, q, psi, s, t, u, v, w, x, y, z. Iar dup sute de ani, în urm , de la greci doi fra i înv a i, Methodie si Chiril, episcopi Moravii, pentru toate na iile slovenesti în limba sa le-au pref cut, mai ad ogîndu-le vreo ze ce, precum le sti i:**********************************************. Care în urm si rumînii luundu-le, Ioan Stefan Petru, voevodul Moldovii, în tipografia Suce vii pentru rumîni ** si **, iar serbii **, dierv au adaos. ns versu subtil r suna c ace stea letere cu elemente si stihiile lumii, ca si împ r iile vechi, s pot schimba, iar despre milit ria si r zmiri a turceasc , dup ani, va urma.Acuma cu Intrarea" ar t exzemplu în scurt cu p r ile lumii, apoi Hronologhia Sfin it , cu anii lumii dup stilu vechiu, apoi despre împ r ii, cr ii,domnii, cum unele s-au stricat, iar altele s-au înn l at. Semnat,Mehadia 31 dechemvrie 1825. Nicolae Stoica m.p. protopresviter.<2> INTRARE Lumea noastr patru p r i are, anume : 1-a e Azia , la r s rit, a 2-a, Africa, spre apus. R s ritul se cheam ost sao orient, apusul s cheam vest sao oc ident, ameazu, sîd, meaz noapte, nord. Azia are 3 înp r ii: a Indii, a Hinii, a Persii si a turcilor, cu multe cr iri.Oamenii l cuitori sînt mai mul i albi decît arapi negri. M ri mari au si p minte roditoare.Africa 2 înp r iri, cr iri si respubliche. L cuitorii Etioppii tot negri, pu ini albi. Acolo neavînd ape, rîuri, nici fîntîni, multe ri nel cuite zac.Marea Mare o încinge. Europa noastr are m ri chiline 3, împ r ii : a Austrii noastre, a rosilor, a turcului, a papii de Roma si 13 crai, adec : a Anglii, Fran ii, Praizului, Şvedu, Denemarc, Şpania, Portugal,Sardin Sardinia, Neapolu, Baieru, Virtemberg, Sacsen, Holand. Oameni tot albi, înv a i. Iar America, de curînd descoperit , doo înp r ii, multe respublice cuprinde. Marea Mijlocin si Marea Ocheanu o încungiur . Oamenii cei s lbateci tot negri au fost. Iat aflînd-o europenii, acuma-s mai mul i albi aseza i . Pre Europa noastr de-a o inea minte mai usor iaste ca pre o fat sezînd a o închipui, adec : 1-iu, pre ioasele capului e Portugalu; 2-a, fa a e Spania; 3-a bra u e Fran ia; 4-a, mîna stîng e Anglia; 5, mîna dreapt e Italia; 6, sub ioara stîng e Niderlandu; sub ioara dreapt e Şvai u; 8, coapsele e ara Nem easc , Polonia si Ungaria; 9, ge/nunchii [57]sînt Denemarc, Norvrghen si Şveden; 10, oala p n în picioare e Rosia; 11 dosul e ara Turceasc , ce au în Evropa.Europa e scoala sciin elor, a înv turii, si pre alte p r i ea le între ce. n ea e bunul,preasfin itul nostru împ rat, monarh, craiul Frun i I, de to i înp ra ii lumii si craii lumii preaîn at, ca de la cel l udat, cap t bun sfat. Iar în Azia au fost raiul, unde au f cut Dumnezeu pre Adam si pre Eva, ci smintind, îi scoas . Urm torii lor mult vie uind, în lume r i uriasi s înmul ir ci prin potop s cufundar . Noe cu feciorii s i, Sim, Ham si Iafet, cu corabia lor în Ararat or sc pat si alta a doa lume cu înp r ii ei au început. Acolo, în Azia, Dumnezeu întîilor patriarhi si lui Moisi prorocu s-a ar tatat. Prin Moisi /<2v> minuni au f cut. Prin el, cu 600 de mii de jidovi din Eghipet scosi preste Marea Rosie pedestri, înnecînd pre faraon cu oastea lui, în Azia i-au trecut, unde 31 de înp ra i au spart: pre Sion, înp ratul amoreilor, pre Og al Vasanului si toate înp r iile lui Hanaan. Aceasta fu întîia spargere a Aziei. Iar a 2-a spargere, marele Alexandru, trecînd cu grecii, toat o str mut , limbile s cotir . Şi a 3-a oar , intrînd romanii cu viteazul S ipion Aziaticu, toate limbile împr stiindu-s , una pre alta c tre sarma ii Evropii s îndelunga. n Azia mîntuitorul nostru Hristos n scîndu-s , de la 12 ani preo ilor, înv torilor în sinagoghe prorociile descîlcea. Şi au zis: N-am venit s arunc pace, ci sabie."Acolo au p timit, din mor i au înviiat, s-au în l at, de-acolo pre ucenici de-a predica evanghelia i-au trimis, acolo sfînta evanghelie s-au scris si sfîntul Pavel au zis: Fiule, Tite, de numerile neamurilor, de pro ese si de cert rile legii de fere ste." Acolo si evanghelistu Ioan de a doua venire a lui Hristos, la judecat , ne-au scris, c în noaptea a 8000-a mie de ani de la facerea lumii va fi. Şi iat c dintr-a 8-a mie trecur 7333, adec un p trariu din noapte; si la 7500 va fi mezu nop ii, iar la 8ooo, zioa s-o face. ns zice: Iat mirele vine în miezul nop ii"; sau: F r de ve ste judedc toriul va veni", ca bine s -l astept m. Acuma-s 9 ani, un mult înv at astronom, profesor în Italia, în scris zioa au numit, c în 26 iunie 1816, toat lumea într-o clip de ochi cu foc s va arde. Şi toat lumea în legînd, s-au sp imîntat si la poc in s-au dat. Şi Dumnezeu cu mil ne-au ertat, numai în 4 zile mari se mne p n în Sîmpetru ne-au ar tat. Turnu mare, cel frumos a marei bese rici din Verse îl rups si-l doborî. Pre to i oamenii cu foametea mare asa ne pedepsi, cît o oc de cucuruzi 1 florint ajuns . ns prorocia lui fu ca si a lui Iona la Ninevi, c Dumnezeu ce re p c in a lumii, îns Dumnezeu nu numai c ne dede se crumpiri, de s afla, ce înc si pestisori, nu numai prin p r e cur toare, ce si prin toate bal ile si lacurile, afar sus, di la ape pre poeni si livezi de te . Şi asa în toat lumea au dat si înc ne-au ertat. La nasterea domnului Hristos,un na ion aziat din Sarma ia în Dachia romanilor intrînd, un osebit crai s-au pus si s-au înt rit, zisi gheti. ns ner bdîndu-i romanii, înp ratul Traian i-au b tut, pre craiul l-au prins / <3> si s-au ucis. Iar cei ce au putut, cu familiile, s-au înpr stiat. Traian leghioanele sale, cu dreg tori tribuni, prefec i prezuli, cu cohorte au asedzat. Ardealul s-au numit Da ia Mediteranea, ara Rumî/neasc [58] cu Moldova, Da ia Transalpina, iar acest Banat din Panonia mai de mult s-au chiemat Da ia Ripenzi sau Rîp rea, care romanii înc de la Iulius esar le-a avut. Apoi Traian au trimis mari si multe colonii romane din toate na ionele Italii, de la Pi er i si din Iliric romani si aicea i-au asezat, ca si p mîntul s lucre, cet i, baele s fac , de asupritori s se apere. Carii în vro 200 de ani nu numai în Mosia, în Trachia, ce si în Da ii si Panonia multe negr ite cet i, t rii, oras , sate au lucrat si baele de-aicea le-au r dicat. Şi socotesc pe-aice c nu Da ia, ci Tra ia mai nainte s-au chemat. Da ia toat , mare, bun provin ie roman , prin îndemnul doamnei Iulii, mama înp ratului Alexandru Severu, ce-au fost rom n crestin , pi la anii 220, crestin tatea si botezu au luat. ns dup ace ia, în urm , începînd într romani înp r che ri, vîrîndu-s tirani mici la înp r ie si ei îns si într sine sp rgîndu-s , limbile aziate ce ajunse se la muntele Caucaz, de la Scandinavia c tr Marea Neagr , Pontul Euxinului, unele pre altele cotea înpingîndu-s . Romanii cu cî va înp ra i mul i ani înd r t i-au b tut. n urm , prefec ii prezuli luund nu numai legheonele, cohortele, ce si al ii din Ardeal, din ara Rum neasc si de-aicea, Da ia, preste Dun re, pri la R sava, în Craina au trecut. Şi sf rîmînd podul lui Traian (: ponte augusta) apoi, de la cetatea de-aicea, Ostrovu, cu ara, p n la apa Timoc sau p n la Dii, Da ia Ripenzi au numit-o, unde si p n ast zi rumînii nostri l cuiescu. Asa, întrînd limbi neauzite în Da ia, rumanii familiile în mun i le-au sc pat, cu sape au s m nat, boiari stabuni dintr sine s-au pus, iar altora s-au supus. Ace ste urm toare na ioane acum cuprins r si în toate p r ile s l ir : întîi marcomani, cvadi, gothi, visigothi, ostrogothi, sarmati, iazighi, cumani, gepidi, vandali, huni, longobardi, g ugoni, avari, uguri, pe enaziti, noravi, t tarî. Na iile slove ne au zis stabunilor romanesti aru roman, apoi ara rumun. Limbile ce le dintîi venite au fost cesti de-acuma bugari si sîrbi cu horve i. Dup carii / <3v> al ii ajungînd, rumînii le-au zis afar , iar : horva ii le-au zis vandolea. Apoi, p sind alte limbi pute rnice, cei zisi în mun i, dup rumîni, gloatele s-au dus. Moravi pute rnici, asezîndu-s pe apele Moravii, în Servia, ara Rumîneasc , Banatu, Panonia, Ardealu au c lcat, sute de ani pe aicea au domnit, mai mult decît alte limbi. Carii sate, oras , p mînte, locuri, ape, mun i, v i în limba lor le-au botezat, iar al ii le-au încurcat. Şi cred c cei ce-au fost de la înp r ia Medii, în Azia, aceia aicea Media Panonia numir ; slove nii zic media hotaru. Aicea din jos îndat au fost cu deal de piatr închis ; apoi, t indu-s piatra, s-au numit Proseac. n piatr t iat deschis drum. Iat cum le-au numit, al ii le-au smintit: precum ei au zis Rusova, al ii Orsova si Jupanu, Jupanicu au inut, Media-Mehadia, Medi a-Mehadi a, Drencova-Teregova, Zlatna-Slatina, Iliova-Ilova, Zelves-Sebes, Gavra-Caravan, Liubcos-Logoj, Paniceva-Panciova, Chirilovi -Carlovi . Apele: Tamniz-Temes, Nehran-Neran, Pades-Patas, Lazputnic-Lapusnic, Glob-R u, Horoso-Carasov, s. a. El aflînd cet i de-a romanilor sparte, pustii, le-au numit: la Orsava e Gradena, aicea în Mehadia, pe deal, Grad, aici din sus, Zidine e Svini a, Tri Cule, pe Dun re în sus, Gradiste si Be lgrad, arengrud, Be la rcva. Satele: seliste, gradiste, nestiindu-le. [59] Şi petrecîndu-s na ioanele în sus, rumînii la sute de ani z uitînd cet ile, oras , sate, cu stabuni, dreg torii s i si boiari cu solda i arma i ade seori jos la ar p mintele lucra. Al ii viind le mînca. S b tea si iar fugea si mun ii-s ap ra. Slove nii aceia numea pre stabunu rumînesc ar roman, apoi ar rumunesti. Şi v zînd c boiarii rumînilor cu boi ar si s cheam de pe boi boiari, si ei le zis r volahi-boiari. Rumînii c -s crestini au spus, si pe al ii au adus. Ei au stiut Postul-P re simii, Ajunu, Pasti, Rusalii, Sîn-Petru, Sînt -M rie mare-mic , Simzian, Sant-Ilie, Sam-Nicoar , care înc asa le zic. Apoi de la unguri Craciunu au înv at. Trasu sau furatu fe telor mari la ei au fost dedat. Pogorînd ei jos în cîmpii, din stabuni si ei voevozi ca al ii ale s r si s-au pus. L sînd buchile romanilor, au luat a moravilor, cu toate numirile slovenesti a locurilor si preo i grecesti si slovenesti, apoi ai s i însusi, apoi si arhier ii s i. Patriarhul sîrbesc Ioanichie rîndui piei a dre ge, c r i a scri, sinaxare, ceasloave cu psalomi, molitvenice si litrurghiere. Care si rumînii primind, episcopii poruncir preo ilor c de tae omu vro vit spre pomenire, berbe ce, oae, miel, macar la doi ani de slujia preotul mormîntu, lui pielea, capu, picioarele s -i dea, pieile episcopului s trimetea. Şi fiecare episcopie asa c r i pre pe i f cute scriia; si împ r iia. Apoi tipografiii s-au început. Dup ace ia si aicea, preste Mur si, la Ianopol (: Ienova) episcopie sau arhiepiscopie / <4> s începu. Care obice i de piei înc si acum prin sate s in si nu s stric . Supuind ungurii provin iile Ardealu numir Transilvania, ara Rumîneasc Ungrovlahia, Moldova-Moldau. Iar scaunul Banatului, [cu banul], în Severin si districtu sau jude u den Severin în Mehadia. Dar, f cîndu-s Timisoara, acolo scaunu Banatului den Severin s-au mutat. ntrebînd eu mosi b trîni: dar cînd s-au s m nat în mun i, unde-s acum p duri mari, pustiet i si înc locurile, ariile bine s cunosc? Cînd au fost poedea pe-aicea (mînc turile), iligonele, adec leghionele, reghimentele. Care mul imi pe aicea în sus petrecîndu-s , s cre de c cu rumînii si în mun i vecini si în ri. Jos, ungurilor supusi de npreun , serbi, bugari, rusne ci, horva i au l cuit, to i o credin , o le ge au inut. Aicea la Mehadia au fost Olici si înc Bese reca Ungureasc s zice, spart st , iar p mintele Ylici, unde-i acuma aicea Str ineacu, acuma e la slovaci. Au Toti, la Mehadia e Iloca, acu e în Srem.Aicea e dealu nostru Strajeca , Palciova ; acuma e Carlobago. Acolo e ara, mare oras; acolo s zic ei morlachi. Iar r dicîndu-s sîrbii din ara Romîneasc , cei ce s-au dus în Slavonia acuma-s în regimentu Gradischii. Fost-au sîrbi au nu, nu s stie, c ci ei acolo au spus c -s rumîni, cu legea sa. Unde nu numai c le-au zis rumîni (; vlasi, vlah), ce si acea ar Valahia Mic s scrie. Di pe acei rumîni si tuturor serbilor de legea noastr tot vla al ii îi numesc si pîn ast zi. Din rusne cii ce au fost aicea, într mun i, au r mas sate: Svini a [militari] si Golubina, cu rumîni; si le zic cocorev i. Alte sate, [59] Carasovu, Lupacu, le zic carsove ni si au desclinita lor limb , iar portu, una. Cesti din urm , paori. Din care s ve de c zisele na ioane pe aicea au l cuit. Iar al i bugari, sîrbi, dintr rumîni esind, preste Dun re s-au s l sluit, în vecin tate cu rumînii, de ce ia parte. Slove nii dintîi ducîndu-s în sus, v zînd pre ghermani, neame le-au zis, adec mu i, neputîndu-s în ele ge. Acel nume, neam , toate na iile slovenilor si rumînii asa zic. Ci b tîndu-i pre acei sloveni mu ii, ne me ii, si înjugîndu-i în slujbe de vro 300 de ani încoace, cu p minte bune, scoale mari i-au cernut, s-or luminat, preo imea lor aleas ; dar mari ghenerali, grafi, baroni si firsti, cu domnii si mosii. Asa, toate zis le limbi, ducîndu-s de-aicea în sus, s-au cultivit si s-au poleit. Iar romînii nostri în mun i si p duri f r de popi, ursilor, lupilor au s rbat si legea naturalnic a luat. Macar c de-ar fi si avut în mun i c lug ri sau popi undeva, cine i-au stiut? De au venit ei a cerceta, dup singhilii, ce au folosit? C si ei f r de c r i, ceva pu in cu mîna scris avînd: Iat , preot sînt!" / <4v> Aici în Mehadie fiind protopresviteru nostru cu al Caransebesului, treime s r trei preo i a duce un pop la ei; 2 preo i si eu, în locu t tîni-meu, c lare ne-am dus, l-am aflat, ne-au sc pat. n urm auzir m c au fost turcit, nu preo it. Dar al ii, asa cu c r i veni i, sînguri s aseza; carii nu numai c nu-s stiia a scri numele, ce nici a ceti. ns cînd veniiau prin sate, mumînile cu copii- sp ria zicînd: Nu ce re lapte, taci, tae popa limba." Carii preo i, neavînd c r i în limba sa, nici ze ce porunci sau 7 taine n-au stiut. Acea nestiin au îndemnart pre tat l meu, Athanasie Stoica, parohul Mehadii, fiind eu de 14 ani, feciorasi, stiind ceti, scri, în cetatea Timisorii Sîtbeste a înv a , unde sapte ani am fost. Ci în loc de-a înv a gramatica sloveneasc , iar ceaslovul, psaltirea sîrbeste, care le stiiam, acuma tot de rost a sti , cu ceva cînt ri; 4 ani pierdui si cei 3 în scoala mic nem easc , eu întîiul rumîn, mare, pu in m-am folosit. n elegînd tat -meu c m-am dus la preo ii nem esti latine ste a înv a, alearg , m adus de-a m preo i.1770, veni obristlaitnantul baron Papila de-a milit ri. Auzindu-m în biseric serbe ste cîntînd, îmi ajuta. El t lmaci a-i fi m luo.Apoi, 1773, veni, viind aicea împ ratul Izsef cu gren inspectorul Jiscovici si gheneral adiutant Nosti , afar pre Papila cu 4 ofi eri si 500 de recru i îmbr ca i. i p ru bine, îi adun ping sine, una, alta într b , eu spuneam, ei r spundeau. Eu ar tam ce cer. Le cinsti cupla sabii, f g dui p mîntu a m sura si pre cei fugi i iar a-i aduce, s. a. Şi nu numai c 100 de galbini le cinsti, ce si pre mine si înc un romîn de ofi iri a ne da porunci si pre Papila oberster îl numi. Şi eu as fi gheneral, îns p rin ii neînvoindu-s , eu îndat iar la Timisvara în slujb la episcopu Vichentie Ioanovici Vidac m-am dus. Cu carele, ce era rînduit în mare comision reduc ia reghimentii iliricesti a Chichindii,toate satele v zui. Apoi de-a milit ri Panciova, Clisura, Halm ju [61] si Timisu umblai cu el; de la Lipova la Curtea fui, Cu secretaru nostru, Theodor Iancovici, 1-ul director a scoalelor,Beciu v zui. n Carlove soboru, deputirti, episcopi cunoscui, cu vasele de aur,argint la me se am slujit si iar le-am legat. Cu dînsul ca mitropolit m n stirile Sremului, Slavonii, Hungarii, Banatului v zui. Noul episcop a Verse ului, Vichentie Popovici, de-a m preo i la el m ceru si cu bun omenie am venit. ns obersteru Papila, carele al i doi rumîni ofi iri f cus , de-a m preo i opri, ca s fiu strajmester. Eu în scris cerui normal-lerer nem esc, apoi valdberaiter, îns ce-am c utat nu mi s-a dat, ci episcopu chemîndu-m , m hirotoni paroh în Corni. Eu, cu întîmpl ri, la 18 lotri în p dure pardon am c p tat, steagurile reghimentului, noi, le-am sfin it, în oaste la Praizi, Holand si la turci ca feldcaplan fui, 5 persoane la esirea sufletului am s n tosat, în slujbe zioa, noaptea am alergat, tuturor am fost plecat. n adun ri ve sele si eu, îns cu straj gurii si che e buzelor am fost. n oaste, la lips de pîine, nu numai solda ilor nostri crestini, rumîni, ne m i, unguri, si cociasilor jidovi disagii am scuturat, nafur le-am dat. 7 solda i ne m i degera i din b l i cu neao acoperi i, i-am sculat si i-am înviiat. 4 solda i, pentru ho ii si fug de la streang si plumbi pardon le-am c p tat. 5 turci, la noi prinsi, vrînd solda ii a-i pusca, i-am rugat si i-am dus. Preste o sut de turci prinsi, fl mînzi, i-am / 5> s turat. Pre al i turci, 200 robi, trecînd de la Casau înd r t, înCorni, neaflînd lum n ri, joi spre vineri de-a ruga pre Dumnezeu, 50 de lumini de a-si împ r i le-am dat, si c -mi arse se casa n-am înputat, ci, cîntînd, solda ilor nostri vin de beut le-am dat. Asa, oastea trecu. Dup r zmiri , episcopu mie scoalele noastre în tot reghimentul, care de 5 ani încetas , în stare iar a le întroduce le încredin , precum si protosviteratul, care asijderea iar de 5 ani, cu bese rici, c r i, protocoale de turci arse, a le îndrepta cu grije, trapede, am sf tuit si porunca am plinit.Eu v spusii c în 3 osti am plecat, îns nici în Berlin, nic Holandu, nici în arigradu n-am întrat. Iar p rin ii vostri, unchi, veri, neamuri ce-au fost în sus, în feldsolda i pe fran ozi, ei nu numai c Estraihul, Bajeru, ara Nem easc , Niderlandu, apa Rainii, Şvai u, Sacsonia, toat Italia, ce si Fran ia le-au v zut si cu mult m-au întrecut. n care gre le ostiri, cei ce au stiut a ceti si a scri nem e ste, oberofi iri si maiori au ajuns, iar eu, cum am fost, tot asa sînt. Zisii ofi iri bunului nostru înp rat Fran i I s -i mul measc ,dar nici v duvile ofi iresti pre Bonaparte s nu-l pomeneasc . Dar si noi to i, pentru scoalele nem esti, care noo multa mil a înp ratului nostru spre luminarea na ionului ni le d s înv m, mare mul mit a-i da d tori sîntem. Eu cetind c Adam si Eva oale frunze s-au f cut, le urmez, cu oale rupte umblu, iar bune p strezi. Şi voi asa s urma i, s ju fi i m re i în desert, ci pe ani s p stra i! Avînd eu cules de bani vechi, într carii de-ai lui Alexandru Machedon, în anu trecut eu istoria, nu cea fabuloas , tip rit , ci pentru voi acuma întîi rumîne ste în scurt din Cur iu am scos-o. Mai ales s sti i c n-au fost n zdr van, ci om muritoriu, casi noi. [62] Cu aceast întrare, eu voo urm toarele boambe rudi i, str m turi, flori de b teal ce-am cules vi le ar tai. Cerca i, gusta i, dar nu v strîmba i! Eu v poftesc apetit de fragi timpurii a c p ta, a ceti, bine a înv a si a sti cum s cade lui Dumnezeu, cum înp ratului, monarhului nostru si subdreg toriilor noastre a sluji, cum p rin ilor, înv torilor a fi si cum c tre tot omul din lume a ne ar ta. C cel ce miluiaste, nu s c iaste. La aceast istoric scriu într-a noo lun , dar înc pentru scolarii rumînesti poate fi bun . Semnat, Mehadia, la 2 ianuarie 1826. Nicolae Stoica de Ha eg, manu propria, protosviter./ <5v> HRONOLOGHIA SFIN IT . Anii lumii stil vechi Anii Adec de la facerea lumii sau de la Adam încoace l Cain, feciorul lui Adam, ucis pre frate-s u Avel 99 [Moartea lui Adam 903] Pre Cain îl ucise nepotu-s u Lameh 931 Potopu ce înnec lumea au fost 1656 2242 [Noe, feciorii lui Noe 1657] R dicarea turnului de la Vavilon [Mestecarea limbilor 1800] 2736 [ np r ia Vavilonului 1900] Nasterea lui Avram au fost 2017 3312 [ np r ia greceasc Arghivia. Inahus 2100] C nd au osp tat Avraam pe trei îngeri 3412 Cînd au dus Avram pre fiu-s u Isac a-l j rtvi 3442 Moartea lui Avram fu 2122 [ ecrop în Atina 2426] Cînd v zu Iacov scara în sus 3545 V}nzarea lui Iosif 3589 Me rgerea lui Icov în Eghipet în foamete 2237 3602 [Moisi la necazu; patima israilte nilor în Eghipet 2452] Dreptul Iov 3620 Nasterea lui Moisi în Eghipet 3737 Trecerea prin Marea Rosie 2458 3817 Moartea lui Moisei 2492 3857 Moartea lui Isus Navi 2506 Cînd au fost Samson cel tare 4292 [Judec torii israilte nilor 2525] Cînd au fost Samuil prororcu judec toriu 2889 4370 [63] [1-a wxpedi ie a argonau ilor 2271] [Hercules 2750] [ B taia Troii si Esculap 2790] Cînd au fost Saul întîiul craiu în Isreil 2919 4389 Cînd au fost David al 2-lea crai în Israil 2929 4429 [Enea în Latium 2802] Solomon al treilea crai 300 4469 [Homer, Hestodus 3000] Proorocul Ilia 4590 Proorocul Ielisei 4602 Proorocul Iona 4640 Proorocul Daniil 4907 Ezdra au fost 5048 Esthir 5112 Mucenicii Macaveii 5330 Nasterea domnului nostru Iisus Hristos 5508 R stignirea domnului nostru Iisus Hristos 5541 nviiarea, duminec în 29 martie n l area, joi în 7 mai Deci s ve de c mîntuitoriul au vie uit pre p mînt 32 de ani, 4 luni si 11 zile. Iar Pogorîrea duhului sfînt, iar duminec , mai, în 17 zile au fost n jos, anii de la Hristos Ştefan, unul din 7 diaconi, fu ucis cu petri, dup Hristor 34 ntoarcerea lui Pavel 35 Pentru [sic! = Petru] apostolu învie pre Thavitha în Iopi 36 Mathei apostolu au scris evanghelia în limba jidoveasc 41 Marco au scris evanghelia 43 Anthiohia mai întîiu crestin s-au ar tat 48 Luca au scris evanghelia grece ste 48 Soborul apostolilor în Ierusalim, pentru credin si le ge au fost 50 Apostolu Ioan în Efes au scris evanghelia 55 Pre apostolu l-au dus la Roma 59 Unde zic c cu Petru de înp ratul Neron, cu mucenii s-au încununat 68 Iuliu esar, carele au pus si au asezat în stare monarhia romanilor si au îndreptat calendariul, prin fapta lui Sozimen mathematicul, cu 44 de ani naintea nasterii lui Hristos, c ruia îi si zic calendariul lui Iulian / <6v> I-A NP R IE, A EGHIPETULUI np r ia Eghipetului e mare si macar c acolo nici ploo, nici ninge, rile sînt îndestulate, c ci apa mare, Nil, ce curge prin mijlocul rilor, în tot anul le adap ; esindu-si din stratul ei, cre ste, s vars , satur si îngras p mintele si le cre ste. [64]Aceast înp r ie întîiu s-au început dup spargerea turnului de la Vavilon si dup înp r irea limbilor, care atuncea numai 72 au fost, iar acuma 3094 de limbi în lume se afl . Anii lumii dup stil nou. Ham, feciorul lui Noe, cu fiiisi nepo ii s i în Eghipet s-au asezat, c ruia dup moarte I-au dat dumnezeire, numindu-l Iupiter. Lui urm fiu-s u Menes. Acesta înv grîul a sem na, a s cera, a m cina, pîne a coace, vine a împlînta. Deci si pre el îl dumnezeir anume Osiris, precum si pre femeia lui, care s înva inul, lîna de oale a toarce, o dumnezeir pe Isis si Fiindc pre Menes îl ucise fratele s u Tifon, Isis, dar, pus pre fiul ei, pre Apolo,de a-l omorî si Eghipertu în 4 p r i înp r i. Un Athotis craiu afl , f cu slove buchi de-a scri, de-a num ra, înpeatr a s pa, ste le a ceti. El le ge cu credin desart au dat pe-atuncea, fiecare tat în casa sa Dumnezeu, preot si monarh a fi. Acest Athotis ar ta cum umbl sufletul dup moartea omului. El pre popor în sapte st nde mp r i, în preo i, în solda i în p mînte ni, nego tori, maistori, p stori, în cor biiari si fiestecare stand în cinste unul altuia asemenea a fi si t tînis u s urme z . Miercur întîi înv a scri, iar iahu împ rat zicea la vite a s închina. M ris crai în orasul Memfis, la biserica lui Vulcan, f cu stavil , de-a abate si de-a sprujoni ap din Nil si de-a o îndelungan ori înc tro vrea a uda. Sifoo, fiul lui Vulcan, începu scrisori, c r i a scri. Apoi urmar Tetmos si al i crai, mul i, care cum, unul dup altul. Iar / <7> craiul Orus, faraon zis avu pre Iosif cel frumos, în lept sve tnic ca un crai, mic. Apoi unii,al ii. Mai tîrziu fu Amenof si Bustri carii urîr pre israilte ni. Apoi fu Seostri crai, Seos, Setos, Rameze, zisul Amenof crai. Acest faraon carele cu oasteadup israilie ni alergînd, ca f r de minteîn Marea Rosie au întrat si apa i-a înghi it. Nehefos craiu i-au urmat; Fusanu, Proteu. la acesta au fost sc pat Paris cu Elena din Troia. ns el lui Paris porunci în 3 zile de- aci s se duc , iar pre Elena o opri p n dup b taia Troii, apoi au dat-o la b rbatu ei Menelau înd r t. Dup el al i mul i crai au urmat :Ramsinit, Ceop. Acesta închis bese rica, de-a nu ruga dumnezeii. Acesta au f cut întîia piramid mare, lîng Nil, la care 100 de mii de eghipeni 20 de ani au lucrat. Lui urm Neferher, Susen, Sesac, Sabacvon, Taraca, Nehao. Acesta viind luo Ierusalimul, ucis pre Iosie, b tu pre jidovi. n Eghipet, fiind deodat 121 crai, s vorbir si f cur minunatul labirint, adec o cas mare, cu24 sobe mari si 3300 imere, mici sobe, care lavirint asa era încurcat, cît ce intra într-însul nu mai putea esi. Apoi, pricindu-s ei despre marea cr ire si întrebînd oracolul, le r spuns c cel ce va jertfi întîi lui Vulcan din vas de arame, acela mai marele crai s fie. Unul din ei 12, Psameticu, îndat îsi luo coroana din cap si în foc j rtv lui Vulcan o de te si fu împ rat Eghiptului. Pre fiul s u Nehan îl b tu Navhodonosor si lui îi urm Psamis, Apres. Anii 3415 au fost Amasis, Cambis, Armiton, apoi Neferit, Acoris, apoi Nectanev, ce avu gre le ostiri cu persii, c rora si grecii ajuta, cî iva ani, cu craiul Artacserx, îns îi b tu si-i scoas . Lui urm Tahu, carele nevrînd f g duitul tribut Persii a-l da, Artaxerx Ohus asupra fiului lui, [65]craiul Nectanev II, cu mai mare oaste, el de-o parte, iar grecii cu cor biile de alt parte asupr -i venir , cît el abea acas sc p , ca cetatea sa, anume Memfis, s o apere. Ci strigînd / <7v> persii de-a se preda, to i cet enii s închinar . Nectanev acum v zînd ce va s fie, luundu-si vistiria fugi si n-au mai venit.Ohu luo Eghipetu, pr d biserica, luo scrisorile ce le ascunse , preo esti, ci iar le de ter . Dup Artaxerx Ohu urm Arsa si Darie. ns viind Alexandru Mare la anu pe usor luo Eghipetu si-si zidi Alexandria. Lui urm Prolomei Lagu. El luo Iudea si-i urm , anii 3762, Ptolomeiul Filadelfi vicleanul, apoi Filadelfi Evarghet, iubit apoi Ptolomei Filopater, Ptolomei Epifan, Ptolomei Filometor, Fiecon Everghet, Ptolomei Lathuru, Ptolomei Alexandru, Ptolomei Apion si ajuns cr iasa Cleopatra în st pînirea lui Ptolomei Alexander. Dup Cleaopatra au fost Lathuru, apoi Ptolomei Alexandru II, fecior întîiului. Ci fugi la Sula, gheneralul romanilor, carele îl înt ri crai a fi în Eghipet si pre fecioru lui Lathur îl t e. ns si pre el îl lep dar si-si pus r craiu pe Ptolomeiu Dionisie. Alexandru c ut la romanul Pompeiu ajutoriu, ci nu-i de te. Ptolomei Auletu, fluerasu, fu, ci ara îl lep d si pre fie-sa Bereni a cr ias o puser . ns iar fu feciorul lui Ptolomei Dionisie , apoi minunata Cleopatra. Acum b tîndu-s conzulii mari ai romanilor, Pompeiu cu Iulius esar, si pierzînd batalia, fugi în Eghipet la Dionisie a sc pa, ci-l omorîr si capul îl dus r la esar în Alexandria. Iulie esar l s pre Dionisie si pre Cleopatra a înp r i, îns ea auzis si capu ei de frate-s u Dionisie îl ascundea, s nu i-l ia. Acu, dîndu-s ea de o b gar într-un sac mare, ca s nu o omoar c tanele fr ini-s u si au dus-o iar în Alexandria. Cînd au iesit în soba lui Iulie esar cu Chiesariu si-i v zu frumuse ea, s-au minunat si-i de ete înp r ia. Asa si fra ilor ei ri, cr iri le de te de a-i împ ca. Ci unul nu fu îndestulat si sculîndu-s asupra lui Iuliu cu a romanilor, Iuliu înt ri farusu Alexandrii, aprins corabiile cît si vestita bibliotec cu c r ile vechi, toate ars r . Pre Ptolomei Dionisie îl t e, pre fiii lui la Roma îi trimis . Iar Cleopatra cu mîndre viclesuguri pre mul i ucis si r mas înp r teas . / <8> Dup moartea lui esar, veni la Eghipet cu osti conzulu Antoniu al romanilor, cu carele Cleopatra s îndr gi si el tot sfatul ei asculta. Iar dup ce veni conzul August în Eghipet, ea vrea s -l capete în voe, îns fu necl tit. Ea de n caz de te de o musc un sarpe si o omorî. August ucis copiii ei de Antoniu si pre Fulvia, precum si pre esarinu lui esar cu Cleopatra si f cu Eghiptu provin ie romaneasc , care asa 700 de ani, p n la venirea sara enilor, au fost. 2-A MP R IE A VAVILONULUI CU A ASIRIEI Nemrod, nepot lui Ham, în Vavilon s s l slui, pre carele în urm îl dumnezeir . Apoi fu Asiur, feciorul lui Sim. El sus pre rîul Tigru f cu înp r ia Asirii si Nin f cu Ninevi. Lui urm Niniu. Şi închepar sau s vîrîr haldeii, preo ii, la înp r ie, îns si arapii. [66] Pre vremea lui Avraam au fost craii: unu Atosa, altul Belosu, ceavu pre Semirami, o prin ez heroe viteaz , care în urm s m rit dup Balotor sau Nin. Şi dup moartea lui, ea în oale b rb testi îmbr cat , multe corajii si expedi ii arm s sti au f cut. Ea au luat Anatholu, Azia Mic , fu în Eghipet, în Livia, luo Bactria, fu în India, Vavilonu ea îl înfrums , cu zidurile înalte, groas , cu gropi, san e afunde. Au ab tut rîul Eufratului, ca din patu-si a nu s umfla, nici din scoc a iesi. Reziden ii mari, pun i, poduri, minune: gr dini în aer aninate, pre stîlpi nal i cu curcubee, în harcuri cu tivige încordate, gr dini sus cu p mînt, bine lucrate, cu pomi roditori, din fîntîni în sus scoas / <8v> udate, toate spre îndulcirea inimii. Pre supt Vavilon san e, canale cur toare au avut. Care fapte ale ei într ce le 7 minuni din lume una au fost. Pentru care ei asa cinste i s-au dat, c femeile crailor, dup moartea b rba ilor, cr iese s fie. Ei urm craiul Teutam, apoi Sardanapal, om muerotc , carele, în oale mueresti înbr cat, cu furca torcea. La acesta odat viind voevodul marele s u satrap al Medii si aflîndu-l muere lnic, cît însusi Serdanapal frumoaselor femei de-a toarce caere înp r ea, satrapu îl urî si el însusi în Media crai s r dic . 3. A ASIRII CU A MEDII ŞI A VAVILONULUI Ful înp r i pe vre mea israiltenilor. El stric înp r ia Ninevi.. Luiurm egla-Fala ar, carele cu oastea pr d Ierusalimul, multe semin ii ovreesti robi, într carii si Daniil proorocul cu cei 3 coconi, Sadrah, Misac si Avdenago, robi în Asiria îi dus r . Lui Fala ar îi urm Salmana ar al Vavilonului, carele toat Iudea si pre ovre i pr d , Fini ia, toat flota, 60 de cor bii a Tirului luo. Lui urm Senartherim, apo Navrodono or si Navropala ar, apoi Sarac, si sfîrsir .Iar al Meedii acestea urmar : Chiiac ar, carele cu viclesug înp r ia o l rgi; c chemînd pre to i craii schi ilor la osp i, el pre cei ce-i venir i-au înb tat si i-au t iat si înp r ia le-au luat, iar ce n-au venit au sc pat. Acestuia urm Chir sau ir, ce avea 200 de mii de ostasi. Navonid, împ ratul Vavilonului, sculîndu-s asupra asupra lui Chir, el pre craiul s u Crezu cu oaste îl trimis . Chir pre Crezu îl prins si suindu-l de viu a-l arde, Crezu strig : Solone, o Solone ! Chir întreb : ce-i? El spus c : Me-au zis ca nima în viia , ci dup moarte s se laude". Şi îndat îl ert . Dup Chir în Vavilon acesti acesti împ ra i au urmat : // <9> Navopala ar, Chiiac ar, Nehao, Navoodonos ar,carele s r dic asupra Indiilor, carele supus eli, Siria, pre amonite ni., moavite ni. ns cetatea Tiru abea la 13 ani au luat. n Eghipet pre craiul Amase cu tribut a fi îl l s . El în Vavilon lui Vaal, Dumnezeu, capiste r dic , gr dinile Semiramidii le renovi. Şi mîndrindu-s ca un Dumnezeu, cu capul s u de aur, cel din Decra si pentru arsu cuptoriul de 7 ori, dînsul Dumnezeu din au p it. Lui urm [67] fiiu-s u Elvimerodah, ci fu omorît. Apoi, Nerigli ar,apoi Valta ar, iar fecior lui Navodonosoar, de to i urît. El dînd un osp i domnesc voevozilor, la carele cu vasele sfinte, besericesti s sluji, fu omorît. Lui urm Navonid în Vavilon. Ci viind Chir al Persii, nu putu îndat Vavilonul a -l lua, p n ce nu ab tu rîul di pe sub cetate si pe acel pat secat oastea întrînd, nu numai pre craiul Navonid, ce si popii, haleii, i-au t iat. Luund de la ostasi armele, i-au slobozit. A. 3448. Chir, l sînd osti ,în Persia se dus . Apoi, luo Siria cu Ierusalimu ; Eghiptu cu da ie l s , b tu toat Schitia (s i i) de ping Marea Caspii, unde cetatea Chiropolu zidi. Lui urm fiiu s u Cambis, a.3462, om slab, c ci cu oaste de 50 de mii în Africa trecînd, unde prin pustiile Ethiopiei, f r de bucate, pr p dindu-si oastea, s întoars . Pe frate-s u Smerda omorî, si pre soru-sa, apoi si pre el îl omorîr . Lui unii, al ii, fiecum urmar . Şi asa, Tîrziu, cei 7 satrapi ai Persii, ce s leg tuise ca ei to i c lare la cutare loc s ias si al c ruia din ei 7 calu mai întîi va rîncheza, acela împ rat al persii s fie. La care , arm sariu lui Darie întîi ip si lui cei 6 s închinar . El cu oaste Vavilonul încins , doi ani în desert b tu. Neputînd întra, iz fl viclesug, c un favorit (:prietin) a lui, t indu-si nasul si urechile însusi, strigînd c tr cet eni a-i deschide, v itîndu-se asupra tir nii lui Darie,/ <9v>oc rîndu-l si ei crezîndu-i, înlontru îl l sar . C ruia gheneral gubernatoru cet ii Vavilonului, acelui viclean, oastea încredin înd, din cetate afar asupra lui Darie îl trimis . Carele cu Darie de-afar înpreunat întrar . Darie porunci ca zidurile Semiramidii, ce erau de 200 de co i nalte, numai 50 de co i a fi f cu. Ce le 100 de por i de aram în Persia le trimis . El s dus cu oastea asupra schi ilor, ci nu-i putu supune, iar pre trachi îi supus . Şi din India, a.3477, ceva luund, cu oastea asupra Greciei s dus , unde întîiu pre tiranu Hist u din Miletina în Persia îl chiem si-l inu. ns Hist u înv as pre Aristogor cum s lucre cu Darie; carele acolo sosind, Aristogor cu oastea greceasc preste mare înnotul trecînd cu Darie s lovi, pre persi sparse. La care si athine nii cu 20 de cor bii jutar . Darie iar l lovi, în care b tae Aristogor peri. Darie lu Miletu cu alte insule. Şi m car c athine nii înd r t s tras r , Darie tot li s jur c -i va bate, ca ei, athine nii, în toat zioa, naintea cinei, la el s -si gîndeasc . Şi asa Darie trimis pre ginere-s u Mardonie, carele b tînd Tra ia si Machedonia birui. ns la muntele Athos ( Sveta Gora), el 300 de cor bii si 20 de mii de ostasi pierdu si s întoars . La anu, însusi Darie, trecînd marea, aproape de Ahina ajuns . Athine nilor în ajutoriu numai 1000 de platenzi venis si Athina 10 mii avea. Mil iad, voevodul (: arhistratigul ) Athinii, asa s asez , cît el cu o mic oaste 600 de mii a lui Darie spars . Aici Darie 200 de mii pierdu si gîndea c iar s se loveasc , îns Eghipetul de la el c zu si el de-a osti se l s . Avînd doi feciori, pre Artabarzan si pre Csercs, cu 2 milioane si jum tate de oameni, cu 3000 de cor bii ajungînd la Marea Helespontului, pod preste mare f cea. ns vîntul cu valurile m rii rupîndu-le, el pus oaste cu joarde si nuiale a o bate. Niste mun i mari sparse, ca oastea curînd s mearg . Xerx aci, dintr-un munte nalt privind spre mul imea ostiisale, a plînge s porni. Satrapii îl întrebar : au doar c se te me? C rora în lept au r spuns c nu de vreo fric , nu, ci c în 50 de ani din atîta / [68]oaste niciun cap viu nu va mai fi. Pre Xerx aci numai 4000 de greci si 300 de lachedemone ni, carii cu Leonid, craiul lor, to i perir , îl oprir . /<10> Xerx aicea doi fra i si 20 de mii de oameni au pierdut. Athine nii avea un orachel de-ale prorocii sau a le ghici.Sfat cerînd, zis c ei cu ziduri de lemn s vor ap ra. Themistocles, gheneralul Athinii, tîlcui zidul de lemn corabii a fi; c el avea flota de 300 de galii, cu care pre Xerx lovi si-l sparse; si s dus ,îns la anu iar trimis pre Mardonie, s trapu s u, cu oaste , care luo Beo ia. ns Pauzanie si Aristid cu grecii pre dînsul omorîr , pre persi b tur cît abea vro 4 mii sc par . Ci iar într-acea zi , fiind ei pre mare ,Xantip cu grecii îl b tu. Xerx de ce ia parte, în Azia, astepta si auzind nenorocirea, în Persia s-au dus.A.3529.- Athine nii luar Vizantia. Xerx s de te în pofte. Luo pre fiiu s u Artaxerx ajutoriu. Pre Xerx îl omorîr si însusi ucigasu la înp ratul Artaxerx viind, pre frate-s u cel tîn r, Darie, de moarte îl pîrî si, nevinovat fiind, îl omorî. Ci apoi si pre ucigasu aflîndu-l, îl omorî. Artaxerx luo Eghiptu, pre greci veni, îns imon cu grecii si pre uscat si pre mare la iper (:Chipru) îl sprijinir si-l spars r . Iar la anu Artaxerx asa pace f cu, a. 3559, c el au persii de rile grecesti nu s vor mai apropia. Lui urm fiiu s u Xerx II, ci-l omorîr . Urm Darie Notul, apoi Artaxers Memnon; muri. Pre Ohus otr vir , apoi Arsan otr vit, Darie Codoman, fiiul lui Ostan si al Sizigambii. Grecii avînd pururea persilor, de vro doi ani îsi alese se pre Filip, craiul Machedonii, a le fi marsal (:arhistratig) mare a ostilor grecesti, asupra Persiei a o duce. Ci murind Filip, grecii în Corinth aduna i la svat, pre prin ul Alexandru în locul t tîni-s u mai mare voevod (:duc) ostilor îl puser , carele si porni în cale. Darie în legînd, îndat pre marele s u voevod Memnon cu oaste ca Azia Mic s o ia < trimise>. Asa s începu. Memnon zis ca tot s arz , îns Darie nu vru. Alexandru cu 30 de mii pedestri si 4500 c l rasi Helespontu trecu ( marea) si auzind c -i Darie în Frighia, la apa Granicu, acolo l-au b tut, a.3650, si-i luo cet ile Sardis, Mi / letu, <10v> Halicarnasu cu marginea. Memnon, cu oastea trecînd marea la Gre ia, muri. Darie s inea. Strîns o jum tate de milion de ostasi, îns Alexandru avea corajie. La Isus, în ili ia fu a dooa batalie. Darie iar fu b tut. Alexandru c p t tot lagherul lui Darie, cu mari dobînzi . Pre muma lui Darie, pre f me ia lui pre o sor, pre doo fe te si pre un prin i de 6 ani ca robi îi prins . Apoi luo Fini ia, Tiru, la carele 7 luni b tus Eghiptul si Gaza, cu Ierusalimu, unde el, pre marele preot îl cinsti. Din Grecia oaste nov adus . Me rs la Jupiter Hamonii, unde-si ar t sl biciunea, ca pre popi a-i miti, ca pre dînsul oraculu ca pre el fiiu lui Jupiter a fi s -l numeasc .Darie ceru pace, dîndu-i toate provin iile de la Helespont p n la rîul Eufratului, îns Alexandru nu le luo c le avea subpus . Asa Darie de nov iar s g ti si în Asiria, la Gaugamela, lîng Arbela, s lovir , a.3653, unde, macar c Darie s inea, îns iar fu de tot b tut, asa cît biruitoriului fu silit înp r ia a i-o da .Alexandru s dus la Susa si sezu pre tronul lui Darie; s dus în Persia, la Persepon, a.3654.[69] Darie fugi la Meedia, adun oaste si în legînd c Alexandru ajunge, s dus în Bactria. ntr-acea c l torie s scul Bes satrapul asupra înp ratului s u, îl ferec si ajungîndu-i Alexandru dind r t, Bes, voevodul lui Darie, multe împunsuri îi de te. Asa moarte Darie, cel mai bun înp rat al Persii, avu. Pre Besu aducîndu-l la Alexandru, înfricosat moarte îi de te. Alexandru vrînd asemenea lui Bachus si lui Hercules a fi, me rs în India. Pre marsalul mare si prietenul s u, gheneralul Parmenon si pre feciorul aceluiasi, gheneralul Filota, îi omorî. El cu oastea trecu Indusu preste Hidasp. np ratul Por îl sprijoni, ci Alexandru îl b tu si-l prins , îns în leptul r spuns a lui Por pre Alexandru înblînzi,cît mai mare cr ire îi dieti. Şi vrînd la Gang a me rge, solda ii i s înpotrivir . Deci aci zidi 12 oltare, se mnele biruin ei sale, f cu Nicheia si Bu efala, apoi cu oastea acas veni.El îsi f cu oaste nov din noroadele biruite, vrînd pre greci i mache doe ni/ <11> acas a-i mîna; de care aceia se sup rar si i s l uda, ci iar st tur si-i ert . S dus la Susa, la Meedia. La un osp pierdu el pre iubitul (:favorit) gheneralu s u marsal Efestion. El porni asupra coz ilor, macar c haldeii l sf tuis la Vavilon a nu me rge. ns el îi rîs si , supuind pre cozeri (:de capre), }n Vavilon veni, unde pre el solii, ambasadreii na ioanelor, îl asteptau. ns moartea lui toare le scurt . C ci dup ce înp r i el 12 ani Machedonia si 7 ani Persia, spui cum c Antipater marsalu l-ar fi otr vit. Al ii zic c be iia cu ospe ele i-au pricinuit. Doamna lui, Roxana, r mas înc rcat . El testament nu f cu, ci în ceasul mor ii inelul cu pecetul înp r iei marsalului s u, lui Perdica îl diete. Marsalii, voevozii, lui Alexandru asa as zînd încheiar : ca Arid u, fratele lui Alexandru, în loc înp rat s fie ; si de va naste Roxana prin -- care dup o lun fu înpreun crai s fie. Iar provin iile într-acest chip între ei înp r ir , ca Perdica tutor saub curator prin ului cu ara sa; Ptolomei satrapu Eghiptului a fi; Antipater în Machedonia; Lisimahu al Trachii; Antigon al Pamfiliei, Lichii si Frighiei; Laomedon al Sirii; Filota al ili ii; Fiton al Meediilor; Esmen al Paflagonii, Capadochii; Casandru al Carii; Meliagher, Lidia; Leonat în Frighia Mic . Carii în scurt începur unul pre altul a reteza si al ii le urma. NCEPUTUL GRECIEI Iavan sau Ion, al patrulea nepot a lui Iafet, a feciorului lui Noe , în Europa cu nepo ii ss P rtini si s colibii Unde si alt colonie cu domnul lor, Acmon, din Schitia veni, al c ruia fecior, Uranus (:ceriul), cu femea sa Tatea s asezar si ei uriasi n scur . Carena ii de-aici în Spania, în Africa trecur , ci iar venir . Uranus sup rat muri si-i urm fiiu-s u Saturnus cu femeia Rea. Acestea îsi f cur oale rosii, porfir si crai cu coroane. Şi stiind el c tat -s u Uranus pre el l-au blest mat, c ci îl opris de-a st pîni, el, Saturnus, pre to i fiii s i dup nastere îi lep da. ns Reia pre cel mai mic, Iupiter, în Creta ascuns l-au crescut. /<11v>Carele odat t tîni-s u într-o nevoe ajut si-l scoas , îns în urm l-au izdat. Saturn sc p de fiiiu-s u Iupiter în Sili ia, la craiul Ianus, unde, îmb trînind, muri. [70] Lui urm fiiu-s u Iupiter bîn monarhia Sirii, Fini ii, Azia Mic , a M rii Mediterii, în Spania , Fran ia si în Africa. Avîndu-le, el le înp r i v ru-s u, fr ini-s u Atlas diete Africa, iar fr îni-s u Neptun îi diete rmuri, limanele, vadurile, cu insulile m rilor. Iar celuilalt frate, Pluto, îi diede Spania, Galia , Italia, cu tot ce-i spre ameaz zi si spre miezul nop ii, unde pluto mult argint si aur au aflat. Ci Pluto murind, Iupiter îsi trimis pre fiul s u Miercur crai în locu-i, iar Iupiter si luo r s ritul. Şi însurîndu-se, luo pre Iuno feme e si în Thesalia s s l sluir , în muntele Olimb. Din care s vede c ei 3 fra i îndumnezei i, a ceriului, a m rilor, a iadului, ai bog iilor lumii s potermicir .Iupiter ca un în lept bune legi au dat. El lotrii din p durile ilirii descuib , din a Thesalii, si din a Machedonii îi stins . El 100 de ani au tr it, 60 de ani au înp r it, au murit. Pe vremea lui Avraam s fie fost el . Apoi mul i, unii altora urmar crai, precum în rile Si ionii, în Arghivi, a Athinii, Corinte nii, La edemone nii, Thive nii, Thesalienii, Macedone nii, Si ilienii, Ahaii, Etholii, care cr iri grecesti nu numai c într în sine, ce si cu africanii Cartaghenii sute de ani, p n la Hanibal, în anii lumii 3720, s-au b tut. Şi asa, în um , la venirea romanilor cu S ipio Africanu, care pre Anibal b tu si cetatea reziden ii cu domnia luo si-i înp c . ntîia fabuloas a grecilor expedi ie iaste cea argonaut , de care s-au zisc ar fi în provin ia Aziei, Colhis, ce-i la /Pl: ontul Euxinului (:Marea Neagr ), c ar fi acolo în vr-un loc o piiale sau vro lîn de aur undeva aninat si c un balaure mare o p zeste. Şi aflîndu-se Iason, nepotul craiului Pelia din Thesalia, carele cu cî iva feciori heroi alesi, precum Hercules, Orfeu, cufeciorii lui iovis, Castor si Polux înso indu-s într-o corabie mare Argos numit , s-au pus si s-au dus. Care expedi ie si la Colhis s-au dus, unde Iason cu cr iasa prin eze Medeea cunostin f cu, care lui îi de te niste boabe, piluri, ca balaurului s le arunce înainte; cu care l-au omorît si Iason acea / <20> pe le cu lîna de aur au luat-o. Şi macar c -i fabul , îns în desert n-ar fi pus-o, c ci supt fabule ascunsul adev r vîrît se afl . Chimicii cei în lep i vre u piatra filosofiei a se în le ge, al ii aceast tain mare vistirie, precum si rîul de aur a fi în leg. Care adev rat poate fi, c ci în Azia, provin ia Colhis, în multe rîuri auru s spal într-acesr chip: c iau o piiale de oae întins , rîna din ap cu gr un le de aur pre ia o arunc si cu ap cl t rind-o, rîna s spal , iar gr un le de aur în lîn lipite r mîn. Şi umplîndu-s lîna ochi de gr un de aur, cu dreptul s poate numi o lîn de aur. Şi craiul de la Colhis mari avu ii din asa aur au avut si bine le p zea. ns cu cîteva cor bii cu ostasi, prin înv u cr estii prin ese, a Medeii, ei auru îl luar . Care poe ii prin fabule arat . Asa fel sp l tori de aur, aurari, si pe aicea sînt. Şi c Hercules cu cî iva so i armasi si pre aicea apele le-au cercat si aflînd se mne s-au întors. Şi ajungînd acas , îndat , îndat de la v ru s u craiul din cetatea Troia spars întia dat , cu 79 de ani naintea cei mari sparge cu bataia. Deci se ve de c acea expedi ie ost sasc ispitirea stiin ei si aurul au pricinuit. [pre la anii 2746]. Hercules i-au zis romanii, iar Heraclis grece ste, iar aicea unii Iorgovan îi zic, fecior a lui Iupiter si al Alcmenii au fost si iaste cel mai [71] mare heroi viteazul din vechime. Carele, ca prunc în leag n, doi s rpi sugrum , ce-i trimise s Iuno ca s -l omoar . Apoi, ajungînd June, îl întîmpin dezmerdarea si în lepciunea, vrînd amîndoo a-l c p ta, îns în leapta birui. El era subt craiu Euristen din Mica, carele îl pizmea si cu 12 lucruri gre le îl înc rc a le face: 1-iu. Rups el leul nîmaiu, carele de la lun venia si ne/ t mat <12v> fu; a c ruia pe lea dup ace ia totde una în um ri au avut-o. 2-lea. Omorî sarpele, balaurul cel cu 9 sau 50 capete de pe apa Lerna sau Cerna. La podul satului Tople i, la Mehadia, unde în piatra lui Iorgovan s v d copitele calului cum au s rit preste Cerna, sarpele au omorît, capul în gaura gean ului aci au sc pat, fata din mîncarea b laurului au mîntuit-o. ns el v zînd c capul mai multe capete cre ste, cu pîrjolu sîngele usuc , l-au omorît de tot. 3-lea. Porcul s lbatec, mare negr it, din muntele Erimantu Erd sti ii îl adus la craiul Euristen. A 4-lea. Dup cerbul cu picioarele de aram si pîntecele de aur, nici cu alergarea de a-l ajunge, nici de a-l v t ma nu era. Un an dup el au alergat, în spate la Mica în Sebes l-au adus. 5-lea. Sprinji si omorî paserile stric cioas , ce mînca carne de om la apa Ştimfalu. 6. Birui amazoanele si de la cr iasa lor, Hipolita, trase brîul (: br cirile) ei ce le frumoas . 7. Ab tu rîul Alfeus (: Oltu) în grajdiu lui Aughi si într-o zi îl cur i, macar c 3000 de boi inea si de 30 ani nu fuse se rînit. 8. Prins si leg taurul cel mare, s lbatec, din Creta, varele mari pagubi f cea. 9. Pre Diomed îl de te cailor lui spre mîncare, precum si el cu str inii f cea. 10. Birui pre Gherion, îl omorî, cînele cu doo capete, si mîn boii cei frumos la Italia. 11. Omorî b lauru cel ce p zea m rul de aur al Hesperidii si m rul luo, de carea lui M r îi zicea. / <13> 12. Scoas pre cerberu din iad sau vreo pester , [pre cînele iadului, care trei r spl tiri, izbînde avea si naintea iadului straja p ziia]. Ping acestea înc si altele 24 asa mari lucruri voinicesti, vitej sti au f cut. Apoi, îndr girile îl biruir , cît s l s la Omfala, cr iasa din Lida, într-asa sl biciune, cît în oale mueresti cu furca au tors.Apoi si mai tare îndr gi pre Iola, prin eza Ahaiei. Femeia lui, Deianira, mustrîndu-l (: temîndu-l), o oal îi trime s , care cu singe Nesus de entaur veninat , otr vit era, fiind ia încrezut c are putere spre b rbatu-s u de iubomnicile lui a-l în rca si a-l dezbate. Carea cum o îmbr c , Hercules, îndat nespus dure re sim ind, pre gr mada de pligi aprinse s arunc si însusi s arse. Athin nii cu craiu lor Ag u, avînd jocuri minunate, la care veni Androgheu, feciorul lui Minos II, craiul din Creta: la asa prive liste, fiind frumos îmbr cat, nepo ii craiului Ageu din pizm îl omorîr .Minos craiul cu oastea pre athine ni îi b tu. Cerînd, îi leg tui ca ei lui tot al 9-lea an cîte 7 prunci si atîtea fe te tribut a-i da. Carii într-o amar , neagr închisoare, supt custodia (: str juirea) taurului (: un slujitori) a craiului Minos au fost sau, cum zice fabula, în labirint îi închi/dea, [72] ca de s lbatecu minotauru s se m nînce. Carii nenoroci i prunci prin soart s tr gea si s trimetea. Odat c zu soarta si pre însusi Theseu, feciorul craiului îl ajuns . Acest prin cu corajie s f g dui c el ara sa de acel batjocurit tribut o va mîntui. Şi zis t tîni-s u: spre semn de norocoas împlinirea f g duin ei, întorcîndu-s s n tos, în locul pînzelor ne gre, cu pînze albe la corabie acas s va întoarrce. El ajungînd la Creta, s îndr gi cu Ariadna, fata craiului Minos, si cu ajutoriul si pov uirea ei, el taurul omorî si pre so iile lui, / <13v> ce le prinse, le scoas . Cu carii, deanpreun cu prin esa fugir . Şi fiindc la ajungerea lui înd r t pînza steagului alb a o întinde au z uitat, Aeg u, tat -s u, nenorocire a fi crez nd, neasteptînd, în mare s ri si s-au înnecat. Şi de-atuncea Marea Agheii s cheam .C TE CR IRI N RILE GRECIEI n Gre ia rumar crai cu reziden ii în multe chipuri, c c dea si iar s r dica, cum s ve de pre ani, cu numele crailor :l-ul. n Si iona crai Eghialeu, apoi Agamemnon. 2-a. n Argiv: Inahu, Argus, Crezu, Forbaz, Triopa, Crotap, St nel, Danau, Perseus.3-a. Athina: Oghig, Cranon, Amficton, Arihton, Pandion, Erahteu, Theseu, Mnestenm apoi urmar arhon i.4. Corinth: Sisifu, 1882, Alet, Irion, Aghelau, Primnis, Bacus. 5. La edemon: Lelex, Menlau, Orest, Proclu, Euriston, Aghis, Licurg, Carilau, Aristotel, Gorgus, Leo, Aristid. 6. Theba: Cadmu, Polidor, Labrac, Laiu, Amfion, etu, Laiu, Creon, Epigon. {N.B. Pe vremea ace ia, grecii la Mehadia pre deal aveau Pergamu; noi zicem Percanu. La Dun re M g ra, ei au avut l udat Megara cet i foarte tari. Megara e Veteranus-Hele, vesrit , iar slove nii ircviste i-au zis cet ii] 7. Thesalia: Deucalion, Grecu, Eleu, Eolu, Doru, etu, Pelias, Acroh. [N.B. De Pergan cîntecu mesteru Manolia: muerea cu bucate, el umbra ei zidi, ia muri; turnu zidi; st si acu] 8. Arghivi: Diomid, Orest, Temen, iciu, Medon, La id, Agamemnon, Orest.9. Athina: Demofon, O inth, Afad, Thimes, Melant, Codrus, Pisistrat, Hipia. 10. Ma edonia: Ematio, C nu, Amint, Bubor, Filop, 3647, Alexandru.11. Thesalia: Thersandro, Disomen, Avtesion, Ptolomeu, Santu, apoi republic . 12. Corinth: ipseh, Periander. 13. Athina: Socrat; iar în Si ilia, 3540, Dionisie, Antigon, Demeter etc. 14. La edemon: Cleonin, Pauzanias, Lisander, Arghesilau. [73] 15. Si ilia: Timoleu, Agathocles, Pirhus, Hiero, apoir romanii luar . 16. Thive: Pelopid. 17. Ahaia: Aratu, Filip, Apiu, Claudiu, Dieu, Mumiu. 18. La edemon: Aghis, Argu, Leonida, Aghis, Cleomen, Aghiesol, Licurg, Mehanidnabis ./ <14> n Machedonia: Alexandru, Arideu, Casandru, Lizimah, Coson, Alexander, Antigon, Demeter, Pomor, Filip, Perseu, apoi romanii luar . Şi asa romanii toate zis le cr ii grecesti, cu a Eghipetului si ale Carthaghinii în Africa le subpus r . [Thrachia au fost ce ste de-acum ri romînesti: Volahia, Moldova, Ardealu, Banatu, grecesti cu multe cet i a lor. Ei si Iliricu cu Banatu avur ]. V. DE NCEPUTUL ROMANILOR De Parisu cu Elena, de bataia Troii. Prin Enea în Italia, Rîmu, Roma, cu anii cet ii. De crai. Republica lor. A romanilor cap t cu poeticesti fabule începutu. n Azia Mic au fost o cr ire cu reziden ia în cetatea Troia numit . Şi fiindc pe-atuncea dumnez ii, z ii si zînele neamurilor în mari cinste, respecte erau, z{na (: dumnezoaia) gîlcevii, a înt rît rii, Eris, fiind ce lelalte zîne mari la un sobor f r ea adunate, ea luund un m r de aur minunat, în carele scobis slove asa zicînd: ceii mai frumoas si-l arunc într iale în sobor, unde ce le mai de c petenie zîne erau: 1-iu, Iuno, ca zîna marilor avu ii si bog ii,a 2-a, Palas, ca zîna în elepciunii, a 3-a Vinerea, ca zîna îndr girii, frumse ilor si a dezmierd rii.V zînd ace ste trei mari zîne m rul, fiecare s socotea cea mai frumoas a fi si cum c ei i s-au dat si vrea s -l aib . ns nelovindu-s într iale, cu toat s z toarea încheiar ca pre prin ul Paris, feciorul craiului Priamus din Troia ce-i domn frumos, înv at, în lept în toat lumea, ales de judec toriu m rului de aur a-l pune, ca el pre cea mai frumoas s o arate. Care prin atuncea s întîmplas în muntele Ida, în ara Frighiei, de-a vedea turmele cr iesti esis , unde solul, curiru zînelor, Miercuri, la el trimis sosind, îl înstiin c -i ales drept judec tori de m ru de aur a fi: c rii din trei zîne lauda frumse ii si m rul va da, ace ia s -l capete. Unde si iale sosinf, fiecare c uta pre Pris în parte ei a-l avea si fiecare dintr-îns le mai bine daruri îi f g duia: Iuno, c ea pre el cu mari averi, vistirii, îl va înbog i; Palas c ea pre dînsul cu mari, extraordinare în lepciuni îl va în l a; Venus, adec Vinerea, c ea lui pre cea ma ifrumoas feme din lume îi va da-o, de o va ar ta si o va l uda c-ar fi cea mai frumoas , ca ea m rul s -l capete si cum c iale <14v> ce f g duiesc si mai bine vor plini. Şi dintre iale trei, cea din urm la Paris afl interes (: îndestulare), zicînd el c acest m r rumos preafrumoasei Vineri s cuvine si ei îl diete. Care judecat pre ce le doo, pre Iuno si Palas, cu veninat mînie si r spl tire asupr -si le [74] tras , socotind iale de-asa ocar cum s -i r scumpere. Iar Vinerea afl prilej (: ocazion) f g duin a a si-o îndeplini. Prin ul Paris s dus odat a cerceta pre vecinu-s u, craiu Menelau, în cetatea Sparta, care de trei ani s însuras si avea pre mai frumoasa Elena, pre carea craiul Ulises al Itachii lui Menlau o alese se. Aci Paris cu Elena s cunoscur , iar Vinerea îndat focul îndr girii în inimile lor a î si apins atîta, cît ea, l sîndu-si b rbatul si luîndu-o Paris, preste mare la Troia, în Anadol, au fugit. Grecii spartani de la el înd r t o cerur , si nedînd-o sau nevrînd ea a s întoarce, spre aceasta to i voievozii Greciei, cei mai heroi, viteji, cu corajie, cu osti grecesti r dicîndu-s supt comanda craiului Menelau, b rbatul ei, cu a craiului Ulises, cu 1000 corabii asupra Troii [ ce n-avea 10000 armasi; latini si greci, preste 100 de mii, tari, si n-avea ce face troianilor. n urm la Roma, romani s f cur ] o împrejurar . Paris luo pre Elena si o dus la craiul în Eghipet, iar el dup trei zile l s Eghiptu, în Troia ajungînd, s g ti. Grecii Troia cu oastea o încins r ze ce ani deplin, toate m estriile a o lua cercar si asa neputînd birui, vrea cu ocar a s întoarce, c ci v zur grecii c ace ia cu bataia nu s ia, ci atî ea juni feciori pier. Un viclesug aflar , din îndemnul sup ratei zîne Iuno, ce vru veninul ei asupra lui Paris s -si ve rse si r bdata ocar s si-o r spl teasc . Grecii f cur un cal de lemn foarte mare, scobit, în care mul i feciori arma i închis r , si în lagher l sîndu-l, ei cu oastea înd r t pe aproape s tras r , ascunsi. Troianii, iste i, nev zînd oastea grecilor, esind, numai zisul cal mare, de lemn, în lagher aflar si ca pre o minune luîndu-l, naintea cet ii îl tras r . ns fiind poarta Troii scund , un d rab de zid spars r si calu în cetate, de mirare, îl b gar . Cu mare triumf sau victorie, troianii z uitar poarta cet ii a o zidi si a o închide. n noaptea ace ia, dormind troiaii, grecii din foalele calului, arma i, prin avuta usi esind, Troia au aprins-o si oastea greceasc d-afar pre poarta spart fuga / <15> curînd, întrar si toat noaptea s masacrar . n care b tae Paris au pierit si pu in oaste din Troia, de-acel neam, au sc pat. Cu care si al ii de acel na ion, l udatul domn al Troii, prin ul Enea, carele pre tat l s u Anchis în spate, pre fiiu-s u Ascanu într-o mîn , iar într-alta pre dumnezeul ap r toriul lor, Paladiumu numit, din arderea Troii i-au scos. Unii zic c si acest Enea fecior al Vinerii s fie fost. El, trecînd cu oastea si norodul marea, în Machedonia s-au asezat. De-aci sculîndu-s , în Si ilia au trecut si asa iar si pîn în Italia au retiruit, unde, începînd bine a s aseza, craiul Latinu din La iu nu-l îng duia, ci-l îndelunga. ns prin esa Lavinia, fia craiului Latinu, pre Eneia negr it îl îndr gi. Şi asa, prin iubita Lvinia, Enea, din urît vr jmas iubit ginere, fiiu lui Latinu s f cu si s mosteni.Craiul Turnu cu arma asupra lui Latinu si a lui Enea sculîndu-s , ci de unde astepta Turnu ajutoriu a veni, acela crai pre Enea sutunuruia si p rtinea, de r mas în La ia. Enea cu ai s i f cu cetatea Albalonga, cu reziden ie urm torilor s i, în care unii dup al ii de vi a si na ionul lor au st pînit si au domnit. Dintr carii deodat înpreun doi fra i, anume Numitor si Amuliu, în domnia p rinteasc urmînd, cest din urm cu pute re r dicîndu-s , nu numai c scoase pre frate-s u Numitor din cr ie, ce-l si delung si în/susi [75] st pîni, ce si pre prin esa , fia lui Numitor, pentru ca nu cmva s ajung ea la post ritetu cr iei, ca pre o virghin festim (: sfin it fecioar ) o îmbr c si la bese ric Vestii, sfîntul foc de-apururea arz toriu, nestins priveghind a p zi o au dat-o, ca s nu s poat mai mult a s m rita; unde mai multe asa fel de fecioare mai erau. Şi de s îngreca vruna dintr-îns le, ca pre o spurcat , cu joarde o b tea. ns aceast nov fecioar de marele dumnezeu al ostilor, Mar i, fiind îngrosat si doi fii ge meni, pre Romulu si Remu n scînd, pre carii unchiul lor, craiul Amuliu, porunci îndat pre amîndoi în rîul Tiber s -i le pede, s s înne ce, care s-au f cut. ns întîmplîndu-s atuncea Tiberu can mic pre ei doi mai jos, într-o p dure apa afar i-au lep dat vii, / <15v> unde Lupa, o lupoae aflîndu-i, ca o maic i-a aplecat, cu î le ei din moarte i-au sc pat.Şi aflîndu-i un p curar cu muerea lui, i-au crescut. Asa ajungînd Romul si Remu în vîrst , mari armasi, ei de npreun cu al i feciori, o band de feciori juni aduna i, to i în vînat umbla si tr iau. Odat , viind o mare pute re de ostasi întrarma i, trimisi dup lotri, carii, prinzînd pre Remu, îl tr gea cu ei ns s rind Romulu cu banda sa îi ajuns si nu numai c pre frate-s u scoas , ci pre to i supuindu-i, cu to i în cetatea reziden ii intrînd, pre unchiul lor, craiul Amuliu, distronar , îl omorîr , iar pre mosul lor, pre tata mîni-sa, Numitor, crai în tron asezar . Dup ace ia eu, cu asa miracule cu ei întîmplate a s inea minte, cum au sc pat si s-au mîntuit si au vie uit ei tocma într-acel loc, unde pre ei apa Tiverului i-au lep dat si au fost exponirti (: osîndi i), acolo f cur ei l udata mare cetate Roma, care cu afunde gropi au împrejurat-o, r dicînd mari reziden ie, au înt rit-o, statue (: chipuri ) mari de aram au f cut, ce ar ta cum pre ei i-au aplecat si i-au hr nit lupoaia cu î . ns la renovirea Romei, pentru înt rirea cet ii, la restaura ie, niste gîlcevi f cur unii, cît revolu ie, rebelie s scorni, vrînd, adec , ca numai Romulu însusi s domneasc ; în care tumult frate-s u Remu au pierit sau, san u s rind, l-au omorît. Romulu înp ra i Roma [Rîm] si romanii [rîme ni, rîmle ni] în trei stande, cîte cu 30 de curi judec tori în osebite case, în sfînta sacr (: tain ) a st pîni si curii preot desclinit s aib .Şi rîndui înc al i 100 dejudec tori în domnii s ajute. Şi fiindc în Roma erau volonte ri juni, feciori tineri, neînsura i, lipsind a avea partea femeiasc , de a-si înpoternici republica, f r de femei nu era cu putin si oamenii de frunte, aseza i, fe tele sale acelor volunte ri femei nu le da, deci Romulus hot rî ca ei, romanii, în Roma, lui dumnezeu Neptun, / <16> aci în cetate o fac o foarte luminat comedie cu jocuri veselitoare. La care prive liste chiemînd, învitar vecinii Romei, precum si pre sabini, alt cr ie, ce erau mai iste i si iubitori de desf t ri, ca pre ei cu femei, fe te, la zioa numit a veni s le învite. De care mare num r viind, ci cînd fur mai ve seli si în voe bun s osp ta, atuncea zisii solda i romani volonteri deodat , cei f r de femei, care cum putur , cîte o fat mare de-a sabinilor îsi r pir , acas le dus r , femei le f cur ; care s-au numit raptuas sabinorum [: r pirea sabinencelor). Sabine nii cu craiul lor, pentru asa ocar , cu mînie aprinsi, armea r dicînd, pre romani aghiruir . [76] Ci viind ceasul batalia a da, s întemponir femeile ce le r pite, adec de fa afar iesir si v etîndu-s zicea c de s-or lovi romanii cu sabinii, iale sînt ce le r u pedepsite, c ci iale au b rba ii au p rin ii vor s -si pearz . Care a lor vaitece atîta birui, cît sabinii cu romanii în tractat s leg tuir asa, ca sabini în cetatea Romei s se mute si s se ase ze, romai s -i primeasc si asa, to i înpreun , o republic înt rir , unde craiul Ta iu al sabinilor cu Romul 5 ani au înp r it. ns vrînd Romul cu a sa despotic st pînire a s prea în l a, îl urîr si fiind odat la mustr , la exzer iru solda ilor, lovindu-i o ploae furtunoas , el au pierit si s-au pierdut. Pre carele nev zîndu-l norodul si de pierderea lui nestiind, foarte s turbur zicînd: unde-i? Senatu pre un Proclu Iulie subordini (: rîndui), carele f isi înaintea poporului esind, cu capul si vii a a jur cum c Romulu, în mai înalt stand decît oamenii lui, i s-au ar tat, poruncindu-i ca poporului s spun ca niminea despre durerea lui s nu s vaete si c el e luat în num ru dumnezeilor lor; cu care poporul s înp c . Deci Romulu în nume dumnezeesc cvirin s în l , <16v> beseric îi r dicar si preo i îi de ter . n scurt, lui urm Numa Pompili craiu, ales de senat si coronat, carele republica în mai bun stare o pus , bese riceasca st pînire o regului, legi bisericesti sub numele iuris pontificti, apoi Pontifex Maximus prezes sanctorum (: sfin i judec tori de taine) subordini. El fe liuri de legi, drept i, jude e despre ostiri si vr jm sii, de p ciuiri, de grani si hotar diete. El anul în 12 luni înp r i. Şi pentru ca s de el legilor, pravililor sale mai bun autoritet (: înt rire) au zis c lui nimfa (: zîna) Egheria care ce s scrie i-au dat. Lui i-au urmat Tulus Hostiliu, înt rind legi cu pravile; fu fulgerat. Apoi Ancu Mar iu. El f cu pontea (: podu) peste Tiver. Lui urm Tarcviniu Priscu, carele 200 de senatori romanilor pus si ping cei 3 tribuni si al 4-lea pus . Serviu Tuliu fu, apoi Sextus Tarcviniu, carele pre Lucre ia (: Lucre ea), f me ia lui Tarcvin Cola iu, în casa ei noaptea o silui si ea, din acea despera ie, rusine s junghe. La anii Romei 244 acest prin o Sextu, cu toat cr iasca lui familie, prin senat din tron si din Roma fu scos, iar efectele, avu iile lui fur confis iruite si pentru armee de arm sii în Cîmpu lui Mars s rînduir . Din a c ruia rea purtare numele cr esc s urî i si f cur Senat Populicve Romani, cu un dictator, a fi republic liberat (: neatîrn toare), puind doi conzuli, carii la lun , dar pe an a fi. Pus r pre Tarcvin Colatin si pre Iuniu Brutu pre an a fi. Ci Tarcvin nevrînd, pus r pre Velerie Publican, cu 300 deconziliari în senat, cu care ei si în ostiri s <17> încîlcir . C ci craiul Porceno al Hetrusii, vrînd l p datului Tarcvin a-i ajuta, viind cu oastea, o parte din Roma preste Tiber o luo. Şi putea si ce ialalt a o lua, îns Hora iu Cocles sîngur preste pod înaintea lor, ap rîndu-s de ei, au stat, podul au ap rat, p n ce romanii l-au spart. El însusi i-au oprit, apoi rl sîngur în Tiber au s rit si înnotînd preste ap viu la ai s i au sc pat. Şi neputînd acela tre ce, s înp car . Apoi alte r zmiri i avur , a 2-a, a 3-a, a 4-a, cu unii si al i crai; iar a 5-a avur cu heturii. Şi fiindc senatu cu patrichi pre popor cu gre le dajdii asuprea, mai vîrtos de mite, care unii le lua si alte imposte urîte f cea, poporul din cetatea Romii sup rat, cu rebelie afar esind, [77]aci aproape în Muntele Sacrum (: sfînt) s sui, pre tribunii s i îi cerea, pre care senatu cu patri ii îi ap ra. Dup ace ia, în Roma trei coleghii (:so iet ii) f cur , vrînd 5 a fi, nelovindu-s senatun cu poporu, nici cu conzulatu imperii, f cur per maiora, ce si asa nu s lovea. Şi asa 300, la anii Romii, romanii, 3 soli în Grecia trimis r , ca de la athine ni si la edomone ni pravile de legi, judec i, s -si scrie.Care aducîndu-le îndatî cîte 10 viri-veri-, de emviri, zace b rba i, pus r . Ci iar sco îndu-i, conzulii cu maghistrat ca nainte iar pus r . Şi fiind ei de mult vre me cu arm siile unora, altora asupri i s ap ra. Precum viind galii (: fran uzii), Roma 6 luni o b tur . Pîn si Capitoliu într-o noapte l-ar fi luat, de nu s-ar fi desteptat gîstile fl mînde care cu ipetile lor pre romani din somn scular si pre gali, ( carii 1000 de fun i de aur, de-a pune pace, de la romani cerea), de nu-i lovea dind r t gheneralu Camilu, // carela îi b tu si-i sparse; c uta ce cerea 17v. galii ale da! Pentru care victorie, pre Camilu din conzul dictator f cur , fiind el cu oastea lui nu numai c pre gali b tu si r tez , pre samni i au b tut, iar cu terentinii din Italia de jos,carii solilor romanesci oalele dind r t le spintecas si-i b tjocuris , c rora craiul Pirhu al Epirului le ajuta,ai c ruia elefantii pre romani dintîi sp imîntînd,confuzie f ceau. ns romanii exzer iru pre craiul Pirhu b tut îl sprînjir .Romanii de elefan ii c p ta i s mira.Asa si aceasta o petrecur m . P n-aicea romanii avur lucru numai cu Italia,apoi si si ilienii îi adus r în inzula (:ostrovu) lor. ns si cu punii din gîlcevile negustoriilor si a comer ii,precum si carthaghe nii ,s gîlcevir .Cu carii mai mul i crai deodat sculîndu-s ,de toate p r ile pe romani îi lovir ,30 de mii de voinici pr p dir , iar 15 mii, cu pre gheneralu Regulo la Roma îl trimis r , capace s fac , unde pentru ranzioniru (:schimbu ) romanilor prinsi a tractirui. Ci întorcîndu-s f r de pace , pre el tot buc i îl masacrir . Romanii cu carthaghenii 23 de ani au avut , mai vîrtos cu traiul din Carthago, Hanibal, p n au fost, si abea i-au b tut si i-au supus, cît ei de pace se rugar , f g duind c toate inzule (:ostroave) mari romanii s le aib si-n 20 de ani ei romanilor cîte 200 de talani tribut s dea. ns dup 22 de ani, carthaghenii in Spania, ce sta supt romani, întrar . Romanii le scris r ca s ias , în Hanibal, ce avea si pre puni ajutoriu, pre romani cu pre gheneralu lor S ipio îi spars r . Acel hanibal, cu oastea, 90 de mii pedestrasi si 12 mii c l re i, din Africa în Italia întrînd, pre romani cu pre 3 ghenerali a lor , P. Cornelie S ipio, pe / Semproniu Grecu si Flavie Flaminiu, cu 25 de mii de romani îi t iar . Şi apoi iar Hanibal pre romani îi mai b tu, unde înc 40 de mii de romni pieir . Şi de-ar fi plecat Anibal de-aci drept la Roma, care de tot sl bis , o lua. ns el cu carthaghenii lui si cu al ii ce avea în Neapol, în Capua, în Campania si în Si ilia asezîndu-s , petrecea. Unde tîrziu în gînd îi veni c au smintit de Roma si, r t cindu-s , plec si p n la poarta Romii ajuns . Ci fiind iarna gre , s tras înd r t pre a c ruia frate, Azdrubal, romanii îl b tur . Şi fiindc gheneralu S ipio cu oastea romaneasc din Spania în Africa trecus , unde cetatea Carthago, cu pre oastea lor , la ei acas îi b tu. Şi romanii pre gheneralu S ipio înd r t îl chiemar . Ci înc neajungînd el în Roma, carthaghe nii / [77] / cu romanii pace încheiar , asa ca carthaghenii romanilor 500 de mii de fun i de argint s le de e, pre to i prinsii si dezerterii a-i restirui s leg tuis si numai 30 de cor bii s in . Şi asa, întorcîndu-s Hanibal de la Roma înd r t, de toate s lep d . Ci neputînd el acuma nimica a mai face, carthaghenii fur sili i numai cu 10 -- ze ce -- corabii a s înd stula. Asadar, aceast grea arm sie abea dup 19 ani s asez . Şi S ipio, cel ce b tu în Africa si luo marea cetate cr iasc , cu reziden ia Carthago, fu numit Africanu. Romanii avînd sancta pontificat maximo , cerur de la carthagheni ca pre Anibal lor viu în mîn s -l de e. ns Anibal în Eghipet, la craiul Antioh, sc p . Din aceast r zmiri altele s mai a î ar , precum cu craiu Filip al Machedonii, cu al Sirii si cu marele Antioh al Eghiptului, care vrea lui Anibal s -i ajute. ns romanii Machedonia o luar si provin ie romaneasc o f cur , [precum si pre ghetii, schiti, sarmati, ce esise din Trachia la Marea Neagr si în Da ia, sub tribut, da ie, romanilor îi supuser . Ci trecînd iarna pre ghea e, trachi le-au zis ]. -- Carthaghenii neîndestula i cu pacea, ei corabiile îsi înmul ir si fiindc el luar pre craiul Numidii, (ce avea cu romanii alian ie), într-ajutoriu, <18 v. >/ senatul Romei în tot falu delibera ce s înceap . Şi încheiar ca cetatea Carthago s o sparg si tot poporul de-acolo transportat si mutat s fie. P.S ipio Emilian îi ataghirui si cu greu cetatea o lu si cenus o pref cu. Apoi atunci s numi el Africanus. Cetatea greceasc Corinthu, în ara Ahaiei, romanilor înpotrivindu-s , cenus o f cur . Statuele -chipurile- , vasela din ea la Roma fur transportate. n Spania era cetatea Numantia, unde un iag r (:vîn tori) lotru crai s pus , asupra c ruia doi ghenerali, apoi Serviu, înc si însusi conzulul Pompei cu oastea me rs si nu-l putur birui. Apoi viind tîn ru S ipio Africanu, carele din acea cetate gr mezi de pietri f cu, cît oamenii cu averile în foc aruncîndu-s , pu ini au r mas. Murind [Atalus], craiul Pergamului -- [Mehadia, în Banat] --, asa l s ca republica cu senatul Romei toate s mosteneasc . ns craiul bastardu, Eumen, pre romani b tu. Şi m car c mare trup de la r s rit avea, pre el conzulu Grasiu, pre bastardu, b tu si-l omorî. Pre numidi b tu si-l storî. . Mario pre iugurti îi b tu. El 5 ani conzulatul proroghi, senatu pre el f cu servitor Italii si triumfat. n Italia neste crai cu al La ii s vorbis ca de supt romani s ias . Conzulul Mario, conzulul Sila, ina în Roma într sine s b teau, carea din b taia cu Mitridat s scornis . Pizmele, zavistiile f cur pre conzulul Sila s dezgrop oasele lui Mariu si la arse. Şi murind el, zis c trupul lui s -l arz . Priatinii lui Mariu, carii în Spania fugis , s r dicar , îns romanii cu viteazul Pompei îi b tu . n Roma iar s r dicas o conspira ie, complot , si rebeli aduna i, ce vrea pre burgheri-maisteri a-i omorî, îns conzulu Catilina îi înp c , iar ce nu putu înp ca, r mas p n la conzulu Tulio i ero. Apoi ajuns Iulie esar. Şi fiindc conzulu Pompei pentru corajiile lui în Roma în doo zile // triumf avu, Iuliu esar, pre carele din pîntecele maic -sa ce o au <19> spintecat-o si viu l-a fost scos,asa f cu, ca Pompei în Spania si esar în /[ 79 ]/ Galia, iar Crasu Partiile s comandiruiasc a li se rîndui ; si f cur . Crasu în Partii fu omorît. Pompei cu esar, doi, remas r . Pompei vrînd a st pîni, esar nu s l sa. ntr-acesta, s descoperi ceva r u asupra lui Pompeiu, una c -i numai de 23 de ani în vîrst si conzul pus, acuma sîngur în conzulat, f r de coleg (:so ie) tot în Roma a sedea, iar în Spania prin lega i, administratori a comandirui. Iar esar în Galia b tu, Galosu supus , c ut a se regardirui, a-si izbîndi. esar v zînd c Pompei din Roma toate ce voiaste a le face, cu oastea sa asupra Romii s r dic . Pompei f r de vre me fugind, în ara Greceasc retirui, unde socotea auxiliu orientale, ajutoriu a-l lua, c ruia si senatu Romii, ce inea cu el, îi urma. esar Roma luund-o, remisul sfîntului erarium ce r m se se înd r t, adec casa vistirii cu banii deschizînd, o luo, cu care s pus în pozitur armea a o inea si a birui. ntîit s dus în Şpania, supus pre gheneral-legatul administrator ce era. De-acolo s dus asupra lui Pompei în Grecia, unde, la Durazo, batalie avur . Pompei victorisi, ci nu s stiu folosi c ci st tu pîn ce esar iar si începu, în luna lui iunie, an. Romii 705, de la începutul Romei fiind. De ci în Thesalia iar fu batalie, unde macar s Pompei mai mult oaste avea, ci esar mai bine s pricepea si mai buni solda i avea, el completa victorie c p t .Pompei cu oastea retirui la craiul tîn r din Eghipet, în gînd s aib ap rare, îns el, Pompei, pre porunca acelui crai, într-acea mic cor bioar ce avea la margine fu omorît. esar s dus la Alexandria, unde ca un prietin îl primir . ns , dup ce de te aici cr esei Cleopatrii numai o jum tate de cr ire a avea, el sim i c umbl ea ca viia a lui a i-o scurta. Şi asa aci la cetatea Alexandriei, // , s b tur în care tîn rul crai al Eghiptului ,<19v.> pieri, adec Ptolomei. esar s dus asupra craiului Farna din Pont si-l subpus . Azia s cutr mur la întrarea romanilor si popoar , limbi, una spre alta s r dica si s îndelunga. Acu gheneralii ucisului Pompei, ce sc pas cu oastea la craiul Iuba în Numidia, vrur cu esar a se lovi,ci s temea. Şi asa S ipio si Cato, oameni mari, marsali vesti i, ca s nu caz vii în mîna lui esar, s vorbir într sine, si unul pre altul s omorîr . Şi asa esar jocu c p t . Prin ul Cnei, feciorul lui Pompei, si Sextul în Spania vrînd a s scula, cercar . esar la ei me rs , s lovir . ntîi esar asa s sp imîntas , cît vrea însusi a s omorî, ci socotind a doa bataie a înnoi, sîngerat victorie c p t . Cnei aci pe loc peri, iar Sextu în Si ilia retirui, unde rebelii începu, care tîrziu, dup moartea lui esar, abea s-au asezat. Acum esar biruind pre to i vr smasii, turbur torii, într-o lun 5 triumfe de biruin pentru Galia, Alexandria, si Şpania, cu mari pompe si str luciri îsi f cu, socotindu-s deplin monarh a fi, macar c s pr f cea c nu i s-ar c dea. C ci, cîndu-i adus însusi M. Antoniu diadema înp r teasc , el nu vru s o ia, ci c uta prin creaturile sale, ai lui încrezu i, ca aceia s stea de to i s -l siluie a o lua. Şi-l numir dictator perpetuo patre patrie . Statua lui în biseric s r dic , tronul lui în casa de svat, în palatul lui, la loc înnalt îl pus r . O coroan radiat în theatru sta. Tot poporul Romii lui s închinas si-l în l as , Iulius esar rînduind si asezînd monarhia romanilor. Şi calendariul ce-i zic iulian, prin oserdia / [8] / lui Sosighen mathematicul, cu 44 de ani naintea nasterii lui Hristos l-au încheiat. Biruind apusul cu Spania, Britania, Anglia, la r s rit avînd Eghipetul, Machedonia, Panonia, Iliricu, Thra ia s.a.;precum pre ghetii, sarma ii ce le-au zis thrachi(:tra i), trecînd apa Dun rii si mun ii, înjugîndu-i cu tribut, da i i-au numit. Apoi prin senat fu ales imperator, conzul pre 10 ani, iar dictator p n o fi. ns esar ace ste honore (:cinste ) abea 10 luni le avu, c ci în martie, anii Romei 710, prin cî iva conspiran i fu masacrit, fiindc s mîndris atîta, cît, cui vrea el, aceluia domnia da. Deci, unu Brutu, altul Casiu, cu al ii 60 de to i, într-acea conspira ie leg tui i; esar porunci c într-o zi de sfat (ca partitor si altor nepacinici arm sii a le ar ta) s se adune si multe vite de te a j rtvui, la care j rtv urîte se mne s ar tar . Domnii de svat la zioa poruncit s adunar si viind el, s asez pre tronul s u. Aci unul, anume imber Tuliu, înainte-i veni, ca cînd ar fi avut vreun memorial a-i da. esar cu mîna îl de te în l turi, iar acela îl apuc si cu cu itul întîia împunsur îi de te, apoi ceilal i conspiran i acolo alergar si cu 23 de lovituri p trunz nu-l, l omorîr , vrînd în apa Tiber a-l lep da si republica a o strica. ns M. Antoniu c ut pre acei conspiran i a-i prinde, ci fugir . M.Brutu si Casie în Gre ia, iar D. Brutu la Modena, în Italia. Acuma senatu urî pre Antonie, ar tîndu-l a le fi vr smasi si pus r pre gheneralii Hîr ire si Pansa A-l birui. Cu carii si Octavian s coniu ghiurui ca republica cum au fost s fie. Acuma feciorul lui Pompeiu, prin ul cel mai mare Sextu , ce era în Si ilia, cu arma s r dic , flota corabiilor în Mesina g ti, marea de alte vase o cur i. Romanii v zînd, cu el pace f cea, c ruia , c ruia Si ilia cu Sardinia îi l s s le aib , îns corabiile romanesci în siguran ie s se apere. El nevrînd, flota romanilor ajuns si lovindu-s , / <20v> el fugi, ca la M. Antonie s scape,ci acela acolo porunci si -l omorîr . Casiu cu Brutu cu armea lor s r dicar , ci fiind birui i, ei însusi s junghear . Octavian avînd cu M. Antonie batalii, el în Roma l sase pre Lepidus, ca Italia s o apere, carela, foarte s mîndri si de a nu c dea cu rug ciunea la picioarele lui Octavian, , îl omora. Ci ertîndu-i viia a, din consulat fu lep dat. Asa remaser numai Octavian cu M. Antonie. Ei doi toate proviin iile, care ce s st pîneasc , le înp r ir , Octavian Italia, Spania, Fran ia, iar Antonie în Azia, Pontu cu tot r s ritu a avea. Octavian cu tot apusu bine comandiruia, iar M. Antonie s îndr gi cu Cleopatra, cr iasa din Eghipet, pentru care Fulvia, femeia lui, de veninat muri si Pre cr iasa Cleopatra lui feme e o luo, care gîndea c din Eghipet va s înp r rasc Roma. Şi ea invit pre Antonie asupra lui Octavian arma s r dice; carii s lovir si Antonie fu biruit, în septemvrie 723, la Epir, în Gre ia. M. Antoniu la Eghipet fugi, unde octavian îl ajuns . fiind în despera ie, însusi s omorî, apoi si Cleopatra. Dup / [81]. Aceast victorie s num r începutul monarhiei romanilor. Şi fiindc Eghiptul cea din urm provin ie greceasc era care romanii si-o supuser , si asa acuma monarhia greceasc de tot s stins . ( IMPERIUL ROMAN ) Despre începutul înp r ii cu monarhia romanilor, anii 3979, anii de la Hristos, 13. De înp ratul chesar August. De nasterea domnului Hristos. De dachii, de stînsu dachilor, de asezarea romanilor în Da ia. de al i înp ra i, unul dup altul, apoi cîte doi, a r s ritului, a apusului. Aicea Diocle ian, Galeriu, Armentoriu, Maximiniu, Li iniu, p n la cel din urm esar, Valens Novintus al Da iei, ani 318. Senatul Romii l udatului Octavian esar spre distinc ion numele de Augustus (: care ca o numire dumnezeiasc , sfînt însemneaz ) îi de ter . Şi lui unuia imperiumul (:toat înp r ia) îi de ter , la anii Romii 727, macar c el a o priimi s ap ra. Ci, fiindc sta tot poporul si sfatul cel de tain îl îndemna a lua si a nu s ap ra, si asa, pre 10 ani îl înt ri, apoi si mai departe a proroga. Acuma avînd toat puterea, el nu ca un însusi inp rat, ci ca cînd ar fi fost înc conzul libertateirepubliche, asa domnea si înp r ea. El -- [strîngînd rebelan ii] -- luund Dalma ia, Iliricu, Partele, Armenia [si] pre ne m ii [ Estraihului de ping Dun re], ce trecus pre steapa Rainii si [carii] si pre gheneralu romanilor, Luliu, îl b tuser , pre cî i pre cî iva romani pre cruci îi pironiser , apoi ne m ii fur b tu i [si pre Dun re în jos fug ri i, p n la Buda, ajunsi în August, prin voevozii s i] -/ < 21>Iulia mult l-au am rît, c m ritînd-o dup craiul..., avu doi prin i, Caius si Lu ius, esari si 3 prin e s , c rora înp ratul lîn a lucra le da]. Iulia v dovind, o diete femee filiastru-s u Tiberie, carele, ner bdîndu-i desfrînarea, o l s si la Rodos în ipru s dus . Ovidie poetul, alc tuind ve rse pascvile spre ocara Iulii, de care si însusi înp ratul , tat l ei, încrezîndu-s , nu numai c pre Ovidiu la T mis în Turnu sau la Sebes , lîng Temis, l-au trimis, ce si pre Iulia cu prin eze, nelucrînd lîna, ci altele, de la Roma dep rtîndu-le, în exzil le-au trimis. Aicea, din sus de Mehadia noastr , cale de doo ceasuri , la satul Petnic acuma, an. 1808, doo pietri mari, cioplite, icoane, statue lucrate, la cîmp în pe sc bine conservate aflîndu-s , acolo parohul mie spunîndu-mi si v zîndu-le eu, comandirender- gheneralului Petru baron Duca am înstiin at si amîndoi la Petnic ne-am dus, unde v zîndu-le jos, leterile cetir m asa : om, ante, seius aius, pro salute sua et suorum, VI. leg. p. / [82]/. Apoi aci, cu sc ri de lemn, tari, bine înt rite, sus pre rîpele dealului Corbul // în... <21.v.> Dup moartea lui August, prin intrigul Livii, femeii lui August, care pre nepo ii lui, feciorii Iulii cu a craiului Agripa, pre Caiu si Lu iu, dîndu-i din cale, pre feciorul ei, Tiverie cel trîndav, a. 13, înp rat îl pus . ns îndat s r dicar azia ii parthe ni, întrar în Arme nia, moesii în Da ia, sarma ii în Panonia, iar nem ii în Galiaîntrar . Pentru care înp ratul Tiverie chiem niste crai crai de ai sei la Roma, pre Marobod al ne m ilor, pre Rascutor al trachilor, pre Arhelau din Capadochia, pre carii la el în Roma îi opri, ca s se încredin ze în pace. n anul 18 al înp r ii lui Tiveriu, domnul Iisus Hristos 37, înp ratul esar Caius, ce-i zic Caligula, fecior al Agripinii, nepot a lui August. Acesta zidind Baia si Puteolii, fost-au acele nume le-au dat, bime nu s stie, macar c si bani vechi therm (: Thermae) aicea s afl . Şi scriu c cu acele bae mult sum de bani, 160 milioane florin i nostri, cu jale în des rt s-au r schirat, r sipit si n-au ispr vit. Eu fiind aicea n scut, multe vechi, mari fundamente cu inscrip ii dezgropîndu-se, sp rgîndu-s am v zut; toate pla le, sesurile înlontru si afar , cum la cea mare bae, pre unde-s acuma ace ste nove l case, la a lui Hercules, la baia ce-au fost alb si neagr , la stîmp r toarea varului de-acuma, plin de fundamente, si Baia s-au chiemat iar preste apam Cernii, aci, de cei a parte, sesu tot, cu Baia Fransti, ce la ziem puceoase, Puteoli s-au chiemat. Supt Baia Pucioas , jos lîng Cerna, alt bae cu case au fost.De-aci mai încoaci, sus pre coasta dealului, unde-s acum mormin ii baelor, s zice La Comorîste", de unde mai multe pietri inscrip ii s-au dezgropat si < în anii > 1765 la Baia Mare s-au adus. Acolo La Comorîste ", romanii bese rica lui Hercules, Esculap cu Highia, cu case preo esti, ca m n stiri sfinte au avut, cu mormin ii lor. An. 1802, eu piatra mare, inscrip ia cu Mercuriu sio Vinerea, ce era la Baia Pucioas lep dat , cu cociia mea la Fîntîna Mare aducînd-o, mas me-am f cut-o, pre care vro ze ce ani prînzuri, gust ri si cine am inut. Apoi comandirender gheneralu baron Duca la Baia Mare, la ce le 12 cabinete mici au zidit-o. Bise rica noastr na ionalnic , cur ind eu p durea, spinii, anul 1800, pusi gîndu aci, unde au fost cet ue cu reziden ia domnului din Puteoli, cu zid si groap încungiurat , a o pune, care abea din 1803 p n ]n 1805 am zidit-o, sfin ind-o episcopu Iosif Ioanovici Şacabent. El muri, beserica c zu. Şi iar si din an. 1808, a doa am r dicat si spre pomenirea na ii st , cu a f c torilor de bine. S pîndu-s fund/ [83] amentu acestii bese rici, pietri, Rîjni e de-a m cina, fe liuri de c r mizi, lun pline si jum t i scotea si bani romanesci, urle de-a duce apa, iar de la începutul fîntînilor pe dinaintea bese ricii noastre opt vîni mari de fîntîni, cu mari fundamente de case, cu fîntîni subt case, care fundamente de-a lua peatr de-aproape, de la 1806 p n 1812, multe s spars r , de nu s v d. Iar de pe banii vechi s ve de c nu numai c Caligula, Antoninii Aurelii }ncoacea, carii au lucrat baele, ce si de-ai conzulilor Romii vechi // bani s afl . Zisii înp ra i toat apa cald de la < 22.v.> 4 bae a lui Hercules luundu-o într-un jgheab cu canal, ping apa Cernii în jos, pre unde-i calea frumoas , la Baia Mare, la moara f cut au adus-o, iarna ca vara au m cinat. La care b i Da ia muntean , avînd cale Preste mun i, pri la Prolaz în jod, cu car le bucate la b i au tras. Iar da ia Rîparea mult au lucrat, adec Banatul. Dup uciderea înp ratului Caiu Caligula, lui lui suc edirui Claudiu Tiberio, Domi iu Drusu Nero, ce b tu jidovii, britanii. Pre petru apostolu cu pre al ii la Roma, iar nu cum povestesc al ii c aicea la Orsova Ve che, l/au pironit pre cruce si c l cuitorii Orsavii trupul sfîntului Petru pre o luntre de galbini l-au vîndut, în care luntre din jos c rbuni aub fost. Şi plecînd grecii cu moastele într-alt luntre pe Dun re în jos, supt cetate, la Lacu lui Sîm-Petru, ce-i zic Baia, trupul din luntre nev zut au pierit, carele aci aproape, sus în vîrfu muntelui ce-i zic Marco Pricis, unde-i cruce r dicat , au zburat. Acestui Claudie suc edirul, a. 53, Nero Claudiu [tiranul], carele p n ce-au fost supt dasc lu Seneca si v ru-s u marsalu îl regardea, iar dup ace ia, nu numai c pre mum -sa Agripina, doo femei, fra ii vitregi, pre Seneca Lucanu- Corbu omorî. El aprinzînd Roma, dintr-un turn nalt c utînd, cînta cîntecu cînd au ars Troia, apoi vinuind pre crestini c au dat focu, r u i-au chinuit. n urm , v zînd c vor s -l omoar , el însusi s-au omorît. Şi, an.69, îi urm înp ratul Serghie Sulpi" Galba si al ii. Apoi Flavie Vespasainu. La el jidovii cercar din jug a sc pa. S adunar la Pasti la Ierusalim; Flavie cu oastea îi încins , ceva îi b tu. Şi ducîndu-s el la Roma, fecioru-s u Tit Vespasianu prin u îi b tu. n 10 August biserica Ierusalimului ars si în 8 septemvrie, într-o sîmb t , a jidovilor, cu nevoia foamei ce-o r bdase înluntru, Tit Ierusalim luo si-l ars r , spars r gr mezi de piatr îl f cur , pre jidovi în lume îi r schirar , Vespasian cu prin u Tit în Roma triumf avur . B trînu muri, prin u succedirui. np ratul Titu Vespasianu numai 2 ani fu, muri si < în anul> 81 îi urm Domi ianu Nero tiranu, ce vrea dumnezeu a s face. Din Roma filosofii scoas , pre sfîntul Ioan Bogoslov evanghelistu în insula Patmos îl trimis . Sim ind cum c // [gheti dei supusi romanilor, în da ie, /<23.v.>, tribut, îsi bumir Panonia, crai îsi pus r si s r dicar ] da iile lui, f g duitul tribut nu-l aduc si c pre prezidentul lor [ Cotiso si ] Dorporeu crai l-au numit, el trimis [ pre Opiu Sabinu cu leghionari rosi :i Cornelie Fuscu, prefectu pr torianu cohorte ] oaste a-i bate, care oaste a lui fu b tutî. Viind el însusi cu mare oaste [Italia, Dalma ia, Iliria, Misia, Machedonia, p n în dreapta parte a Dun rii, ghetii si Panonia numind-o, o înt rir . Panciova] nu numai c fu si el b tut, ce/ [84] si tribut pe ani a trimite lor, hotaru a nu tre ce, s leg . Asa pace de ocar închee, iar la Roma s l uda c nu numai pre da ii rebelii, ce si pre ne m i i-au biruit. np ratul Nerva Traian b trînu luund fecior pre Ulpiu Traian, el muri. np ratul Traian în lept, în b t lii norocos, el dachilor f g duitul tribut nu numai c nu de te, ce înc si rusinea ce f cus da ii romanilor vrînd a o r spl ti, cu arm asupra Da ii veni. Da ii nou crai pre De ebal ale s r . Ci ajungînd Traian cu mare oaste [în Panonia, la Panciova] Decheval lui Traian s plec si tribut, da ie, a da s f g dui. Traian înd r t s dus , [ l sînd osti în provin ii ]. De ebal au Decheval vro doi ani oaste adun , o înv , grani le înt ri, [zis ] nu d , l udîndu-s c -i crai Traian [subpuind Ghermania de preste Dun re] , înt rîtat a do-ara cu oastea Romei si din aalte provin ii [la Dun re ] au sosit. Cu gre lii arm sii neputînd r zbate, fu silit ping Dun re în sus în lagher a sta Poate fi c în primejdie s-au aflat; cum vedem c la apa Porecica Re ca, în partea Mosii s-au cîmpit, cet ue turn la rîu,, la Mala Golubina cet i, neputînd nici la Orsava, nici la Ostrovu cu T chia, cu Cozia a str bate, el prin bau-maisteru (arhitectu) s u, petrariu Apolodor Damas enu, o cale de ce ia parte, tocma ping Dun re, în fa a apei, jos, prin peatr vîrtoas , porunci a t ia rmuru, cale doo ceasuri lung , un stînj n larg , în piatr scobit , ne ted ; pre supt acea cale sînt g uri mari, afunde, în 4 mughii, pentru bîlvani, grinzi groase în g uri b gate, încheiate si din alte g uri proptite, foarte înt rite au fost. G urile grinzilor 3 plame afunde, a proptelor mici. ntru aceast minunat cale, cu asa pod tare si lung, mai jos de mijlocul acestii c li si pod de carîte înpov rîte, în piatra poala muntelui iaste tabla luiTraian, o mare icoan , preste doi stînj ni de nalt si iar asa de lat , pre supt care -i drumul scobit, vîrît si tabla e deasupra, ca o coal de hîrtie, can sucit lucrat , cu titula lui Traian,pre care doo ghenii, ca îngerii zburînd, o in si o arat . De amîndoo p r/ ile <23v> aceii inscrip ii, cîte un delfin ( : porc de mare ) îi f cut, ale c rora coadele p n sus în streasina toblii ajung, iar deasupra titulusului, în vîrf, în mijloc, iaste vulturul romanilor, cu aripile întinse r sfirate, subt care-i inscrip ia, titula împ ratului cu slove mari, frumoas , latinesti, bine lucrate. ntr-acest chip s cetesc: Imp. Caes. D. Nervae filius Nerva Traianus Germ., vro 3 sau 4 rînduri nu s pot ceti de fumu focurilor, apoi iar : Pont. Max.. Ce le 4 rînduri în jos ce nu s pot ceti de funinginea groas , înpietrit , neagr , care de la anul lui Hristos 101 p n la 1826, de fumul focurilor, trec tori, c l tori, p scari, ce supt ea con cesc, dorm si s scutesc, bucate ferb, frig, de jos leterile funinginea le-au umplut, numai deasupra s-au conzervit, unde fumul tare n-au ajun. Iar de-ar fi cu ap cald frecat , s-ar sp la si ce va mai fi fost scris, pricina sau vrun num r ceva, s-ar putea ceti, sau de acel De ebal sau de Da ia s-ar afla. De la aceast inscrip ie, pîng Dun re, pe drum în jos vro jum tate de ceas, au avut moar de-au m cinat piperiu. P r u morii e mic, dar url esind dintr-o gaur si-i în dreptul satului nostru Ogradenia. De la aceast moar în jos, nainte, cred c au aflat t rii, fortifica ii, precum [85] în strîmtoarea Dun rii cu a mun ilor, Rusava, T chia, Ostrovu, Cozia, închise cu solda i, apoi Poarta de Fier, supt Cozia. Acestea v zîndu-le si pi la Marmor cu poarta de Fier c tr Ha eg, în Da ia a întra, precum si de la rîu Porecii preste mun ii Moesii în Da ia a str bate. Flota, ceamurile lui Traian, înd r t c tar Svini a au st tut, unde sînt ceale (tri cule) cu tri cornesi si cetatea Ostrovu cu Cozia (Ad Aqua) s-or numit. De la tabla lui Traian pîn la Cozia 2 ceasuri, iar de-aci în jos, pîng Dun re, pi la Cladova si Costol, ce-au fost tot cet ui, biruind pre da ii, au întrat. De la Costol pod preste Dun re au dat a face, la partea sting a Dun rii, în jos, e Cîmpu lui Severin unde-au fost reziden ie, aci aproape de cetatea Zermi eghetuza la care pod sau ponte arhitectu Apolodor Damas en meisteria s-au / <24> ar tat: cum au lucrat în repezina afundei, petroasei Dun ri, ce colaci, ce curcubee, ce leg turi, arce de fier au înt rit si au g tat! Traian luund 4 cet i la Orsava (: Ad Acva), el oastea preste pod au trecut-o, alt oaste în Ardeal întras , alta de c tr Dii au întrat, pre da i au spart, i-au fug it. Pre craiul lor, Decheval, pleziruit, viu l-au c p tat. [ci neputînd a vorbi, Decheval avea tîlmaci, iar romanii nu mai auzis acea limb . Se ve de c nici în Dalma ia, nici în Mosia romanilor serbi nu s-au v zut; dar viind aicea, îi b tu; afar ] si supt bun custodie (: straj ) de cohor i l-au avut. De unde, cu daruri date, un soldat l-au slobozit, îns s-ar fi otr vit si tot au murit. Şi fiindc acel mare na ion si pute rnic din Valahia si Ardealu de-acuma c tr r s rit au reteruit, fost-au ei rosieni, moscali sau pole ci, nu s stie, destul c slove ni au fost boemi au slezi; carii au fost schiti, thra i, ghe i numi i [carii din vremea marelui Alexandru în Trachia si Dachia ca gheti întrar , da i romanilor s de ter , 200 de ani Panonia numir ]. mp ratul Traian cu leghionele zis le ri cu Bolgaria, Servia cuprinzîndu-le, osti asez [Romanii c p tar vite, boiari; boiaria s numi]. Ardealu în urm l-au numit Da ia Mediteranea, Valahia cu Moldova Da ia Transalpina, iar Banatul nostru, Da ia Ripenzi sau Rîparea. Aceast Rîparea de aicea în urm ,de-aicea preste Dun re în Craina, de la Cladova p n la Dii s-au mutat, cu leghionu s u. n care provin ii s-au rînduit prezuli, prefec i, directori si judec tori, c rora si baele de-aicea li s-au credin at. Apoi urmînd 17 colonii maridin Italia, Si ilia, Napol s. a., cum le-au zis, sabini, romani, v deni, ardeni, samni i, hetruri [dalma i, iliri] si asa, dup coloniile înp r testi au venit colend torii si pi er ii si în leghioane s-au asezat, supt coloane. Apoi au început a lucra sate, case si cet i, care toate le-au numit. Traian nunumai c cu mare triumf pentru Da ia în Roma au întrat, ce si bani, argint, aram au dat: Traian înp raui Ghermanii, Da iei." El ducîndu-s cu oastea în Orient (: r s rit), unde pre armeni, parte ni, pre jidovi din Eghipet si din Chipru i-au b tut si i-au supus, îns de la aravi (: arapi) nu numai pe ocar , ce si pleziruit s-au întors. / <24v> Şi au fost tiran crestinesc, macar c mul i ostasi romani crestini erau, ci se p zea. Tiran fu din îndemnu lui Plinie filosofu. Traian adoptiruind pre fiiastru-s u, a f meii sale Plotina, pre Hadrian, el în Selinu ili ii sau în Seleu ia Isaurei au murit. Oasele lui în urme la Roma le-au adus. [86] [ n Dachia multe familii mari s asezar si mul i înp ra i s n scur . Pentru ace ia multe cet i zidir , ale c rora r m si e, rudra-r m si e, si acu s v d prin toate p r ile, ce au lucrat în 200 de ani aicea[. Eliu Traiani Hadrianus au f cut Adrianopolu. Pe vremea lui partii, rosolanii si sarmatii a veni începur ; si avari. El bese rica ovre ilor din Ierusalim o sparse si alta, Elia Capitolina, zidi, Ierusalimu înnoi. Şi ca limbile ce întra în Da ia a nu colenda, nici a tre ce preste podul lui Traian, podu ceva au stricat, au spart. Ariu Antoniu Pius înt ri augusta Da ie, lucrînd reziden ie Zermi eghetuza. Pre marcomani si cvadi, prin prezuli, cu 6 leghione oprea. El pre fie-sa, Diva Faustina, lui Marcu Aurel feme e dîndu-o, fecior îl adoptirui, apoi muri. Marc Aureliu Antoniu filosofu fu înp rat. Apoi si el pre L. Verus îl adoptirui, dîndu-i prin eza femee. Verus murind, însusi Aurel înp r i. El îsi luo pre prin ul s u Comodu esar, ci-l omorîr . Lui i-au zis filosof, stiind filosofia stoicasc . Odat b tîndu-s cu varvarii în Asiria, în Midia, avînd lips de ap , o ploae bun pre romani îi ad p , iar pre tirani cu fulgere si treznete îi sp imînt . Şi ziser c aci Dumnezeu, pre rug ciunea leghionului Militinii, ce-au fost din crestini, romanilor biruin le-au dat. [Aure murind, mut Da ia Ripenzi de-aicea din Banat preste Dun re în Servia, Craina, Bolgaria, o numi si ara Romîneasc , Ardealu, Banatul îl l s ]. Fiindc marcomanii, cvadii cerca în Da ia a întra, el cu prezuli, leghione [îi r pezi] îi oprea, p zind Dun rea si Tisa [cum s cade]. Apoi el au murit. C ruia al i înp ra i urmar , precum: Helviu Peretinacs, omorît, Didius, Severu, Iulian, to i omorî i. Septimius Severus fuse se gubernator Panonii, înp rat. ns oastea Sirii pre un Peceniu Negru si Glodie, iar în Fran ia un Albinu înp rat puse se. Ci Septimiu Severu pre to i îi b tu. Apoi el murind, prin u lui îi urm . M. Aurel Antonius Caracala înp rat, iar frate-s u mai mic P. Septimus Gheta esar. Pe vremea acestuia începur cu grosu a vorbi de varvari s lbateci de /<25> pîng Marea Neagr , de la Balta M oti, ce-i zic Palu M otiei, care din Azoa p n la muntele Caucasu l cuia; de unde ace le na ioane, din b t ile înp ra ilor Medii si a Persii si într sine b tîndu-s , ce te mari, cu jupani, pani, cneazo, încoace s vîrau, iar gothii din Azia la Scandinavia s ivea si dup ace ia si ei au venit. De acest înp rat Caracala tiranu scriu c el pre frate-s u esaru Gheta în bra le mîni-sa l-au omorît, ca si pre al ii. Eu avîndu-le banii, v d: cum pre înp rat, asa si pre Gheta esar al Britanii. Zic c înp ratul pre muma maste feme e ar fi luat-o. Istoricii scriu c acesti fiastri mastei i-au zis doamna Iulia, iar fiul ei Alexandru cu casnicii: mam , fa, i-au zis. Banii Iulii asa-s: Iulia Augusta, iar la dosu lor: Vota, sus, sau Mama Fa, Aeternitas Imperii sau Feli ita Publica, în multe feliuri sînt si s ve de c-au fost rumîn , crestin si au domnit.Am pe o peatr icoana ei. Tiranul Caracala fu omorît si fiu-s u Opiniu urm . Oponiu Macrin, omorît. / [87] M. Aur. Antoniu Elagabal, omorît. M. Aur. Sever Alexander, prin u Iulii, om blînd, bese ric , domnului Hristos el au f cut si în capela cur ii sale icoana domnului Hristos si a sfintei Marii si a lui Avraam au avut. Acesta înc gubernaor Da ii fiind, lîng Dun re,la podu lui Traian reziden ie au avut, unde înc stau zidurile cet ii si a caselor si turnu si s cheam Turnu lui Severin, Cîmpu lui Severin. Aci, cîndu-i Dun rea mai mic ,picioarele pun ii lui Traian s v d. De-ai lui bani latinesti si grecesti sînt. Zic c au fost crestin. Pre el si pre mam -sa l-au omorît. Iuliu Maximinu Thraxu, al 6 tiran crestinilor; el mari v rs ri de sînge au f cut. Senatu l-a omorît. Gordianus cu fiu s u Gordianu fiind în Africa, Maximin s pus , carele pre tîn ru Gordia ucis ; b trînu muri. Şi Maximin muri. Fu Pupienu, fu Balbinu, îns oastea pus pre nepotu, Gordianus Pius, carele pre cei doi omorî, însusi domni crai, cr ia; bani latinesti si grecesti are. Fu omorît. Filipu Arapu, crestin, f cu Filipopolu. Bani latinesti, grecesti are. Pre el si pe prin u lui, iar Filip, l-au omorît. La Orient, la r s rit, s pus înp rat /<25v> ntr-aceste vremi, gotii în Thra ia era. Iar pe vremea acestor urm tori înp ra i, Traianu De iu, Hereniu Hetruscu Moechiu îi oprea. Apo sl bind m rimea, puterea romanilor, mai vîrtos pi la Hostilian, Trebonian, Voluzian, Emilian, Valerian si Galienu, p n în Da ia s vîrîr . np ra ii romanilor slabi, cruzi urma, c ci mul i tirani mici la înp r ie s arunca, si o sl bea, care fu pricina de întrar varvarii gothi. Şi asa era, cît toate provin iile romanesci era a le c lca, de nu alerga înp ratul Claudie II înainte-le; b tîndu-i, înd r t le de te. Şi atîta mul ime au masacrit, cît scriu c n-au mai fost asa t iare; pentru care Claudie s numi Gothicu. Pi la 244, în Orient înp rat se puse se Antonin Papian si în Panonia, unu Marin, ci fur omorî i.Traian De iu, aicea n scut, al 7-lea tiran crestinesc. El într-o batalie cu gothii de npreun cu prin ul s u Hereniu M"siu într-o balt or pierit. Eu fiind în oastea cu turcii preste Dun re, în Craina turceasc , la apa Timoc în lagher, ai nostri sp rgînd zidurile unei cet i vechi de-a romanilor, întrebînd cu s te nii rumîni de-aci din Geanova (: Ianova) cum s cheam acea cetate, ei spuser Deciu", în rmuru Dun rii; si rîu mic, aricina, aproape. De aci p n în apa Timoc si Negotin mari, urîte b l i sînt, în care De iu cu prin u au pierit. Aci rumînii me-au ar tat locul unde Crale viciu Marco l-au omorît. Bese ric zidit , boltit , spart , pustie, în livezi st si sicriniu de peatr a lui Marco afar lep dat st . Mijlocu bol ii sus spart, iar oltariu, p re ii zugr vi i. Dup De iu înp rat au urmat . Vibius Trebonianus Galus; esar, Valens Hostilianu M"sius, fecioru lui De iu. El cu fiiu-s u Galus, C. Vibius Volusianus si un Priscu si unu Latinianu, pre Emilian din Mosia îi b tu. Şi or murit.Lai iniu, a 8-lea tiran, f r de noroc, cum la ne m i, asa cu schitii. Pre acesta craiul persilor, Sapor, viu prinzîndu-l, cînd cela s înc leca, acesta abusi sta, de pe el s suia. De viu l-a belit./ [88] Galenius, crud. Ne m ii în Fran ia, itachii în Spania, cvadii în Panonia, gothii în Trachia, în Gre ia si în Ardeal întrar , , pre el si pre fra < 26.v.> te-s u Valerian îi omorîr . ntr-acelea vremi, vro 30 de înp ra i tirani, afar de al r s ritului, Odenatu : ce si pre el, ca pre prin ul s u Irod, îl omorîr , iar femeia lui Zenobia, cu trei , cu trei prin i s ap ra. Apoi si pre ea vie Aurel Ta iu în triumf la Roma o dus Iar tirani dincoacea aufost : Claudie, un Aurel Postumu, Mariu Victorinu, Tetricu s. a. Cvadii cerca preste Mosia în Panonia a întra, iar gotii din Trachia si în Ardeal cerca; acu avari, vandali din Azia, pentru multe b t i a lor, de pi la Vavilon de marele Alexandru înpr stiia i fuse se. Claudiu II; el pre goti în Mosia îi b tu, ce si muri. Domi iu Aurelianu în Eghipet pre Zinobia au prins-o si roab au dat-o. Galenius pre goti în Mosia îi b tu, dar si la Simah au murit. Domi iu Aurelianu, romîn în Da ia Rîparea n scut, al 9-lea tiran fu.[ El înc ca gheneral sub Galenu asupra sarma ilor si a frîncilor pe aicea si acolo au biruit, ci în Trachia fu omorît. De acesta scriu c neputînd a mai opri s lbatecile na ioane, îl f cur de luo din Da ia leghione, cohorte romane de prin cet i si provin ii, cu care p n în mijlocul Mosii înlontru s tras si c înc temîndu-s porunci ca si podul (pontea :) lui traian a-l rupe. Acest Domi Aurelianu, romîn, v zînd c -l asupresc din toate p r ile Da ii ,la an. 275 ar fi adunat leghioanele, coloniile si grecii ce s mai afla în Da ia Ripenzi, Banatul si în Mosia de Jos, preste Dun re le-ar fi trecut si Da ia Rîparea acolo ar i numit-o si c ar fi zis el c Da ia lui mai mult pagub decît folos îi face. Şi asa tras cordon în Mosia c tr Machedonia romanilor si Grecia. Esind leghioanele armate din cet ile si proviin iile romanesti a Ardealului, a Banatului preste Dun re în numita Nov Da ia Rîparea s-ar fi asezat si Da iile lui Traian, ce fuse se de la an. 101 luate, c zur si alte na ione nestiute întrar . Carii si acelea na ii însusi înpingîndu-s si burdusindu-s , îl f cu de rups podul în Mosia a nu tre ce. De la aceast nenorocoas epoh s v zu Dachia c zut , fiindc gotii aceia în mai multe nume au fost : visigotii, ostrogotii, ghepidii si vandalii. np ratul Anius Florianus îi sprijoni si macar c -i înpr stie si el muri aci ; precum si viteazu Aurel Ta itu ajungînd aicea înp rat, în scurt muri. np ratul Probus din Sirmium sau Simah, el pre ne m ii din Galia îi repezi, 60 de oras le întoars ; de la Trachi luo Iliricu. El Azia de var / <26. v. > vari ] o libelirui ( : slobozi ) . Pre crestini îi ap r si în slujbe mari îi unei slujbe mari îi pune . n marsu din Persia înd r t, într-o vale ce s cheam Turnu de Fer, aproape de Simah, prin tumult milit resc fu omorît. Acest înp rat, Probus, pe aceia vi e de vini au adus si a le înplîntat au înp r it . np rat Aurel Carus ajuns , îns în scurt cu 2 prin i ai s i fur fulgera i, unul orb muri. Pre Carinu îl pus r , ci trecu la Marga. Marga e în Banat, aproape de Poarta de Fer , de Simah, ce-i Gr distea, c tr Ha eg. C într-acei timpi si aicea înp ra ii, esarii reziden iile sale aveau, precum la Severin, c tr Cerne i, Simahu sau Gradistea, într Poarta de Fier si-ntr Ha eg, aci, s-au chiemat Zermi eghetuza. Prefec ii si prezulii Dachii ce r mîse se, v zîndu-s asupri i, sl bi i, c tr Roma au apucat si r masii romani sub stabuni în loc de tribuni sta si carii cum înc tro putea, sc pa; asa s scrie. esar Aurel Valeriu Diocletianu din Dalma ia. Acesta pre Carinus la cetatea Marga, în Mosia ,îl birui. El e al 10-lea tiran crestinesc ; îi ropozi, vrînd el dumnezeu a s face. Rebelii au avut în Persia, }n Eghipet, iar la apus, Fran ia, Ghermania, Italia avea. Şi fu silit si luo pre Maximian Herculiu so i, înp rat ca si el. Ei înc doi esari în ajutoriu îsi luar , pre Maximian Galeriu si pre Constan iu Cloru, unu în Galia, al ii în Africa a fi . Diocletian s vorbi cu Maximimian, colega sa, si b într-o zi amîndoi de înp r ie s l sar , unul s dus în Anatol, la Nicomidia, altul la Salona, în Dalma ia, a l cui. 2.- . De înp ratul esar marela Constantin, din Roma Ve che în Roma Nov . De legea cea crestineasc , de luptasii icoanelor. De marele Theodosie, cu do înp r ii, a R s ritului, a apusului, ani 395. Maximian Galerie sau Armentariu si Constan Cloru s înp r ir : Galeriu la Orient (: r s rit), Persia, Azia si Eghiptu, iar Consta Hloru apusu si cu Africa; îns iar el numai Fran ia cu Britania îsi opri, iar Italia cu Africa iar lui Galeriu de te. Acuma Maximilian Galerie îsi luo trei esari: unuia, Sevir de te Italia, altuia, Maximian, îi de te r s ritu, iar el sie îsi opri Iliricu si Tra ia cu Bitinia si sedea la Simah în Panonia, adic la Gradistea, lîng Ha eg, în Da ia. Iar la al 3-lea esar, La iniu, ce era Da ia n scut, din oameni rani, îns el om signalizit (: ales), carele marelui Constantin multe griji îi f cu. Şi fiindc laibgarda din Roma pre prin ul lui Maximian Herculi, anume Maxentie, înp rat îl puse, trimis Galerie Sevir, ca c nd ar fi p rt sind / <27> lui Maxentie, osti asupr -i, carii Roma o încins r , îns b tu i s întoars r . Asa acuma numai unul, Constan Hloru, domn bun, pacinic r masa . Carele înc cînd ajunse se esar îsi l sase pre Elena, femea sa, crestina, si luase pre Theodora Fausta, fiastra împ ratului Maximian Herculi. ns si el favoriza (: p rtinea) crestinilor. Şi au murit la Iorc, în Anglia. np ratul Galeriu, bun armas, v zînd Da ia nasterii sale de alte na ioane asuprindu-s a o c lca, aicea în Da ia Ripenzi, într-o batalie pierind, s-au îngropat.Lui Consta Hloru îi urm fiul s u prin u esaru Constantin. Flaviu Valeriu Constantinus, cel Mare numit; lui dede se tat -s u numai Galia cu Vritania. C b tînd el vr jmasii ce s r dicase asupr -i toat înp r ia Romei o luo. Ci biruind el pre înp ratul Maximian Herculiu, ce s l sase si iar si înp r ia luas , si sculîndu-s asupr -i, îl omorî. Al c ruia prin ul Maxentie vînd a r spl ti moartea t tîni-s u, oastea Romii r dic . Doo batalii cu Constantin [si Li iniu, so i] avu, una la Verona, alta la Roma, în care fu Maxentie biruit, c rump ndu-s podul preste apa Tiver, el cu oastea sa s-au înecat. Scrie c Constantin, înaintea acestii batalii au v zut în aer o cruce,cu slove latinsti, de însusidomnul scrise: In hoc vince! într-aceasta în/vinge! [90] si au biruit si la crestin tate îl trase. Apoi iar si si cu so u s u, cumnat esaru Li iniu, înp ratul r s ritului, s vr jbir . La ibilis în Ungaria sau la Sibii în Ardeal îl b tu, ci iar s înp car , c amîndoi erau pute rnici, unul Oc identul, altul în Orient. np ratul Li iniu, dup 1-a batae cu Constantin, perzînd cet i, pre fii-sa Irina asezînd-o în cetatea Esus, viind aicea în Da ia, unde pre Valens prezes, domn, bun ap r toriu monarhii, pre acesta îl ale s si esar deplin îl numi si, în l îndu-l, s desp r ir . Constandin biruitoriul în legînd, dup Lichiniu alerg , multe cet i din Panonia îi luo si-l siluia, macar c el pacea cerea, înc într-o batalie; si nu-i fu mai norocit decît cea dintîi, si Li inius c uta a s pleca.Constantin îi l s Tra ia lui si tot r s ritul s -i fie, iar ceaialalt înp r ie o inu pentru sine. Iar de esaru Valens zice istoria c l-ar fi omorît, îns cum, nu s stie. Eu avînd antiche, bani vechi, într de-ai altor înp ra i, esari, si de-ai lui, în do rînduri, cît au fost esar, i-au tip rit, în curs au umblat. Da ia au ap rat. Asa-s tip ri i latineste: C. Val. Host. Novintus provincia Dacia P.M.S. Col. VIII. An VII si an. XII, adec . Val. Host. Novintus, /<27v> provin ia Da ia, pont. maxi, S. colon VIII, an VII, an XII. Din carii bani a lui s ve de c acest esar Valens Novintus cdel din urm este roman si domn Da iilor, de neam si vi e. Carele preste 12 ani, ca un bun heroiu, cu na ioanele s lbatece s-au luptat. Şi fiindu-i prietinul s u si patronul, înp ratul Li inie cu înp ratul marele Constantin, iar în b t i, nu-i putu veni într-ajutoriu si el în b tae au c zut. Acestuia îi zis r slovenii în loc de esar ar rumun, neputînd zice rîm n. Li inie nep ciuit iar asupra lui Constantin s scul si la Adrianopol fu batalia. Apoi înc una în Vitinia, preste m ri, unde fu Lichinie total b tut. De-aci fugi în Nicomidia, unde el lui Constantin s supus si s aplec si gra ie, pardon c p t . ns iar al ii tot îl omorîr . Fia lui Li inie, Irina, mul i crestini f cu, pe to i ping Dun re,pe Beiu, la Sasca, 315; pe-aicea fu doamn , Mosia, Panonia] <186> [Fiei sale Irinii îi de te Dachia Ripenzi, av nd cet i si multe turnuri. Care într-un turn, pre deal înalt, spre satul Socolari, într Sasca si Oravi a au l cuit, unde ea, ronîn crestin , ca si Iulia, mama înp ratului Sever, mai mare d sc li a mii de fe te în credin fu. De schiti fu prins si dup mari munci prin sabie cununa mucenii s-au luat, dup prolog, în mai 315 ani ai lui Hristos. Acestiia i-au zis doamna Ierina, iar serbii gospoia Erina. esarul Valen la Trachia într-o batalie au c zut, armea sa dos au dat. Cu acesta provin ia Dachiei romanilor c zu, s stins . Ceva slab boerie înc s numea. Ce scriu unii, al ii c înp ratul Domi ian Aurelianu, ce-au fost în Da ia n scut, pre to i romanii, nu numai leghione, ce si colonisti pre podul Dun rii în fundul Moesiei i-au mutat, ei în case, la mase au scris si n-au iesit aicea pre mun ii nal i a afla p duri mari, arbori grosi, care abea 3 oameni s -i poat înbr isa, supt a care nu numai c arii mari, mici, ce si p mînte lucrate, ar toare, cu boi, ca si cu api! Şi c r mizi acuma la satul Bozovici, sus în mun i, aflar , san uri, / [91] ziduri nemaistiute. n Teregova or aflat fer lung de plug, o palm de lung, pentru api. La Plaviciovi a un om, în mun ii lor, t ind un gorun mare, geam n si f cînd toble de c zi, despicîndu-l tot, în mijlocul ge menii un cosor de vine de fer au aflat. De acestea nu numai aicea în mun i, ce si în Valahia, Moldova si în Ardeal s afl . Eu am într bat mosi vechi, b trîni: Cînd s-au lucrat culmile mun ilor, în p duri?" Me-au zis c : Cînd au fost poedia pe-aicea", adic mînc turile, ce s b tea si s fug rea . Romînii fugi i mun ii au lucrat si s-au ap rat, gloatele s-au sc pat; c dup moartea lui Velen tot în mun i au dus. n ara Rumîneasc mari p duri ping sate stau net iate, de-a sc pa de turci au de t tari. De acestea vechii istoriografi n-au stiut si romînii nostri [ 6 sute de ani din carte s-au sters] jos în ar cu ceva vite s ar ta, cei cu boi, boiari-volachi, si al ii asa, trec torilor, petrec torilor ajuta. ntr ei avea stabuni si boiari alesi; si din Dachia zis r : Boiaria-Volachia. Ce scriu unii c romînii pri la a 9-a sut de ani sau pri la a 13-a sut de ani de preste Dun re în Dachia au venit si vrunii din cei dusi s vor fi întors si înd r t c si romînii de neamuri mari si în lep i din natur au fost si sînt si vor mai fi, cînd or putut fi pre vremea domnii lui Tuhutum, a lui Glad, înp ratu Ion, Fluril si Asan]. np ratul Constantin cel Mare s crestin . ncepu beserici a r dica si legea pre pl cerea episcopilor publi iruia si pre p gîni la credin îi aducea, ca un bun apostol. Un preot l p dat din biserica Alexandrii, Arie, f cînd încîlciri legii în credin , c Hristos nu e e o fiin cu tat l, ce-i creatur , f ptur , cu carele si niste episcopi inea, mai vîrtos Evsevie îi favoria, carii gîndea ca si pre Constantin în partea lor za-l trage. ns el, an. 325, Constantin porunci la Nichea, în ara Vitinii, consilium (: sobor) a fi, cu îndemnul s u a se scrie ca cel dintîiu ecumen sobor (: a toat lumea), la carele Simvolul Nicheii alc tuir . La acest conzilium Hosio, un episcop din Spania, cum i-au dat consiliu, asa au prezidiruit, fiind el c petenie. Acu si un ciclu (: articlu) despre s rb toarea Pastilor: de aci înnainte o înt rir ca s nu cad cu a jidovilor deodat . La acest sobor si elibatul preo esc, adec cur nia fecioriei, în tapis ajuns si Siri iu episcopul însur ciunea preo ilor o lep d , îns înpotrivindu-s p. Pafnutie, nu s putu face. Pe-atunci, avînd înp ratu Constantin în Persia arm sii, mut scamnul monarhii cu reziden ia de la Roma la Vizantia, f cînd Constantinopolul mare cetate, sfin indu-o, Nova Roma o numi, unde domni romani, cu multe familii, neamuri adus si mari comer ii, negustorii deschis . Acolo mutîndu-se, prin maic -sa, înp r teasa Elena, sfînta cruce a domului Hristos o / afl si o în l ar , adunîndu-s noroade crstinesti la Ierusali, la închin ciune. Iar apusul cu noroade varvare îl l s , rînduind în doa scamne mari a s înp r i. Monarhia ce o st pînea el erea în 4 gubernimente: întîi, Orientul; a 2-lea, Illiricu; a 3-a, Itaia cu Africa; a 4-a, Galia cu Fran ia. Şi fiestec riia din p r i cîte un prefect pretor diete. Dup moartea arului rîm nesc Valens Novintus al Da ii, goti vandali ce întras în Moldova si în ara Romîneasc , ei si în Mosia din Jos, preste Dun re tr cur . Acolo, la Nicopolis, e marele Constantin fur b tu i si înd r t preste Dun re arunca i, tare legîndu-i, înp r iei / [92] romanilor subpusi credinciosi a fi, cu ara ce-o cuprinse se ei a s închina si tributu anului a-l da; asa s înt ri. Preste acestea al ii viind, s înputerniceau. Constantin fiind gata cu cetatea sa, Constantinopol, în 11 mai an. 330, o sfin i, numind-o Roma Nov ; precum si ierusalimu cu bese rica f cu. El îsi numis pre fiii s i Grispu si Constantin esari. nc si celui mai tîn r, Li iniu, macar c acea cinste îi de te, îi c uta moarte, urî crestinii, s f cus si tiran. Li iniu esaru mare oaste avea, 3 batalii cu tat -s u avu, ci tot el pierdu. Ceo deoi esari mai mari, Crispu si Constantin, ei pre to i biruia si într-o b tae Li iniu cu un esar al s u fur omorî i. Fausta, înp r teasa marelui Constantin, aruncas un ochiu r u asupra fiastru-s u esaru Crispus, ci acela voia nu-i plini. Ia îl pîrî la Constantin c el au vrut a o îns rcina cu ocar . Usor credinciosul tat l, neispitind clevetirea mincinoasei mueri, negîndind la biruin ele si corajiile fiuluis u, trimis de-l omorîr . ns dup ace ia, cugetul lui viclesugul Faustii întru adev r s descoperi minciuna ei. Pre care închizîndu-p într-o bae cald , asa de fierbinte de v paie, înnecat au murit. Marele Constantin, mergînd asupra persilor, unde la Nicodimia, în Vithinia, s boln vi si prin episcopul Evsevie de acolo, pre patul mor ii, fu botezat si muri. C ruia, an. 337, trei prin i ai lui sucsedir , adec ; Constantinu, Constantiu si Constans; îns al doilea s mai inea. El, an. 359 Constantie, f cu al 2-lea conzilium-sobor în Mediolan, în Italia, c tr 1-ul a fi. Acest înp rat ar t mînie asupra marelui Athanasie, arhiepiscopul Alexandriei, c ci nu inea cu arianii. El îsi luo pre v ru-s u Constatin Galu esar, ci omorîndu-l, pus pre frate-s u Flaviu Claudiu Iulianu, carele b tînd pre ne m i si murind Constantie, an. 361, urm . Flavie Claudie Iulianu filosof iuris-prudent, îns pagan /<28v> apostat, c din crestin tate f rdele ge s f cu, capiste dumnezeilor paganesti r dic , iar bese ricile crestinesti si scoalele le încue. Pre crestini din domnii si slujbe îi lep d . i sumu a; pe postu p re similor pîinea, bucatele din tîrg cu sînge le spurca, cît crestinii cu grîu fert tr ia. El în Persia au pierit si-i urmar : 363, Flaviu Iovinianu, an. 375 fu Gra ianu, iar a379, Valens a fost; s inea. np ratul Flaviu Theodosie cel Mare, carele cu gotii si vandalii avu lucru. El fîcu a 2-lea consilium, soboru ecumenicu, de toat lumea, constantinopolitanu, în arigrad, an. 380, înt rind Simvolu.Şi fiindc un Machedonie dumnezeire sfîntului duh o micsora, fu lep dat, iar Credeu tot fu înt rit. L cuitorii din Thesalonic pentru un arestant mare larm , revolt r dicar , cu care pre înp ratul Theodosie cu mînie aprinzîndu-l, pre ei solda ilor lui a-i pr da îi de te. Carii 700 de l cucitori masacrir , an. 389, an. 389. Dup ace ia, mergînd Theodosie în Italia, la Milano si vrînd a întra în biseric , pre dînsul episcopul Amvrosie, ca pre un pîng rit de-a întra îl opri. Şi viindu-si în sine, îndat ornatul (: vestmîntul înp r tesc) dezbr cîndu-l, s c i, plîns în vederea tuturora, de fapta aceia r u p rîndu-i. Apo iar în sîntul bise ricii crestinesti într . Pentru ace ia, el tuturor cuvernerilor rescript de te cu porunc c macar de li s-ar da cît de mare porunc într-asa fal ceva a face, ei cu [93] acea eczecu ie 30 de zile s nu pripeasc . El murind, îl urmar doi prin i, unul în Orient, altul în Oc ident. Arcadie 1-ul prin i, înp rat în Orient, iar al 2-lea prin , Honorie, în Oxident înp rat, prin care desp r ire înp r ia romanilor s spars . C întrînd în Italia 400 de mii de goti, cu craiul lor Radagaiu, macar c înp ratul Romei, Honorie, îndat îi b tu, îns viind craiul Alaric al vestgo ilor din ara Greceasc în Italia, Honorie lui niste ri în Galia si în Spania îi de te. Carele în urm pre Honorie b tu, Roma si înp r ia i-o luo, Honorie retirui. Şi s ve de c acea înp r ie a Romii, fiind desp r it , de la an. 395 p n la an. 486, adec numai 81 de ani s inu, c zu si pieri.Iar în Orient, la r s rit,înp r ia, ca greceasc , înc bine sta si s ap ra. np ratul Arcadie pre hunii ce intras înSardinia, în M"sia îi b tu. Acesta, p rtinind arianilor, pre patriarhul arigradului Ioan Zlataoust , îl urî. np ratul muri, s opris visigoti în M"sia si ostrogoti în Panonia, iar ghepidii / <29> în Da ia s asezar . Aicea în Da ia Ripenzi, Rîparea, ce-i acest Banat, atunci prin sîrguin a episcopului Nichita în credin a crestineasc s înt ri. El s fie 1-ul apostol al Da ii. Şi pre atuncea Da ia de la episcopul din Thomis sau Temos, Theotim, s fie luat Da ia Liturghia greceasc . Şi tare au inut credin a, cît dup înstiin area lui Sozomen si hunii, într carii îar atuncea acea înv tur s r sfir si s întins , pre episcopul Theotim Deum romanorum, dumnezeul rom nilor îl numea. Hunii, na ie din T tari, ei înc pe vremea înp r ii lui Valen ian, an. 396, în Evropa s-au ivit, revolu ie nov f cur , c ci cum au întrat în Da ia,ei pre toate na ioanele zise le subpus r si le siluir cu ei a s r dica si multe re le în p r i dep rtate f cur .. Ei cu un voevod în Panonia, apoi cu Atila mare voevod, ce i-au dus ca un duc în ara Nem easc , în Fran ia, în Italia s. a. Ce pr zi, ce peire de om, ce spaime si pustiiri au r sfirat s-au l it ! ns si acel duc s lbatic, Atila, la anu 454 au murit. Iar feciorii lui nelovindu-s înre sine, visigotii, ostrogotii si ghepidii jugul hunilor îl lep dar si rile ce le mai avuse se iar le cuprinser , adic visigotii în Mosia, ostrogo ii în Panonia si ghepidii n Dachia s înt rir . Şi macar c hunii s mai cercar iar a-i supune, ci fur ei b tu i si sprînji i, cît umii din Dachia iar în Schitia, al ii în trachia înd ra t tr cur . Carii pe aicea p n c tr sfîrsitul an. 400 pr dar , apo i s întoars . Vede i vechi înp ra i în ce ani, de ai c rora ameu si bani. 3 ( PETRU MAIOR, ISTORIA PENTRU îNCEPUTUL ROM NILOR N DACHIA) De 15 capete a istorii rumînilor, prin domnu Petru Maior adunate. Acuma v ar t scurt coprinderea capetelor Istorii domnului Petru Maaior de Dicio Sîn- M rtin, protopopul si cr estii univerzit ii c r ilor în/ [94] Pesta revizor, despre despre venirea si purtarea romînilor în Dachia, cu ale se adeverin e, ca s le ce ti i a le sti, adec : [ n continuare, cronicarul reproduce pe f. 29-32, titlurile capitolelor si paragrafelor celor dou importante lucr ri ale lui Petru Maior, Istoria pentru începutul Romînilor în Dachia si Diserta ie pentru literatura cea veche a Romînilor ]. Cu aceast scar a întîiei istorii romînilor în limba rumîneasc prin domnul Petru Maior alc tuit , v îndemn s o c uta i, s v înv a i. C eu caut ca de unde m-am de unde m-am l sat s v zu ce-au mai urmat. Şi ace ia poate fi, cum si v zur m, c vechii scriitori de croniche ne arat c Iuliu esar, biruind ghermanii (:ne m ii), pre Dun re în sus, c tr Raina i-au cotit si Iliricu cu provin iile p n în dreapta apei Dun rii cu romani au umplut. np ratul August, precum sfînta evanghelie adevereaz , st pînind toat lumea, si în aceast Pannonie, ce- au fost închinat cu tribut sau da ie pre ani, au avut-o. P n si însusi moscalii spun c -s din neamul lui August înp ratul, dintr-un nepot , Riuric. Apoi panone nii ghe i, ce erau da i, f cîndu-si crai unul, altul , romanii sosir , ci s oc rîr . Şi ghermanii iar pre Dun re în jos s întins r si s puternicis . Nerva Traian, înp ratul Romanilor, a do-ara viind cu oastea, nu i-au fost asa greu de-a învinge ghermanii si sus de-a învinge ghermanii si sus de-ai aseza, ca cum îi fu p n ce învins pre craiul De ebal al Da ii; si victorosi. Pl cîndu-i provin iile, asez leghione; au trimis vro XV. Colonii, turme [mari] de noroade latine : romani, sabini, albeni, ardeni he/truri,<33> iliri, samniti, dalmati, vestinari,pelineri, si pi rani trimis , ca p minte bune s lucre. Aicea în Banat. Au fost colonia Augusta [ Zermi eghetuza], leghionul VI al Pannonii. Şi c pi la anul 269, înp ratul Aurelianus aceast Da ia Ripenzi preste Dun re în Mosia din Josar fi transferuit-o [si c ] iar si Da ia Rîparea a[r fi] numit-o , [ unde si acuma preste 1000 de state rumîni sînt. C unii si la Dalma ia, Italia, Vene ia au ajuns. ns Da ia toat sub înp ra i r mas ]. Trecut-au atuncea numai leghionul VI sau mai multe si s cre de c toat Da ia Rîparea au trecut, îns care pre unde au putut. Din Clisura Dun rii dincolo, pi la Ipec, sate ; di la Svini a noastr preste Dun re satele Porecica Reca, tot rumîni, le zic in ari, arn u i. Al ii-s încoacea de la Dii, de la apa Timocului încoacea; în tot districtul Crainii, Cracovii, preste Dun re, tot sate rumînesti si spun c -s de-acolo de mosie. ns mare mul ime în Da ia, supt înpp ra ii urm tori, au r mas: înp ratul Anius Florianusm Aurel Ta itum Probus, Carus, Carinu, Dicole ianu, Maximian, Li iniu, apoi, pre la an. 330, cel din urm romîn, esaru Valens Novintus al Da ii au înp r it si au pierit, v etînd romînii pre acest esar r mean a lor. Gothii ce [cerca a ] întra zicea ar rumun. Be ii romîni, familiile în mun i scoas r , în p duri gre le s încuiba, cur turi de bucate f cea, s pa, unii si arau, s m nau si treerau. n culmi cu fîntîni de ap , gloatele lucra, iar ei, oamenii prin sate-si venea, cu cai, cu boi, na ioanelor neauzite lucra si da. np ratul Constantin cel Mare al romanilor, în legînd c gothii în Da ia au întrat si încearc si în M"sia a întra, însusi de la Roma cu oaste au alergat, la Nicopol pre trecu ii preste Dun re Gothi bine i-au b tut, [95] înd r t i-au trecut. Pre carii , spre rug ciunea lor, slobozi cu triut pre an, ca în Da ia s se poat aseza. Acestia ziser : ar Constantin, ar rumun. Dup acesti goti venir al i gothi, apoi al i huni, ghepide, avari, unii pre al ii s burdusa si s înpingea. nv ar rumun a zice, celor cu boi, boiari, apoi de pe boiari, volah, Volahia, Boiaria. Ei zicea: ara Rumun, volah; asa s f cu Boiaria ara Rumîneasc , Volahia, p n ast zi de slove ni asa numit ; si vro 800 de ani de cîte na ioane au fost c lcat si s lb tecit ! Acuma într bînd eu mosi b trîni: Care cînd au lucrat oameni în mun i!" Cînd au fost poedea!" /<33v> 4 (C DEREA IMPERIULUI ROMAN DE APUS. IMPERIUL BIZANTIN) De înp ratul Arcadie a r s ritului cu de înp ratul Honorie al apusului. De c derea înp r ii Romii vechi la alte na ioane. De lupta icoanelor, p n la înp r teasa r s ritului, Irina, 800. Cu desp r irea mare înp r ii a r s ritului cu apusului, înp ratul Theodosie cel Mare la moarte desp r ind-o, o sl bi, dînd pre tinerii s i prin i subt ministri tutori: 1-ul Arcadie, îi de te pre Rufinu, iar lui Honorie îi pus pre Stilico. Cest din urm la Roma asa lucr , st tu, de-si de te fata dup înp ratul Honorie. El tot c uta ocazie cum ar trînti pre înp ratu, s -i ia monarhia, s si-o de e fiiului s u. Zic c el ar fi adus gothii cu craiul lor Radagai si pre vestgothi cu craiul lor Alaric, ca pre Onorie din Roma s -l bat ; carii îl sl bir de tot. Acu v zîndu-s înp ratul Onorie în asa primejdioas stare, f g dui craiului Alaric bani a da, s se înpace, îns tutoru nu-l l s bani a da si f cu de fugi Onorie la Ravena, iar Alaric Roma luo, unde afar de biseric , multe pr zi gre le f cu. Honorie ca înp rat în Ravena sedea, de patima Romii auziia. re sora înp ratului Onorie, Placidia, gothii prinzîndu-o, dup un gheneral al lor, f cîndu-l crai, o de ter , c ruia înp ratul Honorie Galia si Şpania îi de te. ntr-acele urîte ircumstan ii a înp r ii apusului, a Romii,si al i duchi-firsti ai altor na ioane alte provin ii care cum potea de supt Roma s zmulgea si pre sine s înt rea, s inea. Alemanii, adec ne m ii în Ghermania, ara Nem easc , s asezar . [Sasii, sasii în Ardeal, în mun i s-au ascuns; ghermanii f cu Hermanstat. Ghermanii din Hungaria în sus s-au dus, iar si sasii în mun i ascunsi au r mas. Apoi esir preste romîni si ei] Frîncii cu Faramund, întîiul craiu al fran uzilor, luar ri pîng apa Raini. Alanii cu vandalii Galia luar , iar alte na ioane luar Şpania si tot crai mici s pus r . Al ii iar Vritania luînd, crai îsi r dicar . Vandalii cei din Galia la Roma pus r pre Alaric înp rat, îns iar ei l-au lp dat. Asijderea si la Africa era, c unii crai s r dica si viind al ii preste ei, scamnele cu capetile le r sporna. n urm , înp ratul Honorie, ce suspinala Ravena, c p t pute re, c -i de ter pre Constantin, fiul sorori-sa, a Placidei, v duvei lui Araulf, si-l luo ca esar si vrea fi bine [96] îns pagub , c la an. 423 muri. Lui urm Honorie, dup 3 ani la Ravena, carele multe zu, r bd si muri. Şi-i urm Valentinianu III, fiul lui Constan ie, pre carele Teodosie II, înp ratul din arigrad, al r s ritului, esar îl f cu. Ci nu putu îndat a ajunge, c ci alt tiran s r dic , pre carele un gheneral, Ac iu, îl omorî. Care Ac iu înp ratului Valentinianu binecredincioase slujbe f cu. El f cu de s întoars r hunii acas si le luo Panonia, ce o avuse hunii vro 50 de ani, / <34> precum si pre Theodorih, craiul vestgothilor îl fug ri si pre Glodiu, craiul franchilor, din Galia cu mare peire afar îl scoas .Pre burgundioni îi adus a s ruga de pace. Asupra unui Bonifa ie, ce s r dicas în Africa, cu arm s dus , îns acela chiem vandalii din Şpania, cu pre craiul lor Ghenserih ajutoriu, si venir . Bonifa iu s înp c cu Pla idia, îns el pre vandali din Africa nu numai c nu-i mai putu scoate, ci fu de ei b tut si în Roma muri. n Spania si în Galia gothii se b tea, svevii cu romanii, to i r u perea, apoi s înp ca.Ghenserih cu vandalii arm sii f cea, Cartago cetatea o pr d , si altele. Me rs la Si iliam pre care o afl de lotri m rii pustiit . Asupra vandalilor s r dicar cu oaste si Teodosie si Valentinian, pre care sprijinindu-i Ghenserih, pace pre 3 ani pus r , c scotii cu pictii Britania luar . Şi Honoria, sora lui Valentinian, pre care frate-s u, pentru re purtarea ei, o dep rtas , ea înt rît si chiem pre Atila, craiul hunilor, asupra înp r ii apusului. Carele, barbat ca dedat la pr zi, îndat veni. El la apus, iar la r s rit persii, sara enii zanii si isaurii lovir . ns Anatoliu si Aspar doi mari voevozi, heroi romani, v zînd asa puteri, pace pe un an încheiar , ci hunii nu vrur a s întoarce, ci Illiricu, Thra ia, Gre ia, cu multe oras pr dînd, spars r , apoi intrînd în Galia, pre burgundioni îi stîns r . n Cîmpiile Cataloniei, adunîndu-s Etius cu Merveus, craiul franchilor si Theodorih, craiul gothilor, cu mari osti asupra lui Atila, craiul hunilor, asa batalie sîngeroas , mortelnic fu, în car Theodorih cu 300 de mii de oameni pe loc în cîmpul batalii c zur . Şi macar c Atila fu b tut, tot iar si la Italia s întoars , unde Acvilea, Ti iniu si Mailandu sparse. El tr gea la Roma, ci esindu-i nainte sfîntul papa Leu, îl opri. Ae ius, viindu-i oaste ajutoriu de la Martian, înp ratul arigradului, s înt ri si cu putere pre Atila lovindu-l total îl spars si b tut acas s dus . ntr-acei timpi, italienii cei fugi i de frica Atilii, cetatea Vene ia începur , an. 453. Ae ius, pîng slujba si vitejia ce ar tas si mari clevetitori c p t . Cel mai mare, Maxim îi fu, carele înp rat pre E ius îl arat c caut înp r ia a o lua pre înp ratul Valentinian atîta îl aprins , cît el pre ius în palast însusi cu mîna sa îl spintec . Acel Maximus, prin doi ostasi ai s i, pre înp ratul Valentinian îl omorî si el urm , 455. Flaviu Petroniu Maximus, carele înp rat îndat luo pre Evdoxia, v duva r mas / <34v> de Valentinian, lui femee, c riia îi si spus c de dragul ei el pre b rbatu ei l-au omorît. De care si ea pus în gînd a-si proîntoarce si chiem din Africa pre craiul Ghenzerih, carele cu oastea viind, Roma luo, mari pr zi f cu, care pre Alarih întrecu. De care romanii pre acel Maxim tot îl dibui ; si nici 4 luni nu înp r is .Ghenzerih luo pre Eudoxia cu pruncii si o dus în Africa. [97] Flaviu erilu Avitu Galier; el trimis pre vestgothi în Spania asupra suevilor de-i b tu si înpr tie. Apoi, an. 457, Ri imer, got de neam si maghister militar, cuoaste s r dic înp rat, ci sco îndu-l, fu episcop la Pla enia. np r is la 3 ani. An. 461. Flavius Iulius Maioranu, carele de Leo, înp ratul Orientului fu înp rat pus, ci lep datul Ri imer, mitit de vandali, îl omorî la Dertona în oaste,. împ r i vreo 4 ani.Urm , 461, Libiu Severu, cel ce înc sub Ri imer b tus alemanii (: ne m ii) si pre craiul lor Beorgar omorîs ; ci Ri imer îl otr vi. Vro 4 ani fu. i urm Antemius, pre carele înp ratul Leu îl f cu. Acesta luo fata lui Ri imer, îns socru-s u îl omorî. Fu la 5 ani. i urm Flavius Olibrius; dup moartea lui Ri imer, avea închepu, ci la 7 luni muri. Urm Gli erius; un an fu. C trimi înd înp ratu Leu pre Iulius Nepos, îl scoas si fu episcop în Solona, an. 474. Iulian Nepos, mergînd asupra vestgothilor, ai lui îl omorîr , 475. Flavius Romulus Augustus. Pre acesta tat -s u, Orest, înp rat îl f cu, ci prietenii lui Nepos, chiemînd pre Odoager craiul herurilor, în Italia, Odoager Roma luo, pre Augustu la Lucuilan, în Campania, în prinsoare îl scoas . Cu acesta înp r ia Romei, aOc identului (: apusului) s stins si pieri. Care înc din timpii lui Valentinian III, numai cu umbra icoanei în titul înp r ie era si de tot c zu si s înpr stie. Din care în multe provin ii noroadele de nov cr iri în tot apusul r dicar si cu arma hotar punea. Aceasta despicat înp r ie a Romii, cum mai sus zi:i, nici 80 de ani nu s inu. NP R IA ORIENTULUI Arcadiu, fecior marelui Theodosir, fratele lui Honorie, om blînd. Ministrii înselîndu-l, înp r ia o surpa. Rufinu, ce-i era tutor, vru s -si dea fata sa dup înp ratul, ci acela luo pre Eudoxia femee. Acu Rufinu chiem pre Aarih craiul, carele mari pr zi în ara Gre ii f cu. Iar Stilicu, tutorul înp ratului Honorie de la Roma, trimis pre Gaina gheneralu cu oaste ajutoriu ala arigrad si-l omorî pre Rufinu. n locu-i pus ministru pre episcopu Evtro /pius, <38> om scump si plin de mîndrie, ce s temea de-a nu veni Stilicu de la apus la r s rit si a domni. Pre carele el înp ratului si senatului ca pre un vr jmas al înp r iei lor îl ar t , îns Stilicu îi fu maistoru. Gaina pîrî pre Eutropie la înp ratul si de tot îl negri, cît îl l p d ; fugi, ci îl t ie si în locul lui pre Gaina i pus . Şi foarte r u s lucra, vrînd ca gothii lui arigradul a-l lua. ns si pre acesta al ii îl omorîr . Arcadie era bun crestin, îns lingusitoriu femeii sale îl îns l ; le p rtinea si favoriza arianilor, asa cît nu mai putea suferi aci pre sfîntul Ioan Zlatoust a fi, clevetirea Evdoxii.El muri într-al 14-lea an al înp r iei si-; urm fiiul s u Theodosie II, pre carele tat -s u supt Izegherg, craiul Persii, ca tutoru lui îl de te. Şi acela cums cade, credincios îl pov ui si pre tîn rul înp rat printr-un om înv at, anume Antioh, bine l-au îndreptat, iar lucrul înp r iei / [98] ace ia lui Anthemius au încredin at. Care mai vîrtos sfînta Pulheria, sora înp ratului, asa cuminte si în lep e ste rînduia, cît si înp r teasa o numiea si înp ratu, frate-s u, îi asculta sfatul ei. Care esind într-o zi în curte, într al i ru tori v zu si o fat frumoas stînd. Trimis si o chiem si întrebînd-o de unde-i, a cui e si ce caut , fata, în cuvinte dedat , înv at , r spuns : tat l mieu a fost filosoful Leontie de la Athena. Numele mieu e Athenaida si am numai un frate acas , c ruia tat l nostru, naintea ceasului mor ii sale, cu testamentul toat averea si mostenirea i-au d ruit. Iar mie me-au zis: Athenais, tu fi îndestulat cu norocul t u! Şi numai cu acel cuvînt m-au înz strat, alta nu. Şi eu cetind codi u (: previla legii) asi c uta înp ratului a ar ta." Pulheria ascultînd-o si ging sia cuvintelor ei îndulcind-o, de în lepciunea si frumuse ea ei mult s mir . Apoi, ar tînd-o tîn rului înp rat, îl îndr gi si înp r teas o f cu. Iat -i norocul! n ce veselii si bun t i si bucurii ea cu înp ratul petrecea, carele foarte o iubiia. Aci în curtea înp r teasc era un filosof, Hrisafiu, cu carele Athinaida ade seori si ea filosofie vorbia si din c r i îsi petrecea. np ratului adus s un m r de minune frumos, pre carele Arhenaidei sale îi de te si multe zile l-au inut. np ratul într-o zi cercetînd pre bolnavul s u filosof, Hrisafiru, pre întîmplare acolo în chilie v zu zisul m r si t cu. Şi viind acas, pre Athenaida o într b de mai ine m rul. Ia zis c l-au mîncat. El nu cr de nici c -i adev rat, îns / <35v> ea cu sfinte jur minte si pre viia a înp ratului jura, esindu-si din minte c l-au mîncat. Acu, ce urm ? Ca cu m rul lui Adam, din rai afar ! np ratul poruncind pre bietul bolnav filosof în asternutul s u îl t iar ; pre soru-sa Pulheria, nevinovat si pre Athenaida în eczil din curte în izgoan le trimis si el sta în b nuial si îndoial de întîmplarea cu m rul. Carele dup ceva timp putu a sim i c cu soru-sa Pulheria si norocul înp ratului din curtea sa s-au dus. Şi trimi înd , pre soru-sa adus acas , în cinstea ei. Carea viind, îndat toat cîrma îndrept si iar si bune rînduiale de te. Ia, ca o sfînt cum era, pace bese ricii f cu. np ratul cu persii si sara enii gre le arm sii avea, pre carii el de do-ori îi b tu, apoi, sl bind, f cu cu ei pre o sut de ani pace, din pricina c vandalii la apus rea le lucra; asupra c rora doo flote bune trimis , care neizbîndindu-i, ci rusinate înd r t venir . El pre craiul Atil al huilor cu 6000 de m suri de aur si cu tribut pre an leg tuit, din Grecia c tr apus îl întoars . El era om blînd, t dut, crestin si înv at. El la codecsu theodosianu-iustinianu (: pravila) si însusi multe canoane, legi asupra sui înprotiva eriticilor f cu. Şi la an. 431, el, Theodosie, adun al 3-lea consiliu ecumen, în Efes, pre Nestor îl condemnirui, apoi f r de prunci muri. Flaviu Valer Martianu, romîn, de neam prost, îns înv at iscusit, signalizit, el înp r ia de la Theodosie o c p t si pre soru-sa Pulheria în f mee i-o de te a-i fi. Care nu într-alt chip dup dînsul a s m rita s f g dui, ce numai a fi cu el cununat , iar într-altele, ea dup f g duin a ei cea lui Dumnezeu dat , p n la moarte în sfin eniia curatei feciorii sfînt s r mîie. ns si el Martian, era om tenm toriu de Dumnezeu, bun crestin, oprit, stîmp rat înp rat. El îndat înp c senatul si toat armea. F cut-a pace cu persii; sfînt o inu. Iar tributul hunilor opri de a-l da; asupra c rora trimis el înp ratului dela Froma, lui [99] Valentinian, oaste ajutori. Pre carele mai vîrtos ajutorin le ce f cea el besericii mai mare îl f cea. El asupra nestorianilor si a eutihianilor inu al 4-lea sobor ecumen, consiliu, în Halchidon, înprotiva lui Evstahie, ce fu iar si despre doo naturi a domnului Hristos. Cu acest sînt sobor si ce le 3 trecute s înt rir . El cu 4 ani dup f me ia sa muri, an. 457. Leo Thraxu, pre carele patrichiu Aspar st tu de anjuns înp rat. Om bun, <36> blînd, îndurat. Pre vandalii b tu i din Sardinia îi scoas . Apoi trimis pre vasiliscu, fratele femeii sale Berinii, cu o mare flot asupra lui Ghenzerih. Şi vasiliscu era norocos, c b tu vandalii pi la Carthago, îns Ghenserith cu mit si cinst îl îns l , de tras flota înd r t. Aspar, ce f cuse pre Leo înp rat, acu c uta prilej cum ar pune pre fiiu-s u, Ardaburiu, înp rat. Leu sim ind, nu numai c pre ei doi, ce si pre cel mai tîn r fiu, Patri ioiu, în palast îi omorî. Apoi îl lovi pre el Theodorih, craiul ostgothilor, si pre uscat si pre ap . Abea cu aurari mari paea îsi cump r . Şi asa, într-al17-lea an al înp r iei sale, muri. Şi, anu 474, îi urm Leu II Ariadnu, feciorul lui Zeno si a înp r testii prin ezi Ariadnii, nepot înp ratului dinainte-i, carele îl f cu mostean. Ci asa, tîn r, de 17 ani, muri, la ze ce luni ale înp r iei sale. Zeno Isauricu, din p mînte ni prosti, urît, desfrînat, be iu. Şi puindu-se vasilicu înp rat, el fu lep dat; vasilicu lep dat, omorît, Zeno iar pus fiind. ns într-o zi, înb tîndu-s preste fire, tare, femeia lui nu-l mai putu r bda, ci de viu în sicriu de mort l-au încuiat si în p mînt l-au îngropat, an. 491. Anastasie Discolor Epicor, carele luo pre v duva lui Zeno. El era eutihian. Apoi , neputîndu-si provin iile Orientului defendirui, apoi si bulgari, sloveni, cu alte na ioane în înp r ia lui îsi f cur crai osebi i. Acest Anastasie c ut pre Glodoveu, craiul frînchilor, a-l încoraji asupra gothilor, ca s poat înp r ia apusului iar a o r dica. C ruia îi f g dui la ace ia conzul si August a-l pune. Şi muri. Lui urm Flaviu Ani iu Iustinian, din Thra ia n scut. El din p curar fu soldat, apoi din gheneral cu darea ajuns înp rat. El si înp r ia si biserica o r dic , eresurile sparse, legi bune f cu, bese rica crestineasc cu pre slujitorii ei îi ap ra . Niste nepo i de-a lui Anastasie asupra palastului s r dicas , pre carii gheneral marsalul lui, Belizariu, cu mic oaste asa mul ime îi b tu si acxelor 3 nepo i capetele t e. Acest Belizariu luo Africa cu Cathargo si o supus ; pre vandalii de-aici îi stins , pre craiul lor, Ghilimer, în triumf îl luo. Asa si Roma luo si pre craiul ostgothilor prins în triumf îl dus la arigrad. El s dus asupra lui Cabades, celui ce învita hunii si pre al ii, ci scurt cu ei. Pre sara ini din Siria, îi fug ri /<36. v. >. Pre huni Din Thra ia si Grecia cu arme si bani îi scoas , de nu s mai auzi de ei. Gabad al Persii ceru pace si c p t . n Italia ostgothii iar s ar tar , cu Totila lor, luar Roma. Belizar sosi, gre le b t i cu 2 crai. Dup ce omorî pre Totila apoi si pre Teiia, Italia, st pîna lumii, s f cu provin ie înp r ii Orientului. Iustinian, ping toate acestea, aduna si f cea legi, drept i si rînduiale bune, din care adunate Codex Iustinianu, Pandecte, Novele esir, pravila. El ale s loc, sfin i, zidi marea, vestita si minunata beseric în arigrad, Aghi Sofia (: Sfînta Sofia). C tr sfîrsitul vie ii, lauda m rirei lui o întunec , luund secta eutihienilor, tr gîndu-l femeia sa la acelea; si pre crestini, pre preo i, înc si pre papa Agapitus de tot îl urî El pre usor crezu pizmasilor si zavistnicilor, ca si femeii sale, carii pre vre dnicul Belizarie la înp ratul r u de tot îl negrir si-l ucis r . Pre carela nu numai c -l dezbr c si-l scoas din toat cinstea si standu, îl închis , toat avu ia si bunurile îi luar . Unii înc spun c în temni ochii lui i-ar fi scos si, spre batjocur a vie ui, afar l-au scos, ca pîinea s si-o cerseas , zicînd : Da i lui Belizar un b nu i!" Acest înp rat Iustinian 39 de ani înp r ind, au murit. Şi-i uerm Iustinus II curopalatul, fecior a veghilantii, surorii lui Iustinian, cu Dulcisimu. B tu persu Cosres, lagheru îi luo. n Italia l udatu gheneral Narsu, din pîra înp r tesii Sofii perdu guberniumu; si corajia perdu. Şi craiu Alboin cu longobarzii în Lombardia s înt ri, iar înp ra ilor grecesti aceste cet i r mas : Roma , Ravena, Spoleto, Napoli, si Benventu, cu Calabria si Apulea. Iar Longhinu, ce-l trimis înp ratul Iustinîn locu scosului Narses, nu vru în Roma, a sedea, ci în Ravena, nu gubernator, ci exarh (: Ştalthalter) s începu a s numi. Şi to i dup el exarhi Ravenii, p n la anu 8oo, fur , c atunci si grecii c atunci si longobardii s perdur . Tiberie Constantin prin mijlocirile înp r tesii Sofii, care vrea s fie a lui îns el nu o vru.Ea s r dic asupr -i, o b tu, o prins si o închis . Om bun, milostiv, vro 8 ani înp r i. Şi-i urm ginerele s u Tiveriu II Mauri iu. De la acesta persii luar Palestina cu Ierusalimu, iar avarii Da ia îi luar . Guvernerii Da ii cu mult popor c tr Constantinopol retiruir . Feciorul craiului din Persia /<37.> Cosreu, fugînd de tat -s u, la Maurichie sc p , craiu îl f cu si în Persia îl trimis . Avarii cu craiul lor, Hagan, în Istria întrînd, 12000 de oameni robir . Hagan ceru cu bani a-i r scump ra, asa cît mai în urm de cap cîte un crei ari l sase, ci Maurichie nici atîta nu vru a-i da, apoi si leafa ostasilor o oprea. Hagan, turbat, pre to i robii îi t e. De care oastea greceasc sup rat , cu gheneralu Foca, s scul , pre el cu toat familia prinzînd, 6 feciori n intea t tîni lor Foca îi t e. Mavrichie la fiecare fecior zicea: Drept esti, doamne, si dre pte-s judec ile tale! " Apoi pre el l-au t iat, iar feme ia cu 3 fe te la m n stire le-au dat; îns , iar si le-au t iat. Foca înp rat. ns Cosreu, craiul Persii, ca s r scumpere moartea lui Mavrichie, cu arm asupra lui Foca veni. nc si din Africa gheneralu Heracliu cu armee sosi, pre Foca viu îl prins r . ntîi mîinile, picioarele, apoi capul l-au luat. np ratul Heraclie cu craiul Persii în mari arm sii întrar , fiindc persii Ierusalimu luas si din biseric sfînta cruce a domnului Hristos în Persia o duse se. Persii îi zis r s -si lapede legea si s se închine soarelui. n urm cu batalia mare el victorisi, rile luo, sfînta cruce i-o adus r si iar în Ierusalim o dus r . Acum persii învitar pre avari si pre slavi asupra lui Heraclie oaste a r dica. ntr-aceasta, sara enii pr dar Siria, iar avarii arigradu luar . Heraclie f cînd pace, cu sara enii si cu hunii alian ie f cu, pre persi b tu. ns Cosreu, craiul Persii, înt rît avarii, hunii, slavii si pre Sarbar, ca s ia Constantinopol, ci Heraclie pre Sarbar îl b tu si pre al ii îi sprijini.[101] Pe vremea lui Heraclie, vr jmasul Mahomed începu din fuga sa, ce-i zic heghira, a alc tui le ge si credin a lor, de la an. 622 a-i num ra si încoacea a s scriia. Acest Mahomed s-au n scut pe la anii 596; au p storit camilile avarilor, din neamul lui Izmail tr gîndu-s . Om cu mintea istea , luo de la arieni, nestorieni, iacobiti si de la jidovi popi, legea alc tui. Heraclie în eresu monotelit muri. Iar saracinii împuternicindu-s pre persi b tur , Ierusalimu luar si altele. Acuma longobardii ajungînd, în Panonia trecur si pre ostrogothi înpr stiar . /<37v> ns curînd alt roiu din Azia de alte noroade s ar tar , carii în Panonia ca si în Da ia cîmpu lui Mars schimbar . Acestea find din provin ii de un neam cu hunii, de unde s-au chiemat g ugoni, apoi înfricosind, sp imîntînd Europa, avaii i-au numit. Ei, an. 553, la gura Istrului (: Dun rea) au venit si tare la Panonia au tras. Alboin, duciu (: voevodu) longobardilor, neavînd pace cu ghepidii, bine îi p ru si înpreunînd pre cei veni i cu puterea sa, pre ghepidi aspru, de toate p r ile i-au lovit, i-au b tut si Da ia, dup leg tuial , avarilor s subpus .Toate acestea asa în scurt s-au f cut, cît în arigrad înp ratul romailor, Iustinian I, înstiin îndu-s , nemai auzind de nume de avari, s mir . ns si mai mare le fu minunea, an. 557, cînd trimis r avarii soli (:deputirsi) la Iustinian înp ratul, rugîndu-s ca cu un tribut, cum cerea el, s -i ias supt el, cerînd ca el, cu armele si cu voinicia lui la toate ostirile, ori înc tro le va porunci, s -i slujasc . Theofan poveste ste de acei soli, ce mirare în arigrad fu, v zîndu-i cînd au ajuns. Cu carii contract au leg tuit ca ei tot înprejuru M rii Ne gre, ce r m se se de huni, s ia, îns p gubi a nu face; precum în urm înp r ii f cur , c fiind an. 561, ca s - ia asupra franchilor, Iustin II nu-i luo, ei s veninar , c p tînd ocazie a-si r spl ti. C chirmîndu-s si mergînd longobardii din Narses la Italia, ei, cu r m si de-a lui Atila înpreuna i, supuind Da ia, si Panonia luar , în care s înt rir cu san , ce le zic ringhiagani, a s inea minte, ca un lucru mare. Dintre care san e unul si în Banat s ve de a fi fost si i-ar fi zishaghiashomrom, di pe Uipalanca, care i de romani f cut , si Şan u Avarilor l-au chiemat. Şi asa acei avari preste 200 de ani, precum acestea, asa si alte ri ei si cu alt fel de na ioane aziate le-au supus. Şi partea cea mare slavi au fost, carii în M"sia asezîndu-s , [prin putiitele cet i a chesariului Valens Novintus si a doamnei Irinii] /<38> ... osti si apusu si r s ritul umbla a le ap ra. np ratul Constantin III în Constantinopol, c ci nu lua eresul monotelitilor ca Ieraclie si Constantin II, dup sfatul patriarhului Pirhus a arigradului, ce era monotelit, fu prin maste-sa otr vit. Constantin IV; apoi an. 685, Iustinian II Rinot-metu, Nast iat, c ruia gheneralu Leontie i-l t ias , imperiu luas . An. 694 Gheneralul Obsimar înp rat, el nasu lui Leontie t e. Iustinian IV [ ! ] din temni a Hergonii sc p , cu nasu t iat; viind, an. 703, la Trebelau, craiul bulgarilor, ajutoriu ceru, carele cu oastea si fata s-a lui femee o de te. Mergînd luo arigradu, pre Leontie si pre Obsimar îi t e. Filipicu Bardan, c ruia Artemie ochii îi scoas , an. 711. Artemie s numi Anastasie II. Apoi fu Theodosie II; pre Anastasie îl scoas , în m n stire îl de te, 713. Şi Theodosie însusi în m n stire. [102] Leu Conon: lupta icoanelor începu, asupra c rora 100 de ani arm sii au fost. Constantin Copronim. Acesta si apa de-a boteza, ce sta în beseric o spurc . An. 757, el porunci în arigrad consilium a s aduna, ca icoanele a lep da. La care conzil nici din apuse ni, nici de greci episcopi n-au venit. 775 fu Leu IV, [tiran icoanelor] , apoi Irina, gemeia lui Leu, pre care o persvadirui Tarasie al arigradului; ea adun conzilu (: soboru) si icoanele ce le scoas iar în biseric le pus . n Roma ve che, papa Leu III c uta ocazion ca despicata le ge înc de la 505 si coroana a o înpreuna. Luo pre craiul Galii, Carol, si înp ratul Romii Vechi îl f cu, vrînd s ia pre înp r teasa Irina a arigradului, cu care legea si înp r ia a înpreuna. Şi ea nu se ferea, îns clerul pre ea în m n stire o de te. 5. (ULTIMELE MIGRA II. RADU NEGRU) Despre a doa înp r ie a Romii si cu înp ra i ne m i la Ierusalim. De avari, moravi, huni, unguri, sfîntul crai Ştefan. De crucia i. De înp r ia Estraihului. De Radu Negru vod . Serbii cu craiul Milutin prad Valahia. Ne m ii crai Ungarii, an 1311. Nichifor Logoteta fu, pre carele sara enii cu bulgarii îl prins r si-l t iar .Din curcub ta capului lui p har de b ut f cur . Marele Carl murind, urm la Roma Lduvig, carele înp r ia la 3 prin i ai s i o înp r i. Avarii, lega i cu persii, asupra arigradului înc pe vremea înp ratului Heraclie sculîndu-s p n în Boiaria, care atuncea Carl cel Mare, înp ratul Romii Vechi, o st pînea, s vîrîr . Pre carii zisu înp rat, an. 790, îi sprijini si-i sparse. Iar fiiu-s u, Pipinu, îi înpr stie, de la ei toate locurile cu san e le luo, celor mai remasi p mînt în Panonia le ar t , adec de la muntele Comaghen p n la rîul Raab (: Arabo) de-a s l slui. / <38v> Iar unii r mas r preste Tisa, înc tro Pipin îi gonis , într Mures si Dun re, p n la Olt, care-au fost Banatul de-acuma cu ara Munteneasc . Şi asa precum aceast ar , asa Panonia, prin acel viteazu heroi, Pipin al franchilor, s-au luat. Şi ca s înfrîne ze pre avari f cu cetatea Titului, c tr gura Tisii si Francavila o numi, dar si ara Francarion o numi. Dup moartea marelui Carl, venir dobînzile lui di pe aicea la blîndul Ludvig si de la el, pi la a. 843, la Ludvig Neam ul si în urm la un nood slovenesc( : moravi) în mîn . np rat Mihai în arigrad. La m n stire s dus . Leo V lap d icoanele, ci-l omorîr . Nihail II, apoiun Thoma luo arigradu. Mihail fugi, muri. Heofil; si muri. Mihail III. R masii romînii Da ii în tic loas st ri c zur . Fotiu, patriarhul arigradului, cu papa Romii, Leu IV si papa Nicolae si înp ra ii credin a despicar .[103] Chiril si Metodie, espiscopi Moravii, buchile (: leterile) slovenesti din grecesti le prof cur , credin a, legea înt rir , c r i a scria începur . Şi la Roma au c l torit. Mihail IV luo pe Vasilie înp rat. Vasilie îl omorî, 866. Şi asilie muri. Leu VI. An. 889, cu bulgarii, b tae. El soctea c -i cu ungurii prietin: ei îl b tur . Da ia, M"sia, Panonia, pi la a. 884, s numeau Moravia Magna (: Mare) sau Regnum Marahanorum (: înp r ie). Iar cei ce s numea carolinghi-francalioni s schimb în titul : Ducatu Haromienzi, osebit hersogtum, precum Palanca la avari. [Voevozii slavilor, cniazi, pani, jupani de la moravi începur la nume cu ve c: Petr-ve c, al ii Pavlo-vic, al ii Gheorghie-vici a scri, cuce cum vic , apoi vici s f cu si nu s stie ce-i]. Pre acestea vremi venir ungurii, vi e de huni, într-ace ste ri la an. 892 sau 896, care unguri 7 voevozi au avut, într care uul mai mare au fost, Almus, c ruia jurar cu fiilor lor mostenirea. Ei din Azia ven i, ce au lucrat în ara Nem easc , ce pr zi, ce dobînzi si jafuri au f cut!Unii zic c ei întîi în Da iia au c lcat-o, al ii zic c în Ethel, al ii c la rosi ar fi întrat, de-acolo la sarmati în Lododmeria si Hali ia si pintr slavi, bulgari, greci, ca pi la un na ion mic, s-ar fi vîrît si cum s fi petrecut. n notar al craiului unguresc Bela scrie o fapt di pe atuncea, c un nepot / <39> al voevodului Sunad ar fi trimis pe Sfîntul Glad, care ara de la Mur si p n la cetatea Horod [ inea], de-a întîmpina pre Arpad cu arma, subt porunca lui Zvadru, Cadresa si Boita. ns noroadele lui Arpad, cum au trecut Tisa, neoprit p n la Beghei au venit si toate neamurile pre Timis au supus si pruncii oamenilor în z log îi lua. n n sipu Homoc c tr Panciova, Palanca, în lagher sta. Pe Timis cu Glad s b tur , îl spars r ; abea s-or împ cat. De-acolo la Rusava Arpad o lun au sezut.; lui prunci z jog îi aduceau. Pe acei timpi aicea în Banat au fost capitanete, cund numite, apoi alte faluri [sic! = fealuri ?] de domnii, ca unul dintr cei 7 voevozi unguresti, al ii supusi. Ungurii ara Nem easc si Italia r u pr dar , pre înp ratul Romii, Ludvig, îl b tur , cît tribut le-au pl tit. An. 912, Ludvig au murit. Leu muri. Urm Constantin IV. An. 912, în Roma Conrad urm . Unbgurii în Sacsonia p n la Raina pr dar . Constantin luo pe Roman, ci pre Roman feciorii îl scoas , Constantin îl îbchis el însusi. Ne m ii pre uguri cu preslove ni îi b tur . Roman II luo de la sara eni Candia si pre turci el îi b tu. Nichifor I, apoi, an. 969, Ioan I. Acesta b tu moscalii, bugarii si turcii. Vasilie II cu Constantin VII înpreun . Vasilie b tu bugarii. Celor prinsi ochii le-au scos. Muri 1015, Constantin însusi înp rat fu. Ungurii credin a crestineasc luar . Roman II, omorît. A. 1041, Mihail IV, la m n stire dus. / [104] Mihail V; îi scoas r ochii, Constantin IX b tu moscalii, pre schiti, apoi muri. Şi Theodora, femea lui, cu fiul lor, Mihail VI; ci muri si el siea. Isac fu, muri. Constantin X fu, muri. La unguri, dup Arpad urm Geiza. Acesta ara Ungureasc o înp r i în comitate (: varmedii), iar dreg torii comites îi numi, ca to i la întîmpl ri s poat s ri. Zic c 66 de varmeghii ar fi fost. n Banat s fie fost: Ceanadu, Chevee, Horom, C rasovu. Avutu-le-a Geiza, nu s stie. Vi carii cum puteau, porunca cîlca, tir nii f cea. Murind Geizam urm Sfîntul Ştefan, ce fu I craiu acestui na ion. N scut 969, craiu 1001 si 1038 au murit. El au fost siluit asupra unui Actom, domn la Ceanad, în Banat, arm a r dica. Bunul crai rug pre Sfîntul Gheorghe, îl b tu, în Ceanad episcopie f cu. Pre Gherhard / <39v> Sagredo, ieromonah benedictin, de viu e vene ian, atunci de la Ierusalim venit, la Buda în m n stirea Beel fiind, episcop îl f cu,în Banat îi de te Ceanadu. Ungurii înc erau pagani, macar c unii pi la a.400, dup greci cu romaniii s crestinas . Episcopu Gherard, auzind c ungurii cu revolu ie pre craiul Petru I, ce fu dup Sfîntul Ştefan, îl destronir , s vorbir si pre preo i a-i omorî si iar si pagani a fi si pomenirea craiului Petru s piar , ci fuga îl mîntui. Gherhard înc cu 3 episcopi si preo i, mergînd c tre Pesta acei jura i îi ajuns r , la o rîp caru i-au r sturnat, mai mort l-au tras, c cu pietri în el dede se, Şi înc inima în el b tîndu-s , fruntea de pietri belit , ei cu suli e pieptu-i p truns r . Acesta au fost întîiul episcop la Timi:oara, an. 1942 si asa s svîrsi. Lui Petru urm Andrei I, carele cu lege crestineasc porunc de te cum c carele nu s-o întoarce a inea relighionul catolicesc, tot binele si viia a s piarz . Bese rica si pre slugile lui Dumnezeu s cinsteasc . Aceasta si în Banat s înt ri. ns , an. 1070, alte na ioane, pe inazi ii si s lbatecii cumani, pe aicea tort ars r , t iar , ping Timisi în san , gropi z cea. Ci craiul Ladislau I îi b tu, ce aveau le luo si preste Tisa, în ara iazighilor, îi goni.Roman IV. Turcii prinzîndu-l, îl slobozir . Viind în r t pre Mihail VII înp rat pus aflînd, ochii îi scoas . Nichifor, ducîndu-s Mihai în m n stire. A. 1081, Nichifor s preo i. Alexie I fu. An. 1096, craiu unguresc Coloman, viind oastea de crucia i a tre ce s ia Ierusalimu de la pagani, el la Timis cu arm vru s o bat , ci neputînd a-i opri, aceia trecur . [Oa iar ca întîi de crestini ar ta] Papa Romii, cum la 1095, asa si 1096, 3 osti de crucia i asupra sara enilo la Ierusalim s i bat si s -i sparg trimis , care osti, una ]n ara Ungureasc , alta c tr arigrad si în Anathlia s pr p dir .Gotfrid, fran oz de la Builon, cu oaste mare laIerusalim pre sara eni îmvins si Ierusalimu de la ei îl luo. O oaste de crucea i zic c Alexie, înp ratu arigradului, turcilor ar fi izdat-o si au t iat-o. An. 1118, Alexie muri. Ioan II fu, muri. / [105] Stefan II, crai unguresc, pre to i craii sp imînt , de la grani ale sasc , în Bulgaria, în Servia, cu arma au întrat si le-au cuprins. S vîrî si în înp r ia grecilor si soli la arigrad trimis ca pre înp ratul Emanuil Comnenu s -l supere, cu vorbe gre le s -l înt rîte si s -l încinte. Care monarh, foarte sup rat, în scurt cu o mare oaste greceasc tot Banatul acoperi, ce pr zi, arderi si pustiiri f cînd, ping Caras s asezar . Stefan trime s ostile unguresti, ce cercar , ci din loc nu le miscar . Apoi b t lia asa de groaznic au fost, cît apa Carasovii sînge rosu au curs. Ungurii cei mari arma i, ca vitele mor i z cînd, acel rîu preste mor i ca preste pod tr ceau. Pre unguri ca pre vite i-au jungheat si pre mor i ca preste pod îl tr ceau. Pre unguri ca pre vite i-au junghea si de greci nu sc pau . Dup ace ia, pace au pus. îns dup acea mare peire a ungurilor, ei p n la anu 1200 în stare nu si-au venit. De la acei crucia i si romînii c mesi cu cruci si-au f cut, si înc s in. Craiul Conrad fiind de la Ierusalim la Damasc b tut, cu ceva în Fran ia au sc pat. Fridrih, înp ratul Romei, f cînd Austria her ogtum, pre le si birui. Mailandu tot îl sparse. np ratu Emanuil muri. Alexie II fu omorît. An. 1185, Andronic fu ucis. Isac II lui frate-s u ochii îi scoas . Alexie III. Viind fran ozii cu vene ienii, îl b tur , Constantinopolu- arigradu luar , ci iar retiruir . Grecii pre Alexieîl lep dar . Alexie IV ; ci-l ucis r . Alexie V Duca fu. Fran uzii cu vene ianii arigradu luar si s asezar . Andrei II, crai unguresc. El r dic grafii Temisorii în mari domnii, cît la anul 1212 o porunc cr iasc zice c acestui Banat ca voevodului Ardealului si ca comitatului secuilor o cinste s se de e si oameni vre dnici grafi a fi. Andrei craiul în Banat graf avea pre martin, c ruia si Nandor Alba (:Belgradu) îl de te. Acest crai Andrei f cu doo Banate : acsta, într Tisa si Cerna, iar altul, de la Cerna p n la Olt; 1-ul, a Timisorii, a 2-lea al Severinului Banate.Pe acele vremi baele romanilor de-aice pustiite, îngropate, nestiute au z cut. n ara Rumîneasc - Munteneasc un st bun, Domni iu Cruza, apoi un Barb Caro i în Banatul Craiovii, iar si chip de domnie a fi începur si într romîni se auzir prin mun i [au domnit] < 40.v.>. Balduin înp rat în arigrad viind, bugarii îl prins r si-l masacrir si în locul lui, frate-s u Hainrih urm , îns muri. Ioan duca lui urm . Fridrih, înp ratul Romei, viind cu oaste, cu sultanu f cu pace si în Ierusalim crai pus . Robert înp rat în arigrad; muri. Balduin II urm . Craiul Bela IV. T tarii viindu-i peste Tisa, doi ani ars r , robir si iar s-au întors. El pus aicea în Banatu nostru banu pre un maghis/ter [106] Laurentie, carelepre bulgarii ce întras dup t tar îi spars . Pre acest maghister de pin ernari (: pi r i) îl f cu graf Carasovii si 2 comitate îi de te. El în tot Banatul Timisului cet ile înt ri, Lipova, Sebesu. np ratul Ioan Duca în Nichea; Theodor Lasc r urm si muri. Ioan Lasc r, prin u lui Theodor, fiind tîn r, supt tuturoru Mihail Paleologu tîn rului ioan ochii îi scoas si el însusi înp rat r mas . Ioan Radu Negru vod , ce domnis 24 de ani; în m n stirea Argesi muri. [ Ladislau IV, crai unguresc. Laurentie maghister pre romîni îi asez în sate, în Banat si p n în Olt. El, Laventie, 2 Banate inea]. Rudolf, înp ratul Romei, prin ilor s i Albert si Rudolf her ogtumu Estraih cu alte ri în mosie le de te, cu domniile. N.B. Neamul nem ilor înc de la marele Alexandru, preste 300 de ani înaintea lui Hristos, în Europa e cunoscut . Iar înp r ia nem easc de la a 2-a înp r ie a Romii Vechi , an. 800, de la marele Carol, din mai multe case încoace, p n la acest ce norocos înp r teste, al nostru, bun înp rat si crai Fran I, care cum s va cedea si cr irea ungureasc mosteneste. Mul i scriitori, hronologhi, istorici zic slavilor tribali a fi, precum ghetii thrachi, sarmatii moscali. Carii înaintea nasterii lui Hristos în Europa au trecut, apoi în Da ia ca al i slavi s-au cunoscut. Ungurii, pri la anii lui Hristos 800, capute rnicii armasi s-au cunoscut. Milutin Stefan Uros al Servii, trecînd Dun rea, zice Istoria, pre Radu Negru vod l-au biruit, ara Munteneasc si boiarimea au pr dat-o, luundu-le [mari] bog iile [si] avu iile, [pre be ii romîni despoia i i-au l sat ] [acas s-au dus]. n arigrad înp ratul Mihail muri, fiu-s u Andronic II Paleologu îi urm . /< 41> .Radu Negru vod murind, lui Mihai vod urm . Albert I, her og al Estraihului, în Roma înp rat fu pus. Fridrih, her ogu Estraihului, cu Ludvig V, her ogu din Baier, amîndoi înpreun împ ra i în Roma corona i. Mihai vod al rii Munte ne fu 23 ani. Murind, îi urm Dan vod . Romînii cu boii mari s zis r : boi-are; al i slavi le-au zis volahi .Craiul Carl I Robert,unguresc, îsi zidi în Timisoara reziden ie si adunînd sate de rumîni, el muri si-i urm fiu-s u, craiul Ludvig. 6 ( TURCII N EUROPA) De venirea turcilor. De înp ra ii grecesti cu papa, biserica a uni. Vladu vod îsi m rit pre Elena dup aru Uros serbilor. De bataia serbilor la [107]Cosova si pieirea lor, p n turcii iau Servia, Bosna. Sultanu Baiazet în Volahia de Mircea vod b tut . Craiu unguresc Sighismund, de bataia la Nicopol, b tut, la vod sc p . Pre Baiazid t tari prins r . Ungurii în Beligrad. Grecii la Roma. Turcii ivindu-s , frica, spaim f cea, c ci sultan Amurat I de acel neam, trecînd Galipoli, ceva Thra ia Ma edonia, Rumelia c lcînd, în Adrianopol s opri, d bulgari s apropie. El într în Albania, în Bosna, în Servia, de unde banatu Timisorii cu pre unguri înfricos . Dan vod muri; îi urm Alexandru. Acesta bese rici, m n stiri zidi. np ratul Andronic II Paleologu. Bulgarii strîmtorîndu-l, soli la Lion trimis , voind ca bese rica r s ritului cu a apusului a o uni, s -i ajute. Ci aceia, în elegîndu-i nevoia, nu vrur a-i ajuta. El fu siluit pre turcii nestiu i din Azia în Europa a-i tre ce, carii trecînd Helespontu, s l ir , în Adrianopol s asezar . Ioan III Paleologu, fiiu lui Andronic, tîn r, sub tutoru Ioan Cantacuzeno era. Şi maic -sa Ana pre Cantacuzeno îl lep d , carele la Adrianopol fugind, înp rat s f cu, c dîndu-si fata dup Orham, sultanul turcilor, cua c ruia ajutoriu el Constantinopolu luo si cu Ioan de npreun înp r eau. Vrînd iar si de nov bisericile a le uni, ]la papa soli trimis r . Ci neasteptînd ce va s fie, Cantacuzeno toat înp r ia lui Ioan o l s si el în muntele Athon (:Sveta Gora) Monte Santu s c lug ri. Alexandru vod muri. Urm Vladu Vlaicu Laiota vod , om în lept, c ruia an. 1355, viindu-i soli de la Srefan Dusan Silnii I ,înp ratul Servii, pe itori gr itori pentru fii-sa, coconi a Elena [Elinca] cerînd-o dup fii-s u, prin ul [craiul] Uros feme a o da. Şi învoidu-s , au d ruit-o [ 1355 f g duit , 1357 au dat-o]. La cununie, într al i voevozi, precum [Lazar Grebelianovici] [mul i sîrbi; al Moldovii, a Ardealului] din partea înp ratului [si a lui vod ] [Ioan Huniadi al Ardealului] Ve s li s-au încuscrit. [Ci fiind Uros si Elena tineri, la 2 ani s-au cununat si abea ze ce ani Uros au tr it. R u crai Uro: V, ar II. Vucas îl omorî. Vod r dic sluga de-l omorî pe el ...capul lui vod ... / <41v> tîn rului împ rat... dat, el pre Vucasin n mernic f cu, care îl omorî. Acu nici muma lui Uros, nici femeia, Elena, nu înp r ir , c tata ei, Vladu vod , acas au luat-o sipre craiul Vucasin mult s-au chinuit p n l-au omorît si i-au pl tit]. n Moldova au fost Dragos voevod, ardeleanu. 1354, în Moldova Sas vod fu. n Moldova La co Sas vod . 1336, Bogdan vod . 1732, P tru Musatu. 1388, Roman, frate. n arigrad Ioan III. Cît de-a s ap ra de bugari, iar mai vîrtos de-a dep rta turcii, la apuseni ajutoriu c ut . El însusi la Roma forma unirii bise ricesti o isc li. Luund de la vene iani mari sume de bani, carii temîndu-s c nu-i va pl ti, îl oprir . Iar prin ul lui, Emanuil, banii /[108] de te si a;a Ioan pre Emanuil de npreun înp rat îl coron . De care s mînie celalalt prin , Andronic, si cu flota ghenuanilor de preste Helespont pre turci în Europa îi adus , cu carii el arigradul luo. Pre tat -s u si pe frate-s u departe în arest l-au trimis. Carii, dup doi ani sc pînd, înp r ia-si luar , pre Andronic turcilor îl de ter . Dup ace ia,însusi turcii Constantinopolu încins r , înprejurar si numai de o parte îl luar si pe pace s l sar . n Ugrovlahia Mircea voevod, carele b tu turcii la apa Ialomi ii, în care batalie grea, între al i voinici ai turcului, si Crale vici Marco iperi. Acest Mircea 29 de ani au domnit. Craiul ungurilor, Ludvig I, scrisoarea a doipapi si a înp ra ilor grecesti din Constantinopol, Ioan si Emanuil, nu ascult , ca îndat cu ei asupra turcilor a s scula, c grecii cu papa de toate p r ile îi lovea si preste m ri îi b tea. Aicea în Banat au fost graf Horvat, c ruia au urmat graf Nicolae Gara, carele pre Petru, fecioru lui Deci sau Dan, cu ai s i doi fra i aduna i, ajutoriu avea. Iar în Servia st pînea Stefan Lozon i.Amurat, în bataia cu first Lazar, despotu Servii, pieri; c ruia îi urm fiiu-s u Baiazet, carele de a-si r spl ti moartea t tîni-s u, nu numai c comitatul Servii si al Dalma ii b tu, ce si în ara Romîneasc , cu mare pue re întrînd, mari pr zi f cu. Dup despotu Lazar fiiu-s u fu. Turcii vrur Belgradu unguresc a-l lua, îns craiul Sigmund unguresc, cu înp ratul grecesc Emanuil Palologul s înso ir , ci turcii pre ei amîndoi la Nicopoli îi spars r . Sigmund prin arigrad au sc pat. Turcii de-a veni în ara Ungureasc s întoars r ; /<42> si asupra lui Tamerlan, craiul t tarilor, pre ai c ruia soli Baiazet îi b jocuris , si asupr -i venea. Şi Tamerlan pre Baiazet viu îl prins si acolo au murit. Turcii, puind alt sultan, în Banat au întrat, au robit, au ars si au pustiit. Stefan Lozon destul i-au oprit, ci, murind, îi um graf Filip Ozora, apoi Nicolae, fiul lui Ma edonie. Acesta graf pe turci la Sent-Mihai îi b tu. Despotu Gheorghie din ervia luas Beligradu, 1425. Batalia din urm într cneaz Lazar al Servii cu Amurat asa au fost. Sultanu turcesc Murat, l sînd feciorului s u scamnu, înp rat s numi. De unde pre Ali pasa cu 30 mii asupra lui cneaz Laz r Grebelianovici trimis . Ci fiind apele Mari a si Mari a mari, 2 luni s opri. ar Lazar înt ri ercvista, cetate pe un munte de peatr înnalt si cetatea pe apa Porecii. Turcii Nisu luar . Lazar lui Murat tribut pean a-i da f g dui si 1000 de feciori arma i ajutori a-i da. Murat îndestulat înd t s tras . Luo Machedonia, Thesalia si muntele Svet Gora; le supus . Pre Laza unii bajocurindu-l c pre sfatul gineri-s u Vuc Brancovici s-au f g duit turcilor haraci a da. Turcii în Albania întrînd, Gheorghie Castriot, voevodul scutarilor, cu ajutorul lor s prede te si Scanderberg în Bosna îl f cu. Cneaz Lazar ceru ajutoriu de la vecini, ci to i era sp imîntasi. Lazar, macar c v zu ce o s fie, r dic pre turci; di la Topli a la Plocinic la rîu Sitni ii îi sparse, apoi veni în Cîmpu Cosovii, unde-o locu ses, larg, lung. Lazar avînd doi gineri voivozi ostii, îb le[ i si voinici, unul Vuc Branovici, altul Milo: Cobilici, carii nainte, în frontu ostii sale sta, de ce, cum vor face, sv tuia. Femeile lor doo surri, / [109]Mara a lui Vuc, Vucosava a lui Milos; cea mare îsi l uda pre Vuc c -i viteazi, Vucosava pre Milos c -i mai voinic. Cea mare trase o palm ceialalte preste ochi / <42v> si s gîlcevir si plîngîndu-s b rba ilor, ei doi vrur la meidan s ias . Şi ei, f sii, începur unul altuia a s l uda si ostile era a s lovi. Cneazu Lazar, naintea batalii, seara la cin , îsi chiem pre cei doi gineri voievozi, cu gînd pre Milos ca pre un necredincios a-l ar ta, de s-ar adeveri, iar de nu, s n-aib îndoial . np ratul Lazar la cin , luînd un pahar cu vin în dreapta, c tr Milos s întoars , c ut si-i zis : Milos , macar c am în eles c vi s m lasi si turcilor s te închini, eu ie î i îmchin cu vinu. Iar Milos, neschimbîndu-si fa a, luo paharul mul mind, vinu b u si scul îndu-s zis : înp rate Lazare, acuma aicea nu e locul nici vreme de gîlceav sau ocar , c vr jmasu ne st dinnainte, ci mîne-i zioa în care clevetitoriul sau vînz toriul cu fapta s vor ar ta si s-or descoperi si eu c -s credincios înp ratului m-oi ar ta. Şi asa Milos Cobilici cu Milan Toplicean si Ivan Cosancici mîne-zi, odat cu raza soarelui scula i, el cu cei doi so i furisi înc lecîndu-si caii, în fug s r pezir , întorcîndu-si vîrfu, ascuîitul suli ilor înd r t, la oastea turceasc ajuns r . Şi fiindc numele vitej sc a lui Milos era cunoscut, îndat în cortu înp ratului îl slobozir ,c ruia bine îi p ru de el. Milos c zînd pre p mînt, dup obice iu s închin si cu capul aplecatîn jos, vrînd a-i s ruta mîna, cu cu itul veninat, ce-l avea ascuns, doo înpunsuri îi de te si, esindu-i ma ele, au murit. Milos cu so ii s i înc lecînd, în fug îsi de ter ; îns si turcii curînd alergînd îi încungiurar . Unii zic c i-au t iat, al ii zic c , c zîndu-i calu, l-au prins si, aducîndu-l, pre Amurat viu l-au aflat.. Ce moarte i-au dat nu s stie, destul c unde-i îngropat si unde au fost batalia turcii si acuma niste pietre, znamene arat , de ei pus . Care b tae din Cosova în iunie 1389, în zioa sfîntului proroc Amos au fost. Din razele soarelui p n c tr ameazi, Lazar avus corajie, îns v zîndu-si c d dosu, si el fuga de te si pe o c licic , prin p duri fugînd, o groap de-a prinde lupi, ursi, cu tîrsi acoperit , pe întîmplare cu calu în ea au c zut, din care turcii viu l-au tras. Unii zic c l-au t iat, al ii zic c viu la Amurat la înp rat l-au adus, pre carele înc viul-ar fi aflat si pre Lazar tot buc i l-ar fi t iat. Al ii zic c Lazar aci, supt cortul înp ratului pre Milos viu, legat l-au aflat, l-au înfruntat cu ocar c ci asa au f cut. El i-au r spuns c pentru credin a înp ratului s u au f cut Turcii pre Murat rugar a nu-i buc i, ci capetele s le taie, ca ei moartea lui Murat s nu o vad ; si i-au t iat. Sfîntul trup a lui cneaz Lazar acuma-i în Srem dus, în m n stirea Vîrnic sau Ravani a adus si eu l-am s rutat. Şi spun c ace le oase 2 ani si 8 luni au fost îngropate, apoi înp r teasa lui, Mili a, cu fecioru ei, Stefan, cu preo i l-au dezgropat si în m n stire l-au adus. Cu el înp r ia s sfîrsi. Cu acest cneaz Lazar înp r ia serbilor, care de pi la aaanii 1186, de la Stefan Nemania, de la Stefan I crai, apoi iar Stefan Nemania II, Vladislav crai, Uros crai, Stefan Dragutin crai, Milutin Stefan Uros Decianschi, Stefan Dusan pervîi ar, Uros V vtorîi "ar, cel din urm înp rat, pre carele voevodul s u îl omorî si acela crai s pus , anume Vucasin. ns în legînd Vlad Laiota, voevodul Ungrovlahii, c Vucasin pre Uros au omorît si înp r ia i-au luat-o, oaste r dicînd, pre Strasimir, craiu bulgarilor, pre carele ungurii în prinsoare 12 ani îl [110]. inus si numaicît ajunse se, întru ajutoriu îl luo. Şi macar c Vucasin craiu mare oaste avea, de vod fu b tut; însusi cu calu preste apa Mari ii sc pas , îns tot ajungîndu-l, îl masacrir . Csruia îi urm cneazu Lazar, feciorul lui Pribi a (:L p dat) Grebelianovici, cu carelecne jia, cr iia si înp r ia prin turci s stins . Murat murind, aci ma le, fica ii i-au îngropat , iar trupul în Azia, la Bursa Vithinii, în mormin ii lor l-au dus.Lui fiiu-s u Baiazet I urm . Vuc Brancovici, f r credin , pre Lazar în batae l sînd, cu ceva oaste înd r t s-au tras, vrînd el a domni. n Moldova Ştefan vod muri. n ara Romîneasc , vod l-ar fi t iat. ntr-acelea vremi, fiind în Roma înp rat Ven eslau, un monarh Barthold Sfar , iz fl prau, pulferu de pusc si pusca de oaste, care s numea bombard , care mai nainte vene ianii asupra ghenuezilor o întrebuin ar . De-atuncea harcu, gida, suli a, lancele, chiloamele, buzduganele începur a sc dea. np ratul Baiazet, supuind Thra ia, Thesalia, Ma edonia, Fo ia, Bugaria, Servia, vrînd asupra ungurilor arma a r dica, socoti ca întîi pre Mircea vod al valahii a-l supune. Baiazet avea într turci pre Ştefan, fecioru lui Laz r, cu Serbi, Crale vici Marco si bugari. Şi oastea Dun /rea [111] trecu în ara Romîneasc . Ion Mircea vod , adunînd romînii, turcii i-au lovit, mare v rsare de sînge au fost. n care batalia, afar de turci, muri . Crale vici Marco si Constantin Jigligova , fecioru cneazului Deian si Dragos pieir , în 10 octomvrie 1395. Spun c atuncea, naintea aceii b t i, au zis Marco c tr Costantin : Eu rog pe Dumnezeu s ajute romînilor si eu s pier". Aceast batalie au fost la Rovinile Ialomi ii. De peirea acestor voinici lui Baiazet r u i-au p rut, dar si el peste Dun re sc p b tut. De unde c tr Mircea soli trime s si pace pus r si acas s dus . Şi fiindc alte ri grecesti luas , arigradu încins , ci iar înc îl mai l s . Jigmund, craiu unguresc, cu mare oaste (avînd cu domnii romînesti pace) pr d Servia, ara Bug reasc , p n la Nicopolea me rs , Baiezet de la Adrianaopol aci pre unguri b tu, spars . Intr unguri si fran ozi ajutori au fost. Zic c 200 de mii unguri într-aceast b tae s fie pierit , cît si slugile turcilor sute de robi unguri, fran ozi au avut. Iar Jigmond craiu prin ara Rum neasc , Moldova, preste arigrad, Dalma ia, abea acas au venit. n Servia dup despotu Stefan, fiiu lui cnez Lazar, urm maic -sa, Mili a, iar dup Vuc Brancovici urm femeia lui, Mara despoti a; si asa muma cu fiaîn doo p r i au domnit si nu s-au sf dit. Baiazet vru s ia arigradu si Persia, ca tot Orientu (: R s ritu) s -l aib . Şi putea, c în arigrad era Andronic, care pre frate-s u Emanuil închise se. Ci sc pînd Emaniul la Baiazet,îi f g dui pre an cîte 30 mii de galbini tribut a-i da si în osti a-i ajuta, numai s -si ia înp r ia de la frate-s u. Ci v zînd c nu-i ajut , Manuil f g dui lui Tamerlan, hanu t tarîlor, cr irea Persii, toat înp r ia ace ia s o aib , numai s vin Constantinopolu s-l scape. Tamerlan soli la Baiazet trimis pace a face, îns multe cerea. Baiazet i s l uda r u. n bataia ce-au avut-o turcii cu t tarii, Baiazet cu sine avea pre Mileva, f me ia sa si doi feciori a lui vneaz Lazar, Stefan si Vuc si doi feciori a lui Vuc Brancovici, Grigorie si Gheorghe, cu serbi. Pre Baiazet cu femeia t tarî îi prins , în c su , c litc de fer, îi închis , în Persia i-au dus. Di pi el s înc leca; cînd prînzia Tamir, Baiazet legat cu cînii supt mas oas le glodesa. Dac femeia lui, Mileva, p n la brîu despoiat , b utur mese nilor da. Baiazet într-acea patim au murit. Lui urm Isus sau Iosua sultan în Adrianopol. n Moldova vod Ştefan, fiu lui Stefan. Ioga, fiu lui P tru vod , acolo iar. Alexandru cel Bun, fiul lui Roman vod . Stefan despotu de t tari la greci în arigrad sc pînd, iar pre Grigorie a lui Vuc Brancovici l-au prins, ci frate-s u mai mic, Musa, nu l sa, ci ceru de la vod Mircea ajutoriu. Stefan despotu din arigrad viind la Mircea vod în ara Munteneasc , nu numai c l-au ap rat, l-au priimit, ce si oaste i-au dat, prin Servia p n în Rasia l-au petrecut, l-au asezat, apoi si în cetatea Belgrad s-au înt rit. Gheorghie, fecioru lui Vuc Brancovici, s dus la înp ratu turcesc Mehmet Soliman; bine îl priimi, armele sale îi d rui, despot Servii îl f cu, oaste asupra lui Stefan îi de te, pre Stefan l-au biruit si Gheorghe despot r mas despot r mas . Şi asa, înp r teasa Mili a s c lug ri si muri, 1406, si-i urm întîiul fecior, Stefan despotu; care cu frate-s u Vuc s desp r ir într-asa vr sm sie, cît cînd unu, cînd altu pre turci în Servia a-i înp ca îi aducea si Servia în doo o înp r ir . Feciorii lui Baiazet, Musa prin soli ceru de la vod ajutoriu, iar frate-s u Musulman ceru de la Emanuil al arigradului. Grcii si Musulman b tu pre Musa.. Grecii si Mulsuman b tu pre Musa . Vladislav vod , domnind 18 ani, muri. Vladislav vod , domnind 18 ani, muri. Musa pre Vuc si Lazar, feciorii lui cnez Lazar, t ind, precum si pre Grigorie si Laz r, feciorii lu Vuc Brancovici t ias , si c uta ocazion pre to i a-i m cel ri. Musa si pre frate-s u Musulman, c ci bea vin , îl omorî si în Adrianopol însusi înprat r mas si vrea si pe despo ii Servii, Stefan si pre Gheorghie, a-i c p ta. Gheorghie fiind la Musa, sim i c va ss-l ucig si fugi, cu Stefan s înp car . Ioan Mircea vod în 31 ianuar 1420 muri. Sultanu Mehmet în Adrianopol muri. Doi prin i ai lui, Murat cu Mustafa, urmar . Murat pre Mustafa omorînd, însusi el înp rat r mas . Sighismund, craiul Ungarii ajungînd de la Roma înd r t, îndat cu oastea Servia c lc . Murat veni, s lovir , pre Sighismund sparse, abea sc p . Şi despotu Stefan muri, f r de prunci; familia înp r teasc s stins . n Volahia Radu vod cel Frumos 15 ani domnind, muri. Despotu Gheorghie Brancovici Servia o c p t , îns haraci la an turcilor a da s leg . Sigmund craiu de la Gheorghe Belgradu în schimb luo si alte sate îi de te. Despotu avea aci aproape cetatea Golumba i, ci o vîndu turcilor cu 12.000 de galbini si r u f cu. Craiu Sigmund vru cu arma Goluba u de la turci s -l ia, ci abea sc p . Şi turcii s mîndrir , s înt rir . n Constantinopol Manuil muris , fiu-s u Ioan urmas , cînd Murat, fiiu lui mehmet, arigradu înpresuras , ci-l înp cas de s l s . Acestea-s grecii cei ce la papa în Roma ajutoriu cerur , f g duind biserichile a le uni. Pentru acest înp rat, Ioan Paleologul, s adun Soboru în Floren ia, ca simvolul credin ii a-l schimba, îns fu în des rt, c turcii s l ea, vene ianii în Dalma ia, ungurii iliric intrar . n Temesvar era graf Ştefan Rozgon. Dup acesta au fost Nicolae de Uliac, voivodul Ardealului si banul Macovii; el si în Belgrad comandant. Acesta p n la moartea lui Sigmund bine au st pînit. Acest Nicolae p n au crescut craiul si în vîrst au ajuns, la an 1438, el au st pînit. Craiul Albert de Estraih, c ruia pre fie-sa, Elisabeta, feme i-o diete; care la moartea lui, îngrecat era. Şi n scu ea fiiu, craiu Ladislau V, în scutece înf sat, fu crai încoronat. ns al ii alt crai adus r , pus r , anume craiul Vladislau II, fecior tîn r, din Polonia, si bine st pînea; îns acesta avînd cu turcii pace legat , o spars . n Moldova, Ilias, fiiu lui Alexandru vod . De cneazu Gheorghe despotu 3 feciori r mas r , Gîrgu, Stefan si Lazar. Pre Gheorghe prinzîndu-l sultanu Amurat ochii îi scoas . Lazar [113] domni, ce si el în Sveta Gora s c lug ri. De el r mas un fecior, Vuc, ce i-au zis Zm u. Gheorghe despotu, sim ind c Amurat vine s -l sting , de te lui Gîrgur Smedereva, iar el cu femeia sa Ierina, cu fiiu-s u Lazar, cu al i boiari în ara Ungureasc sc par , unde avea mosie,care el cu craiul Sighismund schimb pentru Beligrad luas , mosie precum : Slancamen, Beceiu, Vilagosu, Mucaciu, Tocaciu, Satmar, Dobro in, încare locuri mul i fugi i, neamuri, s asezar . [ Acestiia îi zic servii despinia Irina, femeia lui Ghiurg despotu Brancovici. Turcii Servia luar . Nu-i aceasta doamna Irina rumîna, ci zic a fi greac , de neamu Cantacuzeno]. Acest despot Ghiorghie sau Ghiurg (:Giurgi) în Servia si banii s i asa are. . Şi înc un alt fal au avut. Şi în anul 1442, în Volahia vod Leon B s rab . Albert, craiul ungurilor, her ogu (:duc) Austrii în elegînd c turcii la apa Sava au ajuns, cu oastea în jos au venit. Turcii luar Smedereva, c Gîngur o de te, v zînd c lu Stefan, fiiu lui Gheorghie si unii fe te ochii le scoas si departe în temni îi trims . Gheorghe în legînd, la Zagreb, în Horva ia, fugi, de-acolo la Bar, apoi în Razuga (Dubrovnic) în republic sc p el cu familia sa. Şi avea 500 de mii de galbini, afrar din alte scump t i (: clainode ), mari pre uri. Aci în leas c sultanu Murat îl ce re pre el, iar ei blaga, avu iia s i-o ia. Raguzenii îi zis r s fug ; doamna Erina îi zicea în arigrad, la neamu ei. El nu vru, ci prin Dalma ia la Buda, la craiul Vladislav ceru ca la Enova, Vilagos Şiria cu avu ia lui ( macar c zic c Raguza le-ar fi l sat ) au venit. 7 - ( IANCU DE HUNEDOARA) Ungurii cu doi crai, unu în leag n, mic, pun altul, ci tîn r. Voevodul unguresc Ioan Huniadi; el pre turci la Nicopol b tu. Craiu cu turcii 10 ani pace f cu, ci iar o c lc . Craiu Vladislav la Varna, în bataia cu turcii, mort c zu, Huniadi cu 20 de mii la vod sc p . El la Cosova cu turcii în b tae; dup 3 zile, b tut. Despotu Servii îl pins viu; abea sc p . Turcii iau arigradu si s înp r esc. Şi despre cetatea Timi:orii, an. 1454. Craiul cu Ion Huniad sau Ianco Sibineanu, marele voevod al ostilor, s sv tuir asupra turcilor s r dica. Vladislav de la crai si de la Fridrich III, înp ratu Romii, ajutoriu ceru, îns umai pole cii îi de ter . Asa, din 15 mai trecînd Tisa, Dun rea, Sremu, Servia, în Bulgaria ajuns r , unde si despotu Gheorghie s înpreun . La Morava auzir cî-iMurat aproape, la apa Sla ii, hotaru Vasili ii. Aci s lovir si noaptea pe lun pe turci b tur . Zic c turcii la 30 de mii s fie pierdut, c 4000 de turci vii au prins. Cu aceasta Ioan Ianco Huniad sau Corvinu fu l udat. Ungurii ajuns la montele mare Hemus sau Sara, în vîrfu Liubotinii. Al ii zic c s-or b tut la Ialovi a. Ungurii cu le sii vrea iar si s de asupra turcilor; si-i scotea din Europa, c heroiu Huniadi Ioan în lept au zis, [114] îns la Seghedin, pre cererea turcilor, pre 10 ani pace f cur , asa ca turcu s o in si despotu Gheorghie în Servia s vin ; robi ii s se schimbe. Aceast pace de 10 ani cu sfînt jur mînt, crestinii pre evanghelie, iar turcii pre alcoran, o înt rir . Şi turcii s dus r , iind f g duin a, si asupra begului Caramana s r dicar . <47> Aceast sfînt pace, într-acest an, cu îndemnul lui Fran iscu, cardinalul din Floren ia, carele era admiral ostii di pi mare , s c lc ; înc si cu sfatul lui Constantin Paleologul,înp ratul grecesc cel din urm , iar m mai vîrtos Iulian cardinalul, nun iul papii, ce era voevod ostilor pre uscat, s stric . Iar al ii pre însusi papa îl vinuesc asa fe liu de jur mînt a lep da si oastea a r dica. Amurat pre feciorii lui Gheorghie orbi îi trimis . Vladislav, craiul unguresc, trimis pre feld/maresalul s u Ioan Huniadi cu mare oaste asupra turcilor. Carele, trecînd Dun rea pi la Dii, pre porunca craiului, sîrguia ca la Calipolea cu oastea latineasc a papii a s mpreuna. ns acea oaste a papii, muntele Emus si Cacianicica Clisur cu carîtele neputîndu-le usor a le tre ce, s-au întîrziat si Huniadi cu ungurii pe de-a stînga rii Bug resti, c tr Marea Neagr au mers. La Nicopolia si craiul Vladislau cu oastea din Ardeal si cu romînii Valahii s înpreunar . Aci era vod al rii Romînesti si Dragos ce-i zic Dracul vod al Moldovii. Vladu zis craiului sf tuind ca pre jur mînt s ste si înd r t s se întoarc , c -i mare puterea turcului, care craiul nu o are de-a s lovi. C ci zis c sultanu cu voevozii s i, cînd es la vînat, mai mult oaste are decît are craiul acuma mergîndu-i asupr . Craiul avea 25000 c l rie si iar atîta pedestrie. Iulian cardinalu arhiepiscopul aci de fa , sco înd scrisoarea papii de-a c lca jur mîntul cu turcii, o ceti si zis : fiindc -s acuma turcii în Azia dusi, ungurii Europa o iau si corabiile papii în Marea Helespont sînt, care pre turci de-a s întoarce îi opresc. Ei doi, cardinalii Fran isc al Floren ii si Iulian, nun iu papii, zis r craiului cum c Dracul sau Dragu vod turcilor p rtine ste dînd asa sfat; fiindc si Vladu si Dragu îi oprea, zicîndu-i: macar c -i turcu tiran si varvar, jur mîntul cu pacea a nu c lca. Armea ungureasc , plin de duhul mîndriei, într-acel mars nu numai c mergea / <47v>cu varvarii a osti, ce si bisericile crestinesti pr da, macar c craiul, spre rug ciunea voevozilor rumînesti, de-a sparge oprea. Sultanu în legînd c ungurii Dun rea au trecut-o, îndat din Azia pe supt Calipoli, cu 40 sau 100 de mii în Europa trecu. Lui vîntu cîteva zile îi ajut , el corabiile papii din Propont le b tu. Craiul cu ungurii la Varna s asezas , unde au fost odat Dionisiopoli, si astepta. Turcii ajuns r . Craiul cu voevodul Huniad si gheneralii pre turci sprînjir , carii, b tu i, Thra ia sp imîntar . Sultanu, tr gîndu-s înd r t ceva, scoas cartea jur mîntului din sîn afar , dup care pace pre 10 ani leg tuis , care porunci de fa în auzul tuturor a o ceti. Apoi, înplîntînd-o în simceaoa suli ii, în sus r dicîndu-o, spre ceriu c utînd, au zis: Iisuse Hristoase, acestea-s f g duin ele care hristianii t i prin jur mînt cu mine le-au înt rit si credin a, care el mie în numele t u me-au dat-o, au c lcat-o, cu care necredin [ ei de Dumnezeu s-au lep dat. Deci, Hristoase, de esti Dumnezeu, ocara ta si a amea pentru c lcarea legii acuma aiea r scump r-o si le r spl te ste!" Aceasta asa zis , fiindc sultanu într-acea carte o sfînt / [115] ostie [: un sfînt agne ] pentru credin îl avea înv luit si lui mara amanet îl dede se. Lucru de mirare cum nun iu papii slobozis asa bajocur a face! Au n-au fost destul jur mîntul, ce si pre dsomnul Iisus Hristos a-l da? Şi numai ce zis sultanu ace ste cuvinte, ungurii încinta i iar îi lovir si toat zioa, p n seara, fricos masacrîndu-s , ungurii sl bir . Ianice rii. calu supt craiul înpuns, p rtruns r , c zu si pre craiul t iar , capul îi luar . Carele era numai de 20 de ani tîn r. Turcii toat oastea ungureasc , r u b tur , o spars r . Cî i mor i, cî i plezirui i, robi i, cî i de foame si de ger si de altele pierir ! Iulian cardinalul, nun iu papii, arhiepiscopu, înep toriul r ot ii, fugind preste Dun re, ca la vod în ara Romîneasc s scape, pre el cel ce-l ducea cu or ni a, pentru aurul ce-l avea la sine, l-auomorît si desbr cîndu-l, în Dun re l-au aruncat. Al ii zic c pre uscat, pe p mînt, sespoiat / <48> de ai s i, cu multe lovituri, pentru blaga, avu ia lui ar fi fost omorît si paserilor spre mîncare dat, c ci el pre craiul îndemn sfînta f g duin a strica c ci el nu fu îndestulat în cinstea duhovniceasc , cum fuse se mare voevod la soborul din Floren ia, une grecii ce fuse se si el cu si asa cu / [116] bombarada atachirui. Mare si grea batalie toat zioa p n seara fu; si st tu. Mîne zi, cu raza soarelui si iar p n noaptea au inut, apoi iar încetar . A treia zi iar începur , ci fiind ungurii mai slabi, turcii îi b tur , îi spars r si-i înpr stiar . Ioan Huniadi, v zînu-si oastea pierind, cît de foc si sabie mai mult în apa Sitni ii înnecîndu-s , calu înc lecînd, abea au sc pat. Mult vre me nu numai c pe stele din Sitni a nu s-au mîncat, ce nice Cîmpia Cosovii de oasele mor ilor nelucîndu-s , s pustiise. Unii zic c turcii aci 34 de mii, iar hristianii numai 8 mii ar fi pierdut. Al ii zic c panone nii cu romînii l7 mii, iar turcii numai 4 mii au pierdut; care pre trupuri s-au cunoscut, pre t erea înprejur si capu ras. Huniadi cu pu ini solda i fiind în Cladova, str jile despotului Gheorghie, stiind c s-au l udat c el cu mîna sa pre Gheorghe îl v t ia, prinzîndu-l, supt arest acest despotu l-au adus. Unde, cîteva zile s-or tocmit va fecioru lui Huniadi,Matheas, s ia o nepoat de fat a despotului si satele ce-i luas iar s i le de si pre feciorul lui Huniadi, cel mai mare, Vladislav, z log în locul s u s i-l de e.Şi în pace îl slobozi. Fost-au Huniadi în arest sau în gostie nu s stie, destul c l-au petrecut si sc pat s-au v zut.. Şi viindu-i de la craiul Sigmund oaste, toat Servia o luo si pre Gheorghie c uta în ghe re s -l apuce. Despotu, trimi înd pre Vladislav, feciorul lui Huniadi în pace, s n tos înd r t, ert ciune ceru si daruri trimis , f g duind lui Huniadi c tot ce va porunci el va face. Apoi,rug ciunea lui Vladislav pre tat -s u birui si pre heorghe îl l s . n legînd sultanu Murat c despotu prinzînd pre Huniad nev t mat l-au slobozit, mînios, înfocat, pre Faras begu cu oaste asupr -i îl trimis , carele lîng apa Moravii cetatea Crusov u f cu.Turcii toat Servia spars r , o ars r , robir , pustiir , o supus r ; care poftea ungurii a o avea. Servia era theatra lui Mars si era ca o vine lîng cale, de pr zi, jaf si ajuns a-i zice servia (: roab ). Care de pe cetatea Belgrad s vede c -i ve che si e de 12 ori b tut de mai mul i si de înp r ia Austrii luat si iar si înd r t dat . Servia pe-ncet s-au stors si, de tot sl bind, roab r mas . Despotul Gheorghie cu capu gîndea: înc tro? La turcu, nu; de Huniadi se temea. Tot s socoti cu rug /ciunea <49> la crestinu mai bine decît la tiranul a c dea; findc -i slobozi fecioru, pre Vladdislav cu daruri îl trimise se, la el sc p si-l ert . Huniadi cu oastea în Servia trecu, turcii îi b tu, pre pasa Faras beg prins , anul 1449, cetatea Diiului pr dîndu-o o spars si o arse si asa acas n cetatea sa Belgradu iar s întorn . Şi Gheorghie pace avu de el p n la luarea arigradului. Dup moartea craiului unguresc Vladislav, de la Varna, neavînd Ungaria alt b rbat de neam, pre ardeleanu Ioan Huniadi ale s r , macar romîn, luundu-l, c ruia toat cr irea ungureasc cu o titlul ; vicariu gheneralis-gubernator, i-o de ter , iindc craiul Laislau V înc mic prunc era si înp ratul la sine îl crestea. Pre carele ajungînd în vîrst , ungurii îl dus r . C ruia Huniadi toat cr imea cu bune rînduiale i le diete si lui cu aplec ciune i s-au închinat, fiind atuncea ei în Beci (: Viena) aduna i.Craiul Ladislau V, suindu-s în thronul s u în Beci, acolo de-a mul mi marsalului si name stnicului cr irii, lui Ioan Huniadi, socotind, f cu în pia i un p tul frumos, înnalt, minunat, înbr cînd pre gheneralu Huniadi cu porfir cr iasc , sus pre scamn de aur l-au asezat, acolo l-au [117] ar tat. Pentru credin a si corajia lui graf de Bistri a, în Ardeal, a fi îl pus în ve ci. Lui si de-aci înainte toate tre ptele avute, caractere domnesti i le înt ri, adec lui toat povara ostilor, a rilor iar si i-o diete si-l ar t . Cu care cinste si pizmasi clevetitori îsi c p t , mai vîrtos îi fu Ulrih graf de ili, îns iar si un episcop îi înp c . ntr-acest an, înp ratul Murat, muri,c ruia urm Mahomet sau Mehmet II, om de corajie, carele pre str mosii s i întrecu. ns viclean, el cu Constantin XI, înp ratul arigradului, pace f cu, p n ce în Azia cu al ii se înp c , apoi arigradu îl încins . n Moldova, vod Stefan. Anul 1452, Bogdan II, fiu lui Alexandru însus domn s f cu. np ratul Mahomet cetatea arigradului luo, anul 1453, în l8 mai, pre care 52 de zile o b tus , la 9 ani dup Varna. Cî iva ani nainte, înp ra ii / <49v> grecesti, v zîndu-si c derea monarhiei r s ritului, bani de la domnii cei avu i, de la sve tnici, nego itori, de la guvernerii rilor ajutoriu de-a aduna ostasi au cerut si cu interes, ci necredinciosii supusi, nesocotind peirea lor, nu de ter . Şi asa, înp r ia sl bi. ntîi vene ianii cu fran ozii au luat-o; turcii de 3 ori potea s o ia, ci iar o l sar . Bie ii înp ra i, în cîteva rînduri, de la alte poten ii bani cu interes au luat, ca ceva oaste s -si in , iar cesti din urm , Ioan si Constantin Paleologhii, cu patriarhul, la papa în Roma, pentru ajutoriu, în Floren ia cu conziliu forma, de-a uni bese ricile vgreceasc cu latineasc isc lir , ca s porunceasc papa crailor de apus ajutoriu s le de e. Ci nevrînd papa a face, si ei în arigrad cu conziliumul lor, la care si ungurii fur aduna i, de al papii s lep dar .Constantin, cekl din urm , el ceru de la crai ajutoriu, spuindu-le ce va s le urme ze, îns papa pre to i a-i ajuta îi opri, cît numai de la republica Ghenua 3 000 de oameni, cu gheneralu Zustune, le-a dat. Care gheneral locurile ce le mai slabe cît au putut au ap rat, îns bombarda turceasc birui, c Mafamet si sturm (: n val ) de toate p r ile cu sc ri întrînd. np ratul grecesc al arigradului, cel din urm , Constantin XI Paleologul, ispoveduindu-l si cominecîndu-l patriarhul, de la to i ertîndu-s , calu înc lecînd, armele luund, cu garda sa însusi înnainte prin turcii ce întras t ind cale îsi f cea si afar îi detuna si-i fug rea. El cu sabia sapre turci de la csap p n în sa îi despica. C ruia, supt Poartte ce-i zic de Aur, turcii capul îi t iar si un cunoscut l-au luat. Cu care, înp r ia greceasc a r s ritului pieri, stins si în robie c zu. Sultanul Mahamet, la 8 zile, de-afar c lare cu suita sa în cetatea Constantinopolu cu victorie au întrat, de frumuse ea palatelor si a caselor nalte minunîndu-s si ochind bise ric între b : Aceasta-i aghi Sofia ? (: Sfînta Sofia)." / < 50> Şi spuindu-i c -i ace ia si c -i patriarhul cu poporul tot înlontru, el îndat desc licînd, la p mînt au c zut, pre cap rîn s-au preserat, de biruin lui Dumnezeu mul mind c asa înp r ie i-au dat. El cu cî iva întrînd în Sfînta Sofia, pre turci afar -i opri, norodul îngenuncheat afl , pre patriarhul strig : Anastasie, r dic -te, vino!" Carele deschizîndu-i dvera oltariului, cea înp r teasc , au întrat, toate au v zut. Spune, i-au zis, norodului s se ridice, s m vaz . S sti i to i c eu sînt înp ratul vostru, s -m fi i buni si credinciosi subpusi!" La esirea din biseric , iat un serb capul înp ratului Constantin într-o tipsie îl ar t si adeverind patriarhul c -i a lui Constantin, sultanul capul / [118] îl s rut si zis : Ai fost vre dnic si ai avut pentru ce fi, dar supusii nu te-au cunoscut!" Şi-l de te în mîna patriarhului, ca în sicriniu de argint, în oltariu, s -l asaze. Şi fiindc turcii în urmî acea bese ric geamie lor au f cut-o, dverile oltariului s-au îbchis si p n ast zi zidite stau si turc în oltariu n-au întrat. ntr-o zi, proumblîndu-s sultanu, v zînd o feme e, anme Erina, îi pl cu si la sine au luat-o si iubind-o, cu ea îsi petrecea vemea poftei. Grecii noaptea pre turci în c si omora. Marele vezir de cîteva ori ar t c si cîte 200 de turci noaptea pier, îns sultanu, fiind în dezmierd ri cu Erina, de turci nu gînea. Veziru odat întrînd, lui pentru Erina îi înput , zicîndu-i: np rate, de numele t u lumea s cutr mur , iar o feme e te birui!" Sultanu vru s -l tae, ci s opri. Ducîndu-s de trei ori în soba Erinii, venea, iar s ducea, de unde în urm , tot sîngerat, cu sabia sa crunt în mîn viind, vru s -l tae, ci-i zis : Iat -m !" Apoi poruncindu-i ca to i grecii, mari, mici, toate averile, blaga, scump t ile, arintu, auru, îndat neascuns, la cutare piia uri prin turci s le aduc , lîng iale s stea s le p zeasc , p n ce-o veni el s le vad . Şi v zîndu-le, s-au minunat, greu i-au judecat, c ci înp ra ilor lor n-au ajutat. Toate acelea prin turcii rîndui i le-au luat, iar al i turci grecilor acelora capetele le-au r tezat.Oc rîndu-i, le-au zis: C de-a i fi fost dat voi acest aur, argint înp ratului vostru s adune oaste, nu numai c eu în Europa n-asi fi întratm ciu el pre turci si din Azia i-ar fi b tut si i-r fi st pînit". Apoi, dup ace ia, aci în arigrad (s Costantinopol) s-au asezat, c ci p n-aci reziden ia lor / <50v> în Adrianopol era si acolo s dea. De unde iar si asupra altui înp rat grecesc, se s mai inea, în anul 1454, adec înp rat David Comnenu, cel din urm , carele în Trapezonda reziden ia avea. Pre carele, dup ce-i luar turcii cet ile Sinopi si Trebizonda, îl prins r i în Adrianopol l-au t iat. n Moldova, voevod Petru, ce-i zic Aaron vod , au fost. Valahia epesu vod , ce avus r zboi cu Stefan vod din moldova. 8. (LUPTA DE LA BELGRAD. MATIA CORVINUL. PAU CHINEZU) Sultanu M hmet Beligradu 46 de zile b tu, Huniadi îl fug ri, dar si el apoi muri. De feciorii ;ui: cel tîn r, Matheas, crai fu. De b t ile lui cu bemii, ne m ii, purcii, ce-au avut. De Pau Chinisu,, grafu Timisorii. Craiul Matheas pre slavii din Banat în sus mut . Gheneralu Pau Chinisu, romîn, pre turci în Banat b tu, turcu pace ceru, an. 1478. Sulktanu Mahomet II, luînd arigradu cu înp r ia greceasc , apoi cu oastea c tr Beligrad plec , 1456, vrînd Beligradul s -l ia. ns Ioan Huniadi, ce era stathalter, adec al craiului Vladislau n me stnic, al cr irii unguresti, el curînd oastea adun si înpreun cu preotul frat ru Ioan Capistranu, carele pre porunca lui Nicolae V, pap a Romei, oaste de crucea i din toate rile asupra turcilor adunas , avînd zisul / [119] fran iscan la sine de la papa daruri si c r i, ert ciuni de p cate, adec indulghen ii a da. Şi mulsi ostasi adunas , carii si pre uscat si pre ap la Beligrad ajuns r . Mahomet cu 150 de mii s gr bea Beligradul a-l lua, ci Huniadi cetatea înt ris . Turcii în iiuni Beligradu înprejurar , încins r , zioa, noaptea. cu bombarde sp rgea; caichele, corabiile turcesti Dun rea si Sava acoperis . V zînd Ioan Huniadi, ce era cu Ioan Capistranu înc afar , ei b tînd si sf rîmînd corabiile turcesti ce încungiuras , ca un heroi, s lbatec, prin mijlocul lor cale f cîndu-si în cetate au întrat. Dup 46 de zile a belagherului si a b t ii, Mahomet b tut, într-o noapte cu oastea, oc rît, am rît s-au dus. ns si pre Ioan Huniadi, dup atîtea griji mari, frice si patimi, frigurile îl prins r . n Zemlin în trecur , unde de toate luptele heroesti, vitej sti si de via s lipsi. Şi asa pre el din Beligradu de-aicea la Ardeal, în B lgradu rumînesc, îl petrecur , unde cu cinste si mare adunare de preo i întru a sa osebite bise ric l-au îngropat; a c ror moarte <51>anul 1456, în 11 august fu . Carele e de unguri , nez uitat, mare viteaz, Ioan Huniad Corvinu; în ce le vecinice s mut . Craiu unguresc Vladislau cu grafu ili, carii de frica turcilor din Buda în Beci, c era a lui, fugis , unde auzind de moartea lui Huniadi, ei pre ap p n la Buda si de- acolo în Futag venir , unde mare sobor, adunare de voevozi, ghenerali, domni fu. npreun si comandantul cet ii Beligrad, Vladislau, fecioru cel mare a lui Huniadi, ca gheneral cu o bun cavalerie (:c l rime) întru întîmpinarea craiului esis . Ştiind el pizma si zavistiia grafului ilii, s can temea, îns de craiul fu în cinste priimit. Craiul aci inu sobor si luînd 4000 de ne m i si crucia i, la Beligrad me rs r , vrînd pre gheneralu Vladislau Huniadi din stand si caracter a-l casirui si comanda ne m ilor a o da. Huniadi în legînd gîndu lui ilii, craiul întrînd cu domnii în cetate, iar oastea afar o l s , cetatea o încue. Huniadi aducînd cheile cet ii, craiul încredin îndu-le, i-au zis : Priime ste preamilostive craiule, chieile cet ii tale, pre care tat -meu cu multe sudori sîngerate si cu îns si moartea lui din ghe rele si f lcile varvarilor au r pit-o ". Craiul luînd chieile, lui iar si marea comand a Beligradului i-o de te. ilii nu înceta cu pîra si pizma asupra lui Huniadi , pre craiul a-l înt rîta, care Huniadi din al ii auziia. nc si Huniadi, pre craiul a-l înt rîta, care Huniadi din al ii auziia. nc si vorbindu-s cu niste încrezu i a-l omorî, mai vîrtos fiindc -i venis a mîn o scrisoare a lui graf ilscu c tr unul scris , pre amîndoi feciorii lui Huniadi de-aci s caute cum gode s -itae si capetile lor lui la Buda lui Huniadi s i le trimit b jocurindu-i c -s romîni prosti de neam. n Beligrad chiemînd craiul pre ili la sfat, carele mult s gîndi me rge-va sau nu , apoi tot iar înbr cînd pan iru s dus . Pre carele Huniadi, cu mînie aprins, îl întîlni, s gîlcevir . ilii sau ilsc aci în uli luo sabiia de la soldatul s u, capul lui huniadi sparse, carele, puind mîna în cap : tare l-au pleziruit !La care larm , ungurii aler gar , pre ilii de tot îl omorîr si viind pre craiul îl înbunir ; si era unchiu craiului. Craiul cu Huniadi de-aici s dus r la Timisoara, unde aci în cetate, în cet uia lui Huniadi, pre v duva, maic -sa, Catarina, cu pre fiu ei, frate-s u Mateas, cel mai tîn r, afl , c rora mari cinste ar t , c cu[120] porfir înbr cîndu-i, la Buda îi adus . Acolo neamurile lui ili- ilsc tîn rul craiu îl muiar , pre amîndoi Huniadi în arest îi aruncar si în scurt pre Vladislav îl t iar , iar pre Mateas la Beci într-asa tenmni gre , de-a nu mai vedea soarele îl încuiar . De-aci l-au dus la Praga, în Bohemia, într-alta si mai gre îl pus r . De unde pre elai tîrziu ungurii cu 60 mii de galbini i-au mîntuit si în cr iia lor îl adus r , unde la Buda pre dînsul craiu unguresc l-au îmcoronat si vre dnic le-au si fost. El în 24 ianuarie an. l458 în tronul cr iesc îl puser . Mateas craiu cu oastea b tu Bohemia; si pre craiul Gheorghie l-au b tut. El s-a b tut cu înp ra ii Romii; Beciu mul i ani el l-au avut. El asupra turcilor noroc au fost. Ştiindu-l to i c -i Matias feciorul l udatului mic craiu Ioan Huniadi Sibineanu, Matias Corvinu, pre carele cu dieta (: landtagu) din Pesta, l458, în tronu unguresc încoronat. Acest Matias crai îndat trei gre le r zmiri e avu, cu Fridrih III, înp ratul Romii, cu sultanul Mahamet si cu craiul din Boemia. Oastea în ara Rumîneasc asupra lui Dracu vod trimis , ci iar s p ciuir . Bosna de la turci o luo. Şi din Rasia Staro Vla 27 de sate luo. De-aci iar în Bohemia, Moravia, Silezia, anul 1468, le c lc . n cetatea Beligrad comandant în locul lui Vladislau Huneadi aufost Mihai siladii. Despotu, 90 de ani, b trîn, muri, doi feciori l s . Nabunul Lazar l p d pre Grigor si pe maic -sa o otr vi si muri. Şi el muri. Turcii pre s rbi, ce le-au zis tribali, de tot înjugar . Un oarecari Gheorghie de Brancovici s-ar fi a î at. Sultanu Mahamet luund Bosna, serbii prosti legea turceasc o luar . Mahmet oaste îi ar t . El pre turci atachirui b tîndu-i, îi spars si-i fug lui. Cu care biruin romînii s folosir cît / <52> asa pace încheiar , însusi sultanu cu domnu, ca tributul ce era pre ar pus cu mult jos sc zu. Stefan Brancovici de la Ianova-Ianopol, la Arad, cu familia sa, la Ardeal, s-au dus. Sîrni cu rumîni de ping Mur s si Tisa r masi, ei cu armele craiului unguresc începr a sluji. Dintr carii sebi doo polcuri s f cur , unul în Strem, altul pre Mur s si în Banat. Sultanu Mahmet soli la Buda trime s , pre Matias crai de pace s -l roage. Şi le de te pace. Matias luund Bohemia, ungurii îsi pus r crai pre Gasimir, ce era fecior craiului din Polonia. Mateas cu oastea me rse în Polsca si o b tu. ntr-aceasta turcu 20 de mii de arma i cu maistori la cet ile di pe Sava a le înt ri trimis , ca s poate bate pre unguri si ne m i. Matias la Sava sosi; cînd turcii dincoace, el dincolo. Turcii cu daruri pre niste v nz tori vrea Beligradu a-l lua. ns , fiind în Beligrad comandant Paul Chinezu, carele sim ind, s ap r si pre acei r i vînz tori pre to i i-au prins, în temni i-au aruncat, i-au fl mînzit, apoi pre unul din ei fript mîncare le-au dat. Şi tot asa, pre unul dup altul, p n la cel din urm , pre carele asa l-au l sat, p n ce de foame chinuit au murit.. De acest Paul Chinezu ce-au fost în Timisoara comandant armeii unguresti si gubernator Banatului, spun c au fost romîn. Ci cetindu-i aceasta, v z c tirania i-au întrecut vitejia, macar c craiul Matias foarte îl iubea[121]. Turcii de la Beligrad de Matias b tu i, [iezirui i, pre ocar noaptea au fugit. Mateias cu armea înd r t s-au dus sicu poleacii s b tea. Turcii ara Romîneasc o c lcar , iar Slavonia, Horva ia, p n în Carintia le pustiir . Matias cu le sii dup ce le ars rile, pus pace. Anul 1474, în Volahia Radu Mare; 15 ani domnis . Crai Matias pre gheneralu Pau Chinezu graf Timisorii si ban Severinului îl f cu. Mateas cu Vladislav, craiul B"mii, a cehilor, f cu pace, gîn/dind <52v> Iliricu cu turci a-l mîntui. ns Fridrih înp ratul f cuta pace o stric , Hungaria o pr d . Matias la Beci mergînd, cu înp ratul s b tur . np ratul p n la Lin retirui. Ungurii Austria pr dasr si r u o ars r . np ratul soli trimis si asa pace f cur , ca înp ratul Fridrih lui Matias crai 150 de mii de galbeni s -i de . Aceasta fu pricina c turcii din Iliria, Dalma ia, Ştiria, Carniola,, Carintia si în Ştaer întrarî. Mateas cu oastea pre turci s dus , robii de la turci, ce-i prinse se ei de prin rile c lcate, îi scoas . ns b tîndu-i, ungurii s rusinar . Turvii vrînd prin ara Rumîneasc în Ardeal s treac , vod munteanu îi opri. Şi viind turcii prein Banat, în Ardeeal au întrat. Ştefan Batori, voevodul Ardealului si Paul Chinezu Banatului, ce erau ghenerali feld-marsali, v zînd c turcii Ardealul vor s -l pr de, ei cu oastea lor fiind la Jibet, cu turcii b tae avur , asa cît aci Mur su de sînge rosi. Aci Batori pieziruit de pe cal au c zut, ci sosind preste munte aci Chinezu pre Batori îl r dic , pre turci b tîndu-i îi spars si-i fug ri. Unde seara la cin , ungurii sezînd pre turci mor i, mînca, bea. Apoi, în hor mare jucînd,Chinezu cu din ii luund un turc mort, cu el îl [ = în ?] din i în hor au jucat. Zic c într-acea batalie 8 000 de unguri au pierit, sasi 2 000, iar mai mul i romîni; fiind de turci înprejura i s-au înnecat. Iar turcii la 30 de mii au pierit, al ii au sc pat. Craiu Mateas de aceast victorie în legîndm mul mi lui Dumnezeu, c si cu ne m ii si cu turcii bataliile tot în 12 martie 1480 le-au c p tat. Matias din Bosna în Agram (: Zagreb) eu ernat. np ratul Friderih iar s r dic , dar el Ştiria cu cet ile luund, Austria, p n în Bavaria pr d . Ne m ii aplecîndu-i-s , el s întoars , vrînd Iliricu a-l smulge. nsp înp ratul Fridrih iar în Panonia-Ungaria într . Mahomed II cu 100 de mii de oameni în Ardeal au întrat. Batori pre Chinez < 53> îl chiem , carele ca un leu pre turci lovi, îi b tu, îi sparse si mult sînge v rs . ns si ungurii, s cuii mul i pierir . Batori cu Chinez victorizînd, în locul batalii cinînd, din turcii mor i me se, scamne îsi f cur . Dup cin si cîntece vitej sti, hor începur a juca si Chinez cu turcu în din i s rea si juca, cît to i s mira. Craiul Matias lui Chiniez, ping toate titulile dreg toriilor sale, si gheneral norodului unguresc îl f cu. Chinez în batalia de la Smedereva 1ooo de turci cu 2 pasa c l re i cu caii lor, vii prinzîndu-i, lega i în Timisoara i-au adus, s.a. np ratul Mahomed, carele 27 de ani înp r i în Constantinopol si cu 5 mai nainte fac 32 de ani. El luo 2 înp r ii grecesti, a arigradului si a Trapezontei, 4 cr iri, 20 de provin ii si preste 200 de cet i de la crestini au luat. El de 53 de ani în Nicomidia au murit. Doi feciori l s : unul Baiazet, altul Mehmet, carii erau sv di i. [122]. Craiul Matias slovaci, rusi, serbi si romîni din Banat în sus, în Panonia, i-au mutat si c r i pentru slujbe voinicesti, cu arama, le-au dat, precum unii au de la Vladislav II, crai, de la craiul Mateas si Vladislav II, crai unguresc, dup care privileghii ei în slujba milit reasc asupra turcilor au slujit. Apoi iar , înc la înp ratul Leopold I, mul i serbi în Ungaria s-au adunat. Baiazet II, noul înp rat, de la Smedereva trecînd în B nat, cu ungurii la Becicherec s b tur . Turcii în octimvrie s întoars r . 9- < LUPTE CU TURCII> Craiul Matheas b tînd ne m ii, Beciu luund, s asez . Ci turcii ce pîrjolea Ştaeru s rusin . n Beci s rusin . n Beci de slag muri. Ungurii luund crai neam , pre Vladislav, frate-s u, înp ratu Maximilian al Austrii s mînie , cerînd coroana Ungarii; pr d , ars ara. Pau Chinis pre turci b tînd, el Timisoara si Beligradu înt ri, apoi si el în Srem de slag muri. Craiu mult îl plîns . n Timisoara graf loja de Som prin îgani pusti, tunuri f cu, pre turci b tea. El Vidinu, Diiu luund, sparse, arse, pre rumîni de-acolo în Banat adus . Ciuma de trei ani apars si pre el îl r pi. Matias cu turcii pace f cur ; cu Baiazet II, de la 1483 p n 1488, încheiar , care lui Chinez nu-i pl cea, avînd corajia armii. Şi acuma îi c ut alte griji, de-ale economiei, cu cultivarea rii a lua. ns Matiasi pace cu Baiazet f cu, ca cu înp ratul Fridrih s -si descîlce. ns iar si turcii, vro 17000 în Horva ca robea si în Carniol. Ci gheneralii unguresti sp rgîndu-i, pre robi îi sc par . Şi de-aci craiul Matias, , l sînd turcii, alearg la ne m ii, carii nu-l l sar pe turci a-i bate. El cu oastea în Estaih într , Beciu înprejur . Beciu îl fl mînzi si în 17 aprilie 1485 or senii din Beci lui cetatea o de ter . Atunci, cutr murîndu-s p mîntul, zis r c el lung Austria nu o va st pîni. El mai nainte de-a lua Beciu, <53v > pre volonterii cei usori, unguresti, de toate na iile, ce-i avea, cu porunc îi trimise se si ara Beciului tir ne ste, cu foc si sabie pr p dir , care f cu de-a se preda Beciu. Matias c lcînd toat Austria, si-o supus , cu reziden ia în Beci s asez si st pînea. Unde, în 6 aprilie 1490, crai Matias (de apoplexie: slog, guta) cel l udat, domn milostiv, lumea o l s . Trupul lui de la Beci adus r în ara Ungureasc , la Ştul-Veisenburg Stolni Belgrad (:Scamnu Belgrad), în mormin i cr iesti l-au asezat, cu mare pomp îngropîndu-l. Spun c în zioa mor ii lui Mateias crai si leii cei cr iesti la Buda ar fi murit.. Lui urm craiul Vladislav II al Bohemii, c ruia înprotiv sta fra ii lui, Albert si Maximilian, ce ajuns înp rat, cu carele ei pentru ara Leseasc s-au si b tut. n ara Munteneasc vod fu Mihnea cel R u. Craiu unguresc Albert scoas turcii din Banat. Iar frate-s u Maximilian de la Beci în ara Ungureasc sus r u pr d , Şopronu, / [123] Presburgu spars . Craiu ceru pace, iar frate-s u, înp ratu Maximilian, îi zis c de va muri f r de prunci, coroana ungureasc s r mîn ne m ilor. Asa si f curr . Acu, dup pacea cu ne m ii, cu le sii sau pole cii, erau turcii. Graf Chiniez, feldmarsalu ostilor, în Temesvara fiind si în legînd c un leghion de solda i, negru înbr ca i, boemi, în Banat prin sate pusi, multe re le fac, nu numai c iau, ce si ard, femei, fe te siluiesc, el cu oaste esi. Ei sim ind ce-o s fie, s r dicar , ns 600 de ei picar ; dar spînzura i, cu roata zdrobi i si t ia i au fost! Pre cei nevinov i la alte reghimente îi de te si leghionu s stins . Craiul trimi înd oastea la Beligrad, care cu turcii la Şabat, la Udvinia b tur , în 9 septemvrie 1493, ci turcii mul i robi dus r .Ali-beg, pasa Servii, cu oastea asupra Ardealului s scul , unde Ştefan Batori muris si era Vartomei Dragfi voevod, first unde iar alt oaste pentru Horva ia r dic si gata era. Craiul Vladislav II pre graf Chinez din Timisoara cu 10 mii de c l re i la Smedereva îl trimis .El dintr-acelea, 3 000 ca satele a arde si a pustii mîn si înstiin înd ce au f cut, craiului bine i-au p rut / <54>. Craiul Vladislav II pre Chinez îl f cu judex curie (!)cr irii. El dup Corvinu, Timisoara, Beligradu le înt ri. Craiul îi porunci ca Chiniez cu Dragfi al Ardealului înpreun asupra turcilor s treac . Chinez b tu turcii în Servia si le luo Semendria, de unde în Srem tr cînd, la Sfîntul Clement. De a c rui moarte craiul nu s poate mîng ia. El, Chinez, de apoplecsie (: slag ) lovit au fost. Craiul Vladislau pre Ioja de Som graf Timisului, ban; acesta si preste Loren Uilac, grafu Severinului, îl f cu.Craiul Vladislav cu turcii pre 3 ani pace închee. Iar grafu Ioja rîndui si f cu arme, pusti mici si tunuri tari, care atuncea întîi iganii le f cea; si Ioja în bun stare s pus . n Volahia, Vl di voda. Turcii avînd în Azia b t i, cu craiu pace pus r . Iacup begu din Smedereva, trecînd noaptea spre Pasti încoacea ping Tisa, pre crestinii de noapte mergînd la beseric i-au t iat. De Pau Chinezu ardeleanu spun c au fost romîn, înv at, macar c-au fost din sat. Carele în Timisoara si-n Beligrad gheneral gubernator, vestit voevod ostilor, el 25 de ani Timisoara, Banatu au domnit, [ la mosia sa ] au murit. De moartea acestui viteaz craiul au plîns. Alt chinez, turcesc, Levantie, fecior a unui Nicola Valachi , neam cr esc, acesta cu oaste turceasc în Banat sate ardea. Ci unguru Dragfi pre Lavrentie la cetatea lui Uilac îl b tu. Craiul Vladislau la Peci s dus . Craiul Vladislav, prin grafu Ioja de Som al Temisorii si prin graf Sent-Gheorghe, voevodu Ardealului, pre turci în Bosna si la Pojega, în Şlavoniia îi b tu. ns acesti grafi nu fur îndestula i, ce si la Dii pre turi turci b tur , Diiu luar , ars r , t iar , vii robir , vîndur , iar crestinii de-acolo încoacea i-au mutat, în Banat. n Moldova, Bogdan, fiiu lui Ştefan vod , fu. Turcii soli în Buda la craiul Vladislav tri ise r , pace cerur , pe 7 ani f cur . Şi în Banat oameni, sate a se aduna începur . ns viind [124] ciuma în Banat ciuma de 3 ani, de la 1509 p n la 1511 fu sara spars , mul i oameni r pi, într carii si graf Ioja de Som s mut . Craiul Vladislav în locu Iojii pre Stefan Batori, nepotu vestitului Batori, voevodul < 54v> Ardealului, graf Timisorii îl f cu. 10 < R SCOALA LUI GHEORGE DOJA > Fiind Sremu ars, episcop în Srem si despot, luund turcii Sremu, fugi la Radu vod , fiu lui Ioan Caloeru, în Craiova si fu priimit. ntr Radu vod a rii Rumînesti cu într Bogdan vod al Moldovlahii, r zmiri s scorni, cît erau a s lovi, ci s înp car . Radu vod ducîndu-s la craiu unguresc Vladislav în Buda, la dieta pentru turci, Radu vod cu craiu pacea înt rir . Murind vod , în m n stirea Arges s-au îngropat. Şi-i urm domn Mihnea vod . Macsim vl dica, adunînd bani din ara Rumîneasc , din Moldova si de la Bogdan vod al Moldovii o cîrje de cinste, minunat , cu aur ferecat au c p tat, care sute de ani s-au p strat el aducînd banii si oasele mîni-sa, a maichii Anghelinii, din ar în Srem, zidi m n stirea Crusedol si moastele asez . Craiu Vladislav, sf tuindu-l cardinalu din Gran, Thoma Bacaci de Erdod, s -i de slobozenie la papa în Roma a me rge s cear blagoslovenie de mil , adec subsidii a cersi si norod de crucea i asupra turcilor s r dice craiul slobozi. Papa Leu al X-lea de te bula ( : carte ert toare ) si aducîndu-o craiu vru în biseric a o vesti. ns Stefan Telegdi vistiiarul nu vrea a s publi irui, temîndu-s de rebelie, ci ei tot o publi iruir . Acel pap pre serbi, rumîni, cu unguri uni i îi puse se, carii înd r t r mas r acas. Şi în scurt, dup acea bul , la Pesta si la radea Mare preste 40 de mii s adunar . Cardinalu Thoma pre un Gheorghie Doza, secler din Ardeal, carele la turci corajii ar tas , comandant crucea ilor (: fraicori) îl f cu; c ruia craiul Vladislav, cu ne mesagu, sate în Banat îi de te si lan de aur îi d rui a purta. Care sfînta oaste cruciat , strînsur din multe neamuri, începur prin ri a jefui, în sîl a lua, a arde, pre ne mesi a-i despoia si arde . Cine li se înpotrivea, îl omora, Şi asa, ara s sp rgea si fugea. Acel comandant, first al sfintei osti cruciate, Gheorghe Doza (au Doja) alt gîmd luo, mare. oale si c ciula / <55> cruceat o lep d , cu crucea într-o mîn , cu sabia într-alta, Pe:ta si Buda ars si alte re le f cea. Din oastea lui 3 coruri-ce te f cu: una c tr Zagreb (: Agram), în Horva ca, alta în Bacica, asa a arde si a pustii îi trimis . Iar el, Doja, luund cea mai bun ceat , la Seghedin me rs , pre unde mati / [125] tir nii f cea. Ping alte re le, cinstea muminilor, nevinov ia fe telor lua, în vederea p rin ilor si a prunciloor; femeile înaintea b rba ilor siluia si spurca.Pre episcopul din Ceanad, Ian Ceac, fugind, l-au prins, îmbr car , pus r epitrahilu, mitra în cap, legat, atîta l-au b tut, cu gi e ascu ite, sîmcelite, partea ascuns a trupului, boas le i-au spart,muncit au murit. Pre vistiariu Stefan Telegdi din Buda prins r ,într-o spînzur toare de partea ascuns a trupului (: m dulare) l-au spînzurat, cu s ge i din harce mul i l-au s getat, sufletul s-au dat. Şi alte fapte crestinii lucra, c tr Timi:oara mergea. Craiul Vladislav fugis . Scris dup oaste, Timisorii ajutoriu s vin . Ioan Zapolia, graful de Sebes, ce era ban Ardealului, fiind aproape, cu oastea s r dic , c ci Doja gîndea în Timisoara crai a s pune. Aci zidurile-verchele erau scunde, slabe, cule, turnuri pe ziduri si cu doo garduri de p l sa i îngr dit ; înl untru era de Ioan Huniadi f cut castelu, una de sc pare, alta de-a ap ra apa Begheiului, care acuma Stefan Batori si a o bate începu, în niste locuri cerc a sparge. Batori ap ra si ucidea, Doja b tea si perdea.Erug mare s p , cu bra uri nuele, tuf , apa Begheiu c uta a o abate, ca s ia castelu Timisorii. Ei apa ab tur , îns Batori si afar avea ai sei credinciosi carii noaptea apa iar în matc -si o slobozea. Ce h ia lucra, cestia strica, cît si noaptea s omora. ntr-aceasta si Ioan Zapolia cu oastea sosi. Şi el si Doja de batalie s g tir , ca arde lenii cu ungur nii a s omorî. Doja de la un steag al seu / <56v> la altul alerga, înb rb tîndu-i în corajie, le zicea: Noi sîntem asupra craiului rîdica i, deci to i p n la r suflarea din urm vitej ste s ne purt m, c de vom fi birui i, cu munci gr le vom fi omorî i." Iar voevodul Zapolia ardele nilor s i zicea: Pre acesti tirani s -i bate i, ca si cum a i biruit voi pre turci. S sti i c aicea în cetate iaste comandant graf Stefan Batori, nepotul l udatului voevod Batori. ntr voi înc sînt feciori pre carii v-au dus viteazul Chiniez la Beligradul grecesc, de-a i f cut mari biruin . Ast zi proba corajii s o ar ta i." Şi asa, Ioan Zapolia c l rimea sa o desp r i în doo, aci aproape a sta. Doza oastea sa cea mai bun nainte în front o pus , iar , cea slab , mult strînsur , dind r t avea. Şi începur batalia zdr nc noas si morticioas , de-amîndoo p r ile bine iindu-s si ca turba i s c s pea. ns abea ardele nii pre ungure ni îi spars r , iar c l re ii sprijinindu-i îi m s crea. n care , pre Doja cu pre frate-s u si pre al i so ii mai mari, puindu-si armele jos si predîndu-s milei, vii îi prins r si-i legar . Din care oaste nici unul n-au sc pat; unii mai multe zile în sîngele lor s-au t v lit p n au murit, pre al ii i-au buc turit. Doja cu gre le munci fu pedepsit, ce n-au mai fost p n aci, nici de-atunci încoacea. C pre el afar în vederea tuturor, pre un patul nalt de scînduri, acolo sus pre un scamn tare, cu lan l-au în penit, o coroan de fier în foc rusit în capu-i spre batjocur i-au pus-o si un epter (: schiptru) de fer, iar rosu, de ter fr îni-s u de au tut. Aci, prinprejurul lui sta so iile lui ce le nai de c petenie, pre [126] carii 3 zile nemînca i îi fl mînzir .Hengherii (:gela ii) cu cleste de fer mari, ars , rosii, carne moale di pe Doja d rabe zmulgea si acelora poruncea s mînce. Unii mînca, iar 3 insi nicidecum carne di pe Doja nuvrur s mînce; de vii i-au în pat. Iar cei de mîncar / <56> carne, aceia au mai tr it. Doja sau Tosa, fiindu-i de la atîtea locuri a trupului carnea cu clestele arse tras , au au r bdat si au t cut. Nu numai c n-au ipat, nu s-au v itat, nici cît durere aveau n-au ar tat. Bîndu-i fratele s u sîngele, la el au c utat. Iar în urm , sco îndu-i ma le si fica ii, ame înd lesin si muri. Trupul lui, tot d r buit buc i, într-o c ldare mare au fiert, dar din carnea moale pe gr tar de fier au fript, cu care, cu care mînc ri pre so iile lui, direg torii oastei, i-au osp tat. La acea mas de oaspe i si pre ei to i si pre ei to i i-au t iat, iar pre fratele Dojii mai în urm l-au t iat. Trupurile lor, cum li s-au c zut, cu foc s- au ars, cenusa lor si în ap si în vînt s-au aruncat, ca s se in minte Timisoara, cînd s-au sculat baurii asupra ei, care în 4 luni a anului 1514 s-au f cut Şi ce au c p tat? Unii scriu c într-acest an 40 de mii, iar al ii zic c 60 de mii de oameni aci au pierit, precum dintr ungurii din sus si dintr ardele ni, sloveni, ne m i, rusne ci; or fi fost solda i sîrbi, rumîni, îns unguri mai mul i s-au pr p dit si na ia lor foarte au sl bit. Ioan Zapolia, pentru c pr p di pe Doja, pus gînd crai a ajunge. ns craiul Vladislav, ce si muri în anul 1516, în testament asa înt ris c de-ar muri fiul, urm toriul s u, f r de porunci, coroana ungureasc prin ii Austrii s o mosteneasc . Şi asa acuma, pre prin ul lui, ce era tîn r, numai de 10 ani, craiu Ludvig, îl coronar .Acu ministrii, sfe tnicii, gheneralii, marsalii ostilor n-avea grij , nici fric . Altora nu le p sa, f r de fric , cari ce vrea f cea. Cr irea cu finan le, vistiriile sc p tar si s des rtar . Craiul nu stiia ce-i si cum, ce începu la vînat în hurc a-si petre ce, cît zic c acest crai Ludvig, pe o pas re ce-i zic soim, 40 de mii degalbini ar fi dat. n care vremi, unii îsi gîndea : unde-s acuma Ioan Huniad Corvinu cu fiu s u, crai Matias, unde-i Paul Chinez, ce le-au zis romîni, s vin s vaz . Ştefan Batori din Timisoara ducîndu-s palatin <56v.> la Buda, aci r mas Nicolae Uliac, si-l f cur judecs curie (!) si s dus la Buda. n locul lui veni în Timisoara Petru Pereni gheneral comandant si în Beligrad, îns si pre el la Buda, p zitoriulcoroanii cr esti îl dus r . Şi asa în Timisoara solda i în garnizon erau unguri, slovaci, serbi si al ii, f r de eczer ir, slabi; san e-vercuri v t mate, slabe erau.Craiului unguresc s n scuse fecior, Vladislav; ungurii zic Laus. Ei avea un obice iu vechi : ace lui fiiu toat gazda lui un bou a-i da. Cei de ping Buda de ter , iar dep rta ii ardele ni, sicheli-s cuii sau schitii nevrînd a-i da , craiul oaste asupr -le trimis , slovaci, rusnia i, rumîni, sîrbi. Carii auzind de acea oaste, ei pre Mihna vod al rii, cu romînii de ajutoriu rugar . Ci b tînd first Paul Tomori al ungurilor pre secui, îi birui si s înp car . [127] Mihnea vod cel R u, el 7 ani au domnit si r posa. Ceata boereasc cu poporul pre Neagu voevod, de familia ve che a B s rabilor, ce era june tîn r , ci în lept, îl pus r . La acesta, arhiepiscopu din Srem, Maxim, l sînd m n stirea Crus dolu, în ara Rumîneasc iar au venit. La carele v zînd Neagul vod o fat , anume Anepsia sau Mili a, var arhiereului, cu care domnu Neagu în Bistri , unde era scamnul domnesc, cu cununie pre le ge nun ii s-au înpreunat, fiind ea din neamul lui cneaz Lazar. n Moldova, Stefan IV, fiu lui Bogdan vod , 9 ani fu. Neagu vod r dicînd în ar - si muri. . Fiiu lui, Ludovic sau Laus, f r de fiiu murind, cr irea ungureasc s sfîrsi si asa urm Fridrih I er - her og de Estraih, craiu ungurilor s pus . 11- < C DEREA UNGARIEI SUB TURCI > Sultan Soliman II, cu mare putere, în 60 de zile luund Beligradu, pre Vlasie Olah, Ioan Ş rgai cu pre Vlascu t e. Aci l s pe pasa Beli-beg, iar el luo Petrovaradinu, în sus în Hungaria mergea. Craiu Laus la Muncaci în batalie s înnec . Aci arhi- si episcopii cu reghimente perir . Crai fu Ferdinand în Beci, dar si Ioan Zapolia crai unguresc s pus . Turcii luar Buda. Estraihu ars r , ci neputînd lua Beciu, la Buda s întorc, pre Zapolia-l înt rir . De fiul lui, Jigmon, de episcopu Ardealului, Gheorghie voevod, tutor micului Jigmon. Sultanu Selim murind, îi urm Soliman II, fiiar cumplit , fricoas . Acesta pacea care sultanu Selem I cu craiu Laus o puse se, murind Selim în Trachia, 1519, o c lc . C ci si el întîi ceru de la craiu Laus- Ludvig pace a avea, ci solii lui de la Buda deser i, cu buz le îmflate s întoars r . Soliman oastea-si adun , de la arigrad la Beligrad me rs . Craiul Ludvig June cu Maria prin esa, sora arhiducsului Austrii, Ferdinand I, ce fu înp rat, s nsuras si la nunt s veselea, iar Soliman cu oastea Şaba u b tu si-l luo, Beligradu încongiurînd. Pre pasa Meemed Hide cu 40 de mii de c l re i preste Dun re, în Banat, s acere de-a nu veni Beligradului ajutoriu, s opreasc , îl trimiss . Carele trecînd încoace în Banat, pre nima nu afl a me rge într-ajutoriu. Soliman 60 de zile Beligradul b tu si în 29 August 1521 îl luo. Acest Soliman, mai întîi prin negustori ispitind ce fac ungurii, pre Ibraim ceausu la craiul Laus în Buda îl trimise se pentru pace, iar oastea furis curînd la Belgrad ajuns . Craiul pre ceausu îl t e si-ntro p sc rie îl arunc , cas le sting vi a. Craiu vro 60 de mii adun , la Beligrad îi trimis , celor din cetate într-ajutoriu a fi. ns Soliman trimise se pre marele vezi Piri pasa, ce stiia localitetu, cu artileria s înceap a bate, precum si Şaba u. Apoi el cu al ii venind, luo Şaba u de la unguri, [128] Beligradu îl strîmtorar . Ungurii mari din Şaba si Beligrad sc pa, cei dinluntru tare s ap ra, pre turci pr p dea. Un fran uzi zis lui Soliman ca gropi, g uri, mine sau lagume pe supt ziduri s fac si cu pulfer-prau s sparg si pot întra; care f cur c cu n vala de sturm nu o lua. Cet nii de voe bun s predar . El f g dui cu ce pot sc pa s ias . ns noaptea fugind, ienice rii îi t ia. Luînd Beligradu cetatea, pre comandirend gheneralu Beligradului, Vlasie Olah voevodul si altul, Ioan Morgai si Vlasco Bot, neam de-a lui Huniadi sau Corvinu, ardele ni, înaintea cortului Piri pasii t indu-le capetele în pr /jini <57v> nalte le-au în pat.Soliman, dînd comanda Beligradului lui Beli-beg, la arigrad ca un biruitoriu s dus . Şi asa Beligradul cel vechiu, delaud , ce-au fostTaurinu romanilor, Nandor Alba si Beligradu supt varvarii turci c zu, în 10 August 1521. Craiul Lausi, pierzîndu-si aripa, de jale s boln vi. Beli-beg Cuciuc pasa din Beligrad, trecînd în Srem, al ii, pre porunca sultanului, în Banat întrînd, t ind, arzînd, robea. Craiul Laus trimis pre Batori palatinu cu oaste; din Srem îl b tur , îns turcii iar n inte p sir . Craiul Laus trimis oaste ca cet ile Petrovaradinu si Ilocu s le apere, iar pre comandan ii Belgradului, ce-au fost pusi, Valentin Turcin si Fran iscu Hedervari, c ci bine nu s-au ap rat, îi închis si averile, avu iile lor le confis irui. n Volahia Preda vod , frate cu B s rab vod , fu. Craiul Ludvig sau Laus I cu miistrii începur despre cr ire a socoti ce o s fie, c voevozii, adec feld-marsali vre dnici n-avea. Asadar , gheneral comanda ostilor unguresti lui Paul Tomori o diete, carele odat fuse se soldat, apoi s preo is fran iscan, în viia sfînt înfrînat si dedat. Şi era arhiepiscop în Colocea si acuma peste capu i (: gluga c lug reasc ) pus chirasu (: coifu), ca iar s fie cum au fost. Carele îndat cu oastea în Bosna de-a opri turcii alerg , ci iar s întoars . Papa trimise se oaste de crucia i la Rodos în ara Greceasc , unde Soliman o b tu si o sparse si iar asupra ungurilor plec . ara Horva ca, Her egovina cu Crupa le luar . Al i turci în Banat si pre Tisa ardea si pr p dea. Craiu oaste trime s , cu gheneralii Palfi, Bodo si Batiani, cu carii si volonte ri,îi cam stug/nir <58>. Acum Soliman vrînd moartea solului s u Ibraim ceausu a o r spl ti, cu îns l ciune trimi înd pace a face, el însusi cu armea înainte mergea. Bogdan, voevodul Moldovii si Radu vod a rii Rumînesti, din reziden ii si aghen ii sei, ce-i avea în arigrad înstiin îndu-s , ei îndat craiului Laus ar tar . Carele îndat cu voevozii s sf tuir si nu numai de la le si, boemi, moravi, ce si de la papa Clement VII si de la înp ratul Carol V, cu de la al i crai ceru bani, aurul, argintul bese ricilor întru ajutoriu a-i lua si a-i da ceru, ce nici unul nu-i de te. Soliman pi la Be lgrad apa trecînd-o, ungurtii unul dup altul re le vesti, înstiin ri aducea. Craiul Laus n-avea ajutoriu; armea f r de el nainte a me rge nu vru. El v zînd neunirea gheralilor, a pov uitorilor, a duchilor, ca Iov bogatul r bda. Soliman Petrovaradinu înprejur si-l luo, poruncind pre to i cei dinl untru s -i tae. Lau , adec Ludovic craiul tîn r, auzind perderea Varadinului, de la Buda cu 26 de mii însusi plec si cu palatinu la Tolna veni, [129] unde, în cîmpu larg a Munhaciului t b rî si el în mijlocul oastei s pus . El doo se mne urîte avus : plecînd din Buda în poarta cet ii calu îi c zu si cr p : altul aci în lag r, naintea vatalii oastea-si rîndui, apoi, puindu-si helmu în cap, uitîndu-s to i la el, deodat fa a i s urî i si schimosi. Soliman ajuns , ci p n la ameazi t cur , apoi ca luna nov turcii s r pezir , ci c l rimea turceasc de te dosu si ianice rii pedestri s sp rgea. ns Bali-begu de la Beligrad, cu 7000, oastea sa, lovind pre dind r tu, cr escului lagher str jile sparse si care înc tro putea <58 v.>. si de nu fugea craiul mai nainte, pre el înc aci îl t ia sau viiu îl prindea. Aci oastea crestineasc 12.ooo pierdu, într carii Anibal al chiprului, voevodul (: feld-maresalul ) papii de pedestrasi cu calu sc p ; cu el pieir , adec : Vladislav Zalcai, arhiepiscopu Ostrogonului, Paul Tomori, arhiepiscopul Calacii, Feren Perini al Oradii Mari, Filip More al Peciuiului, Blaj Pacsa de la Ghiur, Feren Gahali al Ceanadului si Gheorghe palina al Bosnii, to i episcopi. Iar craiul aus c tr Peciui fugînd, la locul ce s cheam Caraso. (adec Apa Neagr ), Cerna, într Muaci si-ntr Chelia, fiind mare ploae cu grindin , seara, în ap într , în Apa Neagr , frîul din mîn îi sc p , saoa i s întoars , el c zu si s înec . Unul la el înnotas , îns nu-l putu mîntui. Dar locul acela l-au stiut si la doo luni l-au aflat si în stolni Belgrad cu cinste l-au îngropat. Aceast batalie si pieirea de la Muihaci fu 29 August 1526, în care mul i arhiepiscopi si episcopi, ce avuse reghimentele sale pierir , fiindc sultanu opris de-a robi, ci tot de-a t ia poruncis . Acum venea oastea din Iliria, din Ardeal, vro 55 000, ci auzind, s întoars . Aceast de-aici pieire sau pierdere dup Varna la 81, iar dup Beligrad la 5 ani fu. Acest Soliman întîi b tus pre grecii ioni i si pre al ii, Frodosu îl luas . De-acolo la Muaci ajunse se, unde ungurii arhi- si episcopi cu magna i pieir . n care rea soart nenorocit si Banatul Timisoii îl tras . C ci turcii dup ace ia, toat Ungaria supuind-o, la Pesta pod preste Dun re f cur , oastea trecu. Soliman în Buda întrînd, pr d si o l s . Turcii într Dun re si-ntr Tisa ara ars r , cu mari c p t ri si mul ime de robi iar înd r t la Brligrad s întoar r . Unii înputa (:vinuia) lui Ioan Zapolia c nu numai c el întru ajutoriu cu ardele nii la Muhaci nu au mers, ce si pre al ii de-a merge i-au / <59> înpiedecat. Şi cu peirea craiului, el c uta s ajung , cares s si v zu. C scriind v duva pieritului crai Ludvig porunc la o zi numit ca to i magna ii rii la Comorn s se adune, unde pre fratele ei, pre arhiducsul Austrii, Ferdinand II, de crai s -l aleag si în tronul unguresc s -l ase ze, îns Zapolia cu al i p rtasi s adunar la Tocaia si el crai s publi irui. Apoi, în 11 noemvrie 1526, la Beligradul ce-i zicea grecesc, prin arhiepiscopul Granului, Pavel e Verda, s-au coronat, îns cu îns l ciuni f c. Soliman buruitoriul a robi porunci, a arde în toate p r ile, cu focul si sabia a pustii. Asa în Ostrogon, în Pesta si în Buda f cur . ntîi [130] v zînd frumuse ea Budii, îns desart o aflar , multe lucruri pre ioase luînd; de-aci cu toat oastea înd r t înd r t la arigrad s dus r . Ferdinand II, prin magna ii unguresti }n Buda fu crai unguresc ales, pre le ge, si iar prin arhiepiscopul de la Gran, (carele si pre Zapolia coronas ), s încoron .Şi acesti doi crai unspr ze ce ani într sine b t i avur . Zapolia priciui ara a pr p di. El, pre sfatul palatinului de la Siradie, Lasc, turxilor s prede te. Soliman ir mai veni, cu mare oaste si pîrjol, preste Buda la Beci miars ,Beciul înpejur , ci iar înd r t s tras . C ruia ungurii si însasi sfînta cr iasc coroan în mîn i-o de ter , care na ionul ca pre paladiumul s u o cinste ste. Care monarhul turcesc, cu bun cucernicie primindu-o, celui ce i-au dat-o supt scutul aripii sale a fi i s-au f g duit. n ara Romîneasc vod Vladislav fu, ci preste Dun re fugi. Domn iar Radu vod cel Mare, în a 2-a domnie fu. Cr irea ungureasc în doo p r i s desp r i; Ferdinand I, arhiducsul Austrii, fu crai în Hungaria de sus, iar Ioan Zapolia rîmas craiu Ardealului, avînd ceva si în ara Ungureasc din jos, precum si Banatul, îns nu tot; fu alt cr ie, Zapolia în Buda <59v> iar Ferdinand în Pojun a sedea. Craiul Ardealului, Zapolia, în Hungaria inea Oradia Mare, Maramur su, Aradu, Timisoara, Lipova, Logoju, Sebesu, p n la Corni, c rora s te nii le zic ungure ni,. n Moldova vod fu Petru V, fiiul lui Stefan voevodu. n Volahia fu Vladu vod 1532, în Vlahia fu Vintil vod . Sultanu Soliman trei ani în pace sezu, asteptînd a vedea pre acesti doi crai ce vor s fac , c b tîndu-s între ei, el iar putea c p ta: care asa si fu. C r dicînd Zapolia oastea asupra lui Ferdinand, îndat Mehmet pasa din Beligrad în Bosna ungureasc într , în Bania Luca, în Horva ia, Dalma ia, Lica, Gorbavia. Craiul Ioan Zapolia cu craiul Ferdinand, înputîndu-si dreptul coroanei unguresti, s b tea, care lucru cu argumentul sabii c uta a-l descîlci. Ferdinand O trimis la turcu soli de pace, cerînd Beligradu înd r t. Zapolia trime s soli iar la Soliman, cerînd ajutoriu asupra lui Ferdinand, c ruia a-i da îi f g dui. Iar pre solul lui Ferdinand îl goni, zicîndu-i c Ferdinand din Hungaria s se scoat si s se le pede. Şi nu numai c gr bi Zapolia ajutoriu a-i trimite, ci s silea cum pre amîndoi compitenti a-i lipsi; asa îi fu viclesugu, ca si cînd au cerut grecii ajutoriu asupra bulgarilor, ei a venit si pre ei i-au b tut. n Volahia Moisei voevodu au fost. Solii lui Ferdinand de la turcu viind îi spus r c turcu la Beci vin. El îndat 16 mii de pedestrasi si 2 000 doo mii de c l re i în Beci pus . Iar Ioan Zapolia în Buda bucuros pre Soliman astepta. Soliman din Beligrad trecînd Sava si pre podul de aram de la Ose c, Drava, în cîmpia Munhaciului sosi, unde Ioan Zapolia cu 6 000 de feciori înainte-i esi si bine-l priimi, asa c t îl slobozi mîna a-i s ruta. Şi ajungînd la Buda, unde pu in garnizon ce era a lui Ferdinand, pre parol chiemînd, tot îl t e si Buda lui Ioan cu 3 000 de turci de-a o p zi o diete. Iar Soliman cu csialalt hor la Vien (: Beci) s dus . /<60> Trecînd prin ara Ungureasc , Paul Vardan, arhiepiscopul Ostrogonului, turcului s închin , iar comandantul de cetatea Ghiur, Hristofor Lam/berg [131] cetatea o ars si cu ai s i la craiul sc p .Asa si al ii, ardea si fugea. Turcii supt Viena (: Beci) ajuns r în 26 septemvrie 1520 si tot pe-afar ars r . Mari vaitece si jale a Estraihului si a Ungarii fu! Turcii începur a bate, cercar poduri a tre ce, îns str jile foc da: înc pre mul i îi momea si-i t ia. Soliman tot cerc , apoi s l s , una c era Sfeti Dimitrie, a s întoarce , alta, în lese se c craiul Ferdinand cu frate-s u Carol, înp ratul esaru, cu oaste asupr -le vin. El cu turcii înd r t la Buda s întoars . in Buda, pre Ioan Zapolia craiu unguresc îl coron si, înt rindu-l, la Constantinopol s dus . indulcit în Ungaria, ]mcungiuras Ghinsu, ci neputîndu-l lua, îl l s . Pr dînd Stiria, Slavonia, s întoars .La anul au fost prin Africa, prin Persia, si veni. n ar , Radu vod , ce-au fost igumen în m n stirea Arges, Paisie, iar vod , Radul voevod. 1583, în Moldova Stefan V. L cust vod numit. Emerih Cibac, episcopul Oradii Mari, fiind graf Timisorii, si în Ardeal el st pînea. l omorîr si în scaunul episcopesc Gheorghie Utisenici, c lug r paulin, din Fdalma ia n scut era, iar în grafia Timisorii un Peter Fihs sau Petrovici au urmat, amîndoi ai lui Zapolia creaturi' cel din urm , nbeam bun a lui. Ferdinand cu Ioan s dogmir , în doo înp r ir , unul în sus, altul în njos a fi s lovir . Timi:oara începu a s ajuta. ns Ioan numai persoana lui cît o tr i, craiu a fi, iar nu fiii s i, ci toat cr iia lui Ferdinand si fiilor s i s r mîn . Anul 1540, craiu Ioan Zapolia, în Sas-Sebes, în Ardeal, de 53 ani murind, îi r mas un fecior, carele femeia lui, Izabela, fata craiului Sighismund al Polonii, îl n scus . Şi tutorii pruncului, îndat îl si coronafr , dîndu-i nume Stefan Ioan Sighismund (: ce-zic Jigmon crai). Ferdinand, dup cum leg tuis cu Ioan, 1538, cu arma vru s -si ale ge. / <60v> Soliman v zînd bun ocazie, pre pruncul s rac, f r de tat , vrînd a-l ap ra, viind iar , multe locuri luo si în Buda s asez . ndat porunci si v duva Izabela cu fiiu-s u în t ria cet ii Lipova veni. Vcare cetate era pre porunca craiului Vladislau II, prin marcgraful Gheorghie de Brandenburg înt rit era.Aceast Izabel avea în soba ei o fat rumîn , cu care în urm fiiul ei, domnul Jigmond crai era îndr git a o lua, ci Izabela o omorî. El, v itîndu-s , cînta: La corn de cetate, Unde Mur s bate, C lin , M lin , Floare de gr din , Fat de rumîn , De rumîn bogat, n ar l udat! Zisul epiuscop Gheorghie Ardealu, domnea el în locul pruncului. Ping turc stiia a s vîrî si îsi c uta a sa dobînd . Izabela asculta sfatul lui Petrovici si credea si asupra episcopului începu în gura mare a s v ita, carele destul c uta a o înblînzi si a o odihni. [132] 12. (C DEREA TIMIŞOAREI SUB TURCI) Soliman cu înp ratu craiu Ferdinand , pace; despre coroana Ungariei, deTimisoara,Lipova, Episcopu Gheorghe fu omorît.Ferdinand la Lipova. Soliman luund Timisoara, pus pre Hasan pasa, s aib de la Mur s p n în Tisa, c Lugoju cu stînga Carasului sta supt Ardeal. Jigmon sau Ioan fu crai. np ratul Ferdinand muris .Urm înp ratul crai Maximilian în Estraih. De corajia gheneralului Zrini la Peciui. Maximilian înp rat pre craiul Jigmon cu pre Hasan pasa la Debre in b tu. Soliman la Sighet muri. Urm Selim. El cu înp ratul în pace de 8 ani. Murir . Urm înp ratul crai Rudolf si Amurat III. Anul 1543. Turcii fiind ping Tisa, în ri veni i, Fran iscu, craiul fran uzesc, el pacea ce-o f cus cu înp ratul esar Carol o c lc , cu oaste s scul , soli la Soliman cu oaste ajutoriu trimis de-a veni asupra lui Ferdinand în Hungaria. Soliman îndat pre mares si pre uscat, afar din provin ia rumîneasc , Bolgaria, Servia, Bosna cu el luo; si Closu Peciuiu siOstrogonu le luo. n ar , Mircea vod ; în Moldova, P tru Rares vod , apoi Alexandru Cornea. Ferdinand cu Soliman încheias stil-stand, la care din partea craiului au fost Toma Nadajdi, Andrei Batori si Sigmund Herberstain. Craiul Ferdinand episcopului Gheorghie p l ria de cardinal (: mitropolit) îi f g dui, de va putea el contractiu din anul 1538 a-l face, ca Stefan Ioan Sigismund 3 prin ipate în ara Şlezii si simbrie pe an, 12 p n 15 mii de galbini, s capete, iar Izabela pentru v duvie 100 de mii de galbini s aib . Şi lui Petrovici veniturile din toate scamnele ce le st pînea, el în toat viia a s le aib si un castel (: cet ue) în ara Ungureasc pe pl cere s -si aleag , s sad . Acest lucru îl înplini Ioan Castaldo, pre carele Ferdinand cu oaste, <61> spanioli, italiani, ne m i si unguri, trup neunit ,îl trimise se; si un ug de artilcerie cu sine la Ardeal luas . Dup un conres de la Colosvar,Izabela din Ardeal solilor cr iesti, trimisilor, ea în mîn le de te epteru, coroana si alte insignii ale cr irii, apoi ia cu fiiul s u din Ardeal la Casau s dus . Episcopul Gheorghie în st pînirea sa fu înt rit, iar Stefan de Lozon s f cu graf la Temesvar si comandant cet ii. El st pînea cet ile tari cu inuturile. La Lipova era Andrei Batori, la Lugoj, Aldana, un spaniol, iar la Caransebes era Ghorghie Sered, c rora craiul înt rirea cet ilor îndredin as , ca nu cumva Soliman viind s le poat lua. Şi cu bun seam acel first, scriindu-i Petrovici de toate ce s lucr , cu asa mînie s-au aprins, cît el înprotiva drept ilor norodului, pre Malove , solul lui Ferdinand, în strîmt închisoare îl pus si lui Mehemet, beclierbegu de la Beligrad, îi porunci îndat cu oastea de-acolo în rile unguresti s între. Ei la Nis s adunar : Uiliman-beg, pasa Bosnii, Sli-beg, pasa din Srem, Ahmet Mihalogli si al i poruncitori cu ce tele lor s înpreunar , Tisa pi la Titel pasiruir , asa de curînd, cît putea; si / [133] toate cet ile Banatului, Beceiu, Becicherecu, Chichinda, Sent-Miclosu si însusi Ceanadu luar . Castaldo acu s temea de Lipova si Timisoara si scris la Batori c -i va da ajutoriu, îns ei îndat , rumîni, serbi înluntru s adune în ajutoriu s înt reasc . Ci acei rani sp imînta i fugis si ajutoriul f g duit încet s apropia, iar nevoia ajungea. Deci acuma Batori luo 400 de feciori si-i de te subt porunca lui Ioan Petco în cetate, iar ei la Oradie s dus , ca ajutoriu s -si aduc . ntr-aceasta, veni beclirbegu cu oastea mai aproape de Lipova si Petco, v zîndu-s slab, tunurile stric , cetatea Lipova o l s si cu ai s i s dus . Mehemet o afl deschis . Aci pus el pre Uilima-beg cu mai mult de 4 000 de c l re i si pedestrasi si s dus , norocul nainte s -si caute. Şi asa / <6lv> cu ai sei c tr Timisoara plec . ntr alte porunci ce venis lui beclirbegu de la Soliman, capul lui Stefan Lozon din Timisoara viu au t iat s i-l trimeat ., de unde s ve de ce poft avea el Temesvara s o ia. Stefan Lozon în cetate, ping sine avea b rba i cu corajie, pre cum pre Gavriil Pereni, Nicolae Batori, fratele lui Andrei, pre Simon Forgaci si Stanislau Gaspardo cu frate-s u, ce era voinic ca si el, ce aveau cu ei mul i spanioli. De acel na ion si ajutoriu le venea. Şan ele Timesvarii s înt rea, mai vîrtos turnul apei lîng zid s f cu; si pe dinafar san f cur . Beglirbegu o apuc în 13 octomvrie, cu mare înfocare, ca de ziduri s se apropie, ci focul neprecurmat din turn si deîse esiri cu n val din cetate afar a celor dinlontru, pre cei ce s pa pe dedesupt s trag , s zmulg palisadi, s între, îi sp rgea si în lagher pre mul i turci îi ucidea. ntr-o zi, Simon Forgaci, aci z cînd îl cunoscu, îl scul , îi leg ranele, care începus a s coace în materie si mare grij avu el, u iubire de oameni. Forgaci izboti si f cu turcului cinste de vro 800 florin i si turcu pre el în cetate la ai s i îl dus si s întoars . si asa des esiia corajir ii, care pre turci îi sp rgea si ce r mînea, iar înlontru sc pa. Beglirbegu s mira ce-o s mai fac , îns sosind Sfîntul Dimitri (Sîmedru), la care au turcii privileghie de la Amurat I, care de la batalia de la Varna turcii o au, ca nu mai mult s fie în cîmp, în oaste, ci s se întoarc . Asadar beglirbegu, într-o noapte pe întune rec fugi si cu oastea la Beligrad s dus . Lozon i, dup ei; pre cei din urm t e si pre cei de la Felac preste Dun re îi înpr stie, s nu r mîn aproape. ntr-aceasta, avea Castaldo o mare îndoial înprotiva episcopului Gheorghie, cum c el au întîrziat oastea, ajutoriu cet ii Lipovii si au înpiedecat-o a nu ajunge si lui s înputa. Care gînduri si p reri prin c r i , ale < 62> lui scrisori prins , cetite, s descoperi si s v di. Şi au fost adev rat c episcopul, care socotea în st pînirea Ardealului a s înt ri, la Soliman c uta ajutoriu. Castaldo înc tot s pr f cea cum c n-ar sti ceva asa. Episcopu îi adus secleri (:s cuii) si înpreunîndu-s toat trupa, care esea la 80 de mii, ca Lipova de la turci s o scoat . ntr-acel mars, pre cale, c p t Gheorghie înstiin are c -i r dicat cardi/nal [134] (:arhiepiscop). ns si Castaldo, marele gheneral, c p t porunc de la Ferdinand, pre înstiin area lui, ca ochi ageri, deschisi spre acel arhiereu s aib . Asa, ajungînd la Lipova, Castaldo îndat cuprins dealu c tr r s rit, de unde putea orasul si cetatea a ajunge cu spanioni-spanioli si cu ne m i pus pre Gheorghie acela, cu ardelenii s i. Iar ungurii, subt Batori pus pre Gheorghie acela, cu ardele nii s i. Iar despre partea Mur sului , c tr ameazi, pus pre Gheorghie acela, cu ardele nii s i. Aceasta fu în 13 noemvrie . De trei p r i pus r artileria mare si începur a bate zidurile, de s cutremura si spars r ; cît potea da sturm. Castaldo scoas c l ria nainte, tr mura si spars r ; cît potea da sturm. Castaldo scoas c l ria nainte, ca, de-ar veni turci ajutoriu, s -i opreasc . Apoi, de te semn cu sturm s n val . Şpanioli vro 7 însi c zur . Cameradi lor s rir a r spl ti, înplîntar steagurile sus si iesir naintea viitorilor turci; 3000 de turci îi oprir , spars r . Ne m ii asijderea cu corajie da si pe loc sta; ca to i s se foloseasc , alergar dup turci, carii tot s înmul iia în mii. Cestea vrea înd r t a s trage. Nadajdi sim ind, luo un steag în mîn , pe unguri strig , calului pinteni de te, cu na ionalistii s i plecînd nainte, pre spanioli cu pre ne m i îi bucur . La care nevoe si Castaldo si pre Gheorghie esis si fiestecarele de ei trupa sa o sf tuia si o înt rea si cu mîngîieri o înviia. Şi iar s corajir . Unde, prin mare canonad , italianii pre ziduri s suir si pre brese, unde steagurile biruin ii le înplîntar . Uiliman cu varvarii vru s fug . Unii prin cetate gîndeau la Mur s s scape si încolo s înnoate, îns acolo îi sprijinea Ioan Torac de la Toracova si Andreas Batori, cît nu putur sc pa. Castaldo începu a bate < 62 > cetatea greu, din 3 baterii. Uiliman nu numai c aci Lipova, ce si Ceanadu prede te. Aicea cardinalu (: mitropolitu ) cu Castaldo nu s lovea,c cardinalu, iind parte, zicea pre Soliman s nu-l înt rîte, ci pe voia turcilor s fac ; îns celalalt zicea c Ferdinand lui toat plenipoten a i-au dat-o si capitula ia pre voia biruitoriului caut a fi. Ci, în zadar, c ci cardinalu de te lui Uiliman 20 de zile vre me de-a s g ti sia iesi. Mult vre me noaptea s vorbeau întru ascuns. Gheorghie pasii nu numai destule daruri cinsti si car destule de transport, ce si p n preste Tisa îi petrecu. Aceste lucruri, ce ar t t el turcilor, de ter dovad rea asupr -i, afar de ce avea îndoial . Acuma, dup ce r mas Aldana cu spanioli în cetatea Lipovii, oastea la Ardel m rs lui, me rs . Şi graf S ipio de Arco, pe porunca lui Ferdinand, la Castaldo veni si p n laAlvin halt nu s f cu. Ace ia era castelu (: cet uia) tocma a acestui cardinal. Aci s j rtvi el, ca un vinovat vînz rii, care el s-au c utat-o. C lovindu-l deodat , f r de ve ste, neg tit, mai multe lovituri, înpunsuri si pusc ri, mort c zu. Asa s sfîrsi acest om, carele dintr-un c lug r s rac din Croa ia în cinste de minister, de episcop, de cardinal si de gheneral feldmaresal în sus s r dicas . Apoi înc batjocuri îi f cur . Asa trecu anul 1551 si s începu anul 1552, un an fatal, r u, spre tic loasa inere de minte pentru Timisoara. n Moldova, Ilias, fecioru lui P tru vod . Anul 1554, în Moldova, Stefan VI, fiul lui Petru Rares. n Volahia, vod P tres[cu] cl Bun. Anul 1557, în Moldova, Alexandru III L pusneanu. Anul 1559, în Vlahia, Mircea, a 3-a domnie. [135] Soliman trime s porunc nu numai ca pasalele (: pasii) de prin provin ii, carii cu turcii erau în ara Ungureasc , în Croa ia,în Slavonia si în Bosnia de-a s scula si rile de ping ei s le ia, ce si el însusi di pi la Adrianopol 160 de mii adun , care lu beglirberg / <63> Amet a le duce le de te. Ali pasa de la Buda, scopitu, cu începutul prim verii,veni laSeghedin, b tu ce le 5 000 de unguri si-l luo. Aci l s garnizon si iar la Buda s dus si apoi mai departe me rs , la Vestprin, la Platensee, care el, dup ce o belagherui ze ce zile, cetatea cu ara o luo. Craiul Ferdinand, v zînd ce s face, trime s o trup de nem i cu grafu Helfenstain în Hungaria.Castaldo, care sim i gîndul lui Soliman, s înpreun cu gubernatorul Ardealului, Andras Batori si scris r un provin ial-congres a s aduna la Turda, unde s sf tuir ca în Ardeal, la Bras u, oaste s duc , ca nu cumva voevodul Moldovii, dup îndemnul lui Soliman, cu rumînii s i s între, si ca Timisoara, Lipova, cu oaste, cu mîncare, muni ion a s griji si un cor (: oaste) pe grani a Ardealului s se pun , de unde au, în Ardeal, iar mai vîrtos în Banat, ca Lipovii si Timisorii ajutoriu curînd s poat da. Despre care grafului ce era atunci în Timisoara, Stefan de Lozon i, înstiin ar , înt rindu-l, d toria s -si fac , Timisoara s o apere, de vor cerca iar s o atachirue, dup cum veneau ve st le si s adev ra.Ahmet cu oaste de la Smedereva la Blgrad veni, trecînd Dun rea, Tisa pi la Titel, în 24 iunie 1552. O trup de c l rie usoar la Timisoara s v zu. Lozon i însusi în persoan , dup ajutoriu s duse se, ci aproape îl aflar si-i spus r c turcii au sosit. Deunde el îndat , prin locuri ascuns , ocolind prin p durea Iarmotti, tîrziu noaptea în cetate au venit, unde, cum îl asteptau, spuindu-i c to i cu el aci, p n la r suflarea din urm s vor inea si cetatea sa vor ap ra-o. Şi el asijderea pre to i sf tuindu-i înv a si-i înt ri. Apoi f cu planul cum s-or ap ra si mustrung solda ilor inu. Şi afl 1000 de c l re i si 1500 pedestri, ce erau spanioli si bemi. Acum ajuns patrola ce esis a recognos irui si ar t ce-au v zut. Şi Ahmet viind, Cetatea îi sta c tr ameazi, / <63v> iar orasu, Fabricu, c tr r s rit era, c asa mai usor a o lua socoti. Strîmb turile apei Begheiului în trei p r i trei insule (: ostroave) f cea si avea san e gata de-a s ap ra si garnizonu a scuti; si ostrovu mare, zidurile cu turnu mare la Poarta Apei avea, s apere. Şi macar c toate bine s rînduis , îns turcii f cînd do paterii cîte cu opt canoane de tare caliber, adec mari, din care 4 zile asa de tare foc într-un edut al Cet ii v rs , cît c uta a-l l sa. Şi asa turcii în lucru sen elor nesminti i potea me rge. Şi asa s pus r si pre celalalt redut, iar asa de tare cu foc a-l bate, asa cît spaniolu Gaspardo de pute rea focului cu oamenii s i înd r t în Calea S pat , Ascuns s tras si c uta bresul tare, care turcii c tr ziduri îl s pase, s-l astupa. ns turcii amîndoo redutele le apucar si la iale tunurile le asezar . Spaniolii nici aci nu s putu inea si Gaspardo feciorilor s i s l ud c de s-or trage re u, el cu mîna sa îi va ucide. Şi mult s folosi, c solda ii bine inur , nainte esir , afar la turci, ce nu se gîndea la o [136] trup de-aproape; cu pasa de la Nicopolea o lovir , pasa pieri si Gaspardo bresu turcesc îl astup . P n-acuma si unii si al ii asa s inur , cît mul i oameni pierdur .Ahmet s n c jia, nestiind ce-o s fie. Prau-pulver si boambe n-avea. Dar si Lozon i vedea c ap rarea lui îi gre , c -i lipsea pulferu, bucatele, banii si oamenii, c prin mor i, plezirui i, garnizonul sl bis . Asa dar tr geau n dejde si un poruncitoriu si altul de ajutoriu. Şi le veni, c lui Ahmet îi trimis pasa Anatholii 1000 de spahii c l re i si praf de voe si altele ce-i lipsea, asijderea si lui Lozon de la Thoma Farcas îi venir buni solda i, o sum de bani prin Stefan Dracu, pre carele de-aci îl trimise se. Acu turcii de nov începur asupra cet ii foc, bombard a da, Calea Ascuns ei o luar si Lozon fu nevoit cu to i ai s i în turnu ce era de-asupra por ii f cut a s b ga si a da. Aci predic le f cu, c de s vor ap ra ei si vor bate pre vr jmasii numelui crestinesc, si de vor pieri, sus ceriul si nemurirea îi asteapt si aicea nez uitat pomenire si laud în urma lor r mîne. De acestea în tot chipul le ar t si de cei plezirui i grijea, pi la to i umbla, ce s lucre. Şi asa fur ei belagherui i dedesupt, cu prau umplute, le c ut din turn s ias si în slos-castel, în cet ea s scape. Şi ace ste cîteva zile voinice ste o ap rar . Apoi, nemai avînd nimica de ce le de lips , dar si de ei înc pu inei ceva mai r m se se carii zis r lui Lozon c nu s cade asa b rba i, care datoria lor si-au f cut-o, si ei iar si la alt loc s-ar potea întrebuin a, mai bine decît supt zidurile sparte a cet ii de-a se îngropa, pre care nu o pot mai mult ap ra. Şpaniolii furis amerin a, s l uda c ei însiivor c p ta capitului, c s r sfiras într ei ve ste c ajutoriul ce-l ei a le veni, îi t iat si spart. Lozon l s dup zisa lor, apoi, dup ce s adunar , cu stabul s vorbir , scris r pasii si înstiin ar în ce chip voesc ei lui cetatea a i-o da.. Ei cerur ca garnizonu cu artileria cet ii, cu ce de lipse, cu sine s le ia, cu armele, bucate si cu steagurile cet ii, cu celi de lipse, cu de la sine s le ia, cu armele, bucate si cu steagurile zburînd s ias , s aib car si sigura i ( : credinciosi) petrec tori p n la un loc numit s aib , ca de niminea în cale s n-aib sup rare au pagub s rabde. Ahmet dorind cetatea a o avea, tot ce cerur cu jur mînt f g dui. nc lui Lozon i preste acelea firman de el isc lit, în carele toate adeveri, îi de te. Şi asa, a doo zi, abea cur ir surup turile zidurilor de-si f cur cale si din ele esir . Stefan de Lozon i s pus în mijloc, ca s poat îndat a s rîndui de s-ar întîmpla vro îns l ciune rea. Dup f cuta capitula ie, esind de la pasale cu închin ciune, plec , c rora Ahmet si cu al i ghenerali otomanicesti asijderea f cur . Şi v zînd el c de la un prietin al lui, anume Tomori, îi iau sabia mare ce-o purta, nu r bd , v zînd c vr jmasul caut pricin credin a a o c lca, s mînie si cît putu strig : Armele !" .Şi îndat el zmuls de la un turc sabia si t e < f. 64 v. > pre un sangeac ce-i venea asupr -i. Şi asa, to i cei ce umbla a-i încungiura, mîna lui gre o sim ea. Care to i v zur c el voiaste ca un viteaz de cinste via a s -si curme, c ci cetatea de c petenie a varmeghii sale o pierdu. Apoi si el, biruindu-l mul imea vr jmasilor, cu rane si blezure de moarte înc rcat, îl dus la Ahmet. Carele, asa mu/rind, [137] necredin a varvarilor o oc rî si îndat capul îi t iar . Belindu-l, curcub ta în par a se cedea o în par , iar coifu c p înii cu pae sau pleav umplut, ca un triumf înp ratului lor la arigrad l-au trimis. Şi din tot garnizonul Temesvarii nici unul cu viia n-au sc pat. Asa c zu Timisoara si Lozon .Dup vestea re a Timisorii, iar asa urm a Lipovii, unde era Aldana comandant. Carele socotind c turcii, pentru ce p is la Timisoara, n c jii, venina i asupr -i or n v li, pus gînd cetatea Lipovii a o l sa, macar c într Timisoara si Lipova o trup [ un cor ] de r itari usori era, pre carii Ioan Toroc si Bartolomei Horvat îl ducea. Aldana, ar tînd, zis unor mai b trîni din camera ii lui ostasi gîndul s u, de-a s duce. Carii în desert îl sf tuia despre cinstea na ionului si despre rusinea si ocara ce-i va veni asupr -i, în des rt s prins Paul ara, ce comandiruia un cor, o trup de unguri, c el va ap ra Lipova! Aldana ce-au gînditu-si odat si cu spaniolii s i, el trime s bagajia nainte si, plecînd, canoanele-tunurile de tot implîndu-le preste m sur , ca s le sparg si în magazina de prau foc au pus. De unde asa înfricosat, mare tunet s f cu, cît Horvat, ce era cu corul s u 15 mii de pasi depart, curînd aci alerg . Vi v zînd ce-au f cut însusi Aldana si el lui urm . Şi asa r mas ara Banatului f r de ap r tori. n Timisoara pus Soliman pre Ahmet pas si el, în noemvrie 1552, acas s dus . ntr-acele vremi gre le, mul i oameni din Banat în ara Rumîneasc au sc pat. Sîrbii, cu limba rumîneasc , si natura au luat. Apoi si arhiepiscopia de la Ianopol, ce s f cus , în Ardeal au trecut. Dup ace ia, la o sut de ani, episcopia Aradului s-au f cut. ns arhiereii si oamenii nici în Ardeal de arma turcilor / <65> s temea, c ci si ara Rumîneas ping Ardal s c lc . Cei fugi i t cea, sedea. Iar cei de supt milit rie asupra turcilor r dica i, în Horva ia si la Arad p n la Seghedin). n Moldova s ivi un cel u, zicînd c tr domnu Alexandru vod pecum c -i el din Gre ia, neam înp r tesc, si ar fi neam cu doamna lui vod Roxanda, fiind el romîn din Basarabia; ale c ruia pase si urme le prins , c caut domnia a o c p ta si, prinzîndu-l, numele i-ar fi g sit Iacov Vasilie Ilarid. ns el cu oaste, ne m i cu pole ci, viind, pre Alexandru vod f r de ve ste îl lovi si-l b tu, carele vod abea la arigrad sc p . Acel Iacov Vasilievici luo Moldova cu gînd ca toat ara Rumîneasc si Ardealul s le papist seasc si el toate s le st pîneasc . Ci moldove nii cu iste ie îl prins r , îl t iar , belir , coifu cu pae îl umplur si domnului vod la arigrad îl trimis r ; 2 cununi de aur, care pentru Moldova si Volahia s-au fost f cut, le aflar . Asa acel pseudo-domn s sfîrsi, carele doi ani Moldova domni, apoi iar domn vod Alexandru înd r t veni. Ahmet pasa de te Timisoara lui Hasan pasa, cu hotaru rii a st pîni. Asa luar turcii scamn în Lipova, Ceanad, Sent-Miclos, Ceacova, Iarmota, Becicherec, Chichindia si altele, de la Mur s p n în Tisa. Iar Logoju, Caransebesu, Mehadia cu locurile muntenesti, ce s zic Clisura si Halm ju, p n unde d C rasu în Dun re, atunci r mas r în / [138] pace, în mun i fugite. V zîndu-s turcii c -s odat domni de toat ara, si cet ile ce fuse se toate surpate fur si toate supt st pînirea lor cea despotic ajuns . Craiul Ferdinand, în legînd pierderea Timisorii si a Lipovii, nu s putea odihni, c dup aceast pagub pierdu ara într Mur s cu într Tisa si turcii m rie i mai departe în sus mergea si preste Tisa c lcar ; de unde mari osti spars r , pre care Erasmus Taifel si Sfor a Palavi iu le ducea, prinzînd pre cel din urm viu. Apoi, pre Erlau a bate s pus r , unde Stefan Dobo de Rusca, cu buna sa rînduial si ap rare omenie îsi f cu si monarhul s mai mîngîie si scris ca land-tag (: dieta) la Edinburg s se adune, ca toat na ia ungureasc s se ridice si pre vr jmasul ce într s -l opreasc , credin a pentru Ardeal, Castaldo si Batori, ei doi s o adevereze, / <65v> soli la arigrad a trimite, ca gîndurile lui Soliman s le izafle. ns sultanu neînduplecat sta, pref cut c el pre craiul Ioan cel s rac, ca si pre tat -s u, a-l scuti si a-l ap ra, care gînd a lui de te în Ardeal a s l i. Şi asa chiem pre Petrovici, carele în Polonia la Izabela era, înd r t în Banat s vin , ca comanda, domnia în Logoj si Caransebes, cu districtele ca [=ce ?] s in de iale s o primeasc , care el pentru ea le ap r . Petrovici, aducînd o trup , ce pu[tu] din Ardeal zmulge si p n la Tisa veni, îns corul lui erau oameni tot de la plug lua i, pre carii Fran i Thai si Matheas Zebestin, episcopi Oradii Mari, pre usor îi spars r si pre Petrovici iar înd r t în ara Lesasc îl fug rir . Şi asa abea, la cea mare confuzie ce atuncea înArdeal era, într-acolo cale îsi f cu. C ci Batori de gubernium s l s si Stefan Dobo fon Rusca si Fran Chendi, pre cari craiul Ferdinand lui urm tori îi dede se, nu putur ace ia s înplineasc , precum si puterea ostii de supt Castaldo s înpu inas si s sprînjis . Acuma turcii în toate rile unguresti în sus, cu mari puteri, ei corajii f cea si rebelan ii crestea, asa cît, anul l556, la Sas-Sebes adunnnd Petrovici land-tag (: sobor) f cu, pre Izabela cu pre micul ei fiu în Ardeal îi Chiemar . Spre toate acestea Soliman îi îndemna. nc si în fa vestitul înv at Augher Ghilsen Buzbec, pre carele Ferdinand atuncea sol la el îl trimise s , clar îi spus c el stil-stan nu face, p n cînd pre prin ul cel tîn r în domnia din Ardeal si în ara Ungureasc , p n acolo p n unde au avut si tat -s u, la Tisa, nu s va înt ri. n care din urm ar ace stea locuri tari erau, adec : Oradia, Ghiula si Casau, cet i, cu altele de npreun . n ara Romîneasc , P tru vod . Sultanu Soliman luuînd Banatul, Mur s nii, Ghiula, în sus mears , p n în cîmpia Siclosului, multe cet i sub-pus . Gheneralu Zrinii din Sighet afar c tr Peciul c lare, cu vvro mie de pedestrasi si 400 c l re i esi, pre pasa Ghilerghi nainte prin ploae îl lovi, întîi /<66> mîna pasii Mehmet o t e, apoi si capul îi r tezar . Aceast întîmplare a Sighetului cu Zrini mari folosuri adus , c ci Soliman, auzind de moartea lui Mehmet pasa, cu mînie aprins, l s Egaru ca s ia Sighetu. Izabela cu fiiul ei de 15 ani, cu mari, tari paze de ostasi pole ci, moldove ni, romîni la Ardeal veni. ntr cei mul i mari ai rii,prin ipatului, carii la Colosvar întru întîmpinare înnainte îi esis , si un / [139] sol turcesc aci, fu, înnaintea c ruia ea s f cu fiului ei tutor , p n la vîrsta lui ar tat a osti si cu plenipoten ie persoane de maghistrate numi, scamne, districte rîndui. Ea înt ri pre Petrovici sub titul : ban de Logoj si Caransebes, poruncitoriu a fi. Chipul s ar ta a fi norocos, fiindc ea, în anul 1558, un sol la craiul Hainrih III de la Fran ia trimis , gr itori peîitoriu de prin esa pentru fiiul ei si ca Hainrih s stea de Soliman ca s capete fiiul ei Lipova si Temesvaru înd r t; carele, prin Petru Martineti s lucra. Hainrih amîndoo f g dui, îns apoi f r socoteal s fîcur , c toate s întoars r , care f cu de mul i din cei mai mari ai provin ii din partea Izabelii s desp r ir si ea, în anul 1559, muri. Fiiul ei curînd luo titula cu numele IoanII Sighismund. Ci auzind c Ferdinand, prin osîrdia si starea lui Busbec, s-au apropiiat pace a face, el iar de nov nu încet scuteala monarhului turcesc a o c uta si adev rat, anul 1563, tractatul în stand ajuns .Soliman scris într-un ton ded biruitoriu si de te asa articul afar , c Ferdinand si cu Ioan s se loveasc , s se înpart ; si de cîteva ori pentru ace ia s-au lucrat, iar cererile si pohtele amînduror p r ilor asa fur , c , anul 1564, înc lovite nu erau. Şi Ferdinand I, anul 1564, r pos . Carele, din anul 1556, dup mul mirea înp ratului Carl V, si tronul înp r tesc îl avus . Craiul Maximilian I, iar ca înp rat, II, lui îi urm . Acest înp rat cu craiul Ioan iar si nelovindu-s prin tractate, cu sabia începur a-si decîlci, / <66v> c ci Ioan cerea, iar Maximilian nu da. Şi asa Ioan însusi cu Hasan, pasa Timisorii,cu oastea în ara Ungureasc me rs r . Ioan luo Boros-Eno, celalalt luo Pancota, iar la Debre in oastea lui Maximilian îi b tu. Acum Soliman sultanu cu mare oaste la Beligrad veni, Ioan Jigmund la el s dus , cu cinste îl priimi, scamn mai înnalt, de-al s u îi de te, la prînz cu el l-au chiemat si tot cu titul de craiu l-au numit.Solima v rs oaste pe Hungaria si înArdeal, care f cea tir nii, cu numai fuse se, îns noovul c o boal luo pe Soliman cînd belagheruis Sighetu,în care Nicolae Zrini pieri. Noul sultan, Selim II, veni la Beligrad s ia trupul t tîni-s u, s -l duc la arigrad. El l s veziru cu oastea în ara Ungureasc nainte s mearg , ns vurînd în scurt cu Maximilian f cul stil-stand pe 8 ani, carele asijderea si cu Ioan f cu, prin care tractat s închee ca ei doi crai în ara Ungureasc , care ce-au cuprins si eu, ei s in si pe loc s ste e. Turcii v zur c -i Timisoara, ca si Veligradul si ca Buda, lor de trebuin a o avea si pase mari într-însa avea, ce era de doo tughe (: cozi de cal), în care sarje si Hasan , pasa Timisorii, era aci întîiul. Pre Hasan pasa îl înt ri ca cel dintîi a fi. El locurile tari, Ceacova, Verse u, Panciova, Palanca si Rusava înt ri, beilor le încredin si iar slujitorii le de te biru a strînge si cislele-socote lile la Timisoara hasnadariului lui s le duc . Care sardarii lucra si subasii satelor acel bir sau por ie aduna. Ei pre capete de om, vite mari, mici, si pre porci arunca. Ci despotia turcilor s ivi, cu îns l ciuni, nedrept i, urîciuni, c cu omul ca cu vitele f cea, de care rumînii, sîrbii fugea. Turcii, [140] viind, bese ricile crestinesti sp rgînd, f cea lor mosee. Preo ii s pierdur , înv < f. 67> torii, theologhii s pustiir . To i romînii, l sînd latinia, luas slovenia, cu leterile ei, ad ogînd **** si **** pentru limba romîneasc . Episcopul catolicesc din Cenad, viind turcii, de-aici fugi. Petru Paulini, anul 1560, îi urm , ci în scurt muri si-i urm Paul de Colosvar, carele de la Cenadul din banat preste Nur s Cenad nov f cînd, s asez . n districtele Logoj, Caransebes, cu ceva din a Lipovii, care Ioan Sigmund II iar asa si urm . El tras domnii rii c tr sine de la dreptul înp rat, adec pre Ioan Balasa, pre Ştefan Dobo, cu carii luo ri. ns , de 32 de ani muri ; fu de-a dreapta oltariului bise ricii unde C lin -M lin , fat de rumîn , de-a stînga era, îngropat. np ratul esar Maximilian, craiul unguresc si al Bohemii, carele luas st pînirea din anul 1564, auzind pasii, urmele lui Soliman, cu oastea supt Ghiur s pus . Soliman luo Arsanu, lîng Şiclis, unde doo zile z cu, apoi cu 100 de mii de c l re i, afar din ianice ri si Asan pedestrasii de la Şibot, Zemlic, începur cetatea a bate. Apa li-o ab tur , eruga s car , cetatea o bomb rdea. Aci Soliman, b trîn, picioarele pleziruite, de sl biciuni ajuns, au murit. ns Mehmet pasa ascuns , vrînd a s întoarce. Ci esind acuma Nicola Zrinii cu 600 asupra turcilor, pre el o bomb turceasc îl omorî si din rt-ai s i numai 4 însi au sc pat. Capul lui Zrinii în pr jin l-au în pat. Anul 1566, b taia fu aci, în August si în septemvrie. Sultanul nou, Selim, urm , carele cu înp ratul Austrii, craiul unguresc, pre 8 ani pace f cur , îns si el de disenterie (:urdinare cursur ), anul 1574, au murit si-i urm Amurat III. ns si bunul înp rat si craiul Maximilian I, anul 1576, din lume s mut . C ruia urm fiu-s u, Rudolf înp rat. n Volahia, Mihnea vod , fiiu Mircii vod , iar în Moldova, Bogdan Vod Iv, fiiu lui Alexandru vod .1570, în Moldova, oan Tiranu vod . 1576, Moldova, P tru VI Şchiopul, fiiul Mircii vod . 1577, Volahia, Mihnea, fiiul Mihnii vod cel R u fu. Craiul Ioan II Sigmund dup moarte l s a-i urma Gaspar Bocicai, îns domnii Ardealului pre Stefan Batori de Somilo pus r , c ruia si Lipovii, cu o sum de ianice ri îi ajut la scamn. Şi sultanu Selim, cum pre Batori, asa si pre craiul Maximilian, îi înt ri, apoi muri. Turcii b tînd pre persi-gheorghieni, în Moldova ajuns r , Selim sultanu poruncind lui vod familiile mari a se pierde. Un Dimitrie cu nasu semnat, t iat de serbi, trimis de Stefan Tomsa a sc pa în Moldova la vod P tru Mircea, ca s -l omoar . Ci spunîndu-s acel Dimitrie c -i neam de b s rab vechi, de vi e domneasc , rumîn, vod îi zis : Fiindc Stefan Nemania Decianu au fost ginere str mosu- meu, lui Vlaicu vod B s rab ", Mircea îl ert si la locul Brîncove ni p mînt de-a vie ui îi de te, apoi în m n stirea Rîmnic s-au c lug rit. 13 - < LUPTE CU TURCII MIHAI VITEAZUL > Despre Valahia. De craiul Jigman, turci, persi. np ratul Rudolf luund firstii Valahii cu sine, Jigmon first udi, ci turcu îl ap ra. ns el cu înp ratul, craiul cu voevodii rumînesti rumînesti pre turci la Sofia b tur . Logoju, Sebesu ban Ştefan inea. Voevodii Jigman, Aaron cu mihai în Ardeal pre turci b tînd, Jigmon luo Lipova. El Ardealu de te înp ratului în schimb. S dus , ci iar veni. Gheorghe Brancovici la Aaron vod , iar al Volahii, Mihai, ca mai mare voevod înp r tesc pre Sinan pasa b tînd, asa în Ardeal pre arhiepiscopul Andrei omorî, dar si pre el ucis r . Jigmon a 3- oar first veni, apoi iar s dus la înp ratul în Praga. De altele ce fur în Banat, în Ardeal. Cu Radu vod în ardeal. Turcii în Estraih, Ştaermac robi duc. Stefan Bocicai, turcesc crai Ardealului, re le face. Craiul Rudolf II, v zînd c turcii s l esc si sultan Selim, dup moartea lui, Amurat III, asupr -i s r dic , greu îi fu. Pre Stefan Batori îl chiemar pole cii crai. F cînd pre fiu-s u Cristof first Ardealului, s dus . Lui Cristof urm Jigmund. Acesti doi firsti fur cu turcii leg tui i, lor tribut, pleca i, ca Zapolia si fiiu-s u, pre carii Poarta (:turcii) îi sprijinea, îi ap ra , pre unguri b tea si-i desp r ea. Acum, macar c Jigmund si el tributul Ardealului întreg la arigrad trimis , marele vezir Senan Ardealu si pre Jigmud oc rî, zicîndu-le sclavi-cîini si prin solu Ardealului, Gheorghie Cavazdi, îi porunci 50 de mii de suli e si alte arme si unealte pentru oastea otomaniceasc , ce vine, si bucate, lucr tori, arga i, toate acestea gata, cu oamenii, la Dun re de-a trece s fie. Sigmund sau Jigmond am rît s sup r si c ut alt plan a face, adec el s leg tui cu voivozii rumînesti, Mihail al Volahii si a Aaraon al Moldovei, ce erau destul de înc rca i cu tirania turceasc , care, prin Stefan Bocicai, înt rir asa ca si ofenziv si defenziv cu rile a fi. Asijderea si cu înp ratul Rudolf s stea. Şi asa, Ardealu cu rile sale mare prin ipat s f cu. Şi de n-ar r mînea de Jigmund fii, rile la coroana ungureasc s r mîie. Cu care , înp ratul Rudolf de te acestui prin i, Jigmund, rtaihsfirstentum si pre fata er er ogului Carl, pre Maria Cristina, feme e. Acuma Jigmund avea grij în Banat de Logosi si Caransebes, care le de te lui Ştefan Bocicai, si înt ri. Asa f cur si firstii-voevozi rumînesti, toate cu rînduial înt rir . Acu muri Amjurat III si Mahamet III urm , carele gîndul t tîni-s u luo. Cu mare armee, mul ime de t tari supt comandalui Ferhat trime s , îns cu gîndul ce-l avuse se nu fu, c ci rile romînesti, Volahia, Moldova cu Ardealu îl oprir , Marele vizir Sinan pre Sigismund oc rînd, întreb ce face. S se las jos. ns r spunsu îi de te c b tae o s fie. Mahomet porunci cu mareoaste pre rebelabn i a-i bate si ajuns r în ara Rumîneasc , Tîrgovistea, Bucuresti luar si cu p l sa i Bucurestii îngr dir , înt rir . ns Jigmund Batori, cu 25 000 , oaste bun din Ardeal aducînd, pre turci b tu si Sinan preste Dun re sc p , la arigrad s dus . Şi aceasta-i intrezant, c Mihai vod întîi, stiind c o trup mare de t tar de la Vestprin, din ara Ungureasc , / [142] pe ap în jos vine, si la Orsava ajung, elîn rastlag (: zi de odihn ) îi întîlni si macar c ap rar , asa-i b tu, cît pu ini sc par . Batae nare, p n noaptea au inut. Mihai vod aci, ca s nu s înbe te oamenii s i, mult vin au v rsat,oastea sa o inu. Mîne zi, cu mari dobînzi de la Orsava s dus . Curînd, alergînd, luo Giurgiovu si Nicopolu, mul c p tînd. Sate cu turci ardea. De-aci, preste muntele Emu, la orasu Sofia ajungînd, unde un transport turcesc cu bani c p t , halt f cur si înd r t în ar s dus r . Albert Kirali, ardelean, ce venis în Moldova, ca Ierimii Moghila, ce fu dup Aron Vod , a-i ajuta, carele cuIerimia la Silistra pre veziru Ferhat b tur , steagu mare, ve rde de la otomani cu altele luar . Şi Gheorghe Barbelu de alt parte norocos, c avînd Sigmund lucru cu turcii cei din ara Ungureasc , lui îi / <68v> dase comanda; asa, Gheorghie luo castelu de la turci si la Faget b tu pre ianicerii pasii, pre Soliman de la Timisoara cu Lipova b tu si nu numai c pre beiu Lipovii biruind si luînd-o, ce si preste Mur s, Ceanadu, Aradu, Vilagosu,Ieno, Pancota luo. Cu asa noroc, firstu Sigmud ve sel la Praga s dus , ca acolo cu înp ratul Rudolf pentru ajutoriu s vorbeasc si de opera ioane plan s fac . Ducîndu-s el în sus, romînii districtelor Logoj si Sebes, vorbi i, s dus r p n la Timisoara, unde 800 de turci, ce plecas c tre Buda, îi spars r si-i pr dar . Jigmund auzind gr bi si înd r t veni si cum ajuns în Ardeal, scris land-tag (: sobor) la Colosvar a s aduna, s se vorbeasc Lipoca a o înt ri, Irimii vod din Moldova a-i ajuta, pre Hasan, pasa Beligradului, ce avea si Timisoara, a-l opri. Stefan Bocicai, banul Logojului si al Caransebesului, c p t porunc Oradia a o ap ra. Firstu Jigmond plec la Lipova cu bun oaste si o afl de turci de 14 zile încins , b tînd-o. Turcii fugir . El s dus la Timisoar , în 3 iunie. Oastea în 3 trupe o desp r i,un corp dex[te lui Gaspar Corni, c tre mezunop ii, alt corplui Albert Ra i cu Stefan Tolde, c tr apus, iar al 3-lea corp, însusi el, Jigmund, îl inu, ca de-ar trimite pasa de la Beligrad ajutoriu, s sprijoan ; care si ajuns r , 16 000 de t tar[i], 5 000 de ianiceri cu spahii, ci Jigmond îi b tu si fugir , carii vro 10 000 pierdur . De ce ste mai sus ar tate asa au fost: Jigmund Batori, first ( voevod) Ardealului, trimis soli la Firstu Aaron al Moldovii si la firstu Mihai a Volahii, ca ei de leg tuiala lor cu turcii s se lapede, c el s lap d , si ca ei to i, într-un gînd cu înp ratul chiesariu, asupra turcilor s se scoale, c chiesariu bani, arme a da f g duiaste. Şi Jigmund din Ardeal pre voevodul Gheorghie Barbil cu oaste la Caransebes îl trimis , carele luo Bobociu si Verse u de / <69> la turci. Turcii din ara Ungureasc , Arad, Logoj, F get în Ardeal întrar , în Dobra robir , ars r[. Jigmund Lipova luo. Sinan pasa, ce b tus în Azia, ceru de la sultanu Mehmet si de la ulemaler (: cabinet) conferen e, ca pre rebelan ii Ardealului s -i asaze si ca ara Romîneasc , Moldova si Ardealu s le subpun . nValahia, Mihnea vod], 1590, Stefan vod Surdu. Alexandru; în zilele lui, sultan Murat în ar veni. n Moldova, Aaron cel R u, ce de de domnia lui Alexandru, si el, viind la înp ratul Ferdinand, penzion au c p tat. Apo Aaron tij, iar si./ [143] n Vlahia, Mihao vod , carele si în Ardeal cu ara Bîrsei st pîni. n Moldova,Ierimia Moghila; 1607, Moldova, Simeon Moghila; 1609, Costandin Moghila; 1610, Stefan Tomsa; 1615, doamna Ierimii vod , cu fiiu-s u Bogdan, Moldova. 1611, Vlahia, Şerban, nepot lui B s rab vod ; 161, în ar , Radu, fiu Mihnii; 1619, în ar , Gavriil vod ; 1616, Moldova, Radu vod cel Mare; 1618, Moldova, Gavriil Moghila. Sinan pasa moastele sfîntului Savva serbesc din m n stirea Milesevii ducîndu-le la Beligrad, în foc ars .Gheoghie II Brancovici, frate mai mic a lui Dimitrie, si cu doamna Rocsanda a lu Alexandru vod , neam. Gheorghe aci în Moldova la firstu Aron vod carte si limbi au înv at în curte si boerie de poste lnic îi de te. Atucea domnu Aron vod era cu Jigmond al Ardealului si cu Mihai vod al Valahii firsti vorbi i, anul 1595, asupraaltora a s [r dica], a fi. Aron vod pre Gheorghie cu scrisoare la Jigmund îl mîn ,unde Gheorghie de Servia s-au v itat, c-au perdut tot. Jigmund i-au f g duit la Şiria, pi la Arad, Ceanad a s duce, pe unde ducîndu-s , cu serbi, familii, s-au asezat. np ratul, craiul Ungarii, dup f g duin a cu Mihai vod a rii, cu Jigmond al Ardealului si cu Aaron al Moldovii, firstii, Mihai, adunîndu-si oaste din ar si Moldova, rumîni, apoi serbi, bugari si rusi, 18 000 cu plat , iar ardele ni, romîni, unguri, 10 000; cu ungurii au fost Albert Kirali. ns Mihai vod mai marele first al ostii, comandant, toate în lept / <69v> le rîndui.Marele vizir Sinan pasa, luund Flocea, Vla:a, Rusii, tr gea la Br ila si la Silistra, avînd în oaste ping turci si bugari si sîrbi. Sinan trimis pre scopitul Ahmet pasa cu oaste înainte, pre carele Mihai îl b tu si-l spars . Pasa sc p si apa Dun rii pre ghea o trecu si cu oastea în ara Bug reasc fugi. Miahi vod trecînd, luo Svistovu, Oraova. Şi nu numai c oameni, ce si femei s sculas . Turcii de prin ri c tr Marea Neagr , la Chilia fugea. Muerile turcesti, suduindu-si copii, li s l uda si-i sp imînta zicîndu-le: Susa, Mihai neg gheiler (: taci, Mihai begu vine)." Mihai vod , dînd comanda lui Albert Kirali si altora, el acas s dus , iar acestia mari corajii f cur . ns nu lug, c ci, anul 1596, Sinan veziru cu 100 de mii sosind, pod preste Dun re pus , în Volahia trecu, Bucurestii, Tîrgovisteasi altele c lc . Acu bulile, cadînile de--si sp ria copiii: Susa, Mihai beg diiler", s întoars , c Sinan pasa pre Mihai îl c uta. Carele în cetatea lui Negru vod , cu so iile sale îl asteptau, avînd el aci, supt poala muntelui, o balt mare, tinoas dinainte-si. Sinan le veni asupr , aci în tin întrînd, c zînd, r u v t mat l-au scos si l-au sc pat. Gheoghie Brancovici, fiind cu familia la Vilagosi, muri, avînd un fecior, Avraam. Dup Mihai vod au fostŞerban, apioi Radul, fiiu Mihnii. Carele mari corajii în partea înp ratului, craiului, asupra vr jmasilor f cu, c el 150 de steaguri turcesti înp ratului la Praga au trimis. Gheorghie Barbil, gheneralul lui Jigmond, avînd Lipova, o înt ri. Soliman, pasa Timisorii, veni, o b tu, dar n-o putu lua. Auzind c Jig/mund [144] pri la Deva din Ardeal vine, Barbil vrea s ce rce cu Timisoara, ci oastea turceasc , cu t tar si hanu t t r sc, de la Beligrad încoaci au trecut. Barbil pre turci într Panciova si Timisoara îi sprijoni si îi fug ri. Sultanu porunci ca pasa Ghiafar de la Buda, cu 40 000 s vin / <70> la Timisoara s o scoat , pre Jigmondîn Ardeal s -l închid , acolo s -l bat , ara s o ia. Şi iat , 350 de mii de turci, cu t tar, ce-i ducea veziru Ibraim si icala, cît mai curînd venea, ca toat ara Ungureasc s o ia si în Estraih, p n la Bec s mearg . Sigmund fiind 40 de zile la Timi:oara, lui papao o sabie sfin it si o p l rie îi cinsti. ns Timi:oara, tare. El n-avea bucate, nici artilerie, nici muni ion si vesti într-una de turci venea c -i vin din dos si n-o potea sc pa; si o l s denu-l sim ir si pi la Lipova trecu Mur su, unde, cu armea înp r teasc s înpreun , pre care er her ogul Maximilian o ducea. Şi sultanul Maomet pre aci socotea a tre ce, pi la Erlau, care-l luas turcii. Jigmond în doo locuri b tu si spars turcii, asa cît sultanu cu veziru pri la Titel înd r t la arigrad s dus r . Iar Ghiafar si vestitul igala pasa în ara Ungureasc st pînea si b tea. Sigmund se l s de Ardeal, adec de te prin ipatul tot înp ratului Rudolf cu c r i si c p t alt prin ipat în Slezia, Opeln, cu altele înc si s f cea de ve ste; îns c lc , c s c ii, scris înp ratului pricina si neasteptînd r spunsu înp ratului, furisi, în oale re le în Ardeal venind, iar st pîni, anul 1599. Şi f cînd cu înp ratul alt dogmeal , alte provin ii din Bohemia îi diete. Ci chiemîndu-l pre el Polonia, l s prin ipatul Ardealului fr ini-s u arhiepiscopul, cardinalului Andrei; si Ardealul îi jur credin a. Şi cu solu trimis la sltanu s stie c -i el voevod. Carele cu steagu, sabia, buzduganu îl înt ri. Mihai vod al Volahii, pre Jigmond mînios, turbat, aprins, cu iu ime, c ci în gîlceav cu turcii l-au b gat si nu i-au ajutat, el întrînd cu oastea în Ardeal, arde, prade face, pre unguri, secleri, p n la Brasou, apoi p n la Sibii. Cardinalu Andrei cu oastea îl întîlni, ci Mihai îl b tu, apoi înc într-o b tae îl b tu; asa m ria sa sfîntul p rinte pieri. /<70v> Jigmont din polonia iar voevod în Ardeal, a 3-a oar veni, c ut ca cu oaste turceasc pre firstu Mihai vod din Ardeal a-l scoatde, îns el cu mare nevoe si primejdie, b tut, abea la le si au sc pat. C ci si Gheorghie Basta first cu oastea înp r teasc aci veni. Acuma Jigmond a 3-a oar s l s de prin ipatul Ardealului si ertîndu-l înp ratul Rudolf, s dus la înp ratu în Praga, unde au fost. Şi au murit. Mihai vod r dic oastea sa din Ardeal si acas o trimis . Acuma ce pricin , ce întîmplare, cum au fost, nu s stie, destul c pre Mihai vod Gheorghie Basta, iar vod al Ardealului, l-au t iat. Unii zic c el au vrut a fi first Volahii si Ardealului, care sultanu Mahomed o f g duia, care prin Betegi, pa:a Timisorii, s lucra. Acest pas , îndat dup moartea lui Mihai vod , pre un Moisi Sechel îl luo supt aripa si ap rarea înp r ii lor a fi, dar nu supt unguri, pe arm totdeauna a fi. Care acel Moisi stiia a c uta si la sine a trage si-si afl ajutoriu pre Albert Magnus, Gabriel Betlen si Fra Redai, carii oaste adunar ci pre ei gheneralul înp r tesc, Gheorghie Basta la Vaizenburg (: Bîlgrad) îi / [145] b tu. Moisi, ce comandiruia, temîndu-s , îsi luo familia si veni c tr Timisoara si înstiin pe domnul s u, sultanu. Porunca sultanului Beteji pasa Tmisorii c p t , ca pre Moisi în prin ipat a-l înt ri si în Ardeal s -l petreac si s -l apere. Pasa oaste avea turci, t tar [sic!], unguri, secleri. Ei luar Caransebesu si Logoju, unde Moisi pus ban pre Petru Izar si el la Ardeal trecu. Acu gheneralu înp r tesc Gheorghie Basta s tocmi cu Radu vod , ce era urm toriu dup Mihai vod , ca s fie supt ap rarea înp ratului. Carele îndat , pre cuvîntul Bastii, arma r dic , cu oastea sa Ardealu lovi. ns gheneralu înp r tesc fiind slab, Colosvaru l s si într-un castel, pe apa Zamos, au întrat.Vr jmasiii luar Vaisburgu, unde pre Gavril Betlen l sar cu mare divizion a sta, ca pre gheneral Basta s -l prind , ci nu putur . S / <71> dus r c tr Brasov în lagher, în 20 August 1603, unde pre ei în lagheru mare Radu vod aspru lovindu-i si ei ap rîndu-s îi birui si împr stiindu-i, lagheru (: z c toarea) le luo. Beteji pasa cu turci, t tar [sic!], ce putu, nec utînd ce pierdu, cu fuga sc p . Moii pieri, 4 000 mo i aci l sîd; mul i robi prins , multe steaguri luo, cît Radu vo 150 de steaguri de-ale vr jmasilor, ca se mne de biruin înp ratului la Praga le trimis . Pasa Betegi cu mult nevoie la Timisoara ajuns . Acu înp ratul putea subpune Ardealu, îns iar si, anul 1604, murind sultanu Mahomet III, Amet I urmîndu-i, de nou în Ardeal rebelan i s f cur . Gabriel Betlen si Stefan Bocicai. Betlen însusi s supus lui Bocicai, îns , rar întîmplare, prietin cuminte, bun, credincios socotitoriu a avea! Nu numai înArdeal c uta, ci veni în B natul Timisorii, luo Caransebes, Lugoj, unde fuse se Stefan ban. S vorbi cu Betegi pasa, rug ajutoriu si c p t , stiind pasa c divanul pre el, pentru pierderea Bras ului e mînios, s vaz doar iar si l-ar lua si creditu pierdut iar s -l capete. Betegi adun turci, t tar [sic!] si cu cei de la Logoj, Caransebes si a lui Betlen curînd s înpreun . Turcu gîndea si gr bea preste F{get întru ajutoriu lui Bocicai a me rge, îns sim ind Ludvig Raco i si Hainrih Dampier, comandan ii Lipovii, ce gîndesc, r dicîndu-si oastea, pre turcii, t tarî [sic!] lui Betegi pasa noaptea f r de ve ste, în somn, îi lovi, Beteji la Timisoara în c mas sc p . Asa si al ii prin fagii F getului sc pa, iar biruitorii lagheru le luar . Şi scum Bocicai, v zîndu-s în primejdie, îi c t de la sultanu Ahmet sc pare a-si ce re, c ruia trimis 100 de mii de galbini, ca lui trup regulat , c lare si pedeastr a-i da. Şi asa, lui mul i t tar [sic!], artilerie, muni ion rîndui, iar puterea prin ipatului Ardealului naintea unui ceaus trimis, La Mejesîn cu land-tag încheiar , ca pre anul 1605 oaste a r dica care Stefan asupra înp ratului, spre dobînda sultanului, s rîndui a fi. El b tînd pe Gheorghe Basta, de la Edelin trup adun , într în Estraih si în Ştaermarc si multe re le pricinui, c / <71v> robi 80 000 de suflete, la arigrad au adus, ca vite mînîndu-i. Care num r n-ar fi fost atîta, îns niste haiduci unguri prinzînd ne m iiîi vindea turcilor si-i ducea, nec utînd, p rin i, fra i, surori da. Bocicai f cea corajii. El întorcîndu-s din Ştaermarc la Buda, comandantul turcesc pre el nu numai c în prin ipatul Ardealului îl înt ri, ce si craiu unguresc îl r sdic si cu o coroan în cap îl asez cu care coroan s fie coronat vrodat si s s fie slujit despo ii Trachiei.Turcii mai luar locuri în ara Ungureasc , nec ut nd leg tura cu Bocicai. / [146] 14. (EVENIMENTELE DINTRE ANIII 1606 ŞI 1682) Sultanu Ahmet ce re pace. Bocicai s las first a fi, apoi Ardealu d înp ratului, care ministrii înp r testi cu turcesti aici în Halm ji aduna i, încheiar . np ratul Rudolf de te fra îni-s u Matheas II, craiu Ungarii cu Ardealu, ci ungurii cu turcii pun al i firsti. De urm torii înp ra i, crai, p n la marele Leopold. De voevozii romînesti. De Brancovici la Şiria, cu episcopu, preo i în Ianopol; Solomon, Sava, cu haiduci, militari începur . Turcii iau Aradu, ei fug în Ardeal, unde first crai Gheorghe Raco i, prin arhiepiscopu Simeon Stefan c r i rumînesti tip rir . Despre 3 Raco i, de Redei, Abafi, Mocicai, Kemini, Apafi, ce de ter tribut turcilor. De Hali, pasa Timisorii. np ratul crai Leopold cu sultanul Mahomet pun 20 ani pace, c avea cu preotestante legi lucru. Turcu ce re Raabu; înp ratul nedînd, iar arm sia fu. Acu turcii avînd alte rebelii în Persia,Natolia, turcu c ut cu înp ratul pace a face, Bocicai s lep d de titula cr iei unguresti si r mîne first Ardealului, cu asa leg tuial , c de n-ar r mînea de el mostenitori, asa înp ratului si urm torilor s i s le fie, dup tractatul cel mai de demult încheiat. Şi pace f cur , care ministrii înp r testi cu solul turcesc aicea în Ham ji, în August 1606, închieiar . Ce puncte au fost l sate, numai pricinile, c Rudolf Ungaria fr ini-s u Mateas II o de te si :i er ogu avea trupa înp r teasc , în Hungaria comandiruia si corajii f cea, iar mai vîrtos acuma, ca craiu, s trudea si to i socotea c o fi bine, pace si odihn va urma. Şi fiindc Bocicai în octomvrie de prin ipat s l s si magna ii, stendele, domnii, în februarie 1608, pre Sihmund Raco i insigniile firstesti (: de voevodie) din mînile lui Mustafa Chiuperli, c ruia Ahmet îi poruncis , le priimi, craiul Mateas luo Ardealu cu rile lui si prin trimisul sol Negroni divanului în Constantinopol dreptul s u ar t , cum cu Bocicai înt ris . De unde r spuns r c Bocicai firstentemu (:voevozia) nu o poate da, c n-au fost a lui, ci de nnalta Poart lui numai încredin at i-au fost. Negroni în des rt una, alta mai ar t , dup tractate, îns turcii alt gînd < 72> avea. Şi acest pro es mai mai mul i ani s tras . Raco i murind, îi urm Gabriel Batori, pre carele turcilor Lipova si Ienova le de te. La acest schimb, c uta Mateas a s v ita asupra Por ii si-i c ut cu arma a s r dica, îns statul, ce atîta p is , ceva odihn c uta si în leptului first îi c uta înc cet i a mai da. Şi asa, 1617, si pace pre 20 de ani lung f cu. Pre Betegi pasa din Timisoara îl scoas r . Turcii Lipova, Iena le avea. Districtu Logojului, a Caransebesului, cu sila neagr s mai inea si banu lor, Paul Magnus, înc mai sta. Ahmet, anul 1617, muri. Unii turci spre urm tori c uta si lucr . Ştil-standu într sultanul si craiul Mateas cu 20 de ani si mai mul i, p n la anul 1660 trecur . n care vre me Ferdinand II si al III-lea în tronul unguresc urmas , carii ei amîndoi si înp ra i, crai fur . Şi cel ce în urm iaste tat l al marelui Leopold, carele în anul 1657 începu a înp r i. [147] n Vlahia, dup Gavriil si dup Radu vod , Mihnea vod urm , apoi Alexandru vod . T tari întrînd, pr zi în ara Rumîneasc p n la apa Oltu f cur . Anul 1630, în Moldova, Alexandru Ilias, Alexandru V, fiu Radului fu. 1633, în Volahia, In Matei Basarab , carele nu numai bese rici, m n stiri, ce si tipografii de c r i r dic . n Moldova, Moysei, Alexandru, apoi Gaspar italianu fuse se, 1619, vod . Miron Barnovschi, 1630, Alexandru V; Moldova, Miron; 1634, Moldova, Vasile; Stefan, Dumitrascu fur . ntr-acesti timpi, Avraam, feciorul lui Gheorghie Brancovici din Şiria, ce avea feciori : Moysi, Gheorghie si Daniil; Moisi avînd fecior Solomon. Şi murind femeia lui Moysi, el episcop s f cu, anume Matei. Solomon urmînd, s preo i si în locul t tîni-s u episcopi s f cu. Acesta-i întîiul arhiepiscop în Ianopol, ce au fost annumit Savva, anul 1636. Eparhia lui, feciorii, supt înp ratu chesariu ca volonte ri, haiduci si sluji înepus . Ci viind la Arpad, puterea turceasc , mitropolia Inovii în Ardeal, la B lgrad, / <72v> cu to i ai familii s-au mutat. n Ianopol Matei episcopie r dicas . Dup mutarea mitropolii de la Ienova în Ardeal, apoi în urm arhiepiscopia, mitropolia, în Carlove i, supt st pînirea cr iei unguresti s-au r dicat, care de-atuncea st si p n ast zi, prin arhepiscopul, mitropolitul Stefan Stratimiroici s p stor ste si a Ienovii o ine, ce s zice a Aradului. Iar în Ardeal, cu schimb rile prin ipatului în cr ii si reforma iile credin ii, clerul bisericii rumînesti multe, mari greot i au purtat si au r bdat, de npreun cu arhiepiscopul Savva, pre carele unii îl siluia de-a uni, iar al ii sta de-a se reforma cu calvinii. Fiindc preo ii rumînesti dijma în persoan parohilor latinesti o ducea, ei însi lor robote f cea, fiecare pop rumînesc însusi cu carul s u le slujia. [1636. Romînii, cîte vro carte rea, la Bosidar veni i, o c p ta. Romîni, moldove ni Chievu Rosii, ardele nii Lvovu-Lember înGali ia, aproape avînd, c r i, slove cump rar , tip rir . Ce cump rau în alte ri s rbilor vindeau; si m n stiri, bis rici zidea] n predosloviia unei psaltiri roumînesti din limba jidoveasc , cu porunca lui Gheorghe Raco i, ce-au fost calvin, tîlm cit , asa zice: cu Simeon Stefan, mitropolitul din scaunul Belgradului, pre cum si Noul Testament, din anul 1648, tip rite sînt, carii Savvii au urmat, zicînd c Savva poncturile unirii le-au isc lit, ca preo imea s o mai usure ze sau s o mîntuiasc . mtr-acea predoslovie s d titula domnului asa: Cinstitului si luminatului cu crestin tate, milostivului Gheorghe Raco i, din mila lui Dumnezeu, craiul Ardealului, domnului p r ilor r i Unguresti si spanul s cuilor s. a. Şi zic c acesta asa f cînd c r i rumînesti, s le pede ce le slovenesti si c au vrut pre rumîni calvini a-i face. Şi carii s-au f cut, aceia sînt acuma unguri. Pre atuncea dascali, pastori din sus în Ardeal veneau, aci rumîne ste ei înv a a ceti, apoi prerumîni ungure ste îi înv a, la bese ric îi ducea, în bisericile ce le luar de la clerul rumînesc. Unde 1-iu ziceau to i bine rumîne ste Tat l nostru tot si toat acea rug ciune rumîneasc : Cela ce în toat vremea si în tot ceasul, în bese ricile unguresti ale Ardealului si p n în anul 1744, la preo ia t tîni-meu; carele si în scoal la ei si în beseric cu ei înpeun au fost, în Ha eg. / [146] Iar asupre lile clerului rumînesc din Ardeal au fost pre vremea prin ipilor Gabriel Betlehen, anul 1619 si a acestui Gheorghie Raco i, 1648, si iar Gheorghie II / <73> Raco i. Mitropoli ii naintea Savii si dup dînsul ce-au p it, adec Ghenadie, Dositei, Simeon Stefan; cu Savva si frate-s u mai mic, Ghorghie Brancovici despotu, carele despre toate întîmpl rile au scris, ce au fost la Ardeal, în Vin ii de Jos, de unde cu doi nepo i tineri, Ioan si Savva, au sezut în Ha eg, de-aci preste muntele Vucanu în ar , în Craiova, la banu Radu Nestorel, apoi în Bucuresti, la Şerban vod Cantacuzino. Savva mitropolitul, pe vremea lui Mihai Abafi si a bunului Şerban vod muri. Aci Savva pre Gheorghie în scoale îl l muris si fiindc Mihai Abafi, dup leg tuial , în to i anii sultanului turcesc tributu (: haraciu) Ardealului la arigrad trimitea, Savva pre firstu ar fi rugat ca si pre frate-s u Gheorghie cu al ii de-a vedea s -l trimit . n Volahia, vod Constantin, fiiu lui Şerban vod , iar Moldova, Ştefan Gheorghie, fiiu lui Dumitrasu vod . 1558, în Vlahia Mihnea vod ; 1660, Ghica vod ; 1661, Vlahia, Radu vod , fiu lui Leon vod ; 1658, Moldova Gheorghie Ghica, capichehaia lui Vasile. Veziru Ahmet pasa Chiuperli de la Beligradu Servii, iar Ali pasa seraschiru Oriadia Mare luas . Mihail Abafi al Ardealului, cu oastea sa, la Timisoara pre veziru astepta. Ajunîd axi, la pasa, si solii Ardealului îi afl , pre carii la Beligrad îi dus . Sosind veziru, aci îi opri, p n n-or aduce tot haraciu Ardealului, c ci numai 50 de mii de taleri aduse se. Asa veziru Ahmet pasa cu seraschieru Ali pasa, cu armea, la Ose c s dus r . Ajungînd dar tot haraciul Ardealul la veziru, el pre solii Ardealului în trei p r i îi desp r i: unii la veziru, unii acas , iar pre al ii, într carii si Gheorghie Brancovici era, cu haraciu înp ratului la Adrianopol îi trimis , cu care si pre capegii-basa îl trimis . ns o anecdot zice c veziru la vro doo rînduri de soli cu haraciu într bîndu-i, au zis : C ci voi, ungurii, barbele r zînd le oc rî i ? C ci voi turcilor zice i pogani ? " Neputînd a-i r spnde, i-ar fi t iat. Abafi v zînd c trimisii s i unguri <73v.> nici un semn nu vine, socotindu-s , cu haracii rumînii au trimis, într carii si zisul Gheorghie ar fi fost. Turcii, luîndu-le banii, iar de barbe si de pogani le-au înputat; ci le-ar fi r spuns c nu barba face pre om, ci omul de omenie face barba sa cinstit si sfînt . Alta, de pagani; Ace ia noi nu zicem turcilor, stiindu-i în dumnezeiasc lege înt ri i, ce numai celor f r de dumnezeu, f r de le ge, pogani zicem." Care bunr spuns a rumînilor le pl cu, îi cinsti si cu banii de haraci la Adrianopol îi trimis . Veziru, ajungînd la Buda, cerc Uivaru a-l lua. Dup ace ia, la Adrianopol muri. Solu Ardealului, Gheorghie Brancovici, fu de Abafi rezident la curte numit, vorbind ungure ste ca rumîneste, latineste, înc si nem este; în Ardeal si în Volahia înv as . Acuma îi c uta, ping grecie, turce ste, bulg re str a înv a, în Edernia sezînd. Patriarhul Servii, Macsim I, întorcîndu-s de la Ierusalim, în arigrad din tolmaciu auzi c înp ratu, esaru Romei, Leopold, chiam crestini în ajutoriu a-i veni si toate avutele drept i a le avea le f g duiaste si cum c în Drenopol iaste solu Ardealului, Brancovici, de neam serb, [148] cneaz, patriarhul în Adrianopol, la el s dus , s vorbir si cu boiarii soli, ce erau reziden i la veziru, într-ascuns gîndul ar tar ; si mitropolitu Dositei de aci. Şi asa, în zioa de Arhanghel, dup liturghie, pre Gheorghie numindu-l despot Serviis-au r dicat. Şi aci, la veziru, 3 ani au sezut. Volahia, Antonie vod si în Moldova, Duca, a 2-a domnie. 1673, Stefan Petrineanu; 1674, Dumitrasco Cantacuzeno. Gheorghie Brancovici înd r t la Ardeal veni. Cu frate-s u, arhiepiscopul, mitropolitul Savva, la Moscova s-or dus, la înp ratul Alecsie au fost, unde patriarsii, al Alexandriei, al Antiohii si al Moscvii au slujit liturghia. De-acolo ei doi iar în Ardeal au venit. n B lgrad, calvinii mu-i r bda. Gheorghie fugi preste mun i în ara Rumîneasc , la domnu Şerban vod , anul 1681. Pe atuncea, la cur ile domnesti a Valahii, a Moldovii si a Ardealului limbile latineasc , sloveneasc si greceasc erau. Latineasc cu înp ratul Austriei, iar de arigrad cea greceasc la corsponden ii s întrebuin a. 1683, Moldova, Dumitrasi Şerban Cantacuzino din arigrad veni, a dooa domnie. <74> np ratul, crai Lepold I,. n Ardeal, dup Gabriel Betlen, fuse se v duva lui, Catarina de Brandenburg [ 1629] apoi Stefan Betlen o lun fu, în anul 1630, apoi cei 3 Raco i, firstii. Gherghie I muri, 1643. Gheorghie II în b tae cu turcii pieri, 1660. Apoi, fu Ardealu p n la 1666 lipsit. Şi asa, na ionul pre Fran Raco i îl chiem . Acest Fran i, anul 1656, începu a st pîni. Ei to i trei fu dde turci înt ri i si ap ra i. Mahomed IV pre Fran Raco i, fiindc el stric le silor si cu craiul svedilor, Carl Gustav s legas , din domnie îl scose s si, 1657, pre Fran Redei numis , pre carele si na ionul îl priimi. Acest Raco i, cu 10 000 oaste, el cu comandantu Enovii si al Oradii c utar ajutoriu dela înp ratul, ca pre Redei s -l spaime. El pre pasa din Buda, ce avea 15 000 de oameni si-i venea asupra, la Lipova îl b tu. Aceasta Porta o înt rît , cît marele vezir Chiuperli pre Aceaz Bocicai [!], anul 1658, prin ip Ardealului îl de te. Fiindc el îm Logoj si Caransebes era ban, înc si Solnocu, în Ungaria, cu districtele avea, carele si tributu (: haraciu) îndoit da, f g duindu-s c va c uta pre Raco i viu sau mort a-l da. Raco i iar ceru de la înp ratul ajutoriu. Leopold îl ascult . El lu Satmare, Sabolcea cu altele. Şi asa Racoti de la Tisa, de unde sc pas , iar la Ardeal veni si to i îl priimir . Iar Bocicai la Hali, pasa Timisorii, fugi, carele avea porunc de la sultanu pre Bocicai first în Ardeal a-l înt ri si pre rebelantu Raco i a-l prinde sau a-l t ia. Şi adev rat c Hali pre Raco i în Che ia Mun ii, anul 1660, îl b tu si, în scurt, la Oradie, de plezurile a 2-a b t lii, de la Clauzenburg, ce avu cu pasa Budii, muri. Ci tot otomanii nu putur usor pre Bocicai a-lînt ri, c ci si na ionul si prietemii lui Raco i nu-l voia. Şi asa, Satmare s. a. înp ratul le inea. Hali pasa luo Oradia si s as z . Aci corajii ar t si sultanul cinste f cu si sultanu lui cinste îi trime s un caftan (: oal ) cu aur, de mare pre i, o sabie minunat , pentru Oradia Mare. Iar si mai s nevoia, ca voia s -i fac . Bocicai pierdu Cluju si 50 de mii de galbini era datoriu a-i da. Porunci / <74v> ardele nilor ca pre el first a-l înt ri, iar de nu, ei vor vedea aralor cu foc si sabie pierind. Care a lui laud cu amenin area ara sp imînt , cît iar viind Bocicai, pe sfatul lui Ioan Chemini, îl omorîr si pre el, anul 1662, îl publi iruir . [150] Mahomet mult r bd si t cu. Apoi pre Chemini, prin Haliu, pasa Timisorii, zis s -l chieme, ca s -l instaliruiasc . Şi era s -l omoar ; care la Chemini v zu si, în loc de Timisoara, drept la înp ratu s dus , carele c ut la arigrad a-l ajuta, Sol s dus ca gîndul vezirului s cerce a-l ispiti.Alt sol la pasa Timisorii trimis a ispiti si de la amîndoi urm r spunsu: Chemini s moar ! Şi de-i va mai ine înp ratul, esaru parte, pacea nu st . Şi înc mai cerur ca estralberii din cet ile Ungarii s ias , c -s ale Ardealului. Şi fiind Leopold dep rtat, pacea s stric si, pe ascuns, de arme cît putea s gr bea, de oaste. Şi guverneru de Satmare, Gotfrid Haister, porunc c p t , ca si altele a înt ri. Graf Rihard von Ştaremberg preste Tisa s înceap arm sia. Pre Montecuculi din Flandern îl chiemar comandant la Comoran. Pasa Hali era în Ardeal cu mare oaste; ardea, omora. Chemini stiind cu cine are b tae, fugi cu oastea sa pe ascuns în Hungaria, în cetatea Hust. Iar t tarî c tr Maramur s, Muhaci, tot pustiia, robea si ducea. Montecuculi la Dun re veni, de de oastea lui lui prin Ludvig de Baden înd r t si, în augudt, naintea lui Chemini alerg . S mir c pu in oaste avea, îl dus în Ardeal si pre Hali, sp rie, carele fugi la Nadiu Bania, la Cluj ajuns . Aci cu ceva oaste îl l s si în Ungaria s întoars .Fali iar pierdu frica. El da Ardealu domnilor magna i, care s fie firsti, îns nici unul nu vrea s -l ia. Şi numi pre Mihail Abafi si bine îl ap ra. Chemini vru la Seghesvar a-l lovi, ci el în b tae c zu si c lcîndu-l caii, îl omorîr .Capul lui la arigrad 3 zile în pat s-au v zut. Acu Hali pus pre Apafi si mult oaste îi l s si el cu mare triumf ca gubernator în Timi:oara s întoars .1663, în Timisoara veni episcopu de la Va , Fran Sent-Gheorghie, / <75> cu turcii, la pasa Hali, ce în urm iar pieri. Gheneralu Montecuculi la armadie veni, lipsa v zu; t turcii în Slavonia, în Croa ia s l ea. El, b rbat în lept, pre veziru Ahmet, feciorul mortului Chiuperii, îl b tu si vafen-stilstand pe 20 de ani pus r ; înp ratul Satmare, Sabolcea c p t . ns poacea nu fu 20 de ani, ci terminu s c lc , c ci Zrini, Nadajdi, Frangipani, Tatelbah si Fran i Raco i, fecior a lui gheorghie II, rebelie cu el în anul 1676 f cur si Mihail Apafi first s pus . Fiindc el o solie la Beci trimis , ca înp ratul oastea lui de la cet ile Tisii înd r t s o trag , c -i ara Ardealului. Pre el îl învitas si-l înt rîta Cara Mustafa, ce era dup Ahmet Chiuperli mare vizir, cu care rebelantii si Emerih Techeli s înso i; pre carele pasa din Buda, anul 1682, first de Ungaria îl f cu si el c uta planul turcilor s -l înplineasc . Şi asa ei luar în ara Ungureasc din njosu Casau, Tocaiul, Sent-Andrei si Cepus. np ratul leopold s g ti si cu craiul Polonii, a le silor, Ioan Sobieschi, s leg tui si-si ale s gheneralisim a trupei sale pre viteazul de-atuncea her ogu Carl Leopold V de Lotringhen a fi. Şi turcii cu mari osti ajungea la Estraih, ca Viena (: Beciu) s -l belagheruiasc . Leopold I, înp ratul romanilor, craiul unguresc în Beci f cus cu turcii pace. ns pasa din Budanu numai ara Ungureasc cu gre le si mari da ii, harace, biruri, por ii o înc rca si o asupra, ci f cu de pacea o stric , c ci el cerea de la înp ratul chiesariu, craiul, una, alta. Şi macar c înp ratul atuncea cu relighia (: legea luter neasc ) avea lucru si se cerea turcii nu le de de, adic ping Raab a cuprinde. / {151 15 (ASEDIUL VIENEI. ALTE LUPTE CU TURCII) Sultanu Mahomet IV cu veziru Cara-Mustafa belagherui Bbeciu; 8 zile b tu. np ratul Leopold, prin her ogu Karl Lotring, gheneral Ştaremberg ap r . Apoi sosind ne m ii,pole cii, pre turci b tur . n 3 ani, Buda, Sghedinu, Petrovaradinu, Baligradu, Vidinu (: Diiu) le luar si firstii romînesti înp ratului s închinar . Turcu ceru pace, ci nec p tînd-o, el pre fran ezi scoal . Curfirstu de Baden de la Dii la Cladova s trage. Aci Gheorghie Brancovici viind îi spus c are oaste în ara Rumîneasc . Pre Gheorghie supt arest în sus îl trimis . Patriarhul Arsenie Cearnovici cu norod încoaci trecu. Turcii iau Vidinu, Nisu, Beligradu; techeli, Ardealu, ci curfirstu îl bate. Turcii iau Lipovsa. First de Saxen încinge Timisoara, ci însusi sultanu îl fug ri. Gheneral Veterani pieri. Sultanu prin Logoj, Sebes, Orsova acas trecu. np r testii luar Lipova, Logoj, Sebes si Titeli. Turcii cu 300 de mii de ostasi beciu încingînd si tare îl bombardiruia. Ei s par mine pre supt p mînt în cetate de-a întra, pre care cu sturmu dat vrea s o ia; asa gîndea. ns din Beci gheneralu Ştarenberg, vro 8 zile, bine le r spundea si s inea, p n ce ajuns craiul Ioan Sobiesc al Po <75 v.> lonii cu le sii s i si doi curfirsti, al Baierului si al Sacsonii si graf Valdec cu trupa de raih, într-una cu her ogu din Lotring, carii Beciu, ce-l b tea turcii din 14 iulie 1683, abea acuma, în 2 septemvrie, acei zisi firsti acea oaste o lovir , o b tur si de tot o spars r si Be ciu îl sc par , lagheru turcesc îl luar . ntr-altele multe, aflînd o cruce mare de lemn r dicat , scris , minune gîndind, c si turcii o au. Ci ducînd-o în cetate, aflar c rumînii, ce-au fost 8000, cu vod ajutoriu, au r dicat-o s se închine; care înc în aighauz st . Turcii sc pa i fugir , ne m ii dup ei, dind r t; luar Parcanu, Gran, iar anul 1684, la Sent -Andrei avur lucru. Buda o belagheruir si, pierzînd aci 20 de mii de oameni, o l sar . Apoi, 1685, la Gran pe turci îi b tur , Naihaizeln si Eperiasu cu sturm luar si iar pe Buda s pus r , care dup trei luni cu destul patim rea o luar . Seghedinu, Peciuiu luar . Şi armele lui Leopold si campaniile în noroc s pref cur , luund de la turci de la Petervardain s încoron, unde her ogu puterea turceasc o stins . arigradu s sp rie si s schimb . Cara Mustafa luo streangul. Mahomet IV cu rebelie din tron în temni fu aruncat si Soliman III în tron suit. Şi Techelii îl îns l si de nas îl purt , cît el cu 200 alesi ardele ni si unguri într-o complot ascuns s legar , ca pre estraiheri din toate cet ile Ardealului si a Ungarii p n la Tisa s -i scoat , ci s v di. Gheneralu Carafa cu o trup la Ardeal s dus , ca guberniumul s -l ia. Luo Cluju, Sibiiu, apoi si Lipova, ce-i che ia Ardealului si a Banatului Timisorii, de la Mur s. Cînd au luat Lipova, o arip a ostii avu graful Cuidobald Ştaremberg, iar alta, gheneralii Veterani si Picolomini, oa <76 >meni voinici. ntîia zi c zur zidurile, apoi în trei zile luar gropile cet ii si cu [ 152] sturm cetatea luar ; 2000 de oameni si 3000 al ii, b rba i, femei, robi dus se la Timisoara. Mari dobînzi în cetate aflar , artilerie, boi mul i, cai si 100 de mii de pietri de sare, care în multe mii de galbini s pre uir . Graf Pa i cu un detaj ment (:o bun trup ) luo Logoju, vrînd a cerca si Caransebesu, ci toamna plooas îl înpiedic . Asa ajuns înp ratul partea mai mare a Ardealului a lua si Banatului frîu pus .. Turcii cerur pace , ci le r spuns c de vor da toat Ungaria înd r t si de vor pl ti ei cheltuialile înp ratului Leopold si de vor da pre rebelu Techeli viu în mîn , apoi de pace vom vorbi. C ci acel Techeli ar fi dat turcilor Buda cu alte cet i din sus în bataia de la Munhaci. Acu 10 mii de turci pieir ; apoi Slavonia luar , la Presburg land-tag s adun si cu dieta înp ratul esaru craiu fu. Leopld I pe prin u s u Iozef I crai Ungarii îl coron . Relighia frai înt ri. Electorul, curfirstu din Baer, ca marsal, cu oastea înp ratului ajungînd, cetatea Beligradu cu sturm de la turci o luo, dup care firstii Ardealului si a rii Rumînesti înp ratului, craiul unguresc s supus r . Turcii iar la Beci cer pace, ci nu cap t , c ci marcgrafu de Baden pre turci în Servia, pe apa Resava si pe Morava îi b tus , Nisu, Diiul-Vidinu luas si de n-ajuta fran ozii turcilor si Scoplia o lua. ns fran uzii în Raih (: ara Nem easc ) cu rebelii o scorbelea. n Moldova 1685, Constantin Cantimir vod . 1679, Vlahia, Şerban vod fu. 1689, în Bucuresti vod Constantin Brîncoveanu, rumînu fu. Iar în Moldova, 1676, Antonie Roset; 1679, Duca a 3-a domnie; 1685 Condtantin Cantimir. n noemvrie 1687, la land-tagu în Pojun, fiind cei mai mari magna i aduna i, urmarea tronului în casa Austrii a fi mostenitoare s ar t si er her ogu Iosef, întîiul n scut prin a lui Leopold, craiu s-au vestit. La asa norocoas tempi, în Viena imperatul Leopold închee, ca tot Banatul a s lua, ci capetile ostilor zis r Beligradul a-l lua. ns iar s cerca Orsava s o ia si Clisura, Poarta de Fer-Demircapi a lua., Banatul a p zi, în Volahia calea a deschide.Şi r mas ca Beligradu a-l lua <76 v.> Her ogu de Lotring bolnav fiind, her ogu Baierului, Maximilian Emanuil, dus oastea înp ratului, 60 de mii, cîteva reghimente unguresti si horva i si al i nenum ra i, care în 26 iulie Sava trecu, 11 August Beligradu fu belagheruit, orasu si cetatea luate. arigradu auzind, oastea [ a o ] aduna, ca în prim var a pleca si iar a le lua. Pasa Timisorii c p t porunc cet ile Banatului toate, mai vîrtos Orsova, c ci gheneralu Veterani, ce r m se se înd r t Ardealu a p zi, luînd Seghesvaru, Caransebesu f r de ve ste, iar Orsava cu acord o luas . Oastea din Beligrad pe apa Moravii în lagher era. Sultanul Soliman trime s pre efendi Zulficar cu tolmaciu Maurocordatu la Beci, ca de pace s tractiruie, ci nu s închee, c sultanu Beligradu înd r t cerea, f g duind Sighetu si Canicea din Croa ia a-i da. Veziru, ca s împl sa -cameru (: vistiria), por ie, gloab pe crestini cîte 25 de galbini a pl ti arunc . Ci de te lui Techeli 20 de mii de taleri ca s fac el înp ratului un diverzion. Carele f cu o flotil mic de saiche, or ni pe apa Dun rii si a Savii. Veziru alerg la Adrianopol, oaste ce [153] putu adun . ns în Anadol, Azia Mic , o rebelie s a i si-i înpiedec graba lui, cît în Beci planu s putu face. n iunie-iulie 1680 nici o opera ie arm sasc nu s începu, ci în August abea gheneralu Picolomini cu Veterani pod preste Morava f cur , într Hasan-Pasa si Iagodina, ca oastea turcilor, a otomanilor s o p zeasc , care era supt seraschiru Areb, la satul Parachin, în ordie, lagher. Veterani avea un corp de c l re i cu sine si b tu unu mare, turcesc, apoi toat tab ra porni, ca pre seraschiru s -l loveasc si în 29 August l-au fost biruit întîia dat , la Nis, si înd r t s tras., Ci înp r testi îl ajuns r si a do-oar total îl spars r . Ci lips de bucate aveau. Auzind c la Sofia, 5 mile de loc aproape, ar fi destule bucate si to i zicea: Haida s le luom!" ns prin Baden zis : Greu a me rge! De unde car a lua? Dar de vor arde ei toat magazina? Şi ce vom face acolo?" / <77> Şi zis r cu el to i într-una Orsova a înt ri si în Vidin trup a pune s stea, ca rmure, marginea Fun rii a ap ra. de s-ar fi p zit de Cladova, de Golumba , de Rama si de Semendria si s fie deschis drum, bucate ar fi c p tat si c tr Sofia ar fi plecat, pre t tari i-ar fi înpiedecat si tot Banatul ar fi luat. Acuma rile rumînesti, Valahia, Moldova, nu numai c de ter tributu, biru si bucate de tot falul [= felul], ce lipsea, ce si alte mari ajutorin înp r testii osti si bune vinter/cvartire de ter . Apoi s Servia si Semu de ter . ns acest plan nu era cu stirea înp ratului, c ci Leopold n-au zis asa a s dep rta nainte. ns iar prin von Baden porunci gheneralu Haister, ce era în Bras u, s vin în ara Romîneasc , gheneralu Picolomini s fie gubernator în Nis, gheneralii Holsat si Straser de ping Nis el ei doi si Er egovina s o p zeasc si cu Bosna s nu s înpreune. Cel din urm ducea 2.500 pedestri si atî ea cu cai, apoi haiduchen-reghiment Palfi, cu divizionu de husari si de rai i.Apois s pus în mars cu oastea preste muntele Emu. n 6 August ajuns la Vidin si cu sturm cetatea o luo, pre to i ianice rii îi t e. Asa si first Picolomini s purt ; luo cetatea Pistrina ding Nis si Caciaca despre Bosna, si muri. n locul lui fu gheneralu Veterani si dup planu-s f cea. El scris gheneralului Straser, ce avea interim-comando, ca nici un ac ion s nu înceap , îns c lc porunca si lovindu-l t tarî, îl b tur , cît Veterani abea cu nevoie îi adun . ntr-asa opera ione, iarna ajuns si efendi, cel ce fuse se în anul trecut ca sol în Beci, iar la înp ratul Leopold de la sultanu cu porunci ajuns , ca Ardealu, Logoju înp ratului a da, îns nu s priimi. De care sultanu s venin ,vinuind pre marele vezir Mustafa Ciuprugli, de a-l ucide, ca mînia a-si v rsa, carele îi era credincios. Curînd, mare oaste scul si o flotil pe Dun re pus , ca opera iile de pe ar a le ap ra. Şi prim vara s începu. Veterani, în legînd g tirile, veni la Nis si-l înt ri. Gheneralu Haister c ut Orsava a o înt ri, de-a se ap ra, s pînd groap larg , care gheneralu Mar eli o avea. Haister cu palisad o înprejur si în insula Ostrovu. din jos, aci aproape, san e, gropi aruncar , unde-i acuma cetatea. Atuncea s dezv luir re lele urm ri a planului de an, c prin u de Baden <77v> cu al ii îl f cus , c dep rtarea de standcvartiru lor îngreoae [154] înpreunarea ostilor si ara nu putea aduce ce le de lipse. Apoi, vr jmasu Techeli, cu mul ime de t tari si husari, în Ardeal într si tot pustii, spuind c pre el sultanu first Ardealului l-au pus si el au venit ca pre ei din tir nia ne m ilor a-i mîntui. Gheneralu Haister, ce-i fu înainte trimis, fu b tut, asa cît c ut prin ului de Baden a marjelui, pre rebelantu a-l fug ri. Norocu fu c Mihail II Apafi, dup ce fuse se rebelant asupra înp ratului, cum am zis mai sus, mai bine s socoti, c dup ce au c p tat ertare în toat viia a credincios r mas . ntr-aceasta, marele vezir cu oastea mare în mars curînd ajungînd, Vidinu-Diiu, Nisu, Semendriia le luo, la Beligrad sosind, îl belagherui. Her ogu de Croi era comandant cet ii, gata a s ap ra si da, îns artileria vr jmasului foarte tare jucînd, o bomb din canon c zu într-o mare magazin de pr urie, mare flac r r dicînd deodat si altele mai mici magazine, case, ziduri, cu înfricosate cutremure ars , sparse si f rîm si turcii ndat pe mai multe locuri întrar . Cei înp r testi dinlontru, ca de foc si sabie a sc pa, cu fuga mîntuire c uta; si însusi ducu de Croi cu gheneral-stabsofi iri cu vase mici preste Sava sc par . Ce dure re avu înp ratul la asa re le vesti, s poate socoti! C atunci ale s pre er her ogu s u Iozef craiu Romei si c gheneral Staremberg Osecu luo, care ceva pre întristatul monarh îl mai mîng ie. ns viitorul an, 1691, mai bine me rs . Soliman bînd ap re ce, s înnec si muri. Lui urm frate-s u, Ahmet II. Veziru Cuprogli a belagherui Buda venea. S întîmpl c într-o b tae deu înp r teasca oaste, supt prin de Baden, la Slancamen fu b tut si pieri. ntr-acea vre me si gheneralu Veterani ap r Ardealu de asupreala t tar lor, ce erau 15 000. Atunci si baron Boland cu o trup de rai i, alte 3 000 techelin i, trimisi de la Logoj si Caransebes, preste mun ii rii Rumînesti i-au înpr stiat. Techeli în Banat multe re le au lucrat, asa cît însusi sultanul lui l-au oprit de-a face. Iar 3 ani urm toarele campanii n-au fost asa inimoas , una c Hali beclibergu, ce urm dup Cuprogli mare vezir, nici fapta, nici corajia lui nu o / <78> avu. Iar de alt parte, împeratul de bani si oameni lips avea, ca ceva mare a cerca, c oaste în ara Nem easc trimise se pentru fran ozi. Feldmarsalu de Baden, ce luas Vidinu (: Diiu), întoars la Cladova, f cu podu preste Dun re la Cîmpul Severinului, oastea înd r t a-si tre ce. Gheorghie Brancovici, de neam despot, adunînd un corp de volonte ri din Ardeal, Moldova, Volahia, sîrbi, bugari, în ara Romîneasc , în m n stirea Tismana,aci a se aduna, a sta. Din aduna i el luund o parte mic din acea trup strîns , de la m n stire, preste Dun re, în Cladova trecînd, la feldmarsalu, de-a c p ta porunc ce-o face cu trupa sa. Marsalu pre Gheorghie în lagher la opreal îl pus , de unde supt arest , prin solda i, pre el [preste ara Romîneasc , preste mun i], anul 1688 octomvrie 29, la Sibii, în Ardeal, la închisoare l-au trimis. [Voia boiarinilor rii, ce-l pîrîs , o înplini]. Apoi fedmarsalu cu oastea în ara Romîneasc în cvartirie de ernat au trecut si frai-volonte rii acas s-au dus. T tarî în Moldova, Volahia, Servia întrar . Patriarhul Arsenie Cearnovici, cu 37 000 de familii din [Volahia], Bolgaria, Servia, [unii] p n la Buda au ajuns si s-or asezat. Iar el în Sent-Andrei l cuia, de unde des la Beci s ducea. / [155] Turcii cu t tarî luund Diiu, Nisu, Semendria si Beligrad; rebelantu Techeli în Ardeal pre gheneral Haistler b tîndu-l, el s asez . Ci ajungînd marcgrafu Baden, îl sparse. Marcgrafu la Slancamen b tu turcii, la 25 de mii le-au omorît simarele vezir au pierit. Anul 1692, înp r testii Oradia Mare au luat-o. 193, în Moldova, Costantin Duca vod . Anul 1696, Moldova Antonie Cantimir, s. a. np ratu esaru Beligradu înprejur , ci iar îl l s . Gheneralu Caprara la Petrovaradin cu trupa sa în san e s îngropas , (unde-i acuma orasu Novi Sad fraicomunitetu Nai Sa ) si turcii nu-l scoas r . ns iar turcii luar Ghiula, Lippova. Electoru (:curfirstu) din Sacsen, vrînd de la Lipova cu gheneralu Veterani a s înpreuna, turcii îl întrecur si pre gheneralu Veterani, cu 7 000 de c l re i ai s i din Ardeal, la Logoj, în îrna Bar îi t iar . ns / <79v> si turci aci 5 000 au pierit. Curfirstul Sacsonii Timisoara belagherui, ci ajungînd însusi sultanul, îl fug ri, c Mustafa într-acea batalie 6 000, iar ne m ii 3 000 au pierdut. Mustafa de-acolo de la Lugoj prin Mehadia înd r t s-au întors. Grau Auersperg gheneral de Haidershaim luar Oradia si gheneralu Haister luo Ienova, iar ducu de Croi, carele, 1693, ca armee-comandant Beligradul iar a-l lua în desert cerc . Anul 1694, în a 3-a an, campanie abea în septemvrie s deschis . Alta nu fu, decît c Hali vrînd armea crestineasc la Slancamen a o bate, gîndul lui, prin în leapta rînduial a comandirenderului gheneral Caprara, s stric . Sultanu Ahmet murind, nepotu de frate, Mustafa II, fecioru lui Mahomet IV, îi urm , carele la Adrianopol mare armee adun . Acest nou monarh si veziru mare nou puind si porunci a vesti c el însusi asupra crestinilor, ca s -l cunoasc , me rge, si în iunie cu oastea la cîmp plec . Iar la Beci, abea atuncea s sv tuia ce s fac . Gheneralu Veterani scrise se Timisorii s înceap , ar tînd c ar fi usor, de unde si de c tr Beligrad si de c tr Ardeal s-ar potea p zi si c -i p mîntul roditoriiu si corul s u cu trupa mare s poate înpreuna, sau în ara Rumîneasc a merge; si c el cu 5 000 de c l re i-pedestrasi ar putea face, de s-ar pune la Beicherec o paz , ca s -si fac cale c tr Panciova, si o flotil înp r teasc , ce era c tr Beligrad, noaptea s mearg , Orsova s o ia si Dun rea s o apere, Titeliu a s înt ri, ca Beligradu cu Temesvara s n-aib înpreunare, nici a-si ajuta. Acest plan însusi înp ratului pl cu si curfirstului Saxonii, Fridrih August, îl de te, carele adus cu sine 8 000 ajutoriu înp ratului. Şi asa, el cu oaste de 50 sau 60 de mii s g ti si cu începutul lui August, la Petrovaradin ajuns . ns si otomanii la Beligrad sosis . Turcii, în 14, pod preste Sava pus r si în cîteba zile si alt pod preste Dun re f cur , ca pi la Panciova în Banat s vin . Curfirstu, auzind / <79> c 40 de galiote (: :aiche) turcesti, care prin Orsova sp rgînd au trecut si pîn la Slancamen au ajuns si c la Panciova un corp turcesc de c l re i au trecut, s-au cam fost sp imîntat. Şi socotind c Titelu e bun, are b l i înprejur, unde pus r 600 de muschetiri si 5 regimente c l re i, dragoni, cu vase înlontru. Turcii nu îndr znir , dar pe alt loc trecur , ca armea de c tre Seghedin si de la Ardeal s o înpe dece, calea s -i tae; înc si de la / 156] Fotoc bucate, fourage s nu capete.Veterani, ce sta la Lipova, c p t porunc cu corpul s u la Chici-Canicia s mearg si ca Petrovaradinu s p zasc ; aci din jos, în Ostrov (: insul ) înc un hornverc, san e a face si cu companii s asaze. Mustafa, om b rbat, dar sta mult si s socotea cum, c -i acuma întîia oaste (: erm sie), s -si arate corajia si-si pus gîndu pe Ardeal, ca de tot s si-l supue si nu-i p sa, nici gîndea c -s cei înp r testi la Petrovaradin. El, în 24 August, de la Beligrad trecu Dun rea din Servia în Banat, c tr Timisoara. Acu rînduialile s schimbar si curfirstu de Sacsen planul întoars si la Tisa s tras si lui Veterani un detagement îi trimis , carele cu acesta si cu a sa trup si artileria ce-o aveapentru Lipova, ca pre sultanu de-a trece în Ardeal s -l opreasc . Mustafa, dup ce fu ceva în Timisoara, cu toat puterea cetatea Lipovii o lovi, Veterani sim indu-s slab aci a-lopri si a s ap ra, l s 600 de oameni în garnizon înd r t, iar el însusi la Lugoj s pus , într-o cîmpie ce-i cu b l i tinoas (: îrna Bara) ocolit . Aci îi c zur turcii asupr -i, unde în b tae viteazu c zu. Graful Truhsen luo comanda, ci fu b tut. Vro 3 000 de oameni, ofi iri, artilerie si multe steaguri pierdu. Apoi si cet ile Logoju si Caransebesu turcii le luar , c obersteru Pferhofen la cea din ur/m ,<79v>, pronind canoanele, o n pustir . Apoi, flotila turceasc , cu 500 de oameni la Titeli esi, gropile si castelu luar .Apoi gheneraluHerbevil, pre carele curfirstu de Saxen la Cobil înd r t îl l sas , într-ajutoriu sosi; înc si însusi curfirstu lagheru s u de la Arad si de la Tiusa îl l sas de Mur ; c tr Lipova s apropias , unde auzi de am rîtul sfîrsit a lui Veterani. El trime s la graful Solari, ce comandiruia în Oradie, tari porunci, ca besa ungu din Ghiula, Ienova, de la Tisa, a le înt ri. Dar si el cu armea saplec , ca pasi c tr Deva s -l capete, pr unde în Ardeal s într si în 10 zile ajuns , socotind p n la moarte a s ap ra. ns Mustafa planul avut îl schimbas , m rie i c avu noroc, si plec pi la Logoj, Caransebes, Mehadia, Orsova, calea la Stambol luo. Sultanu, într-aceast cale de la Timi:oara p n la Orsovas, la Dun re, v zînd ara ars , pustie, r u îi p ru si musulmanu strig : Dar au asa fac crestinii într sine?" Şi spuindu-iniste rumîni c e fapta oamenilor luiTeceli si îndat porunci capul al acelui vr jmas a lui Dumnezeu si al oamenilor la Constantinopol (: Stambol) a i-l aduce si în loc de îngrop ciune, în esitorile jidovesti s -l l pede. ns iar s-au întors si în temni p n la moarte au fost. Şi asa turcii si aceast campanie sversir . Iar înp r testii nu mars r în ernat la vinter-cvartire, p n ce luar Lipova, Logoju, Caransebesu si Titeliu, în care pla e puse se pasa Timisorii numai detagemente mici, din garnizonul s u, a le ap ra. 16 x (EVENIMENTE DINTRE 1696 ŞI 1716) np ratu, prin ul Eughen de Savoia, pre Mahomet la Senta, Pterovaradin si în Bosna b tu. n Carlove pace f cur . Apoi despre altele: de înp ra ii Leopold, Iozef I si de Carl VI, de episcopi în Sebes si Timisoara. / [157] Estraihu în arm sii gre le cu spanii, cu ungurii, cu baerii si svedii aci. Patriarhu si Brancovici mor. De înp ratul Petru al Rodii, ci fu }n Moldova. Sultanu Ahmet calc pacea,ce re ara Ungureasc , ci perdu Mitrovi a; fiind b tut la Petrovaradin, perdu Timi:oara. Prin Eugen, dup ce luo Panciova, Ui-Palanca, de te lui graf Mergi, un roman altuia, toat comanda, s dus la Beci, unde fu veselie, iar la Stambol (: arigrad), confuzie, spaim f cu. n iarna urm toare trimas înp ratu Leopold pre graful Rabîtin ca gubernator la Ardeal. ntr-altele, aceasta i-au poruncit, oastea dintr-acea ar a p înmul i, garnizonu din Oradie s -l îndestule ze, la pasa Timisorii s ia seama, districtele / <80> s le apere. La Beci oastea cea stins iar s înmul i, pre anu 1696, si iar cu firstu de Saxen a fi r mas . Aceast armee în iulie înc z cea în Seghedin, p n ce ajuns Mustafa cunoroadele sale în Nis. ntr-un crigs-rat închee curfirstu cu gheneralii Caprara, Ştaremberg si cei mai de c ptenie ofi iri s sf tuir Timisoara a o belagherui, ca pre vr jmasi a-i aduce întrr-ajutoriu, s se bat , apoi s va vedea ce-o fi. Şi asa, curfirstu, cu 5 000 cavalerie, 2 000 husari si fraivillighi, voontteri, to i de bunii ghenerali înainte dusi, ca el ara , localitetu si verchele cet ii a le recongnos irui, care mai tari le afl decît ce auzis . c 10 ze ce mii în garnizon în ea. Acu ajuns pasa Ghiafar cu flotila turceasc la Slancamen, avînd porunc Titelu s -l ia. Şi sosi si era s -l ia, ci gheneralul Haidershaim, carele cu detaj m ntul s u tîrziu veni, ci curînd prin reghimentul Truhse, 4 campanii de Haister, ce z cea la Chis/Canicia, cu 2 escadroane de Bagno si Marsigli înt rit, aceast adunat pute re abea ajungea, pre Ghiafar de gîndu-i îl stugni. Electoru (: curfirstu) v zînd Titelu sc pat si trupa din Ardeal cu graful Rabîtin aduse s înt ri. ndat cu armea trecu Tisa si abea sc pînd din noroaele sau b l ile Aranca, îndat s pus în legher c tr Temesvar. Sultanul era la Beligrad, avînd un pod peste Sava, altul pr ste Dun re pus , si gîndea: veni-va Timisorii a-i ajuta sau asupra Petervaradinului va merge? ntr-ace ste cugete, electoru într-una la toate misc rile vr jmasilor c uta; Ştaremberg alerg pr Tisa s vaz ce-i si ce face sultanu, ca curfirstului s arate. Carele înc o dat s dus se Timisoara a o recognos irui si închee: acest pla i numai de o parte s ce rce a-l bate, ca si oastea s o cru , dar si vercurile cet ii-s largi, care toate nu le poate închide. Şi fiindc era vreme bun de lucru, tras r o linie de gropi, san e, c tr palan <80v> ca mare, c Palfi de la Arad aduse se artileria si masine si potea bate. ns Ştaremberg înstiin c flotila turceasc au trecut si sultanu Mustafa Dun rea au trecut si cu poporu s u me rge Timisoara s o scoat . Deci tot lucru s opri, masinile înd r t, curfirstu lagheru r dic , ca s ias înaintea vr jmasului. Prinsii de la un detaj m nt din urm spus r c -s turcii cu ianicerii într doo b l i, în san e îngropa i, gropi de-a s ap ra, de alt parte car si valuri de p mînt si canoane cu cartece. Deci oastea de 3 000 de pasi înd r t s tras , cu care pre turci din gropi îi scoas , ci iar s îngropar ; unii la al ii c utînd s uita. / [158] n 24 August, cu canoanele bun zioa îsi de ter , ci nu s ale s . n 25, oastea crestineasc s pus în slaht-ordnung ping Begheiu, fiindu-le apa în dos. n 26 August, o trup usoar de r s ritu soarelui esis a vedea ce-i si cum si spus r c -s turcii pedestri într-o smid afund si m rg ascunsi ca un ceas de aproape. Curfirstu diede s mn de a-i atachirui si drept într-acolo plecînd, turcii fugir la smid . Cei înp r testi avînd Begheiu în dos, dinnainte-si un rît, de-a stînga gard cu san , iar de-a dreapta mare p dure, spuind curfirstului, el închee a-i atachirui p n nu se aseaz în lag r. Porunc de te la to i 6 batalioane smida, crîngu s -l loveasc , s între, s dea. ns si turcii din garduri da. To i corajie ar ta, c marsalu le dede se pe feldmarsal Heidershaim a-i duce. Seara la 6 cease începur a se bate. Cînd unii, cînd al ii, cei înp r testi da dosu. Pre gheneralu feldmarsalu Haidershaim un glon dintr-o pusc în piept îl lovi, înd r t îl dus r . Şi întune recu nop ii sfîrsi b taia. np r testii pierdur , crestinii, 2 082 de oameni pedestri si 1 146 cavelerie. Asa o fi fost si la turci, c ei p n în zio la Panciova au ajuns, socotind c mîne zi iar b tae va fi, ci nu fu. Şi înp r testii nu s mai temea / <81> de ei c vor c uta Lipova a o lua sau în Ardeal a tre ce. Şi asa, gheneral Rabutin cu corpul s întoars f r de fric . Gheneralu Trushes marse cu o trup la Tisa, la Arad. Curfirstu Saxen diete gheneral-comanda armeii lui gheneral Caprara si el s dus la Beci. Ajungînd prin Evghenii al Savoiei din Italia înd r t, el la Seghedin scoas magazina înp r teasc , la Senta pre turci în lagher îi b tu, peste 20 de mii de turci mor i, iar 10 mii de turci vii au prins. Turcii pace cerur si c p tar , macar c ungurii de rebelii re le nu înceta. Sultanu sezu mult în Beligrad, p n ce-i trecu oaste lui preste Tisa, la Petrovaradin. El s ale s într-aceast campanie de var cu castelu Moravi a; cu laud mare la arigrad s dus . Oaste mare strîns , c avea ceva cu moscalii b tae; în Azia iar si, iar gîndul îi era la Varadin. Electoru (:curfirstu) Saxen crai în Polonia ajuns si înp ratul Leopold de te gheneral-comanda armeii din Ungaria lui prin Fran Eughen de Savoia, ce era 36 de ani, dar fuse se la Baci cînd belagheruir turcii. n urm[ fuse se la Buda, la Beligrad si la altele, cu corajie s ar tas . Sultanu adun oaste mare ca s ia Varadinu si la Seghedin s marg . Şi Eughen îl astepta. n 11 septemvrie, la Senta, lîng Tisa, într Titel si Chici-Canicia el lovi pre turci în sans le lor, carii artilerie aveau, carea în doo ceasuri fu b tut si spart total (: adec de tot). Vro 20 000 mor i, pre cîmp s m na i; înneca ii turnuri gr m dite ping Tisa z cea. Mari dobînzi l sar biruitorilor: toat artileria, muni ia, proviantul, bagajii, cai, camile, car , corturi, a sultanului frumoase scump t i si steagul mare, ve rde si multe cu coade de cai; îns si si inelu sau pecetu sultanului, pre carele marele vizir totdeauna de grumazi îl poart , ci fiindc veziru cu al i 5 veziri pierir si 11 pasa cu ei. De la marele Ioan Huniadi p n acuma, otomanii n-au pierdut atîta. Sultanu sc p la Timisoara si s închis . Au si plîns de-atîta peire mare, de vaitece au ame it si f r de izbînd s dus acas.Anul 1697, prin Eughen mars în Bosna si tot biruia. Craii cre tinesti f cur pacea Risvic. Şi înp ratul s ajut , c oaste / <81v> pr anul 1698 c p t . Iar sultanu neputînd aduna ce gîndea, fu silit steagu lui Maho/med [159] afar a-l plînta, ca to i s sar , s se r dice, c i-i nevoe; si i s f g duir . Lord Paghet, ministru Angliei si grafu Colier, ministru marilor gheneralstaat s prins r c ei cur ile lor vor sta de pace a face si c uta unde s se adune de pace. Oastea dela Raina veni în Hungaria, apoi în Srem, pi la Slancamen a s aduna, unde si Eughen sosi naintea turcilor în cîmp, îns si turcii aci ajuns r . La Beligrad avînd magazina, s s n uir , s îngropar . Prin Eughen pr la Varadin tr cu Dun rea, vrînd si Tisa a tre ce s -i loveasc ca doat din san e i-ar scoate, Beligradu s -l las , zicînd c va s se duc la Timisoara, s o cuprin . Ci în des rt, c turcii sta. El iar cerc preste Dun re a tre ce, gîndind c-or veni s -i opreasc , îns turcilor Senta în gînd le era, dar si astepta 40 ooo de t tari a le veni, ca f r de aceia, nu. Eughen iar la Bacicherec viind, gîndea ce-o s fac . Cei doi mai sus zisi ministri soli st tur congres la Carlove i a ine , unde ministrii s adunar si pr liminar articlu s ar t , ca arm sia s înce te, fiecare s ste . Un an st tur . Eughen armea o slobozi. Poarta avea lucru cu pole cii si cu Republica Vene ii a face hotar , grani e, cu înp ratul si cu turcii, pe acolo f cur . Iar în Banat, de la Tisa c tr r s rit p n la Orsava, Demir Capi, cu mun ii rii Rumînesti c tr mezu nop ii. Dun rea cu Mur su hotar înp ratu s aib c tr r s rit si ameazi, Logoju, Caransebesu cu districtele Halm ju si ceva în Clisur ; c tr mezu-nop ii, la Mur s, Lipova, Ceanadu Vechiu, iar la apus, la Tisa, Chici-Canicia, Becei, Chichinda, Becicherec; si asa, Timisoara turceasc era înprejurat cu osti înp r testi. Sultanul sup rat si ministrii lui nu s l sa asa a fi, ci cerur a fi c tr r s rit asa : tras r o linie draept de la Dun re p n în apa Craiovii, adec Mehadia, Mehadica, si de aicea p n în Beghei, tot ce avea <82> turcii s le fie, si Clisura, Halm ju, , cu districtu Logojului, iar Caransebesu si mun ii Orsavii în ce ia parte ar mîne . Ci turcii nici asa nevrînd, cerea nu numai toate castelile, citadelele, rii Banaatului, ce si di pe Mur s, Tisa, a lor a fi, iar f r de caste le nu, ara cu cetate s aib , c 150 de ani a lor sînt , s fie. Şi mari gîlcevi f cea . ncepur a s l uda. si cu arm a amenin a. Apoi iar s lovir , care ce are s -si in : Timisoara a turcilor, Aradu înp ratului, iar alte festugsverche, castele, s se sparg . Marginea, rmurii Mur sului în Banat a turcilor, iar dincolo, cu insule (:ostroave) a înp ratului s fie. C l toria pe ape si pesc ritu to i s -l aib , cum au fost la an 1552 încheiat lor. Pacea în Carlove u Sremului cu congresu închee, c turcii de ter înp ratului Ungaria, Ardealu, Slavonia si turcii oprir lor Timisvaru, Beligradu. La acest congres (: sobor), vene ianii c p tar de la turci Morea, în Gre ia si Dalma ia, iar le sii c p tar Caminicu. Turcii cu Timisoara avea Verse u, Panciova, Clisura, Halm ju, Mehadia, Orsova, iar înp ratul cu Ardealu, Lipova, Logoju, Caransebesu, p n la Meedica, Domasnea avea hotaru; Sacosu si Beceiu, unguresc si turcesc. Acuma iar începur romînii în sate a s aduna, dar de r u turcilor si preste Mur s cu sîrbi fugea, unde milit ri volonteri a sluji înp ratului începur , c ci rumînii în districtele Lipovii, Logojului, Caransebesului din anii 1552 supt crestini fuse se si slujis , iar de turci fugir ; / [160] dar în mu i erau deda i. np ratul v zînd mare num r de rai i din Serbia si Banat, un d rab mare de ar ping Tisa, Mur s, le diete si privileghi c p tar de-a sluji. Pre despotu sîrbesc Gheorghie Brancovici supt arest din Sibiiu Ardealului la Beci îl dus r . Sîrbii cei trecu i încoace , cer arme la înp ratul a sluji. Ungurii din Ardeal, cu firstu lor Techeliu, fiind supusi turcilor, oaste f cur , curu i numind-o, carii ne m ilor laban i le zicea. Serbii cerur la înp ratul pre Gheorghie Brancovici voevod, ci nu-i de te, îns l s altu a-si pune. Arsenie Cearnovici, argiepiscop Caransebesului, Verse ului si scamnul Timisorii Isaii Diacovici îl d de se si avea reziden ia sa în Becicherec. Pentru catolici pus episcopul / <82v> ce era al Ceanadului, Ştefan Telechesi, un er prister, c s aflau misioneri din ordenu fran iscanilor, unde si unde r sfira i; dar si iesui ii, pe vremea st pînirii lui Fran i Raco i avea în Caransebes cas de misionari. [An. 1690, sîrbii începur a sluji; iar horva ii si mai nainte începus . Patriarhul Arseni Cearnovici ale s sîrbilor în locul s u pe Ioan Monasterli vi e-voevod]. Dup pacea Carlov ului, st pînirea Estraihului în Banat s mai lî i. Craiul Spanii, Carl II, neavînd mostenitoriu, vi a i s stins . Acuma dup un testament al lui, macar c c uta casa Estraih, pe un nepot, Ludvig XIV, pre tron a-l aseza si r dic o r zmiri mare, ci ca s se in toate puterile Europii si de-a fi bine comp nite, Anglia, Holandu, Portugalu, apoi Italia si her ogu de Savoia s prins r Estraihului a-i p rtini, a s înso i si în an. 1703, bine s porni si er her ogu Carl, dîndu-l înp ratul Leopold, s dus în Spania cu numele Carl III si coroana luo. Dup patriarhul, si milit ria Tisii cu a Mur sului în toate r zmiri ile înp ratului ca haidu i, c lare si pedestri, a sluji au început. Acest patriarh c p t norodului de la preaînalta înp r ie diploma (: privileghie), dup care mai tîrziu si alte diplome au urmat, cu care militarilor de grani însusi înp ra ii o adevereaz , cum c ei în batalii mari si particulare au slujit. Cu turcii era pace din 1699. ns murind craiul Spanii, duca Aniu s r dic , arm sie de nov începu, în Italia oaste s dus , asupra Fran ii fu norocoas , îns în Raih fu b tut , c Baeru era asupra înp ratului; ungurii cu Feren , nepotul lui Gheorghie Raco i, iar cu arm asupra înp ratului Leopold scula i, îns pre Rco i cu pre Nicolae Berceni îi prins r , ci sc par la pole ci, de unde ei scris r firstilor romînesti, a Volahii, Moldovii, s le ajute, ci nu-i putur îns la. Pr atuncea gre le b t i cu ungurii si cu baierii erau; apoi înc atuncea si de svedi fric era, s nu vin încoacea, carii mari armasii f cea si aproape venis . Militarii grani ii, credinciosi, pre înp ratul nu numai de rebelii unguresti, ce si de fran uzi, de electeru, curfirstu / <83> Bavarii îl ap ra. Ei pre Gheorghie Brancovici despot îl cerur si ca nu cumva din Beci s scape si cu rebelii s se uneasc , din Beci la Praga, de-acolo la Eger în Bohemia, tot supt paz în arest îl dus r ; bun sinbrie avea. Fiind oastea Estraihului si în Şpania, în Flandern si în Italia deesp r it , c utar fran ozii si aflar niste pizmasi magna i unguri si ardele ni / [161] s le slujasc si într-ascuns rebelan i îi r dicar , f g duindu-le si bani, subsidii a le da, pentru Fran Raco i a s scula, un nepot al lui Raco i, ce fuse se, an. 1660, b tut si în Oradie muri. np ratul Leopold reposînd,v zu începutul rebelan ilor, c ruia prin ul s u Iozef I în monarhie urm , ci fu îndat cu par si foc cuprins, c pizmasii s înmul is , carii castele si cet i luas , vrînd si Buda a o blochirui. ns si Beciu s l uda a-l belagherui si luar Naihaizel. Cu Raco i erau grafii: Beren ini, Caroli si al ii, leg tui i. Mihai II Apafi l sas Ardealu si ca om privat în Beci sedea si to i pre Raco i a fi luar si Ungaria îl luo. nperatul Iozef amnestie (: gra ie) rebelilor a da f g dui, îns v rsatu (: bubele mari) luo pre înp ratul Iozef I, în April 1711. Craiul Carl l s Şpania si la Francfort înp r teasca coroan , cu numele Carol VI luo, iar coroana ungureasc an 1712, la Presburg: frate cu Iozef I, feciori a înp ratului Leopold. np ratu Iozef Neapolu, Sardinia, cu ajutorul Anglii si ara papii, nu-i sc pas . 1707, patriarhul Arsenie Cearnovici în Beci muri; aducîndu-l în Srem, în monastirea Crusedol l-au îngropat. n Moldova, vod Nicolae Mavrocordatul, apoi Dumitrascu, fiu lui Cantemir si iar Nicolae Mavrocordatu. Despotu Gheorghien Bramcovici în Eger muri, b trîn 66 de ani, carele 22 de ani în arest au fost, a c ruia barba lung p n supt genunchi i-au crescut. 1711, / <83v> Ungaria înp ratului cu aplec ciune s închin . nperatul Iozef I r posînd, frate-s u, craiul Spanii, Carol VI îi urm . Rusii în Moldova, la Prut. Englezii, înso i i cu fran ozii, pre înp ratul bat. Milit ria Horva ii începu cu regul mai bun de nov a s rîndui. Pacea de la Utreht s închee; suc esionscrig. Prin tractatele de la Ra:tat, an. 1714, de te Bourbon la Estraih Niderlandu. np ratul c p t în Italia, afar de Mailand si Mantua, înc si cr iia Neapolu; si oaste c p t pentru Ungaria, ca pre nestîmp ra ii rebeli a-i supune. np ratul Carol VI mila sa tuturor o ar t , zicînd c -i arma sa pentru vr jmasul numelui crestinesc. n arigrad pre Mustafa II înc de la a. 1703 din tron îl l p das si pre Ahmet II în tron îl r dicase. Oastea lui asupra rusilor fu norocoas , c Petru cel Mare fiind în vîrful unei pute rnice armei, a. 1711, pacea ding apa Prut o cump r , în Moldova, si sultanu s mîndri cu biruin a. Socoti sultanu armele sale si asupra altor puteri a le întoarce, le ar t , care în Beci grij f cu, pentru Corfu, ce-iche ia Italii; c de vor lua ceva din Italia, îndat pr Ungaria s-or porni, ca ce pierdus cu congresu (: soboru) Carlove ului, iar înd r t s le ia. Sultanu trimis un aga la Beci, ca pre înp ratul Carol s /l înduplece, îns acesta, dup leg tuiala înp ratului Leopold st tu si de r zmiri pr an. 1726 s g ti. Hofcrigs-ratu din Beci oastea în trei p r i o desp r i: întîiul corp, 60 000, a prin ului Eughen; al doilea, 30 000, graf Guido Ştaremberg; al treilea, 20 000, gheneralu / [162] Haister s le duc . Recru i si petrec tori de proviant si care de muni ion dup armee vor urma. Dar si turcii s g tir , stesaguri cu cozi de cai în arigrad scoas r , verbunghe, porunci la pasaluche, cu trupele s se adunem si sultanu / <84> gîndea, la Timi:oara, care cu alte san e o si mai înt ri; la care lucruri 13 000 de rumîni, ce nu-si putea pl ti biru (: por ia) îi inea si la lucru îi întrebuin a. Haraciu rilor rumînesti, bani si alte ceru, c o oaste de 200 mii de turci si t tari, avînd porunci asa s se înpart , ca de-o parte s p zeasc Dalma ia, iar cee aialalt la Dun re s marg . ns înp ratul-craiul nu s temea, c avea oaste preste 125 de mii si bani avea, c Ghermania, înp r ia nem easc , subzidii 50 de luni romane f g duise, apoi si de la curtea Romei un indult veni, cu zeciuiala (: dijma) din toate veniturile preo esti s o ia. Asa v zu Carl c -i bine si asa fu. n Petervaradin era comandant baron Lefelhol . El începu arm sia, c luo Mitrovi a, unde d Sava în Dun re. Pasa din Belgrad s v it c nu s-au c zut. Apoi, în iulie, Lefelhol cu 30 000 de feciori si castelu Racea luo, amîndo cîte doo sta ii de Varadin si de Slancamen departe, din care garnizonu turcesc la Beligrad s dus . np ratul cu fran uzii si englezii pace puse se si arm sii turcilor ar tas . Şi prin Eughen gheneral-feldamarsal la armee sosi, care era la Petrovaradin. n lagher în 17 iulie ajunse si îndat gheneral-revie inu. To i s bucurar supt asa prin viteaz a fi. Cu ekl mul i mari domni, de familii mari, prin i str ini, la steagurile înp ratului s adunar , într carii si don Emanuel, fratele craiului din Portugal, s afla. Otomaniceasca armee de ze ce zile campiruia într Zemlin si-ntr Banov e, unde marele vizir în 28 iulie ajuns si cu începutul lui August, c tr Slancamen misc si în lagher bine s asez si zicea c de la Varadin s apuc . Oastea înp r teasc , ce mars acolo, în col , în piscu cet ii s pus si artileria de cîmp, cu neste reghimente de r itari, naintea por ii Racea s pus . Fiindc s auzi c marele vezer, pod pr Sava f cînd, au tr cut, Eughen trimas pre gheneralu Palfi / <84v> cu 1 600 de cai, ca s recognos iruie cu o trup turceasc de c l re i mai tare deît a lui, fu biruit si dup o batae de 4 ceasuri fugi, unde 400 de feciori pierdu,întîmplare jalnic fu, c pre gheneralu Brainer viu îl prins r . Dup venirea gheneralului graf Palfi, f cu Eughen la Futac un mare crigsrat {: sfat} din sus de Varadin, lîng Dun re, ca s trac Dun rea si asupra turcilor s marg ; pre her ogu Virtenberg, ce veni cu coru de 14 000 de la Seghedin, poruncindu-i înainte a tre ce si în loc ses, a Varadinului, în lagher s se pun . Care infanterie în san le ce erau gata s se bage, unde turci seara ajuns r si toat noaptea lucrar . Ei linie traser în san e, naintea ostii înp r testi, s pus r ; asa, la 60 sau 100 de stînj ni erau desp r i i. F cur baterii cu canoane si cu merzeri si b tea si cu focu muschetelor s ap ra. Dar si înp testii le r spundea; carii s vorbir s -i loveasc . Şi asa Eughen, în 5 septemvrie, scris porunc gheneralilor, ca tot cavaleristu cîte cu 24 si pedestrasu cu 30 de patroane si granatiru cîte cu 4 granate s fie griji i; caii artilerii, car le muni ii s fie gata; bagajii, leg turi, sarcine, înd r t; tot însul numai ce i-i lips de b tae s -si ia, / [163] alta nimica, la el; cei de la Seghedin veni i, o dat cu raza zilei, Dun rea s trac pre podu gata f cut. El din cavalerie 6 corpuri f cu; si adec aripa dreapt , 84 de escadroane, 36 de batailoane infanterie si un rezerve-corp de 25 husari cu un batailon. Aceast armee în slahtordnung o pus , o mil de loc cuprins s si san e erau. Turcii s misca, avînd 150 de mii, într carii 40 de mii ianice ri si 30 de mii spahii erau, iar ceialal i, t tar, romîni, bulgari, arnau i si asiati, o mul ime de reverve-coruri, care, p n ce-au trecut, toat ac ia pe loc au stat, nesocotite. /<85> Acu asa anîndoo taberile s g tir . Prin Eujen la 7 ceasuri diminea a porunci a da semnul. Her ogul Alexander de Virtenberg cu brigada sa, 6 batailoane, deschis batalia, luo o baterie turceasc . Şi cavaleria asijderea f cu. Şi le p ru bine, c pe usor biruiesc si nu pier. ns deodat la ripa dreapt a infanterii turcii lovir , nefiind glidele cum s-au c zut a fi, ce în 8 coloane defiliruia. Şi ordre avus ei înnaintea linii s se l easc , ci locul strîmt într ei cu într lucr torii turcesti fiind, nu putus s fie. Turcii v zîndu-le capetile din san e în sus, cu focu asupra întra si cu mari chiote în infanterie da, îns si ne m ii îi sprijonea si-i si-i fug rea, cît c p tar 20 pasuri de picior loc înnainte. Ci iar trecu, c ajuns tot corul ianicearilor, ce era în vale pus, care esind, tare lovi si înd r t înpins r si turcii o linie luar . ns apropiindu-s a do-ora, pierdur norocul, c cavaleria nem easc , care de amîndoo p r ile infanteria o ap ra, s apropie si iar în ordnung s rîndui si pre vr smasi îi stugnea. Macar c aripa stîng a acestii cavalerii de întîiul foc a canoanelor r u p is , cei dintîi fur , care p n în vaghenburgu turcilor ajuns si cîteva locuri deschis . Şi turcii începur a da dosu si armea înp r teasc loc mai luo,ca înainte s se misce; si asa, necredinciosii în confuzie venir , car le, vaghenburgu n pustir , hauptcvartiru, lagheru, cu toat artleria, muni ionul, carîte, corturi si feldcan eleria. Şi abea era do cease dup ameazi si împ r testii tot lagheru c p tar . Turci au perit la 30.000, cu înneca ii. Lagheru lor cinste solda ilor de te, 152 standarte (:steaguri), 150 de canoane, de tot falu [=felul ?] de caliber, 5 tughe-coade de cai, 3 p rechi de tîmpene mari c p tar . Pierind ianicerii, marele vezir luo 2.000 c l re i din laibvahe (:p zitorii lui), cu care alerga dup cei ce fugea a-i opri, vrînd iar si a întra, pre înp r testi a-i lovi. Ci c p tînd el do plezure bune, si aceia îl n pustir , din care el a do -zi în Carlove muri. ns naintea mor ii, de veninata mînie asupra crescinilor aprins, pre gheneralul graf Brainer ce-l prinse se viu, îl omorî.Acel vezir eri scrise se c ast zi în cetatea Varadin cafea va bea, îns Eughen în cortu vezirului au prînzit. ntr mor ii turcilor fu aga ianicearilor. Iar paguba / <85v> înp r teasc n-au esit la 4 000, cu mor i si plezirti. Cu curtea Beciului, toat crestinstatea s bucur . Papa Romii trimis lui prin Eujen o sabie sfin it si o p l rie, c asa s da pentru corajia asupra turcilor; si cînd veni scrisoarea papii, Eughen pleca în Banat, ca belagherungu Timisorii s -l înceap . eci dînd 16 cavalerii-reghimente supt graf Palfi si 10 batailoane infanterie subt her ogu de Virtenberg, carii asa s ple ce va veni el cu armea mare. Pali îndat plec , ca pre la Jabal Tisa a tre ce, ci fiind aci Tisa v rsat , pr la Senta au ocolit, ca pre la Jabal Tisa a tre ce, ci fiind Tisa v rsat , pr la Senta au ocolit, unde un corp de spahii turci îl oprea, ci-i sparse; 10 mile de / [164] loc c lcînd, la Timisoara ajuns si o încungiur , îns nu de tot, c n-avea trup . Şi cetatea Timisorii, cum s-au ar tat, odine ste pr loc b ltos, mustos, tinos, din v rsarea apei rîului ceface inzule, cu care-i înprejurat . Şi nu e cum fuse se vrodat , ci are alte fal de verche nove. C din vechime avus cetatea 3 desp r iri în 3 p r i: Cetatea, Şlosu si Palanca. Cel din urm loc, într palisadi, ca un forstat, în care mai mul i oameni au l cuit decît înlontru; care Palanc era vercu cet ii si cu o groap , pe obice iul turcesc, cu c r mid cuptusit .Iar alte verche ceva mai pre regul au fost lucrate, cu bune auzenverche, cale acoperit , cu do gropi si cu ap încungiurat , cu rmuri, val, tari. Verchele de afar n-au fost înbr cate cu zid, ca a Palanchii, dar avea tari bîlvani de 18 oli grosi, afund în p mînt b ga i si 7 suhe în sus nal i, palisadi. Asa fu Şlosu înt rit; si dup Cetate, iar era o palanc mic , ca dind r t s se apere. Prin Eughen de la Futac s pus pr mars, cu mare c ldur ; infanteria pr urm , iar el cu cavalerie înnainte, si-i astepta. n 25 August ajuns el cu al s u dragoner- reghiment si cu Virtenberg nainte la Timi:oara, iar a doa zi toat armea sosi: si trupele s desp r ir , cum venir , la postele lor rînduite. Şi o comunica ie într desclinitele cvartire aveau si poduri preste b l i f cute. Şi asa, întîi, luar un lust-hauz, ce-l avea pasa în forstad; si turcii îndat s muiar si înlontru s traser , îns aprinzînd întîi acel forstat, cu mari magazine. n 29 August, Eughen porunci o mosee cu geamie turceasc , bese ric a acei Palanche, ca prin 30 de gr naderi s o loveasc . Şi oluar c musulmanii mai bineo l sar decît a o des-sfin i. Şi o companie în ea pus . Şi asa, la /<86> 1 spre 2 septemvrie, noaptea, pre de-a stînga zisei mosee, vro 400 de pasi de Palanca, groap de alergat deschis si do atache rîndui, unul pe dreapta, despre Forforoz, altul pr de-a stînga, c tr Poarta Mortiroas : De Ahumada si pre Aremberg sub sine. Şi artileria de la Petrovaradin în 2 septemvrie aci sosi. Iar în tranghee întrar gheneralii grafi Staremberg, Valis, Mar ili, prin Emanuel din Portugal; ci pusc îndu-i calu, el viu sc p , cu genunchii plezirui i. n 3 septemvrie, paralele b tu; în 7 fur gata cu lucru; în 8 s auzi c vin 13 sau 14 000 de t tari de la Panciova, ca Banatul cu foc s -l pustieze. n 9, turcii de-afar atachiruir ; un detage ment de turci lovi lucr torii în trangee cu sabia, avînd mari f clii arz toare, ca s aprinz s ard fasinile. Ci nu putur sta, ci înlontru fugir . Şi asa fu p n în 19; abea fur pateriile gata si mine puse. n 20 septemvrie, oastea cu gheneralii de la Ardeal la Timisoara în lagher veni. n 22 septemvrie, 23 spre 24 septemvrie, turcii ajuns r , 12 000 spahii si t tari, vrînd în cetate a întra, cu vro 700 de turci ianice ri înc rca i, avînd înd r t saci cu prau, oriz, f in , vibah si altele, ce era lipse. Serascheru dela Beligrad înc un detage ment de 2 000 turci si 8 000 t tari trimis , ca pre Palfi s -l loveasc si fiestec ruia cîte un galbin de aur de te. Eughen stiind sedea, iar îns rînd, s dus în cvartiru lui Palfi s-a lui Ştarenberg si în mars îi pus . Turcii lovir cvartiru lui Palfi, ci fur b tu i; side vro 3 ori cercar a întra, ci boambele îi zv rlea si-i împr stia, focul cartacelor îi stîngea si cu mare pagub înd r t fugir . Robi ii / [165] si spionii spus r c acel corp tot turcesc la 28 000 de turci, t tari au fost si c cei de frunte oameni din trupa marelui domn au fost. Cei 600 de ianiceri, cu praul si bucate pentru cetate, ce cercas a întra si garnizonu dinlontru ausfal f cus , ci esind afar pedestrasi si c l re i, ci neaflînd oastea lor aci venit ,, iar înlontru s tras . n 15, fiind prin Bevern în linie cu lucr torii si ajuns la podu Palanchi si la gropi si f /cîndu-s <86v> rînduial sturm a da, care de vro 3-4 ori cu n val si de ter ; îns focu tare dinlontru opri si boambele Cet ii, a Palanchii, r u ucidea.Apoi si apa Begheiului mare s v rsas si împlus . Prin Alexander de Virtenberg, ce era la linie comandant, avea sub sine ghenerali pre De Ahumada, Lainbruc, Langler, Libenstain si pre Calis si destul oaste în 3 trupe, de 3 p r i s atachirue. Eujen porunci lui Palfi a face fals-angrif, ca cum ar vrea s loveasc palancamic , doar s-ar trage turcii într-acolo, s -i sl beasc . ns trecînd zioa, si oastea toat noaptea pe arme si afar în cîmp în mare ploae st tu. Aceasta fu 1 zi octomvrii. Eughen luo postu la o pateria, c utîndu-si planu, si cu o salv mare din toate canoanele patrii de te pentru sturm. La care salv s rir trupele din linie, întîi grenadirii întrînd alerga, t ia; luar Palanca. Ci viind turcii, iar o luar si o aprins r . ns oastea luo forstatu si s asez a lucra, îns turcii, ce au corajie în sabie, negr it în toate p r ile alerga, mai vîrtos iindu-s ca moseele a le ap ra. Acest ac ion 4 cease inu si fu sîngeros, c înp r testii voinici 1 327 de plezirti si preste 400 de mor i avur . ntr mor i fur 33 capitani, 52 laitnan i, 123 unterofi iri, al i nenum ra i. ns paguba turcilor si peirea cu mult mai mare fu. C în Palanc atî ea cai si vite, afar de arse, si ze ce zile tr is . Num rînd case, l case ars vro 1 2090, care înprejuru Palanchii cei largi cu mult popola u au fost. Şi abea în 3 octomvrie, cu paralelu p n la vîrf asupr -le esi si focul groaznic de amîndoo p r ile se v rsa. n 4, linia ping Palanc , la 260 de suh (: urme) s lungi, t ind balta. Şi înc într-acea zi, Evghenie porunci înc o paterie cu 50 de canoane gre le a face si 7 merzeri a pune (: pive largi), care cu chin le asezar , c focul ce s v rsa, ucidea, cît abea în 6 octomvrie înp r testii fur gata si începur cu 14 merzere foc si moarte a da, pre turci sp imîntar . n 7 iar mai f cu un redut cu o paterie de nov, ca pre turci de la pateriile lor a-i fug ri si tunurile a le l sa. np r testii pus r vro 30 de canoane mari, a c rora boambe cetatea o m tura. Şi în urm toarele zile bine s lucr , c din toatebateriile focul groaznic haupt-festungul sp rgea. Şi asa în 11 octomvrie, b tae de tot începu si bombardamentul lucra, turcii slab r spundea, c bateriile lor s sp rse se. Ci iar , / <87> în 12, f cîndu-le, tare foc da cu canoane, cu pusti, muschete, cît spaim f cur c sparg si afar es. Macar c Eughenie bine lucra si soldatu avea corajie, îns timpul anului toamna s schimb , ploaia într-una gropile, san ele astupa, turcii ar putea esi si s-ar duce. Şi de s mai inea turcii cu asa corajie înc cîteva zile. Eughen s l sa. ns iat , în 13 octomvrie, la 48 de zile de belagherung si batae, steagul alb pr vîrful verchelor cet ii a flutura îl ar tar . Prin u de Virtenberg, ce avea staj le, îndat înstiin si lui Eughen bine îi p ru, c pasa niste ofi iri de-ai s i afar în lagher îi trimis . Apoi veni si comandantul Şlosului, Ahmet aga si Ali efendi: îns iar si grafii Valis si Filipi ca / [166] gaizeli (:plenipoten iali) în cetate s dus r , p n ce în cvartirul lui prin Eughen capitula ia o regulir . Şi asa urm capitula ia: ca turcii din cetatea Timisorii, cu muerile si copiii lor, a s duce si pentru averi, efecte, de a-si duce 1 000 de car pentru ei gata s fie, iar de le-ar trebui mai multe, ei însi s se grijasc . Şi c ostasii turcesti, c lare sau pedestri, cu armele, de sus si de jos si cu steagurile zburînd, cu muzica sa s ias si pre ei pi la Panciova p n la Borcea, la ceamuri, îm marginea Dun rii, s -i petreac . Cei da i z log (: stau buni), ei p n la întoarcerea petrec torilor z log s ste e; si p n or c l tori, bucate ce le-ar trebui, cu bani s -si cumpere. Turcii artileria orasului si a cet ii, muni ionul, proviantul înd r t l sar si cei ce r m se se plinipoten iali toate predar . Asa, robii si al ii, crestini, ce dmult de bun voie s-or fi fost turcit (: luas relighionul mahometan) nu s oprir aci, ce numai pre dezertori au ce s-au întrat în vremea belagherului, rumîni, serbi, armeni, jidovi si al ii, veni i în Timisoara ca striini, aceia cu avu iile, efectele lor pot r mînea sau a s duce, îns gori ii, lotri de mun i, la Beligrad s scape. n urm , cei ce es din cetate, ei pot averile sale slobod a le vinde. Ace ste articule bine s inur . Garnizonul, (afar de cei bolnavi) bleziri i, înc 12 000 de oameni esir , unde fuse se la începutul încingerii 18 000, tari, asa 3 000 mor i l sar , 120 de canoane, toate cu vapenu înp ra ilor de casa Austrii semnate, ce le mai multe de cînd luas cetatea Soliman II, an. 1552, acu iar / <87v> le c p t . Eughen biruitorul, la plecarea sa, încredin comandacet ii Timisorii lui graf Fran i Paul de Valis, iar st pînirea, comanda rii si a oastei, adec gheneral-comanda, lui graf Mer i sau Mergi o diete. El tot bine l s . n legînd garnizonul turcesc din Panciova c gheneralu Mer i cu oastea s apropie, ei vrînd b tae, 3 steaguri rosii înfips r ; ci le trecu acea corajie si îndat a doua-zi steagu alb flutura; cerea capitula ie, ca si timisorin ii. Mergi nu vru, ci ceruîn discre ie a s preda, apoi iar îi l s , îns f r de arme, la Beligrad s se duc : Unii zicea c comandantul cet uii Panciovii avînd t rie, bun palanc si nici o lips de provizion, n-ar fi l sat-o, ci tunetu din 3 canoane mari de la Beligrad le-au r spuns s se predea, c ajutoriu nu cap t . Asijderea si garnizoanele citadelilor Cuvin si Ui-Palanca f cur . Iar cet uia Orsavii f r de artilerie mare nu s potea lua; pentru ace ia, Mergi acel belagherung pe alt dat o l s , turcii c o mai in , iar el fu îndestulat c oastea în Banat o asez si hot rî cet ile a înt ri. Acest an, 1716, folos f cu, c , afar de Banat, în ara Romîneasc si în Bosna c p tar . Timisoara, care dup 164 de ani suspinas subt greul jug turcesc, abea prin biruitoarele arme a mare case Estraih o zinov , cu bune n dejdi si folosuri înainte începu. Turcii din districtul Oravi ii, Saschii, ce erau prin sate spahii, subas , gazde, preste cîrsa muntelui Stancilovii c tr Mehadia fugea. ns unii cunoscu i r u au p it, c rumînii din satele de supt munte înnainte sus le-au esit, în Valea Rea, acerîndu-i, i-au sprijinit, iau j fuit, nu numai c i-au b tut, ci i-au si omorît. ns turcii cei pr da i, nu numai stiur din ce sate sînt acei oameni, a le coace turta. Un turc spahie de la Varadie, îndr git într-o nevast frumoas , în fug cu sine pre cal o / [167] ia. B rbatul ei, voinic, pre picioare fuga la munte, într-un loc strîmt îl prinde, jos îl trage; si pre ea jos. Neputînd turcu a da, ei în bra s lupta de moarte. B rbatu zice muierii: Tae-i br cinarii s[l varilor!" Ea t e a b rbatulu-s u, s se înpe dece. Ci, pe noroc, turcu c zînd, îl junghe si-l omorî. Luo calul cu tot ce avu, cu muerea se întoars , judecînd-o; c ci îi tae br cinaru lui, f r de credin ? Şi asa, pre nevast de pe o rîp rea prin gean e afunde au înpins-o, s nu mai fie. Norocul armelor si corajia viteazului nostru în Beci hoferighsratu înp r tesc îl veseli, iar pre turci în arigrad îi cutr mur . n Beci, v zînd Banatu cu ara Ungureasc înpreunat, închee ca în anu viitori, 1717, Beligradu a s lua si-nc cu prim vara armea / <88> în mars a o pune, macar c nici mare oaste, nici nu era cu toate gata, decît o corajie ce o avea. l7. (EVENIMENTELE DINTRE 1717 ŞI 1737. PACEA DE LA PAOJAREVAT). np ratu de te pre prin Eughen altui comandant si la armee veni. Pre Mergi de la Beicherec la Panciova mîn .Iar el cu o trup , de-a bate Orsova, de la Sebesi c tr Mehadia viind, sim indu-s într turci, înd r t s tras . Pre turcii de la Logoj, Sasca îi fug ri. Mergi Dun rea trecu; si Eughen tr cînd, Beligradu b tu si-l luo, cu Şaba u, Semendria, Mehadia cu Halmasu. Iar Mergi Orsova cu batae o luo, Ei doi, romani, oastea înp ratului în Servia si în Valahia pus r . n Pojarov i pacea s închee. Turcii mult perdur . Eughen dînd comanda lui Mergi, s dus la Beci. Mergi Banatu rîndui. Prin Eughen pre spanioli în Si ilia b tîndu-i, pace f cu. Acu fran uzii cu spanii în italia. np ratu pre graf Mergi trimis , carele în batalia la Parma cu sabia în mîn mort c zu. Apoi si Eughen în Beci muri. Rînduialile lui Mergi în Banat si al i buni ghenerali le-au lucrat. ntr altele, districte, armi ii si baele aflar , lucrar , casarme f cur si birt mare, precum si cetatea Ostrovu, Nova Orsova, cu castele înt rite f cur . Spre pomenire sînt cuvintele cu carele Carl VI pre prin ul Eughen l-au petrecut la oaste: Prin ul meu, îi zise, iat î i dau un gheneral mai mare, de la carele sfat s ceri si în numele lui voi toate opera iile voastre ve i face!" Cu care înp ratul îi puse o cruce toat briliantit în mîn si pre postamînt, scîmnasu ei din jos, asa inscrip ie era: Isus Hristos gheneralisimus, nu z uitare i". nc îi zis c : Faptele ce ve i face pre voia lui, pentru el s fie, carele sîngele s u pentru oameni pre cruce l-au v rsat. Subt preaînalta lui dumnezeiasc pov uire, atachirue, birue, învinge pre ai lui si a numelui cresinesc vr jmasi!" Eughen, c tr sfîrsitul lui mai 1717, la Futac veni si toat trupa sa adun , Tisa o tr cu, ca în Banatul Timisorii iar s o aduc , puind laghere în cîmpie, între Becicherec si într Panciova. Aci rîndui el pre gheneralu Mer i în fruntea unui mare corp, cu carele el pe turcii dinOrsova s -i scoat . Care pla i înc de an s stiia c are pute rnic garnizon, mari,tari san e, groape, palisadi; si o l sas . Acu trebuie s se ia, ca turcii sucurs pr Dun re Beligradului s nu poat merge. Turcii sim ind planu, c vin Orsova a o lovi, ei socotir cu vro 10 000 de oameni a-i ocoli si / [168] a-i prinde. ns si Mergi, sim ind cursa si la ul turcesc, dar s si v zu can slab de-a cerca ceva; asa dintr mun i înd r t s tras . Pentru ace ia în urm el drumu preste Stancilova deschise. Şi tocma atunci, cînd Mer i înd r t se tr se se a nu-i cercui, trimise se prin Eughen pre gheneralu Petrasco cu un num r de saiche si barche pre Dun re în jos, care muni ion si trup ducea. Socotindu-s destul de tari a fi, carele macar c si bedecung de crigs-sife avea straj de solda i de a-i petre ce, fur nenorocosi, c f r de ve ste lovindu-i turcii, îi prins r si robi i-au dus. Şi asa Orsava f cu înpedecare cu Beligradu, de nu s luo.Ci Eughen tot s inea în corajie si pre turcii si pre t tarii ce cutrupea pr la Caransebes, Logoj, prin Banat, încoaci, încolo, pri la Sasca, sco îndu-i, Banatul cur i. Şi macar c era vr jmasul tare puternic, asa cît de la Sava p n la apa Crecica în san e îngropat, de unde pr din sus de Panciova cale de un ceas Dun rea tr cu. Şi Mergi cu avantgarda înnainte tr cus ; si toat armea în lag r pre mun ii Svini ii era pus . /<88v> De aci me rs în sesurile Beligradului, asa c t ca aripa dreapt veni la Dun re, iiar cea stînga la Sava era. Şi asa cetatea de la o ap p n la alta era încins ; si îndat focul de la amîndou p r ile începu fricos a s v rsa si ircumvalations-liniile începur . Şi iat o trup de turci din dosul lucr torilor înp r testi lovis , ci deschizîndu-s trangea si f cîndu-s comunica ie liniilor, cu 100 de canoare si merzere a o bate începu, ce si turcii înfoca i r spundea care în 23 iulie s începu. Şi prin u Eughenie, vrînd de nov cetatea a o lovi, îns , în 29, sim i venirea oastei mari, sub porunca marelui vezir, ce venea cet ii întru ajutoriu, carele pr dealurile Grodoschii în lagher s asez . Eughen, din partea sa, focul nu-l prorupea, ci tot b tea; îns , apropiindu-s armea turceasc , asa cît într cea venit cu într cetate, înp r testii ca încungiura i, în slab stare s afla, ca beleagherui i. Apoi, înc , în lagheru înp r testilor un mortisag urît întras si soldatul ghemainer din atîtea strapa ii sl bis .Otomanii cu lucr torii lor cu tot s mai apropiia si cu liniile lor asa afar esis , cît artileria lor asupra înp r testilor potea juca; îns , tot cum s cade jocul le întorcea si focul le stîmp ra. O bomb , care într-un pulfer-magazin, în orasul din jos c zu, cu lovirea ei toate casele ale acelui cvartir, cu vro 3 000 de persoane ucis . Apoi, dup cîteva zile, adun Eughen toate detajementele sale înd r t, numai pu ini de-a ap ra liniile r mas r si un corp mic r mas preste Sava si s vorbir pre turci a-i apuca. Şi asa, în noaptea din 15 spre 16 august, toate fur gata de-a lovi si bombardimentul nu s prorupea. Şi asa, diminea a, înc pr întune rec, în v rsatul raz i soarelui, trefu începu a s lovi. nceputu s p ru a fi f r noroc, ci r s rind soarele, firea armelor s schimb si turcii ca birui i începur a fugi si pre turci cu artileria lor, ce li-o luas , îi zdrobiea. Turcii tot lagheru lor, cu nenum rat for-rat îl pierdur si preste 18 000 de oameni, fiind husarii si rai ii ce-i gonea, ei nu pardonea, ci ucidea. Dar si armea crestineasc num r în cîmpul b t ii 2 000 de mor i si 3 000 afar din trefu si vro mie sau 1 800 plezirti. ns a dou -zi si cetatea se pred ete si capitula ionu, dup 18 zile a belagherului, scris , s înt rir . Turcilor le c uta ca / <89> ei si cetatea Şaba de pe Sava, cu Roma, Grodsca, Semendria si Goliumba u în Servia, si Mehadia în Banat, / [169] cu Halm ju, ce le inea, ca Beligradului ajutoriu a da, fur sili i a e l sa. înc Orsova o mai inea. Marele vizir cu armea ce-i mai r m se se, el s tras la Nis înd r t, c tot vro 30 000 de oameni mai avea. Şi alt corp de turci venea ca Orsova s o apere, ci ajungînd gheneralu Mer i îndat la Orsova îi spars si turcii, l sînd Orsava, s dus r . Şi asa acu r mas grani a Banatului de partea stîng a Dun rii deschis . Şi dup atîtea nenorocite a turcilor întîmpl ri, întîiu nnalta Poart înc s ar ta nev t mat ; dar mijlocirile de pace ale Englandului cu ale Holandii tot le priimi si locul de-a s aduna congres (: sobor) un oras mic în Servia, preste Dun re, Pojarove i îl aflar , unde curînd plenipoten ii ministri ai mijlocitorilor si ai interesantelor puteri, precum si ai Vene ii, sosir . Şi aci, în 21 iulie 1718, si tractatele de pace s încheiar , care coprindea pacea armelor 25 de ani si clauzul: uti possideris dup love le dînd înp ratului Temesvaru cu Banatul, Clisura cu mun ii, în ara Rumîneasc p n la apa Oltu, preste Dun re, districtul Crainii p n în apa Timoc, tot preste Dun re, Beligradul cu 3 districte în Servia: Maciov, Semendria si Golomba u. Apoi hotar le rii Moldovii si a Valahii, a Polonii si a Ardealului regulir . Iar pentru Horva ia cu alte ri r mas asa precum congresu Carlove ului numis . Apoi înc si de hagii ce c l toresc la Ierusalim, în Palestina, ca slobod s c l toreasc ; de persoanele ministrilor ale amînduror puterilor si despre ce s atingea si de neîndestula ii unguri, carii cu familiile sale un fraistat în ara Turceasc c utas , ca subt ap rarea por ii s fie. Care familii erau: first Raco i si grafii Berenzinii, Esterhazi, Forgaci, Val, Zachi. P n la aceast pace, cît suspinas si gemus Banatul Timisorii, supt gre le tir nii turcesti, 164 de ani! Şi l cuitorii rii fugi i, ara pustie, f r de oameni, / <89v> b l ile, lacurile ce le vechi, noroaele, rîturile tinoas si mai multe si mari înmul is , ca s lbatecele pustiet i crescus , cît, an. 1717, ping Mur si ce balte, ce lacuri mari, si ping Tisa, de la Seghedin p n la Titeli; dar de la Aranca p n la Canija Mic , p n la Mocrin! Apoi iar apa Bgheiului, a Timisului, Pirda, Berzava, cu alte rîure le, p r e si fîntîniste s f cus si nu s afl stavil de-a opri, c ping ce le vechi si alte lacuri s l is , care nici om, nici vit nu le potea trece, cumu-i înc cea de la Lugoj, îrna Bara, unde p mîntul tr mur si bib este, cu groape re le. Asa feli de b l i si ping Timisoara erau, cît una din Beghei p n la Chichinda si p n la Becicherec s tr gea, iar alte doo lacuri, a Ilancii cu a Albunariului, din marginea Timisului p n la Ui-Palanca erau lungite, care curau di pe dealul Verse ului. Macar c s-au slobozit, au s cat, îns înc tot ceva mai st , pentru ceva pe ste sitrestie de foc. Care în loc de-a s usca, iale p mintele înneca; care b l i i o de te. Aceasta fu si într-însa slujbnoroioas , tinoas si boale aducea, friguri cu epidemie si ciume, apele putrede, înpu ite f cea, dar altele, serpi, goange, în ari, broaste s. a., c în locul versului filomelii (: privighetoare), a corbilor, a ciuurezilor, a buhni ilor s auziau; apoi lupi, ursi, cerbi, porci, epuri, vulpe, mî e s lbatice. Acum, adunîndu-s oamenii carii dinc tro si din mun i si nici stiind a lucra p mîntul, dar nici avînd cu ce, (to i slabi r u au tr it}. Dup pacea de la Pojarov , începînd unii pre preo i si c lug ri cu slujbe gre le, dijme, zeciuiale a-i ap sa, mitropolitul Vichentie / 170] Popovici de la Beligrad jalb la înp ratul Carl de te si cu porunca sa oprir , nemuritoriul înp rat Carl VI si a sa preaînalt m rita fie, Maria Therezia, vrînd a face oameni (si ara a o schimba). Feldmarsalu Fran Mer i, gubernatorul acestii provin i, credinicioasei slug înp r testi, dup luarea Beligradului si, 1718, dup pacea de la Pojarov , ce fuse se p n aci supt prin Eughen de Savoia, carele adunînd ostile în Banat, fiind în Timisoara comandant graf Paul Valis, cetatea înt ri si altele rîndui. Şi asa Mergi, dintr-o mosee (: geamie) turceasc f cu beseric crestineasc , parohi/alnic <90> si preo ilor iezui i o de te. Aceasta fu si catedrala episcopului din Ceanad, ce era Ladislau graf Nadajdi, si el într-însa slujiia. Iar alt mosee (: geamie) turceasc o f cu bise ric fran iscanilor aprovin ii Bosnii, de sfîntul Ioan Capistran f cut , la poarta Aradului, ce s cheam Poarta lui prin Eughen, pre care el întras . Fran iscanii cu acea viseric si p mînt c p tar si trimis r misiuni la Logoj si la Panciova, precum si cei numi i de provin ia Bolgariei, de carii ei avea la Caransebesi. Aci aveau romînii cu serbii un episcop venit, Maxim, ci s-au dus. Iar la Timisoara, dup Isaia Diacovici urm Vichentie Ioanovici. Acestor episcopi li se slobozi, ca întru urmarea c p tatelor înp r testi de la Leopold si Iozef I privileghii, preo i a hirotoni si biserici sîrbesti, rumînesti a face. Feldmasalu Mer i l s Banatul, fiindc într înp ratul Carl VI cu într craiul Spanii Filip V arm s scorbeli si, an 1719, oastea în Si ilia s dus , unde Eughen pre vr jmasi biruind, pace f cu si, 1722, iar în Banat veni, unde el înc 11 ani multe bune au rînduit. n Belgrad era comandant gheneral prin Alexander de Virtemberg, iar în Timisoara comandirender gheneral graf Mer i era. Acesti doi si armea si ara cu economia o ineau, îns Mer i nu numai în Banat c ci prin Alexander numai în Servia ci el si în ara Rumîneasc , în Craina, în Servia si în Horva ia rînduiale f cea.Mergi, prin porunca înp ratului Carl VI, întorcîndu-s din Si ilia (iar în Banat), la Timisoara, ping (3 disticte, în Servia, în Craina, în ara Romîneasc ) altele, în Banat asez 12 districte, precum: al Timisorii, Becicherec, Ceanad sau Sent Miclos, Ciacova, Logoj, Verse , Lipova, Faget, Caransebes, Orsava sau Mehadia, Panciova si Ui-Palanca. Fiec rui district rîndui fervalter, ce-i zicea jupanm, span, controlor-contrea, unterfelvari, obercnezi si cnezi. ns oameni înv a i din rumîni, serbi foarte rari aflîndu-s ca districte a leda; îns iar chiar s vede dintr-o tabl de marmor la Logoj, din an 1726, cum c oricare Ioan Ra dam de Mehadia, rumîn, domn Logojului, Lipovii si Caransebesului au fost si beseric rumîneasc s-auzidit. ntr-acea tabul de marmor iaste inscrip ia l tineasc în fa a adec în frontul bese ricii b trîne, vechi si asa scrie: F cutu-s-au aceast bese ric ", s. a. adec latine ste: Aedificata haec ecclesia per me Iohannem Ratzdam de Meadia, supremum praefectum inclytorum districtum Lugosch, Caransebe et Lippa, an. 1726. / <90v> Gheneral graf Mergi rîndui contribu ia (:por ia) pre cap de om însurat 4 florin i a da. ntr-ace ste 3 districte rumînesti erau satele cu oameni, iar în cîmpia Banatului era mult p mînt pustii, s lbatec, de care Mergi înstiin înd, apoi abea pr la an. 1730 urmar colonii, întîi ne m ii, italianii, / [171], spaniolii în Banat venir , pentru care si nove sate f cur . Asezar -i în Timisoara, Bese rica Alb , în districtul Palanchii, unde era fervalter Sent Petru, Saderlem, Besenova Nov , Ui-Peciu, Denta, Cutri , Brochenau, Gutenbrun, Mergidorf, de pe el însusi, cu italiani, Aradu Nov, Iarmota; în Beicherec pus spanioli, s. a. Şi aicea lîng Sasca si Oravi a de-a lucra adus , la Potoc, Bobotin i, Petrila si la Macoviste, la Orsava, Ieselni a pus . El cerc p mintele Banatului, carel de toate productele bun îl afl . Vrînd a r dica fabric de-a face postavuri, el adus s mîn de dudi, iagozi negri; si crescur , ci nu s folosea. i înp r i aci la Verse i, la Bese rica Alb , cu porunc cine i-ar strica, s se spînzure. Şi r dicîndu-s , de te la Lipova si Gutenbrun. Adus la Timisoara meisteri de tot falul [sic!] de-a face hartoie si postav. Apoi socoti industria Banatului, ca pomi a oltui, a-i cultivi, c erau poamele p dure e, s lbatece. El Cetatea Timisorii o l rgi mult în afar ; Fabricu îl împlu de oameni, meisteri. Apoi pus gîndul c -s atî ea mun i cu p duri pr grani a Ardealului, mul ime de le mne, îns adusu, trasu e greu dep rtat. Asadar au luat apa de la F get, f cînd Begheiu drept c tr Timisoara în do , pr unul de-a aduce le mne mari, de case, pre altul, d foc. Pr Begheiu, de la Timisoara în jos, grîu, orzu s. a. de-a duce la Dun re si în Horva ia. n Orsava Ve che si-n Ieselni ne m i de tot falu [ sic!] adus , aseaz , mai vîrtos de-a lucra cetate în Ostrovu Dun rii si preste Dun re, fort tare, pre numele înp r tesei Elisabet, san uri, c drumul mare de comer ie înc la 1720 s lucra. El f cu pia uri cet ii Timisorii large, de la Poarta Logojului p n la a Petrovaradinului. Iar Fort Proza, adec a lui prin Eughen poart , înlontru r mas . Apoi el chiem burgheri a-si face case nove, pla e f cea si da. Dran iscanii [Bosnii] f cur beserica, apoi si al ii c tre Poarta Logojului f cur . Apoi de te de catedral bese ric si de palast episcopilor, ce sedea la gheneralu Mer i, la Poarta Logojului. / <91> Episcop catolis era baron Adalbert de Falcstain, episcop Ceanadului. Apoi maisteri italiani pus r fundamente de palaste pentru gheneral-comanda si de straja mare. Al ii lucra la episcopu, la bese rica parohialnic . Acuma-si gîndi înc o bise ric pentru serbi, rumîni de-a zidi, cu pla i de scoale a s face. Apoi pentru do maghistrate, serbesc si nem esc, care din a. 1718 era începute si la 1730 s-au f cut. Mergi adus ap bun în Cetate, pr supt p mînt, pr vi (bîlvani de pini îng uri i). El verchele cet ii nu numai aci, ce si în Orsova Ve che le înt ri; drumuri mari de poste, sta ii, de comer ii deschis , de drumu Cheii Teregovii, pre jos, ping Timis deschis , unde pre o peatr mare st scobit an. 1720; si asa drumu Glinovii de sus s l s . Mer i si pr st muntele Stancilovii drum, comunica ie Mehadii cu Bergvercu-Sasca deschis si nu numai în districtecase pentru beamteri, caserne, poste, ce si bergverche [lucra si] deschidea. n Moldova, de la anu 1700 la 1730, acesti domni voevozi s-au schimbat, adec : Mihai Racovi , Antonie a do-or , Mihai a do-or , urm Nicolae Mavrocordatu, Dumitrascu, fiu lui Cantimir si iar Nicolae Ma/vrocordatul [171][ a do-or ], iar Mihai a 3-a oar , Grigorie Ghica, Constantin, fiiu lui Nicolae Mavrocordatul. [Niste sate pre grani a Servii începur ca c l re i si pedestri, ca haiduci, slujb milit reasc a face, de turci s ap ra]. [Comandirenderu gheneralu] Mergi, stiind cetatea Rusavii c -i mic si stiind aci, din jos de ia, la Ostrovu în mijlocu Dun rii, socoti în Ostrov cetate tare a zidi si însiin înd înp r ii, [ ar t c ar fi che ia rii Banatului]; precum si de baele calde ce-ar fi la Mehadia, înc de romani f cute, pustii, c ar fi bine a s c uta, carele si de cetate si de bae] milostivis slobozenie [de-a începe] c p tînd, cu maioru inginer bau-director Doxat, cetatea nov m surînd, de-a lucra s-au apucat. C r mizia mare din sus d R sava [au fost], iar t etorii de peatr , stîlpi de usi, por i mari, praguri t iat, cioplite, la Svini a lucrate, pre Dun re la Ostrov le-au tras. [Mul i ne m i maistori au adus, la Orsava, Eselni a i-au asezat si lucra]. El si cet uele vechi, Ui-Palanca, Covinu, Panciova le înt ri. Dezv lindu-s arm sie între casa Austrii cu-ntr fran ozi si spanioli, si înp ratul pre Mergi în Italia îl chiem , ca acolo comanda armeii, în locul prin ului Ludvig de Virtemberg, s-o ia. Şi asa, el comanda Timisorii lui gheneralu baron Engelshofen o de te, c acesta urmas în cetate dup gheneralii Sprung si / <91v> dup grafu Valis. Grafu Mergi s dus la Italia, unde în s ngerata batalie de la Parma, în zioa de Sfîntu Petru, 1734, viteazul Mergi cu sabia în mîn via a hroiceasc o sfîrsi, iar ce le zise spre pomenire îi sînt. [Prin Eughen, dup atîtea victorii, la Beci, 72 de ani, muri; c dup pacea Pojarova , în Beci hofcrigsrat au lucrat,Rome Raine umblînd, moartea veni] . Baron Engelshofen îndat tot pr planul lui Mergi vro 3 ani lucr si în an 1736 fu schimbat si gheneralului Hamilton s de te comanda. Militarii horva i, slavoni, mur ; ni, tise ni, în nume haidu ii, cu c pene ge rosii, în Italia asupra lui Carol al Spaniilor mars r si asupra fran ozilor. ntr-aceast re r zmiri si mosc leasca înp r teasa Ana Ionovna înp ratului Carl VI, la Raina, asupra fran uzilor ajutoriu îi diete. C riia t tarî cu turcii, an. 1736, tari r ot i îi f cur . Apoi acuma si ea de la înp ratul înprumutatul ajutoriu îl ceru. Carl VI, totde una credincios cu leg tui ii sei, era cu Rosia în of. si defenziv-alian , si fiind Rosia cu Poarta în arm sie înpletit , c ut , st tu cum ar mijloci pacea într dînsii, ci în des rt c ut . Şi ar tînd din ce pricini e siluit a sparge pacea si a lua arma. Gheneralu Hamilton, ce luas comanda de la Engelshofen, c p t porunc curînd Timisoara si Ostrovu-cetatea, anume Nai Orsova (Nova R vas ) a înt ri, gata a fi si fortu de ce ia parte a Dun rii, anume fortu Elisavetii, a g ti, pasu a-l închide. Care cetate cu asa fort au castel cum s putu, s r dicar si s f cur . Bau-directoru, maioru Docsat, oberster [cu buni meisteri, pre planu si porunca înp ratului Carl, cu numita cetate Nova Orsova si cu fortu Elizabetii numit, cît putea gr bea de-a ispr vi, c s cerea]. Ce naistorii, ce zidiri, ce gropi, cazarmate, podrume, canale pre dedesupt scoas , tot tari lucrate si bese ric de preo i minori i înlontru, precum si fortu Elizabetii, asa nezis t rie si înalt si [173] usi de fer, ce artilerie tare, la care t rii, preste 10 ani, cu ce cheltuiale s-au lucrat! C p tînd gheneralu [Andreas] Hamilton porunc ca si baele de la Mehadia a le c uta si cum au fost de romani lucrate, de al ii sparte, a le cur i, a le dre ge; si asa deschizînd cale pe dreapta Cernii [p supt dealu Zosimii], cu prau, si drum au f cut. Baele acestea, care de o mie de ani si sute, cu asa p duri pustii aioperite, nev zute, s ar tar , care în urm cu le mnele lor din loc si iale s-au lucrat, s-au acoperit si pod mare preste apa Cernii de-aci s-au f cut. Care bae t m duitoare, asa cutrupite, numai oamenilor monte ni stiute fiindu, numai ei le-au cercetat <92> Acum Hamilton, adunînd oamenii satelor sii cu mueri la t iatul p durii, adus maistori de lemn, de c r mid , var, de zid lor s las f cînd, lucrar . Care mie oameni b trîni, ce-au lucrat si la cetatea din Ostrov si la b i, p n în întratu turcilor, me-au povestit.Ce le mne, copaci arbori, st j ri, goruni, brazi, pini sifagi [ping Cernea au t iat]. Vaele si tot au fost îngropate si pieite, la care iar bau-directoru Docsat, ca obrîster, au lucrat; fîntînile calde a baelor s r nir . Comandirenderu Hamilton cu gheneralu cet ii Timisorii, Engelshofen, s. a. viind, le v zur . ntr alte lucruri de mirare ce s descoperea, mai vîrtos mai mul i domni de la Timisoara venir din curiozitet, fiindc gheneralu Andrei Hamilton sitrupuri de trei persoane înpetrite, f r de mîna dreapt si f r capete, într-o bae boltit , uscat , tare zidit , oamenii, lucr torii le-au fost aflat si le-au luat. Unii zic c trimi îndu-le pre ap la Beci, s-ar fi înnecat, iar al ii zic c ace le mumii, trupuri balsamite, ca niste statue, laVien în Beci spre înfrumuse area înp r testii, cr estii biblioteche înc sînt. Aicea cîte chipuri, statui Venerii, Highii, Hercules, dar inscrip ii latinesti de-a romanilor, s-au dezgropat! Pietrile scris s-au zidit. Care b ni, înc de pe vremea marelui Constantin înp rat sau si mai înainte, sjungînd na iile slove ne, hunii, avarii, le-au ars, ai pierit si din cartea viilor s-au fost sters. Care acuma, prin epoha norocit , cu porunca bunului înp rat Carl VI, iar înviiar . Care din an. 1728 s-au aflat si p n la 1737 s-au lucrat. [Din le mnu lor] cîte caserne ping bae, birt, hosp t rie mare, cu capel , besericu , grajde, fîntîna re ce, în Europa ca o mirare [minune sau vistirie] s ar tar [precum si t riia cet i Ostrovu, Nova Orsova, în mijlocul Dun rii]. Zisul Docsat pre porunc dup planul gheneralului Chefenhile sau Mergi sau Hamilton vind acea în Mehadia, la caserne, din jo, un fort foarte tare, cu casamate, san e, gropi, por i tari f cu, mine zidi, ca un batailon s -l apere; si lîng fort, preste ap , cu groap mare, zidit , cuptusit si tari san e, paterii de artilerie au f cut. Apoi înc din sus de Mehadia, pr deal, ceva nalt, o casarn , cu alte san e mari, tari, zidite, cu ve rche minunate; s-acu s cheam Şan e. n care san e din sus în urm si militari tiseni, mur seni au fost, carii bine s-au ap rat. Acumacetatea Ostrovu, baele, fortu si san u Mehadii / <92v> s f cur . [ n Rusava, protopopu Petronie ... banii ..., el în Rusava, veni în m n stirea nem easc sc p , s nem i. Ei pre el la episcopul lor, graf Engel, la Timisoara trime s r . nv misa latineasc ; veni]. / [174] 18. - (BANATUL N TIMPUL R ZBOIULUI AUSTRO-TURC DIN 1736-1739) np ratul Carl VI, avînd cu turcii arm sie, lui gheneral Sehgendorf comanda d si cu pre al i ghenerali supt her ogu Fran de Lotring subpune. Nisu luar ; al ii Vidinu. C ldura adus scrusura. Turcii iau Vidinu, Nisu. La anu cetatea Nova Orsova cu Mehadia b tur , luar , baele ars r . La Oravi a sate robir , C rasu, Ceacova, p n la Chiz t u ajuns r . Ci viind de la Timisoara oastea cu her ogu Fran i, pre turci la Corni b tîndu-i, ei în Mehadia capituluir ; s dus r . ns cu mare oaste iar viind, marele her og total îi b tu si la Beci s dus . Şi viind la Beligrad, comanda valis avea. Her ogu la Beci chemat. Valis fu b tut. Pentru întîmplarea her ogului Frans în Che ia Teregovii. Tîrgu S besului cu tot fu t iat.Turcii Beligradu luar . Pace f cur , în Beci înt rir . Pentru Orsova Ve che; acvaducu prin deal, vale, cu moar f cur . Şi înc de cu prim var , an. 1737, înp ratul Carl turcilor arm sie ar t , încheind ca cîmpul arm sii la Dun re a se deschide. Pre gheneralu Andreas Hamiltom îl chiem , dînd gheneralului Sechendorf obercomanda, cu gheneralii Chefenfiler, Saxen-Hilburgshauzen si Şmetau de-a me rge. Ci Sechendor oastea mare, ce era 80 de mii, în detaj mente (: trupe mici) o înp r i. Şi ei to i erau supt porunca her ogului Fran i de Lotringhen, marele her og de Toscana, ce era b rbatul înp r testii mostenitoarei fiice. Şi asa, întîia p sire a ceelor înp r testi fu norocoas , c de la Beligrad pre usor luar Nisu, în Servia. Apoi formiruir do det s mente, coruri mai mici, dînd unul gheneralului graf Chefenhiler si în Bolgaria marse, Vidinu (:Diiu) belagherui. Iar alt detaj mînt, supt prin ul Hildburghauzen, la Bosna marse. Iar altele, mai mici detaj mente, s aib comunica iile sale într ce le do si într armadia mare a gheneralului Sechendorf. Şi iat c prin acea desp r ire armadia sl bi. Apoi, c ldura adus scursura, dezentria, boala inimii si puterea estraihilor sc dea. Ali-Bei pasa, sf tuit prin fran ozescul graf Bonevai, sim i unde-i sl biciundea. Hildburgshauzen fu la Bania Luca, n Bosna, la Vacup, în Croa ia b tut si cu corpu s u pr str mun i înd r pt de turci fug rit. [Militarii de la Tisa, Mur s, cu oberc pitab Tuchiulia, prin Mehadia fluerînd trecur , mergînd tot c l re i c tre Vidin, ce si ei fur înpr stia i si venir la Mehadia; unii acas]. Chefenhiler cu vro 5 000 de oameni, cu gheneralu graf Filipi, ce-i mai r m se se, de la Diiu r u b tut sc pînd, preste apa Timoc, Craina, Negotini, Cladova l sîndu-le, prin fortu Elizabet (: Cozia), ping cetatea Nai-Orsova (: Ostrovu) pasiruind, în Orsova Ve che trecu, cu gheneralii Salm, Saxi, cu spaniolii ce avea, la Mehadia retiruir si spaim de ter . Nego torii Crainii, a Cladovii si cei din Rusava Ve che, în cetatea Ostrovu, cu averi, efecte întrar . Fgheneralu Filipi de la Mehadia la Caransebes s dus . Turcii din ara Bug reasc [sic!] în cea Rumîneasc începînd a întra, o flotil înp r teasc de pr Dun re, din jos de Ostrov, în Craina fiind, înd r t pr la fortu Elisabetii veni si toate ceamurile, orani si altele de la ostrov si de la R sava, prin mul i s te ni, în sus la Ogradenie [175] le-au ras; ce-au mai r mas, prim varam în sus le-au tras. Mosu M rtin V leanu de la Corni si al i mosi me-au povestit. Asa cum otomanii lovind Nisu / <93> îl belagheruir . Gheneralu Doxat, comandantul de la Nis, ce avea porunc a sta si a s ap ra, socoti a fi siluit cetatea a o preda. Asa si f cu si, tr gîndu-se înd r t, în Beligrad capu pierdu; si ofi irii to i, casir i si pedepsi i, Asa numai ]n Bosna gheneralu Lentulus avu norocUj a a lua. Atunci în armea mare mari înv luiale, turbur ri erau, c luîndu-s comanda de la Sechendor lui graf Filipi o de ter . Pre Sechendorf la Beci îl chiemar , îl închis r . De-acolo supt arest în Gra i l-au dus, ci aflîndu-l nevinovat, l-au slobozit. De care unii ar fi zis c lui turcii 6 lueni e pline degalbini mit i-arfi adus, ci n-au fostadev rat. Acum gîndul turcilor nu s stiia: lovi-vor Beligradu sau Banatul, c graf Naiperg îi astepta. ns turcii într-acesta an, cu biruin le si cu norocul avut, s îndestular si, netrecînd Dun rea, la Cladova, în Craina r mas r si în ernat acas s dus r . Ne m ii cei de Mergi în Banat adusi, nu numai de la Orsava, [Eselni a], Bergverche-Sasca, Oravi a, Potoc, Macoviste, Petrila, Bobotin i, Beserica Alb , Cutri , Verse si altele, din Banat s dus r . Fabrica Timisorii cu tot deodat c zu, c maistorii cei adusi neavînd proptire, [to i acei ne m i] s împr stiiar . Turcii în Valahia întrar si înp r testii din ara Romîneasc în Ardeal retiruis . Aicea încetatea Nai-Orsova (: Ostrovu), cu castelu fort Elisabetu ei, [r mas oaste] supt obersteru Cronberg si maioru Mizeroni, [carele de turci s se apere], cu trup , garnizon de infanterie, cavelerie si artilerie, muni ion s. a. n Mehadia, fortul tare, cu casamate, g uri de-a da verche, mine, gropi, san e, caserne mari, por i înferate, ferecate,Che ia [ rii] Banatului numit ; care , spart , siacum din jos de caserne se ve de. n carefort au castel, obristeru graf Picolomini comandant era, în Cheia Prosec numit .Şi iar din sus de Mehadia, alt cas , casern era, [p n în 1788 au st tut] cu alte san e zidite, cu tari verche, gropi zidite, san e tari, pr loc mai nalt, bine rînduite au fost, cu paterii. Din jos do paterii fortu a ap ra, una supt dealu Boroni ariu, la Gligore, alta deasupra Prosecului, cu artilerie pus pre turci dea-i sprijoni; si obristu Picolomini 600 de oameni, afar de militari mur s ni s. a., ce erau, sus, în san e, to i avînd artilerie, muni ion si victuale, s.a. tot grijite. n aprilie, turcii din Craina la cetatea Ostrovu si la fortu Elizabetii ajungînd, a le bate începur ; cît potea, s apropiia. Şi dînd turcii sturm, ca fortul s -l ia, canoanele cet ii si ale fortului mul ime de turci ucidea, omora. / <93v> 400 de raitari si musc îri din cetate si fort, esind asupra turcilor afar , îi lovir , îns pu ini din asupreala mul imei turcesti înd r t sc par , unde si maioru Mizeroni peri. Omir pasa, l sînd aci 2 000 de turci si viindu-i caiche, saiche, cu turci din jos, s g ti a tre ce Dun rea, s vin la Orsava Ve ch , unde era o trup înp r teasc , de-a ap ra marile magazini de la Jupanec. Omer pasa, cu ce le 2 000 rînduind plocada cet ii si a fortului, el la Orsava trecu si aflînd multe magazine, îi p ru bine si se asez . Unde mul i rumîni b trîni, cu pocloane, din sate, prin p duri mergea si el priimea. / [176] Carii i-au si spus lui cum pot turcii pre dup dealu Mehadii, Strajova , deasupra a esi, iar în drumu mare. Pasii nu-i da a sta la magazine, ci cu oastea sa la Mehadia venind, îndat în Che ia Prosecului sturm tare asupra fortului vrînd a da, întrar , ci nici unul din cei ce întrar în Prosec nu s mai întoars r , c fiind Che ia unter-minit , pre dedesupt cuptorit cu vase de prau umplut , preste care loc turcii asupra fortului sturm alerga a da, care lagum cu prau cel rînduit, deodat cu faclia lui îl aprins ; pri vite ji turci m si asa si cu caii ca spre ceriu i-au rîdicat si departe, jos si preste Bela Reca, apa Mehadii, i-au l p dat, cît rîul [în strîmtoare l-au podit], l-au tonit. Omir pasa, din 20 p n în 24 mai, în des rt fortu b tu. Iar al i turci, ce ocolir dealu Str j o u, de-a închide Che ia Slatinii, acolo alegas , case, s lase n pustite ardea, oameni t ia, re le f cea. Iar al ii nainte ca verbung seime ni (: volonteri) c uta;iar pasa într-una, neprorupt fortu b tea, de toate p r ile cerca, ci nu putea, c patriile di pe dealuri bombe, cartace îi înprosca si-i omora; mul i perir . Apoi, în urm , la 27 mai, v zînd obristeru graf /Pl: icolomini cum c lui sucurs, ajutoriu nu-i vine, socoti ca cu bun acort castelu, fortu lui cu san le de sus, a le da. Şi asa, dîndu-le, dup dogmal , cu a sale au esit turcii în sus i-au petrecut. B tînd pasa Mehadia, al ii veni i baele nove, cu totul, caserne, osp t ria ars r . Petrec torii garnizonului Mehadii în sus s dus r . Omir pasa în fortu Mehadii s-au asezat domn. La el s tea nii de prin p duri fugi i, cu berbeci, miei, und, brînz poclon viind, s închina, cu satele; c rora pasa c r i numite buruntii (: salva gvardie) în mîn le da, apoi si cîte un turc sau doi subas si spahii de-a aduna oamenii în sate-si le da. Oamenilor din Halm ji, veni i cu poclon, pasa pe viia le-au poruncit ca / <94> ei în haia ar , c tr Oravi , nici s marg , nici cuvînt de venirea turcilor a le da, c altfal [sic!] toate satele Halm jului cu oameni vor pieri. Şi le-au spus c în cutare zi, la toat casa pîini sau m lae, azime, coleas gata s fie, si turcilor trec tori prin Halm ji d rabe în mîn s le dea, carii asa su si f cut. Şi oastea turceasc preste cîrsie si Stancilova la Potoc, Socolari coborînd, foc, sabie! Aceasta s-au întîmplat în s rb torile Rusaliilor, cînd erau acolo în sate jocuri, dan e, oameni, feciori, mueri, fe te mari la joc aduna i. Tiranii de turci cu caii, di pe daluri satele v zînd, în fug au alergat, o ceat pe un sat, alta pe altu,de la Socolari, Racastia, Ciuchici, Ertof, Vraniu , Iladia, Oravi , Brosteni, p n si la Varadia, pr st C ras, au trecut. Ce fapte tir nesti în gloate au f cut! Foc si sabie au pus, tot f r de ve ste lovinf! Cî i puscasi, t ia i fugind! Oameni, feciori, junilasi, neve ste, fe te mari, mici, chitite, ce te mari, turme au luat. La 3 zile, ce ce s-au întors, ciopoar robii prin Halm ji la Mehadia la pasa i-au adus si, înp r indu-i, acas i-au trimis. Turcii copiii, pruncii mici, în disagi mari, cîte 4 b ga i, pre cai i-au adus. Cu aceasta turcii sau acel pas îsi r spl ti patima carea acelea sate, oamenii lor, în Valea Re{, anu 1717, turcilor f cus . Turcii, unii cu robi s-au dus, iar al ii verb luia seimeni. Nu numai pr C rasov, ce de la Sebes, Logoj, Chiz t u si Belin i, Ciacova, M[n stirea Sîmgiorgiului, Denta ardea, robea, dar si volonte ri cu simbrie aduna, seimani. Unii altora vînzînd robi. Cei ce cump ra, înd r t îi ducea slobod, al ii re le f cea. [177] La Marcov i s cerur doi, un turc, Busa, cu Ian si Unguru în sabii a s t ia. Şi Busu t ie pre Ian si. Turcii cetatea Nai-Orsavii (: Ostrovu) cu fortu o belagheruir si groaznic o b tea cu 16 canoane mari. Le strigar a s preda, îns orberst Cronberg în scurt le r spuns c el viu nu s d . Turcii, una, alta de bine li s f g duia. El: viu, nu! La Timisoara oaste mare înp r teasc s adun , cu gheneral-feld-marsalul Chenisseg,unde, în 20 iunie, marele her eg Fran i, cu prin Carl de Lotringhen, carii cu armea, în 24 iunie, în Logoj ajuns r , 26 Caransebes, adec , l sînd în Lugoj 6 reghimente de cavalerie pentru siguran ia Banatului a sta. Apoi adus si first Lobcovi i gheneralu o trup din Ardeal si asa, încet, de la Sebes, încoace mergea; 28 iunie, de la Slatin ,calea re , cîte / <94v> ceva pu in marseluind, sta, iar m rg luia, s înpedeca, cale a-si face înnainte. Marele her og ca întîiu Mehadia a o belagherui, apoi la Orsava a me rge, ci Che ia, drumu r u, de-o parte Timisu, de alta mare p dure o cotropea, vrînd a s r sfira. El cu frate-s u, prin u si cu al ii de-ai s i, esind ceva în sus în hurc, la vîbat, o întîmplare e mirare avu, c întrînd în p durea deas , mare, au r t cit, nestiind înc tro. Şi iat aci, f r de ve ste, înnaintea lor o ceat de oameni arma i, rumîni, de turci trimisi, turce ste înbr ca i, carii tîlh rea si ucidea, al c rora pov uitoriu acu înaintea marelui her og în genunchi, la picioare, îi c zu, pardon, mil cerînd; si-i zis c -l scoate la drum. ntr-acesta, înc si alte pertii de lotri, ca side turci, în p duri ascunsi au fost. Aicea Frans mare slobozenie cu îndr zneal avu, într-un harambas de lotri a s încre de, carii pre el norocos la armee l-au adus; si-i d rui simbrie c pit neasc pe un an, numindu-l capitan a fi de pl isi, ce-s un fal [sic!]de c l re i, de-a umbla dup lotri, de a-i goni di pe grani . Acest harambas s cheam P tru Vancea si înc tr iaste în Banat. Dup cî iva ani, pre urm , înp r teasa Elisabet, în cinstea iubitului nostru Fran i, de te o capel a-i zidi, unde si inscrip ia spre aducerea aminte a aceii întîmpl ri s ve de. Şi cum c întru adev r pre aci si prin alte p dui, pe aproape, turci ascunsi au fost, în urm s-au ar tat. C în 3 iulie, ajungînd armea la Corni, st tu; o mul ime de aceia pre deal la armee s adun si în jos s tras , ca forpostele înp r testilor s le detoane. A do zi, aceia luîndu-si posto pre un deal asa ca aripa stîng a lor avea cîmp ne ted nainte-si. Şi amîndo armeele unda de alta o v lcu le desp r ea; amîndo armeile fiind pre deal, supt Cerni Verh,unde s zice si iaste p mîntu rosu si iaste loc ne ted si larg. La do cease dup ameazi, vr jmasu începu a s misca, trecînd valea încoacea, p n la arepa stîng . Şi lovi întîia linie, de o str mut ; cu care turcii s folosir , si asa o trup mare lovi mijlocul (: entru) înp r testilor, asa cît unii de ei p n îm hauptcvartir ajuns r , de-si aflar moartea. Apoi lovir si arepa dreapt , ci fur bine sprijoni i, cît eo, la 5 ceasuri, curînd carii înc tro, pe fug s pus r , l sîndu-si 5 canoane, muni ionu înd r t. / <95> Pre carii înp r testii nu-i putur fug ri c polaia mare toate pustile si patroane (: fisagurile) de tot netrebuite le f cus . [178] n 8 iulie, plecînd armea în mars, toate bucatele aci în lag r le l s , cu un bedecung (: pz ) de do husarn-reghimente, înd r t. Şi oastea m rgea în do coloane (în do taberi desp r it ): de la Podul Unguresc a Plugovii, un colon, ping ap : altul pr st Beli Buc si pre supt deal în jos, p n la Meadia. Şi viind ve stea c turciilagheru, corturi si alte efecte le-au l sat si s-au dus, dar înc tro nu s stie, marele her og zis c garnizonul din san si din fort s se predea: care au fost 2 000 de ianiceri si 300 de artileristi, carii si capituluir . Apoi ei cu comandantul lor, aga Ibraim, precarii p n la Jupanec c tr ai sei i-au petrecut, iar de a duce ceva bani garnizonului Ostrovului n-au putut. n 9 sau 10, s auzi c turcii de la Orsava s-au dus, lagher, corturi, bucate, muni ion, artilerie înd r t au l sat, dar marele vezir cu armea la Cladova era. Marele her og, dup întîia ve ste c s-au dus turcii, zic c ar fi trimis un detaj ment c tr Jupanec înnainte. Şi el însusi, garnizonului din Nai Orsova spre ajutoriu sau ce le de lipse, bani a le da, mai vîrtos auzind c comandantul iaste nevoit bani de la negustorii, cei aci sc pa i, pr civite a-i lua, cu bine si cu sila, soldu soldatului (: simbria) a da, cu ghenerali, staabs-ofi iri, dis-de-diminea într-o zi de la Mehadia la Orsava au plecat. Un ceas departe ar fi mers, ci întîmpinînd pre trei rumîni spioni, trimisi c tr Ostrov, într carii unul P tru Vancea au fost, carele din p dure jos alergînd, obercapitanului s u Tiuchiulia si ace la gheneralului, ar t , c trupa dinnainte cu oastea truceasc ce vine s-au întîlnit si, ap rîndu-s , vine înd r t. Asa dar, to i la Mehadia s-au întors. Ace ste au fost în 15 August. Forpostele, ce le 2 paterii di pe Prosec si de supt Boroni ari înt rir , cîte o companie muschetiri ajutoriu dîndu-le; de-a dreapta fortului, preste ap , san urile, groapa mare grijir , precum si san ele din sus de Mehadia, în care cu al ii si militarii pedestrasi, mul i mur s ni, tise ni au pus, avînd sus în san pulfermagazina, în p mînt zidit si boltit . / <95v> Otomanii, în 15 August, dup ameazi, pi la 3 cease ajungînd, îndat din jos fortul atachiruir , unii esind pr dealu Boro inari, al ii Prosecu vrea cu sturma lovi. Ci focul oateriiloe crucisi îi mînca, cartecele, muschetele îi trîntea. ntr-aceasta, al ii de nov, mul ime, în Boro inari coborînd, pateria lovir . Artileria jos în B cs ne i, în san i, la groap , la companie veni, precum si pateria Prosecului o l sar si artileria sus în :an înd r t s tras . Turcii luînd Boroni ariu, jos în san ele din B cs ne i sturm dînd, din focul muschetelor, ce ca leii s ap ra, mul i au pierit, p n ce i-au biruit si pre to i i-au t iat. Cu care cale-si deschis r pr d ce ia parte a apei, preste Banov , la :an ele de sus a me rge, la rîpe, unde fiind Rîpa Rea, cu sape lope i, chil vi e, scale sau sc ri îsi f cea, pe rîp în sus de-a esi. Care rîp e de 15 stînj ni de nalt ; de unde cei pusca i nu numai c ei jos în apa Bela Reca c dea, ce si pre al ii di pe scale lovindu-i, în cur-în-cap în ap s arunca. Iar pr fortul din jos dînd osmanii de trei ori sturm, garnizonu voinice ste, tot înfocat, mul ime au pr p dit. Ci în urm biruindu-l, turcii întrînd, afar sco indu-i lega i în funii, pre to i i-au t iat. Ci ajungînd aci sucurs, ajutoriu, fortul iar îl luar . Mul imea oastei turcesti pre de ce ia parte, la san le de sus, cum zisi, di pe Rîpa Rea, ce c dea perea, îns tot în vîrf la san au esit, într-un verc întrînd, cartecele îi mistuia; pu ini esind, di pe rîp c dea, [179] cu: Ala, aman!" îsi da. Şi fiind de 3 ori zv rli i tiranii, si cu al 4 sturm atachiruind, într-alt san i întrar , une au fost ste gariu (: fenricu) Mihail Sorinca, cu militarii tiise ni. Aci Şorinchici Miia, poznat deliia", bine speijenindu-i, î oprea. Şi iat , 6 reghimente de cavalerie, cu gheneraliu Filipi, pre turci atachirui; c ruia si gheneralu Naiperg, cu cîteva companii de grenadiri si înc do brigade cu ghenerali urmar . Turcii v zînd c înp r teasca infanterie de pe coasta dealului numit Ielia jos la Ulici au coborît, în infanterie s-au slobozit, san u l sar , în sus esir ; înp r teasca cavalerie opri calea prin Mehadie. / <96> Asa acu turcii prin Meadia în jos nemai putînd a tre ce, si erau în dou corpe esp r i i, un corp în Banov , altu mai sus de san e si toat oastea turceasc lovind infanteria înp r teasc , ca hulii vrînd a sparge, îns muschetîrii cot la cot glida-si inea, foc v rsa si-i s m na. Acu întrînd Filipi cu cavaleria i-au desp r it si turcii fur total b tu i si de r itari m s cri i. Cei vii, sc pa i din Olici, trecînd apa prest Bano i, B cs ne i, gonindu-i raitarii, husarii si obercapitanu Tuchiuli, cu c l re ii militari, turcii fugind pe din jos de caserne, vrînd apa a tre ce, întrecîndu-s , înpingîndu-s , groapa mare, afund , zidit , îi înghi ea, c fiind seara, întune ric, fugind, groapa cu cai si turci au umplut-o. Unii ocolind pre deal sau prin ap vrînd a sc pa, rîul Bela echii, cu vratni ferecat , cei de nov solda i, în fort pusi, îi pusca si-i dobora, cît apa cu pod de turci au z tonit-o. Al ii noaptea prin p duri au fugit. Mîne zi s aflar turci mor i, mari, mici, preste 3 000, ns si înp r testii 1 200 de oameni au pierdut. Marele her og Fran i la aceast ac ie sau balie de la început pîn la cap t de fa e au fost, macar c unii zic c nainte au fost plecat, fiind prins de friguri. Şi adev rat c din r ceal re le-au avut. Alta, fiind în Beci înp ratul neputincios, bolnav, îi c ut a s duce. Şi în loc de hinteu sau c ru e, din Mehadia cu leag n de m tas minunat, pre 4 muscoi, mule sau catîr , bine sezînd si odihnind, în sus au plecat. Do trupe de cavalerie cu standarte înnainte si dind r t p zitori avînd, au fost petrecut. De care înalt c l torie mie în Mehadie si în Corni mosi b trîni c asa au fost me-au povestit. Esind în dealul Domasnii, s-au înstiin at c turcii ce-au r mas aci, în p durile Cheii Slatinei lui Florei, cu rumîni, carasove ni, pogonice ni, seimeni (: volonte ri), cu topoar , s curi, p durea mare de-asupra drumului Cheii t indu-o curmezisi, pr st cale au înc lcit-o, drumul mare de tot l-au ncuiat. Acum v zu marele her og planul / <96v> turcilor, c armea înp r teasc iaste închis . ndat înd r t au stat si prin husari usori porunc scris gheneralului graf Chenigseg la armee, c nu poate pasirui Che e, c -i drumul astupat si p durile sînt pline de turci si de rumîni arma i, înc si cu artilerie foc din p duri în drum jos dau, ca ndat o trup usoar , de p duri a c lca, si artilerie ceva ndat s -i trimit ca s poat me rge la Caransebesi, s nu s întîrzie; dar si el de la Mehadia cu oastea preste Stancilova la Beligrad s marg . Şi asa, viind de la Mehadia artileria 6 canoane, cu muni ion, mul i imermari, cu militarii Tisii si mur s ni, 1 reghiment infanterie, altul cavalerie ajuns r , înnainte în Che e întrar . Turcii din p duri cu tunuri si pusti da, de r suna si sp imînta. Rumînii seimani, cu turbane turcesti în cap, asa schimosi i, si ei avînd: / [180] Uic paso, ciuic ago, ne ne b r ictar", cu steagu, cu canoane mici si mari, de ciresi s lbateci, p dure i, nejupuite, g urite, f cute au fost, dînd din p duri. Ci deschizîndu-s patria înp r teasc c tr un fertal de Che e înlontru si începînd a juca focul prin p durea mare, de unde da si ei, uica pasa cu otomanii si romînii, v zînd ce- s fie, înd r t fuga au dat, într-al i mun i au sc pat. Marele her og vrînd prin p dure c tr Slatina a tre ce, (neputîndu-s curînd drumul a s cur i de copacii mari, încîlci i), si fiind acea p dure fostului arambasa de lotri, P tru Vancea, cunoscut si calea din v ru dealului Domasnii, ce me rge la culme, bine stiut , au spus c el cu vreo 12 feciori în leag n p n la Slatin îl vor duce si nici fric , nici vro grij s n-aib . Şi asa pre ei în lagheru marelui hersog, ce-au fost supt cort în p dure, cu 2 reghimente, aicea Petru Vancea chiemat, cu al ii înnainte la picioare i-au îngenuncheat, rugîndu-s nici o grij s n-aib . Şi trimi înd înnainte militari pedestri de-a Tiuchiulii, cu pusti, patrol , ei 12 insi, f cînd leag nu de ei, l-au r dicat. nc si pre prin u Lotring la multe locuri pripore în spate l-au dus; trimi înd un fecior în Cîmpul Fomii nainte comandantului de reghimentu de-acolo de a-i spune în Slatin s vin , / <97> fiindc marele her og Fran i din munte în Slatina sose ste. Şi îndat acel reghiment de grea cavalerie, cu gheneralul s u, la Slatin au alergat si au asteptat. Marele her og cu prin Carl de Lotring si gheneralu-adiutantu Sent-Andrei, cu înc doi slujitori, jos s n tosi, în pace sc pînd, pre marele her og pre mîini sprinind si de supt sub iori petrecîndu-l, si ochindu-si dinnainte raitarii cu gheneralu, pre carele aproape l-au chiemat, întrebîndu-l de au vro caro e. Şi asa aci, luund din capul harambasii p l ria, jos i-au trîntit-o si cu pice rile pre ia au jucat, întrebîndu-l cum e numele. El au r spuns: Petru Vancea. L-au b tut cu palma pe cap si,scriindu-i numele, laitnant l-au numit. Şi pre o peatr au sezut, asteptînd caro a; care sosind, în numele domnului, la Beci s-au dus. Reghimentele cu artileria din Che e la Mehadia au întors, de unde, cu obercomandantul, ghenertal graf Chenigsseg, l sînd cetatea Ostrovu (: Nai-Orsova) si Mehadia, cu armea preste mun ii Stancilovii c tr Panciova s dus si, în 18 August, pr st Dun re, la Semendria, cu oastea trecus . [Marele her og la Belgrad veni]. Turcii de la Diiu, în elegînd c oastea înp r teasc de la Meadia c tr Panciova s-au dus, cetatea Ostrovu tare o belagheruir si cu neprocurmat bombardiment o b tea. ns si garnizonu din cetate si din fort Elisabet voinice ste, arm s ste le r spundea, c ci înlontru lips nici dde proviant, nici de muni ion nu avea, c graf Chenigsseg le trimise se. ns viind marele vezir, începu ianiciarilor, arnau ilor nu numai celenche de argint cinste a da, ce si de aur si galbini a cinsti, numai cetatea s o capete. Şi asa, arn u ii cu pasa arn ut, topgiii cu tunurile lor, începur zidu la vro do locuri a îng uri si a surpa. Garnizonu ap ra, îns sl bis , cît din 2 000 numai 800 mai r m se se, carii încdepur cu capitula ie a esi si îndat c p tar . Şi arn u ii cetatea lor o luar , în 23 August 1738, fiind 4 luni încins . Turcii garnizonul înp r tesc îl petrecur prin Mehadia, Sebes, Logo:, Belin i. / <97v> Carii cu aceast petrecanie departe ajuns r ; case ce afla, ardea, oameni robi prindea, seimeni (: volinte ri) rumîni verbuia. [181] Turcii la Corni, unde au fost lagheru înp r testilor, ei cu Murtaza pasa în lagher s-au pus, s im ni, c tane cu simbrie, aduna: si din p duri vdenea si s verbuia. Acest Murtaza pasa porunci ca oamenii în sate-si s vin , c r i buruntii da, turci sbpa;e punea în sate. Acesta au slobozit ca s te nii, nu numai oamenii, ce si femeile lor, cu oa , lapte, casi au g ini de vînzare în lagher s vin , f r de fric si f r de grij . Şi adev rat c tare dis iplin inea. ntr-altele pede pse, fiindu-i un turc pîrît cum c ar fi siluit un copil în Mehadica, si aducîndu-l legat, ascunsul m dulari-au t iat, în gur i l-au b gat. T indu-i nasu, urechile, aducîndu-l, jos, în mijlocul drumului mare, l-au puscat, ci nu de tot, c 3 zile asa s-au t v lit. Pasa mîna oamenii s -l vad . Pasa stiind si v zînd foametea oamenilor, fiindu-le arinile, cîmpu, doi ani de oaste mîncate, mult proviant aducea din Valahia, mult pîine cocea, prin satede poman împ r ea. El aci în patru s pt mîni 600 de rumîni s imeni / <98> de la Logoj încoacea au adunat, cu carii f cîndu-si 2 000 de capete armate, prin Caransebes c tr Panciova au plecat. Din care s imeni pu ini au dus, c partea cea mult , mai do toat , di pe Cozlari cu pusti au fugit. El ajungînd la Iabuca Panciovii, în lagher s-au pus si de-aci preste Dun re la Grodska au trecut. Mosu Ion N m il din Corni, ce-au fost s iman, de acea groaznic b taie povestea. Al i mosi povestea c Ian si Bumb cil din Teregova, ce fuse se pas în p dure, cînd au astupat Cheia cu drumul Slatinii, v zîndu-l pasa turcilor c -i cuminte, c pitan îl numi, s mearg cu s imanii s bat r itarii din Cîmpul Fomii. Şi unul îi pus pielealea de rîs, cu bumb de argint încopciat în umeri; alt pas îi de te gujmanu în cap, cu fund rosu, lung pre spate. ns spuind el c -s r itarii cu coifuri în cap, de fier, cu pan ire, platose de fer înbr ca i, cu tunuri, si-s mul i ne m i, pre pasi îi sp imînt ; unu îl dezbumb rîsu, altul îi luo gujmanul, altu vrus -i stearg capul. El cu fuga, Bumb cil , sc p . Doi ani pre-aicea f r de bucate, foamete, apoi si moartea ciumei s ivi. Firstu Fran Raco i în Ardeal curu i r dicînd, mare rebelie era. Ci abea cu de-ai s i la turci în Dii sc p ; pre turci înv Vidinu s lucre. Iar curu ii lui nu numai în Ardeal, ce si în Banat întrînd, ca turcii ardea si pr zi f cea. Turcii iarna, în s pt mîna alb , Verse u ars r . Comandirender gheneral în Timisoara ajuns baron Engelfosen. np ratul Carl Viîn Beci bolnav, slabmpre ginere-s u, marele her og Fran ii de la Beligrad înd r t la Beci l-au chiemat, carele obercomanda armeii lui feldmarsalu Olivier Valis o de te. Şi oastea înp r teasc pi la Mirova trecu si aci în lagher s puse. Unde, pre gheneralu graf Naiperg cu trupa de la Timisoara de-a veni p n în 17-lea iulie îl astept , vrînd pre turci la Semendria a-i atachirui; ci nesosind, fu la Grodsca batae. Aci frumoasea oaste înp r teasc fu b tut , înpr stiiat , c graf Naiperg cu trupa tîrziu ajungînd, nici un folos nu f cu. Şi asa, toat oastea înd r t la Beliograd s tras si turcii dup poft -si cuprins r locurile ping Beligrad, îl belagheruir . Şi ajungînd veziru, din [181] 25 iulie p n în 29 iulie, des s a/tachiruia <98v>. Cercar turcii cu sturmu cetatea a o lua, ci nu putur . np ratul obercomanda armeii luînd-o de la graf Valis lui graf Naiperg o diete. Valis cu turcii la Grodca o zi r u s b tus , alt zi la Panciova pre turci sp rse se. ns ei, macar c s apropie toamna, 6 sept mîni Beligradu neprecurmat b tur . np r testii erau bolnavi; ciuma sp rgea ara. Comandirender gheneralu Naiperg, carele întîiu can nestiu, apoi cunoscut s f cu, la 1 ;i a 2-a sptemvrie 1739, în lagheru turcesc, lîng Beligrad, ducîndu-s , la turci cu la ministrii cei fran uzesti, prelimin ri de pace f cur si le isc lir . Care , tot într-acea lun si în Beci s-au înt rit si pace pr 27 de ani au legat. Beligradu si Şaba u, cet ile, în 6 luni, de tot s sparg . np ratului tot Banatu s -i fie; aicea grani a apa Cerna a fi. Iar turcilor doo cet i bune, adec Beligradul cu Servia, Ostrovu; cu Valahia Mic , p n în rîul Oltu s fie. La care cet i tari numai san ]e de pe din afar s-au sf rîmat,iar nu înlontru. La care san e a Beligradului înp ratul Carl l5 ani lucras ; dar la Ostrov! Apoi înc si alta era: pentru grani a Cernii, cuOrsova Ve che, turcii s le aib . np ratul s aib c tr Panciova satul Ostrovo, în Dun re iar ostrovu orasul Porecea a turcilor a fi. Ce le 2 castele, de la Mehadia si de la Ui-Palanca, cea de la Covin si de la Panciova, îndat s se sparg si s se sf rame; ci fiind toamna, ce s-au putut s-au spart, dar fundamentele stau. Adev rat c la acel congres, în preliminarele p cii, grani a de0aicea apa cernii s-au pus, îns comandirender gheneralu Banatului, baron Engelsofen, în legînd, îndat curir la Beci trimis , cum c au numai mun ii nostri, ce-s strîmtoare , p mîntului de folos, ce Baia Pucioas (Fran isca), Fîntîna Mare , re ce, cu 5 sate ce-s preste Cerna le piiardem. Şi fiindc cer turcii si orasul Orsova Ve che a o avea, asa dar, de-ar putea ei Cerna pre acvaduche, pre din sus de R sava, cu iarug a o duce si în gura iarugii s fac moar , s macine, R sava (: Orsova Ve che) s le fie. Cu care turcii îndestula i, îndat doi franozi inginiri, înc de toamna [adus r ]. Mul ime de oameni din ara Munteneasc , si din cea Mare, cu /<99> banul din Cr iova si boiari, ciocoi, scriitori, cu car si ferotine, la Mehadia au venit; turcii, boiarii ispravnici, comisari, directori a fi. Toat iarna piiatr au adunat. Fran ozii acel jghiab (:acvaduc) al Cernii, din jos de Mehadia, luîndu-l, aflînd loc de iazi, a m sura în jos au început. La multe locuri var au f cut si l-au stîmp rat sia s pa mare erug au început. Iar prim vara, 1740, multe cuptoare de c r mid arzînd, pon i,poduri, jgheaburi oreste multe v i mari, mici, cu scocuri tari, de-a nu s v rsa apa, zidir . Ce volte, curcubee, cum s v d la Piatra lui Iorgovan, la podul satului Tople si la alte v i cu ape, zidite! Erug larg de piatr au deschis, p n ce au ocolit, si din sus de Rusava în Dun re slobozind-o, moar acolo au f cut. Iazul mare, tare, al acvaducului (: ap duc) din p mîntul Mehadii, anume Cleopolia (: Cîmpu Fomii), ping a satelor Bîrza, Tople i, Corabnic, Tuf ri, Jupanece, Orsova, p n c tr satul Iaselni a, în Dun re, la Dîlboca, l-au dus. ns ce chin, robie, greot i! C t ind dealuri, apa pute rnic pietri surupa, oameni, lucr tori ucidea si afar s v rsa; în 3 locuri astupa, în 10 s deschidea [183] prin dealuri si la moar nu ajungea, cît în urm , cu fasine, bra e de nuiale si cu m turi pre erug apa în jos au mînat-o , cu mari chinuri la moar au dus-o,unde comisari înp r testi, turcesti, biari de ar si fan ozi, martori fiind, m cinînd au v zut-o. Un inginer fran uz au murit de cium sau de n cazul alerg turii. Asa turcii cu boiarii si orasu Orsova (:Rusova) cuprins r si schela, grani a uscat , într Or:ava cu într Jupanecu Nov, cu gard bun si vratni slab , de comer ie negustoreasc s deschis , unde turcii din Orsove în toate zilile nego i una, alta, de vînzare aducea. Iar pentru grani a rii de sus, pre mun i hotar a pune, însusi comandirender gheneral baron Engelsofen, cucomisari, inginiri înp r testi, turcesti din arigrad si boiari rumînesti din Bucuresti si din Craiova în Mehadia adunîndu-s asa a fi legar : mijlocul Dun rii hotaru. Aici rînduir carii s ias pre / <99v> mun i, înp r testi-cr iesti, turcesti, rumînesti, ardelenesti, cu oameni cu s curi, sape, s poane, lope i, t ind p durea, cîte un a rbor, copaci mare, se mne în mun i, în culme, au îngropat si scripsori (: scrisori) ceva semna, unde si unde în culmi ar ta si le numea; apoi si vulturi au urmat. n Porecea, ce r mas turceasc , pentru sigura ia c l torilor, pre Dun re, fu rînduit un cvartir înp r tesc de un pondoner sau ceaichist înp r tesc, cu salva gvardie vulturu cu doo capete, pururea cu simbrie înp r teasc în cas a fi. cel din urm fu roîmîn din Svini a, Mirea Mirii, p n an. 1788. Comisia de pe mun ii Banatului în Caransebes si de pe ai Ardealului în Ha eg, cu boi, oi, întregi frip i, pacea au publi iruit-o. P n s-au adunat materialu si s-au lucrat acvaducu si s-au înt rit grani a, turcii la comand în Mehadia si domnii înp r testi în casa de sus, în Şan e, au sezut, iar catane înp r testi cu militarii mur ; ni, ce-au avut c pitani, ofi iri pre: Ion Simsan, [Petru] Silaghii, [Pau] Rusalin si Adam Mohora. Satele, districtu Mehadii, turcilor, boiarilor domnilor din Mehadia un an, din octomvrie 1739 p n în septemvrie 1740, precum si husarilor murs ni, militarilor ce sedeau, mare comand înp r teasc în Valea Bolvasni a, cu de toate: le mne de foc, fîn, zob, f in , unt, berbeci, cas, brînz au slujit, cu car tr gîndu-le. 10. (EVENIMENTELE DIN BANAT NTRE 1740 ŞI 1775) înp ratul crai Carol VI r posînd, urm Maria Theresia cu Fran i I. ns curfirstu Naierului s pus înp rat, ci dup 3 b t i murind, fiu-s u s închin . Acu alt patriarh cu episcopi de Servia venir }n Banatu. Pre gheneralu Engelsofen, districte si administra ie s f cu. Pre sfîntu din Ardeal îl dus r . Şi vl dica unit s dus . Haidu ii Tisii, Mur sului, la Chichida în Banat miloitari s mut . Petru Vancea, din Crivi a, Eselni a, 100 de pl esi, el c pitan; f cu Jupanicu Nov. Mul i sîrbi la muscali fugir . Cu Praizu fu 7 ani arm sie. Baele Mehadii iar s lucr . Ardealu episcopu Budii neunit / [184] c p t . Le sii si turcii b tu i de rusi. np ratu Iosif II prin grani i trecu. Le sii în Mehadia în sustrec. n Mehadia s înce pe milit ria. Chichinda cu iliris vine în valahis-reghiment cu ofi iri. n Slatin beseric catholic înp r teasa Maria Theresia face, Episcopu Vidac, mitropolit. Cu haf-comision m n stirile scriu. Rusii b tînd pre turci, pre le si, luo Polonia si Crîmu. np ratul Iozef le luo Gali ia. Patima episcopului înVerse . Preo ia mea. n 9 octomvrie 1740, în Beci înp ratul Carol Vi au r posat si lui îi urm fie-sa, înp r teasa, cr iasa Maria Theresia, cu Fran i I înp rat. [ n Timisoara de la Orsova, Hagiu Filip, în Cetate, cas ; si Tr il Mî u, în Ghilad, rumîni. Trifon Maleni a, Stamora; Gheorghe Ghiuricico, Gheorghe Calinovici; 2 in ari, 4 crei ari, 3 comluseni, Petru Stoico, Jivan Stoico, Jiva Gruici; ceacovan, Costandin Damianovici; sedea cu case], Turcii în Beligrad casele mari, mitropolia cu bese rica spars r , c atunci muris mitropolitu Beligradului, Vichentie Ioanovici si era vacant. Urîta fapt a rumînilor, seimeni turcesti de la Logoj p nla Slatin , carasove ni, , pogonice ni, , cu teregove ni, ce-au ajutat turcilor în a. 1738 de-a astupa drumul Che ii Teregovii, ca oastea înp r teac în Mehadia s s închid ! Şi al i lotri,curu i de-a lu Raco i, pivodani pref cu i, ce erau pe apa Bistra, în Chiz t u si într-alte sate, juca, cînta: ine, doamne tot asa, nici cu turcu, nici cu neam u. ine, doamne, tot asa!" Care asa s-au r spl tit: / <100> în noemvrie 1738, joi, în Caransebes zi de tîrg.Pre porunc , reghimentele de r itari, husari din Logoj de noapte plecînd, do sta ii c lcînd, pre ameazi, Caransebesu cu tîrgu s u de toate p r ile f r de ve ste lovind, oameni, femei, copii, fe te, preo i, negustori, în beserica rumîneasc si nem asc , ce la fran iscani sc pas , cu ei înpreun ascu itului sabiei si a pustelor j rtv s-au dat. n bese rici si-n case focul i-au mistuit. De aci reghimentele au apucat c tr Carasov. Asa au lucrat si încoaci, p n în Slatina; au t iat, au ars, s se pomeneasc . Patriarhul Servii de la Ipec, Arsenie Ioanovici, în noemvrie 1737 mult norod din Servia r dicînd, de laa turci încoacea, la crestina înp r ie au trecut si pri la Seghedin s-au asezat. Pre el, an. 1741 octomvrie 1, la Presburg, înp r teasa Maria Theresia, cu titul de patriarh l-au priimit, îns aicea numai arhiepiscop, mitropolit, în Carlove i s se asaze a fi. Carele avea so ii cu sine venite pre Gheorghe Popovici, mitropolitu din Nis, cu Eutimie Damianovici, episcopul Raso-Staro-Vlasi Alexie Andreevici al Uji ii episcop, dintr carii mitropolitu Nisului, ca episcop în Timi:oara, unde tocma 1745 August 18, instala ia s-au f cut; unde era b trîn episcop, Nicolae. Iar Uji ii episcop, 1741, în Costaini a s as z , Alexie episcop. Şi alte episcopate s-au rînduit, Voevozi în domnia rii Rumînesti grecii întrar . Electeru (: curfirstu) Baerului s scul înp rat, anume Carl VII, pe carele înp r teasa Therezia, ca cr ias ungureasc de 3 ori b tîndu-l, el muri, iar fiu-s u f cu pace cu Austria. Fran I, înp rat Romei]. / [185] Districtele, scamnele, jpanii înp r testi din , Servia si negustori cu al ii în Banat au venit si în Mehadia, cu catanelelor, draban i, corprali, s-au asezat. Şi satele fugite de prin p duri s adunau. C pitanu Duca cu companie de volontiri din ara Rumîneasc viind, cu familii sîrbi, rumîni, în sate , de svabi l sate, Potocu, Petrila, Macovistea, lui militari a fi s-au asezat. Al ii s-au dus preste Mur si si a sluji militari au început. Al i volonteri cu un laitnant, anume Me cher, neam u, iar cu familii, rumîni, r ni, în satu Crivi a, Ieselnisa, Jupanecu Nov, militari s-au asezat, . Şi în oaste pe Baeru s-au dus. [Al i militari din Servia trecînd la Ui-Palanca, sate de ne m i l sate, Sacalove , Langhenfeld, Zlatisa si Cusiciu cu Rebenberg (: C lug ra) le luar ). / <100v> Domni mari de la Timisoara ncoacea viind s vaz adunarea satelor, cîte case, oameni, a-i scri, la Corni satele s-au adunat. Pentru domni mari umbrare s-au f cut. Una, alta au scris, ce r spundeau oamenii cu cnejii. ntr altele, domnii i-au într bat: C ci voi sfîntul steag cu cruce n-a i fost credinciosi,iar steagului f r de cruce v-a i închinat si a i slujit?" Ei au r spuns: Steagurile cu sfînta cruce trei ani toate bucatele si verde urile cîmpului nostru ni le-au mîncat si gre foamete am r bdat, în p duri coaj de cer am mîncat. Iar viind steag f r crucde, adunînd sate, înp r ind bucate, si s imani cu simbrie care au vrut s-au pus, iar mai tare pentru fomete". [Protopopul Petronie în Mehadia, ne m ilor slujia. Noaptea în Groapa Dug i lui Dr ghici ibraiteru c zu: mort l-au aflat]. Din ara Rumîneasc satele Br dice ni, Pestis ni, rumîni, catolici, chiprove i, paulite ni, cu familii în Banat trecînd, La Ving, în buricu Banatului, asezîndu-s , case f cîndu-le, fiind vatolici, grund ca la 10 sate bun le-au dat, cu diplom , oras cu maghistrat, fraistat, cu jus gladi(!), drept i, numit Thereziopol. Episcopul Costainiu ii [Plaschii] Pavel Nenadovici, trecînd prin Gospici în Horva ca, unii ar tar c un om, Nicola chiurciia (: cojocariu) au zis c va lua vro femee si nu va s se cunune. Pre carii, cu porunca episcopului, cu sila l-au cununat, ci el cu ea nu s-au culcat, ce într-o pester cu o c p în de om uscat minuni f cea. De-acolo viind el în Carlove , de la patriarhul Arsenie luund pasport latinesc, < cu recomanda ie, an. 1742>, la Ierualim s-au dus. Dup moartea patriarhului Nenadovici în Carlove arhiepiscop, mitropolit urm , cu carele venis diacon fostul episcop al meu, Vichentie Popovici. Me-au spus, zicînd: n Carlove , sezînd eu naintea salii afar , veni un c lug r urît în capsi în picioare, b trîn, cu curea re încins; viind de la Ierusalim, vreaa s vaz pre arhiepiscopu. Eu intrînd, spuind, zis s vin .Şi sezur vorbind ei. Apoi ne strig pre to i înlontru, s aducem bosioc, ap , t mîe, lumin , s sfin im ap în sob . Arhimandritu cu epitrahilu; noi ceteam, cîntam. Iar acea ruptur de pustilnic [sic!], luînd crucea în mîn , încrucind apa, au cîntat de trei ori (r)Mîntuiaste doamne¯. Şi stropind saala si mitropolitu s rutînd crucea si stropindu-l, dreapta pustnicului au s rutat-o. Noi ne mirar m si s rutînd , si noi mîna i-am s rutat. El, cu slobozenia mitropolitului, cu preot cete i, nu / [186] numai prin Carlove si Novi Sad, ce si în Timisoara, în Banat, au venit si de la Logoj, [cu petrec tori] pe la Dobra în Ardeal /<101> au trecut". Tat -mieu, dasc l în Ha eg fiind, spunea: Cu o ras cîrpit , în opinci, f r de obe le, c ciul c lug reasc plostit , c runt, sl bit, f r din i în gur , vorbind ceva rumîne ste, c-aufost vrun an în ara Romîneasc . Acu de la Hunedoara în ara Ha gului întrînd, oameni la el s aduna. Mai vîrtos, v zînd c nu m nînc , nu bea, decît dup ameazi, la chindie, sco înd din sîn s cule u cu lintea si olcu mic în care 9 gr un e de linte cu ap fierbea, zeama o sorbea, boabele cîte unu rumegînd le înghi ea, îi zis r sfîntu Nichita sau Nicodim." Adunîndu-s întîi sute, apoi si mii de oameni la el, cît putea, ce stiia înv a: credin în Dumnezeu, maica precista, sfîntul Nicolae s roage, posturi 4 în an s i , s nu fac p cate, popii uni i s nu-i am geasc a cre de în papa de Roma, c uni ii cred, lula, duhanu si fumu oc ra, miercurea, vinerea ,încarea de pe ste opre, înc si piparca cr esii, c face se te si oamenii s înbat , apoi fac p cate, domnu îi bate; cr esii s fie credincios si legii sale. Sunînd în tot Ardealu c -i sfîntu în Ardeal, mii de oameni si copii îl petrecea, fl mînzi cu el umbla si ce zicea, asculta, s in minte; legea pravoslavnic , dar nu a papii, s -si in . La el si domni a-l vedea venea. Care auzind episcopu uni ilor, Ioan (: Inochentie Clain, liber baro, rumîn), viind a-l vedea cinei si ce vorbe ste, îl afl în mijlocu mul iii învî înd. Şi episcopu i-au zis: Tu, ursule din mun i, ce-ai c utat aicea, vei afla, eu te voi înv a! [Ce turburi crestinii, turma mea?"] C lug ru au zis: Macar zici mie ursu, eu nu sînt, dar tu esti r u lup, supt pe le de oae si mînci oile". Şi zicîndu-i vl dica c -i cîine spurcat, începur oamenii a sudui pre vl dica de suflet, de le ge. nd r t de-aci, c aci cu petri te ucidem si te mînc cînii! S sti c nu ne sc pi" Episcopu, suindu-s în hinteu cu 6 cai, acas în Fogorasi au fugit, cu expres la guberneum au înstiin at ce s-au întîmplat, în ce chip [pre c lug rul] din Ardeal s -l scoat . ntr-una scris la si Beci, unde avea trei clirici la înv tur , ca unul Aron, înday încoacea s ple ce, fuga, pre aceast cale, ca s nu ne petre cem cumva, c si eu merg". Carii, într-un sat rumînesc, lîng Oradia Mare, într-o bese ric , episcopul Inochentie Clain, liber / <101v> baro, înbr cîndu-s si luundu-si pre Aaron, preot si arhiereu l-au hirotonitsi cu scrisoare blagoslovitoare vladic Ardealului în locul s u l-au trimis; si s-au desp r it. Aaron îndat la guberneum s-au ar tat c -i episcop cu carte si c vl dica I. Clain c tr le si s-ar fi dus sau în Rusia fugi. ns Clain de la Beci la papa în Roma s-au dus. Pre bietul sfînt. viind hinteu cu 6 cai si 10 husari, înlontru l-au pus si cu slujitoriu s u cu cinste din Ardeal afar l-au scos. La Deva, în Ardeal, s afl pasportu lui în copie prescris, din anul 1742, de la Patriarhul Arsenie Ioanovici Şacabent, de-a me rge lam Ierusalim. Pre carele, tot în hinteu, cu husari petrecut, în Logoj l-au adus. Aci, norod din Mehadia, Rusava si din sate a-l vedea si a-i blagoslovi au alergat, pi la Timi:oara p n la Lipova l-au petrecut, ca pre un sfînt. in Lipova mai sezînd, o ruce mare de lemn or f cut-o cu el pre o coaste de deal, s pînd groap , au înfipt-o, ap de supt cruce au fîntînit si multe boale /[187] au tîm duit. Aceasta au fost în s pt mîna dup Rusaliii, z postitul de sfîntul Petru. Pin Vinga la Pac i, pust , 3 000 de rani cu coasîle a cosi veni i, tot ciopoar nainte alergînd, coa le lep dînd, nainte înjnunchea, s închina, îi blagoslovea, mîna îi s ruta si iar fuga cu coas le nainte alerga, c dea, iar alerga, p n la Lipova. de-aci preste Mur si l-au petrecut si s-au dus.Şi tat -meu la Ha eg s-au întors, unde, dîndu-i orasu o rug ciune la episcopu rii Rumînesti, Grigorie din Rîmnic, a-l face pop neunit în Ha eg si alt rug ciune de la domnui, latineasc , pop neunit a-l face. Cu el înc 18 feciori c rturari au trecut si pre to i i-au hirotonit. De la tat -meu 34 florin i, iar de la s te ni cîte 23 sau 23 florin i preo ia au luat. Şi viind înd r t preste muntgele Vîlcan, la vam pre cei 18 întîi i-au prins si vizitiruindu-i szngheliile le-au luat; i-au închis, pre porunca episcopului nov,Aaron. C pre tat -meu episcopu a fi preot în Rîmnic l-au fost oprit, s -si aduc si dascali a aci. ns si tat -meu, avînd synghilia la umeru c mesii cu petec au fost cusut-o / <102> si fugind f r blagoslovenia podcapii ( capi a) la vama Vîlcanului îl prins r . Synghilia, ad-o! N-am, c m-au oprit la el si am fugit asa, dar mi-s preot. L-au purecat p n la pe le. Nue! La închisoare l-au dus, ci, s rind ne mesii, l-au slobozit, a nu sluji. ns aducîndu-i prunci noaptea, la cocosi, de 4 luni, neboteza i, boteza: noaptea ispovedea, cumineca. Uni ii, macar neam, îl pîndea si ar ta; îl închidea. Al ii s rea, îl scotea; 4 ani r u au p it. Ce s-au f cut cu sfîntul din Ardeal dus, nici tat -meu de la Lipova încolo n-au mai stiut, nici episcopul meu, Vhcientie Popovici, nu me-au supus, decît zis : l-au dus în sus". Eu auzis m ceva asa din capitanu, în Globur u prin mine îngropat, Vuc Piscevici. Şi auzind acuma din episcopu c-au fost de la Belovar, dintr-un sat,am întrebat pre b trîna capitani a r posatului Pistevici si=mi zis cum e. Dintr-un sat cu mine si cu b rbatu-meu au fost Nicola Tiurciia, ce-au fost ca sfînt de viu. n Verona, întorcîndu-s ,ilitarii horva i din Italia, ce fuse se pentru Baieri dusi, înd r t c tre case, aci întîlnind hinteu mare, cu husari petrec tori, oprind hinteu, pre militari au strigat: Voinicilor de unde sînte i? Horva i, venim din italia, me rgem acas . Din ce sate vis? ntr-aceasta cunoscu el pre fenrihu si strig : Vice, fiule, vino! Acesta c ut , ve de asa ruptur b rpoas , b trîn , sucat ; îi zise: Cunosti-m ? Ba nu! ntr-aceasta ajuns aci si capitanul. El îi zis : Micasinovici, cunosti-m ? Ba nu stiu! Betu monarh, n glas tare, plîngînd au strigat: Eu mi-s Nicola Tiurcia! La aceasta ofi erii strigar : (r)Sta i voinici! ncoac! Armele jos!¯ Ei lep dînd sabiile, p l riile, feciorii chiverile, el coborîndu-s jos, ce s rut ri, ce lacr mi, cu tînguiri, pre ei s rutîndu-i, ei pre el, si oalele si picioarele lui. Doao ceasuri cu ei aci, toate c l toriile lui la Ierusalim si altele, si de la Ardeal, cu episcopul uni ilor ce-au avut, carele e în Roma si (r)acum pre el cu hinteu asa de-acolo la / [188 Beci, si asa si pre mine la papa în Roma m duc, s sti i¯.V itîndu-s asa to i, v zînd t lianii pre mosu plîngînd, pre mai mul i ofi iri si atî ia solda i aduna i, cu capetile descopeite si f r arme, plîngînd si ei mul ime au venit si, îngenunchind, l-au s rutat. nc si husarii petrec tori au urmat si asa în tînguiri, blagoslovindu-i pre to i, s-au desp r it." [ np ratul Fran i I, auzind c -s n Slatina lui Florei rumîni cu papistasi si n-au beseric , de te, unde au coborîy u frate-s u si cu Vancea si au sezut pre peatr , capel a zidi}. Episcopu sau vladica Ardealului, Inochentie Clain, liber baro, cel fugit, sim ind c noul s u fiu, episcopul Aaron, la înp r ie l-au negrit de tot / <102v> acum din Roma, de la papa, cu carte din avuta pre ie, episcopie, de tot lep dat, carte de afurisanie asupra lui bl st matu Aaron, care în toate bese ricile rumînesti ale Ardealului s-au cetit, au trimis, în latinie si de el însusi rumîne ste scris , c iar el e vl dicul Ardealului, procle ind besericile, adun rile, casele si preo ii si oamenii care i-ar zice episcop, ce: l p datul însel toriu! Mincinos si afurisit s fie cel ce aropri de-a nu s ceti cartea în toate bese ricile, ca to i s stie. La asa poate gîndi. cu carea agurisanie si de la Beci au fost înt rit. Carele cî iva ani, cîte c l torii la Beci, la gubernium, ci tot în zadar! El prezes consistoriumului au r mas, prin sate au fost umblînd, ci to i cu sfial mîna i-au fost s rutînd. Asa, p n dup , moartea episcopului din Roma, la 20 de ani abea, blagoslovenie si dezlegare de-a fi episcop au c p tat. Aron, dup lep darea lui, viind la Ha eg, de do ori pre tat -meu la prînz l-au chiemat. D -mi synghilia, stiu c o ai! S - i dau alta. Fii neunit si slujaste! P rinte, n-am si asa r mîn a fi! El puind a-l p zi si iar a-l închide, doar o da-o. [Unter-vervalteru Slatinii, ce înstin ase c -i satu tot papistasi, urmînd preotului catolic s aib simbrie, el cu preotul, v zînd c -i satul jum tate pravoslavnic, începur a momi oameni, muieri si copii: ci neputînd pe to i a-i îndupleca, cu r u cercar . decioru de luva fat de papistasi, pre acela cu toat casa îl lua. Un om fiind mult pizmit x -i vîrtos, anume Mihai Giurgea, zicîndu-i c în imi:oara la munci îl dau, eu au zis, m car de viu s -l ard , el papistasi nu va fi. Ei aprinzînd lumînarea, i-au zis s in de get. Şi iind, desgetul mare i-auars si nev itîndu-s , a dracului as fi l-au l sat. Acest Mihai Jurgea 50 de familii n-au l sat a s paist si. Saceasta stiu to i sl tinarii . n Carlove , mul i ardele ni s-au preo it, spuind ce scoale Nenadovici are; cu dascali, c lug ri muscali, înva gramatica sloveneasc , iar arhidiaconul Moysei Putnic si protodiaconul Vichentie Ioan Vidac l tine ste si nem e ste înva . 1748, tat -meu 1-a dat din Ha eg la Sebes au venit, la episcopul, la exarhul si al ii s-au ar tat, apoi iar acas s-au dus. Aron sim ind, au venit. Unde-ai fost? La Sebs, în Banat./ [ 189] La ce? Dup synghelie si nu-mi dau. Spuindu-i uni ii c tat -meu noaptea si la mormin i slujaste mor ii, au poruncit uni ilor s i, cu mul i slujitori, tot ce are tat -meu fiscus a-i lua si vinde. Tat -meu iar fugit; mum -mea, cu c mesile la fîntîn , sp la. V zînd mul ime cu popi acas venind, l sînd c meile, a alergat. Aceia aflînd boii, caru, înaintea usii i-au înjugat, tot din cas au luat, l-au înc rcat; cositer, aram ,îoale, ferotine, tot si în spate au luat. P n si pre soru-mea mitutic , Virsavia, din troaca ei, înf sat , jos au aruncat-o, troaca au luat-o. re mum -meu, cîntîndu-se si p ru zmulgîndu-si cu p re ii goi au l sat-o. Tat -meu viind, au zis, v zînd fata: Bine c nu te-au omorît pre tine". Şi el într-acea noapte au iar fugit, nu prin vama Z icani si Marga, ci tot prin mun i, la Sebesi venea, slujiia / <103> si s înv a cu episcopu a sluji rumîne ste si sovene ste. n Moldova, Grigorie Ghica a 3-a oar ; Cnstandin Mavrocordatu, iar a 3-a oar ; Costandin Racovi a 3-a oar , 1749; Matei Ghica, iar Racovi . Petru Vancea, de cineva îndreptat, la Beci c lare s-au dus si memorial dînd, auden ie n-au c p tat. Ze ce zile cheltuial , dar înd r t cu ceva veni. Era îngrijat. ntr-acea din urm zi, pre norocul lui, v zînd pre gheneralu ce-au fost fligher-adiutant, c într la înp ratul îl strig : Her Sent-Andrei! Aceluia, cu minune! C utînd, strig : Petru Vancea! Ich kaine audientie, 10 tak nicht! (Eu dar 10 zile nu cap taudien ie la înp ratul). Şi îi zis : Asteapt aci, p n merg eu! El întrînd, însp ratului spus : Petru Vancea, cel stiut, iaste jos. Eu stiu, îns -i altul; c acela, cum au scris administra ia Timisorii, au murit. El iaste! A voastr m rire, chiema i-l! Ba nu! Co fiindc merg la bese ric , el într al i rug tori în rînd, cu cartea sa s stea si de-l voi cunoaste, acela va fi. Şi fiind vro 15 memoriale în mîn , înp ratul opri îigenucnhe rea si c utînd asupra lor si p sind c tr el: Petru Vancea", au zis. El au îngenuncheat, cartea i-au dat-o în mîn si to i au întrat. Iar dup bese ric , poruncind s -l chiame, spunea c i-au dat r chie de-au b ut, 30 de galbini i-au cinstit si ce ce re de-a fi, harambas de o sut de pl iasi pe grani , porunca de la administra ie o va c p ta, s se arate. Şi viind el la Timisoara, îi zis r : c pit nia s -i fie de bine! Şi comandirent gheneralu Engelsofen i-au spus c va face rînduial , s vin la Mehadia si comandantului din caserne s se arete cu carte. Şi au venit. Episcopul Verse ului, Maxim Ştibi a, fiind de mitropolitu trimis în Slavonia, Horva ia, la reghimente de-a sfin i steaguri, nu s-au mai întors. Şi episcopul Ianopolului, Aradului, Isaia Antonovici, ca administrator Caransebesului muri, eparhia Caransebesului vacant r mas . Şi exarhul din Caransebesi, Atanasie Nicolici, porunci protopresviterului ca pre popa ardeleanu Arhanasie Stoica s -l de popii b trîn Obre jie, s -i slujeasc , s se hr neasc . Şi ducîndu-s la Obre jie, de celalalt nimica n-avea. / [190] Episcopul nou, Ioan Gheorghievici, în Caransebes instala ia f cu, unde si negustorii cu obercnezu [Mehadii] si noul capitan Vancea au fost la adunare. Acestia spuind episcopului c au f cut bese ric nov si o zugr vesc, s rugar / <103v> s le de un preot mai bun. Episcopul auzind au name stnic si alt preot, într b carele ar fi? Exarhul Nicolici cu protopopul Sbesului spus r c ardeleanu, preotul Atanasie Stoica, iaste bun, ci l-au dat unui preot b trîn în Obre jie ajutoriu. Episcopul poruncind îndat s mearg mehadin ii, aflînd cocie cu cai, s -l încarce; trime s r s -l aduc . Carele numai o trast cu o carte, toat bagajia, alta n-avea. Vrînd a s sui s ple ce, un car cu 4 boi s apropie. Ei cunoscîndu-i a socru-s u, iat mum -mea cu feti a Virsavia sosir . El îi spus de Mehadia. Unde-i? C tr turci! Şi au început amîndoi a pl nge si a s v ita. Ci întîmplîndu-s aci obercnezu Bistrii, laitnantu Pe le Mihai, cu do catane de scamn, îndat din car grîu, f in , unt, oao, brînz , sare, ce i-au fost adus mîncare, si altele luundu-le, caru gol întorcîndu-l, pre ei în cocie suindu-i, tot cîntiu-s , la Sebes au venit. Mîne zi, synghilia gata. Furt la Mehadia; nici cas , mas , nici cunoscut. Pre mine, la 10 luni în Mehadia m-au n scut, an.1751 fevruar 24, zugr vind tîmpla bese ricii. Militarii Crivi ii, Ieselni ii, Jumanecu Nou, cu latinantu lor, Me cher, în Mehadia asteptînd pre comandirender gheneralu Engelsofen, carele sosind,laitnantu prezentirt, doi insi dau faer orb, apoi si mai al ii. Gheneralu s mînie si acas îi mîn , s nu mai fie; pre carii c pitanului Vancea 100 de pl iasi a-si lua cu simbrie îi de te, iar pre laitnantul Me cher la reghiment nem sc l-au dat. Ungurii, magna ii mari, înc an 1741, de la cr iasa Maria Theresia cerus ca milit ria serbeasc din ara Ungureasc în Banat, la Chichinda, s se mute; si le f g duis . Acu s porunci s ias . Ei la Beci rug ciuni, apoi si deputirti, în des rt trimis r , c ci magna ii Batiani Caroli nu-i r bda asa ne nesi a fi, ci sta s ias . Povestea un laitnant b trîn si chilav, Ignatie Popovici sau Ignat Popadici din Şan Siga (Perles varos), ce avea o fat preoteas , dup popa Sava, în Cetate, si un fecior, Iova, 3 ani cu mine în scoal , carele de multe ori venea la fii-sa, unde la prînzuri, la cine / <104> spunea cum au fost el la Tisa deputirt în Beci la c iasatrimis, stiind a s sicui. Zice: Intrînd eu la cr iasa înlontru, o aflai fr mîntînd pîine. Eu încet o stersi cu palma pe dind r t. Ea trîcni si zise.: O, brat Igniate, bine ai venit! Eu: Bine te-am g sit, soro Mario! Şi iar vrui s-o lovesc, cum fr mînta, ci zis : Nu da, frate Ignate! Şi întrebîndu-m de s n tate, îi spusi: Soro Marie! Ia fr mînta, eu nu-i dam pace. Ia sezi, asaz -te, frate Ignate! Zisi: Noi militarii de la Sighidin, ping Tisa si ping Mur s, p n la Arad s st m moste ni, iar Botian cu Caroli s rabde, s. a. ntr-aceasta, iat adus r pre Caroli si pre Botiani în hintec, pre mîni. Spuindu-mi cr iasa c -sei si coborîndu-s din leaag ne afar , la noi venir . Eu, gures, s le iau mau, a striga începui, cudegetu la nas a le da: Bos Tais, bos Mois, bos obercapitan Novacovici unt deputirt Popovici vais! Ei iar : n Banat, Banat! Eu iar : Bos Tais, bos Moris, bos obervapitan Tiuchiulia, Novacovici i deputirt Popadici! Ei: n Banat! Eu umflînd pre unu si pre altu, îi trîntii s -i ucig. Cr iasa s ri, în bra m luo , s rutîndu-m ;(r) frate Ignate, st i, nu ucide pre Batiani¯. Ei îmi spars r nasu, dar si eu umplui mîna de p r pus pre cap (s paroc ). Ia ne descîlci si ne înp c !". Cine vrea, cread ! Destul c Craina, [asa s chiema grani a milit riei] de pi la Seghedin, Arad, pre Tisa, Mur si, în Banat s mut . [Trecîndu în Banat, de la negustorii gelepgii, ce inea pust li, rîturi la Chichinda, Pac u, Teremia, ei le luar . Acei Gule si în cetate cas avea. Cu mutarea mili ii în Chichinda negustorii Timisorii, Petru, Jivan Stoica, Gruici, Ghiuricico, Stef, ferecaturi ce aveau, s l s , cai, boi, vaci, oi, pierz nd predii, pustele, sl bir , c pu in le r mas ] . Multe familii serbesti de preste Tisa, Mur si, din Baica, Slavonia si din Horva ia la Rosia, la muscali, an. 1751, cu pasose bune, ca capetanii Zorici, Podgoricean, Miloradovici, s-au dus, pentru carii o r , Nova Servia, s-au f cut.Mitropolitul Nenadovici, c p tînd vro do paspoarte de acelea, cu mîna la Beci înp r tesii le-au ar tat, ce l lucr : si s-au oprit. / <104v> Patru lotri cu doi ha i turcesti, aicea în l z retul Mehadii de preste Dun re întrînd, turcii aflîndu-i, caii-si luar , lotrii fur cu roata zdrobi i. P n la acesti 4 lotri, aicea fraimanii n-au fost stiu i. ntr-acest an, aicea, Baia Mare cu :endil iar s-au acoperit si s-au numit Şindei-Bad. Iar altele, toate, nc 12 ani sparte au mas, din 1783 ars . n Mehadia, 1-ul dasc l, un P tru. Apoi, Stanciu ( : Stefan Dimitrievici). Dîndu-i name stnicu fata, aicea l-au preo it si dup doi ani, gresind ceva, episcopul pre name stnicu în Dîlbocde , pre ginere-s u în Bania, preo i i-au mînat. Apoi, dascalu Nicolae Popovici; de-aicea în Sebes. Mihai Petru, ardelean, cu muerea si soacra papistase, nestiute; ci dintr-o zi sf dindu-se, iale amîndoo la bese rica nem easc ducîndu-sî, el de rusine la Logoj dascal s-au dus; si iale, dup el. Al 5-lea dasc l, June, Antonie Alexievici; aicea, apoi la Logoj. 6-lea, Ioan, ci s pus în Bania c tan . 7, Ştefan Serbu. 8-lea, Antonie, a do-oara, june; c r i rumînesti de vînzare din ar adus ; de-aicea, iar la Logoj. 9, iar Ion, însurat, de Bania veni; de-aicea la Logoj, de-acolo, preo it, în Beserica Alb . 10, Antonie, însurat si iar la Logoj. 11-ce, Pîrvu Zugravus apoi îsi f cu casa sa. Mehadia f r de dasc l. Aicea la liturghie în bese ric 3 tase umbla: 1 bisericii, 2 dasc lu, al 3-lea cersitorilor. / [192] Aicea name stnic Eustatie în locul lui L p dat fu, supt protopopu Sebesului, Gheorghe Ilinescu, cel r u, ce b tea popii. Acela st pînea si pre protopopul Logouluis înc si al i protopopi de el se temea; si vl dichii îi pl cea. Acel protopop arunca pre sate milostenia vl dichii si pre popi por ia: ce vrea o arunca, bani vl dichii ducea, reziden ia f cea. edulile episcopesti de cununiileoamenilor erau toate de episcopu isc lite: 1-ul, 1 florint; 1 2-lea, 2 florin i; a 3-a, 3 florin i, apiscopului (: a vl dic i) erau. Acele eduli tat -meu le avea, banii grijia protopopului da. Militarii Chichindii de Craina, plecînd la oastea Brandenburg Praizului, începur a se numi iliris-reghiment, cu catane c l re i fiind. S te nii Cornerevii, cu totul vorbi i, pre chinezu lor Ursu Ursulescu îl omorîr si 9 insi, judeca i, fur prin sabie t ia i. Episcopu cu protopopu aiceala b i c utînd, pla u mai bun, înaintea B ii Şendilit , c tr coast , unde-i casa mare, tracteru, au m surat ei doi si chiemînd pre tat -meu, cu s curea pari, pociumbi mul i au f cut si pr planullor pari, pociumbi au b tut, cas de scînduri a face, cu pod, acoperit[ cu sendil ... cuhn cu c mar , cam r d vas , grajdi, gr din , / <105> tot pla ul unde e tracteru, fervalteru, le-au cuprins. Tat -meu banii ce va aduna de pe edule la cas îi va cheltui. Acuma caute lemne, sendil , scînduri sila prim var s înceap a trage materialu. M surar în August 1756. Jpanu Mehadii c p t porunc pre un pop unit din Ardeal, anume Dumitru, în district s -l caute. ntrebînd pe name/Pl: stnicul de iaste vrun Dumitru undeva, ardelean, el au zis c nu e alt ardelean decît tat -meu. Lui e numele Athanasie Stoica, dar de-si va fi schimbat numele, poate fi. Şi îndat do catane cu pustile la noi, pre tat -meu f r de ve ste, de diminea de la bese ric chiemînd, îi spus r , îndat cu ei în car la Timisoara me rge, c -i unit. Ce plîns, ce vaete, mum -mea cu noi, prunci m run i; si el ca noi. Fiind aci negustori, obercnezu, c pralu Rista, prin catanele Pîrvu Chiticeanu si Miloslav Radoi fu petrecut. Cu noi si al ii plîngea. Esind ei din Mehadia, s-au rupt o roat ; semn r u! Dar si altele mueresti s-au vorbit. Cîntecile, vaitecele str inei, mumîni-mea, ze ce zile, cu zi, cu noapte, într-una,. Ce s fie? ntr-o diminea , f r de ve ste, duhovnicul de la Tople , popa Gheorghe schiopu Popescu, ce ispovedea p n la Timisoara oras , sate, întorcîndu-s la Sveti Nicolae, de-afar din c ru , strig la mum -mea Soro, Varvaro, s n tate de la fratele! Dar v zutu-l-ai? l chiemase vl dica Gheorghie si mergea la prînzi, îi spus . Zis c cum au ajuns, l-au judecat. Şi dîndu-le singhiliile, iar mai vîrtos cartea latineasc , ungureasc , a domnilor din Ha eg c tr episcopu Rîmnicului, rug ciune s -l fac pop neunit, i-au zis judec torii: Iart jupîn p rinte, jpanu Mehadii n-au stiu ceti. El are hinteu lui la maistori aicea si-i gata. Vei c p ta 4 cai forspan si acas vei me rge; iat 38 florin i cheltuiala". Aceast auzind mum -mea, ce bucurie avu, fiecine poate gîndi. /[139] Tat -meu venind, pentru casa vl dic i la b i materialu adun . Maistorii, tot rumîni de-aicia. n scurt, cu 500 de florin i, toate ce le poruncite lucra, c protopopu de la Sebes des venea si vedea si-i spunea ce s fac si cum. Şi viind episcopu, gata i-au predat-o. Pre zisul schiop duhovnic din Tople i episcopul Ioan Gheorghievici îl rînduis . Pe aicea tot protopopiatul Sebesului sia Logojului ispovedea si p n în Fabric, la Timisoara, cu c ru a sa mergea, prin sate o turt de cear sau 2 florini, bani, nima neispovedindu-s , lua si pleca. Asa s începu ispovedania. n Novi-Sad, dup episcopul Visarion, Moisei Putnic; iar în Timi:oara, dup mitropolitul Gheorghe Popovici, Vichentie Ioanovici Vidac episcopi ajuns r . / <105v> Mitropolitul Pavel Nenadovici din Carlove i, prin doi c lug ri dascali gramatica sloveneasc la episcopia Rîmnicului, în Valahia, o au tip rit-o.Carii aducîndu-le aicea, în l z ret, tip rile, tat -meu pe acei c lug ri i-au slug rit. [ n Ardeal, comandant-gheneralu Bucov vreo 300 bese rici, m n stiri neunite le ars si rumînii în Beci, la cr iasa îl pîrîr[]. n Moldobva domni: Scarlat Grigorie Ghica voevod. T tarî în ara [de] jos robir . Apoi Ion Calimah, Grigorie Calimah, Grigor Ghica; fus se dragoman, tolmaci. [ n Mehadia, fervalteru Rudrich; deschis Begheiu, din sus în jos slobozi ap pre canal a curge: si ascuma]. Neuni ii ardele ni la cr iasa episcop neunit cerur si le f g dui. Porunca peaînalt în tot Ardealu a s ceti veni. Eu cu mum -mea în Ha eg, în tîrg mare, fiind, doi slujitori, scriitori, cu carte mare în tîrg; unu o cetea, altul cu o boat , tîrîind-o, lîng el sta. Zicea: Spune asa cumu-i aci scris! Cine vrea a fi unit, s fie si cine nu vrea, s nu fie, c sil nu e; asa e porunca, to i s stie".Ce bucurie, mum -mea, dar tat -meu, carele 5 ani la Ha eg r u p is cu Aaron; un an întreg stog de pae, iarna, alt iarn într-o pimni , alta într-o cocin purc rea ,aceasta auzind. Mitropolitul nenadovici pre porunc rîndui în Ardeal administrator a fi episcopul Budii, Dionisie, carele cu hinte e cu 6 cai, ca în Buda, venind în vizita ie, prin ar si sate umbla, poftea a-l astepta, a-l petre ce, ca la Buda; care rumînii nu stiia cums cade a astepta. Acum Aaron, dup moartea vl dicului din Roma, Inochentie Clain, în Beci fiind de afurisania acelui dezlegat, iar episcop s-au blagoslovit. Apoi, mergînd Dionisie si episcopu cu protopopul Nestor, tolmaciul s u, din R sinari, sat mare, în vizita ie si neaflînd crestinii la bese rici aduna i, el, om aspru, s înfoca, pre oameni bl st ma, procle ea tot musc le ste, nestiind rum ne ste. Pleca si la al ii mergea si iar asa! Prin care sate în urma lui, Aaron c lare cu de-ai s i, iar prin sate, pe jos, pedestri, blagoslovind, bun zioa, chiemînd oameni, femei, copii, mîna îi s ruta si nainte mergea. V zur i pre serbu? Ba nu, c fu în hinteu! Dionisie reziden ia în cas slab , la R sinariu avu si nestiind limba greu era. Mul i clirici la preo i vena; odat , 60 de feciori au fost viin/du-i [194], to i s ruga a-i preo i. spuindu-i protopopul Nestor c cer preo ia, îi întreb : ce-i preo ia? Ei nestiind a tîlcui, el cu o boat mare dup ei, afar din curte i-au scos, p n ce-au înv atu-le pe toate. C au ost el bun, rus, teolog, înv at, îns f r r bdare, c în liturghie, / <106> în sfîtul oltariu, cu preo ii, diaconii slujind si smintind ceva, afar în tinda muerilor, culcat jos îl b tea si iar în oltariu la slujb îl aducea. [ ns luund el, 1763, din Timisoara pe uciteliu Dimitrie Estatievici secretar, s îmblînzi]. [ ..., alta, sis porunci care matrecule a purta. Şi în Mehadia începur ceva a scri, dar în sate nimica, p n 1783 nu]. Milit ria grani ii Ardealului ca prin verbung sau volintiri s-au început. Din noemvrie p n la Pasti, 1763, scolarii înv , cei mici, din Mehadia cu din Iablani a, Nicolae P str van, ce muri preot b trîn, si Nicolae Dr g nescu, ce-au fost paroh în Corni. ŞI EU N LOCU LUI N Corni paroh fui. La mine, în loc de dasc l, s aduna, pre panachide (: table) de p r f cute, ceruite bine, table, le scriiam de înv a, c eu la psaltire înv am. Şi to i slovene ste înv a, c de rumînie înc nimica pre aicea nu s stiia. Apoi veni a 12-lea dasc lu P tru, ci nefiind de omenie, s-au dus. Şi veni al 13-lea, a 4-a oar dasc lu Antonie Alexeieviciu. Şi adec , fiind eu în Timi:oara, am l sat pre al 12-lea, P tru. Dup el au venit dasc lu Nicolae de la Sebesi, vro 4 ani. Apoi, viind dasc lu Antonie aicea, Nicolae s dus la Bozovici, 1-ul sat cu dasc l si scoal . 0150 [Arad, episcopul Sinesie muri; Moise Putnic administrator; apoi episcop Pahomie veni]. [ n Buda, episcopul Dionisie muri; V.Vidac administrator, apoi episcop Sofronie, si al Ardealului. Dasc lu Antonie în Mehadia cas cump r . Muscalii în ara Rumîneasc , gonind pre le si ce f cus confedera ie, aici în l z ret sc pa i. Dup acestia mul i boiari din ar , negustori fugi i, vro 3 ani sezur ; la dasc lu, sobele pline, cu plat si una, alta ajutorîndu-sî, casa o renovi. n urm fu dasc l 8 ani, apoi s l s si iar veni dasc lul Nicolae. Anul 1763. n Timisoara era rumîni: în Cetate, dasc lu Gheorghie popovici, parohul Sava (: Stancu), ucitelu preo ilor, a diaconilor sia clericilor, Dimitrie Eustatievici, fecior de preot din Brasov, rumîn, grec, neam , latin ungur, slovian, mare teolog, înv at mirean, June în lept. La praznice prediche, înbr cat în stihar de m tas , f cea, slovene ste, c si îm Moscva si în Carlov înv as . Predichele luiepiscopul Vidac în minte le lua. Cînd preda preo ilor lecsii pre tabl neagr ., episcopul tot f isi. El cu ferula nu numai tineri preo i, ca si b trîni b tea; episcopul c uta si t cea. Cerîndu-l în Ardeal espiscopul Dionisie secretar, în martie 1764, de la noi s dus . n locul lui la noi veni uciteliu bogoslovii, Ioan Raici, mare slove n, ce fuse se în Rosia, din Carlove i. Fu vrun an si-l luo episcopu Putnic în Novi-Sad si-l f cu arhimandrit. La episcopu Vidac veni secretar înv at, rumîn, fecior de protopop din Sibii, Ilia Popovici, / [195] iar cu 6 limbi; ca si pre acesta îl luo Cetatea sindicus la stathauz; bun om <106v> [C tane înp r testi; husar b trîn, Giurca Petru, fu la t iarea Sebesului; me-au spus, murind, alt husar, iar rumîn, de Mer i ...]. Crestnicul Nicola, de la zidirrea bisericii în Cetate, el rumîn, bine au p zit-o; 36 de ani criznic, vara, în sobi a din turn durmea i s scula, cetea c r i. Eu ajutam beserica a m tura, candile, sve stnice a ste rge, s m las în c r i a ceti. C acolo mai do 4 ani cu ceaslovu, psaltire de rost a sti. pierdui. Apoi, de la 1766, p n la 1769, la cea nem easc eram. Şi început a ceti proloage, sznaxare, cu via a sfin ilor, cu care de foame, p duchi, îm z uitam. La episcopu locai, lor întîi slujeam, p n m dedai, a m s tura. Viind militarii lui Duca de la Burcos-raizu, f cînd în Hubertsburg pace, acas , episcopu Ioan Gheorghievici în Verse chiemînd pre oberlaitnantul la osp , pus moaleru de-l zugr vi; Adnadi Milco, sîrb, rumîn dinPetrila, c în Macovistea c pitanu Duca era. [Ei în Mehadia la comand veneau. Episcopu Verse ului, Ioan Gheorghe, în Timi:oara cas cu 22 000 florin i avea a sa. M. Miga]. Ciu porunca mult milostivei înp r te sii Mariei Therezii, dup cea de 7 ani ostire cu Praizu, f cînd pace în Hubertsburg, aicea caele cu cu maistori de te a lucra, cu scînduri a le cuptusi si a le podi, apoi birt, cas de oaspe i, caserne, capel mic , grajde, sup , doo b i e mic, cabinete, no. 1 si 2, una de militari, alta cameralnic . Maistorii de la b ni, ce lucra, neavînd b utur , de la Mehadia îsi ducea. Ci viind graf Perlas, landesprezidentul Baanatului, cuadministrationsratu Brandenburg si Raci, s v itar . Şi jpanu de-aicea afl un cur lar b trîn de-aicea, Ioan Poleac, carele în toate zilele la b ni maistorilor vin, r chie, pre bani gata s le duc . Carele, cu un urcior vin si cu o ticv r chie, si p har în sîn, ducea si cu holbe da si iar la Mehadia sau Pecenesca dup alte. Vro doi ani asa au f cut, apoi cîte un hacov de vin si fucie de r chie acolo inea. Şi fiindc se de te mare plan d bae si lucru s deschis , up patru ani, la b i arenda de 3 florin i pre an s pus . Tot Poleac fu pre 5 ani arenator. Altu dup el, cu 5 florin i, cu 9, l5, l8, 25, 50, c b ile cu maistori vro 25 de ani, cu una, alta, s-au lucrat. [Episcopul Aradului, Synesie, fu în Timisoara, la Vidac. Episcopu Moise Putnic, administrator Aradului, iar Vichentie Vidac, administratur Buda fur . Ci protodiaconul Ioan Ionetie, la Carlove ; s rutai mîna b trînului mitropolit Pau Nenanodivic, carele dup ace ia muri. Episcopul Putnic, administrator. Episcopu Moise Putnic, de la Carlove i - negru locai -, si tot în Timi:oara la Vidac fu, s dus la Arad, fiind administrator. 5 protopopi: 1, a Timisorii, petru Cozmeanul; 2, Ceacovii, Stef Camenschi; 3, Beci, Chichinda; 5, Sent-iMicl us, pro es cu episcopu. Ei perdur . Episcopu sim i, dar ei casirti fur , cu soboru. Episcopu Danil Iacsici ajut ]. / [196] n l atu înp rat Iozef II, în Timisoara fiind, slobozi la prînzi de-a veni / <197> a-l vedea. ntr al ii si eu fui. Şi coborînd pre tre pte, iat jupîne sele noastre, Hagica, ce avea 2 fe te, ce le cînta: Asi mînca pogace, N-are cine-mi face, C Ani"a-mi zace. M rie Nu stie. Cînd s-or m ritat Euoaspe i a, chemat, Cu l m]i ... si alte jupîne se, a Maleni ii, a Mî ului, a lui Diuricicu, a Ferecatului, a Comnosenilor, m luar iar cu iale sus s merg; serbe, rumîne; mersi. La iale mînecile c mesilor cu aur cusute flori, laibere, copce de argint si aurite, capu bicule, c pi e de aur, p puci nal i, cu aur cusu i. np ratu s scula, le c uta,s rîdea c tr ai s i la mas ; si esirîm. np ratul esind jos, la ne m ii adusi în Banat de mult, si de-atuncea veni i, v zîndu-i frumosi, înbr ca i fain, îi întreb cum tr iesc. Ei s închinar : Bine", mul mind. Le zis : Voi v-a i v itat c v d m au ca robi v vindem în Banat". Iar rumînii aduna i asupra obercnezilor s v itar , c pentru por ie r u îi pedepsesc si-i îngreoiaz . Zis c va ajuta. np ratul Iosef într-acest an, 1768, multe c l torii au f cut. Şi a. 1769 au fost prin Italia, Loren ia, Neapolu, urin, Roma, unde, în conclavul cardinalilor, c -i adev rat crestin catolic (: pravoslavnic) s adeveri. np ratul, anul 1768, de la Timisoara viind la Mehadia , ce s lucr la b i c utînd, cu sild în chiv r , carii pre rînd, cîte doi, cu un ibraiter, sus în plai patrolesc, si altele. n jupanec, cvartiru capitanului P tru Vancea era grijit pentru ghenerali,100 de husari unguri petrec tori, calea ping Dun re dreas , în Clisur , cît s putu repariruit era. n Jupanecu Nou pla u de contuma i c utar . C pitanul Vancea cu femea la înp ratul viind, ia un galbin de aur mare pentru grumazi au c p tat. Şi asa, de-aci cu to ii tot pe grani , ping R sava, unde turcii mul i rumîni îngenunchind, trecînd c lare, le-au mul mit. Avantgarda ]nainte au mers; c pralu Ivan cu 8 catane, Contrea, obercnezu scamnului Mehadii, p n la Mudava, apoi husarii înp ratului, unul dup altul, încet au urmat. [1768. n Carlove i, mitropolitul Pau Nenadovici muri. M. Putnic administrator fu Me cher, ce fuse se laitnant militarilor la Ieselni , Crivi , acum ca obristlaitnant la garnizon, ce avea pe-aicea un batailon si r itari si mustrung în tot anu inea, în Mehadia, acesta în Jupanec pl iasi la Vancea, ce fusese la el militari, cunoscu i, adunînd pre cî iva, i-au întrebat: Vrea-ve i iar a fi militari?". Ei voind, numele le-au scris si însusi / <197v> au ar tat, care înp r teasa Maria Theresia i-au înbunat, în ce chip a fi, socotind a lucra, au fat. / [197] Muscalii b tînd confedera ia Polonii, gonindu-i, stingîndu-i, le silor b tu i în Moldova, turcii vrînd a le ajuta, si ei fur b tu i. Rusii luund Hotinu, Moldova si toat ara Rumîneasc o supus r . Turcii si de preste Dun re pre grani a noastr esind, în ar , ce si în Banat lotrii a s puia începur . La Colenousi, în rîturi, cu b l i mari, erau: Neiculi , Frunz -Verde, Tuf , iar la Ui-Palanca, pre Dun re, niste ceacove ni, Malenici, Miat, Bîrca, iar aicea, în Halm ji, la Şopot, un Neacsa cu un calt zan, Iovan si u mucerisan, Pau Negru. Pre acesti încep tori de re le prinzîndu-i, îi spînzurar la satele lor. Dup moartea episcopului Dionisie, eparhia Ardealului vacant r mas si Aaron al uni ilor cît putea lucra, de-a uni tot Ardealu. Ci romînii iar cerur si pre episcopul Sofronie îl c p tar . Eu de la Timisoara acas am venit. Reghimentul Gradischii c p tînd porunc pre obristlaitnantul fraiher Papila de-a milit ri Mehadia a-l da, carele în mai, 1770, la Caransebesi în caserne, în Şan i, cvartir au c p tat. Und, ajungîndu-i vro 4 oberofi iri, cu to ii la Mehadia în cvartire au venit. Cu jpanu, beamteri si cu obristlaitnantu Me cher cunostin f cînd, vonscrip ie satelor, de la Jupanec p n la Marga, ceru a face. n Mehadia pus sta ionscomandant pre Laitnantu Culhanec; în Globur u, laitnantu Andrei Merzici; în Pecenesca un cadet, Gheorghie Slivar; în Domasnea, laitnantu Şuh; în Borlova, laitnantu Thomian. Fraiher Papila, v zînd c de la Jupanec p n la Marga nu poate un batalion a scoate, venind unterofi iri de la unguri, de la ne m i, carii la reghimentele lor zise se: Ştiu rumuneste"; dou, 3 cuvinte, alta nimica nu stiau. np ratul Iozel [=Iozef] II c l tori în Silezia, unde pre monarhul praizilor în lagher l-au cercetat. Asijderea si viteazul Fridrih marelui Iozef,tot înr-aces an austriicescul lagher, în Moravia, au f cut vizit . Baronul Papila ofi irilor înp ra i [=înp r i] figuri mandein pe hartie, ghemaineri, / <108> militar cu mondur, chiv ra cu ruja, burca cu c pace, cu bumbii ei, laib r cu n dragi albi si vîn i, unii cu obe le, oprinci, al ii si cu p puci. ntîiul vorpral în Mehadia, sas ardelean,Şenauer,luteran, bun rumîn, Caroli-reghiment. Cînd vrea s bat , nu striga, nici oc ra, cis rigu-te, culc -te domneata, asa e porunca". El cu cnezu Lazar Rafiloni si scriitoriu cnezului, Nedelco Ezanu, ei f cea ce vrea, c laitnantu nici o grij n-avea. Cînd vedea mehedin ii figura de militariu zicea: Nicidecum rumînu neam i asa nu va mai fi!" ns laitnantu Culhanec, cu corpralu Şenauer, cu cnezu, scriitoriu, începur a da oameni la comand . Carii, cu garnizone nii ce era în caserne, solda i invalidi, b trîni si recru i tieri într ei, ce aveau comandant pre maioru Stara, de mul i ducea pre novii rumîni la cordon; ruîînii îi ducea pre ei în munte sus. pita ne m ilor s pînj nea, carnea s înpu ea; cerea m lai si tot înta: Tu, calds-Valahai!" Acesti invalidi avea pusti scurte, usoare, cu br ri galbine, de care ei da si oamenilor la cordon, sus, unde si rusii în mun i iesiia, cu cazacii, sus. / [198] Un maior cu 1 batailon de rosi, cî iva czaci, 2 tunuri, în lagher pre Alion, de-a bate Ostrovu, s pus , vrînd cetatea a o bate, ci viindu-i porunca, înd r t s tras . Aicea prin sate venir reghimentu Ioan Palfi, Forgaci, Valis si invalidi. Dela Palfi într-o noapte un strajmester cu 28 de feciori din Conereva fugir ; si unguri de la Forgaci. nc si de la Valis, doi rusi ce era, într-o noapte fugir . Aceasta f cu de-i r dicar de la grani înlontru si cîte 6 rumîni cu un invalid la cordon mergea. Oamenii prosti, v zînd c s înjug , începur a vorbi de fug . Cîmpu, mosii nelucrate z cea. Ober si unter-ofi irii si un drotel- ulag avea si t cea. Unter-ofi irii tot într-una la bun plat s adunasiprin sta ii s rînduia.Carii începur pre rumîni glide la beseric a-i duce, oar ei la mun i gîndea. n 15 April Pastile cu oa rosii mîncar si dup cin , la unii, me sele cu bucate pre iale, în 16 si 17 April, o lun , tot au fugit în mun i; au iesit dintoate satele, de la Jupanec p n la Armenis, îns mai mul i din ce le mai mari locuri: Mehadia, 50 de familii, Conereva asijderea, altele mai pu ine, fugir . Tat -meu umbla zioa pri la case, îi sv tuia s are p mîntele, s -si sape vinile, gr dinile. Noaptea m mîna pre mine pri la unii, al ii, s mai stea, s vedem ce-o fi. Şi macar c eraugata, s oprir si, tîrziu, cîte ceva a ara si a pune începur . Papila case, vase, ce l s , cu toba bagatel le vîndu. Tat -meu vro ze ce case cump r ; f cu gr din . Şi al ii r masi cump rar . Fugi ii dezerteri înc la munte sus fiind, rumînii volonte ri de-a cazacilor musc lesti în ghiar apucîndu-i, cai, boi, iar în mun ii nostri înd r t, st tur curmezisi: ce s mai fac ? Şi asa, zbeguri s testi în mun i 6 lunioz cur , de unde trimitea cîte vrunii de-a vedea pre cei r masi; si auzind c -si lucr , s c ir ce-au f cut. Doi mari firsti ai pole cilor, Poto chi si Crasinschi, ce r dicas oaste confedera ie asupra Rosii, si fiind asa spar i, cît din 30 000 abea cu vro 3 mii, din ara Rumîneasc în l z retul Mehadii sc pas ; pedestri s fie avut vro mie; ceva c l re i, iar 1 000; [r itari] numai vro 5 sau 600. Carii aicea bucatele, pîinea, fînu, zobu scumpis . Acesti doi, pentru cr iia lor, s prigonea, iar Catarina, înp r teasa Rosii, în Petersburg pre firstu les sc Stanislau Poniatovschi îl ale s si-l pus crai /Pl: olonii. Şi asa, acex;ti doi firsti, din Mehadia, cu ostasii, din marea mil a înp r te sii Marii Therezii, în Arad mai mult sezur si, fiind, pardoni i, cu buzele îmflate acas s dus r . Muscalii pre turci b tîndu-i, ara Rumîneasc închis , ara Turceasc foarte liupsit . Mul i turci c l rasi, pedestrasi, din Moldova prin Ardeal sc pa i, pe aicea f r de arme la Orsova trecea. C te car cu unt, s u, în foi de boi si de bivoli si muni ion pentru turci, în jos, negustori trecea. Rusii tr gea la Varna.Fugi ii nostri din mun i cerur înp r tesc pardon si venir la Cerna jos. n 24 septemvrie, baron Papila cuofi iri, comisariu, furiru Tomici si Fridrih, în Mehadia; avînd crigs-articulile rumîne ste, cu slove latinesti scris , cu jur mîntul, mie furiru Fridrih Gotlieb îmi spunea cu rînd si eu rumîne ste le scrisi. Şi dîndu-le t tîni-meu, fiind aicea cîteva/ [199] sate adunate, în mijloc, cu jurîmîntul dintîia dat , le-au cetit. Dup Mehadia si în alte sate a grani ii au umblat si li-or cetit. Eu tîlmaci Papilii. El vrea s -i fiu corpral. Hergot, d r ban i, c tan de scamn, vru s fie militariu. Elcu prariu Şenaur, cu cnezu, în Cerna la fugi i s dus r . Asa, laitnan ii Merzici în Globur u, Şuh din Domasnea în Cerna fugitele familii num rînd ar tar . Pardon asa veni, ca din l z ret dreptla Timisoara prin sate s le duc , în cvartire s le aseze. Carii, viind la Mehadia în l z ret, mul i murir . Dup 6 sept mîni,prin Mehadia, de invalidi si r itari în fieri petrecîndu-i, îi ducea. Ce plîns, vaitece de ei si de r masele neamuri! Jale era! S dus r . n postul Cr ciuului, l z retu f cur . Conerevin i mai mul i au murit. 10 kotri din Vlaia la muntele Semenic tr gînd a esi, deasupra Luncavi ii au înnoptat ost ni i. Dimineasa greu au adormit. Soareleau r s rit. Un om c utîndu-si boii, îi ve de. Luncavi a, Domasnea, cu r itarii din sate / <109> s-au r dicat, vii, nev t ma i i-au prins, la Mehadia lega i i-au dus. Domnii de administra ia Timiusorii viind i-au judecat. Pre carii fereca i îi inea si 10 pl iasi ce erau în 10 car , ca lega i de loitre, cu bune arme supt ei avînd ascunse, cu solda i pedestri si r itari, cu fer pre margini, prin Mehadia,Teregova, prin Che e, p n c tr Caransebesi asa au mers. Ca c tr Timi:oara s f cea c -s acei ho i, s vaz au veni-vor al i lotri mai mul i a-i scoate. Ci nefiind, pre picioare pl iasii aceia înd r t au venit. Unu pl iasi, Mihai Popovici, ce fu, paroh în Globu Craiovii au fost. Apoi pre cei 10 ho i la l z retu Jupalnicului, unde-i la hotaru Or:avuu, la gard, de tat -meu ispovedi i, cumineca i, 4 lotri, oameni în vîrst , prin gelat cu roata s zdrobir , iar recru ilor lor amîndoo mîinile t indu-le, cu var neastîmo rat legîndu-le, arzîndu-le carnea ping os. Ce ipete! Unu c tr tat -meu zice: Roag -te s -mi las o mîn , s leg n dragii celor 5, cu el sase. Asa, vii, preste grani în ar a s duce [drumu] le de ter , iar celor zdrobi i capetele si trupurile în patru p r i le f cur si de-acolo, de la hotar, p n c tr Mehadia, ping drum, roate cu ape era pus ; în ap un cap, pre roat un cerec si o mîn t iat pironit . nstiin îndu-s înp r teasa Maria Theresia c în Slatina lui Florei, unde marele her og, înp ratul Fran i I, de turci cu P tru Vancea au sc pat, c -i sat cu rumîni papistasi, au poruncit si bese ric s-au zidit, si anume, unde au odihnit înp ratu, sezînd pe peatr , s-au zidit. C rii beserici, dup cea dintîi inscrip ie, si aceasta s-au ad ogat, adec : Largitate viduae a caffinis Martiae Theresiae. Facit Slatina 1771. [ nnoind si l rgind beserica si turnu frumos r dicînd, în locu capelii s f cu bese ric parohialnic ]. Mehadi cu alte sate fugir la Pasti. La Rusalii, obersteru, cîntînd lîng el în beserica Mehadii Ije Heruvimii", si el ajuta; 9 insi mehadin i, mosu Lupu Br car, Dumitru guleran, Pau Magheriu, P tru C lus riu, Thodor Patrona, Curea Bona, Ian s Fenesanu, Nicolae epeneag si Mihai Siroman, viind la obersteru, spus r c militari nu vor fi. Acela pre ei, în fier , cu c tucile crucisi din casern , cu invalidi r itari, în Şan îi trimis . n legînd cei 9 mehedin i guresi, ce venisea aicea la obersteru, si comisaru mai nainte, zicînd c nu vor fi militari, si puindu-i crucisi în / [200] lan e, cîte doi, prin / <109v>Mehadia la Sebesi, în Şan i bine îi puse. Aceasta au fost în anul 1772, dup ce fugirs ceilal i. Ci auzind c vin cei fugi i înd r t si c Mehadia si c satele credin a au jurat, cercetîndu-i ai lor acolo, i-au mînat la obersteru s se roage s -i iarte, s -i sloboad , c nu una, ci do pusti vor priimi.. Şi sco îndu-i din fier , i-au jurat si acas i-au mînat, militari a fi. ntr-o zi, dup ameazi, baron Papila, viind de la l z ret înd r t, f r de ve ste, v zu pre Nicola peneag, unul din cei 9 închisi în Sebesi, jurat, c iar capu turceste s-au ras, si fiind si eu aci, îm zis : Spune-i c de s va mai rade si voiu auzi, îl trimit unde nu va vedea soarele!" Şi asa, cu invalidi la cordon mergea, iar mondur sau armele sale nu avea; ci, cu sfîrsitul anului 1772, în dechemvrie, snaideri la mondur a lucra începur . Şi pre cei fugi i din l z ret în sus îi dus r . [1773. n Carlove mitropolitul Ioan Gheorghievici muri; Moisi Putnic administrator de sobor s grijaste; ex elen ]. n 6 ianuarie, praznicu Botezului, fiind preo ii cu noi la rîu în litie,cu icoanele la sfin irea apei, iat Nedelcuezanu din Mehadia, dup figura milit reasc , în mondur, capul cu zufi harputerit, chiv ra cu ruja în cap, p puci în picioare veni, st tu cu noi. Aceasta f cu o prive liste, cu copiii, fe te, muerile, oamenii ce erau la cruce aduna i, l sînd pre preo i, pre el îl ocolir , macar c el era gazd de cas , nu de militariu. Apoi fiind snaideru cu monduru gata, s înbr c : Curea Guleran, Gruia C pus , P tru C luseriu, Nicola Galin -Sîrbu, Ioan Fuf -Petc scu, catana Costandin Hergot s. a. Apoi si prin sate s mondiruia. Fiind to i, si copiii, rasi pe cap, greu era militarilor p r a da, opf-zolufi a face, c nu le putea lega cozi si le perdea. Le de te întîi cureaoa, cupla sabiei, cu care erau încinsi bine. np ratul Iozef II dinBeci cu feldmarsalu graf Las i, cu gheneralu Nosti , cu feld aig-maister gren -inspecter baron Jiscovici, de husari unguresti petrecut, în Ti,isoara au venit. Aci, dîndu-le de lucru, în reghimentul iliricesc, la Chichinda s-or dus, ce s lucre la stab le-au dat, lîsînd pre graf Las i înd r t a lucra, cu 100 de c tane militari, Panciova au c utat-o de milit rie a fi, Clisura, de Ui/Palanca p n la selni , tot, si Panciova si Beserica Alb . De un de înp ratul cu inspecteru si cu gheneral Nosti i, to i c lare, cu catanele / <110> preste mun ii Stancilovii, în Halm j, la Bozovici, unde oamenii din toate 13 satele Halm jului adunate fiind, astepta/ Au venit si au odihnit. Mîne zi, de diminea , c tanele cu ritmaisteru lor Maxim Rachitievici, oberlaitnantul Davidovici si laitnantul Zaco, c lare, fiind satele adunate, un maior cu 2 companii de Valisreghiment, aci în casernele mari fiind un garnizon, în paradie sta. Unterdervalteru satelor, cuobercnezu Halm jului, Dobromir Hîrcil , înc si tat -s u, Iancu Hîrcil , obercnezu Mehadii, iubilirt, acolo s ste s duse se. Cnejii, cume ii satelor, cu oamenii astepta, îns înt ri i nicidecum militari a nu s da; m car de le-ar si zive valt ru cu obercnejii a fi, ei s nu se de . A lor m rire, mult-milostivul si bunul înp rat, esind cu suita sa înnainte, în mijloc, închinîndu-s fervalteru, obercnezii si norodul, înp ratul cu mil zis a-iîntreba: vreau s fie ei, Halm ju, militarii înp ra/tului [201] Iozef II? Fervalteru u obrcnezii zis r oamenilor a fi militari, îns ei cu totul: Nu vom!" np ratul: De vi i fi militarii mei,nici unde la oaste nu v voiu trimite, ce numai aicea, la grani , s -mi p zi i, alta nu. n scris v dau. Ei, iar : Nicidecum nu voim, nu! np ratul, cu mare mil , zis : De ve i fi numi i ai mei militari credinciosi, eu vo contribu ia v-oo ert, a pl tgi si cu carte înt resc. Ei într-una: Nu vom, nu, macar do p r i s pl tim, dar militari nicidecum! np ratul, ar tîndu-le c l re ii, c tanele, militarii iliricesti, spus c -s militari. Fie ei, noi nu! Iar înp ratul: Voi sti i c la Mehadia militari, novi înr ca i, pre mine m asteapt ? Las , s fie ei militari, dar noi nicidecum nu voim! Aici de te cu picioru în p mînt, mort-sperment zicînd, au plecat. Vede i monarhul ce mil , ce r bdare avu, v zînd c -s obercneji si norodul cu prostimea negri i. de unde, prin Petnic la Mehadia, la 12 cease ameaz c lare ajuns r de-asupra Mehadii. Ve sel, v zînd militarii în glid , desc lec . Obristlaitnantu Papila, cu ai s i 4 ober si unter-ofi iri, naintea înp ratului datoria sa o f cur . np ratu cu obristlaitnantu Papila si, dup ei, gheneralii Jiscovici si Nosti i, pintr glide, rîzîndu-s c unii nu în fa , ci în laturi c uta. Apoi stînd, îi adun înprejurul s u si zicînd cu mil : de are cineva vreo greotate ceva, s arate. Papila, înc si Jiscovici, cîte ceva în elegea rumîne ste, îns nu putea spune ce s c dea; m chiem aci si spusi ce porunci a lor m rire; de au vro rug ciune, s spun , s cear , c vor c p ta. Militarii fiind informa i, înv a i, s rugar s le cinsteasc cupla (cureaoa sabii). np ratul întreb pe Papila ce costuluiaste. El zis : 1 floriny, 20 crei ari. np ratu: Eu v-oo cinstesc!" Le spusi. Ei s rugar s nu le de pusti / <110v> mari, gre le, ce mici, usoare, cu br ri galbine, ca a invali ilor. Bine! Oamenii, chinejii ce sta din dosul militarilor, chinezu Curea Pepa a Domasnii, P tru C r ibot al Canigii, Velcu Cocor scu a Valii Bolvasni ii, ar tar c au pu in p mînt, s rac, si por ie gre pl tesc. np ratul le f g dui c prin inginiri mapperi p mintele va m sura si pre cît p mînt. cum va fi, vor afla, pre atîta vor pl ti. Spune-le, nici un finic maim mult, to i s stie! Alta de mai au s cear . Ei zis r : S tr iasc înp ratul!" Eu ar tai. Bine!" La acestea, marele si bunul înp rat, sco ind punga din pozonariu o de te în mîna Papilii, poruncind gheneralului Nosti i 100 de galbini a-i num ra si a-i aduce. Şi priimindu-i, zis : Spune i feciorilor c 100 de galbini trincgeld le cinstesc s be , aduna i, s joace", c va veni ve seli s -i vaz . Şi spuindu-le, militarii, cu tot norodul adnat, în glas mare mul umir . La care , a lor m rire vrînd în hinteu a s aseza, iar la noi veni: / [202] ntrab -i, au nu s roag ei pentru neamurile si fra ii lor, cei fugi i si din grani în sus bauri dusi, s -i iert, înd r t s vin ?"