[!1!] Greutăţi şi mesuri 
Legea din 15 septemvrie 1864
Pentru adoptarea Sistemului Metric de Greutăţi şi Măsuri în Romîniea 
Titlul I 
Pentru Greutăţi şi Măsuri 
Art. 1. Sistemul metric de greutăţi şi măsuri se adoptă, şi măsurile întrebuinţate pînă acum se desfiinţează în toată întinderea Romîniei.
Art. 2. Unitatea fundamentală a Sistemului metric de greutăţi şi măsuri este metrul, dupe etalonul prototip al Franciei, care este a 10 milioane parte din cuartul meridianului pămîntului.
Art. 3. Greutăţile şi măsurile Sistemului metric sînt împărţite în cinci categorii precum să arată la litterile a, b, c, d şi e.  
a) Măsuri de lungime 
Miria-metru ... Zece mii metri. 
Kilometru ... Una mie metri. 
Hectometru ... Una sută metri. 
Decametru ... Zece metri. 
Metru ... Unitatea fundamentală a greutăţilor şi măsurilor. 
Zecimetru ... A zecea parte din metru. 
Centimetru .... A suta parte din metru. 
Milimetru ... A mia parte din metru. 
b) Măsuri agrarii 
Hectarie ... Una sută arii. 
Arie ... Una sută metri pătraţi sau un patrat de 10 metri în lature. 
Centiarie ... A suta parte din arie sau un metru patrat. 
c) Măsuri de capacitate 
Kilolitru ... Una mie litre. 
Hectolitru ... Una sută litre. 
Decalitru ... Zece litre. 
Litru ... Un zecimetru cub sau un cub avînd fiecare lature de un zecimetru. 
Zecilitru ... A zecea parte dintr-un litru. 
Centilitru ... A suta parte dintr-un litru.

[!2!] d) Măsuri de Soliditate 
Decasteru ... Zece metri cubi. 
Steru ... Un metru cub sau un cub avînd laturea de un metru.
Zecister ... A zecea parte dintr-un Ster.
e) Greutuăţi sau Ponduri 
Tonela ... Una mie kilograme sau greutatea unui metru cub de apă 
Cantaru ... Una sută kilograme 
Kilogram ... Una mie grame sau greutatea unui litru de apă distilată la temperatura +4۫, 1 Centigrade; cîntărirea litrului de apă pentru greutatea unui Kilogram se socoteşte făcută în gol.
Hectogramu ... Una sută grame. 
Decagramul ... Zece grame. 
Gramu ... Greutatea unui Centimetru cub de apă la temperatura de +4۫, 1 Centigrade.
Decigramu ... A zecea parte din gram. 
Centigramu ... A suta parte din gram.
Miligramu ... A mia parte din gram. 
Art. 4. Unităţile de măsuri cuprinse în categoria literei c şi e de la Articolul precedent, şi anume Litrul şi Gramul cu multiplii şi submultiplii lor vor putea fi întrebuinţaţi în dubliu sau în jumătăţi. 
Titlul II 
Etalonele pentru verificarea măsurilor 
Art. 5. Un etalon metru dupe cel  prototip al Franciei, timbrat cu Marca Ţării, se va conserva în Archiva Generală a Statului. 
Art. 6. Etaloane asemenea timbrate pentru metru şi pentru măsurile de Capacitate şi de Greutăţi dupe Sistemul metric se vor depune la Ministerul de Interne, Agricultură şi Lucrări publice şi la fiecare Autoritate însărcinată cu verificarea măsurilor. 
Art. 7. Cu verificarea măsurilor vor fi însărcinate pentru Oraşe Consiliurile urbane, iar pentru Comunele rurale Subprefecturile. 
Aceste autorităţi vor avea în a lor păstrare, sub respunderea capilor respectivi, etaloanele ce vor servi în differite verificări ale măsurilor şi greutăţilor usitate în Commerciu. 
Art. 8. Etaloanele depuse la autorităţile sus zise se vor verifica dupe cum aci urmează, adică: cele de la Minister se vor verifica la fiecare 10 ani, cel mai tîrziu, iar cele depuse pe la celelalte autorităţi se vor verifica la fiecare 3 ani.
Art. 9. Fiecăreia autorităţi de verificare se va da de către Ministerul de Interne, Agricultură şi Lucrări publice cîte o marcă distinctivă cu data fiecăruia an. 
Art. 10. Nimeni nu se va putea servi cu greutăţi şi măsuri care vor fi marcate la autorităţile competinte.
Art. 11. Pentru prima timbrare interesaţii se vor duce însuşi cu măsurile la autorităţile de verificare în a căror circonscripţie se vor afla. 

[!3!] Art. 12. Toate măsurile şi greutăţile reparate nu se vor putea întrebuinţa mai nainte de a priimi din nou timbru de verificare. 
Art. 13. Verificări periodice se vor face o dată pe fiecare an tutulor măsurilor usitate în commerciu şi de particolari. 
Epoca începerei acestei verificări va fi în luna Ianuarie, iar a terminărei se va ficsa la fiecare period, pentru oraşe, de căre Consiliurile urbane, iar pentru comunele rurale, de către Prefectul judeţului.
Art. 14. Toate verificările se vor constata prin mărci anuale; verificatorul va avea un registru în care va înscrie verificarea făcută şi unde se va subscrie acela ale căruia măsuri se vor fi verificat. 
Dacă acesta nu va voi a subscrie sau nu va şti a scrie, atunci verificatorul va nota în registru nevoinţa sau neputinţa aceluia de a subscrie.
Art. 15. Pe lîngă verificările periodice mai sus însemnate, se vor mai face şi verificări pe neaşteptate fără tacsă, dupe recomandaţia poliţiei sau a autorităţei locale. Aceste verificări se vor putea face de la răseritul pînă la apusul soarelui.
Art. 16. Ministerul de Interne Agricultură şi Lucrări publice, prin ordonanţă Domnească, va determina forma precum şi materialul din care vor avea a se face greutăţile şi măsurile, zînzestrînd pe fiecare oficiu de verificare pe lîngă etaloane şi mărci cu tablouri, arătătoare de forma şi materialul determinat, dupe care apoi industria privată va putea fabrica măsurile trebuitoare pentru commerciu. 
Pe lîngă acestea, se vor da oficiurilor de verificare şi tablouri de transformarea măsurilor vechi în cele nuoe şi vice-versa. 
Art. 17. În toate oraşele unde trebuinţa commerciului va cere, Municipalităţile vor avea facultatea de a înfiinţa oficiuri publice, în care cetăţenii vor putea măsura şi cîntări mărfurile lor plătind o retribuţiune moderată care se va ficsa de către autoritatea Municipală dupe aprobaţiunea Consiliului de Statu. 
Art. 18. Nimeni nu va putea esersa funcţiunea de verificator public fără se depună jurămîntul de a-şi împlini bine şi cu credinţă sarcina sa. Jurămîntul se va depune dinaintea Preşedintelui Tribunalului de Commerciu sau înaintea Primarului Municipalităţei locului.
Art. 19. Se va da de către măsurătorii publici cetăţenilor cari vor cere însemnarea constatătoare de resultatul operaţiunei.
Titluil III
Poliţia Măsurilor 
Art. 20. Privegherea d-a nu se vinde şi întrebuinţa de cît numai măsuri conform prescripţiunilor legei de faţiă se va face de către Poliţiile locale şi de către impiegaţii Consiliurilor comunale însărcinaţi cu verificări prin visite estraordinare şi neaşteptate.
Art. 21. Agenţii poliţiilor şi agenţii comunali vor face procese verbale pentru contravenţiunile şi delictele ce se vor descoperi şi vor urmări pe făptuitori pentru a li se aplica pedepsele sau amendele prevăzute de legi pentru asemenea abateri.
Art. 22. Agenţii însărcinaţi cu verificarea greutăţilor şi măsurilor vor confisca toate măsurile şi greutăţile care n-ar avea forma sau n-ar fi făcute de materiile prescrise, asemenea care vor fi alterate, roase sau turtite, precum şi măsurile vechi ce să vor găsi în us. 
Aceste măsuri, depuindule la Poliţia locală sau la Subprefectură, se vor strica şi materialul din care au fost făcute se va confisca drept amendă. 

[!4!] Aceste dispoziţiuni nu vor prejudeca întu nimic pedepsile dictate de legea penală pentru facerea şi întrbuinţarea de măsuri şi greutăţi false.
Art. 23. Disposiţiile legei de faţă se vor pune în aplicare la un 1 Ianuarie, anul 1866. Decisiunea Ministrială din 3 Decemvrie 1864 
Avînd în vedere alineatul al 2-lea de la Articolul 16 din Legea din 15 Septemvrie pentru măsuri şi greutăţi prin care se statorniceşte a se da biurourilor de verificare pe lîngă etaloane şi mărci şi tablouri de transformarea măsurilor vechi în cele nuoe şi vice-versa, avînd în vedere Jurnalul Consiliului Lucrărilor Publice cu numărul 554 de la 2 Decemvrie prin care propune basele transformărei măsurilor nuoe în cele vechi şi vice-versa, am decis: 
Art. I. Transformarea măsurilor nuoe în cele vechi şi vice-versa se va face pe basele statornicite în tablourile aci anesate. 
Art. II. Pe basele acestea se vor întocmi tablourile prescrise prin Lege pentru a se distribui biurourilor de verficare. 
I-a Categorie. Transformarea Metrului, multiplilor şi submultiplilor lui în Stînjîni. 
Numirea Sistematică; Valoarea în Metri; Valoarea în Stînjîni, Palme, Palmace şi Linii de Moldova; Valoarea în Stînjîni, Palme, Degete şi Linii Şerban-Vodă; Observaţii; Stînjîni; Palme; Palmace; Linii; Stînjîni; Palme; Palmace; Linii; Metru; Decametru; Hectometru; Kilometru; Miriametru; Zecimetru; Centimetru; Milimetru; Stînjînul din Moldova se împarte în 8 palme. Aceasta în 8 palmace şi acesta în 12 linii. Stînjînul Şerban-Vodă se împarte în 8 palme. Aceasta în 10 degete şi acesta în 10 linii. 

[!5!] Transformarea Metrului şi submultiplilor lui în Coţi 
Numirea Sistematică; Valoarea în Metri; Valoarea în Coţi de Moldova; Valoarea în coţi de Ţeara Romînească; Observaţii; Cotul; Halepul; Coţi; Rupi; Grefi; Coţi; Rupi; Grefi; Coţi Rupi; Grefi; Metru; Zecimetru; Centimetru; Cotul se împarte în 8 rupi şi acesta în 2 grefi, în ambele Ţeri; În Moldova sunt doi coţi şi anume: Cotul şi Halepul
A II-a Categorie. Transformarea Ariei multiplilor şi submultiplilor ei în Fălci de Moldova şi în Pogoane din Ţeara Romînească 
Numirea Sistematică; Valoarea în Arii; Valoarea în Fălci şi Stînjîni de Moldova; Valoarea în Pogoane şi Stînjîni pătraţi de Ţeara Romînească; Observaţii; Arii; Fîlci; Stînjîni pătraţi; Pogoane; Stînjîni pătraţi; Aria; Hectaria; Centiaria; Falcea din Moldova este de 240 stînjîni lungime şi 12 lăţime seau 2880 stînjîni pătraţi. Pogonul din Ţeara Romînească este de 72 stînjîni lungime şi 18 lăţime seau 1296 stînjîni Şerban-Vodă pătraţi.

[!6!] A III-a Categorie. Transformarea Litrului, multiplilor şi submultiplilor lui în Vedre, Ocale şi altele în cît priveşte măsurătoarea Licuidelor 
Numirea Sistematică; Valoarea în Litri; Valoarea în Vedre, Ocale Litre şi Dramuri de Moldova; Valoarea în Vedre, Ocale, Litre şi Dramuri de Ţeara Romînească; Observaţii; Litri; Oca; Litre; Dramuri; Oca; Litre; Dramuri; Litru; Decalitru; Dublu-decalitru; Zecilitru;  Centilitru; Vadra cuprinde 10 ocale, aceasta 4 litre şi aceasta 100 dramuri: atît în Moldova cît şi în Ţeara Romînească. 
Transformarea Litrului şi multiplilor lui în Kile şi Baniţe pentru măsurătoarea materiilor uscate.
Numirea Sistematică; Valaorea în Litri; Valoarea în Kile şi Baniţe de Moldova; Valoarea în Kile şi Baniţe de Ţeara Romînească; Observaţii; Litri; Kile; Baniţe; Kile; Baniţe; Litru; Dublu litru; Decalitru; Dublu decalitru; Hectolitru; Kilolitru; Kila cuprinde 20 baniţe în Moldova cît şi în Ţeara Romînească. Merţa în Moldova este de 10 baniţe 

[!7!] A 4-a Categorie Transformarea Sterului cu multiplii şi submultiplii lui în Stînjîni. Numirea Sistematică; Valoarea în Stere; Valoarea în Stînjîni, Palme, Palmace şi Linii de Moldova; Valoarea în Stînjîni, Palme, Palmace şi Linii de Ţeara Romînească; Observaţii; Stînjîni; Palme; Palmace; Linii; Stînjîni; Palme; Degete; Linii; Sterul; Decasterul; Zecisterul; Stînjînul cubic atît în Moldova cît şi în Ţeara Romînească cuprinde 8 palme avînd fiecare 1 stînjîn patrat de basă şi 1 palmă nîlţime. Fiecare palmă cuprinde în Moldova 8 palmace şi în Ţeara Romînească 10 degete, avînd 1 stînjîn patrat de basă şi 1 deget seau palmac înîlţime. Fiecare palmac cuprinde 12 linii în Moldova şi fiecare deget cuprinde 10 linii în Ţeara Romînească, avînd tot 1 stînjîn patrat de basă. În Moldova se mai află şi cotul care cuprinde 2 stînjîni cubici.
A 5-a Categorie. Transformarea Gramului cu multiplii şi submultiplii lui în Ocale, Litre şi Dramuri. 
Numirea Sistematică; Valoarea în Grame şi kilograme; Valoarea în Oca, Litre şi Dramuri de Moldova; Valoarea în Oca, Litre şi Dramuri de Ţeara Romînească; Observaţii; Grame şi kilograme; Oca; Litre; Dramuri; Oca; Litre; Dramuri; Gramul; Decagramul; Hectogramul; Kilogramul; Cantarul; Tonela; Zecigramul; Centigramul; Miligramul: Atît în Moldova cît şi în Ţeara Romînească oca cuprinde 4 litre, litra 100 dramuri. 

[!8!] Transformarea greutăţilor şi măsurilor vechi în acelea ale sistemului metric se va face pe basele mai jos arătate. 
I-A Categorie. Transformarea Stînjînului şi a Cotului cu multiplii şi submultiplii lor în Metri. 
Numirea măsurilor vechi; De Moldova în Metri; De Ţeara Romînească în Metri; Observaţii; Stînjînul; Palma; Palmacul; Degetul; Linia; Cotul; Rupul; Greful; Pe lîngă cotul ordinar în Moldova se întrebuinţează în comerciu şi cotul Halep, a cărui valoare în Metri este precum mai jos se arată. 
A 2-a Categorie. Transformarea Fălcei şi a Pogonului cu submultiplii lor în măsuri metrice de suprafeţe.
Numirea măsurilor vechi; De Moldova în Hectarie, Arie şi Centiarie; De Ţeara Romînească în Hectarie, Arie şi Centiarie; Observaţii; Hectar; Arie; Centiarie; Hectar; Arie; Centiarie; Falcea; Pogonul; Stînjînul pătrat; Centiarul este un metru patrat. 

[!9!] A 3-a Categorie. Transformarea Vedrei şi Kilei cu submultiplii lor în Litri şi Hectolitri. 
Numirea măsurilor vechi;  De Moldova în Hectolitri şi Litri; De Ţeara Romînească în Hectolitri şi Litri; Observaţii; Hectolitri; Litri; Hectolitri; Litri; Vadra; Ocaoa; Litra; Dramul; Kila; Baniţa.
A 4-a Categorie. Transformarea Stînjînului cubic cu submultiplii lui în Metri cubici.
Numirea măsurilor vechi; De Moldova în Metri cubici; De Ţeara Romînească în Metri cubici; Observaţii; metri cubi; metri cubi; Stînjînul; Palma; Palmacul; Degetul; Linia. 
A 5-a Categorie. Transformarea Ocei cu submultiplii ei în Kilograme şi Grame.
Numirea greutăţilor vechi; De Moldova în Kilograme şi Grame; De Ţeara Romînească în Kilograme şi Grame; Observaţii; kilograme; Grame; kilograme; Grame; Oca; Litra; Dramul. 

[!10!] Măsurile romîneşti noue. Măsuri de Lungime.
Semne; Valori; Miriametru (10 Kilometri); Kilometru (10 Hectometri); Hectometru (10 Decametri); Decametru (10 Metri); Metru: unitatea fundamentală a Sistemului este aproape 1/40,000,000 parte a meridianului care trece prin Paris şi prin poli (10 zecimetri); Zecimetru (10 centimetri); Centimetru (10 milimetri); Milimetru (10 dimilimetri); Dimilimetru.
Măsuri de Suprafaţă (metru pătrat). 
Miriametru pătrat (100 Kilometri pătraţi); Kilometru pătrat (100 Hectometri pătraţi); Hectometru pătrat (100 Decametri pătraţi) sau Hectaru; Decametru pătrat (100 metri pătrati) sau Aria; Metru pătrat (100 centimetri pătraţi); Zecimetru pătrat (100 centimetri pătraţi); Centimetru pătrat (100 milimetri pătraţi); Milimetru pătrat.
Măsuri de Volum. 
Decametru cub (1000 metri cubi); Metru cub: unitatea de volum solid are 1 metru înălţime, 1 metru lărgime şi 1 metru grosime (1000 zecimetri cubi); Zecimetru cub (1000 centimetri cubi); Centimetru cub (1000 milimetri cub); Milimetru cub; Sterul (10 zecistere) pentru lemne. 

[!11!] Zecister; Kilolitru; Hectolitru (10 decalitri); Decalitru (10 litri); Litru: unitatea de volum, capacitatea cuprinsă într-un zecimetru cub; Zecilitru (10 centilitri); Centilitru.
Măsuri de greutate. 
Milici sau tona; Kental; Kilogram (10 hectograme); Hectogram (10 decagrame); Decagram (10 grame); Gram: unitatea greutîţii, greutatea unui centimetru cub de apă destilată la temperatura de 4 grade; Zecigram (10 centigrame); Centigram (10 miligrame); Miligram.
Măsuri Romăneşti vechi.
Pînă la 1 Januarie 1870 măsurile de lungime, de suprafaţă, de volum şi de greutate, precum şi monetele erau diferite dincoace şi dincolo de Milcov.
Măsurile şi Monetele din Ţeara Romănească (Muntenia sau Valachia).
Măsurile de Lungime. 
Stînjînul Şerban-Vodă ... 8 sau 10 Palme; Palma 1/8 sau 1/10 Stînjîn ... 8 sau 10 Palmace; Palmacul ... 10 Degite; Degetul ... 10 Linii; Cotul ... 8 Rupi; Rupul ... 2 Grefi; Greful; Prăjîna ... 3 Stînjîni. 
NB. În unele documente sî găsesc încă măsurători făcute cu Stînjînul Costandin-Vodă al cîruia lungime este de 2,02 metri.

[!12!] Măsurile de Suprafaţă. 
Pogonul (24 Prăjîni lungul ... 144 Prăjîni pătrate; 6 Prăjîni latul ... 1296 Stînjîni pătraţi); Prăjîna Pogonească ... 6 Prăjîni pătrate); Prăjîna pătrată ... 9 Stînjîni pătraţi); Stînjînul pătrat.
Măsurile de Volum.
Stînjînul cub ... 512 sau 1000 Palme cube; Palma cubă ... 512 sau 1000 Palmace cubi; Palmacul cub ... 512 sau 1000 Degete cubi; Degetul cub ... 512 sau 1000 Linii cubi; Linia cubă; Carul de măsură pentu fîn ... 9 Stînjîni laţiş curmeziş. 
Măsurile de Capacitate.
Vadra ... 10 Oca; Ocaoa ... 4 Litre; Litra ... 100 Dramuri; Dramul; Kila ... 20 Baniţe; Baniţa ... 20 Oka. 
Măsurile de Greutate. 
Ocaoa ... 4 Litre; Litra ... 100 Dramuri; Dramul; Kila ... 400 Oca; Baniţa ... 20 Oca. 
Monetele. 
Leul vechi ... 40 parale; Paraoa; Leul cursul Brailei; 

[!13!] Măsurile şi Monetele din Moldova.
Măsurile de Lungime. 
Stînjînul Moldovei ... 8 Palme; Palma ... 8 Palmace; Palmacul ... 8 Degite; Degetul ... 8 Linii; Linia; Prăjîna ... 3 Stînjîni; Cotul ... 8 Rupi; Rupul ... 2 Grefi; Greful; Cotul Halep ... 8 Rupi; Rupul Halep ... 2 Grefi; Greful Halep.
Măsurile de Suprafaţă. 
Falcea (80 Prăjîni lungime ... 320 Prăjîni pătrate; 4 Prăjîni lăţime ... 2880 Stînjîni pătraţi); Prăjîna fălcească ... 4 Prăjîni pătrate; Prăjîna pătrată ... 9 Stînjîni pătraţi; Stînjînul pătrat.
Măsurile de Volum. 
Stînjînul cub ... 512 Palme cube; Palma cubă ... 512 Palmace cubi; Palmacul cub ... 512 Degete cubi; Degetul cub ... 512 Linii cube; Linia cubă. 
Măsurile de Capacitate. 
Vadra ... 10 Oca; Ocaoa ... 4 Litre; Litra ... 100 Dramuri; Dramul; Kila ... 2 Merţe; Merţa; Dimirlia. 

[!14!] Măsurile de Greutîţi. 
Ocaoa ... 4 Litre; Litra ... 100 Dramuri; Dramul. 
Monetele. 
Leul vechi cursul Vistieriei ... 40 parale; Leul vechi cursul Jaşului; Leul vechi cursul Galaţi; Paraoa. 
Tabele de transformare a Măsurilor Romăneşti vechi în Măsuri Romăneşti noue. 
Tabelele următoare A, B, C, D, E, F, G, H, I, J, K, L, M, N, O, P, Q, R, S, T, U, V, W, X, Y, Z servă a transforma măsurile romăneşti vechi în măsuri noue: Stînjîni, pogoane, fîlci, ocale etc. în Metri, hectare, litri etc. Sî ne propunem, de esemplu, a transforma 457 Stînjîni Şerban-Vodî, 3 Palme, 5 Degite şi 7 Linii în Metri. Ne vom servi cu Tabela A, întitulată Transformarea Stînjînului Şerban-Vodă în Metri. 1) În coloana a 2-ua întitulată Stînjîn în Metri gîsim la linia numărul 4 că 4 Stînjîni preţuesc 7,840 metri. 2) La linia numărul 5 găsim că 5 Stînjîni fac 9,8325 metri. 3) La linia numărul 7 tot coloana a 2-ua găsim că 7 Stînjîni ecivalează cu 13,7655 metri. 4) La linia 3-ia coloana 3-ia găsim pentru 3 palme valoare 0,73743 metri. 5) La linia 5-ia coloana 4-a găsim că valoarea a 5 degite este 0,12290 metri. 6) La linia 7-ea coloana 5-ia avem pentru 7 linii 0,01721 metri. 

[!15!] Tabela A. Transformarea Stînjînului Şerban-Vodă în Metri.
Numărul; Stînjîni în Metri; Palme în Metri; Degite în Metri; Linii în Metri; 
Tabela B. Transformarea Metrilor în Stînjîni:
Numărul; Metri în Stînjîni; Metri în Palme; Zecimetri în Degite; Centimetri în Milimetri.
Tabela C. Transformarea Stînjînului de Moldova în Metri.
Numărul; Stînjîni în Metri; Palme în Metri; Palmace în Metri; Linii în Metri.

[!16!] Tabela D. Transformarea Metrului în Stînjini de Moldova. 
Numărul; Metri în Stînjîni; Metri în Palme; Metri în Palmace; Metri în Linii.
Tabela E. Transformarea Stînjînului Costandin-Vodă în Metri. 
Numărul; Stînjîni în Metri; Palme în Metri; Degete în Metri; Linii în Metri. 
Tabela F. Transformarea Metrului în Stînjini Costandin-Vodă. 
Numărul; Metri în Stînjîni; Metri în Palme; Metri în Degete; Metri în Linii. 

[!17!] Tabela G. Transformarea Cotului de Ţeara Romînească în Metri. 
Numărul;  Coţi în Metri; Rupi în Metri; Grefi în Metri.
Tabela H. Transformarea Metrului în Cotul de Ţeara Romănească. 
Numărul; Metri în Coţi; Metri în Rupi; Metri în Grefi. 
Tabela I. Transformarea Cotului de Moldova şi de Halep în Metri; Cotul de Moldova; Cotul de Halep. 
Numărul; Coţi în Metri;  Rupi în Metri; Grefi în Metri; Coţi în Metri; Rupi în Metri; Grefi în Metri.

[!18!] Tabela J. Transformarea Metrului în Coţi de Moldova şi Coţi de Halep; Cotul de Moldova; Cotul de Halep. 
Numărul; Metri în Coţi; Metri în Rupi; Metri în Grefi; Metri în Coţi; Metri în Rupi; Metri în Grefi. 
Tabela K. Transformarea Stînjînilor pătraţi Şerban-Vodă în Metri pîtraţi. 
Numărul; Stînjini pătraţi în Metri pătraţi; Palme pătrate în Zecimetri pătraţi; Degite pătraţi în Centimetri pătraţi; Linii pătrate în Milimetri pătraţi. 
Tabela L. Transformarea Metrilor pătraţi în Stînjîni pătraţi Şerban-Vodă. 
Numărul; Metri pătraţi în Stînjîni pătraţi; Metri pătraţi în Palme pătrate; Zecimetri pătraţi în Degite pătraţi; Centimetri pătraţi în Linii pătrate.

[!19!] Tabela M. Transformarea Stînjînului pătrat de Moldova în Metri pătraţi. 
Numărul; Stînjîni pătraţi în Metri pătraţi; Palme pătrate în Zecimetri pătraţi; Palmace pătraţi în Centimetri pătraţi; Linii pătrate în Milimetri pătraţi. 
Tabela N. Transformarea Metrului pătrat în Stînjîni pătraţi de Moldova. 
Numărul; Metri pătraţi în Stînjîni pătraţi; Zecimetri pătraţi în Palme pătrate; Centimetri pătraţi în Palmace pătraţi; Milimetri pătraţi în Linii pătrate. 
Tabela O. Transformarea Măsurilor agrarii în Hectare. 
Numărul; Pogoane în Hectare; Prăjini pogoneşti în Arii; Fălci în Hectare; Prăjini în Arii. 

[!20!] Tabela P. Transformarea Hectarelor în Pogoane şi Fîlci. 
Numărul; Hectare în Pogoane; Arii în Prăjîni; Hectare în Fălci; Arii în Prăjini fălceşti;  pogoane stînjîni pătraţi; prăjîni stînjîni pătraţi; fălci stînjîni pătraţi; prăjîni fălci.
Tabela Q. Transformarea Stînjînilor Şerban-Vodă cubi în Metri cubi. 
Numărul; Stînjîni cubi în Metri cubi; Palme cube în Zecimetri cubi; Degite cubi în Centimetri cubi; Linii cube în Milimetri cubi. 
Tabela R. Transformarea Metrilor cubi în Stînj[îni] Şerban-Vodă cubi. 
Numărul; Metri cubi în Stînjîni cubi; Zecimetri cubi în Palme cube; Centim[etri cubi în Zecimetri cubi; Milimetri cubi în Linii cube.    

[!21!] Tabela S. Transformarea Stînjînilor cubi de Moldova în Metri cubi. 
Numărul; Stînjîni cubi în Metri cubi; Palme cube în Zecimetri cubi; Palmace cubi în Centimetri cubi; Linii cube în Milimetri cubi. 
Tabela T. Transformarea Metrilor cubi în Stînjîni cubi de Moldova. 
Numărul; Metri cubi în Stînjîni cubi; Metri cubi în Palme cube; Zecimetri cubi în Palmace cubi; Centimetri cubi în Linii cube. 
Tabela U. Transformarea Ocalelor în Litri pentru Licuide; Okaoa Ţerii Romîneşti; Okaoa de Moldova.
Numărul; Oca în Litri; Litre în Litri; Dramuri în CentiLitri; Oca în Litri; Litre în Litri; Dramuri în CentiLitri. 

[!22!] Tabela V. Transformarea Litrelor în Ocale pentru Licuide; Okaoa Ţerii Romăneşti; Okaoa de Moldova. 
Numărul; Litri în Dramuri; Litri în Litre; CentiLitri în Dramuri; Litri în Dramuri; Litri în Litre; CentiLitri în Dramuri. 
Tabela W. Transformarea Kilelor în Hectolitri pentru Grîne; Kile de Ţeara Romînească; Kile de Moldova. 
Numărul; Kile în Hectolitre; Baniţe în Litre; Kile în Hectolitre; Baniţe în Litre; Merţe în Hectolitre. 
Tabela X. Transformarea Hectolitrelor în Kile pentru Grîne; Kile de Ţeara Romănească; Kile de Moldova. 
Numărul; Hectolitre în Baniţe; Dramuri în Baniţe; Hectolitre în Baniţe; Decalitre în Baniţe; Baniţi în Merţe. 

[!23!] Tabela Y. Transformarea Ocalelor în Kilograme; Pentru Ţeara Romănească; Pentru Moldova.
Numărul; Oka în Kilograme; Dramuri în Grame; Oka în Kilograme; Dramuri în Grame.
Tabela Z. Transformarea Kilogramelor în Ocale; Pentru Ţeara Romănească; Pentru Moldova. 
Numărul; Kilograme în Dramuri; Grame în Dramuri; Kilograme în Dramuri; Grame în Dramuri. 

[!24!] Măsurile şi Greutăţile din deosebite ţeri.
Statele care au introdus Sistemul metric de greutăţi şi măsuri. 
În Europa: Francia: de facto 1799; obligatoriu 1 Januarie 1840 (Legea 4 Julie 1837). Holanda: 1 Januarie 1819; abrogat prin Legea din 7 Aprilie 1859. Belgia: 18 Junie 1836. Grecia: 28 Septemvrie 1836. Italia: Lombardo-Veneţia 1805. Sardinia: 1 Januarie 1846 (Legea 11 Septemvrie 1845). Staturile papale 1848. Parţile noue ale Rigatului Italiei 1861 şi 1862. Spania: 1 Januarie 1859 (Legea 1851). Portugalia: Măsurile de Lungime 1 Martie 1860 (Decretul 20 Junie 1859). Măsurile de greutate 1 Julie 1861 (Decretul 20 Septemvrie 1860). Romăniea: obligatoriu 1 Januarie 1866 (Legea 15 Septemvrie 1864). Germaniea: 1 Januarie 1872 (Legea 17 August 1868). Turcia obligatoriu 1 Martie 1874 (Legea 14 Septemvrie 1869). Austria: facultativ 1 Januarie 1873; obligatoriu 1 Januarie 1876 (Legea 23 Julie 1871). 
În America: Columbia (Noua Granadă): 1 Januarie 1854. Uruguay: 1864. Ecuador: 1866 (Legea 5 Decemvrie 1856). Brasilia: obligatoriu 1 Januarie 1873. Confederaţiunea Argentină: 1857. Chili: 1848. Mexico. Peru. Bolivia. Guyana francesă şi Guyana Holandeză. Coloniile spaniole din America: 1 Januarie 1859 (Legea 1851). Coloniile francese din America: 1 Januarie 1840 (Legea 4 Julie 1837). Coloniile portugese din America: Măsurile de lungime 1 Martie 1860 (Decret 20 Junie 1859). Măsurile de greutate 1 Julie 1861 (Decret 17 Septemvrie 1860). Venezuela: 1 Januarie (Decret 17 Septemvrie 1869).
În Africa: Algeria: 1 Januarie 1840 (Legea 1837). Coloniile portugese: 1 Martie 1860 şi 1 Julie 1861.

[!25!] Măsurile şi Greutîţile deosebitelor ţeri în Metri şi în Măsuri romîneşti vechi. 
Anglia. Măsuri de lungime.
Numirile; Valorile; Metri; Stînjîni de Ţeara Romînească; Stînjîni de Moldova; Jardul (Yard) în raport cu lungimea pendului care bate secunda la Londra este 1,0872 are 3 picioare (feet); Picioru (foot) are 12 inci (inches); Incia ... 12 linii; Linia; Palma ... 3 inci; Andu (Hand) ... 4 inci; Spanu (Span) ... 9 inci; Pasu (Pace) ... 5 picioare; Fadomu (Fathum) ... 6 picioare; Polu (Pol) ... 161/2 picioare, 21/4 fadome, 51/2 iarde; Rodu (Rod) ... 161/2 picioare, 21/4 fadome, 51/2 iarde; Prăjîna (Pearsch) ... 161/2 picioare, 21/4 fadome, 51/2 iarde; Furlongul (Furlong) ... 40 poluri, 220 iarde; Milu ... 1760 iarde, 320 poluri, 8 fulongi, 80 lanţuri; Lanţu (Chains) ... 100 linci; Lincu (Lincks) ... 7,92 inci; Milu(1) geografic ... 6082,7 picioare; Lega (League) ... 3 mile nautice; Gradu (Degree) ... 20 leghe. (1) 23/4 Mile Englese ecivaleasă cu 1 Legă de Francia. 43/5 Mile Englese fac 1 Milă Geographică de Germania. 42/3 Mile Englese fac 1 Milă de Prusia.
Măsuri de Suprafaţă  
Numirile; Valorile; Metri patraţi; Stînjîni de Ţeara Romînească pătraţi; Stînjîni de Moldova pătraţi; Iardu pătrat ... 9 picioare pătraţi, 1296 inci pătraţi; Picioru pătrat ... 144 inci pătraţi; 

[!26!] Numirile; Valorile; Metri patraţi; Stînjîni de Ţeara Romînească pătraţi; Stînjîni de Moldova pătraţi; Incia pătrată ... 144 linii pătrate; Fadomu pătrat ... 4 iarde pătrate, 36 picioare pătrate, 40 prăjîni pătrate, 1210 iarde pătrate; Acru ... 4 rods; Rood ... 40 square poles; Polul pătrat ... 301/2 square yards;  Squar linck ... 62 square inches; Square chain ... 10.000 square lincks; Milu pătrat ... 640 acres. 
Măsuri de Volum. 
Numirile; Valorile; Zecimetri cubi; Palme cube Ţeara Romînească; Palme cube Moldova; Yardu cub ... 27 picioare cub; Picioru cubic ... 1728 inci cubi, 2200 inci cilindric, 3300 inci sferice, 6600 inci conice; Incia cubică; Incia cilindrică; Incia sferică; Incia conică. 
Măsuri de Capacitate pentru Liquide.
Numirile; Valorile; Litri; Oca Dramuri Ţeara Romînească; Oca Dramuri Moldova; Gallonu Imperial Standard Gallon ... 10 funţi (pounds), 2 pottle, 4 quarte, 8 pinte, 32 gille; Quartu ... 2 pinte; Pinta ... 4 gills; Gillu ... 82/3 inci cubice. 
Pentru materii uscate. 
Pecu (Peck) ... 2 galoane; Buşelu (Buschel) ... 8 galoane; Cumu (Coom) ... 4 buşele, 32 galoane; Quarter ... 64 galoane; 

[!27!] Numirile; Valorile; Litri; Oca Dramuri Ţeara Romînească; Oca Dramuri Moldova; Sacu (Sack) ... 3 buşele; Caldronu (Chaldron) ... 12 saci, 36 buşele, 288 galoane; Lodu (Load) ... 5 quartere. 
Măsuri de Greutate. 
Numirile; Valorile; Kilograme; Dramuri de Ţeara Romînească; Dramuri de Moldova; Funtu: Pound de Troy ... 12 unci, 5760 grăunţe de Troy; Uncia de Troy(1) ... 20 pennyweighte; Pennyweightu ... 24 grăunţe; Funtu avoir du poids ... 7680 grăunţe, 16 unci; Uncia avoir du poids(2) ... 16 drame (drachmes); Drama (drachme) ... 3 scrupule; Scrupulu ... 10 grăunţe; Căntaru ... 4 quartere, 112 funţi avoir du poids; Tona ... 20 căntare, 2240 funţi; Quarteru ... 28 funţi avoir du poids; Stonu(3) ... 14 funţi; (1)d. T. însemneasă de Troy. 7000 greunţe de Troy trag 7680 grăunţe avoir du poids; (2)a. d. p. însemnesă avoir du poids, se socoteşte cu greutatea apei distilate; (3)Stonu servă la căntăritul cărnii. Fînul se vinde cu Lodu de 36 de bote = 2016 funţi. Lîna se vinde cu Lastu de 12 saci = 24 Weys = 156 Tods = 312 Stons = 624 Cloves = 4368 Funţi. Bala de lînă este de 240 funţi. 

[!28!] Austria. Măsuri şi Greutăţi vechi. Măsuri de Lungime.
Numirile; Valorile; Metri; Stănjîni Şîrban-Vodă; Stănjîni de Moldova; Clafteru (Klafter) ... 6 picioare (Fuss, Schuh); Picioru (Fuss, Schuh) ... 12 ţoli (Zoll)(1), 144 linii (Strich), 1728 punturi (Punkt); Ţolu (Zoll) ... 12 linii, 144 punturi; Prîjina (Ruthe) ... 10 picioare; Cotu (Elle); Milu ... 4000 claftre; (1)Geometrii au adoptat împărţirea în 10 ţoli 100 linii şi 1000 puncturi. 
Măsuri de Suprafaţă.
Numirile; Valorile; Arii; Pogoane Stînjîni pătraţi de Ţeara Romînească; Stînjîni pătraţi de Moldova; Johu (Joch) ... 576 rute pătrate, 1600 claftere pătrate, 57600 şuhuri pătraţi; Prăjina (Ruthe) pătrată ... 100 fuss sau schuh pătraţi, 14100 ţoli pătraţi; Clafteru pătrat ... 36 şuhuri pătraţi, 5154 ţoli pătraţi; Picioru pătrat ... 144 ţoli pătraţi; Milu pătrat ... 10000 iohuri sau 16000000 clafteri pătraţi. 

[!29!] Măsuri de Capacitate pentru Grîne. 
Numirile; Valorile; Hectolitri; Kilograme baniţe oka dramuri; Kilograme baniţe oka dramuri; Mutu (Muth) ... 30 metze (Metzen), 120 firtele (Viertel), 240 achtele (Achtel), 480 mühlmasele, 969 futtermassele, 3840 bechere; Mutelu (Muthel) ... 21/2 metze; Metza ... 4 firtele, 8 achtele, 16 mühlmassele, 32 futtermassele, 128 bechere; Firtelu ... 2 achtele, 4 mühlmassele, 5 futtermassele, 32 bechere; Achtelu ... 2 mühlmassele, 4 futtermassele, 16 bechere; Mühlmasselu ... 2 futtermassele, 8 bechere; Futtermasselu 4 bechere.

[!30!] Măsuri de Capacitate pentru Liquide. 
Numirile; Valorile; Litri; Oka dramuri de Ţeara Romînească; Oka dramuri de Moldova; Eimeru (Reichseimer) ... 41 mase (Maas) imp., 40 mase ordinare, 82 cane (Kannen), 164 sedle (Seidel), 328 pipe (Fiff); Masa ... 2 cane, 4 sedle; 8 pipe; Cana ... 2 sedle, 4 pipe; Sedlu ... 2 pipe; Fasu (Fass) ... 10 eimere, 410 mase, 820 came, 1640 sedle; Fasu de bere ... 2 eimere, 82 mase; Fuderu (Fuder) ... 32 eimere, 1312 mase; Drelingu ... 30 eimere, 3 fase, 1230 mase. 

[!31!] Măsuri de Greutate. 
Numirile; Valorile; Kilograme; Dramuri de Ţeara Romînească; Dramuri de Moldova; Funtu (Pfund)(1) ... 4 virdinge (Vierling), 16 unci (Unzen), 32 loturi (Loth), 128 quentele, 1512 pfening, 1024 ellere; Virdingu ... 4 uncii, 8 loturi, 32 quentele, 128 pfening, 256 elere; Uncia ... 2 loturi, 8 quentele, 32 feninge, 64 elere; Lotu ... 4 quentele, 16 feninge, 32 elere; Quentelu ... 4 feninge, 8 elere; Feningu ... 2 elere; Eleru; Steinu ... 20 funţi; Centneru ... 5 steine, 100 funţi; Sarcina (Harch) ... 4 centnere, 20 steine, 400 funţi; Saumu ... 275 funţi; (1)Funtu medicinal este 3/4 din Funtul comerciului = 0,420 k şi fracţiunele în proporţiune.

[!32!] China. 
Numirile; Valorile; Metri; Stînjîni Ţeara Romînească; Stînjîni Moldova; Picioru sboid. 
Danemarka. Metri; Stînjîni de Şerban-Vodă; Stînjîni de Moldova; Picioru (Fed); Cotu (Elle); Prăjîna ... 10 picioare; Milu ... 2400 prăjîni. 
Francia. Măsuri şi Greutăţi vechi. Măsuri de Lungime. 
Metri; Stînjîni Şerban-Vodă; Stînjîni de Moldova; Toasa (Toise) are 6 picioare (Pied), 72 degite (Pouce), 864 linii (Ligne); Picioru (Pied) ... 12 degite, 144 linii; Degitul (Pouce) ... 12 linii, 144 punturi (Points); Linia (Ligne) ... 12 punturi; Cotul (Aune) ... 3 picioare, 7 degite, 10 linii, 10 punturi; Lega comună (Lieue) ... 2280 toase; Lega marină ... 2850 toase; Lega de posta ... 2000 toase; Milu ... 1000 toase.

[!33!] Măsuri de Suprafaţă. 
Numirile; Valorile; Metri pătraţi; Stînjîni pătraţi Şerban-Vodă; Stînjîni pătraţi de Moldova; Toasa pătrată ... 36 picioare pătrate, 5184 degite pătrate; Piciorul pătrat ... 144 degite pătrate; Degitul pătrat ... 144 linii pătrate; Prajîna pîtrată ... 484 picioare pătrate; Arpentul pădurilor ... 100 Prăjîni (Perches), 1,344 toase pătrate, 48,400 picioare pătrate; Prăjîna Parisului ... 9 toase pătrate, 224 picioare pătrate; Arpentul Parisului ... 100 prăjîni; Arpentul ... 900 toase pătrate, 32,400 picioare pătrate; Lega pătrată ... 5,205,825 Toase pătrate. 
Măsuri de Volum. 
Metri cubi; Stînjîni cubi Şerban-Vodă; Stînjîni cubi de Moldova; Toasa cubică ... 216 picioare cube; Picioru cub ... 1728 degite cube; Degitu cub ... 1728 linii cube; Solivu ... 52 degite cube, 1/72 toasă cubică; Coarda (Corde) ... 112 picioare cube; Voa (Voie) ... 65 picioare cube. 

[!34!] Măsuri de Capacitate. 
Numirile; Valorile; Hectolitri; Oka dramuri Ţeara Romînească; Oka dramuri de Moldova; Muidu (Muid) ... 12 setiere (setier), 144 boasouri (boisseau); Setieru (Setier) ... 12 boasouri; Boasou (Boisseau) ... 16 litroane; Litronu; Muidu de Paris ... 36 veite, 288 pinte; Velta ... 8 pinte; Pinta ... 2 setire sau chopine; Chopina. 
Măsuri de Greutate. 
Kilogramul; Dramuri Ţeara Romînească; Dramuri de Moldova; Funtu (la Livre) ... 16 unci (onces); Uncia (l-Once) ... 8 groşiţe (gros); Grosu (Gros) ... 72 grăunţe (grains); Grăuntele (Grain); Căntaru (Quintal) ... 100 funţi (livres); Butea (Tonne) ... 42 picioare cube, 1000 kilograme. 

[!35!] Hamburg. 
Măsuri vechi; Numirile; Valorile; Metri; Stînjîni Ţeara Romînească; Stînjîni de Moldova; Palma; Picioru ... 3 palme; Elle (Cotu); Cotu de Brabant; Milu ... 24000 picioare de Rin.
Hanovera. Măsuri vechi. Metri; Stînjîni Ţeara Romînească; Stînjîni de Moldova; Picioru (Fuss) ... 12 Zoll; Cotu (Elle); Morgenu (pentru ţarini).
Holanda. Metru; Stînjîni Ţeara Romînească; Stînjîni de Moldova; Cotu (Elle); Picioru ... 3 palme; Picioru Rinului (Luxemburg); Picioru de Middelbourg; Cotu de Amsterdam; Cotu de mătese Anvers; Cotu de Lînă; Cotu de Harlem; Cotu de pînză; 

[!36!] Numirile; Valorile; Metru; Stînjîni Ţeara Romînească; Stînjîni de Moldova; Cotu de Leiden; Milu ... 20692 picioare de Bin; Milu marin ... 1/20 din grad; Livra (greutate) ... 10 unci; Uncia ... 100 looden sau gros; Wigte sau Esterling; Korrel. 
Lipsca. Măsuri şi Greutăţi vechi. Măsuri de Lungime.
Metri; Stînjîni Şerban-Vodă; Stînjîni de Moldova; Clafteru ... 6 picioare; Picioru ... 12 degite; Picioru geometric ... 10 degite; Degitu ... 10 linii; Rutu ... 16 picioare; Cotu ... 2 picioare.
Măsuri de Suprafaţă. Metri pătraţi; Stînjîni pătraţi Şerban-Vodă; Stînjîni pătraţi de Moldova; Clafteru pătrat ... 36 picioare pătrate; Picioru pătrat ... 144 degite pătrate; Picioru geometric pătrat ... 100 degite pătrate; Acru (Acker) ... 256 picioare pătrate. 

[!37!] Măsuri de Volum.
Numirile; Valorile; Metri cubi; Picioru cub ... 1728 degete cube; Picioru geometric cub ... 1000 degite cube; Degetu cub.
Măsuri de Volum pentru Materii uscate 
Litri; Oka dramuri Ţeara Romînească; Oka dramuri de Moldova; Şefelu ... 4 fărtale; Fărtalu ... 4 metze; Metza ... 4 meşine; Malteru ... 12 şefele; Vispelu ... 12 maltere. 
Măsuri de Volum pentru Liquide. 
Litri; Oka dramuri Ţeara Romînească; Oka dramuri de Moldova; Cana ... 2 noesele, 8 quarte; Eimeru de Lipsca ... 63 cane de Lipsca; Eimeru de Dresda ... 72 cane de Dresda; Ocsoftu de rachiu ... 3 eimere de Lipsca; Ocsoftu de vin ... 3 eimere de Dresda; Emu (Ohm) ... 2 eimere; Fasu ... 3 eimere; Fuderu ... 12 eimere; Butea ... 2 căntare sau 100 funţi. 

[!38!] Măsuri de Greutate. 
Numirile; Valorile; Gramme; Dramuri Ţeara Romînească; Dramuri de Moldova; Funtu ... 2 mîrci; Marca ... 8 unci; Uncia ... 2 loturi; Lotu ... 4 chintele; Căntaru ... 110 funţi, 118 funţi de oţel, 114 funţi de mine. 
Polonia. Măsuri de Lungime. 
Metri; Stînjîni Ţeara Romînească; Stînjîni de Moldova; Stînjînu (Sazen) ... 6 picioare; Picioru (Stopa) ... 12 degite; Picioru (Pricikow); Cotu (Lokiac) ... 2 Stopa; Prăjîna ... 10 picioare.
Măsuri Cîmpeneşti. 
Arii; Pogoane Stînjîni pătraţi Ţeara Romînească; St[înjîni pătraţi de Moldova; Morgovu (Morgow) ... 3 Lanţuri (sznuzow), 300 prăjîni pătrate.

[!39!] Măsuri de Capacitate.
Numirile; Valorile; Litri; Oka dramuri Ţeara Romînească; Oka dramuri de Moldova; Corzecu de Varsovia (Corzec) ... 2 polcore (polcorcow), 4 swierei, 32 garnice; Corzecu de Cracovia; Corzecu de Lemberg; Garnicu; Vadra ... 10 stofe, 100 czarki.
Măsuri de Greutate.
Grame; Dramuri Ţeara Romînească; Dramuri de Moldova; Funtu ... 16 unci, 32 loturi; Căntaru ... 100 funţi; Pudu ... 40 funţi; Beircowik ... 10 funţi.
Portugalia. Măsuri şi Greutăţi vechi.
Metri; Stînjîni Ţeara] Romînească; Stînjîni de Moldova; Palmo Craveiro ... 8 pouce; Picioru architecţilor; Braşca ... 10 palmos; Vara de Lisabona;

[!40!] Numirile; Valorile; Metri; Stînjîni Ţeara] Romînească; Stînjîni de Moldova; Lega ... 1/18 grad; Lega maritimă ... 1/20 grad; Lega maritimă mică ... 1/60 grad; Geira (pentru cîmp); Arratel (greutate). 
Prusia. Măsuri şi Greutăţi vechi. Metri; Stînjîni Ţeara] Romînească; Stînjîni de Moldova; Rhein Fuss ... 12 ţoll, 144 linii; Picioru (Aix-la-Chapelle) ... 12 ţoll; Picioru architecţilor; Berlin Fuss ... 12 ţoll; Cotu vechi; Cotu nuou; Cotu (Colonia); Lega ... 1/15 grad; Milu ... 24801 picioare de Rin; Milu ... 24000 picioare de Rin; Milu Silesiei ... 20877 picioare de Rin; Morgen (pentru cîmp); Eimer (pentru liquide); Scheffel (pentru grîne); Marca; Livra. 

[!41!] Russia. Măsuri de Lungime.
Numirile; Valorile; Valoarea în Metri; Valoarea în Stînjîni de Ţeara Romînească; Valoarea în Stînjîni de Moldova; Stînjănu (Saschin) ... 3 arşine (Arschin), 48 verşocuri (Wersock), 7 picioare Engleseşti; Arşinu ... 16 verşocuri; Versta ... 500 saşine, 1500 arşine, 24000 verşocuri; Picioru Rinului; Picioru Rusesc; Picioru Mosci; Picioru Englesesc. 
Măsuri de Suprafaţă. 
Hectare; Pogoane de Ţeara Romînească; Stînjîni pătraţi de Moldova; Disetina geometrică ... 2400 saşine pătrate; Disetina economică ... 3200 saşine pătrate;

[!42!]  Măsuri pentru Grîne. 
Numirile; Valorile; Valoarele în Litri; Valoarele în Oka de Ţeara Romînească; Valoarele în Oka de Moldova; Litri; Oka dramuri; Oka dramuri; Tschetwertu de Petersburg ... 2 osmin, 4 pajock, 8 tchetwerick, 32 tschetwerka, 64 granetz; Hulu (Huhl) ... 10 tschetwerte.
Măsuri pentru Liquide. 
Litri; Oka Dramuri de Ţeara Romînească; Oka Dramuri de Moldova; Vadra (Wedrev) ... 4 tschetwerki, 8 osmuschki, 88 tscharkoy; Vadra de la 1819 ... 100 tscharkoy; Vadra de Riga ... 10 stefe; Sarakovaya botscka ... 40 vedre.

[!43!]  Măsuri de Greutate. 
Numirile; Valorile; Valoarea în Kilograme şi Grame; Valoarea în Oka Dramuri de Ţeara Romînească; Valoarea în Oka Dramuri de Moldova; Kilogramme; Oka dramuri; Oka dramuri; Barkowitz ... 10 pud, 400 pfund; Pudu ... 40 funţi; Funtu ... 32 loţi; Lotu ... 3 solotnik; Lastu ... 120 puduri de seu, păr de porc, undelemn, cînepă, in, fer, icre, 100 puduri ceară, răşină, săpun, 88 puduri pele, 80 puduri aţă pentru frănghii; Solotnicu.
Spania. Măsuri şi Greutăţi vechi. 
Metri; Stînjîni Ţeara Romînească; Stînjîni de Moldova; Metru de la 1850; Picioru de Burgos ... 12 pouce; Vara de Castilia, cotu ... 3 pies; Vara de Havana ... 3 pies; Lega regală ... 25000 pies;

[!44!] Lega comună ... 19800 pies; Milu marin; Estadol, prăjînă agrarie ... (12 picioare); Fanega ... (24 prăjîni); Cantara (pentru capacitate) ... 32 enavtillos; Fanega (pentru grîne) ... 12 celemines; Livra funtu (greutate). 
Suedia. 
Metri; Stînjîni Ţeara Romînească; Stînjîni de Moldova; Picioru (Fod) ... 12 puse; Cotu ... 2 picioare; Milu ... 2250 prăjîni; Milu de Norwegia ... 35491 picioare de Rin; Tuneland (pentru cîmp); Kann, Tunna (pentru grîne) ... 32 kappar; Kann (pentru grîne); Livra (greutate).   

[!45!] Turcia. Măsuri şi Greutîţi vechi. Mesuri de Lungime.
Numirile; Valorile; Metri; Stînjîni Ţeara Romînească; Stînjîni de Moldova; Cotu mic Endese; Cotu mare Halebi. 
Măsuri de Capacitate.
Litri; Oka dramuri; Oka dramuri; Kila; Olma. 
Măsuri de Greutate. 
Kilograme; Dramuri; Dramuri; Okaoa ... 4 ceki sau iusdrame, 400 dramuri; Cekiu ... 100 dramuri; Dramu; Căntaru ... 44 oka. 

[!46!] Sistemul Monetar. 
Legea din 1867. Pentru înfiiţarea unui nou sistem monetar şi pentru fabricarea monetelor naţionale. 
Art. I. Se adoptă sistemul monetar zecimal metric astfel precum esistă în Francia, Italia, Belgia şi Elveţia. Cinci grame argint, din care 835 din 1000 argint fin şi 165 din 1000 aliagiu, compun unitatea monetară a Romîniei sub numele de Leu. 
Art. II. Leul se împarte în uuna sutî părţi denumite Bani. 
Art. III. Monetele romîne sîntu: a) In aur. Piesă de 20 lei. Piesă de 10 lei. Piesă de 5 lei. b) In argint. Piesă de 2 lei. Piesă de 1 lei. Piesă de 1/2 lei. c) In aramă. Piesă de 10 bani. Piesă de 5 bani. Piesă de 2 bani. Piesă de 1 ban. 
Art. IV. Monetele de aur cuprind titlu de noue părţi din zece aur fin şi uă parte din zece aliagiu, avînd următoarea greutate şi dimensiune: Piesa de 20 lei, 6452/1000 grame în greutate şi 21 milimetri de diametru. Piesa de 10 lei, 3226/1000 grame în greutate şi 19 milimetri în diametru. Piesa de 5 lei, 1613/1000 grame în greutate şi 17 milimetri în diametru. Toleranţa titlului şi a greutăţii este de 3 milimetri 3/1000 în mai mult şi mai puţin a titlului şi a greutăţii esacte. Întîmplătoarele diferinţi în mai puţin trebuesc a fi compensate prin diferinţele în mai mult. 
Art. V. Monetele de argint cuprind titlul de 835 părţi din miă argint fin şi 165 părţi din miă aliagiu. Greutatea şi dimensiunea lor este următoarea: Piesa de 2 lei: 10 grame, 27 milimetri diametru. Piesa de 1 leu: 5 grame, 23 milimetri diametru. Piesa de 1/2 leu: 21/2 grame, 18 milimetri diametru. Toleranţa titlului este de 3 milieme 3/1000 în mai mult şi în mai puţin a titlului esact. Toleranţa greutăţii este pentru piesele de 2 şi de 1 leu de 5 milieme 5/1000; eară pentru piesele de 1/2 sau 50 bani de 7 milieme 7/1000 în mai mult şi în mai puţin a greutăţii exacte. 
Art. VI. Monetele de aramă se compun din 95/100 de aramă, 4/100 de cositor, 1/100 de ţinc, cu uă toleranţă de 7 milieme în mai mult şi în mai puţin. Greutatea şi dimensiunea lor este cea următoare. 

[!47!] Piesa de 10 bani: 10 grame, 30 milimetri diametru. Piesa de 5 bani: 5 grame, 25 milimetri diamertu. Piesa de 2 bani: 2 grame, 20 milimetri diametru. Piesa de 1 ban: 1 gram, 15 milimetri diametru. Toleranţa greutăţii este de 15 milieme în mai mult şi în mai puţin. 
Art. VII. După întîia emisiune a monetei de aramă, toate compturile Statului nu vor mai ţine în lei vechi şi parale, ci în lei nuoi şi bani. Asemenea suntu datoare toate stabilimentele publice, toţi bancherii, comercianţii şi industrialii a ţine registrele şi comptabilitatea lor în lei şi bani, conform noului sistem monetar. 
Art. VIII. Pentru regularea compturilor şi calcularea leilor vechi şi paralelor în lei nuoi şi bani şi vice-versa, se alătură tabela litera A, după care se vor face calculele de transferarea tutulor compturilor, obligaţiunilor, bonurilor, poliţelor, tratelor, zapiselor, contractelor şi a oricăror efecte emise înaintea aplicării legii de faţă. Toate datoriile contractate înaintea legii de faţă în lei vechi şi parale, a cărora răfuire se face în urmă, se vor licuida conform cu această tabelă de transformare. 
Art. IX. Se va fabrica şi emite mai întîiu moneta de aramă, de a căreia circulaţiune se simte mai imediată necesitate. Monetele de argint şi apoi de aur se vor fabrica şi pune în circulaţiune îndată ce mijloacele financiare vor permite. Pentur început se va fabrica monete de aramă în următoarea cîtime: 25,000,000 piese de 10 bani în valoare de 2,500,000; 25,000,000 piese de 5 bani în valoare de 1,250,000; 10,000,000 piese de 2 bani în valoare de 200,000; 5,000,000 piese de 1 ban în valoare de 50,000.  
Art. X. Moneta va avea pe de o parte armele ţărei şi pe de alta indicaţiunea valoarei nominale şi anul. 
Art. XI. Monetele de aur şi argint ale Franciei, Belgiei, Italiei şi Elveţiei, fabricate dupe acelaş sistem monetar, se vor priimi în ţeară la toate casele publice d-o potrivă cu moneta legală a ţărei. 
Art. XII. Celelalte monete străine de aur şi argint, cîte circulă astăzi în ţeară, se vor priimi la toate casele publice încă pentru timpul pînă cînd se va face emisiunea 1-a a monetei naţionale de argint şi de aur, pe preţurile stipulate în tabela litera B. anecsată la această lege. Dupe trecerea de şease luni de la I-a emisiune a monetei naţionale de argint şi aur orice monetă, afară de aceea care represintă sistemul monetar zecimal stipulat prin Convenţiunea internaţională din 23 Octombre 1865, va înceta d-a mai avea cursul legal şi obligatoriu. 
Art. XIII. Fabricarea monetelor se va da în întreprindere, luîndu-se toate precauţiunile necesarii pentru confecţionarea lor identică cu monetele francese, atăt în privinţa titlului, greutăţii şi dimensiunii, precum se stipulează prin legea de faţă, cum şi în privinţa toleranţei acordate şi a cătimei cerute şi prescrise. 
Art. XIV. Acest sistem monetar se pune în aplicare de la data unei publicaţiuni de trei luni, termen fixat de Ministerul finanţelor. 
Art. XV. Guvernul va fixa prin măsură administrativă terminul de la care casele publice nu vor mai accepta alte monete de aur şi de argint decît acele legale. 
Art. XVI. Nimeni nu va fi ţinut a acepta în plată monete de aramă pentru o sumă mai mare de cinci lei, oricare ar fi suma ce este de plată. 

[!48!] Art. XVII. Dupe trecerea de şease luni de la întîia emitere a monetei naţionale, monetele străine de aramă ce circulă astăzi în ţeară, înceteză de a mai avea curs. 
Art. XVIII. Corpurile legiuitoare fixează din timp în timp, după oportunitate şi în urma propunerii Ministrului de finanţe, felurile şi cătimele monetelor ce se vor fabrica.
Art. XIX. Monetele naţionale usate se vor strînge, se vor topi şi se vor înlocui prin altele nuoe. Cheltuiala acestei operaţiuni se va trece în Budgetul Statului. 
Tabela de Transformarea Leilor Vechi şi Parale în Lei Noi şi Bani şi vice-versa. 
Lei vechi şi Parale în Lei noi şi Bani; Lei vechi şi Parale în Lei noi şi Bani; Lei noi şi Bani în Lei vechi şi Parale; Lei noi şi Bani în Lei vechi şi Parale. 

[!49!] Monetele Romane după Legea din 1867. 
Valoarea bucîţii în Lei noi sau Franci; Greutatea în grame; Titlu; Diametru în milimetri; Toleranţa; Cursul în Lei vechi; Cursu Tesaur; Cursu Bucuresti; Cursu Jassi; Cursu Galaţi; Aur; Argint; Aramă. 
Monetele Francese. 
Valoarea bucîţii în Franci; Greutatea în Gramme; Diametru în Milimetri; Aur (100 franci; 50 franci; 40 franci; 20 franci; 10 franci; 5 franci); Argint (5 franci; 2 franci; Francul, unitatea de monetă, este un aliagiu compus de 41/2 grame argint şi 1/2 gram aramă; 1 franc, 50 centime, 20 centime); Bronz (10 centime, 5 centime, 2 centime, 1 centime). 

[!50!] Toleranţa şi Titlu. 
Toleranţa greutîţilor este pentru aur de 1/1000 pentru bucîţile de 100 Franci, de 3/1000 pentru acele de 5 Franci şi de 2/1000 pentru celelalte. Pentru argint este 3/1000 la bucăţile de 5 şi de 2 Franci, de 5/1000, de 7/1000 şi de 10/1000 pentru celelalte. Pentru billon toleranţa este de 10/1000 la bucîţile de 10 şi 5 centime şi de 15/1000 la celelalte. Titlu este de 9 curat + 1 aliagiu; un sac de 1000 Lei în bucîţi de argint de 5 Franci trage 5 Kilograme; 100 Franci trag 0,50 k; 100 Franci în bucîţi de aur de 20 Franci trag 0,0325 k şi 100 Franci trag 0,325 k. Toleranţa asupra titlului este de 2/1000 pentru aur şi 3/1000 pentru argint în mai mult sau mai puţin. 
Bijuterie. În Francia legea prescrie pentru bijutărie 3 titluri legale pentru aur şi argint. Aur (1 titlu ... 920 a mia; 2 titlu ... 840 a mia; 3 titlu ...750 a mia); Argint (1 titlu 950 a mia; 2 titlu 800 a mia). Toleranţa este de 3/1000 pentru aur şi de 5/1000 pentru argint. 
Karatu în giuvaergerie. Diamantele se trag cu uncia de 29,592 gr. O uncie trage 144 carate; fiecare karat trage 4 grame şi se subîmparte în 1/2, 1/4, 1/8, 1/16, 1/32 şi 1/64. 
Tabelă pentru transformarea Leilor vechi şi Parale în Lei noi şi Bani şi a Leilor Noi şi Bani în Lei vechi şi Parale. 
Monete vechi în monete noue; Monete noue în monete vechi; A) Parale; B) Bani; C) Lei vechi; D) Lei noi; E) Bani; F) Bani; G) Parale; H) Lei noi; I) Lei vechi; J) Lei vechi, Parale. Cu cunoştinţa de frîngeri zecimale această tabelă poate servi la transfomarea Monetelor Romîne vechi în monete noue şi în reciprocă cu cea mai mare înlesnire. 
 
[!51!] Esemplu I. A se transforma 267,29 lei vechi în Lei noi; 1) în Coloanele C şi D găsim 2 lei vechi = 0,74 lei noi prin urmare 200 lei vechi = 74,07 lei noi; 2) în Coloanele C şi D găsim 6 lei vechi = 2,22 lei noi prin urmare 60 lei vechi = 22,22 lei noi; 3) în Coloanele C şi D găsim 7 lei vechi = 2,59 lei noi prin urmare 6 lei vechi = 2,59 lei noi; 4) în Coloanele A şi B găsim 2 parale = 1,85 bani prin urmare 20 parale = 18,5 bani; 5) în Coloanele A şi B găsim 9 parale = 8,33 bani prin urmare 9 parale = 8,3 bani sau 267,29 lei vechi fac 99,15 lei noi. 
Esemplu II. A se transfoma 349,17 lei noi în Lei vechi şi Parale: 1) în Coloanele H şi I găsim 3 lei noi = 8,10 lei vechi prin urmare 300 lei noi = 810 lei vechi; 2) în Coloanele H şi I găsim 4 lei noi = 10,80 lei vechi prin urmare 40 lei noi = 108 lei vechi; 3) în Coloanele H şi I găsim 9 lei noi = 24,30 lei vechi prin urmare 9 lei noi = 24,12 lei vechi; 4) în Coloanele F şi G găsim 0,1 lei noi = 1,08 lei vechi prin urmare 0,10 lei noi = 0,10,8 lei vechi; 5) în Coloanele F şi G găsim 0,07 lei noi = 7,56 lei vechi prin urmare 0,07 lei noi = 0,7,56 lei vechi sau 349,17 lei noi fac 942 Lei vechi şi 30 Parale. 
Tabelă pentru transformarea Leilor noi sau Franci în Lei vechi şi Parale. 
Lei noi sau Franci; Lei vechi şi frîngeri zecimale de lei vechi; Lei Vechi şi Parale; Lei noi sau Franci; Lei vechi şi frîngeri zecimale de lei vechi; Lei Vechi şi Parale.  

[!52!] Lei noi sau Franci; Lei vechi şi frîngeri zecimale de lei vechi; Lei Vechi şi Parale; Lei noi sau Franci; Lei vechi şi frîngeri zecimale de lei vechi; Lei Vechi şi Parale.  
 
[!53!] Tabelă pentru transformarea repede a Leilor vechi şi Parale în Lei noi şi Bani.
Parale; Bani; Parale; Bani; Parale; Bani; Parale; Bani; Lei Vechi; Lei noi; Lei Vechi; Lei noi; Lei Vechi; Lei noi; Lei Vechi; Lei noi.   
Avănd a transforma 4586 Lei vechi şi 27 Parale în Lei noi avem după tabela alăturată:

[!54!]-[!55!] Tabelă pentru transfomarea Banilor în Parale într-un mod aprosimativ. De esemplu 0,79 centime = 85,32 parale. Această din urmă valoare covărşaste pe cea adevărată cu 2/25 dintr-o Para. 
Centime = Bani; Parale şi frîngeri zecimale; Parale şi frîngeri ordinare; Parale şi frîngeri cu aprosimaţie; Eroarea între valoarea aprosimativă şi reală; Centime = Bani; Parale şi frîngeri zecimale; Parale şi frîngeri ordinare; Parale şi frîngeri cu aprosimaţie; Eroarea între valolrea aprosimtivă şi cea reală. 

[!55!] Centime = Bani; Parale şi frîngeri zecimale; Parale şi frîngeri ordinare; Parale şi frîngeri cu aprosimaţie; Eroarea între valoarea aprosimativă şi reală; Centime = Bani; Parale şi frîngeri zecimale; Parale şi frîngeri ordinare; Parale şi frîngeri cu aprosimaţie; Eroarea între valolrea aprosimtivă şi cea reală. 

[!56!] Tabela monetelor de aur şi de argint. 
Numirile; Greutatea legală, Grame; Titlu; Metal curat, Grame; Cursul; Lei noi, Franci; Tesaurul, Lei vechi; Bucureşti, Lei vechi; Jassi, Lei vechi; Galaţi, Lei vechi; Braila, Lei vechi; Anglia; Aur; Dublu Soverinu, Guinea (21 Schillings); Lira Sterling (20 Schillings); Argint; Coroana din 1818 (5 Schillings); 1/2 Coroanăş Schillingu; 6 Pence; 1 Penny (aramă); Indiile Englese; Aur; Moheor-Victoria (4 Pagode); Pagodă Victoria; Argint; Rupie Victoria; 2 Annas, America de Sud; Aur; Quadruplu (8  Escudos). 

[!57!] Argint; Piastra (8 Rei); Austro-Ungaria; Aur; Ducatu vechiu (galbenu); Ducatu de Cremnitz; Suveranu de la 1749; Argint; Risdaleru 1753; Fiorinu de convenţie; Fiorinu de la 1857; 20 Craiţari (sfanţihu); 10 Craiţari; Bavaria; Aur; Carolinu (3 Fiorini de aur); Maximilianu (2 Fiorini); Argint; Kronenthaleru; Rizdaleru curent; Fiorinu de 60 Craiţari; 6 Craiţari din 1837; Bolivia, Quito şi Peru; Aur; Quadruplu (8 Escudos).

[!58!] Numirile; Greutatea legală, Grame; Titlu; Metal curat, Grame; Cursul; Lei noi, Franci; Tesaurul, Lei vechi; Bucureşti, Lei vechi; Jassi, Lei vechi; Galaţi, Lei vechi; Braila, Lei vechi; Argint; Piastro (8 Rei); Buenos Ayres; Aur; Quadruplu (8 Escudos); Brasilu; Aur; 20.000 Reis (1849); 10.000 Reis; Argint; 2.000 Reis; 1.000 Reis; 500 Reis;  Chili şi Noua Grenadă; Aur; Condoru de 1854; Argint; Piastra (10 Rei) de 1854; Decimo. 

[!59!] Danemarka; Aur; Cristianu de la 1847; Ducatu; Argint; Risdaleru (6 Marci); Marca sau 16 Schillingi; Francia; Aur; Bucata de 5 Napoleoni; Bucata de 21/2 Napoleoni; Bucata de 2 Napoleoni; Napoleonu; Argint; Bucata de 5 Franci; Bucata de 2 Franci; Bucata de 1 Franc; Bucata de 50 Centime; Bucata de 20 Centime; Bronz; Bucata de 10 Centime; Bucata de 5 Centime; Bucata de 2 Centime; Bucata de 1 Centime.

[!60!] Numirile; Greutatea legală, Grame; Titlu; Metal curat, Grame; Cursul; Lei noi, Franci; Tesaurul, Lei vechi; Bucureşti, Lei vechi; Jassi, Lei vechi; Galaţi, Lei vechi; Braila, Lei vechi; Hamburg; Aur; Ducatu de 6 Mîrci 1/2; Argint; Risdaleru de 6 Mîrci; Marca de 16 schillingi; Hanovera; Aur; Ducatu Imperial; Ducatu de 10 Thalere; Argint; Risdaleru sau Scudu; Holanda; Aur; Ducatu de aur; Ryderu de (14 Fiorini); Argint; Ducatu de argint (3 Fiorini); Florinu (100 Centime); Italia, cursuri vechi; Aur; Napoli: Uncia de 3 Ducaţi. 

[!61!] Piemont: Carlinu Sard; Gonovinu de 100 Lire; Sequinu Sard; Sequinu de Genua; Sicilia: Uncia din 1748; Argint; Napoli: 12 Carlini 1804; Ducatu de 10 Carlini; 1 Carlin; Piemonte: Scudu Sard; Scudu de Genua; Sicilia: Scudu de 12 Tharini; Prusia; Aur; Fredericu de la 1752; Ducatu; Argint; Risdaleru, Thaleru, Scudu; Groscheru (aramă); Portugalia; Aur; Coroana de la 1854; 1/2 Coroană; 1/10 Coroană; Argint; Cruzada de 480 Reis; 1000 Reis; 5 Testoni (500 Reis); Testonu (100 Reis). 

[!62!] Numirile; Greutatea legală, Grame; Titlu; Metal curat, Grame; Cursul; Lei noi, Franci; Tesaurul, Lei vechi; Bucureşti, Lei vechi; Jassi, Lei vechi; Galaţi, Lei vechi; Braila, Lei vechi; Roma; Aur; Pistola lui Piu VII; Sequinu din 1769; Scudu din 1854; Argint; Scudu de 100 Baiochi; Testonu de 30 Baiochi; Rusia; Aur; Ducatu din 1763; Imperialu de 10 ruble; 1/2 Imperialu (Polu); Argint; Rubla de 100 Copeici Carbone; 50 Copeici; 20, 15, 10 şi 5 Copeici; 20 Copeicu nuou; 10 Copeicu nuou; Saxsonia; Aur; Augustu (5 Thalere); Ducatu de la 1763. 

[!63!] Argint; Risdaleru; Thaleru; Spania; Aur; Quadruplu de la 1786; Dublu (100 Reali) de la 1848; Pistola; Argint; Piastra; Peseta (4 Reali); 1/2 Peseta; Realu; Statele Unite ale Amercii de Nord; Aur; Aquila de 10 dollars; 1/2 Aquila; 1/4 Aquila; Argint; Dollar 100 Cents; 1/2 Dollar; Dima 10 cents; Suedia şi Norwegia; Aur; Ducatu. 

[!64!] Numirile; Greutatea legală, Grame; Titlu; Metal curat, Grame; Cursul; Lei noi, Franci; Tesaurul, Lei vechi; Bucureşti, Lei vechi; Jassi, Lei vechi; Galaţi, Lei vechi; Braila, Lei vechi; Argint; Risdaleru (48 Schillingi); Scudu de 4 Risdalere; Marca de Norwegia (24 Schillingi); Turcia; Aur; Lira de 100 Gruşi (Lei); 1/2 Lira 50 Gruşi; Argint; Ermelicu (Icosaru) = 20 Lei; 1/2 Ermelicu (10 Gruşi); 1/4 Ermelic (5 Gruşi); Gruşu, Leu, Piastru; Würtemberg; Aur; Carolinu sau Fiorinu; Argint; Risdaleru; Zollvereinu şi Austria; Asociaţia din 1857; Argint; Thaleru de Ass. 

[!65!] Calcule de Bancă şi de Comerciu. Transformarea preţului Măsurilor şi Greutăţilor. Transformarea preţului unei Palme Şerban-Vodă şi a unui Metru;
un Metru costă; Dacă costă; 1 Palmă Şerban-Vodă; un Metru; o Palmă costă; un Metru costă; Dacă costă; 1 Palmă Şerban-Vodă; un Metru; o Palmă Şerban-Vodă costă; Lei noi seau Bani; Lei noi seau Bani; Palme = Metri; Palme = Metri; Palme = Metri; Palme = Metri.  

[!66!] Transformarea preţului unei Palme de Moldova şi a unui Metru. 
un Metru costă; Dacă costă; 1 Palmă de Moldova; 1 Metru; un Metru costă; o Palmă costă; Dacă costă; 1 Palmă de Moldova; 1 Metru; o Palmă costă; Lei noi seau Bani; Lei noi seau Bani; Palme = Metri; Palme = Metri; Palme = Metri; Palme = Metri.

[!67!] Transformarea preţului unui Stînjin Şerban-Vodă şi a unui Metru.
un Metru costă; Dacă costă; 1 Stînjîn Şerban-Vodă; 1 Metru; un Stînjîn Şerban-Vodă costă; un Metru costă; Dacă costă; 1 Stînjîn Şerban-Vodă; 1 Metru; un Stînjîn Şerban-Vodă costă; Lei noi seau Bani; Lei noi seau Bani; Stînjîni = Metri; Stînjîni = Metri; Stînjîni = Metri; Stînjîni = Metri. 
 
[!68!] Transformarea preţului unui Stînjin de Moldova şi a unui Metru.
un Metru costă; Dacă costă 1 Stînjîn de Moldova; 1 Metru; un Stînjîn de Moldova costă; un Metru costă; Dacă costă; 1 Stînjîn de Moldova; 1 Metru; un Stînjîn de Moldova costă; Lei noi seau Bani; Lei noi seau Bani; Stînjîni = Metri; Stînjîni = Metri; Stînjîni = Metri; Stînjîni = Metri. 
 
[!69!] Transformarea unui Cot de Ţeara Romînească şi a unui Metru.
un Metru costă; Dacă costă; 1 Cot de Ţeara Romînească; 1 Metru; un Cot de Ţeara Romînească costă; un Metru costă; Dacă costă; 1 Cot de Ţeara Romînească; 1 Metru; un Cot de Ţeara Romînească costă; Lei noi seau Bani; Lei noi seau Bani; Coţi = Metri; Coţi = Metri; Coţi = Metri; Coţi = Metri. 
 
[!70!] Transformarea preţului unui Cot de Moldova şi a unui Metru. 
un Metru costă; Dacă costă; 1 Cot de Moldova; 1 Metru; un Cot de Moldova costă; un Metru costă; Dacă costă; 1 Cot de Moldova; 1 Metru; un Cot de Moldova costă; Lei noi seau Bani; Lei noi seau Bani; Coţi = Metri; Coţi = Metri; Coţi = Metri; Coţi = Metri. 
 
[!71!] Transformarea preţului unei Palme pătrate Şerban-Vodă şi a unui Metru pătrat. 
un Metru pătrat costă; Dacă costă; 1 Palmă pătrată Şerban-Vodă; 1 Metru pătrat; o Palmă pătrată Şerban-Vodă costă; un Metru pătrat costă; Dacă costă; 1 Palmă pătrată Şerban-Vodă; 1 Metru pătrat; o Palmă pătrată Şerban-Vodă costă; Lei noi seau Bani; Lei noi seau Bani; Palme pătrate = Metri pătraţi; Palme pătrate = Metri pătraţi; Palme pătrate = Metri pătraţi; Palme pătrate = Metri pătraţi.  
 
[!72!] Transformarea preţului unei Palme pătrate de Moldova şi a unui Zecimetru pătrat.
un Zecimetru pătrat costă; Dacă costă; 1 Palmă pătrata de Moldova; 1 Zecimetru pătrat; o Palmă pătrat de Moldova costă; un Zecimetru pătrat costă; Dacă costă; 1 Palmă pătrata de Moldova; 1 Zecimetru pătrat; o Palmă pătrat de Moldova costă; Lei noi seau Bani; Lei noi seau Bani; Palme pătraţi = Zecimetri pătraţi; Palme pătraţi = Zecimetri pătraţi; Palme pătraţi = Zecimetri pătraţi; Palme pătraţi = Zecimetri pătraţi. 
 
[!73!] Transformarea preţului unui Stînjîn pătrat Şerban-Vodă şi a unui Metru pătrat.
un Metru pătrat costă; Dacă costă; 1 Stînjîn pătrat Şerban-Vodă; 1 Metru pătrat; un Stînjîn pătrat Şerban-Vodă costă; un Metru pătrat costă; Dacă costă; 1 Stînjîn pătrat Şerban-Vodă; 1 Metru pătrat; un Stînjîn pătrat Şerban-Vodă costă; Lei noi seau Bani; Lei noi seau Bani; Stînj[îni] p[ătraţi] = Met[ri] p[ătraţi]; Stînj[îni] p[ătraţi] = Met[ri] p[ătraţi]; Stînj[îni] p[ătraţi] = Met[ri] p[ătraţi]; Stînj[îni] p[ătraţi] = Met[ri] p[ătraţi].   
 
[!74!] Transformarea preţului unui Stînjîn pătrat de Moldova şi a unui Metru pătrat. 
un Metru pătrat costă; Dacă costă; 1 Stînjîn pătrat de] Moldova; 1 Metru pătrat; un Stînjîn pătrat de Moldova costă; un Metru pătrat costă; Dacă costă; 1 Stînjîn pătrat de] Moldova; 1 Metru pătrat; un Stînjîn pătrat de Moldova costă; Lei noi seau Bani; Lei noi seau Bani; Stînj[îni] p[ătraţi] = Met[ri] p[ătraţi]; Stînj[îni] p[ătraţi] = Met[ri] p[ătraţi]; Stînj[îni] p[ătraţi] = Met[ri] p[ătraţi]; Stînj[îni] p[ătraţi] = Met[ri] p[ătraţi].
 
[!75!] Transformarea preţului unei Prăjîni de Ţeara Romînească şi a unei Arii. 
o Arie costă; Dacă costă; 1 Prăjînă de Ţeara Romînească; 1 Arie; o Prăjînă de Ţeara Romînească costă; o Arie costă; Dacă costă; 1 Prăjînă de Ţeara Romînească; 1 Arie; o Prăjînă de Ţeara Romînească costă; Lei noi seau Bani; Lei noi seau Bani; Prăjîni = Arii; Prăjîni = Arii; Prăjîni = Arii; Prăjîni = Arii. 
 
[!76!] Transformarea preţului unei Prăjîni de Moldova şi a unei Arii. 
o Arie costă; Dacă costă; 1 Prăjînă de Moldova; 1 Arie; o Prăjină de Moldova costă; o Arie costă; Dacă costă; 1 Prăjînă de Moldova; 1 Arie; o Prăjină de Moldova costă; Lei noi seau Bani; Lei noi seau Bani; Prăjîni = Arii; Prăjîni = Arii; Prăjîni = Arii; Prăjîni = Arii.  
 
[!77!] Transformarea preţului unui Pogon de Ţeara Romînească şi a unui Hectar. 
un Hectar costă; Dacă costă; 1 Pogon de Ţeara Romînească; 1 Hectar; un Pogon de Ţeara Romînească costă; un Hectar costă; Dacă costă; 1 Pogon de Ţeara Romînească; 1 Hectar; un Pogon de Ţeara Romînească costă; Lei noi seau Bani; Lei noi seau Bani; Pogoane = Hectare; Pogoane = Hectare; Pogoane = Hectare; Pogoane = Hectare. 
 
[!78!] Transformarea preţului unui Fîlci de Moldova şi a unui Hectar. 
un Hectar costă; Dacă costă; 1 Falce; 1n Hectar; o Falce costă; un Hectar costă; Dacă costă; 1 Falce; 1 Hectar; o Falce costă; Lei noi seau Bani; Lei noi seau Bani; Fîlci = Hectare; Fîlci = Hectare; Fîlci = Hectare; Fîlci = Hectare. 
 
[!79!] Transformarea preţului unei Palme cubice Şeraban-Vodă şi a unui Zecimetru cub. 
un Zecimetru cub costă; Dacă costă; 1 Palmă] cubică Şerban-Vodă; 1 Zecimetru cub; o Palmă cubică Şeraban-Vodă costă; un Zecimetru cub costă; Dacă costă; 1 Palmă] cubică Şerban-Vodă; 1 Zecimetru cub; o Palmă cubică Şeraban-Vodă costă; Lei noi seau Bani; Lei noi seau Bani; Palme cubice = Zecimetri cubi; Palme cubice = Zecimetri cubi; Palme cubice = Zecimetri cubi; Palme cubice = Zecimetri cubi. 
 
[!80!] Transformarea preţului unei Palme cubice de Moldova şi a unui Zecimetru cub. 
un Zecimetru cub costă; Dacă costă; 1 Palmă cubică de Moldova; 1 Zecimetru cub; o Palmă cubă de Moldova costă; un Zecimetru cub costă; Dacă costă; 1 Palmă cubică de Moldova; 1 Zecimetru cub; o Palmă cubă de Moldova costă; Lei noi seau Bani; Lei noi seau Bani; Palme cubice = Zecimetri cubi; Palme cubice = Zecimetri cubi; Palme cubice = Zecimetri cubi; Palme cubice = Zecimetri cubi. 
 
[!81!] Transformarea preţului unui Stînjîn cub Şerban-Vodă şi a unui Metru cub. 
un Metru cub costă; Dacă costă; 1 stînjîn cub Şerban-Vodă; 1 Metru cub; un Stînjîn cub Şerban-Vodă costă; un Metru cub costă; Dacă costă; 1 stînjîn cub Şerban-Vodă; 1 Metru cub; un Stînjîn cub Şerban-Vodă costă; Lei noi seau Bani; Lei noi seau Bani; Stînjîni c[ubi] = Met[ri] c[ubi]; Stînjîni c[ubi] = Met[ri] c[ubi]; Stînjîni c[ubi] = Met[ri] c[ubi]; Stînjîni c[ubi] = Met[ri] c[ubi].

[!82!] Transformarea preţului unui Stînjîn cub de Moldova şi a unui Metru cub. 
un metru cub costă; Dacă costă; 1 Stînjîn cub de Moldova; 1 Metru c[ub; un Stînjîn cub de Moldova costă; un metru cub costă; Dacă costă; 1 Stînjîn cub de Moldova; 1 Metru c[ub; un Stînjîn cub de Moldova costă; Lei noi seau Bani; Lei noi seau Bani; Stînjîni c[ubi] = Met[ri] c[ubi]; Stînjîni c[ubi] = Met[ri] c[ubi]; Stînjîni c[ubi] = Met[ri] c[ubi]; Stînjîni c[ubi] = Met[ri] c[ubi]. 
 
[!83!] Transformarea preţului unui Dram de Ţeara Romînească şi a unui Centilitru. 
un Centilitru costă; Dacă costă; 1 Dram Ţeara Romînească; 1 Centilitru; un Dram de Ţeara Romînească costă; un Centilitru costă; Dacă costă; 1 Dram Ţeara Romînească; 1 Centilitru; un Dram de Ţeara Romînească costă; Lei noi seau Bani; Lei noi seau Bani; Dramuri = Centilitri; Dramuri = Centilitri; Dramuri = Centilitri; Dramuri = Centilitri. 
 
[!84!] Transformarea preţului unui Dram de Moldova şi a unui Centilitru. 
un Centilitru costă; Dacă costă; 1 Dram de Moldova; 1 Centilitru; un Dram de Moldova costă; un Centilitru costă; Dacă costă; 1 Dram de Moldova; 1 Centilitru; un Dram de Moldova costă; Lei noi seau Bani; Lei noi seau Bani; Dramuri = Centilitri; Dramuri = Centilitri; Dramuri = Centilitri; Dramuri = Centilitri. 
  
[!85!] Transformarea preţului unei Oci de Ţeara Romînească şi a unui Litru. 
un Litru costă; Dacă costă; 1 Ocă Ţeara Romînească; 1 Litru; o Ocă Ţeara Romînească costă; un Litru costă; Dacă costă; 1 Ocă Ţeara Romînească; 1Litru; o Ocă Ţeara Romînească costă; Lei noi seau Bani; Lei noi seau Bani; Oca = Litri; Oca = Litri; Oca = Litri; Oca = Litri. 
 
[!86!] Transformarea preţului unei Oci de  Moldova şi a unui Litru.  
un Litru costă; Dacă costă; 1 Ocă de Moldova; 1 Litru; o Ocă de Moldova costă; un Litru costă; Dacă costă; 1 Ocă de Moldova; 1 Litru; o Ocă de Moldova costă; Lei noi seau Bani; Lei noi seau Bani; Oca = Litri; Oca = Litri; Oca = Litri; Oca = Litri. 
  
[!87!] Transformarea preţului unei Kile de Ţeara Romînească şi a unui Hectolitru. 
un Hectolitru costă; Dacă costă; 1 Kilă Ţeara Romînească; 1 Hectolitru; o Kilă Ţeara Romînească costă; un Hectolitru costă; Dacă costă; 1 Kilă Ţeara Romînească; 1 Hectolitru; o Kilă Ţeara Romînească costă; Lei noi seau Bani; Lei noi seau Bani; Kile = Hectolitre; Kile = Hectolitre; Kile = Hectolitre; Kile = Hectolitre. 
 
[!88!] Transformarea preţului unei Kile de Moldova şi a unui Hectolitru. 
un Hectolitru costă; Dacă costă; 1 Kilă de Moldova; 1 Hectolitru; o Kilă de Moldova costă; un Hectolitru costă; Dacă costă; 1 Kilă de Moldova; 1 Hectolitru; o Kilă de Moldova costă; Lei noi seau Bani; Lei noi seau Bani; Kile = Hectolitre; Kile = Hectolitre; Kile = Hectolitre; Kile = Hectolitre. 
 
[!89!] Transformarea preţului unui Dram de Ţeara Romînească şi a unui Gram. 
un Gram costă; Dacă costă; 1 Dram de Ţeara Romînească; 1 Gram; un Dram de Ţeara Romînească costă; un Gram costă; Dacă costă; 1 Dram de Ţeara Romînească; 1 Gram; un Dram de Ţeara Romînească costă; Lei noi seau Bani; Lei noi seau Bani; Dram = Grame; Dram = Grame; Dram = Grame; Dram = Grame. 
 
[!90!] Transformarea preţului unui Dram de Moldova şi a unui Gram. 
un Gram costă; Dacă costă; 1 Dram de Moldova; 1 Gram; un Dram de Moldova costă; un Gram costă; Dacă costă; 1 Dram de Moldova; 1 Gram; un Dram de Moldova costă; Lei noi seau Bani; Lei noi seau Bani; Dram = Grame; Dram = Grame; Dram = Grame; Dram = Grame. 
 
[!91!] Transformarea preţului unei Oci de Ţeara Romînească şi a unui Kilogram. 
un Kilogram costă; Dacă costă; 1 Ocă Ţeara Romînească; 1 Kilogram; o Ocă de Ţeara Romînească costă; un Kilogram costă; Dacă costă; 1 Ocă Ţeara Romînească; 1 Kilogram; o Ocă de Ţeara Romînească costă; Lei noi seau Bani; Lei noi seau Bani; Oca = Kilograme; Oca = Kilograme; Oca = Kilograme; Oca = Kilograme.
 
[!92!] Transformarea preţului unei Oci de Moldova şi a unui Kilogram. 
un Kilogram costă; Dacă costă; 1 Ocă de Moldova; 1 Kilogram; o Ocă de Moldova costă; un Kilogram costă; Dacă costă; 1 Ocă de Moldova; 1 Kilogram; o Ocă de Moldova costă; Lei noi seau Bani; Lei noi seau Bani; Oca = Kilograme; Oca = Kilograme; Oca = Kilograme; Oca = Kilograme.
  
[!93!] Întrebuinţarea acestor Tabele se ilustrează prin următorul Esemplu: Dacă 1 Metru costă 5 Lei noi, cît costă 1 Palmă de Ţeara Romînească? În întăia Tabelă aflîm în dreptul numărului 5 în coloana din dreapta numărul 1,23 – adecă Leii noi, care costă 1 Palmă de Ţeara Romînească. Dacă o Palmă de Ţeara Romînească costă 10 Bani, cît costă 1 Metru? În întăia Tabelă aflîm în dreptul numărului 10 în coloana din stînga numărul 40,68 – adecă Banii care costă 1 Metru. NB. Aceste Tabele pot servi şi pentu transformarea măsurilor şi greutîţilor vechi în cele noue şi vice-versa. De esemplu pentru întîia Tabelă: 50 Palme de Ţeara Romînească = (coloana din dreapta) 12,29 Metri; 50 Metri  = (coloana din stînga) 203,41 Palme de Ţeara Romînească. 
Dobînzi simple. Tabela de aci dî toate formulile care desleagă deosebitele probleme de dobînzi simple ce se pot presinta. Formule. Probleme de deslegat. Cît face dobînda capitalului C în n ani pe doînda de p % pe an? Ce capital trebuie se punem la dobîndă cu preţul p % pe an ca se avem un venit annual de o valoare d? Ce valoare dobîndeşte capitalul C şezînd n ani la dobîndă de p % pe an? Ce capital trebue se punem la dobîndă ca după n ani să avem un capital C1? Cîţi ani trebue se lăsîm capitalul C la dobîndă cu p % pe an ca sî devie C1? Cît procent trebue se luîm pe an ca în n ani capitalul C se devie C1? Care este renta unui capital C care în n ani a ajuns a avea o valoare C1?
 
[!94!] Dobînzi compuse. Dobînda se zice că este compusă cînd se convine între pîrţi ca dobînzile ce împrumutătorul nu primeşte la finele fiecîruia an, să se adaogă la capitalul principal şi să aducă dobîndă ca şi acel capital. De vom desemna prin t partea anului, la care dobînda se face capete, păstrînd celelalte semne din tabela precedentă; formulele care desleagă deosebitele probleme de dobînzi compuse sînt: Cît se face capitalul C dacă rămîne n ani la dobîndă? NB. Pentru casurile de dobînzi 5% şi 10%, adecă cînd renta r = 1,05 sau 1,10, valorile lui C1 adecă a capitalului sporit prin dobînzile compuse se află înscrise în coloana a 2-a a tabelelor următoare A şi B pentru numărul de ani n arătaţi în coloana 1-a. Acolo vedem de esemplu, că o sumă C = 10.000 Lei dobîndeşte în n = 30 ani o valoare C1 = 43.219 Lei prin grămădirea dobînzilor, cănd acea dobîndă este de 5%; şi cî acea valoare C = 174.494 Lei, cînd dobînda este de 10%. În reciprocă, cî pentru ca o sumă C = 10.000 Lei să se îndoiască, ar trebui să stea la dobîndă compusă 14 ani şi 75 de zile, cînd dobînda este de 5%, dar cînd dobînda este de 10%, îi trebue numai 7 ani şi 96 de zile. Cîţi ani trebuesc capitalului C ca se devie C1? Ce dobîndă trebue sî luîm ca un capital C se devie valoarea C1 în timp de n ani? Ce capital trebue pus la dobînda compusă, ca într-un număr n de ani se devie C1? NB. r–1 fiind renta unimei pe an, pentru dobînzile 5% şi 10% valorile capitalului C, care trebue pus la dobîndă compusă, sînt înscrise în coloana a 4-a a tabelelor următoare A şi B, adecă la valorile actuale ale unui capital de 1000 Lei care nu este realisabil decît peste n ani. Cît se face capitalul stînd n ani la dobînda compusă, dacă procentul p se face capete de mai multe ori într-un an?
 
[!95!] Anuitîţi. Amortisaţii. Împrumutîndu-se cineva suma C1 şi plătind împrumutătorului la finele fiecîruia an o sumă constantă C, mai mare decît dobînda anuală a lui C1, datoria are să scază pe tot anul şi în cîţiva ani acea datorie C1 o să fie plătită cu desăvîrşire, adecă are să se stingă. Desemnînd prin C1 Capitalul împrumutat, C Suma plătită pe tot anul, adecă ceia ce se numeşte anuitate, în care sumă intră dobînda lui C1 şi o parte, cu care se scade datoria, adecă amortisaţia, r Renta sau valoarea, ce dobîndeşte unimea după un an petrecut la dobîndă, n Numărul anilor, Formulile care regulează toate problemele de anuitîţi, de amortisări şi de tontine sînt: Cu această formulă deslegîm problemele următoare: a) Ce capital C1 putem amortisa plîtind pe fiecare an suma C? sau b) Ce capital C1 putem grămădi într-un timp de n ani, puind pe tot anul la dobîndă compusă o sumă C? sau c) Ce sumă C1 trebue se primim astăzi dacă alienîm pentru un timp de n ani un venit anual C? NB. Aceste valori ale lui C1 sînt înscrise în coloana a 3-a a tabelelor A şi B pentru dobînzile 5% şi 10% pînă la termenul de 100 ani. Cu această formulă deslegăm problemele următoare: a) Căt trebue se plătim la finitul fiecăruiea an, ca se stingem în timp de n ani o datorie C1 împrumutată pe renta r sau r–1 pe an? b) Ce sumă trebue se punem la dobîndă compusă la începutul fiecîruiea an, ca se avem în n ani un capital C1? NB. Pentru dobînzile 5% şi 10% putem dobîndi valorile lui C prin tabelele A şi B, înmulţind numerile din coloana 2-a şi prin acele din coloana 3-a. Cu această formulă deslegăm problema: În cîţi ani putem desface datoria C1 plătind o anuitate C? Ca aplicare a formulelor precedente sî ne propunem problemele următore: 1. Ce capital putem amortisa în 30 de ani, plătind la finele fiecîruiea an cîte 36.458 de Lei, împrumutul fiind pe 7% pe an? 
 
[!96!] Calculul se aşează după formula Nº. 1. luînd cu împrumutare suma de 452.326 Lei cu 7% plătind pe tot anul 36458, stingem acea datorie în termen de 30 de ani. 2. Ce anuitate trebue se plătim, ca în termen de 30 de ani se stingem o datorie de 452.326 Lei, dobînda anuală fiind de 7%? Pentru înlesnirea calculului se căutîm anuitatea unei sute de Lei, pe care apoi înmulţindu-o cu sutele cuprinse în 452.326, vom avea anuitatea cerută. Calculul se aşează după formula Nº. 2. După tabelele de logaritmi avem ... adecă că trebue se plătim cîte 8,06% lei pe an, ca se stingem în 30 de ani o datorie de 100 de Lei pe 7% dobîndă sau că trebue se plătim 36.457,48 lei pe an pentru stingerea unei datorii de 452.326 de Lei. 3 În  cîţi ani putem stinge o datorie de 452.326 Lei împrumutaţi pe 7 % pe an, plătind pe fiecare an o anuitate de 36.457,50 lei? Pentru înlesnirea calculului se căutîm pentru suma de 100 de Lei, adecă plătind căte 8,06 % pe an. Calculul se aşează după formula Nº. 3. 
 
[!97!] adecă că trebue se plătim 30 de ani pe tot anul cîte 36.457,48 lei ce sî stîngem datoria de 452.326 Lei. 
Dobînzi compuse şi amortizîri pentru dobînzile de 5% şi 10%. Dobînzile de 5% şi de 10% fiind cele mai usitate, acea de 5% mai generală în Occident şi acea de 10% în Orient, am calculat tabelele următoare A şi B, în care calculele de anuitîţi şi de amortisîri se află făcute pentru acele dobînzi de şi de 10%. Modul de a se servi cu dînsele este foarte simplu. În coloana 1-a se află înscris numărul anilor, pe care voim se calculîm, de la 1 pînă la 100 de ani inclusiv. Coloana a 2-a dî deosebitele valori ce dobîndeşte unimea prin dobînzi compuse pe timpul însemnat în numărul anilor din coloana 1-a de la 1 an pînă la 100 de ani, adecă valorile spresiunei rn din formulele de mai sus pentru dobînzile 5% şi 10% seau valorile (1,05)n şi (1,10)n. Coloana 3-a dî valorile succesive ale spresiunei din formulă pentru casurile de 5% şi de 10% seau valorile …. Coloana 5-a ale acestor tabele conţine valorile lui C1 din formulă de la 1 pînă la 100 de ani seau valorile pentru dobînzile 5% şi 10% adecă spresiunile numerice ale …. De esemplu: Dacă am depune pe tot anul suma de 1000 Lei la dobîndă compusă în timp de 15 ani, căutînd în tabela A în coloana 2-a, în faţa numărului de 15 ani, găsim cifra 2078,90 Lei, dacă dobînda este socotită pe 5% şi în tabela litera B în coloana 2-a în faţa numărului de 15 ani, găsim cifra 4177,25 Lei, dacă dobînda este socotită pe 10% pe an; adecă că suma de 1000 de Lei pusă la dobîndă compusă devine 2078,90 Lei în 15 ani dacă dobînda este 5% şi devine 4177,25 Lei dacă dobînda este 10%. Coloana 5-a ne arată că depuind astăzi un capital de 10.379,65 Lei putem avea o rentă de 1000 Lei pe timp de 15 ani, dacă dobînda este 5%; iar dacă dobînda este 10%, pentru a avea o rentă de 1000 Lei pe an, ar trebui se depunem numai 7.606,08 Lei. Pentru orce altă cifră nu avem decăt să calculîm pentru cifra de 1000 şi de a reduce prin metoda proporţiunilor la suma cerută. 
 
[!98!] Tabela A. Numărul anilor seau spresiunea (n); Valorile succesive ale unui Leu cu adăogirile dobînzilor compuse pe 5% seau spresiunea (1,05)n seau (r)n; Valorile spresiunei; Valorile actuale ale unui capital de 1000 Lei care nu este realisabil decît peste n ani seau spresiunea …; Valorile actuale ale unei rente anuale de 1000 Lei platnică pe timp de n ani seau spresiunea …. 
 
[!99!] Numărul anilor seau spresiunea (n); Valorile succesive ale unui Leu cu adăogirile dobînzilor compuse pe 5% seau spresiunea (1,05)n seau (r)n; Valorile spresiunei; Valorile actuale ale unui capital de 1000 Lei care nu este realisabil decît peste n ani seau spresiunea …; Valorile actuale ale unei rente anuale de 1000 Lei platnică pe timp de n ani seau spresiunea …. 

[!100!] Numărul anilor seau spresiunea (n); Valorile succesive ale unui Leu cu adăogirile dobînzilor compuse pe 5% seau spresiunea (1,05)n seau (r)n; Valorile spresiunei; Valorile actuale ale unui capital de 1000 Lei care nu este realisabil decît peste n ani seau spresiunea …; Valorile actuale ale unei rente anuale de 1000 Lei platnică pe timp de n ani seau spresiunea …. 

[!101!] Numărul anilor seau spresiunea (n); Valorile succesive ale unui Leu cu adăogirile dobînzilor compuse pe 10% seau spresiunea (1,10)n seau rn; Valorile spresiunei; Valorile actuale ale unui capital de 1000 Lei care nu este realisabil decît peste n ani seau spresiunea …; Valorile actuale ale unei rente anuale de 1000 Lei platnică pe timp de n ani seau spresiunea …. 

[!102!] Numărul anilor seau spresiunea (n); Valorile succesive ale unui Leu cu adăogirile dobînzilor compuse pe 10% seau spresiunea (1,10)n seau rn; Valorile spresiunei; Valorile actuale ale unui capital de 1000 Lei care nu este realisabil decît peste n ani seau spresiunea …; Valorile actuale ale unei rente anuale de 1000 Lei platnică pe timp de n ani seau spresiunea ….  
 
[!103!] Numărul anilor seau spresiunea (n); Valorile succesive ale unui Leu cu adăogirile dobînzilor compuse pe 10% seau spresiunea (1,10)n seau rn; Valorile spresiunei; Valorile actuale ale unui capital de 1000 Lei care nu este realisabil decît peste n ani seau spresiunea …; Valorile actuale ale unei rente anuale de 1000 Lei platnică pe un timp de n ani seau spresiunea ….

[!104!] Tontine. Formula precedentă … servă la toate calculile de tontine, care sint basate pe acumulare prin dobînzi compuse şi pe anuitîţi. Tabela de Mortalitate după Deparcieux. Etatea; Vii; probabilitatea; Etatea; Vii; probabilitatea; Etatea; Vii; probabilitatea; Etatea; Vii; probabilitatea. Tabela precedentă calculată de Deparcieux este tabela Biuroului de Longitudini, care servă tutulor Companiilor de asigurare asupra vieţei. Coloana intitulată Etate însemneasă etatea sau vîrsta în ani; Vii – numărul celor în viaţă la fiecare etate; probabilitatea – probabilitatea duratei vieţii în ani şi luni. Însemnînd prin C1 Capitalul ce o personă de etatea de n ani trebue se depue la o companie de asigurare, ca să aibă o rentă viageră annală; C – renta viageră anuală; r – Dobînda anuală a unimei, adecă a unui Leu seau Franc. 

[!105!] Numerile supravieţuitorilor după tabela de mortalitate în etate … ani. Formula este: …. În casul cănd renta viageră nu are se înceapă a fi plătită decît după un număr de ani m după vărsarea capitalului, ecuaţiunea este …. 
Valutele fixe în capitalele comerciale. Amsterdam 100 Talere curente sau 250 fiorini; Augsburg 100 Talere sau 150 fiorini; Breslau 100 Talere; Francfort 100 Talere sau 150 fiorini; Hamburg 100 Talere banco sau 300 marci banco; Londra 1 Pound (Liră Sterling); Lipsca 100 Talere convenţional curent; Paris 300 Franci; Petersburg 100 Ruble în bilete de bancă; Viena 100 Talere curente sau 150 fiorini.
Progresiuni. Fie a) termenul cel dîntîiu ale unei progresiuni; u) termenul care ocupă rangul de numerul n; S) Suma termenilor de la a pînă la u; d) raţiunea aritmetică sau differinţa, valoarea positivă sau negativă, ce esistă între doue termene consecutive; q) raţiunea geometrică sau cîtul divisiunei a doue termene succesive; Formulele pentru progresiunile aritmetice sînt: Valoarea unui termen …; Suma termenilor …; Formulele pentru progresiunele geometrice sînt: Valoare unui termen …; Suma termenilor. Fomula Binomului lui Newton este: …. 

[!106!]-[!107!] Agricultura. Tabelă pentru semănătura celor mai principale plînte agricole. (Cîtimele, însemnate în această tabelă, ca şi în cele următoare, presupun o arătură gospodărească, adică o arătură adîncă, maruntă şi făcută la timp. Cîtimele mai mici sînt pentru un pămînt mai greu şi mai gras, cele mai mari pentru un pămînt mai uşor şi mai slab). Plîntele; Semînţa pentru un Hectar (un hectar = 2 pogoane = 2/3 falce); cu mîna; cu maşina; Kilograme; Oca Ţeara Romînească; Oca de Moldova; Kilograme; Oca Ţeara Romînească; Oca de Moldova; Cereale; Grîu de toamnă (Triticum); Grîu de vară; Alac de iarnă (Triticum spelta); Alac de vară; Secară de toamnă (Secale cereale); Secară de vară; Orz cu doă rînduri (Hordeum distichum); Orz cu patru rînduri (Hordeum vulgare); Orz de toamnă (Hordeum hexastichon); Ovăs (Avena); Porumb sau Păpuşoi (Zea maïs); Porumb pentru mohor; Mei (Panicum miliaceum); Mei tătărăsc (Holcus Sorghum); Hriscă (Polygonum fagopyrum); Legume; Mazere tărzie mare (Pisum sativum); Mazere de mijloc; Mazere mică timpurie; Bob mare (Phaseolus vulgaris); Bob mic; Fasole (Phaseolus nanus); Măzăriche cultivată (Vicia sativa); Lupină galbenă (Lupinus); Lupină albastră; Lupină albă; Linte (Ervum lens); Linte mare; Ciceră puturoasă seau Nohot (Cicer arietinum); Plînte oleifere Rapiţă de iarnă (Brassica oleracea); Rapiţă de vară (Brassica campestris verna); Napi de iarnă (Brassica napus); Napi de vară (Brassica napus praecox); Myagrum sativum.

[!108!]-[!109!] Plîntele; Semînţa pentru un Hectar (1 hectar = 2 pogoane = 3/4 falce); cu mîna; cu maşina; Kilograme; Oca Ţeara Romînească; Oca de Moldova; Kilograme; Oca Ţeara Romînească; Oca de Moldova; Myagrum sativum cu semînţa mare; Mac (Papaver somniferum); Mustar (Sinapis sativa); In de semînţă (Linum); In de lăură; Cînepă (Canabis); Cînepă urieşă; Madia; Sora soarelui (Helianthus annuus); Plînte pentru nutreţ;  Luzernă (Medicago); Esparsetă cu păstarele (Hedysarum onobrychis); Trifoi roş de livezi (Trifolium pratense); Tfoi alb (Trfolium repens); Trifoi de Suedia (Trifolium hybridum); Trifoi incarnat (Trifolium incarnatum); Serradella (Ornithopus sativa); Spergă de cîmp (Spergula arvensis); Sulcină binemirositoare (Trifolium melilotus officinalis); Fîn grecesc (Trigonella); Amestecătură pentru cosit şi în urmă pentru păscut; Trifoiu roş; Trifoiu alb; Luzernă; Ierburi; Rădăcini nutritive; Cartofle mici timpurii (Solanum tuberosum); Cartofle mari tărzii; Gulii (Topinambur); Sfeclă ordinară (Beta vulgaris); Sfeclă dulce (Beta alba); Chelarabi (Brassica oleracea napobrassica); Turnips (Brassica rapa); Sfeclă ordinară în răsad; Chelarabi în răsad; Morcovi (Daucus); Păstîrnap (Pastinca sativa); Varză seau curechiu în răsad (Brassica oleracea). 

[!110!]-[!111!] Plîntele; Semînţa pentru un Hectar (1 hectar = 2 pogoane = 2/2 falce); cu mîna; cu maşina; Kilograme; Oca Ţeara Romînească; Oca de Moldova; Kilograme; Oca Ţeara Romînească; Oca de Moldova; Plînte aromatice; Hemeiu comun (Humulus lupulus); Chimăn cîmpean (Carum carvi); Anison dulce (Anethum foeniculum); Coriandru cultivat (Coriandrum sativum); Ciucoare selbatică (Cichorium intybus). Plînte pentru fabrici; Tiutiun, pentru 1/2 aria de răsadniţă necesară la plîntatul unui hectar (Nicotiana); Scăeţe a ţesătorilor aspru, pentru 1/2 ariă de răsadniţă (Dipsacus fullonum). Plînte tinctoriale; Roibă (Rubria tinctoria); Pastel (Isatis tinctoria); Rosetă galbenă (Roseda luteola); Ierburi; Raygras inglizesc (Lolium perenne); Raygras italienesc (Lolium italicum); Coada lupului de şesuri (Phelum pratense); Festuca oilor (Festuca ovina); Golomoţ ghemuit (Dactyilis glomerata); Tabelă pentru semănătura celor mai principale plînte agricole (Urmare). Plîntele; Semînţa pentru un Pogon (1 pogon = 1/2 hectar); Semînţa pentru o Falce (1 falce = 11/3 hectar); cu mîna; cu maşina; cu mîna; cu maşina; Hectolitre; Baniţe; Hectolitre; Baniţe; Hectolitre; Dimerlii; Hectolitre; Dimerlii; Cereale; Grîu de toamnă; Grîu de vară; Alac de toamnă; Alac de vară; Secară de toamnă; Secară de vară; Orz cu doă rînduri; Orz cu patru rînduri; Orz de toamnă; Ovăs. 

[!112!]-[!113!] Plîntele; Semînţa pentru un Pogon (1 pogon = 1/2 hectar); Semînţa pentru o Falce (1 falce = 11/3 hectar); cu mîna; cu maşina; cu mîna; cu maşina; Hectolitre; Baniţe; Hectolitre; Baniţe; Hectolitre; Dimerlii; Hectolitre; Dimerlii; Porumb; Porumb de mohor; Mei; Mei tătaresc; Hriscă. Legume; Mazere tărzie mare; Mazere de mijloc; Mazere mică timpurie; Bob mare; Bob mic; Fasole; Măzăriche; Lupină galbănă; Lupină albastră; Lupină albă; Linte; Linte mare; Nohot. Plînte oleifere; Rapiţă de iarnă; Rapiţă de vară; Napi de iarnă; Napi de vară; Myagrum sativum; Myagrum sativum cu sămînţă mare; Mac; Mustar; In de semînţă; In de lăură; Cînepă; Cînepă urieaşă; Madia; Sora soarelui. Plînte pentru nutreţ; Luzernă; Esparseta cu păstare; Trifoi roş; Trifoi alb; Trifoi de Suedia; Trifoi incarnat; Serradella; Spergă de cîmp; Sulcină binemirositoare; Fîn grecesc. 

[!114!]-[!115!] Plîntele; Semînţa pentru un Pogon (1 pogon = 1/2 hectar); Semînţa pentru o Falce (1 falce = 11/3 hectar); cu mîna; cu maşina; cu mîna; cu maşina; Hectolitre; Baniţe; Hectolitre; Baniţe; Hectolitre; Dimerlii; Hectolitre; Dimerlii; Amestecătură pentru cosit şi în urmă pentru păscut; Trifoi roş; Trfoi alb; Luzernă; Ierburi. Rădăcini nutritive; Cartofle mici timpurii; Cartofle mari tărzii; Gulii; Sfeclă ordinară; Sfeclă dulce; Chelarabi; Turnips; Sfeclă ordinară în răsăduri; Chelarabi în răsăduri; Morcovi; Păstîrnapi; Varză. Plînte aromatice; Hemei; Chimăn cîmpean; Anison dulce; Coriandru cultivat; Ciucoare; Plînte pentru fabrici; Tiutiun pentru 1/4 de ariă răsadniţă pentru 1 pogon şi 3/4 de ariă răsadniţă pentru 1 falce; Scăeţe a ţesătorilor pentru răsadniţe de 1/4 şi 3/4 de ariă. Plînte tintoriale; Roibă; Pastel; Roseta galbenă. Jerburi; Raygras inglisesc (Opsiga vivace); Raygras italienesc (Opsiga italiană); Coada Lupului de şesuri; Festuca oilor; Golomoţ ghemuit. 

[!116!]-[!117!] Tabelă pentru producţiunea celor mai principale plînte agricole; Producţiunea unui Hectar; Graunţe; Rădăcini; Pae; Hectolitre; Baniţe; Dimerlii; Kilograme; Oca Ţeara Romînească; Oca de Moldova; Cereale; Grîu de toamnă; Grîu de vară; Alac de toamnă; Alac de vară; Secară de toamnă; Secară de vară; Orz cu doă rînduri; Orz cu patru rînduri; Orz de toamnă; Ovăs; Porumb; Mei; Hrişcă. Legume; Mazere; Linte; Măzăriche; Bob; Fasole; Lupină galbenă; Lupină albastră; Nohot. Plînte oleifere; Rapiţă de iarnă; Rapiţă de vară; Napi de iarnă; Napi de vară; Myagrum sativum; Mustar; Mac; In; Cînepă; Madia. Plînte pentru nutreţ; Luzernă; Esparsetă cu păstare; Trifoi roş. 

[!118!]-[!119!] Plîntele; Producţiunea unui Hectar; Graunţe; Rădăcini; Pae; Hectolitre; Baniţe; Dimirlii; Kilograme; Oca Ţeara Romînească; Oca de Moldova; Trifoi alb; Trifoi de Suedia; Trifoi incarnat; Serradella; Spergă. Rădăcini nutritive; Cartofle; Sfeclă ordinară; Sfeclă dulce; Gulii; Chelarabi; Turnips; Morcovi; Varză; Păstîrnapi. Plînte aromatice; Hemei; Chimăn; Anison dulce; Coriandru; Ciucoare. Plînte pentru fabrici; Tiutiun; Scăeţe a ţesătorilor. Plînte tintoriale; Roibă; Pastel; Rosetă galbenă. Ierburi; Raygras inglizesc; Raygras italienesc; Coda lupului de şesuri; Festuca oilor; Golomăţ ghernuit.

[!120!] Tabelă pentru producţiunea celor mai principale plînte agricole (Urmarea). Plînte; Producţiunea unui Pogon; Grăunţe; Rădăcini; Pae; Hectolitre; Baniţe; Kilograme; Oca Ţeara Romînească; Cereale; Grîu de toamnă; Grîu de vară; Alac de toamnă; Alac de vară; Secară de toamnă; Secară de vară; Orz cu doă rînduri; Orz cu patru rînduri; Orz de toamnă; Ovăs; Porumb; Mei; Hrişcă. Legume; Mazere; Linte; Măzăriche; Bob; Fasole; Lupină galbenă; Lupină albastră; Nohot. 

[!121!] Plînte oleifere; Rapiţă de iarnă; Rapiţă de vară; Napi de iarnă; Napi de vară; Myagrum sativum; Mustar; Mac; In; Cînepă; Madia. Plînte pentru nutreţ; Luzernă; Esparsetă cu păstare; Trifoi roş; Trifoi alb; Trifoi de Suedia; Trifoi incarnat; Serradella; Spergă. Rădăcini nutritive; Cartofle; Sfeclă ordinară; Sfeclă dulce; Gulii; Chelarabi; Turnips; Morcovi; Varză; Păstîrnap. 

[!122!] Plînte; Producţiunea unui Pogon; Grăunţe; Rădăcini; Pae; Hectolitre; Baniţe; Kilograme; Oca Ţeara Romînească; Plînte aromatice; Hemei; Chimăn; Anison dulce; Coriandru; Ciucoare. Plînte pentru fabrici; Tiutiun; Scăeţe a ţesătorilor. Plînte tintoriale; Roibă; Pastel; Rosetă galbenă. Ierburi; Raygras inglizesc; Raygras italienesc; Coada lupului de şesuri; Festuca oilor; Golomoţ ghemuit. 

[!123!] Plînte; Producţiunea unei Fîlci; Grăunţe; Rădăcini; Pae; Hectolitre; Dimerlii; Kilograme; Oca de Moldova; Cereale; Grîu de toamnă; Grîu de vară; Alac de toamnă; Alac de vară; Secară de toamnă; Secară de vară; Orz cu doă rînduri; Orz cu patru rînduri; Orz de toamnă; Ovăs; Porumb; Mei; Hrişcă. Legume; Mazere; Linte; Măzăriche; Bob; Fasole; Lupină galbenă; Lupină albastră; Nohot.

[!124!] Plînte; Producţiunea unei Fîlci; Grăunţe; Rădăcini; Pae; Hectolitre; Dimerlii; Kilograme; Oca de Moldova; Plînte oleifere; Rapiţă de iarnă; Rapiţă de vară; Napi de iarnă; Napi de vară; Myagrum sativum; Mustar; Mac; In; Cînepă; Madia. Plînte pentru nutreţ; Luzernă; Esparsetă cu păstare; Trifoi roş; Trifoi alb; Trifoi de Suedia; Trifoi incarnat; Serradella; Spergă. Rădăcini nutritive; Cartofle; Sfeclă ordinară; Sfeclă dulce. 

[!125!] Gulii; Chelarabi; Turnips; Morcovi; Varză; Păstîrnapi. Plînte aromatice; Hectolitre; Dimerlii; Hemei; Chimăn; Anison dulce; Coriandru; Ciucoare. Plînte pentru fabrici; Tiutiun; Scăeţe a ţesătorilor. Plînte tintoriale; Roibă; Pastel; Rosetă galbenă. Ierburi; Raygras inglizesc; Raygras italienesc; Coada lupului de şesuri; Festuca oilor; Golomăţ ghemuit. 

[!126!] Tabelă pentru puterea încolţitoare, periodul vegetaţiunei şi greutatea de mijloc a celor mai principale plînte agricole. Plîntele; Puterea încolţitoare; Periodul vegetaţiunei; Greutatea de mijloc a seminţei; un hectolitru; o baniţă; o dimerlie; ani; septămîni; Kilograme; Oca Ţeara Romînească; Oca de Moldova; Cereale; Grău de toamnă; Grîu de vară; Alac de toamnă; Alac de vară; Secară de toamnă; Secară de vară; Orz cu doă rînduri; Orz cu patru rînduri; Orz de toamnă; Ovăs; Porumb; Mei; Hrişcă. Legume; Mazere; Linte; Măzăriche; Bob; Fasole; Lupină galbenă; Lupină albastră; Nohot. Plînte oleifere; Rapiţă de iarnă; Rapiţă de vară; Napi de iarnă; Napi de vară; Myagrum sativum; Mustar; Mac; In; Cînepă; Madia. Plînte pentru nutreţ; Luzernă; Esparsetă cu păstare Trifoi roş. 

[!127!] Plîntele; Puterea încolţitoare; Periodul vegetaţiunei; Greutatea de mijloc a seminţei; un hectolitru; o baniţă; o dimerlie; ani; septămîni; Kilograme; Oca Ţeara Romînească; Oca de Moldova; Trifoi alb; Trifoi de Suedia; Trifoi incarnat; Serradella; Spergă. Rădăcini nutritive; Cartofle; Sfeclă ordinară; Sfeclă dulce; Gulii; Chelarabi; Turnips; Morcovi; Varză; Păstîrnapi. Plînte aromatice; Hemei; Chiman; Anison dulce; Coriandru; Ciucoare. Plînte pentru fabrici; Tiutiun; Scăeţe a ţesătorilor. Ierburi; Raygras inglizesc; Raygras italienesc; Coada lupului de şes; Festuca oilor; Golomăţ ghemuit. 

[!128!] Numărul grăunţelor a unora din cele mai principale plînte agricole cuprinse în măsurile de capacitate; Numele plîntei; Numărul grăunţelor dintr-; un Kilogram; 1 ocă Ţeara Romînească; 1 ocă de Moldova; 1 Hectolitru; 1 Baniţă; 1 Dimerlie; Grîu; Secară; Orz; Ovăs; Mazere; Măzăriche; Trifoi; Sfecle. 
Conţinutul cubic a 50 Kilograme (= 39 ocă 125 dramuri de Ţeara Romînească = 38 oci 292 dramuri de Moldova) a celor mai principale producte nutritive. Zecimetri cubi; Palme cube de Ţeara Romînească; Palme cube de Moldova; Grîne; Grîu, Secară; Orz; Oves; Mazere, Măzăriche, Linte. Rădăcini; Cartofle, Topinambur; Sfecle, Chelarabi, Morcovi; Turnips. Fîn; Fîn bun de livede; Fîn prost de livede; Fîn de Trifoi seau de Esparsettă. Iarbă verde; Iarbă şi Trifoi verde; Frunzi de Sfecle. Paie; Pae de Grîu, Secară; Pae de Orz, Ovăs; Pae de Mazere, Măzăriche, Linte; Pleavă de Grîne. Rămăşiţi; Tăriţă; Turtă de oloi; Incolţitură de Slad; Bragă; Rămăşiţi din fabricaţiunea Zaharului. 

[!129!] Tabelă pentru timpul înflorirei şi timpul traiului ierburilor şi a plîntelor de nutreţ precum şi pentru pămîntul ce le este necesar; Cifra I însemnează plîntele cu durata de un an, II acele cu durata de doi ani, III plîntele trainice seau vivace. Semnul * arată plîntele care sînt mai ales apte pentru a fi semănate în pămînturi arate. Numirea; Timpul înflorirei; Timpul traiului; Creşterea în sus seau desvoltarea jos; Pament puternic şi cald; cu irigaţiune; fără irigaţiune; Mai mult pament umedos de argilă; Pament umbrit de padure seau pament de turbă; Pament nasipo-argilos nalt; Foarte alese pentru pasune de oi; Achillea millefolium – Coada şoarecului; Iunie; Iulie; jos; Agrostis repens – Iarba vîntului tîrîitoare; Iiulie; sus; Agrostis spica venti – Iarba vîntului frumoasă, Iunie; Iulie; jos; Agrostis stolonifera – Iarba vîntului curpănoasă; Iunie; Iulie; jos; Agrostis vulgaris – Iarba vîntului vulgară; Mai; los; Aira aquatica; Aira a apei; Iunie; sus; Aira cespitosa – Aira ţelinoasă; Iulie; August; sus; Aira coerulea – Aira albăstrie; August; sus; Aira flexuosa – Aira înduioasă; Iunie; Iulie; sus; Alopecurus pratensis – Coada lupului de fînaţ; iulie; August; sus; Alopecurus agrestis – Codina (Coada vulpei) de cîmp; Mai; sus; Anthoxanthum odor – Iarbă mirositoare seau păleină; Mai; Iunie; jos; Avena elatior – Ovăs a dealului; Iunie; Iulie; sus; Avena flavescens – Ovăs auriu; Iunie; Iulie; sus; Avena pratensis – Ovăs de şesuri; Iunie; Iulie; sus; Briza media – Tremurătoarea mijlocie; Iunie; Iulie; jos; Bromus erectus – Odos susobliu; Iunie; Iulie; jos. 

[!130!] Numirea; Timpul inflorirei; Timpul traiului; Creşterea în sus seau desvoltarea jos; Pament puternic şi cald; cu irigaţiune; fără irigaţiune; Mai mult pament umedos de argilă; Pament umbrit de padure seau pament de turba; Pament nasipo-argilos nalt; Foarte alese pentru pasune de oi; Bromus mollis – Odos moale; Iunie; Iulie; sus; Bromus pratensis – Odos de şesuri; Iunie; sus; Cynosurus cristatus – Iarbă peptenie seau Coada cînelui; Iunie; jos; Dactylis glomerata – Golomăţul ghemuit; Iunie; Iulie; sus; Elymus arenarius – Iarba părului (Perişori) de năsipişuri; Iunie; jos; Festuca arundinacea – Festica de stuhărie; Iunie; sus; Festuca duriuscula – Festica vîrtoşică; Mai; Iunie; jos; Festuca elatior – Festuca de dealuri; Iunie; sus; Festuca fluitans – Festica curgătoare; Iunie; sus; Festuca gigantea – Festica giganteă; Iunie; Iulie; sus; Festuca ovina – Festica oilor; Iunie; jos; Festuca pratensis – Festica de şesuri; Iunie; sus; Festuca rubra – Festica roşcovană; Iunie; jos; Glyceria aïroïdes – Firuţa aeriă; Iunie; sus; Glyceria fluitans – Firuţa înotătoare; Iunie; sus; Holcus lanatus – Olc lănos; Iunie; Iulie; sus; Holcus mollis – Olc moale; Iunie; Iulie; sus; Hordum murinum – Orz selbatic (al cioaricilor); Mai; jos; Hordum pratense – Orz de fînaţ; Mai; jos; Lathyrus pratense – Indrisaiul; Iunie; sus; Leontodon taraxacum – Păpădie; Iunie; Iulie; jos. 

[!131!] Lolim italicum – Opsigă seau neghină ităliană; Mai; Iunie; sus; Lolium perenne – Opsigă seau neghină vivace; Iunie; Iulie; sus; Lolium tremulentum – Opsigă seau neghină ameţitoare; Iunie; Iulie; sus; Medicago lupulina – Lupulină trifoiată; Iunie; Iulie; sus; Melica ciliata – Melica genoasă; August; jos; Melica coerulea – Melică albastriă; August; sus; Melilotus officinalis – Sulcină folositoare; Iunie; Iulie; sus; Menianthe trifoliata – Trifoi amar; Iunie; Iulie; sus; Phalaris arundinacea – Ierbăluţă stuvoasă; August; sus; Phleum Boehmeri – Coada lupului a lui Böhmer, Iunie; sus; Phleum pratense – Coada lupului de şesuri; Iunie; Iulie; sus; Poa annua – Firuţă anuală; Iunie; August; sus; Poa aqutica – Firuţă de apă; Iunie; August; sus; Poa pratensis – Firuţă de şesuri; Iunie; August; sus; Poa compressa – Firuţă strinsă; Iunie; Iulie; sus; Poa trivialis – Firuţă comună; Iunie; Iulie; sus; Poa bulbossa – Firuţă gulioasă; Iunie; Iulie; jos; Poterium sanguisorba – Cebariul sîngesorb; Iunie; Iulie; sus; Sium falcaria – Coseţelul comun; Iunie; Iulie; jos; Tragopogon pratense – Barba caprei de şesuri; Iunie; Iulie; sus; Trifolium frugiferum – Trifoi fragifer; Iunie; Iulie; jos; Trifolium hybridum – Trifoi corcit; Iunie; iulie; jos; Trifolium montanum – Trifoi de munte; Iunie; Iulie; jos; Trifolium repens – Trifoiu trăgănat; Iunie; Iulie; jos; Trifolium pratense – Trifoiu de livezi; Iunie; Iulie; sus; Triticum repens – Chir trăgănat alb; Iunie; Iulie; sus; Vicia cracca – Bobuşorul păsăresc; Iunie; Iulie; sus; Vicia dumetorum – Vică de tufăriş; Iunie; Iulie; sus.

[!132!] Clasificarea pămînturilor după plînte. Agricultorul îşi poate clasifica pămînturile sale şi prin plîntele aşa numite selbatice, care cresc pe dînsele. Precum plîntele cele cultivate, asemine şi acele selbatice nu cresc orişiunde, ci numai într-un pămînt care corespunde naturei lor. Cunoscînd deci foarte bine plîntele acele şi dîndu-ne o seamă esactă despre dînsele; vom pute cunoaste şi pămîntul pe care ele cresc. În genere însă  este de amintit că nu trebue se ne luîm după o singură plîntă aflată într-un singur loc, ci după caracterul general al vegetaţiunei în locuri mai întinse. Plîntele selbatice sînt în relaţiune cu diferitele calităţi ale pămîntului, care se determinează îndatinat prin argilă (lut), calce (var), năsip şi humus. Din puntul de privire practic o enumărare a acestor plînte este folositoare. 
I. Plîntele pămînturilor argiloase seau acele, ale cîrora presinţă arată a aşa de mare cantitate de argil în pămînt, încît în faptă i se dî acestuia un caracter decisiv. Aci aparţin: Diferite feliuri de scai, ca: Scaiul plecat (Carduus nutans L); Pălămida de ogoare (Serratula arvensis L.); Susaiul de grădină (Sonchus oleraceus); Susaiul de cîmp (Sonchus arvensis L.); Podbalul comun (Tussilago Farfara L.); Macul roş seau Paparonele (Papaver Rhoeas L.); Nemţuşorul de cîmp (Delphinium consolida L.); Vetricia comună (Tanacetum vulgare L.); Laptele cînelui demăneat (Euphorbia esula L.). Diferite ierburi ca: Festica de fînaţ şi de dealuri (Festuca pratensis et elatior L.); Coada lupului de fînaţ (Alopecurns pratensis L.); Următoarele plînte se mulţămesc şi cu un pămînt mai puţin argilos şi cresc pe un pămînt cu puţină coesiune, precum pe pămînt năsipo-argilos seau argilo-năsipos: Coada calului de cîmp (Equisetum arvense L.); Coada calului de umbră (Equisetum umbrosus L.); Coada calului de pădure (Equisetum silvaticum L.); Romoniţă bună (Matricaria Chamomilla L.); Romoniţă mare de ogoare (Anthemis arvensis L.); Romoniţă mare galbenă (Anthemis tinctoria L.); Ciucoare (Cichorium Intybus L.); Coada şoarecului (Achillea millefolium L.); Piciorul cucoşului de ogoare (Ranunculus arvensis L.); Macul subţire de ogoare (Papaver Argemone L.); Pălămida boingiilor (Serratula tinctoria L.); Barba caprei mare (Tragopogon maior L.); Iarba lui Tatin (Symphytum officinale L.). 

[!133!] Afară de aceste se pot numi aci încă următoarele plînte: Baraboiul pădureţ (Chaerophylum sylvestre); Chimionul de cîmp (Carum Carvi L.); Morcovul de cîmp (Daucus Carotta L.); Aurita de semănături (Chrysanthemum segetum L.). Şi următoarele ierburi: Opsigă seau neghină vivace (Lolium perenne L.); Oves al dealului (Avena elatior L.); Olc lănos (Holcus Lanatus L.); Odos de ogoare (Bromus arvensis L.); Melica plecată (Melica nutans L.); Meiul împrăstiat Milium effusum L.); Coada lupului de şesuri (Phleum pratense L.). Mai putem înşira aci: Faţa mîţii cu foile înguste (Galeopsis Ladanum L.); Faţa mîţii comună (Galeopsis Tetrahit L.); Faţa mîţii divers colorată (Galeopsis versicolor L.); Dumbravnicul galbăn (Galeobdolon luteum H.). 
II. Plîntele pămînturilor de calce seau acele acărora presinţă arată o atît de mare cîtime de calce încît pămîntului i se dî un caracter determinant: Papucul Doamnei gălbior (Cypripedium Calceolus L.); Brachipodiul pănos (Brachypodium pinnatum L.); Asclepie (Asclepias Vincetoxicum L.); Selvie selbatică (Salvia pratensis L.); Sovîrv comun (Origenum vulgare L.); Falea anuală (Stachyus annua L.); Falea dreaptă (Stachys recta L.); Şopîrlaiţa cu flori mari (Prunella grandiflora L.); Veronică spicată (Veronica spicata L.); Meiul păsăresc folositoriu (Lithospermum officinale L.); Samînţa ghimpoasă brusturiă (Echynospermum Lappula L.); Ochiul lupului mic (Lycopsis pulla L.); Sherardia de ogoare (Sherardia arvensis L.); Mama pădurei de deal (Asperula cynanchica L.); Steluţa pădureaţă (Aster amellus L); Romoniţa mare galbenă (Anthemis tinctoria L.); Corobatica vîrgoasă (Centaurea paniculata L.); Aţmaţiul peptenele fetei (Scandix pecten Veneris L.); Esparsetta (Onobrychis sativa L.); Dedeţei de pădure (Anemone silvestris L.); Ruscuţă primăvăratică (Adonis vernalis L.). Cu aceste plînte stau în legătura cea mai strînsă plîntele pămînturilor de humă seau acele plînte acărora presinţă denotă o cantitate mai amre seau mai mică de humă: Cebariul sîngesorb (Poterium sanguisorba L.); Rugul de mure albastru (Rubus caesius L.); Porumbariul (Prunus spinosa L.); Rosă cîneică (Rosa canina L.); Păr selbatec (Pyrus communis L.); Mîr selbatec (Pyrus malus L.); Lăptucă înţepătoare (Lactuca scariola L.); Coseţelul comun (Sium falcaria L.). 

[!134!] Chimionul de munte (Selinum orcoselinum B.); Atamanota (Athamanota ceraria L.); Petringel selbatic comun (Pimpinella saxifraga L.); Petringel negru (Pimpinella nigra L.); Trifoi de munte (Trifolium montanum L.); Silenca beşicoasă (Silene inflata L.); Rosa soarelui comună (Helianthemum vulgare L.); Disculeţul potirat (Alyssum calycinum L.); Ovăs de şesuri (Avena pratensis L.); Odos fîră musteaţă (Bromus inermis L.); Ruscuţa văratică (Adonis aestivalis L.); Negrusca de cîmp (Nigella arvensis L.). 
III. Plîntele pămînturilor năsipoase cresc în acele pămînturi ale cîrora caracter e determinat prin nisip: Aira albie (Aira canescens L.); Perişori seau iarba părului de năsipişuri (Elymus arenarius L.); Aira cariofileă (Aira caryophyllea L.); Aira îndoioasă (Aira flexuosa L.); Nardul ţeapăn (Nardus stricta L.); Festica oilor (Festuca ovina L.); Aira încrustată (Aira cristata L.); Iarbă codată de năsipişuri (Phleum arenarium L.); Odos de acoperiş (Bromus tectorum L.); Chir negru de năsipişuri (Carex arenaria L.); Măcriş (Rumex acetosella L.); Patlagină de arinişuri (Plantago arenaria L.); Armeria comună (Armeria vulgaris W.); Iasionia munteană (Iasione montana L.); Peliniţa de cîmp (Artemisia campestris L.); Seminoc de năsipişuri (Gnaphalium arenariumL.); Soricelul de Canada (Erigeron canadensis L.); Luminiţa nopţii comună (Oenothera biennis L.); Spartia seau inistru de măturat (Spartium scoparium L.); Piciorul paserei mic (Ornithopus perpusillus L.); Spergă pentandră (Spergula pentandra L.); Limbuşoara cu lujerul gol (Iberis nudicaulis L.); Buruiana gîştei de năsipişuri (Arabis arenosa L.). 
IV. Plîntele pămînturilor humifere seau acele a cîrora presinţă este legată mai cu osebire de rămăşiţele unei produceri organice. Fiindcă în genere asemine rămăşiţi în cantitîţi mai mari se află numai în pămînturile de pădure şi în acele cultivate, sînt a se însemna întrte aceste plînte cele mai multe aşa numite buruiene ale arăturilor şi ale grădinilor. Cele mai principale din aceste plînte sînt următoarele: Deosebite feliuri de Spanac (Chenopodium) şi de Lobode (Atriplex). Pe urmă: Laptele lupului (varga soarelui) (Euphorbia helioscopia L.); Laptele lupului dulce (Euphorbia Peplus L.); Petimbroasa comună (Senecio vulgaris L.); Stir seau Nasul curcanului ghemuit (Amaranthus blitum L.); Firuţă anuală (Poa annua L.); Chir trăganat alb (Triticum repens L.). 

[!135!] Urzica mică (Urtica urens L.); Rocovina mijlocie (Alsine media L.); Seftereoa folositoare (Fumaria officinalis L.); Tăşculiţă de cîmp (Thlaspi arvense L.); Urzică moartă albă (Lamium album L.); Urzica moată purpurie (Lamium purpureum L.); Urzica moartă cotorcuprinzătoare (Lamium amlexicaule L.); Bănuţei vivaci (Bellis perennis L.); Păpădie (Leontodon taraxacum L.). Plîntele care iubese mai ales un humus de turbă seau pămînturile de turbă sînt următoarele: Cenuşoara de mlastine (Cineraria palustris L.); Iarbă roşie îndoit cîrligată (Polygonum bistorta L.); Păducheriţă de mlastini (Pedicularis palustris L.); Primula fărinoasă (Primula farinosa L.); Şerperiţă de mlastini (Sedum palustre L.); Ruginarea cu foile mărunte (Andromeda poliifolia L.); Afinul pomiţa (Vaccinium Oxycoccus L.); Afinul de mlaştini (Vaccinium uliginosum L.); Mirica de Gale (Myrica Gale L.); Lănăriţa cu foi înguste (Eriophorium angustifolium R.); Lănăriţa teioasă (Eriophorium vaginatum L.); Grăsuţă comună (Pinguicula vulgaris L.); Melica albăstriă (Melica coerulea L.); Coada mîţei cu foile late (Sphagnum latifolium L.); Coada mîţei cu foile ascuţite (Sphagnum acutifolium L.). Plîntele care iubesc mai ales sarea (Chlornatrium) şi care cresc prin urmare în pămînturi sărate sînt următoarele: Salicorn ierbos (Salicornia herbacea L.); Patlagină maritimă (Plantago maritima L.); Nisipariţă de mare (Arenaria marina L.); Nisipariţă grăsuţă (Arenaria peploïdes L.); Cachilea maritima (Cacile maritima L.); Glucul maritim (Glaux maritima L.); Scaiul dracului maritim (Eryngium maritimum L.); Steluţă de litoral (Aster tripolium L.); Peliniţă maritimă (Artemisia maritima L.); Spanacul maritim (Chenopodium maritimum L.); Lobodă de litorale (Atriplex litoralis L.); Trigloc de baltă (Triglochin maritimum L.); Pipirigul martim (Scirpus maritimus L.); Pipirigul martim ordinar (Iuneus maritimus L.); Pipirigul maritim baltic (Iuneus balticus W.); Firuţa despărţită (Poa distans L.); Orz de mare (Hordeum maritimum L.); Zălină cultivată (Apium graveolus L.). Numirile romăneşti ale plîntelor le datorim Domnilor Doctori Anastasie Fetu, Szabo şi Petru Lochmann. 

[!136!] Tabelă pentru calcularea obosirei şi a înavuţirei pămîntului. Conţinutul de mijloc în 1000 jumătăţi de Kilograme a materiei proaspete seau uscate. Numirea substanţelor; Apă; Azot; Cenuşă; Kali; Natron; Calce; Magnesia; Acid phosphoric; Acid sulfuric; Acid silicic; I. Fin; Fîn de livezi; Raygras; Golomoţ al livezilor; Fîn de părinic; Trifoi roş; Trifoi roş copt; Trifoi alb; Trifoi incarnat; Luzernă; Esparsettă; Măzăriche verde; Mazere verde. II. Nutreţ verde; Iarbă de finaţ în floare; Iarbă tînără; Raygras; Golomoţ al livezilor; Secară de nutreţ; Ovăs verde; Porumb verde; Sorgho; Părinc; Trifoi roş în floare; Trfoi înainte de înflorire; Trifoi alb; Trifoi incarnat; Luzernă; Esparsettă; Măzăriche verde; Mazere verde; Rapiţă verde. III. Plîntele cu rădăcină; Cartofle; Gulii; Sfecle ordinare; Sfecle dulci; Turnips; Morcovi; Ciucoare; Capul de la sfecle dulci. 

[!137!] Numirea substanţelor; Apă; Azot; Cenuşă; Kali; Natron; Calce; Magnesia; Acid phosphoric; Acid sulfuric; Acid silicic; IV. Frunzele plîntelor cu rădăcină; Cartofle mai coapte; Cartofle necoapte; Gulii; Sfecle ordinare; Sfecle dulci; Turnips; Morcovi; Ciucoare; Varză; Cocean de varză. V. Producte de fabrică şi căzături; Tărîţă de grîu; Tărîţă de secară; Tărîţă de orz; Păstare de ovăs; Tărîţă de mazere; Tărîţă de hrişcă; Făină de grîu fină; Făină de secară; Făină de orz; Făină de porumb; Malt ud; Malt uscat; Bere; Fibre de cartofle; Bragă de cartofle; Melassă de sfecle; Bragă de melassă; Turtă de rapiţă; Turtă de in; Turtă de mac; Turtă de bumbac. VI. Pae; Grîu de toamnă; Secară de toamnă; Grîu de vară; Secară de vară; Orz; Ovăs; Porumb; Hrişcă; Mazere; Bob. 

[!138!] Numirea substanţelor; Apă; Azot; Cenuşă; Kali; Natron; Calce; Magnesia; Acid phosphoric; Acid sulfuric; Acid silicic; Măzăriche; Lupină; Rapiţă; Mac. VII. Pleavă; Grîu de toamnă; Grîu de vară; Secară de toamnă; Orz; Ovăs; Ciocane de porumb; Bob; Lupină; Rapiţă; Semînţă de in. VIII. Plînte de comerciu; In; In topit; Fibre de in; Cînepă; Hemei, toată plînta; Hemei cepul; Hemei paiul; Frunze de tiutiun; Vin şi must; Tescovine de struguri; Lemn de vie; Frunze de dud. IX. Diferite; Papură; Rogoz; Frunze de fag in August; Frunze de fag toamna; Frunze de stejar în August; Frunze de stejar toamna; Frunze de brad; Muschiu; Feretă; Erică. X. Grăunţe şi seminţe; Grîu de toamnă; Grîu de vară; Alac; Secară de toamnă; Orz de toamnă. 

[!139!] Numirea substanţelor; Apă; Azot; Cenuşă; Kali; Natron; Calce; Magnesia; Acid phosphoric; Acid sulfuric; Acid silicic; Orz de vară; Ovăs; Mei; Porumb; Sorgho; Hrişcă; Mazere; Bob; Măzăriche; Lupina; Trifoi roş; Trifoi alb; Esparsetta; Sfeclă ordinară; Sfeclă dulce; Morcovi; Ciucoare; Turnips; Rapiţă; Napi de vară; Mustar; Mac; In; Cînepă; Simburi de struguri; Castane proaspete; Gindă proaspetă. XI. Producte animale; Lapte de vacă; Lapte de oaie; Brînză; Sînge de bou; Sînge de viţel; Sînge de oaie; Sînge de porc; Carne de bou; Carne de viţel; Carne de porc; Bou viu; Viţel viu; Oaie vie; Porc viu; Oue; Lînă spălată; Lînă nespălată. 

[!140!] Materiile nutritive conţinute în nutrimente. Prăţurile de mijloc de piaţă sînt calculate după metodul Doctorelui Grouven în următoriul mod: I. Pe Kilogram; bani; Materii nutritive azotice; Materii de grăsime; Materii nutritive fără azot; cu multă crohmală; cu mult zahar. În această categorie se numără toate grăunţele, rădăcinile şi braga (exlusiv braga de melasă), maltul, laptele şi remăşiţele de zăruri de stînă. Materiile nutritive fără azot se socotese cu 20 bani pe Kilogram la făinele mai fine, cu 17,50 bani pe Kilogram la toate celelalte feliuri de grăunţe (exlusiv frupte oleifere), carofle, malt, lapte şi bragă cu 15 bani pe Kilogram la sfecle, frupte oleifere şi lupină. II: Pe Kilogram; bani; Materii nutritive azotice; Materii de grăsime; Materii nutritive fără azot; cu multă crohmală şi zahar; cu puţină crohmală şi zahăr. În a doa categorie se numără toate feliurile de fîn, de pleavă şi de nutreţ verde, precum şi remăşiţele de la fabricîri. Materiile nutritive fîră azot se calculează cu 12,50 bani pe Kilogram la urluială, tărîţă, melasă, bragă de melasă, turtă de in, cu 8,75 bani pe Kilogram la fîn, nutreţ verde, pleavă, turtă de oleiu, (exlusiv turtă de in), colţuri de malt. III. Pe Kilogram; bani; Materii nutritive azotice; Materii de grăsime; Materii nutritive fără azot. Toate paele de cereale, de legume şi alte plînte intră în această categorie. Cînd preţul fînului seau a secărei este un altul decît cel indicat în penultima columnă a tabelei următoare, atunci calculul preţurilor de piaţă se bazează pe cifrele proporţionale din ultima columnă. De esemplu dacă preţul de piaţă pentru 100 Kilograme de fîn este 825 bani, atunci se pot plăti 100 Kilograme pae de ovăs pînă la 503,25 bani; dacă preţul pentru 100 Kilograme secară este = 2150 bani, preţul a 100 Kilograme cartofle va fi de 516 bani. Pentru o nutrire raţională este important de a separa nutrimentele în doue grupe distincte, acele greu de mistuit (fîn şi nutreţ verde) şi acele uşor de mistuit (graunţe, rădăcini etc.). Pentru înăiele s-au luat drept unitate fînul de livede, pentru cele din urmă însă – secara. Mai avem de amintit că preţurile de mijloc în bani, însemnate în tabela următoare, sînt numai atunci valabile, cînd e vorba de nutrirea animalelor: căci aceleaşi materii au o valoare bănească şi un preţ de piaţă mai mare, cînd sînt pentru oameni seau pentru diferite scopuri tecnice. Aşa de esemplu preţul de piaţă al grîului, al celei mai de căpetenie cereală a comerţului lumei, valorează cu 1/4 pînă la 1/3, iar laptele dulce, un nutriment atît de important pentru oameni, cu 2 pănă la 3 ori mai mult, cînd aceste nutrimente sînt întrebuinţate de oameni şi nu de animale agricole.

[!141!] Numirea nutrimentului; Apă; Materie organică; Cenuşă; Materii nutritive azotice; Materii nutritive fără azot; Proporţiunea între materiile nutritive azotice şi acele fără azot; Fibră lemnoasă; Cantitatea totală a materiilor nutritive; Proporţiunea între fibra lemnoasă şi cantitatea totală a materiilor nutritive; Materie de grăsime; Preţul de piaţă de mijloc calculate pe 100 Kilograme a nutrimentelor; Numere proporţionale, cînd fînul de livede seau secara este = 1; I. Fîn; Fîn de livede calitate de mijloc; Trifoi roş în floare; Trifoi roş de semînţă; Trifoi alb în floare; Trifoi de Suedia; Trifoi de semînţă; Esparsetă în floare; Luzernă tînără; Luzernă în floare; Trifoi incarnat, în floare; Măzăriche în floare; Mazere în floare; Mohar în floare; Nutreţ de frunze, finele lui Julie; Spergulă de cîmp în floare; Spergulă de cîmp după floare; Serradella, finele florii; Serradella, înainte de floare. 

[!142!] Numirea nutrimentului; Apă; Materie organică; Cenuşă; Materii nutritive azotice; Materii nutritive fără azot; Proporţiunea între materiile nutritive azotice şi acele fără azot; Fibră lemnoasă; Cantitatea totală a materiilor nutritive; Proporţiunea între fibra lemnoasă şi cantitatea totală a materiilor nutritive; Materie de grăsime; Preţul de piaţă de mijloc calculat pe 100 Kilograme a nutrimentelor; Numere proporţionale, cînd fînul de livede seau secara esete = 1; Opsigă italiană; Coada lupului de şesuri; Firuţa anuală; Coada cînelui; Odos moale; Golomoţul ghemuit; Orz de fînaţ; Coada lupului de fînaţ; Oves de deal; Opsigă vivace; Festica vîrtoşică; Iarbă păleină; Olc lănos; Firuţă de fînaţ; Firuţă comună; Ovăs auriu; Tremurătoarea mijlocie. Cifra de mijloc proporţională toate ierburile; cosit în floare. II. Pae; Grîu de toamnă; Secară de toamnă; Alac de toamnă; Orz de toamnă. 

[!143!] Orz de vară; Orz amestecat cu trifoi; Ovăs; Măzăriche; Mazere; Bob; Linte; Lupină; Porumb. III. Pleavă şi păstare; Grîu; Alac; Secară; Orz; Ovăs; Măzăriche; Mazere; Bob; Lupină; Rapiţă; Ciocălăi de porumb. IV. Iarbă verde; Iarbă înainte de floare; Iarbă finele florii; Trifoi roş înainte de floare; Trifoi roş în floare; Trifoi alb în floare; Trifoi de Suedia, început de floare; Trifoi de Suedia în floare; Luzernă foarte tînără; Luzernă în floare.

[!144!] Numirea nutrimentului; Apă; Materie organică; Cenuşă; Materii nutritive azotice; Materii nutritive fără azot; Proporţiunea între materiile nutritive azotice şi acele fără azot; Fibră lemnoasă; Cantitatea totală a materiilor nutritive; Proporţuinea între fibra lemnoasă şi cantitatea totală a materiilor nutritive; Materie de grăsime; Preţul de piaţă de mijloc calculat pe 100 Kilograme a nutrimentelor; Numere proporţionale, cînd fînul de livede seau secara este = 1; Esparsetă în floare; Trifoi incarnat în floare; Serradella în floare; Lupină înainte de floare; Lupină jumătate coaptă; Bob, începutul florii; Măzăriche în floare; Mazere în floare; Hrişcă; Ovăs, începutul florii; Secară verde; Porumb tîrziu August; Porumb timpuriu August; Mohar în floare; Sorgho; Spergula în floare; Varză albă; Cocean de varză; Frunze de sfecle; Frunze de morcovi; Frunze de kerarabi; Cocean şi frunze de gulii; Nutreţ de frunze (Julie). 

[!145!] Rădăcini; Cartofle; Gulii; Sfecle ordinare; Sfecle dulci; Chelarabi; Morcovi; Morcovi giganţi; Turnips; Păstîrnapi; Bostani. VI. Grăunţe; Grîu de toamnă; Făină de grîu; Alac; Secară de toamnă; Făină de secară; Orz de toamnă; Orz de vară; Ovăs; Porumb; Mei; Hrişcă; Măzăriche; Mazere; Bob; Linte; Lupină; Urluială de măzăriche şi de orz; Gindă descojită, uscată; Ghindă cu coajă, proaspătă; Castane descojite. 

[!146!] Numirea nutrimentului; Apă; Materie organică; Cenuşă; Materii nutritive azotice; Materii nutritive fără azot; Proporţiunea între materiile nutritive azotice şi acele fără azot; Fibră lemnoasă; Cantitatea totală a materiilor nutritive; Proporţuinea între fibra lemnoasă şi cantitatea totală a materiilor nutritive; Materie de grăsime; Preţul de piaţă de mijloc calculat pe 100 Kilograme a nutrimentelor; Numere proporţionale, cînd fînul de livede seau secara este = 1; Semînţă de in; Semînţă de rapiţă; Semînţă de cînepă; Semînţă de mac; Semînţă de madia; Semînţă de bumbac; Semînţă de sesamă. VII. Remăşiţe de fabricîri; Remăşiţi de la fabricarea zaharului; Remaşiţi centrifuge; Remaşiţi de difusiune; Bragă de cartofle; Bragă de secară; Bragă de porumb; Bragă de melassă; Colţi de malt; Malt verde cu colţi; Malt uscat fîră colţi; Tărîţă de grîu; Tărîţă de secară; Tărîţă de porumb; Melasă de sfecle.

[!147!] Turtă de rapiţă; Turtă de in; Turtă de mac; Turtă de cănepă; Turtă de jîr; Turtă de sesamă; Turtă de semîntă de bumbac; Lapte de vacă; Lapte smîntînit; Zăr de unt; Zăr; Smîntînă. 
Tabelă pentru composiţiunea de mijloc a celor mai principale gunoiuri. Gunoil; Apă; Materie organică; Cenuşă; Azot; Kali; Natron; Calce; Magnesia; Acid phosphoric; Acid sulfuric; Acid silicic şi năsip; Chlor şi Fluor; I. Escremente animale (În 1000 pîrţi a gunoiului); Balegă proaspătă: Cal; Vită cornută; Oaie; Porc; Urină proaspătă: Cal; Vită cornută; Oaie; Porc.

[!148!] Gunoil; Apă; Materie organică; Cenuşă; Azot; Kali; Natron; Calce; Magnesia; Acid phosphoric; Acid sulfuric; Acid silicic şi năsip; Chlor şi Fluor; Gunoi proaspăt (cu asternut): Cal; Vită cornută; Oaie; Porc; Gunoi de grajdiu ordinar: proaspăt; jumătate putred; foarte putred; Must de gunoi; Balegă de om proaspetă; Urină de om proaspetă; Amestecătura lor proaspetă; Ieşitoare, licid; Gunoi proaspăt de: Porumbi; Găini; Rîţi; Gîsci. II. Diferite gunoiuri concentrate (În 100 părţi a gunoiului); Guano de Peru; Guano de Norvegia; Guano din Prusia Orientală; Guano Granat; Balegă de om, preparaţiune Müller-Schür; Pulbere de la animale tăiate. 

[!149!] Făină de tingi; Sînge uscat; Făină de coarne şi aşchii; Făină de oase; Făină de oase din pîrţi vîrtoase; Făină de oase moi; Cărbuni de oase, curat; Cărbuni întrebuinţaţi; Cenuşă de oase; Guano Baker; Guano Iarvis; Apatit de Estramadura; Phosphat Sombrero; Phosphat Navassa; Phosphorit de Nassau, bun; Phosphorit de mijloc; Phosphorit de Westphalia; Acid de calce phosphoric; Acid de calce din fabrici de clei; Coprolith din năsip verde; Acid amoniacal sulfuric; Salpetru Chili; Pulbere de lînă şi căzături; Turtă de clei; Lepădătură de grasime de chit; Remăşiţi din fabricaţiunea sîrei leşioase de sînge; Sare pentru animale; Ipsos; Ipsos-Soda; Tină de fabricaţiunea zaharului; Cenuşă de bragă de sfecle; Cenuşă de lemn leşieată; Funingine de lemn; Funingine de cărbuni de pămînt.  

[!150!] Gunoil; Apă; Materie organică; Cenuşă; Azot; Kali; Natron; Calce; Magnesia; Acid phosphoric; Acid sulfuric; Acid silicic şi năsip; Chlor şi Fluor; Cenuşă de lemn; Cenuşă de turbă; Cenuşă de lignit; Cenuşă de cărbuni de pămînt. III. Supraphosphate; Guano Poru; Guano Baker; Apatit de Estramadura; Phosphat Sombrero; Phosphat Navassa; Phosphorit de Nassau, bun; Phosphorit de mijloc; Cenuşă de oase; Făină de oase; Phospho-Guano (Merck). IV. Sare de Kali şi Magnesia de Strassfurt (În 100 părţi); Gunoiul; Kali garantat; Acid de Kali sulfuric; Chlor-Kalium; Acid de Magnesia sulfuric; Chlor-Natrium; Preţul la Strassfurt a 100 Kilograme în bani; 1 Kilogram Kali bani; Acid de Kali sulfuric ordinar (gunoiere simplă de Kali): Gunoi concentrat de Kali; Gunoi întreit concentrat de Kali; Gunoi împătrit concentrat de Kali; Gunoi încincit concentrat de Kali. 

[!151!] Sare de presărat; Sare prepărată pentru animale; Acid de Kali sulfuric I; Acid de Kali sulfuric II; Acid de Kali sulfuric III; Acid de Kali-Magnesia sulfuric ordinar; Acid de Magnesia sulfuric ordinar; Acid de Calce-Magnesia sulfuric cu Kali; Acid de Magnesia sulfuric. Composiţiunea escrementelor animale solide seau licide se schimbă foarte mult după calitatea nutreţului întrebuinţat. Cifrele însemnate în tabela de mai sus servesc numai la caracterisarea speciei gunoiului. Pentru gunoiul proaspăt (cu asternut) s-a primit ca normă, că la cai, la vite cornute şi la porci se scurge din grajdiu în groapa de gunoi 1/3 a urinei produse. S-a socotit ca asternut zilnic al unui cal – 3 Kilograme pae de grîu, ai unei vite cornute – 4 Kilograme, al unui porc – 2 Kilograme, ai unei oi – 0,3 Kilograme. În supraphosphate s-a socotit peste tot locul ca conţinut mijlociu la 1/3 Kilogram acid phosphoric solubil, 3/4 Kilograme acid sulfuric liber de apă. Dacă cantitatea indicată de acid sulfuric se împarte cu cifra 1,5, atunci se află cantitatea de acid phosphoric solubil, garantat în fiecare preparat: restul este acid phosphoric nesolubil. 
Diferiteli calitîti ale gunoiului de grajdiu. Esperinţa agricolă arată că: 5000 Kilograme de gunoi proaspăt se împuţinează la 4000 Kilograme şăzînd pînă putrezeşte, la 3000 Kilograme şăzînd pînă devine ca untul, la 2000-2500 Kilograme şăzînd pînă se decompune de tot. 

[!152!] Calculul producţiunei gunoiului de grajdiu. Cîtimea gunoiului, produs într-o gospodărie, se poate calcula cu aprocsimaţie din greutatea nutrimentelor şi a asternutului întrebuinţate, puindu-se ca basă a calculului materia de tot liberă de apă a nutreţului întrebuinţat şi adoptîndu-se pentru gunoiul proaspăt de grajdiu un conţinut de 25% materie uscată şi prin urmare de 75 % apă. Observaţiuni numeroase au statuit cî din 100 pîrţi materie uscată, conţinută în nutrimente, trec în escrementele (apoase şi solide) ale animalelor. Animalele; Feliul nutrimentului; la cal; Fîn şi ovăs; la vacă de lapte; Fîn şi cartofle; la Bou I; Pae, Fîn şi sfecle; la Bou II; Pae, Fîn şi sfecle; la oaie; Fîn; seau în număr de mijloc 50 procente. Astfel se află în escrementele proaspete ale animalelor erbivore jumătate din materia uscată conţinută în nutrimentele ce ele au consumat. Materia uscată conţinută în asternut (termin de mijloc 85 procente a masei uscate) trece fireste întreagă în gunoi. Greutatea gunoiului proaspăt de grajdiu, presupuind că conţine 75 procente apă, se poate calcula cu aprocsimaţie reducîndu-se nutrimentele în starea de tot liberă de apă, multiplicînd materia uscată a nutrimentelor cu numărul 2 şi adunînd la această cifră seau greutatea asternutului uscat multiplicat cu 3, 4 seau greutatea asternutului liber de apă, multiplicat cu 4. Esemplu: Pentru 20 capete de vită, se întrebuinţează într-un an următoarele nutrimente: 120.000 Kilograme iarbă verde (trifoi, luzernă etc.); 73.500 sfecle; 24.500 pae de orz; 24.500 fîn de esparsetă; 4.000 urluială de orz, de mazere. La aceasta se adună încă 22.000 Kilograme asternut de pae. Gunoi proaspăt în total = 236600 Kilograme cu 75 procente apă. Aceiaşi cantitate de gunoi se află adunînd jumătatea materiei uscate a totalitîţii nutrimentelor cu cîtimea întreagă a materiei uscate a asternutului de pae şi multiplicînd suma cu 4, aşădar pentru esemplul de mai sus: ... Kilograme. Producţiunea de gunoi anuală de mijloc este următoarea: la cal (fără de gunoiul perdut la lucru) ... 8750 Kilograme; la bou (ţinut la grajdiu) ... 10000-12500 Kilograme; la oaie (Octomvrie pînă la Maiu) ... 750; la porc ... 1250-1850. Calitatea seau compunerea chemică a gunoiului de grajdiu atîrna de feliul şi de cantitatea diferitelor nutrimente şi de alte producte ce se mai cîştigă încă de la animale: 

[!153!] Mijloace de desinfecţiune pentru grajdiuri, vagoane de vite, gunoiuri. I. 1 parte Acid Carbonic brut, 300 pîrţi Apă. A se unge ieslele şi celelalte obiecte din grajdiu. II. 1 parte Acid Carbonic brut, 4 pîrţi Vitriol de fer, 12 pîrţi Ipsos, 200-400 pîrţi Apă. A se amesteca în gunoiu pînă ce se perde mirosul. III. 1 parte Acid Carbonic brut, 12 pîrţi Var stins, 200-500 pîrţi Apă. A se mesteca bine şi a se unge păreţii, ieslele etc. din grajdiu. IV. 0,02 Kilograme Acid Carbonic brut, 16,80 Kilograme Ipsos pulverisat. Pentru a se presăra pe jos. 
Valoarea în procente a deosebitelor mijloace de desinfecţiune. Calce Clorată cu Acid Sulfuric; Calce Clorată cu Vitriol de fer; Praful Lüdler şi Leidloff; Praf de Acid Carbonic pentru desinfecţiune; Var stins; Peatră acră; Vitriol de fer; Chloralum; Sare amară; Kali cu Iperacid de Mangan şi Acid sulfuric. 

[!154!] Tabelă pentru muncele agricole. A. Lucrarea pămîntului. Numirea muncei; Zioa de muncă calculată pe 12 oare; Munca zilnică; Hectare; Pogoane; Fîlci; Plugul – adîncimea; Scarificatorele – adîncimea; raiol, cu 2 scarificatori unul după altul; un plug înainte şi un scarificatore după dînsul în aceiaşi brazdă. Grîpi; 4 cai cu  grîpi de cîte un cal, cruciş şi curmeziş; 4 cai cu grîpi de cîte un cal, în rătund; 4 cai cu grîpi grele Howard; 4 cai cu grîpi uşoare Howard; 4 cai cu 2 grăpi grele, cruciş şi curmeziş. Cilindrul seau Tefelugul; în doi cu cilindru neted; în 4 cu cilindru neted; în 4 cu cilindru cu cercuri; în 4 cu cilindru prismatic; în 4 cu cilindru sdrobitoriu de bulgîri. 

[!155!] Maşină de semănat; în rînduri – depărtarea; din sbor – grîu; alte seminţe. Estirpatori; cu 2-3 cuţite şi în 2 cai; cu 7-9 cuţite şi în 2 cai; cu 16 cuţite şi în 3 cai. Prăşitul şi Moşoroitul; plugul de prăşit simplu cu 1 cal; plugul de prăşit dublu cu 1 cal; plugul de prăşit cu mai multe cuţite cu 2 cai; plugul de moşoroit cu 1 cal. Seceratul şi Cositul; maşina de secere în 4 cai; maşina de secere în 2 cai; maşina de cosit în 2 cai; maşina americană de întors miristea într-un cal; grebla de fîn inglizească într-un cal.

[!156!] B. Munca lucrătorilor. Numirea muncei; Zioa de muncă de zece oare; Lucrători; Hectare; Pogoane; Fîlci; Semănatul; Grîu de toamnă cu mîna; Grîu de vară cu mîna; Semînţă de trifoi şi de fîn cu mîna; Pusul seminţei de sfecle; Resăditul sfeclelor; Pusul cartoflelor; Prăşitul şi moşoroitul cartoflelor şi a sfeclelor. Secerişul; Hrepcuitul grîului de toamnă; Hrepcuitul grîului de vară; Seceratul cu secerea; Hrepcuitul legumelor; Legatul snopilor la grîu de toamnă; Legatul snopilor la grîu de vară. Cositul ierbei, a trifoiului. Culesul rădăcinilor; Culesul cartoflelor; Culesul sfeclelor şi tăiatul frunzelor; Culesul morcovilor şi tăiatul frunzelor. 

[!157!] Tabelă pentru lucrul maşinelor agricole, pentru preţul lor şi pentru puterea motrice întrebuinţate la ele. Pentru lucrul maşinelor s-a luat drept bază o valoare mijlocie. Cifra cea mai mare arată maximum al lucrului în condiţiuni normale şi bineregulate. Zioa s-a calculat de zece oare. În rubrica puterei motrice s-a însemnat puterea care lucrează în valoare mijlocie. Sub numirea putere de cal s-a înţeles totdeauna lucrarea a 75 Secunde-Kilogrammetri. La animale s-a făcut calculul pe animale de mijloc. La cele mai multe maşine s-a însemnat numele celor mai principale şi mai renumite sisteme, iar nu diferiţii fabricanţi. La preţuri nu s-a luat în seamă transportul maşinelor pănă în Romănia. 
Maşinele; Lucrul zilnic; Hectare; Pogoane; Fîlci; Puterea motrice; Preţul în Lei noi; I. Pluguri; Sistemele principale: pluguri în forma şurubului (inglizeşti, americane, de Hohenheim); ruhadlo; pluguri-rariţe; pluguri cu cotiugă. Lucrul şi puterea necesară la tras  depind de adîncimea brazdei şi de feliul pămîntului. Pluguri ordinare la adîncime.
 
[!158!] Maşinele; Lucrul zilnic; Hectare; Pogoane; Fîlci; Puterea motrice; Preţul în Lei noi; II. Scarificatori cu 5-9 cuţite; Sistem: Tennant, Gray, Coleman; III. Grîpi; Lucrul şi puterea necesară la tras depind de scopul şi de lăţimea grăpii, de feliul pămîntului. La grăpatul o dată cu 2 grăpi mici de o lăţime de 1,255-1,569 metri; La grăpatul o dată cu 2 grăpi grele; La grăpatul în cruciş şi-n curmeziş seau şerpuind; Sistem: Grîpi obicinuite cu dinţi de lemn seau de fer, grîpi triangulare, grîpi de fer zig-zag, grîpi pentru livezi seau fîneţe, grîpi grele de mărunţit aratura. IV. Cilindrii seau Tefelugii; Cilindru neted; Cilindru prismatic; Cilindru cu cercuri; Cilindru de sdrobit bulgării; V. Pluguri cu vapor; Sistemul Howard cu 1 maşină de vapor; Sistemul Howard cu 2 maşini de vapor; Sistemul Fowler cu ancoră cu 1 maşină de vapor. 

[!159!] Sistemul Fowler cu ancoră cu 2 maşini de vapor. VI. Maşine de semănat; din zbor; lăţimea; Sistem: cu perii; Sistem: cu perii şi cu lingure Alban seau Thorner; în rînduri: a) de la 2-4 rînduri pentru sfecle seau rapiţă; Sistem: Hohenheim; b) pentru grîu cu cîrmă; Sistem: Garrett, Smyth, Sack, pentru semănat şi gunoit deodată; Sistem: Garrett; de semănat sfecle; Sistem: Borrosch şi Eichmann, Zimmermann, Sack.

[!160!] Maşinele; Lucrul zilnic; Hectare; Pogoane; Fîlci; Puterea motrice; Preţul în Lei noi; VII. Maşine de împrăştiat gunoiul; Sistem: Chambers pentru guano pulverisat, făină de oase, ipsos etc. VIII. Prăşitoriu şi Moşoroitoriu; Sistem: Smith şi Taylor; IX. Maşine de secerat şi de cosit; maşine de secerat cu braţ automat pentru snopi; Sistem: Samuelson, Mac Cormick, Bradley; maşine de secerat simple; Sistem: Kearslay, Samuelson, Hornsby; maşine de cosit; X. Maşine pentru întors iarba cosită; Sistem: Boby, Howard, Nicholson. 

[!161!] XI. Greble; de cai cu dinţi îndoiţi de fer seau de oţel;  Sistem: Ransomes, Eckert; de mînă cu dinţii de fer; Sistem: Eckert. XII. Pluguri de cules sfecle;  Sistem: Siedersleben şi Lefeldt; XIII. Locomobile; Puteri de cai; Numărul cilindrilor; Diametrul Cilindrilor; Metri; Palme Şerban-Vodă; Palme de Moldova; Cărbunii de pămînt ce ard într-o oară; Kilograme; Oca Ţeara Romînească; Oca Moldova; Greutatea; Kilograme; Oca Ţeara Romînească; Oca Moldova; Preţul în Lei noi; Sistem: locomobile cu espansiune; mai scumpe înse fac economie de combustibil; locomobile fîră espansiune; locomobile cu placă, mai grele cu 250-400 Kilograme, fîră a fi mai bune; locomobile cu căldare cu ţevi obicinuite, de preferat din causa simplicitîţii; locomobile cu ţevi întoarse. 

[!162!] Maşinele; Lucrul zilnic (grîne); Hectolitri; Kile Ţeara Romînească; Kile de Moldova; Puterea motrice; Preţul în Lei noi; XIV. Maşine de trier; de mînă; lăţimea tamburului; Sistem: Hensman, Lee; cu cai: pentru 2 cai; lăţimea tamburului; pentru 3 cai; lăţimea tamburului; pentru 4 cai; lăţimea tamburului; Sistem: Eckert, Götjes, Bergmann, Einsiedel la Gröditz; cu vapor; lăţimea tamburului; lăţimea tamburului; lăţimea tamburului; Sistem: Clayton, Ransomes, Hornsby, Robey, cu aparat pentru curăţit şi ales grîul.    

[!163!] XV. Lucrul într-o oară; Hectolitri; Kile Ţeara Romînească; Kile de Moldova; Puterea motrice; Preţul în Lei noi; Maşine de trierat trifoiul, cu tambur şi cilindru de ales; pentru cai; Sistem: Eckert. Lucrul zilnic (grîne); Hectolitri; Kile Ţeara Romînească; Kile de Moldova; Puterea motrice; Preţul în Lei noi; XVI. Maşine de bătut porumbul; cu mîna (nepractice); cu vapor: Sistem Clayton; fără vînturătoare; cu vînturătoare; XVII. Maşine de curăţit grînele (vînturătoare); sistem simplu; Sistem: Boston, Hornsby; pentru rapiţă; sistem frances Marot, Lhuillier, mai ales pentru seminţă.  

[!164!] Lucrul într-o oară; Kilograme; Oca Ţeara Romînească; Oca de Moldova; Puterea motrice; Preţul în Lei noi; XVIII. Maşine de tăiat paele (şişcă); Lungimea cea mai bună a paielor; pentru oi – 8 milimetri; pentru cai – 15 milimetri; pentru vaci – 22-29 milimetri; maşine de mişcat cu mîna; maşine de mişcat cu cai seau vapor; Sistem: Lester, Salmon, Richmond, Chandler. Lucrul într-o oară; Grisă; Făină; Hectolitri; Kile Ţeara Romînească; Kile Moldova; Hectolitri; Kile Ţeara Romînească; Kile Moldova; Puterea motrice; Preţul în Lei noi. XIX. Mori de vapor; diametrul pietrelor; diametrul pietrelor; diametrul pietrlor. Preţurile variază după calitatea pietrelor. Pietrele francese sînt cele mai bune. Preţul maşinii de piclu: 265-560 Lei noi. Sisteme sînt doă: cu alergătoarea de-asupra seau cu alergătoarea de desubt. 

[!165!] Lucrul într-o oară; Hectolitri; Kile Ţeara Romînească; Kile Moldova; Puterea motrice; Preţul în Lei noi. XX. Maşină de urluială; de mişcat cu mîna; de mişcat cu vaporul; Sistem: Alban (Hurwood), Whitmee, Chapman, Turner; pentru sdrobit ovăsul; de mişcat cu mîna; de mişcat cu vaporul; Sistem: Turner. XXI. Maşine de tăiat sfeclele; Sistem: Gardner, Moody, Bentall; XXII. Zdrobitor de turte de oleiu; Sistem: Nicholson, Garett; XXIII. Maşine de ales cartofle; Sistem: Eckert. XXIV. Maşine de făcut untul; Sistem Lavoisy. Lucrul atîrnă de grosimea laptelui, de temperatura lui şi aerului. Timpul obicinuit e de 35-45 Minute. Putină de bătut pînă la 343,5 litri. 

[!166!] Mărime pentru; Litri; Oca Ţeara Romînească; Oca de Moldova; Puterea motrice; Preţul în Lei noi; Sistem Lefeldt; pentru 6 Kilograme unt; pentru 10 Kilograme unt; pentru 15 Kilograme unt; pentru 20 Kilograme unt; pentru 30 Kilograme unt; Lucrul într-o oară; Litri; Oca Ţeara Romînească; Oca Moldova; Puterea motrice; Preţul în Lei noi; XXV. Pompe; Pompe cu lanţuri; Preţurile variează după lungimea ţevei, care poate fi de ...; Pompe simple; Formula pentru calcularea lucrului; Q este cantitatea apei de rădicat în picioare cubice; d – diametrul pistonului în metri; h – ridicătura pistonului în metri; v – numărul ridicăturilor într-o minută.

[!167!] Lucrul într-o oară; Diametrul ţeviilor; Metri; Palme Şerban-Vodă; Palme de Moldova; Puterea motrice; Preţul în Lei noi; XXVI. Maşine pentru făcut ţevi de drain; Maşine simple; lungimea ţeviilor; Maşine duble; lungimea ţeviilor aceleaşi; Sistem:  Whitehead; XXVII. Maşine de bătut cînepa şi inul; Sistem: Möller, Kesseler; XXVIII. Maşine de tescuit fînul; Măsurătoarea cubului de 75 Kilograme greutate; Sistem: Borrosch, Eichmann, Böhmer.

[!168!] Tabelă pentru Plîntele necesare la plîntarea unui hectar în triunghiu cu laturi egale seau în patrat. Depărtarea plîntelor; metri; Numerul plîntelor; în triunghi; în patrat; bucîţi; bucîţi; Depărtarea plîntelor; metri; Numărul plîntelor; în triunghiu; în patrat; bucîţi; bucîţi; Depărtarea plîntelor; metri; Numărul plîntelor; în triunghiu; în patrat; bucîţi; bucîţi. 
Ferbinţeala şi timpul gestaţiunei la diferite animale. Animale; Durata fierbinţelei; Revenirea ferbinţelei; cînd nu a urmat fecundaţiune; după fecundaţiune; după naştere; Timpul gestaţiunei; Animale; zile; Eapa; Vaca; Oaiea; Scroafa; Ferbinţeala ţine 1-6 zile; în puntul culminant durează de la 24 pînă la 36 oare; Eapa; Vaca; Oaia; Capra; Scroafa; Căţieaoa; Mîţa. 

[!169!] Timpul de supt necesar la rădicarea animalelor. Pentru mînzi ... 12-16 septămîni, Pentru asini ...12-16 septămîni; Pentru viţei ... 10-12 septămîni; Pentru miei ... 12-16 septămîni; Pentru iezi ... 8-10 septămîni; Pentru godaci ... 6-8 septămîni. 
Tabelă pentru paseri. Gaina: se ouă de la 60-90 oue pe an, cloceste 19-24 zile, în termin de mijloc 21 de zile la o căldură de 30 graduri, se ouă pînă la al 6-lea an, traieste pînă la al 12-lea an. 12-20 gaini au nevoie de un cucoş. Cucoşul serveşte numai de la 1-5 ani. Gîsca: se ouă primăvara în patru septîmîni 15-20 oue, cloceste în 28 zile cam la 12 oue, se ouă pînă la al 10-lea an, traieste pînă la 30 de ani. 5-8 gîste au nevoie de un gînsac. Gînsacul trebue schimbat la 4 ani. Dî pe an 0,42 Kilograme de puf şi de pene. Curca: se ouă în Aprilie şi Mai 15-30 oue, cloceste în 4 septămîni de la 12-18 oue. 8-12 curci au nevoie de un curcan. Raţa: se oue 15-20 oue şi dacă nu cloceste încă o dată atîta, la 10-12 răţi trebue un răţoi, care trebue schimbat la 4 ani. 
Tabelă pentru anii cît pot servi animalele pentru prăsit. Harmasariul de la al 5-lea pînă la 15-lea şi chiar al 20-lea an. Iapa de la al 4-lea pînă la 12-lea an, Taurul de la al 2-lea pînă la 7-lea, Vaca de la a 18-cea lună pînă la al 8-lea an, Vierul de la al 1-lea pînă la 3-lea, cel mult al 4-lea an, Scroafa de la a 9-ua lună pînă la al 7-lea, cel mult al 8-lea an, Berbecul de la al 2-lea pînă la al 6-lea an, Oaia de la al 2-lea pînă la al 8-lea an.

[!170!] Întreţinerea vitelor după Dr. Grouven. Viaţa animală este o consumaţiune neîntreruptă a tuturor pîrţilor trupului. Această consumaţiune durează cît şi vieaţa. Activitatea desvoltată de esemplu prin răsuflare este strîns legată cu o usură a organelor respective. Această usură esistă în orişicare activitate a vieţii. Din puntul de privire chemic, ea este dar o oxidaţiune, în sensul larg al cuvîntului. Dacă organismul este dar sî se mînţie; ceia ce se perde trebue înlocuit. Şi cînd înlocuirea nu se face pe din afară prin nutrimente, organele o ieau din apropiere, din lăuntrul trupului, pînă cît mai esistă ceva. Atunci grăsimea mai întîi şi carnea mai în urmă servesc ca nutriment şi trupul slăbeste. Dintr-acest punt de privire, chiar rumegătorii se prefac în carnivori. Nutrirea este dar destinată a preîntîmpina această usură. Nutrimentele se mistuesc adică elementele chemice se prefac în singe după o proporţiune determinată şi singele cerculează în organele care se usează tocmai prin viaţă. Organele aceste se reînnoiesc din singe şi-i predau productele usurei lor, iar singele, astfel schimbat, îşi iea calea îndărăt pentru a separa resturile uscate ale masei organice şi a accepe în sine material nou de singe. Astfel esistă o necontenită destruire şi o necontenită reconstruire, o schimbare a materiei, căreia sînt supuse chiar şi oasele. Dacă agricultorul vroieşte se nutrească animalele sale într-un mod raţional, atunci el trebue se le dea nutrimente, care conţin toate elementele necesare pentru această shimbare a materiei şi care corespund ţelului propus. Agricultorul trebue se nutrească altfel vitele de îngrăşat, altfel vitele pentru prăsit, altfel vitele tinere. El trebue se redea fiecîruia aceia ce se usează prin însuşirea lui specială şi nutrirea numai atunci va fi raţională, cînd nutrimentul va conţine, în proporţiunea cerută pentru a fi recepute de singe, materiile fundamentale, care sînt necesare pentru acest proces chemic. Dîm dar aci analisele de mijloc a materiilor fundamentale conţinute în nutrimente şi totodată indicarea, cum putem face, cu ajutorul acestor tabele, composiţiunea cea mai bună a nureţului. 
Tabelă pentru compunerea chemică de mijloc a celor mai principale nutrimente. Compunerea de mijloc în procente; Proateïn; Grăsime; Idrate carbonice; Fibră lemnoasă; Cenuşă; Apă; Întreaga cantitate de materie uscată; Proporţiunea materiei nutritive; Nutreţ verde; Trifoi verde; Trifoi alb; Trifoi incarnat; Trifoi de Suedia; Luzernă; Esparsetă; Iarbă de fînaţ; Ovăs verde.

[!171!] Compunerea de mijloc în procente; Proateïn; Grăsime; Idrate carbonice; Fibră lemnoasă; Cenuşă; Apă; Întreaga cantitate de materie uscată; Proporţiunea materiei nutritive; Măzăriche verde; Porumb verde; Frunze de varză; Frunze de sfecle; Frunze de morcovi; Frunze de gulii; Frunze de cartofle. Nutreţ uscat; Fîn de fînaţ; Fîn de trifoi roş; Fîn de trifoi alb; Fîn de trifoi incarnat; Fîn de trifoi de Suedia; Fîn de luzernă; Fîn de esparsettă; Pae bune de grîu de toamnă; Pae bune de grîu de vară; Pleavă; Pae de legume; Păstare de legume; Pae de rapiţă; Păstare de rapiţă. Rădăcini; Sfeclă ordinară; Sfeclă dulce; Morcovi; Cartofle. Grăunţe; Grîu; Secară; Orz; Oves; Alac; Hrişcă; Porumb; Mazere; Bob; Mazăriche; Lupină; Linte; Sămînţă de rapiţă; Sămînţă de in. 

[!172!] Compunerea de mijloc în procente; Proateïn; Grăsime; Idrate carbonice; Fibră lemnoasă; Cenuşă; Apă; Întreaga cantitate de materie uscată; Proporţiunea materiei nutritive; Diferite; Turtă de rapiţă; Turtă de in; Pleavă de grîu; Pleavă de secară; Malt uscat; Colţuri de malt; Malt verde; Lapte proaspăt de vacă; Lapte acru gros; Zăr; Bragă de grîne; Bragă de cartofle; Fibre de cartofle; Bragă de sfecle; Bragă de melasă; Melassă de sfecle. Agricultorul trebue se compue pentru animalele sale nutrimentul zilnic astfel ca materiile chemice fundamentale se fie totdeauna date într-o proporţiune bună. Norma acestei proporţiuni se ficsează prin următoarele tabele. Tabelă pentru nutrirea vitelor; Tabelă pentru viţei de semînţă; Vîrsta în septămîni; Greutatea de mijloc a viţelului în Kilograme; Materie uscată în Kilograme; Proateïn în Kilograme; Grăsime în Kilograme; Idrate carbonice în Kilograme; Proporţiunea materiilor nutritive; Corespund la următoarea cantitate de lapte dulce. 

[!173!] Tabelă pentru boi; Vîrsta în luni; Greutatea de mijloc a viţelului în Kilograme; Trebuinţa zilnică de; Materie uscată în Kilograme; Proateïn în Kilograme; Grăsime în Kilograme; Idrate carbonice în Kilograme; Proporţiunea materiilor nutritive. Tabelă pentru vaci de lapte; Greutatea de vii în Kilograme; Materie uscată în Kilograme; Proateïn în Kilograme; Grăsime în Kilograme; Idrate carbonice în Kilograme; Proporţiunea materiilor nutritive. Tabelă pentru boi de muncă. 

[!174!] Tabelă pentru boi şi vaci de îngrăşat; Greutatea de vii la începutul îngrîsatului în Kilograme; Trebuinţa zilnică de; Materie uscată Kilograme; Proateïn Kilograme; Grăsime Kilograme; Idrate carbonice Kilograme; Proporţiunea materiilor nutritive. Tabelă pentru cai; Trebuinţa zilnică de; Fîn Kilograme; Ovăs Kilograme; Şişcă de pae de grîu seau de secară Kilograme; Urluială de semînţă de in Kilograme; Cal de călărie; muncă măsurată; muncă grea; Cal de arat; muncă măsurată; muncă grea; Cal de tras; muncă măsurată; muncă grea. 

[!175!] Tabelă pentru oi; Greutatea de vii; Trebuinţa zilnică de; Materie uscată Kilograme; Proateïn Kilograme; Grăsime Kilograme; Idrate carbonice Kilograme; Proporţiunea materiilor nutritive; la începutul îngrăşîrii; la finitul îngrăşîrii. Tabelă pentru porci; Porci de prăsit; Porci de îngrăşat.  

[!176!] Esemple pentru întrebiunţarea tabelelor de mai sus: 1. Sînt a se nutri boi întrebuinţaţi la muncă grea, fiecare de o greutate de mijloc de 600 Kilograme (= 4713/4 oca Muntenia = 4643/4 oca Moldova), cu turte de rapiţă, sfecle ordinare şi pae de grîu. Agricultorul ar pută lua cantitîţile de nutriment următoare: Materie uscată; Proateïn; Grăsime; Idrat carbon; Kilograme turtă de rapiţă; Kilograme sfecle ordinare; Kilograme pae de grîu; După tabelă însă se cere .... Această cantitate ar conţine prea multe procente de grăsime şi de idrate carbonice; trebue dar împuţinate sfeclele şi îmmulţite paele. Se vor lua prin urmare 28 Kilograme de sfecle mai puţin şi 4 Kilograme de pae mai mult. Calculul va da următorul resultat aprocsimativ, care va fi încă mai satisfăcător, dacă vom adăogi ceva fîn şi urluială. Materie uscată; Proateïn; Grăsime; Idrat carbon; Kilograme turtă de rapiţă; Kilograme sfecle ordinare; Kilograme pae de grîu; Suma. 2. Sînt a se nutri porci de prăsit, fiecare de o grueutate de la 65-70 Kilograme (= 511/8-55 oca Muntenia = 501/4-541/8 oca Moldova), cu frunze de sfecle, cu cartofle şi cu bragă de grîne. După tabelă trebue 3 Kilograme  substanţă uscată de animal în fiecare zi. Luîm din nutreţele ce avem cîte un Kilogram de materie uscată şi vom căpăta următoriul resultat: Materie uscată; Proateïn; Grăsime; Idrat carbon; Kilograme frunze de sfeclă; Kilograme cartofle; Kilograme bragă de grîne; Suma; După tabelă însă se cere .... 

[!177!] Avem dar prea mult proateïn şi prea multă grăsime şi trebue se încercăm o altă composiţiune. Pentru porci e foarte bine a se lua pleavă de orz fieartă seau muiată în apă clocotită: aceasta e bună pentru senătate şi întreţine o mistuire regulată. Astfel vom ave resultatul următor: Materie uscată; Proateïn; Grăsime; Idrat carbon; Kilograme cartofle ferte; Kilograme frunze de sfecle; Kilograme bragă de grîne; Kilograme pleavă de orz; Suma; Dacă agricultorul nu poate da nutrimentele în cantităţile statuite prin tabelele de mai sus, atunci el trebue cel puţin se mănţie cu esactitate proporţiunea indicată a elementelor şi în proporţiunea cea mai mică. Astfel el va strica mai puţin, decît dînd animalelor dintr-un nutreţ oarecare o cantitate mai mare, care nu se poate asimila de vită şi aduce totodată pagubă pungei sale; căci materia fundamentală, care se află în mai puţină cantitate într-o composiţiune greşită de nutreţ determinează măsura asimilaţiunei pentru toate celelalte substanţe şi ceia ce se dî din aceste mai mult ca nutriment, nu se mistuieşte, ci trece în escremente. Şi materiile anorganice sînt importante pentru procedîrile phisiologice ale nutriţiunei animale. O nutriţiune normală cere, ca nutreţul se conţie o cantitate îndestulătoare ale acestor materii. Mai ales la animalele cele tinere, care se desvoltează, e de nevoe a se esamina nutreţul în privirea acidului fosforic şi a calcei, care sînt materiile principale, din care se formează oasele. Cu ajutorul tabelei „pentru calcularea obosirei şi a înavuţirei pămîntului” se poate urmari un asemine control. Sare; Sarea e neapărat necesară la o preschimbare normală a materiilor nutritive în organismul animal. Cu cît nutreţul conţine mai puţin Chlornatrium, cu atîta sarea devine mai necesară. Diferitele nutreţe conţin diferte porţiuni de sare. 1000 parţi de grăunţe de grîu conţin 0 parte sare; 1000 parţi de porumb de grîu conţin numai urme de sare; 1000 parţi de mazere conţin 5 pîrţi sare; 1000 parţi de măzăriche conţin 6 pîrţi sare; 1000 parţi de ovăs conţin 11 pîrţi sare; 1000 parţi de cartofle conţin 33 pîrţi sare; 1000 parţi de pae de grîu conţin 53 pîrţi sare; 1000 parţi de sfecle ordinare conţin 70-100 pîrţi sare; 1000 parţi de fîn de luzernă conţin 147 pîrţi de sare; 1000 parţi de pae de ovăs conţin 220 pîrţi sare; 1000 parţi de fîn de livede conţin 255 pîrţi sare; 1000 parţi de fîn de trifoi roş conţin 272 pîrţi sare; 1000 parţi de frunze proaspete de sfecle conţin 368 pîrţi sare. 

[!178!] Mai ales vitele albe tinere şi care cresc tare, precum şi animalele de muncă au nevoe de sare. Dacă sarea se mestecă în fiecare zi cu nutreţul, atunci 0,175 Kilograme de cap este o porţiune mică, 0,350 Kilograme o porţiune mijlocie şi 0,525 o porţiune foarte mare. Porţiuni mari de sare au o influenţă rea asupra producţiunei laptelui. Sarea măreşte apetitul şi îngraşă. Cînd se dî pe septamînă numai o dată sare, o oaie de mijloc are nevoe într-o dată de 0,175-0,218 Kilograme. În genere oile pot linge sare de mină după voinţă. Cu toate cî caii nu cer sare multă, totuşi ea le face mult bine. Într-o septămînă se socoteste de cal la 0,525 Kilograme. Porcilor de mijloc li se dî pe septămînă cam 0,175 Kilograme sare. Apă. Apa curată trebue să se dea animalelor în oarele de nutriţiune. Cantitatea de apă ce se dî cu nutreţele uscate trebue se fie cel puţin egală cu udeala ce conţine iarba cea verde. Cantitatea de apă, ce bea de la sine un animal, este diferită după diferitele specii de animale, după temperatura grajdiului, după sarea ce li se dă, după calitatea chemică a nutreţului, mai ales însă după obiceiurile animalelor. Se poate lua drept normă următorul calcul: oile beu cu o nutriţiune de mijloc 4-5 % a greutîţii de vii, oile beu cu o nutriţiune de îngrăşat 5-7 % a greutîţii de vii, boii beu cu o nutriţiune ordinară 6-8 % a greutîţii de vii, vacile beu cu o nutriţiune abundantă 10-11 % a greutîţii de vii, vacile beu cu o nutriţiune de iarbă verde 15-16 % a greutîţii de vii. Asternutul. Pentru asternut 50 Kilograme pae = 50 Kilograme rogoz uscat = 75 Kilograme muschiu = 100-125 Kilograme frunze de brad = 175-200 Kilograme asternut de frunze de stejar, de fag etc. Pentru o vită albă de mijloc 2-21/2 Kilograme pe zi sînt un asternut slab, 3-31/2 Kilograme un asternut bun şi 4-5 Kilograme un asternut mare. Pentru oi asternutul variează după felul nutrirei şi localitate de la 1/8-1/4 Kilograme de pae pe zi. Asternutul unui cal pe zi este de 2-21/2 Kilograme de pae. Şi porcilor le merge mai bine, cînd au asternut. Le trebue de la 1-2 Kilograme de cap pe zi. 

[!179!] Tabelă despre relaţiunile greutîţilor (sprimate în procente) a fiecîreia parte a vitelor cornute, a oaei şi a porcului. Numirea pîrţilor trupului; Bou; ordinar; de mijloc; gras; Viţel gras; Oaie; slabă; ordinară; de mijloc; grasă; foarte grasă; Porc; de mijloc; gras; Conţinutul stomahului şi a intestinilor; Sîngele; Pielea şi coarnele; Picioarele; Lînă spălată; Necurăţia lînei; Capul; Limba şi gîtlejul; Inima; Plămînele şi gîtiţa; Ficatul şi beşica de fere; Diaframa; Splina; Stomahul fără conţinut; Intestinele fîră conţinut; Grăsimea de la epiplou şi intestine; 4 patrimi inclusiv rănichii şi seul lor; Remăşiţe mici şi perderi; Suma; Pîrţile trupului în grupuri; Sîngele; Pielea, capul, picioarele şi limba; Măruntaele; Carnea şi grasimea; Conţinutul stomahului şi a intestinelor. 

[!180!] Numirea pîrţilor trupului; Bou; ordinar; de mijloc; gras; Viţel gras; Oaie; slabă; ordinară; de mijloc; grasă; foarte grasă; Porc; de mijloc; gras; Pîrţile trunchiului (greutate de măcelăriă dinpreună cu grăsimea de la epiplou); Carne fîră grăsime şi oase; Oasele; Grăsimea în carne; Grăsimea de la rănichi; Grăsimea de la epiplou şi intestine; Suma; Carnea trunchiului fără grăsime şi fîră oase; Substanţa uscată; Apa; Suma; În 100 pîrţi a cîrnei trunchiului (fără oase); (Nutrimentul de carne a omului); Grăsimea; Substanţa musculară; Substanţele minerale; Apa; Suma. 

[!181!] Pîrţile animalelor în viaţă; Grăsimea; Combinaţiunile cu azot; Substanţele minerale; Apa; Conţinutul stomahului şi al intestinelor; Suma; După înlăturarea conţinutului stomahului şi al intestinelor; Grăsimea; Combinaţiunile cu azot; Substanţele minerale; Apă; Suma; Substanţele minerale în 100 pîrţi ale animalelor în viaţă; Acid phosphoric; Calce; Magnesia; Kali; Natron; Acid silicic; Acid sulfuric; Clor şi Acid carbonic; Suma. 

[!182!] Tabelă pentru spaţiurile necesare la cele mai principale edificii agricole. Metri; Palme Ţeara Romînească; Palme Moldova; A. Grajduri; a) Grajdiu de cai; Fronta spre miază-noapte seau apus; Locul necesar pentru un cal de muncă inclusiv iesle; Locul necesar pentru un cal mare seau de lucs inclusiv iesle; Înnălţimea ieslelor pentru un cal de muncă de mijloc; Înnălţimea ieslelor pentru un cal mare seau de lucs; Înnălţimea gratiilor ieslelor; Nivelul podelii trebue se presinte pentru intreaga lungime a locului o cădere de la 0-0,1569 metri; Între doi cai seau o grinduţă uşor de rădicat la o înălţime de 0,9416 metri, seau la cai de lucs cu părete stabil de scînduri groase de 0,0400 metri; Lărgimea tindei din dosul cailor; Lărgimea tindei între doă rînduri de cai; Adîncimea întreagă a grajdiului cu un rînd de cai; Adîncimea întreagă a grajdiului cu doă rînduri de cai. 

[!183!] Înnălţimea porţii de întrare; Lărgimea porţii de întrare; Pentru fiecare mînz liber loc de 3,5460-3,9400 metri pătraţi; Înnălţimea grajdiului pentru 20-30 cai; Înălţimea grajdiului pentru 30-50 cai; b) Grajdiu de vite albe; Fronta pe cît se poate spre miază-noapte şi apus; Locul pentru o vacă mare seau un bou de muncă fîră iesle; Locul pentru o vacă mijlocie; Locul pentru o vacă mică; Locul pentru tinerit; Tindă înnălţată de doă iesle; Tindă mai jos cu doă iesle; Tindă înnaltă cu o ieslă; Înnălţimea ieslelor; Înnălţimea de la canal la iesle; Lărgimea tindei din dosul vitei, cel puţin; Lărgimea tindei între doă rînduri; Adîncimea întreagă a grajdiului, vitele stînd în lungimea lui; la 1 rînd de vite; la 2 rînduri de vite; la 3 rînduri de vite.

[!184!] Metri; Palme Ţeara Romînească; Palme Moldova; Adîncimea grajdiului, vitele stînd în curmeziş, maximum; Înnălţimea întrîrii; Camara pentru nutriment; pe cap de vită mare; pe cap de viţel; pe cap de mînzat; c) Grajdiu de oi; Fronta spre miază-zi; Locul necesar pentru; o oaie de un an; o oaie mare; Locul necesar la întrebuinţarea ieslelor rătunde; pe cap.  

[!185!] Locul necesar pentru o oaie fătătoare; o oaie fătătoare cu mielul seau berbec; Înnălţimea ieslelor; Înnălţimea grajdiului; Adîncimea minimum a grajdiului; Înnălţimea minimum a intrîrii; d) Grajdiu de porci; Fronta spre miază-zi; Locul necesar pentru; o scroafă cu purcei; un porc de îngrăşat; un porc de îngrăşat fiind 2 pănă la 4 la un loc; un vier. 

[!186!] Metri; Palme Ţeara Romînească; Palme Moldova; un porc de un an fiind 3-4 la un loc; un purcel de 1/4 şi 1/2 an; Înnălţimea grajdiului; Înnălţimea păreţilor de despărţire; e) Găinărie; Locul pentru un curcan; o gîscă; o raţă; o găină; Înnălţimea găinăriei. 

[!187!] Spaţiul în pod pînă sub coama acoperemîntului; În locul inferior deschis a şurei; Metri cubici; Palme cubice Ţeara Romînească; Palme cubice Moldova; Metri cubici; Palme cubice Ţeara Romînească; Palme cubice Moldova; B. Pod de fîn; 50 Kilograme (= 39,31 oca Ţeara Romînească = 38,73 oca Moldova) fîn de livede şi de a doa cositură; 1 car în doi boi de 800 Kilograme (= 629,0 oca Ţeara Romînească = 619,7 oca Moldova) fîn de livede şi de a doa cositură; 50 Kilograme plînte furagere legate, uscate; 1 car în doi boi de 800 Kilograme plînte furagere legate, uscate; 50 Kilograme plînte furagere nelegate, uscate; 1 car în doi boi de 800 Kilograme plînte furagere nelegate, uscate. Dacă podul unui grajdiu are o adîncime de 8,7878 metri; dacă acoperămîntul sub coamă formează un unghiu drept  şi dacă fînul se va aşeza pînă sub coamă, se poate socoti, pentru fiecare lungime a podului de 0,5550 metri; un car în 2 boi cu 800 Kilograme plînte furagere uscate legate seau pentru fiecare lungime a podului de 0,6278 metri; un car în 2 boi cu 800 Kilograme fîn de livede seau de a doa cositură, seau pentru fiecare lungime a podului de 0,7063 metri; un car în 2 boi cu 800 Kilograme plînte furagere uscate nelegate. C. Hambar. Pentru fiecare 100 Litri (Hectolitru) = 2,9443 baniţe = 4,6512 dimerlii de grîne, asternîndu-se aceste în termin de mijloc în grosime de 1,0456 metri = 4,2555 palme Ţeara Romînească = 3,7535 palme Moldova, trebue, dinpreună cu tinda şi locul de manipulat grînele, o suprafaţă 0,2687 metri pătraţi = 4,4471 palme Ţeara Romînească pătrate = 3,4620 palme Moldova pătrate. 

[!188!] Tabelă comparativă a gradelor termometrice după Celsius, Réaumur şi Fahrenheit; Celsius; Réaumur; Fahrenheit; Celsius; Réaumur; Fahrenheit; Celsius; Réaumur; Fahrenheit; Celsius; Réaumur; Fahrenheit. 

[!189!] Tabelă pentru aflarea adevăratelor procente ale spirtului, a cîruia temperatură nu e acea normală de 121/2 graduri Réaumur; Temperatura (după Réaumur); Procente cum le arată alcoholmetru; Procente, după ce s-a luat în privire temperatura. 

[!190!] Esplicarea tabelei precedente şi a celei următoare. Puterea adevărată a spirtului, mai rece seau mai cald decît 12º Réaumur, se află, cu ajutorul tabelei precedente, prin Alcoholmetrul luiTralles, care este cel mai esact şi cel mai bun, în modul următor: În linia orizontală de sus a tabelei se caută numărul, represintînd proccentele spirtului, măsurat cu Alcoholmetrul. După aceia se caută în întăia linie verticală gradul de temperatură a spirtului. Dacă se urmăreşte linia verticală, în care stî numărul procentelor, pînă unde ea se încrucişează cu linia orizontală a temperaturei spirtului, atunci numărul ce se află acolo arată adevăratele procente la 121/2º Réaumur. De esemplu dacă cauţi sus numărul 85 şi în cap numărul 16, atunci se află în puntul de încrucişare numărul 83,8 = 838/10 şi acest număr arată adevăratele procente ale spirtului măsurat. Fiind însă că la alcoholmetrele ordinare gradurile nu sînt subîmpărţite în pîrţi mai mici, se iea seau cifra 84 seau cifra 833/4. Dacă la măsuratul spirtului alcoholometru arată o cifră cu o fracţiune, de esemplu 733/4 procente la o temperatură de 9º, se caută mai întîi tăria corespunzătoare cu cifra întreagă 73 la 9º, adică 743/10. La aecastă cifră se adună fracţiunea, adică aci 3/4 procente, fiindcă influinţă produsă de temperatură asupra fracţiunei unui singur procent e neînsemnat de mică. Puterea esactă a spirtului din esemplul citat va fi deci de 743/10 + 3/4 = 75 procente. Dacă termometrul arată un grad de temperatură cu o fracţiune, acel grad se primeste ca întreg, dacă se rădică mai sus de 1/2, de esemplu 153/4 = 16 seau se lasă la o parte, dacă el e mai jos de 1/2. În tabelă s-au însemînat procentele de la 71 pînă la 95, fiindcă altele cu greu se vor presinta într-o fabrică de spirt. De asemine s-au însemnat gradurile temperaturei de la -3 pînă la +20º, fiindcă rareori se va face măsurătoarea spirtului la o temperatură mai scăzută seau mai rădicată şi că asemine temperaturi estreme se pot schimba cu uşurinţă. Tabela următoare este de întrebuinţat, cînd spirtul nu se vinde după greutate, ci cu măsura. Cu ajutorul acestei tabele se poate afla cîtimea litrilor (1 litru =310,56 dramuri din Ţeara Romănescă = 263,15 dramuri de Moldova), care trebue să fie măsurate după temperatură (de la -5 pînă la +20º Réaumur) cu alcoholometru (de la 71 pînă la 95 procente) şi după un număr dat de procente în litri seau se poate calcula cîte procente în litri sînt conţinute într-o cîtime de litre. De esemplu cîte litre de spirt, la o temperatură de +3º Réaumur şi măsurate cu Alcoholometru 84 procente, sînt necesare pentru a da 8000 de procente în litri? Tabela arată adevăratele procente 88,3; aşadar 8000/88,3 = 90,6 litre. Comparînd cifrele corespunzătoare din amîndoă tabelele, se pot îndată cunoaste schimbîrile volumului, produse prin o schimbare a temperaturei. De esemplu un spirt, care cu +3º Réaumur arată la alcoholometru 84 procente, are la o temperatură normală 87,2 după tabela precedentă, 88,3 procente după tabela de mai jos, adecă cînd temperatura spirtului scade de la +12,5º Réaumur pînă la +3º Réaumur, micşurarea volumului lui constî în proporţiunea resturnată a acestor cifre; aceasta dî pentru fiecare 100 litre (…) o diferinţă de 11/4 litru. Dacă un alt spirt la +20º Réaumur arată cu alcoholometru 84 procente, atunci adevăratele procente după amîndoă tabelele sînt 81,3 şi 80,5; aşadar suindu-se temperatura în spirt de la 12,5º Réaumur pînă la 20º Réaumur, volumul s-a mărit cu mai 1 litru de fiecare 100 litre. 

[!191!] Tabela pentru 	aflarea adevăratelor procente (puteri) ale spirtului, sub influinţă schimbîrei temperaturei şi a volumului; Temperatura (după Réaumur); Procente cum le arată alcoholmetru; Procente după ce s-a luat în privire temperatura. 

[!192!] Tabelă pentru a afla conţinutul în litri a unui vas de spirt pe basa greutîţii; În această tabelă se arată în litri zecimali conţinutul spirtului de la 1 pînă la 9 Kilograme, la o putere de 69-100 % Tralles şi o temperatură normală de 124/9º Réaumur. Tabela poate servi de la 1 pînă la 90000 Kilograme, cîci, dacă la 70 % un Kilogram e = 1,1246 litri, 10 Kilograme conţin 11,246 litri, 100 Kilograme = 112,46 litri, 1000 Kilograme = 112,46 litri, 10000 Kilograme = 11246 litri. 

[!193!] Esemplu: Cîte litri conţine un vas de 437 Kilograme de spirt a 88 % după Tralles şi la +6º Réaumur? Tabela pagina 189 ne arată 90 % spirt. Tabela presentă ne dă prin urmare: 400 Kilograme = 480,10 litri; 30 Kilograme = 36,007 litri; 7 Kilograme = 8,4017 litri. 
Tabelă pentru pregătirea rachiului din spirt prin adăogire de apă. 

[!194!] Dintr-un spirt de o tărie hotărîtă de procente – între 75 şi 85 % – se poate face, prin un adaos de apă, rachiu asemine de o tărie hotarîtă de procente – între 30 pînă la 70 % – după esemplul următoriu: Cîte litri de apă trebue adăogite la 100 litri spirt de 78 % pentru a pregăti un rachiu de 45 %? Dintîi se caută în linia orizontală de sus a tabelei numărul 78, pe urmă în linia verticală din cap numărul 45. Dacă numărul 78 se urmăreşte în jos şi numărul 45 spre dreapta, se va afla acolo, unde coloanele respective se încrucişează numărul 77, care ne arată cîtimea litrilor de apă ce sînt de adăogit. Tabela e calculată pe 100 litri spirt, însă se poate întrebuinţa pentru orice altă cîtime de litri. Apa, ce se adaoge, trebue se aibă 121/2º Réaumur. 
Tabelă pentru calcularea conţinutului materiei uscate şi a crohmelei (scrobelei) cartoflelor prin greutatea lor specifică. Greutatea specifică; Substanţă uscată; Crohmeală; Greutatea specifică; Substanţă uscată; Crohmeală. Modul cel mai simplu pentru a afla greutatea specifică a cartoflelor este acel următor: Un vas cilindric de steclă, de o capacitate de 5 pînă la 6 litri (33/4-43/4 ocă), se umple pe jumătate cu o soluţiune rece de sare (la fiecare litru de apă de pîrîu, de iaz seau de ploaie sînt necesare cam vro 0,375 Kilograme de sare, adecă la fiecare 3/4 ocă de apă 1/4 ocă de sare). În această soluţiune se aruncă 20 bucîţi de cartofle, curăţite mai înainte foarte bine în apă curată. Mestecînd soluţiunea cu o lingură de teneche, se toarnă într-însa apă, pănă ce jumătate din cartofle se lasă la fund, iar ceielaltă jumătate înnoată. Atunci cartoflele se depărtează din soluţiune cu lingura şi greutatea specifică a soluţiunei de sare se hotăreste prin Araeometrul Krocker, numit şi cercător de cartofle. Cartofle nesănătoase se pot supune la această încercare, scoţind dintr-un număr mai mare cu băgare de seamă părţile atinse de putrejune, pentru a întrebuinţă numai pîrţile senătoase la încercare, care în acest cas nu poate fi decît aprocsimativă. 

[!195!] Tabelă pentru scăderea greutîţii cartoflelor conservate în pivniţă; 50 Kilograme (= 39 ocă 125 dramuri Muntenia = 38 ocă 292 dramuri Moldova) cartofle, uscîndu-se perd din greutatea lor, de la finitul lui Octomvrie; Din lună în lună; Kilograme; de Ţeara Romînească; oca; dramuri; de Moldova; oca; dramuri; Kilograme; de Ţeara Romînească; oca; dramuri; de Moldova; oca; dramuri; pînă la finitul lui Noemvrie; pînă la finitul lui Decemvrie; pînă la finitul lui Ianuarie; pînă la finitul lui Fevruarie; pînă la finitul lui Martie; pînă la finitul lui Aprilie; pînă la finitul lui Mai (foarte încoltiţe); pînă la finitul lui Iunie (veştejite). 
Producţiunea spirtului. Din 56 Kilograme Fîină de scrobeală de Cartofle iesă 191/2 % spirt seau 55,2 Litri spirt 20º; Din 56 Kilograme Orez iesă 171/2 % spirt seau 49,5 Litri spirt 20º. Din 56 Kilograme Porumb iesă 161/2 % spirt seau 46,7 Litri spirt 20º. Din 56 Kilograme Grîu iesă 16 % spirt seau 45,3 Litri spirt 20º. Din 56 Kilograme Secară iesă 151/2 % spirt seau 43,9 Litri spirt 20º. Din 56 Kilograme Orz iesă 141/2 % spirt seau 42,4 Litri spirt 20º. Din 56 Kilograme Slad de orz iesă 13 % spirt seau 36,8 Litri spirt 20º. Din 56 Kilograme Ovăs iesă 10 % spirt seau 28,3 Litri spirt 20º. Din 56 Kilograme Melasă de sfecle de zahăr iesă 91/2 % spirt seau 26,9 Litri spirt 20º. Din 56 Kilograme Cartofle iesă 41/5 % spirt seau 11,9 Litri spirt 20º. Din 56 Kilograme Topinambur iesă 31/2 % spirt seau 9 Litri spirt 20º. 

[!196!] Tabelă comparativă a diferitelor Alcoholmetre (Tralles şi Richter) cu adevăratele procente de greutate. La o temperatură normală de 121/2º Réaumur. Procente de volumen Tralles; Procente de aşa numita greutate Richter; Procentele adevăratei greutîţi; Procente de volumen Tralles; Procente de aşa numita greutate Richter; Procentele adevăratei greutîţi; Procente de volumen Tralles; Procente de aşa numita greutate Richter; Procentele adevăratei greutîţi. Fabricaţiunea zaharului. Pîrţile chemice ale sfeclei de zahăr. 100 pîrţi ale sfeclei proaspete conţin: 80,90 % apă, 19,10 % substanţă uscată. Substanţa uscată se compune din materii organice – Zahar, Fibră lemnoasă, Pectin, Materii colorante, Grăsime, cîteva acide de plînte şi materii azotice, mai ales albuş de ou şi din materii minerale – Kali, Natron, pămînt de Calce, Magnesia, oxid de Fer, acid fosforic, acid sulfuric, acid silicic. Cantitatea de zahar conţinută în sfecle e foarte diferită după timpul în care s-a făcut semănătura, după climă, după pămînt, după cultură şi după timpul în care se face recolta. Sfeclele bune trebue se conţie 12 % zahar; 100 pîrţi ale sfeclei proaspete de bună calitate conţin: 80,80 % apă, 0,80 % materii minerale, 1,14 % materii azotice, 12 % zahar, 7 % materii diferite, 4,46 % alte pîrţi neazotice (pectin, materii colorante etc.); 100 pîrţi ale cenuşei de sfeclă conţin: 50,8946 % Kali, 5,7646 % Natron, 6,7422 % Magnesia, 9,8376 % Calce, 1,1258 % Oxid de fer, 3,4224 % Acid silicic, 16,2650 % Acid fosforic, 1,9296 % Chlor, 4,0172 % Acid sulfuric.

[!197!] Zeama sfeclei. Ea trebue se arîte cel puţin 14º Sacharometru seau 7,8º Beaumé şi se polarizeze cel puţin 10 % zahar. Sacharometru trebue se arîte cel mult 25 % fîră zahar. Cu cît mai multe materii azotice, pectin, materii colorante şi sîruri minerale va contine zeama sfeclei, cu atîta ea este mai slabă. Sarea ordinară şi sîrurile de acid salpetric sînt cele mai rele. Cîstigul zaharului şi a remăşiţelor. Din 100 pîrţi de sfeclă se cîstigă 5-7 % zahar, 2-3 % melasă, tescovine 16-20 % cu teascul ordinar, 25-30 % cu aparatul centrifug, 70-80 % cu difusiunea. Perderi de zahar. Din zaharul unei sfecle de 12,1 % se cîstigă 9,20 % zahar brut şi se perde la manipulare 2,90 % (0,91 % zahar prin spalat, curăţit etc., 0,69 % zahar prin răzătoare, 1,30 % zahar prin restul fabricaţiunei). Difusiune. Întrebuinţarea difusiunei la fabricarea zaharului are următoarele foloase: la difusiune se întrebuinţează 63 % mai puţini lucrători decît la manipularea cu teascul; maşinele şi materialul se uzează mai puţin; nu mai sînt de nevoie tenechele şi pănure de tescuit, teascuri idraulice, pompe etc.; se cîstigă 0,7 % zahar brut mai mult; aşezarea fabricei e mai eftină şi prin urmare procentele şi amortisarea capitalului se micşurează; remaşiţele au un preţ mare ca nutrimente pentru animale. 
Tabelă pentru a calcula din greutatea specifică a sfeclelor dulci (de zachar). Procentele materiei uscate şi a zacharului conţinute într-însele. Pentru a afla greutatea specifică, se tae mai multe sfecle de-a curmezişul în patru pîrţi de o’nălţime egală şi se iea totdeauna partea a doa, numărînd de sus, spre încercare. Această parte, insemnată pe figura alăturată cu a, arată greutatea de mijloc a sfeclelor. Determinarea greutîţii specifice se face seau cumpănind o mulţime oarecare de bucîţi, menţionate mai sus, dintîi la aer şi pe urmă sub apă, seau întrebuinţînd spre acest sfîrşit metodul arătat pentru cartofle. Calculele sînt basate pe o temperatură de 14º Réaumur. Dacă greutatea specifică e cunoscută, atunci se caută în tabela de mai jos coloana în care se află cele doă numere mai apropiate de greutatea specifică aflată. Multiplicînd cifra acestei greutîţi cu numărul de jos (din coloană), se capătă cu aprocsimaţie conţinutul de zahar, iar multiplicînd acea cifră cu numărul de sus (din coloană), se capătă conţinutul în substanţă uscată. De esemplu dacă sfecla are o greutate specifică de 1,032, atunci se ieau penttru calcul numerele din coloana VIII. Conţinutul substanţei uscate este de … 16,5 %; conţinutul în zahar e de … 10,3 %. 

[!198!] Industria inului. Topitul inului se face numai în timpul călduros al anului cu apa care iesă din maşinele de vapor la o temperatură de +19 pînă la +22º Réaumur.                 Spre acest sfîrşit se fac doă gropi de o adîncime de 1,264 Metri … şi de o suprafaţă de 40 Metri pătraţi …, în care se pot aşeza, după calitatea paiului de la 6440-7840 Kiilograme …. Apa se sloboade în gropi prin ţevi, aşezate în fundul lor. Topitul durează, după calitatea paiului de la 6 pînă la 8 zile. Bătutul inului se face cu maşini americane. Se pot bate 1400-1680 Kilograme … de in topit pe zi. Spre a curăţi inul bătut, adecă spre a-l face fuior se întrebuinţează maşine sistem belgian. Resultatul în procente a 5600 Kilograme paiu de in de calitate inferioară în diferitele stadii ale manipulaţiunei pînă ce devine tort este următoriul: 75,38 % paiu de in topit; 24,62 % perdere la topit; 12,93 % fuior; 5,21 % cîlţ care nu se poate toarce; 2,54 % cîlţ bun de tors; 54,69 % perderi în pîrţile lemnoase ale paiului; 6,85 % in peptănat (bun pentru tort Numărul 40 şi 50); 5,43 % cîlţ peptănat (bun pentru tort Numărul 24); 7,97 % cîlţ bun de tors pentru Numărul 22; 6,27 % tort de in Numerele 40, 45, 50; 5,28 % tort de fuior Numărul 22; 11,55 % tort de in şi de fuior în total. Se cere paiu de in brut: 74,27 Kilograme pentru 56 Kilograme pai de in topit; 433,10 Kilograme pentru 56 Kilograme fuior de in; 817,70 Kilograme pentru 56 Kilograme in peptănat; 1031,40 Kilograme pentru 56 Kilograme cîlţ peptănat; 702,73 Kilograme pentru 56 Kilograme cîlţ bun de tors; 893,25 Kilograme pentru 56 Kilograme tort de in; 1060,69 Kilograme pentru 56 Kilograme tort de cîlţ. 

[!199!] Tabelă pentru cultura Vermilor de matasă. 40000 Vermi de matasă = 0,04 Kilograme semînţă; Localul; Perioadele traiului; Timpul vrîstei; Mîncîrile zilnice; Cantitatea de nutriment, Kilograme; Spaţiul ocupat, Metri; Durata somnului şi a schimbîrei pielei, Oare; Temperatura Réaumurº; Umezeala aerului; I Period. Din 1/2 Hectolitru de dude se capătă 0,80-1,10 Kilograme de sămînţă. 0,02 Kilograme semînţă conţin 10000 grăunţe, din care răsar mai multe mii de copăcei. II Period. Un dud mare dî peste 50 Kilograme de frunze şi poate nutri la 2000 vermi pînă ce se fac midă. III Period. Într-un Kilogram intră 300-400 gogoaşe; 5-6 Kilograme gogoaşe dau 1/2 Kilogram mătasă bună şi rămăşiţi care se pot întrebuinţa. Higrometru trebue se arîte 70-75 grade. 

[!200!] 40000 Vermi de matasă = 0,04 Kilograme semînţă; Localul; Perioadele traiului; Timpul vrîstei; Mîncîrile zilnice; Cantitatea de nutriment, Kilograme; Spaţiul ocupat, Metri; Durata somnului şi a schimbîrei pielei, Oare; Temperatura Réaumurº; Umezeala aerului; IV Period. Un flutur face la 300 de oue; 10000 oue întră în 0,01 Kilograme. V Period. Încep a face gogoaşele. Higrometru trebue se arîte 70-75 grade.  

[!201!] Tabelă pentru semănatul arborilor de pădure. Numele arborilor; Timpul pentru culesul seminţei; Numărul grăunţelor şi a seminţelor într-un Kilogram; Greutatea unui Hectolitru de semînţă în Kilograme; Procentele încolţirei unei seminţi; foarte bune; bune; Stejarul ... finele Septemvrie, începutul Octomvrie; Fagul ... idem; Carpănul ... Octomvrie; Paltinul ... idem; Frasinul ... finele Septemvrie, începutul Octomvrie; Ulmul ... începutul iunie; Arinul ... Octomvrie; Mesteacănul ... Septemvrie, începutul Octomvrie; Bradul ... finele Septemvrie, începutul Octomvrie;  Molidul ... Noemvrie pînă-n primăvară; Pinul ... idem; Melezul ... Fevruarie pînă-n primăvară; Numele arborilor; Timpul pentru semănat; Semînţa trebue se fie acoperită cu pămînt de; Milimetri; Semînţa trebuitoare pentru a semăna din întregul; 1 Hectar, Kilograme; 1 Pogon, Oca de Ţeara Romînească; 1 Falce, Oca de Moldova; Stejarul ... toamna, primăvara; Fagul ... idem; Carpănul ... idem; Paltinul ... idem; Frasinul ... idem; Ulmul ... primăvara, Iunie; Arinul ... toamna, primăvara; Mesteacănul ... idem; Bradul ... idem; Molidul ... primăvara; Pinul ... idem; Melezul ... idem.

[!202!] Tabelă pentru clasificarea cantitîţilor de lemn în procente şi cifre mijlocii. După grosimea trunchiului la înnălţimea pieptului; Diametru la înnalţimea pieptului; Centimetri; Degite Şerban-Vodă; Palmace Moldova; Lemn de construcţiune şi despicături; Pari; Crengi şi mărunţus; Lemn de construcţiune şi despicături; Pari; Crengi şi mărunţuş; Esemplu: O pădure de brad s-ă stimat că cuprinde 2000 metri cubici de lemn; cîţi metri cubici vor ieşi din fiecare categorie de lemne, cînd trunchiul de mijloc va avea un diametru de 30 centimetri? 

[!203!] După vechimea pădurei; Anii; Brad şi Molid; Pin şi Melez; Stejar, Ulm, Frasin; Carpăn, Fag, Paltin, Mesteacăn; Plop, Tei, Arin; Lemn de construcţiune, Despicături; Pari; Crengi; Mărunţuş; Lemn de construcţiune, Despicături; Pari; Crengi; Mărunţuş; Lemn de construcţiune, Despicături; Pari; Crengi; Mărunţuş; Lemn de construcţiune, Despicături; Pari; Crengi; Mărunţuş; Lemn de construcţiune, Despicături; Pari; Crengi; Mărunţuş; Lemn de construcţiune, Despicături; Pari; Crengi; Mărunţuş; Esemplu: O pădure de stejar de 70 ani are 500 metri cubici de lemn; cîţi metri cubici vor ieşi din fiecare categorie de lemne? 

[!204!] Tabelă pentru starea pădurei pe hectar şi metri cubici, pe pogoane de Ţeara Romînească şi stînjini cubici Şerban-Vodă; pe fîlci şi stînjîni cubici de Moldova; Numerile din întîia linie arată metri cubici dintr-un hectar, cele din a doa stînjinii cubici Şerban-Vodă dintr-un pogon de Ţeara Romînească, cele din a treia stînjinii cubici de Moldova dintr-o falce de pădure.

[!205!] Anii; I Clasă; II Clasă; III Clasă; Pădure de Brad şi de Molid; Pădure de stejar.

[!206!] Anii; I Clasă; II Clasă; III Clasă; Pădure de stejar; Pădure de Fag. 

[!207!] Anii; I Clasă; II Clasă; III Clasă; Pădure de Fag; Pădure de Mesteacăn. 

[!208!] Anii; I Clasă; II Clasă; III Clasă; Pădure de Mesteacăn; Pădure de Plop şi de Arin; Pădure mestecată de Stejar, de Ulm şi de Paltin. 

[!209!] Anii; I Clasă; II Clasă; III Clasă; Pădure mestecată de Stejar, de Ulm şi de Paltin; Pădure mestecată de Plop şi de Salcie (Răchită). 

[!210!] Tabelă pentru greutatea lemnelor tăiate; Soiul Lemnului; Greutatea; unui Metru cubic; verde; uscat; foatre uscat; unui Stînjîn cubic Şerban-Vodă; verde; uscat; foarte uscat; unui Stînjîn cubic de Moldova; Kilograme; Oca de Ţeara Romînească; Oca de Moldova; Molid – despicături; Molid – pari şi crengi; Melez –despicături; Melez – pari şi crengi; Pin – despicături; Pin – pari şi crengi; Brad – despicături; Brad – pari şi crengi; Paltin – despicături; Paltin – pari şi despicături; Mesteacăn – despicături; Mesteacăn – pari şi crengi; Stejar – despicături; Stejar – pari şi crengi; Frasin – despicături; Arin – despicături; Arin – pari şi crengi; Tei – despicături; Plop – despicături; Plop – pari şi crengi; Carpăn – despicături; Carpăn – pari şi crengi; Salcie – despicături; Salcie – pari şi crengi; Fag – despicături; Fag – pari şi crengi. 

[!211!] Durata, elasticitatea şi soliditatea lemnelor. Soiul lemnului; Durata lemnelor; la aer; la uscăcime; la udeală; Elasticitatea lemnelor; Soliditatea lemnelor; absolută; relativă; Stejar; Salcîm; Ulm; Fag; Carpăn; Frasin; Paltin; Mesteacăn; Arin; Tei; Plop; Salcie; Pin; Melez; Brad; Molid. 
Tabelă pentru puterea focului a diferite materii combustibile. I. Puterea focului lemnului în comparaţiune cu alte materii combustibile. Materia combustibilă; Puterea focului în unimi de căldură; Greutatea cantitîţii de aer, necesar pentru arsul greutîţii unimei de căldură însemnate; Greutatea cantitîţii de apă, care se încălzeste cu greutatea unimei de cîldură de la 0º la 100º; Greutatea cantitîţii de apă, care se evaporează cu greutatea unimei de căldură; Lemn (uscat, foarte uscat); Cărbuni de lemn (uscaţi conţinînd 20 % apă, foarte uscaţi); Cărbuni de pămînt (foarte buni, 2 % cenuşă; de mijloc, 10 % cenuşă; mai proşti, 20 % cenuşă); Coaks (de I-a calitate; cu 15 % cenuşă); Turbă (foarte bună; de mijloc; proastă); Aeter; Alcohol; Olei, Ceară, Seu. NB. Din această tabelă se poate uşor vedea care materie combustibilă este de preferat pentru încălzirea aerului (camerilor), pentru încălzirea apei (ca se fearbă) seau pentru evaporarea apei. 

[!212!] II. Comparaţiunea puterei focului a diferite soiuri de lemne. Soiul Lemnului; Cifre comparative ale puterei focului diferitelor soiuri de lemne; Despicătura de Molid =1; Despicături frunte; Despicături proaste; Pari; Crengi; Molid; Melez; Brad; Pin; Fag; Carpăn; Salcîm; Ulm; Mesteacîn; Stejar tînăr; Stejar bătrîn; Frasîn; Paltin; Castanul; Plopul; Salcia. Cifrele de mai sus pot servi pentru a regula preţul lemnelor de foc. Esemplu: dacă 1 metru cubic despicături de molid valoarează 5 lei noi, 1 metru cub de despicături  de fag va volora ... 6 Lei noi 58 Bani. III. Comparaţiunea puterei focului a diferite soiuri de cărbuni de lemn; Soiul cărbunilor de lemn; Cifre comparative a puterei focului diferitelor soiuri de carbuni de lemn; Cărbuni de despicături de molid =1; Despicătură; Pari şi Crengi; Cărbuni de molid; Cărbuni de fag; Cărbuni de mesteacăn; Cărbuni de carpăn; Cărbuni de pin (Pinus sylvestris); Cărbuni de frasin; Cărbuni de stejar (Quercus pedunculata); Cărbuni de paltin; Cărbuni de ulm; Cărbuni de tei; Cărbuni de arin; Cărbuni de salcie (răchită); Cărbuni de brad. Această tabelă presupune că s-a întrebuinţat pentru cîrbuni lemn cojit, iar pari şi crengi nu mai subţiri de 6 centimetri.  

[!213!] Geometria. Scîrile cerute de autoritîţi pentru planuri. În Architectură. Planuri horizontale un centimetru de metru. Secţiuni şi faciade duoi centimetri de metru. Amărunte seau detalii cinci centimetri de metru. În Lucrări de drumuri. Profilele longitudinale duoi centimetri de suta de metri. Înălţimele cinci milimetri de metru. Profilele transversale duoi centimetri de metru. Cîile naţionale cu lăţime de 10 metri între mîrginile sanţurilor. Şanţurile (0,50 metri adăncimea, 0,50 metri lărgimea la fund, 1,50 metri lărgimea la gură). Resolvarea de probleme simple de arpentagiu. Punturi Inaccesibile.

[!214!] Resolvarea Triunghiurilor rectilinie. Principii şi formule generale. Triunghiuri dreptunghi. Triunghiuri oblicunghi. Aceste equaţiuni resolvă casurile cînd se cunosc seau duoă unghiuri şi o lature, seau duoă laturi şi unghiul opus uneiea dintr-însele. Dar fiindcă pentru casul din urmă unul din unghiurile căutate (cerute) s-ar putea se fie determinat printr-un sinus şi fiindcă un sinus corespunde la duoă arcuri suplementare, vom avea duoă soluţiuni, afară numai dacă condiţiunile questiunei nu fac pe una din ele inadmisibilă. Dacă se cunosc duoă laturi şi unghiul cuprins între dînsele, adică b, c şi A de esemplu, avem .... 

[!215!] De s-ar cunoaşte cele trei laturi a, b şi c, putem găsi un unghi orşicare A, de esemplu prin formula .... Segmentele x şi y ale basei sunt esprimate prin formula.... 
Arii de surfecie plane. Triunghiuri. T. surfacia triunghiului; R. raza cercului circonscris; r raza cercului înscris. Poligon dreptunghi; Trapez; Quadrilater; Dacă este inscriptibile într-un cerc .... 

[!216!] Poligon regulat a căruia k este laturea, n numerul laturilor. 

Proprietîţile cercului. A. Aria cercului seau surfacia cercului. D. Diametrul. R. Razia Cercului. C. Cercumferinţa. L. Laturea pătratului a carui surfaciă este egală cu a cercului. l. Laturea pătratului înscris. p. Raportul Diametrului către cercumferinţă seau avem 3,14159. Lungimea unui arc. Raportul arcului de 1º către R. Raportul arcului de 1' către R. Raportul arcului de 1'' către R. Arcul de o lungime egală lui R. Sinus arcului egal lui R. Cosinus arcului egal lui R.

[!217!] Cercul şi pîrţile sale. Desemnînd prin R raza cercului celui mare, r raza unui cerc mai mic, D diametrul, t tangenta cercului mic, care se termină la cercul cel mare, S aria seau surfacia cercului, A aria anulară, s aria sectorului, Seg. aria segmentului, d numărul gradelor arcului, avem: ... Relaţinele între cercuri şi pătrate. Diametrul cercului; Cercumferinţa cercului; laturea unui pătrat; Diametrul; Cercumferinţa; laturea pătratului înscris; Surfacia; surfacia pătratului înscris; Laturea pătratului înscris; diametrul cercului cercumscris; Laturea pătratului înscris; cercumferinţa cercului cercumscris; Laturea pătratului; diametrul unui cerc egal; Laturea pătratului; cercumferinţa unui cerc egal. 
Deosibite numere întrebuinţate în calcul. Jumătatea arcului equatorial al pămîntului (după Bessel); logaritmi; Jumătatea acsului polar; Turtirea; Escentricitatea elipsei meridiane; Anul sideral în zile solarii de mijloc; Anul tropical în zile solarii mezii; Zioa siderală în zi solară mezie; Zioa solară mezie în zi siderală; Paralaxa equatorială horizontală a soarelui (după Enke); Lungimea pendului care bate secunda la Paris; Acceleraţiunea greutăţii pe secundă la Paris. 

[!218!] Lungimile Arcurilor pentru Raza I. Avînd a afla lungimea arcului de 87º ... în unimi de lungimea razei. Avem după Tabela precedentă: .... Suma; Măsura solidelor; C. Cilindru volum; S. Sphera volum; D. Diametru; P. Piramida volum; H. Înălţimea. Metoda lui Simpson. Pentru a dobăndi aprosimativ ariile plane terminate prin drepte seau curbe, trage linia ab, împarte-o în căt mai multe părţi egale în numer cu sociu ... fiind lungimele absciselor. ... Ariile şi Volumele solidelor. Volumul piramidei; Volumul unui trunchiu de piramidă; Volumul unui prism; Volumul trunchiului de prism. 

[!219!] Aria convexă a unui cilindru drept; aria totală; volumul; Aria convexă a unui con drept; l = generatricea conului; Aria trunchiului de con drept; volumul; Aria convexă înfiinţată prin revoluţiunea completă a mai multor laturi a poligonului regulat împrejurul unui ax = cu projecţiunea asupra acestui ax a acestor laturi ale poligonului, înmulţit cu cercumferinţa cercului înscris la aceste laturi. Volumul înfiinţat de sectorul poligonal regulat format la centru de latrurile de mai sus = cu proiecţiunea perimetrului convex a sectorului pe axul de rotaţiune înmulţit cu 2/3 p şi cu pătratul razei cercului înscris. Aria înfiinţată de o curbă plană care s-ă învărtit împrejurul unui ax aflător în planul seu este deopotrivă cu lungimea desfăşurată a curbei înmulţită cu drumul ce a percurs centrul ei de gravitate = 2 p rl; l este lungimea arcului, r distanţa centrului de gravitate al arcului la axe. Volumul înfiinţat prin revolutiunea unei figuri plane împrejurul unui ax aflător în planul seu este egal cu productul ariei figurei cu drumul ce a percurs centrul ei de gravitate. Sfera şi poliedrele. Aria sferei; Volumul; Aria calotei sferice; Aria zonei; Aria fusului sferic; a numărul gradelor unghiului la centru; Surfacia zonei sferice; (h înălţimea zonei); Volumul segmentului sferic cu o basă a cîrui h este înălţimea; Volumul feliei sferice seau segment cu două base; Volumul sectorului sferic; Aria sferii = aria cilindrului cercumscris; Aria sfeii = 2/3 aria cilindrului cuprins basele între părţile acelor cinci poliedri regulaţi şi acele ale sferii, care este cercumscrisă, relaţiunele următoare; raza sferii cercumscrise fiind r, surfacia unuiea din cercurile sale cele mari este p 22; surfacia sferii 4 p 22; volumul 4/3 p r3; avem  pentru corpurile regulate:  

[!220!] Laturea poliedrului regulat fiind 1, avem: Felul Poliedrului; Raza sferii cercumscrise; Raza sferii înscrise; Surfacia poliedrului; Volumul poliedrului; Tetraedru; Hexaedru seau Cub; Octaedru; Dodecaedru; Icosaedru; Razele cresc ca laturile poliedrelor, surfeciele cresc ca pătratele şi volumele ca cubii acestor laturi. Rzda sferii seau surfacia seau volumul poliedrului fiind 1, avem: Felul Poliedrului; Valoarea laturei; inscrise; cercumscrise; După surfaciă; După volum; Tetraedru; Hexaedru sau Cubu; Octaedru; Dodecaedru; Icosaedru. Măsura solidelor strămbe şi a corpurilor care nu au forme geometrice definite. Solidul compus de două prisme triangulare, ale cîrora muchii sunt perpendiculare pe basă, are drept volum V suma ptismelor triangulare din care se compune. Volumul pontoanelor a unui vagoane, L şi T fiind lungimea şi lărgimea basei celei mari, l şi t lungimea şi lăţimea basei celei mici, h distanţa verticală între base, avem: .... Cînd L şi T diferă puţin de l şi t avem o aproximaţiune îndestulătoare în practică luînd formula .... Volumul unui solid orcare. Ne închipuim în sensul celei mai mari lungimi a solidului o axă rectiliniă, pe care s-o împărţim într-un număr cu soţ (n + 1) de pîrţi egale h. Prin fiecare punt de divisiune, 

[!221!] se ne închipuim un plan perpendicular la ax, care va tăiea surfeciele solidului într-o figură plană, cîreiea îi vom măsură aria; vom avea asfel o serie de arii A1, A2, A3 ... An (n fiind un numer fără soţ) a cărora interval comun este desemnat prin h. Volumul V se va da cu o aproximaţiune cu atăt mai mare cu cît numerul secţiunilor va fi mai mare, prin formula lui T. Simpson. Măsuratul lemnelor. Lemnul de lucru se ciopleşte pe muchii în forma unui paralelipiped dreptunghiu; ceea ce numim equarisagiu este pătratul înscris în cercul format de cercumferinţa arborelui. Cînd arborele merge subţiindu-se, equarisagiu se avaluează pe secţiunea făcută în mijlocul lungimei. d. Diametrul de mijloc; r. Raza; h. Înălţimea arborelui; v. Volumul arborelui equarit; c. Laturea equarisagiului, avem: ...; în comerciu se întrebuinţează pentru aflarea laturei c a equarisagiului  .... În atelierile de artilerie cubagiul lemnului se face după formulile următoare, care ţin cont numai de lemnul ce se poate întrebuinţa. Buţile, Boloboacele. Formele fiind foarte variabile, nu poate fi o formulă riguroasă. D. Diametrul intern al pîrţii celei mai umflate; d. Diametrul de mijloc al fundurilor; l. Lungimea interioară a buţii; V. Volumul. Dacă butea are o curbură prea pronunciată; Dacă butea este mai puţin arcuită; Dacă este aproape de cilindrică. Formula cea mai obicinuită în Francia şi care este o mezie între cele trei de mai sus este ....  

[!222!] Dimensiunile cele mai întrebuinţate sunt: Numele; Conţiind Litre; Lungimea interioară; Diametrul interior la pîntece; Diametrul interior al fundului; Jumătate Hectolitru; Hectolitru; Dublu Hectolitru; Triplu Hectolitru; Quadruplu Hectolitru; Jumătate Kilolitru; Kilolitru. Dacă butea nu este toată plină, BH = h înălţimea goală, BF–FH se poate măsura pe udătura unei vergele, avem: ... dacă plinul covărşaşte golul; dar dacă golul covărşaşte plinul, măsurîm plinul prin formula aceasta: .... Dacă golul se apropie de marginile diametrelor verticale ale fundurilor, dacă de esemplu golul ar fi aproape de I, avem: .... Dacă liquidul este tocmai în I; h' fiind = BI. Transformarea coordonatelor. Pentru a trece de la primul sistem rectangular la un sistem de coordonate paralele (a şi b fiind coordonatele nouei origine). Pentru a trece de la un sistem de coordonate dreptunghe la un sistem de coordonate oblice, a şi a ' fiind unghiurile ce face noul sistem de asce cu cel vechiu. Ca să trecem de la un sistem de coordonate oblice al cărora unghiu este ø la un sistem de coordonate dreptunghe. 

[!223!] Ca se trecem de la un sistem oblic al căruiea unghiu este ø la un alt sistem oblic .... Equaţiunea 1-lui Grad. Linia dreaptă. Equaţiunea generală; Dreapta paralelă axului; Dreapta paralelă axului; Dreapta trecînd prin origini; Unghiul a a unei drepte; ø fiind unghiul coordonatelor; Dreapta trecînd prin duoă punturi date; Dreapta trecînd printr-un punt dat ... şi paralel unei drepte date; Puntul de interrecţiune a 2 drepte; Distanţa s între duoă punturi; cu axe rectangulare; cu axe oblice. Unghiul V a duoă drepte; axe rectangulare; axe oblice tangulare. Dreapta perpendiculară unei drepte date ... şi trecînd printr-un punt; axe rectangulare; axe oblice. Distanţa de la un punt ... la o dreaptă ...; axe rectangulare; axe oblice. 

[!224!] Curbe de al 2-lea Grad. Equaţiunea generală. curbă închisă: elipsă; imaginară; un punt; cu duoă ramuri; infinită: hiperbolă; 2 drepte care se taie; o linie cu duoă ramuri nemărginite: parabolă; 2 drepte paralele; o dreaptă; nimic. Cercul. Equaţiunea cercului; Tangenta într-un punt; Normala. Ellipsa. Equaţiunea este; Distanţa de la focar pînă la centru; Escentricitatea ellipsei; Lungimea razelor vectrice; constantă. Într-o ellipsă sunt duoă directrice ale cărora distanţă la centru este ...; Tangenta la un punt; Subtangenta. Distanţa între centru şi estremitatea tangentei; Tangenta la ellipsă dusă printr-un punt din afară ... la punturile ellipsei ... sunt ....

[!225!]  Normala la un punt ... este .... Distanţa de la centru la puntul unde normala taie axul cel mare; Productul coeficienţilor angulari a diametrelor conjugaţi; Productul coeficienţilor angulari a coardelor suplementare; Equaţiunea ellipsei raportată la duoi diametri conjugaţi; Conturul C al ellipsei; Surfacia S a ellipsei. Dacă ellipsa este raportată la duoi diametri conjugaţi ale cîrora unghiu este ø. Equaţiunea ellipsei raportată la duoă axuri rectangulare avînd vîrful din stînga drept origină; Volumul V al Ellipsoidului este ... cînd este înfiinţat prin revoluţiunea ellipsei împrejurul axului celui mic. Hiperbola. Equaţiunea acestei curbe; Escentricitatea e seau distanţa între focari; Lungimea razelor vectrice. Într-o hiperbolă sunt duoă directrice ale cîrora distanţă la centru hiperbolei este .... Asimptolele; Tangenta la un punt ... pe curbă. Tangentele la estremitîţile unui diametru sunt paralele. Tangenta printr-un punt din afară ...; coordonatele ... puntului de contact se află prin equaţiunile .... Lungimea subtangentei.

[!226!] Normala într-un punt ... al curbei. Distanţa de la piciorul normalei la centru; Diametrile conjugate şi coardele suplementare au aceleaşi proprietîţi ca la ellipsă. Equaţiunea hiperbolei raportată la diametrii conjugaţi; Equaţiunea hiperbolei raportată la asimptote; tangenta la curba scrisă astfel este ...; Abscisa piciorului tangentei. Parabola. Equaţiunea parabolei raportată la vîrful ei; parametrul; Abscisa focarului; Equaţiunea tangentei; Abscisa piciorului tangentei asupra axului; Subtangenta; Tangenta de la un punt din afară; coordonatele puntului de contact; Normala; Subnormala; Parabola raportată la un diametru şi la tangenta de la estremitatea acelui diametru; a fiind abscisa nuoei origini. Surfacia unui segment parabolic cuprins între vîrf şi o coardă perpendiculară axului = 2/3 a parallelogrammului făcut pe coardă şi pe partea din marele ax cuprins între vîrf şi coardă. Traseul curbelor, Tangentelor. Pe o linie se luîm C'm' deopotrivă cu jumătatea axului celui mic şi la estremitatea C' se adăogîm diferenţa CC' a jumătîţilor axelor date, se miscăm această linie ţiind puntul C' se fie tot pe linia AO şi puntul C pe OB, puntul m' va descrie sfertul elipsei AB. 

[!227!] Alt traseu: în focari F şi F' înfige cîpătiile unei sfori ale cîrii lungime se fie egală cu axul cel mai mare AA' şi preumblă un cuiu; ţiind sfoara necontenit întinsă, cuiul va descrie ellipsa. Traseul unei tangente la elipsă din puntul N afară dintr-această curbă. Descrie din puntul N şi din focarul F, cu raze deopotrivă cu AA' şi cu NF', care să taie în G şi G' liniile FG şi FG', taie ellipsa în m şi m' care sunt punturile cerute. Parabola se poate descrie printr-un equer qsT, care alunecă d-a lungul directriţei RT şi de un fir Fms egal cu qs înfipt în s şi în F şi necontenit întins printr-un cui mobil în m. Pentru a trage o tangentă de la un punt din afară H, descrie dintr-acel punt un cerc cu raza HF, va taea directriţa în q din qs paralel cu AX şi puntul m de intersecţiune cu curba va fi puntul de tangentă. Hiperbola se descrie într-un mod graphic pe doue drepte rectunghe OP, OA. 

[!228!] OB = OA = a axul real şi OP = OP' = b celălalt ax; rădică în puntul B o perpendiculară i şi trage OC, cercumferinţa descrisă din puntul O ca centru cu raza OC va tăiea pe AB în duoă punturi F şi F', care vor fi focari. Această construcţiune dî de o dată direcţiunea lui OC, una din asimptote; ceiealaltă se dobăndeşte prelungind pe BC' de o cătime BC' = BC şi trăgînd linia OC'. 
Mecanica. Mişcarea. S. Spaciul preumblat; v. Iuţimea finală a unui corp; v0. Iuţeala iniţială (la pornirea corpului); j. Acceleraţiunea crescîndă seau scazîndă; t. Timpul cît a ţinut acceleraţiunea. Pentru mişcarea uniformă formula este .... Pentru mişcarea uniform variată ... este constantă. Căderea corpurilor – Greutatea. Făcînd abstracţiune de împotrivirea aerului, spaciul percurs într-un timp t de un corp care cade cu o iuţeală iniţială v0 este ...; iuţeala lui este .... Dacă v este iuţeala dobăndită cînd cade de la înălţimea h, fîră iuţeala iniţială, adică v0 = 0, înălţimea datorată iuţelei este ..., iuţeala datorată înălţimei este ..., timpul seau durata căderei este ..., înălţimea ce percurge corpul în secunda dintîia, cînd cade fîră iuţeală iniţială, este .... Dacă corpul este aruncat în sus vertical, drumul percurs este ..., iuţeala ...,

[!229!] adică că corpul încetează de a se mai sui cînd v0 = gt, atunci începe a se cobori şi este învederat cî în momentul cînd cade iuţeala lui este v = v0. Împotrivirea aerului în mişcarea verticală a unui corp greu este considerată ca proporţională pătratelor iuţelei. R. fiind resistinţa; p. greutatea unimei de volum a aerului; A. aria projecţiunei corpului pe un plan perpendicular direcţiunei mişcîrii; H. înălţimea datorată împotrivirei; K. coeficientul numeric care trebue determinat prin esperinţă, avem .... Pentru o spheră care se mişcă în aer .... Equaţiuni relative la valoarea lui g seau a gravităţii. g. acceleraţiunea unui corp care cade în gol. (La Paris valoarea lui g este 9,8088 metri; ea variază cu latitudinea locului) P. greutatea unui corp căntărit în aer; p. greutatea acelueaşi corp căntărit muiat în apă; G. greutatea specifică a acelueaşi corp; v. iuţeala dobăndită la finele căderei; h. înălţimea de la care corpul a pornit; t. timpul sau durata căderei; l. lungimea pendului simplu care în gol şi termen de mijloc bate secunda la Paris. Raporturile între greutate,  masă (grămada), putere, iuţime şi acceleraţiune. P. greutatea corpului; M. masa corpului; m. unitatea masei. 

[!230!] g. acceleraţiunea greutîţii; I. acceleraţiuni de mişcare orşicare; i. unitatea de acceleraţiune; F. Puteri; f. unitatea puterii; S. spaciuri preumblate; s. unitatea spaciului; V. iuţimea; v. unitatea iuţimei; cînd corpul şi timpii sunt aciaşi; pentru acelaşi corp şi timp; pentru aceeaşi acceleraţiune. Pentru unitatea de masă care într-o unitate de timp ar priimi o unitate de acceleraţiune sub împulsiunea unitîţii de putere; Pentru căderea corpurilor, aceste formule devin .... Pendulu simplu. l. lungimea pendului; T. durata unei oscilaţiuni. Pentru Pendulu care bate secunda la Paris. Numiri convenţionale. Impulsiunea puterei este productul înmulţirei intencitîţii forţei cu durata acţiunei; Quantitatea de mişcare este productul înmulţirei masei prin iuţeala cu care se preumblă; În mecanică; Lucrarea dynamică este productul înmulţirei puterei prin spaciul preumblat; Puterea vie este jumătate productul înmulţirei masei prin pătratul iuţimei; În mecanică; În căderea corpurilor această formulă devine .... Unitatea de lucrare mecanică este greutatea unui Kilogram rădicată la o înălţime de un metru şi s-a numit Kilogrametru.

[!231!] Unitatea puterei este 1 Kilogram; Unitatea de spaciu este 1 Metru; Unitatea de timp este 1 Secundă; Unitatea lucrîrii produse este calul vapor, măsură fictivă care represintă 75 Kilogrametri pe secundă. (Calul real se socoteşte drept 1/3 a unui cal de  vapor) Equilibriul mecanic. O maşină în mişcare este supusă la lucrarea dynamică a trei feluri de puteri. 1. Puterile mişcătoare Lm; 2. Resistinţile utile sau folositoare cu care se împotrivesc materiile supuse la lucrarea maşinei Ln; 3. Resistinţa pasivă sau inutilă adică puterile ce se nasc din mişcarea diferitelor organe ale maşinei (frecîri, ciocniri [choc], rigiditatea funiilor, a frănghiilor, a curelelor) Lp. Maşina este în equilibriu dynamic cînd mişcarea este uniformă sau periodic uniformă şi equaţiunea equilibriului dynamic este Lm = Ln + Lp. În construcţiuni de maşini se caută a se dobăndi o putere, care se poată învinge nu numai lucrarea utilă, dar şi pe acea inutilă care se consumă în resistinţi pasive. O maşină este bună cînd .... Puterile şi lucrarea. Puterile sunt proporţionale: 1. iuţimilor ce ele imprimă acelueaşi corp; 2. maselor corpurilor ce pun în mişcare cu aceiaşi iuţeală; 3. productelor maselor corpurilor asupra cărora lucreasă prin iuţelile ce le imprimă. Lucrarea dinamică unei puteri F este productul puterii prin drumul ce a percurs mobilul; este unghiul ce face direcţiunea puterii cu acea a drumului percurs de mobil. Lucrarea pentru un drum dat; Unitatea de lucrare este Kilogrammetru; 1000 Kilogrammetri = 1 dynamod. În industrie s-a adoptat drept termen de comparaţie uă lucrare de 75 Kilogrammetri pe secundă, ceea ce s-a numit cal de abur sau cal dynamic. În Englitera unitatea lucrîrii industriale este horse-power = 33,000 unimi de lucrare pe minută; unimea de lucrare fiind greutatea unui funt (avoir du poids) rădicat la înălţimea de 1 picior = 0,138 Kilogrammetri asfel horse-power = 4554/4500 cal de vapor frances.  

[!232!] Lucrarea dynamică. Quătimea de lucrare ce pot da omul şi vitele în deosebite împrejurîri. Natura Lucrîrii; Greutate rădicată sau opinteala de mijloc; Iuţeala sau drumul pe secundă; Lucrarea pe secundă; Durata lucrîrii zilnice; Quantitatea lucrîrii zilnice; 1. Rădicarea verticală a greutăţilor. Un om urcîndu-se pe o rampă oblă sau pe o scară fîră greutate, lucrarea sa consistînd în rădicarea greutîţii trupului seu; Un muncitor rădicînd greutîţi cu o frănghie şi cu un scripăt, ceea ce îl obligă a cobori frănghia goală; Un muncitor rădicînd greutîţi cu mîna; Un muncitor rădicînd greutîţi ducîndu-le cu spinarea pe un urcuş oblu sau pe o scară şi coborîndu-se în gol; Un muncitor rădicînd material cu o roabă pe un urcuş de 1/12 şi intorcîndu-se în gol; Un muncitor rădicînd pămînt la înălţimea medie de 1,60 metri. 2. Acţiunea asupra maşinelor. Un muncitor lucrînd asupra unei roate cu măner sau cu tobă în nivelu axului roateiş Un muncitor cam în josul roatei sau la 24º; Un lucrător umblînd şi împingînd sau trăgînd horizontal; Un muncitor lucrînd asupra unei manivele. 

[!233!] Un muncitor esersat împingînd şi trăgînd una după alta în sensul vertical; Un cal înhămat la o trăsură ordinară şi mergînd la pas; Un cal înhămat la un manej şi mergînd la pas; Un cal înhămat la un manej şi mergînd la treapăd; Un bou înhămat la un manej şi mergînd la pas; Un catîr înhămat la un manej şi mergînd la pas; Un măgar înhămat la un manej şi mergînd la pas; Un cal înhămat la o trăsură şi mergînd la treapăd; Un om mergînd pe un drum horizontal, fîră încărcătură, lucrarea lui consistînd în transportul greutîţii corpului seu; Un muncitor transportînd material într-un camion cu duoă roate şi întorcîndu-se deşert; Un muncitor transportînd material într-o roabă şi întorcîndu-se cu gol; Un om transportînd necontenit greutîţi în spinare; Un muncitor transportînd material cu spinarea şi întorcîndu-se gol; Un muncitor cărînd greutîţi cu o targă şi întorcîndu-se deşert; Un muncitor întrebuinţat a asvărli pămînt cu lopata la o depărtare de 4 metri horizontal; Un cal transportînd greutîţi cu o căruţă mergînd la pas necontenit încărcat; Un cal înhămat la o cîruţă mergînd la treapăd necontenit încărcat; Un cal cărînd greutîţi cu o căruţă, la pas şi întorcîndu-se cu gol; Un cal încărcat în spinare şi mergînd la pas; Un cal încărcat în spinare şi mergînd la treapăd.

[!234!] Quantitîţile de lucrare dynamică trebuincioase pentru a produce deosebitele efecte folositoare (Coriolis, Clement, Mallet, Morin, Claudel). Natura şi quantitîţile efectelor produse; Asupra cîrei pîrţi a maşinei se evalueasă lucrarea mişcătoare şi lucrarea resistintă; Lucrarea dynamică esprimată în dynamode sau 1000 Kilgrammetri; Macinatul grîului. Un hectolitru de grîu sau 75 Kilograme de grîu de măcinat gros în moară de vent; Lucrarea resistentă asupra fusului care ţine aripile; Un hectolitru de grîu sau 75 Kilograme a se măcina gros la moară ordinară; Lucrarea resistentă asupra fusului care duce petrile; Lucrarea resistentă asupra fusului roatei hydraulice; Un hectolitru de grîu sau 75 Kilograme a se măcina şi remăcina în bubgur; Lucrarea resistentă asupra fusului care duce piatra; motoru fiind o cădere de apă; Lucrarea resistentă asupra fusului roţii hydraulice; Un hectolitru de grîu sau 75 Kilograme a se măcina după Systemul ingles cu moară mişcată de o maşină cu vapor; Lucrarea resistentă asupra fusului volantului; Un hectolitru de grîu sau 75 Kilograme a se măcina şi remăcina în blugur cu o moară mişcată de o cădere de apă, cu o roată cu cofe; Lucrarea mişcătoare datorată coboririi apei din nivelu biefului de sus la bieful de jos. Bătutul şi venturatul grăului. Un hectolitru de grîu sau 75 Kilograme a se scoate din snopi venturat printr-o maşină; Lucrarea resistentă asupra fusului celei dintîi roate mişcătoare. 

[!235!] Fabricaţiunea uleiurilor. Un Kilogram de ulei a se scoate prin strivirea prin lovitura şi prin presiunea grăunţelor strivite prin pisăluge mişcate de o moară de vent; Lucrarea resistentă asupra fusului care ţine aripile; Ca să se producă acelaşi efect prin strivire fîră lovire şi cu presiunea grăunţelor strivite, motorul fiind o maşină cu abur; Lucrarea resistentă asupra fusului volantului; după altă observaţie. Tăierea cu ferăstrîu a meterialurilor. Un metru pătrat de brad a se tăiea cu o maşină de abur; Lucrarea motoare asupra fusului volantului; Un metru pătrat de stejar uscat a se tăiea cu ferestrîu printr-o maşină, urma ferastrîului fiind de 0,003 metri pînă la 0,004 metri grosime; Lucrarea resistentă asupra ferăstrîului; Un metru pătrat de ulm a se tăiea cu ferăstrău, urma ferestrîului fiind de o grosime de 0,003 metri pînă la 0,004 metri; Un metru pătrat de stejar verde de tăiat cu mîna; Lucrarea resistentă asupra ferăstrîului; Un metru pătrat de stejar verde de tăiat cu ferăstrîu printr-o cădere de apă cu roată cu palete fîră cutie; Lucrarea mişcătoare dată de căderea de apă; Un metru pătrat de marmură tăiat cu ferestrîu cu mîna; Lucrarea împotrivitoare asupra ferăstrîului; Un metru pătrat de granit tăiat cu ferestrău cu braţu. Fabricaţia argăselii. 100 Kilograme de argăseală a se produce prin strivirea cojii cu ajutorul unei maşine; Lucrarea resistentă asupra fusului celei dintîie roate motrice. 

[!236!] Natura şi quantitîţile efectelor produse; Asupra cîrei părţi a maşinei se evalueasă lucrarea mişcătoare şi lucrarea resistentă; Lucrarea dynamică esprimată în dynamode sau 1000 Kilgrammetri; Fabricaţia hărtiei. 100 Kilograme frănghii vechi a se preface în pastă prin frecătură prin mijlocirea de pisăluge mişcate de o maşină cu vapor; Lucrarea resistentă asupra fusului volantului. Torcătoare de bumbac. Pentru torsul unui Kilogram de fir numărul 40 adică duoă Livre metrice fiecare de 40,000 metri şi pentru esecutarea tutulor preparaţiunilor necesarii torcînd cu mull-jeunys luînd iuţelile cele mai ordinare; Lucrarea resistentă asupra fusului maşinei cu abur; După o altă observaţiune făcută în anul 1822 ar trebui pentru torsul unui Kilogram numărul 30 cu toate preparaţiunile; Pentru torsul unui Kilogram numărul 40 cu mosore (broches) continue, cuprinzînd toate preparaţiunele; Lucrarea resistentă asupra fusului volantului maşinei; după o altă observaţie din 1822. Torcătorile de lînă. Pentru scărmănatu şi dărăcitu lînei trebuincioase fabricaţiunei unui Kilogram de fir de un număr între 6 şi 50 (numărul arată numărul jurubiţelor de 780 metri într-un Kilogram) mişcătorul fiind o maşină cu abur; Lucrarea resistentă asupra fusului volantului maşinei cu abur. 

[!237!] Pentru torsul unui Kilogram de fir urzeală de un număr de mijloc între 22 şi 30, acest Kilogram fiind produsul a 13 broches Mull-jeunys; Lucrare resistentă asupra celei dîntîi roate mişcătoare a mull-jeunys; Pentru torsul unui Kilogram de fir lanţ de un număr de mijloc între 22 şi 30, acest Kilogram fiind a 17 broches mull-jeunys. Tragerea proiectilelor. Pentru a arunca un glonte de o greutate de 0,0247 kilograme cu iuţeala ordinară de 390 metri pe secundă, consomaţia prafului de puşcă 0,0123 kilograme; Lucrarea mişcătoare asupra proectilului; Pentru a arunca o ghiulea de 6 kilograme cu iuţeala ordinară de 417 metri pe secundă cu o consumaţiune de praf de 2 kilograme; Pentru a arunca o ghiulea de 12 kilograme cu iuţeala maximum de 519 metri pe secundă şi o consumaţie de praf de 6 Kilograme. Laminagiul ferului. Pentru fabricarea a 100 Kilograme de fer în şine de 0,03 pănă la 0,04 grosime în pătrat, laminănd ferul roş, eşind dintr-un cuptor de affinerie; Lucrarea resistentă asupra fusului roatei motrice a laminoriilor. 

[!238!] Tabelă comparativă a iuţelilor în Kilometri pe oară în raport cu numărul secundelor întrebuinţate a percurge 1 Kilometru. Numărul de Secunde pe Kilometru; Iuţeala mezie în Kilometri pe Oară; Numărul de Secunde pe Kilometru; Iuţeala mezie în Kilometri pe Oară; Numărul de secunde pe Kilometru; Iuţeala mezie în Kilometri pe Oară; Numărul de Secunde pe Kilometru; Iuţeala mezie în Kilometri pe Oară.

[!239!] Frecarea pistoanelor în Pompe. R. Resistinţa frecîrii; D. Diametrul pompei sau al pistonului; H. Înălţimea apei; m. un coeficient variabil după natura materiei ce compune corpurile. Pentru alamă lustruită coeficientul m = 7 kilograme; Tuciu găurit numai m = 15; Lemn vlăguit destul m = 25; Lemn care a servit mult m = 50; Unsorile întrebuinţare la maşine sunt: Untura de picere de bou (foarte scumpă); Unt de rapiţă cu cautchiuc disolvat (foarte recomendat). Pentru frecăturile cele groase mai ales seu cu plombagină, apa de săpun; vara; toamna; iarna. Unt de palmier; Seu; Carbonat de Sudă; pentru osiile roatelor trăsurilor de drum de fer. Alliagiuri şi Alliagiuri de fricţiune. Aramă; Cositor; Zinc; Antimoniu; Plumb; Bronz pentru perniţe (lagăre) ordinare; Bronz pentru maşine cu abur; Alliage alb (antifriction) pentru perniţe; Alamă ordinară; Alamă pentru ţevi de căldare tubulară; Bronz pentru tunuri; Metal pentru căptuşitu corăbiilor; Alliage vînăt pentru a se împrotrivi la lovire; Alliage pentru fluer supţire ascuţit; Alliage pentru fluer grav. Mastic pentru încheeturi. Mastic de tuci pentru încheeturi uscate; răsătură de tuci vînăt, floare de pucioasă (sulfur), sare amoniac (ţiperig), rachiu ca sî se facă o parstă destul de groasă; Mastic de minium pentru încheeturi de aramă; minium praf 1 kilograme; alb de cenuşă în pastă; se face un aluat care nu se lipeşte de degete 1 kilograme.

[!240!] Mastic de alb de zinc care poate înlocui masticu de minium; alb de zinc, uleiu cu care se face o pastă destul de tare; Mastic serbat care poate înlocui masticu de minium (se usucă mai anevoe, se vinde gata); sulfur de plumb ars, peroxyde de manganes, ulei; Mastic de var pentru încheeturi groase care nu sunt espuse la căldură; alb de Spania sau de var pisat cu ulei şi cu cîlţi tocatu. Resistinţă la Rulment (învîrtirea roatelor). Tabelă despre raporturile puterii de tragere asupra deosebite roate către sarcina totală (trăsura cuprinsă). Natura drumului presupus orizontal; Raporturile tragerii către sarcina totală; Pămînt natural nebătut şi argilos dar uscat; Idem silicios şi credos; Pămînt tare bătut şi prea neted; Şosea de nisip sau petriş de curînd aşezat; Idem de petriş în stare ordinară; Idem de petriş foarte bine întreţinută; Idem pavată cu piatră obicinuită, trăsura pe arcuri mergănd; la pas; la treapăd; Idem pavată cu gresie cubică bine ţinută; la pas; la treapăd;  Idem cu podini de stejar netede la rendea; Drum cu şine late de tuciu sau cu dale de peatră foarte tare şi foarte netedă; Drum de fer cu şine rădicate, în bună stare; Drum de fer cu şine rădicate, foarte bine ţinute şi cu osiile necontenit unse. F. Fiind opinteala directă aplicată la osiea unui tefelug şi care este îndestulătoare ca se birue împotrivirea ce încearcă circumferinţa tefelugului din partea planului orizontal pe care se rostogoleşte. R. Raza tefelugului. W. Greutatea tefelugului şi a sarcinei puse pe osia lui, osie a cîreia frecare proprie nu se socoteşte; A. Un coeficient constant dependinte de natura tefelugului şi ai planului şi care esprimă pentru acest tefelug şi acest plan resistinţa relativă la o presiune de 1 Kilgram şi o rază de 1 metru. Deosebitele valori ale lui A calculate de Poncelet sunt:

[!241!] Roate de trăsură, cu şine de fer mergînd pe şosea orizontală cu nisip sau petriş pus de curînd; cu petriş în stare ordinară de întreţinere; pavate cu piatră ordinară; pavate cu piatră cubică; iuţeală de la 0,8 metri la 1 metru pe secundă; de pămînt tare şi netezit; cu petriş şi ţinute ca în Englitera; cu bîrne de stejar nedat la rendea. Roate de tuciu pe şine de fer orizontale; late şi în starea obicinuită; înguste şi scoase afară; foarte bine ţinute şi măturate; tefelug de lemn de ulm sau de stejar pe pave; tefelug de ulm pe Sejar orizontal; tefelug de gayac pe Stejar orizontal. Frecarea frănghiilor şi a curelelor pe surfacia cilindrilor fixe. T. fiind întinderea (tensiunea) ce ar trebui aplicată la unul din capătîile frănghiei sau curelii, ca această tensiune se fie în equilibru cu resistinţă Q aplicată la celălalt căpătîiu; Q. Acea resistinţă; a. Lungimea arcului S al cilindruului fix cuprins de acea legătură flexibilă împărţită cu raza r a acestui cilindru; S. Arcul cuprins de coarda sau de curea; r. Raza cilindrului; f. Coeficientul frecîrii la pornire care convine substanţelor legăturei şi a scripătului; e. Numărul constant 2,7182 basa logarithmelor hyperbolice. Valoarele lui f pentru legăturile care cuprind jumătate cilindru fix; Cilindru de brad şi frînghie flexibilă; Cilindru de frasin şi frînghie flexibilă; Cilindru de sticlă de 0,024 metri diametru şi frînghie flexibilă; Cilindru de sticlă de 0,10 metri diametru şi frănghie flexibilă; Cilindru de sticlă de 0,024 metri diametru, frănghie nuoă şi ţeapănă; Cilindru de lemn moale, frănghie ordinară; Cilindru de tuci, frănghie moale; Cilindru de tuci dat la strung dar nelustruit, frănghie moale; Cilindru de tuci dat la strung dar nelustruit, frînghie nuoă băţoasă; Cilindru de tuci şi curea de pele netedă; Cilindru de tuci şi curea de pele netedă mueată în apă; Cilindru de stejar şi curea uscată. 

[!242!] Lărgimea curelelor de pele pentru transmiterea mişcării, grosimea fiind de 1 centimetru şi arcul îmbrăţişat fiind jumătatea circumferinţii. Cu iuţeli egale lărgimea este proporţională numărului de cai. Iuţeala pe secundă în metri; Lărgimea pentru puterile în cai; Cai; Cai. Puterea otgoanelor de sîrmă de fer cu mez de cînepă. Diametru în milimetri; Greutatea metrului de lungime; Puterea la întrebuinţare; Diametru în milimetri; Greutatea unui metru de lungime; Puterea la întrebuinţare. 

[!243!] Maşine. Ridicătorul (pîrghia, levier). Planul inclinat. Q. greutatea corpurilor; a. unghiul planului cu orizonul; P,P'. composanta horizontală şi puterea paralelă planului; b. unghiul între direcţiunea puterii şi acea a planului; f. coeficientul frecîrii privitor la substanţele în contact; R. resultanta sau presiunea pe planul inclinat. Ţiind seamă de frecare avem .... Dacă P este orizontal avem .... Dacă P' este paralel planului P' .... Pana (coin, colţ). P. puterea asupra capului penii; Q,Q'. opinteala ce întălneşte pana din partea reacţiunei din afară în întru, normal pe laturile AC, CB şi care produce frecîrile fQ şi fQ' pe laturi de jos în sus; unghiurile profilului penii.

[!244!] pană ce intră sau stă, după cum este g; raportul cătimei de lucrare cu acea ce desvoaltă puterea; dacă basa este 1/2 înălţimei efectul util este 2/7 din unime. Macaraoa (treuil) cu ax horizontal. P. puterea; Q. resistinţa verticală; a. unghiul lui P cu verticala; M. greutatea totală a macaralei; R., r. razele roatelor; q. raza buricurilor sau turilionurilor; k. resistinţa provenită din băţoşia frînghiei (la raideur des cordes), care se încolăceşte spre greutatea sau resistinţa Q; f'. valoarea lui ... (f raportul frecîrii la presiunea asupra turillonului). Dacă P este vertical  .... Macaraoa cu ax vertical (cabestanu). P. Suma multor puteri egale şi retribuite împrejurul axului avănd axiunea sa perpendicular pe estremitatea unui rădicător de o lărgime R; Q. Resistinţa orizontală avem  .... Vărtejul (Cric). Vărteju este o macara a cîreia manivelă este roata şi pignonu este cilindru. Scripătul fix. P. puterea; Q. Resistinţa; r. raza scripătului; T,T' tensiunea frănghiei de care trag puterile P şi Q; a. unghiul ce formeasă între dînsele aceste doue tensiuni de o parte şi de alta a dreptei care uneşte puntele de percurs cu centrul scripătului; b. unghiul format de direcţiunea greutîţii scripătului cu dreapta de mai sus; m. greutatea scripătului. 

[!245!] Dacă puterea şi resistinţa sunt verticale avem .... R. presiunea pe axul scripătului; r. Raza; c. coarda axului învăluit. Scripătul mobil. a, b. unghiurile formate de T şi T' cu verticala. Dacă P şi Q sunt verticale avem .... Muflul cu scripeţi deopotrivă. Condiţiunile equilibrului scripetului fiind ... făcînd pe ... = b. Equaţiunea equilibrului devine .... Q. povara belciugului de jos al scripetelor; t1, t2, t3 ... tn +0 tensiunele succesive ale frănghiilor. Muflul cu scripete nedeopotrivă. Şurupul (vis). Puterea este către resistinţă, ca înălţimea pasului şurupului la circumferinţa descrisă de puntul de aplicaţiune a puterii.

[!246!] Şurup cu aţa în patru muchi (à filet). h. înălţimea firului medial al pasului; r. raza cilindrului care conţine firul medial; p. puterea horizontală tangentă la acest cilindru capabil de a învinge greutatea Q şi frecările pe surfacia firului medial; a. unghiul constant de înclinaţie la horizont al firului medial; f. coeficientul frecării a surfecelor în contact; partea lui p întrebuinţată a învinge frecarea este ... care este de multe ori de 4 ori cît cel util. Şurupurile cu firu triangular sunt mai anevoe de calculat, dar sunt preferabile, fiindcî absorb mai puţină parte din putere puntru frecare. Şurup fîră sfărşit. R. raza manivelii; R'. raza roatei cu dinţi. Puteri centrale. P. greutatea corpului în Kilograme. R. raza în Metri sau distanţa centrului mobil de la centrul mişcîrii; V. iuţeala în metri pe secundă; opinteala centrifugă este .... Roate şi dinţari. D, d diametri a duoe roate; V, v iuţelile roatelor; N, n numărul dinţilor. Regule practice pentru întrebuinţarea dinţarilor. 1. Diametri, razele, numărul dinţilor, grosimea, iuţeala circulară se determină pe cercul primitiv sau de contact. 2. Grosimea dinţilor depinde de opinteala ce au a învinge şi de iuţeala mişcîrii. Opinteala se poate împărţi pe mai mulţi dinţi. 3. Găvăuna între duoi dinţi este egală cu grosimea unui dinte plus o a zecea parte penttru joc. 4. Curba dinţilor dinţarului se face printr-un traseu geometric basat pe proprietîţile cycloidei a desvălirii cercului; 5. Lărgimea dinţilor este de trei pînă la cinci ori grosimea. 6. Obada sau coroana care ţine dinţii trebue se fie egală de la 1.30 pînă la de 2 ori grosimea dinţilor. 

[!247!] Diametrul unei roate cu dinţari după numărul dinţilor, luînd lungimea pasului drept unime. Înmulţind pasul prin cifra arătată în facia numărului dinţilor, avem lungimea metrică a acestui diametru şi reciprocă. 

[!248!] Volant (roata sburătoare). P. greutatea volantului în Kilograme; v. iuţeala la circumferinţă; n. puterea în cai a maşinei; m. numărul roatelor pe secundă a volantului; k. un coeficient de sperienţă care varieasă cu gradul regularităţii cerute şi cu sistemul mai mult sau mai puţin regulat al maşinei de la 415 pînă la 7845. Equaţiunea este .... Frîul lui Prony. F. puterea reală a motorului în cai de 75 Kilograme; P. greutatea equilibrantă pusă în teresia frîului în Kilograme; l. lungimea braţului rădicătorului în metri; n. numărul roatelelor pe minută; p. raportul circumferinţii la diametru 3,1415. Formulele lui sunt .... Resistinţa la tracţiune. Limita elasticităţii este cea mai mare prelungire ce poate lua un drug sub influinţa unei îngreunîri, care sporeşte fîră de a înceta de a relua lungimea ei primitivă, cînd sarcina nu mai lucrează asupră-i. Alungirea ce iea drugul este dată prin formula .... I. alungirea unui corp pe metru de lungime a drugului în metri; P. opinteala saupra drugului; A. secţiunea transversală a corpului, în milimetri pătraţi; E. modul elasticităţii, quantitatea constantei pentru aceiaşi natură de corp este greutatea în Kilograme care ar alungi un drug de materie omogenă de un milimetru pătrat de secţiune de o quantitate egală cu lungimea ei primitivă. Opinteala ce produce ruptura unui drug este P = Af, într-această formulă P este greutatea care produce ruperea; A. secţiunea drugului; f. opinteala trebuincioasă pentru a rupe un drug de aceiaşi natură cu bucata şi a cîrei secţiune este unitatea luată pentru a esprime pe A. În practică nu trebue a încărcă într-un mod permanent: Lemnele cu mai mult de 1/10 a încărcărei rumperei; Ferul ... 1/3 a încărcărei rumperei; Ferul ... 1/6 cănd construcţiunile au să ţie mult; Tuciul de fer ... 1/4 cănd construcţiunea are se fie de lungă durătă.

[!249!] Aramă laminată şi plumbul încep a se întinde sub încărcări puţin mai mari de 1/2 a acelei a ruperei. Firul de fer şi firul de alamă perd aproape jumătatea puterilor de resistinţă prin trecerea prin foc (recuit). Un drug tras afară de axul seu de figură poate se peardă 2/3 din resistinţa sa. Otgoanele de fir de fer (sîrmă) pot fi supuse la o tragere = 1/5 a resistinţei absolute, numai se nu fie hopuri; secţiunea lor este obicinuit jumătate de aceia a unui otgon de cînepă pentru a rădica aceiaşi greutate. Sfoară şi frănghii. Sfoara are duoă fire (de caret) de 1 pînă la 6 milimetri. Merlias, troica de trei fire. Tourons din 2 pînă la 90 de fire care servă a fabrica aussierele ale cărora diametru variează de la 90 pînă la 186 de milimetri. Frănghiile nu trebue niciodată încărcate peste 1/5 a sarcinei rupturei sau 40 Kilograme de fir de caret de 6 milimetri diametru. Diametrul frănghiei se calculă după formula .... Frănghiile udate perd 1/3 din resistinţa lor. Frănghiile cătrănite nu au decăt 1/3 pînă 3/4 a resistinţii frănghiilor albe de acelaşi diametru. Resistinţa şi greutatea frănghiilor de corîbii. Diametru în milimetri; Frănghii albe uscate; cel mult; cel puţin; Frănghii albe udate; cel mult; cel puţin; Frănghii cătrănite; cel mult; cel puţin; Greutatea metrului de lungime; Linii; Frănghii de mănî; Vingtaine; Haubans; Cableau; Aussieres. 

[!250!] Opinteala tracţiunei lanţurilor de fer. Diametrul în milimetri a ferului belciugilor; Opinteala; Pentru lanţuri étançonés; Pentru lanţuri neétançonés; Diametrul în milimetri a ferului belciugilor; Opinteala; Pentru lanţuri étançonés, Pentru lanţuri neétançonés. Valorile de mijloc ale espresiunei E şi Valorile alungirei sarcinei la limita elasticităţii. Alungimea pe metru de lungime în limitele elasticitîţii; Încărcătura în Kilograme la limitele elasticitîţii pe un milimetru pătrat; Modul elasticitîţii pentru un milimetru; metri; Kilograme; Stejar; Brad alb sau galben; Brad roş sau pin; Melez sau larix; Fag roş; Frasin; Ulm; Fer dulce de dimensii mici; Fer drugi; Fer de Bery; Oţel nemţesc bun; Oţel topit, puţin călit; Oţel topit étiré; Tuciu, grăunte fin; Tuciu vănăt ordinar; Fir de aramă (tel); Fir de alamă; Alamă topită; Bronz de tunuri; Fir de plumb curat; Fir de plumb necurăţit; Plumb topit. 

[!251!] Alungimea pe metru de lungime în limitele elasticitîţii; Încărcătura în Kilograme la limitele elasticitîţii pe un milimetru pătrat; Modul elasticitîţii pentru un milimetru; metri; Kilograme; Cositor; Zinc; Aur; Argint; Platină; Pele de viţel; Pele argăsită; Pele albă de cal; Pele de bou. Resistinţa la strivire. Lemn, apăsat în sensul firelor, resistinţa scade cu înălţimea. Înălţimea; Resistinţa; Formula lui Hodgkinson, cînd înălţimea nu trece de 45 ori de laturea cea mică a basei este .... P. resistinţa stălpului în Kilograme; b. laturea secţiunei pătrate sau laturea cea mică a secţiunei rectangulare în centimetri; a. laturea cea mare a secţiunei rectangulare; l. înălţimea stîlpului; k. Coeficient; pentru stejar tare; pentru stejar slab; pentru brad roş şi alb tare; pentru brad slab. Resistinţa stejarului este 385-462 Kilograme pe centimetru pătrat. Resistinţa bradului este de 439-462 Kilograme pe centimetru pătrat. Tuciu. Fontă. Pentru Stălpi a cîrora înălţime variează între 4 şi 120 de ori diametru. P. sarcina de ruptură; R. resistinţa maximum a stîlpului dacă este scurt; l. înălţimea stălpului; d. diametrul stălpului. Cînd înălţimea nu întrece de 30 de ori diametrul, ne putem servi cu formula .... 

[!252!] Obicinuit se socotesc 10,000 Kilograme pe centimetru pătrat; resistinţa este redusă la 1/3 cînd apăsarea se face în diagonala, iar nu în sensul axului. Fer.  Compresiunea ferului este proporţională cu sarcina pînă la 1800 Kilograme de centimetru pătrat. Pentru stălpi a căror înălţime este de 10-180 ori diametru; Pentru stălpi a cărora înălţime este de la 5 la 30 de ori diametru; Piatră, Cărămidă, Gresie. Asemene materii nu trebuesc întrebuinţate ca stălpi decît pentru înălţimi ca de 12 ori cea mai mică dimensiune a basei. E bine se nu se încarce decît ca 1/10 sau 1/6 parte a resistinţei absolute. Greutăţi ce pot ţine solidele supuse la o apăsare, precum coloane, stîlpi, propele. Numărul de Kilograme cu care se poate încărca fiecare centimetru pătrat a secţiunei transversale. Numirea corpurilor; Raportul lungimei către cea mai mică dimensiune; mai jos de 12; mai sus de 12; mai jos de 24; mai sus de 24; mai sus de 48; mai sus de 48; Stejar tare; Stejar moale; Brad roş şi galben; Brad alb; Fer batut; Tuciu, fer topit; Basalt; Granit tare; Granit ordinar; Marmură tare; Marmură albă cu vine; Gresie tare; Gresie moale; Cărămidă foarte tare; Cărămidă ordinară; Piatră calcară tare; Piatră calcară ordinară; Lamburdă de calitate inferioară; Ipsos; Beton şi mortar de 18 luni; Mortar ordinar de 18 luni. 

[!253!] Greutăţile ce pot ţine solidele supuse la o opinteală de tracţiune longitudinală. Numărul Kilogramelor cu care se poate încărca cu securitate fiecare centimetru pătrat al secţiunei transversale. Numirea corpurilor; Tracţiunea longitudinală; Numirea corpurilor; Tracţiunea longitudinală; Stejar tare; Stejar moale; Brad; Frasin; Fag; Cimişir; Păr; Plop; Fer bătut mic; Tel de fer I-a qualitate; Fer bătut dimensiuni ordinare; Fer bătut de 0,06 metri lăţime; Tablă de fer în sensul laminagiului; Tablă de fer în sensul perpendicular laminagiului; Lanţ ordinar de fer; Lanţ étanchoné; Tuciu vînăt neespus la hop; Metal de tun; Aramă bătută; Aramă topită; Aramă galbenă fină; Cositor topit; Plumb topit; Frănghie uscată de cănepă; Frănghie mueată; Frănghie cătrănită; Curea de pele neagră; Cărămidă tare; Peatră calcară; Ipsos; Beton, mortar bun de 18 luni; Mortar ordinar de 18 luni. Resistinţa la flexiunea transversală; M. momentul puterilor din afară raportat la secţiunea ce considerîm; R. opinteala cea mai mare ce poate face cu securitate fibra cea mai lungită sau cea mai comprimată; I. momentul de inerţie al secţiunei către axul interior de rotaţiune împrejurul liniei fibrelor invariabile; v'. distanţa între fibra cea mai lungită sau cea mai scurtată şi linia fibrelor invariabile. Această din urmă linie trece totdeauna prin centrul de gravitate a profilului transversal; E. coeficientul de elasticitate; r. raza cercului oscilator al flexiunilor; pentru oţel de I-a qualitate; pentru oţel de qualitate de mijloc; pentru fontă; pentru fer; pentru lemn stejar sau brad. Aceste valori ale lui R determinate prin observaţiune asupra construcţiunilor se raportă la o secţiune de un metru pătrat. Se vor multi
[!254!] plica prin 4/3 pentru materii bune şi pentru construcţiuni allegées. R (fontă) se va reduce la 3,750000 pentru poduri, turilloanele roatelor hydraulice, fuselor de transmisiune şi alte bucăţi. Secţiuni transversale a deosebitelor profile usuale; Valoarele; Elementele formulelor; Cerc plin; r = raza; Cerc golit anular; cu păreţi groşi; cu păreţi subţiri r' deosebindu-se puţin de r; r = raza din afară; r' = raza din întru; Ellipsă plină; cît axu mic; 2a axu mic esterior; Ellipsă plină; căt axu mare; 2b axu mare esterior; Ellipsă găurită; 2a' ax mic esterior; Ellipsă găurită; 2b' ax mare interior; Pătrat plin; b laturea; Pătrat găurit; cu pereţi groşi; cu pereţi subţiri, b' diferind puţin de b; b laturea esterioară; b' laturea interioară; Dreptunghi plin; a1, b laturi A = axb; Dreptunghi gol; cu pereţi groşi; cu pereţi subţiri; b' differind puţin de b; a1 a' laturi mici interioare esterioare; b1b' laturi mari interioare esterioare; Cruce de equer; T. Cas general: raport nedeterminat între dimensiuni. 

[!255!] T casuri parţiale; T îndoit nervuri egale; grinzi metalice topite sau laminate; fîră corniere; cu corniere grinzi de tolă; Duble T cu nervuri inegale. Formule practice al equilibriului permanent pentru solide cu secţiune transversală constantă. Solid încastrat de un căpătîiu, supus la opinteli perpendiculare la lungimea sa. Equilibriul secţiunei de încăstrare; Opinteala P apăsînd la marginea liberă. Încărcătura p pe metru curent repărtită într-un mod uniform pe lungimea C. Povara P şi povara p pe metru apăsînd tot într-o parte. Povara P şi povara p pe metru apăsînd în sensuri opuse.  
[!256!] Solid încastrat de un căpătîiu supus la o opinteală P la celalalt căpătîiu şi la o opinteală Q la distanţa C' a încastramentului, amănduoă apăsînd într-un plan perpendicular la lungimea C a solidului. X. distanţa de la estremitatea liberă la secţiunea în questiune; PQ apăsînd tot într-un sens; PQ apăsînd tot într-un sens şi o povară adiţionale de p pe metru curent repărţită uniform pe lungimea C. Equilibriul secţiunei încăstrării; PQ apăsînd singure dar în sens opus; Curbură nulă pe secţiune; Duoă curburi în sens invers secţiunei de încăstrare; La puntul de aplicaţie a lui Q; Idem cu sarcină adiţională de p pe metru reparţită asupra lungimei C; Curbă nulă pentru secţiunea intermediară unde este X (valoare positivă); Duoă încovăeli maxima în sens invers la secţiunea de încăstrare; Se calculă ... după cea mai mare din cele duoă diferinţe la secţiunea pentru ca ... atunci .... 

[!257!] Solid pur horizontal pe duoă căpătîie A,B, depărtate de 2C şi încărcat de greutîţi apăsînd perpendicular la lungimea sa, într-un singur sens. P'P'' presiunele esercitate respectiv pe căpătîiele A,B. Greutatea 2P pusă la mijlocul lungimei 2C. Idem şi sarcina adiţională a lui p pe metru curent uniform repărţită pe lungimea 2C. Greutatea 2P pusă la distanţele l' şi l'' de la căpătîiele A,B. Idem şi sarcina adiţională de p pe metru curent uniform reparţită pe lungimea 2C. Gretîţile P1, P2, P3, P4 neegal repraţite la punturile A1A2A3A4 la distanţe l1'l2'l3'l4' de la puntul de reazăm A şi la distanţele l1''l2''l3''l4'' de la puntul de reazăm B. Sarcină compusă de duoă puteri egale P, depărtate de capătîie de aceiaşi distanţă l (disposiţiune foarte avantagioasă foarte întrebuinţată în roatele hydraulice). Idem şi sarcina adiţională p pe metru curent uniform repărţită pe lungimea 2C. Equilibriul la mijlocul lungimei solidului. NB. Încăstrarea la duoă estremitîţi ar îndoi resistinţele în toate formulele de mai sus. Resistinţă la torţiune. P. opinteală care tinde a suci corpul; R. braţul rădicătorului a acestii opinteli; b. laturea pătratului, dacă secţiunea este pătrată; d. diametrul corpului, dacă este cilindric sau diametrul cercului înscris, dacă este cu secţiune poligonală; dd' diametri esteriori şi interiori dacă cilindrul este gol înlăuntru ca o ţeavă. 

[!258!] Forma secţiunei transversale; Matria din care este format corpul; Formule întrebuinţate pentru fuse; uşurat; tare; Pătrat; Fer sau tuciu; Lemn; Circular; Fer sau fontă; Lemn; Anular; d şi d' fiind orşicăt; Fer sau fontă; Lemn; Fer sau fontă; Lemn. Hydraulica. Curgerea apelor din reservoriuri cu nivelă constantă, din rîuri şi din canale regulate. Cînd dimensiunea cea mai mică a gurei de curgere este mai mică decît grosimea peretelui reservoriului fără ca dimensiunea gurei de curgere se fie mai mare de 0,06 metri, formula iuţelei teoretice a curgerii apei este v = 2gh. Ear acea practică este v = 2gh–0,02 metri,  în care v este iuţimea apei care curge, g gravitatea, h înălţimea apei d-asupra gurei. Cînd dimensiunile gurei sunt mai mari decît grosimea peretelui reservoriului, v' iuţimea curgerei apei este mai mică. Şi quantitatea apei ce curge pe secundă din reservoriu pe acea gură este q = ksv formulă în care 

[!259!] q însemneasă quantitatea apei cursă într-o secundă; s însemneasă secţiunea gurei reservoriului; v însemneasă iuţimea de curgere; k însemneasă coeficientul contracţiunei produs în vîna apei, coeficient care atîrnă mai cu seamă de la înălţimea apei d-asupra gurei de curgere, de forma acelei guri şi de posiţiunea ei despre pereţii reservoriului. Pentru contracţiuni complecte k varieasă de la 0,57 pînă la 0,70. Pentru contracţiuni necomplecte k' = k ..., formulă în care k' coeficientul contracţiunei necomplecte; k coeficientul contracţiunei de ar fi complectă; P perimetrul total al gurei de curgere; n partea dintr-acel perimetru în care nu este contracţiune în vîna fluidă. Coeficientul k creşte cu lărgimea gurei de  curgere. Pentru stăvilari înclinaţi a cărora margini inferioare şi lăturale sunt în prelungirea pereţilor reservoriului k = 0,74 cînd stăvilarul este povărnit de 1 de basă pe 2 înălţime şi k = 0,80 cînd stăvilarul este povărnit de 1 de basă la 1 de înălţime. Pentru guri de curgere în formă de deversori, cînd apa curge pe d-asupra stăvilarului lăsat în jos, formula este ... în care ... q este quantitatea apei scursă pe secundă; k coeficient a cărui valoare de mijloc este 0,405 şi care varieasă cu valoarea lui H între cifrele 0,385 şi0,424; L lărgimea deversoriului nomolitorului; H înălţimea sau căderea apei d-asupra deversoriului, măsurată 3 sau 4 metri în susul apei dincolo de pragul deversoriului. Cînd deversoriul sau nomolitorul are aceeaşi lărgime cu reservoriul sau cu canalul de alimentaţiune (iazul) şi cînd adăncimea acestui reservoriu nu trece peste de 4 ori înălţimea H, valoarea mezie a lui K în loc de 0,405 devine 0,443. Pentru un deversoriu format de un stavilar inclinat care ar avea aceeaşi lărgime cu canalul de alimentaţiune, stăvilarul fiind înclinat de 65º cu muche spre amunte şi rătunjit spre aval, lărgimea lui fiind 2,017 metri şi grosimea 0,08 metri, esperinţa a dat; Valoarele lui H; Valoarele lui K. Pentru canale cu secţiuni constante şi cu pantă sau înclinare uniformă, equaţiunea quantitîţii apei scursă este metri formule în care 
[!260!] q este quantitatea apei curse; S secţiunea curentului adică a canalului; V iuţimea mezie; I povărnirea canalului la fiecare metru (panta); P perimetrul canalului mueat în apă; a coeficient constsnt; b alt coeficient constant. Secţiunea transversală a canalului S împărţită cu perimetru mueat în apă P dă un resultat R = S/P care să numeşte raza medie; şi equaţiunea de mai sus ... devine ... de unde v = ... şi aproximativ v = .... Valoarea lui R depinde de Secţiunea canalului şi de forma acelii secţiuni. Fecele canalelor de lemn sau de zid se fac verticale şi se dă canalului o lărgime de duoă ori cît adîncimea apei, ca se fie perimetru mueat în apă cît să poate mai mic şi prin urmare frecarea apei pe acel perimetru se fie mai mică. Fecele laterale ale canalelor de pămînt se fac povărnite şi lărgimea fundului varieasă de la 4 pînă la de 6 ori adăncimea apei. v Fiind iuţimea mezie a corentului, V iuţimea maximum la surfacia canalului, iuţime care se află în genere în puntul unde corentul este mai adînc; U iuţimea apei la fundul canalului, avem ... iuţimele maxime la surfacie, care sunt cuprinse între .... În construcţiunele de canale se hotăraşte mai întîi valoarea lui U într-un mod cuviincios, ţiind seama de qualitatea pămîntului la fundul canalului ca se nu fie luat de apă, nici ca apa se nu aibă destulă putere se nu depue şi cu timpul se umple canalul; după aceea se stabileşte valoarea lui v şi se determină a lui U care varieasă de la 0,076 metri pînă la 3,050 metri, după cum pămîntul din fund este moale sau stîncă tare. Pentru rîuri, debitul liquidelor se calculă prin formula v = .... v se poate afla prin R şi I, măsurînd mai multe secţiuni ale rîului pe o întindere ca de 400 metri în partea cea mai regulată; înmulţind după aceea iuţimea v cu secţiunea S a rîului în parcursul acelor 400 de metri, avem cătimea de apă ce debită acel rîu. Mai putem determina cătimea apei ce curge rîul prin iuţimea maximum a apei la surfacia. Această măsurare se face printr-o plută de lemn de stejar cilindrică; măsurînd spaciul şi timpul în secunde, cît a pus pluta ca se preumble un număr oarecare de metri; împărţind spaciul cu timpul avem iuţimea maximă la surfacie. Această măsurătoare trebue repetată cel puţin de zece ori ca să se compensese eroarele şi resultatul meziu înmulţit cu 0,8 dî iuţimea mezie a corentului şi aceasta înmulţită cu secţiunea rîului dă debitul de apă al rîului. 

[!261!] Roate hydraulice. Roate cu aripi plane şi cu impulsiunea de desubt. Equaţiunea equilibrului dynamic este .... Într-această formulă m este masa apei cheltuite pe secundă; V iuţimea cu care apa soseşte pe roată; v iuţimea apei cînd iese de sub roată, ădică iuţimea centrului de impulsiune al aripilor isbite de apă; h' grosimea vînei fluide cînd iese de sub roată; Lm lucrarea dynamică produsă; 1/2mV2 puterea vie ce posedă apa la sosirea ei, 1/2m (V–v)2 perderea de putere vie provenită din ciocnirea apei pe aripile roţii; 1/2mv2 perderea de putere vie provenită din iuţimea ce conservă apa cînd ese de sub roată; 1/2mgh'(V/v – v/V) perderea care provine din reacţiunea de cădere a apei cînd trece de la iuţimea V la iuţimea v şi care se poate nesocoti fiind puţin insemnată. Cu această neţinere în seamă, equaţiunea dynamică devine .... Este avantaj a îneca aripile roatei pînă la 1/2 sau 3/4 şi chiar în întreagă grosime a vînei fluide mişcătoare. Roate cu aripi curbe priimind impulsiunea apei pe dedesubt (roate zise á la Poncelet). Equaţiunea lor de equilibru dynamic este ... formulă în care V este iuţimea apei; v iuţimea aripelor roatei; V – 2v iuţimea ce pătreasă apa la eşirea ei de sub roată; m masa apei care curge pe secundă; Lm lucrarea mişcătoare pe secundă; 1/2mV2 puterea vie ce posedă apa la sosirea ei pe roată; 1/3m (V–2v)2 perderea de putere vie provenită din iuţimea ce rămîne apei cînd iese de sub roată. Cu cît cătimea V–2v va fi mai mică, cu atît Lm va fi mai mare; şi cînd espresiunea V–2v = 0 adică cînd V = 2v valoarea lui Lm devine maximă şi atunci equaţiunea dynamică este ... adică că lucrarea utilă theoretică este egală cu lucrarea dynamică desvoltată prin căderea apei şi îndoită de cea dobîndită prin roatele cu aripi plane. Ca aceste formule se fie esacte trebue ca vîna apei se ajungă cu o direcţiune tangentă la aripile curbei; dar acea vînă fluindă nu se poate să nu aibă ciocnire (choc) pe aripile roatei şi prin urmare perdere de putere vie; asemenea earăşi apa nu poate ieşi de sub roată fără de a păstra 

[!262!] oarece iuţime, de unde resultă o altă perdere de putere vie. Deosebit de aceste perderi se mai consumă şi altă parte din lucrarea dynamică în resistinţi pasive şi frecări. Cu toate aceastea cînd roatele sunt bine făcute, esperinţa a dat pentru căderi de apă .... Aripile roatei se fac prin arcuri normali pe cercumferinţa internă a roatei, tăind pe cea esternă sub un unghi de 25º pînă la 30º. Depărtarea aripelor între dînsele, măsurată pe cercumferinţa esternă a roatei trebue se fie de 0,25 metri pînă la 0,30 metri. Ca se nu răsbeasca apa în roată cercumferinţele ei esternă şi internă trebue să fie depărtate de 1/3 a căderei apei plus grosimea vînei de apă mişcătore. Căscătura stăvilarului să fie de la 0,20 metri–0,30 metri şi chir pînă la 0,40 metri cînd roatele sunt scurte în fus. Fundul iazului de sus să fie cam orizontal şi să se racorde cu scocul morei, care se aibă o înclinare de 1/10 pînă la 1/15; de la acel punt de racordare să devie concentric cu roata pînă va trece dincolo de diametrul vertical al roatei cu 1 sau 11/2 intervalul aripelor şi acolo să se facă un prag adînc de 0,30 metri pînă la 0,40 metri al căruiea linie de sus să fie la nivela apelor de mijloc ale iazului de scurgere din vale. Scocul să lărgeşte ca să priimească coroana roţii ca înttr-o cutie, cu un joc de 0,01 metri de fiecare parte; şi aceasta pînă la o înălţime de 0,1 metri mai sus de căscătura stăvilarului. Povărnirea stăvilarului varieasă între 1 şi 2 de basă pentru 1 de înălţime, ear muchea lui să rătunzaşte. Aripile pot fi înecate în apă pînă la o înălţime egală cu vîna fluidă mişcătoare. Roate priimind impulsiunea apei pe laturi. Aceste roate priimesc apa ceva mai de jos de fus, sunt cît se poate mai bine îmbucate într-un scoc celular pe toată partea supusă acţiunei apei mişcătoare. Equaţiunea equilibrului dynamic, nesocotind frecările şi perderile de apă este ... în care P este quantitatea apei cheltuite; Lm Căderea ei totală; V Iuţimea care soseşte pe aripile roatei; v Iuţimea aripilor sau a apei cînd iese din roată; a Unghiul ce fac între dînsele direcţiunele apei cu iuţimea V şi v în puntul unde soseşte apa pe aripile roatei; W Perderea de iuţime a apei mişcătoare; Lm Lucrarea transmisă; Ph Lucrarea dynamică cheltuită. 

[!263!] Perderea de lucrare dynamică provenită din frecături şi reacţiuni diverse; Perderea de lucrare dynamică pricinuită de iuţimea ce conservă apa cînd iese din roată; Fr. Perderea de lucrare dynamică causată de frecarea apei în scocul cercular şi care nu se ţine seamă cînd v este mai mic de 1,30 metri. Equaţiunea equilibrului dynamic să poate pune sub forma ... în care Lm adică lucrarea utilă produsă este cu atît mai mare, cu cît iuţeala V cu care vine apa este mai mică, pentru a micşora aceasta iuţime apa soseşte pe un fel de prag de scurgere sau deversoriu, format prin coborîrea stăvilarului în jos ca să lase apa să treacă pe d-asupra lui. Valoarea lui Lm creşte cu cît espresiunea ... este mai mare. Valoarea cea mai mare a lui ... este 1, adică cînd unghiul a = 0; cînd roata priimeşte apa dedesubt sau cînd ar priimi apa într-o direcţiune tangentă. Valoarea iuţimei v care corespunde cu efectul maximum este dar .... În fapt efectul acestor roate este 0,70 Ph, cînd căderea de apă sau aruncătura apei se apropie de 2,50 metri şi este numai 0,50 metri Ph, cînd aruncătura apei este de 1,20 metri. Iuţimea care cuvine mai bine acestor roate este de 1,30 metri şi nu trebue să fie mai jos de 1 metru nici mai sus de 2 metri. Coborîrea stăvilarului în jos de nivela apei din iazul superior trebue se fie de 0,20 metri pînă la 0,25 metri. De ar fi mai mare ar creşte prea mult ciocnirea apei pe aripile roatei, şi de ar fi mai mică ar face se fie prea simţitoare perderea de apă în raport cu volumul apei ce se cheltueşte; de aceea cînd apele mişcătoare scad din causă de secetă, este mai bine a se vărsa apa dintr-o jumătate de atăvilar într-o jumătate de roată despărţită de cealaltă jumătate printr-o coroană întermeziară peste tot cercul roatei. Aripile acestor roţi se fac plane, în direcţiunea razelor roţii; este mai bine a le face curbe de tolă, racordîndu-le în tangentă cu direcţiunea lui W seau de lemn în doă bucăţi, una în direcţiunea W pînă la 2/3 din adîncimea aripei şi alta inclinată de 45º pe raza roatei. Centrul roatei trebue se fie mai sus de nivela apei în iazul superior cu 0,50 metri. Capacitatea între aripi trebue să fie indestulătoare ca să priimească toată apa ce vine, umplîndu-se numai pe jumătate şi niciodată mai mult de 2/3. 

[!264!] Depărtarea aripelor varieasă între 0,33 metri şi 0,40 metri. Pentru a se folosi mai mult de căderea apei, este bine a îneca aripile în apele de scurgere cu toata grosimea vînei fluide şi a prelungi scocul cercular printr-un plan înclinat de 1/12 pînă la 3 şi 4 metri mai la vale de diametrul vertical. Pereţii laterali ai scocului se prelungesc de vale de roată prin planuri verticali pînă la căpătîiul planului înclinat de scurgere. Diametrul acestor roate nu trebue să fie mai mic de 4 metri. Roatele de 4 metri au 6 braţe. Roatele de 5 pînă la 7 metri au 8 braţe. Căderea de apă la care se aplică mai cu folos aceste roţi nu poate fi mai jos de 1,20 metri nici mai sus de 2,50 metri. Roate cu aripi în formă de cofe (á augets) priimind apa pe d-asupra sau pe de laturi. Equilibrul dynamic al acestor roate se esprimă prin aceeaşi equaţiune ca pentru roatele care priimesc impulsiunea apei pe de lături şi condiţiunele efectului maximum sunt aceleaşi, dar în practică v variasă între 0,30 V şi 0,80 V, fără ca efectul util se fie alterat într-un mod simţitor. Pentru roatele mici este bine a mărgini valoarea lui v între 0,40 V şi 0,60 V. Această proprietate a roatelor cu cofe, de a putea varia atît de mult iuţimea lor de rotaţiune, le face foarte bune pentru lucrări intermitente precum sunt bătae de ciocane, pive şi altele. Iuţimea lor nu trebue se fie mai mică de 1 metru dar se poate sui pînă la 2 metri pentru roatele mici şi 2,50 metri pentru roatele mari. Iuţimea roatelor destinate a mişca ciocane mari ajunge a fi de 4 şi 5 metri, deşi diametrul lor nu trece peste 3 şi 4 metri; atunci însă efectul lor util se împuţineasă. Cofele începînd a se deşărta pînă a nu se coborî la puntul cel mai de jos al roţei, dintr-această resultă o perdere de efect util cu atît mai însemnată, cu cît înălţimea de la care începe vărsarea şi quantitatea apei ce să varsă sunt mai mari, adică cu cît diametrul şi iuţimea roţii sunt mai mari. Pentru a se evita această perdere roata să învăleşte cu un fel de scoc concentric care îmbucî şi acopere roata cu cofele ei, de la puntul unde ar începe ele a să deşerta pînă pe sub roată unde să deşartă apele în iazul de scurgere. Pentru determinarea puntului unde încep cofele a să deşerta, să determină într-un traseu graphic pe planul coroanelor esterne ale roţii şi pe o verticală ce trece prin axul ei un punt care să fie pe dasupra axului la o depărtare x = g/w; g fiind acceleraţiunea locală; w = w/R iuţimea de rotaţiune a roţii; v iuţimea unui punt al roţii; R depărtarea acelui punt de la centrul roţii; De la acel punt ca centru descriindu-se diferite arcuri de cerc pe planul coroanelor roţii, acele arcuri vor fi secţiunele plane a suprafecelor

[!265!] cilindrice ce ieau apele cuprinse în cofe sub influinţa puterei centrifuge. Puntul în care unul dintr-acele arcuri va întălni muchia esternă a unei cofe va fi puntul căutat, de unde urmeasă a se aşeza scocul estern despre care este vorba. Roatele cu cofe bine aşezate şi cu o mică iuţime de rotaţiune dau un efect util Lm = 0,80 Ph. În faptă însă şi cu iuţimi ordinare de 1 şi 2 metri şi cu cofe jumătate pline, efectul lor util Lm = 0,70 Ph pînă la 0,75 Ph, fie roată liberă fie îmbucată în scocul ei estern. Pentru iuţimi mai mari şi cofe pline numai pe 2/3 din capacitatea lor, efectul util devine 0,60 Ph. Roatele aplicate la ciocane cu mare iuţime dau un efect util numai de 0,37 Ph, o mare parte din apă fiind asvărlită de puterea centrifugă. Capacitatea cofelor este 3/4 din cea cuprinsă între coroanele roţii şi fiindcă numai jumătate trebue să fie plină cu apă, numai 3/8 din spaciul cuprins între coroanele roţii sunt ocupate cu apă. De vom avea Q volumul de apă ce trece pe secundă; k coeficientul scurgerei apei prin stăvilar; e căscătura stăvilarului; l lungimea stăvilarului; V iuţimea de scurgere a apei; D diametrul estern al roţii; c înălţimea cofelor în direcţiunea razei; v iuţimea cofelor la cercumferinţă esternă; L lungimea cofelor; Avem Q = Kel V. Pentru a se putea strecura lesne aerul din cofele în care intră apa, lungimea lor se face egală cu lărgimea stăvilarului adăogită cu .... Înălţimea cofelor c nu trebue se treacă peste 0,40 metri în practică însă se face de 0,30 metri pînă la 0,35 metri; este mai bine să se ţie între 0,25 metri şi 0,28 metri. Cu o iuţime de 1,30 metri pînă la 1,40 metri, o roată cu cofe cheltueşte 70 pînă la 100 litri de apă pe secundă şi pe metru de lungime a roţii. Căscătura stăvilarului trece foarte rar peste 1,10 metri la 0,12 metri; obicinuit se ţine între 0,04 metri şi 0,05 metri. Depărtarea cea mai mică între duoă cofe este egală cu vîna fluindă. Depărtarea cofelor măsurată pe cercumferinţa esternă este de 0,30 metri pînă la 0,40 metri şi egală cu înălţimea coroanelor. Forma cofelor varieasă; cele mai multe se compun de duoă părţi: una în direcţiunea razei de 1/3  pînă la 1/2 lărgimea coroanei şi ceaelaltă care 

[!266!] începînd de acolo taie cercumferinţă esternă la prelungirea pîrţii inferioare a cofei sau ceva mai înainte. Cu foi de fer să poată face cofe curbe care să ţie mai multă apă, să o verse mai tîrziu şi să întîmpine mai puţine ciocniri. Ca să se determine pe ce direcţiune trebue să sosească vîna de apă pe roată: de la puntul cercumferinţei esterne unde are să sosească acea vînă în mijlocul arcului ce desparte duoă cofe consecutive, să trage o tangentă la acea cercumferinţă în direcţiunea vînei fluinde de o lungime egală cu iuţimea roatei; apoi de la estremitatea acelei tangente se trage o paralelă cu linia dreaptă, care de la puntul de tangenţie s-ar îndrepta către mijlocul arcului concentric ce trece prin laturile acelor cofe; după aceea tot de la puntul de tangentie, cu o lungime egală cu iuţimea apei mişcătoare, să descrie un arc de cerc care taie paralela trasă într-un punt oarecare; unind acest punt cu puntul de tangentie aflăm direcţiunea cerută. Cînd apa mişcătoare vine pe d-asupra şi roata se intoarce în sens contrariu cu iuţimea apelor de scurgere, partea inferioară nu trebue înecaţă în acele ape, căci s-ar pricinui o simţitoare resistinţă. Cînd apa vine mai jos de vîrful roţii, ea se învărteşte tot în sensul iuţimei apelor de scurgere şi este profit a se îneca partea de jos a roţii în apele de scurgere, de o quantitate egală cu înălţimea coroanei, mai cu seamă cînd roata este închisă într-un scoc estern concentric. Cînd apa vine pe d-asupra, vîrful roţii se aşază cu 0,20 metri mai jos de nivela inferioară a apelor mişcătoare; acsetea se aduc pe roată printr-un deversoriu de fer subţire, care trece cu 0,40 metri mai departe de diametrul vertical al roţii şi pereţii lui verticali să mai prelungesc încă cu trei intervali de cofe ca să nu se răsipească apa pe lăture. Vîna apei vine cu o iuţime destul de mică, deşi mai mare decît a roţii. Coroana nu trebue să fie mai naltă de 0,25 metri pînă la 0,25 metri, pentru ca apa afluentă să nu căscige multă iuţime din căderea ei în cofe. Cînd apa vine mai jos decît vîrful roţii, pentru roatele de diametri ordinari, vîrful poate fi aşezat cu 1,16 metri mai sus de nivela superioară a apelor mişcătoare şi stăvilarul în loc de a să rădica de jos în sus, să lasă în jos pentru ca să lase să curgă apa pe d-asupra lui. Roate pe vase sau atărnate. Equaţiunea equilibrului dynamic al acestor roate este …. Lm = lucrarea mişcătoare pe fusul morei; K = 0,80 pînă la 0,84, coeficient determinat de esperinţă; S = surfacia aripei din diametrul vertical înecată; V = iuţimea corentului la surfacie; v = iuţimea centrului de gravitate a pîrţii înecate din aripa diametrului vertical. Mărimele S şi V fiind determinate, valoarea lui Lm va fi maximum cînd v = 1/2 V; în practică să dă lui v o valoare = 0,40 V, şi astfel avem K = 0,80; v = 0,40 V; g = 9,81; Lm = 20 SV3.

[!267!] Lărgimea acestor roate varieasă între 2,50 metri şi 5 metri. Diametrul cercumferinţei esterne nu trece peste 4 sau 5 metri. Înălţimea aripilor ordinare este cuprinsă între 0,50 metri şi 0,80 metri – varieasă de la 1/5 pînă la 1/3 parte a rayei roţii şi nu trebue să fie mai jos de 0,33 metri. Depărtarea între aripi, măsurată pe cercumferinţa esternă a roţii, este egală cu înălţimea lor. Numerul ordinar al arililor este de 12, să poate însă urca la şi la 18 şi la 24. Aripile trebue să fie de tot în apă adică înecate, cînd vin în diametrul vertical, nu însă mai adînc de 0,05 metri sub nivela apei. Cînd adîncimea corentului este prea mare, aripile se pot muea şi cu 0,50 metri sub nivela apei. Uneori se pun pervazuri de o grosime de 0,05 pînă la 0,10 metri împrejurul aripilor, ca sî se mărească efectul. Este bine a se înclina aripile roţii de 30º spre amuntele apei, cînd roata stă mueată de 1/2 sau 1/4 parte din rază, însă numai de 15º, cînd ea stă mueată pînă la 0,50 sub nivela corentului. Turbine (făcău). Apa să coboară paralel cu fusul vertical, ajunge în roată tangent pe aripile curbe şi ese earăşi tangent sau prin partea inferioară sau prin cea laterală. Efectul maximum s-ar dobîndi cu acest soi de roate, cînd apa ar intra fără a ciocni deloc pe aripi şi cînd ar ieşi fără iuţime. Atunci Equaţiunea Equilibrului dynamic ar fi Lm = P(h + h') = PH. L Lucrarea mişcătoare pe fusul turbinei; P Greutatea apei cheltuită; h Căderea apei pînă la faţia de sus a turbinei; h' Căderea apei în turbină sau înălţimea turbinei; H = h + h' Căderea totală (cînd turbina nu e înecată). În practică efectul util nu e niciodată egal cu lucrarea dynamică întrebuinţată de puterea căderei apei. Coeficientul K care dă partea disponibilă varieasă între 0,60 şi 0,80. Aceste roate pot umbla cu o mare variaţiune de cădere de apă; unele pot umbla şi înecate în apă sau afară din apă, fără de a să altere darul ce au, de a utiliza o mare parte din lucrarea dynamică cheltuită. Turbinele trebuesc făcute dintr-o singură bucată de fer topit (tuciu sau fontă) şi aşezate cu o mare precisiune în jocul surfecelor de frecare. Roate de vînt. Apăsarea vîntului asupra unei surfeţe plane bătută de vînt perpendicular, pentru iuţimi de vînt mai mici de 10 metri, se esprimă prin equaţiunea …. P Presiunea esprimată în Kilograme; d greutatea unui metru cubic de aer; s Surfaţia bătută de vînt esprimată în metri pătraţi; v Iiuţimea vîntului, cînd surfaţia bătută de vînt stă în repaos sau cea relativă, cu care se face ciocnire, cînd surfaţia bătută de vînt se mişcă. 

[!268!] Esponentul 1,1 de d-asupra lui s ne arată că presiunea creşte  mai repede decît surfacia bătută de vînt. Acel esponent se poate socoti în practică ca egal cu 1. Şi astfel equaţiunea practică devine .... Alăturata tabelă dă presiunile vîntului pentru deosebite iuţimi pe o surfaciă de un metru pătrat, lovită de vînt perpendicular. Însemnarea vănturilor; Iuţimea pe secundă; Presiunea pe metru pătrat; Vent slab; Vent răcoros (întinde bine pînzele); Vent cel mai cuviincios pentru mori; Vent rece (bun pentru corăbii pe mare); Vent foarte rece (cu care se strîng pînzele); Vent foarte tare; Vent; Furtună; Furtună mare; Vijălie; Vijălie mare. Cînd vîntul este mai slab de 2 metri pe secundă, nu se poate măcina; cînd iuţimea trece peste 8 metri, să începe a se strînge pînzele pe aripi. Efectul maximum se dobîndeşte, cînd surfacia aripilor se determină prin generatrice drepte, care pe de o parte se reasămă pe şease punturi deopotrivă depărtate în lungimea aripilor, ear pe de alta fac cu braciul aripilor şi cu direcţiunea vîntului unghiurile următoare. Numerile generatricelor; Unghiurile cu axul; Unghiurile cu planul mişcării aripilor; Observaţiuni; Unghiurile coloanelor a doua şi a treia sînt complementare. Lărgimea aripilor nu trebue se treacă peste 1/4 din lungimea lor; obicinuit să face între 1/5 şi 1/6 a lărgimei. Aripa în loc de a fi pătrată să face cîteodată în formă de trapez, a cărui lature paralelă esternă stă pe marginile braciului şi este 1/3 parte din lungimea aripei şi 1,66 cît laturea paralelă internă. Braciul împarte acea lature esternă în duoă părţi, care stau între dînsele în raportul 5:5; una din celelalte laturi ale trapezului este paralelă cu braciul aripei. Cînd moara umblă în sec estremitatea aripilor capătă o iuţime de 4 ori cît iuţimea vîntului, trebue însă cumpănită, ca să fie numaide de 2,5 pînă la 2,7 iuţimea vîntului, pentru a se dobîndi efectul maximum. Efectul dynamic pe Kilogram şi pe secundă este Lm = nSv2 ca pentru roatele atîrnate; n este un coeficient care varieasă de la 0,03 la 0,05.

[!269!] S surfacia aripilor; v iuţimea vîntului. Dimensiunile obicinuite sunt: Grosimea fusului 0,50 metri pînă la 0,60; Înclinarea lui pe orizont 10º pînă la 15º; Lungimea aripilor de la fus 10 pînă la 12 metri; Grosimea bracelor lîngă fus 0,30 metri. Depărtarea între penele înfipre în brace ca să ţie pînzele rezemate pe dînsele 0,40 metri; Surfacia unei aripi 20 metri pătraţi. Să facu mori de vînt pentru 2, 3 şi chiar 4 perechi de petre. În loc de pînze se întrebuinţeasă de multe ori sistemul Berton, scînduri de brad paralele care se pot apropia sau depărta cu mare înlesnire cînd să chimbă iuţimea vîntului. Sosele şi drumuri de fer. Calculul volumelor de terasement. Formule aprosimative. Se pot presinta trei casuri: 1. Cînd duoă profile consecutive sau duoă jumătăţi de profile sunt de aceiaşi natură, adică amănduoă tot în debleu (săpătură) sau tot în rambleu (umplutură). Într-acest cas volumul terasementului se află, înmulţind semisuma surfecelor, a profilelor cu distanţa dintre profile; a, b, c, d fiind profilele date şi distanţele; l, l', l'' fiind dăpărtările între profilele a şi b; între b şi c şi între c şi d. 2. Cînd duoă profile sau duoă jumătăţi de profile consecutive sunt de natură diferită, adică unul în săpătură şi altul în umplutură, se calculă mai întîi puntul de trecere din săpătură în umplutură. Desemnînd prin x depărtarea puntului de trecere de la profilul în umplutură la profilul în săpătură, D surfacia profilului din săpătură, R surfacia profilului în umplutură şi l distanţa între ambele profile, avem relaţiunea ... care, o dată determinată, se calculă volumul terasementului, înmulţind surfacia corespunzătoare cu semisuma distanţelor numai pînă la puntul de trecere. 3. Cînd duoă profile sau duoă jumătăţi de profil corespunzătoare şi consecutive sunt parte în săpătură şi parte în umplutură, volumul terasementului se dobăndeşte, înmulţind suprafecile cu semisuma distanţelor dintre profile ca la casul I-i. 

[!270!] Dimensiunile şoselelor. Partea împetrită; Acostamentele; Şanţurile; Înclinarea acostamentele; Bombamentul; Raza; Adăncimea şanţului; Surfacia superioară a şanţului; Surfacia inferioară a şanţului; Penta talusului; Talusul şanţului spre cîmp; Cale naţională; Cale judetiană; Cale comunală. Cheltuelile drumurilor de fer; Anglia; Scoţia; Irlanda; America; Francia; Germania; Romănia; Cheltuelile de lucrare pe an şi pe Kilometru; Costul trenului Kilometric; Costul focului pe tren Kilometric; Întreţinerea anuală pe Kilometru; Întreţinerea anuală a unui tren pe Kilometru; Proporţiunea între cheltuelile de întreţinere şi recete; Numărul locomotivelor pe 100 de Kilometri; Numărul pasagerilor pe 100 de Kilometri; Numărul vagoanelor pe 100 de Kilometri; Construcţiunea liniei pentru un Kilometru.

[!271!] În Anglia cheltuelile anuale fiind 100 repartiţiunea lor este: Întreţinerea liniei ... 15; a locomotivelor şi a trăsurilor ...38; Cheltuelile traficului ... 26; Deosebite cheltueli între care poliţia, survegherea, despăgubiri ... 14; Imposite, taxe ... 7. Dimensiunile principale ale drumurilor de fer. Depărtarea railurilor din ax in ax ... 1,50 metri; Depărtarea railurilor între railuri ... 1,44 metri; Distanţa între linii ... 1,80 metri pînă la 2 metri; Distanţa de la rail la creasta şanţului în pămînt bun (în debleu ...1,00, în rambleu 1,50); Şanţuri ordinare a tranşeurilor ... 0,60, 0,20, 0,90 metri; Toneluri şi poduri pentru trecerea trenurilor (lărgimea între picerile drepte parapete ... 9,00 metri; înălţimea deasupra railului {sub cheea bolţii ... 5,20 metri; sub grinzile horizontale ... 4,30 metri;}). Puterea aderentă a roatelor maşinelor locomotive. În cele mai bune condiţiuni de vară ... ¼ din greutatea care apasă pe roate; Cu cele de iarna d-abia ... ¼ din greutatea care apasă pe roate; în condiţiuni de mijloc... 1/6 din greutatea care apasă pe roate. Pentru conservarea railurilor nu trebue niciodată sî se covărşască greutatea de 12 tone pentru maşine şi 7 tone pentru vagoane. Resistinţa trenurilor la tracţiune. Pe railuri horizontale în stare ordinară de întreţinere, cu roate de aproape 1 metru şi pe vent de mijloc, resistinţa pe tonă este ... 4,0 Kil. pentru tren de mărfuri; 7,7 Kil. pentru tren omnibus, 8,5 Kil. train direct; 10,0 Kil. pentru tren espres. Harding a dat formula următoare: v iuţimea trenului în Kilometri pe oară; p greutatea trenului în tone; n factor numeric = 7 pentru trenuri esprese şi 14 pentru celelalte trenuri; R resistinţa trenului pe tonă în Kilograme. La rampe resistinţa sporeşte sau scade de 1 k. pe tonă remorcată şi pe milimetru de pentă. Arcuri pentru vagoane şi locomotive. Sarcina ce are a suporta arcul 2P; P la fiecare căpătîi; Cea mai mare tensiune pe centimetru pătrat ce are se producă sarcina s = 4400 pentru oţel topit; lungimea 2l a celii mai lungi foi a arcului. 

[!272!] lărgimea b a foilor, aceiaşi pentru toate a se determine; grosimea s a foilor, aceaşi pentru toate; numărul foilor arcului; lungimile tutulor foilor; 2lk lungimea foii celei de la numărul k;  k = 1, corespunde cu cea mai lungă foae sau cea daîntîi; E modul elasticitîţii a materiei = 2.000.000 pentru oţel topit; f flesiunea sau coborîrea punturilor estreme a foii de sus = 4 pînă la 5 centimetri pentru locomotive de călători = 3 pînă la 4 centimetri pentru maşini de mărfuri; g un număr egal sau mai mare decat unimea şi chiar infinit; n numărul foilor. Pentru arcuri rectangulare; Pentru un arc trapezoidic; Pentru un arc hiperlolic. Reducţiuni pe pente în millimetri, pe metru în grade. Penta pe metri Millimetri; Înclinaţia corespunzătoare în grade; Grade; Minute; Secunde; Penta pe metri Millimetri; Înclinaţia corespunzătoare în grade; Grade; Minute; Secunde.

[!273!] Reducţiunea pentelor în grade în metri. Inclinaţia în grade; Penta corespunzătoare pe metru; Inclinaţia în grade; Penta corespunzătoare pe metru. Rectificaţiuni de făcut asupra înălţimilor aparente cetite pe miră în operaţiunele de nivelare. Lănţuirea sau distanţa de la miră; Metri; Cătimea de sustras din înălţimea cetită pe miră; Millimetri;  Lănţuirea sau distanţa de la nivelă la miră; Metri; Cătimea de scăzut din înălţimea cetită pe miră; Millimetri. Zidărie. Munca. Un salahor (manveuvrier) lucrînd 10 ore pe zi, pînă la o adăncime de 1,50 metri, sapă, încarcă şi transpoartă cu roaba pămîntul pînă la 30 metri depărtare: în pămînt uşor slab ... 6 metri cubici; în pămînt tare ... 5 metri cubici; în prund ... 4 metri cubici; în humă cleiu ... 3 metri cubici; în moloz bătut ... 2 metri cubici. 

[!274!] La adăncimi mai mari de 1,50 metri se socoteşte 1/3 mai mult în cost la fiecare 1,50 metri. Un zidar în 10 oare pe zi lucreasă: ziduri drepte de peatră de carieră sau bolovani ... 2 metri cubi; ziduri de cărămidă fără colţiuri ... 1,80 metri cubi; ziduri cu multe colţiuri şi întrerumperi ... 1,50 metri cubi; bolte ... 1,25 metri cubi; tencueşte, bruftueşte şi vărueşte pereţi netezi fără întrerumperi ... 10 metri pătraţi; pereţi cu colţiuri  şi întrerumperi ... 8 metri pătraţi; tavane sofite cu trestie sau cu şuşele ... 8 metri pătraţi; tencueala cu ciubuce ... 6 metri pătraţi; în forma de quadre cu tacturi adînci şi muluri .. 4 metri pătraţi. Într-această lucrare se cuprinde şi facerea schelelor. La zidărie se socotesc 3  salahori la 2 zidari; La tencuit se socotesc 1 salahor la 2 zidari; În care intră şi gătirea mortierului. Un cioplitor de peatră face în 10 oare: În peatră moale; metri pătraţi; În peatră vîrtoasă; metri pătraţi; Ciopleşte drept din gros sau îndrepteasă feciele şi muchile după linii şi colţiuri; Netezeşte surfecie din gros cioplite sau îndreptate ordinar; Netezeşte surfecie din gros cioplite, fin. Cărămida. Cărămizile obicinuite în construcţiunile noastre au dimensiile următoare: Modelul Municipalităţii Bucureştilor; lungime; lăţime; grosime; Tolerată; lungime; lăţime; grosime; Pentru sobe; lungime; lăţime; grosime; lungime; lăţime; grosime. Într-un metru cub de zidărie intră 420 cărămizi cuprinzîndu-se şi răsipa provenită din spargere. 

[!275!] Într-un metru pătrat de zid intră 120 cărămizi. În Francia sunt trei modele de cărămidă. Dimensiunile cărămizilor goale în întru (creuses). Dimensiuni; Lungimea; Lăţimea; Grosimea; Greutatea; Numărul cărămizilor pe metru pătrat; pe car; pe lat; Cărămidă rectangulară cu trei găuri în lungime; idem cu şese gîuri idem; idem idem; rectangulară cu secţiune pătrată 9 gîuri în lungime; idem cu 8 găuri în înnălţime; idem cu 8 gîuri în lungime. Mortar. Se întrebuinţează trei feluri de var: Varul gras care nu se întăreşte la umezeală şi care sporeşte prin stingere; Varul slab care se întăreşte la aer şi care sporeşte puţin prin stingere; Varul hydraulic care se întăreşte în apă. Se întrebuinţează nisip curat de păment, aspru la pipăit: Nisip de groapă; Nisip de gîrlă. Pentru un metru cub de zidărie trebue: 420 bucîţi cărămidă modelul No I; 0,200 metri cubi pînă la 0,250 metri cubi mocirlă de var. 

[!276!] Pentru cărămizile de celelalte modeluri aflîm numărul trebuincios la 1 metru cub împărţind 0,800 metri cubi sau 0,750 metri cubi prin volumul unei cărămizi. N numărul cărămizilor; L lungimea cărămizii; l lăţimea cărămizii; g grosimea cărămizii. Formulele pentru aflarea proporţiunilor de var şi de nisip sunt: c volumul cimentului; n volumul nisipului; v volumul varului stins închegat; v' volumul varului stins pulbere. În lucrările de artă să întrebuinţeasă mai multe feluri de mocirle; ele se deosibescu între dînsele prin natura şi qualitatea materiilor ce le compun. Mocirla ordinară mortar: 100 părţi sau 0,50 metri cubi var gras stins închegat; 100 părţi sau 1,00 metri cubi nisip ordinar. Mortar de cimsnt: 100 părţi sau 0,500 metri cubi var gras stins închegat; 200 părţi sau 1,000 metri cubi ciment. Mortar de ciment de cărămidă: 200 părţi sau 0,430 metri cubi var gras stins, închegat; 300 părţi sau 0,645 metri cubi nisip ordinar; 100 părţi sau 0,215 metri cubi cărămidă pisată. Materiile care intră într-aceste trei feluri de mortare sau mocirle însumeasă 1,50 metri cubi şi 1,29 metri cubi care prin frămăntare se reduc la un metru cub de mortar. Se mai întrebuinţeasă următoarele cimente şi mortare în construcţii, în Ocident şi mai cu deosebire în Englitera. Ciment. 100 părţi peatră de var, 100 nisip, 100 apă; Mortar subţire. Dau 0,3 metri cubi 100 Kilograme peatră de var, 324 Litri nisip, 162 Litri apă; 81 pentru stinsul varului şi 81 pentru amestecat. Seau dau 0,3 metri cubi 100 Kilograme peatră de var, 216 Litri nisip; 108 Litri cenuşă neagră de ferar sau cărbune de pămînt ars, cok, 162 Litri apă. 

[!277!] Mortar gros. 100 Kilograme peatră de var; 216 Litri nisip gros (petriş). Mortar gros de zidit. 100 părţi peatră de var, 400 petriş; 200 nisip; multă apă. Hydraulic. Arse împreună 100 părţi var argilos, 250 argilă. Mortar hydraulic. 100 var argilos sau mărnos, 600 nisip, 100 puzzolană, 100 peatră de fer arsă. Mortar roman. Dau 0,1 metri cubi 100 Kilograme ciment roman, 87 Litri apă. Beton. 100 Kilograme mortar hydraulic, 150 Litri peatră spartă, Multă apă; cătime egală cu intersticiile petrei. Ciment de lipit în apă. 100 Plumb roşu cinabru sau kinovar, 500 Plumb alb B eiveis sau stubet, 1000 Nisip mărunt, Mult Ulei fert. Portland. Amestecate şi calcinate (arse la o temperatură mare) şi reduse în praf 100 Var hydraulic, 100 Noroi cleios, 100 Pămînt mărnos. Ciment. Dau 0,07 metri cubi pînă la 0,23 metri cubi 100 Kilograme Portland, 82 Pînă la 245 Litri nisip, 34 Pînă la 69 Litri apă. Grosimea zidurilor. g grosimea zidului; a înălţimea; l lungimea sau lărgimea; p presiunea sau apăsarea vîntului calculată în kilograme pe metru pătrat. Este de 278 kilograme pe marginea mării. s greutatea unui metru cub de zidării; pentru zidurile neîncheete; pentru zidurile încheete; pentru zidurile espuse la vînt; g varieasă de la 0,325 metri pînă la 0,573 metri. 

[!278!] pentru zidurile circulare, R fiind raza cercului. Pentru zidurile caselor, Rondelet ne dă formulile: pentru case de o lărgime mezie; pentru ziduri de o lărgime îndoită; n fiind numărul caturilor. Temeliile trebue să aibă o grosime cu ... mai mare decăt a zidurilor. Să dă zidurilor o înclinare de ... parte a înălţimei talus, pentru zidurile de sprijiniri de pămînt se sue pînă la .... În practică g = 0,41 metri pînă la 0,65 metri pentru zidurile din afară a unei case şi g = 0,434 pentru zidurile mijloace prin care trec coşurile. Grosimi practice ale Zidurilor. Felul Zidirilor; Ziduri; din afară; despărţiri; Înălţimea Caturilor; La temelii; La inălţimea pimniţilor; La nivelul fecii pămîntului; D-asupra pardoselii; Felul Zidirilor; Ziduri; din afară; despărţiri; împărţiri; Zidiri mai mari decît casele, palaturi; Palaturi cu bolte la catul de jos. Bolte. Bolte cu plin cintru a cărora grosime la naştere este îndoită decît la chee. D diametru boltei; G grosimea la vîrf sau la chee; pentru boltele care au să ţie greutăţi mari precum poduri. 

[!279!] pentru pimniţi odăi; pentru bolte care nu poartă nicio greutate precum tavane şi bolte de cărămidă lată. Boltele destinate a resista la bombe trebue să aibă 1 metru grosime în coaste şi să fie acoperite cu 1 metru grosime de pămînt. Pentru bolta lui Vauban; b' grosimea boltei la coastee. D' grosimea boltei la puntul cerut. Construcţiunea graphică a acestei formule dă o parabolă a cărei abscise înfăţişeasă diametrele boltelor, ordonatele grosimele corespunzetoare la coaste. Această formulă servă şi pentru boltele pleoscite, cînd este cunoscută una care poate resista la bombă. Picerile boltelor trebue să fie 1/4 D pentru boltele ordinare cu plin cintru. Picerile boltelor destinate a resista la bombe 1/2 R; R fiind raza extrados a boltei. Cînd bolta este espusă la projecţile, să face şi mai groasă. Dulcherie. Munca. Un dulgher lucrînd 10 oare pe zi, ciopleşte din lemn rotund grinzi în patru muchi; lemn moale; lemn tare. Pentru aflarea cătimilor; pentru lemn moale; l = lăţimea grinzei; g = grosimea; n = numărul stînjenilor cubici.

[!280!] Un dulgher; Metri Pătraţi; lemn Tare; lemn Moale; Trage la rendea pe o faciă şi pe muchi scînduri, dulapi, amnari, grinzi; Căptuşaşte sau pardoseşte cu scînduri sau dulapi negeluiţi, numai strînse bine una lîngă alta şi bătute cu cue pe grinzi sau căpriori netraşi cu rendeoa pe muchi; Trase cu rendeoa pe muchii; Captuşate cu scînduri neted geluite şi trase pe muchi, bătute cu cue pe grinzi în caplama; Podeşte cu duşumea ordinară de scînduri geluite trase pe muchi strînse în cue şi bătute cu cue în grinzi; Podeşte cu duşumea bătută în cue pe tălpi dinpreună cu aşezatul tălpilor; Podeşte cu duşumea de scînduri groase (dulapi) geluite, trase pe muchi, bătute pe tălpiţe cu cue ascunse în coastă sau muche prinse în ţepi. Greutăţile unui metru cub de deosebite materii de construcţiune. Pămînt; Turbă (uscată, udă); Pămînt vegetal; Pămînt tare petros; Petriş; Peatră; Bucîţi de Stîncă; Mocirlă (vase); Argil şi glesă; Marnă; Nisip (fin şi uscat, fosil argilos, de gîrlă umed); Scorii (machefer); Laitieri sticloşi (laitiers vitreux); Puzzolană (de Italia, din Vivarais); Trass de Andernach; Cărămidă; Var (nestins ieşit decurînd din cuptor, stins închegat); Mortar de var cu (nisip, ciment, machefer); Ipsos (ars bătut şi cernut, cu apă {umed, uscat}); Peatră de zidit (moale, tare). 

[!281!] Zidărie de (peatră, bolovani, bulgări, moëlon, cărămidă); Cărbune de pămînt, bucăţi, bulgări; Lemne de construcţiune (stejar, frasin, fag, brad); Scănduri. Lemnăriea întrebuinţată în industrie. Dulgherie: Stejaru, ciparoşu, plopu, platanu, salcîmu, salcia, bradu, cireşu. Tîmplărie: Stejaru, pîru, cireşu, prunu, măslinu, nucu, arţaru, mahonu (acajoux), lemnu de insule. Mecanică: Stejaru, măslinu, mîru, cornu, castanu, ulmu. Pentru denţari (engrenages), perniţe (coussinets), instrumente şi scule se întrebuinţeasă Gayacu (lemn de America), cornu, mîru, pîru, frasinu, carpenu, nucu, merişoru (buis), păducelu (houx). Pentru pompe şi ţevi se întrebuinţează aninu, castanu, fagu, ulmu. Carătăşărie şi Rotărie: Ulmu, frasinu, stejaru, fagu. Pentru tablii se întrebuinţeasă nucu sau teacu (teack). Pentru vagoane de drum se întrebuinţeasă pervasuri de stejar. Pentru coşu şi pentru pardoseala vagoanelor de mîrfuri se întrebuinţeasă bradu. Pentru coşurile şi legăturile vagoanelor pentru călărori se întrebuinţeasă frasinu, nucu, teacu sau tablă de fer neagră subţire pentru tablii. Tipare pentru fonderii: Pentru modele mari plopu şi bradu. Pentru modele mici, nucu şi păducelu. Modele pentru lucrări delicate şi repeţite se fac de bronz. Cioplitura lemnăriei. Pentru căpriorelile mai mici de 14 Metri sî dă pe muche: Grinzilor şi coardelor pe care se aşeasă duşumelele, 1/14 parte din depărtarea care desparte duoă bucîţi una de alta. Grinzilor care nu ţinu duşumeaoa, sî dă 1/18 parte a acelii distanţe. Cosoroabelor, proptelelor, legăturilor, căteva centimetri mai puţin. Coardelor şi iustumurilor de la 1/18 la 1/16 a depărtarii căpriorilor, după cum învălitoarea este mai grea sau mai uşoară. Stălpilor 1/16 a depărtîrii căpriorilor cel mult 2,50 metri departe unul de altul. Căpriorii au totdeauna 0,11 metri grosime şi 0,08 metri lărgime. Popii au 0,08 metri pe 0,05 metri. Puii au 0,11 metri pe 0,27. Macasele şi paentele au 0,10 metri pe 0,10 pînă la 1,20 metri pe 0,15 metri, mai obicinuit lăţimea este de 5/7 din grosime. 

[!282!] Cioplitura pe muchii a lemnăriei întrebuinţate la învălitori de case. Dimensiunele Lentaţilor; Cioplitura pe muchii; Lărgimea; Înălţimea; Scartarea; Macasu; Popi; Cosoroabe; Paiante; Legături; Stîlpi; Sustumu; Căprioru. Lemne late; Numirile; Lungimea; Metri; Lăţimea; Metri; Grosimea; Metri; Preţul în franci; Scînduri de brad; Tinichele de Rucăr; Tinichele de Văleni; Tinichele ordinare; Tinichele de Braşov; Scînduri de rînd; Scînduri de Braşov; Scînduri de Duşumea; Duşumele ordinare; Duşumele înguste; Scînduri pentru tocuri; Scănduri de fag; Scînduri de Stejar; Tălpoae de Stejar; Scînduri de anin; Tinichele de fag; Tinichele de fag; Scînduri de nuc; Scînduri de tei.  

[!283!] Templarie. Un tîmplar lucrînd 10 ore face; Metri pătraţi; lemn Moale; lemn Tare; Uşi netede, geluite curat pe îmbe feciele, încheiate cu chingi pe deasupra; Uşi în tabli şi frisuri bine lucrate esact încheiate, într-un canat sau în duoe, dimensiuni de mijloc; Uşi în tăbli şi frisuri în duoe canaturi de dimensiuni mari; Căptuşeli netede pentru uşi şi ferestre; Căptuşeală în table şi frisuri pentru uşi de toate dimensiunile; Pervasuri de bătut în marginile căptuşelilor de o lăţime de la 10 pînă la 18 centimetri; Uşi căptuşite şi părcănite cu cuie de fer pentru grajdiuri, şure şi altele; Porţi mari de intrare în duoe canaturi căptuşite şi părgănite cu cuie de fer; Ferestre de orce dimensiuni; spintecat, geluit, dăltuit şi încheiat, 10 metri lineari sau 0,037 metri cubi. 
Fisica. Greutatea specifică a Fluidelor Elastice la 0º şi la 1 atmosferă. Numele Substanţelor; Greutatea unui decimetru cub sau unui litru; Aerul atmosferic; Aburul de iod; Aburul de ether hydriodic; Aburul de esencie de terebentină; Gaz hydriodic; Gaz fluosilicic; Gaz chlorocarbonic; Abur de carbur de sulfur; Abur de ether sulfuric. 

[!284!] Numele Substanţelor; Greutatea unui decimetru cub sau unui litru; Chloru; Gaz euchorin; Gaz fluoboric; Aburul de ether chlorhydric; Gaz sulfuros; Gaz chlorocianic; Cyanogenul; Aburul de alcool absolut; Protoxidul de azot; Acid carbonic; Gaz chlorydric; Gazul hydrosulfuric; Gazul oxygen; Deutoxydu de azot; Gazul olefiant; Gazul azot; Gazul oxyd de cărbune; Aburul hydrocianic; Hydrogenul phosphorat; Aburul de apă; Gazul ammoniacal; Gazul hydrogen carbonat; Gazul hydrogen arsenical; Gazul hydrogen. Greutatea specifică a deosebitelor materii întrebuinţate în arte şi meserii. Acidul Chlorydric; Acidul Nitric; Acidul Nitros; Acidul Sulfuric la 66º; Alabastru de Europa; Alabastru Oriental; Alcoolu absolut; Ammoniacu; Anthracitu; Antimoniul topit; Apa de Marea moartă; Apa de mare; Apa de ploae sau distilată; Argintul de ... topit; Argintul de ... bătut; Argintul titlu monedei topit; Argintul monetisat; Argintul curat topit; Argintul curat bătut; Argilu; Arsenicu; Asphaltu; Aluminium; Aramă topită; Arama table sau foi; Arama tel sau sîrmă; Alama topită; Alama tel sau sărmă; Aurul de ... topit; Aurul de ... bătut; Aurul de ... topit; Aurul de ... bătut; Aurul pe titlu monetei topit; Aurul titlu monetei bătute.

[!285!] Aurul curat topit; Aurul curat bătut; Albuşul de ou; Basaltu; Betonu de prund; Betonu de peatră spartă; Berea; Bismuthu; Boraxu; Bromu; Bronzu de tun; Camphoru; Cauciucu (gomelasticu); Cîrbunele de lemn; Cărbunele de peatră; Cărbunele de peatră cu măsură; Ceara; Cositoru; Chromu topit; Cobaltu; Cocu din gaz; Cocu de cuptor; Colza (rapiţa); Cristalu de fabrică; Diamantele cele uşoare; Diamantele grele; Etheru acetic; Etheru chlorydric; Etheru nitric; Etheru sulfuric; Făina; Fildeşu (avoriul); Feru topit (tuciu); Feru bătut în şine; Feru de Swedia; Granitu; Gresia de pavaj; Grăsimea de bou; Grăsimea de oae (seu); Grăsimea de porc (slănina); Grăsimea de viţel; Iodu; Ipsosu (platru) în praf; Ipsosu în peatră; Laptele de măgăriţă; Laptele de oae; Laptele de capră; Laptele de femee; Laptele de iapă; Laptele de vacă; Lemnul; Lemn de Brasilia; Lemn  cimişir de Francia; Lemn cimişir de Holanda; Lemn băcan (campèche); Lemn de cedru; Lemn de cireş; Lemn de stejar; Lemn de inimă de stejar; Lemn de stejar uscat; Lemn de stejar verde; Lemn de gutui; Lemn de ciparos; Lemn de abanos de America; Lemn abanos de India; Lemn fosil; Lemn arţar; Lemn de frasin; Lemn de gaiac; Lemn de rodiu; Lemn de fag; Lemn de tisă; Lemn de plută; Lemn de nesipil (néflier); Lemn de nuc; Lemn de portocal; Lemn de ulm; Lemn de plop alb; Lemn de plop ordinar; Lemn de pîr; Lemn de mîr; Lemn de prun; Lemn de brad parte femească; Lemn de brad parte bărbătească; Lemn rosa; Lemn de sassafras; Lemn de salcie; Lemn de soc; Lemn de tei; Lemn de viţă; Marmura campană verde; Marmura de Carara; Marmura de Paros; Mercurul (argint viu); Molybdenu; Mărgăritaru; Mierea; Mortarul; Naftu; Nitru (salpetru sau silitra); Nikelu; Nisipu; Nisipu de gîrlă; Oţelu ars şi necălit; Oţelu ars şi călit; Oţelu nears şi necălit. 

[!286!] Oţelu nears şi călit; Ovăsu; Orzu; Oţetu; Osu de bou; Oaes sparte; Palladium; Parafina; Phosphoru; Platinu ars; Platinu în tel; Platinu bătut; Platinu în foi; Plumbul; Porphyrul roş; Potasium; Prafu de puşcă; Pîcura; Pucioasa; Pămăntul argilos, de arătură; Pămăntul nisipos; Pămăntul vegetal; Pămăntul săpunos; Turba uscată; Quartzu; Rodium; Schistu; Selenium; Secara; Sodium; Seu; Sarea de masă; Spirtu de vin rachiu de 18º; Spirtu la 19º; Spirtu la 22º; Spirtu la 33º; Spirtu la 36º; Spirtu de canelă (scorţişoara); Spirtu de cuişoare; Spirtu de lavandă; Spirut de ismă; Spirtu de terebenthină; Teluru topit; Tripoli; Tungstenu; Untu; Untu de migdale dulci; Untu de balenă (chit); Untu de in (ulciu); Untu de nucă; Untu de lemn; Untu de rapiţă; Uranu; Varu nestins; Vinu de Bordeaux; Vinu de Burgundia; Vinu de Chanpagnia; Vinu de Madera; Vinu de Porto; Vinu de la Cap; Zincu topit; Zincu laminat (foi); Zidăria de cărămidă; Zidăria de peatră; Zidăria de peatră cioplită. Greutîţile unui Hectolitru ras de deosebite substanţe. Cărbune de pămînt; Cok de gaz bulgări de mijloc; Cok de locomotive de mijloc; Nisip; Petriş pentru şosele sau betonu; Varul sau Iposul; Grîu, Orz, Ovăs. Thermometrul. Transformarea gradelor Centigrade, Réaumur şi Fahrenheit unele într-altele se face prin formulele următoare: F Numerul gradelor Fahrenheit; R Numerul gradelor Réaumur; C Numerul gradelor Centigrade. 

[!287!] Puntul îngheţîrii apei sau 32º Fahrenheit corespunde cu 0º Centigrade sau 0º Réaumur. Puntul ferberei apei sau 212º Fahrenheit corespunde cu 100º Centigrade şi cu 80º Réaumur. Punturile de topire a deosebite corpuri şi a deosebite substanţe. Substanţe; Gradul thermometrului Centigrad; Oţel; Antimoniu curat; Argint curat; Bismuth curat; Bronz; Ceară; Aramă din comerciu; Cositor din comerciu; Fer bătut; Tuciuri vinete; Tuciuri albe; Zinc; Litharge; Aur curat; Aur de monetă; Phosphor; Platin; Plumb din comerciu; Potassium; Sodium; Sulfur de iod; Seu; Scorii de arămă; Scorii de cositor; Scorii de puddlagies. 

[!288!] Tabelă de frigul produs de oarecare materii frigorifice. Materiile întrebuinţate; Scăderea temperaturei; Frigul produs; Apă 16 pîrţi, silitră 5, hydrochlorat de amoniac 5; Apă 16, hydrochlorat de amoniac 5, silitră 5, sulfat de sudă 8; Apă 1, nitrat de amoniac 1; Apă 1, nitrat de amoniac 1, subcarbonat de sudă; Apă 4, chlorur de potasium 57, chlorhydrat de amoniac 32, nitrat de potasă 20; Zapadă sau ghiaţă pisată 2, sare 1; Zăpadă sau ghiaţă pisată 5, sare 2, sare de amoniac (ţiperig) 1; Zăpadă sau ghiaţă pisată 24, sare 10, ţiperig 5, silitră 5; Zăpadă sau ghiaţă pisată 12, sare 5, nitrat de amoniac 5; Sulfat de sudă 3, Acid azotic cu apă 1/2 şi cu 2 apă; Sulfat de sudă 6, sare de amoniac 4, Silitră 2, acid azotic cu apă 4; Sulfat de sudă 6, nitrat de amoniac 5, acid azotic cu apă 4; Phosphat de sudă 9, acid azotic cu apă 4; Sulfat de sudă 20, acid sulfuric de 36º, 16; Sulfat de sudă 22, drojdii de ether la 33º, 17; Sulfat de sudă 8, acid chlorydric 5. Termenul ferberei a deosebite liquide în grade thermometrice centigrade. Etheru Sulfuric; Sulfuru carburat; Alcoolu; Disolutiunea săturată de Sulfat de Sudă; Disoluţiunea săturată de Muriat de Sudă; Disoluţiunea săturată de Acetat de Plumb; Phosphoru; Ulei de therebenthină; Sulfuru; Acidu Sulfuric; Ulei de in; Mercuru. 

[!289!] Călduri latente şi totale absorbite în vaporaţiunea 1 Kilogram de liquide aci înesmnate; temperatură lor iniţială fiind 0º. Căldură latentă; Căldură totală; Apa; Alcoolu curat; Etheru sulfuric; esenţa de therebenthină. Incalzitul. Catimile de căldură produse de combustibilile cele mai usitate. Desemnaţiunea măsurilor; Numirea Combustibului; Unimi de căldură produse; Hectolitru; Cărbune de pămînt; Metri cubici; Lemn de nuc tăeat de un an; Metri cubici; Stejar alb tăeat de un an; Metri cubici; Fag tăeat de un an; Metri cubici;  Brad;  Metri cubici; Plop; Hectolitru; Cărbune de nuc; Hectolitru;  Cărbune de stejar; Hectolitru; Cărbune de fag; Hectolitru;  Cărbune de brad; Hectolitru; Cărbune de plop; Hectolitru; Cok. Greutaţile unui metru cubic de lemn de deosebite soiuri. Numirea lemnelor; Starea lemnului; Greutatea în Kilograme; Stejar, Tăeat de un an spintecături; Stejar, Tăeat cu ferestreu în patru; Tufan, Tăeat de trei ani, spintecat; Tufan, Tăeat cu ferestreu; Tufan, Tăeat de un an; Fag, Lemne groase; Ulm, Lemne groase; Brad, Lemne groase; Amestecate, Lemne de foc. 

[!290!] Tabelă pentru volumul aerului, a aburului şi a gazului. Volumul aerului la temperatura 0º, care trebue să treacă prin vatră ca să arză un kilogram de combustibil. Volumul aburului redus asemenea la 0º. Volumul total al gazului, care trece pe coş. Volumul gazului la 300º, temperatura ordinară a gazului în coş; a fiind coeficientul dilataţiunei gazului şi t temperatura. Desemnaţiunea combustibilor; Un kilogram de; Aer rece; Abur la 0º; Volumul gazului în coş, temperatura coşului fiind; t = valoare theoretică; t = 300º practică; Lemn bine uscat; Lemn ordinar cu 20% apă; Cărbune de lemn; Cărbune de pămînt; Coke cu 15% cenuşă. Încălzitul prin căminuri. Lemnul arzînd zn cămin aruncă în casă 0,06 pînă la 1,07 din căldura desvoltată de dînsul. Şi aceasta este 1/4 parte din totalul căldurei radiate. Cokul şi cărbunele de pămînt sunt combustibilii cei mai avantagioşi pentru căminuri, pentru că dau o mai mare căldură radiată; dau pînă la 0,13 din totalul căldurei lor. Un kilogram de lemn are trebuinţă de 60 pînă la 100 de metri cubici de aer ca să arză în cămin. Incălzitul prin sobe. Un metru pătrat de tolă dă pe oară pentru diferinţa de 1º între temperaturile din întru şi din afară 3,93 unimi de căldură. Un metru pătrat de fontă dă asemenea pe oară şi pe diferinţa de 1º ... 9,90 unimi călduroase. Un metru pătrat de pămînt dă pe oară şi pe diferinţă de grad ... 3,85. Căldura mezie este obicinuit de 500º şi excedentul 400º. Pentru excedentul de 450º, tola dă pe oară 1768 unimi căldură. Pentru excedentul de 450º, fonta dă pe oară 4455 unimi căldură. Pentru excedentul de 450º, pămîntul dă pe oară 1732 unimi căldură. Se calculă un metru pătrat de sobă pe 100 de metri cubici de capacitate de sală. Incalzitul cu aer cald. Calorifere de aer. Să calculă 1 Kilogram de cărbune de pămînt seau 2 Kilograme de lemn pe oară şi pe metru pătrat de surfacie de sobă de încălzit. Aerul trebue luat de afară. Ţevile să comunice direct cu reservoriul de aer cald. Iuţeala curgerii aerului să fie de 0,50 metri pe secundă. Să aibă canale pentru scoaterea aerului stricat. 

[!291!] Incalzitul prin abur. Să calculă pentru olanele de fontă 1,80 kilograme de abur. Să calculă pentru olanele de aramă 1,75 kilograme de abur. Un metru pătrat de olan de fontă surfacie, încălzit cu 1,80 kilograme de abur, dî 990 unimi căldură, care sue cu 15º temperatura unei săli de 66 pînă la 70 metri cubici de capacitate. Diametrul olanelor de condensaţiune este 0,07–0,20 metri  pentru o căldare de putere de 12 cai.  Pentru săli de 8 metri largi şi 3 metri înalte trebue un olan de fontă de 0,40 metri cercumferinţă pentru 15º; formula este …. v volumul aerului de încălzit; p greutatea unui metru cubic de aer; P greutatea aerului cald; c capacitatea calorifică a aerului; T temperatura aerului  încălzit; t temperatura aerului de încălzit; Q quantitatea căldurei; q quantitatea aburului condensat. Calorifere de apă caldă. De s-ar propune 36,000 unităţi de căldură a se aduce într-o oară, 80º fiind temperatura apei în căldare şi în coloana asenţională de o înălţime de 2 metri, 55º temperatura de mijloc a olanului, avînd o inclinaţiune uniformă de 2 metri peste tot, 30º temperatura apei cînd revine în căldare, avem 10/59 sau 0,2 kilograme greutatea apei care trebue să easă din căldare pe toată secunda; 0,000466 este coeficientul dilataţiunei absolute a apei pentru fiecare 1º. Temperatura apei fiind 55º şi a aerului 15º, diferenţă este 40º. Un  metru pătrat de olan lasă să treacă într-o oară ... unimi de căldură. Şi ... de surfacie de olane. Diametru olanului fiind de 0,09 metri cercumferinţă = 0,2826 metri. Şi lungimea olanului ... sau 273 metri. Să calculă obicinuit 30 pînă la 40 metri cubic de sală pe metru pătrat de surfacie de olan. 

[!292!] Ventilatiunea. Noţiuni generale. Un om transformă pe oară 90 Litri aer în acid carbonic. Un om expiră pe oară 333 Litri aer cu 0,04 Litri acid carbonic. Un om dă prin transpiraţiunea pelei şi a plămînilor pe oară 37,5 grame abur de apă. Un om are trebuinţă pe oară de 6,179 metri cubici. Un om arde pe oară 10 grame de carbon şi desvoltă 71,7 unimi de cădură, din care 24,4 sunt întrebuinţate la transformarea în abur a 37,5 grame de apă, produse prin transpiraţiune şi 47,3 rămîn pentru încălzirea aerului. Ca să rădice de la 0º la temperatura de 20º volumul de 6 metri cubici de aer consumaţi pe oară, trebue ... sau 39 unimi de căldură. Ventilaţiunea prin căldură sau foc cu coş (ogiac) de apel sau de tragere (tirage). V Fiind volumul de aer necesariu; v Volumul de aer necesariu la respiraţiunea oamenilor dintr-un local; v' Volumul de aer necesariu pentru întreţinerea combustiunei luminîrilor sau a gazului; v2 Volumul de aer necesariu pentru combustiunea focului întrebuinţat în cămin şi pentru stabilirea ventilaţiunei. Avem formula V = v + v1 + v2. Pentru calculul coşului (ogiacului) prin care se stabileşte tiragiul, P Fiind quantitatea de combustibil necesariu; V Volumul aerului de scos sau de preînnoit; 1,30 Greutatea unui Kilogram de aer; C Puterea calorică a combustibului; t diferinţa temperaturei aerului la întrarea în cămin şi la eşirea pe coş. Avem formula .... Pentru iuţeala trecerii aerului pe coş şi pentru înălţimea coşului, cînd lărgimea este cunoscută: V fiind iuţeala aerului pe coş; H Înălţimea coşului; D Diametrul coşului; L Lungimea canalului sau canalelor, care aduc aerul la coş; t Differinţa temperaturelor aerului atmosferic şi a aerului care iese pe coş; a Coeficientul de dilataţiune a gazurilor pentru 1º centigrad. Avem formula .... 

[!293!] Esemplu: Sala Institutului Franciei. Sunt 4 sobe în 4 colţuri ale sălii pline cu apă caldă, prin care trece aer. Un şir de grătare în duşumea. Un şir de găuri pe lîngă zidul sălii. Un olan să coboară de la grătare pînă la catul de jos ca să se sue pe urmă în cămin. Un alt olan să coboară pînă la entresol şi de acolo să sue earăşi în cămin. Un al treilea olan porneşte de la partea de sus a sălii şi dă earăşi în cămin; acest din urmă olan servă pentru ventilaţiunea de vară. Experienţa a dat: Pentru olanul de jos cu secţiune; cu iuţeală de aer; Un volum strecurat într-o oară de .... Pentru olanul de la entresol; şi iuţeala aerului; Un volum strecurat într-o oară de .... Peste tot într-o oară 5071 metri cubici de aer pentru 180 de oameni, care erau în sală sau 28,20 metri cubici de fiecare om pe oară. Ventilaţiunea prin roată. Cu aripi drepte. Se aşează pe proporţiunea cifrelor următoare, care sunt dimensiunile unui ventilator, care debită 14213 Metri Cubici de aer pe oară cu o forţă de 51/4 Cai. Lungimea aripilor; Lungimea braţelor de la centrul fusului pînă în centrul proptelelor aripilor; Diametrul deschiderilor care aduc aerul; Spaciul liber între marginile aripilor şi zidăria care le conţine; Ungiul format de aripi cu braţele; Iuţeala ventilatorului. Pentru un Ventilator cu aripi curbe. Este bine a se conforma cu cifrele următoare: raza cercumferinţii interne pe care se înscrie aripile; Raza cercumferinţii esterne la care se limită aripile; Înălţimea aripilor la întrarea canalurilor; Înălţimea aripilor la ieşirea canalurilor; Numărul aripilor; Iuţeala angulară; Unghiul format de originea aripilor cu tangenta la cercumferinţa internă; Numărul revoluţiunilor roţii pe minută; Acest ventilator dî 8 Metri cubici pe Minută. 

[!294!] Luminarea. Luminarea sau eclerajul nu arde decît 1/3 parte din aerul ce vine în contact cu dînsa. Materii; Greutatea aerului ars; Volumul de aer viciat; Lumină relativă; Lumînări de seu 12 în ocă; Lumînări de stearină; Lampă feştilă mare. Maşini cu vapor. Termini generali. Calul vapor este 75 Kilogrammetri. Calul vapor în maşină se socoteşte uneori 100 Kilogrammetri. Lucrarea utilă. Maşinele bune şi mari pot da pînă 0,80%. Obicinuit să iea de coeficient: 0,40 pentru mai mici de 12 cai; 0,45 pentru putere de 12 cai – 30 cai; 0,50 pentru putere de 30 cai –100 cai; 0,55 pentru putere de 100 cai –300 cai; 0,60 pentru putere de 300 cai – 500 cai; 0,70 pentru puteri mai mari de 500 cai. Iuţimea pistonului maşinei fixe 1 metru pînă 1,30 metri pe secundă; la locomotive pînă la 3 metri; la maşine mari pentru vapoare de navigat pe mare maximum trebue sa fie 1,70 metri. Principul distribuţiunei aburului: puţin pînă a nu se întroduce aburul, cea mai mare detentă posibilă şi puţin înaintea eşirei; foarte puţină compresiune la finele cursei, ca să se umple spaciurile nuisibile. Cătimea apei de injectat pentru condensaţiune: greutatea apei de injectat sa fie 20 pînă la 30 de ori greutatea aburului de condensat  sau ca la 250 de litri de cal  pe oară; temperatura apei de condensaţiune nu trebue se întreacă 45 de grade. Lungimea bielelor motrice: În principi 21/2 ori cursa pistonului, minimum 11/2.

[!295!]  Surfece frecătoare. Se socoteşte 30 pînă la 35 Kilograme presiunea pe centimetru pătrat şi 25 Kilograme cel mult dacă resistinţa întămplătoare este frequentă şi ciocnelile sunt de temut. Surfacia de încălzeală a casanelor cu vapor trebue se fie cel puţin 1 metru de cal efectiv cu coş cu tragere naturală şi cu foc activat mediocru, iar cu tiragiu forsat numai de 0,50 metri. Coş cu tiragiu natural. Regulamentele prescriu că înălţimea trebue să întreacă cu cel puţin 5 metri cele mai înalte ziduri de prin prejur. Tabelă a grosimilor practice a se da casanelor cilindrice de tolă sau de aramă laminată. Numerul timbrelor care esprimă tensiunele aburului în cazan. Diametru cazanelor; 2 atmosfere. Tabelă de grosimile practice a se da cîpătîilor ferbătorilor (bouilleurs) şi cazanelor de tolă şi de aramă laminată. Numerul cailor; Lungimea cazanului; Lungimea ferbătorilor; Diametrul cazanului; Diametrul ferbătorilor; Grosimea capetelor cazanelor; Grosimea capetelor  ferbătorilor.

[!296!] Diametrul supapelor. Fiecare cazan trebue se aibă duoă supape care se calculă prin formula ... în care D este diametru supapelor în centimetri pătraţi şi n presiunea absolută a aburului în atmosfere. Tabela următoare dă calculul, făcut gata, al diametrului. Surfacia de încălzeală a cazanelor; Numărul atmosferelor arătat pe timbru.  

[!297!] Locomotive de drum de fer şi locomobile. Raporturi între deosebitele pîrţi ale unei locomotive. d diametrul unuea din cilindrii de abur a unei locomotive; O secţiunea acestui cilindru; F surfacia de încălzit; s diametrul unei ţevii a cazanului. Producţiunea aburului (cuptorul şi cazanul). Lungimea grătarului; Lărgimea grătarului; Surfacia grătarului. Înălţimea deasupra grătarului a şirului dîntîi a ţevilor; Diametrul interior a ţeviilor cazanului; Numerul ţeviilor; Lungimea ţeviilor; Grosimea metalului unei ţevi; Surfacia caldă a tutulor ţeviilor împreună; Suma secţiunei a tutulor ţeviilor; Surfacia de încălzit a cutiei cu foc; Surfacia totală de încălzit a cazanului; Distanţa între fundul cutiei cu foc şi fundul cămîşii cazanului; Distanţa între laturile cutiei cu foc şi laturile cămîşii; Distanţa între stinghiile care unesc mîrginile cutiei cu foc cu păreţii cămeşii; Diametrul acestor stinghii; Diametrul interior al cazanului care obicinuit este cilindric; Lungimea cazanului; Grosimea tablei de fer care formează păreţii cazanului; Grosimea tablei de fer care formează cămaşa din afară a cutiei de foc; Grosimea domului cutiei de foc de aramă; Grosimea păreţilor laterali şi a fundului cutiei de foc de aramă; Grosimea ţeviilor unde dau în cutia de foc; Secţiunea deschiderei unei supape de asigurare.

[!298!] Pompele alimentare. Diametrul pistonului unei pompe; Cursa pistonului. Diametrul deschiderei unei supape; Diametrul ţeviilor de aspiraţiune şi de refulment. Admisiunea aburului şi Regulatorul. Secţiunea maximă a deschiderei regulatorului; Diametrul interior a ţeviilor de priimirea aburului; Secţiunea a acestei ţevi; Secţiunea ţeviilor prin care aburul merge la resevoriu. Ţeava de scăpare. Secţiunea ţevei de scăpare; Secţiunea gurei ţeviei de scăpare. Mecanismul. Ungiul de avans; Avansul linear a sertarurilor; Cămaşa din întru a sertarurilor; Cămaşa din afară a sertarurilor; Diametrul escutricei sertarurilor; Deschiderea admisiunei; Raportul lungimei la înălţime; Secţiunea; Deschiderea scăpării; Raportul lungimei la înălţime; Secţiunea; Sertarurile; Lungimea; Lărgimea; Surfacia. Cilindrii şi Transmisiunea. Secţiunea unui cilindru în locomotivă cu 2 Cilindri; Diametrul unui cilindru de abur; Lungimea cursei; Lungimea bielei de transmisiune. 

[299]-[303] Logaritmii. Logaritmi numerelor de la 0 pînă la 1000.