[ 3 ] STUDII ŞI DOCUMENTE CU PRIVIRE LA ISTORIA ROMÎNILOR  vol. VIII SCRISORI DE BOIERI ŞI NEGUSTORI OLTENI ŞI MUNTENI CĂTRE CASA DE NEGOŢ SIBIIANĂ HAGI POP PUBLICATE CU NOTE GENEALOGICE ASUPRA MAI MULTOR FAMILII de N. IORGA, BUCUREŞTI, Atelierele grafice  SOCEC & Comp., Societate anonimă 59, Strada Berzei, 59  1906
Ianuar 1778  Foiţa de tărgueli, cum arată în jos: ... 1 toc tipsii şi un toc talere ..., 1 sită de cele bune, deasă, 2 ocă arpăcaş bunu, măruntu, 5 dramuri şoflan, pl ocă candel albu, 1 mănuşi fămeeşti albe, 1 funt paleri, 2 funturi alice de ale mărunte de vrăbii, 1funt alice de epuri ... Săminţii, însă de napu, dă gulii, de varză nemţască, i lăptuci dă cele învălite. ... 2 părechi de nasturi mari de aur, unii suciţ, iar alţii cu robine în vărfu, 1 cămaşa voiniciască, 1 păreche izmene neprinsă, 1 brănişor, care va fi mai greu, de fir, 1 blană de guş de vulpe de mosc, cu capacele ei.  
3 mart 1799 ... 2 părechi desagi cu cărţi ...  
15 april 1779  Acest clopot iaste cumpărat de răposatul tatăl mieu de la Lipsca, ci, după cum vei vedea dumneata slovele ce sănt la margină, tot acele slove să să facă şi acum; ci, fiindcă au fost madem foarte bun ..., mademul să nu să schimbe,  
[ 4 ]  că glasul acestui clopot nu s-au aflat din Olt încoacie.
... aţă nemţască, candel albu.  
6 iunie 1779  Pentru clopotu ..., erea şi madem bun într-ănsul.  
1779-80  ... Mariia Foteasca, Clucereasa ... patru sfeşnice ...  
2 februar 1780  Să ei materie de o giubea de care ştii că ai mai luat. ... sfeşnice de biserică ..., mai lungi şi mai groase decît ceale de la Maica Precista şi de la Sfeti Gheorghe ... Nu ştiu, cocoana dumitali ce ş-au mai căştigat, ci, orice va fi, să le aveţi bucuriia ... Să trimiţi şi pomenicu casii dumitali ca să să pomenească la biserică ... Şi ciai de cel bun de Rusiia să-m trimiţi vre o 25 de dramuri, şi materiia să fie cinci coţi, ca să-m ajungă.  
 maiu 1780  ... o salbă de galbenii mari, precum ai dat şi lui Zamfir salba răposatei.  
25 iunie 1780  Ştefan Prăscoveanu, Dvornic. ... cu zapis ... Să fie meşter şi la altuitu pomilor. ... Dvorniceasa ...  
6 septembre 1780  ... şi rămători şi alte bacşăşuri. ... simbrie grea ... uneltele ... eu îi voi trimite cu chieltuiala mea ... Pentru lămăi, ce-m scrii, vei şti că s-au prăsit şi aici mulţi, ci oameni nu avem, ca aceia să poarte de grijă.  
3 novembre 1780  [ 5 ]  Aşa socotescu că, daca să va lipi de mine, nu va mai găndi de la urmă, ci, cum eu, după viaţă murind, îmi va vedea săvărşitul, sau el mai nainte de mine ... Va avea de la mine milă şi căutare.  
12 novembre 1780  Pentru ciasornic, să mi-l trimiţi la Vălcia, fiindcă este Mariuţa, fii-mea, isprăvniciasă la acest judeţ. ... acest folcălucu de olă, 15 de untu şi 2 caşcavale. ... o jumătate de funtu de ciaiu fain, 50 dramuri de candel albu fainu, 50 dramuri rozmarin pentru bucate, 1 sticlişoară cu untu de anason. ... mărgăritar, oriunde-i vei găsi, pentru Catinca, după cum ai cumpărat fii-mii Stancăi Părşcoveancăi, să fie asemenea, şi albu, curatu.  
  6 decembre 1780  Maria Grădişteanu, Manolachi Grădişteanu Medelnicer ... carătă, înăuntru cu catifea de lănă roşie, p-afară cu o vargă de auru şi cu una verde, şi păn varga cea verde să aibă floricele, şi dricu să fie iar asemene roşu. Trimise maica un burdufu cu untu şi doî caşcavali.  
  20 ianuar 1781  ... De la o vreme încoace, alte lucrări nu avem, decăt, fiindcă am avut dăruite de la Dumnezeu fete multe, carele, fiind de vărsta căsătorii, una după alta, tot mărităm căte una din an în an, precum şi acum, în luna aciasta, la 10 zile, am avut veseliia a nunţii a fiicii noastre Sultanii, pe care am dat-o după fiiul al răposatului Stolnecului Ioniţă Bălăcean, cu care rămăsese maică-sa micu de taică-său, şi acum, fiind venit la vărstă, l-am făcut ginere.  
  21 ianuar 1781  ... rozmalin de care să face în grădini, ca să ne fie pentru bucate, iar dumneata, în locul rozmalinului, m-ei trimis stafide negre ... Pentru Policandrul Sfintei Troiţă ..., să aibă 24 de sfeşnice.  
  12 februar 1781 ... Costache, Grigoraşcu, noru-mea Ilinca. ... pătimesc viiaţă foarte slabă ... Lăudat să fie numele Domnului pentru toate ... Al doilea, stau la  [ 6 ] mirare că, pă te chemam: nepotu Costandin, scurt, tot eram mulţămit de căte o fiiască scrisoare, ce priimiam de la dumneata, iar, de cănd milostivul Dumnezău te-au învrednicit de te-ai făcut hagiu, văz că cu o mare părăsire ne-ai pus la uitare,  din ce pricină, nu ştiu. Ci te pohtesc, nepoate, mai întorce-ţ firea de mă bucură, păn am viiaţă de a mai priimi fiiască scrisoarea dumitali. Pentru altele întru care ne aflăm, nu este mai puţin decăt bătaia Eghipetului, care Dumnezău arătă prin Moisi prooroc: atăt au făcut Dumnezău milă păn acum, de nu iaste moarte între oameni, iproci. ... o carătă pentru noru-mea, sau o botcă bună cu coperiş dinainte; numai drugi să fie modă ca de Beci, iar să nu fir puş în lat ..., că să folăşază în jos numai decăt, ci să fie muchie ... Văpsala butcii să fie roşie, şi lucru ţapăn.  
  18 februar 1781  ... de bucurie ce aş dobăndi, nu ştiu ce mulţumită aş da dumitali.  
  17 april 1781  ... o ladă de farfurii, adecă un tacăm de masă de 24 de personii, cu tote cele trebuinciosă, şi 24 de şervete şi cu masa lor, să-m cumperi dumneata şi un cort nemţesc, de cele de care vei socoti dumneata.  
  17 april 1781 ... Îi vom da tl. 500, şi alte daruri vor fi pe d-asupra, iar, cănd nu va vrea Dumnezeu, îi vom da acei 50 de galbeni; şi cheltuiala dumnealui va fi de la noi, măncarea în casa mea, şăderea în casă. ... Inştinţez dumitali pentru noru-mea Catinca: s-au măritatu, de 6 ani acum, la Mai; au fost atunci ca de ani 16 ... Natura este iute, şi să mănie de fieştece, şi are dor în şale şi durere la oase şi slăbiciune ... Fie-mieu Bărbuceanu este ca de ani 28.  
  29 april 1781 ... Înştiinţăm pă dumitali pentre vesăliia fii-mieu Ghiţă, că, măcar  [ 7 ]  că dumnealui Dvornicul Prăşcoveanu să află la Bucureşti, dar, puind tot feliul de silinţă şi mijlocitori pă dumnei Stolniciasa Ştirboica i pă dumnei Stolniciasa Bengească de i-au scris dumisale, şi l-am plecat de au primit să vie dumnealui aici, să facem nunta, unde-i sint toate rudeniile dumisale şi ai miei. ... aerul este frumos şi drumul bun ... Pohtesc doi pui, unul de lămăe, altul de năramză ..., în o ladă, dar să fie de lemnu, ca să nu să spargă, şi să fie căt de mici.  
  3 maiu 1781  ... cu rădvanu şi cu un podvonicu (sic) ... doftoriu ... Pentru doi coţii de orbote albe faine şi pentru o apărătoare Catincăi ... Pentru o ladă cu farfurii.  
  25 maiu 1781 ... doftoriile ... doftorul ... unt de scorţişoară, ce-i zic lătineşte <<oleum cannellae>> ...  
  24 iunie 1781  Fiindcă, cu ajutoru lui Dumnezeu, zugrăvesc sfănta biserică şi nu am aur, să-m cumperi doaozeci de tefele,  numai să fie bun, să nu fie de cel leşăsc ..., tefeaoa căte tl 3 pl, dăn cel bun ... Din pricina omului stă lucru jos ... De acest fel de văpseală de care trimisei dumitali mostră.  
  26 iunie 1781 ... Pentru lămăiu, portocaliu şi alte ce mi ai trimis dumneata pentru nunta fie-mieu ... Hotărărea ce am fost avut cu dumnealui Dvornicul ca să facem nunta în Rusalii, dar, fiindcă Măriia Sa Vodă l-au făcut pă dumnealui iar Vel Dvornic halea, şi, după milostivirea Mării Sale, vrănd ca să cinstiască şi pă fiu-mieu Gheorghe cu boerie, l-au trimis în Bucureşti, şi l-au miluit Măriia Sa Vodă cu boerie: Vel Şătrar, şi s-au întărziiat la Bucureşti ... La Iulie va lua voe ca să vie.  
  .... 11 iulie 1781  ... nişte vinu de muşcatii. ... cort şi farfurii.  
  13 iulie 1781  ... văpseli ... [8] aur, argint, grişupanu ..., aspru la mănă şi greu la trasu ... Acum iaste vreme de lucru.  
  1782  ... o cutie piluri de curăţănie, ce să numescu piluri de Francufurtu, să le facă la apătecărie, că iar mă ciarcă neputinţa ce am.  
  26 april 1782  ... doao basmale, fachiolu, cu mărginile de mătasă ..., pentru Catinca ... pentru policandru ... zaharu ... doao părechi mănuşi de piiale: o păreache să fie albă şi alta albastră, 
 numai să fie mai micşoare.  
  8 april 1783  ... doao basmale frumoasă, de cele ce portă domnele la peptu, şi o păreiche de mănuşi pentru Bărbucianu, şi basmalele mele să nu fie albe, să fie altă faţă, şi să fie lucru mai noo. Pentru pantofi ce-mi scrii dumneata să te înştiinţăz cătu să fie de mari, – să fie pe picioru cocone Păunicăi.  
  9 august 1783  Pentru rămători miei de strănsură, flindcă de atunci 
i-am pus pe porumbu, şi sănt graşi ... Pote vor veni niscai neguţitori sirbi din Ţara Turciască. ... 10 sticle fruntineag.  
  21 mart 1784  Dumnealui coconu Ghiţă Bengescu s-au logodit cu fiica dumnealui banului Dudescul şi, după Paşti, numai decăt ieste trebuinţă de a veni eu singur ... Va să meargă dumnealui la Bucureşti, să facă nunta.  
  22 mart 1784  ... apă de obraz.  
  4 april 1784  Pentru apa de Spa şi 100 pahară de vin, să nu fie de criştal, ci de cele urdinari, şi fr-o 40 caranfile. Pentru reţetă ce am  [ 9 ]  trimis dumitale, scrisă letineşte, de nişte apă de obraz care au eşit acum.    5 april 1784  ... patima durerii capului ... Miliortu, căţelu, care mi l-ai trimis în trecutu an, au murit; care mare englengea şi petrecere dăn vreme făceam cu dănsul. ... frumoşel şi costiri.  
  24 april 1784  Trimisei dumitale şi aciastă carte a lu chir Gheorghe Vendoti, ca să o ceteşti.  
  17 maiu 1784  Să-m gătiţi un căţăluş, după cum era Miliortu, ca să-m fac cu dănsul puţintică englengea, pentru trecerea din vreme; numai să nu fie după cum era Miliort, cilibiu.  
  26 iulie 1784  ... gazeturi ... Pitarului Nicolache ... 2 păreichi papuci de Ţarigrad.  
  7 august 1784  ...i s-a scris cu semeţie: nu mă pohteşti prieteneaşte şi 
a-m scrie ca unui boiari, ci-m porunceşti întocmai ca unui supus al dumitali ; care, de erea să dau răspuns după scrisoarea dumitali, te împărtăşai şi dumneata la întristarea mea ce m-au măhnit din scrisoarea dumitale ... Chir Hagi, noi numai dorim de dumneata, iar nu ne teamem: locuri sfinte ai călcatu, în Scriptură eşti adăpatu, ci ado-ţi aminte că zice Sfănta Evanghelie: << cine eşti, de judeci slugă striină>>. ... o butcă, măcar să fie şi puţintel purtată, şi să fie, ori englezască, sau de Beci: numai să fie naimodu, frumoasă şi ţapănă ... Să nu fie la altul asemenea; frumoasă, ţapănă, uşurică, şi mai eftioară.  [ 10 ]  
  10 august 1784  Pentru servisul de porţulan ..., am scris la Beci la sor Raicovici, ca să le cumpere, şi să fie tot un feliu, de 48 persoane, care să le aşez în trei lăzi ... Astăz luarăm înştiinţare cum că dumnealui Banu Dudescu au plecat din Bucureşti şi vine la sfintele mănstiri pentru închinăciune. Poftesc pă dumneata ca să-m cumperii trei butelci vin de Tocaia şi patru de muşcat, însă patru de muşcat şi trei sticle brabanţăel şi patru funturi pişcoturi, însă, dă cele lungi, doao funturi, şi, dă cele mici, doao funturi ... Şi rozol de Breslau.  ... trei obroaze ... un obraz mare ... buteluri fruntiniiac, buteluri untdelemnu.  
  14 novembre 1784  ... un căţăluşi de cei mici, flocos; un zăvod de cei mari, de Beci ... Foarte să fiie mic, încăt să nu mai fiie în toată Evroapa mai mic decăt acela; să fie şi flocos, cu părul slobozit şi mole, – fiie şi căţea ... Zăvodul să nu mai fie altul mai mare nici în Beci, şi învăţat la vite.  
  15 decembre 1784  ... o butcă noaă, nu vre o coptură veaiche şi suliminită, ca ceale neveaste bătrăne, ştirbe şi suliminite, ci să fie tănără, frumoasă; postavu să fie verde, şi denapoi să aibă 2 oameni loc a şede pă lădiţă, iar de nainte să aibă scaun umblător cănd va fi trebuinţă să poată şădea şi pă scaun alţ 2 oameni; burdufu să fie nalt şi corona cea de asupra să aibă acel meşteşug să să sloboază păn aproape de burduf, ca să nu zbicească ploia, şi să aibă 2 sticle mai mici şi la coroană, ca să să vază înnainte cănd să va slobozi şi perdelele, după obiceiu; scările să fie ca de la carătele cele englizăşti, să să închiză supt butcă, şi la picere jos cu lădiţă pentru de a pune în călătorie tipsii, talere şi altele. În locu ce şade viziteu, să aibă burduf păn jos, de a pute pune viziteu trăistele, frăne şi altele; şi să nu fie grea: căt de uşor de s-ar putea, şi bună, dar şi mai eftioară ... Am înbătrănit, am slăbit, am lăsat şi barba, să fie un lucru mai frumos.  [ 11 ]  
  29 iunie 1785  ... să cumpere Catincăi: o basma de orbotă albă de gătu ..., aseamine cu care au cumpăratu nepotei Dumitranei.  ... un funtu de candelu albu.  
  16 august 1785 ... prea-iubitului şi procopsitului şi înţăleptului mieu fiu Zamfir ... Focul ce arde apururea în inima mea ... Mie tot mi să pare căci este în vis acest foc ce m-au călcat; îm pare că este dus în vre o călătoriie sau în vre o slujbă, de nu-l văz înnaintea ochilor miei, iar, cănd îm vine căte o scrisoare de la vre o rudenie sau de la vre un prieten, de măngăere, şi-m scriu de măngăiere, cunoscănd că este adevărat focul ce m-au călcat, îm aprind focul jale, ... Aş fi pohtit, pentru păcatele mele să mă fie pedepsit Dumnezeu ori cu pagubă de a pierde tot ce amu, ori miie să-m fi dat patimă de boală, să pătimesc păn la sfîrşitul vieţii mele, în scărbe şi în dureri, şi să fie trăit răposatul, că, la lipsa ce m-aş fi aflat şi la durerile boalei, m-aş fi chivernisit şi m-aş fi măngăiat după înţălepciunea ce avea; numai, neputănd întoarce focul ce m-au călcact, zic şi eu că: Domnul au dat, Domnul au luat, şi pote că va Dumnezeu la sfărşitu mieu să n-am nici-o măngăiare, că la el îm era toată nădejdea ... Şi vrăjmaşii miei vor fi la măhnire, şi vor zice de ce să nu pătimesc eu dureri de lipsă şi de boală pentru păcatele mele, ci să întămplă moartea lui fără vreme şi fără pricină de moarte, că, fiind sănătos vrănd să fie mai sănătos, s-au înşalat de un becişnic doftor ce avem aici, şi, din doftoriile ce i-au dat, la noa zile l-am îngropat. Oh, oh, ce foc m-au călcat!  
  20 august 1785  Fiindcă acum au venit vremea prepeliţilor şi coteiul ce l-am avut, au murit, şi acum mă aflu fără cotei ... Să-m găseşti un cotei bun, frumos, cu urechile lăsate, lungi; să fie soi  bun, a căuta şi prepeliţ, şi  [ 12 ]  a scoate din apă, mai în scurt cu toate şarturile lui şi, de să va găsi să fie căţa, şi mai bine ar fi, iar, de nu să va putea găsi căţa, să fie şi căine, numai să fie soi bun. ... şi-i trebuie două sfeşnice de alamă ..., şi doao mici, de umblă copii cu ele.  
  26 novembre 1786  ... cu neşte şăreţ dă ciocoi ... De acum înnainte, cănd îmu vei scrie cărţile, de supra cu acestu titlu: biv Vel Postelnic.  
  28 decembre 1786  Pentru cinstea boerii Postelnicii ce m-au miluit Măriia Sa Vodă, că, înştiinţare luînd, aţ avut mare bucurie, făcăndu-mi oraţie ca să trăiască Măriia Sa Vodă şi eu să mă învrednicescu şi la altă cinste, mai mare ... Şi eu rog pe milostivul Dumnezeu ca să trăiască Măriia Sa Vodă, să-l avem Domn şi stăpăn pănă la adănci bătrăneţă în luminat Scaunul Mării Sale, cu norocire ... Pentru că aciastă cinste este mare boerie, din protipendadă, şi, măcar că din protipendadă este al doilea după Vistieri-Mare, dar mai nainte vreme, la Domnii trecuţ, aciastă boerie o avea boerii greci din cei mari, feciori de capichihaele şi gineri de capichihaele, cei care erea tot omurul în măină-le; care Măriia Sa răposatul Grigorie-Vodă pe dumnealui Banul Hrisoscoleu din Postelnic l-au făcut Ban-Mare, şi Măriia Sa Mihai-Vodă cel bătrăn pe răposatul Postelnicu Ianache Muruzi, tatăl Dvornicului Muruzi de la Bucureşti, din Postelnic l-au făcut iar Ban (precum şi alţi Domni asemenea), şi apoi iar pă dumnealui Banul Hrisoscoleu Măriia Sa Alecsandru-Vodă Ghica din Ban-Mare l-au făcut iar Postelnicu, iar din boeri greci cei mai mulţi, din Postelnici dragomani şi apoi Domni, şi aciastă boerie, cum zic, o avea numai boeri greci, fiind la  [ 13 ]  Ţarigradu cea mai cinstită boerie, şi aici în ţară cu toată puterea, iar Măriia Sa Vodă, ca un milostiv Domn şi stăpăn, nu deosăbeşte pe boerii greci dintre boerii pămănteni, nici pe boerii pămănteni dintre boeri greci, ci voeşte ca să fie toţi de o obşte, şi pe cei vrednici şi credincioş boeri greci i-au cinstit cu boeriie din boeriile pămăntenilor, precum pă dumnealui Postelnicul Ralet l-au făcut Vel Logofăt. Aşa şi pe boerii pămănteani, le-au dat boeriile Grecilor, şi, din boeri pămănteni, pă dumnealui Dinu Filipescul, din Cluciar halea Postelnic, şi pă dumnealui Scarlat Ghica, fiiul dumnealui Banului Ghica, din Cluciar şi Agă iarăşi paia Postelnic, ca şi pă mine (vrănd Măriia Sa ca să nu să deosăbească nici partea Craiovei de Bucureşti), pă dumnealui Cluciar Gianoglu din Cluciar paia, Spătar, pă mine din Paharnic paia, Postelnicu. Eu, după trebile ce aveam la Bucureşti,, după ce m-au cintit (sic) Măriia Sa cu boeriia, mi s-au făcut şi tain de cheltuială şi alte icramuri. Hotărîrea îm erea să şezi, nu numai Crăciunul să-l fac acolo, ci şi Paştile, dar, întămplăndu-să o trebuinţă aici la Craiova, m-au pornit Măriia Sa Vodă cu menzil, de am venit, şi, pănă cănd va fi voia Mării Sale lui Vodă, mă aflu aici la Craiova.  
  23 mart 1787  Şi Ţara-Turcească şi Ţara-Rumănească la un Turc sau la un cioban, căte trei-patru neguţători au dat bani, şi oile de iarnă s-au prăpădit mai toate, şi acum unii din lănari au tremis oameni de străng piei de oi moarte, cu ce preţ le găsesc, şi au prins toţi tabaci de le zmulgu, şi zmulturile le-au tocmit căte 13 parale, apoi lăna de tunsură,  unde va mai rămănea, socoteşte la ce preţ va să iasă?  
  14 april 1787  Astăz, viind dumnealui Cluceru Şerban de la Bucureşti, me-au adus veste că Măriia Sa Vodă vine curănd aici la Craiova, şi aicea nu-i găsesc cele ce trebuesc orănduiala mesii, ci te pohtesc ca aceste ce le însămnez însuş dumitali, să mi le cumperi ca să fie bune de masă dom/nească * [ 14 ]  însă şi să le aşăz dumitali în cutii cu bumbac şi cum vei şti mai bine, ca să nu să farîme, şi să le puie în doa lăzi, ca să poate pune pe cal să le aducă mai în grabă păn la Călimăneşti, că scriu şi lui Costandin Ocnaru, că iarăş pe cai să mi le încarce, să ajungă mai înnainte, păn a veni Măriia Sa. Însă: 12 sticle vin de Tocai, 12 sticle vin de Ren, 6 sticle undelemnu de Provenţiia, 6 sticle de rozol de Franţi sau de alt feli, nu de cel ce să vinde în tărgu, de 24 de persoane un aufsaţi de zahar, cu tot felu de figuri, precum ierea şi cele ce le-ai trimis la nunta fiu-mieu Ghiţă, aşăzîndu-le în cutii rătunde cu bumbac; un naimod ce-m spuse nepotu că obicinuesc la masa domnilor, de zahar, ca o dumbravă şi cu jigănii cum obicinuesc de le fac, şi de argint, pentru podoaba mesii;  4 copuri arpăcaş de cel fino, mărunt, 4 funţi prezintin, 6 funţi orez de Italiia, 4 funţi pişcoturi de tot felu, 2 funţi cărnaţi, salami duşi, numai să fiie proaspeţi; de să va găsi şi nescaivaş vin de muşcat, să-m trimiţ 12 sticle, numai să nu fiie stricat, atăt acesta căt şi cel de Tocaia. 2 pomuşori, unu de lămăi şi altul de naramză în lădiţă, de să va putea şi cu rodu lor sau cu flori, fiie şi mai mici, după cum i-ai trimis şi la nunta lui Ghiţă. Să cercetezi de să vor găsi doi armăsari telegari, murgi sau galbeni, cum numai să fiie frumoşi, şi nu tocmai mari, ca cei negri ai Clucerului Stirbei, numai tineri şi sănătoş, şi să mă înştiinţez cu cîţi bani să pot lua, şi o pereche hamuri cum au fost ale Caimacamului Şuţu ... Aş vrea vre-un lucru raritet, măcar şi de treizeci galbeni, numai nu ştiu; ci pentru aceasta să mă înştiinţez mai în grabă ca să trimiţi, în cai de olac, doaoă sfeşnice de argint cu mucările lor: ştiu că are dumnei vară-mea ... Poftesc ca să mi le trimiteţ, înştiinţăndu-mă şi căţ bani au ... Şi să-m trimiţi şi patru funturi lumănări albe, mici ca de cele de său; ... naimod, ce-m spusă nepotu Ianache că obicinuesc domnii la masă, ca o dumbravă şi cu jigănii de argint, să mă înştiinţăzi căţi bani are, ca, de-m va fi trebuincioasă şi să prinză loc, să scriu să vă trimiţ ... Căte doi loţu frunzişoară, scorţişoară, nucşoară, poftesc să trimiţ.  [ 15 ]   
  24 maiu 1787  Postav verde tăiat cu colţuri ... să se puie pe marginea unor piei ... Şi mai ales la botu piei, fiindcă este tăiat oareşce ... Fiindcă, precum zic, pielea de ursu voiu să o aibu pe pat în loc de mindiriu, iar pieile de capră voiu să le fac în loc dă perine; însă să fie boia, adecă văpsea, de aceia care să nu să cureţe, să să mănjască hainele.  
  4 iunie 1787  ... cănd ai priimit scrisoarea, i-au trimis grofi afară pe la iosaguri ... Ai găsit doi murgi şi doi negri, dar bătrăni, de căte zece ani, iar la grofu Micheşi ai găsit o păreiche armăsari galbeni cu coama neagră şi cooada asemenea, şi picerile din genunche la vale negre, numai la un picior dinnapoi pintenog, şi de căte 6 ani; numai unul, cănd este în grajdi, ţine ureche lăsată, dar, cănd îl pune la ham, ţine ureichile bine. ... Că aceştiia voi să dau Mării Sale lui Vodă. Ci, fiindcă venirea Mării Sale aici, cum poruncea, văz că i s-au mai făcut zăticnire, nu ştiu pănă cănd ... jugani ... Măcar că Măriia Sa n-au venit pănă acum, dar tărguelile ce mi le-ai trimis, le-am trimis Mării Sale, şi le-au priimit cu mare cinste. Ci aş vrea mai frumoasă încă sărviţiia aceia care este la domnii cei mari, şi cu picerele de argint.  
  29 iunie 1787  ... patruzeci de porţioane de doftorii.  
  23 iulie 1787  Fiind milostivirea Mării Sale lui Vodă asupra casii mele, pe fiul mieu Stănuţ l-au cinstitu cu boeriia Vel Sărdari, care dupe vărsta lui iaste prea mult, dar, vrănd Măriia Sa ca să miluiască şi să cinstească casa mea, l-au făcut; care nu sănt vrednic a face căzuta mulţămită.  
 27 august 1787  [ 16 ]  Să-m cumperi zece copuri de ulei, că foarte îm trebueşte, că aici la beserică la Pătru Bodu, tămpla fiind veiche, am surpat-o, şi am făcut-o din nou, şi cu ştocaturi şi stălpi de dveri, şi coroanele foarte frumoasă, şi am tocmit un zugrav, iarăş meşter mare, ca să o poleesc cu aur şi cu argint: am trimis la Beci de mi i-au luat Raicovici.  
  decembre 1787  Pentru fii miei,  Ghiţă, vei fi înţăles că iaste ispravnic la Tărgu-Jiiului, cel mic iaste la Mehedinţi cu oeritu; eu sănt încărcat aici cu toate orănduelele zahereli; care vă va spune Costandin Ocnarul că nici măncarea nu-m tihneşte.  
  21 iulie 1788  ... anterie cu saiale ... 1 ceainic de argint ..., o cutie de zahăr, de argint; un toc cu şase perechi cuţite ..., şase izmene de borangic noao, 1 berberlic (notă subs. Prosop de bărbierit) cusut, doaă tocuri de pieptine, cusute cu fir ..., o şea de argint, 1 giubea canarie de cacomu, o părechi scări de cal galbene, de alamă.  
  6 ianuar 1790  Potcile să fie pă fiară englezeşti, să să legene, şi să fie poliite, cum şi butca cu aur din destul poleită, şi jugrăveala frumoasă. Iar făptura să fie precum să obicinueşte aice la noi, iar nu de cele cu uşi, şi înlăuntru înbrăcată cu flus frumos. Isprănici de la Piteşti.  
  8 ianuar 1790  ... cu copilu dumnealui Mateiţă Fileşanu, biv Vel Sărdar.  
  5 maiu 1790  ... gazdă ... alt sălaş ... Am multe calabalăcuri, dulapuri, mesă scaune i alte bagateluri. Boltele ce aveam cu chirie, de ţineam marfa mea.  
  9 maiu 1790  Totdeauna mă apucă în partea din stănga, în deşărt, aproape de spinări; pe semne la rănunchi ... Noru-mea, acum la plecare, fiindcă am avut cunoştinţă cu toţi domni, ca să-ş ia zioa bună dupe la doamne, va găsi vre-un hinteu cu plată, să nu meaargă pe jos, măcar că am scris şi o carte de închinăciune la Măriia Sa grof Betlen Ghiorghe, şi am dat rugăciune Mării Sale doamni ca cu Măriia Sa să meaargă pe la gubărnatoriţa şi pe la alte doamne, ci poate că nu va merge pe la toate doamnele, ci numai unde va putea să meaargă ... Părintelui duhomnicu mă închin.  
  10 iunie 1790  ...  23 perechi broaşte ...  
  13 iunie 1790  Fiindcă apoteca s-au arădicat de aicea de multă vreme şi s-au dus peaste Dunăre, că acolo este şteabu. Şî acuma să apropie şi Sfete Petre, unde să slobod şi zilele de post.  
  26 iunie 1790  Numai pă supt cumpăt să o faci dumneata aciasta, pentru ca să nu să facă tevaturi.  
  august 1790  ... în păstrariţă ... 1 rahtu de argint cu reşmeaoa (nota subs. Rostul) lui ..., trei flori de haşa, o strecurătoare de cafea, 1 lăcrăciooară cu hărtii ..., 1 tas de argint poleit,  [ 18 ]  2 farfurii de dulciaţă poleite ..., 1 căţiie poleită, 1 burdar (notă subs. Cădelniţă)..., 3 cabarale şi oblănc de argint, de şea ..., 1 sepeţel de paie cu mărunţişuri, 1 pielcea de capră neagră; bogcele, cu zapisele moşiilor Grădişte şi Poenari.  
  18 august 1790  Acum au venit aici poruncă de la Bucureşti, pentru căte mănăstiri şi biserici vor avea preveleghiuri şi hrisoave, să să triimiţă coie adeverită de cinstitul Divan de aici, ca să să prenoiască de cătră prea-înnălţatu prinţip.  
  21 august 1790  Pentru acele doao căciuli ... întocmai ca furma căciuli mele ... zarife ... Exelenţii Sale doamnei ghinărălesi ...  
  11 octombre 1790  Să deşchideţi lada cea de chiparoz şi una neagră: şi să scoaţă o giubea mohorătă, cu vergi de fir ce este cu nurcă, şi rochia cu antereu la ia, şi un biniş al lui Ghiţă, de postav, cu jder, şi să facă un tenculeţu; numai să pue scănduri supţărele, ca să nu să sfărame.  
  30 octombre 1790  ... şi să le scuture şi să ia tutunul cel vechi, care au fostu pe dănsăle, şi să pue altul, să îmbrace zagaraoa cu tutun, pentru ca să nu le mănănce moliile, şi să le aşaze iarăşi la locul lor ... 12 păreichi pene de  [ 19 ]  care au venit la Sibii, să-m trimiţ pentru Catinca; numai să nu fie negre, ce orice alt feli de formă.  
  3 decembre 1790  ... doao duzine masalale ... 1 lebadea de maldeh ca norul ... O palaşcă de cele de iegăr, cu cheie ... Praf gros.  
  22 ianuar 1791  ... fiind şi Măriia Sa ghinărari cu toţ ofiţerii şi toată boerimea ... surgunie  ... macaroane i fidea, confeturi i condite.  
  27 iulie 1791  Acum înţălesărăm cum că ministrii nostri ar fi încheiat pacea cu Turcii, şi, măcar că nu s-au pobliculuit, dar mă tem că vom rămănea cum am fostu, ci Dumnezeu să-ş facă milă, nu ştiu ce urmare să fac, ci voi vedea ci iasă afară de pace şi cu ce condiţione, apoi voi mai înştiinţa pe dumneata. Spătaru Geanolu, sănt acum 15 zile de cănd au plecat la Beci; ci ştiu că de acolo vei înţelege la ce au mers şi ce va isprăvi. ... un doftor de la Beci ... În loc de apă dulce, să beu apă acră ... Doftoru îm dete în scris că asupra Braşovului, la un loc ce să chiamă Irgan, este apa de să chiamă Borsec; dar eu ştiu că să află şi către Orăştie.  
  12 august 1791  În trecutele zile, viindu-ne vestire de negăndita pace şi cu Ruşii, nu aveam ştire de s-au făcut pace, cu toţii eram spereaţi că poate vor veni sumă de Turci ca să prinză pe 6 luni ... Socotind că, fiind pace cu toţ, trebue să vie Domnu în ţară  [ 20 ]  făr oaste turciască, şi, ca un Domnu, va fi cu înblănzire, şi va judeca, şi apoi va pedepsi pe cei vinovaţ, –  acum ne-au venit şi cărţi de la Măriia Sa Mihai-Vodă Suci, de înblănzire. Scriie din Şumna, de la 4 ale aceştii luni, şi scrie că l-au făcut Înpărăţiia Domnu aici la Ţara-Rumănească, şi i-am făcut şi răspuns cu oraţei, şi vedem că oştile chesariceşti, unde era gata să plece, s-au mai oprit: zîc că, păn să va isprăvi desăvărşit pacea cu Muscali, vor fi tot aici în ţară. Ci milostivul Dumnezău să-ş facă milă, că nu ştim ce să mai facem, dacă am avut aciastă parte; ci, pentru sălaş, să rămăe, să nu prinzi.  
  26 august 1791  În trecutele zile, ţ-am scris puţintică măngăiare ce am luat, înţelegănd că s-au făcut pace şi cu Muscalii; acum aici că numai ştilştant (nota subs. Stillstand, armistiţiu), opt luni, dar tot nădăjduim că să va face desăvărşită pace, de nu va mai pătimi ţara. Şi noo ni-au venit luminate cărţ de la Măriia Sa Vodă, de la Turtucaia, dar caimacamii Mării Sale au venit în Bucureşti da la 19 ale aceştii luni. Este nepotul Mării Sale, care au fostu aici caimacam, celibii Iorgache Suciu, şi poate păn acum va fi sosit şi Măriia Sa Vodă în Bucureşti; şi poate astăz, măine, va sosi caimacam şi aici. Oştile chesariceşti, az, Duminică ce vine a lunii, vor pleca de aici. Preasfinţiia Sa părintele episcopu îm scrie cum că ştie că am copiile fermanurilor, cănd s-au făcut pacea cu Ruşii; şi, cănd am fostu la Ţarigrad, le-am luat copiile, şi, după înştiinţarea ce are de la Ruşi, cum că au arătat la pacea ce vor să facă  

[ 21 ]  şi pentru Moldova şi Ţara-Rumănească, să fie cu pronomiile ce au fostu mai nainte, şi sănt trebuincioase acele fermanuri, şi scrie să i le trimiţ, că vor fi de mare folos, şi, măcar că i-am făcut răspuns că acele copii de fermanuri, de nu să vor fi răpus prin lăzăreturi, cănd am trimes scrisorile în lăuntru, vor fi la Sibii între alte scrisori ce am acolo; ci te poftesc să chiemi un lăcătuş, să deşchizu la sepetu ce este la dumneata, şi să cauţi în scrisori, că este un plic desupra rupt, şi sănt numai aceale fermanuri, şi să le învăleşti într-o hărtie groasă, şi într-o pănză să să coasă, şi, cu om sigur, ori pănă aici, ori la Rămnic, la chir Nicoliţa, să mi le trimeţ, că acum la tărg vor veni din rudeniile mele; numai să nu să ude, ori să să răpue, că poate vor fi de trebuinţă.
  25 Septembre 1791 Cheraţa, soţiia răposatului Mihai Socolescu.  
  9 octombre 1791  Pentru fii-mieu Stănuţ ... Une ori îş vine în fire, apoi iar să zminteşte, ci am hotărăt să-l dau la Bistriţa, să-l las acolo cătăva vreme, fiind şi alte sfinte moşte, şi Sfetii Grigorie ca să nu vază pe nimeni de ai noştri, doar va face Dumnezeu vr-o minune. ... Nepotu Cămăraşu ...  
  16 octombre 1791  ... doa sobe de her, de cele supţiri, una să fiie de şasăzeci de funţi, mare bună, oarbă, nu de cele cu foc, şi alta mai mică, ca de treizeci funţ, iar orbă, adecă dintr-altă casă să să încălzească, adecă cu orloi, să iasă fumu într-alt coş, numai să fie zarif făcute, şi zece sticle Auspruh de Tocaia ..., şi 4 funţ pişcote.  
  24 octombre 1791  Am văzut că-m scrii şi mă iscălesc creştineştea, căci n-ai putut pricepe iscălitura. Eu prea ales mă iscălesc, numai dacă omul dumneavoastră n-a ştiut carte bună, ca să înveţe a cunoaşte iscălitura ...  [ 22 ]  
  5 novembre 1791  Fiu-mieu Stănuţ, de multe strapaţie ce au avut cu isprăvniciia, la vreamea trecută, mai ales la plecarea oştirilor, s-au bolnăvit, întăi cu friguri, care puţintei oameni au scăpat, apoi ca o thermolimico (nota subs. Tifos), şi îl caută doftori de o lună în casă, şi trebue să fie tot lăngă ei, să nu facă vr-o ataxie ... Toate boeriile lui Mavroghenii s-au stricat cu hatişerif înpărătesc; de altele, cine au jăfuit, vor plăti săracilor.  
  20 novembre 1791  ... un măjări, adecă piuliţă ... şi un her de călcatu rufelor, de cele de alamă ..., hiară de copturi şi vre un socaci sau socăciţă.  
  27 novembre 1791  Măriia Sa Vodă către mine întru una îm scrie că bine am făcut de am înştiinţat Mării Sale, şi încă Măriia Sa va orăndui de a să păzi drumu acela foarte, ca să nu să strice, şi încă să să dreagă pă unde să va strica. Asemenea scrie şi pentru mănăstirea Cozii, că va da tare poruncă egumenului. Îm scrie şi beizade, şi îm scriu ca să-i înştiinţăzu, atăt pă Măriia Sa Vodă, căt şi pă Măriia Sa beizade, pentru treaba ce am făcut, ce am isprăvit ... cărţu tari dă la Ţarigrad.  
  20 ianuar 1792  ... 12 cuţăte cu furculiţăle lor, 19 linguri, 1 lingură mare, 24 zarfuri ... Cuparu Manolache.  
  1-iu februar 1792  [ 23 ]  ... doaăsprezece scaune cu postav fistichiu, însă scaune tot de cele care mi-ei cumpărat dumneata odată, şi doaă canapele iarăşi să-m cumperi dumneata, cu asemene postav fistichiu.  
  3 februar 1792  Măcar că ţ-am fost spus şi dumitali că au fost şi de la alte locuri vorbe, dar este o vorbă rumănească, că unul odată s-au arsu cu laptele dulce fiert şi pă urmă aducăndu-i şi lapte covăsit să mănănce, luănd cu lingura, au suflat, şi, zicăndu-i de ce suflă în lapte covăsit, că este rece, au dat răspunsul că cu acest fel de materie ş-au arsu gura. Şi, ca să nu mai auz şi pă noră-mea aciastă că e fata cutăruia de neamu mare, neamul, înştiinţăndu-mă că copila Păhărnicesii Bibeascăi este şi de chip curăţică şi de mumă sa pedepsită, că văz, că, de cănd au murit Paharnicul Bibescu, au chivernisit copii şi casa stă pe loc, încă mai cu spor, de aceia m-am bucurat, făcănd şi logodna cu ierologhie, – că nunta, daca voi trăi, va fi după Sfănta Înviere, iar, de mi să va întămpla şi moarte, încă voi lăsa cu blestem de a săvărşi şi veseliia în scurtă vreme.  
  1-iu mart 1792  Am venit la cumpănă de moarte ... Am logodit pe fii-meu Stănuţ cu copila dumneei Păhărniciasăi Bibeascăi: după Sfănta Înviere, de voi avea viiaţă, voi face şi nunta. Şi acum, cu mila lui Dumnezeu, s-au făcut şi pace ... măsari ... nepotu Ianache ... Conteş mie cel cu cuişoare ... Rahtul cel pe curele cu ciucuri albastri, sfeşnice 12 de alamă, de părete, tipsioarele de dulceţuri 6, un brău ţarigrădean, turungiu (nota subs. Portocaliu).  [ 24 ]  
  27 april 1792  ... scaunele şi canapelele care mi le-i trimis dumneata.  
  24 maiu 1792  ... dooă teşăli de piele frumoasă, dă cele ce să ţăne pungi cu praf de puşcă şi alice ... Să fie pă afară cusute: iagăru, unde înpuşcă cerbu ... 20 funţu paler bun ... Crezu că te vei domiri ce fel de teşăli voescu: dă cele dă vănătoare, ce obişnuescu boeri: sus, rătunde, jos rătunde; sus are fieru frumos; cu chei să închide.  
  30 iunie 1792  Fii-mieu Stănuţ, măcar că l-au făcut Măriia Sa Vodă Vel Pitari, dar păn acum n-au mai venit; nu ştiu ce mai face, că au avut făgăduială şi de isprăvnicie; ci i-am scris cu destule mustrări, să lase toate şi să vie, ca să-l văz căsătorit, să văz ce urmare vor avea: doar vei avea noroc de nora aciasta, să mă caute la bătrăneţe ... Aş vrea să-m însor nepotu Ianache: văz că-m scrii că este la Beci şi este bolnav.  
  30 iulie 1792  ... tutun pă samuri ... doaă işlice.  
  4 septembre 1792  ... mărginile de sărmă galbenă şi mijloacele de sărmă albă, şi în mijlocu să să facă floarea de cabarale, adecă de fluturi galbeni şi albi: pentru care, oricăţ bani va merge, cu dragoste îi voi răspunde dumitali ..., fiindcă săntu trebuincioasă de iarnă. ... parolistu ... doftoriile de ciumă.  
  2 august 1792  ... boşcealăc.  [ 25 ]  
  9 octombre 1792  ... şi la spiţăriia de aici, de acestu feli nu să găsescu; iată că făcu doftoru aciastă răţătă ... dooă păreichi de izmene.  
  30 octombre 1792  ... împreună şi cu doo păreichi conduri şi una păreiche ştrimf ce s-au ostenit ginerile dumneavoastră şi cocona Mariuţa fica dumneavoastră.  
  6 novembre 1792  ... numai pentru sălătruri şi pentru verdeţuri şi, de poti să-mu altuiască, şi de să va pricepe şi la flori, nu strică.  Oferă must pritocit. Sinior Dumitrachie, bunu doftoru, să închină dumitale ... căci am venitu păn la cumpănă ... este şi om dulce la graiu dumisale.  
  10 novembre 1792 Filaret, Mitropolitul Ungrovlahiei ... La leatul 1771 mergănd dumnealui unchiul nostru Dumitrache Fălcoianu biv Vel Cluciar în ţara Ardealului, la rudele noastre, grofii Secheleştii, dă spre familiia noastră Buiceştii, dă aicea dăn Ţara-Rumănească, au căutatu dumnealui unchiul nostru pricina moştenirii familii noastre Buiceştii dă cele ce au fostu acolo în Ardeal, prin judecată, însă numai cu grofu Secheli Laşlu, fratele cel mai mare, iar cu Sechil Adam, frate mai micu al lui Secheli Laşlu, n-au căutat.  [ 26 ]
   7 ianuar 1793 ... porţioane de doftorii ... reţeta.  
  20 ianuar 1793  ... Turi Laslo protonotarie, Fabiian. Nepoţii miei, pentru că lelea soru-mea, Păunica Comăneanca, au dat opştescul sfărşăt ... ca să fie iscălită cartea dă Vodă. Ci, întăi, că la aceste madele (notă subs Afaceri) ale noastre pă Domnu nu-l amestecăm, că iaste un strein: astăzi iaste, măine nu iaste, şi acum s-au şă schimbat; merge Mihai-Vodă la Moldova şi vine Alexandru-Vodă aice. ... Cum au venit aiciu în ţară, am dat peste boala ciumi aiciu în Bucureşti, şi zece zile am şăzut şi am eşăt afară, şi am umblat păn cinci judeţă, dăn loc în locu, spăimăntat, şi n-am avut mijloc de a scrie, că Bucureştii rămăsese pustiu; iar acum s-au mai osteiat, dar nu dă tot, că tot izbeşte la căm: doaă trei locuri, că Domnu ţări nu sta să facă purtările de grijă cele cuviincioase,  că nu s-ar fi umplut ţara, ci sta numai dă jăfuia păcătosu norod cu multe nedreptăţăi, încăt jafurile lui Mihai-Vodă au întrecut jafurile lui Mavrogheni, cănd au stinsu ţara, şi el şi oameni lui, Dumnezeu să-l răsplătească şi trupeşte şi sufleteşte. Acum dar să duce la Moldova, să mai jăfuiască şi acolo. ... Mariuţa, copii.  
  20 ianuar 1793  M-au poftit prea mult dumnealui Caimacamu ca să scrii dumneata ori la Viena, ori unde ai socoti, pentru o hartă de gheo/grafie  *[ 27 ]  acestor cinci judeţe şi acelor 12 ale Ţării-Rumăneşti care s-au făcut în căt au fost stăpănirea chesaricească aicea, fiind şi toate satele anume însămnate, care, de s-ar putea găsi în limba franţozască, prea bună ar fi, de nu, măcar şi latineşte, numai ceste după urmă să fie, şi, oricăţi bani va fi, voi răspunde cu mulţumită.  
  13 april 1793  ... doftorii, hamuri de carătă, butcă, doi rotaşi. ... La dumneata cocona Păuniţa eu şi Catinca ne închinăm cu frăţască dragoste.  
  13 april 1793  Eu tot cu slăbiciune mă aflu, că poate s-au apropiiat de a face datoriia călătorii cei de obşte, care, fiind supărat de patimile şi nenorocirile ce am avut cu fii miei, va să fie şi sfărşitu cu măhnire. ... dumneaei nepoată ... Gheorghe sin Hagi Stan Jianu.  
  2 maiu 1793  Văz, pentru păcatele meale, că clironom n-am: Ghiţă tot mai spre rău merge, care poate să şi moară, dar, şi căt va trăi, partea lui la ce casă las? Din fi-mieu Zanfir au rămas un copil care acum este de 15 ani, şi este mut şi surd; mamă-sa o am aice în casă, şi o ştii ce feliu este, şi poate să să mărite, după cum îi este firea. Fii-mieu Stănică l-am însurat, socotind că va fi noru-mea ca mumă-sa, dar este numai un chip zugrăvit, dar, încolo, nimic. Fii-mieu, după cum i-am cunoscut firea: măndrie, iuţime, care, cum au fostu Nemţii aicii, au fostu tot ispravnec, şi au căştigat şi păn la 30 pungi de bani, şi acum auz că este şi datori să-i de banii: au cheltuit cu cărţile, cu măndrii: care l-am trimis la Bucureşti, de au luat boerie, stricăndu-să boeriile lui Mavroghenii. Şi i-am făcut nunta ca şi  [ 28 ]  celorlalţi, încă mai cu multe scule şi haine; care am cheltuit cu boeriia, cu nunta păn la 7.000 lei. L-am plătit şi de datorie, dar măine este iar la loc; să-i dau să facă negustorie, dar el cere isprăvnicie, să jăfuiască, să bată, să fie cu pompă: numele şi l-au stricat din isprăvniciile Nemţilor. ... Casa Împărătească.  
  16 maiu 1793 ... apă acră.  
  16 maiu 1793  ... fratele cumnatu Răducanu Slătineanu, biv Vel Logofăt, care ţăne pe soru-mea, Săftica.  
  26 iulie 1793  ... N-au ce face, că avem Domn cu judecată.  
  29 iulie 1793  ... nişte apă acră. ... dooă sticle cu vutcă frantzozască ce să cheamă rum. ... Această vutcă să face din drojdii de zaharu.  
  24 august 1793  ... să-m găseşti doi canari buni, învăţaţ bine, căntece frumoasă ... şase rogojiooare de cele de masă, de care pun tipsiile pă dănsăle, farfurii de masă, atăt cele de bucate, căt şi tălerile.  
  31 ianuar 1794  Dumnialui Stolnic Dumitraiche Bibescu s-au logodit cu o nepoată a dumnealui Vistierului Ştirbeai, şi Duminecă, la lăsatu postului de carne, iaste şi nunta, şi, fiindcă aicia vinuri bune de alte ţări nu să găsăsc, şi nun iaste dumnialui Cai/macamu,  *[ 29 ]  ci m-au pohtit ca să scriu dumitale. ... Dară şi pentru trebuinţa, că găndescu să măritu vre o copilă din nepoate; şi să voru face doo lădiţea, şi să voru învăli cu ţol veichii, ca să fie povară mai uşoară de un calu. ... 16 sticle vin de Tocaia, 12 sticle vin Aispurh, 8 sticle vin de Renu sau de alt feali de vin de afară, 4 sticle untdelemn de Luca, 4 funţ capere, 2 funţ stanivain adecă tirighie, în loc de oţet, 2 şticuri de pănză de Periiaş, adecă bogaciu vănăt, pentru căptuşăle la perine.  
  20 februar 1794  ... (fete) ca argintu de curate. ... n-ar fi mai apucat să să nască ... Pă chir Dumitrache Marcu dohtoru, mai mult pentru aia l-am adus de la Bucureşti ...  Aine peste aine (vrea mamă-sa)...  
  11 mart 1794  ... o bucătăriţă săsoaică: să fie meşteră, curată, care să aibă ştiinţă şi pracsis de uscături, de bucate şi de zaharica, şi din casă de boer să să ia, iar nu din cele din prostime.  
  august 1794  Venirea mea aicea la Bucureşti este fiindcă amăndoaă nurorile au dat la Măriia Sa Domnul jalbă: Joiţa, ca să să desparţă de fiu-mieu şi alte fleacuri ce mai cere; Ilinca cere iaraşi lipsa zestrilor şi ce au rămas de la fiu-mieu, fiindcă trăeşte mutul, nepotu-mieu Ioniţă, ca să fie la ia ... Numai la Măria Sa Vodă şi la căţva din boeri am apucat de am mersu spre închinăciune.  
  10 august 1794  Mă încurcară şi pă mine: învoindu-mă cu dumnealui Slugierul Argentoianu, am luoat întru căsătorie pă fiica dumnealui, şi nunta să face la opt de Săptemvrie. ... 6 ocă zaharicale mari, deosăbit  
[ 30 ]  figuri şi altele, 2 ocă capere bune, 12 sticle vin de Şpanu, de Tocaia, 6 sticle undelemn de Franţa, o sută de sardele.  
  19 septembre 1794  ... parolei ... sinior Gheorghe Martin Hailain ... Moşiia mea Ciupturoia, unde şi eu mă aflu.  
  21 novembre 1794  ... 700 de rămători, mari, graşi, frumoşi, gata de drumu.  
  25 februar 1795  Pentru plastru ce au trimisu Madama Catincăi, cum şi cipcele  le-au adus. ... încă de le luam (dohtoriile) după cum scriei dumneata, patru luni, mă făceam copilaş. ... Un eizindariu, adecă un leu şi jumătate ... Hagiiaşule, în grabă să am răspunsu.  
  15 mart 1795  ... calarabe, rădichi de lună roşi şi albe, lăptuci, căpăţini mari, şi alte feliuri, anghinare, niscareş săminţe de flori alese.  
  22 mart 1795  ... aici poate găsi dumneaei pe mulţi de a-i căuta; ştiu eu un obraz, dar nu-l numesc în scrisore, carele mi au şi zis că, viind dumneei sau domnul, atunci să va arăta.  
  3 april 1795  ... neşezănd în casă, ce tot unblănd ..., suind şi scoborănd scările boereşti şi domneşti ... Feciori mă iau de supţiori şi mă dau jos. Numai mulţumim lui Dumnezeu că am ajuns sănătos la căşcioara mea. ... o socăciţă: că, de va fi fată şi de cinste, şi curată, şi cu omenie, îi făgăduesc că voi şi mărita-o, că eu voi să dau toţi Ţigani afară, că m-am supărat de ei. ... acum la tărgu Sibiiului ştiu că vor veni şi din nemeşi şi din popi  [ 31 ]  nemţeşti şi din alţii ... Să fie murgi curaţ, şi să nu fie spetiţi sau armăsari, macar să dau zece florinţi mai mult, şi păn la treizăci de galbeni, iar mai mult nu, că de acum înnainte voi găsi şi aicea, că s-au deşchis tărgurile.  
  19 iulie 1795  ... ostenelile Bucureştilor, cu suitu şi scoborătu scărilor, şi alte supărări; după ce am venit, toate acele osteneli mi au căzut în picioare, şi mi s-au umflat ca uleele, şi, de ce merge, să sue unflătura în sus, pănă mi s-au umflat şi păntecele, de s-au făcut clopot, şi, osăbit de dohtorul Pal, ce au fost aicea acum, au venit şi un Grec, ce zice că au învăţat dohtorii la Franţa, şi are şi spiţieri cu el, şi mi au orănduit nişte prafuri roşi, de le iau numai cu apă dimineaaţa şi seara, şi mi au hotărăt ca să es la primblare, încă mai mult să umblu călare, care m-au făcut şi am cumpărat şi un cal scumpu ... Era să mă duc şi la bălţ, fiindcă am luat vama bălţilor, dar, înţelegănd că sănt neşte sate zbreduite de ciumă, nu m-am dus, că m-am temut. Socăciţă n-am găsit la aciastă vreme, ci-m caută şi îm trimite, numai să fie creştină şi cu omenie, 
 că eu voi să trăesc viiaţă căt va vrea Dumnezeu, iar nu voi să-m tiranipsesc viiaţa. Şi pe Ţigani voi să-i dau pe toţi afară. ... mai rău decăt de casa Obedeaanului, precum şi a Gănescului: de n-ar fi făcut Obedeaanu mănăstire, precum şi Gănescul, s-ar certa ca neşte dobitoace. Care şi eu Preaajba găndesc să vă fac să aibă căte tl. 1000 pe an, dar nu închinată la altă mănăstire, ci supt epitropie, şi să aibă şcoală, să înveţe de pomană, şi să mărite fete sărace, că clironomi miei au ce le rămănea: bani şi scule şi moşiia; numai dacă n-ar fi ca Băluţă Obedeaanu. ... jinbluliţe, numai să fie coapte tare, pentru supă ... Ştiu că să vănd arme vechi şi bune, şi vănători, am 6, şi mi s-au stricat puşcile; ce să-m ei dooă flinte cu patu jumătate, pentru vănat, şi alicii, şi mai mari, şi mai mici ... Căt şi vre o păreche pistoale englezeşti sau de Beci, că acum mai mult oi să umblu pe afară, că am scăpat de Divan.  [ 32 ]  
  novembre 1795  Am trebuinţă de un bucătar şi o Nemţoaică spălătoare.   20 novembre 1795  Pentru pricinile nepotu-mieu Stolnicu Dimitrache Bibescu ... gazeturi. ... Din năprasnica boala ciumii, şi dinu răzvrătirea vremilor, după cum vei fi auzit, mă aflu cu totul aici la Tărgul-Jiiului.  
  25 decembre 1795  Acum s-au apropiat şi sorocul gazeturilor de a eşi pă anul acesta.  
  21 ianuar 1796 ... o butcă cu un drug la mijloc, să umble roatele denainte pe didesuptu, dar să fie foarte uşoară, numai de doi oameni, şi cu veziteu trei.  
5 februar 1796  ... 2 topuri de hărtie ... Dar i au spus părintele episcopol Argeşului că mărginele la astfel de hărtie nu sănt tăete ... Să o dai la meşteri ce leagă cărţile, că să-i tai mărginele. ... 2 funţi tăbac, de la Peştea, de cel negru ... o vermia pănză ce să cheamă Linţi, pentru legat la găt.  
  17 februar 1796  ... un ciasornic bun de purtatu  în sănu, şi acolea la Săbii să găsăscu ciasornice bune, englezăşti.  
  29 februar 1796  ... Pentru doao harte de Ţara-Rumănească şi alte doao de Ţara Moldovei, ce s-au făcut în anii trecuţi.  
  3 april 1796  Părvul, biv 3t Logofăt, ginerile lui Tudoran Băjoiu ... Ne aflăm sănătoşi, ceşti care trăim pănă acum, iar dumneaei, maica, soacră-mea, au răpăosat, de este acum la Paşti un an, precum şi dumnealui taica socru-mieu, Tudoran Bojoi, să află în patimă dă boală ... şi nu poate  
[ 33 ]  umbla în picere ... Fiindcă copila cea mică, sora Măndiţi, soţii mele, au venit dă vărste, au început a ne veni uni alţi după obicei, şi, nefiind gata din multe, întocmai ca o fată săracă, nu putem a o da. ... un rănd dă haine cum te va lumina Dumnezeu ... Este aici un ipochimen, anume polcovnecu Dragomir, dă la dumnealui Vistieriul Ştirbei, carele, fiindu-mi prieten mai dănnainte, i-am şi dăşchis eu vorbă pentru copilă, şi nu ar fugi, dar, cum l-am priceput eu, fără voia dumitale să cam fereşte. Şi pentru aciasta iarăş mă rog să binevoeşti dumneata a-l îndemna cu o scrisoare, să ia copila şi să nu fugă dă neamul acesta; dar te vei face dumneata că nu ştii dă scrisoarea mea; dumneata învăţat eşti dă Dumnezeu,  că, în credinţă, unchiule, nu sănt astă dată oameni ca aceia, şi-mi pare rău dă aşa copilă, şi vom face şi păcat a nu face silinţă să o dăm după om dă potrivă ... Cumnatul mieu, iarăş, şi el abiia îş agoniseşte casii dumisale: n-au putere măcar cu căt dă mic lucru să ajutoreze copila; pănă şi înbrăcămintea ei o agoniseşte tot dă aiurea. Unchiul Ilie, fratele socră-mea, iar a răposat ... La bolţile dă aici nu este nimic procopsală ...  
9 april 1796  ... zece copur de vin vechiu de Ardeal, 10 părechi ştrinfi de mătasă ... coţ cipce, mănuşi albe de mătasă, şuhu pantofi, fără fluturi şi prin prejur cu piele neagră sau albă sau de atlazu şi o masă leşască cu 12 şărvete.  
  12 april 1796  ... şi, din căt beam pănă acum, îndoit voi să beau, ştiind că este de la dumneata.  [ 34 ]  
  8 iulie 1796  Fiindcă răposatul taica, la sfărşitu vieţii, n-au apucat să-şi facă diiata, ori că vrăjmaşi nu i-au dat vreme, ori că, ştiind că are diiată făcută de la Temeşvară, nu este trebuinţă de altă ...  
  9 iulie 1796  ... numai cu căte o notă ... să ştie note mai multe, spre a fi vrednici dă cinstea unui mare person, unde am să-i trimiţ peşcheş. ... şi la patrii franţişcani. Am multe havalele dela mari persone de la Bucureştii; trebuinţă am de şase canari ..., cu 2 sau şi 3, încă şi mai multe note să ştie ... Iar, pentru preţ, eu nu bănuesc, numai faini să fie, buni, cu organele lor ... Doi căţăluşi mici, frumoş, vrednici de damă mare, de domniţă.  
  22 iulie 1796  Cînd eram la Sibiiu, am mersu la grădina Domnului Brancantari, unde am găsit un soiu de poame ce să numeşte ananas, şi am cumpărat.  
  29 iulie 1796  Pentru căţăluş, am văzut măsura ce mi s-au trimisu şi, fiind mare, nu face de acea persoană.  
  21 novembre 1796  Şărban Otetelişanu, biv Vel Clucier, ispravnic. ... Să pui să-mu facă o argintărie ...: doosprăzăce părechii de cuţite, cu lingurile loru, doo solniţe, doo sfetunice şi o lingură mare.  [ 35 ]  
  9 maiu 1797  Şi mă rog, chir Hagi, cum mai în grabă să triimiţu dumneata scrisorile la dumnealui, înştiinţăndu-l şi dumneata de priimirea banilor, ca să primescu şi eu răspunsu de la dumnealui, să-mi odihnească şi mie inima.  
  17 iulie 1797  Pentru hamurile ce pohteşte dumnealui Banu Brăncoveanu ..., cu căte doao lanţuri pă supt barbă ... şi doi telegari murgi închiş.  
  24 ianuar 1798 Costandin Dudescu, graf. Să să păzească şi spre mine de către dumneata tot acel vecu prieteşug şi dragoste ce o avea către răposatul taică-meu.  
  28 ianuar 1798  Mulţi de aici, din boeri, din neguţători, au scris pentru gazeturi, au şi dat bani, şi nu le-au mai venit; s-au auzit o vorbă că pă gazetari l-ar fi închis, dar nu putem şti, cu adevărat este sau nu: dumneata poate să ştii de va fi aşa, şi cum că s-ar fi oprit cele greceşti, să nu să mai dea afară. Ci te poftesc pă dumneata, fă un mijloc şi îmi triimite nemţeşti de aici, din Sibii: ştiu că mulţi obicinuesc de au gazeturi, mai vărtos chir Enache, cumnatul dumitali, trebue să aibă; plăteşte dumneata, şi îm trimite doaă, trei partide, de la Ghenarie, şi de aci înnainte fă dumneata rănduiala de-mi triimite totdeauna ... o răţată.  
  16 februar 1798  Dumnei cinstita cocoană Căimăcămeasă să află venită aicea la Rîmnic şi, din naşterea unui cocon, să află lehusă şi cam zaifă; dumnealui dohtoru ce să află lăngă dumnei, dete aciastă reţetă ... Să cercetezi la grădinari de acolo, sau la grădina lui Brocăntal, pentru neşte poame ce le zic: ananas, să aliverdiseşti dumneata doaă poame de acelea, să mi le trimiţ în grabă, fiind trebuincioase iarăş pentru dumnei.  [ 36 ]  
  11 august 1798  ... alice mărunte ca meiu, şi alice mai mari, de epuri, praf paler de la sinior Albert ... De cel de Beci să-m dea, care va avea mai bun.  
  2 octombre 1798  ... zahar şi cafe ... alice mărunte de vrabeţ ... că-mi trebuesc pentru păsări,  că aici nu să găsesc; numai să fie de cele mai mărunte.  
  9 octombre 1798  În trecute luni am fost scris dumitale pentru neşte săpun ce scriu gazetele că au eşit pentru spălat cocoanele pe obraz: să-m trimiţ patru calăpuri pentru dumnei prea-cinstita cucoana Căimăcămesa, şi atunci mi-ei răspuns dumitale că este departe, ce, de pofteşte dumnei, să scriu dumisale ca să scrii acolo, ci, fiindcă dumnei vede că au adus alţi, pofteşte ... să i să aducă şi dumnei.  
  6 mart 1799  Şi eu mă aflu cu casă cam grea, că, din mila lui Dumnezău, pă tot anu ne căştigăm căte un copilaş.  
  mart 1799  Să-m trimiţ cevaş seminţi de grădină, de ale măncării, pentru că aici totu ne-am prăpădit Turci; conopidii, amdidi, de varză, căte feliuri vei socoti ... Îm vei însemna dumneata fieştecare felurime cum să să pue în pămănt.  
  27 mart 1799  Nicolae Golescu şi ispravnic de Piteşti. Cunoscănd prieteşugul ce ai dumneata cu dumnealui taica Vornecu Răducanu Golescu şi cu dumnealui văru Costandin Dudescu, nu lipsăsc a mă ruga ca şi amăndoi să avem tot acelaş prieteşug bun. Deci mă rog dumitale să trimiţi aciastă scrisoare ce scrie italieneşte, la Viena, la dumnealui chir Ghianache Dimitrie Cariboulu. Trimiseiu dumitale şi un sfanţih pentru creiţari poştii, pă care-l puseiu în plic. Ci mă rog să am şi răspunsul dumnitale, de priimire ... Cu însuş măna mea scrisă.  [ 37 ]  
  8 maiu 1799  ... nişte broaşte broaşte (sic) cestoase ...  
  18 novembre 1799  Să scrii la Beci, să-mi vie şi mie gazături italieneşti, fiindcă am început şi eu să cetesc talieneşte, şi mai bine mă deşchizi din gazeturi, iar, cănd şi cănd vei cunoaşte dumneata că nu e cu putinţă de a-m aduce talieneşti, îm vei trimite tot nemţeşti.  
  18 novembre 1799  Au murit noru-mea Catinca, soţiia fiu-mieu Scarlatu; de care săntem foarte întristaţi acum.  
  5 mart 1800  Pentru aceste arjintării i fac beserici Prejbii.  
  12 april 1800  ... zăce solame şi f-o trei, patru ocă piezăntin.  
  18 mart 1801 ... de la dumnealor boerii Bibeşti, şi mai vărtos de la cumnatu dumnealor, dumnealui Sărdar Stănuţă Jiianu, fiind al dumitali rudenie.  
  9 decembre 1801  Pănă acum din huzmetul ce i-am băgat, n-am făcut săvărşirea de luatu banilor.  [ 38 ]  
  21 april 1801  ... păftăluţe ... Vre o modă mai zarifă ... Aşijderea, trimisei şi acest ceasornic, ca să săpetreacă o sticlă, şi să să spele.  
  16 maiu 1801  Pentru dumnealui Cluciaru Bengescu, adevărat au muritu, încă de la luna lui Aprilie; pe care l-am şi îngropat la biserica Sfinţilor Apostoli, unde este şi cocona dumisale îngropată.  
  29 august 1801  Dinul logofăt, saraf ... Chiraţa Socoleasca.  
  11 septembre 1801  Să apropie Sfănta Ecaterina, şi atunci avem masă: să ne treimiţi nescarva salami, ananas şi ceva pezăntin, că crezi că cu păciuirea Fronţezului să vor găsi în destul.  
  19 decembre1801  ... să primeşti pe aceşti doi nepoţăi ai miei în cinstite palaturile dumitale, de vreme că au rămas săraci de tată, şi să fie daţi spre învăţătură, fiind din neamu dumitale.  
  23 april 1802  ... şi un lănţuş dă aur, zarif, supţăre.  
  8 ianuar 1803  ... uruială dă porumbu.  
  13 februar 1803  După ce am venit aici la Bucureşti, prin scrisoare am pohtit pă dum/neata *[39] ca să scrii la beci să înceteze gazeturile şi pă anu acest, şi văz că tuturor le vine, numai ale mele s-au oprit.  
  18 februar 1803  Fiindcă aici au căzut zăpadă foarte mare, încăt mijloc de a-m putea găsi melci pentru măncare nu este, şi fiindcă am întrat în sfăntul post acesta ... rog pă dumneata să binevoeşti a porunci să să cumpere de aceşti zece zloţi căţ melci să vor putea lua. ... 2000 melci a 10 x., 2 cupe un leu, 2 urcioare 18 x., 1 sacu la melci 30 x.  
  22 april 1803  ... doi-trei funţi de crămatartar, fiindcă să găseşte şi aici, dar nu e bun, curat ... Armăsari care avem, mi-au luat Pazvandoglu, dar mi au plătit.  
  28 april 1803  ... doă ocă bumbac supţire şi o jumătate ocă tiriplic supţire.  
  30 april 1803  La plecarea mea de acolo, am lăsat doaă pungi la un blestemat de lăcătuş, căruia i-am dat şi un galben pentru lucru ... Şi la arminţaşu de acolo am dat 14 florinţi, pentru 2 cai arminţie (nota subs Vamă), şi apoi acei cai i-am scos în ţară, şi au rămas ca să-m întoarcă arminţiia ... fluturi şi sirme, după proba ce s-au dat.  
  30 maiu 1803  ... hacareturi ... femeie măritată a doua oară ... Să să împece.  [ 40 ]  
  10 iulie 1803  ... o gevrea de cele care pune la găt. ... 10 dramuri de fluturi, 10 ace de ciur: să chemi dumneata pe o dascaliţă, să le aleagă, să fie bune.  
  5 august 1803  Pentru Ioniţă Lazar, de aici, din Caracal, fiiul al preotesii Măricăi ...  
  22 august 1803  ... 10 acacheli mari, buni, frumoşi, că de acum înnainte crezi că le iaste vremea, încep să se coacă; fiindcă şi noi vom să dăruim Mării Sale lui Vodă.  
  14 octombre 1803  ... Acestă iaste vorbă braşovenească, şi nu voi să ştiu.  
  30 ianuar 1804  Fiindcă Avgi-Başa, adică baş-vănător al Mării Sale lui Vodă, vine acii în partea locului, să cumpere cincisprezece samsoni (nota subs Dulăi), să înlesneşti cu a găsi şi a-i cumpăra ... Că şi Măriia Sa Vodă, pliroforisindu-să dă bunu prieteşugul nostru ce este între noi, într-adinsu mi-au poruncit ca să scriu dumitali, pentru aceasta.  [ 41 ]  
  23 august 1805  La Porumbac, ca să facă noăzăci de jeamuri după gergevelele ce trimeasăi ... Să-m facă baglamalele de noaăsprezece feresti, căte să voar putea mai zarife şi ţapene.  
  16 maiu 1806  ... pantofi de piele fără toc, însă verde una şi doo negre, ţelină sau ţeler, calarabi, apă acră.  
  2 maiu 1807  ... doao căntare de silitră şi doao căntare de bronştain ... căpitan Comănel.  
  19 iunie 1807  S-au făcut cu voia lui Dumnezeu mare izbăndă, de au biruit pe necuraţi Turci, şi au venit Melencu, văru lu Cara-Gheorghe, şi au vorbit cu ghinăraru, ce vor fi avut sfatu, şi au trecut peste Dunere şi uni din jos, şi aşa ne-au venit veste că au făcut mare izbăndă. Pănă au fost ajuns ocaoa de mumbac căte trăizăci de parale torsu, şi cel netorsu căte parale doăzăci, osăbit de alte lucruri ... Pentru Craiova, au început a să strănge din negustori, din mahalagii, dar păgîni de Turci au stricat case, uşi, au scos fiiară duprin bolte; numai s-au întîmplat cilibi Iorgache Şuţu cu  [ 42 ]  ei, că aprindea şi oraşul; Dumnezeu să-i dea bine un de va fi!  
  14 iulie 1807  ... pentru pacea Fraţezului cu Muscalu, în ce chip s-au făcut ... ci numai o armistiţie, şi pentru Sărbi: au bătae cu Turci şi pănă unde au mersu şi ce fac.  
  17 august 1807  ... o bucătăriţă foarte bună, să ştiia să-m facă bucate bune, numai pentru mine, căte trei feluri dă bucate şi o friptură bună, şi prăjituri să ştie să facă, feluri dă feluri.  
  2 septembre 1807  Dumnealui Dvornicul Grigoraşco Ghica în scrie cum că sănt să-i vie doao butci de porunceală de la Beci cu ceamu. ... Vremile pănă acum au fost înpotrivă, şi nu vor fi cutezat să le pornească cu ceamu pă Dunăre.  
  21 septembre 1807  ... o broască mare pentru magazin, numai cu zăvoară făcută pe măna stăngă, o broască mai mică ..., pă măna dreaptă, dooă piroie cu gănştile lor.  
  28 septembre 1807  Nu ne-au rămas nici casa unde să lăcuim ... păgînii ...  
  2 octombre 1807  Cu ajutorul lui Dumnezeu am trimisu să rădice pe Elenca de acolo, cu copiii, că ne am speriiat cheltuelii în doo părţ. ... 
(şi-a călcat) parola. Cu ajutorul lui Dumnezău socotim că pe iarnă vom avea linişte, că auzăm că oste are să vie multă; Turci foarte s-au înfricat, a nu mai trece Turci dincoace, care de cătăva vreme nu mai trec; dar ce feli va rămănea la urmă, Dumnezău ştie; noi, omos (nota subs Oricum),  [ 43 ]  avem, cu ajutorul lui Dumnezău, nedejdi mari că vom scăpa din măna tiranilor. Pentru dumnealui neica, că l-au scăpat Dumnezău, ştiu că întocmaşi ca şi noi te vei fi bucurat, ca un bun creştin.  
  27 novembre 1807  Necazuri şi frici destule  am pătimit şi noi, fugiţi prin păduri, cu chir Ioan Mathei, de răzmiriţi, dar, acum, mulţămită lui Dumnezeu, avem linişte şi în ţara noastră; cum au venit ghinăraru Isaia aicea la Craiova, cu oaste muscălească, nu mai pot Turci să mai treacă Dunărea din coace, fiindcă nu-i ţin curelele.  
  25 novembre 1807  ... găzături frănţuzăşti ... rocu, cardama şi alte feluri de săminţii de sălături.  
  21 decembre 1807  ... vin de Peşta sau ungurescu.  
  23 decembre 1807  Mă rog scrie-m şi mie ceva mai nou: cum au rămas ţara, la Turci au la Muscali, şi cu Englezu are Muscali bine.  
  14 ianuar 1808  ... apă de melisa.  [ 44 ]  
  17 mart 1808  Aici auzirăm că pă la schela Căineni s-au triimis salahori şi bumbaşiri, mazili, boerănaşi, ca să dreagă drumul Cozii, spre Rămnic, fiindcă iaste ca să să pogoare oştiri în ţară. Nu am crezut, ci, de va fi ca să pogoare niscaiva oştiri, trebuie să ştii: te poftesc ca să înştiinţezi de iaste cu adevărat, şi cele ce să aud de spre partea Craiovei ... Acestea ne-au spus unul ce au venit dă la Rămnic, dar n-am dat crezămănt.  
  7 april 1808  Chiriia mu,  multa dragoste ce s-au încuibat în inima mea, mă parachinisăşte ( =Mişcă) şi la bagateluri să supăr dragostea dumitali. Şi să mă crezi, cocoană Păunico, că nimic nu ne-au rămas, şi umblămu să facem casă nooă de acum înnainte ... Să să ia de la vre un grădinar de ispravă, să nu fiie seminţile veichi, că nu răsar. ... cartofiol, cunupide, varză nemţască, cararabi, rădichi dă lună, roşi, rădichi albe şi negre, morcovi, selină, pătrănjel, sălată de cea învăluită, dă ciailaltă ce să face ca verzile, gălbinicioasă, varză roşie.    
  19 maiu 1808  Aici să află un evghenis, om al Mării Sale prinţipului Ipsilant: are un copil care va fi să-l facă doftor, ci, fiindcă-mi iaste un prieten prea bun, mă pofti ca să scriu dumitali, iaste ca să-l triimiţă la Beci, să spudacsască (nota subs Sîrguiască) acolo, şi să înveţe şi doftor; dumneata ştii răndul acestor lucruri, şi poftesc ca să mă înştiinţezi cu căţi bani poate să înveţe carte la şcola înpărătească sau unde socoteşti dumneata, şi cu măncarea şi înbrăcămintea, şi dă aici, dă la Beci, iaste ca să meargă la Lipsca: acolo iar ştii dumneata cu căt poate să cheltuiască într-un an; şi cu poşta mă rog să am răspunsu.  
  24 iunie 1808  Părvu grămatecu, biv 3 Logofăt, ginerile răposatului Tudoran Boju ot Craiova. După blestemul şi păcatu ce are ţara aciasta, în trei rănduri mi s-au jăfuit dă Turci casa, şi în trei rănduri am năcăjit şi am făcut la loc, iar acum la urmă m-au stinsu dă tot; toate do/bitoacele  * [ 45 ]  mi i-au luat, cai, boi, vaci şi toate sculişoarele, şi tot căpitalu ce am avut, încăt nu am avut cu ce fugi, să viu dreptu la dumneata, ci am umblat prin băjănii cu satele pin păduri: trei copile am, din care doaoă sănt de vărste: la cea mai măricică mi i-au început a veni peţitori, şi, din pricină că nu-m dă măna să-i fac zăstrişoară după potriva noastră, le dau răspunsu peţitorilor că nu săntu gata ... Mi i-au arsu şi casăle, ci şăzi la ţară, la o moşăoară, Robăneşti Pătezului, lăngă poştă. ... un răndu dă haine copilii şi niscaiva sculişoare sau vasă ... Mă pripeşte vărstea copilii.  
  5 septembre 1808  Aici s-au dat porunci de la stăpănire în toată ţara pentru galbini olandez, să umble de căte tl zăce.  
  23 septembre 1808  Am aici la Braşov trei mie dă piei de oae.  
  23 septembre 1808  Astăzi pleacă de aici Văcăreasca şi merge la Bucureşti.  13 octombre 1808  Am venit aici la Craiova cu nădejde că, vrănd Dumnezeu să ne miluiască cu vre o pace; să mă apuc de săvărşirea unui han ce-l avem început, şi, din pricina răzmiriţelor, şade nelucrat.  
  3 novembre 1808  ... iubitului mieu prietinu chir Hagi. N-am ce să mai zic, soro, numai milostivul Dumnezeu să-i odihnească sufletul răposatului în corturile drepţilor, şi pe dumneata să te păzască apururea cu întreagă şi fericită să/nătate, * [ 46 ]  înpreună cu tot cuprinsul. Nu trebueşte dumneata, cocona mea, să te scărbeşti şi să te întristezi păn într-atăta, căci aciasta este o datorie de opşte; ci să nu să întămple şi dumitali, din multe întristare, vre un zariflăc, ci numai să rogi pre milostivul Dumnezeu pentru sufletul răposatului, ca să-l odihnească. ... amaneturile ... Eram eu singur gata să viu la Sibii pentru oareşcare trebi ale mele, dar m-am embodisit din altă pricină ... Să scrii la Beci pentru gazeturile ce vin, italieneşti.  
  6 decembre 1808  Amu văzut şi aia ce-mi scrii dumneata că, că, după cum am fost cu răposatul, şi dumneata vei fi tot asemenea; pentru care foarte mulţumesc dumitale de dragostea ce ne arăţi: să dea Dumnezeu să trăeşti dumneata şi coconi, şi eu tot acelaş sănt, şi poftesc dragostea şi prieteşugul cel bun care am avut cu răposatul, asemene şi cu dumneata să fie, pentru care nu sănt la îndoială, ştiind evgheniia dumitali.  
  8 decembre 1808  De te-ai şi supărat cevaş, să-m erţi, şi să fim cum am fost, căci eu prieteşugul răposatului şi dragostea dumitali nu o poci uita nici-odată. ... gazeturi.  
  18 februar 1809  Trei luni nu m-am arădicat din aşternut, ajungănd la moarte; acum de vre o lună m-am mai îndreptat. Şi, cănd am luat amarnica vestire pentru prea-iubitul nostru prieten, eu chin de chip de am (sic) şi cu amar am plănsu; dar ce să facem? că aciasta nu stă  [ 47 ]  în măna noastră, că Dumnezeu, cănd porunceşte, trebue tot omul să să  şi ducă. Să trăeşti dumitali şi să te bucure Maica Precesta cu viiaţa şi sănătatea coconilor dumitali, şi pă răposatul să-l învredniciască întru Înpărăţia cerului.   
  12 april 1809  Pentru acest ciasornicari, că noi, avănd trebuinţă de a face un ciasornicu şi a să pune la besărica noastră de aici din Craiova, ce să prăznuieşte hramul Sfăntului Arhanghiel, s-au găsit dumnealui ca să-l facă dupe cum să cade. ... Lăngă acestea, cocoană, iarăşi mă rog dumitali ca să chiemi dumneata pă meşteri cei ce fac clopotele, să tocmeşti să facă un clopot dupe cum va spune ciasornicariu că trebue la ciasornic, şi mă rog ca să mă înştiinţăzi, căţi bani l-ai tocmit, ca să ştiu şi eu. Măcar că dumneata nu mă ştii pe mine cine sănt eu, dar sint tot una cu dumnealui Cluceriu Murgăşanu.  
  30 april 1809  Pricina lui poşteamaister iaste că au pierdut mulţi bani în cărţi, şi pierde, şi, dă aciasta fiind mănios, cu altă nu poate să-m facă rău; numai opreşte gazeturile şi zice că nu au venit.  
  25 maiu 1809  Am trimis bani pă dascalu nostru, ce au venit dă au luat pă doftoru Pintel.  
  4 iunie 1809  Acum avem linişte în ţară.  
  8 iulie 1809  Din suflet m-am întristat pentru pierderea prea-iubitului dumitale fiu dumitale; toată dreptatea ai, cocoană Păunico,  [ 48 ]  ca o maică doritoare să te întristezi, dar, fiindcă acestea sănt de la ziditoriu nostru pe care nici-odată nu trebueşte să-l hulim cu multă jale, ci să zăcem, ca Ion: Domnul au dat, Domnul au luat, şi să mulţămeşti lui Dumnezău că tot ai pe cine iubeşti lăngă dumneata, căruia ăi poftesc toate cele bune şi viiaţă îndelungată cu toate fericirile, ca să să măngăe bătrăneţele dumisale. Lăudată este urmarea dumitale, care ai făcut însărcinănd pe prea-iubit fiu zenobie şi pe chir Stancu toată daravera casăi: amăndurora mă închin cu frăţească dragoste, şi le poftesc noroc şi toate cele bune.  
  23 octombre 1809  Din mila lui Dumnezău, acum s-au făcut pace. ... din pricina răzvrătirii rozboiului, gazeturile să poprisă şi nu mai veniia; acum dar, după ce să va deşchide Beciul, trebue poşta să umble necurmat. ... şasă cepe mari dă mare.  
  30 decembre 1809  Ioan Ioniţă, Căpitan şi epistat poştilor din drumu Căinenilor.  
  25 ianuar 1810  ... doi copii ai răposatului unchiu-mieu Cluciar Bengescu ... Pe cel mai mare, Titu, l-am şi logodit acum cu fiica dumnealui Cluciar Corniţă Brăiloiu, fratele cel mai mare al soţului mieu, însă cu fiica dumitale cea mijlocie. ... nuntă, adecă săvărşirea cununii ... Chiria mu, la noi este obicei, precum va fi ştiut la mireasă să pue pă cap peteală dă aur; mă rog ... să faci dumitali osteneală ... să găseşti o sută dă dramuri peteală dă aur; însă mă rog să fie mai lată decăt aceia care mi ai trimis dumneata dăunăzile.  
  4 mart 1810  Am auzit că ai grădini foarte frumoase, cu flori, cu zarzavaturi feli de feli. ... seminţuri, cu ţidulă, fieştecare săminţi de ceeste.  
  19 mart 1810  [ 49 ]  ... botoiaşi dă vin ..., precum şi doi  pui de copoiaşi ...: i-am dat să-i crească, să-i facă mari. Şi, dănd Dumnezeu să mergem în ţară, şi vănănd cu dănşii vre un cerbu, sau altu vănat, voi trimite şi dumitali. ... gazături şi Viiaţa Înpăratului Bunăparte.  
  22 mart 1810  ... tomurile de care am poftit pă dumneata, noaă sau 12, acele italieneşti: Viiaţa lui Bunăparte, şi gazeturile, că le tot aşteptăm.  
  27 mart 1810  ... săminţă de flori.  
 iulie 1810  Dumnealui Vistieru Ştefan Făcărescu este bolnav, avănd o slăbiciune, şi doftori l-au orănduit, lăngă alte doftorii, să bea şi căte puţin vin foarte veichi, de care vin, din pricina răzvrătirilor, aici nu să găseşte.  
  17 iulie 1810  Acum să vănd slujbele ţări: dişmăritu şi vinericiu, avand Visteriia trebuinţă de bani; aceste doaă slujbe, după cum să vănd acum, va trece peste o mie doă sute turceşti; săntem căţva tovarăş, ce, fiindcă trebuesc bani mulţ a să număra, te rog, de ţi să întămplă vre o sumă de bani, să mă împrumuţ cu tl. 25000 ..., la pungă căte lei 5 pe lună ... După aciastă, fiindcă mamuzelu Zinca Văcăreasca are mare plăcere la căini mici de tot, cu păru mare, de care au damele cele mari lăngă dănsăle, şi m-au rugat ca să scriu la vre un prietin să găsască, de nu doi, măcar unu, căriia mamuzel aş vrea să mă arăt cu slujbă la aciastă mică cerere.  [ 50 ]  ... un căine mic flocos, care să poată totdeauna a-l avea în măini ... Mamuzela Zinca, fica dum. Vist. Ştefan Văcărescu.  
  28 iulie 1810  Să pui să-mi facă şi mie o perucă, fiindcă mă pofteşte o prietenă dă la Bucureşti; mi au triimis şi bani, lei nemţeşti 40 ... Pentru cele care le-i triimis coconi Marghioliţii, mi-au plăcut făptura, dar amestecarea părului nu mi-eu plăcut, căci că este scurtu cu lungu amestecatu, şi la înpletit vine foarte urăt; ci trebueşte lungu cu lungu şi scurtu cu scurtu. Aşa dar rog, pentru hatărul şi dragostea mea, să chemi dumneata pă perucaşi şi să-i porunceşti ca să-mi facă o perucă, şi, după cum arăt dumitali, părul să fie ales, după faţa părului care triimisăi dumitale ornechi (sic). Iar făptura să fie tot ca acelea care le-am făcut: aşa de nalte, aşa de largi ... Faţa părului iaste tot ca cel care au fost la perucile coconi Marghioliţăi, tot aşa să fie dă închisu, forma să fie totu ca acelea, şi de largă şi de naltă, tot ca aceia, şi, după cum este forma aceia, aşa să fie şi aciasta, că mi i-au plăcut ; numai atăt nu mi i-au plăcut ..., că părul nu este ţesut tare, ci, de unde îl apuci, dă acolo ese. ... După cum este proba părului; căt să va putea, şi mai închisă, fiindcă acesta este din vărfu, şi totdeauna din vărfu este mai deşchisu părul ... Cel din dărătu să fie lungu, iar numai cel care vine denainte, să fie mai scurtu, iar cel care vine de dindărătu, să fie tot o potrivă.  
  18 august 1810  N-au fostu după cumu am scrisu eu, că ai grămădit păr foarte multu: poate că dumneata nu ai căutat-o; ar fi fost destulu cel care este pe spate să fie de lăngă cel din frunte; că-lu vei vedea dumneata, care este alesu dă mine, să să scoaţă, că l-am legat cu aţăşoară, să-lu cunoşti dumneata, fiind scurt şi ciupit ... Că, fiind atăta păru, iaste o bajocură prea mare ... Este un lucru care nu-l  [ 51 ]  poci purta, find păr prea multu, şi să face capu căt o baniţă, şi nu sănt obicinuită acel feli ... Toată peruca să fie 50 dramuri, cu scufă cu tot, fiindcă aciastă modă iaste după cum purtăm, numai în dooă măini părul ... Să fie mai lărguliţă ca o jumătate de dejet.  
  19 decembre 1810  Cănd ne aflam şi noi acolo, ştiu că, fiind la dumneavoastră la masă,aţi adus neşte vin la masă, foarte bun şi curat, arătăndu-ne că este vin de Ţara-Romănească, de Drăgăşani, care, după gustu ce avea, noi nu credeam că este acel vin de Ţara-Romănească ... Să-m făci o răţătă, arătănd dă cănd să culege şi pănă cănd să pritoceşte, în ce chip să lucrează şi ce să mai pue într-ănsul, de să face aşa limpede şi cu aşa gust bun, ca să ştim şi noi să-l facem, ca, cănd va veni coconu dumitale sănătos pă aici pă la noi, să avem să-i dăm şi dumnealui să bea ... Să fie cu desluşire, atăta la pritocire, căt şi cănd să turbură, cum să să limpezască, cum şi, de va face trebuinţă cevaş a să lua de la apetică pentru vin, să va lua şi să va da la omul lui Chir Dinu David.  
  1811  Croazele cu flori mărunte i vărgate mărunţăl, poale de croazele, creditori cu vergi mărunţele, cetarii de care să văndu de căte o haină, cetarii de care este bucata rif 34, rifu pănă în 4 sloţ, postavu bun, fain, negru, postavu pistriţ fain, să fie mai închis la faţă, umbrele de matasă, de dame şi de cele mari, umbrele de pănză, gherlanturi dă flori, să fie zarife, ciocalată, ciai, romu, şampanie, sirop de ponci; lavantă dă tot felu, şiropuri dă lămăie, de migdale.  [ 52 ]  18 februar 1811  ... Că Rumăni grădinari nu să găsăsc, fără numai Nemţi, cari cer preţ mai mult decăt ceia ce scrisasăm dumitale, avănd şi dumneata unul tocmit pă lună 40 de florinţ.  
  10 april 1811  ... pentru venirea madamii doftoroiei.  
  24 iulie 1811  Am ajuns bine aici la băi, încă dela 14 ale lunii, şi am început a mă îmbăia: ce folos îm vor face, Dumnezeu ştie; eu atăta văz că m-au adus la mare slăbiciune. ... Pentru pricina cu egumenu Cotrăceanu.  
  29 august 1811  ... acest borcan cu dulciaţă de coarne.  
  29 octombre 1811  ... oareşce mai binişor, dar tot şubred. Am primit şi scrisoarea dohtorului de la Cluj, înpreună şi dohtoriile cele trimise de dumneata după răţeta lui, şi foarte foarte am mulţămit dragostii dumitale ce-i pornit asupră-m.  
  30 octombre 1811  ... ananasuri ... un rănd de haine copilului ce va face, dar, fiindcă aici nu sănt meşteri ca să facă lucruri deosebite după pochimenu ... Or la Cloşter, or la lat meşter, care vei socoti dumneata să pui, mă rog să facă un rănd de haine de copil mic, foarte zarife; să facă şi o căiţă ... A să face lucruri desibite şi zarife, după tabiietu dumitale.  
 14 novembre 1811  [ 53 ]  Să-m cumperi o periucă, sau să porunceşti dumneata să-mi facă după părul care trimisăi ... Înlăuntru, să fie ţăsătura ca orbota, după cum le făcea mai nainte. Şi foarte voi mulţumi dragosti dumitale dă acest mare bine.  
  16 decembre 1811  ... aşte haine de copil.  
  23 decembre 1811  ... patru telegari negri, potriviţ la trupu, cum unu şi altu, potriviţ la păr: să nu fiie unu mai închis sau altu mai deşchis; dă tineri, mai mare pănă la şapte ani să nu fiie, ori jugani, ori armăsari şi frumoşi la chip.  
  20 august 1812  Cu venirea dumnealui doftorului Şfap ... Telegari nu am de leac; te poftesc să-m găsăşti vre o păreiche buni, tineri, învăţaţi bine, 
 ori în ce păr vor fi, numai albi să nu fie, şi cu preţ pănă la cincizăci de galbeni.  
  iunie 1815 Constantin Brăiloiu, Clucier. Fiindcă Elenco, iubită soţiia mea, pătimeşte de durerea unui picior, au şi plecat la băile Mehadii şi vine pe acolea.  
  1-iu decembre 1815  Am făcut aici la Craiova o grădină nouă, aducănd ierburi şi flori din Turcia şi din Europa.  
  28 septembre 1815  Cu mila lui Dumnezeu m-am căsătorit, luănd o copilă greacă din Ţarigrad, Zmaragda, nepotă dumneealui Logofăt Samurcaş.  
  1816  Să meargă la meşteru acela ce au făcut 6 făclii de ciară în sfeşnicele cele mari pentru Mănăstirea dintr-un lemn, ca să cerceteze pricina cu meşteru acela, că eu am dat de aicia 10 ocă, 175 de dramuri ciară. Şi acum arată Radu că meşterul i-au oprit o jumătate, mistuind-o.  
  1816  Ci, de vreme ce au chemat Dumnezeu şi pe soţu-mieu, văzi că aciastă  [ 54 ]  lume iaste ca o floare trecătoare. Eu aşa am hotărît ca să caut numai pentru ale sufletului. Rugănd pre milostivul Dumnezău, m-am indemnat şi m-am apucat de o sfăntă biserică, de am făcut întăi cărămida şi apoi să o rădicăm undeva, la moşia noastră Murgaşu.  
  22/3 martie 1816  Moisi Fulea, normalicesc director.  
  25 april 1816  ... la dumneata, ca să să înveţe la partea neguţătorii, că vei avea mare pomană, după cum văz că mulţi mănăncă păine din cinstită casa dumneavoastră; şi s-au făcut oameni cu chiverniseli bune şi trăescu în cinste.  
  28 august 1817  Prin băile Mehadii mi am dobăndit tămăduirea. ... doi fonţu de bunbac de acesta de care trimiţ dumitale aciastă mostră ..., înnălbit ... Am mare trebuinţă pentru o caretă dă drum,  [ 55 ]  sigură, ţapănă; să aibă şi cripsioane unde să poată pune cinevaş d-ale drumului trebuincioasă ... Să mi o zugrăvească pă o hărtie. Şi pentru patruzeci oca lumănări de ciară albă de cele ce sănt pentru polieleon şi pentru arsu în casă.  
  22 august 1818  Eu am mare trebuinţă pentru o practicoasă muere, care să aibă ştiinţă a face doaleta şi a îngriji pentru haine, spălături şi de rochii; aciasta o voesc pentru trebuinţa copilei mele, care, cu blagosloveniia dumitali şi ajutoriul lui Dumnezeu, acum o am fată  mare: de aceia şi cei acestu fel de muere, ca să ştie cum o să gătească şi cum să îngrijască pentru hainele sale. Ştiu că poate acolea din Nemţoaice să să găsască vre una asemenea precum cei ... Să fie aşăzată şi să aibă şi curăţenie.  
  7 mart 1819  Eu mă aflu aicea la Bucureşti, şi poate să mai zăbovescu.  [ 56 ]  1-iu novembre 1819  Iar dă supărată şi năcăjită săntu ziao şi noaptea, mai rău ca cănd aş fi bolnavă; ce boala mea o fac dăn picioare, 
care ale mele supărări săntu datoriile ce le-au făcut soţiia mea, neştiute de mine ... Nu vor să mă izbrănească aceşti crăditori. ... pentru sufletul răposatului boerului Hagiu. Să te lumineze şi să te umbreze Duhul Sfăntu a-m erta aceşti taleri 1000, şi, căt voi trăi eu şi copiii miei la pomelnic, voi pune mai întăi numele dumneavoastră dă să vor pomeni, dăcăt ale părinţilor miei, şi, la moartea mea, cu blestem voi lăsa copiilor miei dă nu vor pomeni ... Ochii miei caută la a dumitale milostivire.  
  1820  1 plapomă dă copil, faţa să-i fie ori dă creditori sau dă orce altă matarie să va socoti dă dumneata; care materie să să dea la closteri să o cosă cu orce cusătură să va putea mai zarifă şi grea ... 1 plapomă dă pichet albă, uşoară ... 4 scufiţă, adecă căiţă, 4 cămăş, iarăş pentru copil, 2 loţi sămînţă dă cunupidii de iarnă, 2 litre bumbac supţire, înnălbit, 1 litră bumbac pentru vaperuri, nici prea supţire de tot nici gros.  
  11 ianuar 1820  ... nişte rămători ce-i am puş pă porumbu, şi s-au îngrăşat.  
  20 mart 1820 [ 57 ]  ... chiria mu, cucoană Păunico. Pentru copilul ce-l voi căştiga ... Socotească căţ bani tae aceste lucruri ... Cu totul voi rămănea robită frăţeşte şi evghenii dumitali ...  
  29 august 1820  La viile mele de la Drăgăşani să face cel mai bun vin, şi fac vin multu (cănd păzăşte Dumnezeu de brumi şi de piatră), căte 40, 50 de buţ, şi auzi că sint aciia la Sibii neguţători care vin şi cumpără vinuri din ţară. ... la dealul Călinii, întrebăndu de viile Logofătului Bibescul, că sint ştiute de toţi: am acolo şi vieri şi vătaşi de vieri ... Şi, văzănd struguri, şi gustănd mustul, apoi vom tăia preţul, pentru că i-am obicinuit de le culeg tocmai în urma altor vii. Şi care din neguţători va lua de la mine estimpu vin, crezi că în toţi anii va lua, – că vinurile mele sănt şi ştiute de toţ, că am vinuri de căte 12 ani, şi, de ce şădu, dă aceia să fac mai bune, şi foarte voi mulţămi dumitale. Dumnei cocoani Păunicăi şi eu şi dumnei cocoana Catinca Dvorniceasa Ştirboica şi Catinca mea ne închinăm cu frăţască dragoste.  [ 58 ]  
  19 mart 1821 Înştiinţăzi dumitale că am întrat şi noi aicea la Braşov, nebăntuiţ de oţomani, şi aşteptăm să ne vie şi dumneaei cocoana Catinca Vorniciasa Ştirboica, şi cu toţ să plecăm şi să venim aciia la Sibii; că aicia nu-i mai încape casăle, şi mai multu că ne apropiem şi de moşii şi de casă, ca să scoţi şi vitele ce la am cu mine: boi şi cai, şi măine pornescu cu doo cară ce le am, cu boi, cu calabalăc. Mă rog, chir Stane, să binevoeşti să ne cauţi o casă ca să ne încapă familiia noastră şi pă dumnei cocoana Catinca Ştirboice, ca, viind, să le găsim prinsă, şi cu luna să să închiriiască, că nădăjduim să nu şădem multu ... În cetate mă rog să mi să prinză casa.  
  21 mart 1821  ... cu odăi mai multe, de doo familii, ca, viind, să nu ne stenahorisim ... Poimăine, Miercuri, socotim să plecăm şi noi.  
  21 april 1821  Am înţălesu că dumnealui Serdaru Nica, sameşu de la Vălcea, s-ar fi aflănd acolea în cetate. ... dumneei cocoana Clucereasa Stanca Socoteanca i dumnealui Stolnicu Iancu Lahovari, ginerele dumniai.  
  30 april 1821  Fiindcă, din mila Înpăratului ceresc, scăpănd şi eu din ţară, şi venind pănă aici la Haţeg, nu lipsii mai întăiu a cerceta cea miie mult dorită fericire sănătăţii dumitale, ca, pă deplin, aflăndu-să, să mă bucur. Al doilea, fac supărare şi rugăciune dumitali ca această scrisoare ce să emblericlisi (nota subs Închid) într-a dumitali, să faci bunătate să o trimiţ la Braşov prin poşte, la vre un  [ 59 ]  prietin de ai dumitali, de a să da la soţiia mea, că aflai că să află acolo; scriind dumneata la acel prietin ca să trimiţă şi răspuns, ca, cănd voi veni şi eu acolea, să poci afla răspuns la acea scrisoare, şi, oricăţi creiţari vei da dumneata la poşte pentru scrisoare, îi voi răspunde cu venirea mea acolo. Şi mă iartă, frate şi prietine, de supărarea ce-ţ aduc. Dumneei cocoani Păuniţi mă închin cu plecăciune, şi sărut măna, asemenea şi cocoani Măriuţi ... Şi sănt a dumitali ca un frate.  
  16 maiu 1821  ... dumnealui chir Ghiţă Opran dă la Ruşava. ... Eu am venit aici, la Haţăg, unde şi alţi prieteni, după vreme, locuesc ... cu fiii-mieu Ioniţă.  
  22 maiu 1821  Ne aflăm cu viiaţă, iar de altele ce am pătimit cu rebelionu ce s-au făcut, numai unul Dumnezău ştie: la vreme de bătrăneţe să ajungu in starea ce mă aflu, neavăndu nici de cheltuială, nici haine de premenit ... Am rămas şi eu mai pă urmă ca să viu acolea ... Pentru fii-mieu Ştefan, ce vine acolea, să-l aibi întocmai ca pe un copil al dumitali ... Făcăndu-să pace, voi răspunde dumnitali, că crez că, în starea ce-l vei vedea, nu-l vei mai cunoaşte că-m este fiu, că am ajunsu cum n-am găndit ... Fii-mieu acolea este striinu: pe altu nu ştie; să află şi cu copii mici.  [ 60 ]  11-23 iulie 1821  ... dumnealui Postelnicu Ioniţă Cernătescu ... ca să afle de băjăniia dumnealor, unde să află.   
  27 iulie 1821  Iubite prietine şi frate. ... frate-mieu Iancul, mai vărtos că mort era şi au înviiat, pierdut şi s-au aflat, şi altele, ştiute şi dumitali. 
  27 iulie 1821  Frate-mieu Şătrarul Iancul Jăianu şi cumnatul mieu Sluger Dumitrache Greceanul, cu trecerea a multei vremi dă cănd săntem săriţi dăn casele noastre a ajuns în trebuinţă.  
  17 octombre 1821  ... de la sora mea Clucereasa Socoteanca, şi nici  
[ 61 ]  ştiu unde să află de cănd au eşit d-aci din Sibiiu ... Am auzit că să va fi aflănd la Boiţă.  
  27 octombre 1821  ... ştucuri talari cu zgripsori ... nişte vite de vacă.  
  29 octombre 1821 ... amaneturile dumnealui Spăthariului Bibescu ... 250 dă măjă de său de capră în burtă.  
  23/5 decembre 1821  Pe Logofătu Dumitrache Bibescu eri l-am aşezat în casa dumnealui: de astă dată am cam scăpat de o greutate.  
  1-iu ianuar 1822  ... gazetele de Francfort, franţozăşti.  
  2 ianuar 1822  Aflu cu mirare că al doilea beizadea, Gheorghe, al răposatului Domn Alexandru  Voevod Şuţu se află la Viena: se gîndeşte a se rîndui pe sine şi pe fratele-i mai mare, beizadea Nicolae, şi prin mijlocirea celor de acol o să orînduiască Domnia: [ 62 ] ... dar numai pentru nenorocita Ţară-Romănească, dacă ar cădea în astfel de mîni greceşti, ca să fie cîrmuită de astfel de oameni răi şi preaneînvăţaţi. Pentru Dumnezeu, musiu Pop, dacă ştii ceva, înştiinţează-mă şi sîrguieşte-te ca Romîn bun patriot să sfărmi un astfel de plan al tînărului ... de peire şi primejdie, precum şi supt răposatul tatăl său s-au întîmplat atîtea neauzite grozăvii, pentru reaua şi lacoma lui Cîrmuire.  
  9 februar 1822  Fiindcă Măria Sa Paşa Vidin-Muhafazi m-au însărcinat ca, prin prieteni ce-i am, să scriu ca să-i găsească patru telegari mari, frumoşi, potriviţi la păr, şi orce păr vor fi ... la Cluş, că acolo am auzit de la boeri care au fost, că cai telegari au fost şi prea  eftini. Măriia Sa Paşa pă patru aşa telegari dă pănă la lei tl. trei mii ... Să nu rămăe hatărul Mării Sale jos, să scap şi eu de aşa havalea. ... să să roage la Dumnezeu şi pentru noi, ca să ne erte păcatul care au căzut pă noi.  
  17 februar 1822  ... să să dea Catincăi, că nu are de cheltuială ... Pentru dooă tacămuri rămători ce am triimis ... Pentru vinuri îm scrie Catinca că l-au descărcat, neavănd preţ ... Aicia noi petrecem prea bine, cu toţ; cei mari nu ne supără întru nimic; mai vărtos ne au la dragoste şi ipolipsis. Fermanuri peste fermanuri: boeri, lăcuitori să-ş stăpănească moşiile şi toată averea lor în bună pace, şi să ne avem priveleghiurile noastre, şi să ne stăpănim moşiile şi averile noastre mai bine de cum stăpăneam în zilele Domnilor. Dar lăcuitori pătimesc, –  nu de alt ceva, ci de angarale şi de multe ce sănt pă dănşii, şi, cănd pătimesc ei, pătimim şi   [ 63 ]  noi de opşte. Ci Dumnezău să-ş facă milă cu o pace şi linişte !  
 mart 1822  ... Ioana Vizastra, doica fetei mele Zoe, Ardeleancă.  
  12 mart 1822  ... doă puşti de vănat ... şi să mănănce glonţi numai de 6 dramuri, să bată cu alice 40 stănjini bine, uşure şi lucrate frumos ... şi pentru un răsboi de struguri, cu tot tacămul lui ... Pentru trei bricege.  
  16 mart 1822 Dumnealui coconu Costache Samurcaşi, Caimacamu, voeşte a să aşăza în numărul celor ce iau gazeturi, însă dă Francfort.  
  21 mart 1822  ... în luminata Europă, ca să studieze ştiinţile şi limbile străine ... matematica şi filosofia, limbile germană, francesă şi italiană.  
  18 april 1822 M-am orănduit ispravnic aice la Vălcea, unde am găsit judeţu cu sumă de bani rămăşiţuri şi, pe de o parte, lăcuitori în vremea aciasta nu au nici-un alişveriş, al doilea, de către cinstita Căimăcămie ni să face zor a praftacsi bani, să silesc pă lăcuitori la răspundere peste a lor neputinţă: cugetul nu mă lasă, şi mai bine priimesc ca de la mine să mai pierz şi să nu-i aduc la stenahorie.  
[ 64 ]  12 iunie 1822  Ale boalelor mele supărări mă poprea.  
  19 iulie 1822 În numele Domnului am hotărît să-m scoţ şi eu familiia de acolea, pentru care şi trimisăiu oameni cu cai şi cu care, ca să să ridice nevasta şi copii să vie aici ... Dascălul ce l-am avut aci pentru învăţătura copiilor îm scrie că au hotărăt să rămăe aci, şi are să ia din leafa sa una mie cin-sute.  
  iuli 26,1822  Cu dorită dragoste mă închin dumitale prea-iubita mea. Alaltăeri, viind din Jiu la Olt cu isprava havaleli ce, pre cum am scris dumitale că am fost însărcinat, măine plec la Craiova ca să-m dau raportu şi să mai văz ce e, şi cum; după care înţălegănd de venirea veliţilor noştri boeri de la înpărăteasca cetate, şi luînd niscava vestiri de bucurie, precum nădăjduim, voi trimite (de nu mă vor lăsa şi pă mine) ca să pogori şi dumneata aici, la Rămnic, în căşla; pentru care umblu astăzi-măine să prinz şi o căşcioară de odihnă, să prinzi de acum să mai meremetisăsc ce va fi de meremet să fie gata. Pentru cheltuiala dumitale cu iconomie, înţălegem cu fratele chir Stan că şi mai în trecutele zile i-am întrat tl adecă lei 2000, prin chir Nestor, şi deosăbit că-m scrie în dooă-trei rănduri că pentru cele de trebuinţă dumitale îngrijeşte ca pentru soru-sa. Şi, pentru daravera ce iaste între noi, după eşirea dumitale ne vom înţălege, şi, dacă îţ place, şăz păn să va lumina desăvărşit, că şi aici o să cheltuim ca şi acolo. Copilele dulce cu dorită părintească dragoste te sărut. Dăunăzile după drum le-am trimis cu chir Dumitru Ciupec, ce mi s-au întămplat aciia, ca să-ş ia pălării: crez că va fi priimit. Ci şi pentru aceaia voi avea răspunsu; de căte ori vei avea să-m scrii, prin dumneei cocoana Catinca Bibeasca, fiind ocazion sigur, şi că eu sănt  [ 65 ]  cu dumnealui Logofăt inclinat. Dumneaei cumnăţicăi mă închin cu dorită frăţească dragoste, precum şi tuturor ai noştri simbatrioţi, mari şi mici, apururea arată-le căzutele închinăciuni; şi să ne bucure Dumnezău să te vedem sănătoş. Iar eu, cu toată dorirea, sănt al dumitale dorit soţ. Constantin Buzescu. Celi mele iubite şi dorite soţie dumnei Căminăresii Catincăi Buzascăi cu dorită dragoste să să dea, la Sibii.  
  22 august 1822  Că-m vin vestirile lui Iov pă toate zilele, de stingerea şi prăpădaniia casăi; la care nu mai ştiu ce să mai facu.  
  27 august 1822  ... acolea în Ţara Nemţască, cănd am întrat ... Acum după întoarcerea mea dă acolea, văz că dă cătră apostaţi s-au dezbrăcat careta, luăndu-i-să postavul, atăt din năuntru, căt şi după capra viziteului, iar încolo să află bună ... Am trebuinţă dă căruţă nemţască bună, carea să fie cu uşi, învălită coveltiru pe din năuntru cu canafas, apoi de-asupra rogojină, iar pă din afară cu muşama ... Şi eu, scriitoriul, Costache Brăiloiu, mă închin dumitali.  
  26 septembre 1822  Stolnicu Dincă Brătianu, epistatu vătăfii Lovişti ... După poruncile slăvitului Divan al Bucureştilor, putea să să şi [ 66 ]  poprească ... Dar ieu, după datorie, am făcut cunoscut Stăpănirii de a nu rămănea supt învinovăţire.  
  15 octombre 1822  ... o ladă mică noo, cu neşte cărţi bisericeşti, care, fiindcă ni sănt trebuincioase acum ...  
  5 novembre 1822  Aici în ţară, astă dată, aflăndu-ne în lipsă de dascali pentru învăţătura copiilor şi auzind ... copii noştri, adecă pă nepoţi miei, copii fii-mieu.  [ 67 ]  
 15 decembre 1822  ... dă nu s-or fi dat moşiile mănăstiri pe cîte mai mulţi ani în arendă, după cum să obicinuieşte.  [ 68 ]  
  28 februar 1823  ... bumbacu supţire şi potrivit ... 24 şervete cu 2 mese de pănză, în ocuri mici, d-ale fino ... Anica, fie-mea ..., să roagă să-i scrii pentru copila doici, dă este sănătoasă şi dă să caută de muierea ce o creşte.  
  3 april 1823  ... înnauntru ... Şi, pentru vinuri, cum stau.  
  17 april 1823  Ca vre o trei sute rămători ai casii mele, de căte patru ani, avăndu-i foarte graşi, încăt nu pot umbla, n-am mai vrut să-i trimeţ acolea, căci mi s-au urît şi cu Sibiiu dumneavoastră.  
  10 maiu 1823 ... gazeturi, her, telatinuri bune.  
[ 69 ]  24 iulie 1823  ... o păreiche rucaveţe besericeşti  
  septemvrie 1823 Împrumutarea domnului d. Vornicul Alexandru Nenţulescu în Căimăcămiia dumnealui de la neguţători ce săntu arătaţ mai jos, păntru trebuinţa oştirilor înpărăteşti ce să află la Craiova; 1823, septemvrie 1, 4420 taleri; dobîndă la 25.000. ... pe la judeţe, din triminiia breslelor de Septemvrie.  
  17 novembre 1823  ... după cum sint zaifă şi delicată.  
  1/13 decembre 1823  Rolu cu ţaihnungurile l-amu datu la Barbuceanu Ştirbei, care iarăş le voi trimite dumitale.  [ 70 ]  
  10 ianuar 1824  ... cu pănză de cea zugrăvită ca o materie.  
  20 ianuar 1824  ... a dumnealui Sărdarului Costandin Lazar.  
  23 februar 1824  ... la vama Săbiiului, scrie fii-mieu Paharnicul Ghiţă Coţofeanu. ... unu este ispravnic la Caracal şi altu la Tărgu-Jăiului.  
[ 71 ] 29 maiu 1824 La soroc adăvărat nu s-au plătit, fiind şi noi emberderfsiţi cu huzmeturi, şi ne-au trebuit mulţi ani să răspundem ... Am văzut cele ce-mi scrii, şi, pentru vin, că doo buţi s-au dat Bărbuceanului, prea bine ai făcut dumneata, că ale lor lor (sic) sint toate ale noastră; şi să le bea sănătoşi.  
  2 iulie 1824  Milostivirea dumitale să privească asupra văduvii mele, şi a greutăţii casii ce am, şi a multor datorii cu care mă aflu împovărată ... De nu va fi prin putinţă a să socoti galbenu mai jos din dooăzeci lei turceşti ... Să nu mă laşi înnecată mai mult, peste putinţa mea.  [ 72 ]  5 august 1824  Verişoară, vremea ţării noastre nu ne povăţueşte a rădica şi a aduce acea la ... toate arginturile bisericilor şi ale casăi.  
  23 august 1824  În multe rănduri am scris dumnei cocoani Zmarandii Cluceresăi, suroru-mea, pentru cărţile moşii mele Zmărdeşteţul, ce au fost lăsat la dumnealui amanet pentru bani cu care mă înprumutasem la casa dumneavoastră.  
  30 septembre 1824  ... puţintică vaţină pentru altuitul copiilor.  
  20 maiu 1825  ... Iubita fiica noastră Eleni Cantacozini merge pănă la băi.  
  22 iunie 1825  [ 73 ]  ... Numele îi era Iancu şi clitada (nota subs Porecla, familia) , Hiotu.  
  10 august 1825  ... trebuinţele fiicii mele, Elenca ... Pentru cărţile de musichi ce au rămas nevăndute, de a le cumpăra ţara, ştiut fie dumitale că dintr-o mie dă trupuri ce au cumpărat, d-abiia au văndut pănă acum cincizeci, şi, pănă a nu vinde o sumă bună dintr-ănsele, nu poate a să însărcina şi cu acelea; de aceia va fi îngăduială pănă să va desface din cele cumpărate, şi poate le va cumpăra şi pă cele nevăndute.  
  22 decembre 1825  ... plata arminţii.  
  [ 74 ]  12 septembre 1826  ... ca o mumă a mea ...  
 13 ianuar 1827  ... dar încă şi moşiile s-au încotropit cu totu dă către vecini rezaşi ... Păharnicul Ghiţă, vărul mieu.  
  1-iu mart 1827  La Viena au eşit o legătură de surupătură, fără a mai avea ca mai nainte încinsori de desupt şi la mijloc, ci numai o jumătate dă cerc ... conopidii.  
  13 august 1827  Măcar că am vorbit nepotuiui Costică Brăiloiu, ca să să îmtî/nească  [ 75 ]  cu mosiu Ghenţu şi să-i provalisască din parte-m, ca, de va voi, să vine dascal aici la mine ... Voesc a fi dascal în casă la mine, cu cafea, dulceaţa, masa, spălătura de la mine, şi drept plată făgăduiesc taleri una miie pă an. Poate avea şi doao ceasuri pă toată zioa pă seamă-i, care să le întrebuinţeze la altă vizită, dă va voi a le face pentru deosăbit enteresu-i. ... aciastă botiţă cu piuliţă de sare matah de acest judeţ. ... Constant: Vlad.  
  13 novembre 1828  ... maţuri dă tulumbe, de cînepă.  
  29 iunie 1829  ... doao cazane de aramă roşie pentru făcutu spirtu din rachiu.  [ 76 ]  21/4 octombre 1829  La aceasta mă rogu a binevoi, domnul mieu, să nu o socotească greşală a mea, ci a proştilor Rumîni ai noştri, care prea cu anevoe să vor obicinui a păzi orînduiala tacticească.  II. SCRISORI  DE  NEGUSTORI   [ 81 ]  27 iulie 1733  Costandin Iscrovici ... jupănul Coşcă ... doo copile dă Ţigan şi un copil dă Ţigan, dreptu zloţ 100.  
  25 mart 1778  ... Costache ... bani roşi ce mi-au rămas.  
  1779  ... tipsii în corunuri, taere în corunuri, păpuşele de zaharu pişcat, pesimetu de Braşov, linte de zupă, corude de toruce la bumbac, tabac violet bun, cu mirose, cuţite de Sibii.  
  14 april 1779  ... cuişoare, şofran de Beci, aţă albă de Sibii, 1 carte cu hambac latinesc, cu toc, ciapsă copilii cei mic d-un an, mănuşi coconi Aniţăi Pităreasăi, de piele roşe închise, 1 păreche deto de ibrişim, i tenechea tabac violet, 1 păreche forfeci de berbieri, basmale albastre, pantofi cu cătărămi.  
  18 iunie 1779  Am înţăles că ieste să vie Preasfinţia Sa părintele Mitropolitu de la Bucureşti aici la Craiova, înpreună cu dumnealui Banu Ghica, spre vederea Craiovei, şi pote că la Săntămărie vor fi aici. Me-au zis şi Preasfinţia Sa părintele episcopu, care acum să află în eparhie, cum că la praznicu sfintei biserici va să fie aici, să slujască sfănta leturghie. Pliforisindu-să şi Măria Sa Vodă de sfănta iconă, şi toţ boerii cei mari, mai ales iară fiind dumnealui Manolachi Brăncoveanu aici, la Craiova, denadinsu asară au venit la Maica Precesta: înpreună cu dumnealui Vornicu Preşcoveanu au poruncit de le-au făcut un paraclis. Şi de loc ne-au zis dumnealui Brăncoveanu că de ce nu facem o respetie; am spus dumnealui că să face la Sibii şi respetia, şi candela, şi i-au părut bine.  [ 82 ]  
  1780  ... doaă sobe de fier de table ... 
  1784  Anul 1784. Să să ştie saftiene, s-au cumpărat de la Moldova ... Pei verzi de la uncheaş Necula de la Prut. De la Dimitrache Gălăţanu. Ale Iancului de la Tecuci. Ale Hatmanului de la Iaşi. Ale Nenului Bulgar de la Nistru. Hagi Vărtan, Sava tăbăcar, Covăţăcă, feciori Dragomiresi, Toader Cornea, Ion Bontea, de la Galaţ. ... 10 cai chiria păn Grozeşti ... Vama la Cămpina. Vama la Focşani ... Pănă în vamă, lei 6600.  
  1784  Seminţile ce iaste să să aducă dă năuntru ... Cunopidii de Beciu, cartafion, frucalarabii, muşăţel învoltu, frusil, selină roşie, micşunele roşii, albe şi cărmizii, învoalte.  
  21 ianuar 1784  Eu Raţu Dragoşu. ... Mă mortificălueşte şi mă cheltueşte ... Este scrisorea hameşe, şi nu este iscălitura mea ... Înnaintea înnălţatei Gobearnii ... Nu numai cu jurămîntu ..., ce cu tăerea mînilor meale, de va fi iscălitura mea ... Un mîncătoriu. Aşteptu în poşta cia d-intăiu mila şi volos ... Eu, popa Ioan, parohu oraşului, neunitu, martor.  
  2 novembre 1785  Pentru rodul viitor, vei şti că iera darul lui Dumnezeu: eu socotiam să trec iestimbu peste 3 m. de vedre, dar bruma au prăpădit tot, şi, cu mergerea mea în Cămpulungu, am întărziatu cu culesul, de s-au uscat struguri; care nu s-au mai pomenit; şi numai ce m-am ales cu 1500 de vedre, dar bun, vin prăjitu. Mulţumim Înpăratului cerescu şi de atăta, că, pe alte părţi, nici n-au cules oameni viile  [ 83 ]  le-au năpustit vitelor, fiind struguri cruzi: cu totul i-au prăpădit bruma.  
  25 ianuar 1788  ... o pălaşcă de argint ...  
  novembre 1788  ... Dimitrachi Nicolau, ginerele Hagi Barbului. ... (bumbac), au creţu, au cu papură.  
  13 decembre 1788  ... ca vr-o 50 de cantare miere bună, albă. ... harciu, căutare. ... cofa, şi putea-s-ar cheltui toată suma ... Preţu cel mai jos, cofa pe loc aici, căte bani 80, de s-ar găsi nescai muşterii.  
  15 septembre 1789  ... chivere negre de husari.  
  1790  Tudoran Mihail. Pentru gogoşile aceste carele-mu scrii dumneata, nu credu că voi putea face, că oamenii, să pui să lucreze pentru căte 15 parale, nu să găsescu, să lucreze. Dară gogoşii să străngă ferdela cu 4 parale? Oamenii alte lucruri nu vor să lucreze, că s-au umplut Rumănii de bani.  
  10 ianuar 1790  Aicia sănt trebile cam hurda, burda ... Muşterii prea mulţi: nu ştiu la ce cale va rămănea treaba, că eu am ănceputu a mă cam răci.  
  17 ianuar 1790  Ocnele, la strigarea cia d-intăi, au eşit la 35000, vămile numai 8000, fiind multe  [ 84 ]  şarturi, adecă ponturi; astăzi însă strigă al doilea, şi Sămbătă va fi isprava. Socoteala este cam pe la 50000 ocnele şi vr-o 15000 vămile: vede-vom istovul cum va fi, şi vei avea ştire după ispravă. Mulţi voescu să ăntre, şi eu mare ghimpe le sănt ăn ochi tuturor, măcar că nici nu m-am ivit la mezatul cel d-intăi. Traba cu Cămăraşu i nepoata Jianului să isprăveşte: nu s-au lăpădat bătrănu.  
  21 ianuar 1790  Vei în sus, vei ăn jos, noi ne făcurăm şi Cămăraşi, şi Vameşi-Mari într-aceste cinci judeţe. Deci vei şti că, strigăndu-să ăntăi vămile, le-am luat eu asupra mea, şi s-au hotărăt pă numele mieu, apoi, a doora strigăndu-să ocnele,au rămas pe numele lui Chir Enache şi pe al dumitale. De a-ţ scrie toate cu amăruntul, ponturile şi condiţioanele, nu am vreme, numai atăta ăţ scriu că să aibi de ştire, că nu am venit giaba; însă, ajutănd Dumnezeu să nu ne fie vremile ănpotrivă, bun căştig va fi, după cum toţi zăc. Dar vei să zici, de ce nu-ţ scriu preţul cu căt le-am luat. Eu te ăntrebu: oare nu te vei speria cănd ţ-oi zice că am dat 200 de pungi de bani pe amăndoă huzmeturile, şi oare crezi-mă? Ei, ce zici? Şi cum ţi să pare? Aşa că am forte tovechelii, şi am cumpărat orbeşte. Ei dar ce să faci acuma: ce s-au făcut s-au făcut; ăntinde pe unde este zgărcit. Noi vr-o 2-3 zile caută să mai şedem păn la datul banilor; care trebue să să dea mai ănnainte bani pe 2 luni, şi ceialalţi pe toată luna. Frate, ne-au grămădit lumea de aicia, şi prea mulţi ne cer purţ, însă şi jalbă să gată unii să dea la prinţipul, ca să să mai strige odată, şi poate că, după nestatornicii care am văzut aicia, vor face şi aciastă mişălie. ... Adecă, la Timoc, ai noştri cu Dieni au pus armele jos ... Cauţionul hausbrifurilor noastre ... Hagi Crăciun, acum scriind, ţ-au lăsat sănătate, şi-i trag clopotele ... Cocoanei Păuniţi cu părintească dragoste mă ănchin. Spune-i să spue lui Hagi Costandin Pop ca să nu fie cu gheaţa ăn săn de acele 200 de pungi de bani care i-am scris ăn scrisoare, fiindcă noi numai cu 120 le-am luat, dar poată că vor vrea să ni le mai sue  

[ 85 ]  şi a patra oară. Deci am vrut să te sparii puţintel ăntăi; De nu ne vor mai năcăji alţi puşti, care ne duşmănescu că le-am fi luat prea eftine, bun căştig nădăjduim: le-am făcut părţi şi altora destule; dar tot ne mai năcăjescu, şi ar vrea să rămănem mai la nimic şi să punem dintr-ănşi Cămăraşi, ca să poată roade. Dar le-am spus că trăbue să fie unul din noi, adecă chir Enache, carele au şi primit, şi celelalte Anastase, care este şi acuma, fiind om de treabă. Ănsă vei şti că Ocnele au eşit 44000 şi vămile 15150 lei, care, cu cheltuiala noastră şi altele, vor trece ceva peste 60000 amăndoă. De altele, aicia este bine şi pace, numai betegi cam mulţi, iar de ale măncării din destul ... La copile, voe bună acasă, la mine, şi să şază frumos.  
  13 april 1790  ... 20 răfi creditor săngepiu, 20 răfi creditor albastru, 1 bucată parcal asemene, 1 tuţun ştrămfi de bumbac, 1 tuţun ştrămfi de aţă, camerhol de cusutu, 50 sucitură albă.  
  1-iu maiu 1790  Pentru capacele bunzii, adecă blană de vulpi, care mi ai trimis-o să o vănzu.  
  8 maiu 1790  Ion Moldovan, Landescomisar. ... măgăzia la loagăr, că noi avem măgăzia ce mai mare în Caracal.  
  1796  Şiftuh vănăt închis, firotrop negru-verde, cartonuri, basmale purţulan, umbrele de pănză de cele mai bune, tropiuri fine.  
  21 iulie 1796  ... 6 ploschiţă de sticlă din care sugu copii.  
  23 decembre 1796  ... tefele sfişgoltu, butoi ulei de 10 sau 12 copuri, păreichi zăbale de Sibii, tocuri macava, legături cuţite cu alamă, mici, 200 piepteni, trop urdinar, carton de bumbac, ştuc getructu, procoveţe de Braşov, pentru învălit.  
  30 maiu 1797  Merkelius, aghentu înpărătesc ... Opre Ştireciu şi Coman Bede.  [ 86 ]  
  1801  ... rojmarin, muşcate creţe, vioale, ce să zic micşunele învolte, flori domneşti adecă garofe, măgheran, însă răsad, sămănţă de foltine învolte, rădăcini de rujă de cele mari, rădăcini zambile învolte, marţiuşi, ce să zic tiparoju, tilipan, adecă lalele, şpicu.  
  22 aprilie 1806 Sofiia Ramtăl şi Helena Macedon. ... Doară să va mai înputera. ... Ne aflăm sănătose.  
  26 april 1806  Stoica Petru, vemaşu Devi ...  
  1808  ... cetarie dă Lipţcă, tacămuri, şăreturi, şăret legături, nasturi.  
  9 decembre 1808  Trăind de la o mie opt sude doi cu sluşba fumăritului într-aceste cinci judeţe, care slujbă să vinde cu cărţi domneşti şi a Divanului, după veichiul obicei, ci-au fost în trei măini: cinci lei şi aspri 66 prăvăliile cu marca de Beci, braşoveniile şi lipţicăniile tl 2, aspri 96, prăvălia, ori cu ce feali de marfă va avea într-ănsele, în uliţa tărgului tl 1, aspri 48, prăvăliile de pe la mahalale i cărciumile, care acest venit este afierosit la spitalul bolnavilor al mănăstiri Sfăntului Pantelimon din Bucureşti.  [ 87 ]  
  10 iulie 1810  Ce am păţit din Sibiu pănă în Veştem, plecînd cu neşte cărăuşi din Şebeşu-de-sus, încărcate carele cu marfă, şi eu şăzăînd desupra, aprope de Veştem m-au răsturnat, şi mi am frănt mîna ce sştîngă, şi mi am sdrobit chieptu; acuma zac la Boiţa, fiindcă aci iaste o muere meştere, şi s-au făgăduit că mă va vindeca. ... şi eu cu mulţămite voi pleti sau voi trimite de la Pieteşti ... Pe acest om Dumitru Şerpelie din Călimăneşti.  
  9 săptemvrie 1814  Bratul baiul, protopop ... auzindu de Oprea Coleş cum că să află marfă la Sibii, mai gloată a merge la Peştea.  
  1/13 decembre 1814  Hellena Macedon ... 7 glăjuţă de ieruzalemitanişu balzam ... închină de sănătate ... leli Niţă.  
  21 decembre 1815  ... Sabău Danil, birtaş la Ilia, în Varmeghiia Hinedori.  
  8 iulie 1816  ... Chirilă Pintea, timariu.  [ 88 ]  
  26 mart 1818  Nic. Iovepali şi fii. Dumnealui Caimacamu au trimis şi au văzut careta, şi nu i-au plăcut, zicănd că este prea grea şi modă veche.  
  22 iulie 1818  După toată aciastă lungă boală, sînt hotărît de dohtor a merge la o bae în pămăntul Ţării Turceşti, la oraşu, lă Brusa.  
  21 ianuar 1819  ... Vasili Pavlovici ... cărmez bobonatu.  
  22 ianuar 1819  ... să nu peii în locul estu strain ... Şi să mă ajute, să-m iau nigostoriia iară înnapoi, ci feiciorul mieu, Nicoliţa ... Beteşugul de atîţa mari de ani ... pe doctori şi conţiliumuri. ... Sîntu tari de inimă, că nice răspuns nu ne-au trimeş.  
  9/21 septembre 1819  ... Tîrgulu Rîureanilor au fost cam de mijlocu. S-ar fi făcut şi mai bunu, că au fost tot vreame frumoasă, numai astăzi, în zioa cea după urmă, au început a stropi ploaia. Dară, din pricina avaetului domnesc care acum au crescut la vitele ce să vînd în oboa/răle  [ 89 ]  bîlciurilor, s-au întors mulţimea de Turci cumpărători de cai fără a-m cumpoăra un capu, şi aşa, rămîind vitele oamenilor nevîndute, şi lipsindu-le moneda din mînă, au simţit tîrgul mare scădeare. Din toţ negoţătorii, boltaşii şi cojocari Craiovei au avut slab alişveriş, ceaialalţi tot au au făcut cîte cevaş. Aici, la începutul tîrgului îi aduna oamenii căte 143/4 lei cu beşluci; eu i-am ţinut pănă astăzi la săvîrşit.  
  1820  Însemnarea datornicilor pentru dumnealui celebi Zinovie Poppu.    6/18 septembre 1820  Tîrgul au fost slab de tot, care altă dată nu s-au pomenit; dar nici mărfuri n-au venit atîtea ca anu; s-au tras oamenii. La obor să plîng vameşii că mai nimic n-au fost, ci numai Dumnezeu să-ş facă milă! Cafeaoa aici 8 lei, 8,20 parale, dar puţină, şi întreabă de cafea, că aici oamenii sînt cu gîndul mai mult la luxus decît la ale mîncării ... Aici am dat de un dascăl bun, călugăr, anume Dositheu, cerac al lui Neofit Duca, carele sîngur mi i-au cuvîntat să viie la Sibii; dar cîntăreţ nu iaste, fără, în vreame de lipsă, poate numai în stînga cînta. După ce voi cerceta de haractirul şi purtarea lui, că procopsit să arată a fi foarte.  
  30 octombre 1820  Iordachi iconom ... omilincioasă rugăciune ...  [ 90 ]   4 mart 1821  ... bani şi zapise de moşii ... Aicea avem mare frică.  
  29 mart 1821  ... lăzăret ... optusprezece teancuri de cordovane.  
  19 iulie 1821  ... novini şi paşoşu ...  
  21 novembre 1821  ... Efrosina doftoroae. Cumnatu-mieu chir Gheorghe Hagi-Radu.  [ 91 ]  
  16 maiu 1822  ... huzmeturile acestor cinci judeţe, adecă: dijmăritul cu tutunăritul, şi oieritul, şi vinăriciul.  
  18/30 iunie 1822 ... Eu, din copilăria mea, am cunoscut prieteşingul, de cănd au fost venit de la Ierusalim răposatul Hagiu, spre întămpinare la olaltă, cu mare dragoste, la anul 776 sau 77, toamna, fiindcă tată-mieu în Sibii, la casa unde şedea dumnealui, în uliţa Poplăci, în răndul biserici, s-au întălnit frăţeşte, unde şi cocoana Hagiica, fiind tănără atuncea, despre care şi răposatu, în ridicarea mea, în dragoste m-au avut, păn au fost în viaţă, însă neavănd eu lipsă de ajutor.  
  30/12 decembre 1822  ... luidor, ţechini, cremniţer şi holandezi, stamboli, misiri, nisfiele, rubiele, funduci, tulus, lei noi, beşlici, rubie, iusluci, ichilichi, crontaleri, dereclii, gripsori, şpeties, mariiaş, petaci, groşiţe.  
  28 ianuar 1823  Pervu Sărdar Merişanu ... scuipa copturi cu sînge ... Şi curajul  l-au ajutat, şi mai mult crasesul, că e făcut din topor, iar nu cioplit cu barda ... Dobîndă cîte şapte la sută pă lună ..., acest fel de dobîndă n-am auzit, nici am po/menit [92]; crez că nici dumneata ... Aici o să plătesc zgripţorul tl. 6, 20 şi sfanţul un leu.  
  8 iulie 1824  Aseaminea au venit şi neguţători de la Machedoniia şi Ipiros, de cumpără vite mari cu coarne, şi cer să ia şi său de capră ... Monedele au început ceva a scădea: ... 20, 20 par. a 21, mahmudele 25 1/2 a 3/4.  
  25 april 1826  Aici avem o sumă de negustori din Ţara Muscălească. Vinde margele, cercei şi cumpără păr de porcu, şi pe Podul Craiovi numai gura lor să audă: zbeară şi beu. Că marfă au puţine. Astăzi, din pricina uniia mueri, s-au bătut cu Turci pe pod, şi mai totdeauna au asfeli de intrigă la negustoriia lor. Sînt mai uniţu decăt Ghighifţi de aici, că toţi au o marfă, şi umblă grămada. De cinstiţi, sînt omeni cinstiţi: nu fură; şi, ce beau plătescu înnainte.  
  10 septembre 1826  ... tărgu s-au făcut, dară vănzare cam slabă, la toate articurile; mărfuri deosăbite cu rădicata nu s-au văndutu, fără cu cotul, din mărunţişuri. Marfă de Lipsca, bamboli Ware au văndut cevaşilea Sachelario, cu rădicata. Tărgulu au fost prea bun: oameni mulţi, vănzări puţine. Deosăbit, vănzări cu rădicata nu s-au făcutu după cum să face alţi ani.  [ 93 ] 1836  ... 5 măji hier lung de Ţara Ungurească şi 5 măji de-l scurt de Hinidoră, şi 2 lănţişoare; care hier şi lănţişoare îm face trebuinţă la un pod umblător peste apa Oltului. 
III. SCRISORI DE STRĂINI   [ 97 ]  
  1781  Pater Ludovicus Kiss, guardianus ... ciasornic al mănăstiri ... Să porunceşti la Ţigani de la Sibii să ne facă 25 mii de cuie de acest feli, după cum trimisăi un cui de mustră, fiindcă ne trebuiesc pentru mănăstire, de coperit.  [ 99 ]  
  23 septembre 1823  Le chevalier de Zea Bermudez, ministru spaniol ... IV. SCRISORI ISTORICE  [ 105 ]  
  11 februar 1788  În vamă, la Turnu-Roş ... Vr-o 70 de cătane ce să află la Rămnic, Sîmbătă, au venit scrisori a lui Portar de la Vodă, şi i-au dat toată cătanele asupră-i, boerindu-l a fi bimbaş. Ce, poruncindu-i Vodă să mai strîngă păn la 500 pe lună, cu 5 lei, şi au avut poruncă să-i ducă în Coziia, să le ducă zahere din ţară acolo la ei, şi dumnealui Portarul i-au închis în Coziia, şi acum au trimis aici la Rimnic pe Ierpalie şi pe Anişca, ca să trimeată domni de la Cîineni vre o 100 să-i dea în mînă, şi de aice văd că fac întărziere fiindcă tocma er au dus 2 tunuri în Căineni, şi podu la Olt nu e, nici păn astăzi nu au adus pod. Ce nu ştiu ce să va alege. Iar Vel Spătariul era la Argeş, şi, cum au trimis cărţi tipărite înpărăteşti, de loc au fugit la Piteşti, şi păn acum nu ştim unde să află. Păn eram acasă, ni-au venit poruncă domniască că au eşit la Ruşava Nemţi, ce scriia şi la vătaş Vodă să să străjuiască, iar de la Craiova păn Duminecă au fost pace.  
  19 februar 1788  Acuma s-au oprit: nu lasă Turci de la Cerneţu să triacă porci la Ţara Nemţască ... Nu găsii pe chir Iova aicia, că s-au fostu dusu la Checiuchemet ... Chiru Ionu Coşărină ... Acuma mă ducu la otar, să aşteptu, căndu va eşi Niamţu în ţară, să esu şi eu de locu, ca să-m tragu porci afară,  că Niamţu stă gata să iasă, numai are zăbavă pentru Ostrovu, că nu potu bate, pentru zăpadă,  că este mare aicia. Am auzit pecum că pi la Turnu-Roşu au eşit Nemţi în ţară; de aru fi cu istina, aşu veni şi eu de aşu eşi în ţară pe acolo.  
[ 106 ] 5 mart 1788  Aste doă zile au dat boerii la boiari: pe părşcoveanul l-au făcut  Vel Vornic de Ţara-de-sus, ci nu s-au făcut Divan. Calea iaste foarte cu primejdie, fiindcă Turcii unii mergu şi alţi să întorcu, şi, mai în trecute zile, mergănd Cămăraş Iane Alexi de aicia păn la Craiova, l-au întălnit neşte Turci de cei de la oaste întorş şi de-abia au scăpat.  
  27 octombre 1789  ... volintiri sau alţi omeni răi ... Pe aicia să ferască Dumnezeu ce au făcut volintiri: pe mulţi i-au arusu, şi au şi omorăt, şi 
i-au jăfuitu cu totul; păn acuma au prinsu fr-o 20 de volintiri, tot de ai noştri, şi i-au pusu la prinsoare, şi au şi găsit la iei bani cata aine (= gata, haine), tot fealul de lucruri. Asară au gasit conacu la Jibulea pentru ostă ce au rămas înnapoi, şi astăz socotescu că va sosi toţi aicia ... Luni vomu pleca, iară cu usari, înnainte, că conacele s-au rănduit toate. 
 2 novembre 1789 La Craiova zicu că la 28 octomvrie au merşu ai noştri, şi Turci au fugit, şi nu s-au făcut nici-o stricăciune.  
  17 novembre 1789  Papucu au fostu Caimacam la Turci, şi, venindu Nemţi, au pus pe Gianul; şi acuma au scosu pe Gianolu, şi au pusu iar pe Papucu, din ce pricină, nu ştiu.  
  26 novembre 1789  Soldaţi săntu pe la toate casele căte 10 şi căte 12, şi au arsu toti gardurile, de au rămasu tot cămpu Craiova.  
  27 decembre 1789  Alaltăer au adusu aicia 7 Turci vii, şi 5 au tăiat la Calafat, că au fostu trecut numai 20 de Turci la Calafat, mai multu 40; aceştia săntu cu adevărat, că l-am văzut; şi ostea păn acuma tot la Calafatu este.  
[ 107 ]  25 mart 1790 Astăz au venit o scrisore cu boerii care să fie la Divanu. După cumu amu înţeles, Părşcoveanul la Divanul cel mare, pe lună lei 250, Ştirbei 150, Jiianul 150, Brăiloiul cel bătrăn 150, Glogoveanul 200 pe lună, Ghiţă Jiianul pe lună 50, Clucerul Murgeşanul 50, Corniţă Brăiloiulu 50, şi ispravnicii pe la judeţă căte 200 pe lună, şi, Logofăt, marii, 3, căte 30 pe lună, cei mai micii căte 10, şi, cumu amu auzitu, va să-i puii  pe toţii la jorămăntu. Zaharea are oşiterele destulă de la Dumnezeu, numai morute multă este între soldaţii şi între ceilalţii oamenii: moru de să stăngu de lungore; zacu ca dovulegii; unde intră bola, cadu toţii la pămăntu. Dumnezeu şi Maica Precista să-şi întorcă mila sa.   
  28 mart 1790  A treia zi după Paşti, sara la 7 ciasurii, 45 minotorii, 
s-au făcut aicia, s-au cutremurat pămăntul forte tare, căt m-am spăriiatu, cătu socotiiam că va să cază casăle pestu mine, aşa cutremur mare au fostu: au ţinut 15 minotorii ... lănă de tăbăcie.  
  4 april 1790  Altăeri a mersu patrola la Salciia şi au fostu eşit căţiva Turci, ca la o sută, şi mai mulţu, şi erea gata fr-o treizăcii de caice, la carele şi pornescu; şi au venit păn în marginea Tunării, dincoace; şi patrole au fostu fr-o 80 volnătiri, 30 usarii, 26 dragonii, şi i-au apucat pe acei de trecusă, şi i-au lovit, şi au căzut din Turcii 50, şi au prinsu vii 25, la cari astăz ca ducu aicia. Şi ceilalţu Turcii, văzăndu că-i strică, au început a da cu tunurile din săicii, şi au mai nemeritu iară o şaică cu Turcii de ai lor, şi au spart-o, şi, căţu au fostu în şaică, toţii s-au înnecat, şi ceilalţu au trecut iar Dunărea dincolo. Omu carele au fostu acolo, mi au spusu, carele au fostu acolo la bătaia lor. Peste 5 zile amu auzitu ca să iasă totă oastea la margine Dunării, din tote părţile. Dumnezeu şi Maica Precista să le fie într-ajutori!  
  8 april 1790  Ostrovul s-au luatu la 6 april cu bună samă, că au venit eri scrisori aicia la Divan: unii zicu că s-au închinat, alţii zicu că  [ 108 ] cu bătae l-au luatu, dară mai curăndu credu că s-au închinat. Dumnezău să le ajute să ia şi Diiulu.  
  15 april 1790  Au adusu aicia 2 tunuleţă, într-un caru; ca pote că acele vor fi. Astăz a plecat călărime multă, şi păn Mercurii vor să iasă toţu la margine Dunării.  
  1-iu maiu 1790  Vlăduţă Tetoianu, Stolnic. În anu trecut, în vreamea Turcilor, maica, socră-mea, aflăndu-să la Şărbăneşti, pă Olt, la schitu Morănglaului, cu copii, şi trecănd ostaşii în sus şi în jos, nemai putănd şăde, au fugit în pădure, şi, din pricina fumului, umblănd prin cătune şi prin covercii, i s-au întămplat de au orbit de tot; şi la un oichi avea patimă mai denainte,  iar unul era sănătos. Ci, frăţioare, de iaste acolo vre un doftor meşter de oichi, să mă înştiinţăzi, să o aducă cumnaţii miei acolo, şi, deosebit de plată, vei avea şi dumneata pomană, că oicul iaste zdravăn, nu iaste cu albeaţă: numai vedere nu are.  
  8 maiu 1790  Veste noa, asară au venit Turnavitul, dinpreună cu nepotul lui Mavrogheni şi cu Cămăraşul lui Vodă; omenii a lui Vodă cei mai credincioşii au fugitu de la Mavrogheni de peste Dunăre: pe la Aruciari au trecut Dunărea, şi, după cumu să aude, Vodă au venit păn la Palanu cu 10 mii Turci, ajutorii Dienilor. Aceştia care au fugit, săntu 7 inşii, dară nu i-am aflat cumu i-i cheamă pe toţii; pentru care pricini au fugit, nu ştiu, şi astăz pleacă la Bucureşti, după cumu am înţăles.  
  12 maiu 1790  Alaltăerii amu auzitu că s-ar fi lovitu la Turnu, şi ar fi căzut 80 Turcii şi 60 reneţi, şi au fostu pornitu de la Nicopolea căteva şăicii cu un Paşi, şi, venindu pe la mijlocul Dunării, au început a da cu tunurile, şi ai noştri fiindu mai meşteri le-au înnecat o şaică, cu toţu omenii căţu or fi fostu, şi la alta au pecetuluitu un tunu, şi, văzind Turcii aşa, s-au întorsu iar înnapoi. După cumu amu auzitu, i-au stricatu rău pe Turcii.  
[ 109 ]  19 iunie 1790  3 boiari de Divan afară din Bucureşti: 1 este Slătineanu, al lui Ipsilanti nepot, ginere cei fit Drăgănescu. Iar oştile stau pe locu; doarme pămăntu; nice Turcii nu să mişcă, nice Muscali, nice ai noştri; ci dormu toţi.  
  23 iunie 1790  Au venit Cazaci la 18 Iuni, f-o 2000: au trecut pin Focşan, să meargă la Gura Ialumiţii, la Suhai, înpotriva Selistri, şi cu 
v-o 5000 soldaţu pihotă; iar gheneral Suvaronu au trecut Siretu cu 6000 asupra Brăilii. Aciasta me-au spus-o Sardaru Stanciu, Logofătu-cel-Mare al Divanului, că au scrisu ispravnici de la Focşan. De aciasta; şi Dumnezău  să fie într-un ajutoru armadiilor Înpăraţilor creştineşti!  
  29 iunie 1790 Iar volintiri au ajunsu la Zmarutanu şi stau acolo strajă. Podul de la Praova l-au scoborătu den susu de Florentu, şi l-au pusu pe Dunăre ... Cătu şi de la Turnu amu înţălesu că să fii stricatu foarte rău; vii ar fi prinsu 40, la locu să fie picat 30; ce au avutu, le-au luatu tot, şi iar, şi i-au gonitu păn în cetate. Dumnezeu şi Maica precista să le fie întru ajutor! La Giurgiul iarăşii s-au lovitu, şi i-au stricat pe Turcii, şi au lipsitu frica de la Bucureştii care au fostu. Musucalii au scoborăt la Focşanii, şi, cumu să vede treaba, vor să mărşăluiască şi ei mai înnainte.    3 iulie 1790  Aice, în 5 judeţă, au făcutu socoteală ca să iasă 260 de mii de care de făn, la tot carul căte 50 de purţione. Bucatele aicia săntu frumosă, grănele, orzăle, oveasăle; numai porumbii săntu cam proşiti, că n-au ploatu de atăta vreme; iar, făcăndu Dumnezeu o milă ca să ploo, să vor face porumbii destuii.  
  6 iulie 1790  Auzu de pe tote părţile că ai noştri s-au trasu, căt şi de la Timocu au trecut toţu în Ţara-Rumănească, şi, după cumu vorbescu  
[ 110 ]  Turcii să fi ajunsu păn la Cladova şi de la Giurgiul să să fie trasu totă oastea la Văcăreştii, pentru ce pricină, nu ştim.  
  13 iulie 1790  De peste Dunăre, adevărat că n-au eşitu după cumu amu scrisu dumitale, făr au fostu o şarmiţ; noi căte le auzimu, pe urmă iasă tot minciunii Destul că ai noştră, de căndu s-au trasu de la Timoci dencoci, păn acuma nu s-au mai întorsu, stau pe locu. Aicia, la Calafatu, după cumu să aude, să fie trecut iar Turcii, şi mă temu că va să să lovească acumu căt de curăndu. Altă veste slabă auzirăm astăz: că ar fi prinsu pe căpitanul Stoianu cu 35 de volintirii la Zăvalu, de la vale de Oreva, Turcii, şi i-ar fi trecut Dunărea. Aciasta am auzit-o de la omeni de ispravă. Să dea Dumnezău să nu fie aşa: dară cele rele iasă tot adevărat, iar cele bune iasă mai multe minciuni ... Pentru o băşică tabacu de Peştea.  
  15 iulie 1790  Ai noştrii au luatu iarăşii varoşul, şi stau dăn zi în zi ca să bată şi cetatea; alţii spun că să fi luatu şi cetate; pe aicia pe marginii săntu tote schelele cuprinsă cu puternică oste; la care cu ajutu lui Dumnezău n-avemu nici o grijă aicia,  că de multe ori au cercatu Turcii de au trecut la Calafatu, dară nici-o procopsală n-au făcut, măcar că astăz amu auzitu multe tunurii dăndu; mi să pare că iară la Calafat să să fi lovitu.  
  17 iulie 1790 În trecuta poştă am scrisu dumitale că au prinsu pe Stoianu căpetanu, dinpreună cu 35 feciori; dară au fostu minciună, 
că s-au prinsu numai 5 feciorii şi un căpralu, iar căpitan Stoianu au scăpatu ... Frică camu avemu şi pe aicia. Destul că la Bucureşti mai mare frică este, după cumu vei fi auzitu de la alţii. Altă veste no auzirăm asară de la Sfiţia, cum că s-au bătut de Muscali forte, după cum trimet copia dumitale, carele au venitu aicia în scrisu.  
  22 iulie 1790  Şi au rămas numai fraicorpu, şi, avăndu şi podu ai noştri peste  [ 111 ]  Dunăre, la Praova, de trecea în ţară, şi l-au strănsu şi podul, şi, pricepăndu Turcii, au întratu în Craina, şi s-au lovitu cu fraicorpu, şi i-au stricatu pe Turcii, şi au venitu sumă mai multă de Turci, şi atuncia ai noştri iar şi au tinsu podul pe Dunăre, şi i-au luatu la mijlocu, şi, după cumu vorbescu omenii, să fii perit Turcii păn la 15 mii. Aşa au eşitu vorba că i-au stricat foarte rău; la Turnu aşijudere l-au făcut, că i-au gonit păn i-au băgat în cetate, şi au perit şi acolo Turcii mulţii.  
  26 iulie 1790  Aicia, din mila lui Dumnezeu, n-avemu nici-o frică păn acuma, că negustorii aducu mărfuri, şi în trecute zile s-au mai ivitu Turcii la Turnu şi la Tiia, şi iau lovitu ai noştri fără veste pe Turcii, şi iară i-au stricat foarte rău pe Turci, şi i-au gonitu păn în cetatea Turnului; au luatu arumăsarii, au găsit bani, corturii, lucru de măncare; păn acuma tot Turcii să biruescu petutinde.  
  27 iulie 1790  În trecute zile s-au mai bătut ai noştri cu Turcii în dreptul Florintinul, în Ţara-Rumănească, şi iar i-au stricat pe Turcii, că au căzut noo morţii şi 3 şăicii le-u înnecat, cu omeni cu tot; de ai noştri forte puţini s-au rănit.  
  7 august 1790  Boi pe sama oştilor nu mai iau mai mulţi, şi la aciasta simberim (nota subs Bănuim) a fi pace ... Dar niminea nu crede de a fi făcut aşa semfonie oarbă Înpărăţiia noastră, şi, de va fi adevărat aciasta aşa, vai de Ţara-Rumănească şi de toate locurile ce le-au fost luat Neamţu, că sabie şi robie va fi la săraci creştini; făr Dumnezău să facă milă cu creştini, să nu fie aşa pecum să vorbeşte ... Şpitaluri totu facu întinsă, şi de la Cotroceani la vale tot tae mărăcini, mai mult ca 3 mi de oameni, de facu cămpu limpede.  
[ 112 ]  14 august 1790  Aicia măine este vorba să spănzure pe Polizo, văr bun al lui Panaiot Hagi-Diamantu, şi un Logofăt al episcopului Dărsti dela Doamna Bălaşa, fiindu şpionu şi mărturisănd ei sănguri şpionlăcu; iar acestu Polizo este om al Hagi-Moscului, avăndu-l la margine Hagi-Moscu, vameş la Zimnicia; şi aciasta este de bună samă ... Au mai prinsu un boiar, iar pentru acestu fel de pricini, ce-i zăcu Drăgănescu, şi este şi el la ordie prinsu. Şi au mai adus un ispravnicu ce-i zăcu Paraşcheva, iar prinsu pentru acest fel de pricini ... Într-acesta ciasu adusără pe Mavrodi aicia, la Spătaru, cu toţu căpitani lui, şi, ce vor să-i facă, nu ştiu.  
  15 august 1790  Pe Mavrodi zicu că astăz să-l fie trimisu înlăuntru la robie, pe 10 ani, cu toată familia lui ... Pe Polizo şi celalaltu şpion dimineaţă la 9 ciasuri să sfărşaşte viaţa lor spănzuraţ; cu care astăz la 10 ciasuri am şi vorbit, săraci, la loagăr, şi i-am văzut, şi le-am văzut şi locu cel de sfărşit al lor, la care au zis săngur săracu ce zăcu: după păcatul mieau mă pedepsescu cu aciastă pedeapsă. Pe feciorul lui Delibaşi Nicoli Maioru, ce au fost la jupănul Mancatie, l-am văzut şi pe el în fiară, pentru că au omorăt 6 Ovrei neguţători, şi le au luat tot ce au avut lăngă dănşi, el şi cu 3 Arnăuţ ai lui, şi, cum i să va alege şi lui, iar voi scrie dumitale.  
  18 august 1790  ... militari de Ardal vor să maşiruiască în lăuntru, adică la Ardeal, şi din husari iar la Ţara Leşască ... Au osăndit pe Mavrodin la şanţu pe 10 ani; pe răposatu Pulizo  şi Logofătu Gheorghe au perit Vineri 15, la 9 ciasuri dimineaţa. Pe baron Arberu Herbert astăz îl aşteaptă să vie de la Bender. Serghie Laşcarev încă n-au venit păn astăz de la Viziru, nici curiru ce s-au dusu la Ţarigradu.  
  8 septembre 1790  Aicia aciastă veste avem, că vor să erneaze aicia f-o căteva bata/lionuri, * [ 113 ]  dinpreună cu prinţipu de Coburg, iar la Moldova, adică la la Roman şi la Bacău, mergu ţfaiti Volohăr, şi husari săcui, şi husari lui Barco gheneral; dar aicia călărimea este de spre Dunăre orănduită să erneze, şi la Ardeal vor să vie nu ştiu căte batalione de Neamţu pedestraş.  
  15 decembre 1795  Sănt 15 zile de cănd nu s-au mai auzit de ciumă, cum şi la Bucureşti.  
  12 ianuar 1796  Înpăratul ceresc ş-au făcut milă de ni-au bucurat cu mîntuirea morţi de patima ciumei,  şi s-au adunat oraşul tot, şi s-au deşchis şi tîrgu.  
  15 decembre 1799 Costandin Logofăt za Divan. Aici, înprejurul Craiovii, în anul trecut, din întămplarea vremilor ce era, n-au fost putinţă a-ş face oameni hrană: să află lipsiţ, neajutănd încă nici timpul, şi soacră-mea să află la scăpătăciune de păinea de toate zilele, căci cumnatu-mieu ce l-am dobăndit, au fost un becisnic, şi, orice au mai avut soacră-mea, i-au prăpădit tot.  
  novembre 1800 Constantin Brăiloiu, Paharnic. ... patru vedre vin vechi curat, bun, limpede, să nu fiie amestecat cu nimic: nici să fiie dulce, dar nici acru, ci vin cum este din firea lui, veichi, limpede ... Cinzeci rădăcini de conopidii, cinzeci rădăcini selină de cea groasă şi o oca pesmeţ cu zahar. Din acatastasiia ţerii noastre ne aflăm fugiţ aici la Rămnicu, multe familii, după cum îţ va spune chir Dinu David; casăle noastre le-am lăsat pline de Turci; Dumnezeu să-ş facă milă să le scape de foc! În trecutele zile, de la Dii au fost eşitu în judeţu Mehedinţului un Cara-Osman cu vr-o şaizeci Florintineni, căci acesta erea Sărdar la FLorintin; au fost porunciţi de Osman-Paşa, să ia zaherea de unde vor găsi, strănsuri şi după la arendaş. Dar ei n-au urmat aşa, ce, pe unde au ajunsu, au arsu casă boiereşti, au luat zaherele şi vite, făcănd şi alte răutăţ multe şi, înştiinţăndu-să Osman-Paşa la Dii, au triimis de i-au rădicat, şi pe acel Cara-Osman [ 114 ] l-au scos din Sărdăriie, adecă din mansupu ce-l avea. S-au dus şi din cei jefuiţi acolo, să jeluiască: ce vor face, nu ştiu, Ostea care este aici în ţară, şade, mănăncă şi iau lufă, altă treabă nu face. D-abiia îi ţine Măriia Sa Vodă cu sila, macar că în toate zilele fug. Eri, viind în plaiu Cozii optu fugari, vrăndu un ciauş Dincă, de potecaş, să le stea înpotrivă, a să întoarce înnapoi, după poruncile ce sănt date, au dat de l-au înpuşcat, şi de loc au murit. Au pornit dumnealor ispravnici potere după dănşi. Asupra Diiului să aude că vine de la Ţarigrad un Batal-Paşa, cu doaăzeci de miie de ostaş. Să aude că vine şi Beligrad-Valesi, cu cincisprezece miie. Pe Ghiurgi-Osman-Paşa, ce-i era Rumeli-Valesi, l-au schimbat, căci au făcut zăbavă de n-au venit în grabă asupra Diiului, şi l-au făcut Silistra-Valesi; pe Trestenicli-Oclu să aude că l-au făcut Iucituilu-Paşa, şi l-au orănduit asupra Diiului. Sinior Marchel scriie la toţ sudiţii, să meargă la Craiova să-ş arate fiieşcare paguba ce li s-au întămplat păn acum la orănduitu ce l-au triimis. La Craiova nu ne putem pricepe pentru vre un bine sau rău ... pentru Franţoz i Muscali.  
  28 decembre 1800 Zamfir R.  Ne aflăm aici, la satu Jiblea, înpreună cu tot calabalăcu nostru, cum şi sfintele icoane amăndoaă le avem cu noi ... Socotim că tuburările să vor fi mai potolit în spre Craiova, dar bine nu ştim, făr numai auzim că dumnealui Caimacamu s-ar fi aflănd în judeţu Caracalului, la un sat Bobiceşti, mai aproape de Craiova, şi poate că cu chiverniseli să va mai potoli întărătarea ce s-au făcut.  
  7 ianuar 1801 ... Paharnic. Vei fi auzit de halu Ţări-Rumăneşti şi de arderea Craiovei cea cumplită, care n-are nimeni a o jăli, de negustori prădaţi şi de jupănesă batjocorite de păgăni. Şi, văzindu şi noi atăta pradă şi jale, şi omăni omorăţ şi negustori, am sărit de pin casă, şi am mersu la locuri ascunse, şi acolo neprieteni noştrii au adus pe păgăni la noi, iar mila Înpăratului cerescu ne-au apărat şi i-am bi/ruit, * [ 115 ]  şi au fugit ca neşte păgăni ruşinaţ. Şi, văzindu într-acestaş chipu, am venit iar în casă, că avem bucurie că într-aceste zile sosăşte şi Măria Sa Vodă în Craiova, cu oşti foarte multe, şi au închis pe dujman în piscupie, şi prin alte casă ş-au început a eşi de să închină. Noi numai ce căutăm către slava Înpăratului cerescu, ca să supue pe vrăjmaşi supt picioarele Mării Sale lui Vodă, şi noi să lăudămu pe stăpunu Hristos ca să scăpăm de această cumplită mănie.  
 19 ianuar 1901 Oraşul nostru şi ticăloasa Craiovă, cari să înpodobisă cu casi mari şi bolte frumose, astăz iaste pulbere şi cenuşă: me-au venit omul care l-am fost trimis la Craiova, şi au mersu de s-au plimbat pin Craiova. Din tot tărgul Craiovii, căt îl ştii dumneata cruciş şi curmezăş, s-au făcut cenuşe, numai zidurile stau negre, şi numai boltele Cămăraşului Iene au scăpat, fiind închiş de Arnăuţ la meterez, iar celelalte bolte şi prăvălii toate au arsu, cum şi casăle de la Tărgu-de-afară, păn în Cămăraşu Iene, toate au arsu. Mai în scurtu, au scăpat casăle Brăiloilor, ale Glogoveanului, ale Bengescului, ale Jiianului, ale lui Farfara, ale Prăşcoveanului, ale lui Ştirbei, ale lui Gianoglu şi ale meale, ale Cocei şi ale Tircăi şi ale lui Naum, iar celelalte toate au ars. Bine ar fi, mai bine să fie arsu şi casăle meale, decăt am trăit să auz focul ce au fost şi ieste şi acum înlăuntru în Sfănta biserică a Maicăi Preacestei. Că omul care l-am trimis, s-au dus cu Ţigani miei de s-au uitat cu ochii: de la uşa bisericii păn la sfăntul altar au fost trei focuri, adecă în sfănta biserică înlăuntru şi pe foc ce au fost jăţurile toate, jăţul episcopuloi, foişorul unde şedea femeile, amvonu diiaconului de sus, din sfintele icone, care de 2 sfinte icone me-au arsu inima; stălpi cei mai poleiţi de lăngă sfintele icone, sfănta respetie, răsticnirea de sus. Şi fumul focului au negrit sfănta biserică, iar prăpăditele de chilii au fost stăndu, poate de vor fi arsu şi chiliile şi casăle meale, că înprejurul casei au fost arsu tot ... Satele din sus de Craiova s-au fost spartu: Mischii, Mlecăneştii, Pieleştii, Gărleşti, Nichitoaia, şi s-au jăfuit de Turci şi de Rumăni noştrii. La Preajba, unde avem pieile, nu s-au îndrăznit să  
[ 116]  meargă nici trimisul, nici oameni miei, de frica turcilor, că, dacă îi prindea, zicia că sănt şpioni şi de loc îi spănzura. Şi în Preajba au fost Aidin-Paşa cu oaste înpărătească; ce vor fi făcut, nu ştim. Iar de spre Işalniţă au fost încărcat Turcii lui Pazvandoclu cordovane în 2 cară, şi, mergănd pe la Jii spre Bucovăţ, au găsit la Mofleani, la u tabac al mieu, 250 piei lucrate, uscate, şi le-au luat ... Marţi au fost omul mieu în Craiova, şi Miercuri s-au întorsu la băjenia Gărleştilor, unde erea fugiţ spre Olteţ, de me-au adus un răvaşi de la isprăvnicelu mieu, vestindu-mă de toate, şi Joi dimineaţa au plecat omul încoce, iar Miercuri spre Joi noaptea au fugit Cara-Mustafa cu oastea lui la Dii, iar 200 ostaş de ai lui, care au fost la casăle Cocei, s-au închinat la cei înpărăteşti. Acum auzii în ciasul acesta, de la un fecior ce veni de la Rămnic, că Caramustafa ar fi la Cioroi, şi dumnealui Caimacamu iaste în Craiova; de va fi cu adăvărat, rău şi prea rău ... Astăz Sămbătă mă duc la Bojoreni ... Gătirea de la Cioroi au rămas jos, fără fr-o 100 ostaşi au venit şi au trecut spre Tărgu-Jiului. Ci, mergănd la Bojoreni şi la rămnic, orice voi auzi, iar voi înştiinţa dumitale. Noi aşa am ştiut că Turcii de ai lui Pazvantoulu n-au fost rămas în Ţara-Rumănească, fără prea puţini la Cerneţ, care şi aceia ar fi trecut Dunărea şi cum că Plevenu l-au luat cei înpărăteşti; încă fr-o 2000 cărjalii de ai lui Pazvandoolu să stenohoriseşte rău. Ci, cum zic, vom vedea ce va mai naşte. Măria Sa Vodă scrie că de alaltăeri au plecat de la Slatina la Craiova, şi avem mare nădejde la Măria Sa Vodă ... Zanfirachi biv 3ti Logofăt.  
  27 februar 1801 Barbu Ştirbei. N-am scris de multă vreme, cu întămplările acestor răzvrătiri şi cu prăpădeniia Craiovi, care vei fi auzit dumneata de nacazurile ce am pătimit: numai unul Dumnezeu ştie căte am tras ... Acum, mai răsuflănd puţintel, nu lipsii a cerceta ... Să-m vie gazături italeineşti şi pă omul acesta.  
[ 117 ]  29 mart 1801  Că căzură ale pămăntului acestuia, veţi fi înţălesu dumneavoastră, şi noi le-am trasu, şi păn astăzii tot într-aceia măhnire ne aflăm ... Amu fostu fugiţ la Olt, şi, dăndu Dumneizău de au venit Măriia Sa Vodă la Slatină, s-au dat nezam hoţilor celoru ce umbla făr de rănduială, că să numiia ostaş înpărăteştii şi făcea rele, iar acum de fr-o doe săptămăni ne aflăm la casăle nostre.  
  4 april 1801  Pentru Craiova, am scrisu dumitale că au ars-o Pazvandoulu de tot; aşa şi Lomu şi Ţibru totu au arsu Pazvandoulu.  
  10 april 1801  Cei înpărăteşti sînt şi astăzi în Negotin; acela Manafi-Ibraim spun că au venit, dar numai cu 30 de oameni, că l-au stricat neşte Sîrbi rău. În Diiu spun că n-are putere. Destul că cei înpărăteşti roagă pe Dumnezeu să ţie mult aşa: că leafă iau şi mănîncă geaba. Şi la ordii spun că facu foişoare ca să şaze la vară.  
  10 iunie 1801  ... Paşa cesta, de cănd au venit aicia, au sugrumat f-o 7 Turci păn acum.  
  1802  ... oastea ce este în ţară.  
  1802  Săntu încredinţat că dumneata vei fi avănd în ştire de la lăzăretul Vălcanu de spre Haţăg, fiindcă noi am luat înştiinţare prin auzire că acolo, la hotarul Vălcanului, ar fi scăpat călări cu toate familiile dumnealor, cum au dat Dumnezeu. Adecă: dumnealui Vistieriu Dumitrache Bibescul cu familia dumnealui, afară din Sărdariul Dincă, fratele dumisale, care am  [ 118 ]  auzit că l-au tăiat pazvangii, şi cocona dumnealui, tănără fiind, dupe ce au ajunsu la mezat văndută, pănă la al treilea măini, de Turci pazvangii, auzind că pe soţul ei l-au tăiat Turcii, de loc şi ia ticălosa s-au dat sfărşitul, adecă au murit, şi avutul lor s-au văndut la mezat şi în Rămnic de cei înpărăteşti: haine, scule şi altele. Apoi socotiţ dumneavoastră în ce ne aflăm noi, şi supt ce păzitori!  Dumnealui Sărdariul Stănuţ Jiianu auzim că tot pe acolo ar fi scăpat, dar ce pagubă va fi avut, nu ştim; că dumnealui Medelnicerul Ghiţă, fratele dumisale, să află aici la Căineni, cu toate calabalăcurile, dupe cum va fi scris dumitale.  Dumneaei cocona Uţa, a dumnealui Clucier Dumitrache Brăiloiul, şi cu maica dumneaei şi cu cocona Tuţa a dumnealui Clucer Ioniţă Argintoianu, cu mare fugă au scăpat de la bălciul Clanovului, din Mehedinţu, de Pazvangii, şi, din butcă sărind, au fugit în pădure, şi încă pănă mai alaltăeri nu s-au fost mai găsit: s-au auzit că s-au înfundat în lunca Jiului. Apoi socoteşte dumneata cale de 20 de ciasuri cum au venit tot prin lunci şi prăpăduri; şi tot nu s-au fost aflat unde sănt, fără slugă, fără nimic, nemăncat, neadăpatu. Ci, cum zic, poate dumneata de la Sărdariu Stănuţ Jiianu vei avea fr-o înştiinţare unde să află şi cum să află. Ieri am luat înştiinţare că dumnealui Cluceriul Vlădăianu, cu cocona dumnealui şi cocona Dumitrana Farfaroia şi Sărdariul Gheorghiţă Argintoianu, cu toţi copii dumnealor, au scăpat de la Tărgu-Jiului călări pe cai, şi coconele înbrăcate cu zăvelci şi cu şube rumăneşti, şi călări pe cai, cu copil cu tot, şi peste munţi au eşit la Călimăneşti, şi au trecut Oltul, şi să află la mănăstire la Brăslăveşti. Cu cine va mai fi scăpat, nu ştim, şi de avutul dumnealor, ce să va fi făcut, nu ştim; iar dumnealor aşa călări au scăpat. Iar alţii, cum au  [ 119 ]  scăpat, neştiind de soţia lui şi de copii lui, încotro săntu, nu să mai ştie, şi alţii de la bălciul Cleanovului, unde au lovit pazvangii întăi, căţ cu nasurile şi cu urechile tăiate, şi răniţ, şi omorăţ, nu să mai ştie; jale şi ţipete să va fi auzit în ceri.  Acum am auzir că vine Ali-Paşa Tepenliu şi alţii Paşe cu mulţime de oaste înpărătească asupra lui Pazvandoulu, la Dii, dar nu ştim, fi-va ceva sau nu. În ciasul acest luarăm înştiinţare prin grai cum că cei înpărăteşti, gonind pe Manaf-Ibraim cu cărjalii, l-au înnecat la Baia-de-Aramă, şi acolo Sava Bimbaşa au înpuşcat pe Manaf-Ibraim, şi i-ar fi luat şi capul: de va fi cu adăvărat, apoi am scăpat aciastă dată, slavă lui Dumnezeu. Dumneaei naşa, Stolniciasa Bălaşa Brăiloica, să află aici la Căineni: să închină dumnitale şi coconei Păuniţăi cu frăţască dragoste.  
  10 mart 1802  Fratele lui Hagi Todorcea din Vidin au scris la frate-său aici, cu unu Rumîn din Calafatu, şi scriia precum că Pazvandolu aştaptă pe Manaif-Ibraim cu 2 mii de cîrjalii să vie, şi face gătire să treacă încoace; şi scrie ca să spue la negustori să să gătească din vreme, ca să să rădice, să nu păţască ca în anu trecut. Grijă mare pentru multa marfă.   18 mart 1802  Acum avem isihie, şi s-au strîns negustorii destui cu prăvăliile.  
  20 april 1802  Craiova s-au spart eri: toţ negustorii ridicasă mărfurile, şi eşisă vorbă ca să fie trecut ai Pazvandolului în Ţara-Rumînească, dar iară mulţi zic că sînt minciuni; că aceste vorbe iasă de la ordii, că, cît este linişte, n-au ostaşi nici-un ipolipsis, şi nu-i caută bine cu tainu. Destul, toţi vorbesc că Pazvandolu n-are putere. Fiind acolo la moşie, veniră la mine vr-o 20 de oameni de la Bratovăşti, zicînd să vie să să aşeze cu casăle aci, şi le-am spus să vie, şi m-am tocmitu cu ei, să facă pe anul acesta 3 zile clacă şi 30 păr. de vatră, şi  [ 120 ]  pe aici ani făcîndu-se pace, după pace vor face şi mai multe zile clacă, şi zisă că vor fi vr-o 20 casă, Sîrbi încă sînt vr-o 10 sau 15 casă, şi tot mai vin, şi cu vreme socotescu să să intemeiaze satu.  
  4 maiu 1802  Barbu Ştirbei. Fiindcă dumnealui Vistier Dumitraichi Bibescu, nepotul nostru, au fost cu cocoana şi cu copii la Tărgul-Jiiului, în judeţul Gorj, şi acum, cu fricile hoţilor ce au eşit, dă au călcat în bălci din Mehedinţ, s-au spăreat şi dumnealor, şi ar fi trecut muntele pă schela Vălcanului la Haţeg; ce te rog, chir Hagi, să cercetezi dumneata ca, de va fi acolo, să-i triimiţi acest plic de cărţi, înştiinţindu-mă şi pă mine. Iar, nefiind, îm vei triimite plicul iarăşi înnapoi, fiind cu trebuinţă. Frate chir Hagi, vei fi auzit dumneata focu ce este pe ţara noastră, că, după ce au lovit hoţi cărgialii bălciul de la Clenovu din Mehedinţu, au prinsu şi pe Dincă Bibescu, cu nevasta lui, cu tot, şi, trăgănd să lovească şi Tărgu-Liului, acolo să afla mulţi din boeri, să afla şi Vistieru Dimitrache Bibescu cu Catinca; şi nu ştim cu adevărat unde să află: au scăpat în lăzăret sau nu. Ci rog pe dumneata, ori cu ce mijloc vei şti, să trimiţ dumneata scrisorile nostre, şi să ne trimiţ şi răspunsu de la dumnealor, ca să ştim unde să află, precum şi dela dumneata ... Pe hoţi cărjialii îi are oastea înpărătească încungiuraţ, dar nu ştim ce vor face: sănt în Tărgu-Jăiului înnăuntru.  
  8 maiu 1802  Costandin Murgăşanu, paharnic. Din mila cerescului Inpărat, ne aflăm şi noi sănătoş aicea la Piteşti, fraţi căte trei; mulţămită lui Dumnezău că am scăpat cu copii; iar ce am avut, am lăsat tot în casă, fiindcă ne-au cuprins acei vrăjmaşi fără de veste, şi, din ce ne-ar fi fost putinţa a lua, nu ne-au dat vremea îndămănă, că, pe unde au ajuns acei păgăni, au făcut mare robir şi ardere. Poate că te-i fi înştiinţat şi dumneata că pe Sărdaru Dincă Bibescu l-au robit, cu cocoană cu tot, osăbit de alţii; iar tăeri de negustori şi jafuri, cine poate să le spue? ... Ci facem rugăciune dumitale ca, de să va mai întămpla a să mai lungi aciastă  [ 121 ]  pedeapsă ce au căzut pe Ţara-Rumănească prin bun ajutoru dumitale, să nu ne laşi, şi, cine ce vom lua la sorocu ce ne vom pune, vom şi răspunde, că cred ca să tragem al Căineni, dar au venit 300 de Turci, la Rămnic, de cei înpărăteşti. Dar socotească înţălepciunea dumitale că aceia sănt înpărăteşti, nu făcători de rele. Ci cu aciasta ne-am tras la Piteşti. Măcar că şi aicea destulă frică ieste, numai Dumnezeu să-şi facă milă să ne izbăvească de acest păcat greu ce au căzut pe norodul său. Zmaragda, cumnata Aniţa, cumnata Ruxanda să închină.  
  24 maiu 1802  ... cari n-aveau care şi boi; dintre Pazvangii n-a venit la Bucureşti niciunul ..., şi acest ticăloş, a lăsat ţara pustie, şi a venit aici! Se aude dela poşta rusească că ar fi la Bucureşti 7000 de Turci ai lui Tersenic, şi aceia iese din Bucureşti: pănă acum n-au făcut nici-un rău.  
   [ 122 ]  30 iunie 1802  ... Din mare primejdie a ieşit Bucureştiul; dar n-a fost nimic alta decît o îngrijire dumnezeiască, căci a stat atîtea zile fără cîrmuitor şi fără oameni, decît numai dintre crai, hoţi şi desperaţi; şi să rămîie bucureştiul precum era, fără a se strica vre-o casă ori prăvălie! La 28 ale lunii, a venit şi Domnul din Moldova, şi cred în Dumnezeu Sfîntul că nu mai e nici-o frică acum.  
  4 iulie 1802  Constantin brăiloiu, paharnic. Auzind Măriia Sa Vodă au întrat la Braşov, am rămas foarte îngrijat dă prea-iubiţi miei fraţi, ştiindu-i pă amăndoi ispravnici, şi puindu-m în gănd că ostaşi ce să numescu înpărăteşti, prinzind dă veste dă fuga Mării Sale lui Vodă din Bucureşti, nu vor lăsa pă fraţi miei să fugă; ce, neştiind ce să mai fac, n-am venit cănd am scris dumitale, căci am triimis oameni şi pă schela Vălvanului şi la Ruşava, auzind că este o cumnată-mea acolo, scriind ca să mă înştiinţeze dă fraţi mei, ei ce ştiinţ[ au. Şi sănt azstăz optu zile dă cănd am trimis, şi n-am putut să capăt nici-o ştire.  
  16 iulie 1802  Costandin Murgăşanu, Paharnic. Auziii că ar fi venit şi frate-mieu Şărban acolea la Sibii, măcat că frate-mieu nu strică nimic la aciasta, numai cumnată-mea Aniţa, că, în locu frăţii nostre, au luat pe fata Sultanii,  [ 123 ]  care iaste ştiută de toţi, care nici-un boeri nu o are la nici-o cinste, numai cumnată-mea o are la nazar, că-i place urmarea ei; mare năcaz am, vere Hagi, şi nu ştiu printr-a cui mănă vine cartea, să scriu tot păsul mieu cel otrăvit.Cu toate că dumneata eşti înţălept, să dai strajnică poruncă copiilor miei să nu calce în casa Filişancăi, nici să aibă vre o despotaţie cu ia, că găindul ei cel drăcesc să-i cază în capul ei: pentru aceia poartă curvele cu ia, că cumnată-mea nu face prieteşug cu cele cinstite, ci cu de-l de acelea, care o răd toate cocoanele în Craiova ... Grăie, pe unde au fost, s-au negrit cu totu de plisă, tăciune; şi ploae de patru luni nici au picat. Nădăjduim la Dumnezeu, că păgăni cei făcători de rele au trecut toţi Dunărea prin venirea solilor care au mers la Dii.  
 21 octombre 1802  Costandin Viişoreanu, Sluger. La răzvrătirea aciasta, am întrat şi eu vre o trei-patru zile în Braşov, apoi am eşit de locu afară, aflîndu-mă tot ispravnicu cum şi acum; însă astăzi plecu la Bucureşti, spre închinăciunea Mării Sale lui Vodă, şi peste o săptămînă iarăşi mă întorc.  
  9 decembre 1802  Cu mila lui Dumnezeu toţu Turci din cinci judeţă s-au rădicat, şi, căte o cerere ce face Pazvandoulu la Divanu Craeovii de căte ceva pentru trebuinţa lui, o face cu mare politică, iar nu ca mai nainte. Măriia Sa Vodă este foarte bunu şi dreptu, şi, pentru toate rugăciunile ce i-am făcut noi, pentru folosul nostru şi al tutulor lăcuitorilor din cinci judeţă, nu l-au făgăduit, şi ni l-au dat tote.  
  17 octombre 1806  Într-acestu cias primii scrisoare că Turci s-au dus toţi de la Craiova şi de la Rămnic.  
  22 novembre 1806  Aici la Muereni, şi cînd la Craiova, şi la Preajba, şi la Almăji, findcă Craiova iaste tot strămutată, şi avem frică din toate părţile, şi, negustori, unii sîntî la Piteşti, alţii sîntî la Cîmpulungî, cu mărfurile, după cum şi dumneata vei fi auzit. Iar, din boeri Craiovei, să află numai Caimacamu şi Clucierul Corniţă  [ 124 ]  şi vreo cîţiva Arnăuţi. Pentru paza Craiovei, pentru prăvăliaşii, venisă, să strănsasă şi iar au dat spaimă şi au fugitî.  
  1-iu dcembre 1806  Pentru Craiova, ştiut să fie că iar s-au spart şi, pentru boeri, Caimacamu şi Corniţă stau călări pe cai: destul că frică este multă şi, care merge călări, mergî zioa, şi cătră sară iasă afară, precum şi eu; dar frica tot de la Dii. Bibescu şi capichihaia sănt la prinsoare, de nu văd lumina; numai cere patru sute cinzăci de pungi de bani, şi, înplinindu-să bani, zice că-i va slobozi.  
  28 ianuar 1807.  Acuma nu ştiu pe undă să mai şăzi, că pîn sat săntu tot plini cu panduri, şi facu jafuri pe la negustori; şi din Craiova păn în Albeşti este un satu unde au prins pe Postelnicul Vasile şi pe cumnată-său panduri, şi i-au luat tot ce au avut, şi au şi legat cu dănşi. În Craiova să află un vătaf de Căimăcan: este călare pe cal. Şi înştiinţezu, jupăne, pentru Pasmandolul, că au murit, sănt astăzi doosprezece zile, şi este cu bună samă, dară în cetate este forte turburare: agalele cele mari cu molao, finducă au venit în cetate cu zurba, de la Cladova, că el va să fie în locul Paşi, şi agalele nu-l poftescu pe dănsulu.  
  1-iu mart 1807  Ţara este tot spartă ..., pentru frica Turcilor ce să află în Craiova, veniţi de la Dii, fiindcă, oricăţi neguţtori s-au aflat în Craiova, căt şi pe de lături, toţi s-au jăluit. Şi pănă astăzi să află Turci tot în Craiova, şi destule răutăţi fac ... Ce au fost chirigii, toţi s-au dus, au fugit ... Eu umblu mai mult noaptea pin sat, fiindcă zioa nu cutez, că umblă Turcii.  
 [ 125 ] [ 126 ] [ 127 ]  ... dumnealui Dragomanul Manuc-beiu, din vremea nenorocită cînd Pasvant-Oglu, paşa de Vidin, însărcinase pe neomenosul Manaf-Ibrahim să prade această ţară cu o bandă de hoţi şi să ducă în robie pe nenorociţii creştini. Atunci acest prieten al Creştinătăţii, după stăruinţele Domnului şi rugăciunile boerilor ţerii, s-a dus la Rusciuc şi a căpătat de la Mustafa-Paşa, care comanda atunci în oraş, trupe, la sosirea cărora această bandă a părăsit ţara şi am scăpat de prăpastia care ne ameninţa numai prin înrîurirea şi activitatea sa. La cea d-intăiu declaraţie de războiu între Rusia şi Poarta, Domnul Ţerii-Romăneşti, Io Constantin Alexandru Ipsilanti, puindu-se supt ocrotirea oştilor turceşti, ţara noastră, în prada năvălirilor Turcilor dunăreni şi în mijlocul oştirilor ce să războiau, copleşită de un esces de anarhie, se înfăţişa în chip jalnic.Manuc-beiu, văzînd această stare de neorînduială, ne-a convocat, ca şi pe cei d-intăiu boieri, şi după sfatul lui am trimes la cvartirul-general al oştilor ruseşti pe logofătul Varlaam ca deputat, şi am orînduit tot pentru hrana oştilor ruseşti şi uşurinţa mersului lor. Manuc-beiu a făcut şi mai mult: a adus prin influenţa lui ca oastea turcească să se puie în mişcare cu o lună mai tărziu, ca Ruşii să poată căştiga vreme. Din nenorocire, ruşii întîmpinînd piedeci şi Turcii luînd pănă atunci Bucureştii, Manuc-beiu a adus ca şef al trupelor turceşti din Bucureşti pe prietenul său Ahmed-Efendi, care, chemîndu-ne, a declarat că, prietenul său Manuc-Beiu rugîndu-l a lua comanda oraşului, ne îndemna să fim liniştiţi. Nu se va întîmpla nici-un rău, nici vouă, nici ţerii, aşa spunea el; poruncile prietenului pe care le aduc cuprind osînda la moarte şi surgunul a mai multora din voi, pentru că au ajutat intrarea oştirilor ruseşti în această ţară. Prietenului mieu Manuc-beiu datoriţi păstrarea vieţii voastre şi ţerii voastre. Vă jur pe legea mea  [ 128 ]  că, dacă Turcii se arată cu putere, voiu părăsi acest oraş, fără a face cel mai mic rău, dar, ştiind că această declaraţie ar putea să-mi atragă urmări nenorocite, păziţi taina şi nu spuneţi nimănui nimica. Aşa ne-a scăpat de moarte, aşa a scăpat ţara de pradă, fără să cruţe nici bani, nici osteneli, abia cu primejdia vieţii, şi, în loc să primească o răsplată oarecare, datorită meritelor sale deosebite, a plătit însuşi o datorie de 60000 de lei pe care ţara o avea faţă de Mustafa-Paşa şi al căreia sinet se află încă în archivele Sf. Mitropolii a Bucureştilor. ... ca şef de biserică şi în bună cunoştinţă ... Îndreptînd fierbinţi rugăciuni celui veşnic pentru liberarea acestei ţeri nenorocite de jugul necredincioşilor, îndrăznim a crede că măreţul şi generosul monarh, ilustrul Alexandru, va răsplăti şi apăra pe binefăcătorul ţerii noastre.  
  1821  ... Alecu Samurcaş, biv Vel Cluciar, Sibiiu. Canapealile şi scaunile s-au prăpădit la beşliaga cel d-in/tîi, * [129] cît şi la acesta care au venit acuma,fiindcă noi nici-o puteare nu avem ... Cînd au venit Turcii întîi şi erea întărîtaţi, şi erea frică estimp, nu s-au prăpădit nimic, dar acum că este pace, o să prăpădească, fiindcă să umbriia de dumnealui răposatu Căimăcamu; dar acum nu este niminea, fiindcă dumnealui Armaşu Enache ...  
  8 februar 1821  Costandin Nicolae Iovepali.  Acum ne aflăm în oareşcare supărare, că, din răzvrătirea unui Sulger Theodor, care s-au arătat cu Arnăuţi la judeţul Gorjului i al Mehedinţului, vrănd a merge şi la Craghiova, s-au spăimîntat oraşul; pentru care zăc că ar fi ieşit pre afară cu familiile şi cu mărfuri, apoi, profthasănd cei de aici trimeşi pentru paza Craghiovi, zăc că s-ar fi potolit spaima ce să făcusă, şi acel Theodor cu oameni lui s-ar fi întorsu la mănăstirea Strehaia: poţi socoti dumneata cătă pagubă să pricinuieşte dă opşte; nu ştim cum va rămînea lucrul,că poate şi la Rîmnic să vor fi spăimîntat de auzirea Craghiovi. Miie, din oameni ce avem acolo, nu mi-au scrisu nimic pentru aciasta, dar o spun alţă care au venit aici acum dă curănd; cu venirea Mării Sale lui Vodă nădăjduim că să vor potoli toate.  
  9/21 februar 1821  Dumitraşco ne-au adusu neplăcută veaste din ticăloasa de Ţara-Rumînească, că Craiova şi Rîmnicu s-au spart: au fugitu boeri, negustori toţi, care încătrău au putut, după cum din periclisita notă în limba nemţască te vei pliroforisi ... Craiova Joi şi Vineri, la 4/16 fevruarie, s-au spart: Caimăcamu Joi au umblat prin tîrg, şi noaptea au fugit. Dumitraşcu Vineri dimineaţa au plecat de la Craiova ... Din Ţara Turcească nu lasă pe niminea nici să treacă în ţară, nici din Ţara Turcească nu lasă pe niminea să treacă încoace; deci, şi să vie nescarva Turci în ţară, fiindcă toţi Turci pe margini ne sînt prieatini cunoscuţi, că toţi facu negustorie, socotescu să fim apăraţi, mai vîrtos că Turci tabanaoa o cinstescu foarte.  
  16 februar 1821.  Stămate Mărgărit. Săn/tem  [ 130 ]  în pace, cu totă frica ce ieste că omul acelu ce au ieşit spun că început a face rău, 
 măcar mie numai frică nu-m ieste, că-m prietin şi cunoscut bine. ... un ferdel de crumpin de hele mari, ce să chiaamă turceşti, să am barem lucru lă vară.  
  12/24 februar 1821  Într-acest ceas luai ştire de la mai mulţi prieteni din Bucureşti că au venit veaste că s-au rănduit Domnu Ţării-Rumîneşti Scarlatu Calimahi Voevod, şi aştepta din ceas în ceas să viie vechilii Mării Sale ca să ia stăpînirea în mînă.  
  16/28 1821  Stan Petrovici. Noi n-am auzit nimica din ţară sigur, iară vorbe sînt: Rîmnicu să să fie strînsu, în Craiova să fie întrat Sluger Theodori, cu mulţi oameni.  
  18 februar 1821  Vasili Pavlovici  Acesta spargere şi rasipa din Craiova nu sa va aduna curăndu, toţi aceste. Slugeru Theodor este rasitit petutidena peste Ji, şi umbla pe unde este voia: întii ava oameni puţini, dar acum are mai mulţi. Astazi seara au vinitu păna la Coţofeni, şi Sardaru Iamandi s-a tras la Işalniţa; vine oste de la Bucureşti, şi, de batutu, nu sa bate cu nimin; pe Ştefanica Bibescu l-au slobozit. Vacarescu au vinit cu vr-o 130 omeni şi, cănd pleca odata a merge spre Ţinţareni, adeca se vorbasca, fiindu trimis din Bucureşti, au eşit cu 30 inşi, şi ceialalţi s-au închis în Svănta Troiţa, zicăndu că ei nu mergu sa sa bată cu fraţi lor. Sardaru Iamandi, capitan Eordachi şi alţi mulţi ce au vinitu de la Bucureşti, nu vor să margă să sa bată. Vornicu Samurcaş au vinit să potolasca aciasta traba, fiindu omu a dumitale cunoscut, şi, de căndu au vinit la Craeova, elu s-au tras la Ţinţareni şi peste Jii, pe la manastiri umbla petutindena; au vinit pe Amarade şi au vreutu să prinza pe Pitar Ene, pe chir Anghelachi; lă protopopu, lă ciocoi le ia ce gasescu. Pe Zota de la Surcecuţa la-o loat Arghelie cu cai; de la Brca au loat pe nevasta Clucerului Silimonu şi pe multe locuri cai, arme, unde gasescu, iau şi pe la moşier cămu strica. Aice este Slugeru Baluţa şi chir Craciunu, şi alţi mulţi, cu merfurile.  [ 131 ]  Dupe cutremur ce au fostu acuma, s-a ivit o stea cu coda, şi vorbescu omeni care cumu sa pricepe: iata copie de ce-au fostu scrisu către negustori, şi dumnealui Caimacamu au pusu lă rascruci de au arsu omeni. Juţa dumisale Sardaru Polihroni s-aau însoratu; au loat pe fata a lu Caminar Iancu, şi chir Naciu pe fata a lu Capitan Mihai. Nemţi, căţi săntu la Craeova, s-au vorbitu că nici vinu să nu sa redice nicaire, foră numai doftoru Feraru este aici, cu totu.  
  22 februar 1821  Vasili Pavlovici. Că păna astaz avemu linişte, păzăndu-ne Dumnezeu a nu vini alţi omeni streini. Dar aceşti facu ce vor peste Jii; ispravnicu Dinuco l-o pusu la Cerneţi ispravnicu, şi să ia de ludi 4,16 parali; alt nu; şi banii să le trimiţa la Visteeriia. Aciastă traba, păna nu va sosi Donu, o ssa fie totu aşa.  
  26/10 mart 1821  Stan Popovici. ... Carele îmi spune că pănă acum să fie strînsă aproape la vr-o 4000 oameni oaste şi la mînastiri: Motru, Ţînţăreani şi Tismana, strîng şi cară înlăuntru tot feliu de zahere; ei s-au lăţitu de pe marginea Dunări, din Ruşava la vale, pănă la Ciororiul, şi pănă în Jiiu, lîngă Craiova, şi pe Jiiu la deal la Tîrgul-Jiiului, pănă supt munte, iar în Craiova pănă acum n-au întrat. Zicu că fratele lui Haiducu Velcu, ce era în ani trecuţi în mînăstirea Sinaia pe Prahova, în drumu Braşovului, de au fost închis drumul atuncea, încă este la Slugeriu Theodor acolo la Ţînţăreani: aceşti oameni la negustori, lăcuitori şi călători pănă acum nici cea mai mică supărare n-au făcut, încă, dîn potrivă, pe călători şi negustori îi parachinisăscu să-ş caute trebuinţăle ce au, fără de nici-o sfiială, că însuş le va da ajutori şi pază cu oamenii lui: de unde ce iau, plătescu tot cu bani. ... Am văzut şi dela Bucureşti au adus scrisorile: spaimă destulă, nu-i paracsine; le ţîţîe curu de frică, 
mai vîrtos boerilor, fiindcă nu sîntu învăţaţi cu fuga ca Craioveani, că acestora fuga le este o englingea (nota subs Distracţie) : sînt obicinuiţi. Cu plecarea mea acolo, frate, poate  [ 132 ]  că va mai întîrziia pănă să va alege şi cu răzvrătirea în Ţara-Rumînească.  
  29 februar 1821  Gheorghe Ocnariu. ... Şi, căndu noi cu carăle acolo, s-au fostu opritu şi podulu acela, şi acuma nu ştiu ce să facu, şi mă rog dumitale ca să amu cinstită porunca dumitale în ce chip, să urmeză, că vademu că boeri şi neguţitori ăţi dau peste capu. Rugîndu-mă, ci, cumu poţi mai susu, să amu cinstită porunca dumitale, că, dacă nu ne-au lăsatu să trecemu, noi le-amu descărcatu.  
  2/14 mart 1821  Stan Popovici. Atît este adevărat că Theodor Slugeriu, cîtu mearge, tot să întăreaşte; are pănă acum la 4000 de oameni, şi mănăstirile Ţînţăreani, Motru, Tismana le întăreaşte şi le umple cu zaherea, să aibă; însă din grîu macină făină şi pune în mînăstiri. Astăzi am auzitu ca să fie venit şi pănă la mînăstirea Urez şi Bistriţa; aceasta trebue să fie adevărat, că boerii cu calabalî/curile * [ 133 ]  loru de vre-o 3 săptămîni au umplut lăzăretu şi Cîineni; acum au început şi dînşi cu familiile loru a veni înlauntru. Aseminea auz că şi din Bucureşti au început a trimite la Braşov lucrurile ceale mai bune ce au boeri, la siguranţie: cum să veade treaba, şi acolo este frică. ... Una este mai mare care mă bagă în gînduri, fiindcă Slugeriu Theodoru face vizite mînăstirilor pe marginea ţării, de spre partea noastră, nu cumva să vie şi pănă la Coziia, Rîmnicu, să ne tae potecu, să nu ne putem aduce cordovanele ce mai avem la Giorman. ... Scrisorile de Bucureşti le-am trimisu iară cătră Samurcaş la Craiova, că acolo să află trimis de Divanu Bucureştiilui, spre înpăciuirea cu Slugeriu Theodoru; iară mi să pare că puţînu va isprăvi, fără îş va umplea punga, după obiceaiu ţării.  
  4 mart 1821  Vindu aici, la Călimăneşti, marţi sara, auzindu că vinu ai lui Theodor, amu şăzutu la Călimăneşti pănă au şi venitu, şi Vineri au plecatu, şi n-au făcutu nici-unu rău, şi Vineri au plecatu. Şi eu, văzăndu că n-au făcutu nici-un rău, amu plecatu la vamă, şi am lăsatu marfa totă la Călimăneşti. Dar, de poruncitu, totu amu poruncitu că, de să va auzi că vinu niscai oste mai multă, să le încarce, să le ducă pănă la Brăslăveşti, şi le-am lăsatu şi taleri 25, ca să dea la car să le ducă; şi eu, plecîndu la Craiova, pănă la cinci, şase zile trebue să viu aici cu răspunsu de la Craiova. Şi, cătu pentru răutate, să nu te prea superi, că pănă acumu au fostu bine, iar, căndu vom auzi de rău, vom triimite om într-adinsu cu scrisoare, de vom face de ştire dumitale. Şi au fost hoţu ce au venitu aici, au fostu Gheorghie Cărjaliu de la Ocnă şi cu unu popă, şi ei s-au răpezitu de au lotu şi podulu de la Jiblea, şi l-au trasu dincoace, zicănd că să meargă la Brăslăveşti, zicăndu că săntu boeri acolo, şi vătafu de plai mai multu după dănsulu au ublatu, şi, căndu ei în Călimăneşti şi vătafu apucase de trecuse Oltu, au apucatu vre o căţiva boerenaşi aici, şi i-au spoveditu bine, după cumu să cade.  [ 134 ]  
  5/17 mart 1821  Noi dinu ţară avem minciuni multe, dară cine poate creade toate! Atîtu, eri am înţăles că Slugeriu Theodor tot să mai întăreaşte, carele au trasu cordon marginea Dunării, însă în halbmond (nota subs Semilună), de la mînăstirea Urez, pre la Tîrgul-Jiiului, Ţînţăreani, la vale pe Jiiu în josu, pănă cătră Orehova, şi, la Sadova, au trecut Jiiulu dincoace; acolo au ordie sau comando, iară în Craiova n-au întrat. Am oareşcare bucurie că Giormanu şi Craiova săntu ocolite: doare milostivul Dumnezeu ne va feri de pagubă ... De altă parte, am înţălesu că Muscalii au trecut peste Prutu  în Moldova şi Ţara-Rumînească, şi în coloane maşirluescu cătră Bucureşti. ... în frică.  
  9 mart 1821  Măgîrdici H. M. Buiucliu. Acu Moldova, înpreună cu Domnul, s-a sculat zurba la supra Turcului: voinţa lor ei să fi singur stăpănitor la Moldavie, şi, căte Turc s-a aflat în Moldoua, pă toţ au tăiat.    9/21 Mart 1821  ... vr-o 3 proclemaţioane ale prinţului Ipsilant ... Poşta Bucureştilor astăzi adusă veaste că Bucureşti în 5 zile s-au spart: au fugit toţi în toate părţi; baronu Sachelarie îmi scrie că o să vie aici. Minciuni multe sînt, precum că avantgarda lui Ipsilanti să fie întrat în Bucureşti şi iarăşi că Muscali, adecă oastea muscălească, va să gonească pe Ipsilanti, căci au fugit de la Rusiia cu atîta oaste, tunuri şi muniţionu, etc., etc. Slugeriu Theodor au intrat în Craiova, au cuprins Rîmnicu pe Olt la vale, au venit şi la Călimăneşti din oamenii lui; acolo avem şi noi destulă marfă: civit, cavea, fesuri ce le-au rîdicat din Craiova, şi iarăşi destule calabalîcuri negustoreşti şi boereşti. Dară n-au făcut la niminea nimica, ci din potrivă au poruncit la setu să ia foarte bine sama, ca nu cumva să să facă la cineva cea mai mică pagubă, că atunci ei vor fi răspunzători. Ei căuta pe ispravnici şi zarafi şi zapcii ca să-i spovedească, dară luasă frunză în buză aici la Sibii, la sănătoasa ... De astă dată avem destui musafiri în Sibii, numai sînt cam uşori de bani, cum mi să pare.  [ 135 ]  10 mart 1821  Stamati Mărgărit. De om ave linişte v-o 10 zile, dar nu cred. În Craiovă n-au rămas nime, că Tudor săngur au dat de ştire la nigostori ca să de înlăuntru, că Turci vin. Şi ieu mă rog de dumneata să-m scrii ce să mă facu, că aici, în cămpul acestu, nu pot să şez, şi marfă nu pot să o las ... Pe semne, dacă mi-o fi rănduit să mă prăpădescu de Turci, iară, de oi vide că n-am unde scăpa, mă duc la Todor, că priimeşte omini căt dă mulţi, căci şi arme capăt, că altă putere nu-i, că să duc şi alţi, şi Petcu, fratele lui chir Savă, şi Nicolă, cumnatu lui chir Văsile; de căt să umble fugănd: n-are unde scăpa.  
  12/24 mart 1821  Sîntem sănătoşi, numai cam învăluiţi, din pricina deaselor vizite ale boiarilor, că ne-au cutrupit deodată: unii poftesc case, alţi mebele, care aici e discolie a găsi, şi alţi cer bani că n-au de cheltuială, că sînt toţi uşori, că Caragea şi Suciu Domnii Ţării-Rumîneşti, cu meşteşuguri i-au stors pe toţi: Domni au rămasu cu banii, iară boeri cu ranguri mari boereşti: tităl one mităl.  
  16/28 mart 1821  În ceasul acesta am auzit o minciună, că Slugeru Theodor aru fi strînsu pe toţi oamenii ce i-au avut răsipiţi prin ţară pănă la Cîineni, ca fără pierdere de vreame să să strîngă la Slatina toţi, căci ar fi trecut Turci în Ţara-Romînească.  
  19/31 mart 1821  Spunu că s-aru fi aşezat ispravnic la Rîmnic, Piteşti şi vătaf la Cîineni şi pe hoţii ce jefuia ţara, să-i fie prinsu, etc. Vedea-vom. Astăzi au sosit şi Madame v. Flaişhacălu aici.  
  22 mart 1821  Doră ne ajuta Dumnezeu să ne vedem barem de marfă curăţiţi: apoi ce o vre Dumnezeu! Că aici-i mare frică: una de Turci, altă, de Rumăni, că totă ţara să în/vrăjbeşte, * [ 136 ]  că merg de să scriu la oste şi predeză pe unde ajung.  
  23/4 april 1821  Din ceasu în ceasu ne cutrupescu boeri Craiovi, Rimnic, etc., etc., încît ne-au mai zalisit din deasele vizite ce ne facu; nu pot căuta nici-o treabă; mai vîrtos că noi eram obicinuiţi cam cu sîngurătate, iară acum ni să pare cam plicsis, pănă ne vom obicinui.  
  26 mart 1821  Spun că să să fi sculat Sărbi în piciore ... Aicea ostea care au fost, s-au dus la Jitiian la mănăstire: au şi steaguri, şi pănza steagului este în 3 feţe: 1/3 roşu, 1/3 vănăt, 1/3 alb. Aicea nu este niminea; aicea s-au strigat eri pin tărg că toţ negustori, Arnauţi şi toţ cari au arme, să meargă la ordiia cea mare înparatească la Jitiian şi să să scrie şi să să bată pentru patrida şi pentru lege, şi li sa vor da leafa înparatească, iară care nu vor vre să meargă, să nu fi slobod să porte arme la sineş. Caimacamu au venit la Dii, şi spunu ca va să vie aici cu Turci 6/m. Aicea au scris la s. Şolomon şi s. Panaiot că să-i trimită cai de poşte, să vie, şi nici unu, nici altu n-au vrut să-l asculte. Ce va fi, Dumnezeu ştie. Destule străji sănt, destule pe drumuri: nici pănă la Giorman nu poate omul merge fără răvaş de străji: una; al doilea, te desbracă. Socoteala scaunaşilor am primit, şi voi vedea să scot ce va fi cu putinţă de la dănşi, cu toate că, după cum am arătat dumitali, mai toţ sănt duşi la ostea ... Vre o negustorie nu este să facă cineva, fiind oraş pustiu ... Aicea spun că Allexander Ipsilanti ...  
  29 mart 1821  [ 137 ]  ... Aicea noi tot în frică ne aflăm. Caimacamu care erea să vie de la Dii, n-au mai venit: tot la Dii este. Ostea de aicea, tot la Jitiian să află, şi să întăresc cu metereze şi cu şanţuri, etc. De S. Thodor spun să fie la Cotroceni langa Bucureşti, alţi spun să fie întrat în Bucureşti: destul nu poate omul nici de a una să afle adevăru.  
  30 mart 1821  Aztăz au venit ştire de la D. precum că D. s-au închis, şi să fi venit afară din ostea care este acolo încă 15/m., şi esti să mai vie încă 40/m. de Türken; la Nicopoli, să fi venit 2 Paşi cu oste. Spun ca să să fi pobliţarluit dincolo că au batae cu Muscali şi să să scoale şi mic şi mare. Sluger Thodor este la Bucureşti, şi amăndoi ficior a lui Ipsilant spun ca să fie în Bucureşti cu vr-o 20/m. de oste; de la Sluger Theodor au venit înştiinţare aicea, precum că pe Caimacamu de la Di să-l primească aici fără decăt să să scole şi să meargă să prinză pe Poroineanu şi încă unul, şi pă un beşleagă, cari aceştia toţ să află spre Calafat şi fac rele, şi au şi Turci cu dănşi, însă nu mulţ, numai vr-o 40. Şi aşa au plecat eri s. Şolomon cu 700 de inş ca să-i prinza şi legaţ să-i ducă pe toţ 3 la Bucureşti. Aici la Jitiian avem cu s. Costin cu vr-o 200 înş. Zaherea tot străng de pe la toţ, şi de la boeri, şi de la arendaş, şi de la negustori, unde găsăsc; au luat şi de la schit Pitar o clae cu făn. Aicea eu aztăz săntem în frica mare. În trecutele zile au înpuşcat aicea s. Şolomon 2 inş, însă aceştea era omen din Banat: unu Sărb şi altu Ungur, şi, fiind aicea Căpitan Iordachi, s-au scris la dinsul Arnăuţi, şi, după ce au fugit Samurcas de aici, cu Căpitan Iordachi cu totu, au fost şi dănşi cu dănsu, apoi s-au rupt, adecă au fugit de la dănsu şi s-au străns cu vr-o 14 inş, şi au jefuit pe mulţi, şi să fi omorăt şi un negustor de la Slatină, şi aceştea eşisă înnaintea Nemţilor ce plecasă, şi, vrănd a-i jefui, au dat s. Şolomon peste dănşi şi i-au prins; iară altfel erea vai de ei: erea şi speţieri şi d. Şvabu şi toţ, toţ, cu tot calabalăcu lor. Deci iel pe aceşti 2 i-au scos aprope de rascruce, şi întăi i-au înpşcat, apoi le-au tăiat capu şi le-au trimis la Bucureşti; iară trupurile le-au spănzurat la Carachiz  
[ 138 ]  afară. M-am mirat de oameni de altă ţară, să li facă aşa: să cădea să li trimiţă acolo, şi acolo să li să facă îndestulare.  
  2/14 april 1821  Stan Popovici. Eri cu gheneral rusescu Pini, aghent în Bucureşti, au venit, şi mîine pleacă drept înpreună cu ghenerari la Laibah cu poştă ... Spunu că şi Ipsilanti au întrat miercuri, la 29 sau 30 mart vechi, în Bucureşti: vedea-vom ce va naşte.  
  6/18 april 1821  Stan Popovici. Toată Craiova s-au rîsipit: altfeliu este pace; oastea este afară la Jitiianu, străj în toate părţile.  
  7 april 1821  Stămate Mărgărit. Frică peste frică: să mai alineaza căte u zi sau dou, şi iară vine căte u undă, de nu ştiu ce să fac; numai acum mă-m dedat cu frică, şi pănă nu-i videa cu ochi, numai cred, că toţi şe au facut cunace în păduri; numai ieu şed acie la Dog ...,  mă-m mutat în pod, că mai bine mă pot apăra decăt din casă, că s-au redecat hoţi şi umblă nopte a gefui, şi pentru de hele mă pot apăra din pod. Dară de Turci nu e vorbă să ste omul cu arme, făr de căt să le esă înnăinte, şi, de o cere de măncare, să le dau, după vorbă dumitale, că ştiu bine că Turcu nopte nu vine, fără ziua, şi, din ce oi pote, nu m-ăi mişca de aice, văzănd cum să cruiaşte lucru.  
  13/25 aprilie 1821  Stan Popovici. ... dară este platnic rău, şi este şi adetoriu la mulţi, şi nu plăteaşte.  
  14 april 1821  Băluţă Teişanu. Despre Bucureşti scrie un ipochimen dumnealui Vistierului Filipescu cum că cu adevărat pă doo locuri ar fi trecut Turci Dunărea dincoace, şi la ţărani nu fac nimic, dar pă Arnăuţi, cum şi pă arendaşi arnăuţi, pă unde îi găsesc, îi curăţă. De Ipsilant, cu adevăratu la Tărgovişte să află, şi Sluger Theodor la Cotroceni; o scriu unii că şi Slugerul Theodor s-au apucat a face şanţuri la Cotroceni, cum şi Ipsilant la Tărgovişte. Vre un adevăr, niminea nu poate să afle.  
  20/ 2 maiu 1821  Stan Popovici. În ţară nu e treabă: în toate zilele tot vin oameni cu calabalîcuri; au  [ 139 ]  umplut Sibiiu şi satele prin prejuru. S-au strînsu bieţi boeri şi negustori cu totu, că fără de veaste i-au lovit fuga, şi bani n-au de cheltuiala, şi iarăşi aici scumpetea din zi în zi creaşte.  
  22 april 1821  Buiucliu. Pomunten boiari a focut jalba la Turc; a tremes cum că să vii şi să gonească zorbali de aiciu; acu şi Turcul a făgăduit cum că are să vii. Paşa de la Ibrail a scris la aghent că: spune la sudiţi dumitale să nu se spareaă nimine, fiştecare să cavută trebuinţa lui. Eu cu neguţitor şi cu boier n-am treabă; eu am treabă cu zorbali: noi avem să vinim pentru dănşă.  
  27/ 9 maiu 1821  Stan Popovici. Nici Ipsilant, nici Slugerul Theodoru nu auzim să facă vre o mişcare. Eri au trecut pe aici doftorul lui Ipsilanti cu alţi doi oameni în uniformul alu lui ieros lohos (legiunea sacră), acolo la Viena, pe seamne cătră monarh; ce vei afla, mă rogu a mă înştiinţa.  
  28 april 1821. Petru Ocnariul. Şi, cumu amu scosu grai dinu gură, au pusu plăiaşi ca să mă bată, şi amu avutu norocire cu unu prietinu de mă scăpatu.  
  30 april 1821  Gheorghe Mihailu. Şi noi aici în mare pericol ne aflăm, care ne-am speriatu şi nu ştim ce facem, că ni-am drage spre dumneavoastră, la Sibii, dar, fiindcă avem case grele, ne-am sahtişit, şi nu ştim ce facem. Şi ne rugăm şi noi că o povăţuire de la dumneavoastră, ori în ce chip de va fi cu putinţă să am cinstitu răspunsu dumneavoastră.  
  1-iu maiu 1821  Nistor Pavlovici. Iară, căt despre rasvratiri, au zis Ali-Aga aşa: la ei dincolo nu-i nici-o grijă, iară de dincoace nu ştim ce va fi. Ostea să trage la vale şi la deal, spre Diiu, Cerneţ, Giurgiu, Brăila. Caimacanu tot la Calafat să afla: aici au scris cătră vechilu de Aghenţie precum ca să şaza toţ la casăle lor, că nimin nu să vor supara, şi, cănd va veni aicea cu ostea, nu să va  [ 140 ]  pune în case negustoreşti, ci la hanuri şi la manastiri, şi scrie dumnealui Caimacanu precum că omeni, pănă nu va veni dănsu, să nu plătească la alt cinevaş nimic, nici bir, nici zaherea să nu dea, nimic, nimic, zicănd că aceste toate n-au locul lor. Destul aicea nu ştim ai cui săntem. Caimacanu orăndueşte un fel, de la Slugerul Thodor, alt fel. Dumnealui Caimacanu rănduisă vechil de pocovnic pe un om al dumnealui, şi Şolomon au trimis er vr-o 20 de inş ca să-i ia armele, şi aşa l-au scos din pocovnicie. Mai venisă eri dimineaţă vr-o 40 de inş, şi să închisăsă în casăle Vorvoreanului, şi ne cam perdusăm: numai au navalit norod mult la dănşi, şi, văzănd norod mult, s-au îngrozit, şi s-au dus. Întăiaş dată, zicea precum că vin de la Cerneţ şi să duc la Bucureşti, pe urmă, după ce plecară, să dusără şi trecură Jiiu, ci, cum zic, eri uitasăm de Turci: m-erea mai frică de aceştea, şi aşa în toate zilele cu frică. Dumnezău să-ş facă milă şi să aleagă odată la un fel! Nene Hagiu, cănd s-au dus acolo, s-au fost schimbat din haine, s-au înbrăcat cu haină albă, şi l-au cunoscut Turci, şi l-au închis la aianu, şi, de nu-l conoştea aianu, bine, şi alţi scapă cam urăt, ca să scolasă norodu, adecă prostimea, şi zicea că este iscoda şi de ‘bea au scapat. Destul şi vechilu de consul aicea au trimis un om la Calafat la Caimacanu, cu nişte scrisori de la Tărgu-Jiiului în pricina Ungureanilor pentru de bir să nu să supere, şi şi acest de ‘bea abea l-au lăsat să vie iară înnapoi. Caimacanu nu-l oprea, dară ceialalţ stau înpotriva, că tremura de frică. Nene Hagiu au vorbit şi pe la marginea Dunări cu Sărbi care au oi, şi spune că şi de acolo pot să iasă vr-o 6/m de oca. ... Eu zic că la rahova nu va să fie nici-o frică, fiindcă toată frica şi puterea mare spre Diiu să strănge.  
  4/16 maiu 1821  Stan Popovici. Te poftescu să beştelueşti gazeta grecească Teligraful pe adresulu arh. Stolnicu Ianco Lahovari pănă alt Dezember aici la Sibii.  [ 141 ]  
  7/19 maiu 1821  Stan Popovici. Îmi scrii ca să mă păzescu a nu înprumuta boieri: bine ar fi, frate, dară poate omul scăpa? Cu toate că, după cum şi pănă acum bani la boeri n-am păgubit, socotescu şi de acum înnainte că nu vom pierde, că la cei cu catastasis dau, însă cu amanet; apoi avem şi datorie la acest feli de vreame să ajutăm unul altuia. Iară, de au fost jăfuitori şi stricători de patriia lor, iaste prea-puternicul judecătoriu a judeca pe toată omenirea.  
  11/23 maiu 1821  Stan Popovici. Despre Ţara-Rumînească n-avem alte ştiri, fără tot răscoala cea veache. Dumnezeu să-şi facă milă! Vorbescu oameni că să tot întăreaşte Ipsilant, şi în scurt va să meargă peste Dunăre; apoi cine ştie?  
  11/23 maiu 1821  Dumitraşco Popovici. Aici nimica nou cu adevărat despre vre o parte a Ţări-Rumîneşti nu să poate afla. Din curgerea minciunilor, întocmai ca şi la Sibiiu, care fieştecare după pofta sa face plan şi vorbeşte, iară cu adevărat să fie că, după spunerea unui Cerneţan ce au fost venit eri la schelă, că la Cerneţi să află un beşleagă cu 150 de Turci, însă aceşti 140 erea pe motrile cu neşte zapcii, şi, find frică lui beşleacă, cu ai săi vr-o zece au luat şi pe cei arătaţi ţirca 140 lîngă sine; care din oraş afară nu să mişcă; iară bunătăţi nu fac, fără urmează şi dînşii după cum au găsit ţara în stare. Iară din hoţumani de panduri mehedinţeni umblă pănă aproape de oraş şi fac întogma rele, aseminea despre Calafat; Craiova nimica cu adevărat n-am putut afla alta, fără că Caimacamu să fie tot spre Calafat, şi la Craiova să nu să fie cutezat duce, neavînd îndestulă putere. De va fi cu adevărat, spun că Slugeriu Todor să fie dat poruncă lui Şolomon că pe Caimacamu, putînd, ca să-l prinză, fără a să face vre o vărsare de sînge, iară pe cei doi cunoscuţi Pr: şi Bş: ori cu viiaţă sau fără, să-i pue la mînă şi să să pedepsască pe morte, pentru faptele ce urmează: de va fi adevărat, să va vedea ... Despre Sîrbi, pănă în ceas nu să aude să fie făcut cea mai puţînă mişcare, că pe unu Dragobete, Rumîn din Mehedinţ, şi cu un tovarăş al său ce erea să meargă cu scrisori la  [ 142 ]  Beligrad şi s-au prins la Dii, slobozindu-i Paşa nevătămaţi, să fie belitu Slugeriu Todor de vii, findcă au prodosit. ... Pasaju despre Ţara-Rumînească încoace, cu calabalîcuri, cară etc., iaste cu totu închis; nu lasă Adacliu să tracă nici de cum fără oameni călăreţi; ba încă porumb, etc., nici într-un cap; ... aici şi de la Bujor încoace iaste tot mai scumpe bucatele.  
  16/28 maiu 1822  Nestor Pavlovici. Pentru de Manafi spun că vor să să ducă în aceste zile şi să rămăia numai Mergineni: bine ar fi de le-ar da Domnulu găndu acela, ca să scăpăm odată!  
  18/30 maiu 1821  Stan Popovici. Nou nu avem nimic adevărat, iară minciuni destule. În Ţară, răzvrătitori şăd pe locu, doară cîtu facu cîte puţină stratighimata de la un loc la altu, şi între cei mari anfirări de Arnăuţ şi panduri să fie întrat oareşcare dihonie: să catatrecsăscu unii pe alţi, dacă cumva nu va fi meşteşug la mijlocu, ca să zică Turci că-i adevărat şi să treacă în ţară, să să poată lua de capu; apoi, iară, cine poate şti, fiind multe amestecături de oameni! Celu mai rău este că multe ceate de hoţomani sînt cu cuvînt că sînt ai unuia şi ai altuia, şi pe cine întilnescu pe drumuri, jefuescu de arme, haine, cai, îi lasă abiia cu mare rugăciune, numai în cămaşă şi desculţi, încîtu şi dintră dînşi uni pe alţi jefuescu. Au ajuns vreamea, care să scoală mai de dimineaţă şi este mai tare, acela este mai mare. Este şi aceasta, că n-au nici-o sistimă: nu să supun poruncilor, cei mai mici la anfirări; cine ce vrea, aceia face ... Piteşti stau pe locu, n-au fugit niminea din negustori, nici că s-au bîntuit de cineva, afară de Ipsilant. Au rînduit să dea Piteaşteani toţi vr-o 10 a 20/m lei, iară, altă ceva, pănă acum, nimica nu s-au făcut ... Oraşu stă pă loc, numai boerimea au fugit; niminea din neguţtori pagubă n-au avut.   
  21/2 iunie 1821  Stan Popovici. Nou avem că la 16/28 mai au întrat Turci la Bucureşti sumă;  [ 143 ]  poate şi la Craiova să fie intrat, dară ştire n-am; iară voinici care numai cu gîndu socotea şi făcusă planuri că au zdrobit cu totu pe Turci, s-au tras la sănătoasa pre munte: ce vor face, nu ştim, că încă n-am auzitu că să să fie bătut undeva; dară, cum cam văz, fuga este cam ruşinoasă, dară este sănătoasă.  
  25/6 iunie 1821  Stan Popovici. Am văzut că poşta Ţarigradului au adus veste că acolo este isihie şi piiaţa s-au deşchis; bine ari fi; numai pănă acolo sînt cîrligeale, că-i toată ţara pănă acolo în picere şi în arme ... Turci au venit la Bucureşti şi Craiova destui: toţi Arnăuţi, panduri ce era risipiţi prin ţară, s-au trasu spre Tîrgovişte, la Ipsilant. Numai spunu oameni că pe Theodor Vladimirescu l-aru fi prinsu Căpitanul Iordache în Piteşti, şi, băgîndu-l în fiară, l-aru fi trimis la Ipsilant la Tîrgovişte. Ce să fie pricina, ei vor fi ştiind. Turci au pornit de la Bucureşti spre Tîrgovişte, şi de la Craiova spre Rîmnicu; mulţi sînt aici, prea periergoş, aşteptîndsă să ia de capete, ca să vază care vor fi mai tari: iară pe mine nu mă prea înteriseaşte minciunile ceale multe.  
  28 maiu 1821  Gh. Opran. Novine sînt cu adevărat că Caimacamul în Craiova au întrat, numai nice în drum, nici întrînd în Craiova, nu s-au bătut nici unde, şi rebeliaşii s-au tras.  
  28/9 iunie 1821  Stan Popovici. Din Ţară avem ştire că Turci la sudiţi noştri şi raiale ţarani nu le face nimica, numai la panduri, ipsilandioţi, Arnăuţi, pe care-i capătă, proţes scurt le facu, chisbaşana, şi scapă ţara de ei. În Craiova şi Bucureşti, pe unde au călcat Turci, spunu că-i isihie, nu facu nici-un rău. Turci au venit pănă la Rîmnicu, care s-au întors înnapoi, fiind numai vr-o 300, şi în Rîmnicu era mulţi catergari de adunătură: poate să vie mai mulţi Turci; cum mi să pare, la Rîmnicu mare vărsare de sînge va să fie. Pe la Drăgăşani şi Zăvideni s-au lovit, şi au fost tot cu pierderea pandurilor de ai lui Ipsilant. Ce va naşte, Dumnezeu ştie; aici oameni grăescu cu hotărîre că Muscali va să declărăluiască Turcilor bătae, mai vîrtos din  [ 144 ]  pricina ucideri patriiarhului şi alţi; apoi, trăind, vom vedea.  
  31 maiu 1822  Nistor Pavlovici. Aztaz au venit unu de la Dii şi spune că Manafi cari au plecat de aicea n-au trecut dincoalo: tot la Poiana să află, şi vai de maică omenilor, ce trag cu dănşi! La Dii să fii venit sumă de robi, dar Greci, Grecoici, copi, copile, fete, mueri, şi să le fi vănzănd prin tărg, 200 păn la 500 lei una; să fi fost şi o fată de 12 ani Grecoică, şi, văzănd pe acei care fusăsă acolo cu haine nemţăşti, au început a plănge şi a zice greceşte cătră dănsu: Faceţi-vă pomană şi ne scăpaţ de măniia acestora, şi alte multe.  
  1/13 iunie 1821  Stan Popovici. Pe Slugeriu Theodor Vladimirescu de bună samă l-au tăiat Ipsilant; în ţară este prea mare stîngere: de o parte, pănă unde sînt Turci, tae oameni, mueri, copii, ce le iasă înnainte, ard sate, oraşe, tot; de alta, iarăş, pe unde ajungu hoţomani, despoae oameni, pănă şi cămaşa de pe trup avînd bună, le ia, şi le aruncă cîte o ţoală, să nu rămîe în pieile goale tocma; ard, pîvniţi spargu şi buţilor cu vinuri fundurile le spargu de cură vinurile, şi, de întîlnesc negustori ori măcari cine mai puţini, le iau ce au, îi tae şi îi aruncă în ape sau gropi cu pieile goale. Ci numai milostivu Dumnezeu să-ş facă bine şi milă să dea gînd bunu Înpăraţilor ca să trimiţă o puteare în ţară, a scăpa ticăloasa ţară de astu feliu de urgie dumnezeiască. Altă mîntuire n-au mai rămasu, că, de va ţînea multă vreame această prăpastie, voru să moară şi de foame pe aici cei ce au fugit de ş-au scăpat numai viiaţa aici, iară ce au avut în ţară: case, acareturi, vite, bucate, haine, toate li s-au prăpădit. Lasu a socoti, la ast feliu de frică şi peste munţi poate omul să ia ceva cu sine? Acumu au început din capetani de hoţomani a fugi încoace, aici, la Braşov, să-ş scape şi ei viiaţa. Spun oameni că toţi capetani sînt vorbiţi să fugă: poate că şi Ipsilant pănă acum să fie şi fugit încătrăova. Care şi eu mai că dau crezămînt că vor fugi toţi, că nu-i cu putinţă să stea ei înpotriva unei Înpărăţii, şi mai vîrtos fiind feliu de feliu de neamuri, între care au întrat o  [ 145 ] mare dihonie şi prigonire. Iară Turci sînt toţi numai un neam şi sînt cu minte; iară aceştea toţi oameni proşti, umblă tot beaţi.  
 3 iulie 1821  Nestor Pavlovici. Veşti rele de acolo spui că să să mai fi lovit Turci odată la Drăgăşani cu bimbaşa Sava, şi mulţi Turci să fi cădzut, şi să fi luat de la Turci şi 4 tunuri, destul fraţi de ai adunări sănt petundinea (după spusa oamenilor ce au venit de acolo): Ipsilant, să fie la Cozia; Diamandi la Urea, Bimbaşa Sava la Dragaşani, Căpitan Iordachi la Tismana, şi Ghiţă Hoţu aproape de Ruşava, în munte, aprope de Vălveroba, şi Papa, fratele lui Theodoru, este la Tărgu-Jiiului. Turci sănt la Craiova, Ţănţăreni, Motru şi Cerneţ, şi spun că sănt Turci forte turburaţ asupra creştinilor, mai vărtos asupra boerilor şi asupră Grecilor, şi fac multe rele, atăt dănşi, căt şi panduri; ci numai unul milostovul Dumnezeu să-ş facă milă! De la Craiova au fost în săptămîna trecută un om aici, de la Her Dreisler, şi au fost spuind că pănă atunci nu făcusă Turci nici-un rău la Craiova, şi au fost venit şi ceva negustori înlauntru. Destul cu frică mare sănt toţi cei ce sănt acolo, fiind Turci măhniţ asupra creştinătăţii, şi le este frică, nu cumva să înfrăngă panduri pe Turci, sau să să lovească la Craiova. La Cerneţ să află fecioru Caimabanului, ispravnic, cu vr-o 4/00 de Turci; însă tot sănt prinţipal; zapci s-au orănduit, şi, căt pleacă în plasa, i prind panduri şi i dezbracă; zioa, umblă Turci pin sate după zaherea, şi noaptea panduri. De dincolo, de la Sărbi, să aude că să să fi gătind.  
  2/14 iulie 1821  Nestor Pavlovici. Pe uscat  [ 146 ]  sănt toate drumurile închisă. Aicea am găsit toate lucrurile după cum le-am lasat: nu s-au făcut nici-o stricaciune. Destul tot cam cu frica trăim ... Aicea negustori care fusăsă pe la sate, s-au întors toţ înnapoi: tărgu este deşchis, numai, cum zic, căm cu frica ... Bani aicea s-au suit ... Drumu la Rămnic tot închis este: nu pot merge niminea, nici că vine cineva. Ostea este mai încoace. ... Casă noastră s-au golit acum de musafiri. ... Drumu Rămnicului este pănă acum tot închis, şi astăz au vrut nişte omeni ca să meargă pănă la Dragaşani, şi nu i-au lăsat, zicăndu-le să mai îngădue vr-o căteva zile, că drumu nu-i sigur.  
  16/4 iulie 1821.  Velie Pavlovici. De fr-o căteva zile amu venit şi eu aicea în pace, ca să afu căte ceva, dară, de minciuni prea multe, nu potem afla nici-unu adăvaru, fără căt veţ fi auzit de mănia lui Dumnezeu ce s-ao întămplatu la Bucureşti: cu bună seamă, este adevăratu. Ovrei şi Armeni să tot ducu de aicea la Bucureşti, şi scrie că Turci nu facu rău, daru boeri să tot gătescu să meargă şi nu mai pleacă. Turcu care ao venit, este totu aicea pănă acum, că-lu tot portă boeru cu astăz, cu măine; dară mă tem că nu voru merge. Eri ao fostu aicea, la vamă, la Branu, aprope de hotară, bătae, că era unu Pota, Boşneagu, cu fr-o 800 apostaţi, şi zicu că ao venit fr-o 3/m de Turci peste ei, şi să-o bătut lăngă straja înpărătească. S-ao fostu spăriiatu şi domni din vama, şi s-au dusu sumă de dragoni şi catane la hotar, spre paza; dară n-amu înţelesu pănă acum care pe care ao biruit; zicu că apostaţi ao meterez. Aicea greu, şi cucuruzu forte scumpu; grău de la 15 f. păn la 11 găliata, şi cucuruz dela 7 1/2 păn la 7; lănă au eşit la preţu cu 13 şi 14 duce ocao, şi este muşterei mulţi, ovrei.  
  8 iulie 1821  Opran. Înţălesăi că Solomon să află la Haţăg cam supt pază; pentru care te rog, cum şi mai nainte v-am rugat, ca să iconomisăţu oricum mai bine stiţi, de la gheneral-comando ca să i să dia slobozănie a veni la băi, fiindcă este tare bolnavu.  [ 147 ]  
  21 iulie 1821 Gh. Opran. În Ţara-Rumănească sănt doî stăpăniri: Turci sănt în Craiova, în Cerneţi, păn oraşă, iar răbeliaşi toţ sănt pin satele dupe la păduri, prin cele de la munte şi pe la mănăstiri, la locuri tari.  
  21 iulie 1821  Popovici. Că sa aude reu dinu ţară: din Tărgu-Jiului, din Slobozie, din Peştenar, din Porceni. Au spartu pe paduri şi au arsu casile dupe acolo, şi acuma să duc toţi la Tizmană, cu tunuri, şi, nu numai pe paduri sau Arnauţi omoră, ce şi pe lecuitori dupe la sate. Au venitu bajeni la schelea: suma nu ştiu. La Saleva înauntru, Ungureni nu cutaza să-şu înţerce oile şi sa plece de acolo de la stine, ca umbla omeni rei de le strica. Eru s-au mai dusu militar, şi astaz trecură şi ştinjari; totu aztaz s-a dusu şi ghinararu şi maeoru de ici acolo la Vălcanu.  
  10/22 august 1821  Nestor Pavlovici. Eri s-au cetit prea-înnalt ferman precum că iartă Înpăratul pe toată raiaoa, şi să să întoarca toţ înnapoi la casăle şi moşiile lor, şi întru nimica să nu să supere, şi, cari vor fi fost amestecaţi, toţ să-i erte, şi, pănă să va nu numi şi va veni Domnu, să fie Caimacani, atăt aice, căt şi Bucureşti şi Moldova, şi să ia havaeturile după vechiul obicei, asemenea şi toate veniturile, vama etc. Iară, nevenind, atăt boeri, căt şi negustori, ca să-ş caute de casăle şi moşiile lor: atuncea să vor găsi alţi cari le voru griji etc., şi alte mai multe.  
  16 august 1821  Nestor Pavlovici. ... pentru Gavazu-Paşa ... S-au învăţat de beau rachiu, şi vin acolo, şi trebue să li aduc rachiu să bea, şi poate să să înbete, şi fac pricina, mai vărtos unde sănt mueri.   
  22/3 septemvre 1821  Nestor Pavlovici. La conac iară ne-au venit musafiri, dară buni: omen tot de la H. Baraictar.  [ 149 ]  
    22 septembre 1821  Mihai Iovan. ... cartea dumi Caimacamului ... zicănd ca este aici la Căineni altu judeţ, nu mai este cum era mai nainte, şi mă a pus ca să plătesc tote avaeturile.  
  8/20 octombre 1821  Stan Popovici. ... părintele Macarie cîntăreţu ... ari voi să dea vr-o 3 cărţi de cîntări bisericeşti la tipar, carele slovele de note le are gata; numai rumîneşte, de cuvinte, îi trebuescu, care la tipografiia armenească au slove, şi de toate să facă slove cum să vor porunci, curat rumîneşte? Şi cu ce preţu a să putea regularisi.  
  12/24 octombre 1821  Stan Popovici. ... aghentu englezescu ... Demeter Constandin ot Preşpurgu, l-au adusu aici cu halai, în poştă, de la Craiova, pe lîngă Bucureşti, legat şi ferecat în lanţ; căruia i-au fost dat conac la casarmă aici, şi nu lăsa pe nimine să meargă sau să vorbească cu dînsul.  
  17 octombre 1821  Nistor Pavlovici. Eri au strigat pristavu pentru monedă, ca să nu îndrăsnească cineva să o ia mai sus: adecă mehmudeaua 26 în loc de 16, cromtaleri 8, deretlii 7 1/2, gripsorii 7 1/4, beşlii 5, funduc 11, rebiia 3. Nu ştiu cătă vremea va sta la acest preţ, că iară cei mari pentru de uşurinţe le sue. [150]  
  20 octombre 1821  Nistor Pavlovici.  Aceste zile scosără omeni vorbă că va să să ducă manafi şi deli, şi va să rămăe numai Dieni. Bine ar fi de s-ar adevara, că altfel va să avem la iarna zor pentru făn, lemne, carne şi casă de lacuit, că celi mai multe casă sănt stricate; după lemni au trimis aztaz 1500 cară, să vie în aceste zile: beţi omen sănt rău cazniţ! Său să dă (şi nu mai este), grăunţă, făină, lemni, carne, biru, care de rănd să slujască, saraori, başca etc. Apoi Dumnezeu să le ajute! Eri i-a luat de prin pravali pe baeţ ca să slujască la agale, şi casă multe vor să arza pe iarnă. În zilele aceste, în 3 locuri să aprinsăsă înfricoşat, şi putea să arza Craiova, dară au dat Dumnezău şi s-au stăns. Acum e rău, că, dacă să aprinde undeva şi vor fi manafi la acea casă, nu cutează niminea să mearga să stănga, că li frica.  
  23 octombre 1821  Gheorghie sin Ioan Ocnariul. ... Butoiu este forte nevoeşi, că curge pe toate rosturile, şi pă funduri, de răndu: amu căşnitu destulu, şi n-amu avutu ce să-i facem.  
  26 octombre 1821  Ioan C. Salamonu, c.c. consular-staroste dinu Tărgu-Jiolui. Bizuindu-mă prieteşugului Casi dumneavoastră, la care şi eu în cursul acestir nehodihnite vremi în ţară, prin căt mi i-au stătut mijloc şi am avut ocazion, am slujit oamenilor dumneavoastră ... de la dumnealui Cămineariu Iorgu Văcărescu, de la Bucureşti.  
  29 octombre 1821 Nistor Pavlovici. Oştirea de acum nu mai are făn şi grăunţă; er au luat grăunţă dupin tărg, şi au dat asară la ostaş, etc. Dară pe iarna ce va fi: cu făn, orz, lemne, carne, făină etc.? Beţi Rumăn făn nu au, şi, nedănd de măncare la boi, nu voru putea să aducă lemne şi ce trebue. Ci milostovul Dumnezău să-ş facă mila! [ 151 ]  
  29/10 novembre 1821  Stan Popovici. Astăzi am înţălesu că de la Tesaurariat au dat poruncă ca boerilor să li să dea pe iscăliturile loru credit de giuvaerica şi şaluri ce au, fără a supăra pe alţi; pe Luni voi vedea să ne luom cauţioanele, să scăpăm de o belea.  
  1-iu novembre 1821  Solomon ... ispravnic de Chimpulung ... Sînt vremurile înpăricheată pă acole.  
  9/21 novembre 1821  Stan Popovici. La Craiova din zi în zi tot mai rău. De acum au gătat fînurile şi orzu: vai de maica boerilor care s-au dusu, ce vor să tragă la iarnă cu păgîni de Turci! Bieţi oameni ţăreni nu au fîn pentru dobitoace, şi nu pot căra leamne: Turci descopere case şi iau leamne pentru focu, ard garduri, pălanuri, stobori, porţi, uşi ce găsescu, tot. Acum este biru în ţară: de lude, de după cum în arată Sava acelaş.  
  30/12 decembre 1821. Dumitraşcu Popovici. ... Foarte ne-am spăriiat; decăt am socotit, ce va vrea Dumnezeu: doară tot nu va fi nimic.  
  12 decembre 1821  Magîrdici Buiuclioglu. De îi întreba despre ţara aciasta, toată încă să află în premejde: videm că oaste turciască den ză în ză toate să mulţeşti; nu înţălegim urma cum a rămăne; atăta videm că totu ţara iaste în mare supărare: marfurile nostre păn acum închise şedi la Boian, şi găndu nostru iaste să iernam la Suciava. ... fiindcă am fost luat de la Aghenţiea bandela, şi pajoara nemţască era pusă înnaintea  
[ 152 ]  boltă, şi noapte aceea, au îndrăznit 45 Turci de Eniceri cu topore, cu fănar şi cu întreiagă gătire, şi av străcat uşă de her şi av cărat lucruri cele mai ăscumpi a jupanului Mardiros şi lucrurile altora.  
  17/29 decembre 1821  Atîta zahar, cafea undelemn ce au venit aici şi ce au trecut la Braşovu, de cînd este Ardealu n-au venit atîta sumă de mărfuri; s-au spăriiat şi aici la vamă de atîtea mărfuri ce au venit şi vin: încet-încet să va vinde, sănătate să fie. ... Porunceaşte, mă rog, gazetele greceşti pe 1/2 an pentru părintele episcopu Rîmnicu, Galaction.  
  2 mart 1822  N. Iotta. La Craiova avem bine pănă acum: Turci sînt ăn zeherea: de 5 luni ceru. De vr-o 10 zile au întrat spaima între ei, şi strigă toată noptea. Vorba loru alta nu e, fără numai batae ceru cu Muscalu, şi apoi zicu: ..., şi, pe de altă parte de la Craiova pănă la Dii au dresu toate podurile la toate văicelele.  [ 154 ]  
  20 april 1822  Dumitrache Brăiloiu, Costandin Brăiloiu. Fiindcă nepotul nostru Petrache Poienaru, aducătoriul aceştii scrisori, după rîvna ce au avut, streduindu-să pănă acum la învăţătură, în cursul şcoalelor de aici, au cunoscut trebuinţa ce o are a năzui la luminata Europă, şi, mergînd la Vienna, să să aşeze la şcoalele de acolo, ca să sporească în învăţături mai mari şi mai temeinice ... Aflăndu-să copil cu părinţi foarte scăpătaţi ... 
  30 april 1822  Stan Jianu. Fiindcă au venit porunca Mării Sale Paşi ca să să răspunză una sută cinzăci mii la Silitra-Paşi pentru lefile ascherliilor ca să rădică din ţară, şi fiindcă să cer cu mare graba, şi, cănd am strănge din ţară, poate să să facă zăbavă, mă îndatorăm dumi Cămăraş Caimacamului ca să scriu dumitali ca să-i faci acestu bine a i să profitacsi de la dumi şi în soroc de o lună să-i răspunz aici. Deci, după pliroforiia ce avem, să nădăjduiaşte şi în scurtă vreme şi hotărărea păcii, cănd dumitale poate să-ţ fie trebuincioş şi mai multă sumă pentru neguţitoriile ce sănt a-ţi face. De vei voi a face acestu bine ţării cu uşurarea oştirilor, mare bine şi pomană îţi vei face, şi făr paguba dumi,  căci, în galbeni proftacsindu-i, poţi să-i dai cu 18 lei în taleri imperiali, căte opt lei.  
  5 maiu 1822  Şerban Murgăşanu ... sănt toate drumurile cuprinse de Turci.  [ 156 ]   
  2 iulie 1821  N. Iotta. De va fi ca pănă acum, o să petrecem prea bine, în mare isihie, iară, cănd povestea să va strica, atuncia nu poate zice cinevaşile. Manavi au trecut toţi, şi s-au şi dusu la loculu loru.  [ 157 ]      10/22 iulie 1822 Nestor Pavlovici. Alaltaeri venisă nişte Turci de la Pleven şi ruga cu scumpiia ... La 7 aratasem dumitale că pe episcopul G. l-au lapedat şi au pus pe Arnaugianu Calinico, pe care l-au fost şi dat pin tărg cu alai, şi numai de căt porunci bumbaşir, ferească Dumnezău: bani şi bani, altfel, nu. Şi Joi dumineaţă, după lipsirea Caimacanului, s-au cam spăriiat acest episcop, şi s-au şi lapedat de slujba aciasta, şi aşa fu stăpănirea lui 24 ciasuri; acuma iarăş sănt omeni parintelui episcop Galaction. Însă au chemat Divanu pe parintele iconomu Iordachi şi au zis că să-l pue pe dănsu în locul lui parintele Timotheos, dinpreună cu parintele gramaticu, să caute treabă pănă să va orăndui episcop; şi astfel de comedie avem pe aicea. Pe Greci ce erea în slujbe, i-au scos pe toţ. Acumu sănt boeri pămănteni stăpănitori, dară nu ştiu căt le va ţinea înparaţia, sau stăpănirea, căci asară s-au auzit precum că Grigorie Ghica sa sa fi facut Domnu înnaceste 17 judeţe, şi aicea să vie Romanit Caimacanu, şi, fiind acesta adevarat, iară să schimba aicea stăpănirea dumnealor boerilor  [ 158 ]  noştri ... În ceasul acesta, aflai ... că Nenciulescu vine aicea Caimacanu şi are ferman că dănsu, dînpreună cu 4 boeri, să stăpănească aceste 5 judeţe şi să nu aibă Voda a-l scoate şi a pune pe altu fără ştirea Înparaţii; acesti 4 boeri să şi numescu: Logofătul D. Bibescu, Logofătul D. Brailoi, Com. Brailoi, Clucierul Gănescu; Vedea-vom şi aciasta. La episcop au fost acum, şi am aflat că au rămas iară ca mai nainte parintele Timotheos vechil, iară părintele Iordache şi spre regula dumisale. Oştiri acum nu prea sănt, s-au cam dus, şi er au plecat vr-o 200 inş, şi nadajduim că în scurt după venirea Vodi vor pleca toţ. Despre frică, avem ceva puţănel la coşară, dară nu e nimic: vin Turci să să uite, şi iarăş pleacă ... Socotim să plece Turci după venirea Domnului.  
  12 iulie 1822  Acest ocazion au rămas pănă aztaz. Asară au sosit şi dumnealui Caimacamu cel nou de la Bucureşti, adecă Nenciulescu.  
  21 iulie 1822  Stan Jianu. Păn acum au judecat lucrul într-alt chip, făr numai de pace; acum văz lucrurile cam amestecate, şi nu-m plac.  
  30 iulie 1822  Constantin Brăiloiu. Miluindu-ne milostivul Dumnezău cu Domnie, socotim fără îndoială că să vor şterge patimile ce am cercat în diiastimă de atăta vreme pănă acum.  [ 159 ]  
 12 august 1822  Dimitrachi Bibescu. Catinca îm scrie că i-ai zis dumneata să-ş caute alt conac, că odăile dumneavoastră o să le faceţi prăvălii. Pentru care mă rog, mai fie îngăduială pînă ce va veni şi Măriia Sa Vodă (a căruia venire o aşteptăm curănd la Silistra întăiu, ca să-ş facă tacămu Domnii), şi atunce-i să merg şi eu la închinăciune şi, văzănd, făcănd, că poate îi voi scoate şi afară; şi pentru o lună, dooă de zile să mai prinzi şi altă casa.  
  14/26 octombre 1822  Stan Popovici. După această însemnare te vei putea regularisi. Vei şti şi aceasta că mai nainte aceale mîncătorii nu era, fără numai: Chiriia cum să putea tocmi omulu cu chirigii. La Balş, la podu, une ori lua de car a 10 părale, alte ori nu lua. La Jiblea, trecutu Oltului, 40 a 50 părale. La Cîineni, trecutu Oltului, 50 a 60, păn 80 părale de caru, cum să putea tocmi omul cu podari. La Cîineni, la vatafu, de om 2 a 4 părale, şi de vită iar la 2 a 4 părale. Pentru avaetu, pentru rîmători, mai nainte era de păreache 60 păr., şi vama la păreache, în zilele lui Caragea s-au făcut avaetu cu vama întîi, lei 4, apoi 6, mai la urmă 8, 10 părale, 12. După aceia s-au făcut care ce putea să ia, şi beşlii iarăş prin toate satele, încîtu, în iarna trecută, unii care vindea rîmători în lazăret, nu putea prinde după vînzare vămile şi avaeturile. Pentru vitele cu coarne, oi, capre, de acestea nu-ţi facu aducere aminte, fiindcă aceste articole era oprite de la Poartă a-i scoate încoace ce; sloboză Domnul ţări sau Caimacamul Craiovi, făcea negustori tocmeală cu dînşi, cum să va putea învoi.  
  30/11 ianuar 1823  Savva Ioannovici. În ţară iaste bine pace, şi oameni îş caută trebile fără supărare, numai tot cu frică în sîn, să nu spargă fără veaste oala şi să fie daţi pradă celor de altu neam ... Pă Nenciuciulescu l-au scos din Căimăcămie, că n-au vrut să mai fie  [ 160 ]  după cum era, ci cerea să nu i să meastece niminea în cele 5 judeţe. Boerii Craiovei încă au lucrat cu alţi ipochimeni mari decindea ca să despărţască cele 5 judeţe de cuca Bucureştiului, şi, de una ca aceasta temîndu-să Domniia, au trimis de i-au ridicat la Bucureşti, şi au făcut acolo Divaniţi, de unde pot porunci şi Craiovei. Polizachi au luat iarăşi poştele şi vămile, şi la vama Craiovei au întrat iarăş Amanu. Galaction pănă acum tot ... să află. Mitropolitul şade la Braşov. 
      Domnul Aghentul au scris la stăpănirea de aici să silească pă fugari să iasă în ţară. Deci i-au chemat pe toţi la poliţie, şi le-au spus, sau să meargă afară, sau să să dea mai afund în Austria. Ceialalţi au cocoloşit şi au tăcut, iară Grecii au aşternut o instanţie cătră În. C. Gubernium, cum că, fiindcă, din pricina revoluţionui Eladei, s-au scornit de cătră Turci goană asupra tuturor Grecilor de obşte, vinovaţ şi nevinovaţ, nu pot mearge în ţară, şi la Austria nu să pot muta acum, în vreame de iarnă, ci să-i îngăduiască pănă la primăvară, şi atunci îş va lua fieştecarele sama ce va face. Iar, voind Înpărăteasca Mărire a-i sili să meargă la Turci, să-i jervească, să roagă ca mai bine să trimiţă mărirea Sa ca să-i piiarză cu sabie creştinească. Acest den urmă şi neplăcut Ausdruck le-am zis să-l schimbe; apoi eu nu ştiu ce vor fi făcut.  
  14/26 april 1823  Stan Popovici. În săptămîna viitoare pleacă de aici gheneraru Alecsandru Pini.  
 15/27 decembre 1823  Stan Popovici. Gheneral de Minceachi la 21 X-mvrie au plecat cu toată familiia sa la Bucureşti, şi de acolo la Ţarigrad va merge, şi la 23 au plecat şi baron v. Rukman, conselieru, şi un secretar Carniovu, iar canţălăriia au rămas aicea.  
  5 februar 1824. Savva Ioannovici.  Aici iaste isihie mare, chesaturi mari: pă Paşa de la Vidin l-au mutat a Endrenea (nota subs Adrianopol), făcîndu-l serascheri asupra oştirilor celor adunate  [ 161 ]  pentru apostaţi; în locul lui, vine altul, care astăzi, mîine, întră în Vidin.  
  15 april 1824  Savva Ioannovici. Pă dumnealui Caimacamul Logofătu Constantin Cîmpineanul l-au schimbat; în locu dumnealui au venit dumnealui biv Vel Hatman Dimitrie raletu.  
  6 maiu 1824  Savva Ioannovici. Noi aici pănă acum, din mila Domnului, avem mare linişte, iar în zilele acestea s-au cam întristat lumea din vestirile ce au venit că înprejurul Bucureştilor, la Ialomiţa, ar fi cu adevărat ciuma. Şi că dincolo, peste Dunăre, la Oreahova, cale de 12 ceasuri din Craiova, au venit de bună samă vre o 400 ostaşi turci nesupuşi, care erea să meargă cu Derviş-Paşa asupra insurghenţilor la Morea, şi, pă drum certîndu-să cu ceialalţi, s-au întors înnapoi, şi, pă unde au ajuns, ar fi făcut şi reale şi ar fi luat şi bani de la nişte aiani şi de la oraşe, ca să le cruţe, să nu le supere; şi oamenii muşcaţi de şarpe, l-e frică şi de şopîrlă. Cu toate aceastea, Măriia Sa Vodă au pus în lucrare a să face lăzăret la Bucureşti; de prin alte locuri, s-au dat poruncile cele cuviincioase spre potolirea boalei. Asemenea şi pentru Turci nesupuş iaste nădeajde că, sau cu bine, sau cu rău, îi va potoli Măriia sa Paşa de la Vidin. Dumnezeu să-ş facă milă!  
  14/26 maiu 1824  Stan Popovici. Dinu pricina că cu bun sam este ciumă în judeţu Ialomiţi şi pe marginea Dunări, s-au făcutu lazaretu mai tare: pentru oameni, 20 zile fără osăbire şi, de mărfuri, 21 zile.  
  17 maiu 1824 Savva Ioannovici. Postelnicu cel Mare, Filip, înpreună cu unul Aslanoglu, să află aici veniţi de vre o cîteva zile: niminea nu ştie pintru care sfîrşit. Din sudiţi austriaceşti văzînd discoliile ce arătă Aghenţiia a-i cunoaşte, mulţi s-au lepădat şi s-au făcut raiale cu privileghiuri. Părintele episcop Galaction l-au scos din Scaun, şi s-au orînduit grămăticul Preaosfinţii Sale, chir Neofit, episcop, la aceste   

[ 162 ] 5 judeţe, om foarte blînd şi înpodobit cu învăţătură. Monedele să sue, şi sîntu cu destul rare în piiaţă.  
  17 iunie 1824  Savva Ioannovici. La Izlaz, schela Nicopolii, la 12 ceasuri de aici departe, s-au molifsit de ciumă şi au murit cîteva suflete. Au mers comision de aici şi au scos pă molifsiţi de i-au băgat într-o pădure, să facă lăzăret ... Musafirii cei cu arma să gătesc de şedeare: mulţi zic că s-au schimbat cele scrise de acolo la 12 mai nou, şi întră altă mijlocire ca să dea săvîrşire pricinilor.  
  28 iunie 1824  Savva Ioannovici. Din cue, am mai vîndut, dar tot mai sînt, fiindcă nu sînt toate harţul Ţării-Rumîneşti ... Vorbele de ciumă au mai încetat acum.  
  26 novembre 1824  Măgîrdici Buicliu. Şi Cantemir al nostru au învăţat la vremea lui musiu Rab slobod şi a să întovărăşi cu boeri spre jecuirea sudiţilor, şi, în vremea acestui domnul Aghent, pentru neunire lui cu dănsul la acesti feliuri di fapte, pentru aciastă, el, di ciudă, cu Curtia şi cu boeri, unindu-să pîn taină mari, învrăjbire au pricinuit între domnul Aghent şi între sudiţi, sculăndu-să asupra sudiţilor ca să le puie nişti biruri mari, căte 7000 lei, altor căti 5000 lei, şi aşa păr la 500 lei celui mai dipi urmă; încă şi aciasta, ca sudiţii să-şi văndă acareturile. Adivărat că, pentru toti acesti feliuri, la toţi, puindu-să şi domnul Aghent di potrivă, avem nădejdi că nu ar pute să facă nimic. Şi, pentru acesti feliuri di supărări, dumi nu-şi poti îndrepta cheful: forti mari mirari ne aflăm, cine vra să fie lui arca (nota subs Sprijinitor), ca păn la atăta Înpărăţie suferi faptele lui; în vremia lui monsiu Rab, atătia jălbi s-au dat asupra lui, şi nimini n-au folosit nimic: numai Dumnezeu să-şi facă o milă!  
  16/26 februar 1825  Păzeşte-te de galbeni dodecari, că au eşitu calpi mulţi, făcuţ de Greci, făcuţi întocmai ca cei buni; atăt numai că au preţ numai de opt lei, avănd argint mult băgatu într-ănşi, şi să zice că în Ţara-Rumănească s-au vărsat 60000, şi tovaroşi Aghenţii, neguţători, zic că mai aşteaptă 1500000, totu pentru ticăloasa Ţara-/Rumănească,  
[ 163 ]  cu toate că ochiu neadormit al Stăpînirii au pus sirguinţă mare asupra aceştii pricini, a apandisi-o (întîmpina-o).  
  21 februar 1825  Costachi Vlădoianu. ... iubita mea Frosiniţă ... Boala ciumi avem zile de cînd nu să mai aude, slavă lui Dumnezeu. Joi sara, la 2 1/2 turceşte, s-au făcut cutremur, nu prea mare, dar simţitori.  
  4 iulie 1825  Savva Ioannovici. Minciunile ce să auzea de spre Domnie noaoă, în vecinătate, s-au potolit acum aici. Stupii sînt frumoşi şi cu ceară multă.  
  21 novembre 1827  N. Iotta. Alaltă sară, am luat o curată ştiinţă de la Ibraila că Mehmezi facu mare pregătire ... La Prutu au sositu mare putere rusească, şi au făcutu lageru în marginea Prutului. Cazaci, ofiţeri, totdeaună vine la Galaţi şi şi tărguescu vinu, rachiu ... Turci în toate cetăţile să străngu, gătire mare facu: destul de frică au beţi creştini aici în ţară: nu ştiu ce să facă. De la Craiova nici-o ştiinţă am de căndu s-au începutu aceste dureri.  
  2 iunie 1829.  N. Iotta. ... sară, întinericu fiindu. Ticăloş Turci, netemăndu-să de aşa grabnică trecere, s-au pomenitu la 2 ciasuri nemţăşti de dimineaţa, la 28 maiu, ocolitu oraşul Răhovi cu Muscali, încăt de bătae tobeloru şi din auzulu muzici au fost Mehmed cu totu spăriiatu, şi, făcăndu mai întăi întrebăciune Ecselenţiia Sa de vor să să închine sau nu, au datu răspunsu Başa că vor bătae. Şi aşa, începăndu cu tunurile din toate părţile, au ţinut bătae vr-o căteva ciasuri, apoi au strigatu Muscali « ura », şi au întrat înu oraş, prinzăndu pe toţi Turci ce au fost vii, înpreună cu cadănele loru şi copii. Au fost groznică jale de Turci; le-au datu hagma (sic), i-au jefuit şi îi trimete la Craiova, cu totulu înpreună, şi cu beigamberi (sic) loru; iar Turci de la Ţinbru, auzindu tunurile, s-au dusu focului: au năpustit oraşul.  
  12 august 1829.  Ioniţă Minovici. Divanu  [ 164 ]  Bucureştilor au trimis aici poruncă şi au rănduit pă N. Brăiloiu ca să cumpere cu bani gata bucatele de la toţi lăcuitori ţări fără deosăbire, însă cu preţuri hotărăte, căte 20 lei % (sic) ocă făina, 13 lei orzu şi 12 lei ovăzu, toate făcute teslim aici la magasie, cu cheltuiala oamenilor ... S-au oprit tot speculaţionu de bucate între lăcuitori ... Nu ştiu oameni, de unde să cumpere, să mănănce.

V. Diverse  [167] 12 novembre 1712  Eu, Sfetco ... dumneaei Babei Iracăi ... cu dobăndă zeace la doi ... şi să va face vr-o cheltuială, au zeciuială, să fie tot de la mine.  
  11 aprilie 1752  Părcălabe i voao, oamenilor de la Poiană, vă facem în ştire că, viind aicia Costandin Popescu de la Popeşti sud Vălcea, mi i-au spus pentru Dragu ce iaste fugit de la voi, şi acum iaste în Vălcea; care Drag au şi furat o capră acestui Costandin. Pentru care iată că vă scriem, să căutaţ, să meargeţ să luaţ pă acel Dragu, cu toate iconomiile lui, şi 
să-l aduceţ la urma lui, după cum iaste porunca Mării Sale lui Vodă; şi să luaţ capra de la el şi să-l daţ mai susului numit păgubaş. Altă sminteală să nu faceţi. Aciasta.  
  14 săptemvrie 1754  Foiţa de vitele ce a focoto stricăciune în bucate, precumu o arată mai josu anume; Popa Udrea, Tudura săraca, diiaconu Gherghi, Mărica săraca, diiaconu Costandin. Grecişti: Popa Greghi, Vasăle Şălaru, Costandinu a Calei ... Mihai boiaru, Cipico. Strenji: Flora călugăriţa.  Popeşti ... Săueşti, Slăneşti ... Degeni,  ot Blăslavu.  
  1757  ... Rănduiala ce face la Joi Mare, la spălare, diaconul de jos.  
  1778 ... cine plănge pentru altul, pă el îl ustură ochii.  
[ 168 ]  12 maiu 1778  O sălişte de casă ... perne înbrăcate cu flanel, 1 juncă să să tae la pomana mea, 1 păreche de papuci: pentru aceştea să dau 5 vedre rachiu.   
  26 april 1784  Zamfir Hagi Gherghe. Preaiubita şi dulcea mea soţioară, Mariuţa, au lăsat dumneavoastră sănătate. Of ticălosul de mine şi de tot nenorocit în lume am rămas, negru şi părlit în lume, şi cu jale nespusă, căci nu m-am învrednicit să fiu la morte, nici la îngropăciune ... Of amar viaţa mea, că lumea mi s-au întunecat şi sorele au apus. Of şi iar of! ... şi ieu i-am scris cu măngăiere şi cu parigorisală. Of vai de mine, of! Şi, de copilu, să nu să cernească, numai la mănă să să lege cu negru, că destul m-am negrit eu şi m-am întunecat ... Mi să tăiară mănile, şi nu mai putui scrie ... La aciastă vărstă şi greutatea copiilor, mare nedreptate mi s-au făcut mie, păcătosul: mulţămim lui Dumnezeu.  
  4 mart 1801 Alamanu Măţ ot Răşinariu ... şi acela le va ceti înpreună cu dînsele.  
  1804  Toate socotelile şi zapisăle lui Drotlof zidariu, pentru lucru biserici de afară.  
  1805  Eu Nedelea; eu, cea mai mică, Zmăranda. Ştii că pă tata l-au tăiat Turcii, şi maica e bătrănă ... sănt străină.  
  1805  Hagi Costandin Pop. Am văzut că-mi scrii, fiiule, că mi ai scris atîtea scrisori, şi te miri de nu ţ-am făcut nici-un răspunsu. Dară fătu-meu, la aceasta ai greşală, că sînt numai vorbe, fiindcă cărţile pe numele meu nu să perd, fiindcă este ştiut în multe părţi, mai vîrtos cînd la o căprăriţă îi vin scrisori de afară mai cu toate poştele pe numele ei, şi nu să perd, dară cum pe numele meu să să pearză; ci zi că nu mi ai scris nici de cum. ... Ofiţerii cei ce sînt în gazdă bune şi să feresc de lucruri necuvioasă au cinste la reghement şi avanţeruesc mai curînd ca alţii ... La purtarea ta să vor uita cu ochi deschiş, fiind de alt neamu.  
[ 169 ] 11 maiu 1806  Zamfirachi Pop ... adiutantu la domnu maioru Popu, care singur l-au poftit ca să rămîiu la ast reghiment.  
  25 maiu 1808  Mariia văduva, cu trei feate, din curtea bisearici Sfăntului Ilie ... cu trei pietri de feate ...  
  7 iulie 1808  ... Grăfoia Ştarenberg, unde am fost eri la prînzu. ... ficioru lui domnu Molnar.  
  13 novembre 1810  În Marele-Becicherecu ... Theodoru Popovici, parohu în M. Beci; Moisei Popovici, puhpinteru ... vărul ... 

[ 170 ]  1817  ... copil fără  minte şi neprahtisit de nici-un fel de procopsală ... acest tefaric, adecă o punguliţă de bani. ... Rugăciunile cari facem Maicăi prea-curatei Fecioarei la zile de sărbători, nopţile cu priveghieri şi zia cu deosebite podoabe de căntări şi cu 2 căntăreţi, desăvărşiţ psalţi, între amăndoo strănile, şi, cum să face sară, vine chir Băluţă Ioan şi ne adună pe toţi din tărgu, toţi copii, la toate sărbătorile, şi ne duce de ascultăm la acest fel de podoabă, ca pe nişte călugări, şi socotim că nu să va îndura de noi păcătoşi de a ne pedepsi cu măniia sa, care o vedem prin alte oraşe. La Bucureşti şi în Ţara Turcască, la Dii, foarte tare s-a pornit, mai vărtos asupră Jidovilor şi Turcilor, şi din nimică nu să pricinueşte, căt din necurăţeniia, şi a legii, şi oamenilor, cari nu să păzesc, ci fac tot felu de amestecări; şi, intrînd şi creştini pin casele nelegiuiţilori, s-au pornit acum de opştea între toţi. Pe ici avem pănă acum lazareturi din amăndoo părţile, dar ce folos?! că Turci nu fac lazaret, şi rămîne mila lui Dumnezeu cum va vrea cu noi.  
  12 april 1818  Cu plecăcione sărutu cinstită măna dumitale, cinstită cocoană Hagiico. Poftescu să petreci Sfănta Înviiare a Domnului Hristos în pace şi sănătoşi. Primiţu un melu, şi un cocoşu de munte, şi ceva brănză. Mă rogu să le primeşti ca de la un priiatin şi supus al dumitale. Şi suntu al dumitale preaplecată slugă: Comănel Căpitan.  [ 171 ]  
  12 mart 1822  Zamfira a lu Dumitru Huzariu, nepotu lui Hagi Pătru. ... şi cu multă slăbiciune şi cu nevădeare de ochi.  
 13 decembre 1821  Ghiţă dascălu ... anghinaturi vărgate. ... părintele Meletie iconomul.  
  4 septembre 1822  Ioan Orbu. Cînd au voit Dumnezeu ca să mă pedepsească pentru păcatele meale cu aciastă orbire ... toiag orbului. Fiindcă sînt întunecat, nu sînt vreadnic ...  
  3 iulie 1824  Gabriel Molnar, poştmaister. Cere un caţaon de calvin pe o roafătă ca şi el, ce na (sic) miroasă a tulipan, nice a măghirani, ci a piatră pucioasă ... Că-m rod păine mea la părinţi, cumpărată pe stîmbu, ca căini cei răi şi necredinţoşu la un stăpăn bun ... Mai bine să cază turnu cel cu umbu în vărv şi să lasă vii numai căţi am botezat noi cu toţă ... Dar de la o doamnă creştină, nu de la v-o caţaonă de niam rău ... Cu doî nu te ploaî ... Pentru scrisoare şi ortografia, mă rog de jertare, că  
[ 172 ]  aciastă scrisoare n-am învăţat la scolă, ci numai am furat cu ochi. ... Îmi turbă iepile după armăsărit; care mare pagubă aş avea, dacă nu s-aru mănză. De a muri oarecăndva calu acela, l-oi îngropa cu pompă ca pe Ducipal, ca şi pe iapa mea Jiji, care cu muzicaş zăcănd de jele pănă la groapă o am petrecut cu toată Curtia mea.  
  15 februar 1832  Maghistratul oraşului Craiovei ... de iaste dohtor cu diplomă şi cu sentementuri plăcute. ... Să să scoale să vie cu un ceas mai nainte, fiind întrebuinţată politiia de dohtor. Costandin Brăiloiu, Costandin Braboveanu, Niholaos Emmanoil.  
  15 februar 1823  Crăciun şi Savva Ioannovici. ... Dohtorul să aducă documenturile sau diplomele în rînduială, că iaste dohtor de mediţin, iar nu hirurg. Fiindcă după întocmire cea noaoă toţ dohtorii ce au a întra în slujba ţării are să înfăţişeaze documenturi vreadnice de încredinţarea ştiinţelor meşteşugului lor, care au a să cerceta de cătră comisiia cea pentru dohtori aşezată ... Are oraşul mare lipsă, aflîndu-se numai cu un hirurg ... Are a-ş lua plata vizitelor ce va face pă la oamenii cei cu stare, şi noi, din cît va sta prin putinţă, vom pune toată silinţa a-l recomîndălui prin toate casele neguţătoreşti şi boereşti.  
  14 mart 1823  Crăciun şi Savva  Ioannovici ... dohtorul iaste datori să curarisească pă săracii lăcuitori din oraş fără nici-o plată, iar cei cu stare au să-i plătească vizitele; nu iaste slobod dohtorul a lipsi din oraş fără ştirea maghistratului; iaste dator dohtorul a alerga în toată vremea la cei ce-l vor chema. [ 173 ]  ... anume Petru Baron, care au săvîrşit învăţătura la Minhen şi, viind aicea, s-au şi aşezat dohtor al oraşului ... deosibit are oraşul şi un hirurg, pă Vilag, de la Viena ... alţi 3 a 4 mii lei pă an.  
  Băile ot Mehadiia ... Dimitrache Greceanu ... cumnatul mieu Căminarul Costandin Socoteanu  ... sineturi.               






































1
ISD8