[9] CATRE ION GHICA t Jassi, 2 janvier 1861 M an eber vieux, Les chasse-neige et les degels m'ont retenu jusqu'ă ce jour dans cette maudite ville de Jassi qui depuis deux ans prend un caractere de ville de province a faire eri sper les separa­ tistes. Voiei deja deux mois que ma valise est Faite et que j'attends un caprice favorable du barometre pour me mettre en route, mais pendant que cet instrument fallacieux indi­ que le beau fixe, il pleut, il neige, il vente, il gele, il degele, bref il fait un temps ultra. Force m'a ete donc de rn'armer de patience et de fourrures pour attendre un moment plus opportun, car la Galicie rn'inspire des terreurs de ,,93". 1 rai profite de ce contretemps pour revoir le Prince, avec lequel j'ai longuement parle de toi. Je ne rapporterai pas tout ce que le Prince m'a dit de flatteur sur ton compte, mais je crois devoir te faire part de son etonnement a la vue de certain rapprochement qui se serait produit deraiere­ ment entre toi et les Bratiano et consorts. Un parei! accou­ plernent est-il possible ? Je declare que non, car si l'on a vu s'accoupler des carpes avec de lapins (la chose est encore en doute dans le monde de la science) on n'a pas encore vu se produire ce phenomene monstrueux entre des hommes senses cornrne toi et des sauteurs burlesques comme les Berlikoko 2 et Jean Bratiano, La politique serait-elle donc une entre­ metreuse aussi adroite ? J'ai appris aussi que notre ami Balaciano 3 serait rnonte actuellement au plus haut degre de l'echelle de la colere 9 [10] au sujet de la question hongroise. Voudrait-il par hasard que le Prince se rendit solidaire des rnouvements magyares au detriment probable des interets roumains de la Transylvanie ? Le Prince n' est pas le geâlier de l' Autriche et certainernent son gauvernement necommettra jamais l'infamie de rendre les emigres hongrois aux autorites autrichiennes, Mais est-ce a dire pour cela qu'il jette son va-tout en l'air, au risque de cornpromettre la situation politique du pays? Quoiqu'il en soit, Balaciano peut compter 9ue rien ne sera entrepris contre l'honneur et les veri tab les interets des Principautes. Il repon­ dra a cela des choses spirituelles, tant mieux pour lui, plus il evacuera de l'esprit, et plus il sera soulage ! J'aienvoye, cornme tu sais, plusieurs pieces de theâtre a MiIlo. 4 Qu'en a-t-i! Fait ? A-t-il l'intention de les monter ? Fais-rnoi le plaisir de le lui demander et de rne repondre de suite pour que ta lettre rne trouve encore a Jassi. Envoie-moi aussi par la meme occasion un numere de Pacala ou se trouve inseree La Cornplainte du conseruateur.s Adieu, mon cher vieux, je t'embrasse et te prie de pre­ senter m;s arnities a Madame Ghica ain si qu'ă tous nos amis er connaissances. Tout a toi, V. Alecsandri Iaşi, 2 ianuarie 1861 Iubite prietene, Viscolele şi dezgheturile m-au oprit pînă astăzi În această blestemată urbe a Iaşilor, care, de doi ani încoace, ia o Înfăţişare de oraş de pro­ vincie, în stare să facă pe separatişti să-şi piardă răbdarea. Iată deja două luni de cind mi-am făcut bagajele şi aştept un capriciu favorabil al barometrului ca să pornesc [a drum, dar în timp ce acest instrument înşelător arată mereu timp frumos, plouă, ninge, bate vîntul, Îngheaţă, se dezgheată, pe SCUrt este un timp cum nu se poate mai rău. Am fost deci silit să mă înarmez cu răbdare şi blănuri în aşteptarea unui mo­ ment mai potrivit, căci Galitia Îmi trezeşte o groază ca la ,,93".1 Am profitat de această Împrejurare potrivnică ca să-I revăd pe prinţ, cu' care am vorbit mult despre tine. NU-ţi voi repeta toate lu­ crurile măgulitoare pe care prinţul mi le-a spus despre tine, dar cred 10 r [11] că trebuie sa-ţi împărtăşesc Uimirea lui la vederea unei anumite apropieri care s-ar fi facut acum În urma între tine, Brătienii şi compania. O ase­ menea unire este posibila? Eu declar ca nu, caci, daca s-a văzut împere­ chindu-se crapi cu iepuri de casa (lucrul este Tncă îndoielnic în lumea ştiinţei), nu s-a vazut niciodata încă producîndu-se acest fenomen mons­ truos Între oameni cu mintea Întreagă, ca tine, şi fiinţe schimbatoare şi caraghioase, ca Berlicoco 2 şi Ion Brătianu. Sa fie oare politica o rnijlocitoare atît de îndernînatică P Am mai aflat ca prietenul nostru Bălăceanu 3 ar fi acum cuprins deo mare furie din cauza chestiunii ungare. Nu Cumva el ar fi vrut ca prinţul să se arate solidar cu mişcările maghiare În dauna probabilă a intereselor românilor din Transilvania? Pil'in�ul nu este temnicerul Aus­ triei şi, desigur, guvernul sau nu va comite niciodată infamia de a Înapoia pe ernigraţii maghiari autorităţilor austriece. Inseamnă aceasta oare că trebuie el sa rişte totul cu preţul compromiterii situaţiei politice a ţării? Orice ar fi, BăIăceanu poate fi sigur că nimic nu se va Între­ prinde Împotriva onoarei şi împotriva adevăratelor interese ale Princi­ patelor. Va raspunde la aceasta prin vorbe spirituale, atît mai bine pentru el, cu cît va irosi mai mult spirit, cu atit se va simţi mai uşurat. După cum ştii, am trimis mai multe piese de teatru Lui Millo. 4 Ce a făcut cu e'e ? Are intenţia să le monteze? Fă-mi, te rog, plăcerea să-I intrebi şi să-mi răspunzi curînd, pentru ca scrisoarea ta sa mă gă­ sească Încă la Iaşi. Trimite-mi, te rog, prin aceeaşi ocazie şi un număr din Păcală unde este publicată La Complainte du conseruateur, 5 Adio, dragul meu, te îmbrăţişez şi te rog să prezinţi doamnei Ghica precum şi tuturor prietenilor şi cunoscuţilor sentimentele mele prietenesti. Al tau, V. Alecsandri CATRE ALEXANDRINA GHICA 2 [ianuarie - martie 1861] 1 Cbere Madame, Permettez-moi de profiter du depart de mon arni, Mr Ba­ Iigot de Beyne, pour vous ecrire ces quelques lignes, avant de quitter la Moldavie. Je ne veux rn'eloigner de la Rou- 11 [12] 1 li I I I 1 I! I ;� It I 1 anie sans faire rnes adieux a Ia meilleure et la plus aima­ bIe des Roumaines. Je vais en France sans passer par Buca­ rest, l'etat des routes ne le permettant pas, mais amon retour je viendrai, sans faute, vous serrer la main. En attendant, je presente mes cornpliments respectueux a Sir Charles 2 et j'embrasse ses petites soeurs et 50n frere, mon ami intime. Votre tout devoue, V. Alecsandri Mes amities a vetre aimable cercle. ianuarie - [martie 1861J 1 Iubită doamnă, Ingăduiţi-mi să mă folosesc de plecarea prietenului meu, Baligot de Beyne, pentru a vă scrie aceste cîteva rînduri, Înainte de a părăsi Moldova. Nu vreau să mă îndepărtez de România fără să-mi iau rămas bun de Ia cea mai bună şi mai plăcută dintre românce. Mă duc în Franţa fără a trece prin, Bucureşti, starea drumurilor neîngăduindu-mi-o, dar Ia Întoarcerea mea voi veni, neapărat, să vă strîng mîna. Pînă atunci, trimit salutări le me.e respectuoase lui Sir Scarlat 2 şi Îmbrăţişez pe micile sale S:Jrori şi pe fratele său, prietenul meu apropiat. Al dumneavoastră devotat, v. Alecsandri Amicitiile mele plăcutului dumneavoastră cerc. CATRE ION BRĂNIŞTEANU 3 Mircesti, 15 mars 1861 M on eber Branisteano, 1 Ayant pris toutes les dispositions necessaires pour la con­ fection de brique sur la terre de Mircesti, tu me feras le plaisir de remettre a Paulime 2 la somme de cent ducats des- 12 [13] nnes a couvrir les premiers frais. Cet argent tu l'avanceras sur quittance au 23 avril prochain sur le fermage de Mir­ cesti, Pe temeiu acestui răvaş am primit de la d. Iancu Bră­ neşteanu o suta de galbeni, 100, şi a me iscaletură Paulina Lucasevici * 1861 în aprilie 29 Mirceşti, 15 martie 1861 Iubite Brănlştene 1 Luînd toate dispoziţiile necesare pentru confecţionarea caramizu pc pămîntul Mirceştilor, îmi vei face plăcerea să înmînezi Paulinei 2 suma de o rută de ducaţi destinaţi să acopere primele cheltuie'i. Aceşti bani îi vei da pe chitanţă la 23 aprilie viitor din arenda Mirceştilor, [. . ] ** .. Adeverinţă Am prirmt de Ja domnealui d. d. Iancu Brăneşteanu 150 galben, adică o sută cincie galbin din dopăndă ce am la dumnealui d. d. Vasilică Alecsandri, căşti S. Gorghi. Sup a mea iscălire Pnulina Lucaseulci 1861 în aprilie 29 **" * In original, textul adeverinţei şi data, scrise de Paulina, în limba română, cu caractere chirilice. ** Urmează chitanţă semnată de Paulina. Cf. aici supra. u* Adeverinţă scrisă de mîna Paulinei Alecsandri, cu caractere chiri­ lice. Anexă la scrisoarea adresată de poet lui Iancu Brănişteanu la 15 marto 1861 13 [14] r i ,i ! j , II ,1 ,'1 I il " li li li 4 Paris, 1 avril 1861 M on eher J ean, J'ai recu ta deraiere lettre ainsi que celle d' Aslan et je me suis trouve replace dans un grand ernbarras par la de­ mande que vous me faites tous deux d'un acte de fonde de pouvoir legalise I Ou diable remplire de pareilles formalites dans Paris? er d'ailleurs le Divan des Confirrnations ne Fera-t-il pas des difficultes pour accepter comme valable un acte legalitse hors du pays ? Voiei donc ce que j'ai imagine, pour applanir les obstacls, je t'envoie un acte signe de ma main, accompagne d'une demande adressee par moi au Divan de Confirmation. Tu te presenteras avec ces deux autogra­ phes devant Mrs les Diuaniţi, et vous vous porterez garants, mon frere er toi, de I'identite de ma signature. Ces Mrs ne pourront plus elever d'objection devant vos temoignages aussi respectables, et Asilan 1 n'aura plus ainsi de pretexte a tergi­ versation. Lagrande question pour moi est que le moulin de Patrascani soit remis en etat de travailler avant que la mau­ vaise saison ne vierme s'opposer a sa restauration, Je t'ai ecrit deja a ce sujet et je te prie encore une fois de cornbiner quel­ que chose avec 01011 frere pour mettre une fin aux sottes pre­ tentions de Mr Botez. Je compte donc sur votre amitie a ce sujet et je pars tranquille pour les eaux de Bagnere de Lu­ chon. Ma sante exige une cure d'eaux sulfureuses. Seconde coruee. Le fermier 2 de Mircesti est autori se par le contrat de prendre dans la Iorât le bois necessaire a l'usage de la maison, et lors de mon depart je lui ai indique moi· meme le coin de la foret ou il devait pratiquer des coupes. Or, je viens d'apprendre que ce Monsieur, faisant semblant d'oublier nos conventions abat indistinctement les arbres qui lui conviennent le mieux. Tu sais combien je tiens amon bois de Mircesti, que je considere comme un parc anglais. Je ne puis donc penser sans un serrement de eoeur au van da­ lisme de mon fermier. Ne pourrais-tu pas faire une prome­ nade jusque la pour y aHer chasser la eaille et la perdrix ? Tu y trouverais Pauline qui te mettra au courant de tom 14 , [15] ce qui s'y passe ; puis tu verrais l'ecole que je vien d'y faire bâtir, ain si que la brique que 1'0n y confectionne pour ma Future maison de campagne. Pau line te servira de guide dans la Forât pour te montrer l'endroit assigne pour la coupe du bois necessaire a I'usage du fermier, et tu te convaincrais par toi merne si ce Mr respecte les conditions etablies entre nous. Ce serait une agreable partie de plaisir dont je profi­ terais moi-meme rpar les renseignements exacts que tu pour­ ras me donner. Et puis ta visite a Mircesti prouverait au fermier qu'il y a quelqu'en qui peut le controler en mon ab­ sence, et cela suffira pour contenir -sa fougue de bircheron. Adieu, je t'ernbrasse ain si que tous les tiens, v. Alecsandri Fais-moi le plaisir d'expedier de suite ces deux lettres a Mircesti, mais separement. Paris, 1 aprilie 1861 Iubite Iancule, Am primit ultima ta scrisoare cum şi pe aceea a lui Aslan şi m-am regăsit din nou într-o mare încurcătură prin cererea pe care mi-a faceţi amîndoi pentru un act de împuternicire legalizat! Unde naiba să înde­ plineşti asemenea formalităţi la Paris? şi deeltfel, Divanul de Imputerni­ cire nu va face greutăţi în a primi ca bun un act Iegalizar În afara ţării? Iată deci ce am născocit pentru a Îndepărta piedicile. Iti trimit un act semnat de mîna mea, însoţit de o cerere adresată de mine Diva­ nului ,de Imputernicire. Te vei înfăţişa cu aceste două autografe în faţa d-lor diuanlţi *, şi veţi depune mărturie, fratele meu şi cu tine, pentru semnătura mea. Aceşti d-ni nu vor mai putea să ridice obiectiuni în faţa mărturiilor voastre a�ît de respectabile, şi Aslan 1 nu vai mai avea astfel pretext să tărăgăneze. Lucru de seamă pentru mine este ca moara de da Pătrăşcani să fie pusă în stare de a lucra înainte ca vremea rea să vină să împiedice repararea sa. Ţi-am scris dej a despre aceasta şi te rog încă o dată să aranjezi ceva cu fratele meu pentru a pune capăt neîndreptătitelor pretenţii ale d-lui Botez. Mă bizui deci pe prietenia • In original, În limba română. 15 [16] ! .1 jj il il li voastră în această privinţă şi plec liniştit pentru apele de la Bagnere de Luchon. Sănătatea mea are nevoie de o cură de ape sulfuroase. A doua însărcinare. Arendaşul f de Ia Mirceşti are dreptul, prin contract, să ia din pădure lemnul folositor la nevoile casei, şi Înainte de plecarea mea i-am indicat eu Însumi coltul din pădure unde trebuia să tai� Iernnu'. ar, aflu că acest domn, făcîndu-se că a uitat înţelegerile no astre, doboară .fără alegere arborii care Îi convin mai bine. Tu ştii cît tin Ia pădurea mea de la Mirceşti pe care o socotesc ca pe un parc englezesc. Nu pot deci să mă gîndesc fără strîngere de ; - . în mană. * Paris, 20 mai 1861 Iubite Iancule, am primit de Ia dl. Racoviţă o scrisoare prrvitoare la arenda. Mirceştilor, La toate pricinile 'pe care a crezut că trebuie să mi le înşire pentru a nu plăti anumite sume, i-am răspuns că trebuia să plătească arenda În fdlul următor: :#= 200 - arvuna dată la semnarea contractului 700 - sumă-daeă Ia Mirceşti pe chitanţa mea 75 - sumă plătită pentru impozitUil funciar 12[/2 - care îi revin pentru 25 măsuri de ovăz 712[/2 - de plătit bani în mînă. 1100 Pe lîngă aceasta, dL Ra\:oviţătrebuie să plătească 45 piaştri rămaşi din diferite mici socoteli care ajung ,Ia suma de 700 piaştri datoraţi de el pentru datoriile satului. Face deci 'În total 713 :#=; 26 piaştri şi 20 parale pe care trebui să-i primeşti. Este bineînţeles că vei retrage din aceştia chiranţa mea de 100 :#=. cum şi aceea a i'lllIP'Ozitului funciar şi o �treia în care este vorba de cumpărarea unei perechi de cai. Iţi trimit ·a!lăturat modelul de ohitanţă jpe care vei avea să o eli­ berezi, aşa încîr să-ţi uşurez această plicticoasă treabă. (. . . . . . .]. 13 Paris, juin 1861 Mon eber Jean, Ma tarite 1, lors de mon dq,art de jassi, m'a confie une meche de cheveux de ton enfanr pour le faire arranger arus- * Lipseşte sfîrşitul scrisorii. * Urmează textul în limba română, cf. aici p. 43. 44 r " , [45] tiquement a Paris. J'ai prefere. la simple boucle contenue dans un' rnedailâon, comme chose plus simple et de meilleur goÎ1t, et' je l'envoie a ma tante par Noemi. J'ai tout Iieu de croire que rnes fermiers auront en fin paye leurs redevances, et je l'espere d'autant plus que je me trouv:edans une grande penurie d'argent. Il me reste tout juste de quoi accompagner ma belle soeur a Vierme et m'en retourner a Paris. Si a rnon retom ici je ne trouve pas les let­ tres chargees que j'attends avec impatience, jesuis un homme Hanche. En cas que tu aies rouche un acornpte sur rnes fermages, tu me feras le plaisir de cornpter a Pauline 2 150 ducats pour sa pension semestrielle, plus 100 ducars pour subvenir jaux frais de la Iabrication de la brique a Mircesti, Les travaux sont deja en pleine activite et je serais desele qu'il cessent faute d'argent. Je compte donc sur toi, mon cher ami, et t'embrasse en consequence. Tout a toi, V. Alecsandri Paris, iunie ,1861 Iubite lancule, Mătuşa mea. ! cu ocazia plecării mele de la Iaşi, mi-a încred.nţat o şuviţă de păr a fiului tău pentru a o face să' fie artisnc aranjata la Paris. Am preferat şuvita simplă, pusă Într-un medalion, ca un lucru mai simplu şi de bun-gust, şi �l trimit mătuşii rme.e prin Noem.. Sînt îndreptăţit să cred că arendaşii mei au plătit în sfîrşit arenda şi o nădăjduiesc cu atît mai mult cu cît mă găsesc într-o mare lipsă de bani. Imi mai rămîne numai atît cu rcît să însoeesc pe cumnata mea la Viena şi să mă reîntorc la Paris. Dacă la Întoarcerea' mea aici nu găsesc pd\i.ţele pe care [e aştept cu nerăbdare, sînt un om pierdut. In cazul că ai primit o arvună din arenzile me.e," îmi vei face o mare plăcere de a înmîna Pau.inei 2 150 de ducaţi 'Pentru pensiuneâ sa semestrială, şi încă 100 de ducaţi pentru a suporta cheltuielile fabri- 45 [46] cării cărămizi40r da Mirceşti, Lucrările sînt deja În pună activitate şi aş fi d�at dacă ar in«'ta din lipsă de bani. Mă bizui deci pe tine, dr'a:gă prietene, şi ca uJmatC temmrăţişez. Al tau, v. Al�andTj Pari5, 30 juin 1861 14 Mon eber [ean, Le fermier de Patrachkani, MrBote��, vient de rn'ecrir pour rn'annoncer qu'il a retenu 300# sur le fermage a titre d'indemnite pour le moulin de Patrascani, et il me prie de t' ecrire pour t' engager a ne !pas reclamer certe somme par la voie de l'administration. Je t'ecris done, mon cher Jean, pour te prier de poursuivre Mr Botez a outrance jusqu'ă ee qu'il te rernettra les 300 en question, ne voulanr pas que ce Mr contracte des habirudes aussi illegales a mon endroit. Quant a l'indemnite qui lui revient pour le temps que le moulin n'a point travaille a cause de son mauvais etar, eI1e doit etre fixee par les arbitres nommes ad hoc. Avant mon depart de Jassi ,j'avaÎ:s ecrit: a Aleeo Aslan pour le prier d'accepter cette corvee, et je croyais Ia chose deja termin ee, lorsque la lettre de Mr Botez m'apprend que Mr Aslan 2 se refuse d'accomplir sa promesse sous pretexte qu'il n'a pas un acte formei de ma pact. Si cela est vrai, fais-moi le plaisir de rediger une procuration en forme qui autorise Mr Aslan deproceder a l'estimation de l'il1'demnite due a Botez et envoie-da lui a Onesti ,le ,plus ,t8t possible. Tune saurais eroire ccmbien eette histoire de moulin m' en­ nuie, car elle lalsse le champ libre aux sottes iprotestations de Mr Botez. 46 [47] r Je t'envoie ci-joint un modele de procuration; change y ce que tu voudras et debarrasse-moi de certe maudite et ri­ dicule affaire. jean m'ecrit que tu .m'en.voies I'arg�nt. C'est ave.c un grand plaisir que J'� le verrai arrrver, care F veux parrir pour les bains er je me trouve sans le sou. Adieu, Je vous embrasse tous, V. Alecsandri Paris, 30 iunie 1861 lubi'te Iancule, Arendaşul din Pătrăşcani, dl. Botez,l mi-a scris chiar acum pentru a mă anunţa că a reţinut 300 # din arendă ca despăgubire pentru moara din Pătrăşcani şi mă roagă sa-ţi scriu 'pentru a te sfătui să nu ceri această suma pe ca'e administrativă. Iţi scriu, deci, dragă Iancule, pentru a 'te ruga sa urmăreşti pe dl. Botez pInă la capăt, autorltesde Bakau en dressent une con­ statation formeLle, dans Jecas ou Mr Botez se ,refuserait de le recevoir. Pour ce faire, je te conseille de te consulter avec * fn original, greşit n'a gagnt'7. 48 [49] r mon frere pour aviser au meilleur rnoyen de rnettre un terme aux pretention absurdes de ce fermier de mauvaisefoi. Jean pouvait ecrire a c. Cozoni ou a n'importe qui, d'aller visiter le moulin. Pour ma part j'avais charge decette besogne un certain Stephanaki (Iequel se trouve acrueliement a Mircesty). Get homme avait passe un contract avec Ies paysans de Patrascani et [eur avait meme avance une sornme de 20 # pour le travail qu'il aurait a faire. Quel a et(! le resultat de tout cela? Je l'ignore. Si tu voulais pas ser un jour chez Pauline, elIe te renseigneras bien mieux que moi et tu pourras alors prendre en connaissance de cause les mesures necessaires. On vient de m'avertir que les 70 rnierza de seigle recla­ mes par Mr Catargi sont a sa disposition. II n'as qu'ă en­ voyer Ies prendre a Mircesri et te donner quitrance. Je desire qu'il y declare n'avoir plus aucune prerention a faire valoir. A la St Demetre prochaine, tu deduiras de :(***] Mircesti les so[mmes] 1[***] par Mr Racovitza pour l'imp&t foncier [***] diverses [***] je t'en [***] Ia note exacte dans quel­ ques [***] Quant ,[***] sois implacable et donne lui une bon ne lefo[n] {***] lui serve a l'avenir. Je te promets de m'acquitter des commissions [qolle] tu m'as charge au sujetde ton beau frere etc. Tout a toi, V. Alecsandri Mes respects a ta mere et a ta femme. Voiei ollne lettre pour Mr Racovitza, que Je te pne de mettre a la poste Moldave. Adresa pe verso: Mr le Major Jean .Branisteano :Membre de Ia Curatelle de pSf. Spiridon" Ja.ssi, Moldavie Paris, 15 iulie 1861 Iubite Brăniştene, am pnmlt, Citit, <:ercetat şi aprobat socotelile p� care mi le-ai trimi,s şi nu Îmi rămîne decît să-ţi mulţumesc din suflet [50] �J .. " .' : ?T pentru grija .pe care oaraţi treburiJlor mele. Aceste socoteli sint în per­ fecta ordine şi ţi le înapoiez, după dorinţa ta, pentru a le pune Ia dosar, îţi voi înapoia de asemenea pe toate celelalte pe care mi le vei comun.ca În viitor. Cîteva ziae d�pa ce am pnmrt scrisoarea ta, am incasat cei 13 963 de franci ai mei Ia Rothschild, reprezentînd suma de 11371/4 =#= pe care i-ai dat lui Michel Daniel 1. A�ept acum cu rabdare .cei 300 =#= datoraţi de dl, Botez 2 şi nădăjduiesc căte-ai aranjat deja În aşa fel incÎt sa poţi să-I faci pe acest acapararor sa înapoieze ce a luat pe nedrept. In �egatura Cu acest plicticos arendaş nu pot indeajuns să te rog să mă scapi cît mai cunînd de pretenţiile sale şi de pretextul care le da naştere. Ştii ca acest pretext nu este altul decît moara din Părrăşcani stricată de creşterea apelor Tromşului, Am trimis de mai multe ori un om special la moşia mea de Ia munte pentru a repara această blestemată moara şi toate încercărjle nu au izbuti·t m.�triva timpului rau cum şi împotriva relei vointe a d-lui Botez. Aş vrea deci să ştiu cum stau lucrurile. Moara s-a reparat? ':ucreaza? A fost redata 1n buna stare d-lui Botez? Acesta a dat vreo chitanţă? Totul ma face sa cred Con­ trariul, caci acest spiriruaâ arendaş a cîştigat * opunîrsdu-se la repararea unei mori a·l cărui venit real este de 70 =#= pe an, şi pe care totuşi îi convine să-I ridice Ia suma enorma de 300 =#=. -Ii va fi Foarte uşor să scada anual 300 =#= din arenda sa sub pretext de despăgubire. Trebuie deci, dragă Brănişteanu, ca, cu orice preţ, moara să fie repusă în stare de a merge şi ca autorităţile din Bacău să incheie o constatare formală în cazul în care dJ. Botez ar refuza să o primească. Pentru a face acesta, eu te sfătuiesc să te consulţi cu fratele meu pentru 'a hotărlasupra celui mai bun mij:oc de ·a pune caJPăll pretenţiilor nedrepte 'ale acestui arendaş de rea-credinţă. Iancu ar putea să scrie lui C. Cozoni sau oricui pentru a merge sa cerceteze moara. In ce mă priveşte, însărcinasem cu aceasta 'treaba pe un oarecare Stefanachi (care se găseşte acum la Mirceşti), Acest om făcuse un con­ tract cu laranii din Părrăşcani şi le dăduse chiar o sumă de 20 # pentru lucrul pe care îl 'VOr avea de făcut. Care a fost rezultatul tuturor aces­ tora? Nu ştiu. Dacă ai vrea să treci intr-o zi pe Ia Paulina, ea te va lămuri mai bine decît mine şi vei putea atunci sa iei măsurile necesare În cunoştinţa de cauză. Am fost anunţat acum ca cele 70 rnerţe de secară, cerute de dl. Ca­ targi, int la di9pOzi'ţia sa. Nu are decît sa se ducă să le ia de la * Cf. aici p. 48 subsol. 50 T [51] r /dll«,. şi "'-ii dea chitar .... Doresc ca să declar că ou mai are oi" o pretentie de ridicat. La Sf. Dumitru viitor, vei retrage din [***] Mirceştilor suj me.e] I'" .. ) de dl. Racoviţă pentru impozitul funciar [* .. "I diferite ["".] te [ ...... ] nota exactă in cîteva [***]. Got [ ... ] fii neînduplecat şi dă-i o lectie bună [ .... ] să-i servească in viitor. Iti făgăduiesc de a mă achita de comisioanele cu care m-ai Însărcinat în legătură cu cumnatul tău. AI tău, V. Alecsandri Respectele mele mamei taJe şi soţiei tale. Iatâ o scrisoare pentru d1. Racoviţă, pe care te rog să o pui la poşta moldovenească, Adresa pe verso: DJ. maior Ion Br anişteanu Membru al Epitropiei "Sf. Spiridon" Iaşi, Moldova CATRE MINISTRUL AFACERILOR STRAINE AL T ĂRII ROMĂNEŞTI 16 Paris, 25 septernbre 1861 Domnule mirustru, Mai jnainre de a merge la Londra ca să pw 10 lucrare instrucţiunile coprinse ,în depeşa excelenţei-voastre din 2 sep­ tembre No. 1981, relative Ia locul speciale ce Principatele Unite sînt în drept de a reclama Ia Expozitiunea Universale 1 pentru diversele lor producte, am crezut că mai întîi ar tre­ bui să sondez tărîmul viitoarelor mele negociatiuni 2, spre a mă asicura despre natura dispozitiunii a Comitetului Centrale, în privinta noastra. Nu vă voi ascunde dar, domnule mi­ nistru, ca, dupe informa ţi unile luate Ia Paris, misiunea cu 51 [52] care m-a insarcinat excelenta-voastră prezinta mari dificul­ tăţi de învins pentru ca coprinde o parte politica de o evi­ denţa prea .puţin învalitâ, care poa� sa deştepte atenţiunea oamenilor de stat ai Angiiei. Oricum ar fi, nu 'tria sfiesc cîtuşi de puţin a deschidejtegoţiaţiuni cari au de scop a pune .in­ dustriaţării noastre jin aceeaşi linia CI.! al ţărilor cu totul independinte; dar, ca sa pot începe lupta cu oarecare spe­ ranţe de succes, este de neaparat ca sa ma prezint tînaintea Comitetului Centrale al Expozitiunii armat cu toate piesele trebuincioase; piesa ânsa cea mai importanta e tocmai aceea ce-mi lipseşte, adica lista de obiecte ce Principatele contez a trimite la Palatul Industriei. Vin dar a va ruga, domnule ministru, ca sa binevoiţi a da ordine sa se faca acea lista cît mai pe pripa, spre a mi se putea trimite cu cel mai aproape curier, şi profit, 5ntr-acelaşi timp, de aceasta ocaziune spre a ruga pe excelenta-voastră ca sa primiţiasicurarea prea înaltei consideraţi uni etc. V. Alecsandri gerantul Agentiei Principatelor Unite la Paris CA TRE COMITETUL CENTRAL AL EXPOZIŢIEI DE LA LONDRA 17 Londres, 8 octobre 1861' Messleurs, Le Gouvemement des Principautes Unies de Moldavie er de Valachie venant d'instiruer, a l'occasion de I'Exposition Universelle 1, qui se prepare a Londres, une commission chargee de ccllectioner un choix de produits de l'industrie a�ricole afin de Ies envoyer a I'Exposition precitee, a in­ VIte le soussigne, Agent officieux de son Altesse le Prince Couza a Paris, de se mettre en rapport avec l'honorable Comite de Londres a l'eHet d'obtenir qu'il soit reserve dans 52 7 [53] lePalais de I'Industrie une place speciale aux produits des Principautes. Le. soussigne a donc l'honneur de soumettre a la juste a.ppreciation de Mrs les rnembres du Comite les oonsiderations qui ont dicte a son Gouvernement Ia demarehe qui fait l'ob­ jet de cette lettre, etse flatte de l'espoir que certe demarche sera favorablement accueiJlie. . Aux expositions precedentes de Londres et de Paris, nos produits furent confondus avec ceux de l'Empire ottoman. Certe fois ci pourtant, le Gt de la Sublime Porte n'ayant adresse a celui des Principautes aucune comunication relative a cet objet, lui a laisse une initiative conforme avec la posi­ tion exceptionelle que Ie traire de Paris a cree aux Princi­ pautes. En consequence le Gt du Prince Couza, en vertu de son Iibre arbitre et desireux de faire participer son pays aux honneurs ainsi qu'aux bienfaitsde l'Exposition de Londres, croit le moment opportun pour reci amer une place 2 a part dans la olassification des produits exposes, et se fonde pour l'obtenire sur le principe d'independance administrative et commerciale dont les Principautes om eu de tout ternps la Iibre jouissance, Les Principautes forment d'ailleurs, commer­ cialement parIant du moins, un Etar separe, bien distinct de la Turquie, un Etar qui a deja passe plusieurs traites avec des Etats puissants, tels que I'Autriche et meme l'Angleterre, et le commerce etranger s'est toujours adres-se directement a nous pour Ies produits qui nous sont speciaux. n est donc de hau te necessite qu'iJ soit ed�fie moyena.nt une dassifiea­ tion seq,aree sur la proverw'lnce de ces produits qui prennent ohaque jour ;plus de developpement et qui contribuent si puis­ sament au bienetre materiei des pays prives des ressources de l'industrie agricole. A ces considerations, le 5'Oussigne s'ettnpresse d'ajouter que Ies tendances ,des Principautes ont pour but essentiel d'eten­ dre le plus possibleses relations commerciales avec l'Angle­ terre au point de vue d'echangede ,Ieurs produits contre ceux de la ma.nufacture anglaise, et que ce serait ,de la part de l'honnorable Comite de Londres, un moyen d'eJ1courager cette tendance que d'acquiere sans difficulte, ala demande que le soussi'gne a l'honneur ,de lui adresser au nom de son Gt. r I 5'3 [56] I'Exposition Universelle 1 qui se prepare a Londres pour I'annee 1862. Certe grave affaire decidee, Mr le ministre des Finances, s'adressa immediatement a l' Agence de Paris, pour Ia charger de Ia rnission passablement scabreuse d'obtenir du Comite Central de l'Exposirion de Londres qu'il soit reserve une place speciale aux produirs de la Roumanie. Quoique cette rnission fut de nature a me casser bras et jambes, je crus d'abord devoir repoodre a son Excellence que je ferais tour mon possible pour reussir, mais que �e prevoyais de grandes difficultes a surmonter vis-ă-vis de Ia susceptibilite britannique et surtout a cause des tendances de Ia politique anglaise a confondre Ies Principautes avec le terriroire de la Turquie. J'ajoutai la recommandation de m'envoyerau plus tot Ia liste des objets que le Gt se proposait d'envoyer a l'Expo­ sirion de Londres. Ma lettre officielle jetee a la peste, je partis pour Londres er en y arrivant, j'adressai au Comite Central une longue epitre et j'attendis le resultat avec cette patience de diplo­ mare queru me connais et avec la ferme decision de corn­ mencer des negociations verbales en cas d'une fin de non­ recevoir. Huit jours apres je recus une reponse en anglais que je Jus taut seul et que je com!pris sans avoir recours aux lumieres de mo.n Cicerone. 2 Je t'envoie ci-jointes Jes copies de ces deux documents, dont tu dooneras lecture au ministre des Finances de Jassi pour sa gouverne. Eu somrne, succes complet! Je fis une pirouette, je chantai "God save the Qeen", *, et je me decidai de retourner en France par la Hollande. A cet effet je m'embarquai sur un steamer de Ia force de plusieurs centaines des cbevaux et je voguai vers la patrie ·du fromage et du Curas:ao avec une seourite parfaite. Securite faI.Iacieuse heJa,s! car au bout de 24 heures de traversee, un epuvantabJe ouragan vint fondre sur nous. Un instant nous nous crumes perdus, je dis un instam comme je pourrais dire trente heures. Bref, le capi­ taine fut oblige de Jaisser courir le navire a la grace de Dieu et des eIements et de relacher dans Ia riviere de l'Elbe. Je m'empressai comme de raison, de prendre pied a terre et de * In original Keen. 56 [57] r I me rendre de Gluekstadt a Hambourg, ou je compte me re- I poser quelques jours avant de retourner en Franee. Ham­ bourg possede d'ailleurs des magnifiques hâtels, de beaux bassins, des eanaux venitiens, des errvirons ra vissants et des danseuses plus ravissantes eneore. C'est-ă-dire les meiUeures conditions pour consoler d'un quasi-naufrage. A bientât done ma prochaine Iettre datee de Paris. V. Alecsandri Hamburg, 18 octombrie 1861 Iubi,te lancule, Vei fi, fără îndoiaiă, foarte mirat primind această scrisoare datată din Hamhurg, şi te vei intreba ce dracu am venit să caut Într-un oraş hanseatic din Nordul Germaniei. Pentru a-ţi uşura răspunsurile, iată istoria mea. Ministerul din Bucureşti, fiind cuprins deodată de o furie de auto­ nomie,a decretat, În înalta sa înţelepciune, că produsele indus-triei Prin­ cipatelor Unite trebuia să nu mai fie confundate cu cele ale Imperiului Otoman în palatul Expoziţiei Universale.J care se pregăteşte la Londra pentru anul 1862. Această gravă afacere fiind hotărîtă, d'. ministru de Finanţe se adresează numaidecît Agenţiei din Paris, pentru a o msarcina cu misiu­ nea, destul de neplăcută, de a obţine de la Comitetul Central al Expo­ ziJţiei de la Londra ca să fie rezervat un loc special produselor României. Cu toate că această misiune era de natură să mă lege de mîini şi de picioare, am crezut mai Întîi că trebuie să răspund excelentei-sale că voi face tot posibilul pentru a izbuti, dar că prevedeam mari piedici de erecut faţă de susceptibilitatea britanică şi mai ales din cauza tendin­ ţei politicii engleze de a confunda Principate'e cu teritoriile Turciei. Am adăugat recomandatia ca să mi se trimită cît mai curînd lista obiec­ telor pe care guvernul Îşi propunea să le trimită la Expoziţia de la Londra. Scrisoarea mea oficială odată pusă Ia poştă, plec la Londra şi, sosind acolo, am adresat Comitetului Central o lungă scrisoare şi am aşteptat rezultatul cu aceeaşi răbdare de diplomat pe care mi-o cunoşti şi cu nestrărnutata hotărîre de a Începe negocieri verba'e În caz de refuz. 57 [58] Opt zile mal nrziu am primit un răspuns în 'limba engleză pe care l-am citit singur şi pe care l-am înjeles fără a fi recurs la ajurorul ciceronelui meu. 2 Iţi trimit alăturat copiile acestor două documente pe care ai să le citeşti ministrului de Finanţe de Ia laşi pentru informarea sa. In sfîrşit, succes complet! Am făcut O' piruetă,am cîntat "D-zeu «ă apere pe rege" * şi m-am hotărît să mă întorc În Franţa, prin Olanda. In acest scop, m-am îmbaroae pe un stearner de mai multe sute de cai putere şi pluream spre patria brînzei şi a Curacao-lui Într-O' siguranţă perfectă, siguranţă, vai! înşelătoare, căci după 24 de ore de traversare un uragan înspăimîntător s-a abătut asupra noastră. O clÎipă ne-am Cre­ zut pierduţi, spun O' c:ipă cum aş putea spune treizeci de ore. Pe scurt, căpitanul a fost obligat să lase nava să alerge în voia lui Dumnezeu şi a elementelor şi să se oprească forţat în rîul Elba. M-am grăbit, bineînţeles, să cobor şi să mă duc de la Gluckstadt la Harnburg, unde socotoesc să mă odihnesc cîteva zile Înainte de reîntoarcerea în Franţa. Hamburg are, dealtfel, hotele minunate, bazine Frumoase, canale veneţiene, Împrejurimi Încîntătoare şi dansatoare .încă şi mai încîntăroare. Adică cele mai bune condiţii pentru a consola de un cvasinaufragiu. Pe curînd deci viitoarea mea scrisoare datată de la Paris, v. Alecsandri CATRE MINISTRUL AFACERILOR STRĂINE AL TARII ROMANEŞTI 19 [Paris, 19 oct. 1861] 1 Monsieur le Ministre, rai l'honneur d'annoncer a Votre Excellence le succes com­ plet de ma mission a Londres concemant Ia place speciale que le Gt de Son Altesse le Prince regnant m'a charge d'obtenir * In original, În limba engleză. 58 [59] C"""si'ion Universelle f de I'annee 1862, pour Ies pro­ ooits des Principautes Unies. Grâce au resultat satisfaisant des demMches que j'ai faites aupres du Comite Central, les produits de l'mdustrie roumaine ne seront plus confondus, cetU .fois, avec ceux de l'Empire Ottoman. Votre Excellence s'en convaincra par le contenue de la reponse ecrite que j'ai refue a ce sujet et dont j'ai I'honneur de lui transmettre copie conjointement avec quelques arretes du Comite Central tou­ chant les conditions d'admission des objets destines a figu­ rer dans le Palais de I'Industrie 3. En prenant connaissance de ces divers documenrs V. E. complettera les rnesures deja prises par le Gt en vue de se conformer aux sus-dites condi­ tions, et voudra bien les communiquer a ses collegues de Moldavie en vue d'eviter toute cause de retard dans l'expedi­ tion des produirs. [Paris, 19 oct. 1861] 1 Domnule ministrii, Am onoarea să anunţ excelenţei-voastre intreaga reuşita a misiunii mele de la Londra privind locul special i>C care guv.alteţei-sale prinţului domnitor m-a Însărcinat să..J obţin la Expoziţia Universală 2 din anul 1862 pentru produsele Principate.or Unite. Datorită rezultatuiui satisfă­ cător a: demersurilor pe cari! le-am făcut pe lîngă Comitetul Central, produsele industriei române nu vor mai fi confundate, de dara aceasta, cu ce.e ale Imperiuiui Otoman. Excelenta-voastră se va convinge din conţinutul răspunsului scris pe care l-am primit În 'legătură cu aceasta şi pe care am onoarea să ,i�J transmit În copie Împreună cu citeva hotă­ rîri a'le Comitetului Central privitor la condiţiile de aldmitere a obiectelor destinate a Figura În Palaml Industriei 3. Luînd cunoştinţă despre aceste diferite documente, excelenla-voa:stră va romp;eta măsurile deja luate de către guvern pentru a se conforma ma. sus-ziselor condiţii şi va binevoi să ,le comunice co:egi!lor săi din Moldova pentru a Împiedi'Ca orice cau7ă de Întîrziere În expedierea produselor. 59 [60] CATRE. IoN BRANIŞTEANU 20 ]8 ocr, 1861 Mon eber [ean 1, Dans la derniere lettre de mon frere j'ai trouve quelques lignes de ta belle ecriture et j'y reponds de toute ma calligra­ phie, pour te prier de payer au rnagasin anglais les deux notes que 1'0n presentera et que tu reconnaitras a �on style poe­ tique. A cette priere j'ajoute une autre, celle de pretendre du ministere des Finances de faire droit a la juste reclamation que je Iui [ai] adressee au sujet de J'impot exagere dont rnes deux terres ont ete frappees, grâce a la generosi te de la Corn­ mission chargee d'en faire I'evaluation. Consulte la note que je t'ai laisse en partant et tu te rnettras facilement au courant de cette affaire. Je ne suis pas de ceux qui se revoltent contre les irnpots, quand ces illl4'0ts doivent Iournire a I'Etat les moyens de faire prosperer le pays, rnais encore faur-il ne pas se laisser victimer par I'exces de zele de certa ins employes. J'ai deja paye une premiere fois plus que je ne le devrais, et je ne veux contracter de mauvaises habitudes, . Le temps de la rentree des fermages approche, et il Iair bien, parce que je suis a court d'argent. Presse un peu Mrs les fermiers et surtout n'oublie pas l'affaire Botez 2et les 300# que ce Mr a cru, de sa propre autorite, s'adjuger a titre d'indemnite pour le rnoulin de Patrascani, A propos de ce moulinde malheur, oll en est l'aHaire? Est-il restaure? A-t-il ete mis deja a la disposition du fermier, ou bien c·e:ui-ci va-t-il e:;:iger une nouvelle indemnite pour Jes six mois qui viennent de s'ecouler de 23 avril au 26 octobre; va-t-il de nouveau retenir une somme quelconque sur le prix du fer­ mage de cette a,nnee ? Je ne Ipuis pourtant pas m� voir frustre regulierement par ce Mr ; aussi je compte sur ta bonne a.mi­ tie et ton savoir faire pour etre a l'abri de ses escamotages. J'espere que tu m'enverras bientot l'al�ent qui te rentrera de MircestÎ et de Borzesti ; quoiqu'il en soit je t'engage a compter immediatement a Pauline les 150# qui ,lui reviennent pour six 60 [61] r mois. C'est elle qui doi, &tre payeeIa premiere, apresquoi tu C vingt de vi site a I'Exposition de Londre, cinquante de tou- 113 [116] A vant de tenter aucune demarche pour demander une concession quelconque il faur rn'indiquer Ia Iigne de chemin de fer qui a fa it l'objet de tes etudes 9. Paris, ianuarie 18'62 Am constatat din scrisorile tale ca suferi de o boala, pe care o numeşti foarte spirieual n·antinosta.1gia", boala groaznica, al cărui nume patologic nu putea fi inventat decit la Bucureşti şi al carei leac nu se poate găsi decît în afara barierelor 'acestei duble capitale. Dă-mi voie să-ţi indic reţeta medicamentului. bt-o:a suta parte dintr-un gram de călătorie În Austria,trei grame de călătorie În Germania-de-Sus, o suta de grame de şedere la Paris, douăzeci de vizita la Expoziţia din Londra, cincizeci de turism În lta:ia, rorul înghiţit sub forma de pilule timp de unul sau mai mulţi ani consecutivi şi stropit cu apa curata de Lethe 1 (a nu se confunda cu apa prea dulce a Dîmboviţei). Dacă aceasta reţetă M cadea sub ochii patrioţi-lor de Ia Caimata 2, aş fi cu siguranţa acuzat de ademenire, de egoism, de lipsă de principii, ... mai ştiu eu? Dar am obiceiul să fac tot atîta caz de Cleveti cii şi de Tribuneştii 3 de la Bucureşti ca de un nimic *! Sînt nişte ajutori de bucatari politici care vor să puna ordine în ţară prin suplicii. Dar sa nu mai vorbim de ei. ar fi sa le facem prea multa onoare. Aprob Întru eotul Ideea ta de a Înscrie pe Dimitrie într-o universi­ tate engleza. Colegiile din Franţa, cunoscute sub felurite denumiri: "Charlemagne", "Louis le Grarrd", "�labiHe", "Château Roage" şi "Clo­ serie des Lilas", 4 ne-au dac prea mulţi oameni mari, cei mai mulţi avocaţi şi jurnalişti brevetaţi. E tilmpul sa încercăm pentru copiii noştri un sistem de educaţie mai practic şi mai potrivit cu nevoile unei ţari ca a noastră. Deci, cu o foarte mare placere ma voi întîlni cu tine În primavara viitoare în "Crystal Palace", la Londra. Vom vedea iacolc mai multe lucruri fru­ moase şi Între altele, Expoziţia româna 5 care va straluci fara îndoia.ă prin absenţa ei, corniteeul englez neţinînd socoteala de făgăduielile for- • V.' Alecsandri foloseşte expresia "zist et zest" în sensul de lips.t de valoare, demn de dispreţuit. De fapt, singur cuvîntul "zest" are acest sens, expresia întreaga Înseamnă nehotărîre, a te găsi Între rău şi bine. 116 [117] � n,', maJe făcute noua şi decizînd de curînd ca iprodusele Turciei, Egiptului, Tunisullli şi Principatelor sa fie expuse la un loc *. Sa mm ai încredere în perfidul Albion, Domnul Poenaru 6, în cadi­ rate de comisar, sa se descurce cum va putea. Il priveşte. Mă sfătuieşti sa-mi petrec iarna la Bucureşti. Nu-s atît de prost! Mijloacele mele nu-mi permit şi, deaxfel, am facut jurămînt de patrio­ tism. şi ţin sa termin mai multe lucrari literare înainte de a relua jugul poli1icii, dacă-l voi mai relua vreodata! Acum pun În mişca-re marie­ netele unei mari comedii În patru aote intÎltu.:ata Ciocoii dinainte de 18487 ceea ce înseamnă că o sa-i urmeze o a doua comedie, Clocoii din zilele noastre. Iţi voi trimite manuscrisul ca sa-I dai lui Mij.�o dupa ce vei fi Luat tucunQştiinţa de el. Iţi voi fi însa foaree recunoscator daca ai să mă informezi În amanunt asupra soartei pieselor pe care le-am încre­ dinrar diavolului acestuia de boem: Lipitorile sateior **, Zgircitul răsipi­ tor" - Clntecelele, Au fost ele jucate, fluierate, aplaudate P N-am nici o idee despre asta, căci Millo nu mi-a scris nimic. Am primit Revista română ** şi nu pot decît sa adresez compli­ mente redacţiei. Este o publicaţie foarte frumoasa, la care aş fi fericit să colaborez, Făgăduiesc cîte ceva pentru fiecare numar şi ţin la dispo­ ziţia voastra 6lescrieriJe călătoriilor mele În Maroc, Crimeea şi Italia 8, din timpul războiului, :În plus o poveste populară, pusă în versuri, cu titlul de lnşiră-te mărgărite **. Aştept raspunsul tau, ca să ştiu dacă trebuie sa ma ostenesc sa pun la punct manuscrisele mele, ca sa v,i le trimit, şi, în aşteptare, n-aş putea raspunde mai bine amabilirăţii redac­ ţiei decît punîndu-i [a dispoziţie pentru numărul viitor a:l revistei, trei legende în versuri pe care le vei gasi În plic: Dragoş, Banu Mărăcine şi Noaptea Sfîntului Andrei. In cazul cînd oferta mea ar fi agrează, oer sa mi se acorde o simpla favoare, aceea de a publica manuscrisele mele aşa cum sÎlttscrise de mine, cu ortografia pe care am adoptat-o. Sînt contra consoanelor duble şi contra ortografiei etimologice. Acestea sînt numai pedanterii zadarnice şi tot adtea greutăţi care se creeaza pentru studierea limbii noastre de către straini şi mai cu seama de către popor. Deoarece am dovedit deja Europei că sîntem de rasă latina, ar fi drept sa-i procurăm toate înlesni­ riIe ca sa ne cunoasca mai Îndeaproape şi, pentru aceasta, trebuie sa ne înfaţişam ochilor sai cu o ortografie simpla şi limpede. Se ştie că am adoptat litera ă pentru a exprima vocala '(şi pe t pentru -r-. Nu văd * In original, În limba engleză. * .. In original, În limba româna. 117 [120] du Gt. de S.A. le Prince Couza de renoncer a l'envoi des produits roumains. S.E. m'ayant invite de vous communiquer copie de sa de­ peche, je m'empresse de la joindre a cette lettre, et je termine en vous exprimant mes profonds regrets de voir aboutir a un resultat aussi fâcheux une negociation qui avait cOtmtmence sous de si bons auspices et qui avait fait naître dans les esprits de la Nation roumaine un si grand enthousiasme pour l'Ex­ position ... Anglaise. Agenţia oficială a Principatelor Unite la Paris Paris, 5 februarie 1862 Domnule, Cornunicînd guvernului meu copie dupa cele doua scrisori ale dum­ neavoastra din 4 şi 7 ianuarie, prevedeam neplacuta impresie pe care o va produce în Principate hotărîrea luata în ultima clipa de catre onor. Comitetul expoziţiei de la Londra, cu privire la produsele Principatelor. Temerile mele erau îndreptăţire, pentru ca am primit acum o depeşă de la e.s. ministrul Afacerilor Străine, care ma informeaza despre hotărîrea guv. a.s. prinţului Cuza de a renunţa la trimiterea de produse româneşti. E.s. irwitîndu-mă sa va comunic copie dupa depeşa sa, ma grabesc sa o alatur acestei scrisori şi închei exprirnîndu-vă adîncide mele regrete de a vedea ajunsa la un rezultac a·tÎta de supărător o negociere care Începuse sub aşa de bune auspicii şi care facuse sa se nasca În spirite'e Naţiunii române un aşa de mare entuziasm pentru Expoziţia ... engleza. CATRE ION BRANIŞTEANU 51 Paris, 11 fevrier 1862 Mon eber Branisteano, Puisque le malheureu� rnoulin de Patrascani 1 se trouve dans le rnâme etat que lorsque j'ai donne ma terre en ferme 120 [121] -et que rnalgre ta bonne volonte rien n'a pu etre fait jusqu'ă 'ce jour, puisque, d'un autre c8ti, Mr Botez se prevaut de ce �retexte pour me retenir chaque annee 300=#=, j'ai pense, afin (le rnettre un terrne a cette infame spoliation, m'a dres ser a Mr Paraskive, dont Ia pr�riete est contigue a Ia rnienne, avec priere de vouloir bien s'occuper immediatement de Ia repa­ ration du moulin. Je [ui envoie donc Ia lettre ci-jointe, que je te prie de lui falÎre parvenir de suite, ou par la poste, ou par l'intermediaire de Madame Fechtile. Vas voir certe dame (le ma part et prie-la d'ecrire aussi a son frere pour l'engager de me rendre le service que je lui demande. La chose presse, car je voudrais que tout fUt termine avant la St Georges prochaine, afin que Mr Botez n'ait plus de raison d'agir comme iI l'a fait par le passe. Je n'ai pas encore eu le temps d'examiner les comptes que tu m'as envoyes parce que j'ai ete accable de correspondances pour Ies affaires de l' Agenee mais je rne propose de t'ecrire bientât une seeonde lettre tou­ chant les interâts de mes deux terres, et par Ia meme oceasion je t'enverrai les comptes revetus de ma signature. Tout ce dont je te prie en ce moment c'est de faire par­ venir ma lettre a Paraskive, car j'ai a coeur d'en finir avec mon fermier de Patraseani. A bientot done, eher vieux, et mille merci pour Ia Iongue epitre que tu as redigee amon intention. Ton affeetionnee cousin, V. Alecsandri Paris. 11 februarie 18,62 Iubite Brăniştene. Pentruca nenorocita de moara din Patraşcani 1 se gaseşte în aceeaşi stare ca atunci cînd mi-am arendat moşia şi ca, cu toata bunavoinţa ta, nimic nu a pu�ut sa fie facut pÎna astazi, pentru că, .pe de ahă parte, dl. Botez se foloseşte de acest pretext pentru a-mi reţine în fiecare an 300=#=, m-am gîndit, pentru a pune capat acestui mizerabil furt, sa mă adresez d-:ui Paraschi'V, a carui proprietate este Epita de a mea, cu ru- 121 [122] găminrea de a binevoi să se ocupe numaidecit de repararea morii. Ii trimit deci scrsioarea alăruută, pe care te rog să faci să-i ajungă, sau prin poştă, sau prin iIDjlocirea doamnei Feştilă. Du-te să o vezi pe această doamnă din partea mea şi roag-o să scrie şi ea fr,ate1ui său pentru a-l îndemna să-mi facă serviciul pe care i-l cer. Lucrul zoreşte, pentru că aş dori ca totul să fie 'terminat Înainte de Sf. Gheorghe viitor astfel încît să nu mai aibă motiv să procedeze aşa cum a tacut în trecut: Nu am avut âncă timp să examinez socotelile pe care mi le-ai ,trimis pentru că am fost copleşit de corespondenţe pentru treburile Agenţiei, dar Imi făgăduiesc să-ţi scriu în curînd o a doua scrisoare privitoare la interesele celor două moşii ale rne'e şi cu aceeaşi ocazie iţi voi trimite şi socotelile semnate de mine. Tot ceea ce te rog În această clipă este de a face ca scrisoarea mea � ajungă ,la Paraschiv, căci ţin foarte mudt să termin cu arendaşul meu din Pătrăşcani. Pe cusînd deci, dragul meu, şi multe mulţumiri pentru lunga scri­ soare pe care ai redactat-o pentru mme. Vărul tău iubitor, V. Alecsandri 52 [Paris, p. 11 Iebrua rie 1%2) Mon eher Branisteano, Fais-moi le plaisir de remettre de suite Ia lettre ci-jomte entre rres rnains de Madame Helene Cozadini. Elle est fort pressante, car elle est destinee a rappeler a cette dame cer­ taine somrne d'argent que je lui ai avancee lors de son depart de Paris et que j'attendsvainement depuis cinq mois. As-tu envoye ma lettre a Mr Paraskivo ? J'ecrirai bientât a Pauline pour lui dire d'envoyer Stefanaki a Patrascani 1 122 [123] afin d'aider aux tr�vaux de .la restauration du '�oulin, si toutefois Mr Paraskive veut bien me rendre Ie service que je lui ai demande, Stefanaki a passe un arrangement avec les paysans de Patrascani au sujet des travaux a executer a ce maudit moulin. Je leur ai meme avance une somme de 20 ou de 40# a titre d'arrhes. Bref il s'en expliquera avec Mr Pa­ raskive quand il se rendra sur les Ilieux. Mon desir est que le maulin soit pret ipaur [a St Gearges afin que Botez n'ait plus de pretexte a reduire mes Iermages. Les 600# qu'il m'a re­ teI1US jusqu'ă present m'ont cause beaucoup de derangement dans l'equilibre de mes depenses ; il est temps que cela cesse. A bientot dane, eher vieux. Ton arrn, V.A. [Paris, p. 11 februarie 1862] Iubite Brăniştene, Fă-mi plăcerea de a Înmîna de Îndată această scrisoare doamnei Elena Cozadini. Este foarte urgentă căci este destinată a reaminti acestei doamne o anumită sumă de bani pe care i-am împrumutat-o înaintea ple­ cărei sale de la Paris şi pe care, În adevăr, o aştept de cinci luni. Ai trimis scrisoarea mea d-lui Paraschiv ?Ii voi scrie în curînd şi Paulinei pentru a-i spune să itrim:tă pe Stefanachi la Pătrăşcani 1 ca să ajute la lucrările de refacere a morii, dacă totuşi dl, Paraschiv vrea să-mi facă serviciul pe care i I-am cerut. Stefanachi a făcut un aranja­ ment cu ţăranii de ITa Pătrăşcani în legătură cu ,Lucrările de executat la această blestemată moară. Le-am avansat chiar şi o sumă de 20 sau 40 # cu titlul de arvună. Pe SCUf1t, se va explica cu dl, Paraschiv cînd va fi acolo. Dorinţa mea este ca moara să fie gata de Sf. Gheorghe, pentru ca Botez să nu mai aibă motiv să-mi reducă arenda. Cei 600# pe care mi i-a reţinut pînă acum mi-au produs mu·:te necazuri în echilibrarea cheltuielilor mele, este timpul ca aceasta să înceteze. Pe curînd, dragul meu. Prietenul tău, V.A. 123 [124] 53 CĂTRE GEORGE ALEXANDRESCU URECHIA 1 \ Paris, 14 februar 18'62 Dl. meu, Am primit odată cu scrisoarea d-tale de la Turin două exemplare a broşurei tradusă de d-ta în limba italiană şi care poartă titlul de L'lndependenza constitutionale delia Tran­ silvania 1. Nu am decît a-ţi mulţemi pentru graciozitatea ce mi-ai făcut, şi a te felicita pentru simţul de patriotism ce te-au îndemnat a scoate la lumină o operă atît de interesantă în împrejurările de faţă. ,înţeleg că ungurii să nu fie încantaţi de acest fulger din senin care răstoarnă toată clădirea de minciuni pe care îşi întemeiază saiele lor pretenţii. Trufia lor oarbă şi ridicolă în epoha de astăzi îi duce la pierzare, ca la 1848 ; prin urmare atît in interesul lor, cît mai cu seamă în interesul Naţionalităţii române trebuie să scoatem la iveală toate dovezile istorice carele glăsuiesc în favorul adevărului. D1. Pompilie Pizo au tipărit in Paris o broşură în chestia Transilvaniei, care loveşte puternic pretenţiile ungureşti asu­ pra românilor. D-ta ai cercat a lumina spiritele italienilor tot în aceeaşi privire ; aţi făcut amîndoi un lucru patriotic carele va da roadă în timp favorabil. încă o dată dar te felicitez, dl. meu, şi te îndemn să răs­ pîndeşti în toate colţurile Italiei broşura d-lui Papiu Ilarian, pentru ca să se poată lumina fraţii noştri de la Alpi şi Ape­ nini în ceea ce priveşte pe consîngenii lor de la Carpaţi. A d-tale devotat servitor, V. Alecsandri Binevoieşte a arăta complimentele mele d-îui Vegezzi Rus­ calIa şi' a-l complimenta din parte-mi pentru precuvîntarea ce au pus în capul broşurii, 124 [125] CATRE MINISTRUL AFACERILOR STRAINE AL ŢARII ROMANEŞTI 54 Agenţia Principatelor Unite la Paris Paris 15 februarie 1862 Domnule ministru, Am onoarea de a va tnrrute scrisoarea pe care am pri­ mit-o acum chiar din partea Comitetului Central al Expozi­ ţiei din Londra, împreună cu un imprimat intitulat Deciziile comisiilor majestăţii-sale referitoare la Expoziţie. Asta pentru raspunsul dvs., Excelenţă, pentru a comunica parerea domnului Sandford, secretarul comitetului. \ Excelenta-voastră va gasi, de asemenea, în acest plic o scrisoare adresata prinţului. I Excelenta-voastră este rugata s-o remită al terci-sale. 1, Primiţi, va rog, domnule ministru, expresia profundului meu respect. V. Alecsandri d·' 11 Excelenţei-sale f,Domnului Arsachi Ministru Afacerilor Străine al Principatelor Unite 125 [128] Paris, 15 februarie 1862 Prinţe, Am onoarea sa informez pe alteţa-voastră că domnul Baligor de Beyne 1 îi expediaza chiar astazi, prin poşta, seria completa a documen­ telor diplomatice ale anului 1861 pe care le-a publicac Ministerul Afa­ cerilor Străine, Acest volum conţine toata corespondenţa guvernului majestăţii-sale împăratul relativ la chestiunea Unirii administrative şi legislative a Principatelor, corespondenţă cu atît mai importanta pentru ţara noastră, cu cît are grijă de a-i pregati un viitor şi de a o scoate din restriCţiile Înşirate În ultimul fiTmanaI Porţii. Se spune acolo ca: "Dacă concesia Curţii suzerane Tn Favoarea Unirii este ["aoută cu tielul temporar, este totuşi de la sine �nţe:es ca, În caz de vacanţa a tronului, înainte de a chibzui asupra hotărîrii ce urmeaza sa fie duata, Puterile vor examina În înţe'egere cu Poarta, starea Principatelor şi rezuhatulexperienţei. Aceasta rezerva le va permite de a se pronunţa în perfecta cunoştinţa de cauza asupra chestiunii de a şti daca este cazul sa se reîntoarcă la termenii organizarii instieuire prin Convenţia de la 19 august 1859 [sic], sau să se menţină, dîrrdu-i un caracter definitiv,a�a asupra careia Cabinetele au Cazut de acord." Aceasta ultima frază, inspirată domnului Thouvenel de o cuminte şi generoasa prevedere, aduce o lovitură hotărîtoare speranţelor vinovate ale acelora care au interes să se bizuie pe o catastrofa În vederea unor ambiţii personale, Ea dă, într-un fel, programul poliricii Franţei În ce priveşte viitorul Principatelor, şi trebuie Sa ne straduim cu tot patrio­ tismul nostru peneru a face sa izbutească, spre binele nostru, experienţa încercată de Europa pe malurile Dunarii. Domnul Thouvenel, pe care l-am vazut dimineaţa aceasta pentru a-i mulţumi, atÎJt fn numele alteţei-voastre, dt şi în numele naţiunii române, 'pentru felul Ioaial prin care excelenta-sa a contribuit la realizarea dorinţelor noastre, a răspuns cuvintelor me:e în termeni şi măgulitori, şi cu simpatie pentru guvernul Principatelor Unite. Excelenta-sa m-a În­ trebat, dupa aceea, dacă era adevarat ca noi aveam de gînd sa schimbam intirularea oficiala de Principate Unite in aceea de România', pe actele publice? Şi aa această chestiune ea a facut sa reiasa noile greutăti diplo­ matice pe care o asemenea inovaţie ar putea sa le creeze. Am raspuns ca nu ştiam nimic despre acest lucru şi ca, daca prinţul domnitor a folosir În discursurile sale termenul generic de România pen­ tru a indica Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti. alteţa-sa 128 [129] se conformase geniului Iirnbii române. Poporul nostru se numeşte pe sine .. român" şi nu cunoaşte alt nume pentru ţara sa decît pe acela de România sau Ţara Românească, ceea ce este pe de-a-ntregul acelaşi lucru. Domnul Thouvenel a părut mulţumit ou explicaţiile mele şi am profitat pentru a-l .înc\1lIloştinţa despreragăduiala făcută de împărat, acum trei ani, de a ·vă �jmite ordinul Legiunii de onoare, Ia intoarcerea sa din Italia. Excelenta-sa a avut bunătatea să îmi propună. să vor­ bească despre aceasta cu majestatea-sa şi să mă informeze după aceea de rezultatul demersurilor sale. Imi va fi îngăduit, inainte de a termina, să întreţin pe alteţa-voastră despre s;ruaţia u1lIui om pe care ea a avut deja ocazia să-I aprecieze? Vreau să vorbesc despre domnul Baligot de Beyne care, timp de paispre­ zece ani, a adus servicii atit de Însemnate cauzei Principatelor. Dacă alteţa-sa i-ar face favoarea de a-l recherna �a Bucureşti, ar fi fericit mai mult decit oricind să îi închine devotamentul şi munca sa. Am onoarea să fiu, cu cel mai adînc respect, prinţe, a'. alteţei-voastre cel mai umil. şi cei mai supus servitor, V. Alecsandri CATRE ION BRANIŞTEANU 56 Paris, 24 fevrier 18162 Mon eber Branisteano, La corvee de l'Agence ayant pris tout mon temps jusqu' aujourd'hui je n'ai pu encore repondre a ta lettre du 9 jan­ vier. A peine ce marin ai-je eu le loisir d'examiner les comp­ tes des formages du semestre passe et je me hâte de te le renvoyer revetus de mon approbation. J'y ajoute pour toi miIle remerciements et miile ohoses aJ�fectueuses. Ceci dit, parlons un peu de certains details qui se ratta­ chent aux actes aobitraires de mes fermiers. 129 [134] Iată-mă ajuns la a patra pagină a mea. Mă opresc pentru a arunca condeiul şi a-ţi stringe mîna cu roată dragostea şi recunoştinta pe care ti-o poartă prietenul tău, v. Alecsandri Respectele mele mamei tale şi soţieita,le. Trimite numaidecît scri­ soarea alăturată Paulinei. Ţi-am trimis, de asemenea, o scrisoare pentru d-na Elena Cozadini, cu siguranţă că i-ai înmînat-o? Multumesc. CĂTRE ION GHICA 57 Paris, 1·8' mars 18'62 Mon cher Ghica, Le porteur de ce billet, Mr Jules Gustave Nunor, a eu l'excellente idee d'aller ouvrir a Bucarest une boucherie sur le modele de celles de Paris, c'est a dire un magasin ou Ia viande bien soignee et proprement exposee, ouvre l'appetit des consommateurs. J'ai lieu de croire que nos compatriotes sont deja passablement degoâtes des etalages ignobles auxquels les bouchers Bulgares, Turcs, Serbes et autres ont consacre jusqu'ă ce jour leur savoir Faire, et par consequent, il est a esperer qu'ils seront heureux de voir enfin dans la capitale de la Rournanie une boucherie digne d'une nation qui cherehe a se regenerer. Dans ce but, tout patriotique, je t'adresse Mr Nunor et te prie de vouloir bien \lui faciliter la mise en execution de son projet. Il y aura, peut-âtre, quelques forma­ lites a remplir vis-a-vis de la municipalite de Buearest, tu auras done la bonte de concourir a l'aplanissement des dif­ ficultes qui se presenteraienr. As-tu recu diverses lettres que je t'ai ecrites ? La Revue Roumaine paraît-elle toujours P En ce cas dis que l'on m'ex­ pedie les nos a partir du I-er octobre 1861. , Tout a toi, v. Alecsandri Bt des Capucines 37 134 � I [135] � I Paris, 18 martie '1862 lubtte Gbica, Aducătorul acestui billet, cit Jules Gustave Nunor, a avut buna idee să meargă să deschidă la Bucureşti o măce'ărie după modelul celor din Paris, adică un magazin unde carnea bine îngrijită şi curat expusă să deschidă pofta de mîncare a consumatorilor, Compatriotii noştri sînt îndreptăţit sa o cred, sînt deja destul de scîrbişi de tarabele mizerabile unde macelarii bulgari, turci, sîrbi şi alţii şi-au aratat pînă astăzi măies­ tria lor, şi că, prin urmare, se poate nădăjdui că vor fi fericiţi sa vadă, în sfîrşit, în capitala României o macelărie demna de o naţiune care caută să se regenereze. În acest :şte eşant.oane din diferite lemne 148 I J [149] � care, le va ga,�ţ In excursia sa., Acestea toate trebuie să se fiică foarte repede şi pe socoteala mea; dar trebuie ca aceasta să se faca. Fii deci lî� de ban pentru .. a .,te informa dacă dl. Cazahan este la Iaşi şi pentru II face. (a să-i ajungă scrisoarea mea, acolo unde se va găsi. A se adresa p�ntr'� a avea informaţii despre acest ';ucru la biroul Ministerului Lucră­ rÎ'lor Publice, şi, dacă ar fi nevoie, a se Încerca sa i se capete un con­ �u de cîteva zjle pentru ca să poata să-mi faca serviciul pe care i-I cer. Incă o sarcină şi termin. Doamna CozaJini, plecînd de Ia Paris, sîn·t mai mult de şase ·:uni, a recurs la punga mea pentru a Întreprinde că;ătorÎ'a sa. După ce. am îngrijir-e ca un frate În timpul sarcinii sale şi a naşterii, i-am împrumutat 1100 franci pentru drumul pe care îl avea de făcut de aici la Iaşi. Cu toate făgăduielile acestei doamne de a mi-i bia.poia numaidecît după reîntoarcerea sa în Moldova, eu încă mai aştept ao:şri bani. (Aceasta mă va învăţa minte pe viitor de a mai face servicii COIIlpatrioţilor). Am scris cînd doamnei Cozadini, cînd soţului sau, şi este ca şi cum aş fi cîntat femeie simţitoare, Incerc un nou demers pe lîngă acesta din urmă şi te rog sa-i spui din partea mea, în timp ce-i ve! inmina scrisoarea, că atunci cînd am dat 1100 franci Soţiei sale, am fkut-o cu convingerea că voi face un serviciu unor persoane cinstite, şi .-mi va fi foarte neplăcut să-mi schimb convingerea. Adio, dragul meu, te îmbrăţişez şi sînt al tău, v. Alecsandri CĂTRE DOMNITORUL ALEX. I. CUZA 65 Paris, 20 mai 18·62 h -jJ Mon eber Prince, f' .,' ... Ceci regIe ,1, je ne puis m'empecher de dire, en pensant '!',V. otre d;stinee: Heureux homme I La P:ovid�nce s'es� c�.ar­ . de deblayer sous vos pieds le chenun qUl conduit a Ia 're et aux grandeurs dece monde! Pendant que d'autres _ gitenr, se demenent cornme des diables dans l'eau benite, 149 [150] pour atteindre a une ipOsition sociale insignifiante ou pour se creer un nom destine a etre oublie, 'Vous, avec de l'esprit du calme er de la pa'tience, vous etes parvenu a vaincre le; obstacles, a reduire les factions et a faire triompher le grand principe de l'Union qui ren ferme tout l'avenir d'une nation. Vous voilă fondateur d'une ere nouvelle, si riche en resul­ tars heureux pour vetre pays, C'est ma foi, fort beau, fort digne d'envie, et je ne saurais trop vous Ieliciter pour ma part. Vous avez le pouvoir, la richesse, le renom, le prestige et tout ce qui s'ensuit. Profitez-en pour relever cette nation roumaine si Igr3JI1de dans le passe, si tombee actuellemem, et si apte a un avenir glorieux. U faut que le nom de Couza s'associe a ceux d'Etienne et de Michel dans les pages de notre histoire ; c'esr la mon voeu et rnon ambition pour vous, Mais assez d'ascension aerostatique comme ca, Revenons sur terre. Vous hes devenu proprietaire de Rouginoasa 2 et je vous en Iais mon compliment. C'est une magnifique acquisi­ tion et un tres beau placement d'argent. Certe terre vous rapportera, dans peu, un grand nombrede milliers de ducats, si vous vous attachez a y apporter les ameliorations neces­ saires. Vous qui etes membre de la societe des Econornistes, vous savez que 1'0r produit 1'0r, et qu'il ne faur pas hesiter de faire des sacrifices pour obtenir de grands resultats. Vous rappelez-vous de ces jours de bonne humeur ou vous pretendiez que vous eres moins riche que moi? Que direz vous desormais, gros proprietaire que vous etes ? Vous voila a la tete d'un revenu ,fixe d'une douzaine de mille de ducats, sans compter la liste civile, tandis que moi j'en reste toujours au meme point avec mes deux terres. Il est vrai que j'ai un grand avantage sur vous, celui d'etre ind6pendant! Je dis independant, mais helas! je me Hatte sott.;!menr, care je suis encore dans votre dependance. Ne suis-je pas votre debiteur? VoiIa pourqoi j'ai ecrit a Jean 3 une lettre si severe qu'il en a eu la fievre. Ce pauvre gars:on m'avait promis formeHement d'acquiter ma dette aussit8t qu'il tou­ cherait J'argentde la vente de Ternauka, et dans cette con­ viction j'ai quitte le pays avec le calme d'une conscience legere. Or, VOus dire ce que j'ai eprouve le jour ou Jean m'a ecr-it qu'il lui serait impossible de t,�nir sa promess�, s:a m'est impossiMe. Vous savez combien je suis scrupuleu\': sur l'artide des engagements contractes, et vous comprendrez 150 [151] facilement ce que j'ai du souffrir, en rne voyant tout a coup place dans la necessire de trouver du jour au lendemain une somrne aussi considera ble que celle que je vous dois. Apres avoir inutilement essaye de faire un emprunt a Paris, j'ai fini par ecrire amon chargc d'affaires, Branisteano, de pu­ blier la vente de ma terre de Patrascani 4. Mes ordres ont ete sui vis a la lettre, La publication a ete faite dans les jour­ naux du pays, mais helas ! pas un acquereur ne s'est encore presente, L'incertitude qui regne chez nous relativemenr aux rHormes futures de la Ioi rurale rient les capitaux dans une .panique aussi ridicu'e qu� fatale pour des transactions. Que faire donc pour regler aussi promptement que possible la liquidation de ma dette et pour venir efficacernent en aide amon Frere presque ruine? Un rnoyen se presente ; c'est une affaire importante pour moi et les miens, car son succes me perrnertrait de faire face a toutes les difficulres. La voiei. Maintes fois des capitalistes et des industriels m'ont de- =mande des renseignernents sur diverses entreprises qu'ils avaient le projet de fonder dans les Principautes, En dernier lieu, une compagnie de capitalistes Irancais, anglais et be1ges m'am particulierement parle de la Jigne de chemin de fer de Bucarest a Giurgewo avec embranchement sur Oltenitza. Ils se sont procure tous les elemems propres a etablir leurs calculs, et c'est en qualite de mandataire de ces messieurs, de simple particulier, que je viens vous demander la conces­ sion 5 de cette ligne, aux memes conditions que la concession faite a Mr Mavroj6ni pour la ligne de Michaileny a Galatz, , rt!cemment votee par Ja Chambre. Le chemin serait construit :e en deux ans. " J� crois pouvoir ajouter que mes mandants ne s'en tien- draient pas la; ils se proposent ,d'etudier la rectification et la canalisation de la Dimbovitza, de Bucarest, meme: plus .:-: haut, jusqu'a OItenitza, le seul bon port entre Ibralla et la '1, frontiere d' Autriche. Ce projet important doterait votre ca­ :i pitale d'une voie fIuviale peucouteuse et la delivrerait des ţ' ces inondations periodiques qui sont pour cette vilIe et pour �·ces environs un veri table f!eau. Je sais, d'autre part, que 4ce port une fois cree, il deviendrait facile d'instituer une !' compa�nie de navigation qui aurait la son principal etablis­ ;- sement et anontrerait le pavilIon roumain tout le long du �Danube. 151 [152] Je n'ai pas besoin, mon cher Prince, de faire valoir a vos yeux tom les benefices, rnateriels et rnoraux, que reti re­ rait le pays de ces importantes creations, dont le premier pas se rattache absolument a la concession de la ligne de Giurgevo a Bucarest. Je Iis bien dans les journaux que certe ligne est corn­ prisedans un reseau dom la concession est sollicitee par le prince Brancovano 6; mais elle peut en etre distrai te, sans detruire l'idee principale des auteurs de cette combinaison qui auront encore un assez beau lot en partage, dans la grande ligne qui leur resterait. J'espere que ma demande vous :parviendra, avant que Ia Chambre n'ait vote les lignes sollicitees par le prince Bran­ covano ou par d'autres personnes. Je vous prie donc d'accueil­ lir et d'appuyer, au besoin, de votre protection les offres que je suis charge de faire, en reservant, dans le projet soumis a la Chambre, la ligne de Bucarest a Giurgevo et Oltenitza. Dans Ie cas ou [e prince Brancovano ferait des conditions plus favorables que celles du contrar Mavrojeni, je suis autorise a Ies accepter au nom de mes rnandants. Croyez-moi que j'ai du me marcher sur le coeur pour vous adresser cette demande, mais apres tout, vetre amirie pour moi, la sollicitude que vous avez toujours ternoignee pour les interets de Jean, et mes propres services envers le pays, me donnent que.ques droits a Ia prelerence que je sol­ licite. Si j'avais la chance de voir ma proposition agreee par la Chambre, je pourrais, tout en rendant de bons services a mon pays, me trouver immediatement eil1 positionde faire honneur a mes engagements envers vous, et de venir en aide aux malheureuses difficultes de mon frere. Dans le cas con· traire, il ne me resterait qu'a aHer moi-meme en Moldavie, pour proceder a la vente des terrains que Jean possede a Galatz, ou bien a ceHe de l'une de mes deux terres. Mon plus vif desir est de vous faciliter a vous-meme le payement de 35 mille ducats que vous devez encore sur le prix de Rouginoasa, et croyez que je ne prendrai pas de repos, avant de trouver les moyens de m'acquitter du service que vous m'avez ren du en veri table ami. ' Et maintenant que j'ai si longuement parlede mes affaires, et que j'ai parcouru en wagon la route de Bucarest a Giur- 152 [153] gevO et a Oltenitza, revenons sur Place 7. Ainsi, notre cher ami s'est Iâche tout rouge, parce que vous n'avez plus voulu continuer un orare d'operations Financieres prejudiciables a eotre cassette particuliere, et grâce a certe mesure de precau­ tion tardive, vous voila passe a {'etat de mauvais prince, �arce que vous av.ez cesse d'etre un. bon preteur d� millie�s (Je ducats l Sa logique semble devenir d'autant moins serree que les cordons de votre bour se le deviennent davantage; O! grand diable d'interer personnel : tu n'en fais pas d'au­ tres! Je vous approuve fort pour ma part, de n'avoir plus voulu qu'on vous rnangeât dans la rnain, et cela constam­ _nt, eternellement, pour quelques services deja remuneres, &{onsieur Place a ete votre secretaire intime, pendant que �us n'aviez personne aupres de vous pour occuper ce poste de confiance; c'est bien, mais maintenant que votre position � acquis une toute autre importance en Europe, il ne serait tMllement politique de votre part de [ivrer vos secrets a un �t etranger, quel que soit, d'ailleurs le gouvernement qu'il ..,resente, amical ou hostile pour notre pays. Il arriverait rtJ jour, tel revirement dans l'ordre des choses politiques ou 'Îous, Prince, vous vous trouveriez dans Ia dependance abso­ bae du susdit Consul general, deguise en secretaire parti- I culier . . :: Voilă aussi pourquoi je vous ai toujours engage de pren­ _ aupres de votre personne un homme intelligent, probe, �f, et surtout devoue; un ho�me q�i put s'a�tacher a 9uS non seulement comme au Pnnce regnant, malS encore ttJnme au simple mortel, et qui sut vous rendre de verita­ .s services d'ami. C'est en vue de ces qualites si rares a ren­ I$ntrer que je vous ai propose Baligot de Beyne. " Vous rappeJez-vous Jes circonstances dans lesquelles nous avons parle la premiere fois? C'etait au carop de Flo- • 8. Je revenaisde mes missions aupres de l'Empereur oleon et du roi Victor Emmanuel, et par une belle soiree, vous racontais mescourses a Paris, Londres, Turin, mes s avec les profonds diplomates anglais, les paroles flat­ s sur vous, prononcees aux Tui,{eries et au Palasso Reale . . s m'ecoutiez avec tout I'interet que I'on trouve au recit ,choses inattendues et vous sembliez anime du desir d'en­ enir d�s rapports aussi frequents que possible avec les 153 [156] atît de bogate În rezultate fericite. pentru ţara voastra. Este, pe cuvînt, foarte frumos, foarte demn de invidiat, şi nu va pot Felicita îndeajllns din partea mea. Aveţi puterea, bogăţia, renumele, prestigiul şi. tot ce se leagă de acestea. Profitaşi pentru a ridbca aceasta naţiune română atît de mare În trecut, atît de cazuta astazi, şiacit de pregatita pentru un viitor g'orios. Trebuie ca numere de Cuza să se asocieze cu acela al lui Ştefan şi al lui Mihai în paginile istoriei noastre, aceasta este dorinţa şi ambiţia mea pentru voi. Dar destul ou asemenea ascensiuni aerostatice. Sa ne reîntoarcem pe pamînt. Aţi devenit proprietarul Ruginoasei 2 şi vă felicit. Este o achiziţie măreaţă, un frumos p.asament de bani. Această moşie vă va aduce, În scurt timp, un mare număr de mii de ducaţi, dacă va ocupaţi sa-i aduceţi îmbunătăţirile de care are nevoie. Voi care sînteţi membru rul Societăţii econorniştilor ştiţi că aurul produce aur şi ca nu trebuie să stai la În­ doială să faci sacrificii pentru a obţine mari rezultate. Vă aduceţi aminte de zilele ace.ea de bună dispoziţie în care pre­ tindeaţi că sînteţi mai puţin bogat decit mine? Ce-aţi spune acum, mare proprietar ce sînteţi? Iata-vă in fruntea unui venit fix de douasprezece mii de ducari, fara să mai socotim lista civi.ă, în rimp ce eu rămîn mai departe la vacelaşi punct cu cele doua moşii ale mele. Este drept că am un mare avantaj asupra voastră, acela de a fi independent! Spun independent, dar, vai! ma rnăgu.esc prosteşte, căci depind încă de voi. Nu sînautes-Unies et apres m'avoir declare qu'il etait reconnaissant a Vetre Altesse de sa bonne volonte a servir (dans Ia mesure des ses moyens d'action) la cause de l'Italie, il m'a prie de transrnettre a Votre Altesse les complimente amicaux du Roi. Sa Majeste est par tie du Turin, que!ques heures apres mon arrivee dans sa capitale. Elle n'a pu me recevoir mais elle m'a fait dire par Mr Benso de m'ouvrir sans crainte et sans reticence au cu ne a Mr Ratazzi, son ministre de confiance. C'est ce que j'ai fait, tout en regrettant beaucoup de n'avoir pu voir Sa Majeste qui s'est rappele de moi aussitot que mon nOm par vint a ses oreiHes. Voiei en peu de mots 1'historique de ma troisieme mission a Turin. ]'en ai emporte la conviction qu le Roi conservait a nos pays la meme sympathie que par le passe, et que le Prin ce Couza lui ferait un sensible plaisir en lui envoyant 164 [165] un beau bour d'arnbre noir de VaIaohie pour fumer le cigare. Ne pas oublier d'y ajouter un second pour Mr Benso, Ceci regIe, il ne me reste plus, mon cher Prin ce, qu'ă vous prier de rapporter sur le porteur de cette lettre une partie de la bonne amitie que vousavez pour votre tour âevoue, � I I 1 v. Alecsandri Paris, 15 iulie 1862 Iubite prinţe, Indată după sosirea fratelui meu Ia Paris, am plecat la Turin, după dorinţa voastră, şi am Iuar asupra mea de a reţine aici pe Baligot, pînă la înroarcerea mea, pentru ca să-I insărcinez cu această scrisoare pentru alteţa-voastră. Ajuns Ia Turin, am văzut mai Întîi pe domnul Benso, secretarul re­ gelui, pe urmă pe domnul Ratazzi 1, preşedintele Consiliului, căruia, după invitaţia majestăţii-sale, i-am desfăşurat aceste diferite puncte: 1 Că afirmaţiile ungurilor relative la o înţelegere oarecare cu românii din Principatele Unice În vederea unei mişcări revoluţionare Împotriva Austriei nu era sprijinită decît pe o iluzie zadarnică. 2 Că problema ungurească, aşa cum era ea Înţeleasă În Ungaria, fiind de natură a aduce pagube intereselor naţionalităţii române de dincolo de Carpaţi, nu trezea nici o simpatie Iocuitorilor Principatelor. 3 Că această cauză ungurească !1JU ar putea să le surîdă decît cu condiţia de a fi foarre favorabilă cauzei Italiei şi independenţei absolute a Transilvaniei şi a Banatului. 4 Că, în orice caz, nu ar trebui să se bizuie pe o mişcare generală a ţărilor noastre în favoarea [uprei care ar putea să tOi, de quel c&te te proposes-tu de diriger tes 176 [177] pas? Tâchons de nous rencontrer quelque part pour rire des miseres de la vie, en attendant que les choses aillenr bien. Adieu, rnille amities a Mad. Ghica. Ton ami, V. Alecsandri Iaşi, 30 mai 1863 Iubite prietene, am primit chiar acum o scrisoare de Ia tine avînd data 10 aprilie. Haide, serviciul poştei se face bine şi nu Iasa mai mult de dorit decît celelalte servicii ale ţării. Voi duce cu mine acest gînd mîngîietor trecînd hotarui pentru a merge în Iocuri rau administrate ca Franţa şi Germania. Am cirit xu multă băgare de seamă amănuntele despre campania ta politică din iarna aceasta şi imi făgăduiesc să te urmăresc (de departe) în Întîmplările din apropiata reluare a luptelor. Se spune că va fi con­ vocată Camera 1, se spune că i se vor prezenta proiecte de lege destinate să salveze patria, se spune că intenţia Camerei este de a respinge orice propunere, se spune, se spune o grămada de minciuni care miros a provincie. Ce va ieşi deaiei? Dumnezee ştie! * fi plîng pe cei care sînt prinşi în luptă şi admir temperamentul ':or puternic. Cît despre mine, dragul meu, m-arn retras pentru a face cu rotul altceva decît politică. Voi fi judecat rau, poate, Îmi rîd de aceasta, voi fi acuzat de slăbiciune, nu-mi pasa, voi fi socotit rău patriot, mă ... De fapt mă simt mai bun român decît mulţi a'lţii care sînt dăruiţi cu gură mare şi care schimbă elotul în scenă de teatru, chiar şi scaunele are se vînd cu 10.COO piaştrii bucata 2. Dar să vorbim despre a:],tceva. Eşti de Ia ţară, faci grîu cu gîndul de a pleca mai tîrziu în străinătate ... Vai! trebuia să ajungem acolo, noi primii pionieri sosiţi pe teren! Iată un gînd amar! Inşe'ătorii cîştigă! Aşa trebuie, ei au cîştigat Întotdeauna caci pentru ei orice mijloc de a cajunge este bun şi nu stau la îndoi3Jlă să străbată grămezi de gunoaie pentru a-şi ajunge scopul. Socotesc să mai rămîn În ţară pina In luna septembrie, după care .oi pleca departe, Foarte departe, În Egipt, de pildă. Şi tu Încotro Îţi * In original, în limba italiană. 177 , '. "', ra [178] făgăduieşti să-ţi îndrepţi paşii? Să încercăm să ne întîlnim undeva pen­ tru a rîde de necazurile vieţii, aşrepeînd ca lucrurile să meargă bine. Adio, mii de amiciţii d-nel Ghica. Prietenul tău, V. Alecsandri CATRE ALEXANDRU ODOBESCU 78 Iaşi, iunie 1863 Fiindca Revista română publica acum interesanta scriere a d-lui Missail1 asupra evenimentelor de Ia 1821, îmi pare ca ar putea figura în coloanele Revistei 'şi cîntecul poporan cunoscut sub numele de Visul lui Tudor. Aceasta poezia ori­ ginala şi frumoasa, ca toate inspirările poporului nostru, co­ prinde tainica presimţire a morţii viteazului capitan de olteni şi, [prin urmare, se leaga strîns cu istoria re voltei greceşti în Principate. Ma grabesc dar a vi-l trimite împreuna cu a alta baladă intitulata Vulcan ... V. Alecsandri CATRE IANCU ALECSANDRI 79 Mirceşti, 27 aoiit 186_, Mon cher [ean, Tu apprendras par ma lettre a Noerni une partie de mes ennuis comme proprietaire, Les amateurs de Ia terre de Pa­ trascany, un tas de filous, se sont donne le mot pour me 178 __ .41 [179] [orcer a reduire d'uri milier de ducats le Iermage de certe rerre : en conscquence de quoi, je me vois dans Ia necessite de tenir Patrascani amon compte. Je n'ai pas besoin de detaiUer ici Ies milles et une tracasseries qu'entrains apres soi l'exploitation d'une grande propriete, tu lesconnais pour avoir fait ecole a Foltesty 1, mais le plus embarrassant c'est de trouver de suite une somme de rnille a quinze cents ducats pour subvenir aux frais des travaux de l'automne. Il rne faur contracter des dettes et certe pensee rne donne la chair de poule. D'un autre c&te, ma sante m'oblige a quitter le pays vers Ia fin de 7 bre c'est a dire au plus fort des travaux, pour aller prendre mes quartiers d'hiver dans un climat chaud. Ou trouver encore de l'argent pour le voyage en attendant la St. Dernetre. Tout ceci est fort ennuyeux et fort embar­ rassant. Negri 2 m'a ecrit de Constantinople qu'il a le projet d'al­ [er passer l'hiver a Pise, je crois que i'irai de rnon cote lui tenir compagnie, Le sejour de Pise est tres sain et tres eco­ nomique, or, par suite des complications de mes affaires, je suis oblige a reduire de beaucoup Ies depenses de l'hiver prochain. Je t'ai parle dans ma derniere lettre de I'eventualite d'un voyage a Londres. Ce voyage devait avoir pour but de faire reconnaÎtre par Ies concessionnaires anglais du chemin de fer de la Valachie, un arrangement passe entre Mr Lefevre 3 et moi. rai attendu pour t'en ecrire en detai:, une lettre de Baligot, lettre que j'attends encore et qui doit motiver Ies instructions que tu me demandes. Tâche, en attendam, d'avoir des nouveIIes de Mr Lefevre et de me les faire connaÎtre le p:us tot. Tâche sunout de ,le rencontrer, s'a se trouve dans les parages parisiens et de lui insinuer que je t'ai fait part de certaine Iettre qu'il m'a ecrite pour me faire de brillantes propositions to'Ucham la concession des chemins de fer va­ laques. Observe et devine ce qu·� Mr Lefevre pense de son angagement vis-a-vis de moi. Tu sais ou tu ne sais pas que Ia bosse des bâtisses prend chaque jour des proportions p.�us colossales sur mon crâne? Mon reve c'est d'avoir une jolie maison de campagne 4, genre anglais, tres confortable, bien hamee et surtout peuplee par 179 [180] ma famiile. Il y a rnoyen d'�tre plus heureux a Mircesti que dans n'importe quel autre corn de. la terre. Adieu, je vous embrasse tous. Si tu vois la gueuse annonce­ lui rnon arrivee a Paris pour la I-er quinzaine d'Octobre. V. Alecsandri Mirceşti, 27 august 1863 Iubite Iancule, Vei afla din scrisoarea mea către Noemi o parte din necazurile mele ca proprietar. Amatorii pentru moşia Părrăşcani, .r�ţi nişte şmecheri, s-au Înţeles Între ei pentI'ua mă sili sa reduc cu o mie de ducati arenda acestei moşii; ca urmare a acestui lucru, ma vad nevoit sa păstrez Pătrăşcanii pe seama mea. Nu mai este nevoie sa Înşir aici ce.e o mie şi una de greutăţi pe care le atrage dupa sine exploatarea unei mari proprietăţi, le cunoşti pentru că ai avut de-a face cu ele la Folteşti 1, dar cel mai greu este sa gasesc între o mie, o mie cinci sute de ducaţ] pentru a acoperi cheltuielile lucrărilor de toamna. Trebuie sa fac datorii şi acest gînd ma îngrozeşte. Pe deallta parte, sănătatea mea ma obliga sa parasesc ţara la sfîrşitul lui septembrie, adică tocmai în toiul lucra­ rilor, pentru a merge sa ma stabilesc pentru iarna într-o c.imă mai caldă. Unde să mai gasesc încă bani pentru căiătorie aşteptînd pe Sf. Dumitru? Toate acestea sînt foarte plicticoase şi ssînjenicoare. Negri 2 mi-a scris de ':a Cons-tantinopol ca are de gînd sa se duca sa petreaca iarna la Piza, cred că, În ce mă priveşte, ma voi duce sa-i ţin companie. Statul la Piza este foarte sanatos şi foarte economic, ori, În urma afacerilor mele Încurcate, sînt nevoit să micşorez cu mult cheltuielile pentru iarna viitoare. Ţi-am vorbit în ultima mea scrisoare despre posibilitatea unei călă­ torii la Londra. Aceasta că.ătorie trebuia să aibă ca scop recunoaşterea de catre concesionarii englezi ai căilor ferate din Ţara Românească, a unei înţelegeri Făcute între dJ. Lefevre 3 şi mine. Am aşteptat pentru a-ţi scrie in amanunt o scrisoare de la Baligor, scrisoare pe care încă o aştept şi care trebuie să motiveze instrucţiunile pe care mi le ceri. In aşteptare, încearcă sa ai veşti despredl. Lefevre şi sa mi le faci cunoscute cît mai curînd. încearcă mai ales sa-I Întîlneşti, daca se afla pe la Paris, şi Iasă-l 110 [181] -.,..- I să înţeleagă ca ţi-am împărtăşit o scrisoare pe care mi-a scris-o pentru a-mi face st·rwcite propuneri privitoare la concesionarea drumurilor de Fier muntene. Observă şi caută să ghiceşti ce gîndeşte dl. Lefevre despre angajamentUJ! său faţă de mîne. Ştii sau nu şoii că dorinţa de a construi ia În fiecare zi în capul meu proporţii din ce în ce mai mari? Visul meu este de a avea o casă 4 f�umoasă de ţară, În stil englezesc, foarte confortabilă, mult vizitară şi mai cu seamă populată de familia mea. Este cu putinţă să fii mult mai Fericit la Mirceşti decît în oricare alt colţ ati pămîntului. Adio, vă îmbrăţişez pe toţi, Dacă o vezi pe cuconiţă, vesreşre-i so- 9Îrea mea la Paris pentru prima chenzină a Iui octombrie. V. Alecsandri CATRE ALEXANDRU ODOBESCU 80 Mirceşti, 14 7vre 1863 Scumpul meu domn, Vă trimit în acest plic două manuscripte a lui A. Russo, unul 'în limba românească şi altul în limba franceză. Cel dintîi este urmarea cugetărilor 1 sale asupra limbei tipărite în România literară şi 'întrerup te Ia suspendarea aces­ tei nenorocite publicări. Cel de al doile este un tablou foarte interesant a Iaşilor şi a societăţii sale Ia anul 1840. Dacă aceasta s-ar traduce, el ar fi citit cu plăcere în Revistă şi ar servi ca o schiţă istorică �n viitor pentru studiul epohei noastre. Vă îndemn prea mult să puneţi pe cineva a-l tălmăci tn româneşte şi a-l !publica împreună cu urmarea cugetărilor. Alecu Russo este unul din acei tineri care au început şi susţinut lwpta generaţiei nouă, �n contra obiceiurilor ruginite a societătei vechi, el avea mult spirit, mult talent, dar din nenorocire scria mai bucuros în limba franceză pe care o cunoştea '�i�e. �m găsit � mare 'part.e din manl!s.cri�tel.: lui, precum ca/atom la munti, legende, Jurnalul exiliului sau la 181 [182] schitul Sovejea sub domnia lui Mihai Sturdza etc. şi sînt sigur ca, fiind acele articole bine traduse, ar forma o serie de materii foarte plăcute pentru cititorii Revistei. Binevoiţi a-mi face în data cunoscut daca prjmiţi .a le publica şi cu multă placere vi le-oi ecspedui la Bucureşti. AL Russo mi-au fost un bu.n şi scump prietin şi aş fi prea fericit de a-l face cunoscut compatriotilor, precum merită. Cît au fost el în vieată, nu s-au gîndit a cerca să ieie loc Între autorii moderni din Principate deşi avea destul cunoştinţi şi talent ca sa se poata rădica cit de sus. Te rog sa-mi agiuţi a nu lasa uitarei memoria unui om carele au fost în stare sa jertfească pentru interesuri de-naltă cuviinţa dreptul sau de părinţie asupra minunatei poeme intitulata Căntarea României. Aştept respunsul d-voastră. De va fi afirmativ, voi trimite manuscriptele ce posed, de va fi negativ, va rog sa daţi jur­ nalului d-lui Marsillac articolul Jassi et ses habitants, pentru ca să-I publice în foiletonul sau. Sănătate şi prietenie, v. Alecsandri CATRE DIM. A. STURDZA 81 Mirceşti, 29 sept. 1863 Mon eber Mitiza, J'ai essaye en rentrant d'arranger en vers roumains la chanson de Marguerite, dont vous m'avez donne une traduc­ tion literale. C'est un genre de rravail qui offre de grandes diificultes lorsqu'on se cherche a se tenir aupres de l'original. Adieu et tout a vous. Continuez a vous occuper de Iitre­ rature dans vos moments de loisir, cela repose des grandes et des petites miseres de Ia vie. V. Alecsandri T'[ ournez ] la page 182 -, I i --� [183] Fluierul sa sune, Dobele sa bată ! Scumpul meu în oaste Comendează-o ceata, S-îndreapta soldatu Cu lancea lui naltă ... Cît sîngele-mi fierbe! Cît inima-mi saltă! De-aş purta pieptar Şi coif militar, Dupa el rn-aş duce Din oraş afară. Cu pas de-ndrăzneală Aş merge prin teară, Şi peste tot locul Duşmanul sa piară. In el noi am trage Cu foc necurmat. Oh ! ce fericire De a fi bărbat! Mirreşti, 29 sept. 1863 lub�te Mitiţă, Am încercat înrorcîndu-mă să aranjez în versuri româneşti cîntecul -Mărgări:tei, din care mi-ai daIt o eraducere literală. Este un fel de lucru :care aduce mari greutăţi atunci cînd cauţi să te ţii aproape de original. Adio şi al dumitale, Continuă să te ocupi de :Li.teratură în timpul '4umitale liber, aceasta te odihneşte după marile şi micile neplăceri ale IJ ... VieţII. V. Alecsandri fn[toarce] pagina [. . . . . . . . .] * * Urmează textul poeziei în limba română, cf. supra. 183 i JL [184] CATRE IANCU ALECSANDRI 82 ]assi, 1 octobre 1863 Particuliere (bruler) Mon eber [ean, Puisque Mr Lefevre 1 t'a ecrie de te rendre a Londres pour traiter en mon nom avec Mrs Hegan et Blyth, voiei de quoi te mettre au courant de l'affaire en question. Mr Lefevre, s'etant ren du a Bucarest pour proposer au gouvernement un emprunt de 50 millions et pour demander la concession des chemins de fer de la Valachie, a eu plusieurş conferences avec notre ami Baligot et celui-ci lui a donne a entendre que j'etait a rneme de lui faire obtenir la dite con­ cession. Mr Leievre m'a immediatement ecrit alors la lettre ci-jointe en date du 27 Mars pour me propo.ser une provision d'un million de francs pour me tenir compte de la cession de mes droits et a titre d'indemnite, J'ai accepte sans difficul te et j'ai de suite adresse au Gt une demande en toute forme. - Certe demande a ete neanmoins mise de c8te a Bucarest (d'apres l'avis de quelqu'un) pour etre rernplacee par une autre, Faite au nom de Mr Lefevre lui-meme, Tu verras par la lettre que Baligot m'a ecrite a cette epoque, comment les chose se sont passees, Mr Lefevre a obtenue la concession de la Valachie et en consideration de certains changements dans son projet il m'a fait demender par l'entremise de Baligot une diminution d'une dixieme sur le million. J'ai egalement accepte certe nouvelle proposirion de sa part et j'ai repondu dans ce sens a notre ami. Maintenant le dit rnillion est reduit a 900.000 francs, c'est done sur la base de cette somme que tu dois traiter avec Mrs Hegan et Blyth. Libre a toi po.urtant, pour eviter des difficultes et des ennuis, de faire �e sacrifice d'une 50 ou d'une centaine de mille francs encore. Tiens bon cepenclant jusqu'au bout. 184 [185] L'important est que les concessionnaires anglais me re­ connaissent, par ecnt, un droit d'indernnite d'une somme de .. ' payabIe le jour meme de l'obtention definitive de la con­ cession ... je dis definitive car le vote de la Chambre lui est indispensable. Si Ia chose reussit je veux que la somme soit payee en monaie et pas en actions, je veux egalement que l'operation Financiere s'effectue en secret, de la main a la main, et qu'il n'en soit nullement question dans les livres de compte de Ia compagnie, Je tiens a ce que mon nom ne figure pas dans cette affaire. Maintenant, quant a la redaction des conditions qui seront comprise dans l'engagement de Mrs Hegan et Blyrh vis-a-vis de moi, je m'en rapporte a toi. Inforrne-toi adroitement de la maniere dont on precede a ces sortes d'affaires pour rnettre de mon cbte, le pJus de garanties possible et agis rapidement ainsi qu'avec beaucoup de circonspection. Ce sont ,Ia a peu pres les instructions que je puis te donner. ]e dois r'avertir que je ne connais pas Mr Lefevre, je ne l'ai jamais vu. C'est Baligot qui a servi d'interrnediaire entre lui et moi. La somme, representant le droit d'indemnite, doit etre partagee en cinq parts dont l'une pour toi. V.A. Je t'envoie sous ce pli : 1 - Une Iettre qui t'autorise d'aller a Londres pour trairer en mon norn. 2 La lettre de Mr Lefevre. 3 Une lettre de Baligot. Particulară (de ars) Iaşi, 1 octombrie 1863 Iubite lancule, Pentru că dl. Lefevre 1 ti-a scris să te duci Ia Londra pentru a trata cu ci-nii Hegan şi BIuth, iată cu ce să fii pus la curent despre afecerea in chestiune. 185 [186] DJ. Lefevre, ducîndu-se la Bucureşti pentru a propune guvernului un împrumut de 50 de miMane şi pentru a cere concesia căi!:or ferate din Ţara Românească, a avut mai multe conferinţe cu prietenul nostru Bali­ gor şi acesta i-a dat a înţelege ca eram în măsură sa fac să obţină numita concesiune. DI. Lefevre mi-a scris acunci îndată scrisoarea alăturată, cu data de 27 martie, pentru a-mi propune un fond de un milion de franci în schimbul cedării drepturilor mele şi cu titlul de indemnizaţie. Am acceptat fără greutate şi am adresat de îndată guvernului o cerere în regulă. Această cerere a fost totuşi lăsată deoparte la Bucureşti (după părerea unora) pentru a fi înlocuită cu alta făcută în numele d-lui Le­ fevre însuşi. Vei vedea din scrisoarea pe care Baligot mi-a scris-o în această vreme cum s-au petrecut lucrurile. DJ. Lefevre a obţinut conce­ siunea Ţării Româneşti şi, ţinînd seama de unele schi.mbări În proiectul sau, mi-a cerut, prin Baligot, o micşorare cu o zecime asupra mi'lionului. Am acceptat, de asemenea, această noua propunere din partea sa şi am răspuns în acest sens prietenului nostru. Acum zisul milion este redus la 900.000 franci, deci pe baza acestei sume trebuie sa discuţi cu d-nii Heganşi Blyth. Eşti totuşi liber pentru a înlătura greutăţile şi plictiselile, de a mai face un secrificiu de 50 sau de o sută de mii de franci. Ţine-te bine totuşi pînă la capăt. Este important ca concesionarii englezi sa-mi recunoască în scris un drept de indemnizaţie în sumă de ... plătibil chiar În ziua obţinerii defi­ nitive a concesiunii... spun definitive pentru că votul Carnerii îi este necesar. Dacă lucrul reuşeşte, vreau ca suma să fie plătită În bani şi nu în acţiuni, vreau de asemenea ca operaţia financiară sa se facă în secret, de la mînă la mînă şi sa nu figureze în actele companiei. Ţin ca numele meu să nu apară în această afacere. Acum, în ceea ce priveşte redactarea condiţiilor care vor fi cu­ prinse în angajamentul d-nilor Hegan şi Blyth faţă de mine, mă bizui pe tine. AfJăcu dibăcie moduJ în care se procedează în acest gen de afaceri pen.tru a pune de partea mea cele mai multe garanţii posibile şi lucrează repede cum şi cu multă băgare de seamă. Cam acestea sînt instrucţiunile pe care POt sa ţi le dau. Trebuie sa te previn ca nu cunosc pe dl, Lefevre, nu l-am vazut niciodată. Baligot este acela care a servit de mijlocitor Între el şi mine. Suma, reprezentînd dreptul tle indemnizaţie, trebuie sa fie împărţită in cinci părţi, dintre care ma pentru tine. V.A. 186 [187] !ţi trimit alătur at : _ O scrisoare care te autorizează sa mergi la Londra pentru a trata În numele meu. 2 - Scrisoarea d-lui Lefevre. J - O scrisoare de ·:a Baligor. 83 jassi, 1 octobre 186.\ Mon cher [ean, Je t'autorise par la presente d'aller a Londres pour traîter en mori nom avec Mrs Hegan et Blyth 1 d'un arrangement dorit les premieres bases se trouvent posees dans la letre ci­ jointe. Certe lettre portant la date du 27 mars 1863, m'a ete adressee de Bucarest par Mr Lefevre, Elle te servira d'instruc­ rion pour terminer er signer en rnon nomParrangement sus­ mentione. : Je te donne carte blanche pour faire telle modificarion, . b' '1 • • d M L f' que tu croiras convena .. e, a .a proposinon ere evre. Ton frere, V. Alecsandri Mr le Lieutenant-Colonel ]ean A'ecsandri 174 rue de Rivo.i, Paris L!şi, 1 octombrie 1 S63 Iubite I ancule, Te autorizez prin prezenta sa mergi la Londra pentru a trata În J�umele meu cu d-nii Hegan şi Blyth 1 un aranjament ale carui prime baze se gasesc puse În scrisoarea alaturata. Aceasta scrisoare purtind �ta de 27 martie 1863 mi-a fost adresată de la Bucureşti de da. Lefevre. lţa Îii va servi ca instrucţiuni pentru a termina şi a semna În numele �u aranjarnentul mai sus amintit. L Iti las mînă liberă pentru a face orice mo Iif.care pe care o crezi 'ifţ cuviinţă, la propunerea d-luă Lefevre. Fratele tau, V. Alecsandri 187 [188] DI. locotenent-colonel Ion Alecsandri, 174 rue Rivoli, Paris CATRE ALEXANDRU ODOBESCU 84 Iassi, 2 oct. 1863 Scumpul meu domn. Primind chiar la sosirea mea ttn Iaşi scrisoarea d-rale din 26 sept., mă grăbesc a-ţi mulţemi pentru buna promitere ce mi-ai dat în privirea locuitorilor din Saboani. Eu am apucat a spune lor ca noul ministru de Instrucţie Publica e un om cu dreptate în cuget, că el 'îmi este prietin şi că negreşit tîn­ guirea lor va fi ascultată. Cît voi fi de fericit cînd îi voi auzi strigînd du-eă datina romaneasca: "D-zeu sa-i lungească şi sa-i înflorească zilele d-lui Odobescu l" Aş dori să trec prin Bucureşti numai ca să am multemirea de a-ţi strînge mîna şi a te asigura din viu grai că, deşi mă depărtez acum de teară, 1 nu voi uita niciodată pe iubita noastra Revistă. Cînd mă voi gasi instalat pe iarnă într-un colţ al lurnei, oricare, ma voi apuca a scrie urmarea suveni­ rilor mele asupra lui N. Bălcescu şi ţi le voi trimite cu poşta. Acum însă, tot ce pot face este să-ţi dau, pentru unul din vii­ toarele numere a Revistei. Balada lui Oprişan. Ea cuprinde cîteva amenunţirni de mare interes şi cred că va face rnulţe­ mire cititorilor. Cît pentru scrierile lui A. Russo, sint de idee ca fiind tra­ duse, ele ar figura mai bine în coloanele Revistei decît [n foi­ letonul jurnalului francez din Bucureşti. 2. A. Russo avea obicei, pentru înlesnirea compunerei, a scrie în limba franceza şi apoi a traduce scrierile sale pe româneşte. Astfel au facut cu o mare parte din articolele publicate în România literară, astfel negreşit ar fi urmat şi cu celelalte compuneri ale sale daca moartea i-ar fi lasat timp. Ceea ce el n-au apucat a săvîrşi, alţii pot s-o facă pentru dînsul, mai cu seama ca scrierile lui A. Russo se deosebesc mai mult 188 [189] I 1 t I prin idei decît prin stil. Ele au un caracter de originalitate locala, fiind nişte tablouri a epohei de la 1840. Opinia mea este dar ca mai bine ar fi sa se traduca într-un stil simplu şi înţeles şi tipărite sub titlul de: Manuscripte franceze a lui A.R. descoperite după moartea lui. 3. In adevar, au fost un miracol ca am putut eu gasi o parte din acele manuscripte, şi crede-ma că aş fi foarte fericit de a le videa păstrate prin mijlocul tiparului. A. Russo mi-au fost un bun prieten, el avea un spirit ager, cultivat şi cît pentru talentul sau, cît pentru frumoasa şi poetica lui închipuire, îţi voi descoperi o . mare taină literară: Cintarea României 4, publicată în jur­ nalul meu, au fost compusă în limba franceză de A. Russo şi tradusa în româneşte de N. Bălcescu. Am la mine rnanuscrip­ tul său original. Iti trimit două articole de-ale sale: un fragment din călătoria prin Moldova la 1839 şi jurnalul exilului său Ia schitul Soveja iîn 1846, sub domnia lui M. Srurdza-Vodă. Bine traduse, ele vor figura bine �n Revistă, asemine şi partea de cugetări ce v-am trimis ar putea fi :eublicată sub titlul de fragment. Oricum vei socoti de cuviinţa a urma qnsă, te rog să îmi păstrezi rnanuscriprele. Adio şi prietenie, V. Alecsandri CATRE ION EM. FLORESCU 85 Iaşi, 6 octombrie 1863 Domnule ministru, � Cu cea mai vie plăcere am aflat din scrisoarea d-voastră seu data de 3 august, că s-a epuizat a doua ediţie a cărţii 1 -şcoalelor regimentale de 1-iul grad. f Această repede epuizare a numărului însemnător de 20.000 'r:exemplare este o fericită dovada de răspîndirea învăţăturii rîn Armata română şi că trebuie să nasca bucurie în sufletul .�celor ce ştiu a preţui foloasele instrucţiei. 189 [190] Cît pentru mine, d-le ministru, nu va pot destul muJţămi pentru îndemnul ce mi-aţi făcut de a aduce micul meu concurs la recornpletarea noii ediţii a cărţii şcolare, şi dacă împrejură­ rile mi-ar ierta să urmez numai după simţirile de adîncă sim­ patie ce am pentru oastea noastră, aşi veni înadins la Bucu­ reşti spre a mă ocupa de retipărirea acelei cărţi. Fiind însă nevoit a pleca din ţară peste 'Puţine zile şi a-mi petrece iarna în Italia sau în Egipet, va 'Promit ca, ori­ unde m-oi afla, mă voi ocupa de corectarea şi completarea uvragiului destinat a răspîndi luminile în armată. Convingerea mea fiind ca o arrnie ,îşi înzeceşte valoarea sa prin jnvătătură şi se face mai demna de nobila misie la care este chemata. In aşteptarea de a va trimite ':ucrarca mea, vă rog, d-Ie ministru, să primiţi încrederea înaltei considerări cu care am onorul a fi al domniei-voastre Devotat servitor, Vasile Alecsandri CATRE PANTAZI GHIC:\ 86 Iaşi, oct. 10, 186, Mon eber Pantazi, Je viens de recevoir votre aimable lettre en cornpagnie de l'article insere dans I'Lndependance.? deux oiseaux melc­ dieux qui chantent si joliment amon intenrion, qU!� ma mo­ destie est tentee de les cIasser dans la Familie des oiseaux moqueurs. Vous avez ecrit avec vetre coeur plutât qu'avec vetre esprit, aussi je vous pardonne facilement le titre de grand homme que votre amitie rn'octroie le [ong vde plu­ sieurs colonnes. Il est permis a un ami d'avoir quelquefois des eblouissements, produits par Ies rayonnernents de son propre coeur. C'est pourquoi j'ai avale votre article comme on avale un verre de vin tres doux et tres apte a rnonter au 190 [191] cerveau, mais pour eviter cet inconveniant je me suis adrni­ nistre, immediatement apres la Iibation, une bonne douche de raison glaciale et me voilăsauve ! Votre Iettre, toute spirituelle, m'a beaucoup amuse par ses saillies a propos de certains faiseurs politiques, qui ope­ rent en ce moment sur la place de Bucarest. Vous les connais­ sez bien, a ce que je vois, et je VOus fais compliment de ne point vous Jaisser prendre a leurs tours de passe-passe. Ils rappellent ces rnalheureux escamoteursde bas etage, que l'on voit exercer leur industrie dans les Foires : "Voyez Mrs et Mesdames, rien dans les mains, rien dans les poches, un, deux, enlevez, le tour est fait !" Vous vous f6licitez d'avoir echappe au portefeuille de Damocles-Cogalniciano 2, qui a ete un instant suspendu sur votre tete. Moi je regrette que vous ayez retire votre pied de I'etrier des grandeurs, parce que vous rne semblez un tres habile ecuyer constirutionnel et certes vous auriez pu, cornme on dir dans notre langue, să tragi cîteva dighinuri în arena Camerii. Bien des paladins (ne pas lire baladins), rnontes depuis cinq ans sur des Rosinantes, auraient rnordu la pous­ siere sous les elam vigoureux de votre coursier.; et le spec­ tacle eât ete fort interessant pour nou autres spectateurs de la farce conventionnel1e 3 qui se joue a Bucarest. Quoi qu'il en soit neanmoins, vous avez agi en homme d'esprit en vous refusant d'entre dans ,la bagarre, qui va com­ mencer prochainement, car apres tout, il vaut toujours mieux s'abstenir d'accepter un role dans une mauvaise piece, destinee a subir un fiasco complet. A propos de mauvaise piece, queUe diable d'idee vous a pris de devenir l'avocat du drame Sion? Ce jeune homme est tout simplement un voleur de chevaux destine, s'iJ continue, a alIer habiter le castel de Ocna. Il n'offre pas meme l'interet qui s'attache aux grandes figures du brigandage ,des forets, C'est un simple potlogar, de la categorie de tous ,les tziganes voleurs de bestiaux. Croyez moi, vous ferez de l'eloquence a propos d'un bien triste sujet, car vous aviez beau faire pour le disculper, il n'en restera pas moins aux yeux d� toute :. la Moldavie un fils de boyard pot/ogar. � Je regrette tout autant que vous, mon cher Pantazi, que les circonstances vous aient empech6 de retourner a Mirccsti, \ car je m'etais promis de vous promener dans le bois, qui 191 [194] Adro, dragă Pantazi, Îţi doresc toate succesele care se por Închipui, În cîmpul Închis al! discuţiilor de tot fe:ul. Plec peste cinci zile la Paris în ltailia şi Egipt. Voi încerca să aduc de acolo o piramidă pentru a i-o prezenea lui Panu, Este omul ;capabiJ de a face din ea un preHe-papiers. Al dumitale şi toate amiciţiîle mele ,tuturor ai dumieele, v. AleCsandri CA "fRIELUDOVlC STEEGE 87 Mihaileny, 25 oct, 1863 Mon eber docteur, Au moment de franchir la frontiere pour me diriger vers les contrees Iortunees qui possedent des chemins de fer, je veux vous faire .partd'une idee qui rn'agace a l'instar d'un cousin (pas germain). La petite ville de Mihaîleny forme le senil, I'antichambre de la Moldavie du cote de l' Autriche ; or, cer endroit est si peu soigne, si denue de toute administration municipale, qu'iJ donne l'idee la plus pitoyable aux etran­ gers du reste de notre .pays. De rneme qu'on juge de la pro­ prete et du bien-etre d'une maison pat" ,l'etat du perron et de l'antichambre, Ies voyageurs qui traversent la Moldavie SOnt naturellement portes a la juger sous l'influence de la triste irnpression qu'ils eprouvent a I'aspect de Mihaileny. Il me semble que Iegouvemement devrait mettre une certaine co­ quetterie a tenir les viUes frontiere dans un erat satisfaisant de proprete et d'administration, afin que les etrangers y puissent trouver toutes les facilites de la vie civilisee et qu'ils soient ain si d'avance bien disposes a l'egard du pays qu'ils vont parcourir. Vous avez 'voyage, cher dr, et vous conna,issez Ia pU1ssance de la premiere impression sur l' organisme; voi la ce qui m'engage a vous ecrire a ce sujet. L� premiere maison que 1'on aper�oit, en franchissant le pont frontiere de MoIna, et une miserable bicoque, qu'habite 194 I 1 [195] le commandant rniiieaire, un certain major aux enormes epau­ lettes. La seconde est une petite rnaison qui sertde douane. Qua.nt a une prefecture, neant; quant a une municipalire, neant! Or le Gt paie chaque annee la somme exorbitante de 500# pour le loyer de la douane et pour un. immense ma­ gasin qui ne sert a rien, depense rnalentendue, car pour 1.500# c'esr-ă-dire pour une somme qui represente le loyer de trois annees, on pourrait bâtir sur I'emplacernent occupe par la bicoque au comrnandant une jolie maison pouvant servir et de logement a I'autorite rnilitaire, et d'office pour la douane. A certe maison serait adjoint un magasin suffisant four les marchandises qui arrivent et qui ne sejournent guere a Miha'ileny, et de cette Facon .le Gt ferait une economie annuelle de 350# sur Ie Ioyer qu'il ,paie actuellement. Dois-je ajouter a cette consideration que la bicoque du major aux grosses epall'lettes serait transformee en une jolie maison, qui plaise aux yeux et qui soit aussi commode que peucouteuse ? . Le douanier actuel, Mr Francopoulos, un homme tres in­ telligent et qui merite d'etre rnaintenu dans son peste, a adresse au ministere un rapport, no. 632, relativement aux reformes a apporter dans le service de la douane. Tâchez d'en prendre connnaissance, cher Dr, et de l'appuyer si vous le trouvez bon. Je ,serais heureux, pour ma part, que sous votre ministere Ia viIle de MihaiHeny prÎt un aspect plus europeen. Pour y parvenir, iI faudrnit convaincre Cogalniceano de rendre a cette viIle son ancienneimporta:nce, en y transferant le siege de ,la prMeoture de Dorohoy. Dorohoy est, comme vous le sa'vez, cetignoble trou dont la boue seculaire ne desseche jamais ; c'est une bour'gadesans commerce et sans nul avenir. On en a fait une prefecture, afm de procurer aux pr6fets l'avantage de passer leur temps a Botochany. Il sera it temps, je I'espere, depenserserieuse­ oient a Mihai;leny, d'autant plus que le chem in de fer de Ga,}icie va aboutir ibientot a Czernovitz. RHlechissez-y, mon cher Dr, et faites-y rHlechir Mr Cogalniceano. Pour ma part, je crois avoir rempli mon devoir en vous ennuyant de ces quatre pages et je termine en vous serrant /ţs mains comme a un vieii ami, ! 1 v. Alecsandri 19� [196] Mr Francopoulos, dans son rapport, fait mention aussi d'unereforme a introduire dans la pratique de la douane. Je crois l'idee bonne. Examinez-la. MihăiIeni. 25 oct. 1863 Iubite doctore, In clipa cind trec frontiera pentru a mă Îndrepta spre alte ţinunuri mai fericite, care posedă căi ferate, vreau să-ţi împărtăşesc o idee care mă sîcîie ca un .ţÎnţar *. Orăşelul Mihăileni formează pragul, anticamera Moldovei înspre Anstria ; or, acest loc este aş; de puţin Îngrijit, aşa de 'lipsit de orice administratie municipală, incit sugerează străinilor ideea cea mai !tristă despre restuâ ţăl'ii noastre. După cum bunăstarea şi curăţenia unei case se judecă după starea peronului şi a anticamerei, călătorii care �tr1ibat Moldova sînt pe bună-dreptare îndemnaţi să o judece sub influ­ enţa eristei impresii pe care o Încearcă la vederea Mihăilenilor, Mi se pare că guvernul ar trebui să pună o oarecare cochetărie -în a ţine oraşele de frontieră Într-o stare satisfăcătoare de curăţenie şi de administraţie, încîe străinii să poată găsi toate 'condiţiile unei vieţi civilizate şi să fie astfel dinainte binevoirori tf;aţă de ţara prin care vor trece. Aţi călătorit, dragă docrore, şi cunoaşteţi puterea primei impresii asupra organismului; iată ceea ce mă determină să vă scriu despre acest subiect. Prima casă pe care o zăreşti trecînd podul frontieră de peste Mo'na este o cocioabă rnizerabilă, pe care o ocupă un vcornandanr militir, un oarecare maior cu epoleti enorrni. Cea de-a doua este o casă micutii, care serveşte drept vamă. Cît despre o prefectură, neant; cîr despre o muni­ cipalitate, neant! Or, guvernul plăteşte în fiecare an suma nernaiponeniră de 500 # pentru chiria vărnii şi pentru un depozit mare, care nu ser­ veşte la nimic, che'euială prost Înţeleasă, caci pentru 1.500 #, adică pen­ tru o sumă 'care reprezintă chiria pe trei ani, s-ar putea clădi pe locul ocupat de cocioaba xomandantului o frumoasă 'Casă, putind să servească şi de locu;,nţă autorităţii milirare, şi de oficiu pentru vamă. La această casă s-ar adăuga un depozit destui de mare pentru mârfurile care sosesc şi care nu stau aproape deloc la Mihăileni, şi În Felul acesta guvernul ar face o economie 'anuală de 350 # asupra chiriei pe care o plăteşte În prezent. * In franţuzeşre cousin ţînţar, este omonim cu substantivul cousin, care Însemnează văr, ceea ce permite poetului să facă o glumă punînd În paranteză: pas germatin, deci nu e vorba de un văr primar! 196 [197] Mai este nevoie sa adaug la acestea ca acea cocioabă a maiorului cu mari epo.eţi s-ar putea transforma într-o casa frumoasă, care să p:aca ochilor şi care sa fie pe cît de comodă, pe atît de puţin costisitoare? Vameşul de acum, dl. Francopulos, un om foarte inteligent şi care merită să fie mentinut în postul său, ia adresat ministerului un raport, no. 632, relativ 'la reformele ce ar trebui aduse în serviciul vămilor. In­ cercaţi să luaţi cunoştinţă de e:, dragă docrore, şi să-I sprijiniţi dacă îl găsiţi bun. Aş fi foarte fericit, în ce mă priveşte, ca sub ministerul dum­ neavoastră, oraşul Mihăileni să ia o înfăţişare mai europeană. Pentru a ajunge la aceasta, ar trebui să fie convins Kogălniceanu sa redea acestui oraş vechea sa importanţă, mutînd aici sediul prefecturii de Dorohoi. Doroho.ul este, după aum ştiţi, acea mizerabilă fundătură în care noroiul secular nu se zvîntă niciodată ; este un orăşel fără comerţ şi fără nici un viitor. S-a făcut aici o prefectură ca să se ofere prefecţilor posi­ bilitatea de a-şi petrece vremea la Botoşani. Este timpul, nădăjduiesc, să ne gîndim serios [a Mihăileni, cu avit mai muJ,t Cu cir drumul-de-fier din Galiţia va ajunge în curind il.a Cernăuţi. Gîndeşte-re Ta aceasta, dragă doctore, şi fă-l pe dl. Kogălniceanu să se gîndească. In ce mă priveşte, cred că mi-am îndeplinir datoria plictisindu-vă cu aceste patru pagini şi termin strîngîndu-vă mîini(e ca unui vechi prieten, V. Alecsandri DI. Francopulos, în raportul sau, pomeneşte de asemenea despre o reformă de introdus în practica vămii. Cred ideea nimerita. Examinaţi-o. CATRE SMARĂNDIŢ A DOCAN 88 Vendredi [,Mihăaerui, 25 octombrie 1863] 1 Ma cbere Smararulitza, Je suis arrive sain et sauf a Mihaileny, grâce au Dieu des voyageurs en Moldavie, et je pars dans deux heures pour Czernowitz. En fait d'impression de voyage je n'ai recu qu'une legere courbarure, mais cela passera, je I'espere, comme toutes Ies belles choses de ce monde, cornme les roses par 197 [198] I I d'un I I exemple qui sonr condamnees a ne vivre que I'espace marin alfin de soulager la douleur de Duper.ier.2 Pendant que 1'0n ecorchait mon Surugiu au theâtre de Jassi, j'ai entendu bien des exipressions pittoresques sortanr de la bouche des postillons. Vineri .[ .Mihăileni, 25 octombrie 1863]1 Scumpa mea Sm,îTăndi�, Am ajuns' bun zdravăn la Mihăileni cu voia Dumnezeului călăto­ riilor din Moldova şi pile<: peste două ore spre Cernăuţi. Ca impresie de călătorie nu am păstrat decît o uşoară Înţepenite, dar aceasta va trece, o nădăjduiesc, ca toate Iucrurile frumoase ale acestei lumi, ca trandafirii de exemplu, oare sînt c.ondamn:aţisă trăiască doar răstimpul unei dimineţi pentru a uşura durerea lui Duperier.P In t1:mpce la rteatr
    absolue a MiIlo. Tout le monde vous :approuvera et moi je vous serai tres oblige. � .i Tout a vous, V. Alecsandri 215 [216] Mirceşti, iunie 1864 Scumpul meu ministru, Lovitura de stat 1 'a fost încununată de un succes deplin nu numai În ţara, dar chiar în afara graniţelor, Trebuie sa fii mulţumit, de aceea viu sa-ţi reamintesc făgăduiala pe care mi-ai facut-o cu privire Ia direcţia teatrului românesc. Cunosc prea bine aceasta dugheană ca sa-mi fac vreo iluzie asupra rezultatelor ce s-ar obţine încercînd noi combinaţii, care ar cere sacrificii de bani peste masura de mari, din partea guvernului. Singura masura bună pe care sutul ar putea-o lua 'ar fi de a trimite Ia Paris trei băieţi şi trei fete în aceleaşi condiţii ca şi pe ceilalţi bursieri, desri, nindu-i studiului artei scenice, Ar trebui sa-i încredinţeze vreunui artist al Teatrului Francez care ni-i va trimite inapoi" dupa trei ani, În stare sa joace cum rrebuie operele dramatice şi sa formeze în ţara un conser­ vator. Pînă atunci" este mai înţelept ca Teatrul Naţional sa fie lasat sa mearga ca şi în trecut, sub direcţia absoluta a unui om inteligent, a unui artist încercat. Or, pe acest om îl cunoşti de multa vreme, este unul din vechii noştri colegi de şcoală, este Miko, singurul artist de mare talent pe care Î,l avem. EI ·a parasit totul, dupa cum ştii, pentru a-şi urma che­ marea, şi-a strabatut cariera cu greutate, consacrîndu-i averea şi facul­ răţile sale, a produs opere de merir, a creat roluri care Formează baza repertoriului nostru naţional. Acestea sînt titluri suficiente pentru a merita protecţia guvernului. Toţi ceilalri, Fluşturatici, crede-ma, nu sînt decît nişte păcătoşi lipsiţi de talent, saîtimbanci formaţi la şcoala paiaţei de Ia Caimata 2 şi care caută să 'lase pe Millo deoparte pentru a expioata publicul servrndu-i spec­ tacole pe măsura Jor. Nu merita nici un interes şi, cu toate acestea, au pretenţii absurde. Nu merg ei pînă acolo ÎncÎ,t să reclame onorarii de miniştri pentru a parodia pe scena traducerile în Iimba sabiră 3 a pieselor teatrului francez sau drame pline de ,infirmiJtăţi ? Ştiu ca dl, Strat 4 îi protejeaza; el greşeşte, caci, in adevăr, nu au nici o caiieate, nici macar meritul de a se schimonosi ca maimuţa. A le lăsa Lor direcţia înseamnă să vrei transformarea scenei în teatru de bîlci şi a impune pe aceşti oameni viitorului director ar insemna perpetuarea în teatru a spiritului de intriga. Acţionează deci cu îndrăzneală, ca un ministru practic şi in interesul chiar al Iirerarurii dramatice - da (aşa cum mi-ai fâgăduit) conducerea 5 absolută lui Millo. TOMa lumea te va aproba şi eu Îţi voi fi foarte recunoscăror, AI dumitale, 1'. Alecsandri 216 [217] CATRE COST ACHE NEGRI 97 Mircesti, aoât 1864 Nous avons eu dans nos parages des inondations mon­ strueuses. Mon joli bois de Miroesti a pris un aspect veniticn de l'effet le plus pitroresque et, comme un desastre n'arrive jamais seul, l'incendie a devore mon eglise 1 grâce a l'ivrog­ nerie du pretre de mon village. Il va sans dire que, pendant l'incendie, tous les descen­ dantsde Traian, qui habitent ma terre, ont assiste au spectacle sans se deranger, sans apporter un secours quelconque. Ils faisaient meme des lazzis d'un gofit assez peu orthodoxe, ce qui prouve victorieusement que le peuple roumain est voltai­ rien ultra. L'eglise a brâle de fond en comble avec tout ce qu'eU contenait, y cornpris les rats et les grenouilles et Ies serpents. Ca .[ a] ete magnifique, car l'incendie a eu lieu par un ouragan epuvantable. Me voici oblige mainrenantde faire une depense de 1.000 a 1.500 ducats pour elever un nouveau temple au Dieu des chretiens. Je m'acquitterai de ce devoir au printemps si ma recette Patrascany me donne de quoi. En attendant, les habi­ tants de Mircesti sont exposes a deceder et a etre enterres comme des paîens. Depuis un rnois je travaille a la rnise en ordre des chants populaires 2, dant je fais hommage a I'insritut des enfants trouves, J'ai copie S5 ba:llades, 80 doînas, 5S horas et une trentaine d'autres pieces dans un gros volume in-quarto de 500 pages, relie en cuir de Russie. C' est un magnifique spe­ cimen de calligraphie et de patience : je compte le porter prochainement a Rouginoassa, Ou le rnauvais temps m'a empâche de me rendre jusqu'ă ce jour. Mirceşti, august 1864 Am avut pe meleagurile noastre nişte inundaţii îngrozitoare. Fru­ moasa mea pădure din Mirceşti a luat un aspect veneţian de cel mai 217 [218] , I pitoresc efect, şi, cum un dezastru nu vine ruciodatăsingur, focul mi-a mistuit biserica 1 datorită beţiei preotului din satul meu. Nici nu mai e nevoie să spun că, în ,runp.uJ incendiului, toţi descen­ denţii lui Traian, care locuiesc pe moşia mea, au asistat la spectacol fără să se deranjeze, fără să aducă vreun ajutor oarecare. Făceau chiar glume de un gust foarte pU;ţin ortodox, ceea ce dovedeşte în mod victorios că poporul român este ultravokairian. Biserica a ars pînă la temelie, cu tot ceea ce conţinea, cu şoareci, broaşte şi şerpi, A fost măreţ, căci focul a avut loc pe un uragan I'ruspăiIIll'Întător. Iată-mă acum obiigae să fac o chelruia.ă de 1 000 pînă la 1 500 de ducaţi pentru a ridica un nou templu Dumnezeului creştinilor. Mă voi plăti de această datorie Ja primăvară, dacă încasările Patraşcanilorîmi Vot da cu ce. In sşeeprare, locuitorii din Mirceşti sînt expuşi sa moară şi să fie îngropaţi ca niişte păgîni. De o 1ună lucrez Ia oninduirea cîntecelor populare 2, pe care le dedic insril!utului de copii găsiţi. Am copiat 5'5 de balade, 80 de doine, 55 de hore şi vreo treizeci de alee bucăţi într-un mare vo.um in-quarto de seD de pagini, Iegat în piele de Rusia. Este un minunat modei de caligrafic şi de răbdare; socotesc să-I duc În curînd la Ruginoasa, unde �mpul rau m-a Împiedicat să mă duc pÎna astazi. CATRE A. BALIGOT DE BEYNE 98 Mircesti, le 29 aoât 186 .. Mon eber Baligot, Je reponds a tes deux dernieres Iettres, dant l'une rn'est parvenue a Parrascany et I'autre el Mircesti. La ;premihe accompagnait la feuille rose du Buciumul, c'est-ă-dire la nou­ velle lai rura:le! Je ne veux pas discuter les avantages et les desavantages de cette loi, car je l'accepte pour ma part, comme un moyen de relever la dasse de paysans. Que l'in­ dernnite soit sulfisante ou non, je ne veux pas y regarder, mais ce dont je m'inquiete, c'est de I'impât qui va peser sur 218 1 I \ [219] les paysans, Maintenant, la loi est faite et devra etre appli­ quee tot ou tard : rnais a-t-on bien choisi le moment de la promulguer? Une loi de cette nature exigeair pour le moins une annee de stage, avant son application : car elle touche a tous les inrerets du pays. Elle aurait du acco.rder aux pro­ prietaires ainsi qu'aux fermiers le temps necessaire pour regler leurs affaires et mettre ordre aux transactions commerciales. Qu'arrive-t-il en ce moment? Les ferrniers quittent les terres, et les proprietaires se trouvent prives de tout moyen d'exploi­ tation. L'argent a 24 et meme 360f0, et il leur Faudra nean­ moins payer tout enargent desorrnais. La plupart d'entr-eux peuvent se considerer comme des gens entierement ruines. Mon Frere, par exemple, que fera-t-il, si son fermier le quitte ? (et celaarrivera indubitablement). Pourra-t-il quitter l' Agence pour venir a Foltesry ? Et dans ce cas, avec quoi entrepren­ dra-t-il la culture de ses champs ? Le 'voita done menace a perdre la totalite deses revenus, pour la premiere annee, c'est-ă ... dire 5000#, on bien de passer !par les fourches caudines de son fermier qui sera bien 'gentil, s'il voulait se contenter de reduire le .prix du fermage a la moitie de sa va�eur. Pour ma part quoique mon fermier de Mircesti soit, d'apres le contrar, tenu de tenir ma terre jusqu'en avril 1865, j'ai du, en presencede la ruine qui I'attendait, lui faire une reduction de 500# sur le fermage de l'annee prochaine. Quant amon autre terre, .il m'y faudra verser un capital ·d'un moins 2000#, pour aeheterdes machines de toute sorte qui remplacent les bras du paysan. Mais ou prendrai .. je cet argent? Chez les Juifs! Toujours les Jufis! On dira it vraimeAt que la loi a ere faite !pour enrichir les usuriers ; car le gouvernement n'a pas daigne prevoir les diffieultes que la loi engendrerait et ne s'est pas attache a fonder prea'laJblement une banque quel­ conque. Enfin que la Joi lui soit Iegere ! Fasse leciel quedu lIlloins la ruine d'une classe, corome ceHe des proprietaires et des fermiers, dasse nombreuse et inteHigente, profite a ceHe des paysans ! Que fera le gouver­ nement de toutes les terres des couvents que Ies fermiers s'em­ pressent d'abandonner, juste au lIllomentdu labour? Si les terres restent en jachere, comment remplacera-t-il les millions de revenu de ees terres 1 ? Allah Kerim! Que Gogo 2 fasse ce qu'iJ voudra de la direction du theâ­ tre. Je ne veux plus m'en oecuper ; aussi bien j'ai bien d'au- r-­ , 219 [220] .,..' tres chiens a fouetter. Je n'irai donc pas faire une nouvellş ecole, en ecrivant au Prince pour lui rappeler sa promesse ... Je regrette infinirnenr que �u ne vierme pas � Rouginoasa avec le Prince. En rout cas, SI tu pars pour Wlesbaden, n'y reste que le rnoins .possible, car tu as beaucoup d'ennernis, tour prets a te desservir en ton absence. Tout a toi, V. Alecsandri Mirceşti, 29 august 1864 1 ubite Baligot, Răspund la ultimele ta.e două scrisori, dintre care una m-a găs.r la Pătrăşcani şi aha Ia Mirceşti. Prima însoţea foaia roză a Buciumului, adică, noua lege rurală! Nu vreau să discut avantajele şi dezavantaje.e acestei legi, căci" În ce mă priveşte, o accept ca pe un mijloc de a ridica clasa ţărănească. Dacă indemnizaţia este satisfăcătoare sau nu, nu vreau să mă uir, dar, ceea ce mă Îngrijorează este irnpozirul care va apâsa vasupra ţăranilor. Acum legea este făCUită şi va trebui să Fie aplicată mai devreme sau mai, tîrziu, dar a fost bine ales momentul pentru a o promulga P O Iege de acest fel cerea pe puţin un an de stagiu, înaintea aplicării sale pentru că ea se atinge de toate interesele ţării. El ar fj trebuie să lase proprietarilor, cum şi fermieni'or, timpul necesar pentru a-şi aranja wfacerile şi să pună ordine Întranzaqii:Ie comerciale. Ce se întîmplă in această dipă? Arendaşii părăsesc pămÎnturrue,şi proprietarii se găsesc li.psiţi de orice mijloc de exploatare. Banii cu 24 şi chiar -'51/0, şi va trebui ncruşi să plătească uotul, de-acum ,Înainte, În bani. Cei mai mulţi dintre ei se pot socori de-acum ca nişte oameni pe de-a-ntregul ruinaţi. Fratele meu, de exemplu, ce va face dacă arendaşul Îl va părăsi? (Şi aceasta se va întîmp.a cu s.iguranţă.) Va putea el să părăsească Agenţia pentru a veni Ia Folteşti ? Şi, În acest caz, cu cine va lucra el cîmpul? Iată-I deci ameninţat să piardă totalitatea veniturilor sale, pentru primul an, adică 5 000#, sau să treacă prin furcile caudine ale arendaşului său care va fi foarte cumsecade dad ar vrea să se mulţumească să m:cşoreze preţul arenzii cu jumă.tate din valoarea sa. In ce mă priveşte, cu toale că arendaşul. meu de la Mir.ceşti este obligat, după contract, să ţină moşia mea pînă În apri':ie 1865, a .trebuit, faţă ,de ruina care Îl aştepta, să-i fac o reducere de 500# asupra arenzii anului viitor. Cît despre cea- 220 [221] T1'I<' moşi a mea, va trebui s vărs un capital de cel puţin 2 000#, pentru a cumpara maşini de tot felul spre a Înlocui bratele ţăranilor. Dar de unde voi lua aceşti bani? De la evrei? Mereu evreii! S-ar zice, În adevar, ca legea a fost făcură pentru a Îmbogăţi pe cărnătari ; caci gu­ vemu1 '11U a binevoit sa previna dificultăţile 'la care da naştere legea şi nu s-a hotăr ît sa fondeze mai Înainte o banca oarecare. In fine, fie-i legea uşoarâ ! Faca cerul ca, cel puţin ruina unei clase, ca cea a proprietarilor şi arendaşilor, clasa numeroasă şi inteligentă, să folosească celei a ţăranilor. Ce va face guvernul cu toate moşiile mănăstiriior pe care arendaşii se grabesc sa le paraseasca tocmai în timpul muncilor ? Dacă moşiile rămin necultivate, cum va înlocui el milioanele de venituri ale acestor moşii? 1 Allah este îndurător! * Gogo 2 sa faca ce-o vrea cu direcţia teatrului. Nu vreau sa ma mai ocup; şi aşa am destule griji. Nu ma voi duce sa fac o noua revenire, scriind prinţului pentru a-i aminti făgăduiaia sa. Imi pare foarte rau ca nu vii cu prinţul la Ruginoasa. In orice caz, daca pleci la Wiesbaden, rămîi acolo cît mai puţin pentru ca ai mulţi duşmani gata sa-ţi faca rau În lipsa ta. Al tau, V. Alecsandri CATRE DIM. A. STURDZA 99 Mircesri, 22 sept. 1864 eher ami, En Iait d'ignorance relativement a l'application de Ia loi rurale, nous sommes aussi riches sur Ia rive droite que sur la rive gauohe du Sereth. rai ete a Ruginoasa, je me suis ren du ensuite a Jassi, dans la louable intention de m'eclairer * în original, În limba turca. 22J [222] au sujetde Ia dite application et j'en suis revenu Jean comme devant. Les personnes que j'ai vues, des personnes qui ont la reputation d'etre experimentees et intelligentes, n'ont su re­ pondre a mes questions qu'en haussant les epaules d'une fa�on tres sigoifioative. Tout corupte fait donc, j'attends l'ingenieur de Roman, Mr Dobias pour lui confier de travail de partage des terres, Mais comrnent devrai-je proceder a ce travail, je veux bien que Cogalniceano m'emporte *, si je le sais. Ne pourrions nous pas nous voir un instant pour causer un peu lă-dessus ? peut-etre qu'ă force de combinaisons, plus ou moins absurdes eteppropriees a la circonstance, nous Finirons par trouver le fil d'Ariadne qui doit nous guider dans le nou­ veau dedale ou Cogalniceano veut jouer le rble du Minotaure, r&le Fâcheux car il suppose des cornes a l'acteur qui s'en charge. Tout a vous, V. Alecsandri Mirceşri, 22 sept. 1 S6-l Iubite prietene, In maeerie de neştiinţă prrviroare laapJicarea !legii rurale, sîntem tot atÎ,t de bogaţi pe malul drept, cîe şi pe malul stîng al Siretului. Am fost Ia Ruginoasa, m-am dus apoi la Iaşi, cu lăudabila hotărîre de a mă lămuri despre numita aplicare, şi m-am Întors tot nelămarit **. Persoanele pe care le-am văzut, persoane care au faima de a avea experienţă şi irite­ Iigenţă, nu au ştiut să răspundă la' întrebările mele decît dînd din umeri Într-un fel foarte grăitor. Deci pînă la urmă, aştept pe inginerul de '�a Roman, dl. Dobias, pentru a-i încredinta lucrăriJIe de Împărţire a moşiilor mele. Dar cum trebuie să procedez Ja aceste docrufi., să mă ia Kogal­ niceanu dacă ştiu ***. Nu ai putea să ne vedem o clipă pentru a vorbi puţin despre 'aceasta? Poate că, cu ,ajutorul unor combinaţii mai mult sau mai .. Glumă pe seama lui Kogălniceanu, principalul -luptător pentru legea Împroprietăririi ţăranilor. ** Exptesia din origina.J }ean comme devam Însemnează de fapt: Într-o sirtuaţie proastă. *** Cf. supra, n. * 222 [223] \ f 1 pU\in absurde şi potrivite CU împrejurarea, vom termina prin a gasi firul Ariadnei care trebuie să ne călăuzească În noul dedal în care Kogalni­ ceanu vrea să joace ro'ul Minotaurului, ro! neplăcut pentru ca presupune coarne pentru actorui care se însărcinează cu el. Al dumitale, v. Alecsandri CATRE NICOLAE LUCHIAN 100 [p. 186.J] 1 /II an eber Lucblan, Recevez rnes cornpliments : vous avez parfaitement joue hier en votre benefice. Si vous venez aujourd'hui chez nous, vous direz que je suis aHe dans les coulisses,apres la repre­ ! sentation du Palamariul, pour vous complirnenter. Bonjour, Alecsandri , 'C [p. 1864]1 Alecsandri Buna ziu.\, ?,. �: �, Iubite Lucbian, t Primeşte felicltariJe mele, ai jucat foarte bine ieri în beneficiul ] dum.rale. Data vii astazi pe la noi, vei spune ca am fost în culise, dupa f reprezentaţia Pălimarului, pentru a 'te felicita. i t 223 [224] CĂTRE ALEXANDRU HURMUZAKI 101 Mirceşti, 30 ian, 1865 Iubite Alecu, Astăzi e una din acele zile de iarna în care focul sobei pare a se mîndri de importanţa sa, caci el ţine locul soarelui. Afara ninge cu viscol, pârnîntul s-a învelit cu blană alba, o blană însă ce-ţi insuflă fiori îngheţaţi ; numai cîţiva corbi se zaresc negrind şi se aud cărîind prin aer ... Ei rîd de ger şi trag palme cu aripile lor peste faţa iernei. Acum dar e vreme sa grăim 'Împreuna, ca doi vechi amici, care au rnul te de spus. Ma întrebi cum petrec şi lucrez la ţara? Petrec cu rnul­ tumire jn compania bibliotecei mele şi ma ocup de compu­ neri dramatice. Am trimis pînă acum lui Millo, la Bucureşti, vreo 5 manuscrise, adica doua comedii şi trei cînticele co­ mice, şi de nu aş fi fost bolnav vr-o trei săptămîni, aş mai fi adăogit ceva la acele opere uşoare. Daca m-ar întreba cineva de ce ma dedau la un şir de lucrari de asemenea natura, voi raspunde ca ,lipsa de artişti capabili îmi taie aripele -şi ma sileşte a ma margini Într-un cadru potrivit cu puterile trupelor actuale din ţara. Nu-ţi pot spune însa, draga Alecule, ce adînca desperare simt în sufletul meu, cînd ma vad lipsit de artişti de talent, care sa ştie interpreta tot ce aş vroi sa scriu. Adeseori, mi s-a întîm­ plat la Paris, asisrînd la vreo minunata reprezentare de la Tbeâtre Francais, sa-mi vie lăcrămi în ochi, şi asta pentru ca n-am actori după placul meu! Ma gasesc ca un om culcat într-un pat prea scurt, prea ingust; nu ma pot întinde fara sa ma lovesc şi să-mi fac vînărăi. Singurul om de un talent adevarat şi mare este Millo ; prin unmare, lucrez mai mult pentru el şi am ,întreprins o serie de portreturi, de tipuri, sub nume de cînticele comice, carele sint totdeauna jucate în perfecţie, Astfel am facut: Şoldan viteazu; Angbeluşa doţtoroaie ; Herşcu boccegiul ; Napoilă retrogradul; Cleve­ ticl-ultraprogresistul ; Surugiul; Cbiriţa în Paris; Barbu [ău- 224 [225] f't"u' ; Gu,ă-ti;,(ată 1 om] politio ; P 'araponisitul ; loanpăpu- \. şarul, etc. .., .. . Toate acestea sînt monologuri amestecate .în cîntece; unele din ele reprezinta tipuri ce -se-pierd pe toata ziua din socie­ tarea noastra, precum: Mama Angheluşa, Surugiul, Barbu Iău­ tartd, Ion păpuşarul etc. Pentru urmaşii noştri ce vor fi cu­ rioşi a avea o idee de timpul actual, acele cinticele vor În­ făţişa portreturi fotografice. întru aceasta consisră tot meri­ tul lor. De Ja 1840 ma ocup necontenit cu teatrul românesc şi caut a înavuti-repertoriul nostru dramatic cu piese originale, p;ntru a c<;»n"bate mania t�ad}lcerilor paca�O�SeA dedr�e po­ cite, ce exista la Bucureşti 'ŞI care s-au laţlt '10 toata ţara; insa· au trebuit 'sa păşesc treptat În lucrarea mea, adică po­ trivitşi cu necu'tura limbei,şi cu gustul neformat al pu­ blicului, şi mai vîrtos cu neexperienta amatorilor ce se de­ pau la arta dramatica. Limba noastra, deşi frumoasa ·În gura poporului şi poetica In oîntecele sale, nu a fost mlădiată pentru conversare de sa­ lonuri, prin urmare e� �u ajută cu.înde�tula�e ro�tir� sim­ tirilor de un �ad mal înalt, de o nuanta mal delicată : tre­ buie cineva sa o manieze cu multa ştiinţa şi cu mult tact pen­ tru ca sa o faca a exprima scena de walta comedie. Publicul fiind încă tînăr şi, pot zice, necioplit ,în mare parte, nu se intereseaza decît la drame cu strigate şi cu omo­ ruri, sau Ia farse pipa'rate, de soiul lui Lumpatius uagabun­ dus,l etc. Actorii ? .. Ce sînt? O adunatura de tineri amatorivfără invăţătura, fara vocaţie şi de tinere carele de-abia ştiu a ceri, Cei maimulti ,fac pare din o lume în care simţirile înalte s1nt cam străine ; prin urmare ei nu 'pot sa se urce pÎna la gradul adevăratei comedii. Rolurile de ţarani, de boieri de ţara, de .vrnahalagii, de giupînese din casă, de Madmuzele de la gradina :l1pubIică etc., le cuvin; însă rolurile de amoreze delicate, de ·dam� de .salon, de. cavaleri I!-0.b�li, într-un .cu�n.t de caractere ce smt d�n domeniul comediei .malte, "devin ridicole :pe scena noastra deastăzi. Exi'sta, 1n adevar, cîteva excepţii în n\!- ':mărul actorilor, dar cu o rîndunica sau doua nu se face pri- 'măvară. ' .. Din aceste cauze am fost obligat a ma <ţinea păn-acum de , :soiul piese!or ca Khiriţa, Doi morţi vii, Piatra din casă etc., [226] Insa am cercat necontenit a ma sui treptat către regioanele comediei de· salon, care singura este chemata a forma limba convorbirei româneşti. ,. . , .• Nu ştiu dacă am creat Teatrul Naţional, dar ştiu c� i-am adus un mare concurs şi că aş fi fericit de a-l videa prpspe.,. rînd şi reformîndu-se IÎn bine. Am dat guvernului 2 ideea .de a trimite [aParis un număr de tineri, bărbaţi şi femei, ca sa studieze arta teatrala, însă guvernul au preferat a se ocupa cu Ioviri de stat şi alte bazaconiide prisos la noi. Acum aud ca s-a instituit în Bucureşti un Conservator 3 şi ca Millo a fost Însarcinatsă faca un curs de declamare. Dea Domnul ca să o scoată în q.pat ! Reforma teatrului cere numaidecît reforma limbei pocite te s-au descoperit în Bucureşti şi au navalit !pe scena. Nu poate exista o mai ur<Îta dihanie Iimbistică decît aceea ce rasună �n sala teatrului-din noua capitala. Şi cum sa: .nu fie aşa, cînd cele mai multe din piese sînt traduse de nişte oameni care nu .cunosc bine nici Irantuzeşte, nici româneşte ? Daca aşi avea artişti cum mi-ar trebui, te iîncredinţez ca totul s-ar reforma în puţin timp. Sînt foarte multemit ca la Cernăuţi teatrul roman este apretuitşi îţi făgăduiesc concursul meu cu toata bună-voinţa pentru sezonul viitor. Acum deodata, ţi-am trimis o comedie şi doua cînticele comice şi mai adaog aici o romantă intitu­ lata Bucovina 4, care, de se va pune 'pe muzica şi va fi cîntată la teatru, va aduce plăcere bucovinenilor. - Ţi-am trimis şi doua portreturi mari de-ale mele... fa cu dinsele. ce-i voi; ele sînt destinate a ma înlocui, caci, din nenorocire.jmi este cu neputinţă a veni însumi la Cernăuţi. Sănătatea şi asprimea timpului nu ma iartă a întreprinde un 'voiaj 'peste hotar, fie cît de mic. Pân-a l11usfîrşi, vreau sa-ţi dau noutăţi despre colecţia .Inţ;l. de poezii poPQrale.L.e'-am copiat frumos pe. toate într-un album minunat-şi ·le-am dat. Doamnei 5.·Ceau facut maria-sa cu ele? Pus-au să le tipareasca? Nu ştiu nimica. Am scris lui Baligot de Bc:y'ne, secretarul lui vodă, ca . sa l11a ,înştiinţeze despre soarta lor. Adio, te. îmbrăţişez din toată inima şi te rog. sa-mi scrii mai ades; scrisorile tale �mi produc o nespusa bucurie, V. Alecsandri 226 [227] 227· V.A. Salve et . vale, Iaşi, [28] mart / [9 aprilie] 18651 102 1 ubite Alecu, Răspund îndată la scrisoarea ta din 18/30 rnarr pentru ca să-ţi mai exprim adînca mulţumire ce-mi insuflă renaşte- I t I r·· . .- •. Colecţia de.poezii din cel de ­ stantivelor şi adjectivelor. Aţi curăţit o omidă nerrebnică-de pe' arborul [imbei, Această semivocelă însă s-ar putea adopta ca un semn de plural în verburi ; de pildă: eu mă duc, ei S� allcu. Chiar natura limbei romane ne povăţuieşte a urma astfel, căci în Valachia se obişnuieşte a se zice: el a făcut, ei au făcut; prin urmare it servă de plural. Destul acum deodată. Să vorbim iarăşi despre teatru. Am ramas foarte mu.ţemit de impresia plăcută ce v-au produs repertoriul meu şi, mai cu seamă, cînticul Bucovinei. (Foiţele ce mi-ai trimis zboară acum prin oraş.) Precum ţi-am mai spus-o, dragă Alecule, am pentru scena română o iubire părintească şi nu o voi părăsi-o niciodată, căci pe lîngă interesul înflorirei sale, mă domină şi amorul artei dramatice. Imi place să lucrez pentru teatru şi mă simt �arecum legat către el şi prin lucrările mele de mai înainte, şi prin lipsa de autori dramatici. , Pînă acum am compus bucăţi mai mult sau mai puţin uşoare, în potrivire cu puterile actorilor şi cu neîndemănarea limbei; au venit însă timpul că se cere şi ceva mai serios, mai literar, fără a mă preocupa de gradul de înaintare al actorilor în arta dramtică. lIn curînd deci mă voi pune pe lucru, de voi fi sănătos şi ferit de necazurile agriculturii, la care sînt osîndit de un an din cauza lipsei de arendaşi. Mi-ai promis că ,îi veni să mă vezi, nu am nevoie aţi spune cîtă mulţumire mi-i face de ţi-ai 'Împlini promiterea. Avem multe de grăit ,împreună, căci nu ne-am văzut de mulţi � şi prin urmare am adunat amîndoi provizii de suvenire. Ne-omiprimbla împreună la umbra copacilor din lunea de pe malul Siretului şi vei înţelege lesne atunce cum de m-am r I 229 [230] l�pădat. de Satana, adecă uter foi aux declamations et aux jeremia?;s de ceux .qU! font semblant de pleurer sur le sort du theatre roumain � Mais ces gens-lâ n'a�l'irent qu'ă une chose: a .exploiter la scene en place de Millo. QueIIes sont les connaissances sp�­ ciales, queIIes sont Ies oeuvres drarnatiques qu'ils apportera­ ient a la direction du theâtre .... Vous Ies connaissez ... Zero I MiHo, au contraire, est un artiste reel, le seul dont nous nouS §lorifions a juste titre.H possede un repertoire original, national; il a cree des types qui resteron et son talent rn'enage a travaiIIer pour la scene. J'ajoute ces derniers rnots parce que dans votre Iettre vous m'avez laisse croire que les repre­ sentations de mes pieces etaient pour vous des soirees fort agreables. S'il en est ainsi, pourquoi combattez-vous un hommepour lequel j'ai du plaisir a creer des r6Ies?Lui, absent, je vous assure que je fermerai completement mon ti­ roir dramatique. Allons, mon cher Pantazi, faites acte d'independance en rendant justice au talent, car il existe entre les talents une solidarite toute fraternelle. Vous aurez bien rneilleure grâce a defendre un artiste comrne Millo contre les cabales de ses rivaux envieuxet de ses competiteurs qu'en faisant chorus avec la foule. Ceci dir, il me reste a vous annoncer deux choses: la premiere, c'est que j'aienvoye a Millo pour la saison dra­ matique actueIIe, les pieces suivantes : Ginerile lui Hagi-Petcu, comedie în 2 acturi; (imitee du Gendrede Mr Poirier) Concina, proverbe en un acte; Harţă răzeşul, vaudeviUe en 1 acte; K era N astasia, chansonnette ; Covrigarul, scenă din poarta Cişmegiului. Je me propose en outre de lui envoyer une grande co­ medie' en 5 actes, que je couve dans ma te te depuis assez longtemps.- La seconde nouvelle c'est que j'ai trouve a Bucarest un editeur pour mon r6pertoire dramatique et qu'il serait neces­ saire peut-etre d'en faire une annonce dans votre journal4, accompagnee d'une petite ta·rtine de circonstance. Le public est un Cerbere qu'on nourrit de tartines. Voici donc la liste de mes pieces : [238] Comedii Iorgi« de la Sadagura Credltorii .' 1 a1":' in. .. C t:l.r.naval Kir Zuliaridi Ginerele lui Hagi-Petcu C �ncina,proverb 3 acturi 1 3. 1 2 1 Vodeviluri Rămăşagu.l ·1· Piatra din casă 1 ; N unta ţărănească 1 Chiriţa ln laşi - 3 Cbiriţain provincie . 2 Doi morţi vii 2 Cinel-Cinel 1 Agaki Flutur 3 Rusaliile 1 Millo director 1 Paracliserul 1 H arţă răzeşu] Drame şi tablouri Cetatea Neamţului 3 Lipitorile satelor Zgîrcitul răsipltor 4 Scene 238 Ttndală şi Păcală Vivandiera Covrigarul Scara mîţe; Crai-nou dialog politic scenă militară scenă din poarta Cişmegiului Operete 1 1 [239] Clnticele comtce 'w:: I ... I 1 .: Şoldanviteazul I r. Angheluşa doţtoroale H erşcu boccegiul . Napoilă - ultraretrogradul Clevetici - ultrademagogu/ Surugiul Chir� la Paris Barbu Lăutarul Gură Căscată Paraponisitul Ion papuşerul Kera N astasia Ouf ! j'en ai assez et vous aUSSI, Je suppose, do ne 6o\Uve,en vous serrant la main tres affeetueusement. je me Tout a vous de couer, V. Alecsandri Mirceşti, 30 oct. 1865 ,,' . /�bite Pantazl, Am primit de curînd primele două numere din noua dumitale foaie ;iJltitulată Cugetarea 1, care nu este, omenesc. Foştii mei amici ce sînt, la putere au găsit de cu­ viinţă a mă lăsa deoparte. L� mulţumesc de o asemine pur­ tare, însă nu le permit nici adresa oeajnai mică mustrare� pentru că în -Ioc de a da probe de mare capacitate �n 'î-rnpte" jurările grele an care au adus ţara, ei păn-acum au dat probe' numai de o rnioşurare de simţiri, in care patimele personale gioc mare rol. TOţi prietinii mei, oameni oneşti şi capabili precum Rola, jora, Negri şi chiar fratele meu au fost desti� tuiti fără cea mai elementară formă de delicatetă ... şi aceasta pentru ce ? pentru că au fost în relaţie bună cu fostul domn. E curios, iubite Alecu, de a vedeacum oamenii îşi însu. şesc tot patriotismul şi toată capacitatea îndată ce ajung la o culme oarecare şi cu ce UJŞOCinţă ei acuză pe ceilalti muritori de, rea-credinţă şi de i�oranţă. Pentru mint, găsesc un, buii cuget de comedie ro această 91ăbiciune şi rmi propun de a scrie un proverb asupră-i, destinat pentru foaia Bucovinei. , Pănă atunci însă sînr decis a răffiîneasÎmJ'lu spectator a faptelor măreţe de astăzi-şi a ruga cerul ca sa conducă teara la fericirea după care ea aspiră de atiîţi secoli. Deie Dumnezeu ca şenpele ambi�iei să nu muşte inim�:e oamenilor ce sînt la putere şi ca interesul general să nu fie uitat pentru interesul personal. Am văzut multe ,în viaţa mea, cunosc slăbiciunea romanului şi zic: "Doamne, fereşte-mă de mai rău." ' Ai crede poete, iubite Alecu, după cele ce ai citit; că sînt descuragiat şi că văd toate în negru?- Nu te înşela; eu mi desperez de viitorui Romaniei, deşi nu am Încredere în gene­ raţia actuală. Vom creşte, vom înflori, ne vom întări, nu e', nici o îndoială, �nsă' nu prin oameni ca BerIicoco 2 et Cie, nu prin ambitioşi ca cei mai mulţi, dar' prin legea naturei şi prin irnPulis�1 programului lomesc. Toate cîte se petrec astăzi stTtt scremete, opinriri născute din felurite îndemnuri, toate învestmintate cu fraze pompoase. De-am mai putea înşela pe cineva, el ne-ar crede romani antici, senatori ce ştiua muri: pe scaune churule, oameni dispuşi a face sacrificiuride averi şi de "ia'lă... Ohime ! nimic nu-i adevărat, căci ÎIl1că nu sîntem copţi! Sîntem copii cari ne giucărn cu arma tatii, dar n-avem încă putere de a o mania. Acum, pentru ca să pun capat 254 [255] \ #stei elegii politice, zic iara ŞI Iara: "Doamne! agiută-ne ca .pe nişte copii şi da-ne mintea moldoveanului cea de pe uană.J(f '. Vrei să aUi cum am petrecut iarna? Am cam zacut pe ici, pe colea, şi cînd am avut timp am scris: 1 Kera Nastasia, un clnticel în contra maniei de pensie a fraţilor de peste M�v; Plăcintaru/,. scena din poarta Cişmegiului ; 3 H arţa Baze/ul. comedie ân 1. act; 4 Pepelea şi Arvinte, poveste în r act; 5 Drumul-de-fier, comedie în 2 acte, în fine, am în­ �ut o comedie in 5 acte, Ciocoii Reglementului, care va fi dtlIllata de Ciocoii Convenţiei. Iată rodul iernii. Cît pentru vara, am de gînd să călătoresc peste nouă mări şi ţări şi, ca ,� âncep, îmi propun să mă duc poimîine Ia Dulceşti. 3 1"1.).;:. AI tău arme, V. Alecsandri {:lJ P.S. Primesc cu mulţemire ca să se tipărească Florin şi .(ibrica în foaia Bucovinei şi îţi trimit o poezie de bună-venire a\'Primaverei. pL Iubite Alecu,recomandează prostului de Ia tipografie ca �lzeţuiască cu litere mai mici tot ce este subliniat în Florin j Flo.ric� ş� întrevparante�e. A' • '1' .Iţl tranu ca să-I ceteşn un OIntI<:ei� comic care a avut mult sUcces la Bucureşti. De socoţi că ar putea figura în foaia -voastră, trage o copie şi trimete-mi manuscrisul îndărăt. -�rera pe pline.' Monsieur Alexandre Hurmuzaki 'i Czernovirz CATRE PANTAZI GHICA Mircesri, .3 avril 1'866 Mon eber Pantazi, Votre Sterian păţitul m'a beaucoup amuse. U m'a tenu nie de Roman a Mircesti et son babillage spirituel �a si biendisrraic que je ne me suis nullement apiper�u du 255 [256] trajet 'de la peste. Or, c'est enorme par les circonstances ac­ tuelles, que d'absorber un leoteur �ndant' l'espace d'une poste et lui faire oublier et l'etar pitoyable des chevaux: et les graves evenements du pays. Cela prouve que vous posse, dez ce qu'il faut pour : ette auteur dramatique et que vous venez d'entrer de plein pied dans la carriere du theâtre. Votre route est traeee, mon cher Pantazi, donc en avanj marche! Tappez fort sur les vices; .f:lagellez Ies ridicules ... et vous rendrez plus de services reels que tous les soi-disam organes de l'opinion publique. Ceci dit moncher confrere je vous serre cordialement la main et suit tout a vous, V. Alecsandri Je viens de faire la connaissances de Mr Vulturesco, qui s' est arrete un instant chez moi a vec �e dr. Davila, C' est un charmantjeune homme qui vous por te beaucoup d'amitie, II m'a appris, que vous travai:llez en ce moment au Moniteur. Esperons que vous ne vous enterrerez pas dans ses colon-nes, et que vous saurez trouver de temps de caresser la muse dra­ matique. C'est une si bonne Fille et qui se [aisse caresser avec tant de cornplaisance, habituee qu'elle est de se rnontrer toute nue sur la scene. Mirceşti, 3 aprilie 1 S66 Iubite Pantazi, Sterian pă-ţituJ aii dumitale m-a diMra.t muLt. Mi-a ţinut tovărăşie de la Roman la Mirceşti şi ci:ri.pi�i său spiritual m-a anveselitat'Î� eL R Mais vous avouerez, mon xher, que leurs noms et leurs professions ne se pretent pas faci1ement a ila poesie. U me Faudrait faire des efforts monstreux pour ,interesser mesJec­ teurs a' un heres du nom de Ciocarlanet d'autres oiseaux de cette espece. En sorte que, comme vous �e voyez, cher -Panta zi, 258 [259] matlgre ma bonne volonte, je suis {arce de suspendre ma lyre au clou, en artendant : d'autres evenements el: une nouvelle fournee de heres. " Quant a venir prendrepart aux affaires, c'est autre chose. Je rne sens entierement incapable et partout inutile, dans un ordre de chose dont j'ignore les moyens et le resultat, le conunencement et la fin. .. Ce qui 'ille console, c'est de voir que nous nemanquons, giâce a Dieu, ni de grands hommes d'Etat, ni de petits hom­ rnes d'Etat, ni de grands orateurs, ni de grands militaires ... tO\JS heres. " , Lă-dessus je me couche a a'ombre d'u�e chene, et je dis a part moi: Tout va pour [e mieux dans le meilleur des mon­ des. La rpatrie est sauvee .... şi va fi!... Et comme en fin de compte ma sante est fortement ebranlee, je croisidevoir la sOigner et lui donner la rprMerence sur la politique du Pas- sage Roumain 3. ' Votre arm tout devoue, V. Alecsandri Mirceşti, mai 25, 1866 Iubite Pantazi, La scrisoarea dumitale plină de prietenie trebuie să răspund Cu l10ată sinceritatea. Iată deci o profesiune de credinţă, (in cîteva linii, de �e' te vei putea folosi împotriva răuvoirorjlor. t Nu am plîngeri nici 'mici', nici mari Împotriva nimănui şi nu ma {in în rezervă faţă de nici un partid, nici chiar de prietenii mei. 2 Nu 'am fost niciodată cuzisr, nici separatist (ase vedea Hora eJmrii erc., erc.). " J Liu mea, pentru că există o il:iră, nu cere mai m;�t decît să vi· breze cît mai aomonios ou putinţă ... ea .caură eroi cam peste Ilor: l;ţ Conanglia, la 3 august, la 11/23 februarie şi la 3 aj?rilie 1, dar, ce-i drept, � găse�te ceea ce i-ar trebui; 00 că nu ar fi ,abundentă c�lIu:i,tatea de marfă, nu, l�pseşre doar această a�urisi,tă de calitate. Găsesc, ce este drept, cîţiva eroi civii.; ca : 259 [266] de nos labeurs. En attendant, mes yeux 'se promenent sur de vastes champs couverts .de belle recoltes et bordes de char­ mants bois - ici le travail, la le plaisir et partout le calme, le bien-âtre qui s'ignore lui-meme. Si vous aviez le loisir de vivre pendant tout un ete de la vie des champs, en sortant brusquement du brouhaha de Bucaresr, vous seriez etrangement surpris du peu d'echo que Ies bruits de cette viIle reveilient au-dela de ses barrieres. La, une Foule decyclopes nains croienrFaire Igrand tapage avec leurs petits rnartelets politiques et pourtant tout leur tapage est etouHe par le simple roulement d'un chariot vide qui tra­ verse les champs. Voilă la verite vraie sur l'etat du pays. Vous avez I'amabilite deme dire que tous mes amis me desirent. Ces mots excitent ma curiosite : quelssont ces pre­ tendus arriis ?Mon sentiment est que, sauf une ou deux per­ sonnes, le reste a bien autre chose a faire qu'ă pensermeme par hasard a votre tout devoue, V. Alecsandri Mirceşti, 1 iulie 1866 Iubize Pantazi, comandant aJ. unei legiuni ac Gărzii Naţionade ! lţi mulţumesc prieteneşte pentru noua comedie pe. care mi-o anunti şi pe care o voi citi cu mare plăcere. Ţi-o spun şi ţi-o repet; posezi cea mai mare parte din calităţiJeşi defectele care constituie buni autori dra­ matici. Spun defecte în .înţele91.l1 bun .al- ouvîntului. Aşa încît, scrie come­ dii, bate-ţi joc fără mUIă de caraghioşi, biciuieşte la sînge defectele şi în­ fierează viciile cu toată vioiciunea �piri'l'U:!uidurnir31e şi cu toată sfînta revoltă a inimii dumitale, Literatura-dramatică valorează mai mult decît literatura �iltiK:ă a PasajUilui Rom�n 1 • . 'Mă Întrebi ce . fac şi oum mă distrez'.' Trăieşc mtr-o mică 5ihăstrie,plin� . de Jumin�, de âCOare şi de ne­ păsare.,.:·PoLitică. Imi spun ca O1'ice amface�n�ru a I).e ;:dva ţar� �te o pro·�idel.lţă clll�vţgheaţă aSt\ilra ţi ş,i c�enc; va)�piediţa să Q.Rier� dcenliru a-i supune la amenzi erc., or, pentru -;8 aceşti nenorociţi im,pinşi de cîţiva răzvrătiţi se încăpăţînează să do­ ;.1F;tscă contrariu, ar merita să �i se respingă plingerea ... spre binele lor. Ffti vedea pe harta Părrăşcanâor, pe care ţi-o trimit, configuraţia 'tere- j&lui pe care li l-am cedat. Le-am făcut o proprietate aparte, astfel 1_-,[ să nu -aibă nimic În comun cu proprietarul, Pe scurt, vezi, studiază. I ază şi crede că, cîştigînd procesul, vei aduce tot atîta serviciu celor - 'ă părţi In litigiu. -:'" Cu aceasta, iubite Pantazi, te imbrăţÎ-şez din toată inima şi Îmi iau as bun căci p'ec în curînd, 28 noiembrie mă va găsi, fără îndoială, "afara hotarului. Te rog deci să-mi scrii, la Paris, rue de Rivoli 174, tru a-mi face cunoscut rezultatul pledoariei dumitale, şi. în cai de es, binevoieşte să-mi înapoiezi toate hîrrijle me:e -la Mirceşti. [278] CATRE V. A.,URECHIA Mirceşti, 28 noiernv, 1866 125 Iubite domnule Alecsandresca.L Am citit în Trompeta Carpaţilor programa lecturilor pu­ blice ce au să fie făcute [Iil iarna aceasta de .i . n s nrşrt, unştnnteaza-ma aca eşti sanatoasa ŞI cum pe- ��i vremea? ,�( Paris, fevruar 1867 .� D v P l· J;, raga au mă, ;)� Mi-ai scris ca ai fost foarte bolnavă şi că ai scapat ca in urechile acului, .însa nu mi-ai spus ce ai avut. Totodata i spâriet cu vestea ca la Mogoşeşti ar fi murit 66 de eni în trei sa·ptă:mîni. Aceasta veste ma face a crede ca , iscat din nou holera în ţara şi ca însuşi mata ai patimit ea . . Deşi ma 1 nştiintezi ca acum eşti mai bine, totuşi sînt te îngrijit şi dar te rog sa-rniscrii ades cum te afli şi v nu cumva s-au ,încuibat vreo .boa�a rea în Mirceşti. De-ar fi aşa, te sfatuiesc sa pleci �ndata de Ila ţara şi sa . aiure, sau la Iaşi, sau la Ocna, pana a trece epidemia sat. Ştiu ca eşti voinică şi că nu te îngrijeşti de sanatate, dar e au o margine .pe lume şi voinicia nu trebuie �a te _ ască de a fi cuminte. Daca vroieşri idar ca şederea mea 285 [286] CATRE ALEXANDRU HURMUZAKI 133 Paris, Ievruarie 1867 sănatatea ca ." . şl.mtnstarea � . "., Iubite Aleeu, . Am primit chiar acum răvaşul tau din 3 fevruarie şi îţi raspund !Îndată, ,pentru ca sa te felicit ca ai fost ales deputat. în Strainatate sa-mi fie ,folo'sitoare, -păzeşte-ti ochii din cap, caci altminteri ma apucă 'grija, îmi pricinuieşte mult rau. " ,Cît am Iost eu la' Mirceşti, ai fost vesela şi sănatoasă acum, de oînd ai ramas singura, ai' început a te îmbolnăvi cam ades. Dovada ca, .În·· lipsa motanului, şoarecii âşi fac de cap. Oricum .sa ţie')Ei zic b�vo căv ai .sc�as de b?,ala 5e te cuprmsese ŞI �ţl',faga,dUlesc ŞI eu sa fIU sanatos, sa ma' fac tare cît un tun. De, cînd amsositInParis am avut o -mare-supărare. Un nepot al meu, unul din băieţii luicolonelu Duca, care facuse cele mai bune studii, s-au otravit şi au murit intr-o: dipală. El trăia În Paris cu un francez bătrîn pentru care avea o dragoste nemărginită. Murind francezul, tînărul Daca au fost cuprins de o desperare amt de mare, ca s-au ucis! I-am În­ gropat alaturi unul cu altul. Inchipuişteti durerea părinţilor. Daca şi-ar fi ridicat viaţa pentru o femeie nu ar ,fi lucru de mirat, la vîrsta de 23 .de ani dara sa moara pentru un barbat, pentru un moşneag, e lucru nepilduir. Nu am incă nevoie de bani, prin urmare te las a face cum îi gasi de cuviinţa pentru vînzarea popuşoiului. Te ştiu pri­ cepută, am dar toata încrederea !În măsurile ce vei lua. Trimes-ai la Delmary ,1 ca sa iei ca ţel uşa ? Acum trebuie sa fie mărişoară şi ai putea sa-i faci educaţia pentru ca să semene . .fui Mocofloşnicoşniţu, Adio, te sarut şi Îţi doresc sânâtate, V.A. 286 [287] 287 -Alegatorii au probarcă ştiu' apretui onorabilitatea caracte­ ''1'U1ui, patriotismul înfocat şi inteligenţa dezvoltată prin ,studii serioase. Dacă s-ar putea ca să fie compusa Camera "�ucovinei tot de oameni ca tine şi ca fraţii tăi, negreşit ca �arta românilor de acolo ar ajunge la un mare grad de fe­ ,:rltite. Oricum ,sa !fie însă, eu' 001 'buna spera re că, deşi în ��umăr mic, voi cîţiva oameni cu bună-credintă şi devota- �;:.fftent -v:eţi ,face mult-pentru a nimici tendinţele' duşmane ce , cată a ,lovi ,în naţionalitatea româna. Cînd se face un început Iti cind 3nceputul e bun, el prinde rădacina şi da fructe mai "�ujFerice de aceia ce sînt chemaţi a pune ceadineîi piatra la edificiul social al unei ţari ;�n inima [or e viitorul şi acel 'Viitor �i ridicăIa .înalţimea de strămoşi . • ' Ai avut teama că m-aş. aşeza pentru eternitate' în Paris ? .Ik;:aşavea vreo zece ani mai puţin în spinare, poate ca ade- '�.jlţnirile acestuioraş m-ar aduce în stare a uita faomeculIurr­ ',� .dela Mirceşti ; nnsa, aşa precum ma găsesc astazi, cu părul 'cărunt; crede-ma caa!ipir necontenit la dulcea monotonie a r vieţei cîmpeneşti, 1n centrurile mari de civilizaţie omul se pierde şi se simte încreţit de tristul egoism ce domneşte în 'fP,posferă. Interesele meschine devin o a doua natura şi re- ,' parte, iar În faţa are o �p:endida privelişte, albastra Mediterana. Munţii sai sînt acoperiţi cu o bogată vegetaţie şi cu multe vile elegante, construite În difenoastlluri. Eloriie şi copacii care Ie înconjura sînt specii meridionaile; cactuşi,1asomie, portocaâi, �amîi, smochini, maslini şi lauri, care sînt înflcrrti acum. Nisa Îşi desfăşoară casele şi grădinile catre ţarmul marii Într-un larg amf�teatru, care este marginit de o promenadă magnifică, planrară cu pa!lmieri africani, care seamănă Întru totul cu nişte evantaie uriaşe ce sînt l&iganate mereu de briza marina. IBste imposibill dedesor� roate frumuseţile acestui loc, 1a rasaritul sau apusul soarelui, cînd cerul este de aur sau purpura şi când natura se odihneşte de căldura zilei. ,In acest timp este o adevărată feroci!re sa înoţi în valuriie a':bastre fIU să vîsleşti într-o bărauţa. Distinsul meu tovarăş cunoaşte foaree bine cum se conduce o barcă tt,mÎooieş.re cîrma cu o minunată îndemînare. Pe valurile agitate, ei cînta vreo barcarolă veneţiană sau vreo baladă din operele 'lui Meyerbeer, iar vocea Ilui plăcută răsuna armonios, in timp ce eu fumez tabaeui turcesc pe oare mi 'l-ai trimis. Zilele noastre trec foarte repede, citind, scriind, cîntînd, înotînd şi p1imbîndu-ne. Searavstăm pe terasa hoteludui nostru, aspirind aerul proas­ păAI :aH nopţii, iar cîteodară jucăm pichet pina [a ora zece, Înainte de a IIC duce la culoare. Tovarăşul meu este foarte îndemînatec Ia acest joc şi a- oâştiga<1! maimu::te mii de punere, astfel încît l-am poreclit picbet­ pockl!'t. Rămîn �'a Nisa 'PÎnă sîmbătă, 6 iulie. Răspuade l'a scrisoarea mea. Sărut călduros pe drăguţele mele nepoate. cu dragoste, v. Alecrandri , , Trei pagini şi jumătate de en.�eză gailică este prea mult! De ,aceea - . declar că este destul! Te rog să spui din partea: mea domni�Qr Kohne & r'tet,' _nmp. să-mi p,ăstre, ze hanii pînă la în'toarcerea mea. Nu am timp să scriu . 'Mnsori iCIe afaceri. * -.' ţ,,* In original, post-scripmmuL in Emha fm-anceza. 307 [308] CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 151 Ecs, 1 1:J iuli 1867 Dragă Paulină, Precum ţi�am facut cunoscut prin scrisoarea mea din urma, am plecat de la Nisa alaltaieri ou vaporul şi, dupa o calatorie foarte plăcută de cîteva ore pe mare am sosit la Genova unde am !petrecut o zi şi o noapte. De la GenoYa rn-am ,îndreptat cu drumul-de-Fier spre poalele muntelui Cenis pe care l-am trecut cu diligenţa şi, ,în sfîI1ş�t, am agiuns sana­ tos, 'Însa foarte colbăit Ia Ecs, .în Savoia. Trecerea munt�ui Cenis au fost destul de curioasa din cauza marelui numar de preoţi ce se ;Întol'Cea de Ila Roma în Franţia. Peste 60 de boaite, afara de ceilalţi călători, [ormau un cîrd negru şi uri­ cios care erau ,grămădiţi ;În diligenţe ca nişte pui de corbi în cuiburi. 14 dilijanţe 'Înhamate lfiecare cî-te cu 12 catîri se ur­ cau pe coastele muntelui şi se coborau într-un nour de colb ce amplea văzduhul. Cred că am Înghiţit cel ipuţin giumatate ocă de colb, dar îndată ce am sosit la Ecs am mers de m-arn scăldat în apa de !pucioasă şi astfe' rn-am curăţit de Iipul ce măacoperea. Am început băile mele astazi şisper că peste vro 25 de zae oi fi scăpat de petele ce le am pe trup. Acie am gasit un otel foarte hunşi de la ferestrele odăilor mele am o minunata privelişte pe cîmpia ce se !Întinde J.mpregiurşi !pe munţii ce încungiură Ecsa. Aproape de acest mic oraş este un lac lim­ pede ce se numeşte 1acul BUI1ge, unde am de gînd a face primblări cu barca pentru ca să-mi aduc aminte de Marea Mediterana, pe a cărei maluri am petrecut şase săptămîni cu multa placere. Timpul e frumos de cind am sosit, dar am aflat că pana mai deunazi au fost foarte aspru, încît mulţi bolnavi au fugit de aice. Intr-un CUV1nt, sînt mulţumit păn­ a�UIffi de Ecsa 'Şi sper că nu mi-a ,fi urîc cîtă vreme voi şedea arce. Gînd mi-oi sfîrşi cura, m-oi repezi la Paris pentru ca sa cumpar deosebite lucruri pentru Mirceşti, apoi m-oi întoarce la Moldova. PIanul meu este ca sa trec prin Bucureşti pentru 308 [309] ca să regulez bonurile rurale şi să mă găsesc în Fooşani la .C;' 17 august, ;fiind terminul fixat pentru căutarea procesului �: meu cu Taranii din Patraşcani. Văzînd şi făcînd. . Adio, te sarut .şi doresc sa-mi scrii ades, V.A. 152 Paris, 9 august 1867 Dragă Paulină, Iti scriu cîteva rînduri ,în graba pentru ca sa te Înştiinţez că am sosit sanatos la Paris, ,după ce am facut un mic voiagiu �n Sviţera. Aici am de gînd a mă opri vreo zece z��e, după care apoi m-oi porni la Moldova. Am cumparat un serviciu .de cristaluri şi de porcelan pentru 12 persoane. Mîine merg să cumpăr perde!eşi materie de mobile, precum şi tot ce trebuie pentru odaia feredeului. Prin urmare, să ne vedem sănătoşi ŞI voiosi după cum doresc. Te sarut, V.A. 15.3 Viena, duminică [a. 12 august 1867] I Dragă Paulină, j Am sosit cu bine la Viena astazi la 12 ore şi plec deseară :.Ja Giurgevo pe Dunăre. Gîndul meu este să şed vreo patru .ne �n Bucureşti pentru ca să preschimb bonurile rurale şi ... mă gasesc [a Focşani la 17 august, de ziua terminuîui fixat 309 .'0, [310] pentru procesul meu cu Patraşcani, îndata apoi voi pleca Ia Mirceşti unde sperez 'ca te-oi găsi sănătoasă. Doctorul Valiano mi-a răspuns prin relegraf că eşti mai bine, care vrea .să zica ca ai fost bolnava. Cînd oi sosi acasa, am sa te dojenesc caci sînt sigur ca iar din osteneala te-ai �n�bolnavit. Caldurile pe aici sînt :foarte mari şi sufăr mult de ele, de unde eram gras ca un harbuz, acum am ,început a slăbi va­ zînd cu ochii. Ilnsa nu ma îngrijesc, fiind sigur sa ,prind iar la carne cum oiagiunge lacăsuta mea. Adio, te sarut şi doresc sa te gasesc sanatoasa şi voioasa. V.A. Ţi-oi scrie de la Bucureşti şi ţi-oi td:egrafia de la Focşani pentru ca sa-ţi fac cunoscut ziua sosirii mele la Mirceşti. Poartă de grija pentru un bucatar şi un fecior. CĂTRE PANT AZI GH!CA 154 Bucarest, 12 aoât 1867 Mon eber Pantazi, rai recu a Paris une citation de la Cour d'Appel de Foc­ sany pour le 17 de ce mois. Gest le dernier terrne assigne pour mon proces avec les paysans de Patrascany. rai donc quitte Paris a la hâte, et je xompte en faire autant de Bucarest afin de rne trouver le 17 Ipresent a l'appel. Je passerai par Bouzeo ,1 le 16, en diligence, cornme un simple rnortel et .je serai bien heureux de vous serrer la main en passantv Par la rneme occasion je serai non moins content de ravoire !les papiers concernant mon Iproces, que je vous ai envoyes Q'annee passee de Mirceşti, papiers qui me sont in­ dispensables, comme vous ,le pensez. 310 , , f 1 [311] Tout a vous, Faire done ensorte, mon cher ami, de tenir ces papiers tout prâts pour me [es remettre amon passage, je vous en serais infiniment oblige, car l'issue de mon proces depend de ces chiffons. t v. Alecsandri Bucureşti, 12 august 1867 Iubite Panta zi, Am primit la Paris o ci:taţie de la Curtea de Apel de :la Focşani pentI!U zirua de 117 a;ocesteÎ luni. Este ukirmel termen dat pentru ;pro­ c� meu cu �ăra'llii din Pătrăşcani. Am părăsit deci Parisul �n grabă şi socotesc să fac tot aşa şi cu Bucureştiul, astfel încît să mă găsesc Ja U prezent Ia apel, Voi trece prin Buzău 1 Ia 16, cu diligenţa, ca un simplu muritor şi voi fi foarte ferick să-ţi string mîna; în trecere. Cu aceeaşi ocaz.e voi fi nu mai puţin mulţumit de a avea din nou hÎr,tiÎl:e privind procesul meu, pe care ţi le-am trimis anul trecut de la Mirceşti, hîrtii care Îmi sînu de neapărată trebuinţă, cum îţi poti Închipui. Fă deci <În aşa fel, dragul meu, încît să ai aceste hirtii preganre penrru a mi le Jnapoia Ia trecerea mea, ,Îţi voi fi foarte Tndatorar, căci rezolvarea procesului meu ţine de aceste hîrtii. Al dumitale, V. Alecsandri CA TRE PAULINA ALECSANDRI 155 Duminică [Bucureşti, 12-17 august 1867] Dragă Paulină, .' Măgăsese la Bucureşti unde am 'Venit pentru ca să-mi Iau banii bonurilor rurale. 311 [312] Am de ,gînd ,să plec la Galaţi �ndată ce mi-oi mîntui treaba, şi apoi mă voi întoarce acasa pentru ca să mă aşez pe odihna. Sînt sanatos. A revedere, te sarut, V.A. CĂTRE PREŞEDINTELE ACADEMIEI ROMANE 156 Mirceşti, 23 august 1867 Domnule president.s Am onoarea vă Face cunoscut că deosebite 1mprejurari, cu totulsrrăine vieţii mele, lIDa obliga a prelungi absenţa mea din Bucureşti. E de prisos a va spune dt de mult regretez de a nu putea duaparte la lucrarile onora-bilei Societăţi literare, dar ma grăbesc a adaogică aş fi prea fericit dacă aţi binevoi a-mi împartăşi prin poşta rezultatul discurărilor asupra ortografiei " romane. Priirniţi, domnule presidenr, expresia simţirilor mele de cea mai înaltă considerare, V. Alecsandri Domniei-sale Domnului president Societăriei literare din Bucureşti CĂTRE MIHAIL KOGĂLNICEANU 157 Mircesti, 30 aoât 1867 Mon eber Cogalnicean, . Je viens te faire une declaration peniole, rnais qui, une fois faite, dechargera ma conscience id'un grand ipoids, jc l'espere. 312 [313] Tu m'as donne I'hospiralitedans ta charrnante villa pen­ . dant mon sejour a Bucarest, et en retour de certe amabilite, . je t'ai frustre involontairement d'une boire pleine de rhe : je ,. dis invcdontairement car c'est le domestique de Pizoski qui, '-� dans un exces de zele, acru devoir operer cet escamotage. Il est vrai de dire que je rne trouve etre aoruellement son com- plice puisque la boire en question a fait une entree triom­ phale dans ma Camara et qu'elle est devenue pour moi une source de jouissances fort agreables, Helas ! chaque marin j'avale, non sans remords, un grand verre de cette liqueur . chinoise qui se change pour moi en poison toutes les fois que je pense, a la maniere illicite dont j'en suis devenu proprie­ taire. J'y pense, il est vrai, le moins possible, afin de ne point ţl'oUibler [a quietude de mon existence, je t'avouerai meme, ţntre nous, que je n'y pense jamais '" mais cela provient plutât de mon innocence que de ma perversite. Cetaveu fait,je me sens calme et pur comme par le passe et je passe a d'autres exercices. Je rne suis laisse dire q!.le ton perit bout de ta queue se trouvait melee a la forma­ uon du nouveau ministere et que grâce a I'influence mag­ netique de cetappendice generateur, tu exercerais une in­ fluence occulte sur certains membredu gouvernement actuel. .' L'asser,tion m'a semhle assez etrange, au premier aburd, mais si par hasard eHe etait vraie, je me hasarderai de ·t'adres­ ser :la prieresuivante. Pantazzi Ghica est un des mes bons amis; il vient de me rendre service a Il'occasion de mon proces avec mes ex­ vassaux .de Patra,scany et je serais heureux de Uui prouver ma ��connaissance. Pantazzi est, comme tu le sais fort bien, intelEgem, actiif, piocheur conciliant et hien plus je le crois revenir de bien de meories ultra qui fleurissent dans la plate bande de la vingtieme 3Jnnee. Il a ete prefet a Bouzeo, en 3ernier Iieu, et il a sugagner ·l'affection des ha:biltants recaJ­ dtrants du district; c'est la meiHeure recommandation pour ses capacites d'administrateur. Et pourta;nt Mr Jean Bra­ ttano U'a rem:placee dans ce poste par un certain Pleşoiano, tequel, m'a-t-on dit, ne sait pas meme ecrire ; or si tu veux me causer un grand, tres grand plaisir, ÎtmprÎtme au hout de ta queue un petit mouvement pour faire obtenir a Pantazzi une prefecture consequente, ceHe de Bouzeo surtout. Je t'en saurai un gre infini et je te promets d'avaler trois verres de 313 [314] ton the, en ton honneur, c'est un service reel que je te de­ mande er j'y cornpte en t'embrassant, V. Alecsandri Mirceşti, 30 august 1867 lubi'te Kogălniceanu, Vin sa-ţi fac o declaratie nep.ăcură, dar care, odată fă;:ută, Îmi' va descarca conştiinţa, sper, ele o mare greutate. Mi-ai dat ospitalitatea în încîntătoarea ta vila, în timpul şederii mele la Bucureşti, şi iin schimbul acestei bunevoinţe, re-am pagubit fără sa vreau, caci servieoruâ lui' Pisoski este acela care, Într-un exces de zel, a Crezut că trebuie să fad aceasta şmecherie. Este elrept că, În adevăr, acum mă gasesc a fi, cornp.icele său pentru ca cutia în chestiune a intrat triumfatoare în cămara mea şi a devenit pentru mine un izvor de plăceri. Vai! în fiecare dimineaţă sorb, nu fara remuşcări, un mare pahar din aceasta q'Lcoare chinezească, care se preface pentru mine în otravă ori de oite ori ma gîndesc la fcluJ. nepermis fn care am devenit proprie­ tarul! ei, Ma gîndesc, ce-i drept, ClÎt mai puşin cu !putinţa, astfel încît să nu rurbu'!' [iniştea vieţii mele, îţi voi marturisi chiar, crntire noi, Ca nu mă gîndesc niciodata... Dar aceasta vine mai curînd din inocenta mea, decît din perversieate. Aceasta mărturisire odată făcută, ma simt liniştit şi curat ca în trecut şi frec 'la ailte exerciţii. Mi s-a spus ca vîrfuleţul cozii tale se gasea ameseeoae În formarea noului minister şi că, datorită influenţei magnetice a acestui apendice generator, aveai o putere ocultă asupra unor membrii ai guvernului actual. :Afirmaţia mi-a părut destul ele curioasă, da prima vedere, dar, dacă din întÎmpJare ea era adevărată, aş încerca sa-ţi adresez cererea urmatoare. Pantazi Ghica este unul din bunii mei prieteni; mi-a adus servicii cu ocazia procesului meu cu foştii mei vasali din Pătrăşcani şi aş fi fericit sa-i arăt recunoştinţa mea. Pantazi este, cum ştii foarte bine. inteîigent, activ, muncitor, înţeilegă.tor şi, mai muJ,t, il cred vindecat de teoriiJe ultra care înfloreau în straturile celor douazeci de ani. A fost prefect de Buzău, <În ultima vreme, şi a ştiut să cîştige dragostea locuite­ riLorrăJuvoitori ai districtuiui ; este cea mai buna recornandatie pentru capacitatea sa de administrator. Şi totuşi, dl. Ion Brătianu l-a înlocuit în 314 [315] .>4cest post printr-un oarecare Pleşoianu, care, mi s-a spus, nu ştie mCI :!o ·să scrie; or, dacă vrei să-mi faci o mare, foarte mare plăcere, pune în mişcare vîrful cozii tale pentru ca să faci caParttazi să primească pre­ ifectUmcuven�tă, cea de Buzău, mai cu seamă, Ţi-aş fi foarte recunoscător :şi îţi făgăduiesc să inghit trei pahare din ceaiul du, în cinstea ta, este un serviciu adevărat pe care ti-l cer şi iPe care mă bizui îmbrăţişîndu-te, v. Alecsandri CĂTRE PANTAZI GHICA 158 Mircesti, 30 aoiit 1867 Non eber Pantazi, On vient de me remettre a peine votre lettre, et je vous «ris a la hâte ces quelques Iignesjiour vous dire que je se­ tais heureux de vous voir au comble de vos desirs, Ci-incluse ma lettre a Cogalniceano ,1. Lisez-la, et si vous la trouvez a votre convenance, expediez-la a Bucarest, dans le cas contraire dechirez-la, ou bien renvoyez-la moi. l; Adieu, je suis oblige de vous quitter pour recevoir des oetic. Cu toate acestea, bagagiul sau [iterar este izvorit dintr-o inima mult sirntitoare şi poarta sigilul unui talent de întîiul ordin. Pe cît ni aducem aminte, C. Negri poseda în portofoliui sau urmatoarele scrieri in proza şi versuri, cari, daca 'S-ar publica, ar forma un volum de mare preţ pentru adevaratii iubitori de [ireratură poetica şi de limba armonioasa; Mazepe - traducere din Lord Byron ; Trei seri la Veneţia - publicate în Foaia ştiinţifică şi li- terariă 3 ; Stelele - poezie foarte frumoasa; Strigoiul - baJ Plec mîine şi vă sărut pe toţi, V. Alecsandri CĂ TRE A. COCIU 203 [1869] Mon eber Mr Cociu 1 Il doit arriver pour moi un paquet de Lemberg contenant des notes de musique, Je vous prie de le remettre a Mr Wach­ man 2. Quant au port 'vous serez airnable de le payer pour moi et de me fair sa:voir a Mircesti ce que vous avez debourse, afin que je m'acquitte de cette petite dette pour le parte. Tout a vous, V. Alecsandri L'adresse de Mr Wachman est: Strada Belvedere 53. [1869 ] Iubite domnule Cociu, 1 Trebuie să sosească pentru mine un pachet de la Lemberg conţinînd note de muzică. Vă rog să le Înmînaţi d-lui Wachmann 2. In ce priveşte transportul, veţi fi aşa de bun să-I plătiţi în locul meu şi să mă inştiin- 370 I I i J. [371] I I 1 J.. ţaţi la Mirceşti cît aţi cheltuit, astfel Încît să pot să-mi plătesc această mică datorie pentru transport. Al dumneavoastră, V. Alecsandri Adresa d-lui Wachamnn este: Strada Belvedere 53. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 204 Mirceşti, ghenar 1869 Iubite domnule Negruzzi, Vă mulţumesc la toţi pentru complimentele şi felicitările ce mi-aţi adresat şi sper că 'îmi vor fi priincioase. Am aflat Cu multă bucurie că rnaica ? d-tale au căpărar întreaga pensie de 1 200 lei. Camera, astă-data, s-au arătat inteligentă. Te autoriz sa tipăreşti P as telurile în oricare număr din Convorbiri va veni mai bine la chibzuială. Te rog 'însă ca. strofa 1 din pastelul intitulat Miezul iernii. 2 să fie schimbat în modul următor: "In păduritrăsnesc stejari. E un ger amar cumplit ! Stelele par îngheţa te, ceriul pare otelit ; Iar zăpada cristalină pe cîmpii strălucitoare Pare-un lan de diarnancuri şi scîrţie sub picioare." In manuscriptul ce ţi-am trimis, versul al treilea a strofei începe cu: Peatra crapă. Vroiesc să le scot din ea fiindcă ele recheamă un gioc numit frîntură de limbă care sună aşa: Peatra crapă, capra calcă. Nu pot să-ţi trimit nici o notiţă despre persoanele din societate care au giucat pe scenă Les ţemmes sauantes traduse de parintele d-tale fiindca atunci eram absent din ţara. Cît pentru rnanuscriptul antologiei 3 ce ţi-am promis, îl aştept de la A: Hurmuzaki şi sper sa ti-l comunic în curînd. Am 371 [372] Al d-tale amic, V. Alecsandri sbîrşit partea I a romanului Dridri şi-l vei avea negreşit pen­ tru 1 mart. Al d-tale amic, V. Alecsandri Amicii "Junimei". 205 Mirceşti, 20 ghenar 1869 1 ubite domnule Negruzzi, Ţi-am promis un roman ,1 pentru începutul anului III a Convorbirilor, Iată partea 1. Pentru ca să urmez mai înainte, aştept ca să o citeşti şi să-mi spui cu franchetă dacă ţi se pare potrivită cu spiritul şi tendinţele foaiei "Jun�mei". In cazul acesta, te-aş ruga să-mi faci cunoscut 'dacă fiecare ca­ pitol poate să intre într-un număr a foaiei şi pentru cîte numere crezi că ai găsi materie în manuscriptul ce-ţi trimit? Oricum să fie, eu sînt decis să scriu înainte istoria ade­ vărată ce am 'început, pentru ca să o public într-un volum. Partea 112 va cuprinde descrierea unor evenimente din 1848. Ţi-am vorbit, mi se pare, de un proiect ce am de a pu­ blica întregul meu repertoriu dramatic. Caut pentru aceasta un editor 3 cărui aş lăsa tot beneficiul vînzărei, dar totodată şi toată cheltuiala şi osteneala tipărirei. Nu ai putea să-mi găseşti un asemine giuvaer ? Trimite-mi te rog, un exemplar din Calendarul Scrinclo­ bului. La ţeară, viaţa fără călindar e ca nunta fără lăutari. Cetita-i T raianiada lui Bolintineanu ? Ce ziceţi la "Juni­ mea" despre dînsa? Multe amicii la toti. ,:1''''':1". 372 [373] 206 Mirceşti, 6 fevr. 18<69 Iubite domnule Negruzzi, Ţi-am trimis partea 1 a romanului intitulat Dridri, cu o sci1soare la care aştept răspunsul+, avînd nevoie de unele in­ formări. Nu ştiu dacă ai primit rnanuscriptul meu, caci regu­ laritatea postală a Romaniei nu-mi pare sa fi agiuns la acel grad de perfectie care este visul oamenilor noştri de stat. Cu toate aceste, să speram ca manuscrisul nu a avut aceiaşi soarta cu banii ce au motivat ilustrarea zelosului Fălcoianu de schin­ giuitoare pomenire. Am primit no. 23 a Convorbirilor şi am constatat în Pas­ teluri cîteva greşeli de tipar care sînt de natură a schimba chiar înţelesul unor versuri, de exemplu: În portretul 2 sub no. XXI la începutul ultimei strofe, versul întîi nu rimează cu cel al doilea, fiindcă în loc de el ar fi trebuit să se tipa­ rească după manuscript : "Nici o mindrie mare nu-ntrece-a ta rnîndrire." Asemine în portretul 3 sub no. XXII, versul al doilea din ultima strofa e greşit, caci, în loc de : "Că-ţi vede veselia ş-amorul dulce-o faţa", ar fi trebuit să fie : "Că-ţi rîde veselia ş-arnorul dulce-n faţa." Cuvîntul rîde, precît îmi pare, produce o imagma mai vie şi este chiar o expresie romaneasca din cele mai nimerite. Adeseori am auzit zicînd: îi rîd ochii de bucurie; îi rîde veselia în faţă etc. Am observat chiar în ideile şi maximile d-tale cîteva gre­ şeli de tipar care ar trebui îndreptate şi, de aceea, cred ca ar fi bine să adoptezi Tn foaia Convorbirilor un colt destinat pentru errata, Acum ma prezint iar cu o mîna plina de Pasteluri, care aş dori sa figureze la începutul anului al treilea, adecă în numarul de la 1 martie. Este cam indiscret din :parte-mi a va năvăliastfel cu poezii, Însa n-am ce face, căci am promis d-rei M. Docan 4 ca se va publica Buchetul+ la acea data. 373 [374] Un proverb francez zice: Faut de la vertu, pas trop n'en faut *, asemine am putea zice: Faut de la poesie, pas trop n'en faut ** ; de aceea, promit să vă mai slăbesc cu versurile pînă mai încolo în vara, pe timpul secerişului. Te rog să arăţi amiciile mele fratelui 6 d-tale ŞI tuturor membrilor "Junimei". V. Alecsandri 207 Mir ceşti, 10 fevr. 1869 1 ubite domnule Negruzzi, Ohristofor-Columb a descoperit America, d-ta ai facut o descoperire şi mai rară şi mai neaşteptată. Ai descoperit un editor de opere literare! Glorie d-taleşi glorie "Junimei", care primeşte a edita scrierile mele. Eu din parte-mi ma În­ voiesc bucuros cu condiţiile enumerate lîn scrisoarea 1 d-tale şi, cum voi veni la Iaşi, vom regula împreuna modul acestei publicări . Deocamdată socot că ar fi bine a se face în foaia Convorbirilor un mic anuntiu despre 'viitoarea întreprindere tipografică spre a încunoştinta publicul ce se intereseaza de literatura noastra. Ediţia Charpentier este nimerita şi îmi co.nvine foarte bine; operele mele, atît poezie, proza, cît şi piese dramatice, poate sa formeze vro 6 volumuri, afara de acele ce cu aju­ torul sfintei lene voi mai produce în viitor. Scopul meu fiind de-a publica toate scrierile mele Într-o singura şi aceeaşi edi­ ţie, "Junimea" va avea preferinţă fara nici o contestare pen­ tru editarea operelor mele viitoare. * Trebuie virtute, dar nici prea multă {limba franceză}. ** Trebuie poezie, dar nici prea multă (limba franceză). 374 -_.� [375] \ Numarul Pastelurilor se va sui pînă la 40. Avînd vreo 35 gata, îmi rămîne 'înca un numar mic de compus pentru a completa volumul acestor poezii uşoare. încît priveşte romanul Dridri, recunosc ca, fiind prea lung, nu poate aparea într-un şir de numere prea dispropor­ ţionat cu soiul publicărilor obicinuite pînă acum în foaia Convorbirilor. Interesul romanului s-ar pierde cu vreme şi lectorii s-ar osteni. Prin urmare, gasesc mai nimerit a-l publica în deosebi, şi «lar te rog sa-mi înapoiezi manuscriptul. Ţi-oi trimite în locu-i un proverb şi un episod interesant 2 extras din romanul Dridri care nu va reclama mult spaţiu în foaie. Inteleg ca, pentru o foaie ce iese numai de doua ori pe luna şi care nu scoate decît 2 coale la fiecare 15 zile, arti­ colele trebuie sa fie scurte, caci altminteri ele devin osteniroare. Multumindu-ti pentru bunăvoinţa ce mi-ai aratat întru cautarea şi descoperirea giuvaerului, te îmbrăţişez şi tot pas­ trez sperarea de a te vedea într-o zi la Mirceşti. Al d-tale amic, v. Alecsandri Vestea ce mi-ai dat despre moartea copilului d-lui Pogor m-au Întristat. Te rog sa-i arăţi din parte-mi că ma asociez din suflet la durerea ce simte. Amicii, fratelui d-tale şi întregei "Junimi". CĂTRE MIHAIL KOGĂLNICEANU 208 Mircesti, H fevr. 1869 \ , Mon eber Cogălniceano, : t Je suis victimed'un escarnotage grec qui me joue un tour , '� abodinable. Tu sais que [es diverses compagnies qui om obtenu I ;:la. conc.ession du chemin �e fer de la Moldavie, ont choisi iM1I"oestI pour Iieu de stations 1 entre Paşcani et Roman. La I compagnieactuelle avait elle meme consacrecerte disposition en inscrivant Ia station de Mircesti Sur son plan d'etudes. 375 1 [376] ]'t!tais tranquille et me faisais une fete a l'idee d'arreter mes amis au passage et de les faire descendre des wagons pour leur faire les honneurs de mon perit coin. Tout a coup un grec apparait sous la figure de Mons. Costică Soutzo, et, grâce a ses intrigues il parvient en sa qualite de Comissaire d'expropriation, a decider les ingenieurs de transferer la station a Halaucesti, propriete d'un autre grec, le prince A. Morouzi-Sveristeano, Sans nul doute celui-ci a promis de ceder le terrain gratis (ce que d'ailleurs moi-meme je suis dispose de .faire) et cette cession a alleche Mr C. Soutzo qui y trouve un avantage pecuniaire. Les deux Danaos trouvent a cette mesure des be­ nefices incontestables, mais les Gommunes et les proprietaires des environs se trouvent gravement leses dans leurs interets puisque la position de la nouvelle station alonge d'un quart de peste le transport des cereales. J'ai adresse au ministre des travaux publics une supplique dant je te prie de prendre connaissance, a cette supplique j'ai ajoute celle des communes avoisinantes, ainsi qu'un plan des localites, qui vous expliqueront clairement les desavantages causes par la transmutation de la dite station. Tu sais si j'aime les grecs ! Me laisseras-tu berner par eu ? ]e suis sur du contraire, c'est pourquoi je t'embrasse de tout coeur. Tout a toi, V. Alecsandri Mir ceşti, 14 febr. 1869 Iubite Kogălniceanu, Sînt victima unei înşelătorii greceşti care Imi Joacă o festă groaznică. Ştii că diferite companii care au obţinut concesiunea căilor ferate din Moldova au ales Mirceştiul ca loc pentru staţie 1 Între Paşcani şi Roman. Compania actuală a consacrat această dispoziţie înscriind staţia Mirceşti pe planul ei de studiu. Eram liniştit şi Îmi făceam o sarbatoare la gîndul că voi opri pe prietenii mei, în trecere, şi-i voi face sa coboare din va­ goane pentru a le face onorul coltişorului meu. 3î6 i . 1. -----L [377] Deodată, un grec a apărut sub înfăţişarea d-lui Costică Suţo şi, datorită intrigilor lui, a reuşit, în calitatea sa de comisar de expropriere, să determine pe ingineri să transfere staţia la Hălăuceşti, proprietatea unui alt grec, prinţul A. Moruzzi-Zvorişteanu. Fără nici o îndoială, acesta a făgăduit să cedeze gratis terenul (ceea ce dealtfel eu însumi eram dispus să o fac) şi această cedare a atras pe dl. C. Suţo care găseşte aici un avantaj bănesc, Cei doi Danaos au găsit în această măsură beneficii de netăgăduit, dar comunele şi proprietarii din vecinatate sînt grav atinşi În interesele lor, deoarece poziţia noii staţii lungeşte cu un sfert de poştă transportul cerealelor. Am trimis Ministerului Lucrarilor Publice ... cerere de care te rog să iei cunoştinţă, la această cerere am adăugat pe cea a comunelor din vecinătate, precum şi un plan al localitătilor, care vă va explica clar dezavantajele produse de strămutarea numitei staţii. Tu ştii cît îi iubesc pe greci! Mă vei lăsa tu păcălit de ei? Sînt sigur de contrariu, de aceea te sarut din inimă, Al tau, V. Alecsandri CATRE PANTAZI GHICA 209 Mircesti, 15 fevr. [s.v.] 1869 Alon eber Pantazi, A l'approche du terme fixe pour I'exarnen de mon proces 28 fevrier - je me hâte de vous envoyer les pieces 1 suivante : 1 Une nouvelle procuranon legalisee par la Mairie de Mircesti, 2 Une depâche que m'a expediee un des delegues des ha­ bitanrs de Patrascany, depăche qui prouve suffisamment que ceux-ci ont recu la citation de la Cour de Cassation. 3 Un pa pier assez important dont vous vous servirez pour combatere les accusations de corruption qu'on aurait employees avec Budnariul, celui qui a signe au proces-verbal. ! L 377 [378] Ce papier est tout simplernent la preuve la plus evidente de la canaiilerie des de!J.egues des malheureux habirants de Patrascani, Nedelcu et Vasili Gradinariul lesquels, apres avoir pousee les paysans a rn'intenter un proces onereux pour eux, sont venus me proposer de me vendre les droirs de leurs clients, moyennant une concession de terrain a eux deux excl usi vemen t. Le proces termine, vous me renverrez ce papier que je veux garder comme une arme contre ces deux brigands. Tout a vous, V. Alecsandri Mirceşti, 15 febr. [s.v. J 1869 Iubite Pantazi ; La apropierea termenului fixat pentru cercetarea procesului meu - 28 februarie - mă grăbesc să-ţi trimit piesele 1 următoare: 1 O nouă procură Iegalizată de primăria din Mirceşti. 2 O depeşă pe care mi-a expediat-o unul dintre delegaţii locuito­ rilor din Pătrăşcani, depeşă care dovedeşte îndeajuns că aceştia au primit citaţia Curţii de Casaţie. 3 O hîrtie destul de importantă, de care te vei servi pentru a combate acuzaţiile de corupţie care s-ar fi folosit cu Budnariul, acela care a semnat procesul-verbal. Această hîrtie este de-a dreptul proba cea mai evidentă a necinste: delegaţi lor nefericitilor locuitori ai Pătrăşcanilor, Nedelcu şi Vasili Gră­ dina riul, care, după ce i-a împins pe ţărani să-mi intenteze un proces costisitor pentru ei, au venit să-mi propună să-mi vîndă drepturile clienţilor lor, în schimbul unei concesionări de teren numai pentru fo­ losul lor. Odată procesul terminat, îmi vei înapoia această hîrtie, pe care vreau să o păstrez ca pe o armă împotriva acestor doi hoti, Al dumitale, V. Alecsandri 378 __ �_� . - .II. [379] CATRE MIHAIL KOGALNICEANU 210 Roman, 1 III [s.n.] 1869 M. Cogălniceanu 18. Puis-je iesperer un bon resultat au sujet de la stationJ P Attends reponse, mille amities. Alecsandri Roman, 1 III [s.n.] 1869 M. Kogălniceanu B. POt sa nadajduiesc un rezultat bun În legatura cu staţia 1? Aştept raspuns, mii de arniciţii. Alecsandri 211 Roman, 3/3' 18'69 Mr Micbel Cogalniceano Buc. Ta depeche est trop elegante pour que je puisse refuser, j'accepte;» bientot une lettre, amiries. Alecsandri Roman, -:'f-\ 1869 Dl. Mihail Kogalniceanu Buc. Telegrama ta este prea eleganta ca sa pot refuza, primesc 1, în cu­ ?rînd o scrisoare, arniciţii. Alecsandri I I L 379 [380] 212 Mircesti, 18 fevr, [s.v.] 1869 Mon eber Cogălnieeano, Tu connais de longue date ma profonde repugnance pour la politique ,1 est surtout pour les luttes parlamentaires, aussi m'a-t-il Fallu faire un grand effort sur moi-rnâme pour re­ pondre affirmativement a ta depeche. Etant convaincu que tu avais l'ambirion de faire succeder au ramassis qui composait la Chambre dissoute une Assemblee digne et Forrnee d'hommes honorables et independants, j'ai passe par-dessus mes repugnances pour repondre a ton appel. Ceci fait, je veux rn'expliquer Franchement avec toi sur ma fu ture carriere. La vie que je rnene depuis huit ans loin des affaires "m'a rendu entierement etranger a leur maniement, et je n'eprouve certes pas .J',envie de m'y remettre. Ma nature, mes gofits, rnes occupations lireraires SOnt si diarnetra.ement opposes aux tra vaux d'un ordre politique et militant, qu'en m'exarninant rnoi-meme je ne me trouve pas la moindre etoffe d'un homme d'Ecat, et encore moins celle d'un orateur. Ma sante enfin, a laquelle j'ai Ia faiblesse de tenir, se ressent cruellement des froids de nos hivers, elle suporte diffici1ement le climat de Bucarest. Gest pourquoi j'ai arrange ma vie de facon a passer les mois de beau-temps a la campagne et les mois d'hiver a I'etranger, dans les pays hanres par le soleil, A la fin d'octobre de cette annee, rnon intenstion bien arreree est de partir pour I'Egypte, afin d'evirer les souffran­ ces que me cause le froid de notre cher pays. Tu vois d'apres ces aveux, qu'il me sera i,mpossible d'as­ sister a la Ghambre en 1870. Dans ,cette perspective dois-je alCcepter un mandat que je ne saurais remplir consciencieuse­ ment? Ma raison me dit non; pourtant je veux avoir ton avis, avis d'a.ncien ami, j'entends, et non avis de ministre. 380 J [381] r J'attends donc avee irnpatience un mot de reponse a ce sujet, et je t'embrasse de tout eoeur. TOUlt a toi, V. Alecsandri Mirceşti, 18 fevr, [s. v.] 1869 Iubite Kogălniceanu, Cunoşti demult adîncul meu dezgust pentru politică 1 şi, mai ales pentru luptele parlamentare, şi că mi-a trebuit să fac un mare efort asu­ pra mea însumi pentru a răspunde afirmativ la depeşa ta. Fiind convins că aveai ambiţia să faci să urmeze adunăturii care compunea Camera dizolvată, o adunare demnă şi alcătuită din oameni cinstiţi şi independenţi, am trecut peste neplăcerea mea pentru a răspunde chemării tale. Acestea făcute, vreau să mă explic sincer cu tine asupra vii toarei mele cariere. Viaţa pe care o duc de Opt ani departe de treburi m-a înstrăinat în întregime de mîntuirea lor şi nu simt dorinţa să reîncep, Natura mea, gusturile mele, ocupaţiile literare sînt cu totul opuse activităţii de ordin politic şi militant căci, cercetîndu-mă pe mine Însumi, nu-mi găsesc nici un fel de stofă de om de stat şi mai puţin de orator. Sănătatea mea, în fine, la care am slăbiciunea să ţin. se resimte pu­ ternic la frigul iernilor noastre şi suportă cu greutate clima Bucureştiului. De aceea am rînduit viaţa mea în aşa fel, încît să petrec lunile cu timp frumos la ţară şi lunile de iarnă în străinătate, în ţările bîntuite de soare. La sfîrşitul lui octombrie din acest an, intenţia mea, bine stabilită, este să plec în Egipt, în aşa fel încît sa cruţ suferinţele pe care mi le provoacă frigul din scumpa noastră ţara. Vezi după această mărturisire că-mi va fi imposibil să asist la Cameră în 1870. ,In aceasta situaţie, trebuie oare să accept un mandat pe care nu voi putea să-I îndeplinesc conştiincios? Raţiunea mea îmi spune nu; totuşi, vreau să am parerea i ta, părerea unui vechi prieten, înţeleg, şi nu părerea unui ministru. 1 Aştept deci cu nerăbdare un cuvînt de răspuns în legătură cu acest .. ' subiect şi te sărut din inimă. AI tău, V. Alecsandri 381 j [382] CATRE IACOB NEGRUZZI 213 Mirceşti, 22 fev. 1869 Iubite domnule Negruzzi, Orîdariul meu mergînd la Iaşi, l-am însărcinat să-ţi aducă acest bilet prin care 'vin a te ruga ca să-mi trimeţi un număr broşat din Convorbiri, anul Il. Veţi îndatori prea mult pe al d-tale amic, V. Alecsandri CĂTRE MIHAIL KOGALNICEANU 214 Mircesti, 1 mars 1869 Non eber Cogălniceano, je viens de recevoir ton dernier telegrarnrne, par le quel tu me laisses entrevoir la perspective d'un voyage en Egypte a nous deux. Cette pensee me sourit a tel point que je ne puis resister au de sir qui me pousse a te prendre au mot. Nous n'avons jamais voyage ensemble, ou du moins nous n'avons pas fait de course lointaine, je crois que nous nous entendrons parfaitement pour faire une der­ niere escapade. En attendant je te prornets de te donner l'e­ xemple par mon arrivee a Bucarest pour l'ouverture de la Chambre. Tu m'assures que la session ne durera pas trop, tant mieux, car le sejour de la Capitale m'est insupportable, Ia vue de certaines figures m'agace au point d'avoir envie de les souffleter. Cher ami, je serais heureux de te voir reussir a composer une Chambre digne de notre pays et qui fasse un contraste complet avec I'anti-chambre que tu as dissoute. Il faut que le Prince, Charles puisse se convaincre par I'ensemble de la nouvelle Assemblee que la grande Nation roumaine ne partage nullement les aberrations de certa ins Seides Mazziniens, et 382 [383] \ 1 , \ \ qu'elle possede assez d'hommes honorables pour se Faire digne­ merit representer. On m'a assure pourtant que tu soutiendrais la candidature d'Ulysse Creteano? Je n'en ai rien eru, paree que je te connais troup intelligent, trop hommede tact pour eommerere de pareils erreurs. Les Ulysses, y compris celui d'Homere, sant ban a toute autre chose qu'a represanter la dignite nationale. A vant de terminer, permets-rnoi de t' entretenir encore de la stacion de Mircesti.v Le Comite permanent de Roman, sur des observaeions, que je Iui ai presentees, a decide a l'unani­ mite que les inrerets du di'strict reclamaient imperieusement la construction de la dire station sur ma terre. Il va bientot envoyer son raport au ministere des Travaux publics, Le Prince D. Ghica chargera sans doute Mr. Guildren [?] d'exa­ miner l'aHaire. Ne pourrais-tu pas en roucher deux rnots a Mr Guildren I[?] ? Plusieurs ingenieurs rn'ont assure qu'il de­ pendait entierernent du gouvermenent que la station fut eta­ blie a Mircesti plutât qu'ailleurs. On a cornmence, il est vrai, quelques travaux a Hălău­ ceşti mais i.l sant si peu avances qu'ils ne merirent pas meme qu'on en parle. Fais-moi le plaisir de demander au prince D. Ghica s'il a recu ma supplique, ainsi que celIe des cornmunes qui avoisi­ nent Mircesti P J'ai accuse C. Soutzo d'avair contribue par son influenee a transferer Ia station sur la pmpriete de son ami et eOl11lpatriote Marauzi, et je n'ai fait en cela que re­ peter ce que tout le mande dit. Si cela etait vrai, je serais suffisamment venge en dejauant son petit plan. Je ne lui veux aueun mal, n'ayant pas l'habitude de vouloir la mort du prochain. Taut a toi, V. Alecsandri Mirceşti, 1 martie 1869 Iubite Kogălniceanu, Am primit acum ultima ta telegramă prin care mă laşi sa întrevăd perspectiva unei călatorii împreuna în Egipt. 383 [384] Acest gind imi surîde în aşa măsură, încît nu mă pot împotrivi dorinţei care mă îndeamnă să te cred pe cuvint. Nu am călătorit nicio­ dată împreună sau, cel puţin, nu am făcut drumuri mai lungi, cred că ne vom înţelege foarte bine pentru a face o ultimă escapadă. Pînă atunci, îţi făgăduiesc să-ţi dau un exemplu prin venirea mea la Bucureşti pentru deschiderea Camerei. Mă asiguri că sesiunea nu va dura prea mult, cu atît mai bine, căci şederea în capitală imi este nesuferită, vederea anu­ mitor figuri mă sîcîie Într-atît încît îmi vine să le pălmuiesc. Dragul meu, aş fi fericit să te văd izbutind să formezi o Cameră demnă de ţara noastră şi care să se deosebească cu totul de anti-camera pe care ai dizolvat-o. Trebuie ca prinţul Carol să se poată convinge din totalitatea noii Adunări că marea Naţiune română nu împărtăşeşte nici­ decum aberaţiile unor Seides mazzinieni şi că ea are destui oameni cinstiţi pentru a se face reprezentată cu demnitate. Mi s-au dat totuşi asigurări că tu ai dori să susţii candidatura lui Ulisse Creţeanu i Nu am dat cre­ zare acestui lucru pentru că te cunosc ca fiind prea inteligent, prea cu tact pentru a face asemenea greşeli. Uliss-ii, înţelegînd şi pe cel al lui Homer, sînt buni la cu totul altceva decît la a reprezenta demnitatea naţională. Inainte de a termina, îngăduieşte-mi să-ţi vorbesc încă o dată despre staţia din Mirceşti.J Comitetul permanent de la Roman, pe baza unor observaţii pe care i le-am prezentat, a hotărît În unanimitate că inte­ resele districtului cereau neapărat construirea zisei staţiuni pe moşia mea. Va trimite În curînd raportul său le Ministerul Lucrărilor Publice. Prin­ ţul D. Ghica va Însărcina, desigur, pe dl. Guildren [?] să examineze afa­ cerea. Nu ai putea să-i spui două vorbe d-lui Guildren .[?] ? Mai mulţi ingineri m-au asigurat că depinde În Întregime de guvern ca staţia să fie stabilită la Mirceşti mai bine decît În altă parte. S-au Început, ce este drept, unele lucrări la Hălăuceşti, dar sînt atît de puţin Înaintate că nici nu merită ca să se vorbească. Fă-mi plăcerea de a întreba pe prinţul Ghica dacă a primi' -:ererea mea, cum şi pe aceea a comunelor care se Învecinează cu Mirceştii? L-am învinuit pe C. Sutu că a contribuit prin influenţa sa să transfere staţia pe proprietatea prietenului şi compatriotului său Moruzi, şi cu aceasta n-am făcut decît să repet ceea ce toată lumea spune. Dacă aceasta era adevărat, aş fi destul de răzbunat dejucînd micul său plan. Nu-i doresc nici un rău, neavînd obiceiul să doresc moartea aproapelui. Al tău, V. Alecsandri 384 [385] CATRE IACOB NEGRUZZI 215 4 marto 1869 Iubite domnule Negruzzi, lata o mică notiţă asupra lui Lamartine ,1, pe care mă vei indatori mult publicînd-o în numărul din 15 marto V-am rugat să-mi înapoiaţi manuscriptul Dridri, il aştept ca să-I mai revăd. Al d-tale amic, V. Alecsandri CATRE MIHAIL KOGALNICEANU 216 Mircesti, 7 mars 1869 M on cher uieux, . Decidemenr les grecs SOnt forts; ils l'emportent ! La station' de Mircesti sera bâtie a Halauceşti, sur la terre de A. Morouzi, et cela de par le veto de Mr Frunza et Costinescu que le prince D. Ghica a consultes, en qualite de membres de la Commission technique. Les raisons que ces Monsieurs ont Iait prevaloir sont, a mon avis, d'une valeur secondaire, en cornparasion de celles exposees dans les peticions des nombreuses communes que celles-ci en ont adresse au Ministere des travaux publics et pourtant ! ... Le Comite permanant de Roman, en vue des rernarques que je lui ai Faites a ce sujet a vote el l'unanimite le transfert de la station sur ma terre, car certe mesure inreresse une popu­ lation de pluieurs milliers d'habirants, et pourtant !. .. 385 [386] Allons, il faut plier devant le savoir-fairedes Hellenes ils sont adroits, ils om de la chance. ' Je me suis laisse direcependant que le Gouvernement s'etait reserve le dernier mot dam le choix des emplacernsm , des stations de second ordre, er vrai, je m'attendais a un re­ sultat plus conforme a la requete des communes qui envirun, nent Mircesti, Ta premiere depâche me donnait l'assufance que mes interets seraient sauvegardes ... Mais il paraît que .es Costinesco et les Frunze sont bien puissants. Si' l'en est ainsi, je n'ai plus rien a dire et je m'incline devant leur toute puissance, ce qui ne m'empeche d'etre comm­ par le passe Tour a toi, V. Alecsandri P.S. Voici les raisons donnees par les rnembres de la Corn­ mission technique, je t'en fais juge : 1 Distanta dintre Paşcani şi Roman fiind de 38 kilome­ tri,staţia intermediară trebuie să fie de 19 kilom. Comment se f.ait-il que les diverses cornpagnies qui out obtenu la concession des chemains de fer de la Moldavie, en ont prealablement fixe la station a Mircesti ? Ces compagnies connaissant, sans doute, leurs affaires et leurs interets rnieux que les Mrs Frunza et Costinesco, elles entendaient par posi­ tion centrale non pas la moi tie exacte. de la distance entre Roman et Pascany, mais le point central d'intersection des voies de communications qui devaient aboutir a la station, point situe sur Mircesti et non sur Halauceşti. 2 Traseul fiind mai turmentat între Paşcani-Hălăucesti, decît Lntre HăIăuceşti-Roman, este mai bine ca distanţa Între cele două dintîi staţii să .fie mai scurtă decît Între cele două din urmă, pentru consumaţia aproximativă ale aceleaşi cat:î­ ţime de apă şi combustibil care urmează a se aproviziona de la staţiuni. C'est sublime! La Commission technique i,gnore donc que chaque train prend des provisions de combustible pour plu­ sieurs heures et qu'une locomotive n'aura jamais besoin de se ravitailler sur parcours aussi imignif.iant que celui de Roman a Pascany, parcours qu'elle franchira en 20 minutes au plus? Les gares de Pascany et de Roman sont destinees, en leur 3813 [387] qualite de gares principales, a Iournir les provisions necessaires d'eau et de combuscible tandis que la station de Mircesti ne sera qu'un entrepot de marchandise, cereales etc. Te Iigures-ru un train partant de Roman er devant s'arreter a Mircesti ou a Hălăuceşti, e'est a dire au bout de 10 a 15 minutes de trajet pour se Iournir d'eau et de eharbon avant d'arriver a Pascany ? C'est eomique a force d'absurdite. 3 Satul Hălăuceşti ca populaţie, după cîtă cunoştinţă are Consiliul este mai mare decît Mirceşti, Autre naivite ! Ces Mrs veulent done faire une station uniquement a I'usage de Halaucesti ? U,s ne tenaient nulle­ ment cornpte de la nombreuse population, des com.munes qui avoisinent Mircesti et dont toutes les vois de communication aboutissent et se croisent sur ma terre : ils ne prennent, en aueune consideration la juste reciamation adressee par ces eommunes au Ministere des T ravaux publics et prononcent un veto, sans connaissance de eause ! Helas I a quoi tient la destinee des empires et des sta­ tion ! la o frunză! Je finis par une plaisanterie, mais au fond je bisque. Vo­ yons, sapristi ! je serais le jouet des Grecs et des Costinesco tandis que j'ai Ia bonne eause pour moi et que je lpossede des arnis dans le Ministere? Unde mergem? Unde mergem? Mirceşti, 7 martie 1869 J ubite prietene, Hotărît, grecii sînt puterrucr ; ei cîştigă! Staţia de Ia Mirceşti 1 va fi construită Ia Hălăuceşti, pe moşia lui A. Moruzi, şi aceasta prin votul d-lor Frunză şi Costinescu, pe care D. Ghica i-a consultat În calitate de membri ai Comisiei tehnice. Justificările pe care aceşti domni le-au susţinut sînt, după părerea mea, de o valoare secundara, în comparaţie cu cele arătate În petiţiile numeroaselor comune pe care acestea le-au adresat Ministerului Lucrărilor Publice, şi cu toate acestea ! ... Comitetul permanent de Ia Roman, după observaţiile pe care i le-am făcut în legătură cu aceasta chestiune, a votat în unanimitate transferul staţiei pe moşia mea, căci această măsură interesează o populaţie de mai 387 [388] multe mii de locuitori, şi cu toate acestea !. .. Haide, trebuie sa te Înclini în faţa priceperii elenilor, sînt lndemέ natiei, au noroc. Cu toate acestea, mi s-a spus că guvernul urma sa-şi spuna ultimul cuvînt în alegerea locului staţiilor de categoria a doua şi e drept că mă aşteptam la un rezultat mai potrivit cu cererea comunelor care încon, joară Mirceştii. Prima ta depeşă îmi dădea asigurarea ca interesele mele vor fi apa­ rate. Dar se pare că Costineştii şi Frunzele sînt foarte puternici. Daca este aşa, nu mai am nimic de spus şi ma înclin în faţa atot­ puterniciei lor, ceea ce nu ma împiedica să fiu ca şi în trecut, AI tău, V. Alecsandri P.S. Iată justificările date de membrii Comisiei tehnice, te las să judeci: [. .] " Cum se face că diferitele companii strame care au obţinut con ce­ siunea căilor ferate din Moldova fixaseră mai Înainte staţia la Mirceşri, Aceste companii cunoscînd, fără Îndoială, treburile şi interesele lor mai bine decît d-nii Frunză şi Costinescu, ele Înţelegeau prin poziţie centrală nu jumătatea exactă a distanţei dintre Roman şi Paşcani, dar punctul central al încrucişării căilor de comunicaţie care trebuia să ajunga Ia staţie, punct situat Ia Mirceşti, şi nu la Hălăuceşti : [. .] ** Este încintăror ! Comisia tehnică nu ştie că fiecare tren ia provizn de combustibil pentru mai multe ore şi că o locomotivă nu va avea nicio­ dată nevoie să se realimenteze pe un parcurs aşa de neînsemnat ca acela de la Roman Ia Paşcani, parcurs pe care ÎI va strabate În 20 de minute cel mult? Gările de la Paşcani şi de Ia Roman sînt destinate, în cali­ tatea lor de gări principale, să furnizeze proviziile trebuitoare de apă şi combustibil, în timp ce staţiunea Mirceşti nu va fi decît un antrepozit de mărfuri, cereale etc. Iţi imaginezi tu un tren plecînd de la Roman şi trebuind să se oprească Ia Mirceşti sau la Hălăuceşti, adică după 10-15 * Urmează textul în limba română de la p. 386. ** Idem, 388 [389] 1 I I I I minute de mers, pentru a se alirnenta cu apă şi cu cărbune înainte de a ajunge Ia Paşcani? Este ceva de rîs din pricina absurdităţii : [. .] * Altă naivitate! Aceşti domni doresc ei deci să facă o staţie numai pentru folosul Hălăuceştilor P nu ţin deloc socoteală de numeroasa popu­ laţie a comunelor care se învecinează cu Mirceştii şi ale căror toate căi de comunicaţie ajung şi se încrucişează pe moşia mea? Nu iau în nici un fel de consideraţie dreapta reclamaţie adresată de aceste comune Ministe­ rului de Lucrări Publice şi pronunţă un veto, în necunoştinţă de cauză. Vai! de ce depinde destinul imperiilor şi al staţiilor! de o frunză! ** Inchei cu o glumă, dar de fapt mor de ciudă. Cum? la naiba! să fiu jucăria grecilor şi a Costineştilor în timp ce dreptatea este de partea mea şi am prieteni în minister? Unde mergem? Unde mergem? *** CATRE IACOB NEGRUZZI 217 Mirceşti, 8 marto 1869 1 ubite domnule Negruzzi, Am primit volumul Convorbirilor literare pe anul II şi mă grăbesc a-ţi scrie pentru a-ţi trimite rnulţemirile mele. Acest volum, Împreună cu fratele lui mai mare, no. I, au luat loc în biblioteca mea, alături cu România literară, şi aşteaptă pe ceilalţi fraţi care se vor naşte în viitor. Amprimic totodată ,şi no. T din volumul III, purtînd pe Decebal în frunte. Am citit cu luare-aminte această producere ieşită din pana d-lui Florentin şi am avut o impresie ... cu­ rioasă, pe care ţi-oi comunica-o după ce voi lua cunoştinţă de Urmarea articolului. Cît pentru Poeticalele d-tale, te cornpli­ mentez cu sinceritate; e o critică serioasă şi spirituală a ma­ niei versificărei ce domneşte Ia noi şi, mai cu seamă, a uşu- * Urmeaza textul în limba romana de Ia p. 387. ** In original, în limba română. *** Idem. 389 .- [390] rintei cu care ne credem poeţi şi Întreprindem opere a la vapeur, mai presus de putintele noastre. Invocarea la Destin e o parodie plina de umor şi 'Începutul poemului România e o imitare nimerita Traianidei ; îmi pare rau pentru nasul ami­ cului meu Bolintineanu, insa sfîrla e bine aplicata. Asemine lecţii sînt bune de dat literatorilor cu duzina, pe care parintele d-tale îi numea Iătrători, cu toate ca nu cred sa produca vreun efect salutar asupra lor, fiind ajunşi �n acel grad de prezumtie, unde orice critica cît de justa li se pare pornita din invidie. Ţi-am promis urmarea Pastelurilor ; o vei avea pentru nu­ marul de 1 Mai. ,în curînd ţi-oi trimite un articol intitulat Un epizod din 1848 şi, apoi, un proverb ... toate aceste piuă a nu pleca la Bucureşti. Apropo ,de Bucureşti,îţi mârturisesc ca am cedat Ipropunerei facute mie de Cogălniceanu, ca sa primesc mandatul de deputat. ,1 Sînt curios sa mai vâd o adu­ nare româna, pentru ca sa fac oarecare studii de care am trebuinţă pentru ... Voi merge dar ca sa asist la deschiderea Camerei şi voi şedea 'În capitala vro 15 zile (zile de prima­ vara), iar cît pentru sesia din iarna 1869-1870, ma voi În­ ohina cu plecăciune, avînd de gînd a ma duce în Eghipet ca sa ma prăjesc la soare. Ma Întrebi daca ştiu cînd şi de cine s-au giucat [la] * teatru scenele din F emmes savantes, traduse de parintele d-tale ? Nu-mi aduc nicidecum aminte, dar te poti adresa la dl. T. �odrescu sau la Luchian, care poate sa aiba mai buna memone. în Dacia literară s-a tiparit un voiagiu la Borsec, a lui Daniel Scavinski 2, cu o prefaţa biografică scrisa de parintele d-cale. Aceasta mică biografie e foarte interesanta şi hurno­ ristică. Cred ca ea se găseşte şi în Păcatele tinereţelor. Vei gasi �n Lumina publicata de D. Hajdeu un articol asu­ pra teatrului naţional, tot de parintele d-taIe. Aştept sa-mi trimeată Hurmuzaki Flora română pentru ca sa ţi-o comunic. 3 Al d-tale arruc, V. Alecsandri * In original, pe urmat de sant. care a fost şters şi înlocuit cu teatru. 390 [391] 218 Mirceşti, 12 marto 1869 1 ubite domnule N egruzzi, IÎngrozwoarea perspectiva a potopului care de trei săptă­ mîni a intreprins j'eirea lumei ma grăbeşte a ma plati de o datorie contractata catre d-ta. ,îţi trimit episodul din 1848 promis, împreuna cu un Dicţionar de cuvinte bălţate, ,1 ce s-au furişat în limba noastră ca trintorii în stup. Acolo vei întîlni şi o mica disentare asupra lui ţiune, mult iubitul ţiune a "Junimei"; 'îmi place însa a crede ca nu va fi e�us la Ostracism, caci o aseminea aspra masura ar fi contrara chiar titlului de Convorbiri literare a foaiei. A lovi fara cruţare în ceata chiloasâ a pedanţilor este a face un act crestinesc. C'est chasser les vendeurs du temple. * Te îndemn dar foarte mult sa ma ajuţi a-i biciui prin seria de Copii de pe natură ce ai Început a publica şi a carei în­ ceput mi-a placut. Neştiind cînd şi daca voi putea sa viu Ira Iaşi, te rog să încredintezi feciorului meu manuscriptul Dridri. il __ 219 Adio. Multe amicii "Junimii". V. Alecsandri Mirceşti, marto 1869 1 ubite domnule Negruzzi, De o bucata de vreme eşti bombardat de scrisorile mele; ma iarta de aceasta bornbardare ce-mi produce mare mulţu­ mire. Acum însa Îţi scriu numai cîteva dnduri pentru ca sa te rog a omite dîn Dicţionarul grotesc ,1 notita asupra cuvin- * Insemneaza sa izgoneşti pe vînzători din templu (limba franceza). 391 [392] rului partit, la caz dnd acest Dicţionar ar fi a se republica În Convorbiri. V reiese să dau Itfilttnsă dezvoltare acestui cuvînt ce va fi­ gura .În partea viitoare a dictionarului. Al d-tale arme, V. Alecsandri CĂTRE MIHAIL KOGĂLNICEANU 220 Roman, 27/3 [s.n.] 1869 M. Cogalnlceanu, rai ecrit a Negri '1, ecris ou parle de ton cote a Offen­ heim, amities, Alecsandri Roman, 2713 [s.n.] 1869 Dl. Kogălniceanu, l-am scris lui Negri 1, scrie-i sau vorbeşte-i la rîndul tau lui Offen­ heim, amici ţii, Alecsandri CĂTRE IACOB NEGRUZZI 221 Mirceşti, 20 marto 1869 Iubite domnule Negruzzi, Primind, in fine, de la A. Hurmuzaki manuscriptul pă­ rintelui d-tale, Flora română, ,1 mă grăbesc a ti-I trimite pen- 392 [393] T tru ca să tragi o copie de pe dinsul. Te rog insă Foarte mult . ca să mi-I păstrezi, pentru că ţiu mult la el, ca la un suvenir I de mare preţ pentru mine. '\ Nu ştiu cum ţi-au părut Dicţionarul meu grotesc, cred că l-ai citit "Junimei" ; aş dori să cunosc opinia ei şi a d-tale. Păn-a nu pleca la Bucureşti, ţi-oi trimite urma Pastelurilor \ în care figurează : Coasa, Secerişul etc. şi pe care aş fi mul­ ţUmit să le văd publicate în numărul de 1 mai a C onvor­ . birilor. 2 După întoarcerea mea din Bucureşti, poate că oi mai pri.nde. de coa.dă vre� inspirare, şi cum oi face acel vînat, 1-01 tnrmte CUl se cuvine. Adio, să ne vedem sănătoşi. Amicii "Junimei". V. Alecsandri 222 Mirceşti, april 1869 Iubite domnule Negruzzi, Pentru ca să scap de-o grijă, vă trimit urma pastelurilor pînă la 00. XXXIII, care vor fi publicate în luna lui mai; cît pentru restul acestor poezii, le vom păstra pe iarna viitoare, căci v-am prea inundat cu versuri de-o bucată de vreme şi simt că este nevoie de iezătură în contra unei ase­ mine inundări. Revenind deci la proză, fiindcă v-aţi decis a publica Episodul din 1848, precum şi Dicţionarul grotesc, vă rog să binevoiti a omite din articolul onoare micul dialog Jn care un june Dan Juan bucureştean se giură pe onoare că au sedus o fată după ce i-au promis să o ieie de nevastă. Acest pa­ sagiu român îmi pare cam... nepotrivit cu estetica şi cam riscat, aşadar lipsască din foaia Convorbirilor. Asemine aş dori să nu tipăreşti articolul partit, fiindcă vreau să-i dau o mai mare dezvoltare în numărul viitor al Dicţionarului. 393 [396] la Iaşi. Prin urmare, el se va aşeza de-acum înainte la Iaşi şi casa 3 nu-ţi va mai rămînea goala. Ţi-am trimis cu diligianţa o lădiţă în care sint urmatoarele lucruri: 1 mantilă de mata sa neagra 1 cataveicută de toate zilele 6 cameşi 1 materie de rochie de vara. Trimite la biuroul poştei de la Roman ca sa o iei. În curînd ţi-oi expedui un costium şi alte lucruri. Doresc sa te găsesc sanatoasa cu Gogosiu în braţe. Te sarut de O' mie de ori şi ... sînt nerabdator să mă vad acasa, , I V.A. Am dat lui Griinbaum 45 napoleoni pentru căsuţa de la pod. Alăturez aice ehitanta de la diligiantă. Trimite-o Ia biu­ roul poştei din Roman pentru casa rădici pachetul de acolo 225 Bucureşti, 9 iunie [1869] 1 Dragă Paulină, Astazi s-au sfîrşit lucrarile Camerii ; îţi poţi închipui cît sînt de rnultemit de a pleca la Moldova şi de a scapa de Bucureşti. Peste 5 zile, adică ia 14, am procesul cu Patraşcani, şi la 16 plec la Galaţi cu frate-meu pentru ca sa regulăm plata datoriilor 2 lui Cuza, lui Pisoskişi lui Meyerhoffer, apoi în­ data m-oi Întoarce Ia Mirceşti. Ţi-am trimis doua lazi cu haine. Le-ai primit? De ce nu ma înştiinţezi mai ades prin telegraf cum te aHi. Nu-i lucru greu să scrii două rînduri. A revedere, te sărut de o mie de ori, V.A. 396 ,-, [397] T l' 226 Galaţi, duminică [22 iunie 1869] 1 Dragă Paulină, Mă găsesc în Galaţi de vreo patru zile pentru ca sa mîn­ tuiesc cu Pisoski plata sinetului 2 fratelui meu. M-am ocupat şi cu expeduirea lăzilor carele au plecat chiar astăzi Ia Mir­ ceşti in număr de opt bucăţi. Mai am ceva de regulat la tri­ bunal şi sper să plec de aici marţi, adică poimîni. Pisoski a trimis valiza lui cu diligianta. Trimite la hanUiI de la pod ca să o aducă acasa. Sînt nerăbdător să mă vad în sfîrşit în palatul meu şi să te sărut ,de o mie de ori, V.A. CATRE IOSIF VULCAN 227 Bucureşti, iunie 1869 Stimabilul meu domn /1 Am primit epistola d-voastre din 7 iunie şi gasesc de da­ torie a va felicita pentru opera patriotică ce aţi întreprins şi [a care voi fi fericit de a aduce concursul meu. I Publicarea d-voastre este de natură a deştepta între ro­ mani gustul literaturii naţionale; urmaţi cu curagiu, domnul meu, pe calea în care aţi intrat, şi 'fiti bine încredinţaţi ca va veni o zi cînd românii vor recunoaşte meritul lucrarilor şi Sa­ erificelor ce [e faceţi în interesul comun. Cît pentru mine, yă doresc succes bun şi curagiu, fiindca în cariera literara Ia hoi sînt mai mulţi ,ghimpi decît flori. Primiţi, etc. Bucureşti, iunie 1869, Vasile Alecsandri 397 ,-, [398] CATRE ALEX. GOLESCU-ARAPILA 228 Galatz, 20 sept. 1869 Mon eber Alexandre, Je recornmande a ta haute protection le Directeur actuel de la douane de Galarz, Monsieur Metz, qui merite a tous egards d'occuper son poste le plus longtemps possible et qui pour certe rneme raison est menace de le perdre. Des person­ nes bienveillantes cherchent a le miner dans ton opinion, dans l'espoir de [e remplacer desavantageusement. J'ai,me acroire cependant qu'ils se easseront le nez sur le sol de' tes senti­ ments d'equite, Ceci regle, je viens te prier de vou'oir aecorder a Mon­ sieur Metz, unconge d'un rnois pour qu'il puisse voguer a certaines aHaires de famille qui reolarnent sa presence, dans la haute Moldavie. Il t'en sera profondement reconnaissant et moi je te couvrirai de benedictions. En fin de quoi je te presse tendrement sur mon coeur a IT'instar de l'auteur du petit hetre, tu sais ? \fout a toi, V. Alecsandri Galaţi, 20 sept. 1869 Dragă Alexandru, Recomand înaltei tale protectii pe directorul actual al vărnii de la Galaţi, domnul Metz, care merită în toate privinţele să-şi ocupe postul cît mai lung timp cu putinţă şi care chiar pentru acest motiv este ame­ ninţat să-I piardă. Persoane binevoitoare caută să-I scadă în opinia ta. în speranţa de a-l înlocui în condiţii mai proaste. Imi place să cred totuşi că îşi vor frînge gîtul în faţa sentimentelor tale de dreptate. Acestea spuse, vin să te rog să binevoieşti a acorda domnului Metz un concediu de o lună pentru ca să poată călători pentru diferite afaceri 398 [399] I de familie care cer prezenţa sa în Moldova de Sus. Iţi va fi foarte recu­ noscător şi eu te voi copleşi cu binecuvîntări. Şi, ca urmare, te strîng cu dragoste la piept în felul autorului micului fag, ştii? .'\il tău, v. Alecsandri CĂTRE SCARLAT FĂLCOIANU 229 Iaşi, 11 octombrie 1869 Iubite Fălcoianu. ! Am regretat foarte mult că împrejurărrle te-au împiedicat de a veni la Mirceşti, unde ţi se ridicase mai multe arcuri de triumf ornare de coşuleţe cu piersici. Sa speram ca aceste preparative vor servi pentru prima­ vara viitoare, caci ma leagăn tot �n aceasta dulce iluzie ca Într-o bună zi te voi avea la mine în tovărăşia scumpului d-tale şi spirîtualului ştrengar Bălăceanu. Pînă atunci, dă-mi voie a-ţi recomanda pe dI. Tornborg 2, un tata de familie necajit din cauza unui proces de care atîrna viitorul copiilor sai. Dl. Tornborg pretinde a avea dreptate, îmi place sa cred, însa, cum nu ma pricep !Întru nimica în complicaţiunea pro­ ceselor, ma voi abţine de a explica pe acel al recornandatu'ui meu. ,Ii las lui această sarcina, rezervînd ca parte a mea nu­ mai placerea de a-ţi strînge mîna cu toata dragostea unei adevarate arnicitii. V. Alecsandri Te rog a prezenta cele mai bune ale mele amicitii plăcutei mele inamice, doamna Fălcoianu. 399 [400] CATRE IACOB NEGRUZZI 230 Mirceşti, 2'5 octombrie 1869 1 ubite domnule Negruzzi, Ziua plecarei mele în strainatate apropiindu-se, nu vreau sa ma despart de "Junimea", fara a-i trimite cele mai ami­ cale salutari. Astazi este ziua destinata pentru serbarea aniversarei a Societătei ce aţi fundat, Neierrîndu-rni împrejurările a niă răpezi la laşi, pentru ca să ieu parte la acea vesela serbare, profit de venirea d-lui C. Catargiuca sa va trimit urmarea Dicţionarului grotesc. Binevoiti a crede ca Îmi pare foarte rau ca sînt obligat a face zîmbre, departe de festinul amicilor mei. înţeleg ce a trebuit sa sufere bietul Tantalescu, zic Tantalescu, pentru că sîntem Într-o epoca de romanizare. C. BoHiac a descoperit ca Teodoros, 1 regele Abisiniei, era român din satul Voevoda, în districtul Te.eorrnan, şi că se rudia cu Tudor Vdadimirescu, H. Grandea a probat �n Monitor ca este nepot lui Lord Byron, .fiind ca Lord Byron era fiul lui Haralamb Gheorghiu, care era fiul lui Gheorghiu Byron, care era fiul frumoasei Janta, nevasta lui Haralarnb Grandea, a cărui oseminte zac în cimitirul bisericei Vergo. (Vezi în Monitor articolul intitu­ lat: Lord Byron.) Dupa aceasta nu mai este nimic de ZiS. Sfîrşesc dar, îrn­ brătişînd "Junimea" în persoanad-tale. V. Alecsandri CĂTRE ION GHICA 231 Mircesti, oct. 181691 Cber vieux, J'ai enfin res:u ton volume des Convorbiri economice, je le lirai en chernin de fer ,car je pars dans quatre jours pour 400 [401] Paris, d'ou je rne propose d'envoyer une critique acerbe au redacteur des Convorbiri literare. Je vais chercher [e soleil partous ou je pourrais le trou­ ver ; ma chaleur naturelle ayant subi une forte baise depuis quelques annees, Ies hivers de ma chere patrie me sont de­ venus insupportabls et meme pernicieux. Et la Chambre! diras-tu ? he bien la Chambre se passera de moi comme elle I'a fait !pendant huit ans et moi je rne passerai d'elle avec la mâme Iacillite. Nous avons bon carac­ tere cornme tu vois. Sur ce, mOD cher vieux, ouvre tes bras pour que je m'y precipite avantde nous quitter, et ceci fait, presente mes rneilleurs arniries a Md. Ghica. Tout a coi, V. Alecsandri Si tu vouiais m'ecrire, tu adresseras tes lettres a ma belle soeur : Madame Noemi A. A veuue de l'Irnperarrice 64, Paris. Mirceşri, ocr. 18'691 Iubite, Am primit, în sfîrşit, volumul tau din Canzorbiri economice, îl voi Citi în tren caci plec peste patru zile spre Paris, de unde îmi propun sa trimit o critică acerba redactorului Convorbirilor literare. Voi cauta soarele peste tot unde voi putea să-I gasesc; caldura mea naturala suferind o foarte mare scadere de cîţiva ani, iernele iubitei mele patrii mi-au ajuns de nesuferit şi chiar daunatoare. Şi Camera! îmi vei spune? ei bine, Camera se va lipsi de mine aşa cum a facut-o timp de opt ani, şi eu ma voi lipsi de ea cu aceeaşi uşu­ rinţa. Dupa cum vezi, avem firi fericite. Cu aceasta, dragul meu, deschide-ţi braţele ca sa ma arunc în ele înainte de a ne părăsi, şi aceasta făcură, prezinta cele mai bune amicitii ale mele d-nei Ghica. Al tău. V. Alecsandri Daca vei vrea sa-mi scrii, vei adresa scrisorile tale cumnatei mele: Doamna Noemi A. Avenue de l'Imperarrice 64, Paris. ":01 [402] CATRE IACOB NEGRUZZI 232 Mirceşti, 1 noiembrie 1869 Iubite domnule Negruzzi, Graţie viscolului ce s-a ridicat de vro trei zile, ma aflu Încă tot pe [oc şi, drept mîngîiere, am avut rnulţumirea de-a primi scrisoarea d-cale din 29 oct. Descrierea ce-mi faceţi despre banchetul "Junimei" a marit părerea mea de rau (re­ gresul) ca nu am putut merge Ia Iaşi ca să iau parte Ia veselia amicilor mei. Ştii cît ma interesez Ia existenţa acestei socie­ tăti ; rolul Ia care ea este chemata pe scena Iiterară va lua cu timpul o importanţa care se şi presimte de pe acum. Ea va realiza adevarata Academie în privirea gustului, în privi­ rea armoniei şi a esteticei, care trebuie să prindă Ia formarea limbei noastre, caci, dupa parerea mea, Ipedanteriile Acade­ miei bucureştene vor rămînea de rîsul generaţiilor viitoare. M-a bucurat deci foarte rnu't cînd am aflat din scrisoarea d-rale ca v-aţi decis a intra în lupta sciintifică cu pedantis­ mul. Nu ma indoiesc de victorie, fiindcă nişte simpli gra­ mariei care nu au produs nimic în literatură nu pot să stea faţă cu adevăraţii Iiterarori. Publicul se va da negreşit cu acei ce-I încîntă prin procedurile lor şi va rîde de acei ce cată să-I năucească cu nişte stropşituri ridicole. Curagiu dar, scumpii mei amici; aveţi o frumoasa campanie de făcut, aveţi de aparat tezaurul cel mai scump ce aţi moştenit de Ia stră­ moşi, limba, adica simbolul sacru al naţionalităţii noastre. Ardelenii, sub masca romanismului, lucreaza Ia desfrăti­ rea românilor, catînd a rumpe acel [anţ ,puternic ce leaga strîns pe românii din diferitele provinţii, limba strămoşească. Cînd docuitorii de peste Carpaţi or invaţa a grai ca Cipa­ riu, Laurian, Macsim et tuti-quantl, ei nu se vor mai înţelege cu românii din Principate şi cu cei din Basarabia, şi în acea zi glorioasă pentru pedanti, nemţii şi ruşii vor bate în palme! Insa sper ca ne-a feri Dumnezeu de-o asernine calamitate. In zilele aceste am mai descoperit doua cuvinte pocite. Ţi le trimit ca să le adaogi la Dicţionarul grotesc, după cuvintele regres şi negles. Adresa mea Ia Paris este: 64 Avenue de l'Imperatrice, Trimite-mi acolo orice-i vroi sa-mi scrii. 402 i I I [403] Adio, iubite domnule Negruzzi, arata amiciile mele d-lor Maiorescu, Pogor, Leon, Caragiani, Paicu etc. AI d-tale amic devotat, V. Alecsandri Am cetit în Monitor lista articolelor cuprinse în no. din 15 oct. al Albinei Pindidui. Intre de figureaza balada d-tale Mervan şi Dicţionarul grotesc pe care dI. Grandea binevoieşte a�l cualifica de: glume asupra unor cuvinte noua. Daca s-ar întîmpla sa vezi acel numar şi dacă acea calificare ar figura şi .În foaia Albinei, te-aş ruga sa binevoieşti a face o mică nota În Convorbiri pentru a spune verde în ochi d-dui Gran­ dea, că Dicţionarul grotes nu e o colecţie de glume, ci o critică foarte serioasă. CATRE NICOLAE PISOSKI 233 Paris, dec. 1869 Iubite Nicolau ... u .. .u .. u ... s, Sînt zece zile de cînd mă aflu În Paris şi d-abia astazr găsesc vreme ca să-ţi scriu. Sosind aice, am schimbat trei apar­ tarnenturi, unele mai reci decît altele, şi, în sfîrşit, rn-arn aşe­ zat Ia Pavillon de Rohan, rue de Rivoli 172, unde am o pri­ veală frumoasă şi o căldură mai creştinească. Parisul este o adevărată minune, însă, pentru ca să-I apre­ ciezi pe cît merită, trebuie sa ai 25 de ani şi 250 de mii de franci pe an de aruncat pe Ia caretaşi, pe Ia restaurante, pe Ia orfevri, pe Ia teatru, pe Ia Bois de Boulogneşi, mai cu seama, În poalele parizienelor. Traiul e un vîrtej nebunatic, Însă un vîrte] în care averi ca de-alde noastre se risipesc uşor ... M-am acquitat de comisionul ce mi-ai dat. Cerceii au fost găsiţi foarte bine lucraţi şi foarte plăcuţi. Ai fost declarat om de gust bun şi colonel aimable. Ghidi, hoţ bătrîn! ai izbutit a te imprieteni cu una din cele mai frumoase femei din Paris. 403 [404] Am găsit pe Marghiolita crescută şi schimbată mult în avantagiul său. ,Inc� a crede ca va deveni foarte gentile cînd se va forma. In doi ani s-au facut pariziana de maniere, spiritul ei s-au dezvoltat şi chiar caracterul ei s-au îndulcit în atmosfera în care trăieşte. Maica sa ° găseşte perfectă şi o mănîncă cu ochii. Mama, tot mamă. Voi mai şedea la Paris vro doua săptămîni, apoi VOI pleca la Cannes. Adio, să ne videm sănătoşi, v. Alecsandri Multe amicii din partea Paulinei. CA TRE ALEXANDRINA GHICA 234 [1869] 1 Cbere Princesse, Desole de vous savoir souffranee, mais nous esperons vous voir bien portantedemain a dejeuner 11112 h. Votre ami tout devoue, V. Alecsandri [1869]1 Iubită prinţesă, Intristat de a vă şti suferindă, nădăjduim Însă să vă vedem sănă­ toasă mîine la prînz 111/2 ore. Prietenul dumneavoastră devotat, v. Alecsandri 404 [405] 235 Ce jeudi [1869] l Cbere Prineesse, Soyez la bienvenue dans nos Iparges. Pauline a donne l'ordre de preparer un plat de sarmale a votre intention. Nous vous attendons a bras ouverts. A vous de eoeur, V. Alecsandri Joi [1869] 1 Iubită prinţesă, Fiţi binevenită pe meleagurile noastre. Paulina a dat ordin să se pregătească o oală cu sarmale în cinstea dumneavoastră. Vă aşteptăm cu braţele deschise. Al dumneavoastră din inimă, v. Alecsandri CATRE PANT AZI GHICA 236 Nice, 4 mai 1870 hâtel du Luxembourg Mon eber Pantazi, Vous vous etes peut-etre demande parfois ce que j'etais devenu et dans quelle partie du Monde je trainais ma valise ? Je viens aujourd'hui satisfaire la curiosite de mes amis. Pour­ quoi aujourd'hui plutor qu'un autre jour ? Je n'en sais rien ; 405 [406] c'est peut-etre l'effet du Mistral qui a souffle pendant qua­ rante huit heures et qui m'a Iortement agace les nerfs. Je suis done a Nice depuis un rnois, occupe essentielle­ ment a me frotter le dos au solei. Ce diab'e de soleil! j'ai eouru pendant cinq rnois a sa recherche et je l'ai a peine de­ couvert sur les bordsde la Mediterranee, ou il semble se com­ plaire de Facon a oublier le reste du Monde. A Vierme, j'ai trouve du vent glacial, a Munich deux pieds de neige, a Paris des pluies, rnelees de givre, a Lyon le Mistral, a Marseille le remistra! qui avait prealablement passe par des regions froides, a Cannes, merne, i'ai eu a subir une autre espece de Boree impetueux nomrne Noroi (Nord-Est) ... et partout, partout, des ehambres a courants d'aire et des cheminees qui fument comme tous les pachas d'Orient ... Enfin, moitie gele, enrhurne, pestant, eternuant et surtout me mouchant je suis parvenu dans une region 'plus elemente, a Nice, ou je me delecte dans de veritables l.ains de rayons solaires. La mer bleue comme les yeux de la premiere de moi­ selle qu'on croit aimer, s'etend sous mes fenerres, avec son mouvement perpetuel et ses nuances infinies de saphir. de lapis-lazulli, d'indigoe:tc. Au loin, sur la ligne de l'horizon passent de nombreux vaisseaux, voiles deployees, qui vont dans toutes les parties du Monde et qui rn'attirent comrne des syrenes ... et moi je reste tranquillement au bord dans les de­ lices d'un farniente aussi italien que roumain. Voila ma vie et la vie telle que je la comprends, mais qu-::: malheureus�m::i1t je ne pourrai pas mener longtemps car je compte m'en retom'­ ner a Mircesti vers la fin de juin. Maintenant a vous: que faites-vous la-bas, la-bas dans cette contree ou les orangers ne fleurissent pas mais ou l'on devient si facilement grand homme? Donnez-moi des nou­ velles, beaucoup de nouvelles PQlitiques, litteraires, mondai­ nes, etc. Bref envoyez-moi un cargaison de nouvelles taut de suite, 'car monsejour a Nice .ne doit pas se prolonger. Jean Ghica est-il a Buca·rest ? et Balaciano ? et mon frere ? J'attends votre reponse et vous embrasse paur la peine. Tout a vous . . V. Alecsandri 406 [407] Nisa, 4 mai 1870 Hotel du Luxembourg Iubite Pantazi, Poate te-ai întrebat cîteodată ce devenisem ŞI 10 ce parte a lumii Imi tîram valiza? Astazi vin sa satisfac curiozitatea prietenilor mei. De ce astăzi mai curînd decît în al ta zi? nu ştiu nimic; este poate efectul Mistralului care a suflat timp de patruzeci şi opt de ore şi care mi-a zdruncinat nervii. Sînt deci la Nisa de o lună, ocupat, mai cu seamă, în a-mi freca spatele la soare. Acest afurisit soare! am alergat timp de cinci luni în căutarea sa şi abia l-am descoperit pe malurile Mediteranei, unde se pare că se simte atît de bine, încît uită restul lumii. La Viena am găsit un vînt îngheţat, la Munchen două picioare de zăpadă, la Paris ploi amestecate cu chiciură, la Lion Mistralul, la Marsilia remistralul, care mai Înainte trecuse prin regiuni reci, la Cannes, chiar, am suferit un alt fel de vînt de Nord puternic numit Noroi (Nord-Est) ... , şi peste tot, peste tot, camere pline de curente de aer şi de cămine care fumegă ca toţii paşii din Orient ... In sfîrşit, pe jumătate îngheţat, cu guturai, blestemînd, srrănutînd şi, mai cu seamă, ştergîndu-rni nasul, am ajuns Într-o regiune mal blîndă, Ia Nisa, unde ma distrez în adevărate băi de raze solare. Marea, albastră ca ochii primei domnişoare pe care crezi că o iubeşti, se întinde sub ferestrele mele, cu mişcarea sa perpetuă şi nuanţele sale nesfîrşite de safir, de lapislazuli, de indigo etc. In depărtare, pe linia orizontului, trec nume­ roase vase cu pînzele Întinse, care merg în toate părţile lumii şi care mă atrag ca nişte sirene... şi eu rămîn liniştit la mal în farmecul unui far­ niente atît italienesc, cît şi românesc. Iată viaţa mea şi viaţa aşa cum o înţeleg, dar pe care, din nefericire, nu o voi putea duce mult timp căci socotesc să mă întorc la Mirceşti pe la sfîrşitul lui iunie. Acum, la rîndul dumitale : ce faceţi acolo, acolo în acel ţinut unde portocalii nu înfloresc, dar unde devii aşa de uşor om mare? Dă-mi veşti, multe veşti politice, literare, mondene etc. Pe scurt, trimite-mi o încărcă­ tură de veşti numaidecît, căci rămînerea mea la Nisa nu trebuie să se prelungească. Ion Ghica este la Bucureşti? şi Bălăcianu? şi fratele meu? Aştept răspunsul dumitale şi te îmbrăţişez pentru osteneală. Al dumitale, v. Alecsandri 407 [408] CATRE IACOB NEGRUZZI 237 Nisa, 4 mai 1870, Hotel du Luxembourg Iubite domnule Negruzzi, Sînt astazi şase luni în capat de cînd am !plecat de la Moldova şi de şase .luni ma aflu fara nici o ştire de "Juni­ mea" şi de lucrarile sale. Toate numerile Convorbirilor lite­ rare au ramas în urma mea la Mirceşti şi formeaza negreşit o frumoasa piramida pe biroul meu. La întoarcerea mea voi avea mult de citit şi aceasta perspectiva ma bucura, însa pîna atunci curiozitatea mea rămîne în cui; te rog dar sa bine­ voieşti a o satisface prin o scrisoare care sa ma înştiinţeze şi despre sănătatea amicilor mei, şi despre mişcarea literara din teară ; îmi vei produce o mare, foarte mare mulţumire. Eu, de la plecarea mea, am fost şi sînt chiar astazi În lupta cu mici mizerii ale sănătăţii, ceea ce părinţii noştri nurniau zai/lu şi, lucru mai grav, nu am scris nici macar doua rînduri. O sfînta [ene rn-au cuprins În strainatate şi, mai cu seama, pe malul Marei Mediterane. Se vede ca influenţa inve­ cinatei Italie m-a facut un fierbinte adorator al dulcelui far­ niente ; sper Însa că, revenind la Mirceşti şi aşezîndu-rnă pe fotoliul biroului meu, voi recăştiga timpul pierdut şi voi da iar probe de viaţa. În vreme de giomătate de an am făcut un voiaj foarte original a la recherche du soleil * şi pretutindene am gasit iarna, ger, ploaie, vînturi, camere În forma de mori de vînt şi camine care produceau mai mult fum decît ca> dura. De-abia aici am dat de mult doritul soare, 'Însa şi aici razele {ui sint adeseori răcorire peste masura de rasuflarea vîntului Mistral, care turbura marea şi liniştea celor ce tra­ iesc pe malurile ei. Cu toate aceste, nimic nu e frumos, atraga­ tor, nimic nu absoarbe gîndirile cu o mai deplina încîntare ca privirea acelei Întinse albăstrimi a Mediteranei. Aş fi În stare sa şed ani întregi a o privi fara ca sa ma satur de acest spectacol măreţ. De la ferestrele mele vad trecînd În depar­ tare pe ,lini,a orizonului vapoarele şi vasele cu veluri, care fac * In căutarea soarelui (limba franceză). 408 [409] voiajul Orientului şi, pentru un vechi călător ca mine, tre­ cerea lor îmi fură minţile şi mă îndeamnă a mă lua pe ur­ mele lor. Proiectul meu este de-a trece pe Ja Napoli, Roma şi Ve­ neţia cînd a fi sa mă întorc în ţeară, adică încursul lunei lui iunie; dacă în acest interval mă va vizita vreo inspirare, oi căra să o opresc din zbor pentru ca sa o trimit Convorbirilor lite:a�e; pănă .a��nci .insă, trimit redactorilor acelei foi cele mal SIncere amicu. Al d-tale amic, V. Alecsandri 238 Paris, 1 iunie 187C Iubite domnule Negruzzi, Scrisoarea d-tale m-au bucurat foarte mult prin ştirile ce cuprinde despre mişcarea literară din Moldova. Deşi "Juni­ mea" a pierdut cîţiva din membrii sai, totuşi văd cu multe­ mire că foaia Convorbirilor îşi urmeaza calea cu o perseve­ renţă care va fi apreciată la timp. Nu te îndoi că va veni o zi cînd meritul adevarat se va recunoaşte de toţi şi atunci lu­ crarea folositoare a "Junimei" va dobîndi aplauzele oameni­ lor de conştiinţă şi de bun-simţ. Nebunia politică a smintit la noi cei mai mulţi creieri, epi­ demia e generală! Cînd dar ;în mijlocul unei asernine triste epidemii se găsesc tineri feriţi de dînsa şi cari conlucrează serios la o operă de regenerare a minţilor, acei tineri .păsesc pe adevărata cale, ce duce la un viitor ferice şi glorios pentru ei şi pentru ţeara lor. Curaj dar şi noroc bun. Sînt Foarte doritor de-a cunoaşte idila ce ai compus şi sînt încredinţat că este bună de vreme ce este rodul unei inspirări poetice şi a suvenirilor din copilărie. Te rog să-mi trimiţi aice macar numerile ce vor ieşi în timp de-o luna, căci am de gînd a mai întîrzia în Franţa pînă la finele lui iunie. Adresa mea este Hătel du Pavillon de Rohan, rue de Rivoli, 172. Paris. 409 [410] Ma înştiinţezi ca ai primit din partea mareşalului Curţii o poezie a mea: Bărăganul,1. dedicată domnitorului. Iata în citeva cuvinte istoria acestui pastel: Găsindu-mă la Bucureşti, maria-sa au binevoit a-mi oferi o frumoasa fotografie ce reprezinta cîmpiile Valahiei. La aceasta gratiozirate am raspuns prin promiterea de-a face în versuri descrierea acelui tablou şi de a o prezenta mariei­ sale. în adevar am întrîziat cam mult de a-mi împlini faga­ duinţa, însa la Nisa am avut o ora de buna dispunere şi am scris Bărăganul. Am trimis acea poezie domnitorului cu c scrisoare, însa fără nici o dedicaţie (alăturez aici copia acelei scrisori pentru curiozitate). Aceasta au fost din parte-mi un act de curtuazie catre maria-sa, care s-a aratat totdeauna cătră mine de-o amabilitate foarte graţioasă. Cu toate aceste, Columna Traianului, redigeată de Hăjdeu, atribuie Ipurtarea mea unei simţiri de linguşire. Fie-i columna uşoară 1. .. Cît pe ce era sa scriu calomnia ,în Joc de columna! Aceste le înşir aice numai şi numai pentru ca sa vezi că oamenii de litere, chiar cei mai independenţi, sînt supuşi a fi muşcaţi de năpîrci, însa ei trebuie sa răspundă cu dispreţ acelor ce se încearcă a-i stropi cu veninul lor. Adio, te îmbrăţişez, V. Alecsandri Multe amicu fratelui d-tale şi d-Ior Maiorescu, Pogor etc. CATRE MARIE BOGDAN 239 [Arcachon, 15-20 iulie s.n.] 18701 Ma chere Marie, Ta lettre nous a Fait grand plaisir en nous apportant de bonnes nouvelles de ta sanre et de tes etudes. Maman sera heureuse de recevoir ta lettre en langue roumaine. Quant a moi tu sais co:mbien je serai satisfait lorsque tu sauras ecrire l'anglais aussi facilement que le Irancais. Ce que je desire 410 [411] pour toi c'est que tu r'appliques a apprendre plusieurs langues et a etudier serieusement Ia rnusique ainsi que le desin. Plus tard quand tu seras une grande demoiselle tu comprendras mieux les avantages de ces etudes et tu me seras reconnais­ sante d'avoir tant insiste pour que tu iacquieres le plus de connaissancesaussi utiles qu'agreables. Maman est devenue une forte nageuse au bout de la qua­ trieme lecon de natation,elle Iair la coupe tres-bien si bien meme qu'elle ne reculerait pas devant l'idee de traverser l'Ocean. Heureusement que je suis la pour I'empecher de faire certe imprudence. Nous jouissons ici 2 de chaleurs tres-Iortes, je suppose en consequence que le sejour de Paris doit etre intolerable. Mais Avenue du Roule vous devez avoir un peu plus d'air en qualite decamp (15),l.VIII; original. 4H T 1 [445] Bibliografie: V. Alecsandri, Corespondenţă, Buc., 1860, p. 196-198, lipsă adaosul de pe ultima filă verso. 1 Personaj din Muta din Partiei, operetă de Daniel-Francois Esprit Auber (1782-1871). 2 Condiţiile grele de guvernare cu două guverne, două Camere, deplasarea dintr-o capitală în cealaltă, dorinţa poporului pentru o Unire completă au dus la Unirea definitivă, din decembrie 1861, realizată cu mari greutăţi diplomatice şi interne. Cf. Dan Berindei, Lupta diploma­ tică pentru desăvîrşirea Unirii, loc. cit., Buc., 1960, p. 428-449. CATRE ION BRANIŞTEANU 27 Paris, 16 noiembrie 1861 B.A.R., S 24 (1 O)/L VII ; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Scrisori, mente f .Ediţie îngrijită, note, traduceri şi Buc., E.P.L., 1964, p. 25-27. însemnări, »Studii şi docu­ indici de Marta Anineanu 1 Pentru neplăcerile cu moara din Pătrăşcaăi, cf. aici p. 433, n. 1 2 In legătură cu abuzurile arendaşului Mirceştilor, Racoviţă, privind tăierea copacilor din luncă, V. Alecsandri mai scrisese lui J. Brănişteanu şi în 1 aprilie 1861, ef. aici p. 14. Această grijă pentru podoaba Mirceş­ rilor şi încîntarea pe care i-o producea lunea, mai cu seamă după absen­ tele îndelungate din ţară, exprimată în scrisorile de mai tîrziu, i-au su­ gerat lui Perpessicius frumosul articol Elogiul Mirceştilor, În Alte men­ ţiuni de istoriografie literară şi folclor, 1957-1960, Buc., E.P.L., 1961, p. 62-70. 3 Frosa Grigoraş. Cf. B.A.R., ms. rom. 4913. CĂ TRE ION GHICA 28 Paris, 25 nov, 1861 B.A.R., ms. rom. 803, f. 99; original. 445 [446] Bibliografie: V. Alecsandri, Corespondenţă, Buc., 1960, p. 75-76; traducerea republicată în Vasile Alecsandri, Publicistică, Scrisori, »Clasicii literaturii moldoveneşti". Ediţia îngrijită, prefaţă şi indici de H. Corbu, Chişinău, 1968, p. 172. 1 Articolul lui Ion Ghica era Dacia veche, publicat în Revista ro­ mână, voI. 1, 1861, p. 385-426. 2 Dupa felul cum îi scrie lui Ion Ghica, s-ar părea că poetul scrisese deja aceste relatari din călătoriile sale, dar prima, călătoria pe cîmpul de lupta din Italia, din 1859, nu se cunoaşte decît în scrisoarea către Ubicini (cf. V. Alecsandri, Opere, VIII, Buc., 1981, p. 438-439), iar din călătoria în Crimeea se păstrează numai doua fragmente de va­ riante (cf. B.A.R., ms. 2253, f. 27-36; 37-39), intitulate Suvenire, din 1855. Una dintre variante poate fi scrisa în 1861, iar cealalta în 1875, pentru Convorbiri literare. Ambele nu cuprind decît relatarea călă­ toriei pe mare, dintre Constantinopol şi Crimeea. Cf. în V. Alecsandri, Opere, VIII, Buc., 1981, p. 227-232, corespondenţa sa cu C. Negri şi M: Kogalniceanu, trimisa din Crimeea; V. Alecsandri, Opere, IV, Buc., 1973, p. 682-686 şi note p. 901-904. 3 Domnii Bibescu şi Ştirbei fiind fraţi, aceasta explică expresia de branche aÎllee et brancbe cadette, ambii candidaseră la alegerile din 1859 şi continuau să socotească pretendent, posibil, pe Nicolae Bibescu, fiul fostului domn. CĂTRE MINISTRUL AFACERILOR STRĂINE AL ŢARII ROMANEŞTI 29 Paris, 27 nov. 186\ B.A.R., ms. rom. 2253, f. 348 ; ciornă. 1 Pentru sarcina pe care a avut-o V. Alecsandri, ca agent la Paris în 1861, în legătură cu expozitia de la Londra, cf. aici p. 440, n. 2. 446 [447] CATRE ION BRANIŞTEANU 30 Paris, 28 nov. 1861 B.A.R., S 24 (11)/L VII ; original. 1 In toata perioada şederii sale la Paris, ca agent al Principatelor, in locul fratelui sau, plecat în ţara, se resimte de aceasta lipsa de bani, fie Că drepturile de agent erau foarte mici, fie ca poetul ducea o viaţa costisitoare ; fapt este ca scrisorile adresate lui I. Brănişteanu, varul şi omul sau de afaceri, sînt pline de cereri de bani. 31 [Paris, p. 28 noiembrie 1861] B.A.R., S 24 (24)/L VII; original. Cf. aici p. 433, n. 1. 2 Nevoia de a vinde moşiile se datora grijii pe care o avea de a nu-şi putea plati datoriile, dintre care una catre domnitorul Cuza, de 10000 de ducati. In aprilie acelaşi an, cînd I. Alecsandri vînduse moşia Tărnauca, sperase sa poata plati dobînzile, dar fratele sau nu şi-a PUtut acoperi nici propriile sale datorii. CE. aici p. 436 n. 7. Pătrăşcanii, pentru care la îrnproprietărirea ţăranilor va avea neplăcute procese cu aceştia, nu au fost vînduţi decît mai tîrziu, iar Borzeştii au constituit 'în 1'877 dota fiicei sale, Maria. Cf. şi scrisoarea lui Cuza din 20 apri­ lie/2 mai 1862 în Scrisori către Vasile Alecsandri, Buc., 1978, p. 155-160. 32 Paris, 18 dec. 1861 B.A.R., S 24 (18)/LVII; original. 1 Cf. supra, n. 2. 447 [448] CĂTRE COMITETUL CENTRAL AL EXPOZIŢIEI UNIVERSALE DE LA LONDRA 33 Paris, 26 decembrie 1861 B.A.R., ms. rom. 2253, f. 322; ciornă. Bibliografie: Monitor, 17 ianuarie 1862, p. 49; V. Slăvescu, Ramă­ nia la Expoziţia Universală din 1862, în Revista Fundaţiilor, X, nr. 4, aprilie 1943, p. 174. 1 Pentru problemele legate de Expoziţia Universală de la Londra, cf. aici p. 440, n. 2. CĂTRE PETRACHE POENARU 34 [Paris, p. 1 ianuarie 1862] B.A.R., ms. rom. 2253, f. 320 ; ciornă. 1 Petre Poenaru (1799-1875), profesor. A studiat la Viena şi la Paris. A participat la revoluţia de la iS21, fiind secretarul domnului Tudor; profesor la şcoala de la »Sf. Sava", din 1832 şi director al Eforii Şcolilor Naţionale pînă În anul. 1848, perioadă în care a contribuit la organizarea învăţămîntului naţional. A participat la revoluţia de la 1848, s-a ocupat de presă, a publicat cărţi de matematică. �n 187� a fost făcut membru al Academiei Române. CATRE ION BRĂNIŞTEANU 35 Paris, 2 ianuarie 186.2 B.A.R., S 24 (13)/L VII ; original. 448 J i , I [449] CATRE DOMNITORUL ALEX. I. CUZA 36 Paris, 3 ianuarie 1862 B.A.R., Arhiva domnitorului Cuza, XLVII, p. 281-282; original. Bibliograjie : V. Alecsandri, Scrisori, însemnări, Buc., 1964, f. 29-30. 1 V. Alecsandri felicită pe domnitor pentru Unirea definitivă din decembrie 1861, pentru care se dusese o grea luptă diplomatică, Ia care contribuise şi poetul, trimis în misiune extraordinară. Cf. aici p. 434, n. l. CATRE ION BRANIŞTEANU 37 Paris, 7 ianuarie 1862 B.A.R., S 24 (14 )/L VII ; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Corespondenţă, Buc., 1960, p. 35-36; traducerea reeditată de H. Corbu, În Vasile Alecsandri, Publicistică. Scri­ sori, Chişinău, 1968, p. 157. 1 Piesele nu vor fi publicate la Paris, CI în ţară. CATRE MINISTRUL AFACERILOR STRAINE AL TARII ROMANEşn 31 Paris, 10 ianuarie 1862 B.A.R., ms. rom. 2253, f. 361 ; ciornă; Arh. St. Buc., Arhiva isto­ rică centrală, microfilm, nr. 39, cadrele nr. 23-24, limba franceză. Bibliografie; Monitorul, 18 ianuarie 1862, p. 53, limba romana; V. Slăvescu, România la Expoziţia Universală din 1862, în Reuista Fun­ daţiilor, X. nr. 4. aprilie 1943, p. 175, limba română; M. Soveja, Nor 44.9 [450] documente despre Vasile Alecsandri, în Revista Arhivelor, VIII, ar. 2, 1965, p. 258-259, limba română. Nu am văzut originalul. 1 In problema participării Principatelor la Expoziţia Universală de la Londra din 1862, ef. aici p. 440, n. 2. Comitetul Central al Expoziţiei, care acceptase ca acestea să expună în pavilion propriu, revine asupra deciziei în urma hotărîrii Turciei de a participa şi ea; în această nouă situaţie urmînd ca Principatele, aflate sub suveranitatea Porţii, să expună În acelaşi pavilion cu aceasta. CATRE MINISTRUL AF AOERILOR STRAINE AL MOLDOVEI 39 Paris, 10 ianuarie 1862 Originalul în Arhiva Ministerului Afacerilor Străine, dosar 191, limba română; B.A.R., ms. rom. 2253, f. 363 ; ciornă. Nu am văzut originalul. 1 cr. supra, n. 1. CATRE PETRACHE POENARU 40 Paris, 10 ianuarie 1862 B.A.R., ms.. rom. 2 253, f. 360; ciornă. 1 cr. supra, n. 1. CATRE F. R. SANDFORD 41 [Paris, p. 10 ianuarie 1862] Arhiva Ministerului Afacerilor Străine, dosar 191, copia acestei scrisori şi copia scrisorii lui F. R. Sandford, secretarul Comitetului Expoziţiei de '450 [451] la Londra, ambele de mîna lui V. Alecsandri; B.A.R., ms. rom. 2253, f. 318; ciornă. Bibliograţie : Monitorul, 18 ianuarie 1862, p. 53, limba română; V. Slăvescu, România la Expoziţia Universală din 1862, în Revista Fun­ daţiilor, x, nr. 4, aprilie 1943, p. 175, limba română. 1 Cf. aici p. 450, n. 1. CATRE MINISTRUL AFACERILOR STRĂINE AL TARII ROMĂNEŞTI 42 15 ianuarie 1862, Paris Originalul în Arhiva Ministerului Afacerilor Străine, dosar 191, cu data 16 ianuarie, limba română; B.A.R., ms. rom. 2253, f. 365; ciornă. Bibliografie: Monitorul, 18 ianuarie 1862, p. 53, cu data 16 ianuarie, limba română. Nu am văzut originalul. 1 Cf. aici p. 98-99. CATRE ALEXANDRINA GHICA 43 Paris, 15 ianuarie 1862 B.A.R., 1 (5)/CCCXVII; original. 1 Ion Ghica. CATRE ION BRANIŞTEANU 44 Paris, 15 ianuarie 1862 B.A.R., S 24 (15)jLVII; original. 451 [452] CATRE ION EM. FLORESCU 45 Paris, 19' ianuarie 1862 ML.R., 17743/1-2; original. Bibliografie :Vasile Alecsandri: Intervenţii pentru aplanarea unui COIl­ flict diplomatic. Cuvînt introductiv şi note de Marta Anineanu, În Man,uscriptum, V, nr. 4 (17), 1974, p. 51-55. 1 Ion Em. Fl6tescu(1819-1893), general, fiul vornicutui Mano­ iache Florescu şi al Zincăi Faca, ginerele domnitorului Gheorghe Bibescu. Si-a făcut studiile militare În Franţa (1836-1842). A fost Însărcinat cu organizarea micii armate existente atunci, a înfiinţat şcoala militară în 1846. Sub Cuza a fost ministru de Război, din 1861, În mai multe guverne, şi ministru al Lucrărilor Publice (1865-1866). Din 1871 pînă în 1876, este din nou ministru de Război; făcînd parte din guvernul conservator, dat În judecată de Camera liberală În 1876, este Împiedicat să ia parte la războiul de Independenţă. Aceasta a provocat scrisoarea în versuri a lui V. Alecsandri, care a avut o mare circulaţie şi 'a stîrnit tor atîtea adeziuni, cît şi proteste. Are meritul de a fi introdus instrucţia în toate şcolile militare. Vezi scrisorile lui V. Alecsandri către Ion Em. Florescu referitoare la manualele pentru şcolile militare (ef. aici p. 169-- 170, 189-190). 2 Le Constitutionnel publicase la 12 decembrie 1861 un articol semnat de B. Lonik care, pe lîngă unele intrigi politice, ridiculiza organi­ zarea armatei române, uniformele ei imitate după cele franceze, insu­ ficienta instrucţiei, administraţia necompetentă etc. Articolul a produs o îndreptăţită revoltă a armatei, care a fost exprimată printr-un protest scris, adresat ziarului francez semnat, prin tragere la sorţi, de generalul Ion Em, Florescu, şeful Statului major, colonelul Manu,comandantul regimentului 5 infanterie, şi maiorul Donici, şeful batalion ului de geniu. In ziua În care V. Alecsandri scrie generalului Florescu pentru a-l con­ vinge să renunţe la altă satisfacţie, le Constitutionnel publicase, sub sem­ nătura redactorului-şef, Paulin Limayrac, un articol prin care Îşi exprimă regretul că ofiţerii români s-au simţit ofensati. CE. articolul reprodus În la Vaix de la Roumanie, II, nr, 5, 30 ianuarie 1862, p. 9. 3 De fapt, articolul nu recunoştea vina şi nu dădea o satisfactie .răsunătoare", aşa cum dorise generalul Florescu, ci socotea că aprecierile severe nu' exclud simpatia şi interesul pe care Franţa îl arată dezvoltării Principatelor. 452' [453] T \ 4 Probabil sublocotenentul Aurelian Botianu, aflat atunci la şcoala de Stat major din Paris pe care, împreună cu alt camarad, îi delegase generalul Florescu să se informeze despre sursa articolului şi să ceară satisfacţie. Li' s-au dat asigurări că articolul nu provenea de la guvernul francez, ceea ce compromitea mai putin relaţiile române-franceze. 5 Scrisoarea de protest fusese publicată în ziarul de limbă franceză de la Bucureşti, la 28 decembrie 1861/9 ianuarie 1862. 6 Sigur V. Alecsandri a încercat, prieteneşte, să-I împiedice pe ge­ neralul Florescu de a face din acest incident un conflict diplomatic; de fapt însă, campania Împotriva Principatelor îşi făcuse loc în presa franceză la sfîrşitul anului 1861, prin corespondenţe trimise chiar din ţa;ă, ostile guvernării lui Cuza. La 20 noiembrie 1861, în Monitorul .apăruse o notă de protest a guvernului faţă de aceste calomnii, notă trimisă lui V. Alecsandri, atunci agent la Paris, pentru a fi publicată în presa franceză. CA TRE CORNESCU 46 21 ianuarie 1862 B.A.R., S 6/L VIII; original. CATRE ION EM. FLORESCU 47 Paris, 23 ianuarie 1862 M.L.R., 17 744; original. Bibliografie: Vasile Alecsandri: Interventii pentru aplanarea UI/UI conflict diplomatic. Cuvînt introductiv şi note de Marta Anineanu, în Manuscriptum V, nr. 4 (17),1974, p. 55-56. 1 Cf. aici p. 452, n. 2. 2 Textul semnat de Lonik, apărut în le Constitutionnel. la 12 de­ cembrie 1861, nu ne este cunoscut decît din comentariile presei româneşti .şi din protestul, pe puncte, trimis de ofiţerii români. 453 [454] 3 Probabil articolul semnat "Le Boniface", pomenit în Unirea, IV, nr. 1, 2 ianuarie 1862, p. 2, şi nr. 2, 5 ianuarie, p. 7. 4 Cf. aici p.453, nr. 6. CĂTRE ION GHICA 48 Paris, ianuarie 1862 B.A.R., ms. rom. 803, f. 101-102; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Corespondenţă, Buc., 1960, p. 76-78, traducere republicată de H. Corbu în Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori. Chişinău, 1968, p. 172-175. 1 Fluviul uitării, care, după mitologia greacă, se găseşte în Infern. 2 Caimata, stradă şi biserică în Bucureşti (pe bulevardul Republicii, locul fostului altar era însemnat printr-o troiţă). Pe această stradă îşi avea sediul tipografia ziarului Românul. Contemporanii înţelegeau prin Caimata pe C. A. Rosetti, directorul Românului, Ion Brătianu şi grupul de ."roşii". V. Alecsandri era revoltat de felul în care decurgeau luptele politice în ţară. �n urma Unirii definitive, administrative, din decembrie 1861, se formase un guvern unic conservator, prezidat de Barbu Catargi (care va fi asasinat la 8 iunie 1862, fiind ostil reformei agrare). "Radi­ calii", în frunte cu Ion Brătianu şi C. A. Rosetti, se opuneau guvernului conservator, dar fiind şi ei împotriva reformei agrare, vor termina prin a se înţelege cu adversarii, formînd "monstruoasa coaliţie cu care Cuza va avea de luptat pînă la sfîrşitul domniei. Pentru a-i înjosi, V. Alec­ sandri îi numeşte ucenici de bucătar şi foloseşte expresia din arta culi­ nară: ti la craţiaudine, care însemnează a frige un pui, căruia i s-au scos mai întîi oasele şi a fost turtit ca o broască, aceasta pentru a da o imagine a violenţei cu care roşii înţelegeau să conducă ţara. 3 Personaje din piesa Zgîrcitul răsipitor.ln Clevetici, V. Alecsandri satirizează pe C. A. Rosetti, iar în Tribunescu, pe Ion C. Brătianu. Cf. în V. Alecsandri, Opere, VIII, Buc., 1981, p. 515, scrisoarea din 1860, octombrie 26, către Ghica. 4 v.. Alecsandri nu ignora valoarea cunoscutelor colegii franceze, dar ştia că tineretul era atras şi de localurile de petrecere enumerate, apărute la jumătatea secolului al XIX-lea, şi cunoştea şi sobrietatea englezilor. 454 [455] T I 5 Pentru motivele care au determinat retragerea Principatelor de la Expoziţia Universala de la Londra, cf. aici p, 440, n, 2. 6 Petrache Poenaru. 7 Este prima menţiune ca se ocupa de o comedie în patru acte re­ lativa la Ciocoi, din toate proiectele făcute se va ajunge la comedia Boieri şi ciocoi, din 1874, ef. aici p. 495, n. 2. 8 Pentru relatarile calatoriilor din Crimeea şi Italia, cf. aici p. 446, n. 2. 9 Ion Ghica intervenise în Camera în anii 1860 şi 1861 privitor la concesiuni, iar în 1864, publica în Monitorul, nr. 110, secr. XLII, 14 februarie, 1864, p. 872-873, Concesionarea drumurilor de fier. Deci V. Alecsandri, Înainte de a face demersul pe lînga Cuza, din mai 1862, pentru a i se acorda concesionarea liniei Bucureşti-Giurgiu, înţelege sa se informeze din studiul lui Ghica (cf. aici p. 149-160). 49 [Paris, p. 24 ianuarie 1862] B.A.R., ms. rom. 807, f. 154; original. 1 �n scrisoarea catre Ion Ghica, datata "Paris, ianuarie 1862" (cf. aici p. 113-118), trimisese pentru Revista română trei poezii şi propunea să trimită Inşiră-te mărgărite, deci această scrisoare nedatată se plaseaza Ja cîtva timp" dupa precedenta. La 24 ianuarie se tinuse prima şedinţa a Camerelor, reunite dupa dobîndirea Unirii definitive, administrative, din decembrie 1861, deci scrisoarea este dupa 24 ianuarie. CATRE F. R. SANDFORD 50 Paris, 5 februarie 1862 B.A.R., ms. rom. 2253, f. 367; ciorna. 455 [456] CATRE ION BRĂNIŞTEANU 51 Paris, 11 februarie 1862 .B.A.R., 24(16}/LVlI; original. 1 Pentru necazurile cu moara din Pătrăşcani, cf. aICI p. 433, n. 1. 52 [Paris, p.l1 februarie 1862] B.A.R., S 24 (18)/L VIII ; original. CATRE GEORGE ALEXANDRESCU Uru::CHIA 53 Paris, 14 februarie 1862 B.C.S.; original. 1 Cartea după care s-a făcut traducerea este de A. Papiu Ilarian, Independintia constitutionale a Transilvaniei {Partea Il II, laşi, 1861, 81 p. 1, 95 p. (II), semnată numai cu iniţialele P.I.A. Traducătorul este George Alexandrescu Urechia, jurist, şi nu V. A. Urechia. CĂTRE MINISTRUL AFACERILOR STRĂINE AL Ţ ĂiRlI ROMANEŞTI Paris, 15 februarie 18162 Arh. St. Buc., Arhiva istorică centrală, microfilm nr. 39, cadru nr. 28. Bibliografie: M. Soveja, Noi documente despre Va;i/e Alecsandri, în Revista Arhivelor, VIII, nr. 2, 1965, p. 260. Nu am văzut originalul. 456 [457] CATRE DOMNITORUL ALEX. I. CUZA 55 Paris, 15 februarie 18'62 B.A.R., S 9 (4)jLVn; original. Bibliografie: Marta Anineanu, Din corespondenţa diplomatică a lui Il asile Alecsandri, loc. cit., Buc., 1960, p. 271-272. 1 Pentru situaţia lui Baligot de Beyne, cf, aici p. ·B7-438, n. 1. 2 Opoziţia pentru intitularea "România" o făcea mai ales Austria. CE. Popa Victor, Citet:a date În legătură cu adoptare" numelui de "România" [1838-1862], în Studia Hist., 1959, fasc. 1, p. 81-90. CATRE ION BRANIŞTEANU 56 Paris, 24 iebruarie 18162 B.A.R., S. 24(17)jLVII; original. 1 Grija pentru ocrotirea luncii din Mirceşti o mai dovedise şi în 16 noiembrie 1861, cf. aici p. 445, n. 2. 2 Cf. aici p. 433, n. 1. 3 In mai toate scrisorile către 1. Brănişteanu, poetul dovedeşte grija deosebită pe care o avea pentru Paulina Lucasiewicz, viitoarea sa sotie, care conducea gospodăria de la Mirceşti. CATRE ION GHICA 57 Paris, 18 martie 18o� B.A.R., ms. rom. 803, f. 103; original. 457 [458] CATRE ION SRANIŞTEANU 58 Paris, 2 aprilie 1862 B.A.R., S 24 (19)!L VII; original. 1 Pentru serviciile pe care i le aducea 1. Brănişteanu, în lipsa sa din ţara, cf. aici corespondenţa cu acesta dintre 1 aprilie 1861-ianua­ rie 1864. 59 [Paris, aprilie 1862] B.A.R., S 24 (20)!L VII; original. CATRE ION GHICA 60 Paris, 4 aprilie 1362 B.A.R., ms. rom. 803, f. 104-105; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Corespondenţă, Buc., 1960, p. 80-83; traducerea republicată de H. Corbu, în Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 175-176. 1 Ion C. Brătianu, marele orator! 2 Dimitrie C. Brătianu (1818-1890), om politic cu funcţii şi sarcini multiple. 3 C. A. Rosetti. 4 Nu se va publica decît Estract din istoria misiilor mele politice în Convorbiri literare, în 1878, Cf. V. Alecsandri, Opere, IV, p. 554-598 şi note p. 858-864. 5 Manuscrisul Poeziilor populare va fi daruit doamnei Elena Cuza pentru Azilul .• Elena Doamna" şi se va publica abia în 1866-1867. 458 "... I [459] � I 6 S-a publicat sub pseudonimul V. Mircesco, Grammaire de la langue roumaine, Precede d'un apercu bistorique sur la langue roumaine par A. Ubicini, Paris, 1863. 7 Răspunsul pentru Grigore Alexandrescu, în legătură cu costul ilustrării cărţilor, îl trimite în scrisoarea către Ion Ghica din 18 mai 1862, cf. aici p. 144-146. 8 Grigore B. Gănescu (1809-1882), profesor, publicist, stabilit la Paris, scoate ziarul le Courrier de Dimanche, ostil lui Napoleon III, expulzat, revenit în Franţa în 1870 şi naturalizat francez. 9 Mazas, închisoare celulară construită la Paris în anul 1845. 10 Dimitrie Cozadini, om politic, a luptat pentru Unire; deputat, ministru, sotul Elenei Cozadini care datora poetului o sumă de bani. 61 Paris, 11 aprilie J.8162 B.A.R., ms. rom. 803, f. 107; original. 1 Cîteva capitole din acest roman au fost publicate în ziarul ln­ dependinţa, 1861-1862, şi au fost atribuite de unii istorici literari lui Pantazi Ghica, iar de alţii lui Ion Ghica, confundate fiind cu încercarea de roman a acestuia, Alecu. Cf. V. Alecsandri, Opere, VIII, Buc., 1981, p. 564-565, n. 2,scrisoarea lui V. Alecsandri către Alex. Hurmuzaki ; Ion Gbica, »Documente literare inedite". Ediţie îngrijită, prefaţă şi note de D. Păcurariu, Buc., E.S.P.L.A., 1959, p. V-VII, unde se înregistrează toate părerile asupra paternităţii romanului. CATRE ELENA MANU 62 Paris, 12 aprilie 18'62 Bibliografie: G. Bogdan-Duică, O scrisoare a lui V. Alecsandri, în Transilvania, LVII, nr. 2, februarie 1926, p. 134-135. Se menţionează că provine din arhiva Odobescu, pusă la dispoziţie de Gl. Goga. 1 Credem că este Elena Manu, căsătorită întîi cu Alexandru Flo­ rescu, apoi cu C. Cornescu. 4!)9 [460] CATR.E ION GmCA 63 Paris, 1'& mal 18�2 B.A.R., ms. rom. 803, f. 108-109; original. 1 Cf. aici p. 139-141, scrisoarea către Ghica din 4 aprilie 1862, În care îl anunţă că se va ocupa de cererea lui Gr. Alexandrescu. 2 Revista română. CATRE ION BRANIŞTEANU 64 Paris, 18 mal 186:: B.A.R., S 24(21)jL VII; original. 1 Pentru afacerea Ion Botez - moara din Pătrăşcani, cf. aici p. 433, n. 1. 2 Proiectul căii ferate de la Mihăileni la Galaţi fusese concesionat de Mavrogheni, dar nu fusese prevăzută şi legătura Ocna-Iaşi, deci calea ferată nu ar fi trecut prin Borzeşti. In legătură cu dezvoltarea reţelei de cale ferată din Moldova, V. Alecsandri a Încercat de mai multe ori să-şi valorifice lemnul din pădurile moşiilor Pătrăşcani şi Borzeşti. CATRE DOMNITORUL ALEX. 1. CUZA 65 Paris, 20 mai 18;62 Bibliografie: A. D. Xenopol, Domnia lui Cuza-Vodă, vol. II (VII} al Istoriei românilor, laşi, 1903, p. 305-313; Il. Chendi, Scrisorile lui V. Alecsandri, II,· În Tribuna, Arad, XIII, nr, 260, 29 noiembrie/12 de­ cembrie 1909, p. 10, traducere. 1 Origînalul scrisorii nu se păstrează, este cunoscută numai din publicaţia lui Xenopol, care nu Îi dă Începutul. 460 ""T" I [461] 2 Scrisoarea poetului este răspuns la scrisoarea lui Cuza din 20 apri­ lie/2 mai 1862 (ef. Scrisori către Vasile Alecsandri, Buc., 1978, p. 155- 160) în care, după comentariile în legătură cu Unirea definitivă, dom­ nitorul îi scrie despre chestiunile pomenite în scrisoarea lui V. Alec­ sandri: cumpărarea moşiei Ruginoasa, situaţia materială a lui Iancu Alecsandri, nemulţumirile împotriva lui V. Place, siutaţia lui Baligot. 3 Cf. pasajul din scrisoarea lui Cuza sus-rnentionată pentru situaţia materială a lui Iancu Alecsandri. 4 Cf. aici p. 86-87, scrisoarea către 1. Brănişteanu, cu data [p. 28 noiembrie 186\). 5 Această cerere de concesionare, pentru care a fost atît de pe nedrept blamat, nu fusese ideea poetului, ci sugestia lui Baligor de Beyne, care realiza el însuşi un profit serios din această afacere. Ea venea într-un moment în care situaţia materială a fraţilor Alecsandri era foarte proastă, şi, în afară de aceasta, asemenea procedee nu erau lucru neobişnuit, dacă şi alţi boieri sau oameni politici o practicau. Chiar în domeniul concesionării reţelei de căi ferate mai figurau nume ca Mavrogheni şi printul Grigore BrÎncoveanu. Legătura cu omul de afaceri Lefevre o făcuse Baligor, în vederea unui împrumut al ţării, care nu s-a realizat. Se păstrează un dosar complet al afacerii Lefevre în arhiva lui Iancu Alecsandri (ef. B.A.R., ms. rom. 5742, f. 1-342). V. Alecsandri nici cel putin nu-l cunoştea pe Lefevre care, Ia 27 martie 1863, îi scrie cerindu-i să-i cedeze această concesiune contra unei sume de bani (loc. cit., f. 1-2). Baligotde Beyne, în scrisoarea din 27 iunie/ 9 iulie către V. Alecsandri, consideră afacerea ca şi făcută, cu unele modificări în suma pe care trebuia să o dea Lefevre, deşi ştia că nu se putea conta pe ratificarea Camerei (loc. cit., f. 26-27). Tot Baligot ii scrie lui Iancu Ia 1 septembrie, explicîndu-i care este situaţia cu concesia lui Lefevre şi care le sînt avantajele (loc. cit., f. 36-37). La 1 octom­ brie 1863, V. Alecsandri îi scrie lui Iancu dîndu-i explicaţii asupra acestei concesiuni (ef. aici p. 184-187) şi tot Ia aceeaşi dată îi trimite şi o scri­ soare de împuternicire pentru a trata la Londra cu Lefevre. Cameraamînă şi împiedică concesionarea către V. Alecsandri, iar Forrnalitătile durează, . cu schimbări alternative de cîştig sau nereuşită, pînă în 1866 martie, după abdicarea lui Cuza, cînd concesiunile proiectate cad. 6 Prinţul Grigore Brîncoveanu, fiul fostului domn Gheorghe Bibescu. 7 Pentru nemulţumirile lui Cuza Împotriva lui Victor Place, vezi mal sus scrisoarea citată, n. 2. 8 Tabăra de Ia Floreşti, ţinutul Prahova, organizată de Cuza în 1859. V. Alecsandri care se întorsese în luna iulie din misiunea sa în străină­ tate venise în Tabără pentru a-i expune rezultatul demersurilor sale. 461 [462] 9 Pentru situaţia lui Baligot de Beyne, ef. aici p. 437-438, n. 1. 10 ,In legătură cu decorarea mai scrisese lui Cuza în scrisoarea din 15 februarie. Cf. aici p. 126-129. CATRE DOMNITORUL ALEX. I. CUZA - CATRE PLACE-TATAL 66 Paris, 28 mar 18�2 B.A.R., Arhiva domnitorului Cuza II, f. 14 ; original. 1 Domnitorul Cuza trimisese la 27 aprilie/9 mai 1862 o scrisoare agentului de la Paris - V. Alecsandri - prin care explicîndu-i că în urmă cu un an, crezînd că va avea nevoie de' un informator la Paris, alesese pe tatăl consulului Victor Place, cum această nevoie nu s-a făcut însă simţită, îl roagă acum să comunice lui Place-tatăl că funcţia sa a încetat şi drepturile sale au fost lichidate cu fiul său, Victor Place. Cf. şi Scrisori către Vasilt Alecsandri, Buc., 1978, p. 160-161. CATRE ALEXANDRU ODOBESCU 67 Paris, } iuni 1862 B.A.R., S 36/L VIII; original. Bibliografie: Tribuna, Arad, XIII, nr. 282, 25 decembrie/7 ianuarie 1909, p. 24; G. Popa-Lisseanu, Din corespondenţa lui Al. Odobescu, în Convorbiri literare, LVII, februarie 1925, p. 84-85. V. Alecsandri, Corespondenţă, Buc., 1960, p. 199; republicară de H. Corbu, în Vasile Alecsandri, Publicistică, Scrisori, Chişinău, 1968, p. 404. 1 Cf. aici p. l1J-118, scrisoarea către Ion Ghica, din ianuarie 1862, prin care îi trimite poezii pentru Revista română. 2 Suoenirlle s-au publicat în Revista română, II, iulie 1862, p. 305- 313. Partea a doua a Suuenirllor a intrat mai tîrziu în prefata de la OptTe complete, 1875, şi în Albumul unui bibliofil, în Convorbiri literare, 462 [463] 1876. Cf. V. Alecsandri, Opere, IV, p. 819-820, notele la Nicolae Băl­ cescu în Moldova. 3 Cf. Elena Ciornea, Un portret necunoscut al lui Nicolae Bălcescu, în Studii şi cercetări de bibliologie, 1, 1955, p. 288-291. Dagherotipul, aflat astăzi la Cabinetul de stampe al B.A.R., a fost găsit în Arhiva lui V. Alecsandri. CATRE DOMNITORUL ALEX. 1. CUZA 68 Paris, 15 iulie 1862 B.C.S., Arh. Kogălniceanu, XC, doc. 10; original. 1 Urbain Rattazzi (1808-1873), om de stat italian, a ocupat funcţii Însemnate. CATRE A. BALIGOT DE BEYNE 69 Paris, 1 septembrie 18>62 B.A.R., Arhiva domnitorului Cuza, II, f. 47; original, 1 Aceste cîteva rînduri către Baligot sînt adăugate de V. Alecsandri într-o scrisoare a lui Iancu către secretarul domnitorului, din 1862 sep­ tembrie 1, Paris. 2 Gramatica publicată de poet la Paris sub numele de Mircesco. CATRE GIOVENALE VEGEZZI RUSCALLA 70 Paris, 10 septembrie 18'62 B.A.R., S 40jL VII ; original. 1 Giovenale Vegezzi Ruscalla, ef. V. Alecsandri, Opne, VIII, Buc., 1981, p. 642, n. 2. 463 [464] CATRE DOAMNA ELENA CUZA 71 Bucureşti, 3 cer; 18,6,2 Bibliografie: Monitorul, nr. 229, 16 octombrie 1862, p. 953; Re­ forma, IV, nr. 50, 21 octombrie 1862, p. 198; V. Alecsandri, Poezii populare ale românilor, Buc., 1867, p. V-VI; R. S. Dragnea, Dou" scrisori Între V. Alecsandri şi doamna Elena Cuza; în Tribuna, 5 ianua­ rie 1912, p. 1. Lucia Borş, Doamna Elena Cuza, Buc., f.a., p. 110- 111; V. Alecsandri, Opere, III, Buc., 1966 p. 9; Vasile Alecsandri, Opere, III, Buc., 1978, p. 105. 1 Manuscrisul Poeziilor populare s-a publicat abia în 1866/1867, mai Întîi parţial, pentru a figura În expozitia de la Paris din 1867, şi apoi integral. De tipărire s-a ocupat doctorul Carol Davi1a. Cf. aici p. 269, 288-290, 298, corespondenţa cu acesta. CATRE ION EM. FLORESCU 72 Iaşi, 1'6 decemvrie 1 S62 Bibliografie: E. Pencouici, Cartea şcoale1or de întîiu grad. Ediţia a doua văzută şi adăogită de V. Alecsandri, Bucureşti, 1863, p. 8-9. CATRE ALEXANDRU HURMUZAKI 73 Iaşi, 14 martie 18'6j Bibliografie: Luceafărul, Buda, IV, nr. 1 iunie st. v. 1905, p. 231- 232; Concorbiri literare, XL, nr. 6-8, iunie-august 1906, p. 590- 591; Tribuna, Arad, XIII, nr. 282, 25 decembrie/7 ianuarie, 1908- 1910, p. 24; publicată, cu omisiuni, de H. Corbu în, Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 476-477; Alecsandri, Cele mai frumoas/ scrisori, Buc., 1972, p. 134-136. 1 Cf. aici p. 465, n. 2. 464 [465] CATRE UL YSSE DE MARSILLAC 7. Iaşi, 1 mai 1863 Bibliografie: La Voix de la Roumanie, III, nr. 27, 28 mai 1863, (n.s.) p. 103; V. Alecsandri, Teatru, voI. I, Buc., 1875, p. XXI-XXIII, unde este republicată scrisoarea în traducere intercalată în aceea adresată unui prieten imaginar, datată hMirceşti 1863"; reripărită în ediţiile Ur­ matoare. 1 Ulysse de Marsillac (1821-1877), publicist şi profesor francez care a condus ziarele la Voix de la Roumanie, le Moniuur roumain şi le [ournal de Bucarest. 2 După apariţia, pe la sfîrşitul lui februarie 1863, a Repertoriului dramatic, II, al lui V. Alecsandri, În o anumită presă bucureşteană s-a Întreprins o campanie împotriva poetului, care, de fapt, îl viza pe dom­ nitorul Cuza, iar pe Alecsandri îl acuza de a fi ostil reformelor, Nici in trecut şi nici în viitor el nu a răspuns criticilor Îndreptate împotriva sa; este pentru prima data cînd îşi iese din rezerva obişnuită dînd publicităţii acest protest. CATRE BIBLIOTECA STATULUI DIN IAŞI 75 23 mai 18'63, Ia�ii Bibliografie: laşu] literar, XVI, nr. 7, iulie 1965, p. 88-89. 1 Biblioteca "M. Eminescu", Iaşi, Dosar 1865-1863, f. 348; la p. 349-361, raspunsul de mulţumire. CATRE PANTAZI GHlCA 76 Iaşi, 29 mal 186'3 B.A.R., S 55(2)/L VII; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Scrisori, Însemnări, Buc., 1%4, p. 107- 1:19; traducerea republicată de H. Corbu, în Vasile Alecsandri, Publi­ cistică, Scrisori, Chişinău, 1968, p. 236-237. 465 [466] i 1 I 1 1 �, 1 Independinşa română este titlul pe care, îl ia ziarul Dimbovita intre 22 noiembrie 1862 şi 23 noiembrie 1863. Panrazi Ghica a fost redactor între 9 aprilie şi 23 noiembrie 1863. La rubrica Varietăţi, acesta publicase articolul Cea din urmă scriere a lui V. Alecsandri. Mărgăritarele, cf. loc. cit., V, nr. 40, 1863, p. 159. In numărul următor a publicat poezia Nicu Bălcescu murind, ibidem, p. 162-163. 2 Alexandrina Ghica. 3 Printesa Ghica, soţia lui Ion Ghica, general şi diplomat, fiul fostului domnitor Grigore Ghica din Moldova. CATRE ION GHICA 77 la4i, 30 mai 18'63 B.A.R., ms. rom. 803, f. 115-116. 1 Camera, ostilă guvernului, crea numeroase incidente. 2 Aluzie la C. A. Rosetti şi la împrejurarea în care, vînzîndu-i-se lucrurile din casă pentru neplata impozitelor, scaunul său de la masa de lucru a fost preţuit de simpatizanţi cu 10.00 piaştri ! CATRE ALEXANDRU ODOBESCU 78 Iaşi, i unic 181613 Bibliografie: Revista română, 1863 iunie, iulie, august, p. 308. 1 I. Missail publica aici, Într-o serie de articole, Evenimentele de la 1821. CATRE IANCU ALECSANDRI 79 Mirceşti., 27 august 1'8'63' B.A.R., ms. rom. 5742, f. 34-35 ; original. 466 [467] 1 Moşia lui Iancu din ţinutul Covurlui, 2 Intr-o scrisoare din 25 iulie 1862, Stambul, C. Negri îi expusese proiectul său de a petrece iarna următoare la Piza. Cf. Scrisori către Vasil� Alecsandri, Buc., 1978, p. 324-326. 3 Pentru concesionarea căii ferate Bucureşti-Giurgiu proiectată cu Lefevre, cf. aici p. 461, n. 5. 4 In 1856, V. Alecsandri mai făcuse şi alte proiecte de a construi la Mirceşti şi Pătrăşcani, constructii în stil englez şi gotic (cf. scrisoarea lui Iancu din 1856 octombrie 16, Paris, B.C.S., Arh, Kog, CX, doc. 12). In 1860, însărcinase pe arhitectul P. A. Tabai cu planuri mai puţin costisitoare, iar în 1885, pe arhitectul Xenopol, dar din lipsa banilor, poetul nu a putut niciodată face mai mult decît casa cunoscută, ridicată sub supravegherea Paulinei. CATRE ALEXANDRU ODOBESCU 80 Mirceşti, 14 septembrie 1863 B.A.R., ms. rom. 311, f. 4-5; original. Bibliografie: P. V. Haneş, Cîntarea României, Buc. 1900, p. 20, fragment; Alexandru Russo, Scrieri, ed. P. Haneş, Buc., 1908, p. 363- 364; II. Chendi, Scrisorile lui V. Alecsandri, II, în Tribuna, Arad, XIII, nr. 282, 25 decembrie/7 ianuarie 1910, p. 24; T. Vârgolici, Aleeu Russo, Buc., 1964, p. 177-179, facsimil; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 404-405. 1 Odobescu începe prin a publica Cugetările lui A. Russo. Comen­ tînd ce apăru se în România literară, hotărăşte în ce ordine se vor publica în Revista română manuscrisele lui Russo, date de V. Alecsandri. Acestea au rămas probabil la Odobescu, care le dăruieşte Academiei. ele formînd ms. rom. 311. Cf. Revista română, 1863, p. 361-362. CATRE DIM. A. STURDZA 81 Mirceşti, 29 sept. 1863 B.A.R., S 22(2)/DCCLII; original. 467 [468] CATRE IANCU ALECSANDRI 82 Iaşi, 1 octombrie 1863 B.A.R., 1l1S. rom. 5742, f. 42-43 ; original. 1 Pentru concesionarii căii ferate Bucureşti-Giurgiu proiectată cu Lefevre, cf. aici p. 461, n. 5. Cu toata grija poetului de a recomanda arderea acestei scrisori, Iancu a pastrat-o în arhiva sa. 83 Iaşi, 1 ocotrnbrie 1863 B.A.R., ms. rom. 5742, f. 40 ; original. 1 Cf. aici p. 184-187, scrisoarea precedentă, către acelaşi, cu aceeaşi dată. CA TR'E ALEXANDRU ODOBESCU 84 Iaşi, 2 oct. 1863 B.A.R., ms. rom. 311, f. 2-3 ; original. Bibliograţle : Alexandru Russo, Scrieri, ed. P. Haneş, Buc., 19::8, p. 362-363, fragment; Tribuna, Arad, XIII, nr. 282, !5 decembrie- 7 ianuarie 1909-1910, p. 24; un fragment substanţial republicat de H. Corbu, în Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 403-404; Alecsandri, Cele mai frumoase scrisori, Buc., 1972, p. 139-142. 1 Frămîntările diplomatice care făceau sa se schimbe din nou ra­ portul de forţe între marile puteri puneau Principatele într-o situaţie politică dificilă, pentru echilibrarea căreia, Cuza trimite pe V. Alecsandri într-o misiune extraordinară. 2 La Voix de la Roumanie. 3 Cf. aici p. 181-182, scrisoarea către Odobescu, din 14 septem­ brie 1863. 4 In legatura cu paternitatea Cîntării României, cf. V. Alecsandri, Opere, VIII, Buc., 1981, p. 579-580, n. 4. 468 T I [469] CA TR.E ION EM. FLORESCU 85 Iaşi, 6 octombrie 1863 Bibliografie: Viaţa militară, 1967, nr. 6, p. 1-l (Contribuţia lui Vasile Alecsandri la întocmirea unor regulamente necesare armatei române). 1 Cf. aici p. 169-170. CATRE PANTAZI GHICA 86 Iaşi, ocr. 10, 1865 B.A.R., S 55(3 )/L VII ; original. Bibliografie: Alecsandri, Cele mai frumoase scrisori, Buc., 1972, p. 142-148. 1 Pantazi Ghica publică în I nde pendinţa română o serie de articole intitulate Impresiuni de călătorie; în capitolul Moldavia, luînd ca pre­ text o vizită făcută poetului la Mirceşti, elogiază activitatea lui Alec­ sandri, consacrată creaţiei literare şi preocupării pentru îmbunătăţirea stării materiale a ţăranilor de pe moşia sa. Articolul lui Pantazi Ghica era o încercare de a lua apărarea lui V. Alecsandri, care, după apariţia. piesei Rusaliile, fusese învinuit şi atacat în presă că este ostil reformelor. Cf. Independinţa română, V, nr. 73, 1863, p. 290-292. 2 La 12 octombrie 1863 se formează al doilea minister Kogălni­ ceanu, în care avea sa mtre şi Pantazi Ghica. 3 Aluzie la Convenţia de la Paris, de la principiile căreia Princi­ patele s-au abătut adesea. CATRE LUDOVIC STEEGE 87 Mihăileni, 25 oct. 186) B.A.R.,S 44 (1)/LVrr; original. 'Bibliografie: V. Alecsandri, Scrisori, Însemnări, Buc., 1964, p. 133-136. 469 [470] CATRE SMARANDIŢ A DOCAN 88 Vineri, [Mihăileni, 25 octombrie 1863] B.A.R. S 37 (2)/L VII; original. 1 La această dată poetul scria din Mihăileni doctorului Ludovic Steege »În momentul de a trece frontiera" (ef. supra). Cum 25 octom­ brie cădea Într-o vineri, iar în scrisoarea către Srnărăndita se precizează că pleca peste »două ore", Însemnează că ambele scrisori au fost scrise în aceeaşi zi de 25 octombrie 1863. Tot în 1863 s-a jucat şi Surugiul la Iaşi. 2 Aluzie la cunoscutul vers din poezia lui Malherbe, Vers a Du Perier pour la mort de sa fille. CATRE A. BALIGOT DE BEYNE 89 Paris, 14 noiembrie 1863, seara B.A.R., Arhiva domnitorului Cuza, II, f. 318; original. 1 Rînduri scrise de poet În scrisoarea lui Iancu Alecsandri către Billi­ got de Beyne, de la această dată; neconcordanta de date se explică prin adăugarea lor a doua zi, 15 noiembrie. CATRE DOMNITORUL ALEX. ION CUZA 90 {Paris], 30 noiembrie 1863 B.A.R., Arhiva domnitorului Cuza, IV, f. 172-174; S 9(3) IL VIII, ciornă din care lipseşte pasajul final începînd de la:» Telle est, mon Prince, la conversation ... " Bibliografie: M. Emerit, Une conuersatlon entre l'empereur Napoleon et Basile Alecsandri, în Reuue bistorique, V, nos. 7-9, juillet-septembre 1928, p. 232-236; R. Bossy, Agenţia diplomatică a României la Paris 470 [471] T 1,. a şi legăturile franco-române sub Cuza-Vodă, Buc., Cartea Românească, 1931, p. 301-303. 1 La 30 octombrie/H noiembrie 1863, Baligot de Beyne îl înştiinţa pe poet că domnitorul îl trimite într-o misiune extraordinară la împă­ ratul Napoleon III, căruia va trebui, poate, să-i dea şi unele explicaţii suplimentare pentru care Îi trimite informaţiile necesare. Cf. Scrisori către Vasile Alecsandri, Buc., 1978, p. 78-79. Motivul trimiterii lui V. Alecsandri în misiune extraordinară, secretă, la Napoleon III şi nevoia de a expune pe larg situaţia critică internă din Principate erau determi­ nate de proiectul loviturii de stat care trebuia să aibă loc în decembrie. Cf. Ion Hudită, Franţa şi Cuza-Vodă. Lovitura de stat proiectată în 1863, în Hrisouul, voI. 1, 1941, p. 90-99. 2 Cuza proteja mişcarea revoluţionarilor polonezi condusă de colo­ nelul Zygmunt Milkowski, care încerca să ajungă în Polonia trecînd prin Basarabia. Nerespectîndu-se măsurile stabilite, s-a ajuns la ciocnirea sîn­ geroasă de la Costangalia, Între insurgentii polonezi şi armata română. Principatele trebuiau să-şi păstreze neutralitatea pentru a nu atrage in­ tervenţia armată a Puterilor garante. Cf. Gh. Duzinchievici, Cuza-Vodă­ şi reuoluţia polonă din 1863,' Buc., 1935, 103 p.; 1. Boicu, Cuza-Vodă faţă de lupta popoarelor pentru emanciparea naţională, în Cuza-Vodă. In memoriam, Iaşi, 1973, p. 235-259. 3 Credem că V. Alecsandri Îşi pregătise dinainte eventualele răs­ punsuri pe care ar fi trebuit să le dea la întrebările împăratului. Aceasta ar justifica existenţa unei ciorne, de dimensiuni mari, autografă, În care sînt cuprinse la întîmplare, atît răspunsurile din scrisoarea de faţă, cît şi altele, care nu au fost folosite, unele privind conflictele interne ale lui Cuza, cf. B.C.S., Arh. Kogălniceanu, doc. 10. 91 Paris, 31 decembrie 1863- Bibliografie: G. T. K[irileanu1, Documente din epoca Unirii, în Revista istorică, III, nr. 1, ianuarie 1917, p. 119-120. 1 La scrisoarea trimisă de V. Alecsandri domnitorului, în 30 no­ iembrie 1863, acesta îi răspunde la 8/20 decembrie, printr-o scrisoare măgulitoare, făgăduind: »voi şti bine să dovedesc românilor mei, prin fapte, ceea ce tu ai spus aşa de bine ... ", Cf. Scrisori către Vasile Alec­ sandri, Buc., 1978, p .161-163. 471 [472] CĂTRE ION BRĂNIŞTEANU 92 Paris, decembrie 186.3 B.A.R., S 24(22)/L VII ; original. CATRE G. BOTEANU 93 [a. 1864] Bibliografie: G. Boteanu, Suuenire şi impresii ale unui copil allu României, Buc., 1864, p. 26-27. 1 G. Boteanu, născut în Bucureşti la 1837, a urmat şcoala militară, a avut preferinţe pentru literatură. In cartea sa spune că a avut cinstea să primească o scrisoare de la poetul V. Alecsandri, din care citează aceste două fragmente. CATRE ION BRĂNIŞTEANU 94 Paris, ianuarie 1864 B.A.R., S 24(23)/LVII; original. 1 G. C. Nicolescu crede că acum ar fi scris comedia Millo director sau Mania posturilor (cf. Viaţa lui Vasile Alecsandri, Buc., 1962, p. 374). CATRE ALEX. G. GOLESCU-ARĂPILA 95 Mirceşti, 14 febr. 1864 B.C.S., Arh. Kogălniceanu, LXXXV, doc. 3; original. 1 Pentru obţinerea staţiei de cale ferată la Mirceşti, V. Alecsandri a fost nevoit să facă şi alte demersuri. Cf, aici p. 375-377. 472 [473] CATRE MIHAIL KOGALNICEANU 96 Mirceşti, iunie 1864 Muzeul de Istorie Ploieşti, C 34203 ; original; B.A.R., S 30(1 )/L VIU; copie. Bibliografie: V. Alecsandri, Corespondenţă, Buc., 1960, p. 179- 181, traducerea reeditată de H. Corbu, în Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 262-263. 1 Lovitura de stat din 2 mai 1864, care a permis lui Cuza şi Ko­ gălniceanu să în frîngă opoziţia făcută reformei agrare. 2 Cf. aici p. 454, n. 2. 3 Limbă formată din amestecul limbilor arabă, franceză, italiană ŞI spaniolă, vorbită în Algeria şi în Orient. 4 Ioan D. Strat (1836-1870), profesor universitar de economie poli­ tică şi om politic. A fost de mai mult ori ministru. In 1864 era membru al Consiliului de Stat. :; Intervenţia lui Alecsandri a avut ca efect acordarea concesiunii Teatrului Naţional lui Matei Millo. CĂTRE COSTACHE NEGRI 97 Mirceşti, august 1864 B.A.R., S 33(17)jL VIII, copie neterminară, Bibliografie: V. Alecsandri, Scrisori, Însemnări, Buc., 1964, p. 119- 120; traducerea reeditată de H. Corbu, în Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 286-287. 1 Biserica s-a reconstruit după mai mulţi ani, din iniţiativa fostului ei dascăl, Constantin, şi cu ajutorul dat de poet. Cf. V. Alecsandri, Scrisori, I. Publicaţie îngrijită de Il. Chendi şi E. Carcaleohi, Buc., 1904, p. 6-9, scrisoarea adresată lui Titu Maiorescu în 25 martie 1875. 2 Informaţia despre manuscrisul Poeziilor populare este ciudată, pentru că la 4 aprilie 1862 (cf. aici p. 139-141) scrisese acelaşi lucru lui 473 [474] Ion Ghica despre colectia de cîntece populare .revăzute, îndreptate, co­ piate cu litere latine într-o carte mare" ... , iar în 3 octombrie acelaşi an, dăruise manuscrisul doamnei Elena (ef. aici p. 169). Il reluase oare spre definitivare? Conţinutul indicat corespunde exact volumului tipărit în 1867. CATRE A. ;8,ALIGOT DE BEYNE 98 Mirceşti, 29 august 1864 Bibliografie: A. D. Xenopol, Domnia lui Cuza-Vodă, voI. II, (VII al Istoriei românilor), Iaşi, 1903, p. 365-366. 1 Trimis să cerceteze modul cum se aplică legea rurală în ţara, la rîndul său, Baligot de Beyne înfăţişează lui Cuza, în scrisoarea din 12/24 aprilie 1865, rezultatele dezastruoase la care s-a ajuns: nemulţumirea ţăranilor pentru modul de împărţire a loturilor, neîncrederea care îi îm­ piedică să lucreze pămîntul, nemulţumirea proprietarilor nedespăgubiţi, scăderea productiei ... Cf. A. D. Xenopol, op, cit., p. 415-417. 2 Porecla lui Kogălniceanu, la care interveni se în luna iunie 1864 pentru Matei MiIlo. CL aici p. 214-216. CA TIRE DIM. A. STURDZA 99 Mirceşti, 22 sept. 1864 B.A.R., S 22(3)/DCCCLII; original. CATRE NLCOLAE LUCHlAN 100 [p. 1864] B.A.R., S 31 (6)/L VIII; original. 474 [475] T I 1 1 Pălimarul este probabil Paraclislerul sau Florin şi Florica, scrisa Între 1863-1864 şi jucată tot atunci la Bucureşti; după conţinut, s-ar tnţelege că este vorba de o reprezentaţie de la Iaşi. CATRE ALEX. HURMUZAKI 101 Mirceşti, 30 ian. 1865 B.A.R., ms. rom. 3349, f. 16-20; original. Bibliografie: Il. Chendi şi E. Carcalechi, Alecsandri şi românii din Bucovina, în Voinţa Naţională, XXI, nr. 5879, 23 noiembrie/e decembrie 1904, p. 1, şi nr. 5880, 24 noiembriej7 decembrie 1904, p. 1; Il. Chendi, Corespondenţa lui V. Alecsandri cu bucouinenii, în Convorbiri literare, XL, nr. 6-8, ianuarie-august 1906, p. 592-595; republicată, cu mari omisiuni, de H. Corbu, în Vasile Alecsandri, Publicistică, Scrisori, Chi­ şinău, 1968, p .479-482; Alecsandri, Cele mai frumoase scrisori, Buc., 1972, p. 148-153. 1 Farsă de Lohann Nepomuk Nestroy, Der băse Gelst Lumpazi­ -uagebundus. 2 Cf. aici p. 214-216 scrisoarea către Kogălniceanu din iunie 1864. 3 Proiectul (4 martie 1864) întocmit de comisia pentru reorganizarea teatrului românesc prevedea şi crearea unui conservator de artă drama­ tică cu un profesor străin. Millo, care a fost numit profesor de mimică şi declamaţie, cu prilejul deschiderii cursurilor a ţinut un mare discurs. Cf. Ioan Massoff, Teatrul românesc. Privire istorică. II, (1860-1880), Buc., E.P.L., 1966, p. 125-seq. 4 Poezia, reprodusă în lungul post-scriptum al scrisorii, prezintă mici deosebiri faţă de textui tipărit, ex.: ms. dulcea amintire - scumpa amintire ; ms. scump şi glorios - mare, glorios etc. 5 Cf. aici p. 169. 6 Cf. V. Alecsandri, Opere, VIII, Buc., 1981, p. 592-593, n. 6. 7 Primul titlu al proverbului Concina. 8 Ion Vlădicescu (1826-1895), a făcut parte din aceeaşi trupă de actori cu Demetriadi şi Pascaly, împreună cu fratele său, Alexandru, şi artista Fany Tardini (1823-1908). 415 [476] 102 laşi [28] marto I [9 aprilie] 186� B.A.R., ms. rom. 3349, p. 22-23; original. Bibliografie: Il. Chendi şi E. Carcalechi, Alecsandri şi românii din Bucovina, în Voinţa naţională, XXI, nr. 5885, 30 noiembrief13 decembrie 1904, p. 2; Il. Chendi, Corespondenţa lui Alecsandri cu bucouineni, în Convorbiri literare, XL, nr. 6-8, ianuarie-august 1906, p, 596-600; retipărită cu mari omisiuni de H. Corbu, în Vasile Alecsandri, Publi­ cistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 477-479. 1 Data stabilită după ştampila poştii de laşi pe stil nou. 2 Ioan Sbiera (1836-1916), profesor universitar şi scriitor. A făcut cercetări de folclor şi istorie. Din 1866 devine director al Foaiei Soţie­ tăţii din Bucovina. 3 Dimitrie Petrino (1838-1878), fiul Eufrosinei, sora fraţilor Hur­ muzaki, căsătorită" cu Petre Petrino ; poet mediocru, a colaborat la Foaia din Bucovina şi la Convorbiri literare, unde a fost recomandat de V. Alecsandri; profesor de limba română la Universitatea din Iaşi. A înlocuit pe Eminescu la Biblioteca din Iaşi. 4 Va trece prin Cernăuţi la 26-29 decembrie 1866. Cf. aici p. 279_ 5 Cf. aici p. 473-474. Il. 8. CATRE ION GHICA 103 Mirceşti, 1 iulie 1865, B.A.R., ms. rom. 803, f. 121 ; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Corespondenţă, Buc., 1960, p. 83-84.. 1 Apăruse prima broşură din principala lucrare economică a lui Ion, Gica; 1. Introducere. Creditul. Imprumuturile statului, Buc., 1865. 476 [477] T \ 1 \ CATRE PANTAZI GHIOA 104 Mirceşti, octombrie 1865 B.A.R., 55(13 )/L VII; original. Bibliografie: Luceajărtd, Buda, IV, nr. 11, IUnie 1905, p. 232- 233, traducere, cu data greşită. 105 Mirceşti, 30 oct. 1865 B.A.R., S 55(14)/LVII; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Corespondenţă, 1960, p. 168-173; tra­ ducerea reeditată de H. Corbu, în Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1908, p. 237-249. 1 Cugetarea, ziar politic, comercial şi literar, Bucureşti, 18/30 oc­ tombrie-23 octombrie/4 noiembrie 1865. Suspendat pentru atacurile Îm­ potriva guvernului. 2 Actualitatea, ziar politic, literar, comercial şi ştiinţific, Bucureşti, 19 septembrie-2 octombrie 1865. 3 Cf. aici p. 214-216, scrisoarea de intervenţie către M. Kogălni­ ceanu; scrisorile lui MiHo în Scrisori către Vasile Alecsandri, Buc., 1978, p. 282-301; Ioan Massoff, Teatrul românesc, voI. II, Buc., 1966, p. 98 şi urrn, 4 Din scrisoarea următoare rezultă că anunţul pentru Repertoriul dramatic a fost publicat. 106 Mirceşti, 17 nov. 1865 B.A.R., S 55(15)/L VII; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Corespondenţa, 1960,· p. 174-176; tra­ ducerea republicată de H. Corbu, în Vasile Alecsandri, Publicistică. Scri­ sori, Chişinău, 1968, p. 241-242. 477 [478] 1 Cf. aici p. 477, n. 1, 2. 2 Pantazi Ghica îi va trimite comedia Sterian Păţitul. 3 Pantazi Ghica publicase un anunţ pentru Repertoriul dramatic. Cf. aici p. 236-241. 4 De patru ani, V. Alecsandri nu mai fusese chemat de Cuza sa ocupe nici un post politic; relaţiile de prietenie cu domnitorul nu se schimbaseră, dar poetul preferase sa se retraga la Mirceşti, 5 Generalul Ion Em. Florescu, care la acea data era ministrul Afa­ cerilor Interne şi al Lucrărilor Publice. CATRE SMARANDlŢA DOCAN 107 Mirceşti, 27 dec. 186[5] Bibliografie: Cugu clar, III, nr. 16, 28 octombrie 1938, p. 248, anul greşit 1869. 1 Scrisoarea este publicată cu data de an 1869, ceea ce nu este posibil pentru că poetul, reţinut cîtva timp de viscole, pleaca totuşi în strainatate la 4 noiembrie 1869, deci de Anul Nou nu era în ţara ci la Paris. Cf. aici p. 403-404. Nu ne este cunoscut originalul, bănuim însa că anul trebuie să fi fost 1865, pentru ca, în secolul XIX, cifra 5 era scrisa de mulţi într-un fel care o facea sa fie foarte uşor confundată cu cifra 9; chiar şi astăzi, cei ce prelucrează texte din acea epocă se izbesc de această dificultate. CATRE ALEXANDRU HU!RMUZAKI 108 Mirceşti, 9 ghenar [s.n.] 1866 B.A.R., ms. rom. 3349, f. 26-27; original. Bibliografie: Il. Chendi şi E. Carcalechi, Alecsandri şi românii din Bucovina, îh Voinţa naţională, XXI, nr. 5887, 2/15 decembrie 1904, p. 1, fragment; Il. Ghendi, Corespondenţa lui V. Alecsandri cu bucovinenii, în 478 [479] Convorbiri literare, XL, nr. 10, octombrie 1906, p. 953-955; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 482, fragment. 1 Nu ştim dacă se referă la Ion sau la Alexandru Vlădicescu, fraţii actori. CATRE ION GHICA 109 Mirceşti, 10 ianuarie 1866 B.A.R., ms, rom. 803, f. 122-123; original. Bibliografie: Literatură şi artă română, II, nr. 9, 25 iulie 1898, p. 546-547, traducere; Alecsandri, Cele mai frumoase scrisori, Buc., 1972, p, 153-158. 1 Broşura nr. 2 din Convorbiri economice. Munca, Buc., 1865, 83 p. 2 Propăşirea. 3 Alecsandri era impotrvia acestor sufixe; scrisese încă din 1855, în România literară, 1, nr. 3, 15 ianuarie, p. 40, un articol: Ablativul clune, De văzut scrisoarea în versuri trimisă lui Pantazi Ghica, semnată .Alecsandriţiune". Cf. aici p .. 363. Poetul mai protestase şi în scrisorile către Grenier, Alex, Hurmuzaki şi I. Negruzzi, iar Maiorescu însuşi cere acestuia din urmă să-i modifice terminaţiile nţiune", dintr-un articol pe care, cînd l-a citit în faţa lui Alecsandri, şi-a dat seama că »termi­ narea era urîtă şi monotonă". CATRE GRlGORE ALEXANDRESCU 110 Mirceşti, 1 februarie 1866 Bibliografie: Convorbiri literare, XXV, nr. 2, aprilie 1891, p. 97-98. 1 Cavalerul AnibalStrambio, consul general al Italiei la Bucureşti. 479 [480] CATRE ALEXANDRU HURMUZAKI 111 Mirceşti, 20 marto 1866 B.A.R., ms. rom. 3349, f. 30-33 ; original. Bibliografie: 11. Ghendişi E.' Carcalechi, Alecsandri şi românii din Bucovina, în Voinţa naţională, XXI, nr. 5887, 2/15 decembrie 1904, p. 1, fragment; Il. Chendi, Corespondenţa lui V. Alecsandri cu bucoui­ nenii, în Convorbiri literare, XL, nr. 10, octombrie 1906, p. 955-959; Viaţa literară, 1, nr. 42, octombrie 1906, p. 2; Vasile Alecsandri, Publi­ cistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 483, fragment; id., Cele mai [rumoas« scrisori, Buc., 1972, p. 159-164. 1 Contele Philippe de Flandre, fratele regelui Belgiei, care fusese propus ca ,,,prinţ străin", în locul lui Cuza, dar care nu a acceptat oferta ce i s-a făcut. 2 C. A. Rosetti. :> Dulceşti, ţinutul Roman, moşia lui Gheorghe Sturdza, căsătorit cu Eliza, sora fraţilor Hurmuzaki, CATRE PANTAZI GHICA 112 Mirceşti, 3 aprilie 1866 B.A.R., S 55(4 )/L VII ; original. CATRE GRIGORE STURDZA 113 21 apri!. t 866, Iaşi Arh. St. Iaşi, Documente, Pachet 551, nr. 12. 480 [481] Bibliografie: Documente, .Studii şi documente". Ediţie, note, glosar de Gh. Ungureanu, D. Ivănescu, Virginica Isac, Buc., Editura Minerva, 1973, p. 312-313. 1 Prefect de poliţie era prinţul Grigore Sturdza. CATRE PANTAZI GHICA 114 Mirceşti, mai 25, 1866 B.A.R., S 55(5)/L VII; original. Bibliografie: E. Carcalechi, Junimea şi Alecsandri, în Convorbiri literare, XXXIX, ne. 6, iunie 1905, p. 409, fragment în traducere. 1 V. Alecsandri citează cîteva neplăcute situaţii politice lipsite de eroism şi demnitate; nedorita ciocnire armată de la Costangalia, dintre revoluţionarii polonezi şi români (cf. aici p. 471, n. 2); sîngeroasa mişcare de stradă din Bucureşti de Ia 3 august 1865, Împotriva domni­ torului Cuza, care lipsea din ţară, mişcare instigată de Ion C. Brătianu ; detronarea lui Cuza; mişcarea separatistă de la Iaşi, din 3 aprilie 1866, 3. lui Nicolae-Roznovanu. 2 Ziarul Românul. 3 Fostul Pasaj Român, din Calea Victoriei, aflat pe locul unde este astăzi magazinul .Muzica" şi unde îşi avea sediul administraţia ziarului Românul, condusă de C. D. Aricescu; poetul înţelege prin aceste cuvinte pe politicienii liberali. CATRE PAULINA ALECSANDRI 115 [Borzeşti, vara 1866] B.A.R., S 19(21 )/L VII; original. 1 Datare incerta. 481 [482] CĂTRE DOMNITORUL ALEX. 1. CUZA 116 Mirceşti, 1 iulie 1866 Bibliografie: A. D. Xenopol, Domnia lui Cuza-Vodă, vol, II (VII al Istoriei românilor), Iaşi, 1903, p. 476-479. 1 Scrisoarea lui Alecsandri este răspunsul la scrisoarea lui Cuza din 16/28 mai 1866 (ef. Scrisori către Vasile Alecsandri, Buc., 1978, p. 163- 164) în care îi comunică şi numirea lui N. Pisoski, prin procură legalizată la Agenţia română din Paris, ca împuternicit al său pentru afacerile pe care le mai are în România. Intre acestea se înscrie şi datoria pe care o mai avea de plătit poetul lui Cuza, ale cărei ecouri se regăsesc în scrisoarea fostului domnitor, din 6 iunie 1869. Cf. ibidem, p. 164-166. 2 Actul ser�i1 al lui Ion Ghica, de a purta fes, era totuşi scuzabil prin aceea că el era bei de Samos. Aceste rînduri însă confirmă identitatea cuvîntului fez (fes) cu calotte şi atunci, folosirea acestuia din urmă sub forma gouoernement de la calotte însemnază guvernul aservit Turciei! CATRE PANT AZI GHICA 117 Mirceşti, 1 iulie 1866 B.A.R., S 55(6)/LVII; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Scrisori, Însemnări, Buc., 1964, p. 109- 111 ; traducerea reeditată de H. Corbu, în Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău 1968, p. 242-244. 1 Cf. aici p. 481, n. 3. 118 Mirceşti, 22 iulie 1866 B.A.R., ms. rom. 803, f. 125; original. 482 [483] T 1 De urmărit procesul cu locuitorii din Pătrăşcani în corespondenţa poetului cu Pantazi Ghica din 1866 pînă Ia 1869 februarie, publicată aici. 2 Alexandrina Ghica. CATRE CAROL DA VILA 119 Mirceşti, 1 august 1866 B.A.R., S 11 (5)/L VIII; original. 1 Carol Davila (1828-1884), medic român de origine franceză. A fost organizatorul serviciului sanitar militar şi al ocronru sanatatn publice. împreună cu N. Kreţulescu a pus bazele învăţămîntului medical din ţara noastră, înfiintînd, În 1857, Şcoala naţională de medicină şi farmacie. A Înfiinţat societăţi ştiinţifice şi gazete medicale. In războiul de Independenţă a condus serviciul sanitar al armatei. In legătură cu originea acestuia, fiica sa, Elena Perticari-Davila, bazată pe afectuoasa corespondenţă a scriitoarei Marie d' Agoult (Daniel Stern), adresată lui Davila, şi pe compararea unor fotografii, a Încercat S3 acrediteze zvonul că doctorul Davila era fiul lui Frantz Liszt şi al Mariei d'Agoult. Cf. B.A.R., Arhiva Perticari-Davila, Varia. 2 Poezii populare, cf. aici p. 473-474, n , 2. CA TRE PANT AZI GHICA 120 Mirceşti, 5 sept. 1866 B.A.R., S 55 (7)/L VII ; original. 1 Cf. supra, n. 1. 2 Nu a plecat decît În luna decembrie 1866 şi a trebuit să se În­ toarcă În august 1867, din pricina procesului cu Pătrăşcanii. 483 [484] CATRE NICOLAE PISOSKI 121 [Mirceşti, a. 25 octombrie 1866] B.A.R., S 54 (37)/L VII ; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXXIX, nr. 11-12, noiembrie decembrie 1905, p. 1006. 1 La 25 octombrie 1866, Baligot şi Pisoski se găseau Ia Bucureşti, deci scrisoarea este anterioară acestei date, abia se proiecta plecarea la Bucureşti, era toamnă Înaintată. Baligot rămăsese În ţară după abdicarea lui Cuza. 2 Castelanele de Ia Ruginoasa trebuie să fi fost Smărăndita Docan, care luase cu arendă moşia Ruginoasa, şi fiica sa, Maria. . . ".r. � 122 Mirceşti, 25 oct. 1866 B.A.R., S. 54 (29)JL VII ; original. CATRE PANT AZI GHICA 123 Mirceşti, 14 nov. 1866 B.A.R., S 55 (7)fL VII; original. 1 Cf. aici p. 483, n. 1. 124 Mirceşti, 16 nov. 1866 1 Această scrisoare motivează, În favoarea lui V. Alecsandri, con­ flictul cu locuitorii din Pătrăşcani. Cf. aici p. 483, n. 1. 484 --------_. __ .. __ ---... [485] T CATRE V. A. URECHIA 125 Mirceşti, 28 noiemv. 1866 B.A.R., S 49 (8)/L VIII; original. Bibliografie: Atbeneul român, 1, nr. 6-7, noiembrie-decembrie 1866, p. 116-117; V. A. Urechi a, 1878, p. III; Alecsandri, Cele mai frumoase scrisori, p. 164-166. 1 Vasile Alexandrescu-Urechia (1834-1901), profesor universitar, om politic, membru şi preşedinte al Academiei Române. Şi-a prescurtat nu­ mele sub forma V. A. Urechia. 2 Cf. aici p. 269. CATRE PAUUNA ALECSANDRI 126 Cernăuţi, joi [29 decembrie s.n.] 1866 B.A..R., ms. rom. 2300, f. 1-2; original. Bibliografie: Literatură şi artă română, VI, 1902, p. 512, V. Alec­ sandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 259; Junimea literară, II, nr. 10, octom­ brie 1905; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 144-145. 1 Se ştie din datele sărbătoririi lui V. Alecsandri la Cernăuţi, că a sosit acolo în ziua de 26 decembrie şi a plecat în ziua de 29. Cum 26 decembrie a căzut într-o luni, însemnează că scrisoarea către Paulina este scrisă joi, 29 decembrie; de fapt a scris-o seara, în ajun. 2 Paulina (1841- ), fiica lui Iosifin şi a Elenei Lucasiewicz, SOţia poetului. R. Rosetti relatează în amintirile sale o poveste foarte romantică despre felul cum acesta a cunoscut-o pe frumoasa Paulina la un han şi a hotărît că o va aduce la el (cf. Amintiri din prima tinereţe, Buc., 1927, p. 104-105). Mai reale sînt informaţiile din corespondenţa poetului cu actorul N. Luchian, despre legătura sa cu Paulina, în anii [486] 1857-1858, cînd s-a născut fiica lor, Marie. Probabil mama şi fiica au fost aduse la Mirceşti curînd după întoarcerea poetului din străinătate, întrucît în martie 1861 (ef. aici p. 12-13) Paulina se afla la Mirceşti încărcată cu toată grija gospodăriei, construcţii etc. Căsătoria oficială nu s-a făcut decît în anul 1876, cînd trebuia normalizată situaţia Mariei, care se Întorcea acum definitiv acasă, după anii de educaţie trăiţi la Paris (cf. actul de căsătorie la Sever Zona. La centenarul lui Vasile Alecsandri, 1821-1921, Iaşi, 1921, p. 87. Prin munca sa a scutit pe poet de grijile administrării averii, Iar devotamentul său i-a atras res­ pectul contemporanilor. 3 Pentru sărbătorirea poetului la Cernăuţi, cf. Alex. Hurmuzaki, V. Alecsandri la Cernăuţi, în Foaia SOţietăţii, III, nr. 2, 1 februarie 1867, p. 20-24; G. Tefan, Alecsandri şi Bucovina, în Junimea literară, II, nr. 10, octombrie 1905, p. 155-159. Vezi şi scurta dar grăitoarea scrisoare a lui George Hurmuzaki către sora sa, Frosa Petrino, despre pri­ mirea făcută lui Alecsandri, emotia acestuia, şi părerea de rău a lui Hurmuzaki de a-l revedea pe poet atît de Îmbătrînit la chip, deşi păs­ trînd aceeaşi vioiciune a spiritului de altădată. Cf. Sever Zota, op, cit. 127 Viena, 19 decemb. [s.v.] 1866 B.A.R., S 19(1 )/LII; original. 1 Smărăndiţa Docan, sora lui C. RoUa. 2 Maria Bogdan, fiica poetului. CATRE DIM. A. SruRDZA 128 Joi [1866-1867] B.A.R., S 22(5){DCCCL VII; original. 1- Ui>sind alte elemente de datare, În afara grafiei şi hîrtiei, s-au pus anii posibili În care să fi avut nevoie de lemn pentru construcţiile de la Mirceşti, 486 [487] T I I l:- i 129 Mirceşti, luni [1866-1867] B.A.R., S 22(S)/DCCCLII; original. 1 Cf.aici p. 486, n. 1. 130 Joi [1867-?] B.A.R., S 22(8)/DCCCL VII; original. Scrisoarea este oricum înainte de anul 1869 cînd Mir-ceşti deve­ niseră staţie de cale ferată. CATRE PAULINA ALECSANDRI 131 Paris, [ianuarie-februarie] 1867 B.A.R., S 19(2)/L VII ; original. Bibliografie: Al. T. Dumitrescu, Scrisori inedite, în Ilustraţiunea română, V, nr. 9-10, 1915, p. 117-118, fragment; AdevăruL Literar, 10 iulie 1921, p. 4. 1 Scrisoarea este scrisă, probabil, în primele luni ale anului, întru­ cît nu era încă primăvară. 2 N. Pisoski. 132 Paris, fevruar, 1867 B.A.R., S 19(4 )/L VII; original. 1 Victor Delmary, actor, director de trupă francez, venit în 1847 şi rămas la noi în ţară, regizor la Teatrul din Iaşi. 487 [488] CATRE ALEXANDRU HURMUZAKI 133 Paris, fevruarie 1867 Bibliograţie : Voinţa natională, XXI, nr, 5889, 17 decembrie, 1904, p. 1-2; Junimea literară, II, nr. 10, 1905, p. 151-152; Convorbiri literare, XL, nr. 9, septembrie 1906, p. 1095-1097. 1 Cf. corespondenţa adresata de Alex. Odobescu lui Iancu Alec­ sandri, comisarul expoziţiei româneşti, în Alexandru Odobescu, Oper», VIII, 1979, p. 145-185. Intre »producte" amintim ca au figurat şi .Cloşca cu pui" şi volumul incomplet al Poeziilor populare, CA 11RE OAROL DA VILA 134 Paris, 18 f ebr. 1867 B.A.R., S 11 (1)/L VIII; original. Bibllograţie : E. Perticari-Davila, Din viaţa şi corespondenţa lui Carol DaviIa, Buc., 1945, p. 223, traducere, p. 224, facsimil. 1 Poezii populare. 13S Paris, martie 1867 B.A.R., S 11 (2)/L VIII; original. Bibliografie: El. Perticari-Davila, Din viaţa şi corespondenţa lui Carol Dauila, Ediţia II, Buc., 1945, p. 223, traducere. Poezii populare. 488 [489] CATRE PAU LINA ALECSANDRI 136 Paris, 7 marto 1867 B.A.R., S 19 (6)/LVII; original. 137 (Paris, p. 7 martie 1867J B.A.R., S 19 (5)/L VII; original. 1 După conţinut scrisoarea este posterioară celei din 7 martie 1867. 138 Paris, martie 1867 B.A.R., S 19 (7)/L VII; original. 139 [Pari�, martie-aprilie 1867 J B.A.R.. S 19 (3 )/L VII ; original. 1 După conţinut, scrisoarea este posterioară celei din februarie 1867. Cf. aici p. 285-286. 140 [Paris, aprilie 1867] B.A.R., S 19 (8)/L VII ; original. 1 Scrisoarea scrisă înainte de Sf. Gheorghe (23 aprilie), deci în cursul lunii aprilie. Anunţă plecarea lui Pisoski spre Moldova. 2 Str ul Marioil, arendaşul moşiilor Părrăşcani şi Borzeşti. 489 [490] 141 Paris, april 1867 a.A.R., ms. rom. 2'300, f. 3-4; original. CATRE PANTAZI GHICA 142 Paris, aprilie 1867 B.A.R., S 5'; (lO)JL VlI; original. 1 Cf. aici p. 483, n. 1. CATRE PAULINA ALECSANDRI 143 Paris, mai 1867 B.A.R., S 19 (lO)VL VIJ; original. CATRE CAROL DA VILA Paris, 8 mai 1867 144 B.A.R., S 11 (3')\JL VIII; original, Bibliografie: E. Perricari-Davila, Din viaţa şi corespondenţa lui Carol Davila, Buc., 1945, p. 225. 1 Expoziţia Universală de la Paris din 1867. 490 [491] CĂTli PAULINA ALECSANDRI 145 (Paris a. 20 mai 1867] B.A.R., S 19 (9)/L VII; original. 1 Data banuita dupa planurile sale de plecare. 146 :---risa, 20 mai 1867 B.A.R., ms. rom. 2300, f. 5-6; original. Bibliografie: Literatură şi artă română, VI, 1902, p. 515; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 260-261. 147 Nisa, 8 iunie 1867 B.A.R., S 19 (11)/LVII; original. Meyerhoffer, bancher Ia Iaşi. CĂ TRE NICOLAE PISOSKI 148 Nisa, 15 iunie 1867 B.A.R., S 54 (1 )/L VII; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXXIX, nr. 11-12, noiembrie­ decembrie 1905, p. 990-991. 1 Doamna Elena venise în ţara penrtu aranjarea unor afaceri. Moşia Ruginoasa era arendară Smârăndirei Docan. 491 [492] CATRE PAULINA ALECSANDRI 149 Nisa, 25 iunie 1867 B.A.R., S 19 (12)fL VII; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Corespondenţă, Buc., 1960, p. 18-19. 1 Aix les Bains În Savoia. Poetul scria fonetic pentru Paulina. 2 Petre Grădişteanu. CĂTRE IANCU ALECSANDRI 150 Nisa, iulie 1867 B.A.R., 18 (20)/LVIII; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Scrisori, însemnări, Buc., 1964, p. 3-5. 1 Descrierea era un simplu pretext pentru a-şi arăta progresele fă­ cute în învăţarea limbii engleze, pe care, după cum o afirmă singur, nu a izbutit niciodată să o cunoască bine, fiind nevoit să recurgă la fiica sa, Marie, pentru a-i traduce vreun text englezesc. Intre manuscrisele de la B.A.R., există un caiet de teme şi exerciţii pentru învăţarea limbii engleze (ms. rom. 4912). In filele acestuia sînt şi două ciome: un frag­ ment de scrisoare nedatată, către nepoatele sale, fiicele lui Iancu, şi altul către acesta, f. 29 verso, din 29 iunie 1867. Cf. şi Aristarc, V. Alecsan­ dri şi limba engleză, în Naţiunea, II, nr. 484, 1947, p. 2. CATRE PAULINA ALECSANDRI 151 Ecs, 10 iuli 1867 B.A.R., 19 (13)/LVII; original. 492 [493] Ţ L Bibliografie: Al. T. Dumitrescu, Scrisori inedite, în Ilustraţiunea ro­ mână, V, nr. 9-10, 1915, p. 118. fragment. 1 Cf. aici p. 492, n. 1. 152 Paris, 9 august 1867 B.A.R., 19 (14)jLVII; original. 153 Viena, duminică [a. 12 august 1867J B.A.R., 19 (15)jLVII; original. Bibliografie: Marta Anineanu, Catalogul corespondenţei lui Vasile Alecsandri, Buc., 1957, p. 589, 591, facsimil; reprodusă prima pagină din acesta de H. Corbu, în Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968. CATRE PANTAZI GHICA �54 Bucureşti, 12 august 1867 B.A.R., S. 5'51 (11 l'/L VII; original. 1 Pantazi Ghica era acum prefect de Buzău, ceea ce explică pen­ tru ce V. Alecsandri apelează la Essarcu (cf. aici p. 297) pentru a-i susţine procesul la Curtea de Apel de la Focşani şi pentru ce cere lui Pantazi Ghica să-i restituie hîr tiile în legătură cu procesul de care pînă atunci se ocupase acesta şi se va mai ocupa. 493 [494] CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 155 Duminică [Bucureşti, 12-17 august 1867] B.A.R., 19' (20)/L VII; original. CĂTRE PREŞEDINTELE ACADEMIEI ROMÂNE 156 Mirceşti, 23 august 18'67 Originalul, În Arhiva Academiei R.S.R. A 7, documente, 1867, p. 7. 1 Ion Eliade Rădulescu. CĂTRE MIHAIL KOGALNICEANU 157 Mirceşti, 30 august 1867 Originalul în Biblioteca "V. A. Urechia", Galaţi. B.A.R., Microfilm M. 224. Bibliografie: Şt. I. Botez, Scrisori inedite ale lui � 'asile Alecsandri, Galaţi, 1938, p. 10-11. CĂTRE PANT AZI GHICA 158 Mirceşti, 30 august 1867 B.A.R., S 55(12)jL VII ; original. 1 cr. aici p. 313-315. 494 [495] CATRE IACOB NEGRUZZI 159 Mirceşti, 2 sept. 1867 B.A.R., ms. rom. 808, f. 1-2; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 3, 1 martie 1895, p. 207-208; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 27-28; V. Alec­ sandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 290-291; Alecsandri, Cele mai frumoase scrisori, Buc., 1972, p. 166-168. 1 S-a publicat în Convorbiri literare, 1, nr. 7-8, 1-15 iunie 1867, p. 92-96, 106-109, sub formă de corespondenţă între Onisim Cerentelu şi d-na Florineasca ; aceasta explică aluzia poetului de la sfîrşitul scri­ sorii. Nesigur de valoarea scrierii sale, C. Negruzzi o prezintă mai întîi lui T. Maiorescu cu următoarea scrisoare din 16/28 mai [1867] : "Domnul [: meu, Nevoit a şide în casă, unde fac o cură, m-am apucat să feştelesc 1 nişte hîrtie, Am voit să spun ceva despre flora română şi s-o dau lui , i Iacob s-o puie în Convorbirile literare. Nu cutez însă pînă nu va trece prin criteriul D-tale. Binevoieşte, domnul meu, a ceti acest negru pe alb, ii te rog, spune-mi curat de poate merita publicitatea. Cu această ocaziune, primiţi, vă rog, şi încredinţarea preadestinsii mele consideratiuni, C. Negruzzi." Cf. B.A.R., ms. rom. 3351, f. 44. 2 Piesa, cu titlul definitiv, Boieri şi ciocoi, se va publica în Con­ vorbiri literare, abia în anul 1874. 3 Nici una din propunerile făcute nu se va realiza curînd: un frag­ ment din Călătoria în Africa se va publica în Convorbiri în anul 1874, iar fragmentul Victor Emanuel-Cauour-Lamarmora. Extract din istoria misiilor mele politice, în anul 1878. 160 Mirceşti, sept. 1867 B.A.R., S 35(1)/LVIII; original. Bibliografie: Convorbiri literare, 1, nr. 16, 15 octombrie 1867, p. 213-214; Vasile Alecsandri, Teatru, 1, Buc., Socec, 1875, p. XXIII- 495 [496] xxv (cu mici deosebiri); V. Alecsandri, Scrisori. Buc., 1904, p. 25-27; Floarea-soarelui, II, nr. 7-12, iulie-decembrie 1928, p. 82-85 (Gh. Car­ daş); V. Alecsandri, Teatru - Comediile, ed. Al. Iordan, Craiova [1939], p. 56-69 (cu mici deosebiri); id., Opere, V, Teatru, Buc., Editura Mi­ nerva, 1977, p. 31-33 (cu mici deosebiri). 1 In articolul Contemporani cu Daumier: scriitori romani şi carica_ turişti francezi Între 1835 şi 1860, în Studii şi cercetări de Istoria artei, seria Arta plastică, tom. 18, nr. 2, 1971, p. 282-284 şi 302, Rernu, Niculescu subliniază influenţa fiziologiilor pariziene şi a unor caricaturişr] francezi ca Daumier şi Gavarni asupra comedii lor lui V. Alecsandri şi asupra Cînticelelor din Galeria de tipuri cuntimpurane, în care poetul român zugrăveşte moravuri şi tipuri. 161 Mirceşti, sept. 1867 B.A.R., ms rom. 808, f. 3; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 3, 1 martie 1895, p. 208-209; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 28-29; id., Publi­ cistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 291. CATRE NICOLAE PlSOSKI 162 Mirceşti, 6 septembrie 1867 B.A.R., S 54(2)/L VII ; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXXIX, nr. 11-12, noiembrie­ decembrie 1905, p. 991-992. 1 Pisoski era procuratorul fostului domn Cuza, pentru afacerile din ţară ale. acestuia; bănuim că »treaba" despre care scrie V. Alecsandri trebuie să fi fost lichidarea datoriei pe care poetul o avea la Cuza, vînzÎnd bonurile puse În gaj ale lui Iancu (cf. aici p. 365-367). Datoria a 496 [497] fost achi tată abia în anul 1869; este interesant de ştiut eleganţa de care a dat dovadă Cuza în chestiunile financiare. Cf. Scrisori către V aşile Alecsandri, Buc., 1978, P- 164-166. 2 Doamna Elena Cuza se găsea în ţara. CATRE PAULINA .\LECSANDRI 163 Cernăuţi, rmercun [11] octombrie 1867 B.A.R., S 19(16)/LVII; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Corespondenţă, Buc., 1960, p. 19-20. 1 V. Alecsandri pleca la Paris pentru a duce pe fiica sa Într-un pension. Dacă au sosit la 13 octombrie la Viena (cf. G. C. Nicolescu, Viaţa lui Vasile Alecsandri, Buc., 1963, p. 4J7), atunci scrisoarea către Paulina poate fi scrisă miercuri 11 octombrie 1867. 164 Viena, simbătă [14 octombrie] 1867 B.A.R., S 19(17)/LVII; original. Bibliografie: Alecsandri, Cele mai ţ runtoase scrisori, Buc., 1972, p. 168-170. 1 Dacă tatăl şi fiica se găseau la Cernăuţi miercuri 11 octombrie, Însemnează că la Viena sosiseră vineri 13, iar scrisoarea este scrisă sîrn­ bătă 14 octombrie. 165 Paris, octombrie 1867 B.A.R., S 19(18)/L VII; original. 497 [498] 166 Viena, gioi [noiembrie] 1867 B.A.R., S 19(19)/L VII; original. CATRE MARIE BOGDAN 167 Noiembrie, 186[7] Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrejois et aujourd'hui, 1920-1923, Buc., 1929, p. 95, cu anul greşit ,,1869" ; Alecsandri, Cele mai frumoase scrisori, Buc., 1972, p. 186-187, cu anul greşit. 1 Data scrisorii, aşa cum a fost publicată de Marie Bogdan, 1869, este ciudata. Dupa conţinut scrisoarea se referă mai curînd la Întoarcerea poetului de la Paris din noiembrie 1867, cînd putea să-i scrie ca a gasit-o bine pe mama sa şi să-i dea biletul şi portretul fiicei lor, despre care o şi prevenise Într-o scrisoare din noiembrie 1867 de la Viena (cf. aici p. 324-325). Data noiembrie 1869 nu poate fi cea adevărata pentru că la 4 noiembrie poetul abia pleca la Paris pentru a o vedea pe Marie şi a-şi petrece iarna În strainatate. Cum din compararea celor cîteva scri­ sori originale, care s-au pastrat, cu textele publicate de Marie Bogdan, se pot constata unele nepotriviri, este de admis ca şi aici a fost o con­ fuzie de grafie Între cifrele 7 şi 9, uşor de înţeles. 2 Marie G. Bogdan (1857-1939), fiica poetului din legătura sa cu Paulina Lucasiewicz, mai tîrziu recunoscută, Intre anii 1867-1876 şi-a facut educaţia în diverse pensioane din Paris şi în mijlocul familiei unchiului sau, Iancu Alecsandri. In rastimpul şederii la Paris a fost adusa la Mirceşti în anul 1874. Inteligenta, buna pianista, cu o fire iute pe care tatal sau a încercat să i-o schimbe. pare că nu s-a Înţeles prea bine cu mama sa. In anul 1877, OCtombrie, s-a casatorit cu Dimitrie A. Catargi, cu care a avut două fiice, Elena şi Margareta. Spre marea ne­ mulţumire a tatalui ei, În 1883 s-a despărţit de soţul sau pentru a se casatori, În acelaşi an, cu George Bogdan, fiu! vornicului Emanuel Bogdan şi al Anei Ghica; Întemeietor al Jockey Clubului, Împreuna cu alţii, pre­ şedinte al consiliului administrativ. Se despart În anul 1884, dar se reca­ sătoresc Î� anul 1886; au avut un fiu, Henri, diplomat, mort în anul 1966. 498 [499] 3 Domnişoara Aimee de La Tullay de Varenne, prietenă cu doamna­ Elena Cuza care ii dăduse în grija pe propria sa nepoată, Elena Lam­ brino, şi care îl sfătuise pe poet sa-şi aduca tot aici fiica, unde mai, erau şi alte fete românce. Corectam acum greşala noastră din alte ediţii, în care am socotit că tante Aimee este Noerni Alecsandri. 4 Fiicele lui Iancu Alecsandri, Helene, Marie şi Alice. CATRE ALEX.ANDRU HUR,MUZAKI 168 [noiembrie 1867}' Bibliografie: Foaia Soţietăţii din Bucovina, III, nr. 12, 1 decembrie 1867, p. 293; Il. Chendi şi E. Carcalechi, Alecsandri şi românii din Bucovina, în Voinţa naţională, XXI, nr. 5890, 5/18 decembrie 1904,_ p. 1. 1 Pentru datarea scrisorii, ef. aici p. 327-328, scrisoarea către Alex. Hurmuzaki din 10 decembrie 1867. Poeziile trimise s-au publicat în Foaia sub titlul Strofe pierdute, ibidem, p. 293-298. 169 Mirceşti, 10 dec. 1867 S.A.R., ms rom. 3349, f. 36-37; original. Bibliografie: Il. Chendi şi E. Carcalechi, Alecsandri şi românii din Bucovina, în Voinţa naţională, XXI, nr. 5890, 5/18 decembrie 1904, p. 1; Il. Chendi, Corespondenţa lui V. Alecsandri cu bucouinenii, în Convorbiri literare, XL, nr. 12, decembrie 1906, p. 1097-1099. 1 Cf. supra, n. 1. 2 Entuziasmul pentru Eliade ca lingvist nu va dura mult. 3 Academia Româna. 499 [500] CATRE GHEORGHE HURMUZAKI 170 Mirceşti, 16 decembrie 1867 Bibliografie: Foaia Soţictătii, IV, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1868, p. 33-34. 1 Gheorghe Hurmuzaki (1817-1882), frate cu Alexandru Hur­ muzaki şi ceilalţi, redactor al ziarului Bucouină, preşedinte al comite­ tului .. Soţietăţii pentru cultura poporului roman din Bucovina". 2 Diploma se găseşte la B.A.R .. Arh. V. Alecsandri, Acte 1(2) 20. CATRE NICOLAE PISOSKI 171 Mirceşti, 18 dec. 1867 BAR., S 54(3)/L VII; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXXIX, nr. 11-12, noiembrie­ decembrie 1905, p. 992-993. 1 Cf. aici p. 333, scrisoarea către Pantazi Ghica ŞI p. 334, scri­ soarea către alegătorii din Roman. CATRE AL,EXANDRU HURMUZAKI 172 [iarna 1868] Bibliografie: Foaia Soţietăţii, IV, nr. 5, 1 mai 1868, p. 124-126; V. Alecsandri, Opere, IV, Buc., 1974, p. 834-835. 1 Pentru dată, ef. aici p. 350-352, scrisoarea către Alex. Hurmuzaki din 20 aprilie 1868. 2 V. Alecsandri se străduia să îmbogăţească sumarele revistelor ro­ mâneşti cu scrieri date uitării sau încă necunoscute, care evocau, fie 500 [501] figuri ale luptărorilor naţionalişti, fie creaţia populară. AI. Hurrnuzaki începe să publice în numărul 6-7 al revistei şi în numărul următor, parte din scrierile primite: Stro]e umoristice de C. Negruzzi, Cîntic haiducesc, Stro]e, Un discurs unionist ale lui C. Negri, Peatra Corbului, Cugetări, Decebal şi Ştefan cel Mare, Studii naţionale de A. Russo. 3-4 Propăşirea. � -1 CATRE PANT AZI GHICA, PPR, 43, 44, 74 (75), (76), 116, 199 (203), 432-4'38, 440, 441, 44'4- 4146, 449, 45'1-455, 45'9- 465, 467'-469, 4V1�473, 476, 4178', 479, 4i811, 4812, 48'4, 492, 4'9'7, 501, '509, 51'3, 511'6, 518, 524-52.6 Alexandrescu, vezi V. A. Ure­ chia. Alexandrescu, Grigore: 140 (141), 14� (1'4'5), (14'6), 2151, 459, 460, 479 * Cifra din paranteze indica pagina din traducerea scrisorilor. 544 [545] Alexandrescu-Urechia, George: 11�4, .1Q5, 4516 Alexandrlna, d-ra : 75 (7'6) Alexandru II, ţa·mI: 18' (20) Alexandru Macedon: 367 Ana, d-ra : 411:& Anghelescu, Miecea : 5,17 Anineauu, Marta: 4i311, 43<4-436, 44'3', 4'4\5>, 4'52, 45'3, 4>57. 49,3 Aricescu, C. D.: 4>811 Aristarc . 4912 Arsaki, Apostol: ,1125 Aslan, Alecu : 1'4> (11'5), +6 (47), 4'3'3, 439 Auber, Daniel, Francois : 77 (7'8'), 4415' B Bal, Alice, vezi del Valle, Alice. Bal, Marie: 499 Baligot de Beyne: 1'1 (12), 1 S· (20), 21 (2'3), 40, 67 (69), WI6, 1<27, ('1'28), (129), 153, ,115<4 (11518'), (159'), 163 (165), 1!66, 1[79 01,80), 1814, 1,8'5 (18'6), ,1918 (199), 21181 (220), 226, 217\2, 273 , 28>2, 28!8, 29'5 , 305, }20, 31419, Wi (370),419 (4!20), 4312, 43<7, 4'57, 4611-4'63, .J.70, 4<7'1, 474, 47'6, 4:77, 4'8'4 Başotă, Anastase : '3166 BăIăceanu, Ion: 9, 10 (111), 399, 4i06 (41017), 4'3'1 Bălcescu, Nicolae: 163, 1'8'8, 189, 4311 Bărnuriu, Simion: 3'54- Benso: 16}, 0164 (1165), (166) Berlndei, Dan: 434 Bernath : 52,7 Bibescu, Gheorghe: 17 (20), 288, 4146, 45J2 Bibescu, Nicolae: 83 Blyth : 18'4, 1186 (Uli6), lS'7 Boerescu, Vasile: 41281, 5'30 Bogdan, Emanuel: 4918- Bogdan, Georges : 4198' Bogdan, Henri : 419181 Bogdan, Lupu: 5'1'4< Bogdan Lupu, Marie: 304, 321, )i73, 4<8'4, 514 Bogdan, Marie: 23' (25), 25'5, 28'1., 28'5, �1, 3100, 301, 305, 3122, 3>24, 312'5, 3'49, 4104, 410- 4113, 416, 4'17 (411)8'), +21, 422 (412'3<), 424 (41215), .f26, 447, 4816, 4918', 525>, 5,2<6, 527-529 Bogdan-Duică, Gheorghe: 459 Boiu, L.: 4iH Bolintineanu, D.: 24'2 (243) Bonaparte, Jerome, Napoleon, Charles, Paul: 17 (19), 21, 22 (2.3», (24) Borş, Lucia : 41614 Bossy, Raul: 470 Boteanu, Aurelian : 1'09 (110), 4'5'3 Boteanu, G. : 2111, 4;;'12 Botez, Ion: 14 (1'5), 41, 42, 46 (417).,48' (50):,60 (611), 65' (66), SO, 8\1 (812), 8<6 (S7), 107 (1081), 1'21, 123, 1'38 (13'2), (U3), 13>6 (1.3'7), 138, 1'46 (1'4'8), 209 (210), 43'3, 439, 4'4il, 4'42, 4160 Botez, Ştefan I.: 494 Brănişteanu, Catinca : ·B3, 43'S' 545 [546] Brănişteanu, Ion: 12-14l (15). 40---04'2, 44-416 (47), 48, 49 (50), (51}, 60 «(jl), 6:5 (66), 80 (8'1), 8'5-817 (8�), 93 (9'4), 96 (9l7), 107 (1081�, 1'20 (121), 122, 1'23, 129 (1,3'2'), 135- 137 (13181),1'416 Cl'4,81), 1'51), 15,6, 208, 209 (2110), 211, 244 (2415}, 2:815, }20, 433, 4'3S, 4411, 442, 4'4'5, 4'4'7-449, 451, 415'6-4518, 460, 41i"'2 Brănişteanu, Iordache: 43'3 Brătianu, Dimitrie C.: 139 (140), 458: Brătianu, Ion C.: 9 (1'1), us (:1'1'9'), 139 (1'40), 311'3 (314;, 3!2I7, 3i29, 3'411, 349, 3'52, 354, 358" 48'1, 501' Brătienii: 9 (111) Brincoveanu, Grigore: 152 (157). 41611' Bucur, V.: 3'3'1 Budnariu : 3:7'7 (37,g,) Bulwer, Henri : 1'8' (20), 26 (29), 34, 3'5 (3'81), (39), 40, 435 Burbonii: 813 Busuioceanu, Alexandru: 5C9' Buznea: 17'4 Byron, George Gordon, lord: 400, 4'21 (422) C Callimakl-Catargi, Nicolae: 516 Canta, Ion: 1J!1 (13<3') Cantacuzino, Marie: 69 (71). +0 ' Caragiani, Ion: 403 546 Carca\echi, Eugenia: 473, 475, 4176, 478', 4'80, 48'1, 499 Cardaş, George: 5:1>1 Carol 1: 24,2 (24'}), 263 (264), ,2187, 2818, 3<812 (31814) Carp, Petre: 36'3 Catargi: 49 (50) Catargi, A.: 300 Catargi, Barbu: no, 454 Catargi, Dimitrie: 4'9:8 Catargi, Elena: 498' Catargi, Lascăr : 2167, 268 Catargi, Margareta: 4'98' Caton : 77 (79) Cavour, Benso, conte de: 19 (2I1), 25, 217 (28:), (21), 32 (36), (37), 62 (6'4), 4'}1, 440 Cazaban: 1417 (14'8'), (14:9) Cazimir, Cocrită : 39:4 Căliman, Ghiţă: 303'0 Cerutti: 31, (36) Cezar: 1711, 3.$7 Chendi, Ilarie : 434, 460, 467, 4'73, 475, 4'76, 478', 4'80, 499, sec, 509 Chiriră, Teodor : 25'81 Cialdini, gl.: 4'3'6 Cincinatus : (j81 (70) Ciocîr1an: 25'8' (2!5,4 Docanii: 30 (311) Doniei, maior: 4'512 Dragnea, R. S.: 4$11 Duca, soţii: 23 (25) Duca, Ion: 286, 3'66 Duca, Vasile: 23 (25 ) Dudeanu, Petraki: 25'8 Dumitrescu, Al. T.: 48<7, 493 547 [548] Dupbier: 198 Durando, Giaeomo: 4<) Duzinkievicl, D.: 50» DuzÎilkievicl, Gb.: 47'1 E Eliade Rădulescu, Ion: 312, 327, .lI2S, 3t514, 49>4. 499 Emerit, Marcel: 470 Emilia: 25'3 Eminescu: 476 Eradide, C.: 363. 506 Essarcn [?J: 297, 49} F faca, Zina: +5Q Filcoianu, Maria: 399 Fălcoianu, Scarlat: 373, 399,522 fitu, A.: 501 Fqtilă, d-na : 1211 (122), 130 (II}}) Filip 1. conte de Flandra : 253, 4'BO Floren tin: 389 Florescu, Alexandru: 459 Florescu, Bonifaciu: 432 FIorescu, Ion Em.: 46, 108, 109 (110), ne, 1'69, 1�9, 24'2 (2413'), 4'512, 4'53, 464, 469,478 Porescu. A1ecu: 2'08, 209 (210) Francopules : 195, 1% (197) Frunza: 3815, 38'6 (387), (3'818:) Fuodescu: 23'1' Fur tun I, Ee. Dim.· ;'28, 5')0 548 G Gavarni, SupUce, Guillaume, Cbevalier: 4% Gănescu, Grigore: 140., 141,459 Gberghel, Aulbal :" 3'5'2 Ghica, printesa: 4166 Ghica, soţii: 5124 Ghica, A1exandrina: 10, li, 105, 106 (107), H5- (1181), 1>40 (.1""1), 17'4 (17'5), In (IUS), 2412 (2414!). 249 (250), 268, +OI, 404, 405, +3<2, 4'51, 41)0. 4813, 5'24 Ghica, Ana: 4918 Ghica, Camille: .H5', 3156 (Jo57) Gbica, Dimitrie, beizadea: 74, 21'3 (214), 3SI} (3SI4i), 381; (38'7), 4i4I4, 5119 Ghica, Dimitrie 1.: 105' (106), 1'1'4 (1.16), 1312 Ghica, Grigore, domnitorul: 444, 466 Ghica, Ion, gl.: 464 Ghlca, I.: 9, 7'3, 812, 105, 106, 1'1131. l'3� (1\361). 1139, 141+, 167 (1'618'), 176, 213'1. 24� (2414), 24'7, 262 (26i4'}, 273, 400, 406 (407), 41311'-4'46, +504, 465, 4'57, 4'581-4160, 46>2, 466, 474, 476, 4812, SOI, 509, 5121}, 5'24 Ghica, Natalia: 514 Ghica, Pantazi :1'74 (17'5), 190, 191, 192 (1913, 194), 21314., 236, l37 (.2139, �O), 241'. 2Iom (204i3), 253, 256, 256, 2'581 (2'59), 266 (266), 267 (268), 269-271, 27�27'6 (:1!77), 2% (297), 3'10, 3H, 313. (31111t, 3'1'5),03'3'3 (313i4? 3137 (3'3�:), 31411, 3'42 [549] n (3'44),3'5'50 (3'516), 3'63, 364, , i 377 ('378'), 4105' (407), 4159" 465, 4'66, 469, 4178', .wO, 4812-48'4, 4'90, 4$1}, 4$'4, 500, 501�504, 507, 509, 5'10, 515, 524. Ghica, Scaelat : 1�., 43'2 Goga, gl.: 459 Golescu-Arăpjlă, Alexandru G.: 2113 (211-4), 3(}3, 395, J9'8, 472, 5'2121 Goleştji : 5127 Grandea H.: 400, 403' Grădinarul, Vasile: 37'8 Grădişteanu, Petre: 3'05, 4'92 Grenier, Edouard : 4'19, 479, 528· Grigoraş, F rosa: 611 (62), 81 (:8t2}, 445 Griinbaum: 390 Griinn, A.: 2'1, 22 (2'4)., 435 Guildren [?]: 3'8'3 (3 S'4 ) Guillard, Stanislas : 1,8' (21) H Haneş, Petre V.: 467, 4'68 Hanrion: 253- Hasdeu, B. P.: 317, 346, 390, 4110, 5-215 Hegan: ,18'4, 1186 (186), 187 Homer: 318'3 ('3,8/4) Hudiţă, Ion: 4V'il Hugo, Victor: 19'2 (19'3), 431 Hurmuzaki, Alexandru: 1,70 (17'1), 224, 2!27, 229, 231, 2415, 2/46, 252-'2515, 2816, 3'26, 337, 3t30, 313'5'-1313'7, 34'4, 3'45, 3'50. '315'4, 3'5'5, 367, 358', 360, 371, 4'5,9, 4(>4, 417'5 , 4-79, 4S': , 418'8 , 4199---'502, 506, S'O?, 508> Hurmuzaki, Constantin: 3'415, t35181 Hurrnuzaki, miza, vezi Sturdza Eliza Hurrnuzaki, Gheorghe: J28, 3'69, 41816, '500., SOS Hurrnuzăcheşti . 228 1 Ianov, Ioan: 3139, 503 Ilie, Nicolae: 2518: Ioanid : 14'2 Iogale : }}1' Iordan, Alexandru: 490 Isac, Virginia: 8, 421, 4\213'-4125 (426), 427 (4128'), 499, 5'28 Lauriao, August, Treboniu : }5'4, 4'02 Lăzărescu : 209 (2110) Leca: 2'6$, 3\4I9i Lefevre : 179 (180, 1'8'1), 18'4, 1i8:5 ('11816), 1'817, 4'6<1, 467, 46&, 476 Limayrac, Paulin : 108' (1'10), 4513 Liszt, Frantz: 48'3 Lonik: 1'12' (113), 4'52, 4'5\3 Lucasiewicz, Elena: 4815 Lucasiewicz, Paulina: +3\3', +38' Luchian, Nicolae: 96, 2'2'3, 390, 474, 485' 39i2, 44'6, 4'69; 473-475, 477, 5'1 0, 515�5i19 Kohne: 30'6 (307) Kretzulescu, Nicolae: 4·8,3 M Maiorescu, Titu: 3\17,339,3'4'6, 3'504.,3>618, 403, 410, 473, 479, 4915 Malherbe, Prancois de: 4'70,5'26 Malherb«;, ,HeIene :4121 (4\22), 499\ N Nabocodonosor : 17'1 Napoleon III: 17, 1�' (19), 22, 24, 30 (31), 126, 153, 155 (\15$), (160), 1'$4 (1,(6), 199, 550 [551] 208, 202 (203, 205), 3'36, 4'31, 4l59, 471 N edelcu: 3r'S Negri, Costache: 67, 76, 78., 79, 179 (180), 2117, 249 (2'50), 254, :; 31, JoS'l, 3�15., 413'7, 4138, 4'43, 444, 4'4'6, 4l67, 473, 510, 513, 5116, 5'19. Negruzzi, Costache : 170, 3'5:1, 3'58, 361, 395, 495, 502, 50V Negruzzi, Iacob: 3116, 3'17., 3'19, 3'}6-339, 3'45, 3'47, 3'50, 3'512, 315�, 360, 36\3, 3'(f7, 3168', 371 -374, 332, 3186, 308'9, 39\1- 3$4, 420, 4Q2, 40,3', 408', 4179, 49'5, 5::2�5C4, 506, 50S, 510 -514, 5'17, 5'18, 520, 5:22, 523, 525 Negruzzi, Leon: 3'39, 3'95, 403, 5,:'3, 51-+ Nestorv, Johann Nepormuk: 475 Nicoleanu, D.: 251S' Nicolescu, G. C.: 4'31, 4'32, 472, 4'97 Niculescu, Remus: 496 Nigra, Constandino: 25' Nunor, Jules, Gustave: (135 ) o Obren ovici, Maria: 413'5' Odobescu, Alexandru: 115 (1i19), 145 (146), t.G2, 178, 1811, 188', 459, 4'62, 4'&6-4'68, 4:88 p Paicu : 403 Panu, Anastase : 26 (28), 139 (140), 192 (1914) Papadopol-Calimah, A1ex.: 4304 Papiu Ilarian, A.: 45'6 Paraschiv, D.: 1120 (1,21), 122, 12'3, 1'3'0 (1'3'3), 209 ('210) Pascaly, Mihail: 2311, 417'5 Păcurariu, Dimitrie: 459 Pencovici, E.: 46'4 Pereyra: 411'1, 4112 Perpessicius: 41415 Perticarl-Davilla, Elena: 473', 48'8', 4'910, 5'216 Petrino, Dimitrie: '345., 476 Petrino, Eufrosina : 4'76, 4'816, 508' Petrino, Petre: 476 Philippe de F!3'nclre, vezi Ft1�p 1 de Flandra, Pisoski, Nicolae: 209 (2110), 261, 263, 27'2, 2.84, 294, 2'915, JOO, 301, )<)3, 304, 3'13 (3'104),3'20, 329, H8, 349, 3'65, 395'-3�7, 4'03, 41812, 4lS'4, 418'7, 4'89, 49'1, 4'94, 505, 5110, 52,1, 523 Pizo, Pompilie: 1241 Place: 160, 1611, %12 Place, Victor: 15'3' (1'5.81), 4'1',1, 4162 Pleşoianu : 3B' (3114) Poenaru, Petrache : 90, 9:8' (99), 100, 101, 1'02, 114 (U6), 4'40, 4'418, 45,0, 4515 Pogor, Vasile : 339" 3'67, 3�8, 3V"5, 40i3, 410, 503 Popa, Victor: 457 Popa-Lisseanu, G.: 4162 551 [552] Prun cu: 3'39, 5100 Pumnul: 315'41 R Racoviţă, Teodor : 42, 4'3' (44), 49, ;'1, ss (66), 80 (8!1), (82), 13:0 (13'2), 1>3;7 (D8', 1'63, ·164' (1615� 1100), 43'3, 44;, 527 Ratazzi, Urban: 463' Raymond, d-nele : 420 Rayrnond, Emmeline: 5,28 Rona, f3lmalll: '30 Q3Jl) Rolla, Costache : 254, }05, 486 Rosetti: 41213' (4124) Rosetti, Aglae: 2!4;6 Rosetti, C. A. : 9, H, U9 (140), ,14'2, 25'4, 43'1, 43'7, 4';'4, 458, 466, 4'80 Rosetti, M.: 36,2 Rosetti, P.: 41815, Rosetti-Roznoveanu, Nicolae: 4'8'1 Rotchild: 4S, (50), 811 (812), ns Russo, Alecu: 18'1, 1·8'2, IS'8, 1189, 3'32, -1167, 4'68 S Sacha, vezi Ghica, Alexandr ina. Salam anca : 24{' Sandford, Fr. R.: 102-104, 119, 1'25" 450, 46'5' Săndulescu, Alexandru: 509, 512:3, 5Ql; Sbiera, Ion: 228, 476, 506 Scavinski, Daniel: 3190, 518' Scheletti, Nicolae: 313'9, 503 Scribe, Eugene : 77 (78) 552 Silion, : t.: 111 (!111'2) Sion: 191 (1913» Slăvescu, Victor: 4'39, 44.0, 448, 4'49, 451 Soreja, Maria: 439, 449, 456 Stamati, Constantin: 340 Steege, Ludovic: 194, 469 Steriadi : 4'2:8' Stern, Daniel: 4:813 Strambio, Anibal: 4?9 Strat, Ion: 2'1'5' (2116), 473- Strul, Manoil : 261, 30'5, 325, 41819 Sturdza, Alexandru: 417� Sturdza, Dim. A.: 65, 66, ISQ Cll8'3), 22'1, 28'1-,2!8'3' (284), 414'2, 467, 4i74, 4186, 5'24 Sturdza, Dimitrie Gr., beizadea: 74 (7'6) Sturdza, Eliza : 480, 5018 Sturdza, Gheorghe A.: 524 Sturdza, Grigore M.: 22, (23 l, 1139 (140), 2157 Sturdza, Ioniţă, Sandu, domni­ ror ud : 3'3,1 Sturdza, Maria Gh.: 524 Sturdza, Mihail, domnitorul: 11812, 189, 21818' Sturdza, Zulnia: 5'13 Sturdzeştii : 5124 Sturzu, Constantin: 5·2&, 530 Surdoaea, Maria :29!1 Suţu, Constantin: 213' (214), 37'6 ('37v), 318'} (3!814\} Ş Şerbănescu, Theodor : 3>319, SC3 Ştefan cel Mare: 1'50, 15'6, 170, 3,1,8 I 1. [553] r Ştefanaki: 4'9 (50), 1:22, 123' Ştirbei, Barbu, domnitorui : 28181, 446 T Tardini, Fany : 22:7, 47'5 Tartuffe : 207 (208:) Taylor, d-ra : 411'4 (4151), 4'18 T eodoros, regele Abisinei : 5'23 Thouvenel, E. A.: 17, 19, 21, 22 (2:J) , (24), 1'2'6, 127 (1<28), C1·29) Tofat, G.: 486 Tornborg: 39<9, 522 Traian: 217 (21'8') Ţ Ţugui, P: 444 U Ubicini, Abdolonyme: 22 (24), 4135, 446, 511.3 Ungureanu, Gheorghe: 48'1 Urechia, V .A.: 278:, 2r19, 358, 315<9, 45'6, 418'5, 508 V De! Vane, Alice: 4919 Vartolomei, V.: 5122 Vasi,le, sroleriu : 2815' Văleanu, dr.: 3,1'0 Vârgolici, Teodor : 467 Vegezzi-Ruscalla, Glovenale: 25, 26 (28'), 12!4, 1'67, 168', 463 Venon: 112 (11'3) Victor Emmanuel II: 19, 21,26, 27 (28), 29, 30 (3,1), 32-36 (37, 3181, 39), 40, (42), 62 (64), 15,3, 159,164 (166), 4'412 Vitbinski: 1,8' (2'0)., 4'}5 Vladimirescu, Tudor: 4148 VIădicescu: 227, 2416 VIădicescu, Alexandru: 475, 479 VIădicescu, Ion: 475, 479 Voinov, A: 5:01 Vulcan, Iosif: 3'79, 522 Vulturescu . 256 (2157) w Wachmann, Eduard: 370, 512 x Xenopol, Alex, D.: 460, 474, 4'8'2 Z Zalomit, I.: 7'} Zangenţian : 369 [554] INDICE AL SCRISORlLOR PE DESTINATARI, GRUPATE CRONOLOGIC Către Iancu Alecsandri 1861 aprilie 27, Paris, 21-25 1861 mai 1 şi 2, Turin, 25-29 1861 mai 5, Turin, 29-31 1861 octombrie 18, Hamburg, 55-58 1863 august 27, Mirceşti, 178-181 1863 octombrie 1, Iaşi, 184-187 118163 octombrie 1, Iaşi, 1,817-18,81 1867 iulie 3, 305-307 Către Paulina Alecsandri [1866, vara, Borzeşti ], 260-261 1866 [decembrie 29 t.n.], Cernăuţi, 279-280 1'81616 decembrie 19 [s.v.], Viena, 2\80-2'8'1 1867 [ianuarie-februarie], Paris, 284-285 1867 februarie, Paris, 285-286 1867 manie 7, Paris, 290-291 [1867 .p. martie 7, Paris], 291-292 1867 martie, Paris, 292-293 [1867 martie-a.prilîe, Paris], 293-294 [1'8'617 a:prfi'Lie, P3Jris],�2% 118167 aprrlie, Pa,ris,2'96�2% 1867 mai, Paris, 297 [1867 a. mai 20, Paris], 299-300 1867 mai 20, Nisa, 300-301 [555] 1 I 1 L 1867 iunie 8, Nisa, 302 1867 iunie 25, Nisa, 304-305 1867 iulie 10, Aix les Bains, 308-309 1867 august 9, Paris, 309 [1867 a. august 12], Viena, 309-310 [1867 august 12-17, Bucureşti], 311-312 1867 octombrie I 11], Cernăuţi, 321-322 1867 [octombrie 14], Cernăuţi, 322-323 1867 octombrie, Paris, 323-324 1867 [noiembrie], Viena, 324-325 1869 [sfîrşitul lui mai - începutul lui iunie], 395-396 [1869] iunie 9, Bucureşti, 396 1869 iunie, Galaţi, 397 Către George Alexandrescu-Urechia 1862 Februarie 14, Paris, 124-125 Către Grigore Alexandrescu 1866 februarie 1, Mirceşti, 251-252 Către Baligot de Beyne a. 1861 mai 10, Constantinopol, 40 1862 septembrie 1, Paris, 166-167 1863 noiembrie 14, Paris, 198-199 186-1 august 29, Mirceşti, 218-221 Către Biblioteca Statului din laşi 1863 ma: 23, 173-174 Către Vasile Boerescu 187[C:] [decembrie] 30, 428 Către Marie Bogdan 186[7] noiembrie, 325-326 1870 [iulie 1-20, s.n., Arcachon], 410-412 187C [iulie s.n., Arcachon ], 412-413 555 Iri! [556] 1870 august 1 [s.n.], Arcachon, 413-4l'5 1�t70 iuEe [sic] [august ?], 4'16>--417 1870 [august-septembrie], Mirceşti, 417-418 1870 octombrie 26, Mirceşti, 421-422 1870 noiembrie 11, Mirceşti 422-423 1870 noiembrie 28, 424-426 1870 decembrie 17, Mirceşti, 426-428 Către Ion Boteanu [a. 1864], 211 Către Ion Brânişteanu 1861 martie 15, Mirceşti, 12-13 1861 aprilie 1, Paris, 14-16 1861 mai 18, Paris, 40-42 1861 mai 20, Paris, 42-44 1861 iunie, Paris, 44-46 1861 iunie 30, Paris, 46-47 1861 iulie 15, Paris, 48-51 11161 octombrie 28, 60-62 1861 noiembrie 6, Paris, 65-66 1861 noiembrie 16, Paris, 80-82 1861 noiembrie 28, Paris, 85-86 [1861 p. noiembrie 28, Paris], 86-87 1861 decembrie 18, Paris, 87-88 18612 ianuarie 2, Paris, 93-94- 1862 ianuarie 7, Paris, 96-97 1862 ianuarie 15, Paris, 107-108 1862 februarie 11, Paris, 120-122 [1862 p. februarie 11, Paris}, 122-123 1862 februarie 24, Paris, 129-134 1862 aprilie 2, Paris, 135-136 1862 aprilie, Paris, 137-138 1862 mai 18, Paris, 146-149 1862 decembrie, Paris, 208-210 1864 ianuarie, Paris, 211-213 556 [557] 1 \ Către A. Cociu [1862], 370-371 Către Comitetul central al Expoziţiei de la iLondra 1861 octombrie, Londra, 52, 55 1861 decembrie 26, Paris, 88-90 Către Cornescu 1862 ianuane 21, 111-112 Către domnitorul Alex. Ioan Cuza 1861 aprilie 27, Paris, 16-21 1861 mai 5, Turin, 31-39 1861 noiembrie, Paris, 62-64 1862 ianuarie 3, Paris, 94-96 1862 februarie 15, Paris, 126-129 1862 mai 20, Paris, 149-160 1862 iulie 13, Paris, 163-166 1863 noiembrie 30, [Paris], 199-206 1863 decembrie 31, Paris, 206-208 1866 iulie 1, Mirceşti, 261-264 Către doamna Elena Cuza 1862 octombrie 3, Bucureşti, 169 Către Ana Davila 1870 august 14, Turin, 416 Către Carol Davila 1866 august 1, Mirceşti, 269 1867 februarie 18, Paris, 288-289 1867 martie, Paris, 289-290 1867 mai 8, Paris, 298-299 557 [558] Către Smărăndiţa Docan [1863 octombrie 25, MihăiJeni], 197-198 186[ 5] decembrie 27, Mirceşti, 244-245 (1868-1869], Mirceşti, 368-369 [1868-1869], 369-370 Către Eforii şcolilor din Ţara Românească 1861 noiembrie 12, Paris, 72-73 Către Scaelat Fălcoianu 1869 octombrie 11, Iaşi, 399 Către Ion. Em. Florescu 1862 ianuarie 19, Paris, 108-111 1;81612 ianuar.ie 2:3, PaI1is., 1112-110' 1862 decembrie 16, Iaşi, 169-170 1863 octombrie 6, Iaşi, 189-190 Către Alexandrina Ghica [1861 ianuarie-martie], 11-12 1862 ianuarie 15, Paris, 105-107 [1869], 404 [1869], 405 Către Ion Ghica 1861 ianuarie 2, Iaşi, 9-11 1861 noiembrie 12, Paris, 73-76 1861 noiembrie 25, Paris, 82-84 1862 ianuarie, Paris, 113-118 [1862 p. ianuarie 24, Paris], 118-119 1862 martie 18, Paris, 134-135 1862 aprilie 4, Paris, 139-141 1862 aprilie 11, Paris, 142 1862 mai 18, Paris, 144-146 558 1 [559] 1863 mai 30, 176-178 1865 iulie 1, Mirceşti, 231-232 1866 ianuarie 10, Mirceşti, 247-250 1869 octombrie, Mirceşti, 400-401 Către Pantazi Ghica 1863 mai 29, 17-1-175 1863 octombrie 10, Iaşi, 190-194 1865 octombrie, Mirceşti, 233-235 1865 octombrie 30, Mirceşti, 236-241 1865 noiembrie 17, Mirceşti, 241-244 1866 aprilie 3, Mirceşti, 255-257 1866 mai 25, Mirceşti, 258-260 11816>6 iulie 1, Mir ceşti, 26ij�2t67 1866 iulie 22, Mirceşri, 267-268 1866 septembrie 5, Mirceşti, 269-271 1866 noiembrie 14, Mirceşti, 274-275 1866 noiembrie 16, Mirceşti, 275-277 1867 aprilie, Paris, 296-297 1867 august 12, Bucureşti, 310-311 1867 august 30, Mirceşti, 315-316 1181681 Februarie 7, Mirceştj, 3317'-'3'318' 1868 martie 1, Mirceşti, .141-344 1'8168' mai, Mir ceşt.; 35:5-357 1868 noiembrie 19, Mirceşti, 363 1868 decembrie 5, Mirceşti, 364-365 1869 Februarie 15 [s.v.], Mirceşti, 377-378 1870 mal 4, Nisa, -105-407 Către Pantazi Ghica, preşedintele Camerei şi alegătorii rornaşcani 1868 ianuarie 18, Mirceşti, 333-335 Către Alex. G. Golescu-Arăpilă 186<1 Februarie 14, Mirceşti, 213-214 1869 septembrie 20. Galaţi, 398-399 559 [560] Către Edouard Grenier 1870 octombrie 14, Mirceşti, 419-420 Către Alexandru Hurmuzaki 1863 martie 14, Iaşi, 170-171 1;8166 ianuarie 3'0, Mi'rceşti', 224'--:2127 1865 martie [28] / [aprilie 9], Iaşi, 227-231 1866 ianuarie 9 [s.n.], Mirceşti, 245-247 1866 martie 20, Mirceşti, 252-25-5 1867 februarie, Paris, 286-288 {,1867 noiembrie], 326 1867 decembrie 10, Miroeşti, 327-328 [1868, iarna], 330-332 1868 ianuarie 30, Mirceşti, 335-336 1868 martie 15, Mirceşti, 344-345 1868 aprilie 20, Mirceşti, 350-352 1868 august 1, Mirceşti, 357-358 Către Gheorghe Hurmuzaki 1867 decembrie 16, Mirceşti, 328-329 Către Nicolae Hurmuzaki 1868 septembrie, Mirceşti, 360 Către Mihail Kogălniceanu 1'8164 iunie, Mirceşti, '21'41-211'6 1867 august 30, Mirceşti, 312-315 1869 februarie 14, Mirceşti, 375-377 1869 martie 1 [s.n.], Roman, 379 1869 martie 3, Roman, 379 1869 februarie 18 [s.v.], Mirceşti, 380-381 1869 martie 1, Mirceşti, 382-384 1869 martie 7, Mirceşri, 385-389 1369 martie 27 [s.n.], Roman, 392 560 [561] Către Nicolae Luchian [p. 1864], 223 Către Elena Manu 1862 aprilie 12, Paris, 143 Către Ulysse de Marsillac 1863 mai 1, Iaşi, 172-173 Către Matei Millo 1868 mai, Mirceşti, 354-35'5 Către Ministerul AfaceriJ.or Străine al Ţării Româneşti 1861 septembrie 25, Paris, 51-52 [1861 octombrie 19, Paris], 58-59 Către ministrul Afacerilor Străine al Moldovei 1862 ianuarie 10, Paris, 100-102 Către ministrul Afacerilor Străine a] Ţării Româneşti 1861 noiembrie 27, Paris, 84-85 1862 ianuarie 10, Paris, 98-99 1862 ianuarie 15, Paris, 104 1862 februarie 15, Paris, 125 Către Costache Negri 1861 noiembrie 10, Paris, 67-71 1861 noiembrie 14, Paris 76-79 1864 august, Mirceşti, 217-218 561 [562] 2 p. ianuarie 10, Paris] Către ministrul Afacerilor Străine al Ţării Româneşti 42 1,8'612 ianuarie 15, Paris . Către Alexandrina Ghica 43 1:816Q ia nuar ie 13, Paris . 814- 8'5- 86-86 816- 87 8'7- 8:8 9'0- 9i2 9'3- 94 96- 97 9'8L- 99 1CO,-W2 102-103 103L-1C4 1'04' 105-107 567 [568] 44 45 46 47 48 49 50 �� 51 52 o- 53 Către Ion Brănişteanu 118'62 iamuarie ILS, Paris Către Ion Em, Florescu 1:8'612 ian ua'r ie 19 , Paris . Către Cornescu ,1'81&2 ianuarie 21 . Către Ion Em. Florescu 181612 ian uaoie :213, P a ris . Către Ion Ghica '1'8162 ianuarie, Paris . [18602 p. ianuarie 2'4, Paris] . Către F. R. Sandford 1816,2 Februarie 6, Paris Către Ion Brănişteanu '1;8'62 febr uarie H, Paris. [181&2 p. februarie 11, Paris] . Către George Alexandrescu-Urechia 1862 februarie '14., Paris . Către ministrul Afacerilor Străine al Ţării Româneşti 54 1862 februarie 1'5', Paris . Către domnitorul Alex. I. Cuza 55 108'62 Februarie 15, Paris. Către Ion Brănişteanu 56 18�2 februarie 24, Pacis . Către Ion Ghica 57 ,H!l/ii2 martie '18', Paris Către Ion Brănişteanu 58 18162 aipr.ilie 2, Paris 59 [li8'62 aprilie, Paris] Către Ion Ghica 60 1'816,2, alplrilie 4, Paris . 61 ,t8612 aprilie 11, Paris . 568 1'l1-112 1'13'-1:1.8' 1181-119 118'-120 1120-122 1'22-n31 1'2'4-125 12:5 12'6-129 129-0134 1'J4-135 13'5'-1-316 B7-n8 139'-141 142 ,. [569] Către Elena Manu 62 1,8'612 alp,raie 12, Paris Către Ion Ghica 63 '118&2 mai 18, Paris Către Ion Brănişteanu 64 '1:8162 mai 18, Paris Către domnitorul Alex. I. Cuza 65 181612 mai 00, Paris Către domnitorul Alex. I. Cuza - Către Place - tatăl 66 1!81612 mai 28, Panis Către Alexandru Odobescu 67 118162 iunie 3', Pads Către domnitorul Alex. I. Cuza 68 118i612 iulie 113, Paris Către A. Baligot de Beyne 69 1,862 septembrie ,1, Pairis Către Giovencle Vegezzi Ruscalla 70 11.816� septembrie 10, Paris Către doamna Elena Cuza 71 181612 octombnie 3, Bucureşni Către Ion Em. Florescu 72 U!16i2 decembrie 116, Iaşi . Către Alexandru Hurmuzaki 73 ,18163' marnie >14, Iaşi Către Ulysse de Marsillac 74 118'6'3 mai 1, la;şi Către Biblioteca Statului din Iaşi 75 1816'} mai '23' . '1'49-16C 160-16� t612-1'63 167-168 170'-171 ,l7'z.-17'3 '17'3-17'4 569 [570] Către Pantazi Ghica 76 '1863 mai 29 Către Ion Ghica Către Alexandru Odobescu 78 1�I(,'3 iunie, Iaşi Către Iancu Alecsandri 79 1,816'3' august 2·7, Mirceşri . Către _AlexandMl Odobescu 80 ,1863' septembrie 1.4, Mirceşri . Către Dim. A. Sturdza 81 '1;81(,i3' septembrie 29, Mirceşri . Către Iancu Alecsandri 82 1,81$3 octombrie 1, Iaşi . 83 118'63 octombrie 1, Iaşi . Către Alexandru Odobescu 84 1'8166 octombrie C, Iaşi . Către Ion Em. Florescu 85 118'6'3 octombrie 6, Iaşi . Către Pantazi Ghica 86 1.&6'3' octombrie �O, laşi Către Ludovic Steege 87 1:8i&3' octombrie 25\, Mihăileni . Către Smărăndiţa Docan 88 [1'866 octombrie ·215, Mihăileni] . Către A. Baligot de Beyne 89 :1,8163' noiembrie 14, Paris . Către domnitorul Alex. 1. Cuza 90 11816'3' noiembrie 30, [Pairis] 91 H!6I3' decembrie 3'1, Paris . 570 T ,', 174-175 17'&--17'8 17'8' 178,-18'1 ,1'8'1-1'S2 18'2'-183 11814-187 1 '817L-i181& 18'81-1:89 189'-·190 190-194 194-,19'7 1917-198 19,8'-199 19,9'-2016 206-2OS' [571] Către Ion Brănişteanu 92 1'8'613 decembrie, Pa,ris Către Ion Boteanu Către Ion Brănişteanu 94 11;81(j4 ianuarie, Paris . Către Alex. G. Golescu-Arăpilă 95 11!8t6� Februarie 1'4, Mirceşti . Către Mihail Kogălniceanu 96 1'8� iunie, Mirceşti Către Costache Negri 97 1,8�4 august, Mi'r'ceşti Către A. Baligot de Beyne 98 1181&4 august 29, Msrceşti . Către Dim. A. Sturdza 99 181(y4 septembrie 22, Mirceşti . Către Nicoale Luchian 100 [p. 1'81&4] Către Alexandru Hurrnuzaki 101 1181619 ianuarie 30, Miroeşti . 102 '1181(j5 mar tie [28] I [aprilie 9], Iaşi Către Ion Ghica 103 1,81615 iuJ.ie 1, Mirceşti Către Pantazi Ghica 104 11:8165 octombrie, Msrceşti . 105 118165' octombrie '30, Mirceşti 106 11·81(6 noiembrie 17, Mirceşti . Către Smărăndita Docan 107 11i816[ 5] decembrie 2f1, Mirceşti . 2081......2'10 2111, 2'11-21'3 2114'-216 '217-218 21211-2'23 2123 21211-2:27 211'7-213'1 2'31-232 21313'-235 '2316<-- 2141 2411-,2144 571 [574] Către Paulina Alecsandri 145 [18i67 a. mai 20, Pal1is] 146 118i67 mai 20, Nisa 147 18<67 iunie 8, Nisa Căn-e Nicolae Pisoski 148 1867 iunie 15, Nisa Către Paulina Alecsandri 149 118<617 iunie 25, Ni-sa Către Iancu Alecsandri 150 "1:8167 i UlM e 3 Către PauIina Alecsandri 2I9<9-3'0C 300-301 302' 303-30:4 304-305 305-307 151 152 � 153 �� 154 155 156 157 158 159 160 161 162 574 1,8617 iulie '10, Aix Ies Bains 118167 august 9, Paris [1186·7 a. august 112], Viena . Către Pantazi Ghica 11-8'6,7 august 12, Bucureşti Către Paulina Alecsandri [!l.8167 august h2-17, Bucureşti] Către preşedintele Academiei Române '1'8167 august 23, Mirceşri Către Mihail Kogălniceanu 1:8167 august 30, Mirceşti . Către Pantazi Ghica 111816'7 august 30, Mirceşri Către Iacob Negruzzi <1867 septembrie 2., Msrceşti 1,8167 septembrie, Mirceşri 118167 septembrie, Mi rceşti Către Nicolae Pisoski 18167 septembrie 6, Mirceşti . 3081-389 1309 309�31C 310-3;11 312 3"15-316 3-16-3'17 .).[7-319 319 [575] Către PauUna Alecsandri 163 ,t8167 ccrombrie [1'1], Cernăuţi 164 1'8167 [octombrie '1'4], Cernăuţi 1651:8167 octombrie, Paris 166 1$'617 [noiembrie], Viena Către Marie Bogdan '321-3'2l B'2I2--3:23 '3:23�3'214 31214-32'5 167 18'6[7], noiembrie Către Alexandru Hurrnuzaki 3'25-3'216 168 [18167, noiembrie] 169 1,816V" decembrie ilO, Mirceşri Către Gheorghe Hurrnuzaki 170 1'8167 decembrie '116, Mirceşti Către Nicolae Pisoski '326 '3'27-3ZS 171 1'8'67 decembrie 118', Mirceşti Către Alexandru Hurmuzaki 3'29-330 172 [186.8', iarna] Către Pantazi Ghica,Preşedintele Camerei şi a,legătorii 173 1-8'618' ianuerie 1:8� Mirceşti Către Alexandru Hurrnuzaki 174 118168' ianuarie 3Q, Mirceşti Către Iacob Negruzzi 175 lS6& ianuarie 30, Mirceşti Către Pantazi Ghica 176 ,1'86.8' Februarie 7, Mirceşri Către Iacob Negruzzi 177 1 �618' febrcarie 1:4, Mirceşti 178 11;816'81 februarie 2�, Mirceşti Către Pantazi Ghica 179 lŞ'68 martie i, Mirceşti Către Alexandru Hurmuzaki lIQ 1,816i81 martie 15, Mirceşti 3:3C-J3C romaşcani 3'3'3 - 3'36 HS-336 B'}8-3'319 3'39'-3'4'1 575 [576] Către Iacob Negruzzi 181 ,1,8168 martie 20, Mill'ceşui 182 118>61; 3ipri:1ie 10, Mirceşti Către Nicolae Pisoski 183 1'8161& aprilie 1'5', Mirceşti Către Iacob Negruzzi 184 1'81618' 3rpr,;,lie 1i8', Mirceşti Către Alexandru Hurmuzaki 185 '1,816& 3rpfiiHe 20, Mir-ceşti Către Iacob Negruzzi 1861,8-618' apr,;lie 24, Mirceşti Către Matei MiHo 187 l%S' mai, Mirceşti Către Pantazi Ghica 188 118'6>& mai, Miraşui Către Alexandru Hurmuzaki 189 1'868' august '1, Mirceşri . Către V. A. Urechia 190 11�068' august 7., Mirceşti Către Iacob Negruzzi 3'415-346 '214J7 -24'8' 360 354-.,55 3'55-357 3'5V'-358 191 118'68' august 21, Mirceşti 369 Către Nicolae Hurmuzaki 192 1'8'61& septembrie, Mirceşti Către Iacob Negruzzi 193 '1'8'68' septembnie, Mirceşti 194 18�8' noiembrie 1, Mir ceşti Către Pantazi Ghica 195 1'8168' noiembrie 19i, Mirceşti . . 576 360 360�3'612 3612 [577] Către Iacob Negruzzi 196 1,81618' noiembrie 25', Mirceşti • . Către Pantazi Ghica 197 11816'g decembrie SI, Mirceşri Către Nicolae Pisoski 198 1'81618' decembrie 6>, Mirceşti Către Iacob Negruzzi 199 118168' decembrie 12, Mirceşti . . 200 1,81618' decembrie 211, Mirceşti . . Către Srnărăndiţa Docan 201 [1,81618l-1'81691], MB!'1C�ti 202 ['I'81618\-118i619] Către A. Cociu 203 [118'69'] Către Iacob Negruzzi 204 ,11816<9 ianuarie, Mirceşti 205 1,816<9 ianuanie 20, Mirceşti 206 118169 Februarie 6, Mirceşti 207 ,1:8169 Februarie ro, Mirceşti Către Mihail Kogălniceanu 208 1,8'69 Februarie 'li4, Mirceşti Către Pantazi Ghica 209 1118169 f ebruarie is [SI vl. Mirceşri Către Mihail Kogălniceanu 210 118'69 martie 1 [s.n.], Roman 211 118169 martie 3', Roman 212 118'69 februarie 1'8' [s.v.]. Mirceşti Către Iacob Negruzzi 213 1!8169 februarie 212" Mirceşti Către Mihai,) Kogălniceanu 214 18'69 manie 1, Mirceşti �i$4-3'G5 ,36'5-3'67 ,31618L-3,69 '3!69-370 GV'O-37'l 371-3'72 37'2 0'73'-374 GV'4'-3'75 3V'5-3v'7 377-378 '3r?9 379/ 3'S'O-3r8'1 577 [579] r Către Nicolae Pisoski rj I '3'8'5 233 1�69 decembrie, Paris 403-404 Către Alexandrina Ghica fi 38'5-3'89 234 [1�69) 404 235 (18169) 405, C 3'89-390 Către Pantazi Ghica 1: 39'1 236 118'70 mai 4, Nisa 405'--407 '3911-39\2 Către Iacob Negruzzi 237 18:70 mai 4, Nisa 408-409 392- 238 ,118'70 �un.ie 1', Psris 409-4liO Către Marie Bogdan 392-3913 239 1�r,70 [ iulie ,1'5'-2a, s.n, Arcachon ] 4'10-4'li2 3I<)i3:"'-39'4 240 1,8'7'0 [iulie s.n . ., Arcachon ] 41'2-4'13 3�)I4-395 241 18'70 august 1 [5..n.), Arcachon 41,3-415 Către Ana Davila 242 118'70 august 14, Turin 4'16 39'5-396 Către Marie Bogdan 396 397 243 1'8170 iulie [sic) [august ?), Mi'l'ceşvi 416-417 244 18'70 [august-septembrie), Mirceşti 4117-41S Către Edouard Grenier 397 245 1-8'7'0 octombrie 1-4, Mirceşti 419'-420 Către Marie Bogdan 3918'-,399 246 18'70 octombrie 216, Mir ceşti 421-422 Către un necunoscut 247 1,8'70 octombrie, Mirceşti 422 399 Către Marie Bogdan 248 18'7'0 noiembrie 1'1, Mirceşri 422-423 400 249 187'0 noiembrie 218' 424-426 250 18170 decembrie 17, Mirceştr 4'26--42S Către Vasile Boerescu 400-4O:i [decembrie] 251 l'S'7[ O ?) 3'0 4'21� Către un necunoscut 402-406 152 1,8(70 decembrie, Mirceşti 4'218' 1 rj