N. Iorga, Hîrtii din arhiva Mănăstirii Hurezului precum şi din a protopopiei Argeşului, din a boierilor Brîncoveni şi altor neamuri găsite în casele proprietăţii din Brîncoveni şi publicate cu o introducere, note şi indice, Bucureşti, 1907. Studii şi documente cu privire la istoria romînilor XIV. 3 Privilegiu de sare dat de Costandin-Vodă Brîcoveanu schitlui Hurez. milostiv bojii io Costandin Voevod i gospodin zemli vlahicoi davat gospodstvami siiu povelenie gospodstvami sfăntului şi dumnezăescului schit ce să chiiamă Hurezi, unde iaste hramul lui Sti. Ioan Cărsteleu, ot sud Vălcea, şi părintelui Ioan egumenul şi tuturor călugărilor căţi vor fi lăcuitori la acest sfănt lăcaş, ca să fie sfăntului schit de la Ocna cea mare, să aibă a luarea sfăntului schit aciastă sare deplin în toţi anii de la gura Ocnei, ca să fie de treaba sfăntului schit. pentru că, fiind acest schit la un loc cu nevoe, şi departe la munte, şi neavăd nici un venit de nici o parte, Domnia mea m-am milostivit de l-am miluit cu aciastă sare ca să fie de treaba sfăntului schit şi călugărilor de hrană şi de-nbrăcăminte, iar Domni Meala şi părinilor Domnii meale şi voao cmăraşilor dela Vel ocnă, de vreame ce veţi vedea aciastă carte a Domnii Meale, iar voi încă să aveţi a dare aciastă sare la sfăntul schit, la vreame cănd iau şi alţi merticaşi, să o rădice, să o ducă la schit şi să o vănză, cătă le va prisosi den căt le va fi de treaba casei, la ce vad le va fi voia, fără amă şi fără nici o cheltuială. Că aşa iaste porunca Domnii Meale. iunie 23 dni, lt. 7197 (1689). Io Costandin Voevoda. 4 Danie de moşie de la acelaşi către acelaşi. 11 iunie 7201 (1693). Costandin-vodă dă Hurezului moşia „Şirineasa pre Luncavăţ, stînjini 300". Boieri: – Ban, Alexandru Vornic, Diicul Logofăt, Mihail Cantacuzino Spătar, Matei Ciorogîreanul Vistiernic, Dumitraşco Caramanlîul Postelnic, Cornea Brăiloiu Păharnic, Mihalcea Cîndescul Stolnci, Şerban Cantacuzino Comis, Costandin Ciorogîrleanu Sluger, – Pitar. Şerban vtori Logfăt. Scrie „Radul sin Radu Şufarul ot Tîrgovişte“. Şerban vtori Logofăt. Danie de vie de la acelaşi către acelaşi 4 Ianuar 7205 (1697). „Nişte vii în dealul Piteştilor în gura Izvoranilor, însă răzoare 21, cu livade, cu pomet, pănă în drum, şi cu un ciric de delniă în cîmp“. Privilegiu de scutire a unor oameni ai mănăstirii Milostiiu bojiiu Io Costandin Voevod i gospodi zemle vlahiscoe davat gospodstvami siiu poveleaniiu gospodstvami părintelui Ioan, ca să fie volnci cu aciastă carte a Domnii Meale să aibă a-şi ţinearea la schitul lui, la Hurez, den sus de Bistriţă, 4 oameni carii sănt fără bir şi fără de gălceavă; însă anume: Stoica i Iftenie i Stanciul i Pătru, bratu moşului Ioan, ca să fie de treaba şi ajutoriul schitului, iar de cătră Domnia mea vor fi înpace şi ertaţi de bir slujitoresc şi de bir mărunt de ţară, de miiare cu ciară, de găleată cu făn, de podvoade, de mertice, de conace şi de cai de olac, de zahareale, de cară de oaste şi de birl oştii şi d ebirul lefilor,de birul vacilor şi al oilor, de poclonul Hanului şi al Sultanului, de haraci, de 5 Vel Seaamă şi Seaama a doao şi a treia, şi de alalte de toate dăjdile şi orănduialele, căte vor fi peste an în ţara Domnii Meale, de nici-unul nimic val sau băntuială să n-aibă. pentru că, fiin acest părinte la acel schit singur şi fără oameni, şi fără de nici un ajutori, Domnia Mea m-am miostivit de l-am miluit cu aceşti 4 oameni ce scrie mai sus, ca să poată fi de ajutor şi de posluşaniia schitului. Drept aceia vă poruncesc Domnia Mea şi voao tuturor slugilor Domnii Meale, vericarii cu ce slujbă şi cu ce orănduială veţi umbla într-acea parte de loc, şi, dacă veţi vedea aciastă carte a Domnii Meale, iar voi toţi să 5aveţi a vă ferire de aceşti oameni ce sănt mai sus zişi –, nimeni de nimic să nu-i băntuiască; că cine să va sipiti a le face vre un val peste cartea Domnii Meale, unii ca aceia bine să ştie că rea scărbă şi mare certare vor petreace de cătră Domniia Mea. Că aşa iaste porunca Domnii Meale. Octomvrie 3 dni, leat 7209 1700. Calinic, cu mila lui Dumnezeu arhiepiscop al Ţarigradului, Noul Răm şi a toată lumea patriaarh. Căţi oameni sănt iubitori de pravosavie şi iubitori de Hristos au pururea în inimile sale cu ajutoriul lui dumnezeu dragoste sporitoare spre lăcaşurile lui Dumnezeu, între acest chip ca cum ar fi pătrunşi cu dragoste dumnezeiască, cu mare poftă şi cu deşteaptă inimă arătăndu-şi a lor dragoste dumnezeiască ce au cătră sfintele lăcaşuri ale lui Dumnezeu, şi, prin mijlocirea acelora cătr Dumnezeu, să silesc cu toată inima a să osteni cătră acealia, unii din temelie zidind şi închinănd lui Dumnezeu case dumnezeeşti întru slava şi veacinica lui laudă, alţii silindu-se în multe chipuri pentru a aceloraş întărire şi ne6răsipire a strănsorii. Pentru aciasta,avănd pofta ca să mai adaogă într-ănsele mai multă putinţă, prin carea putinţă şi ajutor să poată sta pururea neclătite şi să se păzească nepărăsite, –, pentru că lucrurile carele sănt mai de jos şi mai alsbe, dregăndu-se şi întărindu-se de cei ce sănt mai înnalţi şi mai putinţcioşi, să întăresc şi să păzesc neclătite şi nemişate, – aleargă la cinstea patrierşească şi cu autorinţa aceştiia întăresc cum să cade sfintele lăcaşuri ale lui Dumnezeu, întărindu-le cu cărţi patrierşeşti, adecă ale Scaunului nostru apostolesc şi a lumea. Carele cu adevărat cu chip drept şi foarte după leage nu lasă a nu ajuta aceale lucruri ce să fac întru numele lui Dumnezeu. Care lucruri,înverdenicindu-se acsetui har, cu numele patriereşesc şi stauropighieşesc pot scăpa de tot fealiul de băntuiale. Căci că aceale lucruir protivnice ce să întîmplă la unii oameni, să opresc fdin biruinţa celui mai mare, carele are puinţă să facă dreptate şi răsplătire.Precum iaste pronia şi chiverniseala a scaunului celui a toată lumea, fiind dată de de mult, bine şi cu socoteală această violnicie şi dregătorie prăvilniciască, înpreună cu altele multe, la mărirea şi cinstea patrierşească, să facă pritutidinea stauropighii şi să de avonicie cinstitelor lăcaşuri ale bunelor fapte, căştigănd întărire şi întemeiare, să sporesc fără de nici o cădeare, înpreună cu faptele bune, pănă la sfărşitul veaclor. Pentru aceaia dar şi prea-luminatul stăpănitor, prea-iubitul fiiu al Smereniei Noastre, carele aiste mărturisit că iaste mai înnalt decăt toţi cu înţelepciunea şi cu întregimea minţii şi cu eurata viiaţă, şi înpodobit cu tot fealiul de fapte, şi cu bunătatea ce are din fire, – pornindu-se de dumnezeiască îndemnareca ceala ce iaste foarte cuvios spre lucruri dumnezeeşti, şi ţiindu-se pururea de poftă dumnezeiască, precum mărturisesc faptele ceale bune şi lui Dumnezeu plăcute, carele au făcut Măriia Sa pretutindenea, – au zidit din temelie sfănta şi cinstita mănăstire întru numele sfinţilor marilor 7 Înpărăţi şi întocma cu Apostolii Costandin şi Elenii, carea să chiamă Hurezi, în judeţul Vălcii, care să află în Ţara-Rumănească, – avănd şi paraclis într-ănsa, întru numele Naşterii prea-sfintei Născătoare de Dumnezeu, iar din afară şi bolniţă întru numele Adormirei Născătoarei de Dumnezeu, iar înprejur şi schituri, unul în numele Naşterii Sfăntului Ioan Predeteciu, iar altul întru numele Sfinţilor Apostoli, iar al treilea întru numele întăiului mucienic arhidiiaconului Ştefan, iar, afară de aceastia, şi metof în chip de mănăstioară, întru cinstea Adormirii Născătoarei de Dumnezeu, carele să chiamă Polovraci.Şi o au înpodobit bine şi făr de nici-o lipsă, şi, înfrumşiţăndu-o cu cinstite podoabe, cu cheltuială nu putinţă, dintru a sa aveare, o au săvărşit, şi s-au făcut ctitor întru slava lui Dumnezei, pentru a sa spăsenie sufleteacsă şi pentru veacinica pomenire a lui şi a părinţilor lui, şi a tuturor pravoslavnicilor creştini, închinănd la dănsa 7 lucruri stăpănitoare şi umblătoare căte sănt de treabă spre întărirea sfinte mănăstiri şi spre chiverniseala părinţilor ce să vor osteni şi vor petreace într-ănsa. Şi, gătind toate căte sănt de treabă de săvărşit dumnezeeştilor besearici ce să zidesc noao din temelie, mai pre urmă au socotit, ca sipravnicul cel înţelept de carele scrie la sfănta Evanghelie, să facă chiverniseală şi pentru întărirea ei, ca să poată sta pururea, alegănd să o supue la biruinţa patrierşească şi să o numere în rănd cu stavropighiile patrierşeşti. Deci au cerşut de la noi să se dea ei nume stauropighieşesc, pentru mai bună a ei stare şi întărire, prin mijlocul cărţii naostre sighiliod, patrierşească.Pentru care lucru, noi, cu bună vreare priimind poftirea Măriei Sale, de vreame ce să uită spre bun gănd şi plăcut lui Dumnezeu, scriem şi adevărăm cu tot săborul nostru , după cinstea mărirei patrierşeşeti, şi înpreună şi cu prea-sfinţiţii şi prea-cinstiţii arhiereii ce să află înprejurul nostru, întru Duhul Sfănt iubiţii noştri fraţi şi 8 înpreună slujitori, ca cea mai su spomenită sfănta mănăstire ce să află în Ţara-Rumăească, în judeţul Vălcii, carea iaste hramul sfinţilor Înpărţai şi întocma cu apostolii Costandin şi elenii, ce să numeşte Hurezi, – toate ceale ce sănt închinate la dănsa, stătătoare şi umblătoare, şi cu ceale ce s-au zis mai sus, adecă cu paraclisul ei, cu bolniţa şi cu schiturile,. însă şi cu metoful ei, ce iaste în chip de mănăstioară, carele să chiamă Polovraci, de acum înnainte şi pănă la sfărşitul lumii să fie şi să se numească şi de toţi să fie cunoscută patriersaşcă stauopighie, în număr şi în rănd cu alte stauropighii patrierşeşti; de toţi slobodă, nesupusă, făr de dajde, necerccată, nebăntuită şi neausprită de nici un feli de obraz, atăta bisericesc, căt şi mirenesc. Şi să se pomenească într-ănsa numele patriarhului celui după pravilă la toate sfintele slujbe după obiciai. Şi nici unul să poată vre odată, din toate obrazele; atăta bisericeşti, căt şi mireneşti, veri boiari, veri dinncei supuşi, veri arhiereul ţărăi, nici cu un fel de pricină să fie volnic a călca aciastă sfăntă mănăstire, sau săîngreuiaze pe părinţii ce străduesc într-ănsa, sau să-i băntuiască, au să clătească, au să calce volniciia aceştii sf. mănăstiri; ci să fie sobodă. Nici să fie datoare a da cevaş cuiva, făr decăt să dea la a noastră Mare Besearică a lui Hristos de an ciară ocă 30, întru semn de supunere, după obiciaiul stauropighiilor. Aşijderea şi părinţii carii lăcuesc într-ănsa să petreacă întru volnicie şi odihnă, măntuiţi de tot feliul de silă şi de volnicie, de tot omul şi obrazul, trăind înpreună cu pace şi cu dragoste frăţească, întru cuviinţă şi bună tocmire, după canoanele vieţii călugăreşti. Şi aleagerea igumenului lor, să aleagă şi să pue din sobor pre carele să va socoti că vreadnic, cu ştirea şi cu socoteala luminatului ctittorului ei şi a moştenitorilor ce să vor rage după Măriia Sa. Iar, cănd va fi vre o treabă de hirotoniselaă înre dănşii, să fie volnici a chiema ori pre carele arhiereu vor vrea, ca să slujască într-ănsa cu paza poruncilor din pravilă, şi să săvărşască hirotoniile lor făr nici o înpro9tivire şi opreală. Iar cine să va ispiti vre odată să strice volniciia aceştii mănăstirii, şi, nebăgănd în samă aciastp patrierşască cinste şi poruncă a săborului, va găndi să facă înprotiva acestora ce s-au zis, şi va bntui aciastă mănăstire, şi va vrea a lua cevaş de la dînsa cu lăcomie şi cu sila, – ori de ce feli de dregătorie om va fi, – să fie afurisit de Domnul Dumnezeu atotţiitoriul, şi blestemat, şi neertat, şi nedezlegat după moartea lui în veaci. Şi partea lui să fie cu vănzătoriul Iuda, şi procopseală să nu vază în viiaţa lui, şi să fie supt blestemul părinţilor şi al săboarălor. Şi pentru mai adevărul şi întărirea s-au făcut şi aciastă patrierşască şi săborniciască sighiliodă coajnică carte, şi s-au dat la aciastă stauropighişască mănăstire. La anul de la Spăseniia Lumii 1702, mesiţa Fevruarie. Calinic cu mila lui Dumnezeu arhiepiscop al Ţarigradului, Noul Răm, şi a toată lumea patriarh. Mitropolitul Chesariei Chipriian. 9 Mitropolitul Eracliei Neofit. Mitropolit Chizicului Chiril. Mitropolitul Nicomidiei Parthenii. Mitropolitul Halchidonii Gavriil. Mitropolitul Rodului Constandie. Mitropolitul Hiului Ghenadie. Mitropolitul Dercului Nicodim. Arhiepiscopul Prisconisului Mitrofan. Noul privilegiu de sare al mănsătirii. Bucureşti, 20 Decembre 7214 (1705). Costandin-Vodă. Dăduse Hurezului „jumătate de moşie de la Sărariul, Jitioara, 10 unde era ocna de sare, şi, din sarea ce se scoatea din ocne, luoa dijma pămîntului; care la un om luoa sfînta mănăstire mai mult decît 600 , 700 de bolovani de sare, pentru treaba şi folosul mănăstirii.Iară, cînd au fost acum, am socotit Domnia Mea, înpreună cu toţi cinstiţii dregătorii Domnii Mele, cum că, fiind ocne multe şi se scotea sare multă, carea neputîndu-se vinde cu preţ bun, venitul ţării şi al Domniei venia la scădere, – pentru aceasta Domnia Mea am socoti de s-au închis ocna de la Sărariul şi la Jitioară“. Va lua deci Hurezul „de la ocna Slănicul şi de la Telega, din toată sarea ce vă va scaote de acolo pre seama Domniei, dintr-o sută de bolovani de sare doi bolovani, şi să fie volnic părintele egumenul ca să pue omul lui acolo la ocne, să ia toată sarea sfintei mănăstiri ce-i va face din toată sarea ce va eşi de acolo, cum s-au zis mai sus... ori de vor fi ocnele pre seama domnească, sau de s-ar vinde, să aibă a darea cămăraşii carii vor fi acolo aeastă sare, să şi-o rîdice mănăstirea, să o vînză unde ar putea. Iară, de ar vrea Domniia au cei ce ar cumpăra ocnele, să nu dea sarea, să aibă a darea bani, precum să va vinde şi cea domnească.“ Blestem pentru călcătorii privilegiului: să fie cu iuda, cu Arie „şi cu toţi necredincioşii Jidovi carii au răsticnit pre Domnul umnezeul nostru, şi întru ale lor viaţă, Domnul Dumnezeu să-i ia coroana Domniei după capul lui, şi îngerii din Scaun lui să nu o mai dobîndească, –, daca de cea mare milă i-au fost de ia silă, şi în pripă să se prăpădească, cît nici locul unde i-au fost, să nu se găsească. Boieri – Ban, Stroe Leurdeanul Vornic, Şerban Logofăt, Mihai Cantacuzino Spătar, Şerban Bujoreanul Vistiernic, Costandin ştirbei Clucer, toma Cantacuzino Postelnic, Ştefan Cantacuzino Păharnic, Şerban Stolnic, Gheorghe Castriotul Comis, Iorga Sluger, Costandin Corbeanu Pitar. Scrie: „Isar Logofeţelul de Bucureşti“. „Radu Cantacuzino, ftori Logofăt, procitu“. Constantin-Vodă Brîncoveanu către egumenul Ioan de Hurez, despre un schimb de moşii cu dînsul. Io Costandin Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn Ţării-Rumăneşti. Sfinţii Tale, părintele Ioan egumenul ot Hurezu, sănătate. Cartea Sfinţii Tale ce ne ai trimis, ne au venit, şi, ce ne ai scris, am înţeles pentru satul Craioviţa, ce ne ai fost rugat Sfinţia Ta, în trecutele zile, ca să facem schimb, să-l dăm sfintei mănăstiri, şi să luăm şi moşia de al Belciugata şi cu Cojeşti. Şi noi am priimit rugăciunea Sfinţii Tale, şi acum Sfinţia ta ne-ai trimis toate scrisorile ale acestor moşii, înpreună şi cu cartea noastră ce am făcut de danie, le-au adus şi am văzut. De care lucru iată că acum am scris şi pîrcălabul de acolo de la Craioviţa, de-i facem în ştire ca să ştie că acel sat l-am dat mănăstirii, şi poruncim ca cele ce sînt ale noastre bucate acolo, să le rădice toate şi să le ducă la Brîncoveni. Şi de acum înnainte satul acela îl va stăpîni sfînta mănăstire, şi să fie de bine! arte de stăpînire încă am făcut: acum de ceastă dat mai pe uşor, iar, cînd vei veni Sfinţia Ta aici, ne vei aduce şi hrisovul cel mare, de vom scaote den hrisov moşia Belciugata şi Cojeşti, şi atuncea vom face şi carte cu temei. Iar acum deocamdată îţi facem aceasta pentru stăpînirea satului, ce-l veţi ţinea cu pace. Noi de la acel sat, de la Craioviţa, avem mult venit, şi nimic nu se potriveşte Belciugata şi Cojeşti cu craioviţa; că Craioviţa are şi Rumîni, are şi mori, de numai de la morile acelea ne venia cîre 300 de obroace de pîine pe an, iar aci la Belciugata nu este nici un venit, nimic. Numai, rugîndu-te Sfinţia ta, şi neputînd c asă-ţi trecem rugăciunea, mai vîrtos pentru sfînta mănăstire, fiind moşiile acestea depărtate şi peste mînă, şi satul acela este mai aproape, – n-am avut ce face, ci iată că vă l-am dat. măcar că Sfinţia Ta vei vedea den scrisorile Craioviţi (cari iată că ţi le trimisesem), cînd am cumpărat moşia aceia, foarte cu puţin preţ o am luat; dar n-au pogorît den alt12 făr decît au fost o pricină; iar, de n-ar fi fost pricina aceia, o am fi cumpărat scumpă. Ce pe atunce moşiile aşa se vindea, şi, cum ziceem, fiind şi o pricină, de aceia o am luat eftenă. Ne ma scrii Sfinţia Ta că la Belciugata ai cîteva oi şi de alte vite, de coi, de vaci şi stupi, pîine; de care zici Sfinţia ta ca să-ţi dăm noi Sfinţii tale, de acolo altele, şi acestea să le oprim noi aici. Ce, de aceasta, părinte, nu putem: vei trimite Sfinţia Ta de la va ridica de aici, şi la va duce dincolo. Numai, pentru pîine, pentru ovăz, pentru stupi, – vei şti Sfinţia Ta, că, trimiţînd noi pe omul nostru acolo să dea Sfinţii tale 100 de obroace de grîu şi 30 d eobroace de mei în loc de ovăs, – că d eovăs acolo n-avem. De stui, iarăşi ne spuse că mai mult decît 27 de stupi n-au găsit; atîte au fost. Ce şi stupi încă i-am luoat; şi am scris ceastă carte la mIhai Vornicul, la Brîncoveni, ca să poruncească la Sopot să-ţi dea Sfinţii tale de acolo 27 de mă0tci de stupi, – că Socetul este aproape de Craioviţa. Ce vei trimite Sfinţia Ta de le vor aduce acolea. Pentru cartea ce ai scris la dumnealui Stolnicu, nefiind dumnealui aici,i-ao am trimis unde este: ce vom vedea ce răspuns va da. banii ce ai trimis Sfinţia Tas pentru stavropighie, încă i-au adus. Şi, într-acea dată întîmplîndu-se de era nişte călăraşi gata să meargă la Ţarigrad, i-am trimis la Aga, şi va purta grije de-i va da la vreme; şi bine ai făcut Sfinţia Ta de ia-i trimis. Aceasta, şi fii sănătos. Martie 10, 7215 1707. 13 Costandin-Vodă Brîncoveanu leagă la vinărici pentru Hurez pe locuitorii din Rîmnic. Milostiiu bojiiu io Costandin Voevod i gospodin pisah gospodstva mi slugilor Domnii Meale vinăricearilor ot sud Vălcea. Cătră aciasta că fac Domnia Mea în ştire că aici naintea Domnii Meale la Divan jăluiră slujitori i popii i oroşani de acolo den Rămnic, zicănd cum că le-am fost dat Domnia Mea milă ca să dea vinărici vin la mănăstirea Ostrovuul, veadre 200, şi să dea la schitul de la Urezi veadre 100; şi am fost făcut Domnie Mea i hrisoavele la aceale mănăstiri, ca să ia acel vinărici, şi de atunci pănă acum au fost tot dat ei vinăriciul la aceale mănăstiri, precum am făcut Domnia Mea milă. Iar, cănd au fost astă toamnă, s-au sculat Dragul CIauşul de au dat el vin, veadre 100, la schitul de la Urezi, neavănd nici o poruncă. De care lucru iată că vă poruncesc Domnia mea voao vinăricearilor, vericari vă ceţi întămpla a umbla cu slujba vănăriciului acolo, într-acel judeţ, să căutaţi să le daţi bună pace oroşanilor de aceaste 300 de veadre de vin, să d edea unde sănt rănduite,. pecum le scrie hriosoavele şi le iaste obiceaiul. Iar afară dintr-acealea,m ce le-ar mai face, să-i apucaţi să vă plătească tot ce-ar face, pănă la un ban. Că oricarii di voi s-ar întămpla a umbla cu slujba vinăriciului de acum înnainte, şi le-aţi strica obiceaiul, – bine să ştiţi că veţi petreace rea scîrbă şi mare certare de cătră Domnia Mea. Pentru că aşa aiste porunca domnii Meale. Fevruarie 8 dni, leat 7224 1713. 14 privilegiu al lui Ştefan Cantacuzino către mănăstire. 25 Octombre 7224 (1715). Ştefan-Vodă Cantacuzino întăreşte Hurezului moşia Măldărăştilor (Vîlcea), partea lui Mihalcea Măldăresc, fiul lui Socol iuzbaşa din Măldăreşti. Scutirea de dăjdi a mănăstirii supt Nicolae Mavrocordat. Milostiiu bojiiu Io Nicolae Voevod i gospodin davat gospodstvami siiu povlenie gospodstavmi sfămîntului şi dumnezeescului schit ce să chiamă Hurezi, ot sud Vălcea, că să fie toate bucatele ce va avea sfăntul schit în pace şi ertate de dijmărit, de vinărici, de oirit, de nici-unele nimic val sau băntuială 14 să n-aibă. Pentru că, fiind acest schit sărac şi fără nici o parte, răpostul Costandin-Vodă l-au ertat ca să aibă bună pace pănă acum, în zilele Domnii meale, pecum am văzut Domnia Mea şi cartea lui Costandin-Vodă la măna călugăraşilor de la acest sfănt schit. Drept aceaia şi Domnia Mea încă am întărit şi am dat aciastă carte a Domnii Mele sfăntului schit, ca să-i fie toate bucatele în pace şi ertate de dijmărit, de vinărici, de oerit. Aşijderea poruncesc Domnia Mea şi voao, dijmarilor, oiarilor, vinericearilr, carei veţi fi cu aceaste slujbe într-acea parte de loc, daca veţi vedea aciastă carte a Domnii Meale, iar voi toţi să aveţi a vă ferirea de bucatele schitului Hurezii. Nimeni nici un val să nu-i faceţi, că cine a-r ispiti a-i face vre un val peste cartea Domnii Meale, unii ca aceia bine să ştie că rea scărbă şi certare vor petreace cătră Domnia Mea. Că aşa 15 iate porunca Domnii Meale. Iulie 20, 722 1716. Io Nicolae Voevoda. – Procit vtori Logofăt. Socoteală de vinărici; 1716-7. Plasa barbului Bărsăscul vel oboroace 360. Oboroace 80. Oteşani, adus întăi mali oboroace 29. Ci v oboroace 20. Ipac adus Oteşani în sat Neamaţilor vob. 25. Ipac au adus Măldăreştii găru i orz mal. ob. 18, ci v ob. 12. Adusul ci v ob. 57 i orz ob. 22. Ob. 80. Urezii şi Foleştii întăi mal. ob. 36, ci v ob. 24. Ipac adus Urezii mal ob. 7 p, Neamţu. Au adus Dumitraşco părcălabul şi un răvaş de scădenie a dum. Barbul Sărd. Brăiloiu. Zice că au fost dat mai nainte la catane la urez grău şi porumb v ob. 20. Adusul ci v ob. 52, orz v ob. 28. Ob. 80. Rpmeştii i rşani, Vai-de-ei. Adus Rămeştii întăi mal. 27, ci v ob. 18 p. Ipac adus Rămeştii la Neamţu peste tot v ob. 15 p. Adus şi Vai-de-ei la Neamţi peste tot v ob. 20. Adusul ci v ob. 58, i orz v ob. 22. Ob 120. Costeştii au adus întăi 8 mal. ob,., mal. 99 p, ci v. ob. 68. 16 Ipac adus Costeştii în sat Neamţilor peste tot v ob. 23. Adusul ci v ob. 91, i orz v ob. 29. Adusul ci v ob. 91, i orz v ob. 29. C tot datul v ob.. 258, i ost. v ob. 102-. Ot siiu să vie la jicniţă grău v ob. 94, şi să dea Părvului Căzănescul pentru grăul ce au dat mai mult din plasa lui la jicniţă v ob. 8. Ghen. 25 dni am socotit tot datul, v b. 423 p. Afară dă Titireaci. palsa Părvului Căzănescul i Şerban Stoenescul, v ob. 445. Au adus Părvul Căzănescul i Şerban Stoenescul împreună cu alte sate, întăi cu mal. ob.: mal ob. 560 p. Ot plasa aciasta a lor. Ci v ob. 374. Au adus şi în sat Neamţilor grău i porumb, v ob. 44 Tot datul: ci v ob. 418. Zice Părvul că au dat i igumenul Titerecieanul la dum. Barbul Sărd. grău v ob. 15. Să aducă Părvul Căzănescul că are Titerecieanul şi un răvaş de scădenie al dum. Barbul Sărdariu, de v ob. 10. Să aducă şi acest răvaş. Au adus ot Govora un răvaş de scădenie, a dum. Barbul Sărd., de v ob.10. Au adus şi alt răvaş de scădenie, iar al dum. Barbul Sărd., de v ob. 10. Rămăşiţa de ciară din plasa Părvului Căzănescul i Şărban Stoenescul i barbul Bîrsăscul, precum scrie în jos satele anume. Ghen.: 24 dni, 7225 1717. Stoeneştiv ob. 50. Cacova v ob. 6. Mihăeştii, Bărsăştii v ob. 24 p. 17 Burbăteştii v ob. 7 p. Glodul Govorii v ob. 40. Bojoreani v ob. 15. Răvaşăle de scădenie, împreună şi cu datul Titirecianului, ci v ob. 35. Tot adausul peste tot, şi răvaşăle împreună , ci v ob. 453. Treace mai mult dat v ob. 8, să şi-i ia din plasă Barbului Bărsăscul. Foiţă pentru ce au rămas mănăstirea Hurezii datoare. La Măriia Sa ghinărariul Şram, t, 100. La jupănul Dinu de la Rămnic, t 130. La Ali Turcul , t 81, bani 40. La Ghiorighiţă Socoteanul, t 20. La popa Climent t 10. Simbriia părinţilor, t 80. La popa Stefan t 12. La logofătul Dumitraşco, t 2. Cin t 575, bani 40. Rîmnic, 7 Iulie 1723. Ilg zu Königsegg dă o patentă nemţească pentru „mănăstirea şi satul, d eolac şi de podvoade“. 18 N. de Porta către egumenul Ioan de Hiurez despre mişoia Podbaniţa. Cu scrisoarea aceasta n-avui a scrie Sfinţii teale alt, fără cît fac ştire Sfinţii Tale că încă de an 18mi-au fost dat Măria Sa gheneralul comendant şi mai marele nostru director grofu de Chinecsec Königsegg satul Podbaniţa, şi, avînd Ion Logofătul Podbănieanul heleşteu la Podbaniţă, şi mai din susul lui au făcut şi Varlam căpitanul alt heleşteu, – care eu, socotind că iaste loc de Podbaniţă, şi mai fiind mai în sus loc de heleşteu, m-am apucat şi eu încă de an de am săpat şanţ şi am adus bolovani de i-am pus acolo. Şi, cînd am mers de am căutat locul acel de heleşteu, au fost şi logofătul Ion Podbăniceanul şi Mihnea neguţătorul, şi au fost şi părcălabul Stan, al Sfinţii Tale, şi nimeni nu mi-au spus că ai şi Sfinţia Ta jumătate moşie. i tocma acum, vorbind cu dumnealui Vornecul Băleanul pentru heleşteu, şi fiind şi dumnealui Vornecul Constantin Obedeanu acolo la vorba, mi au spus că jumătate de moşie este a sfintei mănăstiri. La care mă rog Sfinţii Tale să mă erţi căci n-am ştiut că ai şi Sfinţia Ta, şi cu ştirea Sfinţii Tale aş fi făcut. Dar, fiind acel loc tocma lîngă sat, am socotit că este loc de Podbaniţă, şi cu aceia am făcut. iar acum, înţelegînd că este şi a asfintei mănăstiri jumătate, făcut ştire Sfinţii Tale. La care să nu fie cu părerea rea Sf. Tale, căci nici o pagubă mănăstirii nu să face, şi, după aceia, şi eu încă voi rămînea dator a sluji Sfinţii Tale şi sfintei mănăstiri, cu toate cele ce ne va fi pen putinţă. De aceasta înştinţez pe Sfinţia Ta, ca pe un părinte ce ştiu că-mi eşti. Să nu fie Sfinţii Tale cu părere19 rea. Aceasta, şi iar Domnul Dumnezeu să fie pururea cu Sfinţia Ta. Craiova, August 3, anul 7232 1724. Al Sfinţii tale ca un fiu sufletesc şi gata spre slujbă: N. de Porta, secretar. Şi aceasta să nu socoteşti Sfinţia Ta că este la Craioviţă au într-alt loc, ci este lîngă sat, unde este o bahnă cu rogoz şi cu noroi; care de nici o treabă nu este acel loc, ca să se vre o pagubă. Concept de scrisoare a egumenului către un înnalt dregător din Sibiiu. Cu aciastă plecată scrisoare facem ştire Măriei tale că iată că, viind Sfinţiia Sa părintele episcopul aici a Sibii, am fi venit şi noi cu Sfinţiia Sa de am fi văzut pe Măriia Sa ghinărariul şi pe măriia Ta, că dorim. dar, fiind vreame de iarnă, şi noi cu multă slăbiciune a podagrei, nu putum veni, Ci, neputănd veni noi, iată că trimet cest frate al nostru ppănă la Măriia Ta, şi mă curtenesc Măriei tale şi cu o butişoară de vin de Suteşti, şi cu acest frate, ca să fie Măriei tale cunoscut, ca, cănd îl vom trimite cu trebi ale mănsătirei la Măriia Ta, să fie Măriei tale cunsocută. Şi să avem de la Măriia Ta ertăciune căci nu putum veni. Şi mila lui Dumnezeu să,păzească pe Măriia Ta cu multă sănătate şi spăsenie sufletească. Noemvrie 24 dni, leat 7233 1724. Izvodului cărţii ce am trimis la Măriia Sa Ruj. altă scrisoare asemenea. Cu aciastă plecată scrisoare cercetăm ca să ştim de bună viiaţa Măriei Tale, de care dorim să o auzim şi să 20 ne bucurăm, dănd mulţumită lui Dumnezău. De a mea neputinţă şi slpbiciune a boalei podagrei, vei şti Măriia Tacă foarte m-au întărit, căt nu poci să cualc pe pămănt cu picioarele,nici poci să-mi duc la gură să mănc, ci alţii mă poartă şi-mi dau de măncare. Şi, stăndu-mi boala înpotrivă atăta de mult, n-am putut veni, că doream c aă vedem pe Măriia Ta ghinărariul şi Măriia Ta. Dar, de vreame ce nu iaste putinţă la noi, n-avem ce face; lăudat să fie numele lui Dumnezeu! Ci vei şti Măriia Ta că, fiind eu atăta de slab, şi cunoscănd că în scurtă vreame îmi voi da datoriia firească, am făcut sfat cu Sfinţiia Ta părintele episcopul şi cu tot soborul sfintei mănăstiri, şi am trimis pe acest frate al nostru Ilarion arhimandritul, care iaste pe aicea, din mănăstirea noastră, pohtindu-l cu toţii de obştea ca să fie egumen în urma mea. Ci mă rog Măriei Tale să i să facă ispravă de la Măriia Sa ghinărariul, ami marele nostru drector, fiind şi Sfinţia Sa părintele episcopul acolea, şi Măriia Sa Banul, – să fie cu ştirea tuturor, ca să i să dea carte de stăpănire, şi căd va veni, să fie aşezat de Măriia Ta cu temei ca acesta. Că vezi, Măriia Ta, că este o casă numită: ci trebuiaşte să rămăe aşezămănt bun, să nu fie pricină în urma noastră.Ci iar mă rog Măriei Tale ca să să isprăvească acest lucr. Noemvrie 29 dni, leat 7233 1724. Al cinst. Izvodul ce au venit de la Sibii. Socoteli de vinărici din 1725. Mart. 15, lt. 7233 1725. Eşit-au butea de la Şerban, veadre 72, oca po bani 4, fac t 21, safi de plută, afară den drojdii. Mart. 29 dni, lt. 7233 1725. Eşit-au biutea de la Cernea, veadre 84, oca pe bani 4, safi de plată, afară din drojdii; fac t 23, bani 280. 21 Aprilie 3 dni, 7233 1725. Eşit-au butea dă la Pătru de la Foleşti, veadre 72, oca pe bani 4, safi de plată, fac t 21, bani 80. Aprilie 7 dni, lt. 7233 1725. Eşit-au de la Butucea, afară din drojdii, safi de plată, veadre 72, oca po bani 5,fac t 27, bani 15. Aprilie 1 dni, lt. 7233 1725. Eşit-au butea de la şerban, safi, de plată, afară din altele, veadre 54, oca po bani 5, fac t 21, bani 9. Aprilie 30 dni, lt. 7233 1725. Eşit-au butea de la Ion cărciumariul de la Neagra, veadre 72; dintr-aceaştea scoţînd alte darale, au rămas safi de plată veadre 66, oca po bai 4, fac t 19, bani 110. Mai 25 dni, 7233 1725. Eşit-au butea de la Cernea, veadre 80, oca po bani 5, safi de paltă, fac 24 t. Iunie 16 dni, lt. 7233 1725. Eşit-au butea de la Butucea, veadre 72, safi de plată, oca po bani 5, fac t 27. April 20 dni, lt. 72331725. Eşit-au butea de la Neacşa de la Baia, veadre 60, safi de plată, oca po bani 4, fac t 18. Iunie 15 dni, lt. 7233 7125. Eşit-au butea iar de la Neacşa, de la Baia, veadre 60, safi de plată, oca po bani 4, fac t 18. Iunie 25 dni, lt 7233 1725. Eşit-au butea de la Şerban veadre 60, safi de plată, oca po bani 5, fac t 22 p. Iulie 1 dni, lt. 72331725. Eşit-au butea de la Cernea, veadre 54, safi de plată, oca po bani 5, fac t 22, bani 33. Luat şi din vinurile părinteui Ioan, cănd au venit egumen, t 70, bani 40, cin t 274. Iulie 30 dni, lt. 7233 1725. vinurile care s-au văndut la cărciumă căte 5 bani, cum arată în jos: Dumitru Butucea, 1 bute de veare 66, oca po bani 5, safi d eplată, fac t 24, bani 100. Şi din butea care au văndut popa Daniil, luat dobăndă t 5. Şi din3 butoae care au văndut Butucea, oca căte bani 6, veadre 70, fac t 31. Şi iar au mai luat de la Butucea de pe rachiu t 3. Şi iar mai luat de la Butucea de pe un butoi de vin, t 4 p. 22 Cernea au văndut 1 de vin cu pelin, veadre 54, oca po bani 5; ac t 24, bani 20. Iar văndurt Cernea 1 bute de vin, veadre 80, oca po bani 6, safi de plată fac t 36. Iar Cernea, 1 bute de vin, veadre 55, oca po bani 6,safi d eplată fac t 25. Iar Cernea un butoi, veadre 23, oca căte bani 6, fac t 10, bani 50. Iar au mai văndut 6 butiae, butoiul de căte 9 veadre, care fac t 24. Iar luat Cernea t 17, dobînda unii buţi. Luat de la Şerban, de 1 bute de vin, veadre 81, oca po bani 6, fac t 36 p. Luat de la Şerban, e 2 butoae de vin, p 9. Luat de la Şerban, de pe 4 butoae de vin, p. 9. Luat de la Şerban, de pe 4 butoae, t 5, ban 53. Luat d ela Şerban dobănda de pe 3 buţi de vin ce au văndut, t, 24, cin t 179, 1 zlot. adeverinţă a egumenului Ilarion pentru un împrumut. Scrisoarea naostră la măna dumnealui jupănului Ioţei, ca să-i fie de bună credinţă, precum să să ştie că ne-am rugat de dumnealui de ne-au făcut bine cu t 100, pentru lucrul viilor, de acum pănă la Sfăntă-Măriia mică, şi la zi să avem a-i darea dumnealui banii, şi osteneala banilor, 1 bute de vin de veadre 60.Şi, pentru mai adevărat credinţă, am pus pecetea mănăstirii şi iscăliturile noastre ca să să crează. Iar, de ar mai treace din zi, să umble cu osteneală zeace a doi. Mart 2 dni, lt. 7233 1725. 23 Alta pentru acelaşi scop. Dat-am scrisoarea noastră la măna Sfinţii Sale părinteluiu chi Dositheu eclisiarhul al sfintei episcopi ca să fie de bună credinţă, precum să să ştie că ne-au făcut bibe de ne-au dat t 20, însă bani cu osteneală la lucru viilor de la Asuteşti, la prăvil; şi să avem a-i da banii Sfinţii Sale la Uspenie, făr dă nici o pricină; iar, 23 nedănd banii la zi, şi s-ar face vreo cheltuială sau vro zeciuială, să fie toată de la noi. Şi, pentru mai adevărată credinţă, m-am iscălit mai jos, ca să să crează. Mai, 15 dni, leat 7233 1725. Ilarion arhimandrit Urez. Zapisul jupănului Ioei la lei 100. A treia cu acelaşi cuprins. Scrisoarea noastră la mama dumenalui Logofăt Braului, precum să să ştie că ne-am rugat de dumnelaui d ene-au făcut bine cu t 40, însă bine pe miare, şi, la toamnă, să avem a-idarea miiarea; însă ce s-ar găsi; cu mulţumită.Şi pentru credinţa, am iscălit. Iunie 15 dni, leat 7233 1725. Ilarion arhimandrit Hurez. Ştefan iermonah. Visarion ermonah. Lavrentie iermonah. Climent ermonah. Misail ieromonah. A patra cu acelaşi cuprins. Scrisoaerea noastră la măna dumealui jupănului Stan, precum să să şltie că ne-am rugat de dumealui de ne24-au făcut bine cu t 100 pe lună, căte t 3 şi i-am pus zălo candele d argint.Ci săa vem a-i darea banii cu mulţumită. Şi, pentru mai adevărata credinţă, ni i-am iscălit. Iunie 24 dni, 1 7233 1725, Ilarion arhimandrit Hurez. Isaia arhimandrit Polovragi. Stefan iermonah. Lavrentie iermonah. Nicodim ermonah. Visarion iermonah. Misail ermonah. Să să ştie c-am dat 8 candele de argint, care candele le-au fost pus zălog de Ilarion arimandritul ot mănăstirea rezii; însă aceale 8 candele au tras oca 2 p. Şi am scris, să să crează. Eu Stan bacanul. S-au luat banii toţi, t 108, de la dumnealui consilierul Ilie Ştirbeai. Şi, cănd s-au dat aceşti bani, au fost în treaba sfintei mănsătiru la Beci. Socoteală d evinuri a mănsătirii pe anul 1725. Şi au luat şi din vinurile ce era pe seama părintelui Ioan, de să vindea ca să dea simbriia părinţilor, t 7, bani 40. Şi au luat de la rudariul, din vinul cel nou, t 6. şi au luat de la Neacşa de la Fometeşti, din vinul cel nou t 5, şi au dat şi pentru nişte făn de la Paraschiva, t 2, bani 44. Şi au şluat de la Ghinea, de la cărcima, de la Troian, de pe vin, t 10. Şi au luat de la Neagoe, de la cărciumă, dă la Troian, din 2 buţi ce au văndut mai nainte, t 24 p. 25 Şi din butea care s-au văndut pe urm... Troian din vin nou c-au dat.Să să ştie şi pe unde au dat vin cu buţile, cum arată în jos: Dat-au la părintele Bistriceanul 2 buţi de vin de Suteşti, vin dă vărf, cu struguri, v 110. Dat-au o bute de in roşu cu pelin, de la Troian, la un neguţtor, dobănda unor bani ce au fost el dator mai nainte, d ev 50. Şi au luat de la Jdegla de pe stăni t 7, şi i-au dat Drăghici dă pe suhatul unor vaci, t 3. Care fac t 10. ... luat de la popa Hrize, pe 1 clae, t 3, bani 44. .. tescovină de la Troian... mărturisit Ion rachhariul de Cămpulung, că i-au dat t 7. Şi au luat de la Ion căr2umariul e la Baia, dă pe vin, t 2. i au dat la popa Iosif, nepotul piscupului, 2 cai; şi unul au fost dă dar, iar unl au fpst dă schimb; ce s-au trimis schimbul, şi să se dea calul mănăstirii, că iaste la popa Iosif. Alt cal l-au dat popei Ivan de la Făgăraş mită, ci să să priză în suma banilor, în datorii, să să mai uşureaze mănăstirea. Foiţă pentru buţile de vin care le-au văndut cărciumarii mănsătirii Hurezii de la Sfeatii Constantin pănă în toamnă, care le-au văndut şi le-au măsurat, şi au dat banii în măna lu Ilarion, precum mărturisesc ei cu sufletele lor, şi mărturiseaşte chelariul mănăstirii, care lea-u scos din pimniţă, şi le-au dat scrisă toate anume, cum arată în jos: Iunie 30 dni, leat 7233 1725. Văndut-au Şărban cărcimariul 1 bute de vin ce au fst în pimniţă la el, iar nu s-au scs din mănăstire, şi au eşit la măsurătoare v 67, oca 3... căte, fac t 25, bani 100. 26 Şi iar au văndut Şărban 1 bute de vin ce au fost în pimniţă, d ela el, iar nu s-au scos din mănăstir, şi au eşit la măsurătoare v...; fac t 36, bani 60. ŞI iar au văndut Şărban 2 butoae de vin, butoiul căte v 10, fc v 20, căte bani 6, fac t 9. Şi iar au văndut Şărban 4 butoae, butoiul căte v 3, fac v 12, căte bani 6, fac t 5, bani 53. Dat-au Şărban şi de pe 3 buţi ce au fost văndut, vin omenesc:1 de la popa Daniil şi altă bute de la jupănul Stoica, alta d ela popa Statie din Costeşti, şi s-au văndut în pimniţa mănăstirii, dat t 26, bani 60. ŞI au dat Şărban şi de pe rachiu, pe ocă 7, căte bani 44, dat t 2, bani 44. Şi au văndut Cernea 1 bute de vin cu pelin, d v 54, oca po bani 60, dat t 24, bani 20. Şi iar au văndut Cernea 1 bute de vin, de v 80, oca po bani 6, dat t 36. Şi iar au văndut Cernea 1 bute de vin, de v 55, oca po bani 6, dat t 25. Şi iar au văndut Cernea 1 butoi de vin de v 23, ocă 60, oca pe bani 60, dat t 10, bani 50. Şi iar au văndut Cernea 60 butoae de vin, butoiu..., fac v 54, căte bani 60, dat ... 40. ...Cernea, dobăndă din vinul popei...., t 18, bani 20. Şi au văndut Butucea 1 bute de vin de v 66, oca po bani 5, şi au dat t 24, bani 100. Şi au dat Butucea dobăndă din vinul de la popa Daniil, t 5. Şi au văndut Butucea 3 butoae, oca căte bani 6, v 70, dat t 31. Şi iar au mai văndut Butucea 1 butoi de vin, v 9, ăte bani 6, dat t 4. Şi iar au mai dat Butucea dă pe rachiu t 3. 27 Foiţă pentru banii care au jurat Ilarion care au fost egumen la Hurez că nu au luat, şi ne-au apucat judecătorii de i-am dat noi. 2 lei de la vinurile ceale noao. p de la Jdegla şi de la Craiova. 1 leu de la heleşteu. 1 leu, bani 50, de la o clae de făn. 2 lei de pe vaci de la Puţuri.11 lei p de la Neacşa de la Baia. 22 p lei de pe o bute de vin. 2 lei de la Ion de la Baia. 3 lei de pe tescovine. Foiţă pentru ceale ce s-au rănduit de la cinstita Administraţie să întoarcă părintele Ilarion la mănsătire la Hurezi, după ce au lipsit din egumenie, –precum i s-au dat poruncă dela consileari. Un cal negru ce au dat popei Iosif, nepotul părintelui Damaschin episcopul. Iar un cal vănăt, ce l-au dat iar popei Iosif, nepotului părintelui. Un cal galbin, ce l-au dat popei Ivan de la episcopie. Un ciasornic. 1lingură de argint. 1 covor. 1 sfeaşnic mare de alamă. Seaama ce au dat părintele Ilarion arhimandritul de tot venitul mănsătirii Hurezii, de cheltuială cătă au făcut 28şi de au venit, căt au fost ispravnic acolo, cum arată în jos anume tot venitul şi toată cheltuiala: Fevruarie 16, 1 7234 1726. Craiova. 395 p lei, bani 118, au dat o foae ce au luat dupe vinuri şi dupe rachiu. 258 lei au dat altă foae dupe venitzl ce au luat de la oi, şi de la poenariul, şi după vaci, şi de la suhaturi, şi de la altele. cin lei 653 p, 18. Aceşti bani au dat seama că i-au luat toţi gata, afară den ce au tăgăduit că n-au luat de la unii cărciumari şi de la aşte venituri ale casei, dupe cum arată foia de acealea tot anume; care acei bani aiste să să caute şi să să scoaţă, să să dea la măsnătire. Dentr-aeşti bani i să ţin în seamă Sfinţii sale lei 25, care i-au dat la părintele Ioan de au cheltuit în casă, cănd nau fost Sfinţiia Sa acasă, cu doaoă foi. Dat-au seamă că au cheltuit şi la lucrul viilor de la Troian, lei 147. Dat-au seamă că a cheltuit şi la lucrul viilor de la Suteşti, lei 70. Dat-au seama că au dat şi la părintele cliseariul, de au cheltuit în case, cănd n-au fost Sfinţiia Sa acasă, lei 45. Dat-au seama că au cheltuit pe sare şi pe alte trebuinţe ale casei, cu o coae a lui şărban cărciumariul, lei 7. Dat-au seama că au dat şi unui călugăr de s-au plătit de bir cănd au fost mirean, leu 1 pol. Dat-au şi catstif tot acuma ce au cheltuit în trebile casei şi pentru îmbrăcămitea Sfinii ale, peste tot: lei 611. Care face chetuiţi lei 960 p. Scoţindu-se ce au fost venitul, lei 653 p, 18; Rămăn să i să mai dea de la mănăstire lei 252 p, 49. Au dat seama că au dat şi părintelui episcopului la praznic, dar, lei 10. Cheltuit-au şi Craiova acum pe urmă, c-au potcap şi cu nădragii ce s-au făcut, lei 27. Dat-au seama că au dat episcopului lei 30 poclon. 29Dat-au seama că au dat şi pocon Mării Sale ghinărariului, de lei 51. Şi pentru neşte peşte de la Bistriceanul lei 7 şi simbriia lu, lei 30. care să fac peste tot să i să dea de la mănsătire, dupe ce să vor scoate bani cei cu pricina, lei 407 p, bani 49, însă: lei patru sute şapte şi jumătate, bani patruzeci şi noaoă. Aceşti bani scoţindu-se... cu pricinile dupe vinurile şi dupe alte venituri ale casăi, care au tăgăduit părintele Ilarion arhimandritul că nu -au luat, dupre cum arată foia de pricini tot anume, – să nu i să înplinească aceşti bani ce scriu mai sus, şi părintele Ilarion să plătească toate datoriile căte s-au făcut de cănd au venit în mănăstire, şi să scoaţă şi candilele de unde s-au pus zălog, ca să nu rămăe măăstirea datoare nimic, dupe cum au şi găsit-o, ca toţi datornicii să-şi caute toţi bani la părintele Ilarion. Şi părintele Ioan arhimandritul şi egumenul mănăstirei urezul, pentru osteneala părintelui ilarion, să-i dea şi un cal. Şi să dea părintele oan arhimandrit şi simbriile părinţilor călugări de la mănăstirea Hurezii, de acel an ce au fost părintele Ilarion, toţ bani deplin, după cum au at şi în celălalt trecut an. Părintele Ilarion să aibă a lua un cal de la popa Iosif, care i l-au dat şi nu i s-au ţinut în seamă, şi un alt cal, iar de la popa Iosif,şi un cal de la popa Ivan, şi să-i dea la mănăstirea Hurezii. Den porunca chesariceştii Administraţion. N. de Porta. amă de un an şi trei luni ce au dat părintele Ioan arhimandritu şi egumenul Hurezului. 671 p lei au dat sama părintele Ioan arhimandritu şi egumenul Horezăi că au fost venitul întru 30an, de leat 7232 1723-4p ănă iar la Septemvrie 28 dni, leat 7233 1724; care bani i-au luat Sfinţia Sa. 326 lei au dat sama ar părintele Ioan, că au luat de la Septemvrie 28 dni pănă la Dichemvrie 12 dni, tot într-acest an, pănă au venit părintele Ilarion. 92 de lei iar au luat părintele Ioan păneşte rămători şi pă 2 buţi dă vin: Dăntr-acestea au dat samă că au cheltuit la trebuinţa praznicului şi la alte cheltuiale, dă mpăncare şi nbrăcăminte şi de lucrul casăi, t 365 p. Dat sama că au cheltuit şi pă bisearica dă pieatră ce au făcut-o la Baia, şi pă casăle de acolo, şi pă cîrciuma de la Fometeşti şi alte lucruri ce le-a au făcut cu bani, t 471 p. Dat sama că au dat şi părinţilor sămbriia dă acest an, t 78. Dat sama că au cheltuit şi la slomnul de la Troian, t 40. Dat sama că au cheltuit şi pă lucrul viilor de la Troian şi d ela Suteşti, lei 188. Au dat sama dă 7 ani, de un an căte lei 30; care fac lei 210. Au dat sama că au dat şi la hotărniciia care iate locul schitului Sfeti Stefan, t 25. Mai rămăn necheltuiţi lei 11 p. Craiova, Fevruarie 10 dni, leat 7234 1726. Den porunca chesariceştii Administraţei. 31 Foiţă pentru toate pricinle ce sănt după vinuri şi de alte venituri ale mănăstirii Hurezii, şi au tăgăduit Sfinţiia Sa părintele Ilarion arhimnadrit, că (au) lea-u luat; care s-au rănduit Mihai arhimandritul Cărtiţa, ca să-i scoaţă toţi de unde sănt şi să-i dea în măna Sfinţii sale părintelui Ioan arhimandrit pecum arată în jos anume; Fevruarie 10 dni, leat 1726. Eşit-au bitea de la Cernea, veadre 80, ocao po bani 4, sa fi de plată, fac lei 24. Eşit-au butea de la Şerban Ungureanu, vead. 60, ocao po bani 5, safi de plată fac lei 22p. Eşit-au butea de la Cernea, vead. 24 ocao po bani 5, safi de plată t 22, 33 bani. Luat-au de la Butucea dobănda după butea care au văndut-o popei Daniil, t 5. Luat iar de la Butucea, după rachiu, t 3, 40 bani. Luat de la Cernea, dobănda unei buţi ce s-au văndut, a popei lui Statie, t 17. Luat-au de la Şărban cărciumariul dobănda după trei buţi, t 24. lUat-au şi den vinurile părintelui Ioan, cănd au venit egumen, t 7, 60 bani. Luat-au şi den vinurile ceaste noao, t 60. Luat-au şi de la neacşa, de la Fometeşti, iar den vinul cest nou, t 5. Luat-au şi după 2 buţi de vin ce le-au văndut Neagoe ot Troian, t 24. Iar de la Neagoe de la Troian, după o bute ce au văndut acum, t 12. Luat-au de la Jdegla, după suhat, t 3. Luat-au de la Troian după o bute de vin ce au văndut-o Ghinea t 4. Luat-au de la popa Hrizea, după o clae de făn, 1, zlot 1. Luat-au după tescovine de a troian, t 7.32 Luat-au de la Ion cărciunariul de la Baia-de-fier lei 2: lei 190. Den poruca chesariceştii Administraţii. N. de Porta. Prea-cuvioase Sfinţiia Ta părinte chir Ioan arhimandrite, egumen de la sfănta mănăstire Hurezii, d ela Dumnezeu sănătate trupească şi spăsenie sufletească poftim Sfinţii sale. Pricina alta nu iaste fără de căt petru bani ce au rămas Sfinţii Ta să dai Sfinţii Sale părintelui Ilarion arhimandritul dupe cum scrie în cartea Adminstraţiei şi-n foile de socoteală ce aţi avut judecată şi socoteală înnaintea noastră. Ci Sfinţia Sa să cauţi să trimiţi acei bani denpreună cu cartea Adminstraţiei cea de ispravă, să vie aicea, că iată că şi părintele Ilarion au trimis să vie toţi datornicii aicea, d ela căţi s-au luat bani, şi să ne scrii Sfinţiia Ta într-adăvăr ce datorii sănt, ca să ştim, şi cu acei bani ce-i vei trimite Sfinţiia Ta, viind datornicii aicea înaintea cinstitului dumnealui consiliiariului Ştirbeai, că la dumnealui s-au rănduit acest lucru al isprăvi, să vor da bani datornicilor, şi să vor lua zăloagele mănăstirei şi zapisăle de la măinile datornicilor, ca să nu rămăe mănăstirea datoare. Ci, precum n-au găsit-o datoare, aşa iarăşi să nu rămăe datoare. Aşiderea pentru bani dupe neşte buţi de vin care aţi zis că au lat părintele Elarion bani de la neşte cărciumari, şi părintele Elarion zice că nu i-au luat, şi iaste încărcat cu acei bani, să trimiţi Sfinţiia Ta acei cărciumari aicea ca să stea de faţă, şi, de nu va putea mărturisi părintele Elarion că n-au luat acei bani, îi va da părintele Elarion. Iar, dacă v amărturisi că nu i-au luat, vom apuca pe ărciumari de vor da bani. Ci Sfinţiia Ta să nu faci într-alt chip, ca să isprăvească şi să să aşază acest 33 lucru dupe cum s-au hotărăt judecata. Aciasta, şi fii Sfinţii TA sănătos. Aprilie 14 dni, l 7234 1726. De bine voitori Sfinţii Tale: Gheorghe Cantacuzino . I Ştirbeai. N.de Porta. Gr Băleanul. Prea-cuviosului Sfinţii Sale părintelui chir ioan arhimandritul, egumenului de la sfănta mănăstire Hurezii, cu multă sănătate să să dea, la Hurezi. Cartea de la Măriia SA Banul care au venit pentru bani. Foiţă pentru ceale ce au făgăduit părintele Ilarion părinţilor de-aicea şi altor posluşnici, numai să stăm cu toţii să-l facem egumen, precum arată în jos. Popei lui Climent i-au făgăduit că-l va face ispravnic peste toate moşiile, şi-i va da zăciuială din toate, şi va fi cinstit mai mult decăt toţi. Poepi Climent de la Sfeatăi Stefan i-au făgăduit că-i va şindili schitul peste tot cu şindile şi cu cue de la el. Popei Daniil de la schit de la Sfeatăi Ioan i-au făgăduit că-i va face 2 chilii de piiatră cu cheltuială de la dănsul. Popei lu Lavrentie de la bolniţă i-au făgăduit că-i va cumpăra o vie la bolniţă, şi va face înprejurul bolniei cetate de piatră, şi- va da un cal, şi un saracliu d eşai, şi boi 2. Poepi ui Misail i-au făgăduit un cal şi o păreache d enădragi dă postav. Popei lui Stefan cel tănăr i-au făgăduit un sarachiu de postav. 34Părcălabului Simei i-au făgăduit un conteş de postav. Popei Stefan celui bătrăn i-au făgăduit un zăbun, şi i l-au făcut tot atuncea. Şi aceaste făgăduiale zicea că nu le va da din mănăstire, ce are el bani la Budim în Ţara Sărbească şi va trimite de-i va aduce şi ne va da cui ce au făgăduit. Să să ştie slugile mănăstirei care au fost de la curte, d edumnealui Consileariul Ilie, fără de sămbrie, cănd au venit aicea la mănăstire ca să slujască mănăstirii fără de simbrie, ca să slujească mănăstirii, – cum arată în jos: Pătraşco, Dumitraşco, Dima, Matei, Ion Croitoriul, Dumitru Cărciumariul, Niţa, Mihai meşterul, Vintilă, Vasilie, 3 păscari. Cin oameni 13. Foaia carea au făgăduit părinţilor unele altele, să-l facă egumen. Foiţă dă tot venitul ce zice părintele Ilarion arhimandritul că au luat dentr-ale mănăstirii Hurezii, căt au fost acolo ispravnic, şi mai mult dintr-atăt zice că n-au luat, şi, pe ce au făgăduit că i-au luat, a arătat mai jos aicea, cm arată mai jos anume; Aprilie 28 dni, leat 7234 1726. Luat-au după berbeci, lei 9, 88. Luat-au de la Jdegla lei 4. Luat-au de la Craioviţa lei 6. Luat-au de pe peaşte ot heleşteu lei 5. Luat-au dupe cai lei 20. Luat-au dupe unt lei 6. Luat iar pe 2 cai, ot amza, lei 14. Luat-au dupe oi stearpe lei 8. 35Luat-au dupe munţi, suhat, lei 2. Luat pă miţei lei 1. Luat ot Ghinea căr0232umarul or Troian lei 8. Luat ot popa Hrizea dupe făn lei 3,33. Luat pe o iapă şi pe un cal, ot popa Clementie, ce i-au văndut el, lei 18,72. Luat după 6 vaci, ot Antonie dichiul, ce le-au văndut el, lei 10. Luat dupe 1 bute cu vin ot Văcăreşti lei 8, 90. Luat dupe tescovine de laTroian lei 5. Luat de la dumnealui Cnsilierul Băleanul lei 10. Luat de la dumnealui Matei Poenariul lei 8. 2 lei i-au adus Drăghici d ela Jdegla, dupe suhat de toamnă. Însămnănd în jos şi bani după vin, d eunde ce s-au luat tot anume. mart 15 dni, leat 7233 1725. Eşit-au butea de la Şărban Ungureanul veadre 72, ocao po bani 4, fac t 21. mart 29 dni. Eşit-au butea de la Cernea veadre 84, oca po bani 4, fac t 25, 14. Aprilie 3 dni. Eşit-au e la Ptru, de la Foleşti, veadre 72, ocao po bani 4, fac t lei 21 p. Aprilie 7 dni. Eşit-au butea de la Butucea, veadre 72, ocao po bani 5, fac t 7, 15. Aprilie 21 dni. Eşit-au butea de la Şărban, veadre 54, ocao po bani 5, fac t 21, 9. prilie 30 dni. Eşit-au butea de la Ion de la Negra, veadre 72, scoţînd drojdiele şi altele, au sămas de plată veadre 66, ocao po bani, fac t 19, 110. 2 buţi d evin ce au fost văndut Neacşa la Bae, au dat bani, safi t 16, şi au băut satul nişte vin, şi s-au luat oi în preţul banilor, de t 5, neşe burie, drept t 3 p. Mai 25 dni. Eşit-au butea de la Cernea, ce cu pelin, cu drojdii cu tot, veadre 88; scoţind drojdiile, au rămas de plată vedre 78, ocao po bani 4, fac lei 25. Iulie 10 dni. Eşit-au butea de la Butucea, cu drojdii cu tot, veadre 72, scoţind drojdiile, au rămas de paltă veadre 62, po bani 5, fac t 18, 100. Eşit-au butea iar de la Butucea, veadre 66, ocao po bani 5, fac t 24, 100. 3 butoae ce au văndut iar Butucea, au eşit veadre 70, po bani 6, fac t 31. Iar s-au mai luat de la Butucea după rachiu t 4. Mai luat de la Butucea, după un butoi de vin cu pelin, veadre 54, ocoa po bani 6, fac t 36. Iar au mai văndut Cernea un butoi de vin, veadre 23, ocao po bani 6, fac 10, 50. iar au mai văndut Cernea 3 butoae de vin, butoiul de căte veadre 9, fac veadre 27: au dat t 12. luat de Şărban Ungurean după o bute de vin de veadre 81, oca po bani 6, fac t 35 p. Iar de la şărban Ungurean, după rachiu t 2 p. Iar de la Şărban Ungurean, după 2 butoae de vin, t 9. Iar de la Şărban Ungurean, după 2 butoae, t 5, bani 53. cin t 395 p, 18. Cu ce s-au mai încărcat părintel Ialarion în utmă. Luat-au de la Butucea dobănda unii buţi t 4, 60. Luat-au de la Cernea dobănda de la o bute de vin, t 13. Luat-.au de la Şărban dobănda de la 3 buţi, t 20, 30. Luat-au după vinurile ceale noao t 4. Luat-au de al Naecşa de la Fometeşti t 5. Luatau de la Neagoe cărciumarul de laTroian, t 8. C lei 54, 24. C cup lei 780, 42. 37Aicea însemnaăm ce tăgăduiaşte părintele Ilarion că n-au luat di vinurile mănăstirii şi dintr-alte venituri. A t zice părintele Ilarion că n-au luat din dobănda după vinul de la Butucea, ce au luat nmai t 4 p. 4 t, bez bani 30, zice părintele Ilarion că n-au luat din dobănda de la Şărban, ce au luat numai t 20 i bani 30. 4 t zice că -au luat den dobănda de la cernea, ce au luat numai t 13. 2 t zice că n-au luat după vineurile ceale noao, ce au luat numai t 4. 16 t zice că n-au luat de la Neagoe de la Troian, ce au luat nmai t 8. 4 lei zice că n-au luat de la Ghinea de la Troian, ce au uat numai t 8. 3 t zice că n-au luat după vinurile părintelui Ioan de la Bae şi de la Fometeşti. 2 t zice n-au luat de In de la Bae, ci zice că au luat den rămăşiţa Sfinţii sale. 1 p t zice că n-au luat de la Jdega şi de la Craioviţa, ce au luat numai t 12. 1 t zice că n-au luat dupe heleşteu, ci a luat numai taleri 5. 1 t, bani 8, zice că n-au luat dupe o clae de făn, ce zice că au luat numai 3, 33. 2 t zice că n-au luat după vaci, ce au luat numai taleri 10. 3 t zice că n-au luat după tescovinele de la Troian, ci zice că a luat numai t 5. 2 buţi de vin de la bae, ot Neacşa, au făcut una căte lei 18; fac amăndoo buţile 35, 36; arhimandritul Ilarion zice aă au luat bani gata lei 16 i după oi, pentru vinul ce au băut săeanii, lei 5, şi după nişte butoae dentr-aceale 37 (2 buţi lei 3 p. ci lei 24 p.). I oste la Neacşa a dentr-aceale doao buţi, lei 11 p. 38 Butea de la Butucea face t 27: dentr-aceaia zice părintele Ilarion că a luat numai t 18 p, 33. La Butucea au fost după rachiu t 7. Dintr-aceştea zice părintele Ilarion că au luat t 4, i ste la Butucea dentr-acest rachiu t 3, bani 40. 6 buţi d evin de la Şărban Ungureanul, de veadre 60, zice părintele Ilarion că iaste îcărcat cu dănsa, de n-au luat nimic din lei 22 p, ce iaste pucă acea bute la socoteală. Cin cu princini lei 9, bez bani 9. Mai încurcăndu-să părintele Ilarion arhimandritul afară den bani ce scrie în foia şi-n cartea e judecată den t 190 ce scrie în foae cu pricinile cu tot, au zis Sfinţiia sa că au luat bani gat den dobăndă vinurilor lei 54 p, 30; ce rămăne ca să-i mai dea de la mănăstire părintelui Ilarion, ca să plătească toate datoriile mănăstirii; însă cu aceşti t 0 ce sănt cu pricini cu tot, t 353, bani 19; scoţindu-să aceşti lei 9, bez bani 90, rămăsne să i să dea gata dă la mănăstire lei 263, 28. I. Ştirbeai. Aceşti lei 263 şi bani 28 i-au dat părintele cliseariul Lavrentie şi cu părintele Climent şi cu părintele Visarion ot Hurezi la dum. Vel Comisariu ca să plăteacă datoriile mănăstirii, ce le-au făcut Ilarion arhimandritul, şi să să ia zapisele şi zăloagele după cum scrie foaia lor ce iaste la Vel Comisariu. I. Ştirbeai. Săsă ştie datoriia ce să află făcută de Ilarion egumenul de cănd s-au pus egumen păn acum într-un an, anume cum arată în jos. La jupănul Ioţa din Rămnic, t 100. la părintele Bistriceanul, t 26. La jupănul Stan băcanul, unde s-au pus şi candele de argint zălog, şi cu dobănda lor, t 115. La cliseariul de la Bistriţa, t 10. La vătaful Bratul t 40. 39 La jupăn Gligorie, la Sibii, t 12. La popa Iosif legătoriul de cărţi t 12. a popa Daniiş de la schit, pe o bute de vin ci-au văndut-o la cărciumă, t 23. La popa Filit t 8, bani 50, La jupănul Dan t 16 p. La Ioţa, de pe tărguiale, t 8. La Radul băcanul t 6. La Ion croitoriul, pe tărguială, t 13. La jupăn Cărstea din Craiobva t 10. De la jupănul Chiriiac de la Craiova am luat 2 bătloage de horelcă pe berbeci să de la primăvară, ci mănsătirii nu-i trebue acea horelcă,şi această horelcă face ughi 70. Şi iar la jupănul Chiriiac, de pe tărguiale, t 20. LA Antonie dichiul o bute de vin, nu i s-au plătit, şi vinul l-a văndut la cărciumă la Troian, şi au luat banii. La schimnicul, t 10. Şi sămbriile părinţilor de cest an, ce au fost să le dea, fac t 102, şi nu s-au dat. 1 clae de făn şi p, ce au luat de la popa Climent, şi de la Paraschivul t 7. Şi sămbriile feciorilor ce au slujit de acest an nu s-au dat, ci le caută acum la mănăstire, 47. Şi mănăstirea au avut 10 slugi, daţi de dumnelaui Vistiariiul Ilie cu poruncă de la Scaun, ca să slujască mănăstirei făr de sămbrie, iar el, deaca au venit cu egumenie, i-au gonit pe aceia, şi au adus alţii de peste Olt şi de peste Jai, făgăduindu-le sămbrii şi îmbrăcăminte, şi mănăstirii nu-i trebue slugi ca aceia, că au avut mănăstirea slugi ca aceia, că au avut mănăstirea slugi. 10 zloţi am dat în măna popei Nicodim, de i-au dus la egumenul, de s-au plătit de o catană ce venisă pentru oerit. Face pănă aici tote datoriile: lei 696 p, bani 60. Un cal ce l-au dat lui popei Iosif, nepotul episcopului, pentru părinţi, treapăd, cănd i-au dus de i-au bătut în piscupie, şi un galbin de aur, iar de treapăd, ce l-au dat popa Climent iar popei Iosif. 40 Un cal vănăt, ce l-au dat iar popei Iosif, ce au venti cu el egumenul. Un cal galbin l-au dat Ioan de la episcupie, căci îi făcea scrisori mincinoase pe la unii şi pe la alţii. Un cal negru l-au dat lui Costandin Catana din Craiova. O vacă cu viţel au dat-o popei Tomei căce i-au căntat la masă. 2 buţi de vin de Suteşti le-au dat Bistriceanu, şi nu ştim niminea pentru ce le-au dat. 1 bute de vin roş cu pelin au dat datoriia unor bani ce au fost el dator la jupăn Dumitru Moldovenaul. Au luat de la părintele Ioan înprumut zloţi 10, şi părintele Ioan i-au rănduit la popa Isaiia, la schit, şi neputănd veni popa Isaiia, au dat a2astă scrisoare cum că nu i-au dat nici un ban. Şi la jupănul Cărstea au luat t 10. UN răvăşel cu ce sănt la el. Foaie de datorie pe unde ce iaste. Ilie Ştirbei către egumenul Ioan cu privire la înţelegerea cu fostul egumen Ilarion. Cisntite şi al mieu un părinte sufletesc, Sfinţiia Ta părinte Ione arhimandrit şi egumen de la sfănta mănsătire Hurezii, cu multă evlavie mă închin Sfinţii Tale şi sărut cinstită măna Sfinţii Tale. Cu aceatse puţinteale rănduri dă scrisoare, n-am a scrie Sfinţii Tale, fără căt mai mult vei înţăleage dă la Sfinţiia Sa părintele cliseariul şi dă la părintele Clement şi dă la părintele –, dă toate lucrurile ce s-au făcut şi s-au aşăzat dă spre părintele Ilarion arhimandritul, nici dă acum înainte să nu mai aibă nici un fel de ameastec cu mănăstirea Hurezii, nici aă nu să mai apropie de mănăstire pănă cănd va fi el viu; pentru că s-au măntuit sfănta mănăstire pănă cănd va fi el viu; pentru că s-au măntuit sfănta mănătire dă aceaste lucruri, şi s-au spălat dă cătă pricină au fost, şi dea acum nainte iaste măntutiă sfănta mănăstire dă părintele Ilarion arhimandrit. 41 Şi cu aciasta rămăn al Sfinţii Tale. Craiova, Mai 2 dni, leat 7234 1726. Al Sfinţii Tale fiiu sufletesc şi gata slugă. I. Ştirbeai. Cinstitului şi alui nostru părinte sufletesc, Sfinţii Sale chir Ion, arhimandritului şi egumenului dă la sfănta mănăstire Hurezii, cu multă evlavie să să dea. iporuncă de plată a lui ilie Ştirbei, din banii lui Ilarion. Dumneta Vel Comisariu, din banii ce sănt la dumneata, să dai la părintele Ilarion rhimandritul lei doaozeci şi patru, ca să plătească datorii, ce mai sănt, şi răvaşul va fi dumitale de seamă. Craiova, Mai 11 dni 7234 1726. Al dum.: Ilii Ltirbeai. Jalba Hurezului către Banul Gheorghe antacuzino în afacerea cu ilarion. Luminate Măriia Ta Gheorghie Cantacozino, al cheariceştii Măriri şi al Austriceştii Valahii Ban şi al nostru milostiv, şi dumneavoastră prea-cinstiţi consiliiar, cu plecată matanie mă închin Măriei Tale şi dumneavoastră. Cu acest plceat memoriial înştiinţăm pe Măriia Ta şi pe dumneavoastră că, viindu-mi răspunsul într-o foiţă care am fost dat Consiliiariului Ilie Ştibeai petru ce ar fi ale mănăstirii la Sfiniia Sa părintele Ila42rion, să le dea iar la mănăstire, precum scrie în foiţa mea, care am dat la dumnealor, şi, iar, pentru ce sănt ale Sfinţiei sale rămase la mănăstirea Hurezii, să să dea la Sfinţiia Sa, afară din daruri ce au dăruit Sfinţiia sa părintelui Ioan şi părintele Ioan ce au dăruit părintelui Ilarion, să fie bine dăruite; iar ce treace din daruri ale mănătirii Hurezii, să le întoarcă părintele Ilarion iar la mănăstire, şi ale părintelui Ilarion la mănăstire iar să le întoarcă mănăstirea lui. Iar, pentru banii ce au scris un memoriial Sfinţiia Sa la Măriia Ta şi la dumnealor cinstiţii consiliari, care bani zice Sfinţiia Sa, – de aceaia ştim cu adevărat că acei bani i-au luat de al Stan băcanul, care şi zapisul Sfinţeiei Sale iaste la noi; care au fost dat la Stan Băcanul, de iaste iscălit şi sfinţiia Sa şi părintele Ioan şi toţi părinţiii din mănăstire; şi, pentru acei bani ce s-au dat la Beci, s-au pus 8 candeale zălog; şi au dat mănăstire aceşti bani, şi aceşti bani, taleri 100, s-au luat de la Măriia Sa ghinărariul Şram, galbeni de aur şi caragroşi, şi pănă caum încă nu s-au dat, şi Măriia Sa ştie foarte bine. Ci ne rugăm Măriei Tale şi dumneavoastră, că noi, să mai îndatorăm mănăstirea, nu avem cum o mai îndatora, că iaste văndută şi petrecută; că dobitoace puţine au rămas din toate feliurile. Ci de aciasta ne rugăm Măriei Tale şi dumneavoastră, că poate capetele să ni să ia; iar noi n-avem ce să mai dăm Sfinţeie Sale, că destul au luat. Ci cum va fi socoteala Măriei Tale şi a dumneavoatră, că noi nu avem ce să mai vindem, să dăm Sfinţiei Sale. Şi iar jăluim înainte Măriei Tale şi înnaintea dumnavoastră cinstiţi Consiliiari, precu sănt ale Sfiţiei Sale toate necăzute şi nestrămutate, nici mănăstriea să nu să păgubească – iată că aiste la Sfinţiia Sa un ciasornic de 50 de lei, şi măcar că zice că covorul nu iaste, iar noi ştim că iaste; ci va da sama înnaintea lui Dumnezău. Iar scoarţa, căt de puţin, tot face 2 lei; şi sănt la Sf. Sa 2 linguri de argint, care preţul lor fac căte lei 2 p, şi mă44car că zice Sf. Sa că nu le-ai luat el, dar tot trebue să le pue la loc, că din isprăvniciia Sa. Sale nu sănt. Şi, cai, 2 cai, ce au dăruit popei lui iosif, buni, şi altul popei lui Ivan, precum ale Sf. Sale săn toate cu preţ, ne rugăm Măriei Tale şi dumneavoastră, să fie şi ael mănăstirii cu preţ, care le-au dăruit Sf. SA. Şi 10 t, care le-au dat popei lui Iosif, şi 1 bute de vin, care iaste la părintele Bistriceanul, de v 50, taleri 0,2 potronici, după cum să vinde acum vinul, v căte bani 60. Măriia TA şi dumneavoastră ce face, că sănteţi înţelepţi. Ci aceastea le-au luat Sf Sa din mănăstire, ci să săcotească aceastea toate, şi, de va mai treace ceva mai mult, va da mănăstirea, iar, de va rămănea la Sf. SA, să întoarcă mănăstirii. De aceastea cădem cu toţii cu rugăciune la Măriia Ta şi la dumneavoastră, să să facă mănăstirii dreptate, şi sănt la Sf. SA şi 3 şărveturi de Vineţiia, cu horgote, ale mănăstirii, –care şi acealea încă face căte un ort. Şi, pentru neuitarea, am dus aminte că lui toate, cănd au luat egumeniia, i s-au pus la socoteală, căte au zis că au dat, cănd au fost cu Sf. Sa părintele episcopul. Memoriu al mănăstirii în afacerea cu Ilarion. Cinstite şi al nostru părinte sufletesc, Sfinţiia Ta chir Ione, arhimandrite şi egumene de la sfănta şi dumnezăiască mănăstirea Hurezii, cu multă evlavie mă încin Sfinţii Tale. Cu aceaste puţinteale rănduri de scrisoare n-am a scrie Sfinţii Tale făr căt pentru candele opt, care au fost puse la jupăn Stan băcanul, le-am luat eu şi le-am căntîrit: au tras 2 p ocă, căte opt candele, şi am dat eu lu Stan t sută una şi opt, şi am luat scrisoare de la el, şi s-au măntuit. Ci Sfinţiia să trimiţă om al mănăstirii, să i le dau pecetluite, şi să-i dai zapisul lui Stan băcan. Şi, pentru bani care i-am dat pentru cărciumarii mănăstirii, că iată că am trimis şi cest călăra; ci Sfinţiia ta poronceşte că călaraşul nu va veni 45 pănă cănd vor da toţi bani: fără ei să nu vie. Şi, cu aciasta sfărşind, rămăi. Al Sfinţii Tale fiiu sufletesc şi gata slugă. Ilie Ştirbeai. Mai 18 dni, 7234 1726. Aceşti bani i-am dat eu de la mine, ci Sfinţia Ta să fii nevoitori pentru aceşti bani, să-i trimiţi. Cinstit şi al nostru părinte sufletesc Sfinţii Sale chir Ioan arhimandrit şi egumen de la mănsătirea Hurezii, cu multă evlavie să să dea. Ilie ştirbei către egumenul Ioan, în afacerea lui Ilarion. Şi iar jăluim Măriei Tale şi dumneavoastră, cinstiţi Consiliiari, de vreame ce toate ale Sfinţiei sale părintelui Ilarion sănt bune, ne rugăm Măriei Tale şi dumneavoastră, de vreame ce zice că acei bani nu s-au pus socoteală, şi zice că au fost ai Sfinţei sale, – noi ştim că au trecut el Oltul, şi am vorbit eu cu dumnealui, şi mi-au spus prea bine că n-au avut el bani, ci s-au împrumutat la dumnealui. Şi au plecat de la mănăstire să meargă pe la moşie, şi au fos luat d ela Ioţa dă la Rămnic t 100, ca să lucreză viia; ci au dat puintel şi la vie, şi au rămas, şi au mai luat şi din fînuri, şi au venit pe la dumnealui, şi i-au dat banii, şi au luat zăloagele; şi iată şi oamenii care au fost cu el, că sănt defaţă. Ci Măriia ta şi dumneavoastră sănteţi judecători, să vedeţi că, de ar fi avut bani, nu ş-ar fi pus ale Sfinţiei Sale zălog, ci ar fi cheltuit de ai lui. iar, de nu să poate întralt feali, jăluim Măriei Tale şi dumneavoastră, cinstiţi Consiliiari, precum sănt ale Sfinţie Sale toate nesobuite şi nestrămuate, nici mănăstirea să nu să păgubească. iată că iaste la Sfinţiia Sa un ceasornic de t 50, şi, măcar că zice că covorul nu iaste la Sfinţiia Sa, iar noi ştim că iaste; ci va da seama înnaintea lui Dumnezău. Iar scoarţa, căt de puţin, tot face t 2. Şi sănt la Sfinţiia Sa 2 linguri de argint, care preţul lor fac căte t 2 p una. Şi, măcar că zice Sfinţiia Sa că nu le-au luat el, dat tot trebue să le pue la loc, că din isprăvniciia Sfinţiei sale nu sănt. Şi amăndoao fac preţul t 5. Şi 2 cai ce au dăruit popii lui iosf, buni, ce pentru unul s-au dat un cal, iar unul iaste şi acum la popa Iosif, ci tot va fi... şi acela ca 15 lei, şi altul la popa Ivan, şi acela va fi iar t 15. Şi au mai dat popei lui Iosif t 10, tot din mănăstire, şi la părintele Bistriceanul 1bute de vin, care au spus Sfinţiia sa că au fost de vd. 56, şi, după cum au văndut-o vd. ăte bani 60, fac t 24, bani 100. Ci aceastea s-au dat tot din mănăstire; ci să socotească aceastea toate,şi, de va rămănea la Sfinţiia sa ceva mai mult, va da mănăstirea, iar, iar de va rămănea la Sfinţiia Sa ceva mai mult, va întoarce mănăstirii; că noi tot plătim datoriile Sfinţii sale, şi nu să mai poate curăţi mănăstirea de Sfinţiia Sa; ci tot zice că are la mănăstire. Şi au adus şi slugile mănăstirii de pe posluşaniile mănăstirii, cu treapăd, şi nu-ş caută judecta, ci-i tot bate pe uliţă. Ci ne rugăm Măriei tale şi dumneavoastră de aceastea de toate să facă dreptate mănăstirii. Socoteală de viăriciu a Hurezului. „Dealul Creţeanii“ Nume, ca: Stoica Creţan, Dicul Andreescu, Ilinca Săraca, Cărstina mătuşa, Radu al Stanei, Preda Creţan, Preda Butesc, Stana ot Gimbaşi, diaconu Ion al Tudorei, Mihai săn Licsandru Creţan, diiaconu Radul săn Lixandru, Preda al Mariei, diaconu Tudor, Diiacul părcălabu, Părvu Olteanu, Ion Sărbu ot Strezăşti, diaconu Dragomir, popa 47 Ion or Strezăşti, popa Ion cel mare ot Strezăşti, Licsandru săn Duminecă, dat numele în dealu gărdeştilor: Mihai viiariu, Dumitru or Drăgăşani, Mihalcea padină, Sărca ze matei Mătăsariu, partenie călugăru, diacon Costandin, popa Veniamin,popa Stancium diaconu Nicola, popa Papa Giolescu, diacon lazăr, Stanciu Panduru, marco săn Măican, pătru Catana, Sora Săraca, Dumitru Gaşpar, popa barbu ot Băteşani, Marin Postescu, Dumitru Sărba ot Piatra. Socoteală de vinărici a Hurezului Delu Nemoiul. Iona Mircei ot Colibaş, popa Radu or Stăneşti, Preda Izvoran, Oprea Săraca, diacon Mtei Izvoranu, dau dat numele în dealul Suteştilor; Barbu habagiu ot Craiova, Cărstea habagiu, Licsandru ot Ioneşti, Calea Săraca, Lazăr săn Calotă, Sărca Merişăscu, Sărca săn Părvu izvoranu, popa Gheorghie Izvoranu, Oancea Popescum Stan Clement călugăru, Calotă săn Mărinaş, Ion Catana, Dumitru Nichiforescu, Dumitru Merăşăscu, Stan Hulub, Marin Negulescu, irimiia Amărăscu, popa Stoiă, Dan ot Cămpu- Mare, Filip catana, Giura Negulesc, Zahariia Tofilescu, diacon matei, Bunea părcălab, preda coritoriul, Matei unchiaşu, Preda Săraca, Ilinca Săraca, ot Gîrdeşti, Ion zlătărelul, popa radu săn popa Florea, Marin viiariu. Samfira Vladului. Dintr-aceşti bani arată părintele egumen că au luat dindm. Fota Vlădoianu 250. mai rămăn să să dea părintelui, noi, t 149,25. De aceşti s-au făcut răvaş iscălit lacopil din casă; pentru ce vor mai fi dat..., să-i dea pace, şi să ia banii de la zaraful Petrişor. Socoteală a Hurezului. Să să ştie căţi bani au luot mareş de pe urma popei. De la popa Iane, de la Mihul vătaful, de la Sfentăcul, de la Gligorie Rudeanu, de la Dumitru Jibleanu, de la Dumitru Copal, de la Iane maţuche, de pe nişte vin al maicăi, de la Logofătul Chera... la un văcărit. Să să ştie ce de vase mari 3, mici 3, oale de aramă 2, tingiri 3, cu capace, săhănele mici 2, tăgăi de aramă 2, icoae 2, Maica Precista, o icoană Sfeatăi Nicolae, o frigare de fer, puşci. Scrisoare către arhimandritul Ghenadie, pentru schitul Trivale. cinstite i al mieu mai mare părinte Sfinţia Ta părinte arhimandrite chiriu chir Ghenadie, cu plcăciune sărută cinstită măna Sfinţii tale. Cu plecată scrisoare înştiinţez pe Sfinţia Ta pentru o bisericuţă de aicea de la oraş Piteşti, ce este în gura Văi Trivălii, s-au întîmplat de s-au răpus sfăntul antimis, şi bieţii de mahalagii şi preoţii s-au nevoit şi au străns bani să cumpere altul, i veniră la mine, şi eu, avăndu-te pă Sfinţia Ta ca pe un tată, mă rog c asă fii Sfinţia Ta mănă de ajutori, să-l ia mi eftin, şi vei avea şi Sfinţia Ta mare pomană, – căci este o bisearică foarte săracă. Socoteală de miere şi unt a Hurezului. S-au dat miere vedre 87, ocă 10 litre 1. 264 ocă, litre 1 dă untu. Cantariu 1 ocă 16, fac t 19, bani 90. Scoţindu-să darao, au rămas unt safi ocă 3.138. S-au făcut cantare 71, ocă 14. Fac t 1034. Privilegiu german pentru vinăriciul Hurezului. Sibiiu, 11 August 1731. „Adecă priimitu-s-au cu cartea aceasta toate dealurile de vii ai mănăstirii Hurezului în osăbită scutirea Înpărăreştii Măriri, ca să aibă toţi aceia carii au vii într-aceale dealuri, au de acum înnainte ar vrea să facă, să-şi dea vinericiul după rănduiala şi obceaiul ţării, şi upă cărţile domneşti ai sfintei mănăstiri. într-alt chip să nu fie. Şi să-l ducă la loc. Sinet al unui sătean din Hurez către mănăstire. 3 februar 1732. „Radul, ficiorul jupănului Stan de la Urez“, mărturiseşe o datorie de „zloţi fl. nemţăşti“ către „dumnealui judeţul Radul“, cu dobîndă „zeacea a doi“ şi zălog „un cazan şi o ţavă de rachiu“. „Eu Radul platnic, din Stoicăi cupeţ ot Hurezi“. martur : „Pătru Simei, jurat“. XLV Administraţia cere egumenului de Hurez a-şi presinta documentele. Prea-cuviioase Sfinţiia Ta egumene Hurezeane, Fiindcă a venit poruncă de la prea-înnălţata Curte înpărătească ca să aduscă mănăstirile docomenturile, hrisoavele şi scrisori toate ce vor fi avănd de la răposaţi Voevozi, de danii, – pentru moşii,vii, Ţigani şi Rumănii şi pentru alte mile ce vor fi avut, ca să dea să să tacă în limba letiească, – pentru care Sfinţiia Ta, văzînd porunca aciasta, numai mai sus şi să pui ca să să rănduiască foarte cu sosteală bună, – care după care vor fi să să aleagă, şi rumăneşti, au sărbeşti, cum vor fi, şi căt mai în grabă, au cu Sfinţiia Ta să le aduci, au dăndu-le la jupănul Antonie Epis, să-şi ia cfitanţie de căte cărţi îi va da, şi dumnealui le va face în limba letinească. Dupe cum iaste porunca înnalţatei Curţi Înpărăteşti şi a Măriei Sale mai marelui nostru derector grof de Vales, – care aciasta Sfinţiia Ta căt mai curănd să isprăveşti. Craiova, Iulie 20 dni, 1733. De bine voitori ai Sfinţii Tale Prea-cuviosului Sfinţii Sale părintelui Dionisie igumeului sfintei mănăstiri Hurezii, cpă sănătate să să dea. Memorial către administaţia olteană pentru moşia Craioviţa a Hurezului. Prea-cinstită chesaro-crăiască Administraţie, Cu plecat memorial jăluesc prea-cinstitei chesariceşti Administraţii, dupe cum şi la Divan din gură am dat jalbă, pentru moşiia Craioviţa, fiind că pă unde iaste bună o ţine dumnealui secretar Rolant, o coseşte, o ară şi o mănăncă cu vitele dumnealui, iar satul mănăstirii n-are unde să cosească şi să are, ca să fie petru folosul sfintei mănăstiri, – că, pe unde au rămas de 54 dumnealui, o măncă dobitoacele oraşului. Ci mă rog preacinstitei chesariceştii Administraţii ca să drept, de are dumnealui vre o datorie la sfănta mănăstire, să scoaţă zapis şi să-i plătească, iar, de nu, să-mi dea pace, să-mi stăpănească moşii. Şi cu toate plecăciunea rămăi Al prea-cinst. chesaro-crăieştii Administraţii plecat: Dionisie igumen Hureazeană prea-cinstitei chesaro-crăieştii Administraţii cu toată pleăciunea să să închine. Dumneaşui secretariul a răspuns că n-are la mănăstire nici o datorie, nici face moşiei nici-o pagubă cu acel maer. că niştedobitoace ce au ţinut acolo, le-au văndut, de n-are cu ce călca moşiia au a paşte iarba. Ci încă au făcut folos moşiei, că s-au curat pădure şi crăngi; ci pofteaşte să i să plătească cheltuiala căci au curat aclo, şi pentrumaer, şi va moşiia slobodă de dumnealui. Craiova, Iulie 4 dni, 1735. Preţuirea lucrurilor făcute la Şirineasa de Udrea Zătreanu, după ce o luase de luase de la Hurez. Casa, împreună cu pimnia de piatră de piatră boltită, cu doă vărzărit şi un beci, însă casele sunt trei, casă cu focu, cu o cămară şi cu un foişor şi cu o horă, şi păreţii casei în stălpi de lemn, şi zidit între stîlpi, şi învălită cu şindrilă de stejar, în solzi, cu piroane de fieru, 800 zloţi. 1 jecniţă de lemn în curte, şindrilită, 40. 1 pătul mare de porumb, şindrilit, 50. Curtea casei, cu bolovani, cu poartă mare şindrilită, şi cu alte doă porţi, mai mici, iar şindrilite, 100. 1 moară şindrilită, cu o roată veche, slabă, 50. 55 1 dîrstă şindrilită, veche, slabă, 30. 1 pioa mai veche, 20. 1 pioă noă, 50. Iar pentru grajd şi o cuhnie din curtea caselor, fiind veche şi făcute cu lemne de cele veichi, care a fost rămas de la mănăstire, nu s-au pus la preţ. Claia de fîn cînepă,căte 2 bani ; vadra de vin din vii date pe rod,cîte 20 de bani; tretina morii „cîte bani 300, după obiceiu ţării“, „tretina unii dîrstă...: dîrsta umblă numai iarna (150 de bani pe an); „tretina unei pioă“ (150 de bani pe an). Învoială băneasă a Ilincăi, văduvă de negustor din hurez cu egumenul Dionisie. Adecă eu ilinca care am fost soţie Stoicăi neguţătoraşului de la Hurezi, înpreună cu fiii miei, anume Radul i Costandin, i cu featele meale, dat-am zapisul mieu la cinstită măna Sfinţii sale părintelui Dionisie Bălăciescul idumenul Hurezanul, precum să să ştie că, avănd eu un cazan cu 2 ţăvi, care l-au fost pus fiiul mieu Radul zălog la dumnelaui judeţul Radul e la ocnă, drept florinţ nemţăşti doaozăci şi patru, şi viind fiiul mieu Radul la Sfinţiia Sa răosatul igumen Dionisie, de au luat bani aceştiia şi i-au dat judeţului radul, înpreună cu dobănda lor, şi încă au mai luat 12 loţi cu zapisul care au la judeţul Radului, şi cu zapisul care au dat fiiu-mieu Radul, s-au făcut peste tot zloţi 36, deci eu la anul cu leat 1736 am dat un memoriial la prea-cinstita Administraţie pentru acest cazan, cum ca să priimească Sfinţiia Sa banii şi să-mi cazanul. Chesariciasca Administraţie au poruncit la finţiia Sa ca să-mi ia bani şi să-mi dea cazanul. Aşijderea şi’ntru o bivoliţă a mea, ce au fost în bivolii sfintei mănăstiri, iar au fost jăluit la chesariciascaAdministraţie, şi peacinstita Administraţie porunceaşte ca să-mi dee bivolia, cu prăsila e, şi eu să-i dau ernatecul şi paza păstoriului. 56 Deci eu acma, la luna lui Mai 2 zile 1736, am venit la sfănta mănăstire, şi sf. părintele igumen au scos cazanul şi cu 2 ţăvi, şi, fiindcă au fost toartele de hier, s-au căntărit cu ţăvi cu tot, şi au eşit peste tot ocă 28 p, şi Sfinţiia Sa mi au cerut bani, şi să-mi iau cazanul, fiindcă n-au plătit nici acei bani. Deci eu neavăd banii, m-am rugat de Sfinţiia Sa ca să-mi priimească cazanul drept acei bani. Aşijderea şi pentru bivoliţă, n-am găsit; care iar i-am aşăzat cu Sfinţiia Sa, ca să-mi dea o vacă cu lapte, şi să aibă a stăpăni Sfinţiia Sa aciastă bivoliţă cu bună pace de cătră minie şi de cătr feciorii miei. Deci de acum nainte, de ne-am mai scula noi, au eu, au feciorii mei, cu vre o pricină pentru acest cazan sau pentru aciastă bivoliţă, să nu să creează,pentru că eu de a mea bună voe m-am în păcat şim-a aşăzat cu Sfinţiia Sa ca să stăpănească aceste zise mai sus, de cătră mine şi cătră, feciorul mieu cu bună pace, iar sau copii miei, de să vor mai scula cu vre o pricină, să strice acest aşăzămănt, să să globească cu florinţi 100. Şi, cănd a făcut acest zapis, fost-au mulţi oamenii mărturii, cari mai jos să vor iscăli şi am pus deagetul în loc de peceate, ca să să crează. Hurezi, Mai 2, 1736. Eu Ilinca, care au fost soţie Stoicăi, înpreună cu toţi copii miei, platnică. Lavrentie ieromonah, martur, misail ieormonah, martur. Eu Ion croitor, martur. Isidor monah, martur. Zapisul Ilincăi pentru cazan, bivoliţă ce am luat de la ia. Foae de pagube şi jafurile ce au făct haiducii şi plăiaşi la sfănta mănăstire Hurezii, precum arată anume: Iunie 8 d., 1738. 1 cazan mare, 8 tingiri de mijloc, caldări, 8 tipsii 57 de aramă, 6 tipsii de cositor, 11 tăere de cositor, 4 taere de aramă, 3 scatulce pline de rosol, 19 ocă de ciară, 25 de sape, 8 topoară, 43 de seaceri, 4 părechi de fiiară de plug, 4 sfeşnice de aciuae, 15 hirăstrae de plug, 4 sfeaşnice de aciuae, 15 hirăstrae de care tae la vie, 1 sfreadel mare de roate, 1 ghin, 1 lanţi mare de car; 1 lanţi de hărteu, 2 căntare mici, 1 căntari mare, ocă 225; 18 lacăte, 4 părechi de pirostrii, 2 vătrae, 2 sfreadele mari şi 4 57 mici, 2 părechi de păritare de păritare de postav, 7 părechi de peritare de lănă, 220 ocă de lănă, 8 ocă de cănepă trasă, 4 cergi mari de lănă, 13 saci iar de lănă, 2 hăntae cumpărate cu florinţi 360; 1 căruţă mai mică, cumpărată cu florinţi 360; 1 căruţă mai mică, cumpărată cu florinţi 80, cu hamurile, cu frănele şi cu toate dihisele lor; 48 de piei de bou, 63 de piei de vacă, fiindă au murit de boală; 8 piei de bivol argăsite, 36 ocă de său, 2 cai cu şalele şi cu toate dichisăle, bune; 22 oi mari, 30 de miei şi 10 ezi, 128 de stupi. Ceale ce le-au fost la iale, şi le-au as în foc, 7 cară de boi, le-au luat fierul ce au fost la iale, şi le-au ars în foc; 1 car de cai ferecat, 25.000 de şindrilă de stejari, pe care am dat, cu adus cu tot florinţi 75; şi 3.000 de şindrilă de brad, cumpărată cu florinţi 33; 24 mease di pin casă şi cu scaunele lor; 36 de uşi cu încuietorile lor şi cu băncile şi alte legături, tot de hier; paturile, laviţăle, dulapurile şi sobele şi alte dichise di pin toate casăle, de au rămas numai zidurile sfărămate; 12 buţi şi 5 putini mari; şi toate hărdaele şi veadrele şi varsă de lemn ce au fost în mănăstire, le-au ars. 2 grădini noao, cu pari despicaţi, de stejari, şi casăle tuturor Ţiganilor, şi ale altor oameni din prijurul mănăstirii; încă şi pe casăle, de au rămas numai zidurie sfărămate; 12 buţi şi 5 putini mari; şi toate hărdaele şi veadrele şi alte vasă de lemn ce au fost în mănăstire, le-au ars. 2 grădini noao, cu pari despicaţi, de stejari, şi casăle mănăstirii den afară au ars coperiul. Aicea însămnează bucatele de măcatele de măncare căte a ost în mănăstire şi au măncat ot fără de socoteală. 580 oboroace de grău, 103 ob. de porumb, 40 ob. de fasole, 35 ob de mazăre, 15 ob. de bob, 3 buţi d prune uscate, 28 ob. de apă, 20 funii de usturi, 2 putini cu varză, 140 ocă 58 de brănză, 20 ocă de unt de vacă, 2 brebeniţă de miiare; 1 bute de miiare au măncat-o, cu ciară cu tot; 30 vedre de rachiu, 28 vedre de oţet, 2.900 vedre de vin, 45 de clăi de făn – claia ca de căte 15 cotige. Aici însemnează osebit ce au măncat ce au măncat haiducii Căpitanului de la mănăstire, ce au dus şi pe la casele lor, şi, căt au fost fugiţi pe munţi, tot din mănăstire au cărat. Aşijderea şi la fănuri ş-au adus dobitoace de ale lor, şi căt au mai căştigat de jafuri, de s-au ernat tot cu fănul mănăstirii, cu ştirea hotnogiul Onei şi a vătafului hrizei. – Într-aceasta chip ştim pentru pustiirea şi prada mănăstirii, şi mărturisim în consenţiia sufletelor noastre, noi toţi căugării din sfănta mănăstire. Iosif, eclisiarul Hurezului. Foae de prada mănăstirii Hurezii. Poruncă a Caimacamului Craiovei pentru a se plăti vinăriciul către Hurez. Voao tuturor săteanilor din satul sfinte mănăstiri Hurezii, Şirineasa, şi altor megiiaşi de acolo de pe’nprejur carii aţi făcut vii acum de curănd pe moşia mănăstirii de acolea, – cu aciasta vă să porunceaşte să căutaţi de acum sfăntă mănăstire, den zeace veadre o vadră, după obiceaiul ţărăi. Căci aşa s-a socotit a fi cu direptate, de vreame ce acea moşie iaste a sfintei ănăstiri danie şi milă domnească cu hrisoave, să să ia şi vinericiul, air pe sama mănăstirii. 59 Pentru aceaia vă să porunceşte şi dumneavoastră boiarilor carii veţi umbla cu slujba vinericiului într-acea plasă a Oltului, să aveţ a vă feri de acest vinerici; nimic în pricină să nu vă puneţ; că aşa iaste porunca noastră. Aciasta vă să porunceaşte 1738, Septemrie 27 d., leat 7247; Craiova. Mediaş, 1-iu Februar 1739. Asiguare pentru egumeni de hurez. Lavrentie dascălul din Hurze către egumeni Dionisie, pentru un proces al moşiei Recea Cinstitei părinte arhimandrite, cu plecatămetanie sărut cinstită măna Sfinţii Tale. Cinstită scrisoarea Sfinţii Tale cu plecăciune o am luat, şice-mi scrii Sfinţiia Ta am văzut, şi am văzut şi porunca dumnealui Vel Ban pentru pricina moşiei Reacea cu boiarii Socoteani şi cu fata poepi Ioan din Reacea, şi-mi zici Sfinţia Ta să merg eu la Craiova, să îndreptez pricina. Dar, părinte arhimandrite, 59 pe mine mă pui să îndreptez mii de pricini ale popei Ioan din Reacea, care niminea n-au putea să le îndreptează, fără numai ştreangul. Şi iarăşi zici Sfinţia Ta ca, de nu voi putea mearge la Craiova, să-ţi scriiu Sfinţii Tale pricina. Eu, părite, întru adevăr nici-o pricină de lae popei Ioan din Reacea nu ştiu: nimica, nimic. iar, pentru Sălcuţa, cănd au dat-o părintele Ioan lui Gheorghiţă Pitariul Socoteanul, ştiu că eram chiliiaş la părintele igumen Ioan, şi întăi au vorbit ei pe taină, cum ar face să nu mai iasă la judecată, fiindcă dumnealui Pitariul Gheorgjiţă nu avea nici-o scrisoare pe Sălcuţă, numai o diiată a lui Aga Statie, întru care diată scriia şi Jidgla. Apoi părintele Ioan au făcut mijlocire ca şi cu diiaconul Dnciul c Păscăeşti, şi s-au făcut aşa la 60 Divan, şi, după voia părintelui Ioan igumenul,au dat judecata să întoarcă Pitariul Socoteanul banii de pe Sălcuţa, şi m-au pus de i-am făcut şi zapis boiariul Socoteanului. Apoi păn în seară au trimis părintele Dosithei şi cu Staico Bengescul,cănd era deputaţi, pe Badea Părăianul şi pe Mihai Cărtiţă şa părintele igumen, să nu ia bani pentru Sălcuţa păn va găsi moşie alta potrivă cu Sălcuţa. Într-acea vreame era şi popa Ioan din Reacea închis în puşcărie în Caiova, şi l-am văzut viind la părintelui igumen şi cerănd banii Sălcuţii, să dea el moşie în Reacea. Apoi nu ştiu: dat-au, n-au dat, nu ştiu; luat-au părintele Ioan bani, n-au luat, nu ştiu; pentru că am lipsit şi eu de lăngă părintele,şi am venit la mănăstire, şi părintele l-am lăsat în Craiova numai Pătraşco. Atuncea, ce vor fi mai făcut ei cu popa Ioan, nu ştiu, părinte arhimandrit; dar toate pricinile popei Ioan, le-au îndreptat dumnealui Ioan Băleanul, cănd era limitareaus mare, că numai pentru aceaia şi pentru Rovine îl luase părintele Ioan. Ci cine cum vor avea scrisori de pe la vănzători, şi scrisori de îndreptare de la Băleanul, aşa vor avea şi parte, – că toate pricinile popei, lui Ioan Bălenaul au fost îndreptătoriu. Ci eu părinte, nu numai la dumnealui Vel Ban să meargă, ci şi la Măriia Sa Vodă, tot aşa voi să spui, – că mai mult nu ştiu. De aciastă înştiinţai pe Sfinţia Ta. Şi rămăi al Sfinţii Tale cu totul plecat Lavrentie ieromonah, dascălul ot episcopie Rămnicului. Întru cinstită măna Sfiţiei sale părintelui nostru chir Dionisie arhimandrit i igumen al sfintei mănăstirii Hurezii, cu plecată metanie. De la dascalul Laurentie, pentru pricina cu Socoteanii şi cu fata popei lui Ion din Reacea, pentru Sălcuţa şi Reacea. 61 Foaie de ispăşit. Foiţă de ispăşitol de porumbi Cacovanilur care au măncat rămători logofătului Ion ot Stoeneşti, cum găsit cu frica lui Dumneziu, cum am găsit la driptate: am găsit la Dimitraşico stricăciue fr. 20, şi la Mihai, cu la Safira, iar fărdelă 20. Şi, pentru credinţa, am escălit. Eu popa Gherghe. Eu Prida părcălab. Eu Stan slujător. Preda Untar. Zapis al lui Nicolae Ştirbei pentru o datorie către el a Hurezului Socotitu-m-am u Sfinţiiasa părintele arhimandritul chir Dionisie Hurezanul pentru un zapis cu galbeni olandezi şaizeci tocmai, şi zloţi vechi noaozeci tocmai; care galbeni socotindu-se, s-au făcut florinţi nemţeşti doao sute patruzeci şi noao. Deci dintr-aceşt bani mi-au dat Sfinţiia Sa părintele Hurezanului zloţi şaizeci, şi au ţinut samă părintele episcop pentru o datorie fl. nemţeşti sută una acolo la sfănta mănăstire Hurezul taicăi socru-mieu şi maicăi soacră-mea tl. şaizeci, şi şi tl. optzeci tocmai au mai rămas să mai ea părintele Dionisie arhimandritul epitropului, florinţi nemţeşti patruzeci şi cinci tocmai; şi luat-am şi aceşti bani toţi deplin în măna mea. care neputăndu-să da zapisele, pentru socoteala ce am cu... Ci pentru înredinţarea am dat aciastă scrisoare, întărindu-o cu iscălitura ca să să creează. Iuni 27 dn., 7249 1741. Poruncă de vinăriciu a Banului. Dumneavoastră vinericearilor ot sud Vălcea. Către aciasta vă facem în ştire pentru că aici jălui Sfiniia sa părintele egumenul 62 Hurezanul cum că sănt nişte dealuri ce le zic Pitoloşani, Măgureani Spărleani i Amărăşti, între Suteşti, între Creţeani şi’ntre Zlătărei, care plaiuri tot de dealurile aceaste mari să ţin şi să numesc, al cărora vinerici îl ia mănăstirea, iar de la aceale numite mai sus dealuri aţi fi luat dumneavoastră vinericiu estimp; pentru care înţăleasăm dealuri, dar, cercetăndu-se lucru, au rămas iar pă seama mănăstirii şi acel vinerici, precum şi an toamnă, fiind vinericear pă acolea, s-au fost îtins de au luat vinerici de la unii oameni dintr-aceale dealuri. Şi, dănd jalbă la Măriia Sa Costandin-Vodă, au poruncit de au întors înnapoi, care sănt date de Domni cu hrisoave, să întăresc, iar nu să strică. Acum dar, de vreame e aiste lucru într-acest chip, nici dum. nu trebue să strămutaţi, nici să nu puneţi la catastiful vinăriciul acel vinericiu, ci să-l lăsaţi la mănăstire, fiind milă domnească, – că nu trebue lucru cu gălciavă. Şi pentru aciasta, aşa să urmaţi dumneavoastră, pentru că şi Domniia nu priimieaşte să să strice milele mănăstiriloe. Aciasta scriem. Noemvrie 16 dn., 7250 1741. Matei vel Ban. Socoteală de bir. Satul... deşti...... 28.1018. Satul.... Cernăteşti.... 1 43.1649....logi.....4. 202 Satul Rîmnicului.... 1 2. 102. 63 .... şii......... 64. 2666 Satul Groşii .... 12. 783 Satului Sa.... 1.42. 1309 Satului Pr...... 3. 204 Satul C.... ciul..... 16.834 Satului M... na.....29.1269 Satul G cia....1. 29 S....l.....8.376 Satul V..... 14 Satul L.... 86... Satul Hu.... 66... Satul Cep... 463 satul Saracineşti.... 2264 1417 Satul Obărşia.... 934. Socoteala de bani daţi pe capre. 1, 1 t iar la tabaci. 10 t pă tufa oraşului. 8 t pă capre cincizeci. 32 t pă capre de la Stoica Sturzeanu. 10 t pă capre ot Savin de la nUcşoară. 84 bani ot tam. 102 bani popa Stanciul ot Nucşoară, pă o capră. 12 t Minea ot Nucşoară, pă capre 12. 6, 10 t Costandin ot –, pă 8 capre. 4, 90 t Ioana, pă 5 capre. 29 t la Radul Bold, pă cap. 30. 9 p t la vama pieilor,la Dragos. 64 6 t la cojocari, pă 6 capre. 5, 15 t Ştefaănel, pă 5 capre. 30 t am dat Stanciului de au dat Radului butariul. 5 t la iarca Moroe. Privilegiu al lui Constantin-Vodă Mavrocodat pentru Hurez. Milostiiu bojiiu Io Costandin Necolae Voevod i gospodin davar gospodstva mi sii povelenie gospodstva mi egumenului den mănătirea Hurez, chir Dionisie arhimandritul, ca să ştie cu această carte a Domnii mele să stăpînească toate staele după moşiile mănăstiri, şi egumenul să pue părcălab pe care va socoti a fi om mai de ispravă, şi oameni ce vor fi şăzători pe moşiile mănătiri să aibă a lucra 12 zile înr-un an la arătură, la coasă, la secire, şi să-şi dea dijma moşii din toate bucatele, după obiceai. Şi din săteani, a pune vin au rachiu pe moşiile mănăstirii să să vănzpă,fără numai egumenul. Şi nimini să nu fie volnic, au din boeri, au din slujbaşi,au să să vănză, fără numai egumenul. Şi nimini să nu fie volnici a cosi, a ara, au ubla cu vitele pe moşiile mănăstiri pnă nu-şi va lua voe de la egumen. Şi oameni ce vor fi şăzători pe alte moşii, şi vor fic ălcănd moşiile mănăstiri, să aibă voe egumenul şi isprăvnicei lor să le oprească, au să să aşeaze cu egumenul, au cu ispravnicul, şi, aşăzăndu-se, să pască, şi pe Rumăni de baştină ai mănăstiri să-i stăpănască ca şi mai nainte. iar carele nu săva suferi, va eşi la Divan La bălţile care vor fi pe moşiile măăstiri, să nunfie volnic a să amesteca, au din vameşi, au din căpitani, ci egumenul să abă a-şi lua întreiala peştelui după obiceai. Drp aceia poruncim Domniia mea şidumneavostră ispravniilor i căptanilor i vameşilor, văzănd cartea Domnii Mele, toţi să vă arătaţi cu supunere şi să umraţi la tote poruncle Domnii mele ce scriu mai sus. Într-alt chip să nu fie. Că aşa iaste po65runca Domnii Mele. Procit. Vel Logofăt. Scrisă dă Toma Logofăt. LXI. Aici însămneaază mălaiu ce s-au măncat la lucru de primăvară. S-au măncat oemul căt s-au găsit al moară: ocă 190. S-au mai măciant şi din porunbi de dimă, ocă 270. S-au măncat i cu cai atsă toamnă şi la lucru vii de primăvară, că 285 de dijmă. S-au măncat şi la viia de la Alămăneşti. mai 25 d., leat 7253 1745. la sapa vii dupe lăstar, rumăni de clacă, liude 58. Ţigani, liude 130. Şi am luat mălai de la moară, de la vătaşi, ocă 100. la pleavila viii la Goleşti mai luat mălai de la moră ot Vătăşţtă, ocă 80. LXII Poruncă a Camcamoilor Craiovei către săteni pentru ca ei să-şi plătească datoria către Hurez. Noi Caimacamii Scaunului Craiovei,.Ţie, Părcălabe Flreo i voao, sătenailor de la Marmure că facem în ştire că aici ne spuse Sfinţii sa părintele chir Dionsie arhimandritul, egumenul sfintei mănăstiri Hurezulu,cum că, pentru claca e iaste săaceţi la lucrurile sfintei mănăstiri, dupe cum iaste hătărăt de la Măriia Sa vodă prin lumiată cartea Mării sale, v-aţi aşăzat cu Sfinţii sa să daţi de casă căte 90 la un an, ş voi aţi dat numai căte 60,iar căte bani 30 de casă i-aţi oprit,şi căci aţi treerat puţinţtel grău al mănăstirii, de s-au făcut 20 de ob., şi mălai, d es-au făcu 70 de ob., il încărcaţi cu 96 de zile, şi pentru acelea opriţi căte bani 30 de casă. Pentru care iaste mirare că cu 96 de zile s-ar fi treeart bucate să să fie făcut 1000 de ob. d egrăunţe, ci mai mult decăt 10 zile am zis părintelui egumenului să nu vă ţie în seamă , air voi să pliniţi la mănsătire de toată casa căte un zlot pentru claca ce iaste hotărătă de la Domnie, Că, de nu veţi plini căte un zlot de om, de voe, vom trimite cu treapăd de veţi plini fără voe. Octomvrie 28 dni, leat 7254 1745. Radul Comăneanu, Costandin Strămbeanu. C.Obeadeanul. Pavel vel: vel Agă. ianachi biv Vel Cluciar za Arie. Pentru marmuri, moşiia Marmurile, moşiia mănăstirii Hurezu.LXIII. Constantin Brîncoveanu Vel Clucer către egumenul Dionisie, pentru afaceri ale mănăstirii. Cinstite prea-cuvioase Sfinţiia ta părnte igumene chir Dionisie arhimandrite al sfintei mănăstirii Hrez, dă la milostivul Dumnezeu rog Sfinţiei Tale sănătate întreagă şi toate cele fericite să-ţi dăruiască. Scrisoarea ce ai trimis Sfinţiia Ta dinpreună c părintele popa Ioan am luat; cele ce-mi scrii Sfinţiia Ta, a văzut; pentru hrisov, îmi spusă părintele ce l-ai trimis Sfinţii ta, că Rumănii aceaia s-au judecat, i-au scos; iar, pentru cele ce scrii Sfinţiia ta, pentru acei Rumăni nimic să nu te temi Sfinţia Ta.Ppenru bisearica de la mănăstire dă la Surpate, pecum că s-au isprăvit, am luat şi foaie, şi foarte mulţămăsc finţiei Tale de osteneală.Aşijderea şi pnetrz şindila care au mai rămas să o dai Sfinţia Ta în sama stariţii ca să stea, – dor vom mai lucra căte cevaş la 67 primăvară la mănăstire. Aciasta, şi mila lui Dumnezeu să fie cu Sfinţiia Ta. Iulie 6 d., 7254 1746. Al Sfinţiei Tale dă bine voitor. iCostandin Brăncoveanul Vel Clucieriu. Cinstiului, prea-cuivosului Sfinţii Sale părintelui igumen chir Dionisie arhimandritului, igumenul dă la sfănta mănăstire Hurezul, cu ntreagă sănătate să să dea. LXIV Hotărîre judecătorească proces al Hurezului pentru moşia Foleşti. Iulie 11 zile. Irimia i Iacov Dumrăveşti er la igumenul Hurezeanul o parte din moşia Foleşti, sud Vîlcea. Zic că fiind a lor, le au împresurat-o mănăstirea de ani 40. Arată un zapis cu leat 7190 1681-2, care scrie cu mumele lui Tanasie, tatăl Irimii dat al mîna lu Dumitru Golii, drept cu (t 20 zălog. Acest zapis este de ani 64, cu care nic-o pîră nu putea face în potriva mănăstirii, şi încă văzîndu-se şi cu slova nouă, s-au cercett şi s-au cunoscut că este inicnos. Igumenul Hurezeanu, prin vechiul său, Ioan ieromonahul, arătă cărţi de stăpînire veche de a ni 99. Fiind pîra Irimii i alu Iacov făr de cale, nu s-au ascultat la judecată. Hotărîm să stăpîească mănăstirea cu pace. Aceasta scriem. Anul 7254 1746. Grigorie Vel Ban Trecută la condică de Voicu Logofătul. LXV. Catastihu pentru banii ce sau înpărţit pă untu i pă miere, precum va arăta în jos anume: Noem. 25 d., 7255 1746. 68 Ion Burtel ot Corbi t 10; v de miere t 1 p. 1 ocă de untu po bani 18. Ghiorghie snă ion Burtel t 5 miere i pă unt, v t 1 p, ocă po bani 18. Radul Stupariu ot Corbi miere v 12, v po ani t 1 p, t 3. Oprea or Corbi t 2, pă unt, ocă po bani 18. Radul cumnatul lui Amza t 2, pă untu, ocă po bani 18. Pă miere v t 1 p. Ianache ot Poenărei t 3, po v de mire t 1 p i pă unt t1 p. Tudosie ot Corbi t 3, po v de miere t, 1 p, i pă untu t 1 p. Iordache snă Antonie or Corbi luat t 5 pă miere. dat Oprei ot Domneşti t 10 pă miere... Luat Oprea ot Domneşti t 25 pă miere. Moş Pahomie i Nicula pt Topana au luat pă sama lor cu zapis bani pă miiare... Barbul de la Goleşti au luat t 100 de dobăndă pănă la Ispas, zeace a unul, de acolo nainte să înrace pă miiare. Voico diiaconul i alţi popi i săteanii de la Uda, popa Radu, Costandin diiaconul, Şărban diiaconul, Iane au uat pă miiare t 184. Dum. Comisul Ioniţă... au luat pă miiare t 100. Barbu Stegariul iar au mai luat pă miiare t 25. Iar mai luat dum. ioniţe Tigveanu t 200. Ion ot Domneşti au luat ă miere bani t 60, ipac t 10. dat lui Tudosie ot Corbu t 10. Pă miere, v po t 1 p. dat lui Stn Untari t 100. Cu dobîndă zecia doi, şi, cîtă miere va avea, să n-ao dea noao după ruptoare mierei. Ghen 23 dni, 7255 1747. dat Comisului Ioniţă Tigveanu, bani pă miere,t 20. .. Dat lui ghersim t 20. dat Hristii Căpita t 33. at Părvului ot Rudeni t 60. dat lui Tudosie t 15. Dat lui Neagoe t 6. Dat Badea şerboi t 3. Dat Neacşului Bălat t 2. Dat Oprii Mertăţei t 3. dat popii lui Ghenadie t 1p, 20. Dat Dimii ot Groapă bani pă miere t 3. Dat judeţului Dumitru bani pă miere, t 2... dat dmnealui Comisul Ioniţă Tigveanul t 500. LXVI. Foiţa de bani s-au fost dat pe miere la Udeani, însă pănă la Sfeti Gheorghie, de leu oca 1 de unt, şi cine va da bani la zi, cu osteneala lor, să fie plătiţi, iar cine nu va da, să rămăe bani pă miere, şi dintr-ăşii au venit acum şi au dat pecum arată anume; Iul. 6 dni, 7255 1747. Dat diiaconul Şerbu bani, din cei de anu, t 10, capete, din osteneală, t 2. dat pahomie, din bani ce au luoat pă miere t 11 din capete, i, din osteneală, t 2. Dat popei radul cel tănăr t 5 capete, din osteneală bani 100. dat popeei Costandin bani t 1 capete i din osteneală bani 100. dat diiaconului Costandin bani t 1 capete i osteneală bani 21. Eu popa radu ot odă. Eu Şerbu diiacon ot tam. Eu diiacon Costandin otam. Cin t 27, capete. Cin t 5, bani 1, din osteneală. Cumpărătoarea caprelor. capre 34. L 7256 1747-8. Savul ot Nucşoară capre 10, po t 10. ion ot Nucşoară capră 1, po bani 84. 70 Popa Stanciul ot tam cară 1,po bani 102. Milea capre 10, de datorie, po t 10. Iar mai luat capre 12, capra pe bani 100, – tot de la milea. Costandin capre 8, po t 60, bani 10. Lazăr apre 4 de datorie. ioan caăre 4, po t 2, bani 100. Dumitru capre 5, po t 3, bani 90. radu Boldun capre 30, po t 29, bani 16 . Sima capre 8, po t 60. Dumitru Ciobanu capre 3, po t 2, bani 100. Capre 63. L 7256 174-8. Ion or Brădet capre 22, po t 16. Radu caprer 9, po t, po t 6, bani 90. Stan ot Brătiianu capre 20, po t 20. Şărban Cosacu ort Brătiiani, capre 10. iordan bratu ego, capre 3. Iane capre 8, po t 60, bani 30. Balea capre 13, po t 12. Radu snă Dobre capre 9, po t 7, bani 50. Fecioru Predii, capră 1, po t, 1 bani 9. Busiioc capre 3, po t 2. Costandin capre 11, po t 9, fără bani 20. Ţintea capre 5, po t 3, bani 93. radu lui Şerban capre 8, po t 5, fărăbani 8. Amza ot Corbi capre 17, po t 15. Radu Boaşu capre 2, po t 1, bani 70. LXVIII Foae de dijma porumbului, a fănului şi acănepii şi actele ce s-au găsit pe partea mea de moşie din Bălteni i din Bărbeşti ce să chiamă Valea-mare la acest an 7256 1747-. Din Bălteni. Dijma fănului, precum am aşezat cu oamenii. 71 1 Livadea de la mărul Vearde, pănăîn vărfu şi pănă în vii.... 90 1 Livadea din Mărul Vearde la vale, pănă unde ne înpărţim cu ceialalţi moşteani... 90 1 Livadea unde cosia diaconul Necolae..120 1Livadea dinsălişte.. 120 1 Livadea unde cosiia Stanciul Cojan...34 1 Livadea de la frsin pănă unde ne împărţim cu alţi moşteani... 65 1 Livadea dă la vie şi de la stupină... 1 Livadea din văratice... 75 2 Pătru ginrele Stanciului, în Găvane... 75 2 Ion Dulea, iar în Găvane...- 1 Costandin ginerele Mihalcei,iar în Găvane.... 51 Pătru feciorul Mihalcei, iar în Găvane...36 4 Mihuţă, iar în Găvane... 100 În Valea-Mare, iar dijmă de făină: 2 Livezile undecosiia diaconul Pătru ot Dămţeani 180 1 Livadea unde cosiia Anrei Cojan... 120 1 Livadea unde cosiia Stanciul Cojan... 120 2 Livezi unde cosiia Mihalcea Cojan... 120 1 Livade unde cosiia iar Andrei, în văratice, dăspre Apus... 90 1 Ion ot Turceşti... 45 1 Vladu ot Oteşani... 35 1 Dumitraşco ot Bălteani... 30 1 Livade de-asupra răpii... 45 1 Livadea de la bordeae... 45 1 Pătulul în vale... 15 Suma: clăi 32 t 16, bani 75 Dijma porumbului şi de cănepă.Porumbi feardele Cănepă mănuşi Andrei Cojan.. 25 14 Părvul, ful să...10 4 72 Radul fiiu-său... 19 4 Neacşul fiiu-său... 10 4 Mialcea Cojan cu fiiu-său 27 6 Pătru fiiu-său... 13 6 Stanciul săn ego... - 6 Costan zet Mihalcea... 4 6 Stanciul Coan cu fiiu-său.... 30 10 Radul sin ego...- - Pătru zet Stanciul.. 10 4 Maei Spănul... 6 - Ion Dulea... 6 - Mihuţă,... - 2 În Valea-Mare: Vladul ot Teşani... 8 6 Ion Panduru ot Turceşti... 6 - Dumitraşco t Bălteani.... 20 - Costandin, ginerele lui Dumitraşco.... 18 - Iosif proigumenu Hurezi... Suma 212 72. Sinet al unor săteni din Jilbea către proegumenul Ghenadie de Urez 14 Septembre 7256 1744, Dechemvrie 20 dni, deci,a vănd noi trebuină debani pentru l nostrp tribuinţă, mergăn în multe rănduri cu rugăciune ca să ne dea, şi n-a putut a să curăţi, ci ne-au făcut bine cu t 100, bani gata, zeace a unul... şi noi i-am dat la neguţitoriia nostră, şi, tot aşteptînd noio preţul vitelor de atunci pănă acum. s-au tămplat e am zăbovit cu datil banilor. pentru aciasta acum apucîndu-ne să mergem la oianul judecăţi, să plinim banii, şi, neavănd bani, 73 ne-am rugat de Sfinţiia Sa de am mai pus zi de acum de ala cărstov, Săptemvrie 14, păn în trei săptămăni, să avem a da bani c dobănda lor ce face neguţitoreşte zece unul, iar, de nu s-ar da banii la zi, ce s-ar face vre o cheltuială sau zeciuială, să fie tot de la casa nostră. Am scris eu popa Drăghiciu“. LXX. Foiţă de miere ce s-au cumpărat pă bani, precu, va arăta în jos anume; Oct. 8 dni, l 7256 1747. Badea Şerboiu, ocă 7; popa Vasile ocă 3; Rdaul Stupariul ocă 8 p;iar chirigii v 1; Ion ot Ciuteşti ocă 8; Ozun Ali ocă 6; Matei snă Marco v 1, co 8; Ghoeghie Rumănul ocă 7; Tudosie ocă 6; Neagoe dichiu v 3, ocă 3. Stupinile mănăstirii. la stupina din Ferge v 21, coă 7. Stupina dela Corbi, v 2, ocă 5. Stupina dela Radu Orbu v 1, ocă 7. Stupinile de la Topolovăţ, v 10, ocă 2. Foiţă de mierea care s-au luat pentru datorie, precum arată în jos anume; Oct. 8 dni, 7256 1747. La egumenul dela Fedeleşoi, v2,ocă 8; Badea Şerboiu v 2; Uiasca jupăneasa v 3; Părvul ot Rudeni v 1, ocă p; Ion Donescul v 3, ocă 4 p; Tudosie v 1 p; Stan Untariul 5, ocă 1; Ion snă Costandin Untariul ocă 3, litre 3, Iordache snă călugăru ot Corbi v 2. LXXI. Foiţă de datorie ce am luat...bani precum arată; Oct. 25 dni, 2256 1747. Ionb Burtel ot Corbi t 10, capete, dobăndă t 2. 74 Orea ot Corbi t 2, capete, dobăndă bani 48. Oprea ot Domneşti t 20 p, pă miere. Oprea al Mustăţii t 31 capete i dobăndă bani 90. Ilie Mustăţea t 8,90 pe miere. Călugărul de la Topana i Nicula t 36. da la Uda t 118. De la Stan untariul t 1. De la Barbul Stegar t 20. De la Turcu, cin t 12 p. LXXII. Carte de la ispravnicii de la Vîlcea pentru oprirea vitelor unor locuitori de la moşia Hurezului. Aicea la noi jălui Sfinţia Sa părintele Dionisie arhimandrit, igumenul Hurezul,pentru oamenii din satul Rimeştii şi romanii, că şed cu casele pe moşiile mănăstirii şi tae leamnele din pădurea mănăstirii fără nici-o tocmeală. Pentru aceasta dăm voe mai sus 74 numitului egumen să-i oprească moşiia. Iar care ar îndrăzni însilă a mai lăsa vitele pe moşiia mănăstirii, să fie slobod egumenului să-i tragă, şi care şi-l vom sta înpotrivă cu semeţie, s ne înştiinţază pe noi, li-l vom aduce cu treapăd. Aeasta scriem. Sept. 1 dni, 7257 1748. ispravnicul Vălcea. Aicea înnaintea noastră jălui Sfinţiia Sa părintele Dionisie arhimandrit, igumenul Hurezanul, pentru oamenii din satul Rămeşii i Romanii, cum că şăd numai cu casele pe moşiile lor, iar dobitoacele lor le pasc tot pe moşiia mănăstirii şi tae leamne de ce le trebue din pădurea mănăstiri; pentru care au avut obiceai mai nainte de au lucrat mănăstirii clac căte 3 zile de om, iar acum mănăsncaţi moşiia în silă, şi nu veţi să daţi nici un 75 ajutor. Pentru care iată vă poruncind să căutaţi de acum înnaite svă feriţi de moşiia mănăstirii, au să lucaţi de om căte 3 zile la ce vă va porunci egmenul, iar, neacsultînd, am dat voe mai sus numitului egumen să vă oprească, ca nici dă cum vitele voastre să nu le lasă a mai treace în moşiia mănăstirii sau a mai tăia leamnele, i oricare din voi ar mai întra cu semeţie şi fără tocmeală, după cum iaste porunca Măriei Sale klui Vodă,şi va mai jălui părintele egumenul, să ştie cp-l voi aduce cu treapăd şi nu va eşi de la închisoare pănă va plini ce iaste adetul moşiei, şi să vor pedepsi pentru neascultarea lor. Aceasta scriem. Sept 1 dni, 7257 1748. poruncile domneşti de cercetări precum scriu cercănd-o. Răvaş al lui Mihai Rioşanu către Hurez pentru nişte bani. Părvule Căjane de la Bălteani, sănătate. Pentru bani ce ne-aţi dat pe cartea dă hotărnicie pentru un codru dă loc de la Bărbeştii, ce au fost al părintelui Iosif proegumenului şi al popei lui Ion, cu cetaşii lui, zlot au fost rău, ce mi l-au dat părintele proegumenul Iosif. Ci, cănd vă veţi socotii, să-i ţii în seaamă. Sep.6 dni, 7257 1748. Bun voitor Miihai Rioşanu. LXXIV. Poruncă de a se plăti dijma către Hurez de către oamenii din Bălteni şi Brăbeşti. Ţie Andrei i Mihalcio, Stanciule cu feciorii voştri, şi alţi oameni din Bălteni i din Bărbeşti cari aţi venit la mine de aţi spus pentru părintele proigumen Iosif de la Hurezi, şi acum, viind proigumenul a mine, într-alt chip au spus, iar nuprecum aţi zis voi, – pentru care 76 iată că vă poruncim să căutaţi să vă daţi dijma de an de anţărţ şide estimpu, şi străngăndu-să dijma la un loc, să vă aflaţi cu proigumenul de aţă aici la mine, la 16 zile ale lui Septemvrie. Într-alt chip să nu fie. Aceasta scriem. Sept. 8 d., 7257 1748. Dela Vel Ocnă.LXXV. Danie către Hurez din partea proigumenul Iosif 11 mart 7257 (1749). Iosif proigumenul de Hurezi dă mănăstirii partea sa dinBălteni. iscălesc şi: „Ion cumnat Sandul biv Logofăt za Vistierie, ispravnicul Vîlci Ilaron egumenul Arnotei, Rtudor Măldărescu“. „Luînd eu cinul călugărecs... din copilărie, înpreună cu tată-mieu Atanasie şi cu mumă-mea Damaschina, şi petrecînd părinţii miei cei mai sus numiţi într-aceasă sfîntă mănăstirea pînă la sfîrşitul vieţii lor... Acum e egumen Dionisie. LXXVI. Climent, fost episcop de Rîmnic, către egumenul de Hurez, Dionisie, pentru primirea unor bani. Prea-cuvioase arhimandrite i igumen al sfintei şi dumnezeeştii mănăstiri Hurezii, chir Dionisie, al Smereniei Noastre întru Duhul Sfănt iubit fii sufletesc, de la milostivul Dumnezeu îţi rugăm şi-ţi pohtim ca să-ţi la Smereniia Noastră molitvă şi blagoslovenie trimitem Cuvinţii Tale. Scrisoarea ce ne-ai trimis prin Iosif proigumenul ne-au venit, înpreună şi cu t 85, şi mi au dat proigumenul Iosif şi de la părintele episcop chir Grigorie t 65, cu care s-au făcut t 100 şi incizăci tocma. pentru care foarte mulţămim Cuvioşii Tale, că într-această dată scpătasem de 77 chieltuială. Domnul săte păzeasă, şi se te învrednicească prin purtarea-ţi de grijă pe încet să te plăteşti şi de ceilalţi ce ai mai răspuns. Ci,de vei lua ceva din vinericiul de estimp, iar să ne mai trimeţi, şi, după ce te vei plăti, îţi vom mai mulţămi. Şi cu aceasta fii Cuviinţa Ta blagoslovit Noemvrie 8 d., l 7258 1749. Al Cuviinţii Tale părinte sufletescu: Climentproin episcop Răimnicului. Prea-cuviosului arhimandrit i igumen al sfintei şi dumnezeeşti mănăstiri Hurezii, chir Dionisie, cu molitvă şi blagoslovenie să să dea. Dela preasfinţitul părintele episcop, că ni-am dat t 108 din datorie ce săntem;Noemvrie 28 dni, 7258 1749. Foiţa de bani ce s-au dat pe capre, cum va însemna în jos anume.... Vama untului t 5. Datu la tabaci t 21, Dat pă pădure la Albeşti t 5. Dat pă pădure la Fileşti t 5. Dat Radului Cărnarul pe un foale t 2 p. Am dat pă sare bani 90. Am dat pe 2 chile de mălăi t 4 p. Am dat Albul cioban t 1, bani 30. Am dat pă putina de zahana t 2 Mai luoat chilă de mălai t 2. Mai luoat sare t 1 p. Am dat pe o vadră de miere t 2 p. Dat pe locu de zahană t 2. Am dat la chirigii. Am dat lui unchiiaş. Iar tăbacului. Am dat Hristii Căpitanul, pă ghinda t 7 p. Mai dat lui ion tabac, t 1, bani 90. Am dat şi şi pă tufă la oraşu t 10. Capre 10, pă 10. LXXVIII. Să ştie bani ce au înbrăcat pă miere, pă unt i pă capre, cum arată anume. 78 122 p t întăi. 200 t i-am dat Stanciului l aunt. 39 t Ivan Vătaful i-am dat. 215 t am dat Minii pă capre. 1.30t am dat Stanciului. 5.90 t am dat Stanciuluii ameş. 21 t am dat la tabaci unt. 5 t dat la Albeşti pă pădure. 5 t la Fileşti, iar pă pădure. 2,90 t am dat pă un foale. 90 bani la sare. 4 p t am dat pă 2 chile de mălai ciobanilor. 1,30 t Albului cioban. 3 t pă o putină de zuahana. 2,30 t iar pă o chilă de mălai. 2 t pă locul zahanalii. 45 bani lui Iordache, unt. 45 bani dat lui Filip. 2 t dat lui Ivan Vătaful. 2 t la chrigiimierii. 6 t la tabaci. 7 t dat Hristii Căpitanul pă ghindă. Capre. dat lui ivan ot Şărboi pă capre,14 capre, po bani 90. Dat lui ivan Vlăşcianul pe capre 115, capra po bani 90. Iar dat Ivan Vlăşcianul pe capre 5, capra po bani 90. LXXIX. Foiţa de arătare vitelor ce pasc pe moşia sfintei mănăstiri pecum să va arăta la vale pe anume: 12 vite Dincă Poenariu. 8 porci Dumitru Pasăre . 2 boi la Nicolae Cărăuşu. Buşe Pasăre, cu tot vitele lui. barbu Pasăre, cu toţi caii lui. 79 Pătru Bratu, cu tote vitele lui. Popa Gheorghe, cu toate vitele. Diiacon Costandin Bubat, cu tote vitele lui. Dumitru Pasăre, cu toţi cai. Tudor Supţărel, cu tote vitele lui. Anghel al Dobriţăi, cu 6 capre. Popa Nicolae, cu toţi cai lui. Una sută noozăci şi cinci de znopţi e grău de toamnă,pa popa Gheorghe. LXXX. Popa Ion ot Crem. Popa Barbu ot tam. Popa Stanciul ot tam. Diiaconul Dumitru ot tam. Diiaconul Mihai ot tam. Popa Măinia ot Ruda. Popa Pătru ot tam t 5. Popa Radu ot Budeşti t 7. Popa Costandin ot Blidari t 6. Poap Tănasie ot Fedeleş t –. Diiaconului Costandin ot tam–. Diiaconului – ot tam –. Diiaconul Sandu ot Feţeni –. Popa Costandin ot tam –. Diiaconul – ot tam–. Diiaconul Sandu ot Feţeni –. popa Costandin ot tam –. popa Pătru ot Blei –. Diiaconul Gheorghie ot tam. – Diiaconul Condia–. diiaconul Dumitru t –. Popa Bunia ot tam t 6. Diiaconul Dobrin t–. Diiaconul Ion ot tam –. Popa Dumitraşco t–. ... ot Căzăneşto, etc. LXXXI. Foiţa de bani ce s-au dat pă capre, cu arată în jos anume: Radul Cărnarul. Dat pă pădure... Pă meare... dat pă vadra de mere t 2, bani 30. Dat pă loc de zahana t 2... Mai dat la chirigi t 2. 80 LXXXII. Socoteală de caş luat, în ocă, de la Milea ot Nucşoră de la Dumitru brat pope Stanciul, de la Gherghe Vărtos, de la Albu ot Nucşoră, de la nicola Cerboreanu, de la Matei, nepotu lui Stan Vota. LXXXIII. Foiţa de bute ce o am măsurat eu la Domneşti, vin de cumpăt. La Oprea căciumar..., v 93. Au eşit drojdii, v 4, 1 de picături v 2. Au rămas vin bun v 87. 1 bute de la niţul i dela Ciupoca, a părinteui, s-au mănsurat... Din ţancu buţii... LXXXIV. Diata arhimadritului Dionisie pe Huez. 30 Pă ciară de făclii entru îngropare. 150 Părintelui episcop, să slujiască un sărindar la gromnici. 150 Părintelui proin Mitropolit chir Grigorie, pentru osteneala.3 ughi părintelui Vlădichi de 80 la Sărăcineşti. 3 pă sărindare. 3 la igumeni ce vor fii la pogrebanie, igumen căte 2 ughi. 25 La o sută de preoţi ce vor fi la pogrebanie, de preot căte parale 10, sau căt să va socoti. 15, 40 să să înparţă la săraci. 15 pă grău de pomenire. 5 pă pasări. 10 pă peşte proaspăt i sărat. 100 pomenirile preste an. Sărindarele ce sănt orănduite. 1 la episcupie. 1 la Coziia. 1 la Tismana. 1 la Bistriţă. 1 la Govora. 1 la Arnota. 1 la Hurezi,,la bisrica cea mare. 1 la Bolniţă. 1 la Sfinţi Apostoli. 1 la Sfeti Ioan. 1 la Sfeti Ştefan. 1 la bsericca dinnvale. 1 la aceste 3 schituri şi la bisrica din vale, să să dea căte t 8 1 la Polovragi. 1 la Baia-de-hier. 1 la Teleşti, unde sănt îngropate oasple părinţelor miei. 1 la Bălăceşti, unde sănt oasle frăţini-miei. 1 la Bălăceşti-de-jos. I mă rog Preasfinţi Tale, părinte proin Mitropolit,chirio chi Grigorie, d emi să întămla sfărşitul vieţii, fiind Presfinţia Ta aicea, mă rog să ei ostenmeala să vii să îngropi ticăloasă oasăle meale, şi să porţi de grija pentru sufletul mieu cu ceale ce las într-această foae ca să să plieacă, dup cum mai sus arată; şi pentru osteneala Preasfinţii tale vei avea dar şi milă de la milsotivul Dumnezeu în ziao judeăcţii..Şi te rog pă preasfinşiia Ta, de toate cele ce voi fi greşit, să le erţi, şi de mine păcătosul să fii Preasfinţia Ta erat. iar, de nu va fi Preafsinţia Sa părintele aicea, te rog foarte 82 să ei osteneală: păcum m-am rugat de Preasfinţia sa părintele, mă rog şi de Sfinţi ta ca să ei osteneala să înparţi aceastea, ca milostivul Dumnezeu s facă parte şi Sfinţi Tale, la vremea sfărşitului pristăvirea Sfinţi Tale, de om harnic ca să chivernisască pristăvirea Sfinţii Tale, păcum vei vei chivernisi şi Sfănţi Ta a nostră; şi vei avea dar dela milostivu Dumnezeu pentru acastă osteneală. Şi te rog, frate, să mă erţi, şi de mine păcătosul să fii ertat, că ciară am ocă –, şi făclii gata ocă, – vite de tăiat am, ae meale vaci, căte vor trebui să să tae, vase de pămănt am ale meale gata, o bute de vin, doar voi fii plătit; să dea mănsătire şi grău. Numai pentru osteneala Sfini Tale ce o vei face, mă og: iar, d enu va da mănăstirea, veţi cumpăra cu bani. Şi şi Sfinţia Ta vei ave aparte înpreună cu noi. Dionisie arhimandrit, igumen Hurezului, sin Fota Căpitan Bălăcescu. LXXXV. Aleere de nume din catastihul pentru vinărici al Hurezului. Sud Dolj. Catastif din delauirle din cari ia şi sfănta mănăstire Hurezu vinerici dupe cum arată în lăntru anume; Oct. 30 dni, 7258 1749. Cacaleţii. Matei părcălabul i Gavrilă cel mic, Gligorie Pitaru, Gherghina vrăjitoarea, popa Staico, Dumitru mortsăpul, Radul diiaconul, popa Pătru, Oprea Berchiianul, Stoica Giorocionca, Filip diiaconul, Părvul Mărinescul, popa Pătru,Stancu cel mic, Florea diiaconul, Nicola Belcinescu, Iona săraca, Ion sin Lupul, Nicola diiaconul, Radul diiaconul ş.a. Giorrocul. Costandin diiaconul, popa Costandn, Sandu diiaconul, 83 Matei diiaconul, Iane Giorocenau, tefan comisariu, Andrei Morariu. Puţurile. Mitrofan călugărul, Mareş Vptaful, Aercadiia copil, Ivan Boştinaru, Boţa, Gherghie, Grigorie Tutun, Petco , popa Combin. Chiriţă părcălabul, Radu ermonah Golescul, Vladul Balea, Stan sin Nanul, popa Niţul, Dombromir diiaconul, Stanca lui Iacov, Andrei Văaful, Marin diiaconu, Rado Cărstoţe, Matei Cărstuţe, Ispas Morariu, Ion sin Fotei, Stepan calotă. Leovanii. Stan părcălabul, Badea Buzău, Ion Branca, Stoian Gavrilescul Mihai al Despei, Părvul Minei, Stan croitoriu, Radul Mărgăritărescul, Stoica Băan, Ion Curcă, Pătru Bură, Tudosie deaconul, Iona sărac, văduva, Onofrie călugărul, popa Pătru, Părvul Blăja, Ştefan Blăjan, Ştefan sluga, Neacşu, slugă Ion Munteanul, Preda Căcea, stanciul Gărjan... 7.432 veadre, po bani 2, fac t 111 p, 46. Dumitru biv vel Şatrar. LXXXVI. Pomelnicul Radului Fălcoian, ce s-au dat la sfănta mănsătire Urezi.Vii Radul, Costandin, Dmitrache, Zoiţa, Matei, Ioniţă, Toma, Costandin, Ioniţă. Morţi. Vintilă, Matei, Elena, Mariia, Sultana, Toma,Hasan, Ancuţa, Mariia,Scarlat, Costandin, Ianache, Preda, Barbul, Dumitrana, Stana, Vintilă, Ancuţa, Frusina, Radu, Şărban, Ilinca, Safta, Zoiţa, Andriiana, Mihai. Des84pina, Mariia, Costandin, Caplea, Ancuţa, Zamfira, Gheorghie, Gheorghie. Iunie 5 dni, 1753. Radul biv Vel Medelnicer. LXXXVII. 9 April 1754. Scrisoare a lui D. Codreanu către egumenul de Hurez, despre moşia de la Baia-de-fier a mănăstirii. „D. Codreanu, biv Vel Armaş “, către arhimandritul şi egumen de Hurez, Dionisie. „am înţeles pentru un hrisov şi ocolniţa oşiei Baia-de-Fier, moşiia sfintei mănăstiri Hurezul, după lumitp cartea domnească şi după scrisoarea Sfinţii Tale ce mi-ai scris. Dintru-ntăi am cercetat pentru acele scrisori, şi, ce au răsunsu dum. Vornicul Toma Brăiloiu, am dat răspuns Sfinţii tale mai nainte, – că cu greale jurămănturi să jură cum că aceleale scrisori nu sănt în casa dumisale, nici în ştorea dumisale nbu sănt. Aşijderea şi la Tănasie Părăianu am trimes de l-am chiemat aici,ca să-i arăt porunca domnească şi să fac cercetare pentru scrisorile ce ne pornceaşte Măriia Sa Vodă. Şi, neputănd veni aici, au trimis această scirsoare care o trimisăi să o vezi Sfinţiia Ta. Şi, în ce feli să aucp Tănasie Părăianu, din scrisoarea dumisale te vei înştiinţa Sfiniia Ta mai pe larg.“ LXXXVIII. Învoiala unui căldărar cu egumenul Dionisie de Hurez. Încredinţăz cu acest adevărat zapis al mieu la cinsită măna sf. părintelui chitr Dionisie arhimandrit, igumenul sfintei mănsătiri Hurezii, precum să se ştie că m-am aşăzat i m-am tocmit cu Sfinţia Sa de m-am apucat să dreg arama cătă va fi stricată pe bisearică, în mănăstire, şi aşa am 85 tocmit să cumpere Sfinţie sa tată arama, şi să-mi dea pentru lucru mieu,de ocă căte parale 14, palta, iar arama ce iaste veche, şi o voi drege eu; al dilea, să-mi dea oca căte parale 7, şi, din arama ce o voi topi, sămi dea oca căte parale 7, şi, din arama ce o voi topi, să-mi ţie în samă lipsă de ocă căte dramuri 50; şi, pentru mertic, ai am aşăzat să-mi dea de zi de lucru căte 1 ocă făină şi vin kla tocmală, ocă 4, şi legume e să va afla. Deci să am a purta grijaca să viu în scrută vreame cu tovaroşii, şi să mă apuc să lucrez păn voi isprăvi; însă lucru bun. Şi acum înnainte ne-au dat arvună t 50. Şi pentru creinţa dumisale, am iscălit mai jos, ca să să crează. mai 25 dni, 7265 1757. Nicolae Caraplat. Săsă ştie că m-am socoto cu Sfinţia Sa părintele arhimandritul igumenul Hurezului, chir Dionisie, pentru arama ce am lucrat; şi, pe bisearică şi alte vasă ce am lucrat, s-au făcut peste tot ocă 146, şi me-au plătit de tată oca căte parale 14, d elucru, şi me-au ţinut în seamă scăzămănt, de ocă căte drahmuri 8. deci, ispărvind toto lucru, me-au plătit tot pănă la un ban, şi încă i-am rămas dator ocă de fier 34, şi oca po bani 24. care cu acest fier me-am căut meşteşug ce me-au trebui, şi, neavînd bani să plătesc acest fier, m-am rugat de Sfiţia sa să mă aşteapte pănă la iarnă, şi atunci să am a plăti fier, au cu bai, au cu lucru. iar eu, ce voi acea c alţi meşteri ce am lucrat, să-mi caut, şi să-şi caute c mine. Şi, pentru credinţa, m-am şi iscplit cu măna mea. Sept. 5 dni, 7268 1759. Nicola Pani. Şi am scris eu Atanasie ieromonah, cu zisa lui. 1 tingire i 2 funduleaţe, şi alte măruntăi, au venit ocă 10. 1 tingire, 2 coă făr 50 dramuri. Rămas asupra jupănului ocă 15 p, făr scădeare aceaste 86 15, şi i s-au mai dat 1 căldare i un fund, ocă 21 p, să le topească. zapisul jup. Nicolae Căldărariul. pentru bisearică. Fiiarăle ce au luat Ion din cas rdaului Ţiganul din Bucureşti, cum arată în jos; Sept. 6 dni, 7266 1757. 4 foarfeci, 1 foarfecă mai mare, 5 ciocane mici, 4 cleaşte, 1 ţiţie, 1 maxildar, 2 ciocane mari, 1 cauc cu codă, 2 năcovale, 1 păreche de foi, 1 tipar de aramă, 1 fier de ţavi lunu. Fiiarăle ce s-a făcut din fieruş mănăstirii: 1 ciocan mare, 2 86 cleaşte, 2 camacuri, 1 cotal, 1 maxilar, 1 copi, 1 şorăpru frănt.Nicola. LXXXIX.Danie de vie vătre Hurez, a călugăriţei Filoftea. 11 mart 7267 (1759). „Filotiia monahia dă o vie: „rozoare lucrate cinci şi unul părăsit..., căt ţine obraţul vii..., cu pomuil, cu slomnul i cu tot cprinsul..., alăturea cu vii lui Petrică snă Radul judeţ“. face danie cu ştirea „rudelor meale şi a vecinilor din prejur“. Marturi: „Ioan Năsipeanu judeţi ort Vel ocne, Vlaiul băcanul, martur, ianea Sărbul martur, eu Iane abagiu martur, Petre abagiu, martur. şi am scris eu popa Defta dela bisearica domnească Vel Ocne cu învăţătura maicăi Folotiei. Eu popa Costndin adeverez. Eu popa Dumitraşco, martor. XC. Foiţa de bani ce am dat po miere, pă ruptoare, cum arată anume: 10 vedre Necula Stoipana,i-am dat t 25; 94 vedre Neagoe Burtea, po t; 6 ocă, 1 litră popa Cărstea; 2 p vedre diiaconului Diicul, vadra po; Bucur ot Valea Baciului 87 vedre 2, coă 1; Maeş... vedre 9, ocă 9; diiaconul badea vedre 2 p, ocă 1; Pătru Şătral ed 9, coă 9; jup. Vasile vedre 4; chirigii ocă 9; popa manul ocă 8; diiaconul Tudose vedre 8; Marcul părcălabul ved. 6, ocă 80,diiaconul Matei vedre 3, ocă 3; d ela chirigii vadră 1, ocă 2 p; uncheaşului Stan Cio,ăgscul vedre 3, ocă 3; Dumitru ot Richiţeani ocă 2, litră 1; popa Dumitru ot– vedre 5, ocă 5; diiaconului Stan Ciripan vedre 3, ocă 10; Gheorghe Lăţcof vadră 1; Andrei ot 0vadră 2, ocă 2; Udrea ot – vedre 4; chirigii ocă 2 p; dascalul Roşca vedre 13 p; la Dinul vedre 2 p; la căpitanul Hristea vedre 3 p; la diiaconul Duminecă vedre 13. XCI Listă de 30 Ţigani, în faţă cu însemnarea „zile 5“. La cerc Luni i Marţi, liude 84. Poruncă pentru claca Hurezului, alui Scarlat-Vodă Ghica.Milostiiu bojiiu Io Scarlat Grigorie Ghica Voevod i gospodin davat gospodstva mi sie povelenie gospodstva mi după aşăzămăntul ce s-au făcut prin testament, care iaste întărit, săa aibă toţi săteanii,căţi sănt şăzători în satle dupe moşiile mănăstirii Hurezii ot sud Vălcea,anume moşiia Baia-de-fier, sud Gorj, i Hurezii i Bărzotenii i Fometeştii i racoviţa i Foeştii i Şirăneasa i Şşani i Runcul ot sud Vălcea, i Craioviţa i Girocul i Puţurile i Brato88voeşti i marmura i Jdegla i Pătrojani sud Dolj i Căzăneştii i Pădurenii sud Olt i Stoicenii i Şcheii sud Argeş, a clăcui pe an căte doaosprezece zile; însă numai cei ce vor fi casnici şi vrednici de muncă, iar holteii să nu să supre. Şi claca să o facă rănduri rănuri, de la începutl, primăverii pănă la sfărşitul toamnei, în 9 luni, iar nu tot deodată. Iar, cănd nu va avea mănăstorea lucru ca să-i pue să lucreze, ci va ceare să ai bani de la dănşii, atunci, dupe adaosul ce s-au făcut la acel aşăzămănt, să aibă a da fieştecare acsnec pentru acele zile căte un zlot pe an, iar nu mai mult.Şi dijma încă să o dea pe deplin din toate semănăturile, căte vor avea pe moşii, după obieai. Iar, din legumile ce vor avea pen grădini, de treaba caselor lor, supărare să nu le afcă..Vin şi rachiu încă să nu fie volnic nimeni altul a vinde, fără numai totodeauna vinul şi rachiul mănăstirii să să vănză. Iar, cănd nu va avea mănăstirea de vănzare, atunci să să aşeze cu isprăvnicelul ce va fi roănduit acolo la acele moşii, şi, luîndu-şi voe, aşa să vănză, căci că aceasta la voia stăpănuli moşiei stă. Aşijderea şi suhatul munţilor s-l dea dupe obiceai, şi după cum să va putea învoi cu igumenul . Iar, cănd vre unii din săteani nu vor urma la toate dupe cum poroncim mai în sus, dumneavoastră, ispravnici ai judeţelor, pe unii ca aceia să-i faceţi şi fără voe ca să supe poroncii Domnii Meale. XCIII. Răvaş al lui Răducanu Socoteanu către egumenul Dionisie de Hurez, în deosebite afaceri. Cinstie şi prea-cuvioase şi mie părinte duhomnicesc, Sfinţii Ta părinte arhimandrit chir Dionisie, egumene 89 Hurezane,cu plecăciune căzută închinăndumă, sărut măna Sfinţii Tale părintească scrisoare Sfinţii tale ce mi ai trimis – am luat, şi, întăi, înţălegănd de fericită sănătatea Sfinţii Tale, că să află întreagă, foarte m-am bucurat. 4 cărţi de judecată ce mi ai trimis Sfinţiia ta pentru moşiia Recea, am luat: adecă hotărniciia răosatului Ion Băleanu, cartea răposatului Banu barbul Văcărescu i cartea dumi-sale Ianachi Hrisoscoleu Vel Ban, i o cartea a dumnealor veliţilor. pe trimisul Sfinii tale nu l-am ţinut aicea, ci l-am trimis iarăşi la treaba lui, de vreame ce la această cercetare iaste de trebuinţă ca să fie şi Sfinţiia Sa părnele episcopu, şi, fiindcă Sfinţii Sa părintele mai zăvoveşte fr’o 10 zăle pănă va aveni, pentru aceia nu l-am oprit aicea ca să cheltuiască. Ci Sfinţiia Ta să ţii cartea aceasta a mea, în locul cărţilor, pănă ţi le voi trimite, şi, trimiţăndu-ţi cărţile, să-mi trimiţi Sfinţii Ta cartea aceasta înapoi, să nu rămăie la mănsătire, fiindcă călugării au nărav. pentru un fecior şi un Ţigan al dumneaei Clucereasăi, cumnatei dumitlai, cele ce mă pofteşti Sfinţiia Ta încă am văzut. Ci la aceasta să fii Sfinţiia Ta odihnit, că, la cercetarea ce se va face în puşcoării, îi voi avea purtare de grijă, şi atunci voi face ştie Sfinţi tale cine-i iaste davagiu. De aceasta făcui ştire Sfinţi tale, şi cu plecăciune rămăi Al Sfinţii Tale ca un fiu sufletesc: Răducanu Socoteanul, Stolnic. Avgust 30 dni, 1763. pentru botiţa de păstrăvi şi 2 caşcavale,f oarte mulţămesc Sfinţii tale, numai la caşcaval au trebuit şi roşu, după cum îi iaste obiceiul pe la Crăciun. Fii-mieu Gligoraşco şi noru-mea cu plecăciune să închină şi sărută măna Sfinţii tale, şi noru-mea ţ-au mulţumit Sfinţii tale mai mult, fiind că iaste şi ia munteancă, şi pe aici de acest fel de păstrăvi nu să găsăşte, 90 i, de te-afgreşi să trimiţi mai mult, aş mulţumi şi eu Sfinţii Tale. Pe Rafail eromona, omul Sfinţii Tale, i-am dat voe să meargă la posluşanie unde iaste orănuit. Cinstitului prea-cuviosului mie părinte duhomnicesc chir Dionisie ahimandrit, egumen sfintei mănăstiri Hurezul, cu cinste şi cumultă evlavie să să dea. Carte dum. Stolnicul Socoteanu, pentru cărţi moşi Recea, care au operit dumnealui, şi aceasta în loc de zapisu iaste. XCIV. 13 Iulie 1764. Egumenul Dionisie de Hurezi dă moşia Jitioara în sama preotului Frîncul din acel sat. XCV. Carte de vinăriciu pentru Hurez a ui Scarlat-Vodă Ghica. Milostiiu bojii Io Scarlat Grigorie Ghica Voevod i gospodin davata gospodstva mi, de vreme ce sfănt amănsătire Hurezul are milă,a tăt cu hrisoavele altor Domni căt şi cu hrisovul Mării sale răposatului întru fericire părintelui Domnii Meale, să ia vinăriciul din poporul Suteştilor i Nemoi, Gărdeştilor i al Zlătăreilor şi al 91 Creţenilor ot sud Vălcea, cu părpărul, după obicei, – dăm Domniia Mea volnicie omului pre carele îl va orăndui cuviosul egumen dă la această sfăntă mănăstire, chir Dionisie, ca, înpreună cu vinăricerii domneşti, să scrie tot vinăriciului de mai sus numitele popoară, făcănd doao catastişă aseamenea, iscălite fiind şi dă vinăricerii domneşti şi de omul mănăstiresc, şi, străngănd banii vinăriciului, din cinci bani dă vadră să aibă a lua omul mănăstirii căte doi bani şi părpărul după obicei, cum iau şi alte mpnpstiri, airă ceialalţi trei bani, întru care iau şi ploconul dă ume, să-i ia vinericerii domneşti.Drept caeia poruncim Domnia mea, după cum să coprinde maisus,aşa să urmeze. De Nicolae, şi trecut la condică, 400. Foiţa de bani ce am dat pă meare pă rutore, cum arată în jos anăme. XCVII. Socoteală de vinărici Hurezului. Duminecă diacon, egumenul Cotmenean, Neacşul Măncioiul Ciutescu, Savvie monah, Radul Popescul, Trandafir. Căzăneştii. Popa Tanasie Opriţa, popa Vladul, Stan Cranga, Pătru Vănă, Tudor Tudorescu, popa Marin, popa Stan, Radul Dudescul, Stanciul Crotoriu, popa Voinea ot Vărzari, Misaila monahul, Bunea diiacon. Alimăneşti-de-sus i Piiatra. Vlad Ciutescu, Ion Tomolescu, popa Ion ot92 Cerboreani, Ion Doniţă, Stan sluga Bistriţii, Ilina văduva, Vălsan, popa 92 Banea, popa Mincul ot Minchea, Vălcul laot, popa Dumitru, Ion Oroşan, Sima diiacon, Pătru Săracul, Matei Ţiban, Tudora fata, Radul Siimean, popa Albul, Boiţa părcălabul, Serghie, Cănda diiacon, Mihai Udean, Rdaul Amărăscul, Eftenie, Stanciul Eşan. Milcoiul. Oprea popa Pătru, Post. Pătru ot Ruda, Stanca Copila, Despa preoteasa, Vălcuol diiacon Albul, Vălcu,Dobrin diiacon, Vălcul lăcătuş, Dumitru Bocriia, Stan Ciofrăngeani, Marin Minciună, popa Ion Cimpoescu, Matei diiaconul, Stroe Măicănescul, Sofronie călugărul, Bădica, Preda ot Vălcea, Dumitru diiacon, Ion Dincoată, Dumitru Anghelescul, Stanca copila, Stan Ionicescul, Pavel ot Iaş, Zlotea, Mari Jidovul, popa Costandin, popa Ion, Antonie Perivoesc, Ion diiacon sin popa Calciul, Eftenie Logofăt, Ştefan Orbul. Ciuteşti. ian avăduva, radul Filion Matei Mălureanu, Ion cel mare. XCVIII. carte de vinăriciu a lui Manoli-Vodă Ruset. Milostiiu bojiiu Io manoil Ruset Voevod i gospodin davat gospodsvat mi, devreme ce sfănta mănăstire Hurezi din sud Vălcea are mile dă ia vinărici în toţi ani dintr-acest judeţ, dăn popoarele ce să coprin în hrisoavele sfinti mănăstiri, ce le are de la alţi fraţi Domni, volnicim şi Domniia Mea pe Dionisie arhimandrti,egumenul mai sus numitei mănsătiri, ca şi de acum înnainte să-şi ia vinăriciul, de vadrp căte bani doi, şi părărul după obicei, cum au luat şi în trecuţi ani, dupe cum să coprinde în hrisoave. Că aşa aiste poronca Domnii Mele. 93 XCIX. Răvaş al lui Chiril călugărul către egumenul de Hurez. Cinstit Sfinţiia ta, părinte arhimandrit, igumen sfintei mănăstiri Urezului. Cu metanie şi cu plecăciune sărut blagoslovita dreapta Sfinţii Tale. 2 cinstite scrisori, ce me-ai trimis, amvăzut; peaşte sfpntul praznic, m-am sălit căt am putut şi forte bună, ocă 250, de jimbă. Dar, pentru grău, vei şti că n-am gsit ca mai din vreane, iar, cum am găsat 20 de care din petraru şi din Costeşti, şi am rămas să le încarc cu porumbi şi cu griu, şi apoi aşa găndesc: 3 zăle mă voi afla mai nainte, şi voi aduce tot. pentru rămători, vei şti că sănt mai frumoşi, iar nu i-au dus la baltă, c au venit vătaf acum, şi Jiiu iaste mare: păn va scădea. pentru ispas Murarul, vei şti că l-amscos, că l-am găsăt cu 4 saci de griu curat vănduţi, şi mie îmi dă săcară, şi Sfinţiia Ta îmi faci ruşine mie, şi îm scoţ ochi, dar acum am luat zapis dela acesta să-mi dea gru curat; dar el iaste urs gras.: nu să supune. Ci,dacă va veni la Sfinţia Ta, să nu-i ducă acolo, ci văd c-a răbda, şi şi zice că nu să supune mie, ci-şi bate joc. Al Sfinţii tale prea-plecat şi slugă: Chiril monah Dobrin. mai 11, 1776. Ci am luat: orez 3 ocă, cafea 1 ocă, stafide roş –, unt-de-lemn 1, morun ocă1. întru cinstită şi blagoslovită măna Sfin. Sale păr. părintelui arhimandritul, egumenul sfintei mănăstiri Urezul, cu plecăciune să se dea. 94 Diata egumenului Dionisie de Hurez. De vreme ce întămoplarea ce aviitoare şi însăşi şi îngerilor necunoscută, pentru că numai la Dumnezeu toate sănt cunoscute, – drept aceia eu robul mănăstiri Hurezi, am socotit mai înainte, pănă a nu cuprinde sfărşitul vieţii meale, şi păn îmi sănt minţile întregi i sănătoasă, ca să las în urmă ştiinţăşi învăşătură părinţilor şi fraţilor. Ci, întăi, mă rog lui Dzmnezeu ca unui mlostiv să-mi iarte mulţimea păcatelor ce am greşti, ca un om prea-sfini părinţi arhierei, şi Sfinţilor Voastre, fraţilor igumeni, şi Sfinţilor Voastre, părinţilor şi fraşiolor după la sfntele lăcaşuri, ce am trăit cu toţii întru această lume, şi tuturor creştnilot, să mă ertaţi, şi de mine îcă să fie fi făcut. Cu caeatsă credincioasă diiată amea am lăsat în scris ca în urma mea să nu înre vre unii la vre o bănuială sau necaz, fiind că eu am stătut de – ani cum că, fiind eu igumen aceştii sfinte mănsptiri, şi vor socoti cineva cum că, fiind eu igumen atăţaani, voi avea bani şi vro fi lăsaţu p la unii din părinţi sau pă la vre unii din chiliiaşi sau pă la rudele meale sau pă la alţi striini, – de 94aceasta să ştie tot omul că mănăstirea aceasta nu are venit ca să poată civernisi pă dănsa apoi ca în formas de la 12 Mart 1783; dar afacerea cu Turcii e atfel descrisă: dar acum mai pă urmă, pentru pricina morţii Turcilor, ce au omorăt Rămăşiţii în poarta mănăstirii, Dumnezău şti căt necaz am pătimit şi eu şi fratele igumen Bistriceanu, chir Stefan, fiind Sfinia Sa igumen atunci aicea la noi, şi cătă cheltuială am cheltuit, de ne-am stins. Dionisie arhimandrit, igumen, adevărez, Sept. 1 dni, 1776. 95 CI. Zamfir Stolnicul către egumenul de Hurez Gherasim, pentru un proces. Cu fiască dargoste ne închinăm, sfinte părinte igumene Hurezane. Scrisoarea Sfinţii Tale am priimit-o, şi, de sănătatea Sfinţii Tale înţălegănd, foarte ne-am bucurat. Pentru acei t 60 ce didăsăşi Sfinţii Ta răvaşu Hristii, nepotu ăposatuluipărntelui Vlădicăi Sărăcinescu, cum că îi vei da, şi acum ne scrii SfinţiiaTa cum că cu greşală ai dat acel răvaş, fiindcă Manda, nepoata finţii Sale părintelui arhimandrit proigumen Hurezan, ar fi zăcănd că nu s-au luat acei t 100, dupe scrisoarea arhimandritului, de la răposatu părintele Vlădica, arătănd că va priimi şi carte de blestem, – pentru aciasta am adus pe numitu Hristea, şi, arătăndu-i cartea Sfinţii Tale, şi mai cercetănd pricina cu deamăruntu, însuşi Hrisea, emai avănd ce să răspunză, ş-au cunoscut dreptul său, şi aşa i s-au luat scrsoare ce o scrisasă Sfinţia sa părintele arhimandrit către răposatu părintele Vlădica ca să dea acei t 100 nepoată-sa, şi s-au spart; iar rămasu ce l-ai fost dat Sfinţia Ta Hristei petru t 60, iată că-l trimisem. Şi aciată pricină s-au izbrănit; de acum înainte, nu vei mai avea supărare. de aciasta înştinţăm şi săntem A Sfinţii tale fii sufleteşti: Zamfir Stolnic.Sfinţii sale părintelui arhimandritului ne închinăm cu fiiască pleăciune, şi, pentru steneală, să avem blaglovenie. Cinstituui lşi al nostru părinte sufletesc Sfinţii sale părinteluui igumen Hurezan chir Gherasim cu fiiască dragoste să să dea. 96 Învoială a egumenului Gherasim de Hurez cu nişte Ungureni pentru arenda unui munte. Gherasim ermonah şi îgumen sfintei mănăstiri Hurezul. dat-am cartea noastră acestor Ungureni, anume Oprii Crăciun i Predei Crăciun, precum să să ştie că elam dat muntele Bălescu în suhat în t doaozăci pă an,şi să aibă a-l ţinea cest munte căt le va fi voia, nestrămutat de cătră nminea, însă şi pirnsoarea muntelui galbeni doozăci şi doao. Pentru care e-am dat şinoi aciastă carte la mănă, ca să fie slobozi a-l stăpăni cu bună pace, de către niminea nestrămutaţi, findcă acest munte l-au luat mănăstirea cu judecată dela Gheban, find încutrupit de dănsul mai înanite. pentru aciasta am iscălit. mai 25 d., 1778. Gherasim igumen Hurezului Şi zece hărşii negre. Şi zece caşcavale. T o sută am priimit den măna lui pentru prinsoare. Gherasim igumen Hurezului. Însă acest munt iaste dat lui crăciun Peda jumătate şi jumătate Oprii Predii i Manii Predii i Dfumitru Predi, ca să aibă a-l paşte cudoabitoacele lor frăţeşte, priciină între dăşii să n-aibă – că eu aşa mi l-am dat ca să-l pască dobitoacele lor. Aciasta scriu. ?? ?? ?? ?? 35 ISD.14