REGULAMENTUL ORGANIC Bucureşti 1832 TABLĂ De cîte se-coprind în ceale nouă capete ale Regulamentului Organic CAP I Pentru alegerea Domnului. SECŢIA 1. Întocmirea obşteaştii adunări extraordinare .........faţa I. Vor fi alegători .............................................................4. SECŢIA 2. Vremealnica ocărmuire. ................................................6. Vor fi caimacani ...........................................................7. SECŢIA 3. Chipul alegerii Domnului...............................................8. CAP II Obicinuita obşteasca adunare..........................................14. CAP III Finanţa...........................................................................19. SECŢIA 1. Desputerniciri sau oborîri...............................................20. SECŢIA 2. Cheltuielile statului.........................................................23. SECŢIA 3. Ramuri de veniturile statului...........................................27. SECŢIA 4. Chipul catagrafiilor şi împărţirii dăjdiilor şi altor dări....29. SECŢIA 5. Împlinirea birului şi altor venituri ale statului.................40. SECŢIA 6. Chipul contabilităţii casei vistieriei adecă a ţinerii şi dării socotelilor cu bună orînduială.................................54. SECŢIA 7. Drepturi şi datorii reciproce între poprietar şi al său sătean...57. Litera A. Bugetul slujbelor publice.........................................68. Litera B. Suma de peste an, a fieşticăruia venit al statului şi socotite pe cît se poate mai aproape de adevăr.......................94. CAP IV SECŢIA 1. Pentru căderile Ministrului trebilor din lăuntru.........................95. SECŢIA 2. Pentru Sfatul Administrativ........................................................96. SECŢIA 3. Departamenturile mădularelor Sfatului Administrativ şi curat al trebilor din lăuntru.........................................................97. Departamentul finanţelor......................................................100. CAP V Pentru comerciu. SECŢIA 1. Pentru slobozenia comerciului................................................101. SECŢIA 2. Pentru mijloacele comunicaţiilor............................................104. SECŢIA 3. Pentru magazinele de rezervă.................................................105. SECŢIA 4. Pentru popriuri........................................................................107. SECŢIA 5. Pentru lucrarea minelor...........................................................108. CAP VI Pentru carantine SECŢIA 1. Pentru întîmplarea carantinelor şi aşăzării cordonului sănătăţii.................................................................................115. SECŢIA 2. Cîrmuirea aşăzărilor carantinei............................................118. SECŢIA 3. Pentru regulile sănătăţii ce privesc asupra călătorilor şi a mărfurilor în carantină...................................................122. SECŢIA 4. Pentru călcarea pravililor şi pedeapsa ce să cuvine..............125. Litera C. Desluşite orînduiri a gvardilor şi avanposturilor ale miliţii pe linia de stînga a Dunării.....................................136. Litera D. Trecerea mai mult sau mai puţin în lucrare asupra liniei Dunării.................................................................136. Socoteala cheltuielilor pentru carantine..................................138. CAP VII Pentru căutarea Judecăţilor în Valahia şi pentru întocmirea şi căderile Judecăţilor....................................................................................153 SECŢIA 1. Canoane de obşte...................................................................154. SECŢIA 2. Judecătorile Judeaţilor...........................................................160. S I Judecătoriile de întîea cercetare........................................161. S II Judecătoriile duprin sate sau de împăciuire....................166. SECŢIA 3. Pentru Divanurile Judecătoreşti.............................................168. S I Pentru despărţirea politicească.........................................169. S II Pentru despărţirea criminalicească..................................170. SECŢIA 4. Pentru judecătoriile de comerciu............................................174. SECŢIA 5. Pentru judecătoria Poliţii........................................................178. SECŢIA 6. Pentru înaltul Divan................................................................idem SECŢIA 7. Pentru căderile Marelui Logofăt.............................................181. SECŢIA 8. Pentru trecerea în condică a Zăloştirilor şi a foilor de zestre..182. SECŢIA 9. Pentru hotărnicia a tuturor moşiilor din Valahia.....................185. CAP VIII Dispoziţii generale SECŢIA 1. Pentru înălţarea în ranguri........................................................187. SECŢIA 2. Pentru orînduirea în feluri de slujbe.........................................188. SECŢIA 3. Clirosul bisericesc şi ocîrmuiea avuturilor sale........................190. SECŢIA 4. Pentru învăţătura publică...........................................................195. SECŢIA 5. Începuturi de unice mai de aproape între amîndouă Principaturile...............................................................................195. [1] CAP ÎNTÎIU Pentru alegerea Domnului. SECŢIA 1. Întocmirea obşteaştii adunări extraordinare. ARTICOLUL întîiu. Aşăzămîntul de la Akerman întărind driptul ce au boearii dimpreună cu obşteasca voinţă a lăcuitorilor a alege pe Domnii Moldavii şi Valahii, alegerile se vor face de către obşteasca Adunare Extraordinară care se va aduna pentru acest sfîrşit în oraşul de căpetenie al Prinţipatului. ART: 2-lea. Această Adunare Extraordinară se va alcătui în Valahia de o suta nouăzeci mădulării adecă: a) De Prea Sfinţiia Sa părintele Mitropolitul. b) De trei părinţi Episcopi ce se vor afla în lucrare, al Rîmnicului, Buzău şi Argeşu. c) De cincizeci boieri de întîiul rang, şi anume de la Vel Ban pînă la Vel Cămăraş, coprinzîndu-se şi cei ce se vor afla într-acest de pe urmă rang, care boieri pînă la numărul de mai sus zic vor fi primiţi ca nişte alegători după rîndul a mai sus – şăderii ce se păzeşte în rînduiala rangurilor, care ranguri se află însemnate în Arhondologia aceaştii Eparhii. g) De şaptezeci şi trei Boieri de al doilea rang, de la Vel Clucer pînă la Vel Comis, coprinzîndu-se şi cei ce se vor afla într-acest din urmă rang. d) De treizeci şi şase Deputaţi aleşi dintre Boierii fieşcăruia Judeţ, cîte doi de Judeţ, de la Vel Sărdar pînă la cel din urmă rang fără osebire. [2] e) De douăzeci şi şapte Deputaţi ai Corporaţiilor duprin oraşe. Mădulările obicinuitei obşteaştii Adunări pot să se aleagă asemenea ca nişte alegători în neobicinuita obştească Adunare. ART: 3-lea. Nimeni nu poate fi primit în obşteasca Adunare Extraordinară de nu va fi în vîrstă de treizeci ani deplin. ART: 4-lea. Boierii dintîiul rang pentru ca să fie mădulări obşteştii Adunări Extraordinare, trebue să fie născuţi rumîni şi aţăzaţi în Valahia, iar cei ce de al doilea rang, pe lîngă aceasta, să fie stăpîni de o moşie de cinci sute stînjini cu lăcuitori. Asemenea şi Deputaţii Judeţilor trebue să fie boieri şi stăpîni de o moşie, după cum s-a zis mai sus, în judeţiul acela unde se vor alege. ART: 5-lea. Deputaţii corporaţiilor trebue să fie rumîni, nesupuşi la nici o protecţie streină, şi stăpîni în oraşul acela unde se vor alege, de unul sau de mai multe lucruri nemişcătoare de preţ cel puţin de cinci mii, şi nesupuse la nici o zălogire. ART: 6-lea. Pentru alegerea a 73 Boieri din al doilea rang se va urma într-cestaş chip: a) Se va alcătui foae de numele tuturor Boierilor de acest rang care se vor fi aflînd în Valahia şi cari au cualităţile ceale cerute după articolile 3 şi 4. b) Aceştia se vor strînge în Bucureşti la ziua şi locul cel hotărît pentru tragerea sorţi or a 73 mădulări. La 9 ceasuri de dimineaţă Evropeneşti trebue să se afle toţi strînşi, ca să se sfîrşească tragerea sorţilor tot într-acea zi, de va fi prin putinţă, sau cel mult a doua zi. Cei ce nu se vor afla de faţă vor pierde driptul de a se alege prin sorţi. Iar cei ce nu vor putea să se afle faţă la tragerea sorţilor din pricina boalii sau a altei legiuite împidecări, vor înştiinţa pentru aceasta în scris ocîrmuirii care va scrie Prezidentului aceştii Adunări ca să însemneze pe hîrtiuţe numele celor ce lipsesc şi să le tragă prin sorţi din preună cu numele celor ce se află faţă. v) Stăpînirea va orîndui un Boier de întîiul rang ca să fie Prezident asupra tragerii sorţilor; iar cel mai vechiu şi mai mare la rang dintre Boierii aceştii Adunări, va sluji ca un Secretar fără să-şi piarză dritul de a se trage şi pentru dînsul sorţii. [3] g) După ce va chema Prezidentul anume pe fieştecare dintre mădulările Adunării ce se vor afla faţă, apoi îi va pohti, ca după rîndul vechimii Boierilor, să scrie numele şi rangul său pe o hîrtiuţă ce i să va da de către Prezidentul, pe care o va arunca însuşi în vas. Hîrtiuţile trebue să fie tot aceeaşi hîrtie, de aceiaşi mărime, şi toate tot într-un fel strînse. d) După ce să vor arunca toate hîrtiuţile în vas, Secretarul Adunării va trage mai întîi o hîrtiuţă, şi apoi fieşte ce obraz care prin sorţi se va numi mădular al obşteştii Adunări Extraordinare, va trage îndată alta pentru cel ce va ieşi după dînsul, şi cu acest chip se va urma tragerea sorţilor pînă se va înplini numărul mădulărilor ce se cere de către Regulament. e) La fieşte ce tragere a sorţilor în parte, cel ce se va chema ca să tragă, va îngriji a amesteca hîrtiuţile din vas, şi după ce va numi hîrtiuţa o va citi cu glas mare şi înţelegător supuind-o la vederea Prezidentului şi a celor ce să află faţă. Numele ce au ieşit se vor trece îndată în Catastih, din josul cărora nume se vor iscăli Prezidentul, Secretarul, cel ce au tras acel nume, şi un al patrulea obraz ce se va lua pe rînd dintre cei ce se află în adunare după rînduiala rangului şi a însemnării numelor în foae. După aceasta cel ce va ieşi prin sorţi, se va publicui ca un mădular al Obşteştii Adunări Extraordinare: acest chip se va urma le fieşte ce tragere. j) În urmă Prezidentul face cunoscut, numele a 73 mădulari ale obşteştii Adunări Extraordinare, şi pînă a nu se risipi Adunarea, dă la mîinile fieştecăruia dintr-înşii cărţi iscălite de dînsul şi de Secretar. z) Prezidentul va da în mîna vremelnicii Ocîrmuirii Catastih întru care se coprind numele celor ce s-au ales prin sorţi pentru ca să-i fie cunoscute. Asemenea şi mădulările ce sorţii i-au ales, vor arăta cărţile ocîrmuirii, care după ce le va cerceta după Catastih; se va iscăli, în urmă se vor publicui numele celor ce au ieşit prin sorţi, şi Catastihul se va pune în păstrare la Mitropolie. ART: 7-lea. Cînd după vremi se va întîmpla ca Boierii din întîiul rang să nu fie îndestul spre a se înplini numărul de cincizeci mădulări pentru obşteasca Adunare [4] Adunare Extraordinară, atunci lipsa se va înplini din Boieri de al doilea rang cei mai vechi şi mai mari la rang. Asemenea se va urma şi cînd Boierii de al doilea rang nu vor putea înplini partea lor cea hotărîtă, atunci se va înplini numărul de 73. Dintre Boierii rangului al treilea, cei mai vechi înălţaţi în rangurile cele mai mari ale aceştii trepte. ART. 8-lea. Deputaţii judeţilor se vor alege de către alegători care se vor lua dintre cei mai însemnaţi ai fieştecăruia judeţ. Vor fi alegători. 1-iu. Toţi Boierii de la Vel Clucer pînă la cel din urmă rang, care nu vor fi avînd cerutele cualităţi spre a fi Deputaţi; precum şi feciorii de Boieri stăpînitori de moşii care nu vor fi avînd încă vreun rang. 2-lea. Adevăraţi Neamuri, Postelnicei şi Mazili stăpînitori de moşie ce se vor alege de către cetaşii lor cîte doi de plasă şi ceată, însă de va putea plasa să dea pe numiţii alegători. ART: 9-lea. După ce se vor strînge toţi aceşti alegători la ziua cea hotărîtă în oraşele Scaunului Isprăvnicesc din judeţile lor, li se va citi foaia de numele tuturor obrazelor ce vor fi avînd cerutele cualităţi pentru a se alege Deputaţi. După aceasta, fieştecare dintr-aceste patru stări a celor mai însemnaţi ai judeţului, adecă: boieri, neamuri, postelnicei şi mazili, începînd de la cea mai mică, va alege doi Deputaţi, după mulţimea glasurilor şi după chipul de mai jos. Fieştecare alegător al unii stări va numi două obraze dintr-acele însemnate în foaia cea coprinzătoare de numele celor vrednici de a se alege Deputaţi ai judeţelor, a cărora nume se va scrie şi le va iscăli ori va pune pe altul să le scrie şi să le iscălească înaintea tuturor celorlalţi. Cînd alegătorii aceiaşti stări înşi vor fi dat părerea lor într-acestaş chip, atunci obrazele cele două care vor fi avînd mai multe glasuri în partea lor se vor socoti că sau ales de toată starea. Iar cînd cîte patru stările vor primi pe doi inşi a se alege Deputaţi, atunci aceştia îndată se vor cunoaşte de Deputaţi; dar întîmplîndu-se înpotrivă, numele celor aleşi de cîteş patru stările se vor arunca într-un vas de unde se vor trage prin sorţi, şi cele dintîiu două nume ce vor ieşi se vor numi Deputaţi. [5] ART: 10-lea. Cel mai vechiu şi mai mare la rang dintre boierii fieştecărui judeţ va fi Prezident şi cel ce vine îndată după dînsul Secretar, fără să piearză nici unul nici altul dreptul de a se trage şi pentru dînşii sorţii. Pentru tragerea sorţilor a Deputaţilor du prin judeţe şi pentru chipul ei, să se urmeze întocmai după cum s-a aşezat în Art: 6-lea pentru boierii de al doilea rang. ART: 11-lea. Ocîrmuitorul fieştecăruia judeţ, însărcinat fiind pentru această treabă de către Stăpînire, va îngriji a strînge pe toţi alegătorii şi pe boierii ce se vor alege după foile ce ni se vor trimite de către Caimacami după coprinderea art: 19-lea aflîndu-se faţă la strîngerea lor pentru ca să ia aminte a se pune în lucrare legiuirea alegerii şi a se păzi buna orînduială; dinpreună cu ocîrmuitorul se va afla faţă şi Irotopopul locului, dar nici unul nici altul nu vor ave voe să se amestece întru nimic la lucrările adunării ori să aibă înrîuire cu veri ce alt mijloc. ART: 12-lea. Îndată după isprăvirea trecerii sorţilor, Catastihul se va adeveri de către Ocîrmuitor şi Protopop trimiţîndu-se în urmă la Stăpînire, care va publicui numele acelora pentru care au ieşit sorţul. ART: 13-lea. Cu patru zile cel puţin mai nainte de a se decide obşteasca Adunare Extraordinară, Deputaţii fieştecăruia judeţ, avînd cărţile lor se vor înfăţişa înaintea ocîrmuirii, care după ce le va cerceta după Catastih, le va iscăli, puindu-se în urmă Catastihul în păstrare la Mitropolie. ART:14-lea. Deputaţii Corporaţiilor duprin oraşe se vor lua după analogia de mai jos: 9. Oraşul Bucureşti. 3. Craiova. 1. Focşani. 1. Buzăul. 2. Ploieşti. 1. Tîrgoviştea. 2. Ruşii de Vede. 1. Piteşti. 1. Cîmpulung. 1. Slatina. 2. Rîmnicul din judeţul Vîlcea. 1. Tîrgul Jîiului. 1. Caracalul. 1. Cerneţii. 27. Toată suma. [6] ART: 15-lea. Starostea de Neguţători după porunca Stăpînirii ve pohti pe corporaţiile din oraşul Bucureşti a alege din fieştece corporaţie cîte 3 obraze din cele mai cu stare şi de ispravă, avînd cerutele cualităţi. După ce va face această alegere şi se va încheia Catastihul de către Starostea, Stăpînirea luînd doi dintr-înşii, va orîndui pe unul Prezident şi pe celalalt Secretar; în urmă Starostea va îngriji ca să-i strîngă pe toţi în ziua şi locul ce se vor hotărî spre a se trage prin sorţi acei nouă Deputaţi; tragerea să se facă întocmai după chipul ce s-a arătat în art: 6, pentru Boierii de al doilea rang. Starostea se va afla la adunare pentru ca să îngrijească a se pune în lucrare legiuirea alegerii şi a se păzi buna orînduială; în urmă va adeveri Catastihul întru care se coprind numele celor ce s-au ales prin sorţi, ferindu-se de a se amesteca la lucrările adunării, sau de a avea vreo înrîuire cu orice fel de chip. ART: 16-lea. Pentru Deputaţii corporaţiilor din celelalte oraşe, Ocîrmuitorul după porunca ce va avea pentru aceasta, va pohti pe Starostea ori pe Judeţul fieşcăruia oraş ca să strîngă în ziua şi locul ce se va hotărî, pe toţi cîţi au cualităţile cele cerute, spre a se trage sorţi Deputaţilor ce s-au orînduit pentru fieşce oraş după chipul ce s-au arătat în art: 6-lea. Starostea ori Judeţul se va afla faţă la lucrările adunării pentru paza bunei orînduieli, îndatoraţi fiind a adeveri Catastihul întru care se coprind numele celor aleşi de Deputaţi, după aceasta îl va da în mîna Ocîrmuitorului ca să-l adevereze şi să-l trimiţă Stăpînirei spre a-l publicui. Tragerea sorţilor isprăvindu-se să se urmeze după coprinderea art:13. ART: 17-lea. Daca în ziua strîngerii neobičnuitei obşteştii adunări, unii din mădularele ei nu vor putea să se afle faţă la alegerea Domnului din pricina boalei sau veri ce altui cuvînt legiuit, o asemenea întîmplare nu va putea să întîrzieze, nici să înpiedece lucrările adunării; ci la orice întîmplare ea se va îndeletnici la alegerea Domnului, cînd trei părţi din tot numărul alegătorilor se va afla faţă la adunare. SECŢIA II Vremelnica ocîrmuire. ART: 18-lea. La orice încetare de Domnie şi întîmplîndu-se vacanţie trei [7] Caimacami se vor însărcina îndată cu oblăduirea Stăpînirei. Vor fi legiuiţi Caimacami Prezidentul înaltului Divan, Ministrul trebilor din lăuntru şi marele Logofăt sau Ministrul dreptăţii, care se vor afla în slujbă atunci cînd se va întîmpla vacanţia. Aceşti trei Dregători vor ocîrmui dinpreună toate trebile Prinţipatului pînă la suirea în scaun a noului Domn şi vor strînge îndată obicinuita obştească adunare spre a pune în lucrare măsurile cele hotărîte prin Art: 20. Caimacamii pe vremea ocîrmuirii lor nu vor putea să dea titluri de nobleţă, să judece pricini fără să aibă judecata lor apelaţie, nici să scoaţă pe cei ce să află în dregătorii publice, bezi numai pentru o greşeală dovedită, şi încă cînd se va întîmpla ca o dregătorie să nu-şi aibă Dregătorul ei, nu vor putea să orînduiască la dînsa decît numai vechiul. ART: 19-lea. Tot în ziua orînduirei lor, Caimacami ce vor îndeletnici la închipuirea foilor după catastişile ce sunt întocmite pentru acest sfîrşit. a) Pentru Boierii de întîiul şi al doilea rang, precum şi pentru obrazele cele mai însemnate care se coprind în art: 2-lea, cu arătarea lăcaşului lor, şi întocmai după art: 3. 4. 8. b) Tot Caimacamii vor întocmi foaia Candidaţilor de Domnie, trecînd într-însa numele Boierilor, care vor avea cualităţile cele cerute de art: 26. Asemenea vor trece într-însa şi numele lor, daca vor avea tot acele cualităţi ce să cer, şi după ce se vor isprăvi toate aceste pregătitoare lucrări pentru alegerea Domnului, foile să vor pune în păstrare la Mitropolie. ART: 20-lea. Cei ce vor socoti că cu nedreptate s-au depărtat de driturile ce le dau cualităţile lor, pot în soroc de douăzeci şi două de zile după publicarea foilor să-şi arate cererile lor la obicinuita obşteasca adunare, care de le va găsi temeinice, va raporta către Stăpînire ca să-i aşaze îndată întru dreptăţile lor. ART: 21-lea. În a cincilea zi a orînduirii lor, vor publica foile pentru care s-au vorbit la art: 19. Tot într-aceeaşi vreme vor trimite porunci către ocîrmuitorii judeţilor şi alţi dregători ai locurilor, ca să strîngă pe cei mai însemnaţi din fieştece Judeţ, cari trebue să stea la alegerea Deputaţilor precum şi pre cei mai însemnaţi ai corporaţiilor. [8] ART: 22-lea. Ocîrmuitorii şi ceilalţi Dregători ai locurilor, în douăzeci şi patru ceasuri după primirea foilor, vor trimite publicaţii în toate părţile judeţului lor arătînd locul şi ziua întru-care trebue să se afle strînşi toţi cei ce au dreptate a fi în adunare. ART: 23-lea. Nici o tragere prin sorţi nu se va putea face pînă a nu trece douăzeci şi cinci zile de la publicarea foilor, pentru ca să aibă vremea cea cuviincioasă a-şi face arătările lor cei ce se vor socoti nedrepţi. ART: 24-lea. Peste patruzeci de zile după publicarea foilor şi trimiterea poruncilor, trebue să se isprăvească în tot Prinţipatul alegerile mădularilor ai obşteştii Adunării Extraordinare şi peste zece zile în urmă toate mădulările trebue să se strîngă în Bucureşti spre a se afla în obşteasca Adunare Extraordinară care se va descinde la 61 de zile în urma orînduirei Caimacamilor. ART: 25-lea. Caimacamii sunt îndatoraţi subt răspunderea lor să ia trebuincioasele măsuri, ca alegerile atît în oraşul de căpetenie cît şi prin judeţe să se facă după chipul cel aşăzat în acest Regulament, şi ca la toate lucrările ce privesc asupra lor să se păzească buna orînduială şi liniştirea. Veri carele să va abate din hotarele cele coprinse într-acest Cap, ori va pricinui niscareva turburări în adunările cele întocmite pentru alegere, întîiaşi dată se va înştiinţa de către Prezidentul de a-şi veni în cunoştinţă, de va rămînea el neclintit întru abatere din datoriile sale, puterea săvîrşitoare îi va porunci să iasă afară din sala adunărilor, iar cînd şi atunci se va înprotivi, ostaşii îl vor lua şi spre pedeapsa nesupunerii sale îl vor pune la opreală pînă să va urca în scaun Domnul cel nuou. SECŢIA III. Chipul alegerii Domnului. ART: 26-lea. Domnul se orîndueşte pentru toată viaţa lui; el trebue să aibă vîrsta de patruzeci de ani deplin, să fie din familie a căruia nobilitate să se sue cel puţin la Moşul său, şi a căruia naturalizaţie potrivită *[9] cu obiceiurile ţării, să înceapă de la Tatăl său. El se va alege numai dintre Boierii cei mai destoinici, şi cari vor avea rangurile de Ban, de Dvornic de Ţara de Sus sau de Ţara de Jos, de al 3-lea, ori al 4-lea Dvornic, de Logofătul de Ţara de Sus ori de Ţara de Jos, sau cari după punerea în lucrare acestui Regulament vor avea rangurile Ministrilor deşi nu se vor afla în slujbă. Către aceasta feciorul cel mai mare al Domnului, care pe vremea morţii, lepădării, sau a scoaterii din Domnie a tată-său se va afla în legiuită vîrstă după coprinderea Pravilii pămîntului, va fi primit în numărul Candidaţilor de Domnie, păzindu-se însă şi către dînsul şi celelalte formalităţi care se cer pentru adeverirea celor mai multe glasuri şi pentru a se face alegerea sa după lege. ART: 27-lea. În ziua cea hotărîtă, toate Mădulările obşteştii Adunări Extraordinare vor merge la Mitropolie la nou ceasuri Evropeneşti înaintea prînzului. ART: 28-lea. Caimacamii pot fi mădulări ai obşteştii Adunări Extraordinare şi părtaşi lucrărilor sale, ori ca nişte Alegători pentru alegerea Domnului, sau ca nişte Candidaţi după dreptatea ce va fieştecăruia dintre ei rangul şi calităţile lor. ART: 29-lea. Mitropolitul va fi pravilnic Prezident al obşteştii Adunări Extraordinare, şi va lua spre ajutorul său pe marele Dvornic şi pe marele Logofăt, cari vor fi Secretari Adunării, precum şi pe alţi trei: unul dintre Boierii de al doilea rang şi altul dintre cei de al treilea, cei mai însemnaţi din fieştecare din aceste ranguri, şi pe cel de al treilea dintre Deputaţii corporaţiilor pe cel mai bătrîn. Cînd se va întîmpla ca Mitropolitul, bolnav fiind sau din altă pricină să nu poată a fi faţă la Adunare, atunci slujba Prezidentului o va împlini Episcopul carele pravilniceşte va avea al doilea rang după Mitropolitul. ART: 30-lea. Prezidentul prin ajutorul amîndurora Secretarilor de mai sus zişi se va îndeletnici la cercetarea cărţilor fieştecăruia mădular, urmînd după vechimea rangurilor şi găsindu-le de bune şi adevărate, îi va face cunoscuţi că sunt primiţi în obşteasca Adunare Extraordinară, şi Secretarul îi va trece la Catastih. ART: 31-lea. Mitropolitul îmbrăcat cu veşmintele arhiereşti, va merge în [10] Biserică, dinpreună cu toate mădulările Adunării, şi după ce va sluji sfînta liturghie va face un Cuvînt pe scurt către Adunare, arătînd mărimea scoposului pentru care s-au strîns; după aceasta va citi cu glas mare şi înţelegător acest întocmit jurămînt: „Jur că la alegerea ce voi face nu voi fi amăgit de către vreun interes în parte, sau de vreo altă cugetare, ci binele şi fericirea obştei îmi va fi cel dintîi scopos.” Şi apoi viinind fieştecare dintre mădulările Adunării înaintea sfintului Prastol, şi puind mîna pe sfînta Evanghelie, va zice cu glas mare: Jur acestea. ART: 32-lea. După ce se vor împlini toate aceste formalităţi şi se va sfîrşi jurămîntul, se vor întoarce toţi în Sala strîngerii, unde Prezidentul va citi foaia Candidaţilor de Domnie şi a calităţilor lor ce se cer, spre a se putea alege Domnul. În urmă se vor chema pe nume mădulările adunării după vechimea rangurilor lor spre a balota pentru fieştecare dintre Candidaţi. ART: 33-lea. La începutul balotaţii pentru fieştecare Candidat, Mitropolitul va da în mîna fieştecăruia alegător două bale, una albă şi alta neagră. Cînd se va chema a-şi da votul său, va arunca una dintr-aceste bale în vasul cel orînduit pentru primirea voturilor de alegere, şi cealaltă într-alt vas acoperit şi pus pe o masă, care va fi la o parte. ART: 34-lea. Fiindcă voturile trebuesc a se da pe taină, fieştecare dintre mădularile ce se vor chema a-şi da votul său, să îngrijească a nu vedea nimeni care din amîndouă balele aruncă într-un vas, şi care într-altul. ART: 35-lea. Toate mădulările adunării vor şădea jos şi atunci nu mai are voe fieşicare a se aridica, cînd se va chema de către Prezidentul a-şi da votul său. ART: 37-lea. Prezidentul cu Secretarii şi Asesorii va şădea într-un loc al Sălii, de unde să poată vedea pe toate mădulările adunării, şi să se vază de către dînşii. ART: 38-lea. Cînd se vor scoate din vas balele ce s-au aruncat pentru alegerea fieşcăruia Candidat, Secretarul cel orînduit pentru această treabă va face cunoscut cu glas tare şi înţelegător cîte bale albe şi cîte bale negre au eşit, iar celalalt Secretar le va scrie în slove la catastihul său. [11] Se va urma într-acestaş chip pînă la cel din urmă Candidat. Cînd marele Dvornic şi marele Logofăt, slujind ca nişte Secretari ai adunării vor fi în numărul Candidaţilor, pe vremea ce se vor trage sorţi pentru dînşii, se vor orîndui în locul lor cei mai vechi dintre Boierii de rangul lor. ART: 39-lea. Isprăvindu-se balotaţia fieşcăruia Candidat, numărul balelor ce vor eşi şi se vor scrie pe Catastih, se va adeveri cu iscăliturile Prezidentului, a doi Secretari şi a trei Asesori. ART: 40-lea. Cînd se va isprăvi balotaţia tuturor Candidaţilor, de se va întîmpla ca doi sau mai mulţi dintr-înşii să aibă un deoporivă număr de voturi, atunci aceia să se pue la a doilea balotaţie. ART: 41-lea. După săvîrşirea balotaţii, Mitropolitul tot într-aceeaşi adunare a căriea lucrările nu vor înceta nicicum pînă la sfîrşitul lor, va porunci îndată a se face înscrisul pentru cei ce au eşit mai multe bale în Catastih, unde s-au însemnat numărul balelor, pe care iscălindu-l, îl va da Episcopilor a se iscăli atît de Sfinţia lor cît şi de amîndoi Secretarii şi de cîte trei Asesorii; apoi va face cunoscut obrazul ce s-a ales de Domn, şi scoţînd copie după înscrisul ce s-a făcut o va trimite vremelnicii ocîrmuiri. ART: 42-lea. Săvîrşindu-se alegerea Domnului mădulările Adunării Extraordinare, tot într-aceeaşi strîngere a lor vor iscăli după rîndul rangului lor Arz-Nahzarul către Poartă prin carea să ceară întărirea Domnului, cum şi o notă oficială prin care să înştiinţeze Curţii ocrotitoare pentru alegerea Domnului. Spre a se putea săvîrşi toate aceste lucruri tot într-aceeaşi adunare fără a se risipi, Caimacamii vor îngriji a alcătui mai dinainte amîndouă înscrisurile de mai sus zise, în care se va lăsa loc deschis spre a se trece numele Domnului cel ales. ART: 43-lea. Această obştească Adunare, Extraordinară fiind strînsă numai pentru alegerea Domnului, nu va putea să-şi însuşească vreo altă deosebită cădere, ci ea în faptă se desface îndată ce se va săvîrşi această alegere şi se vor iscăli amîndouă înscrisurile de mai sus zise. Fieşcare din mădulări pînă a nu se desface şi a se risipi Adunarea, este îndatorat să dea Sinetul său de alegător în mîna Mitropolitului, care le va pune în păstrare în arhivele Mitropoliei, făcînd cunoscută tutulor cea desăvîrşit desfacere şi despărţire a obşteştii adunări extraordinare. [12] ART: 44-lea. Pînă a se întări Domnul de către Poartă, Caimacamii nu vor înceta a ocîrmui Ţara, rămîind îndatoraţi ca după ce se va urca Domnul cel nuou în Scaun să dea cuvînt de ocîrmuirea lor şi socoteală de cheltuiala veniturilor Ţării, atît Domnului cît şi obicinuitei obşteştii Adunări. Pompa suirei Domnului în Scaun şi toată ţermonia ce priveşte la dînsa se va rîndui prin Regulamentul ce va face vremelnica ocîrmuire conglăsuită cu vechiul obiceiu din condicile Divanului, iar ungerea Domnului se va face în Biserica Maicii Precistii din Curtea Veche. Cînd Domnul se va apropia de sfîntul Prastol ca să se ungă, va face cu mîna pusă pe sfînta Evanghelie jurămîntul de mai jos: „Jur în numele sfintei Troiţe să păzesc întocmai şi nestrămutat prăvilile şi legiuirile Prinţipatului Valahii după Regulamentul cel întocmit, şi să fac a se ţinea întru toată vîrtutea lor”. Aceste două amandementuri de mai jos s-au primit de obşteasca Extraordinară adunare de revizie, dar nu se vor putea pune în locul întocmirilor acestui Regulament de care se ating, pînă cînd acel dintîiu dintre aceste două amandementuri va primi întărirea sa de la Ministrul împărătesc către care s-au făcut cunoscut. Pînă atunci se vor păzi întocmirile ce se coprind într-acest Regulament după ofiţiul Ecselenţii sale Domnului deplin împuternicitului Prezident de la 14 Aprilie supt No: 63. ART: 26-lea. Paragraful al doilea. Domnul nu se va putea alege decît dintre Boierii din rangul dintîiu adecă de la Vel Ban şi pînă la Vel Cămăraş, carii se socotesc cei mai vechi Boieri şi se osibesc din cei de al doilea şi al treilea rang. ART: 32-lea. Paragraful al doilea. După aceasta Prezidentul va face chemare anume fieşcăruia din mădulări, şi cei ce nu vor fi de faţă, se vor însemna pe foae cu un punt şi se vor scri de către unul din Secretari într-un Catastih deosebit. După ce va isprăvi chemarea pe anume, Prezidentul va da fieşcăruia [13] mădular, păzind rîndul rangului, un buletin întru care acel mădular va scri patru nume de Candidaţi pe care va voi să aleagă, şi pe urmă strîngînd acest buletin îl va pune însuşi înt-o cutie care va sta pe masă înaintea Prezidentului. Fieşcare buletin se va scri pe ascuns, ca numele ce se vor însemna pe dînsul să nu poată fi văzute de către cei ce vor fi de faţă, orînduindu-se încă un loc deosebit tainic pentru această înscriere. După ce toate mădulările îşi vor da într-acest chip votul lor, atunci se va deschide acea cutie în vederea a toati Adunări de către Asesor, care va deschide fieşcare buletin, şi după ce îl va ceti cu glas mare, îl va da Prezidentul unul din Secretari ca să-l treacă în Catastihul ce se va orîndui spre aceasta. Buletinurile nu se vor lepăda decît după ce se vor cerceta daca numărul lor este deopotrivă cu al mădulărilor celor de faţă, şi după ce le va face rubar cu Catastihul din care vor fi trecute. Candidatul carele la cea dintîi deschidere a cutiei va avea două părţi din glasurile tuturor mădulărilor în partea lui, va fi ales de Domn. Daca la cea dintîi deschidere a cutiei nici unul din Candidaţi nu va fi putut împreuna numărul de glasuri ce mai sus se arată, atunci alegerea se va face prin balotaţie între zece Candidaţi carii vor avea pentru dînşii mai multe voturi decît ceilalţi, şi Domn va fi dintre dintre aceşti zece acela, care va împreuna glasuri mai multe, însă cel puţin cu unul mai mult decît jumătatea numărului mădulărilor celor de faţă. Întîmplîndu-se şi după balotaţie ca nici unul din aceşti zece Candidaţi să împreuneze pentru sineşi cu unul mai mult peste jumătatea numărului mădulărilor celor de faţă, atunci să va face al doilea balotaţie asupra a trei Candidaţi cari vor fi împreunat mai multe glasuri dintre aceşti trei, va fi ales de Domn. Iar întîmplîndu-se ca pe lîngă acei zece Candidaţi să aibă şi altul un asemenea număr de glasuri ca cel de al zecelea, să între şi acela în numărul Candidaţilor. Asemenea se va urma şi la a doilea balotaţie asupra celor trei Candidaţi. [14] CAP AL DOILEA PENTRU OBICINUITA OBŞTEASCĂ ADUNARE ART: 45-lea. Obicinuita obştească Adunare subt prezidenţia Mitropolitului se va alcătui: a.) De trei Episcopi Eparhioţi: al Rîmnicului, Buzăului şi Argeşului. b.) De douăzeci Boeri de întîia treaptă, care trebue să fie pămînteni după vechiul obiceiu, şi să aibă vîrsta cel puţin de treizeci ani. v.) De noăsprezece Deputaţi duprin judeţe cîte unul de judeţ, şi unul pentru oraşul Craiova. Aceştia se vor alege dintre stăpînii de moşii tot dintr-acel judeţ, şi vor fi Boeri feciori de Boeri, avînd vîrsta de treizeci de ani deplin. Toată suma patruzeci şi doă mădulare. Deşi se va micşora numărul judeţelor spre a se face mai rătunde şi deopotriva la lăţimea lor, însă numărul Deputaţilor va fi tot acelaşi; iar obrazele ce sunt a se alege, se vor hotărî după analogie pînă la împlinirea cerutului număr de Deputaţi. ART: 46-lea. Obrazele ce alcătuesc obicinuita obşteasca adunare vor fi primite după chipul de mai jos: a.) Mitropolitul ca un Prezident, şi Episcopii Eparhioţi, sunt pravilnice mădulare ale aceştii Adunări. b.) Iar ceilalţi doăzeci Boeri de întîiul rang se vor alege în oraşul de căpetenie prin balotaţie după mulţimea glasurilor de către toţi Boerii acestor ranguri, afară de Ministrii care nu vor putea fi mădulare aceştii adunări, nici să-şi dea votul pentru alegerea mădularelor; fiindcă după Capul al IV al acestui Regulament, Ministrii sunt însărcinaţi [15] cu alcătuirea planurilor şi a socotelilor ce se paradosesc, şi de aceea fieşicare dintr-înşii se va afla faţă în obicinuita obştească adunare numai pentru treaba ce priveşte la dregătoria lui, ca să dea trebuincioasele desluşiri şi să sprijineze prin destoinice cuvinte Pitacele ce va da Domnul către această adunare. v.) Cei optsprezece Deputaţi duprin judeţe precum şi al oraşului Craiovei, se vor alege asemenea prin balotaţie de către toţi cei mai însemnaţi Boeri sau feciori de Boeri carii lăcuesc în locurile acelea unde trebue să se facă alegerea, şi au cel puţin vîrstă de 25 ani deplin. g.) Tot aceleaşi mădulare ale obicinuitei obşteştii adunări vor urma lucrările lor în curs de cinci ani. ART: 47-lea. Adunarea alcătuindu-se odată, îşi va alege peste tot anul, după cele mai multe glasuri dintre mădulările sale, doi Secreatri şi doă ajutoare acestora fără de a-şi pierde dritul de a vota şi ei. Ea nu va putea chibzui nici o pricină de nu se vor afla strînşi în Sala adunării, cel puţin, doă a treia părţi din tot numărul votanţilor. Va ţinea Jurnal după orînduială de toate lucrările sale. Pricinile ce vor căuta se vor hotărî după mulţimea glasurilor: întîmplîndu-se însă a fi glasurile deopotrivă la număr, atunci Mitropolitul va da cădere de hotărîre părerii unde se va alătura. ART: 48-lea. Toate hotărîrile obicinuitei obşteştii adunări se vor supune cunoştinţii Domnului prin Anaforale iscălite de către Prezidentul, doi Secretari şi ajutoarele lor; şi alcătuirea acestor Anaforale se va face după chipul următor: a.) După ce se va citi obşteştii adunări pitacul Domnului asupra căruia va fi să se chibzuiască, se va îndeletnici această adunare întru a sa coprindere, ori tot într-aceeaşi zi, sau după cinci zile; iar sfădirea se va mărgini asupra primirii ori neprimirii acelui pitac, sau asupra schimbărilor ce se vor socoti că trebue a se face asupra lui. b.) Amîndoi Secretarii vor scri unul într-o Condică osebită, şi altul într-o coală de hîrtie iarăşi osebită toate părerile cîte se vor sprijini de către şase mădulare ale adunării; în urmă se vor citi cu glas mare şi după ce le vor înţelege cu toţii, Prezidentul va adeveri acea alcătuire cu a sa iscălitură. [16] v.) După aceasta va începe lucrarea balotaţiei asupra tutulor părerilor scrise; iar scoaterea balelor din vas se va face în vederea tutulor mădulărilor obşteştii adunări; în urmă se va scrie împotriva fieşcăria păreri cîte bale au eşit albe şi cîte negre: apoi şi Condica şi osebita Coală se vor iscăli de către toate mădulările adunării, ca printr-aceasta să nu mai rămîe nici o îndoială asupra isprăvii chibzuirilor. g.) Îndată după aceasta se va iscăli Anaforaoa pe temeiul chibzuirii pentru care au eşit cale mai multe bale albe, şi după ce va citi cu glas mare aci înaintea adunării, se va iscăli de Prezidentul, Secretarii şi ajutoarele lor, şi se va însoţi cu coala de hîrtie coprinzătoare de urmarea chibzuirilor şi se vor supune cunoştinţii Domnului. Iar Condica a căria coprindere va fi din cuvînt în cuvînt conglăsuită cu coprinderea coalei de hîrtie şi încredinţată cu iscălitura tutulor mădularelor Adunării, va rămînea dinpreună cu jurnalul la Arhiva Adunării. ART: 49-lea. Chibzuirile obicinuitei obşteştii adunări atunci numai vor avea putere de pravilă cînd se vor întări de Domn, care slobod este de a nu le întări fără să-şi dea cuvîntul pentru ce nu le întăreşte: dar şi Domnul nu va avea cădere să facă de sineşi schimbări la asemenea chibzuiri; ci pentru orice îndreptare va socoti de trebuinţă, va da-o în a doilea chibzuire a aceştii adunări, şi apoi la orice chibzuire i se va îmfăţişa în acea pricină, după cele din urmă hotărîri ale adunării, va întări sau nu. ART: 50-lea. Mădulările aceştii adunări care în urma hotărîrei ce s-au dat după mulţimea glasurilor, vor avea deosebită a lor părere, nu o vor putea scrie în nici într-un fel de înscris, anafora sau jalbă prin care să sprijineze acea trecere a lor; căci cei ce vor iscăli un asemenea înscris, se vor face cunoscuţi adunării şi se vor scoate din numărul mădularelor ei, ca nişte turburători ai întocmitei orîndueli, puindu-se în locul lor alte mădulare. ART: 51-lea. La fieşicare strîngere de peste an a obicinuitei obşteştii adunări, Domnul este îndatorat să dea întru a ei cercetare socotelile veniturilor şi a cheltuielilor Visteriei şi a tutulor celorlalte case ale Tării, precum şi Socotelile ce vor da şi alţi dregători pentru osebite ramuri de ale ocîrmuirei încredinţate acelora. Adunarea va putea să le dea în cercetare de Comisii alcătuite dintre mădulare *[17] sau şi însuşi să le cerceteze de faţă cu toţii, după care descoperindu-se cevaşi rele întrebuinţări să le arate Domnului. Către aceasta, această adunare va întocmi împărţirea bunului şi a dăjdiilor asupra celor ce subt asemenea răspunderi; împlinirea veniturilor Ţării şi a lor cheltuială, întemeindu-se însă cu mare scumpătate asupra hotărîrilor ce se coprind în al III-lea Cap al acestui Regulament. Nicio prefacere acelor hotărîri nu se va putea face, precum şi nicio dajdie neobicinuită nu se va putea împlini fără de a se primi mai întîiu de amîndoă puterile. ART: 52-lea. Orice act sau hotărîre a obicinuitei obşteştii adunări şi a Domnului care va fi împotriva privilegiurilor Prinţipatului şi a Tractaturilor sau a Hatişerifurilor întărite pentru folosul acestui Prinţipat, precum şi împotriva drepturilor Curţei Suzerane şi a Curţii apărătoare, trebue să se socotească desputernicite şi neţinute în seamă. ART: 53-lea. Întîmplîndu-se răscoală sau vreo mare turburare şi neorînduială între mădularele obicinuitei obşteştii adunări, Domnul va putea să precurmeze strîngerea ei, şi va fi îndatorat a face îndată raportul său către înalta Poartă şi către ocrotitoarea Curte, cerînd voe şi slovozenie de a putea strînge o altă obicinuită obştească adunare. ART: 54-lea. Obicinuita obştească Adunare are cădere să arate Domnului prin anaforale năpăstuirile şi plîngerile Ţării, şi încă de va fi trebuinţă să le facă cunoscute la amîndoă Curţile, însemnînd mijloacele ce se va chibzui mai bine spre alor îndreptare. Asemenea va putea această obştească adunare după vechiul obiceiu să aducă la cunoştiinţa Domnului arătări asupra vericăria pricini de folos oştesc ce va socoti de trebuinţă, şi să-l roage de a le lua în băgare de seamă. ART: 55-lea. Toate isvoadele de Pravilă sau Regulamenturi nuoă, trebuesc întîiu să se dea în cercetare obicinuitei obşteştii Adunări, afară numai din poruncile Domneşti care se dau spre a se pune în lucrare cele în fiinţă Pravile. ART: 56-lea. Asemenea această adunare va fi întru îndatorire să judece folosul tutulor măsurilor ce se vor lua în pricini ori de obşte sau întîmplătoare, măsuri încă cîte vor privi la siguranţa pămîntului şi vor cere ori vreo cheltuială de bani sau cevaşi întocmiri pravilnice. ART: 57-lea. Obicinuita obşteasca adunare va cerceta şi va primi isvoade de contracturi *[18] pentru tot felul de otcupuri; va îngriji a se păzi neclintit stăpînirea lucrurilor obşteşti; va stărui să se îndemneze oameni la lucrarea pămîntului şi la meserii; va aşeza dinpreună cu Domnul orice va privi la însufleţirea şi înlesnirea negoţului Ţării şi celui dinlăuntru şi celui de afară; la potrivirea şi unimea trăsurilor (greutăţilor) şi măsurilor în toată Ţara; la întocmirea şi buna orînduială a Şcolilor, Spitalurilor şi altor aşăzări ce sunt clădite pentru faceri de a cişmelilor, a drumurilor, a închisorilor, a Carantinilor, a avuturilor Bisericeşti, a ţinerii unui trup de jandarmerie naţională şčl: Cu un cuvînt această adunare va urma a fi ca şi mai înainte şi după Pravilile cele temeinice ale pămîntului, păzitori dreptăţilor şi pricinuitori fericirii compatrioţilor săi. ART: 58-lea. Îndatoririle puse asupra obicinuitei obşteştii adunări prin articolile de mai sus pomenite nu vor putea la nicio întîmplare să împiedece stăpînitoarea putere dată Domnului după vechile întocmiri şi obiceiuri ale Ţării, şi care putere priveşte la păzirea bunei orînduieli şi la liniştea publicului. ART: 59-lea. Obicinuita obştească adunare nu va fi însărcinată de acum înainte şi cu cuvinţe judecătoreşti, fiindcă acestea pentru vremea viitoare se vor da asupra unui osebit Divan, sau asupra unei înalte Curţi pentru care se va vorbi în alt Cap al acestui Regulament. ART: 60-lea. Această adunare se va numi de acum înainte Obicinuită Obştească Adunare. Domnul este îndatorat să o strîngă pe fieşicare an la întîiu Dechemvrie în Bucureşti, fiindcă Contracturile Vămilor şi ocnelor se închee la întîiu Ianuarie şi că atunci trebue să se înceapă anul Finanţilor. Doă luni sunt hotărîte pentru şăderea în Bucureşti a fieşcăria Adunări ce se strînge pe an; dar Domnul va putea să prelungească acest soroc cînd va socoti cu cuviinţă şi daca se vor întîmpla neobicinuite împrejurări care negreşit cer o asemenea prelungire. Către aceasta el poate să o strîngă şi peste obicinuita vreme la întîmplare de foarte mari trebuinţe. [19] CAP AL TREILEA FINANŢA Întocmirea cîrmuirii finanţelor urmate pînă acum este atît de încurcată, privindu-se ori după mulţimea dăjdiilor, ori după chipul împărţirii şi strîngerii lor, sau după felurimea dărilor ce se lua din vînzarea husmeturilor, şi a rusumaturilor, în folosul unor dregători, şi a deosebitelor aşăzări publice, şi a multor obraze privilegiate prin Hrisoave şi alte ducumenturi domneşti; încît de multe ori s-au pricinuit într-acestea nu numai abuzuri şi nesuferite nedreptăţi, ci încă şi o simţitoare scădere la veniturile statului; Drept aceia Comitetul chemat fiind a aşeza temeiurile noului Regulament, care trebue să ocîrmuiască de acum înainte Prinţipatul Valahii, au socotit datorie să întrebuinţeze la alcătuirea Capului pentru finanţă rînduiala de mai jos: a.) Să strice şi să desputerniceze orice bir şi dajdie păgubitoare dajnicilor. b.) Să rînduiască neapăratele cheltueli ale statului pentru fieşcare an. v.) Să hotărască birurile, şi toate veniturile statului care se vor strînge de acum înainte, şi se vor rîndui a întîmpina cheltuelile anului. g.) Să aşeze regule hotărîtoare şi nestrămutate pentru Catagrafii, şi împărţirea birului şi a dăjdiilor. d.) Să hotărască rînduiala ce trebue să se păzească la strîngerea birului şi a celorlalte ramuri de venituri ale statului. e.) Să aşaze chipul cu care Casa Vistierii să-şi dea socoteala. j.) Să hotărască cu un chip lămurit drepturile şi datoriile reciproce între proprietar şi al său sătean. [20] CAP AL TREILEA SECŢIA I Desputerniciri, sau oborîri. ART: 61-lea. Se strică şi se desputernicează pentru tot dauna: I. Chipul împărţirii birului pe lude. II. Orînduelile breslaşilor, a ruptaşilor şi a cumpaniştilor, a cărora ducumenturi se vor socoti de acum înainte desputernicite şi neţinute în seamă. III. Toţii slujitorii carii subt feluri de numiri se află în slujba osebiţilor dregători; pentru că de acum înainte în locul acestora se vor aşeza pe la toate ramurile oblăduirii ordonanţe sau numire de Dorobanţi, şi pe lîngă judecători vor fi Aprozi. Dorobanţii a cărora cea mai multă parte vor fi călări, vor lua de la Stăpînire leafă după cum sau aşezat în Tabla supt litera A: şi vor fi îndatoraţi să-şi cumpere calul, să se îmbrace tot într-o uniformă, şi să se hrănească din punga lor, căci toate acestea sau socotit în leafa ce s-au hotărît pentru fieşcare după locuri. Satele îi vor alege dintre lăcuitorii lor, şi vor fi chezaşi pentru dînşii, iar Cinovnicii pe lîngă care se vor afla slujind, vor fi răspunzători pentru purtarea lor. Cu acest chip împlinindu-se trebuincioasa slujbă pe lîngă deosebitele dregătorii, nici un dregător Cinovnic nu va putea să ia de la treaba sa pe vreun om veri cine va fi la orice întîmplare, cu pricinuire ca să-l întrebuinţeze la slujbă. IV. Vama ce se lua pînă acum de la vînzările făcute înlăuntru în Ţară prin tîrguri, bîlciuri, oraşe, tîrguri şi sate. V. Rusumaturile, adecă dijmăritul, tutunăritul, vinăritul şi oeritul pămîntenilor. [21] VI. Dările ce se făceau pe seama Mînăstirilor, a spitalurilor, a orfanotrofii, a casii podurilor, şi a cişmelilor, precum şi ale cutii obştirilor. VII. Avaetul trecătoarei rămîtorilor peste hotar care se socotea ca un venit al Doamnei. VIII. Dajdia ce se socotea spre împlinirea plăţii preţului untului ce se da la cetatea Vidinului. IX. Poprirea de cîte două parale la leu de la toate lefile, precum şi răspunderea de cîte patru parale la leu pentru toate lucrurile vîndute prin mezat, adecă doă parale ce plătea vînzătorul Starostii de năguţători, şi două parale ce plătea cumpărătorul pe seama cutii de milostenie. X. Luările ce se făceau pe seama Armaşului şi a Zapciilor armăşii de la toate vătăşiile Ţiganilor statului, şi pentru catîrii lor. XI. Amîndouă Isprăvnicaturile de streini, şi vătăşiile de plaiuri. XII. Căminăritul, fumăritul, gărdurăritul, săpunăritul, grosăritul, arabagilîcul, şi tot felul de altă luare, şi avaeturi ce să lua pe seama a feluri de slujbaşi. XIII. Vorniciile de pripasuri, adecă gloabele ce să luau pînă acum pentru vitele ce să găseau prin bucatele plugarilor, fiindcă acest fel de învinovăţiri să vor judeca de acum înainte de către judecătoria împăciuitoare a fieşcăruia sat, care vor despăgubi pe păgubaşi pentru pagubile ce li s-au pricinuit. XIV. Milile de vinărit hărăzite la feluri de aşezări publice şi obraze; avaeturile întocmite pe seama dregătorilor din vinărit, dijmărit, oerit, şi din ocne şi vămi; hărăzirile urmate din veniturile Mînăstirilor, cu un cuvînt tot felul de dare, dajdie sau bir ce s-au urmat pînă acum supt veri ce numire, şi care nu se coprinde într-acest Regulament, precum şi orice obiceiu şi ducument care priveşte la unile ca acestea, se vor socoti desputernicite şi neţinute în seamă. ART: 62-lea. Cheltuelile satelor pentru popasurile Ispravnicilor, a Zapciilor, a slujitorilor, a polcovnicilor, a căpitanilor, a trimişilor stăpînirii, şi de orice alt trecător şi slujbaş, cu un cuvînt toate cheltuelile satelor, afară din cele ce anume să coprind în articolul 105: se strică şi se desputernicează. [22] ART: 63-lea. Cheltuelile satelor se înmulţeau mai cu deosebire întru creştere nemăsurată prin orîndueli de salahori, de materialuri, şi de transporturi, prin facerea podurilor şi feluri de alte clădiri, precum ale poştilor şi altele, acest obiceiu era vecinic izvor de abuzuri şi pricina dărăpănării satelor. I. Din partea Stăpînirii carea era silită să împovăreze, cu acest fel de orîndueli judeţile, plăşile sau satele, care să afla cu apropiere de locurile unde cerea trebuinţă, sau pe cei ce aveau materialurile trebuincioase, şi sarcina care putea a fi nesimţitoare, împărţindu-să deopotrivă pe toată Ţara, se făcea împovărîtoare pe un puţin număr de sate. II. Din partea unora din slujbaşii carii găseau printr-acestea mulţime de mijloace de a scoate bani, şi a săvîrşi nemărginite răpiri. III. Pentru că fieşcare sat cisluindu-se pentru plata salahorilor, a transporturilor, a materialurilor, sau alte dări ce li să cerea, fruntaşii satelor hotărau preţurile după a lor voinţă ca să ia o parte pe seama lor, şi printr-o cislă nedreaptă făcută numai de dînşii împovăra pe cei mai săraci cu toată greutatea. Spre a înceta dar acest fel de urmări întru adevăr derăpănătoare, care aduc neorînduială întru vecinicie, şi seacă izvorul fericirii obşteşti, orice fel de sarcină şi cerere în natură, subt verice numire va fi, se strică şi se desputernicează pentru totdauna. La toate întîmplările ecstraordinare ce s evor judeca de către obşteasca adunare că sunt de neapărată trebuinţă pentru folosul obştii, Stăpînirea după ce le va întări, va îngriji a se săvîrşi prin dare de mezat cu preţuri mai jos. Întîmplîndu-se să nu se găsească voitori de asemenea însărcinări, Stăpînirea să va însărcina însuşi cu săvîrşirea, orînduind Comisari pentru aceasta, şi cheltuelile se vor întîmpina din banii Casii rezervi orînduiţi pentru acest fel de cheltueli. Cînd însă nu să vor ajunge aceşti bani, sau că se vor fi cheltuit în alte trebuinţe, atunci după primirea de voe de la amîndouă Curţile, se va împărţi suma trebuincioasă a banilor pe toţi dajnicii după analogia tacsii ce sunt orînduiţi a plăti. Cît pentru dregerea şi facerea drumurilor celor mari, Domnul dinpreună *[23] cu obicinuita obştească adunare luînd drept temeiu preţul ce s-au urmat în trecuţi trei ani, va hotărî plata Zilii de lucru şi a chiri carălor, şi cu această plată se vor chiema să lucreze satele de judeţul acela unde trebue să se facă acele drumuri, şi de la care ele vor dobîndi cel mai mare folos. ART: 64-lea. După hotărîrea coprinsă în Instrucţiile ce slujăsc de temeiu la acest Comitet, toţi scutelnicii şi posluşnicii fără nici o osebire se vor strica pentru totdauna, şi să vor aşăza în rîndul dajnicilor. Domnii nu vor putea mai avea putere de a da de acum înainte scutelnici veri căruia măcar, asemenea nu vor putea să scoaţă, sau să sloboază a se scoate din rîndul dajnicilor vreun om pentru slujba Boerilor, sau a altor particulari; vor fi răspunzători pentru orice faptă împotriva aceştii hotărîri. Legiuirea ce s-au făcut la leat 1746, cu iscăliturile clirosului Bisericesc şi a Boerilor, şi cu întărirea Domnului Constantin Nicolae Mavrocordat, pentru desrobirea ţăranilor rumîni, rămîne şi va rămînea nestrămutată întru toată coprinderea ei. Hrisoavele date de către Stăpînire la multe familii ca o răsplătire a slujbelor lor sau subt alte numiri, şi care le da drepturi de a lua vamă pe moşiile lor, sau pe a altora, se desputernicează pentru totdauna. Spre îndestularea a tuturor acestor mai sus pomenite privilegiuri cu care să folosea nobleţa de este o vreme nepomenită, drepturile proprietarilor de moşii, şi statornicite prin articolele 141. 142. 144. şi 145. Acestui Regulament, sunt chezăşuite în veci împotriva veri ce bîntuiri şi călcări. SECŢIA II Cheltuelile statului. ART: 65-lea. Cheltuelile statului pe fieşcare an se întocmesc după chipul de mai jos: 1-iu. Banii ce se plătesc pre înaltei Porţi la sfîrşitul fieşcăruia an subt numire de Gezie, Idie şi Richeabie. .................................................................................................... 439,500. lei. [24] suma dinapoi. ....................................................................................................439,500. 2-lea. Lista civilă a Domnului, adecă banii ce i să dau pe an pentru toate cheltuelile postului de Domn, a familii sale şi a toatei curţii sale, nemaiputînd Domnul de acum înainte să ia pe seamă-i vreo ramură de venituri nici să ceară de la nimenea vreo dare în bani sau în natură subt niciun fel de numire va fi ........................................................................1,200,000. Această sumă alcătuitoare de lista civilă a Domnului i să va număra în cîte a patra parte după acelaşi chip precum se vor strînge şi dăjdiile. 3-lea. Lefile tutulor dregătorilor şi slujbaşilor, precum şi a Capu-Chehaelii Ţarigradului, şi a Canţelarii ce urmează să aibă, coprinzîndu-se şi toate cheltuelile acestor din urmă, şi lefile Dorobabanţilor după alăturatul stat subt litera A. - 3,977,820. Pe leat 1832. se va adăuga alţi lei 563, 920. spre a se face toată suma lefilor pînă la cei 4,500 000, protimisindu-se adăogirile la tribunaluri, şi partea Administrativă, şi în sfîrşit Prinţipul unit cu obicinuita obşteasca adunare va face adăugire la lefile civililor, precum şi a Militarilor, cînd îl va slobozi înălţarea veniturilor ce va urma din vînzarea otcupurilor Ţării fără însă de a să sărăci casa Rezervii, pentru care se vorbeşte mai jos căci aceasta este de mare trebuinţă întru Administraţia Prinţipatului. 4-lea. Ţinerea unui trup de jandarmerie după Tabla ce s-au alăturat lîngă Capul IX: pentru jandarmerie.....................................................................................................2,500 000. 5-lea. Ţinerea Poştilor. ...................................................................................947,418. 6-lea. Cheltuiala Poştii care se plăteşte celui însărcinat cu Poştile pentru deosebitele trimiteri ce face Stăpînirea..........................................................................................100, 000. 7-lea. Ţinerea Carantinilor care se vor aşăza pe marginea d-a stînga a Dunării, după Tabla ce s-au alăturat lîngă Capul pentru Carantine....................................................600,000. 8-lea. Ţinerea în bună stare a podurilor şi a drumurilor celor mari din Prinţipat.........................................................................................................................200,000. Se vor întîmpina pe fieşcare an întîmplările cele mai grabnice *[25] după mijloacele ce vor rămînea în putinţa statului................................................................................9,964,738. suma dinapoi. 9-lea. Suma hotărîtă spre plata datorii ce au făcut statul pentru aşternerea cu piatră a celor patru mari drumuri din Bucureşti şi ţinerea lor în bună stare...............................147, 710. 10-lea. Dregerea temniţilor din Bucureşti şi Craiova, şi ţinerea în cea mai prin putinţă, bună stare a vinovaţilor. ..................................................................................................70,000. Această sumă să va întrebuinţa pe fieşcare an după temeiurile Regulamentului alcătuit de Comisia ce s-au numit într-adins pentru această pricină. 11-lea. Lemnele de foc pentru deosebitele Canţălarii şi toate judecătorile...........60,000. 12-lea. Ţinerea a două Seminarii adecă 90 mii lei pentru cel din Bucureşti, şi 60 mii pentru cel din Craiova. ...................................................................................................150,000. 13-lea. Ţinerea Şcoalelor publice în capitală, şi în celelalte oraşe ale Prinţipatului, a Tipografii, a Biblioticii...................................................................................................350,000. 14-lea. Trebuincioasele cheltueli pentru trimiterea curierilor, şi altor într-adins trimişi pentru trebuinţa statului atît înlăuntru cît şi pe afară......................................................50,000. 15-lea. Suma hotărîtă pentru pensii, şi pentru despăgubirea celor ce au acum scutelnici după rangul fieşcăria....................................................................................................1,500,000. O parte dintr-această sumă să va da acum subt numire de despăgubire tutulor celor ce au dreptate a avea oarecare număr de scutelnici după rangurile cu care sunt aşăzaţi astăzi în Arhondologie, să va plăti fieşcăruia dintr-înşii în viaţa lor cîte 60 lei, de scutelnic, plata să va face pe fieşice trei luni. Văduva va urma a lua banii ce i să cuvine pentru jumătate din suma scutelnicilor ce avea bărbată-său după rangul său, şi după cum să obicinuia pînă acum. Ceilaltă parte se va da la feluri de pensii pentru văduve şi alte obraze întrebuinţate întocmai după temeiurile ce sunt aşăzate în anecsul ce priveşte la această pricină. No: 1. ...........................................................................................................12,292,448. IV. [26] suma dinapoi. .........................................................................................12,292,448. Sumele ce vor rămînea din încetarea pensiilor ce să dau în viaţă, şi subt numire de despăgubire pentru cei ce au acum scutelnici, vor adăoga pe fieşcare an suma banilor ai casii pensiilor, şi cînd vor înceta cu totul acele pensii, atunci toată suma de lei 1,500,000 va rămînea pentru totdauna venit al casii pensiilor. De aceea să va urma treptelniceşte după coprinderea anecsului de mai sus zis subt No: I, pentru rîndul pensiilor ce sunt a să da, şi pentru dreptăţile fieşcăruia pensionar, după numărul anilor slujbei, dregătoriile întru care s-au aflat slujind, şi după chipul cel cinstit cu care să va fi purtat. 16-lea. Mili ce se împart pe la săraci la zile mari ale anului după un vechiu obiceiu care totdauna s-au păzit................................................................................................50,000 17-lea. Cheltuiala tuturor cerşătorilor carii se vor aşăza la un loc....................50,000 18-lea. Orfanotrofia din poliţia Bucureşti.........................................................100,000 19-lea. Pentru ţinerea a trei spitaluri, unul în Capitală, altul în oraşul Craiovii, şi cel de-al treilea într-un oraş ce să va afla în mijlocul Valahii mari.....................................150,000 20-lea. Vreo cîteva mili ce să dau la Biserici şi Schituri sărace şi fără ajutor, după vechiul obiceiu................................................................................................................10,000 21-lea. Casa Rezervii precum s-a întocmit......................................................1,666,552 Acest prisos se va putea întrebuinţa pe tot anul întrebuinţe neapărate ale statului şi care vor fi cunoscute de o folosinţă publică, precum la întocmirea unei bună naţionale şi la a sa treptelnică creştere sau sau la cumpărătoare de moşii, care s-ar face proprietate a Statului. Tot dintr-această casă de Rezervă se va lua şi suma ce va fi Prinţipatul în îndatorire să plătească pe tot anul către prea înalta Poartă, în chip de compensaţie, pentru întreagă şi săvîrşită părăsire ce ce au făcut Poarta despre orice dare în natură şi orice felurime de angara puse pe Ţară. Tot dintr-această casă se va plăti şi cheltuiala şăderii De............14,319,000 suma dinapoi...........................................................................................................14,319,000 putaţilor*[27] ce se vor chiema pe tot anul a se afla la chibzuirile obicinuitei obşteştii adunări pe cîtă vreme vor zăbovi în Capitală, şi cîte lei una mie pe lună fieşcare. Sau 454,571 27/63 galbeni împărăteşti sau olandezi socotiţi cîte 14 sfanţihi unul sau lei 31 şi jumătate, luîndu-se acest preţ de acum al galbenilor şi al sfanţihilor drept temeiu nestrămutat al cursului monedelor pentru toate daraverile ce urmează întru cea dinlăuntru ţirculaţie a Valahii după întrînseca preţuire ce va avea fieşcare preţuire de monedă........14, 319,000 ART: 66-lea. Aceste cheltuieli orînduite după un chip hotărîtor vor sluji drept temeiu neclintit şi statornic pentru întocmirea dăjdiilor şi altor venituri ale Prinţipatului hotărîte spre împlinirea a toatei sumi, şi neputîndu-se întrebuinţa la alte cheltuieli decît la cele ce sunt însemnate la acest Regulament. SECŢIA III. Ramuri de veniturile statului. ART: 67-lea. Veniturile statului şi dăjdiile întocmite prin acest Regulamant, preţuite după socotinţă cît se poate mai aproape de adevăr întru această alăturată Tablă subt litera B. sunt cele următoare: I. O dajdie personală, sau dajdie pe cap ştab şi asemănată asupra tutulor familiilor fără osebire cîte se găsesc în pămîntul Valahii, coprinzîndu-se în orînduiala plugarilor şi a muncitorilor, precum şi asupra tutulor lăcuitorilor în oraşe şi tîrguri care vor unelti vreun meşteşug, meserie sau industrie, carii nu vor avea vreun drept de apărare de dajdie şi nu vor plăti dare pentru Patentă. Această capitaţie este hotărîtă cu neschimbare cîte lei trei-zeci pe an pentru fieşcare familie. IV 2. [28] II. Capitaţia asupra Ţiganilor statului hotărîtă cîte lei 50 pentru aurari şi cîte lei 30 pentru toţi ceilalţi, fără osebire. III. Dajdia pe orînduiala Mazîlilor hotărîtă cîte lei 45 pe an pentru fieşcare. IV. Dare pentru Patentă care se va împlini de la toţi Neguţătorii şi meşterii sălăşluitori prin oraşe şi tîrguri împărţiţi pe corporaţii, şi trebuind a avea negrşit ceruta Patentă ca să fie alăturaţi la o asemenea corporaţie şi să aibă drept de a unelti negoţătorie cu de-amăruntul să ţie prăvălie de vînzare sau meşteşug şcl: Darea pentru Patentă, plătindu-se o dată, acela ce o va plăti nu mai este supus la dajdia capitaţii hotărîtă prin cele mai sus paragrafuri I. II. şi III. Cît pentru cisluirea şi împlinirea aceştii dări pentru patentă se va urma după coprinderea articolului 90. Se osebesc dintr-această dare Ţigaţii Mănîstireşti şi ai altor obraze particulare. Fiindcă după Tractatul din Andrianopul, prinţipatul în curgere de doi ani nu are să răspunză dajdia ce să îndatorează să dea către Poarta Otomanicească, Drept aceea dăjdiile întocmite prin Paragraful I. II. III. şi IV. Ale acestui Regulament, se vor scădea cu a cincea parte în curgerea aceştii vremi de doi ani socotindu-se din ziua în care va înceta ocupaţie şi întru care se va înscăuna Domnul. V. Oeritul şi vinăritul streinilor pentru dobitoacele cu care vin de le păşunează în Valahia împlinindu-se în puterea aşăzămînturilor ce sunt pentru aceasta. VI. Partea din veniturile averilor nemişcătoare ale Mitropoliei a Episcopiilor şi a tutulor Mănîstirilor fără osebire după temeiurile ce se vor hotărî de către Comisia ce s-a numit pentru aceasta întocmai după articolul 363, Cap VIII. VII. Darea pentru diplome atingătoare de feluri de înălţări în trepte. VIII. Vînzarea prin contract a ocnelor. IX. Vînzarea prin contract sau ocîrmuirea Vămilor. X. Plata pentru scoaterea peste hotar a boilor şi a vacilor. XI. Veniturile Brăilii, a Giurgiului şi a Turnului, din pescării, din ponosirea Corăbiilor şcl: [29] XII. Domenurile statului după ce se vor întocmi după Articolul 131. ART: 68-lea. Toate veniturile Prinţipatului de acum înainte atît întru a lor împlinire cît şi pentru darea de a lor socoteală se vor sili întro obştească adunare de primiri şi se vor da în casa Vistieriei, de unde se va îngriji îndestularea a tutulor trebuinţelor; cît şi pentru felurimea veniturilor alăturate la magistraturi pentru întîmpinarea trebuincioaselor cheltueli în fieşcare oraş şi tîrg, acestea s-au închipuit în anecsul No: 2, carele întocmeşte temeiurile după care trebue să se ocîrmuiască fieşcare obşte şi regulează atît chipul împlinirii cît şi ocîrmuirea veniturilor obşteşti. SECŢIA IV. Chipul Catagrafiilor şi a împărţirii dăjdiilor şi altor dări. ART: 69-lea. La o vreme o rînduită a anului care se va hotărî de către obşteasca adunare, Ministrul trebilor dinlăuntru va publica ca fieşcare proprietar sau al său îngrijitor să întocmească foae de toate familiile ce se vor afla lăcuind pe a sa moşie asemănîndu-se regulilor ce se vor prescrie în această pricină se vor osebi numai văduvile şi uncheaşii, ori cei ce vor avea vreo patimă grea şi veche, carea le-ar rîdica toate mijloacele de a mai putea să muncească, şi numele acestora se vor înscrie în osebite foi. La această lucrare proprietarul va avea împreună pe Preotul satului şi şase lăcuitori dajnici, aleşi întru dînşii din tot satul. În curgere de două luni, socotindu-se din ziua publicaţiilor ce se vor da, fieşcare proprietar sau al său îngrijitor este dator să trimiţă la ocîrmuirea judeţului Catagrafia satului său în două foi; iar ocîrmuirea judeţului una dintr-acestea va trimite la depertamentul trebilor dinlăuntru şi pe ceilaltă o va ţinea acolo spre a putea fieşcare a o cerceta şi a-şi face băgările sale de seamă. Aceste Catagrafii trebuia a fi iscălite de toţi ce pravilniceşte sunt chemaţi a se împărtăşi întru a lor lucrare. [30] ART: 70-lea. După aceasta, Stăpînirea va orîndui pentru fieşcare judeţ cîte un Boier cunoscut de vrednic şi care nu va avea a sa moşie întru acel judeţ. Acest Boier împreună cu ocîrmuitorul judeţului şi deputatul tot aceluiaşi judeţ, după ce va face Catagrafia tutulor plugarilor şi a muncitorilor ce se vor afla sălăşluind prin oraşile coprinse într-acel judeţ, apoi se vor preumbla în fieşecare sat ca să cerceteze şi să adevereze celelalte catagrafii de s-au făcut după orînduiala cerută. Această Comisie după ce va cerceta pe lăcuitorii fieşcăruia sat, şi după ce va lua în faţa locului toate ştiinţele trebuincioase, va face două Table pe care le va iscăli, şi le va da a se iscăli şi de către toţi cei ce vor fi fost părtaşi la lucrarea Catagrafiei de mai nainte. Întîmplîndu-se ca vreunul dintr-aceştia după urmă sau din chiar mădulările Comisii să nu voiască a iscăli, va fi dator să-şi dea cuvîntul în scris din josul Tablelor, din care una numaidecît se va da satului şi ceilaltă se va păstra la Comisie. Această Comisie, în soroc de patru luni săvîrşindu-şi preumblarea sa va împreuna toate Tablele într-o Condică numai împărţită pe plăşi. Şi va da-o marelui Dvornic, Ministru trebilor dinlăuntru. Obrazele ce se vor împărtăşi întru lucrarea şi închipuirea Tablelor Catagrafiei, vor fi răspunzători de orice urmare împotriva adevărului. ART: 71-lea. Se vor înscrie tot într-aceste Catastişe de Ctagrafie toţi plugarii şi muncitorii streini şi aşăzaţi în Valahia, cari după a lor aşezare nu pot a mai fi cunoscuţi de streini de orice lege şi neam vor fi măcar, afară numai din mocanii streini cari viind toamna din Ţara Nemţească împuterniciţi cu regiile lor, spre a-şi păşuna dobitoacele în pămîntul Valahii, se întorc primăvara înapoi în ţara lor. ART: 72-lea. Asemenea se vor coprinde într-aceste Catastişe şi toţi răspopii şi răsdiaconii popriţi din slujbă bisericească pentru a doilea însurare şi care plătesc dajdie ca şi ceilalţi birnici după obiceiul ce urmează. Lăsîndu-să în slujbă fieşcăria Biserici de sat cîte un ţîrcovnic, cîţi alţi ţîrcovnici se vor mai găsi al cărora număr s-a înmulţit fără măsură se vor înscrie asemenea înnnumărul birnicilor. ART: 73-lea. Preoţii şi diaconii după toate cuviinţele moralului creştinesc vor [31] fi apăraţi de orice dajdie, pentru care şi numele acestora nu se vor coprinde în catastişile Catagrafiei. Însă va trebui ca a lor hirotonie să se mărginească numai într-un număr neapărat întru slujba bisericească. Spre a se depărta toate abuzurile cîte s-au urmat întru această pricină, de acum înainte nimenea ne se va putea hirotonisi Preot sau Diacon, fără de a se face mai întîiu cerere pentru aceasta către marele Logofăt al pricinilor Bisericeşti şi fără slobozenie din partea Domnului, dată după ce se vor lua toate încredinţările trebuinţei întocmai după vechile întocmiri şi numai pentru aceia care vor fi făcut după orînduială cursul învăţăturilor în Seminarele ce au să se aşaze. ART: 74-lea. Ministru trebilor dinlăuntru va îngriji ca această Ctagrafie să se facă cu toată scumpătatea şi buna orînduială întocmai după întocmirile acestui Regulament, şi după ce le va cerceta cu o pătrunzătoare băgare de seamă, catagrafia fieşecăruia judeţ în parte se va împreuna la un loc din început pînă în sfîrşit cu numeraţia foilor şi se va iscăli denumitul. Pe urmă împreunîndu-se toate în hotărîtul soroc le va da marelui Vistier care se îndatorează a pregăti izvodul veniturilor şi a-l face cunoscut, cu toate hîrtiile, obşteştii Adunări. ART:75-lea. Capitaţia ce trebue să plătească fără osebire orice familie plugari şi muncitori este hotărîtă fără de schimbare cîte lei 30 pe an fără a putea vreodată nici Domnul nici obşteasca adunare să adauge sau să scază hotărîtul preţ al aceştii capitaţii pentru orice pricină va fi. Într-acestaşi chip orice dajdie asupra vericăria averi şi industrii a ţăranilor, precum şi orice închipuire de cislă încetează cu totul fără a putea să se mai întocmească, pentru că o tristă şi îndelungată cercare a dovedit pre cît această sistemă era păgubitoare adevăratelor isvoară a fericirii publicului, adecă a muncii pămîntului şi a industrii din pricina multora abuzuri ce se întîmpla. ART: 76-lea. Obşteasca adunare luînd în cunoştiinţă aceste catagrafii şi totalul dajdiilor atingătoare de fieşcare sat după numărul familiilor ce-l vor sălăşlui, va dovedi toată scumpătatea aceştii lucrări ce prin raport va supune la cunoştiinţa Domnului Tablele coprinzătoare de toată suma dajdiilor *[32] fieşcăruia judeţ împărţit pe plăşi şi pe sate, după care copie iscălită de toate mădulările obşteştii Adunări se va depune în Arhivele sale: iar Domnul după ce va întări, va porunci Vistierului punerea în lucrare. ART: 77-lea. Vistierul va orîndui să se facă pentru fieşecare sat foi, în care să se înscrie numele de toate familiile dajnicilor ce vor fi plugari şi muncitori, precum şi plata de lei 30 ce fieşcare nume dintr-acestea trebue să plătească. Aceste foi asemănate ca coprinderea condiţiilor de dajdii ce se vor trimite de către ocîrmuitorii judeţelor vor fi încredinţate cu pecetea Domnului şi se vor împărţi prin sate, tîrguri şi mahalale din oraş. ART: 78-lea. Totalul dajdiilor fieşcăruia sat hotărîndu-se într-acest chip, Vistieria pînă la nuoa catagrafie nu va primi nicio scădere de împlinirea birului, şi toţi lăcuitorii acelor sate vor fi răspunzători unul pentru altul. Nicio adăugire nu se va putea face în curgere de şapte ani; numai la vreo întîmplare de vreo neobicinuisă moarte ce se va ivi la vreun sat din pricina vreunei Epidemii, atunci Vistieria primind porunca Domnului în scris va da la acel sat aşezămînt de dajdie asemănat cu numărul birnicilor morţi, şi care va fi în socoteala ce s-a orînduit la casa revizii. Acest fel de aşezămînturi cu toate împrejurările lor se vor supune pe urmă la cunoştiinţa obşteştii adunări. ART: 79-lea. Catagrafiile se vor face la fieşcare şapte ani după aceste regule întocmite şi la fieşcare înnoire de Catagrafie, obşteasca adunare va urma cu scumpătate tot aceeaşi închipuire mai sus arătată pentru împărţirea dăjdii fieşcăruia sat. ART: 80-lea. Tot aceste Comisii ce sunt orînduite pentru fieşcare judeţ se vor îndeletnici deodată şi întru facerea Catagrafiei stărilor privilegiate; adecă a Neamurilor, Postelnicilor, şi Mazîlilor, care se îndatorează să aibă aceste numiri, precum şi orice alt ducument întemeitor de ale lor pivilegiuri: săvîrşîndu-se şi Ctagrafia acestora, toate numele privilegiaţilor se vor înscrie fără loc lăsat, fără nicio răsătură într-o Condică şnuruită şi însemnată de Vistierie şi încredinţată cu pecetia Domnului. După aceasta [33] totalul numărului feţilor ce se vor coprinde în fieşcare dintr-aceste trei orînduieli se va cinui, scriindu-se cinul şi în slove, şi se va întări cu iscălitura Domnului. ART: 81-lea. Drepturile Neamurilor cuviindu-se numai celor ce coboară a lor neamuri din strămoşi din familii nobile, vor avea aceleaşi căderi ce are şi nobleţea. Prin Vistierie nu se va putea slobozi de acum înainte niciun ducument de neamuri, dar va alcătui Vistierul Catastih celor ce vor dovedi al lor început prin destoinice ducumenturi, şi-l va supune obşteştii adunări, care după ce va cerceta căderile fieşcăruia, va face al său raport către Domn. Printrt-acest mijloc numele celor din nou aşăzaţi la Neamuri de vor fi, se vor înscrie la Condică în urma celorlalţi şi se vor întări prin iscălitura Domnului. Raporturile obşteştii adunări se vor păstra şi se vor alătura în Condica privilegiaţilor ca să se adevereze în toată vremea cercetarea ce se va fi făcut pentru căderile tutulor celor înscrişi într-această Condică. ART: 82-lea. Postelnicei alcătuind cea din urmă ramură a nobilimei, vor avea tot aceleaşi drepturi ca şi nobili, şi fiindcă după vechiul obiceiu nu putea să între la orînduiala Postelniceilor, decît numai cei ce împlinea slujbă de Postelnicel pe lîngă Domn; Drept aceea acest obiceiu se va păzi de acum înainte cu toată întregimea. ART: 83-lea. Dreptul de Manzîli se cuvine numai la cei ce se coboară din Mazîli şi la oameni care vor fi dobîndit o creştere mai osebită, sau vor fi făcut vreo alujbă aflîndu-se orînduiţi prin judeţe şi prin Canţelarii, ducumenturile Manzîlilor precum şi ale Neamurilor vor înceta de a se schimba la fieşcare înscăunare de Domn, şi fieştecare dintre aceştia va avea la mînă cîte un ducument în parte. Suma răspunderii de peste an a fieştecăruia Manzîl fără osebire este lei 45; li se vor păzi însă privilegiurile de nobilitate mică. ART: 84-lea. Asupra tutulor corporaţiilor de neguţători şi meşteri, şi altor trepte cu meserie cîte se vor afla prin oraşe şi tîrguri, se vor aşeza Starosti; adecă fieştecare corporaţie din oraşul Bucureşti la fieştecare doi ani va alege dintre ai săi un Staroste; Asemenea se va urma şi prin celelalte oraşe şi tîrguri: cu osebire însă de a fi numai doi Starosti, [34] unul ales de către toţi neguţătorii, şi celalalt de către toate corporaţiile meşterilor din fieşcare oraş şi tîrg. ART: 85-lea. La vremea hotărîtă pentru Catagrafiile satelor, se va face asemenea îndeletnicire şi cu catagrafia corporaţiilor din oraşe şi tîrguri care se va lucra după chipul următor. În oraşul Bucureşti fieşecare Staroste împreună cu patru inşi aleşi de a sa corporaţie dintre ei, va face catastih de toate prăvăliile de vînzare şi de meşteşug, înscriindu-le la al lor clas, întocmai după temeiurile întocmite la Articolul 90. şi însemnînd tot de odată şi numărul oamenilor întrebuinţaţi în fieşcare dintr-aceste prăvălii. Pentru meşteşugurile ce se lucrează fără prăvălie precum zidarii, şi dulgherii şi alţii, se vor deosebi numai în directori de lucru (calfe) şi meşteri. Lucrarea catagrafiei pentru fieşcare corporaţie săvîrşindu-se într-acest chip, se vor face îndoite catastişe, din care unul se va depune la depertamentul trebilor dinlăuntru, şi altul se va păstra la stărostie unde fieşcare va putea să-l vază spre a sa povăţuire. ART: 86-lea. Pentru ceea ce priveşte la corporaţiile sălăşluite prin oraşe şi tîrguri ale judeţilor, starostii amîndoi, unul al neguţătorilor şi altul al meşterilor, vor urma pe rînd facerea catastişilor catagrafiei pentru fieştecare corporaţie în parte; vor avea împreună lucrător cîte un celen în fieştecare dintr-aceste corporaţii şi se vor asemăna întru toate cu cele ce s-au hotărît pentru oraşul Bucureşti. ART: 87-lea. Toate aceste catastişe, săvîrşindu-se odată, se vor iscăli de toate obrazele ce vor avea împărtăşire la a lor lucrare şi se vor afla trimise la depertamentul trebilor dinlăuntru în soroc de două luni, socotindu-se din ziua publicării. ART: 88-lea. După aceasta Stăpînirea, pentru oraşul Bucureşti va numi un Boier din cele dintîiu ranguri, care împreună cu Aga va proceda întru adeverirea acestor catastişe. Acelea ce se vor cunoaşte alcătuite cu totă putincioasa treptate, se vor iscăli numai de mădularii aceştii comisii; iar la cele ce prin jăluiri făcute vor dovedi trebuinţa de a se face vreo îndreptare, se vor face cuviincioasele îndreptări. [35] Aceste Table se vor iscăli îndoite de către mădularele Comisiei, şi de către cei ce vor fi lucrat la cea întîiu alcătuire a catastişilor, daca vreun mădular nu va voi să-şi pue iscălitura, se va îndatora să-şi dea cuvîntul prin a sa iscălitură din josul Tablelor. Dintr-aceste Table, una se va da numai decît la Starostea fieşcăria corporaţii; ceilaltă se va păstra de către Comisie, ca în soroc de două luni socotit din ziua orînduirei sale săvîrşindu-şi toată lucrarea, să unească toate aceste Table într-o Condică numai, şi să o dea la depertamentul trebilor dinlăuntru. ART: 89-lea. Comisiile orînduite pentru Catagrafiile fieşcăruia judeţ vor urma şi întru cercetarea şi adeverirea catagrafiilor de corporaţie ce se vor afla sălăşluind prin oraşele şi tîrgurile judeţelor. Aceste Comisii întru celelalte toate se vor asemăna cu toată întregimea la ceea ce s-a hotărît la Articolul de sus pentru oraşul Bucureştilor. Tablele aceştii Ctagrafii se vor arăta la obşteasca Adunare şi vor sluji la darea pentru Patenta ce are a se împlini. ART: 90-lea. Orice meşter, daca nu va fi din vreo clasă din cele apărate de dajdie, va plăti pe an o dare pentru Patentă şi numai în puterea aceştii Patente se va folosi de toate drepturile unui meşter şi va putea să uneltească slobod a sa meserie peste toată întinderea Prinţipatului. Patentele meşterilor se vor împărţi în două clasuri: cea dintîiu se va hotărî cîte lei noă- zeci şi cea de a doilea cîte lei cinci-zeci. Maşterii cei mari vor plăti Patenta de întîia stare, şi meşterii cei obicinuiţi cea de a doua stare. Să osebesc dintr-această plată ucenicii numiţilor, cari vor plăti numai capitaţia de vor fi încă ajunşi la pravilnică vîrstă. Orice neguţător fără osebire, daca nu va fi din vreo clasă din cele nedajnice, va plăti peste tot anul o dare pentru Patentă şi numai în puterea aceştii Patente va putea să se neguţătorească. Neguţătorii se vor împărţi în trei stări: cea dintîiu va fi alcătuită de acei neguţători ce ar avea dreptul să se neguţătorească cu aridicata şi cu amăruntul în ţară şi afară din ţară, Aceştia vir plăti o dare cîte lei două sute patru-zeci pe an. V 2. [36] Cea de a doilea va fi alcătuită de neguţători ce au drept să se neguţătorească cu aridicata şi cu amăruntul numai în ţară. Aceştia vor plăti darea pentru Patentă cîte lei una sută doă-zeci pe an. Cea de a treilea va fi alcătuită de neguţătorii ce au dreptul să ţie prăvălii prin oraşe şi să se neguţătorească cu amăruntul. Aceştia vor plăti darea pentru Patentă cîte lei şaizeci pe an. Se osebesc din darea pentru Patentă şi se supun numai la datoriile capitaţii slugile din prăvălii alăturaţi pe lîngă neguţători. Este poprit ţiitorilor acestor patente să împuterniceze cu drepturile lor şi pe alţii; pentru că dreptul Patentii este dat numai pe obrazele celor ce le au. Cîrmuirile locului sunt însărcinate să izgonească pe cei ce vor rău întrebuinţa a lor Patentă, dînd sau călcînd drepturile ce fieşcare dintr-însele dau sau neguţătorului sau meşterului ce va fi plătit o dată tacsa sa. ART: 91-lea. După aşezămînturile ce are Poarta cu feluri de puteri, nu se vor osebi dintr-această dare pentru Patentă, decît numai acei sudiţi streini cari îşi vor face negoţul cu ardicata. Dar nu s-ar cuveni să se depărteze streinii de a avea dreptul să se neguţătorească cu amăruntul, daca adresîndu-se către Stăpînire ca să li să dea acest drept, se vor înscrie în catastişele patentarilor: atunci numai asemănaţi pentru a lor industrie cu neguţătorii şi meşterii pămînteni, vor trebui să se supue la toate întocmirile cîte stăpînirea va fi în trebuinţă să primească pentru negoţul ce se face cu amăruntul şi pentru uneltirea a veri-căria meserii. La judecăţile ce vor avea patentarii se vor ocroti după dreptate de Pravilă pe cît se vor găsi stînd în sfera drepturilor lor după patentele ce vor avea la mînă; adecă pe cît se vor dovedi că nu au ieşit din hotarăle comerciului prescrise în patentele ce vor purta. ART: 92-lea. Orice alt lăcuitor de oraşe şi tîrguri ale Prinţipatului care nu va plăti nici una din patentele mai sus pomenite, va fi dator să plătească capitaţia de lei 30 pe an şi va dobîndi acele drepturi ce sunt date plugarilor şi muncitorilor. [37] Meşterii vor dobîndi toate drepturile alăturate la ale lor clasuri precum şi cei după lîngă dînşii lucrători, plătind o dată darea pentru Patentă şi cele de peste an răspunderi ale obştirii lor; le vor rămînea şi prăvăliile apărate de orice fel de însărcinare. Fieşcare corporaţie va avea voe să ţie cîte un semn în chip de steag, care va închipui icoana sfîntului Patronului său. Acest semn va sta în păstrare în Biserica poporului Starostii. Corporaţia se va sluji cu aceasta în proţesii publice, precum şi la întîmplări particulare ale corporaţii, adecă: la înălţarea a vreunui dintr-înşii în treaptă de meşteri, la nuntiri, la îngropări de an lor şčl: Clasurile neguţătorilor vor dobîndi mai întinse şi asemănate cu folosinţele ce aduc şi aceşti neguţători statului şi soţietăţii. Adecă: a) Neguţătorii sunt apăraţi de orice havalea din partea statului, atît pentru dînşii cît şi pentru ai lor slujbaşi; plătind o dată darea pentru Patentă, precum şi cele de peste an orăşeneşti răspunderi, nu se vor putea pune niciodata vreun fel de însărcinare pe ale lor magazii sau prăvălii, afară numai din vreo osebită Pravilă cercetată şi propoveduită în formele cerute. b) Prigonirile de socoteli ce vor urma între dînşii se vor putea cerceta de mădulările corporaţiilor lor, şi tribunalurile vor lua în băgare de seamă cercetările acestora. c) Neguţătorii din întîia stare vor dobîndi toată consideraţia cuvenită la a lor treaptă în soţietate, vor fi chemaţi din drept la sfaturi de comerciu; vor da din sînul lor pre mădularii tribunalurilor de comerciu, şi a Magistraturilor aşăzate prin oraşele Prinţipatului. Neguţătorii de a doilă şi a treilea stare se vor întrebuinţa la aceste Magistraturi în lipsa celor dintîiu. d) În sfîrşit clasa neguţătorească fiind o parte din cele însemnătoare ale soţietăţii, ocîrmuirile locului o va privi după căderile ce i se cuvin şi stăpînirea va face răsplătire celor ce vor merita de la stat pentru adevărata slujbă. e) Numai frabicanţii ce ar putea întroduce vreo ramură de industrie [38] folositoare ţării vor putea dobîndi de la stăpînire cărţi de apărare pentru un număr de ani hotărît, dar niciodată privelegiu de a lucra numai ei acel meşteşug. ART: 95-lea. Un mare număr de oameni se află născuţi în Turchia sau în Prinţipaturi găsind în cele după urmă vremi mijloc de a se alătura subt o protecţie streină şi de a se arăta ca nişte sudiţi ai cutăria sau ai cutăria puteri ca printr-aceasta să dobîndească apărarea şi slobozirea întărită prin Tractaturi spre favorul celor adevăraţi sudiţi ai acestor puteri cari vin în ţară cu Pasporturi. Drept aceea este de trebuinţă ca Comisiile catagrafiei să se însărcineze de a face un catastih obştesc şi de toţi cei aşăzaţi în ţară neguţători şi meşteri cari petrec subt numire de sudiţi streini. Într-acest Catastih se va însemna al lor nume, porecla, neamul din care zic că se trag, a lor orînduială şi meserie, sălăşluirea de acum, avuturile nemişcătoare de care ar fi proprietari în ţară, şi în sfîrşit Pasaporturile sau ducumenturile prin care se vor dovedi al lor început adevărat, şi vremea venirei lor în prinţipaturi. Obicinuita obşteasca adunare după ce va cerceta acest catastih îl va supune, pe lîngă ale sale băgări de seamă, Domnului, şi Domnul din parte-i se va adresa către înalta Poartă ca dintr-o conglăsuire cu îmfăţăşătorii puterilor Europeneşti în Constantinopul să se orînduiască în fieşcare Prinţipat cîte o Comisie într-adins, care să cerceteze şi să adevereze titlurile naţionalităţii acestor oameni, şi să-i facă a intra de iznoavă întru ale lor fireşti drepturi pre toţi aceia ce nu vor arăta Pasaporturi în bună şi cuviincioasă formă date lor de către Guvernurile a cărora sudiţi se vor fi numind. Consulii puterilor Europeneşti şăzători în Prinţipat vor fi chemaţi ca să intre la această Comisie şi să se îndeletnicească întru ceruta adeverire şi depărtarea de asemenea dobîndite abuzive protecţii, care sunt protrivnice înfiinţatelor aşăzămînturi şi care au pricinuit de multe ori prigoniri între stăpînirea locului şi între Consulaturile puterilor Europeneşti. [39] ART: 94-lea. Cît pentru Agenţii Consulaturilor aşezaţi de vreo cîţiva ani în feluri de judeţe ale Prinţipatului subt numire de staroste, şi cari luînd asupra lor dreptul judecătoresc şi al protecţii asupra lăcuitorilor pămînteni înpedica unirea ocîrmuirii ţării,, trebue negreşit a înceta; pentru că Stăpînirea este datoare să cunoască Consuli sau Agenţi ai Consulaturilor, numai pre cei ce se vor numi de către puterile Europeneşti şi vor avea la mîinile lor Beraturi sau Fermanuri ale Porţii asemănate cu aşezămînturile ce sunt în fiinţă. ART: 95-lea. La fieşcare şapte ani se va face o desluşită catagrafie de toate familiile Ţiganilor statului, osebindu-se cele ale aurarilor cari au să plătească cîte lei 50 pe an fieşcare, din toate celelalte care se îndatorează a plăti cîte lei 30. Cît pentru ceilalţi Ţigani ai statului cari vor sălăşlui prin oraşe şi vor unelti feluri de meşteşuguri şi meserii; precum spre pildă: dulgherii, fierarii, şi alţii se vor înscrie între corporaţii şi vor plăti după asemănarea altor meseriaşi texa Patentii ce li se va da. Este încă de mare trebuinţă ca Stăpînirea să ia cuviincioasele măsuri şi să se silească cu dinadinsul spre a se înbunătăţi soarta aceştii orîndueli de oameni: să-i facă a-şi pierde plăcerea de a vieţui întru rătăcire şi să-i alăture la ale pămîntului cu orice mijloc de însufleţire. Vornicul temniţilor va fi dator să pue în lucrare cele întîiu măsuri coprinse în proiectul ce s-a alcătuit de către Comisia orînduită într-adins pentru aceasta. Acest dregător avînd în vedere treptelnica înbunătăţire a aceştii orîndueli de oameni, îşi va adresa raporturile mai pe urmă la marele Dvornic. Un puţin număr de lăcuitori Rumîni din judeţul Argeşului şi Vîlcea, cari pletesc, dinpreună cu Ţiganii aurari, a lor dajdie în aur sau în bani, se vor osebi dintr-această orînduială şi se vor înscrie între birnicii satelor unde lăcuesc. [40] SECŢIA V. Împlinirea birului şi a altor venituri ale statului. ART: 96-lea. Orice fel de bir sau taxă se va plăti pe trimestru, dar cu aşa întocmire ca totalul fieşcăruia trimestru să se răfuiască pînă la sfîrşitul cei de a doilea lună. ART: 97-lea. Pentru că de acum înainte nici Subt ocîrmuitori de plasă, nici alţi orînduiţi să nu poată găsi niciodată prilej de a bîntui pe birnici în cel mai mic lucru, lăcuitorii plugari şi muncitori a fieşcăruia sat, vor alege pe tot anul un Pîrcălab, care va fi împlinitor dajdii. Satul va putea să aleagă de iznoavă tot pe acelaş pîrcălab şi pe al doilea an şi pe al treilea şcl: daca a lui purtare va fi cu bună orînduială şi daca ale sale îndeletniciri îl vor slobozi. Orice Pîrcălab nuou după ce va primi de la cel dinaintea sa toate hîrtiile, răboajele şi sumele, şi după ce îşi va dăsluşi socoteala cu lămurire, se va arăta fără zăbavă la Subt-ocîrmuitorul de plasă spre a se face cunoscut. ART: 98-lea. Datoriile Pîrcălabului sunt de a împlini birul în sumele ce i se vor da de către birnici rînduri rînduri; spre a li să înlesni mijlocul răfuirei, va da cfitanţie pentru orice sumă primită sau va tăia pe răboj neştiind carte, şi pe urmă va fi îndatorat ca rînduri rînduri să ducă banii la Subt-ocîrmuitorul plăşii subt luare de cfitanţă de la acesta. ART: 99-lea. Daca vreun birnic nu s-ar răfui de a sa datorie în sorocul hotărît, Pîrcălabul se va adresa mai întîiu la stăpînul moşiei, sau în lipsa numitului la al său îngrijitor sau arendaş, şi daca şi după ajutorinţa acestora nu i se va răfui datoria birnicului, atunci se va adresa către Subt-ocîrmuitorul Plăşii, carele va trimite asupra răului de plată un Dorobanţ. La acest fel de întîmplare Dorobanţul nu va pricinui satului nici [41] o pagubă, ci va trage drept la casa birnicului zăbavnic, carele spre osîndă se va îndatora să hrănească şi pe Dorobanţ şi calul lui, pînă ce îşi va istovi datoria; atunci Dorobanţul va da îndată suma împlinită în mîna Pîrcălabului şi se va rîdica din sat într-acelaş minut. ART: 100. Vistierul va trimite să se împărţească către fieşcare Pîrcălab cîte o Condică însemnată, pecetluită cu a sa pecete şi înscrisă pe d’asupra aşa: „Condică de primire pentru dajdia satului cutare, din plasa cutare a cutărui judeţ”. Pîrcălabul după ce va împlini toată dajdia trimestrului în cele întîiu două luni, va merge cu mai sus numita Condică la Subt-ocîrmuitorul plăşii sau a părţii de oraş, avînd împreună cu dînsul şi toate cfitănţiile pentru feluri de sume ce-i va fi dat mai nainte. Subt-ocîrmuitorul de plasă, primind istovul dăjdii trimestrului îşi va lua toate cfitănţiile înapoi, le va trece în Condica Pîrcălabului însemnînd ziua şi felurimea monedelor în care se vor fi plătit sumele date mai nainte, şi apoi adăugînd după aceasta şi cea după urmă primire va însuma totalul şi va iscăli spre adeverire de istov. ART: 101. Cînd Pîrcălabul va lăsa să treacă cinci zile din a treilea lună, fără a se înfăţişa la Subt-ocîrmuitorul îi va trimite un Dorobanţ carele îl va aduce la dînsul spre a-şi istovi socotelile trimestrului. ART: 102. Spre a se depărta necurmata strămutare a lăcuitorilor şi spre a asigura împlinirea dajdii, după ce va împărţi o dată lăcuitorii fieşcăruia sat, vor fi cu toţii chezaşi unul pentru altul şi nimenea nu se va putea strămuta decît numai la întîmplare prevăzută prin articolul 143. ART 103. Este poprit fieşcăruia sat să primească birnicii altui sat, afară numai de întîmplarea mai sus pomenită. Deci oricînd vreun birnic se va arăta la vreun sat, atunci acel sat se îndatorează să se încredinţeze din ce loc au venit, şi numaidecît să dea de ştire satului de unde va fi dosit, sau proprietarului, daca amîndouă satele vor fi întru apropiere unul de altul, sau tot dintr-un judeţ; fiind însă înprotivă, va da de ştire Subt-ocîrmuitorului de plasă din partea locului ca să îngrijască acesta a-l trimite în pază la vatra sa. [42] Satul ce va urma înprotiva aceştii din urmă hotărîri, va plăti celuilalt sat dajdia birnicului fugar pentru toată vremea lipsii sale, precum şi cheltuiala gonacilor ce se vor fi dus după dînsul a-l căuta. Daca o acest fel de strămutare se va face prin îndemnarea vreunui proprietar, atunci acela va fi răspunzător. ART: 104. În fieşcare tîrg, sat, sau mahala de oraş va fi cîte o cutie a obştii, în care se vor aduna veniturile următoare: I. Cîte patru parale la leu ce se îndatorează tot birnicul a plăti în fieşcare trimestru asupra îndatorirei răspunderii sase. II. Banii ce va plăti lăcuitorul fugar sau satul cel va fi primit în ceasul ce se va găsi după a sa dosire, spre despăgubirea dăjdii ce va fi plătit satul fugarului pentru birul lui. III. Sumele dăjdii celor din nou însuraţi şi în număraţi între familiile satului. Aceştia, şase luni în urma însurării lor, vor începe a plăti dajdia capitaţii întocmai ca şi ceilalţi cetaşi ai lor la cutia obştii satului; iar la noua catagrafie se vor înscrie între dajnici. ART: 105. Veniturile acestor cutii se vor hotărî: I. Ca să plătească simbria Pîrcălabului care va primi o sumă asemănată cu numărul familiilor înscrise în foaia dajdii satului şi socotită cîte un leu pe an pentru fieşcare birnic. II. Ca să se istovească dajdiile ce se va întîmpla să plătească vreun sat pentru al său birnic fugar. III. Ca să se răfuiască capitaţia tutulor birnicilor ce vor mări de la o catagrafie pînă la alta; capitaţia însă a trimestrului întru care se va întîmpla să moară birnicul, se va răspunde de văduva sau copiii săi. IV. Ca să se dea cheltuiala sătenilor ce se vor trimite de către sat a jălui către stăpînire sau către ocîrmuirea judeţului, socotindu-se cîte doă-zeci parale pe zi pentru fieşcare trimis, din ziua plecării pînă la a lor întoarcere. V. Ca să se răfuiască către Vistierie şi către cutia satului cele de preste an răspunderi a slugilor ce se vor afla în slujba proprietarului după S 16. Articolul 142. ART:106. Mărginindu-se cheltuielile satelor după cum s-au zis mai sus, se vor [43] ocîrmui şi cutiile obştilor după chipul următor. Fieşcare tîrg, sat sau mahala de oraş va alege în toţi anii după aceleaşi regule hotărîte în Articolul 97 şase inşi dintre dînşii, pe cei mai cinstiţi şi pe cei mai bătrîni ai obştirii lor; Acestora dinpreună cu Preotul şi proprietarul sau al său îngrijitor se va încredinţa ocîrmuirea banilor obşteşti. Pîrcălabul este însărcinat cu împlinirea acestor bani şi de a-şi da socoteala pe fieşcare trei luni la mai sus pomenita Comisie. Sumele ce se vor strînge se vor număra înaintea aceştia şi se vor pune în cutia obştii care se va închide cu două lacăte, şi cheile se vor da una la proprietar sau al său îngrijitor şi alta la Preot, iar cutia se va ţinea la unul din şase lăcuitori către care va avea toată obştea mai multă încredinşare. Catastihul cutiei în care se vor înscrie sumele iscălindu-se la orice primire şi dare de către mădularii aceştii comisii se va depune la Preotul. Oricînd se va ivi vreo trebuinţă de cheltuială a obştii, cutia se va deschide în vederea tutulor mădularilor Comisii şi a fieşcăruia altul din numărul lăcuitorilor acei obşti ce va voi să fie de faţă. Banii ce se vor scoate dintr-însa se vor înscrie în Catastihul cutiei cu suma lor şi numirea trebuinţei, şi subt acesta se vor iscăli precum s-au zis mai sus. La sfîrşitul fieşcăruia an Comisia îşi va da socoteala către ai săi cetaşi pentru cîrmuirea aceştii cutii. De va rămînea vreun prisos, va sluji la întîmpinarea cheltuelilor anului viitor, şi fieşcare va urma cu darea la cutie a acelor patru parale adăugite la leu, ca daca mai pe urmă s-ar găsi bani strînşi peste cheltuelile socotite, să se poată întrebuinţa la îmbunătăţiri ce obştea lăcuitorilor va cunoaşte de trebuinţă a se face. Proprietarul ori al său îngrijitor precum precum şi Preotul şi aleşii obştii vor fi răspunzători de orice fără de cuviinţă lipsă din veniturile cutiei, de orice neorînduială întru ţinerea socotelilor, şi de orice cheltuială urmată afară din cele hotărîte printr-acest Regulament. Stăpînirea sau vreunul din slujbaşii ţării, nu vor putea nici odinioară subt niciun fel de pricinuire să se atingă din veniturile acestor cutii a obştii lăcuitorilor. VI 2. [44] ART. 107. Săvîrşindu-se odată cea dintîiu catagrafie, orice strein plugar şi muncitor va veni să se aşaze în pămîntul Valahii, numaidecît se va înscrie, şi afară din condiţiile ce-şi va face cu stăpînul moşiei pe care se va sălăşlui, în curgerea celor întîiu trei ani aşăzării sale, va fi apărat de dajdia capitaţii şi de cheltuiala satului. După săvîrşirea acestora se va aşăza între birnicii ţării, şi în curgere de şapte ani de rînd va plăti dajdia capitaţii pe jumătate şi acele cîte patru parale adăogite la leu pentru folosul cutiei satului, iar după ce se vor săvîrşi şi aceştia şi va petrece zece ani de luni, socotiţi din ziua venirei sale în pămîntul Valahii, se va înscrie în obşteasca catagrafie şi-şi va plăti dajdia sa întocmai ca şi ceilalţi birnici. Cei ce vor fi dosit însă din pămîntul Valahii şi se vor întoarce la urma lor, nu se vor folosi de acele căderi ce se dau streinelor plugari ce vor veni a se aşeza întîiaşi dată aci în ţară. Iar pentru cei ce vor veni din Moldova în Valahia şi înprotivă, nu se vor primi nicidecum, făcîndu-se pentru aceasta un osebit aşăzămînt între amîndouă Stăpînirile. ART: 108. Foile dajdiilor Manzîlilor pecetluite cu pecetia Domnului, se vor da Epistaşilor de Manzîli a fieşcăria plasă cari se vor alege pe tot anul dintre dînşii dupe mulţimea glasurilor. Epistatul de Manzîli este însărcinat să împlinească dajdia de la toţi Manzîlii plăşii sale asemănîndu-se întocmai întocmirilor coprinse la articolile 96 şi 98; iar acuşi va fi apărat de orice dajdie. Daca vreun Manzîl nu ar răfui datoria sa în sorocul hotărît, Epistatul va înştiinţa pe Subt-ocîrmuitorul de plasă, care va fi îndatorat a raporta Ocîrmuitorului de judeţ, ca şi ocîrmuitorul de judeţ să îndatoreze pe răul de plată Manzîl a-şi răspunde dajdia. La fieşcare catagrafie de şapte ani se va da prin Vistierie fieşcăruia epistat de Manzîli cîte o Condică însemnată şi pecetluită, scrisă pe d-asupra cu aceste cuvinte: „Condică de primire pentru dajdiile Manzîlilor din plasa cutare, coprinsă în judeţul sau oraşul cutare”; Ca la fieşcare istovire trimestrială săvîrşită prin Epistatul Manzîlilor, să se păzească acelaşi chip de trecere în Condică *[45], ce este hotărît şi pentru plugari şi muncitori la articolul 100. ART: 109. Orice fiu de Manzîl însurîndu-se, este dator în soroc de şase luni să se arate la Vistierie, înputernicit cu diploma tatălui său, şi cu o adeverinţă doveditoare că este adevărat fiul Manzîlului arătat în Diplomă. Această adeverinţă i se va da de către Preotul Enoriei, unde îşi va avea sălăşluirea, şi se va mărturisi de epistatul lor, de alţi trei Manzîli ai plăşii sale, şi de către Subt-ocîrmuitorul acelii plăşi. După aceasta se va înscrie între Manzîli, şi i se va da Diplomă fără niciun fel de dări de bani; va fi dator însă să plătească în veniturile Vistieriei dajdia de Manzîl pentru lunile trecute, de la începerea anului Finanţilor pînă în ziua întru care i se va da Diploma numirei sale între Manzîli. Cel ce în soroc de şase luni nu va împlini aceste formalităţi, va pierde cualitatea de Manzîl, şi se va aşeza în oraşul, tîrgul sau satul ce va sălăşlui, între cei de rînd birnici. ART: 110. Întîmplîndu-se să moară vreun Manzîl, văduva lui va îngriji să ia trebuincioasa adeverinţă doveditoare de moartea soţului său, şi alcătuită după formele cerute prin paragraful al 2-lea al articolului de mai sus. Acest act îndată îl va da epistatului de Manzîli sub luare de adeverinţă de la acesta, şi după ce va istovi dajdia soţului său pentru trimestrul întru care va fi murit, va înceta de a mai plăti pe urmă. Toate adeverinţele morţilor Manzîli se vor trimite de către Subt-ocîrmuitorul plăşilor la Otcîrmuirea de judeţul lor, care este datoare numaidecît să le trimiţă la Vistierie. ART: 111. Vistieria la sfîrşitul anului unind toate adeverinţile pentru care s-a vorbit într-acest articol, şi în cel mai dinainte, va alcătui un catastih arătător atît de Manzîlii cei morţi, cît şi de cei ce vor fi dobîndit din nou acest privilegiu în tot cursul anului, şi-l va înfăţişa la obşteasca adunare. După această alegere va alcătui îndată foi nuoă de dajdia Manzîlilor pentru anul de atunci curgător, şi le va trimite către Ocîrmuirea judeţului spre a se împărţi după întocmirea paragrafului întîiu al articolului 108. ART: 112. Toţi neguţătorii şi meşterii aşăzaţi cu taxa lor în oraşele şi [46] tîrgurile unde îşi vor avea prăvăliile de vînzare sau de meşteşug, sau unde se vor fi aflînd sălăşluiţi, vor răspunde datoria Patentei lor la Ocîrmuirea judeţului prin mijlocirea Starostilor lor. ART: 113. Starostea va da cvitanţie pentru suma primită însemnînd ziua întru care se va fi făcut primirea, sălăşluirea patentarului şi felurimea monedii, şi rînduri rînduri precum va primi banii va fi îndatorat, ca numaidecît să-i ducă la ocîrmuirea judeţului. Pentru ceea ce priveşte la răspunzătorul zăbavnic sau rău de plată, se va asemăna hotărîri prescrisă prin articolul 99. ART: 114. Daca în curgerea anului vreunul dintr-aceştia îşi va înceta commerciul sau lucrul, se va face cunoscut la Vistierie, care îi va lua Patenta din mînă, după ce va istovi însă taxa trimestrului ce va fi început atunci. ART: 115. Meşterul slăbănog care nu va mai fi în stare de a se îndeletnici cu al său lucru, va fi apărat de taxa patentii, şi atunci i se va lua şi Patenta de la mînă, după o adeverinţă doveditoare de a sa nedestoinicie iscălită de Starostea şi alţi trei din corporaţia sa, şi alcătuită după formele prescrise în paragraful al doilea al articolului 109. Asemenea se va urma şi cu văduvele meseriaşilor, îndatorîndu-se numai de a plăti trimestrul îndată ce se va întîmpla să se închiză prăvălia întru care urma lucrul. ART: 116. Fiindcă numărul acestor oameni poate să se şi adaoge, să se şi înpuţineze, de aceea Vistieria va alcătui o Tablă desluşită şi cu bună orînduială arătătoare de toate schimbările ce se vor întîmpla ori mai multe sau mai puţine întru felurimea acestor stări de oameni, şi pe tot anul o va înfăţişa la obşteasca adunare dinpreună cu toate ducumenturile cerute spre dovadă. După aceasta pe cel de atunci an, Vistieria va alcătui nuoă Table de cele de pestea an dări a orînduelei neguţătorilor şi meşterilor. ART 117. Ţiganii statului împărţindu-se pe vătăşii, se vor ocîrmui de către Dvornicul temniţelor din Prinţipat, carele va avea sub poruncile sale patru Subt-ocîrmuitori de ţigani. Fieşcare dintr-aceşti Subt-ocîrmuitori va fi însărcinat cu un număr de vătăşii precum se vor hotărî de către Vistierie, după numărul birnicilor ce vor avea ori mai mulţi sau mai puţini, sau după foile pecetluite cu pecetea Domnului. Dvornicul temniţilor *[47] va da în toţi anii fieşcăruia vătaf cîte o foae iscălită de însuşi, unde vor fi înscrise toate numele ţiganilor birnici coprinşi în fieşcare Vătăşie, şi dajdia hotărîtă pentru fieşcare familie. Peste aceşti bani nimeni dintr-înşii nu va avea să plătească nimic subt niciun fel de pricinuire. Fieşcare vătaf este dator să împlinească dajdia după coprinderea acestor foi, şi întocmai asemănîndu-se cu articolele 96. 98. şi 99. Acest vătaf însuşi va fi răspunzător pentru datoria răspunderii birnicilor supuşi la aşa Vătăşie, drept aceea şi să popreşte fieşcare vătaf de a primi ţigani birnici înscrişi la altă vătăşie; iar primind se va îndatora a plăti dajdia acelora la vătaful subt a căruia vătăşie ar fi supuşi aceşti ţigani primiţi de dînsul. Se va face un aşezămînt între amîndouă Prinţipaturile pentru toţi ţiganii statului, ai Mînăstirilor şi ai altor particulari, cari vor fugi din Valahia în Moldavia, şi înprotivă ca să se dea înapoi de la o parte la alta. Dvornicul temniţilor pe lîngă datoria strîngerii dăjdiilor da la ţigani, va avea îngrijirea tuturor temniţilor din toată ţara; pentru care şi vor fi într-această subt a sa ascultare: un Casier, doi striitori, un Secretar peste toate temniţile; doi îngrijitori de temniţe, unul pentru oraşul Bucureşti şi altul pentru oraşul Craiova precum şi îngrijitori asupra osîndiţilor la ocnă. Închisorile din celelalte oraşe vor fi sub privigherea Poliţmaisterului al fieşcăruia oraş. Cît pentru strîngerea şi buna orînduială ce are a se păzi la toate aceste temniţe se va urma întocmai după regulile alcătuite de către mai sus pomenita comisie paragraful 10. din articolul 65. ART: 118. Văduva unui ţigan birnic după după ce va istovi cel din urmă trimestru va rămînea apărată de orice dajdie. Acturile pentru ţiganii ce se vor însura şi vor muri, se vor da de către Preotul ce se va afla la cununie sau la îngropare, şi se vor iscăli cel puţin de trei marturi. Fieşcare vătaf adunînd subt-ocîrmuitorului de ţigani birul trimestrului va avea dimpreună cu dînsul şi asemenea acturi. Iar subt-ocîrmuitorul de ţigani este dator să treacă banii ce va primi în dosul foilor birnicilor ţigani, urmînd întocmai după cel din urmă paragraf al articolului 100. şi însemnînd adaosul sau lipsa ce se [48] va întîmpla în curgerea trimestrului după acturile ce i se vor da de către Vătaf, şi care vor rămînea la dînsul spre a le alătura pe lîngă socoteală spre dobîndă. Către aceasta pentru ceea ce priveşte la această orînduială a ţiganilor se va urma după întocmirile alcătuite în articolele 110 şi 111. ART: 119. Fieşcare subt-ocîrmuitor de ţigani va primi de la Dvornicul de temniţe obştesc catastih de dăjdii iscălit de Dvornicul de temniţe în care vor fi înscrise numele tutulor dajnicilor de subt a sa ocîrmuire şi răspundere de peste an a fieşcăruia dintr-acestea. Datoriile subt-ocîrmuitorului de plasă sau de ţigani sunt cele următoare: 1)Să trimiţă banii la otcîrmuirea judeţului sau Dvornicia politiei şi a temniţilor, într-aceeaşi monedă ce-i va fi primit, şi să primească cvitanţie de la Sameşul judeţului. 2) Să însemneze de la care orînduială de ţigani au primit acei bani ferindu-se foarte să nu amestece primirile unei orîndueli cu ale altia. 3) Să ţie condică de cvitînţii ce va da pentru primire de bani spre a fi gata în orice vreme a răspunde la întrebările ce poate să se întîmple a i se face. 4) Să fie îngrijitor ca după ce va strînge totalul fieşcăruia trimestru să-şi facă extract socotelilor sale şi să-l trimiţă la Otcîrmuirea judeţului sau la Dvornicie însoţit cu toate cele spre dovadă hîrtii, sau să le ducă însuşi în cele întîiu cinci-spre-zece zile a cei din urmă lună a trimestrului. Atunci dînd la Otcîrmuirea judeţului sau la Dvornicie cvitînţile ce va avea pentru rîndul de bani trimişi mai înainte, îşi va încheia socotelile şi va îngriji să se alăture pe urmă pe lîngă cele ale trimestrului trecute, ca printr-acest mijloc să se păzească cea mai bună orînduială ce se poate a se păzi. Cînd vreun birnic după trei zile a trimiterii Dorobanţului asupră-i nu-şi va istovi datoria rămăşiţii sale de dajdie la care va fi legat, atunci Subt-ocîrmuitorul de plasă sau de ţigani va avea cădere a închide pe un asemenea rău de plata birului, pînă ce va istovi, fără însă de a putea să ia de la dînsul vreun fel de dare subt numire de gloabă sau altcevaş. ART: 120. Otcîrmuitorii judeţelor, şi Dvornicii politiei şi al temniţilor primind bani de la subt-ocîrmuitori sau de la Starosti, vor îngriji ca [49] după darea de cvitînţii către aceştia numaidecît să trimiţă banii la Vistierie într-acea monedă ce-i vor fi primit. Vor arăta întru al lor raport de la care orînduială de oameni sunt sumele primite, şi vor avea cu osebire băgare de seamă a nu trece nicidecum în socotelile unui trimestru banii primiţi sau cheltuiţi după porunci în banii altui trimestru. În cele de întîiu două-zeci şi cinci de zile a cei din urmă lună a trimestrului, vor orîndui pe Sameşul a face Extractul socotelilor trimestrului, după cele ce vor închiia şi însuşi cu subt-ocîrmuitorii plăşilor, şi după ce le vor iscăli le vor trimite la Vistierie însoţite de toate hîrtiile spre dovadă, şi îşi vor închieia socoteala cu Casierul Vistieriei după orînduiala ce urmează. Printr-acest mijloc toate dăjdiile vor fi împlinite şi toate socotelile închieiate pînă la sfîrşitul fieşcăria semestru. Cînd pentru pricini mai mari, se va întîmpla să rămîe vreo rămăşiţă, otcîrmuitorii judeţelor, şi Dvornicii politiei şi al temniţei, vor arăta cu desluşire toate pricinile la trimiterea socotelilor şi se vor sili cît va fi prin putinţă ca în trimestrul următor să se împlinească aceste rămăşiţe negreşit şi numaidecît să se trimiţă la Vistieri spre răfuirea socotelilor. De acum înainte nu se va mai lua niciun fel de dare pentru cvitănţiile ce vor da subt-ocîrmuitorii pîrcălabilor, sau Sameşii subt-ocîrmuitorilor, nici pentru cele ce dau cinovnicii Vistieriei Otcîrmuitorilor judeţilor şi Dvornicilor de politie şi de temniţe. Cei următori înprotiva acestii orîndueli straşnic se vor pedepsi. ART: 121. Oeritul şi văcăritul streinelor sau darea legiuită într-un soroc hotărît al anului pe vite mari şi mici cu care vin lăcuitorii Transilvaniei de le păşunează în pămîntul Valahiei, şi nu se coprind la nicio orînduială de dajnici va urma a lor împlinire ca şi pe vremea trecută. Acest venit fiind din cele obşteşti venituri, de acum înainte se vor vinde la cochi-vechi înaintea obşteştii adunări, la cel ce se va arăta cu condiţii mai folositoare pentru stat. ART: 122. Pasaporturile peste hotarele ţării se dau fără nicio plată. Nimeni nu va putea trece Graniţa sau Dunărea fără a avea mai întîiu [50] pasaport afară din lăcuitorii sălăşluiţi pe hotarele Moldaviei şi a vecinătăţii Austriei care vor trece pentru cele din toate zilele daraveri ale lor. Pasaportulurile se vor pecetlui cu pecetea Domnilor, şi apoi se vor închipui pentru lăcuitorii oraşului Bucureşti de către Ministrul Interiorului, şi pentru lăcuitorii judeţilor de către Otcîrmuitorii de judeţ. Ministrul Interiorului se va regula pentru numărul Pasaporturilor ce se vor da, după raporturile ce va da Spătarul Domnului, şi aceste raporturi vor fi întemeiate pe cele ce va primi şi Spătarul pe toată săptămîna de la ofiţerii Geandarmeriei orînduiţi asupra graniţilor ca să revizuiască asemenea Pasaporturi. ART: 123. Mitropolia, Episcopiile şi toate Mînăstirile închinate la cele streine sau neînchinate, vor contrebui la cheltuielile statului pentru aşăzări publice şi pentru faceri de bine, cu partea veniturilor lor din avuturile nemişcătoare ce vor avea, precum se va hotărî de către Comisia hotărîtă în paragraful al 6-lea articolul 67. Se osebesc dintr-această regulă Mănăstirile Panteleimon şi Colţea, fiindcă Ctitorii lor le-au orînduit veniturile pentru ţinerea Bisericilor şi a spitalurilor ce au numele acestor Mînăstiri. ART: 124. Taxa Diplomelor pentru feluri de înălţări în ranguri, se va hotărî printr-o tarifă chipsuită în obşteasca adunare. Aceasta tarifă întărindu-se de Domn va slugi de temeiu Vistieriei pentru strîngerea acestor bani. ART: 125. Otcupul ocnelor de sare se va lucra după chipul următor: I.) Sarea streină este oprită a intra în ţară, şi nu se va putea scoate sare, decît numai din ocnele coprinse în contract, după obiceiul ce se urmează; precum şi nimeni nu va putea să deschiză ocna de sare pe a sa moşie, fiindcă acest drept este numai al Stăpînirei. 2.) Acest venit de acum înainte se va vinde prin strigare la cochivechi înaintea obsteştii adunări, la cel ce se va arăta cu condiţii mai folositoare pentru stat, şi Contractul se va putea face pe mai puţin de trei ani. 3.) Preţul sării la gura ocnei se va hotărî cîte lei cinci-spre-zece [51] pentru suta de ocă, şi cei ce vor merge să o cumpere acolo, vor fi slobozi de a o vinde în tot coprinsul Prinţipatului; iar peste hotarăle ţării are drept de a vinde sare numai cumpărătorul ocnelor, şi după orice preţ va putea. Acesta încă va fi îndatorat să îndestuleze capitala şi toate celelalte oraşe cu sarea trebuincioasă la consumaţia lăcuitorilor fără de a putea la nicio întîmplare să o vînză mai mult de zece parale ocaoa, fiind adaosul de patru parale la oca peste şase coprinse în preţul de 15 lei suta, o răsplătire cu prisos pentru cheltuiala transportului şi a înmagazierei. ART: 126. Dar fiindcă proprietarului i se cuvine zeciuială din productul sării scoasă din moşia sa, să dobîndească acest drept pentru cîte ocne se vor deschide de acum înainte, însă în bani iar nu în natură; şi ca să se găsească într-un chip hotărît aceea ce i se cuvine pentru această zeciuială în bani, să se hotărască drept lege ca preţul hotărît de Stăpînire pentru sută de ocă sare la gura ocnii să se împărţească în trei părţi, din care două părţi să se socotească cheltuielile scoaterii sării, şi o parte adevăratul preţ al sării, din care se va da proprietarului a zecea parte îndestulîndu-se de către cumpărătorul venitului ocnelor, sau de către orînduiţii Stăpînirei, cînd aceste ocne se vor căuta pe seama statului. Iar ocnele de sare care lucrează astăzi şi pe cîtă vreme vor mai lucra nu sunt supuse la această nuoă legiuire, ci au a se folosi numai cu drepturile cele ce sunt prescrise prin cele mai dinainte ducumenturi. Se va îndatora însă proprietarul a da loc pentru deschidere de ocne; acest loc să se mărginească faţă cu dînsul şi cu omul trimis din partea Stăpînirei, în cîtăţime de pogoane, cîte cu adevărat vor fi trebuincioase ocnii pentru gură, curte şi bătătură de cară, fără de a se coprinde şi păşunea, căci aceasta o va da proprietarul, de va avea, cu osebită tocmeală. ART: 127. Satele ce era pînă acum orînduite în slujba ocnelor, şi a cărora o parte de dajdie se plătea de către cumpărători, se vor aşeza cu dajdia după asemănarea şi celoralalte sate, şi totalul banilor acestor dăjdii, se va plăti la Vistierie pe fieşcare trimestru de către cumpărător; va trebui încă ca drepturile şi datoriile reciproce între cumpărător şi lăcuitorii acestor sate să se reguleze după un chip hotărît şi drept. VII 2. [52] ART: 128. Sumele venitului de la vămi, daca acestea vor urma a se da în vînzare, ca pe vremea trecută, se vor număra la casa Vistieriei în soroacele hotărîte prin contract; iar cînd aceste vămi se vor cîrmui pe seama statului, veniturile lor se vor da în Vistierie rînduri rînduri precum se vor şi strînge: ART: 129. Mitropolia, Episcopiile, Mînăstirile şi toate treptele nobililor vor plăti vamă pentru toate lucrurile ce vor scoate din ţară şi vor aduce în ţară, şi vor contribui la toate cheltuielile oraşelor ce vor cunoaşte de trebuinţă, întocmai ca toate stările orăşanilor; iar după aceasta li se va păzi dreptul nedăjniciei întocmai din vechime, şi vor fi apăraţi de orice felurime de dare asupra avuturilor lor mişcătoare şi nemişcătoare. ART: 130. Obşteasca adunare după ce va lua toate încredinţările trebuincioase asupra veniturilor Brăilei, Giurgiului, şi ale Turnului, va hotărî venituri: 1.) Asupra prinderii morunului. 2.) Asupra vînării bălţilor. 3.) A poposirii corăbiilor în liman încărcate şi neîncărcate. 4.) Închirierea vremelnicei întrebuinţări a magaziilor statului, şi în sfîrşit pentru orice altă ramură de venit. Toate aceste venituri chibzuindu-se odată de obşteasca adunare şi întărindu-se de Domn, vor sluji de temeiu pentru a lor primire; iar pînă atunci vor urma după condiţiile anului următor. Satele date în slujba vînării peştelui se vor aşeza cu dajdia după cum s-au vorbit şi pentru toţi ceilalţi lăcuitori birnici ai satelor, şi cîrmuitorul acestor venituri se va aşeza cu dînsele prin bune învoiri despre amîndouă părţile fiind obicinuite la această slujbă. Pentru sfintele lăcaşuri ce se într-armează cel de la Brăila cu hramul sfîntului Arhanghel Mihail, şi cel de la Giurgiu cu hramul sfîntului Nicolae, se legiuieşte ca pentru fieşcare Biserică să se dea lei 7000 pe tot anul din veniturile vînării peştelui ce s-au împreunat Prinţipatului Valahiei prin Tractatul de la Adrianopol. Bisericii sfîntului Nicolae de la Giurgiu venitul birtului ce este aproape de Carantină; cum şi venitul *[53] a două locuri ce sunt lîngă Citadelă avînd unul 279, şi celălalt 264 stînjeni pătraţi. Bisericei sfintului Arhanghel Mihail de la Brăila venitul unui loc în oraş ce este lîngă Bulevard în sumă de stînjeni pătraţi 543, care este deopotrivă cu venitul Bisericii sfintului Nicolae; şi aceste venituri se vor primi şi se vor cheltui prin Epitropiile fieşcăria Biserici şi sub privigherea Magistraturilor pomenitelor oraşe precum urmează şi acum. ART: 131. Moşiile coprinse în raielele Brăila, Giurgiului şi Turnului, precum şi bălţile şi Ostroavele începînd din malul stîng al Dunării şi pînă în Talvegul acestui rîu al Dunării se vor da după dreptate înapoi adevăraţilor proprietari; dar daca după trecerea sorocului ce se va da pentru arătarea trebuincioaselor ducumenturi, se vor găsi cevaşi pămînturi fără de stăpînitori, acele vor închipui domen al statului, şi se vor cîrmui pe seama folosului statului. Prăvăliile ce sunt în oraşul Bucureşti pe seama cutiei de milostenie, precum şi orice zidire publică aflată astăzi în fiinţă şi care se va putea clădi de acum înainte se vor coprinde asemenea în domenul statului. Comisia ce s-a orînduit într-adins pentru acestea, se va îndeletnici întru alcătuirea unui Regulament pentru ocîrmuirea acestor propietăţi, şi pentru înbunătăţirea de care vor fi primitoare după temeiurile ce ce s-au primit de către obşteasca adunare de Revizie. Nicio avere din cele coprinse în domenul statului nu se va putea înstreina fără niciun cuvînt, nici prin vreo poruncă a Căpetenii statului: daca însă după o chibzuire a obicinuitei obşteştii adunări şi pentru vreun sfîrşit de folos public, dovedit după cuviinţă s-ar face cunoscut, că înstreinarea de o parte acestui domen ar fi trebuincioasă; atunci va urma vînzarea acei părţi prin vînzare publică la Cochi-vechi, sau se va face schimb cu mijlocul ce va fi mai folositor statului. ART: 132. Afară din capitalul însemnat la casa Rezervi şi al căruia total se asigurează cu hotărîrea prin cel din urmă paragraf al Articolului 65, orice prisos de primire s-ar dovedi în feluri de ramuri ale veniturilor acestui Prinţipat, precum şi orice prisos ar putea să odrăsluiască din sumele hotărîte pentru feluri de cheltuieli, se vor număra la casa Vistieriei, *[54] iar această casă se va da subt răspunderea Vistierului, care este îndatorat să dea pentru dînsa socoteală curată în toţi anii la obşteasca adunare şi să nu se atingă de ai săi bani, decît numai pentru trebuinţele şi întîmplările următoare: I. Să acopere lipsa ce s-ar putea întîmpla în primirile vreunei ramuri din veniturile statului hotărîte prin articolul 67: după ce însă se va dovedi această lipsă după cuviinţă. II. Să întîmpine întîmplările pomenite în paragrafurile din urmă ale Articolului 63, şi 78, urmîndu-se întocmai cele hotărîte pentru aceasta. III. Să împlinească şi alte trebuinţe ale statului cîte se vor cunoaşte întru adevăr, de către Domn dinpreună cu obşteasca Adunare, neapărate şi de o folosinţă publică. SECŢIA VI. Chipul contabilităţii casii Vistieriei adecă a ţinerii şi dării socotelilor cu bună orînduială. ART: 133. Vistierul este însărcinat să asigureze împlinirea banilor alcătuită de feluri de dăjdii, precum şi de veniturile ce se dau în vînzare prin contracturi la soroace prescrise. Este dator să îndestuleze toate legiuitele cheltuieli cerute prin acest Regulament, şi să îngrijască a se păzi toate contracturile făcute cu stăpînirea pentru aceia ce priveşte la primire sau dare de bani. Vistierul va fi răspunzător pentru toţi casierii orînduiţi în slujba Vistieriei precum şi pentru toţi Sameşii judeţilor. Vistierul va îngriji de la sfîrşitul fieşcăruia trimestru toate socotelile de orice dajdie să fie primite la Vistierie, ca primirile sau cheltuielile unui trimestru să nu treacă în socotelile altuia, şi orice felurimi de dajdie sau alt venit să închipuiască o socoteală în parte pînă la încheerea*[55] socotelilor care are a se face la sfîrşitul fieşcăruia an. ART: 134. Se va alcătui socoteală lămurită pe toată luna pentru primire şi dare pe lîngă care să vor alătura şi toate ducumenturile cerute adecă contracturi de venituri, răporturi către Vistierie pentru trimiterea a feluri de bani, poruncile Domnului pentru slobozirea legiuitelor cheltuieli, şi condica unde vor fi scrise cvitănţiile iscălite de persoanele ce vor primi asemenea bani. La încheierea de socoteli a vreunei sume hotărîte pentru o numire de cheltuială din cele chibzuite printr-acest Regulament, de va rămînea vreun prisos, atunci acel prisos numaidecît se va face venit la casa rezervii, cu însemnare de care socoteală anume se alcătuieşte. ART: 135. Ţiindu-se socotelile după chipul ce s-au zis: Vistierul la sfîrşitul fieşcăruia trimestru, va supune Domnului, pe lîngă al său raport, balanţ alcătuit cu întemeiere asupra ducumenturilor cerute printr-acest Regulament. Domnul va trimite această socoteală în cercetarea a şase Boieri care se vor alege pentru aceasta pe fieşcare an de către obicinuita obşteasca adunare. Aceştia, după ce vor cerceta cu scumpătate socotelile, şi vor orîndui să se numere înaintea lor sumele ce vor fi de faţă la casa Vistieriei, vor adresa către Domn, prin al lor raport, băgările de seamă ce vor găsi cu cuviinţă a se face. Domnul va păstra acest fel de raporturi în Canţelaria sa, ca la sfîrşitul anului să le trimiţă către obşteasca adunare, dinpreună cu toate socotelile primirilor şi dărilor anului trecut, şi cu osebit catastih de veniturile şi cheltuielile anului după urmă. Vistierul se îndatorează să arate obşteştii adunări toate ducumenturile ce i se vor cere pentru fieşcare primire sau dare, şi urmarea chibzuirilor aceştii adunări se va face cunoscută Domnului prin raportul Prezidentului după cel din urmă paragraf al Articolului 48. Cap II. Arătarea urmării aceştii chibzuiri, după ce se vor întări de Domn, se va depune la Vistierie spre adeverirea cercetării socotelilor anului trecut, şi ca să slujască de temeiu la primirile şi alcătuielile anului ce va urma. [56] ART: 136. Obicinuita obşteasca adunare este chemată în fieşcare an pe temeiul Articolului 51, al Capului II, spre a cerceta socotelile tutulor veniturilor şi cheltuielilor ţării, şi să facă Domnului cunoscut prin Anafora; dar fiindcă natura şi înmulţimea îndeletnicirilor ei cum şi puţina vreme ce ţine adunările sale, nu o pot ierta ca să intre întru cercetare cu de-amăruntul a tutulor socotelilor, de aceea se va întocmi un control obştesc ca în curgerea anului să cerceteze orice cheltuială a statului, să adevereze primirile şi să înlesnească obicinuitei obşteştii adunări îndatorirea cercetării socotelilor ţării pusă asupră-i prin articolul 51 de mai sus arătat. Controlul să va aşăza de la 1, Ianuarie 1832, alcătuit de un Şef al Controlului, de doi Şefi de mese şi de scriitori trebuincioşi. Datoriile a întîia masă sunt: să pregătească condici şi să le înparţă pe la depertamenturile ministerurilor, la ocîrmuirile de judeţe, şi la ceilalţi cinovnici. Condicile vor fi însemnate, şnuruite şi pecetluite cu pecetea Controlului spre a se trece toate primirile de bani şi toate cheltuielile ţării. Apoi toate aceste condici vor intra în urmă la a doilea masă a controlului, care este însărcinată să cerceteze una după alta orice primire şi orice cheltuială a ţării se va face, ori de către Ministeruri, ori de către Ocîrmuitorii de judeţ, sau de către orice alt slujbaş va fi, şi să adevereze de este cheltuiala întru adevăr făcută, şi asemănată cu coprinderea contracturilor sau cu instrucţiile ce se vor fi dat despre aceasta şi cu socoteala cea cu tahmin făcută de suma banilor ce ar fi trebuit să se cheltuiască, şi de s-a păzit cursul monedii cu scumpătate în fieşcare dintr-aceste lucrări. Orice socoteală va fi de materialuri sau de alte lucruri, tot această masă este datoare să încredinţeze de s-au teslimatisit la locul sau la obrazul ce va fi fost orînduit pentru a lor primire. După cercetarea şi adeverirea a orice fel de socoteală, Şeful controlului va da cvitanţă slujbaşilor, daca socotelile acestora se vor găsi după orînduială, după ce se vor cerceta într-acest chip toate aceste socoteli, se vor trimite la masa 1-a, care aşternînd tablă generală, o va supune la sfîrşitul anului la cunoştiinţa Domnului de la care spînzură d-a dreptul şi însuşi controlul. [57] ART: 137. Catastihul preţurilor curgătoare de toată felurimea producturilor, a materialurilor, a vitelor, a băuturilor, a salahorilor, a transporturilor şi altele, alcătuindu-se pe toată luna la depertamentul trebilor dinlăuntru, după raporturile ce vor trimite Ocîrmuitorii de judeţe, va sluji de temeiu controlului pentru preţuirea cumpărătorilor şi a platelor ce vor urma în socoteala statului cînd se vor căuta asemenea socoteli, şi care nu vor fi primite, decît numai pe cît se vor asemăna cu preţurile cunoscute într-acest catastih sau fiind mai jos. Deci orînduiţii sau Comisarii ce s-ar însărcina cu asemenea cheltuieli vor fi îndatoraţi la alcătuirea socotelilor ce vor da, să însemneze zioa şi locul unde se vor fi făcut şi controlul va da fieşcăruia dintr-aceştia o condică şnuruită şi pecetluită cu a sa pecetie, unde toţi cei ce vor primi banii să înscrie cvitănţiile lor arătătoare de lucrurile pe care s-au dat banii şi de a lor cîtăţime. SECŢIA VII. Drepturi şi datorii reciproce între proprietar şi al său sătean. ART: 138. Acest Comitet, după ce prin întocmirile dinapoi a desfiinţat felurimea abuzurilor ce se introduseseră unul după altul în administraţia Valahii, şi care era întru toate împiedecătoare obşteştii fericiri; alăturînd către aceasta după coprinderea articolului 64, şi orînduiala scutelnicilor şi a posluşnicilor, în totalul birnicilor ţării, a adăugat către aceştia o uşurare aşa de mare, încît a putut să aducă la lei 30 capitaţia de preste an a fieşcăruia birnic. Asemenea şi prin hotărîtele pogoane de loc ce fieşcare proprietar se îndatorează să dea săteanului său după articolele 140 şi 144, ale acestui Regulament; loc adecă peste trebuinţa hranei familii sale şi a îndestulării vitelor trebuincioase la lucrul pămîntului, precum şi prin cîmpurile de rezervă hotărîte după articolul 167, [58] numai în folosul săteanului muncitor comitetul asigurează fără îndoială petrecerea şi îmfiinţarea acetui lăcuitor care pînă acum era foarte vremelnică. Acum drept toate aceste mari folosuri ce s-au hotărît în favorul lăcuitorului socotindu-se de la 23 Aprilie a anului 1832, drepturile şi datoriile reciproce între proprietar şi al său sătean, se vor aşăza precum mai jos se arată. ART: 139. Obicinuita măsură în ţară este pogonul (a) care are 24 prăjini în lung şi şase în lat, şi fieştecare prăjină este de trei stînjeni Domneşti, socotindu-se de măsură statornică stînjenul lui Şărban Vodă. ART: 140. Proprietarii se îndatorează să dea fieşcăruia sătean sălăşluit pe moşia sa. I. Un loc de 400 stînjeni pătraţi la cîmp şi de 300 asemenea la munte pentru casa sa, pentru curte cu trebuincioasele împrejmuiri şi pentru o grădină de legumi spre întrebuinţarea familii sale. Acest fel de locuri vor fi legate unul de altul şi la o parte de loc a moşiei care se va însemna de proprietar. II. Locuri de izlaz pentru patru vite de muncă, adecă boi, bivoli sau cai, şi pentru o vacă de hrană; daca lăcuitorul va avea acest număr de vite ale lui, se va socoti pentru fieşcare cap dintr-aceste vite cîte o jumătate de pogon de islaz, şi în loc de vacă va putea lăcuitorul să ţie zece oi sau capre. III. Către acestea tot pe numărul mai sus pomenit de cinci vite îi va da proprietarul trei pogoane de fîneţe pentru hrana lor de iarnă. Daca lăcuitorul nu va avea acest număr de vite i se va da cu analogie numai pe cele ce va avea dintr-acest număr. IV. Asemenea îi va da pînă la trei pogoane de loc de arătură, care îl va lucra ori însuşi, ori prin mijlocirea altora numai pe seama sa, fără să poată vreodată a îl închiria cu bani. Proprietarul va însemna locurile de islaz, precum şi pogoanele de fîneţe şi cele de arătură. (a) Pogonul este măsura obicinuită prin care în ţara Rumînească se măsoară aria sau faţa pămîntului. Această măsură prin urmare, este asemenea o faţă ce coprinde în sine 1296 stînjeni pătraţi (editorul.) [59] Pe acele moşii unde vor fi păduri, proprietarul va da voe clăcaşilor săi a lua lemne de foc din crînguri şi pădurile care însuşi le va arăta, şi numai pentru a lor neapărată trebuinţă, şi după acelaş chip cu care s-a urmat pînă acum. V. Cînd lăcuitorul sătean va avea vite mai multe decît numărul mai sus arătat, sau va voi pămînt de arătură mai mult de cel ce i se dă, pentru un asemenea prisos se va învoi cu bună tocmeală cu proprietarul care va protimisi totdauna pe lăcuitorii sălăşluiţi pe a sa moşie. Asemenea şi lăcuitorii toţi după acest cuvînt, săvîrşindu-şi îndatorirea zilelor de lucru către proprietar hotărîte prin pravilă, precum şi a lor muncă, vor ajuta pe proprietari la lucrul ce ar întrebuinţa pe loc, înţelegîndu-se de sine că aceasta se va face prin bună îmvoire prin mijlocire de plată şi după preţul curgător. ART: 141. Drept toate aceste folosuri lăcuitorul sătean va fi dator să lucreze, după vechiul obiceiu, doă-spre-zece zile pe an în folosul proprietarului pe a căruia moşie va fi aşăzat; adecă: patru zile primăvara, patru vara, şi patru toamna. Fieşcare este dator să lucreze aceste doă-spre-zece zile cu al său plug, sau cu carul său, daca va avea, precum şi cu numărul dobitoacelor de muncă, pentru care proprietarul îi asigurează mijloacele hranei lor. Întîmplîndu-se ca lăcuitorul sătean să nu mai aibă dobitoace, atunci va lucra aceste doă-spre-zece zile cu mîinile. ART: 142. Ziua de lucru a lăcuitorului s-a socotit de mărimea pămîntului ce poate lucra un lucuitor pe seama sa precum mai jos se arată. I. Arătură de zece prăjîni pogoneşti în loc spart şi de şapte în ţelenă se socoteşte lucrul de o zi pentru o pereche de boi de muncă. II. Grăpatul de un pogon de arătură aşijderea se socoteşte lucru de o zi pentru o pereche de boi. III. Un lăcuitor cu carul de patru boi nu se va putea trimite decît numai pînă într-o depărtare de cale de doă-spre-zece ceasuri, socotindu-se calea de un ceas de 2500 stînjeni şi se va ţinea în seamă cinci zile adecă patru ducerea şi întoarcerea socotindu-se zioa cîte şase ceasuri, şi una pentru încărcat şi descărcat. VIII 2. [60] Un lăcuitor cu carul cu doi boi nu se va putea trimite, decît numai în depărtare de şase ceasuri şi i se vor ţinea în seamă trei zile pentru ducere şi întoarcere şi pentru încărcat şi descărcat. Daca lăcuitorul se va întrebuinţa la asemenea transporturi în vreme de iarnă, proprietarul îi va da fînul trebuincios pe seama vitelor sale pe drum, socotindu-se cîte şase oca de fîn de o vită în doă-zeci şi patru de ceasuri. Un transport mai depărtat nu se va putea face decît numai prin învoire de bună tocmeală. IV. Lucrînd lăcuitorul cu carul pe moşia unde lăcuieşte, este dator să lucreze din răsăritul soarelui pînă la al său apus, şi se vor da patru ceasuri de odihnă de vară şi numai două pe toamnă. Odihna de vara va fi pe două soroace. V. Pentru toate seminţile ce se aruncă numai cu mîna, precum: grîu, orz, ovăz, secară, meiu, cînipă şi altele, se vor socoti cinci pogoane de loc de lucru de o zi. Pentru toate seminţile puse în pămînt şi acoperite pe urmă cu piciorul, precum porumbul şi altele, i se va socoti, un pogon de loc, lucru de o zi; dar fiind îndatorat lăcuitorul a lucra cu sapa, atunci i se va socoti pe zi trei sferturi dintr-un pogon. VI. Pentru orice semănătură sau sădire ce are trebuinţă de sapă, se va socoti o zi la sapa dintîiu, o a cincea parte din pogon; iar la sapa de a doilea, o a patra parte. VII. Secerişul şi clăditul de trei clăi, şi fieşcare clae de douăzeci şi şase znopi, iar znopul de patru palme în legătura curmezişului, se va socoti lucru de o zi; căratul însă al acestor clăi va fi pe sarcina proprietarului. VIII. La culesul şi curăţatul porumbului de foi se vor socoti pe zi doă zeci baniţe, şi fieşcare baniţă pe doă-zeci şi două oca. IX. Cositul fînului pe un pogon de loc se va socoti lucru de o zi. X. Pentru strînsul fînului şi clăditul în copiţi pe locul unde se coseşte, se va socoti un pogon lucru de o zi. Însă la coprinderea acestor paragrafuri din urmă pe unde vor fi locuri cu privaluri sau ocolite între copaci şi crînguri se vor socoti trei sferturi dintr-un pogon lucru de o zi. [61] XI. Lăcuitorul ce-şi va face zioa în lucru de vie sau în alte slujbe afară din cele ce s-au zis mai sus anume, va lucra din răsăritul soarelui pînă la al său apus, dîndu-se pe vară trei ceasuri de odihnă în două soroace, şi două ceasuri în vreme de toamnă. Lucrul minelor, al scoaterii pietrilor şi al transportului de cherestele mari din munţi nu se va putea face decît numai prin învoire de bună tocmeală. XII. Orice lăcuitor însurat, dîndu-se locul hotărît printr-acest Regulament, şi daca va sălăşlui subt un acoperemînt cu părinţii săi, va fi îndatorat să lucreze proprietarului zilele hotărîte. Lăcuitorul holteiu ce va sălăşlui cu tatăl său în curgerea vieţii cestor dupe urmă, va fi apărat de orice lucru pe seama proprietarului, ca unul ce nu se împărtăşaşte de pogoanele de loc ce se dau altor lăcuitori. În fieşcare timp al anului, proprietarul va îngiji să ia pe săteni în lucru pe rînd, ca şi aceştia să poată a se îndeletnici fieşcare în parte-şi la munca sa; sunt datori însă şi lăcuitorii din parte-le îndată ce se vor chiema de proprietar, numaidecît să se arate spre a se răfui de a lor datorie, sau a-şi pune în loc oameni destoinici de lucru, ca să nu pricinuiască pagubă proprietarului, prin zăbava ce s-ar face la ceea în vreme de trebuinţă săvîrşire a lucrului ce priveşte la a lor datorie. XIII. Lăcuitorul va da proprietarului dijmă adecă a zecea parte din rodul pogoanelor ce se coprind în paragraful III şi IV din articolul 140, şi o va căra însuşi pe moşie la locurile ce se va arăta de proprietar, întocmai precum s-a urmat aceasta totdauna, afară din tocmeli prin bunăvoe ce ar putea să fie făcute între proprietar şi plugar şi care ar avea putere de pravilă. XIV. Afară dintr-aceste doă-spre-zece zile de lucru orice lăcuitor sătean va urma ca şi pe vremea trecută să lucreze proprietarului o zi de plug pe moşia unde va sălăşlui, precum şi de a-i căra într-o depărtare de cale de şase ceasuri un car de lemne tăiat din pădurea proprietarului şi daca proprietarul nu va avea pădure pe acea moşie, atunci sătenii vor căra cîte un car de fîn, ori cinci sute oca grăunţe, sau cinci-zeci vedre băutură. Lăcuitorul ce nu va avea vite de muncă va lucra cu mîinile trei zile [62] în loc de o zi de plug, lucru asemănat cu coprinderea paragrafurilor V, VI, VII, VIII, IX, X, XI, şi alte trei zile în loc de căratul unui car de lemne după paragraful III: oricum însă, va fi slobod lăcuitorul sătean să despăgubească în bani pre proprietar, atît pentru zioa de plug, cît şi pentru carul de lemne. XV. Cînd proprietarul nu va avea la ce să pue pe sătenii săi a-i lucra pe a sa moşie, va putea să se despăgubească în bani după osebitele preţuri ce vor urma în fieşcare locuri de lăcuinţă, care se vor hotărî pe fieşcare trei ani de către obşteasca adunare după cel de mijloc preţ, luat din preţurile urmate pe trei ani trecuţi; şi acest fel de hotărîte preţuri vor sluji de regulă la reciprocile daraveri ce vor urma între proprietar şi al său sătean în curgerea fieşcăria sorociri de trei ani. Daca extraordinara obşteasca adunare de revizie ar găsi vreo desluşire la întocmirea lucrului de o zi precum s-a hotărît mai sus anume, atunci va face trebuincioasele îndreptări, asemănîndu-se cu coprinderea temeiului aşezat: ca adecă lucru de o zi a lăcuitorului sătean trebue să se socotească pe mărimea locului ce poate un lăcuitor să lucreze pe seama sa. ART: 143. Fiindcă lăcuitorii ce hălăduiesc pe moşiile proprietarilor să hrănesc şi să neguţătoresc pe aceste moşii sunt deopotrivă datori să înlesnească şi ei din parte-le neapărata trebuinţă de slujbă ce vor avea proprietarii pe ale lor moşii, precum au urmat obiceiul din vechime. Pe acest temeiu dar tot satul să îndatorează să dea pe tot anul în slujba proprietarului şi pe aceeaşi moşie unde va lăcui, cîte patru oameni la una sută familii păzindu-să şi din partea satului şi din partea proprietarului condiţiile următoare: 1-iu. Ca să lipsească orice cislă năpăstuitoare sătenilor, pe fieşcare an tot satul cu o glăsuire sau cele mai multe glasuri să osebească dintr-înşii patru oameni la sută familii, însă oameni statornici ai satului, şi vrednici de slujbă, şi să-i dea întru slujba proprietarului subt numire de slugi în toată curgerea acestui an, iar la al doilea an să se facă de isnoavă asemenea urmare şi aşa înainte, ca prin acest mijloc să ajungă rîndul pe fieşcare lăcuitor a se afla în slujba proprietarului său în curgere de un an la o sumă de ani hotărîţi fără a se năpăstui niciunul dintre cetaşii acestui sat. [63] 2-lea. Lăcuitorul ce-l va ajunge rîndul să slujască are voe să dea în slujba proprietarului om în locul său, însă statornic şi vrednic de toată slujba pe care să se mulţumească şi proprietarul. 3-lea. Daca în curgerea anului se va întîmpla să lipsească vreunul din cei daţi lăcuitori în slujba proprietarului din pricină firească; adecă ori de boală fără de nădejde de îndreptare, ori de moarte, satul va da altul în locul acestuia. Şi iarăşi prin asemenea chip de alegere. 4-lea. Fiindcă numărul familiilor duprin sate, fireşte şi să înmulţeşte şi scade din nou însurări şi morţi şi dintr-aceasta nu se poate păzi o dreaptă analogie de patru la sută fără de a mijloci oarecare nepotrivire, ca să lipsească orice prigonire ar putea să se întîmple întru aceasta între proprietar şi între ai săi clăcaşi, să legiuieşte ca numărul de 25 de familii de la care se cuvine un om în slujba proprietarului să se socotească de complect (întreg) cînd va trece de jumătate adecă cînd va fi alcătuit de trei-spre-zece familii; şi pe acest temeiu se statorniceşte ca tot satul alcătuit de 13 familii pînă la 25 să dea unul; de la 38 pînă la 50, doi; de la 63 pînă la 75 trei; de la 88 pînă la 100 patru; precum şi înainte cu asemenea proporţie, iar satul ce va fi alcătuit de mai puţine familii de 13, nu se supune la o asemenea dare. 5-lea. Proprietarul luînd din partea satului asemenea oameni în slujba sa, este dator să-i întrebuinţeze iar pe acea moşie unde se vor fi aflînd lăcuind, şi numai în obicinuite slujbe ale moşiilor, precum isprăvnicei, pădurari, argaţi, chelari şi alte asemenea. Le va da pogoanele hotărîte prin Regulament pentru trebuinţa hranei familei lor şi a dobitoacelor lor, fără nicio cerere de dijmă, şi-i va scuti de zilele clăcii, de zioa arăturei şi de cărătura carului de lemne sau de alte asemenea poveri hotărîte iarăşi printr-acest Regulament pe cîtă vreme se vor afla în slujba sa pentru a lor datorie. Iar cînd asemenea slugi vor sluji proprietarului pentru datoria altora ce-i vor fi pus în locul lor, atunci dările şi scutirile pomenite mai sus din partea proprietarului vor fi pe obrazul celui de rînd într-acel an, dar nu pe obrazul celor ce se vor afla în slujbă. În curgerea anului ce se vor afla asemenea oameni în slujba proprietarului, *[64] a lor capitaţie către Vistierie şi Zeciuiala aceştii capitaţii orînduită la cutia satului, se vor plăti de către sat din veniturile cutiei ce se întocmesc printr-acest Regulament în fieşcare sat. ART: 144. Pentru moşiile ce vor avea o întindere mărginită, şi la care proprietarul nu va putea să dea sătenilor săi pogoanele de loc ce se îndatorează, se va împărţi toată întinderea moşiei în trei părţi deopotrivă, din care două se vor da pe seama lăcuitorilor şi o parte se va păstra pe seama proprietarului. Daca însă şi după această împărţire s-ar găsi lăcuitori cari să nu aibă locuri de ajuns, asemenea lăcuitori vor putea să se mute pe alte moşii, însă la şapte ani odată, şi anume în curgerea acelui din urmă an al Catagrafiei, pentru ca nuoa catagrafie să poată a-i găsi, şi a-i înscrie între dajnicii aşăzării lor ce vor dobîndi din nou. La o asemenea întîmplare acest fel de lăcuitori săteni vor fi îndatoraţi cu un an înainte să se mărturisească la tribunalurile din amîndouă satele, ca printr-aceasta să poată fi scoşi din foaea satului de unde se vor rîdica, primind mai întîiu un bilet după forma ce se va da, şi trecuţi în foaea satului unde îşi vor hotărî hălăduirea; iar în curgerea sorocirei catagrafiei nu vor putea săvîrşi o asemenea strămutare, daca nu vor plăti mai întîiu, la satul de unde vor fi să se rîdice, capitaţia pentru toţi anii ce ar rămînea pînă la împlinirea pomenitei sorociri, precum şi către proprietar dările de peste an ce s-ar cuveni acestuia pe acel de atunci curgător an, şi aşa în puterea unei asemenea isbrăniri nu va mai fi îndatorat la nicio dare către Vistierie pînă la înoirea sorocirei catagrafiei. Asemenea va fi slobod şi proprietarul la împlinirea prevăzută prin paragraful întîiu al acestui articol ca în curgerea celui după urmă an al sorocirei catagrafiei să depărteze pe lăcuitorii ce ar avea prea mulţi după asemănarea întinderii moşiei sale: va da însă de ştire cu un an înainte atît lăcuitorului cît şi Stăpînirei. ART: 145. Pentru toate viile ce se află sădite pe proprietăţi streine, şi care după Pravila ţării cea pînă acum în fiinţă sunt supuse la îndatorire de otaştină: adecă de a da către proprietari din rodul lor o vadră la 20 vedre vin; obicinuit obşteasca adunare la cea întîiu viitoare chemare a sa se va îndeletnici să întocmească o nuoă legiuire, privind atît drepturile [65] proprietarului cît şi ale săditorilor. Pînă atunci însă Marea Logofeţie va strînge toate trebuincioase acturi şi alte ştiinţe care să slujască de temeiu la lucrarea aceştii legiuiri: iar de acum înainte niminea nu va putea să facă niciun fel de sădire pe proprietate streină, fără de a urma mai întîiu un aşăzămînt înscris de către amîndouă părţile, şi pe care se vor îndatora deopotrivă a-l păzi. Se osebesc dintr-aceasta sădirile şi orice fel de namestii, care fiind sădite pe proprietăţi streine prin tocmeli făcute cu învoială între amîndouă părţile, nu pot să aibă nicio înclinare cu viile supuse la îndatorire de otaştină; pentru că acest fel de învoieli îm puterea cărora s-au făcut acest fel de sădiri sau clădiri, trebue să aibă şi putere de Pravilă. ART: 146. Numai proprietarul de drept de a vinde pe a sa moşie, vin, rachiu sau alte băuturi şi să ţie scaune de carne şi prăvălii, fiindcă aceste drepturi sunt alăturate fireşte la proprietate, precum şi folosinţa de la mori, heleştee, păduri şi alte asemenea. Drepturile şi datoriile reciproce între proprietar şi sătean hotărîndu-se într-acest chip, banii ce se lua pînă acum pentru stupi şi feluri de alte obiceiuri ce se încuibaseră ori de obşte sau în parte, vor rămînea desputernicite şi neţinute în seamă, fiindcă de acum înainte acest Regulament trebue să se păzească ca o lege temeinică şi nestrămutată. IX. LITERA A [68] Numărul Slujbe publice Obrazele Leafa fieşcăruia pe lună Toată suma lefilor Toată suma pe an Pe lună Pe an 1 2 3 TRIBUNALURI Înaltul Divan; însă: Prezidentul Marele Ban. Cilenii acestui Divan. Procurorul. Divanul judecătoresc aşăzat în oraşul Bucureşti Secţia civilă. Prezidentul. Cileni. Procurorul. Secţia Criminală. Prezidentul. Cileni. Procurorul. Divanul judecătoresc aşăzat în oraşul Craiovei Secţia civilă. Prezidentul. Cileni. Procurorul. 1 6 1 1 6 1 1 4 1 1 4 1 28 2800 2400 1000 2400 2000 800 2400 2000 800 2400 1500 700 2800 14400 1000 18200 2400 12000 800 15200 2400 8000 800 11200 2400 6000 700 9100 33600 172800 12000 218400 28800 144000 9600 182400 28800 96000 9600 134400 28800 72000 8400 109200 218400 182400 134400 109200 600,400 [69] Numărul Slujbe publice Obrazele Leafa fieşcăruia pe lună Toată suma lefilor Toată suma pe an Pe lună Pe an 4 5 6 Suma dinapoi Secţia Criminală. Prezidentul. Cileni. Procurorul. Tribunalul de comerciu aşăzat în Bucureşti. Prezidentul. Cileni. Procurorul. Tribunalul de comerciu aşăzat în oraşul Craiovii. Prezidentul. Cileni. Procurorul. Opt-spre-zece tribunaluri de întîia cercetare din 18 judeţe. Prezidenţii acestor tribunaluri Cilenii acestor tribunaluri cîte doi pentru fieşcare Procurorii 28 1 2 1 1 4 1 1 2 1 18 36 18 114 - - 1500 1000 700 2000 800 700 1500 500 500 800 600 500 - - 1500 2000 700 4200 2000 3200 700 5900 1500 1000 500 3000 14400 21600 9000 45000 - - 18000 24000 8400 50400 24000 38400 8400 70800 18000 12000 6000 36000 172800 259200 108000 540000 644400 50400 70800 36000 540000 1,341,600 [70] Numărul Slujbe publice Obrazele Leafa fieşcăruia pe lună Toată suma lefilor Toată suma pe an Pe lună Pe an 7 8 Suma dinapoi Tribunalul Poliţiei îndreptătoare pentru oraşul Bucureşti. Prezidentul. Cilenii acestui tribunal. Procurorul. Lefile cinovnicilor rînduiţi la toate Canţelariile pomenitelor Tribunaluri, şi cheltuielile canţalarii. Canţelaria înaltului Divan. Logofătul. Avucatul. Ajutorul Logofătului. Registratorul sau Condicarul. Scriitorii. Cei întîiu Aprozi. Aprozii obicinuiţi. Un cinovnic mic însărcinat cu îngrijirea sălii şi cheltuiala canţalarii. Cheltuiala Canţalarii. 114 1 2 1 1 1 1 1 2 2 4 1 - - 131 - - 500 400 300 1000 500 400 250 150 200 60 80 - - - - 500 800 300 1600 1000 500 400 250 300 400 240 80 150 3320 - - 6000 9600 3600 19200 12000 6000 4800 3000 3600 4800 2880 960 1800 39840 1,341,600 19200 39840 1,400,640 [71] Numărul Slujbe publice Obrazele Leafa fieşcăruia pe lună Toată suma lefilor Toată suma pe an Pe lună Pe an 9 Suma dinapoi Canţalaria Divanului judecătoresc din Bucureşti. Secţia civilă. Logofătul. Ajutorul acestuia. Registratorul. Scriitorii. Cei întîiu aprozi. Aprozii obicinuiţi. Un cinovnic mic însărcinat cu îngrijirea sălii şi cheltuiala Canţelarii. Cheltuiala Canţalarii. Secţia Criminală. Logofătul. Avucatul. Ajutorul Logofătului. Registratorul. Scriitorii. Cel întîiu aprod. Aprozi obicinuiţi. Un cinovnic mic însărcinat cu îngrijirea sălii şi cheltuiala Canţalarii. Cheltuiala Canţalarii. 131 1 1 1 2 2 4 1 - - 1 1 1 1 2 1 4 1 - - - - 750 300 200 150 150 60 80 - - 600 500 300 200 150 150 60 80 - - - - 750 300 200 300 300 240 80 150 600 500 300 200 300 150 240 80 100 4790 - - 9000 3600 2400 3600 3600 2880 960 1800 7200 6000 3600 2400 3600 1800 2880 960 1200 57480 1400640 57480 1,458,120 [72] Numărul Slujbe publice Obrazele Leafa fieşcăruia pe lună Toată suma lefilor Toată suma pe an Pe lună Pe an 10 Suma dinapoi Canţalaria Divanului judecătoresc din Craiova. Secţia civilă. Logofătul. Ajutorul acestuia. Registratorul. Scriitorii. Cel întîiu aprod. Aprozii obicinuiţi. Cinovnicul însărcinat cu îngrijirea sălii şi cheltuiala Canţelarii. Cheltuiala Canţalarii. Secţia Criminală. Logofătul. Avucatul. Ajutorul Logofătului. Registratorul. Scriitorii. Cel întîiu aprod. Aprozi obicinuiţi. Un cinovnic mic însărcinat cu îngrijirea sălii şi cheltuiala Canţalarii. Cheltuiala Canţalarii. 155 1 1 1 2 1 4 1 - - 1 1 1 1 2 1 4 1 - - 178 - - 500 200 200 100 150 60 80 - - 300 300 150 150 100 120 60 60 - - - - 500 200 200 200 150 240 80 100 300 300 150 150 200 120 240 60 60 3250 - - 6000 2400 2400 2400 1800 2880 960 1200 3600 3600 1800 1800 2400 1440 2880 720 720 39000 1,458,120 39000 1,497,120 [73] Numărul Slujbe publice Obrazele Leafa fieşcăruia pe lună Toată suma lefilor Toată suma pe an Pe lună Pe an 11 12 Suma dinapoi Canţelaria tribunalului de comerciu din Bucureşti. Logofătul. Ajutorul acestuia. Registratorul. Scriitorii. Cel întîiu aprod. Obicinuiţi Aprozi. Cinovnicul însărcinat cu îngrijirea sălii şi cheltuiala Canţelarii. Cheltuiala Canţalarii. Canţelaria tribunalului de comerciu din Craiova. Logofătul. Ajutorul acestuia. Registratorul. Scriitorii. Cel întîiu aprod. Obicinuiţi Aprozi. Cinovnicul însărcinat cu îngrijirea sălii şi cheltuiala Canţelarii. Cheltuiala Canţalarii. 178 1 1 1 2 1 3 1 - - 1 1 1 2 1 2 1 - - 197 - - 500 250 150 150 150 60 80 - - 300 150 150 100 100 60 60 - - - - 500 250 150 300 150 180 80 80 1690 300 150 150 200 100 120 60 60 1140 - - 6000 3000 1800 3600 1800 2160 960 960 20280 3600 1800 1800 2400 1200 1440 720 720 13680 1,497,120 20,280 13680 1,531,080 [74] Numărul Slujbe publice Obrazele Leafa fieşcăruia pe lună Toată suma lefilor Toată suma pe an Pe lună Pe an 13 14 Suma dinapoi Opt-spre-zece Canţelerii pentru opt-spre-zece tribunaluri de întîia cercetare. Logofeţi. Registratorii. Scriitori cîte trei pentru fieşcare tribunal. Cîte unul din cei întîiu aprozi. Aprozi obicinuiţi cîte doi pentru fieşcare tribunal. Cheltuiala canţelarii cîte 50 lei pe lună pentru fieşcare canţelarie. Canţelaria tribunalului Poliţii îndreptătoare din oraşul Bucureşti. Logofătul. Registratorul. Scriitorii. Cel întîiu aprod. Aprozi obicinuiţi. Cinovnicul orînduit cu îngrijirea sălii şi cu cheltuiala Canţalarii. Cheltuiala Canţalarii. 197 18 18 54 18 36 - - 1 1 2 1 4 1 - - 351 - - 200 100 60 100 40 - - 250 100 100 100 60 60 - - - - 3600 1800 3240 1800 1440 900 12780 250 100 200 100 240 60 60 1010 - - 43200 21600 38880 21600 17280 10800 153360 3000 1200 2400 1200 2880 720 720 12120 1,531,080 153,360 12120 1,696,560 [75] Numărul Slujbe publice Obrazele Leafa fieşcăruia pe lună Toată suma lefilor Toată suma pe an Pe lună Pe an 15 16 17 Suma dinapoi Toată suma cheltuielilor pentru Administraţia dreptăţii. Pentru marele logofăt Ministru dreptăţii, şi marele logofăt al pricinilor bisericeşti. Marele logofăt Ministrul dreptăţii. Logofătul pricinilor bisericeşti. Lefile cinovnicilor orînduiţi în canţelariile acestor doi mari logofeţi şi cheltuieli de canţelarii. Canţelaria ministrului dreptăţii Directorul depertamentului dreptăţii Acest director precum şi directorii depertamenturilor dinlăuntru şi al finanţilor la rang nu va putea fi mai jos de Căminar, şi va ocîrmui subt poruncile Ministrului, toate trebile ministerului, va avea subt poruncile sale pe căpeteniile Secţiilor, şi lipsa Ministrului va împlini slujba acestui din urmă. 351 1 1 1 354 2500 2000 1500 2500 2000 4500 1500 1500 30000 24000 54000 18000 18000 1,696,560 54000 1,750,560 [76] Numărul Slujbe publice Obrazele Leafa fieşcăruia pe lună Toată suma lefilor Toată suma pe an Pe lună Pe an Suma dinapoi Nacialnicii de mese din care unul va avea întru ale sale datorii întăririle de orice fel de act să va pecetlui cu pecetea Domnească, cel de al doilea va fi însărcinat cu corespondenţa ce va urma cu tribunalurile, pentru toate cele ce privesc la ocîrmuirea dreptăţii şi la drepturile Procurorilor, şi cel de al treilea va fi Nacialnicul mesii, unde să vor înscrie ipotecile şi foile de zestre. Ajutorul acestora. Registratorul însărcinat cu primirea şi darea tuturor hîrtiilor ce vor privi la această Canţalarie. Scriitorii. Cinovnicul orînduit cu îngrijirea odăilor şi cu cheltuiala canţalarii. Cheltuiala Canţalarii. 354 3 3 1 6 1 - - 368 500 300 300 150 80 - - 1500 1500 900 300 900 80 200 5380 18000 18000 10800 3600 10800 960 2400 64560 1,750,560 64560 1,815,120 [77] Numărul Slujbe publice Obrazele Leafa fieşcăruia pe lună Toată suma lefilor Toată suma pe an Pe lună Pe an 18 Suma dinapoi Canţalaria Logofătului pricinilor bisericeşti. Directorul Canţalarii. Nacialnicii de mese, din cari unul va avea întru îndatoririle sale cele ce să răportuesc la ocîriuirea şi întrebuinţarea veniturilor Mînăstireşti, la păzirea Regulamenturilor întocmite pentru aceasta şi la pricini de judecăţi atingătoare de avuturile bisericeşti. Cel de al doilea să va însărcina cu îngrijirea Seminarilor şi cu privigherea ţărimoniilor obicinuite. Ajutorii acestora. Registratorul însărcinat cu primirea şi darea tuturor hîrtiilor ce vor privi la această Canţalarie. Scriitorii. Cinovnicul orînduit cu îngrijirea odăilor şi cheltuiala Canţalarii. Cheltuiala Canţelarii. 368 1 2 2 1 4 1 - - 379 750 500 250 300 150 80 - - 750 1000 500 300 600 80 150 3380 9000 12000 6000 3600 7200 960 1800 40560 1,815,120 40560 1,855,680 [78] Numărul Slujbe publice Obrazele Leafa fieşcăruia pe lună Toată suma lefilor Toată suma pe an Pe lună Pe an 19 20 21 22 Suma dinapoi Pentru trei Ministri mădulării sfatului Administrativ. Marele Dvornic Ministru trebilor dinlăuntru. Vistierul Ministrul finanţelor. Marele Postelnic. Lefile cinovnicilor alăturaţi la fieşcare dintr-aceşti ministri şi cheltuieli de canţelarii. Ministrul trebilor dinlăuntru Directorul SECŢIA I. Secretarul căpetenia aceştii Secţii. Nacialnicii de mese. Ajutorii acestora. Registratorul însărcinat cu primirea şi trimiterea tuturor hîrtiilor ce vor privi la această Secţie. Scriitorii. 379 1 1 1 1 1 2 2 1 6 395 2800 2500 2500 1500 1000 500 300 300 150 2800 2500 2500 7800 1500 1000 1000 600 300 900 5300 33600 30000 30000 93600 18000 12000 12000 7200 3600 10800 63600 1,855,680 93600 1,949,280 [79] Numărul Slujbe publice Obrazele Leafa fieşcăruia pe lună Toată suma lefilor Toată suma pe an Pe lună Pe an Suma dinapoi SECŢIA 2-lea. Secretarul căpetenia aceştii Secţii. Nacialnicii de masă. Ajutorul acestuia. Registratorul însărcinat cu primirea şi trimiterea tuturor hîrtiilor ce vor privi la această Secţie. Scriitorii. SECŢIA 3-lea. Numărul Cinovnicilor alăturaţi la această Secţie şi a lor lefi vor fi întocmai ca cele de la Secţia dintîiu tot acestui Minister. Cinovnicul orînduit cu îngrijirea odăilor şi cu cheltuiala Canţelarii. Cheltuiala Canţelarii. Cinovnici alăturaţi la Ministerul trebilor dinlăuntru cari să vor însărcina cu feluri de trebuinţe, atingătoare de slujbe publice. 390 1 1 1 1 5 12 1 - - 10 427 1000 500 300 300 150 - - 80 - - 250 5300 1000 500 300 300 750 3800 80 400 2500 14930 63600 12000 6000 3600 3600 9000 45600 960 4800 30000 179160 1,949,280 1,949,280 [80] Numărul Slujbe publice Obrazele Leafa fieşcăruia pe lună Toată suma lefilor Toată suma pe an Pe lună Pe an Suma dinapoi Păstrarea Arhivelor statului fiind un object, care meritariseşte toată luarea aminte a stăpînirii, va fi supt privigherea ministrului dinlăuntru, drept aceea şi vor fi. Un Nacialnic al Arhivelor. Un supt Nacialnic. Scriitori. Slugi. Cheltuiala pentru canţalarie şi pentru ţinere. Să va alătura la ministerul trebilor dinlăuntru o Tipografie cu îndatorire de a publicui buletinurile prin care să vor da în cunoştinţa publicului acturile legiuitoare, înălţările în slujbe orînduiri ş.c. Acturile din toate depertamenturile ministeriale şi hotărîrile curţii judecătoreşti, şi cu un cuvînt orice poate să ajute ca să se încredinţeze cei de supt oblăduire, că Stăpînirea are o neîncetată îngrijire spre împlinirea datoriilor sale pentru care şi să hotărăsc pentru ţinerea unii Tipografii a statului. 427 1 1 2 3 - - - - 433 1000 400 100 60 - - - - 14930 1000 400 200 120 230 2000 18880 179160 12000 4800 2400 1440 2760 24000 226560 1,949,280 226560 2,175,840 [81] Numărul Slujbe publice Obrazele Leafa fieşcăruia pe lună Toată suma lefilor Toată suma pe an Pe lună Pe an 23 Suma dinapoi Ministerul Finanţilor Directorul. SECŢIA 1-iu. Secretarul căpetenia aceştii Secţii. Nacialnicul de masă. Ajutorul acestuia. Registratorul însărcinat cu primirea şi darea hîrtiilor ce vor privi la această Secţie. Scriitorii. SECŢIA 2-lea. Căpetenia aceştii Secţii. Ajutorul acestuia. Casierul. Ajutorii acestuia unul cîte lei 400, şi altul cîte lei 300. Registratorul însărcinat cu primirea şi darea hîrtiilor ce vor privi la această Secţie. Scriitori. SECŢIA 3-lea. Secretarul căpetenia aceştii Secţii. Nacialnicul de masă. Ajutorul acestuia. Registratorul însărcinat cu primirea şi darea hîrtiilor ce vor privi la această Secţie. Scriitorii. Cinovnicul însărcinat cu îngrijirea odăilor şi cu cheltuielile canţalarii. Cheltuiala Canţelarii. 433 1 1 1 1 1 6 1 1 1 2 1 5 1 1 1 1 5 1 - - 465 1500 1000 500 300 300 150 1000 500 750 - - 300 150 1000 500 300 300 150 80 - - 1500 1000 500 300 300 900 1000 500 750 700 300 750 1000 500 300 300 750 80 400 11830 18000 12000 6000 3600 3600 10800 12000 6000 9000 8400 3600 900 12000 6000 3600 3600 9000 960 4800 141960 2,175,840 141960 2,317,800 [82] Numărul Slujbe publice Obrazele Leafa fieşcăruia pe lună Toată suma lefilor Toată suma pe an Pe lună Pe an 24 Suma dinapoi Secretariatul statului a Marelui Postelnic. SECŢIA 1-iu. Secretarul căpetenia aceştii Secţii. Nacialnicii de mese. Ajutorii acestora. Registratorul însărcinat cu primirea şi darea hîrtiilor ce vor privi la această canţelarie. Scriitori. SECŢIA 2-lea. Pentru limbi streine. Secretar pentru limba Turcească. Ajutorul acestuia. Secretarul Franţozesc. Scriitori pe lîngă acesta. Un cinovnic ţiitor de condică. Orînduitul cu îngrijirea sălii. Cheltuiala canţelarii. Postelnicei orînduiţi spre a fi trimişi în feluri de slujbe. Căpetenia călăraşilor şi a lipcanilor sau a curierilor. Opt călăraşi şi doi-spre-zece lipcani. 433 1 2 2 1 5 1 1 1 2 1 1 - 6 1 20 510 - - 1000 500 300 300 150 1000 500 1000 500 300 80 - 100 150 80 - - 1000 1000 600 300 750 1000 500 1000 1000 300 80 500 600 150 1600 10380 - - 12000 12000 7200 3600 9000 12000 6000 12000 12000 3600 960 6000 7200 1800 19200 124560 2,317,800 2,317,800 [83] Numărul Slujbe publice Obrazele Leafa fieşcăruia pe lună Toată suma lefilor Toată suma pe an Pe lună Pe an 25 26 Suma dinapoi Cantorul expediţii. Căpetenia acestui cantor sau expeditor. Scriitori ai săi. Factori sau slujbaşi. Alesul sau însărcinatul cu trebile Ţării pe lîngă Poartă, leafă cuprinzîndu-să şi toate cheltuielile, afară din daruri ce va fi în trebuinţă să facă, şi care vor trebui a să plăti pe seama casii Domnului. Secretari pe lîngă acesta. Poliţia din capitală. Aga. Cinovnic orînduit pe lîngă numitul. Canţelaria Agii. Căpetenia canţelarii. Registratorul însărcinat cu primirea şi darea hîrtiilor. Scriitorii. Însărcinatul cu îngrijirea odăilor şi cu cheltuiala canţelarii. Cheltuiala Canţelarii. 510 1 2 2 1 3 1 1 1 1 3 1 - 527 500 150 60 5000 - 2000 500 300 150 100 80 - 10380 500 300 120 5000 2500 2000 500 300 150 300 80 120 3450 124560 6000 3600 1440 60000 30000 24000 6000 3600 1800 3600 960 1440 41400 2,317,800 2,543,400 [84] Numărul Slujbe publice Obrazele Leafa fieşcăruia pe lună Toată suma lefilor Toată suma pe an Pe lună Pe an 27 Suma dinapoi Cheltuieli ale Poliţii. Comisari ai Poliţii pentru cinci despărţiri a oraşului Bucureşti. Tot la aceştia pentru închiriere de case cîte lei 50, pentru fieşcare. Cîte un scriitor pe lîngă fieşcare. Cheltuiala Canţalarii acestora cîte lei 30, pentru o canţelarie. Supt Comisari ai Poliţii cîte trei pe lîngă fieşcare Comisar. Mai marele peste tulumbe. Vor fi şapte tulumbe, din care două la Agie şi cîte una în fieşcare despărţire a oraşului, socotindu-să cîte şase tulumbagii pentru fieşcare dintr-acestea. Sacagii cîte doi pentru fieşcare tulumbă. Toporaşi şi cangii socotiţi cîte zece pentru fieşcare tulumbă. Iar streaja oraşului şi a mărginilor sale să va face prin jandarmerie. Arhitectorul. 527 5 - 5 - 15 1 42 14 70 1 618 500 - 100 - 200 100 40 40 40 500 3450 2500 250 500 150 3000 100 1680 560 2800 500 15490 41400 30000 3000 6000 1800 36000 1200 20160 6720 33600 6000 185880 2,543,400 2,543,400 [85] Numărul Slujbe publice Obrazele Leafa fieşcăruia pe lună Toată suma lefilor Toată suma pe an Pe lună Pe an 28 29 Suma dinapoi Partea dohtorească. Dohtori cîte unul pentru fieşcare despărţire a oraşului Bucureşti. Moaşe asemenea. Dohtor veterinar. Lefile ocîrmuitorilor de judeţe şi cheltuielile canţelarii lor. Ocîrmuitori de judeţe. Sameşii sau capetenii de canţelarii. Ajutorii acestora. Scriitori cîte doi pentru fieşcare canţelarie. Cheltuiala canţelarii. Poliţ-maisteri orînduiţi în toate oraşele căpetenii de judeţe ale Prinţipatului însă. La Craiova. La alte oraşe căpetenie de judeţe. Aceşti poliţi-maisteri vor fi supt poruncile ocîrmuitorilor de judeţe, cît pentru ale lor îndatoriri vor urma după Regulamentul orăşenesc aşezat pentru Giurgiu şi Brăila precum şi după Regulamentul întocmit. 618 5 5 1 18 18 18 36 - 1 17 737 600 100 250 1000 300 100 60 - 500 250 15490 3000 500 250 19240 18000 5400 1800 2160 1800 29160 500 4250 4750 185880 36000 6000 3000 230880 216000 64800 21600 25920 21600 349920 6000 51000 57000 2,543,400 230880 349920 57000 3,181,200 [86] Numărul Slujbe publice Obrazele Leafa fieşcăruia pe lună Toată suma lefilor Toată suma pe an Pe lună Pe an 30 Suma dinapoi Pentru înfrumuseţarea şi Poliţia oraşului Bucureşti, pe lîngă aceasta vor fi însărcinaţi cu îngrijirea închisorilor duprin oraşe, fieşcare dintr-aceştia va avea supt poruncile sale cîte cinci dorobanţi, iar trebuinţa scrisului şi a răporturilor lor vor împlini-o prin canţelaria ocîrmuitorilor de la cari spînzură şi însuşi el. Întocmirea aceştii Poliţii va urma într-acest chip pînă cînd veniturile statului vor slobozi ca să se adaoge cheltuielile trebuincioase însă cu primirea Domnului şi a obicinuitei obşteştii adunări. Dvornicul de temniţe. Pentru cele ce privesc la birul Ţiganilor, personalul şi cheltuiala canţelarii va fi asemenea ca a unii ocîrmuiri de judeţe. Iar pentru cele ce privesc la ale temniţilor să va adăoga. 737 1 4 742 - - 1500 - - - - 1500 560 2060 - - 18000 6720 24720 3,181,200 3,181,200 [87] Numărul Slujbe publice Obrazele Leafa fieşcăruia pe lună Toată suma lefilor Toată suma pe an Pe lună Pe an 31 Suma dinapoi La statul acestui Dvornic oamenii şi lefile următoare. Casier. Scriitori. Inspector asupra tuturor temniţilor în Bucureşti şi prin alte judeţe ale Prinţipatului şi la ocne. Cinovnici orînduiţi cu îngrijirea temniţilor din oraşele Bucureşti şi Craiova. Băgare de seamă. Domnii luaseră asupră-le un drept fără cuviinţă de a dărui dintr-aceşti Ţigani pe la feluri de particulari, ci fiindcă de acum înainte venitul de la aceşti Ţigani nu are să mai fie a Domnului, ci a statului, drept aceea să cuvine a înceta abuzul de a să mai dărui dintr-înşii. Dvornicul de politie. Canţelaria acestuia va fi asemenea ca a unii ocîrmuiri de judeţ. Băgare de seamă. Oraşul Craiovei să va întrupa în judeţul Doljului ca şi toate celelalte oraşe locuri de căpetenie a judeţilor, să vor adăoga numai doi supt ocîrmuitori de plasă pentru oraşul Craiovei şi pentru carii să va vorbi la vale. 742 1 2 1 2 1 4 753 300 100 500 350 1500 - - 2060 300 200 500 700 3760 1500 560 2060 24720 3600 2400 6000 8400 45120 18000 6720 24720 3,181,200 45120 24720 3,251,040 [88] Numărul Slujbe publice Obrazele Leafa fieşcăruia pe lună Toată suma lefilor Toată suma pe an Pe lună Pe an 32 Suma dinapoi Lefile supt ocîrmuitorilor de plăşi să vor uni cîte două plăşi după cea de acum a lor întindere supt îngrijirea numai unui supt ocîrmuitor, iar pentru plaiurile ce sunt despre Graniţa Munţilor va fi cîte un supt ocîrmuitor în fieşcare plaiu pentru a lor mare întindere. Şi peste tot supt ocîrmuitori de plaiuri. Supt ocîrmuitori de plasă din 18 judeţe. Supt ocîrmuitori peste Ţiganii statului la Vornicia de temniţe. Asemenea la Vornicia oraşului Bucureşti. Supt ocîrmuitorii pe lîngă ocîrmuirea judeţului Dolj pentru oraşul Craiovei. 753 17 74 4 4 2 854 - - 200 200 150 150 150 - - 3400 14800 600 600 300 19700 - - 40800 177600 7200 7200 3600 236400 3,251,040 236400 3,487,440 [89] Numărul Slujbe publice Obrazele Leafa fieşcăruia pe lună Toată suma lefilor Toată suma pe an Pe lună Pe an 33 Suma dinapoi Pentru Dorobanţii alăturaţi la feluri de locuri ale administraţii. Dorobanţi lîngă Agie şi lîngă cinci comisari ai Poliţii 20, vor fi călăreţi cîte lei 70 fieşcare şi 20 pedestri cîte 45, pe lună. Asemenea pentru 18 ocîrmuiri de judeţe cîte zece Dorobanţi călăreţi pentru fieşcare iar la Brăila şase şi cîte lei 60, unui Dorobanţ pe lună. Asemenea pentru Vornicia temniţilor asupra Ţiganilor statului cîte lei 60 pe lună unul. Asemenea pentru toţi subt ocîrmuitorii plăşilor şi ai plaiurilor coprinzîndu-să şi cei după lîngă Vornicia temniţilor, cîte doi pe lîngă fieşcare subt ocîrmuitor de Ţigani, şi cîte lei 50, unui Dorobanţ călăreţ pe lună. 854 40 176 14 190 1274 - - - - - - - - - - - - 2300 10560 840 9500 23200 - - 27600 126720 10080 114000 278400 3,487,440 3,487,440 [90] Numărul Slujbe publice Obrazele Leafa fieşcăruia pe lună Toată suma lefilor Toată suma pe an Pe lună Pe an Suma dinapoi Dorobanţi pedestri din care şase la Vornicia oraşului Bucureşti şi zece pe lîngă subt ocîrmuitorii plăşilor aceştii Vornicii cîte lei 45, unui dorobanţ pe lună. Asemenea pentru două plăşi din oraşul Craiovei. Asemenea pentru temniţe din oraşul Bucureşti, coprinzîndu-să şi leafa căpetenii lor cîte lei 100 acestuia şi cîte lei 45 fieşcăruia Dorobanţ pe lună. Asemenea pentru temniţe de la Craiova, Giurgiu şi Brăila, socotindu-să şase la cea întîiu şi cîte cinci, la cele după urmă, coprinzîndu-să şi lefile a trei căpetenii peste aceştia, însă cîte lei 75 acestora, şi cîte lei 45, fieşcăruia Dorobanţ pe lună. Asemenea pentru strejuirea osîndiţilor la ocnele Rîmnicul şi Telega cuprinzîndu-să şi lefile de doi căpitani ai acestora la amîndouă ocnele cîte lei 350, fieşcăruia iar dorobanţilor cîte lei 45, unul pe lună. 1274 16 4 11 19 23 1347 - - - - - - - - 23200 720 180 550 945 1600 27195 278400 8640 2160 6600 11340 19200 236340 3,487,440 3,487,440 [91] Numărul Slujbe publice Obrazele Leafa fieşcăruia pe lună Toată suma lefilor Toată suma pe an Pe lună Pe an 34 Suma dinapoi Asemenea pe lîngă Ministeruri a trebilor dinlăuntru, al finanţilor, al dreptăţii şi al pricinilor Bisericeşti cîte lei 60, pe lîngă fieşcare dorobanţ. Asemenea pentru 18 Poliţi maisteri în 18 oraşe căpetenii de judeţe, socotindu-să cîte 5 dorobanţi pedestri pe lîngă fieşcare Poliţ-maister. Aprozi călări, să va adăoga pe lîngă fieşcare judecătorie cîte 2 aprozi călări, ca să se întrebuinţeze la chemarea prigonitoarelor părţi la judecată. Controlul general ce are a începe de la 1-iu Ianuarie 1832. Şeful controlului. Stolnacialnicii. Ajutoarele acestor doi. Scriitori pe lîngă aceste două mese. Registrator. Cinovnic însărcinat cu îngrijirea canţelarii. Cumpărarea a lefuri de condici şi cheltuiala canţelarii. 1347 25 90 52 1514 1 2 2 6 1 1 - - 1527 - - - 45 60 1500 500 300 150 300 80 - - - 27195 1500 4050 3120 35865 1500 1000 600 900 300 80 620 5000 326340 18000 48600 37440 430380 18000 12000 7200 10800 3600 960 7440 60000 3,487,440 430380 3,917,820 60000 3,977,820 LITERA B [94] Numărul Sumele de peste an a fieşcăruia venit al statului, şi socotite pe cît să poate mai aproape de adevăr. Lei 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Capitaţia asupra tuturor plugarilor şi muncitorilor socotindu-să numărul lor de două sute mii familii şi cîte lei 30, fieşcare. Capitaţia asupra Ţiganilor statului socotindu-să 3000 familii, din care ale aurarilor cîte lei 50, şi toţi ceilalţi cîte lei 30, fără osebire. Răspunderea orînduelii Mazîlilor, hotărîtă cîte lei 45, pentru fieşcare şi socotită pe cel de acum număr de 3000, Mazîli. Dare pentru Patentă asupra Neguţătorilor şi a Meşterilor, socotindu-să pe un număr de 10,000 Patente şi cîte lei 50, una peste alta. Oeritul şi văcăritul streinelor. Vînzarea ocnelor, socotindu-să preţul sării pentru cea dinlăuntru consumaţie cîte lei 15 suta de ocă, şi coprinzîndu-să toate avaeturile, care la punerea în lucrare a Regulamentului au să se numere la Vistierie. Vînzarea sau ocîrmuirea vămilor, cuprinzîndu-să şi avaeturile, care asemenea la punerea în lucrare a Regulamentului au să se numere la Vistierie. Dare pentru scoaterea boilor şi a vacilor peste hotarăle ţării. Veniturile Brăilii, a Giurgiului şi a Turnului precum şi a bălţilor şi a ostroavelor din malul cel stîng al Dunării pînă întru al său talveg. Partea ce să va lua din veniturile avuturilor nemişcătoare a Mitropoliei, a Episcopiilor şi a tuturor Mînăstirilor fără osebire, chibzuite într-această sumă după socotinţă. 6,000,000 120,000 135,000 500,000 100,000 4,558,000 1,684,000 336,000 522,000 400,000 14,319,000 [95] CAP AL PATRULEA SECŢIA I. Pentru căderile Ministrului trebilor dinlăuntru. ART: 147. De acum înainte Ministrul trebilor dinlăuntru este însărcinat cu toată ocîrmuirea cea dinlăuntru a Prinţipatului. Ocîrmuitorii de judeţe să vor aşeza d-a dreptul supt poruncile sale, vor primi încă porunci la cele ce vor trimite ceilalţi Ministri pentru toate cîte privesc la depertamentul fieşcăruia. Va fi însărcinat: A. Cu ocîrmuirea a toatei Poliţii dinlăuntru, şi de cîte ori va face trebuinţă de a să lua măsuri popritoare, să va înţelege cu Spătarul, va iscăli după coprinderea Articolului 122. toate Paşaporturile ce să vor da pentru trecerea peste Graniţă. 2. Cu ocîrmuirea tuturor municipalităţilor (obştimilor) către care va trimite poruncile stăpînării, şi va avea cu dînsele o corespondenţie neîncetată pentru toate cele ce vor avea înclinare cu osebitele interesuri ale obştimilor. V. Cu ocîrmuirea comitetului carantinilor atît pentru starea sănătăţii dinlăuntru din Ţară cît şi pentru linia carantinilor după articolile 186, 189, şi 191, al Capului al şaselea. G. Este mădular al Comitetului General carele este însărcinat cu purtarea de grijă a Spitalurilor, a şcoalelor publice şi a tuturor caselor făcătoare de bine după coprinderea Secţii dintîiu a Capului dintîiu din Regulamentul caselor făcătoare de bine şi de folos obştesc precum şi a patrulea Secţie a capului a 8-lea. Din Regulamentul organicesc pentru învăţătura publică. D. La fieşce încetare de Domnie şi întîmplîndu-să lipsă de Domn. [96] El este pravilnic mădular a vremelniceşti ocîrmuiri după coprinderea Secţii a doilea a Capului dintîiu din organicescul Regulament. E. La fieşce soroc pentru facerea catagrafiilor, el este însărcinat cu îngrijirea şi privigherea de a să face şi a să săvîrşi cu scumpătate întocmai după coprinderea Secţii a patrulea de la Capul Finanţilor. După ce va cerceta cu osebită luare aminte catagrafia fieşcăruia judeţ în parte, va însemna foile ei cu numire, începînd de la cea dintîiu pînă la cea din urmă şi o va iscăli, apoi împreunîndu-le toate în sorocul cel hotărît, le va da în mîna marelui Vistier care trebue să gătească socoteala cheltuielilor anului. J. Este însărcinat cu privigherea ţinerii în bună stare a drumurilor din Ţară după coprinderea Secţii a II, a Capului a cincilea din organicescul Regulament. Z. Este însărcinat a privighea pentru hrana lăcuitorilor şi de a fi bilşug în ţară după coprinderea Secţiilor 3, şi 4, ale Capului al cincilea din organicescul Regulament. I. Trebue să îngrijască ca cei însărcinaţi cu Poştile să păzească, întru toate, condiţiile din contractul ce au făcut cu Stăpînirea precum şi cu călătorii, şi ca expediţia pacheturilor ocîrmuirii şi a particularilor să se facă cu toată ceruta scumpătate. SECŢIA II. Pentru sfatul Administrativ. ART: 148. Ministrul trebilor dinlăuntru, al finanţii, şi marele Postelnic vor alcătui un sfat Administrativ subt Prezidenţia Marelui Dvornic Ministru trebilor dinlăuntru. Toate pricinile de trebuinţă ce vor privi la trebile curgătoare dinlăuntru, la finanţie şi la comerciu să vor cerceta de către acest sfat, şi hotărîrile ce vor face după temeiurile acestui Regulament întărindu-să de Domn să vor pune în lucrare: daca va fi neunire la socotinţile sfatului, [97] atuncea să va adresa cu al său răport către Domn, şi Domnul va hotărî pricina dînd poruncă în scris. Mădulările acestui Sfat sunt îndatorate a să aduna totdeauna de două ori pe săptămînă bez întîmplările cele grabnice care vor cere a să aduna şi peste zilele hotărîte. Fieşcare mădular al Sfatului pentru partea ce priveşte asupră-i va a aduna temeinice ştiinţe asupra stării satelor şi a pricinilor norocirii sau ticăloşii lor, daca vreun proprietar sau arendaş va năpăstui pe săteni, sfatul Administrativ va înştiinţa pe Domn spre a lua la asemenea întîmplări măsuri de poprire. ART: 149. Domnul va strînge înaintea sa sfatul Ministrilor care să va alcătui de Dvornicul dinlăuntru, de Vistierul, de Logofătul Dreptăţii, de Logofătul pricinilor Bisericeşti, de Spătarul şi de Postelnicul. Acest Sfat va fi subt însuşi Prezidenţia Domnului de cîte ori va socoti de trebuinţă a se sfătui cu Ministrii săi asupra vreunii folositoare măsuri Administrative, asupra vreunii nuoă întocmiri ce ar trebui să se facă. Sfatul Administrativ, precum şi marele Sfat al Ministrilor pentru pricinile cele însemnătoare, să vor îndatora a strînge ştiinţele trebuincioase la chebzuirile obşteştii adunări, cum şi Proiecturi de îmbunătăţiri, care cu voia Domnului să vor da în cercetarea aceştii Adunări, şi daca o dată să vor primi de această Adunare şi să vor întări de către Domn, îndată să vor pune în lucrare. ART: 150. Fieşcare din trei Ministri ai sfatului Administrativ îşi va avea Depertamentul său despărţit în Secţii, iar Secretarul fieştecăriia Secţii va iscăli în toate hîrtiile şi poruncile, şi va fi răspunzător împreună cu Ministru pentru toate trebile curgătoare ce vor privi la această Secţie. SECŢIA III. Depertamenturile mădularelor sfatului Administrativ. DEPERTAMENTUL TREBILOR DINLĂUNTRU. ART: 151. Depertamentul trebilor dinlăuntru să va împărţi în trei Secţii. [98] Cea întîiu să va îndeletnici. A.) Pentru corespondenţa cu toate obştimile şi cu ocîrmuirea obşteştii Poliţii după Regulamenturile ce să vor alcătui pentru aceasta de acest Sfat; şi să vor întări după toate cuviinţile cerute ca să asigureze păzirea bunei orînduieli şi să se facă căzuta priveghere pentru cea în parte siguranţie a fieşcăruia sălăşluitor. B.) De a să lua măsuri atît în Capitală, cît şi în alte oraşe ale Prinţipatului, spre a să ţinea înbilşugarea de toate lucrurile ce vor fi de întîia trebuinţă, de a să face priveghere asupra preţurilor şi să se ia măsuri împotriva lăcomiei precupeţilor. V.) De a să lua ştiinţe adevărate asupra preţurilor producturilor şi industriei, asupra cherestelilor şi a vitelor prin oraşe, sate şi bîlciuri, precum şi pentru preţurile transporturilor şi a lucrului de mînă după Articolul 137. G.) De a fi adevărate şi într-o unime cumpenile şi măsurile în toată provinţia. D.) De a să lua măsuri pentru sănătate, de a să înainta facerea de bine a vaccinei, a mijloacelor de însănătoşire precum şi măsurile cuviincioase împotriva morţii vitelor. E.) De a să face privegherea carantinilor pentru ca să se păzească cu scumpătate regulile lor după cum sunt întocmite prin Regulamentul carantinilor. Cea de al doilea Secţie să va îndeletnici. A.) Pentru desăvîrşirea şi întinderea meşteşugului muncii pămîntului, punînd în lucrare nuouăle mijloace ce s-au primit de alte neamuri, şi care sunt cunoscute de o mărime netăgăduită.. B.) De a să da porunci către ocîrmuitorii de judeţe ca arăturile şi semănăturile de primăvară şi de toamnă să se facă făr de greşală şi cît va fi prin putinţă mai multe, să vor lua ştiinţe cu de-amăruntul alcătuite şi adevărate asupra totalului lucrărilor muncii pămîntului şi asupra cîtăţimii producturilor. Să vor face pe fieşcare şase luni Table de toate aceste ştiinţe, care vor sluji de a să face cunoscută cîtăţimea producturilor trebuincioase la consumaţia lăcuitorilor, şi de a dovedi preţurile curgătoare a lucrului cîmpenesc. [99] V.) De a să îmbunătăţi felurimea grînelor spre a să aduce în stare de a să transporta cu folos şi prin tîrguri depărtate. D.) De a să publica cele mai lucrătoare mijloace, pentru înaintarea şi îmbunătăţirea soiului de felurimi de vite. E.) De a să primi cuviincioasele măsuri pentru întîmpinarea strămutării sătenilor şi de a li să face înlesniri, îndatorîndu-să să-şi clădească lăcuinţile regulate şi de odihnă, cu grajduri şi cu îngrădirile trebuincioase pentru îmbunătăţirea legumilor, a sădirii pometurilor şi mai vîrtos a dudăriilor pentru creşterea gîndacilor de mătase. Cea de al treilea Secţie să va îndeletnici: A.) Pentru statistica ţării. B.) Pentru perilipsisul condicilor coprinzătoare de acturile statului civil, adecă naşteri, însurări şi morţi care să vor face prin mijlocirea Mitropolitului şi celor în lucrare Episcopi după coprinderea anexului ce priveşte la această pricină subt No: 3. V.) Pentru ţinerea cu cheltuială în bună stare a drumurilor celor mari şi mai vîrtos a celor pe unde comunicaţiile întocmite ar da mai multă înlesnire şi siguranţie. Să vor face poduri de lemn, sau de piatră pe la trecătorile gîrlelor a pîraelor, şi pe unde vor fi mocirle pentru ca să se ţie drumurile de comunicaţii în cea mai bună stare. G.) Pentru ocîrmuirea Poştilor, şi a tuturor celor ce privesc la dînsele. D.) De a să face Table descriitoare de dumbrăvi şi păduri, şi de a să întrebuinţa mijloace de a le feri de orice stricăciune şi pagubă împotriva drepturilor proprietăţii, precum şi pentru cele mai bune mijloace întru a lor ţinere. E.) De o nuoă împărţire de hotarăle judeţilor spre a le îndrepta şi a le da o întindere potrivită pe cît să va putea. J.) Pentru corespondenţia ce va urma cu comisiile ce să vor însărcina, cu direcţia şcoalelor, şi alte aşăzări publice. [100] DEPERTAMENTUL FINANŢILOR ART: 152. Căderile Vistierului nu să vor întinde de acum înainte, peste ceea ce priveşte la ocîrmuirea Vistierii, şi la desvoltarea comerciului, el va îngriji şi va asigura ca toate veniturile statului, să intre în Vistierie, şi va plăti banii pentru care va avea pravilnică voe şi slobozenie. Toţi Sameşii să vor aşeza d-a dreptul subt poruncile sale. Canţelaria acestui depertament să împărţeşte în trei Secţii. Prin cea dintîiu să va lucra corespondenţia cu ocîrmuitorii şi Sameşii judeţilor, şi cu toţi ceilalţi orînduiţi în slujbe pentru cele ce privesc la partea Finanţii. Secţia a doilea să va însărcina cu contabilitatea după întocmirile alcătuite la Secţia a VI-lea a Capului Finanţilor. A treilea Secţie să va însărcina: A.) Să primească de la toate vămile şi de la portul Brăilii şi de la toate schelile cele mai adevărate ştiinţe asupra tuturor lucrurilor de intrare şi de ieşire, după aceste ştiinţe va alcătui bilanţul comerciului, şi va însemna mărfurile, a cărora vînzare ori cu rîdicata sau cu mărunteaoa ar putea pricinui pagubă. B.) Să se îndeletnicească pentru organizaţia vămilor după un chip mai metodicesc decît cel ce-au urmat pe vremea trecută, să aşaze asupra hotarălor cantoare de vămi şi magazii unde să vor plăti dreptul vămilor, precum şi de a numi preţuitori pentru adeverirea faturilor. V.) Să se îndeletnicească a avea pe fieşcare şase luni adevărate ştiinţe pentru preţurile a tot felul de mărfuri, precum şi pentru producturile pămînteneşti ce vor avea trecere şi vînzare mai multă în streinătate. G.) Să gătească izvoade asupra măsurilor ce trebue să se ia pentru îmbunătăţirea porturilor Dunării, şi mai vîrtos a celui de la Brăila, pentru a lor ţinere în bună orînduială, şi pentru feluri de alte aşăzări şi întocmiri spre favorul comeciului celui dinlăuntru şi celui de afară, sîrguindu-să a-i da toată slobozenia pe cît va fi prititor, şi îndeletnicindu-să pe rînd după un plan metodicesc ca să lipsească şi să depărteze [101] toate pricinile ce ar putea să aducă vericefel de împiedecare atît la întinderea comerciului cît şi la industrii. ART: 153. Marele Postelnic este Şeful canţelarii Domnului atît pentru trebile dinlăuntru cît şi pentru cele de afară, aşadar prin mijlocirea lui să vor face cunoscute către deosebitele depertamenturi cum şi pentru obicinuita obşteasca adunare, toate decreturile Domnului. Va ţinea corespondenţia cu Agenţii Prinţipatului din Ţarigrad, şi la întîmplare cu Paşii duprin cetăţile mărginii d-a dreapta a Dunării. Asemenea va fi însărcinat şi cu corespondenţia Consulilor curţilor streine ce se află şăzători în Prinţipat. Canţelaria va fi dăspărţită în două Secţii: Cea întîiu va fi însărcinată cu toate pitacele Domnului ce să dau pentru ocîrmuirea trebilor dinlăuntru precum şi cu primirea tuturor jălbilor ce să vor da către Domn. Cea de a doilea va fi însărcinată cu toată corespondenţia Domnului în limbi streine. CAP AL CINCILEA Regulament asupra comerciului SECŢIA I. Pentru slobozenia comerciului. ART: 154. Slobozenia comerciului, fiind ştiută de toţi că este mijlocul cel mai singuratic şi înfiinţat pentru destinderea lucrării pămîntului şi înaintarea a tot felul de meserie, care sunt izvodul cel adevărat al fericirii obşteşti; De aceea ieşirea afară din hotarul ţării, a vitelor, a zaharelilor, a tot felul de materii pentru comerciul, lucrate sau nelucrate, este pentru totdauna slobodă peste tot ţinutul şi hotarul ţării Rumîneşti, bez mărginirile ce să vor chibzui de trebuinţă pentru hrana lăcuitorilor în vreme de lipsă, după cum s-au însemnat într-acest Regulament, care mărginiri [102] să vor desfiinţa îndată ce să va împlini scopusul pentru care s-au făcut. ART: 155. Porturile şi schelile Dunării, sunt slobode fără deosebire pentru toate corăbiile puterilor, care sunt în pace cu prea înaltă Poartă. ART: 156. Orice product al pămîntului ţării Rumîneşti, sau a meserii lăcuitorilor ei, să va putea vinde slobod de către stăpînul său, făcînd cu dînsul orice va voi, stăpînul şi cumpărătorul să vor tocmi între dînşii după voinţa lor, putînd să încarce acele producturi în corăbii streine sau în chiar ale lor, şi să le ducă după coprinderea Tractatului de la Andrianopoli. ART: 157. Negoţul felurimilor producturilor pămînteneşti, şi a tuturor celor ce va născoci de acum înainte înaintarea industrii, nu să va supune înlăuntru în ţară la niciun fel de vamă, nici la vreun monopol, căci atît acestea cît şi orice fel de havaiet asupra fabricilor s-au stricat şi s-au desputernicit pentru totdauna. ART: 158. Stăpînirea va ocroti aşezarea fabricilor şi a manufacturilor, trăgînd din streinătate, prin făgăduinţe folositoare, pe meşteri şi lucrători, ce vor voi să se aşaze aici în ţară, şi dînd atît acestora, cît şi celor ce vor dăsăvîrşi vreo ramură de orice industrie premii (daruri de însufleţire). ART: 159. Aducerea şi scoaterea din Valahia în Moldavia ce vor face lăcuitorii Valahii, şi dinprotivă a orice fel de product al ţării, care să va cunoaşte că este spre folosul amîndurora noroadelor, precum vite şi alte producturi pentru trebuinţa cea din toate zilele a lăcuitorilor, sunt slobode şi nesupuse la niciun havaiet sau vamă. Lucrurile ce vor fi vătămătoare comerciului unuia din amîndouă Prinţipaturile precum trecerea turmelor de vite pentru negoţ, şi vînzarea lor în bîlciurile ţării, şi peste hotarăle vecinătăţii. Asemenea şi căratul grînelor a sării şi a seului din Moldavia în portul Brăilii, şi alte schele ale Valahii este cu totul poprită. ART: 160. Pentru înlesnirea alişverişului dintre lăcuitorii politiilor cu cei du prin sate, este netăgăduit de trebuinţă, ca bez bîlciurile cele întocmite şi să vor întocmi de acum înainte, să se aşaze în fieşce politie şi oraş precum şi prin schelile Dunării tîrguri în zile hotărîte ale săptămînii. [103] Ţăranii vor aduce aci vitele, legumele, cherestelile, precum şi orice alt lucru vor avea de vînzare, pentru consumaţia şi hrana oamenilor. Niciun avaiet nu să va lua pentru alişverişul lor, nici vreun dregător şi cinovnic va putea cere ceva, subt verice titlu, sau numire. Neguţătorii mărginii d-a dreapta a Dunării, pot veni fără nicio oprire la tîrgurile schelilor, însă sunt datori a se supune întocmai coprinderii pravilii pentru obşteasca Poliţie, precum aşezămînturile celor hotărîte în Capul pentru carantine a nu purta nicidecum arme asupră-le, şi a plăti vama întocmai după tarifa ce să va alcătui. Cît pentru tîrgurile ce să fac pe moşia vreunui particular, aceste va alege locul cel cuviincios pentru acest sfîrşit, cu chip ca nici el să cerce vreo pagubă, nici neguţătorii să fie strîmtoraţi, din pricină că locurile cele rînduite pentru tîrguri nu sunt îndestul de largi: La bîlciuri şi tîrguri numai proprietarii vor putea să vînză vin, rachiu, carne, pîine, iar vrînd această dreptate să o dea altuia, să se tocmească cu acela cum să va putea învoi. Pentru prăvăliile, şi umbrarăle şi coşarăle ce va face poprietarul la acele bîlciuri, şi tîrguri, să se tocmească cu neguţătorii, pentru păşunea vitelor să va face tocmeală între proprietar, şi între stăpînii vitelor, iar pentru obor nu va putea lua nicio plată subt orice numire, sau titlu va fi. Tîrgurile şi celălalte bîlciuri pentru vînzarea vitelor, care să fac pe la judeţile de munte, să vor aşeza pe pămîntul Valahii după vechiul obiceiu. ART: 161. Obşteasca Adunare îndată după strîngerea ei, să va îndeletnici a face un Regulament pentru vămi, şi o tarifă pentru lucrurile cele ce sunt să plătească, atît pentru cele ce vor intra în ţară, şi vor fi ale pămîntenilor, sau ale supuşii Porţii otomaniceşti, cît şi pentru cele ce vor ieşi. Pentru alcătuirea tarifii să va luoa drept temeiu preţurile de mijloc ale vînzărilor ce să vor fi făcut în curs de cinci ani d-a rîndul. Sudiţii streinii nu vor plăti altă vamă decît cea hotărîtă prin tarifa sudiţiilor în cîtă vreme însă să vor mărgini la negoţ cu rîdicata. Obicinuita obşteasca Adunare, va face schimbări de va fi trebuinţă pe [104] fieşce cinci ani la această tarifă a lucrărilor ce intră şi ies afară din ţară, jandarmii cei orînduiţi pentru paza hotarălor, n-au voie să ceară de la neguţători niciun havaiet pentru trecerea producturilor, vitelor şi altor mărfuri: ci aceştia după ce vor plăti vamă sunt slobozi să treacă fară nicio altă bîntuire. ART: 162. După un vechiu obiceiu, deosebitele clasuri de neguţători şi isnafuri au în politia Bucureştilor un staroste mai mare. Spre a întîmpina de acum înainte toate relile întrebuinţări cîte să urma la alegerea acestui mai mare staroste: el să va alege de aici încolo de către starostii tuturor isnafurilor de neguţători şi meşteri lăcuitori ai oraşului de căpetenie după ce să vor alege şi aceşti din urmă starosti de către isnafurile lor. Toate poruncile şi hotărîrile Stăpînirii asupra negoţului, să vor da către cel mai mare staroste, care strîngînd pe starostii celor dintîiu isnafuri, le va face cunoscute lor, dînd asupra acelora porunci ori hotărîri trebuincioase publiţitate. Asemenea să va purta pentru toate chibzuirile ce privesc asupra mijloacelor neguţătorii şi a industrii, pentru care făcînd izvoade le supune prin raportul său judecăţii stăpînirii. SECŢIA II. Pentru mijloacele comerciului. ART: 163. Spre înlesnirea comunicaţiilor celor dinlăuntru şi spre a da comerciului mai multă lucrare, Ministru trebilor dinlăuntru, va îngriji a să drege drunurile cele mari, a să ţinea în bună stare, şi a să face poduri pe fieşcare an, şi pe rînd după cererea trebuinţelor, şi după mijloacele cele în putinţa statului. ART: 164. Drumurile cele mici care merg dintr-un sat într-altul, sau răspund în drumurile cele mari, să vor trege şi să vor ţinea în bună stare de către lăcuitorii satelor vecine, căci folosul este al lor, pentru că-şi înlesnesc comunicaţia dintre dînşii. Obicinuita obşteasca Adunare va întocmi chipul cu care sătenii fără [105] deosebire să cuvine a să îndeletnici pe rînd la aceste lucrări spre a nu să năpăstui cu verice chip, nici a să cislui între dînşii pentru aceasta. ART: 165. Pentru marele folosuri ce putem dobîndi din plutirea pe acele cinci mari gîrle care trec d-a curmezişul Valahii în lărgimea ei, adecă Jîiul, Oltul, Argeşul, Dîmboviţa şi Ialomiţa, Domnul dinpreună cu obşteasca adunare, va îngriji a trimite Ingineri meşteri, ca să găsească mijloace spre a curăţi matca lor, şi după planul ce să va hotărî, lucrarea lor va urma neîncetat după mijloacele ce vor fi în putinţa statului, pînă cînd aceste gîrle vor veni în stare de a fi primitoare de plutire. Dar fiindcă mulţi stăpîni de moşii au asupra acestor gîrle Mori, zăgazuri şi poduri aducătoare de legiuite venituri, şi care trebuesc a să strica spre a să putea aşăza plutirea, să vor chibzui mijloace pentru cuviincioasa despăgubirea acelor stăpîni, cu chipul cel mai înlesnitor şi mai ecomic. SECŢIA III-lea. Pentru Magaziile de Rezervă. ART: 166. Cea întîiu îngrijire a unei bune oblăduiri, fiind privegherea ce trebue să aibă pentru hrana norodului, şi întîmpinarea cît îi va sta prin putinţă a orice fel de lipsă, atît în parte cît şi de obşte; De aceea spre a să împreuna această îngrijire cu sloboda ieşire din ţară a chiar lucrurilor de întîia trebuinţă, să va aşaza în toate satele Magazii de Rezervă. ART: 167. Fieşce stăpîn de moşie, bez partea de loc ce după coprinderea Articolilor 140. şi 144. este dator să dea sătenilor după moşia sa, va da de fieşcare zece familii cîte două pogoane de loc în judeţile de munte, şi cîte trei în cele de cîmp. Aceste pogoane să vor semăna cu porumb, sau meiu, hrana cea obicinuită a lăcuitorilor, care pe lîngă bilşugul rodirilor, să păstrează şi mai [106] multă vreme decît celelalte zaherele, iar stăpînul moşiei va lua zeciuiala dintr-însele. ART: 168. Toţi sătenii fără deosebire, vor alerga cu toţii a ara, a semăna aceste holde de rezervă, şi a strînge rodurile lor, Subt ocîrmuitorul plăşii dinpreună cu stăpînul moşii, vor îngriji a să despărţi cu hotară aceste holde, şi a să lucra bine şi în vreme cuviincioasă. Asemenea vor îngriji a să clădi pătule sau magazii de rezervă, pe care toţi sătenii le vor face cu lemnele stăpînului moşiei, de va avea pădure pă dînsa, iar de nu, sătenii vor cumpăra lemne de aiurea. ART: 169. Toate rodurile holdelor de rezervă, să vor măsura pă fieşcare an, şi să vor pune în pătule sau magazii deosebite, iar toată suma bucatelor ce să vor fi aşăzat prin pătule sau magazii, să va însemna cu două catastişe, dintre care unul să va da în păstrarea judecătoriei satului, Articolul 264. şi celălalt adeverindu-să de către Subt-Ocîrmuitor să va trimite mijlocirea Ocîrmuitorilor către Ministrul trebilor dinlăuntru, Subt ocîrmuitoru şi stăpînul moşiei pecetluind cu pecetea lor acele pătule sau magazii, vor da cheia la judecătoria satului, ca nimini să nu poată umbla la dînsele. ART: 170. De va fi fost bilşug în trei ani d-a rîndul, încît să nu facă trebuinţă a umbla la aceste pătule sau magazii, atunci Subt Ocîrmuitorii vor înştiinţa pentru aceasta prin mijlocirea Ocîrmuitorilor mai întîiu pă Ministrul trebilor dinlăuntru, cerînd a li să da voe ca să deschiză pătulile sau magaziile anului dintîiu, pe care deschizîndu-le după porunca stăpînirii, vor împărţi bucatele deopotrivă, pe la toţi lăcuitorii satului, carii le vor întrebuinţa la orice vor socoti; iar bucatele anului curgător să vor pune în pătulile şi magaziile cele deşărtate, ca cu acest mijloc rodurile de trei ani să se afle totdauna în păstrare, ca să se întrebuinţeze în vreme de lipsă. ART: 171. Stăpînirea nu va putea la nicio altă întîmplare, nici pentru verice altă trebuinţă a statului, să umble la acele pătule sau magazii. ART: 172. La vreme de lipsă în parte, sau de obşte, luîndu-se mai întîiu voe de la sfatul Statului, se vor împărţi bucatele cele trebuincioase [107] pentru hrana celor lipsiţi, după foile ce să vor alcătui de către săteni, dinpreună cu judecătoriile lor, sau cu proprietarul, pentru suma cea hotărîtă şi de trebuinţa hranei fieşcăruia; Aceste foi să vor cerceta mai întîiu de Subtocîrmuitori şi să vor iscăli de dînşii, pe carele vor trimite ei, prin mijlocirea ocîrmuitorilor către Ministrul trebilor dinlăuntru. Împărţeala să va face înaintea Subt ocîrmuitorilor care îndată vor alcătui foi de bucatele ce au rămas prin pătule, sau magazii, dîndu-le iarăşi subt îngrijirea judecătorilor satelor, sau a stăpînilor moşiilor, după cum s-au vorbit la Articolul 169. ART: 173. În anii dintîiu, al doilea şi al treilea trebuincioşi pentru întocmirea Magaziilor de rezervă, Ministrul trebilor dinlăuntru va lua măsurile cele de trebuinţă, ca nu care cumva multa exportaţie a porumbului, să pricinuiască prin sate vreo foamete. Pentru acest sfîrşit va aduna trebuincioasele ştiinţe, şi le va supune chibzuirii Domnului, ca să se trimiţă obşteştii adunări, care, spre întîmpinarea răului, va lua trebuincioasele măsuri, şi tot aceleaşi măsuri se vor pune în lucrare, şi cînd magaziile de rezervă să vor deşărta din pricina anilor neroditori. SECŢIA IV-lea. Pentru popriri. ART: 174. Hrana satelor fiind într-acestaş chip asigurată, trebue să se asigureze şi hrana oraşelor, îngrijind asemenea cît va sta prin putinţă, a nu să aduce cea mai mică împiedecare la slobozenia negoţului în necurmare de ani neroditori, cînd suirea preţului celor spre hrană, precum grîu, carne, şi seu, va da să se înţeleagă că curînd să va întîmpla lipsă, atunci obicinuita obşteasca adunare, în lunile lui Dechemvrie, Ianuarie şi Februarie, cînd şi plutirea Dunării, şi ieşirea din ţară a vitelor *[108] înnetează, va îngriji să se găsească mijloace destoinice spre a asigura hrana politiilor ori suind vremelniceşte vama zaherelilor ce ies din ţară, ori hotărînd a să vinde cu un preţ mai mare, şi asemănat după analogie cu cel ce să urmează prin porturile sau schelile Dunării sau prin judeţele de lîngă hotarul Austrii; ori întrebuinţînd, totdeodată amîndouă aceste măsuri, sau în scurt poprind cu totul la cele din urmă întîmplări de lipsă, ieşirea din ţară a zaherelilor numai pentru o vreme hotărîtă. ART: 175. Cît pentru carne, sau seu, să va lua măsuri popritoare numai în vremile acelea cînd să va întîmpla lipsă de amîndouă aceste Articole, însă şi atunci să se poprească vitele de a nu ieşi afară din ţară, după hotărîrea Domnului primită şi de obşteasca Adunare. ART: 176. Obicinuita obşteasca Adunare, va chibzui a găsi mijloace ca să însufleţeze industria pămîntenească şi să înlesnească cele dintîiu începeri ale fabricilor ce să vor aşeza în ţară, şi daca pentru acest sfîrşit, să va cunoaşte că este de trebuinţă a să popri de a să aduce din streinătate aici în ţară niscareva mărfuri şi lucruri. Atunci Domnul va mijloci către pre Înalta Poartă, ca să întărească acea poprire, şi să o publice după orînduială. ART: 177. Cînd să va dovedi că vreunul va fi trecut printr-ascuns mărfuri pentru ca să nu plătească vamă, să vor lua jumătate pe seama stăpînirii, şi jumătate pe seama celui ce le va arăta, şi a pichetului ce le va fi prins. SECŢIA V. Pentru lucrarea Minelor. ART: 178. Cînd să va descoperi niscareva mine în pămîntul vreunui particular, acesta slobod va fi să le lucreze singur, ori să le închirieze altuia după voinţa lui, dînd stăpîniriei a zecea parte în natură, sau plătind [109] Vistieriei a zecea parte din cîştig scoţînd mai întîiu la amîndouă întîmplările toate cheltuielile lucrării. ART: 179. Iar ce să va dovedi că stăpînul moşiei unde s-au găsit aceste mine, după sorocul de opsprezece luni ce-i va da Domnul, nu va avea mijloc de a le lucra singur, nici va voi a le închiria altuia, atunci Domnul, dinpreună cu obicinuita obşteasca Adunare, vor chibzui, de vor găsi cu cale, mijloace spre a lucra acele mine, dînd stăpînului moşiei a zecea parte din cîştig după ce să vor scoate cheltuielile lucrării şi pe lîngă aceasta despăgubindu-l după cuviinţă pentru stricăciunea ce vor fi pricinuit moşiei sale, săpatul şi lucrarea minelor, Păcura, pietrăriile şi alte Producturi care să întrebuinţează de obşte în Prinţipat, nu vor plăti nicio zeciuială. Băgare de seamă. Ministru trebilor dinlăuntru, şi al Finanţii sunt însărcinaţi cu săvîrşirea tuturor celor ce s-au rînduit printr-acest Cap, fieştecare pentru cele ce privesc asupra sa după hotarăle dregătorii ce s-au aşăzat prin Capul de mai nainte. [115] CAP VI Regulament pentru Carantine. SECŢIA I-iu. Pentru întîmplarea Carantinelor şi aşăzării Cordonului Sănătăţii. ART: 180. Ca să se păzească Valahia de biciul neprasnicii boale a ciumei, să va aşeza pă marginea d-a stînga a Dunării, un cordon de sănătate nestrămutat. Linia sănătăţii să va alcătui de trei mari Carantine de patru de al doilea mînă, şi de patru mici Cantoare pentru schimburi. Locurile cele rînduite pentru Carantinele cele mari sunt Calafatul, Giurgiul şi Brăila: pentru cele de al doilea mînă, Cerneţii, Turcul, Zimnicea, şi Călăraşii, şi pentru Cantoarele de schimburi, Izvoarăle, Bechetul împotriva Rahovii, Olteniţa şi Pioa-Pietrii. ART: 181. Cele trei Mari Carantine, să vor rîndui ca să primească mulţimea mărfurilor ce să trimet în ţară, precum şi pe călători. Cele de a doilea mînă vor primi puţine mărfuri, fiindcă magaziile unde sunt a să păzi şi a să curăţi, nu sunt îndestul de largi spre a [116] lua multe mărfuri, nici oamenii cei rînduiţi mulţi, ca să poată să îngrijească de dînsele, însă călătorii să vor primi într-însele. Cît pentru Cantoarele de schimburi, să vor rîndui ca să înlesnească schimburile ce fac pe toată zioa între dînşii lăcuitorii după amîndouă măginile pentru toate lucrurile ce nu sunt supuse la Carantine, iar vreun călător nu să va primi niciodată într-însele. Linia Carantinilor aşezîndu-să odată, niciunul din cei ce vin de la linia d-a dreapta a Dunării, nu va putea să tragă la alte punturi, decît numai la cele ce s-au zis mai sus. Cît pentru cei ce pleacă din Prinţipat, vor putea trece fără deosebire, atît prin Cantoarele de schimburi, cît şi prin celelalte Carantine, şi să-şi scoaţă de acolo producturile lor. ART: 182. Va fi la fieşce mare Carantină, un director, un al doilea director şi un dohtor, la fieşce Carantină de al doilea mînă, va fi numai un director şi un dohtor, şi la fieşce Cantor de schimburi, un Şef, avînd fieşcare dintr-aceste Carantine trebuinciosul număr de cinovnici, după tabla ce s-au alăturat subt litera D. ART: 183. Miliţia va păzi cordonul sănătăţii cel aşezat pă marginea d-a stînga a Dunării, după împărţirea de obşte a Miliţii pentru a păzi toată marginea Dunării despre ţara Rumînească, de la hotarul Austriacesc pînă unde să varsă Siretul în Dunăre, sunt orînduiţi 1122. pezestrii şi 344 călăreţi, toţi în număr de 1466. oameni. Pe la Carantinele cele mari, şi pe la strejile cordonului sănătăţii să vor afla oameni de mai jos însemnaţi. Pezestri Călăreţii A! Lîngă Carantinele de întîia mînă.........50 B! Lîngă Carantinele de al doilea mînă.....25 V! Lîngă Carantinele de schimburi.............12 [117] G! Pe la strejile cordonului sănătăţii de la 5 pînă la 6 8 4 2 2 pînă la 3. După locuri, vor fi depărtate strejile una de alta de la trei sferturi pînă la un ceas şi jumătate cale. Pentru lăcuinţa gvardii Carantinelor; Şi a cantoarelor de schimburi, precum şi a strejilor cordonului sănătăţii, trebue să se facă bordee, sau case de gard şi lipite cu pămînt, după planul ce să va închipui mai întîiu, şi să va întocmi cu chip a fi primitor de numărul cel trebuincios, al ofiţerilor, soldaţilor, şi al cailor după cum mai jos să însemnează. A. Lîngă o Carantină de întîia mînă. O Cazarmă pentru 5. Ofiţeri şi 70. Soldaţi Un grajdiu pentru 16 Cai B. Lîngă o Carantină de al doilea mînă. O cazarmă pentru 4. Ofiţeri şi 35. Soldaţi Un grajdiu pentru 10 Cai V. Lîngă un cantor de schimb O Cazarmă pentru 3. Ofiţeri şi 25. Soldaţi Un grajdiu pentru 8. Cai G. Pentru streji O Cazarmă pentru 10. Soldaţi Un grajdiu pentru 4. Cai Pe lîngă acestea trebue să se facă căsuţe pentru doi ofiţeri aşezate pe la toate punturile cele dintre Carantine şi Cantoare de schimburi, cînd depărtarea dintre dînsele va fi mai multă de opt ceasuri cale. Alăturata tablă subt literele C. Arată 1-iu: numărul cel după tahmin, şi puterea gvardiilor şi a strejilor. 2-lea numărul căsuţelor ce sunt să se facă pe toată linia, pentru lăcuinţa trebuincioşilor ofiţeri şi soldaţi. La fieşce doăzeci şi patru ceasuri, un jandarm călare va pleca către pichetul cel mai de aproape, mergînd în susul Dunării, şi după ce să va întîlni cu pichetul de mai sus zis să va întoarce iarăşi înapoi, şi să [118] va urma aşa din pichet pînă la hotarul Austrii despre partea Orsovei. Cu acest chip să va păzi o corespondenţie şi o priveghere neîncetată pe toată marginea Dunării. ART: 184. Slujba pe apă a linii Dunării să va împlini cu 18. Caice într-armete, ocîrmuite fieşcare dintr-însele de un ofiţer şi opt vîslaşi, şi avînd trebuinciosul număr de jandarmi, întocmai după coprinderea tot aceeaşi tablă subt litera D. Aceste caice să vor împărţi în şase stănţii, şi fieşcare stanţie întocmită fiind de trei caice va atîrna de o carantină, care după poziţia ei va avea cea mai mare trebuinţă. Unul din trei caice va pleca de la stanţia aceea care să va afla aşezată una din marginile hotarului ca să meargă la stanţia cea mai de aproape, şi să va întoarce iarăşi înapoi, urmîndu-să într-acestaş, de la o stanţie pînă la ceilaltă, pe tot cursul Dunării pînă la ceilaltă margine a hotarului, şi îndată ce să va întoarce caicul la locul de unde au plecat, un alt caic va pleca iarăşi, păzind însă ca la fieşce stanţie să se afle napristan două caice, şi să se preuble zi şi noapte, tot într-aceeaşi vreme, pe toată linia ce s-au rînduit fieşcăriia stănţii. ART: 185. Ca să se întîmpine cheltuielile cele neapărate pentru ţinerea aşăzării carantiniei, şi pentru lefile tutulor cinovnicilor ce să află într-însele, dă pă coprinderea alăturatei table subt litera D. S-au orînduit prin Art: 65 a capului finanţelor, o sumă pe fieşcare an de lei 600,000, care au să se ia din venitul Statului. SECŢIA II. Pentru cîrmuirea aşăzărilor Carantinei. ART: 186. Un comitet al sănătăţii alcătuit de un mai mare Inspector, de un al doilea inspector, şi de un mai mare Dohtor, să va aşeza în Bucureşti *[119] subt prezedenţia Ministrului trebilor dinlăuntru. Acest Comitet va rîndui ceea ce priveşte asupra carantinelor, va priveghea neîncetat şi straşnic, ca măsurile ce s-au luat pentru sănătatea obştii, să se păzească întocmai fără cusur, şi va putea să aşaze vremelniceşte, cu slobozenia stăpînirii nuoă carantini la verice alt punt al Prinţipatului, unde va cere trebuinţă. Directorii şi şefii cantoarelor sunt îndatoraţi să răportuiască totdeauna Comitetului pentru cele ce privesc asupra carantinelor, şi asupra păzii Regulamenturilor celor pentru sănătate. Iar comitetul după firea acestor raporturi va pune înainte nuoă măsuri de pază, trimiţîndu-să acest feliu de porunci către Directorii şi Şefii de cantoare ca să le pue în lucrare. Comitetul sănătăţii după mărimea întîmplărilor, şi treapta întinderii boalei, va putea să adaoge numărul zilelor carantinei dar nu va putea niciodată să micşoreze pe cele ce s-au hotărît de acest Regulament. ART: 187. Tot acest comitet va fi însărcinat cu privegherea asupra stării sănătăţii dinlăuntrul Prinţipatului, şi pentru acest sfîrşit să va împărţi, Prinţipatul în şase părţi, cea dintîiu a căriia cel mai de frunte loc va fi Craiova, va cuprinde judeţele Dolji şi Gorji; Cea de-al doilea a căriia cel mai de frunte loc va fi Rîmnicul din Vîlcea, va coprinde judeţele Vîlcea şi Romanaţi; Cea de-al treilea al căriia cel mai de frunte loc va fi Bucureşti, va coprinde judeţele Mehedinţi, Oltul, Teleormanul, Vlaşca, Ilfovul, Ialomiţa, Brăila şi Dîmboviţa; Cea de al patrulea, a căriia locul cel mai de frunte va fi Piteştii va coprinde judeţele Argeşul şi Muşcelul; Cea de a cincilea al căriia loc cel mai de frunte va fi Buzăul, va coprinde judeţile Slam-Rîmnicul, şi Buzăul şi cea de a şaselea, al căriia locul cel mai de frunte va fi Ploieştii va coprinde judeţele Săcuienii, şi Prahova. Fieşcare ocîrmuitor va fi îndatorat să privegheze asupra stării sănătăţii din judeţul său, şi să răportuiască totdeauna Comitetului, urmînd întocmai după regulile ce să vor aşăza pentru acest sfîrşit şi îngrijind a să păzi. Fieşce ocîrmuitor din judeţele cele coprinse în cea dintîiu parte să [120] va adresarisi, cînd trebuinţa va cere, la Dohtorul din Craiova, locul cel mai de frunte al acei părţi. Asemenea vor urma şi ocîrmuitorii judeţelor celor coprinse în părţile de al doilea, a 4-lea, al 5-lea şi al 6-lea alergînd fieşcare dintr-înşii la Dohtorul cel aşăzat în locul cel mai de frunte al părţii sale. Cît pentru otcîrmuitori ai treilea părţi, fieşcare va alerga la Dohtorul carantinei ce este aşăzată în judeţul său, adecă cel de Mehedinţi la dohtorul de la Cerneţi, cel de Olt, la dohtorul de la Turnul, cel de Teliorman, la dohtorul de la Zimnicea, cel de Vlaşca, la dohtorul de la Giurgiul, cel de Ilfov, la dohtorul părţii aceştia, cel de Ialomiţă la dohtorul de la Călăraşi, cel de Brăila la dohtorul Carantinei, şi cel de Dîmboviţa, la dohtorul ce să va aşeza pentru acest sfîrşit în Tîrgoveşte. ART: 188. Cel mai mare inspector ce să va aşeza pentru amîndouă Prinţipaturile, să va alege de Domnul acestui Prinţipat, dinpreună cu General Cosul, el va avea în Comitet mai sus şădere în lipsa Ministrului trebilor dinlăuntru, şi cînd să va întîmpla a să duce ca să vizitarisească carantinele, sau să se îndestuluze din cercetarea ce va face la faţa locului, atunci în locul său va rămînea cel de al doilea inspector, care va fi îndatorat să raportuiască către dînsul pentru toate cîte privesc asupra carantinelor, şi asupra stării sănătăţii dinlăuntru ţării. Va fi însărcinat de a priveghea neîncetat asupra cinovnicilor canţelarii comitetului, ca să se afle fieşcare la postul său la ceasurile cele rînduite, şi ca să se păzească cea mai bună orînduială la păstrarea hîrtiilor şi condicilor. Va deschide toate pacheturile care sunt scrise către Comitet şi va hotărî pricinile cele curgătoare, îngrijind ca să se pornească scrisorile şi să se ia trebuincioasele măsuri cît mai în grabă; să va corespondarisi cu ocîrmuitorii carantinelor ale staturilor vecine, ca să se învoiască între dînşii asupra măsurilor ce trebue să se ia, şi va lua ştiri după marginea d-a stînga a Dunării ca să-i fie cunoscut totdeauna în ce stare să află sănătatea în locurile acei margini, sau în cele învecinate cu dînsa. [121] Va priveghea neîncetat asupra Carantinelor ca să se păzească cu străşnicie regulile ce s-au aşăzat printr-însele, şi să se ţie cea mai bună orînduială. Asemenea va fi însărcinat cu toate cele ce privesc asupra privegherii a stării sănătăţii dinlăuntru ţării, ţiind necurmată corespondenţie pentru acest sfîrşit; şi pornind îndată porunci pentru toate măsurile ce să vor socoti de trebuinţă. ART: 189. Pentru toate întîmplările cele neprevăzute, sau extraordinare Ministrul trebilor dinlăuntru să va afla faţă la chibzuirile Comitetului ca să hotărască asupra măsurilor ce sunt a să lua. La acest Comitet să va chema şi spătarul de să va socoti de trebuinţă. ART: 190. Toţi cinovnicii Carantinelor să vor alege de Ministrul trebilor dinlăuntru şi să vor întări de Domn. Nici un cinovnic nu să va scoate din treaba sa de nu vor fi cuvinte destoinice, care să vor dovedi prin tacrirul ce vor face, şi să vor iscăli, de mădularile Comitetului. ART 191. Ministrul trebilor dinlăuntru este îndatorat a da socoteala pentru banii casii Carantinelor; El va porunci a să plăti toate sumele de bani cîţi au hotărît Regulamentul a să cheltui şi va da cuvînt pentru cheltuielile cele Extraordinare, păzind atît pentru banii ce dă cît şi pentru cei ce primeşte în casă, rînduiala ce să află astăzi în Vistierie. ART: 192. Dohtorul cel mai mare alege şi rînduieşte dohtori pe la deosebitele Carantine, urmînd atît pentru orînduiala lor, cît şi pentru scoaterea lor din slujbă, după coprinderea Art. 190 asupra celorlalţi cinovnici după la Carantine. El va fi îndatorat să îngrijască ca toţi dohtorii să-şi împlinească întru toate datoriile lor, şi să aibă totdeauna trebuincioasele dohtorii. ART: 193. Comitetul carantinelor va alcătui în limba rumînească, şi va publica fără întîrziere regulamenturi pentru zilele carantinei ce trebuiesc să facă trecătorii şi lucrurile lor; pentru chipul cu care să se cureţe corăbiile şi povara lor; cum să se aşaze această povară prin magazii şi ce fel de pază să se facă la scoaterea peste hotar a producturilor ţării. [122] ART: 194. Carantinele să vor clădi după chipul celor mai bune aşăzări de asemenea fel, pe cît va sta în putinţa Prinţipatului de a cheltui. Pentru acest sfîrşit să va face un număr îndestul de odăi pentru cinovnici, odăi comode pentru călători, magazii tari şi largi pentru mărfuri, spitaluri ş.c.l.: Toate aceste nemestii să vor clădi cu mijloc de a să înlesni slujba Carantinelor, şi a fi peste putinţă de a să amesteca oameni între dînşii cînd vor fi popriţi. ART: 195. Stăpînul moşiei asupra căria să va afla Carantine, ori Cantorul de schimb, va ţinea un birt cu cele trebuincioase pentru călători. Tarifa să va face pă fieşce lună după preţul curgător, şi să va întări de Comitetul sănătăţii, afară de vin şi rachiu, a cărora vînzare să cuvine după pravilă, stăpînului moşiei, şi nu pot fi supuse la nicio tarifă. SECŢIA III. Pentru Regulile sănătăţii ce privesc asupra călătorilor şi a mărfurilor în Carantină. ART: 196. Verice călător viind în Carantină, va fi îndatorat, de este evropian, să-şi arate Paşaportul său, iar de iaste lăcuitor după marginea d-a dreapta a Dunării, trebue să aibă teschereaoa dregătorilor locului, după cum s-au urmat totdeauna. Călătorul după ce va arăta toate pentru cîte să va întreba, de care să va alcătui tacrir, să va supune la vizita dohtorului, de va fi sănătos; Să va lua în scris toate hainile lui, bani, cărţi, şi alte hîrtii, pe care va fi îndatorat să le dea la Carantină ca să le cureţe după regulile sănătăţii. După aceasta îşi va spăla tot trupul într-o odaie rînduită pentru acest sfîrşit, şi înbrăcîndu-să cu hainele Carantinei, va trece în [123] odaia ce i să va da dintr-acel ceas. Cel ce va fi sănătos pînă la a patrulea zi, va fi slobod din începutul cei de-a cincilea zi să-şi ia toate lucrurile sale, şi să iasă din carantină. Călătorul care nu va voi să se îmbrace cu hainele carantinei, va fi îndatorat să-şi dea hainile sale ca să se cureţe după orînduială, şi după ce să va supune la toate celelalte formalităţi de mai sus zise, să va îmbrăca cu hainile sale într-acestaş chip curăţite, şi va trece în odaia ce i să va da; dintr-acest ceas numai, să vor socoti acele patru zile ale Carantinei. ART: 197. De să va ivi ciumă dincolo de Balcanuri, să vor îndoi zilele de carantină, iar de să va ivi dincoace de Balcanuri sorocul carantinei va fi de şaisprezece zile. Cînd dohtorul va descoperi asupra vreunui călător venit dintr-acele locuri, semne de ciumă, atunci, acela să va izgoni. ART: 198. Toţi oamenii care-i vor veni tot într-aceeaşi zi, şi tot dintr-acel loc, să vor pune tot într-aceeaşi odaie, cînd odăile nu vor fi îndestule spre a să da fieşcăruia călător cîte una, dar niciodată doi oameni veniţi în deosebite zile, nu vor putea lăcui amîndoi la un loc, afară numai cînd să va întîmpla vreo neapărată şi mare trebuinţă, care să va adeveri mai întîiu printr-un tacrir în scris, însă atunci să va socoti sorocul carantinei din zioa celor mai urmă veniţi şi primiţi într-însa. ART: 199. Vericine într-armat fiind intră în Valahia cu scopos să treacă cordonul sănătăţii, este îndatorat mai întîiu să lase armele sale la canţelaria carantinei, unde să va trece numele călătorului cu însemnarea armelor ce au lăsat acolo, şi la întoarcerea lui le va lua înapoi tot cum au fost. ART: 200. Orice curier a verice naţii va fi, să va supune la regulile cele întocmite pentru paza sănătăţii atît numai, că pacheturile lor, după ce să vor afuma, pot a să da la un altum ce va fi trimis Agentul puterii aceia către care pacheturile sunt adresate ca să nu cerce slujba nicio întîrziere; însă la o asemenea întîmplare, curierul va fi îndatorat [124] a să afla faţă la curăţirea pacheturilor, cărţilor, şi banilor ce au adus el. ART: 201. Mărfurile să vor împărţi în patru clasuri. 1-iu. Cele ce nu să supun la nicio Carantină, precum untul de lemn, măsline, icre ş.c.l. 2-lea. Cele ce să pot curăţi băgîndu-le în apă, precum lămîi, citre ş.c.l.: sau să pot curăţi după ce să vor scoate din înfăşurările întru care era învăluite şi să vor arde acele înfăşurări, şi să vor arunca apă pe cutiile sau vasurile întru care sunt, precum băcănii, smochine, halva, ş.c.l.: aceste mărfuri vor fi asemenea nesupuse la carantină. 3-lea. Cele ce trebuesc să se întinză şi să se aeresească, precum stofe osebite, feluri de ţesături, ş.c.l.: aceste lucruri din ceasul ce să vor întinde la vînt, vor face şaisprezece zile Carantină. 4-lea. Cele ce să vor prelungi cu carantine pînă la patruzeci şi două zile, precum lînuri ş.c.l.: sacii să vor despica cu chip ca să poată vîntul petrece cu înlesnire printr-însele, şi să vor curăţi după regulile carantinei. Blănăriile să vor supune pentru doăzeci şi patru zile la trebuincioase curăţiri. Comitetul sănătăţii, este îndatorat să alcătuiască cu desluşire un catalog deplin pentru toate mărfurile cîte să aduc la fieşcare din cele mai sus zise patru feluri. ART: 202. Îndată ce va sosi vreo corabie, căpitanul ei va fi îndatorat să arate paşaporturile sale, şi să răspunză la cele ce să va întreba, pentru care să va alcătui tacrir; după aceasta de va voi căpitanul, sau vreunii din corabia sa ca să facă carantină ori să stea în corabie ca să-şi descarce marfa şi să încarce alta, atuci să vor păzi măsurile ce s-au luat pentru paza sănătăţii şi să potrivesc la fieşcare dintr-aceste întîmplări. Cît pentru caicile ce vor veni numai de la marginea d-a dreapta a Dunării, pot îndată ce vor sosi să descarce povara lor, şi să ia alte mărfuri, fără să se amestece cu lăcuitorii. Cînd să va întoarce vreun caic rumînesc de la marginea d-a dreapta a [125] Dunării, oamenii dintr-însul să vor supune la regulile cele aşăzate pentru paza sănătăţii, şi orînduite pentru ceilalţi călători. ART: 203. Verice călător sau trecător de orice naţie şi rang va fi, să va supune a păzi straşnic, regulile carantinei, şi nu va putea la nicio întîmplare să treacă cordonul sănătăţii, fără a avea un bilet de sănătate care i să va da de Directorul cînd va ieşi de la carantină, şi care să va adeveri de comandantul postului ostăşăsc. ART: 204. Ca să se înlesnească alişverişul dintre ţăranii rumîni, cu lăcuitorii marginii d-a dreapta a Dunării, să vor aşăza pe la carantini şi cantoare de schimburi în zile hotărîte a fieşce săptămîni, tîrguri întru care ţăranii rumîni vor aduce producturile lor ca să le vînză. Să vor rîndui alăturea cu lazareturile locuri ocolite cu împrejmuiri întru care să vor primi lăcuitorii mărginii d-a dreapta. Oarecare număr de cinovnici vor priveghea a să păzi starşnic regulile cele rînduite, şi ca orice fel de monedă să se bage în oţet. Cu toate acestea nimini nu va putea să vie într-aceste tîrguri cu arme. SECŢIA IV. Pentru călcarea Pravililor şi pedeapsa ce să cuvine. ART: 205. Cei ce vor trece în silă, sau într-ascuns cordonul sănătăţii şi vor călca regulile carntinei, să vor pedepsi după chipul de mai jos: I. Cei ce vor intra în pămîntul ţării Rumîneşti, fără a face carantină, să vor trimite la ocnă, pentru toată viaţa lor. II. De vor băga şi mărfuri sau alte lucruri, atunci fiindcă vina este îndoită, pentru că au băgat mărfuri poprite, şi au călcat regulile cele aşăzate pentru paza sănătăţii, să vor pedepsi cu luarea pă seama *[126] stăpînirii a lucrurilor celor prinse, şi cu trimiterea la ocnă în toată viaţa a călătorilor cordonului.. III. Cei ce vor fi ascuns lucruri şi să vor dovedi la sfîrşitul sorocului carantinelor, să vor îndatora a face carantină a doilea oară. IV. Cei ce vor atinge vreun om sau lucru care să află încă în carantină, cum şi lucrurile ce le-au atins un călător care atunci intrase într-însa, să vor supune asemenea a face de isnoavă carantină. V. De să va întîmpla ca vreunul să cerce a călca pravila, sau a trece cordonul sănătăţii, şi strigîndu-i santinela de două ori să se tragă, el nu să va trage, atunci santinela are voie să-l împuşce. ART: 206. Toţi cinovnicii carantinelor, intrînd în slujbă vor jura că vor păzi întocmai pravila cea aşăzată pentru paza sănătăţii. Călcările aceştii pravile sunt de două feluri. I. Cele ce să fac de bună voie, şi pentru vreun interes. II. Cele ce să fac numai din lenevire. ART: 207. Să socotesc călcători după felul dintîiu. A. Cinovnicul carantinei care va lăsa să treacă pe vreun călător, sau mărfuri, fără să le supue la toate regulile sănătăţii ce s-au întocmit pentru acest sfîrşit. B. Santinela sau pichetul jandarmeriei, care după ce au prins pe vreun călător ce umbla să treacă printr-ascuns cordonul sănătăţii, îl va lăsa să treacă, fără să-l trimiţă la carantina cea mai de aproape. ART: 208. Să vor socoti ca nişte călcători de-al doilea fel. A. Cinovnicii Carantinii ce vor fi lăsat să treacă mărfuri, care şi de îşi vor fi făcut zilile Carantinei cele cerute de pravilă, dar nefiind îndestul curăţite putea să pricinuiască vreo molevmă de ciumă. B. Santinela sau pichetul jandarmeriei, care din greşala sa va fi lăsat vreun loc nepăzit, pe unde ar fi putut neştine să intre în ţară şi să se amestece cu cei curaţi. ART: 209. Călcătorii de întîiu fel să vor pedepsi cu moartea. ART: 210. Cinovnicii cei mai mari cari să vor dovedi călcători de al doilea fel, să vor scoate din slujbă, şi să vor publica ca nişte nevrednici *[127] de a mai intra d-aci înainte în vreo slujbă. Cei mai mici cinovnici, să vor pedepsi trupeşte. ART: 211. Pentru orice nedreptate vor face şefii unei Carantini, sau orînduiţi asupra cordonului sănătăţii, să vor scoate din slujba lor, şi vor plăti părţii cei năpăstuite îndoit pagubile ce vor fi cercat. LITERA C [130] TABLĂ SUPT LITERA C. Desluşite orînduiri a Cvardiilor şi avanposturilor ale Miliţii pe linia d-a stînga a Dunării. Carantini şi cantoară de schimburi. Depărtarea dintre dînsele pe ceasuri Numărul avanposturilor şi a oamenilor pe la fieşcare. Numărul oamenilor Miliţii. Numărul odăilor, caselor şi caserielor, cu arătare de numărul oamenilor ce şăd într-însele. Băgare de seamă. Pezestri Călăreţi Toată suma VALAHIA MICĂ. Vorciorova. De la Vorciorova la Cerneţi Carantini de al doilea mînă Cerneţi. De la Cerneţi la Izvoară. Izvoarăle cantor de schimb. - - 4 - - 8 - - - - - 3 avanposturi de 6 oameni pezestri şi de 3 călări. - - - 7 avanposturi de 6 pezestri şi 2 călăreţi. - - - 25 18 25 42 12 4 9 4 14 2 29 27 29 56 14 Cazernă pentru 4 ofiţeri şi 35 soldaţi, grajd pentru 10 cai. Trei cazerne, Cazernă pentru 4 ofiţeri şi 35 soldaţi, grajd pentru 10 cai. Şapte cazerne. Cazernă pentru 3 ofiţeri şi 25 soldaţi, grajd de 8 cai. Acest punt este neapărat de trebuinţă ca să întîmpine işirea tîlharilor din adachelesi pe marginea d-a stînga a Dunării. Lăcuinţa Şefului companii. [131] Carantini şi cantoară de schimburi. Depărtarea dintre dînsele pe ceasuri Numărul avanposturilor şi a oamenilor pe la fieşcare. Numărul oamenilor Miliţii. Numărul odăilor, caselor şi caserielor, cu arătare de numărul oamenilor ce şăd într-însele. Băgare de seamă. Pezestri Călăreţi Toată suma De la Izvoară la Calafat. Calafatul carantină de întîia mînă. De la Calafat la Bechet. Bachetul cantor de schimb De la Bechet pînă la Izlaz. Izlazul Peste tot în Valahia mică ÎN VALAHIA MARE Turnul, carantină de al 2-lea mînă 14 - - 22 - - 13 - - 61 - - 13 avanposturi. 5 pezestri. 3 călăreţi. - - - 21 avanposturi cîte 5 pezestri şi 2 călăreţi. - - - 12 avanposturi cîte 2 călăreţi - - - 56 avanposturi. - - - 65 50 105 12 72 12 438 25 39 8 42 2 24 2 150 4 104 58 147 14 96 14 558 29 13 Cazerne şi un lăcaş pentru un ofiţer la al 6-lea, sau al 7-lea post. Cazernă pentru 5 ofiţeri, 70 soldaţi, grajd de 16 cai. 21 cazerne, un un lăcaş pentru 2 ofiţeri, lîngă a zecilea sau a 11-lea avanposturi. Cazernă pentru 2 ofiţeri şi 25 soldaţi, grajd de 8 cai. 12 Cazerne, lăcaş pentru un ofiţer de la Celeiu. Cazernă pentru 3 ofiţeri şi 25 soldaţi, grajd de 8 cai. Cazernă pentru 4 ofiţeri şi 35 soldaţi, grajd de 10 cai. Cvartirul Batalionului şi lăcuinţa Sefului companii. Lăcuinţa Şefului companii. [132] Carantini şi cantoară de schimburi. Depărtarea dintre dînsele pe ceasuri Numărul avanposturilor şi a oamenilor pe la fieşcare. Numărul oamenilor Miliţii. Numărul odăilor, caselor şi caserielor, cu arătare de numărul oamenilor ce şăd într-însele. Băgare de seamă. Pezestri Călăreţi Toată suma De la Turnul la Zimnicea. Zimnicea de al doilea mînă. De la Zimnicea la Giurgiu. Giurgiul carantină de întîia mînă. De la Giurgiul la Olteniţa. Cantor de schimb Olteniţa De la Olteniţa la Călăraşi. Călăraşii carantină de al doilea mînă. 8 - - 12 - - 13 - - 12 - - - 7 avanposturi, cîte 5 pezestri şi 2 călăreţi - - - 11 avanposturi, cîte 5 pezestri şi cîte 2 călăreţi - - - 21 avanposturi, cîte 5 pezestri şi 1 călăreţ. - - - 11 avanposturi, cîte 5 pezestri şi 1 călăreţ. - - - 35 25 55 50 60 12 55 25 14 4 22 8 12 2 11 4 49 29 77 58 72 14 66 29 Şapte cazerne. Cazernă pentru 4 ofiţeri şi 35 soldaţi, grajd de 10 cai. 11 Cazerne, un lăcaş pentru un ofiţer între al 5-lea şi al 6-lea post. Cazernă pentru 5 ofiţeri, 70 soldaţi, grajd pentru 16 cai. 12 Cazerne, un lăcaş pentru 1 ofiţer între a 5-lea şi 6-lea post. Cazernă pentru 3 ofiţeri şi 25 soldaţi, grajd pentru 8 cai. 11 Cazerne, un lăcaş pentru ofiţer la Ciocăneşti. Cazernă pentru 4 ofiţeri şi 35 soldaţi, grajd pentru 10 cai. Lăcuinţa Şefului companii. Cvartirul Batalionului şi lăcuinţa Şefului companii. [133] Carantini şi cantoară de schimburi. Depărtarea dintre dînsele pe ceasuri Numărul avanposturilor şi a oamenilor pe la fieşcare. Numărul oamenilor Miliţii. Numărul odăilor, caselor şi caserielor, cu arătare de numărul oamenilor ce şăd într-însele. Băgare de seamă. Pezestri Călăreţi Toată suma De la Călăraşi la Pioa Pietrii. Cantor de schimb la Pioa Pietrii. De la Pioa Pietrii la Brăila. Brăila carantină de întîia mînă. De la Brăila pînă unde să varsă Siretul în Dunăre. PESTE TOT ÎN VALAHIA MARE Pentru amîndouă Valahiile. 16 - - - 17 - - 3 81 142 15 avanposturi cîte 5 pezestri 2 călăreţi - - - 16 avanposturi cîte 5 pezestri 2 călăreţi. - - - 3 avanposturi cîte 5 pezestri 2 călăreţi. 75 avanposturi 131 posturi 75 12 80 50 15 574 1012 35 2 32 8 6 159 309 105 14 112 58 21 733 1321 15 Cazerne, lăcaş pentru 2 ofiţeri la Dudeşti. Cazernă pentru 3 ofiţeri şi 25 soldaţi, grajd pentru 8 cai. 11 Cazerne, un lăcaş pentru un ofiţer lîngă al 8-lea avanpost. Cazernă pentru 5 ofiţeri şi 70 soldaţi, grajd de 16 cai. 3 Cazerne lăcaş pentru un ofiţer unde să varsă Siretul în Dunăre. Lăcuinţa Şefului companii. [134] Băgare de seamă. 1466. oameni sunt rînduiţi pentru cordonul sănătăţii. 1321. sunt hotărîţi pentru cvardiile şi avanposturile. Rămîn 145. pentru deosebitele slujbe pe la cvartiruirile Batalioanelor şi a companiilor. 7. După socoteala ce s-au făcut la paragraful 6 pe toată lungimea cursului Dunării, de la Ada calesi pînă unde să varsă Siretul în Dunăre pentru o depărtare de 142 ceasuri sunt trebuincioase. 3. Gvardii de întîia mînă. 5. Gvardii de al doilea mînă, coprinzîndu-să şi a Vorciorovii. 5. Gvardii de al treilea mînă, coprinzîndu-să şi a Izlazului. 131. Avanposturi. Pentru lăcuinţa lor este de trebuinţă a să face: 3. Cazerne pentru 5 ofiţeri, 70 soldaţi, 16 cai fieşcare. 5. Cazerne pentru 4 ofiţeri, 35 soldaţi, 10 cai fieşcare. 5. Cazerne pentru 3 ofiţeri, 25 soldaţi, 8 cai fieşcare. 131. Cazerne pentru 10 soldaţi, 10 cai fieşcare. 9 căruţe pentru ofiţerii posturilor dintre dînsele. 8. După temeiurile de mai sus arătate, şi privirea locurilor celor mai de folos, alegerea punturilor asupra cărora trebue să se aşaze avanposturile şi cazernele precum şi instrucţiile asupra rînduielii slujbei cordonului, punerea în lucrare a strejilor care să se preumble zi şi noapte; semnele dintre avanposturi care o să aprinză noaptea, cînd trebuinţa va cere, şi de obşte straşnica săvîrşire a tuturora datoriilor pentru cordonul sănătăţii, sunt date în privigherea şi îngrijirea Spătarului ca un Şef a toatei Miliţii. LITERA D [136] Treceri mai mult, sau mai puţin în lucrare asupra linii Dunării. Vorciorova Izvoarăle Cerneţii Calafatul Celeiul Bachetul Turnul Zimnicea Slobozia Giurgiul Olteniţa Călăraşi Pioa-Pietrii Brăila Împotriva Orsovii, toţi călătorii, precum şi orice fel de marfă, trec mai întîiu prin Orsova, şi de la hotarul Austriacesc, merg pă urmă la Vorciorova, Turcii cu toate că vin d-a dreptul cu caice într-acest din urmă loc, dar nu aduc niciodată mărfuri şi nici au să cumpere cevaş de acolo; drept aceea ar trebui ca orice călător viind despre partea d-a dreapta a mărginii Dunării să se poprească a trece pe acolo. Împotriva Bîrzii-Palangii, să va aşeza acolo o carantină mică, supusă cei mai mari de la Calafat, dar de să va întîmpla în urmă ca negoţul Serbii, care acum să face prin Cerneţi, să ia drumul Izvoarălor, atunci să va aşeza acolo o carantină de al doilea mînă. Împotriva Cladovii, mulţi neguţători vin aici ca să facă cumpărători din Ţară. Cît pentru mărfurile streine ce să aduc la Cerneţi, şi de acolo la Craiova şi în alte locuri, acestea vin de la Vorciorova, după ce au trecut prin Orsova, aşadar la acest punt, va fi trebuinţă numai de o carantină de al doilea mînă. Împotriva Vidinului, aci este o mare Schelă, prin care trec mărfurile ce vin de la Nova, Sofia, Samason, Dupleţa, Scodra şi alte locuri ce să află de la Raguza încoace, mărfurile ce vin în Ţară printr-această Schelă, sunt cele mai multe: săpun, unt de lemn, mătase, cafea, bumbac, saftian roşu şi altele, drept aceea va fi neapărat de trebuinţă a să aşeza la acest punt o mare carantină. Piscul, Desa, Rastul, Bîrca şi alte punturi, împotriva Lomului, şi a Cebrului, treceri mici fără de niciun folos prin care nu vin nici mărfuri, nici călători, decît numai oameni netrebnici, de aceea ar trebui, ca aceste treceri să se poprească cu totul. Împotriva Rahovii, pă aci este o trecere pă unde vin puţine mărfuri, şi care mai obicinuite sunt, lînă, piei de bou, piei de iepure, şi care trec în Austria, într-acest punt dar nu va fi trebuinţă [137] decît de o carantină mică pentru schimburi, carea să atîrn de carantina cea mare a Calafatului. Împotriva Nicopolii, şi pă malul d-a stînga al Oltului, această trecere lucrează îndestul, şi de aceea trebue să se aşaze aci o carantină de al doilea mînă. Împotriva Şiştovului: este o schelă mare prin care trec mărfurile ce vin din Rumele, Serac, Salonic, Ianina, şi alte locuri mai depărtate, acestea sunt mărfuri de ţara Turcească, precum tabacul arnăuţesc, bumbacul din Asia mică ce să numeşte Andramit şi de Cîrnagae, şi altele, să va aşeza dar aci o carantină de al doilea mînă. Puţin mai sus deîmpotriva Ruşciucului, trecere mică, dar păgubitoare ţării, pentru că fiind cam la o parte trece printr-însa pe ascuns paţachină, şi alte lucruri de comerci din cele poprite, de aceea această trecere să va popri cu totul. Împotriva Ruşciucului, Schelă mare prin care trec toate mărfurile ce vin din Ţarigrad de la Andrianopoli, de la Cazanlîc şi de la Bulgaria, precum şi cele ce vin prin Varna de la alte locuri, este dar neapărată trebuinţă să se aşaze într-acest punt o carantină mare.. Împotriva Turtucai, trecere mică, unde să va aşeza o carantină mică pentru schimburi, care va atîrna de carantina cea mare de la Călăraşi. Împotriva Silistrii, Schelă mare, prin care mai de multe ori vin neguţători cu bani ca să cumpere din ţară feluri de lucruri de negoţ, dar fiindcă într-acest punt să sfîrşesc multe drumuri, cu comunicaţia atît pă apă cît şi pă uscat, va fi după trebuinţă a să aşeza aci o carantină de al doilea mînă. Împotriva Hîrsovii, trecere de puţine mărfuri şi de neguţători, care vin să cumpere acolea zaherele şi alte lucruri de negoţ din ţară, precum miere, fasole, sămînţă de in şi altele. De aceea să va aşeza într-acest punt o carantină mică pentru schimburi, care să atîrne de carantina Brăilii. La marginea hotarului Valahii, schelă mare, mai vîrtos pentru corăbiile ce vin încărcate cu feluri de mărfuri Turceşti, sau Europieneşti, şi unul din cele mai înlesnitoare punturi pentru scoaterea mărfurilor din ţară. Drept aceea să va să va aşeza într-acest loc o carantină mare. [138] Socoteala cheltuielilor pentru Carantine. lei COMITETUL CARANTINILOR Numărul cinovnicilor Pe lună Pe an Toată suma anului Inspectorul cel mare. Al doilea inspector. Secretarul canţelarii comitetului. Ajutorul acestuia din urmă, care va fi însărcinat tot într-aceeaşi vreme a ţinea condică pentru toate hîrtiile care intră şi ies din canţelarie. Casierul. Cinovnicii canţelarii cîte lei 100, fieşcare. Cheltuiala canţelarii. Cinovnic însărcinat cu îngrijirea sălii. Toată suma cheltuielilor comitetului. 1 1 1 1 1 3 - 1 9 2047 1000 450 300 300 300 200 60 4657 24564 12000 5400 3600 3600 3600 2400 720 55884 55884 [139] Suma dinapoi CARANTINE MARI. 1-iu Carantina de la Calafat: Directorul. Ajutorul directorului. Dohtorul carele să va îndatora către aceasta să ţie şi spiţărie mică. O moaşă, Dragoman care trebue să ştie rumîneşte, turceşte, şi o limbă evropienească. Secretar. Cinovnicii canţelarii cîte lei 100 fieşcare. Cheltuiala canţelarii. Slugi însărcinaţi cu privigherea călătorilor ce să vor afla în carantină, şi cu îngrijirea de a aerisi şi a afuma lucrurile şi oamenii cîte lei 60 fieşcare. Numărul cinovnicilor Pe lună Pe an Toată suma anului 9 1 1 1 1 1 1 2 - - 4 21 - - 500 300 500 60 200 250 200 100 240 2350 - - 6000 3600 6000 720 2400 3000 2400 1200 2880 28200 55884 [140] Suma dinapoi Alte slugi cari să vor întrebuinţa în slujba magaziilor cîte lei 50 fieşcare. Pentru cumpărătoarea afumătorilor, şi trebuincioaselor lemne pentru încălzitul odăilor. Directorul însă va fi îndatorat să-şi dea socoteala, fiindcă acest condeiu s-au trecut după socotinţă. Pentru hrana a patru cai, cari vor fi pe seama directorului, şi dohtorului, ca să poată amîndoi, să se preumble cercetînd linia carantinilor ce li să vor încredinţa, de cîte ori va cere trebuinţa. Postalionul carele va fi însărcinat cu îngrijirea cailor. Tulumbagii pentru întrebuinţarea unii tulumbe cîte lei 50, fieşcare. Numărul cinovnicilor Pe lună Pe an Toată suma anului 21 12 - - 1 2 26 2350 600 400 60 40 100 3550 28200 7200 4800 270 480 1200 42600 55880 [141] Suma dinapoi 2. Carantina de la Giurgiul. Toate lefile şi cheltuielile dinpreună. 3. Carantina de la Brăila. Toate lefile şi cheltuielile dinpreună. Toată suma cheltuielilor pentru trei carantini mari. CARANTINE DE AL DOILEA MÎNĂ. 1.iu. Carantina de la Cerneţi. Directorul. Dohtorul. Moaşa. Dragomanul. Secretarul. Cinovnicul canţelarii. Slugi însărcinate cu privigherea călătorilor ce să vor afla în carantină, şi cu îngrijirea aeresitului şi afumatul lucrurilor şi oamenilor cîte lei 60 fieşcare. Numărul cinovnicilor Pe lună Pe an Toată suma anului 26 26 26 78 1 1 1 1 1 1 2 8 3550 3550 3550 10650 350 350 50 150 200 100 120 1380 42600 42600 42600 127800 4200 4200 600 1800 2400 1200 1440 16560 55884 127800 183684 [142] Suma dinapoi Alte slugi cari să vor întrebuinţa la slujba magaziilor cîte lei 50 fieşcare. Pentru cumpărătoarea afumătorilor, şi trebuincioaselor lemne pentru încălzitul odăilor, însă directorul va fi îndatorat să-şi dea socoteala, fiindcă acest condeiu s-au trecut după socotinţă. Pentru hrana a patru cai, cari vor fi pe seama directorului, şi a dohtorului, ca să se preumble amîndoi cercetînd linia carantinilor ce li să vor încredinţa de cîte ori trebuinţa va cere. Postalionul carele va fi însărcinat cu îngrijirea cailor. Tulumbagii pentru slujba unii tulumbe cîte lei 50, fieşcare. Numărul cinovnicilor Pe lună Pe an Toată suma anului 8 6 - - 1 2 17 1380 300 150 60 40 100 2030 16560 3600 1800 720 480 1200 24360 183684 [143] Suma dinapoi 2 Carantine de la Turnul. Toate lefile şi cheltuielile dinpreună. 3. Carantina de la Zimnicea. Toate lefile şi cheltuielile dinpreună. 4. Carantina de la Călăraşi. Toate lefile şi cheltuielile dinpreună. Toată suma cheltuielilor carantinilor de al doilea mînă. CARANTINE MICI PENTRU SCHIMBURI. 1-iu Carantină mică pentru schimburi de la Izvoare. Şeful aceştii carantini. Secretarul său. Slugi însărcinate cu privigherea celor ce vin în carantină ca să-şi facă schimburile lor, şi cu îngrijirea aerisitului şi a afumatului mărfurilor ce aduc aici, cîte lei 60, fieşcare. Numărul cinovnicilor Pe lună Pe an Toată suma anului 17 17 17 17 68 1 1 4 6 2030 2030 2030 2030 8120 250 100 240 590 24360 24360 24360 24360 97440 3000 1200 2880 7080 183684 97440 281124 [144] Suma dinapoi Cheltuiala canţelarii cumpărătoarea afumătorilor, şi a trebuincioaselor lemne pentru încălzitul odăilor, şi Şeful va da socoteala Directorului carantinii de care atîrnă această mică carantină. 2. Carantină mică pentru schimburi de la Bechet. Toate lefile şi cheltuielile dinpreună, adăogîndu-să lei 800, pentru lefile pă lună ce să vor da la 16 slugi cari să vor întrebuinţa la slujba aceştii mici carantini. 3. Carantină mică pentru schimburi de la Olteniţa. Toate lefile şi cheltuielile dinpreună. 4. Carantină mică pentru schimburi de la Pioa pietrii. Toate lefile şi cheltuielile dinpreună. Toată suma cheltuielilor pentru carantini mai mici de schimburi. Numărul cinovnicilor Pe lună Pe an Toată suma anului 6 - 6 22 6 6 40 590 150 740 1540 740 740 3760 7080 1800 8880 18480 8880 8880 45120 281124 45120 326244 [145] Suma dinapoi Ţinerea a 18 caice, care să vor întrebuinţa pe apa la slujba linii Dunării. Ofiţeri cîte unul de caic, cîte lei 150, de fieşcare. Vîslaşii cîte 8 de caic, şi cîte lei 40 fieşcare dintre ei. Aceste caice împărţite în şase locuri hotărîte, şi fieşcare loc avînd cîte 3 caice vor atîrna anume de carantinile Brăilii şi a Giurgiului unde va fi cîte un Căpitan de post. Căpitan de post. Toată suma cheltuielilor pentru ţinerea a 18 caice. Numărul cinovnicilor Pe lună Pe an Toată suma anului - 18 144 2 164 - - 2700 5760 500 8960 - - 32400 69120 6000 107520 326244 107520 433764 [146] Suma dinapoi. Lefile a şapte dohtori care să vor orîndui înlăuntrul în ţară, pe la locurile de căpetenie a fieşcăruia despărţiri rînduite pentru îngrijirea sănătăţii obştii şi cel de al şaptelea în oraşul Tîrgoviştii. Lefile cinovnicilor canţelarii comitetului carantinilor pentru corespondenţia cu deosebitele despărţiri ce sunt aşezate pentru paza sănătăţii înlăuntru în ţară. Toată suma. Numărul cinovnicilor Pe lună Pe an Toată suma anului 144 7 - 8960 - - 550 - - 107520 35000 6600 - - 433764 35000 6600 475364 Băgare de seama, în suma cea de obşte a tuturor cheltuielilor pentru Prinţipat, condeiul carantinilor luîndu-să la lei 600000; iar toate cheltuielilor lor numai la lei 475364 pe fieşcare an va prisosi lei 124636, această suma se va întrebuinţa după un chip regulat la săvîrşirea tuturor aşezărilor carantineşti la cumpăratul tutulor lucrurilor ce privesc la dînsele şi la facerea caicilor rînduite pentru a sluji, încît peste puţini ani, aceste aşezări să fie prea bine întocmite, atît asupra stării zidirilor, cît şi asupra înlesnirii negoţului a comodităţii călătorilor, a treptii siguranţii sănătăţii, care este cel dintîiu lucru la care priveşte această întocmire. CAP VII Pentru cătarea judecăţilor în Valahia şi pentru întocmirea şi căderile judecătoriilor. ART: 212. Despărţirea puterilor ocîrmuitoare şi judecătorească fiind cunoscută că este neapărat de trebuinţă pentru buna orînduială în pricini de judecată şi pentru paza dreptăţilor particularilor, aceste două ramuri de ocîrmuire vor fi de acum înainte cu totul deosebite. ART: 213. De judecăţile se vor căuta în Valahia: I. De judecătoriile judeţilor care vor judeca la întîia cercetare toate pricinile de judecată, adecă politiceşti, de vini mici şi mari şi de comerciu. II. De două Divanuri judecătoreşti, aşăzate în politiile Bucureşti şi Craiova, şi fieştecare deosebit în două despărţiri, dintre care una va judeca cu apelaţie pricini politiceşti, şi cealaltă pricini criminaliceşti. III. De două judecătorii de comerciu aşăzate în oraşele mai sus zise şi care vor judeca cu apelaţie pricinile de negoţ. IV. De o judecătorie de poliţie subt privigherea Agii, a căria datorie se va mărgini în căutarea de pricini mici ce să vor întîmpla în Bucureşti. V. De un înalt Divan, sau înaltă Curte de apelaţii care va judeca tote pricinile desăvîrşit fără a avea judecata lui apelaţie. [154] SECŢIA I. Canoane de obşte. ART: 214. Judecătorii cari se vor orîndui toţi de către Domn, afară dintre judecătorii judecătoriilor de comerciu cei ce se aleg de către cei mai mari neguţători, vor judeca în numele Domnului. (Prinţului) ART: 215. Toţii judecătorii Divanului celui mare şi a celorlalte judecătorii se vor orîndui pentru trei ani, iar dintre dînşii cei ce se vor arăta vrednici şi cu bună purtare, se vor lăsa în slujba lor pe un al doilea, şi al treilea curs de trei ani. Cu acest mijloc lăsînd stăpînirei toată slobozenia de a-i schimba în acei dintîiu ani, vom putea ajunge, fără să se întîmple vreo necuviinţă, dinpreună cu sporirea bunelor năravuri şi pîşînd cu încetul, la începutul neschimbării judecătorilor. De aceea spre a putea cunoaşte bine judecători, mărimea dregătoriilor lor, şi a preţui toată întinderea datoriilor lor, şi spre a aşăza într-aceeaşi vreme prin toate judecătoriile un fel de pravilă şi de obiceiuri, rezemate în începuturi temeinice şi tot într-un fel, după trecerea de zece ani din zioa ce se va pune în lucrare acest regulament, de va găsi cu cale Domnul şi obşteasca adunare, toţi judecătorii orînduindu-se odată, de către Domn, vor rămînea neschimbaţi pentru totdauna, afară numai cînd vor cădea întru învinăvăţire, ori se vor înălţa la alte dregătorii mai mari, sau se vor lepăda de bunăvoe. ART: 216. Se vor orîndui pe la judecătorii Procuratori, Logofeţi, Condecari şi un număr trebuincios de scriitori, vechili şi aprozi. ART: 217. Procuratorul se va orîndui de Domn şi va priveghea a se păzi cu scumpătate pravila şi regulamenturile, potrivindu-se numai la întîmplările la care se aduc, a se săvîrşi întocmai hotărîrile judecăţi, şi a [155] îngriji pentru toate cîte privesc asupra pazi bunei orînduieli şi a liniştirei obştii. De aceea toate pricinile cîte se caută la judecătoria aceea, lîngă care procuratorul va fi orînduit, trebuesc a i să face cunoscute; el se va afla faţă la cercetarea şi hotărîrea tutulor pricinilor de judecată, însă nu va putea fi de faţă cînd judecători trăgîndu-se în deosebită odae, se chibzuiesc între dînşii. ART: 218. Cînd nu se va păzi pravila sau se va întîmpla în ţinutul judecătorii sale, vreo mare rea întrebuinţare, procuratorul va înştiinţa pe marele logofăt Ministru dreptăţii ca să se dea în judecată, de va fi trebuinţă, învinovăţitul judecător şi să-şi ia pedeapsa cea după pravilă. Către aceasta se va îndatora El a trimite marelui logofăt de două ori pe an perilipsis (prescurtare) de toate pricinile cîte s-au arătat la judecătorie în cele trecute şase luni, însemnînd pe cele ce au luat sfîrşit şi pe cele ce au rămas nejudecate. ART: 219. Nimini nu va putea a fi judecător, sau procurator, de nu va avea ceruta vîrstă, de nu va şti îndestul pravila pămîntului, şi de nu va jura mai întîiu că va fi credincios pravilii, şi nu să va abate niciodată din calea dreptăţii. Acest jurămînt se va face asupra Sf. Evanghelii în Sala judecătoriei, şi înaintea tutulor mădularilor ei. ART: 220. Logofătul se va orîndui de către Domn, datoria lui va fi, a alcătui anaforalele, şi toate celelalte acturi şi înscrisuri ce privesc la judecătorie lîngă care este aşăzat, precum şi a adeveri cu iscălitura sa toate aceste hîrtii. Pe lîngă aceasta este dator să citească înaintea judecătoriilor toate jălbile, toate sineturile, şi alte înscrisuri ale prigonitoarelor părţi, să păstreze cu credinţă hîrtiile ce vor da oamenii la judecată, către care va rămînea răspunzător pentru orice pagubă, cînd se va fura orice va pierde vreo hîrtie din greşala şi lenevirea sa, sau dintr-a supuşilor săi. Nu va putea el să intre în lucrarea slujbei sale de nu va da mai întîiu bună şi destoinică chezăşie. ART: 221. Condicarul va păstra condicile, întru care va trece cu rînduială [156] şi luare aminte toate hotărîrile de judecată şi acturile judecătoriei, rămîind în răspundere, scriitori se vor alege de către Logofătul, pentru care va fi răspunzător. ART: 222. Zapciul judecătoresc va înfăţişa înaintea judecăţii pe prigonitoarele părţi, în zilele şi ceasurile cele hotărîte de către Prezident. Aprozi vor chema la judecată mergînd la casa prigonitoarelor părţi, şi înştiinţîndu-i de zioa şi ceasul într-care au a să înfăţişa, vor face cunoscute anaforalile şi celelalte hotărîri ale judecătorii care printr-înşii se vor pune în lucrare. Cînd pîrîtul lăcueşte la un loc mult departe de unde se află judecătoria, atunci se va chema la judecată de unul din doi aprozi călări ce se vor afla pe lîngă fieştecare judecătorie. ART: 223. Zapcii judecătoreşti, şi nesăvîrşînd datoriile slujbei lor, şi pricinuind pagubă prigonitoarelor părţi dintr-a lor lenevire, nu numai se vor scoate din slujbă, ci să vor îndatora a plăti pagubile celor ce le-au cercat. ART: 224. Formalităţile cele rînduite de pravilă pentru alcătuirea jălbilor şi altora înscrisuri ce dau prigonitoarele părţi în judecată, precum şi trebuinţa ce cearcă ele, de mai multe ori de a se judeca prin oameni cu mai multă ştiinţă de pravilă, cer ca stăpînirea să aşaze un număr hotărît de avocaţi. ART: 225. Vor fi primiţi de avocaţi cei ce au oarecare ştiinţă de pravilă şi cari sunt cunoscuţi de oameni cinstiţi. Aceştia vor intra în lucrarea slujbei lor, după ce îşi vor trece numele lor, în condica canţelarii Marelui logofăt, şi după ce vor primi de la stăpînire carte în scris de slobozenie. Însă cu toate că se află avocaţi ştiuţi de stăpînire, prigonitoarele părţi nu sunt poprite de a nu se judeca însăle pentru pricinile lor de judecată, de vor voi, sau de a-şi orîndui alţi vechili în cari pot să se încrează. Cu toate acestea, stăpînirea va orîndui avocaţi cu plată lîngă înaltul Divan şi lîngă despărţirile Criminaliceşti, ca cînd vinovatul [157] în pricini Criminaliceşti, sau de învinovăţiri mai mici va zice că n-are avocat, judecătoria să-i orînduiască unul care să se însărcineze cu judecata lui pînă la sfîrşitul ei. ART: 226. Avocatul nu va fi primit a se judeca în locul celui ce l-au orînduit, de nu va arăta mai întîiu adeverinţa, şi va fi îndatorat a vorbi totdauna înaintea judecătoriei ce respectul ce i se cuvine. ART:227. Logofătul, condicarul, şi avocaţi ce nu vor păzi datoriile lor, şi după dojănirea ce le va face prezidentul nu să vor îndepărta, se vor face cunoscuţi marelui Logofăt care va răporta pentru dînşii Domnului. ART: 228. Rudele pînă la a doua spiţă nu să pot rîndui judecători tot la aceeaşi judecătorie. ART: 229. Orice judecător poate a nu se primi să judece o pricină: I. Cînd însuşi are interes la acea pricină.. II. Cînd între judecător şi una din prigonitoarele părţi se află judecată politicească. ART: 230. La orice pricină politicească, Comercială ori Criminalicească, cercetarea se va face în auzul tutulor şi cu uşile judecătoriei deschise, afară numai de pricinile ce se vor întîmpla între muieri cu bărbaţii lor, daca publicitatea lor va putea pricinui vătămare bunelor năravuri şi ipolipsului familiei lor, cercetarea acestor fel de pricini să se facă cu uşile închise: iar hotărîrea lor de faţă înaintea tutulor. ART: 231. Cînd părerile judecătorilor vor fi împărţite, părerea celor mai mulţi la număr va birui. Judecători ce nu vor voi să se unească cu părerea celor mai mulţi se vor îndatora să scrie din josul alegeri, sau anaforali ce s-au făcut, cuvîntul pentru care nu s-au unit. Judecători ce nu se vor fi aflat faţă la toată cercetarea unei prigoniri, nu vor putea să iscălească hotărîrea ei; căci într-alt chip urmînd se vor pedepsi ca nişte greşisţi. Orice anafora de judecată iscălită de mai puţini judecători sau de cei ce nu vor fi fost faţă la cercetarea ei se va socoti desputernicită şi neţinută în seamă. ART: 232. Anaforaoa va coprinde pe scurt şi fără viclenie sineturile ce s-au arătat în judecată, zisele fieşcăria dintre prigonitoarele părţi, [158] arătarea marturilor, chibzuirea şi hotărîrea judecătorilor, capetele pravilii ce privesc la acea pricină. Toate alegerile şi anaforalele judecăţilor se vor trece în condici îndată fără a lăsa vreun rînd nescris, sau a-l stinge cu condeiul, pe care condici marele Logofăt, le va însemna pe foaea cea dintîiu sau cea dupe urmă, trăgîndu-şi şahul său pe fieşcare foae şi pecetluindu-le cu pecetea gospod. Într-aceste condici vor iscăli atît Prezidentul, cît şi toţi judecătorii după coprinderea Art: 231: şi logofătul va adeveri cu iscălitura sa. Apoi scoţîndu-se copie adeverită de Prezidentul şi pecetluită cu pecetea judecătoriei se va da la mîinile fieşcăruia prigonitoare părţi, cari vor iscăli că au primit-o, din josul originalului cel trecut în condici. ART: 233. Judecătoriile vor căuta judecăţi în toate zilele afară de Dumineca, Joia şi sărbătorile cele mari. Fieştece zi de judecată va ţinea cel puţin patru ceasuri începînd de la nouă ceasuri Europineşti înaintea prînzului. Într-această vreme judecătorii nu vor putea căuta vreo altă treabă; încă de va fi de trebuinţă, sau gloată de judecăţi, pot ei să judece şi după prînz. ART: 234. Vacanţii pentru judecătorii sunt cele următoare. adecă: Săptămîna Crăciunului, săptămîna cea mare a Postului, săpămîna Patimilor, săptămîna Paştilor, şi peste acestea, o lună pe an după cum urmează şi acum. Despărţirile Criminaliceşti, şi judecătoria Agiei, nu vor avea vacanţii. Cît pentru celelalte judecătorii prezidenţii lor vor orîndui un judecător, care să stea napristan, ca să pregătească în vremea vacanţiilor pricinile cele mici, şi grabnice, şi să orînduiască a se cerceta. ART 235. Verce judecător sau slujbaş al vreunei judecătorii, care va fi silit să meargă pentru multe zile la moşia sa, sau în altă parte a Valahii, trebue mai întîiu să ia voe în scris de la Prezidentul, însă o dată în curs de şase luni; iar de va fi ca să lipsească mai mult de zece zile, atunci voea să va cere de la logofătul cel mare, care cu primirea [159] Domnului, şi pentru vreme hotărîtă o va da. La începutul fieştecăruia semestru, Prezidentul şi procuratorul fieştecăria judecătorii, trebue să facă raportul lor către marele logofăt, pentru toate voile ce s-au dat în vremea trecutelor şase luni, şi să îngrijască neîncetat ca judecători ce să află faţă, să urmeze a veni în toate zilele la judecată. Orice Prezident, vrînd să se ducă undevaşi, va fi îndatorat să ceară voe de la logofătul cel mare, care de va fi numai pentru zece zile o va da-o de la sineşi, iar de fi pentru mai multe zile, trebue să o dea prin ştirea Domnului. În lipsa Prezidentului, cel mai mare la rang dintre judecători va împlini slujba sa. ART: 236. Dintre dregători de mai sus însemnaţi cel ce va lipsi mai multe zile d-a rîndul, fără să ia mai întîiu voe, şi fără pricină dovedită de boală, sau de vreo altă întîmplare, va pierde întîiaşi dată leafa sa pe o lună, a doa oară, pe două luni, urmîndu-se totdauna cu acest mijloc înainte. ART: 237. Prezidentul va îngiji a se păzi buna orînduială în zilele de judecată, ajutîndu-se pentru acest sfîrşit cu aprozi judecătoriei. Toţi cîţi se vor afla faţă la judecată, vor petrece în tăcere, purtîndu-se cu cuviinciosul respect. Daca vreunul dintr-aceştia se va purta cu obrăznicie, ori vorbind tare şi făcînd sgomot, ori cu verice alt chip necuviincios, Prezidentul va porunci aprozilor ca să scoaţă pe acela afară din odaia judecătoriei. De se va împotrivi El, şi de va intra iarăşi în odae, după ce îl va scoate afară, Prezidentul va porunci ca să pue mîna pe dînsul, şi să-l închiză la popreală pentru 24 ceasuri. Asemenea şi cînd vreuna din prigonitoarele părţi, va necinsti pe ceilaltă înaintea judecăţii în scris sau prin graiu, Judecătorii vor judeca îndată pricina şi vor osîndi pe vinovatul după mărimea greşelii (obrăzniciei) (ocări). ART: 238. Toate împiezişatele venituri ale judecătorilor şi celorlaţi cinovnici după la judecătorii, cum şi zeciuiala ce se lua subt numire de [160] împleteală din toate sumele de bani şi alte cereri, ce să află în prigonire, se strică şi se desputernicează pentru totdauna; Şi spre a putea judecătorii a-şi păzi vrednicia haracterului lor printr-o purtare cinstită şi lăudată, s-au orînduit tutulor judecătorilor şi cinovnicilor după lîngă judecătorii lefi cuviincioase care sunt însemnate în tabla cea alăturată lîngă capul finanţelor subt litera A. ART: 239. Toţi lăcuitorii Prinţipatului sunt supuşi fără deosebire a se judeca la judecătoriile ce s-au întocmit, asemenea şi toţi streini ce să află subt ocrotirea vericăria puteri, pentru prigonirile ce vor avea cu pămînteni. ART: 240. Mitropolitul şi Episcopii ţării ca să nu-şi lase neîmplinite sfintele lor datorii, şi duhovniceştile îngrijiri ce trebue să aibă pentru turma lor, nu vor putea fi faţă nici a se amesteca la cercetările şi judecăţile ce se hotărăsc de către judecătoriile ce s-au întocmit. ART: 241. Toate judecăţile în pricini politiceşti vor fi întemeiete pe condica Prinţipatului Valahii cea publicată la anul 1818; Iar pricinile de comerciu se vor judeca după condica de comerciu a Franţii, care se va tîlmăci în limba Rumînească, luîndu-se dintr-însa toate cîte se vor potrivi la starea ţării. Îndată ce se va aduna obicinuita obşteasca adunare va rîndui o comisie ca să alcătuiască o condică deplină politicească şi criminalicească, care după ce se va cerceta şi se va primi de către adunare, se va supune la întărirea Domnului. Tot aceeaşi comisie se va îndeletnici a face cuviincioasele Regulamenturi pentru trecerea în condică a sineturilor de stăpînire, a ţinerii Arhivelor şi a aşăzării în bună orînduială a tutulor acturilor care asigurează lăcuitorilor averea dreptăţilor lor celor politiceşti, şi a proprietăţilor lor. SECŢIA II. Judecătoriile Judeţilor. ART: 242. Judecătoriile judeţilor se vor împărţi în judecătorii de întîia [161] cercetare şi în judecătorii duprin sate, sau de împăciuire. I. Pentru judecătoriile de întîia cercetare. ART: 243. Osebim subt numire de judecătorie de întîia cercetare, judecătoria ce se va aşăza în oraşul scaunului Isprăvnicesc a fieştecăruia judeţ, avînd putere să judice la întîia cercetare şi cu pornire de apelaţie împotriva hotărîrei ei, toate pricinile politiceşti de vini mici şi mari şi de comerciu ce se va întîmpla în judeţul acela întru care va fi aşăzată. ART: 244. Judecătoriile de întîia cercetare să vor alcătui de un Prezident, şi de alte două mădulare. ART: 245. Către aceasta să vor orîndui pe lîngă fieşcare dintr-aceste judecătorii, toţi ceilalţi cinovnici trebuincioşi pentru care s-au vorbit la Articul 216. ART: 246. Nimini nu va putea fi judecător sau Procurator la această judecătorie de nu va fi în vîrstă de 25 ani. ART: 247. Toate jălbile să vor da către Prezidentul judecătorii, care după ce va însemna în dosul lor zioa întru care le-au primit le va pune şi numărul. După aceasta să va trece îndată numele judecătorului, şi pricina jăluirii lui într-o condică iscălită de Prezident, şi pusă în păstrare la canţelaria judecătoriei cu însemnarea veleatului într care i-au trecut spre a-i înfăţişa pricinile după rîndul veleatului începînd de la cea mai veche. ART: 248. Să va trimite îndată pîrîtului copie adeverită după acea jalbă, şi însoţită cu răvaşul de soroc iscălit de Prezidentul. Cînd pîrîtu nu va fi acasă şi să va afla lipsind afară din ţinutu judecătoriei, unde îşi are lăcaşul său, Prezidentu îi va trimite răvaş de soroc prin mijlocirea judecătoriei locului întru care să va afla. Sorocul ce să dă pentru înfăţişarea la judecată, să va hotărî după [162] canoanele cele de mai jos. Cel ce să chiamă la judecată de va lăcui cu depărtare de şase ceasuri de locul întru care să află judecătoria, va avea o zi soroc peste aceea întru care au primit răvaşul, iar de va lăcui mai pe departe, va avea soroc atîtea zile, de cîte ori să vor afla cîte 6: ceasuri între lăcaşul său, şi locul judecătoriei. Însă zilele întru care se chiamă, şi să sfîrşaşte sorocul nu să vor socoti. Către aceasta va putea judecătoria să dea şi un al doilea soroc, deaca cel ce s-au chemat la judecată va dovedi că din pricini mari s-au poprit de a să înfăţişa la obicinuitul soroc. La întîmplări grabnice judecătorul va chema la judecată, şi în soroc scurt fără să aştepte sfîrşitul obicinuitelor soroace, cînd adecă să va putea primejdui pricina jăluirii. ART: 249. Cînd pentru cei ce lipsesc afară din hotaru ţării Rumîneşti li să va da soroc după analogia depărtării locului unde să vor afla, atunci Prezidentul judecătoriei să va adresa către Marele Logofăt trimiţînd copie adeverită, după jalba jăluitorului. Acesta va fi îndatorat a o trimite pîrîtului în cea mai scurtă vreme înştiinţîndu-l de sorocul întru care trebue să se înfăţişeze ori însuşi, sau prin vechili. ART: 250. Fieşce aprod va avea o condecă iscălită de Prezedentul judecătoriei lîngă care este orînduit. Vericine să va chema la judecată de vreun aprod, sau i să va arăta hotărîrea judecăţii prin carea s-au osîndit, neviind la judecată, va fi îndatorat să se iscălească într-acea condică însemnînd zioa şi ceasul întru care s-au chemat, sau i s-au arătat hotărîrea. De va lopsi de acasă, prigonitoarea parte, aprodul va lăsa răvaşul de soroc la lăcaşul ei, iar cel ce va primi, va fi îndatorat să se iscălească în condică, ca şi prigonitoarea parte de să va afla acasă. Cît pentru răvaşul de soroc ce să trimite către vreun sătean, în lipsa lui de acasă, să va da în mîna preotului, şi a unuia dintre juraţi ai satului, care sunt datori să iscălească în condecuţe, [163] şi să-l trimiţă îndată către acela, căci urmîndu-să într-alt chip, îi vor răspunde orice pagubă i să va întîmpla din lenevirea lor. Verice călcare a regulilor de mai sus, desputernicează jalba, care să socoteşte neţinută în seamă, ca cînd nu s-ar fi pornit nicidecum, iar jăluitorul poate să o pornească de al doilea. ART: 251. De nu va veni pîrîtul la judecată, după întîia chemare, să va chema şi a dooa oră, şi cînd după două chemări şi în hotărîtele soroace nu să va înfăţişa nici singur nici prin vechili, atunci pricina să va judeca în lipsa lui după sineturile şi dovezile protivnicului său, ce să va afla faţă. ART: 252. Prezidentul va scoate din condică după rîndul veleatului însemnare de pricinile ce trebue să se înfăţişeze într-o săptămînă, pe carea o va da-o zapciului judecătoriei, poruncindu-i ca să trimiţă să cheme pe prigonitoarele părţi în zilele şi ceasurile hotărîte. ART: 253. De vor fi pricinile ce să înfăţişează la judecată simple şi pe scurt, să vor judeca la întîia înfăţoşare; iar de vor fi mari şi încurcate, Prezidentul va porunci prigonitoarelor părţi să-şi aducă tacrirurile lor în scris, şi subt a lor iscălitură. ART: 254. Spre a să înlesni cercetarea pricinilor celor mari şi încurcate şi spre a nu zăbovi hotărîrea lor, prigonitoarele părţi, trebue să aducă la canţelaria judecătoriei cu trei zile cel puţin mai înaintea înfăţişării lor, toate tacrirurile scrise şi iscălite de dînsele. Le vor aduce însă după chipul de mai jos. Zabetul judecătoriei, căruia să va fi dat jalba cea adevărită de Prezidentul, o va face cunoscută îndată pîrîtului. Acesta în trei zile după înştiinţarea ce au luat va face răspunsurile sale în scris, pe care le va da zapciului ca printr-însul să se facă cunoscute protivnicului său. După aceasta jăluitoriul are asemenea trei zile soroc ca să citească răspunsurile cele împotriva cererii lui, şi să-şi facă întîmpinările sale, pe care le va da zapciului ca să le trimiţă pîrîtului, carele de va mai avea cevaşi a răspunde împotrivă, are iarăşi soroc de alte trei zile. ART: 255. După ce prigonitoarele părţi vor isprăvi într-acestaş chip toate [164] tacrirurile lor, aprodul le va aduce la canţelaria judecătoriei, unde fieşcare dintr-însele va da înscrisurile sale, luînd de la logofăt adeverinţă de primire. Apoi Prezidentul va orîndui o zi afară din cele ce sunt hotărîte pentru judecăţi, întru care toţi judecătorii sunt îndatoraţi să se strîngă la un loc, ca să citească cu luare aminte scrisurile de mai sus zise, care să vor citi, şi a daoă oară la înfăţişarea pricinii. ART: 256. Către aceasta Prezidentul va putea să orînduiască la unele întîmplări un judecător să meargă în faţa locului, de va fi trebuinţă, ca să descopere fiinţa pricinii şi să asculte arătarea marturilor, făcînd pentru toate raportul său: daca lucrul pentru care merge judecătoriul în faţa locului ca să-l vază ori să-l preţuiască cere ştiinţele ce nu le are El, va lua împreună cu dînsul oameni cu ştiinţă de acel lucru care vor da părerea lor. Atunci raportul să va iscăli de judecător şi de oameni cu ştiinţă, iar cînd aceştia nu vor şti să iscălească, să va vorbi în raport pentru aceasta, şi punerea degetului lor va sluji drept iscălitură. ART: 257. Cînd judecători vor socoti că s-au îndestulat de toată curgerea pricinii, îşi vor da hotărîrea lor; însă anaforaoa să se facă după mulţimea glasurilor. Prezidentul va aduna îndată şi în odaia de judecată pererile judecătorilor începînd totdauna de la cel mai mic la rang. Cu toate acestea judecători pot să se tragă într-o altă odae de vor socoti că trebue să se chibzuiască între dînşii, după aceasta vor ieşi iarăşi în odaia de judecată, ca să-şi dea hotărîrea lor, care totdauna, şi fără nicio osebire să va cuvînta cu glas mare înaintea prigonitoarelor părţi, şi a tutulor celor ce să află faţă. ART: 258. Orice cerere pentru care să va porni jalbă la judecătoria de întîia cercetare, va cerca mai întîiu mijlocul împăciuirii, Prezidentul judecătoriei va cerca a împăciui pă prigonitoarele părţi mai înainte de a intra ele în judecată. De le va putea împăciui va da la mîna fieşcăruia dintr-însele carte de împăciuire, ce să va trece în condica canţelarii întru carea vor iscăli amîndouă părţile; iar neputîndu-se împăca, vor fi slobode de [165] a să înfăţişa la judecată. ART: 259. În prigoniri de lucruri mişcătoare, şi pentru datorii de bani, pîrîtul sa va trage la judecătoria a locului unde-şi are lăcaşul său; iar pentru lucruri nemişcătoare, precum şi pentru cereri de despăgubire pentru pagubile ce s-au pricinuit la holde de călcare de pămînt, de aşăzarea pietrilor strămutate, şi alte asemenea să va trage la judecătoria locului, unde să află lucrul de prigonire. Cînd să va cere lucruri nemişcătoare, o moştenire, sau orice altă prigonire coprinzătoare de feluri de lucruri, care să se afle în multe judeţe, atunci jalba să se dea la judecătoria locului, unde pîrîtul îşi are lăcaşul său, afară numai cînd amîndouă părţile vor primi prin înscris subt a lor iscălitură, şi trecut în condica canţelarii să se judece la judecătoria jăluitorului. ART: 260. Cel ce să va osîndi de către o judecătorie de întîia cercetare, va avea soroc de trei luni, ca să pornească apelaţie. Acest soroc va curge pentru hotărîrile judecăţilor, ce să fac, faţă fiind amîndouă părţile din zioa ce să vor da. Iar pentru hotărîrile judecăţilor ce să fac în lipsa unei părţi, şi să osîndeşte, acea parte va avea soroc de opt zile, de cînd i să va face cunoscută hotărîrea, după formalităţile cele legiuite, ca arătîndu-să într-acest curs de vreme la acea judecătorie de către carea s-au osîndit, să-şi afle îndestularea, şi judecătoria va fi îndatorată la asemenea întîmplare, să intre de isnoavă în cercetarea pricinii, iar nearătîndu-să osînditul într-acel soroc, va pierde dreptul apelaţiei. Asemenea să va urma la toate judecătoriile. Apelaţia să va da către Prezidentul cei mai mari judecătorii, care să cuvine să judece. Daca partea cea osîndită va lăsa să treacă sorocul de mai sus însemnat, fără să pornească apelaţii, hotărîrea judecătoriei de întîia cercetare , va dobîndi tărie, şi să va pune în lucrare. ART:261. În pricini Criminaliceşti, Prezidentul judecătoriei de întîia cercetare, îndată după judecata şi osîndirea vinovatului, va fi îndatorat să o trimiţă, în bună paza către despărţirea Criminalicească, de [166] carea spunzură judecătoria. Prezidentul va trimite tot într-aceeaşi vreme, către Prezidentul despărţirii de mai sus zisă, şi toată hîrtiile cîte privesc asupra pricinii. Asemenea să va urma şi pentru hotărîrile ce se fac în pricini de vini mici, afară numai cînd osînditul va arăta înaintea judecătorilor şi în scris că nu voieşte să pornească apelaţie. La asemenea întîmplare, Procuratorul va avea trei zile soroc, ca să defăimeze hotărîrea, scriind împotriva ei către judecătoria cea mai mare, însă aceasta trebue să o facă, atît cînd alegerea judecătoriei de întîia cercetare osîndeşte pe vinovat, cît şi cînd îl desvinovăţează, de cîte ori adecă nu va fi următoare pravilei. ART: 262. Judecătoriile de întîia cercetare, vor urma întocmai pentru cercetarea şi urmarea între ale judecăţilor în pricini Criminaliceşti, după canoanele ce s-au întocmit pentru despărţirile Criminaliceşti, a Divanurilor judecătoreşti, şi în pricini de Comerciu după orînduielile ce s-au aşăzat pentru judecătoriile de Comerciu. ART: 263. Prezidentul judecătoriei de întîia cercetare, va putea cere ajutorul jandarmeriei ce să va afla în partea locului de cîte ori va avea trebuinţă pentru ţinerea bunei orînduieli şi pentru săvîrşirea poruncilor şi a hotărîrilor judecăţii cînd va întîmpina împotrivă. II. Pentru judecătoriile de prin sate sau de împăciuire. ART: 264. Spre a nu fi siliţi lăcuitorii satelor a să duce pe la oraşele scaunilor isprăvniceşti duprin judeţe pentru jăluiri de prea puţin preţ, care mai multe ori să întîmplă între dînşii şi spre a nu să cheltui pentru acest fel de lucruri, să va aşăza în fieşcare sat judecătorie de împăciuire întocmită de preotul şi de trei juraţi ce să vor alege de lăcuitori satului; însă pentru cercetarea judecăţilor ce urmează între [167] săteni în pricini de stricăciune ce fac vitele pe pămînturi roditoare fiindcă după pravilă stăpînii vitelor să osîndesc a plăti toată paguba ce va fi pricinuit, şi că să poate întîmpla ca vitele ce va fi făcut stricăciune să fie chiar ale juraţilor, de aceea la asemenea întîmplări stăpînu moşiei însuşi sau cel orînduit din partea sa va intra împreună cu preotul şi juraţii satului în cercetarea acestor fel de pricini adecă de verice călcare şi stricăciune de vite a vericăruia. Aceşti juraţi să vor alege de isnoavă pe tot anu şi să vor lua fieşcare din una din trei trepte ale sătenilor, osebiţi după treapta şi starea avuturilor lor. Cu acest chip juraţi ce să vor lua din fieşcare treaptă de la cea mai cu stare pînă la cea mai săracă vor înfăţişa obrazul lor şi vor îngriji ca un om de cutare treaptă sau de cutare stare, să nu să ocrotească mai mult decît al altia. Tot aceşti juraţi vor putea să se aleagă de isnoavă pe al doilea şi al treilea an; ş.c.l.: Daca satul este mulţumit de purtarea lor, şi daca ale lor trebi îi va slobozi. ART: 265. Judecătoria de împăciuire într-acestaş chip întocmită, să va aduna în toate Duminicile şi celelalte sărbători după Ieşirea Bisericii la casa preotului ca să cerceteze toate prigonirile ce să vor fi întîmplat pe o săptămînă între săteni silindu-să a-i împăca cu prigonitoarele părţi. De-i va împăca, să va da carte de împăciuire la mîna fieşcăriia părţi, care carte să va scri de preotul şi să va iscăli atît de toate mădulările judecătorii cît şi de prigonitoarele părţi sau cel ce nu va şti să scrie, după ce va însemna în carte acea întîmplare va pune degetul său în loc de iscălitură. ART: 266. Iar neputînd să-i împace această judecătorie, va da la mîna prigonitoarelor părţi carte doveditoare că nu s-au putut împăca, cu care să se arate El la judecătoria de întîia cercetare; Cu toate acestea judecătoria de împăciuire poate să judece prigonirile sătenilor care nu să sue mai mult de tarl: zece sau cinci sprezece, şi hotărîrea ei pentru acest fel de pricini să va pune în lucrare. SECŢIA III. Pentru Divanurile Judecătoreşti. ART: 267. Divanurile judecătoreşti sunt în Valahia mai mari judecătorii care judecă apelaţiile ce să dau împotriva hotărîrilor judecătoriilor de întîia cercetare. ART: 268. Divanurile vor fi două la număr, dintre care unul sa va afla în Bucureşti şi celalalt în Craiova. Cel dintîiu va judeca apelaţiile ce să vor da împotriva hotărîrilor judecătoriilor din trei-spre-zece judeţe dă dincoace de Olt, în vreme ce cel d-al doilea va judeca hotărîrile judecătoriilor din cinci judeţe de dincolo de Olt. ART: 269. Divanul din Bucureşti să va alcătui de doă spre zece mădulare alese dintre boierii cei vrednici şi cu ştiinţă, şapte dintre aceştia vor întocmi despărţirea Politicească şi ceilalţi cinci despărţirea Criminalicească. Divanul Craiovei să va alcătui de opt mădulare dintre care cinci vor fi pentru despărţirea politicească şi trei pentru cea Criminalicească. ART: 270. Fieşce despărţire a unui Divan va avea un Prezident dintre mădularile ei şi va judeca numai pricinile ce să aduc la căderile ei; pă lîngă fieşce Divan să vor orîndui toţi ceilalţi trebuincioşi cinovnici pentru care s-au vorbit la Articolul 216. ART: 271. Niminea nu poate fi la aceste Divanuri judecător sau logofăt [169] de nu va avea vîrsta de 27 ani, nici Prezident unii despărţiri de nu va fi de 30 ani deplin. ART: 272. Divanurile judecătoreşti avînd drept să judece hotărîrile judecătoriilor de întîia cercetare vor strica şi vor îndrepta toate alegerile lor cîte vor fi făcut împotriva pravilii, ori că n-au păzit formalităţile sau capetele ei. I. Pentru despărţirea Politicească. ART: 273. Despărţirea politicească va judeca numai apelaţiile ce să dau în pricini politiceşti. ART: 274. Zapciul Divanului va face cunoscută protivnicului apelaţia dinpreună cu copia alegerii întocmai după formele şi regulile ce s-au însemnat la Art: 248. 249. şi 250. ART: 275. Precum şi cînd va face trebuinţă de tacriruri, zapciul va păzi formalităţile ce urmează la judecătoriile de întîia cercetare după coprinderea Articolului 254. ART: 276. Cînd pîrîtul asupra căruia să va porni apelaţia nu va veni la judecată după ce să va chema de doaă ori d-a rîndul, hotărîrea asupra apelaţii să va da după coprinderea Art: 251; iar pentru celelalte să vor păzi cele ce să coprind în Art: 247. 252. 253. 255. 256. 257. şi 263. ART: 277. Despărţirea politicească va hotărî desăvîrşit fără a mai avea judecata ei apelaţie, pînă la preţ sau la sumă de lei 5000. Capital, sau lei 500 venit, cînd adecă hotărîrea ei va fi într-o glăsuire cu a [170] judecătorii de întîia cercetare. Asemenea să vor hotărî desăvîrşit şi toate pîrile pentru care prigonitoarele părţi în judecată aflîndu-să la această despărţire, vor primi a să judeca desăvîrşit şi fără apelaţie. ART: 278. Pentru orice altă întîmplare afară de aceea ce s-au însemnat în Articulul de mai sus, cel ce să va socoti năpăstuit după hotărîrea despărţirii politiceşti, va avea soroc de două luni ca să-şi pornească apelaţia sa. Să vor păzi întocmai cele coprinse în paragrafurile 2, 3, şi 4, ale Art: 200. II. Pentru despărţirea Criminalicească. ART: 279. Despărţirea Criminalicească va judeca ca toate judecăţile judecătoriilor de întîia cercetare făcute în pricini de vini mari şi mici. ART: 280. În 24 ceasuri după sosirea pîrîtului şi punerea lui la popreală, Prezidentul despărţirii Criminaliceşti îl va aduce înaintea sa ca să-l cerceteze. Pîrîtul să va întreba. I. De n-are cevaş a mai adăoga sau a mai schimba la cea dintîiu arătare alui; 2-lea de ş-au ales vreun avocat ca să se judece în locul său. Cînd pîrîtul va zice că n-are avocat, Prezidentul îi va orîndui unul dintre avocaţi Divanului, căruia va da toate înscrisurile ce privesc la acea pricină ca să le citească şi să se pregătească pentru ocrotirea pîrîtului. ART: 281. Daca după acest raport şi după cetirea tutulor înscrisurilor ce dovedesc vina, despărţirea Criminalicească va găsi cu cale, că învinovăţirea pîrîtului este îndestul dovedită, va porunci ca de la popreală să se pue îndată la închisoare. ART: 282. Iar daca dimpotrivă să va încredinţa, că pîra este mincinoasă, *[171] şi că fapta învinovăţirii nu este mare, va porunci a să slobozi pîrîtul dîndu-să pă chezăşie pînă la cea desăvîrşită hotărîre a judecăţii lui. ART: 283. Prezidentul poate să aducă pă toţi marturi care să vor socoti de trebuinţă. Însă daca aci marturi lăcuesc mult departe de locul unde să află aşăzat Divanul, Prezidentul va însărcina pe judecătoria de întîia cercetare a locului unde îşi au ei lăcaşul lor ca să le ia mărturia în scris, pe care luîndu-o o va trimite pecetluită către Prezidentul ce au cerut-o. ART: 284. Tot marturul ce să va chema să-şi dea mărturia sa, este dator să vie. Cheltuiala venirii marturilor să va plăti de la pîrît de să va osîndi, iar de să va desvinovăţi de la pîrîş. ART: 285. Cînd să vor isprăvi aceste formalităţi şi pricina va fi gata de a să judeca, Prezidentul va orîndui zioa întru care trebue să se înfăţişeze. Pîrîtul să va înfăţişa cu avocatul său şi cu trebuincioşi paznici. Prezidentul îi va cere să-i spue numele, porecla, vîrsta, meseria, lăcaşul şi locul naşterii sale. ART: 286. După aceasta logofătul va ceti cu glas tare înscrisul învinovăţirii sale, şi-i va face cunoscut numele marturilor ce s-au adus spre mărturie. Daca pîrîtul va socoti că are cuvînt a nu primi pă unul, sau pe mai mulţi marturi din cei aduşi, trebue să arate judecătorii cuvintele sale pe care le va primi sau nu, după cum va găsi cu cale. ART: 287. Prezidentul va îngriji ca marturi pînă a nu-şi da mărturia lor, să nu se afle în odaia judecătoriei, şi va lua trebuincioasele măsuri ca să nu să sfătuiască între dînşii. De aceea va porunci ca fieşcare martur să se cheme deosebit a-şi da mărturia sa. Cînd un martur să va chema ca să-şi dea mărturia sa, Prezidentul îl va pune mai întîiu să jure că va vorbi fără sfială, fără vrăjmăşie, fără părtinire şi că va spune curat adevărul; pe urmă îl va întreba de numele, porecla, vîrsta, meseria, lăcaşul şi locul naşterii sale, de cunoştea pe pîrîtul mai nainte de a cădea în vinovăţire, şi de [172] este rudă cu pîrîtul, sau cu pîrîşul, şi pînă la care spiţă, după aceste cercetări Prezidentul va porunci marturului a arăta toate cîte ştie asupra pricinii. ART: 288. Logofătul va scri fieşce arătare şi va însemna adăogările, schimbările şi deosebirile ce pot fi între arătările de atunci a unui martur şi între cele de mai nainte ale lui. La fieşce nouă arătare a marturului, Prezidentul va întreba pe pîrîtul de n-are cevaş a răspunde împotrivă. Cînd pîrîtul va voi să întrebe ceva pe un martur să va adresa către Prezidentul ca prin mijlocirea lui să i să facă întrebare. ART: 289. Ascultîndu-să marturii pîrîşului, judecători vor urma a asculta şi pe marturi pîrîtului, aceasta va putea cere ca marturi dîndu-şi mărturia lor să iasă afară din odaia judecătoriei, va putea încă să ceară ca un martur sau mai mulţi ce îşi vor fi dat mărturia lor să se cheme iarăşi ca să se întrebe de isnoavă ori deosebi sau înaintea altor marturi. ART: 290. Cînd mulţi să află căzuţi tot într-aceeaşi învinovăţire, Prezidentul va putea scoate din odae pe unul sau pe mai mulţi pîrîţi înainte pe vremea, sau în urma arătării unui martur, ca să-i cerceteze deosebi, însă va fi îndatorat să facă cunoscut fieşcăruia pîrît ce nu să află faţă la această cercetare, ceea ce va fi dovedit în lipsa lui din întrebările sale. ART: 291. Marturul ce să va dovedi că au mărturisit minciuni să va pune la popreală pînă cînd să va judeca. ART: 292. După ce să vor isprăvi toate trebuincioasele formalităţi printr-u îndestularea judecătorilor, precum şi toată cercetarea, Prezidentul va întreba pe judecători cu aceste cuvinte: este îndestul dovedit din înscrisurile ce s-au arătat şi din mărturiile ce s-au dat, că pîrîtul este vinovat pentru cutare furtişag, cutare omor, sau cutare altă vină mare ori mică, ce au făcut cu toate împrejurările cele coprinse în scrisul pîrii sale? Judecătorii pînă a nu da hotărîre pricinii, vor putea să se tragă în deosebită odaie, ca să se chibzuiască între dînşii, şi după aceasta vor veni iarăşi în odaia judecătoriei, unde Prezidentul va aduna pîrîrile lor. ART: 293. Cînd cele mai multe păreri osîndesc pe pîrîtul, atunci Prezidentul va ceti cu glas tare înaintea tutulor celor ce să află faţă, şi pîrîtului, capul pravilii după care să osîndeşte; logofătul va scrie aforaoa trecînd într-însa capul pravilii cel osînditor, şi în cel mai scurt soroc o va da-o judecătorilor să o iscălească. ART: 294. Orice hotărîre de judecată, dată asupra unui Boier ce s-au osîndit la vreo pedeapsă trupească, ori de necinste, precum închisoare la puşcărie, trimitere la ocnă, ş.c.l.: nu să va putea pune în lucrare pînă cînd Domnul nu-l va scădea mai întîiu de cinstea lui, luîndu-i rangul sau celelalte titluri. ART: 295. Cînd o pricină dată în cercetarea despărţirii Criminaliceşti, şi judecată încă, va înfăţişa atît de mari împrejurări, încît procuratorul va socoti că este de trebuinţă a să cerceta împreună de amîndouă despărţirile, atunci va da de ştire Marelui Logofăt, Ministrului dreptăţii, care după porunca Domnului va hotărî adunarea la un loc a amîndouă despărţirile, orînduind zioa strîngerii lor. ART: 296. Să va urma întocmai pentru toate celelalte după coprinderea Articulului 261. Cu această deosebire numai, că în pricini de vini mici, despărţirea Criminalicească va judeca desăvîrşit, fără a avea judecata ei apelaţie, toate învinovăţirile cîte să pedepsesc cu închisoare pînă la două luni. ART: 297. Stăpînirea va îngiji ca temniţile să fie sigure şi curate ca să nu să vateme sănătatea vinovaţilor. Pentru întocmirea temniţilor şi a altor închisori, să va alcătui un deosebit regulament. Pentru aceasta dar Domnul dinpreună cu obicinuita obşteasca adunare îndată după strîngerea ei va orîndui o comisie pentru alcătuirea acelui regulament. Vinovaţilor să va da îmbrăcămintea, hrana, lunînările, lemnele de foc, din bani ce s-au orînduit pentru acest sfîrşit la capul finanţelor. Cît pentru avaetul ce plătea vinovaţii cînd să slobozea de la închisoare să va desputernici stricîndu-să pentru totdauna din zioa ce să va pune în lucrare acest regulament. ART: 298. Domnul va putea să micşoreze pedeapsa vinovaţilor, şi încă a-i [174] ierta la unile întîmplări. Pedepsile cu tăierea mîinilor sau cu moarte precum şi cazna sau muncile să strică şi se desputernicează fără a să mai putea urma de acum înainte. Osînda confiscării avuturilor ca una ce este împotriva pravilii şi a obiceiurilor ţării nu să va putea urma niciodată. SECŢIA IV. Pentru judecătoriile de Comerciu. ART: 299. Judecătoriile de Comerciu sunt judecătorii mai mari care judecă pricini Comerciale, apelaţiile ce să dau împotriva hotărîrilor a judecătorilor de întîia cercetare. Aceste judecătorii să vor afla una în politia Bucureşti şi alta în politia Craiovei după coprinderea Articulului 268. Cea dintîiu să va întocmi de cinci mădulare, şi cea de a doilea de trei. ART: 300. Pentru politia Bucureşti Prezidentul şi unul din mădularile judecătorii să vor orîndui de Domn, iar ceilalţi trei să vor alege prin balotaţie într-o adunare întocmită din cei mai însemnaţi neguţători ai politii. Pentru întocmirea aceştii adunări starostea de neguţători cu ajutorul starostilor celor mai mari isnafuri din politie va face o foae de treizeci neguţători cei mai lăudaţi pentru capitaluri-le, purtarea cea cinstită şi buna orînduială ce păzesc în trebile lor. Această foae să va da Marelui Logofăt ca să o iscălească şi să hotărască zioa întru care să va face alegerea. ART: 301. În zioa cea hotărîtă starostea va strînge la casa starostiei pe toţi [175] neguţătorii cei trecuţi în foaia de mai sus zisă ca să aleagă prin balotaţie pe acele trei mădulare a judecătoriei de comerciu. Aleşii să vor întări de Domn după raportul logofătului celui mare, şi făcînd jurămîntul cel obicinuit vor intra îndată în slujba lor. ART: 302. Pentru politia Craiovei numai Prezidentul să va orîndui de Domn, iar celelalte două mădulare să vor alege de neguţători politii. Pentru acest sfîrşit doisprezece din cei mai lăudaţi neguţători ai politiei, şi care vor plăti cea mai mare patentă, să vor strînge în zioa cea hotărîtă de Marele Logofăt subt prezidenţia starostii politiei, şi vor alege două mădulare după coprinderea articulului de mai sus. ART: 303. Nimini nu va putea să se aleagă judecător de nu va fi în vîrstă de treizeci ani deplin, şi de nu să va fi neguţătorit cu cinste cinci ani. ART: 304. Judecătorii să vor alege de isnoavă pe fieşce doi ani, căci o vreme mai îndelangată petrecută în slujbă publică, poate să vateme interesurile cele particulare. Domnul va orîndui la aceste judecătorii pe toţi ceilalţi cinovnici trebuincioşi. ART: 305. Pîn celelalte oraşe unde să află scaunile ocîrmuirii ale judeţilor, fieşce staroste va trimite Marelui Logofăt la doi ani odată o foae de doisprezece neguţători lăcuitori acelor oraşe şi care vor plăti cea mai mare patentă. Marele Logofăt, va scoate din foae pe cei ce nu vor avea cerutele calităţi, şi va întocmi alte foi, pe care pecetluindu-le cu pecetea Gospodului, le va trimite judecătorilor din fieşce judeţ. Cei ce să vor afla trecuţi în foae, să vor chema pe rînd cîte doi de cîte ori să va întîmpla la acele judecătorii prigoniri de comerciu. Prezidentul îi va pofti cu două zile mai naintea înfăţişării pricinii. Aceştia vor judeca, şi vor iscăli dinpreună cu ceilalţi judecători hotărîrile ce să vor da în asemenea pricini. ART: 306. Judecătorii comerciului vor judeca toate prigonirile ce să vor naşte din vreo faptă de comerciu. Socotesc fapte de comerciu I. Cumpăratul zaherelilor, şi a mărfurilor spre a să vinde de a doua oară [176] sau a să închiria, ori în natură sau după ce să vor lucra, şi să vor face bune de întrebuinţat. II. Orice întreprindere de fabrici, comisioane, transporturi pe apă, ori pe uscat. III. Verice trimitere de mărfuri de orice fel vor fi. IV. Toate aşăzămînturile dintre bancheri, neguţători şi neguţătoraşi, şi toate îndatoririle ce să nasc din poliţe. ART: 307. Căderile judecătoriei de comerciu să hotărăsc după pofira pricinii, fără să se socotească starea, şi meseria prigonitoarelor părţi. Aşadar cînd prigonirea va fi pentru vreo faptă de comerciu, judecătorii comerciului să cuvine a o judeca, deşi nu va fi una din prigonitoarele părţi neguţători. Asemenea prigonirile dintre neguţători pentru pricini politiceşti şi neînclinate cu negoţul, precum vînzare de lucruri nemişcătoare, împărţire de moştenire, socoteli de Epitropie şi alte asemenea, să vor judeca numai de judecătoriile politiceşti. ART: 308. Bileturile de orînduială iscălite de neguţători şi făcute pentru lucrări neguţătoreşti să vor judeca de judecătoria de comerciu.. Însă daca aceste bileturi vor fi făcute pentru alte lucrări iar nu de negoţ, precum cele ce să dau pentru zestre făgăduită şi neplătită, pentru dobîndire de lucruri nemişcătoare, pentru cumpărat de zaherele, în trebuinţa cumpărătorului şi a familii sale să vor judeca numai de judecătoria politicească. De vor fi bileturile de orînduială aţetarisite în dos de vreun neguţător, atunci iau haractirul poliţilor, şi trebue să se judece de judecătoria de comerciu deşi nu vor privi la nişcareva fapte de negoţ. Iar aţetarisite de vreun obraz care nu este neguţător să vor judeca de judecătoria politicească, afară numai de vor fi făcute pentru lucruri neguţătoreşti. ART: 309. Judecătoria de comerciu va judeca pe lîngă acestea toate pîrîle cîte să pornesc de neguţători împotriva comisionarilor, factorilor, calfelor, şi slugilor, precum şi pîrîle acestora împotriva acelora pentru plată de simbrie. Judecătoria de comerciu va judeca asemenea bilanţul şi celelalte [177] catastişe ale mofluzului neguţător, şi va cerceta datoriile ce cer de la dînsul, va preţui lucrurile ce dă el spre plata datornicilor săi. ART: 310. Cînd să va întîmpla a să cerceta socoteli şi catastişe de comerciu judecătoria va orîndui într-adins unul sau trei neguţători după trebuinţă, de nu să vor învoi prigonitoarele părţi a-i alege ele ca să cerceteze aceste socoteli şi catastişe: însă aceştia trebue mai nainte de toate să încerce a împăca pe prigonitoarele părţi, şi numai cînd nu-i vor împăca, atunci vor putea intra în cercetare ca să facă în urmă raportul lor în scris către judecătorie. ART: 311. Moştenitorii şi văduva unui neguţător să vor judeca la judecătoria de comerciu pentru toate faptele ce privesc la negoţul răposatului. ART: 312. Cînd la o cerere ce să va fi făcut înaintea judecătoriei de comerciu, pîrîtul să va împotrivi făcînd altă cerere de la jăluitor pe care numai judecătoria politicească poate să o judece. Atunci cererea cea dintîiu nu să va judeca pînă cînd judecătoria politicească va hotărî pe cea d-al doilea a jăluitorului, precum adecă, cînd unul tras fiind din judecata judecătorii de comerciu ca să plătească un bilet, va cere şi el de la judecător un legat, sau o socoteală de Epitropie. Atunci judecătoria de comerciu trebue să nu judece pricina biletului, pînă cînd judecătoria politicească va hotărî asupra cererii pîrîtului pentru legat sau pentru darea socoteli Epitropii. ART: 313. Hotărîrile judecătoriei de comerciu să vor pune în lucrare, cu toate că s-au pornit apelaţie împotriva lor, însă cel ce au cîştigat judecata este îndatorat să dea destoinică chezăşie sau să pue la judecătorie lucruri de preţ îndestulat, ca cînd va cîştiga judecata cel ce au pierdut-o după apelaţia ce au dat, să fi asigurat pentru pagubile ce i s-au pricinuit din pricina săvîrşirei a hotărîrei cei dintîiu. Această siguranţie să se facă înaintea celui ce s-au osîndit ca să se poată împotrivi, cînd chezăşia ori lucrurile ce s-au pus la judecătorie nu vor fi destoinice ca să-l despăgubească; pentru celelalte să va urma întocamai după coprinderea Articolului 277. şi 278. ART: 314. Cel ce nu să va supune la hotărîrea judecătorii de comerciu să va [178] pune la închisoare. ART: 315. Urmarea întru ale judecăţilor la aceste judecătorii, este întocmai ca şi ceea ce s-au orînduit pentru despărţirile politiceşti ale Divanurilor judecătoreşti. SECŢIA V. Pentru judecătoria Poliţii. ART: 316. Judecătoria Poliţii să va întocmi de doi judecători şi de un Prezident, şi va judeca toate învinovăţirile cele mici, precum înjurături, bătăi şi alte greşeli ce să vor întîmpla în politia Bucureşti; pricinile ce să vor înfăţişa la această judecătorie, să vor judeca pe scurt fără înscrisuri şi vechili. ART: 317. Pîn judeţe învinovăţirile cele mici care să osîndesc numai la închisoare de trei zile, sunt lăsate asupra cercetării otcîrmuitorilor, iar pentru orice altă întîmplare vinovatul să va da în judecată judecătorii de întîia cercetare care singură poate să o judece. ART: 318. Meşterii care vor voi să dea contracturilor ce fac între dînşii un haractir mai vrednic de credinţă, să vor duce la această judecătorie ca să le întărească. SECŢIA VI. Pentru înaltul Divan. ART: 319. Acest divan va închipui cea de a treilea şi de urmă treaptă de judecătorie; va fi cel mai înalt Divan al Prinţipatului Valahii, şi va [179] judeca desăvîrşit toate apelaţiile ce să dau împotriva hotărîrilor a Divanurilor judecătoreşti, şi judecătoriilor de comerciu. ART: 320. Înaltul Divan să va întocmi de şase judecători şi de un Prezident carele este Marele Ban. Domnul va orîndui lîngă acest Divan pe toţi ceilalţi trebuincioşi cinovnici pentru care s-au vorbit la Art: 216. al acestui Cap. ART: 321. Nimini nu să va putea orîndui judecător la înaltul Divan de nu va fi în vîrstă de 35 nici Prezident de nu va avea 40 ani deplin. ART: 322. Cel ce să va jălui împotriva hotărîrii unii judecătorii făcută cu desăvîrşire fără a mai avea apelaţie, cu cuvînt că nu avea cădere acea judecătorie, să o facă, va fi îndatorat să pue mai întîiu depozit în mîna logofătului cîte doi lei la sută din preţul lucrului pentru care să prigonesc însoţind răvaşul de primirea banilor cu jalba sa, ca de nu va fi primit cererea lui, acea sumă să rămîe pe seama temniţilor; iar dimpotrivă fiind primită Divanul va porunci a i să da înapoi atît acei bani, cît şi ceea ce va fi plătit protivnicului său după hotărîrea ce s-au făcut cu desăvîrşire pentru pricină ce nu să cuvinea să se judece cu desăvîrşire, ci cu apelaţie la mai înaltă judecătorie; însă nu să supun la această punere de bani la canţelarie: I. Cei ce aduc obraz al statului. II. Osîndiţi în pricini Criminaliceşti. III. Săracii care vor avea dovadă în scris de sărăcia lor şi iscălită de oameni cinstiţi şi vrednici de credinţă. ART: 323. Orice să va plăti după hotărîrea unii judecăţi ce o va strica înaltul Divan să va întoarce înapoi. Către aceasta, urmarea într-ale judecăţilor la acest Divan, este întocmai cu ceea ce s-au rînduit pentru celelalte judecătorii, cu această osebire, că la cea dintîiu şi a doilea treaptă de judecătorie pot prigonitoarele părţi pentru aducerea vreunui înscris să ceară soroc pe care judecătorii îl dau, sau nu după felul şi împrejurările pricinii; iar la înaltul Divan cererea de soroc spre a aduce vreun alt înscris, nu este primită, precum nici vreo problimă nuoă care nu s-au făcut la judecătoriile cele mici. [180] ART: 324. Hotărîrile înaltului Divan, să fac cunoscute Domnului prin mijlocirea Marelui Logofăt, şi Domnul porunceşte a să pune în lucrare hotărîrile ce vor fi făcute cu unirea glasurilor tuturor judecătorilor , sau cele ce fiind făcute de cele mai multe glasuri să vor potrivi întocmai hotărîrile celorlalte mai mici două judecătorii. Dar cînd două mădulare a înaltului Divan vor fi de o împrotivă părere cu a tovaroşilor lor asupra unii pricini, care la judecătoriile cele mai mici, nu s-au judecat tot într-un fel, atunci partea cea osîndită poate să ceară prin jalbă către Domnul a i să cerceta pricina de isnoavă, şi Domnul o va trimite înaltului Divan poruncind a intra în al doilea cercetare dinpreună cu Marele Logofăt şi cu Prezidenţii tuturor judecătoriilor, din politia Bucureşti, afără numai de Prezidentul judecătorii, care va fi judecat acea pricină, şi împotriva hotărîrii ei s-au pornit apelaţie către înaltul Divan. Divanul într-acestaşi chip întocmit, va da după mulţimea glasurilor cea desăvîrşită hotărîre a sa, pe care o va întări-o Domnul poruncind a să pune în lucrare. Judecăţile hotărîndu-să cu acest chip să vor socoti săvîrşite pentru totdeauna fără să poată vreuna din prigonitoarele părţi în nici într-o vreme, nici în Domnia Domnului ce să află în scaun, nici întru a moştenitorilor săi, să ceară a să judeca sau a să cerceta judecata sa de isnoavă. ART: 325. Sorocul de a da jalbă către Domn împotriva hotărîrii înaltului Divan spre a să cerceta de isnoavă va fi de o lună. Să va urma întocmai după coprinderea paragrafului 2. 3. şi 4. al Articolului 260. ART: 326. Verice hotărîre a înaltului Divan prin care osîndeşte la vreo pedeapsă trupească ori defăimătoare, să va face cunoscută Domnului, care după ce o va întări va porunci a să pune în lucrare. ART: 327. Cînd un judecător sau o judecătorie întreagă, va cădea în vreo învinovăţire sau vină pentru cele ce privesc la slujba sa, Domnul va trimite pricina în cercetarea înaltului Divan, care va judeca acest fel de pricină înaintea Marelui Logofăt, şi găsindu-l vinovat, va înştiinţa pe Domnul de pedeapsa ce hotăraşte pravila după mărimea împrejurărilor. [181] ART: 328. De să va pîrî vreunul sau mai multe mădulare ale înaltului Divan pentru vreo vină sau oarecare învinovăţire asupra datoriilor dregătoriei lor, să vor judeca înaintea amîndoaă despărţirilor Divanului judecătoresc adunate la un loc, şi avînd Prezident pe însuşi Domnul. ART: 329. Orice urmare într-ale judecăţilor atît politicească, comercială, cît şi Criminalicească, care va fi trecut încă pîn toate treptele judecătoreşti, nu va putea să se prelungească de va fi prin putinţă mai mult de 18 luni, bez întîmplarea ce să coprinde la Art: 249. ART: 330. De să va întîmpla pricină pentru care pravila nu pomeneşte nimic, sau de va fi vreun cap al ei întunecat încît să nu să poată potrivi cu hotărîrea, înaltul Divan dîndu-şi părerea lui asupra duhului acelui cap de pravilă, sau găsind de trebuinţă a să alcătui altul, va înştiinţa pe Domn printr-un raport cu desluşire, şi Domnul îl va da în cercetarea unei Comisii subt Prezidenţia Marelui Logofăt, poruncind a să alcătui un izvod de legiuire, însă de va fi trebuinţă. Acest izvod primindu-să de obşteasca Adunare, şi întîrindu-să de Domn va avea tăria Pravilii. SECŢIA VII. Pentru căderile Marelui Logofăt. ART: 331. Domnul va priveghea straşnic asupra judecătoriilor din tot coprinsul Valahii prin mijlocirea Ministrului său al dreptăţii şi al procuratorilor, ca buna orînduială în pricinile ce să nasc într-însele, urmarea întru ale judecăţilor, precum şi hotărîrile lor, să fie întocmai după coprinderea Regulamenturilor şi a pravililor celor orînduite: [182] Marele Logofăt va îngriji a aduna toate trebuincioasele ştiinţe, va merge însuşi spre cercetare pe la toate judecătoriile, cum şi la înaltul Divan, şi va putea a să afla faţă de va fi trebuinţă la adunările lor. Va înştiinţa pe Domn pentru cinovnicii ce să vor depărta de datoriile dregătorii lor, şi-i va recomanda pe cei ce să vor arăta mai cu deosebire printr-o bună şi lăudată purtare. Marele Logofăt fiind aşăzat între deosebitele trepte de judecătorii, şi între Domn, toate raporturile Prezidenţilor şi a procuratorilor acestor judecătorii, cum şi apelaţiile împotriva hotărîrilor înaltului Divan, să vor supune Domnului prin mijlocirea lui după coprinderea paragrafului al doilea al Art: 324. întărirea hotărîrilor înaltului Divan, poruncele de a să pune în lucrare, întăririle mezaturilor, şi a vînzărilor, şi cu un cuvînt toate pitacele Domneşti asupra orînduielii judecătoreşti, să vor adeveri de Marele Logofăt prin iscălitura sa. SECŢIA VIII. Pentru trecerea în condică a zălogirilor şi a foilor de zestre. ART: 332.Marele Logofăt va avea în despărţirile canţelarii sale o masă pentru trecerea în condică a zălogirilor, şi a foilor de zestre. Trecerea să va face îndată fără a lăsa vreun rînd nescris în două condici însemnate pe foaia dintîiu şi din urmă cu şah pe fieşcare foae, şi pecetluită cu pecetea Gospod, una dintr-aceste condici va fi rînduită pentru [183] trecerea tuturor datoriilor cu zălog de lucruri nemişcătoare, şi ceilaltă pentru trecerea foilor de zestre. ART: 333. Orice împrumutător cu zălog, va fi dator a se înfăţişa cu datornicul său înaintea Marelui Logofăt, subt osîndă pentru neurmare, a nu să ţinea în seamă zapisul împrumutării, ca să-i arate suma banilor cu care o să-l împrumute, şi zălogul ce să dă spre siguranţii. După acestea, Marele Logofăt va cerceta mai întîiu daca împrumutătorul şi datornicul au legiuita vîrstă, şi încredinţîndu-să că nu să află nicio pravilnică împidecare la această împrumutare, va porunci judecătoriei locului unde să află zălogul, să cerceteze subt răspunderea sa daca acel lucru este într-adevăr al datornicului, şi să înştiinţeze de aceasta. ART: 334. Să vor trece în condică numele şi porecla împrumutătorului, şi a datornicului, sorocul plăţii banilor. Suma cea împrumutată, şi felul zălogului precum şi zapisul ce au făcut tocmitoarele părţi între dînsele, cari vor iscăli în josul foii, unde va adeveri Marele Logofăt, care întărind în urmă chiar zapisul împrumutării îl va da în mîna împrumutătorului. ART: 335. Orice foae de zestre să va trece din cuvînt în cuvînt în condica cea rînduită pentru acest sfîrşit, subt osîndă pentru neurmare a nu să ţinea foaia în seamă, şi cu coprindere de tot lucru mişcătot şi nemişcător, sau de suma banilor daţi de zestre, precum şi de aşăzămîntul ce-şi va fi făcut între amîndouă părţile foaia de zestre să va întări de Marele Logofăt după ce să va trece în condică. ART: 336. Deci după orînduielile Articulului de mai sus lăcuitorii politii Bucureştilor să vor adresa la Logofătul cel Mare, iar cei duprin judeţe să vor adresa la judecătoria judeţului întru care îşi au lăcaşul lor, sau unde să va afla zălogul nemişcător ori dat de zestre. La aceste întîmplări judecătoriile judeţilor sunt îndatorate a lua cuviincioasele ştiinţe şi a să întocmi pentru trecerea în condică ţi întărirea acestor fel de acturi după coprinderea Articulului 332. 333. 334. şi 335. [184] ART: 337. Judecătoriile judeţilor vor fi îndatorate a trimite în trei zile către Logofeţia cea Mare copie adeverită de orice foae de zestre, ori contract de zălogirile ce să vor fi făcut în condicile canţelariilor, ca să se treacă şi în condicile Logofeţii cei Mari, asemenea va urma şi Logofeţia cea Mare către judecătorii pentru toate acturile de zălogire ori de zestre a nemişcătoarelor lucruri ce să află în judeţile acelor judecătorii. ART: 338. Cînd să va slobozi lucrul nemişcător de subt zălogire, sau cînd zestrea să va întoarce înapoi, ipotesiari să vor înfăţişa la canţelaria aceea unde acturile sau trecut în condică, ori la Logofeţia cea Mare; sau la judecătoria judeţului ca să fie faţă cînd să vor şterge din condică şi să adevereze aceasta pe marginea ei cu iscăliturile lor, să va urma întocmai pentru aceasta după coprinderea Articulului de mai sus. ART: 339. La mutarea lucrurilor de zestre sau a unui zalog ipotesiari să vor înfăţişa la cuviinciosul loc ca să şteargă actul dintîiu şi să treacă în condică pe cel nou, urmîndu-să întocmai după coprinderea a dooa Articole de mai sus. ART: 340. Trecerea în condică a zălogirilor şi a foilor de zestre să vor face fără nicio cheltuială sau altă plată de bani. ART: 341. Lăcuitorii duprin sate nu să supun la aceste formalităţi ca să nu să strîmtoreze aşăzămînturile lor, pentru care acest fel de măsuri sunt pentru acum de prisos şi poate să fie sarcină pentru dînşii. ART: 342. Toate vînzările prin mezat a nemişcătoarelor lucruri să vor face fără nicio cheltuială sau altă dare de bani în judecătoriile de întîia cercetare duprin judeţele unde lăcuiesc ipotesiarii sau unde să află lucrurile cele ce să vînd, urmîndu-să pentru aceasta întocmai după cuvîntarea pravilii, însă să se înştiinţeze Logofătul cel mare ca să întărească stăpînirea cumpărătorului cu mai multă putere. SECŢIA IX. Pentru hotărnicia tutulor moşiilor din Valahia. ART: 343. Spre a să da sfîrşit la o mulţime de judecăţi ce să ivesc neîncetat din pricina călcărilor hotarălor de moşii să va orîndui într-adins în fieşcare judeţ o comisie ca să hotărască toate moşiile de acolo. ART: 344. Aceste comisii să vor întocmi fieşcare de trei Boieri dintre care niciunul să nu fie stăpîn de moşie în judeţul unde să va orîndui, şi de un Ingener ca să rîdice Harta. ART: 345. Cu un an mai nainte de a începe această hotărnicie, să va publica în toate judeţile, ca într-acest soroc vericine va avea a să jelui pentru călcare de pămînt să dea jalba sa către Domn, pentru a căruia primire va lua adeverinţă de la marele Logofăt. Toate aceste jălbi împărţindu-să pîn judeţe, să vor trimite în cercetarea comisii fieşcăruia judeţ. Toate hotarăle moşiilor pentru care nu să va fi pornit jalbă către Domn în sorocul de mai sus, vor rămînea nestrămutate după stăpînirea ce au curs. ART: 346. Aceste comisii bez cartea de hotărnicie, vor da fieşcăruia proprietar şi harta moşii sale, cu însemnarea hotarălor moşii învecinate, unde nu va fi nicio prigonire, vecinii vor iscăli pe liniile hotarălor dintr-această hartă, care să va adeveri şi de către mădulările Comisii, iar unde va fi prigonire, hotarăle să vor însemna după ce să vor cerceta cu luare aminte sineturile prigonitoarelor părţi, însă comisia va îngriji mai nainte de toate ca să-i împace, şi cînd nu să va putea, va face raportul său către Divanul judecătoresc arătîndu-şi părerea sa, după care va da copie prigonitoarelor părţi, şi cel ce nu să va mulţumi va da apelaţie către înaltul Divan, care va judeca desăvîrşit şi va hotărî pentru totdauna hotarăle acelor moşii. [186] ART: 347. După ce să vor isprăvi hotărniciile cu acest chip să vor pune în păstrare la Arhiva înaltului Divan hartele cele cu lămurirea hotarălor, şi asemănate cu cele ce va da acest Divan pe la mîinile fieşcăruia proprietar după ce le va adeveri. Aceste harte vor sluji a nu să mai strămuta pietrile hotarălor, şi pentru orice altă nedomirire în pricina lor, proprietarul care după această hotărnicie va îndrăzni să calce pămînt de la vecinul său, nu numai că-l va da înapoi ci încă va plăti vecinului preţul acelui pămînt după preţuirea ce să va face în faţa lucului. ART: 348. Proprietarii vor plăti trebuincioasele cheltuieli ale aceştii hotărnicii. Obşteasca Adunare va hotărî preţul platii, precum şi dreapta analogie a ei, asemenea va orîndui prin într-adins instrucţie regulile ce trebue să păzească aceste comisii de hotărnicie. [187] CAP VIII Depoziţii generale. ART: 349. Acest comitet îndeletnicindu-să prin Capetele dinapoi întru îmbunătăţirile ce privesc la felurimea ramurilor Administraţii Prinţipatului Valahii, au trebuit să ia în băgare de seamă şi cele următoare. I. Înălţarea în ranguri, şi ranguri fără de slujbă adecă paialîcuri. II. Orînduirea în feluri de slujbe publice. III. Chipul ocîrmuirii avuturilor Bisericeşti. IV. Învăţătura publică. V. Temeiurile unei uniri mai de aproape într-amîndouă Prinţipaturile. SECŢIA I-iu. Pentru înălţarea în ranguri. ART: 350. Abuzul paialîcurilor ce da Domnii de la o vreme încoace cu mare înlesnire s-au fost făcut pricina de multe şi grele necuviinţe. Ca să se dea dar un sfîrşit acestui abuz, de acum înainte nimenea nu va putea dobîndi nicio înălţare de rang decît numai după adevărata slujbă ce va săvîrşi, aflîndu-să lucrători în orice treabă va fi orînduit. Către aceasta Domnul va putea să dea pentru slujbe însemnătoare către stat, titluri de nobleţe. Pentru aceasta Domnul va orîndui ca obşteasca obicinuita Adunare să hotărască un număr de ranguri pe rînd pentru cîte trele ramurile Administrative, *[188] judecătorească şi ostăşască, ca printr-aceste dregătorii, şi slujbaşii după vechimea slujbei, şi după treapta destoinicii fieşcăruia să poată a ajunge prin înălţări treptelnice şi asemănate cu ale lor merite la cele mai mari slujbe. ART: 351. Oricare Rumîn nefiind în treapta nobililor să va osebi prin slujbe publice, Domnul îl va face cunoscut obşteştii Adunări ca să i să dea dreptul de nobleţe, ori numai pe al său obraz sau moştenitoare după mărimea slujbelor ce va săvîrşi. Aşezarea unui asemenea la treapta nobleţii, să va face prin actul obşteştii Adunări întărită de Domn. Să vor întocmi condici unde să vor înscrie cărţile de nobleţe, şi aceste condici să vor depune şi să vor păstra în arhivele Statului. SECŢIA II-lea. Pentru orînduirea în feluri de slujbe. ART: 352. Toţi dregătorii şi orînduiţii în feluri de slujbe ale Administraţii, ostăşeşti, şi judecătoreşti să vor alege şi să vor numi de Domn. Pentru toţi ocîrmuitorii de judeţ, Sameşii şi Cinovnicii politiceşti ai carantinilor, sfatul Administrativ va arăta Domnului cîte doi Candidaţi pentru fieşcare loc deschis şi Domnul va alege dintr-aceştia cîte unul. ART: 353. Toţi Suptocîrmuitorii de plăşi şi de plaiuri să vor alege de către nobili şi proprietarii de moşii a fieşcăruia judeţ dinpreună cu ocîrmuitorul judeţului. Aceştia vor arăta la sfatul Administrativ cîte doi Candidaţi pentru fieşcare plasă şi plaiu, şi acest sfat va supune a lor orînduire la alegerea Domnului. Subt ocîrmuitorii de plăşi vor fi aleşi pe o curgere de trei ani între cei însemnaţi ai judeţului, sau negăsindu-să acolo numărul cerut, şi din cei ce să vor afla în judeţile învecinate. ART: 354. Atribuţiile subtocîrmuitorilor de plăşi sunt: I. Să împlinească cu întregime toate datoriile întru care să îndatorează după întocmirile Capului III al acestui Regulament. [189] II. Să apere pe săteni de orice năpăstuire şi sîlnică luare ce li să va face din partea trecătorilor, sau a vericăruia altul, pentru aceasta vor înştiinţa ocîrmuitorului judeţului, şi daca nu să va face cuviincioasa îndreptare şi despăgubire, să vor adresa la ministrul trebilor dinlăuntru. III. Să înştiinţeze ocîrmuitorului judeţului de orice s-ar urma întru a lor plasă, precum şi de întîmplările de epidemii, de moarte în vite, de înecăciuni şi de orice altă întîmplare extraordinară sau vătămătoare satelor. ART: 355. Trecîndu-să lefi pentru aceşti slujbaşi în socoteala casii statului, de acum înainte nu vor putea să ceară nimic de la lăcuitorii satelor, nici să primească cevaş subt orice numire va fi. ART: 356. Schimbarea slujbaşilor pe tot anul care să obicinuia pînă acum în Valahia, fiind vătămătoare slujbei, să doboară cu totul. Orice orînduit în slujba Administraţii să va numi pe trei ani, afară dintr-o greşală vădită şi urmată după o pregătire, sau cînd însuşi să va trage din slujbă după a sa voinţă. Daca însă într-această curgere de vreme va da dovezi de vrednică purtare, va urma în slujba sa. Pentru aceasta slujbaşii vor avea vreme să cunoască mai bine ale lor datorii, să dobîndească toată trebuincioasa experienţă; şi slujba precum şi meritul, nu vor rămînea fără răsplătire. Cît pentru cei orînduiţi în partea judecătorească să va urma întocmai după întocmirile coprinse în articolul 215. Capul VII. ART: 357. Toţi orînduiţii în slujbă fără osebire sunt datori la a lor numire să facă şi să iscălească jurămîntul următor. „Jur în numele prea sfintei Troiţi, să slujesc la slujba ce mi s-au încredinţat cu rîvnă, cu credinţă şi cu dreptate, fără de a mă abate din datoriile prescrise, precum şi de a păzi pravilile şi de a respecta Instituţiile Patrii mele”. ART: 358. Domnul va orîndui a să face prin ai săi Ministri Proiecturi de lege pentru atribuţiile Poliţii, a ocîrmuitorilor de judeţe, a sameşilor şi a altor slujbaşi a cărora datorie nu s-ar găsi hotărîte cu îndestulă desluşire într-acest Regulament; aceste Proiecturi să vor da în cercetarea [190] obşteştii Adunări şi primindu-să odată de către aceasta şi întărindu-să de Domn, vor sluji către orînduiţii în slujbe de regule nestrămutate şi către fieşcare pentru partea ce i să cuvine. SECŢIA III. Clirosul Bisericesc şi ocîrmuirea avuturilor sale. ART: 359. Ca să se păzească cu toată întregimea vechile prerogative a clirosului Valahii şi să se întîmple de acum înainte tot abuzul ce s-au fost întrudus în Ierarhia Bisericească, Mitropolitul şi Episcopii cei în lucrare, după întocmitoarele legi ale Ţării, să vor alege dintre Bisericaşii pămînteni, cunoscuţi pentru a lor pilduită evlavie, statornică învăţătură, şi cercată destoinicie. Alegerea acestor duhovniceşti Păstori să va face după drepturile şi obiceiurile Ţării de către obicinuita obşteasca Adunare dinpreună cu Boierii din treapta dintîiu ce nu să vor afla mădulări ai aceştii Adunări. După ce să va întări alegerea de Domn, alesul Păstor numaidecît să va înscăuna într-a sa dregătorie, şi o va cîrmui după canoanele Bisericeşti şi după pravilile şi obiceiurile ce sunt legiuite pînă acum în Ţară. ART: 360. Mitropolitul să va alege dintre trei Episcopi ce vor fi în lucrare, adecă al Rîmnicului, al Buzăului, şi al Argeşului, avînd calităţile cerute după Articolul de mai sus, şi va primi după vechiul obiceiu canoniceasca întărire de la Patriarhul Ţarigradului. ART: 361. Mitropolitul şi Episcopii vor fi nestrămutaţi într-ale lor numiri, afară numai la întîmplare de abateri din duhovniceştile lor datorii, şi de o purtare politicească vătămătoare statului, dovedită de obicinuita obşteasca Adunare, şi cunoscută de Domn. ART: 362. Cuviincioasele simbrii a Iconomilor şi a Protopopilor, precum şi dările pentru botezuri, cununii, îngropări, să vor hotărî printr-un Regulament ce să va alcătui de Mitropolitul dinpreună cu Episcopii în lucrare [191] şi cu logofătul trebilor Bisericeşti. Acest Regulament să va da de Domn în cercetarea obicinuitei obşteştii Adunări, şi după ce să va primi de către aceasta şi să va întări după toate cuviinţele, va avea putere de lege. ART: 363. Pentru abuzurile şi dărăpănările făcute foarte adesea de către Egumenii Mînăstirilor celor închinate, la cari ocîrmuirea avuturilor Bisericeşti s-au fost încredinţat, este neapărat ca această pricină să se pue în bună orînduială; drept aceea o Comisie alcătuită subt Prezedenţia Mitropolitului, de Logofătul pricinilor Bisericeşti, de patru Boieri, şi de patru orînduiţi din partea sfintelor locuri, adecă sfîntul Mormînt, muntele Sinai, sfînt-Agura, şi din Rumeli, să vor îndeletnici întru cercetarea titlurilor, şi altor acturi atingătoare de Mînăstirile cele închinate, să vor sfătui asupra urmatelor mai nainte abuzuri şi asupra Proiecturilor de îndreptare, şi în cele după urmă va hotărî partea din veniturile lor ce să va putea da în casele Statului pentru fapte de faceri de bine. Vor fi orînduiţi mădulari ai aceştii comisii pentru Mînăstirile neînchinate la locuri streine şi patru bisericaşi pămînteni aleşi de către Mitropolitul, şi cari vor fi părtaşi întru toate chibzuirile comisii de cîte ori să vor urma pentru aceste Mînăstiri. Lucrările aceştii comisii săvîrşindu-să şi întărindu-să după cuviinţă, Logofătul pricinilor Bisericeşti va fi însărcinat să îngrijască a să păzi cele ce să vor hotărî. Către aceasta tot întru datoria Logofătului Bisericesc sunt şi următoarele însemnări. Domnul prin mijlocirea Marelui Logofăt al pricinilor Bisericeşti, priveghează ca tot clirosul din Valahia să se poarte cu bună orînduială, şi să nu calce prăvilile şi legiuirile cele aşezate într-acest Principat. Cînd vreunul din partea clirosului Bisericesc să va amesteca la lucrurile care privesc numai la ocîrmuirea Domnului, pricinuind printr-aceasta turburare la liniştea şi buna orînduială a publicului, ori va intra în cercetare de pricini care privesc la judecătoriile politiceşti, precum şi cînd va călca pravilile şi legiuirile acestui Prinţipat, ori nu să va purta cu bună orînduială după al său haracter, atunci Logofătul pricinilor *[192] Bisericeşti va face cunoscut Domnului pe aceia, şi va cere ca să se dea vinovatul în cercetarea părintelui Mitropolit, faţă aflîndu-să şi Marele Logofăt spre a să judeca şi a-şi lua căzuta pedeapsă. Asemenea şi cînd vreunul din dregătorii mireni va supăra vreun obraz Bisericesc la la cele ce privesc asupra datoriilor slujbei sale, sau îl va necinsti într-alt chip, Marele Logofăt îl va face cunoscut Domnului, cerînd ca să se dea vinovatul în cercetarea şi judecata judecătoriilor politiceşti spre a să pedepsi după mărimea greşalii. Niciun Schit sau Mînăstire, sau vreun alt Chinovion nu să poate întocmi în Valahia fără a să da de ştire mai întîiu Marelui Logofăt ca printr-însul să ia voia şi slobozenia Domnului. Asemenea şi niciun Egumen nu să poate aşeza pe la toate Mînăstirile în toată Ţara pînă a nu să înfăţişa Domnului prin Marele Logofăt dinpreună cu Mitropolitul, şi pînă a nu să întări de Domn, fără a să îndatora să plătească vreun ban subt niciun fel de numire; aşijderea şi orice Stariţ să va alege, numaidecît să se facă cunoscut Marelui Logofăt. Fiindcă nu să cuvine ca obrazele Bisericeşti să se tragă prin judecătoriile politiceşti pentru pricini de judecată, Marele Logofăt va îngriji ca aceştia avînd judecăţi să-şi orînduiască negrşit avocaţi spre a să judeca în locul lor; iar Dumnealui vel Logofăt va sprijini judecăţile lor prin toate mijloacele, ca să ia săvîrşire în vreme şi să dobîndească partea ce va avea dreptate, legiuita îndestulare. Să deosibesc într-această regulă Preoţii de mir, cari pentru scăpătăciunea lor nu vor fi în stare să plătească avocaţilor. Hirotoniile Diaconilor şi a preoţilor fiind trebuinţă a să urma pe temeiurile legiuirilor ce sunt pentru aceasta, de acum înainte niciun Diacon sau Preot nu să va hirotonisi pînă a nu face marele Logofăt raportul său către Domn, arătînd atît trebuinţa ce este, cît şi că s-au primit de vrednic de către Arhiereul cel ce va fi să se hirotonisească, şi pînă a nu da Domnul voe şi slobozenie în scris pentru aceasta: Să înceteze însă orice luare de la aceştia şi de către cei politiceşti, şi de către cei Bisericeşti. [193] Tot la căderile Marelui Logofăt să cuvine atît privigherea asupra ocîrmuirei avuturilor mişcătoare şi nemişcătoare a tuturor Mînăstririlor şi Schiturilor a celor slobode din Prinţipat, cît şi asupra şcoalelor Teologiceşti pentru care va îngriji dinpreună cu Arhiereul Eparhii, ca toate regulile ce să vor întocmi printr-un deosebit Regulament asupra Profesorilor, ştiinţelor şi bunei orînduieli să se păzească întocmai şi întru toate. Fiindcă s-au adăogat la Canţelaria aceştii Logofeţii condicile ce priveau la ţermoniile publice, de aceea la acest fel de întîmplări, ţîrîmoniile să vor regula de la această Canţelarie. SECŢIA IV. Pentru învăţătura publică. ART: 364. Învăţătura publică trebue asemenea a fi objectul îngrijirii şi privigherii Stăpînirii, ca creşterea tinerilor să fie întemeiată pe începuturile celui mai sănătos moral. Epitropia învăţăturilor publice va alcătui regulamenturi pentru organizaţia a tutulor aşăzărilor de creştere, precum şi pentru toate cursurile învăţăturilor care vor trebui să urmeze, şi le va supune la primirea Domnului prin mijlocirea Ministrului trebilor dinlăuntru. Toate şcoalile particulare precum a Colţii, şi altele ce sunt acum întocmite şi ce să vor mai întocmi de acum înainte, să fie cunoscute Stăpînirei şi ea va avea băgare de seamă asupra sistemii învăţăturilor ce să cuvine a să ţinea în fieşcare şcoală prin mijlocirea cistitei Eforii a şcoalelor. ART: 365. Stăpînirea va întrebuinţa-o într-adins ocrotire către trupul Academii, şi către şcolarii care să vor osebi prin a lor înaintare la învăţături, şi cari vor da dovezi de talenturi şi vrednică purtare. ART: 366. Să vor întocmi şcoale începătoare pentru amîndouă sexurile în fieşcare căpetenie de loc a judeţilor, unde să vor învăţa cunoştinţele Elementare, [194] după metodul lui Laicaster, să vor da acestor aşezări toată întinderea înaintătoare şi asemănată cu suma banilor hotărîţi pentru învăţătura publică. Cursul învăţăturilor va urma în limba Rumînească, nu numai pentru înlesnirea şcolarilor şi desăvîrşirea limbii ţării, ci încă şi pentru toate trebile publice trebue a să tracta într-această limbă, care este ceea ce să întrebuinţează şi întru toate slujbele sfintei credinţe. ART: 367. Ca să se poată creşte fiii celor în slujbe publice după un chip asemănat cu al viitoarei soarte, să va clădi în oraşul Bucureşti un Colegiu hotărît pentru creşterea de una sută şcolari dintr-această treaptă. Aceşti şcolari vor avea într-acest Colegiu lăcuinţa, hrana, lumînarea, încălzirea, şi vor urma cursul învăţăturilor lor în casele publice întocmai ca şi ceilalţi şcolari de afară. Să va aşeza către aceasta în capitală, o casă de creştere pentru cincizeci fiice şi sîrmane ale slujbaşilor statului, care îşi vor avea acolo lăcuinţa, hrana, şi creşterea după un chip cuviincios. Aceste două Instituţii să vor organiza după un Regulament ce să va alcătui de Epitropia învăţăturii publice, carea va hotărî într-aceasta şi orînduiala şi chipul primirii acestor număr de fii şi fiice. ART: 368. Pentru ţinerea Colegiului şi casa de creştere să rămîe a să chibzui de către Domn dinpreună cu obşteasca Adunare, mijloacele prin care să întîmpine cheltuielile trebuincioase şi mai înlesnitoare, ori din veniturile statului, ori cu luarea acelor două parale la leu, sau prin alt mijloc. ART: 369. Epitropia învăţăturii publice va chema mărimea de suflet a cetăţenilor săi ca să ajute aceste folositoare aşezări prin hărăziri de bani şi legaturi care vor sluji întru creşterea veniturilor, şi întru a asigura statornicirea şi înaintările. ART: 370. Cît pentru Epitropii ce privesc la îngrijirea nevîrsnicilor să va urma după chipul de mai jos. De va fi epitropul orînduit prin diată să urmeze după acea diată, iar de nu va fi diată să se aleagă de judecătoria locului din cele mai de aproape rude după povaţa pravilii, amîndouă felurile de epitropi ce s-au zis mai sus să fie datori ca la fieşcare an să dea socoteală la judecătoria locului pentru lucrările lor în parte. [195] SECŢIA V. Începuturi de o unire mai de aproape între amîndouă Prinţipaturile. ART: 371. Începutul, Religia, obiceiurile şi cea de un fel limbă a sălăşluitorilor într-aceste două Prinţipaturi, precum şi cele deopotrivă trebuinţe, sunt în destule elementuri de o mai de aproape a lor unire care pînă acum s-au fost poprit şi s-au zăbovit numai după împrejurări întîmplătoare, şi cele urmate după dînsele bunile dobîndiri, şi urmările folositoare ce ar odrăzli dintr-o apropiere a acestor două popule, nu pot fi supuse la nicio îndoială; începuturile dar s-au aşezat într-acest Regulament prin cea de un fel clădire a temeiurilor administrative în amîndouă Ţările. ART: 372. Lăcuitorii din amîndouă Prinţipaturile să vor împărtăşi de toate folosinţile neguţătoreşti, după temeiurile întocmite la Capul V articolul 159, al acestui Regulament şi vor dobîndi deopotrivă în fieşce Eparhie la al lor negoţ aceleaşi drepturi civile ce vor avea şi pămîntenii, căderea de a dobîndi într-o Ţară sau într-alta proprietăţi mişcătoare sau nemişcătoare este asemenea dată lăcuitorilor din amîndouă Prinţipaturile. ART: 373. Făcătorii de rele, criminalii Statului, dezertorii precum şi datornicii ce vor scăpa dintr-un Prinţipat într-altul să vor da înapoi deopotrivă împreună cu toate lucrurile ce vor lua cu dînşii după întocmirile unui aşezămînt de dare înapoi ce să va legiui într-amîndouă Stăpînirile. ART: 374. Lăcuitorii satelor sălăşluiţi pe hotarul acestor două ţări avînd trebuinţă de a trece vremelniceşte dintr-un hotar pe altul, pentru munca săteneştii iconomii pe moşiile învecinate, vor fi slobozi de a o face tocmindu-să însă cu proprietarii acelor moşii, şi împuterniciţi cu slobozenie de voe din partea judecătoriilor satelor, fără nicio dare, nici făcîndu-să vreo împiedecare din partea Stăpînirii. ART: 375. Monedile vor avea acelaş curs şi aceleaşi preţuri în amîndouă Prinţipaturile întocmai după coprinderea articolului 65. [196] ART: 376. Puterea de sine stăpînitoare şi săvîrşitoare pentru ţinerea bunei orînduieli şi pentru răpaosul obştii, orînduirea în toate slujbele, cea întîiu comandă a jandarmerii sunt prerogative, alăturate oblăduirii Domnului stăpînitor care va urma întru a lor ocîrmuire ca şi mai nainte însă după temeiurile întocmite printr-acest Regulament. ART: 377. Toţi Boierii ce să vor afla în slujba sau nefiind în slujbă, precum şi toţi slujbaşii statului, sunt datori să dea Domnului supunere şi ascultare; abătîndu-să însă din ale lor datorii după ce vor fi mai întîiu judecaţi, să osîndesc a să pedepsi după coprinderea pravililor . ART: 378. Verice Boier sau neguţător rumîn, este slobod să călătorească în streinătate pîntre locurile unde interesurile personale îl vor povăţui, fără să poată cinevaşi a-l popri, afară numai de întîmplări prevăzute în pravilă. O pravilă într-adins alcătuită va pune în orînduială îndatoririle tuturor lăcuitorilor, pentru ceea ce priveşte la cvartirurile milităreşti, şi la care va urma a să supune fieşcare (afară numai de vreo întîmplare neobicinuită) pînă cînd să vor zidi Cazlone ale Statului, sau să vor învoi obştirile întru găsirea mijloacelor pentru aceste cvartiruri. ART: 379. Orice strein de orice rang creştinesc va veni aici în ţară şi va voi să dobîndească drepturi politiceşti de pămîntean să nu le poată dobîndi fără un document la mînă, care i să va da de către Domn, după o mai întîiu chibzuire a obicinuitei obşteştii Adunări, iar chibzuirile aceştii Adunări, şi întărirea Domnului vor urma pe temeiurile următoare. I-iu. Streinul din nou venit dorind a să naturaliza în ţară, va fi dator să se arate către stăpînire cu jalbă, dovedind al său capital şi alte avuturi ce va mai avea prin alte locuri, sau meseria ce va cunoaşte, şi prin care s-ar făgădui a să face folositor statului. 2-lea. Obicinuita obşteasca Adunare din porunca Domnului va cerceta ale sale dovezi, şi va raporta Domnului. 3-lea. Daca după această cercetare să va face cunoscute de adevărate dovezile streinului, atunci acesta va putea întrebuinţa al său capital în orice cumpărătoare de acareturi va voi, prin ale sale în parte lucrări să va sili să dea dovezi de a sa destoinicie, prin care să dovedească că poate [197] să se facă întru adevăr folositor Statului, şi petrecînd aşa zece ani socotiţi din zioa arătării sale către stăpînire, şi arătîndu-să totdeauna prin purtări cinstite, i să va da document de naturalizaţie după toate formele cerute, şi atunci să va înscrie printre pămîntenii statului, şi va dobîndi toate acele drepturi politiceşti cîte au şi cei adevăraţi pămînteni, întrebuinţîndu-să de Domn şi în slujbe de ale Ţării pentru care va fi destoinic. 4-lea. Daca vreun strein să va însura cu pămînteancă nobilă şi va da dovezile mai sus arătate atunci sorocirea anilor de naturalizaţie, să va socoti pe un număr de şapte ani numai, iar neavînd acest fel de dovezi însurarea cu pămînteancă nu poate de acum înainte să-i dea drept de naturalizaţie. 5-lea. Iar streinii unletind numai neguţătorii şi industrii şi dorind a dobîndi numai drepturi obicinuite de pămîntean, iar nu şi politiceşti, în ceasul ce să vor înscrie între corporaţiile locului, şi să vor supune la cele du peste an dări pentru dreptul de patentă şi pentru cheltuielile orăşeneşti, numaidecît să vor înnumăra între pămîntenii statului, şi vor avea acelaşi drepturi ce au şi pămîntenii neguţători şi industriaşi.