I. Broştenii  26 octombre 1630 ( a cosă, nici a văna fiiară, nici a prindi peşte, nici a paşti dobitoaci; fiece dobitoc vara, undi vor găsă călugării în branişte svintii mănăstiri, Cămpulungeni sau Vămeni, sau fiecini vor fi, cosăndu sau umblănd după fiiară, sau pe vali după peşte, ca să aibă a li lua lor tot ce vor găsă la dănşii; aşijdire di să vor găsă oi sau fiece dobitoaci vărăndu sau tomnăndu în hotarul svinti mănăstiri ce esti mai sus scris(ă), ca să aibă a le lua lor căti 12 berbeci, cum esti obiceiu.  30 iulie 1701 ( a cosă, a văna fiiară, a prindi peşte, a paşti dobitoaci; fiece dobitoc vara, undi vor găsă călugării în branişte svintei mănăstiri, Cămpulungeni, sau Vămeni, sau cini va fi, să aibă a lua tot ce va găsă la dănşii; aşijdire îi va găsă oi sau fiece dobitoaci vărăndu sau tomnăndu în hotarul svinti mănăstiri ..., ca să aibă a le lua lor căti 12 berbeci, cum esti obicina.  [4]  30 septembre 1746 ( Todaşco Ştefănel Dornianul cu Chirila Lateş, ficiorul lui Crăciun Lateş Cămpulungianul, pentru o delniţă ce să chiamă Poiana Coşnei, unde să tălneşte cu Teşna, la hotarul ţărăi din Dorna; dzicănd Chirila Lateş că acia delniţă şi împreună şi cu altu loc ci-au mau curăţit tată-său, şi el, i-au împresurat-o Todaşco Ştefănel cu strămbătate; arătănd şi o carte a Domnii Sale lui Grigorie-Vod(ă), din let 7238(1729-1730), scrise pricina, după jaloba lui, la Vornecii de Cămpul-lungu, ca să-i ia sama pentru ace delniţă; pre-iubit fratele nostru Constantin-Vod(ă), din velet 7242, fevruarie 4; la răpoosatul Şărban Cantacuzino biv Vel Medelnicer; şi să întoarcă Todaşco Ştefănel lui Chirila Lateş o iapă cu mănzu, ce i-au luat Ungurei pentru pricina acei poeni Coşna; 9 oameni bătrăni din Dorna; şi n-au avut Lateş triabă, fiind el Cămpulungian, dară nu Dornian; dă o iapă cu străjnec şi o vacă cu viţel; Ai Rt Vel Logoft, Tanasie Logft. de taină.  13 februar 1749 ( Săteni din Dorna, la măna Gherghiţenilor, dintre Negre şi vale niagră Săcuiasca. Pentru să-ş ştie că aceste locuri sănt domneşti, şi în trecut(ă) vrem(e) le stăpăne Ungurei, şi să face multe pricin(i) şi morţi de om dintr-u Ungur anume Pătru Cotaţ, care puses(e) măna pe aceste locuri şi, şezindu un st(r)ămoş într-ace parte de loc, a Ghiorghiţenilor, s-au sculat şi au ucis pe acel Ungur. Şi, dup(ă) ce l-au ucis, înştiinţindu-s(ă) pe lăcuitorii Ţării Ungureşti, pe la cei mari,  [5]  au triimis cărţi şi la Domnul Moldov(ei) pentru ace moarte de om. Şi, tremeţindu Mărie Sa Domnul Moldovii, care s-au fostu tămplat Domnu la ace vrem(e), ispravnici de a Mării Sali de au prinsu pe strămoşul acestor Ghioghiţeni, şi ducîndu-l pe la Domnie, s-au dovedit că locuril(e) acele săntu a Moldovi, şi domneşti, iar pentru moarte ace de om au dat Ghiorghe Ghioghiţanul, strămoşul acestor Ghioghiţeni, trii sute de berbeci, şi au rămas moşie să o stăpănească Ghioghiţan împreun(ă) cu neeamul lui. dar noi satul Dorna ne-am lepădat de ace moarte de om, şi nice la locuril(e) acele nu ne abatem a-i scoati; ţinem minte de o sum(ă) de ani, Costandin Ştefănel, Vasil(e) Candre, Lupul Mălăeş, Nechita Nesutuş, Necolai Ursachi; căndu am fostu Vornic; aciasta pecete Că(m)pulu(n)gului.  12 mart 1755 ( afară de 100 lei ci-au pus hatalm un Sămion Negre la Vistierie gospod; loc dizbătut de la Unguri; în casă la preotul Mihail din Dorna; împărţala bătrănilor; păn în glodeţu ci este în cotişte Drăgoeştii cei mari, pe supt poala Bibiraucii, margine pădurii, păn în Plaiu Voivodesăi, Făntăna Vămanului. Costandin Cant. Paharnic.  11 Ianuar 1726 ( moşie svintii mănăst(iri) ce esti împregiur; ispravnic Cămpului-Lungu.  11 Mart 1757 ( oamenilor  [6]  Cînpul-Lungu moldovinescu ot Suciavă, să fie volnici... a să apăra de cătră oameni din Putila, anumi Chiseleţenii, care s-au obicinuit de la o vreme încoace de trec cu oile în hotarul Cămpulungenilor moldovinescu, de-ş păşuniadză oile pe munţii lor, şi trag mare supărare, că le bat ciobanii şi li-au luat şi oi căteva; oamenilor din Putila, din satul Chisăliţenii.  1-iu Octombre 1763 ( Ioniţ(ă) Negre Cămpulungian de la Cămpulungu cu Neculai săn Tănas(e) i ALecsandru, frate-său, Tărăţeştii, tot Cămpulungeni; fieştecare căte o hliză de moşii în păduri, şi pe hlizăle lor au curăturifăcute din codru, de la moşii şi părinţii lor, şi sănt a fiişticăruia hlizi osăbiti, şi fiişticarei să hrăneşti pe hliza lui. Tărăţeştii ş-au făcut osăbite curături în capul hlizii lui Ioniţă Negre; locul cel de hrană; au tăet pădure verde şi au destupat de ş-au făcut curătură; că este cu dreptate fiiştecare să-ş facă curătură în capul hlizăi sale, iar nu să-ş facă în capul hlizăi altora. Să le facă Negre altă curătură în capul hlizăi lor, de potriva curăturii lor, şi, păr li-a găti Negre curătura, să fii de o potrivă cu a lor, ei tot să-ş stăpăneaască curătura.  Condică de toate scrisurile moşiilor Dorna, Şarul şi Păltinişu de la Ţin(u)tu Sucevii, ci-au dat daniia pre-înnălţat Domnul nostru, Măria Sa Con(s)t(an)d(in) Alexandru Ipsilant Voevoda, pre-iubit fiiului Înnălţimii Sale Alexndru Voevoda, prin luminat hrisovul Înnălţimii Sale, şi apoi s-au hotărăt de boeri hotarnici; a cărora mărturie hotarnică cercetăndu-s(ă) de cătră Preosvinţie Sa părint(e)le Mitropolit i de cătră iubitorii de D(u)mnezeu episcopi ai Scaunului, de cătră toată boerime, s-au făcut carte de încredinţare, care s-au trecut aice asămine, 1801, ghenar 28 d.  [7]  Hrisovul pre-înnălţat Domnului nostru, Mărie Sa Constantin Alexandru Ipsilant Voevoda, de danie pre-iubit fiiului Înnălţimii Sale, luminatului beizade Alexandru ipsilant, pe trii moşii ci-au fostu domneşti la Ţinutul Sucevii, alăture una lăngă alta, anumi Dorna, Şarul şi Păltinişul, la margine ţerii Moldovii, ce să hotărăsc cu Tra(n)silvaniia şi cu Bucovina Nemţască, 1800 avgust 6 d.  (Şi domnii de înnainte au dăruit, nu numai la) bisărici şi mănăstiri, ce mai ales cătră fiii şi rudeniile Domniilor Sale: adică, atăt moşii din hotarăli domneşti şi Ţigani din Ţiganii domneşti, căt şi alte mili din însuş veniturile Domnii, volnici fiind, ca nişte Domni şi stăpănitori, cum mai pre larg dovedesc aceleş hrisoave ce să văd pe toată zioa, cari toate să păzăsc ca un lucru lăudat, şi să urmează întocma... Aflat-am că la Ţinutul Sucevii este o moşie domniască din celi vechi şi drepte hotară domneşti, nedată nimărui pără acum, cari este alături cu hotaru ţării ungureşti şi al Bucovinii; pe care moşie să află şi oamini lăcuitori, adecă trii sate, anume Dorna, Şarul şi Păltiniş. Deci aciastă moşie, cu tot hotaru căt este domnescu şi nedat nimărui de alţi luminaţi Domni, cu toţi munţii ce să află pe dănsa, cu locuri de fănaţe, de ţarini, cu locuri de mutări pentru păşunatul oilor, cu vaduri de mori şi de chio de sucmani şi de hirisăia, cu tot venitul din tot locul; (o dă lui Alexandru, fiu-său:) de pe care să e vechilul Luminării Sale tot venitul, din tot locul, după obiceiu pămăntului şi după ponturile ce sănt în Visterie cu pecete gspod. (Martori: fiii Alexandru, Dimitrie, Gheorghie, Necolai; şi boerii: Costandin Balş Vel Logofăt de Ţara-de-jos, Iancul razul Vel Logofăt de Ţara-de-sus, Teodoraşco Balş Vel Vornic de Ţara-de-jos, Manolachi Conache biv Vel Vornic de Ţara-de-jos, epistat Vornicii de aprozi, Vasili Costache Vel Vornic de Ţara-de-jos, Costandin Paladi Vel Vornic de Ţara-de-sus, Dimitri Ralet Vel Vornic de Ţara-de-sus, Sandul Sturza Hat. i părcălab Sucevschii, Iordache Rosăt Vel Vistier, Costache Carage Vel Postelnic, grigoraş Caliiarhi Vel Camaraş, Iancul Negre Vel Agă, Costache Manu Vel Spatar, Iordache Milo Vel Ban, Teodorache Văcărescu Vel  [8]  Comis, Petrache Ritoridi Vel Caminar, Toadir Jora Vel Paharnic, Dimitrie Jora Vel Sărdar, Constantin Cantacuzino Vel Stolnic. Scrie Şărban Botescu biv Vel Sulger. 6 august 1800; Matei Costăn, condicar; adevărat este spănzurată în cutie de argint.  23 august 1800 ( o moşie ce s-au aflat driaptă domniască, nedată nimărui.  9 septembrie 1800 ( Toţi lăcuitorii din Dorna; mila; beizede Alexandru Voevod, spre odihna şi ocrotire noastră; nemărginita bunătate; acum am dobăndit bună ocărmuire; Ioan Cozan Vornicu ot Dorna, Toader Ungurian, Chirila Cărsteiu, Nechita Săminescul. Şi noi tot satul Dorna i Şaru i Păltiniş, neştiind carte, am pus degitile.  15 novembre 1800 ( cu munţii Voroneţului, a Clirosului, anume Horda şi cruce, cu munţi mănăstiri Slatina, anume Grenţiiaşul, cu muntele Chetrosul, ce să stăpăneşti de dum: Sulgeriul Toma Balş; dumnealui dragomanu Toma Moldovanul; din Niagra Secuilor pe Negrişoara în sus, pin Piatra Pinului, şi tot Negrişoara în Sus pără în gura Toplişoarii, şi Toplişoara la dial pără în obărşie ei, şi din obărşie ei în dial, pin capul opcinii Raţii, în opcina Tunzării, şi opcina Tunzării în sus, pin piatra Tunzării şi pin vărful Tunzării, şi pi di-asupra făntănii Ialovicioarii... Şi de acolo întoarce opcina Mihăileţului la dial, pănă în vărvul Şarului...Şi de acolo opcina Bădii păr în vărvul Bosuiuc(u)lui... Şi de acolo plaiu la vale, pin Băda şi pe la făntăna Bădii... Şi de acole opcina Şandrului, pin vărvul Stevii şi în prilog, unde să întălneşte cu muntele Petrosul. Că acest munte este după niamul  [9]  Cantacuzineştilor şi că maica dumisale l-au avut zăstre. Din prislop şi dreptu pin Ciungi, şi în cracul Sunătoriului, şi de acolo în dialu Călugărului, şi de acole în buza Bagolicului, şi drept în apa Bistriţii, drept gura Colbului; care au ţinut în cumpărătură de la dum. acel munte cu anul; gura Părăului Rău, bătca Palmeşului; Glodul Omului, şi în vărvul dialului dintre Negre, şi pogoară la vale, prin bătca cu Dărmocza, în buza dialului Bratului; iadulurile ce sănt între Negre; cu pecete Cămpulungului întărită după obiceiu vremii de atunce, dar este adeverită şi cu iscăliturile a doi boeri: răposat Medelnicer Vasăli Başotă, Medelnicer Dum(i)traşco, care aceşti boeri au fost în vremile trecute Vornici la Cămp(u)lungu; de la răposatul boeriu Banu Dinu Cantacuzino, fiind într-ace vreme Paharnic şi Vornic de Cămpulungu, din velet 7263, mai 12; ce ar fi făcut...un Costachi biv Vel Stolnic, ci era în vreme de atunci Vornic de Cămpulungu (întăiu scris:Botoşeni); din silăşi din închisoare; pentru că ei sănt nişte lăcuitori ce şăde pe moşie domnească şi nu ave nici putere nici să de moşie, nici să ia moşie. Nişti oameni ce numai din păscutul bucatelor zic că ştiu; partea Cordonului, părăul Serişorul, lunca Vănătoriului, vărvul Lucaci(u)lui, tăetura ce este mai la vali di Pietrile Roşii, un picior din mijloc, din trii picioare ce să pogoară din dialul Bonbii, părău tăeturii, părău haitei, un părăuţ ce vine de la dial, din Ciriboc, un picior ce vine din muntele Călimanu, părău Calimanului, ce să numeşti ş-a Buciniş(u)lui, Arsurile Omului.  [10]  9 iulie 1832 ( zăciuială pentru adetiul moşiii; s-au aşezat acolo în sate, luînd casă şi avănd ţiitori, şi în silă gonind şi dispărţind pe bărbaţi de fimei.  22 octombre 1851 ( avere rămasă de la răposatul părintele meu Logofătul Costache Conachi..., dreaptă şi ne/tăgăduită  [11]  a me clironomie, iar nu zăstre; Foae Sătească a principatului Moldaviei; crăcima cu locul ei, aflătoare aice în capitalia Iaşi, la uliţa tărgului de sus, un loc din Muntenimea de mijloc, aice în capitalie, ( ca o avere de icsoprica, rămasă de la răposatul părinte a Luminării Sale, Logofăt şi Cavaler Costachi Conachi.  II. Slobozia-Zorleni.  Giurea Pănticea şi frati-său Petriman şi sora lor Sofiia, feciorii lui Ioan Julici; din uricul părintelui său, lui Ioan Julici, ce au avut el de la unchii noştrii, di la Ilieş-Vod(ă) şi di la Ştefan-Voevoda, un sat în gura Horăeţii, pe Bărladu, anumea Movila, unde au fostu jude Bora, slugilor noastre giupănul Pătru Frunteş şi giupănului Ion frunteş Stolnecul, nepotul lui Pătru frunteş, (Bilavii) şi Simii şi frăţini-său, lui Negrilă, pe 200 zloţi tătăreşti. Acestu uric l-am scris eu, Costandin Părvul ot Vistierie.  2 iunie 1522 ( Ivancu Răpede, uric de la moşul; Movilă, unde cade drumul Horjii în Bujor, partea de cătră Nărnova; ce ş-au fost cumpăratu el de la Drăgan Armaşul (Traducere 1804).  24 mart 1523 ( părintele; o giumătate de sat pea Bujor, amăndoî părţile a Bujorului, ci este în gura văi ce merge din Călmăţuiu, anumi săliştea oilor  [12]  Micil pîrcălab de Neamţ, Ciuvoc Vistier, Avom Postelnic, Popăscu Paharnic, Comluc Vel Stolnic şi Dracxin. 1761-2. Tălmăcitura lui Ivloghiia dascalu de la şcoală.  16 februar 1590 ( a cincea parte din fundătură din hotarul Bujoreanilor. (Traducere 19 novembre 1782).  28 mart 1594 ( Toader Chiriiac Mare-Vameş;  pentru treaba ţerii, căndu au venit putere împărătească pănă la tîrgul iaşilor, cănd s-a rădicat acel lotru ce-i zicea: Petru, asupra ţării noastre a Moldovei. (Traducere 1814).  1594-5 ( Magdalina fata lui Ionaşcu, nepoata Marii, fata Mihului Medelnicerul; bătrănul Ştefan-Vod(ă); a cincea parte din Bojoreani şi din Pipărcani şi Bătreneşti, ce sănt pe Bărlad; Efrim Visternicul; de la dum(nea)lui Gheorghie Vel dvornic de Ţara-de-jos, pănă  [13]  la dum(nea)lui Tănasie Vel Comis. (Traduce Euloghie dascal).  30 novembre 1595 ( şi mulţi oameni, bătrîni şi tineri, din Brălad; zloţi tătăreşti.  24 mart 1596 ( Pătraşco Huru Aprod şi nastasiia şi Măgdălina şi marica şi Agaftona, fetele lui Condrea Huru, nepoatele lui Pătraşco Huru; Burgheal(e) şoltuz şi 12 prăgari şi alţi oameni buni, bătrîni şi tineri, tîrgoveţi din tîrgul Bîrladului. (Traducere Gheorghie Euloghi 1782).  5 april 1597 ( Mihalce ( şi Vrabie dregătoriul şi Rodna Căpita... Mare-Vătaj, şi şoltuz şi părgari din tărgul Bărladu...Malcociu Spatar. (Traducere 1782).  ( Adecă eu Nicoră di în Coliban(i) şi nepotu-mieu Toder Colibanul înşine pre noi mărturisim cu acest zapis al nostru, de nimene asupriţi, nici împresuraţi, ci de bună voia noastră am văndut al nostră ocină şi moşie  di în sat din Grijlivi, de pre apa Bărladului, la Fărămă, părţile noastre: doi bătrăni, şi am văndut lui Simion Portariul din Grec dereptu 35 de taler(i) bătuţi, ban(i) gata. Deci ca să aibă el a ţinea aceastea doă părţi a noastre cumu-i şi mai sus scris, doi bătrăni, căt să va aleage, cu vatră de sat şi cu vad de mor(ă) într-apa  [14]  Brăladului, şi din cumpu şi de tutindinea, căt să va aleagea, cu tot venitul ce iaste. Şi o-m văndut în dzilele Eremiei-Vod(ă), şi au fost în tocmala noastră Precop deregătoriul din Brălad şi Petrea din banca şi Coste de acolo şi Toma din Greci şi Băleţ de acolo şi Ionaşco Bătcovici, aşijderea şi Simion de acolea şi Drăgan din Zmiian(i) şi Efrim de acolea şi Albul de acolo, ( aceştea toţ au fost la aciast(ă) tocmal(ă), căndu am văndut noi a noastră direaptă ocină şi moşie lui Simion Portariul din G(r)eci, derept 35 de taler(i) bătuţ; şi i-am făcut acest zapis şi întăritură pănă-ş va faci(e) zapis domnescu. De aciast(a) mărturisim, şi ca să n-aibă nimea a-l întoarce înnaintea acestui zapis al nostru. (De altă mînă tîrzie:) Vel. 7105, iunie 20.  ( Costantin Bujoran, feciorul Anghelinei, nepot de sor(ă) Cărstei ce au fost Vornic-Mare; că am rămas dintr-o gorştină de mascuri de la ţinutul Tecuciului cu doao sute de lei, şi m-au dat pe mîna lefeciilor, într-o săptămănă să dau acei bani. Deci eu n-am avut de unde luoa, ce mi s-a scos în văndzare toată partea mia de ocină din sat din Bujoreani; pe toţi fraţii miei şi nepoţii miei şi toată ruda mea, să-m dea acei bani, să-m scoţ capul din nevoe, şi nice unii n-au vrut...; ce am văndut dumisale lui Pătraşco Log(o)fătul al treile, dirept acei bani..., de m-am plătit de acea slujbă. Bejan Gheuca Pitariul cel mare şi Neculai Buhuş Medelniciarul cel Mare şi Bucioc ce au fostu Sulgiariu şi Andoca Pitar şi Bogdan Postelnic şi şi (sic) Paladie ce au fostu Jicniciar şi Cărstiian Jitniciiar şi Panhilii ce au fost Stolnic şi Dumitraşco părcălab şi Costantin Budacul şi Rugină şi Dumitraşco şi Focşa şi Ursu Vornicii de Poartă şi Apostol Uricariul, şi alţi boiari mulţi şi vo(r)nici... Măriei Sale lui Vodă...Şi eu Corlat Uric(ariul)...; Dat-am noi Buj(o)reanii dumisale lui din bani ce scrie în cestu zapis 25 ug. de aur pentru 50 taleri bit. şi 25 lei bătuţi, şi am pus zălog la dumnealui 51 taleri bătuţi p(o)l, să-i facem dumisal(e) lei bătuţi; în doaă săptămăni să-i aducem dumisal(e0 lei bătuţi, şi să ne luom taleri, şi vom fi măntuiţi de dumnealui.  [15]  25 ianuar  1598 ( Simion Mare-Vătah de Ţinutul Iaşilor şi Barbocea biv staroste de Chigheci şi Bărnovschii Dvornic de Huşi şi Batin biv Medelnicer şi Gheorghii biv Armaş şi Dămiian biv staroste... (Traducere Euloghi, 1782)  9 iunie 1602 ( Cănd au venit toată puterea cinstitului Împărat, cînd s-au rîdicat acel lotru Căzacul asupra ţării noastre a Moldovei, cînd şi însuşi el atunce au perit. (Traducere 1814) .  20 iunie 1607 (  [16]  Nofit şi Iani ginerile lui Dorin, Rădea şi Crăciun şi Cernea biv voiut.  1609 ( În zilele lui Procopu Negre, namestnic de Bîrlad, în zilele lui Cr(ă)stea Dănil(ă) voit şi a 12 prăgari; că înnaintea mea şi înnaintea întregului Sfat al oraşului, Turcul fiul Neagăi, şi Gligor, şi sora lui Stanca, fiii lui Ionaşco, nepoţii de fiu ai lui Orbăscul, şi Orbăscul fiiul fiiul Zbiiarăi, nepotul de fiu al lui Orbăscul, şi Grosul, fiul Muşei, nepotul de fiu al lui Orbăscul; negreşt(i) lui Vasilie, ginerile lui Cr(ă)stea Vel Vornic, cneaghinei, marturie şi ispisoc; pentru a scoate din robie pe M(a)riica, fata Stancăi, nepoata de fiu a lui Orbăscul; Bîrlad 5 iunie. (Traducere Euloghi, 1782).  19 april 1621 ( Eu Gavril ce-au fost  [17]  Dvornic, şi Dodan, şi Dodan, feciorul seu; derept şeapte sute şi cindzăci de talere, banii căte noao bani un potronic, giupănului Scrălet şi giu(pă)neasei dum(i)sale Mării şi Gupănului Tuader, frăţine-său, şi dentr-acei bani ne-au dat trei trei sute de talere, îns(ă) potronicul căte noao bani; şi au rămas cu patru sute şi cindzăci de talere, ca să ni-i dea la Crăciun. Însă acestu sat (au) văndutpentru căci am fost noi...de dănsul, şi el au fugit... bucatele lui... tot deplin. Iar, căndu ar veni Dum(i)traşcu, să n-aibă treabă cu cesti boiari...; ce, de va pără strănbu, el să-şi întreabe... Şi pe mărturie Apostol ce-au fost prăcălab la Hotin şi giupănul Pană neguţ(ă)torul şi Franţa feciorul Er(imi)i, giupănul Miha Cupeţ. Într-această tocmală m-am tămplat şi Toader Diiac de Stînislăveşt(i) de Neamţu. Şi rămăşagul viitor noi am luat tot deplin, cum scrie în cestu zapis, deplin, şi s-au istovit; să se ştie. Az Vasilie Dinca, diiac ot Băneşt(i), vlost Suciav(a). Şi-n deantr-aceşti bani am luat şeasedzăci de talere, iuli 20 eu Dodan am scris. În zapisu cel gr(ecescu?) n-am scris, că n-am fost acicea.  ( Săn Petrul, pis Pojoreni, vlt. 1612, dech. 19. Ionaşco Drace Dvornic glotnii; Drăguţa, fămeia lui Ursu, feciorul lui ifrim Visternic, şi cu feciorii Drăguţăi şi ai lui Ursu, nepoţii lui Ifrim Visternic, anume Toder şi Gligorie, şi co fata Drăguţii şi a lui Ursu, nepotele lui Ifrim, ce au fostu mai sus scris: anume Măriia şi Irina; 2 părţi den vad den Bărlad, loi Vasilie ce au fosto staroste, şi femeii sale, Anghelina, şi feciorii ai săi; derept 70 de taleri bătuţi. Şi au văndut dintribe ţermorile a Bărladului, şi s-au tămplat dentr-ace tocmeal(ă) ce s-au tocmit: Petrul ce au fostu staroste şi Ghine ce au fostu brăcalab şi Petre den Banca şi Paşcu chehaia de călăraşi şi Macavei feciorol Petruloi ce au fost staroste, şi mulţi omeni boni. Şi aşijdere au venit Măricuţa, sura U(rsu)lui, fata lui frim Visternicul; Preatr-aceia unchi ei să n-aib(ă) nici o trab(ă).  [18]  mart 1622 ( bani buni, bani potronici; az Ghianghea Vel Logofet iscaal.  24 august 1626 ( Eu Gavril Mirca Dvornic şi feciorul mieu Precopie; satul nostru Zorileanii dumisale lui Scărlet şi giupăneasei d(u)m(i)s(a)le. Şi după ce aceştea bani mi-au mai dat giupăneasa Scărletoae cindzăci de taleri bani proşti, potronicul căte noao bani, şi s-au împlut optu sute de taleri proşti; dumnealui Furtuna Comisul cel Mare şi Dima, şi alţi boiari mulţi; şi eu Goga diiac am scris, să-ş ştie.  1630 ( acela dires al nostru să nu hie nici de o credinţă, ci să hie mencinos, şi-s him de gloabă Porţei cindzeci de boi... Şi eu Dumitru Uricar am scris...21 septembrie 1632 ( avînd mare greutate de cătră Poarta cinstitului Împărat şi de cătră Vizir şi de cătră stăpînitorul Han, şi văzăndu că ţara noastră au rămas la lipsă şi scăpăciune; în trebuinţa şi agiutorul ţării. (Traducere 1814).  28 iunie 1632 ( Ion Carapotona şoltuzul şi cu 12 părgar(i) de trăg de Br(ă)lad, şi toţ bătrănii uraşului; măriica, fata lui Ifrim Vistiarnicul, nepoţii; Păntei şi fratelui său, Boului, dereptu o sută de lei bătuţi; pă(n) cănd ş-or faci(e) ei ispisoc domnescu.  [20]  15 iulie 1634 ( pentru că ei au fost chizeşi pentru dumitraşco Chiriiac, pentru una sută cincizăci de boi cu vaci şi doaă sute de oi ce el ( unui Turc anume Palavozoglu, în zilele lui Gaşpar Vodă.  28 novembre 1637 ( cănd au fost vrănd Simion Gheuca să să împarţă de giupăniasa lui, de Mărica, pentru scărubă ce au fost avăndu împreună, iar după aceia iar s-au împăcat şi au lăcuit depreună, de atunce şi pănă acum, ce s-au săvrăşit;  [21]  făcute într-ace scărbă, cănd au fost vrăndu să să desparţă Gheuca Medelnicer de giupăniasa lui. (Traducere sec. XVIII)  1650-76 ( Adec(ă)te eu Popa Buguţa de la Portăreşti şi Neculaiu Căpitanul de Zmiiani şi Toma brat popa Buguţa, eu popa Ionaşco de Costeşti de Horiata şi Arsenie de-acol(o)  şi Mihai ot tam şi Gagul şi Gligoraş şi Gligori şi Bălănescul şi Todor Bujoranul şi Necula Beleş şi Tănasie şi Mihăil(ă) Băzalca şi Ion;  pentru răndul cestor feciori, precum au avut moşie, moşie lor, şi strămoşii lor, şi părinţii lor, precum au ţinut cu noi, şi au arat şi au cosit cu noi, depreună, şi au luat şi de-a dzeci(e) în sat, în Borăşti....;şi noi nu ştim să hie lepădaţi de cineva, sau să-i scoaţ(ă) cineva din moşie, sau să fie den svertdenici, cum dzăce acesta om Păladie: noi n-am audzăt în veţa nostră de cineva, şi au ţinut depreună, pănă s-au săvărşit; şi, după săvărşănie părinţilor lor, au ţinut feciori a Ţăranui, a lui Ionaşco, ei sintu omeni direpţi de moşie, şi au direaptă ocin(ă) şi moşie de la moşii lor, şi de la strămoşii lor, cu noi depreună. Iar aesta om, Păladie, el îmblă un om făr isprav(ă) aici, (purtăn)du-s(ă) făr treab(ă).  8 iulie 1651 ( Măricuţa, jupăniasa răposatului Simion Gheuca ci-au fost Medelnicer-Mare, Dumnezău să-l pomeniască, scriu şi mărturisăscu însumi pre mine cu cest zapis al meu; satul meu Băcanii, ce mi-au rămas de  [22]  giupănul meu, făcut depreună cu d(umnea)lui, şi vecini cu tot, şi Curţile noastre, şi cu biserică în sat, şi cu heleşteu, şi cu moară ce este în mijlocul satului, şi cu tot venitul..., pre măna dumisale lui Toad(e)r Pălade săn Pălade Visternic, Dumnezău să-l pomeniască, ca să-i fii drept sufletul meu şi a giupănului meu, Dumnezău să-l erte; iar d(umnea)lui Toderaşcu să aibă a-l griji şi a socoti pănă ce voi fi vie şi a şăde cu mini în Curţi, iar după săvărşănie me d(umnea)lui să aibă a comănda şi a pune ţarc...nii (?) giupănesă, cum să pune şi altor giupănesă; iar din bucetile mele, ce voi ave eu, să mă grijască şi să aibă a-mi da pentru sufletul meu: cui voi lăsa eu cu limbă de moarte, acilora să să de, ( să n-aibă nimini nici-o triabă, nici a să sfădi; şi slugi domneşti de la ţar(ă); şi nainte Grasului şoltuzului cu doisprezăce părgari, şi dinainte Dabijii Vor(nic) de tărgu dăn Bărlad, şi dinainte popii lui Gavril de la bisărica ce domniască ot tam, şi dinnainte popii lui Chiriiac ot tam, şi dinnainte Copului brat Scărlat, şi dinainte Dingăi, bătrănul tărgului, şi dinnainte lui Simion Cerna ci-au fost şoltuz, şi înnainte lui Toad(e) Davidescul ci-au fost şoltuz, şi dinainte Ursului Văntul, şi dinainte lui Hilofie ficiorul Văntului, şi dinainte lui Miiro(n), şi dinainte Cărstei ci-au fost şoltuz, şi dinainte Neculii Cuciuc, şi dinainte lui Ifrim ce au fost vameş la Bărlad, şi nainte lui Ionaşcu Precup, şi dinainte lui Crăstii zăt Văntul, şi dinainte lui Costandin Goian şi a feciorului Nacului, Gavril şi Eni, şi dinainte lui Hilip (udin; ca să fie credinţă dumisale şi cuconaşilor dumisale, în veci; popa Istrati, duhovnicu dumisale.  8 iulie 1653 ( Şi ace mărturie de pără au dat samă Păladie Pit(a)r precum au fost într-un secriiu a iai, şi l-au fost dat la un neguţtoriu la tărg la Bărlad, la Costandin Goian, şi acel secriiu l-au fost  [23]  pecetlui Scărlet şi cu Bejan Gheuca, ca să ste păn va mergi Păladie Pitar, să caute ce va fi într-acel secriiu. Iar Bejan Gheuca, fiind diregătoriu acolo la Bărlad, el n-au aşteptat pre Păladie, ce au mărsu de au luat secriiul în tărie lui, şi au scos acele scrisori de li-au luat. Pentru acestu lucru Domnie Me am socotit, cu tot Sfatul nostru, şi i-am giudecat după lege ţărei, ca să miargă bejan Gheuca, se-ş de credinţa pre Stae Evanghelie, la sfănta bisărică, precum n-au luat el acele scrisori dintr-acel secriiu. Şi, dacă va giura, precum i s-au socotit giudeţului, el să ţie gium(ă)tate de sat, cari sat este scris mai sus, iar, dacă nu va giura Bejan Gheuca pre după giudeţ, precum i s-au ales giudeţul, să ţăe tot satul boerinul nostru carele mai sus este scris:Toader Păladie Pit(a)r. (Traducere sec. XVIII).  2 mai 1661 ( fiul răposatului Vasilie-Vodă; boiarenul nostru Pătraşco Danolovici, Log(o)fătul al treilea; un zapis de mărturie făcut înnaintia a mulţi boiari mari şi ficiori de boiari; într-o gorştină de mascuri de la Ţinutul Tecuciului cu doî sut(e) de lei, şi l-au fost orănduit pe măna lefeciilor (să dea banii), într-o săptămănă. Racoviţă Cehan Vel Logofăt, Tiron pis. (Traducere 1783).  15 septembre 1662 ( popa Gavril cel domneascu şi popa Chiriiac de Bărlad  [24]  şi Costantin săn Apostul şi Simion Gheane şi Neaculaiu Buiul şi Gavril a Izmăraldei şi Stratul.  15 septembre 1662 ( giumătate de bătrăn, ce iaste cu(m)părătură în gura Horăeţii, de la moşu-său.  8 octombre 1664 ( Apostol, ficiorul popei lui Simion den Docolina; cu lei bătuţi, dumisale Todosiicăe Joroe; Boţiscul, Benea de Luminata.  13 april 1665 ( lui Enache Cămăraşului Celui Mare, drept patruzăci de lei bătuţ, tot lei gata; răzăşii noştri.  13 april 1665 ( partea tătîne-său, lui Scîrlet, cu vecini cu tot, dispre Isăroae. Vecini cîţ va avia pre partea lui, să aibî toţi a asculta de dănsul întru tot ce le va da învăţăturî, iar carii dintru dănşii nu vor asculta, să aibî a-i certa dupî deala lor; şi care vecini vor fi fugit pre partea Isăroae, să aibî a-ş lua vecinii de la dănsa, să-i ducî pre partea lui. Pentru aceaia nime să nu cutiadze a ţinea sau a opri preste cartea Domniei Meale.  ( izvod de telegar(i):să-s ştie; 6 telegari galbeni la carăta lui Vod(ă); Giurgia să Tudosii vez(eteu); 5 telegari murgi la carăta Doamnei; Profort i Ştefan; 6 cai peagi la Ramandi; Savin Săbrian şă cu Nuţa; 2 cai peagi, cu Nuţa tij; 6 telegari murgi la Hatmanul Buhuş; Dumitraşco Cojan să Alecsandru; 6 telegari albi la Vasil(e) Păharnic; Gligor(e) Talpă să Glogor(e) Ştrînga.  [25]  6 telegari mari albi la Răcoviţ(ă) Logft.; Ghelasie să Vasilie; 6 telegari roibi la Gavriliţ(ă) Hatman; Andreiu să Băjan; 6 telegari roibi la Vornic Ghianghe; Ştefan să Ursul; 6 telegar(i) negri la Sturdzia Păharnic; Costan să Toader Apostol; 6 telegari murgi la Enachi Cluci(er); Ursul să Simion; 6 telegari murgi, la Roman; Floria să Vasilie; 6 cai: 4 suri, 1 şargu, 1 murg la Roman; Irimie să Vasili; 5 cai murgi şi 1 cal roibu; Irimie să Vasili Cernica; 10 cai ot Anton-Vodă; Neculai să Ştefan Copaciu.  13 ianuar 1667 ( Necola, ginerele Guţ[i Jinţoe; giupăneasăi Todosiicăi Joroe; taleri, bani gata; az pop Chiriiac.  12 mart 1667 ( Adecăte noi ficiorii lui Ionaşco Ţăranului, de tărgu de Bărlad, şi cu ficiorii frăţine-său, a lui Isac din sat din Costeştii de Horăiata, şi cu ficiorii surori-sa Anei Ursoe de la Elan din Raiu; la gura Horăeţăi, unde podul cel de peatră; giupăneasei Todosiicăi Joroe, sora dumisal(e) Sărdarului Gavriliţă; dereptu patrudzăci de taleri bătuţi.  [26]  25 mart 1667 ( Părvana, ficior Anghelinii, nepot Cărstii Vel Vornic; frăţini-meu, lui Crăciun; şi nici unul dintri cielalţi fraţi n-au vrut ca să mă priimască, ca se zac şi în casa lor, ce numai frate-meu Crăciun m-au ţinut în casă, şi m-au grijit, şi, poate de la Dumnezeu, neavănd parte ca să mă căsătoresc, cu(m) şi cunoscăndu-mă că s-au apropiet ciasul ca se mă sevărşescu din lome aciastă mincinoase şi înşelătoare; dintr-alt(ă) sălişte; erii Ştefan  duhovnicul; Condre Vornicul, Fetiul, Batinu.  4 iunie 1667 ( Bejan Gheuca, ci-au fost Pita(ar) Mare, despre tărgul Bărladului: apoi, dacă om stălpi acela loc, să alegem alt hotar, ce este danie Comisului Ştefan de la Duca Voevod şi de la Măriia Dumitali. Noi, dacă am văzut cinstită carte Mării Dumitali, ni-am sărit şi am strănsu preoţ şi boeri de Curte Mării Dumitali, şi orăşăni bătrăni şi oamini de ţară, bătrăni şi tineri; şi aceşti oameni au socotit de au ales doi oameni bătrăni, şi li-am pus brazda în cap, şi au mersu înnainte: pre unde au ţinut Mafteiu Roşca, am ales şi am stălpit; podul lui Călifaş; pe Trestiiana pănă în hotarul cetăţii, undi este o movilă, şi lăngă movilă este o vălce, ce să chiaamă Dumbrăviţa; din vălce la dial trece piste drumul ce mergi la Tărgul Bărladului în sus, spre odăile Vinteştilor, pre lăngă odăile lor de spre răsărit, şi în sus pără în hotarul Popenilor, pără în obărşie Vărlezului, undi este un păr, din gios de drumul tărgului Fălciiului...Aceste sămne ce s-au hotărăt lui Ştefan Cerchezul Comisul... Şi cine au umblat de au stălpit, anume încă îş puş: au fost preutul Gavrilă de la bisărica domnească din tărgul Bărladului, şi preotul Chiriiac, iar din tărgu, şi Bogdanu ci-au fost Comisu, şi Crăste Gavriliţ(ă) şi Sămion Cerne şi Gavril Vor(nicul) din tărgul Bărladului, şi Miha şi Proca, şi Toma staroste, şi Nicoară Căpitan de Covurluiu, şi alţi mulţi; am ales şi am stălpit cu aceşti boeri şi oameni de ţară, după poronca Mării Dumitali.  [27]  20 februar 1669 ( Dumitraşco Epore Vornicol; treizăci de pămăntori din sat din Borăşt(i) dumisale Todosisiicăi Jorăe; Dumitraşco Roşca Vornic de Portă şi Rosul şi Gheorghi şi Ştefan Gherghel , iar Vornici de Poartă.  17 maiu, 1670 ( Nastasiia, fata lui Filip din sat din Docolina; dumisali, lui Scărlet Postialnicul: 15 pămănturi din gura Horăeţii, din sat din Borăşti, cu 12 lei bît(u)ţi; mulţi boiari din Curtia Mării Sali lui Vod(ă), anume Gheorghi Armaşul  şi Gavril Şătrariul şi Dumitraşco Roşca Vornicul de Poartă, şi Irimiea Vornicul, şi Mihuleţ Uricariul.  1-iu iunie, 1670 ( Gligoraşco ci-au fost Spătariu, şi lui Postalachie Catargiul Postelnicul, să fie tari şi putearnici cu cartea Domnii Meali a opri satul Popiani, ce iaste pre Bărlad; iar cine să va h(i) ţiindu de acela sat şi va avea nescari direase pre acela sat, să aibă a vini la Domniia Mea să-ş întreabe şi ş-aduci(e) şi diriasăle ce va avea.  ( Ostahie slug(a) Post(el)nicului Ştefan de Ţinutul Fălciiului s-au căutat în Visterie la tabla hărtiilor, la sat la Tămăşeni, şi nu s-au aflat; deci sş n-aibă val nici la o rănduială, căt(ă) au eşit pe tabla hărtiilor de spre sătenii de acolo, şi, cei ce vor fi luat, să-i vărtejască înnapoi. Vasilie Vistier. U Ias, It 1670, septemvrie 12.  14 octombre 1671 ( Vasile sin Iazob, nepotul lui Andreeş din sat din Giureneşti, ce-s pe Horialta, în Ţinutul Tutovei; ce-s la movil(ă), cu cămpu de ţarin(ă), şi din feneaţ, giupănesăi Todosiicăi îi Joroe şi coconilor dumisal(e), dereptu 15 taler(i); Vas(i)lie Şoitul di Veşteleşti şi Corne starrostele din Costeşti şi Arsenie de-acol(o) şi Bilaşco de-acolo şi Gligoraş de acol(o), şi Dănăil(ă) de-acolo, şi alţi oameni buni şi bătrăni.  10 novembre 1671 ( Aniţa, fata lui Costantin Bujoranul, şi cu fiiul mieu Neculaiu; giumătate de bătrăn;  [28]  dumisale lui Vasilie Gheucăi Logofetului al treilea, şi Ştefan Cerchezul Comisul şi Ursul şi Duraşco Vornicii de gloată şi Strătulat uricariul şi Păvălaşco uricariul, şi mulţi boiari de Curte. Şi eu pentru credinţa mi-am pus inelul, şi fiiul mieu au iscălit. Enachi sin Stratul; Ştefan Comisul, Vasilie Logofăt.  20 iunie 1675 ( Eu Metitelul, snă Măricai, fetei lui Ion Fulger, nepoata Lucăi, străniapoata loi Pătru Frunteş; parte măne-me; şi din baltă de peşti; fraţilor Istratie şi Lupaşco; pentru căci ei îmi sintu mie veri primari; Ionaşco văr primare Mititelului şi Ion viunc (vunc) de var(ă) primari Mititelului, şi Agapie sor(a) îmei Metitelului, şi Vasilie Bărul ot Zorileni, şi Gafton snă Simai tij, şi Toader snă Bilai, tij ot tam.  30 iunie 1675 ( Gheorghiţă Vornicul, iin (sic) Gheorghiţă Bîblea Vornicul de Poartă; Păladie şi Istratie din Borăştii de gios, de s-au jăluit pre Gavril şi pre un frate al lui, carii sintu feciorii Ţăranului din tărgu din Bărlad; Deci, cănd au văndut ficiorii Ţăranului acia moşie, s-au făcut că sint şi ei din moşul lui Istratie şi a lui Păladie; deci Istratie şi Păladie au întrebat de oameni bătrăni, şi au aflat oamen(i) bătrăni într-acesta chip, cum acei feciori a Ţăranului sint din neşte hiiastri a strămoşului lui Istratie, şi zapis, de la acel strămoş, n-au avut să aibă triabă la acia moşie. Deci Istratie şi Păladie şi-au luat dzi cu ficiorii Ţăranului denaintea Vornicilor de Bărlad. Deci Istratie şi Păladie au vinit la dzi, şi au aşteptat peste dzi pănă a patra dzi, iar ficiorii Ţăranului n-au vinit la dzi, ce au rămas de dzi şi din toată leagea ţărăi. Pintru acesta lucru să hie volnici Istratie şi Păladie a ţinea acia moşie carea o au văndut ficiorii Ţăranului, iar cumpărătorii să-ş ciae banii de la feciorii Ţăranului.  [29]  28 februar 1676 ( Carpu Vornicul de Bărladu; Alboe şi cu nepoţi săi, cu gavril feciorul Ţăranului din tărgu din Bărladu, pentru o moşie din Borăşti din gios; ficiorii Ţăranului sintu dintru nişte fiestri; iară ficiorii Ţăranului aşe au datu saamî cum sintu şi ei dintr-un moş şi dintru o săminţie, şi au şi ei dintr-un moş şi dintru o săminţie, şi au şi ei cu Alboe împreună într-acial bătrăn; mărturie de la oameni buni, cu degitel(e) puse; să mergi acolo şi să străngi oamini(i) bun(i) megiiaş, să socote, foaarte cu direptate, făr suflet vătămat. Pre mărturie ce ne-au arătat aice ficiorii Ţăranului,, iată că am socotit Domniia Mea şi cu tot Svatul nostru de am ales dintru ceale mărturii, carii sint scriş într-acea mărturie care o au arătat Gavril ficiorul Ţăranului: de vor hi mărturii diriapte, să margă trei oamin(i) să-ş dea credinţa, anum(e) Necula Căpitanul din Zmeeni şi Arsănie din Costeaşti şi Bălănescul din Ceucani, aceşti trei omini or hii din partea Alboaei, iară trei omin(i) îi va pune Gavril ficiorul Ţăranului, să fie şease oamin(i); şi, deacă or giura acei omin(i) dintr-aceae mărturi, cum sint ficiorii Ţăranului, tot dintr-un moş şi de un sănge cu Alboe, şi nu sint din fiestri, ei vor ţine împreună cu Alboe şi cu nepoţi ei; iară, de nu or vrea să giure într-acela chip, să nu se meastece în bătrănul cu Alboae. Pentru căce nepoţi Alboei nu încăpu la giurămănt, că au fost răsăriţ de atăta vreamia la Orheiu şi n-au fost lăcuindu acolo. Ilie Sturdzea Vel Vornic, netămplăndu-s(ă) Vel Logofăt.   6 mart 1676 ( La Carpu Vornicul; că mi-au arătat boiariul nostru Apostol Catargiul neşte dirias(e) de danie de la Moisăi Movila-Vodî pre sat pre Popiani, ce au fost din hotarul tărgului Bărladului, danie socrului său, şi acela sat acmu-l ţine Părvol.  ( Galiia, fata lui Ion lui Fulger, nepoata Lucăi lui Iurie; şi partea su/rori-mea  [30]  Dobrei şi a frăţi(ne)-mieu lui Ghiorghie; nepot de hiică frăţine-mieu; nepoţilor miei  şi pleamei noastre. Balta moşu-mieu Lucîi lui Iurie, carea iaste osăbită dintr-alţi bătrăni, pentru căci o au făcut moş(u)-mieu Luca Iurie în putearea lui, iar pentru căci au scos moşu-mieu Horăiata de o au îndreptat în baltî, carea să cheaamî balta lui Iurie, l-au părăt neşte olăcari la Pătru-Vodî, şi l-au închis, şi au dat trei cai şi un armăsar şi patrudzăci de galbeni roşii, iar alţi răzeaşi n-au dat la acea cheltuial(ă), şi n-au treabă în baltă; oameni buni şi răzeaşi, Andonie Jupin, Andrei snă Coreschi ot Orhei, Naca snă Panaghiei.  1-iu august  1676 ( Gahiia Alboae, fata lui Fulger, nepoata Lucăi lui Iurie din gura Horîeţului; dumisali Vornicului Pîladie, dreptu sufletul părinţilor mei; Toma staroste din Bărlad şi vas(i)lie Duca şi dumnealui Pandazi Vornicul şi Gavril Siva i Vasilie Siva şi preutul Gavril, cel domnescu, şi Vasilie şoltuzul cu 12 părgari, şi mulţi oamini buni ce s-au mai prilejit.  12 mart 1677 ( Ionaşcu ficiorul popei Nechitei, nepotul popei Gorcei, din sat din Costeşti; giupăneasăi Todosiicăi Joroae, pe lei bani de-argintu; Arsenie Curteanul...şi Gagul staroste şi Andonie de Streşineşti şi Corlat uricar ot Frunteşeani-Horăiata, şi Gligoraşie vătăman ot Costeşti; Costantin sin Eftimie vătav.  30 mart 1677 ( Vasilie, ginereli lui Vasilie din Giurineşti, şi cu fămeaia mea Nastasiia, fata lui Vasilie, fratele i Costăchioae; fămeei meale Nastasiiei, fat(a) lui Vasilie şi nepoată i Costăchioae; dumisale lui Istratie, nepotul Alboae; Vasilie Foali şi dumnealui izbaşea Istratie de Băsţu şi dumnealui Vasilie Chemiet, părcălab de la dumnealui Hatmanul, şi Toader slug(a) dum(i) lor sale Vornicilor, şi Vas(i)lie Băndiiaga din Bărlad, şi dumnealui Istratie, feciorul Miron de Singureani  [31] de la Orheiu.  1-iu maiu 1677 ( Istratie şi eu Naca, şi eu Ion, nepotul lui Istratie şi Nacăi, ficiorii Panaghii, nepot de sor(ă) Alboae; dumisale fratelui nostru, lui Păladie Vornicului de Bărladu; giupănesii dumisal(e) şi cuconilor dumisal(e) şi nepoţilor dumilor sali; Andronie şi Ion Măciucă şi Cerchezu şi Necule şi Furne, şi eu Vas(i)le de Stoişăşti.  15 august 1678 ( Istratie, cu nepotu-mieu Lupul, şi Ion, tij Ion, ficiorul Tudosiei; a noastrî driaptă cumpărîturî de la fraţii nosştri, de la rîziaşii noştri; Ulea de pe Horăiata şi Gligori de pe Horăiata şi Arsănie de Corneşti de pe Bogdana şi Andonie Jiapiu şi Cermilie fratel(e) Ulei şi Forăis(a) sora Ulei.  ( Părţile de Buj(o)reni ce s-au găsăt în mărturiia cea de împărţală a Vornicului Gavriliţ(ă), cu slova dumi; care li-au dat surori-sa Tudosăicăi Joroae, precum arată împărţala ce este la dum. Şetrariul Toader Lora, din vleat 7188, săptemvrie 8. 1 parte din Bujorăni, ce s-a vini, a unchiului lor Costantin Bujoranul; îns(ă) ce s-ar veni pe fraţi, şi deosăbit. 2 bătrăni din Grijliv(i), iară de la Bărlad, din gura Epii; car(e) i-au dat iarăş surori-sa Tudosăicăi Joroae. Tudor Jor(a) Şetrar: aşe să află în diiata Vornicului Gavriliţ(ă), car(e) este la min(e), şi sintu date mamii Saftii Vornicesii Răcoviţoe, de mama Joroe. Tudor Jor(a) biv Vel Şetrar.  ( Mlstive şi lum(i)nate Doamne, să fii Măriia Dumitaali sănătos. Fac şt(i)re Măriei Dumitaali c-au vinit Alboae şi cu nepoţii ei cu cinsti(ă) cartea Măriei Dumitaai, să-i giudecăm cu Gavril ficiorul Ţăranului din Tărgu din Bărlad, pentru o moşie din Borăştii-de-gios, din gura Horîeţei, scriind să-i giudecîm şi să le luîm sama foarte pe dreptate. (Arată re/fusul  [32]  de jurămînt), precum sint ei nepoţi îi Alboae, ce dau samî c-au ţinut; iar nu ştiu cu ci treabî au ţinut; ce într-alt chip n-am avut cum faci, ce i-am trimis iar şi la Măriia Dumitaali. Vei socoti precum ahi m(i)la Măriei Dumitaal(e): să fii Măriia Dumitaali sănătos ot He, amin. U Bărlad. Robii Măriei Tali: Vornicii de Bărlad.  ( Dzicănd Tudosiica Joroe cum, fiind Păladie bijenar de la Orhei, în dzilel(e) lui Dumitraşco-Vodî, au vinit şi s-au rugatu să-l lasî să şadzî doaî-trei dzile pre acel loc, şi trecănd cătîva vreame, s-au făcut că iaste nepot unii fămei anume Alboae, caria au avut moşie acolo, într-acel hotar, şi s-au apucat de o parte de ocnî a lui Ionaşco Ţ(ă)ranul din tărgu din Bărlad; care parte au fost văndutî la Tudosiica Joroe mai denainte vriame, de feciorii lui Ionaşco Ţ(ă)r(a)nul. Iar Păladie au dat sam(ă) înnaintia noastrî cum ficiorii Ţ(ă)ranului sănt din hiiastri, şi nice o triabă cu moşiia aciaia n-au avut. Deci ficiorii Ţ(ă)ranului au adus o mărturie de la mulţia oameni buni moşinaşi (no 36), scriind precum Păladie n-are acolo nice-o triabî, nice de pre o parte a rudeniei saali, nice ştiu ştiu ei ca să hie avut părinţii lui moşie acolo într-acel hotar, sau vre-o cumpărăturî. Iară pre Ţ(ă)ranul îl ştiu şi l-au apucatu avăndu şi ţiindu moşie dinpreun(ă) cu părinţii lor, şi ficiorii Ţ(ă)ranului încă au ţinut dinpreun(ă) cu dănşii. Deci Domnia Mia, , socotindu, dinpreunî cu tot Svatul nostru, am aflat cum pentr-acesta lucru îmblă Păladie ca un om fără ispravî, şi pentr-aciaia l-am dat şi rămas denaintia Divanului; neşte zapisî de danie; să adeveriia că vor şi giura; Deci Domniia Mia, vădzindu că dau saam(ă) într-acesta chip, ales-am pre credincioşi şi cinstiţi boiarii noştri, pre dumn(ea)lor Miron Costin Log(o)f(ă)tul cel Mare, Toader Iordachie ci-au fostu Vistiiar-Mare şi Pavel Contîş Stolnicul cel mare, şi i-am pus ca să li ia sama pre amănuntul. Şi, aşia luîndu-se sama de amănuntul, au aflat  [33]  un zapis la Păladie, scriind de la istratie şi de la nepoţi lui, cum s-au învoit ei ande săne şi au priimit pre Păladie să dia el bani pre aciale părţi de ocnî şi să le hie ocna dinpreunî (, din care zapis s-au aflat cu adevărat cum nu au fostu date danie aciale părţi lui Păladie, ce au îmblat cu meşterşuguri pentru ca să între într-acel hotar; ca să întoarcî Tudosiica Joroe banii lui Păladie, şi să ţie şi acealia părţi de ocnî, iar Păladie să nu mai aibă nice-o triab(ă) într-acel hotar, pentru căci au rămas denaintia Divanului şi din toatî leagia ţ(ă)răi; zapisăli ci-au arătat, încă s-au luat şi s-au ruptu înnaintia Divanului; iar Tudosiica Joroe s-au îndireptat denaintia noastrî. Miron Costăn Vel Logofăt. Enache Diacul pi(sa)l.  8 septembre 1679 (  Adică eu Gavril Costachi Vel Vor(ni)c dolnei zemli; cu di soră-me Todosiica Joroae, pentru toate ocinile şi moşii ce avem de la răpousaţii părinţii noştri Costachi Slug(erul) şi maica noastră Tofana; veniitu-mi-s-au deci satul Epurenii, cu toate părţile şi sălişte de prin pregiur, (ocăneştii şi Bărleleştii şi Şoldenii şi Boteştii şi jumătate de sat de Coteşti peste Prut, cu giumătate de parte de Buidoi şi din a tria parte dintr-on bătrîn din Tomeşti, de la Tutova, giumătate, şi din Răşcani, căt a hi cumpărătura părinţilor noştri, giumătate, pe căt or scrie zapisăle cu Soca. Iar surorii mele Tudosii, căt s-au venit parte mă(i)che-noastră Tofanii, din Bujorăni, de la Bărlad, toată, şi iar din Tomeşti, din ce a trie parte de bătrăn, giumătate, şi din Roşcani iar giumătate de parte, pe cum scriu zapisăle părinţălor noştri, cu parte din Vale Săcii, ce să ţini de Roşcani, şi giumătate de sat de Coteşti peste Prut, în Ţi(nu)tu Fălciu, şi jumătate de parte de Budoi, şi parte noastră de pe părinţi din Ivăşcani, şi parte lui Şăşman, cari îmi este cumpărătură; iar din Ivăşcani şi din Giurcani, care am dat-o nepotului miu lui Scărlet, ficiorul Tudosăicăi, aşăjdire şi o parti din Bujorăni, ce s-a vini a unchiului nostru Costandin Bujoranul, iar să fii a suroră-me Tudosăicăi, în ce s-ar veni la împărţală pe fraţi, şi 2 bătrăni din grijilivi,  [34]  iar de la Bărlad, din gura Epii, iar să fii a surori-me Todosiicăi; iar Umbrăreştii pe Bărlad, la Tecuci, ce s-ar veni parte părinţălor noştri, să fii la mini. Aşăşdirile, fiind fratile nostru Antohie stărpu şi fără ficiori, noi parte nu i-am făcut, ce au rămas la noi; căci, tămplăndu-să de i-au făcut Vasălii-Vodă silă cu o femei din casă, fără voe lui, şi cu ace femei au făcut un ficior fără cununii, noi parte de moşăi nu i-am făcut, căci au fost fără voia noastră a tuturor. Iar, de a zăci cineva căndva, că este cu cununii făcut acel ficior, noi, iată, fraţii, că săntem bătrăni, pentru acesta lucru să fim supt blăstem, ( că noi aşă ştim şi mărturisim că-i făr cununii; iar, cini va zăci că-i făcut cu cununie, şi or săli să-l bagi în ocinile noastri, acela să de samă la Dumnezău. Iar, de s-ar tămpla căndva să avem v-o sălă dispre acest ficior, noi amăndoi fraţii să avem a da samă; aşăşdire şi dintru ficiorii noştri sau nepoţi, cine s-ar ispiti să străce tocmala noastră aciasta ce am aşăzat, unii ca acii să fii supt blăstămul puternicului Dumnezău  şi afurisăţi. Şi pentru adivărată credinţă am iscălit amăndoi fraţii. I de la Bozăeşti de pe Bărlat, căt s-a alege, iar parte părinţălor noştri, şi pe zapisă, iar să fii a surorii-me Tudosăicăi, şi locul cel de prisacă de la Moşca, iar să fii dle. Gavril Costachi Vel Vorc. Todosiica Jorai am scris cu măna me, să să ştii.  1680 ( Costantin fecior Avrămii, nepot(a) lui Anton, fat(a) lui Crăsteş; Todosiicăi Joroe şi hiiului dumisale, lui Antiohii Marel(e)-Cămăraş; că, văzăndu-l eu că voiu murindu de foame şi de bol(ă), am dat s(ă)-mi scoţ capul şi să-m socoteas(că) la bol(ă).  1680 ( Ion şi cu surorile meale Iiana şi Vasilca,  [35]  ficiorii a lui Mihăilî ş-a Chervasiiai; din bătrănul Mierlii; Gavril Vornicul ot Bărlad şi Cantimir Sărdariul şi Costantin Armaşul şi Corlat Uricariul şi preutul Sava ot Tomeaşti şi diiaconul Lazor ot tamu.  1680 ( Istrati şi Naca, ficiorii Panaghiii, i Ion, ficior Tudosiei, nepot Panaghiii, şi cu toatî sămănţa nostră; precum noi am avut pre Păladie omul nostru, iar moşie cu noi n-au avut, iar, noi avănd o moşie împresurat(ă), în gura Horăeţii, am volnicit noi, cu toţi fraţii noştri, şi cu nepoţii noştri, de ş-au cumpărat şi el o parte de ocinî, pre căt avem şi noi parte maicii nostrea. Semenţie noastrî.  ianuar 1681 ( Vasilii ficiorul lui Filip, cu fiii Apostolachii şi Tănasii şi Irina  şi Antoniia şi Ion şi Sandul şi Anniţa; boerinului Antiohie sin Jora; de la Iona, fata Scărlătoei, nepota lui Hilip, strănepota lui Negrilă..., în gura Horăiaţii, la Movilă, pentru 26 lei bani gata. La învoitură, mulţi oameni buni şi miagiiaşi, anum(e) dumnialui Corlat Uricariul şi dumnialui Toader Bojoranul şi dumnialui Pavăl Grecul de Costeşti şi Scărlat ot tam şi Gligorie ginerile lui Mihoc de Costeşti şi Ştefan nepotul lui Arsenii ot Costeşti, şi alţi oameni buni.  3 mart 1681 ( Ştefan ficiorul Anghelinei, fiatei lui Bobeiu, din sat din Costeşti, de pre Horăiata; partea măne-mia Anghelinei, şi dintr-apă, dumisale giupănului Antiohiei Jorăi; Toader Bujoranul şi Scîrlet şi Bostaca şi Gligoraş şi Ghiorghi Bologa, şi mulţi oamini buni. Corlat Uricariul din Corlăteşti.  [36]  25 iunie 1688 ( dumnealui Miron Costin Logofătu; dumneei Tudosiica Joroae şi fiiul ei, dumnealui Antiohie ce-u fost Cămăraş-Mare, şi rudele dumilorsali: Pavăl Bujoranul ce-u fost Sulger-Mare şi Lupul Costachi vtori Sulger şi Chiriiac Bujoranul şi frate-său Toader Bujoranul ce-u fost Armaş, strănepoţii Cărstii Ghionevici ce-u fost Vornicu-Mare, cu boiarenul nostru dumnealui Ştefan Scărlat Vel Armaş şi cu fratele dumisale Dabija vtori Logofăt, ficiorii lui Scîrlet de Zorileani, pentru nişte sălişte ce sint în hotarul Bujorianilor;de la fata lui Prebici Logofătul; iar strenepoţii Cărstii Vornicul; de la moşul lor, de la Cărstia Ghione Vornicul. Au avut şi mori acolo, făcute de răpăusatul Gavril Costachi Vornicul, carele le-au ţinut atăta vremea şi, de au avut ei moşie acolo, căce nu l-au poprit?  nu sint direpte, şi sintu făcute pe ascounsu; boiaren mare şi de cinste, credincios; o mărturie încredinţată. Tudos Dubău Vel Logofăt iscal.  1698-9  ( Crăciun, feciorul Scotihanii; Cămăraşului Antiohie; 8 pămănturi şi giumătate; preotul Miron şi David Cărjă şi Bostaca şi Cocimiţa şi Ion diiacul şi Coste şi Vasilache Coţofan; Iane dascalul; partea măne-me Nastasii, şi de în iazul lui Cărăbăţ.  12 iunie 1690  ( U Băcani; Velicicu Costin Vel Vornic iea sama între dumn(ea)lor Scărlăteştii şi între dumn(ea)lor Buj(o)reneştii.  ( Velicico Costăn Vel Vornic, Andonii Zăgan şi cu săminţiia lui au cerut giudeţ de la noi cu Ilie Cluciarul, pentru sat, pentru Borăşti. Deci noi l-am întrebatu: ştiut-au el sau părinţii lui căndu au cumpărat Enachi Cluci.; decii, dacă i-am dzis ca să-ş dia credinţa cum n-au ştiut el, apoi au spus dirept şi au mărturisăt într-acesta chip. Dzis-au: <<dirept oi spuni, dumneta Vornice, că tată-meu, cănd  [37]  au cumpăratu Enache acia moşie, au fostu în Iaşi de faţă, şi au venitu aicia şi ni-au spus noao, şi au mărsu la Horăeţiani şi au dzis: Măi, voi Horăeţianilor, pentru Marti (?), să ştiţi c-au văndut Borăştii lui Enachi Cluciarul; deci, de aveţi prilej, păsaţ de întoarceţi>>. Ei nici-unii n-au mai întors, precum au mărturisătu. Az Velicico Costăn Vel Vornic.  8 februar 1694 ( dumn(ea)lui Antiohie Vel Păharnic; schimbătură; satul Comăneştii, ci-au fostu cumpărat dumn(ea)lui acest loc de la dumniaei giopinas(a) lui Alecsandru Bohoş ci-au fostu Hatman, ce-s pe apa Tutovii; ce vor fi cumpărăturile nenii; o sotă de lei; Antiohie Vel (aşnic; aşedzare.  1-iu maiu 1695 ( Mariia, fata lui Vasile starostele şi a Anghelinii, nepotă Cărstii Vel Vor.; nepotului Pavăl Bujoranu Vel Sulger; un bătrăn de moşie, baştină de pe maică-me, Anghelina; cu cari bani fiind şi eu datoari, şi apucăndu-mă omul domnescu ca să mă ducă la Eşi; aciastă nevoi.  29 iulie 1698 ( Eu Gavrilaş biv vtori Păharnic, snă Gligore Păharnicul; moşă-mea Angheluşea Iseroae, dată usebi de alţi fraţ, lui Ilie Enachi Vel Stolnic. Încă, gium(ă)tate de vecini să fie a dumisale Stolnicului, şi căţ or fi faţ(ă), şi căţ or fi fugiţ. Neculai Donici Vel Log(o)fătu şi dumnialui Apostol Mitria Vel Vornic şi dumnialui Lupul Bogdan Hatman şi dumnialui Dumitraşco Caragea Vel Postelnic şi dumnialui Mihălachi Racoviţ(ă) Vel Spătar şi dumnialui Iordachi Ruset Vel Vist.  13 april 1699 ( Ilie Enachi Vel Stolnic; giumătate de sat de Zorileani, partea Isăroae; nepotului ei de fiică, lui Gavrilaşco  [38]  ci-au fostu Păharnic al doile: Gavrilaşco Păharnicul au scos acia parte la văndzare, şi o a u negoţat cu dumnialor Ştefan Scărlet ci-au fost Armaş-Mare şi cu fratele dumisali Dabijia Cluceariul,drept patru sute de lei, cu vecini ce s-au vinitu în partea Isăroe; n-au avut într-a un dată (sic), să dea partia dumisali.  ce-i pe valea Vasluiului; însămănd banii; să iau banii şi (să) dau d-lui moşiia; socotind şi eu că-i cu cali ca-s hie la dumnialui. Neculai Donici Vel Logofăt, Vasilie Costachi Vel Vornic dolnii zemni i Mitrea Apostol Vel  Vornic vişnei zemli i Lupul Bogdan Hatman i părcălab Suciavschii i Mihăilachi Răcoviţ(ă) Vel Spătar i Pavăl Ciocărlan Vel Păharnic, Iordachi Ruset Vel Vistiiarnic i Ştefan Cerchezul Vel Comis, Ion Balşe Vel Medelniceariu, Ion Păladie Vel Sulgear i Sandul Crupensche Vel Jitniciar i Costa Adam vtori Logofăt i Pavăl Ursuleţ Vel Armaş i Pavăl Rugin(ă) Vel Şătrar i Ştefan Căpotici vtori Postialnic i Vasili Jojnici i Neculae Buta Vornicii de Poarta Mării Sale lui Vod(ă).  1700 ( Ioniţă Bujoran; 40 de lei noi, pentru să nu să uite, dumisal(e) badii Agăi.  15 maiu 1700  ( Gavril biv vtori Păharnic, ficiorul răposatului Gligorie ci-au fost Păharnic-Mare, nepot de fiică Angheluşei Isăroae; fiindu-m dumialor şi unchi, şi fiind şi răziaş; Ion Pl Vel Sulgear, Sandul Crupenschi Vel Jit.,... staros Put(ni), Danul v. Sulgear, Silion biv Vel Cluci., Ion Sturdzea.  15 iunie 1705  ( lui Ion  [39]  Păladie biv Vel Vistearnic; ci-au luat Enachi Scărlet bani domneşti de la mazilii de hărlău, din civertul (, şi au fugit; şi dumnia-lui Vistearnicul au plătit banii la Visterie, şi au pus Scărlet zălog zapisăl(e) pe acia parte de ocină, ci-au cumpărat tată-său de la Gavrilaş Păharnicul, partea îi Isăroae. Şi iată că punem şi dzi, de astădzi, iunie în 15 dzil(e), păn la Săntă-Măriia-Mare, de n-a da banii Enachi Scărlet Postălnicul, să-ş răscumpere ocina, sau alţii cine or hi săminţiile lui, păn la dzi.15 maiu, 1706 ( Tudosca cu ficiorii mei, anume Vasil(e) şi Păladie; dumisal(e) Hatmanului Antiohi. Pentru că ne-u făcut şi dumnealui un bin(e), de n-au ridicat dia la o nevoei mare: nu plăteşte ace moşie acel bin(e) ce ni-au făcut dumnelui.  (pănă la 1707) ( ce a primit precum au fugit neşti oameni din satul d...eşti într-o slob(o)dzii a dumitali, în Ghermăneşti, şi pe (el) l-au apucat zlotaşii de banii stiagului în satul...; cartea, oamenii boiereşti, făr cislă.  8 septembrie 1708 ( Gavril, ficioru lui Vasilachi Porci; un bătrăn; încă si mă erte de un cal ci-au dat într-un puţ al meu, şi m-au dat giudecata ca se-l plătescu, şi preţul calului au fostu cindzici de lei. ...preoţ şi călugări: eu popa Calistru ot mănăstire Niamţului..., eu Ilie călugăr ot mănăstire Măgariului, şi eu Antiohie prisecariul.  14 ianuar 1712 ( cum, la vriam(e) lui Mihai-Vod(ă), în Domniia d-intăi, fiindu dumnialui Vistiarnic-Mar(e), au mersu Enachi ficiorul lui Ştefan Scărlet biv Vel Armaş şi s-au rugat dumisali să-i dia vr-o slujbă,  [40]  să-s prindze ceva, fiindu omul dumisali; deci dumnialui i-au dat cifertul ( pe mazil(i) la Ţinutul Hărlăului. ... în Ţara Leşască; pe Toader Logofătul de Visterie; şi cu maică-sa Ştefănias(a) Armăşoae; ce au stătut bani dumisali Spătariului închiş de atuncia pănă acmu.  1-iu 1719 ( U Ţarigrad. Ficiorii Dabijii Păharnicului, anumia Mihălachi Post. şi Dumitraşco; tij Vel Vornic vişnii z(e)mle; că, lipsind noi den ţar(ă), şi viind la Ţarigrad, şi tămplăndu-s(ă) de n-au fost pe socoteala noastră, şi vădzăndu-ne noi caii de am cheltuit, am cădzut după dumnelor, dup(ă) aceşti boeri, de ni-au luat dă la un Turcu, anume ( 3 cai, drept 51 de lei, şi ni-au dat 19 lei ban(i) gata, de n-au fost dă cheltuial(ă), ( carea s-au făcut păste tot şeptedzăci de lei, şi noi, pentru aceşti ban(i) carii scriu mai sus, am pus zălog la dumnialor a nostre drepte moşii, anume (?) Bălăcenii şi Zorilenii, căt este parte nostră, şi ni-am pus zi în trei luni ca-s dăm noi aceşti ban(i), să-i de dumnialor la Turcu; platnici.  25 iulie 1722 ( Adică eu Ion Sturdzea ci-am fostu Vornic-Marea; dumisale frat(e) nostru Ion Păladi ci-au fostu Spătar-Marea; că, fiindu noi la Ţarigrad cu poronca Mării Sale Domn(u)lui nostru Mihai-Vodă, şi au început a s(ă) jălui că pier de foame, şi ş-au văndut şi caii, dă i-au măncat, şi n-au nici o faci(e)rea; şi mi s-au rugat să nu-i las să piia, ci să le iau de la niscai neguţîtori niscaiva cai şi bani de chiltuial(ă) ca-s  [41]  viia în ţar(ă); deci eu, văzîndu-i la atăta nevoia, li-am luat trii cai dreptu 51 lei şi 19 lei, bani, de la Scordolo, şi i-am făcut zapisul mieu, să-i dau banii cu dobăndă aici în ţar(ă), la omul lui, iar iai mi-au făcut zapis pe părţil(e) lor de moşiia; de la altu neguţitor turcu; Şi s-au suit banii în 3 ani şi 7 luni, s-au făcut 150 de lei. Şi, căndu am văndut şi am făcut acestu zapis, li-am spus că le văndu moşiia pentru datoriia, şi ei au dzăs să văndu, că n-au nici-o puterea. Sturdzea Vornicul.  7 august 1722 ( Gavril Micliascul ci-au fostu Vornic-Mare... Iară mai pe urmă iarăş, tămplăndu-să feciorilor Dabijii Păharnicul de au mersu la Ţarigrad cu neşte fapte rele ci-au vrut să facă; fiind dumnealui şi cu alţi boiar trimiş cu trebile ţărăi. Şi Chiurduolu au scris aicia în ţară, la omul lui, să ia banii de la dumnealui... Şi, fiindu dumnealui Gavril Vornicul rudă mai aproape, l-au întrebat pe dumnealui, ori să dia banii, ori să iscăliască în zapis; iară dumnealui n-au vrut nici să dia banii, nici să iscăliască. ... că nu se bucură la moşiia lor. Ca, de nu i-ţi da banii nici acmu la dzi, viţ fi rămaşi din toată leage, să nu mai aviaţi triabă de la dzua aceaia înnainte cu aciali 3 părţi de sat de Zoriliani..., să nu mai aibă triabă de acmu nici odănăoară.  5 mart 1723 ( Nastasie, giup(ă)nasa dumisali lui Avram Căpitanul, fata lui Ionaşco Bujoranul; dumisali lui Ion Păl(a)di biv Vel Spătar; cari acestu satu au înblatu pe 8 fraţi.  [42]  ...n-au treb(ă) în moşie, că li-au îndzăstrat, precum arat(ă) diata părinţilor; unchiu; alte moşii, 2 sate întregi la Ţinutul Vasluiului, lăngă Tereşti, dumisali Saftii Vornicesăi Răcoviţoae şi, eu rămăindu mic de părinţii miei, dumnalor au văndutu, şi pe mini nu m-au întrebatu. Cu vii bătrăne ci-or hi de la moş şi de la părinţi. Stamatie părcălab.  2iunie 1723 (  Mihălachi şi cu frate-mieu Tacul, fiorii Dabij(i) Scărlet ci-au fostu Păharnic-Mare; de cătăva vreame; şi trăgăndu-ne datornicii turci şi alţii  la Divan, şi neavănd ce lua de la noi, am cădzut la închisoare, şi, fiind datori cu trei sute şi dzeace lei unui Ahmet-Aga Sărdengheşti, viind cu ferman de la Ţarigrad la Măria Sa Vod(ă) ca să pliniască de la noi, ni-au pus la închisoare; să ne plătim capetele. Am cădzut după dumnelui Spătariul Păladi..., fiindu-ne dumnelui şi niam; şi aşia ni-am tocmit cu dumnelui, să ia măsurat pămăntul, de 26 de paşi, şi pasul de şias(e) palme, precum iaste obiceiul, căte doi orţi bătuţi pămăntul; şi aşea ni-au dat; şi, de a trece pămăntu mai multu, la măsurătoare, dumnelui să ne mai dia, tot căte doi orţi bătuţi pe pămăntu; că rămăsiasăm pediastri şi făr(ă) de cheltuial(ă), că iara numai să ne prăpădim acolo, de nu ni-ar fi scos. ... ni-au tras la Divan, şi ni-au închis; viarii noştri, feciorii unchiiaşului Ştefan Scărlet.  1iu iulie 1723  ( Ghioghiţ(ă) Hărmeziu Cluci.  20 octombre 1728 ( Ficiorii lui Ştefan Pilat ci-au fost Vornic de Poartă, şi a Nastasiei fata lui Postolache Bojoranul, anumea Ilie, Neculai şi Gavriil, şi noi ginerii lui Pilat, anumea preaotul Ioan şi preaotul Lupaşco;  [43]  Eu Sărindar dascal am scris.  18 septembre 1730  ( Ion Coruiu... şi cu femeia mia Lupa, fată Ilinţăi; soacră; socru, Gligorie Bădros; Pahomie od mănăstiria Măgariului; Vasălii Mărzacul, Vornicul de Bărlad.  17 decembre 1732 ( oameni măntuiţi; Strădzăscul şi Lupul Ghenghe.  1-iu iulie 1733 ( Acsiniia Cornioe, fata Schiivi, surorei socru-meu Cărstei lui Cujbă; ficiorii badii lu Pavăl Bujoranul.  20 mart 1734 ( Ghioghiţă Zbanţul, Vasile Urechi.  10 april, 1739 ( Eu Bejan, ficiorul lui Ştefăniţă Scărletu bivu Vel Armaş; nepotului mieu Toader Pălade Vel Spăt(a)r, ca să se ştie că, întămplăndu-mi-să patimă dispre fimie me, di m-am dispărţit, şi dăndu-mă giudecata ca se dau fimei 20 lei şi doi boi şi o vacă şi o iapă, aflăndu-mă eu la lipsă şi la neputinţă, sprijinind în casa dumisale nepotului Pălade, dispri carile avănd toată hrana şi îmbrăcăminte me de căţva ani, rugatu-m-am dumisali di m-au plătit şi di aceste mai sus arătate, ce m-au orănduit giudecata să dau fimei meli. Şi, cu toate aceste, fiindu acmu şi în vărstă de bătrăneţă, şi socotind că după viiaţă avem a plini şi opştiasca datorie, şi, din vreme ce am avut mult bine şi folos dispre dumn(ea)lui, şi cunoscăndu-l cu milă de asupra  [44]  me, neavănd eu alt loc de sprijinială şi odihna bătrăneţilor meli, fiind fraţii şi nepoţii mei neputincioş, ca şi mini; ficiorii Dabijii. Noi am fost cinci fraţi şi trii surori, şi pe fratile cel mari, pe Ioniţă, căsătorindu-l părinţii, i-au dat parte din moşii la Ghermăneşti, la Fălciiu, aşăjdire şi pe o soră, Tudosca, mărintăndu-o părinţii noştri, i-au dat zăstre ei ce s-au căzutu; iar pe doî surori, anume Marie şi Catrina, li-am măritatu noi fraţii, şi Mariei i-am dat moşie Vălenii..., iar Catrinei...parte în Săhăineşti; iar patru fraţi ci-am mai rămas, unul, Enachi, care este la Moscu, pănă au fost aice în ţară, au văndutu o parte din moşie, din Zorileni, parte Isăroae, şi au mai luat o moşie Răzina, şi o pivniţă cu loc de casă, din tărgu din Bărlad, iar fratile meu Antiohie şi cu Ştefan au luat giumătate din parte de moşie din Zorileni şi giumătate de parte de Bălăceni.  Veleatu (1745-5) ( Ţinutulu; ocolulu; satulu; numele; anu; porecla; sinu; faţa; ochii; părulu; barba; musteţile. Peaceatea anului al treile, di patru cverturi: Avgustu, Noemrie, Fevu., Maiu, după aşădzămăntul ponturiloru: adecă căsariulu 95 parale cu răsura zlotaşiloru. Şi, cisluindu-să, va da fieştecare după putinţa lui, cătu îl va ajunge cisla. Iară alte cheltuiale să nu dea niciu un banu; iară care nu ş-aru păzi peceatea şi ar pierde, sau de-i va fi peceatea nescrisă pea faţă, o va plăti îndoitu, şi fieştecare unde îi va fi şiderea, acolo să să cisluiască.  25 maiu 1748 ( Costachi Razul Vel Vornic; Lupul Bujoreanul Med.; Velişco Dabija şi cu Antofie Căpt.  ( Cisle, după cum s-au hotărăt... facă pe omeni (?)... prenpejur, precum...(1748-9)... Cojocar prăv... Cojocar de cojoace proaste 2. Cojocar cărpaciu. Bogasier prăv., carii nu sănt la briasla neguţitorilor. Bogasierii cari fac... Croitorii prăv. Croitorii cărpaciu. Postăvarii cu răsboiu. 2 vaci, 2 oi, 2 pogone. 1 bou...Capul omului 1. Omul slab de  [45]  bătrăneţe pol. (?) Văduvile sărace să nu fie supărate..., nevolnicii care n-or fi buni nici a să hrăni, cap... Băcalul din prin mahalale, cu prăvălie mai uşoară 2. Cizmariul bun 2. Cizmariul cărpaciu 1. Tăbacariul 3. Şălariul 2. Ciprăgariul 1. Dulghieriul 2. Lemnariul broşcaşu 2. Lemnariul bărdaşu 1. Butnariul ce faci buţi noî, sau burii 2. Butnar legătoriu 1. Rotariu 1. Olariul i străchinariul 2. Bărbieriul 1. Trăistariul 1. Păslariul 1. Cărşmariul de uliţă, cu sermeaoa lui, 3. Cărşimariul de mahala, cu silmeoa lui 2. Cărşimar sinbriiaşu 1. Brutariul 2. Brutariul calfă 1. Cavaful 3. Lăcătuşul 1. Sebierul 1. Săhăidăcariu 1. Păscariul  prospătaşu i sărătaşu 2.  10 maiu 1752 ( la tărgul Bărladului..., o bucată din locul domnescu a tărgului Bărladului; Dedul Codrianul Vel Armaş; tărgoveţii de Bărlad şi preoţii, şi pe alţi megieş, bătrăni şi tineri; la matca văii pănă la puţul Cimbalii, pe răpa Cimbalii... Coada răpii... Casa Lupului Codrianu cel bătrănu, părintele dum. Dedului... Locul mănăstirii Grăjdenilor, ci-au fost iar din locul domnescu a tărgului... Movila găunoasă... Am mers... can chezăş... Drumul cel mare; preotul Ioan de la bisărica gspd. din tărgu, şi preotul Vărlanu de la bisărica Sfeti Dimitru, şi Toader Boul Vor(ni)c, şi Gavriliţă Tudori şi Vasilii Ghizdan şi Dimitraşcu staroste de ciubotari şi Gheoghe Moisăii staroste de olari şi Grozav zăt Chirilii şi Ştefanu Răzmeriţ(ă) şi Ion săn Moisăiu şi Neculai Turiatcă şi Moisăiu şi Toader Moisăiu şi Vasăle Tiultiuc şi Lupul Vărgolici din Cărăpceşti şi Ştefan Obrejă din Hătăreşti şi Samoilă Vornic din Zorleni şi Lupul Ţicău Vor(ni)c de Fruntişăni şi Iordachi dascălul, şi alţii...; Banu Ioan Tăutul, fiind atunce Sulger.  [46]  După 1750 ( Gheuca săn Med. Lupul Bujoran; care moşii o am baştină de pe gavriliţ[şti; alţi împregiraşi; răposatul Vistiernicul Toader Păladi; ţin cu urneli; a mă ocăra cum i-au venit la gură, şi au zăs să nu-l mai supăr, că a întra într-un păcat; mai bini de 500 lei, pe sfănta dreptate, şi sănt păgubaş şi de venitu moşii de cinci ani; V(ă)t(ave) za apr., să scoţ de la Div(an) veliţii boieri; iun. 20; dum. Hat. Ilie Catargiule. Dumnealui Aga Palade puind vechil, să cercetezi aciastă pricină împreună cu dum. veliţii boiarii, şi să îndreptaţ; mergi la dum. Hat. Ilie Catargiu, şi se va face ţidulă gpod.  19 april 1754 ( Ghioghiţă Zbanţu diiacon; şi încă dzice socru-mieu Bogos că, fiind copilandren, l-au luat un hotarnicu de aceie de pică, şi au dzăs: să ţii, măi copile, mente hotarile.  24 iunie 1756 ( Neculaiu săn Postolache; moaşă-sa.  2 iunie 1758 ( Să scoală Isariu sin Costandin şi cu alţii, şi să fac moşinaşi acolo în Pueşti.  [47]  20 iulie 1759 ( şi mai înnainte, la venire Mări-Sale lui Vodă, din poronca dumilorsale căimăcanilor; pănă la un izvor cu oale, ce să numeşte Făntăna Vornicesăi Păădoai.  3 decembre 1759 ( cruci; un vad de suhat.  18 maiu 1760 ( Perind de mult (piatra), şi arăndu-se locul cu plugurile, s-au asămănat locul, de nu-s poate cunoaşte... În malul Bărladului, lăngă mai mină; cu dreptate, pe căt ni-au luminat Dumn(e)dzău, nefăcănd hatăr nici la o parte. Neculai Buciumaş, mazil ot Onţeşti, şi Ion aprodul ot Eşi, şi Ghioghiţ(ă) Toflea din Zorileani, şi alţii din megieşi.  15 ianuar 1765 ( pe doî sate, Fundenii şi Liţcanii, ce să numescu acumu Băra, şi alte părţi de Săvereni, ce cuprindu toate în hotarul Bărăi; nişte trătaji vechi de hotarnice.  2 ianuar 1777 [48]  ( între dumnealui Ioan Cant. Vel Vornic, vechil fiind din parte giupăneasii sale Anastasiica, maica copilii Mariei, fiica den trupu şi clironomă răposatului Stol. Manolache Costache, fiiu den trupu a răposatului Pah. Iordache Costache, şi între dum. Manolache Bogdan biv Vel Spat., vechil despre parte surorii dumisale, Saftii Med(e)lniceroae, giupănioasa răposatului Med. Costache, ficior Pah. Iordache Costache, şi dum. Banul Sandul Miclescul, vechil despre parte giupăneasii sale Safta, fiica răposatului Pah. Iordache Costache, şi dum. Pah. Gligoraş, ficior răposatului Pah. Iordache, ( pentru clironomiia răposatului Logf. Manolache Costache....frăţeşte; Ioan Ursoianul Logofăt de taină.  23 novembre 1778 ( Fiul lui Grigoraş Hermezeu.  11 septembre 1779 ( dumnei Todosăica, fiica răpuusatului Banului Scărlătachi Costachi; Constandin diiaconu; Vasăli Agrăciu; răpousatului Gavriliţ(ă) Costachi ce au fost Vornic-Mare; nici palma cu care s-au făcut stănj. în hotarnică nu este pusă.  23 ianuar ( Ilie Herm(eziu); Alţii dau bani cu dobăndă şi cer la pungă căti 20 lei la loc sigur. La lasă aceste toati, cucoani  [49]  Gavrili, şi socoteşti odihna ce poţ să aibi; fiind-că în parte aceia totdiauna iasti grijă de oamini răi, şi dumnata eşti boier mari şi cu nume: acole poţ să şezi, în Bărlad, şi toati trebile să-s caute; că, fiind aproapi, în tot cias(ul) poţ a mergi, şi lpsăşti toată grija ce poţ să aibi la alt loc; ca să-l iscălesc de toati rudeniile şi de boerii Divan(u)lui.  1787  [50]  ( Nafim monah Hermeziu.  29 iulie 1787 ( Alexandru Ioanu Ipsilant.  septembre 1798 ( o moşie a dumisale, Popenii, la Ţinutul Tutovii, ce o are zăstre de pe soţul dumisali, de cătră moşăia Fruntişănii, a dumisali Sărdar Panaite Cazamir; că răposat Medci. Iorga, socrul socrului dumisali, au arătat că Popenii mergu pără între doaî făntăni. Cărbunoasa, privalul Popenilor, podul lui Clefaş, poiana lui Dragomir, drumul Iriascăi, coada văii Bolomireştilor, fundul văii Stăncii, moşiia Bărlezul, a dumisali Spatar Gavril Conachi... Vale Bărlezului are trii obărşii şi funduri.  14 mart 1800 ( rămăind nişte moşăni a unui unchiu al său.  27 august 1805 ( a săvărşitului Sulger Grigoraş. Pentru care s-au mărturisit în Divan de Preosfinţie Sa Mitropolitul, cum şi de dum(nea)lor boerii, că au fost în stare ca aceia de a răşlui zăstrile soţăi sale.  9 februar 1806 ( Ecaterinei, fiica Saftei Mitroai şi soţie răposatului Sulgi(e)r Grigoraş; răposata Postelniciasă Mariia Păladi; care acum să stăpăneşti de dumnei Băneasa Mariia Sturza; jăluitoarea se vedi iscălită cu condeiul bărbatului său, dintr-aciastă dă a să înţălegi că vănzarea n-a fost cu voia ei, pentru că ia ştie a să iscăli singură, şi la zapis n-au iscălit... De cănd au murit bărbatul său, nefiind la mijloc decăt numai un an.  [51]  12 februar 1810 ( De la Divanul Cnejiei Moldaviei. D-lor cinstiţii boeri sturdzăşti, nepoţii răposatului boeriu Sandul Sturza biv Vel Logofăt; cu dumnealor boerii Pălădeşti, pentru clironomie ce au a trage, parte bunei dumilor sale, de pe fraţii săi, fiii răposatului Vornic Ioan Palade, Neculai, Costandinu şi Marie, care s-au mutat din viiaţă fără a lăsa legiuiţ fii clironomi din trupul lor; buna, ca o soră; clironomul răposatului boeriu Dumitraşco Palade; după cuprindire sfintilor pravili şi după păminteştile obiceiuri.  14 decembre ( dum. Aga Alecul Calimah; pe din gios... cu moşiia Bujorănii şi cu alte moşii ale dumisale Agîi, iar pe din sus să hotărăşte cu altă giumătate de sat Negoeştii, a dumisale Bănesîi Mariii Sturzoai; drept acaretul dumisale, un ratoş de piatră, în tîrgul Botoşenii, cu locul lui, a căruia lungime şi lăţime fieştecare ieste cîte de 40 stînjeni, cu opt odăi de piatră şi cu îngrăditura ogrăzii, întriagă.  10 iunie 1814 ( sloboziia Zorlenii, Aga Alecul Calimah; hartă închipuitoare şi arătătoare stării locului şi tuturor sămnilor, de cătră ingineriul ce iaste spre aciasta rănduit.  ( Cu frăţască drag(o)ste mă închinu d-tale. Am priimit frăţasca scrisoari, m-am bucurat că te afli săn(ă)tos, am văzut şi celi scrisă: frăţăcă, aciastă hotărătură de mult o aştept cu ce mai mari nerăbdari, dar acum nici un chip nu esti; întăi că vătafi cari-i am, să află în triabă aice, şi a scăpa chip nu eşte; deosăbit de aciasta, la rădicatul planului, era de tre/buinţă  [52]  a  mă afla eu însumi la faţa locului, şi mai vărtos încă duml; Pol. Codrianul, care să află la Iaşi. Pentru acee îţ fac rugăminte ca-s prelungeşti vreme aciasta pără de toamnă, cănd şi eu voiu fi eşit din părcălăbii, şi Pol. Codrianul acasă, ca-s să facă un lucru unde căte trei să rămănem mulţămiţi. Nu voesc a asupri, dar nici priimesc a fi asuprit, căci apoi îi sămnu de mişălii. Sănt încredinţat că, fiind toţi împreună, ne vom giudeca noi între noi, şi vom rămăne în ce mai întriagă mulţămiri. Acest bine îl aştept, şi îl pretindarisăsc. Fiind al dum. ca un frate şi slugă: Beldiman Agă. 1814, iuli 18 Cinstit al meu ca un frate, dumnealui arh: Aga Alecu Calimah, cu frăţască dragoste.  2 novembre 1817 ( Alexandru Calimah biv Vel Postelnic; împotriva; din moşiia Hogineştii, clironomii de pe soacra dumisale; cari sănt din a stînga Prutului, la Ţint. Orheiului, lîngă moşiia me Ţapirida.  [53]  ( Acum tîrgoveţii Tîrgului Bîrladului au urzăt să-ş facă o moară în capătul vadului meu celui mai de giosu, ce este pe moşiia Zorlenii, cu care negreşit că trebue să-m înnece vadul cel mai din frunte, şi să înniacă unul din altul toate vadurile mele.  ( A. Calimah Postelnic; voeşti a mă tragi în giudecăţi, pretinderisînd legiuita parte a ieromonahului Ionichie după cuprindire dietii părintelui său, răpousatului Vornic Gavril Conachi, şi cu cuvînt că la ace mînăstire i-ar fifost tundire sa şi metaniia.  21 decembre 1820 ( Domniia Mea cunoscători fiind căt este de trebuincioasă şi de folositoare lucrarea învăţăturilor, şi dorind cu toată răvna sufletului de a înlesni pămăntul acesta în aciastă priincioasă trebuinţă, luat-am aminte la arătarea ce ni-au făcut prin jalobă al nostru cinstit şi credincios boer dum(n)al(ui) Aleco Calimah biv Vel Vornic, că la moşie dumisale Sloboziia de la Ţinutul Tutovii, cu săngură a dumisale cheltuială, şi fără vre-o altă mijlocire de agiutor, au alcătuit o şcoală de triizăci ucenici, ca să înveţă în dar şi făr nici-o plată; la care şcoală au aşăzat şi dascal sistematicesc, adus înnadins din Transilvanie, ca să de în limba patriei învăţătură de gramatică, de aritmetică, de theologhie, şi mai în urmă şi de o scurtă gheografie, ( făcănd rugăminte dumisal(e) ca, spre ţi/nerea  [54]  aceştii şcoale, care numai prinn răvna şi chipurile dumisale nu să poate înlesni de agiuns, să binevoim de a să face şi oareşcare agiutor de domjiască cuprindere, hărăzîndu-să adecă aceştii şcoale o legiuire de  privileghiu, ca să aibă o velniţă de zăci căldări, în care să lucrezi numai roduri de acele ce nu sănt în pămăntul acesta de obştiască întrebuinţare, precum: hrişcă, săcară, cartofli şi altele ca aceste, afară de păinile cele cunoscute ale hrănii, adecă de grău, păpuşoi şi orz, despre care să fie cu totul oprită lucrarea, şi ace velniţă să o aibă scutită, fără a fi supusă vre unii plăţi de avaet, cfit sau vre-o altă dare, neavănd a urma lucrul iar în rănduiala aceia precum a celoralalte velniţă din ţară. Şi, dar, Domniia Mea, încredinţăndu-ne pentru alcătuirea aceştii şcoale, care este acum de trii ani aşăzată pe moşie dumisale, şi lăudănd  răvna cea iubitoare de patrie ce au arătat prin aciasta, iată prin acest al nostru domnesc hrisov întocma după cerirea dumisale, care o am găsit întru tot cu cale şi cu cuviinţă, hotărăm şi facim şcoalii aceştie a dumisale statornică şi nesmintită legiuire de privileghiu şi miluire, ca să aibă o asămine velniţă de zăci căldări, din care cinci căldări să le aibă pe moşie pomenită Slobozie, iar cinci să le aibă pe moşie Stănceştii de la Ţinutul Botoşani, ce este tot a dumisale Vornic... Supt legătură însă ca şi dumnealui Vornicul să fie pururea sărguitoriu şi cu toată silinţa ca să să păzască aciastă şcoală în stare, cu dascal de învăţăturile arătate şi cu numărul însămnat de ucenici, fără vre-o scădere sau împuţinare. Ioanu Mihail Grigorie Şuţul VV., cu mila lui Dumnezeu Domn a toată ţara Moldovii, 1819.  5 iunie 1823 ( 60 liudi oameni străini; pentru agiutoriul şi slujba moşiii, precum şi 12 căldări de velniţă, ci li-ar alcătui dumnialui pe aciastaş moşie, de a le scuti de plata cfitului, pentru agiutoriul şcoalii aşăzati de dumnealui pe aciastă moşie, spre dare de oareşcare învăţătură fără plată pentru cei săraci şi fără puteri de a cheltui spre căştigare aceştii  [55] folosinţi. ... aduşi de piste hotar, cu mărturiia dregătorilor marginii. Ioan Sandu Sturza VV., Domn ţării Moldavii.  20 mart 1837 ( A. Calimah, cinstitului, celui al meu ca un fiu, dumisale ginerelui Alecu Roset Roznovanu Hatman.  30 mart 1606 ( taleri argint; Borăşti, unde au fost Bora giud(e). Tetiul feciorul Ştefului şi Anghelina fata Mălanii şi Dragoş fecior lui Echim, nepoţi lui Fărăm, strănepoţi lui Oana Julici. La scola slovianască în Sfănt(u) Savva s-au tălmăcit, la 1759.  III. Poieni  6 octombre 1502 ( Crăstina, fata lui Voislav şi nepota de sor(ă) a sa, Nastasie, şi rudenia lor Vasutca, fata Mihului, nepoatele lui Ivan Damianovici; moşul nostru Alecsandru Voevod, mănăstire ce-i di-asupra Dobrovăţului, şi cinci sate pe Dobrovăţ; unde au fost Radul; unde au fost Andrieş; Doamnei noastrii Mariei  [56]  13 april 1560 ( împreun(ă) cu pre-iubita Doamna a Domnii Mele, Rucsandra; a noastră din nou zidită sfăntă rugă; şi cu mănăstire ce să numeşte Trestiiana şi cu moară, care au fost a Lupului biv Paharnic, ficior Dionisii călugăriţii, nepot Tăutului, şi l-au perdut în vreme viclenii sale, cănd s-au rădicat Domnu asupra capului Domnii Mele, şi cu alţ vicleni, cănd au şi perit întru vinovăţiile sale. (Traducere 1813, Clucerul Pavăl Debrici.)  6 iulie 1570 ( Lupul feciorul Dionisii călugăriţii, nepot Tăutului, în vreme viclenii sale, cănd s-au fost rădicat Domn asupra capului Domnii Mele, Alecsandru Voevod; cănd au şi perit. (Traducere 1813, Clucerul Pavăl Debrici.)  12 april 1583 ( au perit în zilele lui Ioan Voevod, cînd au prădat Turcii şi Tătarii ţara toată, cînd şi el au perit. (Traducere sec. XVIII.)  8 maiu 1587 ( giupăniasa sora Agahia Macsăniasa, fiica călugăriţei Dionisăia Huhuloaia, nepota ui Toader Log(o)făt, strănepoată lui Tăutu Logofăt; Gheorghii Logofătul şi Caracuzel cel bătrăn; Marele-Vătav de Ţăn(u)t(ul) Vasluiului; monahul Teodor; galbeni tătăreşti. (Traducere sec. XVIII)  13 ianuar 16(  ( Pavel Căpitanul ... şi Todosica şi Teanciul şi popa Măteiu; să svădiia Isac de Pribeşt(i) cu Pătraşco aprodul de Iaş, pentru un loc de priseacă.  8 februar 1642 ( Grigorie Hurmeziu şi cu fămeaia lui, cu Candachiia, şi cu fata lor, cu Măricuţa; şi cu poiană de făn; Pătraşco Mieşcul, aprodul de trăg de Iaş. Toderaşco Vel Logofăt.  7 iulie 1645 ( Pătraşco M(ie)şcul aprodul, pentru a ţine un loc de prisacă şi o poian(ă) de făn, la sat Popeşti.  3 novembre 1645 ( lui Pătraşco ap(rodul), ca să fie tare şi putiarnic... a chema şi a soroci pre Gligorie Hermeziu şi pre popa Măteiu şi Petrişor şi pre Isac de Pribeşti.  12 mart 1657 ( Candachiia, fata Nastasiei, nepoata Irinii Ghenghioae, strănepota Agahiei... fost fată a Dochiei călugăriţei, nepoata bătrănului Tăutului Logofăt; verii săi, Ionaşco Huhulia şi cu surora lui Magdalina şi Varvara, ficiorii Petrii Huhulei, nepoţ şi strănepoţ Tăutului Logofăt bătrănul şi a lui Toadir pisariu. Am izvodit eu Acsintii Uricariul de pe sărbii romăneşte, ca-s ştie.  15 octombre 1659 ( dumisali lui Darii ci-au fost Spat(a)r-Mari; Petre uncu nostru, din Pribeşti, şi Dumbravă ot tam... şi Ioan Vornic ot Pribeşti şi Măriuţa (oroş... şi Ştefan Rangu.  26 mart 1669 ( Pătraşcu Mişcu ci am fost aprod de trăg de Iaşi; cu casa gata şi cu zămnic gata şi cu pomeţ, giupănului Păun ce este Vameş-Mare; şi Ionaşcu Petrişor ce au fost vatav de aproz de tărg... şi Petrilă.  1-iu august 1672 ( Paun Vameşul;  [58]  Descălicat-am şi noi o m(ă)n(ă)stire în Bucium, la piatra cia micî, ce să chiamî Clatie; sate, moşii şi vii şi alte fialuri de bucate:stupi, vite; de la Dima Spodeul de Ţ(a)ra-Rumăneascî, pre zapise ci-au avut de la Enachie Postialnicul şi de la răziaşii lor, anume Năstasie de Durăşti şi de la Gligori Ihnat de Trohăneşti şi de la Grigori Raţî şi de la Furdui de Umbrăreşti, şi de la late rude şi seminţii a lor..., şi cu trei mori gata, într-o casî, cu amăndoi ţărmurii în apa Bărladului..., de la Candachiia giupăneasa Vornicului Goii..., şi cu trei vii, ce sint 2 în sat, iar una în luncî. ... în sus de Şipote; care sat ne iaste noao de la Vasilie Uriache; de la iuzbaşa Muşat şi de la soacră-sa Chirana, şi cu read în carel(e) iaste prisacî, şi cu pomi; de la Iani fratel(e) lui Trohin Vameşul; şi cu baltî de piaşte; opt fălci de vii la Huş, în dric; la Cotnar, în răndul tărgului; în dealul Măndrului, în faţî; nepoţii lui Ţigan; pre soare apune, între Vasluiaţe. O pivniţî în tărgu de Iaş, cu casî şi cu cerdac şi cu trei dughian(i) gata, ce iaste în Cizmărie; aşijderia şiase dughiane împotriva acestor dughiane, iarăşi în Cizmărie, peste pod, şi iarăş altî pivniţî, cu casî şi cu doao dughiane, tij în Cizmărie. Aşijderia şi casî, cu loc cu tot, ce iaste scimbăturî cu Livar, şi cu trei locuri de casî în fundul ogrădzii, şi cu altă casî, ( ce sintu diriaptă cumpărătur(ă) de la Armiani, şi un hăleşteu ce l-am făcut din pajişte.  5 maiu 1676 ( Safta stareţa, fata lui Fulger, şi tot săborul de la sf(ă)nta mănăstire Socola; vătămanul şi cu toţi sătenii din sat din Buciumi; pe sluga sa, Pîrvul Vatavul; un stîlp de piiatră ce iaste pus înnaintea casii vătămanului de Buciumi... Gura drumului lui  [59]  Panco... Drumul cel mare al Iaşilor, unde cade în grădinari... Pe unde s-au pus stîlpi acum noi, s-au pus de desupt şi cărbuni pe supt piatra... Şi s-au pus şi hiiară.  3 ianuar 1694 ( Aposto; Blidariul, feciorul lui Iftimii Blidariul; blidari, şi Gheorghiţă Căldare ot Botoşani, şi Chira fratele popei Pentilii Solcovschii, şi Chiriiac din Roman; popa Pentelii ot Socola.  8 iulie  1698 ( Vel Căpitan Costin; Adam Camaraşul.  15 iunie 1712 ( la răzăşii de Popeşti; boeriul nostru Ioan Şatrariul pe Vasilii Corne Păcurariul ... cum i-au măncat căteva oi. Văzum şi un ravaş de la voi, de la răzăş, scriind la Ioan Şatrariul, cum voi nu-l priimiţ să fii cu voi moşan, precum îi scrii zapisul ci ari de la Corne; deci, di vreme că voi nu-l priimiţ să ţăe moşăe Cornei, să plătiţ voi oile Şătrariului, şi să ţăneţ voi moşăe Cornii; pănă la Săn-Petriu; să ştiţ că va veni un om domnesc, de v-a aduce, şi veţ da şi ciubote.  1713-4 ( Andrei pisăriul unguresc; o bucată de loc în locului domnesc, în codrul Iaşilor; Ioan Vatavul de cocieri; drumul bejeniilor pentru Ursoaica cea Mare şi pentru Ursoaica cea Mică.  14 octombre 1715 ( zicănd că i-au dat doă vasă de vin, căte de o sută vedri şi mai bini, căti un ort bătut vadra, şi dintri acei bani i-au dat 14 lei pol şi doi boi drept 10 lei. 30 april 1717 ( Hrisanth igumenul de la Sfeti Ioan Zlataust; Nicodim igumenul de la Dancul, care iaste închinată mitoh la Xiro/potamu de la Sfeta Gora; Prisăci, din olatul tărgului Iaşilor, ... şi pentru vinăriciul de la Bucium şi din dealul Brănzii, şi pentru Poiana lui Ţigan, şi pentru alte poeni din codrii Iaşului; bătrănul Duca-Vodă, apoi şi de fiiul său, de Costandin Duca-Vodă; Iezechiil igumenul de Copou, fiind pus atuncea epitrop de la Xiropotamu şi sfintei mănăstiri lui Dancu, şi, avănd trecire, le-au luat moşiile cu nedreptate şi le-au luat şi dresele toate, căte au avut de la Domni, d-intăritură. ... au fost a lor mai înnainte, date de la răposatul Duca-Vodă  mănăstirii ci să chiema Clatiia carea era zidită de Păun Vameşul şi închinată metoh metoh la Xiropotamu, şi, răsipindu-să mănăstirea Clatiia, şi fiind răscoale în ţară mulţi ani, n-au putut veni călugării de la Xiropotamu ca să-ş cerce moşiile, şi le-au împresurat călugării de la Sfeti Ioan Zlatoust, cu mare strămbătate. ... le-au luat cu judecata Divanului şi cu pravila; între alalte drese a lor şi ispisoc pe acele moşii de danie, de la răposatul Duca-Vodă, şi numai acel ispisoc au perit, şi au prepus cum să fie la măna lui Hrisanth ..., apucat cu meşteşuguri. ... ci el au dat samă, că, de au şi fost, s-au răsărit şi nu isate; multă cercătură; la sf(ă)nta pravilă. Am poruncit Sfinţii Sale părintelui chir Ghedeoan Mitropolitul ...; Şi aşa s-au sfetit întîi de la părintele Dionisie Aroneanul, care au mărturisit de faţ(ă) şi înnainte Domniei Meale, precum l-au văzut cu ochii lui, şi l-au ţinut în mîinile lui, şi l-au cetit cu gura lui, şi iaste la veleat de 45 de ani; şi au mai mărturisit şi dumnealui Alexandru Vel Uşer. Deci, dîndu-să scrisoare cu carte de blăstăm şi igumenului de Sfeti Ioan, l-au scos de faţă, acel ispisoc de la Duca-Vodă bătrînul, din veleat 7180, în care s-au aflat scriind taote  [61]  moşiile căte au dat mănăstirii Clatiei, din seamne în seamne, şi cu mare blăstăm legat. Ghedeon Mitropolit Moldo-Vlahiei, Calistru episcop Radauţschii. Axentie Uricar.  24 februar 1719 ( Ioan Vatavul di cocieri gospod lui Costandin vănătoru gospod, carile ţăne pi Tofana, fata Lupului, (şi) Lupu esti frati Mării, îma Costului Clucerul. Dumitraşcu Muşte, diiac de Cămară, am scris.  9 ianuar 1744 ( sluga noastră Acsăntii Uricariu, de au cercat cu oamini buni, răzăş de acolo, şi cu doi morari ..., de au socotit cum cură apa pi acolo, prin sălişti.  17 octombre 1761 ( Andreiu din Silăvăstru, porucinic. ... şi un zapis, din velet 1652, avgust 22, de la Chesarie ce au fost Vlădică şi egumen la Galata, şi de la Meletie ot tam şi Athanasie ot tam, ce au fost, de săminţiia lui, Arap; un loc de hrană; supt poalele codrului; lui Pătraşc(o) rotariul din Branişte, şi le-au dat nişte cocii şi cară, şi 20 stupi de treaba mănăstirii.  ( Învoiala de împărţală ce am făcut de moşi(i)le ce mi-au rămas de la răpăosatul Iordachi Ruset Vornicul, care au fost neîmpărţite, afară din cele numite la diiată ...  16 februar 1786 ( o mănăstire la Buciumi, la peatra ce mică,  [62] ce să chiamă Clatie; pe culme păr di-asupra Dălbinii, ce să chiamă Dialul Cănelui. Obărşia Stărminosului ... Glodul popii lui Ionaşcu.  17 februar 1786 ( Grigoraş Hortolomieu mazil i Ştefan Bogdaproste ruptaş;  o poiană în codrul Eşului, pe Vaslueţ, unde să chiamă la Blidari, zicănd că ar fi făcut-o însuş cu toporul din codrul întreg, cu multă osteneală. Că au fost acel Iftimie Scăfariul, ( fiind bejănar, au rămas acolo în Poeni cu şidere, căţva ani, şi lucra la strug, şi s-au numit aceli Poeni pe numele lui, de le zic Poenile Blidarilor. ... o rea acolisire şi făr de dreptate.  IV. Acte nouă privitoare la moşia Broşteni  ( Sm(e)renie ermonah Ghenadie egumen i ves săbor ot staa mănăstir(e) Neamţul. Cătră aciast(a) mărturisim noi precum am văndut partea noastră din Broştieani, ce au fost dreaptă moşie şi deaanie dat sv(i)ntei besearici de Bărlinceşti, de strămoşii lor;  deci apoi noi, vădzindu nevoia noastră, noi ne-am sculat şi o am dat iarăşi răzeaşilor pre bani gata, ( ce au fost giumătate de sat. Deci, căndu acmu, să scoal(ă) un om anume Mihalcia, ce au fost pre moşiia noastră, de dzic(e) că o curătură a lui Toader, den deaal de spre Horniţa, dzici(e) că-i a lui; şi noi ştim că el n-au fost răzeaş cu noi; ce încă, cine au fost călugăr mănat de noi, să ia de a dzeacia, el au plătit călugărului pentru acia poian(ă). Deci pentr-aesta lucru măr/turisim  [63]  şi noi căci am văndut; iar noi răzeaşi n-am avut pre nime cu noi pre loclul nostru; iar, unde va hi întrebare, fie la ce giudeţ, Mihalcia să n-aibă nici o credinţă. Şi pentru mai mare credinţă ne-am pus şi peciatia sv(i)ntei mănăstiri, ca să-s ştie. Vălet 7125.   1712-3 ( monah Dosoftei Bă(r)lici. Ca să ştie pentr-un zapis ci-au luat Tătarăi cu alte zapis(e); căndu au luat pe cumnatul Gorovei, ne-u luat şi zapisăl(e) moşiilor, a Broştenilor şi a Bărgăenilor, ş-a Căbujilei, şi alte zapis(e) ci-au fostu. Dici, fiindu ş-un zapis a lui Andrieş ficiorul lui Savin, a unchiu-meu, de Bărgăeni, ce-l pusesă zolog 4 locuri de cas(ă), parte lui ot Bărgăeni, la tată-meu, şi i-au dat tată-mieu un cal.  30 august 1713 ( să-s ştie cum înblă, ( că zapisile s-au prăpădit căndu au eşit cătanele din ţara unguriască la Mihaiiu-Vodă, ş-au vinit tătarii, i-au adus Mihai-Vod(ă), ş-a prădat ţara, muntele, pănă în Siretu; atunce ni s-au prăpădit şi uricele moşielor. ... a tă(tă)ne-meu, Ionaşcu Bărlici, ş-altui frate, Lupul, iar giumătate de sat de Broşteni au fostu dat-o de o moşe a nostră mănăstirii Niamţului, ş-apoi, mai în trecute zile, eşindu o nevoe gre pe mănăsti(ri), au scos acia gium(ă)tate de sat de broşteni. ... Dici, acum din Broşteni eu ţii trii părţi, şi văru-meu Ion, ficiorul unchiu-meu, ţine a patra parte din Broşteni. ... parte din gios este piatră, cu pămănturi de arat şi cu loc de făn, iar parte din sus, cele 2 părţi ce sintu a celor 2 fraţi Savin şi Gavril. ... şi o moşi, anume ce ieste la ţinutul Orheiului, anume Caşerniţi, în gura Ichelului, unde dă Ichelul în Nistru; să-s ştie şi pentru acia moşii, înblă în 3 bătrăni. D(a)r dintr-un bătrăn am fostu eu ... cu soru-me Dochiţa, care au ţinut părcălabul Gligoraş Gorovei, iar un bătrăn Ion Bărlici, vărul meu, un bătrăn, Căpşeştii. Iară pentru parte văru-meu, lui Ion Bărlici, să-s ştie că iară este la sama me, căci că  [64]  avem noi amăndoi socotială între noi. ... Comisul Costan(tin), ci-au fostu Comis-Mare, Gălăţanul, ci-au fost la Mihai-Vodă.  17 april 1735 ( Adicăte eu Ion Bărlici făcut-am zapisul meu la măna cumnată-mei Ursii şi ficiorilor d(u)misale, precum să-s ştie că li-am dat eu moşiea me, anume Broştenii, carii sintu pe apa Moldovii, în ţinutul Sucevii; ci este parte mea, a patra partia de loc, cu giumătate de hăleşteu, cu doo livedzi de mere în coada hăleşteului, cu puţini perji în dial, cu tot vinitul ce s-ar alege din a patra parte: din cămpu, din fănaţ şi din păduria, din vatra satului. Şi aciastă moşie o dau eu pentru patrudzici de lei; carii bani s-au preţuit nişte boarfe a femei meli, a Sandii, carii le am scos eu de pin Snetin, văndute de nişte tălhar(i), şi li am prăpădit; şi, niavăndu eu cu ci plăti, am dat aciastă moşie. ... văru-meu călugăru Dumitraşco Bărlici, părintele Dumitraşco Pătrău, şi denainte a dumisale Dvornic de Portă, lui Mihăilachie Pătrău ... Iar, pentru vecinii mei, să n-ai  (sic) a-i trage nim(e) la aciastă moşie, căci m-am milostivit şi i-am ertat; carii sintu: pe Ionaşco Ţiul, cu ficiorii lui, pe Gligor(e) Ţiul, cu ficiorii lui, pe Iftimie Blende, cu ficiorii lor, cu nepoţi, cu strănepoţi, cu tot rodul lor. I-am ertat pe toţi căţi-s parte me, iar cine i-ar trage, din nepoţii mei, să fie afurisiţi.  21 maiu 1760 ( Chiriac(a) Capşe, cu soţul mieu Nastasie ... la măna dumisale mai mare fratelui mieu Ştefan Capşii şi giupănesii dumisale, Mariii ... a patra parte din sat din Broşteni, afară de hăleştee. ... de la Marie Căpităniţa, fata lui Dumitraşcu Bărlici, pentru sufletul fiică-sa Aniţii. ... lei bani noi. Denainte a preuţi şi a mulţi oameni buni. ... erei Theodor ot brustur.  11 februar 1766 ( Marie fata lui Dum(i)traşcu Bărleţ din Broşt(e)ni ot Suciav(a), şi cu nepotu-său Chirica Capşa; unui bătrăn, căt să va alege den sat den Broşteni, parte  [65]  fiicii sale Aniţii: care parte de moşie, ce mai sus s-au arătat, Chirica Capşa au dat-o mao pre urmă danie unii biserici ce să zideştea acmu din nou, la numitul sat Broştenii, de Ştefan Capşa; iar acmu s-au sculat numita Maria ... dinpreaună cu feciorul ei Costachi, cerşind ca să întoarcă ace danie de la bisearică.  18 maiu 1768 ( mazil ot Suciav(a); un loc de casă din sat din Lăţcani ot Suciav(a), de pe apa Moldovei, cu vad de moară şi de chiuo de sucmani ...; ce l-au cumpărat de la neamul său, anume de la Toader şi Vasăle şi Ştefan şi Ioan Veliibani şi Parascheva şi Aniţa, surorilor, încredinţat cu iscălitură a niamurilor vănzătorilor şi a preuţi şi Vornicei din sate şi altora de acolo, cum şi mărturie a Vornicului Dan de acolo, ci-au fost faţă întăi şi pănă la sfărşit tocmelii, şi preuţi, şi Nathanail Şeptelici ot Pocorova.  1-iu mart 1772 ( şi la părinţii călugări ce să află la schitul Broştenilor ... Care eu o am dat dinainte Preosfinţii Sale părintelui Mitropolitul, iară acum, văzind şi eu cu ochii mii că să slujeşte sfănta leturghie într-acestă sfăntă bisărică la Broşteni, , am dat şi eu a mea patra parte de moşie ... Fiindcă eu aicea voiu să mă călugăresc şi aice să fie şi moarte me. ... de precurata ficioară Marie, care să şi prăznueşte la aciastă sfăntă biserică. ... eroshimonah Semeaon di la schit Broşteni, ermonah Climentu, erumonah Sarapion, ermonah Selevestru i ves sobor.  15 mart 1772 ( Boerii Divanului a Cnej(iei) Moldovei; Costache Broştianul, mazăl de la acel Ţinut;  [66]  un bătrăn de moşie din Broşteni. ... şi muma lui; daţi rămaşi; s-au sculat şi au fugit, şi au dat şi 2 lei cibotele aprodului ... Capşa pe gura lui s-au adus cu omul Divanului, şi au dat şi cibote ... Să  împliniţi de la dănsul (Costachie) şi cibotele şi cheltuiala, de vreme că au îmblat ca un tălpiz, şi să o daţi Capşii; şi, fiindcă el n-are nici o triab(ă) la acea moşie, să lipsască de acolo, să-ş margă la altă moşie.  1775-6 ( la măna Preosfinţii Sale părintelui stareţului Simion şi la măna ucenicilor Sfinţii Sale, aneme (sic) Serapeon preutu şi Ghinadie monahu şi Climintu erumonahu, Eosafu ermonahu, Larion ermonahu, Larion monahu, Tofil monahu, Calistru monahu, Selevestru monahu, ( aceeştie toţi sintu slujitor(i) pe aciastă vreme la aciastă sfă(n)tă biserică a Broştenilor; stănjănu căte trii lei.  28 iulie 1793 ( Marie Căpşoe, soţu răposatului Ştefan Capşa; bătrănul cumnată-meu, Chirica Capşa ..., nepotul mieu Gavril Capşa, ficior Chiricăi ..., gineri-meu, Sămion Aramă, ... ginere-meu Ioniţă Berul. Aceşti patru oameni să fie purtători de griji rămăş(i)ţălor soţului mieu, căt şi a celor ce vor rămăne după săvărşire vieţii mele. ... ca să fii ostenitor şi epitrop a săvărşii  o sfăntă bisărică de piatră la o moşie a noastră, Broştenii, hramul lui Sfeti Nicolai, cu toată cheltuiala noastră; unde au fost adunat toate cele trebuincioasă, adică: treizăci coşuri de pietră, şapti varniţ var, cincizăci şi cinci mii de cărămidă, patruzăci lei lemnu, zăci lei funii i covăţile, patruzăci lei s-au dat arvună meşterilor ... Cari era şi zidită de soţul mieu temelie bisăricii. ... moşiia Căbujii; să fie lipsăt din epitropie, ca unul ce nu este neamu cu noi; zicănd că-i vreme de răzmiriţă. Şi, cum mie-au luat scrisorile, , ducăndu-să la casa dumisali, îndată au început a mă  [67]  înfrica şi a mă giura şi a mă face să sărut icoana Precistii cum că nu mă voi mai scula nici odată la giudicată asupra dumisali, şi îndată a triimes o ciată de Ţigani în Căboji, lă(n)gă casa me, şi s-au făcut toţi casă; şi au luat toati moşiile la stăpănire, vănzănd orănzile, şi tot venitul lor îl lua dum(nea)lui; şi eu, cu sănetul, priviem. ... întărituri domneşti, fără ştire nostră; la nepoţii mei Costandin i frati-său, Staheşti, ot Botoşani şi la Sava Bolfosul, Arman; cari aceşti bani nu sănt din zăstrele mele, ce sănt de pe epile şi boi răposatului, soţului mieu. Iar dum(nea)lui Vistierul să nu să mai amestici nici la un cap de aţă, fiindcă m-am săturat de epitropie dumisali, ( că într-atăţa ani ş-au fost epitrop dumisali; că toate s-au prăpăditu ... Iar un sfăntu paraclis, ce este făcut pe moşie Broşteni, iarăş de răposatul soţul mieu, a Adormirii Precistii, să fiie numai pănă s-a zidi bisărica Sfete Nicolai. Şi, pentru că i s-au botezat dumisali de cătră noi, li s-au dat cele ce bini ştie dumnealui, iar nu părţi din moşiile aceste de aice.  10 maiu 1801 ( să vede la măna Căpşăştilor; rugăndu-să ca să o adiverim şi cu iscăliturile noastre, arătănd prin cuvănt multă nemulţămire di spre răposatul Vistier Ianache Cant., că nu-ş îndeplineşti făgăduinţile, nici o socoteşti ca pe o stăpănă lucrurilor sali, ce cu totul au depărtat-o. Deci noi, spre a nu fi în bănatul răpousatului Vistier, n-am vrut să iscălim, zicăndu-i că îndestui marturi era iscăliţi.  27 ianuar 1805 ( supt epitropie răposatului Visteriului Ianache Canta; bisearică de piatră; să facă ogradă de zăplaji şi chilii pentru şăderea călugăraşilor ce vor fi. ... pănă mai în anul trecut; dum(ne)ei Visteriasa Marie Canta, a răposatului boeriu; supt povăţuire şi purtare de grijă a Mitropoliei, la care, după a însuşi a lor rugăminte, rănduindu-să nacialnic pe unul din niamul lor, fiind călugăr; pentru că şi aciastă sfăntă măn(ă)stire  să află tot supt povăţuire Mitropoliei; nacialnic; pecete a sfintei Mitropolii Moldaviei.  24 februar 1806 ( răzeş din moşie Lăţicanii ... Pentru Marie, soţiia me, ce am avut-o, luată cu cununii, din păcateale meale n-am avut roadă de copii, ( îi las şi ei ca se-ş facă case în Liţcani ..., spre odihna ei, pănă ce-ş va mărita dooa fetea, ce le avea, a ei. ... Chiril arhimandrit, proin egum(e)n Răşcăi, Damaschin duhovnicul, pre (sic) care l-am şi călugărit.  19 iulie 1814 ( Ghenadie Tolontan monahul, car(e)le din mirenii s-au numit Andronachi; i-au dat dreptate, să întoarcă treizăci şi şasă vedri mieri lui Naftanail Şăptilici, pe cariia i-au dat treizăci şi şase lei, căte un leu vadra. ... ca să aibă protimisis a răscumpăra, nefiind la zapis iscălit. Căci, întăi, după protimisis, fiind trecuţi patruzăci şi şapte ani şi, al doile, că ia au văndut drept lucrul ei, ce l-au avut de la părinţi, şi n-au fost îndatorită a întreba pe bărbat şi pe fii spre a iscăli.  6 august 1814 (  [69]  trii locuri de case, parte mamii lor Irinii, fata lui Pătrău din Leţcani; nepotului lui Ştefan Capşa. S-au aflat întru acest chip, că din 24 locuri de casi, pe care să împarţă tot sat(ul) Leţcanii, giumătate de sat, adecă 12 locuri, au fost văndute la dum(nea)lui Dimitrie Sturza biv Vel Logofăt; un zapis răsuflat.  1-iu novembre 1825 ( Fiindcă toate hotarnicile a acestui Antohi Luţi sînt anerisîte şi răsuflate cu carte domnească de la Domnul Grigori Ioan Calimah Voevod, spre a nu să ţînea nici într-o samă, dovedindu-se toate hotărîturile lui că au fost netrebnice şi fără nici o rînduială, şi aducătoare de pricini şi turburări Divanului, ( precum aciasta este ştiută multor boeri. ... lăsînd mai ales un clin de loc între Bîrgăeni şi Broşteni, ca cînd ar fi a nimărui. Că aciastă moţîe Broşteni, cum că este sîlişte întreagă, să dovideşte din uricul vechiu a Domnului Costandin Movilă Voevod, din anii 7117, maiu 6cuprinzetor că au miluit pe Pătraşco, Vel Vornic de Ţara-de sus, cu doă sate, anume Stroeştii la ţin(u)tu Hîrlăului, şi Broşteni la Ţinutu Sucevvii, ( care aceste moşii au fost domneşti, ( pentru că au slujîtu cu credinţă Domniei Sale, şi i-au dat şi opt cai învăţaţi, preţuiţi drept 400 galbini ungureşti, şi încă au mai datu 450 galbini în Vistierie, pe amîndoă satele acestea; care acei cai şi banii s-au întrebuinţatu în nevoile ţerii, în vreamea cîndu ţara să afla în mare greutate,  [70]  şi s-au făcut pace în ţară. Deci moşîia aciasta Broştenii, prin cumpăraturi şi danii au întratu la stăpînirea lui Ştefan Capşa; Ianachi Cantacozino; materiia adunată; Ghica Spatar.  [71] DOCUMENTE RELATIVE LA MOŞIILE ŢIBĂNEŞTI ŞI GĂNEŞTI ale d-lui P.P. CARP     [73]  ( Uricul cel vechiu de la bătrînul Ştefan Voevod; Părăul Draguşala.  6 iunie 1469 ( pan Oană Paşcu şe frate-său Ivaşcu Păşcu; Negoteştii ori Nepoteştii. Pentru că Ivaşcu au răscumpărat pe soră-sa, pe Stana, de la Tătari, precum şi ia săngură s-au dat şis-au lăsat frăţini-său lui Ivaşcu; pentru că ia copii n-au avut. (Traducere 1804).  14 februar 1501 ( uricul lor, din uric al moşului lor ... şi a tatălui lor ...; care l-au văndut Domniii Mele drept 200 zloţi tătăreşti. ... din cărligătură; ALexandru Voevod: un sat tot pe Cărligătură, anume  [74]  Onicicanii, lăngă Stăneşti; de la moşul nostru, de la Alexandru Voevod. Rădiul Neagului ... La Sărătură ... Moila Săpată ... Via Tălpurariului ... Vărtoapa ... Părăul Batireştilor. (Traducere 1804).  8 decembre 1517 ( giupănul Gănescul, părcălabul de Niamţu, şi giupănul Cozma Postelnicul, şi sora lor Măgdălina. (Traducere din sec. XVIII).  22 mart 1518 ( One  Ităvoiu (sic), fecior lui Giurge Otăvoiu; Petre Suhuleţ şi frăţăni-său, lui Marco. (Traducere din sec. XIX).  1 august 1553 ( din giumătate a patra parte a satului, a cince parte, ce au cumpărat ei de la Dumitru feciorul Fidii, drept şasă sute de zloţi tătărăşti, din dres ce au avut muma lor Fidca din împărţala de la Pătru Voevod. Şi iarăş am dat lor şi iarăş din giumătate a patra parte de sat de Glodeni, a zăce parte, ce au cumpărat ei de la Flore ficiorul Anghelinii, nepot Fedii, dintru acelaş dres, drept 300 de zloţ tătărăşti. (Traducere de Gheorghe Euloghie 1765).  [75]  20 mart 1554 ( supt ascultarea; la Pobrata; ce să chiamă acum Răpicenii, şi moară cu teliţă; ce să chiamă acum Rădenii; şi unde au fost Şandri, anume (, pe Beşău (sic), la capul Cărpinişului, şi Obicenii pe Jăjăe, şi Drăguşanii la Ţinutul Cernăuţului, şi Hărgul, şi Drupeata la Sireate, şi Tecuşanii, ( din dresuri de danie şi de întăritură ce au de la moşul Domniei Mele, ( Ştefan Voevod. Aşăjderia dăm şi întărim sfintei mănăstiri, după uricul ce au de la moşul Domniei  Mele Ştefan Voevod, ca nime din ispravnici să nu umble prin satile mănăstirii, nici globnici, nici pripăşari, şi, de s-ar tămpla vre-o gălciavă, ori mare, ori mică, înnainte egumenului să vie. Aşăjdire şi preoţii care vor fi în satele acele, să nu de dajdie la Mitropolitul, ce la mănăstire, de vreme ce am dat acel venit tot sfintei mănăstiri. ... unchiul Domniei Mele, Pătru Voevod; de la ţinutul Lăpuşnii; care acel sat l-au dat sfintei mănăstiri soacra lui Fraţiian părcălabul, pentru sufletul ei. ... pre care l-au dat giupăniasa lui Frăţiian, pentru sufletul ei; surorilor sale; care acel sat au fost cumpărătură tatului lor, Cozmei Vel Postelnic. ... care acel sat l-au dat sfintei mănăstiri răposatul chir Mitrofan, episcopul Rădăuţului. (Traducere din 1821).  [76]  25 mart 1585 ( care sat au fost a lui driaptă ocină, din ispisocul de danie  ce au avut el de la Ioan Voevod. (Traducere sec. XIX)  Sec. XVII  ( Gavril Bumbeiu mi-am pus partea mea de ocină din Olăşei popei din Loşei (sic), pentru patru galbeni bani buni, denaintea lui Gănscă ot Armeneşti.  28 april 1602 ( Ştefan Vicol, nepot Bărzului; din sat Bălţaţii (care să chiamă Popişcanii) (Rezumat 1816).  [77]  24 iulie 1609 ( Dimitru, feciorul lui Crăstea Buhuş, nepot lui Pătraşco, strănepot a Maricăi şi a lui Bran şi prestrănepot a lui Casta (sic) Giurge Stravici; Petru-Voevod ci-au fost mai înnainte de noi; bătrănul Ştefan Voevod. (Traducere 1800).  1-iu novembre 1632 ( şi cu izvorul apii satului, şi cu bălţ de pieşti ..., şi cu pod în Săretiu; supt strungă; pe din giosu de petriş; pe Sărca; şi o bucată de loc din hotaru Tărgului-Frumos; cari să chiamă Bărleştii; pe Bahlui; pe Ciuhur; şi cu loc de pio şi de feresteu în apa Oituzului; ci să chiamă Trifeşti. (Copie din 1722).  mart 1635 ( cum să fie fostu Zavul, moşul Cămăraşului Andronicu, dat vecin cu zapisu lui Stămati Postelnicul. ... l-am apucat Curten, şădzăndu în (unceşti, pe moşia lui, şi, după ce s-au împrăştiet oamenii din (unceşti, au venit apoi Scorţăşt(i) şi au şădzut în casa tătăni-miu, şi n-au audzăt să dzăcă nimi nimic.  10 februar ... ( Vasilie banul ce au fost Vornicu; am dăruit finului mieu, jupănului Ion, fiiul dumisale Lupului  [78]  Vornicul cel Mare de Ţara-de-gios o prisacă cu doaodzeci de maice, ce iaste în hotarul Căceştilor, ca să-i hie de la noi dumisale pomană şi ocină neclătită nice dănăoar(ă) ... Noi i-am dăruit dumisale dintru prilejul nostru puţin, iar D(u)mn(e)dzeu să-i dăruiască dumisale dintr-unul să se facă o mie. Acest dar l-am dăruit dinnaintea mulţi boiari mari, carii s-au tămplat la cinstita masă dumisal(e) Vornicului, în trăg în Iaşi ... Eu Ştefan Moimăscul am scris.  6 maiu 1637  ( şi cu cumnată-său, cu Vasilie dărăban, şi cu altu cumnat, Doboşeariul, feciorii Arvasiei, nepoţii lui Văsiiu; Gavril Bolea de Jigoreani şi Mirăţă de-acolea; cum au dat Petrea Curea, tatăl lui Ionaşco Curea, pentru Văsiiu din Glodeani, de l-au plătit de bir nemişescu, şi l-au ras şi din nemişie. Deci noi am socotit, cumu-i leagea ţărăi, de-au giurat Ionaşco Curea pre căţ bani au dat tată-său pentru Văsiiu neamişul, den sat din Glodeani, doodzăci de taleri bani buni şi un bou, dereptu dzeace taleri bani buni; şi le-am pus dzi să dea Ionaşco Dărăban cu cumnaţii săi banii întru mănule lui Ionaşco Curei, de astădzi în doo săptămăni.  22 mart 1638 ( drept domnesc, ascultănd de ocolul Tărgului-Frumos. Hotarul lui Urechi ... Drumul Cotnarului ... Drumul Iaşului. (Traducere 1800)  [79]  25 mart 1646 ( a lui driaptă ocină şi cumpărătură den ispisocu de pără şi de fierăe ci-au avut de la Moisei Movila-Vodă; giumătate de sat de Ţibăneşti ..., ce el ş-au cumpărat de la Enachi Visternicul drept 100 ughi, iar lui Enachi Visternicul i-au fostu lui driaptă cumpărătură de la popa Ionaşco ot Ţăbăneşte şi de la frate-său Gligorie şi de la surorile lui, Dochei şi Anuşca şi Năstasăe şi Antemeia, fecior(i) Moisăi, iar lor li-au fostu cumpărătură de la Huhule vătav, pentru căci au fostu pusă zălog de la Gavril Huhule. ... de la Costin săn Iremii Băesanul (sic) Urecariu, drept 50 de ughi, din ispisoc de cumpărătură ce au avut Băesanul Urecari de la Constantin Movila-Vodă, iar Iremie Băesanu Urecare i-au fost driaptă cumpărătură da (sic) la Gheorghi ficiorul lui Ionaşco, nepot Savei. ... de la Toader Teale şi de la frate-său Neaniul şi de la sora lor Anghelina, fecior(i) (, drept 50 ughi, din zapis de mărturii, ce ni-au arătat de la mulţi oamini buni şă bătrăni. ... cumpărat de neniul săn Marco Motre, drept 20 ughi. ... cumpărat(ă) de la Petre Man, drept un cal preţăluit drept 80 de lei; tij din zapis de mărturie. A patra parte de vad de moar(ă), ce este în gura Bărlăzăului, unde au fostu moara lui Marco, dintr-acelaş hotar a satului Armăşănei; ce el au cumpărat de la Miron de la Gărceni, drept zece zloţ; iarăş din zapis de mărturie de la oamini buni. ... neşte părţi de ocină din sat din Găurenei ..., căte se vor alege partea Vascăi, fetii lui Marco, şi partea Dumitrii, fata Andronicesei, nepoata Răfăiasei; ce ial ş-au cumpărat de la (, drept 30 zloţ bătuţ; iarăş den zapis de mărturie. ... a lui drepţi Ţigani; acestu su/retu  [80]  l-am scos eu de pe suretul lui Axintie Uricariul, şi l-am dat lui badea Necolai Gherghel Medelnicer, pentru Ţibăneştii, ce se află acmu cu totul la măna dumisale. Iar suretul acela au rămas la măna dumisale Iordache Hrisosculeo biv vel Ban, pentru alte moşii dentr-acel ispisocu, ce are cumpărătură părintele dumisal(i); şi am iscălit: Iordache Arhipu. Lt 7272, iulie 9, 1766.  31 mart 1647  ( Adecă eu Marcociu, ficiorul lui Dumitru (din) Todireşti; Murgoci de Marcoviciani; dreptu o vacă cu viţăl şi un bou tănăr; Toader Trănbicioiul şi Vlasie Făcliiarul, fratile lui Bătcă; Ionaşco Anghel diiacul za Cămar(ă).  1650 ( Prigoreni pre Plotoniţa, la vad; ce i-au fost lui danie de la Alexandru Voevod; Vornicul Tănasie; cu doî sate şi satul lui, anume cu Ruscanii şi Avrămeştii; tărgoveţi din Tărgul Frumos; după uricul Tărgului; O cărare ce este împrotiva Horpazului, pănă în drumul Părjolitei, ce merge acel drum în gios, pre lăngă matca viii Lupului ..., pănă la un iaz bătrăn. Urechie Spatarul cel Mare, Roşca Vistier, Ştefan părcălab, Vărlanu din Ciunceşti, Buţurca de Frăteni, Ionaşco ot tam, Ili ot Cudreşti, Machedon ot tam, Chilila din Blăţaţ, Andonie ot Mădrăgeai, Ionaşco Hăndrescul, Pătraşco; aşijderea preot Ştefan din Tărg şi diiaconul de acolea, şi alţii.  Şcheii lui Constandin Ruset. Mărturie hotarnică de la Vasilie Hăbăşescul Vel Armaş şi Ştefan Bran şi Miron Stărce şi Pilat Vornicu de Poartă, cum au hotărăt  [81]  satul Şcheia ... La hăleştee ci-au ţinut Prăjăscul, n-au avut triabă ... Moara Stărcei ... Bolovanul cel bătrăn ... Hălăşteu cel domnesc pănă în punte Berchezoae ... Pomii lui Maftei ... Gloduri, unde s-au pus acum bolovanu de spre hotarul Şcheii uliţilor ... Pe din gios de ţănterimul besăricii Şcheii uliţilor ... Unde au fost dat danie Măria Sa răposat Vasilie Vodă ... Au pus (Ş)cheianii zălog la călugări, iar călugării vor merge de vor lua banii de la cine i-au dat.  maiu 1652 ( Mihăilă cu ficiorol Franţii însomi mărtorisescu pre mene co cesto zapis al meu, de neme nevoit şi neasoprit, ce de bonă voe me am văndot Stratoloi şi femie loi, Ştefănie ot Glodeni ... ; Crăste cămănarol ..., şi denainte Părvoloi Colivaroloi ..., şi denainte ficioroloi Gădie ot tam.  16 mart 1653 ( Banul ci-au fost Jitnicear au întorsu cindzeci de taleri bătuţi întru mîna slugei noastre, lui Trofin diiacul, pentru o parte de ocinî ci-au fost cumpărat Trohin diiacul de la neşte nepoţi a Banului Jitniceariul, anume Gligorie, şi de la frate-său Guţul, feciorii Trofanei, den giumătate de sat de Găneşti, giumătate ... Şi, căndu au întorsu acei bani luiTrohin, ş-au întrebat pre alte rude, pre toate, şi ei n-au avut să întoarcî nici un ban. Poianî.  6 octombre 1658 ( Eu Carpu Lungul, ce am fost Armaş, ficiorul lui Gavril Lungul; satul Ţăbăneşti, ce-s la Ţănutul Vasluiului pre Şacovăţ, între Gărbeşti şi între Olişei; Meculii al triilia Vistiarnic; popa din Dumeşti ... şi popa Eremiia cel bătrăn de trăg de Iaşi şi popa Darie şi Dimaa den Olîşei şi Păntiliiu feciorul Popolîcii şi frate-său Zahariia; şi Gădea ot taam şi Mihălachie ficiorul lui Hagi-Aivaat şi Bejan sătaciul, ficiorul lui Coste. Lungul Armaş.  9 decembre 1658 ( Cărstea Cămănariul de tărgu  [82]  de Iaş; Hordicioae; Bogosie, Samuil, Drăguţa, Costul, Bereiul, Gligorie Şcopul, Crăstea snă Vasilie Ţuială, nepotul Roscăi.  9 decembre 1658 ( Mihălachi feciorul Franţă de tărgu de Iaş; Ghelsiia; Stratului de Glodeani şi femei dumisale, Ştefăniei; Băcilă, Sîrbul, snă Măil(a).  28 mart 1659 (  de la făntăna din boori, unde cade în Poiana lui Cerchez ... Păr la coasta Blidarului ... Heleşteul Ţurlii ... Piscul (uncăi ... De la Ţirincuţă la dial la Ostoae ... Drumul satului ... Prisaca Ivănesăi ... De-asupra glodului, în dial, la o moviliţă ... Loveşte în coasta Blidariului şi la glodul (uncăi ... Hotarul Urechii pe deasupra zăpodiii în deal ... Dialul Rusanului.  28 mart 1660 ( Carp Lungul biv Armaş ... partea lui Chirvasie, dumisale Meculii Vistiernicului, cu tot locul şi cu tot venitul ce să va alege ... precum am văndut şi satul dumisale, Ţăbăneştii. Marturi: Ghinea neguţitorul şi Pavăl Hagi ce au fost staroste şi popa Darii. Şi eu Uriil am scris zapisul.  8 august 1661 ( Meculei ci-au fost Vistiarnic, tot satul Ţăbăneştii, între Gărbeşti şi între Oleşei, care sat iaste cumpărătur(ă) de la sluga noastrî Carpu Lungul ci-au fost armaş, feciorul lui Gavril Lungul, dereptu (şa)se sute de taleri, bani gata. Racoviţă Cehan Vel Logofăt.  20 mart 1661 (  [83] pentru răndul Meculei ci-au fost Vistearnic, de un sat anume Ţibăneştii, la Vasluiu, pre Şăcovăţ, care sat iaste lui cumpărătur(ă) de la Carpu Lungul Armaş, feciorul lui Gavril Lungul, dereptu şasă sute de galbini, cu curţi, casî gata şi cu hălîşteae şi vaduri de moar(ă), şi cu locori de făneaţ şi cu locuri de prisăci, şi cu tot vinitul, ce iaste pre hotarul acelui sat. Deci, cănd au venit acel duşman Costantin-Vodî cu Căzacii aici în ţarî, pănă la Iaşi, au triimis pre ascunsu să prindzî pre Mecula Vistiarnic; şi l-au lovit Căzacii făr(ă) veaste, şi i-au luat aur şi pietri scumpe şi bani şi alte aceaste de mult preţ; luatu-i-au şi zapise, derease ce au avut de la Lungul Armaş, făcut(e) pre acest ssat, pre Ţibăneşti. Şi căte i-au dat Lungul Armaş derease a lui ci-au fost bătrăne spuind pre acel sat, toate au perit atunci; numai ci-au scîpat Meculei Vistiarnic doaî derease carile au fost într-alt loc: unul de la Ghica-Vodî (şi altul) de la Măriia Sa Domnu nostru Ştefan Voevod, scriindu pre acel sat, pre Ţibăneşti. ... acei Căzaci de i-au luat derease, ce au avut şi încă şi altî avuţie ... să nu să-ncreadzî, căci le-au luat Căzacii atunci ... pre leage dereaptî.  12 ianuar 1662 ( pre Duraac ce au fostu Căpitaan, caarele au fostu pribegitu printr-alte ţări striine, de scrăba şi de urgiia lui Gheorghie Ghicaa-Vod(ă), şi, după acela lucru, iar Ghica-Vodă i-au luatu un saatu anume Ivăneştii, ce sintu la Ţinutul Vasluiului, şi l-au fostu daatu dumisaale lui Gligorie Păharnicul cel Maare.  Acmu, daacă au vinitu în ţ(a)ră şi au plecatu capul la Domniia Mea, şi vădzăndu şi noi că n-au fostu nemărui nici cu o greşaală, de caare lucru el au slujitu la Domnu ce au fostu giuraatu cu dreptaate, ( am luatu saatul cu o prisacă ce au fostu de la dumn(ea)lui Păharnicul, şi l-am daatu slugii noastre lui Duraac, cu tot venitul ... Iar, de va arăta Gligorie Păharnicul căndva vre (ntr-o vreame nescai drease pre acel saatu, ca să nu fie nici de o credinţă.  [84]  17 decembre 1662 ( Ion Hăbăşescul ci-am fost părcălab ... în hotarul Căcăceştilor ... danie de la Nănaşu-meu Banul Vistiarnicul, căndu m-au botedzat ... Neculaiu Buhuş Marel(e)- Medelnicer ... în Ţinutul Agiudului ... cumpărătură părintelui mieu Lupului Hăbăşescului de la ... Înnaintea a  mai mulţi ficiori de la boiari din Divanul Mării Sale lui Vodî.  1663 ( Voloşei ... Nicolai Abăgeriul ... Baleţ.  1663 ( Nastasiia, fata lui Breajie de Spineani ... parte tatăne-meu, lui Obreajie ci-au fost suliţaş, din stălpul Oidei dinna patra parte ..., lui Statie abăgeariul şi femei sale Zotinei direptu 4 lei bătuţ, denaintea popei lui Tănasei de Grieşti şi Nichiul de Drăgeşti(i) şi Apostol Şoşia şi Simion de Oloşei; şi ne-am pus şoşea (sic) şi beceţile, ca să să ştie. Şi aciasta văndzar(e) s-au văndut în dzilele Dabijei-Vodă.  25 april 1663 (  Eu Ionaşcu Chihaia şi cu femee şi cu ficiorul lui Vas(i)lie Giurcă şi cu măsa ... de lei bătuţ dumisale lui Statie abăgeriului, ce este maicăi ... Şi eu Mărzea, dascal Mărzea, am scris.  7 maiu 1663 ( la toţ oamen(i) den Găneşti ..., pentru o samă de oameni ce au vinitu aice la Domniia Mea de ni i-au jeluit că i-au lăsatu Banu la moarte lui din vecin(ă)taate şi i-au ertatu; deci şi Domniia Mea, după cuvăntul Banului, lea-am făcut cartia să iasă de acole, şi cislă în satu este. Pentr-aceaia, dacă veţi vedea cartia Domnii Meale, carii vor eşi de acolo den satu, fără cislă să nu iasă; să le aruncaţi cislă după dănşii, şi să-s ştii care unde să ducu. Iară cari vor vre să-s aşedză acolo la Găneştii, să-s les(e) de altele, de toate, şi să-s apuce de hrană şi de agonisită. Iară de la Domniia Mea încă, dacă om vede că vă aşedzaţi, voi socoti de nevoil(e) voastre. Şi să  [85]  vă aşedzaţi acole pentru îndemăna voastră. De iasta vă scriem.  21 maiu 1664 ( Vasilie feciorul Daşovanul; şi o au văndut ... mai nainte boerinului noastru lui Neculai Buhuş; apoi el încă o au fost dăruit lui (ocărlie.  22 april 1666 ( Nicolai Buhuş Log(o)f(ă)tul cel Mare şi diregîtoriului şi vătîmanului său din Gîneşti, la ţinutul Cîrligăturei ..., ca-s aibî a chema oameni streini dintr-alte ţări ..., fie ce limbî vor hi. ... de dajde şi de zloţi şi de lei şi de taleri şi de galbini de cas(ă) şi de iliş şi de sulgiu şi de unt şi de ciarî ... Nici lucrul Domnii Meale nu vor lucra, şi cisla cia viache ci-au fost mai denainte vreame acolia în sat, încă s-au ras din catastiv din Visterie. Pentr-aceia şi alţi oameni carii au fost mai denainte vreame de acolo, şi aceia ca să se străngă iarîş la urmă acolia în sat, şi aceia vor hi în pace ... Şi voi, părcălabi de acel Ţinut şi olăcari şi podvodari şi globnici şi deşugubinari, nime întru nimică să nu-i învăluiţi.  17 iulie 1666 ( Mecula Visternicul ... un sat anume Ţibăneştie, dumisal(e)  lui Eni Burnaz şi surorei sal(e) Cărstini şi nepoţilor mei, lui Enii şi Procăi.  21 april 1667 ( giupă/neasei  [86]  a răposatului Buhuş ci-au fost Logofătu-Mare, pentru a opri nişte bucate a oamenilor din sat din Găneşti prinde (sic) doo sute galbeni; care bani au dat şi au cheltuit Buhuş Logofătul pentru dările şi nevoile cia au avut acei oameni pre izvod ce s-au socotit, să aibă a le ţinea dumneaei aceale bucate pănă vor da ei banii ... Aşijderea şi pentru cislî ce au ei în sat, să nu hie oameni slobodzi a eşirea de acolo din sat pănă nu-ş vor rădica ei cisla lor din sat, şi de-aci să fie slobodzi a eşi unde le va hi voia.  27 iunie 1667 ( Ionaşco Hlubî, ficiorul lui Toader Răbedici, fratele popei de Oloşei ... lei bătuţi ... Paşul, Ilisie ficiorul lui Simion, Scăntiae.  14 septembre 1667 ( ca să să tocmească cu dumnealui cu o moşie ce li esti cumpărătură: Goiana, ci să chiamă Călugărul, şi să o văndă dumnealui Vornicului.  15 ianuar 1668 ( Gavrilaş Neaniul ce au fostu Logofăt al doilea ... Măriia Sa Vodă ne-a aflat giudeţul ... Gavriliţă ce au fostu sărdar şi Dumitraşco Roşca Vornicul de Poartă.  30 ianuar 1668 ( care sat au fost mai nainte a Lungului Armaşul, şi Lungul l-au vîndut Meculei Vistiarnicul.  [87]  5 februar 1668 ( Gavrilaş Neaniul ce au fostu Log(o)fît ... care sat au fostu mai denainte vreame a Lungului Armaşul, şi Lungul Armaşul l-au văndut Meculii Vistiiarnicul, Iar mecula Vistiiarnicul au văndut Procăi ..., iar mai denainte vreame au fostu făcut Mecula Vistiiarnicul un zapis lui Gavril Neaniul Logofătul, scriind cum, cănd va vrea Mecula Vistiiarnicul să scoaţă acele saate la văndzare, să nu încapî altul a-l cumpăra fără Gavrilaş Neaniul Log(ofătul). ... să întoarcă Gavrilaş ... procăi ... banii ce au dat ... şi toatî cheltuiala cătă au cheltuit pre mori şi pre vitî şi pre stupi, căce că aşia au cumpărat şi el de la Mecula ... Iar Gavrilaş ..., dacă au vădzut că să face atăta somî de bani, n-au vrut să întoarcă cheltuiala şi să-ş ia saatul.  13 februar 1668 ( Ghedeon archiepiscop şi mitropolit suciaaschii, Solomon Bărlădianul Vel Logofăt şi Miron Costin Vel Vornic de Ţara-de-gios şi Vasăli Vel Vornic de Ţara-de-sus şi Neculai Racoviţă Hatman şi părcălabu de Suciava şi Stamatie Vel Postelnic i Toader Iorgaachi Vel Spatar i Postolachi Vel Paharnic i Ursaachi Vel Vornic i Ilii Sturza Vel Stolnic i Ionaşcu Brăncă Vel Pitar i Lupaşcu Buhuş Vel Şatrar i Alexandru Ramandi Vel Uşăr i Ioan Racoviţă vtori (aşnic i Contăş tretii Logofăt i Ştefan tretii Postelnic i Dimitraşcu Roşca i Silion i Ştefan Gherghel Dvornic(i) glotnii ... Atanail egumenul de la svănta mănăstire ci să grăeşti Dialul Mare şi cu Ghioghi Hadămbul ci este la acia monas(tire) ... schimbu ei în de ei ... o vie de  [88]  aice de la Iaş, ci este la Urşulă, de la Eni Hagiul ... Neculai Buhuş, ce au fost Logofăt-Mare.  12 octombre 1668 ( Tudoscaa fata lui Marmure Uricariul din saat din Todireşti...  11 novembre 1670 ( Apostol Durac, ci-am fost Medelniciar-Mare ... Schivei fiatii Dimoae. Marturi: Coliv(ă) Căpitanul de Curteanii de Ţănutul Vasluiului şi Vreameş ci-au fost Căpitan de Curteanii de Fălciiu, şi Vas(i)lie P...tic de Corni de la Ţănutul Suceavei şi Costantin Beldiman vătavul dumisal(e) Postelnicului celui Mare şi Gavrilaş snă lu Panvă.  8 maiu 1671 ( Paraschiva fata Dimei de Oloşăi ... ce me-au fostu şi mie dăruinţă de la Apostolachi Dura(c) ce au fostu Medelnicear ... lei bătuţi.  20 novembre 1671 ( Manolachi al doilea Comis ... Petraşcu Buznea nepotul lui Vasili Banul Vel Medelnicer şi cu alţi fraţi a lui ... Costandin părcălab ot Popişcani, Alexandru Buhuş Hatman. 1-iu april 1672 ( Eu Stratina, fata Uleiane, nepoata Curii, cu genere-meu Gavrilă ...  [89]  Iari dentr- alţi ficiori al mie, de va avia cineva puteare ca să-i de banei ce mai sus scrie, şi să ţei moşiia ... Şi eu popa de Mireşti am scris zapisul, să să ştie.  20 april 1672 ( datu-nea-am viecini dumisale lui Manolachie Comisul să fim viecini drepţi în Găneşti, de unde am fost viecini de moşie, căce nea-au plătit dumnealui de zloţi biruluici-au fost parte noastră în Tărgul-Frumos, că am păţit multă nevoe de tărgoveţi, de ne lua vitele şi ne băte; iară dumnealui ne-au plătitu, şi ne-au ras şi cisla, căt au fost partea nostră den tărgu. Pentr-aceaia ca să fim dumisale direpţi viecini, , noi şi ficiorii noştri, în satu în Găneşti, să nu mai înblămu ispitindu-ne cu alte poveşti; iară, dentru noi cari se vor ispiti să-s ducă de acolo, ( Comisul să trimată să ne e de grumadzi şi să ne ducă iară în Găneşti. Marturi: Ioniţă Bucim Postelnicul, Dumitraşco Roşca Vornicul de Poartă şi Costantin Pelin de Ruşciori şi Gavril Hăjdeu şi Dumitraşco Bonta şi Poogan de Pletuci şi alţi oameni buni.  10 maiu 1675 ( Ştefana femeia lui Dumitraşco şi cucoanel(e) mial(e) Mărie şi Ioana ... lei bătuţi.  1-iu iulie 1675 ( giupăneasa răposatului Tălmaci Paharnic ... la cinst. şi credincios boerinul nostru, la Miron Vorc., prelejindu-să la ţară.  9 februar 1676 ( Mihăilă Ţişnea, făciorul lui Obriajie, nepotul Păntei de Glodiani ... o livadă ci-au fostu în fundătură la sat la Glodiani ... dumisale Stratulul  [90]  (sic)  de Glodeani, pre un bou de giug bun. Marturi: Toadel Ilea de Mireşti ... Şi eu Stratul ce am fosti parnic (sic) am scris. Stratul iscal.  25 februar 1676 ( Chiriiac Durac, fratele lui Apostol Durac ... din cence bătrăni, ce să împarte satul, dintr-un bătrăn a cincia parte ... dumisale cumnatî-mia Mariei Medelnicerooai Durăcias(i), drept 20 lei bătuţ(i). Marturi: Velicico Costăn Marele-Comis şi Gorovei Log(o)fet şi Pătraşco Postelnic şi cumnatu-mieu Lupan şi soru-mia Măricuţa şi Gheorghiţ(ă) sin Gorovei.  24 iunie 1678 ( Stratului şi femeii lui Ştefănii şi cuconilor dumisale, dreptu 28 lei ... Dinaintea preutului Toader din Crăeşti şi a lui Ghiorghie de acualea şi a lui Răzmiri (sic) de acolea şi a lui Simion ficioru alu lui Răzmiriţe ... şi dinaintia lui Zafir neguţitoriul din Iaşi şi Apostul Blănariul din Roman. Şi eu Gligoraşu ficiorului popei din Crăeşti am scris aicia acestu zapis.  29 decembre 1678 ( Toader snă Lucoci de Vovărăeşti ... Nacul de Visterie şi Ştefan Visterie.  3 ianuar 1679 ( că iaste dator Stratului asupra cu 11 ug. i pol pentru nişti dăjdi curtineşti ce l-au plătit, pe cum are şi pecetluitur(i) de la Ionaşco Coliv(ă), căpitanul, că l-au plătit ... Să socoteşti pe pecetluituri f...hi aşia, numai să plineşti banii Statului de pe Vas(i)lie Curea şi să dai pre măna Stratului.  17 ianuar 1679 ( Pănteleiu ziat Crăciun Curia ... să întorcu neşte bani Stratului de Glodeani de pe o parte de ocină ci-au dat Stratul bani pentru socru-mieu Vasilie Cură, optu galbeni şi şa(să)sprădzăci potronici, bani buni, la dajde curteniască ... Lupul ot Visterie.  [91]  februar 1679 ( Cinstiţ boiari dumneavoastrî. Să fiţ dumneavoastră sănătoş. Alta, facem şt(i)ire dumilor voastrî precum au vinit Stratul ot Glodenii cu carte Măriei Sale lui Voade (sic), jăluindu-s(ă) pă Vas(i)lie Cure ot Boreştii ... 8 galbănii şi potronici, ce l-au plătit de dejdi curteneşti, şi au pus o moşie în zălog. ... dăn pămpredziur ... şi apoi au aşteptat şi patru dzile, şi banii tot n-au dat. Robu Măriei Sale lui Voad(ă): Toader Ilea ot Mireşt(i).  15 februar 1679 ( Vas(i)lie săn Găndea ot Glodeani şi cu verii mei Istratie şi Drăguna, feciorii mătuşă-mea Nastasii ... din moşe noastrî Uliiana, pentru căci au cumpărat şi Stratul întăi dintr-acest moş, partea Stratinii. Nacul de Visterie şi Toader Vornicul de Dumeşti şi Chiriţa de Gărcin(a). Lupul ot Visterie.  1679-1680  ( Cluciarului Enachii, şi apoi, hiind Andronic de Visterie om de moşie de acolia, au încîput el la cumpărătur(ă).  [92]  10 april 1681 ( Glegoraşco snă Mierăuţ din Jigoriani ... cu mănule miale curăţitî.   12 april 1681 ( Ştefana fata lui Vasilie Oltianul, nepoata lui Vlad, strănepoata Bolii, şi cu ficiorii miei, Vlasie şi Ghiorghiţî.  25 april 1681 ( Uliiana au fostu f(r)ate lui Ionaş(co) Curi, şi Uliiana au avut ficior pre Stratina şi pe Urîta şi pe Dumitru, tatul lui Vasilie gîndi. ... pămănturi ... femiaia lui Vas(i)lie Roşcîi ... Păscîlina fata Mutei.26 ianuar 1685 (  cu cucoanele miale Măriia şi Cărstăna ... gineri-mieu lui Ştefan de Visterie şi fimei dumisale Măriii cu 250 lei. ... Alixandru Ramandi ci-au fostu Postelnic-Mare şi Ion Apostolachi vtori Logofăt şi Andronic diiacul din cas(ă) de la Măriia Sa Vod(ă) şi Lupul de Visterie şi Toader Ilia de Mireşti şi Lupul Cozmei ot Jigoriani ot vaslui şi Ioniţă Despinian şi Apostolachi ot tam.  [93]  Eu Ianachi cumnat lui Enei Burnaz m-am prilejit.  1-iu maiu 1685 (  Gligoraşco feciorul lui Mierăuţ, ginerele Holmului ... o parte ... de la Blehan, din bătrănul Lupului ... Vătavul Golie, aprod de tărgu de la Foleşti, de la vaslui, şi Gănscî, călugărul de la măn(ă)stirea Surdului ot Şacovăţ ... şi Frăncul...   8 iunie 1685 (  de la Gălata din deal ... cu Ştefan diiacul de Visterie ... o moar(ă)   gata, ce-i dzic(e) la Foros. ... s-au aflat că iaste adevărat ... Zapisul egumenului s-au aflat c-au cumpărat mai pre urmă, şi făcutu şi cu meşterşuguri. Tudos(e) Dubău Log(o)f(ă)t.  2 novembre 1685 (  Toader ficiorul lui Galerie călugărul ci-au fostu preot în Dumeşti lui Iordachi Vistiarnicul, ce-s la Ţinutul Vasluiului, în fund, pre Bărlădzel ... de la făntăna Onişcăi ...  [94]  Todos(ie) Dubău Vel Logofăt, Frăncul Vornicul de Poartă, Pahomie Vornicul, Dumitraşco Isăcescul Căpitanul şi alţi boiari de curte.   5 iulie 1688 (  Costîn Grecul de Cruce ... Pătraşco ci-au fost budac ... Marturi: Ion Vătavul de Cărleşti de la Munteni şi pop Runţea de pe Grăle şi vălce vătav de hănsari ... popa Renţia.  27 april 1691 (  Ghiorghie Bute negustoriul din tărgu din Iaşi ... Măria şi Cărstăna ... Ştefan de Visterie ... Zuza Vornicul de gloatî, Neculai negustoriul, Gheuca bulucbaşa, ziat Ghiorghie Bute ... şi Lozănschii Duratco ... şi Gligoraşco Păstrăv.  17 maiu 1691 (  Iordachi Postialnicul şi Ilie Catargiul şi Lupul şi Toader de Visterie şi Gavril Cobălianul ... Iordachi C. şi Ilie Catargiul, Ion Botedzu.  [95]  18 iunie 1692 (  Să ne lasă să şedem păn în toamnî, căci am fostu apucatu-ne de am sămănat păpuşoi şi de alte legumi, iară în toamnă să ieşim, că n-avăm nici o triab(ă), că am fostu în blăndu neşti oameni făr(ă) triab(ă). Costantin Bantăş Vornicul de Poartă, ce am fostu socotitor, Ilie ci-au fostu păcurar.  23 maiu 1696  (  Aşijderea să mergi şi la Prigoreani, ce sint iar la cela Ţinut, să alegi părţile lui Andronic de spre alţi răziaşi. ... la sălişte la Marcoviciani ..., şi-s muţi stălpii pre unde au mai cumpărat Andronic, după ce au hotărăt acolo boiarii noştri Ionaşco Cluciariul şi Bleablea Vornicul.  [96]  9 iunie 1696  (  Simion şi Gavril, ficiorii Anicăi featei (oroae, şi Toader ficior Portasiei ... nepoţi îi (oroe.  5 maiu 1699  (  ce iaste din stălpitura ce s-au stălpit cu Pilat Vornicul ...: 20 pămănturi pămăntul, căte 1 leu, pot. (?) bun. Pilat şi Buta şi Ghioghiiaş Vornici de Poartă şi Tănas(e) Burghiale şi Enachi Ilia ot Mireşti şi Lupul Cozma şi Simion Viiariul.  11 octombre 1701  (  Ioniţă Colţea şi cu femeaia mia Ioana, fata lui Crăciun Curea ... doaodzăci şi doao de pămînturi den sat din Glodeani lui Andronic Cămăraşul şi giupîneasii dumisale, dreptu doaodzăci şi doi de lei. Marturi părintele Ursu protopopa de pre poartă şi Matheiaş preutul ce slujaşte la besearica domnească pre poartă şi dumnealui Ghiorghi Stredzăscul Vornic de Poartă ... Şi eu Pavăl diiacul am scris. Şi ni-au dat dumnalui pe pămăntu căte un leu bătut. Ştefan Pilat Vornicul de Poartă şi Ghioghiiaş Vornicul şi Rojniţe Vornicul şi Ghiorghiţ(ă) Stredzescul Vornicul şi Golăe Vornicul.  6 ianuar 1705  (  Toader şi cu femeia mea Rubina ... Andronic Vistearnicul ... care bani şi dumnealui i-au luat de la un Turcu cu camîtă. ... fraţii n-au vrut săî ne fac(ă) bine la greul nostru. ... boiari de Curte şi oameni buni, bătrăni de ţ(a)ră.  10 august 1709  (  Ştefan Hăbăşăscu părcălab, cu soţia sa Axinia  [97]  cu 500 de lei bani de argint ... la Strungă, în Ţănutul Romanului; şi le-au fost rămas de la părintele lor Ion Hăbăşăscu.  3 ianuar 1710  (  ce este la Strunga cia mare în Ţănutul Romanului, ce i-au fost de pe maică-sa Roxanda fata lui Ion Prăjăscu; şi este iscălit dumnealui Manolachi Ruset Vornic.  6 iulie 1715  (  Buniţa fata lui Vas(i)lie Grecului din Armeneşti, nepoata Ţişnii şi a Zancului ... Neculai feciorul lui Enache Covrig, ci-au fostu diacu de Cămar(ă), şi nepotu-mieu lui Iftemiei, ficiorul lui Vas(i)lie Focşa ... Crăciun chehaia ot Teleajina, Chiriiac Hordil(ă) ot Tatomireşt(i), Conea Sfeclă ot Stemnic-Mare, Enache snă Costul Vas(i)le ot Tatomireşti, Andrei trămbiţaş leşesc. Statie diac ot Gavril Miclescu vel Logofăt.  20 april 1717  (  de pre maică-mea Iuresta ... neamul meu, care săntem dintru bătrăn, pecum să-m întoar(că) şi să ţii ei, şi n-au vrut să cumpere; apoi eu am vrut să văndu a strein, iar dumn(ea)lui Theodosiei Lipan s-au sculat, şi ne-am tocmit binişor, frăţeaşte, între toţ fraţii. ... un cal înblător, care s-au preţeluit pe eftin dreptu treidzăci de lei, şi o vacă cu viţel, de me-am luat într-ales, şi doi saci mari de păne, şi o măscuroaei cu prăsălă şi cincisprădzeaci lei, bani.  11 ianuar 1718  (  care s-au chiemat mai de mult Sărbii ... de baştină, care au fost partea lui de pe moşu-său Ion Prăjăscu biv Paharnicul ... părţi din sat din Movileni, de la Ţănutul Eşilor, pe Jijia.  [98]  13 iulie 1720  (  Lupului biv Vel Vistiarnic ... a dezacia.  14 maiu 1722  (  Mihai Racoviţă Voevod ... doaî surori, featele lui Ştefan de Visterie, ci-au fost frate lui Andronic. ... care au fost casăle părinţăşti, şi ţine Costantin Cucoranul; carele i s-ar căde lui (Ştefan) să l(e) ţie, ţiind pe fata cia mai mică. ... Ştefan de Visterie trei feciori au avut: 2 feate şi un copil, care pe copil încă părinţii l-au deosăbit, şi, ci-au fost parte lui, ş-au luat, şi aşîş s-au dus de aicia. ... averea împărţitoare ... după obiceaiul pămăntului şi după leage ţărăi ... pentru satul Ţibăneştii, fiind casăle părinţăşti, să fie a featii acestii mai mici ..., iară Costantin Cucoranul să-ş ia dintr-alt satu, ca să fie şi la dănsul de potrivî, iară din celelalte moşii ci-or mai rămăne, aşea s-au socotit să scoată şi cheltuiala nunţii featii aciastii mai mici, cari au cheltuit Costantin Cucoranul ... (-or mai rămăne din moşii, să aibă a le ţinea frăţeaşte.  10 iunie 1737  (  Ion Neculci biv Vel Vornic ... dumnealui Bărboi  [99]  Sturdza ... au întrat cu plugul în hotarul lui, ş[ i-ar fi stricat căteva pămănturi de grău: arăndu hotaru în curmezişu, i-au făcut multă pagubă.  20 august 1737  (  la boeriul nostru Vasili Carpu biv Vornic glotnii ... Jigăreni ... o cas(ă) şi vie a unui răzeş de acolo(o), anume Andrei Vărcă, şi încă acmu, în iaste var(ă), ar fi pus şi o prisac(ă) ominiască tot acolo, pe partea lui Andronic Căm., şi, trimiţîndu omul său să dijmuiască din stup(i) şi dentr-altel(e) ce ar fi pe acel loc, iar acel Andrei Vărcă ar fi sărit să batî pe omul lui Andronic, şi n-au lăsat să dijmuiască.  21 iunie 1740  (  Costandin Roset biv Vel Clucer ... dumisal(e) mamii Aniţii, surorii tatăne-mie. ... Costantin Costachi Vel Clucer.  14 august 1742  (  Tălpăreşti, şi alt locu de prisacă la Honzeu, şi alt locu de prisacă cu pomeţi la Spineni, pe Rece. Aşijdere şi pintru oaminii ce ar şide pe moşie mănăstirii, să aibă a să aşedza cu egumenul, să facă slujbă, după hotărăre ce s-au făcut, 12 dzile pe anu; iar, cine ari ave a răspunde, să margă la diregătoriul Ţinutului, cu scrisori ci-or ave, să le ia sama şi, cum s-a găsi cu dreptate, să giudice şi (să) dea şi mărturie.  [100]  20 april 1749  (  Ştefan Hermezău Jitnicer dă scrisoare la măna fiiu-meu Sandul, pentru satul Ţăbăneştii ..., care satu fiind a răpoosatii Ilincăi, maica copiilor mei acestor mai mari ... moara să ţie frăţeşte. Iar, căt pentru alte părţi, ce sănt cumpăratul de socru-mieu Ştefan de Visterii, din satu din Olăşei şi din Armen(e)şti, aşijderele şi o livadă cu loc de prisacă, ( carea aciast(ea) sănt afară din hotarul Ţăb(ă)neştilor ... fiindu un copil şi can prost de minte. Dar, vrănd Dumn(e)dzău să facă milă cu dănsul ca să-s tocmască a minte.  30 ianuar 1750  (  ginerelui mieu Nicolae Gherghel biv vtori Medelnicer şi fiicii meale Catrini ... di pe răpăosata soaţa me Ilinca, fata lui Ştefan Cluceriul, maica fiilor miei acestor mai sus pomeniţi. Toader Carp biv vtori Jitnicer martur; ş-am scris şi zapisul.  5 iunie 1753  (  Costandin Mihail Cehan Rac(o)viţ(ă) ... a-ş lua de a dzăcia di pe niştea moşii a lui, anume Glodenii, Marcovicenii, Jigărenii ...: din păine, din făn, din prisăci cu stupi, din grădini, din toate, după obiceiu. Cant. Vel Logofăt.  5 septembre 1753  (  Andrieş neguţitoriul din Eşi ... în fundu la Cărţu şi la Băloşeşti ... şi din grădin(i) cu legumi.  29 novembre 1754  (  Ene şi maică-sa Zănica, ci au ţănut-o Dumitrachi, şi cu Gheorghi Carp ot Vistierie ...  [101]  că ei sănt baştină, moşani în Gărbeştii Vasluiului ... Mateiu Hurmuz ... fiindu-i cumpărătură ... baştină răzăş ... că ar fi a lui, plătit de tată-său, tot acel om prisăcar, de la-u făcut; şi el i-au zis de ş-au pus stupii acolo.  17 maiu 1761  (  numai cu gura i-au dat ... au văndut venitul moşii pe parte lui ... lui Gheorghe Carp ot Vistier(ie), ş-au cerut să nu văndă lui Carpu, ce să cumpere el cu preţul ce dau alţii. ... pe sama cumnatului său Sandul.  11 septembre 1763  (  Ioniţă Cuze biv Vel Stolnic, ispravnic de Ţinut(ul) Vasluiului ... Acel cumnat al său, Şerban Găndu, s-ar fi sculat în tăriia lui, şi făr de ştirea jăluitoarei ar fi miersu pe numita moşie ..., şi s-au aşăzat cu toată şederea lui acolo, şi cu vitele ce are.  7 maiu 1764  (  Sandul Hermeziu cu soţul său Zoiţa ... din Olăşăi, ci să chiamă parte boeriască.  [102] ... şi un cal ... de vreme ce tată-meu au avut doao giupănese.  28 ianuar 1766  (  jăluind Şărban că, fiind el pe lăngă gramaticul Teofil, i-au făcut rădicătură pe 25 viti: adecă 15 viti la un văcărit şi 10 viti la o coniţă, şi i-ar fi ţinut în samă banii ce s-au făcut pe aceste viti din sinbrie lui, cum şi 100 stupi i-au rădicat din desătină; şi zici Şerban că a lui au fost numai 7 viti, adică 5 la văcărit şi 2 la coniţă, şi 50 stupi iar au fost a lui. ... socotind facire de bine, ca de la un frate, iar nu ca să-i plătiască. Iar noi am giudecat, de va rădica Şerban cu sufletul său precum că din sinbrie lui i-au ţinut în samă Theofil gramaticul, să-i întoarcă banii Ilie lui Şerban pe căte viti s-ar dovedi c-au fost a lui. Mai ceri Şerban 3 lei pentru 120 căpiţi de rogoz ci-au fost cosit cu bani, să-ş facă şură la cas(ă), şi, nelăsindu-l Ilie să-ş facă şura, i-au putrezit rogoz(ul); iar Ilie au răspuns că, fiind-că Şerban n-are moşie acolo, şi intrănd şi vrajbă între dănşii, nu l-au lăsat să facă şură. ... măcar că Şerban n-are moşie acolo, dar, fiind-că singur Ilie i-au dat voi de ş-au făcut cas(ă), să-l fi lăsat să-şi facă şi şura, şi, dacă nu la-r fi mai putut suferi să şadă, l-ar fi scos de acolo, şi acele ar fi rămas făcuti; ce, cum ar fi hotarăt giudecata, aşa ar fi  [103]  Iar pentru 2 lei ce arată Şerban că au păscut un argat a lui vitile lui Ilie, au dat samă Ilie c-au avut tocmală cu argatul să-i de 20 par(i) ... Mai arată Şerban că i-ar fi făcut vitile lui Ilie nişte ispaşi în păine ... Mai arată Şerban c-au avut 9 nuci pe parte de moşie ce iaste în sama lui şi, bătăndu-i Ilie, au luat 18000 nuci, cu care l-au dat platnic dum. Stolnic Cuza să i le plătiască; iar Ilie au răspuns că el i-au bătut, iar, căt au luat dintr-ănşii, nu ştie; ce, ştiind că nucii sînt pe parte lui, pentru aceia i-au bătut, dar acum, macar că s-au ales că nu-s pe parte lui, dar nici toţi nu sint a lui Toader Eţco, a celui cu moşie: căce sint să împartă în 4 părţi, şi din 4 părţi o parti are triabă Toader Eţco, carile au dat moşie lui Şerban. Pentru aciasta am socotit că rău şi făr de cali esti cerirea lui Şerban, căci acei nuci păn la o vreme îi mănca toţi, cine cum pute, iar de la o vreme încoaci i-au stăpănit Şerban şi Ilie, fiind-că n-au fost hotărăţi, şi mai vărtos că Şerban are a tragi numai a patra parte. ... de vremi că Şerban esti frate mai mic şi, cănd n-ave unde să şadă şi era izgonit de toţi, atuncea Ilie l-au priimit la casa sa şi la moşie sa, şi i-au purtat de grijă fimei lui, lipsind el pe la Ţarigrad, şi acmu, în loc de mulţămită ce i să cadi să-i mulţămască, ca unui frati mai mari, el îl ocărăşti şi-l supără cu fel de fel de chipuri, am socotit ciubotile omului gospod să le de (amăndoi fiind că l-au adus nesorocit), şi, fiind-că unde şedi Şerban nu esti moşie a lui, şi pentru ca să lipsască vrăjbile şi traiul cel rău dintre dănşii, să-s rădice Şerban de acolo în primăvară, la luna lui mai, şi Ilie să-i plătiască casa şi altile ce sint făcute pe lăngă cas(ă), cu preţul lor, şi aşe vor rămăne odihniţi; şi Toader Eţco, cel cu moşie, să-şi cauti alt muştireu să-ş văndă moşie, ori să de tot în sama lui Ilie, şi să-i plătiască Ilie venitul moşii după tocmala ci-au avut cu Şerban.  8 maiu 1766  (  Hotarnică pentru Toderaşcu Eţcu biv is(pravnic) de copii, ginerile lui Enăchiţă ce au fost vtori Vistiarnic, pentru nişte părţi de moşii, baştină şi cumpărătură, cia au avut socrul lui Enăchiţă, ginerile Lupului ci-au  [104]  fost Visternicu-Mari, la sat, la Glodeni. La vreme Muscalilor i s-ar fi prăpădit scrisorile ... un Ion ficiorul lui Andronic ci-au fost Cămăraş de izvoadea. ... Ioniţ(ă) Cuza biv Vel Stolnic, ispravnicul Vasluiului ... să orănduiască mazăli. Ion Andronic şi cu cumnată-său Ilii Găndul.  13 iunie 1766  (  Ioniţi Cuzo ... pomi făcănd şi hultoani ... pentru poami o iapă cu mănzu. Să cercetezi dumneata, de vreme ce prisăcariul acela,  tatul lui Ion, hacul lui şi-au luat pe prisăcărit, şi, de au pus pomi acolo la ace prisacă, pe moşie Saftii, nu încape el a rămăne moştinitoriu pe pomii ce va fi pus; căci ştiut iaste aciasta, măcaru dom. să tocmeşti prisăcariu cu hac la prisaca dom. şi pe moşie dum., pomii ce-i va pune el acolo, ( lăsîndu-să de prisăcărit, n-ar(e) nici o triabă cu pomii; ce dum. să dai poroncă ca să nu să amestici, nic să superi pe Safta acel Iisuson şi cu fraţii lui, ficiorii Lupului Ţăroiu, întru nimică la acei pomi, şi să-i de iapa cu mănzu înnapoi. A dum. ca un părinte ... cinstitului al meu ca un fiiu dum. nepotului Ioniţi Cuza biv Vel Stolnic, ispravnic de Ţinutu Vasluiului, Glodenii. 15 iunie 1766  (  Şi Gligorcea Duracu, fiindn ginere Uricariului, au avut către a patra parte ..., şi, avănd cinci feciori, anume: Postolache şi Chiriiac şi Alixandra şi anuşca şi Stanca ...,  Nicolae Lozinschie Durac săn Postolache Durac ş-au văndutu partea lui din Tudoreşti ... că zapise ce au avut, s-au răsărit la prada Tatarilor.  [105]  28 iunie 1766  (  S-au găsit un călugăr monah, ce-i zic Băcum, om ca de şeszăci de ani,  ce a fost trăilor la cel locu, şi au mărturisăt că, arăndu tatălu lui mălaiu la poeniţa din sus de hotar, şi viindu moşănaşii pentru dijmă, şi căutăndu pe hotar, au luat dijmă pe giumătate de poian(ă): la vale au luat Ivăneştii, iar pe giumătate au luat Mireştii.  1-iu iunie 1768  (  Ştefan de Visterii, ci-au fost şi Vel Clucer ... socru-său Iane Burnazu şi dea la fetile lui, Marie şi Cărstăna. ... Bută negustoriul din Iaş(i) ... Sava Carpu călugărul de la mănăstirea Căşcoeştii şi pe nepoţii lui: Lupaşcu şi Ioniţi şi andrunachi şi Iordache şi Năstasă şi Hrumuzachi Mucul, văr(ul) lor, şi Iane sin Dumitrache. ... moşiia Gărbeştii a Cărpeştilor de mai sus arătaţi ... ce au fost făcut-o Iane Burnaz ... piste bahnă de pădure ... în doi stejări buor ... pe buza piscului, păn în zarea dialului, di-asupra porniturilor. Aşijderea am mai cercetat şi o a trie parte ce este dintr-o a patra parte din Olăşăi, ce să numeşte parte boeriască; cari au cumpărat-o Ştefan dea Visterii dea la Ghervasăi; cari şi lui îi este cumpărată de Necola Vistier de la Carpu Lungu Armaşu din let  1660, mart 28 ... O livadă anume Braşoveniţa, ce esti la Găureni ... O Irina Brevenegias(a). Carpu Brenevig.  iulie 1771  (  Necolai Gherghel biv vtori Medelnicer ... nepot(u)lui mieu Gheorghi Carpu, Log(o)făt ot Visterie  [106]  sar întreg Ţibăneştii de la Ţinutul Vasluiului, pe Şacovăţ, şi cu parte din Olăşei şi cu un loc de prisacă ce să chiamă Braşoveniţa, cu pomăt, cu locul iai în hotarul Găurenilor.  ianuar 1775  (  Gheorghie Carpu Logofăt de Visterie, ca să fie volnic ... a-ş lua venitul boerii sale, a Logofeţii de Visteriia, după hotărăre condicii ce iaste în Visterie cu pecete Domnii Mele.  3 august 1776  (  Ionichie ieromonah Cogălnicianul ... Costandin Cuza Postelnic i fratele său Vasăle Cuza.  3 august 1776  (  Iermonah Ioanich(ie) Cog., fiiul răpoosatului Stolnic Constandin Cog., ... dum. Postelnicului Constantin Cuza i frate-său Vasile ... de la părintele mieu, şi părintele mieu încă îi sint de la părinţii lui, den moş, den strămoş ... răzeş şi baştină cu moşiia dumisale. ... Gheorghii Carpu Logofăt ot Visterie ..., trăgănd dumnealui să răscumpere aciastă moşii, mai avănd dumnealui moşie în Orăşăi ... mezpăresii ... de la Cogălnician.  17 februar 1777  (  nepoţii săi de vară a doilea: dumnealui căpitanul Ion Calmuţche şi Necolae Calmuţche ... Ştefan Zătreanu, diiac de Divan.  23 săptemvrie 1777  (  Izvod de zestre ce s-au dat Aniţii, fiici dumisale Ştefan Silionu Postelnic, nepotii dumisal(e) Todiru Silion  [107]  biv Vel Medelnicer ... străchinuţi de argintu, cu linguriţa ei de argint ... 1 scatuşcă ..., ibric cu lighian, cu minişterşuguri ci hiru, ... malote cu jderi.  august 1778  (  Gheorghiia Carpu biv Logofăt  de Visterie ... o dughiană cu locul iai în Tărgul de gios }n Iaş, în capul uliţii disprea Sfeti Nicolaiu, cum şi, din dosul, locul aceştii dugheni iaste ca şi al altor dugheni ce mai are dum(nea)(lui) Logofăt Gheorghiia; care dugheană a dum(nea)(lui), ce au fost cafine ... Scrisorile cele vechi sint pe opt dugheni.  21 iunie 1779  (  iaz şi moară ... s-a înştiinţat că Şătrariul Petrea Cheşcu ar fi mers împreună cu Medelniceriul Ianache Cogălniceanu de au văzut moşiia aceaia, şi dintr-aciasta prepuind că Şatrariul Petrea Cheşcu, fiind cumnat cu Medelniceriul Cogălniceanul, are scopos să întoarcă banii şi să ia în stăpănirea sa acea parte de moşie, ca unul ce n-au ştiut de vănzarea şi răscumpărarea ce s-au zis.  28 mart 1780  (  Nastasie, ce am fost soţ lui Lupaşc(o) Carp mazil, care sănt fată lui Ion Miera, strănepoată lui Merra Marmuri Uricariu ... dumnealui Gheorghie Carp biv Logofăt de Visterie.  [108]  23 novembre 1781  (  Pe drum pen Curechii roşii ... Făntăna Borciului ... Cuiubul Stărcului ... Dealui lui Arvăntei ... La Sărupături ... Prisaca lui Tălmaci ... Pre Hărpazu.  13 iulie 1783  (  Gheorghie Carpu biv Logofăt ot Vist(ierie) ... Toader Volcenschi şi Ion Volcenschi ... Maica dum(i)sale Logofăt Gheorghie mi-au fostu driaptă vară al doile. Ştefan Hermeziu ot Vistierie.  1786  (  Safta Gănduliasa, fata lui Andronec Căm(ă)raşul, soţul lui Ilie Găndului ... patru boi, doaî vaci cu viţăi lor şi zece stupi cu roii loru, ce să vor naşte, şi patruzăci oi, mari cu mici, şi un rădvănaşu şi cu doi cai, cu hamuri, cu toate ale căruţăi, şi rămătorii, mari cu mici ... patru boi şi o vacă cu viţălu iai şi doi mănzaţu şi triizăci de oi şi zece stupi cu roii lor şi un calu, care va hi mai de preţu. Cerşind giumătate din copilul de Ţăganu Ionu ... dohodnecul şi doi fraţ, ficiori de boeri: dumnalui Costandin Cuza şi cu fratele dumisale, Vasile Postelnicul.  1786  ( Manolachi Roset Vornic au avut trei fete şi un ficior, anume Năstăsiia care au ţănut-o Sulgerul Neculai lazu, Aniţa Sălioneasa (şters: Ileana), Costăchioai şi Ştefan Roset Vornic.  1786  (  carile, în căte rănduri mi s-au tămplat de am vinit la Moldova, totdiauna s-au aflat slujind la trăbuinţele mele cu credinţă şi cu dreptate şi cu ostenele mari.  18 mart 1786  (  Costandin Cogălnicianu, ficiot preutului Nicolai cogălnicianu, mazăl de la Ţăn(u)t(ul) vasluiului, din satul Dăneşti ... cuconului Gheorghi Carp biv Logofăt de Vistirii ...  [109]  cu dobăndă: din zăci unsprezăci pe an.  april 29, 1786  (  Însemnari de strai şi de lucruri ce ari Catinca: 1 giube de samur cu rochii de ştofă, i giube de nurcă cu rochi de maltin, 1 giube de săngiab cu rochii de stambo;-şali, 1 benişăl de postav dizblănit, cu rochii de alesături, 12 cămeşi de burungic, cu izmene lor ..., 1 chisă de ciorbă, de cos(i)toriu ..., 2 sfeşnici de tumbac, 6 felegeni cu tavaoa lor, cu zarfuri de tumbac.  2 august 1789  (  Luca sin antohi Irime ... la măna răzeşilor mei din moşiia Glodenii ... Apucăndu-mă toţi răzeşii de mai sus arătaţi, cu ce cuvănt am putut vinde eu acest loc de prisacă, întăi neavănd ei nici o ştiinţă de vănzare mea, al doile că parte me fiind nehotărătă ... să întorcu banii ..., cu dobănda lor.  16 iunie 1793  (  Pitariul Neculai Calmuţchi, împreună cu ginire-meu de nipoată de sor(ă), Dimitrache săn Manolache Costin ... Neculai Vărgolici, nepotul de sor(ă) şi cumnat, ce au fost vechil din partea Catriinii, surorii şi soacrii ... Satu Bereşti ot Ţănutul Sucevii, unde au fost aşezarea părinţască.  3 iulie 1794  (  De unde să prăvale curgere apelor în spre Ţă/nutul  [110]  DorohoiuluiLupul Stroescul Comis, ce au fost vechil a răposatului Domn Mihai Racoviţă Voevod.  1-iu august 1798  (  şi apucăndu-mă dum(neal)ui cu călăraşi isprăvnicesc.  30 mart 1799  ( Costantin Cogălnician, şi înpreună cu casa me, dumisale vărului Neculaiu Cogălnician.  9 decembre 1799  (  I-ai fi gonit cosaşii dintr-o poiană ce să numeşte Giudele, care din vechi s-ar fi stăpănit tot de cătră moşia Găneştii.  ?  ( iar Vornicului Lupului i-au fost luată pentru datoria ce au avut la Neculai Costin Vel Logofăt, fecior lui Miron Costin Logofăt, iar lui Miron Logofăt i-au fost cumpărătură de la răzăşii din Crăsteşti ... la măna Borşoai.  ~ 1800  (  dar, ca să mă popreşti şi pe mine, îmi este mare afront ... Deci, peste poronca Divanului dacă vei socoti dumneata că-i bine, triimete să-m tae capul, căci eu am să pun vin la Jăd(o)vu să văndă, căci am cumpărat polobocu de la Neculai. Să nu-ţ pae rău, arh. Sărd(a)r, că scriu aşa san fason, pentru că şi în răvaş(ul) acest de acum, şi mai vărtos în cel de eri, mă ei pre peste chicior. Cu toate aceste, eu tot sănt al dumitale mai mic şi slugă.  [111]  26 august 1800  (  Briasla croitorilor de Eşi, epitropii bisăricii Prepodoamna Paraschiva ot Păcurari.  25 iulie 1801  (  După cum s-au adeverit de la căţiva oameni bătrăni că în vechile vremi pădurile nu era socotite, nici împărţite cu stănjănul sau cu alt feliu de împărţire, decăt că, cine pe căt loc pute (în vărtute sa) de tăia copaci şi deschide curătură şi poeni de cosit şi de arat şi de locuri de prisăci, şi răsădia vii şi pomeţi de roade, sau şi în sălbătăciune pe unde ultuia copaci, tot locul acela al său era; nime altul din răzăşi nu pute ca să i-l ia, şi, de îl şi vinde, ca al său loc îl vinde.  25 mart 1802  (  Astăzi Duminică s-au făcut aceste boerii: Dumnealui Iordache Şuţu, epistat Agii, Vel Post.; fiind-că dum. Post. ce au fost s-au dus la Şarigrad. Dum. Comis Vlahuţi Vel Agă. Dum. 3ti Logfăt, iar Vlahuţi, Vel Comis.  1-iu april 1802  (  fratile chir Grigorii Ierapoleos. Măcar că eu cele ce am agonisit cu sudoare şi strădanie mea am cheltuit tot cu căsătorie fiicelor mele, cu boalele şi patimile ce au dat piste mine, cum şi la oameni răi am pierdut căţva bani, şi nu mi-au rămas din agonisala me în mănă, ce numai moşii, vii, patru dugheni şi Ţăgănaşii, afară din cei ce am dat zăstri. ... frate-meu cel mai mic, vasili Carp biv Vel Paharnic ...  [112]  Fii surorilor mele, Marie Scorţasca şi Catrina Burgheloai. Fii miei Toader şi Costandin. Aflăndu-mă întru întunecare ochilor ... Ca să nu rămăe în urma me vre-o scandelă între fii mei ... Casele mele din Eş ... Parte lui Costandin cogălnicianul, sin popa Neculaiu ... Doî locuri de casă ce am avut în tărgul Eşii, lăngă bisărica Prapadoamna Paraschiva, care iaste de spre Păcurariu. ... 444 lei, 90 bani, ce m-au plătit pe mine la Măria Sa Alexandru Costantin Mavrocordat Voevod, parte ce mţau agiunsu se dau la sare ce am cumpărat de la Mărie Sa ... Nepoatelor mele, Catrinii şi Roxandii, fiicele Paharnicului Toma Cozma ..., căci eu, cînd am măritat pe fiică-me Catrine, muma lor, dup(ă) Paharnicul Toma Cozma, eram întru toată stare şi agonisită, şi am înzestrat-o cu moşie, cu bani gata, cu odoară, , stăni, boi, epi şi vii la Odobeşti, după cum la ace vremi nime n-au dat zestre la nime. Un sălaş de Ţigani herariu au rămas se-i dau, dar au fost şi dumnealui Paharnicul Toma Cozma se-mi de 450 lei cheltuiala nunţii, şi nici dumnealui nu me-au dat banii, nici eu nu i-am dat Ţigani, iar un Ţigan bucătar, fecior lui Mitachi, ce i-am dat eu, este la dumnealui, etc. Fiicei mele Mariei, ce o ţine Medelniceriul Sandulachi Theodosii ... Parte de moşie Zvinice din Bucovina, ce o am clironomisit de la soacră-me, am dat-o fiiului mieu Ioan ... Casa de la poartă, cădelniţa,paftalile, pînzurile, staile, caii, butca, ( de pomenă.  15 iunie 1802  (  Liov ... la vadrarit ... în canţalarie isprăvniciei din Fălticeni, la mîna dumnealui Polcovnicului.  31 august 1802  (  Rugăminte ce faci ca să nu fii însărcinat şi cu cercătura Ţinutului Botoşanii ce ţi-au orănduit pe urmă. Şi îndată am vorbit cu dumnealui Vel Vistier, poftindu-l în destul ca să te măntu/iască,  [113]  şi, măcar că să apăra că, nefiind alţi dieci cari să poată face aciastă slujbă, au fost sălit a te orăndui pe dumneata, neavănd pe alţii, căci, de ar fi avut, nu ti-ar fi însărcinat tot pe dumneata şi cu Ţinutu Botoşanii, cu toate aceste în sfărşit mi-au făgăduit că va căuta doar va găsi pe altul, ca să rămăi dumneata măntuit. ... mulţi muşterei ... Am socotit, decăt să perzi moşie, mai bini să dai 90 lei mai mult; iar, de nu-i vei da dumneata, îi voi da eu, numai să-ţ slujesc.  17 octombre 1802  (  Cătră pre-cinstiţ dum(nealo)r boeri caimacami, de la vechilii isprvci. Tecuci. ... beşleagă ... pentru că Ţin(u)t(ul) aceste este cu apropiere de Ibrăila şi sufăr lăcuitorii nu puţine zulumuri de spre Turci.  3 septembre 1807  (  astă noapte ... La Eşi mai multe minciuni decăt acum n-au fost nici-o-dată: unii întăresc pace, alţi o strică; dar Vodă şi Doamna au purces alaltaeri, goi, la Cameniţă, şi de acolo la Petrupolis.  ?  ( Dar am aflat că s-ar mai fi pus un Jădan în casăle deaconiţi Sfichiului să vănză băutură, şi l-am înştiinţat să nu îndrăzniască să văndă neîntrebat, că mănăncă bătae. Mă rog porunceşte, cocoane Ioane, să-m pue puţintel vin într-aciastă ploscă, de care vei voi dumneata, să biau căte puţintel, pănă voi veni din sus.  [114] Asupra Ţiganilor pune vre-un lucrător de samă, că şi acest ce au venit cu răvaş au fost bărfind către feciori că vra să fugă în Cordon.  23 august 1808  (  pentru să se vadă cătă moşie au Năşculeştii în imaş şi căte vite au de păşinezi pe ace moşii ... Am găsit 6 pămănturi şi 7 paşi imaş, şi pe aceste ... săntu 5 cas(e) gospodari şi au 49 vite, boi i vaci, şi 7 cai; cari nu le agiungi atăta loc la atăte bucate, şi pascu mai multu pe moşie dum. Sărdariului Ionu Carpu; că acele 6 pămănturi, 7 paşi ce le au Năşculeştii mai multu decăt 4 fălci şi giumătate nu cuprindu. ... de la isprăvnicie Vasluiului ... ţii, căpitane Carpu Avrami, ca să mergi la faţa locului, să apuci pe numiţii Năşculeşti, să împlineşti de la dănşii ceia ce să va socoti cu dreptu călcare moşii dumisali.  4 maiu 1810  ( încă la let 1805, Noemvrie 4,  făcănd eu schimbu cu Stolnicul Gheorghi Calier cu o casă cu locul ei în oraşul Eşăi, în mahalaoa Muntenii de sus, şi cu toate binalile ce să afla, dăndu-i eu, pe acel loc de casă, în Botoşani o crăcimă cu pivniţă de piatră şi doî dugheni, tot supt un acoperemănt.  29 iulie 1811  (  Neculaiu Cogălnicianu, dinpreună cu ficiorul meu Costandin ... vărul meu Costandin Cogălniceanu.  26 ianuar 1812  (  De la Divanul Cnijiei Moldaviei ... una sută şaptezăci şi trei pămănturi şi a triia parte dintr-un pămănt din moşiia Glodeni ... Theodoru ... Ioanu ... pămînturile ...  [115]  sultan mezat ... Vel Vor(ni)c de Aprozi Grigore Ghica.  7 iulie 1812  (  să le răscumpere ..., cu protimisăs de răzăşie şi de rudenie.  26 octombre 1812  (   Şi cari om ave pănă la patru viti, să dăm căte patru zili di lucru, iar cari avem di la patru viti înnainte, să dăm căti opt zili di lucru ori la ci a poronci dumnealui boieriul, iar cari n-am pute să lucrăm zili, să plătim căti treizăci parale pe zi, ( tot după cum şi anii trecuţi s-au urmat.  15 februar 1812  (  o dăn pe din doaî, cu celelalte neamuri a noastre ce să află şăzători acolo ... agiungănd noi la scăpăciuni şi la trebuinţ(ă) de parale ...; făcănd întrebari mai întăi niamurilor noastre din Glodeni şi răspunzănd cu bani, ca să o ia ei. ... cu bani gata, căte 50 lei ... pămăntul ..., fiind dumnealui şi meiiaş şi stăpăn celuialalt trup a moşiei ... din patruzeci şi cinci pămănturi şi o hirtă ce au avut Ionaşcu în moşăe Glodenii din fundul Bărlăzălului.  11 iunie 1813  (  Ioanichie arhimandrit Frumoasăi  [116]  ... aceşti răzăşi cu totul zăluzi. Mă rog fii din partea mănăstirii deplin vechil şi pune stepînire boerească, ca să-ş vie în simţire bezmeticii şi, ceia ce vei lua de pe parte mănăstirii, ne vom învoi lesne amăndoi; însă nu lăsa nici macar un palmac din dreptul; şi foarte mă vei îndatori.  20 iunie 1819  (  După ce vă veţi îndestula din cărţile cătră dumneavoatră şi din cărţile cătră lăcuitori a Căimăcămii pentru vestire Domniei, şi veţi face partaşi pe toţ de obşte prin publicaţii bucuriei aceştie, apoi să nu cugetaţ că aţ eşit din toată datoria şi să vă daţ odihnii, aşteptănd în obiceiu lucruri bune de săneşi numai adusă şi fără sălinţa dumneavoastră pornite spre cunoştinţa norodului; căci greşiţi cu totul şi pe dumneavoastră aduceţi nepriinţă. Noi am ales pe dumneavoastră lucrători dregători; sănteţi patrioţi: fire, niamul, săngile trebuie să vă aducă în ce mai mari răvnă pentru lucrurile cele bune, cele drepte, cele cinstite şi pricinuitoare de uşurinţa norodului şi de dipartare a toate asupritoarele chipuri; cu căt mai ales că din cărţile Mării Sale lui Vodă cătră noi videţ părintiasca îngrijire a Înnălţimii Sale, pănă într-atăta, încăt ne arată că dregătorii acei ce să vor abate şi la cel mai mic lucru a nelegiuitei asupriri, să-l facă pildă cătră contenire de istov acestora. Ceri numai decăt Înnălţime Sa uitare împilărilor norodului de cătră zapcii, ocolaşi şi alţii, ceri măngăere lăcuitorilor ca să sămtă iai părintiasca oblăduire. ... Îndată, şi în menutul acesta, să să dipărtaţi ocolaşii cei asupritori, să alegeţi căte unul la ocol din pămănteni cu stare, din ispitiţi şi cinstiţi, să le daţi straşnice poronci ca să-s poarte cu blăndeţe, ca să nu să abată măcar şi de la măncare neobicinuită norodului, să facă sălă; să nu cuteze a le lua cibote nelegiuite, ( căci este vremi că şi cele legiuite să-s uşureze norodului. Căci nici să-s pomeniască, că să vor osăndi cutezătorii. Asămene şi logofeţii ispravnici să-s poartă cu bună chibzuire, să lipsască paralile de răvaşile cele de piste măsură, să lipsască rubielile pentru răvaşile de drum, să conteniască toate împilările, să conteniască ciobotile pentru împlinire banilor de datorii, să conteniască vănzările de vite pentru datoriile sarmanilor; să staţi cu neadormire pentru aceste, să pedepsiţi pe neurmători şi să-i triimiteţi şi aice, ca să-s pedepsaască spre pildă; să căutaţi pricinile lăcuitorilor cu amăruntul, fără enteres şi părtinire, şi, în scurt, căte sănt în Ţănut care fac împilare, în menuntul acesta să le rădicaţi. Prin tărguri să fie vănzările făinii şi a cărnii în preţurile cele mai eftine; în taxilul banilor ce mai driaptă chipzuire să-s păzască, poruncind sătenilor pentru neasuprire celor săraci; să să pricinuiască opştiască mulţumire. 10 iunie 1821  (  pentru că orighinalurile să află aice, din a stănga Prutului, unde s-au şi tălmăcit şi, aflăndu-ne acum şi noi aice în Chiş(i)nău ... Sandul Teodosăi.  28 novembre 1823  (  umblănd prinţară cu ciata lui şi hrănindu-să, nepăgubind pi nimine întru nimică, volnic să fie.  [118]  20 iunie 1824  (  căti patruzăci prăjini de păni albă, pe care să o treerăm şi să o ducem la hambariu ... şi doî zile de clacă: să avem a ara cu plugurile noastre fiişticaari, şi să ducim şi căti un car de făn den fănul dumisale fiişticaari la Eş, şi să dăm şi căti doîzăci de părali de vită.  27 dechemvrie 1824  (  Cu frăţască dragoste mă închin dumitale, arh. Aga. Mîni dimineaţă, la do ciasuri, eşti poftit de cătră Mărie Sa Vodă. Poftesc dar ca să te afli negreşit la ciasul hotărît. Şi sănt al dumitale ca un frate i slugă.  3 februar 1825  (  pentru dispărţire răsăritului de apusu.  26 april 1825  (  vechili ... după aşăzare anului trecut, ori-care lucru la vreme sa, fără ce mai mică zăticnire ... pari, nuele şi lemne de ars.  25 iulie 1825  ( Beşlega din cas(ă) n-au eşit, şi conacul s-au gătit, şi dumnealui beşlaga au venit la Eşi, şi, păn nu va veni de la Eş, nu să dăşartă casăle; dar am înţăles că vine alt beşlagă, şi cuconul Iordachi Cazimir este aici la Găneşti, sus, în curţi, dar nu este mulţămit ci hodihna, şi vra să să mute în tărgu, la alt loc, păn va eşi Turcii din cas(ă).  ?  ( chicat on om gospodariu ... schinjuind părintile meu şi pre maică-me, cu foc arşi şi cu răni de suliţi; cari astăzi sănt scăieţi cu slăbiciuni, spre perdere de viiaţă ... precum i-au văzut lăcuitorii, supuş prin pădure.  27 ianuar 1827  (  răpoosatul bunu-mieu Costandin Paladi biv Vel Logfăt de Ţara-de-Gos.  3 iulie 1828  (  Gheorghi Carpu, stegar di copii din casă i Dumitru Săntului, Vasăle Naşcu şi cu Gheorghi, fii-săi, răzăşi din moşiile Glodenii de la Ţănutul Vasluiului ... Unii din răzăşii noştri ş-au văndut părţile di moşii dumisali boierului Aga Ion Carpu încă din vechimi; cari săntem numai 4 numi nevănduţi, şi într-aceştaş chip pătimim greli asupriri di cătră numitul boeriu, că în sălă, cu Ţiganii, ni rădică la lucru boiresc, ca pe nişte robi, şi noi pi moşia dumisali nimică nu ni hrănim, nici di arat, nici di cărat; cu totul ni videm în strămbătate, di pi a noastră moşii baştină.  10 iulie 1828  (  Divanul giudecătoresc a Cnejiei Moldaviei către cinstita isprăv(ni)cii de Ţănutul Vasluiului ... Aga Ioan Carpu, în pricina cărţii ci i s-au fost scris după arătare a patru răzăşi de Glodeni, ci să împotrivesc a-i lucra zălile de boeresc după învoelile ci pănă acum au pe moşiia dumisali Agăi. Să-i spuneţ, dacă să vor arăta mai  [120]  mult nesupuş, a urma întocma precum prin învoeli pînă acm au urmat.  27 august 1829  (  Noi ne aflăm închişi la Vaduleni de frica ciumii; unde să află şi nepotul Neculachi.  27 august 1829  (  CC. Ioane, luati-vă aminte să nu fiţ depărtaţ şi la alegire Domnului şi la cercetare ce are să facă Divanul organizaţiei ce lucriază în Bucureşti, că apoi veţi rămînea în veci călcaţi în picioare. Am fi fost bine să fie unul din dumneavoastră la lucrare din Bucureşti, dar, de vreme ce aciasta nu s-au  putut, căutaţi să fiţi măcar împreună cu Divanul la cercetare ce are să facă acii lucrări. Căci cuvînt să vă depărteze nu au, pentru că sinteţi mulţi şi cu destule averi.  10 maiu 1833  (  Avocatul rus au scos din jaloba me toate zugrăvelile cele aprinsă şi siloghismosurile cele de critică.  1835  (  Ioan Carp, cu rangul Agă, de  faptele bune gol,/ Celui care împle totul, rîdică acest pristol./ Făcătoriului a toate cine-i va faci sălaş, / Cînd înţălepciunia săeş îşi găti însîş lăcaş?/ Şapte stîlpi întimiiară în vecie neclătiţ: Celor buni spre mîngîeri, groază celor rătăciţ. Inima iaste oltariul unde cel vecuitoriu/ Îş caută a sa pîrgă de la omul muritoriu,/ Şi cugetul, slujitoriul rînduit de Dumnezău,/ Ci ne îndeamnă la bine, şi ne mustră de la rău. Fapta bună iaste jîrtfa ci să ceri de la noi,/ Nu spre a sa folosinţă, ci spre a noastre nevoi./ Omule, dar, nu supt zidiuri, nici spre alte rugăciuni,/ Să nădăjdueşti spalaria de a tale spurcăciuni,/  [121]  Ci în inima ta intră, cată doritul izvorul,/ Şi vei afla curăţiria numai prin stărpiria lor:/ Lăcrîmile şi căinţa atuncea pot folosi,/ Cînd, p-letindu-ţi datoria, d-imprumut te-i părăsi. În satul Ţibăneştii, Ţinutul Vasluiului, anul 1835.  15 ianuar 1837  (  Bujor coteiu să află sănătos, dar cam năcăjît, că s-au sculat pătîrnichile cu războiu asupra lui ... Cumpără la (Petersburg) şi de aceste săminţuri de curechi, care au venit de la Noă-Zălandă. (Arată ce preţuri au blănile,) adecă tulumul de vulpre de Lensca de ce bună, adică doi misăzi, cum şi tulumi de moţuna de vulpe nagră ...   18 maiu 1837  ( Cu prilej(ul) venirii cuconului Grigori Cuza aice la Vaslui, în trecire Mării Sale lui Vodă ... 28 iunie 1837  (  Cel mult dacă în urmare de doă zile ne bucurăm de o vreme mai bună şi de contenirea ploilor, căci a treia zi aşaş de diminiaţă ni se arată Iunie în mantaoa lui Noemvrie, cu întunecarea a tot orizontului şi cu ploae putredă, plină de toată strîcăciunea şi întristarea. Toati calendarurile le cercetăm şi le criticarisim: acele mincinoasă ne mai dau ceva măngîere şi nădejde, însă în zădar. Iar acele ce nemeresc după întîmplare, de şi să văd că cuprind în sine adevărul, ne măhnesc şi ne năcăjăsc.  11 iunie 1841  (  Iar C. vasile Pogor asară mi-au spus că nu esă (Canta), pentru că, M. Sa Vodă ducîndu-se peste hotar la feredei, şi Sfatul rămîne în loc, nu poate să lipsască (Canta). Dar dumneata, tot încet încet, vă pregătiţi, căci acum să duce şi dumnealui pănă la margine, să petreacă pe Vodă, şi poate după întoarcere să să facă prin Ţînuturi. Vodă piste puţine zile să porneşte.  Acte diverse  [127]  15 februar 1673  ( o bucată de loc den hotarul Sileşăului de jos, în ţinutul Dorohoiului ... den hotarul Buhaciului ... ctitoriul lor, carele au făcut sf. mănăstire şi o au hotărit, şi o au stălpit, în zilele răpăosatului Vasilie Voevod, Turcul, ce a fost Stolnic ... de la Ştefan Voevod şi de la Petru Voevod şi de la Eremia Voevod şi de la Sămion Voevod şi de la Gaşpar Voevod ... Şi ni-au mai arătat dres de pără şi de fierie de remas spre călugării de Bărnova, de la repăosatul Dabija Voevod, şi Dabija Voevod să fie trimis acolo pre Eremie Cărcu ce au fost Portar Sucevii, de au străns oameni buni de pen prejur, megieş, şi preoţi şi orăşeni den tărg(ul) Dorohoiului şi oameni buni de pren sat den Şendriceni, şi den Lozna, şi den Derzca, şi den Sălăşăul de sus, şi den Pomărlă, şi den Măgură, şi alţi oameni buni ... cum acea bucată de loc au ţinut Rugină cel bătrăn, iar călugării n-au avut nici a treabă; ... nici au fost nime dintre dănşii la acea hotărătură (a Turcului), fără numai un preot din Pomărla, ce au fost pre acea vreme diacon la satul călugărilor, la Buhaci, şi împreună cu alţi vecini de a lor, den Buhaci şi den Părcăreni ... den gura Jădovcăi drept la Urle. Au avut pără Dumitraşco, cumnatu lui Toader Rugină şi Ştefan Rugină cu Onciul părcălabul. Şi i-am văzut dresul rupt şi dat la măna lui Rugină. Dabija-Vodă, carile fiind ctitor şi dabija-Vodă la acea sf. mănăstire şi astrucat acole în mănăstire ... Dresul călugărilor  [128]  cel de hotărătură de la Văsălie-Vodă, ce au hotărăt Turcul Stolnicul, l-am aflat strămb şi viclean şi făcut cu meşteşug. Deci l-am luat den măna călugărilor, şi s-au rupt înnaintea a tot divanul, şi s-au dat la măna lui Şet(rarul) şi a lui Sămion. Şi s-au pus fierie 24 de taleri la Vistiariul Domniei Mele, după obiceiul ţ[rii. Iar călugării, de vor mai ivi căndva vre într-o vreme niscăi deresă, sau vor scorni vre o pără, acele deresă să se ia de Divan şi să se rumpă, şi să fie călugării de gloabă 24 de boi.  10 ianuar 1707  (  care munte este de spre Cămpullung; deci ziseră cum că acum le opresc Cămpulungeni acel munte şi nu vor să li dea venitul, şi-l mănăncă ei de 20 de ani şi mai bine; pentru căci, tămplăndu-se pe ţară prăzi şi răscoale, şi neputănd părinţii călugări a-şi căuta moşiea, au împresurat-o Cămpulungeni de se hrănesc ei, şi călugării n-au mai nici un folos de acea moşie.  11 decembre 1707  (  la toţi săteani de la sat de la Cuciur a mănăstirii Putnii. Vă dăm ştire tuturor: iată că Domniea Mea, înţălegănd pentru moarte cea de un Jidov, ce s-au ucis acolo, cum v-aţi spăi(mă)ntat şi v-aţi răsipit, temăndu-vă de gloabe şi de alte cheltuiale de spre alţi, de care lucru iată că ucigaşii, scoţindu-se la Divanul Domniei Meale, au dat samă că ei sint cei vinovaţi, iar voi n-aţi ştiut nimic. Pentru aceia, dovedindu-se într-acesta chip, cum ucigaşii singuri l-au lepădat pe acel Jidov mort pe taină asupra tărgului Cernăuţilor, iar în ştirea noastră n-au fost ... globnici şi împrejuraşi. Iar cui pare cu strămbul, să-şi întreabe cu ucigaşii, păn sănt aicea la închisoare ... Şi într-altă ţară de veţi fi duşi, să vă întoarceţi la urmă, şi veţi ave milă.  25 februar 1719 ( Du/mitru  [129]  Macri, staroste de Cernăuţi ... răzeşilor lui den sat din Jadova. Cămpul şi pometele nu-s stălpite.  4 decembre 1718  (  mărturie din vremea stăpînirei Leşilor în Ţara-de-sus, de la un Gherman Vornic şi a lui Turculeţ rohmistrul, fără de nici-o poroncă domnească ... anume Gligorie Tabără şi Ion Sămaca şi Tudosie ... şi Constantin Crăciunel. Şi, aflănd părintele că s-au hotărit cu strămbulu, au scos şi stălpii de i-au lepădat, iară mărturia hotarnicilor şi ispisocul de la Domnia Me tot au rămas tăgăduit la măna hotarnicilor, pecum au dat sam(ă) Vlădeştii. Axentie Uricar.  10 maiu 1723  (  Costantin biv Vel Comis, staroste de Cernăuţi ... Ioan Tabără mazil ... alţi oameni din Jadova ... că numai vatra satului Jadova le ieste aliasă de cătră Goian, ear cămpul ce iaste şi vaduri de moară ce au acolo în Jadova, ce sănt pe apa Săretiului, le sănt neîmpărţite, şi au multă pricină şi gălceavă cu Goian.  12 maiu 1723 (  Costantin biv Vel Comis, staroste de Cernăuţi ... cum că, făcăndu-să o moarte de om în codrul Ispasului, mai an, şi trimiţănd dumnealui  [130] Vornicul Sturzea slugile dumisale de au luat bucata tuturor împrejuraşilor, apoi s-au făcut izvod de acolo, tot, anume,  cari sălişte vor plăti moartea de om; şi, viind slugile dumisale Vornicului aicea, s-au făcut izvod cu pecete gd. pe acele sălişti ci-au fost să dea la moartea de om, iar Jadova nu s-au pus la izvod. Şi, viind Goian aicea la Iaşi, el şi cu alţi oameni împrejuraşi de-acolo, au făcut multă cheltuială păn au plătit moartea cea de om. Pe urmă, s-au sculat Goian ş-au dat samă cătră oamenii din Jadova, că el pentru Jadova au făcut cătăva cheltuială şi şi-a poprit părţile de moşie ce au acolo în Jadova şi zaciueaşte. Iar, neputăndu-l aşeza acolo, şi fiindu-i poveastea într-alt chip, să-l sorocască la Divan.  10 februar 1724  (  Făcănd trăsură împrejuraşilor, pe urmă s-au socotit că să plătească ace morte de om 3 hotară, după obicei, şi s-au făcut izvod cu pecete gd. de căte sate au cuprinsu între acele 3 hotară, carii s-au socotit să plătiască moartea cea de om, cine pe căt l-au ajutat partea ... ş-au şi plinit Comisul 6 boi de la Goian ... la miază-păreas ... Iară, neplătind dijma păn la zi, să rămăe boii de istov în mănile răzeşilor, căci acei boi s-au şi preţuit: 6 boi drept 30 lei, cum arată mărturia starostelui.  23 septembre 1724  (  Costantin biv Vel Clucer, staroste de Cernăuţi ... Medelniceroaei lui Turculeţ, zicănd Goianeşti că, încă fiind ei în cie parte, au trimis domneaei şi le-au luat 12 capete de vită, boi cu vaci, fără nici-o judecată, şi nu ştiu pentru ce li-au luat, că dator(i) nu-i sănt cu nemică ... de ună vreme ce le-au luat vitele  [131]  fără de judecată şi fără de cale.  24 august 1741  (  Ion Luca Postelnic, căp(itan) de Ropce ... erbi ... poame străcate ... pe un laz ... dovedindu-se cum că l-au bătut fără cale, să-l pui d-ta şi să-i dai şi lui certare: altă dată să nu saie cu bătaie la oameni, ce de are ceva, să-şi întrebe cu judecată.  27 august 1741  (  Ion Luca Postelnic, Vel Căpitan de Ropce ... Ion Goian Căp(itan) ... zicănd că, mai în trecuţi ani, pe cănd era el Căpitan la Ropce, căzănd un om în pricină, arătăndu-l un Turc cum că ar fi tălhar şi i-au furat un cal, au luat Goian Căp(itanul) un cal de la acela om gloabă şi, ducăndu-l la casa lui, }n Jadova, au dat calul pe sama unui Toder Arbure, carele era pe acea vreme pe lăngă casa lui Goian Căp(itanul), şi acel Arbure au încălecat pe acel cal făr(ă) ştirea lui Goian Căp., şi au umblat pe unde i-au fost trebile lui, şi au stricat un picior calului, de au rămas şchiop, şi apoi, îndreptăndu-se omul cela şi, mergănd cu carte gd. ca să-i întoarcă Goian Căp(itanul) tot ce i-au luat şi, fiind calul stricat, n-au vrut să-l primească, şi-au dat Goian Căp(itanul) un cal al său, pe care cal zise că-i dă un neguţitor 28 lei, şi calul cel şchiop au rămas la Arbure, apucăndu-să cu zapis şi cu zi să plătească lui Goian Căp(itanul) acei 28 lei, şi au trecut peste zi trei ani de atunce, şi nu ia-u mai plătit. Aşijdere, mai jălui Ion Goian Căp(itanul), zicănd  [132] că, prim(ă)vara înnainte Moscalilor, fiind treabă de nişte chile ce era orănduite, au dat el cinci lei şi jumătate cu cele chile pentru oamenii de Jadova, şi de atunce păn- acum nu i-au mai dat bani.  9 iunie 1759  (  Angheluţă Tăbărţă vtori Vistier ... a noastră driaptă ocină şi moşie: trei dughene, cu loc cu tot, care dughene sănt pe Podul Vechiu, întrea o dugheană a Petrii Grecului, ce-i iaste dată danie de nepotul nostru Ioniţ(ă) sin Neculae Tăbărţă, şi întrea o dugheană ce este lăngă pivniţa nepotului nostru ... de la Sfeti Savva. Şi nimene din neamul nostru, ori din răzăşi sau mahalagii, să nu fie volnic a le răscumpăra. ... mulţi oameni buni .... Vasilie Gane Logofăt am scris zapisul cu zisa dumilorsale.  8 iulie 1760  (  tărgoveţii de Cernăuţ ... de la Schitul cel Mare ce este în Ţara Leşască, cu Gavril Moţoc mazil ot Cernăuţ, pentru o bucată de loc di ciasta parte de prut, pe din sus din tărgul Cernăuţului, din hotarul tărgului, ce jălue Gavril Moţoc că este din hotarul lui, a Mihalciului, iară selişte de satu ce se numeşte Clocuţca ... la văliat 7253 ... o hotarnică vechie de la Ştefan-Vodă ... carte de milă de la răpăosatul Gheorghie-Vodă şi de la alţi luminaţi Domni, că dejma locului tărgului Cernăuţului este afierosită danie Schitului ... o împărţală mai noaă a moşilor săi, din văliat 7152, ş-au cerut de iznoavă giudicată înnaintea Măriei Sale răpăosatului Gligorie Ghica-Vodă ... Păharnicul Enăcachi ... scrisoare încre/dinţată  [133]  .. după sf. pravilă. Şi, osăbit, că la atăte giudicăţi, ce s-au părăt înaintea luminaţilor Domni şi a boeri mari, de ar fi avut oarecare strămbătate, i s-ar fi luminat dreptate; ci, umblănd cu păre rele şi fără chip, s-au dat rămas de la toate giudicăţile. Osăbit, tărgoveţii mai arătară o mărturie încredinţată cu pecete tărgului, de la toţi bătrănii tărgoveţi şi iscălită de preuţii de acolo; întru care adeverează că, din moşi şi din părinţi, şi de cănd au apucat de ţin minte, tot ei au stăpănit ace bucată de loc ... să li plătească (orăşenilor) toată cheltueala şi să se şi pedepsească cu poroncă gp., ca pe un om nesupus şi nestămpărat de judicăţile luminaţilor Domni şi a boerilor. Însă şi tărgoveţi să aibă a-şi da dejma locului la Schitul cel Mare din Ţara Leşască.  3 decembre 1761  (  Gheorghe Şet(rarul), ispravnic din Ţinutul Sucevei, i Gheorghi Carpu polcovnic ... Aşişdereajălui Ion Goian pe frate-său Toader, zăcănd că, fiind la dajdia mazilească amăndoi fraţii la o cruce, au plătit tot Ion dajdia şi pentru frate-său de vr-o 5 ani, şi zice că nu i-au întors.  12 decembrie 1762  (  Schitului celui Mare din Ţara Leşască ... e locul acesta în Ţara Leşască, avăn Schitul puţine bucate de acestea, şi neavănd unde se păşuna, fiind locul foarte strămt, le este cu supărare ... Aşişderea şi la vremea văcăritului, cănd s-ar întîmpla a fi, sau la cuniţă, să aibă a scuti 60 pot. (sic) vite: vaci, boi, cai ... Cum şi pentru 4 mori ce va ave sfănta mănăstire, încă am făcut Domniea Mea milă, şi le-am lăsat să fie în scuteală de biru ajutorinţii.  [134]  30 iunie 1765  (  după hotărîrea testamentului.  20 iunie 1767  (  Schitul cel Mare ce este în Ţara Leşască ... metohul Schitului ce este la Mămăeşti pe Prut, la Ţănutul Cernăuţului ... Aşişderea şi pentru 12 oameni streini, Ruşi, ce s-ar duce din Ţara Leşască acolo,  metohului: întăiu să-i aducă aici la Visterie, ca să se aşază cu birul lor, după putinţa lor, şi apoi să se aşază cu traiul lor la Mămăeşti ... Aşişderea mai volnecim Domniea Mea pe părinţii călugări, dupe cărţile domneşti ce ni-au arătat, să aibă a lua dejma de pe locul tărgului Cernăuţului: din păne, din ovăs, din mălaiu, din hrişcă şi din păpuşoi, şi din tot feliul de păni; şi nimene din tărgoveţi, sau ori-cine ar fi, să nu li poprească pănea, dejma; iar pentru cei care nu s-ar supune a da dejma, poroncim Domniea Mea starost. să împlineşti şi să-i supui ca să urmeze dupe cum poroncim, după ponturi. Aşişderea cănd s-a tămpla să ducă călugării de aci, den ţară, de la mitoh, la mănăstire, în Ţara Leşască, ori păne, ori miere, ori vin, căte un vas-două, pentru hrana lor ..., iarăş să aibă a trece cu pace, şi să fie în pace de vania (de banii) de mortasipie, de părcălăbie şi de toate alte slujbe.  1769  (  Parascheva Gălculiasă de la Hrişcani, iar de la acest Ţînut; jăluindu Gheorghie Goian că, avănd Parascheva o fată mare, una născută a ei, au făcut tocmală şi au logodit, ca să o ia lui-şi muiare, şi după aşăzare, au rănduit şi zi însămnată, cănd să să facă nunta. Şi, după voroava şi aşezare lor, apropiindu-să ziua însămnată, au făcut Gheorghie Goian toată gătire, şi s-au adunat nuntaşii. Şi, începănd nunta, după obicei, s-au gătit şi au purces  [135]  să meargă la Hrişcani, la parascheva, ca să ia mireasa. Şi, mergănd ei la drum, i-au întălnit un mazil anume Ioniţă Bantăş, şi au spus că în zadar să ostineşti, că pe logodnica lui au luat-o Ursachi Soroceanul. Şi el, auzind aceasta, pe toţi nuntaşii, căţ era, i-au lăsat să-s întoarcă înapoi la casa lui, şi el singur s-au dus ca să vază de iaste adevărul după cum au auzit. Şi, mergănd, au aflat adevărul: cum că Ursachi Soroceanul i-au luat logodnica. Şi nuntaşii, întorcăndu-să la casa lui Gheorghie Goian, au aşteptat pănă au luat răspunsu de la Gheorghie Goian cum că adevărul iaste ceea ce au auzit, şi aşa s-au împrăştiat şi nuntaşii; iară cele gătite toate s-au trecut cu chemaţii aceia. Şi am întrebat pe Gheorghie Goian: i-au dat Parascheva în ştire cum că ia vra să-şi de fata după altul? Şi Goian zîce că nu l-au înştiinţat. Şi, întrebănd noi pe Parascheva, ce are să răspundă la jaloba lui Goian, şi ea au zis că n-are să răspundă nemică, că toate căte jăluiaşte Gheorghie Goian sînt adevărate, şi nice înştiinţare nu i-au făcut, şi mărturiseşti că, fiind îndemnată de unii mazili, greşală au făcut la aceasta. După toate aceste, au arătat Gheorghie Goian izvod de cheltuiala ce-au făcut cu nuntaşii. la care luănd noi samă şi socotind toate cu amăruntul, ce-am găsit cu cale şi cu dreptate, s-au făcut toată cheltuiala şasezeci şi şapte lei, o sută şasă bani, afară de unsprăzece lei ce-au dat la schimburile logodnii. Şi la toată cheltuiala ce-au făcut Gheorghie Goian, s-au dat platnică Parascheva Gălculiasă, să plătească după cum arată mai sus, iar acei unsprezece lei ce au dat Goian la schimburi, am rănduit să-i de îndoit, adecă doaăzăci doi lei,, după cum scrie Armenopul, în sfănta pravilă, cap 187, de zîce: <<doi oameni s-au logodit dănd arvună, iară care dintr-amăndoi îi va păre rău şi să va lepăda, acela să dea îndoit arvona ce au luat>>. Deci şi noi, urmănd la aceasta, aşa am rănduit.  29 iunie 1778  (  Fiind-că, din poronca dumisale Visteriului Dumitru Tohăneaanu, vătaf alu plaiului de spre Buzău, i dintr-a lui Visterului Andreiu Boziian, orănduiţi fuserăm noi, cei mai jos iscăliţi megiiaşi moşneni, ca să cercetăm o pricină a lu unchiş Ion Roescu cu un Cărstăian Brăncărea, pentru partea lui de moşăe ... Aciastă sfoară de moşăe Roiasca, care i s-au  [136] dat sub stăpănire lui unchiiaş Ion cu neaam(ul) său, slobode în hotar, nesupărate de cătră tovarăşi moşneni. Iar, cănd să va mai împres(u)ra de cătră acestu Cărstăian, sau de neaam(u)l lui, nu numai să fiie ascu(l)taţi, judecaţi, şi să să şi globască, ca un neînţelegător judecăţi şi împresurător de pămăntu ... din porăncă ... Iordache dascălu.  25 mart 1810  (  Neculaiu (ocoiu din tărgul Eşii, ot mahalaoa Broştenii ... dumisali a gubernii săcritar Ivan Ianov o livadă ... via Nistoroai ... via lui Dumitru Donici ... via Iliusăi, pe locul mănăstirii Sfinţilor Voevozi ... ce să numeşti Dancu, undi are să de adet obicinuit ... dum(nea)lui, căt şi cucoana şi cuconii dumisali ... soţul ... cu bună priimire me.  4 maiu 1814  (  Copiia lui Ion Sindile, scos după cisla de bani ajutorului lipsiiu lefilor, şi s-au cisluitu cum ami jos arată anumele lor.  4 mart 1818  (  moşiile Epurenii şi Vicolenii de la Ţin(u)t(ul) Botoşănilor, luîndu-le fratile mieu Grigori Popovici Slugir. în orîndă pe patru ani de zile, de la dum(nealui) cc. Alecu Calimah Post. ... tovarăş ... toţi banii cumpărători ... ostinială a căuta aceste moşii. Pluguri să puiu eu trii, şi dumi Slugir. doaî, ca în toată vreme să fie cinci pluguri ... Cheltuiala hranii casii mele şi alte hacuri în trebuinţa căutatului moşiei să fie de mijloc, şi ceia ce, cu mila lui Dumnezeu, va prisosi căştig, să împărţim drept doaî; cum şi la pagubă, feriască Dumnezău, iarăş părtaş în doaî să fim ... Cînd eu, prin vre un chip, aşi eşi din drumul dreptăţii şi a credinţii, atunci, nu numai să răspund fratelui mieu ace pagubă, dar încă sînt desfăcut de aciastă tovărăşie.  [137]  16 maiu 1818  (  Arsănii monah de aice din Eş ... în hotarul moşiei Borceştii, pe Vale Albă, la Ţin. Niamţului, am şi eu parti de moşie baştină şi cu stăpănire vechi ... de cătră răzăş şi megieşii împregiuraş ... vătavul dumisali Vornicesii Zoiţa Balş ... în tărie sa ... să fiu rănduit la dum(nea)lui Vel Logft. al Ţării-de-gios.  1-iu februar 1824  (  2 boi, 1 căruţă, 1 vacă cu viţăl, 1 cal de gine(re), 1 iapă de doi ai, 200 pruni în dijmă, 150 pruni cu pămăntul lor, la Cuibi; 1 zăbunu de manăţă lung, 2 anteriu de dimii lungi, 1 ghebă, 1 căciulă de cele bune, 1 căldare, 1 topor, 1 sapă ... 1 malotea de ghirmisutu, 1 roche stanbă, 1 roche şamalagea măruntă, rochile cu mănicarurile lor, 4 perne lungi, 3 veli(n)ţuri în lănuri, 2 cămăşi voiniceşti, 3 cămăşi fămieşti în mătăsuri, 1 cămăşoe fămiiască, 1 ladă în vremi, 2 mărămi lungi în bora(n)gicu, 3 mărămi lungi alese, 35 ştergare de masă, 1 un notenu de doi ani, 2 vaci cu mănzaţii lăngă ele, 4 cerveţi de păragină cu pămănt(ul) ei în dealu Mărtăneştilor, o jumătate de pogonu locu de casă din partea păstorească, alăturea cu Păun sin Stanu; 200 de pruni cu pămăn(ul) lor, 4 meri cu (pă)mănt(ul) lor.  29 septembre 1824  (  la măna vărului nostru Ghiorghe Aramă, ci-i zăcu şi Bărbieriu, precum să fii ştiut că ne este dreptu văr cu noi, şi noi ne aflăm la rănduela ruptaşilor; şi acmu voeşte şi vărul nostru să-s aşeză la rănduela nemului nostru, neavăndu nici-on amestecu de bir cu nemine nici moşul nostru, tatăl vărului nostru Ghiorghie, ( fiindu tot oameni de casa d. Vornecului Grigor(e) Ghica. Şi , fiindu om scăpat, voeşte să-s aşeză la o cruce cu fiiul său Ştefan, şi noi  [138]  dăm mărturie întocma, după cuprindire nemului nostru.Iar, nefiindu adevărată, să fim dator(i) a da 250 lei bani milii, şi supuş suptu urgie gospod, şi da şi ban(i) bir cu ţara ... Ilisăi Grigorce răptă a Visterii.  15 maiu 1829  (  Ion Cehan ot Călugăreni, Post. Ion Motăş ot Chetreşti, Gheorghi Rilav (Silav) mazil.  13 octombre 1831  (  Fiind-că aceşti bani am apucat a-i da mai nainti di a veni aprodul la dum(nea)lui munsiu Criştanovschi, după o poliţă a dumisale Vornicului Costachi Conachi ... Iată alăturezu dum(ita)li poliţa cătră dum. Vor(ni)c(ul) Costachi Conachi, di 652 lei; căruia i-am şi scris că-i voi trimeti o poliţă ... sămuşoară.  1835  ( 2 boi buni, 2 vaci: una cu viţel, alta gonitoare, 1 scurteică pabriu, 1 roche mcotos, 2 velinţe în lănuri, 4 perne lungi, 2 cămăşi voiniceşti, 4 cămăşi fămiieşti, 5 mărămi lungi, 1 masă pă masă, 18 stegare mărunte, 2 rămătoare grase ... Jumătate livede, depreună şi pă vale; jumătate livedea după negoţ,  jumătate locu din valea păcurii, 2 boi buni, fărăb de rotărie, jumătate; 1 rămătoare.  1850  ( după încheerea Sfatului Administrativu din 29 dechemvrie 1849, pentru fieştecare tăbliţă arătătoare numerului casăi sau a dughenii din oraşul Iaşii, să se plătească de cătră proprietari către trei lei.  5 februar 1853  (  3 stănjăni de moşie ... viia ... 1 vacă cu viţel, 1 juncu de un viţel, 2 oi cu miei, 2 oi mici, 1 scurteică de tebet blănită, lungă; 1 fermănă de postav blănită, 1 roichie musulim, 1 roiche stambă, 2 ondroace  [139]  stambă, 1 fustă matepolon, 1 ladă, 4 perne lungi, 2 scurte, 4 perne de părete, 2 scoarţe în feluri, 1 pereche părătare, 1 covr încadirlat, 3 cămăşi voiniceşti, 6 cămăşi femiieşti, 1 salbă lungă, de lei 30 ..., 1 testemel de ale bune, 1 basma de mătasă, 1 masă pă masă, 2 fote albastre, 1 maramă de borangic, 1 şărvet de cuiu, 22 şărvete de masă, 2 testemeluri mari. Deci noi puţin, iar de la Dumnezeu mult; şi sporul lui Avraam şi a lui Isaac şi al lui Iacov în casa dumnealor.  17 ianuar 1490  (  Urita fata Malinei, nepoată de fată a lui Jurja Piatra, vinde ocina ei ...  un sat de la gura Răbricioarei, anume unde au fost Roman şi Hodco, lui popa Sima şi fratelui lui, Gavril, şi surorii lui Martei, pentru 50 de zloţi  tătăreşti ... unchii noştri Iliaş şi Ştefan ... şcoala slovenească în Sf(e)tii Sava.  [140]  22 mart 1546  (  nepoţii de frate ai lor, Luca şi sora lui Magda ... ci-au avutu părinţii lor, Hanco Golăe şi şi Olta şi Cărstăna, de la Domnia Mea, pe giumătate de satu de la Răbrice, anume Golăeştii. S-au tălmăcit la şcoala slovenească la Sfeti Sava.  [141]  26 octombre 1583  (  Ştefanu Golăe părcălabu de Neamţu, feciorul lui Lazăru Golăe părcălabul ... ce are de la părintele lui, Lazăr Golăe, părcălabu, de la bătrănulu Petru-Vodă, o parte dinu susu dinu giumătate de sat dinu Golăeşti şi a cincea parte dinu moară lui Neculae Tătaru.  8 mart 1588  (  Aniţa, giupăneasa lui Golăi Logofătul, şi feciorii loru, Mihăilă şi Cărstăna ... din giumătate de sat din Golăeşti a triia parte, din drese de cumpărătură ce are de la bătrănul Petru-Vodă. ... a şa baştină ce are acolo dinutru acea giumătate de sat, din a triia parte, acea giumătati de satu, a cincea parte, toată partea loru ce se va aleage dintr-acea giumătate de sat, şi cu moară în Răbricea şi cu locu de fănaţi ... seminţii loru, lui Necoară Golăi, şi femei lui, Sofii, pentru 150 de zloţi tătărăşti.  27 ianuar 1598  (  bătrînul Ştefan Voevod şi de la Alexandru Voevod ... ce se zic acum Graurii ... de la  [142]  Petru Voevod cel bătrîn.  30 iunie 1602  (  cneaghina ... Ghianghea Logofet iscal. Marmure ... 300 pămunturi Alecsăşti, 3 bătrăni.  30 april 1657  (  Mogăldia din Negreşti ... Toderaşco Joria cu Ion Fărămî şi cu diiaconul şi cu Corcodel şi cu Mahleu şi cu alţi răziaşi din sat din Crăciuneşti ... cum acei oameni şîd pre moşiia sa la sat la Crăciuneşti. Deci s-au şi mai părît, şi i-au rămas Toderaşco ..., şi le-au  luat şi direasele şi li-au pus şi dzi după o(bi)ceaiul ţ(ă)răi, să iasă de pre moşiia sa, şi pănă acmu n-au mai eşit. Deci să-i scoaţî din moşie, să margî la locurile sale, cu tot ce vor avea; şi dă aciastă pără să nu să mai părască în veaci preste cartia Domnieie Meale ... în doao săptămăni ... şi n-am apucat de n-a întelni Moghilde ... Ştirbul den Hultureşti. De aceea să nu mai perim.   ?  (  Măriia dumitali să(nă)tos. Facem şt(i)re Mării ... las, anume Toader, că l-au lovit nişte tălhari ... noapte la odaia lui, la Mălina, aproa(pe de) ..., şi l-au legat şi l-au  [143]  muncit, şi ia-u împuşcat femea(ia, care au) murit pe loc, şi i-au luat 200 de lei şi osabit ... tot ci-au avut; apoi, ucigăndu-l şi muncindu-l să ... di-au scăpat în un sat ... şi au dat ştire l(a) ... pă tălhari; pă urma tălharilor s-au dus pi la vad ... plătiască; apoi în ... el după tălhari, pănă ... au spus nişte omeni din Ţ(a)ra Munteniască pre ... (o)meni a lui Păcurar că adevăratomeni lui l-au tăl(hărit) şi un Ţigan di la Păcurar, de au mărturisăt în ... ni a lui Păcurar;şi s-a dat şi 2 lei Ţiganu(lui) ... lor, apoi au mărsu la Păcurar să-i ceae pe acei ..., să-şi întreabe la Măriia Ta. Păcurar n-au vrut ... uduit şi oamenilor li au dat frundza de s-au dus ... nişte cai ..., şi i-au dosluşut că i-au ... Mării dumitale dăunădzi ... (l)ui Păcurar l-apucă, di-am mărsu de i-am luat ... altora, a mulţi, căte pagube să fac şi căte ... margini, toate să află de omeni lui Păcurar ... lui Hrumut i s-au furat nişte iape şi cai şi ... (l)ui Păcurar şi ia-u luat, carile au găsăt de faţă iară ... le plătească, şi au vinit omul lui Hur(mut) ... făcut dumnealui Hatmanului scrisori acolo ... (pentr)u că n-ascultă de mine; acmu în urmă ... (aco)lo îmblă de-l ciarcă, să-l ucigă de tot ... Măria Sa să-ş afle omeni, să aibă ce(rtare).  13 august 1659  (  Costandin diiacul şi cumnatu-său Gligoraşco, ginerii Nastasiei preutiasa popei lui Istratie de Vasluiu şi Dumitraşco diiaconul, ginerel(e) Onoghie, şi Dumitraşco, feciorul Chiliei, şi frate-său Ifrim şi semenţiia lor, altu Dumitraşco, Rohotescul, şi frate-său Hilie, şi alte semenţii ..., toţ nepoţii şi strenepoţii lui Toader Rohat şi a lui Micotă Rohat şi a Simei rohat şi a lui Mihăil(ă) şi a lui Ion şi a Muşei, feciorii lui Micotă Rohat; şi au părăt de faţ(ă) pre Tiron de Şchiai şi pre Păcurar aprodul de tatomireşti şi Bălan feciorul Caucei, şi pre nepotul lor, Gligorie, pentru satul Cuhnieştii pe Răbricea  cia mare, în Ţinutul Vasluiului, ce să chiiamă acmu Rohoteştii, cu îmbe cuturil(e), dzicăndu ... cum să liagă Tiron cu oamenii săi de giumătate de sat de Cuhnieşti, ce să chiiam(ă) Rohoteştii, ş-au dzis că iaste a lor de moşie, de spre moşu-său Onia Cuhnia, ş-au arătat şi un uric de la Ştefan-Vodă cel  [144]  Bun, înnaintia Domnii Meale, şi scriia într-acel uric cum moşul lor, Oanea Cuhnia, au văndut acia giumătate de sat lui Toader Rohat, moşul lui Costantin şi lui Dumitraşco diiacon, şi altor fraţ a lor, şi s-au luoat acel uric de la măna lui Tiron, şi s-au dat pre măna nepoţilor lui Toader Rohat, pentru căci au rîmas denaintea noastră şi din toată leagia ţerăi. ... s-au îndireptat şi ş-au pus fierăia 24 de ... nice odănuoar(ă) în viaci. Răcoviţe Cehan Vel Logoft. ... Corlatu.  5 octombre 1660  (  Andronic ce au fost Postelnic-Mare ... slujit-au cinstit părintelui Domnii Meli cu dreptate şi credinţă, astăzi şi noî slujăşte ... care sat au fost a răposatului Iorga ce au fost Postelnic, driaptă cumpărătură de la feciorii Băsan(ului) Uricar ... Să-i fie de la Domnie dare şi miluire şi uric de întărituri.  20 februar 1662  (  Bejan din satul Băloşăştii, Ţint. Romanului ... cum şi curăţăturî din codru, ci le am făcute cămp. ... treizăci şi şasă galbini ungureşti ... prin bună ştiinţa niamurilor şi a răzăşilor mei ... Isailă de Buşăşti.  8 maiu 1668  (  Simion Fărăm(ă) de crăciuneşti şi Păcurar ot tatomireşti şi Carpu aprodul ... Costantin Pitariul ... răgiaşii ... Iar caare răgiaş nu va da banii la dzi, ia(r) să fie moşie piitoare. ... Focşia ficiorul Creţului ..., Vasilie Găoadzi şi Stratul zăt Candachiei şi Gligoraşco diiaconul de Vasluiu, zăt preutiasăi.  8 iulie 1681  (  Irina preutiasa popei lui Dumitraş, fata lui Cotărlă ... singură pre meni, căndu au fostu la sfărşitul vieţii miali şi la daria sufletului mieu, să es dintr-aciastă lume de gios, cu multe valuri pementeşti, am  [145]  avut feciori din păcatele miali, feţi şi fiate, şi neputăndu-mă ţinia cu ficiorii miei, şi nesocotindu-mă ei, şi, căndu fu acmu la boala mea şi sfărşeniia vieţii miale, am fostu în casa preutului Mihail de la  bisiarica Mării Sale Do(mnul), din Curte, şi m-am dat lui la darea sufletului mieu, ca-s aibă Molitfa Sa a mă griji şi a mă comănda de ce trebue dup(ă) moarte, căci că ficiorii mei nu m-au socotit, deci m-au căutat de nemicî.  ... lăngă Hiliia, din gios, ca să chiiamă satul Cotărleştii. ... şi preutiasii lui, Tofanii, şi cuconilor lui ce-i va da Dumn(e)dzău. ... de la besiarică de  de la Măji ... de la bisiaricî de la Sf. Dimitrie, şi Isaiia călugărul de la mănăstiri din Huşi şi Sirghie ficiorul Burghialii şi frate-său Marco şi Paraschiva fata lui Dumitraşco Apemanul din Iaşi.  20 decembre 1690  (  Ionaşco Dracsin, Ifteni zet preutesi ot tam şi Ion Nagaragiul şi Neculai Siman ot Focşeni ... cu budeu ...  11 iunie 1692  (  U Băloşăşti ... cu funia de 33 stănjini ... Parte Mihai ... O parte o cumpărase Alex(a)ndru Vel Postelnic ... a Erimiei Jora. Însă dumbrava din puntia cămpului di spre Răsărit păn în hotarul Glodeanilor şi a Golăeştilor nu s-au împărţit, ci am socotit să ţie celi direptu locul său, cum s-au stălpit ... Dumitraşco Cocortel.  11 iuni 1692  (  U Băloşăşti ... Mărdarie Vurnic de Poartă şi Vas(i)lie Buhăescul ... dumnealui Alex(a)ndru Postialnicul cel Mari de la Apostul Răciul şi cumnată-său Gheorghii, ficiorii lui Ivaşco Căpitanul din Negreşti ...  [146]  de spre Mihai negustoriul din Iaşi şi Erimiia Jora ... cu vatra de sat, cu cămpu, cu vladnic, cu vad de moar(ă) ...  novembre 1693  ( Tofana preuteasapopei lui Mihăil(ă), şi Tudosie şi Toader, ficiorul Purtasiei, şi cu alţi fraţ şi săminţiie a noastră, nepoţii şi strănepoţii lui Anton şi a Sturdzei şi Măriei ş-a Martei şi a Odochiei ... ni-am învoitu cu răzeaşii noştri, cu Neculaiu Trunchiul şi cu fraţii lui, şi Mierăuţ ficiorul lui Ghiorghii şi cu fraţii lui, şi altă săminţie a lor, nepoţii şi strenepoţii popei Simii ş-a surori-sa Martii, pentru satul Cotărleştii, în gura Răbricioarei ..., hiind acel sat Cotărleştii îmblănd pe trei fraţ. ... moşilor noştri, lui Anton şi Sturdzei şi Măriei şi Martei şi Odochiei. Însă ales n-am putut şti, din care fraate au fostu,  nehiind oameni bătrăni, să ţie minte, numai tot au apucat ţiind ... într-acel sat, cu alţi fraţ; iar eu, Tudosie, mă ştim să him din Marta ... Deci nici ei, nici noi, foarte bine n-am ştiut cine din ce frate iaste, ce pentr-aceaia ni-am tocmit de bună voia noastră, de spre amăndoao părţili să ţănem frăţiaşte. Mărdarie şi Dumitraşco Gutul şi Ghiorghii Stredzăscul Vornicii de Poartă, preutul Neculai de la Danco şi Vasili Ursariul.  18 mart 1695  (  dumisali Dimii Jitniciarului drept 15 lei bătuţi ... nepotul lui Samson. Iată, de nu s-aru mai afla moşiia a mia şi s-aru tămpla să o ia cineva din măna dumisali, ca să aibu a-i cumpăra eu moşie aiurile pentru moşie ... Ursu protopopa, ce iast(e) la bes(e)rica domniască pe poartă, şi preutul Vasili şi preutul Misail, iarăş de la besiarica domniască, de la Sta Neculai, şi Dumitru nepot lui Hăugar.  29 iulie 1695  (  Tudosii Dubău Vel Log(o)fet, Neculai Costin Hatmanul, Vasili catacozono Vel Spătar, Dumitraşco Mavrodin Vel Vistiarnic scriem la sluga Mării Sali lui Vodă, la Artenie Bantăş Căpitanul ...  [147]  Tudosie Vătavul de Comişei ... de a dziacia de pe acia parte, 7 merţe de grău şi trei clăi de secar(ă), dzicăndu că acel om ce au dat danie n-are moşie.  29 octombre 1694  (  Ioan biv Armaş ... dumisali Cruceriului Dimitraşcu Cuzăi ... din parte popii Chirilii ... lei, bani gata. Gavril Băisan, Gavril Mogăldea, Apostul Răgur, Tudosi Dubău Vel Ban Iscal.; m-am întămplat, Vasili Costachi Vel Vornic, Iordachi Cantacozino Hatman. Şi eu Axinti biv Vataf am scris zapisul.  22 iunie 1697  ( Apostol Răciul căpitanul de Curtiani de la Vasluiu ... Porosiaci. Şi, de vor dzice cu toţii cum acel om, Costantin, cu soru-sa, Mărica, n-au avut moşie acolo, ci-au dat rău, să giure patru oameni buni dintre dănşii, precum n-are Costantin moşie acolo, şi, giurănd, să lipsască Poro(s)cias(a) de acolo.  20 iulie 1697  (  Antioh Costantin-Vodă, lui Andronic de Vistirii ... păine mare şi din mălaiu şi din cănepi şi din grădin(i). Vel Logft. uci.  28 decembre 1698  (  U Fereşt(i) ... Ionaşco Dragsinul şi eu Mărica, sora lui Costantin den feriaştii ... Toader Porsecu ...  1-iu iulie 1699  (  Nastasiia Irimiias(a) ... pecum, dănd o iapă a Buhăescului într-o groap(ă) a mia, la săleşte, la Oşăşti, ş-au murit iapa, ş-avănd noi păr(ă) cu Buhăescul la dumnialor boierii cei mari Caimacanii, mi-au dat giudeţul platnică, să-i plătesc iapa. Deci eu, neavănd prilej să-i dau o iap(ă) cu măndzu, ni-am tocmit cu dumnalui, şi i-am dat partia ce-s va aleage a unchiu-mieu, lui Dumitraşco Tăpărlan, ficiorul Galbănului de Cozmeşti, ce mi-i mie cumpăr(ă)tur(ă) cu zapis, din sat din Buhăeşti, cu partia mia de moşie ce mi s-a aliagi iarăş în Buhăeşti, de pe îmă-mia, iarăşi din partia-i Gălbănoae, ca să-i  [148]  hie dumisale ocin(ă) şi moşie în viaci în viaci. ... Vas(i)lie Niagul Uricar ... pămănturi ...   ~1700  (  cum am luatu cinci lei în datorie, căndu foametea ..., în doao săptămăni să-i dau banii ... zălog ...  ~1700  (  Eu Chircă, anume Vasilie, feciorul lui Budulală din Tufeşti, şi femee me, Ilena, fata Bărlandei, şi coconii noştri ... Cotărlieşti popei Ursului din Scăntee, pentru un poloboc de miere, polobocul de 25 de lei ... tot vinitul ce să va alege ...  Sec. XVIII  (  Socotiala cum s-au socotitu între Tofana preutiasa şi (ntre Tudosie şi (ntre alţi fraţi ai lor, pentru moşiia de la Cotărleşt(i) ... trei bătrăn(i) ... ce s-au chemat mai iute Cotărleştii, ... la 5 fraţi, lui Anton şi Sturdzei şi surorilor lor, Mării şi Martei şi Odochiei ... drept 70 arginţi tătăreşt(i) ... Socotitu-s-au ei, fraţi, în de sini ... Preutiasa popei lui Dumitraşco, fata lui Cotărlă, nici o pot lepăda din moşie, nici pot şti pe Irina fata lui Cotărlă din ce niam iaste: o au primit cu toţi fraţii ce-s cumpăr(ă)tor(i) din Gavril ... Socotitu-s-au şi s-au întrebat şi pentru Irina fata lui Cotărlă, să afle de ce niam şi din ce bătrăn iaste; cu toţii au socotit şi o au ales să hie din Sturdzia fratel(e) cel mai mar(e), iar Tudosie s-au aflat din Marta, iar Toader feciorul Portasii s-au aflat din Dochiia, iar Mierăuţ şi Neculai şi Ştefan i toată săminţiea lor s-au aflatu din popa Sima şi din Marta ... neculai Trunchiul ... Iar un zapis s-au dat la Tudosie, ce-s răspunde din marta. Vasilie Niag(u)l Uricar.  7 maiu 1701  (  Aceşti fraţi, anume Tănasie ficiorul lui Hilie Rohotescul şi Acsentie brat Tănasie şi Pătraşcu tij frate lui Tănas(ie), Nazarina sor(a) şi eu, Gligoraşcu  [149]  ficior lui Siiman, şi eu, Apostul frate lui Gligoraşcu, şi eu, Măriia, sor(ă) ... lui Iordachie Rusăt, Marele-Vistearnic ... care iaste alăturia cu altu hotar a dumisale ... Am văndut tot bătrănul nostru dumisale, ales, patrudzăci şi patru de pămănturi, şi pămăntul 20 de paşi ... un bătrăn, patrudzăci şi patru de pămănturi, şi pămăntul 20 de paşi ... şi giupăniasăi dumisali Saftei ... Tănase vătav de aprodzii ot tărgu.  1-iu septembre 1701  (  Alixandru ce am fostu Postelnic-Mare în ţ(a)ra Mold(o)vei ... dumnealui Costin ce au fostu Căpitan-Mare ... făcut bine cu taleri 270 de cătăva vreame, de săntu pănă acum 3 ani, şi, pentru frăţiia ce am avut cu dumnealui, mi-au făcut bine făr de dobăndă, şi, zicăndu-mi dumnealui în căteva rănduri de bani, ca să-i dau dumnealui, şi eu neputăndu ..., căndu au fost acum, iar mi-au zis dumnealui să-i dau banii, şi eu iar neavăndu de unde-i da, iar m-am rugat dumnealui, să facă bine, să mă mai aşteapte, şi dumnealui, pentru frăţiia, iar m-au mai păsuit ... atunce să aibă dumnealui a ţinearea şi a stăp(ă)nirea satul mieu, Băloş(e)ştii ... moşnaş de-acol(o), din zilel(e) răposatului Io Costandin Voevoda.  12 ianuar 1709  (  într-un hotar ... 386 de pămînturi, şi pămîntul căte 20 paş de om de mijloc ... moşinaş ... Care zapis este cu pecete tîrgului ot Vasluiu ... Lupul sin Flondor ot Dăneşti ... Savastiiana, fata Manii. Iar de acolo iar dialul în gios, dîndu-ş coaste cu hotarul Tatomireştilor ... Buza Holmului ... Văiuga Perienilor ... Drumul Telejănii ... Pe un hat, pănă la un stîlpu  [150]  de piiatră ... Matca Văitolocănesi.  10 mart 1711  ( Maricuţa fa(ta) Drăguţi, nepoata Măricuţii, strănepoata Antonicăîi, A(n)tonica fata Irimii Băisanului ... dumisali lui Ion văru-meu ... şi i-am dăruit danie ... Crăciuneşte.  16 maiu 1711  (  Vas(i)lie Grecul biv vătavu za căl(ă)raş de Ţarigradu şi Ionaşco ficiorul Buhăescului ci-au fostu Vornic de Poartî şi David (ujdea, şi cu alţi răziaş fraţi ai noştri, carii or mai hi ...  24 august 1712  (  Lupului şi lui Ioniţ(ă), nepoţii popei Ursului de Scănteaia ... Cotărlieşti ... de pre parte lui Chircă Vasilie, feciorul lui Buduhală din Tufeşti şi fămeii lui, Ileanii, fata Bărlandei ... pentru un boloboc de miiarea, drept 25 lei ... Lupul Costachi Vel Vornic vo, ne(fiind) Vel Logft.  18 iunie 1713  (  Iftemie, ficiorul Nastasii preutiasii din Onceşti ..., cu fămeia mea Stratina ... nepotu-mieu Ion Furcoiu, călăraş de Ţ(ă)rigrad giumătate de bătrăn  la Cotărleşti ... Căci, avăndu nepotu-mieu Ion Furcoiu o parte de moşie în hotarul Onceştilor, şi sculăndu-m(ă) eu cu soţul mieu de am văndutu dumisal(e) Vornicului Iordache Ruset, şi hrănindu-s(ă) nepotu-mieu Ioan pe acea parte de moşie carii o-m văndut-o noi, ştiindu-s(ă) şi el că are moşie în hotarul Onceştilor, şi viindu noi înnaintea dumisal(e) Antiohie Jora Vl Log. de ne-am întrebat, şi s-au aflat că am văndut eu rău. Deci dumnealui Logft. aşea ne-au ales şi ne-au giudecat, şi i-am dat acea gium(ă)tat(e) de bătrăn din Cotărleşti. ... Antiohie Jor(a) V(e)l Logft., denainte noastră, şi alţi oameni buni, rădziaşi şi megiiaşi din sus şi din gios, anume Crăciun Cheh hotarnic  [151]  şi Toderaşco Porcişanul şi Crăciun Limpede şi Tudosca soru-mea, şi Ghiniia, iar sor-mie, şi alţii.  1 mart 1714  ( Izvod de urice şi alte scrisori de moşii a răposatului Miron Logft., ce au rămas fiilor săi şi, rămăind după moarte dumilorsale datorii, să-s plătiască cu aceste moşii, s-au dat poronca Mării Sale lui Vod(ă) acest zapis în sama părintelui Ghedeon Mitropolitul, să-s vînză cui a da bani la datoriile Logft. Miron şi a fiilor săi. Un uric pe Hindăşăni, vechiu, de la Ştefan-Vod(ă), ci-au văndut Grozea Micotici lui Steţco Micotici, şi un terfelog ot Pătru-Vod(ă), rupt, tij, pe Hindăşăni, fără ciară. Un uric vechi pre Mereşti pe Şomuz, dania lui Brat, de la Ştefan-Vod(ă), din lt 6951, cu pecet(e) de ciară. Un uric vechi pre un sat pe Berheciu, la poiana lui Roman, dania lui Crăciun părcălabul, de la Ilieş-Vod(ă) i Ştef(an)-Vod(ă), cu pecete de ciară pe Borodăceni. Un uric vechi pe Căcăceni şi Miclăuşeni, ci-au fost schimbătură cu Bălţăteştii şi cu Mănjăştii, cu pecete de ciară. Un terfelog rupt, lui Stroici Logft. şi lui Bucium Vornic, pe 2 sate pustii: Tobacul şi Gura Văcăreţii, de la coada Ialpugului, ot Pătru-Vod(ă). Un uric de la Pătru-Vod(ă), pentru Brăniştori şi Scheuleni şi alt sat, de împărţală Ilie şi Mărica şi alte rude, cu pecete de ciară. Un uric vechiu pe Puţureni, ot Ştef(an)-Vodă, cu pecete de ciară. Berna Săuca şi cu Sarăul. Un uric cu pecete de ciară, ot Alecsandru-Vod(ă), a lui Movila Vel Logft., pe giumătate sat Tălebeştii pe Bărlad, parte din gios, schimbătură între Movila Logft. şi cu Salomie, cu giumătate sat de Crăinicăuţ, şi pentru vii la Hărlău, şi de Ţăgani. Un uric de la Ştef(an)-Vod(ă), pre un loc la Răut, în gura Camăncăi, ci-au cumpărat Gheorghi Logft. de la Ion săn Niamişi şi de la rudele lui, şi o bucat(ă) de loc la Turie, hotărăt(ă) împregiur. Un terfelog făr ciar(ă), pre Căiniceni şi pre Pleşăni, ot Ilieş (ş)i Ştefan-Vodă. Un uric ot Ştefan-Vod(ă), pe Brănişteni: scrie şi alt sat al Irimii Visternicul. Un uric pe Hlineşti, din lt 6967, ot Ştef(an)-Vod(ă).  29 septembre 1714  (  [152]  lui Gligori Pelin, ziat Trunchiul ... că ne-au dat aceşti răziaşi şias(e) lei şi un ortu, cu banii lui Vas(i)lie; carii audzise dumnealui Cărstia Vornicul că-i va rădica 7 orţi bani lui. Car(i) aceşti bani s-au dat pentru moarte cia de om ce s-au făcut la săleşt(e) de Cotărleşti, în gur(a) Răbrincioarei, însă pe gium(ă)taate de loc de sălişti de Cotărleşti ... Iar dintr-alţi răziaş, cini s-ar mai afla în urmî, să lipsască din moşie, dacă n-au eşit să fie dat bani la moarte cia de om ... Şi eu Toader Orheianul, diiacul de Cămar(ă), am scris zapisul, să-s ştie.  1-iu maiu 1719  (  la sluga noastră, la Acsintii uricariul ... Şi, alegănd, să te lipeşti lăngă altă moşiia ce mai area dumnalui acolo, într-acel sat.  17 iunie  1719  (  la Iona ciohodariul şi l-alţi răzeşi ... pe boiarul nostru Cucoranul Vornicul şi pe sluga noastră Stredzăscul diiacul.  20 iunie 1719  (  U Scănteae ... Gligorie Cucoranul Vornic glotnii şi Toader Stredzăscul diiac de Cămar(ă), trimeşi la Rohoteşti ca-s chemăm răzeşii şi moşinaşii de la Rohoteşti, carii au moşie acolo într-acel hotar, şi să măsurăm cine căt are din hotarul dumisale Vornicului Iordachi ... Anisiia fata lui Hilie, şi am mănat şi pe Mih(a)lachi ficiorul lui panaite, să-ş cheme rudeale lui, şi l-am aşteptat 2 dzil(e), şi n-au mai venit ... Am măsurat din bolohanul dumisale Vornicului Iordachi în gios, şi am aflat 25 de funi, şi funia de 20 de paş, pasul de 6 palme; carel(e) sint 2 rănduri de pămănturi, care fac 50 de pămănturi; carele mărgu aceste pămănturi de spre răsărit cu capul în apa Răbricii, iar de spre Apus mărgu cu capul în părăul tatomireştilor ... Păn(ă) undea dă Tatomiriasca în Răbricia ... carele iaste acia moşie Tatomireştii a lui Costantinică sin Gribincioae ... Este şi bo/lohan  [153]  hotar în malul Tatomiriascăi, ce, fiindu buruianul mare, nu l-am putut găsi ... Ce au dzis moşinaşii că Luni or vini la Eş cu toţii, şi de nu s-ao putia aşedza cu ficiorul lu Panaite, i-or da într-alt sat moşie, mai gios, ce-s chiamă la Rohoteşti, care au împreun(ă) cu toţii.  27 iunie 1719  (  diiacul ... pămăntul căte doi orţi bătuţi ... Şi dumnealui au cumpărat toţi Rohoteştii deplin, făr căt au rămas un cut din gios nevăndut, unde sint nişte pomeţi în dial ... Vornicii de Poartă, Gligorie Cucuran şi Ghiorghie, şi Axintie Uricariul ... Vornicilor glotnii.  20 decembre 1719  (  Chiriiac Hordil(ă) ... Măriia şi Onosie ... lui Costantin (Grecul), ziat Andrii Trîmbiciariul ... silişte la Moiciaşti să Dămăcuşiani, de peste apa Răbricii: patrudzeaci şi dooî de pămănturi, şi pămăntul căte 20 de paşi şi pasul şias(e) palme, precum sint aleasia şi stălpite, lăngă hotarul dumisali Vornicului Iordachi. ... căte opt pot. pămăntul. Şi, căndu am scos aciasta moşiia la văndzare, am întrebat şi pe dumnealui Vornicul Iordachi, fiindu răzeaşi, şi n-au vrut dumn(ea)lui să cumpere, ce mi-au dat voia, cui voi găsi, aceluia să o vîndzu.  16 februar 1724  (  Ioniţ(ă)Băih(e)ci şi Tofana Iurăşcias(a) ... Spăt(a)rului Cuzii Spătar ... ca-s n-aibă dumnia(lu)i nici un calabalic pentru acest(e) zapis(e) căt(e) li-am luat noi la măna noastră. 17 mart 1724  (  a prinde pe oamenii cari îmblă pentru epuri şi hulpării şi pentru albini pe acest hotar anume Cră/ciuneşti şi păduria Crăciuneştilor şi Glodianii şi Hultureştii, cămpul şi păduria, cu apa Răbricii, peste tot, păn la Rohoteşti, şi paarte Negreştilor din gios, cu dumbrav(ă) cu tot, şi vlatnicii, pe carii i-au aflat îmblăndu pi aceste locuri ce scriu mai sus, să-i prindă, să-i aducă aicia la Dumniia Mia, să ia certare; pentru căci, îmblănd ei şi vănănd, strică şi fac multe pagube ... şi arii cu păni, ş-apoi cadu alţii la nevoe. Deci, de i-ar prinde sau i-ar oblici, să-i prindă să-i aducă la Iaşi: ori streini, ori şi răziaşi, să nu îmble făr(ă) şt(i)ria acesta.  20 iulie 1727  (  Ştefan Hermeziu ot Vist. şi cu soţu-meu Ilinca ... de spre soare apune lui Toader ot Vist., dreptu 140 lei bătuţi; care moşie ne iaste şi noaî cumpărătur(ă) de la Pandeli ficiorul lui Frangoli Săoariul şi, netrebuindu-ne noaî, am vîndut-o dumisale.  24 iunie 1728  (  Adecă eu Velicico Cuze făcut-am zapisul meu la măna dumisali frăţăni-meu celui mai mari, anume lui Toader Cuzii, de a mea bună voe: avănd între noi o socotial(ă), i-am dat a patra parte de sat de Crăciuneşti, ce sint la Ţinutul Vasluiului, pe apa Răbricii, din gios de Scăntiai. Car(e) aciastă parte au fost a moşului nostru, alui Toderaşco Jora Sulger, şi moşul Jora au fost dat-o danie lui Ioniţ(ă) poruşnicului, şi eu am cumpărat-o de la Costantin feciorul poruşnicului Ioniţ(ă); ce aciastă parte ce scrie mai sus am dat-o frăţăn(e)-meu lui Toader, ca să-i fie dumisal(e) moşie în veci. Şi i-am dat şi zapisul ci-am cumpărat eu de la Costantin ficiorul poruşnicului Ioniţ(ă). Aşăjdire i-am mai dat frăţăn(e)-meu partea mea din Năvărniţ, car(e) să hotărăscu cu aceşti crăciuneşti; cari  aciastă parte o au cumpărat tată-meu Cuze Spăt. de la Ion Armaşul. Deci şi aciastă partea i li-am dat tot pentru acia socotială ci-am avut între noi, şi i-am dat şi zapisul de la Ion Armaşul, cari au cumpărat tată-meu. Şi pe aceste zapise să aibă a-ş faci  şi ispisoc. Şi la aciastă tocmală a noastră s-au tămplat mulţi boiari şi alţi, cari mai gios s-au iscălit. Velicico Cuze iscal.  [155]  28 iunie 1728  (  Toader Gheuca ot Vist. ... Crăciuneşti, ce vin la Ţinutul Vasluiului ..., carii ... au fost a moşului nostru, a lui Todăraşcu Jora biv Vel Sulgeri, şi moşul Jora au fost dat-o daniia lui Ioniţă puruşnicului. ... au cumpărat-o Vealicicu, frate-mieu ... Năvarniţ ... Toader C(u)z(a), Velicico Cuze ... Aciastă moşie, fiind dumna(l)u(i) Post. Ioniţ(ă) Cuze nepot, au întorsu dumn., ş-au luat moşie. Toader Gheuca ot Vist.  Ghen. 20, 1730  (  Suret di pe împărţala de moşii şi vecini ci-au luat zăstri Logft. Miron Cuza de la socrul său, Ion Costăn Hat.; care este făcută de Darie Donici Vel Logft., cum mai în gios arată. Moşii şi vecini carile s-au socotit şi s-au dat zestri Logofătului Miron Cuze, ginirile răpăosatului Ion Costăn Hat., să-s ştie. Satul Dumenii, la Ţint. Dorohoiului, pe Iubăniasa, sat întreg şi cu vecini, căţ s-ar afla de acolo de loc, şi cu heleşteu ... Părţăle din Săpoteni, carile să hotărăscu cu Dumenii, tot la acel Ţin(u)t, căt(e) să vor alegi ... Părţăle din Rumăneşti, la Ţin(u)t Cărligăturii, pe Bahluiu, căt(e) să vor alegi. ... vecini de pintr-alte sati ce i s-au mai dat. Nechita şi cu frati-său snie Precoli ot Volcineţu. 2 fraţ, snie lui Miron Volciniţ; aceştie nu s-au dat cu satul mănăstirii lui Bărnovschii. Luca săn Ifrim Bolii. Gligorii sin Nazarii şi 2 fecior a lui Huşcă, vecini din Brăneşteţ. Prodan sin  Chirilescul ot Miclăuşeni. Toader şi 2 fraţi a lui, fecior(i) lui Gherman, şi cu feciorul lui Chisăliţ(ă), vecini din Şărbăneşti. Ţigani ce s-au dat în parte lui Miron Cuza Logft., să-s ştiie. Iftimiie Gălcă şi cu Ţiganca lui, Safta, cu doi copii. Irina, fata lui Ion Ţiganul, cari esti după un Ţigan a Isăcescului, şi cu copii căţ s-ar veni în parte Ţigăncii. Andrii Ţigan(ul), holtei, cumnat giudelui Dumitraşco. Crăciun sin Grosoae Ţigăncii, fata Lucăi Ţigan; care s-au venit în parte noastră din împărţal(a) ci-au împărţat cu dm. catargiul Vel Logft. ... Darie Donici Vel Vorc. ... Prin acestu izvod, denainte dum(i0lorsale acestor boeri carii i-au orănduit Mărie Sale Vod(ă), ni-am aşăzat noi de bună  [156]  voia noastră, precum arată izvodul mai sus. Şi pentru credinţa ni-am iscălit. Miron Cuza Logft. iscălit. Necul(a)i Cost(in) iscălit.  fev. 1, 1730  (  Izvod de ce au rămas pe urma Aniţii Vor. răposatului Sturdzii Vor., pecum au dat sam(ă) Anisiia cu sufletul ei, din porunca mării Sale lui Vod(ă): 8 boi de plug, 4 boi gonitori, la Nicolai; 1 bou mar(e), tij la Nicolai; 130 oi, la Botianul; 4 bivoli, 6 cai cu rădvanul, 6 şiruri mărgăritari, 30 ug. de aur, 1 căldare mare, la Şold(ă)nias(a); 5 linguri cu căpace, la Şold(ă)nias(a);  1 tingiri mare, la Nicolai; 1 tigae, la Şold(ă)nias(a); 1 altă tigae cu picioar(e) tij, 2 tavale: una la Joroae, una la Nicolai; 12 blide plumbu la Şold. 6; 1 căldare micşoar(ă), la Vist. Cant(a)cuz(i)noe; 1 blan(ă) de sobol purtată, la Vist.; o cergă noaî cu laţă mici, la Joroe; 1 pilotă, la Şoldănias(a); 1 covor, la Şoldan; 1 blană, la Şoldan; 1 poriz(u)ri, la Şoldan; 1 brău de mătas(ă) şam, la Şoldan; 3 perini, 2 perini, la Şoldan; 2 mias(e), una la Nicolai, una la Şoldănias(a); 2 prostiri; una cusut(ă), una alias(ă), la Vist; 13 sărviate, la Şold(ă)nias(a); 1 meneştergur(i) bătut(e) cu bumbac, la Şoldănias(a); 1 Ţigancă c-un copil, ci-au cumpărat Vor. pe bani, de la Joroae; 1 şcatulcă cu şipuri, la Şold(ă)nias(a); 1 şcatulcă de blide, cu 4 clondiri de plumbu, la Nicolai; 1 piuliţ(ă) de aram(ă), la Nicolai; 2 sfeşnici de aram(ă), la Vist.; 1 periachi her(e) de plug, la Vist.; 3 sat(e): să scoat(ă) Nicolai Cost.,  împărţala Logft. Miron, să-s vaz(ă) unde dzici(e); 1 şir mărgăritari, la Anisiia, ci-au perit dintr-un săcriiaş; 2 putin(i) de brăndzi; 3 car(e) păpuşoi, au luat Nicolai; lighenul, ibricul, la Vist.; 8 lei, care au fost la Goia: i-au luat Botianul. Cui ci-au dat lor  la ciasul morţii, cu gura sa. 6 şiruri mărgări(tare) şi bivolii, lui Nicolai Costin; 2 cai, cu rădvanul cu totul, Mării Luizoii; 3 oi, Botianului; 2 cai, nepoat(ă) sa, Vărnăvoaei; 4 boi, cu carul, Visternices(ii); 1 cal din cei de ham, lui Şoldan; 1 cal, viziteilor; 2 boi, Anisii; 2 boi featii, căci au slujit-o. Aşa am audzăt den gura dumisale mamei Vorniceoi, la moarte Dum(i)sal(e), că m-am tămplat. Mariia Sărdaroai, Ani/siia.  [157]  Iar, pentru o Ţigancă ci-au avut, nemărui n-au dat-o la moarte dum(i)sale.  31 august 1731  (  vinde lui Tudearaşcu ot Visteriia treizăci şi şeaptea dea (pă)mănturi şi giumătate ... din hotarul Graurilor den sus ... carii aciastă muşiia şi miia încă îm esti din muşu-miiau Tuderaşco Jora Sulgeriul ... Toader C(u)z(a) ... Ion Băisan să răzeş.  24 septembre 1731  (  lui Miron Cuzi Logofăt, nepotul Vornicesăi Aniţii Sturdzoai ...  să fiia volnic cu carte Domniai Meli a cerca ce-r găsi din răm(ă)şiţurile Vornice(s)i, căci jălui Domnii Meli Miron Cuze că alţi nepoţi a Vornicesăi Sturdzoai au pus măna pe une, pe alte,  şi de altă nimică n-au luat. Deci, ori-ci-ar găsi den răm(ă)şiţurile Vornicesăi, or(i) den Ţigani, ori din moşii, ori din bucate, să aibă a lua-ş ce ar găs(i); iar cine ar mai ave ceva a răspunde, să vie de faţ(ă) la Divan ... Din vreme ce şi el este nepot, şi alţi nepoţ ... luat-au, şi lui parte nu i-au făcut.  15 mart 1740  (  Pălade Golăe şi Angheluţ(a) Golăe, şi cu sora naostră Anuşca, ficiorii Petrii lui Golăe, neputul lui Dum(i)traşco Golăe ... Sfinţii Sale părintelui Aftănas Mogăldii egumenului de Floreşti, şi, la măna Sfinţi-Sale, (lui) Andrei Burghelia ... Şi aciastă moşiia am văndut-o Sfinţii Sale, căci, una, ne iaste şi niamu, a doa, şi răziaşu: alţăi n-au încăput a cumpăra parte noastră, afar(ă) de Sfinţăe Sa cu niamul său.  9 august 1742  (  Ştefan Rusetu biv Vel Paharnic ... Ioniţă Postelnic, fiiul răpăosatului Miron Cuzea, ce au fost Logofăt al doile ... la Crăciuneşti, a patra parte, şi o parte în Glodeani şi neşte părţi în Grauri, cu neşte pă/mînturi  [158]  de acolo, ce are de la unchiu-său Toader Cuzea şi de la Băisan, ( care părţi de moşie fiind nealeasă di spre alţi răzeşi, nici un folos nu cunoaşte, şi dzisă că, avănd şi un om, Fărămă, o părtice în Grauri, între părţile ce are acolo Postelnicul Ioniţă, fiind şi acela un om neticnit, ar vrea să-l osăbască şi pe acela cu părticiaoa lui, să ias(ă) din mijloc de o parte ... Sandul Sturdze Vel Logofăt ... şi să i să hotărască osăbi ... Şi, de ar fi acele sălişti aproape una de alta, să-i dea lui de o parte.  9 februar 1746  (  Ştefan, cu fimeia me Simina, cu ficiorii mei, fata Nastasiii, nepoata lui Stroi ... din parte îmăme Nastasăi, a şaşa parte din sat de Oşăşti şi de Tăcmăneşti şi din Golăeşti şi de Sărăcineşti ..., cumnatului meu, lui Donos ... cu opt lei noi.  14 iulie 1749  (  Donosie Furcoiu, călăraş de Ţarigrad ... diiat(ă) ... dreptu şapte stupi.  10 maiu 1750  (  la Ilie Găndul, ginerel(e) lui Andronic, şi la Anuşca, sora lui Păladi Golăe ... jaluba ...Marie fata lui Sfredel ... Aftănasie egumenul de Floreşti şi nepoţii lui, pentru moşie Golăeştii ... la dum(nea)lui cinstitu şi credincios boeriul D(o)mnii Mel(e), dumn(ea)lui Iordachi Cantacuzin(o) Vel Logofăt ... că scrisoril(e) aceii moşii Golăeştii sintu toate la voi ... la Ispas, negreşitu ... scrisori, aice la Eş ... vi s-a trimite om g(o)sp(o)du, şi v-a aduce cu cibote.  24 maiu 1751  (  Ioniţă (olban sin Strătulat şi cu Sanda, femeia mia, den Băsăşti, ginirile Mării, fata lui Ilieş, nepoat(a) Grăpinii ( Ilieş şi cu Grăpina, ş-au fost fraţi, ficiori lui Tănas(e), den sat den Cursăciu, den fundu Racovii ... doao  [159]  părţi de moşiia, giupănului Vasili Costachii biv Vel Păharnic ... care să împarte cu Măţăştii ... Mihăil Ordze.  5 februar 1752  (  Ioniţă Cuzii biv Vel Pitar ... fiindu-mi dumnialui şi mie niam, de pe moaşi-me Antunica.  10 iunie 1752  (  Negrileşti, ci este alăturia cu satul Boţoia, şi la Bolaţi, părţile cumpărate de Frangole biv Vel de pi la răzăşi ..., şi acum li-au dat danii Frangole ficioriu lui Pandeli, nepotu lui Frangole Vamiş, pre-fericitul(u) patriarh chir Silivestru al Antiohii ... Sfinţiia Sa părintile Macarie protosinghelul ... Chirila  Moşuleţi Armaş şi Vasili Aramă, ginerili lui Grigori Sărbu, şi alţii. ... cu patru zapisi şi unsprezăci zapisi vechi ..., cari zapisi, socotindu-s(ă), închei satul Negrileşti tot ... Un zapis de la un Grigori şi Costandin şi Iliana, ficiorii lui Bejan Chihaia, scriind că au văndut ei lui frangole Vamiş o făntănă căt ţăni izvoriul ci esă  la sat la Cărleşti, ci au avut-o şi ei cumpărătură de la Aftinia şi fiică-sa Acsana, drept patru lei ... Undi au fost casăli şi bisărica lui Frangole ... Doî petri alăture: una bati înnapoi, pi muche dealului, de disparti Negrileştii din gios la cămp şi Cărleştii din sus la Vali ... Din piatră la deal, pe hărtoapi, pe costişa di spre Răsărit ... Culmia dealului, pi podiş ... Hotar vechiu, ci s-au găsit în capul unui nămaş, de lature unui drum vechiu părăsit ... Chioia, moşie dum(i)s(ale)  Radului Racoviţi vel Vist(ier) ... Pi nămaş au pus şi altă piatră hotar, în coada Chioi; de acolo tot podişul pe nămaş ... Făntăna Ducăi ... Păpăuţului.  23 maiu 1753  (  [160]  o prisacă de stupi ... Astă toamnă, după ce ş-au băgat stupii în zemnic, apoi la 2 săptămăni i-au surpatu zemnicul, şi i-au furatu 5 stupi din zemnic, şi în anul trecutu dzisă că i-au mai furatu 6 stupi din prisacă, de la casa lui, şi este păgubaş de 11 stupi; şi are prepus pe împregiuraşi. Pentru care iată că-ţ scriem dum(i)tal(e), să chem(i) pe săteni şi pe împregiuraş faţă, şi să le ei sama cu dreptate, dăndu-le strănsoare tuturor: numai, or să scoaţă tălharii, ori să plătiască paguba împregiuraşii, să nu rămăe numai el păgubaş ... Vel Med.  20 iunie 1754  (  fiind datoari dumnei vara Ilinca Cuzoe dum. răpăosat soţului mieu ... răsărindu-să.   oct. 13, 1754  (  Adică eu Anghelina, fata Teclii, sor Terlii, făcut-am adevărat zapisul mieu la măna dascalului Euloghie, împreună şi cu fiica-mea Dorotheia, precum să-s ştie că, de nima siliţ, nici asupriţ, agiungănd eu la îndelungată bătrăneţe, rămăind eu văduvă de soţul meu, Vasilachi Peviţul, niminea nu m-au miluit, nici m-au întărit, ce, agiungănd eu la părintele dascalul Euloghie, la toată neputinţa mea m-au miluit, nu numai cu păine, ce încă şi din măini, căt l-au îndurat D(u)mn(e)zău, m-au întărit. Pentru care atăta facere de bine neputăndu-i într-alt chip a-i mulţimi, datu-i-am aciastă adevărată scrisoare a noastră, pentru o moşie anume Hilimoneştii la Ţint.Vasluiului, pe Răbricioara Sacă, întru care, căt să va aleage partea mea, i-am dat-o de bună voie mea Sfinţii Sale danie, lui şi copiilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor, şi a tot neamul ce să va aleage mai aproape, neruşuit nici odănăoară în veaci. Şi pentru credinţa ne-am pus deagetile: iar fiiul mieu s-au iscălit. Eu Anghelina fata Teclii. Dumitrachi ficior Peveţului, iscal.. Zapis pe Hilimoneşti, de la Anghelina fata Terlii, la Evloghi, care mi l-a dat mie danie.   15 decembre 1756  (  ficiorii lui Irimiii Terlii ...  [161]  Ştefan Goian Orheianu.  6 maiu 1761  (  Ioniţă Cuza biv Vel Stol., giudecătoriu, i la Ghioghii biv vt. Vist. isprav. de Ţinut(ul) Vasluiului ... Grigoraş sin Iuraşcu de la Vasluiu ... unui Ioniţă călăraş de Ţărigrad i unui Ioniţă Scănteian ... că, avănd el un tată bătrăn, neputincios, care şide acolo la Vasluiu, cu o sor(ă) a lui, să racă de bărbat, şi aceşti de mai sus scriş fiind nepoţ de sor(ă) tatului jăluitoriului acestue, şi tămplăndu-să de au murit tată-său, o perech(e) de desagi, cu multe scrisor(i) părinţeşti, tot pecetluite, şi cu late mănunţuşuri ci-au avut tată-său, care arată că au izvod anume de cele ci-au fost în desagi, şi au luat ei desagii ..., şi nu dau samă ... de nimică ... scrisori de moşii şi altele toate, păn la cel puţin, să împlineşti de la dănşii.  12 decembre 1761  (  Marie, fămee săracă din Eş, fămee lui Andrunache ci-au fost călăraş de Ţarigrad ... Ioniţă Cuza, dzicănd Marie că, pentru o datorie vechi a bărbatu-său, ci-au fost dator dum. Stolnic Ioniţă Cuza, va dum.  Stolnicul să-i e o casă ce ari aice în Eş, ş-au trimis Vornici de Poartă de au preţăluit-o, şi arată rin jaloba ei că casa este cumpărată pe dzăstre ei ci-au avut de la părinţi. ... S-au adiverit şi dintr-u mahalagiu ... îmblă rău. Iar, de va vre Marie, fămee lui Andronachi, să de banii pe casă, preţul ce s-au pus de Vor. de Poartă, să dee banii la dumnealui Stolnicul Cuza, şi să-ş e casa.  13 maiu 1762  (  Costantin sin Lupoe ... fiindu din poftă.  14 mart 1764  (  Axinie, fata lui Dumitraşcu Fă/rămă ... soţul mieu Lupaşcu Puşcaş ... încredinţată scrisoare me la măna dum(isale) Ioniţ(ă) Cuze  biv Vel Stolnic ... oameni săraci ... multă apărare şi ocrotinţă ... maică-sa Gafta, fimeia lui Pascal Fărămă ... Ioniţ(ă) sin cioh(o)dar.  6 iulie 1764  (  Ştefan Chiperiu călug(ă)riul ... de spre Răbrice 10 pămănturi. Şi pămăntul să fie de 20 de paş, şi pasul de opt palme. Aşijdirile şi o livadă de amu văndută, carea livadă amu făcut-o eu din curătură, şi alţu răzeş n-au trabă la livadă, fiindu-că eu sănguru cu măna me amu făcut-o din curătură. Eu Gavril Trinca am dat acest zapis făr de voia me, din poronca dum(nealor) boerilor, şi am dat amanet păn m-oi giudeca înainte Mării Sale lui Vod(ă) cu Nastasoia Govriţas(a), fiind închis la vartă.  1766  (  soţul său Nastasiia ... Ioniţă Cuze biv Vel Stol(ni)c un loc de prisacă, anumi la Buhăeşti, unde au şăzut Ilie Puliştian(u).  20 iunie 1766  (  Donosăi Furcoiu ... Să ne pue dum(nea)lui şi la pomelnicul bisericii, ca să ne pomeaniască căt ar fi biserica. Alexandru R: Culcer martur.  21 august 1766  (  moşii răzăşască ..., a Fărîmeştilor şi a Iurăşceştilor, cari moşie să tragi Fărîmeştilor de pe moaşa lor Alexandra ..., fată Scăricuţii ... Druma şi fimeia lui, Irina, şi fata lor, Tecla ... Am făcut funii de doăzăci de stînj., şi stînjinul de opt palmi. Tot în sus, pin Dumbrava Roşie, partea Fărămeştilor.  1-iu maiu 1767  (  Gavril diiaconu, ficiorul lui Donosăi  [163]  Furcoiu de la Onşeşti ... Ioniţă Cuze biv Vel Stolnic...  8 maiu 1767  (  Eu Gavril diiacon ... ficiorii lui Donosăi  Furcoiu de la Osăşti ... de pe maica noastră Tofana, fata lui Stroe Măţă.  10 ianuar 1768  (  Ioniţ(ă) Cuzi biv Vel Stolnic ... Bohăeşti ... pentru acest dar i-am dăruit şi eu un cal.  1-iu april 1768  (  Ioniţă Cuze biv Vel Stolnic ... Văzăndu-ne dum(nea)lui la cătă sărăcii şi lipsă ne aflăm, şi ne mai putănd să plătim birul Visterii, au făcut dum(nea)lui milă şi ni-au mutat birul din sat den Crăciuneşti, căt m-au călcat cisla, adecă doi lei şi patru parale, şi s-au încărcat aceşti bani în satul dumisale, făgăduindu-ne dum(nea)lui că va face pomană şi va plăti dum(nea)lui acest bir al nostru: doi ani noi supăraţi nu vom fi de ciferturi, ( numai într-aceşti ai mai sus arătaţi. 1-iu maiu 1768  (  Ioan(i)ţă Cuze biv Vel Stolnic ... schimbătură ... Care moşii ne să trage şi noao de pi tatăl mieu. Iar frateti-mieu Tînmuş şi cu Vasăle, de vor ave ceva a răspunde, să-ş caute cu ..., fiind-că eu am de toată cheltuiala cu dizbătu moşii, şi ei nici un ban nu mi-au întorsu înnapoi.  12 iunie 1768  (  Adecă eu Euloghie dascal ot şcoala gd. dat-am adevărat zapisul mieu la măna dumisal(e) cinstitului şi de Dumnezău ales bine-credincios dumnealui Ioniţă Cuzea Vel Stolnic, pentru ca să se ştie că, avănd eu o danie din satul Hilimoneştii pre Răbricioara Sacă, de la Anghelina fata Teclii, sor(a) Terlii, i-am dat-o dum(i)sale de a mea bună voe, şe după zapisul cel de danie ce am de la Anghelina şi de la feciorii ei, ce le-am dat în mănule dumisale, să aibă dumnealui cu pace  [164]  daniea mea; dumnealui şi cuconi dum(i)sale, nepoţi şi strănepoţi dum(i)sal(e). Şi pentru credinţa m-am iscălit: Euloghie.  18 ianuar 1769  (  Ioaniţe Cuze ... Eu preutul Dum(i)tru, snă preutului Frangol(e) Bantăş ... Costandin diiacon, sin Euloghie dascal.  30 august 1770  (  Ioniţ(ă) Cuza biv Vel Pah., cu dobăndă din zăci în douspreci ... amanet ... de istov ... iar cielalţ bani să-i împlinească bani să-i împliniască de la mine cu om g(o)sp(o)d.  2 septembre 1772  (  carte de volnicii ...  15 decembre 1772  (  Ilinca, giupăniasa răpoosatului Ion Gheuca biv vtori Spat ... Eu Ilinca Ghioculas(a) Spătăroai.  2 iulie 1773  (  Neaculai Romaşcu Mazil, nepot lui Antoni Mogălde ... numai din cămpu, iar cu pădure să nu aibă dum(nea)lui triabă, fiindcă am locuri de prisăci; care şi mie mi să trage aciastă moşie de pe moşul mieu, Anton Mogălde.  5 iulie 1774  (  Paraschiva, fata lui Gavril Bănariul, soţul răposat(u)lui Andrei Burghelea ... De carea moşie neavănd nici un folos, fiind făr de venit, şi la drumul cel marea, am socotit aceli părţi de moşie să le vănzu dum(nealu)i lui Ion Cuza Spat. şi cu acei bani să-m chivirnisăscu copiei, rămăind  mici de tatăl lor, şi, după creştire copiilor, pentru părţile aceste de moşie din satul Golăeştii, ce am văndut, să aibu a le da dintr-alte părţi din moşiile părinţilor miei, a lui Gavril Bă/nariul, sau dintr-a maică-me, Mariei. ... dum. Spat. Cuzii drept 50 lei ..., bani de argint. Toate părţile soţului mieu, lui Andrei Burghelii. Cu loc de prisacă, ce este deşchis de soţul mieu; care se numeşte acum rădiul Burghelii.  21 septembre  1777  (  care s-au numit mai nainte Nicorinul, Giurgea Blidariului şi Cononovul. ... la neamurile ce se trag din ( Scrămbiţă, ce au fost Călăraş din Ţarigrad; cari Scrămbiţăşti se răspundu că se trag din Ivaşcul Goenescul, şi trag la stăpănire lor cu scrisori pe Giurgea Blidariului, Cononovul ... Ioniţă Puleleu copil din casă, care ţine pe Floarea, fata lui Toader Drămbă ... Dumitru Halipliu din Eşi, care trage să ia la stăpănire partea Lupei sin Leontie, brat Scrămbiţă ... Iane Grecul Casapul ... Gheorghie Siman gpd ... Moşiia ALbota a Sănai ... Moşiia Perienilor, a lui Bantăş neguţitoriul ... Moşiia Boloţăi a Perjului ... Moşiia Cotărleştii, a dumisale Spatar(ului) Ioan Cuzei ... Trii pietri ..., care caută una la alta ... Făcăndu-s(e) odgon de 20 stănjăni, cu stănjăn de 8 palme domneşti ... Să loveşte în cap cu moşie Albota a Sinai.  16 maiu 1778  (  pe care moşie o stăpăneşte dumnalui Spat. Ion Cuza ... Ivaşcul Goinescul ... de la Bole şi de la fata lui Ivan. Ş-am pus buor într-un plop, într-un chisc gol.  1-iu maiu 1779  (  Ioniţă Puleleu copil de casă, denpreună cu fămeea mea Floare, i Dumitru Uşerelul din Eş ... şi Iane casapul din Eş ... i Lupa fata lui Leonte ... Ivaşcul Goenescul ... Arghirie fiiul dum. răposatului Ion Cuzei Spat ..., fiind noi răzaş împreună cu  [166]  dumnealui în doao hotară de moşii, anume Giurgii Blidariului i Cononovul ..., care să hotărăscu pe din gios cu moşiia dumisale Cotărleştii, şi fiind aceste moşii a noastre împresurate mai de nainte de cătră răposatul părintele dumisale în moşiia Filimoneştii, în Cotărleşti ... căte optsprezece parale şi o lăţcae stănjenul ... Ştefan bătrănul diiac de Divan.  1780  (  giupăneasa Safta Gănduleas(a) ... fiindu-că neşte Furcoeşti de pe Stemnic să amestică răzeş cu noi în Golăeşti, şi noi nu-i ştim să aibă moşii  cu  noi ... Să vii la Băhnari negreşit, cu scrisorile Golăeştilor, şi-i veni pe la dum. Stol. Arghirachi Cuza, să-ţ de sureturile care au rămas  în măna părintelui dum(i)sal(e) ..., iar matcile acelor scrisori sint la dum. Giupăniasă Saftou, lasă tot la pămănt, şi să nu faci smintială trebii. Că noi pe Furcoeşti nu  putem să-i facim răzeşi; noi avem cu dum. să ne împărţim Golăeştii.  12 ianuar 1780  (  Iar, de m-oi amesteca, să fiu de mare ruşine.  4 decembre 1780  (  Vărlan Tăban, mazil ot Crăciuneşte ... răposatului Ioan Spat. Cuza.  15 august 1781  (  Să-s ştie cătă cheltuială am făciut eu, Ruxandra Călugăriţa, fata lui Poroseci, anume să-s ştie: doi lei am dat lui Trofin mazil, de m-au dus la Eş, zăci lei am dat chirie lui Costan de m-au dus şi m-au adus, viindu Donosie, tatul lui Chiriiac, şi mi-au adus zapisile; care nu-m sănt mie nice de o triab(ă), şi cele bune li-au închinat la Cuza (fiindu într-ace vreme om scăpat), zăcăndu că au comăndat pe tatul mieu, şi i-au dat soţul mieu 25 lei bani şi, cercetăndu pe urmă, am aflat că nice o pomenire n-au făcut.  1-iu septembre 1781  (  a Nastasii Covrigesii şi a mănăstirii Golăi ... Post. Vasilachi, nepot Cuzii, şi cu Apostu (olacu, mazil.  [167]  Funia de 20 paşi şi pasul de 6 palme proaste. Din gios de drumul cel mari, într-o beşicuţă în sus, păr într-alt hotar vechiu. Din zari în zari. Cari aciastă sumă de pămănturi umblă lungul în trei racle ... Măsurănd şi racla din mijloc, din hotarul Cărbuneştilor cel din şes, de peste drumul cel mare, din beşicuţă în sus, pe părăul Tatomireştilor.  12 april 1783  (  Lefter Ciujde ot Crăciuneşte ... Arghiri Cuzi biv Vel Pitar şi cucoanei dum(nealu)i Ilincăi ... facere de bine, ... scutindu-mă de bir şi puindu-mă şi la dajdei ... în bună pace din alte neamuri şi răzăş.  ~1787  (  măscuroice, mascuri, veri, godaci, boricele godaci, godăciţe , purcari ... căti optu bani vechi de vadră ... căti 12 bani vechi.  28 iulie 1787  (  Ioniţe Moschici, mazil de la Ţin. Hărlăului ... să să scoată de supt împresurare Pit. Gheorghie şi a lui Andrei Izbaşa bătrănul ce l-ar fi avănd întreg într-o moşie Cotărleştii ... 8 pl  pămănturi ce ar fi mai avănd în altă moşie, Brodureştii ... fiind faţă toţ răzăşii şi alţi împregiuraş.  15 februar 1789  (  cuconului Arghirachi Cuza ... şi celor mai mici fraţi a dumisale. O livadă făcută de unchiu nostru. Elu au cheltuit,  [168]  au împlinit de la maica noastră Anastasiia un abaciu şi un brău de mătas(ă) ... Neavăndu nici o facire ca să le socotim. Pentru care părţi de moşii lăsănd la ciasul morţii maicii noastri blăstăm asupra noastră ca să nu le dăm cu bani sau şi danii la alţii, ce la fiii răposatului Spăt. Ioan Cuzăi, avănd în viiaţa sa multi faceri de bini de la răposatului Spat., cari şi tatăl nostru iaste îngropat la bisărica dumisale, în sat, în Glodeni, cum şi la pomelnicu puşi, şi socotind facerile de bini şi blăstămu părinţăsc, am dat danii.  6 mart 1789  (  căti un leu pe sută, pe luni.  14 mart 1789  (  Scrămbiţeşti ... Băisan Uricariul ... cu răposatul Ioniţi Cuza Spat. ... Pentru 35 lei s-au hotărătu săsă rămăi răbdători Scrimbiţeşti .  6 februar 1791  (  Ioniţă Agarici ..., însă fecior Catrinii, fetii lui Antoniei Mogăldii ... din giumătate de bătrăn de pe Mogălde ... căte un leu stănjănul.  3 iulie 1792  (   Strămoaşa mea, Ilinca Cuzoai Spat., au avut împărţală cu dumnalor boerii Sturză;ti de Ţăgani, moşăi, după cum adeveresc împărţala ce am la măna mia. ... dumnelor de a purure ni-au urnit, zăcăndu-ne că nemică nu stăpănesc din ace împărţală, şi alti ori încă, căci vor puni la cali. Acum văz că una din moşiile ce să arată prin înpărţală în parte noastră, anume Toderenii, să vinde de dumnalui  [169]  Vist. Scărlătachi Sturza prin Sultan-mezat. 27 septembre 1794  (  cu zisa fratelui Ioan. 23 decembre 1794  (   Gherasim Cant. ... cu părintiască dragoste. Căte îmi scrii că ai să tragi parte di clironomiie de pe Mironeşti, am văzut, dar toate altele să le lăsăm căte îmi scrii dm. mai în gios, şi să căutăm cele făcute şi aşezate de bătrănii noştri, care nici giudecata nu le poate schimba. La care iată că-ţ trimisăi dm.: copie de pe împărţala şi parte din clironomie ci-au luat moşul dumi Miron Cuza Logft., care împărţal(ă) s-au făcut din poroncă domniască, de Darie Donici Vel Vorc., carile este iscălit la împărţal(ă) împreună cu moşul dumi şi cu socrul meu, care împărţal(ă) am găsit-o în scrisorile ce am de la socrul meu. Şi la toate căte sănt arăta(te) la împărţala aciasta, eu nu m-am amestecat, nici am stăpănit, nici stăpănescu, făr numai cele ce am luat de la socrul mieu; iar dm., de le-i fi ţiind stăpănite de alţii, ţi-i căuta cu acie, iar cu mine nu ai nimic, fiind-că eu nici rude, nice n-am fost pe atunce ca să stau la împărţală, nici acum nu sănt dator să înzăstrez pe cineva cu moşiile ci-am luat de la socrul meu zestre. Care aceste ce ţi le scriu dumi, încă trăind părintile dumi, i li-am spus, atăt la popa Statii, căt şi la Barnovschii, cănd şide, şi n-au mai avut nemică să mai zică, iar, dm. dacă mai ai ceva să răspunzi, ori de nu ti-i încredi în sinetul acesta ce ţi l-am trimis, giudecată este: Divan(ul); jăluind dm., s-a face cercetare, şi eu oi trimite şi ce adevărată împărţal(ă)  la ginere-meu, dumi Hat. Costachii, şi s-a posledui. Şi, cum a da dreptate, aşe a rămăne. Eu moş n-am fost Dmv., să vă împart. Aceste scrisor(i) di la Divan li-am găsăt, m-am odihnit pe dănsăle. Şi să fii dm. săn(ă)tos. Al dumi ca un  [170]  părinte ... Os(ă)bit de aciasta, muşul dumi şi moaşa, Ilinca Cuzoie, au văndut moşie Bărboşii de la Ţînt. Niamţului, ce este lăngă Brănişteni; cu care n-au avut nici o triab(ă), fiind baştină a lui Miron Costin Logft., unde i-au fost şi aşezare, ( care mai cu cale era să fiie ace moşie în parte socrului meu, fiind parte bărbătiască, după cum şi pravilile hotărăscu; şi eu ceu să-mi răspunzi la aciasta, că ceiu moşie aciasta de la dm. şi de la niamurile dmi., că n-au avut nici o triab(ă) să o vănză. Măcar că răvaşul d(u)m(ital)i este fără velet ( cu ce chip ai (potrivi)tu dm. aciasta, nu ştiu, ( dar eu am însămnat, şi am pus veletul şi luna, cănd am luat răvaşul dumi.  31 maiu 1796  (  Iani Turiţ, ruptaş din satul Onceşti, Ţin(u)t(ul) Vasluiului ... parte de moşii, baştină, anumi Pitarincianca, de la Ţin(u)t(ul) Vaslui ... 36 pămănturi de la un Neculai Bulucbaş(a) ... alegăndu-le la un loc, pe noi ni-au dat unu piste altul, strămutăndu-ne din baştina noastră, care avem făcuti ... să-m străngă părţile ce am de cumpărătură tot pe lăngă casă, unde îm este baştina, ca să-m(i) fii parte la un loc, să nu aibu cu alţii răzăşăş gălcevuri şi pricini.  17 iulie 1796  (  ţidulă la măna vichilului ... preotului Silav.  19 iulie 1798  (  o giumătate de loc de  [171]  casă la Iaş, din tot locul ce are dum(nea)lui în Muntenime de sus.  20 ianuar 1799  (  Ştefan Baciul de la măn(ă)stirea lui Parpaniţă ... măn(ă)stirii Sfăntului Necolai de la Botoşani, din sus, şi Cuza din gios ... Vasile ficiorul lui Gheorghie Poiată ... Toader Şărpăluţ ... Postolachi Barbul din Borăşti ... Ursul Purici ot Vultureşti ... Vasile Lupan ot Răngoaia.  15 maiu 1799  (  Radul sin Manolach(i) Handocăi ot Borăşti ... de pe mama, Safta, fata lui Vasilach(i) Şiujdii ... Bohoeşti ... Vasile Băloşel, rupt(aş).  26 novembre 1800  (  Unii fete, anume Bălaşa, nu s-ar fi făcut parte, din pricină că ar fi urmat împotriva învăţăturii tatului lor. Chemănd ei pe un preot, duhovnicul mortului, ca să le scrie împărţala şi că preotul, văzăndu-l cu totul slab, şi tulburat de boala morţii, neputănd nici să grăiască, n-au vrut să scrie nimică. Şi ei de iznoavă au chemat pe altul, carele ar fi scris după cum ei l-au învăţat. Şi, că ele, fiind toate nedepărtate cu lăcuinţile lor, nu li-au înştiinţat, nici au ştiut nimică, pără au murit tatăl lor ... Crăciuneştii, care iaste zăstre mumii lor, iar nu a tatului lor ... fiind atunce Sărdar şi isprav(ni)c la Ţin(u)t(ul) Vasluiului ... Pe Bălaşa cu totul o înstreina, din toate părţile de moşii, cu pricină, că ar fi eşit din casa tătăne-său făr de voe lui şi ar fi mersu la Marie, sora ei ce mai mare ... Diiata s-au făcut cănd tatăl lor au fost ameţit de moarte, la dare sufletului, şi că sora lor Bălaşa, cănd au eşit din casa părintelui lor, au fost copilă făr de minte şi, căt au şăzut la sora lor ce mai mare, nici o ruşine n-au adus părinţilor ei ... Care diiată, nefiind încredinţată de niscaiva oameni vrednici de credinţă, sau de vre un preot, giudecă numitul ca să nu să ţie nici într-o samă ... Tatăl lor nici a grăi n-au putut, fiind asupra morţii ... Muma lor în vreme ce au fost faţă la giu/decata  [172]  de mai sus pomenită, n-au vrut să răspundă ca să adevereză că pe fete nu le împărtăşăşte la parte ei din moşie Crăciuneştii, ca una ce ia ave aciastă putere, să hotărască prin diiata ei, iar nu bărbatul ei ... să aibă a stăpăni frăţăşte.  22 maiu 1801  (  Eu monah Theodosii Carpu, dinpreun(ă) cu fiicile meli, Catrina i Mariia ... dascalul Daniil.  24 februar 1804  (  un Andrei izbaşă ... în vreme Muscalilor, fiindu la un departamentu giudecătoriu Banu Giurgachi şi Banu Gheorghi Carpu ... în Domniia d-intăi a Mării Tale ... Neculaiu Rusătu.  6 ianuar 1805  (  o moşii di la Buhăeşti i di la Bărzeşti, căt şi 2 hotară di la Medeleni ..., di va fi dum. amente şi trebuincioasă ... cum şi pentru un hotar ce este la Cursăşti.  15 decembre 1805  (  Ioan Vărnav, Ilie Vărnav ... precum să să ştii că, trăgăndu-ne noi tot dintr-un niam, din Mironeşti, am venit la dumnialui şi ni-am învoit să-i dăm scrisorile de moşii, cum şi din Ţigani să aibă dum. să să gi(u)dice, cu toată cheltuiala dumis. şi osteniala; şi, scoţăndu-să aceli moşii şi Ţigani dup(ă) cum arat(ă) scrisorile ci-am dat la măna dumisal(e), să aibă dum. a tragi din moşii a trie parte, iar Ţiganii să-i împărţască în giumătate.  9 august 1806  (  [173]  pricinile ... am rănduit de aice pe Căpt. di Dărăbani, ca să meargă acolo şi să cerceteze cu amăruntul ... Imi scri şi pentru moşiia Băloşeştii, că ai păzit hotar(ul) meu de n-ai luot dum.: ... Iară păr atunci te poftesc să nu te atingi de făn, iar, dacă ai ceva cu mini, stăpăn avem: vină să ni giudecăm ... cu frăţască dragoste.  4 ianuar 1807  (  căte zăci lei pămîntul ... Gligoraş Gîndul  10 februar 1807  ( Sămion Munteanu zet Irodiei ... ficior Irodiei, care Irodiia au fost fata Ioanii şi Ioana fată Paraschivii, sor(a) lui angheluţă Golăi şi lui Paladi i Anuşcăi, ficior(i) Petrii Golăi ... Arghiri Cuza şi cucoanii dum(nea)lui Ilincăi ... să am a-i da dintr-alte părţi de moşie ce am di pe mine ... Fiind-că dum(nea)lui iasti răzeşi vechiu şi mai ari cumpăraţi pe ceilalţi moşi ai noştri, fraţăi Paraschivii.  18 iunie 1809  (  gropa puţului vechi, din care izvoreşte apă, cum şi pomii ... Şi au fost şi discălicătura lui acolo(o).  26 iunie 1809  (  Mă îndatoresc ca de acum să nu fiu volnic a o vindi altora streini, fără numai dumisali, precum m-am aşăzat cu dumneal(ui), căci dum(nea)l(ui) m-au agiutat la năpăstuirile ce-mi făce răzăşii, şi preţul l-am hotărăt cu dumnealui ca să-mi dei căte şasă lei pe stănjăn.  20 iulie 1809  (  Avănd noi trebuinţă de bani ca să ne mai lăţăm moşiia ce avem, unde ne sănt aşezările noastre, la Gărceni, şi n-au vrut din răzeş să ne de bani, purtăndu-ne cu fel de fel de chipuri vr-o patru săptămăn(i), arătănd că ne vor da bucate, şi nici bucate nu ne-au dat, cum nici bani: apoi noi nu le-am căzut  [174]  bele, ce datorie ne-am făcut şi i-am întrebat, şi n-au vrut să cumpere de la noi, purtăndu-ne cu vorbi. Iar, văzănd noi că dum(nealu)i cuconu Arghiri esti răzăş de ace moşie şi să protimiseşti a cumpăra ...  11 februar 1811  (  în raeoa Hotinului ... au rădicat iarăş căţva oamini întrarmaţi, şi au mersu la tărla oilor meli şi, îngrozind ciobanii şi gonindu-i de la bucate, mi-au luat 4 boi, cu saniia ci era pentru adus fănului, şi într-o noapte mi-au rămas bucatile pustii. ... fiind om bătrăn.  23 februar 1811  (  la Ţinutul Vasluiului, undi mi-i aşăzare, am părţi di moşii, baştină şi cumpărături, Băloşşăştii, Golăeştii, Cotărleştii, Crăciuneştii, Cononov şi altă sălişti, după cum să arată în hartă şi am închipuită di stare locului, şi li-au stăpănit şi părinţii mei şi eu în paci ... doi-trii ani.  16 april 1811  (  Timofte Mogălde, dinpreună cu surorile mele, anume Mariia şi Chelsiia ... nepoţi Stefanii, strănepoţi lui Gavril Mogăldea ... Arghire Cuza biv Vel Ban ... fiind mai aproape de casăle noastre, unde trăim cu aşezările, în satul Boreştii, fiind-că ne este mai cu folos să ne hrănim. ... şi cucoana, cuconaşii şi toţi clironomii.  19 april 1811  (  Părvul fiul răposatului Ioniţi Găndul, ce are răzăşie în Golăeşti ... de la părinţii dumisali ... atăt cu scrisori de baştină, căt şi cu stăpănire îndelungată şi fără de pricină; şi cu baştina părinţască după protie răzăşiei au mai făcut dum(nea)lui şi alte cumpărături în urmă. Esti dovadă în sus ratoşul şi iazul de pe Răbrice ... Iar scrisorile de baştină ce au rămas dumisali Ban(u)lui de la părinţi, sănt aceste:  întăi, din 6996, Ghen(a)r 9, precum un Ivan Turcul Sulger, cu fraţii  [175]  săi,  au văndut a lor driaptă ocină dintru a lor drept uric, un sat, Golăeştii, pe Răbrice, lui Golăe de la Răbrice, drept 150 zloţi. Al 2le, un suret de pe un ispisoc de la Petru Voevod, din 7054, Mart 22, scriind că săminţie lui Hangul Golăe şi a Oltii şi a Crăstinii s-au învoit între dănşii din dresă de împărţală ce au avut părinţii lor pe gium(ă)tate de satul Golăeştii de la Răbrice, parte din gios ... (aciastă scrisoare esti de la Paraschiva, soţ lui Andrei Burghele, ( pe care au dat-o răposat(u)lui Spat(a)r Ioan Cuza, cănd i-au văndut părţile de cumpărătură ce ave bărbatul ei în parte de gios, si împreun(ă) i-au dat şi zapisul unui Păladi Golăe, cu fraţii lui); al treile, un suret de pe un ispisoc de la Petru Vvd., din 7092, oct. 25, precum un Ştefan Golăe săn Lazar Golăe au văndut o parte din parte din sus din gium(ă)tati de sat Golăeştii, din dresă de cumpărătură ce au ivit tatul său Lazar de la bătrănu Petru Vvd., lui Neculai Tătarul, şi i-au văndut şi o al cincile parte din moară. Al 5le, un suret di pi un ispisoc de la Petru Vvd., din 7096, mart 8, precum că Aniţa giupăniasa lui Golăe Logf., cu fii săi, au văndut la săminţie lui Nicoară Golăe a trie parte acei giumătăţi de sat, parte sa, şi cu moară în Răbrice, drept 150 zloţi tăt(ă)reşti ... un zapis vechi, din 7259, mai 24, prin care Ioniţi (olpan cu fimeia lui dă danii răposat(u)lui boier Vasăli Costachi Pah. toată parte din Golăeşti ce i-au rămas de la soacră-sa Marie; cari parte acestui zapis, de la Casa răposat(u)lui Vasăli Costachi au întrat în stăpănire dumisali banului Arghirii ... Păn în ziua de astăz să numeşti iazul şi moara Cuzii de pi Răbrice ... Asămine pricini cu sfatul de obşte s-au hotărăt la anii 1785, dech. 28 ... cu văpsă roşii ... S-au însămnat cu craion.Căt pentru  spiţa niamului, a să dosloşi acum, după atăta trecere de ani, esti peste putinţi.  6 septembre 1811  (  Zoiţa ... cinst. al mieu ca un fiiu, dum. arh. Ban Andronache Donici, cu părinţască dragoste ...  [176]  în care am şi eu răzăşie şi megieşie ... acum cănd purcedi dumnealui. Supărările acele necontenite ce am, vor fi ştiute dum(ita)li. D(umnea)l(u)i Banul Arghire Cuza, după cum atăta vreme au fost în aşteptare, va fi şi de acum, pănă mă voi pune şi eu la cale. A dumitali ca o maică ...  21 august 1812  (  nişte iarbă de la un Solomon Jăd(o)v, ce iaste ţiitoriu moşiei Vultureştii a dumi Spat. Nicolai Balş, şi, fiind-că unde ne-au arătat el ca să cosim iarba ce ne-au văndut, au fost moşiia ds. Banului Arghirie Cuza, şi noi vrănd a rădica iarba de acolo, dml. atunce ni-au luat doi boi şi apoi, după jaluba ce am dat cinst. Divan, nu s-au găsit cu cale a ni să lua noî boi, ( pentru aciasta dml. boeriul ni-au dat boii ... Şi din iarba ce am cosit, am luat şasă cară de făn; care l-am văndut în tărgu, căte 12 lei şi 13 carul de făn.  14 octombre 1812  (  Eu după datorie unui dregătoriu am urmat, scriind de doî ori vătavului ca să vii să-ş dei cuvănt pentru ce n-au fost la cercetare; şi el, viind, mi-au dat respunsu că moşie să află văndută cu anul, şi el, aflăndu-să numai un şezătoriu acolo, pentru a sa odihnă, nu are trebuinţă a să amesteca la pricinile moşii; ce eu să înştiinţez pe d(umnea)ei Vornicesa.  maiu 1814  (  Am găsit viţălăriia arsă şă ocol(ul) tăiat, bordeiul stricat, olele cu laptele azvărlete pe cămpu.  26 april 1816  (  strămoşul nostru Simion Mogălde.  [177]  24 iunie 1816  (  jaloba ci au dat lăcuitorii din satul Vultureştii păntru nişte prosii ci au avut pe moşiia Golăeştii şi Cotărleştii, unile arati de dănşii, şi le-ar fi sămănat dum(nea)lui Spat. Arghirii Cuza, iar altile rupti din ţelină, dum(nea)l(u)i arăndu-le, li-au sămănat. ... ogoară şi prosii ... de secire ... În vremi ci dum(nea)l(u)i Spat. au adus grău arnăut de pi la alti Ţănuturi, de au sămănat într-acele prosii.  15 iulie 1816  (  Ioniţă băcal din satul Crăciuneştii ... cu acest cuvănt, că aş fi ficior de suflet, iar nu din trupul ei, şi părăţii apucăndu-mă la o crăşmă, la băutura vinului fiind, au făcut ei o învoială, întru cari m-au înşălat de am şi iscălit-o. ... prin chipurile ce au metaherisăt ... iconomicoase chipuri ... ca să mă înstrăinează din toate cele părinţăşti: păr şi diiată iconomicoasă au făcut în urma morţăi maică-mea.  1-iu august 1816  (  După cari fimeile acelor bătuţ aducănd la isprăv(ni)ci(i) pe bărbaţii lor cu carul, căci într-alt chip nu să pute să vii. ... căci ei, ştiind chipul cumplirii, precum i-au bătut, s-au dus la Eş. ... Grigori Soriciul şi Ivan Pănzariu ... fiind zdrobiţ cu totul. După datorii, înştiinţăm cinstita Visterii, ca, precum se va socoti, să să pui la cali înfrănare acistor zurbagii; căci, dacă va rămăne urmare acistora nepedepsită, apoi lăcuitorii birnici rămăn întru o diznădăjduire atăta de mare, încăt să împungă fuga în cotro or vide cu ochii şi să pricinuisacă cinstitii Visterii a stăpănirii o mare păgubiri.  [178]  6 mart 1817  (  Preotul Gheorghii (urbă Trotoşana, gineri de nepoată de fată preotului Toadir Mogolde din satul Negreştii, dinpreună cu toţi casnicii mei, soţiia me preoteasa Mariia i fii noştri, anumi Gheorghii şi Smaranda, nora noastră şi cu fiicili noastre Mariia şi Ecaterina ... di pi moşul nostru preotul Toader Mogălde, căti doîzăci lei stănj(ănul) ... Pentru cari bani i-am priimit toţi deplin acum în măinile noastri. ... din niam în niam, şi în veci.  12 maiu 1817  (  Noi răzăşii Mogăldeşti, ci ni tragim din Simion Mogălde, răzăş din moşiia Golăeştii şi Negreştii ... luănd noi împotrivă părţile de moşii ci ari dumi la Ţin(u)t(ul) Tutovvii, pi apa Racovii, ci să număsc Pungeştii, Luceştii şi Grosăştii, baştini, schimbu şi cumpărături, ci va fi avănd ... stănjin drept stănjin.  20 iulie 1817  (  Negreşit că acum era să să triimată din boerănaşii Domniii Mele, să te rădice cu greli ciobote spre răspundere ... şi pe dum(nea)ta, ca pe un nesupus poroncii, vei fi rădicat aice şi căzut în gre răspundere. Aciasta ţi să porunceşti. Şi cartea să stei la dum(ne)ei Vor(ni)ci(asa).  22 iulie 1819  (  Caimăcamii cătră dumnealui Com. Iordachi Cuza ... că, în primăvara aciasta, mergănd d(umnea)ta în tărie, cu Arnăuţ şi alţi oamini, ai arat şi ai sămănat ogoarăle cele mai buni, de pe driapta moşiia dumisali Golăeştii. Pentru care, încă de atunce, iarăş prin jalobă făcănd arătare, s-au rănduit Vor(ni)c de Poartă spre cercetare la stare locului şi dare ogorălor în stăpănire d(umi)sali, sămănate gata. Urmăndu-să cercetare, ţi-au făcut ştiut ca mai mult să nu te atingi de acele ogoară, şi ai dat răspunsu că la vreme săcerii să va face moarte de om. Vreme  [179]  săcerii au venit, s-au rănduit acolo zapcii ca să ste pănă cănd vechilu dumisali Vornicesăi va săcera tot acel grău sămănat pe ogoarăle de Golăeşti.Ţi să face ştiut şi dumitali ca mai mult să nu îndrăzneşti a mergi acolo, la acele ogoară, să să întămple vre o pricină, că vei fi căzut întru toată răspundire. Iar pe oamenii ce vor îndrăzni a rădica măna, să vor aduci şi să vor pedepsi.  20 septembre 1824  (  un Lupu vătămanu, om bătrăn, ca de o sută şi mai bini de ani.  27 octombre 1824  (  Domnul Calimah ... după dreptatia scrisorilor meli, ce cum au socotit Domnul ... După care în urmă ce chipuri au mai uneltit dum(ne)ei cu răzăşii ce sînt daţi la mini, nu ştiu, că iarăş au început a-mi răpi şi a stăpăni dreptul mieu, în lipsa me din a stînga Prutului ... n-au mai adaos a veni ... orîndatorii ... Măriia Ta eşti Domn patriiot, şi ştiut esti Mării Tale că cei tari pre cei slabi îi împiliază ... Destul esti de cînd să lănţueşti aciastă pricină ...  11 mart 1827  (  părintili meu, Postelnic Arghirie Cuza, în trecuta lună, Dichv., în 25 zili, întămplăndu-i-să grabnică săvărşirea vieţii.  25 april 1828  (  cari bani cuprind doă suti patruzăci şi noă lei, treizăci şi cinci par(ale).  
[ 183 ]  Analogon ci s-au făcut între Măriia Sa Alexandru Ioan Voevod şi între Măriia Sa Alexandru Costandin Voevoda (1784-5)  Sama d-intăi a Căimăcămii, în cari s-au încărcat o slujb-a cheltuelii ţării şi trii dăjdi a mazăli şi ruptaş, în vreme Mării Sali Alexandru Ioan Mavr(o)cordat Voevoda.  Analogon ce să vine să ia Mărie Sa Alexandru Costandin Voevod din slujbile scoase de către Măria Sa păr la sfărşitul lui Dechemvrie 1784:  121.502. A triia parte din 364506 lei, ce cuprinde slujba agiutorinţii după tablile ce au dat ispravnicii, bez 25118 lei ce s-au scăzut scutelnicii boerilor i altora, ce s-au dat din slijba agiutorinţii pe 2 ciferturi.  3.617,43, din banii Cămării (între cari) 141,80 din 1760 lei ce s-au văndut slujba coniţii pe un anu, începăndu-să de la zi întăi a lui Dechemvrie ...  7.969, 102, din venitul Botoşanilor, însă: 5853,40 a triia parte din 17560 ce au cuprinsu Ţănutul Bot(o)şanilor la slujba agiutorinţii, după tabla ce au dat Vornicii.  1848,80, a triia parte din 6146 lei, ce cuprind răsurile Botoşanilor la slujba agiutorinţii, pe 17650 lei, ( bez 200 lei, liafa unui Vornic de Botoşani pe luna lui Dechemvrie.  177, 72, din care 499 lei, 60 bani, ruptile Cămării ot Bot(o)şani,  [ 184 ]  ce plătesc cifertul lor pe 6 luni, adică din 26 octomvrie, ce să începe cifertul Svete Dimitri, şi păr la 23 aprilie, ce să începe cifertul lui Svete Gheorghii ..., pe lună, 83 lei ...  90,30. A triia parte din 270 lei, 90 bani, ce cuprind ruptile Cămării ot Bot(o)şani; ce au dat a patra parte de bani la slujba agiutorinţii.  10.800,9, ce au rămas să ia de la Visterii, cari sănt să-i plătiască Mărie Sa Vodă: ... în cheltuiala rădicării Mării Sali, în 9442 lei, 24 bani, ce au cu prinsu toată cheltuiala, după peci. gospod ..., în tainaturile de la Bălţi ..., în ruzimireaoa Hotinului ..., din birul satilor lemnari ..., scutelnicii Mării Sale beizade Iancul. .... Bani ce sănt asupra Mării Sali Alexandru Costandin Voevod ...  4544 lei, 87 bani. Ce s-au luat de dumnealui Paharnicul Ioan Canano din slujba agiutorinţii Ţăn(u)t(u)lui Iaş ... Ce au luat Măria Sa din banii ce au dat lăcuitorii pentru făina Vozii, şi s-au plătit de Mărie Sa Alexandru Ioan Mavrocordat Voevod la Bina-Emini ...  Slujba cheltuelii ţării, ce s-au scos de la luna lui Dichemvrie 1784. ....Scutelnicii ci s-au scăzut la slujba aciasta a agiutorinţii = 3294 liude.  Hrisoavile: Măriia Sa beizade Iancul Mavrocordat, Măriia Sa beizade Dimitraşco Mavrocordat, Măriia Sa beizade grigoraş Ghica, Spitalul, spiţeriia, suiulgii, Iordachi Caraomfil, Gheorghii Nacu, dascalul de la şcoala moldoviniască, Ghiorghi Evloghi, 1 vătav de şcoală = 349 liude.  Milile: 10 Irinopol Leon, 4 Amfilohi episcop, 20 Paisi Stareţ ... 30 celebi Lucahi ..., 6 Ianachi Cara Pah.  [ 185 ]  Giupănesăle ... 20. Băniasa Mariia Calimah, 20 Mariia, sora Preasvinţăi Sali părintelui Mitropolit ... 14 Paharnicului Costandin Canano ...  Hrisoavile: 20 Măriia Sa Domniţa Ruxanda Racoviţă; ... 100 Măriia Sa Domniţa Ralu Mavrocordat, 20 Măriia Sa Domniţa Ralu Calimah, 20 Măriia Sa Domniţa Elenco Ghica, 20 Măriia Sa Domniţa Ruxanda Ghica, 20 Măriia Sa Domniţa Soltana Moruz, 20 Măriia Sa Domniţa Catinca Moruz, 20 Măriia Sa Domniţa Zoiţa Ghica,  20 Măriia Sa Domniţa Mărioara Calimah ...  Milile ... 3 Pitariul Necolai Kogălniceanu ... 2 Mariia Cananoai ... Mariia lui Durac ...  Boerii greci:  40 Lavrentii Tripoleos, 200 Logofătul Costachi Mavrocordat, 200 Postelnicul Iancul Carage, 20 Postelnicul Manolachi Ciuchi, 140 Căminarul Alexandru Hangeri, 140 Aga Grigoraş Ipsilant, 140 Spatarul Mihalachi Racoviţă, 140 Spatarul Dimitrachi Hangeri, 140 Spatarul Costachi Gherachi, Paharnicul Necolai Carp,  48 Doftor Fotachi, 32 Uşer Stavrachi, Vardalah Vameş. Total:24998 lei pentru scutelnici.  Trii dăjdi a mazăli şi ruptaşi, ci-au dat la slujba agiutorinţăi = 9802 lei, 60.  Bani ce s-au cheltuit din veniturile aceştii sămi:  Bani triimiş la Ţarigrad ... Cu poliţă şi hazne, de dumnealor  [ 186 ]  boerii Caimacami, 100000 ... Ce s-au luat de la Dimitrie Hagi Panaghiote ... Patru poliţi ci s-au luat pe măna lui Andrii Pavli, şi s-au triimis cu călări, la 12 zăli a lui Ghenar ... 7500. Poliţa lui Dumitru Costa saigi, cari s-au triimis la Ţarigrad, la tovarăşul său Vameş Aftanasachi, ca să-i de la dumnealui Spatarul Ştefan Mişoglu, în socotiala Ţinutului; 1785, maiu 1.  Poliţă plătită aice: La Galaţi, la Ali Căpitan, omul Mării Sale Căpitan-Paşa ... La Galaţi, lui Emin-Aga ...2000. Poliţa ce s-au plătit dumisali Costachi Roset Hatman, Lupului şi Avram, Jădovi leşi, care bani i au făcut teslim Jădovii aceştie la Cămara gospod, la Focşani, la 29 a lui fevruar, cari s-au dat dar la Focşani; 1785, mart 15  2500 lei. Poliţa lui Giambaş Sărchi, cari lei i-au luat gospod la Ţarigrad de la acesta, şi s-au plătit la Osman, vechil acestuia, viind cu gospod.  La Porţi: 7 lei, 60, zăci stecle apă de melisa, ci s-au triimis Mării Sali Mehmet-Paşa de la Bender; 1785, fevr. 13.  43 lei, 3 cantare miere, ce s-au cumpărat şi s-au triimis Mării Sali Osman-Paşa de la Bălţi, căte 13 cantare şi patru lei chiriia; 1785, fev. 22. 70 lei pentru 4 hamuri cu frăile lor, ci s-au trimis Mării Sale Aidozlu-Mehmet-Paşa, trecănd prin Moldova ...; 1785, mart. 11. Lui Bechir-Paşa Vidin-Muhafezi, 2500 lei. ... Ci s-au triimis dar noului pre-înnaltului Vezir, prin măna Postelnicului Necodim, trecînd pe la Ismail la Ţarigrad; 85, maiu 2. 6000.  6 părechi metanii mărgăritar cu zmarand, ci s-au triimis hedie Mării Sali Săiz-Ahmet-Paşa, Sălistra-Valesi, afară de hediaoa ce i s-au triimis după diosăbită peciete; 85, maiu 9. Total: 18120, 60.  Cheltuiala rădicării Domnii de la Ţarigrad. Copii de casă, armăşei, masalagii, un ogiac de Ţăgani, cu 3 Ţăgani tij, teslar, rotar, jămlar, zapciu de săimeni, 10 săimeni, un căpitan de Arnăuţi, un odobaşe tij, 15 levenţi de la Iaşi şi Focşani, trămbaciu, doboş,  curălar, comişei, care, căruţi, cai de la Putna. 110 la 2 căruţi ci au mersu  [ 187 ]  de la Focşani cu pitarii i masalagii întru întămpinare gospod ... 48, la 9 levenţi ci-au venit cu dumnealui Hatmanul de la Ţarigrad pără la Silistra, căte 5 lei, ... 85, Ghenarie 23 ... 5164. Chiriia cailor ci au venit cu gospod pără la Dunăre: 194, căte 24 lei şi hrana, la 7 oturacuri; dar lui Chiragi-Başa ... Oamenilor împărţiţi după testrafat, de la începutul Domnii pără la întoarcire lor la Ţarigrad ... Evmiaoa pe 42 zăle, de la zăoa cucăi păr la Focşani ... 15 zăli de la Focşani păr la purcedire ... Tainat ... 160. Cheltuiala întoarcerii la Ţarigrad ... Bacşiş la Falcan, la Dunăre şi la alai; 50 preţul cailor lui Mehter-Başa ... Cpugiu, Zornazan-Başa ... Chiriia carălor şi hrana cailor în Ţarigrad ... 10500. Ci s-au dat slăvitului Salahor-Aga Schemni-Agasi, întorcăndu-să la Ţarigrad. Cheltuiala măruntă ci s-au făcut la conaccii rănduiţ la Calanji-Mehahemde şi chihaelile satilor, şi, cu Agaoa Conacciu şi cu beşlii ci-au venit împreună; 85, mart 20.  Cheltuiala rădicării Mării Sale Alexandru Costandin-Vodă= 9442, 24: 96 cai slobozi, cară mocăneşti, strem-arabasă, căpitani arnăuţi, levenţi, săimeni, masalagii, ogeac Ţigani gospod, comişei, jămlari, vezetei, zapciu agesc, ci-au mersu cu lăna la Galaţi.  La locurile ştiute de gospod: 100 lei. Zahariaoa. Făină: 4( bani oca, orz: 5 parale oca. Tainaturile: 2 ortale, emaci, părechi păine, căte ( parale ..., căte 351 cifturi pe zi ... Meremet furnului şi a sacalilor şi a sătilor ... hrana calului ci este pentru trebuinţa furnului. Lui Husăin-Dervici-Aga, viind de la Ruşciuc pentru cherestiaoa dubasălor ... Cherestiaoa dubasălor de la Ghiurghiov ... Pentru oile ce sănt de să dau la Ismail ... Lui Chirigi-Başa, preţul unui capot.  Cheltuiala beilicului.  Conacile. Salahor-Aga Schimni-Agasi, întorcăndu-să la Ţarigrad ...  [ 188 ]  Cheltuiala haznelii  ... Celor triimiş cu trebi ... Cheltuiala gazăturilor ... Călăraşii ... Lipcanii ... Cămara gospod, 3800. Lui Samariia Jădovul, pentru ciaprazuri semseli, pischiuluri, şireturi şi altile ci au dat la Domnie la Ţarigrad. Curte gospod 1527. Grajdiul gospod. 21 cai, 3 lei, 30 bani falcea de fîn. Căftanile ... Evmiaoa. Pentru Delibaşa şi neferi, levenţi ai Hatmanului. Milile: 250 lei. Alte cheltuiele: Muşamale şi lumini ..., facirea pilului ciauşului de aprozi.  Socotelile pe 1786; No. I  Sama Mării Sale Alexandru Ioan Mavrocordat.  Venituri: Sama a cincia:  [ 189 ]  Slujba agiutoriului cheltuialilor ţării, de iarnă: 1785, dechemvrie: pe birnici, dugheni, cracime, căldări de rachiu, dugheni, băcălii, pitării i rachieri, postaşi: La Putna, menzăluri la Tecuci, magazalile, zalhanalile. Scutelnicii: beizade Dumitrachi Mavrocordat, beizade Ioniţă Raciviţă, beizade grigoraş Ghica, Sofronie Irinopolieos, Lavrintie Tripoleos, Amfilohie episcop,  Paisie stareţul mănăstirii Niamţul, cu săborul său, Manolachi Conachi Ban, Gheorghie Beldiman Ban. 16 Enacachi Calimah Paharnic, Dimitrachi Saule Gramatic, Doftorul Fotachi, doftorul obştii, Alexandru Beldiman biv ciauş, 2 dascalu de la şcoala moldoviniască, 2 Ghiorghie Evloghie dascal, 1 vătavul de la şcoală, 2 Dobri starostile de neguţitori. Giupănesile:  Domniţa Roxandra Racoviţă ..., Domniţa Elenco Ghica,  Domniţa Roxandra Ghica, 20 Domniţa Ralu Calimah, 20 Domniţa Marioara Calimah ..., 20 Băniasa Marie Calimah, Marie, sor Preosvinţii Sali părintelui Mitropolit, ... 2 Marie Cananoai, Catrina lui Lohman gerah ... 3 dăjdi a mazili, negustori şi ruptaşi la ajutorinţa de iarnă ... Al şeselea şfert ... scutelnici= 5625 liude. Dajdea al cincile, mazili, ruptaşi ... de la 1-iu april la 15 maiu ...   Cheltuieli:  Baeram- Peşcheş: 7500 lei. Poliţa dumnealui başcapichihaie, pentru socotiala blănarilor ci au dat blani la baeram-peşcheş ... Zarphane: ...  
[ 190 ]  Bani triimiş la Ţarigrad cu poliţi şi cu hazne ... la dum. Dragumanu Manolachi ... Poliţi plătite aicea. Doî poliţi a lui Monsu Pineli, ce s-au plătit lui Andrii Pavli. datorii la Mărie Sa Doamna, soacra gospod, şi Domniţa Elenco. La Porţi ... Daruri la locuri ştiute de gospod. Daruri la Turci mari şi mici ... o părechi de pistoali ... gerah ... 2 oameni ai Mării Sali Cerchez-Paşa, viind aicea cu Anghel gerah. Zaherea. 7500 de chile de grîu la Isacce, şi 7000 de oi: parte cumpărate de capuchehaiele la Ismail chiar. De la locuitori, 105 bani oaia, pentru că n-au dus oile, şi au dat bani, 183324 ocă făină şi 518 mierţ, 8 dimerlii orz, ci s-au dat în răzămerioa Hotinului pe 4 luni ..., după fermanu împărătescu ... Făină havale la Vozie ... Chereste. 12670. Toată cheltuiala ci s-au făcut de cei rănduiţ în părţile Ţării-Munteneşti la tăetul a 189 bolovani, 24 coţi lungul, 12 parmaci ciamciar, şi adică tăetul şi cărat pără la Chireşti, şi trecutul Dunării cu gheceturi; care din poroncă împărătiască s-au triimis la Sălistra; 86, iunie 20.  Conacile ... Conacile Mării Sale Ismail-Paşa, trecănd de la Hotin la Căuşani ... Duzlu-Mehmet-Paşa, de la Bender la Focşani ... Celi ce s-au cheltuit la conac, la venire Mării Sale Doamnii, făcănd oturac 8 zăli la Glodeni, în Ţin. Vasluiului ... Osman-Paşa, de la Bălţi la Bender ... Spătarul Răşcan şi Căpitanul Vartholomeiu la Bălţi ... Cheltuiala musafirilor de la beilic ... Cheltuiala haznelii ... Daruri la mari şi mici. Petrachi, Vatavul Domniţii Sultana  [ 191 ]  150 dar dascalului Gherasim. Dumchirigi Lucachi ... 150, dar lui Dimitrachi Capioglan, ci-au venit cu Mărie Sa Domniţa Sultana şi s-au întorsu cu hazniaoa la Ţarigrad; ... Lui Manolachi Căpitan de dărăbani, pentru osteniala ci au făcut la epistasie păinii tărgului ... Unui neguţitor Zoi Lambaniţiot ... Dar lui vtori Vistier a Mării Sali Mihai-Vodă, viind pentru căteva pricini; ... Dar Paharnicului Condili, omul Mării Sali Nicolai-Vodă, viind cu mujde pentru Domnii noî; ... Cheltuiala celor triimişi ... Călăraş de Ţarigrad ... Lipcanii ... Cupărie ... Cămara gospod: postav englezesc pentru beniş ... Iciciohodărie ... Curte gospod ... Beciul i cuhne (separat, pentru Domniţa Sultana, cu Nicoli becer).  Divictărie ... Emiclicurile ...  Botezuri i cununii: 500 cheltuiala botezului ficii Mării Sale Domniţii Elenco Ghica ... Nunta fiului lui Sandul Miclescul Ban, cu fiica Spatarului Costin Catargiu ... a Căminarului Enachi Ruset cu fata Vornicului Bogdan ... Milile ... Lui Manoli biv star. de neguţitori, fiind bătrănu şi sărac, ca să-ş mărite o fată ... Serbătorile Naşterii şi Sfîntul Vasile ...  [ 192 ]  Pomozanii ... 5 lei Sămbăta, la la doile săptămănă din post, cănd s-au făcut episcop de Romanu ... Cheltuiale ci s-au făcut de dumnealui Vel Comis, mergănd întru întămpinarea Mării Sali Domniţii Sultanii, sora gospod ... 8000 ocă cărbuni, căte 2 bani şi 15 care de lemne ...  Socotelile pe 1786 No. 2.  Venituri: Rămăşiţa Sămii al şasăle ... Slujba agiutoriului cheltuelilor Visterii ... 2( dăjdii mazili, ruptaşi, la ajutor ... Şfertul întăiu, la iulie ... Scutelnici: Luminatul beizade Dumitraşcu Mavrocordat ..., beizade Grigoraş Ghica, Ianache Calimah Paharnic ... Slujba desătinii ... Şfertul pe august ... Scutelnici: dajdea mazililor şi ruptaşilor pe timpul de la 15 august pănă la sfîrşitul lui septembre ... Şfertul pe septembre ... Scutelnici ...  Cheltuieli:  Bani triimiş la Ţarigrad: ... cu Costandin Roset Hatman ... Bairam-Peşcheş ... pentru reparaţii la Akkerman ... Poliţe plătite aicea ... Poliţ[ trimisă la Ţarigrad ... Datorii şi dobănzi ce s-au plătit ...  [ 193 ]  La Porţu ... La locuri ştiute de gospod ... La obrază de cinste. Dumnealui Ioan Cantacuzino biv Vel Agă, nepot gospod, pentru cheltuiala drumului ... Cu el şi Roset, şi Comisul şi Balaşa Guliano. 500 dar dumnealui Neculai Cantacuzino, nepot gospod ... Ismailul: ghiundelicuri pentru lucrătorii de la bineao Ismailului, pe două luni ... Galionul ... pentru facerea lui ... Tainaturile ... Ghiuvergileaoa ... la zarphaneaoa împărătiască. Cumpărată de Banul Beldiman şi starostele Grigoraş ... Daruri la Turci mari şi mici ... Pentru pricina topuşciului. Ceasornic de aur lui Crîm-Ghirai, 138 lei. Tatălui Mării Sale Sarescher-Paşa, viind pentru vitele lăcuitorilor, ce s-au furat. Ramazanlăcul i bairamlăcul ... Conacile. Hotin-Enicer-Agasi ... Musafirii ... Gazeturile ... Cărţi cu răspundenţii ... Cheltuiala haznelii şi alte chirii ... Chiriia casii în care au şăzut Tarsiţa Roset de la 15 fevruarie pănă la 15 avgust ... Chiriia unui stem-arabasă ce au mersu cu Tarsiţa Roset la Ţarigrad ... Daruri la creştini. Om al Porţii la Bucureşti. Elencăi Vămoşoai Muntiancăi ... Dar meşterilor ce lucriază la Podul Roş, mergănd gospod ... Dar Odobaşii de lipcani a Mării Sale Necolai-Vodă ...  [ 194 ]  Tarsiţii Roset, ducăndu-să la Ţarigrad ... Celor triimiş cu trebi. Levenţi la Fălciiu, pentru a cumpăra zaherea, cu 1000 de lei. Doftorul Giorgachi la Vozia, la Paşă. Calaraşii de Ţarigrad ... Lipcanii ... Camara gospod ... 150 ceprazuri pentru maloteaoa Mării Sali Doamnii ... Apă de trandafir, burdangiului ...ce s-au cheltuit cu îmbrăcăminte casăi în care şădi Mărie Sa Domniţa Soltana, sora gospod ... Pe un razais-şal pentru un rănd de straia a Mării Sale Doamnii ... Cumpărare unii narghilea poliită, pentru trebuinţa gospod. Un postav capiolanului venit cu Domniţa ... O ştofă cu fit ... Un manicar pentru trebuinţa gospod ... 7 agabanii, ce s-au luat pentru gospod ... 2 hindica savai în ciubuce, pentru trebuinţa gospod ... 662 dramuri argint, ce au lucrat Dănilă Jădov, cu lucru cu tot ... 2 copii a Mării Sale Domniţii Soltanii ... 512 ce s-au cheltuit cu mantiia Preaosvinţiei Sale părintelui Mitropolit ... Dumlucuri zof ... cetare ... 2 policandre ce s-au pus la chioscu de la Copou ... Meremetul frăilor şi a căpestrilor, şi alte asămine mănunţuşuri ce s-au făcut ... Un ţar ce s-au luat pentru trebuinţa gospod ... Dar maiorului, bez o blană cacom, ce i s-au dat de gospod ... O blană de săngiap, ce s-au dat lui Vasilie vtori Vistier, ce au venit de la Bucureşti; Savai cu dungi, cu fir ... Savai roşii cu fir ... Savai vănătă cu fir ... 2 craturi diiamanturi mici, ce s-au cumpărat pentru trebuinţa gospod ... diiamanturi ce s-au cumpărat pentru meremetul cuţ[tului gospod ... O blană samuri, cu care s-au îmbrăcat pe Dragoman Manolachi în ziua alaiului ...   [ 195 ]  Curte gospod ... Grajdiul gospod ... Canafuri şi moţuri ... Teneche la moţuri ... Hamuri pentru Mărie Sa Domniţa Sultana ... Beciul gospod i cheltuiala cuhnii ... Cupărie i şărbeccerie ... Iciciohodărie ... Devictărie ... Ciubucciurie ... Caftanile ... Emiclicul ... Cununiile. Com. Guliano cu fata Spat. Iancu Razu ... Sărd. Ioniţă Sturza cu fata Log. Necolai Roset ... Lefele ... Lui Alecse (asornicariul, pentru ciasornicul din Curte ce veche ... Milele ... Unui căpitan Theodori, ce i s-au înnecat corabie ... Milă unui Taliian, ce au venit aice cu famelie sa ... Lui Clint Fransua, Liah ... Unui sărac de la Chişănov, ce era dator unui Benderliu ... Pomozanie ... Alte cheltuiale ... Pentru doftorii, de dumnealui doftor sior Casim ... La Tarsiţa ... Necola Brandabarul ... împliniala pe 450 lei, ce i-au împlinit de la Băniasa Mariia, şi i-au dat Banului Hrisoverghie ... Cheltuiala ce s-au făcut de Stolnicul Costandin Gheuca, ispravnic de Roman, cu îngropare Mării Sale beizadea Ioniţă Racoviţă ... Cailor Mării Sale Halil-Paşa, pănă la Gabrova ... Tocmitul drumului din Codru Iaşului ... Totalul cheltuielilor ...  [ 196 ]  Socoteli din 1806-7  1806. Rănduiala I-iu, la Pănzăreni, noemvrie 15. Şi o a doua ... Rănduiala lemnilor ... La spital ot Curte, la Spiridon, la Ipsilant, la senatoriul, aghiutantului Haltori,, la poliţmaister, ... maiorului Necoriţă, la comandant, ... la praviansca Comisie ..., dumisale Vornicul Ianculeo ..., la Aghenţi ..., Catargiului ..., la Hatmanul Manu ..., la moaşa Colţoaii, Bibiroai, la mătuşa me ...   A treia  Sama Visterii, în care s-au încărcat cifertul întăi următoriu pe trii luni: octomvrie, noemvrie, dechemvrie, banii vădrăritului i doî ciferturi a vămii şi a ocnii şi iratul Botoşenilor, iarăş pe trii luni: octomvrie, noemvrie i dechemvrie, i de banii ci să lua din ciferturi supt numi di cheltuiala zahirelii ... (fertul întăiu ... Scăderile: Ce au luat Mărie Sa Alexandru Vodă Moruz în bani gata ... Ci s-au dat cu pecetluituri în cheltuelile ci să cuvin Mării Sali Alexandru Moruz ... ci s-au cheltuit la trecire pe aice a slăvitului Halip-Efendi, ci au triimis elciu la Franţa ... Ghevmiaoa luminatului beizade Mihai Racoviţe pe noemvrie ... Ci s-au dat alelhesap dumisali Agăi Frangopulo, în 150 galbini olandej şi alti lucruri, pentru trebuinţa dumnealui, triimeţindu-să la Viena ... ci s-au cumparat de către Mărie Sa Doamna doî ineli şi un calenghiu cu berlanturi ... Cheltuiala Mării Sali Iusuf-Paşa, mergănd la Hotin şi întorcăndu-să din Ţinutu Eşii înnapoi.  Ci sănt daţi fără pecetluituri, în cheltueli care să cuvin iarăş la Mrie Sa Alexandru Moruz. ... Ci s-au dat dumisali Spatariului Ioan Canano, în socotiala giuvergilelii .... Ci s-au  dat de cătră dumnealor părcălabii de Galaţi la dumnialui Caminar Riga Shina, di au plătit navlu pentru adusul  [ 197 ]  lucrurilor Mării Sali de la Ţarigrad şi chirie adusului pănă la Eş ... Şcoala de la tărgul Botoşenilor, ci ari să ia la tot cifertul, din 300 lei pe an, după hotărăre hrisovului gospod, care are să-i tragă din iratul Botoşenilor.  Alţi bani ci s-au cheltuit în pămănteşti trebuinţe cu pecetluituri şi date pentru oşteni: jambonuri, vutcă îndoită, odogaci şi vanilie, ghiuden, 20 limbi, 12 ocă batog, 200 meri mari domneşti, prin Spat. Toader Balş. Boieri mumbaşiri la Ţinuturi, pentru madelele oştenilor Împărăteştii Măriri a Rosiei ... Jicnicerului Costandin Tirichioglu, mergănd meimendariu cu Turcii ci să ridică de la Hotin ... la patru calaraş triimeţindu-să la Ţara Rumăniască ... Cheltuiala beciului gospod şi alte lucruri, în 6 zili ci au şezut Mărie Sa Vodă aici în Eş ..., prin Mihale Beceriu ... Cu Franţascul ... 5,60 pe 2 garafi poleiti şi o cupă pentru Mărie Sa Vodă. % pe 2 cutii cu afumători, pentru odăi şi pentru drum. 9 pe 2 stecli de criştal pentru băut apă. 12 pe 2 chisăli poleiti, pentru dulceţi ... Chirie unui car mocănesc, ci au mersu cu lucrurile Mării Sale lui Vodă  pără la Focşăni ... Dar lui başciuhodariu a Mării Sali lui Vodă, după poronca Mării Sali, ci au venit cu vestire pentru intrare Mării Sali în Bucureşti ... 50 la Grigori Poblog ot Vist., mergănd meimendariu cu dumnealui senior Bulcanov ci au fost ghenaral-consul rusăsc, pănă la Dubăsariu ...  Bani ci s-au mai dat, pe care n-au apucat a să faci pecetluituri, iară; pentru trebuinţile oşteneşti ...  [ 198 ]  Alţi bani ci au mai dat Visterie în alti madeli, cari s-au dat iarăş în trebuinţi.  Plata zahireli, după cum s-au rănduit ca să să de ţării din banii cifertului întăi alelhesap, după suma ce cuprindi, în giumătati din preţul fiatului ... Banii ci s-au cheltuit de cătră părcălabii de Galaţi şi de cătră Visterie în trebuinţile zahereli. Trec daţi mai mult ... Bani ci au să iai lăcuitorii pentru madelile ci au dat din sama ci s-au închiet, a 3 luni: octomvrie, noemvrie şi dechemvrie ... Ce rămăşiţuri sănt înpotriva banilor ci au să să ia lăcuitorii ... Dumnealor boerii năziri asupra zidirii Curţii. Ci s-au cheltuit cu pecetluituri din suma din dos arătată (Cu Prozorovschi, în călătoria lui prin ţară. Şi pentru Apraxin, Michelson, Laşcarov.)  ... cheltuiala dumisali Banului Toma Cara, mergănd spre întămpinarea trupului Exelenţii Sale glavnoe-comandir gheneral Mihelson; 1807, săptemvrie 12 ( Prohod la Bîrlad, 20 octombre ... la Mitropolit ...)  Cheltuiala ce ua făcut dumnealor ispravnicii de Ţănutu Eşi cu gătire unui emeclic la Borde, pentru venire Măriei Sali Alexandru Moruz Voevod, şi toată ace gătire s-au luat de cătră oşteni ce au trecut pe acolo; 1807, mart ... Poloboc în cari s-au pus varză, şi s-au triimis la Fălciiu ... 400 căpăţini de varză.  [ 199 ]  A patra: Sama Visteriei, în cari s-au încărcat venitul vămii şi a ocnii pe 13 luni, de la 1806, dechemvrie, şi păn la sfărşitul lui dechemvrie 1807, iar celelante toate venituri s-au încărcat pe un an, adică de la 1807, ghenari, şi păn la sfărşitul lui dechemvrie, şi s-au scăzut şi banii ci s-au dat, şi s-au cheltuit după pecetluiturile dumilorsali boerilor; unde este arătat şi rămăşiţa ci au mai rămas din veniturile acestui anu.  Încărcătura:  Cifertul al doile, următoriu pe trii luni, ghenarie, fevruarie şi martie ... bez ... 20 bani, ci s-au făcut scădere de la Ţinuturi, din ... 33 bani, ci era suma cifertului întăiu, după pitacul Mării Sale Costandin Alexandru Ipsilant Voevod, unde poronceşte ca să să lasă a trii parte pe la Ţinuturi, din suma cifertului alelhesap, în plata zahirelii. (Se scade a treia parte însă numai la Ţinuturile de gios, cari au dat ce mai multă zahire. Dughenile şi crăşmile ci plătescu iarna la cifertul al doile ... Birul Jidovilor hrisovuliţi, pă trii luni: ghenarie, fevruari şi martie ... Dajdie al doile a mazililor i a ruptaşilor, pe trii luni: ghenari, fevruari şi martie ...  Cifertul al triele, ci s-au împlinit de la tărgoveţi birnici i Jidovii orăndari de prin sate, pe aprilie, mai şi iunie ... Birul Jidovilor hrisovuliţi la cifertul al triile, următoriu pe trii luni: aprilie, maiu şi iunie ... Dajdie al triile a mazili i ruptaş, următoare pe trii luni: aprilie, mai şi iunie ... Ruptile Visteriei şi neguţitorii hrisovuliţi; dajdie Svăntului Gheorghie ... Cifertul al patrăle, ci s-au împlinit de la tărgoveţi birnici i Jidovii orăndari de prin sate, pe trii luni: iulie, avgust şi septemvrie ... Birul Jidovilor hrisovuliţi la cifertul al patrăle, următoriu pe trii luni: iulie, avgust şi săptemvrie ... Dajde al patrăle a mazili i ruptaş, următoare pe trii luni: iulie, avgust şi săptemvrie ...  [ 200 ] Cifertul întăiu, ci s-au împlinit de la tărgoveţi birnici i Jidovi orăndari de prin sate, pe octomvrie, noemvrie şi dechemvrie ... Birul Jidovilor hrisovuliţi la cifertul întăiu, următoriu pe trii luni: octomvrie, noemvrie şi dechemvrie ... Dajdie întăiu a mazili i ruptaş, următoare pe trii luni: octomvrie, noemvrie şi dechemvrie ... Ruptile Visteriei şi neguţitorii hrisovuliţi, dajdie Sfăntului Dimitrie ...  Venitul Botoşenilor ..., cifertul al doile, următoriu pă trii luni, ghenarie, fevruarie şi martie ... birnici, ... dajdie al doile a mazili i ruptaş: 2561 dughenile i crăcimile ... răsurile acestor bani, căte 15 parale de leu. ... birul Jidovilor hrisovuliţi din tărgul Botoşenilor, care dau căte 450 lei pe lună ... Cifertul al triele, următoriu pe trii luni, aprilie, maiu şi iunie ... birul tărgoveţilor şi a Jidovilor orăndari de prin sate, bez răsurile care s-au luat de cătră Casa Răsurilor. Birul Jidovilor hrisovuliţi din tărgul Botoşenilor, cari dau căte ... lei pe lună.  ... ruptile Visteriei i neguţătorii cu hrisov, şi briasla Armenilor, dajdie Svăntului Gheorghie, adică: ... ruptile Visteriei, ... neguţitori cu hrisov ... briasla Armenilor cu hrisov ... Dajdii al triile a mazili i ruptaş, adică ... (fertul al patrăle, următoriu pe trii luni: iulie, avgust şi septemvrie, însă: ... birul  tărgoveţilor şi a Jidovilor orăndari de prin sate,  ... birul Jidovilor hrisovuliţi din tărgul Botoşenilor ... Dajdie alu patrăle a mazili i ruptaş, însă: ...(fertul întăiu, următoriu pe trii luni: octomvrie, noemvrie şi dechemvrie, însă ... mahalalile din tărgu şi Jidovii orăndari de prin sate, ... Jidovii hrisovuliţi din tărgu, ... dajdie întăiu a mazili şi ruptaş, adică: ... ruptile Visteriei i briasla Armenilor şi neguţitorii cu hrisov, dajdie Svăntului Dimitrie, adică: ... ruptile Visteriei, ... briasla Armenilor cu hrisov,  ... neguţitori cu hrisov ...  [ 201 ]  Birul ce s-au luat de la Ţinutul Hotinului, patru dări, supt numi de ciferturi ... Bani ce s-au luat din ţară pentru cheltuelile menzilului, după tablele ci au dat dumnealor ispravnicii di pi la Ţinuturi ... Rusumaturile ... vama pe 13 luni ..., ce au avut-o în cumpărătură dumnealui Logofătul Costandin Balş ... ocna pe triisprăzăci luni, de la dechemvrie 806 ... suma cumpărăturii pe un an, de cătră dumnealui Logofătul Costandin Balş ... Venitul horelcii ce întră în ţară, care să ia căte 60 parale de vadră, fiind văndut dumisali Logofătului Costachi Ghica ... Goştina ci să ia di pi oi, cari s-au văndut toptan dumisali Logofătului Costandin balş la 7 zile a lunii lui Aprilie ... Desătina ce să ia di pi stupi şi rămători, cari s-au văndut toptan dumisali Visterului Iordachi Roset la 16 zile săptemvrie, cu trii vadele. Venitul Ţiganilor gospod pe un an, de la Ghenari 1807 ... Venitul Basarabiei ... şi din poronca prestrălucitului cniaz Prozorovschi i s-au luat din mănă, vănzăndu-să acest venit al doile ... Venitul moşiilor Hotinului ... Di la Jidovi orăndatori a moşiilor ... Cheltuieli:  Lipsă de la precedenta samă ... Bani luaţi de Mărie Sa Costandin Alexandru Ipsilant Voevod din bani ciferturilor i a rusumaturilor şi late venituri a Visteriei ... Ci s-au dat Mării Sali Doamnii Saftii din banii venitului moşiilor, cănd au trecut Mărie Sa de la Caminiţă prin Hotin, prin dumnealui Aga Iordachi Balş, ce au fost meimendariu ... Conacile Mării Sali Costandin Alexandru Ipsilanti Voevod i a  [ 202 ] Mării Sali Doamni Saftii şi a Mării Sale Domniţii Roxandrii ... Conacile Mării Sale lui Vodă viind, la iaş ... Tij conacile Mării Sali lui Vodă i a Mării Sali Doamnii şi a oamenilor Măriilor Sale, trecănd prin Ţinutul Hotinului la Caminiţii, şi în cătă vremi au şezut la Hotin, după izvod iscălit a dumisali Spătariului Ianco Racoviţă ... Ci s-au cheltuit cu venire Mării Sali Doamnii de la Cameniţi la Eş, pri dumnealui Aga Iordachi Balş ... Meremetul unii cămări ce s-au luat de la Mărie Sa, după tocmala ci au făcut ispravnicul de Curte ... Slujitorii Curţii ci au fost la Mărie Sa Doamna, adică ... 4 copii din casă, 5 lipcani, 2 armaşi ... Legatul harorilor şi a sipetilor Mărie Sali Doamnii, prin măna beceriului Anghel ... Lucrul Ţiganilor, pentru meremetul rădvanilor ...În conacile Mării Sali Doamnii, ci s-au cheltuit prin dumnealor ispravnicii Ţinuturilor de mai gios arătate, viind de la hotin la Eşu ... Tij conacile Mării Sali Doamnii, mergănd de la Eşu la Caminiţi. ... Pîne 2 parale, oca de carne de oaie 10 parale, pui de găină 8 parale, găini 15 parale, curcani 1 leu, oca de unt 1 leu oul, 2 parale, lumînări 1 leu, oca de vin 14 parale,  oca de sare 4 parale, oca de oţet 20 de parale ... puricale ... Ci s-au cheltuit la conacile Mării Sali Domniţii Roxandrii Mavrogheni, de la Hotin la Eş şi de la Eş la Bărlat, prin ispravnicii Ţinuturilor ... La calabalicul Mării Sali lui Vodă prin Vasluiu, trecănd la Eşi; 1807, mai 16. Cheltuieli făcute cu străngire oştenilor şi a slujitorilor di pi la Ţinuturi, ci s-au strănsu din poronca Mării Sali Costandin Ipsilant Voevod ... Maiorului Pangal, pentru oştenii noi ci să  [ 203 ]  străngu ... Oştenilor din comanda maiorului Pangal.  Mutpacul Curţii pe vreme ci au şăzut dumnealui Postelnicul Grigori Caliarhi; de la 14 săptemvrie şi păn la 20, fiind Exelenţia Sa gheneral Laşcarov şi alt gheneral, ci s-au aflat la Curte, şi dumnealui Postelnicul Grigori Caliarhi. Cheltuiala Postelniciei pe vreme dumisali Postelnicului Grigori Caliarhi ... Maisetul Mării Sali Hasan-Paşa de la Benderiu şi conacile Mării Sali Cara-Mehmet-Paşa de la Hotinu. ... ci s-au rădicat de la Hotin şi au mersu piste Dunăre, cel d-intăiu pomenit la 3 maiu, ultimul la 8 mart 1807.  Banii ci s-au dat în cumpărare vacilor i a cărnii pentru oşteni ... De la casapi ... Prin dumnealui Banu Iordachi Milu, în vreme ci au fost la armie de la Ismail, cu ştire dumisali Vornicului Gavril Conachi. Tainuri şi volintiri şi Turci ci să află în Eşi. Pănă la vreme ci au venit vacile de la Ţinutu Sucevii.  Banii daţi ţiitorilor menzilurilor şi în alte trebuinţi a menzilului ... agiutoriu după hotărăre Mării Sali Costandin-Vodă Ipsilant, pentru străcăciune ci s-au pricinuit menzilului cu umblare ce multă în vreme intrării oştilor.  În cheltuiala lotcilor ci s-au făcut la Galaţi. La cei triimiş cu trebi ... Pentru întocmitul podurilor de pi la Ţinuturi. ... celi trebuincioasă spre mulţ[mire lor.  Doî mii cară de la Hotin la armie de la Ismail ... Lui Neculi Sandangiu, triimeţăndu-să la Orheiu spre rădicare unor boerinaş, să-i ducă de la Orheiu la Ismail. Pentru cercetare pricinilor neguţitorilor turci şi disfacire de pricinile ci au avut cu lăcuitorii ... Cheltuiala Şa/trariului  [ 204 ]  Iordachi Alexandri, mergănd la Ismail ... Cheltuiala dumisali Spatarului Iordachi Catargiu, mergănd la Ismail ca să ste acolo pentru împărţitul carălor ... Cheltuiala Paharnicului Iordachi Drăghici, triimiţindu-să la Ismail cu trebuinţe ... Dumisali Spatariului Ioan Canano, ci s-au rănduit meimendariu Mării Sali Doamnii Safta Ipsilant ... Cheltuiala dumisali Vornicului Dimitrachi Ralet, ci au fost meimendariu înnainte Luminatului cnez Prozorovschi ... Cheltueala dumisali gramaticului Iordachi balş, mergănd la Exelenţia Sa gheneral graf Lengeron ... Toader Găluşcă la Focşani, înnaintea lui prozorovschi, 10 novembre 1807. Cheltuiala vatavului de Divan Costachi Drăghici, mergănd la unile din Ţinuturi pentru pornitul carălor di dărvală la armie de la Fălciiu ... Cu Turci robi de la Dubăsariu şi păn la Ibrăila ... La Fălciiu, spre cercetare boalii ce s-au însămnat acolo ... Doftorul Rolenţu ... Jaloba ce au dat lăcuitorii dela Chilie asupra străngătorilor venitului ... Cheltuiala dumisali Banului Alecu Beldiman, mergănd în Ţinutu Eşii pentru pornire fănului la Fălciiu ...  Cheltuiala ci s-au dat celor ci s-au aflat în slujba armiei de la Ismail şi alte locuri ... Şatrariului Iordachi Alexandri, pe luna lui Avgust, fiind la armie de la Fălciiu ... Comisul Iancu Balş la Bucureşti, cu Prozorovschi; la Craiova, Bucureşti, Galaţi, Fălciiu, iaşi, cu el ... dumisali Comisului Costachi Conachi, în care şed oşteni pe 13 luni, de la zi întăiu dechemvrie 806.  Banii ce s-au dat în cumpărătoare zahirelilor pentru trebuinţa oştenilor, i banii cheltuiţ în trebuinţi de a zahirelii. ... Zahare cumpărată, atăt prin dumnealor ispravnicii Ţinutului, căt şi prin alţii ... Zahire ce s-au cumpărat prin năzarlăcul dumisale Logofătului Costandin Balş ...  [ 205 ]  Cheltuieli urmate în trebuinţăle zahirelii ... Banii daţi pentru păcura ce s-au dat la carăle împărăteşti pentru căratu proviiantului ...  Isprăvnicie Curţii ... Pentru Mărie Sa Doamna, la casile de la Galata ... 807, iuli 31. Doă mături nemţăşti ... 6 scaune pentru pusul sfeşnicilor cu lumînări ... Un scaun mare ce să numeşti jălţu ... Un lăhan mare pentru spălatu cămăşile cniazului ... Patru crivaturi de lemn ... 7 fănare ce s-au poroncit să se puie prin şală ... 23 coţ plisă pentru 2 canapele, căte 3 lei cotu, de la Polizachi ... Pe trii catocuri ... La mirodenii şi oţăt pentru afumatul în odăile cniazului ... Pe o afumătoare ... Trii vătrare şi cu cleşte ... Pe o foiţă de suflat în foc ... 16 scaune bune îmbrăcate cu plisă, căte 10 lei ... Răsuflători la o samă de ferestre .... Astadi pentru măcat ... Castanboulu pentru perine ... Saciacuri ... pentru măcat .... Evmieoa luminatului beizade Mihăiţă Racoviţă ... Cheltuieli făcute cu comandieii oştilor în conace şi în alte trebuinţă ... Tainaturi ... Chirii ce s-au dat pentru ducere muhumaturilor, şi chirii pentru alte lucruri, în cheltueli, în trebuinţile arteleriei ... Lefile ce s-au dat ... De cătră dumnealor ispravnici olaturilor ... Cheltuială ce s-au făcut la bisărica din Curte, unde mergi pre-strălucitul cniazu ... Mile ce s-au dat. Dobănzi ce s-au plătit pentru banii ce s-au luat cu împrumutare ... Cheltuieli făciute în trebuinţile spitalelor şi plata doftorilor pentru bolnavii oşteni. La Beilic, Hlince, Sf. Spiridon, Tătăraşi,  [ 206 ]  Podul-Lung, Curte gospod, Galata. Contraccii ... Doftorul Reihnicu ... 18 dugheni, ce s-au luat, pentru ca să fie spitaluri oştineşti, de la dumnealui sănioru Sălingu ... Fănu ce s-au cumpărat pentru trebuinţa oştilor ... Scăderi ce s-au făcut din slujbile rusumaturilor i din alte venituri a Visteriei ... Sameşilor de carvarsara, din banii cifertului a lunii lui iunie, pentru cuvăntul tulburării ce s-au întămplat a fin întru aceiaş lună ... Cheltuială ce s-au dat la lipcani, călăraşi de Ţarigrad, copii din casă şi neferi, ce s-au triimis cu poronci pe la Ţănuturi.  Alte cheltueli ... 150 la şcoala greciască din tărg Botoşanii, ce are a lua după hrisov din iratul Botoşanilor, pentru doî ciferturi ... Împrumutare de la dumnealui chir Andreiu Pavlu ... Aga Dimitrachi Ghica ... Pentru zalhanao mănăstirii Galata ... Prin geraful Frangole, la 27 vinovaţi bolnavi din temniţă ..., chletuiala ce s-au făcut prin Şatrarul Iordachi Alecsandri pe hărtie ... Magazaoa amoniţiilor de la Galata ... Lui Mihaiu Botezat, cheltuială, triimeţăndu-să împreună cu dumnealui  Caminarul Drăcachi Roset, mergănd la Hotinu pentru punire la giurămăntu pe Jădovii ce au ţinut moşiile de la Hotin în orăndă ... Prin dumnealui Polcovnicul Manolachi Vărnav, ci au fost ispravnic olaturilor Benderiului, Căuşani, Achchermanu şi Chilie. Mazili la Orheiu, slujind pe lîngă ispravnici ... din conacul Mării Sali Scarlat-Vodă Calimah ... din conacul luminatii Doamnii Zmăranda Calimah ... din conacul de 15 zile la al doile venire a Domnului Alexandru Muruz ... rămăşiţe ...  Condica de porunci, corespondenţe, judecăţi şi cheltuieli a lui Constantin Mavrocordat ca Domn al Moldovei (1741-2)  Condica de cărţi de poroncă şi de tot felul dea trebuinţă ce s-au dat din parte Divanului în anul d-intăiu a Domnii Mării Sale Domnului Costandin Nicolae Voevodu; ce s-au început de la săptemvrie, vlet 7250 (1741), la al trisprăzeci ani a al cincile Domnie şi la întăiul an a al Domnie a Moldovii, ( cari să încheie pănă la sfărşitul lui dechemvrie, let ... 29 octombre 1729 (  la boiarii noştri, starostele de Putna şi la părcălabii de Bacău şi la alţ vamiş. ... oamini de Comăneşti şi din Dărmăneşti, dzăcănd că, mergănd ei de-ş aduc căti puţuntea scumpie şi căte un vas de vin din gios, sau viti cănd ş-au trecut în Ţara Unguriască, n-au avut obiceiu să dea vamă ca altă ţară, iar acum îi supără şi-i vămuescu, aseminea cum şi pe alţ pămănteni.  3 novembre 1734  (  Sava vătavul de străjeri de la Comăneşti şi au jeluit, dzăcănd precum la dănsul este peceate străjăi de Comăneşti, şi ori-cine ar merge în Ţara Unguriască, vrănd să  [ 210 ]  triacă pe acolo, el au avut obiceiu vechiu de punea pecete străjii pe pecetluitură şi lua căte doi bani de peciete, şi dintr-acii 2 bani un ban au avut obiceiu să ia părcălabii de Bacău şi un ban vameşii şi a trie ban dintr-acii doi bani au avut obiceiu de lua vătavul de strjări pentru pecete ... fiind şi el purtător de grijă acolo ... Să-ş ia şi el a trie ban dintr-acii doi bani, după obiceiu.  1737-8  (  feciorul lui Matei Cantacozino Măgurianul din Ţara-Rumănească, care s-au căsători aice, luînd iarăş fată de boiar mare, a dum. Iordachie Cantacozino Vel Vornic, şi s-au făcut pămintean aice.  5 novembre 1737  (  Carte pentru podvoz, olăcării, dată panţirilor de Comăneşti, să-s apere, nime să nu-s atingă de dănşii, nici să între a-i giudeca nime, sau a-i globi, şi nici cu un fel de angărie să între în satul lor, făr de căt, cănd s-a tămpla vr-o priciină între dănşii, căpitanul lor să-i tremită aici, la dumnealui Hatmanul, şi dumnealui să le caute giudecata.  2 ianuar 1741  (  oamenilor rumăni şi Armenilor tărgoveţi de Roman, să fie volnici a popri pe oameni streini sau Turci de Roman, cari vănd peşte sărat cu ocă de mănă, pe toţ să-i propiască ...: cu oca să nu fie volnici a vinde, făr căt cu diriticata, tărgoveţii de acolo, cu preţul că s-or pute tocmi ... Aşijderea întăritură şi de la Măriia Sa Costandin Voevod pentru peaşte şi băcălii, alţii streini să nu fie volnici a vinde cu oca, făr căt cei de tărgu ...  4 maiu 1741  (  şugubină şi tălhuşaguri şi alte priciini, şi vite de pripas la căpitani şi la călăraş, la săimeni şi la toţ Ţiganii, după obiceiu, şi a-i certa şi a-i globi, fieştecare după vina  [ 211 ]  lor. Însă cheltuelile să nu supere goştinarii pe oameni, fără căt fănul să-l de şi măncarea lor, ce s-ar întămpla să aibă omul, iar carne sau grăunţă de cai să nu ciare la oamini, ce să-ş cumpere cu bani ... pentru pivniceritul a doî vase cu vin ... au fost cumpărat pivniceritul în toată ţara ... au luat Moscalii boul.  21 maiu 1741  (  să daţ pacie de podvoz, şi nici cu alte beilicuri, nici cu altele să nu fie supăraţ ... Nici cai de olac de la dănşii să nu li să ia, pentru căci ei sănt di triaba şi di paza poticilor.  cum că nu-s vecini, ce sănt oameni de moşie, de pe partea bărbătească ... cu toţ tărgoveţii ot Bărlad, pentru o pricină de bani, de cănd au fost Hristoverghi Şătrar cu nişte hărtii acolo la acel Ţănut al Tutovii, dzăcănd tărgoveţii că i-ar fi dat 30 lei înpăcăciiune pentru flecăi; şi s-au aflat că îmblă rău, şi s-au dat rămaş ... Iaţco Jidov ot Botoşani, pentru o casă de orăndă ...  Hrisovul ce s-au înnoit Domnului de Movilău pentru iarmaroace.  2 dichemvrie, 1741  (  Dich. 1 d., un mezil lui Iosif vtori Logofăt, mergănd în Ţeara Ungurească: 4 cai de căruţă şi doi cai slobozi, şi călăuză. Un menzil lui Laţcar Postelnic, mergănd cu rădvan la Focşani înnainte Mehter-başi; 6 cai şi un călăuz ... Lipcan ce mergi cu Soltanul ...  1741-2  (  Cărţi date oamenilor gd de volnicie, carii au mersu cu poronci gd  [212 ]  şărbii Ţigani ... un Bărsan, anume Bucur. ci-au fost trăitor mai înnainte la Soveja ... se va împlini de la el sau de la chizeş ... oamenii cari au dat bani pănă acum cu satul Sascutul ... făn de boerescu ... unor Turci Benderlii ... Lui Hoisan salahor, să margă la Huş, să prindză pe Mehmet brat Hăisan i pe Mostafa a Tărdzăului i pe 2 Turci Laj, ci-au vinit de curund de la Bugiag şi, puindu-i  în fiiară, cu bună pază să-i ducă la Bindir, de vriame ce sănt zulumgii, ca să dei samă de răutăţile lor. Răspunsul cărţii lui Iliiaş Vel Căpitan de Dorohoiu, pentru Smail Turcul, ci-au luatu Bejenari din sat Buhaii a Bărnovii şi i-au trecut în raia:aciasta este din blăstămăţiia lui Iliiaş; ce dar să caute să trimată vr-o 20 liude la Hotin, la capichihaia, să dia mare jalobă. ... să spue dumisale Inicer-Agasi, să trimiată să-l aducă, să-i facă mare zaptu, să-i vie de hac, şi pe oameni să-i scoată, să-i diai în iasta partea ..., şi să înştiinţeză pe Măria Sa Vodă că s-au isprăvit. ... drepţi şărbi şi Ţigani ...  Grigorie ci-au fost Căpitam-Mare de Covurluiu ... argat ... cari săntu cumnaţ Căpitanului Grigorie şi săntu închiş în temniţă. Să aducă pe 2,3 din oamenii din Buciun, din vreame că nu s-au supus poroncii. Să fie volnic a merge la Focşani şi să ia de acolo pe un copil din casă ce s-au trimis zapciu asupra sameşului Agăi Logofeţăl, şi să pue în butuci şi pe copil şi pe Log., şi cu bună pază să-i aducă aici, şi pe alţii carii mai săntu la acel Ţănut cu pecieţile, care au rămas de la Lupul Aga, cu tot istovul, să-i aducă aici. La Iane şi la Smucilă  [ 213 ]  şi la Morohai şi la Avrom Jid. ot Orheiu, să plinească de la dănşii camăna pe 6 căldări ce au, de fac horilcă, căte 2 galbeni şi 6 pot., pe obiceaiu ... podul ce este făcut pe dubas ... la moşiia mănăstirei, unde şed călăraşii la Tabără ... brudina ... scutire de dăjdii pentru o cîşlă turcească pe apa Elanului. La Vel Căpt. de Soroca, pentru marfa unui Iordachi ot Smil, ci-au perit la Soroca, şi este marfa lui la Movilău. La un Jid. anume Ruvin, să pliniască 50 lei,  cu cari bani este el dator dum. Vornicului Iordachi Cant., din cumpărătura iarmaroacilor ... ci-au măncat din bani domneşti, din poclonul steagului i a cifertului d-intăi ... s-au purtat în patru măni cu vănzare ... să aducă faţ[ pe un fecior a lui Dumitru Păuleţ, Ungur de la Cotnari, şi pe o fată de Moldovan, ce au luat elu, şi pe tatăl fetei şi pe tatăl ficiorului şi pe nănaşă-său, şi să le ia sama şi, precum va afla, să înştiinţădză pe Mărie Sa Vodă, trimiţind aice şi ficiorul şi pe fată; căci jălui prefectul Manzis din Iaş că, după ce s-au cununat, s-au dus acest fecior împreună cu nănaş-său şi au luat pe tată-său de barbă, silindu-l să-s botedzi. ... banii părcălăbii ... pe carii cu chizeşi să-i sloboadă ... or să afle tălharii, or să plătească paguba. ... după izvod de vecini. Să margă la un Arman ot Botoşani anume Hagi Lelan, care ţine Moldovancă creştină: pentru aciasta să-l aducă aici ... au fost puşi la ocol cu peceţile ci-au fost eşit la Avgust, la Domnie Sa Grigore-Vodă ... cap slujbii ... la tărgoveţii de Bae ... [ 214 ]  pentru acoperămăntul mănăstirii Sfetii Ioan din Iaş ... ca-s dei samă pentru un tălhar ce l-au spănzurat acolo ... de la un om den Bae. Să margă la Băeş, să pliniască 60000 de şindile. Să margă pe la boiarii carii s-au scos la niamuri, şi lor li s-au ţănut în samă la Vist., iar cărţile n-au vrut să-ş şcoată de la Log. Lupoianu ... 4 liude ce s-au găsăt fără pecieţi. Tărgoveţilor de Roman, ca-s să aperi de cătră boiarii zlotaş ce sănt acolo cu bani pecieţilor, să n-aibă a să amesteca la cisla lor, făr de căt atăta voe să aibă, care n-a merge la cislă sau n-a vre să-ş de bani, să-i ste bumbaşir: să margă la cislă toţ şi să-ş dei bani. ... Cerchez Suliman din cărvăsărie ... la şaugăei de Ocnă i la alţii de acolo ... cămăraşii de Ocnă.  25 ianuar 1742  (  la boiarii zlotaş, care este cap slujbii la Ţănutul Romanului, i la părcălabul de acolo, pentru jaloba ci-au jeluit Moldovianii şi Armeani, tărgoveţii de Roman, pentru Turcii de acolo şi alţii, carii nu-ş păzăscu neguţitoriia lor, ce au cu miiarea, şi să întind de-ş deşchidu şi dugheane cu băcălii şi cu peşte sărat şi închid hrana acelor de loc, carii au vechi dugheni. Către Dinul biv Vel Armaş ot Suciava, pentru o datorie ce are fostul egumen de la Burdujeni faţă de gebegiul de la Hotin. ... căpriori, grindzi şi amnari de stejar.  [ 215 ]  Mezilurile ... parangoz ...  ?  ( tuturor boiarilor şi boerenaşilor, mazilii i altor dregători, vorniceilor, vătămanilor şi tuturor lăcuitorilor ţărăi ... avănd purure milă de ţară şi de săraci, întocma ca de o patrie a noastră ... cerşind şi pohtind aşădzămăntul dăjdilor ce s-au făcut Ţărăi-Romăneşti ... Pentru dajdea văcăritului şi a coniţii, fiind lucru ştiut că multă pagubă şi stricăciune priciinuiaşte ţărăi, pănă încăt lăcuitorii, neputănd să plătiască văcăritul şi coniţa, vădzăndu-ş dobitocile, să micşura hrana sa; care aduce mare stricăciune săracilor, s-au socotit de s-au rădicat aceste dăjdi ... Pentru pogonărit aşijdere, mulţ din lăcuitori îş părăsiia vitele şi nu-s mai adăoge dintr-aciastă pricină, şi vinul în toată ţara să scumpise; care şi aciasta mare pagubă ţărăi şi tuturor de obştie fiind, s-au socotit şi aciastă dajde de s-a rădicat.  Pentru cheltuialile slujbaşilor şi ale altor dregători care mărgu pen ţară cu trebi, şi aceste multă măncătură şi pagubă priciinuia săracilor, că cu aciastă priciină da îndămăna vorniceilor şi vătămanilor, de făce măncătură, cisluind banii îndoiţ şi întreiţ pe săraci, care cheltuiali să agiunge cu dajde lor ce o trăge, ( s-au hotărăt, şi pentru aciasta li s-au rădicat ... Fieştecare zlotaş au dregător să cheltuiască cu bani. ... vorniceilor şi vătămanului foe iscălită ... În locul acestor dăjdi, vor fi patru ciferturi într-un an, adică: noemvri, dechemvrie, ghenar, cifertul d-intăiu etc. Să caute tot omul să iasă, să-ş ia peciete şi să între în foe domniască de cislă, atăta casnicii căt şi holteii de vărstă, slujitori, păstori, argaţ, slugi boireşti şi altora; au de să va numi mazil sau neguţitoraş, sau curtian, au căpitan, au oamini streini aşă/dzaţi în ţară, au ruptaş Cămării, au vornicii i vătămanii, sau ce om sau rufet vor fi, ( toţ să-s puie la cisla satului şi să-ş ia pecieţ pe feţile lor, afară din boiarii mazili şi neguţitori ce vor fi în foia domniască pecietluită, ( aciia să nu ia peciete ... Jidovii şi Armenii să-ş ia şi ei pecieţi osăbite şi să-s cisluiască între dănşii osăbit,  iarăş după orănduiala aciasta; însă cii ce sănt pe lăngă tărguri să-s cisluiască între dănşii cu foe domniască de cislă, iar cii ci sănt răsipiţi pen sate, să-ş plătiască peciete sa şi să nu-s cisluiască cu satul. Orbii, şchiopii, ciunţii, carii nu pot să-s hrăniască, şi holtei carii nu sănt de vărstă, cine li va da pecieţi, li va plăti bani îndoiţ; holteii de vărstă, ce are casă şi este făr de părinţi, ca un casnic să-s cisluiască; şi să plătiască pe căte capete îl va agiunge cisla satului; holteii de vărstă ce are părinţi şi şed în casă cu tată-său, să nu fie volnici a-i pune la cisla satului măcar un ban mai mult decăt 20 de parale, ( din vreme că casa aceluia, căt îi vine după prilejul lor, să încarcă părinţii lor la cislă.  Foi de cislă cu peciete domniască s-au dat zlotaşilor, ca să dia pe la toate satil(e), să-s cisluiască; însă cislă să-s facă pe capitile oaminilor, pe dobitoacie, pe vii, pe hrana omului şi tot prilejul său, şi fieşticare, cum îl va agiunge cisla, cu dreptate să-ş plătiască dajde sa. La fieştecare sat s-au rănduit căte 2 foi de cislă; ce una dintr-aceste să rămăe iscălită de boiarii zlotaş la sat, şi alta să rămăe, asemine ca aciasta, iscălită de popa şi de vornicel şi de vătăman, la boiarii zlotaş, să o trimiţă la Visterie.  La cisla satului boiarii zlotaş sau vornicii sau vătămanii  nici de cum să nu-s amestecie, afară de oameni lăcuitori ai satului; ei sănguri cu toţi la un loc să-ş facă cisla între dănşii, socotindu-să în scris a fieştecărue bucate şi tot prilejul, şi fieştecine să-s încarce după putinţa sa; dar, de nu vor facie aşa ..., să va pedepsi cu mare certare. Unde vor fi unul, doi sau trei, au păr la 10 omini osăbiţ, orce fel de briaslă, curteni, căpitani, slujitori, neguţitoraş, pe aceştie pe toţ să-i trageţ la satul unde vor fi mai aproape, şi să-s cisluiască cu satul; şi, căt îi va agiûnge după bucate, hrana  [ 217 ]  şi tot prilejul lor, să-i încarce, iar nici cu strămbătate să nu le facă ... Oricari sat mari şi cătuni, adică lăturaş pin pregiur, cu toţ la foe domniască de cislă să-s cisluiască; iar boiarii zlotaş la tabla Vist. să li scrie osăbit satul şi osăbit cătunili, fieşticarili cu numile pămăntului, unde şi pe cie moşie şăde; acolo să-ş dea dajde sa, iar nu să şadă într-un sat şi să-ş de dajde la altul sat ... Boiarii zlotaş nici de cum pecieţi la călători să nu de; că cini va da, îi vă plăti peciete întriit; ce pe tot omul la satul său să-l scrie, iar vornicelul şi vătămanul pe oamini ce-i ave călătoriţ, pe toţ aciia, atăta casnicii căt şi holtiei, să-i de înscris la boiarii zlotaş, şi să-i scrie la foe de cisla satului, cisluindu-i după prilejul lor; şi pecieţile acilora să le lasă la vornicei şi la vătămani; şi, cănd va vini călătoriul la satul lor, să-i de peciete vornicelul şi vătămanul, scrisă pe feţile lor. Că, la cercătură în urmă găsindu-să călătorul făr de peciete de la sat au nescris pe faţa lui, va plăti peciete împătrit, iar vornicelul şi vătămanul satului aceluia să va globi cu toată casa, şi să va pedepsi cu mare certare.  Indată după cislă şi împărţala pecieţilor, s-au hotărăt cercătura, cu mare tărie, şi orcare nu va ave peciete, sau va avea şi nu va fi scris pe faţa lui, acela va plăti peciete lui îndoit, iar vornicelul şi vătămanul satului aceluia cu mare pedeapsă va pedepsi şi să va globi.  Boiariul zlotaş mai mult decăt 105 parale, adică 105 de peciete să nu ia, măcar jumătate de ban, nici vorniceii, nici vătămanii mai mult decăt banii domneşti să nu cisluiască; că, care va lua mai mult, va plăti înzăcit. Zlotaşul sau vornicelul sau vătămanul nici de cum să nu îndrăzniască a lua banii dăjdii de la un om pentru un altul; numai fieştecare după cum îl va ajunge cisla satului, în voe domniască să-ş dia bani.  Nici un om dintr-un sat într-altul de acum înnainte să nu-s mute, că unul ca acela ce va îmbla mutăndu-să, să va globi şă să va pedepsi. Ori oamini răzeş ce şăd pe moşiile lor, aciia nimărui să nu fiie supuş, nici să lucredză, nici să clăcuiască cuiva, ce să fie pre sama gospod. Or oamini ce vor şăde pe moşiia boirească sau mănăstiriască, stăpănul moşii aciia să-i stăpăniască şi să-i lucredze după obiceiu, că aşa este cu dreptate, iar nu altora.  [ 218 ]  Nici un fel de clacă, nici cheltueli sau alte supărări ce ave lăcuitori păr acum de la dregătorii Ţănuturilor, de la căpitani, de la vornicei şi vătămani, de acum înnainte să lipsască acestea toate. În scurt, nimărui să nu mai clăcuiască: nici un fel de cheltuială să nu mai plătiască. Boiarii zlotaş să scrie la tablă satile pe rănd, fieştecare cu cătunul lui osăbit, cum vor vini, sat după sat, iar nu amestecat: un sat din sus între ceale de gios, sau unul den gios între cele de sus.  Tabla să facă într-o coală de hărtie întriagă, ş-într-o faţă de coală 2 rănduri de nume, şi fieştecare sate cu cătunele sale cinuit din gios. Iar la margine tablii să scrie fieştecare sat şi cătun şi numile pămăntului şi stăpănul moşii aciia, şi cu soam de mădulare a fieştecărue sat şi cătun, osăbit, şi cătunul de ce sat ţine, scriindu de josul satului acelui mari, , numindu-se ot tam, ( după cum li s-au dat izvod. Tabla ce va aduci-o la Visterie, să scrie zlotaşul numile omului, poriclile, şi numile tătăni-său, după cum scrie în foe gd. de cislă, şi pe holtei cei de 20 de parale,  să-i pue la tablă mai gios decăt ceialalţ casnicii, osăbit, la fieşte-care sat.  Aşijdere şi la foile de cislă, carei den boiarii zlotaş nu vor fi sărguitori asupra slujbii şi nu va sluji cu dreptate, în urmă găsăndu-s la cercătură oameni făr de pecieţ au cu peceţ nescrise pe feţile oamenilor, fiind hotărăt ca să-s facă cu mare tărie cercătură, s-au hotărăt, răsura ce este să ia, să o piiardză, şi să fie lipsit de mila domniiască şi dezlipit de slujba Curţii. Iar carii s-a pune toată silinţa şi nevoinţa asupra slujbii cu dreptate, şi va găsi pri tot amul, negăsăndu-s sporiu la cercătură în urmă,  fieşticarile osăbită milă, după slujba sa,  va avea de la Domniia Mea. Pecete gospod. Şi iscălitura Mării Sale.  14 octombre 1741  (  care, neputănd suferi, am lipsit din pămăntul mieu; m-au luat din Iaş omul Mării Sale lui Gligore-Vodă cu pază, şi m-au dus la episcopul de la Rădăuţ, să mă călugărească făr de voia mea. ... făr decăt portul hainelor mi i-am scimbat de sila Mării Sale,  păn m-au scos Dum/nezeu  [ 219 ]  de am scăpat aici, în Ţeara Ungurească.  ?  ( ... După Poartă ... Un sicriiaş de argint coptuşit, în care au fost moştele lui Sfeti Pandeliimon, şi l-au luat Mitropolitul Antonie, cănd s-au dus la Moscali, moştele ... 1 blid de argint poleitu, cu 4 evanghileşti, dat de la Măriia Ta: le-au luat boiari caimacami, de le-au dat lui fărmaşant, cu cheile Porţii.  ? (  doftorul Dăpaste ... cum că socru-său i-au luat fămeia lui cu furtişagul de la dănsul ... camănă după la cărciume mari şi mici, căte 2 bani de vadra de vin şi de mied, şi căte 6 potronici de cepăritul de bute, şi dă poloboc căte 3 pt., şi de căldare ce face holircă, să ia căte 2 ug., şi 6 pt. răsura, şi de la mesercii ce tae vite, să ia căte 3 pt. de vacă, şi o ocă de carne de oae şi de capră să ia căte 5 bani, şi de miel să ia căte 2 bani, de teascul de ciară să ia căte 2 ughi şi 6 pt. răsura, de holirca ce vine din sus şi din jos, să ia căte 2 zloţ şi 2 ocă holircă de cofă, şi de bute de vin ce s-ar vinde, să ia căte 3 ocă vin din bute; de blănar şi de cojocar să ia căte 2 ughi şi 6 pt. răsura de an; şi nimini scutealnic să nu fie, or cărciuma vlădicească, or boerească, or mănăstirească, ori slujitorească, ( toţ să dea camăna, după obiceaiu, pă  testamentul ce iaste la Visterie.  [ 220 ]  Şi să bată trimisul mănăstiri căte o clae de fieştecare păine, ca să ia măsură de cătă păine va eşi din clae, şi acel om ce va lucra moşiia, să aibă datorie a lua acea păine la sama lor, să triere denpreună cu păine lor, şi grăunţele treerate gata să le dea toţ la măna vornicului de sat,  ce s-a întămpla mai de frunte; la a căruia seamă se va da acea păine, unul ca acela încă să fie dator a o împlini la omul mănăstirii.  (  Pentru Judii de Ţigani gospod, lingurari, ca să aibă a-i stăpini pă toţ Ţiganii de la ciata lui, pe izvodul ce s-au dat cu peceate gospod, şi de toate să fie apărat, numai să-ş dea birul lor pă an, după obiceai.  ( La starostii de Putna, pentru jalba lui Gavriil Vrăncean, pentru o iapă ce au cumpărat din Ţeara Ungurească cu un an mai în urmă cu eţire Neamţilor în ţeară, de la un neamiş. ... că ar fi iapa lui, luată de Neamţi.  (  podul leşăscu unblător ... vadul Iarovii ... s-au fostu învoit cu Leaful care ţine podul şi făcea şi lui Ilie parte din venitul podului, pentru malul de ciasta parte ... Aşijderea şi pentru orănda acelui loc, zicănd că ş-au găsit Ilie orăndar jidov, care-i da preţul orăndării. ... că nu i să căde lui, nici altuia să facă alişverişuri cu Leaşii ... să-ş facă el singur pod, cu cheltuiala sa.  (  Jalba lui Ion Borundeai, judele de la Valea-Sacă, să- caute judecata ce are cu Ştefan jitarul de la Rodiana ...  (  ... de vreame ce dumisale i să cade a-i stăpăni după giupăneasă.  (  Să aibă a strănge de la tot Ţiganul de her, căţ să vor afla în Iaş şi pe la alte tărguri, lucrănd la her, căte un leu pe an, de Ţigan; care bani să plătescu Ţiganilor ce lucrează peste an la grajdul gospod, pentru ca să nu să ia Ţigani de bei/lic  [ 221 ]  (  Lui Pascale Vel Ispravnic de Curte, ca să aibă a opri seul de la toate meserniţile dăn Iaş, să nu să vănză la alţii, făr căt numai la Domnie; să-s dea tot seul cu preţul lui, pe bani gata, pentru treaba lumănărilor de Curtea gospod.  ( A strănge dajdea morilor pe tumbuze, căte să vor afla în apa Prutului, i a Siretului, i a Nistrului ..., de moră căte ( pe an, ori moară boerească, ori mănăstirească, ori turcească.  (  Să fie căpitan la Trotuş, asupra panţurilor de la Grozeşti.  (  păn la Vasilcău ... Şi să-i dea lui Ioani şi umblător, să meargă păn la Chiov  ...  (  şi să facă foae iscălită de dumnealor, şi de tărgoveţ şi Jidovi  (  Pentru 5500 oi împărăteşti ce sănt la Vaslui, la Tutova, la Tecuci; care sănt să iarneze în ţeară: să le dea pace goştinarii.  (  Pentru 1500 de oi, ce au spus Hasan-Aga, omul Casap başii, că sănt drepte a lui, cumpărate cu banii săi, ( să le dea pace de goştină.  (  La lăcuitorii din tărgul Focşanii, pentru vechili-beşleaga de acolo, anume Veli, ce au luat căte un ort de la toate prăvăliele, fără poruncă; s-au poruncit să întoarcă toţ bani înnapoi, iar, nevrănd să le întoarcă, să meargă la Paleologa, să împlinească.  ( La părcălabul de Soroca, pentru Ruvăl Jid ... datorie la nişte Jidovi în ceia parte ... să facă zăbor. După obiceaiul marginii, să va plini de la dănşii.  (  Neguţitorilor streini i de ţeară ... Să aibă a se ceti din tărgu în tărgu, păn la Focşani.  [ 222 ]  (  proegumen ce au fost la Radul-Vodă; care au venit cu noi aici ...  (  Pentru jalba căpitanilor i a călăraşilor de Tabără ... pă cănd Muscalii ...  (  dregătorii, vameşii după margine. Aşijderea, şi ceale ce ar suna şi s-au lucra pă acolo, orce fel dă voroave veţ auzi, despre Ţara Ungurească, au de3spre Ţara Rumănească, or de la lăcuitori, de toate aceaste ales şi necontenit să ne faceţ ştire.  (  O carte la Costandin Vornic de Cămpullungu, pentru Papă Ianoş, cu oameni lui, ce au venit acolo, pentru ce să-i poprească acolo, trăgăndu-se să vie aici la noi; ci iată că-ţ poruncim Domniia Mea să-i sloboz, cu toţ ai lui, să vie aici să grăiască cu noi ...  ( satul Budele, ce iaste pă apa Nistrului ..., în dreptul Movilăului, unde să fac iarmalocile ... (  plic cu cărţi ... cu ţimiraş ...  (  Dumisale Hasan-Agăi ciorbagi, pre care l-am făcut Sărdar la Galaţi ... să apere pe oamenii lăcuitori de spre Turcii zulumgii ... Acelora să le vie de hac şi, carei or fi mai vinovat, să-i trimiţă în hiiare aici la noi.  (  trei tălhari bosneagi ... pă doi Tătari ... Gurecli, a lui Cantemir-Mărze.  ( la ocolul Botoşanilor, la mijlocul tăeturii, s-au găsit 2 Jidovi şi un Rus tăiaţ şi junghiaţ, şi i-au aflat vornicelul de la Drăcşani. Ce fel de dregători sănteţ şi ce grijă purtaţ, de nu ne-aţ înştiinţat,  [223]
 am avut ştire de la alţii?  (  Vornicului Iordache Roset şi omului pă care îl va pune Vornic la tărgu la Dărohoiu, să fir volnic a păzi dregătoriia sa şi a apăra pă oameni de spre unii şi alţii, să nu-i supere; însă de la tărgoveţ alt nimic să nu ia, făr numai gloabele obicinuite şi vitele de pripas, or ce fel s-ar afla la tărgoveţ; iar Vel Căpitan de Dorohoi să nu se ameastece acolo la tărgoveţ, nici la gloabe,  nici la vite de pripas.  (  Să meargă la Măcăreşti, dinpreună cu oamenii din Măcăreşti, să aibă a prinde pă Baiaractar Turcul, ce şade acolo, să-l pue în hiiare şi să-l aducă aici ...  (  Pentru un Rus de la Vasilcău, ce au fost zeberit aici pentru pricina unor boi ce au fost zeberit acel Rus, a unui om din Moldova, mergănd omul cu chirie la Nijna; şi, zeberindu-se Rusul la Domniia lui Gligore-Vodă, s-au trimis acolo, la părcălabii de Soroca, ca să scrie acolo la dregătorii Vasilcăului, ca să aşaze pricina aciasta cum s-o cădea cu dreptate. Căci Măriia Sa va marginea să-s linişască, fără zăboare, şi pofteşte ca să-s păzească cu dreptate de spre amăndoao părţile.  (  voi mai nainte, pentru că şădeţi pe locul mănăstirescu, făceaţ mănastiri clăci şi alte posluşanii, la căte vă porunciia călugării, şi cu toate aceale eraţ mulţumiţ, dar acmu Domniia Mea, pentru uşurinţa noastră, am rădicat aceale şi am hotărăt cu carte Domnii Meale ... numai 6 zile într-un an să-i lucraţ, la ce v-ar pune, iar nu mai mult. ... om trimite de vă va aduce aici, şi pre unii v-aom spănzura, pre alţii v-aom trimite la ocnă.  (  La boiari zlotaş cu banii peceţilor de la Ţinuturi ...  (  pentru un Boşneag  ce s-au răspunsu om Colciac-Paşii, care n-au avut poruncă ca să ia cai de olac ... firman sau buiurictiu ...  (  Jalba lui Andronache  [ 224 ]  cupeţ de Botoşani ... care au fost gazdă unor catane moschiceşti, şi l-au fost jăfuit pă dănsul.  (  şindrile ... unii oameni de Băiaş ...  (  prin ponturile rănduelii, oamenii ci-or şădea pe moşiile altora, de stăpănul acelui cu moşie să aibă a asculta ...  (  Lipoveanilor de la Hărlău ... că s-au dat peceţi la călugării voştri. Să vă daţ unul altuia cartea, că voi îi ştiţ care pă unde să află, şi să vă aleageţ zeace oameni dentre voi, şi bătrăni şi teneri, şi den preoţii voştri ci-or fi mai de ispravă, şi să veniţi aici, ca să vorovim cu voi, şi v-om pune la cale.  (  14 octomvrie 1741  Suret scos după un zapis jidovescu; Adecă noi căpitanii breaslii şi împreună cu toată breasla noastră,  de la mic păn la mare, am socotit toţ cu voinţa noastră pentru acest obiceaiu nou, care s-au făcut de să face baş-staroste cu arcale pe la boiari, şi apoi s-au făcut de să  în urmă iarăş staroste al doilea tot cu arcale. Deci acum am socotitu toţ, de la mic păn la mare, să lipsească acest obiceai nou, pentru că am avut mare sărăcie, şi multă ruşine am tras pentru acest obiceai, avănd mare pizmă; carei dintr-aciastă pizmă s-au făcut mare gălciavă, şi hahamii între noi, de i s-au făcut multă pagubă. Deci noi cu toţ ne-am strănsu la şcoală, şi am socotit cu mare blestem şi cu afurisănii, şi cu mare gloabă, ca cum acest obiceai să nu mai fie nici-odată între noi, numai să fie staroste de rănd, den an în an, pă obiceaiul cel vechiu, pentru să fie de slujba Mării Sale lui Vodă şi a ţărăi; dar nici acei staroşti ce s-or pune, scutiţ să nu fie, ci să-ş dea fieştecare birul său. Iar de acum în/nainte  [ 225 ]  cine s-ar mai scula păste acest zapis şi tocmeală a noastră, ca să pue vr-o pricină asupra noastră şi asupra hahamilor, să fie de blestemul ce s-au pus, şi de mare gloabă, să dea la Vistierie Mării Sale lui Vodă 50 ug. ungureşti şi la şcoală 50 lei, şi să petreacă mare urgie. Şi aciastă tocmală s-au făcut cu vor tuturor breslaşilor care mai jos să vor iscăli şi s-or pune şi degetele. Septemvrie 20 d. Ursul Staroste. Minas Staroste. Iosif snă Ursul Staroste. Marco zeat Iacob. Lazăr zeat Solomon. Leiba Hotincean. Leiba zeat Ursul. Cerbul săn Moisi. Cerbul brat Boroh. Lupul Moisăi. Smil Saul. Naftulei Leiba sin Minas. Minas zeat Leibii. David Veniamin. Avram Crafu. Cerbul. Novac. Minas ot Soroca.  (  Pentru nişte bolovani şi alte leamne ce au rămas la vadul Galaţilor, den lemnul ce era să meargă la Voziia, şi s-au dat la trei mănăstiri: la Precista i la Sfeti Nicolae i la Mavromol, de Grigore Vodă.  (  Pentru Ghiorghe şi soru-sa Ana, den satul Străşenii ot Ţinutul Lepuşnii, ce au fost în pricină de curvie cu nişte Turci, ( că bine au făcut de i-au trimis aici, şi pe fapta lor îş vor lua plata. Numai şi pe o Jidovcă, de carii scriu dumnealor că iaste aseamene acestora, pe acie încă să o trimită aici.  (  Nişte bejenii ce le-au poprit la (uhur (ohoranul Căpitan, vrănd să fugă în raia.  (  O carte la episcopul de Roman, să trimită un penticostar pe romănie.  (  Hristoscul Vlasto, staroste de Cernăuţi ... că, fiind Hotinceni, acolo să cade să-i trimitem; nu-i putem trimite aiurile, şi cu trimisul lor să fac cheltuiale.  (  s-au strigat la cochii vechi într-acest an ... şi Sărbii, Cămpulungenii şi Vrăncenii ... să aibă a plăti goştina driaptă, de dzece bucate un leu; făr numai Turcii, pe unde s-or afla, să aibă pacie ... Şi care unde au dat an, acolo va da şi estimpu, şi ciobanii holtei vor da unde vor plăti stăpănii, iar cii însuraţ, unde le va fi şăderia.  [ 226 ]  15 ianuar 1742  (  tot obrazul, ori boiar, ori ce briaslă ar fi. ... la protocol ... luîndu-ş dzăciuiala pe obiceiu ... Şi pentru tălhari în tot chipul să cearce, să-i prindă şi să-i certe şi, globindu-i, să-i trimită aici, trimiţănd şi vina lui în scris, cu carte deşchisă, cu amănuntul şi cu dovadă, şi carte să o treacă la protocol. Şi potropopii la giudecăţ mirineşti să nu-s amesticie. Iar afară dintru acestea mai sus arătate clăci sau altă angărie, preţ de un ban să n-aibă a lua de la lăcuitori. Gloabe de la nimeni să nu ia, făr numai de la tălhari. Cine nu va veni la giudecată, să-l aducă fără de voia lui cu treapăd, or-ce obraz ar fi; de la omul de frunte să ia 6 pot., al doilea 3 pot., al treilea mănă, 5 par.  10 maiu 1742  (  Şi tălharii, şi măcar şi pănă la un stup di să va dovidi cineva că au furat, acesta tot tălhar este, şi furtuşag mare să socoteşti. ... şi cărţi slobode de giudecată, pe ceale ce s-or dovidi faptile lui; o carte să dai la măna păgubaşului, şi una să rămăe la dumneata, să-s scrie la protocol. ... afară din furtuşaguri mici, de o găină sau altile ca acestea, cari să numescu potlogării ... Apoi că şi oamini cu jalobi pre mult vin aici, de la Ţănutul acela, de supără Divanul, şi pentru mici priciini, pănă de un leu, de doi, şi socotind că, or uşile dumitale sănt închisă, or nu staţ la giudecată ... Noi pentru aciasta v-am făcut ispravnici pe la Ţănuturi, pentru odihna nărodului, şi un om prost de va ave cu vre un boier giudecată, or-ce obraz va fi, şi n-a vre să vie pe sorocul dumitale la giudecată, să trimiţ să-l aduci ...  Cărţile de Gudecată ce daţ, să fie într-o coală de hărtie, şi cărţ slobode, iar nu pecietluiti cu ciară.  5 maiu 1742  (  Noi în destul ne silim, pentru odihna norodului, şi pentru aciasta Divanurile noastre pe toate dzilile nu lipsăscu, şi dumnealor boiarii, osăbit, de altă parte, necontinit giudecă.  [ 227 ]  Care vă cade mau mult cheltuiala decăt dobănda voastră ... şi să luaţ şi mărturie de la 2,3 oamini, cum că l-aţ îmbiet la Divan şi, de n-a vre să vie, atunce l-om aduce noi, căci că noi pă un om săngur nu-l putem giudeca, pănă nu sănt amăndoi de faţă. Şi carte aciasta să-s citiască în toate satele acelui Ţănut, şi să-s iscăliască într-ănsa preutul şi vornicelul a fieşticăruea sat, cum că s-au citit la satul lor. ... pentru călugării ce să vor fi aflănd la Ţănutul acela şădzănd pen sate şi pen cătunuri, , afară den mănăstiri. ... că să supără lăcuitorii cu multe năpăşti de cătră disetnici, năpăstuindu-i şi cu izvoadile de anul trecut, şi pre cei ce n-au stup nici mascur le pun năpaste asupră, cari vin, zălojăscu şi li eu bani; cari priciină aeve am aflat-o, că şi înnainte noastră s-au purtat jaloba aciasta. ... îi vom împlini întreit, şi pe desetnici îi vom pedepsi.  (  ... vornicii satelor şi toţi lăcuitorii ... (  părcălabi şi vamiş, cămănari, bezmănari şi mortasăpi şi bourari ... Care lucru, a să supă ra cineva afară din obiceiu, măcar şi pănă la un ou, nici de cum nu suferim, , nici vom suferi. ... pentru un obiceiu rău ci-am înţăles că s-au făcut de spargu părcălabii vasăle cele cu vin a oamenilor  şi eu din bute căte o tidvă de vin: ... o litră de vin să nu mai ia de la nime.  (  ... înştiinţ[ndu-se şi de purceadere Mării Sale, că au purces la 17 zile ale aceştii luni.  (  ... pentru neînştiinţare adease: că de la Domniia Sa Gligorie-Vodă vin cărţi, iar de la dumnealor nu, ci ca să înştiinţeze adease. A doao, pentru unii din feciori de boiari pămănteani, că s-a cerut să-s călătorească cu Domniia Sa Gli/gorie-Vodă,  [ 228 ]  şi mai mult 3ti Logofăt feciorul Sturzii Vel Logofăt, s-au poruncit să-s oprească, să-s trimiţă înnainte Domniii cum mai făr de zăbavă. A treia, pentru Schimni-Agasă Imbrihorul, ca să i-s gătească case bune, mari, şi să-l odihnească cu toate ce vor fi trebuincioase, luăndu-l cu cuvinte de cinste, punăndu-i pentru ţeară, că iaste săracă şi prădată, din întămplare vremilor cu răzmiriţe. A patra, ca să-s trimiţă foae de toţ boiari, boerenaşi, căpitani şi mazăli şi, cei ce au fost cu dregătorii, anume dregătoriile, şi cei ce n-au avut dregătorii, ( de toţ să-s trimiţă catastih.  20 septembre  (  3 cărţi la toţ boiarii i boerenaşii i căpitanii, preoţii, vornicii şi alţi mazăli, ce să iasă pă la conace înnainte, căţ sănt păn prejurul drumului, ca să-i înveaţe Măriia Sa, şi să le priuncească ceale ce sănt de folosul şi buna cărmuire a tuturora de obşte.  (  ... un pitac cu tiutuluş ...  (  Pentru datoriile de vin vechiu, cine are să dea ...Cu preţul lui, precum să va vinde acum la corătă ... din zeace a doisprece.  (  Lăcuitorii din Iaş ... Nimini de nimic din casa lui să nu-s jăcuiască, nici covor, nici scoarţă, nici mindir, nici plapomă, nici vase, nici blide, nici lighian, nici alt preţ de un ban; nici de la creştin, nici de la Armean, nici de la Jidov.  (  Pentru venitul ce are pimniceariul din viile de la Odobeşti, a neguţtorilor, căte 2 pt. de pogon.  (  Pentru nişte rămăşiţ de vin a dumisale Vel Logf., de 3 ani.  (  Să nu aibă a căuta venitul Vornicii din Ţeara-de-sus, pe obiceai, şi să ia de fata mare ughi 12 şugubină şi doi galbeni ciobotele feciorilor, şi, or unde ar afla şugubină sau morţi de om, or în tărgu domnescu, or în ce sat, să ia venitul.  [ 229 ]  ( Lăcuitorilor, să aducă păine de văndut la Iaş: grău, orzu, mălaiu, făină, şi carăle boilor nici la un beilic nu să vor lua, şi păine ce vor aduce, încă vor vind-o cu preţul ei.  ( ... să aibă a lua şugubinele, de fată mare burdihoasă 12 ug. şugubină şi 2 ug. ciobotele feciorilor, şi de văduvă 12 lei i 2 ug. ciobotele feciorilor.  ( Tărgoveţilor de Fălcii, ca să străngă ei toată dijma după locul domnescu, a tărgului Fălciiului, să le fie pentru cheltuiala tărgului ...  (  căte trei bani de drobul de sare, atăta steţii, căt şi drobii, ( den toată sare ce să va încărca de la ocnă, pă obiceai,  însă şi sare ce să va fi încărcat de la schimbarea Domniilor pănă acum.  (  ... după jumătate de starostie a Cernăuţilor ...  (  de toate cărciumele, căte 44 bani de cărciumă şi 2 ocă vin, orce fel de băutură ar fi, atăta la tărguri, căt şi la iarmaloce.  (  18 ug. aur ungureşti, carii i-au fost trimis un frate al lui Iosăp de aici acolo, ca să-i cumpere horilcă.  (  lăcuitorii di pe Prut, den satele de pe di iastă parte ... pentru Tătari, că fac multe furtuşaguri, şi mai vărtos Tătarăi ce sănt mai de margine, de spre Orumbet-Olu. Au cercat Măriia Sa lucrul acesta cu mijlocire ca să-s opriască Tătarăi a nu mai trece Prutul pe aiurile în iastă parte, făr numai pe podul de la Fălciiu, precum au fost obiceiul veachiu. I-au vinit carte de la ( mărzacul, carile să află acmu într-aciastă vreme mai cap între Tătarăi mărgineni, scriind cum şi dumnealui au dat poroncă Tătarălor, numai pe podul de la Fălciiu să triacă. ... să-i prindză şi să-i pună în heră şi să-i aducă la Vel Căpitan, şi el să-i trimită la mărzacul mai sus amintit, ca să-ş ia plata lor.  [ 230 ]  ce mersese să pliniască fănul de boerescu.  (  un boiar a lui Mihai-Vodă mărgănd la Tighine.  (  Vel Uşer, mărgănd la Smail.  (  Boală de ciumă nice n-au fostu, nice este; atăta: s-au fostu însămnat de mult la o casă, şi pe urmă au ferit Dumnezeu.  (  ... de acolo, din gruntul dumilorsale ... li-au cursu strămbătate.  (  Pentru Lipovenii ce sănt aşezaţ la Băneşti şi la Ruşciori şi la Dragomirna şi la Salce şi la Hăţăşti şi la Sănăuţi şi la Zamostie, ce sănt la Ţinutul Sucevei, i la Budeşti pe Cracău, ot Ţinutul Niamţului, i la Hărlău ..., şezănd pe moşii omeneşti ... Unii dintre dănşii au arătat şi tocmala ce au cu stăpănii moşiilor, de dau pe an de casă căte un leu, alţii căte 2 zloţ; acia tocmală, vrănd ei a mai şăde pe aceli moşii, să rămăe tot nestrămutată. ... mai mult de căt un leu de casă pe an să nu de stăpănilor moşii, şi altă dijmă să nu de, nici cu clăci să nu-i supere; însă, vrănd ei a să muta pe locuri domneşti, să şadă cu pace, şi neci leul acela să nu de, neci altă dejmă.  (  ... căte un stog de făn de om pe an, şi să-i aducă şi păne de acolo la casa lui.  (  ...rediuri ...  (  să pue vornicei pin sate, şi toţ oamenei să asculte de dumnalui Vornicul.  [ 231 ]  (  Năvodarilor celor ce văniază peşte pe malul Brateşului şi fac strIisuscăciune viilor.  (  să-s părăsească de a mai facie vaduri pe dreptu viele ce sănt pă mal, ş-ardu gardurile şi hăragii ... De a mai vini jalobă ca aciasta, acolo în mal să vor spăndzura; căci acolo este cănpu cu mult greu.  (  şi pe ciilalţi încăş pe toţ să-i goniască de acolo, din vreame ce nu sănt tărgoveţi mulţămiţi cu dănşii.  (  ... pe o muiare curvă, ce să află în casa unui Turcu.  (  ... un tianc cu multe de toate ... cu nişte priciini răsuflate.  (  ungur ... pe locul lui, unde au curăţăt el, şi i-au tăiat pomeţii.  (  jaloba preutului Dumitraşco ot Călimăneşti i a Cuzii Postelnicul cu fraţii lor, răzeşii de Păţăşti.  (  La ghinărariul de Braşov, pe jaloba Manii şi Ion, Bărsanii de Caşin, carii au strănsu 950 mascuri de la Muşerhud şi dintr-alte sate din Ţara Unguriască, şi i-au adus în Moldova, de i-au îngrăşat, avănd tocmală căte un zlot de mascur, şi pe urmă stăpănii mascurilor li-au poprit din tocmala lor căte 15 bani de mascur.  (  ... goberna de Săbii ...  (  proin episcop  [ 232 ]  Minas ... cătră Locurile Sfinte ...  (  zăcănd călăraşii că, amistecăndu-ş Căpitanul de Puţeni, Movila, vitile sale în vitile satului, la rupta unui văcărit, în trecutul an după Moscali, şi neplătindu-ş Movila văcăritul său, au luat zlotaşii vite a lor ... şi li-au pus de au stătut zălog un an la Dumitru vameşul în Bărlat, şi, măcaru că Movilă ş-au dat banii săi, ţ-au măntuitu rămăşiţa, dar ei săntu păgubaş de sănbra a 4 boi şi de hrana a 2 vaci cu viţăi, ce au stătut zălojite ..., şi încă li-au luat Dumitru Vameşul şi 14 lei cheltuiala acelor vite de un an, ernaticul şi văcăritul.  (  că i-au dat Movila bani, ca să-i îmbracie pe la oameni, unde ar găsi, să-i facă 160 vedre vin, zăcănd că la vreamea culesului viilor ş-a trimite şi vase sţ-ş străngă vinul, şi, la vreame netrimiţăndu-ş vase, cii cu datorie ş-au văndut vinul, şi el, cu învăţătura Căpitanului Movilii, au luat bani de pe la oameni, cu başul lor, şi i-au dat bani. ... iar i-au lipădat bani, şi i-au luat un vas de vin din pivniţa lui aşădzată, şi plătit şi de vădrărit, şi au văndut vadra de vin căte un leu.  (  dănd samă că, fiindu fugiţ oameni de Puţeni peste Săretiu, la vreme cănd eşise cătanile din Ţara Unguriască pe supt munte, atunce amestecăndu-să ei cu alţ bejenari, s-ar fi pripăşit la dănşii nişte mănzaţ, şi iaraş omini de ai lor i-au colăcit.  (  părţi de moşii cu veciini ... Hermeziu, care au murit în Ţara-Romăniască ... Părţile ce sănt frăţăşti ... Unii din vecini au fost şi cu Hermizeul în Ţara-Romăniască, pănă la moartea lui, şi de acolo au venit la pămăntul lui, şi i-au însurat.  (  aducie liudzi, oameni streini, din raiaoa Hotinului, ori din Ţara Leşască, să fie beşlei, la fieştecare sat căte un beşleu, să fie pentru paza marginii şi de apărare lăcuitorilor de pri/cinile  [ 233]  Turcilor ce trăescu acolo: vor fi scutiţ de ciferturi, nemică nu vor da, numai ei vor păzi slujba lor, care este de odihna lăcuitorilor, cum am fostu şi mai înnainte la acia margine.  (  La Costandin Vornicul ot Cănpullungu, pentru jaloba ci-au jeluit oamenii, Cănpullungenii, din vamă, pentru nişti viti a unui Arman, anume Bărnad, din Ţara Leşască, care li-au fost adus acolo, în munţii Cănpulungului, făr de voia lor; care vite, măncănd o samă şi Moscalii, atunce s-au fost făcut carte la dregătoriul Cănpulungului, şi ar fi plinit şi de la dănşii 91 lei, 10 pot., luîndu-le vite dreptu aceşti bani.  (  Iar, de n-or căuta la dreptate, apoi nici noi n-om suferi a rămănea omul nostru păgubaş, ce cu alte mijlociri i să va plini paguba.  (  2 boi pe păine,  şi i-au datu numai 9 cetferici, iar 11 cetferici au rămas, şi, mergăndu să-i deai păinea, l-au zăberit stăpănul lor de o iapă, cu hamuri cu tot, cu 11 păndză de saci, pentru o fămiae din raia, ce au scăpat de la Moscali şi s-au măritat după un Rus, de unde şiade Sfeclă, şi, avănd ia alt bărbat din raia, au fugit, şi dzicie Liahul că au luat acia fămiae un habaciu şi 17 coţ de pănză.  (  Sandul Tuduri, cupeţ ot Iaşi ...  (  Giudelui de Ţigani hătmăneşti ... să-şi strîngă Ţiganii şi să să-ş dei poclon hătmănescu, pe obiceiu ... Aşijderea şi pentru Ţiganii streini, ce ar vini dintr-altă ţară, pe toţ să aibă a-i pune la ciata lui ... Pentru moarte de om şi pentru şugubină, îi va giudeca dumnealui Hatmanul, şi, pe unde vor îmbla ei, nime cai lor la olac să nu le ia, nici căruţile lor la podvoz.  (  la Lefter starostile ot Chişinău, cu zapis, de pe nişti cofe a lui Enachi Cafigiul al Domniei Sale Grigore-Vodă.  (  giudele de Ţigani streini ursari, ci-au venit din Ţara-Romăniască ... acestu şărbu domnescu, cu toată ciata lui ... birul an,  [ 234 ]  după tocmala lor.  ( Pasport s-au dat la Dumitru Duca şi la Hristofor, neguţitori, mergănd la Liptţuca.  (  şi au băut şi holercă de pe la oamini. ... că la vreme Moscalilor, cănd au mers la Hotin, ar fi ucis acest copil pe un frate a celui Turc.  (  la medzăpăres  (  Pentru Cănpullungu rusăscu: să între în lotru la dănşii, să ia pecieţile, au să iasă din ţară, şi să între slujitori, să şadză acolo în locul lor, au să dzică că au hotărăt să stei împotrivă de ruptoare, 4 ciferturi, căte 100 lei să-i diai, au să vie din toate satile, adunăndu-să 20 oameni; fugind, să-s strănge cine va vini, să şază acolo la locurile acelea, păr la 300 oameni; şi să-ş ia pecieţile şi banii lor, să-s rădicie, ca să fie slujitori pentru pază.  (  din vreme că şi acela este tărgu gospod.  (  nemisniciele ... care or fi priciini de părcălăbii.  (  Armenii ce sănt neguţitori de boi, din Ţara Leşască ...  [ 235 ]  ( starea locului de la Ţănutul ... şi osăbite fieşticare ocoale, după orănduiala ce arată mai gios; hotarăle ţărăi ..., hotarul acelui Ţănutu ...: cu ce Ţinut, la ce ocol şi ce satu ...; Scaunile domneşti: ... mănăstirile, zidirea, veleatul şi mile ctitorilor, înnoirea şi veletul înnoirii şi al ctitorilor, stare locului ..., şi ce hram iaste; mănăstirile închinate ..., schiturile ...; bisericile de piiatră ...; bisericile de lemnu; tărgurile; vămile, la ce tărguri; mortasipie, aşijderea; camăna, aşijdire; munţii; scălile, adică drumurile ce trec în ţara Ardialului, de la ce ocol şi sat să începe drumul, pe unde trece peste munte şi la ce loc intră în Ardial, anume satul sau cetate; poticile, adică drumurile ceale mici, de picior şi de cal; apile mari; numile lor, din ce munţi esu, şi numele muntelui, treacie pe la cutare loc, la cutare ocol şi sat, într-acia apă căte alte ape dau, la ce loc, numile ocolului şi a satului, şi apa ace mare unde dă, la apa cutare, la ocol i la Ţănut şi satul cutare; apele mici ...; dialurile cu vii ...; dialurile făr de vii ...; movilile ...; răpile ...; văile mari i cu pădure sau cu cănpu ...; vălcealile ...; pădurile, tufările, luncile, cănpiele, anume şăs sau dial; poenile, bălţile, heliştiile, vadurile: pe la apile unde nu sănt poduri ...; mezilurile ...; siliştile, adică moşiele unde au fost sat şi acum este pustiiu, la ce ocol, etc.; moşile: mănăstireşti, ceale făr de oamini, numele pămăntului, etc.; moşiile veliţilor boiari; moşile boiarilor al doile; moşiile boiarilor mazili, adecă cei ci-au avut boerie al trielea; moşile răzeşilor tij.  (  un lanţuh aur cu 96 bulbuci ..., 6 mătcaluri şi o păreche sărji aur, căte cu un rubin în mijloc ..., un inel aur, izmaragd.  (  Lui Ogiac-(auş şi staroste de Putna, pentru dughianile Turcilor zulumgii de la Focşani, să le opriască, şi să pue într-ănsăle alţi neguţitori, iar pe acei zulumgii, prinzăndu-i, să-i pue în fiiară şi să-i triimită la Brăila, să-i dei în măna lui Inicer-Agasi, să le vie de hac.  ( La starostele de Putna, ispravnicul marginii ... Căpt. marginii ... ceia parte ... 73 lei pentru o căpitănie, şi apoi l-au scos, şi au rămas păgubaş de bani ... vorovască cu dregătoriul marginii.  (  ca-s să aperi ... pentru priciina veciinătăţii şi pentru 10 lei ce le cere dumnealui pentru lucrul boerescu, pănă vor sta la Divan.  (  10 cărămidari şi un miimar, meşter de lemnu: tocmindu-i cu hac, să le dei şi arvonă.  (  ispravnicul marginii Putnii ... un emir tătar, care, fiind zorbagiu, l-au prinsu şi îl cer alţii de ai lui în chizăşie, cu zapis, cum că s-a lăsa, dar Mărie Sa Vodă n-au priimit şi au scris, aşe în heră cum este prinsu, să-l trimită cu Hasan-Salahor, ce s-au trimis de aici, să-s trimită la Bender.  (  Leiba Jidov de Eş, ce s-au trimis la paza Ocnii.  (  ... cărţi de părcălăbie ...  (  nici de pe la odăile lor, nici din oile lor la conacie nime să nu le ia, nici oi, nici cai.  (  Scărlat polcovnic, pri carile l-am făcut Domnie Me Vornic la Botoşani, să fie împreună cu Carage.  (  a găzdălui sau a şăde în casa dumisale ...  (  [ 237 ]  Vasilachi Postelnicul, capichehaia de la Măriia Sa Sultanul, pentru o roabă, Nastasiia, care s-au luat cănd catanele, la vreamea Domnii Sale lui Mihai-Vodă, de un Tătar Behtemir, den sat din Mengiri, care căutăndu-să atuncea pe poronca Înpărăţii, nu s-au putut afla, şi, rămăind la acel Tătar, iar un Dumitru Sărbul, tocmindu-să cu Tătarul pentru acea roabă, să i-o dea femeaia şi, slujind cinci-6 ani, să fie ertat, cu copii ce va avea, şi, neţiindu-să Tătaru de tocmală, s-au scris la capichehaia, să stea să scoată un mumbaşir de la Măur Sultanul pe tocmeala ce au avut, să-i scoaţă fămeaia şi copiii de la Tătarul acela.  ( La Vornicii de Botoşani. Facem ştire că aici, la Divanul Domnii Meale, au venit tărgoveţii de Botoşani, Rumăni şi Jidovi, jăluind pentru aşăzămăntul tărgului, şi ales pentru tărgul Făinii, căci, mai înnainte vreame, cu căţva ani, tărgul Făinii au fost mai la vale, iar apoi, strămtăndu-să acolo, îndesindu-să dugheanele, fiind în faţa tărgului, unde să vinde altă marfă şi băcălii, şi pe acii şi mesearniţa, de vr-o 20 de ani s-au mutat tărgul Făinii în deal, de sănt aşăzaţ o samă de Jidovi şi alţi tărgoveţi rumăni, şi acum o parte din tărgoveţii cei din faţa uliţii trag ca să mute şi tărgul Făinii iarăş în vale. Şi în trecute zile s-au fost dat şi o carte legată, scriind după jalba lor, iar altă parte Jidovi şi alţi tărgoveţ rumăni, ce ş-au făciut case în deal, de spre ţintirimul Bisearicii Albe, unde iaste acum tărgul Făinii, jăluescu că le-i cu strămbătate lor,  de vreame că acolo, în preajma acselor lor, atăta hrană au şi ei, făcăndu-să tărgul Făinii din Duminecă în Duminescă, şi, de să va strica, ei rămăn fără nici un căştig. Pentru care arătară şi cărţile Mării Sale lui Grigorie-Vodă, scriind că s-au mai purtat aciastă pricină, şi au poruncit cu tărie ca să rămăe toate aleşverişurile la locul lor, şi tărgul Făinii de acolo din deal să nu clătească, şi aciastă poruncă şi Domniia Mea cu cartea noastră asemene am fost poruncit a să urma. Şi, cu toate aceastea, văzum şi carte ta de judecată, Vist. Antiohie Caragea, scriind că ai luat seama, întămplăndu-să acolo şi căţva boiari mazili din Ţinutul acela, care şi ei au dat mărturiia lor că tărgul Făinii acolo în dealiaste aşă/zat  [ 238 ]  de vr-o 20 de ani, şi iaste cu cale aşăzat, de vreame că din vale, unde s-au văndut făină mai în trecuta vreame, îndeşindu-să casele, n-au unde sta carăle; şi tu ai hotărăt făcănd dreptăţ la amăndoao părţile, însă tărgul Făinii să rămăe tot acolo unde să află acum, în deal, şi altă marfă acolo să nu să sue, fără numai făina să să vănză, iar băcălii şi pita şi alte mărunţişuri să să vănză de la vale, la Tărgul vechiu, în faţa uliţii, ca să aibă cu toţii alişveriş şi hrană. Şi pentru aciasta acum de iznoavă îţ poruncim, de vreame că partea tărgoveţilor cei din vale cu lăcomie trag şi tărgul Făinii acolo la dănşii, şi alţii să rămăe fără nici o hrană, şi domneata, împreună şi cu alţi mazili, aţ găsit cu dreptate a rămănea tărgul Făinii în deal, şi alte  aleşverişuri din vale, pecum arătăm mai sus, aşa dar să dai poruncă tuturor tărgoveţilor, ca să urmeaze toţi, şi nici de cum tărgul într-alt chip să nu să strămute. Şi  să nu mai umble amestecănd lucrurile şi purtăndu-să cu cheltuială pe la iaş. Încă şi meidanul acela unde să face tărgul Făinii în deal, de va fi loc domnescu fără pricină, niminea să nu-l astupe cu casă sau dugheane, ci să rămăe loc slobod. Şi de acum aciastă pricină să nu să mai poarte, că, carii vor mai amesteca, să vor pedepsi; şi cartea de la măna lor să nu-s ia.  (  De vreame că urma bucatelor au trecut pen satul şi pen vadul lor, nu pot ei să să măntuiască cu atăta că nu ştiu, că sănt datori să dea seama; că, trecănd tălhariul pen satul lor, nu să poate ca să-lu sămtă şi să nu ştie ... Să-i aduci pe toţ de faţă, şi să le dai strănsoare ca să dea seama, numai să afle tălhariul, ori să giure oamenii din sat, pe carii vor pofti păgubaşii, cum nu iaste tălhariul din satul lor, nici ştiu să aibă oameni răi în satul lor şi, giurănd, să aibă pace, iar, negiurănd, să plătească.  ( Jăluind lui VelVornic, i-ar fi plinit paguba Jidovului de la satul dumisale; deci, de vor jura doi oamenică nu ştiu ei să fie oameni tălhari în satul lor, şi perirea acelui cal nu iaste de spre dănşii, să le împlinească banii de la Jidov, ce i-au luat de la sat, pentru  [ 239 ]  calul lui.  (  Pentru un robu, ce ni-au scris Mărie Sa Hanul că au fugit ... numele lui, Hasan.  (  Lupului, ginrele lui Toader Botedzu, ce au fost rohmistru ...  (  afară den cii ce au dugheni pe moşie ... (  Viind vreme coroilor i a şoimilor, să căutaţ să purtaţ de grijă, după obiceiul ce s-au trimis de la acel Ţinut şi de alte date, să ni trimiţ şi acum doi coroi şi un uliu, şi pe oamini de ispravă să-i trimiteţ, ca să-i aducă făr de stricăciuni.  (  ... 3 şoimi Cănpul lungu, 3 şoimi Ocna, 4 şoimi Vrancea, 2 coroi au uliu Bacăul, 2 coroi, 1 uliu Cărligătura, 2 coroi, 1 uliu Vasluiul, 8 coroi, 4 ulii Sărdariul de la aciale Ţănuturi: 10 şoimi, 16 coroi, 8 ulii gac peste  tot.  (  ... Mării Sali ghinărariului de Săbiiu, ca să cumpere 2  armăsari.  31 mai 1742  (  Ponturile ce li-au trimis dumnealui starostele Nanovschie cu Milinschie, Cămăraşul dumisale. Pentru 500 de cară lemne într-un an, să fie volnic a tăia şi a căra din pădurile ţărăi Moldovii, au din ale Cirimuşului, au din ale Bucuvinii păduri, pentru triaba arsului în casăle sale de la Horodenca ... 500 de copaci de cer pentru dresul casălor lor de la Horodinca, carile li-au stricat Cazacii ... Să roagă pentru ucidire a doi Jidovi de la moşiile sale şi a unui om ce era cu dînşii, carile s-au tănplat primejdie supt pădure Drăgşanilor. ... să fie volnici cu boei lor în ţara Moldovei.  (  Să poată oamenii din Ţara Leşască a ara şi a sămăna, cu datul obicinuit, pe pămăntul Moldovii.  27 ianuar 1741  (  
[ 240 ]  ... di spre Cernăuţ, carile din vechile vremi s-au numit otace, şi, din pricina vremii tulburărilor ce s-au întănplat de cătăva vreme, s-au fost părăsit. ... unchiu ... supt Horodinca, fiind loc mai cuvios şi mai cu îndemăna, atăta căt pentru stare dobitoacilor, căt şi pentru neguţtoriia şi strănsura norodului, îmbe părţile. ... vămile obicinuite şi giudecăţile şi toată orănduiala ce să cuvine. ... Căte 15 zile pe loc.  ( ... care au venit ... aici la gospod cu nişti lucruri gospod.  2 iunie 1742  (  Muscalilor ce au venit de la Ţrgrad, mergănd la Soroca.  6 iunie 1742  (  pentru dumneii Catrina Logofetiasa, a răpăosatului Costandin Costachi, să o lasă să triacă cu paci, lăsind-o Domnie Me ca să miargă la Bucureşti, la Domnie Sa Mihai-Vodă, să-ş scoată datorie ce are.  (  Să aducă pe potropopu de acolo şi pe Ion biv potrăpop şi pe popa ci-au cununat pe om, iar ci-au cununat pe Toadir Hordilă, lăsindu-ş fămee şi dăndu-i voe di-au luat pe alta.  6 iunie 1742  (  O carte dată de un copil din casă, să margă la Botoşani, să aducă pi hahamul şi pe tatul copilii şi pe Jidovca ci-au văzut fapta, şi pe Solomon şi Leiba şi şel ci-au zis c-or mărturisi că i-au dat 2 ughi hahamului cu di-asila, şi pi un Jidov ci-au zis că, de a pără, o-r scoate din tărgu, şi pe 2 Jidovi bătrăni, să aliagă dintre dănşii, să-i aducă, să ste faţă la Divan pentru pricina copilii Iancului cu ficiorul Cerbului, ci-au silit-o, stricănd-o, precum au dat samă tatul fetii şi mumă-sa.  [ 241 ]  ( după cum s-au hotărăt cu carte tipărită.  (  ... ci-au fost trimisă la ocnă, pentru că ar fi fost ţiitoare la un Turcu.  (  Pentru un Jidov şi un Arman, ce s-au ucis la codrul Herţii de Tălhari. ( ... oaminii de la sat de la Comăneşti ... Acum, în vremile acestor tulburări, făcăndu-să panţiri, au fostu plaiul în sama lor, iar acum, lipsănd panţirăi, au rămas paza plaiului iar în sama lor.  ( lăcuitorii de Ocnă, tot pentru paza plaiului.  ( O carte s-au dat dumnealui Şărban Duca biv ftori păharnic, pe o parte de moşie din zlătari ot Putna, ce e cumpărătură moşu-său Ducăi-Vodă ... Pentru o moşie a sa, anume Prăjăştii, ce sănt la Niamţu, ca să-i stăpăniască.  (  din Mărgineni ot Bacău ... la răzeşii unguri de acolo.  (  ce cuprinde multe moşii, că este făcut pentru lucru de chivernisală, avănd Ştefan-Vodă pribegie din ţară, ( ca să nu pue cineva dintr-alţii măna pe moşiile sale.  (  crăcimari ... preuţilor de la patru bisărici domneşti, ce săntu în tărgu, în Botoşani, cu o biserică din Păpăuţi, după testament, ci-au avut de la Domniia Sa Grigori-Vodă, în care hotără;ti pentru 2 iarmaroacie mari ce să fac pe an acolo, la tărgu, afară din oraş, de alăturea tărgului; unul la Sfetii Ilie şi altul la Săntă-Măriia Mică: la acestea 2 iarmarocie să aibă preuţii a facie ei dughianile, şi venitul dughenilor pe obiceiul vechi, ce este hotărăt; de să iasă de dughiană, acel vinit să fie a bisericilor, pentru  [ 242 ]  unt-de-lemnu şi tămăe, şi alte odăjdii bisăriceşti, şi ... preuţilor din chivirnisala lor; însă prin Vornicii de Botoşani să-s dei sama, cum arată testamentul.  (  în raeoa Ismilului.  (  Pentru Turcii de şed la Agiud cu casa, pe loculmănăstirii Mirii şi calcă locul, şi nu vor să de venitul.  (  ... care este în cele doî ciasuri ci lăcuescu Tătarăi ...  (  după orănduiala cum scriu şi alte cărţi de beşlegie.  (  ca să-i dei leafa lui, căte 15 lei pe lună, cu toate tainaturile lui.  (  că pe locul tărgului din trecutele vreami, din bătrănii lor, au avut unii şi alţii vii, şi, acei bătrăni vănzind viile la alte măni striene, ce n-au fost tărgoveţ de baştină, stăpănesc acie şi locul, şi-l vănd la alţii, şi danii îl dau. Şi s-au scris ca să-i popriască pe unii ca acie, să nu fie volnici a vinde din locul tărgului, şi să-l împarţă tărgoveţilor, ca să fie de hrana lor.  (  2 oameni cănd vor veni să-s giudece şi-i vi hotără giudecata, întăi să-s scrie răspunsul celuelaltu, în ce chip au dat samă, apoi hotărărea giudecăţii, că s-au hotărăt giudecata lor într-acestaş chip, ( ca-s fie lucru lămurit şi de înţăles, să poată înţălegea Divanul, precum dreaptate şi strămbătate. Şi de acum înnainte să ştii că, de nu vor vini giudecăţile întiposite după poroncă ce-ţ poroncim, le vom trimite rupte cu oameni domneşti, acolo, la dumneata, şi nu-ţ va fin cinste dum.; însă, pentru giurămănturi, socotiţ pentru lucru, nu puneţ 2-3 oameni să giure, şi pe cela ce nu va şti de acel lucru, nu-l siliţ cu giurămăntul, şi, ales, pentru ce fieşte lucru mic este cu păcat a sili pe oameni la giurămăntu. Apoi, pentru ciobotele ficiorilor dumilorvoastre, ni-au venit jalobă că eu căte 6 orţi şi 2 lei; pentru care am hotărăt mai multu  [ 243 ]  decăt 6 pot. ciubote ficiorii dum. să nu e.  (  Pavel Sărdar, ispravnicul Orheiului i Lapuşnii ... te atingi cu călcare şi de oamini bisăriceşti, atăta dumneata, căt şi nemesnicii dum., pănă şi bisăricile călcaţ, cercănd priciini de gloabe asupra călugărilor şi asupra preoţilor; care lucru să cuvine a giudeca cu giudecata bisăriciască. ... De aţ făcut aşa, de la noi acia volnicie n-aţ avut, din vriame că noi la aceale ce sănt în giudecata bisăriciască, nu vom să ne amestecăm. ... că nemesnicii aduc priciini de mestecături necuvioase ca acestea ... Partea bisericiască să fie giudecaţ cu giudecata bisericiască. Încăş, cănd va avia vr-un mirian giudecată cu vre un călugăr sau preut, şi va rămănia cu vr-o vină călugărul sau preutul, să facii ştire la episcopul, şi să va pedepsi cu giudecata bisericiască, iar mirianul să va pedepsi de la ispravnicul Ţănutului.  (  Pe jaloba comisariului, lui Libomirschii, peantru 20 de boi şi 8 care cu sare, ci-au zăborăt pentru priciina lui Mostafa Turcul din Bender, ci-au avut cu Jid. de la Raşcov; fiind acest zabor făr de poroncă, s-au poroncit să-s dei înnapoi.  ( Pe jaloba lui Ioniţă Postelnic, săn lui Miron Cuzăi, ci-au fost Logofăt, pentru moşiia Crăciuneştii de la Vasluiu, avgust 9 1741.  (  O carte s-au dat Sfinţii Sale prefectul dela bisărica catoliciască de aici, di Iaş, ca să-ş stăpăniască 3 cirti de vii de la ...  (  La Ioniţă Pisoţchi, părcălabul de Bae ... şindila Treisvetitelor ...  (  La uşurgii de la Oronbetoglu, să ţii în sat ... lui Ali Mărza, fiiul lui Isuf Mărza, din uşorul satelor lui.  (  Pentru un protopop ci-au despărţăt o fămeae de bărbat, să caute să-i trimită aici, pe fămeae cu bărbatul ei.  (  tărgoveţilor de Hărlău ... mortasipii ... mortasipie de pin saci cu făină, şi apoi şi din păni de pin covăţu, piste obicei.  (  Pentru Athănase ce s-au  [ 244 ]  trimis capichihae lăngă Elagasi, ca să-i de liafa lui de acolo, căte 25 lei pe lună.  (  Pentru Jidovii de Căuşeni ... au pohtit aşădzare pentru vama de holercă ce o cumpără ei din ţara leşască şi o trec aici în ţară, de o duc la Căuşeni, şi s-au tocmit ca să-s dea vamă pe cufa de holercă căte 4 lei vechi, însă şi cufa, mai mare de 70 vedre să nu fie.  (  să ţăe în samă peceţile pe giumătate la 30 de oameni ce sănt pentru slujba dum. Casabasii, la saigii.  (  ... din vreame că di acolo s-au vădit şi s-au gonit.  (  Pentru Turcii brăileni carii s-au aşădzat acolo, la Focşani cu corturi, şi fac multe zulumuri lăcuitorilor. ... Husain-Aga, beşliaga nostru ... ca să stricie toate dughenile, şi să poftiască cu mare tărie ca să nu-s facă iarmaroc.  (  ... numai să nu arete pe vre un blăstămat, că apoi n-a pute da samă.  (  ... jalobe ... că au luat lăcuitorii bani de pre la Turci, pe miere şi pe nuci şi pe perjă şi pe altele, şi acmu, niavănd mere sau nuci sau perji să li de, îi supără cu başul făr de cale, de le eu banii îndoiţ. ... din dzecie 12 pe an.  ( ... 12 oamini streini, cărămidari cari au vinit de la margine ...  (  Dumitru Vameşul, pre carele s-au pus Căpitan de ţimiţ la Trotuş, ca-s aibă întru toate a purta de grija ţămirului,  [ 245 ]  şi toţ panţărăi să aibă a asculta de dănsul.  (  ... de n-au scos ominii toţ la peceţ, ci i-au făcut raileni şi bijinari.  4 octomvrie 1741 ( Ianachi Hatman i părcălabu Sucevii. Dat-am scrisoare noastră dumnealui Costandin Hristoverghi Postelnic, pre care l-au socotit de s-au făcut Căpitan la Horodişte şi purtător de grije la toate poroncile Mării Sale lui Vodă şi a noastre, cele ce s-ar tămpla a fi: pentru aceia vă dăm în ştire şi voî, căpitanilor de acolo, să-i daţ ascultare întru toate, şi nime să nu i-s pue împotrivă: iar carii n-ar fi supus ascultării lui, să va aducie aici, şi să vor pedepsi.  (  Cămăraşilor de Ocnă, după fermanul împărătescu, să fie volnici a popri saria munteniască de la Brăila în gios, să nu lase să triacă sare munteniască, precum şi sare moldoviniască de la Brăila în sus nu trecie, pe obiceiul vechiu.  (  2 pot. de cufa de holercă şi 2 ocă holercă, 2 pot. 2 ocă peşti de carul cu peşti; aşijdire de carul cu sare, ce va vini la tărgu să văndză, să ia un drobu de sare, şi doi bani de toată dughiana, şi de toată bute de vin ce s-a vinde în tărgu, să ia căte o vadră de vin de bute, şi dintr-alte alişverişuri a tărgului, din toate să aibă a lua pe obiceiul vechiu; şi, pentru tălhari, încă să aibă a cerca şi, prindzăndu-i, să ia ce vor găsi la dănşii, şi pe tălhari să-i trimită aici la Eş.  ( La carii sănteţ rănduiţ dă străngiţ uşorul la parte de la Oraolu ... pe cfare au arat Tătarăi ..., şi cu zapcilăul vostru să o ducă tătarăi la Chişinău, după obiceaiu.  (  ... toţ sătenii de pin satile de la codrul Chigheciului, pentru pricina ci-au făcut mărzacii cu Gheorghie ci-au fost Căpitan.  [246 ]  căte doi lei păntru slujba ce săntu obicinuiţi a face.  (  ... ca să rădicie toate podurile de pe Săret, să lasă numai unul, care s-a socoti la loc mai trebuitor.  (  acest Jidov strein din Ţara Leşască, anume David ..., fiind bun meşter argintar ..., poftind Domnie Me a veni şi a să afla la oraşul acesta orcăţi de mulţi oamini meşteri, cu bun meşterşug.  (  Jaloba unui Marco Jidov di Bărlad, ci-au jeluit pe un Herşul Jidov di la Focşeni, di ceia partie, , zicănd Marco di Bărlad ca, fiind el tovarăş cu altu Marcu, di Eş, şi ducănd horilcă în Ţara Romănască, au pus vichil pe Herşul...  (  Ioniţă Cuze Postelnic ... şi alţi răzeş ... pod îmblător ... venitul locului.  Condica dea giudeacăţile Divanului din anul d-intăiu a Mării Sale Domnului Costandin Necolae Voevodu, începăndusă dea la luna lui Săpt. 1741, pănă la sfărşitul lui dichemvri, vlet 1742. Giudecă-ile boiarilor Divanului. Condica de anul al doilea a Domniei Mării Sale Domnului, stăpănului nostru, Costandin Neculai Voevodu.  (  vameşii de otace ... vameşii de Roman ... ş-au trecut în raia ... Aşijdere, vameşii de otace au cerut la vameşii de Roman vama pe o samă de boi ce s-au cumpărat la Roman, şi, vrănd a trece la raia, au apucat vama vameşii de Roman. ... vameşii de otace au vămuit cu cale, de vreme că ei au cumpărat cu vama boilor celor de negoţ din toată ţara, ori pe unde ar trece, după cum au arătat şi izvod şi izvod de ponturi, iscălit de dumnealor boerii. Iar pentru horilcă şi altă marfă, afară din marfa ce vine  [ 247 ]  la Iaş şi din neguţitorii cazaclii, iaste obiceiu, ori la carii tărguri în ţară ar ave a merge horilcă sau altă marfă, ca să să descarce unde întră la margine: acolo să vămueşte.  (  ... bucăţu beldare, ghermesuturi ...  (  fiindu-i fămeaia bolnăvită de bătăile lui, au lepădat-o, şi la bătrăneţă au luat pe altă fămeia, şi încă s-au dat şi pe uliţă.  (  pentru 900 berbeci şi 20 boi de negoţu şi 20 ialoviţe ci-au luat Petriceico-Vodă de la Prodan Drăguşescul Jăt., iară rudele lui Petreceico sau a Doamnei să n-aibă triabă.  (  ... rupta suseanilor. I s-au prăpădit boul pentru dănsul, şi dzicănd că nu i-au fost argat.  (  în faţa uliţii rusăşti, înpotriva bisearicii lui Sfeti Nicolai, alături cu chivărsăria lui Macarie.  III. Cătţi domneşti date pentru jalobe.  (  Fiind el argatu la Turcu, i-ar fi îndrăgir Turcul femeia, şi nu-l lasă Turcul să-s ducă de la dănsul.  (  4 taneali de sobol, şi 10 spinări şi guş, şi 4 zagarale de vulpi, ce i-au dat.  (  Costandin fiiul lui Gheorghii Canano Postelnicul ... bou vitioan ...  (  Cerbul Jidovul de la Roman ... cu Pavăl cărăuşul ... o bute de vin păr la Movilău, şi cu tocmală să-l descarce de iasta parte de Nistru, iar, după ci-au sosit acolo, l-ar fi silit Cerbul să-l triacă în ceae parte şi, băgănd carul şi cu boii în pod, au   [248 ]  luat podul apă, şi i s-au înnecat un bou, şi acum îş cerea boul de la Cerbul. ... podari ... stăpănul podului; de vreme că eu brudină, ei sint datori să plătiască paguba ce s-ar întămpla.  (  la Grigorie-Vodă, împreună cu ispravnicul Ion, pogonăritul de vii la Tecuci, şi fiind ispravnicul samiş pe slujbă.  (  slugă ... să-i plătiască pecete şi să-l îmbrace ... tocmala ... că i-au făcut 1 părechi ciubote roşii, de 2 lei, şi i-au dat şi 5 orţi bani şi nişti pelceli la blănitul unui contăş. ... să-i de Gavril căte 1 leu pe lună, în cătă vreme i-au slujit, precum dau şi alţii altor slugi de sama lor.  (  Crăstăna fata Gramii Stolnicul, nepoata lui Orăş Hatmanul, giupăniasa răpoosatului Statie Clucerul.  (  Novac Jidovul de Eş, ficiorul lui Mihil haham ... Iosăp ficiorul Ursului ... Leiba Jidovul de Botoşeni ... au eşit mufluz. ... o casă în tărgu în Botoşani, preţul ei de 250 lei ... casa altui Jidov din Ţara Leşască, anume Ilie, carele s-au aşăzat în Botăşeni. ... curama la căte trii ... cu meşteşugu.  ( Vornic la Soveja ... la Telejin, la Izvoară, în Ţara-Romăniască, ca să cumpere oi şi caşcaval. ... ca să aducă oile la 18 munţi, ce cumpărasă stăpănu-său Hristodor, să facă că;căvălărie, tocmindu-să să de oca căte 3 parale. ... şi zloţ şi lei. ... 12 oameni, preuţi şi mireni.  (  au aflat altă dovadă, adică scrisă pricina acestor case în condica vechi a tărgului, care să făce în vremile trecute, de şoltuzul de Eş, scriind în condică că ace casă cu pivniţă au cumpărat-o Ene Peveţul înpreună cu femeia sa Paraschiva, muma Lupii.  (  Nicolai ci-au fostu Cămăraş din lontru.  (  [ 249 ] Pentru nişte pricini trecute, din vălet 1717, din vreme catanilor ce au fost eşit den Ţara Unguriască aice în ţară, la a trie Domnie a Mărie Sale Mihai-Vodă: făcăndu-să Vasili Starce cetaş cu catanele, şi făcănd jafuri în ţară, jefuind neşti boi a unui Turc de la Hotin, au vrut el să tragă pe văru-său Cracalie soţie la cătăniia lui.  (  în trecuţi ani, la vălet 7243, întămplăndu-să de au arsu Tărgul de sus.  (  Vasilie Brăescul, ficiorul lui Ilie Brăescul, nepotul lui Ion Pisoschii, strănepotul lui Simeon Barbovschii ... Costantin Brahă şi frate-său Toader Brahă, ficiorii lui Ghiorghiţă Brahă, nepoţii lui Pănteleiu Barbovschii, şi popa Vasilie, ce s-au răspunsu nepot de fată lui Antioh, strănepot lui Dumitru Barbovschii.  S-au adeverit că giumătate de acel sat, de Beceşti, au fost a lui Drăgan Barbovschii, au fost a lui Drăgan Barbovschii, carele au avut cin-şeasă ficiori, anume Pănteleiu ..., Simeon ..., şi Dumitru ..., şi Isac ..., şi Costi ..., şi Petrea. Aşijdire într-acel sat au avut a patra parte de sat Theodosie Barbovschii Mitropolitul, fratele lui Drăgan Barbovschii, şi s-au dat parte sa danie nepoţilor săi de frate ... Aşijdere Anuşca, sora lui Drăgan şi a lui Theodosie ...   (  Andreiu gramaticul, fiiul Sfinţii Sale părintelui Mitropolitului, împreună şi cu nişte Greci plăcintari ...  (  Manole neguţitoriul din tărg din botăşeni ... socotitori  (  a răpăosatului Antiohi-Vodă ... şi el s-au dus în Ţara Leşască, ş-au perit, căndu avut Şvedzii războiu cu Moscalii la Poltava.  (  ... Simeon snă popa Ion, cu unchiu-său Ghedeon, proin egumen, ce-i zic şi Căzacul, feciorul lui Savin,  [ 250 ]  ce au fost Vornic.  (  Necolae croitoriul de aice din Iaş, feciorul lui Ion Olariul, cu cumnatu-său Nicolae căpitanul agesc ... la Uliţa Mare, în capul rîpii Peveţoae, la mahalaoa Tălpălarilor ... S-au răsărit zapisul mai an-ţărţ, cănd au venit oştile moschiceşti la Iaş.  (  în carele scrie pe satul Măndreştii că, fiind d-inceput în niamu lui, Movileştilor, şi din pricina prădzilor de oştilea turceşti ci-au vinit în ţară asupra lui Ştefan-Vodă, tămplăndu-să de li s-au răsărit dresăli pe moşii ci-au avut, au lipsăt satul acela de la stăpănirea lor, şi, îmblănd, au fost rămas mai pe urmă la sama domniască, şi Domnii, pe rugăminte Movileştilor, au făcut milă de l-au dat danie mănăstirii ci era zidită de la Ghiorghii Movila episcopul Rădauschii, care mănăstire este săhăstrii acum la Suceviţă. ... d-inceput au fost a lui Petri Hudici, moşul Movileştilor, a lui Irimii-Vodă şi a lui Gheorghii episcopul de Rădăuţi, ctitorii mănăstirii Suceviţăi. ... a fi un cut din cuturile megieşilor satului lor. ... Vasili Stărce părcălabul.  (  ficiorii popii lui Vasili, ci-au fost protopop în Botăşeni.  (  căte 123 lei noi pe bute, şi belelile pivniţii şi cercuri la buţ să fie dispre crăcimar.  ( au dat boii în vaci la văcar, ş-u peritu un bou, iar unul, viind acasă, ucis, au muritu.  (  Cănd au arsu Tărgul de Sus, în Domnia d-intăi a Mării Sale lui Costandin-Vodă.  (  un tămbar de şahmarandu cu pace de sobol, cu şireturi de firu, cu 12 bumbi de aur, 6 cu diiamanturi în vărfu, iar 6 cu rubinuri, şi o sucnă de canavaţă cu flori de firu, cu petile cusute cu sirmă, cu sponce de argintu, şi un brău de 30 lei ... Călţinerău.  [ 251 ]  au început ... a să acoleasă dă un fecior a cestui Ştefan, de au dzis că el au făcut-o gre, d-au făcut copilul, şi, oblicind globnicii, au vinit la casa lui Ştefan şi i-au luat gloabă 14 lei ... S-au dovedit că fata Andriculiasi ca o ţorfă să acoleseaşte cu năpaste de feciorul lui Ştefan. Şi aşe au hotărăt Măriia Sa Vodă giudecata: pentru gloaba ci-au dat Ştefan, să rămăia păgubaş, şi fata încă să rămăia ca o ţorfă, şi să aibă pace ficiorul lui Ştefan di spre fata Andriculesi.  (  Parfene Băibărăcariu  (  pre sfănta icoană a Precistii ... vecin.  (  Costaşco Moţocu ci-au fostu părcălabu la Hotin. ... Tomşe, Moiseiu-Vodă ... Durduţa ... La Domnie din mijloc a Mării Sale lui Mihai-Vodă. Artenii Bantăş şi Neculai Bantăş.  ( Ţigani omeneşti.  (  Frătiţa ci-au fost căpitan de meizil pentru hacul lui ci-au fost să ia de la Domnie.  ( la conacul Imbrihorului ci-au adus pe Măria Sa în Scaun.  (  simbră în plug ... După ce s-au trecut simbra. (  ... sobariu.  (  Lui Ion condurariul, Niamţu, pentru că l-au năpăstuit Ion doftorul, Niamţu, că i-ar fi furat 11 ughi de aur, şi Ion condurariul, Niamţu, s-au îndreptat cu giurămănt, giurănd cu alt om dinpreună.  (  Lui Solomon ţămbelarul, Jăd. de Eş.    [ 252 ]  di pe răpă, ot uliţa Frecăului.  (  ... acolesitoare făr de cale.  (  ... de la tată-său, de la dristor, tocmindu-l cu simbrie căte 15 lei pe an; ... fiind el atunce un copil mic. Rădică sufletul lui ... răbdătoriu de ace simbrie. ... o femei în casă, tocmită cu simbrie; nu ş-ar fi plinit anul şi acestu Costandin i-ar fi dat drumul, dăndu-i şi nişte borfe a ei ce avea, şi s-au dus din casa lui Anastasachea păr a nu-ş plini simbrie.  (  Lui Panaite ci-au fostu Căpt. ot gospojda ... cu doi călăraş ot gospojda ... ca să nu rămăe poronca gospodu în pămănt.  (  Nişte borfe ci-ar fi  luat un Dumitru (ohodariu ... din Mitropolie, la turburare Moscalilor, ducăndu-să cu Moscalii.  (  Acei ani ce i-au slujit, nu i-au slujit cu simbrie: au slujit ca şi alţi săteni, fiind şi el sătian, pe obiceiul boirescului.  (  ... precum ace fată au fost ştiută de îmbletele iai în lucruri proaste, şi Adam, aflănd-o la o crăşmă, stănd ia acolo pentru prilejul său ...  (  La iarna ce mare, după tulburare Moscalelor.  (  vameşul de Chişinău, carile au fost şi părcălab la Orheiu. Amestecăndu-l cu o litră dintr-acel argint, ca să-l lămuriască. Argintu sirmă. Sîrbul neputăndu a-i păsui, că era purcezător după turme. I-au scos cu chizăşie sa de la închisoare, ce i-au fost închis un Jidov aice, în Ieş, carele s-au aflat amăgit de dănşii, de s-au văndut nişti aramă în loc de aur. ... cărşmăriţe ... secrei ... pe gura ei i-au bătut.  (  Lui Iuţco şi Leibei şi lui Izrail Jidovul de Botoşani pentru un heleşteu ce au fost cumpărat de la dumnealui Vel Logofăt, ca să-l vănedze la Calafindeşti, satul dumisale, jeluindu ei că nu i-au lăsat să vănedză heleşteul pe căt s-au căzut a văna după tocmală, şi  [ 258 ]  aşe s-au aşedzat să le dea dumnealui voe să-l mai tae şi la paşti, să-l văneze pănă la Ispas, şi să mai dea Jidovul 30 lei dumisale lui Vel Logofăt.  (  luîndu voe şi de la Svinţie Sa părintele patriarhul de Ierusalim, cu carte Svinţii Slae, şi să văndză din moşii pentru acia datorie; şi aciastă giudecată singur singur Măria Sa Vodă o au hotărăt, să întoarcă părintele Nectarie banii lui Panaite cupeţu şi să-s ia moşiiale iarăş la sama mănăstirii, găsindu Mărie Sa că nu-i cu cale, nici iaste volnic a vinde egumenul moşiile mănăstirii.  (  Ion cibotar Uşeriul şi gavril cibotar Şetrărel ... Mane Tălpariul, la nişte piei de vacă, de triaba meşterşugului lor.  ( ... de la maica dumisale, dea la Păşcani, la Iaşi. Spătăroaia Catrina Păşcăniţa.  ( 
Cozma călugărul de la Mitropolie ... părintele Antonii Mitropolitul de aice cu Muscalii; care şi un peci de la Antonie Mitropolitul ni-au arătat Iftimie, în care peci scrie la Lupul Botedzatul Medelnicerul ca să facă păsuială de bani păr în 10 dzile, păr la întorsul Sfinţiii Sale din sus, şi a da banii, şi, tămplăndu-să de nu s-au mai întorsu Sfinţiia Sa de la Moscali.  (  ot Fălciiu ... la turburare Moscalilor, , tămplăndu-să ei la o arie, au nimerit nişte Lipcani dez diminiaţă acolo la dănşii la arie; pe care lipcani întrebăndu-i ei de unde vin şi unde mărgu, ş-au dat sama precum au ştiut, şi s-au dus de la dănşii; iar mai pe urmă, viind şi acel Horeico şi cu altul, cu Pană, au făcut cestoralalţi îndemnu să margă să-i prindă pe acei lipcani, că n-ar fi oameni buni. Şi s-au luat după dănşii şi, agiungăndu-i, i-au prinsu, şi i-au adus la tabăra lor, unde era bejeniţi, şi, neputăndu-să ei îndrepta din cum au dat ei samă, li-au luat lipcanilor armele, caii şi altă tot; din carii cai şi Horeico şi  [ 254 ]  cu Pană ş-au luat căte un cal. Şi, ţiindu-i pe lipcani acolo la bejenie, cănd au fostu mai pe urmă, au venit acel Simion Vameşul, dinpreună cu Căzac de acei moschiceşti, ş-au luat pe lipcani de acolo de la dănşii, cu tot ci-au avut ei, cu izvod anume, şi, aducăndu-i la Eş, şi încăpănd la măna Moscalilor, i-au prădat de tot ci-au avut, luîndu-i şi pe dănşii robi. ... ce mijlocire au făcut nu să ştie, că au cădzut platcă numai Vărlan şi acei trii oameni.  (  Manole cupeţ ot Botăşeni ... Avănd un neguţitoriu turcu, anume Ali-Beşliaga din Botăşeni, făn de văndut.  (  la Alexandru ci-au fostu Cămănariu-Mare la Domnie Măriii Sale Mihai-Vodă ... au cădzut Măriia Sa Grigorie-Vodă Domnu aice în ţară.  (  ... popa Cărste, armenescu, de aice din Iaş. Un loc şi cu dugheni ce iaste pe Podul Vechiu, în uliţa Arcăriii.  (  ... un Jidov Leiba din Bucureşti. ... cu acoperemăntul ei prostu, cu nişte stuh, şi, după ci-au întrat Iosăp în casa aceia, o au tocmit şi o au coperit cu şindilă ş-au îngrădit-o cu zăpladzi, ş-au făcut şi late damuri în ogradă, suind-o la bun preţ ... Iar, după ce s-au tămplat di-au perit Iosip astă toamnă, de Căzaci, la vreame Muscalilor ... Arătănd un zapis cu slovă moldoveniască, făcut de la măna lui Iosăp la măna Leibii. ... Tudorachi ci-au fostu Vornic de Botăşeni. ... că acel Anşil, după vărsta ce s-au vădzut, era om de 25 ani şi mai bine, şi, după obiceiul ce au Jidovii a să însura la 15 ani, fiind Iosip om cu prilej şi cu sirmae, şi să nu-i pomeniască nimică, nicee lui, nicecătră alţii de tocmala acelui zapis, cu însurăciune lui? Au arătat Estera şi zapisăle văndzării, scrisă cu slovă evreiască, unul de la Leia şi de la bărbatul ei, Leiba, altui de la doi marturi ce s-au tămplat la ace văndzare, şi au dat mărturie după obiceiul legii lor la măna lui Iosăp ... cumnatul lui Beţăl, hahamul de aice, din Eş ... Din  [ 255 ] poronca giudecăţii ducăndu-l la şcoala jidovască hahamul şi cu toată adunare breslii Jidovilor şi strămtorindu-l cu blăstămul legii  lor, atunce singur Iacov au mărturisit tot adivărul de vicleşugul acelui zapis ... El au dzis că-ş aduce aminte c-au iscălit într-un zapis, tămplăndu-se şi el la ace vreame la Botăşeni, la nuntă,  atunce cănd au luat Leiba pe Leia, muma lui Anşăl, şi el li-au cetit şi cununie; şi, mărturisind Iacov aşe către Anşăl şi cătră oamenii lui, i-au pus ei 2 ughi de aur în mănă, rugăndu-să Anşăl să nu să lepede de mărturie, că iaste o pricină mare. Şi Anşăl cu oamenii lui au şi prinsu a sili pe Iacov asupra mărturii, mai făgăduindu-i şi altu dar peste acei 2 ughi, rugăndu-să ei să nu-i de de smintială, că va da de primejdie. De vreame că ei s-au apucat denainte giudecăţii că or dovedi că-i zapisul dreptu, şi aducăndu-le Iacov aminte că poate să-l siliască giudecata pe dănsul la giurămănt, şi atunce îi caută a arăta adivărul, şi ei l-au învăţat pe Iacov să ia condeiu cu cernială, să poarte peste iscălitura cia vicliană, şi, făcănd aciasta, poate priimi şi giurămăntu, că măna lui s-au purtat peste ace iscălitură. Măcar că el aciasta n-au vrut să o facă. Şi aceste toate li-au arătat Iacov la şcoala lor înnainte hahamului şi a toată Jidovime, apoi şi înnainte dumisale Vel Logft. au arătat Iacov adivărul, fiind de faţă şi Tudorache Vornicul de Botăşeni şi Beţăl hahamul de aice, din tărgu, împreună cu toată Jidovimea. ... puşi la pediapsă ... Mihăl peveţul şi credincios breslii jidoviaşti. ... că la lege lor nu-i acestu obiceiu a să pune ficiorii în zapis, ce toată tărie zapisului redzimă în marturi, ( scoţind la aciastă mărturie şi pe hahamul şi pe alţi bătrăni ai Jidovilor.  ( Costantin Maţoeni căpt., cu cinci liude vănători de la stiagul lui ... s-au tocmit scutelnici la dănsul, căte 12 lei de om într-un an, şi, pe tocmala ci-au avut ei, nu s-au scutit mai mult de 9 luni ..., şi ceria 15 lei de la Costantin căpt. ... că el au fostu căpt. mai mult de un an, vr-o 2 luni peste an, dar, schimbăndu-să la 9 luni Agie, şi puindu-să la Mai Panaite Agă, au dat jalobă stiagul ş-au pohtit ca să nu mai fie nici unul scutelnic, ce să slujiască toţi, şi acei bani ce-i are căpitanul lor şi Aga de la scutelnici să facă cislă, să plătiască cu toţii la aceste 2 stiaguri de vănători, şi, aşădzindu-să cu Aga Panaite într-acestu chip, au rămas să nu mai fie scutelnici de acole înnainte, ş-au dat cu toţi banii scutelniciei, ş-a Agăi, ş-a căpitanilor; iar care din scutelnici apucasă de plătisă deplin, li-au întorsu ciialalţi pe căte luni mai avea să să scutiască. Ce Costantin Căpt., tămplăndu-să di-au mărsu cu poruncă domniască la Petriburgu şi zăbăvind căteva luni ..., nice o supărare n-au avut pănă acum ..., şi acmu să scoală de cer banii. ... Costantin Botezatul, iar căpt. de vănători, de la stiagul al doile ... aciastă aşădzare cu voia stiagurilor: au dat cu toţii scutelnicie, alţii şi căpitanilor, căt s-au făcut pe aceste trii  luni.  ( căpt. mazil din Eş ... La vreame turburării Moscalilor; iar atunce la rădicarea lor de aice din Iaş, dănd şi Tătarăi peste Moscali, şi fiind mari calabalăc între dănşii, care să îngrijasă toţ lăcuitorii de aice din oraş, să nu rămăe în măna Tătarălor la robie, şi, cari încătro pute, să da în lături: alţăi băgăndu-să pin mănăstiri, alţii năzuind şi cătră oarda moschiciască, ( ca cum ar fi putut fieşticare a să feri, să nu încapă la lucru de primejdie; de vreami că de odată era lucru neştiut cu ce gănd era vinirea Tătarălor. Care dintr-o tămplare ca aceia ferindu-să şi ia o femei săracă di spre partea Tătarălor, cu o copilă mai mică, ce o avea, i-au luat Moscalii ace copilă, şi, vădzind că i s-au luat copila, au purces şi ia după copilă, ca doar ar putea-o scoate; şi făcănd Paraschiva cătăva zăbavă, căutăndu-ş copila, n-au mai putut-o găsi şi, peste ceva vreame trecută, scăpănd şi ia de s-au întorsu înnapoi, cănd au venit aice, ş-au aflat casa văndută. ...  [ 257 ]  că, avănd Paraschiva un ginere anume Dumitru, ci-au fostu ciohodar la Măriia Sa grigorie-Vodă, care îi ţinia pe o fată mai mare; după ce s-au tras Domnie de aice de la Gălata în gios, spre Gălaţ, au fugit de lăngă Domnie aice, la Iaş, şi s-au dat şi el suptu stăpănire Moscalilor. Şi, avănd un Dumitru başciohodariu a Măriii Sale Grigorie-Vodă o ladă cu borfe aice în Eş la Mitropolie, ar fi luat lada lui başciohodar cu borfile, s-au dus cu Moscalii, şi soacră-sa aciasta, Paraschiva, încă din voe sa s-ar fi dus cu Moscalii. ... de comăndul său ... ci-au fostu şi poruşnic ... chihae ot călăraş ot Vel Căpitan , un mahal, ... Paladi Căpăţină ... cizmar ... di-au giurat cu patrahirul în gurmadzi, ş-au priimit blăstămul Sfinţii Sale, precum Paraschiva n-au datu-ş casa de dzestri. ... doi oameni streini, marturi ... S-au adiverit, că sint oameni răi, nişte beţivi, şi aflaţ întru tălhuşaguri, cari şi acum, în vreame aceştii giudecăţi s-au aflat cu dovadă, c-au furat nişte ciară. ... marturi şi giurători oameni de credinţă. ... că Pre-Puternica Împărăţie au ertat hainlăcul tuturor; dar că ia era un cap de femei: ce hainlăc era să facă?!  (  La cheltuiala morţii neputăndu-re îmbla ei la bani. Îmblăndu-re ei şi-n casă, cercănd ca să mai caute bani, i-ar fi zărit nişte oameni streini, tufeccii, ş-au mersu di-au spartu casa, ş-au luat din casă un brău de argintu a unui Arman ... Care tufeccii aflăndu-să şi-ntr-alte furtuşaguri, i-au surgunit Domniia de aice.  (  Şi pe urmă, primenindu-să Domniile, di-au mărsu Măriia Sa Grigorie-Vodă ]n Ţara-Romăniască şi Măriia Sa Costandin-Vodă au venit aice cu Domnia întăi.  (  Manole negu/ţătoriul  [ 258 ]  de la Botăşeni cu preutul Iftemii de la Drăguşani ... că, la vreme tulburării Muscalilor, s-au vorovitu ei cu un Verdeş Căpt. şi cu un diiacon de la Stroeşti, şi s-au dus ei la Botăşeni, şi au luatu acestu preutu şi cu diiaconul 15 lei arvonă pe mierea, de la Manoli, şi s-au apucatu ei să-i ducă mierea Gioi, şi, neputăndu ei să-i ducă miere Gioi, i-au dus miere la săptămăna, Duminecă; şi, cănd au întratu cu carăle cu miere în ogradă, iată şi Căzacii venie să încarce tărgul şi-s prade, şi ei au îngiugatu, şi s-au dus pănă la Drăguşani. Şi, agiungăndu-i Căzacii, ş-au apucat boii, ş-au fugitu; iar miere au rămas peitoare de Căzaci. ... cum că li-au dzis să discarce miere şi-s puie într-o groapă în taină, să arunce gunoiu, ca doară a scăpa, şi ei n-au primitu, ş-au îngiugat şi s-au dus cu miere acasă ... căndu au fostu prada. ... că s-au păgubitu neguţitoriul de 8 poloboace de miere, şi i-au luat şi 370 lei, bani, Căzacii dintr-un săcriiu.  (  ... din rae. La vreme tulburării Muscalilor, ş-au adus el 2 fete, şi li-au purtat ia de grijă pin bejenii. ... marturi, giurători.  ( Toader biv Vornic de lemne.  (  Ioniţă Loizu, neguţitoriul din Eş ... şi, fiindu neguţitor, s-au credzut.  (  care era gata de cules, numai cătu să între cu ciubărul, şi l-au păgubit şi de nişte miiare ci-au avut într-o putină, ca 3 vedre, şi i-au aprinsu şi nişte lozniţ, cu poamile ce era pe lozniţă.  (  Mărturiia de giudecata dumnealui Ion Neculce Vornic;  [ 259 ]  ( Vătavului de cărăuş şi şoltuzului de aici de tărgu ... dărăban ot Iaş.  (  preutului Mihălache, protopopul ot Iaş.  (  Grec corăbieru ... mărgănd el într-o sară, după ci-au înnoptat, la nişte neguţitori pentru voroava ... iar un corăbieru grec şi, fugind el la Ibraila, de acolo să fi trecut în Ţara-Romăniască ...la sfăntă pravilă ... îi stăruiaşte inima cu prepus ca acela asupra egumănului.  (  Toader sin lui Ilie Încălcilă, puşcaş ot tărgul Socevii ... din tărgul Cernăuţului. ... un giuncu mănzat, la un iarmaroc al bulciului, la tărgul Socevii ... la iarmarocul de la tărgul Siretiului, la Ispas.  (  boi tătărăşti de furat ... Au venit Tătarăi la casa lui şi ş-au plinit boii de la dănsul.  (  Aciastă pricină iaste vechi, aproape di pe căndu au perit soarile, cari s-au socotit de atunce ca triidzăci şi mai bine de ani ... Ei, trăind uşă de uşă, tot dinpreună, şi nimic de aciasta n-au pomenit.  (  Dzăcănd Ion Gigătul că la vreme tulburării Moscalilor, cănd au prădatu Moscalii Focşanii, ei, fiind în bejenii, în măgură, mistuiţ în nişte răpi, şi discălecănd un căpitan de cătane în Cucuiaţ, la o crăcimă, cu căteva cătane, iar acest Dumitru din Cucuiaţ au mersu la dănşii şi au băut cu dănşii pănă în noapte, şi apoi au luat pe catane noaptia, şi i-au în măgură, la bejenie, unde era Gigătul şi cu Dumitru Vameşul, şi căpitanul de cătane au mersu de au prinsu pe Dumitru Vameşul, iar acest Dumitru din Cucuiaţ au mersu la Gigătul, şi el săngur l-au luat de cheptu şi l-au dat în măna cătanilor, şi i-au cău/tat  [ 260 ]  el toate borfile, pe unde au fost mistuite, şi li-au luat cu măna lui, de li-au datu cătanilor.  (  Scoţăndu-să nişte tălhari la pierdzare, şi fiind Brahă zapciu asupra pierdzării lor, iar unul dintr-acei tălhari ..., avănd şi el parte de moşie ... în Străoani, au strigat atunce la pierdzare lui că, cine i-ar scoate capul, s-ar da rob şi i-ar da şi ace parte de moşie ...; iar Brahă, audzind aşe, l-ar fi dat pe acel Costantin în lături, ş-ar fi luat zapis cu meşterşug din măna lui pe moşie, şi pe urmă tot şi l-au pierdut. ... au rămas în sama domniască.  (  Dzăcănd că, în vriame tulburării Moscalilor, eşind el cu bejeniia de la Deleani ot Tutova, cu carul cu 4 boi, să margă la ţarină, şi, cum au eşit din codru, de la bejenii, l-au lovit nişte Tătari, şi l-au robit pe dănsul, şi i-au luat acii 4 boi, , şi alti 6 vite i-au luat de la bejenii, şi, pe urmă, scăpănd el de la Tătari cu un cal tătărăscu, l-au prinsu acest Iovul, slugă lui Ilie Costachi, fiind dum. Ilie Costachi Vel Căpitan la Codru, şi i-au luat calul.  (  ... în Tărgul de sus, pe podul Hagioae, în răndul dughenilor de la vale, unde să vinde peştile cel proaspăt. ... Jidovcă ... tipsier. Iscăliturile a mulţi mahalagii şi uliceni. ... proastă şi mică, făcută de lemnu, şi o hrubă vechi, ci-au fost cu puţănă ziditură de piatră, şi gărliciul în afară au fostu tot de lemnu; în care pivniţă îş ţine Jidovul căte un poloboc-doaî de băutură. ... şi di-asupra, pe gărlici, cerdac cu căşcioară, şi ca cum din pajişte au rădicat acel lucru. Preţuindu-să coşul de piatră căte 7 lei, şi stănjinul de săpat, cu lucru cu tot, căte 3 lei.  (  Un tănbar cu alimii de jder şi cu zagara de sobol.  (  ... La Domniia Mării Sale Grigorie-Vodă,  [ 261 ], fiind el cu slujba cornăritului la Ţinutul Cernăuţilor.  (  Logofetesăi lui Hurmuzachi, nora Cărstii biv Vel Pitar.  (  ... Hurmuzachi Visternicul. ... că, cănd au eşit Căzacii din Ţara Ungurească, de au trecut pe supt munte, atunce au luat acia iapă, de au vinit mai în grabă, de au dat ştire Mării Sale, lui Grigorie-Vodă, de faptile acelor Cazaci.  (  Ion Neculce biv Vel Vornic, fiind vechil din parte Mării Sale Domniţii Aniţii, fiica răposatului Antiohie-Vodă, şi altui niam al Mării Sale, (aureştii ... un loc de casă ...pe care loc au fost făcut şi case Vasilie (aurul Stol. ficiorul lui Dumitraşco (aurul, agiutat de soru-sa, Domniţa Catrina, a răpoosatului Antiohie-Vodă; şi fiind ei 7 fraţ, feciorii lui Dumitraşco (aurul, au avut toţ parte în locul casălor, cum şi într-alte moşii părinţăşti, în toate ... Pentru faptile cele proaste a unuia din fraţ, lui Vasilie (aurul Stolnicul, făcănd el hainie, închinăndu-să în parte Nemţilor, cănd au , cănd au avut oştire puternicii stăpănii noştri cu Nemţii, la 1717, eşind el cu catane în ţară, au păgubit pre mulţi peminteni. Atunci Măriia Sa Mihaiu-Vodă ... au luat acele casă cu tot locul lor, şi le-au dat danie dumisale Sandului Sturdza Vel Logofăt, arătănd la hrisovul Mării Sale că şi pe însuş Mărie Sa l-au pagubit Vasile (aurul de o somă de bani, den cumpărătura unei desetini de la Bacău. ... într- acia tulburari ci-au avut asupra lui Vasilie (aurul ... măcar că 2 fraţ, anume Costandin şi Alexandru Cupar, au murit holtei, dar pe urma lui Alicsandru au rămas datorie ( lei, şi pe 5 fraţ au rămas împărţitoare moşiile părinţăşti, anume: Vasilie (aurul Stolnicul, şi Alicsandru brat eg., şi Ecaterina Domniţa lui Antiohie-Vodă, şi giupăniasa lui Ion Hatmanul, şi Smăranda a lui Ştefan Catargiu, şi Aniţa a lui Aslam Spăt. ... au mai  dzis că fetile, parte fămeiască, n-au fost obiceiu a ave parte în  [ 262 ]  casă lor din Iaş,făr numaificiorii, şi cum că fetile ar mai fi luat şi altă dzestre de la părinţi, şi osăbit de giumătate de acel loc de casă, ci-au fost a Ilinii Bănesii, dăndu ia danie nepoată-sa, Aniţi Aslănoae, şi dumnealui l-au cumpărat de la Aniţa, iscălind şi dumnealui Toader Vel Vist.  Nechifor Mitropolit, Nectarie arhimandrit, egumen de Gălata, ... egumen de Goliia. Costachi Razul Vel Vist., Iordachi Cant. biv Vel Vornic, Enachi Hatmanul, Alistarho biv Vel Ban.  (  Neculai Alban, Moldovan, şi Ghiniţ sin Vasilie Tofic ... (aureşti, niamul giupănesăi dum., şi, la Domniia Mării Sale lui Mihai-Vodă, fiind satul Vale-Sacă dat de Măriia Sa lui Iordachi Ruset Med ... Aşijdire eşind la Divan cumnaţii dum. Vel Vist., fiii răpoosatului Antiohii-Vodă, iarăş s-au dovedit că sănt vecini, şi i-au luat în stăpănire lor.  (  ... şi ş-au dat ei iscăliturile tus-patru, pe patru ciferturi de hărtie, tot dintr-o coală tăiate, ca să ţie ei tot o frăţie şi să sprijiniască unul pe altul or ce li s-ar tămpla. ( ... biv Vel Căpitan ot Iaş ... moşan şi răzăş.  (  Acestui om ci-au fost crăcimar Vornicului Ion ... şi puţul s-au aflat că l-au făcut un Jidov.  ( Dumisale lui Şărban Duca biv vtori Păh. ... Duca-Vodă, moşul  [263 ] lui vtori Păh.  (  Carte de giudecată de la dumnealui Vor. Ion.  (  să face curama ...  (  din velet 7099 de la Suci Mihaiu şoltuzul şi doispredzăci părgari din tărgu din Trotuş ... Ion Popiţul ... zloţi tătărăşti ... Egumenul şi la aciastă pricină a lor au răspunsu că scrisorile mănăstirii, după ce s-au fostu închinat aciastă mănăstire la o vreme la Sfăntul Mormăntu, au înblat scrisorile şi pe la Ţarigrad şi pe la multe măni, şi aceste li-au străns căte una di pe la mănăstirile Sfăntului Mormăntu, şi au fost moşiile necăutate ... Aşe au giudecat după dreptate ce s-au căzut, că mai cu credinţă este ispisocul domnescu decăt gurile oamenilor.  (  Lupul Crupenschi Vel Pitar şi cumnată-său, Ioniţă Cuze Postelnic, cu Ion biv 3 Armaş, pentru un Ţigan.  (  Ion Străjeriul ... gazdă de tălhari ... Afenduli cupeţ ...  (  Dumitraşco Suci biv Vel Agă, ispravnicul de Putna, Ioniţă Arapul Vornic de Vrance.  (  Pricina care au Milie, ficiorul Zamfirii, şi Chirco, ficiorul Haidei din oraşul Primiti, cu chir Dumitrie Lipţcanul. ... carte de la neguţitorii din Bucureşti şi de la alţi orăşeni a lor ... îndeadinsu.  (  Postolache Lipţcanul ... la păşciune ... Golăe Armaşul ... ei n-au vrut să o colăciască la părcălabi, după obiceiu, ci-au ţinut-o în vitele lor, tăgăduită ... Tămplăndu-să de au încolţit lupchii acia gonitore ...  Scornindu-să pricină de au  [ 264 ]  eşit la median din gurile acelor ce li-au fostu dat carne pe cosă, pricinuind ei că n-or merge să le cosască, că vita n-au fostu a lui Golăe şi a lui Căptar.  (  Dumitru Osmachi, neguţitoriul din Iaş ... Necolaiu blănar şi Zaharie cruitoriul den tărgu den Botoşani.  (  Fiind Eni cafegiul cu slujba acolo la Suciava ... lucrul de boirescu să fie al cafegiului, ar dijma moşii să fie a egumenului.  (  La foameţile cele mari, la dzilele răpousatului Dumitraşco-Vodă Cantacuzino, şi de atunci pănă acum fiind 70, 80 de ani.  (  ... îmblător de Orheiu; un cal în herghelie tărgului ... Şi, negăsănd pe herghelegiu la herghelie, n-au putut să-ş prindă calul acolo în cămpu, ş-au luat o samă de epi cu calul lui; şi s-au luat şi calul Turcului acestue cu epile. Şi, ducăndu-li în tărgu, li-au închis într-un ocol, de ş-au prinsu calul lui ... Mergănd epile prin sălişte tărgului ... Acel cărdu de epi. ... din vreme ce n-au astupat-o bine, să nu rămăe cursă în mijlocul tărgului. ... din vreme că ei toţ să hrănesc pe locul tărgului, au toţ datorie să curăţască tărgul di cursă ca aceste, ci li aduce pagubă.  (  ... galbeni ungureşti şi un cal, şi i-au luat şi sotnicul 5 lei, pe gura unui tălhariu ... soţie ... de săla bătăi.  (  David din tărgu din Chişinău ... aceşti tărgoveţi de acolo, anume Tănase Hăncul şi Ion Costăn şi Dumitraşco Budul i Păladi i Andronic Gratea ... În vreme Moscalilor, înblănd oştile la locurile aceale, s-au rădicat tot tărgul Chişinăul, cum şi alte sate toate s-au tras cu be/jeniia la codru; şi, mergănd şi el cu bejăniia sa la codru, i-ar fi rămas cătăva marfă în dughiană, ( care marfă i-ar fi luat nişti ficiori din oaminii aceştiia ..., anume un poloboc de holircă de 80 de lei şi 1100 ocă tiutiun, 75 ocă bunbac torsu, fier şi orez de 120 de lei, frenghii de 70 de lei, un poloboc di dohot de 32 de lei, 60 drobi de sare, 30 ocă de aramă, 30 părechi ciobote, şi i-ar fi fărmat şi oale ca de 50 de lei ... I-ar fi vădzut pe 2-3 călări că s-au fost întorsu din bejănii şi au fost îmblănd prin tărgu. ... hatăr ... că ei cu a lor casă i-au scos tot negoţul ci-au avut Jidovul acolo, în dughiana lor. ... nevrănd ca să plătiască, ca un mufluz, şi cunoscăndu-să pe semnile lui că îmblă ca să fugă ... Vădzănd şi nătăngiia Jidovului, cum că-l dovedescu oamenii, şi el nici de o giudecată nu să ţăne. ... ei, a lor ce avea, nu pute să străngă la aceia vreme.  (  Ion Mardaros neguţitoriul din Eş ... din Ţara Ungurască ... ca să-i facă cuia de şindilă, sau or-ce-li-ar poronci. ... şi zăbale şi de altile.  ... 2 ocă de cue. Fără de nartul lui, îi curge pagubă di spre Ţigani. ... oamini slobodzi.  (  La vreme căpitanilor ci-au fost la Domnii Mării Sale Mihaiu-Vodă, fiind acest Gheorghiţă morar Gazdă dea catani, şi avănd un frate şi un văr a lui catane, le ţine gazdă la dănsul.  (  Niagoe (ocărlie Vornecul gospojdii ... arătăndu-l  [ 266 ]  că este fecior harnecu ş-au mai slujit şi la alţii, şi s-au apucat pentru dănsul şi chizăşu. ... la slujbă, di au strănsu banii poclonului stiagului şi a cifertului dintăi; care, fiind el un blăstemat ... pus la poprială ... luîndu-l asupra lui că va plăti ... dreptate.  (  ca să-ş mai e sama, fiind oamini bătrăni.  (  Manole neguţitoriul de Boţoşeni cu Ion Gule şi c-un cumnat al său de acolo ... argat rus ...în tărgu, la dughiana sa ... un copil de la dughiană ... suduind şi pe Manole de mumă şi de fămee ... negustori turci, şi moldoveni, şi jidovi ... S-au pus la închisore ca-s li-s de iertare precum pecum ar fi poroncca Mării Sale lui Vodă şi pe hotărăre giudecăţii.  (  Ştefan feciorul Abăgeriţii.  (  Avănd o viţă ce rămăsăsă săraca de mamă, au fostu înblănd răzliaţă, şi tămplăndu-să di au murit şi unui om viţălul de supt vacă, şi rămăind vaca făr de viţăl, i s-au hi rugat ei, de i-au dat ace viţă să o supue la vaca lui, şi, neprimind-o vaca, au adus-o iar acasă.  (  ... la Cămară, istovul ...  (  spartă, bătută cu bunbac şi cu muşchiu pintre doage ... fliacău ...  (  ... ca să-l dea la caii împărăteşti ce să orănduisă la Măriia Sa Grigorie-Vodă; care cal. fiind prost, n-au trecut cu alţi cai; ş-au dat ei bani pe calul împărătesc după preaţul ce era socotit de  [ 267 ]  la domnie, şi calul acela l-au luat ei ca să-l văndză, să-ş întoarcă banii, ce dideasă pe dănsu.  (  dugheană de lucrul căldărăriii în mijloc.  (  Şi atunce, rădicăndu-să Moscalii din Eş, şi mergănd şi Antonii Mitropolitul cu dănşii, şi luînd Moscalii 4  boi a Mitropolii, din carăle ceali cu podvoadă a Mitropolitului, iar Cozma călugărul li-au luat 4 boi a lor şi i-au pus la carăle acele cu podvoadă; iar, un car mai trimiţindu-să aducă vin, au luat Moscalii şi boii de la carul acela. Să le plătiască satul lor boii, de  vreami că ei au slujit pentru tot satul aice, la porunca stăpăniască.  (  ... amistuiască ... dăndu-i şi plata lui: o vacă cu viţăl ... s-au furat ... nişti blide costoriu, o prostirea, nişte papuci.  (  ... judele de Ţigani gospod lingurari. ... lucru domnescu, ori la piiatră, ori la trier, ori la seacere domnească, ori la grajduri gospod.  (  Toţo tărgoveţii de Huş ... că este om drept şi nici la un fel de răutate nu s-au simţit nici-odată ... Numai pe atăta c-ar fi făcut vrajă cu o psaltirea, ş-ar fi căzut vraje asupra lui, nemai avănd altă dovadă, nici într-o samă nu s-au ţinut vraje aceae.  (  Femeae lui încă fiind bolnavă, dusă la o soră a ei ... Să apuce pe megieşii lui, pentru aprinderea casăi, să-i plătiască casa şi toată paguba, ci-au avut din casă; au, de vor şti pe alt cineva vinovat, să-l dea de grumaz.  (  Pe socotiala aciii măsorişti.  (  ... fiind Armaş-Mare, şi vădzind calul la dănsu, că iaste bun, frumos, i-au pus pricină c-ar fi de furat, şi i-au luat calul, luîndu-i şi gloabă.  ( ... unu Niamţu, la  [ 268 ]  Toader Botedzatul biv Căpitan za dărăbani. ... alt cal, cu bour.  (  Dzicănd Darie Căpt. că, la turburarea Moscalilor, mergănd Bedros dinpreună cu Căzacii, au adus dentr-acele jacuri 7 vite turceşti acolo în sat ... Şi acea vacă tăind-o Căzacii acolo în mijlocul satului, toţ sătenii au măncat dintr-ănsa ... Să o plătiască cu toţii.  ( Numai dănd samă Istrate holteiu, că el au fost pogonici, dătător de samă numai de dzi, şi Costantin de noapte, fiind cornaci.  (   Pe acea vreme ar fi fost toţ lăcuitorii dintr-acea parte bejeniţ acolea: în coastele satului lor, şi, neputănd nici el sta locului, au rămas stupii făr de pază, şi, din tăbăraşii aceiia, care cum putea, şi or ce găsiia, mănca tot ... care unii din jăcaş s-au prinsu şi faţă la furtuşaguri, şi s-au orănduit la dum. Sărdariul, ca să apuce pe satile ci-au fost cu bejăniile acolo, au să scoată tălharii, au să facă curama peste tot, pe toate pagubele.  (  Eşind văcărit la Grigorie-Vodă, s-ar fi năpăstuit Pricopii cu o vită, de spre văcari.  ( ... lui Marco şi lui Tănase, beşlii din Eş. ... o iapă de beilic pe samă, să-i poarte de grijă păr a lua-o, şi aceşti beşlii i-au luat iapa de olac.  (  60 de cojoace ... Pit. Ilie, cheltuitoriu la Visterie.  ( Căşla Baiaractariului  (  de la Sleten (Sniatyn) 200 vedre miere ... văr premare cu părinte dum. Şi Mateiu Sturdza toată viiaţa lui au petrecut-o pen ţari streine, pin ţara leşiască şi pe la Moscali, fiind joimir la stiaguri ... Căt la atăta sosise, că la moarte lui s-au îngropat cu milostenie de la Visteriia gospod.  (  [ 269 ]  dar dum. au dovedit aciasta cu o împărţală în velet 7150, ghen. 21, ce s-au împărţat ginerei lui Vorontar, anume Grigori Urechi Vornic şi Toma Cantacozino Stolnic şi Lupul Bucium Stolnic şi Savin Vistier, cu moşii ci-au avut de pe socro-lor Voruntar, în care împărţare arată a fiişticărue ce parte i s-au vinit; şi părţile din Tămpeşti şi din Balasineşti s-au venit în parte lui Savin Vist. Deci Măria Sa Vodă ni-au întrebat pe noi cum iasti dreptate şi obiceiu, care încapi să cumpere mai întăiu; răzăşul cel vechiu, au rudenie văndzitoriului; şi noi cu dreptate aşe am arătat că mai întăiu încape singele rudenii văndzetoriului, apoi răzăşul.  (  ... o cruciuliţă de aur ... la nuntă, pentru podoaba şi cinste nunţii.  28 octombre 1741  (  ... cu care ne pofteaşte să împrumutăm pă Măriia Sa Paşa cu zeace pungi de bani. ... acest lucru iaste de tot păste putinţă, de vreame ce acum iaste Domnie noao şi, de cănd s-au făcut mutare, au trecut păn acum şasezeci de zile, şi haraciul stăruiaşte asupra noastră, şi noi păn acum nici treizeci pungi de abni n-am putut să lăsăm, pe zaigealile şi alte osăbite atătea cheltuiale a Domnii Noao, de carele nu putem să mai zicem; şi am întrat la atăta datorii. Şi să cădea acum să ne împrumuteaze pe noi Măriia Sa Paşa şi dum. Samsogi-Aga, precum şi altă  [ 270 ]  dată să făcea la alţi Domni; cum şi pă noi acum la Ţarigrad ne-au împrumutat, atăta maghistanii şi stăpănii, căt alţ priiateni, şi, cu banii ce am luat în datorie păn acum, n-am putut împlini soma giaigealilor şi a cheltuialelor a Domnii noao, şi ne-au scris  capichihaelile noastre cum că trag mare siclet şi nevoe. Care aceaste toate cunoscăndu-le dum. Samsogi-Aga, ne mirăm, cum ne sileaşte a da şi bani împrumut Mării Sale Paşii. Al doilea, spune dumisale, că acest obiceaiu nici o dată n-au fost, că nu Domnii să împrumuteaze pe Paşi, care sănt păn prejur, ce numai Domnii să împrumuta de la fieştecare, de vreame că Domnii, avănd datoria, mult nu le dă îndemăna a să neguţtori ca zarafi: Domnii trimet Paşiilor obudieturi, pocloane, dar bani să dea înprumut, nici odată n-au fost. De vreame că, daca dau, nu pot să mai ceară de la Paşi; şi cu aciastă poftă rugăm pă dum. să nu ne silească. Şi, precum au arătat dumnealui silinţă a face pofta Mării Sale Paşii cerănd bani de la noi, atăt să-s silească şi la prieteşugul cel bun, ce are cătră noi, a tocmi lucrul cătră Măriia Sa Paşa, ca să nu-i pae rău. Aici, într-atăcea ani, căţ Paşi au fost, măcar den carei ţinem minte noi:Nuuman-Paşa, Mustafa-Paşa, Iachiia-Paşa, Sară-Mehmet-Paşa, Colciac-Paşa, şi poate că s-af întămplat căte odată să ceară, dar, arătănd Domnii aceaste pricini, s-au lăsat de a mai cere, şi nic de cum nici-o-dată de la Domni n-au luat. Se zicem şi aciasta: măcar de am fi avut şi puteare, va găsi cu cale dum. Samsogi-Aga să facem noii acesta nou obiceaiu şi să rămăe aciasta la laţi Domni den pricina noastră? ( Tuturor lăcuitorilor de la toate mahalalile de aici din Iaşi ... ( Pentru răndul călaraşilor de menzilul de la Bărăiacul, carei, ţiind acel drum cu caii lor şi cu toate alte cheltuiale a lor, şi jăluind Domnii Meale cum să află în grea stare, că, osăbit de mezil, sănt supăraţ şi cu alte beilicuri ... testament  [ 271 ] de apărare ... nici leamne, nici orz să nu dea, nici vin hătmănescu să nu li-s leapede, nici un fel de clăci hătmăneşti să nu facă, şi, în scurt, nici c-un fel de beilic să nu fie supăraţ ... Ascultarea lor tot la dumnealui Hatmanul să fie. ... şi alţi oameni streini, făr bani în Visterie, făr pricină. ( Pentru acest om anume Vasilie, carele au fost Şfed şi, trăgăndu-l inima cătră pravoslavnica credinţă, s-au botezat. ( Budele, pe care să face iarmarocul Movilăului pă obiceiu ... Aşijderea şi venitul podului şi a luntrelor ce umblă preste apă ... Însă preţul ce ar da alţii, voe să aibă Vel Căpitan de Soroca a da el şi să ia podul în seama lui. ( ... satele căte sănt a sfintelor mănăstiri a Ierusalimului, pre testamentul ce au, ca să nu fie nici mănăstirile, nici satele mănăstirilor amestecate cu ţeara nici la o dare, ci ei îş vor da cu ruptoarea lor deosebi la Visterie, precum sănt tocmite. ( Şi, den iarmaroc ce să face, iar Vornicul ia venitul din dughiane, după obiceiu. Şi înţeleasem că iaste pod şi la Silibriia, şi iarăş stăpănul moşii ia venitul. ... că, măcar că sănt apele gospod, iar malul este moşenescu, şi, căte poduri vor mai fi pe prundurile Nistrului pe apă, de iesta parte de la hotarul Hotinului păn la la Horheaiului, tot în seama ta să fie; însă cei cu moşiile făr parte nu vor fi. ... părcălabii, căpitanii. Că dumnealui Vornicul ne-au arătat aici că numai pă pod au găsit muşterii aici, de-i dau 200 lei.  16 iunie 1734 ( ... hărtii ... angarii, ei numai ce vor da vama şi cornărit pe boi de negoţ şi pe late vite, vaci, [ 272 ] iar pe cai vor da cuniţă, pe obiceaiu. (  Zicăndcă, la cirezile lor fiind boi graş, să face spaimă într-ănşii, să sparie şi fug şi zioa şi noapte; alte dăţ, şi jumătate cireada să rupe dă fuge, şi, pă unde îi găsescu ţăranii, îndată ăi duc la dregători,şi le iau dregători căte un leu de bou. ... doi lei de toţ boi căţ să vor tămpla fugiţ la un loc. ( ... prădat de Nemţi, de l-au lăsat numai cu sufletul. ( ... ce au fost în Curte, la steagul Cazaciilor, înbătrănit într-aciastă slujbă. ... simenie şi angarii. ( Pentru orăndărie din tărgul Sucevii, ce iaste a Sfintii Mitropolii ... beleale şi de cei cinci lei de pimniţe .... Aşijderea şi Jidovii ce ar veni streini sau cei de loc, ca să aibă a da 2 bani de şfart orănda lor, după obiceaiul vechiu, şi să fie slobozi a vinde, orăndarii să nu-i oprească. ... birul Visterii ...   10 novembre 1741 ( Chiupriuli-Zade ... o mie trei sute vite, cinci sute de iape, doao mii de oi: fac alămul 100 lei, 6 pt. ... uşor ... ( ... din temelie ... cu aşăzarea păcum ţin şi sfintele mănăstiri a Ierusalimului, cu ruptă căte trei ughi de om într-un an, să dea Visterii, şi aceşti bani să-i dea în patru civerturi ... [ 273 ] ( şi trag toate cheltuialile leamnilor şi a lumănărilor ... ( clăci gospod, podvozi, cai de olac, conace, solărit, gloabe vorniceşti, şugubini, gloabe părcălăbeşti. ( ... fiind priiatenul nostru şi megiiaş, alergător la trebile ţărăi şi purtător de grijă într-acia parte de loc, la toate ceale ce sănt de folos pămăntului. ( Vornici la tărgul Bărladului, Ţinutul Tutovei, a Tecuciului, a Putnii, Cuvurluiul, Fălciiul. ... de fată mare 20 de lei, de mueri 12 lei de la cei ce le vor fi făcut, iar de la fămei numai ciobotele, căte 2 ug., pă obiceaiu ... Pentru preoţi, diiaconi, ţărcovnici, călugări, feciori de popă, nămeţii lor, oamenii bisericeşti, de să vor întămpla vre unii dintr-aceşte să facă pă cineva a făta din mirence, fieştecare dintr-aceşte să aibă a-i globi potropopul care ar fi, iar vornicii vor lua 2 ug. ciobotele de la fămei, fiind mireancă. Iar, de să va întămpla de spre parte fămeiască să fie o fată, ori preoteasă sau diiaconeasă sau ţărcovniciiţă sau fată de popă sau călugăriţă, fiind făcut de vr-un mirean sau neam ginere de popă, fiind mirean, să nu fie din oameni bisericeşti, să ia globa păntecilui oamenii dumnealui Vornicului, pentru căci bărbatul iaste obiceaiu de dau gloaba păntecilui; iar fămeia va certa-o potropopul şi va lua ciobo/tele [ 274 ] pă obiceaiu ... Pentru rudenii, pentru cuscrii, cumetrii, sănge amestecat, de s-a tămpla a făta, să ia vornicii gloaba păntecilui, iar potropopul va lua ciobotele, şi să-i certe, şi să-i judece pe pravilă pentru sănge amestecat; iar, de să va tămpla vr-o greşală făr păntece, să nu fie a făta, de aceşte ci-or fi sănge amestecat, iar potropopul să-i giudece cu pravilă şi să-i globească. Pentru morţi de om, negăsindu-să ucigaşul, să plătească 12 sate după împrejurul mortului de om pe obiceiu, şi ciobote să dea, iar, prinzăndu-să tălharul ucigaş, să ia ciobotele oamenii lui Vl Vornic, şi tălharul să-l dea pe măna lui Vl Armaş. Aşijderea pentru tărgoveţi den Bărlad şi ocolul tărgului, de fapte reale, de furtişaguri, de bătăi, de greşăli ce or fi, cine ar face, ori den Moldoveani sau Armeni sau Jădovi, cine ar fi, pă greşelile ce ar avea, Vornicii de Bărlad să-i judece, să-i globească, pă fieştecare după cum îi va fi vina. Aşijderea să aibă a lua şi venitul Vornicii den tărgu, den cară cu peaşte, 2 pt, 2 ocă peaşte, de bute de vin, de cofa de orilcă iar căte 2 pt, 2 ocă băutură, şi alte venituri ci-or fi. ( Vameşilor de la (, să fie volnici a căuta venitul vămii: bucate ce ar treace din ţeară, şi negoţe ce ar veni dentr-alte ţări, să aibă a lua vama dupre la toţ, după obiceai, cum scrie catastihul vămii, ce au la mănăş numai neguţtorii ce ar veni cu negoaţe la Iaş, pă acie să nu-i vămuiască, ci să le dea cărţulii să răm. la Iaş să plătească vama.  4 iulie 1733 ( ... doi preuţ şi un diiacon şi un ţărcovnic de la biserica domniască de la Curte, din tărgu din Botoşani, unde este hramul Sfăntului Necolaiu, ca să fie în pacie de dajde domniască şi dajde vlădiciască şi de sulgiu şi de dijmă de păine şi de podvoy şi de chile şi de conacie şi de olăcării şi de toate dările şi angăriile căte ş-ar eşi pre alţ preuţ. ... vamă, din tărgu de vite ce s-ar vinde, căte 2 bani, şi de cal căte un pot., precum au fost obiceiu din vac, şi să aibă a lua de trunchiul de mesărniţă, Duminicile, căte o pecie de trunchiu. Aşijdiria, să aibă a lua vamă de mora dom/niască [ 275 ] ce este acolo, precum au fost obiciaiul de vac. ... şi şoltuzu, cu părgari.  3 iulie 1734 ( eparhie Sfinţeei Sale şi la Ţinutul Sorocii ... Şi pentru carii să însoară şi şăde necununaţ ... Protopopul pre carile l-ar pune părintele la acel Ţinut.  1736-7 ( Pentru Cerbul Jidovul, feciorul (auşului, care face vutcă pentru treaba domnească.  1740-1 ( Spuindu-ne dum. Vornicul că, cănd i s-au jăfuit avearea dumisale den Horodinca de oştile moschiceşti, împrăştiind oşteanii moschiceşti toate scrisorile dumisale.  28 februar 1741 ( ... aflăndu-să la gre neputinţă, fără gură, mut.  19 iunie 1742 ( Mănăstirile Ierusalimului i a Sănăei i Săntagorii i altora ce s-au orănduitu untru lemnu, tămăe din vamă, pe obiceiu ce s-au aşădzat mai pe urmă.  
[ 276 ] 10 septembre 1743 ( ... Buciumii şi Poiana lui Păun; de pe care moşii să scoate toată piiatra ce să cară aici la Iaş, de toate trebuinţile orăşenilorş carii acii ce scot piiatră din pămănt eu căte 2 lei pe coş, şi cii ce o cară, încă, cu hacul lor, căte 4 lei de coş, şi mănăstirii nici un vinit nu dau. ... or piatră boiriască, or mănăstiriască, or a cui ar fi ..., căci şi aciasta este un madem trebuitor.   23 decembre 1742  (  Hristodor, ci-au fost Căpitan de Levinţi.  Domniţa Ruxanda au fost vară primare cu moşul dum., şi, neavănd ficiori, au rămas şi parte ei la stăpănire niamului, satul întreg.  4 februar 1742  (  după dovidire, sănt să să scoată la niamuri, după cum s-au hotărăt: Andrei Balşovici vt. Spat., fiul lui Vasile Balşu vt. Log., nepotul lui Ionaşco Balşu V. Vor. la (1676-7). Iscăleşte comisiunea: Ion Neculce V. Vor., Alistarho Ban, Toader Păladi V. Vist., Costachi V. Vor. ( Toader Buhuş, al lui Nicolae Buhuş V. Armaş, nepot al lui Sandul Buhuş Hatman. ( Ga/vril Miclescul, fiul lui Vasilie V. Jit. (cu fraţii Gheorghe şi Grigorie). ( Ilie Zmăcilă (=Zmucilă), fiul lui Grigorie 3-ti Spat. supt Antioh-Vodă, fiul lui Savin V. Ban. ( Neculaiu Brăescul Post., fiul lui Solomon V. Med, nepotul lui Gavril V. Stol. ( Costandin Ciudin V. Med., fiul lui Vasilie V. Post., nepotul lui Gheorghiţă V. Stol. (  Ion Başătă văt. za Stol. Sănt., fiul lui Pătraşco V. Stol., nepotul lui Zosăn Hatmanul.  (  Lupul Crupenschie V. Pit., fiul lui Sandul V. Med. (fraţi: Grigorie biv V. Păh. şi Vasilie Post.) ( Gheorghie Canano Post. săn Costantin Vel Căminar.  Toader Darie, fiul lui Mihălachie V. Spat. (frate: Vasilache) ( Costandin Savinel, fiul lui Iordachie, nepotul lui Ştefan V. Păh. al lui Dabija-Vodă. ( Toader Post. Cuzea, Velicico brat ego Cuze, Ion săn Miron vnuc Cuzea. Tatăl celor doi d-intăiu e Dumitraşco V. Spat.  ( Ion Bojorenu Vor., fiul lui Chiriiac capichihae ... la mazili şi cu ţara să nu fie, ce să-s scoată la aleşi ...  [ 278 ]  mart 18 1742  ( Pis u condică: ... Dumitraşco Clucieriul, ficiorul lui Vasilie Logft., şi Vasilie săn Toader Iordachie, ginerile lui Vasilie Logft. ... cu odoare şi arginturi şi bucate. Averea venia de spre părintele nostru, Vasilie Logft., ficiorul lui  Dumitraşco Ştefan Logft. (aurul, şi di spre maica noastră, Irina, fata lui Dumitru Buhuş. ... un inel cu ecimin ..., un leftu cu izmărandu ..., un leftu pajoră ..., o păreche de nasturi de aur ..., şi o cucimă cu ciapsă cu mărgăritare, drept 400 lei ..., o păriache sărji cu zamfir ..., un zichir cu ecimi ..., 3 mătcale de aur ..., şi din argintu s-au venitu un păhar cu toc, 25 dramuri, şi 2 piuliţ 103 dramuri,  şi piuliţi de argintu, şi 130 matce, şi 6 cai, şi 6 iape, şi un străjnic ... Iar haine fămeeşti: tănbare, sucne, cămeş, măframe, , nu s-au pus nici una la împărţală; s-au datu în parte lui Vasilie Iordachi. ... Marturi: dumnealui Ilie Vornicul, Sturdzea, şi dumnealui Alicsandru Buhuş Hatman şi dumnealui Chiriiac Sturdzea Păharnicul şi dumnealui Toader Iordachie Vistiernicul.  1742  (  Condica deaca de luna lui Octovri, de răspunsuri ce s-au răspunsu unora şi altora, pe cărţile lor ci-au scris Domnului.  (  ... pentru conaciele Mării Sale Paşii; că nu vei pute birui săngur la 2 conacie, şi la Bărlad şi la (orăşti. ...  [ 279 ]  orcui din mazilii cei mai de gios, şi ispravnicilor şi tărgoveţilor de Bărlad.  (  Plicul cu cărţile şi răcliţa ci-au adus înblătoriul de la Liov, şi cu tabla cifertului, cu izvod de oameni fugiţ, cu morţi, li-au adus; dar altă dată să nu mai mestici trebile Visterii a scrie cu veştile la un loc, ce osăbit să scrii trebile Visterii.  (  Lui Dumitru Vameşul, ce s-au orănduit Căpt. de ţimiriu la trotuş ... Şi angărie, măcaru preţ de un ban, de la dănşii să n-aibă a lua.  (  Să te răfueşti, împlinind tot, căci el au slujit pe bani pe aci.  (  Să se pue în heră Brusăs Căpt. de Greceni.  (  Pentru Osavt călugărul, carile să tălmăceşte Penticostariul, şi să află şi într-alte slujbi a Domnii Mele.  (  ... zlotaş cu ciferturi al doile ... unde viţ afla ca de acestu fel de oameni, adecă răspopi, au carea să vor numi ipodiiaconi, au şi preuţ şi diiaconi ce nu ştiu carte şi nu săntu învredniciţi slujbii bisăriceşti, pentru prostiia şi neştiinţa învăţăturii leturghie nu slujăscu, au călugări ce şed pe la casălea lor, au pe la sate, afară din mănăstiri; care să poartă cu amăgială, pentru ca să să scutască de bir, ( pe unii ca acie pe toţi să-i puniţ la bir, şi să ve faceţ izvod de dănşii osăbit, şi să ne trimiteţi aciasta. Încă nici la bisericile de mir călugăr să nu-s ţie, fără numai la mănăstiri.  (  Goştinarilor de Ţinutul ..., să fie volnic cu carte Domnii Mele a luoa goştina de oi, precum s-au socotit de s-au strigat la cochi vechi într-acest an. ... vor da goştina driaptă:: pe dzecie bucate un leu; fără numa, Turcii să aibă pace. (obani holtei vor da unde vor plăti stăpăni lor, iar cei însuraţi vor da unde le va fi şedere.  [ 280 ]  ... şi îndată să o trimiţ să să cetască în tot Ţinutul, ca să să înştiinţeadză toţi, şi iar să ne-o trimiteţ înnapoi, iscălită de preuţi şi de vornicei, precum s-au cetit în toate satile. Şi care din lăcuitori s-ar fi năpăstuit cu acestu fel de angărie, viind la dumneata, să ei sama, şi, ci-ai afla c-au avut năpasti, să plineşti, şi să ne faci ştire cu amăruntul.  (  Părcălabilor, vameşilor, cămănarilor, bezmănarilor, mortasăpilor, buoararilor ... ce trec piste hotar ... Să vă deschideţ ochii fiiştecarelea din voi, şi pre să vă feriţi, şi, cum am dzis, pănă la un ou afară din obiceiu de la nime să nu vă lunecaţi a lua ... Pre cine-i vom afla c-au luat un ban sau pănă la un ou mai multu din obiceiu, pe unii ca acie, ca un călcătoriu de poroncă, cu uliţa şi ocna îi vom pedepsă ... Şi poroncim şi voî, tuturor lăcuitorilor ţărăi, ca să înţălegiţ toţi poronca aciasta, afară din obiceiu nemică să nu daţ, iar cui s-a lua cu săla ceva piste poroncă, să faceţ ştire ispravnicului de Ţinut; că au poroncă să vă pliniască şi să ne facă ştire şi noî, ca să-i pedepsăm pe acei părcălabi, vameşi sau alţii, cine ar fi. Şi aciastă carte să aibă datorie ispravnicul de Ţinut a o trimite în tot Ţinutul, să să cetească, şi să ne-o trimită aici, iscălită de preuţi şi de vornicei, precum s-au citit prin toate satile.  (  Dumneta, giudecătoriule de la oraşul Gherlii, din Ţara-Ungurască ... acestu neguţitor arman, anume Doros, lăcuitor di aice, din pămăntul Moldovei ... răvaşul lui cel de jalobă.  (  Vasile biv vt. Logft., ce să află cu salahorii la Vozie ... Cele scrise am înţăles, dar, iarăş, pre multe scrii. Dzici că te îndamnă inema a nu mai vini la casa ta ş-aţi arăta obrazul înnainte nostră. De carea noi urgie asupra ta nu avem, iar tu, de nu vei vre să vii la casa ta, nu vini. Ne arăţi ca să scrim la capichihaia ce are dumnealui Capugibaşa la Ţarigrad, pentru isprava săneatului. Dar noi acolo n-om scriia, nici alte vorbe multe nu ştim; noi punga cea de bani ce ne-i  [ 281 ]  scris să-ţ trimitem, ţ-am scris, şi dm. cum ştii chiverniseaşte; şi sănetul să ne scoţ de toată soma salahorilor deplin, şi să ne aduci, cum ţ-am scris şi nainte. Şi pintru cielanţi agi, ce ne mai scrii că trebueşte acelora să li să dea căte ceva, dar tot precum ţ-am scris, ce-i socoti, le-i da şi acelora. (  Neguţitorii creştin ci-au făcut neguţitorie de miere aici în Eş, cari jăluiră că-i supără beşlaga de Eş să-i de căte 1 leu de bute de miere, pecum au obiceiu de dau Turcii, şi ei, fiind creştini şi sănt birnici, n-au avut obiceiu să de acel leu de bute.  (  Preuţilor ungureşti du la biserica ungurască din Eş ...  (  Să porţi grije ce s-ar mai înnoi şi, ce vei înţălege, adese să ne faci ştire.  (  Gavril Neculce Vl Căpt. de Coţman ... călcători de hotar ...  (  Carte ce ni-ai trimis, am luoat, şi, pentru supărările ce fac Turcii oamenilor, şi-i bat, şi bani ci-au dat oaminilor pe poame şi pe altele îş plinescu de la dănşii îndoit şi întreit, şi la poronca noastră nu să supun, şi ne arăţi că n-ai ce să lea faci, că fac ce le este voe, şi nu poţi să-i opreşti, ( aciasta iaste blăstămăţie ta: pentru ce să nu aperi pe oamini, şi pentru ce să-i laş în voe lor, să facă ce le iaste voe? Sau, dacă nu poţi tu şi nu eşti harnic de slujba aciasta, ca să aperi pe lăcuitori, să ştim, să punem pe altul, carele va pute să le ste înprotiva lor, şi să apere pe oamini. Ne arăţi că sănt în Bosance vr-o 7-8 Adalăi, şi pe aiurile, şi numele lor nu le scrii. Pentru ce să nu-i scrii anume: ce Turci săntu, şi de unde sănt, şi ce fel de răutăţi şi supărări au făcut, şi cui au făcut anume: una căte una. Că iată şi ciauş înpărătescu am adus, cu carea să le putem veni de hacul lor. Pe carea ciauş l-am orănduit să vie şi la iarmarocul de la Botoşeni şi acolo la Suciava. Şi să cauţi să dai izvod ca aceala, anume, de toţi Turcii şi de faptile lor cu amăruntul, şi el îi va prinde,  [ 282 ]  or de acolo, de la Botoşeni, or de la Suciava, şi, cui ce vor hi luoat rău şi cu strămbul, va plini de la dănşii, şi să vor răsufla lăcuitorii. Numai să nu cumva să tăinueşti pe vr-unul şi să nu-i arăţi pe toţi ... Din vreme că noi în tot chipul sălim ca să răsuflăm şi să odihnim pe lăcuitori.  (  ... Turci zulumgii ce s-ao hi aflănd acolo la acel Ţinut, or cu căşle aşezaţi, or pin sate înblănd cu alişverişul ... ce zulum, ce jav, asupreli de camătă, bătăi şi altile ca aceste ... Să nu cumva amistueşti pe vr-unul.  (  Şi, măcaru că am conoscut că multe basne ne arăţi, dar, cu toate aceste, călugării trăitori pe la casăle lor, au prisăcari, au văcari, nu suferim să fie, că nu să cade; ce, care iaste călugăr, trebuia să şadă la mănăstirea, să păzască biserica, şi cu isprăvnicii să cerci prisăciile şi bucatele mănăstiri, iar nu să li şi păstorască. Şi tu încă o  altă dată basne ca aceste nu ne mai scrie; că le cunoaştem; şi acum am lăsat, iar altă dată n-om suferi.  (  Poroncim Sfinţii Talea pe unii ca aceştie ... să-i orăndueşti pe la mănăstiri.  (  ... pentru podurile din apa Nistrului, ce fac stăpăni podurilor şi cum le ţin ... Să le iei în sama ta toate.  (  Ne pofteşte Mări Sa Paşa ci-au mărsu la Hotin pentru nişti ogari, ca să-i trimitim de aici; deci să cauţi să cerci, şi, unde vii afla 2 ogari buni, frumoş, să-i ei şi să-i trimiţ la Hotin, la capichihae ... Însă ogari, unde să vor găsă, să-i ei după poroncă, iar nu făr de bani, ce să-i plăteşti cu bani, căci nu voim a să facie jav.  (  ... Mehmet-Aga Culciauş înpărătescu.  (  ... căpitanilor de pre meziluri şi voî, lăcuitorilor ţărăi, pe unde să va tămpla a vini acest ciauş înpărătescu anume Ali Săidagii, căte 6 cai de olac din conac în co/nac  [ 283 ]  care înblă pin Ţinuturi pentru folosul ţărăi, ca-s rădicie pe toţ Turcii zulumgii, din toate Ţinuturilea.  (  ... la Vornicul de Botoşani, la Vel. Căpt. de Dorohoiu şi la ispravnicul Sucevii, la starostile de Cernăuţ şi la Vel Căpt. de Soroca ... Turcii răi.  (  Căci datorie călugărilor iaste biserica a păzi, iar nu vaciile, sau stupii sau viilea. ... pe unii ca acie încă să-i avli şi să-i alegi, şi să-i dai în măna zlotaşilor, să li puie biriu.  (  ... călcare hotarului, ce s-au făcut de spre Leş în doî rănduri ... Dar la noi cum de n-ai scris osăbite cărţi, înştiinţăndu-ne şi pă noi? Api şi din răvaşile ci-ai scris la dumnealui Hatmanul, iarăş nimic nu înţălegim. Deci să ni scrii poveste cu amănuntul, una căte una, cine au fost acei călcători de hotară ... Şi cu ce pricină nu te porţi cum să cade? Şi să-ţ deschidzi ochii a ni sluji precum iaste plăcere noastră. Şi apoi să ştii că te-oi scoate. ... la Mărie Sa Hatmanul Coroni ... Şi în carte ce veţ scrie, să iscăliască egumeni şi preuţi, mazili şi căpitani, ca o în chip de mărturie, şi să căutaţ un căpitan, om de ispravă, să ştii limbă, să-l trimeteţ cu carte acolo ca în chip de davagiu.  (  ... trăsură oi ... or Sărbi, or de la alţii, şi să facă istovul.  (  Hatmanul Coroni, prieteniască scrisoare ... Noi, atăta în Domnie d-intăiu, cătu şi acmu, la Domnie aciasta, cu de adinsul ni-am sălitu a păzi buna megiieşie. ... răcomănduiţ cu cărţi de la stăpăni lor. ... De un an încoace ...  [ 284 ]  corespondenţie ... socotind a fi un lucru pre fără de cale a să zăberi oamnei nevinovaţi, pintru oarecarea pricini cari sprejănescu asupra giudecătorilor; că, făcăndu-să dreptate, nu rămăn pricini de zăboară. Şi, acesta fiind lucru şi mai marea, încăş noi la Curţile n-am agiunsu, a înştiinţa, nici prin mijlocul sololului (sic) a ceare aciastă dreptate; ştiind că Mărie Ta eşti vechiu părintescu prietinul nostru, nu ni-am îndoit că nu vom găsă aciastă dreptate ... Poftim pe Mărie Ta ca să răndueşti comisari din parte Mării Tale ... obiceiul marginei.  V. Condica de luna lui Noevri.  (  Iarăş pre multe vorbe ne scrii şi ne sfătueşti; care sfat noi de la tine nu-l cerem. Destul că bani s-au datu, acele 10 pungi de bani, şi ne scrii că ai scos şi săbiptăhrirul şi, dacă l-ai scos, pentru ce nu-l trimiţ? Să cauţi numai decătu să ni-l trimiţ, din vreme ce am ddatu bani. Acele pricini ce ne arăţi într-o ţidulă, de dzici că mai săntu, osăbite de căte ni-ai scris, în cele multe vorbe ce ni-ai scris, cum de nu le-ai însămnat şi aceale, să ne scrii ce pricini săntu?  (  Dumisale Vel Agă, să dea poruncă cu tărie tuturor aparilor domneşti, boereşti, mănăstireşti, ca, de s-ar întămpla a să aprinde foc în oraş, ori-undeva, care să ferească Dumnezeu, fieştecare apari, cum a vedea focu, îndată să alearge cu apă; că să ştie, că acolo la foc să va face căutare, şi care apariu nu să va afla, să va trimite la ocnă.  (  Căpitanii de Vasluiu şi de Bărlad şi de la Puţeni, trecănd dum. solol leşescu la Ţarigrad ... Antoh Carage Vist. ... i s-au dat bani dumisale din Vistierie ca să le plătiască toate ... Şi toate le va plăti cu bani: numai smintială nici de cum la nici unile să nu fie ... Cu bani plătindu-li, să le luaţ.  [ 285 ]  Că iată şo solul de poimăni, Gioi, Noevrie 11, purcede de aice.  (  Dum. Ioan Seuler, din Ţara Ungurească. Pentru lipsăre cărţilor dumitale, că luîm cu atăta întărdziere, avem părere de rău, de vreme ce poftim adesă a ne scrie ş-a lua cărţile dumitale; măcaru că nu poftim cele ce atingu, ce numai prieteneşti lucruri ... şi, căt pentru supărarea ce ţ-am făcut cu istoriile a le tălcui. Şi, căte s-ar fi mai gătit păr acum, iarăş să ne trimiţ.  ( Am înţăles Domnia Me că în ţara Ardealului iaste multă boală de ciumă, , şi mai vărtos la Bistriţă, şi nu iaste de acmu de curund, ce tocma încă de astă vară; care şi acole la Cămpullungu să fi murit nişte oameni de ciumă; şi cum de nu ni-ai făcut ştire pănă acum? Mor şi acmu tot într-un chip, au s-au mai contenit? ... Încă şi cei ce vor veni din Ţara Unguriască pe vr-o potică, tuturor să li să ia sama, să nu cumva fie bolnav, şi care vor fi cu prepus c-ar fi din satile acele cu boală, să ste de o parte 10-15 dzile să să lămurască, să nu să amestice îndată cu cei sănătoş. În scurt, să porţi grijă, chivernisănd, să nu să aţiţe vr-un foc, şi să cerci şi să afli adivărul unde iaste boală, la ce sat în Ţara Unguriască.  ( ... săneturile de salahori şi de carele ce ni-ai trimis ... Dar mă mir cum di ai priimit săneturi ca aceste, cu atăta lipsă di dzile şi cu atăta pagubă. Iată că ţi li-am trimis iar înnapoi, ş-am scris acest mehtup la dum. Capugibaşi, care, sosănd, îndată să mergi, la Achchirman sau undi li-i afla, şi, dănd mehtupul, să-i dzici şi din gură, să socotiască dum. de iznoavă şi să ni să schimbe săneturile făr de paguba ţărăi, căci ştim că la aceste lucruri iaste pin putinţa dum. Şi iată că ţ-am trimis şi izvod de soma salahorilor şi carălor şi a Ţiganilor ci-au lucrat şi de tot chiriaoa ci-au dat, şi în 6 luni, de la Sfeti Gheorghi păr la Sfeti Dumitri să fac 180 dzile, şi, poate dumnealui Capugibaşa să arete 190 de dzile; şi, scoţindu-să 12 dzile sărbători, rămăn 178 de dzile; şi, or c-au vinit salahorii mai înnainte de  [ 286 ]  Sfeti Gheorghi, or c-au lucrat mai mult căteva dzile după Sfeti Dumitri, fiind trebuinţă. Şi, cum a fi, te săleşti de scoate săneturile deplin pe toate dzilile.  (  ... pentru netocmire ciauşilor şi zorbaoa ci-au făcut acei Turci. ... am trimis om gospod să-i aprindză odae, şi pe argaţii, ce-i ţine fără peceţ, să-i ia şi să-i aducă aici.  (  Aftanasă capuchehae de lăngă dumnealui Elagasă, pentru Vasălca fata lui Coştiică, care oamini săntdin cei ce s-au scos de la Tătari, şi, întorcăndu-să ei în urmă, ca să-s străngă păni şi altele ce li rămăsesă ...  cu 20 de care de nueli cu pai, să-i scoată din pădurea. Ş-au sărit asupra lui cu un par, şi l-au lovit în cap, şi dimineaţa l-au lovit: păr în sară au murit. Şi, vădzind Tătarul greşala lui, au şi făcut ştire la alţi Tătari şi la mărzaci şi la cadii, şi s-au strănsu vr-o ... de Tătari, ş-au apucat pe fămie la mijloc, sălindo-o de frică, şi o învăţa să dzică, precum că bărbatul ei au fost Turcu şi e încă iaste turcită; că, nedzicănd aşe, o vor ard-o cu foc şi copii îi vor lua robi, iar, de a dzice aşe, i-or da 30 de oi şi o vacă cu giuncă. Şi e, fiind fămie, în mijlocul atăţa Tătari, şi de atăta groază, au dzis şi ea că bărbatul ei au fost Turcu şi e încă este turcită, numai ca să să vadză scăpată de acolo. Şi pe gura ei ş-au făcut Tătarul hogeturi şi mărturii de la cadii şi de la hogi şi de la alţi Tătari, ş-au dat şi fămei 27 de oi şi o vacă cu giuncă, ş-au trimis-o la tată său acasă. Şi fămie aciasta, mergănd cu tată-său de au jăluit la dum. Sărdarul ... Să-i scoţi dreptate fămei şi săngile, moarte bărbatului ei.  (  Pavlachea Sărdar ... la dm. Elagasă ca în loc de davagiu.  [ 287 ]  (  ... Scărlat părcălabul de Gălaţ că astă primăvară, după Paşti, s-au furat de aici din Eş un copil anume Zanpir, mergănd la vii; pe carea copil îmăsa l-au ţinut mort, iar acum, mărgănd nişte chirigii la Gălaţi, să încarce peşte, au dat piste acel copil în Gălaţ. ... eşind el să margă la vii, l-au furat 3 Tătari şi l-au dus de l-au văndut la un Turcu, eminul din Gălaţi, spuindu-li copilul că area şi îmă aici în Eş, o călugăriţă ... Să-l ei, să ni-l trimiţ aicea, iar eminul ş-a căuta cu Tătarăi ci-au văndut pe copil.  (  ... pentru un pod îmblător pe care îl afundase. Cari noi nu ţ-am poroncit pentru vadurile celi vechi, să le opreşti, şi, fiind vad vechi şi venit mănăstirescu, cum de l-ai afundat? Ce să cauţi să dai voe să înble podul.  (  Şi, de vreme ce ai şi tu corăspondinţie cu Hatmanul, bine iaste. Celi ce vei ave a isprăvi de la dm., trebuinţile şi folosul marginii, scrie, şi trimite, şi isprăveşti; numai te fereşte la lucruri mari, carea nu cuprind mintia ta nice să cuvini a da răspunsul de la tine, să nu te atingi ... Pentru băjănari sau tălhari din parte Ţărăi Leşeşti, ci-ar fugi la Moldova, şi pofteştu dum. Hatmanul ca să nu-s mai priimască la Moldova, cum şi la Ţara Leşască va poronci dum. a nu să mai priimi, ( la aciasta tu te fă a nu pricepe, nici descoperi nimică cu răspunsul tău.  (  Ce noi pe dum. nu-l ştim a fi vechil Sărdăriii, ce-l ştim a fi Sărdar deplin ... Şi, pentru Caba-Hăsan Sărdariul, căndu a vini acolo, i s-au dat voia să-l puie în heră, să ni-l triimită aice.  (  Ne scrie dum. Crivocovschie, Comisarul dumisale Hatmanul Coruni că oamenii noştri sfădindu-să cu podanii dumnealui Hatmanul pentru moşii, ar fi bătut ş-ar fi rănit oamenii noştri pe oameni lor, zăborăndu-le şi nişte boi. Osăbit,  [ 288 ]  să cauţi, să cerci un izvod de cisla solăritului de anul cel trecut.  (  ... pentru Vrănceni, c-au înţăles că scot bulgări de sare din sare ci este acolo, pentru casăle lor, şi încă duc de vănd şi pe afară. ... ce cu salamură.  (  ... pentru conacurile Mării Sali Paşii, ce i-ai făcut, care au mersu la Benderiu ... Dar pentru stagurile ci-au eşit înnainte Paşii de la Bender, şi li-ai dat conac, acie sănt oşti împărăteşti: au tainuri, nu trebue să li fi dat conac ... Şi pentru acel Turcu ce s-au aflat mort pe Ichil.  (  ... pentru zorbaoa ci-au făcut Turcii la Movilău, , la iarmarocul de la Sfeti Arhanghel.  (  ... pentru străjerii de pe la poticiile muntelui de la acel Ţinut, înţălasăm Domnie Me precum că ei ascultă numai de vameşi, iar de Căpt. de la Tărgul Trotuşului nu ascultă ... Cine ar îmbla pe potici, să fii şi la ştirea Căpt.  (  ... pentru acei mărzaci.  (  Pentru ciumă ce s-au însemnat acolo, nu ne scrii cu amăruntul; şi pentru o pricină ca aciasta de ce să ne scrii greceaşte? Şi să cauţ să ne scrii anume, şi cu amăruntul, cum s-au pricinuit boala, şi cu cine s-au amestecat, şi căţ oameni au murit, şi cătă vreame au bolit, şi ştiutu-se-au îndată că iaste ciumă, au tăgăduitu-s-au, şi făcutu-se-au amestecătură multă, şi cu ce pază se păzeşte? Şi pentru acesta lucru într-adinsu scriem, măcar că paza iaste la Dumnezeu, dar şi la oameni cu chiverniseală. Să te afli deşteptat, şi, ce pază mai mare a coprinde mintea ta, aceia să o faci, şi pă acei bolnavi, pă toţ, să-i scoţ din tărgu de o parte, şi pă cei ce să vor fi amestecat cu ciumaşii şi or fi sănătoş, iarăş afară din tărgu, de altă parte; şi pază să pui, ca nime să nu mai meargă la dănşii, nici ei să nu mai între în tărgu: amestecătură să nu-s mai facă, şi casele lor iar să-s închiză, şi pază să pui: nimeni într-aceale case să nu mai între; şi poruncă cu tării să dai în tot tărgul acela, om de tărgu de acolo, de Galaţ,  [ 289 ]  aici să nu vie, nici cu neguţtorie, nici cu altă treabă. Şi băcăliile încă să să oprească acolo, aici să nu mai vie; încă şi călăraşii de Ţarigrad, cănd vor veni sau vor mearge, numai decăt să-i treaceţ Dunăre, iar în tărgu nici de cum să nu-i laş: bumbaşăr să le pui, numai să pornească. Şi, în scurt, or cu ce chip în bună chiverniseală vei găsi, în toate chipurile să te sileşti cu paza, a nu să face amestecătură. Şi, Dumnezeu să ferească, dar de om afla că şi din slabă chiverniseala ta s-au făcut vre-o amestecătură, nu-i putea da seama. Osăbit de aciasta, şi pentru conacul solului de acolo să ne faci ştire ..., pentru ceale ce să vor fi luat, plătitu-l-au Antohe Caragea toate, au mai rămas-au vr-unele neplătite.  (  ... la tărgul Bărladului ... ispravnicilor, şi tuturor tărgoveţilor, şi Turcilor neguţitori ... Aşijdire şi pentru răndul vămii, să ne faci ştire, acolo cum să plăteşti vama, la Bărlad, pentru cei trecători în sus, în gios sau cari sau cari descarcă acolo, şi de tot feliul de marfă.  (  Şi pe femie de o vor întreba, să de samă că iaste la noi, şi fămie să nu miargă la casa ei, ce să o ascundzi dumneata la un loc, unde îi socoti dumneata, păr s-a alegi giudecata; şi de iznoavă am scris la dumnealui Elagasi şi la capichicae, ca, or ci-ar ave dumnalui sau alţi mărzaci sau Tătari la oamenii noştri, să nu scrie, nici să ciară nimică, fără căt numai la noi să scrie. ... un Turcu Chiurd-Osman, că ar fi cumpărat o moşie ... de la neşte călugări; care poronca noastră nu iaste ca să văndză ei moşii la Turci. ... să o iai în sama domniască,  şi la Turcul acela să miargă ciauş să-i aprindă căşla, şi pe dănsul să-l ridice de acolo. ... că şi pe moşiile mănăstirii de acolo, de la Soroca, ar fi făcut nişte Turci căşle în tăriia lor.  (  De Sărdarul, să nu pomineşti numele lui: ca să nu scrie la dănsul, ce să arăţi un lucru acoperit: ca să nu scrie la oamini noştri, ce numai  [ 290 ]  la noi.  (  Carte ce ni-ai trimis, am luoat, şi cele scrisă am vădzut; dar pentru ce să ne scrii greceşti? Au aştepţi să-ţ dăm noi Logft. să scrii romăneaşti? Să-ţ cauţi Logofeţăl, să ne scrii rumăneaşti! Să nu ne mai scrii greceşte! Pentru acel Turcu Mustafa, ci-au fost aşedzat cu căşla la Braicău, la carea s-au trimis un copil din casă di i-au aprinsu căşla, şi pe dănsul să-l rădice, cu toate bucatele lui. Întăiu ne scriai că ţine şi oameni făr dea peceţ, iar acmu îl îndreptezi ... Pentru acei ciobani turceşti, din vreme ce şedeare lor iaste şi iarna şi vara cu bucatele lor aici în ţară, pentru ce să nu de şi peceţi?  VI. Condica lunii lui Dechevri  (  ... Iordachea capichihae de Hotin ... un Turc care, avănd dughiană cu băcălie, s-au sculatu cu gălciavă asupra unui Grec creştin, ş-au început a-l bate, ş-au scos şi cuţitul, şi l-au giunghiat în 3-4 locuri; pe care l-am trimis acolo ca să-i vie de hac;  (  ... pentru Turcii brăileni şi Tătari, ce înblă la acel Ţinut şi fac multe supărări lăcuitorilor; ... beşlii din oameni streini ce s-ar găsă fără bir.  (  ... ş-au prinu pe o fată mare şi cu săla au vrut să-ş rădă de ia, şi, sărind Căpt., l-au prinsu, şi, puindu-l în heră, l-au trimis la Chişinău, la ciauşul. ... ca să nu mai scape cu viiaţă ..., că apoi om scrii la stăpăni.  (  ... acei Tătari ci-au venit cu carte de la dumnealui Ela-Agasi, cerăndu-ţ 16 cai, cu epi. Tu şedzi şi taci: nu purta nici o grijă, şi, de or mai veni la tine, să le dai răspunsu, la noi să vii şi la noi să ciară; am scris dum. Elagasi, or ci-ar ave dumnealui sau Tătarăi cu oamini noştri, la noi să scie şi dea la noi să ciară, iar nu de la oamini noştri. 
[ 291 ]  4 decembre  (  Înţăliasăm de multe lucruri ce să lucradză în Ţara-Romăniască, şi noi pe tine cănd ti-am trimis acolo, într-adinsu ţ-am poroncit ca să te afle deşteptat, şi necontenit să cerci, şi în tot chipul să ispiteşti, şi, de toate ce vii audzi, şi ce vei adeveri, şi ce s-ar clădi din parte acie a Ţărăi-Romăneşti, ales să ne înştiinţ[dzi; şi iată acum iaste cătăva vreme dea cănd de la tine nemică, nici-o înştiinţare, nu am luat, şi ne mirăm ce lucru iaste, ( că noi slujba ta din copilărie o ştim mai deşteptată, şi pentru acie t-am rănduit acolo, socotind că te vom ave de folos, şi n-a rămăne nemică să nu ni înştiinţăm de la tine. Dea socoteşti tu că ne va înştiinţa ispravnicul Putnii, ce-ţ pasă ţie? Noi aşteptăm totdeauna osăbit înştiinţare de la tine; tu datorie ta să o faci, a ne sluji precum ştii că iaste pofta noastră. Şi să cauţi dară nedormit să te afle; şi noi să te mai învăţăm a sluji? Tu ştii : întriabă şi de alţii, cei ce vor hi înblănd într-ace parte de loc,  şi trimite şi tu oamini tăi de ciarcă, şi află tot adeavărul ce s-ar clăti, şi s-ar lucra, şi s-ar înnoi, or lucruri mari, ori mici, toate cu amănuntul; una căte una, să le afle, şi necontenit, adeasă să ne înştiinţădzi; să-ţ deşchiz ochii: nu arăta blăstămăţie. Aciasta scriem.  (  ... vechilul beşliagăi de la Lăpuşna, pentru o samă de Turci de acolo, precum ş-au făciut căşle pin sate, şi şed Turcii cu bucatele lor, şi în tărgu au rămas numai 3-4. Pentru care ni-am mirat c-ai înblat şi pin Ţinut, şi nimică de aceste nu ne scrii. ... pe ciauşul ce este acolo ... Şi pentru acel Turcu ce ne scriei mai în trecutele dzile că s-au găsitu mortu, şi l-aţi rădicatu, şi l-aţ triimis la Bender, pentru ce l-aţ rădicatu făr de ştire şi poronca noastră?  (  Şi, pentru odaia lui Paşe-Mărze, s-au triimis beşliu să o răsăpască şi bucatele să-i goniască: să stai şi tu înpreună cu beşliul.  7 dechemvrie 1742  (  Scrie Domnie Me la credincios boeriul nostru, dumnealui Ion Neculce biv Vel Vornic. Facem ştire: iată că ţ-am trimis un izvod de dăjdile ci-au fost  [ 292 ]  a Domnilor trecuţ; ci poruncim, dumneata, afară din izvod ce-i mai şti şi dum., şi dăjdile şi angherii, obiceiuri ci-au fost la Domni trecuţ, şi care Domni au adaos dăjdile, şi cari li-au scăzut,  şi ce boeri au fost îndemnători, or la daos, ori la scădere, ori la vr-o dajde ce s-au adaos, ( de toate de amănuntul să ni faci nişti trătaji, şi să ne trimiţ. Aciasta poroncim.  (  Pentru fata cea de Leah, au venit aicea şi au stătut de faţă înnainte noastră cu sluga tătăne-său şi cu Liahul ce va să o e; şi ia tot aşe au dat samă şi cătră noi că cu sluga tătăne-său altă voroavă n-au avut, făr decăt numai numai ca să o scoată în ţară, iar voia ei este ca să margă tot după Liahul pe care au socotit de l-au trimis tată-său. ce noi i-am dat voia ca să margă acolo la Cernăuţi, înpreună cu acel Liah, şi, de dzice ia încredinţată cum că are de la tată-său ertăciune şi pozvolenie ca să să cunune cu acesta, neoprită să margă în ceia parte; iar, de vor vre ca să mai ia şi altă graţie de la tată-său, să şadză acole la Cernăuţi, să scrie la tată-său, şi, viindu-i graţie de la tată-său, ori acolo s-or cununa, ori în ţara leşască, la tată-său, vor merge şi să vor cununa: di spre noi, voia au; şi, de vor vre ca să triacă acmu în ceia parte, iarăş voia să aibă. Şi iat-am dat şi povaţă, pe chihae de călăraş, ca să margă înpreună cu dănşi pănă la Cernăuţi. Şi toate, cine ce i-ar fi luat, pănă la un cap de aţă să i să de, nemică să nu i să opriască. Şi, pentru sluga tătăne-său, nevrănd să margă în Ţara Leşască, făr de voia lui nu l-am putut da, ci-au rămas aice slobod.  (  Pentru oameni, că-i trag în ceia parte la slobozenii, ce strigă de 8 luni, să fim în odihnă; şi zici ca să dăm şi noi cărţi de milă ca aceale de aciastă parte. Ce noi cărţi ca aceale n-am da, de vreame ce destul iaste mila ce am făcut, care arată în peceţ anume, şi dum. de jaf încă te fereaşte; şi chiverniseaşte pă lăcuitori, căutănd dreptate lor, precum să cade ...; şi cu peceţile te sileaşte, şi la cercături socoteaşte să nu să afle ceva pă urma ta. Şi, păzind aceaste, destulă milă le iaste lor, căci şi datoriia ta aciasta iaste.  (  Pentru un zapis de datorie de 500 lei, ci-au avut Sfăn/tul  [ 293 ]  Mormănt la Costantin Cantemir beizadea, fiiul răpousatului Antioh-Vodă. Acmu, întămplăndu-să a vini aici, la Moldova, pre-fericitul, pre-înţăleptul Sfinţie Sa chir chir (sic) Parfani, patriiarhul Sfăntului Mormănt ... Enictarea, egumen de Gălata.  (  dum. Mufache Comis ... Pentru peceţi ce ne scrii, că te săleşti, la aciasta tabla va alege; pentru oamenii ce au venit cu peceţi de pe la alte Ţinuturi, să le iai banii, şi ei vor vini la Visterie de să vor îndrepta la cine au dat acii trii lei. Tabla să triimiţi fără zăbavă. Pentru cei 20 lei, gloaba vorniceilor, după zapisăle lor ce ne scrii, acastă dată nu dăm voia ca să li iasă, ce dum. te săleşte a face slujbă plăcută, ( că mai avem noi şi alte mili.  (  Mulţi vin de poftescu diiaconie şi preuţie, carea unii dintr-ănşii ar hi şi vrednici de dar, dar, toţ, nu socotim, şi pentru aciasta au mai fost voroavă, şi noi am dat răspunsu şi atunce cum că noi la hirotonie lor nu ne amestecăm, făr căt pentru vrednicie lor, a să ispiti în biserica Curţii domneşti înnainte noastră, aş- am poroncit, şi tot aşe poroncim. Şi pe carele vom cunoaşte că este vrednic de darul acesta, să-i rădicăm întăiu birul, ş-apoi să să rănduiască a i să da şi darul. Şi pentru acesta lucru, pe toţ acii ce vor hi din eparhie Sfinţii Tale, şi vor veni la Sfinţie Ta, să poftască diiaconii sau preuţii să-i ispiteşti Sfinţie Ta cu deadinsul, făcăndu-să ţircovnici, rănduindu-i să înveţă înţălesul, ş-apoi să-i trimiţ aice, la noi, ca să slujască şi în biserica Curţii domneşti 10-20 dzile, să vedem şi noi, şi să li rădicăm şi birul; şi, după ce-i vom rădica de bir, îi vom trimite la Sfinţie Ta de le vei da şi darul. Aşijdere şi pe care într-acest an vei hi diiaconit sau vei hi preuţit, avănd peceţ de bir, ş-au rămas păr acum în bir, pentru carea n-e spus şi Sfinţie Sa părintele Mitropolitul, cum şi Sfinţia Sa ţ-au trimis unul au doi ca să le dai daru, şi pe acie să-i trimiţi aice ca să slujască înnainte noastră, şi să-i rădicăm de bir, ( că, păn- n-or vine aici, birul nu li s-a rădica.  ( La Iordachi Vel Căpt. de Codru. Carte ce ne-i scris am înţeles, pentru satul Băhnarii şi Bălţaţii de la Vasluiu,  [ 294 ]  că, rădicăndu-să de acolo, i-ai oprit acolo, la Fălcii. Pentru aciasta bine ai făcutm iar că le-ai arătat loc de aşedzare şi le-i ddat şi peceţ, aciastă voia n-ai avut; ce ne trebuia să-i fii oprit şi să ne înştiinţedzi; că i-au luat la urmă, bine au făcut; numai să-i întrebi pentru toate jalobile lor, şi una căte una să ni le triimiţi în scris. Pentru oamenii de Creţeşti, că i-ai amestecat la cislă, bine ai făcut, şi, de a vini vornicul să jăluiască, vom da răspunsul.  (  ... şi acele basne multe ci-ai scris într-ace carte de giudecată: de ce triabă era, că nici o temelie noi într-ănsa n-am găsăt, şi, din vreme ce nu ştii a face cărţi de judecăţi, iată că cartia ruptă ţi-am trimis, şi ţ-am trimis şi formaţie, în ce chip să urmedzi a face cărţ de giudecată; şi de acum înnainte aşe să urmedzi, să nu mai scrii atătea basne:  Formaţie cărţilor de giudecată.  Hristodor au cerut 546 lei de la Stancul Bărsan, de 9 ani, ce dzise că i-au dat, însă cu Eni la Izvoară, şi Stancul tăgădueşte. Hristodor au dzis că va dovedi cu marturi.  (  ... cum că mai în trecute vremi ar fi fost mănăstirea închinată la Sfăntul Mormănt.  (  ... pentru acei Turci, ce scrii s-au trimis Paşa de la Sălistra să-i ia pentru un coroer moschicescu ce s-au ucis, fiind prepus pe acei Turci, şi n-ai vrut să-i dai fără poronca noastră, ( n-ai făcut bine că i-ai oprit: să-i fi dat; şi pe unii ca aceşti nici-o-dată să nu-i opreşti, ce să-i dai. Şi pe aceşti, de nu i-or fi mai cerut păr acum, căt de în grabă să-i trimiţ la Brăila. Şi de acmu, cănd ni-i mai scri, să nu mai scrii greceşte, ce romăneşte să ni scrii.  (  Jaloba Jidovilor de tărgul Orheiului am vădzut; ce iată că li-am făcut carte de apărare, să să apere de spre toate, şi nimic hahamului să nu de; ce să-i chemi faţă, şi să li dai carte să să aperea.  (  Tuturor Jidovilor  [ 295 ]  de Eş, care au jăluit Domnii Mele pe hahamul lor, că-i supără luîndu-li bani, şi alte angării, băgăndu-i la cheltuială. N-au a-i da lui sau la alţi Jidovi ci-ar veni dintr-alte părţi( făr de voe lor să nu de nici un ban, afară din milostenii ce vor da cu voe lor. ... că, de ni-ar jălui mai mult, apoi n-a fi bine de tine.  (  Ţie să cade să înştiinţăz pe Vel Căpitan de Codru, şi de la dănsu să-ţ ei răspunsul, iar nu să faci din capul tău.  (  de răul boirescului ...  plînsese, că ei au moşiile lor la Răpile Crasnii şi acolo vor să să aşedzi, la moşiile lor.  (  Carte dată de Armaş ... că n-au fost numai ei în casă,ci au avut Turcul şi 2 fămii: Catrina şi Mărie, şi Necula văcar, şi un ficior a lui.  (  ... s-ar fi dat acmu de iarnă spre parte Moldovei, ca să să mistuiască. Pentru care,, tălhariu ca acela în pămăntul nostru a Moldovei nu să află, nici poate să să amistuiască ... Să-l caute într-alte părţi de loc, că în ţara nostră nu să află.  (  ... pentru oamenii din raeoa Hotinului, ca să să oprască pentru lemni şi pentru făn şi pentru arături ... Iar, pentru acie cari să trag din rae, să vie să să aşedză, după ci-or vini şi să vor aşedza, atunci să ni faci ştirea, şi vii ave răspunsu.  (  Pentru acest neguţitor striind, din Ţara Leşască, anume Avram, care neguţitor aducănd marfă scumpă, neguţitorind la Olanda, şi poftind Domnie Me a veni şi alţi, or căţi de mulţi neguţitori ca aceşti, să să afle la ţara aciasta ca de acest fel de oamini, cu marfă scumpă.  (  [ 296 ]  Să faci o legătură acolo, la margine, de Ţigani ci-or fugi din Ţara-Rumăniască în iasta parte, să-i dai, cum şi Ţigani ci-or fugi din Moldova în cie parte, să să de. Însă acmu de o dată să să străgă Ţigani ci-or fi fugiţ în cie parte la un loc, acolo, şi ceşti din iaste parte, dincoace, şi să faceţ un schimbu: să-ţ de Ţigani acei din cie parte încoacie, şi să li dai şi dum. Ţigani aceşti dincoacie, dincolo.  (  ... pentru cislele ce fac lăcuitorii acelui Ţănut, de pun în cislă şi oi şi stupi şi toate.Iată că de aicea s-au hotărăt, stupii să nu să pue în cislă, căci au dajde mai grea, iar oi, cine va avea, să să pue 30 de oi drept o vacă, adecă căte un ban de oae, şi aşa să dai poruncă în tot Ţinutul, aşa să urmează să să cisluiască.  (  ... pentru un ficior a lui Răvenco, ( ci-ar fi fugit cu o Turcoaică, cu 2 fete şi un copil, şi, vrănd să tracă în Ţara Leşască, l-au prinsu străjării de la Sălibrie şi i-au dus la nemesnicul tău de la Movilău, şi ial i-au ţinut, nemesnicul, acolo 27 de dzile, păr au oblicit Măria Sa Paşa, ş-apoi ţi i-au trimis la tine. Întăiu, nemesnicul tău pentru ce să ţie oamini ca acie atăte dzăle, şi nici să ţi-i trimită la tine, nici să-ţ facă ştire? Al doile, şi tu, de un lucru ca acesta, de ce să nu ne scrii, din vreme că din la toate ce să lucriadză şi să clătescu aice, în pămăntul Moldovii, noi avem a răspunde, şi Mărie Sa Paşa de la noi să cade să-i ciară. ce caută de te poartă cu ochi deşchiş, şi nemesnic ca acela de ce să fie acolo, din vreme ce ascunde lucruri ca aceste şi nu te înştiinţadză aciasta?  VII. Condică de cărţile ci-au vinit în luna lui Săptemvrie (1741) de pe la boiari.  (  ... este acum trebuinţe să să cheltuiască ...; să i să trimită 500 de lei dar, şi, cu darurile ce mai sănt la Vasilie, să va  [297 ]  pute aduce pe Capigibaşe iarăş în cheful lui. Aşijdere şi cumnatului său, vechilului cetăţii, să i să trimită ceva, şi lui Divan-Efendi, şi lui Gembul-Ahmet-Efendi, ci-au fost cadeu şi este dus cu Capăgibaşe, şi să li să scrie şi cărţi cu chip de preiateşug.  (  De la Vasilache Mădzărache Vistierul ..., pentru un Ac-Mărze, ca să pune împrotivă şi nu lase uşorgii să ia uşurul, sau pe alămgii să ia alămul din 2 sate tătărăşti ..., care sate pănă acmu au dat vinitul tot pămăntului Moldovei; puind pricină ... că este loc hănescu, şi să nu de nemică. ... toate săneturile ... Au fostu şi la Sălcuţa să scrie uşurul, şi subaşul de acolo i-au răspunsu că are mehtup de la Hanul, cu poftă cătră Măriia Sa Vodă să-l lase să ia subaşul; ce, viind subaşûl la Iaş, să-i de răspunsul.  (  De la Spătariul Manolache Costachi, de vreme ce i s-au poruncit, va eşi la Focşeni înnainte fiiului Măriei Sale Apdula-Paşe Musunolu, ce merge Paşe la Hotin, şi va vini depreună păn la iaşi. Şi bani căţ vor trebui pentru conace, încă după poroncă va cere de la Dumitraşco Aga, şi va plăti conacele. Numai, mai cere agiutor la gătire conacelor şi pe ispravnicei Ţinuturilor.  (  De la Iliiaş Căpitanul de Soroca, înştiinţănd că la satele di spre margine Nistrului sănt şedzetori căte 3-4 Turci benderlii, mai mulţi fără triabă, şi mănăncă tot di pe la săraci, şi le trag fetele şi fămeile, şi le fac mate călcare. Ce să să scrie la Bender, să vie un bunbaşir, să le facă zapt, şi să-i rădice de pin sate, şi să fie şi la iarmaroc la Movilău, la pocroave, şi osebit să vie şi de la Hotin un ciauş pentru paze iarmarocului; că vechilul beşliagăi este un om de nemică.  (  ... din cifertul acesta de la aceli 2 Ţinuturi au mai trimis 3000 lei ... Dară, pentru stare lăcuitorilor, după poroncă li-au cetit carte pe la sate, iară pe vornicei i-au adus şi faţe, şi s-au iscălit; dară, cu toate aceste, s-au foarte măhnit lăcuitorii, vădzind că şi holtei s-au adaos căte 3 lei, ş-au început a să duce, şi neferit dzic că n-ao pute sta să poarte banii aceştie.  (  [ 298 ] ... pentru Bechirbei mărzacul şi odabaşe cu 2 siimeni de la Elagasi, ci-au îmblat cu Medelnicerul Costantin Donici pin Bugiac, di-au scos 60 de robi moldoveni, c-au făcut slujba lor ... Ce să le de osteniala lor? Şi pe oamenii ce s-au scos din robiia, i-au datu-i pin sate să şaze, fiind foarte săraci. Pentru Jidoavca cia de la Lăpuşna, pe care o trage alt Jidov la Ială-Agasi să se giudece, şi i s-au poroncit Sărdariului, de va mai veni Jidovul acolo, să-i dzică să vie la Iaşi, să să giudece; iară; au venit bunbaşir să ia pe Jidoavcă, să o ducă la Elă-Agasi.  (  Astă vară au fostu prinsu Tătarăi un tălhar, carele după faptele lui era să să apăndzure; iară apoi, dzicănd el că să va turci, l-au turcit Caimacanul şi l-au făcut om la său. ... pe lature codrului ... un bici şi un harbiu lăngă Codru ... au mersu di-au luat farmuta pe un om anume Gheorghiţe, şi 4 cai, şi au răspunsu că pănă nu i să va găsi pă tălhar, nu va da farmutaoa.  (  ... 100 de salahori nu sănt buni de nemică. ... salahorei sint deplin, şi lucriaze; dară toată pricina este pentru că s-au măniiat Capigibaşe pentru rămăşiţa lemnului de la Domniia Sa Grigorie-Vodă. ... cifertul al doile din anul trecut.  (  ... pentru nişte Turci din Movilău ..., cum că fac multe răutăţi, îmblănd cu sabiile goale şi cu cuţitele, îngrozind lăcuitorii ... Pe Alibaşe vechilul beşliagăi, încă l-au gonit acei Turci, şi cu fuga au scăpat, trecănd de ceia parte, în Movilău. Mai trebueşte să să trimită şi nişte  Arnăuţi de aceşti ce să află lăngă Domniia, să să afle de paza lăcuitorilor.
[ 298 ]  ( ... c-au vinit la iarmarocul Odobeştilor la vr-o 3-4 Turci iamaci de la Brăila, ş-au întinsu vr-o 20 de corturi şi v-o 7-8 cafenele şi meserniţe, care altă dată n-au fostu; şi fac multe supărări lăcuitorilor. Ce, de va socoti Măriia Sa Vodă, bine va fi să scrie la inicer-Agasi de la Brăila, să trimită un ciauş cu căţva neferi, să fie pentru paza  [ 299 ]  iarmarocului.  (  Lucrătorii cetăţii, ştiind cum că el aduce plata lor, după ci-au venit el, arătămdu-le că bani n-au adus, că banii sint la Măriia Sa Vodă, au făcut mare tulburare, şi au îmblat în multe chipuri: dară Vasilie Logofăt, pentru ca să-i potoale, să nu mai îmble, au luat cu datoriia 1000 de lei, şi i-au dat la Per-Mehmet-Aga, să-i de pe la meşteri, şi cu aciasta i-au mai potolit, însă şi pentru ceialalţi bani s-au apucat cătră dănşii că vor sosi pănă în 10 zile. Ce să roagă să margă banii mai în grabă şi, dănd banii, va lua sebeptahrilul. Pentru robii moldoveni, arată c-au îmblat oamenii lui 3 săptămăni, şi n-au isprăvit nimic; căci, mărzacul bumbaşir vrănd să pliniască poronca Hanului cu tăriia, şi cu siimeni să scoată robii, nu l-au îngăduit Nohai, ce l-au scos dintre dănşii afară, şi s-au apucat Nohai că în 2 săptămăni să vor afla la Ela-Agasi, la Bugiac, cuu robii. Pentru Capigibaşe, au luat veste că s-au aşedzat cu Muscalii ş-au început a hotără. Pentru pricina salahorilor, ce i-au scris Măriia Sa Vodă că i-au venit bănuiala că sint răi, aciasta să va pute face să fie bine, numai să i să trimită capigibaşei dar bunişor, şi să nu se mai scrie la Ţarigrad să să mai aţiţe gălgiavă: au vorovit şi cu vechilul cetăţii, ş-au luat asupra lui că toate le va aşădza.  (  Paşa vine numai căte 6 ciasuri pe zi, şi trebue dintr-un conac să-s facă 2 conace.  (  Dupe poroncă, au luat zapise de la vătămanii satelor, de încredinţare, că făr de peceţ nu să vor mai afla, ş-au trimis şi izvod la Vist., de 128 liude fugiţ, cu 4 morţi.  (  ... înştiinţănd că o carte greciască, cu bănuială, au luat-o, în care i s-au bănuit că nu face silinţe să afle pe toţi oamenii fără peceţi ... De iznoavă au purces de ciarcă şi mai cu tăriie şi incredinţadze pe toate satele cu zapise; şi, pe căţi au aflat făr peceţi, li-au luat bani, şi i-au pus osăbit la tablă. Pentru bejenarii carei au venit acmu, nu li-au luat bani, dară iarăşi i-au luat la izvod.  [ 300 ]  ... ferman de la triaba hambariului de la Bender ... Pentru solul leşescu, de s-a tămpla să triacă în gios pe acolo, va purta grije, şi, pe poroncă ce i s-au dat, alt conac nu-i va face, ce-i va da un pescheş. Mai însemniaze într-o ţidulă că trei Turci benderlii ş-au răs de 2 fete a unui om din Chişinău, şi, sărind oamenei, au prinsu pe unul şi l-au pus în hiară, de s-au trimis la Inicer-Agasi, iară 2 au scăpat; la care au trimis Inicer-Agasi să-i prinze şi pe aceia. Pentru o mueri ce nemerise în Chişinău, acmu au venit un mărzac să o ia, şi ei n-au dat-o, strigănd fămeia că este creştină şi nu le este roabă.  (  Paşei ce vine la Hotin ...; şi Vornicei di Bărlad să arată nesupuşi la aciastă triabă.  (  De la Hrisoscul Vlasto ot Cernăuţi ...; după poronci, au luat zapise de la lăcuitori, că nu să vor mai afla oameni fără peceţi; aşijdere şi peceţile morţilor li-au luat de pe la casele lor. Lăcuitorii au rămas făr un pic de păne, că li-au bătut bruma şi n-au cu ce să mai plătiască birul. Oameni bejenari din Ţara Leşască, di lipsa pănei, es în ţară mai vărtos.  (  ... de care, de nu să vor rădica, s-or strica şi ceialalţi.  (  În trecute dzile, după spusul oamenilor ce venie de la Crăm, au fostu înştiinţat aice c-au început a hotără, dară astădzi, Mercuri, Septemvrie 29, sosind 2 Tătaru de la capigibaşe, cu cărţi, au spus că l-au lăsat tot la Ilcăsuiu, la capătul hotarului, şi, de cănd s-au dus, şed tot pe loc şi hotărăscu, aşteptănd de la Ţarigrad răspunsul pentru învoiala hotarului; care sosind acmu, şi răspunsul, c-un ciohodar ci-au vinit, să va curma şi de a hotărătului. ... meşterii de la lucrul cetăţii. ... 2 oameni ci-au trimis la Iaşi, anume Vasilie Lipcanul din Măji şi Ioniţe ficiorul lui Solomon, Siman din Tărguşor ..., să vie la lucru.  VIII. Cărţi de luna Octovrie.  (  Au luat carte gospod ce i au mersu cu do/jană  [ 301 ];  de care îl îndiamnă inema nici să-ş vie la copii şi să-ş arete obrazul înnainte Domnii, şi cere hotărăre de iartare cu milă, şi aşe va vini cu inemă bună. 500 lei ce i-au trimis, i-au luat înpreună cu mehtupurile, şi la vreame le va da; şi, bunu-i Dumnedzău, are nădejde că să va isprăvi de-i vor da senet deplin. Şi, de socoteşte Măriia Sa că va fi vr-o îndoială pentru isprava, să scrie la Cheresli-Ahmet-Iafendi, baş-ruznamegi ot Ţarigrad, ce este capichihae lui Capigibaşe, că din cuvăntul acelue nu va ieşi. Pentru scosul robilor ce i s-au făcut ştire că au scris Măriia Sa Vodă la capichihae la Crăm să să isprăvască, să mai înnoiască poronca la bumbaşirul cel rănduit; ce acel trimis încă pănă acmu pe la dănsul n-au vinit; iară, de va vini, va scrie şi el la capichihae, la Crăm. ... dară el n-are de unde să de; ce, de va socoti Măriia Sa, trimită-le de aice. Meimariu-Isuf-Aga i-au dzis pentru obicinuitul peşcheş al său, de paidos.  (  ... pentru Mehmet-Aga beşliaga, c-au mersu Vineri spre Sămbătă la casa unui tărgoveţ, dinpreună şi cu ş-alt Turcu, şi ş-au răs de fata tărgovăţului, şi pănă în dzuî au şi fugit; după carei s-au luat căţva Turci benderlii să-i ajungă.  (  ... ţidule ce li-au trimis Vel Uşer ce vini cu Paşe ... În vreme că paşe vine pe dzi numai căte 4 ciasuri, şi la tot conacul cere să să afle casă, aciasta va fi cu greu, că este peste putinţe, şi s-au spăriiat foarte; dară încăş, cu bun nărocul Mării Sale, or sta cu toată silinţa, şi vor plini toate; numai cer să nu le lipsască ajutoriul de la Măriia Sa Vodă, şi să trimită de aice şi căţva slujitori împreună cu porocinecul, să fie de alergătură, şi bani să li să trimită, că de la zlotaşi nu li-au venit nici un ban.  (  Viind în Moldova 4 cară de bejenari, i-au luat gonaşi pe urmă, şi, agiungăndu-i pe urmă, noapte, la cămpu,  pe şesul Prutului, mai din gios de satul Lăjenii, au dat năvală să prindze pe bejenari, şi, zmulgăndu-se unul den bejenari, au plecat fuga să facă ştire în sat, să nu-i lase. Iară 2 din gonaşi, luîndu-se după dănsul, s-au împuşcat unul pe  [ 302 ]  altul, anume că împuşcă pe pejenari (sic), şi pe loc au murit; iară 6 gonaşi au rămas la carăle bejenarilor, ş-au prinsu pe doi din bejenari şi pe fămeile lor, şi i-au bătut; cu topoarăle au rănit 3 fămei, iară pe bărbaţi, pe unul l-au mai omorăt: nu este nădejde să iasă, şi pe altul l-au rănit în 3 locuri. Şi, sărind după gonaşi oamenii din Lajeni, nu i-au putut ajunge, fiind noapte, şi aceia călări. Pentru care, măcaru că el pentru aciasta au scris la gobernatul de Cosov, să prindze pe tălharii aceie, dară osăbit au înştiinţat ş-aice, să aibă răspunsu, pentru că s-au făcut pria mare călcare de hotar: piste hraniţe 3 cale pănă la acela loc.  (  ... fac mare siclet lucrătorii cetăţii; ce, pentru Dumnedzău, să să trimită banii mai curund ... Lipcanii ce s-au trimis la Crăm cu pricina robilor, cu mare greu aghia au sosit la Voziia în 2 săptămăni. Ş-au scris şi el la capichihae la Crăm pentru poveste robilor, pecum i-au poroncit Măriia Sa Vodă ... Celi ce s-au  înnoit di spre parte locului celui cu tulburare,, va înţăliage Măriia Sa din ţidulă.  (  De la Gheorghie Săhrăzli biv vel Căpt. de Codru, rugăndu-să să nu fie uitat sau ca să să lipsaască din stăpăniască mila domniască. Pentru că el de nevoe i-au căutat a să trage de la Codru di spre parte Focşenilor: una, pentru multa supărare ce ave de spre Tătari: al doile, pentru cumplita boală ce i s-au tămplat giupănesii sale, şi, de vreame ce că la alte ciferturi trecute n-au fostu orănduit necăiure, să roagă Mării Tale să-l pui la cifertul acesta, că n-are cu ce să cheltui.  (  Cum boiarii carei au moşii la margine, au văndut toate vadurile Jidovilor, încă ş-alţii, carei au căte un petec de moşiia la malul Nistrului, caută şi aceia să pue orăndari pe la vaduri, ş-au făcut luntre de de îmblă în vad, pentru brudină, şi fac ce li-i voe Jidovii pe la vaduri, de să petrec oameni fel de fel piste Nistru; pentru care să roagă să să scriia carte Mării Tale la cei cu moşiile, să nu fie margine în sama Jidovilor; că, de nu să va rădica aciasta, el nu poate da samă de margine.  (  Cu 7 liude ce-i are scutiţ, nu să poate cuprinde, ce să roagă să i să mai adaogă,  
[ 303 ]  de vreame că şi el să află în slujba domniască.  (  ... dară ..., nu că ca să se supuie poroncii, ce încă mai tare s-au întărtat asupra lăcuitorilor, ş-au bătut pe unii din oamenii de Bosance, şi le iau banii îndoiţ şi întreiţi; că acei Turci nu sint din cei şădzători, ce sint vr-o 7-8 Turci adălăi. ... beşlii pentu dănşii. Să trimită vr-o 15 Arnăuţi, să ste apărători la tărgul Sucevii, la tărgul Bae, la tărgul Săretiului, şi aşe doară să vor potoli Turcii.  (  De la căpitanul de Coţmani, către hatman, pentru o moarte de om, ci-au făcut oamenii Liaşilor pe locul Moldovei ..., şi şede lucrul baltă ... Au mai vinit şi alţi Leşi, cu vr-o 30 de ostaşi, la Vijniţe, ş-au jăcuit casa unui Jidov,  şi i-au luat şi un copil de l-a dusu-l  în Ţara Leşască; însă Jidovului i-au luat 42 ughi de aur ungureşti şi 18 lei bani de argint, şi, dinpreună cu copilul, s-au dus piste hotar. ... făr căt au vinit acmu cu calabalăc, ş-au făcut celi ce s-au arătat mai sus.  (  ... numai lăcuitorii n-au nici o agonisită. ... la Inicer-Agasi din Bender, s-au mai contenit Turcii, căci a venit un ceauş de a ridicat pe cei ce supărau pe locuitori.  (  Divan-Efendi a Hanului au sosit cu robii acolo la Voziia. Capăgibaşa încă au isprăvit hotarul cu bucuriia, ş-au mărsu la Hanul să-ş arete slujba. Iară pentru că i s-au trimis bănat căci di-au dat acia 1000 lei din săbiptahril, bine era să nu-ş bage capul în primejdie, să ia bani străini, să facă slujbă; dară au socotit că mai mult i-ar hi bănuit Măriia Sa pe urmă, de nu i-ar fi dat, de vreme ce Capigibaşe nu era acolo, să vorovască celi ce-i scriia Măriia Sa Vodă.  [ 304 ]  (  ... pentru railiani din raiaoa Hotinului, să nu-i lase cu plugurile să are în Moldova, ce să fie margine poprită ... Alta pentru un ogar, să trimită la Hotin.  (  Ezerul Blistatul şi Blistăţălul, ce să numescu Luciul şi Prundul.  IX. Pe Noemvrie 1742  (  S-au sculat Mahmet (auş ş-au întărtat pe Turci şi pe neguţitori, de ş-au luat cu toţi armele ş-au mersu cu zorba asupra lui  Ali-Aga (auş, şi în taina lor au scos de la fiiară ş-au slobodzit nişte Turci făcători de rele, ce i-au fostu prinsu Ali-Aga ...: Chiur-Mahmet, ce ş-au răs de 2 fete mare, ş-au luat şi o fămei de la bărbat, şi altul ... ci-au întrat în taina lui la o dughiană omeniască, şi altul ... care ţăne căşlă ..., şi ţine argaţi fără bir. S-au slobodzit pistoalele şi asupra lui Iliiaş ... Vădzind Ali-Aga (auş zorbalăcul neguţitorilor, s-au rădicat şi vine la Iaş. Care aciastă pricină s-au întărtat mai mult pentru ca să nu de neguţitorii sama obicinuită.  (  Pentru trecere lui Ahmet Colciag-Paşe, că l-au petrecut cu toate conacele, mulţămit ... În nărocul Mării Sale lui Vodă ... căte un beniş de postav. ... căcii şi cu sabiia au fostu tăiat şi cu săgeţile rănit; care şi pin căruţa lui s-au găsit săgeţi înfipte. Care Turcu, măcar c-au fost un becisnec, pirpiriu, îblănd cu scafe, dară avănd un frate şi fămei cu copii la Bender, au făcut vechil pe un Efendi, va să vie la Măriia Sa Vodă, să ciară giudecată pentru acel perit ... Să ştiia Măriia Sa Vodă că, pe cănd au perit Turcul acela, era vreme iarmarocului la Movilău, de trece Tătarii şi alţii la iarmaroc, şi tot pe acela şliah a triia dzi s-au găsit şi un Moldovan, iară tăiat de Tătaru.  [ 305 ]  ... că s-au făcut mare calabalăc la iarmaroc, fiind trei ceauşi, al treilea, de la Hotin, sculăndu-se toţi Inicerii într-o sară, la un cias de noapte, di-au mersu la gazda lui Ali-(auş-Aga cu sabiile şi cu pistoalele, şi cu fuga au scăpat Ali-Aga; după aceia au mersu şi la gazda lui Vel Căpitan, şi iara numai să-l tae, de nu i-ar fi potolit Mehmet-(auş.  (  Pentru un om de robii ce s-au scos de la Tătari de Costantin Donici Med., că, ducăndu-să omul acela cu fămeia şi cu copii lui, să-ş rădice păne din urmă, s-au sculat Tătarăi şi l-au omorăt, şi fămeia cu copii, vădzind aşe, au fugit de acolo, şi, viind la Sărdariul, Sărdariul au trimis-o aice, socotind să nu o caute Tătarăi: acmu au vinit Tătarăi cu Odobaşe de la Elagasi, să de pe  fămei,  puind Tătarăi pricină c-ar fi turcită muiare cu copii.  (  Banii din cifertul ce s-au scos pentru mucarer, i-au trimis la Galaţi, iară alţi bani, căţ mai trece piste orănduială, au făciut teslim de tot istovul la Vel Comis, trecănd la Ţaregrad; numai de acmu, dacă va da peceţile, va trimite tabla şi sama la Visterie.  (  ... pentru Turcii brăiliani şi de pe aiurile şi Tătarăi ce mergu la acele părţi de fac alişveriş, cumpărănd vaci, oi, unt şi altele, cum să ştie Măriia Sa că fac multă supărare lăcuitorilor, că le iau făn, ordzu, cu sila şi fără de bani, şi altele mai fac; şi dumnalui nu-i poate supune ... Să facă un beşliagă şi acolo la tărgul Niamţul (, care şi om ca acela este un  Mahmet din tărgul Petrii, ce şede acolo de vr-o 20 ani, şi, de va socoti Măriia Sa Vodă, să-i de şi vr-o 2-3 liude din oamenii streini, să facă beşlii.  (  ... care şi la casa Sărdariului au mărsu cu zorba călare, ş-au slobodzit pistoalele, şi pe urmă au cădzut şi la pediapsă, la Tighine. Care şi tălhariu este mare ... şi chesăgiu ... S-au o iapă tătărască de pripas, şi pe urmă întrebănd-o Tătarăi, s-au colăcit iapa, dară Tătarul n-au vrut să aştepte pănă va sosi iapa de la herghelie, ce s-au  [ 306 ]  dus. Iară acmu numai ci-au vinit un mărzac, apucăndu-l pe Iliiaş să de iapa aceia, şi să mai de încă 15 capete de iape, ce dzic că li-au perit tot odată, ş-au vrut să ia farmuta pe oamenii de unde s-au găsit iapa, dară el n-au vrut să-i de pe oameni.  (  ... în prejma Ţinutului Niamţul, adecă în ţara Giurgiului şi a Ciucului, făr căt să aude că împotriva Ţinutului Sucevei ..., la un sat ce să chiamă Şieul-Mare şi la alt sat ce să chiamă Pinticul, au fostu oarice boală de ciumă, dară acmu de curînd au înţăles cum să fi vinit ghenărariul de la Braşov în primblare la ţara Giurgiului şi, înţălegănd pentru boala de ciumă că să află la acia parte, au pus straje cu mare taina, să nu lase să viia nime de la satele acele la ţara Giurgiului şi a Ciulucului.  (  ... vre să le schimbe şi vre face ceva ... l-au contenit să nu facă ..., că poate să dzică ceva şi apoi să va face de mascare la stăpăni ... Carele, după ce s-au gătit să purciagă, dzic c-au scăpat nişte cuvinte că, după ce va trece Dunăre, va grăi într-alt chip cu Bina-Emeni; şi, aflănd aşe Bina-Emeni, l-au poprit să margă împreună.  X.  Pe luna lui Dechemvrie 1742  ( tabla de cifertul mucareriului n-am putut să o fac acmu, de vreame ce m-am aflat împărţind peceţile.  (  ... de supărare boiarescului, fiind moşia lui Ion Pălade 3ti logft.  (  ... care au avut a face cu neguţitoriia ... dănd el bani pe miiare şi pe hanos, ş-au avut şi căţva stupi şi oi ... Acmu, împuscăndu-l nişte Turci la tărgul Orheiului ... şi cele ci-au avut, sănt să le ia Inicer-Agasi, neavănd pe nime.  (  Făcănd şi acei 20 liude slujitori, oameni streini, îi voi aşăza pe margine pe  
[ 307 ]  unde voi socoti, şi voi păzi tare margine. Înştiinţădzu pentru oameni din rae că la altă vreme n-au fost volnici a lua din Moldova lemne şi făn să facă, şi altele; ce şi Măriia Ta să faci acia poprială. Pentru liudii din ţară ci-au trecut în rae sau şi alţii, înţelegănd de mila Mării Tale ce li s-au făgăduit, să cer o samă să vie iarăş înnapoi; numai dzic să aibă cevaş vreme de răsuflare.  (  19 dechemvrie.  O carte de la Ion Neculce biv Vel Vornic. După poronca Mării Tale ca să fac trătaz de căte oi ţinia minte că s-au făcut în ţară, şi obiceile, şi bune şi proaste, la ce Domnu ar fi ieşit, iată că ţ-am scris căt am ţinut minte şi le ştiu că sănt adevărate. Aşijdere şi căte am audzit den oameni bătrăni, iarăş li-am scris; ce de aceli ci-am audzit, chizeş nu sint.  (  Cine i-ar da 10 lei colac, i-a spune unde sănt prinşi. Fiind pricină de liage. De vreme că şi ficiorul lui Răvenco este de raie, pe toţi i-a omoră, căci ei fugiia să să facă morteţi la Liaşi.  Pe luna lui Ghenarie (1743)  (  ... pentru un Gebegibaşă mazil ci-au trecut de la Hotin în gios ...: la Chişinău, sosind, i-au spus conaccii lui, că eu căte 15 cai de olac şi căte o chilă de ordzu, şi de măncat din cale afară; şi, mărgănd şi eu la gazda lui, de m-am împreunat, am cerut buiurultiul ce are, de mezil, şi s-au aflat scriind numai de 3 cai la 3 liude şi 2 cai la o căruţă; numai, el avănd şi 4 căruţe cu chiriia, lua cai de olac şi pune la căruţe şi de aice numai căt au scris poronca, atăta i s-au dat: 5 cai. ... a făcut supere oamenilor: la Roşcani au bătut pe vornicul şi pe alt sătian la talpe, să-i găsască oae ... Nu vor să-ş plătiască vama pe căruţile ce cumpără; nu ştim: Inicer-Agasi le dă acest obraz, ori ce socotială este de sint aşa tari: ştiu că astă vară, cănd era Theodosie capichihaie, au răspunsu Inicer-Agasi că, pănă nu vei aduce Măriia  [ 308 ]  Ta ferman, să scrie anume pentru Benderlii, ca să de vamă de căruţă noaî şi de altele, nu vor da; ce, căt pentru căruţe, aşe au rămas, dară acmu nic de peşte nu vor să plătiască, şi, spuind ciauşului, care este aice, nu le face nici o supunere. Solul leşăscu ci-au fostu în Crăm, acmu viind pin Chişinău, au şădzut de Gioi pănă Simbătă.  (  Şi poronca gospod au fostu, cai ci-or peri, să să plătiască de la Vistierie; cari acmu să roagă păgubaşii să li să ţăia în samă la cifert, căte căt vii socoti Măriia Ta.  (  ... 2 turci din Volcăneşti, de pe hotarul Ţărăi Turceşti: mergănd la cărcimă de s-au îmbătat, au venit iarăş, la mine, să mă ucigă, şi, tămplăndu-să la mini un mărzac în casă, şi, nevrănd să-i lase pe Turci să între la mine, au făcut pricină între dănşii, şi au tăet un Laz şi o mănă a unui Tătar. Ce mă rog dum., să mă isprăveşti, să lipsăscu din căpitănie, că n-am cheltuială să pot sătura Tătarăi, Turcii de horilcă.  (  În trecutul an, la poclonul stiagului, fiind rănduit ocolul Botoşenilor cu Ţinutul Hărlăului tot la un loc, li-am dat peceţi, şi, după poroncă, am dat cătul 2 ficiori de căpt. satului Socrujeni a lui Budzilă.  (  De la Adam Luca Sulger. Fac ştire că, după poroncă, iată şi eu astădzi, Ghen. 21, am sosit la Cernăuţi, la margine, şi, avănd veste că comisarii leşăşti vor mai zăbăvi, iată Sulgeriul Gheorghiţă s-au slobodzit să între în Cămpullungu rusăscu, cu slujitori, cu oameni de pin sate; iară eu am rămas aice la margine pentru grije Comisării. Iată acest Liah vinit de la Hatmanul Corone l-am trimis la Măriia Ta.  (  De la Dumitraşco biv Vel Armaş ci-au mersu cercătoriu la Ţinutul Lăpuşnei ... făr peceţi ... în butuci, la Măriia Ta.  [ 309 ]  (  ... casnici ... Dară acmu şi Vornecul de Cămpulungu li-au trimis peceţile albe, şi le face mare supărare.  (  Pentru cahveniaoa lui, pe poroncă au surpat-o Hasan Salahor, ogiacul cafenelii, şi apoi au închis şi cafeniaoa şi feredeul; şi iată ţi-am trimis izvod de acareturile lui, ce are aice. Giamii aice am cercat, şi n-au Turcii, fără căt la Ramazan să străngu la cafene, şi acolo să închină tiravi.  XI. Condică. Condica de trebile Visterii din anul d-intăiu a Domnii Mării Sale Domnului Costandin Necolae Voevoda; ce s-au început dea la Septemvrie a anului (1741), la al triisprădzecie an a al cincele Domnie, şi la întăiul an a al doile Domnie a Moldovii, ( care să încheie pănă la sfărşitul lui Dechevri, anul (1742).  Scara condicii.  Pentru rămăşiţa desetinei: carii nu ş-ar fi istovit banii păn acmu ..., nedănd bani, să la bată stupii.  (  8 cărţ pentru vădrărit, pe obiceiu: Sfinţia Sa părintele Mitropolitul şi episcopii de pre la Scaune şi boerii cu boerii, păr la Vel Comis, să nu de. mitropolitul[năstirile Sănai şi a Sfăntagurii şi mănăstirile de ţară să scutiască păr la 200 vedre; testamenturile şi cărţile gspd. ce să vor înnoi, să să ţie în samă; şi toţ să scutiască numai pe vinul ce vor ave drept, din viile sale, iar pe vinul ce vor vinde, sau vor cumpăra, să plătiască ca altă ţară căte 4 bani de vadră. Oamenii streini ce au vii în ţară, să dia căte 6 banii de vadră. Vinurile ce vor trece dintr-altă ţară, să dia căte 2 bani. Şi ceni va face vr-un meşteşug, den cei ce scutesc: să răspundă vin omenesc asupra lui, tot vinul acela să să ia în sama domniască. Şi cel as/cunsu  [ 310 ]  şi a celui ci-ar ascunde. Şi nimi să nu scutiască vinul de pe loc, pără nu va plăti banii vădrăritului.  (  La căpitanii de Vasluiu şi la tărgoveţii de acolo ...  (  24000 lei. S-ai orănduit să dia boerii împrumut, precum arată în gios.  (  Aşădzare ruptii ce s-au scos la Octovri, căte 105 parale de om căsar şi de holtei tij, 4 ciferturi într-un an, începăndu-să cifertul d-intăi de la luna lui Noevri-Dechemvrie-Ghenarie, şi cifertul al doile: Fevruarie-Mart-Aprilie, şi cifertul al triile: Mai(Iuni(Iuli, şi cifertul al patrule: Avgost(Săptemvrie(Octomvrie, iar acest cifert ce s-au scos la Octovri iaste osăbit, pentru banii stagului;.  (  O carte de la Palaloga Armaş, starostele de Putna, pentru Hătmăniasa Ilinca, şi cu fiiul dumisale Ioniţă, să-i lasă să triacă în ceia parte, mergănd la Bucureşti.  (  Celor ci-au fost zapcii pentru banii podurilor pe mazăli şi preuţ la Ţinutul Iaşului i Cărlăgăturii.  (  ... boerilor ce s-au pus zlotaş pe la Ţinuturi cu banii stiagului ce s-au scos la Octomvri ...  [ 311 ]  (  S-au dat pe la goştinarii de oi de pe la Ţinuturi într-acest an, ca să dia toţ goştină, de la mari păr la mic, din 10 bucate un leu, Bărssanii, oamenii de la Greceni, Sărbii, Cămpulungenii, Vrăncenii şi alţii, ori-cini să va afla cu oi aice în ţară, toţ să dia ca şi altă ţară, făr de căt numai Turcii să aibă pace.  (  Pentru  a se strînge mortasăpia în Ţara-de-sus şi în Ţara-de-jos. Testamenturile şi cărţile gd., pe unde să vor afla în tărguri, văndzind vinu sau medu sau altă băutură, să aibă a le lua bezmăn după obiceiu.  (  Să e vite şi zăloage de pe la acii co n-or fi dat bani pără acmu, să le văndză, să facă istov la Visterie.  (  Pe la tărguri şi pe la iarmaroace, ca să ia cotăritul după obiceiu.  (  ... ca să-i facă nişte lemnu, chereste de corabie.  (  Sumele goştinilor de oi ... făr numai Turcii cari au plătit la cuniceri ... (  Tărgurile domneşti, precum s-au socotit de s-au orănduit să aducă lemne de foc la Curte gospod, anume ...  [ 312 ]  lui Antioh Carage i Dinul Armaş, Vornici.  (  De vreme ce pentru toţ lăcuitorii ce şăd pe moşiile lor s-au hotărăt ca să nu lucredză, nici să clăcuiască nemărui, aşie şi pentru cei ce şăd pe moşiile boereşti şi mănăstireşti, după obiceiu, ce sănt cu cale să lucredză şi să clăcuiască stăpănilor celor cu moşiile, fiind dar şi tărgurili pe locuri gospod, să cade a face căte oarecare slujbă Domnii, ( însă Domnie Mia de toate altele îi lăsăm, nici să vor supăra cu nici un lucru, fără numai acmu, fiind trebuinţă de lemne pentru focu la Curţile gospod, şi, de vreme că vinu nici într-aciastă toamnă nu s-au făcut, ca să aducă aice la Eş, cu care cară să rădica trebuinţa aciasta: şi, fiind orănduite toate tărgurile în Domnie Domnii Sale lui Gligore-Vodă căte o samă de cară de lemne pentru triaba aciasta, ce să aduce la Curte gospod, din care rănduială numai doî, trei tărguri au adus, iar celelalte toate au rămas, ( iată dar poruncim, îndată ce veţ lua carte Domnii Mele ... Însă carăle să fie căte cu 4 boi. Şi carte aciasta a Domnii Mele să o cetiţ şi lor, ca să o înţăliagă şi să să înştiinţedză că cu alt nu să vor supăra. Însă carii vor fi adus din orănduiala aciasta la Domnie Domnii Sale Gligore-Vodă, şi vor ave peci de la Clucerul de Curte ci-au fost atunce aici, să aibă pace. Şi la carăle aceste toţ căţ sănt aşădzători în tărgurile aceste, orce briaslă ar fi, vor da cu toţi.  (  ... Nica Vornicul de Bărlad că s-au luat cu datorie de la Turci şi s-au cheltuit în trebile tărgului, la grejdiul ci-au făciut pentru mezăl în anul trecut, şi la făn, şi la ordzu, şi la alte cheltuiali a tărgului; şi au dat samă Niva Vornicul că au făciut cislă pentru aceşti bani, împreună cu toţ tărgoveţii, şi o samă de tărgoveţ au dat banii, iar unii n-au vrut să dia.  [ 312 ]  (  ... şi tainul lor un car de făn pe lună, 6 pt., şi căte 2 care lemni pe lună.  (  ... să pue să facă 20 roate, însă dzece roate mari şi dzece roate mici, pentru cinci carăte domneşti, şi 30 roate pentru rădvanuri şi cară de la grajdiul gospod, şi banii pe roate să le dia de aice dum. Vel Comis, cănd or aduce roatele aice.  (  ... pentru 5 iucuri ce i s-au poruncit să facă de la Gălaţi, şi 5 săimeni să tragă iucurile, şi 4 săimeni şi doi călaraş să margă slobozi cu hazniaoa ce merge la Ţarigrad cu Chiriiac vătavul de călăraş.  (  ... la beciul gospod, din păne de uşor ot Fălcii, şi să de chirie căte 15 parale de merţă, din banii poclonului stiagului. ... păne de uşor ce iaste la Chişinău ...  (  ... ca să cumpere 2000 ocă său sleit, să-l trimită aice pentru triaba cherhanelii.  (  Lui Costantin, pe carile s-au socotit să fie Clucer satelor gospod ot fălciiu.  (  Goştinarilor ot bărsani ..., de dzece bucare un leu: testamenturile şi cărţile domneşti pe unde să vor afla, să nu să ţie în samă, fiind Domnie noaî. Aşijderele, şi de la Ungurenii streini,  ci-ar fi trecut cu oile lor din Ţara Unguriască aice în ţară, iarăş să aibă a le lua goştina goştinarii de Bărsani, ca şi de la alţi Bărsani, fiind oameni streini.  (  ... din fănul gospod ce iate la Movila Mari, să-l ducă la grajdiul gospod.  (  Precum s-au văndut camenile într-acest an ...  (  ... socotind mai bine a aşădza ţara. Unde  [ 314 ] să va afla, să va cunoaşte chip de raet de mesterşug sau de nesălinţă ..., din rănduiala Curţii domneşti să va lipsă. Şi iată, fiind trebuinţă ca să trimetem o somă de bani la Ţarigrad, ca să să dia pentru cheltuialile ce s-au făcut la preputernica Poartă şi pre la alţii meghistani, fiind Domnie noî, pre la toate Ţinuturile s-au orănduit căte o somă de bani din frunte banilor ... Şi, de nu-i veţi ave dum. strănşi den Ţinut, cum veţ pute, şi cu datorie, să-i faceţ ...Păr la sfărşitul aceştii luni negreşit ... să-i pliniţ dum., căci la dzi întăi a lui Noevri vom să-i pornim la Ţarigrad. ... alt zapciu, mai cu grele ciubote, de va plini banii; ci ni vom şi scărbi asupra dumitale. Şi, fiind acum şi cătăva vreme de cănd aţ eşit dumneavoastră la Ţinut, îndată să ne trimitiţ o foae de cislă şi doî de la doî sate, ca să vedem Domnie Me de urmadză a-ş face dreptate lăcuitorii în cisla lor. ... cu copilul acest den casă.  ( ... pentru rămăşiţa cuniţii i a hărtiilor.  (  Pentru caii de ţimir, trimiţindu-se şi un căpitan anume: pentru caii ce or fi slabi, să-i ia să-i aducă aice, iar carii or fi de triabă, să rămăe la ţimiruri, şi în locul celor ce să vor aduce aici, să cumpere boerii aceşti numiţ mai sus alţi cai din bani peci., cu preţul căte 15 lei calul.  (  ... pentru vornicii şi alţi oameni de frunte, lăcuitori de acolo, de la Orheiu, că, străngăndu-i dumnalui şi cetindu-le ponturile, şi arătăndu-le pentru toate, deci, cerşind ei ca să să schimbi orănduiala căt pentru oi, stupi, să nu să pue la cislă, avănd bucatele aceste dajde lor osăbită, ( fiind cu cale, au lăsat Mărie Sa, pentru aceste să nu să pue la cislă. Iar, pentru altele ce mai cer ei, ca să să străce socotiala şi aşădzare ce s-au făcut, nici de cum nu să poate. Ce, după cum s-au făcut hotărăre pentru folosul obştii, aşia va rămăne. Şi, pentru vornicii, aciastă dată tot aşia vor rămăne, iar mai pe urmă s-a socoti şi s-a puni la o cale pentru dănşii.  (  ... toţ lăcuitorii  [ 315 ]  Ţinutului Lăpuşnii, Orheiului, Soroca. ... numai satele cele mai mari şi cătunurile, ca să-ş facă fieştecari cisla lor osăbită, ia nu să să lipască la un loc, precum iaste porunca Domnii Mele. Pentru cari Domnie Me, necăutănd ale Visterii trebuinţă, şi socotind întăiaş dată a vă pune la o cale bună ca aciasta, cu lucru hotărăt am lăsat ca să lipsască toate cele ce era asupra voastră, şi, pentru toate cumpănind şi aşedzind între toţ o dreptate, a schimba hotărăre noastră şi a muta dreptate, nici de cum nu priimim. Şi, după cum hotărăsc ponturile Domnii Meli, cu carile v-am înştiinţat, fiind lucru bun şi drept, cum celor săraci, aşia celor fruntaş, trebue să fie priimită şi plăcută.  (  O carte legată, la Dumitraşco Păladi Vel Clucer, că, spuind dum. Vel Vistierul Mării Sale lui Vodă pentru vierii Mării Sale Mihai-Vodă de la Nicoreşti, că nu vor să lucredză viile şi să le îngroape, au poruncit Mărie Sa Vodă dumisale Vel Vistier să trimită bani pentru lucrul viilor la Dumitraşco Păladi, ca să-i dia în măna vierilor, să le lucredză; iar, de nu vor vria ei să lucredză, şi făr de voe lor să-i zapciiască, şi să le lucredză.  (  La Echim bunbaş de Scăntee, ce s-au trimis de aici cu un om gsd. 1000 parale, care facu 25 lei ...  (  ... să cumpere 5153 ocă miere, cari fac 117 căntare 5 ocă, şi 490 ocă ciară, şi să le trimiţ[ la Ţarigrad, la boerii capichihăi pentru Ramazan.  (  ... pentru cai ce s-au trimis acolo la Botoşani, să să ernedză cu fănul ci-au rămas de la Tudorachi ci-au fost Vornic acolo. ... ori de pin sate, ori de acolo din Botoşani.  ( ... rămăşiţa folaritului.  (  Pentru iuşorul a unor sate.  (  La Vel Căpitan de Tecuci, pentru dumnalui Gligoraş Costachi biv Vel Comis, fiind trecere dumisali pe acolo pe la Tecuci, să margă în  [ 316 ]  Ţara-Romăniască; să aibă voe.  (  La Vasăle capichihae de la Măria Sa Sultanul, pentru doi Tătari de a lui Cantemir Mărze, de pe Sărată, carii trecănd peste Prut, pe o vale ce să chiamă Nărnova, între Păniceşti şi între (uteşti ..., s-au ucis doi ... de nişte tălhari; cari nu să află, macar că s-au dat strănsoare şi împregiuraşilor.  (  Pentru emacii de la Hotin, ce facu supărări şi străcăciuni lăcuitorilor. ... şi vor ave dreptate, fiind om înţălept şi mare prieten Mării Sale lui Vodă.  (  ... pentru  untul gospod ce iaste acolo, să caute muşterii cu preţ mai mare decăt 4 pt oca ... căci aice s-au aflat muşterii de au dat căte 4 pt.  (  Pentru peşte de munte, ca să aşedză doi pescari,, să fie pentru triaba gospod, să pue zapcii asupra păscarilor pe părcălabii de Niamţu, şi de da (sic) ori pe săptămănă să trimiţă peşti aice, cu panţării de acolo.  (  La Ştefan Ruset Vel Păharnic, pentru dumniei Ilinca Hătmăneasa, cari iaste să margă la Bucureşti, şi dzăce că are 5, 6 ficiori munteni, oamini streini şi cu capetele, şi vor să margă cu dumnei. Ce, de a fi aşia,să fie cu capetele, să aibă pace să margă, iar, de sănt vr-uni de acolo de loc şi cu casă, şi vor să margă numai păr la margini, dăndu-li peci., să-i cisluiască cu satul.  (  Să apuce pe tărgoveţii de Bărlad şi pe alţii de pin pregiur ... de dum. Vasălache Saigiu, să cumpere oi ... Pe vreme de chindie ...  [ 317 ]  Cari Tătari şi Duminică toată dzua şi Luni au fost tot în Bărlad; pre cari Tătari un ficior de popă din Bărlad să-i fie ştiind de la ce oarde sănt, şi să-i fie şi cunoscănd ... Să îndreptedză urma Tătarilor acelora, de unde sănt, şi de la ce oardă şi de la ce mărzacu ... Banii sănt bai împărăteşti, şi nici de cum nu să poate să rămăe gios pricina aciasta. ... pe Vornicii de Bărlad, pe Nica şi pe alţii, ci-or fi mai capete acolo în Bărlad, să-i ia zapciul acesta şi să-i aducă aici.  (  Pentru alţi oameni streini ungureni, pe unde s-ar afla, păr la dzeci-doispreci, în cislă cu alţi oameni de ţară să nu să mestece; iar căte doi saau trei Ungureni ce s-aor mai afla într-alte sate, în foae satului să-i pue, ( dar în cislă cu satul să nu între, ce să le pue bani drepţi, căte 105 parale de om, şi aşia să plătiască, arătănd în foae Ungurii anume.  (  ... osăbită tocmală ... ce s-au poruncit la zlotaş să-i pue osăbiţ la foe şi să le dia peceţi, nemestecăndu-i cu alţii, şi ei, de vor vria, s-or cislui între dănşii.  (  ... şi de stare lăcuitorilor cum să află, cu ce bucurie au priimit aşădzare aciasta; de care ştim şi săntem făr de nici o îndoială că tuturor li iaste plăcută, fiind de obştie folos şi tuturor cu dreptate. De Vineri, Noevri 6, negreşit vom să pornim bani la Ţarigrad.  (  ... căpitani oameni de Curte Domnii Mele, orănduind să să cumpere şi cai. ... ca să să aşedză mezălurile, tot odată, şi ca să nu să supere lăcuitorii ţărăi, nici cu cai a le lua de olac, nici cu cheltuiala oaspeţilor, precum pără acmu; ce şi cheltuiala cu oaspeţii tot căpitanii să o poarte, cu bani de la gospod. Şi nici mezăluri, să să de aşia, la fiiştecari, precum să da pără acmu, nu vom Domnie Me, ci numai celor ce vor  [ 318 ]  merge cu carte gospod de aici şi celor ce vor vini de acolo cu răvaşăle dumnealor.Însă, cănd s-ar tămpla a vini şi vr-un Agă cu calabalăc mai mult, din gios, pe la Gălaţ au pe la Focşani, la unii ca acie, prindzind dumnalor cai cu chirie, aşe cu cai cu chirie să vie păr la Iaş; şi mezilurile la unii ca acie să nu să supere, ce numai la ciohodari ce să vor tămpla a vini cu trebi în olac ...; însă pria cu ochi deschiş ... Şi, pentru măncare lor, iarăş ce să va căde ...   (  Să nu dia cai tuturora, numai aşia tivilichiu, după cum să da pără acmu. Cailor să le puneţ fier, cu numele mezălului.  (  ... ca să-i pue cut osăbit, şi să le ia peceţi, să să cisluiască între dănşii; să nu fie amestecaţ cu alţii.  (  ... să margă cu Stolnicul Sturze săn Scărlătache Cluci. şi cu Gheorghii Vel Căpitan de Codru la oamenii de Greceni şi de la Vadul Isacului ci-au fugit în Ţara Turciască, neprimind ponturile aşădzării ci-au făcut Mărie Sa Vodă, să le cetiască şi carte cia deşchisă ce li s-au scris de la Mărie Sa Vodă lor,  într-audzul tuturor, şi să să săliască în tot chipul ca să-i întoarcă înnapoi.  (  Bănuind Mărie Sa Vodă asupra dumisale pentru ce n-au mersu săngur, cu capul dumisale, acolo la Greceni, ci-au trimis peceţ şi ponturi la Căpitanul de Greceni; şi trebue să margă, să li arăte şi dumnealui din gură folosul lor. Şi iată, banii ce erau orănduiţ să să trimită la Gălaţ, li s-au mai dat soroc, mutăndu-să să fie la Gălaţ; Noevri 9.  (  ... la Voevoda de Riani (Reni) cu mehtupul ci i s-au scris ... Arătăndu-i dumisale şi aciasta, ca să nu fie pricină şi altora să triacă ... Şi, aducăndu-i la locul lor, trii-patru oameni dintre dănşii  
[ 319 ]  să-i trimită aici.  (  Să cumpere 20 cai albi, pentru cociile înpărăteşti. (  Scutire de banii pecietii ... pentru şangăi de Ocnă şi alţi liude a Ocnii.  (  Pentru 12 Ungureni sticlari de la Bacău ... 500 de table de sticlă de fereste şi căte 100 sticle de băut apă.  (  ... să însemnedză pe neguţitorii de Bender să vie să cumpere sare de la Ocnă, şi, pe sare ci-or lua, să vie aice la Eş, la dumnealui Vel Vistier Căpitanul de Greceni, să să agiungă cu neguţtorii de Gălaţ.  (  Pentru nişte călugări ce sănt afară din mănăstiri, şi unii au babele lor cu dănşii ...: să li dia tuturor peciete, şi, pentru vornicii şi vătămanii de pin sate, să dia aciastă dată.  (  Pentru călăraşii hătmăneşti, să-i aducă la rănd, carii nu ş-au plinit răndul şi au fugit, ca să-i aducă să şadă aici la Iaş, să-ş pliniască răndul.  (  ... să gătiască dzeci săimeni şi doi călăraş de Gălaţ, să margă cu haznaoa la Ţarigrad, cu dumnalui biv Vel Postelnic.  (  ... pentru vozarii carii sănt la gheceturi; să pue oameni cu bani din venitul gheceturilor; iar vozarii să dia bani lor.  (  Un izvod de neguţtorii streini ce s-au aflat aici în Iaş, anume: ...  [ 320 ]  (  ... aici în ţară şedzători nu sănt, ci numai, ei aducănd negoţ cu rădicata, şădzind o lună-doî, îl vănd şi iar să duc ...  (  ... şi împreună cu dum. mergi şi cucoana Mării Sale Iancului beizade.   (  ... nu numai dăjdi, ce şi jafuri feliuri de feliuri, carele trece peste dăjdile ce era. ... pecete lui îndoită; carii, cu cifertul dintăiu, ce iaste să iasă, să faci întreită ... Acmu, ca o ispită făcănd Domnie Me Cercare aice în tărgul Iaşilor, mulţi s-au găsăt şi făr de peceţ, şi cu peceţ nescrisă pe feţele lor; carii, după hotărăre, au plătit îndoit. ... şi pe afară, adecă pre la toate Ţinuturile ..., cu boerănaş osăbiţ; dar Domnie Me, iarăş cu milă aducăndu-ne cătră voi, ca să gonim cel mai rău de asupra voastră, (  adecă cii ce or eşi, şi să vor afla acmu, ca să ia şi peceţ la cercătura ce iaste să fie, să nu plătiască întreit, ( iată am mai lungit vreme aceia. ... şi cercătorii ostiniala lor: mai mult nu, numai dzeci parale. Pentru aciasta dar, de vremi că Domnia Me am gonit folosul şi dobănda Visterii, ( carele puteţ şi voi să cunoaştiţ că, de cănd cu mila lui Dumnedzău am vinit la Scaun, am fi putut lua şi văcărit pără acum, şi altele ce era rău obicinuite asupra voastră, căte am fi vrut; ( ce căutaş dar şi toţ să eşiţ la boerii zlotaş ... Să nu aşteptaţi cercătura ce va să fie.  [ 321 ]  Osăbit de aciasta, de pre la căteva locuri ni-au venit jaloba, de pre la cei săraci, precum îi goniţ şi nu-i primiţ la cisla voastră după hotărăre, şi cislele voastre iarăş nu le faceţ cu dreptate, puind capetile mai mult şi asupra vitelor mai puţin, şi pre mulţi dintre voi, carii ar fi de samă, îi arătaţ bătrăni şi nevolnici, şi holteii numai pe cei cu mustaţă îi socotiţ; cu care pricini încărcaţ săracii. Şi vitele, precum s-a cădia, să le faceţ capete. ... cei ce vor fi mai fruntaş.  (  ... pentru că s-au înştiinţat gospod, c-ar fi gonit pe oaminii cei săraci şi cei streini dintre dănşii.  (  ... 80 lei la doi săimeni hăneşti, fiind liafa lor de 4 luni ..., carei au umblat de au strănsu uşorul de la Tătari. ... ci-ar găsă la casăle lor.  (  O carte la Vasălache, capichihae de lăngă Mărie Sa Sultanul, pentru iarlăcurile alămului; Noemvrie 20.  (  ... şi holtei s-or socoti numai cei cu mustăţi.  (  ... cii ce vor fi de vărstă, cu mustăţi, iar nu copilandricii. ... nici văcărit, nici cuniţă şi alte ce era mai înnainte ... Aşijderele cu beilicuri sau clăci, sau alte angării sau cheltuiale cu zlotaşii şi cu alţi dregători şi oamini domneşti, nici macar preţ de un ban nimărui nimic nu vor da.  (  ... cu Toader Rahtivan la Ţarigrad. ... 18 pungi, la care trebuesc 4 iucuri şi giumătate; dar, socotind că cia giumătate de iuc or fi galbeni,  şi or trebui numai patru iucuri, ( care acele 4 iucuri  [ 322 ]  să le faci dum. de acolo de la Gălaţ, căte 8 lei iucul ..., şi 4 oamini slobodzi ce or trage iucurile ... Iar şiali pentru iucuri, s-au dat de aici.  (  17 cărţi ce s-au scris pe la boerii zlotaş cu cifertul de-ntăi a lui Noevri, Dechemvrie, Ghenarie. Într-acesta chip scriind: Facem ştire dum. că acmu, după obicinuitul poclon a stiagului, fiind vreme şi de începere aşădzării lăcuitorilor cu 4 ciferturi pe an, pe parale, de tot omul căte 105 de cifert, după cum ponturi de obştie s-au dat în ştire tuturor, acmu fiind vremi a să scoate cifertul d-intăi; Noevri, Dechemvrie, Ghenarie, iată pre dum. v-am orănduit zlotaş la Ţinutul (, şi v-am trimis şi cătră lăcuitori cărţile Domnii Mele deşchise; care, cetindu-le tuturor pre la toate satele, să le daţ căte o carte de aceste, şi să căutaţ îndată să puneţi să străngă bani, după aşădzare poclonului stiagului, de toţ oamenii ci-au aflat de acel Ţinut. Şi, de vremi că acmu avem trebuinţă pentru o somă de bani mai în grabă, să căutaţ să puneţi nevoinţă, şi, păr la dzece dzile a lui Dechemvrie, să luaţ de tot omul căte un leu pol, şi să-i trimiteţ aice la Visterie, ca să-i trimitem la Ţarigrad. Iar alţi bani ce mai rămăn păr la 105 parale, iarăş păr la 40 dzile să vă săliţ dumneavoastră ca să faceţ şi istovul, pentru ca să aibă şi lăcuitorii vreme de odihnă şi de răsuflare pără la cifertul al doile.  (  ...  tîrgoveţii, , pentru 7 oameni streini greci, ce s-au aşădzat acolo, la tărgu la Chişinău.  (  ... pentru c-au jăluit vornicul de Mocani de la Caşin, dzicănd c-au făcut trei cară pentru triaba gospod, şi Bărsanii de la Soveja nu vor să de şi ei agiutor la acela cară.  (  Pentru Bărsanii de Caşin, pentru cari dentre dănşii era mai înnainte trăitori pintr-alte sate, şi toate cheltuialile îş da acolo, dar acmu unii ca acie pricinuesc şi nu vor să-ş plătiască rămăşiţurile trecute.  [ 323 ]  (  ... pentru untul gospod şi pentru hotărăre rufeturilor de acolo din Gălaţ.  (  Care aşădzari, trimiţănd Domnie Me boeri, toţ lăcuitori, mulţămindu-să, s-au odihnit, şi, fieştecarile cu bucurie priimind, au eşit, şi ş-au luat peceţ. ... că vă megieşiţ şi cu Ungurii şi cu Leşii, şi traiul vostru fiind mai greu decăt la alţii lăcuitori, neputăndu-vă cuprinde, ca alţii, de agiunsu pentru hrana voastră, şi fiind şi ca un chip de strajă locului la parte aceia ... Holteii vi-i lăsăm ca să nu dia nimic. ... ca să aveţi sămnu la măna voastră. ... ce vor fi holtei întregi, cu mustăţi, iar nu copilandricii ... Pentru aciasta dar, macar că asupra voastră cel ce era asupra altii ţări ştim Domnia Me că nu îmbla, dar, pentru mai bun aşădzămăntul de obştii, iată vă poruncim, nesocotind vre o împotrivire în găndul şi socotiala voastră, să priimiţ cu toţii pe triimişii boerii noştri, ca să vă scrie ... Iară, de vă veţ sămeţi şi veţ arăta vre-o împotrivire şi vre-o nesupunire la porunca Domnii Mele, iată Domnie Mea, ca să eşim din păcat, şi aciasta vă arătăm, că celor nesupuş după toată dreptate li să cade a li veni de hac, şi atunci, nu numai cu slujitori de ai noştri, ce şi cu oştile împărăteşti vă vom pedepsă: de vreme că raeoa împărătiaască să numără că sănteţ, să cade să fiţ supuş stăpănilor voştrii, iar nu împotrivitori; Dechemvrie 2.  (  La Antoh Carage Vornic de Botoşani, pentru fănul domnesc ci-au fost făciut de tărgoveţii de Botoşani, să-l dia să-l mănănce caii domneşti ce i-au trimis de aici acolo, la Botoşani.  (  ... pentru slujba şi poruncile ce are; dar să fie oameni osăbiţ, să nu fie amestecaţi pin sate, ce să fie cu peceţile lor osăbiţ, şi să fie în loc de călăraş, şi să fie scutiţ de peceţ.  (  ... 16 cărţi legate s-au scris pe la Ţinuturi, pentru vornicii de pin sate, socotind Domnie Me că ei sănt  [ 324 ]  alergători pentru slujba şi folosul satelor. ... să să cisluiască ţăranii pe dănşi, pe fieştecarii sat, iar vornicii să fie scutiţi de bani; numai ei să fie purtători de grijă pentru strănsul banilor, şi pentru alte alergături şi ostenele ale satului ... Banii peceţilor vorniceilor să-i cisluiască ţăranii pe dănşii, iar vornicii, după cum poruncim, să fie scutiţ.  (  La Sărdariul, pentru oamenii lui Solcul de la Bender, să le dia peceţ tuturor şi să li ia banii deplin, şi pe unul dintre dănşii să-l pue în butuci, şi să-l trimită aici. Şi, pentru ciobanii Turcilor benderlii, să li dia peceţ şi să li ia banii de pe la toţ, şi să li ia şi goştina de pre la ciobani, căt 6 bani de oae, pe oile lor, fără 2 parale ci-au mai dat la cuniceri.  (  ... 5 foiţ de copii ce li-au dat peceţ, şi nu sănt de vărstă.  (  ... să cheme pe Mocanii de la Soveja, şi să să tocmască cu dănşii, să facă doî cară mocăneşti, căte cu 8 cai, ca să ducă banii pocloanelor bairamlăcului la Ţarigrad.  (  Dumisale Vel Sulger, să nu fie alţii volnici a cumpăra vite, păr nu va plini soma dumisale Vel Sulger, pentru traba Sulgerii.  (  ... nu numai că nici cu bani pentru cele de trebuinţă nu veţ se daţ la căpitanul ce iaste orănduit asupra menzălurilor, ca să-i grijască, ce încă nici în casă să poposască nu-i priimiţ, şi nici un fel de agiutor cătră unii ca acie, cănd să tămpla de vin, nu daţ, nici arătaţ ... Menzălul am rădicat de asupra voastră, ce şi cheltuiala care a voastră datorie era să daţ, am poruncit cu banii Visterii să să cheltuiască ... Jalobe ca aceste de acmu să nu ni mai vie ... Cănd s-ar tămpla a veni oaspeţi şi mai gloată, cu porunci, la cele ce ar fi de trebuinţă să daţi ascultare căpitanului.  (  Pentru Lipovenii de la Suciava, cari au jăluit aici că sănt năpăstuiţ cu căţva oamini, să-i cerce şi să-i afle, şi să le facă dreptate; şi, pentru 21 călugări, ce li s-au dat peceţ, să li dea pace de bani, şi nici la tablă să nu-i pue.  (  Şi pe vornicelul satului, unde vor afla oamini mistuiţ, bucatele lor ce va ave, să le ia pe sama domniască, şi pe dănsul să-l trimită la ocnă.  (  ... pentru Dumitraşcu staroste, să-l lase să triacă în Ţara Munteniască, pentru datoriile lui, ce are la Mihai-Vodă.  (  ... Să-l căntăriască tot untul cu căntariul vămii.  (  ... să aibă a popri negoţ neguţtorii ce ar fi cumpărători de păine, cum să nu fie volnic a cumpăra grău şi ordzu, păr va plini dum. Vel Spat. toată păne ce iaste orănduită să cumpere pentru triaba Împărăţii; Ghenarie 11.  (  La Gheorghi Vel Căpitan de Codru, pentru gloabe şi altele ce s-ar face la tărgoveţii de Huş, carele sănt obicinuite a lui vtori păharnic; ce să caute să nu să amestece el la nimic, căci, fiindu tărgu domnesc, nu să amestecă Căpitanul; ce iaste a lui vtori Păharnic.  (  ... că Leşii de ceia parte trimit dincoaci în ţară de tae lemne şi altele ce le trbui, de toate; şi încă şi aciasta ar fi sunănd-o, dzicănd precum că trii luni ar fi slobodzi să tae şi lemne şi altele de toate, ce li-ar trebui, din Moldova. Pentru care i s-au scris, de au făcut aciasta din socotiala lui, pre fără cale au făcut-o, şi i s-au scris să să poarte cu socotială, şi margine acie să fie foarte poprită de cătră Leş, să nu audă Mărie Sa că iau Leşii macar o surce din Moldova făr de ştire Domnii; că, de s-ar mai înţălege, atunci a tri/mete,  [ 326 ]  şi cu urgie s-a rădica de acolo.  (  ... să cumpere zaharia.  (  ...  că mai mult o dzi n-a ave păsuială. ... că nu ştie din ce pricini sănt Leşii slobodzi păr la atăta de trec dincoacie de-ş tae ce le trebui, de toate. Care, pentru aciasta, cum poate dzice că nu ştie din ce pricină iaste, căci dumnealui iaste purtător de grijă marginii acolo, şi, de s-a facie vr-o stricăciune margini, iarăş de la dumnealui să va cere să dia sama.  (  ... că i s-au tăiat un bou la conacul Domnii Mele de la Roşiiaci, şi, fiind orănduiţ să dia o ialoviţă Stănileştii la acel conac, au dat un bou pentru ialoviţă, la conăcari, şiu conăcarii l-au dat acestui Costantin pentru boul lor.  (  ... pentru Turcii hotinceni carii cumpără vite, şi nu vor să să pliniaască vama pe obicei.  (  La Vornicul Costachi, răspunsu cărţii dumisale pentru 600 cară de lemne ce li-au lăsat, să nu-i mai ducă; numai să de poruncă oamenilor de pin sate, cine va vre, să ducă lemne, să le văndză pe bani acolo la Bender.  (  Osăbit, au mai jăluit tărgoveţii, dzicănd că au avut obiceiu d-au avut un şoltuz şi 2 părgari şi un grosar, şi banii lor îi plătie tărgoveţii; iar acmu nu li-au lăsat nici părgar, nici grosari. Pentru care s-au scris Vornicului de Botoşani, pentru acei 4 oameni,  să le cisluiască banii lor pe tărgoveţi, şi pe Armeni, şi pe Jidovi. Aşijdere şi pentru nişte Greci, neguţtori streini, ce sănt trăitori de multă vreme acolo cu dugheni, şi acmu au jăluit că nu i-au pus la cislă cu dănşii, ce i-au lăsat de-ş plătesc peci. osăbită, şi s-au poruncit ca să-i pue la cislă cu dănşii, de vreme ce sănt trăitori de mult cu dănşii acolo;  că cie ei sănt să plătiască mai mult decăt pecietea lor, să-i cisluiască la un loc cu tărgoveţii; Ghenarie 13.  [ 327 ]  (  Salahor-Mehmet-Aga care au venit la 16 dzile a lui Dechemvrie cu 2 fermanuri: unul porunceşte pentru 30 chile ordzu, şi preţul căte 20 bani chila stambol, şi 13000 chile de făină, căte 55 de bani chila; care zahare să o pogorăm la Gălaţ;ce iaste orănduită ca să margă la Anadol. Alt ferman poronceşte pentru conacile lui Romenţoh, solul moschicescu, viind de la Ţarigrad, să i să gătiască de la Tulce pără la hotar 200 cară, căte cu 4 boi, şi 800 de boi slobodzi, şi 400 cai, şi, la 30 conaci, ce săntu socotite de la Tulce şi pără la hotar, căte 100 chile stambol ordzu pe dzi, şi căte 20 care lemne pe dzi, şi căte 10 cară făn pe dzi, şi 1500 căntare paia, la aceste conace.  (  Ghen. 15. Ni au vinit poroncă ca să gătim şi lui Ilci-Paşia, ce vini de la Moscu şi trece la Ţarigrad, de la hotar şi pără la Tulce, iarăş 25 care căte cu 4 boi, şi 200 de păni, căte 100 dramuri păne pe dzi, şi 250 ocă carne oaia pe dzi, şi 300 chile stambol ordzu pe dzi, şi 60 cară paia pe dzi, şi 20 care lemne pe dzi, şi 15 cară făn pe dzi.  (  La Vornicul de Cămpulungu, pentru c-au jelit vameşii de Botoşeni, de Suciavă, c-au avut obiceiu de lua vamă căte 1 pt. de tar (sic) care trece în Ţara Unguriască, iar acmu s-au întinsu Vornicul de Cămpulungu şi ia el ace vamă.  (  Pentru cele ci cerea Măriia Sa Paşia pentru chihaeoa Mării Sale, şi a oameniloru Mării Sale, carii mergu  [ 328 ]  înpreună cu solul, ne scrii dum. că ai luat înştiinţare de la capichihae de Bender şi de la Alexandru Uşeriul precum nici de cum nu să pot acele ca să nu să dia, şi să rămăe făr de bănuială. Ce noi lui Theodosie Portariul şi lui Alexandru Uşeriul nu li am poroncit ce să vorovască cu muhurdariul şi cu Divan-Efendisi şi să ia răspunsu de la dănşii pentru aceste, ce cu sînguru Măriia Sa Paşa. ... nu le putem cuprinde. Ce, ca să nu rămăe Măriia Sa Paşa bănuit, ce vii mai socoti dum. piste ace 1000 lei, încă ceva să mai dai, ş-aşia iai să tocmască şi să aşedză triaba aciasta.  (  ... pentru 2 femiei ce li-au fostu ţiindu nişte Turci, şi li-au trimis aice, li au adus; şi s-ao facie surgunu de aici.  (  Şi, pe izvodul acesta ce ţ-am triimis, iată c am fut Domnie Me milă cu dănşii, şi le plătim cu banii noştri ... în mănule lor.  (  ... măcar că păr acmu poroncă cu firman încă nu ni-au venit, dar înştiinţare de la capichihăi avem; ce dumneata vei purta de grijă ca, de nu să va pute rădica aciasta de asupra noastră, să nu să tămpla smintială.  (  ... şi sama şi tablă şi tot istovul la Visterie,  [ 329 ]  nemai urnind vremea; că a să lungi mai mult, nu vom Domnie Me, de vremea că acmu vom Domnie Me să scoatem şi cifertul lui Fevruarie.  (  Ca să pliniască de pe la vornicii, pentru cei ce nu ş-ar fi dat banii păr acmu, de vreme că n-au sărguit pe oamini ca să-ş de bani păr acmu.  (  Viind ciohodariul nazărului de Brăila aici, ne scrie şi dumnealui nazărul şi ne pofteşte pentru cherestioa ce iaste acolo la Gălaţ, ca să o lăsămu să o ia dumnalui, fiindu-i trebuitoare. Ce, căt pentru cherestioa acie, Domnie Me ştim că au dat-o Domnie Sa Grigorie-Vodă pre la mănăstiri. ... altă chereste veche acolo, 110 bolovani. Şi, pentru haragiuri ce să da acolo şi într-alţi ani la cei ce venie de la Ţarigradu şi mergea, iarăş zăcem dumisale, precum într-alţi ani, aşe ş-acmu omul dumisale năzarului să de, iar alţii să nu să amestece.  (  Un izvod de neguţtorii streini ce s-au aflat aici în Iaşi. Dzearec Arman sin Mărdară ot Armenime, îmblă cu negoţ din Ţara Unguriască, şi are şi doi feciori ungureani, anume Marin şi Ion. Ivan sin Stari den Braşov, ot Tărgul de gios, are negoţ de Braşov, şi are şi doi copii, iar din Ţara Unguriască, anume Bucur şi Pătru. Ilie sin Costantin şachiargiu gospod, Moralău, şiade supt vamă.  (  Lui Ioniţă, copil în casa mică, să fie volnic ... a duce de aici pe Antoh Carage Vistier la Botăşani, şi acolo să pliniască ( lei, rămăşiţa cifertului d-intăi: Noemvrie, Dechemvrie, Ghenarie, de Ţinutul Hărlăului, i Dorohoiu, i Botăşani, şi păr la 7 dzile a lui Fevruarie, să pliniască toţ bani, şi, de unde a fi rămăşiţă, să ia vite, să o văndză; şi,  [ 330 ]  neplinind banii păr la sorocul ce s-au pus, pe Antohi Carage să-l aducă iară aici.  (  ... Ţara Turciască, şi s-or lua peceţile lor în loc de albi la Visteriia.  (  ... Turcii emaci de la Hotin ..., de trec la Movilău, trec peste dănşii, şi le eu vite şi bani.  (  Pentru un om ci-au murit, să-l radă de la tablă, şi să-i ia şi pecete.  (  Iată şi izvod de răsura tovarăşilor dumitale, cărue, căte căt vei ţine în sama răsura lor, ţ-am trimis dumitale ... Iar cielalţi bani să-i istovască cu un cias mai înnainte ... Sporiul ce-i sporit dumneata la cifertul acesta a lui Noemvri, încă am vădzut; ce sporiul acesta îl vei puni dumneata în tabla aciasta ce vei face, de cifertul lui Noemvri. ... şi, de nu te va asculta de acmu înnainte, ca pe un boer bătrăn şi ca pe un staroste, atunci îl vom rădica de acolo din căpitănie; aşiş dumnata să-l rădici, şi să-l trimeţ aici.  (  Pentru o femei ci-au ţinut-o un Caramehmet Turc de la Lăpuşna, care, femie aciia, s-au adus aice la Eş, să stia păr vor veni fraţii şi rudele ei; dar pe Turc să dzică Vornicul ciauşului de la Chişinău să-l pue în heră şi să-l trimită.  (  ... cu bună dovadă şi cu mărturie de la vornicel şi de la preut, precum nu iaste alt meşterşug.  (  ... de la mănăstire de la Bursuci ..., cărue i-au pus un om năpaste, iar Grac, în spa/tele  [ 331 ]   lui.  (  16 cărţi s-au scris pe la boerii zlotaş ce s-au orănduit cu cifertul al doile, la Fevruarie, Mart, Aprilie, pre la Ţinuturi ... Holteii, am făciut Domnie Me milă, şi am mai scădzut: am lăsat de holteiu căte 5 lei pe 50 parale la cifert, şi cele 5 parale răsura dumilorvoastri. Holteii cei cu părinţi şi cei ce nu vor ave casele lor osăbite, acie vor da căte 50 parale la sfert, iar cii cu mami şi cu casă, acie nu să vor socoti holtei, ce ca un casnic va da birul lui. Căci, viind vremi acmu de primăvară, ca să să poată apuca şi lăcuitorii de pămănt, nu vom să umblaţ mult prin Ţinut. ... căte 1 leu şi banii drepţi a peceţii ... Cisluindu-vă holteii ..., făcăndu-vă dreptate între voi ... Să vă puteţ apuca de pămănt şi de hrana voastră. Ce dar, de vreme că că Domnie Me poruncile şi trebuinţăle cu conacele solilor şi cu zaharelele, ce săntem orănduiţ din porunca Împărăţii, toate cu bani le facem şi le rădicăm, şi nici unele, după făgăduinţa ce v-am dat asupra voastră, nu aruncăm, şi voi dar, oameni ce veţ fi avănd dosăţ întrevoi, carii pără acmu nu vor fi eşit ca să-ş ia peceţ, făr de nici o zăticnire şi lunecare pre toţ să-l scoateţi la boerii zlotaş, ca să-ş ia peceţ.  (  ... pentru  50 cară şi 100 de cai, ce cere mai mult Mărie Sa Paşa de Bender şi Capugi-Başa ce iaste orănduit cu solul moschicescu, peste 200 cară şi 400 cai ce sănt orănduite să să de, cu ferman împărătescu: ... nimic alt afară din căt scrie fermanul înpărătesc să nu dia.  (  Ca să aducă pe vătavul de cocieri de la Orheiu şi pe doi cocieri, la grajdiul gospod, după obiceiu.  (  ... pentru satele de pe Prut, de la Covurluiu, ca să de poruncă olăcarilor şi surugiilor, să nu mai margă prin sate, ce să-i îndreptedză pe drumul mezilurilor.  (  Satelor de pe Prut, de la  [ 332 ]  Covurluiu ..., să să apere de spre olăcari, să nu de caii de olac, nici căruţă, nimărui.  (  Viind poruncă de la puternica Înpărăţie ca să să cumperi o samă de păni, făină de grău şi ordzu, care păini iaste poruncă ca să să străngă la Gălaţ, şi, de la Gălaţ, de primăvară, cu corăbii să să rădice, şi, cercăndu-să preţul pănii pecum dau neguţtorii acum, s-au aflat că pe grău dau căte 3 lei pol chila de 18 dimerlii şi chila de ordzu căte 50 parale. Ce Domnie Me, ca să nu vă pricinuim  pagubă, de vreme că grăul iaste să să facă făină şi să-l duceţ la Gălaţ, şi ordzul iarăş aşijdere, ( iată vă dăm pe chila de făină de grău căte 4 lei, numai grăul să fie curat şi făina măcinată bine; şi pe ordzu căte un leu pol.  (  Însă dumnavoastră pre să vă deşchideţ ochii, mai cercănd; căci poate mulţi,cu oaricare gănd de meşterşug, căsari fiind, s-or fi răspunsu holtei ... Şi numai acelora ce or fi dovediţ holtei, să le schimbaţ peceţile.  (  ... chile de grău de 18 dimerlii este căte 3 lei pol, şi de ordzu căte 1 leu pol ... Să-l driagă bine şi să-l macine. Banii, gata să-i dai dum. pe la măna oamenilor; să nu laş să rămăia să ia mai pe urmă banii ... La Mart, iaste să vie corăbiile să încarce păine aciasta, săo ducă. De vreame că Domniia Mea dăm preţ mai bun decăt neguţtorii, caută dumneata, făina să fie bună şi ordzul curat, ca să nu o cărtiască, cănd vor veani să o ia, ( că apoi dumneata voi plini-o bună.  (  Pentru c-au jăluit Cămpulungenii de la Vama Cămpulungului, cum că li-ar fi măncat căţva bani cielalţi Cămpu/lungeni  [ 333 ]  la ciferturile trecute, la Domnie Sa Gligore-Vodă.  (  ... avănd el un văcar cu doi feciori, şi nişte ciobani la oi, şi doi argaţi, şi prisăcari, i-au scos pre toţi la zlotaş, de li-au luat peceţ ...; şi, fiind ei aproape  de un sat Mănăstirenii, au luat răvaş de la zlotaş la sătenii de acolo, să-i cisluiască cu dănşii în sat, pe putere lor. Şi, mergănd la săteni cu răvaşul zlotaşilor, ei nici de cum n-au vrut să-i priimască; şi păstorii acie, vădzănd că rămăn sănguri să-ş plătiască peceţile,  şi fiind oameni săraci, văcariul şi cu ficiorii lui au fugit; şi zlotaşi au plinit banii stiagului acelor fugiţ de la dănsul, şi acmu cer şi cifertul d-intăi tot de la acest neguţtor.  (  9 cai şi 2 sanii pentru dusul banilor la Ţarigrad, cu Răhtivan; Ghenarie 30.  (  Pentru doi vătămani din Dorna ci-au jăluit că ei au fost străngători de bani la acel sat, şi peceţile lor nu li-au plătit satul.  (  ... căpitanii carii sint dregători pe la Ţinut  li ieau mel de perde, pe unde li să tămplă oile, şi obiceiu n-au avut, făr de căt să de numai celui cu moşie (să  [ 334 ]  de) melul.  (  ... din boi ci-au cumpărat de la Halipliul ci-au fost staroste la Cernăuţi, la Domnie Sa Grigorii-Vodă.  (  ... osăbi de goştină, ci-au dat, căte 4 parale de oae, încă şi căte un leu pl de stănă, după cum au fost dănd mai înnainte, cănd da 2 parale de oae. Dar acmu, într-acest an, socotindu-să de au dat şi Bărsanii gorştină ca şi altă ţară ...  (  ... pentru 100 căntare miiare ci-au cumpărat, şi i s-au poroncit ca să le trimită la Ţarigrad, la capichihăi.  (  Vameşilor din Focşani, să-ş ia tultul Bărladului de pre la toţ din Ţinutul Putnii, şi de la cei ci-ar duce vite la Focşeni, de văndut, şi pe aiure, aice, în ţară, de pre la toţ, să ia tultul pe obiceiu.  (  Goştinarilor de oi de Ţinutul Sucevii, să aibă a cerca goştina de iznoavă, jăluind că au pagubă.  (  Pentru jaloba ci-au dat birăul şi cu toţ şangăii de Ocnă, şi oamenii de Dărmăneşti, pentru o moşie anume Nimira şi alt hotar.  [ 335 ]  (  Să dia căte o căruţă cu un cal şi un podvodar la un călăraş.  (  Pentru lăcuitori, scrii dumneata şi-i arăţ că de pe la multe locuri ar fi lipsit oamini; care, pricina ce ar fi, nu putem şti. Dumneata arăţi că, nelipsindu banii de asupra loru, necontenit, de la hărtiile lui Avgust şi păr acmu, cu cifertul de-ntăi şi cu poclonul stiagului, să pricinueşte străcăciuni lăcuitoriloru. Cari aciasta, mai mult o socotim că den nesilinţa dumitale iaste aciasta. Ci iată că scriem dum., de nu-ţ iaste dumitale voia să ni slujeşti şi să ne odihneşti, şi-ţ iaste cu supărare, fă-ne ştire, ca să ştim. Iată acmu şi Căpitan-Mare la Coţmani am făcut Domnie Mea pe Gavril Neculce, fiiul dumisale Vornicului Ion; carile, viind acolo, pe de o parte el, şi pe de altă parte dumneata, să înblaţ, îmblăndzind pe oamini, pe toţi, ş-arătăndu-li şi mila Domnii Mele, ci-am făcut cu holteii lor acmu, de i-am lăsat ca să de căte 5 lei într-un anu; şi cele mai înnainte rău obicinuite ce era asupra lor, carele trece mai mult peste aieste, ce le dau acmu, precum şi ei le pot cunoaşte. Şi nu numai pe aceşti ce sint acmu, ce şi pe cei ce sintu fugiţ, să te sileşti dum. a-i aducie, pe toţi, şi să-i odihneşti. Iată şi 20 de bărani îţ dămu dumitale, ca să fie de slujbă acolo; cărora acmu, la cifertul acesta d-intăi, li se vor ţine banii peceţilor în samă; şi, cu 20 de îmblători, ce ţi s-au dat mai înnainte, destul îţ sintu. Pentru călăraş de paza marginii, vei ave dum. răspunsu cu Vel Căpitan. Pentru armile acelor emaci de la Hotin, iată că s-au scris carte la Ismail, vechilul beşliagăi, ca să triimiţă la dumnealui, să le triimiţ la Hotin.  (  Mortasăpilor de Ţinutul Putnii şi de Ţinutul Tecuciului şi a Tutovei, să fie volnici a lua mortasăpie deplin, pe obiceiu: de la boeri mari sau mici, cari or cumpăra vaci, sau boi, sau cai, sau oi, de pre la toţ să e portapie; aşijderi şi de la neguţtori turci, şi armeni, şi jidovi, şi alţii,  [ 336 ]  carii ar cumpăra vite, ori în tărgu, ori la ţară, la Ţinut, ( de la toţ să ia mortasăpie driaptă.  (  ... pentru jaloba oaminilor de Cucueţi, ca să le scoată vornicelul lor şi să pue pe altul, pe care or socoti, şi, cele ce or ave luate rău, încă să el pliniască de la dănsul.  (  Că, fiind sănătate, la 5 dzile a lui Mart vom să pornim pe dumnealui Vel Comis la Ţarigrad, şi cu dumnealui iaste să trimitem o somă de bani, să să dia la datornici, carii s-au luat cu datorii, de s-au plinit bani pocloanelor. ... la Visterie ... Căci la acia vreme făr de nici o smintială vom să pornim pe dumnealui Vel Comis.  (  Şi iată slujitorii s-au pornit de aici, sănt acolo aproape, păr va veni răspunsu de la Stoica: de vor să să pleace la poronca aciasta, şi, de or vrea, să viie doi-triioamini cu dănsul aici, sau, de n-ar vre, să facă ştire, şi, el însuşi, să se grăbească a veni.  (  Dumnalui ispravnicul Putnii, pentru 1800 de lei ci-au dat Paleologa pe zahare, să e acii bani înnapoi, de pe unde s-ar fi dat, să-i trimită la Visteriia; căci asupra zahareli sţau orănduit dumnalui Vel Spătar, să cumpere toată zaharaoa.  (  ... pentru un om ci-au pus păstori la temniţă, şi altul păzitori la mezil, şi pentru beşlii, cărora scrii să li să rădici peceţile. Pentru aciasta, i s-au scris: păzitori la mezil să pui Fălticienii, căte un om de răndu; aşişdere şi la temniţă de acolo, de la Fălciiu, iară ei să păzască; iar, pentru beşlii, s-or trimete de aici, ( iară de acolo să nu facă. Pentru 6 feciori, slugi a Căpitanului, ce li-au dat peceţ, ( fiind Munteni, li s-au rădicat. Pentru 244 lei, ce scrii Căpitanul c-au dat liafa Arnăuţilor, şi să roagă ca să i să orănduiască banii, i s-au scris că bani nu i s-or orăndui; iară el, de are a mai răspunde pentru aceşti bani, să vie aici, să-i ia de la cine i-ar fi dat. Pentru 150 de lei, liafa de 3 luni:  [ 337 ]  Avgust, Săptemvrie, Octomvrie, iarăş i s-au scris că liafă nu i s-a da, de vreme ce area mansup.  (  Şi să aducă şi pe vornicel aice, cu doi-trei liude de acolo, căcii spuse egumenul că vor să lipsască din sat.  (  Pentru holtei, cari scriia dumneata că-i mai găsăşti acmu, pentru unii ca aceia, să faci dumneata o chivernisală: de vor fi aceia care găsăşti acmu, mai cu putinţă, din cei cu părinţi, ( după cum şi dumneata ne scrii că pe une locuri au trecut căte doi, trii de nu e-i socotit în holtei, ( fiind mai cu putinţă, îi vei socoti dumneata pe unii ca aceia în căsari, şi-i da peceţi de aceste de holtei la holteii cari-i găsăşti acmu, ş-or fi mai săraci: precum va socoti dumneata c-a fimai drept: şi mai de folos, aşe să facă.  (  Care bou s-au fost luat pentru rămăşiţa a 2 pluguri a lui Moisăi Cucoranul ot Rumăneşti, din banii stiagului, şi bani au fost dat, şi boul n-au vrut să-l de, ţiindu-l fără cale.  (  Slujitorilor săimeni din Curte, să fie volnici  a-ş strănge rămăşiţa ce s-au orănduit în lefile lor de 5 luni ...  (  ... ca să aibă şi oamenii răsuflare pănă la Mai. ... pentru banii ce s-au luat cu datorie, de s-au dat pentru pocloanile cele obicinuitea bairamlăcului.  (  La Antoh Carage, Vornic de Botoşani, să aşedză ţimir la  [ 338 ]  Botoşani şi la Iubăneşti: să cumpere 4 cai, şi să pue doi la Botoşani şi doi la Iubăneşti; şi făn, ordzu, căt ar trebui păr la Sfiti Gheorghii la aceşti 4 cai, iarăş să le cumpere; şi să caute şi doi oameni, unul la Botoşani şi unul la Iubăneşti, şi oamenii aceştie să fie scutiţ de banii peceţilor  (  De vreme ce şi acum au vinit Bălţăteştii cerşind ca să iasă din vecinătate ... însă, pentru slujbile dumisale, jeluind tare că-i asupreşte peste putinţa lor, căt nici vreme de hrana lor nu le dă ... cele ce vor fi ale dumisale, a se lucra de la dănşii, toate cu scrisoarea dumisale să le facă; şi, cănd or vide ei că-i supără mai multu decăt alţi boeri, peste obiceiu, cu scrisorile dumisale vor vini la Mărie Sa Vodă, şi,  cunosăndu-să că săntu mai mult supăraţ, vor ave dreptate de la Mărie Sa.  (  La Costantin Vornicul de Cămpullungu, ca să nu să atingă la venitul vamăşilor întru nimicu, făr de căt la cele ce săntu venitul Vornicii.  (  Pentru 6 oameni făntănari de la Domnie-Sa Grigori-Vodă ..., carii poartă de grijă pururi pintru făntăna ce este la oraşul Focşanii, şi tocmăscu unde ce să strică, de nu contineşti apa ... numai căte un galbăn de om, la vreme hărtiilor.  (  ... şi pentru şoltuz, c-au pus, pre bini. Dar ortul de casă, ce era obiceiu de lua pentru cheltuiala oaspeţilor, să nu e nici un ban şoltuzul, ce să cheltuiască tot părcălabi cu bani domneşti; numai să cheltuiască cu socotială.  (  Pentru slujitori de la vad de la Jora, de pe Nistru, ce scriia ca să fie slujitori acolo, precum au fost şi mai înnainte, de paza marginii. ... s-au dat căt au socotit Mărie Sa: îmblători, călăraş, şi, cu căt i s-au dat, destui sănt: va pute chivernisă; iară alţi slujitori nu  [ 339 ]  s-a mai da. Pentru rufeturile ce sănt acolo, la acele Ţinuturi: aprodzi, copii din casă, cociiari, călăraş, ( pentru aceştie, s-au scris numai copiilor din casă, ci-a trecie mai mult cisla lor peste 100 parale, ce li să rădica de la Visterie, să-i cisluiască satele; iar cisla călăraşilor şi aprodzilor şi a cocierilor şi altor rufeturi ci-a trece mai mult peste 100 parale, să-ş plătiasă ei; iar satele să nu să supere cu cisla lor, şi să rămăe  şi ei mulţămiţ cu aciasta.  (  ... pentru oamini, că au fugit de pin satele de acolo, şi cere răspunsu: lua-s-or banii celor fugiţ de la cei ci-au rămas? Şi nu i s-au dat voe, ca să aibă pacie; ca să facă cercătură, să nu de lipsă din soma ocolului lui, să găsască alţi oameni în locul lor; şi s-au triimis şi 100 peceţi de holtei.  (  ... pentru holteii Lipoverilor, să li schimbe peceţile, să li de peceţi de holtei; şi , pentru călugării lipoveri, să li de pacie de pecete, şi, pentru 8 Lipoveri, ci l-au fugit în Ţara Leşască, să li de pace cestoralalţi pentru banii celor fugiţ.  (  Şi, pentru isprăvnicie dum., că s-ar fi întindzînd părcălabii de acolo la giudecăţ, la gloabe, cari ci-au poruncit să-ş păzască; numai părcălabilor, mai mult să nu să amesticie; şi să li arăte şi carte, ca să înţăliagă că aşe s-au hotărăt.  (  Pentru 400 vedria de vin ce pofteşte solul să i să cumperia, şi să i să ţiia în samă din banii ce aria să ia, s-au poroncit Sărdariu/lui  [ 340 ]  să-i cumperia şi să-i ţiia în samă din banii ce aria să ia solul.  (  O carte la oamenii de Răchiteni, Moldoveni, poruncindu-li-să ca să nu să mute la Roman, unde poftesc ei, ci să şadză la Răchiteni; că, de or mai îmbla, apoi s-or aducia aicia şi să vor pedepsi cu gre pediapsă.  (  Altele, căte ne arăţ dumneata, pentru lăcuitori, încă am vădzut; de care numai de la dumneata ne vin fel de fel de pricini ca aceste, mai multe decăt de la alţi zlotaş. Care noi socotem, că cu dumneata om fi mai odihniţ decăt cu alţii. Ce, cu toate aceste căte scrii dumneata, dumneata te săleşti cu trimisul banilor mai în grabă. ... Dar de ce să nu se poată? Atăta vreme este de cănd aţ eşit dumneavoastră la ţinut! În patrudzăci de dzile, de ce să nu să poată strănge un cifertu? Ce, cu căt vei sili dumneata a face istovul mai în grabă, cu atîta este mai de folos lăcuitorilor decăt cu acele ce arăţ dumneata. De cie să să mai lungiască mai mult, să mai umblaţ atăta vreme pintre lăcuitori, frămăntăndu-i? Şi, mai în scurt, acmu vom să pornim pe dumnealui Vel Comis în Ţarigrad şi, cu dumnealui, să pornim o somă de bani la Ţarigrad ... Şi mai multu supărare ca de aceste să nu ne mai dai dumneata. ... căci şi noi, ca să-ş prindză ceva, l-am  pus zlotaş acolo.  (  ... căte 1 leu i pl de turmă ... Dar şi Bărsanii să de de tot numele căte 10 bani răsura, precum dau şi altă ţară; iar nu de turmă să de căte 10 bani; ci, de vor fi avut 10 sau 20 de oamini oi la o turmă, să de de tot numele căte 10 bani.  (  Şi dumneata, numai pentru că au jeluit Domnii Mele, l-ai bătut şi l-ai pus la închisoare, şi ai rupt şi carte noastră ci ţ-am fost-o scris. Pentru care, ce lucruri sănt aceste ce le faci dum., să rumpi carte noastră  [ 341 ]  şi să baţ într-acesta chip pe oameni pentru că ni-au jeluit noî; cu ce cale le faci dum. aceste, ( că Domnie Me ştii dum. că nu suferim să să supere oamenii păr la atăta, şi făr de cale? Ci acmu aciasta n-am credzut-o Domnie Mea să o fi făcut dumneata; că, de am fi credzut, ştim Domnia Mea ce să cade să facem. Iată că-ţ poroncim să cauţi să dai pace Armanului; mai mult să nu-l superi, şi de lucruri ca aceste să te părăsăşti; să nu mai audzim, ( că apoi n-a fi bini de dumneata. Că, osăbit de aciasta, ni-au mai jeluit că că li ei şi carne şi li lepedzi numai căte 2 parale pe ocă; care şi aciasta iar fără de cale o faci dumneata. Ce, după cum dzicem, să te părăsăşti de lucruri ca aceste, că Domnie Mea şti că nu vom să să supere căt de puţin măcară lăcuitorii.  (  Şi, acmu, mai multu a mai urni pricini ca aceste, că nu putreţ scoate bani, nu vom Domnie Me, de vreme că de pe alte Ţănuturi acmu fac şi sitovul; ce să puneţ toată nevoinţa asupra slujbii.  (  Armenilor de Roman, să să aperia de sprea olăcari, nemărui cai de olac să nu de.  (  Iată că s-au triimis pe odobaşa de beşlii, cu ... neferi, să să afli acolo, la Botăşeni, pentru Turci, acmu la vreme iarmarocului. ... oameni dea agiutor.  (  ... Gligoraş Comis, mergănd cu caii dumisale Vel Comis la Gălaţ.  (  ... pentru banii din cifertul lui Fevruar: păr Marţ sara, Mart  [  342 ]  9, să să afle căte o somă bună de bani aici.  (  ... îngrozindu-i şi cerşindu-le 400 lei pentru 2 cai ce le ar fi perit; care noi, audzind pentru dumneata că eşti înţălept, n-am socotit să să fie făcut aciasta cu ştirea dumitale; ce priteneşte poftim pe dumneata, de ai dumneata vr-o dovadă ca acie asupra loru, te scoală dumneata şi vinu aice, ori triimite oamenii dumitale aice, şi îi vom aducie şi pe lăcuitorii de acolo aici, şi vom căuta pricina aciasta aici.  (  La starostele de Putna, ca să de voia unor oameni cu Căpitan, ce trimite Mihai-Vodă, să lucredzi viile de la Necoreşti, să triacă la margine cu pace, să vie să lucredzi viile; Martu 4.  (  Noi de aicia nu v-om mai trimite nici un ban: dumneavoastră aveţ bani acolo; ce ştiţ, faceţ, că de aicia nu vom mai trimite.  (  Dumnealui Vel Comis nezăbăvit purcede la Ţarigrad.  (  Pentru ficiorii călăraşilor hătmăneşti i a lui Vel Căpitan, carii sănt holtei ..., mai mult decăt 20 parali la cislă să nu-i supere sătenii, şi pe călăraş mai multu peste putinţa loru să nu-i încarce la cislă.  (  ... la 2 călăraş de Ţarigrad, mărgănd la Bender în tămpinare Mării Sali hanului.  (  Unui giude ursar, cu 6 liude a lui, să-ş dia dajde lui la Sveti Ghiorghiia; pe 5 liude 6 ug. pe an.  (  Macar că destulă jalobă araţ dumneata pentru Ţinutul acela al Cernăuţului, dar, cu tote acele, te săleşti dumneata de mai triimete bani; căci mai puţini bani decăt de la dumneata, nici de la un Ţinut n-au venit. Ce, cum dzicem, te săleşti dumneata, de triimete bani, căci trebuinţele Domnii Mele, ce avem, le ştii dumneata.  (  La Gheorghi Vel Căpitan de Codru, pentru păstorii şi bucatele prietenului  [ 343 ]  Mării Sale, Cuciuc- Celebizadea, carii, din pricina turburărilor, s-au fost mutat pe o moşie a dumisale vtori Vistier, anume Vitoteştii, şi acmu vor iar să să mute la locul unde s-au aşedzat mai înnainte, şi Mărie Sa li-au dat voe ... Ce, cănd să va rădica, de vor pricinui ceva vr-unii din răzeşi, să nu le dea ascultare, de vreame ce dumnalui iaste om mare.  (  ... neguţtor turcu ... Pesămina el pără acmu n-au mai mărsu la Gălaţ să-l vadză. ... şi să scoţi şi dara, pe obiceiu, la 100 ocă 7, şi ce a rămănia lamură, unt, să-l dai dumneata pe măna omului dumisalia.  (  ... ca să pliniască de la dumneata banii ce sănt orănduiţ ca să să de la sol. Şi scrii dumneata că de la Căpitanul de Soroca bani păr acmu nu ţ-au mai venit; ce noi pe dumneata te ştim zlotaş acolo, la trustele Ţinuturile: cum la Ţinutul Orheiului, Lăpuşnii, aşe şi la Ţinutul Sorocăi ... Acmu de aice ţ-am trimis  2850 lei noi, şi iarăş ţ-om mai trimite, de ţ-om plini 10 pungi de bani de aici. Iar, mai mult, nu ţom trimite.  (  La Gavril Neculce Vel Căpitan de Coţmane, pentru călăraşii de Coţmani, care şed pe moşii episcopii Rădăuţilor, să le dei paci de călărăşie; să rămăe să de bir cu ţara, şi să lucredzi părintelui de Rădăuţi, pe obicei, ( de vreme că şed pe moşie episcopului de Rădăuţi. Iar căpitanul de Coţmani să-ş caute alţi călăraş ..., de pin alte sate de pe margine, aice: cum de la Chisăleu şi de la Maletinţi, de la Carapciu şi de la alte sate. Iar Coţmanilor să le de pace.  (  ... doi oamnei stricaţi la picioare ... i-au pus la cislă.  (  ... pentru triaba grădinii domneşti ... popreaoa căte 3 bani.  [ 344 ]  (  Şi păr la 15 dzile a lui Martu să vă aflaţ aice, să daţ tablă şi samă la Visterie.  (  ... Ioniţă Coşciug, croitor de pe uliţa trepedziniască.  (  Iai au luntre acolo, drept satullor, de trec Prutul pentru hrana lor; acmu dumnealui Vel căpitan li-ar fi poprit ca să nu mai îmble ... De s-ar face vr-o pricină de furtuşag, iai să de samă.  (  Pentru Arnăuţii ci-au fost acolo, că, fiind trebuitori aice, s-au rădicat de acolo, şi s-au scris ca să caute 20 de oameni holtei, să facă slujitori, şi, împreună cu alţi siimeni ce sint acolo, să fie pentru paza marginii; şi acelor 20 oameni li să vor rădica banii peceţilor lor. iar, pentru un zapciu, ce scrie, să să facă cu liafă, aciasta nu să poate. ... pentru oaminii din Ţara-Romănească ce au luat bani pe grău.  (  ... acii 20 de Arnăuţi şi un ciauş, ce i-au poprit acolo, la Botăşeni, din Arnăuţii ci-au mersu în sus. ... ciahuşului ci-au vinit de la Hotin ... Iar, pintru neguţitorii turci ce umblă pi în sate cu neguţitorie, şi scrie la Mărie Sa Vodă, ca să scrie Mărie Sa la Inicer-Agasi de la Hotin, fără tischereoa dumisale, că sint oameni buni, să nu-i sloboadă, ca să să părăsască de răutăţile ce fac pren sate, şi s-au scris că va purta Mărie Sa Vodă de grije şi va isprăvi.  (  ... ce scrie dumnealui să-l rădice; şi s-au scris că solăritul iaste a dumisale Vel Logofăt, şi nu-l va rădica, şi să-l străngă după poroncă; Mart 13.  (  Ei în de ei de vor vre să să cisluiască, în voe lor lăsăm; iar, de n-or priimi să să cisluiască, î; va plăti fieştecare banii săi osă/biţi.  [ 345 ]   (  3 cărţ de slobodzie s-au dat dumisale Ion Neculce biv Vel Vornic, în care s-au scris 3 silişti a dumisale, anume: Honjom de la Ţinutul Cernăuţilor, şi Lozenii de la Ţinutul Dorohoi, şi Iznovăţul, tij ot Ţinutul Dorohoi; a cărora cărţi sorocul le iaste păr la luna lui Iulie.  (  De vreame că slujitorii acei vechi s-au dat la ţară, să de bir, aciasta voe n-om da dumisale, făr de căt acei triidzăci de slujitori, ce sint făcuţi de dumnealui Aga Paleologa, după cum i-au făcut, aşe să rămăe, şi să mai cauţi şi dumneata, din holtei, 20 de holtei, să-i faci slujitori, ca să să împliniască 50 de slujitori, şi cu acie vii pute chivirnisi margine şi poroncile ce vor fi.  (  ... pentru acei 4 Tătari ci-au vinit cu iarlăc de la Mărie Sa Soltanul, scriind pentru lemnu de 100 de şelia, să să tăia şi să să trimită acolo unde va fi de trebuinţă. ... Bun răspunsu ai dat. Şi, de or mai vini să ciară, să dai răspunsu că lăcuitorii au aşe poronci împărăteşti şi trebuinţă asupra lor, întăi cu treceria şi cu conacele lui Elci-Paşia, caria încă cu lăcuitorii Ţinutului acelora nu să por cuprindia.  (  Diiacul, samişul acela încă au vinit aicia. ... pentru acei oamini ci-au fugit de acolo, di pin satele de la Vrancia, şi ceealţi lăcuitori de acolo, din Vrancia, că păr acmu stau aşia, nu vor ca să să apucia de hrana lor ..., şi şi de pin sate de acolo, din Ţinutul acela, au fugit căte doi trei oamini, şi  [ 346 ]  ceealţi încă nu vor să să apucia de hrana lor ... Aşe sint ei învăţat de altă dată, de mai înnaintia; acum de primăvară, tot aşDumnedzău să arată, socotind pentru aşedzare birului lor, ce era peste an, ca să-i mai uşuredză. Dar acum, de vreme ce s-au făcut aciastă de obştiia aşedzaria şi dreptate tuturor, ce milă mai mult pohtesc să aibă? De vreme ce Domnia Me am făcut milă, şi, pentru holteii lor, de s-au uşurat, şi şi alţii streini vin la mila aciasta a Domnii Mele: după cum ne scrii dumneata, că căte doi-trei oameni pe la sate tot vin, din ceia partia încoacia.  Şi s-au triimis şi un firman, pentru menziluri, să nu de la Turci cei ci-ar îmbla cu cai de olac, şi nu li-a scrii firmanul de Moldova.  (  Să aibă a lua boi, ori a cui ar găsi, şi să-i scoaţă înnainte agărlăcului dumisale Vel Postelnic, să-l ducă păn la Scăntei, şi Scăteianii să gătească făn, şi li s-a plăti cu bani, şi ordzu.  (  ... cuniţa turciască ... A scrie tote vitele şi oile turceşti i a Sărbi streini, ce n-au bir în ţară, şi să le ia cuniţa după obiceiu, căte 2 pt de vită, şi 2 parali de oae, şi Turcei streini, care cumpără vite de salhana, şi alţi, cănd ar vre să-ş scoată din ţară, iarăşi să aibă a le lua cuniţă pe obiceiu; iar carei n-ar vre să-ş de banii pe obiceiu, să le ia vite din ceredzi, şi să le văndză, să facă istovul; Mart 20.  (  ... să să apere despre beeliccii, ci umblă cumpărănd oi: nime oi făr de voe lor să nu li ei, nici să le lepede bani de oi, ci cu tocmală şi cu voe lor să li văndă, şi numai oi ce or fi văndut, iar nu şi prăsăla.  (  Pentru Toader Vele ci-au fost Săiman în Curte, carele, fiind vănător pentru traba gospod, şi tămplăndu-să primejdie de ş-au străcat o mănă cu puşcă ...  [ 347 ]  (  ... pentru 30 oamini ungureni, ce şedu la satul dumisale, la Călugăra, la Ţinutul Bacăului, poftindu-să ei ca să să mute la moşie a preuţilor de la bisărica catoliciască de aici, aşedzaţi la Trebeşi, iarăşi Unguri, de legea lor ... Să le de voe să fie slobodzi să să mute.  (  La Cămăraşul de Ocnă, pentru sudeţi de traba halcalii, să trimită în Ţara Ungurască să le aducă.  (  Mergănd un Lipcan în Ţara-Romăniască, la Grigoraş Comisul, pentru cărţi de romănie, de triaba beasearicilor, să triacă cu pacie; şi s-au poruncit dumisali Vel Vistier di-au scris la Comisul Gligoraş. Ce, pe căţ bani ar scrie Comisul c-au dat pe cărţ, să-i de dumnealui starostele de Putna la Căpitan de margine, să-i triimită la Comisul. Şi, aducănd cărţile, să-i de şi un om cu o căruţă, săle aducă aici la Iaş.  (  Tărgoveţilor de Soroca, ca să să aperea de pricea ce-ar îmbla în olac, ori înnuntru, la Chiov, ori încoace: nimărui cal de olac să nu de; nici la ciohodar, de ar trece cu poronci împărăteşti, ( ce Vel Căpitan de Soroca să li nămască cai cu chirie, şi pentru măncare aceloraş iarăş Vel Căpitan să cheltuiască.  (  ... că mulţi din lăcuitorii cei de ceia parte, din spre parte Hotinului, s-ar fi adeverind că or trece dincoace şi s-or aşedza în ţară; numai, unii dintre dănşii sint vecini şi să tem că vor ave supărare de spre stăpănii lor; alţii ar fi fostu breslaşi, siimeni, călăraşi, şi iarăşi au temere ca să nu să tragă iarăş la briasla lor. Pentru care, iată că-ţi scriem: carii vor fi lipsiţi din ţară mai de multu, mai înnainte de Domnie noastră, şi vor vre acmu ca să triacă iarăşi dincoace, tuturor acelora să le adevereşti milă de la Domnie Me; că nime întru nemică nu-i va supăra: vor fi în odihnă păr la luna lui Iunie. Aşijdire şi cei ce or fi fostu ori ce fel de breslaş.  [348 ]  (  ... Abdula-Paşe Musunolu, trecănd de la bender în gios ... igurt căte 1 para, caimac ... emur ordzu căte 2 parale.  (  La capichihae de Bender, să scoată buiurultu la ciauş de la Chişinău, ca să pliniască vama de la Turcii ce şăd  cu dugheani în Chişinău, şi în Orheiu, şi la Lăpuşna, şi, pentru rămăşiţi de vamă ci-ar avia vameşii de Chişinău pe la Turcii benderlii, iarăş să scoată bumbaşir să pliniască.  (  Iată acmu, pentru zahare, ni-au vinit bumbaşiar, dumnalui Haznatar-Mustafa-Aga, Sacci-Hambari-Emini. ... daruri 2 belacoase şi un ciasornic, scriindu-i şi un mehtup.  (  ... un mehtup la stăpăni, precum că s-au gătit toată zaheriaoa.  [ 349 ]  (  Pentru îmblătorii ce îmblă la Liov, le vei da dumneata căte 8 lei cheltuială. Pentru dumneata, ne scrii să te lăsăm să vii la Eş; dar acmu nu t-om lăsa; dumneata după Paşti ni-i mai scrie dumneata, şi t-om lăsa.  (  ... Armeni ce străngu capre pintre săftieni ... au supărare din spre beiliccii: li eu caprile şi le dau ce li iaste voe; pentru care ştim că capre pentru triaba Împărăţii nu trebui.  (  ... 35 lei, care bani au luat de la Bercu Jidovul din Movilău, pe doî cofe horilcă. Aşijdire, să mai pliniască 35, care bani au luat de la Heşcu Jidovul ot Botăşeni, vamă pe 3 cofe horilcă; pentru căci aşe s-au tocmit vama într-acesta an: negustorii care vin la Iaş, să le de pace la margine; precum li s-au dat şi izvod de ponturi. Aşijdere să mai pliniască 5 zloţ, pe cinci cofe horilcă.  (  ... la vameşii de Chişinău, să pliniască de la dănşii 375 lei cifertul d-intăiu a vămii Chişinăului.  (  Pentru un flăcău cu capul, anume Hilip ... De vreme c-au fugit din sat, cu toţii să-l plătiască, căţ săntu la cislă într-un loc; şi, cănd l-or găsă, atunci iarăş cu toţii să-ş ia banii de la dănsul.  (  ... să faci pod pe dubase, pe luntri mereu, precum s-au mai făciut şi cănd au trecut Mărie Sa la Bender. ... Că/pitanul  [ 350 ]  cel Mare ... cu vechil Narţi a Paşii.  (  Pentru c-au jeluit tărgoveţii, şi Armeni, şi Jidovi, neguţtori de Botoşeni, pentru locul de tărgu unde să vindea făina. ... nişte Jidovi, cu mijlocire Vornicilor de Botoşeni, şi pe seamne dănd şi măzdă vor (sic), pecum să cunoaşte, ar fi mutat tărgul Făinii lăngă casăle lor, pentru alejverişul lor. Apoi, mai pe urmă, venind Jidovii şi tărgoveţii de Botoşeni, şi dănd jalobă la Domnie Sa Grigori-Vodă, iară; l-au mutat la locul cel vechi, unde erea mai înnainte, de vac.Şi mai pe urmă Jidovii aceia iarăş s-au agiunsu cu Vornicii de Botoşeni, şi l-au mutat lăngă casăle lor, unde şi înnainte îl mutase. ... să nu îmble după vorovele acelor; şi, macar de ţ-ar şi da ceva dumitale, să nu cauţi la aceia, ce să cauţi poronca noastră; şi, unde au fost acel tărgu de vac, iarăş acolo să fii: mai mult jalobă să nu vie.  (  ... Sărdarul să să întoarcă înnapoi la Orheiu, şi cu Theodosăia Portar.  (  La dum. Ştefan Roset Vel Păharnic, pentru c-au dat jalobă tărgoveţii de Vasluiu pentru slugili şi argaţii Turcilor de la Vasluiu, dzicănd că nu vor să de agiutor la mezil şi la altele poronci dinpreună cu tărgoveţii; ce i s-au scris să triimită dumnalui şi să pliniască banii peceţilor deplin de la dănşii, şi în cislă cu tărgoveţii să nu-i pue, ci să-ş plătiască peceţile lor osăbit.  (  Către Sărdarul turc de Gălaţi, pentru 7 oameni, slugi turceşti de acolo ..., carii i-au luat peceţ, şi acmu pun pricină şi nu vor  [ 351 ]  să-ş plătiască banii.  (  La măna vameşilor de Bărlad, să aibă a pune vămăşei pe la schele, la Ţinutul Tecuciului, pă la privale, să aibă a lua vama mare şi mică, după obiceiu.  (  Vameşilor ot Bărlat, pentru Turcii neguţitori ce căntăresc ciară şi unt, să nu fie volnici să căntăriască făr de căntariul vameşilor ot Bărlad.  (  La beşliu, să pliniască bani vămii de pe Turcii ce cumpără vite şi nu-ş dau vama după obiceiu.  (  Orănduindu-ne puternica Înpărăţie cu o samă de bani ca să dăm în lefile Inicerilor de Bender, şi neputăndu-să plini cu rămăşiţa cifertului al doile a cestui ci-au trecut, cheltuindu-să bani la alte trebuinţi şi poronci, am orănduit pe toţ boerii ispravnici de pe la Ţinuturi, ca să ne găsască împrumut de pe la neguţtori, de pe la prietini, precum şi pe dumneata ti-am orănduit să ne găseaşti ... lei într-o lună, cu dobăndă căte 10 lei de pungă. ... de vreme că havalagiii stau aici, şi iaste să le dăm banii şi să-i pornim cum mai în grabă şi făr de zăbavă. Şi aceşti bani, cu dobănda lor ..., ţi-i vei lua dumneata din cifertul al triile, ce iaste să iasă acmu, la Mai ... Căci să nu arăţ dumneata că nu poţi găsi cu atăta dobăndă ce dăm: nu poţ să zici. Căci acolo sint şi neguţtori turci, carii cu dobănda aciasta poţ găsi dumneata. Şi, de ni-i facie smintială, să ştii că vom ave părere de rău asupra dumitale.  [ 352 ]  L-am lăsat în sama vostră, să faceţi caii, şi să nu-l purtaţi; şi, pentru purtare mezilului, iată şi Domnie Me vă rădicăm peceţile, la 90 de numirea, căsari, holtei, şi vă dăm şi caii cei vechi, şi voi încă să mai faceţ cai, căţ or mai trebui, şi să purtaţ mizilul; căci peceţile acelor 90 de oamini cuprind într-un an 90 şi mai bini de lei; dar mizilul cu atăţi bani nu s-ar purta; numai Domnie Me n-am socotit aceia, ce ca o milă am făcut cu voi şi v-am rădicat aceste peceţ.  (  ... să aibă a lua şi a străngi dajde de prioţ şi pe diiaconi, ce s-au scos la April, pentru banii şcoalelor, căte 1 ug de priot şi de diiacon, după aşedzare ce s-au făcut ... Şi să ia şi trăsuri, căte 3 pot de ug., a străngătoriului.  (  Capugibaşi care au fost cu solul moschicesc în sus, şi acmu s-au întorsu, de merge în gios, şi s-au triimis şi zapcii.  (  Bărăiacul s-au tocmit cu mezilul de acolo într-acesta chip: Mărie Sa Vodă să le rădicie banii peceţilor la 105 liude într-un an, să nu de  [ 353 ]  nici un ban, ce de toate ciferturile să fii scutiţi, şi ei să poarte mezilul cu cai şi cu toată cheltuiala lor pără la anul; cai cei vechi încă i-au dăruit lui; Aprilie 5.  (  Precum într-alţi ani, şi acmu, au venit omenii dumisale Casabaşii şi ni-au adus firman de la puternica Împărăţie pentru o somă de oi ce au poroncă să cumpere de aici, din ţară, cu bani gata; care firman poronceşte să nu fie volnic nime, măcar neguţitori streini, măcar de ţară, să cumpere, nici lăcuitorii să nu văndă nemărui oi, făr numai la omenii dumisale Casabaşi, păn vor plini soma olilor  (sic) ce sănt orănduite. Şi, de ar fi şi cumpărat niscareva neguţitor, porunceşte fermanul să le de banii şi să le e oile. Deci, luînd dumneata carte Domnii Mele, să dai în ştire îndată pentru aciasta tuturor lăcuitorilor de la Ţinutul acela, ca, viindu omenii dumisale Casabaşii, nime să nu îndrăznască a vinde la niscareva neguţitori streini sau şi din ţară, că apoi să vor pedepsi ... De s-or afla nescari neguţitori cu oi cumpărate, să nu cumva să le scoată din Ţinutul acela, şi să le tracă; că, unde să vor afla, să fie oprite păn vor veni oamenii dumisale Casabaşii, să le ia, după cum este poronca împărătiască. ... ca cătă somă de oi veţ afla păn acmu cumpărate la acel Ţinut de neguţitori, anume neguţitorul cine ar fi, şi soma oilor.  (  Lui Havar Comisul, Căpitan de panţiri de Grozăşti, pentru o casă din tărgu din Trotuş ... Să stăpăniască Havaru Comisul; că Turcii casă şi aşedzare în Moldova n-au, ci, cănd apucă să şadă, să caute neguţtorie lui; că, neurmăndu poroncii, i s-a triimite de l-a aducie aici, şi să va pedepsi cu urgie.  (  Lui Havar Comisul, să aibă a lua dijma de pe locul tărgului Trotuşului, fiind moşie domniască; însă numai de la cii streini, dar tărgoveţilor de acolo nici de cum, din nimică să nu le ia.  (  Pe 4 călăraş ci-au fost vechi călăraş din Ştefăneşti ş-au fugit pintr-alti sati, să-i ia de grumazi şi să-i ducă iar la Ştefăneşti.  (  La 3 Armaş, să margă să stia  [ 354 ]  zapcii asupra lingurarilor, ca să facă lopăţ pentru triaba cetăţăi Voziii ... şi le s-or plăti cu bani de la Visterie, cu preţul lor.  (  V-am arătat dumneavoastră că toată trebuinţa ce avem, şi mai vărtos salahorii şi carăle ce sănt rănduite pentru triaba cetăţii Vozii, pentru cari poronceşti firmanul împărătesc la Sfeti Ghiorghie să să afle acolo, să înciapă la lucrul cetăţii, şi v-am pus dumneavoastră soroc păr la 15 dzile a lunii lui April să străngeţ de la tot omul căte 1 leu pl , şi toată soma acelor bani să triimiteţ aice, ca să chivernisim, să rădicăm trebuinţile ce v-am arătat.  Ce, socotind că poate va fi smintială şi n-eţ plini dumneavoastră poronca Domnii Mele, nu-ţ triimete bani, ca să nu să facă smintială poroncii împărăteşti, scurtănd şi vreme, de vreme că Sveti Ghiorghie iată că s-au apropiat, şi a nu să porni carăle şi salahorii păr la Sveti Ghiorghie nu să poate, ( ce iată am triimis zapcii la dumneavoastră, mai mult ca să vadă şi lăcuitorii, să să îndemne şi iai pentru datul banilor. Care zapciu are poroncă de la Domnie Me să ste acolo lăngă dumneavoastră şi, rănduri, rănduri, căte căţ bani îţ strănge, să-i triimiteţ cu oamenii dumneavoastră, iar la soroc, adecă la 15 dzile a lunii aceştie, negreşit, toată soma, cu copilul din casă acesta să-i trimiteţ dumneavoastră la Visterie. Şi, dănd banii aceştie, şi lăcuitorii de cielalţi bani s-or mai păsui, ca să de mai pe (ncet, şi nici dumneavoastră cu alţi zapcii nu v-om mai supăra. Osăbit de aciasta, de să vor răndui niscariva bani la Ţinutul acela, din frunte banilor cestora, căte 1 leu pl, ce vă poroncim dumneavoastră ca să-i triimiteţ la Visterii, să nu daţ dumneavoastră: ce banii acie ce să vor orăndui, îi veţ da după ce veţ plini soma banilor ce vă poroncim; Aprilie 8.  (  ... ni-au orănduit şi pre noi o samă de chereste şi 800 salahori şi 150 cară pentru lucrul cetăţii; şi, de vreme că Domnie Me d-inteiaş dată cănd s-au făcut aşedzare aciasta asupra ţărăi, prin ponturi tuturor am arătat că toate căte din poronca Înpărăţii s-au orănduit, cum salahori, cară, chereste sau ori-ce alt, pentru trebuinţăle cetăţi, sau şi altele, lăcuitorii  [ 355 ]  cu nici un fel, precum altă dată, să nu să supere, ce toate cu banii Visterii să să facă; şi, cu rămăşiţa cifertului trecut mai fiind şi alte havalele orănduite, cheltuindu-să la acele, salahorii şi carăle aceste fiind trebuinţă a să facie acmu, ca să fie la Svete Gheorghie acolo ... La care fiind să li să de hacul lor de trii luni acmu înnainte, cuprind căţva bani, şi carii  cu datorie am cercat ca să găsim bani, să luîm, să rădicăm poronca aciasta, şi nici într-un chip nu s-au putut să să găsască. Ce, vădzind că vreme s-au apropiiat, şi neputănd într-alt chip, macar că, după hotărăre aşedzării ce s-au făcut, vreme cifertului al triile iaste la Mai să să scoată, dar trebuinţa aciasta ni-au dat pricină ca să scoatem cifertul acmu, ( care nu iaste atăta; că, şi păr la mai 20 dzile, mai mult n-au rămas; şi Domnie Me, măcar că s-au scos pentru o trebuinţă ca aceia acmu mai înnainte, dar, iarăş, din făgăduinţa noastră n-om ieşi, ce tot la hotărăre noastră vom sta, şi nimică asupra lăcuitorilor nu va mai fi; numai cifertul al patrule, la vreme, după cum s-au aşedzat. ... căte 1 leu pol ... Salahorii şi cară să află aice, şi aştiaptă bani să le dăm, să-ş facă gătire şi să purciadă.  (  Tărgoveţilor de Chişinău, să de de tot anul căte 5 lei într-un an, de la cifertul lui Mai înnainte, în patru ciferturi, căte 55 parale la cifertu, de om, şi cele 5 parale sănt a zlotaşilor; şi să poarte şi mezălul Chişinăului, cu cai lor, şi cu cheltuiala musafirilor ci-ar trece în sus şi în gios. Şi la aciasta aşedzare să fie şi Jidovi, şi Armeni, şi omini boireşti, şi orce braslă ar fi; iar, cu altă, cu nimică să nu fie supăraţ. Aşijdere, şi căţ omini striini ar veni, tot într-aciastă aşedzare să fie; April 9.  (  La Andriiu Balş Spătar, i Antohi Carage Vistierul i Ilieş Vel Căpitan de Dorohoi, că n-au putut să margă să scrie stare Ţinutului, şi să poftescu să-i lasă pe la Sveti Ghiorghi.  [ 356 ]  (  ... fiind orănduit ... să care lemnu de casele de la Frumoasa ...  (  ... pentru haremul  fiiului Mării Sali Paşi de Hotinu, care vini din gios ...; să-i de un rădvanu şi 1 bulucbaşu, cu 5-6 slujitori, ca să vie pe lăngă harem păr aice la Iaş.  (  Pentru pămănturile acelor omini ci-au fugit în rae, că ai socotit să le dai să le semene alţi omeni ci-au vinit acmu, ( bini ai făciut să le dai altor omeni; iar călugării aciia a cărora or fi moşiile, după cum a fi luat dijmă acelor ci-au fugit, şi vor lua şi de la aceştie.  (  ... toţ vornicei de pen satea de la Ţinutul Bacăului. ... precum oamenii, lăcuitori de acolo, de pin satele acelui Ţinut, s-ar fi strămutat de pe la casăle şi locurile unde şide, ducăndu-se unei de la un sat la altul, alţii de la un loc la altul, alţii şi pentr-alte Ţinuturi, scornind ei vorovă între dănşii că ar fi voi şi poroncă de la Domnie Me ca să să mute cine  unde i-a plăce. Ce noi pentru aciasta şi în ponturi, la bani stiagului, am dat poroncă, nime de pe la locurile lor, de unde li s-au aşedzat banii, să nu să mai strămute, şi acmu iarăş vă dăm tare poroncă ... ca să păzăţ poronca aciasta.  (  ... şi alte havalele.  [ 357 ]  ... păn nu vor veni omenii saigiilor înpărăteşti ca să le întorcă banii.  (  Şi, pentru dughenile turceşti, l-au dat voe să li rădice, şi ca finio să o străce, să nu mai fie ... Mehmet (olac, nepotul lui Ali Caraghiozuolu ... Şi unchiului lui ... să-i de tare poroncă să să păzască de răutăţ şi să-ş caute neguţitorie lui, cum şi alţii, că apoi şi el să va pedepsi.  (  ... şi istovul acelor 2 zloţ ... Ne scrii dumneata precum s-ar fi rădicat de acolo,  de la margine aceia, vr-o 60 de oamini, şi au fugit în cee parte, şi, întrebănd dumneata pricina lor, de ce au fugit, ar fi arătat dumitale că din pricina cifertului acestue, scoţăndu-să cu ceva dzile mai înnainte ... La carii nici de cum nu socotim, ar fi de pricina aciasta a cifertului; ci să cerci dumneata mai bine şi să ne înştiinţădzi adivărul, ci i-au fost pricina ... Măcar că, dumneata ştii că, de s-au şi scos cifertul acesta cu 5-6 dzile mai înnainte, ce lucru mare este?! Dar s-au scos pentru multe trebuinţi ... Că, de nu s-ar fi scos cifertul acmu, trebue să să facă  carele şi salahorii pe Ţinuturi; carii mai cu greu l-ar fi cădzut lăcuitorilor. Aciasta este şi obicinuit, fiind margine, că-ş fac sunet ei şi fug în ce parte, şi iar trec dincoace.  (  S-au făcut izvodu moldovenescu, şi s-au pecetluit, şi s-au poprit la Visterii ... Şi, pentru găini şi curcani, încă li s-au pus preţ, căte 4 parale găina şi căte 12 parale curcanul ... Iar, pentru lemne, de vreme ce nici o ancării asupra lăcuitorilor de acolo nu este, or hi şi de la dănşii fănul, de vreme că au rămas să şi-l ia cine va fi dat, înnapoi; iar, pentru lemnul acela ce s-au luat de pe la Turci pentru triaba podurilor, la trecere Mării Sale Paşii, şi acum acei cu lemnul nu vor să şă-l e înnapoi, arătănd că este sfredelit şi mai  [ 358 ] scurt, şi s-au şi vechit, ( pentru aciasta, de vreme că s-au luat la o poroncă ca aciasta, şi lemnul lor este faţă, lemnul să şi-l e înnapoi. Iar, de ar tot pricinui şi n-or vre să-l ia, cum vei socoti, aşe vei face: le-i mai da căte ceva bani peste lemnul lor, şi să-ş ia şi lemnul. Şi ne fă ştire ce-i da.  (  ... pentru cheltuiala chirhanelii şi a jicniţii gospod.  (  ... într-un an, cu cai lor, , şi cu toată cheltuiala drumului, a musafirilor ce ar trecie pe acolo, ( începăndu-să anul de acmu în Ţinut; şi ei să fie scutiţi, 120 de oamini, de bani pecieţilor lor, nici un ban să nu de, iarăş pără la anul. Dară şi pentru cheltuiala drumului, mai fiind şi alţi oamini şedzători acolo în Chişi nău: Armeni, Jidovi, Greci şi alţi oamini afară dintr-aceşti 120, ( carii aceştie, orcăţi ar fi, îş vor plăti banii pecieţilor. Dară şi la cheltuiala drumului, după poronca ce au dat dumnealui Sărdariului, făcănd dumnealui socotială, să-i pue pe toţ să de, după cum va socoti dumnealui ... Numai cănd s-ar tămpla să vie niscariva oamini mari, Paşi sau Capigibaş, cheltuiala acelora să va da banii de la Vistierie.  (  ... ce-i socoti dumneata că a fi cu cale, făcăndu socotială, pre toţ, i-i pune dumneata şi pe dănşii, ca să prindză la aciastă trebuinţă, iar, mai mult, la nimic să nu-i supere.  (  ... pentru 12 hotnogi ce ar face, să fie de poroncile ce trebuescu lăngă Sărdar, omini streini din Ţara Leşască.  (  Pentru lăcuitorii ce şedu în satile de pe locul celor 2 ciasuri de spre Benderu; carii, acele sate, au avut obicei încă de la Domni Sa Mihai-Vodă de da goştină căte 2 parale de oie; dar, într-acestu an fiindu Domnie noî, s-au tămplat de au dat şi ei goştină ca şi altă ţară, de 10 oi 1 leu, şi acmu iată am făcut Domnie Me milă cu dănşii ...  [ 359 ]  făr de cătu bucatele ce or ave drepte a lor.  (  Aprodzilor de Divan, ce sănt trăitori în Ţinutul Fălciiului, să fie volnici cu carte Domnii Mele a să apăra de spre sătenii de acolo, de unde le este traiul lor, de podvozi şi, de alte beilicuri, de toate, la nemic cu dănşii să nu-i supere, de vreme că ei au slujba lor osăbit, aice, la Curte Domnii Mele; numai banii peceţilor vor fi tot împreună cu a sătenilor, după cum şi păr acmu.  (  S-au deosăbit Ţinutul Sorocii şi celelalte Ţinuturi; ci de acmu să fie în sama lui, şi, tabla ce face, să o facă deosăbi de Lăpuşna şi de Orheiu, şi răsurile va lua dumnealui de la Soroca, iar Orheiul şi Lăpuşna să fie în sama Sărdarului, şi li va lua şi răsurile.  (  ... tărgoveţii de Chişinău ... ş-au luat carte Domnii Meli de aşedzare lor, ca să de de tot omul căte 5 lei, şi tărgoveţii creştini, şi Armeni, şi Jidovi, şi Greci, şi oamini boereşti, căţ or fi trăitori acolo în tărgu, şi ei să ţie mezilul de acolo cu caii lor şi cu toată cheltuiala drumului. Să să scutiască din tărgoveţăi de acolo 120 liude de toţ banii peceţălor, şi ei să ţăe mizilul.  (  Pentru triidzăci de mii drainiţă de triaba Curţii gospod ...  (  La Ioan Bogdan Vel Stolnic, ca să pliniască banii vămi de la Turci de Bărlad, pe căte vite ar fi cumpărat de salhana şi de altă neguţitorie.  (  Pentru un leu ci-au rămas să de lăcuitorii, să facă istovul cifertului: iaste vreme acmu să-l străngă, ca să aibă şi lăcuitorii răsuflare păr la  [ 360 ]  vreme cifertului al patrali, fiind şi vreme acmu a tot lucrul. ... Căci Visterie are multă trebuinţă şi poronci; şi să istovască întăi la Visterie, apoi vor da şi unde s-au orănduit.  (  ... au fost trăit pin mănăstiri, şi cu tărgoveţii la nimică n-au mai fost amestecaţ, de căndu trăesc. Ei, ca nişte streini, să-ş plătiască numai pecete lor driaptă, mai mult să nu-i supere.  (  Pentru cocieri gospod, să de poroncă sătenilor să le facă cisla driaptă, şi la alte beilicuri întru nimică să nu i supere, de vreme că iai sint nelipsiţ de la slujba gospod.  (  Gazeturiel ci-au triimis de la nişti Domni leşeşti, li-au adus, şi aceste gazeturi sint vechi; nu-s nici de o triabă, nici trebui Mării Sali gazeturi de la Domnii acei leşeşti, ( că Mărie Sa are de unde lua gazeturi; şi s-au triimis înnapoi; nici să de voe Domnilor acelor leşeşti ca să tae lemne sau nuele dincoace sau să are: nici de cum să nu îndrăzniască a o facie; că, de a simţi Mărie Sa, să va scărbi asupra dumneavoastră; Mai 6.  (  Li ajunge lor chiriia căte 6 lei de car de la Hotin păr aicia la iaşi.  (  ... i-au rătuit de toate bilele ce au fost asupra lor pără acmu, şi cu bani li-au făcut bini, i-au îndatorit de ş-au plătit nevoile lor. Acmu unii dintre dănşiisă scoală de să duc, de să apucă lemnari pe la alţăi, şi dumisale nu vor să-i dia ascultare precum alte sate boereşti, şi, din pricina acelora ce vor să să puia lemnari pe la alţii, şi ceialalţi s-or împrăştiia, şi s-a risipi satul ... Nime din sat să nu să mute, nici lemnari la alţi să nu să apucia, ce, după cum alte sate boereşti dau ascultare stăpănilor după poronca Domnii Mele, aşe şi ei să fie supuş, şi dumnealui încă, mai mult, piste poroncă nu-i va supăra.  (  ... ca să dea bărani la vameşii de Cernăuţi, să fiia de paza vadurilor în trecătoare boilor la otacia, şi cheltuiala bărarilor (sic) să o de vameşii.  [ 361 ] (  Iată acmu, apropiindu-să vreme iarmaroacilor, ca să să facă piste vară la otace; ce, după cum au fostu obiceiu, le s-au făcut iarmaroacie la Colacin; şi acmu poroncim Domnie Me să să facă iarmaroacie iarăş acolo la Colacin, şi iarmaroacile şi trecătoarea boilor tot acolo la Colacin să fiia. Ce să dia in ştire tuturor neguţtorilor streini şi de ţară, cine ar avia vite de văndut, sau negoţ, să margă acolo la Colacin, căci iarmaroacie acolo, la Colacin, s-or face păr la toamnă; mai 9.  (  Triaba lui iaste aciasta: pentru hambariul şi odăile de la benderiu, că au pornit dumnealui Sărdariul lemnele şi 50 de salahori pedestri, dăndu-li şi hacul lor căte 5 lei pe lună, şi dzăce care căte cu 4 boi, dăndu-li şi acelora hat căte dzece lei de car pe lună.  (  Pentru ciauşul şi neferii ce-i scris să-ţ trimită de la bender, bini ai făcut.  (  ... pentru o samă de oamini di pi la sate, carii la cifertul al doile s-au dosăt şi s-au făcut că săntu fugiţ. ... să li e banii peceţilor, şi să li ia şi îndoiala, pentru osteniala zlotaşilor, iar de cifertul al doile să le de pacie; şi pe toţ oamenii acie să-i trimită aici.  (  Iar, de s-or afla mai pe urmă în satul lor făr de pecete, să aibă a da căte 20 lei globă de tot omul, căţ s-or afla, şi ei să să pedepsască.  (  ... încă de la vreme Moscalilor, cănd era Gligorie-Vodă la Gălaţ, trimiţănd pe Ahmet-Paşe cu oste la conacul lor ... Să cisluiască preţul vacei pe căţ bejenari or hi fost într-ace tabără.  (  Căci meziluriel s-au aşedzat, şi olăcarii să e cai de olac de  [ 362 ]  pre la meziluri, iar nu de pen sate.  (  ... pentru păine, că ni-au venit călăraş de la Ţarigrad, şi ne scriu stăpănii şi cu tare poruncă, ca să să facă păine aciasta teslim cu un cias mai înnainte la măna dumisale Mustafa-Aga, Sacce-Hambar-Emini.  (  ... că iai dau şi bani, şi îi pune de şi slujăsc la poronci ... I s-au dat scădere 20 de peceţ, ca să facă 20 de oamini ca să fie de slujbă.  (  Să aibă a merge la mesărcii de Roman, şi, după obiceiul de au de dau căte 66 de ocă său pe cifert la mărtasipi de Ţara-de-sus ...  (  ... de vreme că lor şi birul pe giumătate li s-au rădicat, ca să fie de paza cămpului pentru oameni răi, şi de purtatul mezilului şi alte poronci.  (  ... n-are nimică şi iaste holteiu, şi l-au pus ... dzeace lei la cifert. Nedelcu Bărbierul, care iaste însurat, dar numai 2 vite are, şi cu briciul să hrăneşte, şi iaste 4 lei pl la cifert.  ... zlotaşul nu face cisle drepte şi s-au amestecat dumnealui în cislele lor. ... şi tărgoveţilor li s-a vini de hac, şi nice dumisale nici o cinste nu-i va fi.  (  Să aducă pe ( Turcu de la Suciavă, cari îmblă cumpărănd oi la Suciavă, şi poronca Înpărăţii iaste, cu firman înpărătesc, nime să nu cumpere oi afară din saigii.  (  ... acolo unde să facie păcura ... pe obiceiu.  [ 363 ]  (  ... oarbă de ochi, care am văzut-o Domnie Me, şi iaste săracă, şi n-are nimică, nici casă n-are, şi şede cu un frate.  (  Noi pe dumneata ti-am făcut ispravnic Ţinutului Tutoviei, şi ţ-am dat Ţinutul în samă, să giudeci pe oameni, şi să plineşti ci-a fi de plinit, şi tot aşe vei urma; şi în sama dumitale este. Dar, căt pentru tărgoveţii de Bărlad, acie sănt în sama dumisale Vel Vornic să le caute; şi, care precini n-or pute aşedza oamenii dumnealui Vel Vornic, atunce pot vini tărgoveţii de Bărlad şi aice la dumnealui Vel Vornic, şi dumnealui le va căuta. În scurt, dumneata la tărgoveţi de Bărlad întru nimică să nu te atingi, ce dumnealui Vel Vornic le va căuta tote cele ci-or ave.  ... pentru un Bărsan cii-au adus şi o carte de la ghinărarul de Braşov, din Ţara Ungurască.  (  ... pentru sluga dumisali Iordachi Roset Vornic, ce iaste la tărgu la Dorohoiu, ce supără pe oameni cu clăci de pluguri şi cu altele, şi iaste om rău; s-au scris dumisale Vel Vornic să-l scoată, să pue pe altul, să fie cu omenie. Şi, pentru un tălhar, sau să-l triimită dumnealui Vornicul pe dănsul aice, în locul tălharului.  (  ... pe sluga acie a dumisali, ce l-au fost pus vornicel în tărgu în Dorohuiu, să-l scoată, şi să pue pe altul.  (  ... datorie de rămăşiţă din părcălabia ot Branişte.  (  Pentru 38 liude păstori de la odae dumisale Casabaşii-Agalar ce este la Ţinutul  [ 364 ]  Tecuciului, ca să de de om numai căte 5 lei într-un an, în patru ciferturi, căte 5 parale de om la un cifertu.  (  Vornicilor şi tuturor sătenilor din sat din Faraoani ... scutire de fulărit ... viindu nişte Bărsani mai în trecuţi ani, şi s-au făcut stare într-un loc cu sătenii ...; şi, viind fularii de au luat fulărit Bărsanilor, au fost pus la izvod Faraonii. ... carte de îndreptăciune şi de apărare.  (  Pentru untul şi miere ce scrii că cere dumnealui Mustafa-Aga Sacci-Hambar-Emini, iată că s-au poruncit lui Scarlat să-i cumpere  300 ocă miere şi 200 ocă untu, şi, mergănd acolo, să le dai dar de la gospod.  (  ... că, avănd o prisacă de stupi la satul Volcineţul din Ţinutul Orheiului, la vreme Muscalilor, au măncat Muscalii o samă de stupi ..., iar, mai mulţi, ominii de Volcineci ... căte cu un rutghi matcă ... saci de madzeri.  (  ... că trag multă supărare de cătră (nşii: cănd să tămpla de piere ceva din tărg, îi apucă pe dănşii de plătescu, şi pagubă şi gloabe, ceiaste; li s-au poroncit să nu fie amestecaţ cu dănşi, să le caute de dreptate: mai mult să nu-i supere.  (  ... la banii nefiind el acasă, i-au luat pecete un unchiu a lui, şi i-au pus porecla pe numele măni-sa: chemănd pe mă-sa Chiliiana, i-au dzis şi lui: Toader Chilian; şi, tămplăndu-să di-au mers la nişti oi la Ţinutul Niamţului, găsindu-l Cupariul la cercătură, şi întrebăndu-l cum îl chiamă şi ce poreclă are, şi el, ne/ştiind  [ 365 ]  că l-au pus în pecete Chiliian, au spus că porecla de pe tată-său iaste Lateş, dar, necredzindu-l Cupariul că iaste tot acela, i-au luat pecete ce de la Băcani, şi i-au dat altă pecete.  (  Că au dat jalobă oamenii de Vărtejeni pe un vornicel din satul lor, precum lor nu li trebue vornicel ca acela, şi arătară că este alt om între dănşii, şi pe acela îl pofteşte tot satul să fie vornicel; viindu-ţ carte Domnii Mele, se-i chemi faţă, şi, de vreme că pe vornicel, pe acela carele au fost păr acmu, nu li trebueşte satului să fiia vornicel, şi omul cia-l poftesc ei să fiia vornicel, de a fi m vrednic ca acela să porte de grijă oamenilor, şi de vreme că-l poftesc şi sătenii, să-l pui dumneata pe acesta vornicel, şi să-l scoţ pe celalalt.  (  Pentru un om ce l-au lovit cataroi şi l-au muţit, şi i-au luat şi o mănă şi un picior.  (  Făr de firman nu putem să dăm, de vreme că, şi altă dată cănd am mai dat, nu ni s-au ţinut în samă ... Pentru dumnealui, că va să margă la hotărăt şi dzice că va lua 60 de cară dentr-aceste ci-au mersu pentru lucrul cetăţii, de va fi să margă dumnealui şi a vre să ia, ( cum va vre dumnealui să facă: noi după poronca fermanului li-am triimis la locul cetăţii. Pentru doa tezcii de Ţigani, sint aceste osăbit de salahori în ferman. ... 1 postav dar şi atlaz ... Iar, pentru alt ce ne scrii dumneata că caută a cere, la aceia noi n-om da nimică, că nici altă dată nu li s-au dat. ... macar că dumnealui dzice că, şi acmu şi la Casăm să de, 2 săneturi, nu va pute ... Şi aşe poftim, acmu să ne de sineturi, şi noi cătră dumnealui vom arăta prieteşugul nostru.  (  La toate ciferturile, să le ţii dumneata în samă  torcarilor bani peceţilor lor,  [ 366 ]  căte 100 parale de om la cifert, iar inarilor după cum îi va agiunge cisla le va ţine în samă toţ banii.  (  ... pentru slugile şi păstorii Turcilor de acolo, din Bărlad, carii sint la cislă cu dînşii şi dau numai 50 de parale, iar, ce trecie mai mult, să încarcă tărgoveţii; pentru care am scris să-ş plătiască toţ acei oameni turceşti peceţile lor deplin.  (  ... pentru 800 de liaţuri şi 850 de merticuri ce trebuesc la Bender pentru triaba odăilor şi a hambarelor, a topciilor de acolo, să le orănduiască pe Ţinut ... şi să le plătiască cu bani, precum s-au plătit şi altă dată, şi să să agiungă cu capichihae de Bender pentru cele ce ar trebui acolo, să le facă, ca să nu mai de supărare Mării Sali lui Vodă pentru nimic ... Încă să scrii la capichihae de Bender, să vadă: atăta trebue; măcar că de la Bender atăta scriu, dar poate să trebui mai mult sau mai puţin; Mai 31.  (  Cai de olac şi calauj, la beiul, fiiul Mării Sali Suleiman-Paşa, mărgănd la Drista.  (  Pentru Armenii de Chişinău: iată şi ei, fiind briaslă de cinste, şi neguţtori, şi de folos pămăntului, de vreme că toate tărgurile cu alişverişurile lor să deşchid, şi socotind Domnie Me că să cade să nu fiia osăbiţ cu obiceiurile de neguţtorii romăni, după cum sin aleş şi Armenii de Iaş şi de pe la alte tărguri, şi cu dănşii am făciut Domnie Me milă: pentru desătina de stupi şi goştina de mascuri şi de oi, ca să dia şi ei pe toate bucatele drepte a lor ce vor avia, de dzece bucate un leu, precum dau şi neguţtorii romăni de Iaş, şi 
[ 367 ]  Armenii de Iaş, de pe la alte tărguri, şi li-am întărit lor aciastă milă a Domnii Mele cu testament stătător la măna lor.  (  ... un Jidov a dumisalia starostelui Canovschiia, care au jăluit pe dumnealui că l-ai năpăstuit cu nişte bani şi cu nişte ordzu, şi are giudecată cu dumneata pentru cal.  (  O carte la starostile de Putna, trimiţind Mărie Sa Mihai-Vodă un ispravnic a Mării Sali, din Ţara-Rumăniască şi cu oaminii, ca să-i îngrădiască viile Mării Sale ce are în Moldova, să-i lasă la margine, să viia să-ş îngrădiască viile; Iunie 2.  (  ... aproape de mazilie: dar tot să cercia ei.  (  Iată că ţ-am trimis acest suret de pe firmanul împărătesc ce ni-au venit pentru iarmarocul Movilăului; care suret îl vei arăta şi Mării Sali Paşii; Iuni 2.  (  Să să facă iarmaroc la Svitie Petăr, în Bărlad.  (  Pentru nişti tălhari ci-au prădat pe săhăstriia Ţigla, ( ca să dia strănsoare împregiuraşilor de acolo, şi s-au trimis şi un Armaş ... pentru ca să să înfricoşedză oameni ... pe vornic şi pe alţi oameni ci-or fi de ispravă.  (  ... 10 Arnăuţi, din Arnăuţii ce sint acolo la Botăşeni, ca să fiia pentru paza Iarmarocului de la Făntăna.  (  Să cercia şi să le ie urma din loc în loc, şi numai să-i aflia. Şi, prindzăndu-să, bacşişul va fi de la Domnie Me, căte 50 lei de tălhar.  (  La Scarlat părcălabul de Gălaţ, mergănd dumnealui Leorănzi  [ 368 ]  Vameşul la Ţarigrad, să-l lasă să triacă cu pace la marginia Dunării; Iunie 5.  (  ... pentru lucrul cetăţii ... că cu săpatul au cădzut greu, căci, ce să sapă, cade iarăşi, fiind locul purtat la o cetate ca aceia; uşor, ştim că n-a fi; ce, cum a fi, aşe trebui să lucredzi, şi aşea săleşti dumneata ca să nu-ţ de pricină. Pentru 300 salahori ce nu s-au plinit, după poronca fermanului, salahorii aceştie, ştiu şi stăpănii, şi aşteptăm şi ferman să ne viie ... Vom isprăvi, şi ne să vor rădica.  (  Bina-Emini era să scrie şi mării Sale Hanului şi să triimită şi la noi omul dumisale; şi, că l-ai poprit, bine ai făcut. Numai noi, pentru acele 300 salahori ci-am dat, căndu s-au mai orănduit de la ţara aciasta atăţa? Şi noi, nu să fin datori Miriei, ce mulţi bani avem trecuţi la poroncile ci-am făcut, şi am făcut pentru aciasta ardzu-madzar, şi am triimis la stăpăni, şi avem nedejdia să ni-i rădice, ştiind şi stăpănii că ne trecu mulţ bani, ci-am dat pentru poroncile împărăteşti, ş-aşteptăm să ne sosască ... Noi la aciasta, nu împrotivă să ne fie dumnealui, ce şi agiutor nedejduim să ne fie; şi aşia şi noi vom cunoaşte hatărul dumisale ... De lemnul de anu, noi la  [ 369 ]  acie trebue să socotiască dumnealui că nici o triabă n-avem, de vreme ce lemnul acela au fost orănduit la Grigorie-Vodă, şi dumnealui Domnii Sale au dat sănet, şi acum, cum putem noi să dăm lemnul acela, căci, bani să dămu, după cum şi mai sus am dzis, noi datori nu sintem; lăcuitorii încă, cele ci-au fost orănduiti în anul trecut, au dat. ... căte 6 lei de omu pe 3 luni.  (  Pentru tărgoveţii de la Gălaţ, ci-au fugit; să cerce ca să nu fii vr-un merşteşug, şi, adeverind că or fi fugiţ, să ia zapis de la emini, de la vornicei, de la oameni de pin mahalali, că sănt fugiţ.  (  De doi beşlii, să margă la neguţtorii turci de la Bărlad, pre izvod ci-ar da vameşei, de vite ci-au cumpărat iai de salhana şi de alte neguţtorii, să aibă a plini toţ banii deplin, de pe la dănşii: vama după obicei, căte 4 potronici vechi de vacă şi căte 5 potronici vechi de bou. ... puind pricina că au obiceiu să de vama la vremea cănd să tai salhanalelea; ce fiind vămele într-acest an văndute, am hotărăt Domnia Mea să de toţ vama, cănd cumpără vitele de la tărgu; deci să pliniască toţ banii şi să-i aduce aice; Iunie 9.  (  De doi beşlei, să aibă a merge la iarmarocul Bărladului şi a Tecuciului la dzia însămnată, ca să fii de paza iarmaroacilor, pentru venitul vămii ci-ar arăta vameşi, pe obiceiu.  (  Bărsanilor dela Soveje, la starostele de Putna, pentru 200 lei ci-au jeluit Bărsanii că au la un neguţtor din Ţara-Romăniască, de pe caşcavalii ce i-au dat în anul trecut; puind pricină acel neguţtoriu că au Vrăncenii pricină pentru hotarul munţilor, şi s-au scris la starostele că vorovască cu Căpitanul de ceia parte şi să mijlociască să să scotă banii de la neguţtoriu.  [ 370 ]  (  Aşijdire, i s-au mai scris c-au înţăles Mărie Sa c-ar fi făcănd cu toate satele Ţinutului Tutovii clăci de pluguri, şi au îngrădit viile şi ograda la casa dumisale; şi i s-au scris că să de samă în scris, cu acestu copil din casă.  (  Ce tote pricinilea şi giudecăţile ci-or ave tărgoveţii de Bărlad, să le caute Vornicul de Bărlad, pe obiceiu.  (  Andronic bucătariul de la cuhnie de gios ...  (  La starostele de Cernăuţ şi la Căpitanul de Coţmani şi la vameşii de pe la schele, pentru oamenii din Melie şi din Vijniţă, de la Ţinutul Cernăuţului, care, viind aice, au jeluit Domnii Meli că traiul lor iaste pe loc greu, şi păr acmu hrama şi chivernisala lor li-au fost cu pădure.  (  Pentru 2 ciobani ci-au tocmit oamenii saigilor de acolo la oile înpărăteaşti ..., care de acei oameni sint chizeş vătămanul şi oamenii dintr-aceale sate, şi ciobanii aceiia, furănd 26 oi din oile împărăteşti, au fugit.  (  17 cărţi ci-au scris la dregătorii de pe la Ţinuturi, ca să ia din cifertul viitor căte 6 potronici de om pentru lefile Inicerilor de la Bendir, iar, pentru cielalţi bani, păr la 105 parali, să aibă păsuială pără la vreme ( şi pără în 10 dzile să fie negreşit banii deplin în Visterie, căte 6 potronici de om; Iunie 15.  (  Pentru oamenii de Berhomit, carii s-au dus la Potila, şi de le i dat peceţi şi acmu zic că nu vor să-ş de banii peceţilor; ce, pentru aciasta, dumneata să iai bucate de-a Potililor, cari-i găsi afară, şi să plineşti banii peceţilor, ( de vreme că le-i dat pe/ceţ.  [ 371 ]  Pentru vinire dumitale la iaş, acmu nu iaste vreme să vii, căci, viindu-ne o havale pentru lefile Inicerilor de la Bender, s-au pus de tot omul să de căte 20 de parali din cifertul viitor.  (  ... pentru Cămpulungenii cari aduc marfă din Ţara Unguriască şi pun pricină de nu dau vamă, dzicănd că au testamenturi să nu de; deci, ori pe carii i-ar găsi îmblăndu cu neguţtorie, pe negoţul ci-ar scoate din Ţara Unguriască, să aibă a li lua vama pe obiceiu; Iunie 17.  (  Pentru 40 lei ci-au luat vamă de pe nişte taiuri (sic) ci-au trecut în Ţara Unguriască, şi el n-au avut triabă să-i vămuiasă, căci au fost să-i vămuiască vameşii de Suciavă.  (  ... pentru oamenii de ţară carii au fostu înstriinaţ în raeoa Hanului şi pen Buciag, carii acum, cu iarlăcul Mării Sale Hanului, îi luîm noi, precum unii n-au mai aşteptat să-i triimitim să-i ia, ce, cum au audzit, s-au tras singuri în ţară, şi ni-au cerut acest Ifrimu Prutenescul şi o carte de slobodziia, dzicănd că să ceru o samă de oameni striini să vie în ţară, să să aşedză pe Cogălnic la o solişte, la Budăiu ..., numai să ceru să să aşedză osăbit.  (  ... dregătorii Ţinuturilor ... Iată ni-au venit ferman de la puternica Împărăţie, în care ne poronceşti cu mare tărie ca să cercăm preţul grăului, ordzului, untu, miere, ciara, săul, pastramaoa, cercheziagă (sic) , fasole, mălaiul, brăndza şi altele aseamene chip de zahare, cum s-au văndut în anul acesta, şi cu căt preţ fieşticare le ar fi cumpărat neguţtorii; aşijdere şi pentru anul acest viitor cu ce preţ li-au arvonit, de  [372 ]  vreme că pururi neguţtorii sint obicinuiţi a da bani înnainte, şi lăcuitorii, pentru nevoile lor, ăncă iau bani înnainte, cu tocmală, şi, la vreme, să dau de toate aceste, cerşind puternica Împărăţie de la noi adevărata înştiinţare. ... turci şi creştini, aşijdere şi preuţ şi alţii lăcuitorii ce sint mai fruntaş ... (ohodariul pre înnălţatului Vizir Agem, ce ni-au adus fermanul, stă aice, aşteptănd ca să ia răspunsu şi să margă în grabă.  (  Armenilor din Ţara Leşască, din tărgu Horodenca a starostelui Canovschii, carele ţin în Moldova vite de negoţ, adecă epe,  vaci, giunci, să aibă a plăti cuniţi, căte 40 de bani de vită, şi cuniţă de oae căte 60 de bani, şi deseatina de stupi, de 10 bucate un leu, după aşedzămăntul ce au şi alţi Armeni de Ţara Leşască.  (  ... dzicănd că traiul lor şi casăle şi fămeile le sint în Ţara Leşască, la Movilău, şi sint cu oile aice, în ţară, dar astă toamnă, la vreme gorştinii, găsindu-i goştinarii de Ţinutul Iaşului, li-au luat gorştina la Eş, după cum au fost hotărătă, aciasta pentru oamenii streini, şi acmu jăluesc că le facie supărare şi Vel Căpitanul, cerşindu-le goştina la Soroca.  (  ... pentru neguţtorii de Rumeli, carii era obicinuiţi de vine pe aice, pin Iaş, şi plăte vamă căte 6 lei vechi de o povoară, iar acmu ş-au deschis alt drum, ce iaste la Tomarova, şi prind cară cu chirie, şi din ţară, de-ş încarcă marfa ... Or cănd s-ar tămpla să iasă carii-va acolo la Tomarova ş-ar vre să prindă cară, să le triacă pe acolo, pen vadurile voastre, nici de cum să nu i lăsaţ carăle să triacă, măcar şi din Ţara-Romăniască; că, de om înţălege c-au trecut vr-unii niscarva care, să ştiţ că urgie lui Dumnedzău va lua.  (  ... să aibă a lua trăsura din cirezile lor, pe căt le s-ar facie vama, şi să le aducă la Sulgerie gospod.  [ 373 ]  (  ... pentru pricina unii slugi a Banului, ce i-au eşit înnainte neşte tălhari, şi l-au şi rănit în trei locuri ... Şi pentru nişte tălhari, anume Doboş vătav de tălhari, din Ţara Leşască, şi cu alte soţăi a lui, carii, fugind de acolo, au mersu în sat în Răstoacie, în Cămpulungu Rusăsc.  (  ... că, jăluind o samă de tărgoveţi de Vasluiu pe ciialalţi tărgoveţi precum, căndu să tămplă de trec Turci mari pe acolo, şi nu agiungu surugii, nu vor să sae cu toţii ca să de agiutor, ce i s-au poroncit dumisale să le de poroncă ... să sai cu toţii ..., şi să pue şi căte un om, să fie de răndu la odae, căte o săptămănă, şi să aducă căte un car de lemne şi 2 care de iarbă pe săptămănă.  (  Pentru pricina unii mori a lui Genali-Mola Tătar, ce i-au aprins-o bumbaşerul Mării Sale Hanului, scriindu-i-să precum să de răspunsu Tătarului aceluia că noi nu i-am aprinsu moara, ce i-au aprinsu omul Mării Sale hanului.  (  Cum de n-au înştiinţat pe gospod de pricina aciasta, şi lasă de să face supărare oamenilor? Ce să caute să să poarte cu vrednicie, cum să cade unui Sărdar, ( c-apoi Mărie Sa a găsă pe altul mai vrednic, şi l-a pune în locul dumisale. Să nu lase nici de cum pe omul lui Elagasi să pliniască lemnul morii de la oameni, ce să-i spuie că moara nu i-au aprins o noi, ce i-au aprins-o Mărie Sa Hanul.  (  ... o iapă ce i-ar fi luat-o Căpitanul de la bărani ... Pentru care au şi giurat Căpi/tanul  [ 374 ]  că nu ştiia nimic. Şi i s-au poruncit starostelui ... ca să dia poroncă Turcului, dea pricini ca aceste de la Muscali să nu să mai acolisască de oameni, că şi Împărăţiia ca aceste pricini poronceşte să nu să cautia, şi este şi firman pentru aceste ... Că dumnealui pentru une pricini ca aceste, ca să apere pe săraci de năpăşti, din pricini ca aceste este staroste şi ispravnic acolo.  (  ... că ş-a plini singur, a face zăbor.  (  Pentru pricina unui Turcu benderliu, carile cumpărănd nişte oi din Ţara Leşască şi nămind un Rus din Ţara Leşască cioban la oile lui, şi viind cu oilia păr acolo, spre Orheiu, piste noaptia au dat lupii în oi, şi i s-au prăpădit căteva oi: Rusul acela au fugit în Ţara Leşască. Pentru cia să ia asupra lui o pricină de gălciavă ca aciasta, şi noî  supăraria? ... la marginia ..., ca să te măntueşti şi de gălciava Turcului şi de chizeşiia Leşilor.  (  ... pentru un mărzac şi 3 Tătari ci-au trecut dincoacia, de căuta uli şi corui, şi, mergănd la casa acelui om, la sat, la tărzăi, au sărit şi l-au tăiaş (sic), şi e că e-i prinsu pe Tătari. Şi, viind fecioru lui Iş-Mărzia, pe mărzac şi pe doi Tătari e-i dat, iar pe acel di-au tăiat pe om, îl ţii la poprială.  (  ... va vămui pe neguţtorii de Rumeli carii vor trecia prin hotarul ţărăi, pin satul Grecenilor, pe obiceiu: căte 7 lei, bani vechi, de o povoară, şi, de s-ar punia vr-unii împrotivă.  (  Tărgoveţilor  de Bărlad, pentru feciorii de preot de acolo din Bărlad, să-ş plătiască peceţili lor deplin, şi, pentru slugile turceşti de acolo, de la Bărlad, să-i cisluiască pe fieştecarile după putinţa lui, şi aşe să să plătească fieştecarile banii săi.  (  ... oameni streini ci-ar veni or den  [ 375 ]  ce parte de loc să să aşedzi la tărgul Gălaţilor, să fiie slujitori la triaba slujbii.  (  De vreme că Cuciuc-(auş şede aice de aştiaptă să ia banii mai în grabă, să-i ducă la Bender.   (  ... pentru floare de plomăn galbăn, să străngă căt de mult şi să triimită aici. (  Pentru un tălhar carele iaste acolo, şi dzici că  zic mărzacii  cei cu pricina să să spăndzure acolo, că aice nu l-or da să-l aducă.  (  ... şi li-ar fi dus urma păr în dreptul satului Paşcanii, şi acolo, dăndu în şliahul cel mare, nu li-au mai putut ducie urma; şi s-au acolisit de dănşii, dzicăndu că de acolo din sat iaste tălhariul. ... ca să ia sama şi, după cum scrie canunilmioa, să-i giudece, ca să să măntuiască de Tătari, de vreme că ei nu să ştiu vinovaţ; să scrie şi dumnealui la capichihaia, să ste şi el şi să să giudece după canunelmea.  (  Dar dumneata ai luat păr acmu 17000 lei, şi, socotindu-să preţul zaharelii, căt au cuprinsu, mai rămăn asupra dumitale 12 pungi de bani şi mai bine; pentru care ni-au fost de mearare de un lucru ca acesta, să ţii dumneata 12 pungi de bani domneşti, şi să taci.  (  ... pentru călăraşii de la Horodişte, de la Orheiu, ca să scutiască 20 pecieţi la 40 liude, căte pe giumătate, şi să poarte slujba lor, de la cifertul lui Avgust.  [ 376 ]  (  Vameşilor de Focşeni: pe cini vor pune vămăşei pentru Siretiuri şi la Soveja, la Putna şi la Popeni, la Ţinutul Putnii, să fie volnici a lua vama.  (  Iată aice au vinit un ciohodar a dumisale tefterdariului de la Bender pentru 1000 de lei ce iaste să ia dumnealui pentru traba odăilor şi a hambarelor de la Bender ...  (  ... că au luat nişte bani de la un Jidov, şi Jidovul le cere dobăndă pe bani ... bolnavi, străcaţ ...  (  să-şi ia vama pe 14 buţ de vin ci-au adus Codrenii din Ţara Turciască, şi de pe la şeicile ce vin pe Prut de încarcă păne ..., şi de pe la neguţtorii armeni den Ţara Turciască să-ş ia vamă, pe tot negoţul ci-ar aduce, pe obiceiu. Aşijdere şi pe vitele ci-ar cumpăra de la Căuşeni, încă să aibă a-ş lua vamă.  (  ... să aibă a lua vama pe vitele ci-ar cumpăra la iarmaroc la Botăşeni, la Roman, la Suciava neguţtorii turci hotinceni sau armeni, şi li-ar trece Prutul în raeoa Hotinului, şi nu li-ar trece prin schelele de la Cernăuţ, de la Movilău, pe la Soroca: de pre la unii ca aceia, de pre la toţ, să aibă a lua vamă vamăşii de Botăşeni, pe vitele ci-ar cumpăra; iar vameşii de Cernăuţ să-ş păzască şchelile lor: Cernăuţii, Movilăul, iar la iarmaroc la Botăşeni să n-aibă triabă a vămui vite ci-ar cumpăra neguţtorii hotinceni şi li-ar trece în rae.  (  ... vorniceii şi vătămanii de la sate, de la Bălţăteşti şi de la Podoleni, de la Ţinutul Niamţului ...  [ 377 ]  (  ... dzicănd că i-au aşezat zlotaşi deosăbit; acum îi supără să fie mistecaţ.  (  Pentru bani, că mai cer la Bender, noi, ce de bani or mai fi trebuind să de acolo, nu ştim. ... de or mai trebui ceva bani, dă dumneata, să să măntuiască lucrul. Pentru oamenii ce cere polcovnicul de Dubăsari, să nu dai dumneata nici un om, c-am scris noi la Mărie Sa Hanul, pentru pricina aciasta.  (  ... pe vornicelul ci au în satul lor, precum le face multe strămbătăţi şi nu le este pe paceşti lor (sic), şi cer să li să pue vornicel pe un Burcă Căpitanul, carele îi este şedere în sat cu dănşii.  (  ... pentru pricina acelui Tătar ce s-au omorăt la satul acela în anii trecuţi. De vreme că n-au vrut să ste mărzacul şi cu Tătarii la giudecată, iaste bine să ei dumneata un ilam de la cadiul, şi acela iaste de folosul oamenilor. ... meşterilor ce lucriadză în hambariuri.  (  Pentru acei bani ce-ţ cere Antiohii Carage, acei bani sint  bani peceţilor slugilor dumisale.  (  18 cărţi s-au scris la zlotaşii cu cifertu ce s-au scos la Iuli. Avăndu mare trebuinţă pentru o samă de bani, ca să triimitem la Ţarigradu, şi pentru hacul salahorilor şi a carălor ce slujesc la cetate Vozie ..., rănduri trimiţindu  [378 ]  la Visterie căte bani veţ pute strănge, ( păr la 25 dzile a lunii aceştie a lui Iuli, negreşit să faceţ tot istovul.  (  ... cărţi de zapcii ce s-au triimis pe la zlotaşii ce sint cu cifertul ce s-au scos la Iulie.  (  O carte legată tij al zlotaşi cu cifertul lui Avgust de Ţinutul Fălciilui.  (  La Solomon Botez Vornic de Cămpullungu, pentru neguţtorii cari trec cu taruri în Ţara Unguriască: să aibă a lua 1 potronic Vornicul de Cămpullungu, şi 1 potronic să ia vamă, şi după cum au mai fost obiceiu şi mai înnainte, iar mai mult să nu să ia, , de vreme că şi vama iaste cumpărătură.  (  Pentru oameni moldoveni ce sintu fugiţ din pămăntul Moldovii pin sate tătărăşti, iată acum s-au scos şi iarlăcu de la Măriia Sa Hanul pentru toţi acie, ori de pe unde or fi, să să ia şi să să ducă iarăş la urmă, la locurile lor.  (  Pentru 300 cară de spini, să mai orănduiască în Cărligătură, pentru să să isprăvască grădina gospod de supt Curte, şi oamenii domneşti şi boiareşti să nu-i orănduiască, iar carii şi dentr-aceia den voe lor ar vre să ia bani, să-i de şi acelora.  (  Lui Şerban şi lui Dumitraşcu, Ţigani ungureşti, să aibă a să apăra de spre giudzi domneşti sau boereşti.  (  O carte la starostele de Cernăuţi, pentru goştina unor Armeni de ţara leşască a starostelui Canovschii şi a lui  [ 379 ]  Voevoda Haliţchii, care şed la cuturi şi la Snetin, să le de poroncă să-şi plătiască goştina ace de astă toamnă; iar de aice înnainte şi să va ţine în samă toate după cum le scrie carte, iar goştina aceia de astă toamnă să ş-o plătiască, că astă toamnă la goştină n-ave carte gospod la măna lor, de aşedzare; c-apoi, de n-or da banii, li se vor lua oi, de s-or vinde pentru banii goştinii; Iulie 20.  (  14 cărţ date dumisale Vel Ispravnic pe la moşiile domneşti, să aibă a lua de a dzece din păt. (sic), din fănaţ, din grădini, din presăci, din tot locul, să e dijma pe obiceiu.  (  ... pără la 25 dzile aceştii luni a lui Iulie să faceţ şi istovul.  (  Răspunsul unii cărţi a lor: 600 lei nici era să-i mai trimiteţ dumneavoastră; de pre la alte Ţinuturi vin pungi de bani, şi de la un Ţinut mare ca acela să trimiţ dumneata numai 600 lei? Ce lucru iaste acesta? Au pe sămne aşteptaţ să vă mai trimitem şi alţi zapcii, şi mai cu grele ciubote? Ce, de vreme că dzăceţ că acmu, după iarmarocul lui Sfeti Ilie, veţ trimite o somă bună de bani, ( dar nu vom să trimiteţ, ce tot istovul banilor să faceţ; că apoi ne vom scărbi asupra dumilor voastre; Iuli 21.  (  Lui Toader Niaga, vătav de Ţigani dumisale Vel Vistier, de la Focşeni.  (  ... pentru un Maftei, Rus den Ţara Leşască, pentru un cal ce i-au luat astă iarnă un Burcă şoltuzul de la Movilău, cănd au trecut solul moschicesc, şi l-au prăpădit.  (  ... 17 cărţi legate s-au scris la Ţinuturi, la boerii zlotaş cu cifertul a pa/trăle.  [ 380 ]  Iată acmu, viind călăraş de la Ţarigrad, scriu boerii capichihăi că stăpănii vor să ne facă mucarer, şi avem mare trebuinţă de o sumă da bani, ca să triimitem la Ţarigrad, de vreme că boerii capichihăi să află acolo în mare strănsoare pentru bani. Şi, măcar că oameni domneşti mai în trecute dzile vi s-au triimis şi vi s-au şi scris, păr la 25 dzile a lunii aceştie să faceţ tot istovul cifertului acestue, şi iaste acmu 22 dzile, astăz, a lunii aceştie sint şi vedem că de la dumneata bani puţini au vinit; şi acmu iarăş de iznoavă cu aciastă carte ... vă mai poroncim ... (  ... ci-au luat el an vamă de pe nişte cară cu pei de vacă, şi peile au fostu vămuite la Focşani, şi li-au vămuit şi el.  (  Alt nu-ţ lungim, făr căt istovul cerem de la dumneata. ... şi apoi, ce vom socoti, vom facie.  (  Lui Havar Comis, să ia dijmă de pe la oamenii ce şed pe locul tărgului domnesc de la tărgu de la trotuş: din făn, din fănaţ, din prisăci cu stupi, din legume, din toate, pe obiceiu.  (  Un slujitor, ce s-au trimes la Bender să aducă patlagele.  (  Deseatnicilor de la Ţinuturi, să aibă a lua deseatina de stupi şi gorştina de mascuri ... şi mazili, şi aleşii, şi alte rufeturi, şi bresle ce sint de slujba Curţii, şi tăranii toţ. Testamenturile mănăstirilor Ierusalimului şi a Svăntagurii să să ţie în samă ... cărţile gospod, ce să vor afla din Domnie aciasta ... Stupii vor plăti unde să vor afla, iar mascurii unde va fi şidere stăpănului. Aşijdere, pentru deseatniciilor, hotărăm Domnie Me, , acei ce vor ave stupi, a plăti, sau mascuri, numai păine, oî, brăndză, lapte şi bucate de săc, ce să va tămpla la lăcuitori, şi iarbă pentru cai; iar cu alte  [ 381 ]  să nu fie supăraţ; ce, de vor trebui de alte bucate, să-ş cumpere cu bani.  (  La Radu Vel Spatar, pentru doi Jidovi, Avram şi Boroh, ci-au vinit din raiaoa Hotinului şi să cer ca să margă la tărgu la Bacău: să de dumnealui poroncă tărgoveţilor să-i lase să-ş facă casă la tărgu, pe locul domnescu, unde le va plăce, şi în cislă cu tărgoveţii să nu fie amestecaţ.  (  Acestor doi Jidovi ..., de apărare, cai de olacu sau căruţele lor podvoz să nu facă; de spre toţ să aibă a să apăra.  (  Pogonariloru de tiutiun de pre la Ţinuturi, să fie volnici a lua pogonăritul de tiutiun de pre la toţi, după obiceiu, precum s-au luat şi într-alţi ani, şi, cum mai în grabă, să străngă banii şi să-i aducă la Cămară gospod.  (  O carte legată s-au scris la zlotaşii cu banii cifertului al patrule de Ţinutul Sucevii, ca să de 1280 lei liafa pre iubit fratelui nostru Alexandru beizade, de 3 luni: Mai, Iuni, Iuli, şi cu carte aciasta li s-a ţăne în samă la Visterie.  (  ... ca să de poroncă Mocanilor, pentru un car, ca să facă, pentru dusul banilor la Ţarigrad, că, iată, de Duminecă, Avgust 1, vor să să porniască o somă de bani la Ţarigrad, şi Mercuri, Avgust 4, vor fi bani la Gălaţ, şi trebui să să afle cănd or sosi bani la Gălaţ, să fie şi carul acolo. Şi să-i de şi cheltuiala lui, 150 lei noi, şi s-or ţine dumisale în samă, la Vistierie; Iulie 28.  (  Lui Vaf, Pisar ot Cernăuţi, să cerce vama Cernăuţului i Movilăul, şi să-ş ia vama de pre la toţi, pe obiceiu, cumpărănd şi el vama acestor schele împreună cu alţii; Iulie 29.  (  ... pentru oamenii acie ce sint pentru Tătari: iată au scris Mărie Sa un mehtup la Ela-Agasi, cărue i s-au trimis dar un ciasornic de aur, ca să dia un om al dumisale, să margă înpreună cu dumnealui Donici Medelniceriul, să scoată pe acei oameni ce să vor afla pentre Tătari; Avgust 2.  (  ... om stricat de o mănă, de cataroi.  [ 382 ]  (  2 cărţ date vameşilor de Bărlad, să caute venitul vămii la Tutova şi la Nicoreşti, şi pentru tultul Bărladului, să ia pe toate buţile, şi de la cei ce vor încărca, şi de la cei ce vor vinde.  (  18 cărţi s-au scris de zlotărie cifertului d-intăi, ce s-au scos la Avgust 1, într-acesta chip precum arată mai gios: La toţi lăcuitorii de Ţinutul (, facem ştire tuturor, de vreme că, îndată ce cu mila lui Dumnedzău am luat Domnia aciasta a Moldovei, am pus Domniia Mea în găndu ca să punem la rănduiala veniturile ţărăi şi să să rădice acele răsipitoare dăjdi şi mari cheltuiale ce aţ avut, carele de purure aducia mare străngere tuturor. Deci, am orănduit Domniia Mea aşădzare a 4 ciferturi, şi, macar că Domnie am luat-o la dzi întăi a trecutului Septemvrie, dar cifertul cel d-intăi era cu cale să iasă la Septemvri, precum şi noi haraciul de atunce îl plătim; şi, vădzind că, de o parte, soma oamenilor au eşit puţină, nu precum nedejduiam, de altă parte, că datorie să înmulţăşti, din lună în lună să adaoge la capete, şi, bani, ca să dăm la datorie, putinţă nu iaste, de vreme că au fost început, una peste alta, atăte havalele, cu trecere solului moschicescu şi a solului stăpănilor noştri, cari s-au întors de la Moscali, şi pentru geaphanea şi hambariurile ce s-au făcut la Bender, şi pentru zahareoa ce s-au trimis la Anadol; care, aceste, macar că ni-au adus la mare supărare, poprindu-ne ca să nu putem da bani la datorie, dar, iarăşi, nu numai că n-am vrut Domniia Mea să vă facem supărare, ce, socotind uşurinţa voastră, s-au făcut mai mare scădere, şi s-au pogorăt  [ 383 ]  de la al doile cifert căte 5 parale de holtei, avănd nedejde precum vor lipsi greutăţile pe urmă, şi să putem şi noi şi voi să ne răsuflăm. Şi, fiind noi tot asupra grijii uşurinţii voastre, iarăşi au vinit altă havale, pentru salahori şi carăle ce s-au triimis la Ozu; avem atuncea şi aşădzare menzilurilor la 50 de pungi de bani, şi, supărăndu-ne mult, nefiind bani la mănă, cu ră inimă şi cu mare silă ni-au făciut de am scos cifertul al triile mai înnainte de vreme lui, cu 15 dzile; şi, acolo unde ne aflam ca să plătim hacul salahorilor, au sosit şi altă havale, ca să dăm 60 pungi da bani Enicerilor de la Bender, şi 20 de pungi de bani Casapbaşii, şi 25 de pungi de bani pentru Anadol; s-au schimbat şi Veziriul şi alţi  mulţi ai Porţii, cu carii s-au cheltuit căţiva bani pentru obicinuitele pocloanele lor, şi, iarăş făcănd datorie la Ţarigrad, s-au dat acele obicinuite darurile lor; şi, vădzănd iarăş că s-au luat şi al patrule cifert, şi datorie, mergănd, tot să înmulţăşte, şi să plătim nu putem, pentru havalelile aceste s-au trimis şi harzumazar de cătră parte tuturor pămăntenilor, de s-au făcut atăte jalobe. Dar, cu toate aceste, căte una-una viindu-ne tare poroncă împărătiască, şi neputăndu-să face într-alt chip, am plătit; şi, măcar, că avem plătit, împreună cu alte cheltuiale care s-au fost tămplat la havalele, mai mult de trei ani haraciul, în vreme a 6 luni a Domnii noastre, la sama mirii iar nu cuprind nici giumătate, şi aşea mai mull decăt 200 de pungi de bani păgubim. Şi, vădzănd atăta supărări, , şi că în toate luni plătin la Ţarigrad atăta pungi de bani dobănda banilor, şi, ca să să chivernisască nevoile, nu iaste cu putinţă, încă de cănd au eşit cifertul al triile păr acmu, ni-am sfătuit împreună cu boerii noştri trebuinţa lucrului; şi unii au dzis ca să adaogem un cifert, şi să le facem 5, iar alţii au dzis ca să le străcăm de tot, şi să scoatem văcărit, cuniţă, şi celelalte vechi obicinuite dăjdi; pentru care oţărăndu-ne, şi nici de cum ca să audzăm n-am vrut, ştiind că toată stăngere pămănturilor acestora au stătut dăjdile acele. Deci am curmat Domniia Mea, ( precum şi boerii noştri cei mai mulţi au dzis, ca să nu să strice, ( ca să să găsască un fel de scopos ca să să ţie aceste ciferturi. Carele,  [ 384 ]  cunoscănd  căr sint de folosătoare la voi, şi căt vă bucuraţ la acest aşădzămănt al ciferturilor acestora, am curmat ca să îmblăm iarăş drumul ciferturilor. Şi, de vreme ce să încheaie acum anul acesta a Domnii Mele, şi s-au fost tămplat şi altă greşală, a acelor 2 luni, şi s-au luat la acest an deplin 4 ciferturi, după aşădzămănt, iată acmu, la dzi întăi a lui Avgust,scoatem cifertul cel d-intăi. Care ciferturi vor îmbla 4, căte 3 luni: acest d-intăi, Avgust, Septemvrie, Octomvrie; al doile, Noemvrie, Dechemvrie, Ghenarie; al triile, Fevruarie, Mart, April; al patrule, Mai, Iunie, Iulie. Şi orănduim la acest Ţinut zlotaş pe (, şi vă poroncim, îndată ce va sosi carte Domnii Mele, să ne agiungeţ cu o somă de bani, ca să căutăm trebuinţile noastre; şi să luaţi acmu bani gata, înnainte, căte un leu pol de om casnic, şi căte 50 parale la holtei, ( să trimiteţ cu un cias mai înnainte aciastă somă de bani la Visterie, şi ciaialanţi mai pe urmă îi veţi strănge. Aciasta scriem.  (  ... că au mare strănbătate de spre cislaş, şi dziseră că  li-au fost făcut Antohi Carage cislă driaptă, iar pe urmă au stricat-o cislaşii. Ce să ste Vornicul între dănşii, şi, de a fi fost cisla lui Carage driaptă, tot aceia să rămăi; osăbit, mai jăluiră c-au cheltuit căţva bani şi nu ştiu la ce s-au dat; care au arătat şi izvod anume. Ci i s-au triimis jaloba lor, să vadă ... Şi mai jăluiră că li-au luat Nicolai Cogălnicianul  15 lei, neavănd bani în grabă la cifert; care au apucat iar pe Cogălnicianul, ci-au fost diiac la Carage, şi el a dat samă că numai 5 lei au luat şi i-au dat la măna lor, iar 10 lei sint la un Thoader Stihi.  (  Pentru jaloba lui Isac Jidovul din Răuseani, dzicănd c-au avut un argat, iar Jidov, şi s-au botedzat de la cifertul d-intăi, şi s-au dus de slujeşte la Timuş şi-i plăteşte el banii peceţii la toate ciferturile păr acmu, şi el, simbrie ci-au fost la Eni vătavul de copii de la Grigore-Vodă ..., fiind el cu slujbă cuniţii.  (  Pentru acel mărzac ce ne scrii că au făcut ace nebunie, di-au săgetat un omu, ( iată  [ 385 ]  vom scrie la Ela-Agasi.  ... tahvilul cerut de tefterdar.  (  Avem trebuinţă pentru o somă de bani, ca să trimitem la Ţarigrad. ... ce alţi bani, păr cănd viţ lua poronca Domnii Mele, să aveţ îngăduială ... Şi, de pe unde viţ lua banii, să daţ i pecetluiturile dumneavostră lăcuitorilor, pe bani ce-ţ lua, de vreme că la cifertul trecut, cănd am poroncit Domnie Mea ca să să ia căte 20 parale înnainte, zlotaşii n-au luat numai căte 20 parale, ci-au luat de pe la unii şi cifert deplin.  (  15 cărţi date şi 15 foiţe s-au făcut pentru dajde mazililor aleş, ce s-au scos la Avgust.  (  ... să facă 3 iucuri pentru banii ce mergu la Ţarigrad, care nu încap în carul mocănesc; să de căte 50 lei pe iuc, şi căte  10 lei celor de tras iucurile.  ( ... osăbit, să-i răspundă oameni noi. Făcănd peceţ, să vor triimite şi pentru aceştie şi pentru cielalţi lăcuitori, de să vor achimba peceţile tuturor, pentru îndreptare anului acestue.  (  Au jăluit Jidoviidin tărgu din Hărlău, pe un Samoil Jidov de acolo, că să amestecă la cislă şi le strică cisla, şi nu-i lasă după cum îş fac iai cisla, cu dreptate.  (  La Vasile Macri, Pitar, Vornic de Botăşeani, pentru c-au jăluit Jidovii din tărg de acolo pe cislaş, că nu le fac cislă driaptă, şi iai sint mai mult săraci. ... va aducie pe acei cislaş în butuci, şi să vor pedepsi.  [ 386 ]  ( ... pentru Tătarăi ce fac stricăciune lăcuitorilor de acolo. (  18 cărţ la lăcuitorii de pre la Ţinuturi. Facem ştire că, la cifertul acesta a lui Avgust, ce s-au scos acum cifertul d-intăi, v-am arătat toate greutăţile şi nevoile, că, îndată ce, cu mila lui Dumnedzău, am luat Domnie ... Şi, din toate, ce mai bună s-au găsit cu cale şi s-au socotit: să mai adaogă acmu la somă: adecă, cum căserii, aşe şi holteii, să de tot omul la cifert căte 120 de parale, şi 5 parale răsura zlotaşilor; însă holteii vor da numai căte 6 parale, iar 6 parale, făcănd cisla cu bună dreptate, să vor cislui asupra căsarilor, şi numai holteii cei ce sintu cu părinţii, iar holteii cei ce sint cu mame, acie vor da după cum îi va agiunge cisla, pre putinţa lor; şi, de vreme ce să închei acum anul acesta a Domnii Mele şi, anu, s-au întămplat greşală acelor luni ..., acmu dar, la dză întăi a lui Avgust, s-au scos cifertul acesta, ce străngu boerii zlotaş. Şi iată şi aciasta vă făgăduim  Domnie Mea că, cu agiutoriul lui Dumnedzău uşurăndu-ne de datorii, să fiţ încredinţaţ că vom facie Domnie Me milă, şi v-om mai uşura din soma aciasta, lăsăndu-vă mai gios încă, de ne vom da măna, şi decăt în anul trecut.  (  ...şi li s-ar fi plinit acmu la Avgust sorocul. Osăbit de aciasta, pentru oamenii ce ar arăta lăcuitorii de la acel Ţinut că au oameni fugiţ de pin satele lor; care oameni ştim Domnie Mea că din ţară nu sintu eşiţ, numai înblă mutăndu-să dintr-un Ţinut într-alt. Pentru carii poroncim, dumneavoastră pe unii ca acie să-i cercaţ, şi să-i aflaţ; că de acum, de s-or şi rădica, zapisă noi de la săteni nu vom priimi. Ce, de la dumneata, şi cu zapisul dumitale luîndu, de vom şi rădica, dar că vom facie cercătură, cu mare tărie, să ştiţ; şi, de vom afla, atunci toată urgie asupra dumnea/voastră  [ 387 ]  vom porni, făcăndu-vă de-i veţ plăti dumneavoastră şi toţ banii acelor ce-i veţ arăta fugiţ. Iar dumneavoastră, zapisă de la săteni să luaţ, şi toată gloaba ce s-au hotărăt, adecă de omul fugit, şi s-ar afla, căte 20 lei, ( să luaţ; căci noi, pentru acei ce-i veţ arăta fugiţi, de la dumneavoastră vom lua samă; şi pre dumneavoastră de acum vă ştim: intr-altu chip nu vom mai rădica; Avgust 19.  (  Facem ştire că, iată, socotindu-să pentru chivernisala trebuinţălor, s-au mai adaos la soma oamenilor, şi s-au făcut, cum căsarii aşia şi holteii, de tot omul să dia la cifert căte 120 parale. Deci tu eşti triimis din poronca Domnii Mele ca să zapcieşti şi să plineşti cele 60 parale de căsariu şi 50 parale de holtei, precum să scosăsă cifertul mai înnainte. Acmu dar, iată îţ poroncim să stai tot lăngă zlotaş, zapciindu-i, ca să plineşti şi cielalţi bani păr la 120 parale de tot omul, şi, rănduri pornindu banii aici, tu cu tabla Ţinutului şi cu toată soma banilor, făcăndu istovul, să vii; Avgust 19.  (  ... un copil anume Ion, de la Găngeni ot Lăpuşna, carele, fiind Jidov, şi s-au botezat.  (  ... pentru Mărie Sa Paşa, că nu va să margă pe de ceia parte de Prut; dzăce c-a veni pin Iaşi, dzicănd că cale ce driaptă  pin Iaşi şi pă la Bărlad îi iaste. Ba nu iaste aşia: cale ce bună şi direaptă, pe de aceia parte de Prut iaste, şi alţi Paşe, cănd au trecut în gios în sus, tot pe acolo au mărsu, şi pe acolo iaste obiceiu vechiu şi ştiut de toţi. Iar, de va vre Mărie Sa să treacă peste obiceiu, cum a socoti Mărie Sa. Şi aşe, toate căte îţ scriem, cu îndrăznală să i le dzăci Mării Sale. Cele de trebuinţa conacelor Mării Sale, noi ţ-am dat izvod; însă: la pită, la carne, la ordzu poţi să mai adaogi ceva, iar  [ 388 ]  la celelalte să dai răspunsu că nu să află ... Iată şi acestu Uşer ţ-am trimis, ca să-ţ fie de tălmăcit; avgust 23.  (  Şi, după cum li s-au şi mai scris, pre să cerci, că, de s-or şi rădica zapisele sătenilor, nu s-or priimi, ce a dumitale; şi, cu zapisele dumitale, aşe să vor rădica. Că, făcăndu-să cercătură, şi de s-ar afla vr-un meşterşug, dumneata va plăti toţ banii acelora, şi toată scărba asupra dumitale va vi (sic).  (  ... unui Ungurian, Stoe Finceş ..., că, fiind iai 30 de liude, 15 liude holtei dintre dănşii au fugit, şi le poartă iai birul lor.  (  ... li-au fugit un om de la mănăstire, şi trag supărare căligăriţile.  (  ... Vasile Moşemultă, călăraş hătmănesc, că-i pune la cislă gavril Huşanul o iapă stricată.  (  O carte de om gospod, să aib-a merge, şi, pe un izvod ce i-ar da vornicelul de Domneşti, ( de oameni fugiţ, ori-unde ar fi, să aibă a-i lua, cu tot ci-or ave, şi să să aducă la urmă.  (  ... gorştinarii ci-au fost cu gorştina bărsăniască ..., li-au luat năpaste 300 de oi.  [ 389 ]  (  ... i-au fost cisluit căte 50 parale, dar pe urmă li-au luat Lorongi căte 100 parale.  (  O carte de apărare Vorncului şi Bărsanilor, 4 Bărsani de la Soveja, pentru doi Ţigani ce lucriază la cară ce merg la Ţarigrad, ( să nu-i supere giudzii şi nime, pe acei doi Ţigani; Avgust 27.  (  2 cărţi date de om gospod, una la Scăntieni şi alta la Dobrovăţ, să de bani pe nişte lemne, pentru tocmitul odăilor Arnăiţăloru de la Curte. ... draniţa, căte 1 leu pe miia.Şi să le diia banii în mănă, 30 lei.  (  ... ca să aibă lăcuitorii şi ceva răsuflare ... Pentru oamenii fugiţ, ce ne scrii dumneata şi cei răspunsu ca să ştii, de nu s-or ţine în samă, să plineşti de pe la cielalţi (, adecă pe sămne multă somă de oamini vei să ne arăţ fugiţ. Cari, lăngă atăta milă ce facem Domnie Mea cu dumneata, căndu socotiem să ne arăţi sporiu, dumneata, atăta lipsă ne arăţ. Ce noi, pentru acei fugiţ, am mai scris ...: carii vor fi eşiţ din ţară, să-i scoţi dumneata din tablă; însă cercăndu bini, căci mulţi nu sintu eşiţ din ţară, ce îmblă din sat în sat şi den Ţinut în Ţinut, mistuindu-să, după obiceiul lor. Şi de acum zapisă de la ţărani nu vom mai priimi, de de la dumneata.  (  Să trimiţ somă bună de bani ... Pentru oamenii ci-au fost supuş pe la Tătari, că s-au scos o samă şi e-i aşedzat pin sate, ( de aciasta ni-au părut bine; ci, şi pentru ciialalţi, ci-au mai rămaş dosiţ, n-avem îndoială că, fiin silinţa dumitale, s-or scoate şi ceialalţ, toţ ... Pentru mărzacul acela şi odobaşa cu simenii, care au îmblat pentru  [ 390 ] scosul oamenilor pe la Tătari ... căci nu ştim ce obraz a fi mărzacul acela. ... doi s-au întorsu de pe drum, iar doi au fugit de acolo. Şi dzăci dumneata că, cu acei 6 lei, ce să da liafă beşliilor, s-or găsi neferi acolo, de slujbă. Ci noi, să mai dăm liafă la alţăi, de vreme ce avem beşlii aicia, n-om da; numai iată c-am trimis alţi 4 beşlii în locul acelora, iar acei ci-au fugit, ş-or lua ei plata aicia. Pentru acel neguţtor de la tărgul Lăpuşnii, ce l-ai socotit dumneata să fiia acolo, pentru apărarea lăcuitorilor, şi dzăci pentru liafă, ce, ( liafă la acei de loc şedzători, ce liafă? Nici la Grigore-Vodă nu li s-au dat; numai dumnealui să şadză acolo, să fiia de apăraria lăcuitorilor, şi om face raiat la altele. Iar, pentru beşlii, caută-i dumneata doi oameni, să fiia de slujbă lăngă dumnalui, şi să li ţăia în samă banii peceţălor acelor doi oamini.  (  Căci ştim Domnie, că, de şi sint fugiţ, dar din ţară n-or fi eşiţ.  (  ... pentru vitele lăcuitorilor de la Lăpuşna, Orheiu, Soroca, ce s-au prăpădit în trecere solilor.  (  Ni-au venit acmu ferman de la Puternica Poartă, în care ne scriu stăpănii că, din 500 salahori cu care eşti orănduit de lucredzi la cetate Voziei, 100 de salahori nu săntu buni de nimic, şi dzăc că nu ni i-or ţine în samă ...  Di-ai făcut vre un chip de meşterşug, poţ socoti, ace de pe urmă la ce-i vini, şi, de nu ne vor ţăne noî în samă, iată că dumitale rămăne să dai samă, şi nici noi nu-i vom ţăne în samă, şi salahorii vor fi de triabă toţ, să te săleşti ca să ei un elam de la cadiul, şi, de-i pute, şi un arz-mazar de la spahii şi alţii de acolo, în chip de mărturie că salahorii săntu deplin 500, şi  [ 391 ]  oameni de triabă, buni de slujbă.  (  La episcopul de Roman, pentru 6 călugări ce i-au pus vieri le Necoreşti, să trimită 60 lei, slujba lor de un an, căci pravila poronceşte, călugării să să afle pe la mănăstiri, iar nu pe la vii; Avgust 31.  (  Ni-au vinit firman de la puternica Poartă ca să dăm 5 lei lui Bina-Emini de acolo de la Voziia, pentru lucrul cetăţăi. Şi poronca ni-au vinit c-un ciohodariu a dumisale. Şi, netămplăndu-să bani acmu la Visteriia, i-am dat răspunsu că banii îi vom trimite la dumneata. ... Să iea sibihtahrir ...  (  Pentru un moşniag carele iaste slabu, şi nu iaste de bir.  (  ... că i-au pus un ficior holtei cap la cislă, şi ial are trei ficiori.  (  Tocmala menzilurilor dintr-acestu an, după cum arată mai gios anume ...  (  ... că, fiindu holtei, nu l-ar fi cisluindu ţăranii după poronca gospod, căte 2 zloţ, ce l-ar fi puindu capu bun, ca un casnic.  (  O carte dată de om gospod, să margă la dumnealui Vornicul Ion şi să pliniască 116 lei, 5 potronici de bani; care bani au rămas rămăşiţă din banii desătini ot Cărligătura; Săptemvrie 8.  (  ... om străcat şi orbu de ochi: nu pote vide.  XII.  Condica de cărţile de poroncă şi răspunsuri ce s-au scris de la Visterie la luna lui Octomvrie, leat (1742).  (  La starostele de Putna, să străge pe margine, să dia de ştire neguţtorilor streini şi de ţară şi altor lăcuitori ...  [ 392 ]  (  Părcălăbie Chişinăului dintr-acestu anu, iată şi acum s-au dat iarăş în sama lui, cu preţul ci-au dat în anul trecut: 1000 lei; să poarte de grijă, şi să triimită banii pe ciferturi, şi slujba să o străngă pe carte din anul trecut.  (  La carii sint rănduiţi cu slujba uşorului la parte de spre Uraolu ... (  ... la uşorgii, ca să ste zapcii asupra Tătarălor ... tot la Chişinău, după obicei.  (  Tărgoveţilor de Gălaţ,, ca să fie volnici a să apăra de spre toţi cia ce ar înbla cu menzil pe apa Dunării, nemărui ei menzil pe apă să nu dia; ce, unde ar socoti părcălabul cu-i cu cale, acolo părcălabul să aibă a da, plătindu el cu bani, iar tărgoveţii nici de cum să nu să supere.  (  4 cărţi de oamini gospod şi pe izvod ci-ar da Grigore Başbulbaşa din Curte, de oaminii care au luat bani pe podială, pentru podurile ce să fac aicie în Iaş; şi să ste zapciu să aducă toată podiala deplin, şi să-i aducă şi pe dănşii cu pecetluiturile care au la mănă, ca să dia samă.  (  ... pentru solul leşesc ce vine din sus, înnainte cărue iaste triimis Bechir-Aga Capugibaşa. ... să rănduiască ... 47 cai pe Ţinut ..., ca să facă lăcuitorii cu chirie, căte 2 lei pl de cal, de la Hotin păr la Iaş.  (  ... pentru 100 drobi de sare ci-au  [ 393 ]  luat de la Ocnă ... Să-i popriască vie şi moara, pără s-or plini banii domneşti.  (  ... cu un pivnicer ce s-au triimis de aice pentru vinul gospod, ce iaste obiceiu de să ia, căte o vadră de cramă.  (  Pentru lemnul ce s-au socotit să aducă oamenii de pe suptu Codru pentru făcutul şoproanilor de triaba cailor Mării Sali Paşii; însă 30 grindzi şi 100 care frundzar.  (  ... însă 120 furci şi 120 de cumpene, şi să le plătiască cu bani.  (  Să aibă a merge pe supt Codru, şi să scoată oameni şi cară cu boi, să tocmască toate podurile de piste toate părailea, de la Şanta şi păr aice.  (  Aga să facă de la breslele de Iaş 20 căruţ căte cu 2 cai ... şi 40 oameni slobodzi.  (  O carte de 3 cai de olac ci-au întorsu o cociia ci-au vinit c-un beiu, ci-au venit cu Mărie Sa Paşa.  (  Către Solomon Botedzu Şetrar, Vornicul de Cămpullungu ... 20 putini de brăndză bună, ca de 2-3 vedre una, să fie pentru masa gospod ..., precum a fi preţul.  (  ... 20 caşi de cei mari şi 20 burduj de brăndză de ce bună, ca să fie pentru masa gospod.  (  Octomvrie 8. 18 cărţi s-au scris pe la lăcuitorii de pre la Ţinuturi, într-acesta chipu. Facem ştire că, la cifertul de-ntăi, cifertul acest trecut, a lui Avgost, trebuinţăle toate, ce s-au întămplat, pre răndu şi pre largu vi li-am arătat; care trebuinţă neputăndu-să  cu alt chipu a să urni, ni-au silit a scoate cifertul căte 3 lei de omul căsariu şi de holteiu, dar scoposul nostru au fostu, rădicăndu datorie ce ne sta asupră, să lăsămu cifertul iarăş cum au fostu, ( după  
[ 394 ]  cum şi atunci în cărţi v-am arătat. Şi, la ace socotială aflăndu-ne, iată puternicii stăpăni, socotindu, ni-au trimis mucarer; cu carile cătăva somă de bani cheltuindu-să, iarăş cu datorie s-au luat de s-au dat. Pentru care stăndu Domnie Mea a socoti, denpreună cu boerii noştri, cum şi în ce chipu să facem ca să rădicămu den mijloc aciastă datorie, iarăş într-alt chipu nu s-au putut, ce, sfătuindu-ne, s-au socotit, şi pentru mucarer s-au scos, acum, un cifert, tot pe socotiala cifertului celui de-ntăi, cum căsarii aşia şi holteii, căte 3 lei. Deci, măcar că cunoaştim Domnia Mea supărare voastră, dar la o trebuinţă ca aciasta ce s-au întămplat, fieşticarile să vă siliţ, să vă nevoiţi, ca să daţ şi aceşti bani, cu cari vom pute măntui şi aciastă trebuinţă. Şi, iată, cu toată adevărătate, vă arătăm, şi vă făgăduim Domnie Mea că de acum înnainte celelalte ciferturi ce săntu hotărăte piste anu, adecă după unul, ci-au eşit, păr la 4 ciferturi, vor fi numai căte 100 parale de căsar, şi holteii de vărstă căte 5o parale, ( mai mult nici un ban, şi cei bătrăni, ce nu sintu de hrană, sau nevolnicii nu să vor supăra. Precum şi den peceţi vă veţ adeveri. Carele făr de zăbavă, pentru îndreptare lăcuitoriloru, de anul acest al doile să vor triimite, ca să să împartă tuturoru. Pentru aciasta dar, nerămăindu în cugetul vostru nici un chipu de îndoială, să fiţ încredinţaţ că mai mult la alte ciferturi înnainte nu veţ fi supăraţ, şi iată şi boeri zlotaş rănduim cu cifertul acesta pe (; la măna cărora să vă siliţ, să vă daţ banii, şi răsura încă, căte 5 parale, precum şi la alte ciferturi.  (  La boerii vădrari, pentru banii vădrăritului, să facă sălinţă cu strănsul banilor, şi pe nime de acolo fără bani să nu lasă să-ş rădice vinul, ce de la toţi acolo să pliniască banii vădrăritului; că, de or lăsa pe cineva, or ave bănuială, şi păr la fărşitul lunii acestie a lui Octomvrie negreşit să facă tot istovul banilor la Visterie, de vreme că bani aceştie sănt  [ 395 ]  socotiţ să să tremită la Ţarigrad cu dumnealui Vel Comis, şi la fărşitul lui Octomvrie este să purciadă dumnealui vel Comis la Ţarigrad.  (  ... pentru 126 stupi a unor Turci de la Hotin ..., carii sintu în Ţinutul Cernăuţilor şi n-au vrut să-ş plătiască desătina, ( să caute dumnealui să-i cheme şi să li să dzăcă să-ş plătiască desătina, nemai puind pricină, ( că apoi li să vor bate stupii şi li să va vinde mierea.  (  ... pentru 2 părţi din soma banilor, să trimiţă la Visterie, păr la sfărşitul lui Octomvri.  (  O carte dată vătavului de vănători, lui Tănasă, să aibă a da poroncă vănătorilor ca să aducă vănat, nelipsit, la Curte gospod.  (  La un fecioru a dumisale Vistierul, mergăndu la Gălaţ să cumpere nişte bucate de triaba nunţii dumisale.  (  La goştinarii de oi ...: păr la sfărşitul lui Octovri să daţ giumătate de bani, şi la 20 dea dzile a lui Noevri să facă tot istovul ... (  Căpitanului de Bărlad, cănd or fi calabalăcuri şi altă trebuinţă la mizil, să să ia să de agiutor; însă nu cu paguba lor, ce numai cu osteniala.  (  Octomvrie 20. O carte la vătămanul şi la toţ sătenii de la Grumădzăşti: luînd carte gospod, îndată să tae 800 de bradzu, carii  [ 396 ]  sintu pentru nunta dumisale Vornicul Costaca (sic) şi a dumnealui Vel Vistier, şi tăindu-i, să-i încarce şi să-i aducă aici, la dumnalor, ş-aducăndu-li, î; vor lua plata de la dumnealor.   (  3 cărţi s-au scris: una la Soroca, una la Hărlău, şi alta la Cernăuţi, pentru oamenii din raeoa Hotinului, să-i popriască, să nu-i lase să are pe locul ţărăi; numai carii or vria să viia să să aşedză în ţară.  (  La Bahrin, sluga dumisale Vel Vistier, de la Vale Sacă, pentru nişti meari domneşti ce i s-au poroncit să trimită pentru nunta dumisale, şi păr acmu nu li-au mai triimis.  (  Octomvrie 26. O cartia s-au scris la dumnalui Radul Vel Spatar, ca să viia şi dumnealui, să să aflia la nunta fiicii dumisale Vel Vistier.  (  La atăta somă de bani, să triimiţ dumneata numai 500 lei?! Pre aciasta putem socoti că iaste să faci dumneata smintială. ... Şi aşe, adeverindu dumneata şi încredinţăndu pre toţ lăcuitorii că de acum înnainte alte ciferturi vor plăti numai 100 parale de căsar şi 50 parale de holtei.  [ 397 ]    (  Să-i păsuiască de banii acelor fugiţi păr mai pe urmă: că iată că vor să să trimiţă şi pecieţ, să să dia pentru îndreptaria oamenilor, şi, pe carii i vor găsi, li vor da pecieţ; iar, pentru cei fugiţ, să n-aibă supărare ceialalţi.  (  ... jăluind vornicii de pin sate, de la Piniu şi de la Brăneşti, precum li-au dat căte 3 oamenidintr-un sat pentru slujba Căpitănii: pentru care lui i s-au dat poroncă ca să facă dzăcia călăraş pentru slujba lui, şi peceţăle să li să rădicia de la Visterie; dar acii 10 oameni să fii oamini streini, iar nu oamini de pin sate.  (  ... vorniceii de pin sate de la Ţinutul Covurluilui, jăluind că le eu caii părcălabi de Gălaţ şi Vel Căpitan, şi-i ţăn căte o săptămănă, şi-i portă, şi-i flămăndzăsc; şi li s-au făcut cartia dată, să să aperia, să nu dia cai de olac; numai cănd s-ar tămpla să viia vr-un Turcu mare şi alţi Agi, calabalăc maria, şi cănd a fi apropia de Gălaţ, atuncia să de şi ei cai de olac, agiutoriu mizilului.  XIII. Condica de luna lui Noevri ( cercături de condeiu greceşti ale lui Gheorghe Icioglanul.  [ 398 ]  (  De vita ce s-a vinde în tărgu, să ia 4 parale de la văndzător, şi 4 parale de la cumpărător, şi de cal, de iapă 3 potronici la văndzător, şi 3 potronici de la cumpărător, şi de oaia 2 bani, şi de sacul de făină de grău 2 parale: o para cel ce vinde, o para cel ce cumpără, şi de sacul de grăunţă căte 4 bani, şi de sacul de mălai o para, şi de cară ce or vini în tărgu, căte 2 potronici, şi căte 2 ocă or ce ar fi în car. Aşijderea să aibă a lua şi camăna şi bezmănul, după obiceiu, de la cărşmele ce s-ar vinde în tărgu, orce fel de băutură, şi de la vite ce s-ar tăia la scaun, să aibă a lua căte 3 potronici de vită, şi căte 5 bani de oae, şi căte 2 bani de miel, şi de la mesercii să aibă a lua, de trunchiu, căte căt este obiceiul, pe cifert; pentru său, , ce au a da iai la mortasipie. Şi nimea scutelnic să nu fiia la aceste, şi să aibă a lua şi de la blănari şi de la cojocari, căte 2 ughi de potronic, pe an, după obiceiu.  (  ... precum fac cislă numai ei, şi pe ceialalţi nu-i priimăsc, şi asupresc cu cisla, şi nu le fac dreptate; şi, mărgănd la staroste de Putna de au jeluit, au orănduit starostele pe un Stavro Grecul ca să-i cisluiască ... Pe urmă au sărit acel vornicel şi cu fraţii lui, şi cu tată-său, şi i-au bătut denainte lui Stavro.  (  ...  triimeţăndu-să de aici cu trebi pe Ioani Postelnicul în Ţara Leşască la Voevoda Chiovschii ... o caruţă cu doi cai, şi doi cai de călărie să tocmască cu chirie ... şi doi înblători să margă cu dănsul, să şadă acolo căt va zăbăvi; şi cheltuiala să le de înblătorilor pe obiceiu, şi să le de şi liafa lui, căte ( lei pe pună.  (  Pentru triaba solului leşesc ce merge în Ţarigrad, şi s-au triimis şi doi copii de casă de aice, ca  [ 399 ]  să ste zapcii împreună cu oamenii dumisale.  (  Noemvri 9. O carte de la Vornicul Ion Neculce, să orănduiască 40 stoguri de făn din fănul gospod, ce iaste la Cărligătură, să-l aducă aice, la grejdiul gospod.  (  18 cărţi s-au scris la lăcuitorii de pea la Ţinuturi într-acest chip: Facem ştire că, iată, acum  şi peceţ noaî de anul acesta, pentru îndreptare tuturor, s-au triimis, să să de peciete de 105 parale de căsaş şi 55 parale holteiu, după făgăduinţa ci-am dat Domnie Me, şi, de acmu, după soma aciasta veţ plăti ciferturile, la vreme cănd vor eşi, ( mai mult nici un ban. Şi, după hotărăre, vă veţi cislui fieşticarele după putinţa lui, şi holteii cu părinţi numai 20 de parale. Deci voi, lăcuitorii, toţ, neîmblănd cu meşterşuguri, să eşiţ, cum căsarii, aşe şi holtei, să vă luaţ peceţ pe feţele voastre; căci, după atăta milă ci-am făcut Domnia Me cu voi, meşterşugari nici de cum nu vom suferi; şi să va facie cercătură cu mare tărie, şi, unde om afla om făr de pecete sau şi cu pecete nescrisă pe feţe, vornicul satului şi den cei mai bătrăni săteni s-or pedepsi, şi pecete va plăti îndoită. ... Nici bani peste peceţ ce le daţ lăcuitorilor să nu luaţ, căci banii cifertului vor da cănd să va scoate cifertul, la vreme lui. ... ci-au îmblat cu meşterşuguri, arătănd că sint fugiţ, şi s-au scos din tablă. ... cu apofas.  [ 400 ]  (  La Iordache Postelnicul, capichihae de Hotin, pentru Turcii ce n-au dat cuniţă pe vitele ce au aice în ţară, ( să margă la dumnealui Inicer-Agăsi ca să de un bumbaşir, şi, pe carii ar arăta cunicerii că n-au plătit cuniţa pe obiceiu, să aibă a plini de pe la toţi.  (  O carte de beşleu, să margă la neguţtorii turci de la Bărlad şi de la Vasluiu, şi de la alţi neguţtori streini cari ar fi făcut miere au altă neguţtorie, şi,  pe izvod ce ar da vameşii, de vama ce n-au plătit, să pliniască de pre la toţi toţi banii, deplin.  (  Vel Căpitan de Soroca, să de pacie oamenilor leşeşti ce au vite şi făn dincoace, să de cuniţă după obiceiu.  (  Cunicerilor de la cuniţa leşască de Ţinutul Sorocăi, să fie volnici a lua cuniţa şi trăsură de la acei ce au vite, făn, dincoace, după obiceiul vechiu.  [ 401 ]  (  15 Ungureni streini, care au venit an şi s-au aşedzat la o slobodzie la Bogdăneşti, la Ţinutul Bacăului; jeluind pe Bărsanii de la Caşin, precum, cănd au venit ei, s-au fost aşedzat cu rupta cu dănşii, şi li-au fost dat şi o samă de bani, din tocmală ci-au avut cu dănşii, şi, pe urmă, eşind hărtiile la Mărie Sa Grigore-Vodă, li-au dat şi lor hărtii, şi i-au pus osăbiţ, şi au purtat birul lor tot osăbiţ; dar Bărsanii de la Caşin i-au pusu şi la cheltuiala unor cară ci-au făcut de au mărsu cu agărlăcul Mării Sale la Ţarigrad, şi altele, de au venit cu Domnie Mea.  (  Să pliniască 12 lei, bani noi, de la Codrescul stegariu, care bani i-au luat de la Bărsani, căte un leu de tărlă.  (  Pentru oamini de Ţara Leşască, ci-au cercat căţva oameni să triacă dincoace; silindu-să ca să aducă oameni căţ de mulţ. Şi, de vreme că acmu şi peceţile s-au lăsat mai gios, mai mult decăt atăta, ce milă pohtesc, mai mult de căt atăta? ... Pentru cei ci-au trecut dincoace, di-au făcut făneţ, şi dzice că, înghiţind apele, or veni de or lua făneţ de noapte, ( că, trecănd acei oameni din cie parte şi luînd niscareva făn, s-a triimite om gospod de a plini fănul de la oamenii ce or fi dincoace, aproape de fănul acela.  (  Pemtru Mihălachi zugrav de la tărgul Trotuşului ..., om strein.  (  Pentru iucuri mergănd cu bani după dumnealui Vel Comis.  (  ... călugării ce sint posluşnici la mănăstire la Runcu ...  [ 402 ]  ... cei ce or fi cu babe, şedzind pe la casele lor.  (  ... pentru oamenii de pe margine aceia a Cuhrului ..., că s-ar fi turburat din pricina cu conacele Paşilor şi a solului. Ce, pentru conacie, de ce să să tulbure, căci noi conacele acele toate cu bani li-am plătit? Iar, de n-au dat pe vr-unile bani Toader Jitniceriul, ( să ne faci ştire; că om plini îndoit de la dănsul. Altă dată, iai toate aceste le face făr de bani; acmu noi le plătim toate cu bani; apoi pentru ce să cărtiască? Pentru biru lor, îi ai deosăbi de o ţară pe dănşii; de hotărăre ce s-au făcut, ( nici de cum nu li s-a face altă aşedzare, căci şi pecieţile acmu s-au micşurat ... Apoi, altă milă, ce cer mai multu de căt atăta? A nu să cislui între dănşii, iarăş, nu să poate, căci cisla iaste bună, ( că, cine pe cine are, pe aceia dă; de cislă, n-au ce bănui. Şi trebue să le arăţ tu toate aceste lor, ca să nu le între în capetele lor fumuri de aceste ce ne scrii tu. Pentru oamenii de rae, scrii că trec dincoace de dai lemne şi altele ce le trebue, şi dzici că nu poţ să-i popreşti. Ce iată că ţi s-au triimis patru Arnăuţ de aice, ca să ste acolo lăngă zii (sic), să-i popriască pe oamenii de rae să nu triacă dincoace, la lemne sau la alt ce li-ar trebui: şi nici de cum să nu-i lăsaţi.  (  Noemvri 26. Un iarlăc a Hanului s-au trimis la Păvlachi Sărdariul, în care iarlăc scrie la Căimăcanul Tătarălor de la Buciag, să nu ia vamă Tătarăi de la Moldoveni.  (  Un iarlăc a Hanului s-au trimis tij la Sărdariul: care iarlăc scrie la Elagasi pentru oameni de satul lui Şerinbeiu, carii păr acmu dau uşurul lor la Domnie Moldovei: acmu ar fi găsănd pricină şi dzăc că ar fi dat Enicerilor de la Bender. Pentru care, să trimită un om din parte lui, să pliniscă de la dănşii tot uşurul; şi să porunciască Elagasi, atăta la Oraolu, căt şi la Orumbet-Olu, ca să nu mai samene afară din locul ce au orănduit, de vreme ce lor li s-au orănduit de la Împărăţie loc, şi, afară din locul acela, la altă parte a Moldovei să nu-i lasă să are.  
[ 403 ]  ( Şedzănd pe moşie acelui mazil, şi vrănd să pui un poloboc vil (sic), ca să-l văndză la casa lui, a mărsu acel mazil, şi l-au bătut păr la morte, şi li-au şi încruntat.  (  ... deci de, pen casăle lor n-au fostu eşit ... Să cerci, cî poate şi acmu ar fi făcăndu meşterşuguri, şi pre unde ar dovedi că or fi mulţi fugiţi, nu căte 2-3, să-i rădici, să nu-i pue în tablă, şi să facă izvod osăbit.  ( Noemvrie 30. O carte s-au scris la Ion Neculce Vornicul, pentru c-a dat jalobă liude ot Turbăteşti că în anul trecut au fost birul lor cu oamenii den Nedieni, ş-au tras multă supărare de spre dănşii; ce, de aice, altă ispravă nu li s-au făcut, ce, cum va socoti dumnealui, să-i aşeze acolo, ca să nu mai jăluiască.  XIII. Condica de luna lui Dechemvrie; leat 7251 (1742)  (  Dar şi noi, ce putem să facem într-alt chip, de vreme că atăte poronci ce s-au adaos asupra nostră, carile le ştii dumneata, poronci stăpăneşti fiind, cu soli mari ca aciia, cu cetăţi, ( cum să pute să să lasă gios? Acum, trecănd acele, nădăjduim pe Dumnedzău, precum şi pre la stăpănu avem făgăduinţă, că nu vom mai avia supăraria ca cu acele, osăbite, şi, precum şi peceţăle s-au trimis cu scăderia: 100 parale căsariul şi 50 parale holteiul ... Să fie încredinţaţ şi ei că mai mult decăt patru, după cum s-au hotărăt şi li-am făgăduit Domnie Me, nu vor fi supăraţ ... Să nu să mai sunia între dănşii voroavia răsuflatia. Însă, de vreme că Domnia Me am făcut milă ca aciasta, de s-au pogorăt  [ 404 ]  dajdi lor la atîta, ( de meşteşuguri să să lasă ... Şi lipsă di soma anului trecut să nu ne arăţi, că apoi om vria să cercăm cu alt obrazu ... ce să faci ecstrat, aşia după cum ne scrii.  (  Pentru slujitori de paza marginii, s-a făcut carte Domnii Mele pentru 20 de liude oameni streini, din raia şi dintr-alte părţi de loc. ... carte de slujitori ... Îţ bagă minte în cap, şi marginia să fiia binia păzită ..., că apoi n-a fi binia de tinia.  (  Sama făr de tablă nu să potriveşte, , de vreme că şi dumneata scrii că, la unia locuri, dănd dumneata cu peceţi, afli oameni mai puţăni fugiţ, decăt ţ-au arătat ei dumitale. ... Socotind acum că, cu tabla făcănd, după cum ai luat dumneata banii, nu ni-i arăta atăta lipsă. ... vom pute socoti că numai gura ţăranilor ai căutat, iar nici o cercaria sau încredinţaria ... n-ai făcut.  (  ... li-ar fi cisluit bani mai mulţi, piste banii peceţilor ... Că, afară din banii cislilor, au mai dat căte 3 parale de nume, şi căte 2 parale de leu.  (  Pentru lăcuitori, scrii dumneata că să află în maria tulburare, arătăndu că în anul trecut au dat mai mult decăt 4 ciferturi. La anul trecut, lăngă atăte poronci stăpăneşti ce s-au mai adaos asupra nostră, cum putem şi noi într-alt chip să facem? acmu dar, cu mila lui Dumnedzău, acele, cum au fost, s-au rădicat în anul acesta, după cum şi făgăduinţă avem de la stăpăni că cu alte nu vor mai fi supăraţ. Aceste ce sună între dănşii, trebuie să lipsască. Cărora să li făgădueşti dumneata că, mai mult decăt hotărăria şi făgăduinţa Domnii Mele, decăt cu 4 ciferturi, mai mult nu vor fi supăraţ ... În carte dumitale, ne scrii că, cum pentru cifertul lui Octovri, aşia şi pentru cifertul lui Noevri te vei sili  [ 405 ]  dumneata; ce noi ştim că cifertul lui Noevri pănă acmu încă nu s-au scos; ( cum poţ scriia dumneata aciasta? Ce, pe sămnia dumneata ai făcut aciastă greşală şi spaimă între lăcuitori; căci noi ştim că, de cănd ai mersu dumneata acolo, numai cifertul lui Octovri, ce s-au scos pentru mucarer, ţ-am poroncit de-i strănsu, iar cifertul la Noevri, n-am scos. Cănd s-a scoate, atuncie om poronci şi dumitale de-i strănge. Ce dumneata trebuia cărţile Domnii să le ceteşti binia, şi să le înţălegi, şi să urmedzi după cum îţ poroncim.  ( Să margă la Gălaţ, să rădice pe Caba-Hasan, ci-au fost Sărdar acolo, cu casa lui cu tot, să-l ducă la Brăila, de vreme că s-au arătat nesupuitor firmanului împărătesc ... Şi casa ace ci-au şedzut el acolo la Gălaţ, de vreme că a fi a lui, să o cumpere un călugăr, sau altul cine a vre, şi să-i de bani: mai mult să nu să răspundă pe dănsul.  (  Doaî iarlăcuri a Mării Sale Hanului s-au dat la dumnealui Hatmanul; unul, la parte Oraolu şi altul la parte Orubetolu; în care iarlăcuri scrie pentru alăm ca să de toţ mărzacii şi Tătarăi alăm; pe epi, pe vaci, pe oi, pe făn, pe toate, după obiceiu: însă pe făn, cu stănjin, căte 5 parale să ia.  (  Cărţ de cercătura gorştinii ...; or turme boereşti, or sirbeşti, or ţărănene (sic).  (  La starostele de Putna, c-au jăluit gorştinarii de Putna pe salhanagii de acolo, c-ar fi tăiat căteva oi şi nu l-au plătit gorştină.  (  Pentru Turcii neguţtori ce nu vor să-ş plătiască la Bărlad vama pe poloboacele de răvac ..., căte 6 orţi vechi de polobocul de răvac.  (  Dechemvrie 14. Cărţ s-au scris pe la Ţinuturi, la zlotaşii cu cifertul ce s-au scos la Octovri, pentru mucareri, într-acesta chip: Facem ştire dumitale că, după socotiala a patru ciferturi, ce s-au aşezat de anul acesta, cifertul d-intăi s-au luat de la Avgust; fiindu dar şi vreme cifertului al doile a să scoate la Noevri,  [ 406 ]  pentru banii mucareriului, ce s-au întămplat, cifertul al doile nu s-au scos atunce, ce s-au lăsat păr să vor strănge banii mucareriului. Acmu dar, trecănd şi destulă vreme de la Noevri şi pără acmu, iată poroncim dumitale, după peceţile ce veţ îmbrăca, să luaţ acmu şi banii cifertului al doile. (  ... căţ oameni or trebui alămgiilor ... (  ... solului leşescu, carile au fostu la Crăm, la Mărie Sa Hanul şi acum, întorcăndu-să, este să vie pe aice pe la noi.  (  ... la gria datoriia dintru oariacare pricini a limbilor streine. ... după cum s-au orănduit în foaia aciasta cu pecetia gospod.  (  ... pentru oamenii de la Nicoreşti-dea-sus, pe jaloba lor, dzicănd că au şi vornicel şi vătăman, şi s-au scris ca să rămăia au vornicel au vătăman, iară pe unul să-l scoată, şi să-ş plătiască birul său, ( ca să nu să mai superea oamenii plătind pe doi. Şi s-au mai scris, iarăş pe jaloba lor, jăluind că sănt 3 sălişti legaţ la un loc, şi, fiind oameni mulţi, li-i piste putinţă să să agiungă la cislă; ci să socotiască dumnealui şi, după cum a fi cu cali, să li facă dreptate şi pentru aceia.  (  După  [ 407 ]  cum cunoşti ..., încă pănă acum n-ai înţăles poronca Domnii Mele, de breme că hotărăre ponturilor pentru peceţ, precum an s-au dat, şi acmu tot acele ponturi  sănt, ( carele arată, fieştecarile, unde va fi şedere lui, acolo să plătiască. ... şi acum şi pin păduri măcar că unii ca acii să pot găsă; şi, de n-om afla, atunci nimic, şi ne vom odihni la căt a fi; iară, aflănd, atunci om ave a vorovi cu dumneata. Aciasta scriem.  (  Să margă la Constantin, ficiorul lui Gheorghii canano, să-l aducă cu tabla de banii goştinii de ocolul Ceremuşului, de la Ţinutul Cernăuţilor.  (  Pentru datorie ci-au arătat Neculii călăraş de Ocnă, că are la şangăi de Ocnă şi la alţi oameni de acolo.  (  ... că, fiind oameni streini, dumnealor zlotaşii li-au luat pecete deplin, căte 3 lei de om, şi nu i-a pus ca să să cisluiască cu alt sat, să li cadă mai uşor. ... fiind dumnealui boeriu mare şi cap acelui Ţinut.  (  Iară pe zapciul ce s-au trimis mai înnainte, să aibă a-l pune în butuci şi să-l aducă aici, de vreame că n-a urmat poroncii Domnii Meli. ( S-au scris pe orănduiala de bani ce s-au orănduit de cifertul al doile dumisale Vornicului Costache pentru poduri: 1000 lei la Orheiu, 500 lei la Vasluiu, 500 lei la Ţinutul Iaş.  (  Dechemvrie 30. O carte s-au scris la dumnealui Vornicul Ion, răspunsul cărţii dumisale pentru oamenii ce lipsăscu de acolo, de la acel Ţinut: s-au scris ca să cerce dumnealui cu bună cercătură, ca să nu fie lipsă de somă, că, pe urmă, făcănd marea cercătură, şi aflăndu-să oameni făr de peceţ, va ave mare bănat şi scărbă de la Domnie Me.  (  ... Dumitru Căpitan de Bărlad că i-ar fi luat Bărlădenii o jiradă de făn, di-au dat la caii de mazil, şi, rămăind bucatele lui făr făn, i-ar fi perit bucatele lui. Osăbit, au mai jăluit, că, la Domnie  [ 408 ]  Domnii Sale Grigore-Vodă, mergănd bezadeoa Domnii Sale la Ţarigrad cu Grigoraş Postelnicul ... poroncă lui fiind Căpitanul de Bărlad, ca să facă conace la Bărlad, şi alte de la tărgoveţ n-au luat la conac, numai 7 merţ ordzu, iar altele toate el li-au făcut, cu cheltuiala lui.  (  La Ioniţă Iamandii Căpitan, pe jaloba vameşilor de Botăşeni de anul trecut, dzicăndu că au cătăva datorie pe la Jidovi, pe la Armeni, di pe marfa ci-au avut.  (  ... să fie volnici a să apăra de spre un mărzac, anume Sultan Murat, pentru pricina unui Tătar ce dzice ial că s-ar fi ucis în sat la dănşii; care pricină iaste veche de căţva ani, şi ii s-au îndreptat de pricina ceia, avăndu şi mărturie, Turci.  (  ... Tănase Uşeriul, capichehaia, de la Ela-Agasi ... De care lucru, pentru ce să scrii tu răvaş de aceste la boeri, de pricini vechi ca de aceste? Nu ţ-am scris noi ţie, căndu s-ar întămpla pricini ca de aceste, şi ar ave cineva din Tătari vre un prepus de ceva asupra lăcuitorilor ţărăi, să vie aice să să giudece, la Divanul Domnii Mele? ... Şi am scris şi dumisale Ela-Agasi de rpicini ca de aceste, şi ni-au venit şi răspuns de la dumnealui precum, pricini ca de aceste căndu s-or întămpla, aice la Domnie Me vor vini de să vor giudeca. Şi tu pe sămne ai uitat. Ce, iată pentru pricina aciasta. Care mehtup, să i-l dai tu, şi să-i spui şi din gură, pricini ca de aceste, trebue să vie aice, la Domnie Me ... Şi nici tu de acmu înnainte la pricini ca de aceste să nu te mai porţi într-acesta chip, ( că apoi n-a fi bini de tini.  (  La dumnealui Aliciauş, pentru c-au jeluit vameşii de Botăşeni i de Movilău, dzicănd că au cătăva rămăşiţă din vama pe la Turci, di pe negoţ ci-au văndut, de pe boi, şi n-au putut scoate.  [409 ]  ( O carte s-au mai scris la dumnealui Vornicul Iordachi Roset ... au trimis şi 10 coale adecă ... de holteiu.  Protocol de luna lui Ghenar; leat (1743)  (  La Ilieş Vel căpitan de Soroca. Pentru soma peceţilor, scrii că din soma cifertului lui Octovri sănt lipsă numai 45 oamini; ce noi vom, de acolo, de la acel  Ţinut, mai multă somă decăt la cifertul lui Octovri. Pentru oaminii streini din Ţara Leşască, ce s-au adeverit ca să triacă dincoace, şi să roagă ca să aibă pusuială (sic) păr în primăvară, pără să vor aşedza, va să-ş facă casă, ( pentru ace, într-acesta chip s-au hotărăt: tuturor să le dea peceţ,  după hotărăre; şi, de un cifert, atunce cănd vor treci, să aibă pace de bani, iar la alte ciferturi vor da şi ei ca şi alţii.  (  Iar, de la care vom cunoaşte pricinuiri de pagubă, cu tablele îi vom aduce aice, şi, unde om afla că n-au îmblat cu silinţă, cu unii ca acie vom vorovi Domnie Me ... ca să  nu mai aveţ a mai arăta pricini, Iată, pentru lăcuitorii ce s-au dosit păr acmu şi n-au eşit ca să ia peceţ, de la unii ca acie poroncim Domnie Me să luaţi căte ( de om, pentru osteniala dumneavoastră ... Şi, peceţ, de vor fi luat de la alt Ţinut, să triimiteţ zlotaşilor peceţ albe de la dumneavoastrş; iară carii să vor fi mutat mai înnainte de Avgust, pe unii ca acie să-i lăsaţ să-ş de banii unde s-or fi aflăndu; mai mult să nu-i supăraş. Pentru oamenii care să vor fi mutat de la Ţinutul acela la altul, pentru carii, agiungănd între dumneavoastră, de vă veţ tocmi, bine; de nu, hotărăre de la Domie me iaste. Carii să vor fi mutat de la Avgost, pe unii ca acie poroncim să-i aduceţ la urmă.  [ 410 ]  (  ... pre alţii i-au legat şi  i-au dus la dumneata. ... Ce noi, dumneavoastră a întra într-alte Ţinuturi nu v-am poroncit, şi să daţ şi căte 2 peceţ la un om. Şi, de aciasta, să ştiţ că prea ni-am tulburat. Carea, pe slujile dumnealui ci-au trecut în Bacău, de au luat pe oamini,  acu era să-i aducem aice şi să-i pedepsim; că, măcar că cu poronca dumitale au mersu, dar la un lucru ce este piste poronca Domniei, era mai cu cale să nu vă fi ascultat. Ce, iată, poroncim, peceţile acele să le luaţ înnapoi...   (  ... o somă bună de bani ... de vreme că avem trebuinţă ca să trimitem banii pocloanilor bairamlăcului la Ţarigrad.  (  ... ş-au pus vinul pe dumnealui Vel Logofăt, şi acum s-au dovedit că esti a lui.  (  ... pe izvodu ci-ar da cornarii, de rămăşiţa celor ce au boi scriş la cornărit şi nu ş-au dat banii.  (  ... precum sint slugi boereşti şi alţii, ci-au fost tot cu dănşi la cislă păr acmu, dar acmu s-au dăosăbit; ce să caute dumnealui şi să nu-i deosăbască.  (  ... dăndu peceţ albe înnapoi zlotaşilor, pe dănşii să-i aduceţ înnapoi iarăş pe la locurile lor. Acmu, iată, poroncim dumitale să nu le faceţ nici o supărare, ce să-i lăsaţ unde să află, numai să aveţi izvoade făcute de toţi aceiia ... Şi atunce vom hotără Domnie Me, care vor fi de luat înnapoi şi cari nu.  [ 411 ]  (  Şi, pentru un vătăman ci-au fost în sat la dănşii, să li poronciască să-i plătiască pecete, de vreme că li-au fost vătăman în sat.  (  Ghen. 22. O carte dată de om gospod, să margă la Iordache Cantacozono biv Vel Vornic, şi să pliniască de la dumnealui 21 lei, 6 potronici, bani vechi; cari bani au rămas să de dascalului din şcolă eliniască, din Domnie d-intăiu; şi să-i aducă la dascal.  (  O carte dată s-au scris la lăcuitorii şi la neguţtorii de Fălciiu, acmu, la Triisvetitele, să să facă iarmaroc în tărgu în Fălciiu: deci dumneavoastră, neguţtori, să vă străngeţ, şi să cumpăraţ, şi să vindeţ, fără nici o pricină.  (  ... de vreme că acii 3 oamini sint fugiţ şi nu e-i rădicat dumneata din soam lor banii lor, trebui să-i plătiască oamenii din sat; dar vornicul nu-i cu cale să li plătiască. Aşijderi, au mai jăluit precum s-au ales 10 oameni, carii au fost mai cu putinţă în sat, şi au rămas cei mai săraci, cari nu sănt trainici să plătiască peceţile. pentru cari, hotărăre ponturilor o ştii dumneata: cu ce cali s-au osăbit acii oamini?  (  ... Să dai poroncă Petrenilor, să facă 100000 de şindilă, pentru triaba mănăstirii Trisfetitelor, şi să le dai şi bani, o sotă de lei noi ..., căte un leu de mii.  [ 412 ]  ( Ghenarie 31. 18 foiţă s-au scris prea la toate Ţinuturile, să străngă banii milostenii Patriarhului, împreună cu omul Svinţii Sale. ...   (  Videm că de la toate Ţinuturile  iaste lipsă de oameni ... Ce Domnie Me, cu toată trebuinţa Visterii, măcaru căt şi peste putinţă de s-ar întămpla ... ce s-au făcut, a să strica nu să poate, ( precum şi vreame va arăta. Însă cu hotărăre ca aciasta, că noi în anul trecut şi pără acmu nici o cercătură ca aceia, preacum s-ar fi cădzut, n-am făciut, şi acmu iarăş, ca să-ş vii toţ la înţălegerea, ca să cunoască buna aşădzare ce s-au făciut, am mai dat şi vreame, lăsănd la boerii zlotaş ca să facă cercătură. ... Cari şi aciasta cu svatul de obşte, iarăş pentru folosul lor, ca să-ş vii la înţălegere, s-au făcut, ( ca să-i triacă primejdii viitoare. Deci, la cari sat să va afla om făr de pecete, sau şi cu pecete  [ 413 ]  nescrisă pe faţă, unora ca acelora peceţ să nu li dea, ci, cum pre dănşii, aşe şi prea vornicelul şi vătămanul satului, cu butuci să-i aducă aici, ca să-ş ia pediapsa cia rănduită şi hotărătă, şi toate bucatele lor pără la un ou să li ia pe sama domniască.  XIV.  Condică de hrisoave vechi a Domnilor trecuţi, de milile mănăstirilor i altă obştiia, ce s-au scos cu poronca Mării Sale Domnului Costandin Nicolae Voevodu, în anul d-intăiu, ( s-au început de la Săptemvri, let (1741), la al triisprăzeci ani al cincile Domnie şi la întăiul an a al doile Domnie a Moldovii, care să încheia păn la sfărşitul lui Dechemvrie, vleto (1742).  (  ... a părintelui lor Ioan Jumatea: Jurjii, curţile de pe Jijiia, ce să chiamă Giumătăţeanii,şi, din sus de Hărlău, Deleanii şi Miclăujenii ... Iar giupănului Şteful s-au dat Şărbăneştii pe Săriat şi cu mori în Săriat, şi alte sate, carile n-am putut citi numile, fiind uricaul stricat, iar cu mori în Siret, şi Roşiiacii ...; iar parte Măndrului: balinţii pe Siret, curţile şi cu morile ce sănt în Sireat, şi cu Tătarăi ce sănt în aceale Curţi, în Cărligătură şi Vorişte, unde au fost curţile lui Dumbravă, şi, din sus de Hărlău, Vlădeanii . ... giupănul Mihăilaş şi giupănul Cupcea Vornicul şi giupănul Negrilă şi toţ boiarii.  [  414 ]  (  ... acestu adevărat alnostru credincios şi cinstit boiar, dumnealui Toader Movila, fratile Domnii Meale, fiiul răposatului părintelui Domnii Meale, al dumisale Ioan Movila Vel Logofăt, şi a giupănesăi dumisale Griacăi, nepot Anuşcăi şi strănepot Maruşcăi şi dumisale Scripcăi, brănişteri ...  21 maiu (1626)  (  (satele) ... drepte domneşti, ascultătoare de ocolul cetăţii Niamţului ... că i-au dat şi 6 cai şi 600 galbini roşii, cari i-au dat în triaba ţărăi.  ( 20 mart (1627)  O adunare să fie între toţi călugării împreună ... Dintru toate limbile viind, să să facă călugări la mănăstire, şi, de va socoti egumenul şi săborul că va fi acela om bun de slujba besearecii, să-l priimască; iară Ungurenii nici de cum să nu-i priimască a să călugări acolo. ... zapis de la sine cum că n-a mai lipsi, ce acolo va şide păr la moarte.  (  ... danie ... Tudoru Cărnul Movilovici, fratele răposatului Irimiia Moghila/-Vodă,  [ 415 ]  carele şi sfănta mănăstire Tudoreanii o au făcut cu cheltuiala sa, ( den ispisoc de la Irimiia Moghila Voevod, iar lui Toader Movilovici i-au fost cumpărătură de la Lupul Vartic ce au fost Armaş-Mare, feciorul lui Ioraşco Vartic Postelnic, nepot Petrii Vartic ce au fost Hatman, pentru 360 ughi de aur.  (  29 decembre 1675  ... de va fi o cucoană ce iaste în robie, vie.  (  17 novembre 1699 ... iazerul de la Dorohoiu ... vornicii de Dorohoiu şi părcălabii de la acel Ţinut şi alţii care îş sosescu, şi şoltuzul şi tărgoveţii, şi vănează peaştele din iazer. 
[ 416 ]  (  ... de spre socrul dumisale, răposatul Necolaiu Răcoviţă ci-au fost Logofăt-Mare, şi pre Cehan ci-au fost Vornicu-Mare, moşul socrului dumisale. ... să-ş caute 24 de oamini, să margă să giure la biserică ...  (  16 octombre 1704  ... mănăstioara ... din vreme ce ş-au văndut bucatile şi au dat la nevoile ţărăi şi a vremilor, carile sănt adiverite întru toţ. ... cum cii cu boiriei, aşa şi mazilii boiari cari sănt la ţară, ca să păzim cinste carii au avut strămoşi noştri cătră Sfăntul Mormănt. ... Domniia  nici odată bani împrumut să nu ceae de la egumeni, nici mulţ, nici puţini, măcar la ce nevoe ar sosi pămăntul nostru.  ... Venitul ce ar fi să margă la Sfăntul Mormănt pentru cinste ţărăi noastre  [ 417 ]  şi pentru vecinica pomenire noastră şi părinţilor noştri.  (  18 ianuar 1712  ... bisearica cea domnească din tărgu din Bărlad, care iaste zidită de răposatul Vasilie-Vodă ... pă răscoale, cănd au prădat Tătarăi Ţeara-de-jos, la zilile lui Dumitraşco Cantimir-Vodă, ( că s-au hainit, ( şi au arsu de tot şi tărgul Bărladul şi sfintele biseareci, cu totul. ... dajde împărătească şi de dajde domnească şi de toate dările şi angheriile pre căte ar hi pre alţi preoţi în ţeara Domnii Meale ... la zioa tărgului patru bani de vită, doi bani cela ce vinde şi doi bani de la cela ce cumpără, şi de cal 2 potronici, 1 potronic de la vănzător şi un potronic de la cumpărător, şi căte doi bani de toată dughiana, şi de carul de peaşte 2 ocă de peaşte, şi dentr-altele, după obiceaiu.  (  10 ianuar 1713  (  ... zidită den temelie de răposatul Gavril Costachi ci-au fostu Vornic-Mare. ... o cărcimă mare ..., la tărgu d Bărlad ...  (  Leat (1714), iulie 15. Adecă noi, boiarei ţărăi Moldovei, mare şi mici, şi mazili, carei sintem iscăliţi mai gios, mărturisim cu acest al nostru zapis pentru 10000 lei ce s-au luat de la dumnalui Iordache Rusăt biv Vel Vornic, în Domniia întăiu  [ 418 ]  a Mării Sali Domnului nostru Io neculai Alexandru Voevod, fără împrumuta ci-au dat dumnalui, ca şi alţi boiari, în două rănduri, la Visteriia; că şi aceli 900 lei iarăş s-au dat în Visteriia ţărăi, de s-au dat în bir şi în baiaramlăc, ( precum să află pus şi la izvodul sămii ci-au făcut Măriia Sa Domnul nostru Neculai Alexandru-Vodă, ( împreună cu alte venituri ci-au luat Măriia Sa din ţară. Dăndu-să dar acele zece mii de lei în bir şi în baiaramlăc, este datoria noastră şi a ţărăi. Pentru care lucru, ni-am apucat ca să i să plătiască dumisale aceste 10000 lei pe -ncetul din ţară, ca să nu fie stănsă casa dumisale. Şi pentru credinţă am iscălit, şi ni-am pus peceţile. Şi sint iscăliţi aceşti boiari mai gios numiţ: ...  (  1-iu mart 1715  Că mai dinainte vreame avea sate cu vecini şi posluşnici, pentru slujba şi posluşaniia Sfintii Mitropolii, iar acum, fiind ţara agiunsă la mare scăpăciune şi răsăpă din zavistiia nepriitoriului, precum este învederat întru toţ ... Precum scrie şi la uricul cel vechiu ..., de la bătrănul Costantin Cantimir-Vodă. ... după obiceiu ci-au făcut Domnii cii bătrăni.  [ 419 ]  (  ... cu nepoţii dumisale Costantin Costachea Vel Stolnic şi Iordachea Cantacozino Vel Şătrariu. ... ca acela ce are tituluş giudecătoriu lumii. ... că, de n-ar fifostu cu dreptate, n-ar hi întărit danie lui Barnovschie-Vodă Vasile-Vodă, fiindu-i nepriiatin lui Barnovschie-Vodă şi fiindu-i Bucioc socru.  [ 420 ]  (  1715  Catastihu bresle pograbacilor, ciata cioclilor, a sfintei mănăstiri Trisfetitele. ... Fiind ei holteai neînsuraţi, au obiceai ca să-ş facă din toate rufeturile căte 4 ciocli. ... sau vornicii de tărgu, sau şoltuz cu părgarii, sau ceauşul neguţtorilor ... i-ar amesteca la schimbu, sau vătav de cărăuş. ... găzduit ... Şi, fiind şi noi atunci la scaunul Mitropolii Suceavei Mitropolit, şi întămplăndu-ni-să noao într-acea dată a fi venit noi de la gazda naostră la gazda Sfinţii Sale, şi de preună fiind noi cu Sfinţiia Sa ... cu cioclii, cu pominoc. ... croitori de abale ce să chiiamă abagiiari ... săraci, ce să zicie săidăcari, mesercii, suranari, tălpălari şi alte misereale. Aşijderea, de la sfănta mănăstire de la Goliia în jos, să aibă treabă şi să fie volnic a scrie cioclii starostele de la Sfeti Ioan Crăstitel şi starostile de la Tresfetitele, iar starostele de la Sfinţiia Sa Precista şi starostele de la Sfeti Ioan Zlatoustu să n-aibă treabă în sus. Iar la paznic să dea tot cioclul căte un ortu, să fie de treaba praznicului.  [ 421 ]  ... că au fosr patru ceate de ciocli, iar acmu au rămas numai 2 ceate. ... vătaful de cărăuş sau vornicei de tărg ...   (  1-iu septembre 1715  ... cîte o mie şi optdzăci de galbini pre an, şi aceşti bani îi vor da pe şasă civerturi, care fac căte 180 ughi la un civertu, şi să n-aibă a priimi oameni de ţară pre alţii între dănşii, nice cu cislă, nici făcă cislă. De să vor însura feciorii vecinilor acestora din Crăcăoanu să (sic) posluşnicii Hangului şi din Băiceni, sau de are veni căndva din vecinii cei fugiţi, să aibă egumenul a-i aduce şi pre aceia şi să-i tocmască numerile lor la tabla Visteriii cu ruptă ... Nici bucatele lor pentru alţii să nu li să tragă. ... şi de chile, şi de cară de Hotin, şi de cară de oaste, şi de salahori, şi de conace, şi de podvodzi, şi de cai de mazil, şi de cai de olac, şi de cai împărăteşti, şi de cară de branişte, şi de ialoviţă, şi de sulgiu, şi de iliş, şi de untu, şi de miere. ... globnici sau vornici cei mari.  (  20 septembre 1715  ... goştina de oi a Bălţăteştilor, carea au ei tocmală cu ruptoare.  (  ... pentru 5 preoţ şi un diia/con  
[ 422 ]  ce săntu la 2 bisărici armeneşti aici în tărgu în Iaş, şi carii au obiceaiu, ca toţi preoţii ce sănt în tărgu în iaş pe la bisericile moldovineşti, să nu de nemică, nici zloţ, nici lei ..., nici la ghiaţă, nici la gunoiu ... şi de camăna cojocăriască. Nici să aibă a le ducie Turci sau Tătari sau alţi oamini streini la casăle lor făr de voia lor, nici aşternuturile lor să nu le ia uşărei la Turci sau la Tătari, nici şoltuzul sau părgarii la casăle lor să nu li facă nici un zulum.  (  22 iunie 1717  Aniţa, giupăniasa lui Pavăl Rugină Vel Comis, fata lui Ionaşco Armaşul ... carei să hotărăscu cu tărgul Dorohoiului. ... mătuşi-me Aniţa Ursăchioae şi pe mine, cu soţu-meu. Aniţa Ruginoae Vel Comis.  (  10 dcembre 1718  ... de cătane, în vreme răscoalei, la lt (1717) , osăbit de late pagube ci-au avut dumnealui de spre alte cătane, de au jăcuit casa dumisale de la Răcăciuni, de la Ţănutul Putnii, fiind aşedzare dumisale acolo, şi s-au măncat mulţi stupi, şi multe buţ cu vin s-au băut, şi alte bucate ce au avut, s-au luat, ( din care jac şi curţile dumisale într-acel sat, cu toate damurile ci-au avut pegiur curţii, i-au dat focu ei, de li-au arsu. Şi,dintr-aceale cătane fiind unii şi din căpiteniele pămăntului, capete catanelor, căpitani de cătane, anume: Ilie Conţăscul şi cu Ioniţă ficiorul lui Aslan Cămăraşul; cărora nu l-ar fi cădzut lor, numindu-să mai capete şi păminteni statornici, şi a jăcui pe alţ peminteni şi casă boereşti; ce li s-ar fi cădzut, ca unor păminteni, să apere pe alţi peminteni şi caslel boireşti, şi să să fie ferit de lucruri reale, dar ei, mai vărtos, fiind capete cătanelor, îi îndemna şi îi trimetea de prăda pe peminteni şi casă boireşti; den care păminteani  [ 423 ]  şi casa boiarului nostru de mai sus numit la mare lipsă cu jacul lor au adus-o. ... tălhari de cătane ... cu cătanile de la stiagurile lor, 12 gropi de păini de la Răcăciuni şi 8 buţ de vin de la vitele dumisale de la Orbeni ... Şi, căt n-au putut rădica ei cu carăle ce adusese ei ca să încarce păinea, lăsănd gropile destupate, li-au jecuit alţi, cine cum au putut. ... peste puţănă vreme iar s-au făcut hain pămăntului ş-au fugit în Ţara Leşască, socotind că iar ar găsi vreme, ca un făcător de reale, şi va vini de a facie stricăciune pemintenilor în ţară ... Şi, fiind mare scumpete de păine, foamtea (sic) ci-au dar Dumnedzău într-acest pămănt, de au agiunsu merţa de păine la 5 lei şi mai bine, şi dumnealui au cumpărat păne într-ast preţ casăi sale. ... arătănd că el încă ar fi avut pradă de Moscali.  (  9 maiu 1719  ... Gano şi Costandine, juzii de fauri ...  (  25 august 1720  ... şi, dănd Dumnedzău biruinţă Nemţilor asupra stăpănilor noştri, iar o samă de boiari şi mazili de ţară, vădzănd izbăndă Nemţilor ... îndată s-au împlut de gănduri riale asupra ţărăi; între carii cel mai întăiu începător şi povaţă fost-au Vasilie (aurul biv Vel Stolnic, plăcăndu-i a-ş facie nume tălhărescu, mers-au săngur în Ţara Unguriască de s-au închinat la ghinărariul de Braşov şi ş-au luat nume de grof, căt şi pămăntul nostru, a ţării noastre, l-au închinat Nemţilor pănă într-apa Săretiului, şi cuibul său ş-au pus în mănăstirea Caşinului. Care aducănd cătră sine şi pe alţi boiari şi mazili şi ficiori de boiari de ţară, s-au trimis de acolea şi la cetatea Niamţului, de au apucat prădănd şi jefuind pe toţ, şi mănăstiri,  [ 424 ]  şi boiari, şi pre cine îş afla, făr de nici-o milă şi socotinţă; şi, fiind şi Turci neguţitori pen tărguri, trimitea poghiazuri acest începător de rele Vasilie (aurul, de robiia pre Turci şi-i duce poclon ghinărariului de Braşeu, ca să-ş măriască cinstea sa. Care fapte înţălegănd stăpănii noştri, n-au putut suferi, şi cu ria urgie s-au scărbit asupra ţărăi noastre, ( cum era să să dei toată ţara în robie şi în sabie, încăpănd şi Domniia Mea în prepus cum că şi noi am fost agiunşi cun dănşii. Numai, Dumnedzău vrănd să discopere dreptatea noastră şi nu pără în sfrşit să prăpădiască acestu pămăntu, sfătuit-au dar Vasilie (aurul şi cu soţiele lui de au trimis 2 poghiazuri: cu unul, săngur (aurul  au mersu de au robit  pre sora noastră Mariia, a răpoosatului Costandin Vel Stolnic, şi au dus-o  de au închinat-o ghinărariului de Braşeu, iar cu un poghiaz s-au pornit Franţuj, căpitanul de cetatea Niamţului, de au vinit asupra noastră aici în Iaş, să ne ia şi pre noi în robie, şi pre alţii boiari, carii să afla pre lăngă noi, în vreame ce ni-au încungiurat poghiazul în Curte gospod, iar Dumnedzău, nevrănd ca să fie pre voia lor, dănd izbăndă noî, care şi Franţuj Căpitanul au cădzut la măna noastră, ( atunce am eşit şi noi dintr-acel prepus di cătră stăpăni. Numai, după izbăndă ci-am făcut, pornind Tătarăi ca să le spargim şi cuibul din cetatia Niamţului, măcar că l-am şi spartu cu agiutoriul lui Dumnedzău, însă Tătarăi, cum au trecut Siretiul, au şi început a prăda şi a robi ţara pănă în munte; care robie şi pradă nu să va putea uita în veci, şi nici cu atăta nu s-au părăsăt acel factor de rele Vasilie (aurul, ce iar au început a facie poghiazuri şi a prăda, şi spre Prut, la Ţinutul Covurluiului şi a Fălciiului, agiunge poghiazurile lui: au jefuit şi au prădat pre bieţii peminteni făr de nici o milă; şi cuibul lor era la mănăstire la Caşin şi la Miera. Şi acolo, din poronca puternicii Înpărăţii, în 2 rănduri am mersu cu mulţime de Tătari asupră-le, de i-am scos din Caşin şi din Miera, şi iarăş nespusă pradă şi robie s-au făcut nevinovaţilor lăcuitori, pentru spurcatele lui fapte. Deci vom să arătăm pentru acii boiari şi mazili ci-au făcut acia zarvă,  [ 425 ]  carii cu faptile lor au adus ţării mare perire şi robire nespusă, cum nici unii dintre dănşii nici o nevoe sau strămbătate di spre noi n-am avutu, numai ei, ca nişti oamini din fire răi, nesocotind la ce a vini lucrul, cu faptile lor au adus ţărăi stăngire cu robiia ci-au făcut. Carile întăiu Vasilie (aurul, cumpărănd de la noi disiatina de stupi la Ţinutul Bacăul pentru 1750 ughi, ( din care somă ne-au dat 450 ughi, iar 1400 ughi, cu bani mierii, n-au vrut să ni-i dei, fiind venitul nostru, ( ce cu aciia bani au adunat cătră sine tălhari, cum s-au pominit mai sus ... Cu giudecata arhiereilor şi a toată boerimea ... şi cărţile din Iaş. ... pentru căci, şi cănd au vinit Frenţu Căpitanul şi cu Velicico Sulgeriul cu cătanile, cu oaste, asupra noastră, iar de la dumnealui am avut ştire de vinire acelor tălhari asupra noastră la Iaş, făcăndu-ni ştire din Cărligătura, fiind fugit de cătane şi tămplăndu-se de au trecut la vinire acii tălhari pe la satul dumisale, pe la Ruginoasa: înştiinţindu-să şi dumnealui dintr-o slugă a dumisale, îndată au trimis de ni-au dat ştire de vinirea acelor cătane, ca să ne păzim ... Osăbit, pornindu-se oaste tătărască după acii tălhari, pără la Cetatea Niamţului, prada ce s-au făcut, s-au pomenit mai sus, iar, la întorsu, lovind pe la satul dumisale, pe la Ruginoasa, multă pradă i-au făciut, de i-au măncat ci-au găsăt la casa dumisale tot: păini, stupi, vaci, boi,i-au luat, iar, căndu au fost la a dooa vinire o oştii tătărăşti, cănd au mersu în sus şi Domniia Me la Caşăn cu Aslanii-Mărza, cu oaste, iar sau tămplat de s-au făcut mare pagubă, că i-au măncat multe prisăci de stupi de la Ţănutul Niamţului şi de la Bacău.  (  4 ianuar 1727  ... la slugile dumisale Hatmanului, care străngeţ poclon hătmănescu după la călăraş, facem ştire că veniră călăraşii de la Podul Bărăiacului, şi ni să jăluiră precum aţ mărsu şi le ceareţ 61 lei poclonul hătmănescu ... Acel mezil iaste în seama Domnii Meale; s-au luat den seama dumisale Hatmanului.  [426 ]  13 april 1727   ... hahamului jidovescu, lui Iacob, şi lui Boroz de la Soroca, ca să fie volnici ... a merge la otacile de la iarmaloc şi să aibă a lua curupca după la toţ Jidovii din Ţeara Leşască, pe cum le iaste obiceaiul lor de vac, şi să aibă a lua şi de la mesercii jidoveşti pre obiceaiu, precum le scriu cărţile şi de la alţi Domni.  (  18 iulie (1727)  ... Pavel Catargiul Vornicul de Vrancea şi Ştefan Vameşul de Vrancia şi Ştefan Necoară şi Marco şi Ştefan Găuria, şti cu toţ Vrăncenii ..., pentru răndul solăritului, că au avut vechiu obiceiu de au dat solărit: de fum căte 35 lei bani.  (  8 iulie (1728)  ... au mai năzuit şi alţi oamini streini, lăturaş, pentru sprijiniala: şi, cărora au fost streini, li-au făcut scrisoare la mănă, căt or vre să şadă, şi, cănd or vre să iasă, volnici să fie. ... vecini Năstase Luciafăr şi Arsănie (ocmatir, Negură Tărcan.  (  9 maiu (1729)  ... oamenii din Bălţăteşti, de la Ţinutul Niamţului, ... fiind ei de a pururea păzitori la straja Hangului şi alte potici prin munţi, la marginea hotarului din spre Ţara Unguriască. ... pentru ceale ce au ei de văndzare, de vănd la tărguri: oi, miei, vite, cai ..., nici folărit, cum şi pentru vinurile ce au dus din gios, cu carăle şi cu boi lor, de n-au dat ortul Trotuşului, nici părcălăbie. ... globnici, şugubenari, părcălabi ... Măcaru că şi alte sate au luat cu mijlocire cărţ de apărare cu tocmală ce  [ 427 ]  or da la folărit, care s-au şi stricat unile dentr-aceale cărţ, dar aceşti Bălţăteşti, fiind veche straja domniască di spre Ţara Unguriască, de păzăscu ei şi dzi şi noapte poticile Ungurilor, nici de cum nu li s-au putut strica aceale vechi testamenturi ce scriu pentru folărit şi pentru toate aceste de sus arătate ... ispravnicul lor.  (  5 april (1730)  ... jaloba de purure de la părcălabii de Orheiu, Lăpuşna, Soroca, precum au călcare cu strămbătate de spre Sărdarii, amisticăndu-să în gloabile şi în obiceile părcălăbeşti de alte sate, şi Sărdarii au arătat priciini înpotriva părcălabilor, ( silindu-să a-şi deşchide cale mai largă spre folosul lor, trăgănd obicee la partea lor. ... că mai înnainte vreme au avut Sărdarii hotnogi de strajă pe la toate marginili acestor Ţinuturi, şi, ce să lucra, de la dănşii ave ştire Sărdarii, şi, stricăndu-să aciele bresle, în locul acelor hotnogi au rămas de au pus Sărdarii nemesnici la margine, de sănt şi de straja marginii şi, ce să lucriadză, di la dănşii iau înştiinţare. ... şi să poarte greija pentru caei tătărăşti sau tălhari de cai tătărăşti sau turceşti, unde s-or afla, să-i prindă şi să-i aducă la Sărdariul ..., Sărdariul să aibă triabă. Iar la giudecăţ sau la gloabe acii nemesnici să nu să amesticie, nici să giudece pe nime, nici să globască. Aşijdere la alte furtuşaguri, care să număscu potlogării, Sărdariul să nu să amesticie, nici la giudecăţ, nici la gloabe; ce numai să fie părcălabii să aibă triabă: moarte de om cănd s-a facie, va ave triabă Vornicul cel Mare. Al doilea priciină au arătat Sărdariul că, după cie s-au stricat slujitorii de pe margine, ş-au rămas ţăranii, ar fi luat Sărdarii căte o vulpe pe an din tot satul. Pentru aciasta încă s-au socotit, cănd ar fi Sărdar nou, numai o dată să ia căte o vulpe pe an de tot satul, iar apoi altă dată să nu mai ia, nici cu zlotăriia, nici cu alt chip de socotială. Robii, or unde s-or afla,  [ 428 ]  la Sărdariul să să ducă. Pentru vite de pripas, afar din cai tătărăşti sau turceşti, cu alte bucate de pripas, or a cui ar fi, să n-aibă triabă Sărdariul, ce să margă toate la părcălabi. Gălcevi mari de s-ar facie, care să tae sau să bat, de arăta săngi, aceste încă a părcălabilor să fie, ei să giudece, ei să globască, şi, măcar din priciini ca aciste de s-ar tămpla să giudecie şi Sărdariul, dar gloaba toată de părcălab să de. Şi vornicii de pen sate numai Sărdariul să aibă triabă a-i pune şi a-i scoate, iar alţii să n-aibă triabă; şi, pe carii den vornicei sau din lăcuitori i-ar afla Sărdariul că sănt priciină de răsăpe oamenilor, pe unii ca aciia iarăş Sărdariul să-i certe şi să le vie de hacul lor. Şi, la tărguri ce sănt  la acele trii Ţănuturi, mergănd Sărdariul, să aibă a giudeca şi a globi pe obiceiul vechiu: trei dzile numai, o dată într-un an. Iar, cănd s-ar tămpla să margă Sărdariul cu alte poronci, la giudecăţ şi la gloabe să nu să amestecie. Însăş la giudecăţile dumisale de va afla şi vr-o giudecată a vre unui părcălabu rea făcută, pe măzdă sau pre voe veghetă, Sărdariul acialea giudecăţi să nu le stricie, ce si le trimită aice la Domniia Me. La tărgul Oniţcanii, toate giudecăţile, or furtuşaguri, or bătăi, or-ce pricină, Sărdariul să le giudecie, şi să le globască pecum au fost; iar părcălabii mai mult decăt cei 2 potronici părcălăbiia să nu ia. Şi toată margine în sama şi în purtare de grijă Sărdariului să fie. Cu satile toate, Sărdariul să n-aibă triabă întru nimică a să amistica, ce numai Clucerii şi vornicii satelor să aibă triabă.  1730  (  Breasla cioclilor. (ata sfintii, pre-cuvioasei Maicii noastre Paraschivii, den Ţeara Moldovii, den tărgul Focşanilor. ... şi cu toţ Voiniciii Sale breslaş ciocli ... înnoire privileghiii breslii sale, ci iaste obicinuit den veacu. ... fiind aici în ţeară Sfinţiia Sa, viind de la sfănta cetate a Erusalimului pentru cercetare pravoslaviii, în zilile creştinului prevoslavnic Ion Ştefan Petre Voevod, Domn ţărăi Moldovei, fiind atunci  [ 429 ]  la cursul anilor de-nceputul Lumii 7182 (1674), în luna lui Iulie în 9 d. ... Vasilie staroste de ciocli pre slujitorii care sănt cu slujbe domneşti, şi pre dumnealor starostii den tărgul Focşanii, cum ei nu le ţin în seamă privileghiia lor cea de veacu, care privileghiia au ei breaslei sale de întăritură, de milă şi de scuteală, de la fericiţii, pravoslavnicii, de de mult răposaţii Domni ... ca nişte prestăpnici, şi streinaţ de mila lui Dumnezeu ... ca şi alte breasle ... nu iaste ca alte breasle, ci aceşti nevoitori ciocli sănt voinici holteai, ne însuraţ, şi breasla foarte de treabă pentru îngroparea morţilor, a săracilor şi a streinilor, a celor ce mor aici în tărgu, în Focşani, pre uliţe şi pre supt garduri, pren gunoae, ( pre toţ îi străngu şi-i grijescu şi-i îngroapă precum să cade, singuri cu măinile sale rădică patul şi  cu oasele, şi pren umerile sale îi duc la sfănta bisearică, şi din mila creştinilor celro îndurători şi dentr-alt său prilejăl (sic) chieltuescu de acopere oasele cu pănză, şi le plătescu preoţilor de le astrucă; gropile cu mănile sale le sapă; aşijderea şi trupurile celor periţ care pier aici în tărgu, în Focşani la locul cel de pierzare pentru vina lor, cu porunca Domnului, trupurile acestora două zile străjuesc şi a treia zi îi îngroapă. ... să aibă ei a-i petreace cu făcliia şi cu lumini, şi singuri să rădice patul cu oasele, şi să le ducă păn la sfănta bisearică, întru slava lui Dumnezeu şi lauda rodului omenescu ... Să fie starostele cu fraţii să aleagă să puie vătaf cu toţii ... Să aibă ei a griji şi a îngropa pă toţ oamenii care să vor pristăvi în oraş aici în Focşani, ori bogat, ori sărac, mai vărtos pre oamenii cei streini şi nemearnici, care nu va avea pă nimeni să-i grijască la moarte lor ... Şi pentru oamenii cari vor fi de perire cu porunca Domnului şi le vor tăia capetele ... Numai cu cei den afară de oraş să n-aibă treabă; iar, de va fi Ţigan, fie perit şi în oraş, ca să n-aibă acolo cioclii ... Cine va veni şi să va pleca breaslii, şi nu va fi scris la alte breasle, ce să fie volnic a-l scrie,  [ 430 ]  fie şi ucenic, la meşteri. Iar bărbănţa lor să nu fie nimica, pentru căci că nu sănt ei ca alte bresle de meşteri. Aşijderea are obiceaiu are starostele de veacu a scrie ciocli de la toate breslile, den meserealile tuturor, a tot felul de meşterşug: den blănari, den croitori, den ceprăgari, den abageri, den săhăidăcari, den zlătari, den cizmari, den soponari, den curelari, den mesercii, den olari, den trăistari, den teslari, den şălari, den lăcătuşi, den pănzari, den pietrari, den stoliari, den soronari şi tălpălari, den făcliiari, din bărbiiari şi dintr-alte bresle, din toate. Aşijderea a scrie starostele volnic să fie, cum pre meşter, aşa pre ucenic, şi făr de voia meşterului. Aşijdere, cioclul care să va însura, să n-aibă voe a lipsi den breaslă păn la nul, păn la praznic; şi să fie în pace de dări şi de alte mănunte, de toate, ca şi cum au fost neînsurat păn la praznic. Iar de la praznic să nu lipsească acela, însuratul, şi să scrie în locul lui altul, neînsurat. Pentru globe şi cercetare starostelui şi a cioclilor. Aşijdere, nimene din judecăţile mireneşti, din boiari, din starosti, să n-aibă voe, nici treabă a globi sau a certa pă starostele au pă cioclii, numai Mitropolitul, iar altul nimeni, ori pentru ce vină; aciasta toţ să ştiţ. Cine va va sări spre starostile, gloabă 2 taleri, şi o sută de toiage la pămănt. Cine va sări spre vătaf, gloabă un ug şi 50 de toiage. Cine va da palmă unul altuia, 15 potronici gloabă şi 50 de toiage. Cine va lovi cu pumnul în masă , un taler. Iar care din cei tineri ce nu va da cinste celor mai bătrăni, să-i de 50 de toiage. Iar carele den ciocli va merge la alt giudeţ şi nu va mearge la staroste, să-l bată cu 100 de toiage. Iar carele din ciocli nu va asculta de starostele  şi va vrea să strice breasla, acela cioclu să fie trecliat şi procliat, şi să fie afurisit, şi din breaslă să fie lepădat, ca o oae răioasă din turmă. Iar la praznic tot cioclul să dea căte un ortu, să fie de treaba praznicului.  [ 432 ]  ... întrebare ... înnainte lor Domniia Sa Mihai Racoviţă-Vodî cu dumneiai Mariia Visterniciasa, pentru 6 pungi de bani, care au jăluit Domniia Sa Mihai-Vodă la tot Divanul de obşte că i-au rămas cu aceşti bani datoriu Ilie Cantacozino Vistierul din cumpărătura ocnii, din Domnia d-intăiu a Domnii Sale. ... din luna lui Săptemvrie în 8 dzile, după obiceiu. ... urnindu-l cu cuvinte din dzi în dzi, pănă ce i s-au tămplat şi mazilie Domnii sale ... Au mai dat Domniia Sa o pungă de bani, 500 de lei, în datorie lui Vasilachea Cantacuzino Spătariul, fratele lui Ilie Vistierul, şi el îi pusesă Domnii Sale zălog o pajîră cu  rubinuri; şi, după moarte lui Vasilachea Spătarul rămîind Ilie Visternicul epitrop frăţine-său, au dzis că-i va da Domnii Sale el ace pungă de bani, căci, ace pajîră cu rubinuri fiind a lui Ursachi Stolnicul, i l-au dat Domniia Sa. Iar la alte doao pungi au ţinut  dumisale Vistiernicesăi în samă, căci întru a doao Domnie a Domnii Sale didesă şi Ilie Cantacuzino împrumută patru pungi cu bani, cum au dat şi alţi boiari, şi-i plătisă Domniia Sa doao pungi de bani, iar doao pungi i-au fostu rămas neplătite. ... precum am văzut şi ispisocul Domnii Sale din vleatul (1720-1), acel de miluirea. Osăbit ni au arătat dumnealui Vel. Spat. şi altu ispisoc a Domnii Sale lui Mihai-Vodă, scriind într-acel ispisoc cum l-au ţinut Domniia Sa Mihai-Vodă acestu sat pănî la mazilire, iar atunce, socotind Domniia Sa cum acestu sat au fostu a părinţilor, a moşilor dumisale lui Iordachea Cantacuzino Vel Spatar, şi avînd dumnealui Vel Spatar şi cîţva bani  [ 433 ] cheltuiţi în trebile ţărăi, fiind Vistiernic-Mare, care bani nefiind putinţă ca să-i de, fiind învăluit cu alte nevoi a pămîntului, au făcut milă, şi i-au dat dumisale lui Iordachea Cantacuzino Vel Spatar acestu sat Bălţăteştii ..., pentru banii ci-au fost cheltuiţi la Visterie, în trebile ţărăi. (   3 februar (1731)... neguţtorii iniceri de la Bender ..., pentru păşune bucatelor lor ce le păşuniaze aice în ţară ... Cuniţa cîte 3 potronici, bani vechi, de vită, cum dau şi Hotincianei, şi de suta de oi căte 2 lei, bani vechi; iară ciobanii lor, carei vor fi oameni streini, vor da goştina căte 2 parale de oae ... De boi cei de negoţ să de căte un leu vechi cornăritul, de bou, osăbit de alt leu de bou,  vama ce plătescu la iarmaroace, la vameş ... Pentru desetina stupilor ce ţin ei aice în ţară ..., să de 10 stupi un leu vechiu, precum dau mazilii ş-alţ breslaşi, şi stupii lor, ce vor fi pe locuri gospod, nimărui dijmă din stupi, pentru loc, să nu de. Însă şi vitele lor, carile poartă odaia după oi, acele însă li-am iartat: cuniţă să nu de.  (  25 februar (1731) ... pentru breasla cizmarilor şi a solonarilor de aici din Iaşi. ... pe 13 liude căsari şi pă 3 liude holteai, ca să dea pe an căte 60 de ughi de omul căsar, şi de holteai căte 3 ughi, în trei şferturi ... răsura, căte 3 potronici de ug.  (  1735-36  ... pentru acest om anume Nicolae, ce au fost Jidov şi s-au creştinat.  
[ 434 ]  1735-36 ... pe uliţa Strănbă ... de camănă, de bezmăn, de cepărit, de branişte, de buoru, de locu agescu, de pecete agiască şi de alte angării de toate ci-ar fi pe alte crăcime.  (  7 februar 1736  ... nici de vită, nici de brănză, nici de sucman, nici de altele. ... copii de casă, armăşăi ... Aşijderea şi pentru strănsul banilor a civerturilor, sau a goştinii, pă obiceaiu ce au avut, ori în care laturi, şi lătunoiale satelor, nime alţ din zapcii sau de alţi slugi vorniceşti, nimini alţii măna în bani să nu-ş bage ca să ia vr-un ban de la cineva, nici să să ispitească la aciasta ca să străngă bani, făr decăt numai vătămani lor ... Să-i dea la vătămanii din vatra satului, şi ei să-i dea în măna vornicilor; şi de galben să-i dea căte un potronic răsura, afară din răsura Visterii, ca să fie pentru cheltuiale zapciilor ... Pentru ernatecul oilor lor, aducăndu-le în toate ernile în coace în ţeară, la ernatic ..., ori la care branişte şi pre a cui moşie ... căci lor aşa li s-au făcut obiceaiu.  (  15 februar (1736)  ... pentru slujitorii joimiri roşii de la steagul cel mare agescu, care slujitori, încă în ceialaltă Domnie a noastră, am socotit Domnie Mea, depreună cu tot Sfatul nostru, şi den pajăşte i-am făcut păn la 120 liude; pre care i-am numit Domniia Mea cu acest nume, adecă joimiri roşii, şi i-am dat Domniia Mea ca să fie supt steagul cel mare agescu, fiind şi atunci tot dumnealui cinstit şi credincios boiarul Domnii Meale Ia/nache  [ 435 ]  Vel Agă ... Avea toţ cai buni şi arme. ... păn la premenirea Domnii noastre, de aici în Ţeara-Rumănească, miluindu-ne puternica Împărăţie. Şi pre toţ i-am lăsat Domniia Mea grijiţ şi pre cai buni,ca pre nişte slujitori aleşi. Iar, după meargerea noastră de aici, nu să aibă vr-o milă sau vr-o căutare, ci cu tot felul de biruri fost-au stropşiţi, atăta căt au rămas foarte stricaţi: mai mult şi din pricina zapciilor ce-i avea, nefiind vreadnici a-i chivernisi a-i chivernisi şi a-i apăra, fost-au călcaţ de obşte ... . ... de 4 civerturi de hărtii, de fumărit,de satarale, de ilişuri ..., şi de toate tămplările ce ar fi pre altă ţeară ... Şi pentru ficiorii lor holteai, ce vor avea din trupurile lor, sau fraţ holteai, ce vor fi nedespărţiţ de casele lor. ... aceste doao steaguri vănători şi puşcaş; care aceşti slujitori nici odinioară mai nainte vreame nu s-au pomenit, făr de căt în vremile altor Domni ce au fost mai nainte de noi era vănători de aduce vănat Domnii, dar unii ca aceia nu să numiia slujitori. ... den pajăşte ... Era foarte nişte oameni stricuraţi şi grijiţ ... I-am adus Domniia Mea de şăde pre rănd în Curte cu săptămăna, ca şi ceale 4 steaguri de siimeani de Curte, şi cu nici un fel de bir.  ( 10 april (1736) ... pentru sfănta sihăstrie din codrul Deleanilor ...  (  27 septembre 1736  ... păntru Husein biv Voivodă, carele au eşit acmu din Ţara Turciască cu 2500 oi, cu ale ciobanilor lui; care, viind la Domnia Sa, s-au tocmit ca să dea goştină căte o para de oae, însă şi ciobanii lor, care vor fi oameni streini şi vor avea cărţ de haraci din Ţara Turciască, vor da goştină ca şi stăpăni lor, căte  
[ 436 ]  o para de oae; şi bani goştinii lor îi vor da la goştinarii care vor fi cu goştina bărsănească.  (  1-iu decembre (1736)  ... pentru popii ungureşti de la Săboani i ot Grozeşti, şi de la Faraoani ..., fiind acei preuţi ca şi nişte streini într-aciastă ţară.  (  1736-37  ... pentru David Jidov, argintar gospod ..., aflăndu-să nelipsit de la locul Curţii gospod.  (  13 april (1737)  ... 3 potronici starostii şi căpitănii ... Supăr să n-aibă pentru caii ce ar fi din iapile lor, iar pentru alţi cai, ce or fi făcuţ de aici din ţeară, pe aceia vor da starostii şi căpitănii pă obiceaiu.  (  22 iulie (1737)  Dzăcănd dumnealui Alistarho Stolnicul precum acia moşie este driaptă moşie în partea maicii sale Domniţii Saftii, şi făr de dreptate este dată acia moşie de mătuşa dumisale Domniţa Iliana lui Turculeţ, cu zapisul său, pentru 180 lei datorie soţului său, repoosatului Neculaiu Costăn Logofăt.  (  1738  ... Gălata de  [ 437 ]  gios ... din temelie mărind-o, precum să vede, facănd şi zidiu pin pregiur şi case de piiatră, şi o am îndzăstrat cu toati ci să cad. ... de Urechi Nistor Vornicul ... fiind şi Sfinţiia Sa de la Sinaia.  (  13 april (1738)  Fiind şi obiceiu pentru păreginile ce vor fi părăsite pe locuri mănăstireşti, să le dei cui s-a găsă, să le lucreadze, şi să dei dijma la mănăstire ... Şi din pomii cei vechi, înpresuraţ de pădure, carile i-au destupat şi în patru-5 ani abiia au închegat-o de au făcut-o vie, şi, dacă s-au făcut vie dia roadă ... au lucrat-o făr de ştire Păharnicului. 
( 1-iu decembre (1738) ... la cămănari şi la mortasipi şi la carii iau seu după la trunchiu, după la mesercii şi la bezmenari, şi la alţii carei veţ unbla lor cu ce fel de slujbe şi porunci a Domnii Meale pe mesercii, şi pentru doi mesercii den tărgu den Suciavă ...  (  1738-39  ... Jidovii den tărgu den Bărlad ... după obiceaiul vechiu, precum au fost de altă dată, mai nainte vreame ... staroste de Jidovi ... pentru poruncile gospod ce sănt pă jidovi ... Să fie purtător de grijă la toate nevoile voastre şi la cislile voastre, şi să să afle el şi cu 2-3 dintre voi, pă care i-ţi socoti, şi toţ după cum or socoti ei să urmaţ.  [ 438 ]  14 februar (1739) ... Dat-au samă Dumitraşco Stroici Postelnicul că zapisile Iztrineştilor li-au dat moaşe-sa la gineri-său Milescul Sărdariul, şă s-au prăpădit la dănsul, pribegind la Muscali, arătănd şi diiata moaşă-sa, în care scrie că li-au dat la Milescul făr voe ei.  (  20 mart 1739  ... Duca-Vodî Bătrînul; ponorăndu-să dialul, au cădzut de cîteva vreama zidiul ..., ce peste puţină vreamă s-ar fi primejduit şi singură beseareca.  ( 11 april 1739  ... pentru boi de negoţ ... cornăritul căte un leu, un potronic vechiu de bou şi căte un leu de bou vama ... Şi, pentru vitele şi herghelii de iape ce au în Moldova, să de cuniţa pe obiceai, căte 40 de bani de vită şi de iapă ... Pentru venitul starostelui de Cernăuţ şi a lui Vel Căpitan de Coţamni şi a Vameşilor celor Mari, şi venitul Gramaticiii, să urmeaze cu toţii luăndu-ş venitul lor după obiceaiul vechiu, căte un potronic de bou starostile, şi căte un leu de cireadă lui Vel Căpitan de Coţmani, şi căte un leu de cireadă vameşilor ce mergu la otace, şi căte 4 bani de bou gramaticiia, şi căte 2 potronici de cireadă călăraşilor ce păzescu la trecătoare. ... streini, mazuri de Ţeara Leşască, de ori-ce dare ... oamenii de ţeară, holteai, ce vor avea păstori pă la bucatele lor ... dijma locului. Pentru 200 de stoguri de făn domnescu, ce iaste obiceai de iau de la Botoşani  ... ce să rup cărduri după în cirez şi fug, să aibă a da colacul la cine ar găsi boii, căte doi lei de cărdu ..., iar,  [ 439 ]  cănd s-ar răzli din cireadă căte un bou sau căte doi boi, atunce vor da părcălăbie căte un leu de bou.  (  27 maiu (1739)  ... vătaf de fuştaş ...  (  17 iunie (1739)  ... au cădzut ... într-o năpaste de curvie ..., dzăcănd un om că s-au apucatu ... de o fată a lui şi au răpit-o, şi, vrănd ... ca să-l ducă ..., să-l de în măna episcopului ... . ... au stătut după Sărghie ca să tacă mulcum, să nu mai scoată în oamini ocară tătăni-său, şi i-au datu şi 55 lei de la săne, bani gata. ... un cal de 50 lei ... 46 matce şi 20 ocă de ciară şi altile, şi Mărdare Clucierul i-au luat 27 vedre vin gloabă. ... aşa, pen nişte siamne; dar încăş, cu toate acialea, s-au cunoscut că călugărul Sava cu voe fetii au făcutu priciină de curvie, iar nu cu sila, den vreame că casa lui Sărghie de a călugărului au fost de departe una de alaltă, căt ar arunca un om cu băţul odată, şi, vreame aciaia cănd s-ar fi răpit fata, au dzis fata că i s-au făcut dzua, mergănd ia la răşniţă, şi după fapta călugărului ş-au luat plata, cu bătae şi cu pediapsă de închisoare. ... înpăcăciune ...  (  10 iulie (1739)  ... pentru Costandin ce au fost grădinar gospod, carele s-au jăluit Domnii Meale că, dintr-o boală ce au tras, au rămas olog de picioare, şi coşul lui încă au rămas vătămat şi stricat, şi la ochi, de nu veade, ( atăt el căt şi muiarea lui.  (  30 iulie (1739) ... pentru Paladie Golăe şi frate-său Angheluţă Golăe biv Clucier şi alţ fraţ ai lor, feciorii lui Golăe ce au fost ispravnic pă satele domneşti, nepoţ şi strenepoţ lui Dumitru Golăe ce au fost Păharnic-/Mare  [ 440 ]  ... şi apoi, în streinăndu-se moşul lor Golăe şi tatul în Ţeara-Rumănească, în cătăva vreame, şi Ţiganii rămăind aicii în ţeară, etc. Şi apoi viind tatăl lor iar aici în ţeară ... Ştefan Păpăneca şi Toader Gorgan şi Drume, Chifanie.  (  1739-1740  ... pentru răndul aprozilor de Divan, care breaslă ... au fost mai de cinste între alte breasle şi slugi a Curţii domneşti ... s-au fost stricat de tot. ... păr la 30 de oameni ..., la izvod cu peceate gospod ... Feciorii holteai să dea la hărtii numai 1 ug.  (  1-iu mart (1740)  ... pentru răndul Bărsanilor ce sănt aşăzaţ aici în ţeară, la Putna şi la Bacău ... atăta căsaşilor, căt şi holteilor. ... bărsăneaşte, căte 6 bani de oae, şi, pentru tărle ... Vornicii lor să aibă treabă cu dănşii şi a-i judeca şi a-i certa. Pentru miei şi alte bucate, şi brănză, lănă cergi, burci, ce ar aduce la Gălaţi şi la alte tărguri de vănzare ... şi de vară, pă locuri slobode, încă să n-aibă opreală, însă ferind ţarinile şi făneaţile ...  [ 441 ] ... unde or ţinea ei stăne aşăzate păste vară ... Nu vor putea cumpăra în paguba lor Bîrsanii străini, faţă de aceşt birnici pămăntului.  (  13 mart (1740)  ... Stoica Căpitanul de drăgani şi pentru frate-său Ghiorghe Băcan ..., oameni streini ... păcum, după ce au vrut Muscalii să să rădice den oraşul Iaşilor, ca să meargă la ţeara lor, au dat jaf la dughiana lor, ş-au prădat de tot ce au avut, şi au luat şi carte ce au avut de milă. ... să fie ferită şi de schimburi de spre neguţtori, şi de toate cheltuelile ageşti: de fănar şi de plimbare Agăi, şi de altele căte ar mai fi pre alte dughiane cu bălăchii (sic).  (  20 mart (1740)  ... Întănplăndu-să în Domniia noastră întăiu de am discălicatu tărguşoru ce este supt Gălata, cu aşădzaria a trii iarmaroacie pe an.  (  1-iu maiu (1740)  ... pentru protopopa Ion, preutul de la biserica gospod de pe poartă, ( că, în anii aceştiia, întămplăndu-să a avia pre-puternicii stăpănii noştri oştire cu Nemţii şi cu Moscalii, Domniia Mea încă, de spre partea ţărăi aceştiia, am eşit cu urdia la cănpu, şi protopopa Ion, fiind preut domnescu şi om de triabă, şi avănd de la noi poroncă ca să să afle la paza bisericii gospod, căt om fi cu urdiia afară, iar el au păzitu slujba besericii precum să cade, şi, ori în care parte a ţărăi aceştiia am îmblat cu urdiia la cănpu, el încă de noi nu s-au dezlipitu, nici slujba bisericii pren silinţa lui nu s-au continit, şi mai vărtos că, şi în părţile de gios cănd eram, de spre Gălaţ, el au urmatu totu după Domniia Me ... Sa fie ertatu de poclonul Sfinţiei Sale preosfinţitului părintelui Mitropolit şi alte dări de toate, de s-ar mai întămpla să iasă pe preuţ.  (  5 maiu (1740)  ... întănplăndu-să a  [ 442 ]  vini Moscalii aici în ţară, şi, prădănd mănăstirea, li-au luat şi aciale cărţi.  (  10 maiu (1740)  ... preoţii de la patru bisărici domneşti ce săntu la tărgu, la Botoşani, cu o bisiarică din Păpăuţ ... săracie şi lipsite de toate trebuinţile lor ... Din 4 iarmaroacie care ce este obiceiu de să fac pă an acolo ..., 2 de lature tărgului şi 2 în tărgu ..., pentru 2 ..., unul de la Sfetii ILie şi altul la Săntă-Mărie-Mică, ce să fac afară ..., ( la aceste ..., să aibă ... să facă ei dugheanile iarmaroacilor, şi venitul dugheanilor după obiceiu, ce să lua de dughiană pănă acum ..., l-am dat ... bisăricilor ... iar vinitul dugheanilor de la alte 2 iarmaroacie: unul de la Vinirea-Mare şi altul de la Sfetii Theodor, ce să fac în tărgu, să aibă tărgoveţii de Botoşiani a facie ei dughenile, şi să ia ei acel vinit ..., precum s-au luat. ... la un neguţitor ce ar fi mai de frunte de acolo din tărgu ...după orănduiala şi cinstea lor.  (  3 septembre (1740)  ... Ioisif monah, dascalul de şcola slovenească ...cincizeci de stupi, ca să dea deseatină boereaşte: den zeace bucate un leu.  (  10 octombre (1740)  ... pentru o sfăntă mănăstire de la Chişinău ... [ 443 ]  ... vama gospod de la Chişinău. ... un ţărcovnic şi un posluşnic, oamini streini, ce s-ar afla la biserica de la Chişinău, care biserică, fiind mai înnainte domnească ...  (  17 novembre (1740)  ... pentru breasla uşăreilor, carele aflăndu-să de pururea nelipsiţ de la slujba Curţii Domnii meale ...  (  20 novembre (1740)  ... pentru 12 liude sticlari, oameni care au eşit din Ţeara Ungurească şi s-au aşăzat la sălişte la Călugăra, la Ţinutul bacăului ... 500 table de sticle şi 100 sticle de cealelalte, pentru treaba Domnii. ... căte doao parale de sticlă ... Cu alţii, cum să vor putea tocmi.  (  1740-41  ... 2 potronici de carul cu vin şi 2 ocă vin ...  [ 444 ]  ...cu cafe sau cu sticlă ... uloiu ... de plută ce mărgu pe Prut. ... de ţeară or tătărăşti.  (  1740-41  ... branişte de vară aici în tărgu, pe obiceiu, după la crăşme şi după la breasle.  (  1740-41  ... Întănplăndu-să moarte lui Gheorghie Ursache la Cernăuţ, s-au fostu lăsat supt epitropiia dumisale lui Enache Halipliul, ca să-l grijască după moartea lui. ... 50 de stupi matce ...  ( 1740-41 ... 28 oameni îmblători de la cernăuţ, cu vătaful lor, carii fiindu în toată vreamea de slujba poroncilor Domnii meale ... biruri: nici civerturi, nici hărtii, nici alt fel nici un fel. ... pă feaţele lor ... cănd s-ar întămpla văcărit ... slujba boorului de la toate cărciumele, ori cu ce fel de băutură s-ar afla la acel Ţinutu, şi la iarmarocile ce s-ar face păste an ..., să ia bourul, de cărciumă căte 44 bani, şi 2 ocă dreapte de băutură.  (  15 ianuar (1741)  ... breasla părgarilor de aici den Iaş ... Pe 29 liude ce sănt, ca să aibă a da ei de om numai doi galbeni de om pe an.  [ 445 ]  13 februar (1741) ... apa denainte potţii Curţii domneşti, din care să îndăstulează toată obşte.  ... fieştecănd 2 oamenii suiulgii pe treaba aciasta stătători ..., cu nafacao lor. ... Măcar că-n anii ce au trecut, s-au întămplat în ţara aciasta şi multe întămplări cumplite, precum boala ciumii, de care foc alţii toţ au părăsit oraşul, eşind afară pă la ţeară, apoi şi venirea Moscalilor în oraşul acesta, despre carii răotăţ şi nevoi ce au făcut lăcuitorilor ţărăi ştiute sănt, încă şi haznao au potricălit-o pe multe locuri, stricăndu-o, iar ei, aceţti 2 omeni, şi (ntr-aceale vremi nu s-au dăzlipit de la trebuinţile haznalii. ... 10 lei pă lună, de la Visteriia Domnii Meale, şi căte un postav supţire de Paşte, de la Cămara gospod, den an în an. Aşijderea şi tainurile de păine şi de carne şi de lumănări. Cheltuiala haznalii ... de la siimeanii hătmăneşti, că aşa sănt ei siimeanii legaţ cu testamentul Domnii Meale: ertăndu-se de bir, să tragă ei cheltuiala haznalii. ... După moartea lor, iarăş den neamul lor cine va fi meşter de apă, să încapă în locul lor, şi nime alţi meşteri de apă streini să n-aibă acea îndrăzneală de dat supărare vre unui obraz din cei ce să află lăngă Domniia Mea.  (  1-iu april (1741) ... Petre Păuleţ de la Trebeş, carele, fiind un sărac şi strein, şi aflăndu-se presecar la preotul prefector.  (  2 april (1741)  ... State Grecul, ce au fost mai nainte paic la Domniia Mea şi, însurăndu-se, au luat pe Zmaranda ce au fost Jidovcă şi s-au botezat.  (  2 april 1741  Pentru Ursachie Jicniceariul,   [ 446 ]  carele adevărat au fost fecior de boiariu de frunte, şi era şi al nostru cirac ... la vărsta tineareţelor sale, fiind încă holteaiu neînsurat ... care l-au rănduit el să fie dar Domnii Meale. ... de vreame ce părinţii lui Ghioghie Ursachie sănt astrucaţi la mănăstire ... Ştiut lucru iaste că aceaste drease s-au jăfuit de Cazaci, în vreame ce au venit oştile moschiceşti aici în pămăntul Moldovii, de s-au prădat ţeara.  (  25 april 1741  ... lui vasilie Cogălnicianul ci-au fost poruşnico ... conac de ospeţ ... Acum, în Domniia noastră, întănplăndu-să a fi casăle ageşti stricate, cu poronca noastră au fost conăcită Agiia într-aciastă casă, iar acum, deşertăndu-să casăle, şi socotind Domnie Mia slujba lui ci-au slujitu din tinereţile lui şi păn acmu,, la bătrăneţe.  (  9 maiu 1741  Pentru acest om anume Sandul, care de fel au fost Armean ş-au priimit pravoslavie Leage; careleci aflăndu-să acum şăzător la moşiia ce are după fămee la ...  (  21 maiu 1741  ... starostilor de Jidovi şi tuturor Jidovilor de tărgu de Iaşi, şi pă cine vor pune ei, să fie volnici ... a strănge crupca ce au văndut-o ei, de la toţ Jidovii, după scrisoarea lor, precum au legat şi precum au aşăzat, carele precăt să dea, pe alişverişul lor; pentru căci aciastă crupcă au făcut pentru folosul şi ajutorul şi chiverniseala a breslii a tuturor, pe obiceaiul lor, cum şi de altă dată au fost acest obiceaiu de s-au făciut ... Carele nu va da obiceaiul, să va pedepsi cu judecată şi globa ce s-au legat la zapisul lor.  (  1-iu iunie 1741  Pentru şangăi ce tae sare la ocnă, carei de-nceput, de la strămoşii lor, şi păn acmu, leafa lor au fost orănduită şi aşezată a li să da căte un ban de o sare pă sările ce sănt obicinuiţ să dea la căutări. ... cu doao părţi mai mult.  (  15 iunie 1741  ... tărgoveţilor  [ 447 ]  jidovi şi romăni de Botoşani, carei au jăluit Domnii Meale că, neîncăpănd ei toţ să-ş facă case mai înlăuntru, unde iaste frunte uliţii, s-au aşăzat mai pe de laturi, unde să vinde făina şi să face tărgu den Duminecă în Duminecă, de căştigă şi ei hrana lor, şi acum să scoală unii şi alţii şi cu lăcomie să întind ca să tragă şi făina pe la dughianile lor, acei ce ţin dughiane la faţa uliţii, unde să vănd negoaţele şi mesearniţa şi altele ... Tărgul făinii să nu să clătească den deal, den locul lui, de unde s-au văndut şi păn acum. Aşijderea şi băcăliile, şi negoaţe, şi mesearniţa, şi pitărie să stea toate la locul lor, şi să nu să mai strămute, trăgănd unii la alţii, ( ca să aibă hrană cu toţii.  (  25 iulie 1741  ... breasla blănarilor şi a cojocarilor de aici den tărgul Iaşii, şi de la alte tărguri ... căte 4 lei, 2 potronici de om pre an ... Nu să aseamănă, nici să cuvine a avea vr-o cale slujba camăna cu blănărie, de vreame că camăna de -nceput s-au obicinuit asupra băuturii şi a meserniţii.  (  27 iulie 1741  ... biserica din Chişinău, unde să cinsteşte hramul Sfăntului şi Marele făcătoriu de minuni ierarhu a lui Hristos Nicolae; care beaserică fiind mai înnainte domniască  şi, în vreme tulburărilor ci-au venit Moscalii aicea în ţară, s-au răsăpit de Tatari din temelie, şi la acie vreme fiind Sărdar din poronca nostră credincios boeriul nostru dumnealui Lupul Năstasă biv Agă, slujind Domnii Mele cu credinţă, mai vărtos într-acele vremi , şi cerănd voe de la noi ca să facă dumnealui aciastă bisearică, Domnia Mea i-am dat voe şi blagoslovenie ca să o facă,  [ 448 ]  şi au făcut-o dumnealui din temelie, cu toată cheltuiala dumisale, şi fiind şi acest loc, tărgul Chişinău, ce să numeşte Buicanii, a mănăstirii Gălăţii, unde iaste zidită aciastă beserică, au cumpărat dumnealui acel loc cu toate veniturile drept ... lei, şi l-au închinat sfintei bisearici; care beserică cu voe nostră o au făciut dumnealui metoh mănăstirii Gălăţii. ... căte o sută de lei din mortasăpie Chişinăului ... Şi din păne uşorului ce să să străngea de la Tătari acolo la Chişinău, să aibă a lua trei dzăci dea chile de grău şi doîdzăci de chile de mălaiu pe an.  (  5 august 1741  ... pentru Pambuc Armeanul ... cu meşterşugul său, ştiind a face strune ... Unde ar găsi, pre la trunchiuri sau la sulgerie, maţe de oae de treaba meşteşugului său, să fie volnic a strănge, de vreame că aceale altora nu sănt de treabă.  (  ... Vrăncenilor ... că lăcuitorii ce lăcuescu la Ţănutul Putnii n-au avut obiceiu a plăti vama sau ortul starostescu pe vinurile ce le rădică de la vii şi le duc la casăle lor, cum nici acmu lăcuitorii ce lăcuescu la alte sate într-acel Ţănut nu plătescu, numai pe dănşii, pe Vrănceni, îi supără.  (  ... cumpăraţ de răpaosatul Mateiu-Vodă, Domnul Ţărăi-Romăneşti, ctitorul sfintii mănăstiri, de la un Iane Parvana Sulger, ( arătănd egumenul şi zapisul lui Iane Parvana, cel de văndzare, cu care au văndutu aciale moşii ... şi scrie: cu vecini, şi, osăbit, arată egumenul şi izvod de vecini anume, iscălit de Iane Parvane şi de alţi boiari. ... în trecută vreame, la Vasilie-Vodă  [ 449 ]  sau mai înnainte, moşii, părinţii lor au căzut într-o slobodzie a lui Iane Parvana, şi, puindu-l Vasilie-Vodă o împrumută mare pe acel Iane Parvana, el au lipsăt în Ţara-Romăniască, şi atuncea au văndut aceale răpăosatului Mateiu Basarabu Voevod, şi el, cănd au lipsăt, apucănd şi izvoadile de cisla satului, au pus pe toţi oamenii ci-au fost într-acia slobodzie într-acel izvod, numindu-i pe toţi: vecini. ... sate boereşti de multe ori să tănplă, din vre-o pricină, de rămăn fără stăpănire şi necăutate, şi cu multă vriame, iar acesta, fiind sat mănăstirescu, mănăstirile nici-odată fără stăpănire nu rămăn.  (  ...strămoşul Domniei Mele, răpoosatul Gheorghie Ghica-Vodă ... De căte ori, la căţ Domni s-au strigat şi cărţi cu poroncă: cine n-a fi vecin şi să află pen sate boereşti, să iasă fieştecare pe la moşiele lor, cum şi la Domniia a triia a lui Mihaiu-Vodă aciastă poroncă s-au strigat..  (  ... să ia 2 zloţ de car sau de poloboc cu horilca, şi 2 ocă horilcă den tot carul ce întră în tărgu la vamă, 2 potronici, şi 2 zloţ de rachiu ce ar veni dentr-altă ţeară şi 2 ocă rachiu, 2 potronici de carne de peaşte sărat sau proaspăt şi 2 ocă peaşte, 2 potronici de polobocul cu miiare ce vinde cu bani gata la Turci, 1 potronic de putina cu miiare, 1 ban de toată precupeaţa ce vinde în tărgu şi de tot neguţtoriul ce scoate negoţ la tarabă de toată săptămăna, căte un ban, şi de tot băcalul şi precupeţul, 2 potronici de bolobocul cu perji şi 2 ocă perji, 2 potronici de poloboc de oloiu şi 2 ocă oloiu, 2 potronici de bute cu vin ce treace păn tărgu sau s-ar vinde cu darădicata şi ar eşi den tărgu afară, 2 potronici de polobocul cu curechiu şi 2 despicături curechiu, 5 bani de caru cu cofe şi 2 cofe, 4 bani de carul cu sare, 4 bani de carul cu harbuz şi 2 harbuzi, 4 bani de carul cu fieştece fel de poame  [ 450 ]  şi o ocă de pome, 4 bani de putina cu brănză ce să vinde cu darădicata, 2 potronici de carul cu tutun şi 2 ocă tiutiun, 2 potronici de polobocul cu coase, carul mocănescu i ungurescu, 2 potronici de căruţa cu racii şi 100 de raci, o bucată de carne de tot trunchiul ce tae în tărgu de vănd, den legumi ce să vănd cu sacul în tărgu, de toate să ia căte oarece legumi, şi den tot carul ce ar veni cu fănină, să ia căte 4 bani, ori cu ce fel de fănină ar fi, şi de poloboc cu dohot vadră pol din toate.  (  ... di spre ficiorii lui Macsut, avănd macsut danie o bucată de loc din hotarul tărgului Hărlăul, de la Antohie-Vodă. Făntăna Doamnii. Nişte spărturi de poeni şi drept în capul chiscului. Poiana Părcovacii ... Drăgoţăscului ...  (  Pentru Ghiorghiţă ci-au fostu Spătar-Mare, ginirile lui Alexandru Buhuş ci-au fost Hatman ... Moscali, unde şi pănă astăz să află ... după obiceiul pămăntului ... din care moşii Domniia Sa Mihaiu-Vodă, la Domniia a triia, făcănd milă cu Luca Visternicul, fiind om de casa Domniei Sale, i-au fost dat o moşie, un sat anume Petrişul şi dzece sălaşă de Ţigani pentru o chizăşie ... De vreme ce credincios boiariul nostru Toader Carpu biv Vel Medelnicer, fiind ginere lui Gheorghiţă Spătar, avănd şi copii cu aciastă giupăniasă ..., aflăndu-să aicia în ţară mai vărtos cu slujbă driaptă cătră Domniia Mia, şi dumnealui şi copiei săi, şi mai ales în vreme cia de trebuinţă, cănd au vinit Minih Feltmarşal cu oştile moschiceşti de au călcat pămăntul Moldovii, în anul 7247 (1739), la care vreme acii mai mulţi ne-au părăsăt şi s-au dezlipit di cătră slujba noastră, şi dumnealui cum şi fiei dumisale au arătat slujba cu credinţă pănă în sfărşit ...; osăbit că avănd şi mare prădăciune de cătră oştile moschiceşti, şi mai vărtos de cumnaţi săi, ficiorii lui Gheorghiţă Spăt., carii,  [ 451 ]  slujind Moscalilor şi viind şi ei cu oştile moschiceşti aicea, au mersu la bejăniia dumisale, în mănăstire la Golăia, şi i-au luat tot ci-au avut ... toate moşiele şi Ţigani ci-au fost a lui Gheorghiţă Spăt. ... Care moşii şi Ţiganii şi lui Gheorghiţă Spătarul i-au fost de dzestre de la soră-sa Alixandra, fata lui Ureche, giupăniasa lui Alixandru Buhuş ci-au fost Hatman.  
4 iulie 1521  ... şi Domniei Meale me-au dat un cal.  [ 456 ]  (  17 decembre 1531 ... S-a dat un cal lui Basarab Voevod ...  [ 459 ]  (  3 decembre 1595 (traducere sau copie din sec. XVIII)  ... Hăeşti, din teiu pruneşăscu, din teiul sohodolenescu, din vramniţa Hăeştilor, partea Arăbeţilor şi a lui Şărban Zgreben ..., partea lui Căciulat şi partea Nebunului ... Păr la livădia lui Litovoe ... În matcă la trestie ... Milco băiaşu.  (  1600-30 ... cum iaste muşu-seu, popa Stan, moşten din Hăiaşti, din descălecată, şi împarte ocina cu Stoian ... Popa Stan ... cănudu au fugit de pre aciastă ocină, au fugit de sărăcie, că au tăiat unu hotar; deci l-au închinat Radul Spafiul din Seciu ot Griveani, de au dat iape 3; decie au fugit de sărăcie.  (  1601-2  Se ştie cum au cumpărat popa Laţco di la Stănciul Gură-Molia 2 locuri în plopi derept bani 280, şi au cumpăratu di la Idul ot Livade, di în drum pănă în vale în rupto, derăpt bani 120, şi au cumpăratu di la Steveţu unu  [ 460  ]  lazu şi o crivină di în susu de vadul Dragului, şi dreaptu bani 165, şi cumpăratu di la Stoca 2 locuri în plopi în ruptă, dereptu bani 220, şi o crivina iar di vadul Dragul şi curetura di la gura Lăeurdişului, în bani 180, şi iar au luatu popa Laţco silişta şi locul la punte pop în zelogu, în bani 280, de la Crăciunu pena la paşti; iar de purori bani la zie se fiia stătoru. Şi aceştiia di la Stoica, di omni bonu mături: Daco şi Radul Crăţan şi Steile, Staico Ţiganu; şi ş-u pusi şi peceţilea. Vă leat 7110.  (  20 maiu 1601-11  ... ceştii mueri anume Ana ... Că au fost Ana soră cu Neaga pre sfănta evanghilie. Deci, cănd au fost la pristăvirea Neagăi, iar ia au lăsat ş-au dat toată ociina ei surori-sa Anei, cu blăstăm la moartea ei. ... pentru  c-au plătit Dumitru ociina Albuloi de bir încă în zilele lu Alixandru Voevod. ... în Valea hrănei, păntru că o au fost plătit de bir tatu-său Vladul încă în zilele lui Pătru Voevoda ... 1 plaiu de vie în Ciucu, şi pre unde au fost făcut tatu său Vladul groape de viţă, şi căt iaste stărpu ..., cuîmpărătoare. Şi am văzut ... şi cartea cinstituloi ...  [ 461 ]  ( (traducere sec. XVIII ... de să va cerceta prin alţi dascali şi să va găsi vre-o greşală, să îndreptaţi fără ponos, că să va fi greşit; iarăş alt meşteşug n-am făcut).  (  27 februar 1611  ... ca să fie volnic cu cartea de ... satele şi moşiile lui Căzan, însă de în Bae jumătate, etc., şi de în Ţigăniia lui partea lui toată. ... cum au fost dat în măna lui Căzan 6000 aspri de argintu  [ 462 ]  turceşti.  (  7 februar 1612  ... ca să fie el volnic cu carte Domnii Meale să aibă a-ş luare de la Căzan de în Baia bani 30000, pentru că i-au rămas lipsă aceşti bani dea în oiarie de în Vlăce. Iar, să nu-i va da banii gata la măna lui, iar boeriul Domnii Meale Preda Sluj. să fie volnic cu cartea Domnie Meale să-i ţie moşiile. Însă de în Baia,, şi dă în Ciuperceni, şi de în Alun, oare-cătă să va aleage partea lui Căzan. Însă să fie volnic boerinul Domnii Meale a ţineare aceste moşii într-o jumătate de an: să nu-i va plăti Căzan aceşti bani cea sănt mai sus, iar boerinul Domnii Meale Preda Sulj. să fie volnic a-ş face şi cărţi de moşie pre aceste ociine cea sănt mai sus scrise.  (  22 iunie 1612   Scris-am noi, buni megiiaşi ... acestor oameni anume Giurca şi Ursul din Negoeşti, ci-au avut pără înaintea jupănului Radul Cluceariul Buzăscul cu Dumitru feciorul Vlădulei din Poiană păntru nişte ociină ci-au văndut Moneasă lu Butan din Mirosloveani, partea Neagăei Dulimăneasei ..., pentru c-au fostu Neaga la bir, deci ia au murit, birul în urmă i-au rămas, în ciată i Monease au fostu, căzut-au birul Neagăi după capul i Moneasi; deci pentru aceaia birarii tot au tras pre Moneasa pentru birul Neagăi. iară Dumitru feciorul Vlădulei, el acum să apucă de aciastă ociină, şi o ia de la Butan, şi zice că i-o au dat mătuşe-sa, de s-au înfrăţit Neaga cu aciasta, muma lui Dumitru. Iar după aceaia jupănul Radul Cliuci. Buzes/cul  
[ 463 ]  el au dat pre noi să le căutăm dreptate şi să judecăm cum vom şti noi, cu sufletele noastre. ... iară de aciastă ocinu de partea Neagăi, featei i Dulimănease, se se veaghe, ... eia să n-aibă nici meteah cu aciastă ocină.  (  2 maiu 1623  ... au venit Ungurii aici, în ţara Domniei Mele şi au prădat toată ţara Domniei Mele: atunci i s-au întîmplat dregătoriului mieu mai sus zis pribegie în ţara Moldovei, cu Domnul lui.  (  1-iu april 1618  ... Şi au plătit şi datoriile lor şi partia lor de bir în trei ani, în zilele lui Şerban-Vodă, de lună căte un galbin ... În cîmpu, la jugastri ... Un loc în crivini. Un loc în cămpu, păn în hănsul cel mare.  [ 464 ]  ... în zilele lui Mihai-Vodă, pentru o vacă de zestre, care s-au fost răpus într-o pradă a tătăni-său Datco. Iar la limba rumănească s-au scos acum, la iunie 24, lt (1741)  (  24 april 1618  ... şi partea lui popa Gherghe, fratele lui Dobromir Banul, din Corbi, toată partea lui. ... lazul lui Stroe ... tri plute ... stupina Iugăi ... riu vărsături ... văna seacă ... valea părăului ...  (  1-iu mart 1619 ...  Pentru fărtaţiia lor ... O maramă şi o dulamă ... Ţiganca Camsa, (orna, Băldia.  (  24 april 1620  ... za 1 mascur gras ...  [ 466 ]  (  10 maiu 1626  ... tot oameni judeci, cu moşiile lor, din moş, din strămoş. ... Şerban-Vodă ... Iar după aceaia, căndu au fost în zilele Domnii Meale, în Domniia d-intăi aicia în pămăntul rumănescu, iar Stoica Vist. el au făciut vicleşug de cătră Domniia Mea cu ră viclenie, şi au rămas dator DOmnii multă sumă de  [ 467 ]  bani. ... Deci i-am judecitu şi i-am slobozit Domniia Mea şi pe acel sat Gureani ce s-au zis mai sus, de s-au răscumpărat cu bani de cătră Domnia Mea, de rumănie, drept galbinii gata 200.  (  2 septembre 1627-8  ... acestor preoţi, anume popa Dragomir de Grigorie, i ot Negoeşti pop Lupul ot sudstvo Gorjil, ( ca să fie capul lor şi bucate ce vor avea, în pacie de spre sate şi slobozi de bir şi de găleată de făn, de bou, de oae seacă, de cal, de miare, de ciară, de cai de olac, de măldăr, de podvoade, de mertice, de oae de sulgiu şi de lucrul domnescu, şi de toate mîncăturile căte sănt preste an în ţeara Domnie Meale; ( numai alegăndu afară să dea dijma de stupi şi gorştina şi vinăriciul şi birul vlădicescu, ( alt nimica să nu dea, ce să hie în pacie. Pentru că i-am ertat Domnia Mea pre toţ preuţii de la ţeară şi de la oraşe, ca să fie numai de paza sfintelor beseareci, şi în zi şi în noapte, , cu bună pace: pănă căt voiu fi Domnia Mea în Domnie, să roage pe Dumnezeu pentru sănătatea Domnii Meale pomeană în veacu; iar ei să fie în pacie şi ertaţ în zilele vieţii Domnii Meale, capul lor şi bucatele lor. Iar care preut va avea feciori au fraţ au părinţi au alte rude, aceaia să-ş dea birul cu satul. Drept aceaia şi voi birarilor şi voi săteanilor şi voi toate slugile Domnii Meale, carii veţ umbla în slujbe într-acest judeţ, în vreame ce veţ vedea ciastă carte a Domnii Meale, iar voi încă să căutaţi  [ 468 ]  foarte să vă feriţi şi în pacie să-i lăsaţi.  (  Scris-am eu Stan ficiorul călugărului Mardarie acesta al meu zapis la măna popei, cum să să ştie că i-am văndut 2 răzvoare de vie în dealul Negoieştilor, şi am văndut eu Stan aceste 2 răzvoare de vie şi casa şi 1 bute, de le-am văndut popei Pătru dereptu 2700 de aspri gatah, şi am văndut eu Stanu aciastă vie şi casah, ce săntu mai sus scrise, eu de a mea bună voe şi cu ştirea tuturor megiieşiloru din prejurul locului. Şi au fost mărturie: din Negoeşti pop Lupul i Pătru Caldaşin i Vladul i Ricul i Pătru al Lupului i Ilie al Epurei i Ion al Buice i Stiriian Grecul, şi din Băleşti Florea, şi din Albeani pop Roman i Vladul Berivoescul. Ghinar 18, vă leat (1631). Eu Stan amu pus şi peceate mea.  (  8 april (1632)  Noi satul Porceanii ... Radului Armaşului V: ot Jupăneştii pentru că, fugănd noi de năpăştiile Domnului nostru Matei Voevod în Ţara Ungurească, deci pe dum. l-au apucat armaş domneşti de au dat pentru noi ug. 40. Deci noi, venind din Ţara Ungurească, dum. ne ao apucat cu armaş domneşti pentru bani. ... Gorniţelul şi, la vale, Valea Căşiţei, pe scursura văii în piiatră ..., pentru că ne-au fost plătit dum. de bir cu bani gata fără voia dumnealui.  [ 469 ]  (  28 april 1634 (copie sau traducere sec. XVII) ... moşneni, piscul cîmpuşorului, mărul porcarului, păn în grohot, pînă în pristopul Darului, pînă în cornete, în vîrful colnicelor, piatra Nanciului, crivina lui Pardos. Iară după aceia, cînd au fost în zilele răposatului Şărbanu-Vodă, iară satul Gureani, ce s-au zis mai sus, el au fost căzut dator Stoicăi ce au fost Vel Vistier ug. 50. Deci, după aceia, cînd au făcut Stoica Vistierul sfînta mănăstire Strîmba, iar satul Gureani, ei au făcut Stoicăi Vistier 50000 de şindrilă pentru acei ughi 50, şi de aciia au fost ca nişte oameni plătiţi. Iară, cănd au fost în zilele lui Alecsandru-Vodă Iliiaş, după moartea Stoicăi Vistier, iar Domniia Lui au apucat satul Gureani pentru datoriia Stoicăi. ... Miloş logofătu din Gureani, nepot de frate Stoicăi Vistier, el au căzut în spinarea satului Gureani, zicînd că nu s-au plătit de acea datorie. ... satul Gureani au jurat în Scaunul Craiovei cu toată leagea deplin.  (  5 septembre 1634  Şerbul ficiorul lu Dumitru Sfatul ot Albeni ... Crăciun al Gălgului şi di la Reantea ... Braicăi. ... În brăzeiu, în cale plopişul, în cornet di la Măţul, supt grueţul Făntănelelor. ... Caldaşin şi frate-său Stanciul (omăc şi Lupul Costoboiu şi Vladul Buicioiul ... şi Radul Znop şi ... Scarlet şi Radul Pestrei.  (  13 april 1635  ...  megiiaşi tocmealnici ... aciastă ocnă de moşie, megiişească au fost, au rumănească.  [ 470 ]  (  7 maiu 1636  ... la Curpen, pe obrejie, la cireş ... Şi au fost adălmăşari i din Curpen Barbul ... vrăhul dealulov ... oi cu miei.  (  12 maiu 1637  ... munte, din Tănpele ceale marii ..., din furea făurească.  (  26 maiu 1637 ... un plaiu de vie ... Şi le-amu văndut din vărful dealului, unde am pus apa de au cursu spre apa Călnicului şi spre apa Ţofrei, în lungu stăjeni 155 ...  (  6 iulie 1638 ... Stan spudeaiu ...  [ 471 ]  (  6 mart 1640 ...  Danciul Măldărescul, Stan Armaşul, mănaţi cu ceşti Băeşi, să adevărăm cum li e tocmala cy Vladul den Bărseşti. Mers-am, Domne, la dinşii, cu Vladul den preună, strănsu-s-au, Domne, megieşii toţi ceia ce au mărturisit în zapisul cela ce mi-i dat Mărie Sa să le iau sama, are Vladul trebă cu Bae, au cum le va fi răndul. ... după Drăgan Buzoenul, şi o înzăstrat. Decii să iai Mărie Ta samă că ace fată au făcut 2 feciori şi o fată ... Decii, ce fată s-au rupt de fraţi-ş, de i-au dat o funi ... Den Căzan Spătarul au fostu acel cocon  Socol ce au perit la Tismana. Decii acestu Socol este Stanciului şi lui Stan nepot de văr primare ... Decii Mărie Ta vei adevăra şi-i vei judeca cum te va năstăvi Dumnezeu. Decii, cum te va năstăvi Dumnezeu pre Mărie Ta.  (  1640-1  ... în gruiuţul Viişoriei, cu ştirea tuturu fraţilor noştri, din sus şi din jos.  [ 472 ]  ... Şi adămaşu datu 3 pol. de vin.  (  ... 26 mart 1641  Cum să să ştie că ne-m strănsu noi rudele lu Socolul, toţi, după moartea lu Socol, şi am socotit datoriia ce au căzut după moartea lu Căzan; ci am socotit să plătim datorie cu Baia, iar alte moşii să le împărţimu. ... cineş cu frăţiia lui. ... şi alţii mulţi, căţ îşi vor pune măinile mai josu.  (  2 august 1643  ... Hamza i Gherghina, ce sănt la Roşii, ot sel ot Alun ... un Rumăn anume Mihil, feciorul lu Vlad, nepot lu Dan Gorun, de fecior, de sat den Colibaşi ..., feciorul Cepleanului.  [ 473 ]  Deci, deac- au prinsu stăpănii de veaste, iar Hamza şi Gherghina, ei au sorocit pre Dumitraşco Peharnicul, şi au venit înnaintea Domnii Meale la Divan, de se-au părăt faţă unii cu alalţi. ... cum i-au fost mărturisit lu Mihil satul Negoeştii cătră Dumitraşco, cum iaste Mihil judecu, nu e rumăn nimenuilea. ... Rumăn de moşie. Să se apuce Dmitraşco Peharnicul de marturii carii au fost mărturisit de Mihil că nu iaste Rumăn, ce iaste om slobod, să-ş ia banii, de va avea vre-o mărturie. ... să-ş ia pre Mihil Rumănul ..., să şi-l ducă, cu tot ce va avea, la casa lor.  (  23 novembre 1643  ... ca să jure de cătră danciul Logofăt cum că nu s-au văndut, însă partea lui de ocină, făr de altor fraţ, den sat den Baia.  (  8 ianuar 1644  (traducere sec. XVIII) ... Şi din rumtură cu grumazii ... moşie la rumtură, cu grumazi, cum umblă apa.  (  18 ianuar 1644 ... Udrea Postelnic şi fratele său, fiii Vlăduţului din sat din Bibeşti din judeţul Gorj. ... şi un frate al lui Vlăduţ, anume Lupul. În zilele răposatului Şerban Voevod. ... Popa Potărcă şi jupăn Micul Potărcan.  [ 474 ]  ... vrăhul Cebanului.  (  3 april 1644  ... Şi ubroc de gru, dereptu bani 60, şi adălmaş ved. za vin 3.  (  18 februar 1645  ... de în baia de Hier ... de să-ş ia toţi Ţiganii căţi au fost ai lui Socol den Bae. ... jupan Diicul Vel Agă şi Antona din Slăviteşti.  [ 475 ]  (  11 novembre 1645  ... Baia de Hieru ... nepoţii Midii, că nea-au fosr Rumăni de moşie, de în Bae; dici acum noi i-am judecitu de a noastră bună voe şi fără de nici o silă ..., ca să fie slobozi în vecu, ei şi feciorii lor ..., şi i-am cumpăratu dereptu ug. 20. ... părintele popa Stanciul Clisiiarul de la Beserica Domnească ot Craiova, i pop Lupul ot tam, i Străţimir Vătah, ispravnicul Scaunului Craiovei.  (  15 maiu 1646  Hamza, i Bălaci, şi Cărstea, feciorii Şobandei ot Bircii ... păn în vie Mustei, drept bani ug. 12 ... i ot Negoeştii Caloenu.  (  28 maiu 1646  Matei basarab Voevod ... Radului feciorul lu Tecuci  ..., şi un Rumăn anume Dragomir Ciuciul. pentru c-acest Rumăn l-au fost dat unchiu-său Predii Clucer din brăseşti, iar Preda Brăsescul el l-au fost văndut Danciului Logofăt, cu partea de moşie, cănd ş-au văndut şi alte părţi. Iar, cănd au fost acum, iar Istratie, cu Hamza, ei au venit cu pără de s-au părăt de faţă naintea Domniei Mele cu Filip, şi aşa păriia Istratie cu Hamza, din Alun, cum că l-au văndut Soriţa, cumnata lui Istratie, Fămeaia lu Dumitru, lu Hamza din Alun ...  [ 476 ]  ( 1649-50  Preda fecior lu Bălaur dinu Baia ... Şi me-au dat unu bou derepu lei 6 şi bani gata lei 3 ... Şi amu dat adălmaş vedre 2.  (  21 septembre 1653  ... ţie, Opricane Roşule din Turceneşti ..., pentru că aici, naintea Domnii Meale, s-a jeluit Iorga copilul din casa Domnii Meale pentru o mătuşă ce şade în casa lor de săntu 15 ai, şi de nimenilea băntuială păn acum n-au avut, iar, căndu iaste acum, tu te-ai sculat de ai mersu de o tragi, şi ai luat şi un bou al Slugii Domnii Meale Iorgăi copil. De care lucru, în vreame ce veri vedea aciastă carte a Domnii Meale, iar tu să cauţ să laş mătuşa foarte în bună pacie, nemic să nu o mai băntueşti, şi să dai şi bou slugii Domnii Meale, ce-i luoat; că apoi, de nu veri asculta de porunca Domnii Meale, bine să ştii că mare certare şi urgie veri petreace de cătră Domnia Mea.  (  4 august 1654  ... ţie, Filipe Pos. ot Baia, şi voao altor părtaş de ociină,  carei au văndut moşie răposatului Matei-Vodă ... Să căutaţ pentru cărţile voastre carele aţ luoat bani de la Matei-Vodă, afară den moşiia şi den Rumănii boiarenului Domnii Meale jupan Danciul Vel Sluj., să vă gătiţ banii toţ, căţ aţ luoat voi de la Matei-Vodă, şi să veniţ cu ei aici la Domnie Mea. Pentru că aicea, înnaintea Domnii Meale, jăluit-au boiarenul Domnii Meale Danciul Vel Sluj., cum că i-au lepădat Matei-Vodă bani pre moşiia lui şi pre Rumăni în silă, făr de voia lui şi făr de nici o dereptate. Deci el ş-au gătit banii toţ, căţ i-au lepădat Matei-Vodă. De care lucru iată că  
[ 477 ]  vă scriu Domnie Mea să căutaţ să vă gătiţ banii căţ aţ luoat şi voi pre părţile voastre, să-i aduceţ aicea la Domnie Mea; că apoi, dacă nu veţ veni cu banii, o voiu trimeate Domnie Mea de o vor aducie şi cu treapăd.  (  15 maiu 1654  ... cu pîimniţă, cu o bulă cu lină, cu ţarcă, din dealu de la ALun ... moşie hoabnică. ... ot Scăuiani Preda Roşul ...În Tîrgovişte, în casa Mircei dărăbanţul. Şi amu scris eu Calotă săn hamza ot Popeşti ... Şi au dat aldămaşi veadre de vin 3, vadra căte bani 66.  (  26 iulie 1654  ... acestui om anume Stanciul Beşteleia ot Aneniş ot sudstvo Gorjil ..., ca să fie el în pacie de acum înnainte pentru rumănie de cătră Radul fratele lu Piele ... Pentru că i-au fost năpăstuit ... cu un zapis mincinos ca să-i înpresoare şi să-i rumănească, că au fost zis cum că au plătit Stoica Piele pre un frate al lor, anume Stan, de o datorie de ug. 25. ... ca un om asupritor şi neavănd nice o treabă cu aceşti oameni ... ficlean şi mincinos ...  (  15 maiu 1655  ... pentru Ţigani şi pentru Rumănii cari au rămas dela la moşi noştri încoce. Deaci noi amu stătut toţi la socoteală dea ne-am socotit şi ne-am aşezat de tote gălcevile. ... Şi, la ce judecată aru mearge, să nu li să creaze nici unuia, nici altueia, şi să fie închinată pradă ug. 50.  (  1655-6  Cum gălciavă şi pări să nu avem unii de cătră alţi di ici nainte pintru poşii moşului Stoica ( că eu Stan am luat fata Stoicăi, pe Safira, că noi am voit zastre de la Postelnicul Drăghici, iar Postelnicul să ţei moşei moşu-seu Stoica, moşii moştnii, că i-au lăsat la morte lui, iar fata să o zestreteze. Şi iar să să ştii c-au dat Postelnicul  [ 478 ]  Drăghici zestre fetei un bou şi 2 vaci cu lapte, şi 2 stupi, şi oi, şi o rămătore, şi un straiu, şi tot ce trebueşte îmbrăcăminte fetii. ... omeni buni ...  23 iulie 1656  ... Barbul Şegăi din sat din Cicun ... pop Mătiia ... din fune paicescă ... martur Riman ...  (  30 iulie 1656 ... Costantin-Vodă, pentru Diicul Vel Cliucerul din Buiceşti şi fiii lui, la Arceşti din Romanaţi ... Călin, dumitra Arciasca, măinea Popescul Vel Sluj., Badea Comăneanul biv Vel Comis, Badea Căpitanul ot Nucet ..., Badea vataf za aproz ..., Pano vtorii Postelnic Căpreanul ..., Mogoşu Cliuci, Păulescul ..., Radul Cliuci. ot Milcov.  (  2 decembre 1657  ... de în judeţul Jiiului de sus ... lui Dragotă Postelnic, ficiorul jupănului Barbului Vornicul ot Poiană ..., că ne-amu văndutu dumnelui, noi şi cu tote moşiele nostre şi cu toţ ficiorii noştri, însă cu tote moşile nostre de în partea megieşească, cătă ne se va aleage părţile nostre de preste tot hotarul megieşescu ..., cu plaiu de vie în deal. ... şi căţ ne va mai da Dumnezău. Şi nu ne-am văndut de vr-o silă sau de vr-o nevoe, ci ne-amu văndut de a noastră bună voe şi cu ştirea a tuturor megiiaşilor de înprejurul locului, totu pre bani gata ... Cum să fim dumnelui rumăni, moşie ohamnică, dumnelui şi coconilor dumnelui. ... boiari şi megiiaş buni de împrejure: de Rogojina Barbul Postelnic, de Tărgul -Jiului Dumitru părcălabul, de în Orbi pop Stan, de Bumbeşti Lupul Dănăiaş şi fiiu-său Alecsă, şi Sava ficiorul lui Mladin, de Teleşti.  [ 479 ]  (  14 august 1658  ... popei lui (ucuru ot Sătcele ... Văsii Beleşca ot Loleşti, i Stan Ţenche, Crăciun al ui Danac ... Popa Răduţul ot Purcari.  (  1658-9  Noi Rumini di Baia cari n-am tras di partea lu Căzan ... nepocilor lu Căzan ... ne-au fost văndut ditru Danciului piîntru detorii a uchiu-său lu Căzan, apoi a fostu omu rău, că n-au tot trăi cu disil, ci portat pă la Matei-Vodă şi l-au scos şi ni-u vondut lui Matei-Vodă. După aceia, am fost dot domneşti, păn în zile Mihnei-Vodă. Apoi Mihnea-Vodă au zis că loi no-i treboe sate, ce a mănat la noi la Rumăni nişte omeni domneşti şi apucat cu mare strinso să dem bani, şi i-am datu. Apoi noi amu avot glăciavă cu aceşti nepoţii a lu Căzan ... piîntru u fun de loc ce le au fost împresurat Matei-Vodă fără bani. După aceaia ne-amu tocmit cu dişii să-ş ţie moşiia acia fone di loc, însă fără Rumăni, şi noi să fim pre altă fune judeci.  (  4 februar 1660  Barbu biv Vel Vornic ... fost-am cumpărat pre ei cu ficiorii lor şi cu toată partea lor de moşie. ... Gligoraşco Voivod  ... Petru Stegariul ot Curpen ...  (  1661  Msţa Făurar  ... Stanciul Roşul i Hamza, nepoţii Otei din Hurez ... partea lui Nădărşte.  ... Sminicoară ... scoţind ei şi o carte a  [ 480 ]  lu Matei-Vodă, rea şi mincinoasă.  (  iulie 1661  Scris-am noi, buni megiiaş ... Dan Boi ot Neniş ... al nostru răvaş acestor omeni, anume Stanciul beştelei cu feciorii lui ..., carii am fostu luaţ pre răvaşul Banului den în Craiova, cum să căutăm şi să adevărăm bine pre amăruntul ... slugile Banului, pre unde au fostu siamnele bătrăne pusă de moşii şi de strămoşii lor, şi cu omeni domneşti, căndu au dat de şugubinah pentru acel munte anume Trătăreul, fost-au dat boi 10. Deci şi noi am aflat seamnele ..., scosu-le Radul Drăgoescul şi are ...; iar noi le-m pus iar ... şi le-m noit şi le-m întărit; ş-am aflat cu sufletele nostre ... totu muntele a Novăcenilor, de căndu au dat acia deşugubină; iar cui va fi fostu acel munte mai nainte, el s-au ascunsu ca să nu dea acia deşugubină greah, ci-au dat-o Novăcenii de silă pre acel munte deşugubina, căci au eşit apa muntelui în sat în Novaci şi cu săngele mortului; deci-i au dat 100 de boi deşugubina, şi muntele să fie al lor. Decii noi aşa am adeverit cu sufletele noste, şi aşa am făcut aciastă judecată. Fost-au şi Udre Vătaf cu 70 de plăiaş şi cu Pătru Vameşul de în cee ţară, tot mărturie. ... az ... lui dunelu Vl Ban.  (  20 septembre 1661  Pătru Stănoman din Creţeşti am avut 2 feate mari, şi zeastre n-am avut să le dau, ci de una s-au apucat văru-meu Stanciu (oplea să o înzestreaze, şi i-au dat vaci 2 şi unu bou şi un gonitor şi un strai şi un berbeace şi 3 veadre de vin şi o păreache de cizme.  (  10 maiu 1665  ... Vladului Roşul feciorul lu Drăghici ot Fărcăşeani ... partea moşu-său, lu Pătru Armaşul.  (  17 iunie 1665  ... voao 6 bo/iari,  [ 481 ]  anume Barbule ot Rogojina şi ţie Calotă iuzbaşa den Ghergheşti şi ţie Neagule iuzbaşa ot Bălceşti şi ţie Vlăduţule Postelnicule Bengescul şi ţie Prodeo (auşule ot Goeşti şi ţie Ioane ot Peştişani ...  (  4 novembre 1665  ... Hamza Şifaru, feciorul Manii Paharnic, nepotul Radului Postelnicu ot Hurez ot sud Gorj ... Furcătura Aninoasăi ..., piscul Creţului pănă în Hamărazia ..., piscul Prigorii, gura Ursoaii ..., gîrniţa giumînă ... obîrşia Jidovului în măgură.  (  11 maiu 1667  ... oameni ... ce să fie de acum nainte în pacie şi slobozi de rumănie, ei şi cu feciorii lor, de către Dragomir Pilescul ... ruda lor. Ei au fost tot megiiaşi, şi au avut pas de rumănie, iar, cănd au fostu în zilele lu Costandin-Vodă ... zapis mincinos, ca să-i împresoare şi să-i rumînească în silă. ... Az Radul Vel Logofăt Creţulescul.  (  15 maiu 1667  Dici Măria Sa Vodă nea-au dat şi jurători 4 boiari. ... pănă aicea la Corte ... Hira Logofătul ot Cacova ..., ot Perişani Crăstiian Golescul, ... Stoica Urichearul ... (  19 maiu 1667  ... pentru Filip Armăşelul din Alunu ... [ 482 ]  ce i-au măncat pe toţ Iva ... Am dat Paraschive şi Stanciului leage 4 megiiaş pre răvaşe domneşti, ca să jure Paraschiva şi Stanciul cum n-au măncat ei de acei bani de pre vii. Deci, căndu au fost la zi ş-au strănsu leage deplin ş-au jurat, deci Filip nu s-au suferit cum să pierză banii, ce au venit iar de faţă cu Paraschiva şi cu Stanciul. Deci Domnie Mea am judecat pentru parte Paraschivei şi a Stanciului: de vii, de pimniţă, ci-au văndut Iva lui Filip, să ţie Filip toată parte Ivei, de moşie, din Alun şi den Ştefăneşti şi den (uperceani şi den Rădeştiţă, şi partea de vie, şi la pimniţă tot a treia parte, să-i fie lui stătoare în veaci; pentru că aş- am judecat Domnie Mea.  (  20 ianuar 1670  Ianuţă snă Rudiane ot Albeni ... Iacov Armaşul ot Miruslăvenii ... un loc de vie şi cu locul sterpu, căt s-au fost cumpărat mai de de multu ..., pre căt au fost cumpărat mai nainte de vreme, de moşu-meu şă de moşu-său ..., unde ne-u fost viile cele bătrăne ..., şi ca să-i fie dumnealui moşiia hobatnică dumneloi. ... eu Ianuţul ot Albeani.  (  1670-1  ... care au fost jupăneasă Vladului Logofăt Bărsescul şi cu feciorii ei, anume Mateiu Paharnic i Vladul i Dumitraşco i Radul i Părvul ... fălci de loc ... Io Antonie Voevod.  (  1671, agostru 17  Eu Neagoe Bouru, dinpreună cu frate-mieu Dumitru, feciorii Stanei, fata lui Dragomir Şotropă ... Dragomir Măgălea din Loleşti ... că am luoat de la dumnealui bani pe 6 berbeci, căte aspri 10 tocma. Nefiindu nici bani nici berbeci la zi şi la soroc, ne-au apucat cu mare strănsoare, de am dat 3 locuri pentru bani ..., alăturea cu Văneaţa, pi din jos cu locu unchiului Stan Arghie, altu locu în Drăcoia, din costă cu măru pătulat,  [ 483 ]  păn în valea Drăcoia, pe de apus ... altu loc din potănă Pietroiului, la dal, alăturea cu valea Malului ..., pe despre lacu din vărtoapă ...; cu ştirea tuturor moşteanilor, şi din sus, şi din vale. 2 vedre de vin adălmaş, vadra căte bani 45. ... Crăciun Dănacu, Stanciu Ţăncu, Tudor Biialeşchi, Lupu Pufuilă, Manasiia Cambrii, Vasile Toporcea.  (  13 mart 1672 ... Branu ficiorul Vigului ... Nu m-amu îndurat de moşie, ci o-mu răscumpăratu, de am dat ... un răzoru de grău dereptu ug. 1 ..., şi e-m dat un caru dereptu bani 200, bani 50, şi i-am dat o putină dereptu bani 120.  (  18 april 1676  ... Şi am scris eu Nica ot tărgul Gilortului, la mănăstire la Crasna.  (  28 iunie 1676  Manea Stolnic, ispravnicul Scaunul Craiovei, dat-am carte noastră omului nostru, anume ... ca să fie volnic cu aciastă carte a noastră de-s apuce cu scrisoare pre Dumitru abagiulu ot Vel Ocnă ca să dea tl 16, care bani au avut ei socoteaală, etc., încă înnaintea părintelui nostru chir Stefan arhipiscup Rămniceschii, ( precum am văzut şi carte Sfinţii Sale de judecată, şi scriind cum că au fostu luat Dumitru Abagiul aceşti bani dobăndă de pre dobăndă. Direptu aceia, să hie volnic omul nostru ce scrie mai sus, să-l apuce să dea aceşti bani ce scrie mai sus, toţi deplin. Iar, nedănd bani, să-l aducă pre el aicea la Scaunu, şi de către nimelea opreaală să n-aibă. Aciasta scrieem. ... Eu Nedelco iuzbaş, sluga Manii Stolnicului ot Craiova. Aţi zis că aţ dat mie trapăd, iar n-aţ dat un ban, ( pre sufletul mieu; ci aţ spus peveşti, ( că eu săntu viu păn acum, şi mare ruşine să cade şi voo, precum v-aţ băgat voi.  [ 484 ]  (  21 iulie 1683  Barbul Bălăceanul Vel Vornic i Gligorie Vel Logofăt i Statie Vel Vistier i Costandin Brăcoveanul Vel Spătar, ispravnicii  Scaunului Bucureştilor, dat-am cartea noastră de judecată popei lui Mihil Beşteleaiu ot Aniniş ot sud Gorjiu ... Dumitru Abagiul, ginerile Manei Stolnicul Bulucea ... nişte boi, boul po taleri 3 ...  (  19 iulie 1689 ... megiiaş ... aici naintea Domnii Meale, la conacul de la Ţinţăreni ....  (  17 februar 1690  Vladul nepotul Trănei ot Negoeşti ... lui Zahir ot Albeni, ca să hie de mare credinţe ... răzore de vie 2, înse cu obraţi viei la vale şi viia părăsită de 35 de ai; şi amu văndut-o de a mea bună voe şi cu ştirea tuturor fraţilor mii şi a megeşilor din sat; şi amu văndut-o înse cu bani gata ug. 3, ... Matei ot trăg Benghii, Antonie, Gălu, Dianul, Roman, Călaian, Ion sin Muste, Radul Ţoţăi ... şi au dat Zafir adălmaş vread. de vin, 1, bani 40.  (  mart 27 1690  Ţie, popo Mihăilă ot Aniniş, sănătate. Altă, să cauţ să te scolii cu oamenii tăi de acolo, să mergii împreună cu oamenii noştrii, să prinzii pre nişte oamenii din Cernădiia cea mare, carii au sărit de au bătut nişte vătăşăi de sursat, mergănd ca să le dea banii, iar ei au sărit de i-au bătut. Deci să cauţ, în vreame ce vei vedea aciastu răvaş al nostru,  [ 485 ]  iar tu să mergi cu oamenii tăi şi cu feciorii noştrii, să-i prindeţ şi să-i băgaţ în butuci, şi în nişte cară să-i aducă aici. Iar bucatele să le dai toate pre chizăşie acolea, în ceale sate. Aciasta-ţ scriu. Fii sănătos.  (  2 iunie 1690  ... săteanilor dă la Cărligei ..., că aicea înnaintea Domnii meale să jălui popa Beşteleai şi cu săteani de acolo dă la Aniniş cum că, la seaama cea mare şi la seaama cea dă a doo, v-au dat boiarinul Domnii Meale Cornea Vel Paharnic Aninişanilor ca să-i ajutaţ la aceaste dăjdi, iar voi n-aţ vrut să-i ajutaţ, ce v-au tras, dă v-au luat nişte vite, şi altele vă le-au luat zapcii carii au fost, şi voi n-aţ vrut să vă daţ banii şi să vă scoateţ vitele, ci le-aţ lăsat s-au petrecut; şi acum voi meargeţ dă trageţ vitele popei lu Beşteleai pentru vitele voastre. De care lucru, ei nu v-au tras dă capul lor pe-ntregul, ci v-au tras cu porunca lu Vel Peharnic, precum am văzut Domnia Mea şi cartea lu Vel Peharnic la măna lor; ci au trebuit să vă fiţ dat banii şi să vă fiţ ..., să nu le fiţ lăsat să piară ... Ceiată că vă poruncescu Domnia Mea, după ce veţ vedea aciastă carte a Domnii Meale, iar voi să căutaţ să daţ bună pace popei lu Beşteleai şi sîteanilor dă acolo, dă la Aniniş, să nu mai vie cu jalobă, ( că apoi voi trimite Domnia Mea de-i veţ da ci le veţ lua trăsuri cu treapăd, şi veţ păţi şi rău.  (  23 iulie 1690  Noi satul Cernădie ... Mihel Novăcianul ... mare mărtorisală, cum să să ştie că, fugindu noi, tot satul Cernădie, pentru nevoile nostre, la munte, deci dumnealui Vel Păharnic, trimiţind martalogi la noi, ne-au luat cu toate bucatele nostre. Deci noi ne-m rugat de la popa Mihel şi de Mihel Novăcianul, de s-au dus păntru noi la dumnealui Vel P[harnic, de ne-au luat pre chizăşie lor şi ne-au scos tote bucatele nostre, şi să ni aşezăm  [ 486 ]  prin casele nostre şi să ne dăm dăjdile ca alaltă ţară.  Iar, de vom îmbla noi cu alte cele şi nu vom venii să ne aşezăm pre casele nostre,  şi vom lăsa pre popa Mihil şi pre Mihil Novăcianul la nevoe, să fie volnic pop Mihil şi cu Mihil cu aciast al nostru zapis să ne vănză, cu copii cu tot, şi cu moşie cu tot, precum au făcut zapis la măna dumnealui Vel Păharnic.  (  25 septembre 1694  La conacul de la Brăncoveani ... Radul Zmeul feciorul Albului, nepotul neagului, şi lui Ivan feciorul Neagului, den satu den Vierăşani, şi lui Ion feciorul lui Stan al Neculii, cu nepotu-său Drăghici ot Dol-Petreşti, ot sud Gorjii ..., ca să fie de acum înnainte în pacie şi slobozi de rumănie ( de catră Mihai şi de cătră frate-său Dumitraşco, feciorii lui Tudor Bibescul, şi de cătră verii lor, feciorii Udrii Biciianul, şi de cătră feciorii lor. ... Stamatie biv Vel Agă şi radul şi Neagoe din Crasna şi Dumitru den Filiiaş. ... zicănd cum că au fostu cumpărat moşu-său Vladul moşie în sat în Jupăneşti şi cu aceşti Rumăni ... de la Radul Paşte, dereptu bani gata 9000, încă den zilele ... Radului-Vodă ... mai veache cu 8 ani decăt cartea lui Gavriil-Vodă. ... tot judeci, şi nu Rumăni. ... la conacul de la Urezi ... Iar Mihai şi Dumitraşco la zi şi la soroc nici o marturie n-au adus, nici de faţă n-au vrut să vie.  
[ 487 ]  24 april 1696  Cornea brăiloiu Vel Ban. Scriem cartea noastră ţie, Calotă diiacone, snă popei Predii. Cătră aciasta-ţ facem ştire că, aicea la noi, spusă Zamfir den Albeani, zicănd cum că, avănd el nişte vii la Negoeşti, etc. Fiind nişte ţealină a lui Stan Mustescul între via lui şi (ntre viia ta ... De atăta vreame el iaste moşnean, şi lui i să mai cade a o cumpăra. Ce să cauţi să-ţi iei banii şi să-i laş ţealina să o stăpănească cu pacie, să nu-l mai porţi de val, că apoi îi vei lua banii făr de voe. Aciasta scriem. Iar, de va fi lucrul într-alt chip, să vini de faţă. Cornea vel Ban.  (  8 maiu 1699  ... funi ... mai de nainte vreame ale săteanilor birnici din Şăpotu ... Iară apoi, mai căzăndu-să Neculii Şărlăul a cumpăra, altul n-au îngăduitu, ci cu judecată au întorsu banii. ... ispravnic Scaunului  Craiovei. Au rămas ca să-i fie Neculii Şarlăul de moştenire. ... În capul crivinilor celor mari, ... valea căluşălului ... alt loc în crivinuţă.  (  decembre 1700  ... judeţu Iane cu 12 prăgari şi Nica Logofăt Dumitrescul ..., i Ianuşu ot Trăgu-Juiul ... şi Gherghe a lu Răcicăi ... şi Dumitru snă Bărbuţului ... Postelnic Ion ot Cornetu, prăcălabul Juiului.  (  23 august 1700  ... jalbă la dumnealui Vel Ban, şi dumnealui ne-au fostu rănduit 2 boiari ca să ne aşază şi să ne înparţă. Să lăsăm drumul cel mare, care slujaşte la toate casăle, slobod, aşăjderea şi calea făntănii să fie slobodă. ... să fim slobozi să rupem acel gardu.  (  (sfîrşitul sec. al XVII-lea)  ... cu o carte a Mării Sale bezade, de sorocu la noem. ... la Scaun la Craiova, şi, vindu Negoeşte cu 24 megeiaşe, şi nefiind Căimăcamul Staico Bengescul la Divan,  [ 488 ]  nu puturăm să ne isprăvim, nece nu putem a mai şedia în vriamia lucrului, ce ni-amu voit noei de bună voia noastră de ne-amu pos zi păn la Viineria Mare să venim cu toţe atuncia la Divan iar.  (  april 1701  Să să ştie boiarii adevărătorii şi hotarnicii ...  ( 27 novembre 1704  ... Necculii Călescul ... şi cu piciorul strejii ... megiiaşi ... Pohtit-au cu toţii denpreună, ca să ia 24 de megiiaşi ca să caute şi să adevereaze pentru acestu munte. ... Brăilă părcălabul den Vădeani, i popa Măicanu den Leeşti ..., i Roman vătavul ot ..., i Barbul vătaful de plaiu. ... o carte cu blestem şi groaznică afurisanie a preasfinţitului nostru chir Theodosie Mitropolitul ţărăi, scriind-o asupra acestor 24 de megiiaşi ... şi asupra altor moşeni şi împrejureani de acolo. ... făţării şi voe veghiată ... să să adune a doao oară ... zicăndu cum că ar fi făcutu dreptate şi adeverinţă bună, iar nu făţării, precum au fostu zis megiiaşii den Grivii şi den Rusăşti.  (  1-iu iunie 1707  Cinstite dumneata Bane, să fii dumneata sănătos. Cu plecăciune sărutăm cinstita măna dumitale ...  (  8 iunie 1707  Costandin Ştirbeai Vel Ban ... [ 489 ]  Paharnicul Barbul de la Bengeşti ...  (  26 maiu 1712  Costandin Ştirbeai Vl Ban ... Dumitra fata lui Brăilă Brăiloiul, sora lui Dumitraşco Şăitan ...  ( după 1718  ... Ceia ce coprinde în instrucţie pentru slujitori, armăşăi, călăraşi, catane, plăiaşi, scutelnici, pescari, vănători şi pentru cumpăneala satelor.  (  după 1718  ... Din casa tatu nu am luat nici un cap de aţă, că pe mine m-au luat unchiu-meu Radu de la tată-mieu, numai de 3 ani, şi m-au crescut şi m-au făcut fecior de suflet ... Pentru fraţi, de i-am scos din puşcărie, cănd i-au găsăt gazdă de hoţi; ci pentru aceşti tl 20 ce i-am dat de i-am scos din puşcărie ... m-au prădat frate-mieu Gheorghe cu un Turcu: mi-am luat un cal de 4 şi un bou de 3 vicei ... Pentru pricina ce am avut cu jup. Gherghe Rămniceanul, am vorbit cu dumnealui cănd iera cumnatu-său Idochil ispravnic la Tăr. Jiiului, să mă scoţă di la catastihu ţărăi, să mă pue la Cumpanie, şi m-au purtat ci vorba, şi ieu i-am dat 2 linguri de argint, care trăge tl. 5, şi i-am mai dat o păreche de pistole cu ţăvele de givertu, mari, care mi-au dat jup. Nanul tl 12 numa pe ţăvi, şi i-am dat vin, ved. 31, vadra căte par. 7, şi rachiu ocale 5, ocaua căte par. 5; şi am şi eu de la dum. zloţ 9. Şi eu i-am dat acestea ce am scris mai toate, şi nu mi s-au făcut nici o ispravă, ci am rămas tot la ţară, de am dat biru.  (  1-iu iunie 1718  Poiana  [ 490 ]  ruginei păn în piscul de pestre Rugina şi pestre în Hămărăzea.  (  13 novembre 1719  ... în zilele răposatului Domn Matei Basarabu Voivod, iară, cănd au fost acuma în zilele Mării Sale Gheorghe Cantacuzino Voevodul, venit-au ...  (  30 novembre 1722  ... Preadei Croitoriul Neciuruc ... Moşie moştină ... Brăilă snă Pătraşco Holingher ...  (  4 april 1723  Staico Bengescul, consiliiariul al Chesariceştii Măriri, dat-am aciastă a mea adevărată scrisoare dumnealui vărului Costandin Brăiloiul, pentru că, aducăndu-mă Dumnezeu la casa dumisale, şi văzind din mila lui Dumnezeu că are dumnealui coconi şi cocoane şi le trebuiaşte multu, milostivitu-m-amu de am dăruit un loc de vie. ... Dositeu monah Brăiloiul.  (  30 decembre 1724  Anuţa, împreună cu fiiu-meu Costandin ot Bibeşti ... verilor miei, anume Vladului vătaf Crăsnarul, Barbului i Vlăduţu i Matei Crăsnar ... Anuţa Bibeasca. Costandinu Bibescul.  (  20 februar 1730  Necola Nicolici Căpitanul, Sărbul de la tărgul-Jiiului ... luminatului Mării Sale Gheorghie Cantacuzino ... un laz din hotarul Tărgului-Jăiului ... ştubeiul şi unde au fost teas/cul  [ 491 ]  din lazul Sfinţii Sale părintelui Dositheu Brăiloiul pănă în matca Hămărăzii. ... Părvul Roşianul Logofătul de la Canţelarie.   (  2 april 1730  ... păn vom aducie schimbu de potriva Ţigancei dumnealui. ... să aibu eu cu feciorii miei a plăti birul Ţigancei dumnealui: pe an, tl, 5.  (  februar 1732  ... Buda ianăş, feciorul dumnealui Buda Miclăuş, den ţara Haţăgului, din satu Rău-lui-Bărbat, de către Nicolai Voinigescu şi de cătră văru-său popa Matei ... Hamza Post. Bengescu din Tărgu Gilortului ..., cu leat ..., intru care scrie că au fost văndut o parte de moşie din Jupăneşti drept bani gata 5000 dumnealui Bărbat Miclăuş, încă cănd au fost boiari pribegi în Ţara Ungurească, şi pe acest zapis au fost făcut acest nemeş hrisov lui Leon-Vodă, de stăpănire, cu leat ... şi un cal bun ... Nucul Popicăi, pă unde au umblat Jiiu mai de mult.  (  1-iu novembre 1722  Ion Bibescul, feciorul Căpit. Mihai Bibescul, împreună cu jupăneasa mea Cătrina şi cu feciorii miei ... cumnatului Predei Hurezanul Portariu ... surori-mea Ancuţăi ... zloţ vechi. iar, pentru partea de moşie a frăţăni-mieu Costandin Bibescul, ci-au fost văndut-o dumnealor Crăsnarilor făr de ştirea mea ... şi a verilor miei ... pentru că să cade să o ţie mai bine soru-mea de căt alţii streini ... eu Vasile Bibescul, Dumitraşco Cătunariul.  [ 492 ]  (  9 april 1733  ... lazul lu Tătar, în piiatră, lazul Cătăroaei, drept în Amărade, în piiatra cea mare, făntăna lui Bilug.  (  17 decembre 1735  Din Tărgul-Jăiului, Scaunul Vorniciei ... Irimiia sluga Mării Sale Domnei Rocsandei a răposatului Mării Sale ghinărar Gheorghe Cantacuzino beizadea.  (  4 decembre 1738  Frujăna, jupăneasa dumnealui Udrişte Şomănescul ... şi locurile din zăvoi, din belci, şi locurile de la casa cea noao a noastră, din gura Jăeţului celui micu.  [ 493 ]  28 octombre 1740 (copie sec. XIX)  Iordache fost Mare-Vameş, Tosirchi fost Mare-Comis, Costandin Strămbeanu Mare-Pitar, Costandin Obedeanu fost Mare-Şetrar, Caimacamii Scaunului Craiovei ... Costandin Obedeanu biv Vel Şetrar, ce au fost pe acea vreme, în zilele Nemţilor, Mare-Comisar, şi Dumitraşco Foamete, Baloi.  (  10 maiu 1742  Costandin Ştirbeai, din preună cu jupăneasa mea Dumitrana, fiica dumnealui Costandin Strămbeanul biv Vel Stolnic şi nepoată Giurcăi Corcoveanul ...  (  16 ianuar 1743  ... pentru o părticică de moşie ... Ne-amu adunat cu toţi la sorocul ce ş-au pusu ...  (  26 iulie 1746  Dumitraşco Bibescul, din preună cu frate-mieu Costandin ... verilor noştri, anume Dumitraşco şi Mihai Crăsnari ...  [ 494 ]  (  22 maiu 1749  Vălceaoa samarului ... Iar care dentr-ănşii să va scula cu gălciavă pentru aciastă moşie, unul asupra altuia, să dea pradă la Cămară florinţi 400, şi s-au legat şi besereceaşte, şi să fie şi lipsit de partea lui de moşie.  (  1750  Un mineiu cu tl 13 pl, o cazanie cu tl 6, bani 30, un octoih rumănescu cu tl 4, bani 30, o psaltire rumănească cu tl 2, bani 45, un ciaslovu rumănescu tl 3, bani 30; o liturghie de cele bobate tl 3 pl, alta liturghie, de ceale mici, tl 1, un catavasiiari cu tl 1, bani 20, o psaltire slovenească tl 1 pl, bani 2, un catavasiiari de ceale mici cu bani 9, 6; un potiri l-am cumpărat cu tl 1,  bani 3, zveazdele, ale mele ..., 1 molitvenicu cu tl 9.  (  1750  ... la vremea mea de slăbiciune i de înfricoşare de moarte ... avaetulu pămîntului ...  Me-au mai luoat şi doaă părechi de fiară de vînat, hoţăşte, şi au trecut muntele la Ţara Nemţască.  (  1-iu august 1750  ... Gheorghe Crăsnar ce au fost zapciu de breslaşi din sud Dolj ... civertul lui Mai.  (  2 mart 1751  ... şi cu mătuşile lui şi cu surorile lui Costandin Albeanu ...  Ianachie Hi/ton  [ 495 ]  Vel Ban al Scaunului Craiovei ... Bunea Călăraşu ...  (  4 ianuar 1756  ... mergăndu omul mieu cu vrăşmăşie de ucidere asupra lui Bran şi a fiiu-său Sandu noaptea, fiindu îndemnat omul mieu şi de alţi duşmani a lu Bran, deci Bran, văzănd groză la capul lui, s-au apăratu de moarte, şi au dat de au spartu capul omului mieu, de au murit. Şi, văzănd cumu spune sfănta pravilă, m-amu milostivit şi i-am ertat.  (  2 februar 1756  ... poruncă domnească ca cei ce-ş vor fi dat moşie supt stăpănirea Turcilor, să dea bani ce vor fi datori şi să ia moşiia de supt stăpănirea Turcilor.  (  8 februar 1756  ... cu vasele ei: cu bute, cu lin şi cu ţarcă, i cu postavă.  (  27 april 7264  ... Luănd porunca de la Costandin Bibescul, ce au fost Portărel de judeţ.  [ 496 ]  (  5 august 1759  Jupăneasa AniţaTutoianca, soţiia răposatului Paharnic Gheorghiţă Tituoianul, dinpreună cu soru-mea Safta, fiiele dum. răposatului Dumitraşco Bibescul ... verilor noştri Gheorghie Crăsnarul biv Comis i ... lui Ioniţă Pah ..., lui Ştefan i Răducan Crăsnariul, fii dumnealui răposatului Mihai Crăsnariul biv Crucer, şi a verilor dumnealor, anume Sandul i Radului i Drăghiţi ... datoriia dumnealui răposatului taicului nostru ... Eu Safta sora Haniţăi, Bibeasca.  (  15 ianuar 1760 ... Şi fiind eu rănduit de la dumnealui Vel Ban Ştefan Văcărescul ca să scoţ datoriile Turcilor ...  (  2 april 1760 ... un codru de loc ce am la morişca de spre poiana lui Haină.  (  17 septembre 1762 ... Floru ierei hartofilax, popa Andronie referendarios.  [ 497 ]  (  1-iu septembre 1768 ... Cursurătura luncetului.  (  1-iu mart 1769  ... Un răzvor ce l-am fost dat surori-mea Marie, să-l mănănce căt va trăi.  (  29 octombre 1770  Pentru nepotu-mie  Todoran, fiind datoriu la Cara-Amet de la (ocade, el de frică n-au cutezat să iasă la Turci, numai au zis că să-i dea slujitori să lovească pe la rude; n-au venit el nici pe la noi, ci au venit unu codeghidiu şi cu Băran Cărligelilu, catana lu Mihai Trucari, şi mi-au dat înteţală de bani. Eu, neavănd bani, le-am dat o vacă legată cu funie noao. Ci pentru aciastă vacă vor avea judecată cu feciorii miei, ( că eu n-am fostu dator nimică ... Pop Părvul ot Albeani.  (  iulie 5 dni, 1775  Molitfei tale, preote de la satul Albeanii, sănătate. Măria Sa Vodă, ca un bun stăpăn milostiv, după ce prea-putearnica împărăţie l-au miluit cu Domnia acestei ţări la Ţarigrad, pe loc au pus în tot fealiul de silinţă ca să afle mijlocu şi să apere şi să sprijinească pe toţu de obşte de toate realele şi vătămarea ce aţu avutu mai nainte. Precum şi de cănd l-au adus Dumnezeu aicea, iar n-au căutatu nici un enteres al Mării Sale, adecă folos, ci, cu zi cu noapte, priviighează Măria Sa pentru odihnea voastră. Acum po/runceaşte  
[ 498 ]  Măria Sa noao, şi Prea Sfinţia Sa părintele episcopulu porunceaşte protopopilor, ca să vă îndemnăm pe toţu de obşte, în toate sărbătorile şi duminecile să meargeţu la besearică, cu mare cu mic, fămei, copii, feate, flăcăi, să ascultaţu sfănta liturghie; la care dracul are mare silinţe asupra neamului creştinescu ca să-l depărteaze de la aciastă sfăntă casă, ce ne iaste maică şi ne înbracă cu sfăntul botezu; scoţăndu-ne din păcatul strămoşului Adam, ne-au făcut fii şi moşteani raiului, , şi ne hrăneaşte cu sfănta cuminecătură. Şi, după ce ne veade depărtăndu-ne de sfănta bisearică, atunci să bucură, să aibă căştig. Şi iată că, din porunca Mării Sale lui Vodă şi a Preasfinţii Sale părintelui episcopul, vă dămu poruncă voao, tuturor lăcuitorilor, să căutaţu în toate sărbătorile şi în toate duminecile ( să meargeţi la besearică, cu fămeile şi cu copii voştri, să ascultaţi sfănta liturghie, şi să nu aşteptaţi să bată toaca, să mearugeţu la liturghie, ce şi la utrănie. Şi la aceştea eşti purtători de grijă Molitfa Ta, preote, cene nu te va asculta şi nu va păzi besearica, să-l dai la măna  Căpt. plăşii, dănd în scris pricina lui, şi dum. Căpt. să-l trimiţă aicea, pe un slujitoriu, să-ş ia căzuta pedeapse. Şi tu, părcălabe, să cauţu să faci un jug la bisearică şi să o şi îngrădeşti foarte bine şi cu cuviinţă, şi cene nu va mearge să asculte sfănta liturghie, i să dă preotului la mănă, să aibă voe şi puteare să-l pue în jug; iar cene nu-ţi să va supune după porunca noastră, să aibi a-l da la în măna Căpt., să-l aducă aicea, şi să-şi ia mai mare pedeapuse. Şi asupra acestor juguri să fii bumbaşir vătăşelul ce iaste orănduit la acel sat, ( să fie dator să ne arate la care sat s-au făcut jug şi la care nu s-au făcut. Dar şi voi, preoţilor, să vă lăsaţi de beţie; şi nu toţii, ci numai unii carii aveţ patima aciasta; că, nu numai sănteţi beţivi, ci faceţi mii de blestemăţii şi necinstiţu cinul preotescu, care în ceri şi pre pămănt iaste lăudatu şi cinstit de la Dumnezeu şi de la toţi Împăraţii, de toţi dascalii, de toţi filosofii şi de toate neamurile: mai în scurtu, îngerii slujăscu şi stau cu mare frică, cănd tu păcătos şi glava ta plină de vin, preot hind, slujeşti sfănta şi înfricoşata taină care, aşteptănd să ia sfărşit, să să ducă  [ 499 ]  jertvă dupre pămănt la ceri, de la oameni păcătoşi, lui Dumnezeu, iară Molitfa Ta sileşti cănd să eşi de la bisarică, să  mergi să beai rachiu cu prioteasa, sau la cărciumă, ( ca cum aştepţi să însăreaze, să închiz prăvălia, să mergi la cărciumă. Vai de noi, mireani, de o mie de ori vai de voi, preoţi, că voi veţu să fiţi lumină lumii şi v-aţ întunecat de tot; voi sănteţi sarea: dacă v-aţi împuţit voi, care creştin va să să întărească cu sarea voastră? Şi iară zicu: nu toţi, ci numai unii. i nu scriemu aceastea ca să vă ocărămu, ( ferească Dumnezeu, ci ne rugăm să ne erutaţi, dar ne îndeamnă datoria cea creştinească, acealea ce nu să cade pentru prostiia şi nepriceaperea voastră, iar după prostiia şi nepriceaperea voastră, trebuinţă iaste să vă scriemu aşa; care sănteţi voi datori să ne învăţaţi pe noi, iar nu noi pe voi. Peseamne sfărşitul lumii iaste. Dumnezeu milostivul să ne miluiască şi să ne îndrepteze pe toţi, prin mare mila Sfinţii Sale. Şi să ne învredniciască Dumnezeu şi binele de veaci să dobăndim. Unde sănt mulţimile şi ceatele îngerilor, frumuseaţea sfinţilor, lumina drepţilor, de unde au fugit toată grijea şi toate suspinele şi toate lăcrămile, unde sunt curţile ceale cu ziduri de piatri scumpe şi uliţăle de aur, pline de lumină şi de veselie, unde iaste linişte şi odihnă făr de nici o scărbă, şi via-ă dulce făr de nici un urătu, întru-npărăţia cea largă şi desfătată a Ceriului; carea noao tuturor să ne-o dea pentru mare mila sa Domnul Nostru Is. Hs., a căruia iaste toată cinstea şi slava, cu Părintele şi cu Duhul Sfănt; aminu.  (  20 iulie 1776  ... care l-au tăiat haiducii de Ţara Îngurească, fiind voinicu, neînsurat ... Au fost făcut-o şi fata frate cu feciorii pe moşie, adecă pe partea Radului celui tăiat de haiduci ... Înpărţarea ... Unii s-au mai înmulţit, ci le vine mai puţin, iar, carii sănt mai puţăni, le vine mai mult.  ( 1776-7  Am dat un noatin bani 90, şi pe cartea de judecată taleri 2, şi pe 2 soroace parale  14.  ... Agi Stan Jianul Medelniceariul ... dumnealui Stolnicu Văcărescu.  (  19 februar 1778  ... Ilinca, fămeia lui Dato ot Cămpul Fomii ... răpăosatul Pavlaiche biv Vel Spătar, fiind Caimacam. ... înstriinat la Ţara Nemţască.  (  27 novembre 1779 ... dumnealui Gligorie Razu biv Vel Cluci., Caimacam Craiovei ... Spre răsărit trăsuri trei, cu stănjănul răposatului Costandin-Vodă Brăncoveanu. ... Roviţoilor, numiţi Roveţi.  (  14 iulie 1780  ... o suliţă de piiatră ... S-au pusu piiatră cu cărbuni în vărful suliţăi de piiatră, unde au făcut mărturisanie acei 4 megiiaşi.  (  23 novembre 1780  ... lui Simion Fantea. ... Avănd noi Făntoi o parte de moşie.  (  25 april 1781  ... să mai străce acestu testemănt.  (  septembre 1781  ... dumneavoastră veliţi boeri şi al doilea i boeri de neam şi boerinaşi mazăli, neguţători, ruptaşi, breslaşi, slujitori de ori-ce breaslă, scutelnici mănăstireşti şi boereşti, i voao părcălabilor şi tuturor lăcuitorilor ţărani duprin satele ot sud Mehedinţi ... În anul acesta întămplăndu-să multă lipsă de bucate la prea-înnalta împărăteasca cetate a Ţarigradului ..., socotind Domnii Mea şi lipsa cea cu neajungere a ţării, văzănd şi trebuinţa cererii,  [ 501 ]  silitori de toată vărtutea am fost de a chivernisi, atăt netăgăduita ţării datorie, căt şi lipsa neajungerii. ... numai o parte foarte uşoară ... care scăzămănt l-am împlinit cu cumpărătorile ce s-au făcut, atăt din ţară, căt şi după aiurea ... Dă spre o parte, silitori săntem a să face teslim la schela Brăilii, iar, dă spre alta, nu am lipsit întru a da arătare de lipsa şi neajungerea ce s-au întămplat într-acest an, ca, pe căt s-ar putea, să mai scază din orănduita cerută sumă. ... silinţă din toată vărtutea să să pue şi negreşit să să împlinească acea orănduită cerută sumă de grău, orzu şi meiu. ... după ce îş va opri trebuincioasa sămănţă, care nu vom Domniia Mea a să lipsi nimeni de dănsa, şi voim a o semăna cu îndestulare: şi, după ce îş va opri şi cea dă trebuinţa hrănii pănă la vremea rodurilor viitoare, ( ceia ce ar prisosi, la vericine ... să-l dea, făr dă a nu tăgădui pentru a sa lăcomie, cu socoteală să-l vănză cu preţ neîndestulat, căci o treabă ca aciasta, fiind că e o mare treabă mare şi madea dilicată, căndu fieşcarele nu să va arăta cu tot adevărul următor, înşivă o cunoaşteţ că, nu numai că poate a veni treaba de a fi opştea lipsită de acele bogate mili împărăteşti, ce pe toată vremea să răvarsă de la bogatul noian al milostivirii împărăteşti, ce încă poate veni la mare primejdie toată opştea. ... nu ca Domnu ce cu milostivire în toată vremea am fost şi săntem la toate ale opştii bune chiverniseli, ce întocmai ca şi părinte. ... De care sămănţă, şi mumbaşirlăc să le facă a şi-l semăna. ... la orănduita schelă. ... cercetări tăinuite ... hatăruri, voi veghete, lenevire.  [ 502 ]  (  23 april 1783  ... soţiia răposatului Mihalache Trapezond. O casă de la Bucureşti, ce am făcut în mahalao lui Mihai-Vodă. Iar, pentru fie-mea Ilinca, ce este căsătorită la  ţara Moldovei, am mersu eu acolo, şi ceia ce mi-au dat măna şi mi-au fost prin putinţă, i-am dat şi ei, prin măna Portăresii Zoiţa a Portariului Gavrilaiche.  (  22 iunie 1783  Şi, ca să descoperim mai bine adevărul, am întrebat şi Ungurenii, anume pe un Rusalim de la ohaba Ponorului, pe Mihai Bela ot Răuşor, din Ţara Ungurească, care ţin munţii cu dat ... Muntele Mănesiei, părăul Sturului, muntele ce să chiamă Soarbele. ... De la Măria Sa Manoli Voivod ... Ne arătară numiţii moşneni şi cu alţi Uncureni, streini, din Ţara Ungurească, că acest munte Slăveni l-au luat Unguri cu hotarul lor din vechime.  (  21 iunie 1784  ... După jalba ce au dat în anii trecuţi la răposatu Gligorie Razu biv Vel Clucer, ce au fost Caimacam al Craiovei ... o cărpinişte ... (  1785, ghenar 19 şi 24  Din veiche stăpănire numai 4 moşi ar fi fost într-acel hotar, adecă Păliţoi i Cărleştii i Crintoi i Tărăi. Şi, aflăndu-ne şi noi cu stăpănirea într-acel hotar, au arătat cum că nu sintem moşneani veichi, a ne şti şi noi de moşi, ce sintem zestraş şi cumpărători cu părţi mici de la dănşii. Acum, căutănd a lua şi noi parte pă un moşi, să să facă cinci moşi, nu ne-au îngăduit, ci i-amu trasu la judecată înnaintea dumnealor boiarilor ispravnici de la acest judeţ Gorj. ... noi Popeci ... al cincilea moş din veichime,  [ 503 ]  iar nu sintem veniţi din Ţara Ungurească, şi cum că stăpănirea o avem de moştenire, iar nu zestre şi cumpărături vechi, şi cum că ştim într-un adevăr că, atăt la moşiia din sat, cum şi la datu muntelui, am împărţit tot pă cinci moşi pănă acum, şi, de vom priimi noi mărturisanie într-acest chip, să avem a lua a cincea parte de peste tot hotaru Porceanii; însă din sat, din plai, din munte afară, din cumpărături; şi zestre ce vom avea din părţile lor, cu zapisă şi cu foi de zestre, adevărat acealea să le căutăm a le lua din partea celor ce ne va fi dat. ... pecetă Gorjii ...  (  7 iunie 1786  Purtăndu-ş dajdia sa cea orănduită de la Visterie, să fie înpărtăşit de milile ce din vechime are această breaslă, de a scuti adică drepte bucatele lui de dijmărit şi de vinărici. ... Io N.P. M. VV. ... Vel Vister.  (  11 decembre 1786  ... un căpătăi de răzvor de vie, cu iobraţul lui, de vale.  (  17 februar 1787 ... junincă, cămăşi fomeeşti ... cărpe fomeeşti albe ... şeruvete ... tivilichie de mătasă, antereu iară de mătasă, 1 haină voinicească, 1 pătură de Braşovu, 1 pareiichie de cizme fomeeşti, 1 silişte de casă ..., 1 livadie.  (  4 novembre 1790  Fiind-că biserica de la vale are numai un preot şi străngăndu-ne noi mahalagii, care, bine-rău, păzim aciastă sfăntă casă cu cele trebuincioasă, am gă/sit  [ 504 ]  pă acest Ianaiche zăt Nicolae Molugă, carele, fiind vrednic, l-am aşăzat grămătic la aciastă sf. biserică, fiind şi mai nainte silitori spre ajutorul sfintelor slujbe cu preotul ce este, şi avănd nădejde ca să ia şi darul preoţii, să rămăe desăvărşit al bisericii, i-am dat şi loc aciia lăngă bisărică, de ş-au început a face casă; însă din locurile ce are bisărica date danie de ctitori cei ştiuţi; pe care loc are să dea chirie căte doaă ocale ciară pe an, păn va lua darul preoţiei, iar, după ce va lua darul preoţii, căt va trăi şi va sluji, el va rămănea nesupărat de aciastă chirie. Iar, după ce după vreme şi el ca un om va lipsii din lumea aciasta, locul să aibă a rămănea tot al sf. bisericii aciasta. ... Giurgiovenu.   (  22 decembre 1792  ... Ci dumneavoastră veţi ceare cartea Stanciului Bulmeză, şi veţi cerceta, că să cunoaşte că stă naşul Stancăi desupra, i am stricat, şi eu, văzăndu că să cunoaşte cerneala, am umblat prin toate slovele cu condeiul, numai ce au rămasu iscăliturile boiarilor necălcate cu altă cerneală.  (  februar 1793  Sălişte de casă aici în Tărg-Jiu, alăturea cu Moş Bărbuţu ... tl 100 bani gata pentru haine, 1 roichie de şam alagea, 10; 1 antereu şam alagea, 4; 1 tilivichie aseamenea, cu sangiap, 10; o cămaşă cu fir, grea, şi 3 cămăşi fămeeşti cu mătasă, 18; 2 cămăşi de borangic albe, numai pepţi, 10; 2 mărămi lungi cu fir, veichi, 6;  1 peşchiri turcescu cu fir, veichi, 3; 2 scoarţă: una nooă şi una veiche, 30; 4 perini curăţeale, veichi, 6; 2 perini de lănă, veichi, 1,20; 1 masă  
[ 505 ]  mare de pănză muschiciască, de ceale bune, 6; 4 talere cu şerveatele, cu cuţitele i cu lingurile lor, 9,20; 1 cămaşe de socru, 5; 1 cămaşe de soacră, 6; 1 pareaichie de cercei argint curat şi suflaţi, 3; 10 galbeni împărăteşti pentru salbă, po tl cinci, par. 10, 52,20; 1 inel de aur cu piiatră bălaş, 10; 1 ghiordan cu pietri aseamenea, 2,20; 1 păreaichie conduri cu terlici i cu călţuni 2,20; 4 bazmale la bradu i colăcaşi, 4; 1 plapomă 10; 1 saltea, 10; 1 ladă cu cerşafu ei 5,20.  (  9 octombre 1793  ... dumnealui Hatmanului Costache Caragea, Caimacamu Craiovii. Stăpănirea fiindu-le fost de-a valma, adecă locureşte, de la hotărniciia de 12 boeri pănă la cea de patru, nici cum nu poate fi cunoscut, ( că, căţi stănjăni stăpănea unul, atăta şi altul; căci stăpănirea, cănd este de-a valma, locureşte, urmează aşa: fieştecare moşnean, căt loc poate de coprinde şi-l curăţă, acel loc îl ţine singur, pă seama lui, şi un moşnean curăţă şi coprinde locu mai mult, iar altul mai puţin. Iată dar că nu este stăpănire de o potrivă pă stănjăn, căt unul şi altul.  (  20 novembre 1794  Căndu fugitu cu muiarea meşterului Ioan, amu dat la optu gonaci tl 80 şi la protopopu Papa am dat globă tl 40, şi mai amu la frate-miu Mihai, că au mai furat treizăci de cai, şi i-au văndut la Calafat, şi, aflăndu-l păgubaşi, el au trecut în Ţara Nemuţască, şi nea-au apucat la Nicoli Cămăraşu, şi am plătit cai, şi am dat de gloabă, şi am luat harele plugului şi toate mărunţişurile casi ... Şi, lund frate-miu tot, şi rămăind săracu, m-am căsătorit; cu bani turceşti şi biru, de alta, am încăput la grea datorie turciască. ... că am prădat-o cu Turci.  [ 506 ]  (  29 maiu 1795  Mihai Mutulescu au cumpăratu doo funii de moşie dinu hotarulu Gruiarilor, de la neşte Greci Arbănaşi. Şi, mai trecăndu ceva vreme la mijlocu, şi avăndu numitulu Mitică călătorie, ca să meargă la Craiova, le-au ajunsu vreme de masă la Groşi, la unu Lupu cărciumaru. Şi, viind doi boiari din Hurezani, călători, să meargă la Bucureşti, după trebile ce au avutu, s-au găsitu cu toţi la acelu Lupu cărciumaru în gazdă. Şi, findu la cină cu toţi, au datu rugăciune numitului mai susu ca să li vănză o fune de moşie dintr-acele doo, iar numitulu Mitică au tăgăduit că nu are moşie de vănzare, şi, findă-l înpreunatu cu vinu, s-au culcat, iar boiari Hurezani au făcutu zapisă pe o funie de moşie şi, lundu-i degetu, adurmitu, l-au pus în locu de pecete, şi, băgăndu-i în sănu tl 12, şi au plecat boiari Hurezani. Şi, deşteptăndu-să dimineaţa, i-au spus acelu Lupu cărciumaru ce au făcut numiţi boiari, şi, vindu acasă, au adăstatu pănă au venitu boiari de la Bucureşti, şi atunci s-au întămplatu de au bolnăvitu Micu Bordescu, şi au trimisu acei tl 12 pe unu Amza, ce l-au avutu fecior mai mare, şi acelu Amza, dacă au lotu banii, n-au vrutu să-i ducă numiţiloru boiari ca să scoţă moşiiea, ci au fugitu cu bani în lume. Iar Micu Bordesculu s-au întămplatu de au amuţitu dintr-acia bolă, şi după voe lui Dumnezău au muritu. Şi au rămas acia fune de moşie încutrupită de acei boiari.  (  30 iulie 1795  ... stăj. 8 pl şi una cirtă, partea maicăi.  [ 507 ]  8 mart 1797  Şi cănd s-au făcut zapisul, s-au făcut cheltuială de parale 20.  (  25 april 1797  Din porunca duml. Iancul Caragea biv Vel Postealnic, Caimacam Craiovi ... stăpănirea Neamţilor cia d-intăi ... Dosul Mateiului, gărniţa înfierată.  (  29 iunie 1799  ... o căldare mare, fiiară de coşi, i o săcure, i un vătrai, i doo putini, i o bute. ... degeatul cu cerneală.  [ 508 ]  20 novembre 1801  ... Costandinei soţiia Preduţi de la Săcel. ... din prigonirea ce am avut pentru moşiie. ... Cu ştire domnască ... cu cuţitu în mănă ... Şi băiatu, de unde durmiia în tinda pivniţi, din strigătu feti s-au deşteptat şi,văzind pe bărbatu-miu, i-au zisu, pentru ce alungă fata. Aşa spun ceia ce s-au întămplat acolo că, la întreabarea ce ce i-au făcutu băiatu, i-eu zisu şi lui că va să-l omoare şi pe el cu cuţitul, năvălind şi asupra lui ca să dea; şi băiatu,  văzind aşa năvălirea bărbatu-meu, au luat un par de hărdău, şi, dănd într-ănsul numai odată, l-au şi omorăt; şi din ciasul acela au şi fugit. Aciastă întămplare cunoscăndu-să şi de mine şi de alţi că iaste de la diiavolul, de au ucisu fii-meu pe fie-sa, cum şi fii-său pe bărbatu-meu, ne-m învoitu acum între noi ca nici eu să mai caut nimic de la el pentru moartea bărbatu-mieu, nici el de la mine pentru moartea fie-sa, ci să fim ertaţi unul de cătră altul, şi să petrecem de acum înnainte bine, vecineşte, căutănd fieştecare pentru sufletu celor morţi. Şi fii-său, venind de unde va fi fugit, , să să odihnească în pace de cătră mine, fiindcă l-am ertat de bună voia mea, ( precum şi numitu au ertat pe fii-meu pentru moartea fie-sa, ( dăndu-mi asemenea zapisă la măna mea. După care întocmai tot urmănd, iar de se va întămpla de acum înnainte a mai sări fii-meu sau fii-său unul asupra altuia cu pricină, noi să fim îndatoriţi a-i da în măna judecăţi, ca cu viiaţa să să pedepsaască. Sud Gorj. Cu acest zapis de împăcăciune viind amăndooă părţile înainte noastră, împreună şi cu mărturiile, precum să arată, am intrat şi noi în sciuta cercetare şi s-au dovedit toată curgerea pri/cini  [ 509 ]  întocmai  precum în zapisul acesta să cuprinde, şi ştim a fi întemeiată împăciuirea ce au făcut din bunavoinţa lor: s-au adeverit şi de noi cu iscăliturile; 1801, noiemvrie 20.  (  1802  ... cu armă de moarte. ... Şi pă aici ca să prinzu pă mai sus numitu Gheorghe fecioru lui Preduţi. ... Nene Preduţi, ce goneşti pe soru-mea; nu ajunge că au omorăt fiiu-tău pă ceialaltă sor a mea? Deci numitu Preduţi au strigat către fiiu-meu, zicănd: Şi pă tine te omor. Pe loc, luminate Doamne, s-au dat şi cu cuţitu după el  pă uşa pivniţi şi, văzănd băiatu aşa, s-au spăret,  luănd un par de hărdău, şi, de frică, ca să nu-l tae, cum l-au lovit odată, de loc au şi murit. Milostive Doamne, m-au tras soţiia răposatului la dumnealor boeri ispravnici şi, judecăndu-ne, au zis dumnealorcă, în vreme ce fiiu-său au împuşcat copila mea, de au murit, şi acum iar el s-au sculat de de au venit cu moarte asupra copiilor mei, să fie moarte pentru moarte, după cum s-au făcut, tot din pricina lui, şi, în vreme că nici eu nu le-am dat nimic pentru moartea fii-mea, nici pă mine nu m-au îndatorat ca să-i dau nimic. Şi soţiia răposatului nu mă lasă, ci mă trage ca să-i plătesc datoriia bărbate-său, ca taleri şaptezăci, şi să-i dau să-i cumănde sufletu. Eu acestia nu le-am cerut lor pentru copila mea. ... Am şi adeverinţa satului şi a dumnealui zapciului pentru că s-au sculat el cu moarte asupra casii mele.  (  20 decembre 1805  [ 510 ]  ... Să umble tu, vătaşe, singur prin toate satele plăeşăşti ... Ca să nu să întămple vre un om dă la vre un sat din plaiu, măcar să să adape cu găndul la acest fel de netrebnicii; să-ţ deşchizi ochii; ca şi pentru cei ce vor veni dă lăuntru, sau cu paşuşuri sau făr de paşuşuri, în grabă să înştiinţeze la dumnealui Vel Spătar. Şi pă cei ce vor fi cu paşûşuri, să-i lăsaţ după orănduială să treacă, iar cei ce vor fi făr de paşuşuri, să-i opriţ acolo, şi să înştiinţaţi dumnealui Vel Spătar, şi vei avea răspuns în ce chip să urmezi ... Că s-au sfetit dă dăcindea hoţi trecuţ aiciu sau dă aici trecuţi acolo. Acolo în  plaiu te vom spănzura şi pă tine şi pă căţ veţi fi din plăiaş i potecaş. ... Înlăuntru în Ardealu să nu îndrăzneşti a lăsa pă nimini să treacă neavănd răvaş de drum de la dumnealui Vel Spătar. ... Răvaşele dă trecătoare ... cu înfricoşare de moarte ... şi chezaşilor lor. ... căţ vor veni spre lăcuinţă a să aşăza în ţara Domnii Mele ... liniia hotarului ţării de a să păzi ...  (  1806  Nu au nici o carte, decăt ajutor au pe un 3 Logofăt al Departamentului dă Patru ot Craiova şi pă Clucir. Barbu Viişoreanu, făcăndu-să dumnealor vichili şi davagii la aceste trei sate, făr dă a avea ceva amestic, ci numai pentru mită. Şi acum pă toamna trecută am băgat noi neşte Ungureni în moşăia noastră, şi mai sus numiţi Găvăneşti, pentru ca să facă pricină, au mersu la acei Ungu/reni, [ 511 ]  la turma lor, şi i-au legat şi i-au bătut foarte rău, purtăndu-i i prin păduri legaţ, ca pe hoţ.  (  20 decembre 1806  ... Theodorache Vlădimirescul biv vtori Comis vătaf la plaiul Mintelui-de-sus, sud Mehedinţi. ... Însă, fiindcă ne-am înştiinţat Domniia Mea cum că vătaşii plaiurilor, cu această puţină slobozenie ce au de a face oareşcare certare spre înfrănarea şi îndreptarea celor ce cad în deşărt şi vini, dintre lăcuitorii satelor plaiului, să întindu a pedepsi pre oameni cu bătăi strajnice şi cazne nesuferite, care ei nu sănt slobozi şi volnici a o face aceasta, ( iată cu hotărăre poruncim trajnic (sic) ca de acum înnainte foarte să să ferească vătafu plaiului de nişte urmări ca acestea, şi să nu fie volnic vătafu de plaiu a certa pe lăcuitorii satelor plaiului ce vor cădea în pricini de viti mici, mai mult decăt doaăzăci, treizeci beţe. Care şi această cercare să nu să cuteze a o face cumvaş făr de vină dă faptă dovedită, pentru pizmă sau înteres, că, aflăndu-şi, în urmă să va pedepsi apoi  îndoit. ... Cheltuiela, ori pentru vănaturi, ori pentru şoimi, ori pentru alt verice, să nu fiie volnic vătafu de sineşi, făr de ştirea şi porunca Domnii Mele, în scris a face cisle pe sate în plaiu, ci le vremea aceia, după ce să trimit şoimi, ori la vremea vănaturilor, vătaful, făcănd foaie de cheltuială cu arătare anume la ce şi căte căt s-au cheltuit, şi printr-a cui mănă, să să cerceteze de către ispravnici judeţului. ... banilor dăjdii din sat în sat ... De la toţi caznicii căţi să află lăcuitori în plaiu să aibă a lua clacă: căte o zi pe anu; aşijderea să ia şi de la turmele de oi ce vinu în ţară, de turmă căte un miel micu dentr-acea primăvară; aşijderea să ia şi căte un caş de stănă, şi să fie de toate potvăzile şi angariile apărat; ... poclonul dumnealui Vel Vornic, Tl.  [ 512 ]  ... cu pricină că ai dat avaet mai mult la dumnealui Vel Vornic şi că ai căutat să-ţi scoţi avaetul din spinarea săracilor, ci încă şi pă vătăţăi satelor şi pă părcălabi să nu-i îngădueşti; ce să petreacă lăcuitorii cu dreptate, după cum este vrerea Domnii meale. ... cercări cu feluri de mijloace ... hotărăre avem a te pedepsi în alaiu cu bătaie, acolo la vederea tutulor, şi apoi cu toiagul şi cu ocna, ( întorcănd şi jafurile acelor înnapoi. Io Cst. Ip. VV. 1802.  (  12 mart 1808  ... la cisntită măna dumnealui biv Vel Slugir. Theodor Vlădimirescu, comandir ... vadul nostru de moară ce-l avem pe apa Topolniţi din veichime, pă moşiia sfintei mănăstiri Coziia, ce este dă la vale de moara Gărdăreanului, ( care să stăpăneşte dă Logofătul Pătraşco, fiind luoată de zestre, şi din giosul ei este a răposatului Medelnicer Hagi Iordachi, care acum să stăpăneşte dă Sfinţiia Sa Hagi proin protopop Gheorghe ... Şi să aibă dumnealui putere a face moară pă dănsul, oricum îi va da măna dumnealui ... Cu cuprinsul ce este dă la vale dă ţarină, cum şi în ţarină să stăpănească paşi dă pămănt, în latu patruzeci şi patru, şi, în lung, din moară şi păr în drumu cel mare a Cerneţului; ci atăt dumnealui, coconi dumnealui, nepoţ, strănepoţ, căţ milostivul Dumnezeu îi va dărui, să stăpănească în veci şi nestrămutat. ... Velea Argintaru ... Maria Stăiculeasa ...  (  7317, 15 mart ... Pătraşir ... cu frate-mieu Niculce i frate-mieu Părvo Păliţiu, dinu satul Porceni-Muşteni.  (  20 maiu 1809  ... 1 binşu de atlaz  [ 513 ]  îmblănit cu cacom, 1 rochie asemenea, 1 binişi de dimie îmblănit cu sangeapu, 1 rochie de fludă neagră, 1 binişu dă maltefu negru dăzblănit, 1 rochie de agabaniu albă ..., 1 scurteică iarăşi dă atlaz dă purtare, o rochie dă irpichir iarăşi dă purtare, 1 scurteică dă chiteică cu cacom ..., 1 boccealăc dă ginere, 1 boccealăc de naşi, 1 cămaşă de socră, 1 testemel de cumnat, 1 batistă dă cumnat, 2 prosope dă obrază, 2 peşchire dă măni, 6 şărvete, 1 masă dă pănză, 2 farfurii cu linguriţăle loru de argintu, 1 pereche de jartiele de argint poleite cu aur, 1 saltea dă chertom, cu cearşafu ei; 1 cearşafu dă aşternut, 2 perini dă pufu, 1 mare asemenea, 1 fustă de ghermesăt ghiurgiulie, 1 fustă peste, dă purtare, 2 testemele, 1 fes albu, 2 perechi pantofii, 2 perăchi strămfii, 1 gevrea de schimbă, 5 gevrele, 1 brănişte dă şticăr ..., 12 talere dă cositori, 12 părechi de cuţite cu lingurile lor, 6 tipsii mari dă bucate, dă cositoriu, 2 tăfii de aramă, 3 tingiri cu capacele lor, 1 lighiian de aramă cu ibricul lui, 1 ceaun dă aramă, 1 sfeşnic dă tunbac, 1 tes dă beia asemenea dă tunbac, 1 cădelniţă de tumbac, i scorţă dă pat, 1 ladă mare, 1 tavă dă farfurii.  (  18 august 1811  Nectarie, cu mila lui Dumnezeu smeritu episcopu, după porunca preaosfinţitului Mitropolitu chirio chiru Gavriilu, alu prea-sfîntuluiîndreptătoriului sinodu cilenu, şi ale aceluiaşi în Moldaviia, Valahiia şi Basarabiia exarhu şi cavaleru, ce s-au datu ca să fie orînduiţi unu dascălu şi un ţercovnicu la fieştecare besearică, următori fiindu şi noi, orînduim pe acestu ( ca să fie (, la besearica dinu satulu (, sudu (, unde să prăznuiaşte hramulu (; carele să fie păzitoriu acolo, ajutăndu preotului la toate slujbele beseariceşti, fiindu întru toate supusu; dăndu-isă şi lui parte dinu bisearică, de (; carele, după hotărîrea ce s-au făcutu în Divanulu Cnejiei Moldaviei şi alu Valahiei, iaste scutitu de toate dările Visteriei care esă pe mireani, mai vîrtosu că şi cucerniculu Protopopu alu plăşii de acolo deosebită adeverire ne-au datu pentru dînsulu, că şi de la săteni au luat încredinţare pentru dînsulu că nu are nici-o pricină în satu şi  [ 514 ]  iaste slobodu de spre rîndulu dăjdiiloru. Dreptu aceaia scriemu Cucerniciei Tale, protopoape alu plăşii, şi Molitveloru Voastre, preoţiloru, ca să cunoaşteţi pe numitulu dinu porunca noastră orînduitu; căruia spre încredinţare de (, i s-au datu aciastă arhierească carte a noastră. 18 (, în luna lui (. ... trecut în condică.  (  1-iu februar 1813  ... 1 rochie cu antereu ..., 2 cărpe de borangicu, ... 1 strai, ... 1 salbă de tl 30, ... 1 pereiche cizme, ... 2 oprege, 1 cicicu de încinsu, 6 şire de hurmuzi.  (  13 decembre 1813  La vreme cu morte neveasti,  făn să o am omorătu, m-au apucatu cumnatu-mieu pentru zăstre şi Armaşul de globă, şi eu, neavănd bani, mi i-au datu aceşti mai sus numiţ fraţi, şi eu li-am văndutu partea mea din moşie părintescă, cu tl 30, şi partea mia de moşie ce am cumpăratu. ... la tămplare neiveste.  (  20 maiu 1814  că numitu au luat cu vorbe pă un frate al lor nevărsnic, anume Costandin, ce este străcatu de beţiie, şi, scoţindu-l din fire, i-au dat trei galbini, unu de căte tlr. 12, să-i vănză moşiia părinţilor lor.  (  1815  Luîndu eu o curea de moşie de zestre în hotaru Teleşti, ce să chiiamă Bogdăneşti.  (  1817 ... cunoscănd nevoile ce aţi pătimit din vremile ... răzmiriţii şi necazurile ce aţi tras în feluri de răs/punderi  [ 515 ]  ale oştirilor. ...  Mai vărtos că, de vre-o doi-trei ani încoace, din urgie dumnezeiască, s-au iuvit pe alocurea nerodirea timpurilor, care este nu puţină nenorocire pentru voi, iar pentru înşine nemărginită măhnire, văzăndu-vă că pătimiţi. ... spre al vostru dăsăvărşit răpaos ... orănduiala carălor de sare ... cumpărătorul ocnelor. Din cinci ciferturi du preste an ale Visterii (bez banii haraciului, fiind dajdie împărătească, şi bez banii leilor, cu un puţin adaos de parale şaizeci, şi al mizilhanelii, fiind netăgăduite cheltueli ale ţării) vă scădem pă anul acesta, lui 1817, mai mult de căt cu banii jumătate; adecă din tl doaăzeci şi doao, ce eraţi îndatoraţ să răspundeţi la un cifert, carii cu răsura lor să făcea tl doaăzeci şi şase şi şaisprezece parale, acum aveţi să-mi răspundeţi numai tl zece şi giumătate şi osăbita răsură, pe parale opt la leu; Fiindcă în luna lui Fevr. şi Marti, cei mai mulţi isprăvesc cu preţurile şi să află cumpărători spre izbăvirea vitelor lor, şi alţii iarăşi, din nenorocirea timpului, pe alocurea cumpărători şi chear de bucate, pentru hrana lor, iar în luna lui April şi Maiu asemenea să află cu toţii în lucrarea pămăntului, cu sămănături şi altele, ( am chibzuit că întru această curgere de patru luni să nu răspundeţi nici pă aceşti căte tl  doisprezece , parale doaăzeci şi patru, de lude, la un cifert, ci să începeţi a-i răspunde tocmai la viitoriu Iunie, iarăş prin răpaos; adică înpreunănd cu banii lui Iunie şi Iulie şi banii lui Fevr. şi Marte, şi cu banii lui Avgt. şi Septv. şi bani lui Apr. şi Maiu, şi la Ocmv. şi Noemv., care este cel de al cincilea Cfert, să răspundeţi numai banii cifertului, drepţi, po tl doisprezece, parale doaîzeci şi patru; carii sănt împreunaţi cu răsura; ( ne mai avănd alte datorii după urmă. Şi, pănă la acea vreme al tacsisului banilor, Visteriia Domnii Mele să să afle întru răbdare, împlinidu-şi trebuinţele cum va putea ... După ce vă veţi desface de toate rămăşiţurile dăjdilor trecute pănă la sfărşitul următorului Ghenar, în luna lui Fevruar şi Marte aveţi să răspundeţi numai banii lefilor de doao luni şi o parte din banii mezilhanelilor, iar  [ 516 ]  în Apr. şi Maiu numai banii aceştii diminii ( şi cu al vostru răpaos), căci istovul mizilhanelilor aveţi să-l daţi în cel de al treilea cifert, al lui Iunie şi Iuli ...Să ştiţi că aceste scăderi le-am făcut cunoscute mai întăi printr-acest al nostru pitac la toată obştea părinţilor arhierei şi a dumnealor veliţilor boeri halea şi mazili, al doilea le facem cunoscute şi voao ..., să vi le citească în vileag, de obşte şi în auzul tuturor. ... să înpărţiască pă la toate bisericile, spre a sta în măna preoţilor.  (  1818  ... şi şuba şi punga de la brău cu tl ( şi o teacă cu cuţitele; care acei bani îi dedusăm noi ca să ne cumpere sare de pe drum. ... cătane, murariu şi păndariu. ... o plasă de gardu de stăbor ... Şi, ducăndu-mi copilu acasă legat, l-au întins la îmbătură, şi şedea pe el deasupra, zicăndu-i să deşchiză uşile pimniţăi, să le dea rachiu să bea. ... cu un curmei de tei de găt, şi i-au pus căldarea în spinare, şi copilu legatu, şi au plecat cu ele pen sat, şi au umblatu cu copilu doă zile pen sat, şi pe la cazane, şi ocărăndu-l numiţi omeni şi înjurăndu-lu, făcăndu-lu: ciocioi vărgat şi guleratu; şi au fost zisu: dă să joce ca ursu. Şi, ducăndu-lu la Tărgul-Jiiul, au arătat la dumnealor boeri ispravnici că eu am fugit, iar nu sănt venit la cistitulu Divan; şi mi-a băgat copilu în puşcăriia  ha mare, şi în pro. (sic) copil micu de zece ani, ( avăndu neşte logofeţi la Scaunu isprănicatului rudă cu ei, că le ară porumbi şi-i lucreaze şi li-i dă gata şi le face înterese, şi le-au văndut şi moşie: pentru acea totdeuna le face îndemănă. ... Lucachi Arghiropol biv Vel Poste., Caim. Craiove.  (  5 maiu 1820  ... 1 prăvăliia, adecă hanu cu ţănutu lui şi cu locul jumătate ..., 12 talere de cositor  [ 517 ]  cu tacămul lor, 1 păreiche paftale de argint, candelă de argint, iconiţă de sidef, 1 farfurie de argint cu linguriţă, 1 scoarţă, 1 salte cu trei perini, 1 plapomă de tocat, 1 ciarşaf, 2 ferini de puf cu ciarşaful lor, 1 masă mare, 12 şervete, 2 prosoape, 1 cruce de sidef, 1 păreiche de cercei de argint poleiţu, 1 inel de aur cu antică, 5 cămăşi femeeşti, 1 cămaşă de ginere, 1 cămaşe de naşi, 1 lighiian cu ibricu lui de aramă, 1 tipsii de cositor, 1 malotea de ghermesut cu şder, 1 roche de basma, 1 scurteică de pambriu verde, 1 rochiie de şamalagea, 1 scurteică de ghermesut, 1 boccea.  (  1821  ... au venit Vistieri Paapa în Vlădimiri, şi m-au luat întru căsătorie, şi, petrecăndu nece doo luni de zile, făcăndu-să rebelie, şi pornindu-să Arnăuţi şi panduri, făcănd jafuri, acumu s-au sculat un popa Gligorie i frate-său Staicu, Săuleştii, i Purcari, i Logft. Costaiche Negreanu, Vistieriu Lăudatu Frumuşanu, zicăndu că cu alţu căpitani i panduri au fostu şi barbatu-mieu, Vistieriu Paapa, la casăle mai suşiloru numiţ, cănd li s-au lotu acele lucruri, şi acuma mă apucă pă mine. ... Va fi cu păcatu, că săntu fată de boeri ... Eu cu bărbatu-mieu la un locu nu-m fost neci doo luni de zile: nu-i ştiu nici binele, nici rău. Şi, de cănd au plecat de aici de au mers la Tărgu-Jiilui, căndu era Măriia Sa Silitrariu, şi, de acolo pornindu-lu la vale, auzindu că s-au dus la Dii, nu ştiu, mortu e sau viu, şi eu portu năcazuri care, la casa părinţilor miei, nu am pătimitu.  (  1824  ... Balaşa, soţiia răposatului Vistieriu Paapa sudu Gorj ... făcăndu-să  
[ 518 ]  răzvrătire, la altele soţul ei nu s-au mestecatu, decăt au fostu şi elu vr-o lună de zile cu nume de ispravnic pă acia vreame în sudu Gorju. Şi, vindu slăvit Silictar-Aga la Tărgu-Jiilui, au mersu şi numitu bărbatu-mieu la Silictariu, săngur de capu lui, socotindu că nu va pătimi perdere de viaţă, neştiindu-să vinovat după socoteala lui. Şi de acolo, de la Tărgu-Jiilui, l-au triimesu la Dii, şi l-au prăpădit, după cum am auzit. Şi mai în urmă, aflăndu-să ispravnic la Gorj d-lui Stolnicu Dinu Bălteanu, au venit d-lui cu vreo trii-patru Turci la casa bărbatu-mieu, şi ne-au lotu tootu ce am avut, atăta ale meale, ce am avut de zeastre, , ce am avut de la tată-mieu, căt şi ale bărbatu-mieu, luăndu-ne boi, vaci, cai, haine, cazane, harămuri, rămători, capre, ( tot ce am avutu ..., lăsăndu-mă săracă cu unu copilaş micu pă uşile altora; nu lote de nescarva jafuri de barbatu-mieu, ci bune şi drepte ale nostre, şi pănă astăz mă aflu săracă, răbdătoare de toate.  (  8 ianuar 1824  Un pinticostar, este al mieu, cumpărat cu tl 34, un ceaslov bogat, cumpărat cu tl 20, îl las sfintei bisarici. U pesaltire mică, cumpărată cu tl 7 ... Un patrafir de plisă cu şiret de cel bun, am cheltuit tl 40 ... U nesfite de atlazi, ce am cheltuit tl 140 ... Un stihari de chertom, cu săngefi de ghermesît împrejur, ce am cheltuit tl 40 ... Un pereiche de rucheveţă de belicosă ... Sfintele moaşte ce le-am împodobit eu, atît cu argintu, căt şi cu aur, am cheltuit tl 143, fiindcă numai sfintele moaşte le-am căştigat cu mare rugăciune de la răposatul Ion Ţănchea.  (  15 april 1824  Acest neam de oameni fiind în răutăţile mai în ani trecuţi, un nepot al acestui Toader au înpuşcat pe o soru-şi, ca de opt ani, găsănd-o moartă ca dobitoacele, şi în totă vremea cu  [ 519 ]  felurimi dă zavistii şi furtişaguri s-au ţinut de casa părintească. Acum, întămplăndu-să moarte într-o zi şi tatălui său şi unchi-său, rămăind singuri, au cugetat numiţi ca să-l omoare şi pă dănsul, şi, negăsind altu chip, au pricinuit că le încutrope moşiia: fără nici-o poruncă au venit cu zurba acum în Sămbăta Fluriilor, i-au rupt o grădinuţă, unde avea pusă răzoare lăngă casă, au azvărlit cu pietrii pă casă. Jăluitoriul, închizindu-să înlăuntrul, au scăpat. A doa zi, Duminecă, în prăznuirea Sfintei Întimpănări a Domnului, iar au venit la casa numitului, iarăşi fără nici o poruncă, avănd pietri în săn şi alte arme spre război de morte, şi, de o dată cum au agiuns, Şerban, unul din feciori numitului Toader, dănd cu o piiatră tocmai în capu-i, au căzut gios cu capul spartu. Atunci au dat şi Toader cu muichiia unui topor. Şi, văzindu-l slugile sale la sfărşitul cel din urmă al vieţii, au sărit asupra zorbagiilor ucigaşi, tare coprinzindu-i: ce va fi făcut, nu ştiie, fiind la schindină de morte. Atăta numai, după ce s-au mai deşteptat şi s-au oprit curgerea săngelui din spargerea capului, ar fi dat de vre-o căteva ori într-acel ucigaşi al său şi, după aceia, voind el a scăpa, au dat într-o baltă, unde, din răceală, sau ce va fi pricina, nu să ştii, ce s-au întămplat de au murit, cerănd a să aduce ceilalţi, a să face îndreptare. ... n-au venit cu zurba, ci ca să-şi măsoare moşiia, şi că polcovnicul nu este lovit în cap ... care să văzu şi de cătră noi sămn de morte, de frate-său Şerban, ci atunci, în mestecarea pricinii, poate să-l fi lovit muerile ce erea adunate. ... că nici este lovitură de muere.  Şi, cu tote că polcovnicul au adusu o adeverinţă a 13 oameni, între care şi doi preoţi, , i a tot satul Săcelul, prin care tare legătură ce fac, înştiinţază de adevăresc toate arătările sale, încă mai cu asupră, dar, nedăndu-să atăta crezămănt, ca la o pricină întămplătoare de moarte, s-au îndatorit dintre amăndoao părţile să-şi aducă adevăratele mărturii a face arătare prin viul grai de fiinţa adevărului cum au fost; şi părăţi nu adusără nici o mărturie; iar, după polc., au venit zece măr/turii  [ 520 ]  ... zapciu de mazili ... Jăliuitoriul însă, atăta putem zice, că să să fiie putut stăpăni, măcar că nu avea cum, de vreme ce arădicasă sămn de morte asupră-i, ( nimini nu s-ar osăndi.  (  21 april 1824  La pricina ce am avut între noi, unde au dat fi-meu cu piiatra în capu-i, şi el au dat în fi-meu, din care au şi murit, ( de acea noi, văzăndu  că e greşala a tuturor, am ertat cu toţi, unul pă altu, cu voia tuturora, şi altă pricină între noi să nu mai fie; iar, de să şi va întămpla să moară Posteanicu dintr-aciastă bătae, să nu avem a mai căuta unu la aţi (sic) nimică. ... după rugăciunea ce ne-au făcut, s-au adeverit şi de către noi ca să-şi aibă urmarea întocma.  (  15 octombre 1827  Una giubea de ghermesut cu jder, îmblănită cu cutupuri de jder, una scurteică de ghermesut cu jder, îmblănită cu cutupuri de jder, una rochie de ghermesut  stacojie, una rochie de anghichet, una rochie de stambă, una fermenea de pambriu stacojie cu fir, una rochie de batistă, un boşciulăc de inu, 1 păreiche pantofi, 1 păreiche strămji, 2 păreichi ciorapi dă bumbacu, 1 boşcia roşie, 2 semeţături, 6 cămăşi fămeeşti, 1 cămaşe de socru, 1 cămaşe de soacră, 1 cămaşă de ginere, 1 testemel, 7 batiste, 4 brănişoare cusute, 1 masă de pănză mică, coturi 12 ... 1 ladă mare de Braşov ..., doaă scoarţă mari, una foe de scoarţă nealeasă ..., 1 păreiche cisme nemţăşti.  (  aprilie 8, 1828  [ 521 ]  ... cinci rănduri de vie, 6 cămăşi cu mătasă, 2 zăvelci noi, 2 brăne albastre noi, 2 peşchire lungi, o pătură noao, un peşchir de ginere, o bazma de naşi, măneci de naşe, o păreiche de iminei noi, taleri 18 ...; în cunună şi în salbă, 2 hanene noii.  (  15 maiu 1828  Foae de ispăşie ...  (  8 februar 1829  ... 1 rochiie de şăliu, ... 1 spilcă de argint poleită.  (  1830  Eu sînt săraca şi ticăloasa aceia carele nu am nimică după sufletul mieu, fără numai şapte fete şi trei copii mici, carei îi hrănescu de căpătat, şi bărbatu-mieu, fiind de tot ticălos şi nevolnicu, nu săntemu vrednici a ne agonisi nici hrana, şi ne aflăm de azi pănă măine, amărănd pămăntu. Şi, fiindcă săntemu şi noi cu privileighi între boerinaşi de neam ... banii agiutorului. Măriia, soţiia lui Răducan ticălosu.  (  1831  Herbinte jăluesc ... ca să am drept cu acel Dinu ginerele Cucului, carele au tăiat măna fiiu-mieu, că va fi cu mare păcat să rămăi eu păgubaşe şi datoare, pentru multele cheltuieli ce am cheltuit prin Craiova şi pe aice, şi zăce copii ce-m sănt după capul mieu, căci acest copil mi-i hrănea şi mi-i chivernisa, iar acum au rămas să-i hrănesc eu, atăt pe cei săraci, căt şi pă acest ticălos. ... dărăpănarea ...  (  6 novembre 1833  ... 1 scurteică de postav roşie, 1 mînecari ..., 1 pătură de Braşov ..., 2 zăvelci albastre încreţite ..., 7 cărpe, şapte, însă dooă teioară, doî de borangic, una de giolgi, şi dooă de tort ..., 5 basmale, cinci, de tîrg, 3 pereichi mîneci ..., 1 pereiche cizme roşi.