[7] · .. - Aşa, frumos, staf cu mine sara asta ... uite icf Iâ ngă fereastra dată'n lături,-nu vezt cită'n­ prospătare e-n noaptea de vară ! ... - Stau dornniţă, staii.i. da n'aprindem lampa? -- Nu ... să ne aducem aminte de demult, de atuncî., şti î, de pe cind îmI spuneaf poveştt pri n intuneric .. Cum vreaî. Nu-nţeleg, Gano, ce să petrece in sufletul meu, dar mi-i bine, Gano ... -- Da ?--ţi-i bine? Ochif bătrinef slugf s'aprind de nelinişte. Simina in loc de răspuns stringe pleoapele intr'o tremu­ rare voluptoasă şi-nviorîndu-şf faţa ca un copil ali­ tar, face incet din cap. - Atit de bine ... - Lasă mamă să mal fie ş'aşa, că destul al fost cufundată în neînţeles şi inturrecare ... - Acum răsar din trecutul meu. cum răsare 1 una din noapte ' - Numaî de-al' fi strălucirea veşnică. [8] -8- Simina fereşte ramura plopului din golul Ieres­ tref şi-şî îneacă privirea în cuprinsul înourat. Bucureştii în neastîmpărnl înserăreî, se svîrcolia jos pe po> trnişul colinelor. Din catul al treilea al palatului, se vedea ca o fumegare do lumină Îlll­ prăştiată. Clocotul inăduşit al mulţimei cu sbuc­ nirele pîlpîitoare ale becnrilor aprinse, cercaii să străba tă înăl ţimea, dar noaptea apăsa greCi, str ingea ca-ntr'o plasă abaterea murdara a amesteculuf. o­ raşul covirsit gemea, se chinuia ca un bondar monstruos închis Într'un ulcior; Bătrîna tIgancii urmări» prin ingînarea în tuue­ riouluf toate mişcările de pe faţa feteI. Nu ştia ce să creadă de schimbarea drageI domniţe. Intinsăse capul mult, aproape, işi grămădise toată lumina în ochii el măruntî si-n clătinarea cercetăreî, mal Să-ŞI Rting1 nasul sbtrcit de obrasul alb al stă­ ptner. i li mintea el era învălmăşală şi-n suflet frică. 2imina rrimăsăse eu gindurile şi privirea duse în cuprinsul învăluit de nourt in vrăşmăşitî. Baba tuşeşte in sec, prefăeîndu-se jicnită oare­ cum că rărn ine noluată in sarnă ; dreptul înse era c'ar fi vrut să-şi smulgă stăpîna din înlănţui­ rea unor simţiri periculoase. Siminu tresare ca dintr'un somn liniştit şi zimbind desvlnovător îi caută mînile prin întuneric. - După potopul de căldură de azf, răcoarea de-acum e ca o rouă căzută la timp de seceta. - Timpul e potolit. - Improspătarea nopţei îţI răcoreşte ş'aprinderea gîndurilor şi rasuflarea. Ţiganca simte că fata se 'nstrăiuează cu vorba, ca şi cum s'ar fi răsgîndit s'ascundă ceea ce la [9] -- 9 inceput era gata i3ă spue, Oftîud cu înţeles, îşl lasă capul pe spătarul sofalef : - Altă dată iţi eram de încredere ... -- Gano, de ce vorbeşti aşa !... Imi eşti mal scumpă de cît ori-cînd şi dragă mult, mult .. Baba se ridică cu stăpînire. - De ce ziceaf că ţi-l bine? Simina sbucneşte în ris copilăros. - Pentru ca-i linişte şi impacare ... - Ce-al să-mî spui de mă, ţir aicf sus? - Vreau sărnf mal amăgesc gindul ca trăim amândouă ca demult o' Ţi-aducî aminte? N'aşî fi putut să dorm singură! La sinul tău, Gană, mult draga, iuchidea m ochif ca-ntr'o Iegănare de îngerf şi visam frumos şi mă treziam cuminte şi fericită. Am trecut prin inceputul vieteî mele ca printr'o livadă cu frllde coapte. Bucuria mea eraf tu şi Iumea mea erau braţele tale. Nu nr'apropiarn de nimenf, dar nu-I vorbă că nief nu era alt cine-va sa mă in bească !... --'- Nu vorbi că-I păcat-vboernl-mare te are ca pe un dar ceresc ... - Da ... moşulut n sunt dragă, dar ce folos daoă-t în stapinirea altora !-Nll vezf că el1 caută tntr'ascuns şi cu teama ... - Il stăplneste femeea., Aspasia e fiica diavo­ Iulu î.; -- Dar să lăsăm restul lume! şi să ne aducem aminte de not ... De citl anI eram cind ne-am des­ părţit ? - De doisprezece. - Ce nebunie şi clt de proasta am maf fost! Sirnina se porneşte pe-un ris n81TOS. -- ItI aminteştf cum mă prmsăsem de poala ta [10] -1O- şi plingeam şi mă stringeam pe el upă trupul tăîi ţi nu mă lăsam dusa 1:;\ şcoală cu nici un chip. - N umaî sufletul meii ştie cit sufeream că mi te răpiaii ... noroc de boerul mare ... - Inimă rară, a tnteles Ca-1111 eştt totul şi ne-a el LlS pe-amîndouă la pension. - Eu îţi făceam patul În dorrnitorul cela lung şi rece, ţi-I încălziam cu pipăitul braţelor ... şi mă duceam pe urmă plîngind să dorm singură in ehi­ Iia ele jos, acolo, în rîndul slugilor ... - De cit sprijin nu mi-al fost !. .• In serile 1110- Ieşito ire de repetitor între foile deschise ale cărţef, vedeam capul tăU: bătrîn şi dornic, eăutaî la mine blajin, îrnf surideaî dulce şi timpul trecea ... A doua zi nu ştiam nimica, profesorif mă dojăninii, Unul.; ţi·aduci aminte, cel slab şi pleşuv, răli de spaimă, mă'ntreabă aspru: - Ce-rnî Iacî, dumnea-ta, in orele de studiu ... , E .i iutricoşată, pornesc în plins şi-ng in tremurînd : .- Stau la sfat, aşa in gînd, eu Gana., Fetele au ris şi dinsul ş'a strimbat buzi le vinete a rlujit ş'atuncl e �l m'am pus mal cu temei pe bocit. l\Ihi Urzi ii a venit s1 mă ogoae, m'a desmerdat cu mînile luf uscate şi reci şi mi-a zis cu răutate ;·-Nu s'ar putea, ca tot aşa în gind să-ţI splle Gana, şi lecţiile ?... M'am agăţat de vorba asta, ca de-o scîndură de scăpare in mijlocul valuri lor ... Sara, pe cînd nu s 'auzia do cit iutorsul mătăsos al filelor, sub cercetarea inpunsă a peda­ goagei de pe catedră, e:l mă cutundam in mine, deschideam cartea şi urmărind rindurile, ascul­ tam cum Imf citeşti tu gindurilor, cum îmi şop­ tsştî urechilor mele minunile din cărţI - ş'aşa a mers mult .. Vezf, chiar azi am amăgiri 1.n auz care­ aduc cu grailll tău ... [11] -- Il - - ELI mă topiam intr'o parte şi tu chinuiaf în­ tr 'alta ... v -�. Şi eram doară aşa de aproape, sub un acope­ rannnt.. .. - Numai răutatea celor ma I mar! ne despăr­ tia ... ce-ar fi fost dacă mă Iăsau să stau şi eu lîn­ gă tine, jos, nu pe bancă ... m î-aş fi aşternut un ca­ păt de velinţă ş'aş fi şezut aşa cu ochif la tine, fără să mă mişc măcar .... - Săraca, Gana ... Si mina ajunsă de induioşare, îŞI sărută sluga ş'o desmeardă iubitor .' - Dar cind te-al cătărat pe fereastra de dina­ rară şi te uitat din noapte pe geam In sala de re­ petitor? Eu ţi-am zărit nurnaî scluteearea ochilor care jucau pe sticla inegrrtă de intuneric .... - Dacă nu. da paznicul de mine, să mă tragă de pe prichiciii, eii răuriniam plnă la sfîrşit. -. Fetele te-ati făcut bufniţă, da şi eu le am spns că-s nişte obrasnice ... - Ar ajuns pe urmă mare şi n'ai mal luat in. sarnă pe-o ţigancă nebuna. Acum eştf Ia Uni versi­ tate şi miine ca doctoreasă nicf n'ar să mă vez I, .. -- De ce vorbeşn aşa Gano? Si ruina îl cuprinsăse faţa în Îmbrăţişarea mini­ lor şi se uită la ea cu milă şi dragoste. Bătrîna clipia din ochii el rnărunţî, cerciud să nu-I scape din gene boabele de laorimî. Clătiuind din cap, işI inghiţi a plînsul podiditor, strtngtndu-şi mal mult ereţif sbîrciturilor, in sforţărf de stăpînire. - Şi cînd ma gindesc că la urmă tot am să te las. Invinsă de obidă baba î;;I scăpa faţa din mînile domniţe! stăpîne şi tngroptnd'o in cojile er negre, se Iasii aşa pe spatarul de catifea în sguduirea unul [12] - 12 - plîns cov î rşitor. Si mina respectă so lemnitatea mo­ rnentuluf şi sprijinind cotul drept în privazul fe­ restreî ca tii, în noaptea neagră. Sgomotul monoton al oraşuluf în svîrco lire. se tăea de dsşirarea continuă şi scăpărătoare a trăsu­ rilor de pe calea Victoriet. De sus se vedea cum luminile străzilor năzuiaii În învăluire fumurie, sit străbată întunericul gre\ şi cum Iumegarea iru­ prăştiată, rămînea înecată in negura, ca un caer -de lină tigae scarmanat în fugă şi aruncat aşa în neregulă. Bizfitul înăduşit se iutărta la răstîrn­ purî, ca să cadă câte o dată în gemăt pe moarte, Bondarul obosit şi ameţit abea se mal ţinea in sba­ teren IUl muncită, î�r pipăea rotocolitor, în rotirea apăsată a nopteî, locul de odihnă. Simina s'a descurcat repede ou mi ntea din mreaja fermecată a trecutulut, ca să se avinte iarăş în stră­ lucirea mornitoare a simţirilor de acum. In gîndul şi sufletul el nu se alesăse încă o stare limpede. era amestec şi grijă tulburătoare Singura el călăuză în tot sbuoiumul de nehotărirt, erati uchif aceea marf şi umezf.i. 01'1 unde, nu vedea de cit trernu­ rarea neagră a lumineî lor aprinse, ochiî aceea care rîdeau inaintea feţel şi care-I prevestiati pe aştep­ 'tatul el. ClI pripa pictoruluf urmărit de o prive­ lişte, ea-şI sfirşia In minte chipul drag. I'recea de la sprinceni le închinate şi bătute care-I ocrotiau bucuria el, la fruntea întinsă inundată in colţul sting de curgerea închisă a un ef pale de păr. Faţa smeadă se 1 ungea energic, ca s�H: închee ch ipul intr'o bărbie cam cărnoasă. Buzele caramizif in­ rouraii veşnic sub presărarea neagră a unei mus­ tăţi aduse nervos la colţurile gurel marf, In to­ tal vedea gingăşie şi îndrăsnială. La inceput nicI .nu-l da atenţie; cu b,at.e că el să punea "eşnic in- [13] j" v - tr'un pupitru cu dănsa. A lovit-o intii snrtsul Iuî luminat cu dinţiî albt şi tarr, Pe urmă cursuri le i să păreaii maf cu atragere pînă cind a sfirşit prin <1-1 dori. N urnele Pralea .iI UI' măria a uzul. Desrnerdarea rece e babel a făcut-o sa tresară. - 'I'u eştl Gano? - Dar cine putea să fie? Şi neliniştea. aprinde din noii ochif ţigancel. - Nu ... vraii să zic ... te-al liniştit, al .( ... trecu­ tul cela, bată-l norocul, e trist, dar e şi atâta far­ mec în el!. .. Bătrâna s'apropie iscoditor, - La ce te gî:ndiaI, mama, spune Ganef tot ce te ingreue la iuimă.i. Fata sileşte un ris copilăros şi prinz ind in nri­ nile el ferbinţi capul boţit al slugeî, il acopere de sărutărf şi şoptirj alintate - Mă g,lndiam .. ce nebună 1 ... zeii, tot să rizL., ti-aducI aminte ? .. mă-ncolăciam pe după tine ş. strigam cit puteam: daca vreţf să mă datf Ia şcoală, daţi-mf şi pe Gana, că şi ea vă face silă aici. .. Gaua e... mama... mama!.. Simina rămâne Cli ochif marf şi cu vorba îne­ cată în git. In ameţiala neorinduelet din suflet s'a lovit de cuvintul acesta ca de o grindă neob­ ssrvată. Intinsăse mînile ca după un sprijin. 'fi­ �anca o apucă blind. - El da, Gana ţr-e ca şi marnă.i. Ce te ne1 i­ nişteştî ? - Mama meal. .. totuşi ea trebue să fi fost ! .... mitrâna era încurcată c'aii căzut peste gînd LII acesta şi nu ştia cum s'a bata drumul.i, - Dii, ce să-I facf, pe lîngă zile e şi moarte .. [14] -14- azf unul, mine vine rîndul alt nea şi hal ClI totii, ştit ca la moară, după cum ni-l scris ... - N II zic alta ... dar ea ... ea cine-a fost şi cum m'a făcut'? .. Vorbele acestea le ţipa�e, nu le vorbise. Părea eă si le smulge desperat, ca pe nişte spini învechifî intr'o rană care ameninţă .... Baba sbucneşte în plins sguduit, acoperindu-şf ochif cu dosul mînilor .. - Ce ţi-a mal venit prin minte! 8imina stăpînită o apucă hotărît de braţe şi i le .srn nlge de la ochi. - .Eli am înţeles de mult că s'ascunde ce-va cu mine, că-s străină în casa unde m'am trezit, dar .n'am întrebat pe nimenî, de ce eLI nu sunt a ni­ rnăruî. JVIă ţinea in loc frica de a nu afla mal mult de cît bănuiam .. o. EI îngrozitoare frica aceasta ... _. Dar eli ce sunt, nu ti-s de ajuns, te-ar fi in- bi t alta mal tare? - Tn e7tl mult, lllult,-dar nu eşti totul. .. �'apol stăptnindu-se. - Atuncf eram crudă, mă temeam de multe ... m'am mulţămit cu dragostea' ta şi cu mine... elt mi-am fost în deajuns in totdeauna .. m'am închis .în mine ca într'un turn intărit... nimic nu mă a­ tingea şi căutam sii n'ating pe nimenL. Am trecut prin cel două-deci do anî singura, semeaţă, incre­ dinţată că sunt tare, că sunt a mea ... dar azf.,; azf. . Infrînarea Siminel s'a desfăcut ca un zăgaz rupt de mînia valurilor, lacrămile au podidit'o tuecător şi curminc1u se la sinul ţigance'î, s'a lăsat în sbu­ ei umul plinsuluî. Cu gretl a putui bătrîna să 1 potoliască abaterea. Ce-1--ee s'n-ntlmplat ? -. Nici 11tl r{iiî... mi-aşa de bine ... ma doare de [15] l \ j -- 1[; - bine ce 1111-1 •• mi se pare că mi-I prea slab su­ fletul pentru-atîta bine ... - Da ?-CUI11 ? - AZI n u-1111111al sunt deaj uns eli ... şi n urnă căesc, pentru ca mi-I dulce aşa ... azf sunt învinsă şi nu mă simt umilită ... azf iubesc, iubesc ... Plînsul nervos s'amesteca în incuirf de bucurie. Pltngeaii am îudouă şi se săruta ti, şi se gogoliau cu dragoste şi-şî vorbiaii blînd şi desmerdător, - Spune-mi de o dată atitanumal,-nn-i nimic ruşinos în începutul meu, pot sa spun lumaî pa­ catul naşteref mele fara să roşesc? - Nimic ... nimic. . te-al născut din curăţenie, cum să naşte ziua din revărsatul Iuminef. . - De ce mi s'ascunde atunof ivirea, de ce şop­ tesc tainic in de 81 cînd se pomeneşte de Începutul meu ?--Cel ee mă urăsc, de ce-şf schimbă căută­ turf inveninate şi spun vorbe cu înţelesurf atunci CÎnd vroeso să mă infrunte ?-de ee toate acestea? - Pentru ca loţI sunt nişte proştf ... Simina se lasa moale. -- Al dreptate, oarnenif sunt stupizf şi slab], nu pot face un pas din mocirla prejudecăţilor ş'a con­ venţiuni lor, se bălăcesc ca nişte muşte căzute in cleiiî, se sbat el, se-ntind sa scape, dar degeaba ... Simina se in flăoărează tot mal mult şi ŞI intartn vorba. - NU-l aşa (-trebue să fie la mijloc o dra­ goste ... o simt eu ... ş'acum înţeleg cîtă putere are sentimentul acesta ... Altă-dată ri'uş fi priceput bine, dar acum ert dragostei totul. .. - O dragoste mare şi rara ... - Rănuiam ... Sărmana marnă l., - Mi-a lăsat cu limbă de moarte sa-ţl spun to· tul, cînrl \"el ajunge să-nţelegf şi sa poţf erta .. [16] - iti- - Te-ascult... intunericul :.;i singurătatea ne ooroteşte., sl� uuc ... - NOl, neamul nostru, am robit din strâruoşî la val ş'am robit cu credinţă. Dar nu era jug robia noastră, efa supunere şi stăpiuirea voastră nu era bici îi, ci desmerdare caldă. ECî păşesc peste-al opt­ zecilea an şi vă ştiu pe toţI aşa pe viţă pînă de­ parte în trecut. Dintr'aI noştri aii murit ruu lţf pentru voî şi eu am apucat de la el credinţa ia stăpîn. S'u ridicat robia de mult, dar e:l am ţinut să rămîn roabă ţie ... Uite, poţ'î să taî din carnea mea şi eii n'am să ridic nici cuvintul in potriva ta, dar val de acel ce ţi-ar muta un fir te' tr'epte, pentru a ne �'idica unde-va. P;î;;im in e xtremităţf, vroiru orr-c-or î.; Din sără­ CIe şi neluare În saniă, cerem prisos şi Închinare ... De-aceea n u ne iutălegem cu stăpînitorii şi tre­ cem de mojici şi preten.ţioşL- Do bună sumă că s'a petrecut si-n sulletu l nostru acoaşl rupturăţ a­ celaş salt, ca şi cu schimbarea noastră sex:ială ... Căof la urmă de C0-]111 fi att do protenţicsI ( NOI, blazaţiî, suntem mai toţI ridicaţI de jos. Am trăit în lipsă ş'am suferit de multe. Mama avea multi pe cap şi-abea ajungea să IlJ cuprindă. Tatii era beţiv şi nu lua nimic în S imă. Kî, or î cum cl"tig de tret orf cît tata şi sunt singur şi dator, de nu mal ştiri cu cit.-De unde instinctul acesta de risipă, pornirile acestea aristocratice .. ? - Să trezesc In noI strărnoşif, .. -E�, vezf. am lăsat dreptul ş'al1l sa ramin veşnic robul oondeiulut sluga la cel ce se ridică prin nof - pentru ca naş fi putut fi avocat, prea eşti de vinzare şi ca magistrat a�, fi înebuni t aş­ teptind anii să trec prin toate gradol e, ca s'a­ jung ramolit acolo unde El bine să străluciasc:a vi­ goarea .... Napoleon s'ar fi distrus singur, dacă f;a năştea într'o vreme liniştită ... �erbane printre noi sunt eroI... Să vie numaI o î:mpr8jurare aşa pe ne­ prevăzL1te ş'af sil, te ingrot:eştl de turbarea minier I • , i � I .. [41] 1'0 s'ar putea ridica din apa aceasta stătută, din mulţirnea ad orrm tă a celor obosiţt .... -- Crezt-tu r -- Bătrinil spun că-I secetă intelectuală şi ca sa stins generaţia uriaşilor. N'au dreptate. Nici o dată n'a fost o inflorire mai bogată de talente. Se gindeşte şi se simte mal mult de cit orî cînd. Geme în scoarţa noastra socială un codru în germene. () ploae caldă şi vlăstari î strînşi de neinteresul mul­ ţunef, aii sit se ridice in r indurt dese şi trufaşe. Dacii continuă atmosfera aceasta de nepăsare, cu cuprinsul înecat de inăduşa.lă, are sa moară 1]1- t.rengaincolţire ca o otavă bătută ele brumă, ş'a­ tunci se va sevirşi cel mai păcătos asasinat moral. , Bătrînii stăp initorf al zilei simt prea departe de cel resemnaţf, În mulţimea treburilor ei n u se ]0- vesc de cit de g'lo'lta ob rasnică a i nconştientilor ... :';unt prea marf şi grav'r, ca să mal cerceteze prin umbră, acolo unde-s retraşî aleşii, ş'atunci ing-rabit el S8-n conjoară de cel care li se viră mal in su­ tlot şi-I con r up cu Iinguşirea şi indrăsniala ... -- :)i crezi ca dacă resemnatii s'ar' apropia de ... - Bătriniî i-ar primi plîngind de bucurie, s'ar veseli ca de intoarcerea unul copil perd ut.; - Da şti l că-începf a vedea frumos Iumea? ... - Pentru că sunt beat ... vezî, acum mi-s dragi oameni I, le ort toată gTosolăni[l, aş stringe pămîn­ tul la, sin şi chiar peste murdăria aceasta de Bucureşti oraşul perzăret ş' al neghiobilor, aş in tinde mîna in semn de împăcare ... Provincialul ajuns do somn nuşi putea stăpîni neliniştea s 'ar fi dat mult S;-I se vadă in cuminţe­ nia odăef lut, scăpat elin tortura u n if discuţii din care nu înţelegea de cît cuvintele atingătoaro. Unii (]iI1 cel strînşt in jurul mesei ascu Itau. alţiî. Iu- [42] rnaii nonăsătorf. sătuf de trăncănelilo culeguluY. Unele elin l'ete{e rămase s'apropiase de gr,'Lil1adă şi pleeilll urechea peste umerif celor atenţi. Una dă­ dea tircoale provincialuluf, dar cela puf'uea do no­ astmipăr şi silă, îutorciudu-se do la ea, ca do la o altă amenintare. Lasă-mă madarn.i hăî, ca ei.l am copil acasă ... ]\[ ici o bere nu-mi daI? Da iea-tt şi un buto'î, numaî fugT ele aicl. .. �i mie una, 11 L1-1 aşa '2 �'aCI făcut loc cu toatele printre ga;-;etarY- era ultimul lor refugiu, cind JHl putenu pune mîna pe n imen I. - VOl su nteţf băcţl bunf, voI .lc pe la jurnale, piîcat că n'aveţi banj.,; O alta îngină OLl gura plină: - 'I'răesc şi 01 tot ca şi 001. .• Uşa se deschide şi intl';[ o "cehe cunoştinţă a berări ilor do noapte, FUIlIlY, aflati! o nebunatecă, dar de un timp mal cnminţită. Ploaroş îşI riÎzi1- mase fruntea de marginea mesc î şi sia aşa. Fa nuv s'apropie şi-l clătină încet. Tll eşti '( La ce te gfind(��t'( '( La tine şi la mine ... Cum a�a'2 Cea de colo, n u ştiu cum 11 spune, ne-a asă­ mănat pe nof gazetariI eu val ... --- CăcI toţii vindem ce ar trebui să respectăm mar mult ... -- Dar tot.uţl rămînem c.iraţf '( .. -- )10 muncim s'o credem cel puţin ... Floares s?i luminează "j se-Intoarce către gram adu. )I',;veţl irIee cit cinstesc eu pe jidam:[l asta ... - Tit care sui} �;i la «Crucea s '! [43] - 1�;lt1 1I11 gogom:ltl, include g'al'a mucosuls .. , -Mi-l draga aşa cum e ... Ochii spLîlilciţl, şterşi de neodihnă şi vitiii, păr 1'0$ şi înci lcit, o taţii, Ieşte­ Iită ş'o gllră PUl'ŞiI'H, - mă mir că-l dă cine-va ce­ n ... , [i'allnr stătea nemiscată :!Î palid il C�H1 faţa unul judecător nemilos, - L�t unct ce al g:îsi t la ea '! - Minte si suflet-a vrut să-şt bată joc sonda de neamul jirlovesc, cind a ridicat'o dintre el .. Nuj vorbit că-I 'Îi urăstc.; Nu-X usa t'anl1."? -- Sunt cu toţi'î n.umaf instinct de conservare ... - AII%iţi judecatii '(-eli de multe or'tpri nd do la ea, spline cîte o datfi l ucrurI uimitoare .. 1-1 greil de traiul acesta si (-'i rusine rle ohîrşiu el." O(1at�j mi-a spus cii s'ar duce :)1 dllpit un m.iturător, nu­ maf "il nu tie jirbn .. , -- 8;1 trut'şt1 1iîdl1ll bine şi sfi-ţl cinstestt casa 1.. -- Cind n'are uurl« dormi vino la mine ... OdaW. ş'a pllS amanet cerceii ca să-rni pot scoate OII niste haine de la U g'D8l1il... - Nu mergi '( -- Du-te şi te culcă ... Gind s'a intors siî plece, ochil îl eraii Iu lucrlnu. In uşă ::;'a ciocnit C'UIl scripoar rebegit de alergare, [!'toare:;; cum l'a \';-'i;.;ut a săii] înviorat. -- Hal ţiglne, uite u băllcuţiî ... �i i-a şi puno pe COlţul mesei - 7,i lum] aşn de alean ... Tiganul ÎŞI propteşte bărbia tU vioară �i ([upiî, ceo încurcă puţin prin stl'lll1e. lnti nde capul aşn tremurător înainte şi oftează mal mult de cît cinEi: Hal să bem să ne-nbăt5,Ill, Să vedem ce minl"e-:wem ... Floareş il'itnt lllaI mult de inţelesul vorbelor de [44] cit dc str-i m hat u l viorsuluî, lnpingo desgustat in se.ripca ţiganulul. - Fugi, că miorlăeşt), apucă-te de altă-ce-va, lasă arta ... avem noi destul motam în poesie, nu mal e nevoe şi do tine. Cei de la masă sa rărise, Şerban moţăia de somn, pe cind provinciulu l adormise cu capul riîzemat do perete. _:- Băete ... (1 bă utru'iL nici, ciL ceî-Ia 1 ţi ail căzut din riud .' I:'lole.z sau obruzuic ... - Poate să ne şi asta ... - Ascultă-ma pe mine, aşa 1. .. -- 13ăete ... Uşa de din faţă se deschide cu sgomot. - Bravo Pralea, aşa mă!.. trimiteţi peptul t�(l lat înainte şi să r izî în totdeauna, că ţ'l sta bine ... Pralea gătit ca orf cind, eu garoafa în piept $i bucuria in obraji. s'apropie sl1l'iz:ind, ea să-şI aratE' parcă înadins dinţiI lui sidefaţI şi bUlIele ilU(1- ura te. - - Uitasem Să-ţI spnn ... Si Floareş se intoarce la Şerban. [46] Hj -- -- Ca 8:; ajuug î, it]' trebue sil maI fi VOIniC; şi Irumos, uite aşa, ea amicuL. Căel nu trebue s,1 :li:,iill1 pe femel - ele sunt o puternică pîrghie de llwltal'e ... . Dar (�e·n spus, �el'kme, c:l, ruaf trebue di. fiI:' ._- Do bi toc ... - Cum, Hloareş, adică elt .. Cela se in cearcă îrubl inzit sit ell'eit[:,'ă Iuorurilo ; Minte, iuconscient, nu clobi:o�: .. - Ce mi ţi-J: una. '.- Iuconscient, pentru ea sa poţT fi şi obraznic, I.t1 inse eştf obrazn ic cu coustiin ţit, ş' utuucr e artă ... Pralea-şi rîde risul l uf frumos, leapădă pards­ si u l şi jobenul şi potrivi ndu-sf palu neagră de păr, eiTzuUi in colţul stln� al fn,lnţeI Ini netede, s'aşează la masă, C(1 bol Ploareş ?. De sigur că vruî sri streccrr iarăşi n'o notiţă ... Am prezidat banchetul <:T'ovăritşieh ... Bravo fericitule: .. Af uncf putem să ne lip. sirn do domnUl... Băete plata aic� .. :Floare� seutu ră elin umăr pe provincialul ador­ mit. -- Scoală domnule, cit se tace zi uă ... �tră.inul sare ca pişcat �i caută speriat în lăturj, cerciud să so şteargil In, ochî. - Suntem la Bucureştî. Desmetieit işI pipăe incouscient buzunarele, apOl ca stropit cu apă rece, sli luminează şi Iuindu-şî poziţia de respoc.t şi sti:î.pinire de sine, se-nclină zimbind CII gingăşie silită. - 8ă mă ertaţl, mii rog ... cOlm\lldaţl ce poftiţI... - .E ,"orba de pl;ţW, t.rebue să ne ducem de acum ... [47] --1·, - 1'J'ol"incird 111 se-ndreaptă c.itro f hcl neru 1 care astepta CLI. tăbliţa in miI111. Cît faco '? - 98 şi f)6 ... - Pe ce atîta '( Cu toată infr inirea impusă, 11 'a putut să-şi stă­ pînească indiguurea. �i pe cînd chelnerul rid ica dispreţuitor din umere, Floareş să-ntoar ce răută­ tăcios către provincial. - Pentru vorba mea de Cll sara --- crezi cit n u faca? Oi ne te-a pus să dormi ... Recules, provincialul întinde grabnic o sută de francî şi să scoală. - Restul pentru bacşiş ... - Uite! aşa-mt placî nene, îrnf oştI drag, păcat că trăim pe lumea asta ... Ş'apof Iu indu-l de mîna bolovănoasă, il întreabă, desmerd îndu.i-o trist. Domniea-ta ce zi(:l de Nirvana.? Ce mîncare-I aceea ? N u stif '( Habar n'am ... Du-te atuncî şi te euloă,.. Foarte bi ne facf cii nu ştii:... Şerban îşI pusese şi el pălăria. - Plect şi tu r - Am treabă miine Inainte dea porni, provincialul ţine nit-şi mat amintească durerea: - Două zecf de anf neîntreruptî pentru ţară, n'am fost nicî suspendat şi s'aii schimbat atitea guverne ... Lui 11'loareş mal să-I scape ochi 1 din orbi te de uimire: - Mare merit domnule, --- eştI un geniiî ... du-te .. [48] ,- 'l8 -' �i cind te ginde:;;tl că şi gaJi1iştil capata distincţiuuf, s'aii decorat chiar bucătari I. .. Cind !;; 'u Tnchis usa pu urma lUI, Floareş cade sdrobit pe scaun. Praleu il privea cu ironie şi frică. -, Dacă va (ăpt�ta şi acesta decoraţia, apof să ştil că n'a mal rămas nicî un dobitoc; neotichetat, [Il mica clar mă noasa mea ţară... ' In berărie n u maf craii de cit el ş'uu grup (le ofiterf la () masă dintr'un colţ. lîloares ş'a in­ gropat gura In halbă cu setea desperatuluî care ia otra vă .. - L)1:n1( la- nimicire, iată scăparea ... Şi tr intind sticla golită de marmora meset, ră­ mîne nemişcat, ca plumbul sleit din curgere, pri­ "ind mal It] uit 111 propriul ] Ul suflet, de cit înainte. Floareş se văzuse învăluit de trecutul luî, ca de-o apă mare, ce Par fl cuprins din toate părţile. Vedea şi retrăia multe, :iYIal î ntăf i s'a arătat mii-sa, Ij femee mică şi neodihnită. Acu In treabă, acu printre copil. Nll-ŞJ: aduco aminte s'o fi văzut dor­ mind. Intrun« inr îrfind şi resbăt.înd c:î:te-ce-ya, o adevărată martirii! I'ată-su luase darul betiei şi de frica neves'ei s'ubatea rar pe acasă. - Ce vruî Catrină, toate ne vin de la Dumnedeii ... In zorf , inaintea lum inel. maică-sa il cărăbănia în car, aşa bui măci ţf şi l11î�a la cimp. Făcuse de-ale merinde­ lor şi scăldaso pe cef mal micî. Ziua frămînta pamtntul pe nerăsuf'late. El era ruaf mare; pînă la vremea şcoalei a muncit şi dinsul. - Să sti ii că rămîn întrun tulpan, dar am să mi-I dau la carte, că destul canon dllc eu cu prostul mot]... A trecut prin primele clase de frică, mal pe llrmii a prins .ta minte Ş'a Îlwăţat eu silinţiî .. Liceul l'a fiîcut la Craioya, găzduit de-o bllllidi t\ [49] -- 49 - lut dintr'o mahala. In ultimif aUI, a\(:1<1 meditaţif :;;i făcea poesii la o toae politică de acolo. Citea ca un desperat, vinturase bibliotecele pro­ fesorilor IU1 şi urmăria ort-ce mişcare din ţoră. Cusurul lui pentru toţI era ca prea-f socialist... Umbla cu părul mare şi-şI murdărea hainele. Un om politic de-acolo, '1 a recomandat la o gazetă mare din Bucuroştî, cînd a fost să vie la Universitate. In primul an ş'a făcut cursul cu oare care rînduială Numile lui se im pusăse in literatură, căcf făcuse de toate şi continuii. Confratii l'au luat în triumf. ;VIai pe urmă s'a con vins că socia l ismul e o năs­ cocire a străinilor pentru ca să slăhească puterea (le coesiune naţională ş'atuncf s'a pus să apere bi­ serica strămoşeasoă şi să pl'opage în tarirea 11 o.rmu l u I. A scris şi pentru parale Simpatiile l'a '1 tnfierb intat {a inceput să petreacă. :\IG!1strnl distrugător de t,n'ţe şi visurj, îl pri nsăse în rostogolirea vălătu­ eului nive lator, Bucureştif il convertise la marea viată ... Inpl iniso zece aUI de i lusit of lite. --Iş1 a­ ducea aminte de Universitatea cu ironie .. I)ralea se ai ta la el cu acelas se Il ti nient de frică şi batjocură, modelindn I cu privirea conturul în .. mărmuri t, de parcă ar fi fost plumb sleit in CUl'­ gere.- Păcat Că-1 beţi," şi răutăcios..; gîndea el. il cunoscuse de-acum cinct ani, de cum venise la Bllcnre�tI. El trecea prin redactii ca pe la nişte birouri subalterno, era politicos cu toţi, se lăsa luat In ris şi răspundea la fie-care cu surîsul lui cuceritor, d esvălindu-sî înadins parcă podoaba lllilrgi'iritarelol" lui bine rînduite. Era sufletul tu­ turor mişcărilor studenţeşti ş'un rvorbitor neobosit Pe cit s 'arăta de st'ingaeitl in conversutii le parti­ «ularo, pe a'.ît; era ele îndrăsneţ în fata unet m ul-. ţiml.-Nu-l mai cunoşti ... zic('alî pină şi ceT Il\al 4 [50] -- GO -- iJwerşunaţl.----8plllle prostii, sbiară, se sbuci tunii. dar o dragllţ .... A condus cele mal variata manifes­ tatiunt. Gazetari I zefleruiştf il muşcaii mereii aşa între el, cînd era însă să vorbiască in jurnal din: simpatic, energic şi om de viitor. nu-l slăbeaii.; In ţară era cunoscut şi adorat numaî din ci ti te. Era par'că o înţelegere mutuală intre toţr ca Să-'I aştearnă nn drumc-=Şi la lU mă e băeat inofensiv .. incheeaii lUP.! eu totu, cînd se porueaii să-I scar­ pine în familie ... Floareş il iubea chiar, udesa îl căuta tovărăşia şi-I iubea pentru că nu i se opunea nicî u dată in vorbă, asculta şi le primea pe toate de bune. Găsia mal ales I�ă-I omul potrivit timpurilor n6stre de neor induială in moravurf. F(\ tema ideilor acestora scrisese mult. �i el îşi iubea eroii cu patimă. Odată '1 a-ntreb-t de ee nu-sî ia Licenţa ; - Tel ţi-al trecut examenele şi eştl băiat care orezf in viitor ... Pralea i-a răspuns aproape inconştient de ce spune: -Ca student sunt vesnic aureolat de III i­ sterul unef perspective, pe cind dacă intru în lume s'alege repede eu mi ne... Cind voiii face o lovitură frumoasa, cind 111 "o iii simţi stăpîn pe o situaţie, atunci Im I iaLl tesa subsuoad,---c'o am tipărită de dUI anr,--şi trec licenta într'o după masă ... LuI Floareş i s'a parut planul acesta infernal şi inteligent. NU-l vorbă, Pralea cîştiga din agitaţiile şi soci.etăţile st uden ţeştl. mal mul t de cît i-ar fi produs avocatura sali ca magistrat ... Ca să facă curte studentel or şi să se găseasdi veşnic în mişcăr ile t.neretuluî. să-nscrisăse şi la medicină ... �i nu multf puteati face casă eu ]i'loareş. Intăf pentru că prea vorbia, te pisa nu alt-a, ş'apof pentru [51] - .5] di nu cruţa pe nimen î, mergea pină la brutalitate cu injuria, te strivea cu vorba, dacă-ar fi surprins numaf o mişcare do opunere. Cind a tresărit.Ploareş din i nuiăr m urire, Pralea :1 şi bătut in masă nervos. - Bilete! schimbă halba domnul n î. El abea o atinsese pe-a lUI, il stăp inea un gind Şi bunele toane a lui Floireş avea să-I fie de folos. Oela tresare : - Şi la urmă, de ce atîta părere de rău '( Băuse berea ş'acum se-ntorsese către Pralea, ca şi cum s'ar continua o vorbă incepută întăî în ini ntea lui. - Ce are să se aleagă elin toată isprava noas­ tră ?-Să zicem c'aş fi muncit, serios ş'aş fi scris lucrurt bune .. N'am să mor > Intru cît au să mii încălzească in mormint laudele posterităţe'î '( Numar' pentru vanitatoa de-a fi pomenit, pentru asta să renuntt la bucu rif pe care le po tf simţi direct '? :)'apol n'are să se sfirşasoă şi pamintul odată '? Ce-mi Iacî cu vanitatea ? In ce aii să, se prefacă bibliotecile intr'o viitoare tnchegare ele oonstel a­ ţiunî r·-Tu Iacf bine că-ţi trăeşti zilele, aşa cum ţi lea sorocit întîmplarea ... Sii te ducf inainte, măf, să {ir dobitoc. voinic şi frumos ... - Domnilor ... e ziuă, să schimbă chelnerif , .. -- Mal umple-mi-o odată de plecare ... Floares Împinge paharul gol în Iungul marruorat a 1 mesef. - La « Union . oare-a deschis !' Cred .. Hal cu mine să-rnl scriu Ioiletonul. 1 n starea asta ? Acum gîndesc aii bine. Noaptea vorbesc cu [52] totl derbedeii, im; răscolesc sufletul şi-n ziuă imI l irnpezesc simtirea in rind ud liniştite -- Credeam cii mergI să (101'1111 la mine . . - Tu nu poţi face şfarţ bun şi tu ştiî cii şbuţnl e chiagul glndurilor., 1'0 drum Pralea era incurcat, nu ştia cum să rnceapă vorba. Floares îl simte şi-l scapă din greu. - Aha ... apropos=-oo.I cu « Tovr)r{lşill ?,) _,o A serbnt o lună de la înfi inţrne şi e i pre· sedinte activ, am prezidat şi banchetul ... - Am uitat, ce-i CLl societatea «sta studenţească? - Pentru ajutorarea fraţilor noştri oropsitt din :'I[ arod onia ... - Ho, că nu. eştl la întrunire.s-onie vorbeşte-nit frumos ... L·'loaroş da să-şi scoată carnetul. - Nu-I neyoe, am pregătit ... �i Pralea roşind uşor sencurcă in zelulIuî de-a, se arăta politioos, aşa c'abea CI dat peste hîrtia fă­ cută in patru şi pusă in buzunarul de SIlS al 1'e­ ditigot«l. - Tot la banchetul acesta, am ales �11 111U1lli­ mitate pe Irirnia J3ogdan-�Illşat ca preşedinte (le onoare ... - A hoţule. ţi-ai pus ochij pe nevastă-sa .. Pralea s'a ruşinat de par'că l 'ar fi prins cu m ina într'un buzunar străin. Floarcş se opreşte inainte ele a intra la Union şi trece CLl ochii peste foiţa de hirtie satinată, - .. , la urmă preşedintele acti v al societăţef, el 1 I'mlea, a propus în aplausele eutusiate ale asistenteî ca să se incredinteze preşedentia de onoare vene­ rabilulUI Luptător pentru cansa sfintă naţională ... -. Ce ci racu, nu vezf că-f harababură întreagă? .. ş·,.pol de ce-al scris luptator cu literă mare? [53] - �tial1l e ii C ,n s'o l'eyl';o[ tu .. h'joal'Gş SG îmblinzeşte şi să-ntoarce voios către el. _ Dar înainte, pre�erlinteltt'i activ, nicf un sim- patic, un intel-igent, la dracu, U.e cînd atîta modestie: - ::-ling-n]' el' sii scriu ? - dacii crez I tu ... -- Al.t-feli Il nici nu merge, mi se revoltă oititorif ... Ploares sprijinise piciorul în dunga zielnlulşi Iuindu-st creionul albastru, discurcă notita corn- pleetind calificativele. . - .. ' la urrnă neobositul şi distinsu] (weşedJDte ... hei, ce I.icl ? Dacii urezl c'asa-I opinia publică ... - 'JIlt ... In gestul luî l,lloareş ora dispreţ şi transfigurare A.î intrat în cafenea şi s'ari aşezat la o masa din Iund, masa obişnuită �i la care consumatorii era ti depri nşt să vadă pe Floares scriind. - Baete, cele ce trebue .. Che l neru I aduce hlr:ie şi cerneală .. _. :\Iiil, Irirnia Muşat o uu om mare s'uu suflet rar. .. E cel mal cinstit politician de la nOI, - de si Il Ll mal ser: l�l la gazeta 1 uf.,; --- Tu ai fost in casă la el .. - �i ducă eram alt-fel, ajungeam departe ... 1.celn cind vorbia de ţară, tresăria, acela doreşte o pre­ tacere sinceră in moravurile noastre. păcat că e prea bun şi nu-I destul de hotăr it. Dacă n'ar îm­ părt i activitatea şi cu medicina, ar putea face mal mul t. I,n zi ce ca pînă la v indecarea noastră saci ală d insul crede încă în asta =vrea S'Og0C18 dure­ rile individuala-c-E un om care ştie să renunţe şi să-nchină datoriei. .. Dumnezeii insă i a trimis pe cap pe nevastă-sa, ştiI tn cum îşll'îcle bunnlnostru părinte de orinduiala lumiascil ... O femee ignorantă ;:i pret.enţioa�u, un pnchet ambulant elo nen1, o bab�i [54] nebună şi romanţioasă, diî, ochiî peste cap şi vor­ beşte de trubadur î şi de nobili î eHl1111 mediii ... Mie-mi era greaţă, cind o vedeam că-rut tae calea şi s'agaţă numaf de artă.i--Ah l poezia ... ş'atuncf işi strimba ridicol capul şi ofta ... S'a batjocorit cu toţi t care au trecut prin casa aceea, acolo unde lo­ cueşte un apostol. .. �i el, bătrînul vizionar, pare . că-I mal presus de orf-ce atingere, n'are ochf de ctt pentru. a despica viitorul, ai credexă un vede nimic din jurul seCi... Eel am fugit din casa luf pen tru că nu puteam să mii mal îm băt şi de sila femeel. aceleia respingătoare... Cînd m'ajungeau gindmilc unef căderf posibile, aveam irnpresiunea cit fac un saorilegi ii, că necinstesc un altar ... ECi respect pinii la adorare pe Irimia Bogdan-Muşat ... Pralea, sprijinit cu tîmpla in mîna dreaptă, il urmărea cu aprinderea unuî barbar german, care ascultă pe-un mercenar intors, vorbind de minunile Homeî. �ă.-ndreaptă apei pe scaun şi-ntreabă repede mustrat paro ă de vorbele din urmă. Ual' nepoata 1 [lI ? E cea maf nenorocită fiinţă din lume, trăeştf acolo ca o captivă, e-un semn de Întrebare pentru toată lumea aceea seacă ... Oaza el răcoritoare e numai moşu-su, dar el o vede rar, pentru că-I o­ cupat veşnic. Pralea-şl stringe fruntea cu mîna stingă, vroind să-si ficseze mat bine o hotărtre şi sculîndu-se l:;;'f 'ia pardesiu! şi jobenul cu stăpînire. � 1'e duc) '( -- frati să fac un duş. CăCI la 10 trebile să pre­ zint presed intelut diploma de onoare ... [55] IV Pralea aştepta nerăbdător în colţul Bulevarduluî terminarea cursurilor. In mina dreaptă avea o oren­ guţ[t cu doi trandaf rl roşî. Cu stînga îşI potrivea nervos mustăţi le. apăsînd la răstimpurf ş'asupra 0- brnji lor 1 U1 apr iuşr .. - Lipsise înadins de la Uni versi­ tate ca sa se facă mal dorit. Dacă ar ti stat o ora Ungă dînsa, Par fi mo leşit înfăţişarea el impună­ toare. Acum inse să sirnţia stăpîn pe el şi mal in­ drăsneţ de cît orf cînd. Trecuse zece minute peste OI'l1, şi studenţii tot Il u se i viaîi. -- De bunii samă dî profesorul s'a-ntins iar cu vorba. Inainta necăjit cite puţin în lungul trotuar u­ lut, spionind printre Irunzarif pomilor s'apof să'n­ torcea repede iară după colţ, ea să poată ieşi gră­ hit la apropierea el, fără să dea d'l bănuit c'ar fi aşteptat înadins. 'I'uşia Să-ŞI dreagă vocea, oăcî, se simtia inecat, cu tot curajul ce-şi făcuse. In gind limpezia VOI'­ \'ele eu care trebuia so-ntîmpine, Se pusăse bine, şi era bărbierit din proaspăt. CLl toată cumintenia solemnă şi naturală care încununa orf ce mişcare :: :-:>iminel, Pralea intelesese că-I stăpîneşte sufletul. [56] Era siguranţa oruul uî fflW1US şi UD miros ins­ t inctiv.i=-Se hotărîse sit s'arat« energic. �tia el di-n dragoste ca -;;il::t rosbel sa. cefe repeziciune şi su­ prinder î in actiune Pe ft>mee trebue s'o-nvingt. El le compara cu vitele nărăvaşe, care n'ascultă de cît cind simt cii-s duse de-a mînă viguroasă. Cu cît 01' trece de mal pudice şi grave, cu atît să fiI maf neruşinat 'ii obrasnic .. 'valurile sgomotoase ele studenţi în revărsare îi suprinsese in mi jlocul acestor alcătuiri. Prin 1'tl­ riştoa 1111 III castan sub care să ferea, a Ziîrit'O cum inainta mîndră în sprintenia mer'3111111 el grăbit. S'a retras neobservat după colţul stradef şi cînd a crezut el că s'a apropiat mult, porneşte liniştit şi nepăsător. -- II. ... eri n ul nostru sălbatec .. Cind a văzut-o roşind şi mişcată. ş'a inflorit mal cutezător surîsul lui miirgărintat. -Elî r - ImI daţ'î voe să cornplectez buchetul.. �i c'un gest sigur şi curtenitor, il intinde oren­ guţa de trandafir. ]�a a l uat'o fără să ştie aproape ce face si-n încurcătura hucurief ş'a nerntelesu lut ş'a pri ns'o din mers în ci ngătoare. - Nicăert nu Ie-ur fi stat mal bine şi nimic nu m 'al.' in viora mai !Il u lt. ni ul ţămeso .. , - f:li el trebue siî se infioare do fericire, .. -, Nu ştiu ce v'ar face să credett.; 31e1'1 trist şi p lecîndu-şt Iruntea pe umărul lui, porneşte iar în plins Încet şi trem urat. N Ll mal sunt a mea ... -- Suntem al noştri, <1 am inrlorora ... El o ţinea de mijloc şi se uita la dinsa Iacorn. ca la o pradă aşteptată. La capătul şoselef, Pralea se ridică şi face semn birjarnl m nepăsător să întoarcă-napof. Şil'll] tsilor parfumatf răm in in urmă, scinteind in declinul soarelui voios. Pe trotuare erai; ciu­ ourfde floare bătutî de furia ploaef şi stropit] eu noroi ii împroşcat. De pe la vile plecau şi se în­ torceau din întî!'Zlaţ'f. Bicicliştî muraţI de apă şi no roiii, se întorceaîi cn grabă şi curruatf mult înainte. De pe cai] u;t,l şi osteniţf se ridicati rotocoale de abur. Viz itiu] ascuns în pelerină, intindea plictisit la răstimpurf biciul. ea să-nderune goana. Cum sta [63] -- 63 înclinat şi posomorît, părea o barză plouată, cucu­ ţată pe-un stog de fîn. Simina ridică capul brobonit de sudoare şi la­ cramI şi continuă a privi la Pralea cu aerul acela de irnpăcare şi blîndeţă. Ellş1 lumină mărgăritarele tari de un suris dulce. In ing inarea buourieî de pe chipul luî, jucaii undele unef ascunse ironif. -- M'aI ortat ? Ea face trist din cap că da. Pralea îl duce pe rind mîinile la gură. Cit eştf de bună şi frumoasă. O te rog, nu vorbi aşa .. Pot eu să-mf inăduş simtires ( Sunt vorbe marf, dumnezeeştî, dar le au p1'O­ fanat atitea, că ş'au răsuflat Iarmocul.; - 'I'otuşf .. - Pe mine să mă iubeşti cuminte, după cum te cinstesc eCi de cu drag, nu cu vorbe care put minţi, ci cu privirl care se simt. .. - Itr jUI'. •. - Nimic alta, te rog mult ... EiI nu mă duc la teatru numaf de frica dTagostelor de-acolo ... E oribil CUJll să-ntălege amorul de către actor i şi eli cred că dînşii strică mult apucăturile oameni lor.i. ImI astupam urechele ca de un scîrtti t de seri pcă, ci nd se găsea c [te nn rătăci t cavaler să mă urni leascii cu curtea ... -- OrI CUIll, clar ... Pralea se Incurcase răii Era desorieutat ca luptă­ torni care vede plesuindu-î în minf o armă, pe caro pusă se temeiii mult. Declaraţiile lUI şi scenele sgomotoase de dragoste, il îulesnise succese de l1U­ uitat. -- E atîta înălţare intr'o iubire liniştită. Să-tî respecţi alesul şi să-I doreşti pînă in a-ţI confunda [64] rostul zilelor Cl1 dragostea luî. Amorul acesta cin­ stit, cuiuin te c şi frumos şi inteligent " Vorba din urmă i-a readus In minte spectrul batjocoritor a lUI Floareş. Greşise inţălesul vreri lor :-limineL Credea s'o d nea tot Îl) tro pornire. 1 nstin­ ctul lUI de-a ghici repede drumul gîndnrilor, il în­ sălase de data asta. Ca să "ca pe din desişul în «are să infundase, fiare la altă idee. - AzI dimineaţă ruă gindeam CII atit<"; bucurie, c'am să te pot vedea ... -- Pol n'am avut cursurf. .. şi nlt- feliiÎ eli nu ies de cît rar de tot cu mosu ... Nu .. acasă la d-v ... - In ce chip? Cind m'am dus sa dau diploma de onoare el-lui lri mia Bogdan-Muşat. Nu înţeleg. L'am ales preşedinte de onoare la societatea studenţsas ii «Tovărăşia». '- 0, el Tubeşte mult tineretul ... - �'clr vrea să-I vadă mal puţin blazat după cum mf -a răspuns la întîmpinarea mea, l 'ar dori mai trnhărbătat şi scos din toropealaln care se 0- fi leste . . _.- Eî, cîte doreşte el ! ... ],; un moşniag care \'i­ sază încă, e din siărmături le care mal trăesc din llwrea generaţillue ... --- Birjilr opreşte Palatul se ridica trufaş elin dosul desişuluj verde el grădinllţei din faţa. Simina a sarit repede jos şi fără să mai priviască indarăt, li deschis portita pri­ pit. S'a năpustit ea alungată de-un biciti aprins, şi s'a perdut pe scarii dosnică, care duce sus in odaea ei mohorîtă. Ctud s'ad'izut singură în întuneoarea răoor iră a [65] - 65 - cnibandui el, amintirea celor petrecute, a impo­ varat-o ca o amară părere de riUi d upă un odor J)er.!ll t. , - Să nu mal fiti a mea ! .. :;l'a ingropat palmele în ocht şi oăzind dea curme­ ZiŞltl patul uf a podidit-o iarăş p ltnsul acela chi­ nuit. Tremura sguduitor in abaterea bocetuluî. A­ titea anf tinert lipsiti dA iubise, nedesmerdată de cit de sluga el credincioasă, se crezuse osindită sa treacă prin ,'iaţă fără s'oprească in loc dragostea nimănui Acum cînd se-ntiJnise cu-atîta fericire în faţă, simţirilo desmorţite se revărsaii tumu ltos, Su­ fletul e'l înfrînat sbuonise ca o pară înăduşită multă vreme. Invălum calde fi trecea în jurul trupuln î, iar mijlocul ş'acum îl ardea pe urma strtngeret Ierbinţf, Respira greu ca şi cum buzi le i-ar fi in­ tr'una copriuse in sărutarea nesfîrşită şi pătimaşă. j)fădlllarele robite păreau că-şf d aii drumul din in­ cheeturi!e lor, Sguduirea pl insulut i se ineca în incuirf suspin ate, S'a ude un bătut uşor in uşă. Simina se SI11UU­ ceşte de plins şi spriji nindu-se numar în mina dreaptă, se-ntoarce înspăim lutata în spre uşă Bate din nou mal tare. - Trebue să fie Dal'ie .. Nu văzuse pe credinciosul el profesor de n'o septămină, Era peste putinţă în <ă ca să-I primească În halul acesta. A mduioşat-o îndepărtarea dă­ moală a paşilor lut. Ghicea ea destulă descurajare în mersul acela -ncet. De multă întărire i a fost şi devotamentul omuluî acestuia ciudat. S'a dus în virful degetelor, a'asculte la uşă. Treptele de la scara tainică trosneau rar, una după alta Simina s'a întins pe sofaua de sub geamul din 5 [66] - 6G .-- sp-e grădină şi sprijinindu-şt ceafa în oopoa mînilor, scapă eli gindul in trecut, călăuzită de ch lpul Iut Darie.c- Venise profesor la pensionatul lor, pe Gind era prin clasa a patra. A predat limba remînă şi mal pe urmă istoria. Inainte fusese profesor la Blaj. Il revede şaeum în stingerea pleoapelor închise : Slăbuţ, nu tocmai nal t şi eu părul inspicat pe-alo­ curea de ani. Pe faţa lur de copil blajin eran cîte-va urme reslete de vărsat. Must tţa îl era ci u. pită şi cînd rtdea, par'că da să plîngă. Fetele eo­ tiaii de milă şi-l ascultau numai ca Sti. nu-l vadă îndurerat. Era însă foarte învăţat, punea note bune şi le spunea Iucrurf in afară de program. .1... in­ cercat sa faca şi poesif, dar gazetele l'au luat în răspăr. - 8'a:-'t apropiat intr'o oră do compunere. Le dase sa scrie ce-va despre marea In1 �tefan cel mare. Mal inainte insă, a sv irlit el cite-va Iumi nt asupra Muşatilor din Moldova. Vorbe" entusiasmat şi ridica mult rolul lor 1Il trecutul nostru. Gimina s'a sculat atuuci, m indră, şi-a intrerupt cu bărbăţie: -Ell cobor din Muşatiuf, domnule ... Dinsul a plîns şi i-a sărutat mîna, că iubea nebuneşte trecutul şi ţara De-atucî n'a mai slăbit'o din vorbe bune si atentn, Pe urmă i-a aduacărti, vorbea toate orelo Iibere cu dînsa şi-r dădea jurnale literare. A pus multă hotărîre în sufletul ei chinuit. De Gind era la IJ ni versitate, venea adesa s'o vadă şi să-I dee cite n'o tipăritură nouă. Acum insă o îmbătrînit şi închis la vorbă. Sta mut pe scaun, o pipăe ocroti­ tor cu privirea, tresare la vederea 81 ca un cine credincios ce-şi zăreşte stăpîn ul., Iubirea asta ciudată, o rnăgulia şi-o intrista in acelaş timp :-Nl1ll1ai ele atîta simţire să am efi parte în lume ?---o bahă cam săl'ită ş'un nevo luic .. , [67] - 67 - Dar rearnin tirea trufaşă a 1 UI Pralea, îl răsare ca o tremurare de tlamură mintuitoare. Sufletul astimpărat un moment, se resvrăteşte din nou. Trece cu gimlul 111 sbor vertiginos prin tot timpul, de cînd îl C lLn oaste . . A fost' o continuă buimăcia lă tot cursul acesul inceput de dragoste. De-odată nicf nu l'a luat în samă : Un tiuăr cochet, cu mişcări şi căutăturf acum modeste, acum obrasnice, trecind uşor de la supun irea umilă a omuluf r-are caută să se stre­ coare neluat in seamă, la manifestărf sgomotoase care sare In och'l.-La cursurf şedea Ungă dînsa. OeI-I'alţr studenti ca şi cum ar fi fost tnteleşî, îI respecta Ioculatuncf cînd el in.tîrzra. Dilca lipsea­ şi-n primiletimpurl asta se petrecea cam des-rămî­ nea singură toată ora. La inceput o stinghierea această urmarire indărăptnică, mal tîrziu n'a luat nimic în sarn{l ş' acum o făcea ferici ta ... O batistă ridicată grab­ nic de jos, l111 creion împrumutat la timp, o uşă des­ chisă politicos înainte, toate intovărăşite de surîsul acela provocător, iată primii lui paşI.. Ea trecea mîndră în mersul el hotarit, învăluită vesnic ele hobotul înbristăref. Studenţii o ţineai! de fudulă şiI făceau necazuri. Unii îl imitati mer­ sul asvîrlit, strtmhindu-t mişcările.c=Da-nţepată-I pri nţesa la călcătură - Umblă ca pe teltuI...- Atîta zestre are şi en -Nn-şI priveşte de cit v îr- Iul nasul nf cind merge ])0 drum ... -Ba maf vede şi pe Pralea de-un timp ... Intreruperile acestea străbătiaii prin hohotul saler ca nişte săg-eţI rătăcite-n vijelie. Studentele celelate pismaşe se uneaă in răutate cu mulţimea. Simina care sosia ezact la începutul oref, cădea de multe 01'1 in tumultul acesta, ca.ntr'un păinjiniş. Surprinsăse totul şi ce nu auzise, sirntia aşa din aerul otrăvit. [68] - 68 �gomot',l se potolea la ivirea 01, răm ineaf numat p uf ni rI infundate şi unele frînturi de vorbă si tu­ şirl Cit iuteles Se aseza frumos in primul pupitru şi-utorcmd uşor f ta el inourntă aSltprr. m�tl'd de capete. îşi umbria buzi lo şterse de un zimbet ertător. mal mult ghicit de Gît surprins. Purtarea el 81\\ o desarmare pen tru totr. De la un timp aii inceput a se ruşina de necuviinta lor. Ura s'a schimbat in respect Numat fetele şi cu cîtf-va mojicf inriintăţiţf mal căutau s'aprindă vrajba, Numele 01 in locul ironiei, era pomenit CLl stimă. Nu intra cu nimeni in vorbă, dar răspundea ume­ neşte cînd era întrebată. 8e înroşea de orI ce atin­ g-ere, părtnrlu-i- so c'a înfruntat, po cel din jur şi atunct cerea frumos ertare ,Si trecea falnic şi cu­ minte prin valurile mulţimei date-n lături. .Era sunerbă În haina el simplă şi corectă. Oolegele in­ zorzonate şi cu siliri in apucăuut, făceaii o nepo­ t rivrre isbitoare po lîngă dinsa.--Un �poet ti n.îr, student şi el, a comparat'o c'un gest de mindrie. Cei ce desemnati n făcea profilul. Privirile in tim­ pul orcf se plimbai de la catedră la dinsa :-)e discuta mult asupra el şi unit se încercau s'o in-­ terpreteze in faţa celor proştt. Simion it trecut prin toate cu resemnare, a in­ ţiiles ş'a uitat totul..; Şti<), dinsa că pentru popor trebue să fi)' sai'l stăpin, saii să cazf mal jos ele cit el. Pe cel străiu î lUI nu ştie de cît să'I respBcte ,:,tl!. 8ă-';;'î batii joc de el, dar trebue depl'ius cu gimlul uneI trwără"iI domne. Ea a invins cu tim­ pul Illulţimea ş'acum mnlţimea aceea intartatiî. o­ dată, cerca s'o-nbuneze eu prisos de lUtlre aminte. Ual' ea j llbea m u! ţimea aceasta inrăllti1ţi tii. ţ'apol [69] nu de-dcala s'a ales făt-frumosul el, aşa cum ră­ sare soarele din împrăştierea neagră a noptcî ? ... I)e cind ea molcşită de oboseală adormise pe sofa, oduea se-nmol'mlnta tot mal în inserare. La vre­ mea meseî, intra Gana Încet şi orbăcăind prin In­ tuuer ic, o găseşte scăldată de sudoare si tremurind în frigurile som nuluî. __ :-)co,tlă, mamă, ca-l timpul mesef. .� Lăsaţi-mă lut. . I.'e hiigul domnită ? - Ha? - Fei sunt, ce visat ? :--;imina trezită b.ns, sare voioasă �i se şterge la och I. - �til .. să facea ... par'că căzusem prinsă .. 11U ştiu cum, ea nu en1[1 oamenf ... Mă chinuiau răli .. imI pri nsăse mînile in mreajă ven inoasă şi subţire ŞI mă strîngea, de nu puteam să mă mişc ... Cnprin sul era inecat de UIl aer puturos şi eli rnă-uăd u­ şam ci nd elam SfL respir. .. O cum ma chinuiam ... Pc trupul meii desgolit se suiau şopîrle şi broaşte reci buboase .. Pitici scîr hoşi, rîdeai't pe nodurile picioareJol' lor strimbe şi mă pri veari rînjind. .. Eram captiv« ..• Dar. .. să vezf tu Gano, a venit el, Ionică al tiîii din poveştî avea calul alb şi la cingătoare bnsduganul cel fermecat, .. M'a vazut şi mi-a surîs CII dragoste, ce d inţf albi şi tarfluminau sub l11US­ teata neagră .. , A ucis piticn, mi-a desfăcut ţesutul venlllos'"şi ... aier n 'a facut bine Gano.; m'a sărutat ş'atuncI' aerul mi-a părut ca după ploae ... Pe gin­ gănii1e cele miot le-a strivit sub călcăiul 1 uf de oţel... M'a luat pe urmă pe calul înaripat şi ITI 'a furat din Ioourile blestemate. Eii Ieşinasem de mul­ ţămire la sinul Iuf viguros şi mergeam, însa 1111 ştilÎ cum, atît eă m'am trezit departe, tare departe, [70] -- 70 mtr'o pădure cu miros de teiii inflorit şi cintec de pasorr. .. - Păreri de prin somn ... - N li ... era chiar el şi mi-a dat şi florf de tran- dafir ... Cine? Făt -Frumos ... ·�'ă-ţI cruce, mamă, c'o fi Iost sburătorul. .. O nu, îl am ş'acum in iutunericul orbitslor cînd string pleoapele tare ... - Alungă-l din ochî.. - Să-ţi respecţî alesul şi să-l doreştf pll1a ltl a-ţ.i confunda rostul zilelor cu dragostea lut .. In colo să fiî cinstit, curat la suflet şi. f'ă. fad bine oamenilor ... - Hai, că ne-aşteaptă masa.i--nfară al să te ra­ coreştî de somn. Gana o tira de mină mal mult cu de-asila, ca s'o scoată din noaptea odăeî. In sala luminată slab, bătrîna slugii se nalţă să-şf pri veaseă stăp inu. Ai plîns '( Ce mai vorbă! - Eştî galbenă, suferî. .. - Şi totuşf mi-I atît de bine, .. ApoI zimbind de-o amintire, se pleacă iute şi-şi '1>coate crenguţa cutlorile din cingătoare ... _. Mă duc singură jos, nu te mal coborî, pune-mt traudafirif aceştia într' nu pahar cu apă .. -- De unde-I al '( - Mi i-a dat el, Ionică din poveştî, nu ţi-am spus ?'" [71] v Serbătoare ... Clopotele bisericilor umpleau aerul cald al di­ mineţel de ingînare înălţătoare. Vibrări le sfinte se irnprăştiaă in cuprins ca o ploae de înviorare tri­ misii sufletelor însăcetate. Soarele ridicat mult, scu­ tura din pletele lUI aprinse, raze împăcate şi semn de bl indă ertare -Sub revărsarea aceasta de bu­ curie şi bine-cuvintare, Bucureştii îşi clocotea viaţa in deslăntuirea încurcată a stradelor. Calea Victoriei, între Bulevard şi Palat, era o apă amestecată de oamenf în mişcare. Prin tnde­ sarea indărtnică a valurilor pestriţe, treceau tril­ surile in salt grăbit, duduind pe pardosala de lemn Vizitiii păreau nişte catarge frînte a unor corăbii luate de vîrtej, -- Păzeşte ... In răspintia teatruluî gardistul înăduşea strigind şi ghiontind mulţimea năvalnică Prin bluza de dac străbătuse ochiurr de sudoare. - l .. a pas ... In colţul «Hotelului Continental», in jurul feli­ naruluî, se strînsăse o ceată de giovin�, spilcuiţf şi gălăgioşI. Erau studentr. gazetari şi băeţl. de bani [72] - 72 -- gata. ;Se numiaii pe el, Micul stat major şi treceaii ca de obioeiti Bucureştiî în revistă, Umbra caselor se intindea incolo departe, făctnd o răcoare ee in­ firipa. Rostogolirea talazuluî arunca intre el aşa nu­ mat pentr'o stringere de minii ş'o vorbă, pe clte­ an ofiţer mal tînăr. -- Riîmîl cu noi, mon cher, e-o plăcere .. , Mă vede vr'nn superior ... _.- Ce oameul nonorociţl, un pas nu pot face, atad de reglement., Un căţeluş prins între picioarele mulţimoj, sche­ lălăea de sii te-asurziască. Tramvaiul opri t la «Coo­ perativa» îŞI lăsa pasagerit printramiudouă părţile scaunelor. -- Uite una, .. 'I'ineretul face rind ş'o segetează cu ochif Intlă- cărnţ'f. Ah, ce şolduri, mă drugilor. .. �'un pieioruş ... E bună ... că prea ridica rochia Să-ŞI arate fusta roză de mătasă. Mă duc după <}im;a, parole d'honneur. Era cel mal fercheş ci in tre toţi, grăbise pasul s'o ajungă prin mulţime, înecindu-şî în batistă o tusă cu în ţăles. - Are să SI3 căpătuiască, tioălosul draouluî.. 8e i nal ţase cu toţii în vîrful picioarelor ŞJ cău- ta ii curioşf peste apa de capete. S'a prins .. , .Au:d? N II vezf că-I vorbeşte '? Al draculuî secătură. Norocul lui. U Il parfum de violate il trezesc pe toţl Ia pos­ tul la]'. Foşnetul mătaset, trecuse de ei. [73] - 73 - - Tiil ... asta a scăpat ... - Dar ce ceafă albă sub ridicătura bogată a păruluI -- Clasa 1, n u-I marfă ele iarmaroc, aici nu merge cu una cu doua ". - .\Jta băeţf .; Fata roşeşte de departe. -- Dar ştiI că eştl nostima puicuţă ? Dinsa se în toarce mustrător. - Las'o că-I încă la şcoală. Hohotul se ridică din mijlocul lor, de s'acopere saoruotul duduitor al trăsurilor. '��erban s'opreşte şi el cu băeţi'l. - Ulsaţ:r, măf, lumea-n pace.. eueoanele-s re­ voltat« pe \"01 .•• __ o Da lumea la ce să ndeasă pe-aier, dacă n u-I place gluma? -- Uite asta e o idee.-Dacă i-l de plimbare, să se ducă pe bulevarde, nu aicf în strirnbătura asta de stradă. - Eu mă şti ii pe mine, pînă nu nro î boţi zil­ nic oleacă in inghesuiala de aicî, nu dorm liniştit noaptea. Un sclivisit umblat, intră-n vorbă, -. �i să n u credeti că-I numar ];1 nof asta, fie care oraş mare, are strada luI de întilnire şi bo­ solială .. De obicei ii tot inguste şi întortochiate, ca sit aibă norodul cum să Sll ciocn iască şi să se şteargă in de el. �el'ban adaugă rizind : -- De bună samă cli e o nevoe tisiologică acest, masaj in gală, e un fel de descărcare pri Il porf a unor forţe nebănuite ele savauţif noştri, -- Cu conditinno ca si'( nu fie o-nogenitate de trecător]. [74] - Ce vraf, teoria coutrarietătilor. .. - Ssss ... tăcere, trece regina castităţeî. .. Se pornesc din noii pe ris cu toţii. Pata ruşinată un moment s'apropie pe urmă, zimbind murdar sub al bul cojit al pudref groase. Ptndiţî ca ttlharif la răspîntie de codru. - Şi ca prăzI. .. tot damicele sprinteoare ... -- Aş, vorbă, prăpăditf timpul ţ;i vă stricatî inima, tnourcînd drumul cameni lor.i--că la urma, tot nOI ridicăm greul... - Voi sunteţi mîntuirea neamulur, -- IJa ce vă prăpădiţf atuncf vremea aici? -- Ce să facem alt ceva, viata-t scurtă ... Unul o iea obrasnic : -- Fugi de-aicî, ţi-ajunge, ne stricî reputaţia. Fata roşeşte jicnită şi ca să UU-l fie retragerea o goană, să-ntoarce prefăcută către unul tinerel şi slab. -- Apropos, Mişule, spune-f lUI Vasilescn ca m'am supărat pe el,-ştie dînsul de ce .. S'a-ndepărtat făcind ameninţătur î din deget. Cel care se rupsăse din grămadă la inceput, venea a­ cum �îtiind, cu pălariaîn mînă şi ştergîudu-şî fruntea de sudoare. Ei, cum e solia '? Am pus totul la cale ... Bravo, bsrbantule. :E Intretinuta unul ing iuer bătr in Atunct e pe gratis? Să-I plătesc numai camera, dar lasă, îl trag elî clapa s'ajungem la capul l uneî. Un strigăt subţire spintecă sgomotuL -- La mine coconaş ... Piaţa teatrului inegrea de îngrămădirea trăsurilor sclipitoare. Caii nerăbdător] îşI zuruiaii taclitun 10 [75] -- 75 -- cu neastunpăr, scăpărind copitele in bocnele de piatră aşternută. Muscal if graşî şi catifelaţr, S('­ niîlţiaiî cercetători pe caprele lor. momind pe cei care s'apropiaă. - AicI liber .. In poarta otelului Continental îşi face loc un provincial burtos, - Un cauciuc aiot. .. Din tref părţI s'au prăbuşit trăsuri le sii.-l iee, amenin] ind să stri vească pe trecătorii pr inşi În tre cat. .. - Ho, măf, sunteţi turban? .. Clopoţel ul de la tram vaiii ţingănea străbătător. '- Circulaţî, domnilor .. O doamnă gătită ca o podoabă nouă, înaintează falnic şi graţios. - La post copoilor, că-I bucăţică bună, Grupul scoate un aaa ; prelung de admiraţie. -Pţţ, .. Indrăsneşte cel slăbuţ şi fără mustaţă. Doamna se-ntoarce dispretuitoare, şoptind cu batjocură, --- 'l'e admir juneţă ... -- E nevasta miuistrulut de ... Asmută un agent secret de pe urma el. Holeoo ... - Ne-am dus ! - Nu vă potrivitî, numaf eii ştiLi vre-o cîli·YU care trăesc din sfărmăturile bunei el vointf -- Suntem în familie atunof.,; - Băeţl, Floareş, Obosit şi cam in neortnduialăfntorcea coltul de la e Oontinental» ... � Y 01 tot nu vă lăsaţI de crail îcurr? -- Stai cu noI, clară vraf să rizI... " Şerban se-ntoarce către el .. ' [76] - ,Ii- -:Ju te am mal îutilnit.,; �;til provincialul cu decoraţia de-atunci noaptea .. pri marul de Ia ... - Aha--da ... - Cind am eşit cu el afară, pe cll'l1l1l,de tot :pe capul meii să·I spun J111ll1Ul de ctt, cine-I Ni?'­ oana ... Am dat eu să scap, aş, că sit poate să nu ştie şi dînsul ce l'aI intrebat." ._. IvH'î romtne, a vrut si'! glumească ... --Na că llil se glumeşte c'u n străin, să-I spun, c'glt-feliu pleacă supărat elin Bn­ oureştî. E:i rideam tu mine de să mrt strîmb şi DU ştiam cum să-] d umeresc mal bine, dacă i-aşi spune, La urmă tot el m'a scăpat, că se-ntoarce tainic şi încurcă vorba cu oare-care silă :--Dal'< eli ClI mintea cam-ce trebue să fie, dar du ce sit nu-mi sput dum­ neata : ... Ce crezf ? .. fac olt curios,-Ce să fie, dra­ gostea, bat'o pirdalnicul. .. După ce m'am setnrat dea hohot it, i-am zis prin Iaorămî :-At ghicit, e-o femee ... -L'o fi lăsat, ca prea-i place băutura şi femeea, du, are nevoe de multe .. Floareş rîdea ca-ntimpurile frumoase şi cu dîn­ sul r ideaiî toţi, cu toate că t! n ştiaii de ce-I vor bit -- X u te întrista insii, al sit-ţI gftşeştI pe Ni1'­ valUl ... -- CUl1l? -- Face el o puhlicaţie in com U lUI 111l.. �t.ili c;Î mi-a zis eu interes :---Jm de ce n u-ntreabă prin Idonitor, că n u-I mare Iucru, cite vite scăpate nu se găsese aşa .. , Eli din partea mea, atît cit mă pri­ Y8şte; in comuna mea, am să-mi indeplinesc da­ toria ... --- fericit om. () triÎStHu care venea de pe strada regaUi, s'a întil nit c'o alta care trecea la vale, calea Yictor ieî Dadi nu opriaii b timp vizitiiX ş'ar fi sfărmat caiI capetele, aşa mergetlU de pr�ipustios. /l'ăcuse amin .. [77] - 77 două un unch iii fugit in IăttuI, incurcinclu-şî oiş­ ti le în ham urf. - Nu stiţl că trebue să lăsaţI în pas la răspi nti I? Ingb iţind u-şt injuratura şi fulgerînd minios din ochf, gardistul se mulţămeşte sii .iea numeri le de la trăsură. Un tînăr palid, spînatec şi cu pletele liuse, s'a­ propia melancolic prin ingrămădirea trecătorilor. -- Cine-I tipul acela ( - Un poet decadent.., să vedeţi. scenă ... a, e un juvaer, rnonolier ... -Ce mal fael Nioolaesculev - -Mi-l greaţL. - Şi de ce '? - Nu vedeţi ce figuri grosolane, ce aer de gişte g hiftuite, nu găseşti un profil mal nobil ... llIi-l dor ele un chip palid, obosit ca o lună care apune .. Şi ce mîni !-uf ... Unde-s minile prinţese.lor elin Bi­ zanţ, albe ca petalele de crin şi delicate ca două aripi obosite de columbă .. - Da unde al \'0(J,lt tii de-astea? - In adevarata artă,- de sigur că nu în tem- plul prolanatorilor er. .. �i el se uită pe su b gene la li' 1 oareş, cu care Ci vea o socotea J ă veche. U nul s'apropie riz iud : Ce zici tu de ce să scrie alll ? Maculatură ... m urdărie ... sacrilegilJ... Nimic mal de samă ? M'am Incercat să fac elÎ, dar vulgul nu pri­ cepe adevărata artă, e prea prost şi igriorau t, ş' (1- tunet m'am mulţămit să n'o maî scriei, ci s'o simt -rar dau amicilor cite ce-va. Nimeni altul nu-ţi mal place'? - Cu Baudelaire s'a stins rasa poeţilor geniali ... [78] .- 78 _.- Floareş 58 uita prin mulţime şi nu lua nimic in samă. Atiţăturile nu Incetati : - Dar te văd abătut Nicolescule, ce al ? - Sunt bolnav dragă şi desgustat.-De patru ani eCi nu iaii la prinz de cit lapte ş'un corn, am un stomac ca val de lume .. De ce nu-l trezeşti cu vr' un chef? El dă înduioşat din cap. -- N II mal pot lua nimic în gură ... aloourf mal cu seamă nicf vorbă, să nu văd ... Floares ri:njeşte batjocoritor. - Asta n II te impedică ca să ne ti meţeştl în poezie, aşa rar, cu beţiile dumitale de haşiş, opium, absint şi nu şti ii ce bazaconif de pr-in orient. .. şi toa te sub zid urile Bizau ţu lut.; - S'au Constantinopolul de azf. .. _. l�ci dumitale nu-tf răspund ... Poetul îşI pusese în segetarea ochilor indrepta tI ca un blestăm către l!'loareş toată ura deosebirei de �Goa,lă care-I invrăşmăşise de mult. A plecat infierbintat 08 din Sodoma condamnată. Păzeşte., Loc domnilor. Zece banî, distracţia americană. Plic LuI nurnaf cu. cincî parale. Contesa o.irbă, - două-zeof de banf de la cind Ief. - Lol lo, b,(eţ1. .. In trupul UULIl echipaj de casa, trecea o doamnă tînără, c'o pălărie enormă şi încărcată, legănîndu-se visător. O Plină delicată, încărcată de petre scumpe ii atirna leneş şi- nadins pe marginea trăsureî, Cu cealaltă î';'l ţinea umbreluţa deschisă. [n 8aint· hana,/'rl sta in picioare de-a curmezişu 1 trăsuret şi J r [79] - 7H - privea tru blŞ tu jur, atimtnd u-şt clătinător Iim ba în respirarea lUI gîfiitoare. - Vez'!: ce însarnnă să fir metresa unuf director de bancă ş'a un LII ministru m il ionai ? Din mulţime îşi făceau o fală ca s'o salută pînii la păurint. - Ce cap frumos! - Ţine-o franţuzoaică numaf pentru ca s'o coa- feze=-are un păr de minune. Ş'un norod de slugi. Dar casele el ! Dacă-l dă mîna! Şi cînd te gîndeştl Ca-l fata uneî spălătoresel Un mocan Încurcat printre trasuri şi grăbiţI, da de colo -colo, cu oăciula-n mînă şi souturindu­ ŞI pletele de sudoare. Rîdea singur şi-şf cauta dru­ mal cu bătul. ' -- I�a mare strîmtoare al căzut. mosule ... Ploareş îl urnăria înveselit. - Pol, am picat şi eu aict domnişorilor, ca un cîne perdut în iarmaroc ... Şi clătintndu-şf pletele inteligent şi şiret, da indrăsnet prin toate, ciocnind cu băţul în aşternutul de lemn. _.- Aţl auzit ce comparaţie frumoasă? -- Dar spectacolul mi se pare caraghios. Floareş tot il maf urrnăria din ochif cu înviorare. O fetişoară sprintenă şi cu priviră obrasnice şop- teşte unuia eli n cel strinşî, - Diseară te-aştept, - Negreşit, cum ne-a fost vorba. Cu toţil sentorc miraţf. - Cum şi tu Petrescule ?-insU1:at de-o lună şi- .. - Vorbă să fie, pot eu ren unta aşa de-o dată la viaţă '----e o petrecere, să al o comhinaţie şi-n 0- [80] - 00 - T⪠... Să vezi farmec! Nevasta-mea e o naivă de sapte-spre-zece ani, am scos-o eii de la călugărrţe ... Dar ce noştiutoare, ş'aşa ele candirlă .. Crede 01"1 co-l spun, toate minciunile, da de colea hoacăne. -- o­ dată i-am dis că mi-a recomandat doctorul cură de pl'eumbiat sara. Ea, că să mă intovărăşască ... , Da eu: �!fţ ... nu aşa dragă, cura trebue s'o fac sin­ g"n.l', că alt-feliii n'are Ioac ... Şi dînsa crede, ah. ce nai vă., De-un timp spune Să-I aduc pedîru-sll Leonardo un mucos elin an 111 întăI la filosofie, ca Să-I ţie de urît .. Cind mă-ntorc în ziuă, îl găsesc tot vorbind şi ea rrraşteaptă cu masă cu palal fi1- cut şi nu-nţelege nimic ... Nu, moncher , e de scris, n'am auzit mcă de o aşa naivă.; - Noroc de văr, eăalt-fe1ilî s'ar plictisi .... - Tot sunt bunf de ce- va verişorif aceştia ne- vi novafî.,; - Ca şi pr ietsnif din copilărie •.. - Bravo PetreCicLlle, tu aminteşti pe străbunif noştri romant.i. familia este baza statn.lut, uraau, .. - HeI, lasă-lasă inpuusături le, că nu fac nu­ mai e.i aşa, sunt oamenl marf şi mal sănătoşi la cap de cât tine-ce vrat să mă prostesc acasă? Ce să facem amindof veşnic? Ce poate să-rnf spus dînsa'( Eu inţăleg alt-folLÎ traiul. .. U'a îndopat cu destul piano in prima săptămînă _. - Puteai să rămîi singur.. uite icf in colţul stradol... eu fete uşoare, �ll mofturt.; - Da, dar toate astea n'aduc zestre, domnule Floarea, şi eu nu mă compromit să misg lleso hirtie ... Răspintia se umple de curioşi. Grupul din jurul Ianaruluî mărit cu oaspeţi nOI, se ridică in vîrful picioarelor . . - Ce-l acolo? U Il coti ugar încărcat sas ele tot cu lemne. abea [81] r i � I - 81 - era ţinut de-un cal slab, pe povirnişul strade] 'I'ea­ trulut. Garrlistul să pusese înainte şi nu lăsn să înainteze. - Nu şti! că nu-I voe pe Calea Victorief '( Calul sprijinit în opintirea picioarelor de dina­ pot, îşi urn flase in încordare mijlocul întins pe coaste şi resufla greLI pe nările deschise şi 1nS1n­ gerate. - Domnule vreaii să trec pc Sh',H!a Regală, taiii numai de-a curmezişul Calea Victorieî. --- Nicî s'o atingI măcar. --- Pe unde s'ajung alt-feliii, doar n'am să sbor CLt cal şi cu căruţă peste ea. Trern urindu ŞI picioarele de dinainte, calul să clatină s�i cadă-n genuncJll. I:'?l purta privirile ru­ gfîtor cajdupă un ajutor. - Lasă-I, bre omule, că n'are prin altă parte loc . .b'loareş intrase In vorbă. indignat. - Da vezi c'aşa zice .. Apo) luîndu'şf de samă şi cunoscindu-I Că-I de cel de Ia �azetă. Iaco înduplicat din cap. -Fiind-că zid dumneata..; hai să-ţ'î fac un hatir ..•. Şerban şi Ploareş au împins de dinapoea lemne lor ca să treacă priporul la loc maî drept. Cînd a intrat căruţa in btrada Regulă, calul care res­ pira acum mal în slo bod, se-ntoarce blind către cel dof necunoscutî şi tnfior indu-şl buzi le de-un nechezat dămol, se-ncerca parcă să le mulţărniască. Ploareş face rîzrnd către gdimadă. Fericită ţară unde ort cine poate face un hatîr ... Bine că am trecere măcar pe lîngă gardişt.L. - Nu mal ştii nimic de Natalita, Ofimpio r Fata are timp să ridice numaf din umere, luată de valurile strînse, a celor din urmă. 6 [82] - 8:1- Bibico, nu ţi-I urit singură '? Ob rasn icule ... 11ă LI ne-a mers azI .. dar tăcere vine alta .... O coconită grăsulie, frîntă mult inainte de mij­ loc şi C'UIl botişor semit «urn prea afal'ă din faţâ, mergea ţanţoş, de parcă-ar fi călcat po slo î. - A .... co ochi ingere;;tî! - Şi CO picioruse ! - A.ţI greşit adresa domnilor ... S'a intors Înţepat doamna, - Dar tu Şerbaue nu zicI nimic, ea po Floaroş îl ştim prea ortodox cind nu e vorba de ... băutură. - I�j am îmbătrînit, măl biiet1, acum mă mul­ ţi:tmesc că vii pot privi pe val. De cînd atîta cuvioşie '( Sunt 1'1"0 ciţî-va nnf. - Dar ce s'a i ntîmplat 'f - Ascultaţî, dacă vă pot fi de invăţ.ăLura.-M'arn bucurat şi e.i pe vrernurf de ocrotirea unul mi­ nistru. Mă duceam cu multe nevoi la dinsul ş'arn fost ajutat adesa. Nevastă-sa mă văzuse trecînd prin sălile lor, dar eLI n'am avut nict odată prilej s'o cu nasc de aproape. Ministrul mă vorbea pe semne de bine el. ca se interesa de cîte orX mă duceam acolo-c-rnaf ales că pe veruea aceea publicam şi poezif .. -Intr'o sară. măi dragilor, cum se face văd o doamnă îmbrăcată simplu trecind grăbit prin dreptul palatului. Ki am crezut c'am dat peste noroc şi dau de-a ajung din urmă ... -I� aşa de Ii­ niştită sara aceasta, frumoasa mea necunoscută .... Ba tace.-lYI LI ţenie şi Iarmec.,; Dînsa ride şiret şi se ntoarce cu vorba i=- De bună samă, d-l o poet. .. EiÎ prind la inimă :-Dar cine nu S''Ul" inspira a­ Iăturf de-o fee ca d-v ... Mergem fără să mal zică nimic. Cotim pe stJ.'�izi lăturalnice. Credeam că-I [83] -- 8:; --- nevasta v r'un uf Bucureştean CIt stare si-n mintea mea incălzitri injghebam romanul din viitor. Intr-un timp, lntrerupt.-Cit de fericit. sunt cii văpot ţinea tovărăşie, păcat. numat că ast-Iel iă de potrivirf nu P()� d ura \ilţ'J-ntreagă .. -Aţi ţinea mult '(.. Miî­ ncurcasem. acum Imi temeam să nu tie 1"1"0 118110- rocită care să-mi cadă pe cap ... -Cum nu, în cii foarte mult, dar cine poate fi fericitul... Ba incueste do rîs, Olt mă-ncurc mal rău. Vedeam în toate alo ei ironie şi curiositate, dar în sfirsit trebuia s'o rluo pînă la sfîrşit .. -Pot să nădăjduesc că ma veţI primi chiar sara asta 7 ... Dinsa mi-a respuns prin lacrămt stăpinite: - Se poate? vizite la timpul a­ cesta '2 �'apol bărbatul meii trebue să S'l fi culcat ... ­ Cu-atit mal bine, doamnă, vom fi sigurt. nurraf cu visele noastre .•. --E i am şi copli domnule, că-I lin cu mine, eu toate doicelo şi dadacol« pe care le plătesc, că ou Hau să mi-I cresc cinstit si-ndeuproa­ ]Jea sinu lut meă de mamă ... M'am rusinat singur :;;i nu mai ştiam ce sa spun. Dinsa continuă aşa r.iutăcios : -Sara asta am intirziat la soră-mea, are u n bolnav în casă, n'am luat pe nimeni de la mine şi n'am vrut să-I rup nicf oamenii el de la treabă, că-m I place sa fac curse pe jos, drumul e aşa de sigur şi mai ales cînd !Il şi norocul să-nttlneştt caoaleri aşa de devotaţi. .. Mă simţeam un il it, vroiam să-I sarut mina şi să fug po urmă ca un picăros. Cind am văzut că intram în strada ministrului meu, mi s'au tăiat picioarele ş'am uitat că ..m şi glas în g-lll�i. Rămăse -em putin in urmă ş'asteptam desnodămirrtul cn inima strînsă. Cum am văzut de departe portile inalte, mi slauprîris oe'hH într1un păinjiniş nestrăbăLut. Mergeam condus de urma pa­ şilor 01. Ce sa verieţi in poarta ministrulUI s'opreşte şl-nălţindu-s'.l peste gard se uită la cabinetul de [84] Iucru care era tot luminat şi se-ntoarce iute :-Băl'­ batul meu, domnule Şerban; nu doarme, dacă ţii 8:1-1 ,ezi. haidem, va fi foarte incintat de ... geMi­ leţele dumi-tale .. N'am avut timp să zic nimic c'a perit repede in grădilluţri. Imi vueşto nurnaf şi aZI in urechi, hohotul umilitor cu care a intrat m casa ... El, da accea-f femee demnă, ştie pentru ce trăeşte şi băr ba tă-su o rcspectă., - Dar cu ministru? -- Nu m'am mai ([LIS pe aco lo şi l'am înconjurat totdeauna cînd aş fi putut să-I în tilnese.>- cu toate că sunt incredintat că nu m'a spus ... �1 de-atunci al renunţat la viată ? Dacă aceea ee faceţi VOI, meri ta acest nume 1.. EI, uioncher, dar e o plăcere, 11 u vezI... In grllp se face o mişcare. Vine Pralea, măf.; Vtvut viitorul ministru ... Predea, mindru şi strălucitor, s'apropie surîzînd şi întinz ind mina la toţI cu gestul acela de supe­ rioritate şi ocrotire a deputaţilor euro se gasesc in mijlocul alegătorilor 101'. Hloareş În toată vremea din urmă vorbise mal in colt cn profesorul Dario, se cunosteau de mult, dar nu se vedeau de cit rar de tot. Pralea s'a apropiat de Floareş fără să dee asen­ ţiune lUI Darle. - 're-am scăpat in gura Iăcouiie I, criticule, mi te-ar dat azi la ungher aicf, ca si\-ţX pUI ochiul pe noroc ... __ o Bine c'af venit şi tu :-- VezI aiCI Intre voi, mi se pare c;'i-s pe-o movilă de gunoiu, de unde privesc prostia omenească mişun ind la picioarele mele ... Ş'alătu:ri de mine, aş vrea s'aduc ca să se [85] 85 -- uite şi domuu L; dar nu Yii cu noaşteţî, mi se pare, d-I profesor Darie ... De d-l Pralea, ci amrnal auz it. A, d-l Pralea e uni versul. Mă porseouţf, amice .... Pe tine ?--N'al cetit pesemne articolul de er î., In gn�elă lina si-n faţL. Ce-ţI pasă ţie de opinia mea personală, nu e.i am să te pun in capul natiunef, aceştia ce trec, mulţimea care te caută din ochf .... - Ssss.. lăsaţI vorba că uite V randa. Grămada sbucneşte in ris. Fostul el basador şi general, se resturnase grav într'o trăsură hodorogtă de stradă, Ca să-şf dee amăgirea timpurilor rntlorite, îmbrăcase sorvitorul in niste haine vechf şi puntud u-I in cap un cilin­ dru afumat CLl şiretur ile argintate ai valetilor de curte, îl suise alăturea de birjar. Lumea se uita lung şi se boldea. - Un fericit ... Suspină Eloaroş, De ce '? - Pentru că-I inconştient. -- Cum '? - Ni ment în Buoure rtf nu-I mal mulţămit azi {le cît d însul.c. - CrezI? --- 1ş1 apropie orf ce situatie închipuindu-s'o in- tr'o lumină schimbată, potrivită năzuintilor lUI­ Să vedeti, stăm in aceeaşi casă. Dinsul ocupă rin­ dul al doilea tot, dar de sigur că n'are sa plătiască chiria ... A virit în spericţt pe totf din strada aceea. Gasda, o babă simpla, e foarte emoţionată şi face totul ca să nu supere pe prentul ... In uşa ş'ubătut coroana CII armele unul fost domn Ianariot cu care [86] - SG -- se rudeşto prin alianţă. Stă maf tootă ziua in casă de-şI cârpeşte hainele şi-şr curăţă unghiile. Să uită în opliridă mult şi-şi netezeşte chel ia. Creditoiif cind vin, intilnesc pe nebl lnzltul servitor în haine roase de Iacheri. - Le pri nce ne recoit pas .. E un mulatru îndrăcit caro te sperie cu ochif, l'a a­ dus din Spania şi serveşte cu credinţă. ImI spune minunt de stăpinul Iuf, n uTar părăsi pentru ni­ mic, CăCI i-a făcut un bine mare, l'a s( ăpat de la un pericol g-roza\',-dar po care nu vrea să-I spue nici (J dată. Jifiem i-I drag să sfătuesc ClI el. Vor­ beşte o franţuzasor stricată, dar ne-ntălegern ... E omul tuturor treburilor, Il spaliî rufele, mătură prin casă. găteşte nrinoare la nLlşină,-aiel insă cu ajutorul tacticos al stăptnulut. Il serveşte după toate regulele eticheteî, stă gatit la spatele lUI şi-I itlţulege orI-ce vrere .. Masa ţine cite un ceas, cu toate că tot ospetul e un oei fert s'o bucăţică de carne oparită ... Servitorul atunci e in mare ţinută, pentru ca pe urmă să. se desbrace frumos in cămaşă să curăţe vasele să-I văcsuiască sati Să-I coasă vru n nasture. Cind sună cine-va. servitorul trebue mal intăf să se pue în haine de lacheii ş'upof incet şi niarţia l să s'a rate la uşă ti s'auzi numai cum vueşto casa de strigătul seu.-·Le prlIlce est chez 1n1... Le prince est sorti ... Le prince fi du monde ... Cu toate că in casă 11n-1 de cit Iăptăreasa venită după pa­ rale.Dar spaniolul dracul uf are miros du prepel i­ car, ştie el pe cine să primească !;li cut să) facă Y Int ... Şi vedeţI, om Iericit, are un sprijin moral, tot fastul acesta falş, toată comedia aceasta ridicolă, iI umple zilele, îl potoleşte aşteptările şi trăeşte .. Pare poves:e tot l�e spuI tn. Singura pe care o putem vedea. Dar pensia luI? [87] --- Joacă cărţI ş'o perde in prima zi. Pe urmă să cuminteşte şi umblă cu imprumutatul. "Nlie are :;il-rt1I dee zece francî., Dt) prin dreptul Iuî Rigler, mu ltirnea Iăcoa ],)C respectos uneî perech I : Irimia Bogdan Muşat i m­ preună cu nepoată-sa Simina veueaii pe jos de la «Domnita Bălaşa- i::lpt'ijinit in toiagul lUI inalt, moşneagul voinic işI îndoia pnţin in mers trupul bine legat-Pletele albe iî cădeau pe la t iruple in clătinare continua. Barba rotunjită mic părea Uieată în argint Respundoa dăuiol înohinări lor din cale. AlăturI de .fI merg'ea m indră Şl nepăsătoare Simina. Cit era de sprintenă, gTi\bea ca să se tic .. sară am cheltuit tot ca un nesocotit-r-dar ce brună ... - Ultimii gologani mi i-a Iuat spălătoreasa in zort.; - Dracul m'a pus pe mine la bacara ?-Ul1 ne­ noroc, mon cher...· - Nădejdea toată e la Predea ... In trerupe Eloareş împăoat=-otnd era vorba de Mute. Oela s'apropie tainic, cu oare care încurcă­ tură şi-I şopteşte incredintător. numai lUI, ca �ii cind restul nu Par interesa de Ioc, - Dragă, n'am para chioară, să ... Ploaros Il opreşte jurămintul pe buze . . - Te cred, lasă că mal sunt zile. -- Un zece banf, uitatf nu ştiU cuur î ntr'u n bu­ z unar mic, i am dat pe clematita de la pept, -­ altfeli i1 ••. Şerban scoase cinci parale inegrite şi cătîndu-Ie între degete, respică cu darnicie : -- Ell pun Ia bătae un napoleon ... in doliu. lj'loareş s'aduce aminte de Darie, care rămăsese mal de-o parte înlemnit. [89] t L -- 8U -- - VOI puteţl s� plecaţi, cit eu mi-am giîsit a­ per iti vul..; Il luase prieteneşte de după spate şi ela să intre in colţ, - Cred că nu-I fi ţii dum ne-ta tinichea, ca toate hairnanalels acestea fercheşe. .. Darie ruşinat şi atins, săntoarce cu milă la g'I'l1- pul rămas In uimire ca după o comoară nebănuită, - Pot să dau şi domnilor, dacă vor să prirniasoă ... - IT raaa, mal Intrebi, eşti o grădină .. .de prune ... Tineretul spilcuit după modă, apucă pe sus pe tim idul dascal ponosit şi -nbătrin i t, el ucind 11-1 la băcănie ca pe un trofeii scurn p. Floareş desrneardă CL! induioşare mina uscată a lui Dario şi îngînă cu compătimire; - O sancta eimplicita« .. , - Un birjar strigă poruncitor din năvalu tril- suref. - Păzeşte ... Soarele scutura asupra oraşulur incropit luminr aprinse. Căldura se lăsa în segotart arzătoare. Se părea că Dumnezeii revoltat stringe într'o strecă­ toare botul de foc, i mproşoind asupra pămîntului stricat, filoane de argint topit. Viaţa B uet.reşti lor slăbia sub toropeală. Clopotele de pe la biserici sunati terminarea sluj­ beL Vibrările sfinte se înălţau in cuprinsul pîrlit ca o rugă de îndurare, Turlele �e scl ipiaii in sein­ teere, părea frunţile unor mucenic! ce ingen unchiase pentru mintuirea oamenilor păcătoşi. .. [90] - [91] VI o după masă grea ne vară. In odae, răcoare şo luruină adormită, Prin stolul lăsat rosia arşi ta înă­ duşită de afară. Si mina sta pe un scaun la masă, plecată mult asupra crenguţet cu dof trandufirf trecutf dintr'un pahar de cristal. Era numai într'o bluză uşoară ele casă. PăTUI el desfăcut se revărsa peste umere şi spate, într'o curgere neagră de întuneric vintuit. Ingropa faţa între florile obosite, sorbi nd prelung­ în respirarea 61 ţinută, parfumul mtăiulu I vis de dragoste Mirosul curat II răcoria gindurile, astîm­ părindu-I neintelesnl din suflet. �Pralea, dragul meu ales .. Strîngea paharul într-amîndouă mînile, săruta pe­ tulele ofilite, apropiind la sîn toată comoara aceasta scumpă .. -In cuminţenia casel. simţirile el s'alegeali domol, împăcate. ca ridicarea uncf miresme de tă­ mie pe-o vreme bl indă. Vorbele şi le spunea mal mult. mintef, mărturi­ sindu-se ca unul tovarăş vechiii şi de credinţă . . - Mergeam prin viaţa ca ntr'o noapte nestrăbă­ tută. Nu ştiam pentru ce-ruf duc povoara zilelor şi trăiam fiind-că m'am pomenit mare in Iume. Reutatea celor care maii împresurat, m'a făcut [92] -- V:!- aspră şi tăcută, N'aşteptum nicI o mintuite şi nu vedeam do unde mi-ar l'iishll vr o luminii De iu­ bire a vem groază ca şi de oamen i i care au por­ v eitit'o .. Sub acest acoperămint am privit multe. O femee vanitoasă, stupidă şi conruptă a batjocorit veşnic pe-un om desăvîrşit Ce puteam sa mat ClŞ­ tept e1, Gind însuşî virtutea a fost atît de ordinar murdărită, Intre totl prin care am trecut, n'am in­ tilnit nieî unul dÎnli:l să-I i nchin visele tincre.i-­ pretutindeni nestatornicie şi silă... NfiC'ă, credeam in povestt : mare, mi-am perdut ş'arnăgirea dulce CI feţi-frumoşilor cinstiţi şi voinici. Cind m'am sur­ pLns străina şi singură, întratita neorînduială şi decădere, am i.nţăles că trebue să fieI numaf a mea .. Noapt=a nestrăbătută in care dibuiarn (Ou pleoa­ pele strinse, s'a inmugurat înse ele o lumină ce­ rească; lumea poveştilor a tresărit in amintirea mea şi Făt-lerumos s'a arătat voinic şi cinstit.--rlcum ştiu pentru ce-nvăt şi respect viaţa fiind că in ea pot bce bine ... Ci!1iL�lgl, mu ltimea, atomit __ I!lare­ lutj}cgauÎsnLvonl incet�� de-aiie urî şi fLl�.ifu� părţindu-ne domn sarcina păm iuteasca, atul19J se va statornici bucuria printre oaruent şi rnarea.Iăp­ tură se va simti bine ... �.l.:1ll j ubire să poate ras­ cum păra ferici rea, Ea poate sil. d.ee rost-iîlelor noastre, orientindu ne desordinea moravurilor de astăzl... Sărut.l şi respira trandaf rit rraouţt, răcoriudu-şt faţa intre petalele parfumate. -- Pralea, dragul IDO', trimis ... 8e ridică leneş- de lî:ngil masă, îmbrăţişindu-şi grumazu: in cupri nderea caldă a minilor şi clăti­ niud intunerieul viutu.it ce i se revărsa din creştet peste umore şi spate, se-ndreaptă incet spre oglinda [93] - a:3- mare din uşa dulapului de haine, A star mult a,?a ginditoare pri vi nd u-se întreagă In noaptea părul uf ,el din belşug, treci il între­ m urure argintie, o şllyjţă albii; plecată in curgere chiar de deasupra Iruuţeî, străbătea ca .o des lău­ tuire ele flllger valurile negre. Naltă şi mlădioasă, formele i so conturuii uşor ,�i corect. Hata albia ca printr'o oglindă de păcură in cadrul buclat. Oohifulbaştrit închişi luminari ca două limpezişurf de cel' într' o beznă. Intre spri n­ cene se ridic-a spre susul Irunţef o încreţitură oprită, somn de hotăr ire in porniri Bărbia plină modela gingaş capul el frumos şi distins. Peste tot chipul ;;e estompa eterrc '0 nuanţă vie de intelectualizare şi stăpînire. In Inmina adormită din odaea cuminte, totul se schiţa În clar-obscur. Prin stolul lăsat roşia nădu­ Iu] incropi t de-afară. Rămasă dinaintea og linzeî mari, 8imina desface mînile in jos su-pinind tresăritor. Apaparuluf cl ă­ tinut se tue de ivirea umerilor r idicatî, incouju­ rîndu-I in valuri de noapte, ca pe nişte ostroave intilnita in curgere. S'ar fi părut că şopteşte o rugăciune; - Pralea, dragul meii aşteptat, sunt eLI vred nică de tine ? .. Toată iubirea mea inăltătoare, eu inchi­ narea şi supunerea viselor ş'a vointel mele, răs­ plătesc in do-ajuns năzuintele care te-au. pribegit in spre mine ? .. Nu ru'ai.; gindit nici odată la fru­ museţă ... Acum, doamne, mi-i ruşine .. 'Tau să fi li frumoasă, pentru Că-1 frumos şi el... Nu ştiu cum, dar mi se pare că mii prostesc tocmai .acum ... ImI socot mintea in de neajuns, ca să stau alături do firea lui deosebită ... Eu I1ll111aî cu virtutea şi devotarnen tu], sper să mă pot înălţa pina la cinstea [94] Ui - do a-I fi mi reasă, 00 Sh nu triiiască de cît pentru mine şi patrl:eoo CWî, nobletă şi ce 1Iw trimis iIu­ sii lor mele gata do moarte.i. Vorbele acestea m'ati rodat lumef ş'a!i s!\ mii sprijine in vÎaţ:i .•. Iţi mut­ tărnoso doamne do ocrotirea ta sfîntă 1. .. lea peptenele lat şi-ngropmdu-I în revărsuoa de intuneric, î�I stringe păru l n umaf in tr'o giţti în­ virtită, Iăcindu-I coc deasupra cefeî. QLlyiţa albii: părea că 1 o legit\.urii de argint, in caro era prins un enorm diamant negru. 8'ande un ciocnit Ir.cos in uşii. Simina tresaro imbuourată, la gindul c'are sii-şI vadă po vechiul S:l�l profesor. Avea nevoe de o tovărăşie dragă, ca să-sî mal uşureze ele pe in mă drn r-ele care o C;1n! nelinisteaii. A deschis uşa ca pentru i ntimpinaren unei zi le frumoaso. -- Durnne-ta eşti. domnule Darie, i,nI era dor. .. - Ue Vl"O septăm iut a fost cu neputinţă să te pot găsi cîte-va momente, ]Mri' atit deocupută .. Simina a roşit ca şi cum i;>'ur fi bănuit atlatit taina din sutlet. - E drept, sunt cam impovorută, in toamnă trebue să-mi trec doctoratul. . - De ce atita grabii, ora vorba par'că ... - M'am răqgindi t, a�; fi v rut să mii fac maî stâpină po mat=rif, dar ac-uma, vozt... �'a!JoI, la un spital oare-care, departe în provincie, muncind se- 1'1 OS, pott folosi mar mult... -- AI de gind să IaşI Bucureştii '; - O da, fug ca din Gomora, aici am suferit mult atîta timp. Pînă nu ştiii cind, m'am crezut i n morm intată de vie ... Darie palid şi-n frigurilo ehinulul, se ridic1l In spre ea, ca pentru il prinde llil euvlnt dintr'o osîndit. citită repede; 1 I r [95] - li5- Dar aZL ? S'a făcut oleacă de bine în sufletul meu ... CL1111 ? Simina s'a speriat de privirea 1 uî :;,'atunc'i În­ toarce vorba: --- N'am dreptul (·--Mintul şcoala.Intru in lume, stăprn.ă pe mine, am srt trăesc Hiră sit mă-rnped io de alţii in casa mea ... Dari e se îrn blinzeste. -- Al avut zale amare eu mătuşa durni-tale ... Dar ori cum, să părăseşti oapitala ? �i e.�1 Il 'am să te mal văd .. Simina s:t depri nsăse a pri vi dragostea lUI n urnaî ea o înclinare de batriu pentr'o nepoată cuminte. Privi n du-I cu milă, Incurcă o vorbă de m ing iero : -- Ce are de-a face, rloar II u les di o Ium e, ştii zicătoarea: munte cu munte se-ntîlneş+e .. �'apoi, la urmă fatal, tot ne vom despărţi ... --- La urmă! Simina se nbujorează de o curiositate venită pe neaşteptate şi IlU ştie cum s'o iee mal pe departe .. -- Mi se pare că trăeştî 10 Bucureşti cu mama dumi-tale ? - De ce mă-ntrebt ? - Aşa ... Şi dac'af fi singur, te-ar ţinea mal ettin traiul, de bună samă ... Din potrivă .... 3e poate ?--sunt.eţl dOI, nu unul.. Ce se maf cunoaşte, unde min incă o bătrînă! Dar dacă ar fi tînără 1) - Tot acolo am ajunge. Ea cheltueşte Ce mi-ar lua birtaşiî mal mult. Unde pUI curăţenia, calitatea tim pu l.,; ' - Dar dac'al fi insurat, te-ar ţinea mult taro "( Dario face o mişcare plină de îndurerare : [96] � 9G -- ]j(l însurat (' Şi de ce nu? O rui nă de casă. neisprăvi tii ! ... [,:,1 însurat ( .. Mă r.sipeso fă1'5 să fi adumbrit pe nimeni între zidur ile mele ... Sunt .1n1:00ma1 ca o clădire bizară ridicată pînă la ,- acoperămîn t de un maestru ne­ bun, cam-şi rupe gitul inainte de a-şl termina o­ pera. Ş'aCllll1 urmaşif rîd batjocoritorf de d�t1"l)Iă­ tura ciudată, dîcl nu s'asamănă cu uicf o casă din projur.v. E hei, dacă era sil fiti un om terminat! '. N'aş fi sămănat nimăruf, dar era s11 fiei efî,-aşa cum eşti d urnne-ta ... Dar aşa nu sunt- ca nimeni, fără să fi ii cine-va .. , Eli s�i mă fi Însurat ? ... O ruină de casă noisprăvită, pe care s'a oprit o clipă II columbă alungată !". asta mă împacă cu tot reui pe care mi l'a!1 făcut oamenii .. . - Cit oştf de bun! - Să răruîf singurii, dacă vraf să fir tare ... Nu-I nimeni în jurul duuii-tale cu care să-ţi poţi mă­ sura umbra ... 8iminfL se pleacă ca după un ajutor, fără siî-şl dee samă ce spune: -- par de Pralea, ce zict ? Darle se îndreptă trăsnit, ea la descoperirea unef crime mult cercetate: - Pralea e ... o gentilă nuli tate ... o secătură Jl10- dornizută ... Sirnina s'a spijinit de spătarul scaunulur Intăpo­ uită de durere, ca după o Iovitură de moarte pri­ mită în moalele capuluî. Darie stăpinindu-şî la­ crămile, îî apucă minile tremurind iuecîndu-şî vorba în p1111S. -- Să nlUe..!ll�[iţI.. Yiitorul te poate In tîmpina cu mUTre supărărf neprăvăzute .. , Sunt vicii pe care nu Je poţi ghici in înfierbintialu iubirei...lJeosebirl [97] - 97 de caracter, greutăţî .. Te rog rărn i I, n'aş nea sit rătăcesc singur 111 nist« gîndur! pe care credeam cu le impărtăşestî Ax fi ca o desm i ntire it intre- gulul meu trecut Şi mi-ar fi milă de viaţa mea irosită poate fără nici o noimă ... Simina se simţea sdrobită ele lacrimile şi vorbele lUI Dar ie. Cerca să se scape din în lăutuirea unul vis urît. Nişte paşî grăbiţi s'o lovitură îndrăsneaţă In uşă, a scăpat'o din tortura ucigătoare. - Cine-I ? Strigă ea stăpinindu se. Feciorul întredeschide uşa şi-ntinzindu-I o carte de vizită respică CLl so­ lemnitate: Domnul student Pralea, întreabă dacă-l pr�- 1':1 i ti. Să vie, cum nu, şi-ncă n umaf de cît ... J n furtuna neînfrînată a talazurilor din noapte, a scăpărat lumina un uf far apropiat. S'a indreptat setoasă şi aprins. Deschizind uşa larg, uită un mo­ men t do toate şi-n pornirea doru luj de mîn tuire, strigă nesocotit în lungul salai întunecoase: ,- Domnule Pralea, vin'o, eu sunt aicî ... L'a primit sgomotos şi cu Iacrăm I, fără să ob­ serve că-n uitarea tulburătoare a întîlniref, Darie s'a retras sdrobit ca din faţa unef nenorociri de neînlăturat. --- Dar ce-1 ? Dînsa se reculege şi fără Să-ŞI iee mînile de pe umeri'! lUI, caută în jur cu spaimă. - Nu-X .. s'a dus ... a fost necuratul sub chip de om, ca să mă înstrăineze' de singura bucurie lăsată sutletuluî meii văduvit.; Venise slab si-nbă­ trinit, urit ca un păcat şi cun obraz de gutapercrt veche .. In faţa curăţiei tale a perit ca dinaintea unef cruci ... Mă chinueşte de mult, mă-ndepărtează 7. [98] - VIi- de lume, îndem n iudu-ruă să urăsc pe oameni; pen­ tru ca iadul s'ai hă parte de sufletul meu, .. J� egoist şi bolnav .•. Dacă se vede minat şi părăsit, vrea s'aruuce si-ntre ceilaltr sernînta urei ş'a distrugerei., - Cine ? -- Ha -; Buimacă se uita holbat in jur, scotocind CL� pri- virea tot largul odăer. - El. - Care? 'I'rezindu-se din zăpăcială, c!LLC:e mînile obosit la ochi şi apăsînd tare peste globil acoperitr de ploape, se lasă pe umărul Iuî Pra lea într'un suspin cu plins. -- Ce-a fost '2 Lirnpezindu se din arnetială, se stăp tneste şi caută să-I amăgească c'un suris ali Il tat, rusi na tă parcă de slăbiciunea el. -.- Un vis ... ştiI somnul greli de după prinz ... ce proastă şi fricoasă. .. Il aduce pe sofaoa de lîngă fereastră şi căutînd cu tremur la el, il ţine m inile, vorbind cu infri­ gurare, - Dar mă iubeştf nu-I aşa ?. Afă iubeştt mult ... cum îl vrea, nu mai zic nimic, dar să ŞtiU eli cii ţi-s dragă ... Ş'apol nici nu s'ar putea, eii te-am cunoscut şi intăles, eşti nobil şi bun .. Cum al fi putut să 111 'amăgeşti L, Ar fi prea fru­ moasă minciuna ş'atunci cum ar fi trebuit să te arăţl cinstit? .. Cit îmi eşti de aproape şi ce vi jelie de simtir-I nebănuite răsvrătite în sufletul meu !" AClIm înţăleg do ce [mii ucid şi urăsc din dragoste ... --- La ce-a trebuit să te mal gindeştl 1 [99] lH) �'u apropiase da pept şi legitn ind' o la sin o se­ r II ta :?i -1 suridea dulce ! :-;imina Irmgea cuvintele în spaima resuflăref : - :-;ă fugim deprrte de-aicî, incolo la munţi, într'un oraş dosit, vom munci amindoi. vom îndura si ne-om bucura dintr'un gl'eî ş'o mulţămire. .. Oum spuneaf, ne vom face o J ume din doI.. ToţI ne vraii răii. .. Nu ne vom cobori între oameni, de cit ca să le facem bine, s1 n'aşteptăm n imic de la nimenI ... - Ce copilărif ! Să pot alcătui atitea ş'aicî in TI LlCU eeştI i... --- In ce chip? - TI; nevoe să 11A ducem departe ?--Provincia ucide ,-aloeile.Energia trebue si rămie in luptă ... Viitorul ne face semn inaintea noastră ... Eu am ... un nume, tu-mi aduci dragostea-de care simt atit« nevoe-apoI sprijinul lUI moşu-tu ... Unde mal pui zestrea ta ... -- Oe-1. aceea? - Moşul tăli par'că n'are să-ţi dee nimic ?--te iubeşte şi-i bogat... -- De unde să-m i dee ?--şi pentru C() ? - Tot nevinovată rămif ... să-mf taof ca un copil cuminte ... ce-rnf ştii tu de-ale lumeî.; - NU-l aşa că sunt proastă '2-0 văd eli acum .. DM' să mă iubeştr, pentru c'am să te respect.; Spune-mi că-ţf sunt dragă, aşa cum vroiai să-mi spui cind maf sărutat întăi ... vorbeşte 01'1 ce, as­ cult şi tresalt de toate care "in de la tine ... - Nu ţi se mal par nimicuri vorbele dulci? - Atunci nu le-ntălegeam bine, pentru că tot nu te iubeam, cum îmi eştf de drag acum SUli� at it do fericită aşa proastă ca acum ... - Arlormf mal bine in legănarea braţelor mele, [100] -- 100 -_. o asa de moale şi uşor somnul la sînul celut drag ... 8imina îuchisăse ochi I, străl uciud do fericire in purtarea înceată a braţelor voinice Pralea cii zuse pe gînd li 1'1 di n en tuziasmul pri­ melor lUI visurr. Pertluse curajul la ideea cii Si­ mina nu I'ar putea înulţa acolo unde năzuise dinsul. Un mers apăsat răsună prin salii ş'apof s'aude vorbă tare: - Dar prea sus mi-aţf suit'o şi la atîta întu­ neric ... - Unchiul ?--Nic'î o dată nu s'a ridicat la mine ... Simina sare din braţele l ut Pralea, trage repede stolul şi cînd să se ducă să deschidă, uşa sti, dă în lături Înainte şi bătrînul Irimia Hogclan-lVfllşat sarutăn gol sprijinit în cirja l ut du abanos. Te-am găsit, vezf ? Dumne-ta ?--aici ? .. -- Te-al ascuns ca o floare selbatică ... -. Selbatică ?--Eu ?--Şi pentru durnne-ta un- chiuie ? .. Bătrînul caută carcetător în jur: -- Atita simplicitato ... ar trebui să zic sărăcie ohiar.i--cum se face ?" Moşneagul 1Şl întoarce trupul voinic, ca să pri­ vească bine la toate şi da trist din cap rînd pe rind: - Nu se-ngrijeşte nimeni de tina şi tu cerf atit de puţin ... - ImI ajunge orf-cit. .. -- E o virtute să fiI modestă, - dar e păcat să fiî aşa '06 neluată-ri sariîă ... Cind ajunge în dreptul lUI Pralea, bătrinul tre- sare. --- A ... domnul T'ralea ... Simina în pripa surprindereî.apucă vorba inainte: - Dumne-tafl cunoştî, nu-I aşa ... Urmeaza me· [101] -101 - dicina ş'a venit Sti mi-aducă nişte ��eştl de la Uni­ versitate .. - Dacă-l cunosc 1. .. Bî am avut bucuria să-I stdef( mina .. dar e o ţară întreagă care-I stimează , fără să fi ajuns să-I poată vedea măcar ... - E adevărat? . - Tu nici nu ştir atuuci pe cine af la tine,- fir trebui să te mal uiţi şi prin gazetele politice ... - � u m'am gindit, dar •.. Pralea ing-Luă încurcat vorba, prefăcînd mal mult un fel de stinghereală. -- Cită atenţie ... nu stiti dacă merit atîta ... un si mplu visător, care face ce poate ... - Omul are timp să facă mult, dacă vrea ... In tineretul nostru timid şi bolnav sufleteşte, d.umne-ta eşti o voinţă frumoasă, munceşte înainte ... Gestul din urmă era ca un ultim cuvint, avea el totdeauna ce-va terminat in vorbă, cîndvro ia să se despartă de cine-va. - Mulţămesc, voiii păstra amintirea acestei In­ tim plăd ca un îndemn de in tărire in greaua luptă mcepută ... Pralea s'a retras încet, aruncînd din prag o oău- tătură mincinoasă înapoi. - Yă las cu bine ... - Cu bine, domnule Pralea ... Sirnina cit pe ee să se răpadă pe urma l uî, dar reculeg indu-se, l'a întovărăşi t 11 umaf cu gînd ul şi c' lin suris blind. Bătrînul se pusăse lingă masă. şi coritinua a cer­ ceta mişcat incaperea goală şi mohorîtă. -- UI1 dulap, masă, UI1 pat ş'un Crist deasupra căpăttiuluî .. Ce simplu şi sărăcăcios ... l�i:i nn m'am gîndit la astea, atîtea trebur-I, dar socoteam ... A icf s'a oprit ca-n faţn. unul stilp, răsarit în [102] (';11e pe neaşteptate, dar stri ngind pleoapele hotă dt intreaba respicat : A spasiu vino la tine? Adesa 01'1. Şi vede toa te acestea ? Cred. Nu zice nimic '? Pipăe totul co pri,:Ti1'e,111 care sa citeşte triumful ş'apot făcînd !Stim Imea, zice mai mult in batjocură .. _-- Ce modeste mal sunteţi vot stu­ dentele '. - In gind însă vrea să spue :--Cit de săracă şi singură eşti !. . �_. Cîte-o dată gindul e strigător, tişneste prin ochf şi prin toată faţa cI biruitoare ... Bătrînul căzuse Într'o abatere inhlllcc,ltă ca sdro­ bit. Simin a atinsă s'apropie şi-I mingie pletele lui lăsate pe la timple, - Dar oli mă m ultămesc eu atît, nu doresc ni­ mic mal mult, mă jicneşte numat intenţia umilinţei, în e010 trăesc şi-ntr'o colibă ... - Tu eşti bună si mtndră=-cef ce te-rupresor ar trebui să î:nţăleagă şi să te respectemaf rnult.; -- Pe mi ne [-dar mata '( .. - Ei:i sunt.. EI nu pot ajunge ClI respectul pinu la mine, după ClUD nu m'ating cu batjocuri: 101' •.. Tu insii eşti o copiEi... - Simina se ridică mîndru: - Dar nepoata lui Irirnia Bogdan.Musat., Moşneagul nu-şi poate opri spasmul pl insutuj ş'o apucă de mînf ca pe un sprijin, căutînd veşnic L� dinsa prin Iacrămî. Simina, palidă, rămăsese tot în picioare, privind rigid şi hotăr ită într'o parte. Se părea că un Ieii bătrtn plecase genunchiî i mb l îuai l, sub trupul crud şi asvîrlit a uneî tlor'i de crin. [103] -- '103 - Tu eşti încoronarea unef rase care va trebui sii se stingă .. Nu ... nu ... nu ... -- Şi eu toate acestea sfîrşitnl nostru e fatal. Trist e cii murim atit (le mizerabil, întocmaf ca o pădure de stejari atinsă de gîndacl. .. Ne vor d.s­ truge puri ciI modernf, cînd ar fi trebuit să ne des­ facem de despicarea trăsnetelor prubuşite ... - NI al sunt incă vlăstare demne .... - Se vor veşteji toate ... O singură nădejde mal este pentru scănure : Ridicarea unei in tlorir î sănă­ toase, din stratul profund al popor u lut. .. Tineretul acesta viguros, ajutat la timp ca să nu se sdrun­ cine în sforţări nerorlnice. poate si! ne curăte at­ mosfera înecată, dacă YCI fi educat cinstit şi cu te­ mot. Se va revarsa atuncf in valuri proaspete prin gnljdul puturos al lUI Augias şi va spăla murdă­ ria şi molima ucigătoare. -- Să ridicăm zăgazuule ... _. Pentru aceasta mal trăesc ... - Din fecior I ele casă şi Meţl de prăvălie prip lşiţi nu se crează o nobletă demnă. T.Ju oamenif aceştia totul e afectat vestul la el este aroganţă, iar mindria obrăsnicie. 'I'răesc numat din vanitate şi ignornată. Imi fac impresia unor cari catur 1 , in care se exagerează pînă la ridicol unele trăsurf caracteristice, pentru ca s'adueă cu originalul oare-cum.; Şi-n mijlocul acestef anomal i'î, a inbobocit în timpul din urmă ciocoismul ingimfat al aristocraţief democratice, intocmaf ca ivirea unef ciuperci într'o movilă de gllnoI ploat... 8imina sta tot în picioare ş'asculta dusă, de par'că i-ar fj venit vorbele din depărtare. Toate dintr'o insuficienţă sufleteasoă,.. - Şi dintr'o lipsă de educaţie morala ... [104] --104 - - Se înrăutăteso prin imitaţie, reciproc, intr'o el Il1'0.l'OaSa inţ[ac�gere mutua Hi. -- Pentru di n'au in oi un sprijin sufletesc al lor, le Iipseste personalitatea ş'atuncî trăesc din exagerarea celor văzute şi numai: pentru ca să ne vri:wtl... -- O. să te riclieI deasupra oonventiuni lcr ş'a prejudecătej ! - La el pervertirea a intrat in singe, se moş­ teneşte ca şi boalele. j� pucături le �i le ţiu cu iuda­ rătniciea unor oredintl superstiţioase .•. 0'apor pregatindLl-se ea pentr'o mărturisire: -'- StaI jos... ni te-aşa .. , O apucă de subsuorf Ş\l aşază în faţa lui pe un scaun, - Să VeZI cum m'am amăzi t eii de-am cazut în mocirla aceasta. După ce-am dat partea ele avere frateluî meu ruinat, bunicul tăii, mă hotărîsem să l1U părăsesc Parisul nicîodată. Eram asistent în­ t.r' UD spital şi cîştigam olt îmi trebuea să trăesc, \\,1<, inchiuasern cu tot sufletul studiilor. Un puternic de-acolo, mă stima mult şi-mi pregătea un loc ele llgrogat la facultate. In. ţarr. n'aşl fi mal putut. veni, căci mă durea ştiindu-m i mormintele stra­ moşilor in pămînturi streine ... Intr'o zi, pe cînd eşam cu profesorif de la oonsultaţie, imi spune o i nfirmei.ită că maşteaptă in cancelarie un romin ... Am avut atuncî o tresărire de neplăcere, ea la tre­ z irea unor rănf vechi ... !\'fă duc şi găsesc pe d-l Guvidi, tatal Aspasief, un fost vichil al bătrini lor noştri, arendaş in urmă la nOI ş'apof stăpînul Lu­ turor bunurilor.i. M'a intimpinat %îmbind .. Ki aveam poftă să-l pălmueso.c=aflasem cum ne furase ca s'ajungă mare ... Bătrînii încrezătorf îl luati toate socotelele de bune. Ierna miI de vite de str.însură [105] -- 10;) - printre ale noastre, fără să bănuiască nimeni. Vindea pe urmă ca alo lUI, pe cele mai frumoase din turmă :,ii Iăsa stăpînilor ciurucnrilo cumpărate pe nimica. Il trimitea cu pînea la Galatî şi el venea acasă numai cu jumătate din preţ, stîrnind toate de p,; lume. In schimb umilit, săritor şi se plingea veş­ nic că n'are să aibă nici cornînd. NOI eram în străi­ nătate, cînd ne-ali murit bătrînii şi moşia cu toate bunurile a rămas in sarna d-luf Guvi de. Ce s'aii făcut banii strînşf de părinţi, n'am ştiut uicîodată, 11e-1 venit veste numai că ver hilul, stilpul casei n'a fost plătit de dof anî ... Fratele meu mal mare s'a întors în ţară, a tocmit el lucrurile aşa, in cît să rămîo totdomllul Guvidi povăţuitorul treburilor la moşi I. Eli eram mic, nu ştiam nimic din toate. Frate-miii prea nepăsător şi cheltuia mult. Domnul Guvido semana cît poftea, tăea pădure de unde vr oia, îl bătea piatra şi-l ardea seceta cînd a vea gust .. In sfîrşit povestea-î scurtă Cînd frate-miu it fost strins cu uşa de r uina şi amenin ţa t ruşinos, a trebuit s;:t vîndă tot şi-n vremea aceea nimen i nu s'a gasit cu bani gata, de cît domnul Guvidi, cel ce se temea c'are să moară fără oomind ... Ca­ pătul de moşie ce ţia rămas e din zestrea bunica-ta ... --InţălegI acum de ce m'a cuprins turiile, c ind am dat cu ochii de domnul Guvidi, tatăl Aspasieî mele nobi le de azI. .. M'am recules însă, el continua să z.imbeasoă murdar. A scos două medalioane vechi legate In aur crestat cu briliante. Erau părinţii mef in anul cind s'al'l luat. Am plins şi i-am serlltat.­ I-am găsit in pod prin nişte vechituri remase ... a l11drugat el la urmă, cu acelas aer de batjocură ... Un moment am uitat de ură s'am simţit un fel de recunoştinţă pentru această atenţie l., M'a poftit la [106] -- ion masa III oraş, îl urmăream făr�i sa vra ii, ca pe o umbră de care se legase amintirea scumpă a celor care mi all dat viaţă ... Pe drum s'a oprit ca dintr'o dosmeticire.-Tiii .. am uitat că nu sunt singur, fata mea maşteaptă la otel, am ad us'o şi pe dinsa să vadă Parisul. Ne-am dus ş'am găsit'o spăsită şi silind un fel de ouviosie de negustoriţă pudica. Era frumoasă şi eu o luam atuncf ca prea nevinovată. In timpul mesei se uita la mine pe sub gene pro­ vocător şi ruşinos tot odată. Eu nu bănuiam nimica, mî:ncamin silă şi vorbiam puţin. Guvidi mia SPl1� cum sunt reccltele, ee e prin ţară şi p'cat că un om mare ca mine să. prăpădeşte printre franţuzf. 1 il urmă mi-a povestit cum s'a perdut pe nevastă-sa, o femee cuminte şi harnică. Of tind odată prefă­ cut, se uită lung la fată. -- Am rămas numaî cu ea, îi las totul, păcat 61-1 prea cuminte şi cu dra­ goste pentru casă ... S'a pus sa-mi insire cum şi prea marea vrednicie ucide pe om ... După masă i-am pu rtut prin minunile Parrsului, iar seara ne­ am dus sauzim muzică ... A doua zi, ş'a treoa, o săptăm i nă i ntreagă, le-am fost i ntr tu na cicero ne ŞI tovarăş de masă. Mie mia plăcut fata tocmai pentru că era simplă şi supusă ia toate. O stimam mult şi-mi ziceam că un 0111 destoinic, poate Iace o minune din sufletul el neştiutor. Cind mi-a pro­ pus Însă grecul s'o ieaii de nevastă, m'am re­ voltat, Cum, după ee ne-a furat bunurile, acum să ne răpiască şi numele? Credeam bună fata pentru ort-cine, nu insă pentru mine ... Mi-a vorbit Înse de curţile noastre, m I-am adus aminte de biserica străbunilor şi de mormintele lor ... Fata mi-a apărut atumI ca un inger trimis spre mintuire. Dragostea neinteresată de Ia început s'a prefăcut acum într'o iubire caldă ş'UI1 respect nemărginit ... Ne-am eiisiÎ- [107] -107 torit, dar din primile zile am î:;ţăles că lu indo rI(! sotie, mi-am vindut viaţa fără nicf o clauză eb ticăpare ... A pa liniştită şi mincinoasă de la început, S'fL tulburat ameninţătoare, N'am gasit în ea de cît nervi şi motturt. Din spăsită s'a făcut nerusi­ nată şi cuvioşia de negustorită pudică, sa schimbat .in pretentiune proastă de rnahalagioaică boerită .. De}urtăciunea a dus'o la orgoliCi şi de aicî a căzu t in conruptiuue.c=Să ştii tu, iSVOl'l��",�l'?lll:LQ1�1 la p femee este vanitatea şi vaniMeâVine dintr'o in­ sr(licieiiţ�i' sî.îtlete��scă, cuin ai zis 8i d in lipsa unei erhicaţiull1" morale .. Femeea trebue să facă ceva în viată. ca să-şi justifice trecerea prin lume... Cele de jos muncesc şi cresc copi i I, aşa in îuconştienta lor instinctivă. 9i dacă greşesc o fac pentru bani. Cele de sus neavind treabă şi l ipsindu-Ie tăria su­ fletească ş' un idial cast in viaţă s'aruncă nebuneşte in lucruri mici ca să piardă vremea. Se urăs«, îş( caută spiţa nobil iară, fac intrigă, vorbesc nimicuri ,;;1.. be prosti tuiază .. - Unchiule ! .. Simina duce minile la ochi cu scîrbă. - Nu trebue să te ruşinezî, atlă-Ie pe toate, sunt rupte din lume şi noi facem medicină rloară.. k.\mlcele noastre îşi măsoară valoarea, după roiul du perde vară care le fac cadru, acesta este 11l111- bul lor sfint. ... PoţI să le SPUl orî-ce, dar sa n u Ie părăseştr.. Vanitatea de-a ti tncoujurato le silesc mai întîl să facă micf renuntărt : o stringere de 111 ină, o priviire necurată, un schimb de cărţI poş­ tale ilustrate, un zimbet cu intăles şi cînd simt cil aluatul acesta nuI de ajuns ca să le ţie coe­ z iunea aurolel de tluturt, atuncî ... ('<1(1.. Odată pri­ ma treaptă Iunecută, rostogolirea devine vertigi­ noasă ... Vitiul se preface in sport ş'o noapte d .. til [108] - 108 unuia, pentr'o atenţie li se pare un preţ de nimic ... - E ing-rozitor ceea-ce spuî .' -- La început m'am incercat s'o Indrumez către mintuire pe Aspasia mea Cind vorbiarn de modes­ tie. ea-mf ţipa că-I prinţesă. Şi_ de-I SpLll1eam să se lase de nimicurf, ÎmI î:ngina că n'are ce să facă altă ce-va. Am voit s'o culti v, ea s'a ridicat indig­ nată c'o umilesc s'o cred proastă. A ajuns îndărăt­ nică, n'a mal vrut s'asculte nimic şi strig'l despcrat, nurnaf cind al' fi. simţit că sunt gata Să-I SPUll ce va .. In străinătate, nu puteam să intru în legă­ tură cu vr'o familie, ca să nu mă facă de ris ori unde. Vorbia numaf de nobleţă şi de moşiile el. ToţI o priveau ironic. De mă.ndepărtam, surprin­ d earn cum i se aruncă al uziunf răutăcioase. Se strimba ca o pisică alintată cînd vorbea cu vrun aristocrat şi cu cel mai micf era mojică şi neg li­ genUî, Pe chelnerf H brusca şi nuI plăcea nimic ce-l servea ... T% rosiam şi cel de faţă mă. oompă timea ă din ochf ... Ca să răpiască amantul uneî cu­ noscute, ar fi cerşit.; Şi ori ce infumurat, o avea pe-o vorbă bună spusă la vreme ... g ucigător, să nu te poţf îndepărta odată de casa, fără să nu al deplina incredere că cinstea ta e batjocorită in urmă. - Şi le-ai răbdat pe toate 1 --- Pentru et, pentru morminte ... N Ll m'am vindut?.. Fruntea bronzată fi bătrînul uî se brobonise ele sudoare. Simina îl şterge blind IJU batista. El rărn ine su­ pus, inchide ochii, tinind o mina pe masă ŞI eu alta sprijinindu-se de cîrjă. -- Oe bine îuif facI şi cit mi-I de racoare ... Simina Îngină ca prin v is : Cit al fost de singur ..... -:... Dar am răm is tare, pen tru c' am avut încre �f t [109] 109 - dere în mine şi mi-am fost in deajuns ea să infrunt toate ... - Ce fericiţi ar fi oameniî dacă ar ajunge stă­ pi nf pe el înşişî. 2ă se stabilească echilibru între sL,tlet. şi carne ş'atunci sit face linişte in toate. Omul e al lui, se ridică deasupra tuturor celor ce ar zice cetla 1 ţI... - Increderea conştientă in sine, e scăparea noas- t.ră morală ... In tine e mîntuirea ta Sioane. Atuncî eştl personalitate cu voinţă şi contur. Cetătue întărită, în care nu pătrunde vanitatea. Deşărtăci unea cu îngîmfarea sunt un fel de masoare a neincredereî in sine, intocmaf ca şi actele acelea de îndrăsnială desperată a Iricoşilor str im­ toratî ... - Sermanil oarnenf si ab î 1.. -- NU-l aşa că-s de plins? -de ce să te atingă dar Iovitur ile lor? Bătrînul ramine in luare aminte. Din grădina voniau hohotirt sgomotoase. Ce-l '? Il auzi? ]=)e cine? Colo jos În grădină ... Rid şi perd vremea cu flecărit .. Dinsa El înconjurată acum de toate haimana­ lele fără treabă şi nicf un idial. 'I'răesc viaţa zi cu di ca şi nenorocitii care beau şi mînîncă saina, tot ce-ali cîştigat de cu vreme! N'aşteaptă nimic în viitor, strică o mulţime de energie fără nicf un rost ş'aii să moară sterpi, fără mîngierea unul gind măcar urmărit, dacă nu dus la desăv irsire.,; Dar ell m'am îndepărtat mult cu vorba.v. Venisărn la tine să-ţf cer un sfat. Nu ştiii dacă ţi-a spns vr'o [110] - 'JIO -, datiî cine-va aicl:--�ol am avut in primul an ,U] copi 1, singura mea odraslă, --[j n copi 1 ? -- Dinsa inse mi l'a stricat GU upuciituri le el. A ajuns mare plin de fumuri ŞI pacate. Ea nu rmi lăsa de loc si:[ ru'amesteo in călăuzirea lut. N'a trăi t de cît la Pari S şi a făcut acolo prostii' şi cheltueli spăimmtătoare. A rost Insă ucis într'un duol., - Mort! --- Acolo scosese din minţi pa fal:a unuî cisrnar sărac. Din dragostea lor a rămas o fetiţă. Biata copilă !--e mare '( A împlinit optspre-zece anf..; �'aşi;t de singură! Am tinut'o veşnic intr'o mănăstire din Paris unde-si face educaţia Eu aş ti adus'o aier, dar As­ pasia s'a impotrivit, zica că-I setulă destul dinsa de ţara aceasta proastă Era vorba s'o măritărn după an urmaş al nobleţe] Frantieî, an ginere găsit ele nevastă-mea. Azi înse iim primit de la un însăr­ cinat al meii socoteala datoriilor viitoruluî mire �şi nu trece mult peste tref milioane ..• - JDea să facă o nelegiuire ... - Aspasia cît pe ce să se-nvoiască Ia plată, dar i-am adus aminte riî nu i-ar mal rămînea mult pentru traiul din viitor. A plins ca in urma un uf mort şi dupa mult oftat cu suspine, mi-a dat 1n­ puternicire s'aduc Iata in ţară mai in spre toamnă. -- Cit mi-I de dragă! -- Şi tu pott face mult pentru nenorocitul vlăs- tar. 'I'rebue s'o învăţăm romineşte, să cunoască li­ teratura noa stă şi puţină istorie. -- Y oi iî face totul pentru ea. 1 r [111] l'l! - - Nu tu, am s.i-I ieaă un profesor, e vorba nurnaf sa m'ajuţl la alegere ... �)imina se-nroşeste de-un gînd indrăsneţf, la a­ mi n tirea Iuî Pra lea. - Ce zid de domnul Darle, n'ar fi bun? - O nu, lasa, am eli pe un altul, mal cult... Nu trebue sa ne grăbim, pînă la toamnă e timp încă ... Tu o vef avea în pază şi ele urit ... O doresc de pe-acum. -Cum îi zice? Suzana. Ce 11 urne curat! _. E o fată bl indă şi cumpătată la yorbă--aş putea zice chiar simplii .. Şi bună, nu-I aşa r -- Ca o soră blajină .. - ŞI mătuşa s'o-ndepărteze ! Bătrînul sprijiniudu-se numaf in CU)e ţinea de cîrjă tromurrndu-şt capul în spazrn Simina se încearcă şi ca în zadar s[t'Şl ţie bocetul. Ingenuu­ chiase dobor ită şi plecînd LI-şi capul j)l'l braţele un­ chiu-su, plîng am îndof ca dOI proscrişi ... Bătrînul tresare din plins după un timpc sapu- cind e'o mînă de subsuort pe Simina. cearcă s'o ridice. - Destul... AZl m'am răcorit aicî., Mă duc". Simina se scoală ou ochii umezf. - Vom mal vorbi nOI de Suzana, gîndeşte-te şi�tu ... El îşi înălţă trupul voinic, adus puţin şi sprijinit uşor în cîrjă, se-ntoarce sănătos în sprr:l uşă, elă­ tirrindu-şî in mers părul alb cazut în plete pe la timple. Simina rămîne mult mută în uşa deschisa, as­ cultînd cum se perd In depărtare paşii apăsatt. In­ chide apoi încet şi rămînînd tot cu mîna pe i vor îşI îngînă mal mult sie-şi ca după a şoaptă rămasă în urech iî. - Fatalitatea care ne apasă .. Si nu stiu dach n' ar dori ISi peirea ta;.. " Se'nbujorează însa ca de o lumină neaşteptată, strigînd mal mult de cit vorbindu-şt. -' Dar pe mine mă apără el, Praloa, dragul meu Făt-Frumos ... I ndreptiudu-se în spre masă cade pe un scaun se l'a­ zimă mult pe coate şi-ngrop indu-şî faţa în petalele moarte, respiră setos, serută îndelung şi-şi îngină plînsul într'un ris nervos şi nestăpinit. --Pe mine mă apără dragostea şi dragostea e tare ca şi evanghelia ... Risul sgomotos din grădină se sfîşie de-a voce piţigăiată şi străbătătoare în inserarea proaspătă, - Par-al d'honneur, e o plăcere aier., [113] VII �ilele erau tot �nal calde. Bucureştii înăduşea sub zăduful veref Înecate de soare. Viaţa slăbise mult prin crucişarea întortochiată a stradelor to­ ropite. La lYI usat se vestise ultima zi de pri mire. Salonul mare umbrit de stolurile lăsate, se iru­ prospătase cu răcoare şi miros împrăştiat de plante exotice. Era prea de vreme inca pentru lumea streină : Aspasia cu ochii inchişf, strălucind de sănătate în încoronarea de argint a păru lut bogat şi alb, sta resturnată leneş intrun Iotoliii legănat. Savin, un sub-locotenent tînăr, strins în tunica luî de roşior, se rezemase cu cotul de spatar şi-I sufla aţîţă tor puful zulutat din ceafa albă. -- Asttmpără-te ... Iufiorată strîngea mult gîtul şi lăsa capul alin­ tat pe spate, de-şi rotunjia barbia ca o spinare de porumb speriat prins în mint. Savin i se plecase peste umăr şi-l seruta prelung grumazul tremurat. - Of, ce-ruf facf.. Işî prinsăse ceafa in îmbrăţişarea nervoasa a pal­ mel or şi inchizind ta ro pleoapele se întindea peste 8 [114] -Iii _. spatar intr'o tresărire continuă, clătinîudu-şî prin rochia Îl�v0lt� gel�llnehil desfăoutf. - ImI fan re,!. .. - Orezl ?-din potrivă ... Savi n, iuăduşit la faţă, cu răsuflarea oprită, îşi potri vea monoc 1 ul cazut. - Cum primesc e:t lumea, cun tache bleu pe gllşă? - Ce să potriveşte, p înă atunci trece ..• - Nesuferitule.i. In vorba şi gestul Aspasiel era mal: mult des­ merdare de cît dojană. Sărise sprinten din fotoli t\ şi umpl ind salonul de foşnet ş'un oftat voluptos, se-ndreaptă c'un fel de copilărie silită în spre o­ glindă. E�tî un răutăcios şi jumătate ... Parol d' honneur, e o plăcere. ren tru dum ne-ta ... Pentru amindoi. .. Vorba IUl piţigăiată supăra înţepător liniştea ră­ corită, Se luase curtenitor pe urma el, învîrtindu-şî cu mîna stingă bratara de aur din dreapta. Era nalt şi subtiratec, cu formele conturate in vată. Nu te-ast imperf ? ' - EştI atit de pottitoare ! -- Abate-tf gusturile aiurea ... - Cind eşti aşa de aproape! Şi Savin îl sutlă uşor în ureche. - Mmm •.. şezI că mă-nebuneştr. .. Aspasia stringea din 0('h1, sprijinindu-şî tremurul în întinderea braţelor infiorate. Vin'o în fotoliu ... ljjştf nebun ? A te am inţăles, nu mă mal iubeştf... ::\111 ... [115] - 115 - - Vez) .. eram sigur, am bănuit'o de mult şi e'Î nefericitul .. Işf str insăse pumnii ca şi cum s'ar fi amenintat singur, pe cînd Aspasia sbuonind într'un hohot 8go­ rnotos, se lasă rizind pe capatul unef efătoaec. Mă-n Irun ţL Nu, acum rîd. Pe cind inima mea siugeră.. Da? Savin se-ndreaptă gray. - Doamnă, e vorba de onoarea mea, eu am s:t-l provoc ... - Pe cine? - Pe ţivilul acela obrasnic care a mincat ctt;l aict .. Care? Praleac-=uu impertinent. Dar cit de frumos Il voiii ucide. - Ar fi păcat! - Puteai cel puţin să nu mă inviţf la masă �i pe mine, ca să nu-mt văd singur perzarea ... - Vroiam să fac o comparaţie. - Mh, o'un particular! .-- De data asta parc.'nr merge ... - Şi mărturiseşti singură.c-ot ! doamne ... Căzuse şi dinsul teatral in celălalt capăt de 8/11- toase ingropind u-ŞI Ltţ,a îngrozită in cuprinderea m inilor. -- Tradat! Aspasia tri umfind in încoronarea argintată a pă­ ruluî el alb, se pleacă şiret şi-I netezeşte cărarea pornădată ce-l tăea creştetul într'o dungă largă. Ce gogoillan ! - Da, sunt, pentru c'am iubit prea sincer ... [116] -116 -- - Uf !-pune-ţl monoclul, că eşti urît. ni,ră el.. - Pardon ... � căzut.v. 8avin surprins se grăbeşte Sa-ŞI prindă monoclul din clătinarea şnurului întins. - Să poate să te duel cu mintea la asemenea Iu crurf ? - Şi o cu putiuţă-cprea-tî vorbea iudrăsnet şi uu te vedeam de loc jicnită de laudele IUl insul­ tătoare ... AUZI '?-un amant ţivil ! .. N'ajunge ca va măritatî cu dinşiî '2 - Prostule, dar n'.iI vazut cu ce ochî îl pri vea Simina '? B drept, dar el se uita mal mult la tine. - Ce gînd uri! Ş'apol el va fi profesorul Suza­ nef. .. Muşat şi Simina I'aii luat acum 1[\ şosea toc- mal ca Să·1 propl1o Domnul Pralea poate se .va însura cu 8imina . - Un motiv mal mult. ca să cauţI să i-l Iurt.; Aspasia se-ncruntă ca şi cum al' fi fost dată pe faţă de-o crimă tăinuită. -- Haide-hal, nu vorbi prostit .. - Şti Li eu, te-ntăleg ... Pe mine nu m'a1 fi dorit niet odată, dacă nu vedeai că s'a-ridr ăgoaitit ne­ bună de mine, mil iardara ceea din America, lasă .. Ah 1 Ostanda 1.. Acolo mi-am leg"at e:l sufletul de tine. 8e împlineşte an ul şi par' c' ar fi fost erf. Atit de puţin s�'Î ţie amorul nostru! Aspasia se pleacă iar în spre el cu prefacere, il pune mînile ginga? pe umere şi căuttnd u-t dulce in ooht, îngină protector. Ce gogoman 1 Pentru c'um ghicit la timp, inţăleg ... Nu, dar pentru că eşti prost. Doamnă ." I el [117] .� V l'a ti să spun nai v ... - Adecă prea încrezător. - Nici asta, .ireptu l e cii prea socoti toate pa- serile care sboară bune de m incat. Cum? Dumne-ta ştif U;l1e'1 domnul Pralea ? 2\111, o vede ori-cine,-un .. Crezi că pot o i iubi orf-ce studeuţaş care mi-ar cădea sub ocht ? -Dă:, ştiiî e�, .. -.Nu uita, domnule, că sunt prinţesă ... " Aspasia s':t ridicat trufaşă, atunci ndu-şf 'rochia in urmă c 'un admirabil ge.,t de mindrie. - 0, îţI mulţămesc ... Savin îngenunchiase umilit, serut înd u-] m inile cu recunoştinţă si infocare ' ' . De data asta te ert.', - Ce bine al spus, sunt 11:1 dobitoc ... - Ridică-te şi hal să vorbim de Ostanda. Luindu-I graţios de mină, sc-udreaptă in spre un peisaj dintr'un perete. IţI aminteşti ? - Primul meii pas. AI S;IllS n umm dill treacăt că ţI plac pri veliştile de nord alaFlandref şi eli ţi-am şi trimis o atentie. - �'Htit de frurnonsă !-Haymanns e un peisa­ gist de sa mă .;, ' -- I;}J nuvsti ii 'cum il Ch;[lllliÎ, dar am Întrebat pe paznicul e�poziţier, in fata �ărel pinze te-al oprit mal mult. - Un dar inteligent după cum spune lrimia, dar făcut elin iucon-stienţă. cum ar aelăoga nepoata-mea .. , "'--. Simi na vorbeşte udssa fă6i să se gîndească ce spune. - Bănuesc numa î, dar n'a zis nimica n icl odată. [118] --ll·S '- - Cum li spune iudrăgostitul nî care-ţi făc�a inconjur pe ITem ea aceea ? Eli n'a rn memoria n urnelor. Un deputat cu faimă, dacă nu mănşel. -- Dar dintr'o familie mare - E:I mlntuisem abea scoala, plecasem in străi- u ătate să ma mal limpezesc de greul studiilor. - Nu stăm jos? -Uacă ţir... .\ spasia se tr înteşte provocator intr' un fotoli i1 pe cind SaYin potrivi nd u-şî mal bine monoclul se LIsă pe un colt de scaun, sil indu şi încheeturi.le in stringerea hainelor întinse. In primele zile. nicf nu ma luai in samă, - Erai aşa de urit in jaeheta ceea cenuşie! - Cind am apărut însă la balul de gală, în uniforma noastră strălucită de roşior ... Nu mi-al mal părut aşa Iepădătură. - Regele Belgiei s'a oprit :,;i m'a admirat ... - Mi litaril ceI-l'alţI străinî păreau eă-s imbră- cilţ.lîn saci legati cu şiret. '-. Oho ... ce armată să poate compara cu a noastrăl., De atuncî am început să te am drag. Dar Americana ?---ce mutră 1 •. O nesnferi tă. Cine Il li ma privea atuncî ? Eu nu vraii să-ruf aduc aminto de cit de mine. Deputatul tăi1 ţi se vira in suflet. . Sormnnul 1 Sit vezf ce ochî a holbat cînd l'am lovit pro­ vocător peste umăr şi ciud l'am chemat încruntat de-o parte.i--Domnule, ştif să mînueştî o spadă ?. El să Iăcuse mio şi tremurind fricos pli:ngea mal mult vorbele.c-Dar de ce, nobile, militar '? .. Mie-mt venea să bufnesc de ris, dar Iulndul in aprinderea [119] i q t -iH) - ochilor ca-ntr 'o turcă de foc, i-am pironit respicat in urechi vorbele următoare ;-Pentru că prea te invirteştî pe lîngă printesa Muşat ... Al fi crezut cit l'a prins frigurile ... Haide hal, di prea o fael şi tu ... - Parol ... _ Cînd vă puneţi vOI militant s'o trageţi de păr, apoî val de biata mi nciună. - Dar a doua zi n'a plecat ca din puşcă '2 - Se convocase o seziune extraordinară, s'a dus şi bărbată-miii atunoî ... - Vorbă să fie, n11 cavaler nu dezerteaza, dar el fi fost un fricos de rînd ... -- Ou atit mal bi ne, am remas nor şi cu iubirea noastră ... Oe timpurt de neuitat! - Dar acum nu suntem fericiţI? -- TLl te duci în curincl la ţară ş'acolo eii nu te pot urma ... -" Gustul lur Muşa t-am fi pll tut sa găsim ra- coare şi in străinătate .. - Şi de ce rămineţt atuncf .? - Nenorocire ! .. Aspasia căzuse într'o tristeţă cov irşitoare. - Oe fel, nu inţeleg. - Toamna asta aducem de la Paris pe nepoata- mea :3uzana. - Cum, n'o mal măritaţi acolo, după CIIm era vorba? - Nu ... Aspasia Irînsăse vorba ca să nu sbucnească în plins. Şi ce are de-a face? - Bărbată miu ţine sit 1 complecteze educatia [120] _. '1:20 e'o îndrumare în trecutul şi literatura rom inească, $'0 .naţionalizeze suf1eteşte,�după cum spune dînsul: Avem nOI o literatură ? Se zice ... Din lumină la întuneric, mh, trist.; Săraca mititică, va duce şi dinsa crucea. pe calvarul nostru - Ş'ncum trebue s'o aşteptat) aicî in ţară r - In mormîntul acesta înăduşit, Doneria zurue răsunător. Tresar amîudoî. -- Incepe .. a veni Iumea-c-să fim cumi n ţî. ... Aspasia se ridică maestos, pe cind Savin retras ltngă-» statuetă din colţ, 1Ş1 potriveşte monoclul cu 1111na stîngă; pe cînd pe dreapta o scutura ca Să-ŞI coboare bratara de aur. Lacheul deschide uşa so lemn.vstrigînd ceremonios numele celor care sosiaii : - Doamna Uuduea Yanghelie. In cadrul uşet lăsată în Iătu rî s'arată Q bătrînă ajunsă de anr, îmbrăcată in'nogru, tristă, covirşită parcă de o Îndepărtată căinţă. Tot abătută ? Git voiii fi încă in viaţă, co pot face alta! Odată inse .•. O!. .. Ş'a ferit uşor capul ca .din faţa Ul1uI spectru ehi­ nuitor . • - 1 Citli. pocăinţă ! - dar al dreptate, aCLlm cind al remas singură in lume .. , - E un icul bun poate pe care aş fi îridrăsn it să-I mal aştept de la cel de sus ... - 01'1 cum, bărbatul tăii. .. - .A fost l'ăt1cil'ea meacea mal josnică.c-.o Pazo, ce păcătoş� suntem .. , - Pe tine te roade o amintire. [121] -- 1:l1 - Duduoa tresare, dar reeuleg indu.so din vîrtejul părerilor de rău, se Înseninează de un nou gînd: - Unde e Simina ? - Eram încredinţată că asta are să-ţI fie prima vorbă. E o fată care nu-şi va risipi zilele în vint. - Ce umbre triste sunietf amîndouă ! -- Să fi a vut oii strpinirea el, ce bine era de mine ... - Una poadă doliului uuuf trecut neinţăles şi alta să-nhobotează pentru durerile din viitor ., -- Emultii jale in lume! - Ha ha ha ... .':le cunoaşte că n'ai intîlnit încă ultima ispită .. Aspasia îşf rotunjise gitul alb în sbucnirea ri­ Sllllli el frumos. Savin iesă din umbră şi 11:gină piţigiiiat, hin­ gi:nclu-so pe picioarele luî subtirf şi lungI arătînd în spre Aspasia, -- DOil110a nu ştie ce e suferinţa ... - Eraţi aicf ? Duduea se tntorsăse surprinsă, roşinrl de mărtu­ l' ia aceasta neaşteptată. Să mă ertaţl, dar ... 80neria zurue răsunător, - Domnul V runda. Aspasia î ntirupina lumea, strălucind de bucnria aceea \ eşnică careI în lloria ochiî şi surlsul. 'Pri n­ t1'8 frînturi le banale de esclamaţ'ull'î,se făceaii str îngerile de mină şi presentările. Pe cind Savin, îşI usca limba făcînd Duduej teoria snferinţet, Vranda se re trăsese tainic împreună ('U Aspasia. Am mal cunoscut e.i pe această doamnă. -]llainte ele a pleca în străinătate. [122] - 12� - - �i dacă nu mă-nşel tot aicî la tine. - Se poate. - ştin că se şoptiaii multe pe sama el. Ducea o viaţă uşoară de tot şi se spunea (;'<\1' fi greş:t Încă do fată c'un fecior de casă, - De ce nu zid paj '( - Ca să fim mal romanticf, fie ... - Bărbatul ei Vanghel ie, un negustor ridicat de democratie, fi murit mai deunăzî. Averea s'a lăsat'o la nişte institutiî greceştI. Ea n'a remas de cît cu moşia Fastana di n Vaslut. - Cu toate acestea coboară din spatarif Mileştf. - Av=rea i-a i nstrăinat'o soţul, pentru că nu era dotală, - Ca s'o facă pomană străinilor! - Democraţia dll faliment: Vanglie lie Iusăse de- putat, ministru, sărbătorit de partid şi la moarte s'a arătat grec. Să fi văzu t gazetele de atuncî l -­ Fastana a fost mosie mănăstirească, după seculari­ zare s'a dat lUI Vanghelie împreună c'un scaun în parlament ..Pe-atunci cuvintul patrie eri' la cinste ... - BIata Dudue ! -- Sărmana, acum plinge trecutul cu paji î Iu î.. De-afară vine sgolllotui unul cupeii oprit la scară. Aspasia îuaintează voioasă in spre uşă. - Uomn ul Pinat cu fumili i. Lacheul a scurtat numirea, fără Să-ŞI poată as­ cunde sila, pentru un bancher care n'avea alt titlu de cit poliţele aristccratilor noştri. Pinat era scurt şi uscat ea o prună af'umată. Spîn şi cu ochif mici. CHil-va sruocurr reslete îl făcea toată musteata. I·'a ţa îi era crestată de sbirci turf adinci, care cur­ cal g toate in jurul g uret pungito, ca nişte albii eaă repd seci. Vorbea puţin ';li privea iscoditor la I , - I I \ [123] - �1�3 - toatii lumea, făra să aibă aerul că se iuteresază do' cine-va. Sal ly, nevasta-sa, era încă tînără, brunetă, c'o­ raţă care [ilăvia unsuroso=-o frumuseţă umedă, ji­ do vască. Un copil mal mărişor i se legăna de faldurif rochief , Frate-au 8uher, doctor şi dentist eli n America, ri­ zător şi curtezan, era ridicol în sforţări le lUI ele-a părea sglobili şi cavaler ... Avea buzile roşii şi marI si se invioraii murdar sub nasul adus. , In lume nu era cunoscut de cit cu numele do' Puiu, o desmerdare gingaşă a cucoanele .. Sally l'a chemat în ţara, l'a instalat măreţ ş'a răspîndit şoaptă prin saloane eli e un îndrăgostit pervers, cum nu e altul în Europa. Doamnele curioase I'aii luat sub protecţie, ali învăţat misterile iubirilor sterile şi de-atuncf Puiu e un fel de amant în co­ m un al tuturor, o hurui anii rară pe care femeile fiU intăles că trebue s'o împartă. Odată taina pă­ trunsă, fie-care sbura ca o albină încărcată de miere ca Să-ŞI ducă arfa acasă. - La multe se maf pricep Americanif, .. Era vorba cu care se sf irşeaii vizitele la domnu] doctor dentist... Pi nat pe cînd mulţimea era ocupată eu n1ll1icu­ riie, s'a apropiat neluator în sarnă de Aspasia ; -Am dat pînii acum domnuluî Savin, două zecf cle;mil de Irancî in sama d-v.. - Să nu-I mal dat nict cind parale. ,\. rupt vorba hotărît, ca şi cind s'ar fi lepădat de ce-va supărător. Pinat s'a îndepărtat CU nepăsare, strîngîndu-şf sbirci turile spînatece într 'un suris parşiv -El 101- prumuta o multime de doamne de sus, să-şi poată. [124] -duoe cheltuelile oprite şi ca doblndă Ie lua spri­ jinul pentru căpătarea ruarelor furniturf şi îrnpă­ mintenirilor grase.' Vrauda vorbia de duel şi nobleţă eu Savin, pe cînd Duduea era torturati"! de Puiu, cavalerul ri­ -dicol şi graţios. Să renunţaţi aşa la toate 1.. Şi-nca ClI scirbă. - Pentru ce trăeşte omul atunci '? Ar avea 01 pentru ce, dacă ş'ur cinsti rbal 'mult trecerea lui prin lume, Vorbiţi ca 6 inspirată .. Pacat că-i prea tirzie retrezirea ... Aţi rilitf gîndit vr 'o dată aşa �2 Dudue caută să se scuture ca de-a omidă căzuta din senin. - :Mă rog, n';:tl: altă ce-va de ispus? Pinat spiona totul dintr'un jilţ,.':, Aspasia S() retrăsese cu Sa11)' mar. la un: colţ. '- 0, e de necrezut, opt' copil, da ce nn mal gmdestt şi la sănătate ?. " Sal l y lungea vorba ca pe-o beltea nelegată bine: Nu mă' pot plinge de dînsa, mulţămesc ... -- Dar hărbatulttăă ce zice? - Dacă-î trimite Dumnezeii, las să vie, să nu 'fie de deoohr, numaf ... ' i Dar el nu ştie de dragostele tale ? Şi ce are de aface asta? : \ Cum 11 vine Iut să crească copiiî altora '! EJt numai prostiî fac cu altiî, dar copiir sunt toţi CII bărbatului; - Vorbă să ne .. -- Cine poate să ştie mal bine de cit mine. Şi cu domnul ministru al... - 0, cu el nu sunt de cît de vr'o patru hl11L [125] I � I i l I I -125 -- - Dar ce lălult ministru al guvernuluî trecut, domnul... - Sunt atîtea mijloace ... - Apropos, nu te-am întrebat, de ce l'ai pă- răsit, te iubea mult după cît mi-aduc aminte. Ce Să-I fac, dacă i-a căzut partidu L: --- Arnestecf şi tu puterea cu amorul! -- Alt-Iel iii, tu ştiI cum e barbatul meu ... şapof nicf nu era dintr'o .Iarnil ie bună ... Grupele se formali şi se desfăceaii într'una, vîri­ turînd micul mănunchi ii al nirnicurilor de ocazie. Venise deputatt şi miniştri, financiari şi profesor}, universitarf. Din tOţI, Iemeelo orali g-ăhîgioase şi mal comunicative, un isvor nesecat de baoalitătf şi veselie, Vranda se-ntilneşte odată la olntersătnră cu Pinat. -- Mi se pare că numele durni-tale nu mi-a fost Cll totul necunoscut. - Se poate. - Al cumpărat de la ruine o pădure, acum n'o zece ani, eram la Madrid atl1ncI, ţi-am dat'o prin insărcinatul meă ele la moşie. - Eu am tăiat foarte multe păd nrI.i. - Am aflat mal pe urmă c'aî cîştigat bine cu, dinsa, ţi-al fi luat de n'o două 01'1 banii, numaf de pe furni tura do tra verse. - N II cred,.--dal' se poate ... -- Se cîştigă bine cu comerţul. - Atirna de imprejurărf. Cel mal grăbiţi plecati repede, tntrrziind mai mult :11 casei. Doamna Semiranoff a căref faţă boţită de am; nu se cam potrivea cu peruca. neagra în bande Iinse trase pe la tîmple, se silea mult Să-ŞI pue [126] - 126 - :gllt'a cam mare in crett de cochetărie nevinovată. Venise cu Cocuta, nevasta lUI nepotă-su directorul băncoî «Binelui public», măritată de ciţl-va anf şi şovăitoare îneă pe drnmul mare al păcatul ut. Aspasia s'apropie de doamna Semiranoff, privind i:ironic la Cocuţa, care roşia intr'o convorbire prea intima cu Puiu, - I-aI complectat educaţia? - Inchipueşte-tt dragă cît a trebuit să muncesc. Noroc (1tLrilor ş'a ca­ selor tupilate după pomf. Po uli ti nimeni. In cite un prag cosiaii neveste numai In cărnaşe, Unii bărbaţi so întorceaii acasă cu cite'o pîne subsuoară. O fată mare a unul gar­ d ist, care se ducea la apă" cînd a văzut pe Pralea de departe ş'a ascuns cochet cofa după spate. pre­ făoîndu se că se primblă. O femee oare oalca lut, a Iuato la fuga ruşiuată şi s'a ascuns in casă. Pretutindeni sărăcie, nob leţă şi fudu lie Pralea trecea triumfător şi nu vedea înaintea de cît lu­ mina aşteptări lor de dem ul t. In odaea lut răcoare, miros de Hori uscate, cu miroden ii de sopun urf şi parfumerij Pe masă, sub o gazetă desfăcută, a g-ăsit un pachet de ţigărI bune, ascuns cu griFl. S'a roşit şi i-a venit in minte sa­ crificiile grele ale găzdei tndrăgostito. Svir le ptl lăria, se desface la piept şi se laSll obosit in lungul patului. Iutimplările proaspete îl împresoară iarăş, ca-ntr'o Invăluire de vis şi de lumină, Modestia din prejur, cu povestea ajutorului din casă, unde a fost ocrotit părinteşte, l'a cufundat intr'o toropială de ruşine şi remuşcare. - Unde �il dormit astă noapte '! Praloa a tresărit surprins - Dumne-ta erai? - Cit sunt de sdr obită l .. Femeea doborită de copil şi dragoste. iţl făcea milă cu înfăţişarea el ruinată : Ea îngînă a plins. --- Ochii ţi-s vineţî împrejur şi eşti ajuns de osteneală. - Nil te gîndeştl că mă pott ucide cu nepăsarea ta din urmă? - Eă nu mal şti.i ce să mă fac. de dragul tăiÎ1.. [149] -- 14.1:J -- --- Te rndoeşn de iubirea mea? - Nu mal al nicf putere să minţ:î. Vorbeşti în" silă şi nici nu ţi mal aduct aminte, că mă omor singură, suferi nd aici, părăsi tii, ... -- Băn uestî ce-va '? _ Ce mal pot face eu, trebue să mor, eşti prea sus acum, ca să-mf mal ridic speranţa pIJlh la tine.-Dar eu mă sting, eu trebue sa mă duc, căcI prea sunt legată de amagirea li .iuf val, care se ros­ togoleşte nepăsător în spre largul măret. .. -- Ce copila! -- Şi cîtă durere! .. Pralea o frînge pe gellllnciJii s'o leagiină in silă. -- Nicî od ată n'aş putea să te uit .. imI eşti dragă mult ... - Ce bine facf că mă, amăgeşt'l măcar, e aşa de dulce să te înşeli singur într'o crezare ... A 1 fost bună.; Ce folos că nu rr af sunt trumoasă ! .. Şi eştI b l indă ŞI ... Sărăcă .. Ce vorbeşti aşa? Pralea îl prinde gura intr'o muşcare inrourată ş'o serută cu dragoste silitiL-O iea in braţele lui puternice ş'o aşază de-a lungul patuluî. Dînsa in-o chisăse ochif dusă, tremurînd de înfiorarea apro­ pieref dori te. Credeaî că te-am inşelat ? - Und-af rost toată noaptea '? -- Tu nu şti'( cite am el1 cu societăţile studen- ţ8Ştl ? - Dc ce nu laşt orf-ce grijă, nu te iubesc eli în deajuns, ca să fim fericiţt '( Da, dar ... -- Leapădă-te de toate, ea-ţi o slujbă şi trăeşte [150] -150 -- .aic'i cu nOI, eli nit :;ll bărbat $1 copil pentru tine ... --:\1a1 tîrziu, poate, dar acum ... - Jiul tîrzi îi..; atunci cind te vel ridica prea sus, atuncf al siJ mă. uitI şi eii nu ma f pot trăi departe de tine ... Bărbată-tu a venit de la birou? -':!. Nu e încă două sprezecB ... De cite 01'1 vroia să scape de prea m LI ltele-t des­ merdărf şi i noredinţărf de dragoste, a�a sv irle« n'o amintire sguduitoal'e. Ea il: stătea tot pe genunchi, eu mînile incolă­ cite pe după git şi cn ochif lllijiţt de lacrămI şi drag-aste umilită. De ce mi-al ieşit în cale ? Te căestî ? Cind al să fugI do la mine, oii am să mor .. Vom răminea veşnic împreună, O duc'arf adevărat ! ... -A da ... al gilsit ţi- gările? Le-am văzut .. Do ce-ruf respunzf nervos şi desgustat :­ Uiiseştl ? Azi am economisit doi francl de la nişte tlrgllell, al nevoe? ... In depărtarea uliţei rnfierbintate ele 80:11'e, s'aud • nişte pooniturt de biciii. Pralea tresara. Femeea il stringe la sin ul el moale. <- Oho ... spurcati lor .. I'rosnituri le biciuluf ardeati în arşiţa veref, Pralea se repede şi deschide-o fereastră. Pr-ste umărul luî se pleacă şi dinsa leneş. - '1'ioo ... păcătoşi lor . Incins cu cunneiu peste rantia ruptă de oăl ng-ill', L1escalţ şi cu capul gol, nebunul extatic mergea miu mijlocul colbulut ferbinte, pocnind trosnitor in [151] I I ! i r -15'1 amindoua părţile, ca şi cum al' arunca nişte blăs­ tărne peste or.işul toropit de călrlurf şi stricăciuni ..• - Hoho ... a venit vremea de-apof .. 1100 .•. v indu- ţilor ... Il Il credsti în ni mac .. Şficbi,tl destrăma t plesnia răsunător. " Cine-I acesta? - l n maniac religios ... Pe drept fereasta deschisă, nebunul trosneşte biciul in spre casă şi umple odaea cu tăcuetu l Inf ameninţător: -- Hllideou ... porcilor. .. [152] [153] IX Cimitirul tăcut şi trist s'alegea din umbrele 1:'0- vărsatulut. - Mai de dimineaţă. de cît mine? - Elî sunt bătrînii, numaf pot dormi. �imina se-nfieară de plî:ns. - :TIiama mea! Incrucişindu-şt mîn ile pf< pept, Îngenunche la capătul uiorrntntuluf semanat cu nemuritoare si-sf lasă lacrămile să curgii 111 l ungul feţe"!, flirt) Sel se mişte din rugăciune. "Gana 1Ş1 şterge ochii, ramin ind eincb i tă �ll iarba de alătnrf ŞI pl ivind într'una leasa inflorită-de 110- muritoare Cuprinsul tresara de religiositate Revărsa tul răcorit, patruns de linişte şi lumină, se trezea cu-ucetul din odihna zori 101' amorţi te. Imprejur miros de verdeaţa rourată şi monumentele vechi de marmoră la mormintele Muşatirulor. Pe nmerile hatn.anilor Impetriţt ş'a doamnelor moarte, «iripiau vrăbiile deştepta te din vreme. Mar încolo bif>el'ica de piatră inogrită de muschiu. Sirn ina se nchină, sf'irşindu-şî rllg�i('iLlLlea . --- Iar-tă-I, doamne, păcatele. .. [154] Gana ingină prin plins ca şî cum al' fi vrut să intregească închinarea: - Primeşte-o in bucurii le tale, doamne, c'a fost cllratii... �i-�l face semnul orucet tremurînd. Simina apasă asupra peptului umflat de suspine, incrnoişarea mînilor el HIbe. Mama mea! -- Sărmana, domni ţă Casandra ! - Mormîntul cel mal trist :;;i mal sărac l-NieI un senin .. Atîta drag-oste în!-!;l'opată aici şi nu-I n vorbă oare s'o arnintiască Iumef. .• Oare crucea cea mal frumoasă, nu eşti tu acum? S'a stins, tocmaî cind am Înviorat eti şi m'a lăsat fără niof un Indemn. singură ... Cînd a fost să moară, m'a privit rugător prin lacrămi şi m'a strins cald de mină ş'atunci am mţăles că trebue să trăesc eii în locul dîuset. .. -- Ti-al veştejit viaţa pentr ' o străinii, cînd al ti putut i li bi o odraslă a ta ... - Bi:i sunt sfîrşi tul neam ului meu, Cll mine să .mintue un curpen de oarnenf. Mi se pare că sunt ca şi viţa aceea care so lipeşte aşa de mult de-un trunchiii, in cît cu vremea îşI amestecă misga in­ tr'o singură curgere. Eli m'am curmat de rădăcin» nearnu luî nostru mort ş'aoum trăeso prin tine. 1\1i- 11.\11 ciştigat dreptul de-a mă asvîrli în viitor, prin dragostea ce ţi am purtat. In sîngele tăii, ruf-am amestecat şi eu viaţa. Durerile tale mii dor pe mine. Şi-n bucuria ta trasare şi sufletul meîi.; - 0, îţi" mutţuuesc ... - N'al să v orbeştf tu Iumei pentru Casandra şi-n numele strămoşilor tai .( Dar ta nu eşti Închi­ narea zilelor mele ... �i.n glasul tUfi are să răsune şi lnginaJ'ea desmerdări lor ce ţi-am şoptit din lea- [155] găn. Dacă-aş fi trăit prin mine, eram să duc î a­ jnte o semiută blestemată şi hulită, întocrnal ca şi păduretij selbaticf care fac fructe pe care nu le culege nirnent. Acum Insii m'am curatit prin de­ votament." Şi pentru jertfa roadelor sterpite în mine. ridic pe urnerlf meî altoiul strălucit al unui neam care-a cîrmuit norodul romînesc. Tu. ai re spune şi de cine vorbi .. , Eli îmi plec şa lele să te ridicî tu deasupra ca pe-uIl anvon şi tremur do fericiror, că-ţi pot fi roabă piuă la sftrşi] ... - Cit de b ună şi ce tnăl ţare ! .. -c Toate se întîmplă după cum le rtndueşte cel de RUS. Eli am fost aşa, pentru c'a vrut el să trăeşti tu. Omul 01'1 olt s'ar infringe, tot trebue la urmă s'asculte porunca lul:--Casandl'a era o femee sfintă, Ar fi adormit fecioară, atit era de stăpână şi Iiniş­ tită. Dar D-zeii n'a vrut să ucidă cu dinsa pe �Ill­ şatint. CInd a văzut el că Irimia s'a vîndut unel Slllg'î de-a deuvol ul ut ş'a adus aminte c'a mal re . mas u.n vlăstar uitat. Ş'atLlllcl a rcscclit viaţa în Casandra cea mîndră şi stăpînită. In sara nunţet el nebune, rîdea în Iaorămî şi-şf strângea cu miinile şolduri le vergino, ca şi eum ar fi \TU t să tnăduşe acolo strigătele strămoşilor care se cerea ii Ia lu- mină. . - Mama LUea ! ... Sirn i un sbucnsşte intr' un plins nervos, lăslnd u-şi minile proteguitor in 1 ungu] sti ngh ii lot'. -- Ea a trebuit să moară, ca să·şi rescumpere păcatul de-a fi călcat rantia de călugăriţă... Ser-mana mea mamă ! .. Dar [)-ze:î a avut griFi să fiii e1 Ia dipii­ tăiul et.. - Iti mulţămesc. � ?şi Sill1ina il apucă mînile de-şI razimă fruntea [156] --\;')6 -- pe ele şi pling amîndouă mult, cuIaorimî ferbinţi şi suspinărî înecate. Mutenia se tae dli o vorbă răsunătoare: -- A, mironositile pli ve se morni ntul din revărsat .. Irrmia s'apropie voinic si-uprospătut de dimineaţă, adus puţin de spate şi sprijinindu-se cu mîna stin­ gă de cirja lur înaltă. Ue sub pălăria mare de cimp, il atirnaii pe la timple pletele clătinate :;-,i bătrîne. Barba albă lumina o faţă blîndă, rn iucată p ină-n obraji de ochii marI şi prăpăstioşî, -- Am venit să plingem pe mormintul cel mai părăsit. Si mima se ridicase mîndră, de par 'căar fi răsă­ rit din pămînt şi-şi stăpîneşte sbuoiumul, înodtnd între sprîncene cretul acela oprit. şi hotărîtor. In­ tunericul păruluî eT lăsat pe li:ngă ocht in două unele negre şi-ntoarse, se despica în oglindirea albă a feţer, ca şi nourul îngreuiat de noapte, care se sfăşie de ivirea unui colţ balaiă de lllnă. Pe cap avea un zăbranic dat iu voe pe spate. -- Vezi :':iimino ? Şi Irimia arată c'o rotire de m înă în spre mor­ mintale cu statl�l şi crUCI de marmoră. --- Aicr sunt ingropate cite-va capitole măreţe din istoria neamului nostru. - Şi pagina cea mal tristă ... Simiua Ni lasă privirea pe mormîntul mîni-sa acoperit de nemuritoare întlorite. -- Din care insA. a tresări t mindria Iuî din viitor .. bl o apuca blajin de bărbie şi-şi pleacă llllzile pe fruntea 01 frumoasă. -- l�lî '( �;imina i nc lină capul abătută şi murmură incet. - Cine ştie ce-mi ascund auiî !.. [157] liIi I .... I Oi --157 - Vremea se YC\ supune ţie, CăCI tu eşti nOI şi trebue să ştii a voi ... Vel ţine împrejurările in minii, cam purta Jupiter fulgerile.,. - 0, cîtă amăgire ... - Te cunosc bine,-te simt... Eu am suferit, pentru ca să-mî plătesc bucuria de-a mal putea veni aicî, in ternpl ul bărbăţie! neamului meu, nu pentru c'aru fost ticălos .. Facă cel de sus, ca să fie bine, .. - Haidem cu toţiI printre mon umen te, să-tî spun ce-am fost nOI, ca să- ţI în virtoşeştt sufletul de credinţă .. , O apucă cu dreapta de braţ şi răzernindu-se in CI] jă pornesc prin cimitir. - Aiof zace domnul. .. Şi Muşat inşi ra nume mari şi fapte de glorie . Ochiî lUI bltnzf s'aprinsăse şi glasul il vibra pe cu vinte bărbăteştt. Statuele mucezite pe la închee­ turt, tnmarmureari în felurite infăţişărf. Erall acolo voevozf îrnpetriţt pe cal spumoşt şi spatarf răzi­ maţî în platoşe, Logofetese care rupeau fusul de la furcă şi vorniciţe îngenunchiate lîng-ă crucf îrie­ gl'ite. -A, iată şi crăişorul Ioniţă cu Linora de Medicis ... Un tlăci1Li rnlădios şi cu peptul lat. Plete mof şi creţe il curgeau pe umere, iar barbi! lUI mică şi rărută se împrăştie apăsat pe-o vioară strunită. Cînta dulce şi cu ochif golitr ridicat) pe aripe de vise. Peste umărul lUI, sprijinită cu mina într'o mesută, desvălită la pept şi-ntr o pornire sănătoasă şi-nfiorită, Linora cîntă aprins o romanţă neauzită, Inăl ţind odată cu vocea el moartă şi mîna dreaptă într'un gest îngheţat. - Craiul Ioniţă făcea versurt latineşti şi iubea muzica, Era spiritul cel mal înzestrat de 1 deşteptăciu nca lui. ,\ ră­ tacit mult prin saloanele strălucite ale nobletet romane, imprăştiiud fiol'l şi armonie. Printesa Li­ nora, coborîtoare din viţa de Medicis. s'a îndrăgostit de vlastarul Moldovan. El o iubea tare şi inttr­ zierea din Florellţa a fost o reverie inălţătoare. li'ăceal1 muzică am în dof şi dinsa il învăţa soulp­ tura, Ci ud nu ş'uti mal putut ascunde dragostea. printesa Lino ra a cerut voe părinţilor să-I iee ne bărbat, [)apa s'a 0PLlS inse la o unire c'un orto­ dox ş'a silit pe stăpjuitori)' Itnl.ienf', să goniaseă pe ereticul amăgitor dtn statele 10]". Craiul Ionită s'a trezit surghiunit in Venetia, unde trebuia ()iÎ se imbarce chiar noaptea aceea. Era indurerat şi nu ştia ce-ar să-I Ulai aştepte pe drum. Intunecase de nestrabătut şi corabia arunca puntea la schele, ea să primiască pe nenorocitul inamorut, Ploua mărunt şi era l inoezaiă în port. I 'rin greul covîrşitor al noptai, s'aud pocn iturI de bice şi Tndemnurf clo­ ootitoare ele surugiY in goană: Printesa Linora V8I!ea ;'1 să-tr uiîntuî copiii tăi deo dată ... - E dureros ea unii exploatează pentru el, un sentiment care ar trebui să fie scăparea patrieî. - Trebue să ne pregătim la renunţări şi sacri­ ficill. CirmuitoriI noştri de sus sunt mal toţI din neamul apostolilor ... Cel care vin după d inşiî înse sunt înrăutătiţL El ue-n îi stricat mult, Avem nevoe de-un tribunal de control injghebat dintre no I. �ă ne formăm un fel de stilp al iufauuef ... Arta cinstită şi răspiudită în straturile de jos, poate CII­ răţi mult moravurile. Ehe'I, ce idial măreţ ne-am putea face, din dorul unet îndreptărf ! - Povăţueşte-ne doamne la bine. Pe drum se întîlnesc c'un ţăran mărunţel la trup, slab, dar cu nişte ochi jucăuşf şi inteligenţI. - De ce nu te fact 11Wi sdravăn, măî '( - NI1-ml prieşte aerul, Cucoane ... -- 'rălharule, rizI de mine ... Rom înul măgulit desarrnează ruşinat: - POl, al făcut şi mata ca vorba ceea din bă­ trinf :--.De ce-al lăsat satul, ţigane ?-Nn-11l1 plăcea Clpa, măf rorrrinioo ... - D'apof ţăraniî cum rămîn [177] - '177 - acolo? -Hel, vezf că el intăf mintncă ş'apot se pun de beail dintr'Iusa ... -- Măi, tu eşti ticălos ... -- Aşa a fost şi tata, cucoane, serut mina ... �'a dat pălăria groasă mal pe ceafă ş'a plecat inainte rizînd şiret. Simina imbujorată l'a petrecut din ooht. Muşat se-ntource voios: 'fi-a plăcut viociune de minte '( - Ln spirit tare sprinten. - Ferească D-zeu să cazf între n'o ciţf-va de aceştia. Scapi dintre el ca dintr'un bizrit de albine . . Am cunoscut ţăranil multor popoare, clar nicăerf n'am găsit atîta risipă de deşteptăciune, e un neam ales, deosebit, omul nostru �:e la ţară ... :-:ioareie căzuse jos, mal să s'oprească pe muohea orizontulut intunecat de munţiî îndepărtatf. In drum s'opresc pa dreptul unul tufar de răsură. La urn bra trunzaruluî, intre două po loace de grili, stă răzemat un copilaş de ţigan e'o l ulea stinsă în gură. Sllgea neştiutor din ciubucul înegrit, pur tin­ du-şi ochiI afumaţi cind la Muşat cind la fată. -- Oe-o mal fi şi asta? - Altă minune.i. -- Ba e băiatul meii, minca-v'aş urltul ... Faraonul slut ,�i murdar.Tşf albea dinţii într'un ris Iinguşitor, de după spatele celor opriţ; in loc. - De pe-acum îl dai pipa '( - POl asta-I ţiţa ţiganlllul ... - Eştî, nebun, măf ?-vral să-I ornorf '? Haoleo, dapor eli am murit? Nu vezi că nicf de-un an n u-I '? Dar fără tutun plinge ca unul mare ... Stricaţf copiii. ::-iănlt mina, ce să tIC, n'are mamă şi eii trebue t:l [178] -.178 - să muncesc pe lan, cum siÎ-l astîmpăr, ca să-nrî pot căuta de treabă, că eli n'am d 'alea cum le zi­ ceţi, uemţoaiee de copil .. , -- Ptiu.,; bată-v'ar norocul.. - Să te audă cel de sus.' da pune un gologan în lnlea daueiuluf, Că-ţI dă D-zelî o sută în loc ... Să-I cumpăr tutun, că-ti-a ZiC8 şi el bodaproste pe Iimba Iuî, .. Se luase morţiş după ei intinzind Intruna pă­ lăria lUI ruptă ş'acoperindu-Ie urma cu vorbe mă­ gulitoare şi ploconirf. - Numai un franc de dof, să vă tl'iî.iască copi­ laşii. .. -- De la un gologan a'[ ajuns aic l ? -- Dă, cer şi eu. după obraz, că mi-ar fi ruşine să ieaii mal puţin .. Vă cunosc eu, trebue să fin boerf de cel marf, poate chiar vodă, maî ştiu e\1 şi s'ajllngeţl şi mal şi ... -- Ajunge cu descîntecul, baragladină. ��iHuşat a trebuit să-I mil.uiască, c'a.lt-feliu llU a'aif scăpat nicî la capătul pămrntulut. -- Să vă trăiască copilaşii, să-I vedeţi căpitani şi chiar caprarr., Aii ris amîndof tot drumul de întorsătura ţiga­ nuluî. Muşat spunea 8imi1l81 p icîlelf şi păţanii ti­ găneştI. E o întreagă literatură de glume pe sama lor ... Sunt multe adunate. Ati maf rămas încă de strins destule. Ual' tare-s să.racI ţigal1ll. Nici n'ai' putea trăi a1tfelilî. Al văzut ce hal? Cu dînşii: s'adevereşte zicătoarea noastră :-­ Ferească 1)-;;el[ srl puI în spatele omuluf cît poate dnce eL. [179] li!! - Culmea cîrrnea acum împrejurul satuluî. De sus te uitaf în văgăuna lărgită ca-ntr'un fund de cas­ -tron. Căldura slăbise şi lumina se lăsa mal: grea. Boarea de zare sufla .tărişor in spre sară. Pe POl'­ Îile satului seîntorceali oir durile slabe de vite. ;:)'aud tălăncf şi mugere plîngătoare. Pe cărări.le dintre ogoare se cobor tăranii pe la case De prin ogrăzile din vale, S0 iidică fum şi aripe Iilfîitoare de foc. Gospodinele aduc apel şi se-uvirtesc pe lîng{; ceaone. De la otaoul boereso răsuna. buciumu l.. -- Pe cine chiamă, nevastă hăf ? Femeea s'oproşte cautind intr' una j n spre sunet. ---- POL, chiamă mu nci te'riI la III incare. Muşat so-ndreaptă către Sirnina. - Coborim într'acolo (--tot trebue să ne intoar­ cem in sat. -- Să mergem. Lanul de gl'itÎ, incolţit ele secere, se lăsa pe cos­ tişa din spre sat, într'o revărsare petecită. Ţărani I SI3 adunau din toate părţile la chemarea buoiumului. ;j'auziai:i chiuiturf, strigăto şi hohotirI de uşurare De pe alocurea se ridicaii fr îuturf ttuguitoare de doine. Turla din vale îşI scinteia ultimile clipirf ocro­ titoare; cu intoarcerea mulţimel risipite, se părea că ş'a mintuit vegherea. Răspîntiile de drumuri s'arătaii co lbăite, dinverdeaţa pomilor.părăduitî in preajma caselor mict şi albe. Miriştea trosnia foşnitor sub paşi î lor gdibiţI. Cli nul era cain in loc şi cu făgaşurl mîncate de ploae. De la conac ne ducem de-a dreptul acasa. - In sara asta vine mătuşi. [180] 180 - Şi ne-aduce o surpriză d upă cum III i a tole- grafiat . . - A Intirziat C,ll11 mult in Bucurestr. - V eşnic din vina oroitoreselor ... Muşat S0 posomorise. :'iiminei i a parul reti c'a deschis vorba. La conac se frămînta mărnălign, DOI haidăl În­ crucişase parii in cazanul încăpător şi in vrrteaii cu putere. Aburul cald se ridica parfumat şi pot­ titor, Ciţl-va 01111 stăteau lacomi plin prejur. Mun­ citorii sgomotoşt �i obosiţt se tr.intise mal pe la o parte. - Stăi măî, că i-arn zărit coada. -- Scoate-l pe tipsie, Că-1 mîncare seu rupa. Un haidăii să pleacă şi trage, dintre grunzi'î asu­ daţi de .mărnăligă frămîntată, un guzgai} murat. - Asta-î pentru Yătai. Şi-i face vint în griimada ciru lor aţintiţl cu gel­ rile în SlIS. Ell nu mal mininc aier, că mii SpLU·C. -' Las că te-i împărtăşi la paşti, orf pu ne pe popă să-tf facă o aghia;r.mă in pintice. Muşat s'apro piase minios. De ce n li cernotf fă i na ? Boerul nostru zice că rămîne prea puţină, .lupă ce o trecem prin sită ... 8ă poate să rnincatî hoaspa asta, numar tă­ riţe mucigăite şi murdărit? - Ingroşată şi cn măturătură de pe duşurneaua hambarulut. _ E curatit osîndă. �'ereas"ă D-zeu de mal reii. .. In vremea asta s'aude un dnduit de cal. Vine stăpînul, băetr, [181] -- 1::)'[ - Cu toţii se ridică umiliţi in picioare, luîndu-să pălării.le din cap. v vv -- Buna sara" flacaI. - Ssrutăm dreapta. �i cînd a zărit pe M uşat, arendaşul a sărit umilit de pe cal şi s'a dus să-I sărute mina. '{'ăranil au f8111as cam urluitt de atîta respect, ef nicî 11 u-f clase luare aminte, crezuse 'ca>î +r'un prăpădit de cărturar riWîcit pe deal urf ' - Imi pare bine că te întîlnesc, d0tl111Ul Papi- 110])01. " , - Alerg şi eli citu-I ziua, cesăIacem, trebussc mu lte şi dacă nu-I ochiul celuf cu, durerea, Sl\lga te duce de rîpă. ' , Intr'un. jghiab lung şi ingust, ciţI-va vătăje) sf'ăr­ mai ardoî miel şi roşt Peste ardei s'a turnat oţet. Seminţele albe pluteaii deasupra otrăvitor. " ,,', - Veniţf la porţiî, fHîmtnzilol'. .. i\lămăliga uriaşă se desfăcuse încîte-vadrurnu rf r ipoase, fumegind abari groşI -şiînecător I, de pe-un fund rotat dc scinduri. Cu. toţii se-udeasă pe delăturl cu cîte o poală a cărnăşef întinsă. Unul tăia c'o lopăţică feliI lnguste şi le tr intea mot şi ferbinţI în trentele negre. !::lcîn­ durica se oprea in cîte un ciocălăti de popuşof sali capăt de vreasc. .ibătător --' Pe-ai sta ştiri că nu l'a tncolţit atacul. - NicI nu-l bat multe grijI. Simina ingină cu mîndrie. -- Sănătos şi nepăsător ca şi codru'. Se coboraii III josul vaduluî pe-o cărăruşă pe­ .truită. Mersul li era tot dibuit şi-n cumpănelf. - Picioarele noastre alt să ţie minte. Aspasia mergea inainte ;;i după dînsa să ţinea Pralea. -- Era bine dacă trimetearn călăuza să ne-aducă lucrurile. Simina s'amestecă şi ea rizind din urmă. - Lasă c 'are să ne fie amintirea maf întipărită. -- Pe tălp'î,-mu1tămes(> ... Mutenia singurătătet se-ufioară de-un cintec tril­ gănat: Leliţa cu părul dres ... Un vers di n îndepărta re. I'ăcere ... Sara mi-o cunosc pe mers, Pe mers ul picioarelor, Pe Ioşnitul poalelor ... Lelea cu poale spălate, Mulţi tlikil bagă-n pacate ... Bravo, auziţf artă? Se munciaii mult Să-ŞI tragă coltuniî în picioarele jilăvite. Aspasia avea m işcărî provocatoare, lovin­ du-se nepotrivit cu sila ascunsă şi ruşinea nevino­ vată a Simineî. [196] -- 196 - Sunteţi gata de drum? Te-aşteptăm pe dum ne-ta. Să ne 1.1săm la stio 1. că v'o fi foame. Acolo ne-aşteaptă şi Muşat, Boerul o fi sfătuit cu baciu I in timpul ista. El găseşte de vorbă cu orIcine. AI'oll să vă-ntoareeţi pe recoare. Noaptea e fl'llmUS de tot pe drum. De-a drept drag ul să mergI in căruţele celea mooăneştf, Dar val de şa lele noastre. -- A veţI să dormiţi. mal nemtorşî. -- O reţetă bună pentru cel cu somnul speriat. Dăduse într'un ochiti cl0 poiană, pe un tapşun stincos. Soarele Iăcrămiază înroşit deasupra muntilor. _. Plînge lumină, intristat cit ne lasă. - S'aii scirbit de pacatele părnîntulul.; ::'imina înginase vorbele, rămînînd cu ochii per­ d.uţf in purpura secetoasă a amurguluf. CăutaCi C'.I toţiI in spre apusul ranit. Soarele deschis Într'o scurgere intinsa de singe, părea că-f o spinticătură ruptă în coapsa bolnava a orizoutuluj. Codrul tru­ faş do brazi, se lăsa de sub piscurile pleşu ve, ca o haină căzută in neormd uială. Valea se boltea intr'o deslăntuire prăpăstioasi. ele umere înăltate. Cuprinsul era greci de lumina !'til'ită şi muţenio Har fiş iia singurătatea, de Hlfiitul foşnitor al Vr'Ull111 vultur falnic. - Nu-I bun semnul de pe cer ... Moşneagul sta smerit eu ochii la soarele în singe, se cuminţi se de întristarea amurgului rănit. -- b'a mîniat D-zeu pe nor. - De ce '( Bătr inul se posomortse : - �::ie vede că nu-l ascultăm. E multă vrajbă [197] -- 197 - intre oarnouî. Creştinii noştri au greşit calea dreaptă. ;'c veu; să murim serăci ţi, ea nişte muşte închise intr'o garafă Bl nu ne mal plouă şi nof rătăcim lntr'una pe drumuri stricate. _ Uf', tacT, caud eu destule acasă de astea ... A.spasia apucă de braţ pe Prulea şi dă fuga pe cărare, inainte, - Prinde-ne, 8il11ino ... [fata rămîne In urmă cu moşneagul spăsit - Nu-î bun semnul de pe cer ... Şi bătrînul da din cap cuvios şi-ntristat. - Trebue o îndreptare, mosule ... - A1tfeli Ci ne perde cel de sus. Rindurile noas- tre au început să se spargă si se ridica în locul lor buruiană străina. Si mina asculta tot mai CG interes. -- E drept că murim zi cu zi. - Urlă lupii în stina părăsită de păstor î, re 11111 ne ceartă D-zeu prin păgîni. Străinii se bu­ cură de risipa noastră sufletească şi ne 1'11'eSC tot mal mult în frăţi1'ea. Pastorit noştri benchetuesc: prostiţi la masa lor, iar lupit urlă in turma pără­ sită. S'a sfîrşit cu stăpînirea noastră, trebue să ne dăm în Iătur î ca nişte betegt şi să facem loc duş­ manilor pripăşiţi aicî, Dumnezeu ne arată senine şi nof nu vrem să-I intălegom ... - A inceput si'! se facă lumină inaintea ochilor noştri desbuimăcitf, avem să ne oprim din prăbuşire, vef vedea ş'atunct altarul capişteî păgine are să crape cutremurător şi duşmanii noştri VOI' cădea în­ groziţi ou faţa la pămînt. De ne-ar ajuta sfinta cruce. - Trebue să ne-ntărirn numaf credinţa in noi - Tocrnaf aicî e păcatul. Ne i:njosim. copii i şi .indicăm pe cel ven i ţl. [198] _ Ne ruşmam de lipsurile noastre şi socotim că ne-am spălat, dacă deschidem ochif marf, in faţa strimbăturilor făcute de străiru. In loc să ne tor-mim viaţa ca oameuif cumintf. --- Deşertăciune, moşule ... - Am auzit că la Buourostî, acolo la d V. ti ajuns la mare cinste un pîrlit do jidan plecat de pe văile astea. Prăpădit, de să nu-ţf dat nicî mucil pe dinsul. Ţinea ci-işma din cela sat. 8u scărpina de hornul sobef şi vindea rachiu stricat. A virit oumeniî in dutorif şi-I amăgea cu smichirif de li lui Da băutură de iarna şi lua pînea ornulut pe nimica. Pe cel do la pi-imăria :lI cumpăra cu bHC­ şişurî. Cit a fost sarac, era plecat şi intra in vor­ bii ru toţi I. Ştia copiit oamenilor pe nume şi cu­ noştea toate Slăbiciunile rom inilor. Cind sci ducea să eoarit vr» datorie, lua covrigI în buzunar şun şip cu rachiu. Umbla într'o că­ ruţă largii şi hoilorog ită, tras:( de-un cal numaf coastele. De la poartă săria cu l!Jăgulell spurcate şi cu mincilltll.-O,l ce maf face bado IV()L1, elim mergv nevasta CLI sanatateu, eoptiit voinic ? ptiu .. să nu fie de deochî, cum samănă cn dumne-ta si cu lelea mama lor ... Net rnof un covrig... şi sa fii harnic şi bun ca tută-tu.. Da fetiţă ... uî.,; ce boboc, curat mă sa şi d urn nea-ta ... l'ine şt tu, vezI că eli m'am gindit la vot.. �i matu bade, ce sdravăn te al tăcut şi frumos şi., Da uu iei un rach iii ?,. Şi atunci îşI stri ngea şiret eretiî de pe faţa Iuf 1110- totolită, de-al fi crezut că-I o pele luată de păr şi sbîrcită. dnpă ploue. �::eotia sticla ş'o-lltinrJea. Ceh ca romlnu!.-Da ee umbli jupîne, lasă că mi-l de ajuns omenia dLUnue-tale ... Jidanlll se ui�a strîmb şi parşi v.-Oă irI ... pentru mata, pun mîna sub foc .. val-vaL. Nu snut înSLuat, dar nu ştiu dacă-aş face [199] - 199 - ce-va mal puţin pentru balabustă, ca pentru dum­ lIea-ta ... Tăranul prost mal să pl îugă, eli, dă, noua eine să ne spue o vorbă mal de mers la inimă ?. Iţi rnulţămesc jupine şi să dee D zeii .. Jidanul :iş'î în­ !?,"l'opa rîsul in batjocura gurct lu i adusă ca o pungă închisă. -- Da nevasta u nde-î ? Ei, lele ... Femeea ca de la treabă, se scutura, lăsa lucrul şi venin ruşi­ nată.-Am adus o drojdioara, da tare, ca pentru o faţă ca d-v .. Dupa ce cinstiaii rom înii şi se sben­ guiau oopiif bucuroşi, jidanul punea mînile şi sticla in buzunar, strîngea dm oohr, se da puţin pe spate şi se uita prin -livadă, pe lingă casă, sb ircin­ du-şf chinuit oreţit tăbăcit i de pe faţa lai sp ina­ t.ecă.-Ce mai gospodărie, al ... sa dea D-z:e�i şi la contit meî.,; Rominul tresiiria ca de-o amintire şi atuncI s'apropia încurcat.-Să mă erţr [upîne, da n'am putut încă inchipui datoria ceea... .lidunul par'că-ar fl vrutsă se supere, aşa-da inapoi şi ridica mînile cu cele doua degete dintăi striuse, Iorindu-se prefăcut. -Cine te-ntreubă de datorie ?-i u ... să am de luat de la unul ca dumne-ta ... Am trecut pe-aicf ş'atunci am zis, hal să-I cinstesc c' un raliu bun ... Da pentru datorie ?-a'l, aî., unde se face mal mare ... Iaca am lele punză bunăă şi bumbaaac ... şi ... spelci care tremură In cap ... şi parfum de ca- lonie care mirosăăă şi ... da ce n'am iu r-Eftin, de să n'aî ce plăti Ţăranul ţinea tot vorba ca durerea: - Mal după cules, ani să .Iac chip ş'am să-ţf plătesc curat ... Jidanul obra"nic îi astupa gura şiret.-Tadl, că nil mal vin pe-aicr... Ceea rideall de cinste şi-ngăimau. - Bi1le jLl�pîne" lasă,. obraz avem noI ... A taucI jidanul se oprea gînditor şi se, scărpina, după eeafă.-ŞtÎl, ce·1-a1 făcut· cartofe bune ... -Culll nu, am, bodaproste,-ia, saI nevastă, umple-o baniţă şi vurs-o în căruţa japinuluI, că l [200] -- 2130 - om de treabă, macar cCt 1111-1 creştin ... Jidanul âi miniu tot scărpinrndu-sednpă eeafă.-Ş'aI făcut \;i . fasole ?-A�'cm de toate, s'avă domnului, - femee hăf. cli"i-Î ş'un căuş de csle.i gl'a�e ... =--Da nuci al? şi perjă ? şi pua mă ?---Stlut berechet , inima ee-1· bună să fie, las'că te iudulcesc el! cu de toate, că doar icuuoaşte.n şi noî la orneuie ... Şi bărbatul 138 :intrecea cu femeea ea să-1 ump le coşul hcdoroagef , luîcn toate buuătăti ie ... Pleca iuda Incărcat de la casa rornlnulut şi strîngea parsiv sbtroiturile tăbă­ cito din jurul gllreI vinete ş'aşa trecea ele la gos­ radar la gospodar, de se umplea ca un stup . .Po trivea ipe om tot cînd na vea parale, ca să treacă aşa toamna şi-n iarnă s'arata u8pru şi nevoias, ame­ ninţînd datorniciî să-i bată la darabană. Eominiî , se plecau, îl rug-au, pînă cind ajungeau să-I dee hirtie prin. primărie. pentru cite-o sumă de tref ori ruaf mare ... Ai ti crezut că-I dracu venit intre 1101, să ne cumpere sufletele. 8iiracia pe om de-l aducea la sapă de lemn şi la urmă cu minciuni şi ni ne­ rirI jidoveştr, il facea potecă de şters la nas, aşa :il imblînzia .. Cum ii chema? Pincu Pinat, .. Da ? Il cunoşti ? E in rind cu cel mal mari oarneuf. .. N u ţi-am spus eii ? Tine Bucureştif in buzunarul luî. AUZI tu frate !---S'ai:nsurat tirziCI de tot Da veşnic a rămas acelaş. De. copil şi pînă a plecat de la noI, tot sbi rcit şi de-o nistă a trecut. Oa tinăr, l'al fi crezut de Mtl'ln \iÎ-n L1rmă cind s'a mal· copt elfJ anI, pL1tea-I să-I trecI între copiL. - Pe cine-a luat? [201] 201 - Cum sa-ţi spun, s'o nimeresc. N urnele nu-l ştiU, d.rr era un rateş la drumul mare, il zicea la, Itie Suher Barbosul. Jidanul acela avea un băet. dus În lume şi nutnaf o fata. Făcea ea pe d uduoa ' da nu i se şedea, Ii jilăvea faţa un fel de sudoare gras�î şi se ungea pe �ap cu petrol. Intindea vor ba eu marglliolie şi daochil peste cap ca Să-I şadă frumos. Ş'o chema Sally. 'l'ocmat aşa, nu i-aş fi putut zice ... E cuconeasă mare ... Pti ii păcatule ... - In rind cu ministru şi prietenă ca rnătuşa mea .. - Nespalata ceea r - Il sărută boerit mina şi are trăsurile cele mal SCtllTI pe. - ApOI drept căse-ntoaroe lumea pe dos. Aici -era întinsoarea tuturor întirz iatilor. O juca supre- fectul pe genunchi la betie soserutaii toţi notarir, cind trecea li de la tirg. Pinat a stat logodit cu dinsa VI'O cîtă- va anf. CInd se nimerea' Ş ieI pe acolo la vrun chef, ai noştri îmbătaţf r ideaii do, el ca de-un prost şi-t pişcau mireasa in faţă. Ji­ dauca il făcea puchinos înaintea boerilor şi spunea ca I'ar lăsa draculut, dacă, n'ar fi de o lege amin­ doi. El strîngea păcătosdin ochi şi rîdea batjocu­ ritor. Da vezI, dă, sit nu vă .supăratr, eu am să vă spun o vorbă proastă,-ea petrecea cu toţI, il buzunăria pînă la Iescae, strica mintea multora-dar. nu sa lasat la nimen I. .. - Aşa să prostesc al noştri; .. - Intr'o toamnă auzim că-I de v inzars -un codru nestrăbătut, de dincolo de dealul nostru, era moşia, unui ministru mare, prent bogat, îi zice Vran­ da, mi se pare, sau aşa ce-va. Mu,rise o, mătuşă a [202] - 202 l I I 1 1 1 I � I l luT şi-Y lăsase cIironomie mi ţinut înt.rog de pa­ duri numaI. -Pinat al nostru aleargă la. socru, pun. jidanii mină do la mInă,-- că el s'ajută in de, 01, --şiiea. păd urea. Prenţul din străinătate CUm să, ştIe el ee vinde! .c:"- luat jidanul tot oodru pe ni­ mica ... In pri mă-vară face nunta cu Sallamura lur,-cum i-ar zis,-ş'acum Îmi spui că sr.ă cu vodă la masă ... Tinutul cela de codri, o mindrie de 10. curî, a remas sterp şi prăbuşit, de par 'că, i-ar fi da t foc 'l.'atarii I.. -- Cum s'a perdut averea ţerei 1... - Ş'apOi cînd mal auzi astă zi de boerie noui"Î şi de cinste, să nu stupeştr ? - Neorinduială, moşule .. - Am spus eă minciuni, cînd am zis că Urlii lupiI în tllrma părăsită de păstorI ? Simina tresare. ca la ivirea u nef luminI. - Pe ridică acum paznier mai trejI, care n 'a�t să se imbete la masa duşmanilor ... -- Cînd ?.- U nde-s '( J.\.foşneaglll deschisăse uchiI ca după o mIllune ce, trebue să.] llimiascii. In vremea asta, PraIea, sare din stufiş In cărarE:'. - Vă aşteptăm de J1] ul t... Simina. nurnaj nu i-a întins braţele sbncnitor, aşa s'a-nyjorat do drag şi speranţe la ycdel;ea Iuj. - 0, am, invăţat atitea, de la b�trlnul acesta, pe care I'aţi cunoscut numaI ca ghidl!lş!.. Moşnea:g-ul las�i capul des�lIstat Şj,ngină obi.dit r - Cite avejr să mal afla,tI incă in viaţă 1 Aspasia resare şie;1 ameţită şi rizătuare. scutu. rînd,u,şl rochia, de frunze, uscata şi·ndl'eptîndu_Y bo­ ţitll,ri.le. E atit de frumos codrul ! - Şi cîtă sfinţenie in liniştea lur măreaţă! [203] -- 203 _o Simina era nevinovată şi plină ele hotărire. - Apropos ... Şi Aspasia se razimă obositi ele umărul nepoată-sa. - Ştii că trebue să plec septămina asta din ţară, ca s'aduc pe l)uzana-m'am gîndit că ieati şi pe domnul Pralea la Paris, .. - Profesorul îşi va primi atunci eleva din mi­ nile călugariţelor .' [204] [205] XII Bucureştii se deşteptaii în pîclă groasă de toamnă ji la vii. Era rece şi timp închis, Din strade venea inăduşit scăpărarea înecată a trăsurilor în goană. Simina se sculase de timnuriă, clar nu se îmbră­ case încă. O durea capul şi:'l era moale in tot tru­ pul. Umbla obosit prin odaea el mohorîtă, orindiii nd cite ce-va. Nu putea Să-ŞI oprească mintea asupra u nuf şir de idef, se simţea dezorientată, nu Jllal înţălegea nimic din amestecul întîmplărilor ş'al gîndurilor incurcate: Pralea plecase cu Aspasia intru întimpinarea Suzanei ŞI da-atuncf trecuse mal bine de două lunt şi dirişif nu se mal întorceau, rătăciaii prin lume şi ea nu mal ştia ce să creadă. In vremea asta nici o vorbă. caldă de la alesul el trimis, cite-va ci:îl'ţ'f poştale cu vederi de pe la nişte statiunt balneare şi îngăimărf secf, scrise din pripă şi cu silă. Să fie oare pentru a nu ela de bănuit mătuşi-sa? Oftează răpusă şi cade pe-un scaun de lîngă masă. - La ce-mî folosesc de-acuma toate: visurî, muncă şi viaţă ... Işl razimă fruntea ingreuiată de mînile el TeCI întinse pe marginea meseî. 'I'riumful din ajun, cînd [206] ş'a susţinut doctoratul In mijlocul ser' iitorirel pro­ fesorilor ş'a� studentilor imbl luziţf , il revine în minte. Dar o înviora aşa de puţin osanalelo lumel celelalte şi-I părea atit de sa că bucuria fliră Pralea, c'o înduioşa mai dureros de cît lipsa orf-căreî tre­ sărirt. In mijlocul acelei sbucnirf tumultoasa de aplause şi fericire, ea s'a ridicat mîndra şi întu­ necată, sprintonă in infrîngerea sutletuluf rănit de îudoel f şi I1l1 s'a luminat din stăpînirea intristăreI falnice, de cît la apropierea lUI YIuşat... Să-ntoal'ce cu gîndul iar la Pralea, o înspăimîntă amintirea Aspasiel şi nu ştia ce s�i mal socoată de 8uzana. - 'I'otuşf .. el nu poate fi necinstit ... Rămîne toropită, cu fruntea - grea sprijinită pe mînile el reci întinse pe marginea meset, Părul el desfăcut şi mult ii iuegrise spatele şi se re văr­ sase şi pe de Iătur) Într'o imprăştiare involtă de intuneric. Era numai Într'o polcă albă de casă şi-n fustă neagră. Trupul corect şi m lădios se contura În undoirl fragede prin hainele uşoare. Capul îl vuea de amestec şi înghesuială de gîl)­ durf. ::)e sbătea cu mintea in desfăşurarea îutreguluf timp de cind ş'a prins rostul vieţof de dragostea lui Pralea. So strecura pl'ln toate întîmplările, re­ venea asupra unora, se-ntorcea prin deslănţuirea lor, ca o pasere călătoare ce ş'a perdut drumul. - Of ! doamne ... ce să mat cred ? ... Ridicase capul ameţit şi căuta buimac in jur. Se opreşte cu ochii la o cutie Îmbrăcată în mă­ tasă. Intinde mîna, o trage la ea ş'o deschide cu osteneală. Din lăuntru se ridică in răspîndire ador­ mitoare miros închis do flori uscate. Crenguta cu ee] dOI trandafiri daţI de mult, se uscase într'un colţ. Simiua priveşte lung şi-ndurerat, întinzindu-şî bu- [207] - 207 - z ile albite pe tremurarea tristă li UIlUL zimbet ve­ .nit din îndepărtare. - A tita bine, să sfîrşiasoă într-aşa abatere !.. Pleacă fata în spre cutia deschisă şabsoarbe in respirarea el prelungă, parfum al veştejit al primul 111 vis de dragoste. Ziua aceea de voluptate şi nesoco tită uitare, o năpădeşto ca o în văluire de pară. Il: era cald ş'o inăduşa dulce amintirea acelor strin gerl inferbintate Un moment i-a încetat respirarea, ca şi cînd buzile i-ar ti fost prinse înecător în se· rutare muşcată a luî Pralea. -- Ah!. S'a smun eit CiI dintr'o îmbrăţişare, Ierind din ochi şi din Intunecimea inchipuirilor, năvala în­ drăsneată a draguluî el dorit. N 11 ştia cum să se mal regăsească. Ori unele se întorcea nu da de oît de surisul lui mărgărintat. Pretutiudom braţe întinse ş'amăgirea indemnurilor lui mo leşitoare. Inspăi mîl) tată, inchideti ochit, as­ onnz.'udu-se ruşi nută in umbra neagră a orbrte lor. Dar Pralea se-nbrăca "tunel in mal multă Iumi nă, înainta trufaş in noaptea hobotulnt ei lasat, ii pă­ trundea obrusnic şi frumos în globiI ochilor aco­ periţt, svircolindu-se aprins in singele ei speriat, hohotind diabolic prin toţI: porii deschişi. - Incotro s'apuc ? Cădea învinsă cîte pe-un scuu n.Irtng iudu-şî m i­ n ile cu desnădejde. - Dacă sunetul meu este pătruns de tovărăşia lui ca de-o otravă bunii şi topită în el... cind nu simt niof o moleculă din mine care nu s'ar desface dulce, la trorn urarea îndepărtată a gind ului lnl,­ atnncl... atuucf..; Intinztnd mînile înai nto ca Pll-O pavăză, închide ochif într'un spazm infrigurat ;:;i currnîndu-şf tru- [208] - 208 - pul crud peste spatarul scaunuluf, se-udoae In sbuc­ ni rea unul plins muncit, de parcă-ar fi fost un val frint de-o învăluirFl sdită. - 0, Praloa, aşteptatul moj mire ... Se cutremură îndelung de bocetul el neoprit. îuecindu-se În sila de a-şI zugruma vaetele tipate şi sbuciumul sbătut.; . - Nu ţi-e bine, mamă? Gana auzise gemetele de plins toemaf din ca­ mara el retrasa. Se pleacă aSllpra domniţef în la­ crămi şi i netezeşte obrajii umezi cu mînile fll as­ pre şi cojoase. Nu mi-I bine, Gano .. - Cum? -- Nu ştiu, dar nu mi-r îndămină, mă doare şi-mi pare rău că mi-a fost aşa de bine odată .. Bătrina slugiî. răm ine îrnpetrită şi mută. Presim­ ţi se ea de mult că Prul ea îl va fi nenorocul bu­ curiei, cum i-a vazut ochit mincinoşî şi înfăţişarea luj de vînzător. Ş'apoi bobii ei n'au prea minţit în viaţa. Tinea strînse mînile Siminef în cuprin­ dorea uscată şi osoasă CI palrnelor el apropiate ş.i căuta încruntat în propriile ei ginduri. Fata răze­ mată mult de spătar) continua cutremurul muncit a 1 plînsul ul el de copil ui tta. - GUllO, tare mă doare şi nu şti Li cum, clar nil pot gîndi răii de dinsul. m'a împresurat de atîtea vedenif măreţe ş'a lăsat asupra nopteî mele o mul­ ţime de lumină proaspătă ... Dar n'af făcut hine ... Ce? NIl trebuea să-I primeştf vorbele. N'aş fi putut. Păcatul tău .. Fetele trebue s'aştepte indemnul [209] - 209- celor mal marf , .. ŞtiI tu cine e el'! A venit pă­ rinţii lui să te ceară ?. Ce-a zis Muşat ? Nimerit nu ştie nimic .. Şi te-al legat tu singură cu vorba ? In templul mare al naturef. Era aerul după ploae şi t�il inflor itf .. Val i.. N Ll era el Făt-Frumos, l1l intui torul meu, mi- cihtl voinic şi cinstit din poveştile tale? Al fost nebună .. Dar cit de fericită l.. In ce tirnpu 1"1 trăim! Am greşit? Fericire era atuncl cînd îţI aduceau batrinif mirele şi fecioarele-l primeau C11 ochii in pămînt .. Atunci femeile respectati cununia şi copiii îufloriaii în ci riste şi ascultare ... . - Şi eli vraii să-I cinstesc pina la robire şi ... - 'I'rebuia să-l trimiţt la Muşat, cum au facut şi strămoşii tăf, •. - Cind el tmf vorbea aşa de frumos? - Frumuseţa e darul diavolului şi oamenii se mintesc in de el frumos, numai cuminţenia ne vine de la Dumnezeii şi cuminţenia nu înşală, pentru f"ă-I sfîntă .. Ce am făcut! N'aI fost cuminte ... Dar cu-atîta sfintenie-n gînduri J Şi diavolul a biruit ... Cind îmi era aşa de bine! Binele e necurat ca şi frumuseţa ... Cum? Amîndouă te imping la pacat ... Doamne 1.. [210] - 2:10 -- Ganu caută imprejur CII taină ş'apoi s'apropie tremurător ; Al uitat pe Aspasia '( 00-1 cu dinsa '2 1� fiica diavo lul uf ... Q' <� .. ,,1 . A uneltit spurcat în contra ta. Cum ? Alesul tău nil e cu dînsu '? Dar e profesorul SuzaneL. Şi do ce rătăcesc 01 singllII prin oraşele străine? Şti ci eu ... Aspasia se necinsteşte CLI Pralea ... 01' :01 r Nuiuat Muşat şi cu tiue n'ar putea sit se gin­ dias.;ăla asta ... var ! ... '- Pentru că VOI veniţf din alte vrernurf ... - S'ar p.rtea, doamne ! ... Simina se fringea in strîngerI ohinuire şi stri­ gate dureroase. - - Numai ca sa-ţI facă t,le Jăli şi cu tine sn, su­ Iere neamul bun al Muşatini lor. -- Şi tu crezf aşa r Gaua s'a speriat de pri virea răsvratită a domni­ ţor pornite ş'a da tinapol ca di n faţa unor săgeterr de foc: .- Ce '? - Că ... o tristă fatalitate apasă mmpTa noastră, ca tl'obLlC să murim şi că .. - Nu-nţăleg.; -- Moşul zicea că Aspasia care a ofilit in el germeni! de viaţă, s'ar gindi să mă piardă şi pe mine ... - Aspasin e fiica diavoluluL. [211] 211 _. Din sală vin paşi rari şi apasaţî, o tusă slabă şi pe urmă lovituri uşoare în uşă. Simina sare speriată. -' Trebue să fie Dud uea .. Stăpînindu'şI durerea, se şterge repede la ochi şi mhobctindu-se in aerul el mindru. şi întunecat, pare refllgiată după o rnetreză de nebănuit - Intră ... Dud uea ajunsa de ani şi de părerî d(j rău, s',,­ rată abătută din strălucirea argi ntată a părulur ei alb. Bine cil te-am găsit. Al venit ca o mintuitoare, De ce? Singura făptură omenească Jingă care mă mal pOt adumbri ca sub o clătinare de Irunzar. Nu ţi-I bine? Sunt obosită. Al dreptate ... Atîta mun-ă L. Dar ee ni in­ giere pentru Irimia ... Erl părea îutinerit.. . . , -- Erai acolo? - S'ar fi putul să lipsesc de la sărbătoarea ta: M'am dosit in fund, ştii, ofignră cunoscută te-ar fi putut stingheri ş'apof vroiam să-ţi sorb lumina din ascuns, acolo ca o privitoare necunoscută .. , Ce admirabilă eraf in înfăţişarea ta închisă şi Ialnică ., Vorbiai ca o trimisă ... M'am gîndit la primele pro­ povăd uitoare ale creştinism ul ni. .. . , - Ce ironie! � De ce? Modestia la tine ar fi un.,. CUIn Să'1 spun.,. aş zice chiar un păcat .•. Nu poţi avea nici indoelf îndepărtate despre valoarea ta.,; Ş'atllIlcI ca să te daf înapof, ar fi să nu te preţueştf tu în­ su-tî, sah, dacă nu te-aş cunoaşte, aş crede intr'o pretacere ... [212] ___ Nu, dur de-al şti", - Am alorgat din zorf C Nederl'm1,. Rinduri venite din cuprinaurile cu ceaţ:l, pentru ca să-I cadă el in suflet ca o prornoroacă veşteji­ toare. Ş'apoI într'un c91\: Not vorb'im ailesa de dota. nu te uit{'<1 amintirei. Moşnea­ glll vorbea greii printre tmbuoăturele pofticioase. - li. fost ... vezf, da de mult ... o pereche do oa­ meni fericitf. .. Pe el îl chema Bujor ... Duduea se-ndreaptă intr'uu oftat sfăşiat. -- Işl ad usăse nevasta aicf in pădure, că el era pristavul nostru .... Femeea crudă şi bună, o lllin�î de romînoă ... 8e zice oă ar fi fost o faUî de boer mare şi c'a fugit CII dinsul din dragoste, că el era fecior in casa lor. .. 8e in ţălegeaiî hăoţil de-a drept dragul, şcdeali colea ca cloI porumbaşî prigouiţt .... Ea venise numar o jurnară şi-n scurtă vreme s'a făcut voinică cit una de a noastre ... Aiî trăit amin­ dOI Ull an şi la auu nevasta face lui Bujor ş'un băiat... -- Pe I;'ătE'ruIllos .. - Cum îl zicî. .. da de nude ştiI? " Duduea-şf apăsa cu minile clocotul peptul uî ii­ dicat in respirărf pripite. j bea a putut şupti prin răsuflarea înecată; -- Am auzit şi Olt din lume ... - Oe să vei! .. dnd li era lumea mal dragă, s'amestecă pesemne un făcllt...b'emeea draculuI. c'aşa-'î I1JUerea, dă Cll oehiY elo boerul do peste deal şi lasă pe Bujor al nostru ... Duduoa-şI duco Plll1lnII strînşi la ochi: [237] -- .. 237 --- - Doamne! -- Aşa-I c'a Hi.cut l'iHi? Simina atinsă dureros, îngîna trist : -- Bietul păriisit l Moşneagul se mal ludreaptă 1:11 mînă: -- El s'a stricat la minte atu nof şi după ce-fi umblat un timp aşa nebun, s'a spînzurat într'un tei ii de la fereastra curţilor, unde îl şedea acum nevasta cu boeru l.. Şi i aca aşa sa mintue bucuria, oind s'ameste făcutu l T» mijloc ... Duduea \,1 acoperise faţa şi plîngea cutremură­ tor şi mocnit, plinsul acela uşurat al căintet. Si­ mina nu-nţ5lrigea nimic din chinurile ascunse ale Uuduef �3i lua totul l'a o at.ingere înduioşătoare a altor sufcrintî. Moşneagul d upă ce soarbe lung; rămăşiţa dintr'o sticlă, l�Şt ;;;tel'ge gura şi sug mdu-şf buzi le, clătin i iarăş indoe! ni e din cap : - Cine ştie ('8 ne aşteaptă şi pe not ! Dud uea se pleaca în spre el îndurerntă : Dar Făt-Frumos ? Copil Ll1 lor '2 J:DI. Altă poveste şi cu-acele. Ajunsăse mare ('Îl, oamonit. J�ra bălan, cu părul lins şi moale căzut »este 11I11ero .. , Ca un val revărsat de aL1]'. .• Cum zicI.. Ş'ilpol '? Pe faţa 1111 trasă şi palidă, amăgeau fire res­ leţe de barbă galbenă !STa toată ziua neclintit pe marginea patului şi nu cunoştea de cît pe mătu­ şi-sa care-I orescuse : S:Htiea? - Ba ... [238] - 238 - - Pe urmă '? -- Băetanul era voinic de al t-toliu la trup, ca şi tată-au, că ochii erati leit al lUI Bujor, atita oă eşise nătîng la minte ş'a vea ducă-se pf.l pusti î., - J�pilep�ic? - I'ocmaf. Şi Duduoa tres ire la amintirea prrmulut ef atac, utuncî cind cu dansul nebun din poiana lllluinat;l do noapte. -- Ce nenorocire! -- Il plăcea fili fie i mbrăcat curat şi 88 LlIt,! toa tă ziua in oglindă... Vez ! n u dege'lba era viţă de boer ... Unde e el acum? -- După tată-su, - Mort! --- o rasă care să stinge .. Duduea căzuse pe spate in proptirea mînilor in- tinse şi se uita desnădăjduită in cuprins. Nn, CI Hi·mt şi el lin copil... Cum .� Aşa bolnav şi prost cum era, dar n'a vea pă­ reche de Irumos, părea nu sfint de ceea din cărţI, il\iil avea el Infătişarea do tristă şi mindră ... Pe­ tele din sat îî aduceaii jucărif si-] gătialiin toate sărbătorile ... i\ cu, una din ele, Tina dascăl uluî ::\-lar­ dare, fire Inchisă şi duioasă, se-ndrăgosteste de o­ drasla asta nătingă şi cnrată.,; Trebuia s'o bată tată-su, ca s'o scoată do lîngă bolnavul prostit .... /;',lt-Jh'umos a prins s'o iubească şi el... So înviora cînd o vedea arătindu-se abătută in prag şi gemea e,t un bolnav ciad trebuia să se despartă de dinsa .... () ţinea strins de mînă şi frămînta vorbe frin te in gemătlll lUI tin gnit ... Simina se minuna tot mal rnul t : - Auzi '( [239] - 23u - Dudue 1, aştepta sfîrşitul Clt neastirnpăr : -- Şi? - Ai'l �reşit amindot intr'o zi de vara, pe cind toţI erau la muncă .. Fata a purcos grea ş'a murit ,după ce a născut un băiat .. Duduea sare luminată: - Unde-i '? Simina era mişcată mu lt : -' Ce s'a făcut '2 - S'a perdut în Lume iuipreună eu Saf ta, sora lUI Bujor .. - Cum? -- Pe cind ducea.i la gloapă pe nenorocita de Tina. J;'ăt-Wrllmos care simţise toată perderea aşa elin senin, se Iram inta nătîng şi gemînd în casă. Mătuşi-sa nu-l putia ogoi d. Il sbuciurn u.l lUI ne­ i ntăles. f:"a-ntî:mp!at să treacă pe-acolo coscingul cu mulţimea color care bociau. Făt-i"l'umos s'a dus la 7eam şi apnoiudu-se sg îroit de zebrele, plin­ gea şi g -ruea. Cind să prohod iasvă iuoartaiu drep­ tul Ierestref, bolnavulb\it-Fl'ul11os, care n II ştia să zică o vorbă, ş'a făcut cruce cumintit. �;'a inginat prin lacrăml;'- 'I'ino, vin şi e�I •. S'a lăsat numat pe pat Într'un tremur muncit ş'a murit în spazul sbătut al 1 UI el uoă se pe pustit.. Dud uea plecată, mult, deschisăse ocliiî iuspăiru i n­ ta tor do mart : - �'apol? - Safta a cerut părinţilor feleI, odrasla lipsită de mamă, şi nu se ştie nici uzi u nde-or fi amîndoI... Simina lăcrăma abatută : - Psrduţî in 1 urne ! Duduea abea li putut inchega vorbcle : - Morţi poate! Moşneagul ofteazli şi el co v irşit : [240] -- 21.0 -- 8'a dus femeea CLi Bujoraşul el păriisit. .�şa îl chema? Numele luI bunioă-su, col bun şi nenorocit .. Duc!L16a părea că se mal împacă din cutremurul răsvrătir i lor, mlng lind u-se c'un gînd măgulitor : - 8'ar putea sătr)î.iască încă ! ... Bătrînul pădurar ridică capul incredinţător : _. N II stringe Dumnezeu pe păcătoşiî aceştia, îl lasă să incurce Iumes şi să-ntindă nevoea, mor el băeţI cu pări nţf, care pot să facil bucuria cui-va, .lar lepăd urile acestea trăesc, ehef. .. Ual' unde-I ? - In lume ... - Şi Iurnea-I aşa de-ntiusă ! �imina pl ingea inăduşit , copleşită de amintirea încercărilor pn n caro a trecut. -- Insărează.; Dnduea se sprijinit în mîni şi diî să se ridice. Simiea sare ş'o ajută. Mosule, dar unde-am putea g{izdLli !lOI '( Dă, ştiu OI .. la părintele ... Ne-o primi? Mal incape vorbă ? -- E om milostiv şi cu- prins " MergI cu nof? Dacă vretf. Am să te mulţămesc eli, lasa. Bodaprosre de ce mi-aţă elat pînă acum. Poeana rămîne In urmă pustie şi rece, închisă în stringerea ruginită a păd uref rărită do frunze. Carpenul singuratec din mijloc, bătrîn şi scorbu­ ros, îşI fuge În Iăţurt crăcile, ca o intindere de braţe ocrotitoare, adumbrind trist bordeiul părăginit ... Mergeail cu totu la vale îngînclLU'aţi şi cu os­ teneală. Simina d llCOH de braţ pe Duduea. Era în vinsă [241] - ;24'1 - de amestecul indoel i lor ei inveninate şi sdrobită do tot ce-a auzit de la bătrîn. Cînd să iasă din pă­ dure, Duduea se-Intoarce către pădurar: Cum ti-I nurnilo moşule ? - Gurau ... - Da'? Şi ea se trezeşte de amintirea noptilor de iarnă, Gind Gurăă era încă in putere şi cînd ea şi eu Bu­ jor îl puneau să le spue po veştî. - Cît al îrubătr lnit L. - Ehaî, eu sunt om vechili, d-ta n'aI ele unde ma şti!.. --- Dati eli aşa cu mintea, după cît te-arată chipul. - Ce-a mal ramas din mine 1. .. 16 [242] I 1 i '-li [243] XIV Oraşul nosomorit era muiat în ploue măruntă de to:.mnă. T�'ist şi răcealii urnedă pretutindeni. Bu­ cureştif se sgri hulise tăcut şi închis in abaterea unef pirotelf moleşite. La Muşat era lume multă Aspasia se întorsăse rmproună cu Suzana din străinătate. Cunoscuţiî a­ lorgase s'o Întîmpine în urale şi Iinguşirî. l n salon cald şi miros de plante străine. Cucoanele se striusăse mal toate În jurul spă­ rioauef 811:oana. Fata se s'mţia stingherită întratîta luare aminte şi se mişca stingaciu in hainele el încărcate, de domnişoară eşită în lume ... Se înroşia nevinovat de O1'I-ce întrebare şi căuta timid îm­ prejur. Fata el mal mult rotundă, luminată in pă­ rul adus peste timple, se înfiora de umbrele unor tresărirf de frică şi supunere, arătînd mal mult silii şi dorul de a scăpa din incurcătura cercetărilor. - Ce vraţf, floare crescută în umba mănăstiref. - Cită gingăşie însă in apucăturile el dibuite. Aspasia privia printre toţi nel uătoaren samă. Ochn el pipăiau urma luî Pralea. Parea obosită şi blinda. Il perise strălucirea aceea de batjocură şi triumf din ochi, şi faţa el pălită , ofilia învinsă, [244] -- 214 sub încoronarea de argint a păruluî 81 ridicat in creştet Pralea dintr'o întorsătură ajunge la spatele fo- ta li ulut el. - Ce-aţi vorbit amîndoi? - Cu cine '2 -- Nu te mal face, cu ipocrita ceea de 8imimL Nimicurf. Ba te spionează. Treaba el. Şi ei vra� să fir num..I al meii. Cine-ar putea să-mi mal deslăntue sufletul din dragostea ta ? De ar fi drept. Cum e drept că e ZIl1H. Var, la cîte nu mă gîndesc! Anume? In tăî că m'am trecut, ş'npot., eă de ee-al fi tu aşa de frumos ... - Ce idee! - Mi -1 frică şi mă cutremur. Doamna Serniranoff vine iute în spre Aspasia - Să 'ezi ce inteligenţă naturală şi vorbeş- te-o franţuzească ... Ce nevinovăţie sfîntă, doamne' Aspasia privia şi şi nu rntălegea nimic. Doam- na Semiranoff se pleacă mal aten t : Tu nu te si m ţI bine. Sunt ostenită ... Atîta drum! Da ... da ... De ce-al întârziat pînă acum In strei nătata ? Ştiu eu ... Cum aşa? Aş fi vrut să nu mă. mal intorc nicîodată. Al dreptate. aier nu e de trăit. [245] I I r 8imina imbtăcată In negru, se afundase în im­ brăţişara unul fotoliu maf retras şi privea trist la toate, ţin ind u-se mîndră in ruina stăpînită a du­ reref el ascunse. Puiu s'apropie de ea curtenitor şi ridicol. Am citit leza d-y. Mulţămesc. Ce frumuseţî l Da? Incîntătoare ... de alt-fel ca şi autoarea ... Găseşti ? O de-aţă şti domnişoară! Ce? Cîţi sunteţî de ... Domnule .. Pardon ... Simina se sprijinise in mtnorile fotoliului Iu l- gerătoare. - Ertaţi-mă, să nu cred0ţL . . - N n cred nimica, dar dă-mi pace ... Se lasă din noii în abaterea m îudră a tristeţel el stinjinite. Doamna Dernetre vino în spre dinsa cu gingăşie prefăcută. Vai Simino, ce copil curat la sutlet. .. O nenorocită. - De ce vorboşn aşa .� -Pentru c'arc sa fie veşnic străină între 0<1- nienf . ... - Mal bine te-al duce s'o desmorzî şi tu. - Lasă că rem ine ea cu mine, după ce ve Y8ţl duce toate. - Să vezf cită gingăşie nevinovată. �i doamna Dernetre silindu-şi bucuria trece îna­ inte. Savin părăsit de Aspasia se ţinea de paşi! Co- [246] -- 24(j - ClIţeI, frîngînclll-şl mersul in inmlădiera picioare­ lor lui subţirf şi lungi: SLinteţI ue iutrecută, parol dhonueu r .... Ce idee i Mal ales cind ridetI. e o g1"�iclină ele graţiI.. Ha ha ha ... Aşa, vedeţi, are Slt se Iacă frumos ş'afal'ă de bucuria risuluî el-v primăvărateo. - Ştii că eştJ: nostim! - Aşa sunt eiî, dar ([-v ... CLl mîna stingă ŞI potrivea monoclul, iar pe dreapta a tremura uşor ca să-şf aşeze brăţara lut de aur. Talia cornplectată cu vată se «onturu un­ duios în strîngerea ingustă a tu nicef lut de ro­ şior. Vrarida vorbia tainic CiI Piuat mal Într'un colţ: La Oonstantn să pot faci:l afaceri bune. Da, ca prefect ... atîrnă ele om ... A, eiî mă pricep Nu mă' nd oesc, Aşa c;î Slt nu porţi grijă, de ce mi-I da, iţli plătesc eu la timp. NiCI nu mit gîndesc. - Cind pot să iau banii? -- Şi mîne. - Mulţămesc. SaUy obosim şi pătată la faţU, îşi purta înce­ putul sarci neî cu oare-care greutate. - Altul? �i Aspasia pri veste la ea cu acolaş aer de ne-­ hotărîre şi înstreinare. Intrase in vorbit numar ca să nu'şf neglijeze oaspeţii. SaU.)' răspundea a ne­ voios prin i ăsuflări le el prelungI. '- Dacă vine, las s(i vie, sri nu fie numaî do deocht. . [247] - 247 - La scară s' opreşte o trăsură. - Muşat se-ntoaree de la cameră. Aspasia strînge din spinare cu desgust. Om sală s'aude vocea tare a bătrtnulut doctor: - Aşa, bi ne că te mal prindem 1$1 pe la nOI ..• Şi deschizind uşa în larg, înpinge mal mult cu sila pe Darie, profesorul modest şi ponosit, îmbă­ trinit înainte de vreme şi cu stingăciî în apll­ căturt. - Domnul Darie ... - A! Şi doamna Semiranoff s'apropie cu admiraţie. - Iuohipuiti-vă cîtă sforţare mi-a trebuit ca să-I ad llC ... - Domnul Darle tot sălbatec. Aspasia vorbi a cu obosială din fotoliul el. Si­ mina să-nvioresză de amintirea trecutuluf şi de părerea de rări că ş'a înfruntat odată dascălul el bătrîu. Tocmaf atunci s'apropie de ea Pralea, care incerca Să-ŞI intloriască surîsul lUI mărgăriutat. - De ce răminett aşa singură de-oparte '? Simina se uită la el cu milă şi durere, dar să stăpîneşte repede şi-I raspunde frumos din abate­ rea el tristă şi mîndră. - Mie-mr place singurătatea. - Aşa de timpuriu '2 - De ce vi s'ar părea '? - Cit e omul tînăr, savintă-n sgomot, iubeşte viaţa, sunt aşa de puţine zilele ... - Şi singurătatea e o lume pentru urnele firf. Muşat care'şl sărutase nepoata, se'ndreaptă stră­ lucind de bucurie: - Dar Si mina unde-I ? Lumea se dă În Iă! urf ca s'o lase în lumina din retragerea el dosită. Darie o caută din ochî [248] - ll48- 0Ll îufr ingerca, dar când a zi'il'it pe Pralea liog1i dinsa, s'a ferit ca elin faţa u nef ameninţărî. -- El, ce zicl ? - E bună, d u lce la cuvînt şi nevinovată ... Simiua vorbea din nemişcarea fotoliu lut el, rii·· m in iud abătută in mi na m iudră a durerei. Un mie", de pîine cu ldă. Aşa de străinii. timpurilor noastre! Nădejdea toată o în paLlCl celui de sus . Doamne auzine .. Simina spusese rugăclunea asta cu căldură şi credinţă. De-afară pătrundea o lumină jilavă şi POS01l10- r îtă, Bucureştiî pirotia sub apăsarea grea a ploaeî mărunte şi rect. La răstimpurf s'auzia goana ras­ Ieată a vr'uner trăsurf. Scăpărarea alergărei se înă­ d uşia mult de ineoul închis al tirnpu lur muiat, Aspasia se-utoarce trufaşă şi obosită in jiltul el măroţ : --- Ce zici Suzano de luuiea noastră? -- ImI place şi mi-s dragI toţi, nu ştii dacă fetele cu fraţi şi surorf. s'ar gAsi mal fericite in mijlocul lor, de cum sunt e.i aicf Între VOl.. .. Muşat sfătuia c'un grup do deputaţt şi oameni cu trecere : --- Proeotul va trebui să treacă numat de crt, din el ÎmI fac opera mea politică - Miniştril ce zic? - Ei1 mă adresez poporulut, vouă şi vof sun- teţI datort să vă gîndiţi la mintuirea noastră ... - Sunt oamont care nu judecă tot aşa, - Pentru că se gindesc numaf la drnşiî. -- Ce al' fi, dacă ... - Odată cu proectul, mă prăbuşesc şi eli din visurile mele îndrăsneţe, Mă retrag din luptă, ca [249] - 249 - si mă zaga:;mesc in durerea singnrittăţeY mele. VuY plinge viaţa mea de Irărn intare şi neriorocul nea­ rnu l uf meu. Atuncî voiă desnădăjdui cu totul de viitorul ţăreY mele flragl, E foarte trist să te vezl izolat, cind munceşti atîta pentru alţii. Mă voi ii irnobi lixa şi eu in marea nepăsare naţională, ca si a lţif cad au căzut in ea ca-utro mreajă b lestămată. Ce vreţl, CLt nişte bătrint nărăviţî, c'un tineret care saii so tocmeşte slugă, saii boceşte înfr In t fără să fi luptat, nu poţi hotari curentul trainic al u nef idei .. Pesemne că suntem oamenif discipl ineî. Ne orinduim supuşf nnprejurărilor. Nicăert ca la noi n'ar putea să răniie mal singur, un om caro n'ar gindi ca ocîrmuirea ... Te sbaţI ca'u vid, vorbeşti în pustiii.i. Politica noastra de piuă a .um n' it fost de cit o întreprindere, cu patroni şi cu tocmiţl a­ nume. De alei schimbarea uşoară a stăp înuluî, car­ telarea naturală Intre marit impresarl... Principii, idral, program - mofturI... Ce s'ar fi putut intim­ pla, ducă UCI:l;;{'l îudrăsneţî îutreprmzătorf, ar ii fost şi mari canalil? dacă bărbaţij noştrif conducă, tarii n'ar fi fost pătrunşf de patriotismul acela in­ structi v, de cuminţenia aceea cinstită, carr tocmai face mîndria noastră naţională ... Pralea mlădios şi triumfător, vorbea incet cu Aspasia, potrivindu-şf Într'una bucla neagră de păr, ce-I cădea In colţul din stînga a fruntef lui netede. -- Nici odată. nu m'am simţit atit de nestăp ină pe mine, - Să cred oare? - De-ai şti ce-al făcut din sufletul meu! Mi-I frica şi ruşine de slăbire-i asta. 'l'resar de cite-ori te văd îndepărtîndu-te, Şi urăsc pe (-li mi nu, ca pe un duşman ee mă pîndeşte ... [250] .- 2;''>0 - Doamna Nemil'unofl' inoinsăse vorbă aprinsă cu Darie : de cînd cu poetul el decadent, prinsăso gllSt de literatura romîneuscă : ]� egoism aceea ce susti I dumnea-ta., Viî înşelaţl doamnă. O stare bolnăvicioasă ... Atirnă de cum priveşti sănătatea. Al însă un stil ales şi e�tl de-o sensibilitate fără samăn. J�lî iţi urmăresc Ioi letonul c'o ade 1" ii. " rată patimă ... Muşat se-utorcea curios la vorbele astea: Ce foileton? N II ci teştt Vremea 'I1ouu? Nu mă uit însă nl"l odată la foiţi:i. SunteţI: în urmă atuncî cu ultimul nostru e­ ven iment literal'. LIn moment lumea toată să-ndreptă cu luare 11- minte. Musat s'apropie mal mult de doamna 8omi­ ranoff. -- E scris de domnul Darle '? - Adevărat capo-il'operă de simţire şi ciudă- ţenie ... -- A micnl nostru munceşte atunct. - Nu mal este o lucrare de muncă, ci de ade- vărat talent Darie stingherit se îuroseşte incurcat : - Doamnă ... - Să lăsăm modestia .. E bizară însă concepţiunea operei. .. sau cum Să-I Spl1il ... a [urualuluî - căcf sunt notiţile zilnice ale unef firr neinţălese, date sub formă de manuscris găsit... Simina asculta atent. -'. N ecunoscu tul acela se 'ndrăgosteşto de sora Iuf, E o dragoste curioasă însă, il iubeşte sufletul el deosebit, o-narnorare morală, pînă la adevărată T ( I "'\. I 'f [251] - 251 -- necesitate ele viată, E om bătrîn, mit, simplu şi hun: Ea e m iurlră, inteligentă şi ele Ull idealism utingător. Primit lor ani do întălegere sunt o ])0- .. 'este frumoasă, el o respect-li, pînă la inchinare si ea trece prin lume rece şi frumoasă, fără să-şi 0- prească visele asupra niruănu I. .. Darie gdben şi-nfrigurut să da tot înapoî, - Mal tirziti încep Însă pagini de chinuitoare durere pentru el. Fecioara lui mîndră şi aleasă iu­ beşte ... Pe dînsul îl sdrobeşte lunecarea asta, su­ fere de mila sutletuluî el amăgit., 11 doare pînă la moarte gindul desamăgirilor el din viitor ... Savin îşi stringe monoclul in iucreţitura silită a luarei aminte: - Dar e un adevărat incest. - Apoi el nu îşl iubeşte sora pentru ca s'o aibă ... -- Ce vrea să se facă dinsa atuncI ? -- Să trăiască cu sunetul curat de dragostea păcătoasă ... Lumea se sbate în murdăria căderei .. f;li el susţine că cel bunf să-şî stinga rasa prin îufrînaro voită. căcî e mal uşoară durerea asta, de cit sdruncin ul otră vital' al desarnăgireî firilor alese ... Muşat il caută pe lJarie din ocht : -- Şi cum sfirşeşte eroul dumi-talo '( Profesorul ruşinat şi pouosit, priveşte nedumeri! în jur şi ridică trist din umore : -" Nic'î eli n u ştiii încă ... Lumea se-nprăştie elin no'i în grupe, v inturintl hanali tăţi le obişn uite. Cocuţa opreşte pe Pralea care trecea ClI Puiu la braţ: -- Ce ziceţi ele scrierea asta ci udată C? Muşat era cu Darle mal într'un colt : [252] -- j352 -- - Nu te-am ruaf întrebat ... Oe era s!(-11l1 cert la cameră de mă asteptaî ? N Il şti u dacă nil vii... - NLI umbla cu inconjururf, spune ... - Vorbiţ) d-lur ministru al instruotief.. daca s'o ivi vr'o vacanţă Ia vr un girnnaziu din provin­ cie, 01'1 unde o fi, departe, .. Simina s'apropiase mişcată şi tristă: - Ce, părăseştt Bucureştii 'i' Darie tremura şi se făcuse palid de tot - M'aş duce de-aier domnişoară .. Muşat apucă pa Darie de umar. - ItI făgiJdllesc, îl voiil întîlni chiar mti n e la e�tmeră.,. Afară plouă mărunt şi lumina ceţonsă cădea de greul umezelef din cnprins. Lu rnea din salon co n tm un vorba în grupUrl îrn prăştiats, care se forma Î şi se desfăceau Într'una Savin, care S� perduse in intimităţf cu COCUţl. sfăşie un moment Iîncezeal a con vorbirilor, cu stră , baterea piţigăiată a glasllln'î sălî ascuţit : - Parol d'lJonnoul', e o plăcere .. [253] r I i i 'tol f I i j xv - Vine ... vine ... Vorba aceasta trecea prin mulţimea grăbită ca o veste m intuitoare. Pe feţele tuturor strălucia bucuria şi-o nestăp inită aşteptare. După o săptă­ mînă de ploue marl(l1tii şi urit covîrşitor, se părea că şi cuprinsul da Să-ŞI mal Iimpeziasc.i inecul neguro;;, desfăclndu-se de dibuirea inviorată Il unor raze trez te. - Vine ... O dimineaţă tirzie de toamnă. Craiova era împodobită cu steagurr. Oraşul po­ somorît îşI schimbase faţa. Imprejumni le ji lăv.iaii în Inmina umedă, Cu tot greul care mal atîrna in aerul muiat trecătoriî se învioraii in Încrucişarea drum uri lor pe chema li pe nume, îşI strîngeau mîna o clipă, apo î se îndepărtati întineriţf. A'( să fil la gară ... Negreşit Crezf că soseşte UZl ? A telegrafiat. Bravo nouă. [254] -" 25(1: -- 0i prin mulţimea grabiţilor flutură vorba min­ t ui toare : - Yine." vine,. Irloareş obosit si bolnav, se cobortse inoă din zorI jos ia cafeneaua de SLL\) otel. Sta, Ia o măsuţă de po trotuarul lat şi cerca să se fure din furtuna gindurilor hli infrinte, amăgindu-şt ochit prin in­ curoula jucăuşi; a Iiterilor unul jurnal deschis di­ nn in te-I. Nu putea insă sti prindă nimic din amos­ tecul cuvintelor. Vedea numaf Ir lnturf de titlurt, CLI litere marf de reclamă. ş'apot înşiraren cursivă; vrtstată cu rînduri întreg] mai mascate. Inţelegea atit. cii in lipsa Iuî s'a petrecut întîmplărî sgo­ motoase. Ii ardea capul şi-I tresăreaii înfiorăr) de frigurî. Era buimăcit de noor înduia la atitor sdrunoinări prin care trecuse, �i nioăert poate nu I-ar fi. co pleşit atîta durere, ca-ri oraşul visurilor lui Înde­ părtate. Aier S',( rusinat de amintirea atîtor nevi­ no vătif amăgitoare, I'recoa prin anii Iur de îuvă­ tătură. ca printr'O gclerie de portrete ironice. Vă­ zuse lumea şi viitorul intr'o lumina străină, g in­ dise la indreptarea noroduluf, se crezuse un trimis inspirat pentru statornicirea bunei rîndueli printre oclmenL-�i din toatii inselaciunea acelor aşteptări, se trezeşte 01, ce l de I I 1 [269] XVI Bucureştif adormea sub iarnă, Afară întuneric greu şi vifor minios. Fauarale înăduşiaii in iuvăl.irea deasă şi rotită a Iu lgil or purtaţi de vint. Nu s'auziaii de cit reslete ţingii,­ niturf de zurgala'l. lncolo m uţenie şi vaet gonit de v inturf sfăşiate. lj'ăurar stăpînia onprinsuri le •.• Palatul lUI Musat era tăcut. Oeasornicele de pe la tu rnurf bat IX ... ... Vif'orul smulge fie-care sunet, ca să-I destrame pe urmă într'un oftat plins, cu care umplea noaptea. Iatacul 8uzanei se umplea de o lumină albastră şi de căldură mo leşitoare, Pralea incurce o Iran­ tuzască stricată, dar fermecătoare tocmaf prin gre­ şalele eT.!i'ăeeaij lecţia nurnaf anrindof : - NU-l fila asta ... Şi Pralea ispititor şi gingaş, apucă ferbinte mina copilei aprinse şi dind să i O ferească, i se pleacă 11l ul t în răsi.flare, stringînd' o uşor de degete. Suzana tremura de neliniştea apropierei 1 ni tu l- h urătoare. � Vez'l acum? - Da .. Il luase indrăsnet mina tnfrigurată şi ţinîn­ d.u-i-o mul tjntr'o cuprindere provocătoare, o lasă pa urmă nervos pe fila deschisă bine. [270] - 270- -Ah .. Predea of tase mincinos, inchizind ochi î într?o prefăcută infiorare de dragoste, - Ce bine-I aicî l .. Suzana aprinsă şi fără putere, ţinea ochit pe carte, fără să prindă nu rînd, tresarind dos de nein­ ţălesul simţir ilor el aruncate în neor induiala. Pra­ lea tulburător şi cald, s'apropia tot mal ispititor spionînd c'o batjocoritoare ironie, toate mişcările fAei nevinovate. - Eî, acum �ll putea să-mi citeşti? Şi el i se pleacă peste umar, Suzana cearcă cu groază sa descurce rîndurile amestecate. Pralea în­ tinde degetul in spre carte, apăsind dulce podul, palmet peste mîna mică şi aprinsă a felel. -- Cu glas mal tare, respicat.v. Suzana copleşită de neli nişte, se sileşte să în­ ţeleagă măcar (1 vorbă, îşI mişcă desperat buzile în căutarea unul sunet, dar toate eraii o dureroasă sbatere. - �ă. ma.l repet elÎ înc'o dată ... S'atuncî il trece braţul blînd şi protector pe după talie şi Inbin îndu-şf cu minte capul pe lîngă timpla svicnită a 8uzanel, îngînă cuvintele cn a­ prindere. Fata învinsă, încearcă să se scape din in lăn­ ţ u irea J1l oleşi toare, --Puţină atentie, numaf şi, . Pralea ş'o apropie mal stins, mal indrăsneţ, fI- meţind'o cu sfaturile şi cu aţiţările vinovate. - Să. vezf cum al s�î iuţălegor pe urma ... ·---Eli nu mai ştiu nimic acum, domnule ... �i -n pornirea unul plîns neoprit ea 'ŞI duce mî­ nile la ocht şi se Iasă moale pe spatarul seaun uluj. - Ce fricoasă (-lştI! [271] •. - 27'1- Il cuprinde fruntea brobonită cu mîna stingă, iar cn dreapta o stringe tol. mal aprins la pept. - Mă crezI atît de rău! - Eu nu mal pot cred nimic. Plîngea înăd uşit si-n tremur cutremurător. El li ştergea lacrămile, respirind tot mal din aproape resnf1ărei ei speriate. - S'ar putea să nu mă port bine. cînd eştî aşa de frumoasă şi tînără, cind vezî că mă perd de drag şi bucurie că sunt aicî ... - Val, tacI... - Te iubesc CI tita, că in 'aşI înăd uşi dacă 11 'asf vorbi ... - Dar eu, doamne, eu nu ştiu nimic ce-I cu mine .. - Nu vezi că sufletele noastre s'au înţeles '? Pralea se pleacă brutal peste sinul crud şi sbă­ tut al Ietef şi-l cuprinde gura in inrourarea unuf sărut prelung şi erbinte. - Ah! ... Suzana părea că ş'a destramat peptul in uşura­ rea gemătuluî. Pralea o coprinsăse şi cu mîna stingă pe după subsuoară ş'o ţinea tulburător şi strîns, fulgerind'o cu privirea ş'umestecindu ŞI resutlarea bărbătească în respirarea el feciorelnică. Cit îmf eştî de dragă! ])ă mf pace. Ce-am să mă fac departe de tine ... Dar pe mine de ce m'au adus aicî ! Pentru fericirea noastră a am indorura ... Val, mi-i frică, fugI, lasă-mă ... Ne vom duce amindoi, vom trăi bine, ne vom iubi şi tu nu vef mal fi';inglldi, iar B.iL. 8e pleacă voinic şi-! birue c'o apropiere· stinsă, siorţările el de sbatere. [272] - :272 li li "oi u fi ferici t ... Eu nu mal stiti nimica, aCll.I11 .•. "\ tunof yeI inţelege şi vei prernări viata, a­ tunel se va face luminii şi bine in jurul nostru ... - Lasă-mă ... ::)uzana in sila de a-şf ineca plf nsul, incuia m un­ cit, scăpînd gemete sfisietoarc. Pralea-r soarbe la­ crămile tot r11al aprins : - H�il'ă tine eLÎ mor, tu eştf razinul visurilor mele, fără tine viaţa mea se-ntunecă .... - Ce mă fac eli! - Să nu mă Iaşî singur, în noaptea grea a du- reret. .. Doamne! NLl ştiu cum aşî mal trăi fără tovărăşia ta. Dar eu, domnule, sunt nenorocită! Pentru că nu mă poţf 'iubi, o ştiu, pentru că te glndeştl aiurea, pentru că, eu nu sunt îndeajuns de frumos. - Val! -A.m înţeles-o demult ... A,t11 ghicit totul, 11lt-I aşa '?-tu nu mă poţl iubi ... Suzana slăbită se lasă doborttă in braţele Iuî, sbncnind din stăpînirea înăduşită ,1 bocetu Iuf el. -- 'I'acf •. îmI eştt drag. şi te Hau .•. dar JTIl-'î frică de toţi.. Ce fericit sunt 1 .. - Ell de mult te am împodobit in sufletul moii. . - ]iJ ada vărat ? �UZctl1a închisese ochiI în legănarea braţelor lui, plîngînd întruna încet şi tremurător. - Doce m'aii adus aicI... la mănăstire eram im­ plicată şi ! urnea de-acolo cuminte şi blîndă ... Aici rusă sunt bucurii mal cutrernurătoara. - Ce vor zice n nchif l [273] I r I t - 273 - Ne vor bine-cuvînta. Pot eu s'aştept atîta milă de la ei! Nurnai daca ţir mult să tim amîndoI... Dar nu-nţălegt ca eti fac ori ce-i zice .. , lHuncl mă iubeşti! Ua .. , da ... da .. 0m�ana inflorise sub revărsare- lacrămi lor, Pra­ leu o strînge mult la pept, o sf(rlltă prelung pe obraji, pe ocht, îl soarbe gura ş'o alinta eu vorbe dulci şi ameţitoare ... - Ce mă voiii face, doamne. �- Să te dUCI drăguţ la Muşat, să-I SpUI că ma iubeştf şi că vraf sa mi te dee mie .. -. N LI pot, mi-I ruşine şi frică ... hai s'l rn urim mal bine .. , - Ce copila eşti ! ... ._- Spune-le tu, eli aşl intr., in pamint, sub mustrarea privirilor lor .. , - 'E peste putintă.; - Vorbeşte mătuşer, ea,ţl primeşte toate., in străinătate stăteaţî numat amîndoi. .. - NU-l frumos S�I ştie că nOI ne-am i.nţăles,·­ maf ales Aspasia, să nu-I spui nimic, te rog, alt­ Ieliti suntem perduţf ... - Doamne! _.- Spune-le numai că tu mă vralş'atLlIlcl eu te iea(l." -- Ce mă fac! S'aud nişte paşf apropiindu-se de uşă, - Ssss .. , Aspasia .. Suzana sare speriată şi se şterge iute la ochf, Pralea îş1 îndreaptă pala de păr negru, peptănată in colţul stîng al frunţeî, pretăcindu-se solemn: - Cum v'am spus, domnişoară, faceţI progrese uimitoare ... [274] - 274 - Aspasia crăpaso uşa tainic, i ngl ntnd al intător: -- Ajunge pentru i:lara asta • ' J'ralea se ridică prefăctndu-se surprins : Pîndiţl să \'odeţ1 dH.c::t muncesc în de-ajuns? Ce idee! SunteţI de JlJ ult aicl :- Din chiar momentul acesta. Neaţî g�tsit la sfirşitul lectiei. Atunci iţl poţi părăsi elen. La asta ma gîndea!!) chiar. .. Suzana plecată mult pe cade, �e dase In dosul Iampet şi mişca buzi le, în senin de citire sirgui­ toare, Pralen se pleaciî la ea, stăpîuind u-şf pe faţil lumina UJlOI irun iî batjocoritoare: - Domnisoară, rămînem tnţelesi asupra Iecţiunet date ... 81lzana n'are putere să ridice nic; ochif de pe carte. -- Buna sara domnişoară.; Trecuţi si ng 1]1'( în sala 1 uminată sl ab, Aspasia prmde in căldura mînilor obrajit lUI Predea şi 1 sFl,rntă nervos şi pornit. - Cît de lungi mi se par ceasurile departe de tine ... - Şi ce durere pentru mine să dau lecţiuni, cind in eştl atit de aproape ... --- Iubitul meu voi nio ! -- Dorita mea aleasă! Pralea o stringea strivitor de după subsuor î, se­ rutindu-r gitul moale �i parfumat. f;li te duel ? - Ce să fac alta! - Să 1 ilillin eil părăsită, c'un moşneag maniac şi eu ameninţarea SInistră a viforulut de-afară, . - Dacă ulam av ut noroc .. , t· I I \ r [275] -- 275 - -- �i ei! sufăr pînă la sfîşiare. -El simt cit voiii muri de dor. Aspasia il prinde de după gruuiaz şi a'attrnă leneş într'o rrnbrăţişare de nesfîrşită uitare. In vremea asta s'aude un tusit răsunător din cabinetul de lucru a IUl Muşat.· Aspasia se des­ pri nde in tristată ca dintr'o trezire ur ită. - Ursul mormăe din vizunia h/i.. Pralea n'a avut curajul să zică nimic. Pe drept uşa salonului :'l .. spasia se-ntoarce duios către Pralea: -- 'l\laI ri-\mî1, stai putin eu mine, mi-I frică să. rămîn singură, hal intrăm aier, e întuneric, să ne aducem aminte de ctnd eram ai noştri, şti]' colo in străinătate ... - El, ce tin.purf ! Aspasia a deschis uşa incet şi ţinind de mînii pe Pralea, dihue an fotolii! prin noapte. - NLI ma mal recunosc, sunt dobor ită ele dra- gostea ta, TI II mal fu ţii leg bucuria departe de tine .. - Ei! sunt nenorocit ... - Do ee? .- Mă omoară gîndul ciî tu m'aî putea uita odată. --- 0, uu ... Aspasia se-ntoarce de pe genunchii 1l1I Pralea şi-I desmeardă înferbîntat, serutîndn-f fruntea ne­ tedă. El o strige aprins '1'0 apropie mult, spunin­ du-I şoapte du lcf şi alintărt atiţătoare. Alt! - )[e vedem aşa de rar .. _. Cind eli nu scap o clipit din invăluirea a­ m.intiref tale ... - SoarUi tristă ! - �i el se-ndărătniceste să trăiască. sEi închis acolo în biblioteca, tllşeş'te nu mat Ia r�st.impllrI,­ cind fără d iusul uel am fi at.it de mu lţămitf. [276] - 270 -- - Răbdare. --Fină dnd inse ?-Mă surprind gîndindu-mă la moartea luI... Ce nebunie! Mai ştiiî ce-I cu mintea mea? Suntem făcutl pesemne să in.Iurăm. Numai de-al' avea un capăt bun ... i::lă nădăjduim ... Aspasia rămîne un moment tăcută. ) .. fară sutla vintul mînios. La ce te gîndeştl ? Ea tace. Spune-mi şi mie, ce ar .. Floarea de edeloaie, moare ... Floarea de edelvais El vesn:c frumoasă. Auzf iarna afară? Pentru ea nu-i iarnă nicj odată. Pralea ... dragul mari Pralea .. mi-i groazir de neatntornicia irnprejurarilor ... Cum? Tu nu mă mal poţi iubi mult. De ce? Pentru că eli sunt bătrînă Nu ştiI ca florile de toarnă au parfurnul mal imbătător '? - Dar n'auzI iarna afară ? - Pentru 01'1 cine poate fi iarnă, nu însă pen- tru Aspasia .. -- Mă simt atit de nesigură pe mine ... vezi, am părăsit viaţa sgomotoasă, mi-I scîrbă de tot ce-am făcut, nu mă mal stăpîneşte nimic în afară de tine .. cruţ totul pentru bucuria noastră nu mal .. dar mr-s rămas aşa de puţin de trăit de-acum şi tocmaI zi­ ele cele mal grele ... [277] .- 277 - Eli te iubesc aşa cum e?tI, pentru tine mă-nchin şi dia vol ulut. .. - Iţi mulţămesc, Aspasia Il atîrna obosit de git. Pralea n u-şf mal poate Infrtna desgustul : ECI mă duc. Aşa ele curînd? Trebue. Val. Şi despărţirea asta mă doare. :JIai rămîf oleacă .. De ce '2 Aspasia tace un timp. Unde-ţi sboară mintea? Tie tot trebue Să-ţI mal fie dragă Simina ... .BJşti copilă? \T espea ceea mă ne1i ni şteşte Il} ul t. Tocmai cine sh ţl iee Iocul ! Mal ştili eli gusturile tale! Orf-cum, dar de la tine, să Chel la dinsa, in­ ţ1ilegl.. . - 'I'otuşî ea-r tînără .. - Y orbă sil fie ... e plin oraşul de ti nere ... Aspasia inse e una singură .. - Simina mă urăşte. Nil S8 uită la mine nici­ odată, E veşnic tăcută şi fuge chiar de Irimia. 8,tă toată diua in odaoa el, se-ntepeneste palidă în to­ toliu şi se uită aşa inainte.; 8e culcă tîrziu de tot şi 1111 mat citeşte nimic ... �'apol haina' el 1 ea­ gră, doliul acesta neinteles de nimint, înourarea in care s'a cufundatc-toate cred că le face ca să trezească mal mult interes ... �i '( - (:llm snutetf joi bărbaţii, fără voinţ.î, bicis- [278] -- 278 .... nicf la sutlet, ai puntea crede 6i suferă după tine şi mal şt.iI. tnduioşarea.i. Induiosarea şi dragostea! Cea dintfll e putea cele! de al doilea ... Crezt ? El! am văzut multe ... Pentru cii. uicîodată n'aI bănuit cit de mult m i-I legat sutletnl de draşr,ostea ta ... Doamne! -- Ti-o mărturisesc .. - Itl multumesc. Aspasia il seruta eu pornire nebunii, str ing indu-I aprins la sîn. - Mă duc. - Gîndeşte-te la mine ... 'l'uşitul răsunător li lllî Muşut trezeşte m utenia pa latuluî. Cind să Î;1s1 in noaptea viforoasă, vintul vijelios mal să-i smunciască uşa grea elin mint. fulgiI: se-ndesaii in rotirf rnecătoare. Prin lumina inăd u­ şită a Ianarelor, ninsoarea juca des :;;i mctloit, Pralea face cîţi-I'n pasî, dar se opreşte de na vala unul virtej de zapadă . Răceala il mal desme­ ticise elin amestecul simtirilor. Amintirea novino­ vată a Suzanef il face sii surîdă singul'.Aspasia inse îl murdărise Cit dragostea el păcătoasă, 80n­ zatiuuile curate eu care pleca de lu lecţie. Inainta prin nopte nehotărît. �imiDa, i-a revenit in minte îndurerată !;'l rn in dră. L'a ooprins un moment r u­ sinea (li părerea de răîi de tot C8-a bicut din ea. - Dar dac'aş vedeaua acum .. Gindu l acesta îl opreşte in loc. Trebuia să 8e mal dumeriasuă cu ea, s'o facă să Inţeleagă că tre huo sit. se despai tă cunnuti şi fără ură, S'a pomenit Ji'l urma paşilor LuI. Intră din noei [279] - :l1v -- in gl'ădinita din faţă, trece pe sub ferestrile cabi­ netuluf lUI MLU;;at şi 13;1, indreapta în spre colţul stîng al palatul uî, unde era scara tainiC[t caro ri­ dică sus la 8imina. - Numai dacă nil s'o fi culcat. .. Uşa îngheţată de ger s'a deschis sgomotos, mr scările i se păreaii că trosnesc detuuător. A. stat mult nehotărît in faţa uşet.. - In sfîrşit, fie C8-0 fi L .. A deschis încet fără sa mal bată. Simina abă­ tută şi mîndrii, :,;'(1 intors capul nernişcată din Io­ toli ii. Pe Pralea I'n uimit stăpînirea 81 trufaşă. N II te superr c'am veni t ? Nu. 'l'e mal gindeşt1 la mino ? Da. Mă ură,ştl. .. Nu te mal respect ... De ee '? Pentru că nu eşti cinstit.; Dar m'al iubit vr'o dată? Te iubesc Ş 'acum ... N II cred. Treaba d umi-tale .. Ce treb ue să fac? Să te el uel eli Il casa asta ... Să nu te mal văd! 8ă nu mal butjocoreştf pe un om sfint, pe m,)şu •.. Cum? -Mă mal întrebi? - Eli nu-nteleg nimic din partea asta .. , l\l'ftm trezit de odată părăsit, nu mi-al mal vorbit, şi te-al uitat la mine eu ură.,. -- Te inşelt, nn te-am mal privit de feliii, .. [280] - :JSO - - De ce? -- Mh ... Simina vorbea încet, stăpiumdu-se mîndră în infăţişaroa 81 tristă. Sta neclin tita in fotoli ti, te­ pindu-şî paloarea feţAl el slăbite, în lumina ador­ mită din odaea mohorîtă Pralea îngenunchiase alăturî, răzăm indu-se de minerul fotoli ul UI. Şi eu oare te-am iubit.. 0, tacî.. Vezf cum eşti? Eu 11U mal sunt nimica acum.,. Am putea vorbi intiligent ... A, da ... Suntem doua firI opuse .. Pasiunea de la In­ ceput ne-a orbit, dar dota, de bună-samă, al obser­ vat ca nu ne potri vim.; Ş'acum cind ne-am trezi! amtndor din ameţala primef amăgirf, .. 8imina deschisă-se ochif mar! şi se înălţase pu· ţin urmărnidn-I ne liniştită. Pralea plecase genele în jos stingherit. _. JnţălegL. e hine că nu s'a vestit în lume ... A, lumea ... Ea ar putea spaue multe ... . Am auz it şoptind a-se in do-ajuns, mi-I scîrbă. Pentr Ll aceea care ştiu ce-va, le vei spune .. că nu suntem făcuţI unu1 pentru altuL.. Si mina outremurată de durere, se sprijinea în mlnf ţinînd achit deschişf înainte, infiorîndu-şf h rzi le ele plins oprit. - Şi lumea va uita mal pe urmă. Simina să des tace în sbucnirea lacrămilor ca un noul' prăbuşit. - Lumea .. lumea creadă 01'1 ce ... dar mie ... mie, domnule, ce-ruf spun? [281] - 2l5'l- Se curmase peste spatiu în spasmulul frint al bocet ului, sbătîndu-şl peptul în clocotul auspinilor. Pralea rămăsese trăsni t. In vremea asta să deschide uşa şi s 'arată Gana speriată şi bătrină. Cînd a dat cu ochif de Praloa, s'a înfuriat ca o leoioă înfr întă : - Ce cauţi, domnule aier? Simina se reculege pripit şi se îudr eaptă îngro­ zită in spre Pralea : - Du te, domnule, eu sunt fecioară şi Muşat nu ştie că vif. .. Pralea s'a strecurat Cei un duh spurcat. Gana şterge ochiî Sirninef : Nu ţit bine ... - Xu ... - Ridică-te Ialnică din cădere, scutură-te ca de un strop necurat căzut pe haină. N'am putere. �L1 eştI tuSimina? --- Ştilî eu cine mal sunt '? Gana se întoarce intărtatr, ameninţînd golul Cit pumnul strîns: --- Să nu mi-o perdeţi, că vă prăpădesc şi e.OI pe vof: .. [282] , -.. I [283] XVII Trecuse de miezul noptet. In berărie era film de tutun, aer stricat -,?i gălăgie asurzitoare. De-afal"� venea vîjlitul jalnic al viforu luf intărtat. Vlrte­ [uri le Ioveaii în geamurile marl, cu tnvăluir î a­ mestecate de ninsoare. Intr'un colţ. afundat al berărieî, se pusăso ci te­ 'o-a lllese cap la cap si-n iur s' adunase tinerime sgolUotoasă şi stricată. Erit iî reporteri, studeu �1, tunctionarr miel şi poetf. Şerban trecea ca cel mal in vlrsl!\ de cit toţi. Privea tăcut şi ironic la sbaterea hăeţilor cheflit. Rinduri le se i:mpli neaii cu cite o pasăl-e de noapte, illfrignrată şi flămîndă., arun­ cată de vintul inzăpedit in streşina asta săracă. Nicî o regală măcar"( Eşti nebună"? Pot sgircit ş'al d raculuL. N' am fată hăI, n irI o lescae, Halal de student ... Un tinăr tnbuf'nat, c'o b,u'bU neagră bine eul­ tivată, se rasturnase cu Ingămfare peste spatarul scaunu luî şi silea o voce dispreţuitoare, cu răsu­ nări Ialşificate : -- Ce-rul umblă miu QU poporuL. s'a răsuflat [284] - 28/, - şi clişeul acesta.,; Poporul l. .. mh ... ce să facă po­ porul cu păm in tul !. ..• -\..yeţI sa vedeţf pe Muşat primit într'un hohot batjocoritor ... - Nu cunoaşte, mon cher, timpul în care tru­ este.; crede di-, tot la p aşopt ... -- Să zicem că poporul ar cîştiga cu chipul acesta o sută de Irancf mai mult.. Ce-m î ştie el sa, facă CLl banii '? - bea tot la crîşmă ... 9'apol? .. , A.tnuc'i cind poporul nu cere nimic ... - I'entr« că n'are nevoe de nimic ... - Vedeţi '? - suntem tnteleşl atuncî .. Noi su ntem făcuţi pentru a trăi bi ne, fie-care eli n nor e un aristocrat... Gest, gusturi, înfăţişare, t.o­ tul... - Numai parale n'avem ... - Vor 1'0;11... trebue să \in... Poporul s,î ile fericit ('a poate să ne procure măcar atîta ... I'en­ tr'un slăbănog e destu lă cinste cti porte lucra pen­ tru cel puternic-r... Forţa a fost in tot deauna hră­ nită de gloată ... Cel tarI YOl' stapini veşnic.,. �oI suntem capul, ei braţele ... NOI gindim, încliegăm 'state, în tretinem am hi ţi unf, facem artă, ne ridicăm la e \'iaţă superioară, - - 81, nul! ţi mea proastă şi nevolnică, s;i rl'er"llre de bucurie cind nor aleşi] vom fi niu lţumiţt.. - Bravo, tu vef fi mindria noaatră ... -' Poporul ! .. Singlll'Ltl bărbat politic CM'e HI in ţăles valoarea. e.·. - La dînsul să ne' nscriem, băeţI. �Cl'ban 11101'm[[8 batjocoritor: -- JIăl) acela vă. bate, cind ,,'a prinde-acolo ... Aşa-I înţeiegett VOI purtarea 'r -- mit ... l.n ul mal isteţ sare înţepat: - El înfruutf norodul, trece mîndru în f'aeto­ Hul lut de nobil... iar majesbîţei sale poporul UJ, [285] r I 1 - 285 il trimite o tif'lă, cind nu-I "Vorba să-] cheme in muncă ... Şi ee inteligenţă. Un spirit rar. Aristocrat de rasă. La el atunci ... la clubul 101'. •. Ho că sunteti prea multr.; !Uai unpărţitivă şi prin alte părţi, măf. Hal la ... Acolo a năvăli t tot tineretul nostru necăpă­ tuit .. -- In ori-ce caz la clubul guvernului nu ... . --= Ar avea aerul că prea tragem la masă in­ tinsă .. - Ş'apol nici n'af valoare in partid, dacă n'ai muşcat din pînea amară a -opoziţieî. .. -- Aşa-i bre., . .- Pe cind după un an, doi, de luptă, atuncf camera te-aşteaptă ... Rămîne să faci o loviturăftu­ rnoasâ. eu însurătoarea, ea să nu mai fie nicf un loc prea înalt pentru tine ... Eu n 'aş ţinea să fiiI deputat... - De ce? - O mizerie do diurnă, si asta pe timpu 1 se- ziu nef numaî l - Cite mai vin inse pe delăturt : comisiunt, stăruinţe, indigenate, etc ... - Ori cum, dar ... - Numai ca deputat e prea-a sec ... dar nu ui- taţi că-n oraşele noastre sunt primărif, apoi facl avocatură oficială, ca să zic aşa, - [udeeătoriî sunt cu părul in m ina ta ... O atuncî, să schimbă ... la uitaţi-vă numar la junele Georgescu •.. Acela Il avut noroc 1 [286] 286 -- - Ce, acela suntem cu toţii, cu deosebirea cu el e mar puţin inteligen t ca noi" -- Pe Iicenie băeţf. .. - Şi la asalt! .. Fetele înfrigurate şi sărace, l'iJmas8s8 cu privirea uimită in faţa acestor vlastarj minunaţi. Una să pleacă umilit 111 spre cel cu barba mare ţi îngri­ jită bine. -- Rămil noaptea asta la mi ne? - Dă, şti ii eti ! .. - Am fiicLit un foc in sobă, dtHuI ride o.laea de cald... . Cela să ridică pini[ la urechea el cam ÎIl'?nrcat: - Vezi. .. n 'am parale acum .. Fata suride intr'o 11l111111ă de bucurie: NU-l vorba de banf, cînd te chem e îi. Ei, atu nof bravo. lY1ă-l ajuta cînd îl ajunge min istru. 0, atuncî, iţi fugad uesc .. Un tin'tr nalt şi slab, cu ochif cercuiţt şi faţa obosită, tresara din ingindul'area l UI dusa �i să-u­ dreaptă către cel cu b.rrba neagră, care-şf ţi nea acum norocul pe braţe : 01 eZI tu cfi ... va veni 1'1:'1. dată la putere [' - Are cuvîntul regeluI... --- S!.Î poate ? - Cum !. •. nu u itaţI că regele nostru e un nobil de viţă veche şi lllţaleg1 că el nu poate fi de cit cu HoL .. -- Ar fi bine ... Un funcţionar inferior, c'un an la drept, ră­ sare in vorbă cam timid: - 01'1 nuu tot. .. e maf (1e ales celalalt ('il gra­ mada ... -- De ee? I T I + I \ � [287] Acela cînd pune mîna in creştetul cui -va, il vede Dumnezeii ... - �i nu uită. p8 cel care-I înconjoară la grei! ... 0fatul s'amesteoă peste mese, vorbiaii tot dOI cîte dof : - Eu nu mă gîndesc la portofoliu ca tine ... Mie daca-mă dă prefectura de ... sunt multumit pentru toate jertfele ce-aş face patrieî, .. - E bună Ş 'aceea ... - Tu ce zid de primarie ... cum o împărţim, că suntem dintr'un oraş ... - Eli cer ajutor ia şi procesele creditului ... - 0, nof avem s�i ne înţălegem uşor atuncî. .. Un gogoman oare căzuse de patru ori la exa­ menul intîf, face cu nepăsare mal de la o parte: -- VOI sunteţi cu ginduri marî, .. dar eCt am să mă mulţumesc C'UD loc In o ambasadă şi tocmai Urzi Ci, mal la bătrîneţe, dac'oi aj unge... plenipo­ tenţiar ... vo iii fi destul de împăcat ... --- 'I'u eştf modest ca'n totdeauna ... �erban posomorit şi batjocoritor, îngină din gu­ Ierul ridicat : ---\lăI să nu mii uitatf şi po mine, cînd veţi fi marf.,; U �a mare se deschide viguros şi s'arată Pralea cu blana lut de castor, triumfător şi voinic, rîz în­ dtl-şi rîsul mărgăriutat şi ocrotitor. - Uraaa ... trăiască Pralea ... Tineretul sgomotos se nviorase ca o tabără la vedere unut general iubit. --- AiCI Pra leu. Cl] nof, .. tu eştr gloria noastra ... plll1e mîna pe putere şi fă din noi ce HaL. Pralea z.îmbia nestirşit, lăsîndu-se leneş să fie desbrăcat de dof chelneri. Scena cu 8imina il cam sdruncinase, [288] - �88 - Băete un rind de băuturt pentru toată masa- Uraa . Pralen ':;;1 îndreptă pala neagil a părulut peptă­ nat in colţul stîng al Irunţef. V'aduc o veste 1 Care? - Mîine mă 'nscri ă pentru licenţă ... -- Uraaa ... trăiască Pralea.i. Iteportern îşI ssot notitele repede: - Avem ştirea de senzaţie pentru mine ... - Eli scrin un articol de-o coloana, dacă Pra- lea '011 dă ş'o pereche de cren vişî. .. - Şi e5 il fac o odă ... Pralea frumos şi triumfător, îşI îndreaptă peptu l lat într'un gest de dărnicie. - Bilete, adă aicf tot ce-ur vrea domnif., , - Aaa ... - Să schimba socoteala ... OeI cu barba neagră îşI falşifică vocea despre- ţuitor : - Avem doar intre nOI pe-un şef' de cabinet ... - Ori cum) dar atîta risipă ... Prulea adăogă şiret : -- Ziceţf mai bine consideraţie pentru VOI. .. - Uraaa .. trăiască prezidentul ... Pralea scoate Ull carnet şi-I desface ca s'arate un mănunohf de bilete de bancă. Aaaa !... Sunt şi cîte de-a mie ... Incă multe. De unde norocul acesta ? O moştenire ... Pentru sufletul reposatuluf atuncf ... Halbele se ciocneaii între ele şi mîncările se rtnduiait ca prin farmec. [289] r 1 l � r I T - 289 - -- Apropos Prule ... te-am vazut ('1'1 intrînd la Pinat.,; - A, da, cu moştenirea ... Pralea s'a înroşit, ca s'un vinovat arătat CLl degetul... Şerban s'apropie mal 111 ult cu scaunul. .. --- 're vezi cam rar de-un timp ... - 00 vraî, licenţa mi-a dat mult de muncă ... . - Unde te duel pe urmă? Prulea 'ŞI ascunde tresărirea lut OpriţI, se face () nelegiuire ... Auzf tu ?-nelrgin.il'e ! .. CÎnd neamul nostru min­ tuit şi întinerit, era gata să sboare in spre viitor. , [320] - '320 - Trenul brutal şi neoprit porneşte ... a tîrît'o puţin aşa în at.îrnare sgîrcită ş'apof făcînd'o vălătuo, a dat'o sub roate ... - Val!.. • - Monstrul răsbunător a plecat înainte nepă- sător, purtînd în sborul lUI trufaş pe Pralea şi Stl­ zana noastră dragi'i ... S'ar fi părut că se perde în zare triumful cinsteî ş'al dragosteî curate, în po­ triva minciunet ş'a neruşinăref., Simina dusăso pumniî stri nşf la timple şi des­ chizînd ochii mari şi j nspăiurintător î, st�jgă des­ perată : - Unchiule ... dacă al lncă putere, scoateţi ochii singllr, spargeţI şi timpanele ... ca să nu mal poţf şti care e crima cea mal îngrozitoare de su b lumina bună a soaroluf.;