris". , ' ' Primii interpreti ai acestei piese au fost actorii: Pandeli (Gînganu), Idieru (Pestriţ), Burguillion (Leonil), C. Caragiall (Titirez), Boian (Milescu), Greceanu (Tractirgiul neamţ); Hristachi (Comisarul), 'Smaranda' JAgIăiţa), Pulheria (Garofa). S�cces�l obţinut II!.. Ia�i se reeditează şi în 1846 la Bacău, cum rezultă di'u foiletonul Eho Teatrului Naţional in Bacău, publicat în Albina românească nr. 10, din 3 febr. 1846: .Farmasonul de la Hîrlău a dl. V. Alecsandri au fe��e'cat Ia acea. 'întăi reprezentaţie atît prin spirituasele ţesături şi vorbe, c�m şi prin 'talentul comloal actoruluiD. Iacobeanu, carele pănă atuncea nu numai' că nu au fost giucat 'niciodată pe sţenă, ce nici au văzut un tea­ tru"(d.' ibidem, p. 325 .... 326). 1083 [1088] Al. Piru e de. acord cu. Ch. Drouhet în privinţa modelului francez. observînd că în această farsă "Chiriţa a devenit e haîlaifă.unodel de borrtons şi manifestă dorinţa de a se e ascensiunarlsl & in cer ca să vadă «şi alte lumj, nu tot asta de la noi &. care-i plină de « bazaconii ». Este interesant că auto­ rul nu rîdiculizează de. data aceasta extravaganţaeroinei sale. dedicîndu.ţ, dimpotrivă. un elogiu. fie şi buf ; Bravo. zrneiţă , ! ., r care-a zburat prin nori" (ef. Introducere. ...• p. 1.50). VARIANTE - .,' ros. 5855 (A). Calendarul amuzant. 1876 (B). 331. 10 - A: rădicarea I B: deschiderea 1(9 - A: balonului I B: baloa­ nelor 1/ 19 - A: 18 d-un ban / B: şeapte de-a para II 334.1/ 3.5 - A: Pitar Tănase zis Cioclu. . HAZLIU: Să fie d-Iui sănătos ... Nu l-am cunoscut. NĂUC.: Pătat! / B: Pitar Moş zis .Cioclu. II 335. 12 - A: Optsprezece de un ban ! / B: Şeapte de-o para' 1/ 336. 11 - A: 18 d-un ban! / B: Şeapte de-o para" 1/ 29 - A: aice prezent / B: aice pornit 1133.7; 29 - A: şotia [ ... ] sufleţeilorj B [greşit]: soţia [ .. :) sufletcilor II 338. 18 - A: supdrd. Incet.) t B: s�lpără.) 1/ 33-38 - A: . Am văzut În astă lume Nerozii şi mofturi sume. Sume. sume. sume. sume. sume. sume. Patrioţi cari se-njură ". Şi. fiind tot precum fură. Fură. fură. fură. fură. fură. fură.! B: Am văzut [ ... ) vite. " 339. 1 • .5 -'- A: ALUNARUL / B: VîNZĂTORUL II 13 - A: Şapte d-o para. 1088 Am văzut amoruri multe 'ş�ă,moraşi cu pene. srnulte, Smulte, smulte, srnulte, smulte, Şi caractere-njosite Nu de mult la noi ivite. Vite. vite. vite. vite. vite. vite. vite. N-are cine-i cumpăra. ALUNARUL '1·' CHIRIŢA Ei. parol, n-ar zice ba.' -J [1089] ·,' .t ALUNARUL Şapte d-o. para. CORU N�are cine-i. cumpăra Şepte de-o para. Ei, parol, n-ar zice ba. Şepte d-o para. CHIRIŢA Deci / B: ' Deci 1120: 24 - A: ALUNARUL / B: VÎNZĂTORUL II 340, 11 � A: cătînd / B: bătînd 11341, 6 - A: şotie / E [greşit): soţie II 24 - A: este? (Se 'apropie de ramţă fi cată în sala. ) / B: este? II 344, 9� A : ungurul.) / B:Mcghicr.) 113�- A: umbrela / B: cortelul11345, '9� A: ovaţiune / B; ora ţiune II 20 - A: domol / B: dămol... 'frumos II 350, 5 - A: Cu glas răsunător / B: Acum şi în viitor II . '" LA TURNU-MĂGURELE (p. 35'1) I I II Scriere ocazională, scena în versuri intitulată La Turnu-Măgurele, a fost compusă pentru o reprezentaţie în folosul răniţilor din războiul de la; 1877. În acela-şi timp Alecsandri scria poeziile ce vor forma ciclul Ostaşii noştri, publicate mai Întîi în Convorbiri literare. Prima menţiune a .piesei o aflăm într-o scrisoare adresată lui 1. Negruzzi la l dccernbnie 1877: ,,,După Peneş vor mai, urma, cred, şi alţii ... precum şi o mică comedie în versuri, intitulată La Twrnu-Măgurele" (v. V. Ale csandri , Scrisori s , p. 91) .. Patru zile mai tîrziu, la 4 decembrie, poetul mărturisea nepoatei sale Lucia Duca: "triiies�,cu gîndul viaţa militară a bravilor noştri soldaţi şi mă simt.întinerit la vederea forţei lor. Adică, cu alte cuvinte, mi-am reluat armele părăsite acum un an şi am început o nouă campanie poetică v , [ ... ]. Am scris deja o. comedlejn versuri pentru reprezentaţia care se organizează la Bucureşti în folosul văduvelor şi al orfanilor soldaţilor morţi pe cîmpul de luptă şi, pe deasupra, am mai compus legendele lui Peneş Curcanul şi a Sergentului de dorobanţi, care a fqst întîlnit şi salutat de garda imperială pe drumul Vasluiului. Piesa intitulată La Turnu-Măgurele este un simplu scenariu cu două personaje, ea se află în mîinile doamnei Săvescu 1, care mi-a cerut-o pentru această ocazie; am scris-o în fuga condeiului l" (v, V. Alecsandri, Cores- 1 CoraJia Săvescu, născută Rosetti, sera Anei Maiorescu, soţia lui Titu Maiorescu. '" 1089 .11 1 d [1090] pondenţd,p. 44- 45). La 9 decembrie, Alecsandr-i trimitea piesa lui I. Negruzzi, relatîndu-i şi lui împrejurările în care o SCrisese: .. Dvna Săvescu mi-a scris pentru ca să mă înştiinţeze că se organizează in Bucureşti o reprezen. taţie în folosul văduvelor şi al orfănilor de soldaţi morţi pe cimpul răz­ boiului. Totodată m-a rugat să improvizez ceva pentru această ocazie. Am improvizat deci alăturata mică comedie' in versuri [ ... J. Francezii numesc bluettes asemenea compuneri şi, în adevăr, nici că am avut timp a produce altceva decît o bluetă, fiindcă mi s-a acordat un timp foarte scurt. în patru zile am trebuit să inventez sujetul, să-I aş tern pe hîrtie, să compun versurile, să copiez manuscriptuj şi să-I expediez la Bucureşti, pentru ca d-na Săvescu să aibă vreme de a Învăţa rolul etc." (v. V. Alecsandri, Scri­ sori, .p. 91-92). La 12 decembrie îl Întreba dacă a primit .. comedia în versuri La TUYntl-Măgurele şi un pachet conţinînd două poezii intitulate una Păstori fi Plugari, şi cealaltă Odă la ostaşii români" [v. V. Alecsandri, Scrisori. Î'nsemnări, p. 124). Nerăbdător să-şi vadă 'piesa publicată şi întîmpinînd probabil­ o oarecare rezistenţă în acest sens din partea lui Negruzzi, Alecsandri o trimite şi revistei transilvănene Albina Carpaţilor, al cărei redactor de pe atunci, I. AI. Lepădat, tocmai îi trimisese toate numerele apărute mai .înainte ... A ţi a 'lut generozitate de a-mi trimite - îi scrie acestuia Alecsandri­ toate numerile din foaia ce redactaţr: Albina Carpaţilor. Nu pot răspunde mai bine la acest [act] de politeţă decît comuni­ cindu-vă pentru foaia d-voastre alăturata scenă în versuri, ce am impro­ vizat în agiutorul ostaşilor români răniţi pe cîmpul luptei din Bulgaria. Această mică operă dramatică e destinată a fi în curînd giucată în Bucureşti de către persoane din societate" (v. V. Alecsandri, Corespon­ denţă, p. 243-244). Albina Carpaţilor se grăbeşte să publice piesa în nr. 21, 1878, p. 237- 240, Însoţită de următoarea notă a redacţiei: .. Această mică operă dramatică, după cum ne spune ilustrul ei autor, e menită a fi în curînd jucată la Bucureşti de cătră persoane din societate, şi anume în ajutorul ostaşilor răniţi. Domnul Alecsandri a avut delicate ţa de-a onora foaia noastră cu publicarea interesantei şi frumoasei sale irnpro­ vizaţiuni. Iată un nou indemn, o nouă încuragtare pentru noi de-a ne sili să rădicăm foaia noastră la acea înălţime literară, încît cei mai de frunte literatori să nu se ruşineze a figura în coloanele ei. Deccarndată mulţămim din adîncul inimei marelui nostru poet pentru binevoitorul concurs ce s-a grăbit a da Albinei Carpaţilor," în acelaşi număr 21', revista publica şi poeziile Odă ostaşilor români şi Peneş Curcanul (p. 244-246), iar în numărul următor, �2, p. 255-256 - Sergentul şi Păstorii şi Plugarii (cu menţiunea, 1090 [1091] ,. -- la sfirşit : [după] "Convorbiri literare"). în nr. 24, p. 277 -279, apărea portre­ tul Vasile Alecsandri, scris probabil de 1. Al. Lepădat, foarte măgulitor pentru poet. Deşi Hatat de acest portret, Alecsandri nu se sfieşte să ceară redacţiei publicarea unei erate pentru îndreptarea greşelilor strecurate în textul scrierilor sale: "vă mulţumesc pentru notiţa biografică ce aţi publicat despre mine şi pentru tot ce ea cuprinde de măgulitor pentru numele meu [ ... ] Acum permiteţi-mi a vă observa că s-au strecurat mai multe greşeli În publicarea poeziilor mele şi vă rog să inseraţi următoarele erata în numă­ rul viitor al Albinei Carpaţilor. LA TURNU·MĂGURELE Scena I In loc de: Să nu fii nebună şi să-ţi Închipuieşti romanuri, ceteşte: Să nu fii nebună ca să-ţi închipuieşti romanuri. Scena II ItI loc de: Sau ... inima tînjeşte cînd n-are sorioară, eeteşte: Ştii. .. inima... etc. în loc de: Mehenchi în limbută, ceteşte : Mehenchi în limbuţie. în loc de: Ştiţi că-rnpreună aţi fost răniţi odată, ceteşte: Ştiu că-mpreună... etc. în loc de: zedanul , ccteştc: reda nul. în loc de: Luptînd cum luptă ursul, ceteştc: Luptînd cum luptă zmeul. in loc de: eeteşte: In loc de: ceteşte : Scena III 01 nu, nu, România nu poate-n rău să peară, 01 nu, nu, România nu poate-n veci să peară. Scena IV ... Duducuţă , .. lumină... floare, ... Duducuţă , .. lumină... floare rie. Scena V în loc de: Ca norul pe soare, cereşte : Ca nourul pe soare. Scena VII in loc de: A 1 ce s-au de ? . •• Aş da chiar a mea viaţă, ceteşte: A 1 ce s-au de ? •• geme? •• Aş da chiar a mea viaţă" .52(3) (ef. scris. din 20 febr. 1878 - Coresp. inv. 27863 B.A.R. - S--�­ LVIII). Albina Carpaţilor n-a publicat Însă această erată şi nici îndreptărîle recomandate de Alecsandri În continuarea scrisorii pentru poeziile Oda 1091 [1092] ·, 't L� , l!i� I �----------------4I către ostaşii români, Peneş Curcanul, Sergentul, Păstorii 'şi plugarii. în �!lpÎ�!�l�.v�măţpa.re ale revistei au mai apărut şi alte scrierial�'lui Alecsandri: S��re dţ, iarnă Căpitanul Romane ( r. 26, 1878, p. 303), Fraţii Jderi (nr. 27; p. 314-315). Napoleon III (nr. 39, p ... 453-459), Cîntecul gintei latine, Victor Emanoil-Cauur-Lamarmcra (nr. 40, p. '165-470) . . J. Massoff (Teatru românesc, II, 1966, p. 589) ne informează că sce­ ueta a fost reprezentată şi în Transilvania, la începutul lui februarie 1878, în satul-Covăsin ţ din comitatul Arad, rolurile fiind interpretate de Emilia Crăciunescu, E. Pucea, Teodor Munteanu - "aplauzele necontenite silind de multe ori pe Interpreti a se opri, atît de mare fu entuziasmul produs". Alecsandri a inclus sceneta în toate ediţiile ciclului de poezii Ostaşii noştri, şi anume: Ostaşii noştri, Socec, Bucureşti, 1878, p. 31- '17; Ostaşii noştri, Sccec, Bucureşti, 1878, p. 31-47 (Ediţ iune proprie pentru ostaşi); Ostaşii noştri, Scccc, 1880, p. 31-17 (Ediţie ne prcprie pentru ostaşi); Opere com ţ.tete, voI. IX. Poezii, vol. III. Legende nouă. Ostaşii noştri, Sccec, Bucureşti, 1880, p.129- 150. VARIANTE Albina Carpaţilor (A), Ostaşii noştri, 1878 (B), Ostaşii 'noştri, 1878 - Ediţie pentru ostaşi (C), Ostaşii noştri, 1880 (D), Opere complete, 1880 (E) 356,2- A, B, C, D: insufleţ ită I E: animată II 13 - A, B, C, D: şi să-ţi [errata la A indrea ţ.tâ: ca să-ţi) / E: şi să nu-ţi 1/24 - A, B, C, D: cătră / E: spre 11357, 17 - A: Sau / errata la A şi în B, C, D, E: Ştii li 358, 16 ­ A, B, E: al C, D [greşit]: au mai 11359, 15 - A, B, C, D: cu-o / E: cu li 361, 19 - A: Iimbu ţă I errata la A şi în B, C, D, E: limbuţie 1122 - A: Ştiţi I errata la A şi B, C, D, E: Ştiu 11362, 2 - A: zedanul / errata la A şi în B, C, D, E: redanul 1125 - A: ursul / errat a la A şi în B, C, D, E: zmeul 11364, 10 - A: rău / errata la A şi în B, C, D, E: veci II 14 - A: cu bale I B, C, D, E: cu-otravă II 16 - A, E: Sînt înferaţi I B, C, D: Vor fi-nferaţi 11366, 3 - A, B, C, D: că le-i I E: că-I vei 118 - A: floarei errata la A ti în R, C, D, E: floare vie 1120 -- 21 - A: se şopteşte I B, C, D, E: îi şopteşte /130 - A, D: norul j errat a la A şi în B, C, E: nourul II 367, 18 - A: ferestcul ! B, C, D, E: ferul rece 1120 - A: s-aude ? j errata la A şi în B, C, D, E: s-aude ? .. geme? II SFREDELUL DRACULUI (p. 371) Sfredelul dracului, adaptare după L'oiseau de passage, de Bayard, "pune în scenă isprăvile unui intrigant Mustccsidis, care încurcă pe toată Iumeaş] o.p\I!le pe scandal" (G. Călinescu, Istoria literaturii române, p. 278). 1092 L [1093] Ideea adaptării acestei comedii franţuzeşti il ispiteşte I e Alecsandri, aflat la Mirceşti , în timp ce lucra la definitivarea feeriei Sinziana'ţl Pepeiea, în iarna 1880- 1881, iar cel care i-o trezeşte este actorul' 1 ufian , al cărui talent comic putea fi utilizat cu succes într-o farsă de carnaval", gende care scriitorul nu-şi mai legase de multă vreme numerele. Pentru a valorifica pe scena Teatrului Naţional, condus de prietenul său Ion Ghica, această latură a talentului lui Iulian, Alecsandri îşi aminti de farsa lui Bayard, care stlrnise hohote de rîs în 1849, pe scena Vodevilului francez (cCCh. Drou­ het, op. cit., p. 192). Dacă la 20 decembrie 1880, scriitorul nu se apucase încă să aştearnă pe hîrtie piesa, la 7 ianuarie 1881 aceasta Efa re prezentată pe SCenă. Drumul parcurs de Sf redeiul draculsci se poate urmări cu uşurinţă În corespondenţa poetului. La 17 decembrie 1880 îi scria lui Ion Ghica: "Cînd voi fi terminat refacerea lui Pepelea, mă voi apuca de sceneta de carnaval destinată lui Iu�ian şi d-nei Sarandi 1. Va fi caraghioasă"(v. V. Alec'­ sandri, Corespondenţă, p. 103). La 20 decembrie nu terrninase refacerea lui Pepclea şi îl informa iarăşi pe. Ghica: "De îndată ce voi termina munca asta, voi începe sceneta în chestiune" (ibidem, p. !04). La 7 ianuarie 1881 însă. piesa era reprezentată pe scena Na.ţionalului, cu mare succes de public, stîrnind totodată şi unele critici violente în presa. vremii, (1 ndependenţa, Românul, ceea ce era de natură să-I mîhnească şi să-I descurajeze pe scriitor, care fusese bine intenţionat cînd se hotărîse să dăruiască scenei .româneşti o scriere dramatică de acest gen. "Păstrează manuscrisul lui Pepelea, dacă aceasta îti poate face plăcere - se adresa el, cu amărăciune nedisimulată, lui I. Ghica, la 11 ianuarie 1881 - cît despre acela al Sf redelului dr:Uului, să mi-I păstrezi, ca s? f�r. din el un autodafeu, căci nu mai vreau să-mi leg numele de farse de carnaval. Lccalizînd vodevilul ici Bayard, am v�ut doar -- - . să procur d-nei Sarandi şi lui Iulian ocazia de a crea roluri caraghioase, care distrează marele public" (ibidem, p. 105- 106). Cu toate criticile din presă, scopul său - acela de a distra marele public - a fost însă atins: "Ain fost încîntat - mărturisea el la 1 martie lui Ghiea - aflînd că pun­ gaşul de Mustocsidis, sf rcdelul dracului, continuă să înveselească pe bucu" reşteni" (v. V. Alecsandri, Scrisori. [nsemnâri, p. 46). Succesul piesei pe scena bucureşteană il determină pe scriitor să o trimită şi lui r Negruzzi, spre publicare în Convorbiri, cerîndu-i însă să apară "fără nume de autor": "îţi mai trimit o piesă care s-a jucat cu mult succes în iarna trecuti' la Bucureşti, Însă tot aşa de prost copiată ca şi Pepelea. Dacă îţi convine, public-o în Convorbiri, fără nume de autor. Un simplu X e sufici<;�t. La 1 E vorba de actorii Ştefan Iulian (1853-:: 1892) şi F�osa·Sarand.i (1840- 1897), iriterprr ţi ai rolurilor ccrnice din piesele lui Alecsandri. '1093 J J [1094] caz contrar, ai bunătatea a da piesa lui Luchian pentru beneficiul lui, cu condiţie ca să nu puie numele meu pe afiş, dacă ar afla că e făcută de mine" [v, V. Alecsandri, Scrisori, 1901, p. 123). La 26 septembrie 1881 se vede că I. Negruzzi nu se hotărîse Încă să publice piesa, dar Alecsandri nu renunţase la ideea ca ea să fie măcar reprezentată şi la Iaşi: "Fă cu Pepelea şi cu Sfredelul dracului - îi dădea el mînă liberă lui Negruzzi - ce-i găsi de cuviinţă. Ţi le-am trimis numai şi numai pentru că mi le-ai cerut. Dacă însă s-ar înjgheba o trupă în Iaşi, aş dori să dai Sfredelul dracului (fără nume de autor) ca să se joace" (v. V. Alecsandri, Cele mai frumoase scrisori, 1972, p. 287). în cele din urmă, comedia a apărut in Convorbiri literare, XV, 1 nov. 1881, nr. 8, p. 297-312, fără nume de autor: "Sfredelul dracului - farsă de carnaval Imitată din franţuzeşte de X." Manuscrisul autograf, dăruit lui 1. Ghica, se află în fondul Bibliotecii Academiei R.S.R. În caietul ms. 809, f. 111'-1.57'. �'�-. �-------------1 .. ",r, ,l· VARIANTE ms. 809 (A), Convorbiri literare (B) 371, 3 - A: de d-ra X./ B: de X.1I373, în A: PERSOANE 1-9 - ACTORI MUSTOCSIDI, fost inspector de tutunuri Iulian Sergentul ŞLOIMESCU, veterinar x IMMERGOLD, zaraf Hagiescu GOLDIMMER, nepotul lui Basara bcanu COŢOFÂNESCU, poet tragic Raşian STAN FUNDUC, bucătar x Madama RURALA D-na Sarandi GAFIA, Iată-n casă D-ra Bogdan II 11 - 17 - numai în B: NOTĂ [ ... ] nanchin II 18 - A: O sală de han cu sobă în dreapta. Pe planul/ B: Teatrul [ ... J al II 19 - A: ea. Uşă în I B: dînsa; uşă la II 20 - A: planul [ ... ] apartamentul / B: la planul [ ... ] camera 1121 - A: alăture cu ea / B: alăturea 1122 - A: scaune ... 1 B; şi [ ... ] scaune. 11375, 3 - A: (Pe un scaun dinaintea sobii, compune versuri şi face gesturi tragice), CAFIA şi STAN (lîngă tablă, pregătesc bucate, obseruind pe Coţofănescu ] I B: CAFIA, STAN 1I1-.5-A: (scriind Pe' un album ] I B: (stă [ ... ] album) 118 - A: rimez I B: rimeze 119 - A: o . rimă / B: rimă II 10 - A: pe gînduri I B: gînditor II Il - 12 - A: (incet lui Stan } I B: (care [ ... ] Stan) II 13 - A: năbădaica / B: năbă­ dMIe·UH-l.5-A: Face/B: (care [ ... ] Face 11376, 5-A: Scrie'l 1094 �., �n __ � - ';Uit !,! � --:-_--- _.. .. - -�---�� [1095] B: Iar 'scrie. 1132- A: frunte, tragic I B': frunte 11377, 6 - A: deopart� 1 B: apal'te 117 - A: (sculindu-sc }: Am I B: :-\m 1110 - A: COŢOFĂ-, NEsCU, GAFIA, sTAN [" ,] stînga I B: Cei dinainte [, .. ] dreapta il 11 - A: (în culise }: GaIio! I B: (dintre [ ... ] evreiesc.) 1124 - A': Îl,J pal'fe / B: aparte II 26 - A: şi I B: şi că II 378, 3 - A: mă rog, că I B: că III 14 - A: şervete în odăile I B: peşchire în odaia 1116-17 - A: Iese. I B: ieşind spre dreapta, II 19 - A: obraz I B: ochi' II '37 .: A: P-U'nîI1- dU-fI: I B: Pune II 38 - A: El e ... I B: El II 379, 2 - A: RUllALÂ, .. COŢOFĂNEsCU, sTAN, ŞLOIMEsCU [uine în fund) I B: Aceiafi,; ŞLOIM 113 - A: ŞLOIMESCU I B: ŞLOIM [ .. .j fund) 115, 9; 11,' 14, 20,26,30,33,35 - A: ŞLOI�ESCU I B: ŞLOIM,II 5 - A: strîngînd-o I B:: trăgînd-o II 14 - A: Ruhaliţa I B: Ruhala II 16, 37 - A: în, parte I B: aparte /131 - A: brună-i sat! blondă' I B: brună sa,u blo�dă e 113r..:: A':'amîn', doi de 'f B: de 1139 - A: şi I B: de II 380;2 - A: Precedenţii,lMMERG0!cD: GOLDIMMER (vin prin fund I B: Aceiaşi [ ... ] apoi 114, 5, 7 -'Â;B: IMMERGOLD [iniţial în A: GOLDIMMER] 1/ 5 - A, B:Ghisund [iniţia In A: Pfelen'[ 118 - A:' Ai [ .. ,] ghefejt?' [aludat continuarea; (jn'cetl�i Goldimmer )] I B; (în taină): Ai [ ... Jgllefeft? 119 .; A: (în taină Ruhdl�i );� Ia I B: Ia 1/ 11 - A: meu [anulat: pe, Goldimmer] I B: meu ÎI 12 -. A ;'� 10 000 I B: o mie II 14 - A: ŞLOIMESCU [anulat: Ha, ha ... ] I B: " ŞLOIM 1/ 15 - A: ca să-I I B: să-I II 19 - A: în parte I B: aparte Jl20 :::":A':' Goldimmer I B: el Jl22 - A., B: sernitismului [iniţial în A: ovreismuluijţl 29 - A: poate vreo I B: vreo 11381, 5 - 6 - A: lasă, Şlolrrt,' că-s în' stare-să se bată I B: lăsaţi [ ... ] înghită 1/8 - A: ŞLOIMESC;U ,(vli';'il1d Îli,tre Goldimmer fZ Coţofănescu }: Ha, ho!. ',' tbrrr. .. I B: ŞLOIM: 'Ha! ho! ... Jl12 - A: ŞLOIMESCU I B: ŞLOIM 1/ 14.- A: Şloimuşorule .. [Şloimescu I B: Şloimescule. '(Şloirn 1/ 18 - A:' Precedenţii , MUS TO'CS: IDI (poartd I B: Aceiaşi '[ ... ] purtînd 1/19-20 - A: intrînd fi scapă , '." i IB: la intrare, scăpînd 1/21 - A: Întorcindu-se I B: Se-ntoarce 1129 ':':"')1,: se" pU11e pe cun scaun I B: şade [ ... ] dreapta II 30 - A: 'cu tnîna d�:J 1/: de 1135 - A: meu I B: mea II 36'- A: (înţelegind): A! I B: A! 11382, 1 - A: In parte. I B: APal'ie. 1/3 - A: aşezat I B:'pus II 8 - 'A:' il1, parte I B: aparte II 10 - A: sculindu-se] B: se scoală II 18 - A: bleste­ mato ! , .. numai gaure ... I B: blestemato ! ... 1119 - 'A: is linj'B:' într-un II 38- 39 - A: Ohi, kera 11!t1 ••• Am fost inspector la t�tunu�i. •• şilB:Eram [ ... ] 'cind 11383, 2-A: că să/B: sălii-A: d�S;;.ie,�· madamii? (Arată pe Ruhala.)fB: (arată [ ... ] madamei ... 116·- A,: tot cu�sul scenii acestii I B: timpul acestei scene II 8 - A: In parte. I B": Aparte: [111- A: (în parte): Vuăs? I B: Vuăs? (Aparte.) 1/13 .:..,·:,4,E: subprefectului [iniţial îll A: 'dij-ect6rul�i) 1120 - A :1'ÎzÎlId / 13: rîd 1I'25�' 1095 [1096] #' A: Mare cabzalichi! Mal B: ma II 29 - A: că eu 1 B: că II 31 - A: (Se ,întoarce cătră Ruhala. nB: (Ruhal�i.) 11'384, 2 -'A: '(Seap"opie de sabii.fi B: (Vine lîngă fereastră.) II 3 - A: (către Ruhala) I B: [Ruhalei ) " 7 - 8 - A: CU 1 mmergold de Stan 1 Ii: de [ ... ] 1 mmergold II 10 - A: Arătînd 1 B: Arată 1114, 31- A: In part�.1 B: Aparte." .16, 20 .:.' A ;' în parte 1 B: aparte II 32 - A: atîte emoţiuni. {Ruhala iese în stînga. I B: emoţiuni! (1 ese-n. dreapta II 34 - A: GAFIA., (se ocupă lîngă tabI4J/,B: GAFIAII385, 2-A: BaIB: (care [ ... ]. BaIl4-A: mu>,' .. Na se haro ... bună I B: Bună 117 - A (lui Coţojănescu ): EIB: E II 8 - A: capului I B: nasului II 13 - A: Trazico?".. piitis? I B: Piitis i' II 15 - A: ke zburiite, 'ke I B: şi zburli te şi II 18 - A: 1>� parte] B: AParte. "22 - A: GAFIA (atinsă) I B: GAFIA 1128 - A: în parte] B: aparte 1129 - A: patrida 1 B: e pat rida 11386, 6'- A: In, parte. 1 B: Aparte. 119 - A:' Aferim! (Lui <;pţofă�escu, încet.) 1 B:. (L';ti Coţof[d­ nescu),) 1121 - A: la alţii... Ma I B': Ma 1129 - A: E�� se [anulat: se mărite] joace Isaia danţuieşte,' cînd ... 1 B: iI a II 31 - A: absentez, (Iese prin fund. )IB: absentez. II 33 - A: In parte. I B: AParte. 1137-: numaJ in B: (Iese 'prin [unâ.] H 38 - A: in parte 1 B: aparte II 387, 8 - A: Vrînd I B: Vrea 1110 - A, B: (intrînd in sofragerie) [iniţial în A: (Jugi'n/;l�i suind scările din fund.)] 1l11- numai în B: (Fese-n stîngă. )1144- A: bărbat. Kaimenos ! I B: barbat. II 17 - A: în, parte] s: aparte" 30 ..c. A: amorezi. .. Mulţi ai se distihiseşti ! ... 1 B: amorezr. li 388,6- A,B: Am [iniţial în A: Aveam] 117 - A:O 1 B: am, II 9 -,A, B: tot asemene' tini!ial in A: tii] II 12 - A: de provi�ţie. " Şi 1 Ii: si li 22 ­ A: parul I B: dorul Il 29 - A: filosoful Socrates [anulat: toate gusturile], gust�l I ij; Socrates, gustul II 35 ...., A: steha I B: aştepta II 389, 2 - A, B: miroase tini{iii i'n A: pute] II 28 - A: mi-a c;rat mîna . .! B: m-a cerut. II, 34 .; A: corisid�rat { B: privit» 37 - A: Domnul�:.: r , (Ui�itd. ) 1. B: ' Domnule! 11390, 4-5-A: îndrăznea rB: a. în Mais un Iaux pas survient, le couple tombe et roule Et l'on vit tout-ă-coup, non sans confusion, Une robe sans tule et sans iIIusion. LE BARON: ]'etais la, j 'ai bien ri, ma foi, de la culbute. LA COMTESSE: Mais apprit-on le nom de l'ange... apres sa chutte? SÎNZIANA ŞI PEPELEA (p. 483) După apariţia in volum a lui Despot- Vodd, Alecsandri părăseşte Bucureştii, pe la jumătatea lui aprilie 1880. întors la Mirceşti, el se apucă îndată să scrie o nouă piesă, de un gen cu totul nou nu numai în creaţia sa, ci şi În dramaturgia românească. Era "o piesă de inspiraţie folclorică, ale cărei episoade şi personaje sînt în cea mai mare parte a lor luate din poveştile atît de pline de fantezie ale poporului, tratate însă Într-un mod ingenios, cu multă subtilitate, cu mult realism, cu multe săgeţi la adresa societăţii contemporane şi cu Ull infinit umor, de asemenea în bună parte de origine folclorică" (cf. G.C. Nicolescu, Viaţa lui Vasile Alecsanâri, ed, cit., p. 600). 1103 [1104] Ch. Drouhet nu vedea in Stn ziana şi Pepelea decit o farsă, de genul S'[rcdelutui dracului: "Numai două piese jucate, în 1881, Stn ziana şi Pepelea ; scrisă pentru ca sub direcţia lui Ion Ghica să se inaugureze şi feeria la Teatrul Naţional din Bucureşti, şi Sf reâelul dracului, o farsă a cărei paternitate autorul lui Despot nu îndrăznea s-o afişeze, mai înfăţişează, în perioada nouă a activităţii dramatice a lui Alecsandri, genul cu care se îndeletniclse timp de douăzeci şi cinci de ani" (cf. op, cit., p. 191, nota 3). De cu totul altă părere este G. Călinescu, care îşi exprimă fără rezerve aprecierile la adresa acestei opere dramatice: "Cea mai originală şi deci cea mai valoroasă piesă naţională - scrie el in Istoria literaturii "01nâl1e, p. 278 - este Stneiana şi Pepelca , feerie din care se trag viitoarele basme dramatizate din literatura română. Avem de-a face cu un Papură­ tmpărat, după a cărui fată aleargă Pepelca , Pîrlea-vcdă (simbol alsecetei). Lăcustă-vodă şi alţii. Fata e furată de un zmeu. Fabulosul o umplut cu bufonerii, nu totdeauna de bun gust, cu aluzii la stări prezente, dealtfel ca şi în poveştile dramatizatc ale lui Carlo Gozzi. Tindală şi Păcală, sfetnici fricoşi şi fără onestitate, sunt din tagma lui Pantalone şi lui Tartaglia." Importanţa piesei pentru Iiteraţura dramatică românească este rele­ vată şi mai pregnant în analiza pe care o face recent Al. Piru : "Cea mai originală şi mai valoroasă creaţie a teatrului comic al lui Alecsandri este feeria naţională în cinci acte Sin ziana şi Pcpclea (publicată întîi în Convorbiri literare în 1883). Personajele luate din lumea basmelor simbolizează caractere omeneşti sau catastrofe naturale, şi piesa conţine aluzii fine la stări sociale contemporane. Avem a face cu Papură-împărat (numele indică şovăiala , plecarea la orice adiere), pe a cărui fată, Sînziana, o dispută istcţul Pepelea, Pirlea-vodă (simbol al arşiţei pustiitoare) şi: Lăcustă-vodă (simbol al foametei). Fata este furată de un zmeu şi cucerită. după mai multe peripe ţii, de Pepelea, În acţiune mai intervin cei doi sfet­ nici linguşitori şi intriganţi ai împăratului. Păcală �i Tîndală, care vor să se surpe unul pe altul, dascălul sfătos Macovei şi nevastă-sa Mărica , vrăjitoarea Baba Rada şi diferite personaje fantastice, precum Zina Lacului. Zina Codrului, Statu-Palmă-Barba-Cot, Iarna, Crivăţul, Zorilă, Murgilă , genii, un urs alb, pasărea măiastră. Politica in ţara lui Papură-împărat e împărţită în trei categorii de (, tarafuri '>, printre care se numără tarafuI naţional-liberal, taraful liberal-naţional-moderat, taraful m oderat-na.ţional­ liberal, taraful aristocrat, bur tocrat, pungccrat şi postocrat. Deviza politică a tuturor e una şi aceeaşi: « Scoală-te de la lccul tău, să mă pun eu.» Păcală, şi Tîndală sînt «pungivori '>, dascălul Macovei citează lozinca lui Rică, • Venturiano:« Box pipili , box ... �, iar Sinziana are limbaj de femeie eman­ cipată (<< Astăzi sîntem libere şi independente �), ca Ziţa din O noapte f ur- J 104 [1105] " 1, I tunoasă a Iu i 1. L. Caragiale: � Sînt liberă ... de nimeni nu depand .• , G. Călinescu a făcut 0 apropiere între feeria lui Alecsandri şi poveştile dramatizate ale lui Carlo Gozzi. Nici Visul unei. nopţi de vară de -Shakes­ .peare nu e cu totul altceva, deşi un critic de la The Daily Telegraph, îndern­ nînd pe Alecsandri să-şi traducă feeria în englezeşte, îl încredinţa, totuşi, că. n-ar merge decît ca o e antipasto ,) la o pantomimă" (ef. Introducere î1� opera lui Vasile Alecsandri, p. 154- 155). A!. Piru subliniază mai departe Incercar�a lui Alecsandri de a "imbrăţi�a aspecte contemporane mai vaste în drame şi comedii". pacă}n Lipitorile satului şi Boieri şi ciocoi acest lucru nu i-a izbutit, "scriitorul plătind [în ele] un tribut considerabil ideo­ logiei claselor dominante", el îşi va lua însă revansa în ultima etapă "atît In �omedie, cu feeria Sin ziana şi Pepelea, .satiră alegorică transparentă a regatului lui Papură-vodă (Carol I), cît şi în drama de evocare a trecutului nostru de luptă împotriva tiraniei, cu Despot Vcdă" (ibidem, p. 168- 169). La 14 mai 1880, Alecsandri îi dădea ştiri lui 1. Ghica 'despre stadiul În care se afla realizarea feeriei, despre care discutaseră, de bună seamă, mpreună, În timpul iernii, cînd poetul se aflase În capitală: "Voi veni la Bucureşti - scria el - pe la inceputul lui iunie. În aşteptare, lucrez straşnio la feeria noastră; te previn că va cere cheltuieli destul de mari pentru dccoruri şi costume= Ycf. V. Alecsandri, Corespondenţă, p, 95). Lucrul avansa cu mare repeziciune, căci a doua zi chiar, la 15 mai 1880, primul act al piesei era expediat la Bucureşti: "Iată primul act al feeriei Pepelea - suna scrisoarea ce-l însoţea, adresată lui Ghica -. Îţi voi tri­ mite pe rînd pe celelalte, pentru ca să poţi comanda la timp decorurile şi costumele: Va trebui de asemenea să însărcine zi pe Flcchtenrnacher 1 sau pe altcineva să compună i:nuzica. La trecerea mea prin Bucureşti ne vom înţelege În ceea ce priveşte distribuirea rolurilor." În continuarea scrisorii, Alccsandr'i nu-şi ascundea îngrijorarea: "Mărturisesc însă că punerea în scenă a acestei piese va cere cheltuieli destul de mari. Direcţia va putea, va trebui ea să le rişte? Oricum ar hotărî, eu voi termina piesa, pentru că am început-o 2, chiar de-ar trebui s-o arunc la coş, dacă va prezenta prea multe dificultăţi ca să fie montată Consul tă pe Gatino 3 în privinţa aceasta" (ef. ibidem, p, 96). 1 Alex. Plechtenmacher (1823- 1898). 2 Despre aceasta îl înştiinţase pe Ghica la 1 mai 1880 (cf. ms. rom. BAR. 803, f. 167-169), 3 Alex. Gatino (1812- 1883), director de soenă la Teatrul Naţional, a pus in scenă piesele clasice Despot-Vodă şi Răzvan şi Vidra, precum şi Ieeria Sineiana şi Pepelea (cf. 1. Massoff, Teatru românesc, II, p. 187). J 105 ., , [1110] MUMA PĂDUREI-ZÎNA CODRULUI STATU-PALMĂ-BARBA- COT IARNA CRIVĂŢUL ZORILĂ MURGILĂ Dascălul MACOVEI TOMA MĂRICA SAFTA Crainicul lui Papură Stolnicul lui Lăcustă Paharnicul lui Pirlea Un geniu 2. geniu Un urs alb O pasăre maiastră Popor, ostaşi, ţărani, ţărance." D-ra T. Patraşcu D-nu D. Roşianu D-na A. Romanescu D-nu D. Popovici " C. Costescu " M. Dimitriadi 1. Petrescu " C. Davidescu D-ra A. AJecsandrescu " M:. Ionescu D-nu N. Basarabeanu A. Catopolu " A. Moru D-ra L. Lăzărescu D-na E. Mateescu D-nu Nicolau D-na Tănăsescu I Îridreptări autografe ale lui Alecsandri se află pe filele: 4r, llv - l2r 14r, 15r, 16r, 17r, 18r_18v_19r, 21r, 22v_23r, 24r, 24v-25', 28r, 30r,32r 34V,"' 35r, 36r, 37r, 38r, 41r, 44r, 44v_45r, 46r, 48r, 51r, 52r, 56r, 59r 6or,- 64v_65r, 66r, 67r, 69v_70r, 72r, 74r, 76r, 77v_78r, 80r, 81r, 84r, 85r, 89r, 90v _91r, 92r, 93r, 95r, 101v_102r, 103r, 105r, 106r, 108r, 111r, 113r, 115r, 119r, 120r, 121v _ 122r, 124r, 128v _ 129r, 132r, 133r, 134r, 137r_v, 138v_139r, 139v_140r, 140v_14lr, 142v_143r, 144r, 145', 145v_ 146r. Aceste îndreptări sînt fie completări, fie corectarea unor erori fla­ grante ale copistului, care îl vor fi iritat pe scriitor; astfel, Alecsandri corectează: kopaci > copaci, particul>particulal', garafărz-garofă, passu­ mus>possumus. coconaşi > coşcodan , ţăndări>ţanduri cazan > caldare etc. Peste trei zile, la 20 decembrie 1880, Alecsandri ţinea ca şi 1. Ghica să ştie ce chin este să te recopiezi: "Lucrez cu repeziciune la copia lui Pe- e. pelea, pe care o voi sfîrşi în patru-cinci zile - îl asigura el -. Drace! Greu este să te recopiezi! Aş prefera să citesc din Dame sau din Şoirnescu." Pentru a se sustrage acestei impresii apăsătoare, scriitorul evada cu gîndul la viitoarea lui scriere, Sf redelul dracului: "De îndată ce voi termina munca 1110 [1111] asta; vei începe' sceneta în chestiune" (cf. V. Alecsandri; Corespondenţă, p. 104). , Pînă la 11 ianuarie 1881, Alecsandri îi trimisese lui Ghica atît manu­ scrisul lui Pepelea, cît şi pe acela al S'[redelutui dracului, Farsa fusese între timp reprezentată pe scenă şi întirnpinată de critici violente careJl mîh­ niseră pe poet. , .. .Păstrează manuscrisul lui Pepelea >- îi. seriaeI lui. Ghiea s- dacă' aceasta îţLpeate face plăcere" cît despre' acela al Sfredetului dracului; să mi- 1 păstrezi ca să .fac -diri el un.iautodafeu [ ... ] ,'.' Nu cred să-pot-veni la 'Bucureşti înainte de sfîrşitul lui februarie şi în acelaşi timp aş dori isă supraveghez u lti meîe repetiţii generale cnPepelea, Cum să aranjăm aceasta?" (cf. ibidem, p. 105- 106). La 28 ianuarie.Alecsandri îi cerea, nerăbdător, veşti lui Ghica: "Ce neutăţi de la Teatru? [ ... ] Concina 1 este şi .ea în studiu? Cit despre feerio., ce mai 'este cu ea? Ştefănescu a terminat compunerea şi orchestrarea .muzi .. cii? Decorurile şi accesoriile sînt gata? Însărcinează-l pe. Gatino să-mi Iacă un raport-amănunţit în-rlegăt.ură cu asta [ ... ]. ,. , .' •. Ţi-am 'anunţat sosirea mea.da Bucureşti pentru sfîrşitul lui februarie, îmi ya Il-Imposibil tsă vin inaintea acestui termen. Va trebui deci săami-, năm prima-reprezentaţie cu Pepelea. pentru începutul celei de .a doua săp­ tămÎlai· a .postului.. cînd se .. vacalma agitaţia înfrigurată a carnavalului; Balurile" seratele, concertele 'şi balurile mascate trebuie să 'stingherească reprezentaţiile teatrale, căci lumea probabil că nu mai .ştie unde. îi stă capul, atît pare că se distrează şi se ameţeşte iarna' aceasta" (ef. -ibidem, p. 107.,.., 108); Impedimentele înşirate de Alecsandri În misiva sa erau'fearte'pu­ ternice, dovadă că premiera feeriei a avut loc abia la 29 martie 188L Între timp poetul' urmărea, cuasenţrer.de la Mirceşti, evoluţia pregă­ tirilor. Acestea mergeau destul de bine, pentru că îngrijorarea şi îndoielile sale cu privire la reuşita-piesei; exprimate- mai Înainte, păreau săse risi� pească ; "Să sperăm că, Pepelea nu-va fi malprejos decît S'[redelul - îi scria elIa 1 martie lui 1. Ghica -. De aceea mă străduiescsă. punaceastă feerie pe roate. Una diuprincipalele condiţii ale succesului,pentru acest gen de piese •. este ca artiştii să joace cu vioiciune şi ca trucurile maşinistu­ luisănu·dea,greş.'.· .. · " " Da� muzica lui Ştefănescu este reuşită,. Cu atit mai bine ,pentr)1. ,�L; Îmi va face o. adevărată plăcere să-i precur Iibrete de eperetă,pentru iarI!:� yiiteare.,Yreau ca, în ciuda reproşuril?r vielente ale �iarului Indep�ndenia - 1 RelUarea' 'C01icillei avea să 'întîrzie pînă la 11 mai 1881. lIU [1112] şi ale 'Românului, direcţia ta să inaugureze feeria naţională, marea dramă în versuri şi opera comică românească [ ... ]. Voi pleca tot miercuri seara, adică la 1 martie, însoţit de. Paulina, care vrea [ ... ] să asiste la premiera lui Pepelea" (ef. V. Alecsandri, Scrisori, [nsemnări, p. 16). Perseverenţa lui Alecsandri de a asigura o prezentare cît mai stră­ lucită feeriei sale avea la bază atît convingerea sa că Pepelea era mai presus de farsa Sfredeluţdracutui, care obţinuse un mare- succes de public, cît şi dorinţa fierbinte de a da o ripostă atacurilor îndreptate de ziarele Inde­ pendenţa şi Românul împotriva lui I. Ghica, directorul Teatrului Naţional, ca şi împotriva comitetului teatral condus de acesta şi din care făceau parte T. Maiorescu şi Alecsandri însuşi. Acest comitet teatral avea să fie în curînd reorganizat, în urma plecării lui Ghica, numit ambasador al ţării la Londra. Maiorescu şi Alecsandri se vor retrage şi ei. Evenimentul era comentat îndată, cu răutate şi rninimalizlnd meritele scriitorului, de Literatorul, II, 1881, nr. 9, septembrie, p. 168), în Cronica semnată de T.M. Stoenescu: "Este locul, credem - spunea acesta - să vorbim şi despre noua compu­ nere a Comitetului teatral. Regretăm retragerea d-lui Maiorescu, fără a regreta-însă şi pe a d-lui Alecsandri: nu că dl, Alecsandri nu era un bărbat demn din toate privinţele de a ocupa un asemenea scaun; dar. d-nia sa locuia la ţară şi să interesa de teatru ori de cîte ori imaginaţiunea sa fecundă da naştere la cîte o Sinsian a şi Pepelea. Să i-o spunem marelui bărbat: a fost cam egoist, şi acest egoism să pronunţă astăzi şi mai mult, cînd ne putem da 'seama că măestrul nu şi-a format singur nici un urmaş. Avut, înzestrat cu toate darurile, a trăit fericit şi ne-a înduioşat ca o privighetoare la ale cărei accente ne uirnirn , dar nu plîngem". Scîrbit de . atmosfera de invidie şi răutate de la Bucureşti, care atin­ sese culmi nebănuite în urma· premierii sale, la 6 aprilie în acest an 1881, cu marele premiu Herăscu-Năsturel al Academiei, scriitorul se, retrage iarăşi la Mirceşti, unde îl aşteptau mai multe proiecte literare .. ·· Solicitat de 1. Negruzzi să-i trimită ceva 'pentru publicare în Convor­ biri, poetul îi expediază Sf redelul dracului -. ,,9 piesă oare sea jucat cu mult SUcces în iarna trecută la Bucureşti" - şi Pepelea. Nu- ştim ce obiee tii va fi avut" Negruzzi, dar răspunsul lui Alecsandri la acestea pare destul de iritat: "Fă cu Pepelea şi cu Sfredelul dracului ce-i găsi de cuviinţă. Ţi le-am trimis numai şi numai pentru' că mi le-ai cerut" (cf. V. Alecsandri, Cele maif rumoase scrisori; p. 287). Sinziana şi pepelea cO'nţinea, cum am văzut; aluzii transparente la starea socială şi politică a ţării, ceea ce explică ezitarea lui �.e.gJw�Lqe.a o publica. Ambele piese trimlsedeAlecsandriau apăruttotuş] în COfvorbiri, 1112 [1113] dar numai farsa - neutră - Sf redelul dracului, în acel an (XV, 1 noiem­ brie 1881, nr. 8, p. 297 - 312). Sînziana �i Pepelea va fi publicată abia peste doi arii � paginile revistei (XVII, 1883, nr , 6, 1 sept. p. 201-216; nr. 7, 1 oot., p. 247-262; nr. 8, 1 nov., p. 293�299). Deşi Teatrul Naţional de la Bucureşti va trece printr-o lungă perioadă de criză, cei mai buni actori părăsindu-I, Ieeria lui Alecsandri continua să se joace, în condiţii destul de grele, pe care le zugrăveşte Matei Millo într-o scrisoare adresată vechiului său prieten în noiembrie 1882: " ... nu mi se dă nimio să joo - se plînge el - nioi măoar vechile mele roluri, în care aş mai putea fi încă necesar acestui nenorccit teatru. Ah! da, foarte neno­ rocit, pentru că în clipa aceasta se găseşte într-o mare neorînduială. D-na Romanescu a părăsit teatrul, Manolescu şi Anicuţa [Popescu] au părăsit de asemenea teatrul, iată-ne mai puţini ou trei primi Interpreti şi dintre cei mai -, buni. De aceea Comitetul nu ştie unde îi e capul! Este o neînţelegere, o anarhie, un întreg Babel în acest Teatru . . ', Am făcut zilele acestea două repetiţii cu Pepelea şi mă ocup serios de rolul meu ... nu am jucat niciodată' acest gen de caracter. voi încerca totuşi să îl fao cît pot mai bine. Cred ci vor să joace Pepelea duminica vii­ toare,' 19 curent . . Te .înştiintez numai că nu avem o Sinziană, Romaneasca nemaifiind în Teatru. Au dat rolul Dăneascăi i căreia îi lipsesc exaot calităţile cerute de '�oi: tirie/eţea şj drăgălăşenia, Nuu{ai Arnalia ar putea juoa convenabil acest rol" (ef. Scrisori către Vasile Alecsandri, p. 302). p.' 'if" " �. . .r.. A1iUI1).at de imaginea sumbră a scenei naţionale înfăţişată de Millo, Alecsandri se grăbeşte să�i scrie lui Gr. Cantacuzino, directorul de atunci al Teap:,ull1i Naţiona] din Bucureşti: "Afll! cu mirare risipirea trupei! ­ sună scrisoarea sa datată: "Mir<;eşti,. 13 decembrie 1882" �. Ce i-a apucat peRomaneasoa, pe Popeasca şi. pe Manolescu ? Adevăraţii artişti nu pără­ sesc un teatru căruia îi datorează succesul şi reputaţia lor. Purtîndu-se ;:l.stfel"doyedesF.Fă lepasă de arta dramatică şi de progresul scenei naţie" J).�le.cţt 1�.J)asă de.» ciubotă veche [.;,.]. M>Qntaţi feeria Pepelea? Lăsînd la o parte orice amor propriu de autor. cred că ,Mi .avut o .. ideep.l:.I1.ă.: Aoeastăjrhiduşie a adus rşi va aduce bani, dlstrînd în acelaşi timp publicul. Dar daoă Romaneasca lipseşte pentru rolul Sînzianei , cui vă gîndiţi să încredinţaţi acest rol? - - � . _. Trebuie ° femeie frumoasă şi care. să producă un oarecare efect, atît Jl�inthi�ţ{t '��, dtşi p;ir.l,:9înte�ul şi jo�ul�!iu, de iJ.ce�â.. îl, destjnasern de la început lui Wellner [cum am văzut; dealtfel, indicatîn-manuscrlsul piesei 1113 .1 1 [1114] \ j j r I 'I I '1 I rămas la 1. Ghica - I�.n.) [ ... ]. Oricare alta afară de ea va fi; credeţi-mă, nepotrivită în rolul Sînzianei şi feeria va şchiopăta în chip neplăcut, . Dacă rolul este deja dat unei alte artiste, direcţia are dreptul' să i-I retragă atunci cînd autorul cere acest lucru" (ef. V. Alecsandri, Corespon- denţă, p. '10). .' Un lucru pare foarte curios in legătură .cu Sînzia1O'a şi. Pepelea: faptul că Alecsandri n-a, spus un cuvînt despre ea fratelui său, care află că aIost scrisă abia în octombrie 1883, cînd citeşte primele două- acteapătute în Convorbiri. "Nu mi-ai cerut niciodată părerea asupra Sînzienei şi Pepelea,-scrie Iancu Alecsandri fratelui său la 5 octombrie din acest an - şi aceasta.pen­ tru tID motiv foarte simplu: această feerie îmi era necunoscută, Acum 'nu mai este aşa, Convorbirile din septembrie dau primele două acte' 'şi pot, după ce le-am citit în linişte - graţie unei zile infernale care m-a făcut să rămîn in cameră r: pot, spun, să-ţi trimit * complimentul cel.jmai ,'drăgă­ laş asupra Sţn zienei şi Pepelea». ' ... .r.r Nu mi s-a părut că este nevoie să aştept ultimele acte pentru a-ţi spune părerea mea asupra 'noii tale creaţii.' .' .'" ' ... °"î�c�p' prin a 'te asigura că rar am rîs la vreo lectură, aşa cum ·�:iă.c�t�o citind, -rr:.:tf cu seamă, actul al doilea. Totuşi nu mai 'rîd, vai! � 'a),tăda,;,ă 1. în acest al doilea act, tipurile, atmosfera în care se mişcă, limba ea însăşi, totul se ţine şi se leagă printr-o' legătură .preţioasă, mal cu" seamă într-o feerie: veselia. Sînt sigur că scrîind-o trebuie să fi rîs ca şi �um'"a.m fi văzut interpretind aceasta. pe Sainville (Papură-Grenier , PăCf-Iă-Chiil�). Exact aşa am cetit eu piesa ta, m-arn distrat la sfîrşit notînd cîteva găselrtiţe care, numai ele, ar fi făcut succesul unei comedii' întregi în cinci acte a-unuia din dramaturgtinoştrt (cu excepţia lui Rosetti, care dovedeşte multă dibăcie în piesele sale şi care va deveni cineva dacăva pătrunde Ceva mai mult în spiritul şi în dialectul popular). Augustate este aşa de bine găsit 'că într-o zi vor fi în stare, acolo, 'să-I adopte de-a binelea. ,. , în politică', pomelnicul partidelor este foarte amuzant şi se: 'găseşte cum nu se poate mai bine legat de decoraţiile zoologice. Mărturiseşte că te�ai gîndit. Ia prinţul Dimitrie", . . Cit priveşte aluziile, Răscumpdrczrea baloanelor este o adevăratăcâpo- doperă, h:.' ... � , , ..•.... ;;., . _ . ";····:r 1 D'imitrie Ghlca (1816':'" 1897), cunosout sub numele de .. ".be� MitiCă", fiul fostului domn muntean Grigore Dim. Gbica;f6stIiIînl!itru' şi preşedinte al.Senatului,. .. ",,': i . 1114 �. [1115] Rău progresişti, giumătate de împărăţie [ără ipotecă, Pepelea din botez sau de aiurea, verbul a-proximatiueşti etc., etc., toate acestea alcătuiesc o comoară de noutăţi încîntătoare care, bine spuse, ar trebui să cucerească o sală" (cf, Scrisori către Vasile Alecsandri, p. 38). Tăcerea păstrată de Alecsandri faţă de fratele său cu privire la Sînziana şi Pepelea rămîne inexplicabilă , cu atît mai mult cu oît ei se văzuseră cu un an mai înainte, În mai 1882, cînd poetul se dusese în Franţa pentru a participa la serbările felibrilor. De asemenea, corespondenţa lor fusese foarte susţinută, în acest timp, schimbînd adesea între ei păreri asupra noii piese a lui Alecsandri, Fintina Blandueiei, Ba chiar, în acel mai 1882, poetul il vizitase şi pe Ion Ghica la Londra, unde pusese la cale, împreună cu Kingston, traducerea şi reprezentarea pe o scenă londoneză a feeriei sale. Pe Beatty Kingston, publicist şi om de teatru englez, Alecsandri îl cunos­ cuse cu ani în urmă la noi in ţară, avindu-I chiar oaspete la Mirceşti, în 1876, împreună cu Crawley, care urma să ia conoesiunea căilor ferate. în 1878, Kingston publicase traducerea în engleză a lui Peneş Curcanul şi se afla în bune relaţii cu 1. Ghica. Alecsandri însă nu se va apuca decît în iarna anului 1883 de tradu­ cerea in limba franceză a piesei, după care Kingston urma să o traducă în engleză, pentru a încerca reprezentarea ei la Londra. Acest proiect nu s-a realizat, dari mai tîrziu poetul se gîndea să ceară lui Kingston să traducă în engleză piesa Ovidiu. Momentul În care Alecsandri începe traducerea în franceză a feeriei sale este menţionat în scrisoarea pe care o adresează lui 1. Ghica, la 30 noiembrie 1883, de la Mirceşti , unde se instalase, ca de obicei, 'pentru iarnă. El zugrăveşte mai întîi cadrul feeric în care se afla, apoi îşi informează prietenul cu privire la proiectele sale: "A nins o mare parte din noapte şi azi-dimineaţă arborii grădinii, încărcaţi de fulgi de zăpădă, ofereau un spectacol încîntător. Iarna are şi ea marile ei frumuseţi, pentru cine este în stare să le aprecieze; cu toate acestea, trebuie să le admiri prin ferestrele unei camere încălzite. în ce mă priveşte, ador temperatura de afară scoborită la 160 sub zero, atunci cind mă desfăt într-o atmosferă de 160 deasupra lui zero. Acest timp este pentru mine un îndemn la lucru, îmi dă furnicături in degetele care ţin condeiul, dar nu ştiu ce să scriu: pînă acum nimic nu a venit să pună stăpînirile pe creierul meu, pentru <1:-1 face să clocotească.: Şi, cu.foate acestea, vreau să mă apuc de lucru. Ce fel de lucru? Ascultă descrierea pe care mi-ai făcut-o despre deschiderea Alhambrei [teatru din i.o�dra· - n.n.] mi-a dat ideea de a transpune în limba franceză 'feeria mea Pepelea şi de a ţi-o trimite, pentru a o înmîna lui Kingston. Am mai vorbit 1115 [1116] jî ,. I I � ou el despre .. acest proiect şi' îlcred.în stare de a-t pune în practică.' Nu cu­ noaşte oare el pe toţi . directorii de teatru, pe toţi' regizorii din Londra? Pa..GfI,,;ptesa ar avea oarecare 'şansă de a fi montată acolo, aş veni euînsumi pentru a mă înţelege cu impresarul şi traducătorul în limba engleză al aces­ tei. feeriî. Noi trei şi ou ajutorul tău am introduce schimbările cerute de scena engleză şi i-am da dezvoltăripotrivite cumijloăcele de care se dispune la Londra· pentru o mare punere-In 'scenă" (of. V. Alecsandri, Cele mai frumoase .scrisori, p. 339) . . . Peste cîteva zile îi scria 'iarăşi lui Ghica despre mersul traducerii, în cursul căreia îmbogăţea textul .cu .părţi noi.' Comparînd piesele repre­ zentate, de obicei- la Londra cu ale noastre,. Alecsandri ajungea -Ia concluzia că ultimele erau 'net superioare; ,;Am văzut unele feerii în':·timpuI diver­ seJormele călătorii la Londra şi, în afară de rlecoruri şi de costume, mi-au părut atît de .stupide, încît poţi să apreciezi, prin comparaţie, 'piesele unuia' dintre autorii noştri . dramatici. ' Actualmente la Alhaînbra.L'u'meau d'or intră, după cîte mi-ai spus', în aceeaşi categorie. Aceasta mă încurajează să împing Sineiana înspre Londra; ate. unele părţi originale, care ar putea pleda în favoarea sa, mai ou seamă dacă King­ ston ar vrea să se ocupe de ea" (ef. scrisoare datată '"Mirceşti, 3"dec'etnbrie 1883'( - ibidem, p. 343-'- 344): .. Traducerea, cuprinzînd fragmente din actele 1 şi V, se 'păstrează la Biblloteca+Academiei RS.R . ....; în ms. fr. 179'; un oaiet"dictai:ido;"cu 21 file scrise de Alecsandri cu cerneală neagră, "pe' ambele feţe; �.cu ştersături şi reveniri (cîteva file, numerotate la rînd, sîni: 'legate greşit) . . Lucrul la ea a fost curmat de răspunsul lui Kingston, 'care era de natură să stingă entuziasmul lui Alecsandri. "începusitm - traducerea Sîniianei - îi scrie el lui Ghica la 12/24 decembrie 1883 ....: şi lucram la ea cu tragere de inimă, cind răspunsul lui Kingston a venit să azvîrle un duş rece peste înflăcărarea mea. îmi spune că feeriile (, nu mai' au rost decit ca prolog 'sân antipasto la un' soi- de divertisment cu totul englezesc, care se numeşte 'pantomimă ». Este chiar fraza lui - nu o înţeleg prea bine ... El adaugă că aceste pante­ mirne-feeril cer dialoguri pline de culoare locală, de aluzii la politica şi la evenimentele zilei. încă o frază care pluteşte în ceaţă. bar din tot ceea ce-mi spune înţeleg că, dacă îmi continui lucrul, va fitadarrtic, căci îmi va fi Imposibil să-I împănez cu aluzii politice şi aCţ�a:Jităţi londoneze, transpuse în ve��uri, necunoscînd engleza şi trăind în afara mişcă ni marelui oraş. 1116 [1117] Numai Kingston, care face teatru, al' putea să preia această treabă, ser.vindu'se .decanavaua şi. chiar de dialognrile'Sînzienei; ar obţine astfel nu o feerie-pantomimă, dar o piesă de mare spectacol, în genul piesei Călă­ torie -în lună, pe oare am văzut-o împreună, cred, sau Pădurea răbdării, pe care am văzut-o cu Dimitrie [1. Ghica]. Kingston îmi cere totuşi să-i trimit un scenario ... Tu ce crezi?" (ef. V. Alecsandri, Scrisori, l nsemnări, p.60). Nici proiectul făcut împreună cu compozitorul suedez Ivar Hall­ strom (care cornpusese muzica pentru piesa Neaga de Carrnen Sylva), de a face din Sineiana o operă comică, n-a fost. realizat. Acesta îi scria lui Alecsandri la 30 ianuarie 1884 �5. �ra' gat� să înceapă lucrul: _ "Tocmai sînt oiteva zile de cînd am terminat orchestraţia pentru Neaga: aşa că acum nu am nimic de făcut şi, cum pentru mine lucrul este v iata, vă rog să-mi trimiteţi cit mai repede feeria dumneavoastră. îmi închipui că este în ca o bogăţie de poezie şi că melancolicele şi suavele melcdii ale ţării dumneavoastră. vor putea să-mi servească încă o dată ca mijloc de a face să vibreze unele corzi naţionale [ ... J. Deci, trimiteţi-mi piesa de îndată, cu poşta fulger, vă rag 1 Nu este necesar, dealtfel, să pierdem din vedere incîntătorul proiect al unei opere comice (în stilul lui Scribe), eu lucrez repede, 'Ştiţi aceasta, mai cu seamă cînd voi avea ceva care să. mă intereseze 1" (ef. Scrisori către Vasile Alecsandri, p. 238). Alecsandri se locuise Însă, după experienţa Cll Kingston, astfel că Il-a mai dat curs acestei oferte. Cu Kingston a încercat şi mai tîrziu o colaborare, îndeosebi pentru traducerea În engleză a unora dintre poeziile sale, cel puţin acest lucru se Înţelege din cele scrise lui Ghica la 12/24. nov. 1884: .... .iată citeva mici note asupra cuvintelor care încurcă pe Kingston: odoleană - gentiane romaniţă - camomilJe sauvage măzărcle sau măzărică - pois de senteur Pepelea - personaj din poveştile populare, reprezentînd spiritul şiret al poporului catrin.ţă - un fel de şorţ dublu, brodat cu culori strigătoare, pe care-I poartă ţărăncile noastre. Şi acum vînt bun în pînzele galerei arnabilului nostru traducător" (ef. V. Alecsandri, Corespondenţă, p. 143). Poate că tot gîndul de a reprezenta pe o scenă străină feeria îl deter­ mina pe Alecsandri să ceară în 1888, de la Paris, unde se afla în calitate 1117 [1118] de ambasador al României, volumul din Convorbiri in care apăruse SiR­ ziana. ..M-ai îndatori foarte mult - adresa el rugămintea lui : Negruzzi, la 3 ianuarie 1888 - dacă mi-ai trimite volumul de Convorbiri în care se află tipărită feeria mea Pepelea şi Sin ziana: şi in aşteptarea acestui prezent de Anul Nou te îmbrăţişez" (ef. V. Alecsandri, Scrisori, p. 1.59). După această dată nu mai avem ştiri despre intenţiile scriitorului cu privire la Sînziana şi Pepelea, pe care n-a publicat-o niciodată în vblum. VARIANTE ms. 815 (A), ms. 4911 (B), Convorbiri literare, 1883 (C), . ms. fr. 179, f. 1-21 (versiunea în limba franceză, repro- dusă în Addenda volumului de faţă, p. 790 şi urm.) 483 - titlul - A[Pe coperta exterioară]: Poveste-feeric naţională în 5 acturi; [pe coperta interioaral: Poveste naţională in 5 acturi de V.A. 1880/B: Po­ veste-feerie naţională în V acturi de D-nu Y. Alecsandri / C: Feerie naţio­ nală în 5 acte 11485, 1-26 - în B: 1118 PERSOANELE PIESEI PAPURĂ-ÎMPĂRAT SÎNZIANA, fata lui PÎRLEA- VODĂ LĂCUSTĂ-VODĂ PĂCALĂ TÎNDALĂ BABA RADA \ ZÎNA-LACULUI J MAMA-PĂDUREI } ZÎNA-CODRULUI STATU-PALMĂ-BARBĂ-COT IARNA CRIVĂŢUL ZORILĂ MURGILĂ DASCĂLUL MACOVEI TOMA MĂRICA SAFTA CRAINICUL LUI PAPURĂ STOLNICUL LUI LĂCUSTĂ PAHARNICUL LUI PÎRLEA ./ ARTIŞTI D-nu N. Hagiescu D-na A. Rornanescu D-nu M. Matee scu St. Julian 1. Panu .. L. Manovici D-ra A. Gavala .. T. Pătraşcu .. D. Raşianu D-na A. Romanesca D-nu D. Popovici C. Costescu M. Dirnitriadi 1. Petrescu C. Davidescu D-ra A. Alecsandrescu .. M. Ionescu D-nu N. Basarabeanu A. Catapolu A. Moru [1119] int,ţ r, 7-8, numai în A: ZMEUL II 14, 15 - numai în C: ZORILĂ, MURGILĂII17-A, C: TOMA [iniţial în A: MOŞ PIPIRIG /1 19- A, C: SAFTA [iniţial in A: CATRINA] 1120-27 - [în A : MURGILĂ ZIORILĂ Doi crai nici Un stolnic Un paharnic 1. geniu II. geniu II 487, 3 - A: (O / B, C: (T€atrul reprezintă o II 7 - A: TOMA [anulat: CATRI­ NA] I B, C: TOMA 118-9 - A: adormit sub copaci / B, C: doarme [ ... ] &4swţă 1/ 10 - A: TOŢI/ B, C: COR II 14 - numai in B, C: (bis) 11488, 1- A: TOŢI/ B, C: COR 1127 - A: Ce boală o mai fi? / B, C: Dar [ ... ] aceea' ?'1I31 - numai in B, C: oameni buni 11489, 8 - A: Dar !. .. N-ai / 11, C: Da! Ce? n-aţi 118-A, B, C: mare [iniţial in A: slab] 1110 - A: El manÎncă / B, C: EI U 24 - A: rnaiestatea I B, C: augustatea 11490, J­ .4: Să I B, C: O să II 9 - A: ceea ... (Arată casa din stinga.) I B, C: aceea ... D20-A: , I I I UN GENIU 2. GENIU UN URS ALB O PASĂRE MĂIASTRĂ D-ra L. Lăzărescu D-na E. Mateescu D-nu Nicolau D-na Tănăsescu TOŢI (ieşind prin dreapta) Ce secetă! ce fcc! Amar şi vai de noi! A vem lipsă de ploi Şi lipsă de noroc! SCENA III B, C: (Repetă [ ... ] dreapta.) II 23-24 - A: fără căpătăi I B, C: venit [ ... ] Românească 1128 - A: de / B, C: eu de li 29 - tlumai în B, C: ARIE 1131 - A: Copila. I B, C: Copiliţă fi 491, 3 - A: domnilor I B, C: împăraţilor II 7 - A: III I B, C: II 119- 10 - A: iese pe pragul căsuţii, s pri jinindu-se pe o cîrjă; ea-i gîrbo­ vită, stremţeroasă şi I B, C: ea [ ... ] zdrenţurcasă II 12 - A: bate gîndul/ B, C: .bat gîndurile II 14 - A: AlB, C: E II 15 - A: mătuşă [ ... ] de cele I B, C: mătuşică [ ... ] d-ale II 19 - A: bătrîneţele I B, C: tinereţele 1122- A: Palmă cu Matahala-Urlaşa.Y B, C: Palmă, 1124 - A: horn I B, C: coş 1126 - A: crucea I B, C: toaca II 32 - A: mătuşă I B, C: mătuşică II 33 --' 492, 19 - A: de cînd se potcovea puricele cu 99 ocă de fer şi sărea pănă-n cer şi tot i se părea uşor. .. / B, C: Ascultă [ ... ] ciupea, 1122 - A.: 1119 [1122] .!t.� 1<: ,1 zînd II 503, 1 - A: In fiecare se arată cîte o ztnă ; ele I B, C: ztnele iese de II 5-A: ZîNA-LACULUIIB, C: ZîNAII10-A: IeselB, C: Zina, ieşind II 2.5 - A: orchestrului.] (C o r tin a cad e).1 B, C: orchestrei [ ... ] actului 1) 1128 - A: Sala tronului în palatul I B, C: Teatrul [ ... ] tronului 1129-30 - A: 'Troti ţ B, C: un tronIl31-A: UşălB, C: o uşă 11504, 2-A: pe 01 B, C: pe II 13 - A: fluierul, cîntă I B, C: fluierul 1121 -32 - numai în B, C: II [ ... ] curat. 1133 - A: Vrea I B, C: El vrea 11505,1- A: şi pe I B, C: pe 117-8 - A: maiestatea I B, C: augustatea II 1.5-16 - A: a maiestăţei sale l, .. (Schimbînd tonul.) Şi am şi ceva foloase, poreolite ghe­ şefturi de gurele invidioase, locmale grăsuţe pe care din nenorocire trebuie să le împart cu I B, C: al augustăţii [ ... ] pe 1120-21 - A: N-au primit pişicherul j B, C: dar n-a primit... 112.5 - A: bătrineţile. căci s-a culcat odată cu găinele I B, C: bătrîneţele. 1127 - A: cu care din nefericire sînt obligat să împart tot ce agonisesc ... Cum IB, C: cum 1/ 506, 2 - A: (închi­ ntndu-se ): A maiestăţei I B, C: (înclinaţi): Al augustăţii 113 - A: Bun I B, C: Bine 11.5 - A: Cum? Ce I B, C: Ce milion? Care 1/6-9 - A: De la concesionarii baloanelor, TîNDALĂ: Da de unde ai şi afJat-o, moţpane? pĂcALĂ: E scris pe vîrful nasului exelenţiel-voastre, coţcarule. TîNDALĂ: Ce spui? .. Se vede? (Lşi freacă nasui.} PACALĂ: Degeaba îl freci : nu se şterge pînă ce nu mi-i :da partea mea. I B, C: Care [ ... ] ad-o ... 1/ 10 - A: astă dată milionul întreg I B, C: milionul ăsta II 11 - A: la anul alt milion ţie I B, C: alt milion la anul II 12 - A : Cum asta? prin ce chip? I B, C: Cum? II 13- 14 - A: Prin răscumpărarea baloanelor.Y B, C: (îi [ ] baloanelor. II 1.5- 16 - numai în B, C /1 18- 19 - A: Adă jumătatea . TîNDALĂ: O jumătate de milion? Uf! Avan mai eşti! PACALĂ: Aşa mi-e crasisul. TîNDALĂ: Fie 1 îmi place să te am tovarăş la cîrma statului pentru că eşti priceput la treabă şi. .. gros de obraz. PACALĂ: Asta-i deviza noastră ... Adă banii. TîND ALĂ: Să vii mai apoi la mine acasă să. împărţim. I B, C: adă I [ ... ] urmă, 1122 - A: Dar I B, C: O fi /121- numai în B, C /12.5 - A: TîNDA­ LĂ I B, C: PACALĂ 1126 - A: împăraţi I B, C: toate împărăţiile /127 ­ A: astă. I B, C:această 1/28-29 - A: PACALĂ: Oştiu; si ] B, c:TîNDALĂ: O ştiu. PACALĂ: Şi 1/ 32 - A: împăratul [ ... ] împăratul I B, C: craiul [ ... ] craiul II 37 - A: că ne-om căpăta [iniţial: căptuşi] cu I B, C: c-orn căpăta 1/ 38 - A: nu I B, C: iar nu /1 507, .5 - A: uniforrnelor I B, C: livrelei /1 1122 [1123] - 8-9 - numai în B, C: (Papură [ ... ] scufă.] II 11 - A: PA CALĂ, TINDALĂ, PAPURĂ (în halat, papuci galbini şi coronă peste scufă ) I B, C: Aceiaşi, PAPURĂ II 13 - A: PAC. şi TîND. [ ... ] maiestatea­ voastră / B, c: AMîNDOI [ ... ] augustate. II 19 - A: Maiestate / B, C: Măria-ta 1121 - A: Auguste / B, C: Augustate 1128 - A: maiestate a / B, C: augustatea II 34 - A: maiestăţei / B, C: augustă ţii II 508, 1 - A: augustu!e / B, C: augustate II 9 - A: maiestăţei / B, C: augustăţii II 21 ­ A: maiestate / B, C: augustate 1124 - A: desfăşură o hîrtie lungă de un metru / B, C: desfăşurind o hîrtie lungă 1133, 35, 38 - A: Citeşte. / B, C: Citind. II 509, 2 - A: Citeşte. / B, C: Citind. 1121 - A: în / B, C: cu II 31-A: De ce nu? .. dar de ce să-I trîntim? .. şi ţ B, C: şiIl37-A: (In parte.) / B, C: (Aparte.) 11510, 10 - A: Cîţi / B, C: Cîţi pipăruşi II 11 - A: Început-au / B, C: Au început II 17 - A: ceremonia / B, C: ceremonialul 1122 - A: Se închină şi iese prin dreapta. / B, C: Ies închi­ nîl�du-se. II 25-26 - A: decis / B, C: hotărît 1127 - A: mică / B, C: 01133 - A: Schimbînd / B, C: Schimbă II 511, 3 - A: de sărută pe tatăl său / B, C: de-l sărută 1110 - A, B, C: d-ta [iniţial în A: tine] 1113 - A: casa mea / B, C: casa ... II 17 - A: S-a schimbat lumea/B, C: S-au schim­ bat lucrurile 1120-A: just/B, C: drept" 29 - A: în / B, C: într-o II 512, 5 - A: primeşti / B, C: primim 118 - A: Pupă-rnă / B, C: Pupă-rnă fru­ mos ... Pupă-rnă 119 - A: O sărută şi / B, C: După ce-o sărută II 10 - A: de pare ruptă I B, C: ruptă II 13 - A: SîNZIANA I B, C: SîNZIANA (singu­ ră ) II 16, 21-22, 29 - numai în B, C 1125 - A: Zice I B, C: Spune II 35 - A: inima-mi I B, C: inima 11513, 1-2 - A: Cade pe gînduri. I B, C: Stă gîndind. " 8-9 - A: (Văzînd Zmeul, vrea să fugă.) A!! I B, C: (Vede[ ... ]fugă.) " 15 - A: ingrozită / B, C: CU groază 1120 - A: (amenin­ ţător ): Vino. (Face un pas în scenă, întinzînd mî11a sPI'e Sînziana.) {Pepelea a-pare sub arcade.) I B, C; Vino [ ] ea.) 1122 - A: SJNZIANA, ZMEUL, PEPELEA I B, C: Aceiaşi [ ] arcade) 1125 - A: (cu dispreţ): Ce I B, C: Ce 1127 - A: ridicînd I B, C: ridică 1130 - A: deodată încremenit. EI/ B, C: incremenit II 31 - A: dar braţu-i cade I B, C: şi-i cade braţul" 514, 8 - A: Frumos, (Este adin.cită pe gîndul'i.) / B, C: Frumos, 1116-17 - A: şi mai mulţi personagi din toate părţilelumei I B, C: (mai [ ... ] fantastice) II 18 - A: N.B. (Fanfare în curte. Uşele din I B, C: {Ssaude [ ... ] uşile-n. 1120 - A: ei sîni I B, C: şi II 32- 33 - A: PÎRLEA (dînd busta în sală): Unde-i, să o sorb cu ochii? LĂCUSTĂ [asemine }: Unde-i, să o mănînc cu ochii? PACALĂ: Puţină răbdare... Iată... Maiestatea-sa se înaintează 1 N.B. (In sunetul unlti marş triumfal, Papură, cu hlamidă aurită şi cu coronă, intră] B, C: (In [ ... ] aurită 11515,2 - A: de 01 B, C: de II 3 - A: tronul lui Papură / B, C: tron 114 - A: 1123 [1126] � 1'1 I aş fi 1120 - A: i-am I B, C: am 1130 - A: înainte ... Atunci. .. I B, C: ' înainte ... 11526, 1-8 - numai in B, C [în A, aceste versuri sînt plasate mai înainte] II 13 - A: secat ca de lungoare I B, C: secat II 19-20 - A: şi-a schimbat penele pentru ca să se coţofenească Între celelalte paseri. El mi-a adus vestea. I B, C: Un [ ... ] coţofănească. 1132-33 - A: N.B. (Se aude zgomot de oameni în stînga.) I B, C: (In [ ... ] oameni.) 1137 - A: fugind I B, c. fuga 1138 - A: ZÎNA (privindu-l) I B, C: ZÎNA II 527, 1 - A: IV I B, C: III 114 - A: toţi [ ... ] prin I B, C: toţi sint [ ... ] din II :; - A: obosiţi I B, C: obosiţi de drum II 14 - A: maiestate I B, C: auguste II 23 - A: şi I B, C: Dar adică 11528,3 - A: spaimă I B, C: frică 114 - A: fie I B, C: fie oare II 7 - A: ascunzindu-se I B, C: se dă II 13 - A: zmei ascunşi I B, C: zmei II 14 - A: PAC. şi TÎND. I B, C: AMÎNDOI II 16 ­ A: marinirnos I B, C: marinimos cu voi II 18 - A: .PAC. şi TÎND. (unul cătră altul) I B C: AMÎNDOI II 21 - A: cătră ostaşi I B, C: ostaşilor II 23 - A: îmi întindeţi I B, C: întindeţi-mi 1124-25 - A: între culisele din dreapta.) I B, C: în [ ... ] culise.) 1126 - A: în I B, C: pe 1127 - A: Ieşind I B, C: Iese 1128-29 - A: (Iese cu toţii prin dreapta.) I B, C: (Lese-n. [ ... ] scenei. ) W 30 - A: VIB, C; IV II 529, 15 - A, B: ţtnţari mari I C: ţînţari II 18-A: ioi ţ Bv C: soiIl21-A: cu ţ Bi C: oll27-numai în B,C:' (Işi [ ... ] obras.} II 39- 40 - A: examinînd desimea cadrului şi apărîndu-se de ţînţari I B, C: apărîndu-se [ ... ] cadrului II 530, 4 - A: şi să I B, C: Să II 6 - A: (îmbrăţişîndtt-l) I B, C: (luîndu-l în braţe) II 8- Il - A: Cît am fost la putere, tovarăşi, ţi-am mîncat 600 000 lei noi din partea ce ţi se cuvinea. PACALĂ: Ghidi, hoţ bătrîn!. .. dar te iert, că şi eu ţi-am mîncat ţie vro 800 000. .. tot noi. TÎNDALĂ: A! pişicherule ... asta nu-i delicat ... însă ... I B, C: Am [ ... ] chit ... II 17-A: ră-pide I B, C: amîndoi 1131-A: VI I B, C: V 1132 ­ A: suita sa I B, C: suita 1133 -A: v-aţi şi I B, C: v-aţi 11531, 5- 11 - numai în B, C: COR [ ... ] ha! II 18 - A: VII I B, C: VI II 19 - A: Precedenţii, ZINA-CODRULUI (apare în capătul aleei ) I B, C: Aceiaşi, ZINA-CO­ DRULUI 1127 - A: putea I B, C: pute d-ta 1130 - A, B, C: Tîndală [iniţial în A: Pacală] II 532, 3- 4 - numai în B, C: (Arată pe Tindală.) II 5,9- A: în parte I B, C: aparte II 7 - A: (arătînd pe Păcală ): Şi a d-sale. I B, C: Şi [ ... ] Păcală) lIîntre 1'.8-9 - în A: TOŢI (rîzînd) Ce nas roşcovan! Să juri că-i curat 112t;) [1127] it l' 1, I I I - Morcov degerat Sau muc de curcan. Ha, ha, ha, ha, ha, Ha, ha, ha,. ha, ha, (Pleacă spre alee.) 1/ 11 - A: (Dispar în codru.) / B,C: (Iese [ ... ] eto.)I/I2-A: VIIIIB, C: VIII/I3-A: VODĂ (vine răpide din stînga) 1 B, C: VODĂ 1/14-15 - A: (singur): S-a dus zina cea nempacată 1 B, C: (ieşind [ ... ] Pădurei 1/ 15 - A: Iii! ... cînd I B, C: Cînd II 18 - A: nu mă pot mişca nici măcar de-aici pînă calai B, C: iepuraşul [ ... ] sărmanul 1/20 - A: ascunde în tufari 1 B, C: pune sub tufă 1/26 - A: (Lui Statu-Palmă care e culcati } Moşule 1 B, C: Moşule " 34 - A: (Se Pleacă şi strigă.) [ ... ] zărit / B, C: (Strigă.) [ ... ] văzut II 36 - A: Strigă 1 B, C: (Tare 1/533, 3 - A: Statu-Paţmă şi 1 B, C: el II 21 - A: (bătîndu-l/ B, C: (îl bate 1/24 - A: chiPurile / B, C: părţile 1/ 35 - A: (rîde cu hohot) / B, C: Ha! ha I ha! (Rîde.) 1/ 534, 1 - A: IX / B, C: VIII 1/ 7 - A: ce mă / B, C: ce să mă 1/ 10 - A: ;X / B, C: IX! 1/ 12 - A: şi PACALĂ [ ... ] lupi / B, C: PĂCALĂ [ ... ] lup 1/15 - A: Pîrlea.) / B, C: Ptrţea- Vodă [ ... ] broaştele.) 1/16 - A: TOŢI (imitînd broaştele) 1 B, C: COR 1/ 17- 19 - A: Da ca, ca, ca, ua, ca, ca, [an14lat: Am păţit-o, iaca-aşa] Ua ca ca ca, ua ca ca, Ua ca ca ca, ua ca ca. / B, C: Ua [ ... ] ca. 1129 - A: urechea / B, C: urechile 1/ 30 - A: în / B, C: învăţatul în 1/ 31- 33 - A: TOŢI Ua oa ca ca, ua ca ca. [anttlal: Am păţit-o, iaca-aşa.] N.B. (Zina-Codrului se arată. Papură cu toţi ai lui dispar in pădure. ) / B, C: ZîNA [ ... ] bura/ici.) 1/535, 1 - A: iXI / B, C: X 1/4, 5, 30 - A: in parte / B, C: aparte 1/7 - A: mîncat / B, C: mîncare 1/8 - A: Tare şi graţios. / B, C: Graţios. II 11 - A: cheamă. / B, C: cheamă, taică. 1/25 ­ A: şi / B, C: hai 1/ 31 - A: şi apropiindu-se / B, C: ş-aproPiat 1/536,7 ­ A: ZîNA (uimită) / B, C: ZîNA 1/25 - A: mi-e crasisul. [iniţial: -s din născare] (Deschizînd 1 B, C: mi-i crasisul. (Deschide 1/29 - A: inaintind şi atingindu-l CU 1 B, C: înaintează [ ... ] o 1/37 - A: ce i I-au dat / B, C: dat lui de 1/ 537, 7 - A: Pepelea se apropie... AlB, C: Are 119 - A: iXII 1 B, C: iXI 1/ 11 - numai în B, C: ARIE 1/22 - A: şi-n umbră I B, C: în umbră 1/25 - A: Stneianei cîntînd / B, C: Sînzianei 1/538, 1 ­ A: (mai aprop;at) / B, C: SîNZIANEI 116 - A: N.B. [Pădureanca, sub 1121 [1128] figura Sln zienii; vine în scenă, purtînd un văI.) I B, C: (Zina [ ... ] Sin sia: nei.)lJ14-A: A!. .. îmilB,C: Cind? .. a! ... mi-1I31-A: perico­ lele I B, C: primejdiile II 539, 17 - A: protege I B, C: ocroteşte II 22 - A: tot, iubita mea I B, C: tot 1125 - A: sincer I B, C: adevărat 1130 - A: (buimăcit): Ce I B, C: Ce II 33 - A: şi I B, C: Mama-Pădurei şi II 35 - A: (Incepe a intra încet I B, C: (Incet intră 11540, 2 - A: N.B. (Un I B, C: (5-attde ttn 114 - A: XIII I B, C: XII 115 - A: ZîNA-CODRULUI, PEPELEA, ZiNA-LACULUI I B, C: Aceiaşi, ZINA-LACULUI 1125 _ A: Şi I B, C: Iar 1122-29 - A: (Dispare.) I B, C: Adio I ... ) (Dispare.) II .30 - A: PEPELEA (culegînd fluierul de jos): Iaca fluieraşul. .. Să urmez poruncii zinei şi apoi întins la cetatea [iniţial: palatul] zrneului. N.B. (El sună din fluier I B, C: (Pepelea [ ... ) el; 1133 - A: sub I B, C: toţi sub 11541, 1 - A: XIV I B, C: XIII 113 - A: şi !Hltlţi alţi străini; mai pe urmă [ ... ) PALMA I B, C: apoi [ ... ] PALMĂ etc. II 17- A: ln ] B, C: între 1123 - A: la ] B, C: pe 1133 - A: V-oi fi eu călă­ uză.' B, C: Voi fi eu călăuzul, 11542, 3 - A: împreună. I B, C: împreună ... etc. 116 - numai în B, C: (Sfîrşitul actului III.) II 8 - A: (Insula I B, C: (Teatrul reprezintă insula II 9 - A: de profil I B, C: în profil II 12 - A: despre stînga. Marea despre dreapta stîncei. I B, C: după stincă, marea. 1122 - A: (Unul I B, C: (La [ ... ] unul 11543, intre ".4-5 - numai în A: Fost-am domn Încoronat Ş-acum iată-mă argat, Părăsit de-al meu noroc Şi legat de-un poloboc. II 5 - A: [tâind tt-i cînt icul ]: Taci' B, C: Taci 119 - A: bună călăuză I B, C: bun călăuz II 13 - .1: sub o [ ... ] franc o I B, C: sub [ ... ] porto-Iranco II 17 - A: apă din puţ I B, C: apă 1121 - A: Ce I B, C: De ce 1129 - A: avut [iniţial: macar] batăr I B, C: avut ... II 33 - A: acum I B, C: oricum 1134 - A: Noi I B, C: însă noi 1135 - A: de-aice P .. că-om mai ieşi la lume? I B, C: de-aleea? II 544, 1-20 - numai în B, C: DUO [ ... ] etc. 1121 - A: Lă­ custă. (Scot apă din puţ şi o deşartă în poloboc.) I li, C: Lăcustă! 1123 - A: »t RLEA, LAcUSTA, ZMEUL (iese din palat)' B, C: Aceiaşi, ZMEUL II 24 - A: posomorît) I B, C: (ieşind din palat) 1125 - A: (in parte.) I B, C: (Aparte.) II 26 - A: tidva I B, C: capul 11545, 12 - A: cu ple­ căciune mă închin I B, C: mă închin cu plecăciune 1125 - A: (in parte) I B, C: (aparte) 1128 - A: (lui Lăcustă): L-am I B, C: L-am 1129 - A: aspră, dar I B, C: dar 1133 - A, B, C: zece [iniţial în A: doi] 1135 - A, B: Bine. (Lui, C: (lui II 36 - A: prin I B, C: în II 37 - A, B: (ieşind în dreapta) I C: Bine. (Ieşind.) II 39 - A: din palat şi I B, C: şi II 546, 1 _ A: (singur): Mişeii! ..• Numai lauda-i de dînşii ... Nu-s În stare nici n28 ,. " , [1129] �" 1 ' , macar să ducă o bute pe umeri. (Ridică un poloboc pe umăr. ) Mîni am masă mare; am poftit pe toţi zmeii, pe toţi balaurii şi pe toate pajurele ca să asiste la cununia mea cu Sînziana ... Fata face Încă nazuri, dar şi eu o ţin închisă în palat ca să nu-mi scăpe din mină ... Vorba ceea: mai lesne-i [să] păzeşti un cîrd de iepuri decît o fată ... în sfîrşit o să fie a mea ... Ce chef! ce chef! (Intră în palat.)! B, C: Mişeii [ ... ] (Iese.) /18 - A: ţinînd / B, C: cu /1 16 - A: să-I/ B, C: să /1 17,23 - A: Da, da, da, da. / B,C: Da![ .•. ] da!II27-A: Ea/B,C: Barca/l28-A: vine! •.• [continuarea an.ulată : Ba nu, a dispărut ... A fost o nălucire numai. (Plînge.)J / B, C: vine! l! II 32 - A: (în parte ) / B, C: (aparte) /133 - A: alerge la malul măreii } / B, C: alerge.) 1/ 547, 9 - A: îi în toane / B, C: intorcin­ du-i 1120 - A: Mai bine să mor ... / B, C: Niciodată! /121- A: [niăni-: indu-se) [ ... J tîrziu [iniţial: departe] / B, C: [măniat } [ ... J tîrziu /134- A: rt« parte.) / B, C: (Aparte.) Jl548, 6 - A: cazan / B, C: caldare /1 9-A: (veninâ ţ Bi C: (vineJlII-A: un caxi ţ Bi C: unI128-A: ca să / B, C: să II 36- 37 - A: a se răsturna i ) / B, C: să [ ... J altut.] /1 549, 1 - A: (strîngînd tare î1l braţe pe Pepelea ) / B, C: (strlngindu-l } 2 - A: (îl! parte) / B, C: (aţxarte ] II 5 - A: (In parte. ) / B, C: (Apart".) �119 - A: destul [de] buni / B, C: buni 1/30 - A: (buimăcit): Ciudat / B, C: Ciudat /131 - A: care se chema / B, C: meu [ ... ] cheamă 11550, 5 ­ A: (în parte) [ ... ] Mîni [iniţial: Altă dată] / B, C: (aparte) I ... ] Mîine 118 - A: (Ieşind / B, C: (Iese II 13 - A: A! să-i / B, C: să-i II 13- 14 ­ A: [Sin ziana / B, C: (Sună [ ... ] Stneiana 1116 - A: PEPELEA / B, C: PEPELEA şi 1/20 - A: Eu / B, C: Eu, Pepeleo 1130 - A: trează / B, C: deşteaptă 1!31-A: (singur): Unde-aş găsi o sapă, un hîrleţ? .. A! iaca ce-mi trebuie. (le / B, C: (singur, ia 1/551,21 - A: Eu/B, C: cum friptură? eu 1123- 21 - A: cazan / B, C: căldare 1125 - A: Ce cazan? .. Eu în cazan?/B,C: Ce [ ... ] căldare?II26-552,9-'liumai în B,C: Z.MEUL [ ... ] pămîntului. II 10 - A: Rabdare [ ... ] mîni. (Se ocupă etc stejarul d in [ und şi-! ridică pe umere. ) / B, C: (ieşind): Răbdare [ ... ] mîne. II Il - A: in scenă ingrozit ): Ce-a / B, C: Ce-a II 12 - A: [asernine ] : Ce-a / B, C: Ce-a II 13 - A: de duţ!ă / B, C: după II 11 - A, B, C: bucate [ini­ ţial în A: piftie] 1/ 15 - A, B, C: Ce [iniţiatin A: Piftie?] 1/ 17 - A: noi? '" Să te înfrupţi? / B, C: noi? II 18 - 19 - A: (înaintînd): Hei, Pepelco ... umplut-ai polobocul? / B, C: [reuenind } [ ... ] poloboacele ? 1122 - .4: că decit / B, C: decît 1126 - A: în parte) / B, C: aparte) II 30 - A: [incet lui/B,C: (luiI131-A: {asemine ): Nu/B,C: NuI137-A: [suirlin d ţ Bi C: (azvÎ1'leIl553,1, 14-A: (în parte)/B,C: (aparte) II 17 - A: dar unde I B, C: Unde 1121 - A: înf7tlldă / R, C: afundă li 23 ­ A: SlXZIANA (se / B C: şi SJNZIANA (ea se 1132 - A: şi LAcUSTĂ 1129 [1130] ,., \'1 :1;1 , �. 1, I .) l [la f ereasta de jos a turnului) / B, C: LĂCUSTĂ II 33 - A: Iată-ne / B, C: (la [ ... ] Iată-ne II 554, 1 - A: şi-n cazan. / B, C: şi în căldare. 118 - A: Taci! / B, C: Taci [ ... ] eu. 1110 - A: PEPELEA, PIRLEA, LĂCUSTĂ, ZMEUL (iese încet din palat, înarmat cu buedicganul } / B, C: Aceiaşi, ZMEUL II 11 - A: ZMEUL / B, C: ZMEUL [ ... ] buzduganulll 12 - A: (Cheamă încet.) / B, C: (Incet.) 1123 - A: ţandure / B, C: ţănduri II 27-A: o dată ţ Bi C: încă o datăII29-A: de-acum/B,C: acum II' 30 - A, B, C: dar [ ... ] ucis [iniţial în A: Oi lua mîni buzduganul fratelui meu, ca să mă prezint cu elia nuntă.] 11555, 1 - A: purici / B, C: ţînţari II 5 - A: şi PÎRLEA (dispărînd): Breee! / B, C: PÎRLEA [ ... ] Breee I II 8 - A: tot în / B, C: în II 10 - A, B, C: Oare [iniţiaUn A: Dar] II 17-18 ­ numai în B, C: (Cuartet) PEPELEA 1123-21 - A: N.B. (Sîn ziana se arată la [ereasta de sus. Pirlea fi Lăcustă la cea de jos.) SÎNZIANA / B, C: SÎNZIANA [ ... ] fe­ reastră) 1130 - numai în B, C: (la [ ... ] jos) 1131 - A: stă / B, C: se II 34 - A: cazanul unui / B, C: căldare a celui II 35 - 556, 19 - A: ÎMPREUNĂ PEPELEA: Sînziană, te deşteaptă ... etc. SÎNZIANA: Ah! Pepele, sînt deşteaptă... etc. PÎRLEA şi LĂCUSTĂ: Groaza-n mine stă deşteaptă... etc. / B, C: PEPELEA [ ... ] zmeu. 1128 - A: capătul/ B, C: capul 1129 - A: Sîn­ ziană / B, C: (coborînd-o): Sînziană Il 30 - A: (coborindu-se şi aruncîn­ du-se / B, C: (coborînd, se aruncă) 1133 - A: [cătind să-I imbrăţifeze pe Pepelea) / B, C: (îmbrăţişind [ ... ] A! 11557,7 - A: tuspatru / B, C: toţi patru 119 - A: (somnoros, iese) / B, C: (iese somnoros) 1120-21 - A: CÎNTIC PE MAREA / B, C: TUSPATRU (cîntă) 1127 - A: afundă / B, C: de­ părtează 1130 - A: busduganu-i rupt.) Iată-l/ B, C:, el [ ... ] e 1132 - A, B, C: zbor. [în A, continuarea anulată: Calul, calul. .. ] II 558, 1 - A: CÎNTIC / B, C: ARIE II 12 - A: desperat / B, C: de desperare II 16 - A: Irnperiul j B, C: Teatrul reprezintă imperiul ] 17 - A: chindie. Movili de omăt.) I B, C: chindie.) 1120 - A: Albi, înaripaţi / B, C: (Toţi [ ... ] şi-naripaţi II 21 - numai în B, C: COR 11559, 12 - A: CRIV ĂrUL (cu părul alb, sburlit , intră pin dreapta) / B, C: CRIV ĂrUL 1132 - A: (desperat): A/B, C: A 11560, 1-2 - A: UN GENIU: Ce ne facem noi fără dinastie? ALT GENIU: Dacă am proclama republica ca ... aiure? CRIV Ă ŢUL : Ne-ar mînca lupii şi urşii demagogiei... Mai înţelept e să I 1130 [1131] p B, C: GENIUL [ ... ] Să 117-19 - A: UN GENIU: Pe cînd eram curier de cabinet, am cutrierat lumea şi am găsit una, Însă numai una. CRIVÂŢUL: Unde? la Karnciatka ? UN GENIU: Ba nu aşa departe. CRIVÂŢUL: La [iniţial: Unde, dar] Bucureşti, Ia Iaşi? GENIUL: Aş! pe acolo inimele-s ferbinţi foc. CRIVÂŢUL: Unde dar? GENIUL: Aiure ... dar nu-mi aduc aminte. CRIVÂŢUL: Du-te naibii. Ce-ntîmplare! ce urgie Pe a noastră.mpărăţie! Pr ier , domnul cel berbant, A făcut un loc vacant. Ţara noastră-I de jălit Şi de-acum noi ne-am topit! COR Ţara noastră-i de jălit Şi de-acum, vai! ne-am topit! / B, C: TOŢI [ ... ] unde? II 21-A: CRIVĂŢUL, GENE, ZMEUL (trcre călare prin aer)/B, C: Aceiaşi, ZMEUL 1122-23 - A: CRIVÂŢUL: Priviţi, priviţi. .. Iaca Zmeul din poveste ... Vine calare prin văzduh ca un meteor. GENII (cu grijă): Zmeul! CRIVÂŢUL: Îrităiaşi dată el calcă pe locurile aceste. UN GENIU / B, C: TOŢI [ ... ] acestea. II 28 - A: CRIVĂŢUL / n, C: GENII II 30 - A: Ba, ba ... să / B, C: Ba-ba-ba-ba, să-să-să 11561, 8- A: adîncit pe gînduri.) / B, C: gînditor,) II 9 - A: (încet, cătră genii ) / B, C: [cătră genii, încet) II 17 - A: să îngheţaţi / B, C: faceţi să îngheţe II 22-23 - A: �am zis, c-am zis, c-am zis ... / B, C: c-oi zice ... 1126 _ A: (cîntînd pin dreapta) Ce dulce viaţă! în acest loc (etc.) / B, C: prin [ ... ] corului.)11 34 -35-A: ca­ zanul/ B, C: căldarea 11562, 5 - A: (Sare în loc.) / B, C: (Sare.) 116 _ A: de fugă / B, C: de-a fuga 118 - A: fac / B, C: prefac în 1114 _ A: Lăcustă, îl / B, C: el şi-l II 18 - A: El/ B, C: Lăcustă II 19-20 - A: să-I dispoi de cojoc ... Am un cuţit / B, C: să-i spintec cojocul. " am cu- ţitul 1122 - A: el.) / B, C: 'el, el [ ] zice:) 1126 - 563, 40 _ A: vine să-şi răzbune! ... Ce dinţi grozavi! Are poftă de mîncat? ... La sănătoasa, Lăcustă. (Sare pe Picioare şi fuge, lunecind, în dreapta, alungat de urs.] 1131 [1132] i1r1 .,1 SCENA V PACALĂ' şi TINDALĂ (Inveli/; In cojoace groase, purtind caciuli miţoas« şi opinei, se cobor pe deal, sprijinindu-se în beţ«} TÎNDALĂ (Pe movila de za-padă ): Încet, încet, Pacală, că aice-i in ruptul capului, P ACALĂ (în urma lui): În ce ţară ne găsim, Tindală P TÎNDALĂ: Ştiu eu? .. poate la Si bir încet să nu luneci ... P ACALĂ: Mult te mai îngrijeşti de mine Ţi-s drag? TÎNDALĂ: Ba nu, dar dacă-i luneca tu, cazi peste mine ... şi ... PACALĂ: Şi. .. Na, ţine bine; lunec. (Lunecă i dă peste Tindală care cade şi amîndoi se rostogolesc pc movilă în scenă. ) TÎNDALĂ: Na, na, na, na, na, ... M-am dus ... (Amîndoi la pămînt, se reazemă pe coate,) P ACALĂ: Ţi-ai frînt ceva? TîNDALĂ: Numai un hosentrai , .. dar simt că-mi îngheaţă nasul. PACALĂ: Şi mie o ureche. TÎNDALĂ: Să ne Irecărn degrabă cu zapadă ... Ăsta-i leacul. [Pacală [reacă nasul lui Tindală în Vl'eme ce Tindală [reacâ urechea lui Pacală. ) PACALĂ: Vîrtos, vîrtos ... TÎNDALĂ: S-a roşit? P ACALĂ: Cît un patriot [iniţial: Ca o sfeclă]. .. dar urechea mea? TÎNDALĂ: Cît alt patriot [iniţl:al: altă sfeclă] Le-am scăpat de dege- rătură ... Hei! hei! Pacală dragă Viaţă-i asta? PACALĂ: Viaţă, Tîndală, dar proastă. TÎNDALĂ: Ne-a osîndit au gustul nostru împărat să luăm lumea-n cap şi să nu ne întoarcem acasă fără Sînziana ... eşi iată un an de cînd cutrierăm pămîntul fără nici un rezultat. PACALĂ: Bine zice vorba: Decît ai avea un stăpîn, mai bine şepte slugi. TÎNDALĂ {stărn ută }: Na , " am căpătat ş-un guturai. PACALĂ: Să-ţi fie de bine ... (Stămută.) Amin! TÎNDALĂ: Dar ce s-aude ? (Sare pe Picioare şi cată în stînga. ) Văd alergînd un sturluibat... Fereşte! ... P ACALA (sărind în picioare ): Ce să fie?.. parcă-i Pîrlea- Vodă! ... aleargă încoace cu sabia-n mînă ••• TÎNDALĂ: A fi turbat de frig. PACALĂ: Fugi din calea lui... (Se retrag amîndoi lîngă morilâ, } Iaca vine alungînd nişte dihănii albe. 1132 �. T [1133] D S C E N A VI PACALĂ, TINDALĂ, PIRLEA N.B. (Se aud in stinga ţipete ele spaimă; apoi mai mulţ i genii traversează scena şi jug in dreapta, dînd semne de groază. Pir/ea intră f-urios, zburlit şi lovind ctl sabia în văzduh.) FÎRLEA: Xa şi ţie! ... Na şi ţie ..• Na şi ţie ... Luptă cuPirlea vă tre­ buie? ... Mai na! Mai na! (Se opreşte.) Cîţi am ucis?.. pe toţi! , .. Ba parcă mai zăresc vro doi. .. (Se repede sţn» Pacală şi Tindalâ.] Să-i căsăpesc şi pe dînşii ... PACALA (apădndtl-se cu băţul): Ha ho , ha ho! TÎNDALA {asemine }: Nu da, măria ta, că sîntem miniştri. PÎRLEA: Ce văd? .. Pacală şi Tînda!ă? .. Aici? .. De unde? Cum? PACALA: Cum vrea păcatul . .. Dar măria-ta? PÎRLEA: Eu veneam pe drum cu tovarăşii mei, cu Lăcustă, Cu Pepelea şi cu Sînziana ..• PACAL:1. şi TÎND.: Trăieşte? PÎRLEA: Nu mă întrerupeţi.. , cînd deodată ne iese în cale o ceaţă de Iighioi albe cu aripi şi se aruncă busta asupra noastră!... o luptă crîncenă se încleştează l. .. Eu resping pe cei care se lega­ seră de mine şi-i ieu la goană ... păn-aici. (It pentru Pepelea şi Sinziana, ce-au devenit în urma mea? ... Ei o ştiu ... Uf! ... da rău rn-am înferbintat!... N-aveţi apă? PACALA: Apă?.. ferească Dumnezeu; dar avem un fedeles cu vin şi ceva merinde, pIRLE.-\.: Hai să le punem la cale, c-am obosit şi-s mort de foame. PACAL.:\: Poftim să-ntidem masă pe zapadă ... E albă ca o faţă de masă. [M erg de se aşează lîngă movilă şi mănlncă- } TÎNDALA: Ş-aşa ne spuseşi, măria-ta, că trăieşte Sînziana? .. A ţi scă­ pat-o din cetatea Zmeului?.. Cum? PÎRLE.-\.: E o poveste lungă ... Ascultaţi. .. (Grăiesc încet tustrei, ghemuiţi deoparte, în stînga.) I R, C: fuge [ ... ) gheaţă.) II 564, 1 - A: VII I R, C: VI 112 - A: PÎRLEA, PACALĂ, TJNDAL.4, CRIV ĂŢUL (intră pin dreapta) I R, C: Aceiaşi [ ... ] omăt) II 3- 4 - A: reuşit a prinde la mînă pe Sînziana!... În vreme ce Zmeu I se bătea cu tovarăşii săi [iniţial: Pepele], am răpit-o, am dus-o în grabă I R, C: prins [ ... ] dus-o 118-15 - A: Toate merg strună şi astfel eu rămîn tot prim-ministru ... Iaca ce vra să zică de-a fi diplomat şi ceva scamator . Dar s-au de cortejul , .. Vine. (Merge înaintea cortejului.) I R, C: iaca [ ] M-am! ... 1116 - A: încep a intra] R, C: intră 1117 - A: şi [ ... ] Ei 1133 [1134] , � . 1 l' . I \'. I J I 1 I preced / B, C: blănite şi [ ] După dînşii, II 19 - A: lungă albă [ ... ] o mască mică / B, C: albă [ ] un uăl subţire II 20- 21 - A: imbracat cu cojoace se grupează pe movili.) I B, C: urmează [ ... ] scenii.) II Între r, 21-22 - numai în A: PÎRLEA: Ce s-aude? TÎNDALĂ: Nu ştiu, că mi-e somn de cad ... PÎRLEA: Ai beut prea mult vin ... [anulat: Taci.] Să nu adormi că te trezeşti mort, P ACALĂ: Văd un cortej... Ce să fie? PÎRLEA: Taci ... 1122 - A: VIII I B, C: VII 1123-24 - A: Prece- denţii, SJNZIANA, CRIV AŢUL, GENII, POPOR / B, C: pJRLEA [ ... ] CORTE] 1132 - numai în B, C: LĂCUSTĂ 11565, 1-2 - numai în B, C: AMÎNDOI [ ... ] ş-arnoare, 116-7 - A: PÎRLEA Simt pentru dînsa ş-arnor ş-arnoare. I B, C: CORUL [ ... ] etc. II 9 - A: (prezentă Stn.zienii o coronă de argint cu briliante) I B, C: (prezentînd [ ... ] briliant) II 17 - A: (In parte.) I B, C: (Apa1'te.) II 18 - A: Şi-n I B, C: În 1126-28 - A: (exaltat, în parte ): Visez sau nu visez? .. Nu ştiu, dar ştiu că m-arn aprins. PACALĂ (IHi Tindală ): lan să vezi, Pîrlea a să mai facă vro bosma, TÎNDALĂ (somnoros): Aşa-mi pare. I B, C: Frumoasă-i [ ... ] tine! II 29 - A: CRIVĂŢUL (tare ) I B, C: CRIVĂŢUL 1131 - A: a-şi alege I B, C: să-şi aleagă 11566, 1- 13 - A: Care din voi aspiră la această mărire şi fericire să se prezinte!... Am zis! PÎRLEA (rapezindu-se, nebun): Eu! SÎNZIAN A (în parte ): Pîrlea? PÎRLEA (lui TîndaIă): Ce ţi-am spus? TÎNDALĂ: Dacă-i ardei. .. PÎRLEA (exaltat): Ce voluptate mă aşteaptă!... S-a sărut, s-o string în braţe! CRIVĂŢUL (lui Pirlea }: Străine, cearcă-ţi norocul. SÎNZIANA Vino, te-aştept. TOŢI Vai de-a lui viaţă! PÎRLEA Ah! simt în pept Fiori de gheaţă. (Pleacă spre Sin ziana, dar deodată picioarele i se înţepenesc, trupul i se um-ple de fiori, limba i se leagă Cl{ cît se tnaintează-} I B, C: PÎRLEA [ ... ] 1134 [1135] leagă.) li 16 - numai in. B, C: LĂCUSTĂ II 18 - numai în.B, C:ÎMPREUNĂ 1121-25 - A: (Cuprins de un tremur ce merge crescînd, se a-propie de Sîn­ ziana.) I B, C: CORUL [ ... ] pată, II 26- 30 - A: îMPREUNĂ SÎNZIAN A PÎRLEA TOŢI Vino, te-aştept Ah! simt în pept El simte-n pept Cît eşti în viaţă Fiori de gheaţă. Fiori de gheaţă. Să te faci drept Sînt eu deştept? Nu calcă drept. Un sloi de gheaţă. Sînt oare-n viaţă? Rău o s-o:-paţă! I B, C: PÎRLEA [ ... ] viaţă? II 31- 33 - A: PÎRLEA: Plin I B, C: PÎRLEA [ ... ] Plini II 567, 3- 5 - A: (Sărută pe Sln ziana şi rămîne pe loc ca o statue, incremenit, strigînd: .. Aoleo 1 ... îngheţ 1") TOŢI I B, C: (Unul [ ... ] CORUL II 7 - A: Iată-Lj B, C: Iată-i 118 - A: E bun I B, C: Sînt buni II 10 - A: P ACALĂ: Sărmanu!... A degerat! TÎNDALĂ: Satură-se de fete. (11 ieu pe sus şi iese cu dînsul pin dreapta.) I B, C: (Sînt [ ... ] avan­ scene.) II Il - A: IX I B, C: VIII II 12 - A: Precedenţii, PEPELEA (vine alergînd din stînga) I B, C; Aceiaşi [ ... ] alergînd) II 14 - A: Aud glasul I B,C: Glasul II 17-A: (în parte)/B, C: (aparte) II 18-A: asta I B, C: asta de gheaţă 1122 - A: recunosc. (Vrea să înainteze, dar e îmPie­ decat de oameni: } / B, C: recunosc. 1123 - A: (în parte): Mi-e milă de el, dar alta nimic nu simt la glasul lui I B, C: (aparte): O Doamne! 1124 ­ A: iarna. I B, C: iarna [ ... ] bate! 1126 - A: aruncă I B, C: răpede II 27- A: CRIVĂŢUL (oprinâu-l } I B, C: CRIVĂŢUL 1128 - A: maiestă­ ţei sale I B, C: împărătesei II 30- 31 - A: a avea noroc să o sărute pe frunte făr-a I B, C: o va [ ... ] de-a nu 1132 - A: să cerc I B, C: să-mi cerc noro­ cul II 568, 1-2 - numai în B, C: DUO PEPELEAII4 - A: Mîndră şi aleasă I B, C: Scumpa mea mireasă II 6 - A: Şi mor I B, C: Cuprins II 16 - A: Nu mă tem I B, C: Nvarn frică II 20 - numai în B, C: Pepelea continud.) 1125 - A: (O strînge Pe Stnsiana în braţe şi o sărută.] B, C: (Strînge [ ... ] frunte. 1126 - A: veselă, ea-şi scoale masca I B, C: ea-şi scoate uăţul 1133 - A: O! ... I B, C: El e mirele iubit! 11569, 1- A: ÎMPREUNĂ PEPELEA şi SÎNZIANA I B, C: SÎNZIANA şi PEPELEA 114- A: în I B, C: cu 117 - A: TOŢIIB, C: CORUL II 11 - A: voioasă-rnpără­ ţire I B, C: domnie-n strălucire II 12 - A: XI B, C: IX II 13 - A: Prece­ denţii, ZMEUL (vine răpide din dreapta) / B, C: Aceiaşi, ZMEUL II 14 - A: (venind şi respingind I B, C: (vine [ ... ] respinge II 15 - A: 1135 [1136] I 1. , I ,i ,I I I � i' CRIVĂTUL: Crimă de les-maiestate! I B, C: TOP: Zmeul! 1116-18 - A: vie [ ... ] mele.f.B, C: să vie [ ... ] braţe.; II 19 - A: SÎNZIANA (luptîlld )IB, C: SÎNZIANA 1/ 20-22 - A: Aşteaptă, Zmeule ... eu îţi sînt popa. (Scoate fluierul şi SIt flă în 01, dar nu scoate nici un glas. ) I B, C: (scoţînd [ ... ] mut! il 23 - A: Fluierul tău nu mai are nici o putere '" (Ridicăîn braţe pe Sînziana.) IB, C: Pepeleo! 1121 - A: (Cade în genunchi.) O! Zîna mea J B, C: Zină l Zînă 1125 - A: În tine mi-i toată sperarea t J B, C: ajutor, ajutor !. .. II 26 - A: XI J B, C: X 1/ 27 - A: Precedenţii [ ... ] movilă de za ţ adă } IB, C: Aceiaşi [ ... ] mouilă } 1/ 29 - A: (cu uimire): A! Zina, zina! I B, C: Ziua-Lacului! 1/ 30 - A: pe J B, C: de pe 1/ 570, 2 - A: meu ne / B, C: ne II 3-1 - A: (Face un semn . } Priveşte! (Calul trece prin aer şi dispal'e.) J B, C: priveşte! [ ... ] aer.) 1/ 9- 16- .IJ.: (La un semn al Zînei, Zmeul se ajundă, dînd lt1l răcnet despcI'at.) TOŢI (cu groază): O! J B, C: ZMEUL [ ... ] fiară! 1/ 17 - A: SÎKZIANA J B, C: SÎNZIANA şi PEPELEA /1 intre r, 21-22 - numai in A: PEPELEA Iată-a perit Cumplita fiară. Vom fi de-acum Ferice iară. CRIVĂŢUL şi POPORUL A dispărut Arzînd în pară Zmeul cumplit, Cumplita fiară! 1/ 27 - A: ÎMPREGXA J B, C: TOŢII/ 32- 572', 5 - A: S C E N A XII Toţi personagii din piesă, afară de Zmeu şi de Pădurcanca ZÎXA (face un. semn, strigînd): La palatul lui Papură-Împărat! N. B. (Un nor ascunde decorul şi cînd I B, C: ZÎNA [ ... ] norul II 6 -A : minuneleJB,C: Irumuseţele] 9- 13-A: grupU1'i.)JB, Ci gru puri [ ... ] terasă.) II 1;1 - A: PAPURĂ (căiră curteni } J B, C: PAPURĂ II 14-15 - A: spus ... De J B, C: spus [ ] de II 17- 18 - A: că Sînziana mea revine acasă ... J B, C: pe [ ... ] iat-o ! II 19-21 - A: N.B. (in sunetul unei simjonii, Zina-La- cului, ţinînd pe Sîneiana de mînă, intră pe scenă din dreapta. Pepelea se găseşte la stînga ei. in urma lui vin: Pirlea-V'odă, Lăcustă-Vodă, Păcală, T'indală, 1J36 [1137] Cl'ivăţul şi genii schimbaţi în haine de va1'ă şi purtind 'buchcturi de [Iori.. Ei toţi se {na.in/oază sp,'e /emsă,) PAPURĂ: Ah! iat-o l.. iat-o l (Se coboară cîteva niarşc.}: Sinziană l. .. tu eşti, copila mea?IB,C: TOŢI [, .. ] cşti?1I22-23-A: (aruncîndu-se în braţele tătini-său : ) Scumpul meu părinte! 1 B, C: Scumpul [ .. ,] Pa­ pwă,) 1128-29 - A: Zîna P, .. Să te săruL. (Săru/ă Zina, În parte.) Dulce peliţă!1 B, C: Ce [ ... ] coz. II 32 - A: dinaintea 1 B, C: înaintea 1133 - A: pe capetele / B, C: asupra capului 11573, 6 - A: Fine.1 B, C: (Sfîrşitul. piesei,) II LA BUCUREŞTI (p. 575) În scrierile sale dramatice de după 1862, Alecsandri critica multele' păcate ale administraţiei şi politicii guvernelor succesive ale lui Cuza, fără, a trece, bineînţeles, cu vederea demagogia liberală, care îl dezgusta in. aceeaşi măsură în care îl sufoca "atmosfera rnăririlor" (cf. G.C. Nicolescu, Viaţa lui Vasile Alecsandri, cd, cit., p. 163). Retragerea poetului la Mirceşt.i se datora în bună măsură nu numai sentimentului de mulţumire ce-I încerca în acest loc plin de farmec şi, de linişte, ci şi dorinţei sale de a se afla cît mai departe de atmosfera în care era nevoit să trăiască la oraş şi pe care o detesta. "în această vreme [1863 - n.1L], probabil - e de părere G.C. Nicolescu - în afară de alte lucrări a căror elaborare nu poate fi datată, scrie cînticelele sale: Chiriţa în voiaj, Barbu. Lăutaru , La Bucureşti şi comedioara Paracliserul sau Florin. şi Florica. Primele două şi cea din urmă s-au jucat în februarie şi martie la Bucureşti, Cînticelul La Bucureşti oglindea ceva din serrti­ meutele pe care le trăiau moldovenii văzînd în perioada de după Unire scăderea importanţei Iaşilor în avantajul Bucureştilor. Cînticelul aducea totodată o critică a moravurilor îndeosebi politice din noua capitală a ţării, săgeţile sale indreptîndu-se mai cu seamă împotriva liberalilor şi demagogiei lor. E interesant că, deşi în final cînticelul omagia Unirea, ternîndu-se ca totuşi el să nu fie interpretat ca o încurajare a tendintelor separatiste, într-o vreme cînd îndeosebi partida boierească moldovenească agita ase­ menea planuri, Alecsandri n-a publicat niciodată acest cînticel şi probabil l-a retras curind de pe scenă, De reprezentat trebuie să se fi reprezentat, căci refrenul Ilnuicuplct al său apare într-un articol al lui Pantazi Ghica din această v reme "! (ef. ibidem, p, 454). 1 Vezi Pantazi Ghica, Luiţncsiuni. de călătorie În Moldaria, în Inde­ pendenţa. română, nr. 73, j oct. 1863, p. 290-292 [nota CoC. Nicolescu]. 1137 [1140] ,'1 I \ I d #' "t � , J I \ a. 1 J. I ,Se va fi conturat în mintea scriitorului în aceeaşi iarnă a anului 1876, În preziua războiului nostru de independenţă. "Zugrăvind putreziciunea morală ce domnea la curtea celui ce era încă suzeranul României" ,­ sugerează G. C. Nicolescu, Alecsandri se va fi gîndit "şi la o semnificaţie mai profundă în legătură cu poporul nostru" (ef. Viata l ui Vasile Alecsandri, ed. cit., p. 560). Schiţa acestei drame istorice a fost semnalată şi publicată pentru prima dată de Il. Chendi şi E. Carcalechi în Vasile Alecsandri, Opere com­ plete. 1\'. Teatru. III, Bucureşti, Minerva, 1905, p. XIV (prefata). LEGENDA LUI ]OLDE (p. 581) Ideea acestei drame istorice, nedusă pînă la capăt, încolţeşte în mintea lui Alecsandri la Mirceşti, în toamna anului 1878. "Deccamdată - mărtu­ risea el lui 1. Negruzzi la 12 noiembrie din acest an - atenţia mea a fost atrasă prin epoca lui Alexandru Lăpuşneanu, atît de dramatică şi de carac­ teristică. în ea am descoperit mai cu deosebire trei personagii care merită -de a fi reînviate pe scenă: ]olde, Lăpuşneanu şi Despot. Tustrei ar forma o trilogie istorică, care, bine împărţită, bine ţesută, bine scrisă, ar îmbogăţi literatura noastră" (cf. V. Alecsandri, Scrisori, p. 111- 112). Scriitorul însă, după ce "înşirui doar protagoniştii din Legenda lui [olde, execută numai un panou din tripticul dramatic pe care il proiectase, scriind Legenda lui Despot" (ef. Ch. Drouhet, op. cit., p. 271). Despre acest domn, suit pe tronul Moldovei pentru numai cîteva .zile, C. C. Giurescu scrie: ,,[Alexandru Lăpuşneanu] venind în ţară cu -ajutor palon, a găsit însă aci pe un alt candidat, pe joldea. susţinut de Elena, văduva lui Petru Rareş, care voia să-I facă ginere [ ... ]. La satul Şipote, pe Jijia, ostaşii lui Alexandru prind pe Joldea, care e însemnat Ia nas şi trimis Ia mănăstire (septemvrie 1552); apriga Elena plăteşte cu viaţa -arnestecut ei în această chestie; în schimb însă, in anul următor, Ruxandra, ·fiica lui Rareş, devine soţia noului domn" (ef. Istoria românilor, Bucureşti, Fundaţia regală pentru literatură şi artă, 1943, vol, II, p. 195). Acest chip, care a stăruit o clipă pe scena zbuciumată a istoriei Mol­ -dovei , păleşte în faţa celui al lui Despot, şi în cele din urmă proiectul unei .a doua drame este abandonat cu totul de scriitor. Dovada intenţiei lui Alecsandri de a scrie această piesă o constituie fila 82r din ms. B.A.R. nr. 2253, scrisă de mîna poetului, cu cerneală vio­ letă, cuprinzînd lista personajelor şi începutul scenei 1. Ea este intitulată Legenda lui J olde sau Trei domni sub o coronă şi a fost semnalată şi publi­ -cată pentru prima dată în pref aţa. ediţiei V. Alecsandri, Opere complete. 1140 r- . . , [1141] T • I IV. Teatru. III, Bucureşti. Minerva, 1905, p. VI (prefaţă semnată de Il. Chen-· di şi E. Carcalechi şi datată 10 ianuarie 1905). Chendi şi Carcalechi sînt de părere că tocmai succesul obţinut de Despot- Vodă ar fi împiedicat realizarea proiectului în discuţie, succes care stîrnise, pe lîngă elogii, invidii şi atacuri· răuvoitoare "şi încă în ziare destul de răspîndite" (Românul , 1879- 1880 _ Dame; Presa, 1879, nr. 249-256 - Şoimescu; Literatorul, 1881- Macedonski). Aceşti doi merituoşi cercetători şi editori ai operei lui Alecsandri' alnintesc şi alte proiecte dramatice nerealizate ale poetului: Răpirea' Bucovinei, "poemul dramatic în 8 tablouri asupra lui Ştefan cel Mare" etc., bazîndu-se pe spusele lui D. C. Ollănescu în discursul său de recepţie la Academie, ţinut în 25 martie 1894. Alecsandri - declară acesta - "ne­ şi vorbea chiar, dîndu-ne amănunte, despre o dramă în cinci acte: Răpirea Bucovinei, pentru pomenirea căreia scrisese încă din 1865 doina Dulce Bucouină şi în care negreşit rolul principal era ţi nut de Gr. Chica-Voievod, căzut prin înşelăciune victimă turcilor la 12 oct. 1777. Mai povestea iară de planul unui poem dramatic în 8 tablouri asupra lui Ştefan cel Mare şi de mai multe altele, între care venea Dezrobirea ţiganilor, melodramă în 4 acte, şi o comedie de moravuri Lnuidioşii; în care îşi propunea să schiţeze multe figuri din societatea noastră" (ef. Vasile Alecsandri. Discurs de recepţiune ... , Bucureşti, 1894, p. 145 şi pref. cit., p. IV). în continuare, cei doi cercetători sînt de părere că "RăPirea Bucovinei n-a fost scrisă deloc. O putem afirma cu siguranţă - declară ei - deoarece nicăieri corespondenţa sa [a lui Alecsandri] nu mărturiseşte a fi atacat un subiect dramatic analog" (ibidem, p. IV-V). "Tot astfel - arată ei mai departe - s-a întîmplat Cu � poemul dramatic în 8 tablouri asupra lui Ştefan cel Mare». Neaflindu-I pomenit aiurea, trebuie să presupunem că n-a fost decit o intenţie trecătoare de a-I scrie 1, nutrită în acelaşi an (1878), cînd poetul făcea parte din comitetul pentru ridicarea statuii lui Ştefan cel Mare la Iaşi. Nici din acest proiect n-a rămas decît oda, publicată cu ocazia dezvălirei acelei statui la 1883" (ibidem, p. V). BALDUIN (p. 585) Proiectul acestei drame istorice, consemnat în ms. B.A.R. nr. 2253-, i, 13r_v, conţinînd doar lista personajelor şi o notă în care se schiţează 1 În ms. Acad. no. 2254 [2253J, pp. 642 [6--9J se găsesc citeva «note istorice» ale lui Al. din viaţa şi domnia lui Ştefan cel Mare. Să fi fost pentru piesa plănuită sau pentru Dumbrava Roşie? [nota Il. Chendi şi E. CarcalechiJ. 1141 [1144] r -acelora care au făcut cerul şi pămîntul şi va fi ca un buchet de fiori" (cf, Vasile Alecsandri, Cele mai frumoase scrisori, p. 271-273). Cum I. Ghica îl încurajase în această întreprindere, Alecsandri îşi .făcea publică intenţia şi în scrisoarea, datată 1 decembrie 1879, adresată lui Ghica şi aflată în fruntea volumului Despot-Vodă, Bucureşti, 1880, p. XXII - XXIII: .. Am Început, după Îndemnul tău, comedia în versuri .intitulată : Lnoidioşii, Subiectul este interesant, materia bogată şi tipurile -variate, unele fiind pocite , altele comice, altele triste, însă toate demne de .a inspira şi jale şi rîs. A bon eniendeur salut /" (cf. şi Vasile Alecsandri, Cele mai frumoase scrisori, p. 275). Pînă În vara anului următor, poetul nu renunţase la această idee, -dar Între timp Îşi dăduse seama că realizarea piesei nu era 'uşoară: .. Cît -despre Lnuidioşii, cer mai mult studiu şi o muncă mai serioasă, dar sper totuşi să se joace iarna aceasta" - Îi scria el tot lui Ghica (ef. V. Alecsandri, .Scrisori. Insemnari, p. 11). Din Lnuidioşii nu s-au păstrat decît cîteva rînduri, aşternute de Alecsandri cu cerneală violetă (completările Cu cerneală neagră) pe verso filei 82 din ms. B.A.R. nr. 2253, şi anume titlul, lista personajelor şi o scurtă 'caracterizare a personajului Nourescu, care .. vede tot În negru pe orizonul politic". Pe recto aceleiaşi file se află Începutul Legendei lui] olde. Ca şi celelalte Încercări rămase În manuscris şi aceasta a fost publicată pentru prima dată În prefaţa ediţiei V. Alecsandri, Opere com-plete. rv. Teatru. III, Bucureşti, Minerva, 1905, p. VIII. TURNUL BALAMUCULUI (p. 587) Din proiectata .. asmodie În 1 act" nu se păstrează decît o singură :filă (f. 72 în ms. B.A.R. nr. 2253), scrisă de autor numai pe recte, cu cerneală neagră şi cuprinzînd doar lista de personaje şi începutul scenei I. întrucît Alecsandri nu aminteşte nicăieri, În corespondenţa sa, această piesă, nu putem şti cînd a început s-o scrie. E posibil ca acest moment să se afle imediat după anul 1880, înainte însă ca poetul să fi început lucrul la feeria Sln ziana fi Pepelea. Il. Chendi şi E. Carcalechi, care au publicat pentru prima dată această încercare dramatică neterrninată, chiar Îşi pun Între- C. barea : .. Să nu fi fost T'urruc Balamuculici un preludiu la Sin.ziana fi Pepeleai" (cf. Vasile Alecsandri, Opere complete. IV. Teatru. III, Bucureşti, Minerva, 1905, p. XIV - prefaţa, unde se reproduce şi fragmentul rămas În manuscris). 1144 T I I I I [1145] Ţ I DEZROBIREA ŢIGANILOR (p. .589) Din această proiectată "dramă în -1 acturi" se păstrează două frag­ mente, redactate la interval de aproape zece ani unul de altul. Primul este cel aflat în ms. B.A.R. nr. 2231, pe verso file lor 4, .5, 6 (numerotarea veche 20v - Ziv), conţinînd începutul anulat al scrierii Ţiganii, "piesă în 3 acturi". După cum se ştie, ms. 2231 conţine manuscrisul autograf al piesei Boieri fi ciocoi, inceput în 1871 şi dăruit de autor lui G. Steriadi la 1 martie 1874. Cel de-al doilea fragment reia, ceva mai amplu, începutul piesei Ţiganii, adăugindu-I o schiţă a actului I şi a începutului actului II, de data aceasta sub titlul .Dezrobirea ţiganilor, dramă în 4 acturi". Cele cîteva file, scrise de Alecsandri cu cerneală neagră, se află în ms. B.A.R. nr. 22.53, i, 83r -8.5r (fila 83r - titlul, pe verso - schiţa actului I şi a inceputului celui de-al doilea; f. 84r _8.5r - scenele 1, II şi începutul scenei III din actul 1), şi au fost aşternute pe hîrtie în anii 1880- 1881. Situaţia groaznică a robilor ţigani îl îndurerase şi-l preocupase pe poet incă din copilăria pe care şi-o petrecuse alături de prietenul situ Vasile Porojan, evocat cu atîta duioşie mai tîrziu. Compătimirea sa pentru suferinţele acestui neam oropsit Alecsandri avea s-o exprime şi cu alte prilejuri, atît în scrierile sale literare, cît şi prin hotărîrea ce a luat-o în iunie 18.5.5 de a dărui libertatea ţiganilor robi de pe moşiile sale şi ale fratelui său Iancu. încă în 1841, el deplîngea soarta nenorocită a acestora în Istoria unwi galbîn şi a unei parale, ca şi în poezia Dezrobirea ţiganilor, unde salută , totodată, actul emancipării robilor domneşti şi mînăstireşti. După moartea tatălui său, poetul este unul dintre cei dintîi boieri moldoveni care îşi eliberează robii ţigani. "Sclavia este cea mai urîcioasă pată care dezonore ază încă patria noastră, în veacul acest de propăşire" - declara el în scrisoarea adresată la 28 iunie 18.55 Sfat ului Administrativ al Moldovei, continuînd: "Au sosit vremea dar ca să rumpern şi noi, românii, lanţul trist a sclaviei, care leagă ati te suflete în ţara noastră" - şi, în fine, anuritîndu-şi hotărîrea: "Suptiscălitul, atît în numele lui, cît �i în numele fratelui său, Iancu Alec­ sandri, face cunoscut onoratului Sfat Administrativ că au liberat robi, lor". Hotărîrea lui Alecsandri a contribuit, de bună seamă, în mod hotărîtor, la emanciparea robilor ţigani, oficializată prin decretul semnat de domni­ torul Crigore Ghica la 28 noiembrie 18.5.5 (ef. Dan Mănucă, Argumente de istorie literară, laşi, Editura Junimea, 1978, p. 7.5- 77). În timp ce scria piesa Boieri �i ciocoi, Alecsandri se va fi gîndit să mai scrie una, în care să reînvie lumea acelor oropsiţi, atît de legaţi de viaţa boierilor de altădată. Proiectul a fost părăsit sau dat uitării, pină in vara 1145 • [1146] 1 ! , anului 1880, CÎnJ ştirea morţii vechiului său prieten din copilărie, Vasile Porojan, trezeşte în mintea poetului amintiri cu rădăcini în trecut, privind vechile moravuri, societatea din vremea lui Sturza, robia ţiganilor, împo­ triva căreia se ridicase şi el. Copleşit de aceste amintiri, el reia, proiectul piesei Ţiganii, schiţat, cum am văzut, cu ani în urmă. în această epocă, Alecsandri se simţea obosit, avea nevoie de odihnă, căci abia terminase de scris Sin ziana şi Pepelea şi nu se mai încumeta să continue piesa Invidioşii. Mîhnirea pe care i-o pricinuise vestea morţii lui Porojan îi readusese În minte proiectul mai vechi al piesei Ţiganii, dar nu prea se simţea îndemnat la lucru, cum mărturiseşte el, la 21 iunie 1880, prietenului său Papadopol Calimah : "pentru vară îmi rezerv o piesă în 4 acturi, intitulată Dezrobirea ţiganilor, pe care am şi început-o. Iarna mi-oi petrece-o în străinătate, unde? nu ştiu încă, dar negreşit Într-o ţară cu soare fierbinte. De mi-a ajuta norocul să-mi găsesc o căsuţă pe malul mărei, adăpostită de vînturi şi Înconjurată cu o grădină înflorrtă, aş lucra toată iarna cu entuziasm şi m-aş Întoarce în ţară cu vreo două drame istorice în versuri. .. Îmi trebuie căldură şi lumină, lumină aurie care să-mi intre În ochi şi cînd ei sînt închişi şi să-mi pătrundă chiar în inimă. Asta e tot ce mai doresc pentru restul vieţii" (ef. V. Alecsandri, Cele mai frumoase scrisori, p. 277-278). Curînd după aceea Alecsandri îi scria şi lui 1. Ghica despre noul său proiect dramatic: "Am început o piesă în patru acte, intitulată Dezrobirea ţiganilor, care, bine montată şi bine pregătită, cred că va produce efect. Va fi terminată în cursul lunii viitoare. Cît despre Lnuidioşii - continua el -, cer mai mult studiu şi o muncă mai serioasă ... " (scrisoare datată "Mirceşti, marţi [1880, vara]", ef. V. Alecsandri, Scrisori. Lnsemnări, p. 41). Poetul este însă foarte solicitat în cursul verii 1880: trebuie să corec­ teze Sînziana şi Pepelea , are o mulţime de treburi şi de musafiri, aşa încît Mirceştii nu mai sînt pentru el o oază de linişte, prielnică scrisului, cum se plînge la 9 august lui Ghica: "Am avut o grămadă de afaceri şi de musa­ firi de la Întoarcerea mea. Sper să le termin în curînd, şi atunci mă pun pe lucru ca să sfîrşesc drama Dezrobirea ţiganilor" (ef. ibidem, p. 42). După aceea, se pare că starea sănătăţii nu i-a îngăduit să se apuce de scris, deşi piesa îi stăruia în minte: "Cea întîi lucrare ce voi întreprinde în curînd este o dramă în proză: Dezrobirea ţiganilor" - îi scria el la 8 sep­ tembrie 1880 lui 1. Negruzzi (ef. V. Alecsandri, Scrisori, p. 118). Nici în cursul iernii nu-şi va pune În aplicare intenţia, dar în primăvara următoare, care îl întîmpină însorită la întoarcerea sa la Mirceşti, după 1146 / [1147] ce pnmise marele premiu al Academiei, revine la vechea preocupare: "Timpul s-a îndreptat - îl înştiinţa Alecsandri pe Ghica la 25 mai 1881 _ recoltele se anunţă bune, cîmpul este încîrrtător , grădiniţa mea a luat o înfăţişare destul de drăguţă, astfel că mă simt ca peştele în apă, căci înot în plină căldură şi mai ales în plină lumină. Această bună stare morală, mii va îndemna desigur la lucru şi deja rumeg planul unei piese în patru acte intitulată Dezrobirea ţiganilor, Nu va cere decît un singur decor nou, acela al interiorului unei ocne. Ziduri cu stîlpi de stalactite de sare, susţinînd o mare spirală. Dacă crezi că poţi să cornanzi acest decor, fă-o de pe acum, astfel încît să fie gata pentru primele zile ale stagiunii teatrale" (cf. V. Alecsandri, Corespondenţă, p. 109). Aceasta este ultima dată cînd Alecsandri aminteşte piesa, pe care n-a mai continuat-o. Cele două fragmente din mss. B.A.R. 2231 şi 2253 au fost publicate pentru prima dată de Il. Chendi şi E. Carcalechi în Vasile Alecsandri, Opere complete. IV. Teatru. III, Bucureşti, Minerva, 1905, p. X - XIII (prefata) .. VARIANTĂ ms. 2231 ŢIGANII PIESĂ IN 3 ACTURI PERSONAGIURI CHIOSA, giudc bătrîn BABA RADA ZAMFIRA NEDELCU, lautar COŢOFANĂ STOLNICUL BRUSTUR GIUPÎNEASA TOFANA CĂMIN ARIUL COCIURLĂ ŞTEFAN LEONESCU DIRECTORUL PREFECTUREI CUCOANA NASTASIICA, văduvă CREŢUL, slugitor LUNGUL, ido ŢIGANI 1147 [1148] '. I ACTUL 1 Teatrul reprezintă curtea unei prefecturi, încungiurată cu zid. Poartă mare în fund. în stînga, casa prefecturei, cu fereste şi cu uşa pe scenă. SCENA I CREŢUL (de paJilla uşa prefectur .. ), LUNGU (la poartll) LUNGUL: Cre ţule P', , CREŢUL: Ce-i, Lungule? LUNGUL: Tîrziu oare să fie? CREŢUL: Tîrziu, cred, că-i soarele sus. LUNGUL: încă n-au venit nime la ispravnicie. CREŢUL: Se vede că n-au de lucru cenuşerii. LUNGUL: Dar cum să nu aibă? " Azi e ziua mezatului ţiganilor. CREŢUL: Care ţigani, Lungule? LUNGUL: Ai unui boier care au mofluzit în cărţi. CREŢUL: Şi de acea îşi vinde sufletele? LUNGUL: Vinde ce are, creştinul. .. Ţiganul nu-i marfă? CREŢUL: Marfă ţigănească. " Măi Lungule, ştii tu ce zicea bietul răpo- satul tatu-meu? LUNGUL: Ce? CREŢUL: Zicea aşa: Că cine vinde suflete îşi perde sufletul. LUNGUL: Dar ce era tatul tău de soiul lui? CREŢUL: Popă. LUNGUL: Vorbea din Evanghelie ... însă ştii tu, măi Creţule, că boierii au două suflete, unul pentru dracu şi celalalt pentru ... tatu-său. SCENA II • " '1 II 1 li I RADA: LUNGU: RADA: LUNGUL r CREŢUL: "RADA: 1I48 LUNGU, CREŢU, BABA RADA (se iveşle cu sfialll la poart4) Că.pitane!. " Nu mi-i milui cu O frîntă de paraluţă P Fugi la naiba, stafie balţată. Să-ţi traiască armasaru, că mare mîndru te-a mai făcut cine te-a făcut. Parcă eşti Făt-Frumos! (rîzînd): Auzi, Cloanţa! Dă-o afară, Lungule, să nu-ţi arunce farmeci, vrăjitoarea. Da de ce să m-alunge, frumuşelule ? .. Doar nu stric nimănui ..• lan şi eu, o biată ţigancă batrînă, care traiesc cum dă Dum­ nezeu sfîntul... din mila creştinilor. [1149] CREŢUL: Şi cu potlogării ? RADA: Nu se află. (Vine în scenă.) Eu sînt baba Rada ... Stiu a trage cu bobii şi să descînt ... Dar să fur? Ferească sfintul! . LUNGUL: N-auzi, babo P RADA: Aud, căpitane, LUNGUL: Nu mi-ai spune şi mie sorţii? RADA: Ba ţi-oi spune, dragu rnăt uşii ... Adă mina-ncoa, (Cată în palma l.ungului.) CREŢUL (aproPiindu-se): Ce vezr In palmă, Talpa Iadului? RADA: Văd c-o s-agiungă capitanul ghinărarl, boier mare, cu avere, cu moşii, cu armasari, cu robi ... CREŢUL: Ha, ha, ha, ha!... Ştii tu una, Lungule? De vreme ce ai să fii boier, cumpără tu ţiganii ce au să se vîndă astăzi. RADA: Da ce, azi se face mezatul? CREŢUL: Acuş, peste-un ceas. RADA (oţerindu-se ): Azi!... Aoleu!... Săracii de noi! CREŢUL: Şi ce-ţi pasă ţie, cotoroanţo? RADA: Mă doare inima de pe copilaşii mei! LUNGUL: Cum asta, babo? .. Şi ai tăi sînt de vîndut? CREŢUL [lntorctndu-se la uşă): La loc, Lungule... Vine directorul. * * '" La finele acestui volum al ediţiei noastre, care încheie sec ţi unea cu prin zînd creaţia dramatică a lui Alecsandri, nu putem să nu amintim proiectul nerealizat al unei piese, intitulate de autor Năuălirea [idanilor. Fragmentul din această "piesă în 5 act uri şi un prolog", aflat în ms. B.A.R. nr. 2253, f. 73r - 81r, este scris de Alecsandri cu cerneală neagră şi cuprinde doar primele nouă scene din prolog. S-a şi publicat În timpul vieţii scriitorului, în revista Familia, 1884, nr. 1. După moartea lui Alecsan­ dri, a fost reprodus, după manuscris, alături de celelalte proiecte dramatice ale acestuia, în Vasile Alecsandri, Opere com-plete. IV. Teatru, III, Bucu­ reşti, Minerva, 1905, p. XVI- XXIII (prefata). Cei doi îngrijitori ai acestei ediţii cred că data la care a fost scris fragmentul "ar putea fi anul 1880- 1883, deci [ ... ] imediat după plecarea lui Ghica la Londra, căci iată ce-i dă de ştire amicului său într-o scrisoare nedatată: « • " Am început o piesă mare, întitulată Năuălirea [idanilor, dar îţi mărturisesc că de cînd nu mai eşti tu director (al teatrului), nu mai am gust pentru lucrările dra­ matices" (cf. p. XVI). Il. Chendi şi E. Carcalechi emit, de asemenea, supo­ ziţia că Alecsandri "voia să trateze în piesa asta, în mod intuitiv, chestiunea israelită, făurind astfel o lucrare în care putea să-şi adune toate tipurile sale 1149 [1152] i;�l i '- Alta e ste a ne lăsa pe noi, în pacinică umanitate, să regulăm cestiunea intre evrei �i Între noi, şi alta este a revolta sentimentul naţional în noi prin presiuni ce se fac din afară contra noastră. (Aplauze.) Şi dacă pină la un timp unii din noi chiar ne gîndeam la întinderea drepturilor evreilor in starea legislaţiunii noastre de atunci, astăzi aceste procedări imprudente şi nedrepte ale Alianţei israelite ne silesc a ne pune în defensivă şi ti. ne gîndi, mai Înainte de toate, cum să ne apărăm în contra exigirrtelor nelegitime şi injuste. (Aplauze.) [ ... ] Nu poate România să admită ca străinii să se introducă în sînul ei prin impunerea străinilor, fără ca măcar să-şi dea osteneală să-şi c!ocumen­ teze dorinţa de a se împăminteni. (Aj.'lauze.) Naturalizarea individuală implică în sine însăşi cererea evreilor, mani­ festarea dorintei lor de a fi cetăţeni români; prin ea se va împedeca din capul locului răul sentiment că au venit în mijlocul nostru ajutaţi de pre­ siunea străină sau de Alianta israelită (aplauze): vor trebui să documenteze că voiesc să fie români: � M-am dezbrăcat de presiunea străină, VOi împreună cu voi să lucrez pentru binele ţărei.» (Aplauze.)" (ef. Titu Maiorescu, Chestia oureiior, Revizuirea art. 7 din Constituţie. Discurs rostit în şedinţa Camerei de la 10 sept. 1879, Bucureşti, Socec ,1888, p. 26-27, 30). În aceste împrejurări credem că s-a gîndit Alecsandri să-şi sprijine opinia şi pe o operă literară, pe care însă n-o va termina niciodată, poate pentru că îşi va fi dat seama că nu cunoştea problema în toate implicaţiile ei. EI a şi încercat să se documenteze cu privire la această spinoasă temă, dar se vede că a părăsit în curînd cercetările (printre manuscrisele sale am găsit o notiţă - ms. B.A.R. nr. 2253, f. 70r - din care rezultă că incercase să consulte' unele izvoare ruseşti şi scrierile lui Schiller despre acest subiect). Proiectul piesei s-a oprit la ultimul rind scris pe recto filei 81 din ms. B.A.R. nr. 2253. Ultima menţiune pe care o vom face aici este aceea a .. fragmentului" de comedie în versuri, Serdarul de Orhei, unul dintre textele publicate În Convorbiri literare, IX, I octombrie 1875, nr. 7, p. 274-279, sub titlul Trei cUl'iozită{i. Acestea precedau suitei de mici articole, grupate laolaltă de Alecsandri sub titlul Din albumul unui bibliofil şi publicate în Convorbiri În numerele din I decembrie 1875, 1 februarie. 1 iulie şi I august 1876. La sfîrşitul articolului Trei curiozităţi se publica şi poezia Răpirea Bucooi­ mi, iar în Albumul unui bibliofil figura şi micul articol Cîntecul Bucovinei. În acest moment, revista Convorbirilor se afla în criză de material şi Alecsandri î�i va ii explorat toate sertarele cu să satisfacă insistentele 1152 .. '. ,.1. [1153] li i -------------- ........... 1 I 'cereti ale lui Iacob Negnlzzi de a-i trimiteceva de-publicat. -Primind 35) chit a dublu - a juca o ultimă partidă de cărţi care trebuie sau să. achite pe cel ce pierde sau să dubleze cîştigul învingătoru'lui Ţv , 382) chit al' - pitar, brutar (V, 470) chiti (a", ) - a ţinti, a ochi (cu o armă) (VI;' 423) ; a nimeri, a stabili cu precizie adevărul despre cineva sau despre ceva (VI, 10 16) ;:a soco-ti, a chibzui (VII, 520)., chilie - tichie (VI, 260; VII, 491) chitrw - arbore exotic cu fructe asemănătoare cu lămîia (-VI, 96) chiula] - un fel de căciulă turcească mare in jurul căreia: se înfăşura tur- banul (V, 125) ·1169 [1170] ,·"1 /' ) I chicbingi» - cofetar, persoană care ducea tăvile cu dulceaţă la curtea ! domnească (V, 125) cifert - sfert (VII, 326) cigă - cegă (VII, 937) cilibidachi - diminutiv al lui cilibiu, domnişor (V, 134) c;mbistră - pensetă (V, 49) cindură că - fiindcă (V, 46) cinovnic - funcţionar de stat (VII, 848) ciocirtaş - persoană care ciocîrteşte, ciopîrţeşte, taie în bucăţi mici (VII, 365) ciocirti [a r-c } - a ciopîrţi, a tăia în bucăţi mici (VII, 497) :... cioclovină - om parvenit, arogant (V, 783) ciocofleandUl'ă - (peiorativ şi ironic) ciocoi (VI, 298) ciocorojleac - (ironic şi peiorativ) ciocoi (VI, 298) ciof - ciuf, pasăre răpitoare asemănătoare cu bufniţa (V, 714; VII, 299) ciomof ai - ciumafai, laur (V, 82) circttlaţiftJle - circulaţie (VII, 563) cireac - cirac, om de încredere al cuiva (VI, 368) cislă - întrunire, sfat sătesc (V, 605) citarea - stofă fină cu dungi (V, 882) ciubeică - ciubuc, lulea de calitate proastă (V, 876; VI, 79) cîrchi (a se ,..., ) - a se cîrpi, a se ameţi (de băutură), a se îmbăta (VI, 32) cîrcioc - cîrciog, şiretlic, tertip (utilizat de obicei în procese) (VI, 298) cîl'ciocar - cîrciogar, om căruia îi plac procesele, cîrcotaş (V, 716) cîrjalitt - hoţ, tîlhar (V, 255) cîmi [a r-« ) - în expresia a cîmi nasul din loc: a mirosi foarte urît (VII, 575) cîrPit, -ă - ameţit de băutură (VI, 78) cî�ti - rată, parte a arendei unei moşii (V, 524) cî�tigaş - om care cîştigă (V, 260) clac - pălărie cu calota înaltă, cilindrică, care, cu ajutorul unui mecanism, se poate turti pentru a fi purtată sub braţ (VII, 1002) cladă - grămadă, morman (VI, 1091) clan! - cioc, gură (V, 294) clănţăIărie - (ironic) cancelarie (V, 463) cleson (tipărit probabil greşit în loc de cleron) - goarnă, trompetă (V, 771) client - (Ia romani) plebeu fără drepturi depline, dependent de un patri- cian şi protejat de acesta (VII, 203) , elironom - moştenitor (VI, 47; VII, 395) dironomie - moştenire (V, 689; VI, 10 13; VII, 401) dironomisi (a,...,) - a moşteni (V, 693; VI, 594) 1170 [1171] -r------------- ..... coaJiură - peru că, pălărie (VI, 34) cochetărismos - cochetărie (V, 386) coclaură - loc deluros, rîpos, prin care este primejdios să umbli (VII, 575) cocoraţie - mască (VI, 127) codălghi (a O""" ) - a o codălbi, a o păţi (V, 374; VI, 156) cofectir - cofetar (VI, 795) colachiu - colaca, linguşi tor (VI, 207) colţun. - ciorap (V, 254) colttmbelă - porumbiţă (VI, 10 18) comă - virgulă (V, 492) annertani - comerciant, negustor (VI, 211) comisiune - comision (VI, 544) comism - categoria estetică a comicului (VI, 986) comite (a,....,) - (referitor la o lucrare literară) a scrie (VII, 199) comind - praznic, . masă de pomenire a unui mort (VII, 489) compeţitor - competitor (VI, 612) com-place (a,....,) - a face pe plac, a intra în voie (cuiva) (VII, 106) comprometa [a r-« } - a compromite (VI, 10 15) comprometarisi (a,....,) - a compromite (VI, 37) comprometat, -ă - compromis, -ă (V, 16) compromita {a r-« } - a compromite (VII, 508) com promitarisi (a,....,) - a compromite (VI, 328) con chetă - cucerire (VI, 562) concinăl - moarte. (în expresia bată-l concina) (V, 369) concină2 - un joc de cărţi (VI, 181) concordie - înţelegere, armonie (VII, 575) ondiscipul - condi scipol, coleg de studiu (la un anumit dascăl) (VII, 13) conf etari - cofetar (VI!, 298) confetărie - cofetărie (VII, 295) confia (a,....,) - a încredinţa cuiva ceva (VI, 756) confienţă - încredere, destăinuire (VI, 261) conquetă - conchetă, cucerire (VI, 601) consacrat, -ă - închinat unei divinităţi, sacru (VII, 54) consoma (a,....,) - a consuma, a mînca (VII, 1028) contan - mulţumit (V, 319) contăş - haină lungă boierească (V, 351) conţert - corset (V, 443) copou. - copoi (VI, 290) coptă - un fel de prăjitură tare obţinută dintr-un amestec de zahăr şi migdale, marţipan, (VII, 71) 1171 [1174] desheritat, -ă - desmoştenit, -ă (VI, 543) desir - dorinţă (VI, 25) desleşina (a ro.J ) - a face pe Cineva să-şi revină din leşin (VI, 241) destitua (a ro.J ) - a destitui (VI, 312) destrămat , -ă - dezmăţat, destrăbălat (VI, 702) deşanţ - curios, ciudat (V, 781) deşanţai , -ă - curios, ciudat (VII, 525) deşert, deşartă - gol, goală (VI, 515) detai - detaliu, amănunt (VII, 10 1) developa (a ro.J ) - a dezvolta, a amplifica (VI, 603) -deuuement - devotament (VI, 793) âiajendejsi (a ro.J ) - a apăra (V, 68; VI, 346) .dicanicesc, -ească - judecătoresc, -ească (VI, 96) dicasterie - tribunal bisericesc care judeca divorţurile (V, 108; VI, 368) dică - adică (VI, 297) âicoht - decoct (VI, 1002) dictam - balsam, calmant (VI, i200) dignitar - demnitar (VII, 564) dignitate - demnitate, atitudine demnă (VI, 1025) diliginţă - diligenţă, sîrguinţă, zel (VII, 1005) dimerlie - baniţă (V, 254; VI, 455) dirige (a � ) - a dirija, a îndruma, a conduce (VI, 22 'il dispuseciuni - dispoziţie, aptitudine (VI, 603) distihisi (a ro.J ) - a nenoroci (VII, 1096) distinge (a ro.J ) - a acorda atenţie, a remarca (VII, 121) distributor - distribuitor, împărţitor (VII, 922) âişanţata - în locuţiunea la dişanţata : probabil la întîmplare (VII, 576) dio ; -ă - divin, -ă (VII, 233) diuerta (a se ro.J ) - a se amuza, a se distra (VI, 786) dirdală - om flecar, de nimic (VII, 1063) dirdii (a � ) - a spune fleacuri, a trăncăni (V, 465) diroală - corvoadă, muncă fizică grea, neplăcută (VI, 293); în expresia a face (Pe cineva) de diruală : a face de două parale, a batjocori (V, 66) dirzie - dîrzenie, semeţie, îndrăzneală (V, 348; VII, 1060) dîrzoi - dîrz, mîndru, semeţ (VI, 670) �dobru - numele chirilic al slovei corespunzătoare lui D (V, 386) 'doclad - raport, referat (VII, 299) docladarisi (a ro.J ) - a raporta, a aduce la cunoştinţă (VI, 309) docladorisi (a ro.J ) - a docladarisi (VII, 309) 1174 1 d' [1175] dodoraş - (despre un copil) odor, lngeraş (VI, 539) doftorie - meseria de doctor (VI, 238) domiciliar, -4 - (făcut) la domiciliu (VII, 571) dopros - în expresia a face dopros : a lua interogatoriu (V, 203) dosălnic, -ă - doselnic, lăturalnic, ascuns (VI, 295) dosloşi (a ,...) - a desluşi, a pricepe (VI, 308) dram - dramă (VI, 1024) drdguş - în expresia drăgu ş la căuş: vine vremea să-mi ceară ajutor, să aibă nevoie de mine (V, 160) drit - drept (VII, 297) dropică - hidropizie (V, 107) druşcă - fată care însoţeşte mireasa la cununie (V, 27) dubi: - inchisoare (V, 379); (despre in, cînepă şi, probabil, arbori) muiat, destrărnat, topit (V, 776) ductor - (Ia romani) conducător de sclavi, vilJic (VII, 889) duelgi (a se ,..., ) - a se bate în duel (VI, 251) dUlt4!ii - in expresia a se duce dul uţă : a fugi iute, a se face nevăzut (VI, 1009) dupalună - timbru, clopoţel (VII, 1059) dupăei (a,..., ) - a înghionti, a lovi, a bate (VI, 796) E echivalent, -ă - în expresia a fi echivalent (la ceva): a fi de aceeaşi părere (VII, 409) eclata (a ,...) - a izbucni, a se manifesta violent (VII, 1060) ecose - ecoseză, vechi dans scoţian (V, 1183) ecrisc - cutie cu bijuterii (VI, 668) ecsergă - exergă, inscripţie gravată pe o monedă (VI, 618) ejendi - titlu de politeţe pus în Turcia după numele invăţaţilor, funcţio- narilor (VI, 850) efglendisi (a ,...,) - a distra, a amuza (VII, 398) egalita - egalitate (V, 66) egiP!iaIJ, -ă - egiptean, egipteancă (VII, 185) eklambrotat - strălucit, prea luminat (VI, 288) ekPaea - ecpaia, personal aflat în serviciul unui mare demnitar (VI, 210) eksighisi (a se ,..., ) - a explica (VI, 221) elocinte - elocvent (VI, 1008) elocuent - elocvent (VI, 914; VII, i3) emfa» - emfază (VII, 72) [1176] r_':·' ',\ englendisi (a se ,....,) � a se vegllndisi, a se .distra, a 'petrece, 'a' se amuza (V, 399; VI, 786) engoipion - urare, cuvîntare (V, 352)- engomie - encornion, discurs-de laudă, elogiu (V, 68)- mgomion - encomion IV, 634,) eusiultarisi (a ,....,) _. a insulta {VII,. 290) epanastasis - mînie, revoltă (VII, 383) asili,tl'"" exil (VII,1003), esPira (a,....,) - a expira, a muri, a pieri (VI, 1171'; VII; 249) cfarpă - eşarfă, bandă de stofă sau de pînză care .se poartă pe după gît pentru a susţine o mînă bandajată sau fracturată (VI, 277) - etu]« (a,....,) - a innăbuşi,a,ascunde, ,(V,:' 611; VI, 585) evamtisarisi (a se """' ) - a dispărea' fără a lăsa urme (YI" 792) eughenestate - maiestate, doamne (VI, 288) evghenie - boierie, domnie, {VI,206) evghenistico - nobil (V, 135) �xac!iune - deturnare (prin abuz de puterej.. noţie, furt (VI, 108.3)-, ex-pira (a ,....,) - a muri (VII, -251) ex pozarisi (a se ,....,) - a se expune (VI, 367J F [a cer e - act, diviziune principală a unei piese de teatru, (VII, .1151) [alangă - bătaie (V, 328) falet - atelaj compus din patru cai înhămaţi la. Q. trăsură, cei doi cai di';a- inte fiind încălecaţi de cîte un vizitiu ('VI,' 306) . f amiiiot - şef de familie (VI, 213) fanar - felinar' (V, 626) [antabsi' [a r-« )- a sefandbsi: a�şi da aere, importanţi"(V, 753) faraon - un joc de cărţi (VI, 576) [armazon. - vrăjitor, persoană 'care face farmece (VII! 259);, Irancmason (VII, 290) [armazonie - francmasonerie (VII: 270); . vrajă; (VII, 290) [armecător - fermecător (VII, 949) [dsoli (a se r-« )- -' a se Iaridosi, a face nazuri; a' se alinta (V, 540; VI; 306; VII, 496) � faţă - personaj al unei piese de teatru (VII, 1154) .;. făcă/uit, -ă - bătut, zdrobit (de oboseală) (V, 523)' făc/ier - persoană care fabrica sau vindea făclii (V, 773)' H76 !77 L, [1177] ,-"o· \ do, făttar,....:. fanar- ,(VI,' .699) fee - zînă (V, 253) [elegean i-« ceaşcă (turcească}' de cafea neagră fără toartă' (VI, 293) I [eleşaw - felegean (V, 49) felice - fericit, -ă (VI, 27) [elicitate - fericire (VI, 25) feredeu - baie, local public pentru baie (V, 283) [eresew - fierăstrău (V, 569) [ermenea - haină scurtă făcută din stofă brodată cu fir sau ,Gumătase, .. uneori căI>tuşită, cu blană, pe care o purtau boierii peste anteriu (V, 968) f esfesea - podoabă (măruntă), zorzoană (V, 783) I este - festă (VII, 91) " " [eşteli (a - ) ,� a murdări: a mînji (VI!, 266) f idanţat - logodnic (V, 253) fiitor - viitor (VI, 585, 1008) [ilomelă - privighetoare (V, 749) f ilonichie - discuţie aprinsă, ,ceartă (V, 104); in expresia giistu; [ilonichie n�are,:, "de gustibus non disputandum" (V, 497; VII, 388)' [ilotim, -ă :..:. generos, darnic (VI, 3(5) [ilotimie - amor propriu, ambiţia de a dobîndi stima şi preţuirea oameni- lor (V, 666) , ' [inar - fanar, felinar (VI, 166) [irţoagă - (femeie) neastîrnpărată : şi uşuratică (V, 142) fistic - fistic (V, 395) [işnea .: 'foşnetul făcut de fustă (V, 783) flagel - bici (VII, 61) flagela (a ,..., ) - a biciui (VII, 67) flioret - floretă (VI, 1025) florezinte':'" înfloritor, -oare (V, 610) floret - floretă (VII, 320) [lorisant , -ă - infloritor, -oare (V, 618) foaie - foală (VII, 572) I fora - (termen împrumutat deIa jocul de cărţi) înainte, cu elan (V, 409) [orficătură - forfecătură, tăietură de foarfece (VII: 312) [răţietate - fraternitate, frăţie (V, 59) frînt, -ă - în expresia a nu vedea nici o para frîntă: a nu vedea '(a nu obţine) nici un ban (VI, 458); (prin substantivare) para vIrîntă (VI, 461) [runtar - hotar, frontieră (VII, 191) ftiatru - spectacol {piesă) de teatru (V, 399) [toriuist - al doilea vistier (V, 556) U77 [1178] .. [usuiuc - veche monedă turcească de aur care a circulat in Ţările Române in secolul al XVIII-lea (V, 883) furcă - bucată de lemn purtată la git de sclavii care erau acuzaţi de săvîr­ şirea unor fapte criminale (VII, 61) furoare - mînie, furie (VII, 213) furtiv, -ă - care se face pe furiş (VI, 713) G gala - sărbătoare, ceremonie (VI, 306) galansclii - o marcă de hîrtie de calitate superioară, al cărei nume indică, probabil, moara sau furnizorul (VII, 309) -gamen - copil vagabond, ştrengar (V, 469) gaoanoşel - găvănoşel, borcan, vas de lut EDl'ilţuit (V, 364) geamandan - geamantan (VII, 575) geambaşlic - meseria de geambaş (VI, 238) genat , -ă - jenat, -ă (VI, 10 16) geniu - duh, fiinţă supranaturală (VII, 558) gherghir - un fel de beci sau de cămară boltită unde se păstrau obiectele de preţ pentru a fi apărate de incendiu sau de jaf (VI, 297) gheridon. - măsuţă rotundă cu unul sau cu trei picioare (VI, 257) ghermesit - ghermesut, ţesătură fină de mătase (V, 56) gheşeft - afacere necinstită (măruntă), bişniţă (VII, 392) gheşeftar, -ă - bişniţar, persoană care face afaceri necinstite (VII, 518) gkeşejter, -ă - gheşeftar, -ă (V, 919) ghidi - (familiar) exclamaţie exprimînd uimirea: .. Ia te uită 1" (V, 716; VII. 386) ghigilic - scufie de noapte (V, 713; VII, 501) ghijilic - ghigilic (V, 967; VII, 1121) ghitit, -ă - (despre pînză) care a fost albită (prin în muiere în apă şi prin întindere repetată la soare) (V, 233) ghilosi (a se � ) - a se găti, a se dichisi (V, 367) ghilosit, -ă - gătit, dichisit (V, 372) ghiojghioare - văzînd cu ochii, dintr-o dată (V, 124) ghioşgbioară - ghiojghioare (V, 68) gbioşgorea - ghiojghioare (VI, 395) ghiPcan - mirţoagă, gloabă (V, 366) ghiuj - om bătrîn, neputincios (VI, 460; VII, 533) gJjizdan - geantă mare de piele pentru cărţi (VI, 326) gigît - slab, subţire, iute la mers (V, 622; VII, 1072) giretcă - jiletcă, vestă (V, 773) 1118 [1179] 1 giubea - haină lungă şi largă din postav fin (VI, 859) giubeliu, -ie - (om) cu idei învechite, retrograd (V, 892) giudeţ - instanţă de judecată (VII, 587) giur - ocol, înconjur (VII, 514) glanţ - piele de lac (V, 368) goană - urmărire în fugă, fugărire (a cuiva) (VII, 236); (la jocul de cărţi) ghinion din cauza unei cărţi rele (V, 357) gog - tînăr prost, tont (V,' 59) gojgogea - coşcogea, foarte mare (VII, 551) gostinar - goştinar, slujbaş însărcinat cu strîngerea goştinei (dare în oi, porci sau vaci) (V, 107) gramatisit, -ă - instruit, învăţat în ale gramaticii (V, 10 1) grobiant - grobian, grosolan, bădăran (VII, 101) grozav, -ă - groaznic, îngrozitor (VI, 923; VII, 227) grudinap - gros di Naples, stofă groasă de mătase cu fire aparente, fabri- cată la Napoli (V, 381) gubernată= guvernantă (V, 368) gugale - probabil gugulea, termen de dezmierdare pentru copii (VI, 951) guleai - chef, petrecere (cu băutură multă) (VII, 550) guster - guşter, omuşor, uvulă (VII, 388) gutunar - guturai (V, 53) H haihu i - zăpăcit, năuc, zănatic (V, 217) hailaif , -ă - (de) elită, (din) inalta societate (VII, 337-338) hain - (interjecţie cu sens interogativ) hai? (V, 707) haită - cîine rău (V, 625) haitui - haihui (VI, 229) halastincă - ţesătură de bumbac de proastă calitate (V, 162) hamor - amor (V, 883) hamorînjit, -ă - amorezat, Îndrăgostit (VI, lil) hapstn - rău la inimă, hain, cîinos (VI, 125) baraba - căruţă mare folosită de obicei pentru transportul grînelor (V, 355; VII, 382) harabagiu - om care conduce harabaua, căruţaş (V, 35i) barag - arac (VII, 1063) haram - pomană (VI, 458); în expresia de haram : degeaba, de pomană (V, i76) harbuz - pepene verde (V, "i8i) 1179 [1180] hardnghit , -ă - istovit de puteri, zdruncinat (V, 46) hareci - strigăt cu care conducătorul unei licitaţii închidea licitaţia (VII-, 956) harecilui (a r-e } - a licita (VI, 293) harţagan. - iatagan (V, 7'1) harzob - hîrzob (VII, 593) hazna - vistierie (VI, 332) hăci - În expresia cît hăciul : nll11JC, deloc (V, 255) hăcui (a""") - a tăia în bucăţi mici, a ciopîrţi (VI, 125) hărăcsi (a,...., ) - a lua sînge cuiva pentru a-l feri de o boală sau de moarte (V, 802) -hărăţog - provocare (V, 31) M!aş - cal care se mînă cu ajutorul hăţurilor, înhămat lîngă un Iăturaş (V, 76) hăuşag - făgaş, şanţ făcut pe drumuri de roţi sau de puhoaie (VI, 187); (figurat) situaţie dificilă (V, 23) hein. - interjecţie cu sens interogativ, hain, hai (VII, 69) helbet - (interjecţie) "Se înţelege! Fii fără griji!" (V, 108; VI, 23) hereseu - fierăstrău (V, 569) here/isi (a,....,) -' a felicita (VII, 271) heretismos - felicitare (VI, 288) hai/a (a""") - a ezita (VII, 917) hinni - imn (VII, 206) hiritisi (ar-« ) - a felicita (V, 512; VII, 383) hirtâ - unitate de măsură pentru terenuri, egală cu un sfert de pogon (VI, 308) hlrzob - coşuleţ din ce tină În care se păstrează peştii (VI, 307); În expresia a fi (a se crede) coborît cu birzobul din cer: a fi (a se crede) mult supe­ rior celor din jur (VI, 298) hoisa - hăis, interjecţie cu care se mînă caii (boii) la stînga (V, 210) hojma - mereu (V, 68; VI, 1009; VII, 576)' hol dâ - (referitor la un act) cuprins, conţinut (VI, 308) holteie - stare de holtei (V, 689) hondrochejal (şi hondrokejai ) - om greu de cap (V, 332; VII, 387) hor ..:. cor (VII; 92r hosentrai - bretea (VII, 1132) hristoijtie - hristoitie (V, 66'1) ;'ristoilie - viaţă evlavioasă, conformă cu morala creştină (V:, 103; VI, � 1020; VII, 342)" huchit , -ă - hupit, prizărit, slab dezvoltat (VII, 588) ll1�i (a,...., ) - a vui, a se auzi (VII, 268) 1180 [1181] l htiltui {ar-« ) - a altoi, a lovi, a bate, a plezni (pe cineva) (V, 327) hHlltba� - porumbel (V, 302) hulubărie - porumbărie (V, 302) hurducarismos - hurducăială, zdruncinătură (VII, 382) hurdu z - burdur - rostogclindu-se, clătinîndu-se (ca un obiect care, atîrnat de ceva, se bălăbăneşte) (V, 463) I/Urez - huhurez (V, 715) h.uzmet - slujbă, funcţie (VI, 215) 1 iartagau - iatagan (VI, 140) iasmă - iazrnă (VII, 558) iazmă - vedenie, nălucă (VII, 24) icarian, -ă - (despre valuri) din Marea icariană (parte a Mării Egee, care înconjoară insula Samos, în care a căzut Icar) (VII, 979) ifos -- demnitate, ţinută în conformitate cu un rang sau cu o poziţie socială înaltă (V, 396) ighcmouicoti - demnitate, convenienţă (V, 88; YII, 516); fast, lux (Y, 396) ighemonicos - de neam boieresc, nobil (V, 66) ihnea - iahnie (VI, 230) ilikie - vîrstă (VI, 207) imaniea - capătul ciubuc ului prin care se trage fumul (V, 382; VI, 334) im-piegat - funcţionar de stat de grad inferior (V, 16) inamorisit , -ă - înamorat, îndrăgostit (VII, 383) incalat , -ă - incălat, corpolent (VII, 395) indemnit aic - indemnizaţie (VII, 409) indirnea - cumpărat sau fabricat la Edirne (Adrianopo1c) ('-, 832) infelice - nefericit, -ă (V, (15) insouolnicie - sarnavolnicie, act săvîrşit după bunul plac, nesocctind voinţa altora (VI, 309) institua (a '" j - a institui (VI, )014) intenţiune - intenţie (VII, 112) investit, -ă - învestit, îmbrăcat (VII, 130) ipeca -r- ipecacuana, .plantă originară din America de Sud, ale cărei rădă- cini sînt folosite în medicină ca expectorant şi vomitiv (VII, 403) ipochimen, -ă - persoană, personaj. (V, 24; VII, 388) iPochimenă - amantă, metresă (V, 883; VII, 398) iPochimeno - ipochirnen (VII, 381) 1181 [1182] ipolipsis - aprobare, consideraţie, apreciere (VI, 252) ischiuzar - om dibaci, şiret, iscusit (V, 380; VI, 549; VII, 588) iskiuzarlîk - dibăcie, iscusinţă, şiretenie (VI, 208) ison. - cuvîntare, discurs (VI, 301) ispisoc - document, act (V, 245) ispitit, -â - încercat, experimentat (VII, 512) istov - în expresia de isiou : cu totul, complet, definitiv (V, 473) işala - bravo (V, 382; VI, 23) ithiki - etică, morală (VI, 209) iţie - în expresia a face iţii - a se arăta puţin, a se iţi (V, 804) ilqt - piele groasă de bovine tăbăcită vegetal şi impermeabilizată (VI, 414 iurus - iuruş (VII, 397) iutuş - iureş, atac, asalt, năvală (VI, 222) iuschiiczar - ischiuzar, om dibaci, şiret, iscusit (V, 809) izuod - listă (VI, 1029) imflat, -ă - umflat, înfoiat (VII, 303) tmpeţi (a r-e } - a peţi, a cere în căsătorie (VII, 496) împlăntat, -ă - muiat, scăldat, îmbrăcat (VII, 130) imPiegat - impiegat, funcţionar de stat de grad inferior (V, 22; VI, 603) împosesui [a r-« } - a arenda (VI, 305) inaht - în naht, (despre bani) în numerar, peşin (V, 382) înăduşi {a »« ) - a înăbuşi, a sufoca (VII, 269) încbietarisi (a se ,...., ) - a se nelinişti (VI, 20) închina (a se ,....,) - a se înclina (VII, 308) inohiorchiaşa (a,....,) - a se umfla în pene (V, 356) încravaşat, -ă - cu cravaşă (VI, 275) îndesară - spre (către) seară (V, 90) înflăcărat, -ă - înroşit, congestionat (VII, 359) înghimpa [a r-« } - a înţepa (VII, 49) îngrijit, -ă - îngrijorat, neliniştit (VII, 375) îngurlui. (a se""" ) - a avea relaţii amoroase (cu cineva) (VI, 244) msufla (a,....,) - a insufla (VII, 325) î�teţare - înteţire, intărîtare (VII, 551) întrebuinţat, -ă - ocupat, preocupat (VII, 274) întru (în,...., ) - în interior, înlăuntru (V, 22) 1182 [1183] I '1 I I I Întrulocat,-ă - unit, împreunat, îmbrăţişat (VII, 167) înuntru - în întru, în interior (V, 23) învdscut,-d - îmbrăcat, acoperit (VI, 1133) înve�ti (a,.... ) - a îmbrăca, a acoperi (VI, 613) învîrtită - prăjitură făcută. dintr-o foaie subţire de aluat, umplută. cu nuci, mere sau brînză. (V, 303) înziuat,-ă _ născut în aceeaşi zi din săptămînă cu cineva (VII, 1120) J [ac - jaf (V, 73) [acaş - om hrăpăreţ. jefuitor (V, 478) jadarnic - jandarm (V, 529) [alişte - jale, tristeţe (VII, 234) jaluz,-ă - gelos, -oasă (VI, 225; VII, 379) [alwzie - gelozie (VI, 225) jarpan - jărpan, ghipcan (termen de batjocură. pentru oameni) (VII, 533) jasp - rocă. silicioasă compactă, alcătuită din calcedonie şi din compuşi ai fierului, viu colorată, întrebuinţată. ca piatră. semipreţioasă (VII, 74) javalind - javelină., suliţă. lungă. şi subţire (VII, 171) jămblă - jimblă, franzelă (VI, 305) jărpan - ghipcan, cal slab, mirţoagă (V, 923); termen de batjocură. pentru oameni (V, 349; VII, 533) [enarisit ,-ă - jenat,-ă. (VI, 10 16) jelI - jeţ, scaun înalt cu spetează şi braţe (VI, 10 13) [eremiadă - ieremiadă., plîngere, tînguire (VI, 630) jerg - gerg, jargon (V, 610) jerpa» - ghipcan, cal slab, mîrţoagă (V, 876) [est - gest (VII, 90) jet - scaun înalt cu spetează şi braţe, fotoliu (VI, 832) jigăt - slab, subţire, iute la mers (VII, 215) [ignicer - jitnicer, dregă.tor care avea grijă. de magaziile cu grîne ale curţi domneşti (VI, 92) jitari - jitar, paznic al semănăturilor, pîndar (V, 73) juca (a,....) - în expresia a juca ochiul cuiva: a-l înşela, a-I şmecheri (VII, 400) [udan - jidan, evreu (VII, 501) juPi (a,.... ) - a jupui (VII, 285) 1183 [1188] mose (de,....,) - rusesc, de la .Mose (VII, 380) mostochină - fructul mostochinului, moşmoană (VII, Jnt moş - unchi (VI, 32) moşie - ţară, pămînt strămoşesc (VII, 30) mo/pau - boier, domn (VI, 24) ; berbant, bărbat uşuratic (V, 187; \'U. ,HJI moţpâneasă - boieroaică (V, 439) moţpănoi - om de nimic, hoţ (V, 52) muc - moţ, creastă (VII, 531) muhalibiu - (sens obscur) (VII, 392) 11Iuhalistoehil1ă - probabil mostochină, moşmoană (VII, J92t _ 1nltjieă - muzică (", 365) rnundţ» - tunică, uniformă militară (Y, 'II); 11IUI'ra - numele unui joc al romanilor (VII, 56) muştru - exerciţiu militar, instrucţie (\', ,42) 1Ilit!lInaehi - reprezentare decorativă miniaturală. a. unei persoane (V, 382); copil (VII, 395) -, N naht (în,....,) - (despre bani) peşin, numerar (VI, 223) ni iadă - nimfă a izvoarelor (VIr, 20) naramsă - fructul naramzului, portocală (amară) (VII, 1521 naselă - nacelă. (VII, 331) nat ţiis - nadpis, rezoluţie (", 492) 1wvaillie - năvalnic, nu-mă-uita (VI[, 493) nazal·1 - năzar, teamă, spaimă (\'II, 114) nazal2 - În expresia a al'ea (pe cineva) la. nasar : a acorda. protecţie (cuiva] (V, 139) uă săl ea - năsălie, coş (VII, 311) năsăl nir: - năsălie (VII, 496) ",'Isca - năsălie (Y, 447) ntl zb ul ie - năzbitic, poznă (V, 605) neglige (a,....,) - a neglija (VI, 312) nekokera - nicochera, doamnă, cucoană (VI, 2 li; VII, 391. neinţdlegibil - in inteligibil (VI, 150) • IIe1'V.1 - nerv (VI, 271) • neşti (a,....,) - a nu şti, a nu cunoaşte (VII, 30) nicsis - nixis, supărare (V, 447) ninca ca - neneacă, mamă (V, 351)' 1188 [1189] , , nintă - mentă (VI, 30) ne·bIe!ă - nobilime (VII, 336) nopîrcă - năpîrcă (VI, 298) noroeit , -â - norocos, -oasă (VII, 291) norocire - noroc (VII,. 298) nostimior - diminutiv de la nostim (V, 88) notariţ u } - notar, secretar, copist (VII, 17, 93) not iţie - informaţie, ştire (VI, 873) novclă - noutate, ştire (V, 730) novita - noutate, ştire (VI, 76) o obi şncnie - lămurire, informaţie (VI, 309) obligă - cambie, poliţă (VI, 226) ebal'oacă - vas mare de formă cilindri că, larg 1 a gură, făcut de obicei din scoarţă de copac (tei), care serveşte la măsurarea sau păstrarea cerea­ lelor, baniţă (V, 783; VI, 290) obraz - personaj al unei piese de teatru (VII, 115-4) ochelnică - vedere (VI, 25) oc;îrmui1'Zlk - conducere (VI, 2U) octofor - persoană care purta Iitiera (VII, 178) ocu şoară - diminutiv de la oca (VI, 9.(0) odogaci - odagaci, săpunariţă (V, 303; VI, 238) -of iciola (a""") - a consacra, a dedica (V, 610) ogeac. - hogeag, coş (la o casă) (V, 513) ograg - hogeag, coş (la o casă) (V, 116) ogheal - plapumă (V, -108}; cuvertură (V, 38 J) ogur - noroc, semn bun (VI, 908; VII, -i03) ogurliu - care' aduce· noroc, de bun augur (VI, 290) alac � curier special care ducea veşti sau corespondenţă (V, 522) olimpiu - olimpian, din Olimp (VIl, '4-1) opoS1H1 - ori şi cum (V, 5(8) oraţiu ne - oraţie, cintec, urare in versuri (VII, 3-45) orbie - orbire (VII, 983) orfanotrofie - orfelinat (VI, 553) orison - orizont (VII, 209) - orindar - arendaş (VI, 94.5); cîrciumar (VI, <4<4-1) O1'îndă - arendă (VI, -4.57); circiuma satului (V, 208) osma1l - turc (VI, -6-43) osianoecă - oprire, pauză (YI, 309) 1189 \ \ [1190] ostropăţ - ostropel (VII, 523) o/agiu - otaj, ostatic, chezaş (VI, 1215) otcup - în expresia a l ua (a da)în (cu) otcu p : a lua (ada) în arendă (V, 661 otcu-pcic - arendaş, antreprenor (V, 351) otnoşănie - otnoşenie (VI, 309) otnoşenie - raport, adresă oficială (VII, 309) o/eri (a se "-') - a se 'mînia, a se Înfuria (VII, 365) p paclaoa - baclava (V, 443) - pag - paj (VI, 1190) paing - păianjen (VI, 131) . paingăn - păianjen (VI, 455; VII, 173) p'llamar - paracliser (V, 41) pal a/in - mare demnitar la curtea unui rege, guvernator al unei provincii (VI, 1189) palatin,-ă - care aparţine unui palatin (VII, 182) palavramen/ - parlament (V, 116) pală - paloş (VI, 655) paletar - persoană care face sau 'rinde palete (ţinte pentru trageri cu arma) (VII, 576) palicar - bărbat voinic, viteaz (V, 328; VII, 386) palicaris - palicar, voinic, viteaz (VI, 40) pa!mac - veche unitate de măsură egală cu a opta parte dintr-o palmâ (3,484 cm.) (V, 42); bucată foarte mică de teren (VI, lO 101 ţiam'rri« - stofă din lînă merinos (V, 97) pandispan - pandişpan, un fel de prăjitură (VI, 1023) panolie - panoplie (VII, 944) pa.palugă - paparudă, personaj mitologic care aduce ploaia (V. 535) 1 momîie, persoană care produce frica, sperietoare (VI, 2lO) p::tPir - papirus (VII, 193) paracsîn - paraxin, capriciu, toană (V, 400) p.�prică - papricaş (VII, 346) papuc - papucă, bunic (VII, 275) parantez - paranteză (VI, 1067) paraţionisi (a se '""') - a se supăra (VI, 854) paraponisire - supărare, nemulţumire (VII, 334) paraponisit i-ă - supărat, nemulţumit, necăjit (V, 36; VII; .577j· , parastui (a r-«} - a parastisi, a interpreta un rol într-o piesă de teatru, a reprezenta o piesă de teatru (V. 399; VI, 339) .. 1190 [1191] r I I \ \ ( ( r \ (, i \ paratirisi fa � ) - a băga de seamă, a observa (\'1, 215) pardos - panteră (VI, 261) pardoş - tigru (VI, 1118) parigorie - mîngîiere, consolare (\"1, 173) parmac - palmac, teren foarte mic (\"1, 10 10) parolă - cuvînt, vorbă, promisiune (VII, 261) Pal'oli - (la unele jocuri de cărţi) termen ce desemnează dublarea sumei mizate în jocul precedent (\', 382) pal'Palec - vînzător ambulant de covrigi ŞI plăcinte (V, 135); epitet dep re­ ciativ dat unui . (negustor) grec, unui om care nu merită nici o consi- , deraţie (VI, .464) partidă - partid, grupare politică (\"1, 124) partit - partidă, grupare politică (V, 141) paste - pasiune (VI, 32) paspalet - probabil epolet cu paspoaluri (fireturi), purtat de generalii din armata veche (VII, 594) pasport - paşaport (V, 28) pasuantogl-u - pazvantoglu, tîlhar, pungaş, hoţ (VII, 386) patentat, -ă - care are o proastă. reputaţie (V, 30; "II, 355) patridă - patrie (VI, 222); loc de origine ('VII, 38,')) , patron - glonţ (VI, 418) pavi - pavea, drum (VII, 579) paoetui». pavat (VII, 578) pazarlik - comerţ, negustorie (\"1, 212) p ăingenit , -ă - împăienjenit, -ă (VII, 242) pă1ămar - paracliser (V, 771) pănllşă _:: fiecare dintre foile care acoperă ştiuletele de porumb (VI, 4n) PăI'ă '- pînă (VII, 260) părinţesc, -ească --' părintesc, -ească (VI, 431) păsa (a r- ) - a trece, a merge, a se duce (VII, 366) păstar - păstaie (VI, (24) păşiune - pasiune (V, 610) pătîrnie/ze - potîrniche (V, 575) peci(u) - permis sau certificat de căsătorie ('VI, 353, 487) pegaz - scaun pe care stă şi scrie versuri un poet (VII, 3n) Pfhlivall - (om) şarlatan, escroc (V, 677) pelin că - scutec (VI, 644) pemp,'ejllr --' prin prejur, pe, marginile unei camere ('VI, 33) pePlum - mantie scurtă fără mîneci, prinsă pe umeri ouo agrafă (VII, 10 1) 1191 [1192] -:�I f perdaf - în expresia a se rade Cit perda] : a se rade de jos in sus, in contra direcţiei în care creşte părul (YII, 382) perdea - draperia de Ia uşa de intrare în camera domnitorului (V, 109); cortină (\-, 917; VI, 797; YII, 580); scenă, subdiviziune a. unul act dintr-o piesă de teatru (VII, 1155) periţnscă - motiv de proces, de judecată, litigiu, neînţelegere (VI, l08) perjar - prunar, persoană care cultivă pruni (V, 2'B) perjă - prună (V, 230) perjerie - prunărie, li-radă de pruni (V, 243) pernicios, -oasă - periculos, care provoacă rău (VI, 6(2) persoană - personaj al unei piese de teatru (VI, 282; VII, 295) � personal - totalitatea personajelor unei piese de teatru (VII. 572J peşcheş - plocon, dar, cadou '(\"1, 307; YII, 549) peşchir - prosop, şervet (VIT, 378) petică - cîrpă, zdreanţă (V, 366) peticiune - petiţie, cerere (V, 105) pichirisi (a se � ) - a se picarisi, a se supăra (V, J-48) piciler - puşti (VII, 152) piele - În expresia a da Pielea popii : a muri (VII, 516) PiPăruş - ardei iute (V, -45) pine - recoltă de cereale, grine, bucate (V, 605; VI, -466) pirlea - în expresia a se duce pirlei: a alerga cît se poate de tare (pentru a nu păţi ceva) (V, 715) pirte - în expresia a-i da cuiva în pirte : a-Î afla intenţiile, a-i descoperi Însuşirile (VI, 324) plantarisi (a �) - a părăsi, a abandona (VI, 601) plapom:lţie - diplomaţie (V, 84) platcă - În expresiile a fi platcă : a se face de ris (VII, i95); CI j,ura in platcă I (la jocul de cărţi) a trebui să plătească o datorie (VI, 1061; a pu""" pe cineva platcă : a face pe cineva să piardă (prin extensie de la jocul de cărţi) (VI, 77) ptedarisi (a ,....) - a pleda (In instanţă) (VI, 914) pliroforie - informaţie, lămurire (V, 664) pliroforisi (a ,....) - a informa, a lămuri (V, 676; VI, 874; VII, J,)ji plirojoriţiune - pliroforie, informaţie, lămurire (V, 105) pliscos, -oasă - cu plisc mare (VII, 981) plîntă - plantă (V, 117; VII, 909) plulnetită - material textil cu aspect de broderie avînd desen in relief (VII, 10 1) podan - supus, biruie (prin extensie) îngrijitor, slugă (VI, '.58) podPiscă - semnătură, ordin scris şi parafat (VI, 309) 1192 [1193] " poJtori (a �) - a ruga (VI, 577) pagan - urît, slut, hidos (VI, :271; VII, 392) pogori (a �) - a coborî (VII, 895) pahaei - pogace, turtă de mălai sau de făină preparată de obicei cu jumă ri de porc (", 819) �"agi - pogace (V, 137) poiată - adăpost pentru păsări, coteţ (V, 6.32) poJarnic - pompier (Vf, 71) pojîjie - familie, neam, rang, poziţie socială (V, 778) pol - jumătate dintr-o unitate de măsură (V, 102) ţiolisonerie - ştrengărie (VI, 556) politichie - abilitate, isteţime, dibăcie (V, 81) pontarisi (a �) - a ponta, a miza o sumă de bani (Ia un joc de noroc) (V, 357) pvpic - exclamaţie rostită la apariţia neaşteptată a cuiva, hop (V, 805) poponeţ - opaiţ (V, 695) popri (a �) - a opri (din drum) (n, 978) popul - popor (V, 61) poţ-uşo; - păpuşoi, porumb (V, 607; VI, 317) portofil - portofel, mapă în care se ţineau actele (VI, 327) portofolnifă - portofel, mapă (VI, JO 1) porto-Ţranco - fără să plătească taxele vamale (VII, 513) porumb - porumbel (VII, 3(2) posesor - arendaş (V, 681; VI, 3(5) posesoraş - arendăşel (V, 73) pospăit , -ă - care are aparenţă de cultură, de civilizaţie (V, li 1) post ulant - persoană care cere un post, o slujbă (VII, 529) posvoli (a",) - a permite, a da permisiunea (VI, 332) ;ot - pantalon strîns pe pulpă şi incheiat cu năsturaşi (V, 71; VI, 4+4) povarnă - instalaţie rudimentară pentru fabricat rachiu (VI, 954) povescă - raport (VI, 309) pouidtă - magiun (V, 111) preciPicil1 - precipiţiu, prăpastie, abis (VI, 525) predmet - afacere, chestiune, problemă (,'r, 331); în predmetul : relati: la, în privinţa (V, 423; VI, 16.3) preferi (a -) - a prefera (VII, 14) p1'ejude! - prejudecată (V, 915) prellld - preludiu (VII, 91) preluda (a -) - a,şi Încerca vocea ("II, 91) preopinant - preopine nt (VII, 519) 1193 [1194] 1128) 368) . protipendadă (\"1, 294) alimente (\"1, 866) r prePlliclnic, -ă - bănuitor, neîncrezător ('-1, 671) prepus - bănuială, presupunere, suspiciune (VI, 1022; \"II, 134) presaj - semn prevestitor, presenrime nr (VII, 1023) prcs�rie (a -«) - a transcrie (un text) (VII, 93) presustvie - pretoriu, localul, incinta judecătoriei (YI, 308) pretiuderisi (a �) - a pretinde, a cere (V, 10 1) prevede (a se �) - a se vedea prin ceva (VII, 160) prezent - cadou, dar (VI, 274; YII, 518) prinsonier - prizonier (VII, 893) pristavlisi (a -«) a trimite, a înfăţişa (\"1, 308); a înainta in grad (rang) (VI, 293) priuderie - pudoare (V, 925) privighitor - subprefect (VI, 953) privighitol'i!ă - soţia subprefectului (V, 585) proaşcă - în expresia a jace proaşcă: a face prăpăd, a da năvală (V, 783) proclamarisi (a � ) - a proclama (VII, 310) procuroriţă - soţia procurorului (YII, 383) prodigalitate - risipă, cheltuială excesivă (VI, 984) proeres - intenţie bună,. bunăvoinţă, generozitate (V, 382) projwld - adînc, fund, profunzime (Y, 106) prohorisi (a �) - a prosper�, a progresa (VI, 307) prokimen - în expresia a aduce (Pe cineoa j]a prokimeu: a indrepta, a aduce (pe cineva) pe calea cea bună (VI, 213) p1'OPea - proptea, pumn dat în falcă (V, 42) proskalisi (a �) - a invita, a pofti (YI, 206) prosiire - cearşaf (V, 381) prostit-uită - prostituată (VII, 228) protectua (a �) - a proteja (VII,31J) protege (a �) - a proteja, a ocroti (VII, protegeat - protejat, persoană ocrotită (VII, protegere - protecţie (VI, 617) protestarisi (a -«) - a protesta (VII, 342) protipendist - boier care făcea parte din p'roviant - (de obicei la plural) provizii, prouocaţie - provocare (VII, 383) psişee - oglindă mare (VII, 112-'l) pud! - pudel, rasă de cîini (VI, 267) pllgillaria - tăbliţe acoperite cu un strat subţire de ceară folosite de romani pentru a scrie (VII, 23) puhă - bici lung folosit de surugii (V, 76) 1194 ./ I [1195] pumllar - pumnal (VI, -136; VII, 150) pune (a �) - în expresia a ţntne [tcri la ureche (cuiva): a înşela (pe cineva] (VII, 400) pungioor - mîncător de pungi (cu bani} (VII, 520) pupttică - drăguţă, gingaşă (V, 376; n, 170) , pasâciune - poziţie, situaţie (V, 610) pllşchi 1 - exclamaţie a celui căruia i se spune un lucru neplăcut, pe care n-ar dori să-I vadă împlinit (nI, 386) p uşchi 2 - ştrengar, tînăr (V, 66) pnşchineaţă - puşche, 'Iezi culă dureroasă localizată pe limbă (\"1, 58) R raconiarisi (a � ) - a povesti (VI, 601) randeuu - întîlnire (VII, 303) ranta plan - cuvintul care redă sunetul tobelor (V, 43) raspolojenie - dispoziţie, împuternicire (VI, 309) rast - splină (inflamată) (V, 357) rădiu - rediu, pădure mică şi tînără, dumbravă (VI, 372) ".lfui (a �) - a achita o datorie (cuiva), a clarifica o socoteală bănească (cu cineva) (VI, 38; VII, 57) răgea - ragea, rugăminte, cerere (V, 3-14) răsări (a �) - a tresări, a se ridica brusc în picioare (VI, 151) r.lşlui (a �) - a lua (prin abuz sau violenţă) ceva, a răpi (VI, 308) : răspinten. - răspîntie (VI, 361) rătăcanie - rătăcană, groapă adîncă, hîrtop (VII, 578) riJzvrăţ - răscoală, răzvrătire (VI, 650) recepe (a �) - a primi (V, 106) recesemînţă - recesărnint (V, 602) reclama (a�) - a chema (VI, 894) recomendua (a �) - a recomanda (VII, 27-1) recomendu i (a �) - a recomanda (VII, 261) redan - lucrare de Iortificaţ!e, alcătuită dintr-un zid în formă de unghi ieşit în afară, folosită pentru apărarea unei treceri (VII, 362) redaptor - redactor (VI, 1009) redigea (a �) - a redacta (VI, 581) rediu - pădure mică şi tînără, dumbravă (VII, 235); tufiş (VII,' 129) re priză - reluare, 'repet,are (VI, 950; VII, 561) , rescormoli (a �) - a cerceta (a căuta) din nou cu de-amănuntul (\"1, 6i1) resor - resort (V, 727) 1195 [1196] \ i I ,'i ,,,ţ, F ,1 respecti» - respectuos (V, 106) respcpt - respect (V, 105) rcsularisi (a � ) - a rezolva (\"1, 3 ]2) revizie - în expresia a trece ÎI: reuizie : a trece în revistă (\"1, -439') rezida (a -«) - a sta, a fi aşezat intr-un loc (VI, 1152) rezon - raţiune, motiv, temei (\"1, 1189); in expresia a da resen (cuiva): a da satisfacţie (VII, 29J) rigă - rege (VI, 1189) ritos - deschis (VII, 335) rizic - risc, pericol (VI, 576) rînd 1 - rînduială (VII, -497) - rînd 2 - etaj (V, 682; VII, 129) rinjarisi (a r-«} - a deranja (V, 367) rîsîp - dărîmătură, ruină (VI, -'128) rohaică - barieră (VI, 305; \"II, 267) roi - în expresia a face raiul : a pleca în grabă, a o şterge (V, 357) rolă - rol (VII, 27-4) relina - jocul de ruletă (VII, 383) romani - roman (VI, 36) ros-pistă - chitanţă, dovadă (VI, 309) rost - grai, facultatea de a vorbi (VII, 517) ru jos - zdrenţăros (V, 54) ruladă - ornament muzical de coloratură bazat pe un �ir de acord", i cîntate (V, 812) t'uşfet - mită, dar făcut cu scopul de a obţine ceva (V, 24; \"1, 130; VII, 310) ru�fet-ărie - mituire (V, 356) ruşinic - ruşine (VII, 197) rut ea - (Ia jocul de cărţi) moment favorabil (V, 357) s salaria [a r-e ) - a salariza, a plati salariu (VI, 98-4) s:tlcp - băutura preparată din salep (tubercuJi ai unor specii de orhidee) (VII, -402) salutare - ceremonie în cadrul căreia se adresau salutări (urări de sănă­ tate) (VII, 20-4) .'samsar - mijlocitor de afaceri negustoreşti, misit (V, 87i) sa.nsitiv, -ă - sensibil, -ă (VII, -408) santi facsie - satisfacţie (V, -452) J 196 .... [1197] sas/isi (a S� rr ) - a se plictisi (Y, 362) saiint ur - satin Tours, varietate de satin (V, 169) satint urc - satin Tours (V, 381) satisjaccre - satisfacţie (VI, 499) săculteaţă - diminutiv de la sac (V, l (9) sălămisdră - salarnandră (V, 116) seijtian - (piele de) capră (V, 319) sămişie - localul sămeşiei (instituţie care strîngea dările) (V, 616) s.inct itor , "oare - sfinţi tor, -oare (VI, 777) sban] - zbanţ. verigă de fier (V, 727) scamator - boscar, pungaş (VII, 79) saimatorisit - mascat, transformat (prin falsificare) (YI, 1072) scamota (a......,) - a fura, a şterpeli (Y, 22; VI, 330) scamotor - scamator, pungaş, hoţ indeminatic (VI, 1009) scarp - pantof de damă uşor, pantof de casă (V, 359) schin - spin (Y, 567) schiuernisi (a se ......, j - a se chivernisi, a se căpătui (V, 148) scîrnav, -Il - murdar, plin de scirnăvie (VII, 265) scl inii (a o -) - a o scrîuti. a face o prostie, o gafă, a greşi (YII, 488) scri psit - parafat (VI, 308) scujâ - scufie (VIT, 507) scu!cl - obiect ele valoare, giuvaer, bijuterie (VI, 112i; VII, 136) s,"f!Uilichi - saftea (V, 57) seil â - scaun portati utilizat ele romanii l-egaţi (VIT, 47) senaicrlik - senat (VI, 210) Serouşcă - zeamă (Y, 1(6) serios - serios (VII, 272) seruent - stabil (VI, 275) sesiers - sesterţiu (VII, 923) se sterţiu - monedă de argint romană (VII, 1.33) S -tleoa - termen de la. jocul de cărţi insemnind "de şapte ori prima miză" (V, 382) se�'as - respect, consideraţie (\', 66; \'1, 2 H) s:;iJ - sigiliu (\"II, 244) si-şuranţie - siguranţă, curaj (\'II, 319) s ii (a se �) - a se sfii (V, 383) s.lcmet - sclemet; În expresia (! scoale la silemet : a ruina, a aduce la sapă de lemn (\'1, 209) si.n patriot - compatriot (\'1, 878) s im pl icitat e - sirn plitate (VII, 911) [1200] ş �abiiţ - ultima zi a săptămînii la evrei, sabat (VI, 9"Î7) �fljer - intermediar, mijlocitor, sarnsar necinstit (V, "Î41) şagă - glumă (VII, 265) şagrina (a �) - a întrista, a necăji (V, 738) sală - sală (VII, 113) şandra maudra - modistă (V, 443) şart - rînduială, uzanţă (V, 776) �.iuaş - cal care poartă şa (V, 76) �jran!eZ - francez (V, 883) _ şicari - şicană (VI, 2"Î2) şip - .sticlă (V, 310) şiriclic - şiretlic (VII, 266) sleapcă - tricorn (VI, 326) flic - işlic, căciulă de blană scumpă sau de postav, cilindri că, purtată de domni şi de boieri (VI, 290) �oacă!ă - şoacăţ, calificativ injurios dat străinilor, în special celor de origine germană (V, 89, 309) ţoldan - pui de iepure sub un an (VI, 1137); tinerel ('-, 613) l:Jldit - cu şoldul vătămat din cauza unui efort prea mare (VII, 551) font - şoacăţ, calificativ injurios dat străinilor, în special nemţi lor (V, 876; VI, 51; VII, 336) sonţit - pocit, caraghios (V, 791) sotie - boroboaţă, faptă menită să pună pe cineva in încurcătură, să-i provoace neplăceri (VII, 560) fovăi,-e - nehotărît, ezitant, şovăitor (YII, 489) ştaier - numele unui dans original din Stiria, la modă in secolul trecut (V, 382) şira] - amendă (V, 67) şt-url uibat i-ă - sturluibat, zăpăcit (V, 2i7) ş ucada - grozav, straşnic (V, 371) suchet - şucheat , deşucheat (VII, 5:>6) şugui (a �) - a glumi, a duce CII -/orba (V, 905; VII, 260) şuier - trişor, şarlatan (V, 716) şuşanea - puşcă lungă arnăuţ ească (YI, HO) T 'ţablă - masă (VII, 385) tabtetă - tăbliţă (VII, 891) tablou. - probabil tabel, listă (V, 6(2) 120. � I [1201] t aclit - bucată de stofă sau de mătase vărgată, cu care se legau boi eri� la cap sau peste mijloc (V, 801) tact - taht, reşedinţă a unei subprefecturi sau administraţii locale (V, 71) talent - talant, monedă de aur (VII, 956) talent urn - talant (VII, 956) ialim - talîm, plecăciune, reverenţă (VI, 289) tolion - plasture făcut din ceară galbenă amestecată cu terebentină şi, cu diferite substante farmaceutice, întrebuintat ca emolient (VII. 403)' , lalîm - plecăciune, reverenţă (VI, 675) tamaztic - cireadă de vite (V, 235) t anana - un dans ţigănesc (VI, 488) tandur - masă pătrată acoperită cu covoare, sub care se aşeza. un vas CUt mangal pentru a încălzi pe cel care şedea (V, '443) taraf - grupare, partid, tagmă (VI, 132; VII, 508) t arz - aer fanfaron (VII, 1156) totă bU�2 - bunic (VI, 190) taulel4 - toaletă (V, 443) tău - baltă (V, 535) teas - cupă (VI, 651; VII, 233) t elăliţă - femeie care face comerţ ambulant (V, 304) telcaga dracului - telegraf (V, 600) teleleu - fără rost, de colo pînă colo (VI, 1027) iempestă - furtună (VI, 794) t ereac - (sens obscur) (VI, 171) iererem - podoabă, înf1oritură, zorzoană (V, 667); ifos (V, 136) tcşchereo - adeverinţă, chitanţă, certificat (V, 102) tcşmecherie - înşelătorie, pungăşie (V, 398) thyrs - tirs, toiag simbolic împodobit cu viţă de vie şi avînd în vîrf �n. con de pin, purtat de Dionysos (VII, 76) t icnă - tihnă, linişte (VII, 287) tij - de asemenea (V, 68; VII, 389) timbru - clopoţel (VII, 1059) tină - noroi (VII, 579) tirani (a -) - a conduce în mod tiranic, despotic (VI, 619) tiu/ei - tulei (VII, 184) tilhăruşag - patima, boala tilhăriei (VI, 57) tirian - evreu (V, 441; VI, 48; VII, 381) tirtanaş - copil de evreu (VII, 395) tocsim - primire zgomotoasă (asemănătoare sunetului clopotului de­ alarmă) (V, 882) 120!. [1202] r J ,1 t oniit - locuitor al Tomisului (VII, 229). ton patora - tombateră, (om) retrograd, cu idei invechrte (V, 572) toţnis - buzdugan cu capul îmbrăcat în argint şi bătut în nestemate, care era unul din armele ce simbolizau primirea investituru dom" neşti conferite de sultan (VI, 719) sorbă - tolbă, geantă (VI, -'117) ioropală - bătaie zdravănă (V, 540) toropi (a "') - a bate zdravăn (VI, 159) torsadă - rnnti v arhitectonic ornarnental care imită o frînghie răsucită (VI, 729) torţie - torţă (VI, 1175) Lra.ct ir - birt, ospătărie (VII, 281) sractirgiu - birtaş (VII, 287) li raciiri � tractir (VII, 282) .tmgodie - tragedie (VII, 385) .transport - uitare de sine (VII, 325) tratarisarisi (a '" ) - a trata (VI, 213) t rat â - cambie, poliţă (VI, 1032) t răgăna (a se ,...,) - a merge încet, a se furişa (VI", 95-:1) srepici« - trepied, scaun cu trei picioare (V, 133) -tricapel - hîrtie de calitate superioară care avea ca filigran trei pălării (VI, 309) iriclinium - încăpere a caselor romane în care se servea masa (,"n, 222) trivogă - alarmă (V, 482) t ropos - mod de comportare, manieră (V, 90); cu tropos : cu abilitate, cu pricepere (VI, 208; VII, 515) troscot - uscaţi de trosnesc (VI, 453) lui (a se r- ) - a se tutui, a-şi spune pe numele mic (Vl , 133) t uieş - zăpăcit, smintit (V, 503; VI, 657) tulumbagiu - pompier (VI, 135) t-ura - monogramă, iscălitură (VI, 1072) t urbaţiune - turbare (VII, -'102) curbă - turbare, mînie puternică (VI, 730; VII, 139) turca - capră, brezaie, joc cu caracter de pantomimă (V, 535) tUI'comerit - probabil turcit (VI, 210) t urluban - turban, pălărie (V, 366) • t urniură - turnură (VII, 347) s urnurâ -perniţă sau bucată de stofă pe care femeile o purtau odinioară sub rochie, la spate, mai jos ele talie (VII, 377) U02 [1203] Ţ [andură - ţandără (YII, 491) [cind ură - ţandără (VII, 554) ţ cl cbi - celebi, domn (V, 134) ţibi - ţibă, cuvînt cu care se alungă ciinii (V, 51} ţin cal' - ţînc, copil (VII, 395) [intilom - gentilom (VI, 233) tîţacă-ţaţă, soră mai mare (V, 351) ţ onţoroi - zburdalnic, nebunatic (V, 694) ţopircă - ţopîrlan, ţăran prost (V, 648) ţ u nţ uriiu - probabil mîndru (V, 106) luşeă - în expresia a se face ţuşcă: a se îmbăta (V. 21?} ţ,,!uion - cioban ardelean (V, 376) u ucide (a r-«) - a bate, a lovi rău (VI, 373; VII, 349) u daa ciu. - curat, fără nici o pată (VI, 86) uimi (a, se �) - a se tulbura, a se zăpăci, a se buimăci (VII, 112)' uiti! ,-ă - distrat, visător, uituc (V, 107) ul ur: - ţeavă (V, 780) u mbl ăcit - îrnblătit, bătaie, ciomăgeală (V, 549) umbră - (Ia romani) persoană protejată, parazit (VII, 73) unâi (a �) - a selecta, a alege (prin sondaj) (V. 15; VII, 148) urgcln ic - care provoacă urgie (VI, 688) uşhuluc - huştiuluc, cuvînt care imită căderea unui corp în apă (V II, 500}l u!.,- vechea denumire a notei do (VII, 310) trura giu. - uvraj (VII, 866) uvra] - operă (literară sau ştiinţifică), scriere (VI, 25) v vodca - termen de plată, scadenţă (V, 676; VI, 457) »atmr - vătrai (V, 104) vărui (a�)-a spune uăr (cuiva) (VI, 291; VII, 496) veac - viaţă (VII, 527) ve/it - care ocupă primul loc în ierarhie, de rangul întîi (V, 65) vcll urn - piele de 'riţel pregătită pentru a se scrie pe ea (VII, 93) 120,3; [1204] ! vei na.cealnic - comandant, conducător (VII, 310) ,ve/uiţă - povarnă, instalaţie rudimentară· pentru pregătirea rachiului (V, 521) verbillii - sporiş, plantă despre care se credea că aduce spor, belşug ('-II, 87) ucrgină - fecioară (VII, 32) -vcrgur vezi Dclavrancea, Barbu Ştefănescu Barbelian VII, 874 Barbu Lăutarul V, 306 - 307; VI, 622 Barlna VII, 16 Bariţ, George VI, 1036 Barnovschi, Toma: Barnowski VI, 617 Basarab, Neagoe V, 116, 888 Basarabeanu, N. VI 1065; VII, 1022, 1094, 1110, 1118 Basarabescu VII, 10 10 Bataille, Charles VI, 941- 943 B 43, 45, 73, 79-80, 190, 901-902, 925, 927 Aurelius, Cotta: Certa VII, 984 Aurora VII, 19, 44 Bayard, J.-Fr. V, 861, 885, 976; VI, 825; VII, 1092- 1093 Bădic, C. VII, 850 Băjenaru, 1. VII, 1022 Bălăceanu, Ioan V, 863; VII, 994, 1000 BăIăcescu, Constantin VI, 788 Bălănescu, Simion VI, 854, 943 Bălcescu, Barbu VI, 1038 Bălcescu, Nicolae V, 25-26, 840, 875, 908 Bela al III-lea \'1, 1138 Belcot VII, 874 Beldiman, AI. VI, 827; \'II, 1154 Belfort VII, 1087 Bellona: Belonia VI[, 979 Bengescu, doamna: Bengesco VII, 839 Bengescu, George V, 864; VII, 847, 1009- 10 II Berluc de Perussis, Leon V!T, 1100-1101; A, Gagneau VII, 1101 Bermann, Adolf V, 872, 933; VI, 931, 945, 996 Bianu, Ion VI, 855; VII, 987 Bibescu, Gheorghe VI, 786 Bibiri V, 918 Bibul vezi Calpurnius, Bibulus (Marcus) Bieville, E. D. de VI, 941-9i2 Bismarck, Otto: Bismarc VII, 997 1213 [1214] Btrsescu, .: \gatha VII, 867, 989 Boabdil VI, 680 Bogdan VII, 1094 Bogdan; Marie G. VII, 1100 Bogdan-Dulcă, G. V, 839 Boian VII, 1083- 1084 Bofleau-Despreaux, Nicolas "Il, 631, 1055; VII, 46 Bolintineanu, D. V, 854, 857, 875; VI, 814, 1032, 1082; YII, 869 - Bolliac, Cezar VI, 785 Bonciu V, 917; YI, 785,808 Bornier, Henri VII, 860-861, 1101 Bosie vezi Bossie Bossel VI, 853; Bosel VII, 3"10 Bossie V, 918, 92"1, 926; Bosie V, 927; VI, 943 Bossy, R. V. v, 847 Brănişteanu, Iancu V, 976; YI, 991 Cain VI, 7"13 Calais VII, 80 Caligula , Caius Iul ius Germanicus: Caligul V, 615 Caloian u "II, 987 Calpurnius, Bibulus (Marcus): Bi­ bul VII, 84, 967 Calpurnius, Pison Lucius: Pisones "II, 15, 46, 902; Pisoni VII, 902 talvi, Emilia vr, 802 Camoăs, Luis de: Camoens VII, 871 1214 c Brătianu, Ion C, Y, 847, 873; VI, 982-983, 987-988·; VII, 8"16, 987, 994 Brezeanu, Iancu VII, 874 Brisebarre, Edouard V, 8H; VI, 139, 813, 815, 82.5- Brutus, Marcus Iunius V, 935; VII, 13-14, 576 Bucicov VI, 827 Buffon, George Louis Leclerc de' VII, 1087 Burada, Teodor T. V, 8"10, 842� 844; VI, 783, 786,. 801- 803, 808, 810, .814, 827> 831, 935, 943; VII, 1083, 1085- 1086, 1154 Burgeois. Anicet V, 947 Burgeoni VI. 1045 Burghilescu VII, 1084 Burguillon VII, 1083 Byron , George Gordon VI, 1070 � VII, 836 Byronski vezi Macedonski , Ale­ xandru Candiano-Popescu VII, 987 Canidia Veia VII, 25 ;Canidia VII, 25, 53 Cantacuzin, N. VI, 827 Cantacuzln, Z.: Cantacuzene, Zi­ zin VII, 987 Cantacuzino, domnii vrr, 99-4 Cantacuzino, Alexandru V, 913 � VI,626, 1034-1035, 1043- 1044, 1087; VII, 846; Alexandru Cantacuzin VI,. 613, 619, 1036 [1215] ·'i I Cantacuztno, Grigore Gr. V, 863, 919; VII, 830, 867, 989, 997,'1) 13; Cantacuzin VII, 997; Grigori Cantacuzino VI, 1071; Grigri VII, 830 Cantemir, Constantin: Cantimir vo­ dă VI, 402, 407, 410, 412- 41.3, 428, 936. Cantemir, Dimitrie VII, 1139 Caracalla, Marcus Aurelius Anto­ nius: Caracal V, 615, 941 Caragea, Ioan Gheorghe: Caradgea vodă V, 108, 110; Caragea vodă V, 663; VI, 631 Caragiale, CostacheV, 837; VI, 786, .788,.803, 1221; VII, 108.3; C. Carageali V, 14; VI, 783; C. Caragiali VII, 1083.- 1085 Caragiale, 1. L. V, 7, 873; VI, 7, 811, 814, &24, 983, 988- .991, 1084; VII, 989,995, 1105 Caragiale, lorgu: Iorgu Caragiali Y, 881 Caragiani, Ion VI, 1036 Carcal echi, E. V, 8, 568, 859, 904; VII, 1140-1141, 114-1, 1147, 1149-1150 Carmina VI, 716 . Carneades VII, 13 Carol IVI, 831, 1038; VII, 846, 1105 Carol V VI, 1039; Carol VI, 676- 677, 1121; Carol Cvirrtu VI, ion; Carol Quint VI, 615, 619, 656, 736, 1099, 1111, 1152, 1156; Carol Quintul VI, 1048 Caron VII, 104, 1071 Carp, P. VII, 847 Casandra V, 126 Cassius, Longinus Caius ; Cassius VII, 13 Castalide VII, 42 Catargi, Elena VII, 1107 Caterina VI, 801,'808 Catiţa V, 845, 931 Catopol, Alexandru: Catopol VII, 1022; Catopolu VI, 1065; A. Catopolu VII, 1110, 1118 Cavour, Camillo Benso: Cavur V, 62; VI, 543, 1030 Călinescu, G. VI, 788-789; 803, 811, 825, 834, 934, 940- 941, 988, 1076-1077; VII, 876, 10 16, 1084, 1092, 1104-1105 Celsus VII, 984 Censorinus, Livius VII, 16 Cerber VII, 36, 1071; Cerbere VII, 475, 628 Cerchez, 1.: J ean Cerkez VII, 987 Cezar [Caius Iulius Caesar] V, 23, 604, 932, 935; VII, 988, 990-991, 1008; Iulius Cae­ sar VII, 129; Cesar VI, 669, 702; VII, 13, 21, 185, 888, 1003; Cesar VII, 63-1; Iuliu Cesar VII, 190, 250; ]ules Ce sar, \"II 637, 679, 681, 742, 756-757; Chaloas VII, 1114 Chasles, Ph. VII, 1087 Chendi, Il. V. 7, 859, 904; vr, 839; VII, 1140-1141,1144, 1147, 1149 Chenier, Andre VI, 783 Chibici - Rivneanu, A.: Chibici VII, 839, 987 1215 [1220] [' I i Gl icera VII, 982; Glycer a VII, 16 ceu, Carol VII, 848 Goethe, Johann Wolfgang VI, 622, 822, 1070, 1075; VII, 871, 997 Goldoni, Carlo VI, 986 Got, Franeois Jules Edmond VII, 851, 861, 1099 Gounod, Charles V, 864; VII, 1008 Gozzi, Carlo VII, 1104- 1105 Grandea, Gr. H. VII, 836 Grandea, Haralamb VII, 836 Hagiescu, N. VI, 1065; VII, 1094, 1108 - 1109, 1118 HalepIiu, Costache V, 918 Hallstrom, Ivar VII, 1117 Handoca V, 918; VI, 801, 808 HangerIi: Handjerly VII, 987 Haret, Spiru VI, 1036 Harmanda VI, 943 Harnavu, Iordache VI, 785 Harpii : Harpies VII, 627, 69 1, 767 Hasdeu, B. P. V, 847; VI, 820, 983, 986, 992, 1033, 1077, 1081; VII, 830, 837, 847, 869; Hajdău VI, 1053 ; Hăjdău VI, 820; B. P. Hăş- ,. dău VII, 839; Hăşdeu VI, 1036 Hasnaş, Vasile VII, 841, 851, 885-886 • Hebe VII, 206, 854-856, 859; Hebe VII, 29, 87, 89, 933, 969, 974 1220 H Grant: 2 Grant (?) VII, 987 Grădişteanu, Petre V, 951 Greceanu, Gh. VI, 783; VII, 1083 Grenier, Edouard v, 845, 931; VI, 931; VII, 829, 863, 1099-1100, 1114 Grigorie IVI, 1095 Grigoriu, Zoiţa VII, 1154 Grillparzer, Franz VII, 871 Grosphus, Pompeius VII, 16 Guillbert, S-te � VII, 1102 Gusti, Dimitrie V, 933; VI, 801- 802, 945, 996 Heine, H. VI, 1075 Heliade-Rădulescu, 1.: Eliade VI, 1052 Helieonide VII, 42 Henig VI, 321 Henric VII, 1142 Herac1id, Iacob; Iacob Eraclidul VI, 615, 642, 659, 668, 1101 Hercule VII, 616, 622, 655; Era· clide Ptolerneu VI, 615; Ercule VI, 1039; Hercul VII, 153, 214, 217, 1063, 1070; Hercul Olimpiu \'1, 660 Hermes VII, 987 Herz, Edgar von � VII, 880, 883; Edgar de Herz VII, 869 Hesperide VII, 80 Hineu V, 194 Hodoş, Enea VI, 1036 1 I I r [1221] 7----------------------------------- Homer VI, 1046; Omer VI, 615, 736, 1039, 1060, 1162; VII, 48, 93, 409 Homiceanu VI, 783, 785-786 Horatia, Ginta VII, 13 Horaţiu vezi Flaecus, Quintus Horatius Horvat VI, 619 Houdin, Robert VII, 806 Hristachi VII, 1083 Hristos, Iisus: Christ VI, 695; VII, 1087; Christos VII, 128, 386, 999, 1023; Iisus Christos VII, 13, 15, i585; Hristos VII, 17,21,45,82, 881, 884-885, 888 Hudiţă, Ioan V, 847 Hugo, Victor VI, 837, 987, 1033. 1070- 1071, 1075- 1078, Iacobeanu, D. VI, 786; VII, 1083 Iacovaehi VI, 801, 808 Iarcu, D. V, 904 Iamic, 1. VI, 1036 Ibrăileanu, G. VI. 790, 803 Idieru VI, 783, 1083; Idieriu VI, 943, 1084 Ifigenia: Iphigenie VII, 638 Inachia VII, 16 Innocent VII, 585 Ioan Vodă cel Viteaz: Ionaşeu Vodă VI, 1040 Ionaşcu Vodă vezi Ioan Vodă cel Viteaz Ionescu, M. VII, 1110, 1118 Iorga, N. V, 893, 904; VI, 783, 788, 815, 826, 832-834, 934-935, 939-940; VII, 1102 1082, 1084; VII, 857 - 858, 1014- 10 15, 1101 Humboldt, Wilhelm von � V, 23 Huniad vezi Corv in , Matei Hurmuzachi, George V, 875 Hurmuzachi, N. VII, 839 Hurrnuzaki, Alexandru VI, 839; Alex, (Alecu) Hurrnuzachi , V, 7, 846, 849, 854,868,875, 886, 903, 926, 932, 951, 978-979; VI, 816-817, 992 Hurmuzaki, Eudoxiu: Eudoxie Hurrnuzachi V, 875 Hyacinthe-Duflost, Louis VI, 813 Hyginus, Gaius Iulius VII, 984 Hyperethuza VII, 80 Iosif VI, 578 Ipsilanti, Alexandru: Ipsilant V, 92, 811 Isaia VII, 1096 Istrati-Capşa, Maria VII, 1109 Iuda Iscarioteanul: Iuda V, 149, 349; VI, 294 Iulia, fiica lui August VII, 985 Iulia, nepoata lui August VII, 45, 985, 10 19 Iulian, Ştefan V, 861; VI, 1065; VII. 841-842, 851, 884, 886, 992, 998, 1005, 1022, 1093- 1094, 1109, 1118 Iunona VII, 157, 1032; Iuno VII, 39, 215, 221, 898, 1048; Juno VII, 1072; Junon VII, 658; Junona VI, 1058, 1160; VII, 29, 32 1221 [1222] Iupiter: Joe VI, 1058, 1160; VII, 24, 86, 147, 166, 233, 859, 931, 983, 1025, 1046, 1059, 1061, 1072; Jupiter V, 18; VI, 604, 1039; VII, 2i, '_ Jeanne VII, 1142 Joldea VII, 1140; J olde V, 859; VI, 1034 Kingston, Beatty V, 861; VII, 1115-1117 Kiuciuc-Ahmed V, 107 Kock, Paul de ,..., VI, 871 Kogălniceanu, Mihail V, 33, 835- 837, 847 -848, 856, 918; VI, 783, 787, 821, 851, 993, 1033; VII, 1083, 1099 ; Labenette, Corsse V, 918 Labiche, Eugene-Marin V, 873, 947; VI, 825 Labo, Moris VII, 990-991 Lacser (?) VII, 1022 Lahovari, G. VII, 847 Lahovary, doamna VII, 987 Lahovary, Al. VII, 987 Lais VII, 224, 1076; LaIs VII, 717, 722, 781, 786 Lama vezi Macedonski, Alexandru Lamartine, Alphonse de VI, 1065, 1070 J L 29, 32, 38, 42, 76, 80, 667, 895,980-981; Jupiter Sta­ tor VII, 148, 613, 1026; Tonantul Jupiter VII, 893-894 Ivaşcu, George VI, 1084; VII, 880 Jouvin, B. VI, 942 Juan, Don ,..., de Austria VI, 623 M. Cogălniceanu V, 14; VI, 844, 851,855-866 Koning VII, 1087 Kotzebue, August von V, 836; VI, 784 Kremnitz, Mite VII, 987 Kretzulescu, Nicolae VI, 993; Creţulescu VI, 993 Lamia, Eli us VII, 16 Lanner, Joseph VI, 321 Laodamia: Laodamea VI, 1039 Laski, Albert VI, 616-618 Latona VII, 38, 981 Laurian, D. A. VI, 1036; VII, 847; Laurianu VII, 847 Lauzanne, Th. VI, 813, 825; Lausanne V, 481, 844, 927 Lazu, V. VI, 827 Lăpuşneanu, Alexandru V, 859; VI, 615-617, 1034, 1039- 1040; VII, 1140 1. 1222 ,\ 1, I� � I � [1223] Lăzărescu, L. VII, 1110, 1119 Lecca, H. VII, 1020 Lecocq, Charles VII, 1087 Lef'ranc, Auguste V, 873 Legman, Harlinie VI, 616 Leon al X-lea VI, 1111, 1121 Leonescu, Vasile VII, 874 Leopardi, Giacomo VI, 1075 Lepădat, 1. Al. VII, 1090, 1091; Lepădatu VII, 869 Lessing, Gotthold Ephraim VI, 1075 Leuconoe VII, 16 Levandovski V, 858 Levy , Calmann V, 947 Uvy, Michel VI, 941 Liber vezi Bachus Licinius vezi Lucullus, Lucius Licinius Licinius, Murena: Murena Augu- rul VII, 16 Linda Raia VI, 680 Liszt, Franz V, 881 Littre, Emite VII, 997 Livius, Titus: Tit Liv VII, 893; Tit Liviu VII, 170, 893; Tite-Live VII, 626 Locusteanu, P. VI, 942, 944 Lovinescu, Eugen VI, 7, 811, 988, 1036, 1076 - 1077; VII, Macaulay, Thomas Babington VI, 1073 Mace VI, 783, 808, 810; Mase VI, 801; Mase VI, 809; Masse V, 904 M 847 -848, 868, 875, 984, 987, 1002, 1016 Lubicz, Gaster VII, 987 Luchian, N. V, 59, 65, 79, 845- 846, 867, 872, 875, 879, 885,890, 892,904,908-909, 917, 924, 926-927; VI, 801, 808-809, 811, 814- 815, 827, 843, 931, 935, 943, 991; VII, 1086, 1094 Lucifer VII, 893 Luciliu vezi Macedonski, Ale­ xandru Lucreţiu [Titus Lucretius Carus] VII, 1015 Lucullus, Lucius Licinius: Lucul­ lus VII, 73, 847; Licinius VII, 16 Lupercale: Lupercales VII, 717, 781 Luther, Martin VI, 615, 622 Luzzato, d-ra VI, 810 Luzzato, V. VI, 808; Luzato VI, 808 Lyaeus vezi Bachus Lyce VII, 16 Lydia VII, 16, 20-21, 23-24, 116, 214, 849, 852, 874, 876, 887 - 889, 925, 980, 1070; Lyde VII, 16; Lydie VII, 653 Macedon, Alexandru: Macedon VI, 1070; Alesandru Mace­ don VI, 1071; Machedon VI, 702, 738; Alexandru Machedon V, 790, 958; VI, 24; VII, 527 1223 [1224] ,. sa Macedonski, Alexandru V, 862; VI, 10.52-10.51, 1068- 1069, 1071; VII, 836- 837, 840, 813, 861, 868, 877, 991, 1141; Byronski VI, 1071; Lama VI, 1069; Luciliu VI, 10.52- 10.53; Zenone VI, 10.52- 10.53, 1061 Machiavelli, Niccolo VI, 1073 Mahmud al II-lea V, 113 Mahomed, profetul: Mohamed VI, 680, 696, 7.50, 862 Mahomed al IV-lea: Mohamed al IV-lea VI, 433 Maillot, Arthur Francois Eve V, 918 Maiorescu, Ana VII, 1089 Maiorescu, Titu V, 862-864; VI, 840, 8.52-8.53, 1036, 1074, 1076; VII, 832, 838-839, 847-849, 862, 867-869, 984-987, 989-990, 997- 998, 10 li, 1089, 1112, 11.50-11.52 Mandrea, Nicolae VII, 839, 847, 987 Mandrea, Zoe VI, 1038; VII, 839 Mangirov VI, 808 Maniu, Vasile VI, 1036 Manliu, Ioan VI, 1036 Manolescu, A. vezi Romanescu, Aristizza Manolescu, Grigore VI, 8.54; VII, 830, 841-843, 867, 881, 884, 989, 991-992, 997- 998, 1001, 100.5, 1009, 10 11, 1022, 1113 Manolescu, Mihai VII, 1009 Manolescu, Teodor V, 864; YI, 1037, 1049, 106.5- 1068 1224 Manovici, L, VII, 1109, 1118 Manzocchi VII, 861, 866, 989 Manzoni, Alessandro VI, 1065 Mara (?) VII, 26 Marc-Michel V, 844; VI, 139, 813, 81.5, 82.5 Margareta VII, 1142 Marghioala VI, 786 Marian, Simion Florea VII, 987 Marinescu, Gheorghe VII, 839 Marino VI, 802, 808; Marinov VI, 801 Marmier, Xa vier VII, 860 - 86 1 Marsillac, Ulysse de V, 880; VI, 983; Marcyllac V, 30 Marte: Mars VII, 441, 627, 746, 10.50, 1071; Mart VII, 171 Massoff, Ioan V, 879-880, 887, 889-890, 896, 924, 932- 933, 948, 9.51, 976-977; VI, 820, 843, 8.54, 93.5, 993; VII, 1092, 110.5 l\Iateescu, E. VII, 1110, 1119 Mateescu, M. VI, 106.5; VII, 841-842, 884-886, 1022, 1109, 1118 Mavrocordat, Alexandru V, 840, 91.5 Mavrocordat, E. V, 840, 91.5 l\'Iavrogheni, doamna: Mavrojeni V, 84.5, 931 Maximus VII, 984 Mănucă, Dan VII, 8.57 - 858, 1101, 1145 Mecenas, C. Cilnius VII, 22; Mecena VII, 14-16, 19, 91, 332, 837, 871, 875, 944 Melanchthon, Philipp: Melanhton VI, 615, 618, 621, 1110 [1225] Me1chisedec, Ştefănescu VI, 1087- 1088; VII, 839, 987; Melhisedec VII, 10 13 Mercur VII, 56, 163, 905, ,110, 980-981,1039,1059, 1070; Mercure VII, 628 Merişescu, Smaranda V, 880; Me­ rişasca VI, 815, 935; !vIe­ rişeasca V, 887; Merişescu VI, 815: VII, 1086 Mesghe VI, 786 Messala vezi Corvinus, Valerius Messala Metternich, Klemens VI, 336, 358, 890 Meunier VI, 783 Meyrounet, St. Marc VII, 1102 Michaud, ]oseph VII, 1087 Miclescu, Dimitrie VII, 987 Miculi, Gaetan V, 266-267, 271, 275, 905; VI, 20, 34, 334, 879 Mihai Viteazul V, 23, 61, 873, 943; VI, 603, 989 Mihăilescu, Şt. C. VI, 1036; VII, 847 Mille, C. VI, 1069; VII, 868 Millo, Matei V, 13-15, 27-28, 33, 41, 45, 51, 78, 95, 101, 107, 115, 123, 133, 413, 840-842, 844, 848-852, 854, 856, 867-868, 870- 871, 879-881, 885-887, 889-890, 893-894, 896, 903, 909, 913-915, 917, 919, 924-927, 933, 976, 979; VI, 802, 811, 814-815. 819-820. 824, 839, 843. 852, 854. 935, 940, 942, 944-945, 991-993, 995, 997; VII, 349, 851, 1085- 1087. 1113; M. Milu V, 915 Milon VII. 1068 Minerva VI. 604; VII, 32, 34, 215, 1072-1073; Minerve VII, 715, 778 Mircea Ciobanu1 VI, 734-735, 739, 760, 1182, 1198 Mircesco, V. vezi Alecsandri, Va- sile Missir, Petre: Misir VII, 987 Mistral, Frederic VII, 1100- 110 1 Mnemozina VII, 42 Moliere, ]ean-Baptiste Poquelin V, 932; VI, 803, 825, 986, 994; VII, 851, 1015 Moltke, Helmuth Karl Bernhard VII. 997 Monnet-Sully VII. 860 Montgolf'ier, ]oseph de,..... VII, 1087 Morţun, V. G. VII, 868 Moru. Al. VI, 1065; VII, 1110, 1118 Moţoc, Ioan VI, 615, 617, 620 Movilă, Ştefan VI, 236 Munteanu, Teodor VII, 1092 Murena Augurul vezi Licinius, Murena Mureşanu, A. VII, 869 Murzulf VII, 1142 Musset, Alfred de VI, 816; VII, 1101 Myrta1a VII, 982 1225 __________________________ �l [1226] , r Nanu, Ioan VII, 987 Napoleon I Bonaparte V, 295, 306-307; VI, 155 Napoleon al III-lea V, 847; VI, 1033 Nastasi VI, 783 Naum, Anton VI, 1071 Neera VII, 16 Negri, A. C. VI, 921 Negri, Catinca V, 921 Negri, Costache V, 30, 921; VI, 788, 1046; VII, 833 Negri, Elena V, 840, 908, 913; VI, 836; d-na N. V, 25-26 Negruzzeştii VII, 987 Negruzzi, doamna VII, 838, 846, 867 Negruzzi, C. V, 835- 836, 840, 867, 891, 913, 91� 918; VI, 787, 934; VII, 1083, 1086; C. Negruţi V, 14; VI, 401, 936, 939 Negruzzi, G. C. VI, 827 Negruzzi, Iacob V, 8, 855, 857- 861, 863, 868, 932; VI, 820, 837, 839-843, 854, 1034-1035, 1044; VII, 830, 837-838, 844-845, 847, 863, 988, 990, 995, 1005- 1007, 1085, 1089- 1090, 1093 - 1094, 1107, 1112, 1118, 1138- 1140, 11046, 1153; Jacques VII, 845; Jacques Negruzzi VII, 987 Negruzzi, L. VII, 847, 850 • Neptun VII, 26 'Nero [Tiberius Claudius Drusus Germanicus] : N eron V, 6 15 ; VII, 900 1226 Nesselrode, Karl VasiIievici: Nesel- rod VI, 336 Nestroy, Johann Nepomuk V, 850 Nica, Teodor VII, 847 Nicolae I [Pavlovici]: Necolae VI. 304, 331, 357, 378, 865, 889; Neculai VI, 304. 902; Neculai Pavlovici VI, 880 Nicolau, P. V, 904; VI, 801-802; VII, 1110, 1119; P. Necu­ Iau V, 893, 908-909,917. 926; VI, 801, 808 Nicolescu VII, 1022 Nicolescu, G. C. V, 835-836, 838-840, 842-847, 855- 856, 862, 864, 913, 918, 924, 931, 976-977, 979; VI, 787, 821, 824, 831, 839-840, 842-843, 852, 931, 939, 982, 991, 103'1, 1038, 1084; VII, 830 - 831, 840, 847, 880, 983, Y89, 993, 1007, 1009, 10 13, 1020, 108'1, 1103, 1137, 1140, 11'13 Nini V, 918, 926-927 Nisard, D. VII, 10 19 Nisipescu VII, 987 Noe V, 581; VI, 237 Nottara, A. vezi Wellner, Amalia NoUara, C. I. V, 86'1; VII, 841- 842, 851, 873, 878, 885, 992,998, 1005, 1011, 1022; Constantin Notara VI, 1065; VII, 8'16, 884 Notus VII, 980 1 I [1227] Odeseanu VII, 1022 Odobescu, Al. VI, 844, 1041, 1049, 1050-1051; VII, 830 Ollăncscu-Ascanio, D. C. V, 859, 921; VI, 1035, 1039; VII, 16, 830, 833, 839, 844-845, 847, 849-8.50, 864-865, 874, 881, 987, 1085, 1107. 1I41, 1150 Omer vezi Homer Onciul, Dim, V, 875 Palas vezi Pallas Pali as VII, 980; Palas VII, 981 Pan VII, 630 Pandcli VII, 1083 Pandora VII, 454 Pann, Anton V, 951 Panu, 1. VI, 1065; VII, 1109, 1118 Papadopol VII, 1022 Papadopol-Callimach, Ai. VI, 1043; VII, 989-990, 995, 997; Al. Papadopol Callimah V, 860, 863-865; VII, 837, 840, 844, 867, 999, 1007- 1008, 10 12, 1107; Al. Pa­ padopol Calirnah VII, IlJ9, 1146; Papadopulo-Calimah VII, 1139 Papaiani V, 927 Papură Vodă. vezi Ştefăniţă Vodă Parce VII, 1070 Paris VII, 215, 1071- 1073, 1075 Pamaside VII, 42 o p Orăşanu, Nicolae T. V, 847; \-1, 983 Orfeu VII, 76, 877, 981 Origo VII, 34-36, 896 Ornea, Z. VII, 849 Ovidius, Publius,..., Naso VII, 45; Ovid VII, 983-985, 988; Ovide VII, 859; Ovidie VII, 76; Ovidiu V, 862, 865; VII, 45-47, 122,862,866, 966, 983, 988, 992, 1002, 1015, 1017-1019 Pascaly, Mihai VI, 820, 844, 852 - 853; Paseali VI, 993 Paul al III-lea: Pavel VI, 619, 696, 1121 Pavelescu VI, 959 PăJtănea, P. VII, 983 Pătraşcu, Th. VI, 1065; VII, 1022, 1110, 1118 Păucescu, Grigore VII, 987 Pedilan VII, 1084 Pencovici, Eust. VI, 855 Periereourt vezi Pixerecourt, Rene Charles Guilbert de,.., Perpessicius VII, 840 Petraşcu, N. VII, 840 Petre al III-lea VI, 618 Petrescu, CamiI VII, 846 Petrescu, Iancu VI, 1065; VII, 841, 874, 885-886, 998, 1022, 1110, 1118 Petroni VII, 847, 987; Petroniu VII, 847 1227 [1228] , '1 r Petru Stolnicul VI, 1039 Pettius VII, 16 Peucer, Luciniu Gaspar VI, 618; Gaspar Peucer VI 615 Phaebus vezi Apolo Philipescu, doamna VII, 987 Philipescu, G. VII, 987 PhiIlis VII, 16 Picard, Louis-Benoît V, 978 Picot, EmiIe VI, 1081 Pieride VII, 42 Pileţki V, 872, 933; VI, 945, 996 Piru, Al. VI, 811, 814, 836, 939, 988, 1038, 1076, 1082; VII, 878, 1008, 10 19, 1084, 1088, 1104-1105 Pisones vezi Calpurnius, Pison Lucius Pisoni, fraţii vezi Calpurnius, Pi­ son Lucius Pisozki, Ioan VI, 617 Pixerecourt, Rerie Charles Guil bert de � (greşit în text) Perier- court V, 836; VI, 784 Pizzaro, Francisco VI, 623 Plancus, Munatius VII, 16 Platon, Maria VII, 857 Plaut [Ti tus Macius Plautus] VI, 986; VII, 93 Pluton vezi Plutus Plutus VII, 52, 56, 80, 190, 619, 905, 910, 931, 1057; Plu­ ton VII, 853, 909, 1023, 1039 - Pogor, Vasile VI, 840 Pollux VII, 926, 928 Pompeius, Varius VII, 16 Pomponius, Sestius VII, 16 1228 Poni, Ioan VI, 801, 808 Pontmartin, Armand de � VII, 856-861, 1101 Popescu, Anica VI, 1065; Anicuţa VII, 1113; Popeasca VII, 830, 843, 1113; Anicuţa Popescu VII, 842 Popescu, Eufrosina VI, 820, 1221; Frosa Popescu VI, 854 Popescu, Spiridon VI, 939 Popovici, D. VII, 1110, 1118 Popp, V. Gr. VI, 1052 Poppini VII, 987 Porfira, T. V, 896 Porojan, Vasile v. 860; VII, 1145-1146 Portius VII, 839 Postumus, Caius VII, 16 Potti, G. VI, 83'7 Prale, Ioan: Pralea V, 959 Praxiteles: Praxitel VII, 44 Privileghe V, 919 Profira VII, 1084 Prometeu VII, 42, 233, 883, 981; •• J Promerhee VII, 667 Propertius, Sextus AureliusIVII, 45, 984 , .. "., Prudenţie, Ioachim VI, 619; Iohan Prudenţie VI, 618 Prolemeu, Eraclide vezi Hercule Pucea, E. VII, 1092 Pulheria VII, 1083 Pupillus, Orbilius VII, 13 Purice VI, 236 Putifaroaia, soţia lui Putiphar VI, 578 Putiphar: Putifar VI, 578 Pygmalion VII, 219, 657, 1047 Pyrrha VII, 116 [1229] 1 '1 Racine, Jean VI, 626, 1044, 1047 Racot, Adolphe VII, 857 Racoviţă, Cehan V, 68 Radu, G. VII, 987 Rafael: Răfăilă Z ugra' lUI VII, 300 Rareş, Petru VII, 1140 Raşcu, Al. VII, 1109 Raşian VII, 841, 885-886,1091; Raşianu VII, 1065 Raşianu, D. VII, 1110, 1118 Rădoiu VII, 987 Rădulescu, 1. Horia VII, 1085 Reaumur, Rene Antoine Ferchault de e-> VII, �71 Rebreanu, Liviu VII, 873 Reichemberg, m-Ile VII, 860 Remus VII, 227, 662 Reticul, Ioachim VI, 618 Revelie, Gheorghe VI, 617 Richard Inimă de Leu VII, 585 Robespierre, Maximilien de+->: Robespier VI, 1030 Rolland, Amedee VI, 941-943 Roman, doamna VII, 839 Roman, Alexandru VI, 1036; VII, 839 Romanescu, Aristizza V, 842, 862, 864; VI, 839, 853; VII, 846, 850, 867, 886, 989, 1009, 1020, 1109- 1110, 1113, 1118; Aristizza VII, 867, 989, 993, 997, Sagana VII. 25 Samson VI, 1007 Sandeau, Jules V, 873 R S 10 11; Getta VII, 992- 993; Manolescu VII, 998, 1009; A. Manolescu VII, 992; Romaneasca VI, 1049; VII, 830, 841-842, 884- 885, 991, 996, 1113; Aris­ tiţa Romanescu-Manolescu VII, 1005 Romulus VII, 227, 662, 753 Rosetti, doamna VII, 987 Rosetti, fraţii (?) VII, 839 Rosetti, C.A. V, 847, 860, 873; VI, 982-983, 988, 1038; VII, 846, 1143; Rosetaki VI, 987 Rosetti, Lascăr V, 30, 863; VII, 837, 983 Rosetti, N. V, 915 Rosetti, Radu VII, 1114 Rosetti, Th. VII, 847, 987 Rossi, Ernesto VI, 1067 Roussel, Jean Pierre: Ioan Petre Rozel VI, 616 Roux, A. VII, 1101 Royer, Alphonse Y, 918; VI, 813 Rufinus VII, 984 Russo, Alecu V, 839-840, 913, 915; VI, 801; R. VI, 801- 802 Ruxandra Doamna VI, 615, 1040; VII, 1140 Sarandi, Frosa V, 861; VI, 1065; VII, 1093 - 1094 Sarcey, Francisque VI, 836 1229 [1230] Sarpedon VI, 1039 Sava, bimbaşă : Bimbaşa Sava V, 62, 162, 874 Săftica V, 924 Săvescu, Coralia VII, 839, 1089- 1090 Săvescu, 1. C. VII, 839; Sevescu VII, 987 Sbiera, I. G. VII, 839 Schiller, Friederich VI, 622, 1070; VII, 1152 � Schwartzburg, Gunter de "" VI, 615 Scott, Walter V, 32 Scribe, Eugene V, 835, 873, 885, 908, 976, 978; VI, 808; VII, 1117 Scurtescu, N. VI, 1082 Sedlitz, Petre VI, 616 Sevastiţa V, 893 Sfetescu, P. VI, 1065 Sforza, Lodovico: Sforţa VI, 623 Shakespeare, W. V, 32; VI, 933, 1046, 1075; VII, 856, 993, 1105 Sigismund II August VI, 616 Sigismund, Ioan VI, 1152, 1156, 1169; Sigismund VI, 723, 776: Sigismund Polonul VI, 735; Sigmund VI, 724- 725, 760, 1175, 1182- 1183, 1190; Sigmund Po­ lonul VI, 735; Ioan Sig­ mund VI, 618, 661; Ioan Sigmund Polo nul VI, 1067 Silanus, Didius VII, 10 19 Silenus VII, 159; Silen VII, 76 " Simionescu, Maria VII, 849 Sion, G. VI, 1069; VII, 836 S raudin, Paul VII, 1087 1230 [1231] Slavici, 1. VII, 847 Smaranda VII, 1083- 1084 Socec, Ioan V. Y, 857 - 860, 865 867, 904, 921-922, 952; VI, 1042- 1044; VII, 7, 844-845, 851, 864-866, 882, 884, 1012, 1021, 1092, 1099, 1152; Sotschek VII 1102 ' Socrate: Socrates VII, 388, 1096 Sofocle: Sofoclis VII 385 Sol vezi Apolo ' Soliman al II-lea VI, 612, 617, 733, 750, 776, 1089, 1151, 1156 Solomon V, 652; VI, 742, 1128 Sommer, Johannes VI, 618 Stamati, T. V, 14 Stavăr VI, 808 Stavrescu, Raluca \'1, 843 Stăncescu, C. VI, 1071; VII, 990, 1008-1010 Stemil VII, 847, 987 Steriade, George V, 843, 863; George Steriadi VI, 855- 856; VII, 990-993 995 1145 " Sterian VI, 783, 801, 808 Sterian, doamna V, 893, 908 - 909, 918, 926 - 927 ; Sterianca VI, 814 Stern, Adolf V, 86'1; VII, 1006, 1020 Stoenescu, T. 1\1. VI, 1065; VII, 1112 Strat, Constantin YII, 262 Strat, Ioan VI, 993 Streinu, Vladimir YI, 811, 1080; VII, 878 a Stroici, Ion YI, 617 Strousberg, Berthel Henry: Strus­ berg V, 119 Sturdza, D. VII, 847; Sturza VII, 987 Sturza, Ioniţă V, 67 -68; VII, 1146 Sturza, Mihail VI, 821; prinţul Sturza V, 837; VI, 784 Şerbănescu, Teodor VII, 847 Şincai, Gh. VI, 619, 1084 Şoimescu, S. V, 859-860; VI, 1042; VII, 1106,1110,1141, 1143 Ştefan VII VI, 1039 Ştefan cel Mare V, 23, 61, 576- 577, 719, 868, 943-944; vr, 201, 236, 401, 403-404, 425, 638, 648, 669, 696, 729, 752, 773, 776, 936, Tacit vn, 54 Talleyrand-Perigord, Charles :'tI au­ rice V, 23 Tantal VII, 163, 1064- 1065 Tardini, Fani VI, 817-818, 820; Fany VI, 817; Fani Tar­ dini-Vlădicescu V, 855, 896; Fani Tardiny VI, 821 Tarquinius Superbus: Tarquin VII, 43, 227, 662 Tănăsescu VII, 1110, 1119 Tăutu, Ion: Tăutu cel bătrîn VI, 298 Ş. T St. Victor, Paul de e-- VI, 941- 942 Sultana VI, 623 Suţu, Mihai V, 109 - 110 Sylva, Carmen VII, 1101, 1117 Szekely, Anton: Anton Secuiu! VI,. 617; Anton Seke1i VI, 616-617 989, 1046, 110 1, 1104; VII, 833, 1141 Ştefanachi V, 924 Ştefănescu, Gh. M. V, 861; VII, 1108, 1111 Ştefănescu, N. VI, 1065 Ştefăniţă Vodă: Papură Vodă \', 436, 549, 651, 958 Ştirbey, Alexandru B. VII, 839 Şuţu, Natalia VI, 827 Te1ephus VII, 16 Teodor VI, 783 Teodorini, Theodor V, 893, 904, 908-909, 917, 926-927; VI, 801-802, 808-809 Teodoru, N. V, 908-909, 917, 924, 926-927; VI, 783, 801, 808-809 Terenţiu VII, 80, 925 Teulescu, Petre VI, 814 Thaliarchum VII, 16 Theodorini, Maria VI, 854 Thery, Helene VII, 842 1231 [1232] Thespiade VII, 42 Thierry, Edouard VII, 1099 Tiberius VII, 985; Tiberiu YII, 986 Tibullus, Albius VII, 46; Tibul VII, 36, 170; Tibule VII, 626; Tibullus V�I, 45, 984 Tlepolem VI, 1039 Ţepelea, G. F. VII, 110 I Ubicini [Jean Henri Abdolonyme] V, 837, 839-842, 893, 908, 913; VI, 784, 787, 807, 931; Ubi V, 841 Ungureanu, Gh. V, 839 Ureche, Grigore VI, 1081, 1084 Urechia, V. A. VII, 847, 850, 867, 989,991, 1006, 1020- 1021, Valery, Paul VII, 857 Varro, Marcus Terentius: Varrus VII, 14; Varus VII, 13 Vasilescu, Maria VI, 1065 Vasilisk vezi Despot Vodă Vasiliu, Alecu VI, 36 Velescu, P. VI, 1065; VII, 841- 842, 884-885, 1022; Petre Vellescu VI, 853-854 Vellescu, Ştefan V, 933; VI, 854 1232 Ţ U V Toma Calabaicanul VI, 619 Tornşa, Ştefan VI, 619, 1039 Tor quatus VII, 16 Traian [Marcus Ulpius Traianus] V, 23, 116, 119, 607, 874, 889, 936, 947; VII, 43, 835, 1107; Troian V, 600, 934 Tyndaris VII, 16; Tindaris VII, 981 1106; Alexandrescu Ureche VII, 847, 849 Ursu, N. A. VI, 996 Urşanu, Valerian VII, 987 Urzică, actor VI, 785 Urzică, agent de poliţie VII, 267, 286: Urzichi V, 55; VI, 122 Ventura, Grigore VII, 847, 858- 860, 866-867, 987, 998- 999, 1006; Arutnev VII, 858 Venus V, 607, 612, 627, 937, 939; VI, 1060, 1162; VII, 22, 44, 80, 132, 145, 147, 161, 170, 206,208,215,222-223,225, 245, 247, 618, 620, 627, 901, 925, 982, 1025- 1026i r '\ I [1233] 1032, 1039, 1051, 1061, 1065, 1067, 1072- 1073, 1077; Venera VII, 22, 44, 901; Venus VII, 601, 610, 612, 649, 660-661, 675, 690, 714-715, 721, 743, 745, 752, 766, 778, 784; Venus Genitrice VII, 151 Verder VI, 260 Verneuil VII, 992 Vesta VII, 23, 1042 Vianu, Tudor VI, 811, 1076, 1080-1081, VII, 878, 1018 Villehardouin, Geoffroi de VII, 1142 Villemet VII, 1086 Villey, Jean de: Ioan Villele VI, 616 Virgiliu [Publius Vergilius Maro] VII, 14, 16, 36, 43, 45, 93, \Vachmann, J. VI, 945; J. Vach­ mann VI, 944 Waflenstein , Albrecht Wenzel Eu­ sebius von r-> VI, 623 Wellner, Amalia VII, 841-842, Zalesky, Sigismund VII, 1008 Zamf'irescu, Duiliu V, 862; VII, 838-839, 847 Zamfirescu, Ion VI, 789, 838, 1084 Zamolxis VII, 231-232, 665-666, 754 Zay, Francisk VI, 616-617 W Z 147, 170, 190, 1017; Vir­ gile VII, 613, 626, 637, 858 Vîrnav-Liteanu, Gh. VI, 810; Vîr­ nav VII, 987 Vlahuţă, Al. V, 862; VI, 1074- 1076; VII, 868; Al. VIă· huţă VII, 987 Vlădicescu, Alexandru, junior VI, 817-818, 820-821 Voiculescu, G. V, 920 Voltaire, Arouet de VI, 1075; VII, 836, 1154 Vulcan V, 607; VII, 132, 601, 1023, 1040; Vulcain VII, 622; Vu1canus VII, 1070 Vulcan, Iosif VI, 786; VII, 839, 850, 999-1000, 1002, 1020 851, 1113; Amalia VII, 1113; A. Nottara V:[1, 841, 851, 885-886, 992; Velner VII, 884, 1108 \Volf Sasul VI, 618 Zborowski, Samuel: Sborovski VI, 749 Zigomala VI, 615 Zira VI, 827 ZoiI VII, 168, 837; Zoilă VII, 834; Zoile VII, 620, 624; Zoilus VII, 48 1233 [1234] .� r NU�IE GEOGRAFICE A Acheron VII, 104 Adrianopole VII, 1142; Indernea V, 97, 886 Adriatica, mare VII, 982 Africa V, 844; VII, 831, 979 Aganippa, fîntînă VII, 42 Agapia V, 116, 888 Aix les Bains VII, 839, 865; Aix VII, 1102 Albano: Albanum VII, 74 Alexandria VI, 823 Algeria V, 848 Alhambra VI, 680, 1130 America V, 857; VI, 51, 58 Andaluzia VI, 709, 1129 Anglia V, 861; Angleterre VII, 585; Englitera V, 89, 128 Anien vezi Teverone Anio vezi Teverone - Bacău V, 118-1I9, 842, 918; VI, 786, 853, 867; VII, 1083 1234 B Appia, Via,...., : Calea Apiană VII, 171, 174, 1050; Voie Api­ enne VII, 627 Apulia VII, 13 Arad V, 896; VII, 1092 Arbureni VI, 288, 325, 370-373, 875, 896 Arcadia VII, 1069 Archipel VII, 42 Ardeal V, 29, 936; VI, 612,616, 618, 623, 662, 708, 734- 735, 1094, 1152, 1156, 1182-1183 Argos VII, 80, 980 Atena VI, 1035; VII, 13, 1037 Ausonia VII, 235, 239, 1081; Ausonie VII, 665, 668, 671 Austria V, 28, 127, VI, 314, 33-:1, 336, 869; VII, 1150 Avignon VII, 447 Bahlui V, 712, 964; VI, 37, 364; VII, 266 [1235] '/ ! Bajes VI, 247, 677 Balcani V , 735, 1183 Basarabia V, 117; VI, 523; VII, 1154; Besarabia VII, 11 Beci "Iezi Viena Belgrad: Beligrad V, 88, 125, 'l"l4 Bender \', 'l48 Berlin VI, 993; VII, 377, 997, 1150 Bizanţ VI, 1072, 1081, 1083; VII, 1142; ; Bizanţa VI, 643 Bîrzoieni V, 88, 349, 357-358, 362, 374, 406- 407, 413; 418, 424, 428, 433, 449- 450, 889 Bosfor VI, 732, 1181 Botoşani: Botoşeni V, 369; VII, 320; Botşăni VI, 308, 862 Braşov V, 896; VI, 616, 1221; VII, 869 Brăila V, 125; VI, 140, 168, 170, 172-173, 176-177, 523, 526, 815, 882, 890, 1000; VII, 334, 376: Braila VI, 526-527, 530, 537, 558, 580, 582, 588, 598, 1005; Ibraila VI, 168, 173, 177, 1022, 1025; Ibrailo VI, 1005 Breazul. sat, V, 41, 43 Brustureni VII, 593 Bruxelles V, 863; VII, 994 Bucovina V, 837, 926; VI, 633, 784, 1089-1090; VII, 834, 851, 1141, 1150, 1152 Bucureşti V, 14-15, 30, 87, 91, 95, 10 1, 107, III, 115- 116, 118- 121, 123, 133, 146, 150-151, 571, 573, 631, 635, 640, 649, 660, 680- 681, 685, 728-730, 733- 735, 737-738, 740, 742, 745, 752- 753, 755, 757- 758, 790, 809, 812-813, 816, 825, 840-842, 847, 849-852, 854, 856-857, 859-865, 879-881, 885- 890, 903-904, 908, 918- 919, 921, 926, 932-933, 947-948, 951, 976; VI, 57,201,211,235,521,611, 621, 629, 784-790, 802- 803, 810-811, 814, 816- 817, 819-820, 831, 839, 841, 843-844, 851-855, 931, 935, 939, 944, 947, 952, 980, 984, 991-992, 997, 10 10, 1033, 1036- 1038, 1042, 1044, 1065, 1071, 1077, 1084, 1086- 1087, 1221; VII, 7, 11,334, 338, 340, 355, 383, 387, 560, 575-577, 579, 829- 831, 833, 836, 838-847, 849-850, 856, 860-862, 866-868, 874-875, 878, 880, 882, 884, 983-984, 1008, 10 12, 1016, 1020, 1022, 1085- 1087, 1089- 1090, 1092-1093, 1099- 1101, 1103-1108, 1111- 1113, 1131, 1137-1138, 1140- 1141, 1143- 1144, 1147, 1149, 1151-1152, Bucarest VII, 856-857, 1102 Bulgaria VI, 1072, 1083, 1090 Burdujeni V, 15; Burdujani VII, 386 Bursuceni V, 805 Bursufleni V, 227, 236 Buzău, rîu VII, 579-580 1235 [1236] ,. Cahul V, 117-118 Caimata V, 848; VII, 576 Calabria: Calabra VII, 982 Calea Appiană vezi Appia, Via Capenea, poartă a Romei VII, 171, 627, 1050 Campania VII, 73 Capitol V, 30-31; VII, 32, 151, 181, 203, 616 Capitolin, dealul VII, 13 Capre a vezi Capri Capri VI, 192; Caprea VII, 134, 183, 198, 200, 1059; Capree VII, 603, 633, 611, 613- 611, 697, 721, 718; Capreia VII, 986 Caria VII, 11 Carpaţi V, 119, 889; VI, 633, 720, 735, 986, 1061, 1089- 1090, 1108, 1183; VII, 7, 192, 1099 Cartagina: Carthage VII, 600, 701, 732 - 733; Catargine (?) VII, 1011 Carthage vezi Cartagina Castalla, fîntînă VII, 12 Castellmare VI, 192, 195 Caşin: Caşîn V. 575 Catargine vezi Cartagina Caucaz VII, 12 Călăraşi V, 119, 889 Ceahlău VI, 263, 267, 102, 651 Ceramic, Golful e-> VII, 11 Cernăuţi V, 30, 837, 817, 851, 851, 926, 976, 978; VI, 26, 28, 31, 35, 62, 781, 800, 816-817, 839, 989, 992; Cernoviez VI, 52 1236 '-f. [1237] C Cernoviez vezi Cernăuti Cetatea Neamţului ve�i Neamţ, cetate China V, 18, VII, 576; Chirie VII 440-448 ' Chios: Chio VI, 615; VII, 616, 655; Chium VII, 74, 1062; Chius VII, 152-153, 1028-1029; Hio VII, 100, 950 Chişinău VII, 1158 Cic VI, 662 Cicei VI, 1183 Cic1ade VII, 42, 981 Cipru VII, 979-980, 982; Cypro VII, 22, Kipru VI, 217 Cişmigiu V, 854, 886; Cişmegi V, 133, 852; VI, 819, 824; VII, 575 Cîmpii Elizei VII, 32, 895 Cîrligătura V, 741 Cluj V, 951; VI, 821, 855, 1037; VII, 1085; Cluj bar (1) VI, 1183 Cnida VII, 44, 147, 1025; Gnida VII, 44, 888, 982, 1065 ; Gnide VII, 612 Coblenz vezi Koblenz Cociurleni VII, 593 Co1onia VII, 839 Comandaria VI, 217, 220 Constantinopol VI, 1035; VII, 585, 1142; Constantinopole VII, 1087; Constantinopo1i V, 16; VI, 378, 617-618,861 Constanţa VII, 1002; Torni VII, 239, 599, 663-664 666 671, 675-676, 679: 741: f i 753- 755, 983, 1002, 1004, 1080; Tomis V, 862; VII, 45, 127-128, 228-229, 231, 241, 245-246, 249- 250, 985, 987-988, 990- 991, 1016-1017, 1019- 1020, 1022-1023, 1080 Copou V, 276, 485, 912, 951; VI, 33, 339, 853; VII, 295, 297 Corfu VI, 1035 Corint: Corinthum VII, 980 Cotnari V, 97, 182, 717, 881; VI, 127; Cotnar V, 661, 699, Dacia V, 604; VII, 28, 204-205, 239, 891, 986, 10 19; Dace VII, 739; Dacia Transal­ pină VII, 28; Dacia Trans­ carpatină V, 935; Dacie VII, 628, 638, 647, 670, 708 Dampier VI, 615 Darro VI, 623 Delos VII, 38, 981 Delphos Apolina VII, 980 Dieppe V, 669 Efes: Ephesum VII, 980 Egipt: Egipet VII, 161; Egypet VII, 1051; Egypte VII, 620 Elada vezi Grecia Empireu VI, 1060, 1162, 1213; VII, 147, 214, 247; Empy­ ree VII, 612, 653, 677 Englitera vezi Anglia D E 718, 722, 766; VI, 19, 257, 279, 618, 734, 1021, 1103, 1106, 1185; VII, 300 Covăsînţ VII, 1092 Craeovia VI, 434 Craiova V, 730, 741, 841; VI, 854 Creta VI, 614, 642, 1094; VII, 982 Crotona VII, 1068 Cueu V, 124 Cuibul-eu-Barza, stradă VII, 334 Curtea de Argeş VI, 1041 Dimboviţa V, 752; VII, 577 Dolj V, 741 Dorohoi V, 54-55, 117, 119,888; VI, 339 - 340; VII, 376, 382, 385 Dunăre V, 117, 119- 120, 125, 311, 810, 832, 889; VI, 216, 295, 332, 372, 482, 884, 1074; VII, 1107; Danube VII, 860; Ister VII, 638; Istru VII, 29, 68, 192, 229, 252, 987, 1005, 10 17 - 10 18, 1035 Erumanthos: Eryrnanta VII, 981 Esquilin , muntele VII, 14-15; Esquilinus VII, 25-26 Etruria VII, 22, 1027; Etrurie VII, 615 Europa V, 28, 127, 824, 844, 893; VI, 20, 58, 632, 716, 821, 990, 1052, 1148; VII, 408, 831, 838-839, 869, 1151; Evropa V, 470 1237 [1238] Falernus VII, 56, 74, 102, 1062, 1078; Phalerne VII, 660 Fanar V, 21; VI, 383, 821, 906, 910, 917; VII, 1154 Fălticeni V, 400; VI, 151,301,864 Feronin, templul VII, 83, 93D Flandra VII, 585, 1142 Florineşti V, 158, 163, 174, 894 Focida VII, 38 Focşani V, 151, 354- 355, 398, 405, 842, 918; VI, 339- 340, 882; Fecşeni V, 363, 477 Folcarquier VII, 829, 1100 Forum VII, 43, 157, 164, 178- 179, 195, 197, 200-201, 615, 618, 621, 628 - 629, Galaţi V, 88, 212, 810, 841; VI, 139, 163-164, 481-482, 496, 502-504, 515, 814- 815, 972; VII, 302, 850, 867,989,991, 1006, 1020- 1021, 1106 Galia V, 932, 935; VII, 980 ; Gallia VII, 21, 888; Gaule VII, 630; Gaulia V, 604, 935 , Galiţia VI, 314, 334,; "II, 373, 1098 Gap VII, 829, 1100-1102 Gaule vezi Galia Gaulia vezi Galia Germania V, 18, 23; VI, 316, 615, 618, 642; Germanie VII, 628; Ghermania VI, 338 1238 F G 631- 532, 641- 642, 644, 744- 747, 749, 1027, 1031, 1042, 1074, 1078; Fora Cupcdinis VII, 616, 1027; Forum Cupedinis VII, 152 Franţa V, 15, 18, 23, 280, 845, 856, 931, 952; VI, 338, 341, 626, 642, 718, 827, 831, 836-837, 840, 931, 988, 1033, 1044- 1045, 1055, 1061, 1071, 1077; VII, 857, 860, 865, 988, 1006, 1115; France VII, 469, 480, 585, 861, 1101; Francia V, 127; Franţia V, 669; VI, 260, 263-264, 268-269, 274, 277-278 Ghergani VII, 1010 Ghiftuieni V, 481-482, 502, 512, 522, 540-541, 927-928 Giurgiu V, 889 Gnida vezi Cnida Gogomăneşti V, 400, 568, 633 Golgota VI, 777 Golla, mănăstire V, 317; VI, 21, 172, 342, 1010 Gor] V, 741; Gorgiu VII, 334 Grabe V, 91 Grecia VI, 655, 735, 1072, 1078, 1083, 1099, 1183; VII, 93, 1142; Elada VI, 677, 1083; Grece VII, 619, 623 Grenada VI, 623, 677, 708- 709, 715, 1129-1130, 1185 Guzgăneşti: Gusganesti V, 734 [1239] p Ha.inaut VII, 1142; Hainault VII, 585 Hangu V, 896 Haramu VI, 449-450, 462, 481, 490; Haramul VI, 305, 444, 447, 945 Helicon VII, 38, 42, 981; Helicon VII, 702, 729 Helos VII, 82 Hemus VII, 981 Hermannstadt vezi Sibiu Berţa V, 53-55, 119-121; VI, 87, 115, 226; VII, 382, 409 Iaşi V, 14- 16, 18- 19, 23-24, 26, 28, 41, 45, 51, 59, 65, 71, 79, 145- 146, 150- 151, 156, 265, 289, 320, 325, 328, 3'12-3'13, 3'15, 347, 355- 356, 358, 368, 389-390, 393-39'1, '113, '171, 481, 486, 500, 502, 506, 626, 685, 803, 826, 832, 836, 839-847, 856, 858, 862, 867, 870-872, 875, 879- 880, 885, 887, 890, 892- 894, 903-904, 908-910, 913-915, 917, 920-921, 923-924, 926, 932-933, 942, 951, 979; VI, 15- 16, 32-33,36-37,41,46-47, 49-51,57, 61, 69, 91, 93, 139, 180, 199, 201-202, 207, 224, 285, 293, 305, 320, 343, 783, 785-786, H 1 Hesdin VI, 615, 676; Hezdin VI, 1112 Hio vezi Chios Hipocrena, fîntînă VII, 42 Hiţing V, 91 Hîrlâu V, 14, 888; VI, 58, 82, 305, 307, 370, 372, 799; VII, 255, 259, 264, 267, 270, 272, 278, 280, 286-287, 291-292, 1083- 1084 Hîrzobeni VI, 305 Hotin VI, 617, 715, 741, 760, 1198 790-791,795,801-804, 807-808, 810-811, 815, 817, 820, 825, 827, 831, 840-844, 851, 853-854, 856-858, 865, 878, 931, 935, 943-945, 952, 959, 983, 991, 996-997, 1036, 1052, 1221; VII, 255, 257, 264, 270, 287, 292-293, 355, 380, 390, 576, 838, 850-851, 861, 868-869, 872, 989, 1000, 1014, 1083- 1086, 1094, 1099, 1101, 1107, 1131, 1137 - 1138, 1141; Iasi VI, 55-56, 370; laş VI, 80, 116, 250, 334, 878, 1020; Iaşii VI, 36; leş V, 49, 232, 365, 389, 406-408, 417-419, 423, 428-429, 441, 443, 445, 463-464, 468, 470-471, 1239 [1240] ./�: <,1 ,. I}. 485, 493, 529, 548, 556, 601; VI, 114, 116, 118; Ieşi V, 54, 82, 222, 343, 376-377, 390, 408, 776, 802; VI, 309, 351, 402, 105, 452; Ieşii VII, 262 Ibraila vezi Brăila Ibrailo vezi Brăila Ierusalim V, 435; VI, 203, 230, 239; VII, 384, 10 14 Indernea vezi Adrianopole Japonia: ]apon VII, 468 Kamciatka VII, 1131 Keşmark VI, 616; Kezmare (?) VI, 1089 Languedoc VII, 1100 Latium VII, 19-20, 680 Lehia vezi Polonia Leipzig: Lipschi V, 51, 53, 56, 871; Lipski VI, 218 Lesbos VII, 74, �77, 980 Libia VII, 61, 152, 1027; Lybie VII, 715, 779 Lido Vi, 194 Lipscani, stradă V, 685; Lipţcani VII, 334 1240 J I{ L Indus VII, 51; Indes VII, 628 Ionia VII, 87, 921 Ischia VI, 192 Ismail V, 119 Ister vezi Dunăre Istru vezi Dunăre Italia V, 128, 280; VI, 191- 192, 1019, 1021, 1052; VII, 191, 837; Italie VII, 472, 638 Iudeea V, 150 Jijia VII, 1140 Kipru vezi Cipru Koblenz: Coblenz VII, 839 Lisabona V, 864; VII, 1001, 1006 Lituania: Litfania VI, 428 Londra V, 477, 861; VI, 1069; VII, 804, 829, 839, 842- 843, 861, 1000, 10 14, 1112, 1115- 1116, 1149; Londres VII, 804, 806 Lucrinus VII, 73;J Lucrin VII, 73, 877 1· ,1. [1241] f I ! 1· ,1. Macedonia VII, 14, 1142 Marea Neagră VI, 799; VII, 45; Pantul Euxin VII, 663, 667, 741, 983, 988 Marea Roşie V, 53 Massico: Massicum VII, 74 Măcieni VI, 477 Mărcuţa VI, 1070 - 1071; VII, 342, 349 Măru-Roş VI, 273 Mehadia V, 123, 127; VI, 524; VII, 866, 988-989; Miha­ dia VI, 999 Mercur, stradă VII, 998 Mesenia VII, 152, 154, 1028; Messenie VII, 616 Mexic: Mexico V, 127 Mihăi1eni: Mihaileni V, � 119- Milcav V, 741, 854, 886; VI, 202, 841; VII, 1099 Mirăuţi VI, 1040 Mirceşti V, 29, 31, 33-34, 846- 849, 854-857, 859-860, 862-865, 879-880, 885- 886, 889, 891, 903, 919, 932, 977-979; VI, 613, 627, 786, 816,820-821, 824, 839, 841,854-856, 981-982, 1034-1035, 1038, 1040-1043, 1048, 1052, 1054, 1072- 1074, 1085, 1087- 1088; VII, 11, 370, 415, 829, 831-832, 837-841, 843, 845, 849, 861, 867-868, 878, 880- 881, 884, 967, 983, 988- 989, 994, 997-999, 1001- 1002, 1005-1006, 1009- 1\1 1013, 1020, 1022, 1085- 1086, 1093, 1099 - 1100, 1102- 1103, 1107 - 1108, 1111-1113,1115-1116. 1137, 1140, 1143, 1146 Mitilene: Mitylenen VII, 980; Mytilena VII, 923 Mizil V, 124 Mlăştinoasa V, 676 Moldova V, 21-23,28,71,73,95, 140, 146, 148, 217, 441, 566- 567, 569, 576, 592, 597, 703, 797, 837, 840- 841, 843-845, 856, 876- 877; VI, 15, 19,26,58,64, 103, 193, 236, 245, 298, 301, 313-314, 316, 333- 336, 338, 341-342, 373, 377, 392, 403, 408, 410- 412, 418-420, 423-425, 427, 429-430, 433-434, 436, 438-439, 442, 447, 449, 469, 488, 612, 614- 619, 622, 624, 638, 641- 643, 648, 656, 668, 686, 689, 691, 695, 714, 716- 717, 720-722, 730, 732- 733, 735, 740, 752, 776, 778, 783- 784, 787, 800, 813 - 814,823,837,844, 878, 880, 883, 925, 934- 935, 944-945, 947, 952, 1000, 1027, 1032, 1039- 1040, 1046, 1050-1052, 1059, 1064, 1072, 1078, 1080- 1081, 1083, 1089, 1096, 1099-1100, 1119-1120, 1131, 1134, 1145, 1147, 1241 [1242] T I 1 1151- 1153, 1155, 1157, 1162, 1165- 1168, 1182- 1183; VII, 575, 578, 583- 584, 878, 994, 1083, 1085- 1086, 1100, 1138, 11'10, 11'15, 1153- 1154; Moldau VI, 52; Moldavia V, 896; VII, 1137; Ţara Moldovei VI, 27; Ţara Moldovii V, 576 Moldo-Valahia vezi România lItomomiţi V, 53 Namur VI, 615 Napoli VII, 73; Neapole VI, 192; Neapoli VI, 191, 823 Neamţ, cetatea: Cetatea Neamţu­ lui VI, 399, 401, 407, 411, 413, 423, 430, 432- 433, 440,931,935-936; Neam­ ţu VI, 932 Neamţ, munţi VI, 933 Ocna VI, 223 Odobeşti V, 134, 569, 580, 717; VI, 19, 305, 1021 Olanda V, 671; VII, 839, 865 Olimp VI, 345, 777, 884, 890, 1039, 1048; VII, 29, 147, 162, 215, 242, 931, 968, 980, Palatium, deal VII, 43, 10 1 Palermo V, 840, 908; Palerrna V, 25-26, 908 1242 N O P Montpellier VI, 1034; VII, 829, 857, 1099- 1102 l\Ioravia: Morava VI, 671, 1083 Movileşt! VI, 238, 254 :\luncaci VI, 1137 Muntenia V, 857; VI, 1072; Ţara Muntenească V, 569, 574; VI, 739; Ţara Românească VII, 490, 1119; Valahia V, 28, 567, 727, 887, 977; VI, 616, 618, 734, 844, 1182; VII, 583 Neamţ, pmu VI, 401, 414, 936 Neulli (?) VII, 585 Neuwied VII, 839 Nicoreşti VI, 92, 97, 11'1, 116, 118, 123, 127 Nijni-Novgorod VI, 219 Nil VII, 234 Nistru V, 334 Novo-Suliţa VI, 219 1026, 1047; Olymp VII, 924-925; Olympe VII, 612, 623, 673, 695, 707, 729, 756, 771 Orăştie VI, 785 Orbei VII, 7, 1152- 1156 Orleans VI, 263 Palestina VII, 1037 Panaghia VI, 267 Paphos VII, 982; Pafos VII, 22, 888 [1243] r I Paris V, 16, 23, 27, 36, SI, 53,88, 91, 146, 169, 269, 306, 343, 426, 434, 441, 444, 468- 469, 641,649,669,675,835, 842, 847-850, 855, 863- 865, 871, 885, 914, 918, 927, 947-948, 976, 978; VI, 36, 292, 316, 350, 525, 564, 567, 570, 573, 578, 591- 592, 594, 596 - 597, 599-600, 608, 813-814, 836-837, 839, 855, 870, 941, 984-985, 988-989, 991-993, 1001, 1017- 10 18, 1032- 1033, 1045, 1049; VII, Il, 337 - 338, 417, 474, 829, 833, 839, 842-844, 851, 858, 861, 863-864, 867, 880, 984, 988, 994, 1000- 1001, 1005-1009, 10 11- 10 13, 1085, 1087, 1099, 110 1, 1117; Pariso V, 343 Parnas VI, 1131, 1159; VII, 36, 42, 49, 924-925 Paros VI, 615, 618, 655, 659, 1078, 1099, 1101, 1182; VII, 51, 981 Păcurari V, 347, 372, 383, 400; VII, 337; Păcurarii VI, 334, 878; Pecurari VI, 219 Peking: Pekin VII, 444 Peleş YII, 10 10 Pellegrino: Pelegrin V, 25 Pera VII, 839 Persis VII, 50 Pesta VII, 342, 839; Peşta V, 89 Phalerne vezi Falernus Petersburg V, 22; VI, 294, 378, 993; Peterburg VI, 913 ; Peterburga VI, 912 Philippe VII, 14 Piatra VI, 933 Piediceni VI, 1011 Pierus VII, 42 Pindus VII, 981 Pirinei: Pirenei VI, 1130 Pisa: Piza VI, 192 Piteşti V, 119-120, 124 Pirlita V, 372 Plevna VII, 356, 361, 378 Podlevoei vezi Podul Iloaiei Podul lloaiei V, 955; VI, 799; VII, 527: Podlevoei V, 53; Podu-Iloae V, 709; Podu­ Iloaiei V, 124; Podu-Le­ loaiei VII, 260; Podul IIi­ oaei V, 53; Podul Iloaei V, 354 Podul Vechi, stradă VI, 334 ; cartier VI, 878 Polonia VI, 409, 411-412, 428, 432-434, 439, 441, 615- 616, 932, 936, 1081; Le­ hia VI, 642 Pompei: Pompee VII, 624; Pom- peia VII, 113 Pontul Euxin vezi Marea Neagră Praeneste VII, 14 Principatele Române vezi Româ­ nia Prosteni V, 633, 679; VI, 557 Provence VII, 860, 1100, 1102; Provenţa VII, 857 Prusia V, 127, 952; VI, 260, 831 Prut V, 127, 211; VI. 295, 332, 334, 617, 879, 998-999; VII, 349; Pruto VI, 'Il; Prutul VI, 524 Putna, mănăstire V, 931 12H [1244] I . � ,1 . , Raşca VII, 331 Războieni VI, 236 Rediu VI, 240, 253; Rădiu V, 463; VII, 269 Renty VI, 615; Renti VI, 676, 1112 Rin VII, 839 Rodos: Rod VII, 980; Rhodon VII, 980 Roma V, 128, 604, 861; VI, 217, 615, 640, 677, 993, 1071, 1106; VII, 9, 13-15, 19- 20, 22, 25, 30 - 35, 39, 42- 43, 45, 48, 73, 80, 93, 99, 127-129, 132- 136, 140, 142, 146- 147, 155, 160, 162, 165, 167, 169- 170, 179, 185-186, 188, 191-192, 195-196, 199, 204-205, 207, 210-212, 223--224, 226-227, 230, 233, 237, 239, 242-246, 250-252, 829, 831-832, 835, 839, 871, 888, 896, 901, 964, 966, 984-986, 992, 999, 1003- 1005, 10 14- 10 15, 1017- 1018, 1022- 1025, 1030, 1033, 1037-1038, 1041, 1047, 1050, 1056, 1059, 1066- 1067, 1069, 1072- 1073, 1076, 1081; Rome VII, 599, 601-604, 607-608, 611, 613, 617, 619, 623, 625- 626, 628, 631, 633-636, 638-641, 643-644, 647, 1244 R 651-652, 660, 662, 665, 667, 669-671, 673-676, 679-682, 685, 688, 698, 702-703, 707, 709, 712, 714-715, 722-726, 728- 732, 737-738, 740, 742, 745, 748- 752, 754-758, 761, 764, 775-776, 778- 779, 786 - 787 Roman V, 156, 159, 161, 163, 173, 355, 487, 500, 526, 894; VI, 1106; VII, 1013 Romania VII, 585, 1142 România V, 29-31, 103, 105, 119, 151- 152, 641, 793, 824-825, 842-843, 856, 889; VI, 201, 264, 316, 342, 525, 546, 821, 870. 883, 989-990, 1009, 1030, 1070, 1121; VII, 11, 336, 364, 368-370, 576, 578, 857- 858, 880, 1002, 10 17, 10 19, 1091, 1118, 1138 - 1139, 1150-1152, 1154; Moldo­ Valahia V, 841; Princi­ patele Române V, 952; Roumanie VII, 860; Ţările Româneşti VII, 1139 Rubicon V, 23 Rusciuc: Ruşciuc V, 97, 883 Rusia VI, 314, 869; Rosia V, 16; VI, 334, 336, 358, 869, 880; Russie VII, 438 Ruşava V, 88 . VII 981' Valea Sabină Sabmum , ' VII, 890 8'7 'VI 15- 16, Sadagura V, 24, J; , , 21 26-27, 29, 32, J4, 49�51, 783-784, 786, 789, 795, 797, 991 . '11e (Il VII 1114 Salnvl . , VI 615 618, 659, 1182 Samos , , Sardinia VII, 982 tia VII 128 1023; Sarrna- Sarma,l , ' tie VII, 754 Sărărie VI, 71; VII, 267 Sătula V, 527, 540; VI, 199 Scandaloasa VI, 557 Schwarzburg VI, 676; Şvarzburg VI, 1112 Scilla: Scylle VII, 637 Scitia: Schiţia VII, 1029 Scu1eni VI, 'Il, 56 Secu: Săcu VI, 296, 341, 351, 862, 882, 887 Sedan VII, 997 Segenhaus VII, 839 Serbia VI, 1072, 1183 Setia VII, 99; Setinum VII, 74 Sfînta Vineri VI, 334, 364 Siberia VII, 1143; Sibir VII, 1132 Sibiu V, 864; VII, 839, 1000, 1020-1021,1085; Herrnann­ stadt V, 864; VII, 1020 Şepuz VI, 616 Şipote VII, 1140 S [1245] Ş Sicilia V, 25; VI, 191, 193; VII, 190; Sicile VII, 627 Sierra Nevada VI, 1130 Silezia VI, 616, 618 Silişte VII, 1157 Sinaia VII, 10 10 - 1012 Sion VI, 703 Siradia VI, 612, 1089, 1094 Siret V, 151, 797; VI, 236, 257, 316 Siria VII, 101, 982 Slatina VI, 341, 658, 1095 Sniatin VI, 219 Soco1a VII, 303 Soveja VI, 341, 882 Spania VI, 615, 642, 680, 1071, 1111 Strungă V, 74, 877 Styx VII, 104, 1071 Surentinum VII, 74 Suceava V, 576, 931; VI, 404, 618-619, 635, 641, 645, 649, 658-659, 665, 729, 736, 740, 745, 760, 762- 763, 1040, 1048, 1094- 1095, 1101, 1109, 1145, 1153, 1157, 1185 - 1186, 1198, 1204 Su1mone VII, 45, 249 Sybaris: Sibaris VII, 980 Şoimi, izvor V, 194; stîncă V, 208, 210, 217-218 Şvarzburg vezi Schwarzburg 1245 � .1 ?1 [1246] Tamisa VII, 861 Tanais VII, 74, 877, 937, 941, 971, 976 Tarpea VII, 32, 203, 209, 646, 650, 656, 716, 750, 780 Tartar VII, 168; Tartare VII, 624 Tazlău VI, 205-206 Tătăraşl VI, 878; Tataraş VI, 878; Tataraşi V, 20; VI, 219; Tătăraşii VI, 334 Teba : Thebas VII, 980 Tempe VII, 980 Teiuş VI, 291, 320 Tesalia VII, 982, lli2; Thesalia VII, 980 Teverone VII, 19; Anien VII, 19; Anio VII, 14, 19, 890, 980 Therouanne : Teruan VI, 676, 1112; Teruana VI, 615 Tibet VI, 985 Tibru VII, 19, 160,177-178,252, 876, 980, 1005, 10 17, 1034, 1039, 1041, 1053- 1054, 1057, 1062; Tibre VII, 621, 631, 747 Tibm vezi Tivoli Tivoli VII, 19; Tibur VII, li, 19, 35, 44, 831, 859, 980 Tirgu-Frumos V, 482-486, 5Il, 520-522, 530, 763, 928; Ţ Ţara Moldovei vezi Moldova Ţara Muntenească vezi Muntenia Ţara Românească vezi Muntenia • Ţara Sabinilor VII, li Ţarigrad V, 125; VI, 210, 235, 12i6 T VII, 385; Tîrgul-Frumos VII, 385, 394, 398, 409 Tîrgul-Cucului VI, 334; Tîrgu­ Cucului V, 79, 82; VI, 219 Tîrgul-de-Sus VI, 334; Tirgu-de- Sus VI, 219, 364 Tomi(s) vezi Constanţa Tracia: Thrace VII, 723, 787 Transilvania V, 935; VI, 633, 785, 1072, 1089-1090, 1129; VII, 851, 1092; Ungaria de Sus VI, 1089 Trei-Ierarhi: Trii-Era.rhi YI, 809; Trii Ierarhi VI, 108, 405 Trisfetitele V, 82; VI, 30, 58; VII, 264, 269 Troia: Troada VI, 1039; VII, 76; Troyes VII, 1142 Trotuş VI, 860 Trotuşeni VI, 291, 860 Tunis VI, 672, 1118 Turcia V, 28; VI, 358 Turnu-Măgurele VII, 7, 351, 355, 1089, 1091 Tumu-Severin V, 117- 118; Tur­ nu V, 888; Turnul Y, 888; Turnul Severin ului V, 888 Tyr vn, 51, 600, 615, 905; Tir VlI, 132 294, 354, 619, 730, 859, 861, 1181 Ţările Româneşti vezi România Ţelinoasa V, 68; VI, 548; Ţăli­ noasa V, 67 [1247] Uliţa Mare VI, 108, 334, 339, 361, 364, 878; VII, 307, 390 Umbria VII, 1029 Valahia vezi Muntenia Valea Sabină VII, 14, 25 Valenciena vezi Valenciennes Valenciennes VII, 1142; Valen- ciena VI, 615, 676, 1112 Vama VI, 338, 359, 882, 890 Vaslui VI, 305, 310; VII, 1089 Vălenii de Munte VI, 815 Veneţia V, 14; VII, 1143; Venise VII, 432, 438, 472 - 474 Venusia VII, 13 Verbia: Verbie VI, 617 Versailles VI, 263 Wien vezi Viena Xeni1 VI, 623 Zips VI, 612, 616, 641, 1094 U v w x Z Ungaria VI, 616 Ungaria de Sus vezi Transibania' Vezuviu V, 26; Vezuv VI, 261; VII, 40 Vidin V, 751 Viena V, 23, 88, 90, 864-865; VI, 191, 328, 334, 410- 411, 413, 596, 879, 890, 1036; VII, 284, 337- 338, 340, 840, 867, 880, 10 Il, 1020, 1086; Beci VI, 1153, 1157, 1163, 1166; Vienne VII, 110 1; Wien VII, 883 Villehardouin VII, 1142 Virgo VII, 152, 615, 630, 1053 Voie Apienne vezi Appia, Via 1247 f [1248] NUME DE PERSO�AJE r Acrostihescu "ezi Acrostihescu, Odobaşa Acrostlhescu, Odobaşa V, 5-10; Acrostihescu V, (480). 481-482, (484), 489-496, (509), 511, 518- 520, (537), 539- 540, 543-548, (552), 555, (556), (560-561), 562, (926-927), 928-929; Odobaşa V, (509), 519, 540, (541), 548, (550), 562 Actea VII, (127), (171), 172- 174. (206), 212-215, 217-224, (\022), (\050),1052,1061, (\066). \069- \073, 1075-1077; Ac­ t ea VII, (599), 627 -628, (648), 652-654, 656-657, 659-660, (714), (741), (751-752), (778), 779- 780; Act ee VII, 654-656, 716 Actea ,vezi Actea Act ee vezi Actea Adela 1 V, (796). 801-805, (806- 807), (811), (815- 819), 825- &27, (828-830). 831-832, 979-980; Adeluţa V, 801, 805, (806), (818-819), (823),825,827 1248 Adela 2 VI, (198), (203-204) (209-210),211-217, (220),222, 224-228,230-232, (234-235), (238-239), 240-243, (244- 246). (248-254), (827), 828, (829). 830; Adeluţa VI, 212,214, 227, 241-243, 245, 248 Adela 3 VII, (353), 355- 368, 1092 Ade lina vezi Dorian, Adelina Adeluţa vezi Adela 1; Adela 2 Afin V, (386); Dafin V, (386) Afin vezi Afinoaie, Nastasiica Aiinoaia vezi Afinoaie, Nasta- siica Atiuoaie vezi Afinoaie, Nasta­ siica Afinoaie, Nastasiica V, (420); Afin V, (346), 361-362, 367-375, (387), 388-392, 396-400, 406, (918), 924; Afinoaia Y, 366, (386), 391. 399, (924); Afinoaie V, 373, (405), (924); Nasta­ siica V, 361, 367, 373 - 374, (377). (386), 389-391, 396 Afrodita VI, (138), 139-1-14, (145). 146-158, 161- 165, (166), 168- 176, (177), (815),816 [1249] - Aftanasie V, (688) Aiachi vezi 'Flutur, Agachi Agamemnon VII, (381), (384) Agame,mnc)fi vezi Kiulafoglu, Aga-, mernnon Agămemn vezi Kiulafog!u, Aga­ memnon Aghiotanţi VI, (400), (409) Aglae VII, (590), (595); Zoe VII" (590-591) Aglaia vezi Agla(i)e Agla(i)e VI, (68),70-81,87-90, (803), 804- 807; Aglaia V1' 78, 80-81. 87-90; Aglăiţa VI, (69), 71, 77�79, (82-86), 87, 89, 804, 806 Aglaiţa VII, (257), 259- 261, (262-264), 283-284, (291), (1084) ; Aglăiţa VII, (1083) Aglăiţa vezi Agla(i)e; Aglaiţa Agop VI!, 79; Un tutungiu armean VI, (68), (986); Tutungiul YI, 79, 86, S05, 807 Ahmed Bairactarul VI, (612), {733),' {750) , 751. (1181-1182), 1190; Bairactarul Vf, 751, 0065),1190, (1191); Ekrem Serdarul VI, {l089),( tl90); Ilbrem ser-da­ rul VI. 1182 ;. Serdarul VI, ( 1191) Alcide vezi Pinax, Alcidiu A1cidiu vezi Rutuba, .Alcidius Alecu vezi L�onescu, Alecu : Lun- ceanu ;Mădl.a,n, ' Alecu ; N ea­ muş : Ver işanu.vAlecu Alexandre v�zi Verişanu, �lecu Alexandru yezi Lăpuşneanu, Alexandru : Verişanu, Alecu , Alice vezi Irmont, Alice d' "" Alta veziFemei sar-mare (Cîteva.c ) Altul veai Boieri; Precupeţi (Trei,..,); Ţărani Alunarul vezi Vînzător de alune prăjite (Un,..,) L'Ambassadeur de Qotison vezi Ambasadorul regelui Cotison L' Ambassadeur du roi dace Coti­ son vezi Ambasadorul regelui Cotison Ambasadorul vezi Ambasadorul regelui Cotison Ambasadorul regelu(Cotison VII, (127), (1022); Ambasadorul VII, (206); L'arnbassadeur de Coti­ son VII, 708; L'arnbassadeur du roi dace Cotison VII, (599), 647-648, 708-709, 739-740, (7,41), (750); Solul VII, 205 Amicii lui Ovidiu vezi Patriciani Ana VI, (612), (620), (623�624), (660),664-665,667-668, (669), (671),675-685, (688), 698- 699, (700),(742-743), (745), (757). (760), 761-766; (775), 779,0046-1047.).:(1065),(1072), (1079). (1083), (1089);( 1105� 1107), 1111-1117-, (1123), 1124- 1125, (1126), (1187- 1188), (1197-1198);'1199-- 1205, 1218- 1219; Anicuţa VI; 676 Anghel, Radu V, (816); Radu V, (796), (804),820-826,830-832, 980 Angheluşa V, (15),{2-8), 4'5d.;50/ (870); VI, (22) , Ariica V, (19q» (195), 196� i98, (199), (204)'.(208). 209, (210), 2,20, 223-224, '.(897), 898�90{ Anica.' vezi Florineasca, ,Anica !' 1249: #, [1250] Î I ,. Anicuţa vezi Ana; Florineasca, Anica Anto(c)hi vezi Zgtrcea, Antohi Anton vezi Anton Secuiul Anton Secuiul VI, (612), 718, (72-4), (729), (740-741), 1055- 1056, (1065), (1089), (1131), (1148),1158, (1168); Anton VI, (716), 718-721, 1055-1061, 1063- 1064, (1148), 1158- 1162, 116-4, (1165), (1167), 1170, (1172) Arbore VI, (282-283), 286-294, 297-303, (310), 317-319, 322- 327, 353-355, 357, 371-376, 378-380,382,393-396, (834- 836), (854),858-865,873-875, 887-889, 896-898, 90-4, 91-4, 919, 926-927; Arburaki VI, 912; Arbure VI, 287 -289, 292, 302-303,319,325-326, (344), 353, 357, 379, 395-396, (844), (852), (856-857), 858-861, 863-864, (868),872-875,888- 889, 897-898, 900-906,908- 913, 915, (922), 92-4, 926-928, (929); Ursu VI, 380, 911. 915, 928 Arburaki vezi Arbore Arbure vezi Arbore Arbure, Costandin VI, (309); Con- standin VI, (867) Arbure, Toadir VI, (308) Arifta vezi Arifta, Vasilachi Arifta, Vasilachi VII, (115-4); Arif- ta VII, (1154); Bostan VII, (1154), 1155-1158; Vasilachi (şi Vasilaki) VII, 1156 Aristiţa V, 188, (346-347), (3-49), (351), 353, 357, (358- 360), (363-36-4), (369), 377-378, (381), 1250 AI AI AI AI AI Ar As As � Au Au Au ( ( 6 ( ( ( [1251] �r 99), I 108, , tsti- de 36) ; !e- po- iuţi Un '23, 76; TII, .sar .ta- �7). 16), 1- 7- �91, 15). )­ ,2), 60, :e­ '9), 8), 1- 53, 9), 1), 2), l F44-745), (747-754), (757), (765), (774-775), (785), 786- 788, 10 19; Augustus VII, (990) ; Cesar VII, (134). (142), (148), (150- 151), (168- 169), (179). (181- 183). 185, 187, 190- 192, 194, 198,200-206, (208--410), (212), (223-225), 227, (238- 239), (246), (1023), (1026), (1035), (1040), (1042), (1045- 1046). (1058- 1059), (1067 - 1069), (1076), (1079- 1082); Cesar VII, (600). (608), (615), (617-618), (624-625), (629). (632-633), 635, 638-641. 643, 645-648, (650-651), (660-661), (670), (672), (674), (676), (697), 700, 704,706-708, (711-712), (719), 727, 730, 732-733, 735-739, (747), (773-774), (776). (783- 78'1); Cesar August VII, 192, (24'1); Cezar VII, (986), (1017); Octave VII, (649-650), (676); Octaviu VII, (209), (223), (240). Babebibobufte VII, (587) Bairactarul vezi Ahmed Bai rac- tarul Balaban V, (332) Balamucea-Pe rcea VII, (587) Balaşa 1 VII, (297) Balaşa 2 VII, (273), (279), (292) Balaur vezi Balaur, Safir Balaur Safir VI, (256-257), 262, 267, (831); Balaur VI, (258), 263- 264, 278; Safir VI, (258- 259). 260-264, 267-273, 275- 276, ,278-279, 831-832 B (246), (986), (1039); Octaviu Ce­ sar VII, (164), (208), (246), ( 1031) Auguste vezi August Octaviu Ce­ sar Augustus' vezi August Octaviu Ce­ sar Autre (Un ec ) vezi Precupeţi (Trei ,...,) Aval VI, (1131) Avde!a vezi Avdelas, lani Avdela, lani vezi Avdelas, Iani Avdelas,lani VI, (444). (940); Av- dela VI, 489; lani Avdela VI, (451); Grecu VI, 977-978; Grecul VI, (940) ; lani VI, (444); (452), 460-46'1, ('168-'169), '170-480, ('181), ('183-486), 487-'195,497-508, (510), (512), 514-517, (943), (945), 9'19, 952-953, 955-967, 969-972, 977 - 981; Ianiche VI, 966 Avrămică VI, (339), (882); Solo­ monică VI, (882) Balduin VII, (585) Bamboo (King ,...,) vezi Papură- împărat Baneeseu VI, (224) Baneherul V, 673-67'1, 9'19 Barabulă V, (67), (874) Barbu vezi Barbu Lăutaru(!) Barbu cel bătrîn vezi Barbu Lău- taru(!) Barbu Lăutariu(l) vezi Barbu Lău­ taru(!) Barbu Lăutaru(l) V, (15), (33), (95), (871), 882, 884; VII, 1251 I I� f il 1; 1 , I "1 J [1252] . .t. ' C"f, (349); Barbu V, 95-100, 388, (442), 881-885; Barbu eel bă­ trîn V, 95; Barbu Lăutariu(l) V, 95, (880-881); VI, (285); Barbul VI, (16) Barbul vezi Barbu Lăutaru(l) Barbuşcă - Moară de vînt VII, (587) Barnov vezi Harnov Le baron vezi Graenzfeld (de _) Barrus VII, (127), 170-172, (17'1), (204),214-218, (599),626-627, . (628), 653-656, (741), (745), (751-752), (1014), (1022), (1049), 1050-1052, (1056), (1061), 1062-1064, 1069-1071, 1075, 1077-1078 Barza VII, (807) Barză vezi Barză, Ion Barză, Ion V, (630); Barză V, (631), -633, 648-649, (652), 657 �658, (674), 678-68'1, 695, 698, "9'18, (949), 950; Feciorul V, 673; Stan V, 657 Basarab, Matei VII, (583) Băiet de ţăran (Un",) V, (480). (927) Bălaşa V, (796-798), 799-808, (810), 817-823, 825-832, 979-980 Bărbaţii vezi Patriciani; Ţărani Bătrînul vezi Român bătrîn (Un-c ) Beeri vezi Becri-Mustafa l Becri-Mustafa VII, {583), (1139); Beeri VII, (583) Belea (popa i--} vezi Pepelea Bercu VII, (376), (478). Bereznine VII, (417), (419), (434), ('136); Le prinee VII, 422-428, . (438-439). (452). (45'1),455- 1252 467, (468),469-472, 475-581, 1102- 1103 Bibi vezi Ischiuzarliu, Tachi; Rl1- fineasca, Enăchiţa Birman vezi Birman, Frarrţ Birman, Franţ V, (288), (909); Birrnan V, 292; Franţ V, 291- 293, (298-303).304-305, 308- 311, (313), 317-321, (908), 910-911, (912); Frănţişor V, 293, 910 Blrzoaia vezi Bîrzoi, Chiriţa Bîr zoaia, Chiriţoaia vezi Bîrzoi, Chiriţa Birzoaie, Chiriţa vezi Birzoi, Chi­ riţa Bîrzoi vezi Birzoi, Grigori Bîrzoi, Chiriţa V, ·120, 424, 470; Bîrzoaia V, '136-437, 4'17; Chi­ riţoaia Birzoaia V, 45'1; Chiriţa Bîrzoaie VII, 337, 341; cu­ riţa V, (15), (28), (33);' (36). 87-93, (345-347), 348-353, 357-378, (380), 384-387, 389- 392, (397). 399- '103, 405- '109, (411-413), 4H-'l28, 431-432, (433-'13'1), 435-'149, ('150), 453-456,465-478, (842), (879), 880, (917-922). 923-925; VI, (815), (82'1); VII, (329), (331), (333), 337-343, (344), 3'15- 350, (1085- 1087)" 1088- 1089; Chiriţoaia V, '137-438, 447, 449, 475; Chiriţuşca V, (406); VII, 3'12, 345; Criţa V, 348- 349, (923); Chiriţa Surdulea V, 348 Bîrzoi, Grigori V, (3'16), (349), (358), (374). (382). 406, (412), ('125.), (474), (917); VIl,(331); [1253] 1. Bîrzoi v, (89),406-409, (419), 441-445, 455-456, 462-467, 469--'-471, (474), 475...,476, (924- 925); VII, 340- 342, 345, 348- 349; Un glas de la galerie V, 88; Glasul de Ia galerie V, 90, 92- 93; Grigori V, 476 Bîrzoii V, (451) Black VII, (445), (448) Boier (Un s-) vezi Boieri Boier bătrin (Un,....) V, 399 Boieri VI, (323), (612), (665), (686), (747), (749), (753), (774), (874), (1105), (1118), (1189), (1214); Altul VI, 687-688, 1119; Un boier vi, 687, 695; Boieri divanişti VI, (393), (926); Boierii VI, (656-657), 666, (669),688-690,692, (694-695), 697, (751), (754), 778, 879, 927, (1099), (1105), (1119- 1122), 1216 Boieri divanişt i vezi Boieri Boierii vezi Boieri Boierul vezi Iaur tescu Bombeanu V, (630), (639), 640- 642, (652), (656), (677), (681), 695-696, 698-699, 948, 950 Bondicescu vezi Bondici Bondici V, (346), 354-359, (360), (363), 378-387, (397), (399), 401-407, (409), (917), 920, 923-924; Bondicescu V, 356, 358, (362), (372), (374), (400); Crastaveţovici V, 354-355 Boscu vezi Ghiţă Bostan vezi Arifta, Vasilachi Bostanus Coctus V, (604) Bostănescu V, (68) Brâme, Armand de VII, (417), 441, 462; Arrnand VII, 441- 451. (458), 460"':'-463,468-474, (475), 477-480 Brennus vezi Gallus Breslaşi VI, (747), (1189) Brididi V, (92) Brînzoi, Gurluiţă vezi Guliţă Brustur V, (371- 372), (374), (406-407), (418), (470); VII, (590-591), (593), (1147) Brusturoviţi VI, (168), (173) Bucatarul vezi Bucatar (Un vc ) Bucatar (Un,....) VI, (198); Buca- tarul VI, 229-230, (236), 237, 830; Bucătarul VI, (827) Bucătarul vezi Bucatar (Un vc ) Bufte V, (67), (874) ; Cardaş V, 874 Buftea, Ion V, 749-750; Ion V, (726), (732), 733, (743), 749- 750, (751-752), 756, (759), 977 Buimăcilă, Toader V, (596); Toa­ dir Buimăcită V, (597); Teo­ dor, V, 604-605, 612; Toa­ der V, (597-598), 599-606, 608-609, 611-614, 616-617, 624, (625), 626-627, 934-943, 946-947; Toadir V, 600-601. 603, 609, 613-614, 616, (622), 624-625, 940; Toderel V, 938; Todirel V, 602, 935; Todirică V, 609, 612-613, 935 Buirnăcilă, Toadir vezi Buimă­ cilă, Toader Bujor V, (190), 199-202, (203), (206), 210-215, 217-221, (898-902); Bujoraş V, 215, 902 Bujoraş vezi Bujor Burduzan V, (330) Bursuflescu vezi Bursuflescu, Ana­ stasi Bursuflescu, Anastasi V, 227; Bur­ suflescu V, (107), 112, (226), 1253 [1254] Li 227 -231, (232), (235-236), 237-249, (251),252-260, 887, 903-904; Nastasachi Bursu­ flescu V, 252; Nastasi Bursu­ f1escu V, (236). 237; Nastasa­ ehi V, .251, 253, 256, 260 Caius- Trebonius- Vespasianus vezi Caius- Trebo'nius- Vespasianus- N eron-Caracala Caius- Trebonius- Vespasianus-N eron­ Caracala V, (116); Caius- Trebo­ nius- Vespasianus V, (888) ; Maxi­ mus-Trebonius-Pompilius V, (888) Calcănstraehini, Despa VII, 334; Cioaela VII, 336; Despa VII, (331), 333- 336, 338, (343). 344 Caliopa vezi Caliopi Caliopi V, (796), (799-800). (802), 812-823, 826-829, 831-832, 980; Caliopa V, 980 Calipsica vezi Florica 1 Calipsiţa V,(88). (346 - 347), (349), (351), 353, (357-360). (363- 364), (369), 377-378, (381), 383- 384, (389). 390-392, (399). (401-402), 403, (405), '408, (409), (418). (470), (918); Lăp­ şiţa V, (349) Camehameha V, (127) Capul lictorilor vezi Mănîncă-foc Cardaş vezi Bufte Carmen vezi Carmina Carmina VI, (612), (623-624), (640), (668), (671), 708-713, (717), 718-723, (724). 725- 728; (736). (755). 756-759, 1254 C Bursuflescu, Nastasachi vezi Bur­ suflescu, Anastasi Bursuflescu, Nastasi vezi Bursu­ flescu, Anastasi Burtăverdescu V, (125) Buzunăreseu V, (120); VI, (542) 765-769, (770-771), (1046- 1047), (1049). 1055-1061, (1065), (1079-1081), (1087), (1089)' (1093), (1105-1106), (1109- 1110),1129-1145, (1149-1150). (1153), (1157), 1158-1171, (1172), 1173-1179, (1184- 1186), 1193, (1194). 1195- 11Q7, 1200- 1211, (1212- 1213); Car­ men VI, (715); Contesa VI, 1168; Diana VI, (1089). (1093), (1105), (1109-1110) Cartofilus Cesarus Craescus V, (604) Cati VI, (92). 98- 101, 103- 104, (107),108-110, (111),112-114, (117-119), 120, (121-122), (128), (133), 812 Catinca VII, (1154), (1157) Catrina 1 VI, (444-445), 447- 453, 459-460, 463, (464), 465, (468). 476, (477), 480, (481- 482), (485), 486-487, (489), (500), 512-513, (514-517), (943), (945), 946, 948-949, (953), 954-955, 958, (967), 968-971, (975), 976-977, 979- 980; Catrinuţa VI, 460, 463, 969 Catrina 2 V, (596), 598-599, (620), 621, 623-624, 934, (945) [1255] - Catrina 3 VII, 499, (1109), (1119), (1121) Catrinuţa vezi Catrina 1 Cavaleri V, (677); VI, (520), (997); Cavalerii V, 672, 674, 949; VI, (1005) Cavalerii vezi Cavaleri Călugări VI, (612) Căpitan de lefecii (Un e-} vezi Căpitan de seimeni (Un s-) Căpitan de seimeni (Un",) VI, (663), (1089), (1103); Un căpi­ tan de lefecii VI, (1103); Căpi­ tanul VI, 663-664 Căpitani VI, (774), (1214) Căpitanul vezi Căpitan de sei­ meni (Un e--) Cebal VII, (17), 56-57, (68), 69- 70, 84, (884-885), 911, (918), 919, (930) Ceielalţi vezi Prietini a lui Leonil Cerbescu vezi Rufinescu, Enache Cernelescu(l) vezi Cernelescu, Ne- culai Cemelescu, Neculai VII, (295), (304), 322; Cernelescu VII, (304), 305-314, (317-319), 320- 326, (1084); Cernelescul VII, 326; Neculai VII, 305- 306, 308 Cesar vezi August Octaviu Cesar Cesar vezi August Octaviu Cesar Cesar August vezi August Octa- viu Cesar Cezar vezi August OctaviuCesar Chiosa 1 VII, (590), (11':17) Chiosa 2 V, (66) Chirculici V, (464-':165) Chiriac V, (770) Chiriacos V, (328) Chirilă 1 V, (630), 662-664, (665). 676-677 Chirilă 2 VI, (46) Chiriţa vezi Bîrzoi, Chiriţa; Do- chiţa Chiriţoaia vezi Bîrzoi, Chiriţa Chiriţuşca vezi Birzoi, Chiriţa Chiulafoglu vezi Kiulafoglu, Aga- memnon Chiulafoglu, Agamemnon vezi Kiu­ lafoglu, Agamemnon Chloe VII, (127), (171), 172-173, (206), (212), 213-214, (215), 218, (876), (1022). (1050), 1052, (1061), 11066), 1068-1069, (1070), (1075), (1077- 1078); Chloe VII, (599), (627), (648), (652), (7IQ), (714), (741), (751), (774), (778) Chloe vezi Chloe Cho(eu)r vezi Cor Chor vezi Kor Cibotarul vezi Kaiserlik, Şniţel von � Cioacla vezi Calcănstrachini, Despa Ciobotarul vezi Kaiser'lik, Şni- ţel von '" Cioclu vezi Tănase (pitar '" ) Ciubăr vezi Ciubăr-vodă Ciubăr-vodă V, (16); VI., (612), (620), (625), (628), (635), 649- 651, 669, 701, 701, (736), 737, (747), (753), 754, (774), 175, (767), (808), (1039- 1040), (1050), (1065), (1072), (1079- 1080), (1082� 1083), f 1089- 1090), (1097)" (1101), 1106, (1126),1184, (1190-1191),1192, (1214), 1215; Ciubăr VI, (626), 649-656, (657). (666), 669- 670, 701-708, 737-739, 754, 1255 1 1 [1256] ,f • il 776-778, (779), (1077), (1083- 1084), (1086), (1090), 1097- 1098, 1100, (1101), 1106-1107, 1126-'.:1129, 1184, 1186, (1191), 1192- 1193, 1216- 1218, (1219) Ci(u)botar neamţ (Un,...,) vezi Kaiserlik, Şniţel 'Ion,..., r Ciupici vezi Ciupici, Staneiu Ciupici, Stanciu V, 741, 743; Ciu­ piei V, (726), 730-732, 740- 757, 759-"-760, 977 Ciupi1ă V, (526) Cîreei vezi Cîrcei, Nastasi Cireei, Nastasi VII, (295), 298; Cîr­ cei VII, (297), 298-303, 315- 317, 324-326, (1084); Clreel VII, 302; Nastasi VII, 326 Clreel vezi Cîrcei, Nastasi Clrcioe vezi Cîrcioc, Timoiti Circioc, TimoftiV, 543, 556; Cir- cioe V, (62), (480),(537), 538- 541, 543-544, 546, 555-556, (926-928), (930) Cirtescu VII, (586) Clara VII, (295), 297-305, (308), 311-313, 315-317, 324-326, (1084); CIăriţa VII, 299- 30 1, 325 Clăriţa vezi Clara Clevetici vezi Clevetici, Chiehită C1evetici, Chichiţă VI:' 546; Cl�- vetiei V, "(36), 59-63, (66), (608), (872), 873-874; VI, {.520), 523-525, 528-530, (537), 540-549, (550-551), 568-'570, 581, (582-583), 584, 586-588, 602-608, (982), '(985), (987-988), (990-991), (994), (997), 998- 1002, (1005), , I006-lOi2, 1017-1018. 1023- .1�56 [1257] 1025, 1030-1032; Gogoşeri, VI, 10 17; Gogoşescu VI, 568, 16 17 Gogoşilă VI, 569, 10 18 ' Cfevefiu vezi Clevetius ClevetiusVII, (127), 166-174, • 204, 212, 214, 216-217, 219- 220, (599), (622), 623-625, 627-628, 652-658, (714), 715, (741), (745), (751-752)" (778), 779. 1040, 1045- 1049, (1050), 1052, (1056), (1060- 1061), 1068- 1070, ' (1075), 1076; Cle­ vetiu VII, 167, 217, 1046; Cleveţiu VII, (1071) Cleveţiu-vezi Clevetius Clients VII, 697-698, 724, (750); Les clients VII, (646), (708) Les clients vezi Clients Cloanţa vezi Stana (Baba sc ) Cloas VII, (1016), (1022), (1026- 1027), 1028- 1031, 1042, (1052), 1053 Clocroclotroni vezi Colocotroni Cociur1ă V, (371-372), (371), (106-407), (118); VII, (590- 591), (593), (1147) Cocus Irnperator vezi Dămian, Iorgu Cocus Mocus vezi Dămian, Iorgu Coerax VII, (17), (56), 57-59, (69), (884-885), (910), 911- 912, (913); Thracus VII, (881- 885), (910), 911-913 Coerax vezi Hebro Cofeţaki vezi Zaharaki Cofetar grec (Un s- ) vezi Zaharaki Cofetarul vezi Zaharaki Colivescu V, (762), 768-775, (778), 779-781; (786), 787- 794, 979 Colocotrorii VI, (829); Clocroelo- troni VI; (829) Comana VII, (585,.. Comisar (Un""')-,vezi C!'lmisari Comisar de poliţie (Un,...,)· V. 79; VI, (520), (997), 1033; Comisariul V, 85, 879; Comisa­ rul V, 79, 879; VI, 609, 1033 Comisari VI, (17), (54), (132), (395); (813), (926); Un comisar VI, (92); va,' (257), ('331), (341); Doi comisari VI, (47); (301); Trei comisari VI, (123); Un comisari VII, 288; Comisarii VI, (48-49), 124, (132':""133), (395), (926); Comisariul VII, 288-292; Comisarul VII, 288, 342, 346, 348- 319, (1083); Slu­ jitori VI, (926); Slujitorii VI, (926) ; Doi subcomisari VI, (391), (861) Comisari (Doi,...,) vezi Comisari Comisari (Trei,...,) vezi Comisari Comisari (Un,..., ) vezi Comisari Comisarii vezi Comisari Comisar [ijul vezi Comisar de poli- ţie (Un,...,); Comisari Le comte vezi Irmont (d' '""') La comtesse vezi Irrnont, Alice d' Consomatori VII, (288) Constandin 1 VI, (26-27), 793; Alt prieten VI, (26-27) Constandin 2 VI, 229; Un vatav VI, (198); Vatavul VI, 229, 236, 830 Constandin vezi Arbure; Costau­ din; Costantin Păscariu Contesa vezi Carmina; Luţa; Pupăzamberg, Irina de Conţu VI, (38) Copltandru (Un -). VI, (100), (936); Copilaudrul VI, (108), 409, (936). Copilandrul vezi Copilandru (Un- l Cor V, 191- 192, 196, 432, 435, 896-897; VII, 333, 335, 337, 339,' 341, 341-315, 319-350, 487 -188, 193, 195, 199, 514- 515, 522-523, 527, 531, 561, 1089, (1119), 1120- 1121, (1124), 1126- 1128; (1130), 1131; Choeur VII, 707-:-708, 710, 712, 714, 716-718, 720- 721, 738-710, 773-771, 776, 778, 780-782, 781-785, 791, 801,816-817; Chor VII, 915; Cor final V, 224, 678; VI, 65, 800; Cor general V, 198, 202; Coru V, 898, 902; VI, 951, 980; VII, 1089; Corul V, 437 -138, 172-173, 564, 631-635, (898) : VII, 565-567, 569-570, 1125, . (1131), 1135- 1136; Corul final , VII, 573; Hor VII, 963; Horul . VII, (946) Cor final vezi Cor Cor general vezi Cor Corbu vezi Corbu, Vasile Corbu, Vasile V,. 211-212; Corbu V, (190), 192- 195, 198, (199), (208), 210-219, (220), 221- 224, 896-898, 900-902 Corina VII, (127), (131-132), (131), 135- 139, 144, 147, (148), 149-151, (155), (166-167), 171-176, (238), (210), (1003), (1016), (10 19), (1021_ 1026), (1031), (1038), (1042), (1046), 1052, (1071), (1081); Corine VII, (601), (601), 601-607, i257 i , I i '1 :1 [1258] r -� ; . 0.1 , '609-610. 612, (613), 614-615. (617), (623), 628-630. (670). (672). (681). (683). 684-688. 691. (692). (694), 695-696, (741-744). (746). (755), (757), (759). 760-764, 767. (768), (770). 771- 773; Corinna VII. (986-987) Corine vezi Corina Corinna vezi Corina Cortege vezi Cortej Cortej VII, (564). (1134); Cor tege VII. (816) Coru(l) vezi Cor Corul final vezi Cor Costachi VII, (1154). 1155; Costică VII. (1158) Costantin Păscariu V. (623); Con- standin V. (9'12) Costea 1 V, (108) Costea 2 VI. .(488). (9'11). (956) Costică vezi Costachi Coşcodan vezi Coşcodan, Ghiţă Coşcodan, Ghiţă V. (630- 631), (633). (656). (663). 67'1, 678. 9'18; Coşcodan V. (20'1). 6'12- 653.657-662.664-675.677- 678. (679). (681). 682-698. 9'18-951; Ghiţă V, 6'17, 6'19. 657, 66'1. 666, 669-673, 675, (676). 678-679. (681), 683- 685, 687, 69'1. 697. 9'18-950; Zarafopulos V, (638), (6'11). 695-696, (951); Zarafopulos Coşcodan V. 696. 698 Cotta VII. (127), 166-168, 171, 173, 204, 212-214. 219, 221, 225-226. 250-252, (599), (622), 623--62'1, 626. 628, 647, 652-653, 657-658. 661-662, 1258 679-680, 715. 721, (741). (745), (751), (778), 779, 785. (1022), (1038). 1040, 1045- 10'19, (1050). 1051-1052. (1056). (1060-1061). 1069-1070, (1071). 1074. 1076-1077, 1079- 1080, 1082 Coţcărescu V, (120) Coţofană VII. (590). (11'17) Coţofană vezi Coţofănescu Coţofanescu vezi Coţofănescu Coţofănescu VII, (373), 375-381, 383. (38'1). 385-386. (39'1), 402-404, (405). 406-410, 1094- 1998; Coţofană VII, 378. (405). 1097; Coţofanescu VII, 406 Courtisanes vezi Cur tizane Les cour tisanes vezi Cur tizane Covrig (de,...,) V, (750) Crainic (U n ,..., ) vezi Crainici (Doi ,...,) Crainiei (Doi,..., ) VII, (1109), 0.119); Un crainic VII. 1120; Crainicullui Papură VII. (485), (1110), (1118); Crainicul [lui Pîrlca-vodă] VII, '195. 1120 Crainicul vezi Stolnicullui Lăcustă Crainicul lui Papură vezi Crainici (Doi,...,) Crainicul [lui Pirlea-vodă] ve2i Crainici (Doi,...,) Craioveanu, Tachi V. (69'1). Crastaveţovici vezl Bondici Cremine V. (30), (83). (597). (600), (605). (876). (933-93'1). (936), (9'17); VI, (395) Creţu vezi Creţul Creţul VII. (590), 592-595, (1147). 1148- 1149; Creţu VII, (591) [1259] Crişu, Leoni1 VI, (99); Leonil VI, (92), (96), (99), (103-104), 108, (110), 115- 117, 119-123, (125). 128, 13t- 133, (812) Criţa vezi Bîrzoi, Chiriţa Criviţul VII, (485), 559- 561. 564-567, (572), (1104), (1109- 1110), (1118), 1130-1131. 1133-1136, (1137); Le Po1e Nord VII, (802), (809); Le Vent VII, 801-808, 820; Le Vent du Nord VII, 801-802, 808, 815-818, 820 Croitor francez (Un _) VI, (68), (986); Croitoru1 VI, 76-77, 81, 83-87, 804-807 Dafin vezi Afin Da1bu VI, (266) Da1bu vezi Dalbu, Leon Da1bu, Leon VI, (256-257), 258, (831); Dalbu VI, (257), (265), (831); Leon VI, 258-264, (265), 266-270, 273-279, 831-832; Leonaş VI, 261-262 Da1bu, Ştefan VI, (256), (831); Ştefan VI, (260). (264), (266), (268), (274-275), 277-278, (279), 832 Darna vezi Damele curţii; Mala- cofna Dama cochetă vezi Malacofna Damă (O _) V, 399 Damă (O "") vezi Damele curţii Dame V, (566), (572), 573, (574), 575, 578-580, 582, 586-587, 589-591; VI, (520), (997); Damele VI, 1005 D Croitoru1 vezi Croitor francez (Un "") Cuculeţ V, (346), 362-363, (372), 379,396-398,400-405, (409), (434), (917) Cu1ucciu(1) vezi Păzitor de noapte (Un-) Curcan (Un -) V, (412), (439- 440), (461), (464), (476) Curcu1ets Istets VII, (587) Curtizane VII, 224, 1076; Cour ti­ sanes VII, (746) ; Les cour tisanes VII, 628, 654, 657, 660, 714- 715,719, (752), 778-779,783; Cur tizanele VII, 215, 219, 224, 1076; Toate VII, 1076 Cur tizanele vezi Cur tizane Dame ale curţei VI, (664); Darnele VI, (665), (669), (1104- 1105); Jupînele VI, (1104-1105) Darnele vezi Dame; Dame ale curţei ; Damele curţii Damele curtei vezi Damele curţii Damele curţii VII, 521; Darna VII, 522; O damă VII, 522, 1125; Damele VII, 521-522, (1124- 1125) ; Damele curtei VII, (1124); Dames VII, (816) Dames vezi Damele curţii Damian vezi Damian, Enachi Damian, Enachi VI, (14- 15), 18, (789); Darnian VI, (14), 15- 28, 30-32, 46-49, 54-64, (789), 791-795, 797-800; E­ nachi Dărnian VI, (41), (791), (796), (801); Enachi (şi Enaki) VI, 16, 19, 21-24, 32, (41), 5� 5� 59-6� 63-64 1259 I �I I I� [1260] I Il I I , I 1: 'l ... 1 ,l' Darabanovici, Ivan '" Ibrailof ve­ zi Stacanovici, Ivan "',Ibrailof Dava VII, (121). 229-231, (599), 664-665, (741), (753), (1022- 1023), 1080 Davus vezi Gallus Dărnian vezi Dărnian, Iorgu Dărnian, Enachi .vezi Damian, Enachi Dămian, Iorgu VI, 50, 7Q5 j Cocus , Imperator VI, 800; Cocus Mocus VI, 53, (54), 571 61-6�; Dămian VI, 37, 48, (54), 791-793, 795, 797, 800, (801),: Georges VI, 25-26, 29-30, 32, 34-35; Gugulea VI, (16), 24,' (54); Iorgu V, (24), (306). (837-838); VI, (13-- 17), (19), (21), (23), 24-27, (28), 29-38, 41-48, 50-53, (54). 57-64, (783- 784). (786). (789). (791), 792- 800, (991);, Iorguşor VI, 25; Jorj VI, 794; Mocus VI, 63, 800; Rosmarinopolus VI, ,796; de Rosmarinopulos VI, (40- 41), 796; Rosmarinovici VI, 47-49, (54); de Rosmarinovici VI, 37; de .Rosmarinoviţ i VI, 42,; Rozmarinovici VI,796 Dănilă VI, 596 ; Doctorul VI, (520), 522-523, 527-532, 539, 560-561, 563-564, 581, (582-583), 584-588, 595-597, 599, 606-609, 998, 1001- t003, 1006, 10 13- 10 16, (1023), 1024-1026, 1028, 1031- 1032 ;�Doft()rul VI, (598), 599, (600),' (608), (98'5), 1013, (1029); Leandru VI, (997).998, 1001-1002, 10'13, 1024, /1028 1260 Despa vezi Calcănstrachini, Despa Despea, 'V, (107':"108), (111) Despot' "vezi D�spot-Eraclid' Despot- Bazilic _ y�zi Despot- Era- clid i Despot-Eraclid ,VI, '(q12), (614), 655: 6�7, (1'<>7'1),'(1078), (1089), 1099; Despot -VI, (62�-628), 637 -J>43, 652-6'57, (659-:-666), 667 -':668, (669), 670-674, (675-677), 678-686, (687- 688), (690),'692-693, (694) 695-717, (720), 721-723, (724- 726), 727-7,29, (730- 731),' 732-743-,- (745-748), 749-755, (756-758), 759-778, (1037), (1040), (1016- 1048), (1050), (1060- 1061), (1064- 1068), (1072-1074), (1077- 1078), 1079-1080, (IG81- 1084), (1086), 1087, (1088- 1089), (1092), 1093- 1094, 1097-1100, (1101-1102), (1104), 1105- 1111, 1113- 1118, (1119), 1120- 112,3, (,1124), 1125-1136, (l139�,1140), (1143). 1144-1158" (li63- 1164). 1165- 1168,(1169), 1170, (1171-1175), ,1176-1193, 1197-1205, (1206-1207), 1208- 1218, (1219); VII, (875), (878), (1014), (1140); Despot­ Bazilic VI, 1100; Despot-Hera­ clid VI, (1046) ; Despot-vodă VI, (611), (623), (633), 696, (1051), 10'89); Despot-vodă Eraclidul VI, (627); Eraclid VI, 656, 1099- 1I00; Iacob Eraclid Des­ pot VI, 1182 ;lHeraclidis VI, 734, 1182 '1 [1261] - Despot-Heraclid vezi Despot-Era­ clid Despot-vodă vezi Despot-Eraclid Despot-vodă Eraclidul vezi Des- pot-Eraclid Diana vezi Carmina Dibici vezi Zabalcanschi lUdică VII, (590); Nedelcu VII, (590), (1147) Dimitrachi vezi Ghiftui, Dumitra- ehi Directorul prefecturei VII, (1147) Doamna. vezi Ruxandra Doamna Doamna Ruxandra vezi Ruxandra Doamna Dochiţa V, (190), 191-195, 198, . (199), 200-208, (209). 210, (218-219), 224, 896-900, . (901); Chiriţa V,. 899; Froniţa V, 899; Hrisiţa V, 899; Locsiţa V, 204-205; Măndiţa V, 899; Pachiţa V, 204-205, 899; Pro­ hiriţa V, 204; Tarsiţa V, 204- 205; Zoiţa V, 205, 899 Doctorul VII, (353). 368 Doctorul vezi Dănilă ; Leonard Doftorul vezi Dănilă DomnicaVII, (587), 588 Dorian vezi Dorian, Adelina Dorian, Adelina VI, (256), (260), (262). (264); Adelina VI, (262- 264). 265-270, (273), 274- Egor V, (480),482-489,511-.5)2, 514-517, (518), (521), (52.7), 528-529, (535), 542 . .,,-:543, (557--558)." 559, (560). 561- 563, (926-927). 928-930; Ego- E 279, (831), 832; Dorian VI, (264), 274, 277 Dorian, Nicu VI, (256); Nicu VI, 265-273,278-279, (831), 832; Niculeţ 'VI, 271; Nicuşor VI, 267; Nicu Ţifne VI, 265 Drac (Un""') vezi Draci Draci VI, (92). (118); Un drac VI, (92), 122; Dracul VI, 122 Dracul vezi Draci Dragomanaki VII, (1156) Le dragon vezi Zmeu Dragon (Un,...,) vezi Zmeu Drojcar lipovan (Un e-) vezi Iva- nuşca Droşcar lipovan (Un e-') vezi Iva- nuşca Droşcarul vezi Ivanuşca Duducescu vezi Duducescu, Cos­ tlcă Duducescu, Costică VI, (520), (997). , (1012); Duducescu VI. (525), 526-527, (528), 529, (530), (537), (562). (572-575), 578-580, 583-584, 588, (589), (985). (987). (1001), 1002, (1005), (1019), 1021-1023, (1026) Dulce vezi Limbă-Dulce Duluţă V, 72; Surugiul V, 71-77, (875). 876-879 Dumitrachi vezi Ghiftui, Dumi­ trachi Dună V, (108) raş V, 511. 515; Zahar Marojna­ V, 930; Zahar Marojnă V, 563 Egoraş vezi Egor Ekrem Serdarul Vezi Ahmed Bai­ ractarul [1262] Elena VI, (282), 299-300, 312- 317, (320), 321-322, (324),325, 327-328, 352-353, (354), 355-356, (357), 361-362, (369),375,378,381-384,387- 390, 396, (835), (854). (856- 857),863, (86'1), 869- 871, (872), 874, 876, 887-889, 892-894, (896),902,904-911,914,916- 919, 921-924, (925), (927), (929); Elencuţa VI, 907 - 909 ; Elenuţa VI, (891), 906, 909, 911. (914), 916; Helene VI, 905; Elena Hîrbozeanu VI, (836); Ilenuţa VI, (292), 312, 869, (914),918, (920); Lencuţa VI, 893, 916; Lenta VI, 312, (319-320),321-322,325,327, (329), (347-351), 353, (354), 355-356, (358), 361-362, (365-366), 378, (380), 382, 384, (386), 387-390, 396, 870-871, (872), (886), 887-889, (890- 891), 893- 894, (904), 905, 908, 911, 914, (915), 916, 918-919, (920-921), (924-925), (927); Lenţuşoară VI, 382, 388, 390 Elencuţa vezi Elena Elenuţa vezi Elena; Marghioliţa 2 1" Falcă-bătută vezi Valentinată Faraonescu vezi Faraonescu, Ghiţă Faraonescu, Ghiţă VI, (576); Fara­ onescu VI, (576) a Farcaş VI, (400), (402-404), 405-406, (408), 412-413, (415), 416-420, (421), 422- 1262 F ,!=liza VII, (586) Emma VI, (180), 181. (818) ; Princesa VI, 181-195, (817), 822-823 Enachi (şi Enaki) vezi Darnian, Enachi Enachiţa vezi Rufinescu, Enache Enlchiţa vezi Rufineasca, Enăchiţa Enăchiţă vezi Rufinescu, Enache Epistatul vezi Hăpcescu Epistaţii V, (405), (409) Eraclid vezi Despot-Eraclid Eraclid, Iacob", Despot vez i Despot-Eraclid Esclave (Un x-) vezi Sclavi Esclaves vezi Sclavi Evghenidi vezi Evghenidis; To­ dosia Evghenidis VI, (282-283), (323), 324, 331-332, 334-338,340- 341. 343- 3J4, (354), 358- 361, (362), (365), (369), 375, 377- 378, (392), 396, (856- 857), 874, 877-881,884, (890), (898); Ev­ ghenidi VI, (857). (859), 860- 862, 874, 881-882, 884, (889), 890, (896),899-900,902,912- 913; Gr egoire VI, 861 Evghenidis vezi Todosia 427, (436), 441, (932-933), 936-937, (938) Fargaci VI, (1137) Farmaki VI, (488), (941) Fată (O "') vezi Fete Fărocoastă VII, (587) Făt-Frumos VII, (492), (512-513), (523), (1123) I l , ! _1 [1263] _1 I l , ! Fiurin, Ghiţă V, (156), (163), (893), 894; Ghiţă V, (164), 167-173, (174-175), 177-178, 181-'-188, 894-895 Fecior (Vn _) V, (288), (909); VI, (198),216,222, (228), (242), (253), (827-828); Feciorul V. 299-300, (910); VI, 199-200, 216-218,222, (228), 243, (827- 828) Fecior (Un _) vezi Gheorghe 2; Gheorghi 3; Glas 2 (Un-); Fe­ cior boieresc (Un- ) ; Servi; Slujitori Fecior boieresc (Un - ) V, (346-347), (363), (918); Un fe­ cior V, (395), (400), (402-403); Feciori V, (387), 388, (394); Feciorul V, (348), 350- 354, (355), (360), 361, 367, 376, 378, 385, 923-924 Feciori vezi Fecior boieresc (Un -) Fecioru(l) vezi Barză, Ion; Fe­ cior (Un -); Fecior boieresc (U n -- ); Gheorghes: Gheorghi 3 ; Glas 2 (Un _); Servi Fedeleş V, 527-528 La Fee vezi Rada (Baba -) La'Fee du lac vezi Rada (Baba,..,) Felendreş V, (737) Femei din Tomis vezi Femei sar­ mate (Cîteva x-] Femei sarmate (Citeva -) VII, 229; Alta VII, 229; Femei din Tomis VII, (1023); O femeie VII, .229; Femeile VII, 231; Un femme VII, 664 ; Les femmes VII, 665; Femmes sarrnates VII, (661), (753) .? Femeie (O _)vezi Femei sarmate (Cîteva _ ); Ţărani Femeile vezi Femei sarmate (Cî­ teva _ ); Ţărance Femme (Un _) vezi Femei sar­ mate [Ctteva e--] Les femmes vezi Femei sarrnate (Cîteva _); Ţărance Femmes sarmates vezi Femei sar­ mate (Cîteva e- ) Ferchezanca V, (418), (480), (495), 496-510, 512-520,522 -526, 542-543, (553), 554-557, 563, (926-927), 929-930; Ghiftu­ ianca V, 504, 512 Ferchezanu V, (499-500), (508) Feringhis VII, (583) Fespezanca, vezi Fespezanca, Lu­ xiţa Fespezanca, Loxiţa vezi Fespe­ zanca, Luxiţa Fespezanca, Luxiţa V, (630), (646), (650), (670), 948; Fespezanca V, (631), 654-657, (671), (675), (677), 678, 684-689, (690). 691-693,697-699, 948-950; VI, (833); Loxiţa Fespezanca V, 948; Loxiţa V, 949; Luxiţa V, 654�657, (671), (673), (677), (681), (683), 684, 686-687, (690),691-692, (694-695), 697 Fespezanca , Tinea V, (677), (680) Fete V, (190), 897; O fată V, 193; Fetele V, (192), 193- 195, 198-199, 201. 203, 897-898; Ţărance V, (896) Fetele vezi Fete Fetişoara vezi Fetiţa Fetiţa V, 140; Fetişoara V, 142 Fevronia vezi Fevronia (Maica,.., ) Fevronia (Maica _) VI, (612), 675, 679, (698), 699, (1089) 1263 [1264] ·, (1124- 1125); Fevroaia VI. 679. (1065). (1113) ;M:aica 675�680. 1112-1113 Ficior [Un v--} vezi Servi; Slu- jitori ..•.. Ficiorul vezi.Slujitori Fifiţa V. (.373-374Y" Fire (Ring,....,) vezi Pirlea-vodă Firfirig VII. (587) Flaimuc 1 V. (777) Flaimuc 2 V. (49)., (665) Flaimuc " VI. (l51-152). (163- 164). (170). (172). (176); Flai­ mucoasa VI. (172). (177) Flalmuc vezi Papă-Lapte. Timof'ti Flaimucoasa vezi Flalmuc 8 Flăcăi V. (190).897; Flăcăii Y. (192).193-195.198-199. (20). 203. 897 Flăcăi� vezi Flăcăi Plotica 111. {156- 158) •. ( 162). 167-171. 173� 177. 182- 183. (186). 187.' (893). 894 -895. (923); -Calipsica V, 167 -168. -171;' Pisica. V. 1167. 181; 177 Florica 3 V .. (566);' 571'-\573.(574). 576. 578-580. 583- 586. (589). '59 f-,-'592 ;. � :., , Flori�a'3' V.: (76 1-7'(2).'763� 771, {772"':773), '774�7,89; (790� 791). 792-75)4, (977-97Sr, 979; Floricuţa . V,' 76k, ' ' ,.; , : Floricuţa vezi" FJorica' � . . ( . Florin V, (761"':'762), ;'763..::'769, (771), 772"':774. (775); 776- '787, (788� 789);': . 790-'79'( . 1977), "978--979; Florinaş· V; , '.777"; 790, 792 ,� F1oii'rrttş vezi FIoTin " , 126�. F FI El FI FIu 4 j 5 " 5 5. (� 5( v: Flut Flut Frao Frar. Fran '2-7. F*i Fran "S.OIi Frănţ FriV" 639 [1265] Frket v, (92) Froniţa vezi Dochiţa Frunză V;'(324), 325� 329, (330), (341),' 343, 916-9D . Fulga VII, (584) Funcţionarul V, (132), 134, H 1 Garia VII, (373), 375- 378, (380) - -' . , 382-387, 393, 402, 404, (405- 407), 408-411., 1094, (1096), . (1098); Gafiţa VII, 4()4 . Gafiţa vezi Gafia; Rosmarinovici, Gahiţa Gahiţa vezi Rosmar inovici, Gahiţa Gahizen vezi Rosmar înovici, Ga- hiţa Gaitan vezi Gaitanis Loghiotatos Gaitani V, (738) Gaitanis vezi Gaitanis Loghio­ tatos Gaitanis Loghiotatos V,' (324); Gaitan V, 339, 341-342; Gai­ tanis V,( 15); (27), (326), 327- 333, 338-344, 916"":917 GaJiscus, IOIiu� vezi' Galuscus Ionus Galltis VII, (17), 20-27, 54�35,' 63'-:68, (69), id::c.71, 91-102, (113), '(12i1, 122,(123). (841), 852-854, (856), (859�1Wi), (867), (871),(874-'-'876). (819), (884-886),887-891,907-910, 916-918, (919), 920, (94'4), ,945--,- 951, (952), 963, 965- 966, (974).;; Brennus VII" .(884); Dav·us :VI�, (884); 887-:-891, 907 ; Ga1us VII,· 891 G Funduc, Stari VII, (373). (1094); Stau VII, 375-' 377, (378),' 384, (397), i02, 404-'105, 407-408, 410, (HI), 1094, (1095-1096), 1097 - 1098; Stănică VII, 376; Zamalunga VII, 40S; 410 . , Gaiu VI, (400), 401-403, 406- 407, Hi-417, (421),423,426- 427, 429, 936, (937) Galus vezi Gallus . Galuscus V, (939) Galuscus vezi' Galuscus, Ionus Galuscus, Ionus V, (596). (932), (934); Ionus Caliscus V, (934);' Galuscus V, 603-612, 614- 620, 624-628: (932-933), 935-941, 943-947; Găluşcă V, (601), 603-606, 608, 610- 612, 627, 935-940, (�42,); I�n Găluşcă V, (600- 60 1), "(93i� 934); Ion Gălnşcus V, (934); Ionus Găluşcus' V, (934), 935; Ion V". (934) ',' Garofa VII, (257),259-262, (263), (274). 27�-277. 281.'...,284, (1083) '. . Garofeasca, Tarsiţa V, (2i6'�228);' Tarsiţa V, (228), 235.'...,242, (244),251-260, '903-901 . Gavriil (o) vezi Gavril 2 . Gavrll ! VI, (46)' '. Gavril 2 VI,(444), j47.-4�9, (4.51), 458-460, 472-476, 478-479, 481:- 483, : 495;,-498,: (502),­ '504,-5,09, .. (510), 515.�5H\, . (943),. 9457"916, ,948" (95,3);. 954-955, (956), 957�959, 1265 [1266] r--11 _o, I .. -;,;;� , '" ,.1 , i I II ,,- (. I I I I 1, :, ,IL: (960-961), 962-967, (968), 971-975, (978), 979-981; Ga­ vriil VI, 962, 967 i Gavriilo VI, (961); Gavrilachi (şi Gavrilaki) VI, 175, 501-505, 962; Ga­ vrilas VI, 173; Gavrilasi VI, 173-171, 501, 507, 962-963; Gavrilaso VI, 962-964; Ga­ vrilă VI, 946, 958, 973; Gavrilo VI, 460, 176-477, 197, (502- 503), 504, 506, 515, (960), 962, 967, 971; Gavriluca VI, 501; Gavriluţa VI, 475, 501 Gavril3 VI, (306) Gavrilachr (şi Gavrilaki) vezi Ga- vril2 Gavrilas(i) vezi Gavril P Gavrilaso vezi Gavril s Gavrilă vezi Gavril s Gavrilo vezi Gavril! Gavriluca vezi Gavril! Gavriluţa vezi Gavril2 Gazi, Murad VII, (583), (1139); Sultanul VII, (583) Găluşcă vezi Galuscus, Ionus Găluşcă, Ion vezi Galuscus, lonus Găluşcus, Ion(us) vezi Galuscus, Ionus Gărgăriţă vezi Guliţă La Gelee Blanche vezi Promo- roaca Genie vezi Genii de iarnă Le Genie vezi Genii de iarnă Genie (Un autre _) vezi Genii de iarnă f Genle (Le tOt _) vezi Genii de iarnă. Genies vezi Genii de iarnă Les . Genies vezi Genii de iarnă Genies (Un des _) vezi Genii de iarnă 1266 'f. Genies de l'hiver vezi Genii de iarnă Genii vezi Genii de iarnă Genii de iarnă VII, 558- 559; Genie VII, 803-801; Le Genle VII, 804; Un autre genie VII, 803; Le ler genle VII, 803; Genies VII, (801), 802-803, (812), (816); Les Genies VII, 805; Un des genies VII, 803; Genies de I'hiver VII, (801), (811), (815); Genii VII, 559- 560, (561-561), (572), P 104). 1131, (1133- 1134). (1137); 1 Geniu VII, (1109), (1119); 2 Geniu VII, (1110), (1119); II Geniu VII, (1109), (1119); Al doilea geniu VII, (185); Alt geniu VII, 1130; Un geniu VII, (185),559, (1110), (1119),1130- 1131; Geniul VII, 559-560, 1130- 1131; Geniul 1 VII, 560; Geniul II VII, 560 Geniu (1 - şi Un _) vezi Genii de iarnă Geniu (II - şi 2 -) vezi Genii de iarnă Geniu (Al doilea -) vezi Genii de iarnă Geniu (Alt -) vezi Genii de iarnă Geniul vezi Genii de iarnă Geniul I vezi Genii de iarnă Geniul II' vezi Genii de iarnă Georges vezi Dărnian, lorgu; Hirzobeanu, Iorgu Geta vezi Getta GeUa VII, (17), 19...:..31, (55), (59), 60-69, (70), 71, (87-88), 90- 106, (108), 109- 118, (119), (121), 122-123, (841-812), [1267] (847), 853-854, (856). (853- 860), (873-876), (878-879), (882), 883, (884-885), 886- 894, (907-908), 909-,-910, 914-919, (920), 928, (931- 932). 933-934,936,939, (940), 943-949,' (950), (952),. 953, 955-961,963, (964),965-966, (969),970, 973-975, 978, (989), (996); Geta VII, (834-836), (851), 854, (856), (871-872), (882), 975; Ghetta VII, (884), 886-887,914-919, (920),926, (931-932), 933, 935, 939, 943, 963 GeUor VII, (127), (230-231), 235-238,240-241, 250, (599), (664), 669-670, 672, (679), (741), (754-755), (1019), (1022), 1081-1082 Gheorghe 1 VI, (520); Gheorghi VI, (997), (1024) Gheorghe 2 V, 267; Un fecior V, 267, (905), (907); Feciorul V, 271. (905), (907); Un lacheu V, 264; Lacheul V, (265). (267), (269), 285, (905), (907) Gheorghe 3 VI, (444-445), (497- 499); Gheorghi VI, (487-488), (497-500). (508), (516), (959) Gheorghe vezi Gheorghe a Saftei Gheorghe a Saftei V, (596), 607, (934); Gheorghe V, 607, 617- 619, 623, 946; Gheorghi V, 607,617-619,623, (937). 941- 945; Gheorghi a Saftei V, (937), 941 Gheorghi 1 VI, (15) Gheorghi 2 V, 378 Gheorghi 3 VI, (82); Un fecior VI, (68), (803); Feciorul VI, (83); Sluga VI, (806); O slugă VI, . (82) Gheorghi vezi Gheorghe 1; Gheor­ ghe 3; Gheorghe a Saftei Gheorghi a Saftei vezi Gheorghe a Saftei Ghetta vezi Getta Gheţu VI, (400). 401-402, (403), (406), 414, (415). 416, (423). 424, (440), 936-937 Ghiftui vezi Ghiftui, Dumi trach Ghiftui, D. vezi Ghiftui, Dumi­ trachi Ghiftui, Dimitrachi vezi Ghiftui, Dumitrachi Ghiftui, Dimitrie vezi Ghiftui, Dumitrachi Ghiftui, Dumitrachi V, 483, 537, 540; Dimitrachi V, (487); Du­ mitrachi V, (487), 499, 513, (528),540,555,560-561; Ghif­ tui V, 481-482, �84, (487), (489), 490- 504, (505), (508- 510), (512), 513-517, (518), 519, (523-524), (526), 530- 542, 547-564, (926-927), 928-931; VI, (199); D. Ghiftui V, 480; Dimitrachi Ghiftui V, (927); Dimitrie Ghiftui V, 539- 540; Horăilă V, 513; Staa V, (521-522), (,529), 531, 533, 535, 539, 547 - 548, 552; Stănică V, 534-535, 550-.551, 553, 563 Ghiftuiaoca vezi Ferchezanca Ghildiririm Kleaf-kleaf vezi Schwabe, Kleioe Ghimpescu VII, (586) Ghiogos vezi Gîngu 1267 [1268] Ghiţă VI, (256), 257-2.59,' (260), 262-265, 270-271, (278), 279, 831- 83-2; Boscu VI,- 258 Ghiţă vezi Coşcodan, Ghiţă; Fău- rin, Ghiţă Gion vezi Ion 4 Gîlceveanu VII, (586) Gînganu VII, (257), (267), (269), (1083- 1081) ; Slugeriu VII, 281; Slugerul VII, 262-261, 283-281, 291 Gingu VI, (11), 21-28, (31), 32, (49), 51, 56-57, 59, 63-61, (791), 792'-793, (791), 795, 798, 800, (801); Ghingos VI, 56, 798: Gîngul VI, 792; Slu­ geru VI, (792) Gîngul- vezi Gîngu Gîscănescu, Nae vezi' Gură-Cască Glas 1 (Un � ) VI, 707; VII, (368);' Glasul VI, 7a7; VII, 369- Glas 2 (Un �) V, 95, 881; Fecioru V, 882; Un 'fecior V, 882 Glas de I� galerie (Un �) vezi Bîrzoi. GrigOI;i Glas din'popor (Un �) veziPopor Glasul vezi Glas.!" (Un �); Zîna­ • Cedrului Glasul de -Ia galerie -veze Bîrzoi, Grigori- Glasul Sînzianei vezi Zîria-Codrtl ui G!asuri ''vezi Popor ' Glasud de .popor vezi Popor Glasuri din grupe vezi Popor roman �I ii Glasuri din popor, vezi Popor; F .. Popor roman II, Glice vezi Glyce Glodachi vezl Imergold, Buruh 126<'1 Glutto 'VII, (17), (47), 48-55, (70), 71-79, 81, (87), (90), (102), 101, (122- 123), (811), 852--'853.877-878, (883-886), 903-909. (910), 920-923. (921). 927. 931, (932). (936). 937-913, 952-953, (963). 961-965, 967, 970-973, 975- 978 Glyce VII, (127), (171). 172. (206). (212), 211. 218, (1052), (1061). (1066), (1075); Glice VII, (1069); Glyce VIi. (599). (627). (618). (652). 654, (711). (711), (751). (778) Glyce vezi Glyce Glykira VII, (1022), (1078-1079) Gogoşeri vezi Clevetici, Chichiţă Gogoşescu vezi Clevetici. Chichiţă Gogoşilă vezi Clevetier, Chichiţă Gogu V, (110). (111). (113).., Goldim(m)er vezi Goldimer. .Bu- iumes Goldimer. Buiumes VII. 380; Gol; dimer VII. (373), 380-381), (383-381). (395).399-102, (103), 108-409, 1097-1098; Goldimmer VII. (1091). - 1095, ( 1097 - 1098) Graecianus VII, (1050). (1060). 1070. lOi7-1078. - (1082) GraenZfeld (de �) VII. (117}j (119). (1}1); Le baron VII. 1�8-133. (137-139.). (152), (155), 156-181. 1102-1103 Gramatrcul vezi Ter bie Graur V. (566), 568-57?, 571- 593. 931-932 Grecu vezi Avdelas. Iani [1269] ţ;recul V, (132), 134�-I35, 141; Aristidis Monastiropulos V" ,135 ; Panaite V" 135 Grecu� .vezi Avdelas, .Iani Gregoi�y:'vezi Evghenidis , Grigori vezi Bîr zoi, Grigori; Pîlciu, Grigori GrosU, Leiba V, (36,6), V), (360) Grozan VI, (305), (866) Guerriers vezi Guerriers de Torni Les; guerriers vezi Guerr.iers de Torni Guerriers de Torni VII, 666'; Guer­ riers VII, (741); Les guerriers VII, 666; Guerriers sarrnates VII, .(754) Guerriers sarmates vezi Guerriers de Torni Gugulea vezi Damian, Iorgu; Gu­ Iiţă Guguliţă vezi Guliţă Haimana vezi Spulberatu, Mihă­ luţă Hapcea, Nicu VI, (308-309)' Harnov VI, (612), (624), (643- 644), 646-618,665-666, 669- 670, (686), 687-688, 692, 694- 697, (734), (747), 748-750, (751), 754, 757-759, (1065). (1094-1095), 1096, 1105- (1.106), (1 ns). 1119, (U20), 1121-1122, (1182), 1190, 1193, 1195; BarnovVI, (1089), (lP94), 1095-1096, (1097), '1100, 1105, (1106), (1118), 1119, (1140), 1121-lU2, (1182), (1189- 1190), (1193), 1195- 1196 H Guliţă V, (88), (90-91), (346- 317). (319), 351-355, 360-361, (363-361), 365, (366). 373':"" 378, 385--=- 386, (389), 390- 396, (100), 403, (405), 406-'407, (409), 412, (415), 416- 417, 420-422, 421, (425), 426�427, (128),.- 429-431, (431), 435- 436, (438), 439, (440),(444), (450-45.1),452-460,465-467, 470, (471), 472, (.474),475-477, (917), 9,20,· ,923-924,(925); VII, (338); Gărgăriţă V,' 452; ,Gugulea V, (406), 435, 452, 455; Guguliţă V, 422, (43.2), 435; Gurluiţă V, (414), 452,; Gurluiţă Brînzoi V, 349 Gură-Cască V, (33{ (36), 123- 128, (889), 890; Nae Gîscănescu V, 127; Macovei-cap-de-prost V, 126, 128; Ocupcic V, 126 Gurluiţă vezi Guliţă Harţ ă vezi Har ţă Răzăşul Hartă, Răzăşul V, (225-226), (228), 231, 237, (903); Harţă.V; (228), 229-235, 237, (238), 239-245, 247-251, (253), 254-260, 903; Hărţuşor V, 243 Harţă, Vasile V, (230) Haţmaţuchi V, (958) Haţmaţuchi vezi, Pungescu Hazliu(l) vezi Hazliul, Costică Hazliul, Costică VII, (331); Hazliu VII, (331), (333), 334- 336, 343, 345, 1088- 1089; Hazliul VII. 344� 345, 347, 349; Tachi, Haz­ Hul VII, 334; Muţunachi VII, 345, 347 1269 [1270] -� '. ',1 : f ,1 I , HazJiul, Tachi vezi HazJiul, Cos­ tică Hăpeeseu V, 139; Epistatul V, (132), 138-139, 141 Hărţuşor vezi Harţă Răzăşul Hebro VII, (17), (24-25), (56), (58), 59-63, 68-70, (92), (103-105), (841), (874), 883, (884-886), (889), (911), 912- 915, 918-919, (946), (952), 971-973,976,978; CoeraxVII, (884-885), (889), (911), 912, (913), 914-915, (916), 918- 919, 937, 939, (940), 941, 943, (946), (952-953) Helene vezi Elena Herac1idis vezi Despot-Eraclid Heroel VI, (1138), (1148) Herşcu vezi Herşcu Boecegiu(1) Herşeu Boeeegiu(l) V, (15), (28), (33), 51, (82), (871); Herşcu V, 51-57, (774), (776), 871-872; VI, (454), (457-458) Hilariu vezi Hillarius Hillar(iu) vezi Hillarius Hillarius VII, (127), 129- 135, 140, 142-144, (149-150), 151, 154-165, (166), (176), 180-181, (599),600-603,607,609-610, (614), 615, 617-622, (623), (632),681-683,688-692, (695), 696-697, (741-745), (747), 757-759,765-768, (771),772- 773, (1014), (1022), 1023, 1025, 1032- 1033, 1038-1040, 1043, (1045), (1057-1059); Hilariu VII, 1034- 1038, 1040; Hillar VII, 1023- 1024, 1038- 1039, 1042 - 1045; Hillariu VII, 132, 1270 134, 143, 159, (1023), 103�, 1042- 1044, (1046), (1056) Hirsus VII, (78), (85-86), (931) Histrioni VII, (151), (1026); His- trions VII, (599), (741), (744) Histrions vezi Histrioni Hîc vezi Hugues Hlrea (Baba,....,) V, (15), (387); VII, (349) Hîrzobeanu vezi Hirzobeanu, Iorgu Hirzobeanu, Elena vezi Elena Hîrzobeanu, Iorgu VI, (285-286), (298), 368, 394, (835-836), (856-857), (886); Georges VI, 358, 393, 860, 890; Hîrzobea­ nu V, (67); VI, (282),288-297, 301-304, 310-315,324-327, 331-340, 343-348, 354-359, 362-370, (375), 378,380-382, 384-39"4, 396, (833-834), (853-854), (856-858), 859- 862,864-865,868-870,874- 885, (886), 888- 892, (894), 895-896, (898),902,904, (913), 914, (915),918-922,924-927, (929); Hîrzobeanul VI, (861); Iorgo VI, (300), (912); Iorgu VI, (287), 289-290, 292-293, 302-303, 314-315, 318-319, 326,340, 345- 346, (350- 351), 354, 356, 362, 365-369, 378, (379), 380-382, 384, 390-394, 859,861, (867), (872), 874-875, 885, (886-888), 892, (908), (911-913), (915),918-920,924, (926), 927, (928); Iorguşor VI, 345, 348, 366- 368, 387, 885, 895, 920; Iorguţ VI, 347, 885 , Hîrzobeanu1 vezi Hîrzobeanu, Iorgu '\ '1 , I ;:'1 1,"" j" 11' , . [1271] Homme (Un,..,) vezi Popor roman Horace vezi Horaţiu lIoraţiu VII, (17), (20-21), (23- 24), (27),28-47, (48-52), (54), (65), (71), (75-79),80-81,85- 89, (90-98), (102), 105-111, (112), 114-123, (834-835), (841-8-42), (846), (852-854), 855-856, (859-860), (862), (868-869), (871), (873-875), 876-877, (878), 879, (881- 882), (884-885), (891), 892- 903, (904-905), (922-923), 924-929,931-933, (934),935- Iablonovscbi (şi Iablonovski) VI, (400), ('105), 409-'111. 427- 429, ('132), '138- 4'10, (93'1), 938 Iani vezi Avdelas, Iani Ianiche vezi Avdelas, Iani Iarna VII, ('185), (558- 560), (56'1-566), (110'1), (1109-lilO), (1118) Iaurtescu V, 137; Boierul V, (132), 137 - 138, 1'11, 891 IbisVII, (127),129-1'1'1,1'19-151, 154-158, 165- 166, (174-176), 180- 185, (193), 19'1-197, (20'1), 206, (235), 236-2'10, (599), 600-610, 61'1-615, 617-618, 622-623, (629), (632), 633, 640-642, (6'16). 648, 669-672, 681-692, 695-697, 704-707, 732-736, (741-7'1'1), (746- 747), (749), (751), (754-755), 757 - 768, 771-}73, (986), (1003), (1009), (1016-1019), (1022), 1023-1024, (1025), 1026, 1 940,942, (943),944, (946), (949), 953-955, 957, (958), 959-966, 968-969, 972, (973-974» 975, 977-978, (1016-1018); ne­ race VII, (859-860) Horăilă vezi Ghiftui, Dumitrachi Hor(ul) vezi Cor Horcea VII, (353), 356-367, 369-370, 1092 Hrisiţa vezi Dochiţa Hristodulo (bagi,..,) VI, (230), (237) Hugues V, (630), (681), (685}, (948); Hîc V, (633), (695) 1032, 1040- 10'16, (1053), (1056- 1057), 1058, (1059), 1060, (107'1), 1081 Icosaridi(s) vezi Şafăr Ieni VI, (16), (24), ('16) Iftimi 1 VI, (1'1). 16- 17, (18). (21), 28, (31), 32, 791, 794-795; Iftimie VI, (791) Iftimi2 V, (111) If tirnie vezi Iftimi 1 Ilbrem Serdarul vezi Ahmed Bai­ ractarul Ileana V, (611), (622), (939), (945) Ilenuţa V, (324), (329), (331-332), (334). 337-340, (313), 31'1, (915), 917 Ilenuţa vezi Elena Iliaş VI, (612), 755-758, 775, 778, (1065), (1089), 1193- 1195, (1196), (121'1), 1215; Ilieş VI, (1215) llieş vezi Iliaş Ilieş -vodă vezi Rareş, Ilieş 1271 [1272] Imergold vezi Irnergcld, Buruh Imergold, Buruh VII, 393; Glo­ dachi VII, 397; Imergold VII, (373),-'380- 381,: 383-384, (389), 390-397,. (.398), 399-402, (403), (407),. 408-411, 1097-1098; Immerglodaki VII, 1097; Irn­ mergold VII, (1994), 1095, (1096 - 1098) Immerglodaki vezi Imergold, Bu- ruh Immergold vezi Irnergold, Buruh Invitaţi vezi Invitaţi la bal Invitaţi la bal V, (654); VI, (282), (856-857); Invitaţi VI, (369), (896); Poftiţi la bal V, (630) Ioan vezi Ion 8 Ioana 1 V, (796), 797-800, 808- 810, (828), 829, 979 Ioana 2 V, ( 111) Ioana 3 V, (88), (90), (346), 364- 365, 37S, 386-387, 400; Ţi­ ganca V, (347), 348, 351, 353, (354-355), (363), 364-366, 378, 386-387, (921),923 Ioana vezi Ioana Ţiganca Ioana Ţiganca V, (288); Ioana V, 289-290, 297, (304), 305, (309), 310, (312), (316-317), 318- 319, (909), 910, (911-912) Ion 1 VII, (260) Ion 2 V, (360); 361, (363), (412), I (41.5),416,423-425, (430), 431, (434-43.5), 438-439, (440), 441-443, (4.51),4.52-453, (455), 460-462,.464, (468-469),471, 477,. (924-926) Ion I VII, (284) Ion & V, (480-481), 482-484, 488-489, 495-496, (926), 928, 1272 (929); Ivan V, 182-183, 489; Gion V, 183,-484, (927-929) Ion 5 V, (10,7) Ion 8 VI, ('141), ('147), (449-450), 451-162, (463), 464, (465), 468, (471-175),476-479, (481- 483), (485-486), (489-49,0), (493), (496-497), (503-506), (5.11), (5 t4-516), (940), (945), 946-949, 952-953, (9.H), (960), (962-964), (971-974), (978-980); IOulce VI, (612), (624), 633-636, 652-654, 657, 729- 731. 771-773, (1046-1047), (1065), (1078), 1083, (10.89), 1090- 1092, 1097-1098, 1101. 1107_1109,1122-1123,1180- 1181, 1213-1214; Dulce VI, 1090; Limbă VI, 1180- 1181 Lina 1 VI, (180- 182), (188- 191), (194-195), (817). (822) Lina2 V, (7'26-721), 728-735, (737). 743, (744), 746-748, (749). 751, (752). 756, - (757- 759). 760, 977 Lipicescu vezi Lipicescu, Nasta- sachi Lipicescu, Gheorghe vezi Lipi­ cescu, Nastasachi Lipicescu, Nastasachi VI, ,305, 330, 394, 866, 877, 926; Lipicescu VI, (282-283),285-291. 296- 297, (298), 301, 303- 312, 323- 324, 326, 329- 330, (331), 332- 333, (336), 337 - 338, 344, 348- 353,356-357, (364-367), (369), 374,376-377, (379_381),(384), (386-390}, 391, (392), 393- 395, (833.,- 834). (836- 837), (853-854). (856-857), 858- 859, (861-862), 865-868, 874- 875,877-'878, (880). 881-882, 884, 886-887, (888). 889, 898, 900, 903, (904), (912), (914- 915), (919-924), 925-926, (928); Lipicescu Gheorghe VI, (835); Lipiţesc.o VI, 287; Nas­ tasachi (şi Nastasaki) VI, 289, 303, 306, 308-311, (322), 323, 326, 332- 333, (336)., 337-338, 859, (862), 868, 875, 878, 882 Lipiţesco vezi Lipicescu, Nasta- sachi Locsiţa vezi Dochiţa Locuacentus VII, (1036) Locuitorii din Tomis vezi Popor sarrnat Locust (King "') vezi Lăcustă-vo- dă Louis VII, 441; Le laquais VII, 420-421, 440; Un laquais VU, (417), ,\20 Loxiţa vezi Fespezanca, Luxiţa : Luxiţa Luluţa V, (346), 367-370, 373.- 376, (387).388-396,403--.-404, (412), (415), (420), 426-437, (438-440), (444), 449-460, (462), (464-465), 466-167, 471- 474, (475-476). 478, (918), 924-926; Luluţica V, 450 Luluţă V, (303) Luluţica vezi Luluţa Lună te seu vezi Lu'nătescu, Tachi Lunătescu, Tachi y, (24) ; VI, '(92), 93, 114, 134, (811-812); Lu­ nătescu VI, 93-97, 100- 103, 105-'107,111-115, (119),120- 121,123-126,131-135, (812- 813); Tachi VI, 96-97, '(98). -101-'-102, 113, 120, (130), 131. 134 1271 I � 1 i i !.; [1280] i j" j " il1 1" '{ ,1 "', I l � i ' 1" j � ',1 B. I it' , ,1 li " I [:, J , Măcelrărescu, Barbu, vezi Măee­ Iărescu, Barbu Mădian, .Alecu VI, (116); Alecu VI, (92), 96-99, (HH), ('109), 1l!;1-'-H5, (118), 119-120, (121), 122�123, 128--132, (133), 134-135,' 812-813 Măgdian V, (156), 158-162, J163J> 178- 181, (183), 185- 186, (893), 894-895 Măgură, Ion VII, (587) Mănciurică V, (66) Măndiea 1 V, (702), 703-705', (706-707); (709), 710, (712), (714), (716-717), (720). 721- 722, (952), 953-959, (960), 961-963, (964), 965-967. (969-971), (974),975 Miindiea,2 'VI, (138):, i39- 142, (144),145-149,153-.159.161- 169, 171-173, 176-177, (814), 815-816 Măndiţa vezi Dochiţa Mănîncă-foc VII, 177; Capul lic­ torilor VII, '177; Lict�rul VII, 177-178, 1053-1056 MăricaVII, (485), (487),488-490, 499, 50f-50'2, (1104), (1109-' 1110), (1118'); 11;19� 1121; Ma­ rica VII, (791);,792-'796 Mărinaş vezi Marin, .Grădinar ul Mări oara vezi Mă:riu.ta,4 Măriuca 1 V, (414)' ' M:ltiuca2 V, (76), (8iS) , Măriuca 3 V, (42:-43( , Măriuca 4 vr, (444-445i, 450, (451), 465, (469), (478), 482- 48'7,(4'89); 492.L..4941·''4'97�49'8; (499)" 50(J-'-502;' (504�,507). !{5)O}, ,(512-51�)" 516,(945), 1280: 950. 955�956, 959-960, (963), 970-971. (972), 976, (981); Ma­ riuca VI, (490-491), 492-494 ' (495), (499), 501, (505-506); (514). 956, (958), 959-960 (962-964), 967-971, (974� 975), 976-977, (978), 980,; Ma­ riuchi VI. (514), (961), (964); Maruca VI, 959 ; Marula VI, 492-493, (499), 500, 956. 959; Maruliţa VI, 493, 500., (957), 969-970; Mărioara VI, 48'.5' Măriuca 5 V, (226), 233,..,.235. 245-252, 254-260, 903-901 Măriuţa V, (332) Măşti V, (630), (948); VI. (92), 118, (123), (125), (128),( 131) ; Măştile V, 6,)'1-636 652- VI 122, (128), (132...:.'{ij)' ,,', ' Măştile vezi Măşti Mecena VII, (17), (22), 39"":13, 45-47, (48), (72-73), (79)� (127), (142), (147), 197-200, (201), 202, 204-205,' (209), 226-227, '(228), '(83i.c..835). (841), '(871), (884-885); 889- 902,_�903), (921),( 1004), (1022), 1000, 1064...:..1068; Mecene VII, (599), (608). (613),642....:.647. (650), (662), 663, ,(689); (721), 723, 737-739,(741),' (749), (753), (765), (785), 787 Mecena veti' Zgîrcea, Antohi' , ' Mecene vezi Mecena M�djid,' Abdul VI, (355)' ',' , Mt:r.c�riaii VI, (6J2) , , ' Men�s VII, (17): '(56}J' 57"-759• (6Q,). (884-:-88,5J, (91,O),�},J 1. (912), 91,3, (949) , , Mesenii VII. 92. (9-16). 974; Oas- peţii VII. (968) Mezianca VI, (225) Mihail VI. (191) MiIescu VII. (257), 268-269, 274. (281). (1083) Millo v.., (725- 727); '737- 749, 751-760. (976" 977 Mirce vezi Mircea Mircea VI, (-100-401). 402, (403), (406),407,4 H. 418, (423); Mirce VI, (936) :\Iocus vezi Dămian, Iorgu Moeviu VII. (1036) Moghior vezi Moghior. Ellien Moghior. Ellien VII, (331), 336, 342; Moghior VII, (333), 33'1, 336, 339- 343, (344), 1. 1088, (1089) Mohamed-aga VI, (862) Moisach,i (şi Moisaki) vezi Moise; Moisescu Moisachis vezi Moise Moise V, (15); VI, (444),454-457, 465-467, 470--177. 480. (481). 'l95-498, 502-508, 510-511, 5H-517., (940), (944), 946- 9-17.951-953,956-958,962- 963, 973.; Moisaclii (şi Moisaki) VI. (-158), 470, 473-476, 502- 505, 515. 960. 962-964. 966, (972). 980; :Moisachis VI, 963; Moisi VI. (452- 453), 454, 456, 465. 467. -172, 497, 504. 506, 511,517. (943). (94.6), 947-9�8. (952), 953. 956, 958-967, (970), 972-975, (978), 979--980; VII, (349); Moisică VI. -1>56, 466; l\foisilichi VI, 962 ; Moisulichi VI, 972-973; Moişă VI, (940) [1281] Moisescu V. (630). (636).637-639. 649-650. 654-657. 661-662. 671-673. (677). (69)1). (696). 948- 949; Moisachi V. 639 Moisi VII. (576) Moisi vezi Moise � � - Moisică vezi Moise �' - Moisilichi vezi Moise Moisulichi vezi Moise ,o' Moişă vezi Moise Monastiropulos. Aristidis vezi, -Gre­ cul Montfcrrat (Marchesul de'''''' ) VII, (585) Mosafirii vezi Musafiri Moscov Ghiaur V. (84) Moţoc vezi Moţoc Vornicul Moţoc Vomicul VI. (612). (1089); Moţoc VI. (623-625). (643}, 644-650. 653-654. 656-657. (660). 665-667. (670-671), 672-674. 683-691. 693-699, (729). 739-748. 750-753. (757). (759-760). 774. 776- 777. 779. (1040). (1046- 1047). (1065). (1072). 1079. (1083). (1089). 1095-1101. 1105. 1111. 1114-1120. (1121). 1122. (1123). ' 1124- 1125. 1184. 1186-1189. 1191. (119?). 1216-1218. (1219); VII. (584). (875) )fovilă vezi Movilă. Radu,; :Movilă, Ştefan :Vlovi1ă. Radu VI. (198- 199). 202, 236.239; Movilă VI. (212). 245. 248, (824). (827); Paz­ vantoglu VI. (24-1); Radu VI. 200-207. (208). (210); (212- 214). 215-217. (218-219). 1281 1 I I I , : ii " [1282] l' I! 1,1 1)" .. , \ i ,.:. I a. , I 'I'I , I 'f I 1, : 'il , JJ 220-228.230-240, (241-243), .244-254, 828-830 Movilă, Ştefan VI, (198), 206, 215, (827)� Movilă VI, 241, (827); Ştefan VI, 199--,207, 215-216, 220, (222), 223-224, 236-241,247-253, (827), 828,' 830 Muma-Pădurei vezi Zîna-Codrului 1i'�'muţă vezi Marghioli ţa+ Muigilă VII, (485), (506), (514), 516, (1104), (1109-1110), (1118-1119);1124 Mus vezi Muss Musafir (Al 2-1e �) vezi Prieteni Musafir (Un �) vezi Prieteni Musafiri VI, (514), 977; Mosafirii vt, 97.8; Nuntaşii VI, 977 Musafiri vezi Prieteni Musafirii V, 467 - 469 Musafirii vezi Prieteni Musafi ru ll] vezi Prieteni .r Na(i)e 'vezi Năucescu. Nae; Ono- frescu, Neculae t N'albă. vezi Nalbă,' Matach i Nalbă, Matachi V, (796); Mafachi V, (800), (805), (808),( 8 ro -813, 816-818,820; Nalbă V, (800), 8IO�&29, (830), 831-832, 980 Napoilă vezi Napoilă, Sandu Napoilă,Sandu V, (60),65, (126), 674, (872�873); VI,' (520), (530), 532, (560), (575), (982), (987); Napoilă V, (36), 65-69, 874-875; VI, .548, (1002), 10.03, 1020; Piediceanu VI, 1003, ,1, r N Muss VII, (127), (151), 152-153, 176-178, (599),'616, 630-631, (741), (744), (1022), (1026), 1027 - 1029, 1053- 1054, 1056; : Mus VII, (1052), 1053, 1055 Mustafa-Kizlar VI, (5Ş3) Mustaf'a-Paşe VI, 355, (35.8), 888; Paşa VI, 355,357,888-889; Un paşă turc VI, (282), (856) Mustafa-Paşa vezi Flutur, Agachi Mustocsidi(s) vezi Mustocsidis, Leonida Mustocsidis, Leonida VII, 409 ; Lconida VII, 386; Mustocsidi VII, (1094), 1095, 1097- 1098; Musto<;�idis VII, (373), .�81- 395, ,397-412, (,lQ92-) r 1095- 1098 Mustoksidi VI, (461) Muţunachi vcz i Ifazli:!l, Costică Muza de la Burdujeni V, - (15) '1,1 'r)�.?, Muzlca militară VII, \182), \Ş56) Muzicanţi(i) vezi Lăutari �[, 1020; Sandu ' Piediceanu VI, (997),� 1003; Sandu V, (873), 874-875; VI, 532-537, 545- 554,557-559, :568-570, (575), 576-578, (·Jj88-589), 590-593, 597-599, ,605-607, (608), (985), 1003-'-- 1005, 1009- 1012, io 14,. 1017- 10 18, 1020- 1021, . (1026), 1027, 1029, 1031; Sân­ duţu VI, 535, 1004; Strigoi VI, 568; Timofte V, (873), 874- 875; Timofte retrogradul v. (874); Timofti V, 875 Napoleon VI, (76) L [1283] L Nasoian vezi Flutur, Agachi Kastasachi (şi Nastasaki) vezi Bursuflescu,. Anastasi; Lipices­ cu, Kastasachi Nastasi vezi Circei, Nastasi Nastasia (Kera "i) V, (15), (33), 107 - 113, 886 - 887; VII, (168), (990) Nastasiica VII, (590). (11':17-) Nastasiica vezi Afinoaie, Nasta­ siica Nataliţa VII, (355) Nări1ă V, (630), (649). (654), 655- 656, (660),665- 667, (671), 672- 673, 676-677, 949 Năstasă VI, (46) Năucescu vezi Năucescu, Nae Năucescu, Nae VII, (331), 334; Nae VII, 336; Năucescu VII, (331), 333- 336, 338, 343- 344, 349, 1088 Neaga vezi Pepelea, Neamţ beat (Un,..,) VI, (92), 110 Neamţ cu orga (Un,..,) vezi-Şonţ- berg (fon e-') , Neamţul vai Schwabe, Kle.ine-; Şonţberg (ton e-') Neamuş VI, (282-283). 290-293, 296-297, (298). 300, 302, (307), (313), 318-319.,' 324-327, (328- 329). 330- 336, 338, 340, 343-344,(345), (350), 35'1, 357 - 361, (362), 368- 369, 371- 372, (373), (387), 393- 396, (833), (854), (856-857), 859-862, 864, (866-868), (870). 871-872, 874- 875, (876). 877-880, 882-884, 889-890, (892-893), (895). 896, (897),899-900,902-903, (920), (924), 926; Alecu VI, 291, 297, 325, 368, 871, 896 Neamuş vezi Tarsiţa Neculae 1 V, (260); Unlacheu V, (226), (259-260) Neculae 2 V, (589); Neculai V, (589) Neculae 3 V, (630). .631-634, (635), (637),.642- 644, 650, (652). 948; Neculai V, (637) Neculai VI, 512 Neculai vezi Cer nclescu, Neculai; Xeculae 2; Neculae 3 Nede1cu vezi Didică Neera VII, (17), (26). 33- 41, (43), (45), (47), (50-51). (53- 54), (59), (64-65), (68-69), (75-76), (79), (81), 82-86, (87). .88-89, (90), 91-92, (103), 105-106,108-113, (115): 119- 123, (834). (841- 842), (860), (871- 872), (874- 875), (882), (884-886), 895- 899, (900), (906), (918), (923), (927), 929-935, (936),' 938- 939, 942, (943), 944-946, 953, 955-960, 962-966, (967), 968-969,972,974-975,977- 979 Nemţi VI, (612), (1089) );" eonil vezi Leonil 3 ::-.iico vezi Nicu; 'I'olinescu., Nicu Nicşorescu V,,(15) Nicu V, (288). (292), (294-'29'5), 300-302, 304-309, (312), 313-316,318-319,321, (908- 909), 911-912, (913); Nico V, 319;Pî1ciuV, 307, 313,"912 );"icu vezi Dorian, Nicu; Tolinescu, Nicu [1284] .. [. Niculeţ 'rezi Dorian, Nicu Nicuşor 'rezi Dorian, Nicu Niron VI, (28) Niţişoru 'rezi Niţu Niţişor 'rezi Niţu Niţo ''rezi Niţu Niţu VI, (444-445), (447), 448- 450, (456), (465), 477-480, (482), 483-485, (486). 487, (489), (49'4), (497-498), (501), 512-514, (515), 516, (5t7). (945), 946, 953-955, (968- T' Oaspeţii 'rezi Mesenii Ochi-de-broască V, (750); VII, (587); Rornâuul VII, (587) Octave 'rezi August Octaviu Cesar Octaviu 'rezi August Octaviu Ce­ sar Octaviu Cesar vezi August Octaviu Cesar 0,ctofori VII, (128), (178), (1055) Ocupcic '{ezi Gură-Cască Odobaşa vezi Acrostihescu, Odo- başa Om din popor (Un x-) vezi Popor roman Onofrescu, Neculae V, 757-758; Naie V, (726), (729), 733-736, (737), 743-749, 751-760 Orchestra vezi Lăutari Ostaşi VII, (485), (493), (495), (527-528), (1110), (1120j. , (1126) Ostaşi vezi Ostaşi români Ostaşi români VI, (612), (1089); Ostaşi VI, (755), (774), (1123), 1284 o 972), 975-981; Niţ isoru VI, 970; Niţişor VI, (451); Niţo VI,' (490), (494). (501), (970); Niţuşor VI, 448 Niţuşor 'rezi Niţu Noe vezi Pepelea Noureanu VII, (586); Nourescu VII, (1144) Nourescu 'rezi Noureanu Nuntaşii V, 334-337 Nuntaşii 'rezi Musafiri (1214); Oşten(VI, (747), (775), ( 1190) Oşteni vezi 9staşi români L'ours ;,jezi Urs alb (Un x-) Les ours vezi Urs alb (Un x.) L'ourse vezi Urs alb (Un �) Ourse (Une �) vezi Urs alb (Un,...,) Ovid]e) vezi Ovidiu Ovidiu VII, (125), (127), (129), (131-135), (137-139). (137- 139), (142- 143), 145- 150, (151), (153- 154), (156- 157), (165), 166-176, 179-181, (188- 191), (195- 197), 198- 203, (206),207-212,218-228, (229-231), 232-249, (250), 251-T52, (868), (986-987). (989-990), (995-996), (1000), 1003- 1005,\ (1009), (10 13), (1016). 1017, (1018), 1019, (1022), 1025- 1026, (1027), (1031-1032), (1034), (1038- 1039), 1040, (1041--1042), ,1 Jl. [1285] 1045- 1052, (1056), 1057- 1058, 1060- 1061, (1064), 1065- 1069, 1074, (1075), 1076- 1082; Ovid VII, (986), 1056, 1058, 1061, 1073- 1074; Ovide VII, (597), (599), (601- 608), 610-614, (615-618), 622-633, (636-638), ,(641), 643-646, (648), 649-652, Pacala vezi Păcală Pacală vezi Păcală Pachiţa vezi Dochiţa Paharnic (Un s-) vezi Paharnicul lui Pîrlea Paharnicul vezi Paharnicul lui Pîrlea Paharnicul lui Pîrlea Vl I; (485), (1110), (1118); Un paharnic VII, (1109), (1119); Paharnicul VII, 495, 497 - 498, (1120), 1121 Paklavasoglu VI, (162), (165), (173) - Panaite vezi Grecul Panchiţ vezi Panchiţa Panchiţ,v Pauliţ vezi Panchiţa Panchiţa V, (485-486), 504, 509, (928); Panchiţ V, (486), (488), 514-515,542-543,563; Pau­ liţ Panchiţ V, (486) Panglică vezi Panglică, Lică Panglică, Lică VII, (331), 334; Lică VII, 336, 344- 345; Pan­ glică VII, (331), (333), 334- 337, 344- 345, (349) p 656-663, (664-673), (674), _ 675-680, (681-682), (684L 686), (689), 692-696, (697), (701), (705-707), 710-714, 716-723, (727-728), (734- 736), 737-738, (741-758), (760-762), (764-765), 768- 772, (773), 774-777, 779-787, (788) Pansa VII, (1050), (1070) Pap-lapte vezi Papă-Lapte, Ti­ mofti Papa-gala vezi Papă-Lapte, 'Ti­ mofti Papa-gala, Timoteos vezi Papă­ Lapte, Timof ti Papă-Lapte vezi Papă-Lapte, Ti­ mofti Papă-Lapte, Timofti VI, 150, 152, 177; Flaimuc VI, 148; Pap­ lapte VI, 172; Papa-gala VI, 177; Timoteos Papa-gala VI, 177; Papă-lapte VI, (138), 148-153, (155), 157-161, 163-167, 169-177, 815-816 Paţior VI, (1106) Pap(o)ura vezi Papură-împărat Papură vezi Papură-împărat Papură-împărat VII, (485), (489), (496-498), (503), 507, (514), 515, 518, (526), 532, (533), 534. (548), (560), (570), (1104), (1108- 1109), (1118), 1136; King Bamboo VII, (791); Pa- 1285 ,1 1, ,il '� [1286] poura VII, (791), (794), (823); Papura, VII, (806-'807); Pa­ pură VII, - (505), ' 507-512, (514). 515-522, (524), (526), 527-528,530-532, (533). 534, (540), 54l, (542), (561-562), 572, (n08), (1114), 1123-1126, (1127r, 1136 -'1137; Papură­ vodă VII, (1105) Papură-vodă vezi Papură-împărat Paracliserul vezi Paraclisierul Paraclisierul V, (15); Paracliserul VII, (349) Paragină V, (204) Paraponisitul vezi Postuleanu, Nae Parlea vezi Pirlea-vodă Parlea-vodă vezi Pirlea-vodă Parthuş ş.Vl I. (884), (910), 911- 912 Pasăre maiastră (O �) vezi Pasere măiastră (O �) Pasărea măiastră 'rezi Pasere 'mă­ iastră (O�) Pascal v. (955), (960), (965-966), -(971). Pasere măiastră (O �) VII, (485), 518,; O pasăre rnaiastră vn. (1110), (1119); Pasărea rnăiastră VII, (1104); Paserea VII, 518-519, 546, 1129 Paserea vezi Pasere rnăiastră (O�l. Pasvantog!u vezi Pepelea Paşa vezi Mustafa-Paşa , paŞi' (Un �) VI, (1089) � Paşă turc (Un. �) vezi Mustafa. , Paşa Paşcanu VII, (267) patriciani VII, (128), (179); Ami­ cii lui Ovidiu VII, (179), (250); 1"286 Bărbaţii VII, 1073, 1075; Pa­ tricianii VII, (215), (1023); Pa­ triciens VII, (599), 709, (741), (750) ; Les pat riciens VII, (679), 715,719, (751-752), 778-779, 783; Voix VII, 710, 713, 774 Patricianii vezi Patriciani Patriciens vezi Patriciani Les patr iciens ';ezi Patriciani Paysannes vezi Ţărance Paysans vezi Ţărani Pazvandoglu vezi Pepelea Pazvantoglu vezi Movilă, Radu Păcală VII, (485). (489), 505- 510, (512). (514), 515-517, 519-521, (522), 527-530, 532, (534). (540), 541, (572), (1104), (1109), (1114), (1118), 1122- 1124, 1126, (1127), (1136); Pa­ cala ;VII, (794); Pacală vII, ( 1108). 1123 - 1124, 1126, , (1127), 1132-1135 Păcală, Trohin vezi Pîcală, Trohin Pădureanca vezi Zina-Codr ului Păpuşer ii vezi Prieteni (Doi � ) Păpuşi VI, (92), (122), (128), (811) Păun, Platonaş VII, (587) Păuna VII, (584) Păzitor de noapte (Un s- ) VI, (92) ; vrr. 578, (1139); Culucciu VI, (120); Culucciul VI, 108- 109, 114, 121 Pehlivanu V, (809) Pepelaş vezi Pepelea Pepele vezi Pepelea Pepelea v, (701-702), 703-722, (951), 952-957, (958), 959- 962, 964, (965), 966-976; VII, (483), (487). 490-493, (497), 498, (500), 501-505, 513, 518- [1287] 521, (536), 537-540, (546- 547), 548-558, (562), (565), 567 - 570, 572, (573), (791), 797, (809), 819-822, (823), (826), (1104), (1106), (1108). (1115), (1117), 1119- 1122, (1123), 1124, 1127 - 1130, (1133), 1135 - 1136; popa Belea V, 712; Frangolea V, 720-721; Neaga V, 712; Noe V, 719-721, 973- 975; Pasvantoglu V, 711; Paz­ vaudoglu V, 967; Pepelaş V, 707, 7 ţ7, 719, 72!. 960 - 962" 965,971,975; VII, 501; Pepele VII, 798 - 801. 821 Pericli V, (750) _ Perilla VII, (233-234), (66i), (1068) Personagiu misterios (Un,...,) V, -( 132); Personagiul V, 135- 136, 891; Personagiul misterios V, 141, 891 Personagiul vezi Personagiu mis­ terios (Un,...,) Personagiul misterios vezi Perso­ nagiu misterios (Un x.) Pestriţ VII, (?57), (264-265), (267), 268-)1.73, (274), (276), 277-282, (284), 286-292, (1083- 1084) Peteo (Ha zi ""')e vezi Petcu (Ha­ gi ,...,) Petcu (Hagi,...,) VI, (197-199), (202-205),206-217,220-224, 227-230, 232-239, (240), 241-246, (247 -248),249-254, (824-827),828-830; Hagi Pet­ ehi VI, 828-829; Hazi -Peteo 'li, 828- 829; Hagi Petichi VI, (218), (226) Pet(i)chi (Hagi,...,) vezi" Petcu (Hagi ,...,): Petre VI, (647), (670); VII; 584 Petrea V, (67), (274) Petringelus, Trifonius V, (105), (604) Peucer, Gaspar VI, (734) "'Li Peuple vezi Popor; Popor roman ; Popor sarmat Le peuple vezi Popor; Popor ro- ,man Peuple romain vezi Popor roman Peuple sarmate vezi PQpqr ��'mat Piciu bricicariul vezi Leonaş 2 Piediceanu vezi Napoilă, Sandu Piediceanu, Sandu vezi Napoilă, Sandu Pilaf Aga V, (84)' Pinax vezi Pinax, Alcidiu Pinax, Alcide vezi Pinax, Alcidiu Pinax, Alcidiu VII, (127); Alcide VII, 622; Pinax VII, 158- 165, 182-185, (193), (618), 619':"" 622, 630- 632, (745-746), (1005). (1022), (1032), 1033- 1037, 1039- 1041, 1049-1051, (i053), 1054- 1056, (1058), 1059, (1060), 1061- 1065, 1068, 1070, 1072- 1074, 1078- 1079; A1cide Pinax VII, (599), 622, (741); Pinax Grecul -VII,"'1033 Pinax Grecul vezi Pinax, Alcidiu Pinten, Liliac VII; (587) Piperuş-Craiul VII, - (510} Pipirig V, (637), (646) Pipirig (Moş i--") vezi Toma Pisica vezi Florica Pisozki VI, (612), 722, (723), 724, (1065), (1089), (-1169), 1170- 1172 1287 [1288] 00 I L Pitar Moş 'rezi Tănase Picală vezi Picală (Moş,..,) Picală (Moş...,) VII, (587); Pîcala V, (143), 1405-152, (704), (891), 892-893, (954); VII, 588 Pîcală, Trohin V, (324); Trohin Păcală V, (916); Trohin V, P25-326), (329), 331-334, (335), 336 - 339, 341, 344, (915), 917 "- Picălescu, Tachi V, (569) ; Tachi V, (569-570) Pîlcirt vezi Nicu; PiIciu, Grigori Pîlciu, Grigori V, (288), (292), (294), (299), (909-910); Gri­ gori V, (292), 300, 302, 304- 305, 308, 320; Pilciu V, 300- 302, 304 -305, 308, 317-320, (908), (910), 911, (912), 913; PîlsÎu V, 302 Pîlsiu vezi PiIciu, Grigori. Pirlea vezi Pirlea-vodă Pirlea-vodă VII, (375), (485), (488), (494), 495, 497-498, (506),- (514-515),517,520,534, 536, (540), (542), (549), (560), ,(1104), (1108-1109), (1118), 1127, (l1J2), (1136); King 'Fire VII, (791- 792); Par lea VII, (809), 812,818, (819), _ (823), 824- 826; Partea-voda VII, (791); Pirlea VII, (485), 495- '; 498,517,520-521, (528), 534- 536,541-545, (548), 551-552, (553), 554-558, 562-567, 571-572, 1120-1121, 1123- r� 1125, 1127-1130, 1133-1135 Plăcintarul vezi Stan Covrigarti)ul Plăieş (Un,..,) vezi Plăieşi (Trei,..,) 1288 [1289] PIăieşi (Trei �) VI, (400); Un plăieş VI, 123, 947; Plăieşii VI, (411), 418-419, 122-123 (42�), 125-428, (129), (442): 937, (938) Plăieşii vezi PIăieşi (Trei � ) Pleba vezi Popor roman Plusieurs gens du peuple vezi Popor roman Podoroski VII, (1158) Poftiţi la bal vezi Invitaţi la bal Le Pole Nord vezi Cr ivăţul Polidor VI, (520), 521-528, (529), 530, (531), (533-535), 537- 539, (513); (550), (552-556), (558-559), (561), (564),' 57"1- 575, (576-578), '579-580, (581), 582, (583), 584, 588-590 (591-592), (595), (598), (607): 609, (981-986), (988), (997), 998-1002, (1003-1004), 1005- 1006, (1008), (1012-1014), 10 19- 1021, (1022), 1023, (1025), (1027- 1029), (1032) Polidor vezi Zgîrcea, Maşa Poloni vezi Soldaţii poloni Polonia nu VI, (216) Polonul vezi Soldat polon (Un �) Popor VI, (282), 369, (771), !773), (856-857), (896), (1089), (1190), (1213- 1214); VU, (485), (1110), (1134); Un glas din popor VI, 901; Glasuri VI, 896, 898; Glasuri de popor VI, 90 1; Gla­ suri din popor VI, .896-898; Peuple VI�, (815); Le peuple VII, 817, 821; Poporul VI, 369, 373- 377, 719, (771), 772, (773), 776- 778, 896-903, T (1217); VII, (564), 565, (567), (572), 1136 Popor iezi Popor roman; Popor sarmat ; Români Popor român VII, (128), (1023); Glasuri din grupe VII, 179, < 1057); Glasuri din popor VII, 1029; Un homme VII, 630; Un om din popor VII, 1051; Peuple VII, (615), (630), (714); Lc peuple VII, 631-633; Peuple r omain VII, (599), (741); Pleba VII, 177-178, 180-181. 1053, (1056), 1057, (lb59); Plusieurs geus du peuple VII, 616; Popor VII, (151), (176), (1026), (1031), (1053); Poporul VII, (152), (\54), (176), 179, 1027, 1029, 1053-1055, (1056), 1057-1058, (1059); Voix du peuple VII, 632 Popor sarmat VII, (128), (1023); Locuitorii din Tomis VII, (231); Pcuple VII, (679); Peuple sar­ mate VII. (599), (711); Popor Vn,232, (250), (1082) ; Poporul VII, 231-232, (108�); Poporul din Tomis VII, (2�9)" Poporul vezi Popor; Popor roman; Popor sarmat; Rom�ni Poporul din Tomis vezi Popor sar mat Postcl niceasa vezi Todosia Postolachi V, 177 Postuleanu, Nae V, 102; Para­ ponisitul V, (15), (33). (36), '101- 106, (885), 886, (890); VI, (990) Postum vezi Pcstumus Postumus VII, (17)'; (841), (871), (876), (881-886); Postum VII, 39-17, (48), (72), (79),80-81, 83-86, (87). 89, (90),96-108, (109-112), 122, (123), (831), (871-872), (882), (885), 898- 903, (921),923-931,936,938- 942, (913),914, (946). 948-958, (959)., 963- 974, 976 -978 Potoschi VI, (100),109,111-412, 132-133, (134), 137, (438), (938); Potoţchi VI, (938) Potoţchi vezi Potoschi Pralea V, ('47) Precupeţ (Un �) vezi Precupeţi (Trei �) Precupeţi (Trei �) VII, (1022); Altul VII, (1027), 1053; Un autre VII, 615, 630; Un pre­ cupeţ 'VII, (1026), 1053; Pre­ cupeţul I VII, 151. (1026); Precupeţul II VII, 152, (1026), 1027; Precupeţul ;11 VII, 152, 1027; Un trcisierne VII, 615; Un vendeur VII, 615, 630; Vendeurs VII, (741); Trois ven­ deurs VII, (599), (741) Precupeţul I vezi Precupeţi (Trei ,...,) Precupeţul II vezi Precupeţi (Trei ,...,) Precupeţul III vezi Precupeţi (Trei �) Pricoehi 1 V, (709) Pricochi 2 VII, (190) ;, • Pricochi 3 VI, (46) Prtcopi V, (941) Prier VII, (559), (802), (1131) [Prieten] (Al 3'-le ,...,) vezi Prieteni (Trei �) 1289 [1290] J I ,.r ,"1 , / r " " 1,1 I i Prieten (Alt,..;) vezi Constand in 1 [Prieten] (Cel tntîi >--} vezi Prieteni (Trei ,....,) Prieten (Un,....,) vezi Prieteni; Prieteni (Trei,....,) Prieteni VI, (14), (23), (54), (792); Xl 2ele Musafir VI, 793; Un musafir VI-, (791), 792; Musa­ firi' VI, (791), (798); Musafirii VI, (792-795), (800); Musaf i­ ru(l) VI, 793; Un prieten VI, (14), 23, (792); Prietenii VI, (14), (28), -31, (64), (794-795), (800); Prietenul VI, 23-24, 26-27, 792-793; Prietenii VI, (801) Prieteni vezi Prietini a lui Ghiftui; Prietini a lui Leonil Prieteni (Doi,....,) VI, (118); Pă­ puşerii VI, - (119), 121, (131) Prieteni (Trei,....,) VI, (92), 106, (812) ; Al 3-le [prieten] VI, (812) ; ,Cel întîi [prieten] VI, (812); Un prieten VI, 106; Prietenii VI, 107; Prietenul VI, 106-107; Prietenul 1 VI, 107, 812; Prietenu(II, vi, 107, (812) ; Prietenul III VI, 107; Al 2-le prie!in VI, (812); Prfetini VI, (812) Prietenii vezi Prieteni; Prieteni (Trei,....,); Prietini a lui Ghiftui Prietenii lui Leonil vezi Irozi Prietenul vezi Prie teni ; Prieteni (Trei -) Prietenul 1 vezi Prieteni ('ţrei - ) �rrietenul)I vezi Prieteni (Trei - ) Prietenul III vezi Prieteni (Trei,...., ) 1290 Prietin (Al 2-le,....,), vezi Prieteni (Trei,...., ) Prietini vezi Prieteni (Trei x.}; Prietini a lui Ghiftui Prietini alui Ghifţui V, (480), (927); Prieteni V, 512, (537), (54-3); Prietenii V, 538, 555; Prietini V, 518-520, (929); Trei pr ie­ tini V, 489; Prie tinii lui Ghiftui V, '480-482 Prietini a lui Leonil VII, (257), (268), 277; Ceielalţi VII, 277; Prieteni VII, (274); Prietinii VII, (268); Toţi YU,280-281 Prietini (Trei _) vezi Prictini a 'lui Ghiftui Prie tinii vezi Prieteni; Prietini a lui- Leonil Prietinii lui Ghiftui- vezi Prietini a lui Ghiftui Le prince vezi Bereznine Pr incesa vezi Emma; Lnţa Privighitor (Un,....,) V, (324), (339), (341) Profiriţa VII, (295), (298), 303- 305,. (307), 308 - 313, (314- 315), 316-320, (321-322), 323...:. 326, (1084)' Prohir iţa 'vezi Dochiţa Pronioroaca' VII, (564)'; La Cel ee Blanche VII, (815-816) Protipendeasca VI, (313), (869) Protipendeasca, Luţa vezi Luţa Protipendescu 1 V; (67) Protipendescu 2 -VI, (331), (877) Prozoroţki V, (807) Public VII, (331), 336, (337). (341); Publicul VII, (333), (3)6), (341), 343-345, 349 Publicul vezi Public [1291] Pungescovici vezi Pungescu Pungescu V, (346), 354"-- 359, (360), (363),379-387, (397). (399), 401-402, 404-407, (409), (917), 920, (924); Haţ­ maţuchi V," 354- 355; Punges­ covici V, 356, 358, (362), (372), (374), (4QO) Pupăzamberg VI, (527), {,529- 530). ( 1000) Pupăzamberg, Irina de VI, (520), (997); Contesa VI, (525), 526- 530, (537), 553-557,569-571, 580,582-583,587-;-588,600- 602, (605), 606, (985), 1000- Rada 'Iezi Stana '{Baba e-) Rada (Baba,...,) V, (772); VII, (485), (490): 491-493, 500- 501, (502), 503, (796), 798-800, (1104), (1109), (1118), 1119- 1121; La Fee VII, 822-823; La Fee du lac VII, 822; Zîna VII, 503,,(518), 558., 569-570, 572, (1122), 1136, (1137); Zîna lacului VII, (485),' (504), (518), (536), (539). 540, 558, 569, 572, (1l04), (1109), (1118), (1121- 1122), 1128, 1136 Rada (Baba,...,) " vez i Stana (Baba ,...,) Radian, Ghiţă, V, (671), (673) Radu. VI, (282-283),. (291), 292, 294, (297), 298-301. (302),303, (310-3\1), 313-322, (328- 329), 340-343, (346-348), (350- 352), 356, (357), 362, R 1002, (1005), 1013- 10 1'1, 1018, 1022- 1023, 1025, 1030; Irina VI, 555-557; Pupăzambergoa' ia VI, 557 Pupăzambergoaia vezi Pupăzarn­ berg, Irina de Pyrrha VI, (128), (151), 152- 154, (599), (615), 616, (652), 653- 654, 656, (710), (741), (744). (774), (849), (876), (1022), (1026), 1027-:1029, (1042), 1043, ( 1052...!. 1053).' "1061. (1066). (1069-1070), 1071, (1072), 1073, (1075), (1077). 1078 (365-366), (369), 373, 375- 377, (378), 381-38�, (383- 384). (390-391), 393, (394- �95), }96, (835-836), (843), (853), (856-857), 860, 863- 865,869-874,883-884, (885- 886), 889- 891, (893), 894, (895-896), 897-900, 902- 903, (904-908), (91dL912), (914�915), (917-918). 919, 922":"924, (926":"927),928, (929) Radu vezi Anghel, 'Radu; Movilă, Radu Rareş, Ilieş V lI: (584); lIieş- vodă VII, (584) Răstiţa vezi Aristiţa Răzvrătescu vezi Răzvrătescu, Tachi Răzvrătescu, Tachi V, (596)', (933) ; Răivrătescu V, (60"0), (605- 606), (612). 614-622/623, 625� 1291 [1292] !', l' , I " "1 i iii : ,j 628, (933), (936),9"10-9"17; VI, (989) Regensburg VII, (281), (301- 302); Regensturc VII, (326) Regensturc vezi Regensburg Rifca VII, (403), (408); Rifchi VII, (-411) Rifchi vezi Rifca Rigolboş VI, (92) Romanemberg VII, (576) Romanoglu VII, (576) - Romanoviei VII, (576) Român (Un �) vezi Român bă­ trîn (Un '" ) Român bătrîn (Un �) VI, (400), (936); Bătrînul VI, (936); .Un român VI, -430, 435; Românul VI, 431, (936), 938; Românul bătrîn VI, -408, (936); Un ţăran bătrîn VI, (936) Româna vezi Română (O � ) Română (O �) VI, (400), 430, 435, (936); Româna VI, 431, 435; Românca VI, (408), "l09, (936); O ţărancă VI, (936) Românca '{ezi Română (O � ) Române VI, (400-401); Ţărance VI, (936) Români, V,I, (400-401), (936), (938) ; Popor VI, (936); Poporul VI, (936); Românii VI, '103- '106, '13'1-435, '138, 441-442, (936), (938); Românii răniţi VI, (435); Românii robiţi VI, ('130), 434; Ţărani VI, (936); Ţăranii VI, (936) Românii vezi Români =Românii răniţi vezi Români Românii robiţi vezi Români Românopulos VII, (576) 1292 Românul vezi Ochi-de-broască; Româ-n bătrîn (Un �) Românul bătrîn vezi Român bă­ trîn ,(Un�) Roseasca vezi Rosescu Rosescu VI, (205), (224 -225), (227), (232), (239). (241), (213- 219), (251-252); Roseasca VI, (2"13), (219) Rosmarinopulos vezi Dărnian, Ior­ gu Rosrnarînojmlos (de �) vezi Dă- rnian, Iorgu Rosmarinovici VI, (18) Rosmarinovici vezi Dărnian, Iorgu Rosmarinovici (de �) vezi Dărni- an, Iorgu Rosmarinovici, Gahiţa VI, (11), (52), (789); Gafiţa V, (837); VI, (781); Cahiţa VI, 18-23, 25-32, 34-37, '19, (50), (52), (56-57), 60-61, (65), (789), 792-796, (797-798), 800, (987); Gahizen VI, (52), 63- 64; Gahiţa de Rosmarinovici VI, 25; Gahiţa von Rosmari­ novici VI, 60; Rosmarinovicioa­ ia VI, 22, �46); Rozmarinovic i VI, (791); Gafiţa Rozmarinovici V, (24); Gahiţa Rozrnar inovici VI, (791), (801) Rosmarinovici, Gahiţa de vezi Rosmarinovici, Gahiţa Rosmarinovici, Gahiţa von vezi Rosmarinovici, Gahiţa Rosmarinovicioaia vezi Rosmari­ novici, Gahiţa Rosmarinoviţi (de �) vezi Dă­ rnian, Iorgu [1293] T Rozel VI, (612), (716), 718, 719- 722, 726"';"'727, (735), (741), (759), 1055- 1060, 1062- 1064, (1065), (1089), (1131), (1148), (1150), (1154), 1158- 1162, 1164 - 1165, 1167 - 1169, ( 1170- 1171), (1175), 1176-1180, (1183) Rozrnar inovici vezi Dămian, lor­ gu ; Rosmar inovici, Gahiţa Rozrnar inovici, Gafiţa vezi Rosma­ marinovici, Gahiţa Rozmarinovici, Gahiţa vezi Ros­ marmovici, Gahi ţa Rufineas(c)a vezi Rufineasca, Enă­ chiţa Rufineasca, Enăchiţa VI, (520), (997); Bibi VI, 563; Enăchiţa VI, 563, 565-566, 596, 601, 606-607,1031-1032; Leoaica vr. (1001), 1015-1017, (1018), 1029, 1031-1032; Enăchiţa Le­ oaica VI, (997); Rufineasa VI, (537); Rufineasca VI, (525). 526-529, (530), 561-569, (570), 599-602, (p05), 606- 607, (985), 1001-1002, 1014- 10 17, (10 18), 1029- 1030; Enă­ chiţa Rufinescu VI, (997) Rufinescu vezi Rufinescu, Enache Rufinescu, Enache VI, (520),(997); Cerbescu VI, 1023; Enachiţa VI, 1023; Enăchiţă VI, 528, 1015; Leu VI, (1001), 1015- 1017, (1018), 1022-1023, 1031; Enăchiţă Leu VI, (997-), (1019); Rufinescu VI, (525), 526, 528- 529, (537), 561-565, 567, 569, (570), (573), 581, 583, (584), (598), 606, (985). (987), 1001- 1002,1014-1017, (1018-1019), 1022; Enăchiţă Rufinescn VI, (997) Rufinescu, :Enăchiţa vezi Rufineas­ ca, Enăchita Rufincscu, Enăchiţă vezi Ruf i­ nescu, Enache Ruhala VII, (373), (376), 377- 384, 387 - 390, (391- 392), 393-397, (398), 399-402, (406). 407 - 412, (1094), 1095- 1098; Ruhaliţa VII, 379, 397, 1095 Ruhaliţa vezi Ruhala Rusfetcovici vezi Viteazovici Rutuba vezi Rutuba, Alcidius Rutuba, Alcidius VII, (1022); Al- cidiu VII, 1027, 1030, (1031); H.utuba VII, (127), 140- 144, (149), 150, (151- 152), 153- 154, (158), (165), (176), 177- 178, (180), (599), 607-610, (614), 615-616, (618), (622), 630-632, (682-683),688-692, (695), 696--697, (741-747), (758-759), 764-768, (771- 772), 773, (986), 1024- 1025, (1026), 1027-1028, (1029), 1030-1031, (1032), (1052), 1053- 1056, 1058, (1071) Ruxanda 1 VI, (405) Ruxanda+ VI, (4,44), (451), 465, (492-493), 499-500, (504- 505), 509, 515, 517, 959, (963), (969), 981; Ruxandra VI, (945) Ruxanda vezi Ruxandra Doamna Ruxandra VII, (584) Ruxandra vezi Ruxanda 2; Ru­ xandra Doamna 1293 [1294] 1. Ruxandra ,Doamna Vl, (612); ,poalnpa VI, 658-6(51,_661- 665, 667-668, (669), (675), (677 - 67�), .(687), .(?92 -693), (700), (730), (737), .110.1-1102, 1101- 110"5, (1106), (1112), (1120), (1127), (l192), (1196); Ruxanda VI, (1079); Ruxandra VI, 658, 661, 661, (1040), (1065), (1083). 1101-1.102, ţ lQ4- 1105,'( 1106), (1127); Do­ amna Ruxandra VI, (703). ( 1065) � 'r " J 1. 1· '1 S ,.. ! 1 .. " , , , , i Safir ,iezi' Balaur, Să.fir -, ' Sabie vezi Săbiuţă '. Saf ta 1 VI, 95-96, ,(101),. 105. 121, 125, 127-128, (133}, 812; Săftica ,VI, (122), 125 .. Safta�' V, (412),416-121,,423- 121, (425), 126, 128, 131, (431), 437, 439,' (140), (112),. (921) S�fta 3 V, 598, (620-621), '(623), (913) Saf ta 4 VII,. (485), . 187, 199, (1109-1110).' , (1118-.nI9), (1121) , " Saga VlI, (128). (151), 152, 154, I , (599), .(615), .616, (711), (741), (1022), '1 (1026), 1028-1029, (1052) t Sandu V, (566), 567-571, (573), (579), 582.,,583, 587-592, 931-932; Sănduc V, 569 Sandu vezi Napoilă, Sa�\du Sarmis VII, (127), (231), 232; (249), (599),' (666), 1579, (7� 1), (1022), . 1080-'1082" Sarmiza VII, (127), 229-231, (232); 233-231,(235),236, 211, e. 213, (219), 250, 664'-1669,<672, 671, 679," (680), (741), (753--' 754), (1017), (1022), 1080-1082 1294 Sauterelle vez'i Lăcustă -vodă Sa va V, (796)," 798-800, (808), 818-820, 828-829 Săbiuţă V, (25), (274); VI� (92), (96), (98),101-102,(108), 109, (110), (119), 120- 12 I. 123-125, (128),' 129-135, (811), 812; Sabie V, (271) Săftica 1 V, (lltj,- 121), (888) Săftica 2 V,, (232), (234-235), (25 i), (259) Săftica vezi' Saf ta 1 Sălceanu, Toader VI, (478) Sănduc vezi Sandu . Sănduţu vezi Napoilă, Sandu Săteni V, (156); Sătenii V, (161), 165-166, (167), 169-170, 186-188, (891), 895' Săteni vezi Ţărani Sătenii vezi Săteni Scar1at V, (123- 128) Scaur(us) vezi Scaurus, Emil ius Scaums, Emilius VI, (41), (43); Scaur "II, (17), (21-25), (n), (30), (4.1)', (17), 18-54, (55- 56), (59), (61), 63, (65), (67), '70-86, (87), 88'-90, (91-92), 103- 109, (110), III, (112), (117), (122-123), (811), (871), [1295] ), Scdletz vezi Scdleţ Sedleţ VI, (716), (1131); Sedletz VI, (1138). (1148), (1183") 1, Seimeni VI, (698). (774), (11251, 1, (1214); Seimenii VI, (698-699), 1, (779), (1219) " Seirnenii vezi Seimeni t'. 1, Senecion VII,' (1062) Sentinela vezi Sentinelă poIonă e 1, e e (O�) Sentinelă leşească (O �) vezi Sen­ tinelă polonă (O�) Sentinelă poIonă (O�) VI, (400), (936); Sentinela VI, (431). 436'- 437; O sentinelă leşească VI, (936) Serdarul vezi Ahmed Bairacta­ rul Servi VI, (52<1), (997); Un fe­ cior VI, 540, (575), (583); Fe­ ciorul VI, 540, (585), 590, 1020, (1026); Un ficior VI, ( 1026); Slugi VI, (997) Serviescu vezi Serviescu. Ghiţă Serviescu, Ghiţă V, 737, (740); Serviescu V, (726), 729- 732, 7361- 739, 743-749, 751-7.17, 759-760, 979 1) Serviivvezi Servitori, Servitoare VII, (33), (41)" (900); Două sclave VII, (895); Scla­ vele VII, (895), (900); Două serv.it9are ,VII, (885); Servi­ toarele VII, (33), (895-896), (968) Servitoare (Două �), vezi Servi­ toare Servitoarcle vezi Servitoare Servitori VII, (493), 495, (1120); Servii VII, (498), (1121); Ser­ vi torii VII, (518). (1120-1121) 1295 r [1296] Servitorii vezi Servitori Sfetcu V, (805) ,.In . Sinz iana, vezi Sînz iana Sinziane vezi Sînziana Sinziana VII; (483), (485), (487), (489-491), (493), (496- 498), (503-504-), P06). (510), 511-514, (515-516),517-519, (522-524). (526), (531), (537- 539). (541- 543) (545), 5,46- .., 547, (549), 550, 553, 555-556, (557), 558, (560-564), 565-- 570, 572, (573), (78�). (791), (1104), (1108-1109), (1113- 1114), (111.8), 1123-1124, (1128), 1129-1130, (1132- 1133),1134-1135, (1136),1137; Sinziana VII, (795), (i97), (806-807). (809,). (8 LI), (815- 816),817 ->821, (822- 823); Sin­ ziane VII, (799). (806) Sloim vezi Şloim Sloimaki vezi ·Şloim Sloimo vezi Şloim Sluga vez i Gheorghi ": Slugă de confetăr ie (O _); Slujitori Sluga de confetărie vezi Slugă de confetărie (O "1) Sluga lui Cheei VII, (295l, 326, (1084) c Slugă (O "1) vezi Gheorghi 3 Slugă de confetărie (O -) VII, (21)5), (1084); Sluga VII, 298, 302; Sluga de conletărie VlI, (298) Slugărică VI, (282-283). (286), 287 -288, 293, (294),296, (298), 1-# (300). 302.- 303, (305- 306), (338), 339-341, 343, 347, (348- 349), 356, 364-365,373-374, 1296 (394), (834), (836), (856 - 857}, 858-859, 8,62, 865, 882-883, 885, (866), (888), 889,892, 898, 901, 903, 9l2-913 Sluger(i)u vezi: Gînganu; Glngu Slugerul Vezi Gînganu Slugi V, (346), 518-520; YII, (257), (288); Slugile VII, 282 Slugi vezi Ser vi Slugile vezi Slugi Slujitor (Un -) vezi Slujitori Slujitor de barieră (Un -) V, (346), (9'18); Slujitorul V, 347-- 349, 354, '(355), (921), 923 Slujitori VI, (14), (92), (132), (813) Un fecior VI, (106); Un ficior VI, (96); Ficiorul VI, (95); Slu­ ga VI, 40; Un slujitor VI, (55); Slujitorii VI, (133) Slujitori vezi Comisari Slujitorii vezi Comisari; Slujitori Şlujitorul vezi Slujitor de barieră (Un-) Slujnica vezi Slujnică a Anicăi (0-) Slujnica Anicăi ·vezi Slujnică a Anicăi (0-) Slujnică a Anicăi: