* M, 1822. [1] La pre strălucitul prag a pre puternicii şi hrănitoarii Impărăţii şi la uşa dreptăţii plecînd genunchile credinţii, sărăcele raieli pămînteni a eparchiei Moldaviei, Mitrpolitul, Episcopii şi toată tagma bisăricească, precum şi acea politicească a boierilor tuturor treptilor, împreună şi cu boerenaşii, mazălii, ruptaşii, neguţătorii şi toate isnafurile şi întru o unire toţi cănuiţii Moldoveani, cu adăncă supunere înălţînd plecaţi rugăciuni la adăpostire şi măntuire lumii la uşa dreptii şi vecinicii Impărăţii, cu lăcrămile tănguirii, ză şi noapte, rugăndu-ne ceriului cu glasuri fierbinţi pentru nebiruita putere şi pre strălucita slavă a pre înaltului Devlet, noi acei în nedumerire şi în nemernicie învăluindu-ne, după ce am îndrăznit cu pre plecat azmazariu a arăta durerile noastre şi pătimirile din pricina cumplitei tirănii a Grecilor, iarăş cutezăm a zice că Memlechietul Moldaviei din învechime umbrindu-se supt nemărginita umbră a Impăratului pămîntesc şi de-a pururea lăudîndu-se cu bogatele mili a pre înaltei Impărăţii, din învechime alergînd supt adăpostire şi pavăza iai şi credincioasă slujbe săvărşind, am dobăndit multe privileghiuri şi s-au fericit prin canuhameli şi prin deosebite puniri la cale, cu cari s-au învrednicit de multe împărăteşti îndurări din revărsarea mării a facerilor de bine şi din folosurile ce cu necontenire s-au hărăzit de Impăratul neamurilor şi noroadelor. Acestor dar bunătăţi cu umilinţă simţind pătrunzătoare mulţumire şi plecaţi fiind a jărvi şi viaţa noastră, cu osărdie ne-am îndeletnicit de-a pururea spre săvărşire înaltelor porunci şi spre a sluji sărhaturilor împărăteşti în toată vremea; lăcuitorii acestei ţeri cunoscuţi fiind numai de lucrători pămîntului şi cinstindu-se cu numire de cheleri împărătesc şi prin aceasta cunoscîndu-se, am afierosit zilele vieţii lor ca să slujească biruitoarelor oşti, cărînd zahareli şi cele de trebuinţă. Pentru aceste slujbe s-au miluit cu vrednici de închinăciune înalte fermanuri cuprinzătoare de pronomiile şi drepturile lor, împodobite cu svinte haturi mărturisitoare bunătăţilor Stăpînului lumii, şi prin acest chip beratul osărdniciei supunerii încredinţăndu-se şi din nou întărindu-se, am ajuns cu adăogire cinstelor în ce mai înaltă treaptă a bucuriei şi a sufleteştii veselii, de care îndemnîndu-se am împironit şi cugetul şi viaţa lor în săvărşirea slujbilor împărăteşti. Din învechime Domnii pămînteani orănduindu-se în tot feliul au dovedit şi în vreme de rezboiu înrădăcinata credinţa lor şi, de s-au întămplat vre odinioară ceva greşele pămînteanii nu s-au depărtat nici o dată de cadrul credinţii şi a supunerii în cerele vederat au strălucit nevinovăţia lor, şi ei au fost din vechime credincioşi robi a Devletului, ne mai pricinuindu-se ce mai mică supărare şi ne mai rămîind vre-un semn măcar în [2] ţară la acei rei, şi îndată ştergîndu-se nelegiuirile acelora, bună orănduială au înflorit iarăş în împărătescul Memlechiet. Intru aceasta, întrînd Grecii şi prin chipuri căştigînd Domnie, slujbele cele credincioasă a nenorociţilor Moldoveani nu se mai cunoaşte, pentru că, supuşi fiind la faptele şi la lucrările acelora şi toate pricinile săvîrşindu-se după cugetările Grecilor, neputînd Moldoveanii a înfăţoşa stare lor la milostiva Impărăţie, cu urmările acestor străini Greci adese s-au primejduit a se învinovăţi, şi prin aceste chipuri zădarnică şi nevezută făcîndu-se osîrdnica şi supusa slujbă a Moldoveanilor cu înreutăţirile acelora, credincioşii era supuşi prepusului. Aceste aşa fiind. iarăşi pre înalta Impărăţie, drepte cugetînd şi nepărăsind pe credincioasele raieli, au revărsat strălucita milă şi au dovedit înalta Pronie şi apărare şi de pe împărăteştile Hatişerifuri hărăzite la 1180 - 1198 - 1206 - 1217 au înoit toate dreptăţile şi pronomiile noastre, au întărit prin acestea beratul credinţii noastre, cunoscută cu cele din vechi revărsate împărăteşti mile, au adaos priincioasele împărăteşti şuruturi cari am cîştigat în fericitele vremi acelor în vecinică pomenire Impăraţilor noştri; cu toate acestea nu ne-am mîntuit de povaara nedreptăţii Grecilor, cari, în potriva vechilor obiceiuri însuşind loruşi prin chipuri Voevodalîcul, au sporit nedreptăţile lor asupra raielilor şi din ză în ză au înmulţit chipurile jăfuirii şi a tirăniei, în cît împilînd şi disbrăcînd pi sărmanile raieli şi drepturile şi pronomiile boerilor şi tuturor lăcuitorilor nimicindu-le şi în nelucrare aducîndu-le, au ascodit feliuri de vicleşuguri şi de catahrisări pentru a lor folos, şi cu aceste chipuri şi meşteşuguri alcătuindu-se cu totul în potriva celor din vechi hărăzite pronomii, putrîndu-se cu lucrări neauzite şi fără pildă, tiraniceşte au înpustiat Memlechietul Moldaviei şi, izvodind feliuri de fesaturi şi reutăţi şi săvărşind aceste, au adus pe credincioasele slugi a Impărăţiei în desnădejduire de mîntuire, cînd memurietul încredinţat lor de pre puternica Impăraţie şi datoria lor nu era alta de cît a se îngriji pentru bună rînduiala ţerii şi a se îndeletnici cu mijlocirile şi chipurile nenorocirii şi a fericirii supuşulor; şi acestea numai se cere de la dînşii. Iar ei din înpotrivă urmînd şi silindu-se a asupri mai presus de ori-ce duşman, cu otrăvita lor reutate şi cu înrădăcinată patimă au prifăcut şi au otrăvit ori-ce pricină şi au înegrit cinstea aceea din singură credinţă a bieţilor Moldoveani, şi pre aceştia învinovăţîndu-i cătră Devlet au săvărşit a lor reutate şi prihănite cugetări. Aceste fapte a lor ştiute sunt de obşte. Iar mai adăogînd şi altele, cele vrednice de închinăciuni împărăteştile fermanuri poroncitoare în pricinile pămînteşti, măcar că era îndatoriţi de pe înalta voinţă a iubitorului de oameni Impărat a le arăta pămîntenilor boieri, credincioaselor slugi a pre puternicului Devlet, şi cu sălinţa acestora a se lucra şi a se săvîrşi poroncile împărăteşti, Domnii greci, supuindu-se numai la a lor cîştig şi după voinţă prefăcînd strălucita noimă şi cele poroncite încurcînd şi îngreuind, cu asămine vicleşuguri şi chipuri micşuna, clevetea şi înmărginea supusa voinţă a Moldoveanilor, şi toate prilejurile şi cele mai folositoare boerii însuşind loruşi şi la casnicii lor, că ce mai remîne la precupea acelea mari şi mici, şi mai ales mansupurile ce se cuvine pămîntenilor cu obrăznicie şi fără ruşine le vinde, dîndu-le la acei cu mai multă mită boeriile şi cinstirile cari din învechime se da spre răsplătire folositoarelor şi cerşutelor slujbe, şi încredinţa acestea cu nevrednicii la cei de neamuri mai înjosite şi nesocotiţi, şi pentru a lor folos vindea paielile şi, pe lăngă aceasta, înmulţind munerul boerilor şi sporindu-l, au resturnat şi au struncinat buna rănduială a ţerii, care mai cu dinadinsul s-a urmat de hainul Mihaiu Şuţu, dîndu-le cu nesocotinţă numai pentru să-şi stîmpere cugetarea sa, pentru care ne rugăm şi se milostivească pre înălţatul Devlet a le anerisi prin ferman împărătesc. Asemine şi slugitorii, cari de-a pururea au fost rănduiţi pentru paza ţerii şi pentru aceasta nu plătea bir, acum luînd şi de la aceştia plată şi neîngrijindu-se pentru paza împărătescului Memlechiet, îi întrebuinţa spre reu cîştig. Şi măcar că din început au fost în ţară cîţiva beşlii ehlisani, căţi trebue spre paza locurilor unde umblă mulţi trecători şi drumeţi, de cătă-va vreme împuţinînd şi micşorînd lefile lor au întrebunţat în locul acelora pe înreutăţiţii Arnăuţi, cari au fost acei întăiu pricinuitori a întămplatei pătimiri şi s-au înlesnit vremelniceşte fesatul hainului. Cu necontenire jăfuind şi supuşi fiind la sărhaturi, neîngrijindu-se de trebuinţele [3] împărăteşti de pe a lor datorie, defăimîndu-se cu necunoştinţa şi nemulţumirea, ei lua fără scădere plata zaherelilor, a tertibaturilor în trebuinţa oraşului împărătesc, iar săracile raieli cu totul se lipsea saau puţină parte primea din plată, precum hainul Şuţu nici un ban n-au plătit, nici pentru căsăpii, nici zaherele, pe care ştie că i s-au plătit de milostiva Poartă: şi aceasta un adaos de nedreptate către ei, şi aceasta un chip nou de necredinţă către Impărăţie. Dar nemulţumindu-se la atîta jăfuire, hrăpi piste acestea şi doă părţi din veniturile casei răsurilor şi, supt cuvînt de lefi a fiilor, rudeniilor şi a casnicilor lor, le lua pentru reu cîştig, şi întinzînd mîna nedreptăţilor şi în casa milelor, lua din vreme în vreme banii săracilor. Piste acestea, şi din însuşi Vistierie adecă din veniturile ce se strînd pentru haraciul împărătesc luînd fără de nici un cuvînt şi cheltuindu-le la a lor voinţă, îngreuia şi măria ori-ce trebuinţă împărătească. In scurt, ne mai puind hotar la răpirile lor, opria şi vînzarea popoşoielor pe care bietile raieli semăna pentru puţin alişveriş, trimiţînd spre aceasta bumbaşiri şi, pînă ce nu răpia ace mai mare parte a folosului care ar fi putut putut avea lăcuitorii, nu le pozvoli nici alişverişul ostenelilor lor. Intru acest feliu împilîndu-se şi desnădejduindu-se împălatele raieli de tot folosul şi alişverişul din pricina pomenitelor crude nedreptăţi şi asupriri, atît în madeaua zaherelii cîr şi a popoşoielor ce sînt singură sermaiaua lor, era săliţi de a părăsi lucrarea pămîntului şi de a se depărta de ţarinele lor. După ce i-au acufundat în asămine ticăloasă stare, iarăş nu ave cunoştinţă numiţii Domni, ce din înpotrivă adăoge asuprire şi tiranie, în cît Memlechietul se pustie şi în desăvîrşită neputinţă agiunge, întru atîta înmulţi nedreptăţile şi jăfuirile. Dar nesăţioşi fiind la atîte pricinuite rele, nu conteni zavistuind pe nenorociţii Moldoveni şi părîndu-i cătră hrănitoarea Impărăţie ca să acopere pe a lor vinovăţie. Prin viclenie şi înşelăciune amestecîndu-se în pricini care era piste cuviinţa raialîcului, îndrăzne a pricinui tulburări pre puternicului Devlet, şi se îndeletnice a cuprinde cu mîrşavele lor cugetări şi pre noi, ce sîntem vechile şi credincioasăle slugi a Impărăţiei. Deci, cu aceste urziri şi înmulţite înşelăciuni învăluindu-ne în deosebite vremi, ne-au adus în nedumerire şi dreptăţile a învechimei slujbelor noastre se pierde, precum şi credinţa şi însufleţirea noastră. Aceasta fiind pricina nemărginitei minciuni şi nenorocirii noastre şi acea de istov prăpădenie, în cît de cumplita lor înreutăţire ne-am depărtat din ţara noastră: încă ce-ar fi dacă s-ar mai încredinţa iarăşi la Greci cărmuirea pămîntului ? Ne aflăm în primejdie de a fi cu totul lipsiţi de patrie. Deci, de la mărirea îndurărilor cătră pămînturile noastre priimindu-se lăcrămătoarile tănguiri, ne rugăm cu adîncă supunere şi nemărginită plecăciune de a se da acest supus al nostru arzuhar la împărătescul pre strălucitul Gherai, măntuindu-ne de acum de aceşti nedrepti şi tirani, după înmulţitele mili şi prea slăvitele hărăziri date din învechime la acest împărătesc Memlechiet în strălucita cuprindere a vrednicilor de închinăciune Hatişerifuri şi să întărească acum şi să se statornicească cunoscutele pronomii şi rînduelile oblăduirei. Precum din învechime să se încredinţeze cărmuirea la cei cunoscuţi din boerii Moldoveni, credinciosăli slugi a Impărăţiei, carile din tot sufletul jertfind ostenelile lor la împărăteştile slujbe şi la împlinire după înalta voinţă a tuturor pricinilor la cari ni se vor poronci şi îndeletnicindu-ne cu tot chipul şi în toată vremea spre săvîrşirea înaltelor porunci, com cunoaşte ace mari întăiu datorie a sluji şi, cunoscuţi fiind de alăturatele din învechime slugi a pre puternicii Impăraţii, vom avea o nespusă fericire sălindu-ne cu tot chipul în căte pricini vor atărna de noi şi se vor potrivi cu mărginita noastră destoinicie; se vor trimite fără de nici o întărziare jizieaoa, rechebieaoa şi idia; aseminea întru toate datoriile noastre arătîndu-ne, nădăjduim a ni-se pozvoli ca să avem capuchehaiele Moldaviei în Ţarigrad pentru căutare pricinilor Memlechietului, dăruindu-se lor ocrotire şi a înălţaţilor regealu-Devlet spre săvărşirea întîmplătoarelor trebuinţe. Implinindu-se dar aceste pre plecate a noastre nădejdi şi din nou hărăzindu-se viaţă la pre plecatile slugi, iarăşi va străluci dreptate şi mila hrănitoarei şi prea puternicii noastre Impărăţii, şi noi, îngrijindu-ne cu paza şi liniştea ţerii, vom orăndui precum şi înainte trebuincioşii beşlii, slugitorii şi seimenii pămînteni, cari din învechime era spre aceasta hotărîţi şi păzea de-a purure liniştire [4] acestei supuse eparchii: întămpinînd întămplătoarele tulburări şi curăţind ţara de înreutăţiţii Arnăuţi, asemine şi de alţi făcetori de rele, şi scoţînd plămădeala reului şi izgonind de-acum pe aceştia cari de-o vreme au venit şi au lăcuit în părţile acestea, ne vom sili a aduce buna orînduială şi a dipărat catahrisis şi nedreptate, a împuţina mansupurile ce vor fi de prisos, amicşura cheltuelile oblăduirii şi, cu ajutorul chibzuinţei iconomii, să depărtăm săvărşirile prăpăditoarei cîrmuire cu feliuri de sefheturi şi a relei chibzuiri şi cu săngur chipul ci se cuvine la împuţinare stării noastre să uşurăm acest nenorocit Memlechiet care au căzut întru atătea pătimiri, au sufetit atătea cumplite nenorociri, s-au micşurat şi mijlocorile lui s-au împuţinat. Intru acest feliu alcătuindu-ne, de-abia va putea ajunge după trecire de mulţi ani la starea aceea de mai înainte, iar acum, după acea de faţă pustiire, nu poate întămpina nici daratul nici împregiurările Domniei. Deci, cu adîncă plecăciune şi nemărginită supunere ne rugăm noi credincioşii a se aşeza o cîrmuire pămînteană, care împlinind toate datoriile sale va priveghia întru săvărşire poroncilor împărăteşti, va fi vrediincioasă sălinţă a se păzi cu orănduială toate cele ce se cuvin cîrmuiri, iar noi credinciosălii raieli de-apurure vom fi osărdnici a jărtvi şi viaţa întru împlinire împărăteştilor poronci şi, dovedind că sîntem supuşi şi credincioase slugi a Devletului, cu această să împlinim cinste bunii noastre credinţe şi să dobăndim dorita stare şi fericire, care, statornicindu-se supt umbrire ocrotirii împărăteştii îndurări şi înflorind iarăş acea de mai înainte stare, remîne acea desăvărşită hotărîre la înalta voinţă. DH, V, S1, nr. I, p. 1-4. * M, 25August 1826. [8] Pre Inălţare Domne! ]In multe vremi şi în multe chipuri cercîndu-se beserica apusienească a-şi lăţi păstoria sa într-această pravoslavnică ţară a Moldaviei, n-au putut a-şi împlini voinţa, pentru că moşii şi stremoşii noştrii, tari fiind în credinţă şi rîvnă herbinte şi cu statornică osîrdire, n-au îngăduit nici într-un chip, precum din istorii şi din leatopiseţile ţerii să mărtoriseaşte, că în vremile cele vechi şi între năvălirile neamurilor megieşite, beserica apusienească găsind prilegiu înlesnicios şi silindu-se a-şi îmulţi numerul celor de o dogmă, au trimis propoveduitori aici în Moldavia să înveţe pre Moldoveni legea latinească, însă n-au ajuns la pravăţul lor, unii gonindu-se cu pietrii şi cu bătăi piste hotar şi alţii omorîndu-se de cătră norodul pravoslavnicilor; şi aceasta au fost cea d-intăiu cercare. Apoi, precum arată istoria pămîntului, după ce patria noastră au intrat supt apărătoarea stăpînire a pre aputernicii Impărăţii, la anul 1557, un craiu al Ardealului anume Bator Sigizmund, trimiţînd oşti în Moldavia, au robit pre cel de atunci domn Aaron Vodă, fiind rănduit de prea înalta Poartă întru a doua domnie, şi ducîndu-l în Ardeal i-au redecat viaţa cu tăierea capului; atunci numitul Cariu rînduind Domn Moldaviei pre un om al seu anume Răzvan, acesta au adus cu sine un episcop latinesc, nu ştim cu care numire de eparchie, de carele pomenesc şi istornicii pămînteani şi Melentie, scriitorul geografiei acei vremi, zicînd că, Climent al optulea Papa Romei au fost trimis un episcop latin în Moldavia pe ace vreme, însă craiul leşesc, din arătările boierilor ce era fugiţi acolo spre scăpare, înştiinţăndu-se de întămplările Moldaviei, au trimis Domn prin alegerea acelor boiari pre un Eremia Vodă cu oşti leşeşti şi, gonind pre Răzvan cu toţi oamenii sei din ţară, pre puternica Impărăţie au găsit de cuviinţă şi au întărit în scaunul Domniei pre numitul Eremia Vodă, şi într-acest chip au lipsit şi episcopul latinesc. - Atunci, craiul Adrealului Bator au pornit jalbă cătră Papa Romei în potriva craiului leşesc, arătînd că el necruţînd vre-o cheltuială sau osteneală stăpînise Moldavia întru cele mai mari nădejdi că ar fi putut trage la dogmele apusieneşti pre toţi locuitorii ţerei, dar craiul leşesc cu a sa înpotrivire i-au făcut zădarnică lucrare cea răvnitoare, de care Papa oţerindu-se au dat anatamii pre cariul Lehiei pentru împedicarea ce au făcut; şi aceasta au fost a doua cercare. De la acestă epohă nu se mai pomeneşte că ar fi mai stătut vre odată episcop latinesc în pămîntul acesta, de cît numai pe la satele latineşti din ţară şi la o capelă a lor de aici din Iaşi, făcută întăiaşi dată proastă şi capelă numită, era numai popi rănduiţi, şi aşa au stătu pînă în zilele Domnului Alexandru Mavrocordat ce au pribegit în Rosia, cînd fără slobozenia şi primirea pămîntenilor acea capelă s-au prefăcut în beserică de piatră, la care venea după obicinuinţa ce din început popi latineşti hirotonisiţi piste hotar de-şi săvărşea slujba dogmelor lor, şi cîţi streini de această credinţă latinească vieţuesc aici, se boteza, se cununa şi se îngropa de acei popi, iar altă protecsie nici cei de aici de la capelă, nici cei de prin sate nu avea, de cît ace pămîntească. Iar la anul 1816, în zilele Domnului Calimah, Dumnealui Aghentul Austriacesc au arătat numitului Domn, că curtea Austriacească au găsit cu cale a răndui şi a trimite la Moldova un episcop cu nume de Bacoviu, să fie începetor şi căpetenie legii latinilor din ţară. După care Măria-sa întrebînd pe cinul bisericesc şi politicesc, s-a făcut Anafora obştească cuprinzetoare că fiinţa şi şederea în Moldavia a unui episcop latin este cu totul în potriva obiceiurilor pămîntului şi neprimită pravoslavnicilor lăcuitori de aici, ca un lucru pricinuitor de multe feluri de zăticniri şi sminteli şi întru cele din lăuntru şi întru cele din afară, şi [9] pentru aceasta nici odată nu poate fi de mulţămirea supuşilor, şi Inălţimea sa acea Anafora trimiţîndu-o şi înfăţoşindu-o la pre puternicul Devlet, s-au trimis spre respuns şi slăvit vizir Mehtup şi vrednic de toată încuviinţarea înalt împărătesc hat arătător că; "de se va face în Ţarigrad vre-o cerere de episcop din parte ministrului Austriacesc, se va da acolo respunsul cuviincios de nepriimire aceştii împliniri, iar de se va face şi aici vre-o mijlocire din parte Aghenţiei, să se dea respuns că nu se pote primi, nefiind nici obiceiu nici spre mulţămirea norodului. " Dar pînă a veni acestă împărătească hotărîre, s-au arătat aici un episcop latin, zicîndu-se că ar avea numire de Bacoviu, dar în puţina vreme cît au trăit nu s-au cunoscut asupra ssa semnele de episcop, nici s-au socotit de cuviinţă a se primi şi a se înfăţoşa la numitul Domn, carele după cîte-va luni au şi murit, şi aşa cătă-va vreme contenise cu totul vorba rănduirei altui episcop pînă aprope de mazilia numitului Domn, cînd s-au auzit că de la împărăteasca cetate a Ţarigradului vine alt episcop apusienesc, însă trecetor iar nu şezetor. - Dar noi, temîndu-ne să nu fie aceasta numai pricinuire, iar cu fapta să se statornicească aici, precum s-au şi întămplat, iarăş de isnoavă prin obştească Anafora, la anul 1819, s-au arătat tote căte se pot întămpla din această silnică încuibare a latenescului episcop piste obiceiu, rugîndu-ne cu dinadinsul pentru oprire venirei şi cerînd întru aceasta statornicirea privileghiului, nefiind nici o pildă a şede în Moldavia episop latin, că de ar fi fost obiceiu, negreşit s-ar găsi rînduirea şi numirea sa prin vre un înalt împărătesc ferman şi s-ar afla trecut în caidurile şi arhivile prea puternicei Împărăţii. - Şi Inălţimea sa trimiţînd şi această Anafora la pre puternica Impărăţie, pre lîngă înaltul hat de mai înainte, s-au trimis şi pre înalt împărătesc ferman însemnat la anul otomanicesc 1234, întru carele, coprinzînd curgere celor de mai înainte, apoi în sfîrşit porunceşte cu aceste cuvinte că: " De vreme ce s-a cunoscut că şedere unui asemene episcop latin în Moldavia iaste fără de nici o asemănare de vre-o pildă, şi de vreme ce nici în aşezămînturile pămîntului nu se cuprinde anume, şi de vreme ce iaste în multe chipuri pricinuitoare de nepriinţă şi preste tote aducetoare de tulburare bunei liniştiri a raialilor, apoi după cuprinderea împărătescului hat (ce s-au zis mai sus) dacă Elciul Austriei din Ţarigrad, va mai adăogi cerere pentru această pricină, acea cerere acolo nu va fi primită, şi asemenea respuns să se dea şi Aghenţiei de aici pentru neprimire, precum s-au dat şi mai înainte." Dar fiind că apucase a sosi aici acel episcop mai înainte de a veni pre înaltul ferman, au remas nestremutat în ţară, dovedind prin aceasta cugetul seu, că supt nume de trecetor voia a se statornici în pămîntul patriei noastre, pentru care, la anul 1820, în zilele Domnului Mihai Şuţul, fiind-că Dumnealui Aghentul Austriacesc, prin notă, au înoit cerere ca să se dea voie acelui episcop latin a lucra cu slobozenie tote ale rangului seu, adecă a cerceta bisericele catoliceşti ca sunt în cuprinsul oblăduirei sale din Moldavia, a îndrepta bunele rînduiali în popoarele sale, a hotărî întămplătoarele pricini între oile păstoriei sale, a slugi tainele adică mirul şi a face ungere sau hrisma, în sfîrşit a sluji cu tote semnele unui episcop în zilele praznicilor şi a se legiui în prinţipatul acesta formalicescul păstor al credinţii catoliceşti şi să aibă de acum protecsie cea din poruncă, care Dumnealui Aghentul au arătat că s-au rănduit a o păzi la besericele catoliceşti din Moldova, - din partea noastră iarăşi prin obştească Anafora ne-am depărtat şi ne-am lepădat cu totul de primirea acestui lucru, cerînd prin Inălţimea sa împlinirea înaltelor porunci şi hotărîri ce cu milostivire ni s-au fost hărăzit de la pre puternicul Devlet spre paza credinţei noastre şi spre întărirea vechiului obiceiu, rugîndu-ne ca să se rădice de aici acel episcop şi să lipsească; dar nu s-au pus nici într-o lucrare cererea noastră şi acel episcop au remas statornic pînă în primăvara trecută a acestui an, cînd fără de veste schimbîndu-se, s-au ivit altul aici în Iaşi la capela lor, şi fără primirea obştii bisericeşti şi politiceşti a acestei ţeri au cutezat a şi sluji după rănduiala lor la capelă în forma episcopească, lucru forte supărător şi de sminteală pravoslavnicilor lăcuitori şi pildă nesuferită şi de mare mîhnire. Insă fiind că şi acesta, cum după trecere da trei luni, au murit, ca nu cînd-va fără de veste să ne pomenim cu altul rănduit de la biserica apusienească, ne grăbim prin această a noastră obştească Anafora a întinde prin mijlocirea [10] Inălţimei tale glasurile cele de rugăciune la pre înaltul prag al împărăteştilor îndurări, să ne miluiască cu întărirea şi înoirea hotărîrilor de mai înainte şi să se poroncească ca, şi de va îndrăsni a veni vre-un asemenea episcop, negreşit să fie silit a se întoarce înapoi, fără a-şi arăta semnele cinului seu şi fără a avea slobozenie a lucra slujbele sale. Pre înălţate Doamne! urmarea bisericei apusieneşti este vrednică de băgare în seamă, care adecă i-ar fi scoposul a-şi împinge pînă întru atîta pre episcopul seu în pămîntul Moldaviei, după atîte tulburări urmate în vremile trecute şi după atîte împotriviri ale noastre celor din veacul de acum şi în sfîrşit în potriva înaltelor împărăteşti hotărîri şi porunci, de cît numai că ar voi să-şi înmulţescă nemernicii sei într-această ţară prin aşezare de episcop, precum se pote înţelege chiar din nota Dumisale Aghentului de la 1820 cătră Mitropolitul ţerăi, prin care arată că aici în cuprinsul Moldaviei se află şezetori patru zeci mii suflete de dogma apusienească; apoi, acest numer întărindu-se prin rănduire de episcop bisericesc, împuternicindu-se şi cu protecsia politicească, fără îndoială va ajunge la sfîrşituri nepriinciose şi cu greu de a se desrădăcina, pentru că mulţi din Moldoveanii cei proşti ai satelor, întru nădejdile apărării politiceşti, pot alerga şi a se lipi de credinţa lor şi-şi vor pierde legea cea pravoslavnică şi stremoşească, pre care este întemeiată fiinţa statului stăpînirei şi întru care s-a păzit pînă acum nevătămată datornica supunere a acestei raele la pre putericul Devlet. Noi ne rugăm, precum am fost liniştiţi şi nesupăraţi despre aceasta în curgire piste doă veacuri, de la Ieremia Vodă şi pînă în zilele Domnului Calimah nepomenindu-se nici de cum de episcop latin, aşa şi de acum să remînem în pace, îndulcindu-ne de paza legii noastre şi de dobăndirea acestui privileghiu, care leagă întru o unire şi întru un cuget pre tot norodul raielilor acestui Memlechiet, să scăpăm de grija vătămanilor obşteşti într-acest dogmaticesc pont, precum însuşi înalta înţelepciune a Măriei Tale cu ochii cei pătrunzetori o priveaşte. 1826. August 25. A Inălţimii Tale zmeriţi către Dumnezeu rugători Veniamin Mitropolitul Moldaviei, împreună cu fraţii episcopi şi cu tot clirosul bisericesc. Plecaţi slugi Theodor Balş, Logofet; Vasile Roset, Vel-Logofet; Andonachi Donici, Vel-Logofet; Dracachi Roset, Vornic; Alecsandru Sturza, Vel-Vistier; Costantin Catargiu, Vornic; Sandu Crupenschi, Vel-Vornic; Iordachi Roset, Vornic. Patru subscrieri nedescifrabile. DH, V, S1, nr. II, p.8-10. * M, 22 Martie 1833. [43] Inalt Ecselenţeiei Sale Domnului Deplin Imputernicului Prezedent a Divanurilor Moldaviei şi Valachiei Gheneral Aghiotant Gheneral Leitenant, cavaler a multor mari cruci, Pavel Dimitrievici Kisseleff. Obşteasca obicinuita Adunare. Raport. Obşteasca obicinuită Adunare, apropiindu-se către sfîrşitul îndeletnicirilor sale şi avînd în privire întocmirile ce s-au făcut în feliuri de obiecuri în ramurile Organicescului Regulament, în a cărora lucrare au avut împărtăşire canţelariile politiceşti a înaltei Ecselenţiei Voastre şi a D. Viţe-Prezident, îndrăzneşte a ruga pe Ecselenţia Voastră să bine-voiţi ca din casa rezervei să se sloboadă o sumă de patru mii galbini, adecă: 1000 galbini pentru pravitelul canţelariei Ecselenţiei Voastre, 600 pentru pravitelul canţelariei D. Viţe-Prezedent, 1400 pentru cinovnicul translator Pugovin, socotindu-se aceasta ca un prinos din partea pămîntului pentru resplătite ostenelilor ce au întrebuinţat aceşti bărbaţi în lucrările atingetoare de acest Prinţipat. Veniamin Mitropolitul Moldaviei; Melentie, Episcopul Romanului; Sofronie, Episcopul Huşului. Costandin Balaş, Logofet; Iordachi Ghica, Logofet; Teodor Balaş, Logofet; Costandin, Vornic; Manolachi Radovici, Agă; Ioan Roset, Postelnic; Enacachi Gherghel, Ban; Grigorie Ghica, Spatar; Michail Veisa, Agă; Al. Sturza, Agă; Grigorie Cuza, Spatar; Ioan Chiriac, Serdar; D Bran, Comis. No. 82, anul 1833 Mart 22. DH, V, S1, nr. XII, p. 43. * M, 1843. [48] Smetă de veniturile şi cheltuielile Knejiei Moldaviei pe anul 1843. V e n i t u r i l e L e i B. Luare aminte. 1. De la 125,020 lăcuitori de pămînt, cîte 30 lei pe an . . . . . . . . 2. De la 8,432 oameni fără căpătîiu, cîte 30 lei . . . . . . . . . . . . 3. De la 13,327 mazilo-ruptaşi şi ruptele Vistieriei, cîte 30 lei pe an 4. De la 3,786 băjenari hrisovoliţi, cîte 15 lei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5. De la 1,206 jidovi orîndari, cîte 60 lei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6. De la neguţătorii şi meşterii patentari din tîrguri de la slugile lor, după pilda anului 1833 . . . . . . 7. De la ţiganii coroanei, cîte 30 lei şi zeciuială . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8. De la Ocnă . . . . . . . . . . . . . . . . . 9. De la vamă . . . . . . . . . . . . . . . . 10. Poşlina trecerii vitelor peste hotar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11. De la supuşii streini pentru rusumaturi şi fumărit . . . . . . . . . . . 12. Din venitul moşiilor mănăstireşti, 450,000 lei pe an . . . 13. Ajutorul de la Mitropolii Episcopii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14. Venitul paşaporturilor . . . . . . . 15. Din otcupul bălţii Bratişului . . 16. Din venitul poşlinii seului . . . 3,763,341 252, 960 399,810 56,790 72,360 4,545,261 579,810 106,689 850.000 486,990 322,717 80,000 __ 60,000 12,000 65,760 10,500 60 __ __ __ __ 60 __ __ __ __ 60 __ __ __ __ __ __ Osebire de 12,741 lei este pentru patentarii de prin sate, care plătesc cîte 60 lei. 7, 119,728 __ [49] D a t o r i i l e Lei B. Luare aminte. 1. Darea pe fie-care an a Porţii otomaniceşti . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2. darea Porţii otomaniceşti pentru întărirea Domnului . . . . . . . . . . . . 3. Pentru ţinerea Domnului . . . . . . 4. Leafa tuturor cinovnicilor . . . . . 5. Leafa Aghentului Moldaviei . . . 6. Pentru chirii de case . . . . . . . . . 7. Pentru încălzirea şi luminarea locurilor de presustvii . . . . . . . . . . . 8. Pentru ţinerea slugitorilor . . . . . . 9. Pentru ţinerea strejii pămînteşti . 10. Pentru ţinerea carantinelor . . . . 11. Pentru ţinerea Pocitelor . . . . . . 12. Pentru progoane în trebuinţele slujbii şi cheltuielile cinovnicilor . 13. Pentru scutelnici şi pensii . . . . 14. Pentru îndreptarea drumurilor şi a podurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . Pentru casile obşteşti. 15. Pentru şcoli şi tipografii . . . . . . 16. Pentru seminarii . . . . . . . . . . . . 17. lefile doftorilor, chirurgilor şi moaşelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18. Cutia milelor . . . . . . . . . . . . . . . 19. Pentru ţinerea temniţii şi arestanţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20. Despăgubirea mănăstirei Sfîntului Spiridon . . . . . . . . . . . . . 21. Pentru facerea pavelelor în Iaşi. 22. Pentru cişmeli . . . . . . . . . . . . . 23. Cheltueli extraordinare . . . . . . Casa de rezervă . . . . . . . . . . . . . . . . __ 133,753 800,000 1,912,938 60,000 50,000 60,000 377,502 650,000 100,000 442,000 85,000 1,000,000 25,000 200,000 60,000 80,000 72,000 30,000 21,000 125,000 50,000 80,000 6,414,193 705, 534 __ __ __ __ __ __ __ 60 __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ 60 60 7,119,728 __ DH, V, S1, nr. XIV, p.48-49. * M, Martie 1834. [52] Ecselenţie. Obşteasca obicinuită Adunare, întru deschiderea sesiei ei din acest curgătoriu an, au ascultat cu toată supunere împărtăşirea acea din partea Innalt Ecs. Voastre, însemnată de la 23 Noemvre No. 140. A ei mădulari, înfăţoşători obştiei simpatrioţilor, grăbesc în acest prilej a ve mărturisi adînca lor mulţămire pentru acea în tot chipul părintească a Voastră îngrijire cătră fericirea acestei patrii. Obşteştile îmbunătăţiri, simţite de cătră stările lăcuitorilor, sînt adivărate roduri a înţeleptii Voastre chibzuiri, a înnaltelor Voastre sentementuri şi a neobositei Voastre stăruiri întru al obştii folos. Prăpastia neorănduelelor întru care zăcea mai înainte osebitele ramuri a ocărmuirei acestui Prinţipat, nestatornicia în cele obşteşti, nesiguranţia în partea fieş căruia, toate aceste au lipsit, Domnule Prezident, prin acele de mare iscusinţă a Voastre chibzuiri, şi au prins locul lor buna rînduială, siguranţia întru toate şi întreaga căştigare a harurilor societăţii. Noul Aşezămînt, a căruia folosuri se preţuesc de o potrivă şi de către orăşeni şi de către lăcuitorii de prin sate, au agiuns a se cunoaşte ca o hrană neapărată a tuturor stărilor. Avgustul noastru Protector, începetorul izvor a fericirii acestui pămînt, au îndeplinit mesura facerilor sale de bine, încredinţăndu-ve lucrarea reghenaţiei noastre, aceea care este isprava înnaltei şi întru tot milostivnicei Sale bună voinţă. Nişte asemine bune săvărşiri, milostivule Domn, sînt vecinice monumenturi şi remăn de moştenire la urmaşii, cari precum şi noi vor bine-cuvînta numele Vostru şi îl vor vecinici în pomenire. Adunarea plecat roagă pe Innalt Ecs. Voastră să bine-voiţi a priimi mărturisirea sentementurilor sale şi adîncului seu respect. DH, V, S1, nr. XV, p. 52. * M, 28 Martie 1834. [53] Ecselenţia Voastră, După ce au săvărşit lucrările în programa proecturilor de legiuiri ce s-au înfăţoşat de către D-lor şefii departamenturilor, Generalnica Obicinuita Adunare au agiuns la încheierea sesiilor sale de acum. Insărcinată ca prin mesuri îndeplinitoare şi înlesnească dizvălirea şi punerea în lucrare a legiuirilor înfiinţate. Adunarea cu toate aceste mijloace s-au sărguit ca cu vrednicie să respundă la necurmata îngrijire ce Ecs. Voastră aţi jărtfit lucrărilor de regheneraţii şi adeveratei fericiri a acestii ţeri. Mădularile acestii Adunări adînc au simţit rezultaturile îmbunătăţirilor puse în lucrare de la cea de pe urmă sesie. În minutul dispărţirii noastre, noi ne simţim norociţi de a duce cu noi încredinţarea ca aşezămînturile cele mîntuitoare, care Avgustul nostru protector au bine-voit a ne hărăzî, au adus acuma roduri supt povăţuirea scutitoare ce i-au dat luminata înţelepciune a Ecs. Voastre. Organ încredinţătorilor sei, Adunarea împlineşte una din cele mai sfinte a sale datorii, acum cănd însărcinarea de a Ve supune rezultatul lucrărilor sale o iartă de a Ve înfăţoşa, D. Plenipotent, tributul sentementurilor de care ea este pătrunsă şi binecuvîntările a unui norod mulţămitoriu. Semile obşteşti a deosebitelor departamenturi i-au dat împăcătoare dovadă, cum că aplicaţia legiuirilor îndeplinitoare nu numai că n-au întîmpinat nici o greutate, ci încă au slujit să arate mai mult folosul aşezămînturilor celor noaă. Inlesnirea cu care s-au adunat birul, regulateţea întru a lui împărţire, orănduiala care s-au păzit la socoteli, îmbunătăţirea stărei temniţei, întocmita organizaţie a poliţiei, lucrătoarea înfrînare a făcetorilor de rele, starea mulţămitoare a miliţiei naţionale, privigherea ce se păzeşte în slujba carantinelor, îngrijirile sfinţite ramului sănătăţei, potrivita întrebuinţare veniturilor hărăzite pentru aşezămînturile plăcute lui Dumnezeu, sînt, D-le Plenipotent, netăgăduite mărturii a sîrguinţei cu n-au încetat a avea administraţia spre a asiguripsi sporirea obşteştii fericiri în deosebitele ramuri a slujbei publice. Dacă Adunarea împărtăşeşte despre o parte părerea de reu a Ecs. Voastre întru aceea că lipsa pînii, care pe la une locuri mai în de obştie s-au simţit în aceşti ani de pe urmă, au întărziet pîn-acum aşezămîntul cel folositoriu a magaziilor de rezrevă, ea despre altă parte cu cunoştinţă au vezut [54] mesurile cele înţelepte orănduite de Ocărmuire spre a apăra satele aflătoare în lipsă de neapărată foame. Ingrijirile şi îndemnările, de care în acest an s-au păvăţuit lucrările agriculturei, dau o nădejdui că administraţia nu se va mai vede silită de a întrebuinţa mesurile care neobicinuit s-au cerut şi cum că negoţul grîului, aşa de neapărat pentru dizvălirea industriei pămîntului, va putea lua iar cursul seu. Aplicaţia mesurilor îndeplinitoare în ramul giudecătoresc n-au fost mai puţin roditoare în fericite rezultaturi. Lămuririle şi arătarile ce s-au pus supt ochii Adunării au încredinţat-o despre acest adever şi o fac a nedejdui cum că înbunătăţirile primite într-această Sesie vor îndeplini regularisirea acestui ram de slujbă publică, cu atăta mai însemnătoriu cu căt el este mai ale legat cu interesurile familiilor. Potrivit cu aceea ce cu înadins s-au fost recomenduit în împărtăşirea Ecs. Voastre la deschiderea Adunării, ea nimic n-au trecut cu viderea spre a înbina cursul Iustiţiei cu sporirea acelor mari dispărţiri a Ocărmuirei din lăuntru. In numerul proiecturilor de legiuiri lucrate de comisia care întru aceasta în anul trecut s-au fost orănduit şi care s-au fost supus întărirei Ecs. Voastre, Adunarea mai ales trebue să însemneze aice proiectul a căruia scopos este: împuţinarea şi lămurirea formilor giudecătoreşti, hotărînd competenţia respectivă a înstanţiilor giudecătoreşti şi legăturile ce au aceste să aibă înre sine; projectul asupra apelului, ţănţitoriu a depărta îndoelile, care din pricina lipsei regulilor hotărîte şi lămurite, pricinue păn-acum neîncuviinţări vătămătoare interesurilor părţilor în judecată, proiecturile atingetoare pentru comletul Divanului Domnes, în urmă şi pentru de a întîmpina împiedicările care pînă acum s-au pricinuit din lipsa mădularilor tribunalurilor aflători în optuscă sau ecstra-ordinar însărcinaţi cu cercetări, şi în sfîrşit proiectul atîrnătoriu de parte executivă a hotărîrei tribunalurilor. Despre altă parte, mesurile legislative ţăntitoare mai de a dreptul a povăţui pe giudecătorul întru împlinirea îndatoririlor sale, au fost una din obiecturile chibzuirilor aceştii Adunări. Legiuirile ce slujesc a lămuri mesurile înfiinţate asupra încredinţării acturilor, pe rînd s-au primit. Trebuinţa de a regularisi îndeplinirea miliţiei naţionale au cerut o îndreptare a mesurilor reglementare ce atîrnă de aceasta. Organizaţia caselor ce sînt a aşezămînturilor folositoare de a înfiinţa scoposul acestor aşezămînturi. Paza hotarilor şi în de obşte formarisirea slugitorilor după un metod potrivit pentru a statornici siguranţia din lăuntru a ţerii; o noî împărţire a ţănuturilor; regulile ce au a se statornici pentru căştigarea dritului de împămîntenire; sporirea veniturilor oraşului Eşii; cercetarea petacilor a boerilor titularnici, sînt asemine obiecturi ce s-au supus dezbaterilor într-această Sesie. Aceste sînt, Domnule Plenipotent, lucrările cele de căpetenie, care se par a face însemnătoare această Sesie şi vor mărturisi îndeletnicirea de care Adunarea s-au împărtăşit în legislatura cea noî. Un curs atăt de noarocit va întări pe Adunare întru a ei încredere, cum că ţintirea sporitoare a ţerii către materialnica fericire şi o îmbunătăţire morală u vor putea întîmpina vre-o împedicare, toate clasurile soţetăţii, după ce au cules acum rodurile orănduelii şi a regularisirei, vor fi în viitorime înteresuite întru păstrarea unui aşezămînt, carele le siguripseşte atît de mari faceri de bine. Imbielşugarea persoanelor particulare, înavuţind de a dreptul pe Vistieria publică, va siguripsi despre altă parte administraţiei cursul sporitoriu pe calea îmbunătăţirilor şi mijloacele de nimerire; administraţia sprijinită de dorinţele obşteşti se va simţi datoare a priveghie păstrare legilor, care siguripsesc fericirea şi liniştea obştească. Adunare se hrăneşte cu nădejde că aceste a ei prevederi se vor înfiinţa. Dacă în mijlocul înaintiri atît de repede şi atît de vrednice de mirare, inimile Moldovenilor se simt întristate vezînd aproprierea zîlei în care Ecs. Voastră aveţi [55] scopos de a lăsa cîrma Ocîrmuirei, de altă parte cu sentement de nerostită plăcere are Adunarea prilej a Ve înfăţoşa un tablo mîngîitoriu situaţiei ţerii, pe care ea socoteşte drept cea mai mare mulţămită pentru evghenicoasa sîrguinţă şi neadormire, ce aţi jertvit pentru a ei norocire; fericirea Ecs. Voastre, pretutindene unde soarta V-ar chema, va fi obiectul cel statornic a dorinţelor de trii milioane de oameni, carii Ve sînt datori a lor norocire. Organ a tuturor clasurilor lăcuitorilor acestii ţeri, Adunarea rostindu-ve aceste sentementuri cutează a ve ruga, Domnule Plenipotent, să bine-voiţi a supune la picioarele tronului împărătesc glasul adăncii sale recunoştinţe şi dorinţele ce nu va înceta a înălţa către Ceriu pentru păstrarea zililor preţuoase al Avgustului Protector a acestii ţeri. Eşii, în 28 Mart. 1834. DH, V, S1, nr. XVI, p. 53-55. * M, 1 Iunie 1834. (îrcularnice poroncã de la Nr. 8214 pãnã la 8229. Sfatul ocîrmuitor dupã docladul dat de la departamentul Finansului, cuprinzetor cã, dupã (tiin(a ce ar fi luat, unii din Ispravnicii (inuturilor ar fi întrebuin(at mesuri a împlini de la locuitori bani pentru înformãluirea slugitorilor, (i, pe lãngã aceia, tot într-o vreme, ar fi urmînd (i alte împliniri de datorii particularnice, de la care lãcuitori nici împlinirea birului neputîndu-se conteni, dacã toate odatã cu asprime s-ar cere împlinite de la dîn(ii, ar obosi cu totul; Prin Postelnicie, cu adresul din 29 a trecutei luni Maiu Nr. 1447, încuviin(înd ca împlinirile particularnice sã se conteneascã cu totul (i ca, pentru înformãluire slugilor, nici un ban de la sate pe la Isprãvnicii sã nu se cerã, ca unele ce satele sînt îndatorite a-i alcãtui cu ori ce chip cu toate cele de trebuin(ã dupã enstruc(ii; Se scrie ca întocmai urmare sã (i pãzescã fãrã nimicã abatere, care la din împotrivã ar aduce Izpravnicilor învinovã(ire, iar acum cu raportul de primirea acesteia sã cere de la D-ta, Arhon . . . . . . . . , biasnenie, nu cum-va te-ai samovolnicit cãtrã asemine adunare de bani pentru informãluire slugitorilor, urmare ce de la Departament nici odinioarã n-au fost pozvolitã, ci, mai cu seamã unde începuse a se ivi, periorisitã. 1834, Iunie I. DH, V, S1, nr. XXI, p. 60. * M, 21 Ianuarie 1835. [134] Cuvînt a Pre Inălţatului Domn Mihail Grigoriu Sturza, Vvd., Domn Ţerii Moldovii, adresuit cătră gheneralnica obicinuita Adunare al anului 1835. Eşii, în tipografia Albinii. Cu mila lui Dumnezeu, Noi Mihail Grigoriu Sturza VV., Domn Ţerii Moldovii Obşteştii obicinuite Adunări a Prinţipatului Moldovii. Seceta ce au urmat în vara trecută şi care da drepte pricini de îngrijire, Ne-au fost îndemnat a chiema ecstraordinare întrunire a Obşteştii Adunări, îndată după întoarcerea Noastră de la Constantinopoli. [135] Adunarea, petrunsă de sfinţenia datorinţelor ei, au dat în acest prilej dovada unui adeverat patriotism; jertfind interesurile particularnice în priinţa interesului obştesc, au înlesnit pe Ocărmuire cu ştiinţele şi sărguinţa ei întru mesurile ce de anevoe au fost a se lua pentru fericirea ţerii de lipsă. Intrunindu-se astăzi Adunarea, pentru ca să intre în obicinuitele îndeletniciri prescrise de Reglement, poate a se bucura de isprava închipuirilor sale. Cinci luni sînt trecute din vremea întrunirii cei ecstraordinare, şi slavă Proniei, că nu s-au ivit vre o împregiurare care să înfăţoşaze vre o însemnătoare pătimire a norodului. Ploile ce în luna lui Iulie s-au întîmplat, de şi întărziese, însă întru adever au împuţinat întru mult reul, şi lipsa s-au îngrădit în cerc mărginit. Dovada acestei împregiurări să dezveleşte, din însuşi lucrările comosiei de îndestulare ce aţi orănduit, căci din trii mii chile cumperate, numai cinci sute şapte-spre-zece s-au slobozit pănă acum obştiilor nevoite, care s-au înfăţoşat cu încredinţările cerşute pentru a se face părtaşe din împărţirea păinii. Nevoile vor putea, fără îndoială, a se adăogi pănă la păinea ce noaă, însă în vremea de faţă poate niştine a fi încredinţat că se află încă în ţară îndestule producturi pentru întămpinarea lipsurilor din nou ivite, şi pentru a se ţănea preţurile în cumpăna la care sînt ajunse. Oprirea velniţilor şi aceea a ecsportaţiei a unora din producturi de întăia trebuinţă este o grea împregiurare, însă ea au fost cerşută de cătră nevoia şi de lipsa şi scumpetea ce se afla în însuş Staturile megieşite. Noi trebue a ave nădejde că va sosi vremea contenirii acestei îngrădiri, îndată ce timpurile viitoare a acestui an ne vor încredinţa că ele nu sînt mai mult de trebuinţă. Inţeleapta mesură a slobodei exportaţii grăului au respuns întocmai la praveţul pentru care ea au fost prevezută, şi au dovedit că este pururea cam de prisos, pentru a nu zice de struncenare, a se strămtori negoţul de afară, căci încăt încrezemîntul pe care se întemeiază alcătuirile neguţătoreşti trebue a se feri de toată jignirea, în atăta dreapta armonie a mijloacelor şi a trebuinţilor se statorniceşte prin a sa firească cumpănire şi prin resplătirea interesurilor pertecularnice. Cu acest chip, ecsportaţia grăului, oprindu-se de la sine cu supra-preţului şi cu trebuinţele din lăuntru, s-au mărginit în anul acesta pănă la 13.000 chile. Pe lăngă aceasta, Noi putem a ve încredinţa că starea ce din lăuntru a ţerii este foarte mulţămitoare. Arăturile de toamnă s-au făcut cu mult mai mari întinderi şi străruinţă decăt altă dată. Luminat din ispita anilor trecuţi, Noi am dat poroncă Ispravnicilor de ţănuturi ca să stăruiască a se ara şi a se semăna în toamnă de cătră fieşte-care lăcuitoriu o giumătate falce de secară. Această mesură luată mai în toate locurile va ave lucrarea cea mai folositoare asupra îmbielşugării lăcuitorilor. Nici odinioară lucrătoriul de păment n-au putut a se rezema pe o aşteptare mai măngăitoare; asigurat de mijloacele vieţuirii, alăturat de a sa priinţă cătră ogoarele de densul semănate, o viitorime de nădejde îmbieşugate îi zămbeşte lui. Chiemat prin încrederea amăndurori Avgusticeştilor Monarhi întru a ocărmui Patria noastră, jertfindu-i toată vremea vieţii pentru binele ei, Noi putem a ne măguli că puţina vreme de la suirea Noastră pe scaunul Domnii n-au fost perdută pentru fericirea pămîntului, cu toate că rezultaturile nu păşesc pururea de opotrivă cu dorinţele Noastre, pentru că în fiinţa aşezămănturilor omeneşti este de a nu rodi ostenelile decît cu vreme, însă Noi putem fi încredinţaţi că se află în fiinţă elementurile unii răndueli a lucrurilor făcetoare de bine, şi că ele făgăduesc Moldovii o fericire propăşitoare. Cu aceste elementuri săntem fără îndoială datori Aşezămănturilor noastre şi sîrguinţelor celor nobile a bărbatului înzestrat cu înalte idei, carele au poăvăţuit ocîrmuirea amănduror Prinţipaturilor şi pe ale cărue urme eu am cinste şi de datorie a călca. Ispitirea din trii ani v-au pus în poziţie de a se încredinţa de isprăvile măntuitoare [136] pe care Legiuirea cea noă au adus cătră toate treptile lăcuitorilor şi în toate ranurile Administraţii ţerii, şi se cuvine să nedăjduim că după strămtorirea pricinuită de prelungirea lipsei ce pănă acum, vor urma ani roditori, şi că atuncea isprăvile legilor reglementate se vor dezveli în toată întinderea şi în toată puterea lor. Tecstul Organicescului Reglement, a căruia legiuiri s-au dezvelit în mai multă întindere prin legile votarisite în cele de mai nainte doă sesii, au luoat înaltă întărire a îndurătoriului Sultan, precum v-aţi încredinţat din împărtăşirea făcută a vrednicului de închinăciune Hatişirif. Indată după întoarcerea Noastră de la Constantinopoli, am însărcenat o înadinsă comisie spre întregimea Reglementului în un singur trup. Această lucrare care s-au săvărşit, va înlesni regularisirea slujbii pulbice. Vre-o căti-va legiuiri, încuviinţate de Adunarea obştească, s-au lăsat de cătră Ocărmuirea de mai nainte la a Noastră hotărăre; între aceste se află unile de foarte mare cuviinţă pentru binile slujbi, pe care le-am întărit îndată şi am poruncit punerea lor în lucrare. Acestea sănt: 1. Pravila care mărgineşte la trii-spre-zece numerul ţinuturilor, prentru însemnare cărora Noi am fost rănduit o înadinsă comisie şi am dat poruncă Sfatului ca să înfăţoşăze lucrarea obşteştei Adunări. 2. Aceea a necomplectului Divanului Domnesc, a căruia cercare au dovedit folosul. 3. Aceea asupra sporirii veniturilor oraşului Eşii; darea lor în otcup, făcîndu-se potrivit cu această prvailă, au suit veniturile orăşeneşti peste trii sute mii lei. Despre altă parte, o samă din condeele budgelii Eforiei, priimitoare de iconomie, s-au mărginit simţitoriu fără a se face zăticnire trebuinţelor obşteşti. Sistima ce noă a curăţirii uliţilor, cu toate că are în lucrare statornică piste îndoit numerul al carelor întrebuinţate pănă acum, nu costineşte de cît a tria parte din soma cheltuită în cursul anilor de mai înainte. Eforia, putend cu acest chip a ave mijloace îndestuletoare şi un prisos de bani pe tot anul îndestul de simţitoriu, se va vide în putinţă de a jertfi some regulare la înfrumuseţarea şi siguranţia oraşului. O grădină publică au început a se sădi supt a sa îngrijitoare privighere. Facirea de poduri de peatră asupra osebitelor trecetoare din lăuntrul oraşului, zăbovită din pricina lipsii de capitaluri, nu va cerca mai multe împiedicări. Facerea şoselilor mahalalilor se va urma pe un plan, care pe lăngă tărie va uni şi plăcuta videre. O şose lăturalnică, unind şoseoa Galatii cu acea a Păcurarilor, va sluji de drum de comunicaţie între partea Moldovii de gios şi de sus, şi va feri cu cest chip paveoa oraşului de îmbulziri şi de stricăciune, pricinuită de cătră transporturile împovorate. Pentru înfiinţarea unii companii spre întrebuinţare la întămplări de foc, s-au orănduit o comisie alcătuită de DD.: Aga oraşului, de colonelul miliţiei şi de prezidentul Eforiei. Această din nou organizaţie, pe lăngă folosurile disţiplinei, a fiinţei statornice şi a regularisirii, mai are şi folosul de a se înmulţi personalul privighitorilor spre siguranţia oraşului; şi numai cu o sporire de 28.000 lei la budgeaoa cheltuelilor Eforiei, se dobîndeşte acest îndoit scopos. Ocărmuirea cu părinteasca îngrijire şi mai departe în favorul siguranţii persoanilor şi a propietăţilor, care este una din cele întăi închezeşuiri a întovărăşitei petreciri, au simţit nevoia de a se regularisi poliţie, în chip ca ea să poată respunde la aceste. Cu toate că poliţia era organizată în aceea ce priveşte personalul şi materialul ei, încît au iertat băneştile îndemnări a ţerii, însă ea se afla lipsită de regulile şi de temeiurile vrednice a o socoti de neapărat a îndeplini cele de lipsă prin bună orănduială şi ocărmue. Spre aceasta am însărcenat o înadinsă comisie ca să alcătuiască un reglement de poliţie, luănd de temeiu prinţipiile urmate în Staturile cele mai politice, în cît acele temeiuri pot a fi potrivite cu deprinderile şi legiuirile noastre. [137] Ingrijirile ce am avut în fieşte care din ramurile Ocărmuirii au prilijit şi alte mesuri de îmbunătăţiri, a cărora povăţ este de a dezveli şi a se întemeia Aşezămănturile ce ocărmuesc ţara. Cel întăiu mijloc de a se creuţa este, precum Dumneavoastră ştiţi, regula în trebi, care închezeşlueşte buna întrebuinţare a vremii. Următoriu acestui prinţipium, Noi cel întăiu Ne-am supus lui, am alcătuit un reglement pentru sesiile Sfatului şi pentru chipul îndeletniciriloe sale, am închipuit despoziţii care regularisesc împărţirea lucrării a canţelerii şi supun pe reghistratura unii sisteme metodiceşti, care dăndu-i neapărata unime şi întregime înlesnesc ocărmuirea trebilor şi uşurează cu mult regularîsirea dellilor. Insărcinarea ce de mare cuviinţă a Ispravnicilor este obşteşte preţuită; ei ca nişte martori de aproape a trebilor norodului, ca nişte împlinitori a mesurilor administrative şi în poziţie de a giudeca despre rezultaturi, prelejesc adese-ori lucrările Ocărmuirii, şi dau hotărîrilor nemerită ispravă; de la a lor privighere şi străruinţă atărnă în cea mai mare parte buna petrecire a norodului. In cuprinsul ţănutului lor şi supt povăţuirea însemnătoare însărcinări, nu se afla nici un aşezămănt care să-i facă a preţui întinderea acelor atributuri. Fiind povăţuiţi numai de poronci vremelniceşti, ei nu au avut nici odineoară întregul datoriilor lor în vedere, şi nici cunoştea îndatorirea de a le împlini regulat. Această privire Ne-au îndemnat ca să alcătuim la un loc datoriile lipite cătră însărcinările Ispravnicului, a le regularisi şi a le face din ele un aşezămănt, care urmează a să împărţi la toate rezidenţiile isprăvniceşti, pentru ca să slujască de regulă datornică şi nestrămutată. Toţi ocărmuitorii posturilor au a ţănea regulate după modelul ce li s-au triimes, care vor sluji a da dovadă vredniciei cinovnicilor respectivi, a îndemna filotimia lor şi a prileji lucrarea celui mai înalt din a Domnitorului atributuri, care este de a deosebi şi de a respleti meritul. Intregita organizaţie a slujbii publice au cerut înfiinţarea de uniforme, pentru care un înadins reglement este statornicit. Forma corespondenţii instanţiilor administrative şi giudecătoreşti, atăt între ele căt şi cu particularii, nefiind prescrisă, n-au încetat de a da pricină de nedumerire, care împedica cursul trebilor, zmintind întrebuinţarea unei vremi preţuoasă prin filnonichii neînsemnătoare şi netrebnice. Acest obiect s-au regularisît prin dispoziţii lămurite şi întemeiate pe ierarhia slujbilor, precum şi pe potrivita atărnare a particularilor cătră pravili. Ocărmuirea au avut ce mai lucrătoare privighere întru prigonirea făcetorilor de rele, din care 357 s-au prins în curgirea anului 1834, şi daţi la tribunalul criminalicesc. In această goană a hoţilor, o samă de slujitori s-au deosebit prin fapte de bravură, pe care Noi nu i-am lăsat fără resplătire. Ocărmuirea nu contineşte de a lua mesuri pentru dizrădăcinarea remăşiţilor acestor bande şi pentru descoperirea gazdelor lor. Ispravnicii au luat poroncă de a face cercetări prin sate şi a se încredinţa cu închezeşluiri temelnice de oamenii dără statornicie care s-ar afla în stare de prepus; şi pentru ca aseminea oameni să nu se poate slobozi în ţară, s-au hotărît că nici un sătean să poată a căletori unde-va fără a fi întovorăşit cu bilet de drum. Spre acest sfărşit se vor împărţi peceţi la toate obştiile satelor, în privigherea preoţilor şi a pacinicilor. Despre altă parte, înmulţirea haimanalilor, pricinuită mai ales din sporirea unui numer de Jidovi fără mijloace şi fără meserie, au nevoit a rănduirea a deosebitei comisii de cercetare, însărcinată de a face catagrafia acestei naţii şi de a însemna pe acei care nu ar înfăţoşa nici o chizeşie, pentru ca unii ca aceştia să fie îndepărtaţi din pămîntul Moldovii. Această mesură au avut în cea mai mare parte a ei aplicaţie. După un proiect hotărît de mai înainte, dar lăsat în nelucrare, s-au început facerea grosurilor în ţănuturi; aceasta încetînd în vremea ernii, va urma iarăş la primăvara viitoare. In mijlocul acestor osebite elemente de rănduele şi de siguranţii obşteşti, nu s-au scăpat din vedere înlesnirile şi îmbărbătările cuvenite comerţului. Oraşul Galaţii [138] săngur liman şi cea întăi şchele a negoţului ţerii, au fost în toată vremea priivit de Noi ca cel mai vrednic de a atrage în priinţa sa toată îngrijirea Ocărmuirei şi a izvori cătră ţară îmbelşugată. Noi Ne-am socotiţi norociţi de a vede înfiinţarea cugetărilor Noastre întru aceasta. Săngur am de avut prilegiu a culege la starea locului ştiinţele cerşute de nevoile lăcuitorilor, şi a Ne petrude de trebuinţele comerţului. La sosirea Noastră în Capitalie nu am pregetat a aşeza temeliile a deosebitelor îmbunătăţiri destoinice întru a da oraşului Galaţii lucirea ce i se cuvine. Spre aceasta s-au şi hotărît punerile la cale cele pregătitoare, pentru a fi acest oraş Porto-franco, precum şi mutarea carantinii, un plan nou pentru rădicarea zidirilor şi pardosirea uliţilor cu piatră. Asemenea şi căte-va alte înlesniri îndemănatice s-au dat negoţului, care au priimit o puternică îmbărbătare prin înalta slobozenie hărăzită de Mărirea Sa Sultanul, întru a ave corăbiile Moldovenilor bandieră naţională. Cursu monedilor cu necontenire despreţuit de oareş care speculaţii nelegiuite, au fost obiectul unui osebit reglement. Pe de o parte, paguba din scăderea greotăţii va face neputincioasă tăerea galbinilor, şi pe de alta statornicirea volorii acei în sine a banilor va opri în drepte hotare suirea unii valori numai de părere. Nu era de suferit a să îngădui, fără stavilă neîncuviinţările zaraficului monedii, care ţăntind a sui fără hotar preţu nominal, nu contenea de a jigni alcătuirile particulare şi de a înnemeci creditul obştesc. Nu au fost putincios a se depărta oareş care nepriinţe prilejite din aplicaţia aceştii mesuri. In loc de a se priimi neîndeplinite mijloace, care mai în grabă sau mai tîrziu ar fi fost de nevoe a se preface. Ocărmuirea a ales stărpirea reului din rădăcină, întru încredinţare că cele în parte interesuri nu pot fi puse în cumpănă cu folosinţa obştească. Cu cît trebue a se lăsa comer(ul întru toată întinderea slobozenii, cu atăt trebue a i se da înlesnire comunica(iilor, căci deplinătatea ace(tii păr(i pă(a(te pururea de-opotrivă cu dezvelirea treansac(iilor negu(ătore(ti. Fără a fi înstînjinit de mijloacele băne(ti, care nu respund încă la cheltuelile ce va pricinui îmbunătă(irea drumurilor ob(te(ti, Noi am socotit că nu trebue a lăsa pe altă dată o mesură atăt de mare cuviin(ă (i a cărie împlinire care lucrarea în că(-va ani. Drept aceea cu scopos de a se face (osele pe drumurile cele de căpetenie, s-au (i săvăr(it lucrările pregătite de mesurarea (i cumpănirea locurilor. Pămîntul are cu îmbel(ugare materialuri potrivite ace(tii opera(ii, (i noi vom lua me(teri de la vre un Stat megie(it, unde rănduiala facirii (oselilor este cu deplinătate. In această prevedere, am găsit de cuviin(ă (i am îmbunătă(it proectul de a se a(eza un delijans între Gala( (i marginea Bucovinii. Ingrădind această întreprindere de toate siguran(iile care pot însufla încredere. Noi am socotit a da comer(ului o noă săltare prin îmbinarea acestor doă ponturi (i prin înlesnirea ce cu aceasta se face (ircula(iei capitalurilor. O întămplare înspăimăntătoare au îngrozit comer(ul de o cumplită lovire. O corabie molipsită pu(in au lipsit în luna lui Septemvrie ca să zmerduiască portul Gala(ii, dar aplica(ia în(eleptelor Noastre a(ezămănturi (i acea fără preget îngrijire cu agerime cer(ută de împregiurare, au oprit reul la merginea Moldovii. Corabia s-au cură(it cu deplinătate (i comer(ul nu au suferit ce mai mică strămtorie. Acest prilej nu este acel întăiu care au dat dovada de folosurile statornicii carantinilor, nici cea întăiu slujbă săvăr(ită de cătră mili(ia na(ională, la a cărei îngrijire paza cordonului este încredin(ată. Dumneavoastră ve ve(i face fără îndoială părta(i viei mul(ămiri pe care sim(im, vezînd că soldatul mldovan, petruns din zi în zi de datoriile sale, nu înceteză de a spori în dis(iplină (i de a înfă(o(a o sărguin(ă (i răvnă vrednice de laudă. Fiind-că Ocărmuirea de mai nainte au avut înlesnire în ce neapărată priveghere asupra mili(iei, era de prisos înfiin(area unui înalt (tab. Aceste înlesniri lipsind acum , au fost de neapărat a se împlini această trebuin(ă folositoare slujbii (i a se da prin aceasta mili(iei o din nou îmbărbătare închize(luire. Multe alte întocmiri s-au adus în acest a(ezămănt. Osebitele îndatoriri [139] încredin(ate meli(iei, vedesc în toată zioa neajungerea personalului ce o alcătue(te; o sporire potrivită prin(ipiului Reglementului este întru tot neapărată. Săngură lipsa de mijloace nevoie(te întărzierea ace(tii mesuri, pe care slujba o cere cu dinadinsul. Ingrijiri străruitoare au intovără(it mai cu osebire (i pe ocărmuirea dreptă(ii, care se află în răndul celor de căpitenie trebuin(i a (erii. Aplica(ia pravelilor votarisite de Ob(teasca Adunare în ce din urmă a ei sesie, îmbunătă(irile făcute cu prefacirea persnalului a unora din instan(ii, o necurmată străruin(ă (i îngrijire, care săngure au putut birui greută(ile, au dat păr(ii giudecătore(ti o mar(ă aît de propă(itoare, încăt în pu(ina vreme ce au trecut de la luna lui Iulie, numerul pro(esurilor săvăr(ite s-au suit la 1613 prin tribunalurile (ănutale (i 385 în Divanuri, din a cărora numer 193 s-au giudecat (i s-au întărit de cătră Noi. Avînd în vedere măritul numer a pricinilor stăruitoare la tribunaluri (i mul(imea jalobelor care de-adreptul Ni s-au înfă(o(at, nu am cru(at nici o osteneală întru a aduce cătră un bun sfăr(it acele jeluiri (i a întămpina adese na(tere din nou pro(esuri. Din 3250 jalobe buiurdiste cu mîna noastră, atingetoare de pricini giudecătore(ti (i de administra(ie, ce mai mare parte s-au pus la cale, sau prin rînduire de localnice comisii în pricinile administratice(ti, sau prin obicinuitul curs. Organiza(ia rănduelii giudecătore(ti au fost partea a(ezămănturilor noastre care urma a întămpina mai multă contrarieta in teoria ei (i mai multă greutate într-a ei practică. Indestule cercetări care s-au vezut nepotrivite în aplica(ia lor, au fost părăsite, (i în locul lor a(ezate altele. Fie(te-care sesie au vezut că noă despozi(ii de căpetenie face obiectul debata(iilor ei, (i rînduiala giudecătorească au cercat pînă acum o nestatornicie de care necontenit s-au înveluit. Noi nu am pute încredin(a de nu este ceva de lipsă la legiuirea de acum a ace(tii păr(i, (i dacă prin(ipiile pe care ea se razemă (i ierarchia jurisdic(iilor sănt întru tot îndeplinite; însă nu remăne îndoială, că este vreme a ne mărgini acum de o dată la acele a(ezate, (i a ne da samă de isprăvile rănduelilor statornicite, (i în afăr(it a da administra(iei dreptă(ii ace temelnice, care sluje(te de închize(luirea drepturilor particularnice, (i de temelie regularisării slujbei. A(a dară pentru a îndrepta de va fi trebuin(ă sistima de acum, să a(teptăm ca o ispitire mai îndelungată să ne arete pipăita nevoe de întocmire. Insă acele ce au mai multă trebuin(ă de direc(ie (i de îndeplinire necurmată, sănt regulile de pro(edură, care slujesc în a lumina pe giudecătoriu în îndatoririle sale (i a-l povă(ui în a lui lucrări. Spre aceasta o comisie au fost însărcinată de a aduna (tiin(e îndestuletoare, întru completarisirea preo(edurei. Imbunătă(iri asemănătoare s-au făcut (i în ramul ob(te(tilor înve(ături. Noi ne mărginim a face acum despre aceasta numai pomenire, remăind a se da Adunării lămurire mai integrită cînd cel pu(in după trecere de un an folosurile se vor adeveri. Capitalul casii scolilor au îndemănat de a se cumpera pentru infiin(area Academiei na(ionale o casă, care se va înconjura cu zidiri cer(ute de această trebuin(ă. Planul (i statuturile acestui a(ezămănt se vor împărtă(i Adunării prin Epitropia înve(ăturilor publice. O scoală pentru tinerime parte femeiască s-au a(ezat de curănd; în aceasta ele vor putea că(tiga cele întăi cuno(tin(e de folos stării lor, vor putea înve(a osebite mîno-lucruri (i a agonisi (tiin(ele casnicei chiverniciri. Ele se vor face prin aceasta destoinice de a-(i întemeia o fiin(ă cinstită (i vor aduce în sinul familiilor lor cele adeverate elementuri a unii fericiri care în parte n-au fost pre(uită pănă acum. Aceste sănt, fără o pomeni punere la cale mai pu(in însemnătoare, cele întăi obiecturi la care Ocărmuirea au jertfit o lucrătoare îngrijire. Această pă(ire cătră o îmbunătă(ire generalnică, această norocită plecare cătră un pravă( ob(tesc derează vederat din facerea de bine a prin(ipiilor Reflementului. Pe viitorime înflorirea Moldovii va pă(i de-opotrivă cu dezvelirea acelor prin(ipii. Să bine-cuvîntăm slăvitele nume amănduror puternicilor Monarhi, care au a(ezat fericirea noastră pe temelii atăt de întinse (i statornice: împreună a(i sim(it aceste adeveruri, cînd petrun(i de o mul(ămitoare cuno(tin(ă s-au produs rădicarea unui monument în cinstea Avgustice(tilor no(tri făcetori de bine. Acest prinos s-au primit cu bună voin(ă de cătră amîndoă înaltele Cur(i. Am [140] avut prilej a face cunoscută încuviin(area înaltei Por(i, (i acum găsîm o din nou plăcere a ve împărtă(i depe(a Ecs: Sale Vi(e-Can(elar a Imperiei, carele Ne în(tiin(ează că M. S. mperătul a toată Rosia au îngăduit a priimi dorin(ele ob(e(ti întru aceasta. Proecturile ce ve vor îndeletnici în această sesie nu ve sănt neconoscute, căci mai toate au fostînfă(o(ate chibzuirilor Adunării în sesiile de mai înainte. Impărtă(indu-ve aicea programa lor, Noi socotim de trebuin(ă a chema osebită luare aminte a Adunării asupra proiectului pentru budge (i asupra acelui pentru ob(teasca hotărîtură. Adunarea au sim(it încă din anul trecut, că veniturile (erii a nu fi în analoghie cu cheltuelile hotărîte de Reglement. De atuncea ecvilibrium, în loc de a se îndrepta, s-au zmintit cu desăvăr(ire. Trebuin(ele însemnătoare, care de Reglement nu au fost prevezute, cer neapărat o adăogire de venituri. Aretarea cuprinsă în proectul Sfatului (i (tiin(ele date de mini(trii No(tri, vor pune pe Adunare în pozi(ie de a giudeca despre (tiin(a ace(tii nevoi. Propozi(ia de a înlesni Statului mijloacele întămpinării trebuin(elor ob(te(ti, are pravă( de a îndrepta luarea aminte a Adunării la chipurile cele mai pu(in îngreuitoare spre a se împlini neagiunsul. Dacă oare( care iconomii sănt putincioase, fără jignirea slujbii (i fără a comprometarisi pe viitorime, nu le perde(i din vedere; dacă însă în alt feliu nu este prin putin(ă, decăt a se face o adăogire la venituri, iară(i potrivit este cu chemarea ob(te(tii Adunări a (ănti către u(urarea greotă(ii încît prin putin(ă. Dacă în (irul celor de ob(tească priin(ă, Ne vedem săli( a adăogi oare( care luare aminte asupra propozi(iei cuprinsă în raportul Sfatului pentru budge, de o înlesnire la incungiurările în care Ne-am aflat, aceasta o facem în singurul scopos de a recomendui în(eleptii nepărtiniri a ob(te(tii Adunări, ca la cel în parte al Nostru interes, pe care săntem purure gata a-l jertfi în priin(a celor ob(te(ti, să n caute de căt numai în atăta jignire vre unii din treptile lăcuitorilor acestui Prin(ipat. O înlesnire care nu ar împlini această comdi(ie, nu ar fi potrivită cu sentimenturile Noastre. In aceea ce se atinge de proectul hotărîturii ob(te(ti, nu este nici unul care să nu fi cerut cu toată dorin(a aducerea în împlinire ace(tii mesuri, însă încăt folosăn(a ei este ob(tească (i vederată, în atăt Adunarea trebui lămurească cu luare aminte (i cu scumpătate dispozi(iileei, care nu privesc cătră nimica altă decăt cătră siguran(ia (i sfin(enia proprietă(ii, de a o feri de samovolnicie (i în sfăr(it de a o măntui de alergările prin giudecă(i, precum (i pe particularnicii de pricinile cele mai de necaz (i mai complicate. Urma(i (i de acum înainte a ve poză(ui în chibzuiri de duhul cel lini(tit (i mesurat, care săngur îndreaptă cătră pravă(ul cel dorit; căci Ne ve(i afla pururea gata întru a ve priimi dorin(lele (i întru a ve răspunde cu toată inima la încrederea (i la dragstea cu care a(i urat suirea Noastră pe scaunul Domniei. In puterea artic. 63 din Organicescul Reglement, cea al triilea sesie a ob(te(tii obicinuite Adunări este deschisă. DH, V, S1, nr. LXXI, p. 134-135-136-137-138-139-140. * M, 23 Ianuarie 1835. [147] Prea Inălţate Doamne, Obşteasca Adunare prin Sfatul Ocărmuitoriu a Inălţimii Voastre priimind Anaforaoa sa cu No. 471 privitoare către neagiunsul cheltuelilor celor de piste an a Statului, împreună cu anume budge de venituri şi cheltueli, cu lista cuprinzetoare de adăogire socotită de cătră Sfat a se face spre acoperire acelui neagiuns şi cu izvod pentru lefile cuvenite pe anul 1835 cuprinzetoriu de oareş care sporire ce urmează trebuinţa a se face după a Sfatului socotinţă, şi cu ce mai petruzetoare luare aminte cercetînd cuprinderea acestor acturi, au venit în ce desăcărşit lămurire, că neapărată nevoie este a se închipui neagiunsul veniturilor spre acoperire cheltuelilor Statului, pentru că noul Aşezămînt hătăzit patriei trebue a fi sprijinit cu materialnice, spre a nu veni în cădere ci mai ales a spori în înfloriri; dar spre a se lămuri de cea adeverată sumă a neagiunsului şi aflării chipului acoperirii, Adunare au intrat mai întîiu în petruzetoare cercetare din condeiu în condeiu a sumei cheltuelilor adăogire piste budgetul anului 1834, şi au găsit că toate condeile de cheltueli cuprinse prin budgeaoa Sfatului sînt bine-cuvîntate şi nici unul nu poate suferi ce mai puţină scădere, după vezutele împregiurări, afară de condeile mai gios aretate, care Obştească Adunare hotăreşte a se scădea din sumile cuprinse în budgeaoa Sfatului şi anume: 200.000 lei din 300.000 lei a cheltuelilor ecstraordinare; 20.000 lei din leafa Aghentului Moldaviei din Costantinopole şi 25.000 lei din 85.000 a plăţii progoanelor şi a cinovnicilor ce se triimit în feliuri de comandirovce. După aceasta, Adunare pănă să intre în închipuire modului acoperirii neagiunsului budgelii, s-au îndeletnicit mai întăiu cu depănare tuturor împregiurărilor ce privesc pe masa lăcuitorilor ţerii, adică care sînt însărcinările ei şi care ar fi chipul uşurării lor şi tot o dată şi acoperirii neagiunsului budgelii, ca după aceste statisticeşti şi metadichis să poată închipui şi cea mai priincioasă mesură cătră [148] toate privirile ce înfăţoşază acest vajnic obiect, şi au găsit aceste următoare: că lăcuitorii birnici, afară de capitaţie lor, sînt îndatoriţi a ţine în deosebi, cu de la sine plată, şi 1200 slugitori a posturilor ţănutale şi a pazii marginii, aşezămînt cărue AdunarE luîndu-i sama din însuşi descoperirile ce ispita au vedit, îl găseşte în toate încungiurările lui desăvărşit viţion şi de mare împilare pentru lăcuitori, şi anume: 1o pentru că ţînerea lor este însărcinată numai asupra lăcuitorilor birnici, pe cari-i analoghiseşte căte 12 lei de gospodar pe an, piste 30 lei a capitaţiei; 2o pentru că într-însul se alunecă înmulţite catahrisuri spre paguba lăcuitorilor, iar cele-lante trepte dajnice a ţerii nu prind nici cum la această însemnătoare sarcină, în vreme cînd ei toţi de-opotivă se folosesc de fiinţa slugitorilor; 3o pentru că şi Visterie păgubeşte capitaţie a unui întreit muner de scutiţi pe numerul de 1200 slugitori, şi în sfîrşit pentru că, afară de greutatea ţinerii acestor slugitori de către sate, găsirea lor, tocmirea şi închizesluirea de cătră săteni este pentru lăcuitori o sarcină desăvărşit împovorătoare şi o pricină de necontenită neodihnă. Acestea lămurindu-se a fi împregurările cele vătămătoare pentru lăcuitori, fără nici un folos cătră trebuinţele obşteşti a ţerii şi care nu s-au prevezut în vremea introducerii aşezămîntului făcut pentru ţînerea slugitorilor de cătră sate, Adunare au păşit şi cătră aflarea modului cu care s-ar putea face, şi mîntuire lăcuitorilor despre sarcina ţinerii slugitorilor şi acelora-lante dintr-însa isvorîtoare abusuri, şi tot o dată şi a acoperirii neagiunsului budgelii, şi au găsit că cel mai nemerit şi mai priincios chip este acest următoriu; ca tocmirea şi ţînerea a 1200 slugitori a posturilor ţănutale şi a pazii marginii să se ridice de asupra satilor şi să dei asupra Visteriei, ca ea, după chipul cu care sînt alcătuiţi slugitorii posturilor din Capitalie, să-i tocmască şi să-i ţie şi pe aceştia din soma veniturilor Statului; iar spre acoperirea neagiunsului budgeli Sfatului şi a ţinerii aretaţilor a 1200 slugitori, Adunare găseşte cu cuviinţă şi hotăreşte ca toate treptile dajnice, ămpreună cu însurăţeii de la întroducerea Reglementului, cari se socotesc a fi un numer de 10.000 şi cari pănă acum nu aducea nici un folos la nevoile Statului, să prindă cu toţii la acest neagions, adică lăcuitorii birnici, oamenii fără căpătăiu, maziloruptaşii i ruptele Visteriei şi robii Ocărmuirii să dea cîte 10 lei de nume pe an piste capitaţie hotărîtă de mai nainte, iar cele-lante trepte toate să dea cîte o treia parte din darea lor piste suma ce plătea pănă acum, precum şi însuraţeii acei din urma catagrafiei anului 1832, cîţi vor fi după vreme, să plătească de-opotrivă ca şi cei-lanţi lăcuitori birnici, adică cîte 40 lei de om pe an, începîndu-se această dare de la întîiu Ghenari anuluii curgetoriu 1835. Cu această mesură, deşi să însărcinează cheltuelile Statului cu suma ţinerii a 1200 slugitori, însă folosul şi uşurarea ţerii este vezută, pentru că analoghie calcă mai puţin pe lăcuitori pentru ţinerea acestor slugitori şi pentru neacoperirea neagiunsului budgelii tuturor cheltuelilor, de cît 12 lei ce pănă acum îi analoghisea numai singură ţinerea slugitorilor, adică că ei mai puţin dînd de cît ceea ci da pănă acum, se întîmpină prin o aşa închipuire şi toată nevoia Statului, conteneşte abusivul mod de a purta singuri lăcuitorii birnici a satelor sarcina ţinerii slugitorilor, Visteria nu păgubeşte întreitul numer de scutiţi pe 1200 slugitori, avînd a scuti de acum capitaţia numai pe acest singur numer, şi tot o dată se înlesneşte a scădea în toată vremea pe sate [149] după împregiurări, îndatorire care Adunare o pune asupra Visteriei a o face cu închipuirile sale de economii, fără scădere din suma veniturilor în locul însurăţeilor ci se alăturează cătră masa lăcuitorilor. Prin această mesură îndeplinindu-se defiţitul a budgelii cu păzirea unei drepte cumpăniri şi cătră neîmpovărare lăcuitorilor şi cătră nevoile Statului, Adunarea au alcătuit gheralnică budgea de veniturile şi chletelile de preste an a Prinţipatului, care prestavileşte Inălţimii Voastre spre întărire şi punere în lucrare. Aceasta săvărşindu-le, Adunarea au întors luarea sa aminte şi cătră propunere Sfatului Ocărmuitoriu de a se face Inălţimii Voastre o despăgubire pentru jertfirile cele însemnătoare ce aţi făcut cu mergire la Ţarigrad, şederea acolo în îndelungată vreme şi venire la scaunul Patriei, şi petrunsă de sîmţire şi de cunoştinţă pentru aceste de obşte cunoscute jertfiri a Inălţimii Voastre, au socotit de toată cuviinţa şi dreptatea a face macar oareş care despăgubire Inălţimii Voastre din partea ţerii, pe care o şi hotăreşte în sumă de 1.200,000, adecă un milion doă sute mii lei, şi Ve roagă în numele patriei a o priimi şi a o trage din casa de rezervă, rînduri rînduri, pănă la istovire. Prea Inălţate Doamne, nu priviţi nici cătră micşurarea somii, nici cătră întărziitorul chip cu care patrie Ve despăgubeşte, ci cătră mărime cunoştinţii de care obştie este petrunsă, şi cătră sufletească bucurie ce o invioşează pentru o fericire în viitorime, care înţeleaptă ocărmuire a Inălţimii Voastre, vrednicul ei reghenator, îi svoleşte şi care patrie va şti a le preţui în toată vreme. A Inălţimii Voastre Zmeriţi rugători Veniamin, Mitropolit Moldaviei; Melentie, Episcop Romanuui; Sofronie, Episcop Huşului. Plecate slugi Iordachi Roset, Vistier; Theodor Balaş, Logofet; Grigorie Ghica, Vornic; Constantin Mavrocordat, Vornic; Constantin Balaş, Hatman; Ştefan Caragiu, Vornic; Dimitrachi Ghica, Vistier; Iordachi Ghica, Postelnic; Cantacuzino, Vornic; C. Catargiu, Postelnic; Iordachi Ghica, Vornic; Sandu KrupensKi, Vornic; Ilie Cogălniceanu, Agă; Alecu Sturza, Agă; Dimitrie Canta, Spătar; M. Radu, Agă; Mihai Veisa, Agă; Alecu Roset, Agă; Cazimir, Spătar; Grigorie Codreanu, Spătar; Grigorie Cuza, Spătar; Enacachi Gherghel, Ban; Vasilie Veisa, Spătar; Vasilie Alexandri, Spătar; Iordachi Milu, Paharnic; Iordachi Chiriac, Serdar. O subscriere nedescifrabilă. Smet de veniturile şi cheltuelile Prinţipatului Moldaviei pe anul 1835. V e n i t u r i l e Lei B. Luare aminte 1. De la 125.589 liude lăcuitori lucrători de pămînt, cîte 40 lei pe an 2. De la 8.360 oameni fără căpătăiu, cîte 40 lei pe an . . . . . . . . . . . . . . . . Suma urmii 3. De la 13.348 Maziloruptaşi şi Ruptile Vistieriei, cîte 40 lei pe an . . 4. De la 3810 băjinari chrisovuliţi, cîte 80 lei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5. De la 1239 Jidovi orăndari, cîte 80 lei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6. Insurăţeii de la facire catagrafiei şi în coace, pe socoteală de 10.000 liude, cîte 40 lei pe an . . . . . . . . . . . 7. Neguţitorii şi meşterii patentari de prin tărguri şi slugile lor . . . . . . . . . . 8. De la Ţiganii Corunii . . . . . . . . . . 9. Venitul Ocinilor . . . . . . . . . . . . . . 10. Vama . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11. Poşlina trecerii vitelor peste hotar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12. De la supuşii streini pentru rusumaturi şi fumărit . . . . . . . . . . . . 13. Din venitul moşiilor monastireşti 450.000 lei 14. Agiutoriul de la Mitropolii şi Episcopii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15. Venitul paşaporturilor . . . . . . . . 16. Din otcupul bălţii Bratişului . . . 17. Din venitul Poşlinii seului . . . . . 5. 034.25 334.400 5.368.650 533.920 57.150 99.120 400.000 781.923 139.019 500.000 486.990 382.725 85.541 __ 60.000 12.000 65.760 17.325 __ __ __ __ __ __ __ 40 __ __ __ __ 63 __ __ __ __ __ Numerul acestora s-au pus după pilda cifertului al 4-lea a anului 1834. ) )Numerul )acestora s-au )pus după pilda )cifertului al 4- )lea a anului )1834. Prin tahmin. Total . . . . . . . . . . . . . . . . 8.990.123 103 C h e l t u e l i l e Lei B. Luare aminte. 1. Dare la Poarta otomanicească . . . . 2. Pentru ţînere Domnului . . . . . . . . 3. Leafa tuturor cinovcilor Statului . . Suma urmii . . . . . . 4. Leafa Aghentului Moldaviei din Ţarigrad . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5. Pentru chirii de case . . . . . . . . . . . 6. Pentru încălzire şi luminare locurilor presustvii . . . . . . . . . . . . . . 7. Pentru ţinere slugitorilor . . . . . . . 8. Pentrru ţinere străjii pămînteşti împreună cu eta-major . . . . . . . . . . . 9. Pentru carantine . . . . . . . . . . . . . . 10. Pentru ţinere poştelor . . . . . . . . . 11. Pentru progoane în trebuinţele slujbii şi cheltuelile cinovnicilor comandarisiţi în feliuri de trebuinţe a Statului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12. Pentru Scutelnici şi pensii . . . . . 13. Pentru îndreptare drumurilor şi a podurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Pentru casele obşteşti 14. Pentru şholi şi tipografii . . . . . . . 15. Pentru Seminariu . . . . . . . . . . . . 16.Pentru doftori şi moaşe . . . . . . . . 17. Pentru cutia milelor . . . . . . . . . . 18. Pentru ţinere temniţii şi areştanţii 19. Dispăgubire monastirei Sf. Spiridon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20. Pentru facere pavelelor . . . . . . . . 21.Pentru cişmeli . . . . . . . . . . . . . . . 22.Cheltueli ecstraordinarii . . . . . . . Ce remîn la casa de rezervă, din cari au a urma şi cheltuelile Convenţiei Total . . . . . . . . 700.000 1.200.000 2. 051.236 3.951.236 80.000 50.000 60.000 879.170 730.000 120.000 442.000 60.000 1.000.000 75.000 200.000 60.000 100.000 72.000 30.000 21.000 125.000 50.000 100.000 8.205.406 784. 717 8.990.123 __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ 103 103 Cu 400.000 lei adăogiţi de cătră Obşteasca Adunare. adecă opt milioane, noue sute nouezeci mii, una sută douezeci şi trei lei, una sută trei bani. DH, V, S1, nr. LXXII, p. 147-148-149-150-151. * M, 24 Ianuarie 1835. [154] Prea Inălţate Doamne, Obşteasca Adunare cu respect au ascultat cetirea împărtăşirii ce i s-au făcut de către Inălţimea Voastră la deschiderea sesiei acestui an. Aretarea mesurilor pline de înţeleaptă chibzuire, care întru o aşa scurtă vreme închipuindu-o s-au pus în lucrare, dîndu-i o noaă dovadă a neadormitei ostenele ce Inălţimea Voastră jertviţi pentru binele ţerii, au petruns-o de o vie recunoştinţă. Martori fiind a bunelor isprăvi unei atît de energhicoasă sirguinţi, deputaţii se cunosc fericiţi a fiind a putea înfăţoşa Inălţimii Voastre tributul dragostii şi a respectului de care se află însufleţite toate clasurile lăcuitorilor castui Prinţipat. Nemerita mişcare ce aţi dat tutror ramurilor slujbei publice, închizeşluirile prin care aţi ştiut a împregiura regulata curgere a trebilor, siguripsesc Moldovii o puternică şi sporitoare propăşire în drumul îmbunătăţirilor. Inscăunarea Inălţimii Voastre aţi însemnat-o prin un act public al filantropiei. Cele d-intăiu ale Voastre silinţi au fost îndreptate spre uşurarea lipsii şi întămpinarea pătimirii norodului. Sirguinţele Voastre s-au încoronat de mulţumitoare rezultaturi, iar noi ne socotim cinstiţi prin împreuna-lucrare ce am fost chemaţi a aduce întru aceasta. Ni este di mîngîiere de a ni face părtaşi nădejdi I. Voastre că în curîndă vreme comerţul va putea remăne slobod de toată împedecarea. Stăruinţa Ocărmuirei întru întinderea arăturilor de toamnă, siguripsînd hrana norodului, dau acestei nădejdi o adevetară fiinţă. Ostenelile pe care I. Voastră aţi priimit întru propăşitoare regularisire administraţiei publice, întru deplinirea lipsurilor osebitelor aşezămînturi respective, întru dezrădăcinarea făcetorilor de rele şi întărirea legilor, înfăţoşază atăte acturi de faceri de bine a cărora isprăvi folositoare noi putem a le preţui în toate zilele. Indemănătoarile înlesniri date negoţului, înalta voe de a se rădica bandiera naţională, mesurile închipuite spre a se aşeza Porto-franco la Galaţi, stavila pusă întru curmare acei din zi în zi scăderi a monedii, dispoziţiile îndreptate spre îmbunătăţirea drumurilor, vor da, sîntem încredinţaţi, o noaă viaţă şi scumpă închizeşluire operaţiilor comerciale ale ţerii şi, prin o nimerită înrăurire, vor însufleţi iarăş nedejdiile şi ostenelile lucrătoriului de pămînt. Intru atîta se află legate unul cu altul tot feliul de sporire soţială, încît agricultura nu se poate întinde nici a se desăvărşi, decît numai în de-opotrivă mesură precum înfloreşte negoţul, înfăţoşind înlesnitoare chipuri pentru ecsportaţia producturilor ţerii. Nemeritele mesuri luate spre depăratea primejdiei molipsirei ce îngroza se lovească ţara, au dat o noă dovadă de părintească îngrijire a Inălţimii Voastre şi de la acel preţ, folos a aşezării carantinei. Noi, în numele Patriei, Ve aducem mulţămirile noastre pentru această facerea de bine şi putem a ne lăuda de răvna ce au dezvelit întru această întămplare muliţia naţională, care subt înalta cărmuire a I. Voastre, nu încetează de a face însemnătoare propăşiri în buna ţinere şi sisţiplină. Obicinuitei Adunări îi este fără putinţă a tălmăci toată recunoştinţa ei pentru neadormita sîrguire ce I. Voastră jertviţi în administraţia dreptăţii. Inţelept preţuitoriu trebuinţelor norodului ce ocărmuiţi, Înălţimea Voastră, atăt prin nimerite prefaceri în personalul maghistraturei, căt şi prin o lucrătoare mişcare dată trebilor, aţi putut aduce pănă astăzi o simţitoare împuţinare înmulţitei pricinilor de care era împovărate tribunalurile. [155] Un aşa grabnic rezultat dă ţerii cele mai temelnice nădejdi prin statornicirea sistemei pe care se află aşezată orănduiala giudecătorească, o statornicie care, precum I. Voastră pre bine aţi însemnat, mai întîiu de cît toate este trebuitoare, căci slujeşte de închizeşluire dreptăţilor feţilor particulare şi a regulatului curs a slujbii. Imbunătăţirile făcute în cursul înveţeturilor şi acele pe care I. Voastră ne faceţi a le privedea, respund întrunitelor noastre dorinţe. Noi adînc simţim tot preţul lor; dezvelirea folositoarelor ştiinţe, o sistimă de creştere înţeleaptă şi morală, sînt din numerul acelor mai mari faceri de bine ce Ptria este întemeetă a aştepta de la înţeleapta îngrijire a I. Voastre. Bine-voitoare plăcere cu care înalţii întemeietori a soartei noastre au îngăduit a se înălţa un monument întru pomenirea facerilor de bine, au petruns pe această Adunare de o adîncă recunoştinţă, cum ea nu se poate îndestul bucura de această fără preţ dovadă a priinţii pe care îmbele înalte Curţi arată întru fericirea Moldovii, şi care este cea mai de nădejde siguranţie a statorniciei Aşezămînturilor noastre şi a înaintirei bunei noastre petreciri. Noi ne vom sărgui, Prea I. Doamne, a cerceta proiecturile de pravile ce aţi socotit de cuviinţă a ni împărtăţi, vom socoti de datorie a cumpeni cu scumpătate dispoziţiile atingetoare de obşteasca hotărîtură şi a tractarisi chipurile cele mai îndemnătoare spre îndeplinirea neagiunsului ce s-au aretat în finansurile ţerii. Ni va fi peste putinţă la această îndeletnicire a scăpa din vedere că aceea ce Ptria ve iaste datoare, Prea I. Doamne, pentru jertvile ce nu încetaţi a face spre folosul ei, nici odinioară nu poate să se deosebească de cele mai scumpe ale ei interesuri. Unind, Prea I. Doamne, atît sălinţile căt şi dorinţa noastră cu ale I. Voastre spre nemerirea acelui de obştie pravăţ, noi vom sărgui a ni areta vrednici în lucrarea a binelui obştesc de care I. Voastră sănteţi însufleţiţi. Singurul pravăţ a voinţei noastre şi dorinţa ce întreagă, este de a vede statornicirea şi dizvelirea soartei noastre supt părinteasca oblăduire a I. Voastre şi subt folositoare înrîurire Aşezămînturilor ce ni sînt hărăzite. S-au scris la Eşi, în sala sesiilor Adunării, în 24 Ghenari 1835. dh, v, s1, NR. LXXIII, p. 154-155. * M, 9 Februarie 1835. [165] Eforie Ocnilor din Bucureşti are a plăti Visteriei Moldaviei: 495.833 lei şi 40 bani adecă: 425.000 din căştigurile anului 1833 70. 833 =40 pentru luna Dechemvre 1843. 495.833=40 cari bani au fost datori a-i respunde la sfîrşitul lunii Dechemvrie 1834 şi, nu numai că nu i-au plătit, că încă au întors înapoi poliţile Visteriei de 175.000 lei ce se rînduise să dei în socotelile pocitilor. Pentru banii prădaţi de pa pocita rusască şi plătiţi de Visterie, găsindu-se pe tîlhari de cătră însuşi nacialsora rusască, au mai remas să mai întoarcă Visteriei . . . . . . . . . . . lei de la prădători. Sărut mîna, Acesti însemnări aretîndu-le Măriei Sale lui Vodă, au poroncit ca să se zică Luminării Voastre să scriţi din partea Măriei Sale la GheneralMinciaky, să pui la cali atăt plata poliţilor şi trimitire cusurului din Ocne, precum şi toţi banii prădării pocitii, de cătră comisăe ci este rănduită la acea pricină a prădării. Fevruar 9. Plecat slugă Vasilie Alexandri. [Pe plic]: Luminatului Beizade Neculachi Suţu. DH, V, S1, nr. LXXX, p. 165. * M, Martie 1835. [175] Insemnare pentru lefile cinovnicilor, a scriitorilor i slugitori şi chiria casii pentru canţelarie a comisiei epitropiceşti, care s-au înfiinţat de la 1 Octomvre 1834. 11.000 cuprinde plata lefilor . . . . . . . . . . . . . . . . . însă: 4.000 Directorul canţelariei pe 5 luni, de la 1 Octomvre 1834 pără la 1 Mart 1835. 1.400 Casierul pe 2 luni, de la 1 Ghenari pără la 1 Mart. 1.500 Advocatul pe 3 luni de la 1 Dechemvre pără la 1 Mart. 3.700 la 4 scriitori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . însă: Lei Par. 1000 __ Unui scriitoriu pe 5 luni, de la 1 Octomvre 1834 pără la 1 Mart 1835. 2700 __ La 3 scriitori pe 4 luni 15 zile, de la 15 Octomvre 1834 pără la 1 Mart 1835. 3700 __ 400 La doi slugitori pe 5 luni. 719 Chiria caselor pentru canţelarie pe 5 luni pără la 1 Mart. 11.719 Cuprind. DH, V, S1, nr. LXXXVII, p. 175. * M, 10 Martie 1835. 1. [187] Insemnari di producturile ci au a se teslimarisă Cărmuirii rosieneşti după Convenţie pe anul 1835, cu aretari di suma ci s-au teslimarisăt la fieşte-care magăzăi, supt a cui cfitanţie, i ce au remas din totala sumă a se mai teslimarisă. Cetferte. 7. 117 făină s-au cuvenit pisti tot, din care s-au teslimarisăt, după dislocaţia D. Gheneral Aghiotant Baron Delingauzen din 1834 cătră Sfat supt No. 772, însă: Cetferte. 1.661 la magazaoa Focşenii supt cfitanţiile smotritelului acei magazali al 13-le clas Şkuniaev, cu No. 369, 402, 413, 466, 502, 526, 552 şi 586. 4.650 la magazaoa Berladzlui supt cfitanţiile smotritelului magazalii al 10-le clas Viuţki, cu No. 244, 253, 283, 30, 313 şi 13. 198 la magazaoa Galatii supt cfitanţiile smotritelului acei magazali al 10-le clas Gorniţki, supt No. 592 şi 628. 7.117. 5.934 furaj în grăunţe, din care s-au teslimarisăt . . . . . . . . . însă: Cetferte. 3.580 la magazaoa Focşenii supt cfitanţiile smotritelului acei magazali al 13-le clas Şkuniaev, cu No. 378, 403, 414, 434, 501, 525, 528, 563, 572 şi 3. 775 la magazaoa Galata supt cfitanţiile smortritelului magazalii al 10-le clas Gorniţsky, No. 864, 592 şi 639. 1.579 la magazaoa din Berlad supt cfitanţiile smotritelului magazalii al 10-le clas Voiuţski, cu No. 231, 245, 300 şi 312. 5.934 Puduri. 1.430 din cari s-au teslimarisăt . . . . . . . . . . . . . . . însă: Puduri. 1.000 la magazaoa din Berlad supt cfitanţia smotritelului magazalii al 10-le clas Voiuţki, cu No. 252. 130 la Galata supt cfitanţia smotritelului al 10-le clas Gorniţski, cu No. 591. 300 la Focşeni supt cfitanţia smotritelului al 13-le clas Şkuniaev, cu No. 465. 1.430 [188] Puduri 349 lumînări, din cari s-au teslimarisit . . . . . . . . . însă: Puduri. 311 la magazaoa Focşenii supt cfitanţiile smotritelului al 13-le clas Skuniaev, cu No. 463, 573 şi 8. 38 la Berlad supt cfitanţia smotritelului al 10-le clas Voiuţki, cu No. 282. 349 Stînjini. 225 lemni, din care s-au teslimarisăt . . . . . . . . . . însă: Stînjini. 100 la magazaoa Galata supt cfitanţia smotritelului al 10-le clas Gorniţki, cu No. 882. 37. la Berlad supt cfitanţia smotritelului al 10-le clas Voiuţki, cu No. 363. 137 88 mai remîn a se teslimarisă, din cari 67 stînjini s-au teslimarisăt la magazaoa Galatii; pentru cursul însă de 13 stînjini smotritelul nu vreoeşte a sloboză cfitanţii nici pentru celi primiti. 225 2. Insemnari di producturile ce Prinţipatul au avut a teslimarisă după Convenţii pe anul 1835 Cîrmuirii rosieneşti, şi cum acelea s-au teslimarisăt de către contractierul Măslăm Garabetov pără astăzi 1835, Mart 10. Cetferti 7.117 făină, din cari au teslimarisăt . . . . . . . . . . . . însă: Cetferti. 6.539 după formalnicile cfitanţii priimti. 578 au mai teslimarisăt la Berlad, dar cfitanţii încă nu au înfăţoşat, îndatorăndu-se contractieriul că negreşit păr în 2 zili va infăţoşa. 7.717 5.934 orz şi ovez, cari după cfitanţiile priimiti s-au teslimarisăt deplin. Puduri. 1.430 sari, cari după cfitanţiile primiti s-au teslimarisăt deplin. 349 lumănări, aseminea. Stănjini 225 lemni se cuvin a se da, din cari s-au teslimarisăt . . . însă: Stănjini. 137 după formalnicili cfitanţii s-au teslimarisăt. 75 iarăş s-au mai teslimatisăt la magazaoa din Eşi, dar pentru cursul de 13 stănjini ci mai este remăşiţi [şi pe care după săla ce se mai curînd] smotritelul nu vroeşte a da cfitanţii. ___13 ci au a se mai teslimarisă. 225 In tocmai: Şeful di secţăi în Departamentul din lăuntru. I. Ciucure. 3. [189] Socoteala căruei după Convenţii pi anul 1835. Se cuvine pi 14.640 puduri, socotindu-se cîte 195 Lei. Parali lei 14 puduri, adecă dintr-un bou şi o vacă . . . . . . . . . . . . 203.914 11 S-au dat din socoteala cfitanţiilor prodovoltviei . 44.561 28 Remăn să se mai respundă . . . . . . . . . . . . . . . . . 159.352 23 Se scade ci are să priimască Prinţipatul de la hazneaoa ruseacă pentru producturile anului 1835 după Comvenţii 156,858 14 Remăn ca să se mai dei di către Visterii spre deplinire a toată porţia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2.494 19 [...] DH, V, S1, nr. XCV, p. 187-188-189. * M, 29 Martie 29. [...] [198]. Suma Vistieriei Prinţipatului Moldaviei pe anul 1834. V e n i t u r i l e Ce au trebuit să între Ce au întrat Nedoimcă Luare aminte Lei. B. Lei. B. Lei. B. 1. Capitaţie lăcuitorilor birnici de prin sate, căte 30 lei pe an . . . . . . . 2. Oamenii fără căpătăiu, căte 30 lei pe an . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3. Mazilii, căte 30 lei pe an. Ruptaşii, căte 30 lei pe an . . . . . . . Ruptele Vistieriei, căte 30 lei pe an 4. Băjenarii hrisovoliţi, căte 15 lei pe an . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5. Jădovii orăndari, căte 60 lei pe an . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6. Patentarii . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7. Capitaţia de la Ţăganii Coronei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8. Venitul Ocnelor . . . . . . . . . . . . . 9. Vama . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10. Poşlina trecerii vitelor piste hotar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11. De la sudiţi pentru fumărit şi resumaturi . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12. De la averile monăstireşti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 450.000 lei. 13. Agiutorul de la Mitropolii şi Episcopii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14. Venitul paşaporturilor . . . . . . 15. Venitul Bratişului . . . . . . . . . 16. Poşlina seului pe 8 luni începetore de la 1-iu Maiu . . . . . . . Suma urmii . . . . . . . . . . Intrări ecstraordinare Poşlina zahirelilor . . . . . . . . . . . . . Controbunturi de rachiu caderdisit piste hotar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . De la D-ei Hătmăneasa Ploheriţa Scorţasca, progonul unui cinovnic ce s-au trimis spre cercetarea rezonalnicilor pretenţii a bolnavilor oşteni de la Strungă . . . . . . . . . . . . Cătră suma încărcăturilor se mai cuvin şi condeile ce au a se întoarci înapoi la venitul anului 1834...însă: Cheltueţi în 1834, în socoteala Convenţiei anului 1835, 533.779.681/3 In socoteala ecsmeniei de la 1-iu Ghenari 1835 pentru pocite 136.000 Din 132.378 lei, 63 bani, ce au avut a se priimi de la vedomstva provianticească pentru cfitanţii de îndestulare cu care s-au scăzut pe sate. 44.859.104 Din 7948 lei, 99 bani, ce s-au dat în hacul străjerilor şi care au a se împlini de pi la sate. . . . 4.317. 99 Daţi în chirii de casi pentru anul 1835 . . . . . . . . . . . . 16. 358. 15 Total 3.763.073 251.122 224.040 41.452 57.090 74.340 586.442 5. 132.163 106.689 850.000 486.990 322.717 85.541 __ 60.000 12.000 65.760 7.000 7.128.861 16.622 286 64 __ __ __ __ 735.315 7.881.149 60 60 __ 60 __ __ 60 60 __ __ __ 60 63 __ __ __ __ __ 63 __ 93 __ __ __ __ __ 461/3 821/3 __ __ __ __ __ __ 4.785.540 106.689 747.528 486.990 299.988 33.010 __ 60.000 10.479 65.760 7.000 6.602.985 16.622 286 64 __ __ __ __ __ 6.619.958 __ __ __ __ __ __ __ 116 __ __ __ 15 54 __ __ __ __ ___ 65 __ 93 __ __ __ __ __ __ 38 __ __ __ __ __ __ __ 346.622 __ 102.472 __ 22.729 52.531 __ __ 1.521 __ __ 525.875 __ __ __ __ __ __ __ 735.315 1.261.191 __ __ __ __ __ __ __ 64 __ __ __ 45 9 __ __ __ __ __ 118 __ __ __ __ __ __ __ 461/3 441/2 Condeiul paşporturilor s-au trecut la încărcături prin tahmin, căci încă nu s-au primit sama acestui venit de la Postelnicie. D a t u r i l e Ce s-au slobozit Ce se cuvin să se mai dei Prinosul din iconomii ce remăni la casa de rezervă. Suma peste tot Lei B. Lei. B. Lei. B. Lei. B. 1. Dare pe fieşte-care an Porţii otomaniceşti, care după hatişerif începe dare de la 1-iu Ghenari 1835 2. Pentru ţănerea Domnului . . . . 3. Lefile tuturor cinovnicilor şi cheltueala canţileriilor. N.B. Acei ce au a se mai da este zeciueala cuvenită pentru şcoli, bez 87.269 lei, ce după a opşteştii Adunări punire la cale, s-au tras din 184,430 lei, 64 bani, cuveniţi şcolilor pentru zeciueli întru neagiungerea lefilor cinovnicilor, după suma hotărîtă prin Reglement . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4. Leafa Aghentului Moldaviei . . 5. Pentru chirii de case, însă: Pentru anul 1834 - 46,709.105 Pentru " 1835 - 16,358. 15 6. Pentru încălzirea şi luminarea locurilor de presudstvii . . . . . . . . . 7. Pentru ţănerea slujătorilor. . . . . 8. Pentru ţănerea străjei păminteşti cu eta-major . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9. Pentru carantine, cu 20.000 lei ce s-au mai sporit în anul acesta peste smet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10. Pentru ţănerea pocitelor... însă: Pentru anul 1834 - 442,000 Pentru anul 1835 - 136.000 11. Pentru progoane în trebuinţile slujbei şi cheltuelile cinovnicilor, bez luna Dechemvre, pentru care încă nu s-au priimit socoteală de la casa pocitelor . . . . . . . . . . . . . . . . . 12. Pentru scutelnici şi pensii . . . . Suma urmii . . . . . . . . 13. Pentru îndreptarea drumurilor şi a podurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . Pentru casele obşteşti 14. Pentru şcoli şi tipografii . . . . . . 15. Pentru siminariu . . . . . . . . . . . 16. Lefile doftorilor, herurghilor şi moaşilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17. Cutie milelor . . . . . . . . . . . . . . 18. pentru ţănerea temniţii şi arestanţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19. Despăgubirea monăstirei Svînt Spiridon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20. Pentru pavelile oraşului Iaşii . . 21. Pentru cişmeli . . . . . . . . . . . . . 22. Cheltuelile ecstraordinari, cu sporire de 357937 lei 83 bani, pentru feliuri de neapărate cheltueli 23. Pentru Convenţii, însă: Pentru anul 1834 559.422.1152/3 Pentru anul 1835, afară de condeile ce au a se mai da pentru carni şi alte, care se socotesc piste 300 mii lei. 533.779. 681/3 Prinosul din cheltuelile anului 1834 Din suma aretată la rostul al 3-le a prisosului din cheltueli, se scad ce s-au dat în cheltuelile casii de rezervă peste suma anilor 1832 şi 1833 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . __ 800.000 63.068 42.878 397.379 594.600 120.000 578.000 81.919 351.439 4.811.992 4.092 70.719 60.000 65.000 60.000 27.194 800 73.237 40.000 115.937 1.093.202 6.422.175 __ 6.422.175 __ __ __ __ __ 117 113 91 __ __ 24 42 48 __ 60 __ __ __ 24 __ 60 __ 82 64 98 __ 98 __ __ __ __ __ __ __ 95.399 __ __ 3.080 648.560 844.202 __ 129.280 __ 15.000 12.000 __ 20.200 51.762 10.000 __ __ 1.082.445 __ 1.082.445 __ __ __ __ __ __ __ 29 __ __ 96 78 27 __ 60 __ __ __ __ __ 60 __ __ __ 27 __ 27 __ __ __ __ __ 17.121 __ __ __ __ __ __ 17.121 20.908 __ __ __ __ 2.805 __ __ __ __ __ 40.834 335.693 376.528 74.163 302.365 __ __ __ 3 __ __ __ __ __ __ 3 __ __ __ __ __ 96 __ __ __ __ __ 99 981/3 771/3 50 271/3 __ 800.000 63.086 60.000 397.279 690.000 120.000 578.000 85.000 1.000.000 5.673.315 25.000 200.000 60.000 80.000 72.000 30.000 21.000 125.000 50.000 115.937 1.093.202 7.545.455 335.693 7.881.149 __ __ __ __ __ __ 113 __ __ __ __ __ 78 __ __ __ __ __ __ __ __ __ 82 64 104 981/3 821/3 __ __ P e r i l i p i s Lei Bani Remăşiţa anului 1832, precum sînt arătaţi la fila cu Lit. A . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 181.986 30 Remăşiţa anului 1833, precum sînt arătaţi la fila cu Lit. B . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 654.220 42 Remăşiţa anului 1834, precum sînt arătaţi la rostul al 3-le de la fila întrărilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.261.191 441/3 2.097.397 1161/3 Unde au a se da aceşti bani . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . însă: Pentru 1832 însă: Zeciueala din lefi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 164.404 __ Pentru scutelnici . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111.088 __ Monăstirei Svînt Spiridon . . . . . . . . . . . . . . . 21.000 __ 296.492 __ Pentru anul 1833 însă: Zeciueala din lefi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 186.705 75 Pentru scutelnici . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125.129 __ Monăstirei Svînt Spiridon . . . . . . . . . . . . . . . 21.000 __ 332.834 75 Pentru anul 1834 însă: Zeciuiala din lefi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97.161 64 Straja pămîntească . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95.399 29 Pentru progone . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3.080 95 Pentru şcoli . . . . . . . . . . . . 129.280 60 _ doftori . . . . . . . . . . . 15.000 __ _ mile . . . . . . . . . . . . . 12.000 __ Monastirei Svînt Spiridon . 20.200 __ Pentru praveli . . . . . . . . . . . 51.762 60 Pentru cişmeli . . . . . . . . . . 10.000 __ 1.082.445 27 1.711.771 102 2.097.397 1161/3 Suma urmii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2.097.397 1161/3 Suma al 2-le . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.711.771 102 Acei luaţi împrumut din depozituri pentru neapărate cheltueli şi care au a se pune la loc, precum sînt arătaţi prin vedomostie lunei Dechmvre . . . . . . . . . . . 83.260 107 1.795.032 89 Ce remîn la casa de rezervă . . . . . . . . . . . 302.365 271/3 2.097.397 1161/3 Adică doe milione noezeci şi şapte mii, trei sute noezeci şi şatpe lei, una sută şase-sprezeci 1/3 bani. Vel-Vist. Directoru Vistieriei: Ilie Cogălniceanu, Agă. Sameşu Vistieriei: Spătaru Vasili. Socoteala anului 1832. V e n i t u r i l e Ce au trebuit să între Ce au întrat Nedoimcă Luare aminte Lei B. Lei B. Lei B. Din bir şi patentii însă: Aretaţi prin sama anului 1832, remăşiţă: 20.457. 27 Greşeala ce au urmat că în acel loc să se treacă acest condeiu din remăşiţa birului, s-au trecut la remăşiţa sudiţilor cari s-au fost priimit de la tecsieru 29.143. __ Agiutoriul de la Mitropolii şi Episcopii . . . . . . . . . . De la sudiţi, bez 29.143 lei ce s-au încărcat la birnici De la comitetul carantinelor . . . .. . . . . . . De la proprietarii ce vor lua în stăpănire locurile din averile turceşti, cheltueala comisiei . . . . . Aceice s-au plătit pocitei ruseşti din Bucureşti, cari au a se împlini de la vinovaţi . . . . . . . . . . . . . . Din condeile plătite Ocărmuirei rosieneşti şi care au a se împlini de pi la feliuri de locuri şi feţe . De la acei ce au făcut catagrafiile ţănuturilor Iaşii şi Botoşanii . . . . . . . Acei întrebuinţaţi în facerea din nou a tăbliţelor satelor şi care au a se împlini de la vinovaţi . . . Ce au a se trage din vînzarea locului temniţii vechi . . . . . . . . . . . . . . . 49.600 60.000 33.037 22.000 16.927 3.083 102.738 10.133 15.017 11.220 27 __ 50 __ 8 88 44 40 __ __ 49.600 60.000 27.789 __ __ __ 8.547 __ __ __ 27 __ 38 __ __ __ 18 __ __ __ __ __ 5.248 22.000 16.927 3.083 94.191 10.133 15.017 11.220 __ __ 12 __ 8 88 26 40 __ __ 327.922 113 145.936 83 181.986 30 Daturile Ce s-au slobozit Ce se cuvin să se mai dei Prinosul din iconomii ce remăn la casa de rezervă Suma peste tot Lei B. Lei B. Lei B. Lei B. Zeciueala din lefi pentru şcoli. Pentru despăgubirea scutelnicilor . . Pentru seminariu . . . . Monastirei Sfîntului Spiridon . . . . . Ce s-au mai dat pentru seminariu, după acea din urmă hotărîre, în 1834 . . . . . __ 26.064 30.000 __ 30.000 __ __ __ __ __ 164.404 111.088 __ 21.000 __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ 164.404 137.152 30.000 21.000 30.000 __ __ __ __ __ 86.064 __ 296.492 __ __ __ 382.556 __ Veniturile Ce au trebuit să între Ce au întrat Nedoimcă Luare aminte Lei. B. Lei. B. Lei. B. Din bir şi patente . . . . Ocna . . . . . . . . . . . . . De la sudeţi . . . . . . . Agiutoriul de la Mitropolii şi Episcopii Din venitul paşaporturilor . . . . . Din veniturile anului 1834, acei daţi în 1833 în socoteala Convenţiei pentru 1834 . . . . . . . . Acei daţi în cumperătoare de pîine pentru lăcuitori . . . . . De la vedomstva provianticească pentru îndestularea oştenilor cuartiruiţi prin sate . . Din condeile plătite Ocîrmuirei rosieneşti Din vînzarea exemplarurilor hărţii Moldaviei . . . . . . . . . . De la vinovaţii prădării pocitii rosieneşti . . . . . Acei daţi în hacul strejerilor şi care au a se împlini de la sate . . Ce s-au mai priimit condei neprevezute de sama anului 1833. Din venitul paşaporturilor piste suma ce era în sama anului 1833 şi care se pusese prin tahmin. . . . De la departamentul din lăuntru, acei ce s-au fost slobozit în 1833 pentru facerea podului piste apa Berladului . . Tij de la departamentul din lăuntru, din banii ce s-au fost slobozit în anul 1833 în cumperătoare de furagiu . . . . . . . . . . . 482.125 535.166 77.757 60.000 5.000 217.563 133.306 114.051 83.572 9.501 44.777 45.154 2.950 2.000 2.129 1 80 49 __ __ 45 60 41 51 30 30 3 __ __ 90 497.895 110.166 66.144 60.000 5.000 217.563 48.515 114.051 2.701 __ 17.810 31.936 2.950 2.000 2.129 108 80 1 __ __ 45 66 41 37 __ 75 15 __ __ 90 2.256 425.000 11.616 __ __ __ 84.790 __ 80.871 9.501 26.966 13.217 __ __ __ 13 __ 48 __ __ __ 114 __ 14 30 75 108 __ __ __ 2.036.082 __ 1.381.861 78 654.220 42 Daturile Ce s-au slobozit Ce se cuvin să se mai dei Prinosul din iconomii ce remăni la casa de rezervă Suma peste tot Lei. B. Lei B. Lei B. Lei B. Pentru ţănerea Domnului . . . . Zeciueala din feli cuvenită şcoalelor . . . . Pentru pogoane Despăgubirea scutelnicilor . . Pentru şcoli . . - seminariu . . - despăgubirea monăstirei Sfîntului Spiridon . . . . . Ce s-au mai slobozit pentru 1833 în 1834, condei neprevezute sămii acelui an. Pentru seminariu după cea din urmă hotărîre în 1834 . . . . . . . Pentru Convenţii, precum se arată în cniga aceştii madeli . 29.406 __ 13.767 624.871 68.500 30.000 __ 30.000 3.333 66 __ __ __ __ __ __ __ 40 __ 186.705 __ 125.129 __ __ 21.000 __ __ __ 75 __ __ __ __ __ __ __ __ __ 1.233 __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ 29.406 186.705 15.000 750.000 68.500 30.000 21.000 30.000 3.333 66 75 __ __ __ __ __ __ 40 799.877 106 332.834 75 1.233 __ 1.133.945 61 DH, V, S1, nr. CII, p. 196-197-198-199-200-201-202-203-204-205-206- 207 * M, Aprilie 1835. [218] 3.086 a jalobelor ce au întrat cătră Pre Inălţatul Domn în t recutul an 1834. 1.179 a jalobelor ce au întrat în anul următoriu 1835 pănă acum. 4.265 DH,V, S1, nr. CIII, p. 218. * M, 18 Aprilie 1835. [220] Logofeţia mare a Dreptăţii, 23 April 1835 No. 2.485. Prea Inălţatul Domn, din povodul vidomostiilor ce i se înfăţoşa de cătră Logofiţie pentru starea pricinilor aflătoare prin tribunalurile giudecătoreşti, vezînd pe deoparte mulţimea numerului lor, iar pe de alta osebita privighiere ce are Inălţimea Sa pentru acest ram de care atărnă siguranţia cinstii şi averii particularnicilor, s-au îndemnat a întoarce stăruitoare luare aminte asupra acestui obiect şi au poroncit gios iscălitului ca să adune adiverata şi deplina ştiinţă de starea şi valoarea acestor pricini, în urmarea căria înalte poronci, după ce s-au adunat neşte asemene ştiinţe de pe la toate tribunalurile, s-au supus cunoştinţii Inălţimii Sale cu Anaforaoa de supt No. 2.044, din care luînd Inălţimea Sa lămurire că cea mai mare parte dintr-însile sînt unite din acele începute d-inaintea introducerii Reglementului, şi dintre care mai multe încă nici pănă acum nu s-au mai înnoit cu lucarea de cătră feţile ce s-au pornit şi au remas părăsite, care aceste toate se amestecase a se munera cu proţesurile începute de la 1-iu Ghenari 1832, încît cu acest chip s-au fost înmulţit zădarnic numerul a pricinilor care, pănă la sosirea Inălţimii Sale în scaunul aceştii ţeri şi de la aceiaş vreme pănă la 1-iu Ghenari anul următoriu, agiunsese la somă de 29.097 delle, încăt din tot acest numer scăzendu-se cele sfărşite supt ocărmuirea Inălţimii Sale, după luare aminte ce s-au făcut, au remas curat lucrătoare numai 10.964 în toate tribunalurile covîrşitoare peste valoarea de 500 lei, cu 14.188 de delle; s-au socotit de prisos a se mai numera în rînduri de delle lucrătoare, şi anume 6.526 acele ce s-au găsăt de mici proţesuri, care după legiuirea pravelii din anul trecut putea să se caute şi grainic, 6.157 din acele vechi d-inaintea Reglementului ce nu s-au mai înnoit cu lucrare de cătră acel ce le-au pornit, şi 1.505 s-au mai scăzut acele care se numera de nesfărşite pe la Divanurile respective., la criminal şi în Divanul domnesc, fiind toate aceste din numerul acelor apelarisite de pe la tribunalurile ţănutale, şi cu acest chip lămurindu-se că numai acele 10.964 de proţesuri aretate mai sus au remas nesfărşite pe la tribunaluri, apoi Inălţime Sa, ca să nu mai urmeze şi pe viitorime nişte asemine mijloace zăhăitoare, mai vărtos cu trăgănarea căutării proţesurilor acelor de mici pricini, din care abie unile ar putea agiunge şi pănă la valoră de 500 lei, şi care, mai din neînţelegerea unora asupra duhului pravilii atingetoare cum ar trebui să se urmeze cercetarea unor asemine pricini, au adaos această sporire şi înveluire în marşa şi rendul căutării proţesurilor, au poroncit că, atăt spre uşurarea archivelor tribunalurilor, căt şi spre mai multă înlesnire a feţilor ce se prigonesc în giudecăţi, să se urmeze după regularisirea aretată gois, adecă: 1. Toate pricinile căte se vor afla în archiva canţelerii sale, din acele pornite d-inaintea întroducerii Reglementului şi părăsite pănă acum de împricinaţii, se le trimată de-adreptul la Archiva Statului cu anume izvod. 2. Aseminea şi toate pricinile acelea căte vor fi pănă la valora de 500 lei, care şi grabnic se pot tractarisi precum s-au zis, se se scoată din numerul deliilor, urmăndu-se căutarea lor grabnic, după rendueala pornită prin Aşezămănt. 3. Pentru pricinile necuprinse în mai sus aretatele despărţiri, se va urma rendueala de mai gios: A. Se se publicarisească în toată ţara, atăt mijlocire pămînteştilor poliţii [221] şi Isprăvnicii, căt şi prin redacţie Albinii, că de la întăiu Avgust viitoriu se va clasificarisi rendul pricinilor întocmai după învechimea pornirii lor. B. Se pune îndatorire asupra tuturor Divanurilor şi giudecătoriilor ca în termin de 6 luni, începetoare de la întăiu Avgust, să sfărşască toate pricinile căte pănă acum se afla adunate în tribunalul seu. C. Ca să nu mai mijlocească vre-o zăhăială şi să stăruească în zădar părţile împricinate, directorul canţelarii fieşte-cărue tribunal, supt povăţuirea Prezidentului, se va apuca întru a se îndeletnici de îndată a alcătui vidomostie de toate proţesurile aflătoare în acel tribunal covărşitoare peste valoarea de 500 lei, şi a le închipui în doî-spre-zece părţi, înţelegendu-se că proţesurile căte după rendul şi vechimea lor vor fi înscrise întru o foae cuprinzetoare de a doî-spre-zecea parte a pricinilor aflătoare la fiişte-care tribunal, au a se cerceta şi a se sfărşi în cursul de 15 zile. D. Aceste foi în care precum s-au zis au a fi pricinile împărţite pe vreme de 6 luni în doî-spre-zeci clasuri socotite de 15 zile fieşte-care clasis, să se gătească neapărat pănă la întăiu Iulie viitoriu, cînd tribunalurile din Eşi vor adresarisă acele foi cătră redacţia Albinii spre a se da în tipariu, pentru ace de obşte ştiinţă, iar tribunalurile de pe la ţănuturi vor publicarisi în cuprinsul ţănutului lor şi vor triimete întocmai copie cătră redacţia Albinii, ca să se dee şi acele şi ştiinţa obştii. E. La care prin cuprinsele din acele foi proţesuri nu se va areta, în termenul acelor 15 zile, nici pretendatoriul nici părătul, acea pricină cu rezoluţie cuprinzetoare unii aseminea împregiurări, se va muta în sfîrşitul tuturor pricinilor cuprinse în pomenitele foi. F. Asemine rendueală are a se păzi pe viitorime, ca Prezidenţii şi directorii tribunalurilor, în fieşte-care şase luni, îngrijindu-se ei, cu doî luni mai înainte de începerea ecsaminei următoare, a pregăti şi a publica aseminea foi după aceiaş rendueală precum mai sus s-au aşezat, şi cănd tot aceiaş pricină va fi trecută prin foi în doî ecsaminii şi nici o parte nu se va înfăţoşa, atunce ca pe un proţes părăsit se va trimite la Archiva Statului. G. La întămplare cănd una din părţi va stărui spre căutare proţesului seu şi cea-lantă parte n-ar urma a veni întru înfăţoşare, după legiuitele chiemări ce i-se vor face potrivit în vreme rendului căutării pricinilor cuprinse în foi de înştiinţare, atunce tribunalul va face lucrare fără mai multă prelungire, potrivit cu legiuire articulilor 307, 323, 371 din Reglement. H. Dacă din vre o ecstraordinară împregiurare nu se vor putea căuta în termenul de 15 zile vre una din pricinile însemnate în foaia dată în ştirea obştei, tribunalul este datoriu a închie jurnal şi a însemna cuvintele pentru care nu s-au putut căuta, şi la împlinire de 15 zile să se triimată la Logofeţia Dreptăţii foae anume aretătoare de acest feliu de pricini, precum şi de acele sfărşite, care foi se vor supune Inălţimii Sale spre a se încredinţa de îndeletnicire giudecătoriilor şi de urmare întocmai acestui aşezămănt, pentru ca după aceea să se poată potrivi mesuri cuvenite resplătirii. Deci acest aşezămănt se face obşteşti ştiut. Mare Logofet a Dreptăţii şi Cavaleriu: Lupu Balaş. DH, V, S1, nr. CVI, p. 220-221. * M, 10 Septembrie 1835. [245] Lit.A. 1. Cheltuelile trecuti în cniga casii de rezervă păr la Septemvre 10, 1835. Lei. Ban. 6.750 __ In lefile revizorilor de pe margini. 3.150 __ Pentru peceţile săteşti, bez banii ce are a mai lua. 18.900 __ Nagrajdenii. 14.000 __ Lefile deputaţilor obşteşti Adunării. 5.388 __ Leafa D. Stat. Sovet. Mavru pe 6 luni. 4.556 __ Pentru facire pocitii de la Galaţi şi Fălciu. 1.000 __ Dar aianului de magaz, pentru întoarcerea tîlharilor prădatori în Moldova. 20.000 __ Din 50.000 lei hotărîţi pentru facire a 6 pocite. 40.500 __ Din 81.000 lei pentru facire cazarmii. 24.383 51 Pentru hrana areştanţilor ocnii pe anii 1833 şi 1834. 138.627 51 Lit. B. [246] 2. Cheltueliler trecute în cniga Comvenţiei pe anul 1835 păr la 10 Septemvre. Lei. Bani. 11.796 53 In chirie de case pentru spitaluri. 15.986 30 In cumperătoare a 18.270 puduri ffăn. 694.274 15 Prodacicului teslimarisării producturilor. 203.914 33 " " cărnii. 9.000 __ In lefile secţii oştineşti ce este pe lăngă Departamentul din lăuntru. 24.720 60 In merementuri de magazale. 959.664 72 Fac. 156.858 42 Se scad acei triimişi de la Ocărmuire rusască. 802.806 29 Remîn. 533.779 68 Se va cere sama închipuită de obşteasca Adunare pi anul 1834 spre a se lămuri căţi din ali Comvenţii pi 1835 sînt trecuţi în ace samă şi căţi au remas a se plăti în anul 1835. M. [...] Lit. C. [247] 3. Cheltuelile trecute în cniga cheltuelilor ecstraordinarii păr la 10 Septemvre 1835. Lei. Bani. 1.012 60 Vătavului de Visterie în meremeturi şi faceri din nou a mobililor canţelarii Visteriei. 288 __ Dumnealui Iorgul Cheşcul, cheltueala întrebuinţată cu facire ecstracturilor Visteriei în 1833 şi 1834. 5.987 30 Dumnealui Spătarului Asachi pentru cheltueala aşezării unui clopot i reparaţia aşternuturilor şi cu ceasornic trebuitor la cazarmia din ograda bisericii Sf. Ghiorghi. 1.500 __ Dumnealui Hatmanului Mavrodin, cheltueala drumului venirii aice. 957 33 In lefile i cheltueala canţileriei obşteşti Adunării. 4.567 42 In facire condicilor pentru anul 1835. 1.386 __ Pentru cumperare a doe lăzi în care să se păstreze dipozeturile de la Divanurile apelative a ţerii de sus şi de gios. 4.000 __ Dumneaei Postelnicesei Mărioara Racoviţă spre dispăgubire chiriei caselor dumneaei, ce pritinderise pentru 4 luni, în care vremi au fost ocuparisite de cătră comisia provianticească în anul 1830. 1.279 60 Cheltuiţi cu cumperarea lumînărilor de ceară albă şi galbenă careb s-au împărţit în zioa Invierii. 2.164 60 Cheltuiţi cu facire a 5 hervanelii şi a săbii pentru a se da la unii din acei ce au făcut bravură la groapa Ocnii cu spargire cetii de tălhari ce năvălise acolo. 900 __ Leafa a doi scriitori de la comisia poliţieneşti pe Ghenari, Fevruar şi mart 1835. 11.617 100 S-au plătit lui Michail Daniil poliţiatica plătită în Ţarigrad pentru 9259( 8 lei 20 bani a birului ţerii cătră Inalta Poartă pe 5 luni, începetoare de le 1-iu Ghenari 1835. 3.075 __ Negrajdeniile hărăzite de pre Inălţatul Domn cinurilor milităreşti pentru izbănda ce au făcut în lupta cu făcetorii de rele tălhari la groapa Ocnii. 600 __ Cheltueala drumului pentru venirea la Iaşi a 4 din acei ce au făcut bravură, tij. 900 __ Nagrajdenii la unii din acei ce au făcut bravură, tij. 15.750 __ Pentru plată de buletinuri pe întreg anul 1835. 15 75 S-au plătit la pocita rusască pentru trimitere la Bucureşti a 2494 lei 27 bani în socoteala Convenţii. 8.814 23 Dumnealui maiorului Asachi pentru 9.654 lei 5 bani cheltuiţi de cătră Dumnealui în feliuri de trebuinţi. 4.914 90 Dumnealui Căminariului Procopie Florescu, cheltuiţi cu prescriei Organicescului Reglement. 96 __ Pentru facire unui dulap la Postelnicie. 6.000 __ In facire cazarmii de la groapa Ocnii. 3.213 60 Dumnealui Aga Gheorghe Asaki pentru feliuri de ecsemplaruri tipărite în trebuinţa Statului. 191 __ Pentru meremetisirea celor trebuitoare la Control. 81.280 33 [248] Suma urmii: 2.000 __ Căpitanului de slugitori a Postelniciei Ftori-Postelnic Melintii Sîn-Anton, ce s-au triimis cu grabnica depeşe la Cistandinopolii, cheltueala drumului. 1.000 __ Dumnealui Vel-Agă spre a-i încredinţa lui Nicolai Caraiman cu aceasta ca cu înadins om al Agiei să se ecspedarisească piste hotar. 1.316 81 La pocita rusască pentru plata triimiterii la Costandinopoli a birului ţerii pe 4 luni, începetoare de 1- iu Iunie 1835. 83.596 114 DH, V, S1, nr. CXV, p. 245-246-247-248. * M, 14 Septembre 1835. [249] [...] [252] Budge pentru veniturile cu adaosul îmbunătăţit şi cheltuelile după punire la cale a obşteştii Adunări. V e n i t u r i l e Lei B. Luare aminte. 1. 1-iu - De la 125.589 liudi lăcuitori lucrători de pămînt, cîte 39 lei pe an. 2. De la 8.360 oameni fără căpătăiu, cîte 39 lei . . . . . 3. De la 13.348 Mazilo-ruptaşi şi Ruptilii Vistieriei, cîte 39 lei . . . . 4.De la 3.810 băjenari hrisovuliţi, cîte 15 lei . . . . 5. De la 1.239 Jidovi orîndari, cîte 78 lei . . . . . 6.Neguţitorii şi meşterii patentari de prin tîrguri şi slugile lor . . . . . . . . . . . . . 7.De la 3.233 liudi robi Ocîrmuirei, cîte 39 lei . . . 8. Venitul ocnelor . . . . . . Suma urmii . . . . 9. Vama . . . . . . . . . . . . . . 10. Poşlina trecerii vitilor piste hotar . . . . . . . . . . . . . 11. De la supuşii streini pentru rusumaturi şi fumărit . . . . . . . . . . . . . . 12. Din venitul moşiilor mănăstireşti . . 450,000lei 13. Agiutoriul de la Mitropolii şi Episcopii . . . 14. Venitul paşaporturilor 15. Din otcupul bălţii Bratişului, analogon pe 7 luni, de la 1-iu Ghenari păr la 1-iu Avgust din 65.760 lei vînzare pe an. . 16. Din venitul poşlinii seului . . . . . . . . . . . . . . . . 4.911.868 326.040 520.572 57.150 96.642 762.375 135.786 650.000 7.460.433 486.990 382.725 85.541 __ 60.000 12.000 38.360 17.325 _ _ _ _ _ 30 _ _ 30 _ _ 63 __ _ _ _ _ In această sumă sînt puşi şi 1.423 Jidovi birnici din tîrgurile Eşii, Botoşanii, Hîrlău şi Suliţoae şi care sînt întraţi în tacsia Jidovilor din acele tîrguri, care dacă nu vor întra şi ei în această dare, apoi urmează a se scăde 12.807 lei. Iar sporiu de 13.897 lei urmează pentru numerul aretat de 125.589 Iiudi cîte 39 lei de nume, este pentru patentarii de prin sate. In această sumă sînt puşi şi 85 Jidovi fără căpătăiu din tîrgul Botoşanii, şi care sînt întraţi iarăş în tacsii, care dacă nu vor întra în această dare, apoi urmează a se scăde 765 lei. In această sumă sînt trecuţi şi patentarii din tîrgurile Eşii, Botoşanii, Hîrlăul şi Suliţoaie, care sînt întraţi în tacsii, şi dacă aceştie nu vor întra în această analoghie, apoi urmează a se scăde 15.723 lei. Sporitul de 9.699 lei piste 39 lei de nume, urmează acei cîte trei lei de nume, care mai înainte îi plăte în socoteala lefilor Naziriei, iar acum îi trage Visteria, căci lefile Nazirei se plătesc de la hazne. Bez cîte 50.600 lei pe an, neagiunsul păr la împlinire de 706.000 lei, preţul cu care se vînduse întăiu D-lui Vornicul Iordachi Lăţescu. 8.543.374 93 C h e l t u e l i l e Lei B. Luare aminte 1. Dare la Poarta otomanicească . . . . . . . . . 2. Pentru ţinerea Domnului . . . . . . . . . . . . . 3. Leafa tuturor cinovnicilor Statului şi cheltueala canţelariilor . . . 4. Leafa Aghentului din Ţarigrad . . . . . . . . . . . . . . 5. Pentru chirii de case . . . 6. Pentru incălzire şi luminare locurilor de presustvii . . . . . . . . . . . . . 7. Pentru ţinere slugitorilor . . . . . . . . . . . 8. Pentru ţinere străjii pămînteşti cu eta-major . . 9. Pentru carantine . . . . . . 10. Pentru ţinere pocitelor 11. Pentru progoane întrebuinţate slujbei şi cheltuelile cinovnicilor comandarisiţi în feliuri de trebuinţe a Statului . . . . . . 12. Pentru scutelnici şi pensii . . . . . . . . . . . . . . . . 13. Pentru îndreptare drumurilor şi a podurilor Suma urmii . . . . . . Pentru casile obşteşti 14. Pentru şholi . . . . . . . . 15. Pentru seminariu . . . . 16.Pentru doftori şi moşe . 17. Pentru cutia mililor . . . 18. Pentru ţinere temniţii şi arestanţii . . . . . . . . . . . . 19. Despăgubire monastirei Sfîntului Spiridon . . . . . . . . . . . . . . 20. Pentru facire pavelilor 21. Pentru cişmeli . . . . . . 22. Cheltueli ecstraordinare . . . . . . . . . . 700.000 1.200.000 2.051.236 80.000 50.000 60.000 323.770 730.000 120.000 442.000 60.000 1.000.000 75.000 6.892.006 200.000 60.000 100.000 72.000 30.000 21.000 125.000 50.000 100.000 __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ Pisti această sumă urmează a se mai spori 26.805 lei, şi anume: 6.000 lei la secţia jalobilor pe un an, 12.000 lei prezidentului tribunalului criminalicesc pe un an, după a Sfatului puniri la an, după a Sfatului puniri la cale şi întărire Pre Inălţatului Domn, şi 8.805 lei pentru giudecătoria din nou înfiinţată aice în Eşi, pentru şase luni de cînd s-au înfiinţat. La condeiul acesta urmează trebuinţa neapărat a se spori 10.000 lei, pentru că se plăteşte şi chiria caselor de şpitalul miliţiei şi cheltueala meremeturilor. Această sumă nu s-au pus după a obşteştii Adunări punire la cale, căci nu s-au trecut birul însurăţeilor, neîmbunătăţindu-se. La condeiul acesta urmează trebuinţa neapărat a se mai spori 30.000 lei, pentru că păr la sfîrşitul lui Iulie s-au cheltuit 59.489 lei. Remîn la casa de rezervă, din care urmează şi cheltuelile Comvenţiei . . . Pisti tot . . . . . . . . 7.650.006 893.368 8.543.374 302.365 __ 93 93 27 Dacă această budge va sluji pentru următoriul an 1835, apoi la lîngă suma ce se arată că remîni la casa de rezerva, iarăş urmează neagiungere pără acum de 47.965 lei, căci cheltuelile casei de rezervă şi a Comvenţiei alcătuesc păr astăzi 941.333 lei, precum sînt aretate la însemnările cu litera A. şi B. Se va cerceta cît au remas în casa de rezervă din anii trecuţi cuprinzîndu-se şi 1834. Sameşul Vistieriei: Spătarul Vasili. Budge pentru veniturile ce se împlinesc astăzi, iar cheltuelile după obşteştii Adunări punire la cale. V e n i t u r i l e Lei B. Luare aminte. 1-iu. De la 125.589 liudi lăcuitori lucrători de pămînt, căte 30 lei pe an . . 2. De la 8.360 oameni fără căpătăiu, cîte 30 lei . . . . . . 3. De la 13.348 Mazilo-ruptaşi şi Ruptile Visteriei, cîte 30 lei . . . . . . . . . . . . . . 4. De la 3.810 bejenari hrisovuliţi, cîte 15 lei . . . . . 5. De la 1.239 Jîdovi orîndari, cîte 60 lei . . . . . . . 6. Neguţitorii şi meşterii patentari de prin tîrguri şi slugile lor . . . . . . . . . . . . . . 7. De la 3.233 liudi robi a Ocîrmuirei, cîte 33 lei . . . . 8. Venitul ocinilor . . . . . . . 9. Vama . . . . . . . . . . . . . . . 10. Poşlina trecirii vitilor piste hotar . . . . . . . . . . . . . . 11. De la supuşii streini pentru rusumaturi şi fumărit 12. Din venitul moşiilor mănăstireşti . . .450.000 lei. 13. Agiutoriul de la Mitropolii şi Episcopii . . . . 14. Venitul paşaporturilor . . 15. Din otcupul bălţii Brătişului, analogon pe 7 luni, de la 1-iu Ghenari păr la 1-iu Avgust, din 65.760 lei vînzare pe an . . . . . . . . 16. Din venitul poşlinii seului . . . . . . . . . . . . . . . . . Suma urmii . . . . . Neagiungere, bez banii Comvenţiei i alte cheltueli urmate din socoteala casii de rezervă, cari alcătuesc pără acum după cnigi 941.333 lei 29 bani, şi osebite însemnări supt litera A. şi B. . . . . . . . . . . . . . . . . 3.778.360 250.800 400.440 57.150 74.340 586.442 106.689 650.000 486.990 382.725 85.541 __ 60.000 12.000 38.360 17.325 6.987.163 662.842 __ __ __ __ __ 60 __ __ __ __ 63 __ __ __ __ __ 3 117 Sporitul de 10.690 lei urmează pentru patentarii de prin sate. Bez cîte 56.000 lei pe an, neagiunsul păr la împlinire de 706 mii lei, preţul cu care s-au vîndut întăiu D-lui Vornicului Iordachi Lăţescu. 7.650.006 __ C h e l t u e l i l e Lei. B. Luare aminte 1-iu. Dare la Poarta otomanicească. . . . . . . . . . . Pentru trimiterea. 2. Pentru ţinere Domnului. 3. Leafa tuturor cinovnicilor Statului şi cheltueala canţelariilor . . . . . . . . . . . . 4. Leafa Aghentului Moldaviei din Ţarigrad . . . 5. Pentru chirii de case . . . 6. Pentru încălzire şi luminare locurilor presustvii . . . . . . . . . . . . . . 7. Pentru ţinere slugitorilor 8. Pentru ţinere străjii pămînteşti cu eta-major . . . 9. Pentru carantine . . . . . . . 10. Pentru ţinere pocitelor . 11. Pentru progoane în trebuinţele slujbii şi cheltuelile cinovnicilor comandarisiţi în feliuri de trebuinţe a Statului . . . . . . 12. Pentru scutelnici şi pensii . . . . . . . . . . . . . . . . . 13. Pentru îndreptare drumurilor şi a podurilor . . Pentru casile obşteşti. 14. Pentru şholi . . . . . . . . . 15. Pentru seminariu . . . . . Suma urmii . . . . . 16. Pentru doftori şi moaşe 17. Pentru cutia mililor . . . 18. Pentru ţinere temniţii şi areştanţii . . . . . . . . . . . . . . 19. Despăgubire monastirei Sfîntului Spiridon . . . . . . . 20. Pentru facire pavelilor 21. Pentru cişmeli . . . . . . . 22. Cheltueli ecstraordinari 700.000 40.000 1.200.000 2.051.236 6.000 12.000 17.000 35.610 80.000 50.000 60.000 323. 770 730.000 120.000 442.000 60.000 1.000.000 75.000 200.000 60.000 7.152.006 100.000 72.000 30.000 21.000 125.000 50.000 100.000 __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ I I II Piste această sumă urmează a se mai spori 26.805 lei şi anume: 6.000 lei la secţia jalobilor pe un an, 12.000 lei prezidentului tribunalului criminalicesc pe un an, după a Sfatului punire la cale şi întărire Pre Inălţatului Domn, şi 8.805 lei pentru giudecătoria din nou înfiinţată aice în Eşi, pe 6 luni de cînd s-au înfiinţat. I II La condeiul acesta urmează trebuinţa neapărat, a se spori 10 mii lei, pentru că se plăteşte chiria caselor de şpitalul miliţiei şi cheltueala meremeturilor. II. Din aceasta se va scăde. II II II II III La condeiul acesta urmează trebuinţa neapărat a se mai spori 30.000 lei, pentru că păr la sfîrşitul lui Iulie s-au cheltuit 59.489 lei. II et I III II II II II II II II II III 7.650.006 35.610 40.000 __ __ __ 7.725.616 __ Sameşul Visteriei: Vasili. [...] DH,V,S1, nr. CXVI, p. 249-250-251-252-254-255-256257-258-258. * M, 30 Decembre 1835. Un tablou de averile mănăstirilor închinate din Moldova întocmit după aretările egumenilor acestor mănăstiri. No Numile monastirilor Părţile unde sînt închinate Totalul veniturilor piste an Totalul cheltuelilor Parte din venituri ce se triimite la locurile unde sînt închinate Însemnare de suma ci au fost îndatorite a da în sănisforale 1 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. Frumoasa, Sf. Vineri din Eşi şi Făstăcii. Aron-Vodă Sf. Nicolai din Botoşani. Tri-Ierarhilor din Eşi Florescii cu schitul Bursucii Golie. Bărboiu. Răchitoasa Miera. Precista din Tărgul Ocnii. Hangul sau Buhalniţa şi Sf. Ilie din Eşi. Sfîntul Mormînt. Dobroveţul La Sfîntul Munte al Sinaiului Patriarhiei a toată lumea. Inchinată la Patriarhia Antiohiei. La Sfînta Agură. La Vatopeski Tij Tij Tij La Sfînta Agură Alicsandriei. Tij 90.000 35.600 24.500 85.000 48.000 60.000 27.000 76.000 60.000 51.660 80.000 762.577 53.500 40.000 10.000 19.500 45.000 __ 30.000 13.500 38.000 30.000 27.160 70.600 108.000 13.500 20.000 10.000 5000 10.000 __ __ 13.500 38.000 30.000 24.500 __ 654.577 40.000 __ 600 __ __ __ __ __ __ __ 170 __ 1000 __ Insă 20.000 lei se cheltuesc cu monastirile Frumoasa, Sf. Vineri, şi 20.000 lei cu Făstăcii, pi cari arată că mai urmează şi alti cheltuele cu judecăţi i altele. Această monastire se insemnează că este luată în embatic de D-lui Comisul Petrachi Palada pe 10 ani ca să plătească toate datoriile şi să facă şi binale; după care alcătuire D-lui Comisul opreţte remăşiţa de 15 mii lei pe an, însă 11 mii în plata datoriilor şi 4 mii la analoghie cheltuelilor pentru zădiri. Această monastire este în embatic pe viaţă Prea Osfinţitului Episcop Ieropoleos Kir Inochenti, după care plăteşte pe fieşte-care an cîte 5 mii lei: 12.000 însemnează cheltuiala mănăstirii, 3.000 osebiti personalnice nicunoscuti dări şi 4.500 lei cheltuiala pristolului; dările ce au urmat nu s-au socotit asupra mănăstirii, ci asupra proistosului ei personal. In respunsul egumenului se arată că remăşiţa se întrebuinţează în meremeturi, zădiri din nou şi alte trăbuitoare la această monastire, cari după ce se vor măntui, să se plătească apoi şi 28.000 lei datoria vechie, adăogînd egumenul că cu zădirile ce au făcut s-au împrumutat monastirea încă din nou cu 575.888 lei. In respunsul egumenului se însemnează că venitul aceştii monastiri pe 11 ani s-au luat din mîna sa şi s-au dat în siguripsirea şi plata datoriilor monastirii după hotărîrea Inălţimii Sale, şi că această monasire are trebuinţă de mari cheltueli cu meremetul monastirii, cu zădirea de chilii, trapezanii, arhondarie şi altele, zădiul împregiur fiind di tot în proastă stari, şi a cărora lucrare urmează a se face puţin căte puţin, iar că la sinisforale n-au fost supusă, ci mai vîrtos cu osebite folosinţi miluită prin hrisoavi domneşti. Se însemnează în respunsul proestosului că pînă acum se triimite ca 30.000 lei pe ani locuitorilor undi este închinată, iar de la Sf. Ghiorghi anul 1836 s-au hotărît a se opri toate veniturile pînă cănd se va sfîrşi toate cheltuelile meremetisirei bisericii, odăilor şi alte zădiri trebuitoare la alte acareturi a monastirii, şi că la nici un feliu de sinisforale n-au fost supusă, di cît după voinţă da, cănd la Cărmuire politicească, cînd la ace duhovnicească, pentru agiutoriul săracilor sau altor feţi, şi că veniturile şi cheltuelile n-au stat într-o stare. ) Că n-au fost supuse la nici un feliu de sinisforale a ) locurilor. Că această monastire are cheltueli cu zădiri, meremeturi trebuitoare la stricăciunile urmate în epoha de la anul 1821 pe tot anul. In respunsul egumenului egumenului se arată că această monastire o are luată în embatic pe 10 ani de la locul unde este închinată, şi că acei 170 lei îi dă pentru trebuinţa scolilor. In respunsul proestosului se arată că remăşiţa de 9.400 lei se întrebuiţează la facirea zidului împrejurul monastirii de la munte, a capitesmii şi a chiliilor de acolo. Iar la sănisforali nu are ştiinţă de au fost supusă sau ba. Aceştii 1.000 îi dă la cutie milelor pe tot anul; arată fcă are şi osebiti cheltueli cu pricinile de judecăţi pentru moşiile monastirii, precum şi osebiti neprivezuti meremeturi i odoare trebuitoare monastirilor. Arată egumenul că de au fost această monastire supusă la sinisforale nu are nici o ştiinţă şi că, după preţurile cu care s-au dat moşăile acum, s-au îndatorat pe posesori a face şi alte osebite meremeturi. DH, V, S1, nr.CXLII, p. 300-301-302-303-304-305. * M, 30 Decembre 1835. No. Numile monastirilor De care loc atîrnă Totimea prin tahmen a venitului lor de peste an. Soma prin apropietă socoteală de cheltuelile ţinerii monastirii şi a slujitorilor bisericeşti. Parte din veniturile pe care monastirile plătesc pe an la Sfintele locuri de la care atîrnă. Soma şi feliul îndatoririlor de dare la care monastirea era supusă înaintea întroducerii Reglementului. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. Galata . . . . . . . . . . Cetăţuia . . . . . . . . . Bîrnova . . . . . . . . . Sf. Sava . . . . . . . . . Bîrnovski . . . . . . . . Pobrota . . . . . . . . . . Nicoriţa . . . . . . . . . . Bistriţa . . . . . . . . . . . Tăslău . . . . . . . . . . . Schitul Frumoasa . . Caşinul . . . . . . . . . . Soveşa . . . . . . . . . . Burdujenii . . . . . . . . Precista de la Ocnă Berzunţu . . . . . . . . Sfinşii Trei Ierarhi . Răchitoasa . . . . . . . Mira . . . . . . . . . . . . Precista de la Focşani . . . . . . . . . . Bărboiu . . . . . . . . . Golia . . . . . . . . . . . Schitul Grăjdenii . . Sf. Dimitrie din Galaţi . . . . . . . . . . . Vizantie . . . . . . . . . Dobroveţu . . . . . . . Lipoveţu . . . . . . . . . Precista din Galaţi . Floreşti . . . . . . . . . . Dancu . . . . . . . . . . . Frumoasa . . . . . . . . Sfînta Vineri . . . . . Fîstîcii . . . . . . . . . . Sf. Ioan Gură-de-Aur . . . . . . . . . . . . . Popouţii . . . . . . . . . Buhalniţa . . . . . . . . Aron-Vodă . . . . . . . ) A Sfîntului )Mormînt. ) Moşiile din Moldova. ) ) ) )Alte acareturi şi vii, tij ) ) ) ) Moşiile din Basarabia. ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) a Sfîntului ) Munte. ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) a ) Sinaiului ) La Ianina Antiohias Alicsandria La Halchis 790.000 200.000 172.500 1.162.500 85.000 95.000 70.000 185.000 90.000 70.000 24.000 50.000 190.000 25.000 25.000 16.000 )80.000 ) 25.000 65.000 45.000 ) ) 195.000 ) 70.000 50.000 105.000 2.752.500 O a tria parte din venitul fieştecăria monastire. Aceasta nu ne este cunoscută, însă socotim a fi iarăş o a tria parte. Parte se da la şcoale, parte la cutia milelor, parte în ţănerea carantinei la vreme cînd urma boala ciumii, şi parte în ale plăcute lui Dumnezeu fapte bune, după mijlocirile ce din parte noastră se face, care aceasta şi acum din partea monastirilor Sf. Munte se urmează. Doue milioane şapte sute cincizeci şi doe mii cinci sute lei. 1835, Dechemvre 30. Director: Ioan Chivul, Spatar. DH, V, S1, nr. CXLIV, p. 306. * M, Februarie 1836. [322] Suprafcă. 1. Docladul Hătmăniei din 20 Mart 1834 No. 513 cătră Sfat, cu aretare nepriincioasei întămplări ce ameliţă mesura de-a tăie noapte tălharii sare şi a-i scoati spre măturare sării mărunte, şi cu propunere de socotinţă spre tămăduire. Asupra acestui doclad urmează rezoluţie Sfatului, "că proiectul alcătuit de D. Căminar Veisa pentru cele atingetoare de cămara Ocnilor şi de ofiţeriul jandarmilor rînduiţi spre paza Ocnilor se îmbunătăţeşte, şi dar copie legalizată se va trimite cămării prin Visterie, ofiţeriul prin Hătmănie, trebunalului criminalicesc şi departamentului din lăuntru: iar apoi trebunalului criminalicesc se va adăogi a se scrie puindu-se însărcinare ca pentru toţi acei sloboziţi din Ocnă şi din temniţă, cărora urmază a li-se lua chizăşie, pe acei ce ar fi din oraşul iaşii să se triimată la Agie, cu printr-însa să se iai căzutile chizăşii, ca una ca ea poate şti destoinicia chizăşilor ci ar voi a da slobozitul, iar pe acei ce ar fi din ceai-laltă ţară sau din alte tîrguri să se triimată la departamentul din lăuntru, pentru ca ial să triimtă la Isprăvnicii, ca iali să le ia chizăşiile cuviincioase şi să ştie unde s-au dat spre lăcuinţă, şi Agie precum la Isprăvniciile vor fi datoare odată pe an a triimite drept la departamentul din lăuntru vidomostie ghineralnică cu toţi acei cărora li-s-a luat chizăşii de locul unde iai s-au ales spre lăcuinţă". In urmare acestei rezoluţii, prin adresurile Secreteriatului de Stat din 12 April 1834 s-au împărtăşit mai sus pomenitul proiect Hătmăniei şi departamentului de Finansuri spre cuviincioasa punire la cale, pi cale Vistierie la 14 April prin No. 2.690 le-au comunicarisit cămării Ocnilor spre întocmai urmare. La 12 Iunie 1834 Vistierie pe lîngă docladul cătră Sfat alăturînd raportul cămării Ocnilor din 8 Iunie, prin care cămara arată ca întămpină greutăţi de a împlini acest aşezămănt şi păgubire ce i se pot prilegi din aceasta, cere Vistieriei dislegare de urmare. Asupra căruia doclad, Sfatul la 21 Iunie au încheiat hotărîre, "că fiind-că stare Ocnilor de astăzi, după raportul cămăraşilor, nu iaste a pute tăie şalgăii moldoveni deosebiţi de tălhari sare, nefiind atătea gropi încăpătoare de un aşa feliu de lucrare, din care aceasta urmează apoi şi neînlesnire rănitorilor Ocnilor, apoi tăiere Moldovenilor dimpreună cu tălharii ori zăua sau noapte după îndemănare cămării, precum şi rănitoare Ocnilor, se va urma precum mai înainte de trămiterea pravililor să păze, pînă la împlinire contractului otcupciului, cînd atunci pentru vreme viitoare se va pune în contact urmare după pravila noî, iar pentru scoatire tălharilor spre aierisire nu se socoteşte că poate face sminteală lucrării, căci tălharii nu se vor scoate în zilele lucrătoare, ce în cele nelucrătoare, pentru aierisire celor bolnavi, îar pentru cele-lalte articuri a pravililor nici cum atingîndu-se de vre-o împiedicare a lucrării Ocnilor, apoi remăn a se şi urma, împărtăşindu-se acestea şi D. Hatmanului spre a da asemine instrucţii şi ofiţeriului renduit spre paza gurilor Ocnilor." Prescrisa rezoluţie a Sfatului prin Secretariatul de Stat la 24 Iunie s-au comunicarisit departamentului de Finans cu No. 1.802 şi Hătmăniei cu No. 1.801, şi asemine Visteria la 25 Iunie s-au adresarisit cătră Hătmănie ca să dee poroncă ofiţeriului de acolo pentru întocmai urmare. Anaforaoa obşteştii Adunări cătră Pre Inălţatul Domn supt No. . . . . ., [323] recomănduită Sfatului cu rezoluţia Inălţimii Sale din 18 Avgust, de a se aduce întru întocmai împlinire proiectul alcătuit pentru vînzarea venitului Ocnilor de la 1 Ghenari 1835 cu adăogire mesurilor ţănerei tălharilor în groapa Ocnilor, pe care aceste proiecturi s-au împărşit atăt departamentului Finansurilor căt şi Hătmăniei. Doclad Hătmăniei din 24 Septemvrie 1835 sub No. 384, în cuprindere că împărtăşind ponturile mesurilor pentru paza arestanţilor de la groapa Ocnilor îmbunătăţăte de obşteasca Adunare comandiriului caraului de acolo, au priimit raport de la el că cămăraşii nu voiesc a cunoaşte asemine ponturi pănă la împlinire contractului otcupciului de acum, şi că nici Vistierie nu ar fi îndătorînd pe cămără a le aduce acum întru împliniree, ci numai pe noii cumperători, asupra căria a urmat rezoluţie Sfatului, "ca să se scrie Visteriei ca să îndatorească pe otcupcic de a urma după dispoziţia obşteştii Aduări, care nu aduce nici o jignire otcupului, fiind această mesură privitoare numai cătră paza arestanţilor la groapa Ocnii". Docladul Dumi-sale Secritariul de Stat cătră Sfat cu aretare că, mai înainte de a se pune în lucrare rezoluţia Sfatului pe acest doclad a Hatmanului cu No. 384, de datorie socoteşte a aduce la cunoştinţa Sfatului că prifacerile ce s-au socotit a se face la articurile contractului Ocnilor care s-au îmbunătăţit de obşteasca Adunare şi s-au întărit de Pre Inălţatul Domn, urmază a se trece în contractul ce se va închee de la 1 Ghenari 1835 pentru vînzare Ocnilor, iară pentru aceşti vechi otcupnici, osebit că în contractul de acum nu se cuprind mesurile ce Adunarea au adaos pentru arestanţi, dar apoi este şi deosebită închiere Sfatului hotărătoare în cît se atinge de arestanţi să se urmaze după acele de mai înainte instrucţii pînă la săvărşirea contractului, după care au urmat rezoluţia Sfatului pe acest doclad să se facă cunoscut Hătmăniei şi Visteriei că renduiala cu arestanţii de la groapa Ocnilor să urmaze după instrucţiile date mai înainte de Stat. DH, V, S1, nr. CLVI, p. 322-323. * M, Februarie, 1836. [325] Cătră K. K. Aghenţii. Asupra notei K. K. Agenţii No. 659, însoţită de orighinalnica jalobă din parti epitropii casei reposatului Baron Meianti, coprinzetoare de pagubile ce i-ar fi pricinuit cu puniri în lucrare a proiectului alcătuit pentru paza tălharilor din groapa Ocnilor, cerînd ca ace sumă să se scadă din cîştigurile cu cari ace casă este datoare cătră Visteria de aice după contractul încheiat, gios iscălitul Secretar de Stat are cinste a-i face cunoscut că, deşi Ocărmuirea locală întru ceea ce s-atinge de împregiurările acestui otcup pi reposatul Baron dupe însuşi înscrisul seu cătră Sfat nu este datoare a-l cunoaşte decît supus dispoziţiilor ei, însă ea întemeiată pe vederatele dreptăţi ce o favoresc nu se sileşte a aplicarisi o asemine mesură, decît spre întîmpinarea propunerilor numitii Eforii să însemnează: 1o Că proiectul di cari se zice s-au alcătuit spre a se supuni obşteştii Adunări, care la 1833 prin Visterie s-au împărtăşit cămării Ocnilor de a-l ave în privire. 2o Că după reclamaţia cămării înfăţoşată Sfatului prin docladul Visteriei din 12 Iunie de a nu se pune în lucrare acel aşezămănt păr la sfărşitul contractului, s-au şi poroncit oprirea pînă la închiere noului contract, precum se dovedeşte din împărtăşirea făcută Visteriei la 24 Iunie No. 1.802 şi precum însuşi D. dragomanul K. K. Aghenţii s-au încredinţat din orghinalnicele acturi aflătoare în archiva Secretariului de Stat, din care se dovedeşte că pretenţia pornită acum este cu totul neîntemeiată, şi 3o Că zisa Eforie, atît la încheierea socotelilor cu Visteria la Mart 1835, cîr şi de atuncea la cererile ce i s-au făcut pînă acum, cunoscîndu-se datoare cu întreagă soma ce au remas pînă atunce asupra ei, nu s-au aretat cu vre-o pretenţie. Aşa dar fiind-că această punire înainte a Eforiei este o profasis spre a se apăra de o datorie, care priveşte pe casa reposatului Baron Meitani şi care se suie la o somă de 333.479 lei 40 bani, după cum în alăturata aicea socoteală se arată. Gios iscălitul pofteşte pe K. K. Aghenţie ca să bine-voiască a lua în băgare de seamă asemine împregiurări şi a pune la cale prin locul cuvenit îndestulare Visteriei cu soma însemnată, pentru cari după închiere socotelii pomenite au tras o poliţă la Bucureşti şi care agiatarisîndu-se nu s-au plătit nici pînă acum, în cît Vistierie au fost silită a plăti dobănzi şi provizioane. DH, V, S1, nr. CLVII, p. 325. * M, 25 Februarie 1836. [333] Lămuriri asupra clevetirii. Procuvîntarea clevetirii alcătuită de perioade aruncate fie cum, împrumutate în lecsiconul a tuturor tulburătorilor legiuitei orendueli, este plină de deşarte şi nemărginite învinovăţări, adică: toate clasurile fără osebire au fost călcate în picioare, toate interesurile jignite, toate pravilele defăimate ş. c. l. t. Acestea netemelnice ziceri este îndestul a se întîmpina cu aceasta, că dacă asemine sîlnicie, care negreşit ar fi dat dovada unei resturnări, ar fi urmat, ele ar fi dat măcar pricină la oareş-care luări aminte macar sau şi protestaţii formalnice a Gheneralnicului Consulat a Rosiei dîn Bucureşti sau a celui din Eşi; dar tăcere cea adăncă a reprezentanţilor Curţii împărăteşti, ar pute zice cine-va şi măgulitoarele încredinţări ce Domnul le are înaintea sa, nu mai puţin şi acele cunoscute şi mărturisite de Adunarea obşteşti faceri de bine a Inălţimii Sale, precum şi marşa ce regulată şi legiuită a Ocărmuirii, sînt atăte dovezi a înreutăţirii acestor cuvinte dezbrăcate de ori-ce temeiu şi părere de adever. Art. 1-iu, atingetor de depărtare deputatului de Botoşani. - Cărţile ţîculare acele amăgitoare a deputatului de Botoşani, adresuite către privighitorii de ocoale ale acelui ţinut, au urmat supt vremelnicească Ocărmuire, în nefiinţa Domnului, carele atunce se afla la Constandinopol. Sfatul Administrativ au intrat în cercetarea acestei pricini înainte înturnării Inălţimii Sale, şi vinovăţia fiind odată dovedită, precum se adevereşte din raportul Sfatului, al cărue copie se alăturează pe lăngă aceasta supt litera A, depărtare pomenitului deputat s-au făcut făţiş şi după acelaş mod întrebuinţat de către vremelniceasca Ocărmuire asupra deputatului de Hărlău pentru lucrări curat personale, care mod cu toate aceste nu au dat pricină de vre-o observaţie. Acel ce au intrat în locul seu, avînd toate însuţirile cerşute, asupra cărora însuşi clevetitorii nu propun ceva împotrivă, au fost ales după formile cerute de Reglement. Iar în căt pentru deputatul Vornicul Palade, pe care voiesc cu toată vîrtute a-l face neputincios şi al cărue depărtare ar dori-o clevetitorii, nu se ştie cu dinadinsul pentru ce şi supt care titlu, acesta nu numai că nu au dat a sa demisiune nici Donmului nici Adunării, dar se află în deplină căştigare a sănătăţii sale. Alice se vederează în cît furia de a ponegri au adus pe clivititorii lui în contradicţie. Ei găsesc vinovăţie Domnului că nu au depărtat pe un deputat carele nu are nici o vină, în vreme ce mai sus iarăş îl învinovăţă că au depărtat pe un deputat vinovat, şi împotriva dreptei înţelegeri ei se arată cu acest prilej asupra a doi foncsionari publici, pe cari-i părăsc că ar fi făcut catahrisuri asupritoare şi ar fi uneltit cu tot înadinsul chipuri de a se aminti prenţipiul a slobodului glas. Aceste cuvinte, luate din înscrisurile turburătorilor sînt înfăţoşate aice cu totul din cale afară. Art. 2, atingetor de pravilile votarisite de obşteasca Adunare. - Meşteşugurile ce prepun fără temeiu că ar fi urmat cu scopos de a înşela şi de a demoraliza întreaga Adunare, ar fi trebuit să ţăntească cătră un interes personal; însă care sînt semnele unor asemine cugetări? Singură cetirea proiectului pentru hotărături, pe care se ispitesc a-l defăima, cu [334] toate că este cerut cu obştească unire şi dorinţă de către toţi prietenii bunei orendueli, este îndestulă dovadă că Ocărmuire nu şi-au păstrat nici o împărtăşire în plecaţia aceşti mesuri, lăsată la despoziţia proprietarilor, fiind-că după iconomia proiectului, Administraţia nu ave impărtăşire nici la aşezarea plăţii, nici la adunarea şi împărţirea ei între cinovnicii însărcinaţi cu această lucrare. Toate aceste îndeletniciri era date însuşi interesaţilor, avînd ei în fieşte-care ţănut a alege comisiile cuvenite. Acest proiect, deşi s-au primit în conglăsuire de cătră Adunare, însă Domnul nu l-au întărit, pentru a lăsa proprietarilor vreme a se petrunde mai mult de adiveratile lor interesuri şi de a-şi închipui o idei asupra aceştii propoziţii de mare cuviinţă; cu toate acestea, cercările în urmă ţinute pentru a se afla mijloacele mai iconomiceşti nu au putut veni la isprăvi mai îndestulătoare. Art. 3, atingetoriu de mesurile luate spre întămpinare lipsii. - Să venim acum la propoziţia lispii, care după înţelegire lucrătorilor clevetirii, ar fi fost iscodită în scopos de a se răşlui banii scutelniceşti. Intămplare lispii este obşteşte cunoscută; nu au fost numai sîngură ţara Moldovii care au suferit asemine pătimire în curgerea anului 1834. Afară de aceasta, Moldova au mai avut şi altă osebită nenorocire, adecă rodire ce proastă în curgere de cîţi-va ani au fost împuţinat pînă întru atîta lucrurile de întăia trebuinţă, în căt s-au cerut neapărat a se lua mesuri ecstraordinare. Ce dovadă mai încredinţătoare ar pute cine-va să pue în ivală spre sprijinire acestui adever decăt preţurile covărşitoare la care au fost suite producturile în curgerea anului sus aretat; merţa de păpuşoi se vinde peste 60 lei, în vreme cînd acum de abia se sue la 10 lei. Apoi oare nu din aceastaş pricină au pribegit în Basarabia aproape de una mie familii în curgerea aceluiaş an supt vremelniceasca Ocărmuire, şi cari, după mesurile luate de Domnul, au venit la urma lor ca să căştige iarăş, buna petrecere în lăcaşurile lor? Aşa dar întîmplarea lipsii neavînd trebuinţă de dovadă, va fi îndestul a se areta acea mai presus de tot gradul re cugetare, la care au agiuns prihănitorii Ocîrmuirii, invinovăţind pe Adunare pentru că au făcut o curată împrumutare de banii scutelniceşti, cu scopos de a se măntui obştile de o împilătoare foamete şi părănd pe Domnul că au îndemnat tot odată pe proprietarii instăriţi de a înlesni cu chip de împrumutare cele d-intîi nevoi a însuşi sătenilor lor. Cu toate acestea, Domnul nu au făcut altă decăt au pus în lucrare mesurile chibzuite de obşteasca Adunare. Cheltuiala capitalului împrumutat şi împărţire producturilor au fost încredinţată unei anumie comisii, şi Domnul, nu numai că nu au avut în această lucrare cugetările ce fără vre-un temei i-se imputează, dar încă, pentru ca să se poată plăti mai degrabă boerilor împrumutare făcută din banii scutelniceşti a anului 1834, au îngăduit pe Visterie întru plata unei mari părţi a lefii domneşti. Condicile Visteriei pot ca să înfăţoşeze neurnită dovadă a întregii numerări a benilor scutelniceşti pe anul 1834 la feţile cuvenite, dintre care se află şi însuşi clevetitorii. După aceasta, oare mai este de gîndit că sumeţia minciunii ar fi putut a se întinde pînă acolo de a cerca ca să prihănească prin clevetiri zădarnice pînă şi buna cugetare a celor mai cinstite persoane, nevoindu-se de a pune în îndoială şi de a înfăţoşa supt o privire nepriincioasă fapta cea mai vrednică de laudă? Este de însemnat că între iscălitorii pării se află şi şase deputaţi, care s-au făcut părtaşi la toate mesurile priimite atunce de Adunare cu o cugetare măntuitoare, şi care astăzi dăclăruesc că au fost îngroziţi, smomiţi şi înşelaţi pentru a lucra împreună la această faptă de facere de bine, ceai întăi poate care să fie spre cinstirea carierii lor. Binecuvîntată fie Ocărmuire că au putut întrebuinţa cătră folosul binelui obştesc pănă şi demoralizaţia unor asemine fiinţe! Art. 4, atingetor de budge. - Domnul nu avea nici cum trebuinţă, aşa precum se pare acelora, de a acoperi cu o îmbrobodire nepetrunsă stare ţerii; şi cum ar fi făcut Inălţimea Sa una ca aceasta, şi pentru ce nevoie? Soma de 5000 galbini i-au fost hotărîtă de către Ocărmuirea vremelnicească din casa de rezervă, cu chip de înainte numerare pentru cheltuelile căletoriei la Ţarigrad, aşa precum şi Domnului Valachiei. Această sumă dată la început era închipuită pe zăbavă de 15 zile numai pe loc, şi dar este îndestul de a-şi aduce cineva aminte că zăbava Domnului la Ţarigrad s-au mănat [335] în curgire de trii luni, [este destul a ave cineva jertvirile cele mari şi ecstraordinari la care au fost nevoit întru o Capitalie precum ace a Turchiei şi întru a poziţie ca aceea în care se afla, pentru a se încredinţa că, afară de aceste jertve,] şi sîngure zîlnicele menunte chieltuele au fost pre puţin resplătite cu acele 7000 de galbini ce au priimit la înturnarea Inălţimii Sale. Cu toate acestea, această dare de bani din casa de rezervă nu au fost în sarcina a nici unia trepte de lăcuitori. Domnul nu au tăinuit-o, fiind că ea au trecut prin cercetarea şi îmbunătăţăre Adunării, precum închierea sămii acelui an dovedeşte. Asemine şi pentru despăgubire cheltuelilor înscăunării, care se va plăti cu încetul, pre cît casa de rezervă va înfăţoşa remăşiţuri. Este de prisos a vorbi despre budge, a cărue cu ameruntul au fost obşteşte încuviinţate şi a cărora cheltuire, după o scumpă cercetare, s-au îmbunătăţit şi de mai înaltele locuri. Remîne dar revizia sămilor a anului 1834. Clivetitorii se par că uită că cheltuelile acelor şapte luni d-intăi a anului aretat au fost orînduite de Ocărmuire vremelnică, că toată părtinirea din partea Mitropolitului nu-şi ave locul ei, de îndată ce, şi după cercetare Adunării, socotelile trec prin meruntata lămurire a Controlului. Cu toate acestea, şase deputaţi, care se află între iscălitorii pării, făcîndu-se părtaşi ca mădulari a Adunării la adeverirea socotelilor, au mărturisit scumpătatea lor, iscălindu-le şi votarisind încă mulţămiri Visternicului pentru buna ocărmuire a finansurilor. Clivetirile asupra Mutropolitului şi a Episcopilor eparchioţi nu dovedesc altă decăt obraznică demoralizaţie a voitorilor de reu, care necunoscînd nimic sfînt cutează a se resvrăti împotriva oltariului, precum şi împotriva Ocărmuirii. Acest feliu de prihăniri se desfiinţează de la sine înaintea faptelor bune şi însuşirilor evlavioase a Prea Osfinţiii Sale, carele de 45 ani au împlinit datoriile sfinte şi ca Episcop şi ca Mitropolit. Aseminea şi haracteriul Episcopilor se află ferit de aceste prihăniri. Art. 5, atingetor de opririle ecsportaşiei. - Ecsportaţia păpuşoiului şi a secării era oprită de vremelniceasca Ocărmuire; drept aceea, Domnul nu au pus în lucrare această mesură; el au propus-o numai obşteştii Adunări, care în puterea art. 161 din Reglement au socotit de neapărat a se păzi oprirea producturilor de întăia trebuinţă şi a slobozi numai ecsportaţia grăului, [în vreme ce în Valachia toate păinile de-obşti au fost oprite, fără împlinire a vre-unei formalităţi înainte]. Este un adever că, dacă ecsportaţia păpişoiului şi a secării ar fi fost slobodă, comisia de îndestulare nu ar fi putut aduna în ţară acele de trebuinţă la navoile lăcuitorilor, şi preţurile la care acestea producturi s-au rădicat, cu toată oprirea ce li s-au făcut, slujeşte de o vederată dovadă aceştii neîndemănări. Iar în aceea ce s-atinge de poşlina ecsportaţiei, hotărîtă de Ocărmuirea vremelnică la 4 lei chila, această poşlină nu au intrat în budgeaoa a nici unia din amîndoaî Prinţipaturile, precum aceasta au urmat şi supt Ocărmuirea de mai înainte. Domnul, fără a-şi însuşi această poşlină, precum ar fi putut ca să o facă, au întrebuinţat-o numai întru resplătirea foncsionarilor, care prin a lor slujbi s-au învrednicit. Apoi, mesura încuviinţată pentru întămpinarea foametii n-au prilegit darea ecsportaţiei, care, de nu ar fi urmat oprirea ecsportaţiei, ar fi adus un folos mult mai mare. Art. 6, despre paveaoa oraşului. - Contractul pardositului cu piatră a oraşului s-au încheiat de Ocărmuirea de mai înaite, şi contractieriul urmează lucrarea pavelii prin tocmele de bună voe, după cuprinderea contractului seu, precum toată Adunare are la ştiinţă. Apoi, punerea înainte că se fac havalele în această lucrare este o minţire însemnată. Atr. 7, despre drumurile mari. - Ţănerea drumurilor mari este o îndatorire a sătenilor după §XLII Anexa P a Reglementului, însă drumul pomenit de clivitori au fost numai însemnat în curgirea anului trecut, fără să se fi făcut încă vre-o lucrare la întocmirea lui. Acest drum înfăţoşază îndoitul folos de a se cruţa pe lăcuitori de ţănerea [336] a doaî drumuri mai întinse decăt acesta şi de a îndemăna înlesniri mari întru transportarisirea materialurilor trebuitoare la facerea unei şoseli. Şi fiind-că lucrările au a se începe în anul curgetor. Ocărmuirea s-au păstrat a recomendui la Adunare pentru a chibzui întrebuinţarea sumei orînduită spre aceasta prin art. 61 § 15 a Reglementului. Drept aceea, ce feli de înrudire se află între tîrguşorul Mihăilenii, aşezat pe marginea Bucovinei [şi al cărue Domnul încă nu este stăpînul] şi între drumul cel mare neapărat trebuitor la comunicaţiile părţii de sus a Moldovii? Pe lîngă aceasta, acest drum cerînd trebuinţa a se mărgini la un punct oriş-care a graniţii, trece prin Mihăileni, aşa precum prin o mulţime de alte proprietăţi ce se află în aceiaş direcţie şi dintre care cele mai multe sînt a însuşi lucrătorilor a acestor pări. Dar poate lor le este păstrată taina unui drum în aer, care să nu tracă pe vre-o moşie. Apoin oare este cu rezon a imputa Ocărmuirei iarna ce timpurie, care în ce mai mare parte au împedecat culegerea păpuşoiului, pănă şi în partea din gios a Moldovii, unde clima este mai puţin aspră şi unde nici un drum tras din nou nu ar pute sluji de pricină la punerea lor înainte? Art. 8, despre via de la Socola. - Este cu putinţă a se opri cine-va de a nu însemna mîrşava zavistie, care a iscodit năpăstuiri asupra unei simple grădini a cărie răsădire îndeletniceşte pe Domnul mult înainte suirii sale pe scaunul Domnuei şi care n-au putut prilegi ce mai mică havalea? Este îndestul a se areta că mai toţi copacii ce se află în grădina Socolii, unii sînt răsădiţi cu ani mai nainte şi cei-lanţi aduşi de peste hotar, că lucrul s-au săvărşit pururea prin oameni năimiţi cu bună primire şi prin însuşi robii Inălţimii Sale, că valora materialurilor adunate a covărşit preţurile ce se plătesc obicinuit de cătră particulari, şi însfîrşit mai bine de zece mii galbini sînt jertviţi de cătră Inălţimea Sa de la înturnare de la Constandinopol, pentru a împodobi în apropierea Eşului un colţ de pămînt, unde publicul ar găsi a sa plăcere şi ţara un folos preţios prin înmulţire copacilor roditori şi a plăntelor şi rare şi folositoare pănă acum necunoscute în Moldova. [Cu toate acestea, Domnul este gata a respunde însutit valora celui mai mic lucru ce s-ar fi făcut prin havalea] La cele zise aice sus, trebue a se adăogi şi aceasta, că în vremea lipsii o mulţime de lăcuitori din oraş şi de prin satele megieşite au agonisit zilnica lor petrecere cu plăţile primite pentru munca lor. Insă oamenii cei demoralizaţi găsesc plăcere a arunca asupra altue cugetările şi faptele lor. Dumnealui Alexandru Ghica, unul din părăşi, în vreme ce se afla însărcinat cu Minesteria din lăuntru în lipsa Domnului la Constandinopol, au transportarisit prin havale materialurile ce i-au trebuit la rădicarea casii din Eşi, precum Gheneralul Mircovici au făcut de aceasta aretare Domnului la inturnarea sa în ţară. Art. 9, pentru umblare prin ţară Domnului. – Este obşteşte cunoscut că căletoria Domnului în lăuntru Moldovii au avut cele mai fericite isprăvi, prin îndemnul ce s-au dat marşei pricinilor administrative şi judecătoreşti (şi prin apărarea lăcuitorilor şi reyeşilor împotriva împresurărilor şi a întinderii asupritoare a boerilor). Clevetirea atingetoare de aceasta este fără îndoială cu scopos de a face pe viitorime a se depărta de o privighere atăt de folositoare ţerii. Şi pentru aceasta împrăştie o mulţime de zîceri deşănţate, spre a cărora dovedire nu ar pute propune o sîngură tănguire din partea vre-unui proprietar sau a vre-unii obştii. Această umblare a Domnului au fost nu mai puţin folositoare şi interesurilor Visteriei, căci îndeletnicindu-se întru siguripsirea proviziilor pentru garninizonul Silistriei, Inălţimea Sa au isprăvit, prin alcătuiri săvărşite la starea locului a aduce o iconomie peste o sută mii lei mai puţin decăt soma preţurilor închiete de Sfat şi propuse de dînsul, şi prin aceasta s-au făcut o scădere mai bine de 450 mii lei din preţurile cu care s-au fost dat in podreat acele provizii în anul de mai înainte. In aceea ce s-ainge de drumurile deschise asupra munţilor Carpaţi, este o întunecare a nu se privi în aceasta o facere de bine pentru lăcuitorii munţilor în zilnicile [337] lor împărtăşiri şi în transportarisirile pe cari ei le fac acum cu ce mai mare uşurătate. Ar pute cine-va să dedei la scoposuri particularnice a Gheneralului Kisselef drumurile lucrate în vreme umblării Ecs. Sale prin Valachia ce mică, care drumuri slujesc pînă astăzi întru a învioşa relaţiile lăcuitorilor acelor părţi? Cu toate aceste, lucrare drumuriloe lăturlanice pentru înlesnire împărtăşirilor între sate este o îndatorire a lăcuitorilor săteni, înadins rostită prin Aneza P § XLIII a Reglementului. Art. 10, pentru dare prin Cokii-vechi a resumaturilor. – In nici o parte a Reglementului nu este etatornicit ca vînzarea rusumaturilor să se facă în Adunarea obştească. O asemine dispoziţie nu ar pute însfărşit a ave aplicaţie, pentru cuvîntul că împlinirea contracturilor nu se poate întămpla tot într-o vreme cu zioa hotărîtă pentru convoaţia Adunărei, care adese-ori este urnită de împrejurări ecstraordinare pînă şi după sfărşitul anului, în vreme cînd darea în otcup a rusumaturilor nu poate, fără o mare pagubă a interesurilor haznelii, a suferi ce mai mică prelungire. Supt vremelniceasca Ocărmuire poştile, ocnile şi în de-obşte toate veniturile obşteşti s-au dat purure pentru pricinele sus aretate în vînyare înaintea Sfatului Ocărmuitor, şi numai sîngure condiţiile contracturilor se cerceta de Adunarea obştească. Pe aceste dar temeiuri au urmat şi vînzare vămilor, după publicaţiile făcute cu şase luni înainte şi după strigările ce s-au prelungit cu mult peste terminurile însemnate. Aşa dar era slobod fieşte-cărue, precum şi însuşi clevetitorilor, de a se înfăţoşa la mezat pentru a sui preţurile; şi cine ar fi putut opri pe neguţitorul Solomon sau şi pe ori-carele altul de a atărdisi în vreme strigărilor? Iar după închierea vînzării, a pricinui ei că s-ar fi putut da mai mult, este dovada cei mai însemnătoare re credinţă, şi mai ales că după stăruinţa Ocărmuirii, văile s-au dat cu un preţ mai folositor decăt supt vremelniceasca Ocărmuire. Art. 11, despre controbondul de rachiu. – Paza mărginii este încredinţată după Reglement Ministrului din lăuntru şi Hătmăniei, şi Domnul de-apurure au fost petruns de încredinţare folosurilor ţerei prin oprire rachiului. Insă este de însemnat că, la înturnarea Inălţimii Sale de la Constandinopol, Gheneralul Mircovici s-au aretat cu mare parapon asupra abuzurilor cutezate de cătră Dumnealui Alexandru Ghica, aflător atunce Ministrul din lăuntru, carele au dat înlesnire controbondii de rachiu. El au agiuns pănă la atăta cutezare în căt au încredinţat paza mărginii unui Arman numit Fara, care da făţişă împuternicire acestii controbande. Deci, pogorîre preţului rachiului poate a se deda la importaţia ce s-au făcut în ace vreme, iar Domnului Stăpănitoriu este cu totul streină această împregiurare, carele de la sosirea Inălţimii Sale au recomenduit necontenit departamentului din lăuntru şi Hătmăniei ca să privigheze supt a lor respundere întru a se stărpi controbondurile, şî dar la întămplare de cel mai mic catahrisis se cuvine a fi respunzetori acei cărora au fost încredinţată paza marginii. O altă dovadă a asprimei Domnului întru aceasta ar pute sluji şi Nota, de pe care subt lit. B se alăturează aice copie, adresuită de Domnul Aghenţiei austriceşti, cu depărtare cererii pentru trecere a 10.000 vedre cu chip de transit, cu toate că această cerere au fost întemeiată pe cuprinderea Tractaturilor şi pe slobozire importaţiei de cătră Guvernul Valachiei. Art. 12, pentru pricina lui Ciornei. – Clevetitorii găsesc a întruni drepturile şi pronomiile nobilităţii Moldaviii în persoana numitului Ciornei, (sluga Visternicului Alecu Sturza, carele figurează printre clevetitori şi carele au dobăndit un rang de gios, aşa precum toată lumea o ştia în vreme fostului Domn). Iată dar pricina ce se atinge de sus aretatul Ciornei. Acest om s-au apucat de un păstor sărac şi prin tot feliul de înşelăciune şî de sîlnicie i-au răpit turma, de preţ ca la 15 mii lei; nenumeratele cereri a acestui nenorocit au îndemnat pe Domnul ca să între în cercetare unei încheeri făcute supt vremelniceasca Ocărmuire şi neîntărite de dînsa. Aceea încheere neîntregită în sine şi cuprinzetoare de o vederată desbinare în socotinţa giudecătorilor, [338] au fost recomenduită luării aminte cu scumpătate şi reviziei Divanului domnesc, carele, în puterea articulului 363 din Reglement, păşind cătră merunta cercetare a pricinei au hotărăt cu conglăsuire în folosul osînditului de pîngărita lăcomie. In urmare aceştii giudecătoreşti închieri, Domnul au poroncit punire în lucrare a hotărîrii Divanului, şi tocmai atunce Ciornei s-au declăruit de falit, căutînd chipuri a scăpa averea sa, de lucrarea pravilii. O viclenie aşa de nesuferită au silit pe Domnul ca să recomenduiască părţei ecsecutive de a pune mîna pe vinovat în puterea art. 245, 246 şi 247 din Condica criminalicească, care nu face nici o osebire între particulari şi între boeri pentru asemine cazuri, şi de a aduce în împlinire hotărăre dată, fără a se jigni drepturile zestrii soţiei sale. De sine dar se înţelege că o lucrare atît de neapărată şi legiuită nu are vre-o relaţie cu dreptăţile boerimii. Art. 13, pentru înaintările în ranguri. - Domnul nu au dat nici un rang peste pravila priimită de obicinuita Adunare, (încuviinţată de Gheneralnicul Consulat) şi cu desăvărşire întărită de Inălţimea Sa. O mulţime de cinovnici, cari s-au [g1]învrednicit luării aminte a vremelniceştii Ocărmuiri şi cari au fost recomenduiţi Domnului pentru a fi resplătiţi în privirea slujbilor lor de mai înainte, ave dreptate a aştepta această legiuită resplătire cu ranguri potrivite dregătoriilor în care s-au aflat, după treptăluirea statornicită de zisa pravilă. Drept aceea, acest feliu de cinovnici nu pot nici de cum a fi asemeluiţi cu acii ce încep cariera lor ca nişte sempli scriitori. Dar cu toate aceste Domnul nu au hărăzit nici un rang decăt după înadinsa recomendaţie sau a Sfatului sau a şefilor departamenturilor ori a prezidenţilor instanţiilor giudecătoreşti, fieşte-carele în partea sa. Insă după toate, unde sînt reclamaţiile atingetoare de tocmelile băneşti, pe care clevetitorii cutează a pune nainte? Aceea ce vedeşte mai mult întinderea lor cea oborîtoare de tot prinţipiul ocărmuitor, este că ei se alunecă cu sumeţia cugetărilor pînă acolo de a sprijini că dreptate de a-şi însuşi ranguri s-ar cuveni să o aibă însuşi cinovnicii, şi că Ocărmuire trebue să fie dezbrăcată de dritul de a cunoaşte meritul şi a-l resplăti în hotarele aşezate de pravilă, deşănţare pe care cei mai înrădăcinaţi tulburători nu au cugetat a sprijini pănă acum. Iar în cît pentru patru sau cinci înaintări la ranguri mai înalte, acele au fost hărăzite numai unora din persoane, pentru că şi vrăsta şi poziţia soţietăţii şi posturile ce au ocuparisit le da o asemine dreptate. Art. 14, pentru finanse. - Ce mai mică luare aminte la somile pe care Ocărmuirea vremelnică ave în a sa despoziţie, precum lista ţivilă a Domnului, birul la Poartă, leafa Aghentului de la Constandinopol, care toate se suie la doaî milioane, va da lesne încredinţare că finansurile nu pute atunce cerca nici o trămtorire, în vreme ce Ocărmuire de acum, silită de la începutul ei a întămpina toate acestea some cu budge al căree neagiuns au fost cu deplinătate dovedit, au trebuit ca să se nevoiască ecstraordinari întru a îndestula toate trebuinţele Statului şi întru a îndeplini cu întregime toate plăţile, precum aceasta se adevereşte din condicile Visteriei, unde toţi cinovnicii precum şi miliţia încredinţează că au priimit la vreme lefile lor pănă la 1-iu Ghenarie a anului curgetoriu 1836. Asemine regulată plată a urmat şi în paragrafurile caselor obşteşti, iară singură persoana care nu au priimit regulat aceea ce i-se cuvine este Domnul, carele a îngrăduit a se întrebuinţa cea mai mare parte din lista ţivilă a sa pentru întîmpinare tuturor acestor trebuinţe fără a se împotriva dinansurile cu vre-un împrumut. Este adeverat că spitatul Sfîntului Spiridon nu au priimit supt Ocărmuire vremelnică soma ace mică de 21 mii lei ce i s-au orenduit pe an, însă această sumă nu este de vr-un agiutor pentru cest aşezămănt, carele are venituri mari; cu toate aceste, Domnul au poroncit de demult a se plăti ace sumă pînă şi pe vreme trecută, pe care Visteria are îngrijire a o respunde spitalului îndată ce el va ave trebuinţă de dînsa. O simplă asemeluire a dovezilor unui aşa de pipăit adever cu încredinţările [339] clevetitoare a prihănitorilor va fi îndestulă a pune în ivală neruşinare minţirilor lor şi a lor obrăznicie de a voi să înşele cu atăta semeţie peroanele cele mai cinstite. Art. 15. Casile obşteşti. - Casile obşteşti ocărmuite de Epitropie sînt acele a spitalului Sfăntului Spiridon şi şcoalelor obşteşti. Ocărmuire nu are nici o împărtăşire a cheltuire banilor a acestor case. Epitropiile sînt îndatorite de a dovedi întrebuinţare lor la obşteasca Adunare. In sesia anului 1834, Ocărmuirea a recomenduit cu tot înadinsul Adunării cercetarea acestor socoteli şi, spre acest sfărşit, ea au renduit o comisie alcătuită de aceiaş deputaţi cari se află în numerul iscăliţilor a tuturor acestor clevetiri. Aceşti deputaţi, deşi li s-au poruncit în destule renduri din partea Ocărmuirei, nu au fost nici odată următori a se aduna a împlini îndatorirea lor, şi acum ar voi a face pe Ocărmuire respunzetoare despre vinovata lor lenevire, în vreme ce ei au fost avut în puterea lor toate mijloacele şi înlesnirile trebuincioase pentru a se încredinţa de acelea poreclite catahrisuri şi a le pune în ivală. Şi de s-ar afla nişte asemine catagrisuri, ele nu ar putea la nici o întămplare a privi pe Ocărmuire. Art. 16, despre casa lui Cazimir. - In cît pentru cumperare casii lui Cazimir in trebuinţa înveţăturii publice, este netăgăduit că această înveţătură fiind pînă atunce lipsită de ori-ce încăpere, nu putea a se face pe uliţă şi să însfîrşit alegire a unei zîdiri care ar fi putut respunde unei asemine destinaţii atîrna cu totulşui tot de la datoria Epitropiei. Pe acest temei dar, este îndestul a potrivi cine-va stare şi poziţia casei lui Cazimir cu acele doaî case propuse de sătră clevetitori, pentru a se încredinţa de covărşire ce înfăţoşază ce d-intîi supt toate cuvintele. In aceea ce s-atinge de preţ, însuşi clevetitorii cunosc micşurătatea lui, pentru că ei propun o altă casă în toate mai mică, nepotrivită unei asemine destinaţii fiind-că ea este afară din oraş, şi de un preţ care nu are deosebire decît de 500 galbini. Trebui-va oare a se apăra dreptăţile Domnului, carele avea amanet această casă de cinci-spre-zeci ani? Dreptăţile Inălţimii Sale s-au fost încuviinţat de Divanul Inalt supt Ocărmuirea vremelnică şi de a doaî oară s-au îmbunătăţit în conglăsuire şi de cătră Divanul domnesc, şi numai după aceste închieri cu desăvărşiri au urmat vînzare cu toate formele fără să fi venit prilej de a sa Domnul vre-o poroncă întru a se săvărşi sau a se grăbi vănzarea. Intru un cuvînt, pentru a se înnimicnici în scurt toate acestea mărşave ziceri, Domnul este gata a pune ca să se preţăluiască zidire de cătră ori-care meşter ar voi ca s-aleagă şi a se mulţămi cu preţul acei mai nepărtinitoare preţăluiri. Şi cu atîta mai mult Inălţimea Sa este sigură de ispravă, cu cît zidire acestei case au costisit pe proprietar întreit peste preţul vînzării de acum. Nişte asemine catigorii nu ar fi vrednice decăt de o nebăgare de seamă defăimătoare, dacă ele nu ar dovedi cugetări criminaliceşti care se ating de înalta însuşire a ori-cărei Ocîrmuiri. Art. 17, despre partea judecătorească. - Stare ce ticăloasă în care Domnul a găsit partea giudecătorească este obşteşte cunoscută, precum şi îngrijirile Inălţimii Sale cele de tot momentul şi trudnicele sale lucrări pentru a scăpa pe public dintr-un labirint, în care era împins de grămădire de 29.000 delle ce se afla la toate tribunalurile. Nici odinioară, Domnul nu a oprit pe Adunarea obştească de la împuternicirea sa de a alege trii mădulări la Divanul domnesc. Adunare, care a dat această dreptate Şefului Ocărmuirei, nu a reclamarisit-o. Pe lăngă aceasta, Domnul a găsit pe acest Dival alcătuit de Ocărmuire vremelnică şi nu au făcut altă prefaciri decăt numai cele neapărate. Dacă în curgirea unei sîngure sesii obşteşti care au urmat de la suire Domnului pe scaun, deputaţi, între cari se află şi din părătorii Ocărmuirei, ar fi voit a întrebuinţa alegire a celor trii mădulări, Domnul negreşit nu ar fi făcut nici o împedecare. Prihănitorii, în pările lor cele deşarte pentru catahrisuri de putere în partea judecătorească, nu pomenesc ce-i sînt date de Reglement: adecă pricina Spatariului Petrachi Roset, în care se afla dezbinare de socotinţă, s-au hotărăt în conglăsuire de cătră Divanul domnesc, în urmarea observaţiilor pe care Inălţimea Sa le-a făcut pe temeiul articului 363 a Reglementului; şi pricina Spătariului Gherghel cu serimanii copii a cumnatului [340] seu, care judecîndu-se de cătră doaî mădulări şi trii supleanţi a Divanului domnescu, parte remasă au protestăluit şi s-au jeluit Domnului despre neregula judecăţii, aretănd necuviincioasa amestecare a trii supleanţi în locul a trii mădulări alcătuitoare a acestui trebunal. Aceste protesturi s-au recomenduit de Domnul la luare aminte a acestuiaş Divan, de la care s-au cerut lămuriri asupra cuvintelor priimirii supleanţilor, şi în aşteptarea dovedirilor lămuritoare a aceştii împregiurări, Domnul s-au oprit de a întări acea hotătăre. Aceasta este aretare simplă a incungiurărilor în amîndoaî sîngure proţesurile, pe care prihănitorii au putut areta. Art. 18, despre jalobe. - Un obicei înrădăcinat în deprinderile lăcuitorilor aceştii ţeri este de a alerga de-adreptul la Şeful Statului pentru ori-ce pricină. Domnul, departe de a favorisi întinderea acestui obicei, care pe de o parte, îl îndatoreşte a întrebuinţa la cercetarea jalobelor o vreme preţuoasă, şi care, pe de alta, pricinueşte jeluitorilor întîrzieri şi pagube zădarnice, au făcut ce-a fost la putinţa Inălţimii Sale pentru a îndrepta în legiuiti hotare năzuire cu jalobe de-adreptul la locul de la care atărnă pricina. Cine-va poate a se încredinţa despre aceasta, cetind copia aice alăturată supt litera C, a Ofisului ce a adresuit Sfatului Ocărmuitori. Insfărşit, cuprinderea a tuturor jalobelor înfăţoşate Domnului de la înturnarea sa de la Constandinopol pînă astăzi, se află trecută în condicile ţănute spre acest sfărşit, unde se arată, în predma cuprinderii a fieşte-cărie jalobe, copia buiurdiului pusu pe original, care buiurdiuri nu cuprind altă decăt recomendaţii cătră tribunaluri pentru a păşi în pricini după formile Reglementului, pentru a se povăţui cu scumpătate de cuprinderea pravilelor şi pentru a păzi cu cuget curat dreptatea şi cuviinţa, care trebue să haracterisească pe judecători fără părtinire. Dacă o samă de persoane, sumeţindu-se în poziţia lor, a voit să scape de lucrarea pravilii şi a întărzie aplicaţia a hotărărilor date cu desăvărşire, la asemine împregiurare Domnul s-au găsit datoru a porunci împlinirea judecăţii fără deosebire persoanelor de care se atinge. La ce dar ar sluji în adever jertvirile ţerii întru aşezare tribunalurilor, dacă judecăţile lor ar remăne zădarnice şi fără lucrare? Toată stăpînirea care a r îngădui slăbiciune în adecere întru împlinire, ar păşi fără îndoială peste cele mai sfinte a sale îndatoriri. Art. 19, despre personalul tribunalurilor. - Este îndestul a cunoaşte personalul tribunalurilor pentru a se încredinţa că s-a făcut cea mai bună alegire putincioasă. Drep aceea, nu a atărnat decăt de la aceşti prihănitori a fi mădulări în deosebitele instanţii jedecătoreşti, dacă fieşte-carele dintre dînşii nu ave cugetări a se face Ministru. Nu este tăgadă că clivetitorii însoţindu-se în intrigile lor cu feţe nebăgate în samă, se ispitesc de a înfăţoşa de judecători în poziţia în care s-au aşezat însuşi ei, puind iscăliturile lor alăture cu acele a feţelor d e ce mai de pe urmă defăimare. Prihănitorii nu a decăt a areta macar o singură pildă a vre-unui judecător depărtat mai înainte de termin, afară de demisione cerută de însuşi ei. Din împotrivă se află o samă ţănuţi în posturile lor şi după trecire terminului de trii ani. Fiind-că ei zic că pildele depărtărilor din slujbă sînt aşa de înmulţire, ar fi aretat cel puţin măcar una. Art. 20, despre sobornicescul chrisov din 1785. - Este foarte lesne a se încredinţa că sholiile propuse de iurisconsulţi pentru a lumina pe public şi pe judecători asupra cuprinderii chrisovului din 1785 sînt potrivite cu condica politicească şi pravilele în lucrare în ţară. Aceste sholii s-au supus de cătră Logofetul Dreptăţii cunoştinţei Sfatului, preziduit atunce de către unul din iscălitori, Logofetul Alexandru Ghika, iar Sfatul după ce l-au cercetat, a răportuit Domnului pentru tipărire acestui chrisov cu dezvelirile tălmăcitoare, de care toate tribunalurile avea neapărată nevoie. Drept aceea nu au nici cum cuvînt de vre-o noaă pravilă şi nu ar pute a se afla nici o potrivire între acest act şi între alcătuire legiuită şi îmbrăcată cu toate formele, care s-au închiet cu Logofetul Teodor Balş şi s-au întărit şi de Consulatul Rosiei, pentru că datoriile Dumi-sale Balş, pe care Domnul le-au plătit, priive pe un supus rosienesc. [341] Art. 21, despre dispoziţia pentru hotărările ce nu sănt supuse unei de isnoavă cercetări. - După acestea, cum ar putea cineva să găsească un abuz de putere în semplă aretarea dispoziţiilor pe care Ocărmuirea vremelnicească, pe temeiul unui decret a Curţii Imperăteşti, au fost publicarisit, atingetoriu de hotărările Domneşti ce ar fi fost închiete după forme. Sfatul şi prezidenţii Divanurilor au fost întru adever achemaţi a se aduna după pilda chipului urmat de vremelniceasca Ocărmuire în asemine imprejurare. Această întrunire nu a avut de pravăţ decăt a adeveri formile ce se urma din vechi supt Ocărmuire Domnilor, pentru ca hotărările îmbrăcate de acele forme potrivit cu pomenitul decret, să nu fie mai mult supuse unei din nou revizii, şi aseminea şi în ceea ce s-atinge de chrisovul aretat mai sus nu au fost nici cum cuvînt de vre-o din nou pravilă, ci numai de o simplă dizvelire care se aibă de praveţ de a apăra pe perticulari de şicană sau acolarisire şi de a închide drumul înnoirii pe toată zioa de proţesuri. Aşa dar, această mesură s-au îmbrăţoşat de cătră toţi acii cu bune cugetări şi de cătră proprietarii cu mărturisirea unei obşteşti încuviinţări şi a unei adînci recunoştinţă. De-ar fi fost cugetarea Domnului precum prihănitorii sei au avut obrăznicie a zice, de a scormoni averile şi de a se folosi de prigonirile judecătoreşti, Inălţimea Sa, în loc de a pune o stavilă la înnoirile proţesurilor, precum au făcut, ar fi lăsat un curs slobod duhului de judecăţi şi prigonirilor nesfîrşite, care ar naşte între particulari. Ce însemnează învinovăţire de porunci date grabnic pentru a se aduce în împlinire o hotărăre desăvărşită? O asemine hotărăre trebue neapărat a se îndeplini şi ori ce poroncă dată spre aceasta este o urmare neapărată a actului formalnic din care ea purcede. Art. 22, despre ascundere de acturi. - Clivitirea se artă îmbrăcată de forma ce mai hădă în păra că acturi de mare cuviinţă s-au îndosit din delle la tribunaluri. Nu-i îndoială că paza şi cercetare a 29.000 delle nu ar pute nici de cum privi pe persoana Domnului şi, dacă asemine îndosiri ar fi urmat, deşi nu s-ar pute atinge decăt de cinovnicii cei mai de gios a tribunalurilor, şi cum părţile asuprite din aceste nu au rădicat reclamaţii şi nu au stăruit asupra unei întămplări aşa lesne a se adeveri? Că nu ar fi avut trebuinţă a se adresui întru aceasta cătră Domnul, în vreme că nu fieşte-care mădular a tribunalului pute fi chemat întru o precăutare de asemine fire, iar adînca tăcere a împricinaţilor desfiinţează formal nişte aşa cutezătoare minţiri. Art. 23, despre pricina Dornei. - La clevetire despre răşluire de acturi însemnătoare din delle, părătorii pomenesc de pricina Dornii. Pentru a se încredinţa cine-va de adever nu are decăt a lua seama la împregiurările atingetoare de această pricină. Satele Dornii, în munţii Carpaţii, sînt lăcuite mai bine de trii mii suflete, care din vreme nepovestită bucurăndu-se în pace de această proprieta, au fost dezbrăcaţi de dînsa de către Domnul Costandin Ipsilant la 1800, puind aşa stăpînire pe aceste sate. Supt pricinuire că se afla o domnie cuvenită ţerii, Domnul Ipsilant au făcut-o danie fiului seu; mai pe urmă, această moşie prin deosebite tocmele au trecut, cu preţ de 80.000 lei, în stăpănirea familiei Bălşeşti, care supt toate Ocărmuirile ce s-au petrecut în Moldova în curgere de treizeci de ani au cerut în zădar stăpănirea ei, din pricina statorniciei împotriviri a lăcuitorilor acelor părţi, cari, bizuindu-se întru o stăpănire necurmată de multe veacuri şi în poziţia lor prin munţi şi potice nestrăbătute, s-au ţinut în stăpănire proprietăţei lor; iar îndată după numirea Domnului, fraţii Bălşeşti au cerut întrebuinţarea puterii înarmate pentru a scoate din stăpănire pe aceşti 3000 de suflete, şi tot cu acest prilej, ei pun înainte Domnului ca să primească acele moşii cu preţ de 6000 galbeni. Domnul au depărtat o asemine propoziţie, avînd în vedere neputinţa în care s-au aflat toate Ocîrmuirile de mai nainte de a dezbrăca trii mii de suflete în favorul unai singure familii, precum şi pribigirii acelor trii mii suflete în Bucovina, care se află pe marginea aceştii proprietăţi. In urmare dar, Inălţimea Sa au renduit prin cerire a îmbelor părţi o comisie, îndemnînd pe răzeşi a-şi alege vechilii; şi toată această gălcevire, care se lungea de trii.zeci de ani, s-au curmat printr-o învoire cu bună priimire, în puterea căreia doe-spre-zece mii de galbeni se da familiei Bălşeşti de cătră lăcuitorii [342] Dornii, pentru ca să fie stinsă ori ce pretenţie în sarcina lor. După această alcătuire bieţii lăcuitori neavînd de unde plăti ce întăi cade la împlinirea ei, în sumă de patru mii de galbeni, Domnul au plătit spre înlesnirea unui norod nenorocit această sumă de la sine, fără vre-o dobîndă şi în singurul scopos a slobozăniei lor. Din această sumă, care s-au numerat fraţilor Bălşeşti, Domnul, pănă în ceasul acesta, are a primi peste doue mii galbeni de la răzeşi. Duhul cel mai reu voitoriu pute oare să găsească clenci de răşluire de acturi în această pricină, al căreie împregirări nu pot fi nici cum tăgăduite? Insă oamenii nedestoinici de un dentiment marinimos se întunecă de ivala unei fapte, pe care demoralizaţia lor nu ar pute ca să o înţeleagă. Art. 24. Pricina Brateşului. - Clivetitorii îşi iau putere de tribunal pentru a da căştigare de pricină unuia din tovarăşii lor, Postelnicul Gheorghe Ghika, carele voeşte cu toată vîrtute a pune mîna pe o mare întindere de păment cuvenită fiscului, în apropiere cu balta Bratişului. Această baltă care, după însuşi mărturisirea prihănitorilor, este o proprieta particularnică, s-au făcut obiectul unor alcătuiri legiuite şi formalnice între adeveraţii proprietari şi Domnul, alcătuiri cu atăt mai temelnice şi sfinte cu căt nici unul din vînzetori, după publicaţiile ce au urmat şi paza tuturor formelor cerşute, nici au grămădit macar ca să rădice vre-o pretenţie. Cum deci nişte persoane cu totul streine de pricină pot a se rădica ca advocaţi, în vreme ce nu se află nici o reclamaţie şi cînd nu au nici o împuternicire la mîna lor? Este de cuviinţă a se însemna aice că Domnul nu au reclamarisit decăt stăpănirea bălţii Bratişului cu o parte de pămînt aşezat între această baltă şi dunăre, şi că această parte închipuieşte ce mai mică întindere a pămîntului ce s-ar cuveni proprietarilor cu documenturi temelnice sau în lipsa acestora fiscului. (Cu toate acestea, Domnul au făcut mari jerviri împotriva acestui schimb şi dreptăţile I. Sale sînt cu deplinătate dovedite în Memoarurile împărtăşite Gheneralnicului Consulat.) Proprietarii ar pute cu dreptul a se tăngui, dacă alcătuiri aşa de sfinte ar da pricină de ce mai mică jignire. Art. 25, despre împresurări. - Este cu totul neadeverată prihănire de împresurări, pe care Domnul ar fi făcut moşiei unuia din megieşii sei. Este adeverat că reposatul seu părinte au rădicat pretenţie pentru împresurare moşiei sale de cătră moşia Păstrăvenii şi că tribunalurile competente i-au dat, supt Ocărmuirea vremelnică, aceea de i-se cuvine în puterea documenturilor temelnice ce au fost înfăţoşat. Această parte de pămînt aduce d-abia pe un an un folos de 20 pînă la 30 de galbini şi prepunere de ori-ce lucrare samovolnică este cu atăt mai fără temeiu, cu căt această gălcevire s-au trăgănat mai mult decăt cere formele proţedurii şi, numai după nenumerate chemări în curgere de mulţi ani şi după o însemnătoare trecire de vreme, în urma împlinirii tuturor terminilor cerute de Reglement, Divanul ţerii de sus au rostit cu desăvărşire hotărăre sa, în nefiinţa părţii protivnice, care s-au îndărăpnicit de a nu se înfăţoşa şi de a nu scoate nici documenturile sale. Art. 26. Mihăilenii. - Prihănirile atingetoare de tîrguşorul Mihăilenii înfăţoşază o noaă dovadă a cutezării clevetitorilor, care îndrăznesc a areta înprejurări fără nici un temeiu şi cu totul mincinoase. Este cunoscut că Logofetul Teodor Balş se află în deplina stăpînire a acestui tărguşor fără vre-o reclamaţie din partea lăcuitorilor, care petrec acolo în linişte şi în pace, în puterea învoelilor cu bună priimire încheete cu proprietarul şi întărite prin chrisoave a Domnilor de mai înainte. Ce se zică despre cuviosul Jidov, care au zădit aşa de tare doioasa simţire clivititorilor? Este adeverat cu toate acestea că toţi lăcuitorii Mihăilenilor, împreună şi cu Jidovii, au întins nenumerate tînguiri împotriva şicanelor şi a obijduirilor de tot feliul pe care acel Ovreiu nu înceta de a face în acest tărguşor. Ei au venit pînă acolo de a areta că vor părăsi lăcuinţele lor dacă acest om de scandat nu ar lipsi din mijlocul lor. Insfărşit, Aghenţia austricească, încungiurată de tînguirile îndreptate împotriva acestui Evreu, au adresuit Domnului o Notă [343] de pe care se alăturează aice copie supt litera D, rugăndu-l ca să orenduiască o comisie pentru a curma cu totul gălcevire între Jidov şi Logofetul Teodor Balş. Drept aceea, în toată această pricină nu se află nici o împrejurare care să poată privi pe Domnul. Cu acest chip, clivetitorii făcîndu-se advocaţi obşteşti prin neştiinţa părţilor lor, îţi însuşesc dritul de a apăra, de a sprijini şi a sa hotărări. Aceştia sînt nişte aeropaghiţi de un feliu nou, a cărora iurisdicţie nu cunoaşte nici un hotar. Art. 27, despre catahrisuri. - Ori-ce catahris nu poate avea de praveţ decăt o lucrare samovolnică, o faptă nelegiuită şi o călcare a dreptului, în favorul acelui ce dă. Drept aceea, pricinile atingetoare de Episcopul de Roman, Michalachi Cantacuzino, fratele seu Costachi Cantacuzino, au fost toate hotărăte de Divanul domnesc şi Domnul era după Reglement îndatorit a le întări (precum s-au şi urmat. Socotindu-se că el s-ar fi depărtat de această întărire, oare acestea persoane, în loc de a da bani, nu s-ar fi adresarisit mai întăi cătră Consulatul rosienesc, pentru a areta macar în taină depărtare Domnului de a da a sa îmbunătăţire. Insă nici una din aceste împrejurări nu s-au întămplat.) După care Domnul, povăţuit de Aşezămănturile ţerei sale, au întărit toate acele judecăţi şi au poroncit aducerea întru împlinire. Cu toate acestea, Inălţimea Sa voind a petrunde acea luare au recomenduit Sfatului de a chema de faţă pe Dumnealui Michalachi Cantacuzino, carele este sîngur asupra cărue s-au fost respăndit mai nainte asemine vorbe, ca să arate de cum-va au făcut vre-o oareş-care jertvă în proţesul seu, şi isprava au fost întovărăşită cu o deplină şi întreagă tăgăduire din parea sa. Dară pentru care sfărşit el ar fi făcut vre-o jertvă, întru o pricină ce au săvărşit-o prin învoială cu lăcuitorii tărguşorului seu? Al treilea frate Cantacuzino va fi fără îndoială cu totul în mirare de a auzi că au făcut o jertvă de una mie galbeni pentru renduirea sa la Divanul domnesc, care nu l-au costisit un ban macar. Vine acum desfiinţare contractului tiutunului, care nu se atinge de acum de haznea ce de muniţipalitate, şi cu acest titlu însuşi Ministrul din lăuntru de mai înainte, Alexandru Ghica, au pus la cale cu desăvărşire acest obiect, carele era în atributurile sale, şi beizadea Mavrogheni este slobod a cere de la densul soma ce se zice că s-ar fi dat la aceasta. Iară în căt pentru pavea, darea ei în vînzare au urmat supt vremelnica Ocărmuire, şi se vederează din acturi formalnice că Domnul atunce, ca un simplu particular, au dat moşiile sale zălog pentru siguranţia lucrării, supt condiţie de a o triia parte în folosul de peste an. Insă după suirea Inălţimii Sale pe scaunul Domniei, cu toate că ar fi putut fără vre-o neîncuviinţare a urma această alcătuire, însă povăţuit de înalte sămţiri, au îndatorit pe otcupic ca să deie altă siguranţie şi cu acest chip s-au depărtat de un curat folos de zece mii galbeni, ce i s-ar fi cuvenit în socoteala anilor următori pănă la împlinirea terminului. Să venim acum la trii-zeci mii de galbini a controbandii de rachiu, daţi de cătră o cumpanie de Jidovi. Unde este această cumpanie şi care sînt acei ce o alcătuesc? Să se iai bine sama că, pentru a se apropie de o asemine somă, trebue a se socoti că mai bine de 200.000 vedre de rachiu s-au adus în ţară; că pentru transportul a unei cătimi atăt de mari, mii de care au fost întrebuinţate şi că au trebuit mai mulţi ani pentru a sa consomaţie. Insfărşit, pentru a se tăie în scurt aceste minciuni vederate, Domnul dă suma de triizeci mii galbini la casele de facere de bine, de vor înfăţoşa clivetitorii dovezi că au luat asupra acestui articol macar trii-zeci de galbini; însă tot într-o vreme, Inălţimea Sa cere ca şi ei să fie îndatoriţi a sa asemine somă la această casă, de înadată ce nu ar pute a înfăţoşa dovada pării lor. Pe lîngă aceasta, pue în vedere actul în puterea căruie privigherea marginii, s-au rădicat de la cel de mai nainte Ministrul din lăuntru, Alexandru Ghika, precum şi de la Hatmanul, pentru a se încredinţa Visternicului, cu toate că, precum s-au aretat mai sus, Alexandru Ghika au cutezat, supt Ocărmuire vremelnică, tot feliul de catahrisis în cotrobanda de rachiu. [344] Acestui de pe urmă nu-i şade fără îndoială bine de a voi a arunca asupra altora catahrisuri neadeverate, în vreme cînd cercetările Controlului au pus în ivală că o somă aproape de 170 mii lei, orenduită spre plata producturilor pentru armiile împerăteşti, s-au sfeterisit de cătră dînsul, în vreme ce ocărmue Departamentul. Iară în căt despre clivitirile îndreptate cu acest prilej asupra Dumi-sale Canta, D-lui nu se înstînjeneşte a respunde cu averea saa pentru ori-ce controbandă de tachiu ar înfăţoşa acum părîşii dovezi ce-ar fi făcut de-adreptul sau lăturalnic. Haractiriul seu şi destoinicia sa i-au învrednicit, supt Ocărmuire vremelnică, posturile de Vornic de Aprozi şi de Secretar de Stat la întroducere Reglementului şi însfărşit îndemnarea ce i-au făcut Ecselenţa Sa Aghiotantul Gheneral Kisseleff scriindu-i pentru a priimi de a fi mădulariu Divanului domnesc. De la suire Domnului pe scaunul, acest dregător au dat dovezi de rîvnă şi neinteresateţă, pe care prihănitorii nefiind în stare a le urma socotesc că l-ar pute ponegri prin învinovăţiri mincinoase. Asemine şi pentru 12.000 de galbini pe care Domnul Miloş ar fi dat Inălţimii Sale pentru Ocne, singură cunoştinţa împrejurărilor care sînt obşteşte cunoscute şi dovedite arată cutezare unei asemine pări. Ocnele s-au vîndut prin mezat obştesc colonelului Lăţescu drept preţul de 700.000 lei. După închierea tuturor acturilor, acest cumperător căindu-se au pricinuit că nu este în stare a ţăne acest rusumat. Ocărmuirea i-au vestit că această împrejurare se atinge cu totului tot de dînsul, că el nu ave decăt a se alcătui cu cine ar pute pentru ca hazneaua să nu cerce nici o pagubă din soma vînzării, şi întru adever el au lăsat Ocnele numitului Sedar Opreanul cu preţ de 650.000 lei. Drept aceea, ce trebuinţă au putut ca să aibă acest al doilea cumperător de a sa în zădar 12 mii galbini, în vreme cînd rusumatul Ocnelor nu era a Ocărmuirei şi nu o privea cu nimic? Oare mai este de cuviinţă a se sîrgui cine-va de a zădărnici aşa de mărşave clevetiri, oare nu au căt de puţin macar umbră de adever, precum este pricina de judecată între Protoereul Iftimi şi Visternicul Neculai Rosnovanul, precină care nu au avut nici odinioară fiinţă, şi alte pări atăt de zădarnice căr şi de greţoase, precum soma de 3 sau 4 sute de mii da galbini încomorate de Domnul? Toate veniturile Prinţipatului de la suirea Inălţimii Sale pe scaunul Domniei pănă astăzi nu se suie la această sumă, şi se află anume orenduite prin budge la deosebitele trebuinţe, după care au şi fost purure întrebuinţate. Aşa dar, de la particularnici Domnul ar fi luat acea sumă cumplită. Insă în Moldova, toţi particularii la un loc ar pute cu greu avea patru sute de mii de galbini gata, şi ar trebui să se socotească că Domnul au scormolit în toate lăzile particularilor şi au rîpit cu sălnicie toate capitalurile lor; însă după toate aceste nu se află nici o reclamaţie din partea oriş-cui ar fi, afară numai din partea clivititorilor, între cari nici unul nu zice nici adeverează că au dat cevaş. Cu acest chip îndemnaţi de demoralizaţie, ei au cutezare a zice că destrămare are îngrijire de a desfiinţa pe toţi acii ce pot dovedi vinovăţia, şi alte multe rostiri de asemine fire criminalicească; însă toţi acii pomeniţi în memuarul lor sînt de faţă, fără a fi loviţi de nici o simptomă de periciune, din potrivă ei sînt petrunşi de urgie pentru că au au compatrioţi a cărora fiinţă este alunecată la toate relele nărăviri. Art. 28. Pricina Niamţului. - Insfărşit, clevetitorii, însufleţiţi de o rîvnă evlavioasă şi priinţa săborului de la Niamţ, la care nu au găndit în viaţa lor decăt numai în acest prilej pentru a-l face obiectul unei mărşave clevetiri, strigă asupra a trii punturi, adecă pentru moşia Davidenii, pentru schimbul Mogoşeştilor şi a Volintireştilor şi însfărşit pentru scoaterea stareţului. a) Moşia Davidenii este alăture cu proprietatea reposatului marele Logofet Grigorie Sturza, carele în viaţă fiind au fost reclamarisit un pămînt împresurat de cătră zisa moşie. S-au propus de cătră stareţ şi săbor a se da această pricină în socotinţa unui compromis pentru a dovedi adeveratele hotare pe temeiul documenturilor şi a unia şi a altia părţi. Domnul au lăsat cu totul pricina la compromesari, cari mergînd la faţa locului au aşezat hotarele, trăgînd o linie cu totul în folosul monastirii, care, după [345] prinderea documenturilor, ar fi trebuit să întoarcă o mare întindere de pămînt. Prin acest compromis, au siguripsit desăvărşit hotarele moşiei monastirii prin întoarcerea unui mic colţ de pămînt, al cărue venit nu se sue la 15 galbini pe an. b) Schimbul Mogoşeştilor şi a Volintireştilor s-au propus în multe zăstămpuri de cătră însuşi săborul de la o vreme foarte îndelungată, în viaţă fiind încă stareţul Dometian, al cărue scrisoare în această pricină se află încă de faţă. Această scrisoare slujeşte a dovedi că mănăstirea da, în schimbul unei moşii numite Cioara, altă moşii mai mare şi cu un venit cu mult mai însemnătoriu decăt acel amînduror moşiilor sus aretate. După suirea Domnului pe scaun, săborul au înnoit cererile sale, propozarisănd moşiile Mogoşeştii şi Vilintireştii în schimbu cu moşia Cioara, de care monastirea ave ce mai mare trebuinţă pentru ţănerea mulţimei vitelor ei, care o costiseşte piste 50 mii lei pe an, precum cerere formalnică ce se află la Mitropolie, unde ea este adresuită, adevereşte. Insă Domnul s-au vezut nevoit a depărta această propoziţie şi de a nu priimi schimbul, pentru cuvintele că moşia Cioara ave o întindere îndoită decăt aceea amînduror moşiilor propuse şi că venitul Cioarei era de una mie galbini pe an, în vreme ce acel a Mogoşeştilor şi a Volintireştilor, date de monastire, nu se sue la cinci sute gablini. Aşa dar, alcătuire cerută de monastire nu au urmat, şi este vederat că Domnul nu ave trebuinţă nici de sîlnicie nici de mijlocire pentru a veni la o ispravă cu totul păgubitoare lui şi care era cerută ca un har de cătră monastire. Depărtat de voinţa de a-şi înfiinţa folosuri cu jignire săboarelor călugăreşti, Domnul însă le hărăzeşte pe tot anul de la sine şase mii lei spre ajutoriul călugărilor bătrîni şi neputincioşi. c) Iară depărtarea stareţului, care precum au putut cine-va să se încredinţeze din împrejurările sus aretate, nu pute să aibă nici o înrudire cu schimbul propus de săbor şi nepriimit de Domnul, - depărtarea lui vine din aceea că, de la renduirea sa, el au dat pricini săborului la jeluiri vrednice de a se lua în băgare de samă şi la drepte tănguiri, pănă într-arăta că toţi călugării au făcut pasuri împotriva lui, au cerut scoaterea sa şi au păţit cătră alegere altui stareţ, al cărue haractiriu cuvios şi bunele fapte sînt obşteşte mărturisite. La aceste Domnul nu au găndit nici odinioară a se amesteca precum nici la numirea nici la scoaterea stareţilor, nici la ocărmuirea monastirilor, ca nişte pricini ce nu privesc pe Inălţimea Sa. (Nu este tăgadă că fostul stareţ, carele nu ştie nici cum a scrie, au dat Consulatului Inperătesc din Eşi un protest alcătuit de Aga Alexandru Roset, unul din aghenţii cei mai lucrători a împerecherii, carele se zice recomenduit Consulatului de cătră Ministeria Inperătească. In acest protest, au căutat ca să împrobodească adeveratele pricini a depărtării acestui călugăr, puind înainte o alcătuire ce nu au avut nici odinioară fiinţă. Este asemine netăgăduit că Dumnealui Vaşcenco s-au grăbit a priimi acest protest, fără să-l împărtăşească de atunce Domnului macar în taină pentru a lua lămuriri asupra cuprinderii lui. Asemine el au făcut şi cu memuarul, de pe care Domnul i-au cerut cu stăruinţă o împărtăşire tainică pentru a pliroforisi pe Imperătescul Consulat despre clivitirile ce se cuprind într-ensul şi de a-i da dovezi asupra minţirii lor. Aşa dar, Domnul nu au avut nici o ştiinţă pănă la 15 Fevruar de cuprinderea acestui memuar, în vreme ce el avusese cunoştinţă despre densul incă din luna lui Noemvre a anului trecut. De atunce dar lămuririle date ar fi desfiinţat tot prepusul, pe care persoane vrednice de respect ar fi putut să aibă din pricina tăcerii Domnului supra unor clivitiri, care s-au socoti că iau fost cunoscute. In acest chip, Domnul s-au aflat în neputinţă materialnică de a pune în ivală golul adever). Inchiere. - După această în scurt aretari a împregiurărilor a cărora sîngură fiinţa este îndestulă a dărăma ace nepotrivită clădire de minciuni precugetate şi de ziciri clivititoare, poate cine-va judeca despre demoralizaţia clevetitorilor întrunind în [346] puţine cuvinte ţelul pasurilor şi ţăntirea cugetărilor lor. Intru adever, oborînd renduiala statornicită şi batjocorind legile pe care ei le cheamă într-ajutor, ei s-au îmbrăcat cu însuşirile a obşteştii Adunări, s-au alcătuit în tribunal înalt, s-au rădicat ca nişte catigori amarnici a Ocărmuirei şi au înfăţişat ţerei o pildă neîngăduită de neorenduială şi de nesupunere. Nici un lucru sfînt nu au scăpat de obraznica lor pornire; păşind peste toate hotarele slobozeniii, ei s-au atins de Ocărmuire, de Cliros, de Adunare, de tribunaluri şi însfărşit de ori-ce, întru o soţietate organizată, trebue a fi încungiurat de respect şi de cinstire. In a lor rătăcirea, adresuindu-se cătră înalte persoane, ei au cutezat a preface firea împregirărilor celor mai vederate, a încărca cu văpseli urîte faptele cele mai lăudate, şi aşa au hrănit nădejde de a face ca să treacă drept adeveruri vinovatele lor amăgituri, de a prihăni buna credinţă a reprezentanţilor Curţii Imperăteşti şi de a întoarce cătră folosul cugetărilor lor oborîtoare a semtimenturilor şi scopurile hrănite de denşii slujeşte a însemna curat poziţia în care ei s-au pus. După aceasta, cum dar nu se înstînjenesc de a mărturisi prin iscăliturile lor că au fost smomiţi şi mituiţi, ar pute în viitorime fi mădulări unui trup legiuitor şi păzitor a celor mai scumpe interesuri a ţerii? Urmează dar că, dacă despre o parte poziţia şi pasurile clevetitorilor sînt de aşa feliu în cît nemică să nu-i poată desvinovîţi, pe de alta Ocărmuire se află, prin mărturisire lucrurilor şi aceea a obşteştii bune cugetări, aşezată mai presus de toată jignirea. (Buna cugetare ce s-au aretat necontenit priincioasă Domnului şi lucrărilor administraţii sale, s-au declăruit şi în acest prilej printr-un act obştesc şi neîncuviinţătoriu uneltirilor a voitorilor de reu, care act se alăturează aice subt litera D). Iară în căt pentru lucrări, cine-va va pute să afle descrierea lor în scurt în amîndoe împărtăşirile adresuite Adunării obşteşti, cae întăi în sesia trecută şi cea al doilea în aceea ce are a se deschide, şi alăturate supt literile E. G. Aşa dar, nu se va putea tăgădui fiinţa acestor lucrări împărtăşite din slujbă Adunării obşteşti şi vestite în toată ţara prin canalul tipografiei. DH, V, S1, nr. CLXI, p.333-334-335-336-337-338-339- 340-341-342-343-345-346. * M, Martie 1836. [385] Adunare obştească prin Ofisul Nostru de supt No. 19, fiind chemată a se încredinţa de păşire peste cercul îndatoririlor lor ce au făcut şase deputaţi, Noi socotim a-i pune cu acest prilej înainte ca să facă întrebare pomeniţilor spre a da dovezi asupra următoarelor punturi, de care se alcătueşte a lor clevetire asupra Ocărmuirii, a clirosului, a Adunării şi a feţelor întrebuinţate în slujba publică. 1. - Uneltirea de chipuri din partea a doi foncsionari jacaşi spre a se sminti prinţipion a slobodului glasu a Adunării. [386] 2. - Meşteşugirile şi înşelăciunile întrebuinţate pentru a se priimi şi a se încuviinţa de Adunare proiectul atingetor de obşteasca hotărătură. 3. - Răşluire de banii scutelniceşti pe anul 1834, prin mesura întrebuinţată întru întămpinarea lipsii lăcuitorilor. 4. - Acoperirea stării ţerii cu o brobodire nepetrunsă, supt care Domnul, după priimirea a cinci mii galbeni pentru cheltuelile mergerii la Constandinopole, şi-ar mai fi luat la înturnare alte şapte mii de galbini, şi însfărşit adaogire de alte sume pentru cheltuelile înscăunării. 5. - Că Domnul ar fi tras în folosul seu poşlina ecsportaţiei producturilor. 6. - Facire de havalele întru lucrare pavelii oraşului Eşii. 7. - Impovorarea lăcuitorilor şi dărîmare lor cu deschidere drumului de la Eşi la marginea Austriei. 8. - Intrebuinţare de havalele la lucrarea grădinei domneşti de la Socola. 9. - Mulţime de zidiri deşănţate pentru umblarea Domnului prin ţară, cu asuprirea proprietarilor şi a obştiilor. 10. - Paguba Visteriei prin vănzarea vămilor cu preţ mai puţin decît ar fi dat alţi muşterei. 11. - Uneltire de catahrisis prin slobozire rachiului în ţară. 12. - Călcare drepturilor şi pronomiilor nobilităţii. 13. - Dare de ranguri piste pravilă prin tocmeli băneşti. 14. - Răşluire de banii Visteriei. 15. - Uneltire de catahrisis în cheltuire banilor caselor obşteşti. 16. - Intrebuinţare de somă mare întru cumperare caselor lui Cazimir pentru şcoală. 17. - Oprirea Adunării de a alege trii supleanţi la Divanul domnesc. 18. - Catahrisis de punere în pricina de judecată a Spatarului Petrachi Roset şi a Spatarului Gherghel cu orfanii cumnatului seu. 19. - Prihănirea buiurdiurilor domneşti asupra jalobelor. 20. - Neîngrădita şi adesea schimbare a judecătorilor. 21. - Prihănirea sholiilor făcute de sobornicescul chrisov din 1785, cu chip că ar fi închipuite în favorul actului încheiat la Logofetul Teodor Balş. 22. - Abuz de putere în dispoziţia făcută pentru pricinile ce nu sînt supuse unei de isnoavă cercetări, că adecă ar ţănti cătră aceea de a se scormoni averile şi a se folosi Domnul de prigonirile judecătoreşti. 23. - Răşluire de acturi din delle, care ar fi urmat şi în pricina Dornei cu fraţii Bălşeşti. 24. - Că alcătuire ce au făcut Domnul pentru balta Brateşului cu proprietarii ei ar fi jignitoare megieşitelor proprietăţi. 25. - Că Domnul ar fi rîpit cu împresurare o parte de loc din moşia Păstrăvenii. 26. - Impovorare lăcuitorilor din Michăileni. 27. - Luare de mită de la Episcopul de Roman în pricina cu tîrgul. 28. - Luare de mită de la Spatarul Michalachi Cantacuzino în pricina cu tîrgoveţii de Fălticeni. 29. - Luare de mită de la Vornicul Dimitrie Cantacuzino pentru rînduire sa de mădulariu la Divanul domnesc. 30. - Luare de mită pentru desfiinţare contractului tiutiunului ca Beizade Mavrogheni. 31. - Tovărăşie Domnului în contractul pavelilor. 32. - Luare de 30.000 galbini pentru slobozirea rachiului în ţară. [387] 33. - Rădicare păzii marginii de la fostul Ministrul din lăuntru, Alexandru Ghica, şi Hatmanul, şi încredinţare ei Visternicului. 34. - Luare de 12.000 galbini de la Prinţul Servei Miloş pentru ocne. 35. - Luare de mită într-o pricină de judecată protoerului Iftimi şi Vistierul Neculai Rosnovanul. 36. - Că Domnul au încormorat trii sau patru sute mii de galbini din veniturile ţerii şi de la particuleri. 37. - Infiinţare de venituri cu jignire soboarelor călugăreşti, precum împresurare moşiei Dividenii a monastirii Neamţului şi scoaterea stareţului pentru nepriimire unui schimb ce ar fi voit Domnul să facă cu moşiile monastirei Mogoşeştii şi Volintireştii. Adunare obştească luînd în de aproape privire aceste clevetiri spre a se încredinţa în cît ele poartă haractiriul cei mai însemnate demoralizaţii şi a unii întinderi ţîntitoare cătră resturnare bunei orîndueli. Ne va face cunoscut prin Anafora rezultatul. DH, V, S1, nr. CLXXVIII, p. 385-386-387. * M, 19 Aprilie 1836. [390] Cătră obşteasca obicinuita Adunare. Intrunind obşteasca obicinuita Adunare spre a păşi cătră lucrările sesiei sale pe anul 1835, Noi găsim plăcere întru a o încredinţa despre mulţămitoare stare ace din lăuntru ţerii şi despre înaintirile făcute în întregul materialnicilor îmbunătăţiri, pe cari Ocărmuirea de mai înainte au lăsat Noî ca o moştenire vrednică de laudă. Cu căt vremea depărtează cele trecute şi cu căt legiuirile reglementale se dezvelesc şi se întemeează, cu atît şi lucrarea lor cea mîntuitoare asupra obşteştii fericiri se simte întru toată a sa deplinătate. Propăşirea ace însemnătoare în ramurile ocărmuitoare şi giudecătoreşti, siguranţia şi liniştea obştească, încredirea de care negoţul este întovărăşit dezvelirea industriei şi o sporire moralicească potrivită cu îngrijirile a creşterii tinerimei sînt îmbunătăţirile ce subt Ocărmuirea Noastră se înfăţoşează. In fiinţa unor aşa norocite isprăvi, la cărora rod este obşteasca fericire, ori-ce străruire se află intovărăşită de a sa resplătire, ori-ce stavilă slujeşte de îmbărbătare cătră împlinire a însărcinării încredinţată Noî. Privirea ace iconomicească a ţerii este îndestulătoare; după stăruinţele întrebuinţate la arăturile de toamnă şi la semănatul săcării, care au avut acea mai întregită ispravă, folosurile lor au îndemănat pretutindene pe sate la nevoile lor pricinuite din nerodire a mai multor ani, şi mesura mulţămirei ar fi fost covărşitoare, dacă iarna ce [391] timpurie nu ar fi împiedicat în parte gospodăreştile îndeletniciri şi nu ar fi oprit în unile locuri culesul viilor şi a păpuşoilor. Cu toate aceste, pogorîrea ace grabnică şi însemnătoare a preţurilor este îndestulă de a dovedi, că rodirea au covărşit cu mult trebuinţa hrănii şi că îmbelşugarea au depărtat lispsa şi neînchipuirea a lucrătoriului de pămînt. Îndată ce s-au luat aceste încredinţări, Ocărmuirea s-au grăbit a rădica ori-ce oprire a ecsportaţiei producturilor şi a lucrării valniţilor. Toate dau nădejde că negoţul şi industrie, fiind măntuite de ori-ce piedică, vor lua o din nou înainte prin sporirile gospodăreştilor lucrări. Ocărmuirea, încredinţată căaţiile negoţului cer mai întăi înlesnirea drumurilor de comunicaţie, urmează a ave ce mai de aproape îngrijire asupra acestui obiect. Un drum mai direct, mai înlesnicios şi mai sigur s-au însemnat din Capitalie pănă la marginile Austriei. Planul acestui drum s-au rădicat în toată a lui întindere şi, prin mutarea stanţiilor de poştă pe dînsul, au fost deschis umblărei încă înaintea toamnei trecută. Indată ce timpul va erta, aceste lucrări povăţuite de ingineri se vor începe iarăş pentru a se preface acest drum în şose. Eforia Iaşului cu agiutorul sporirei venitului ei au putut ca să îndemăneze băneşte mijloace întru facire de trii poduri de peatră, cel întăiu pe apa Bahluiului şî celelante doî la Tataraş. Un al patrule pod de piatră s-au făut pe rîpa Gîrbovanului la Bacău. Această trecetoare, neapărată dar primejdioasă şi une-ori cu totul gre de umblat, înfăţoşază astăzi căletorilor şi cărăuşilor toată siguranţia şî înlesnirea putincioasă. Trei-zeci şi şase de poduri, din care patru de piatră, sînt pornite a se face pe drumul cel nou şi vre-o cîte-va altele sînt proiectarisite la puncturile cele mai insemnătoare a comerţului din lăuntru. Imbinatele relaţii a lăcuitorilor statorniciţi pe graniţa Valachieie era pănă acum împiedicate, cu o pagubă simţitoare a interesurilor Prinţipaturior. Aşa precum linia vămurilor desparte cîmpurile, lucrurile de hrană supuse oprirei, ori-ce negoţ era împiedicat sau supus la mesuri supărătoare, şi cu acest chip satele aşezate pe de o parte şi alta a graniţei se struncina pe totă zioa. Această stare a lucrurilor au trebuit să cheme cea mai cu scumpătate luare aminte amînduror Ocărmuirilor.Interesurile comerţului şi a unia şi a altia părţi, prinţipiile de compatriotire sfinţite de Reglement, cerea o alcătuire spre tămăduirea unor aşa de supărătoare împregiurări. Drepr aceea, o Convenţie debatarisită de vre-o căţi-va ani s-au închiet însfărşit şi s-au schimbat între amîndoî Prinţipaturile; ea are de praveţ a regularisi relaţiile lăcuitorilor statorniciţi pe graniţă şi de a rădica împiedicările care asuprea împărtăşirea lor şi aducea sminteală industriei şi comerţului lor. Secretariul de Stat va înfăţoşa această convenţie Adunărei obşteşti. Una din dispoziţiile cele mai de căpetenie a acestui act este oborîrea vămuirei ce se lua la Vădeni în Valachia de la cherestelile ce se pogorea pe Siret. Acest însemnătoriu ram de negoţ a Moldovei se află acum mîntuit ori-ce dare. Interesurile comerţiale a Moldovii au căştigat de curînd de la dreptatea Inaltei Stăpîniri o preţuoasă închizeşluire prin ocrotire ce îi hărăzeşte. Un ferman întemeiat pe pilda urmată din învechime s-au fost slobozit cu scopos de a se opri suirea sării Moldovii pe Dunăre mai încolo de Ibraila. Această mesură cu totul jignitoare interesurile Moldovii împiedica sarea ei de la folosul conchiurenţiei, mărginea ţirculaţia acestui product în hotarela pămîntului Moldovii şi depărta toată nădejdea de sporire a venitului Ocnilor. Aceste măhnicioase sfărşituri s-au luat în băgare de samă de cătră Măritul Sultan, carele prin un din nou ferman, întemeiat pe articurile Tractului de Andrianopoli, au bine-voit a preface dispoziţiile de mai înainte şi a cunoaşte dreptatea Moldovii de a sui sarea sa pe Dynăre cu sloboda vînzare a acestui product în partea din a dreapta acestui rîu. Tălmăcirea fermanului se va împărtăşi Adunării de cătră Ministrul Finansului. [392] Această facere de bine va pricinui fără îndoială pămîntului folosuri însemnătoare, căci siguripseşte unui din cele mai de căpitenie ramuri a venitului obştesc îndemănările propăşitoarei sporiri. Comerţul, înzestrat prin o noă închipuire de căştig, va întrebuinţa capitalurile stătătoare, şî prilejul a se adăogi mijloace cărăuşiei va îndemăna lucrătorilor de pămînt o îndeletnicire aducetoare de folos, în vremile acele în care ei sănt slobozi de la gospodăreştile lucrări. Cu acest chip deschiderea unui din nou mijloc de agonisită respăndindu-se asupra tuturor şi înlesnind interesurile, va pricinui o din nou îndemănare în ţară. Noi găsim plăcere a crede că Adunarea obştească, împărtăşindu-se la sămţirea recunoştinţii de care Noi săntem petrunşi, va uni glasul seu cătră al Nostru şi va întinde rugăciuni cătră Ceriu pentru Monarchii cari privighează la înflorirea negoţului. Dacă înlesnirile comunicaţiilor sănt o închipuire neapărată la înflorirea negoţului, siguranţia lor cere numai decăt paza aceştii închipuiri; înlesnirea mijloacelor de ţirculaţie a negoţului şi statornicia încrederei prin stîrpirea furilor, sănt doî datorii înferecate prin cea mai strănsă legătură şi spre a cărora împlinire Noi am jertvit îngrijirile cele mai de aproape. Reul hoţiei se afla de demult înrădăcinat în ţară. Făcetorii de rele găsind iarna, prin relaţii vrednice de osîndă, o scăpare în sate î mahalale, aştepta numai ivirea primăverii pentru a se împrăştie în ţară şi a face daune. Acest reu periodicesc pricinue o simţitoare jignire ţirculaţiei capitalurilor şi operaţiilor comerţiale. Mesurile cele mai aspre s-au priimit pentru descoperirea cuibului tălharilor şi arestuirea gazdelor lor. Mijloace de agiuns s-au dat Ispravnicilor pentru a-i goni. Poronci poftorite au făcut pe lăcuitori băgători de samă asupra fiinţii oamenilor cu prepus. Tălharii fiind prigoniţi cu cea mai mare străşnicie şi prin cea mai de aproape stăuinţă, n-au găsit nici de cum ragaz. Pravelile aplicarisite cu asprime au înfiinţat o pildă măntuitoare, şi resplătirile hărăzite slujitorilor ce le-au meritarisit au inteţat îmbărbătarea lor. Isprava acestor mesuri au fost mai presus de toată nădejdea. 450 de făcetori de rele s-au prins şi s-au supus giudecăţii criminaliceşti, în curgirea anului trecut. Cîtră afîrşitul anului 1834 se afla subt închisoare 182. Din acesr numer de 632, - 570 au luat pedeapsa lor, între care numai 10 au fost osăndiţi cu moarte, şi aşa numerul celor închişi nu se sue acum piste 60. De multă vreme Ocărmuirea n-au putut agiunge la o aseminea ispravă; de multă vreme n-au fost siguranţia aşa de întregă precum în curgirea anului trecut. Cele întăi isprăvi au dat Ocărmuirei idei de a organiza în fieşte-care ţănut potire mici alcătuite de slujitori, însărcinate de a se purta prin locurile cele mai îndemănatice la năvălirea făcetorilor de rele, a priveghe mai cu energie mişcările lor şi acele ale gazdelor şi a fi gata a da grabnic agiutoriu ori şi unde nevoia lor ar cere. Nu mai remîne îndoială că, prin aceste dispoziţii, hoţiile vor fi în curînd cu totul stirpite din ţară. Insă nu este îndestulă numai închipuirea de bune mesuri, ce trebue mai nainte de toate a siguripsi punerea lor în lucrare. Aceea ce Noi am avut mai întăi î vedere la căletoria ce am făcut în trecuta vară, au fost de a Ne încredinţa, prin o nemijlocită privire, dacă instrucţiile date dregătoriilor locale se împlinea întocmai şi de a consultarisi de aproape localnicile nevoi. Vremea ce Noi am întrebuinţat în această căletorie au fost folositoare şi slujbii şi interesurile publice; umblînd prin ţînuturi şi vizitarisînd canţelariile administrative şi giudecătoreşti, Noi am avut prilej a Ne încredinţa despre meritul dregătorilor, de a înteţa rîvna lor. Este de însEmnat şi ar fi de cuviinţă a se poftori ades, în cinstea prinţipiilor Reglementului, că din numerul de 4769 jalobe ce Ni s-au adresuit în curgirea anului, din care 1819 în căletoria Noastră, numai 10 cuprindea tînguiri despre abuzuri uneltite de dregători; cea mai mare parte din aceste jalobe au fost atingetoare de pricini jidecătoreşti, o samă cuprindea ceriri personale, cari au fost priimite şi recomenduite Sfatului Administrativ; aceste ceriri, în căt ele erau întemeete pe dreptate, au prilejuit mai în urmă deosebite despoziţii. Isprava căletoriei acea mai îndestulătoare inimii Noastre şi cea mai siguripsitoare viitorimei Patriei, este că Noi am cîştigat priincioasă încredinţare, că toate clasurile [393] care au fost asuprite de cgipul Ocărmuirei din învechime, sînt într-o unire mulţămite despre rînduiala statornicită de organicescul Reglement şi pline de încredire în acele aeve a lui faceri de bine. In fiinţa aceştii obşteşti mulţămiri, oareş care interesuri singuratice, oareş-care dispoziţii deşanţate (de ar fi) nu învrednicesc nici o luare aminte şi rezultaturile nu vor fi de jignire, decăt însuşi acelor ce ar mai cuteza a sprijini asemine interesuri sau a păstra aceleşi dispoziţii. In puterea pravelii votarisită în cea din urmă sesie a obşteştii Adunări, s-au pus în lucrare delimitaţia acea din nou a ţănuturilor, şi rezidenţiile isprăvniceşti s-au mărginit în numer de 13. Insă din punirea în lucrare aceştii mesuri au prilejit o din nou nevoe. Tărgurile în cea mai din nainte au fost tacturi isprăvniceşti, nu putea, fără a se jigni simţitoriu interesurile lăcuitorilor lor, remănea fără fiinţa unii dregătorii administrative. Ocărmuirea au tămăduit această nevoe printr-o iconomia asupra somii hotărăte spre ţinerea slujitorilor, fără insă a se îngreuna budgeaoa cu vre-un nou condeiu de cheltuială. Comisarii de poliţie, cu agiutoriul unei îndestule puteri înarmate, se află acum în tărgurile Herţa, Dorohoiu, Hărlău şi Tărgu-Frumos; întovărăşiţi de instrucţii lămurite şi întocmite la atribuţiile lor şi la împlinirea datoriilor lor, ei împlinesc lipsa dregătoriului. Lucrările obşteşti, înlesnite cu mijloacile ce le sînt orînduite, au urmat fără-ncetare. Prăveluirea oraşului, povăţuită după ispitirea căştigată prin cele întăi cercări, făgădueşte pe viitormie isprăvi mai îndestulătoare. Lucrările întocmirii cişmelilor au dovedit folosul lor prin îmbelşugarea apelor. Drumuri de apă s-au făcut din nou pe locul iarmarocului, care era cu totul lipsit de apă, şi unde acum doî cişmeli şi adăpătpători îndestulază cu îmbelşugare nevoile obşteşti. Cazarma zidită în Eşi, va fi în curîndă vreme în stare de a se aşeza miliţia într-însa; o al doilea cazarmă s-au zidit la Ocnă pentru aşezare păzitorilor. Această mesură s-au cerut neapărat, în urma unor făcetori de rele, cutezarea care din nenorocire s-au zădărnicit. Inchisorile pe la ţănuturi sănt pretutindene gătite şi slujesc la trebuinţa pentru care sănt făcute. Pentru a se regularisi zidirile şi alte obşteşti întocmiri şi a fi supuse unii privigheri lucrătoare şi necurmată, Noi am găsit de trebuinţă, dupe un proiect a Sfatului Administrativ, a se alcătui un Comitet osebit, însărcinat a le povăţui, de a propune îmbunătăţirile trebuitoare, de a pregăti planurile şî smerurile, şî de a ave privighere asupra bilanţului banilor hotărîţi la aceste. Acest Comitet este alcătuit de Logoferul din lăuntru, de Prezidentul şi Casieriul Eforiei, de Ingineriul Statului şi de Arcgitectorul politiei, îpreună cu doi zugrăvitori de planuri. Avînd în vedere îmbunătăţirile făgăduite de aceste osebite lucrări, obşteşti, Noi socotim că este unită cu obşteasca dorinţă părere de reu ce Noi avem, vezînd ace mare zidire a Curţii Domneşti cei vechi că se strică şi se povărneşte din zi în zi, în vreme ce Statul plăteşte pe tot anul chirie în some simţitoare. Mădulările Adunării ştiu pre bine că această zidire au costisit pămîntului, în vremea rădicării sale, peste 120 mii galbini în aht, fără a se numera înmulţitele havalele ce au pricinuit. Prin mijlocirea întocmirilor neapărate, a cărora cost nu ar putea să covărşească piste al cincilea sau al şăselea parte a aretatei soame, s-ar scăpa din dărămarea în care se află această zidire, care ne mai slujind de lăcuinţă Domnului, ar fi obştescul chentru a tuturor dregăţoriilor administrative şi giudecătoreşti din Capitalie, şi cu acest chip ar cruţa Statul soamele ce se cheltuesc în chirie. Noi nu putem tăgădui că Finansurile Statului nu sănt în stare de a îndemăna întocmirea acestui palat; iar de s-ar afla chipul împlinirii aceştii lucrări, fără a se îngreue nici ccum pe dajnic, şi îngrădindu-se întraprinderea cu toate închizeşluirile dorite, nu ar fi de cuviinţă a se prelungi mai mult, pentru ca sî nu vie într-o stare de a nu se mai [394] putea întocmi pe viitorime. Sfatul Nostru este însărcinat de a chema luarea aminte a Adunării asupra aceştii interesante propoziţii. Organizaţia comandei pojarniceşti au respuns la aşteptarea Ocărmuirii, prin rîvna ce au dezvelit şi a disţiplinei de care au dat dovadă în toate prilejurile, în care a sa slujbă au fost cerşută. Marşa aceea sporitoare dată înveţăturilor publice iaste una din cele întăi faceri de bine pe care legiuirea Reglementului au pus-o în ivală. Ingrijirile mîntuitoare de care se află încungiurat acest ram de mare cuviinţă, ce alcătueşte temelia bunelo năravuri obşteşti, întinderea ce el din zi în zi priimeşte, Ne vor îndemăna de a-i culege rodurile într-o propietă viitorime. Dacă aceste roduri nu pot fi preţuite decît într-o vreme mai mult sau mai puţăn îndelungată, Noî ne erste îndestul pentru acum de a dovedi fiinţa sporirei, şi din materialnicile îmbunătăţiri a lua încredinţare moraliceştilor isprăvi ce se vor prileji. Soma hărăzită Shoalei au îndemănat cumperarea de vre-o cîte-va case, care să slujească pentru dezvelirea creşterii obşteşti. Casa aflătoare în preajma Academiei s-au cumperat pentru aşezarea tinerilor pansionaţi. Aceste doî zidiri se vor uni, şi cu asemine îndemănare a încăperii, Academia se va păstra numai pentru înveţătura calsurilor. Starea ce sporitoare a shoalei pentru creştirea tinerimii parte femeească au cerut neapărat cumperarea unei case, în care s-au mutat această shoală. Asemine şi la Roman s-au cumperat o casă care să slujească pentru înveţătura celor întăi cunoştinţe; la Berlad şi la Focşani se îndeletnicesc întru rădicarea a doî zidiri pentru aseminea trebuinţă. Capitalul Shoalilor îndemănează încă ţinerea a şapte elevi care urmază cursuri de înveţătură osebite în Universitate şi Academia din Viena. Obşteasca Adunare va putea a se încredinţa că, cu toate aceste cheltuele ecstraordinare cerşute de cătră întinderea înveţăturii, casa Shoalilor are, la începutul anului curgetoriu, un capital peste doî sute mii lei. Un reglement sholaricesc pus vremelniceşte în lucrare, pănă cînd ispitirea dovedi prefacerile de care el poate fi primitoriu, se va împărtăşi obşteştii Adunări. Ramul giudecătoresc s-au făcut obiectul unor numeroase îmbunătăţiri în curgire anului 1835. Nedumerirea ce se afla încă în deosebite puncturi însemnătoare a căutării pricinilor de giudecătoreşti politiceşti, nu înceta de a isca o corespondenţie fără folos între instanţiele giudecătoreşti şi de a pricinui perdere de vreme. Pricinele aceştii nedumeriri au fost străbătute cu luare aminte şi au prilejit o lămurire feritoare ecspediţiei pricinilor de toată incurcătura şi a drepturilor părţilor de toată jignire. Toate instrucţiile eşite din dispoziţiile reglementala, care mai înainte au fost date tribunalurilor, s-au declăruit nelucrătoare, îndată dup[ întocmirea ce s-au făcut capului al 18-le din Reglement. Poronci poftorite s-au dat tribunalurilor pentru a le îndrepta pe un curs potrivit cu prinţipiile de care trebue a fi povăţuite, şi pentru a se feri paza acea cu scumpătate a legiuitelor forme de toată jignitoarea întindere a acolisirii; Insă aceste deosebite mesuri nu da nedejde unei dorite isprăvi, pentru că toate instanţiile giudecătoreşti era impovărate de o mulţime de proţesuri întrate de mai înainte. Din lămuririle pe care Logofetul Dreptăţii au fost însărcinat ca să Ne dei în această împregiurare, s-au descoperit că la 1 Ghenari 1835 se afla în greutatea tribunalurilor piste 29 mii delle. O asemine împregiuare era de fire a dovedi că statornicirea echilibrului dorit între proţesuri şi mijloacile de a se săvăşi era neputiincioasă sau foarte îndelungată. Cu toate aceste, cercările cele cu de-ameruntul au dezvelit că o mare parte din aceste pricini, părăsite de o vreme depărtată, putea fi socotite ca sfărşite, şi că o altă parte era atingetoare de pricini ce nu întrece piste valoră de 500 lei şi care urma a fi giudecate în scurt. După osebirea dellilor intrate în aceste doî catigorii, au remas lucrătoare 10.964 piste valoră de 500 lei. Cele întăi mesuri priimite pentru a se uşura marşa giudecătorească au fost alcătuirea unui al doile tribunal de întăia instanţie în Capitalie, însărcinat numai cu pricinile pănă la valoră de 500 lei. Săvîrşirea pricinilor au trebuit să se înlesnească simţitoriu, nu numai prin împărţire [395]sarcinii, dar şi prin osebire atributurilor amînduror tribunalurilor, care îndemăna pe fieşte-care a se deda la îndeletniciri osebite şi a depărta confuzia ce se naşte din regule şi forme nepotrivite. Dellileremase s-au clasificarisit în doî-spre-zeci perioade, fieşte care de 15 zile, începend de la 1 August anului trecut pănă la 1 Fevruarie anului curgetoriu. Pricinile însemnate în lista fieşte-cărue period se publicarisă înainte, pentru ca părţile să se poată înfăţoşa la zi hotărătă; întărzietorii urma a se şterge din rendul lor şi a se triimite la sfărşitul periodului de şase luni; ei era înştiinţaţi că, dacă nu se vor înfăţoşa la terminul dat de al doile, vor fi socotiţi că au părăsit pricina lor, care se va închide; la întămplare de înfăţoşare a unia din părţi, proţesul se giudeca în nefiinţă, pe dovezile părţii stăruitoare. De acest feliu sănt temeiurile aceştii dispoziţii, care au dat cursului giudecătoresc o mişcare foarte simţitoare, regularisind lucrările şi stărnind între deosebitele tribunaluri o îndeletnicire sirguitoare. Isprava au adeverit nădejdile ce Noi am avut. Deşi s-au ivit oareş-care împiedicări, care fireşte trebue să urmeze în cele d-întăi minuturi a aplicaţiei, însă pricinile sfărşite pănă la 1 Fevruarie s-au suit pănă aproape de 5000. De se va lua în privire că un numer însemnătoriu de proţesuri s-au mutat în al doilea ecsaminie pentru cuventul neînfăţoşerii, a cărora înnoire la acel termin nu poate fi decît foarte cu îndoială, să va lămuri niştine că o mare parte din dellile clesificarisite vor remîne închise. După aceasta, Noi ne socotim întemeiaţi de a rosti nedejde încredinţătoare că acest al doilea period de şase luni, care s-au început la 1 Fevruarie, va agiunge la scoposul de a se curăţi tribunalurile de dellile vechi. Pe lîngă aceste, Noi am luat samă că necontenita reînnoire a preţesurilor, care din vechi căştigase întăriruri Domneşti, precum şi greutăţile ce cerea din aceasta instanţiele giudecătoreşti, care nu avea regule statornice pentru deosebirea pricinilor acelor supuse unii de isnoavă căutări, din acele care nu era supuse, de acolisirii o materie nesfărşită, se afla pricinuitoare de o grămădire de delle cu totul sporitoare şi ţîne întru o stare de nedumerire neîncetată pe părţile împricinate, care nici odinioară putea fi încredinţate despre tăria drepturilor lor; şi am căutat a tămădui aceste neîncuviinţări, prein o dispoziţie lămuritoare a cazurilor în care, potrivit cu prinţipiile păzite din învechime, hotărîrile giudecătoreşti trebue a fi privite ca nepriimitoare de apelaţie. Această despoziţie, împărtăşită tribunalurilor, au agiutat cu tot înadinsul împuţinarea numerului pricinilor, slujind tot odată de a da proprietăţii o noă siguranţie şi soţietăţii o însemnătoare închizeşluire. Sobornicescul chrisov lucrătoriu în ţară ave cuprinderi întunecate, care, potrivindu-se cu legiuirea Condicii politiceşti, putea naşte oareş-care tălmăciri greşite sau oareş-care îndoele. Aceste puncturi s-au lămurit prin adnotaţii, ce întovărăşesc tecstul lui, după socotinţa Iurisconsulţilor, şi chrisovul cu asemine sholii s-au tipărit şi s-au împărţit tribunalurilor. Logofetul Dreptăţii este însărcinat de a supune Adunării amendoî dispoziţiile de sus aretate; sîngurul ţel a tuturor acestor mesuri au fost de a se înlesni cursul dreptăţii şi aplicaţia prinţipiilor Reglementului, pe care ea razemă; prin agiutoriul aceştii necontenite privigheri şi a ceştii zilnice lupte în potriva greutăţilor ce se înfăţoşează, partea giudecătorească va căştiga statornicia de care ea are trebuinţă, giudecătoriul se va desprinde cu datoriile sale, tribunalurile vor fi încungiurate de cuvenitul lor respect, şi particularii vor afla în aceasta apărarea cinstii şi a averilor sale. Vremea ne făgădueşte încă îmbunătăţiri de mare cuviinţă în această parte; mesurile ce se vor lua în unire cu Adunarea pentru obşteasca hotărîtură a moşiilor, vor închide neîncetatul isvor a proţesurilor celor mai încurate. Prescrispţia la care s-au supus pricinile de împresurare, au slujit de a se pune o stavilă puternică împotriva înmulţirii proţesurilor de această fire; un numer de 1093 jalobe s-au trecut în reghistruri de cătră Divanuri, pănă la terminul hotărît, care s-au sfărşit la 20 Septemvrie a anului 1835. Un din nou preiect pentru hotărîtură se va înfăţoşa Adunării; dabataţia ce s-au făcut proiectului celui vechiu au slujit de a se înlesni acest de acum. Petrunşi de toată [396] cuviinţa aceştii mesuri, Noi am numit o osebită comisie care s-au îndeletnicit întru aceasta. Dispoziţiile noului proiect se par a uni toată putincioasă înlesnire în punerea în lucrare cu toate închizeşluirile de care proprietatea ar trebui a fi împreegiurată, Proiectul Epitropiei obşteşti au priimit totală prefacirea. Acest proect, închipuit pe dispoziţiile legiuitoare care au lucrarea lor în ţerile luminate şi potrivit cu deprinderile şi cu obiceiurile noastre, Ni se pare că uneşte toate condiţiile ce ar dori neştine. Noi socotim de trebuinţă a chema luarea aminte a Adunării asupra amînduror dispoziţiilor de sus aretate, cerute de demult de dorinţele a tuturor iubitorilor de buna rînduială şi de liniştea familiilor. Oareş-care alte dispoziţii de al doile trebuinţă se vor împărtăşi Adunării. Visternicul este însărcinat de a-i înfăţoşa socotelile anului ce s-au sfărşit. Cercetarea lor va pune în vedere că Ocărmuirea s-au sirguit a întămpina adaosul nevoilor prilejite în curgirea anului 1835, fără a rădica darea adăogită peste trii zecime şi fără a se supune la această dare pe însurăţei. Dacă sirguinţa sa întru împuţina prin iconomii acea sporire de trebuinţe şi a uşura pe dajnic de ori-ce adaos, nu poate încă veni la o deplină ispravă, totuş poate de pe acum a-i înfăţoşa închipuire de scădere însemnătoare în darea adăogită; însă pănă atunce, dările pe cea întăi triminie a anului curgetoriu s-au aşezat pe pilda anului 1834. Această în scurt aretare a lucrărilor Administraţiei şi ştiinţele mai pe larg pe care Miniştrii Noştri vor fi însărcinaţi de înfăţoşa Adunării, îi vor da încredinţare pănă la ce mesură toate au propăşit de la sesia de mai nainte. Noi avem plăcere a crede că Adunarea, făcîndu-se părtaşe simţirilor şi nădejdilor Noastre, va avea mulţămire de a vide în propăşirile urmate un întreg de îmbunătăţiri materialnice, şi că, în aseminea petrundere, ea va afla un din nou prilej pentru a împrumuta Ocărmuirei luminile sale şi a sa curată împreună-lucrare, în scoposul de a se siguripsi fericirea ţerii. Prein acea nepărtinitoare împreunare de cugetări şi de sărguinţi, prin acea norocită armonie, care razemă pe potrivirea scoposurilor Ocărmuirii cu interesurile publice înfăţoşate de Adunare, buna petrecirea soţietăţii nu va putea nici odinioară a fi smintită şi încrederea obştească în lucrările Administraţiei va urma şi de acum a da Stăpînirii putere lucrătoare ce îi este neapărată, şi particularilor acea mai sugură închizeşluire a liniştei lor petreciri. DH, V, S1, nr.CLXXXI, p. 390-391-392-393-394-395-396. * M, 24 Aprilie 1836. [403] Pre Inălţate Doamne, Adunarea obştească au asultat au ascultat cu cea mai vie cunoştinţă împărtăşirea ce Inălţinea Voastră i-aţi făut pri Ofisul cu No. 29. Luînd plirofolie de propăşirile făcute în curgirea anului trecut şi pănă acum, ea se simte nenorocită de a înnoi cătră I. Voastră închinarea adîncei mulţămiri pentru stăruelnica îngrijire ce nu conteniţi de a jertvi în priinţa fericirei obştii, şi pentru înţelepciunea mesurilor ţăntitoare cătră siguranţia şi dezvelirea ei. Mişcare pe care această mesură au dat la marşa Ocărmuirei şi a Dreptăţii, siguranţia cea din lăuntru, încredite de care neguţul au fost întovărăşit şi dezvelirea moralicească a tinerimii, înfăţoşează cu adeverat un întreg de îmbunătăţiri materialnice de la întronarea I. Voastre şi pănă acum, pe care Adunarea se fericeşte de a le putea încredinţa. Ingrijirile jertvite cătră lucrarea pămîntului au fost încoronate cu cea mai întreagă ispravă. Prin îndemnul nevoii, lucrătorii de pămînt au aflat din nou îmbărbătare în energhia lucrărilor sale, şi mulţămirea obştească prilejită din aceasta este rodul pe care Adunarea grăbeşte a o aduce la cunoştinţa I. Voastre. Pre Inălţate Doamne, îngrijirea ce aţi avut-o şi aveţi întru de a se înlesni comunicaţia prin facerea drumurilor şi a podurilor şi a se întemeie siguranţia obştească prin stărpirea hoţiei, sînt nişte închizeşluiri preţuoase pentru sporirea negoţului şi pentru dezvelirea industriei, şi dau ţerii incredinţătoare dovadă că înţeleaptă Ocărmuire a I. Voastre au ştiut să descopere izvorul şi adeveratele mijloace a fericirii obşteşti. Convenţia încheetă cu Valachia şi slobozenia hărăzită de cătră Inalta Stăpănire sării Moldovii de a o sui pe Dunăre, sînt nişte facei de bine nepreţuite şi menite pentru a da o din nou vioşire alişverişului şi a înainti lucrările industriei. Adunarea grăbeşte cu acest prilej a rosti obşteşte rugăciunile pe care ea nu conteneşte de a face pentru fericirea Avgusticeştilor Monarchi, care, privighind pentru soarta şi fericirea Moldovii, au încredinţat freile Ocărmuirii ţerii în mîinile I. Voastre. Mădulările aceştii Adunării, fiind martori isprăvilor căştigate prin acea de-adreptul a I. Voastre cercetare a lucrărilor Administraţiei, pe care aţi făcut în vremea căletoriei cei din urmă pin ţară, se îndeamnă cu dinadinsul a preţui folositoarile ei sfărşituri şi, împărtăşindu-se cu deplinătate de încredinţarea mulţămirii obşteşti de care legiuirile Reglementului [404] lă încungiurate, aduc I voastre mulţămire, pentru că aţi ştiut a însuflaţi acea încredire, care este temelia liniştitei petreceri, şi cu dispoziţiile ce aţi făcut în toată vremea, a siguripsi buna orendueală şi liniştea obştească pe temeiul împuternicirilor ce Ve sînt încredinţate prin articul 61 a Reglementului. Adunarea este petrunsă de părerea de reu a I. Voastre, vezînd în mijlocul de atîtea lucrări propăşitoare, zîdire Curţii vechi domneşti a se dărăma din zi în zi, din pricina lipsii închipuirilor îndestulătoare pentru a sa întocmire. Ea va îmbrăţoşa cu grăbire putinţa de a se zidi iarăş acest palat prin mijloace care, aşa precum I. Voastră aţi aretat, ar putea să unească închizşluirile dorite întru începerea lucrării cu folosul de a nu se îngreue nici de cum pe dajnicul. Imbunătăţirile făcute în marşa înveţăturii publice şi întindere pe care ea căştigă cu sporire, sînt nişte faceri de bine preţuoase, pe care Adunarea era întemeată a aştepta de la luminile şi de la simţirile Voastre cele Inalte. Priincioase închipuiri ce aţi făcut cu cumperarea caselor pentru Academie cu un preţ foarte mesurat după calitaoa lor, nu este de tăgăduit că au adus înlesnire înaintirii acestui mare obiect, a cărue întemeere este şi va fi de vecinică proslăvire pentru I. Voastră. Ea nu ar putea a rosti îndestul mulţămirea sa pentru înţeleptele mesuri de care administraţia Dreptăţei s-au făcut obiectul; clasificaţia dellilor ce împovora pe tribunaluri şi împiedica marşa pricinilor au adus rodul pe care I. Voastră au avut în vedere prin priimirea acestei dispoziţii mîntuitoare. Adunarea, încredinţată că ce al doile clasificaţie va isprăvi de a se curăţi remăşiţa pricinilor învechite, nu are îndoială că prin aceasta se vor uşura simţitoriu îndeletnicirile a tuturor instanţiilor giudecătoreşti şi înlesnirile ce urmează întru ecsepediţia giudecătorilor în favorul părţilor împricinate, care nu vor ave a mai suferi întîrzierile jignitoare interesurilor lor. Adunarea va avea cea mai cu scumpătate luare aminte asupra proiecturilor pe care I. Voastră veţi socoti de trebuinţă a înfăţoşa, precum şi asupra cercetării sămilor Visteriei pe anul trecut şi budgelei pe anul următoriu. In împlinirea însărccinărei de mare cuviinţă ce-i este încredinţată, ea va face ori-ce este cu putinţă ei, pentru a respunde cu vrednicile la chemarea sa, împrumutînd prinţipiile de care aţi dat vii dovezi în şir cu necontenire pănă astă-zi, că este însufleţită inima cea părintească a I. Voastre. Eşi, 24 April 1836. DH, V, S1, nr. CLXXXII, p. 403-404. * M, 25 Aprilie 1836. [406] Pre Inălţate Doamne, Adunare priimind cu supunere Ofisul Inălţimii Voastre din 15 Martie cu No. 19, adrisarisit cătră dînsa asupra cazului a şase boeri deputaţi a aceştii Adunări şi anume: D-lui Logofetul Grigorie Ghica. Hatmanul Costachi Balş, Postelnicul Aleco Mavrocordat. Postelnicul Iordachi Ghica, Postelnicul Costin Catargiu şi Aga Alecu Roset, la 17 April s-au chemat faţă la Adunare pe Dumnealor numiţii boeri, şi în fiinţa Dumilor-Sale s-au cetit numerarisitul Ofis, tot odată înfăţoşind Dumnealor boeri miniştrii cu doclad şi înscrisurile în copii cari mai sus numiţăi şase deputaţi, împreună cu alţi boeri, au urzit cu cutezătoari clevetiri în potriva Inălţimii Voastre a Domnului Stăpînitoriu, pe cari înscrisuri Adunarea voind a le ceti în fiinţa Dumilor-Sale, Dumnealor au dat respuns că nu sînt datori a le asculta nici a da respuns asupra lor, pentru că le socotesc de hîrtii albă, nefiind iscăliturile Dumilor-Sale. Li s-au poftit de cătră Adunare ca să le asculte întăi se vadă cuprindere lor şi apoi se dee respuns de au făcut nişte asemine înscrisuri, căci neascultîndu-le şi nedînd respuns, ar fi o înnoire de greşeală din partea Dumilor-Sale, pentru nesupunire la aceea ce Adunarea găseşte de cuviinţă. Dumnealor însă, nici după aceasta nu s-au supus a le asculta, dănd acelaş respuns că, ascultîndu-le ar fi ca să între în dropros, şi că numai atunci ar pute să le asculte şi a respunde, cînd ar fi cu iscăliturile Dumilor-Sale; şi aşa îndată au şi eşit din şala Adunării, lăsînd pe masă o hîrtie adusă cu Dumnealor, cu cinci iscălituri, în care au zis că se cuprindi tot respunsul Dumilor-Sale. Această hărtie cetindu-se, s-au vezut că, nu numai respuns nu este la întrebare ce li s-au făcut de cătră Adunare, ci mai vîrtos din potrivă s-au vezut că este o hărtie cu lovire în driturile Stăpînirii şi Adunării. După care, Adunarea au întors luarea sa aminte şi cercetare asupra urmărilor şi a lucrărilor Dumilor-Sale, pomenite prin mai sus aretatul Ofis, şi întru încreedinţare că înscrisurile mai sus zise ce au înfăţoşat Dumnealor miniştrii sînt copii di pi cele adiverate, majoritaoa Adunării au găsit că numiţii mai sus şase boeri, prin urmare Dumilor-Sale di a întinde înscrisuri cu cutezătoare clevetiri în potriva Inălţimei Voastre şi a lucrărilor aceştii obşteşti Adunări, întemeete pe conglăsuire şi pe majorita, în care au fost şi însuşi Dumnealor iscăliţi cu unită socotinţă, au căzut în aplicaţia legiuirei prescrisă la articul 53 din Organicescul Reglement, şi că după aseminea urmări nu pot a mai fi mădulări aceştii Adunări. Cu toate aceste majoritaoa, spre a da o vie şi pipăită dovadă a sentimentului [407] de care ea puture se povăţueşte în lucrările sale, cunoscînd fireasca bunătate şi milostivire a Inălţimei Voastre, mijloceşte cu rugăminte cătră Inălţime Voastră şi cere ertare acestor mai sus aretaţi şase boeri. A Inălţimii Voastre Zmeriţi rugători şi plecate slugi Veniamin, Mitropolit Moldaviei. Răducanu Roset, Hătman; Canta, Logofet; Catargiu, Vornic; Sandu Krupenski, Vornic; Bucşănescu, Vornic; Gheorghe Sturza, Postelnic; Ioan Cuza, Postelnic; Buhuş, Agă; Ilie Cogălniceanu, Agă; I. Ralet, Spatar; A. Sturza, Spatar; Grigorie Codreanu, Spatar; Grigorie Cuza, Spatar; Vasilie Veisa, Spatar; Enacachi Gherghel, Spatar; Mihai Negre, Ban; Iordachi Milu, Paharnic; Alecu Bran, Căminar. No. 9. 1836, April 25 zile. DH, V, S1, nr. CLXXXIII, p. 406-407. * M, 28 Aprilie, 1836. Budgetul Principatului Moldovei pe anul 1836. Smetu pentru veniturile şi cheltuelile Prinţipatului Moldaviei pe anul 1836. V e n i t u r i l e L e i Luare aminte C h e l t u e l i l e L e i Luare aminte. § 1. De la 126.003 liudi lăcuitori lucrători de pămînt, cîte 36 lei pe an . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4.550.408 Osebire de 14.300 lei este pentru patentarii de prin sate. § 1. Dare la Poarta Otomanicească . . . . . . . . . . . . 700.000 § 2. De la 8.348 oameni fără căpătăiu, cîte 36 lei . . . . . . . . . . 300.528 § 2. Pentru ţinere Domnului . . 1.200.000 § 3. De la 15.256 Mazilo-ruptaşi şi Ruptile Visteriei, cîte 36 lei . . 549.216 § 3. Leafa tuturor cinovnicilor Statului şi cheltueala canţelariilor . . . . . . . . . . . . . . 2.091. 236 § 4. De la 3. 777 bejinari chrisovuliţi, cîte 15 lei . . . . . . . . 56.655 § 4. Leafa Aghentului Moldaviei din Ţarigrad . . . . . . 80.000 § 5. De la 1.470 Jidovi orîndari, cîte 72 lei . . . . . . . . . . . . . . . . . 105.840 § 5. Pentru chiria caselor . . . . . 60.000 § 6. De la neguţitorii şi meşterii patentari de prin tărguri şi slugile lor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 726.516 § 6. Pentru ţinere şi luminare locurilor de presustvii . . . . . . . 60.000 § 7. De la Ţiganii Corunii, cîte 39 lei cu 3 lei zeciuiala ce şi mai nainte o plăte . . . . . . . . . . . . . . . 125. 346 § 7. Pentru ţinere slujitorilor . . 323.770 6.414.509 Această sumă s-au trecut după pilda civertului al 4-le 1835. § 8. Venitul Ocnelor . . . . . . . . . 650.000 § 8. Pentru ţinere străjii pămînteşti împreună cu eta-major . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 730.000 § 9. Vama . . . . . . . . . . . . . . . . 537.075 § 9. Pentru carantine . . . . . . . 120.000 § 10. Poşlina trecirii vitilor piste hotar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 382.725 § 10. Pentru ţinere pocitilor . . 442.000 § 11. De la supuşii streini pentru rusumaturi şi fumărit . . . . . . . . . 82.000 După pilda anului 1835. § 11. Pentru progoani în trebuinţele slujbii i cheltuiala cinovnicilor comandarisiţi în feliuri de trebuinţe a Statului . . 75.000 § 12. Din venitul moşiilor monastireşti . . . . 450,000 lei __ § 12. Pentru scutelnici şi pensii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.000.000 § 13. Agiutoriul de la Mitropolii şi Episcopii . . . . . . . . . . . . . . . 60.000 § 13. Pentru îndreptare drumurilor şi a podurilor . . . . 75.000 Pentru casile obşteşti. § 14. Venitul paşaporturilor . . . 12.000 § 14. Pentru şcoli şi tipografii . 200.000 § 15. Din venitul poşlinii seului . 17.325 § 15. Pentru seminariu . . . . . 60.000 § 16. Venitul poşlinii zaherelilor 40.000 Această sumă s-au trecut prin tahmin, pentru că s-au dat şi cîte-va povolenii pentru nagrajdenii. § 16. Pentru doftori şi moaşe . 100.000 § 17. Pentru cutia mililor . . . 72.000 § 18. Pentru ţinere temniţii şi areştanţii . . . . . . . . . . . . . . . 30.000 § 19. Despăgubire monastirei Sfînt Spiridon . . . . . . . . . . . . 21.000 § 20. Pentru facire pavelilor . . 125.000 § 21. Pentru cişmeli . . . . . . . 50.000 § 22. Cheltueli ecstraordinarii, cu 40.000 lei ce s-au mai adaos pentru cheltuiala trimiterii birului ţerii şi a lefii Kapu-Chihaelii la Ţarigrad prin poliţii . . . . . . . . . . . . . . . . 140.000 § 23. Cheltuelile proviziilor pentru Silistra şi etapuri i chiria caselor, imaşuri şi meremeturi . . . . . . . . . . . . . . . 400.000 8.155.006 Ce remăn la casa de rezervă 40.628 8.195.634 8.195.634 (iscălit) Vel-Vist. (iscălit) Sameşul Vistieriei, Spatarul Vasili. Se încuviinţează de cătră obşteasca Adunare şi, scoţendu-se întocmai copii, să se pristavlisească Pre Inălţatului Domn spre întărire. (Iscăliţi) Veniamin, Mitropolit Moldaviei; Sofronie, Episcop Huşului. Răducanul Roset, Hatman; Canta, Logofet; Catargiu, Vornic; Bucşănescu, Vornic; Sandul Krupenski, Vornic; Ioan Cuza, Postelnic; Ilie Cogălniceanu, Agă; Iancu Ralet, Spatar; A. Sturza, Spatar; Buhuş, Agă; Grigorie Codreanu, Spatar; Mihai Negre, Ban; Iordachi Chiriac, Ban; Iordachi Milu, Paharnic; Vasile Veisa, Spatar; Grigore Cuza, Spatar; Alecu Bran, Căminar; Vasile Alexandri, Spatar. Intocmai cu originalu; Veniamin, Mitropolit Moldoviei. DH, V, S1, nr. CLXXXV, p. 410-411-412-413. * M, 29 Aprilie 1839. [417] Tălmăcire de pi instrucţiilr împărtăşite Sfatului cu predlojenia de supt No. 4109. La 8 a lunei Noemvrie, la 9 ceasuri evropineşti dimineaţă, de rangul intîiu, cu însuşirile cerşute, adunîndu-se în sala Sfatului Administrativ ecstraordinar, [418] unul din secretari va face chemare pe nume şi cel-lalt va însemna numele a fiişte-căruia din mădulările de faţă pe o foae, de disputul căria prezidentul şi secretarii vor adeveri numerul prin iscălitura lor. După săvărşire chemării pe nume, se vor alege doi secretari statornici. Spre aceasta, prezidentul va pofti pe fiişte-care din mădulări după dritul de învechime ca să scrie numele şi rangul a doaî persoane din Adunare pe un bilet ce i-se va încredinţa, şi să-l arunce în însuşi vazul ci va fi pus pe masă. Bileturile trebue să fie de aceiaşi hărtie, de aceiaşi formă şi toate de o potrivită învălătucire. Dumă ce toate mădularile vor da cu acest chip votul lor, unul din secretarii vremelniceşti va tragi din vaz un bilet, îl va ceti în glas mare şi cela-lalt îl va însemna pe o foae, şi cu această orînduială pănă la tragire tuturor bileturilor, şi aceli doî mădulări care vor avea mai multe glasuri în partea lui se vor orîndui secretari. Numerul glasurilor se va adeveri de disputul foaei de cătră prezidentul şi de cătră secretarii vremelnici. Intîmplăndu-se a fi, la alegire secretarilor, potrivire de glasuri între doaî sau mai multe mădulări, se vor balotarisi dintre dînşii candidaţii la care s-ar întîmpla această potrivire în cel mai mare numer a glasurilor. Masa secretăriei fiind cu acest chip închipuită, prezidentul va face cetire însuşirilor cerşute pentru a fi ales deputat şi va pofti adunare ca se facă alegere de persoanele cele mai cunoscute prin iubire de Patrie şi bunele lor purtări. Toate mădulările vor şede pe scaune şi nu va fi slobozi a se rădeca decît atunce numai cînd va fi chemat ca se dei glasul seu. Alegire celor şai-zeci boieri din rangul întîiu se va face după aceasta, cu chipul următoriu: Prezidentul va chema, după învechime rangului, pe fiişte-carele din mădulările da faţă. In minutul ce unul din mădulări va fi chemat ca să dei votul seu, va vini şi va pune în vaz o foaie de şase-spre-zeci mădulări, pe care el va avea-o gata şi a cărora nume vor areta pesoanele pe care el propune de deputaţi. După ce toate mădulările vor da cu acest chip votul lor, unul din secretari va trage din vaz o foaie, va ceti fiişte-care din numele însemnate pe dînsa cu gals mare şi înţelegetoriu, iar cela-lant secretar, avînd înaintea lui un tablou despărţit în coloane, pe de-asupra cărora va fi însemnat numele fiişte-cărue din mădulările alcătuitoare adunare, pe de-asupra cărora va fi însemnat numele fiişte-cărue din mădulările alcătuitoare adunare, va areta în coloana fiişte-căruia mădular numerul glasurilor ce va fi avut el. După tragerea foilor, toate mădulările ce vor fi avut întreagă covărşire glasurilor, adecă pe jumetate şi unul mai mult, vor fi vestiţi de deputaţi. De nu se complectarisi acel numer, se va începe balotaţie mădulărilor, cari vor fi avut cel mai mare numer de glasuri păn la jumetate. Această balotaţie se va face pe un numer de candidaţi-deputaţi, care ar fi îndoit de numerul mădularilor ce ar mai cere trebuinţa a se alege spre îndeplinire de şase-spre-zeci, iar candidatul ce va ave covărşire glasurilor a mădulărilor alegetoare, se va vesti deputat. Cătră aceasta, la începutul balotaţiei a fiişte-căruia candidat, prezidentul va chema, după învechime rangului, pe fiişte-care din mădulările de faţă şi-i va da doaî bile, din care una va fi albă şi alta neagră, şi va arunca una din aceste bile în vazul orînduit a priimi glasurile, şi cea-laltă într-un vaz acoperit aşezat pe o masă de o parte. Voturile trebue să fie tainice şi nu se vor lăsa a se vinde de nimeni. La scoetire bililor pentru fiişte-cari din candidaţi, unul din secretari va face cunoscută isprava cu glas mare şi pe înţeles, aretînd bilele cele negre şi cele albe, cînd de odată şi cela-lat secretar va scrie ace ispravă în posloviţi pe un izvod. Cu acest chip se va face tragire bililor pentru toţi candidaţii; nici unuia din aceştia nu va fi ertat ca să dei votul seu, cînd va fi supus balotaţiei. [419] La sfărşitul balotaţiei a fiişte-căruia din candidaţi, isprava înscrisă pe izvod se va iscăli de prezidentul şi de amîndoi secretarii. La sfărşitul balotaţiei a tuturor candidaţilor, dacă se va întămpla ca doi sau mai mulţi dintr-înşii se unească acelaş numer de glasuri, vor fi supuşi la da isnoavă balotaţie. După săvărşire balotaţiei, prezidentul dimpreună cu secretarii vor adeveri isprava acestui lucru în izvodul în care vor fi însemnate voturile, şi în curgire sesiei prezidentul va da de fiişte-carue din deputaţii aleşi titlu supt a sa iscălitură şi supt iscălitura secretarilor, după formularul supt litera V. (Iscălit) Vel-Post. Rezoluţie. 1836, April 29. Se îmbunătăţează aceste instrucţiuni cu aceste mai gois: No. 1.- Domnul va numi prezident electivei adunări pe unul dintre boerii cei mai înalţi în ranguri şi mai învechiţi în acel rang. 2. – La adunarea electivă este în dispoziţie prezidentului adunării de a alege doi secretari vremelnici, pe cari va voi. 3. – Boerii cari sănt în drit de a fi alegetori sau aleşi, să fie datori a face înscris cunoscut Ocărmuirii locul lăcuinţii Dumi-Sale, şi la întămplare cînd ar voi a se strămuta vre-unul din boeri, asemenea este dator a face formalnic cunoscut, şi după trecere de şase luni de la ace declaraţie, va şi intra în dreptate de alegetoriu şi ales la locul acela; spre aceasta urmează a se face prin publicaţie de obştie cunoscut îndatoririle acestea, de a face fiişte-cine formalnic cunoscut Ocărmuirii locul lăcuinţii sale. 4. – Cînd va fi di trebuinţă di alegire deputaţilor, mai nainte cu o lună de zile să se facă cunoscut prin publicaţii, însemnîndu-se anume zioa în care să fie elecţie. Această înştiiţare aşa făcîndu-se, apoi în zioa hotărîtă a se face alegire, lucrare şi alegire se va face cu acei boeri căţi vor fi faţă la Adunare, fără a se împiedica lucrare, cu cuvînt că nu sunt adunaţi toţi. 5. – Alegire să se facă cu bileturi, cari bileturi să se împartă de cătră prezidentul adunării elective în zioa alegirii, şi apoi fiişte-care alegetor se treacă în altă odae, cîte unul, să scrie în bilet numele deputaţilor, şi strîngînd biletul să vie să-l pue săngur în vazul ce va sta pe masa adunării dinainte prezindentului, aşa urmînd toţi boerii, unul după altul, păn la cel mai de pe urmă. (Iscălit) Veniamin, Mitropolit. Intocmai cu orighinalul: Veniamin, Mitropoli Moldaviei. DH, V, S1, nr.CLXXXVIII, p. 417-418-419. * M, 29 Aprilie 1836. Instrucţii pentru alegire deputaţilor. [422] 1. Deputaţii ţănuturilor au a fi în numer de 16, cîte unul de ţănut, boer, fiu de boer, cunoscut cu bune purtări şi în vrăstă cel puţin de 30 ani, după art. 48 litera G. 2. Aceştia se vor alege de cătră cei mai de frunte boeri sau fii de boeri, în vrăstă de cel puţin 25 ani, cunoscuţi prin bunile lor purtări şi lăcuitori pe la ţănuturile unde are să se facă alegire, după art. 49 lit. V. Aceşti alegetori trebue să fie boeri cu cinuri de la ranguri de Logofet Mare pănă la Şătrariu, iar acei cari prin cercetare s-au dovedit în vinovăţie de jafuri şi se află în giudecată pentru asemine pricini nu pot fi nici aleşi, nici alegetori. 3. Ispravnicii urmează a da publicaţiilor alăturate ce mai grabnică lucrare, trimeţînd ecsemplare fiişte-căruia privighitor de ocol şi orenduind şi deosebiţi însărcinaţi pentru a înştiinţa pe caei ce s-ar afla în fiişte-care ocol cu însuşirile de a fi aleşi sau alegetori. 4. Ispravnicii sînt datori din zioa în care vor primi publicaţiile, ca să poftească pe toţi acei cu însuşirile sus aretate ca să alcătuiască foae atît pentru alegetori, după chipul mai sus aretat, cît şi pentru aleşi, după art. 48 lit. G, care se arată mai sus. 5. După alcătuire foilor, ei Ispravnicii se vor îngriji, cu doî zile mai nainte de zioa aretată pentru întrunire adunării alegetoare, de a înştiinţa pe toţi acei ce ar avea însuşirile de alegetoriu, pentru ca să aibă a se aduna la tactul isprăvnicesc la 10 sau mai mult la 12 a lunii Noemvrie dimineaţă la 4 ceasuri turceşti. 6. Ispravnicii vor fi prezidenţi Adunărilor alegetoare şi vor ave privighere ca să păzească în ele ce mai întreagă linişte şi ca alegerile să se facă cu ce mai bună orenduială. Ei nu au nici de cum dritul de a intra la glasuri. 7. Doi secretari la fiişte-care ţănut se vor lua dintre alegetori cei mai în vrăstă, fără însă a se lipsă de dritul a fi şi ei părtaşi la glasuri. 8. După întrunire, la zioa şi ceasul aretat, a tuturor alegetorilor, prezidentul îi va pofti ca să numească pe secretari dintre ei; alcătuindu-se masa cu acest chip, prezidentul va face chemare alegetorilor pe nume; unul din secretari va însemna numele a fiişte-căruia din mădulările de faţă. 9. După săvărşire chemării pe nume, prezidentul va face cetire însuşirilor cerşute pentru a fi ales diputat şi a foaei tuturor acelor cu aseminea drit, şi-i va pofti ca să înceapă alegire lor asupra persoanelor celor mai cinstite prin a lor bune purtări şi prin iubire de Patrie, potrivit cu însărcinare ci se pune asupra lor. 10. După aceasta, prezidentul va chema, după învechimea ragurilor, pe fiişte-care din mădulările de faţă şi-i va da un bilet, poftindu-l ca să însemneze în el numele şi rangul persoanii pe care voeşte a o alege de diputat. Alegetoriul va trece într-o odae de-alăture, undi se va aşeza o masă mică cu o călimare, şi va însemna fără a fi aşezat pe masă în sala adunării. Bileturile vor fi toate de aceiaşi mărime şi de o potrivită învălătucire. [423] 11. Cînd toate mădulările vor da cu acest chip glasul lor, unul din secretari va trage din vaz un bilet, îl va ceti tare şi pe înţeles şi-l va pune pe masă, iar cela-lalt secretar îl va însemna pe o foae, urmînd aşa pe rînd pănă se va sfărşi tragire tuturor bileturilor, şi aceasta din mădulările care va ave mai multe glasuri va fi cunoscut de diputat. Cînd va fi potrivire de glasuri pentru doî sau mai multe mădulări, să se facă o al doile tragire a sorţilor numai pentru acei candidaţi ce ar eşi cu de o potrivită glasuri. 12. Isprava acestui lucru se va adeveri inainte mădulărilor adunării de disuptul foaei pe care se vor însemna glasurile, şi întregime sesiei va da diputatului ales titlu supt a sa iscălitură şi supt iscălitura seu, după forma aretată în alăturare de supt litera V. 13. Prezidentul îndată va face raportul seu cătră Departamentul din lăuntru, trimiţînd tot odată amîndoî foile, din cari una va fi cuprinzetoare de chemare pe nume ca să se ştie numerul mădulărilor de faţă, şi cea-laltă ca se fie ştiută persoana alesului. 14. Insuşirile de a fi mădulări la gheneralnica obicinuita Adunare nu opreşte a fi numit şi la alte posturi a Statului. La intămplare cînd din acei aflători în slujbă ar fi aleşi mădulări Adunării gheneralnice, Ocărmuire pe vremea sesielor fiişte-cărie convocaţie va orîndui în locul lor pe alţii, cari vor fi împlinitori datoriei acelor posturi şi vor priimi pe jumetate din leafa orînduită la aceli slujbi, după art. 49 lit. G. 15. La fiişte-care din nou chemare a Adunării gheneralice obicinuite se va da din casa rezervii cîte una mie lei de fiişte-care diputat de ţănut, spre despăgubire cheltuelilor pentru toată vreme şederei lor în Capitalie, după art. 48 lit G. (Iscălit) Vel- Post. Rezoluţie. 1836, April 29. Se îmbunătăţează, cu osebire numai ca pentru prezident să aleagă obştie boerilor ţănutaşi doi boeri din cei mai aleşi şi ispitiţi, pe care prestavlisîndu-i Ocărmuirei, Domnul va însemna pe unul dintr-aceia pe care va voi. (Iscălit) Veniamin, Mitropolit. Intocmai cu orighinalul: Veniamin, Mitropolit Moldaviei. DH, V, S1, nr. CLXXXIX, p. 422-423. * M, Aprilie, 1836. [435] Acei ce cad în învinovăţirile prevezute de cătră articurile 187, 188, 189, 190, 191, 192, 193 şi 259 a condicii criminaliceşti sănt, după art. 189 sus aretat, supuşi judecăţii obşteştii adunări a Divanurilor. Această condică este sfinţită de cătră art. 318 din Reglement, însă adunare de care se voroveşte nu se află mai mult în fiinţă de la statornicirea obşteştii obicinuitei Adunări întemeiată pe legiuirile reglementate. Această Adunare nu ar pute să aibă nici o putere giudecătorească, după cuprinderea articulului 62 în aceste cuvinte: "Obşteasca obicinuita Adunare nu va pute de acum înainte ave nici o putere giudecătorească, fiind-că aceasta este dată de acum înainte unui osebit Divan sau unui înalt tribunal giudecătoresc, de care se va vorovi la al 8-lea cap a acestui Reglement." Cercetîndu-se capul al 8-le din Reglement se adivereşte din art. 347 secţia al 6-le, că toate pricinile criminaliceşti atărnă de la tribunalul criminalicesc. In aceastaşi secţie la art. 358, se legiueşte: "Dacă un evghenis s-ar afla în vre o faptă ră(crime ou delit) criminalcească şi dacă a sa vină s-ar cunoaşte după pravili dovedită, întăi se va degradarisi de către Domnul şi obşteasca obicinuita Adunare, şi apoi se va pedepsi după pravilniceasca hotărăre." Pe lăngă aceasta, la secţia al 7-le se legiueşte pentru pricinile de aceastaşi fire, art. 362, că "toate prigonirile, de averi mişcătoare şi nemişcătoare, precum şi pricinile criminaliceşti, se hotăresc în desăvărşire la acest Divan, la care Domnul este în persoană prezident." Puind în vedere obşteştii Adunări legiuirile reglementate ce se ating de cazul sus aretat, o îndemnăm ca să se îndeletnicească întru aceasta prin chibzurile cele mai cu scumpătate şi a hotărî asupra împregiurării, dacă cercetare pricinilor de această fire se cuvine ei, sau dacă ele trebue a se adresarisi tribunalului criminalicesc. DH, V, S1, nr. CXCII, p. 435. * M, 3 Maiu 1836. [436]Pre Inălţate Doamne, Ofisul Inălţimei Voastre din 14 Aprilie 1836 cu No. 30 priindu-se cu supunere de cătră Adunare, împreună cu doî copii de pe instrucţiile pentru chipul alegerii deputaţilor, atăt in Capitalie căt şi pe la ţinuturi, care s-au fost triimis de cătră fostul Deplin-împuternicitul Prezident Gheneral Kiselev în vreme întroducerii noului Aşezămănt, şi care s-au urmat de atunce şi păr acum întocmai la toate alegerile, atăt supt vremelciceasca Ocărmuire căt şi de la suirea Inălţimii Voastre pe scaunul Domniei, după poroncă luîndu-se în cercetare cu toată luarea aminte pomenitele instrucţii, s-au îmbunătăţit de cătră majoritaoa Adunării cu oareş-care adăogiri, care s-au însemnat pe însuşi acele instrucţii, şi scoţîndu-se copii de pe acele, cu supunere se pristavilisesc Inălţimii Voastre spre întărire. A Inălţimei Voatre Smerit rugător Veniamin, Mitropolit Moldaviei. Plecati slugi. Răducan Roset, Hatman; Canta, Logofet; Catargiu, Vornic; Bucşănescu, Vornic; Gheorghe Sturza, Postelnic; Sandu Krupenski, Vornic; Ioan Cuza, Postelnic; Ilie Cogălniceanu, Agă; Mihai Negre, Ban; Buhuşi, Agă; Grigorie Cuza, Spatar; I. Ralet, Spatar. No. 22, 1836, Maiu 3. DH, V, S1, nr. CXCIII, p. 436. * M, 5 Maiu 1836. [438] Pre Inălţate Doamne, Obşteasca Adunare socotind de neapărată trebuinţă a se da în cunoştinţa tuturor de obştie cuprinderea organicescului Reglement, plecat roagă pe Inălţimea Voastră să bine-voiţi a poronci tipărirea acestui Reglement întreg, precum este alcătuit în limba Patriei, spre a se da căte un ecsemplariu tuturor de obştie cari vor voi a lua, cu preţul ce va ţăne cheltuiala hărtiei şi a tipărirei. Ai Inălţimei Voastre Smeriţi rugători Veniamin, Mitropolit Moldaviei, Melentie, Epitrop Romanului; Sofronie, Episcop Huşului. Plecate slugi Răducan Roet, Hatman; Mavrocordat; Canta, Logofet; Dimitrie Cantacuzino, Vornic; Catargiu, Vornic; Bucşănescu, Vornic; Sandu Krupenski, Vornic; Ioan Cuza, Postelnic; P. Roet; M. Radu, Agă; Gheorghe Sturza, Postelnic; I. Ralet, Spatar; Alecu Bran, Căminar; Vasile Alexandri, Spatar; Grigorie Codreanu, Spatar; Vasile Veisa, Spatar; Ilie Cogălniceanu, Agă; Buhuşi, Agă; M. Negre, Ban; Alecu Sturza; I. Kiriac, Ban; Grigorie Cuza, Spatar; Crăstescu, Spatar; Iordachi Milu, Paharnic. No. 29. 1836, Maiu 5. DH, V, S1, nr. CXCV, p. 438. * M, 1836, Maiu 5. [439] Ţărcularice porunci de la No. 8185 păr la No. 8197. 1836 Mai 5. Au agiuns la ştiinţa Inălţimii Sale că pi la multe locuri slugitorii isprăvniceşti sînt alcătuiţi de cătră sate cu hacuri foarte împovărătoare şi piste 1000 lei pe an. Această urmare apoi fiind cu totul dipărtată de mărginea Aşezămîntului şi de cuprindere povăţuitoarelor poronci date de la Departament, iar mai cu seamă acea din 21 a lunii Dechemvre, rostitoare că nici unul să nu se îngădui a se alcătui cu mai mari hacuri dicît potrivit cu Aşezămîntul, căte 60 parali călăreţul şi 40 parali pe zi pedestrul, iar pentru amoniţi, adecă calul, strai şi armele, să-i inlesnească cu de acele vechi spre neîngreuierea staelor, - asemine nepotrivită cu pilda ce se urmează aice în Capitalie, unde slugitorii posturilor nu sînt cu mai mari hacuri dicît 600 lei călăreţul şi 400 [ 440] pedestrul pe an, cu toate ale lor, - se scrie acei isprăvnicii ca , după priimirea aceştia, îndată să raportuiască de starea aceştii împregiurări, şi spre mai bună pliforie să pristavlisească vedomostie aretetoare pi sate, că pe cît s-au alcătuit fieşte care slugitor, care să remîie de dovadă în dallă, ştiind cu încredinţare că nici nu se va priimi cu însemnare di sumi mai mari dicăt Aşezămîntul legiueşte. Neatîrnat de aceasta Isprăvnicia să înştiinţeze dacă slujitorii alcătuiţi de dînsa se găsesc în complect la slujbă pe la toate locurile după îndatorire, cum sînt regularisiţi în uniformă, nu mai puţin şi dacă de cătră capitanii privighitori sau alt cineva nu se întrebuinţează piste legiuirea Aşezămîntului cu ceva catahrisis. DH, V, S1, nr. CXCVI, p. 439-440. * M, 23 Maiu 1836. [450] Inştiinţăndu-me că se voroveşte că eu aş fi dat Măriei Sale lui Vvd una mie galbeni la luarea egumeniei mele ca să me ajute, prin acest înscris adiverez că eu nu i-am dat Măriei Sale nici un ban, dar nici mi-au cerut vre-odată. Pentru aceasta l-am iscălit. Manasie Sevastias. 1836, Mai 23. Iaşii. DH, V, S1, nr. CCV, p. 450. * M, 24 Maiu 1836. Pre Inălţate Doamne, [450] De la mulţi auzind şi încredinţăndu-me cum că căţi-va boerii eşeni, cari supt numire de sprijinitori a Reglementului voesc a arunca defăimare asupra multora, me clivetesc şi pe mine, că pentru prezidenţie giudecătorie di Bacău aş fi dat 800 galbini Dumi-Sale celui de atunci mare Logofet a Iustiii Lupu Balş, eu ca unul ce nici am dat cui-va vre un ban, nici mi s-au cerut de către cine-va vre-odinioară ceva, nu numai protistuind aret că nu am dat nimica şi că nu am slobozit vre-o tănguire către cine-va pentru aceasta, căci nici am vre-un cuvînt, dar încă din potrivă alergînd la iubire de dreptate a Inălţimii Voastre, plecat Ve rog ca să poronciţi domneşte ca acei clevetitori să se înfăţoşeze cu mine la locul competent, spre a-mi pute căştiga îndestulare defăimării mele, cu care voind a se folosi ei, cearcă chipuri a prihăni atîte atestaturi a slujbelor ce am săvărşit în vremea Ocărmuirii roşieneşti şi mai nainte, spre resplătire cărora mi s-au dat aceasta prezedenţie a giudecătorie de Bacău prin mijlocire [451] Dumi-Sale Logofetului Lupu Balş către Inălţime Voastre, nu spre alt sfărşit decît ca prin osîrdnica slujbă, care toate acelea atestaturi le port în mînă şi pot să le înfăţoşez ori-cui spre a vede, că nu pe nevrednicie mi s-au dat această prezedenţie, de la care neavînd decît leafa de la Stat, apoi dovadă am că şi aceasta plătesc cinovnicilor şi slujitorilor la acest tribunal, spre a întămpina trebuinţile pe fieşte-care lună, mai toată leafa aceasta. Fiţi drept giudecătoriu, Pre Inălţate Doamne, şi nu suferi a se încerni prin clevetiri neadevarate truda şi osărdie slujbelor mele ce am jertvit Patriei, atît mai înainte cît şi în vreme ocupaţie oştilor rosieneşti în pămîntul aceste, dar şi în vreme de astăzi, după mărturiile ce port de la toţi ţănutaşii lăcuitorii de sate, tărgoveţi şi boeri de prin toate tărgurile acestui ţănut, în nădejde că voiu lua potrivită cu iali înaintire. A Inălţimii Voastre Pre plecată slugă Grigori Morţun, Comis. 1836, Mai 24 zăli. DH, V, S1, nr. CCVI, p. 450-451. * M, 1 Iunie 1836. [457] Prea Inălţate Doamne, Gheneral Inspector Miliţiei Moldaviei. R a p o r t. După punire la cale a fostului Plenipotent s-au fost dăruit din mai înnalta voinţă a Măririi Sale Imperatului Rosiilor praf de puşcă din acel remas la cetate Silistra, în anul 1831 somă de 200 puduri, şi în anul 1833 alte 200 puduri, între cari acel di pi urmă transport şi o sumă de patroane. Asemine praf, pi de o parte fiind-că era de acel de tunuri umed şî strîcat, la curăţire au eşit în jumetate netrebnic; pe de altă parte, cu intrebunţare la înveţătura cinurilor de gios şi salve la părăzi, s-au cheltuit foarte mult, remăind puţin, cari şi acesta în curînd se va înnimici. Provezînd dar aceasta şi avînd în videre trebuinţa ce are miliţie purure de asemine material, atît pentru părăzi, înveţătura împuşcării şi signalurile zorilor di sară şi dimineaţă labrantvahta de la Galaţi, eu îndrăznesc a faci aducere aminte Inălţimii Voastre, ca de veţi bine-voi să Ve adresarisiţi către comandirul corpusului al 5-lea de pihotă cvartiruitoriu cu o parte în Prinţipaturile acestea şi cetatea Silistra, Gheneral- Adiotantul Muraviev, atît pentru dare a vre-una mie puduri prav şi 100.000 patroane, cît şi pentru vre-o 5 tunuri mici de calibrul de care este acel de la Galaţi dăruit de Imperăteasa Sa Mărire, cari neapărat trebue a fi mai eftine spre ferire de cheltuiala şi greutatea rădicării şi a transportarisirii acum asupra deşărtării Prinţipaturilor şi a Silistrei de trupele rosieneşti, sau că poate se vor da şi în dar, după pilda de mai înainte. Şi apoi, pe de o parte miliţie pe o îndelungată vreme nu va întimpina lipsă de prav, pe de altă parte paza liniei de sănătate se va pute întări la brantvahte, şi cele-lalte trei vor fi în Eşi pentru salve la zilele de ţeremonie şi părăzi, după pronomion ce din învechimea au avut acest prinţipat. F. Balş. No. 1045. 1 Iunie 1836. Eşi. DH, V, S1, nr. CCIX, p. 457. * M, Octobre 1836. [482] No Numele şi porecla Boerie ce au luat Luare aminte. 1. Ghiorghi Bucur . . . . . . Stolnic După Anaforaoa părintelui Mitropolit din 5 Fevruarie No. 43 pentru slujbă şef secţii 1-a la Mitropolie. 2. Iancu Istrati . . . . . . . . . Serdar După jalobă pentru slujbă de şeful secţii la Divanul domnesc. 3. Iordachi Ciurea . . . . . . Clucer După prastavlenia Logofetului din lăuntru Alexandru Ghica de supt No. 6335 din 1835, pentru slujba de stolnacealnic la Departament. 4. Alexandru Profiriu. . . . Tij După aceastaşi prestavlenie pentru slujbă de revizor la Deparatament. 5. Costachi Sainoglu . . . . Pitar Tij 6. Iocovachi Leon . . . . . . Spătar După Anaforaoa Sfatului din 1833 No. 867, pentru că a fost însemnat cu ţidulă Domnească mădulariu la Departamentul pricinilor streine. 7. Costachi Dobrovici . . . Vtori-Vist. După jalobă şi atestat D-lui privighetoriu de Putna, pentru slujbă de privighetoriu de ocol. 8. Petrachi Ciurea . . . . . . __ __ D-lui privighetoriu de Vaslui, asemine. 9. Ghiorghi Tulburi . . . . . Stolnic După prezentaţie episcopiei de Huşi, 25 Iulie 1835, pentru slujbă de şeful secţii. 10. Grigori Racliş . . . . . . . Serdar După prezentaţia D-lui Logofet din lăuntru, Alexandru Ghica din 1835 No. 14306, pentru slujbă de prezedent al Eforii de la Botoşani. 11. Alecu Paleologu . . . . . . Sulger După prestavlenia D-lui Logofetului din lăuntru Alexandru Ghica din 1835 No. 14306, pentru slujbă de secretariu la Eforia din Eşi. 12. Neculai Alexe . . . . . . Sulger După prezentaţia D-lui Logofetului din lăuntru, Alexandru Ghica din 1835 No. 15183, pentru slujbă de comisariu. 13. Lupu Călimănescu . . . . Comis După Anaforaoa Sfatului din 1835 Avgust No. 1359, pentru că în curgire slujbilor sale au fost şi ispravnic la Vaslui. 14. Theodor Burada . . . . . Stolnic După jalobă, pentru că au fost protocolisit la Divanul domnesc. 15. Iancu Dobrovici . . . . . . Şatrariu După prezentaţia Secretariatului de Stat, pentru slujbă de stolnacealnic la secţia jalobilor. 16. Costachi Dimitriu . . . . . __ __ pentru slujbă de reghistrator pentru Anaforalie ce se priimesc la secţia jalobilor. 17. Paharnicul Lascar Macri. Ban După Anaforaoa Sfatului din 1835 No. 1533, întemeiată pe încredinţare părintelui Mitropolit prin adresul din acelaş No. 621, că au fost director canţelarii Mitropoliei. Manoli Mavrodin . . . . Medelniceriu După prezentaţia Epitropiei Scolilor din 1835 No. 175, pentru îndatoriri de secretariu. Iancu Brăliceanu . . . . . Treti-Post. După prezentaţia atunci Vistierului Neculai canta din 1835 No. 2747, pentru slujbă de scriitoriu. Costachi Caliarchi . . . . Sulger Tij după această prezentaţie, pentru slujbă de stolopomojnic. Costachi Cocotă Clucer După prezentaţia D-lui Logofetului Dreptăţii Lupu Balş din 1835 No. 2750, pentru îndatorire de revizor. DH, V, S1, nr. CCXXX, p. 482-483. * M, Octobre 1836. [485] No Numele şi porecla Ci rang s-au hărăzît de Inălţimea Sa. Post ce-au ocuparisit şi ocupariseşte După ce pristavlenii s-au făcut. 1. Medelniceriul Dimitrie Grăghici . . . . . . . . . Serdari Şefii secţii la departamentul din lăuntru. După pristavlenia D-lui Logofetului dun lăuntru Alecu Ghica, din 24 Aprilie 1835 No. 6335. 2. Neculai Ciure . . . . . . “ “ 3. Iordachi Fondănescu Cluceri Archivariu “ 4. Dimitrie Vasilievici “ Stolnacealnici “ 5. Tudorachi Arabolu “ “ “ 6. Iordachi Ciure “ “ “ 7. Costachi Demitriul “ Revizori “ 8. Pandeleimon Curte “ “ “ 9. Ioniţă Popovici “ “ “ 10 Alixandrul Profiriul “ “ “ 11. Iancu Polizu Sulger Revizori “ 12. Iancu Glavanescu Pitari “ “ 13. Costachi Sainoglu “ “ “ 14. Grigori Dodscul “ “ “ 15. Haralamb Băluşescu “ Stolnacealnic “ 16. Toma Vartic Şatrar Reghistrator “ 17. Iordachi Agapi Treti-Logofet Vătaf de slugitori. “ 18. Teodosie Aroneanul Treti-Vist Scriitori la departamentul din lăuntru. “ 19. Neculai Buzdugan “ “ “ 20. Iordachi Caimacanul “ “ “ 21. Ioan Simionovici “ “ “ 22. Irimie Bodescu “ “ “ 23. Vasili Istrate “ “ “ 24. Ioan Istrati “ “ “ 25. Alecu Alhez Treti-Post “ “ 26. Costachi Borş “ “ “ 27. Panaiti Idieru “ “ “ 28. Grigori Jeanoglu “ “ “ 29. Atanasie Petriman “ “ “ 30 Neculai Balomir Vtori-Spatari “ “ 31. Ghiorghi Millea “ “ “ 32. Anastasie Ismirliul “ “ “ NB. – După această pristavlenie, 16 feţe au priimit cinuri de la vel în sus, şi 16 în jos. 33 Serdarul Iordachi Chiriac Ban Că au fost ispravnic la Huşi. Aseminea, din 5 Aprilie no. 480, 1835. 34 Costachi Figa Serdari Scriitor la Comitetul sănătăţii După pristavlenia D-lui Logofetului din lăuntru Alecu Ghica, din 15 Martie 1835 No. 361. 35 Dimitrie Leon “ Viţe-director la carantina Galaţii. “ 36 Iordachi Capşa “ Căpitan de port la carantină “ 37. Iordachi Ghiorghiadi Jegnicer Stolnacealnic la Comitetul Sănătăţii “ 38 Petrachi Braşovanul Treti-Logofet Reghistrator la Comitetul sănătăţii “ 39 Ghiorghi Săchiari Vtori-Post Comisari la carantină “ 40 Leonida Prisacachis “ “ “ 41 Vasili Dimitriul “ “ “ 42 Costachi Duca “ “ “ 43 Neculai Duca “ Scriitor la carantină “ NB. – Acestea: 5 feţe sînt de la vel în sus şi 6 în jos. 44 Alecu Vasiliu Medelniceriu Stolnacealnic la Agie şi paj domnesc După prestavlenia D-lui Logofetului din lăuntru Alecu Ghica, din 11 Iunie 1835 cu No. 9457. 45 Vasili Livescu Cluceri Director Agiei “ 46 Ioan Volcinski “ Comisari de cvartaluri “ 47 Neculai Manta “ “ “ 48 Neculai Borş Sulgeri “ 49 Ghiorghi Neculau “ “ “ 50 Ghiorghi Lupu Treti-Logofeţi Stolnacealnic la Agie “ 51 Ioan Mîndru “ Archivar tij “ 52 Ghiorghi Bărăictariul Vtori-Vist Căpitan de Arnăuţi la Agie “ 53 Petrachi Livescu Treti-Post Reghistrator tij “ 54 Costachi Ghiorghiu “ Epistaţi de cvartaluri la Agie. “ 55 Toader Ştefănescu “ “ “ 56 Ioan Bută “ “ “ 57 Iordachi Tătarul “ “ “ 58 Ion Sima “ “ “ 59 Dimitrie Stăngaciul “ “ “ 60 Anton Cobolschi “ “ “ 61 Petrachi Dorneanul “ “ “ 62 Nicolai Andoniul “ “ “ 63 Ştefan Vartic “ “ “ 64 Miron Hadarag “ “ “ 65 Vasili Codrescu “ “ “ NB. – Dupe aceasta: 6 de la vel în sus şi 16 în jos. 66 Comisul Mihăiţă Mihalachi Spătar Pentru că fost ispravnic la ţînutul Putnii După aseminea a Logof. Ghica din 20 Iunie 1835 No. 10115 67 Comisul Alecu Canta Agă Pentru că ocupariseşte postul de prezedent la Eforia din Eşi Asemine, din 24 Octomvre 1835 No. 13279 68 Căminarul Dimitrie Gane Spătar Pentru slujba de ispravnic la ţînutul Botoşanii Asemine, din 21 Avgust 1835 No. 13278 69 Sărdarul Iordachi Hartulari Căminar Pentru c-au împlinit îndatorire şi de ispravnic Asemine, din 13 Septemvre 1835 No. 14744 70 Medelnicerul Grigori Racliş Serdari Prezidentul Eforiei Focşani După pristavlenia D-lui Logofetlui din lăuntru Alecu Ghica, din 10 Septembre 1835 No. 14306 71 Stolnicul Vasili Luchian “ - la Galaţi “ 72 Grigori Pavlov Cluceri Poliţ – maistru la Focşani “ 73 Iancu Vasilul “ - la Galaţi “ 74 Scarlat Ghiorghiu Sulgeri - la Botoşani “ 75 Ianachi Misail “ - la Romanul “ 76 Teodor Luţcanu “ - la Bărlad “ 77 Alecu Paliologu “ Secritariu la Eforia din Eşi “ 78 Vasili Pătrăşcan Pitari Au fost poliţ-maister la Focşani “ 79 Ghiorghi Ioan “ La Eforia din Eşi cu osebită însărcinare “ 80 Sandu Botezatu Vtori-Vist Căpitan de slugitori la Tecuci “ 81 Toader Moscu “ - la Tutova “ 82 Grigori Bălcu “ - la Botoşani “ 83 Inge Andrianos “ - la Dorohoi “ 84 Ioan a Palaghiei “ - la Roman “ 85 Vasili Obreja “ - la Eforia Eşii “ 86 Iancu Corjescu Treti-Post Scriitori la departamentul din lăuntru “ 87 Manolachi Ciure “ “ “ 88 Postelnicul Ianachi Glăvănescu Sulgeri Revizori la departamentul din lăuntru Aseminea, din 4 Septemvre 1835 No. 14004 89 Neculai Pisoschi “ “ “ 90 Serdarul Iancu Narfeli Comis Că au fost ispravnic la ţînutul Cărligăturii Aseminea, din 3 Septemvre 1835 No. 13851 91 Panaite Neagu Cluceriu Că au fost comisariu la Adgie Aseminea, din 23 Septemvre 1835 No. 15182 92 Iordachi Ponici Sulger Că au fost ceasnici-prictav la Agie şi în urmă comisari Aseminea, No. 15183 din 10 Septemvre 1835 93 Neculai Alexiul “ “ “ 94 Serdarul Grigoraş Carp Ban Că au fost ispravnic la Vaslui Aseminea, No. 6793 Aprilie 28, 1835 După pristavleniile Logofeţiei. 95 Christian Flechtenmacher Căminariu Iurişti-consulţi la Logofeţie După prestavlenia D-lui Lofetului Dreptăţii Lupu Balş, din 5 Mai No. 2750, 1835 96 Damian Bojinca Paharnic “ “ 97 Stolnicul Ştefanachi Grigoriul Serdar Şeful secţii tij “ 98 Ioan Beldiman Stolnici Asemine “ 99 Ioan Plăşescu “ “ “ 100 Ghiorghi Filipescu Sulgeri Gheometru tij “ 101 Iordachi Harnav “ Stolnacealnic la Logofeţie “ 102 Iancu Zagură “ Revizor tij “ 103 Neculai Miluş Clucer Asemine “ 104 Dimitrachi Krakti Pitari Pomojnici di secţii sau stolnacealnici tij “ 105 Alecu Băluţă “ “ “ 106 Iancul Nicolau “ “ “ 107 Alecu Stavăr “ Archivariu tij “ 108 Ioan Tirichiul “ Revizor tij “ 109 Dimitrie Corne Şatrari Ajutorul directorului “ 110 Tudorachi Teuţ “ Reghistratorul de intrare “ 111 Matei Florescu “ - de eşire “ 112 Iancul Ghibănescul Treti-Post Scriitori la Logofeţie “ 113 Vasile Kendrino Vtori-Spatari “ “ 114 Ghiorghi Teliman “ “ “ 115 Haralamb Ioan “ “ “ 116 Iorgu Papafil “ “ “ 117 Costachi Pante “ “ “ NB. – După aceasta: 16 de la vel în sus şi 6 în jos. 118 Nicolae Drosu Şatrariu Vătaf de Aprozi la Vornicie Asemine, din 24 Mai 1835 No.3017 119 Theodor Fotiul Trti-Logofet Ceauş de Aprozi, tij. “ 120 Costachi Iconomu Serdar Protocolist la Divanul domnesc După condicile de calităţi 121 Costachi Chendru Medelniceri Şefi de secţii, tij “ 122 Costachi Chiriac “ “ “ 123 Iancu Ghiorghiul Pitar Archivar, tij “ 124 Costachi Ghiorghiadi Jegnicer Ajutor la protocolist “ 125 Neculai Anghelichi Vtori-Logofet Reghistrator, tij “ 126 Dimitrie Popov Treti-Post Ajutori de secţii “ 127 Costachi Christe “ “ “ 128 Ghiorghi Andrieş “ “ “ 129 Costachi Cişman “ Ajutor la Archivă “ 130 Neculai Istrati “ Scriitori, asemine “ 131 Costachi Caracaş Vtori-Spatar “ “ NB. – După aceasta: 6 de la vel în sus şi 8 în jos. 132 Ioan Giuşcă Pitari Şefii secţiei la Divanul Ţerii-de-Sus După Ananforaoa Logofetului Dreptăţii Lupu Balş, din 24 Mai 1835 No. 3017 133 Ioan Cîmpanul “ “ “ 134 Petrachi Cosmiţi Tij Protocolist, tij “ 135 Serghie Călimănescu Şatrariu Archivar, tij “ 136 Grigori Galin Vtori-Logofeţi Ajutori de secţii “ 137 Costachi Pascu “ “ “ 138 Vasile Giuşcă “ “ “ 139 Alecul Buşilă “ Ajutor la protocolist, tij “ 140 Iancu Scorpan “ - la archivă “ 141 Tudurachi Cerkez Treti-Post Reghistrator, tij “ 142 Nicolae Bişu Privileghieţi Scriitori la Divanul Ţerii-de-Sus “ NB. – După aceasta: 6 de la vel în sus şi 6 în jos. 144 Iordachi Dobranci Sulger Protocolist la Divanul Ţerii-de-Gios “ 145 Iordachi Zagură Pitari Şefi de secţii, tij “ 146 Alecu Focşa “ “ “ 147 Ghiorghi Bişu Şatrariu Reghistrator de intrare şi eşire şi lucrător îndatoriri secţii al 3-lea “ 148 Costachi Mile “ Pomojnici di secţii la Divanul Ţerii-di-Gios “ 149 Neculai Tacu “ “ “ 150 Răducan Kaki “ “ “ 151 Ptrachi Buzne tij - la protocolistul “ 152 Ghiorghi Zaharie Asemine - la archivă “ 153 Dimitrachi Filip Privileghieţi Scriitori, tij “ 154 Costachi Ghiorghiu “ “ “ 155 Iordachi Daniil “ “ “ 156 Alexandru Mateiu “ “ “ 157 Neculai Măcărescu “ “ “ NB. – După aceasta: 9 cu vel şi 5 fără. 158 Ghiorghi Gorovei Pitar Condicar la creminal “ 159 Ghiorghi Troian Treti-Logofet Armaş al 2-lea, tij “ 160 Dimitrie Ioan Vtori-Vist Stolnacealnic, tij “ 161 Alexandru Frunză Vtori-Post Ajutorul directorului “ 162 Costachi Cuza “ Archivar, tij “ NB. – După aceasta: 1 cu vel şi 4 fără. 164 Costachi Botescul Sulger Director la Judecătoria de ţînutul Eşii. Asemine, din 31 Avgust No. 4877, 1835 165 Zaharia Panaite Sulger Asemine la trebunal di comerţ di Galaţi Aseminea, din 21 Noemvre 1835 cu No. 6686 166 Iancul Buznei Stolnic Asesor la Judecătoria ţînutală din Galaţi Asemine, No. 6685 din 21 Noemvre 1835 167 Dimitrie Lupaşcu Sulger Director la aceastăşi Judecătorie “ 168 Dumitru Alexiu Sulger Secretnoi revizor la Logofeţie au fost. Asemine, No. 6877 din 3 Dechemvre 1835 169 Ioan Caracaş Sulgeri Directori di Giudecătorii ţănutale Asemine, din 27 Noemvre 1835 cu No. 6747 170 Costachi Sacara “ “ “ 171 Costachi Romalo Paharnic Asesor di tribunal ţănutal, care mai nainte fiind sameş au împlinit datorie şi de ispravnic După pristavlenia 1836 Ghenarie 14 cu No. 273 a Implinitorului datoriii di Logofet, Hatmanul Theodor Sturza. 172 Serdarul Ştefanachi Grigoriul Căminariu Pentru îndatoriri de Directori canţileriii Logofeţiii, cari s-au socotit di opotrivă cu ace a domnescului Divan După pristavlenia locoţiitorului D-lui Hatmanul Theodor Sturza, din 11 Ghenarie 1836 No. 123 173 Ioan Berghi Paharnic Asesor di giudecătorie ţănutală, cari în lipsă au ţînut şi locul di prezident. Asemine, din 31 Ghenarie 1836 No. 817 174 Stolnicul Ioan beldiman Căminariu Pentru postul de director la Divanul domnesc. După prestavlenia prezidentului Divanului domnesc, Logofetul Iordachi Roset, din 9 Ghenari 1836 cu No. 121 175 Procopi Florescu Căminariu Secretar la Sfat După pristavlenia Sicritarului de Stat, din 23 Aprilie No. 54 anul 1835 176 Vasilie Dobrovici Stolnic “ “ 177 Ştefan Codreanu Medelniceri “ “ 178 Spiridon Balodovici “ “ “ 179 Costachi Polizu Pitariu Stolnacealnic, tij “ 180 Alecu Schilet Pitari Stolnacealnici, tij Asemine, din 14 Iulie 1835 No. 864 181 Dumitrachi Antoniu “ “ “ 182 Nicolai Dabija “ “ “ 183 Costachi Toma “ Archivariu, tij “ 184 Dumitrachi Călimănescu Jegniceri Pentru că au fost reghistratori de eşire “ 185 Onofrei Florescu “ Reghistratorul întrării “ 186 Sandulachi Moldovanu Şatrariu Că au fost reghistrator trecerii Ofisurilor domneşti sloboziti din canţilerie Postelniciei “ 187 Costachi Corne Vtori-Logofeţi Reghistrator domnesc, tij “ 188 Grigori Belici “ Expeditor, tij “ 189 Melinti Anton Vtori-Post Vătaf di slugitori “ 190 Iordachi Călimănescu Vtori-Spătari Scriitori la Postelnicie “ 191 Ioan Ivanovici “ “ “ NB. – După acestea doue pristavlenii: 12 cu vel şi 5 fără. Tot după pristavlenia Secretariatului de Stat în urma altor mijlocuri şi docomenturi. 192 Ghiorghi Neculau Stolnic Că au fost şef de masă la sămişia Visteriei Asemine, din 31 Dechemvre 1835 No. 2168 193 Ioan Nicolescu Pitar Că au fost director de judecătorie ţănutală Asemine, din 31 Dechemvre cu No. 2195, 1835, întemeiată pe docomenturile ce au înfăţoşat ei. 194 Ştefan Capşa Vtori-Spătar - scriitor la Eforia di Dorohoi “ 195 Iordachi Mălinescu Căminar Că au fost ispravnic di Curte Asemine, din 8 Ghenari 1836 No. 18 196 Şatrarul Iancu Dobrovici Medelniceri Tij, Curţii domneşti Asemine, din 16 Fevruarie No. 252, 1836 197 Şerban Boteanu “ “ “ 198 Ghiorghi Boteanu “ “ “ 199 Alixandru Simionovici “ “ “ 200 Alecu Guraţi Medelnicer Că au fost praporcic în meliţie Asemine, No. 757 din 28 Mai 1835, întemeiată pe Anaforaoa Hătmăniei 201 Pavel Docan Şatrariu Au fost iuncări în meliţie, iar Docan au slujit mai multă vreme de 5 ani “ 202 Manolachi Cişman Vtori-Post “ “ 203 Manolachi Budişteanu “ “ “ 204 Ghiorghi Dimitriu “ “ “ 205 Iancu Dobrovici Şatrari Se găsesc stolnacealnici la secţie jalobelor pentru înregistrare Anaforalelor ş priimirea acolea Asemine, din 25 Octomvre 1835 No. 1750 206 Costachi Dimitriul “ “ “ 207 Săndulachi Theodoru Clucer Pentru îndatorire de stolnacealnic la sămişie Viosteriei După pristavlenie D-lui Vel-Vistier N. canta, din 6 Mai 1835, No. 2399 208 Alecu Kinezu Cluceri Stolnacealnici la secţii în Visterie După prestavlenia D-lui Vel-Vistier Nicolae Canta, din 24 Mai 1835 No. 2747 209 Nicolae Măcărescu “ “ “ 210 Iordachi Cheşcu Tij Archivar, tij “ 211 Iordachi Concioti Tij Revizor, tij “ 212 Tudorachi Atanasiu Asemine - di margine “ 213 Sulger Costachi Ioan _ Sameş la ţănutul Fălciu “ 214 Costachi Cocotă _ Şef pe lîngă Isprăvnicia de Eşi pentru strîngerea dărilor din oraş “ 215 Iancu Drăghici Sulgeri Stolnacealnici la Visterie “ 216 Costachi Caliarchi “ “ “ 217 Ionică Teodoru - Revizor la Visterie “ 218 Alecu Cocotă Sulger Revizor di margine “ 219 Iordachi Mitre - Sameş la ţănut “ 220 Dimitrie Apostoliu Pitari “ 221 Michalachi Dospinescu “ “ 222 Pandelachi Zoia “ Ajutori la mese “ 223 Ioan Goescu “ “ 224 Tudurachi Spatarli - Revizori di margine “ 225 Costachi Stere - “ “ 226 Alecu Demetriu - Sameş la ţănutul Cărligăturii au fost “ 227 Tudurachi Harhaz - Scriitor la Visterie, iar mai nainte au fost archivar la Postelnicie “ 228 Grigori Codreanu Treti-Vist Scriitori la Visterie “ 229 Săndulachi Dodescu “ “ “ 230 Iordachi Cervinov “ “ “ 231 Iancu Alixandru Treti-Post “ “ 232 Iancu Talpiş “ “ “ 233 Petrachi Cervinov “ “ “ 234 Iancu Brăştineanu “ “ “ 235 Costachi Pisoschi “ “ “ 236 Panaiti Ismirliul “ “ “ 237 Matei Strat “ “ “ 238 Dumitrachi Grigoraş “ “ “ 239 Costachi Gafencu “ “ “ 240 Nicolae Corne “ “ “ 241 Nicolae Ion Vtori-Spatar “ “ 242 Mihalachi Băntaş “ “ “ 243 Ghiorghi Cocotă “ “ “ 244 Costachi Popovici Vtori-Vist Vătaf di Copii din casă “ NB. După aceasta: 20 cu vel şi 21 fără. 245 Iordachi Profiriu Cluceri Samişi la ţănuturi Asemine, din 1835 No. 4990 246 Michalachi Străjescu “ “ Asemine, din 30 Dechemvre 1835 No. 7895 247 Clucerul Alecu Kinezu Sărdar Şef de masă la Visterie “ 248 Ioaniţi Obuţi Cluceri Revizor la Visterie “ 249 Petrachi Vişinescu “ Sameş la ţănutul Neamţu “ 250 Pavel Stoianovici Ban In urmarea poronci Inălţimii Sale 251 Şerban Bontoş Paharnic Pentru au îndeplinit locul directorului comisiei epitropiceşti După Anaforaoa Sfatului din 28 Fevruarie 1836 No. 300 251 Sărdarul Iordachi Chiriac Banu Pentru locul di ispravnic Asemine, din 5 Aprilie 1835 No. 460 252 Comisul Iacovachi Leon Spătar Pentru că au fost cilen la Departamentul pricinilor streine, ci s-au digrarisit într-un rang cu mădulările Divanurilor apelative Asemine, din 14 Iunie No. 867/1835 253 Lupu Călimănescu Comis Că au ţinut loc de ispravnic Asemine, din 22 Octomvre No. 1359/1835 254 Manolachi Lupaşcu Clucer Pentru postul sămişii de ţănut Asemine, No. 1989 din 9 Dechemvre 1835 255 Paharnicul Lascar Macri Banu După încredinţarea Mitropolitului din 1835 No. 621 că au fost director Mitropoliei Asemine, din 3 Noemvre 1835 No. 1749 256 Spătarul Vasili Beldiman Postelnic Pentru că au ocuparisit postu di Vornic di Ţara-di-Sus la divanul judicătoresc Asemine, din 13 Ghenarie 1836 No. 24 257 Colonelul Iordachi Costachi Vornic 1-iu Pentru comandare reghimentului miliţiei După poronca de zi a Pre Inalţatului Domn din 3 Iunie 1835 No. 15 258 Manolachi Codrescu Pitar Că au fost stolnacealnic la Hătmănie După prestavlenia Hătmăniei din 1 îulie 1835 No. 1277 259 Petrachi Ciucă Paharnic Pentru slujba di 5 ani în miliţie supt numire de parucic După prestavlenia Hătmăniei No. 2149 din 1 Noemvre 1835 S c o a l e l e p u b l i c e 260 Ghiorghi Seulescu Paharnici Profesori di filosofii şi ali umanioare După prestavlenia Epitropiei Scoalelor, 29 Octomvre No. 175/1835 261 Vasili Fabian “ “ “ 262 Toader Verescu Medelniceri Profesor de ghimnaziu “ 263 Vasili Peltechi “ Profesori “ 264 Samoil Botezatu “ “ “ 264 Manoil Mavrodin “ Secretar “ 265 Vasili Paulini Sulger Profesor la şcoala din Focşani “ 266 Ioan Zăhărescu Pitari Profesori la şcoli ţănutale “ 267 Toma Ţuşcă “ “ “ 268 Ioan Nanul “ “ “ 269 Ioan Martinovici Vtori-Logofet Pedagog “ 270 Ghiorghi Pătruţi Vtori-Post Tij “ NB. – După aceasta: 10 cu vel şi 2 fără. 271 Iordachi Bucur Stolnic Că au ocuparisit postul di şeful secţiii la Mitropolie După Anaforaoa Mitropoliei No. 43 din 5 Fevruarie 1835 272 Costandin Dimitrie Căminar Că ocupariseşte postul di Director la Epitropie di Romnan Asemine, din 3 Iunie 1835 No. 206 273 Ioan Casul Paharnic Spătar Pentru slujba de director Mitropoliei Asemine, din 10 Septemvre No. 339/1836 274 Vasili Vercolici Comis Pentru împlinire slujbii di director Mitropoliei Asemine, din 25 Iunie 1835 275 Neculai Vercolici Căminar “ “ F ă r ă p r e s t a v l e n i i 276 Paharnicul Asanachi Danu Spătar Prezidentul Judecătoriei Focşani După cunoştinţa slujbii lor. 277 Ghiorghi cerkez Serdar Asesor Judecătoriei Tutovii “ 278 Scarlat Ruginski Clucer Director – Roman “ 279 Matei Ciudi Sulger Că au împlinit datoria şi de director la Judecătorie ţănutală “ 280 Climenti Gore Serdari Paji domneşti “ 281 Vasili Macarovici “ “ “ 282 Alecu Pionescu Treti-Logofet Pentru că se găsesc privighitori de ocoale “ 283 Iordachi Huhulea “ “ “ 284 Costachi Dolcescu “ “ “ 285 Neculai Păduri “ “ “ 286 Vasili Mavtei Vtori-Vist “ “ 287 Vasili Cumpăt “ “ “ 288 Tănasi Popovici “ “ “ 289 Ioan Dimitriul “ “ “ NB. – Numele de la No. 276 pînă la 289 se cuvin cătră lista cu litera B. 290 Banul Dimitrie Bran Spătar După Anaforaoa obşteştii Adunări No. 58, 1835 din 8 Martie 291 Nicolae Proca Serdar Că au fost şef de secţii la Mitropolie După Anaforaoa Mitropoliei din No. 1835 292 Costachi Anghel Şatrar Că au fost ajutor de secţie la Divanul judecătoresc După Anaforaoa Logofeţiei No. 3638 din 10 Iunie 1835 NB. – Către lista litera A. 290 Comisul Nicolae Ventura Spătar Că au ţinut loc de prezident După jalobsa din 3 Mai 1835. 291 Ioan Filipovici Sulger Că au fost director de tribunal ţănutal După jaloba sa fără dată 292 Michai Dabija Clucer Asemine După mărturia înfăţoşată Inălţimii Sale de tărgoveţii din Botoşani 293 Costachi Şumuleanu Şatrari Stolnacealnic la Comitetul sănătăţii După jaloba sa din 14 Ghenarie 1835. 294 Costachi Anghel “ Că au fost pomojnic de secţie la Divanul judecătoresc După Anaforaoa Logofetuluii Lupu Balş, din 10 Iunie 1835 No. 3638 295 Sulger Tudurachi Burada Stolnic Că au fost protocolisit la Divanul domnesc După jaloba din 30 Septemvre 1835 296 Ianacachi Pancu Sulger Că au fost director de trebunalul ţănutal Asemine, din 14 Iunie 1836 297 Ioan Tubultovici Soroceanu Jegnicer Că au fost ajutor archivarului di la Divanul Ţerii-de-Sus Asemine, din 6 Iunie 1836 298 Scarlat Plitos Serdar Că au fost asesor la Tutova Asemine, din 27 Avgust 1834 299 Iancu Istrati “ - şef la Divanul domnesc Asemine, fără dată 300 Nicolae Marcovici Sulger Că au împlinit feliuri de slujbi Asemine, din 10 Ghenarie 1836 301 Ilie Carp Vtori-Vist Că U fost Privighitori de ocoale După jalobile ci au dat. 302 Petrachi Ciurea “ “ “ 303 Costachi Ioan Dobrovici “ “ “ 304 Iordachi Zbărea Treti-Logofet Că au fost vătaf de Visterie Asemine, din 13 Ghenarie 1835 305 Banul Dimitrie Bran Spătar Că au fost scriitor la obşteasca Adunare şi alti însărcinări După Anaforaoa Adunării din 8 Martie 1835 No. 58 306 Alixandru Plachida Serdar Paj au fost După jaloba sa 307 Medelnicerul Răducan Buzdugan Comis Au fost ispravnic Vasluiului După Anaforaoa Logofetului din lăuntru Alecu Ghica cu No. din 1835 308 Ioan Hasnaş Sulger Sameş ţănutal 309 Nicu Bucşănescu Comis Că ocupariseşti postul de Muhurdar 310 Aga Costachi Sturza Vornic 2-lea Că ocupariseşti postul de 1-iu cilen la Divanul Ţerii-de-Sus 311 Beizade Iorgu Suţu “ Că ocupariseşti postul de 1-iu cilen la Divanul Ţerii-de-Gios 312 Hatmanul Theodor Balş Logofet 313 Lascarachi Cantacuzin Agă Că ocupariseşti postul de Vornic de Aprozi 314 Beizade N. Suţu Vornic 1-iu 315 Nicolae Proca Serdar Au fost şeful secţii la Mitropolie După Anaforaoa Mitropoliei din No. 1835 316 Banul Ianacachi Gherghel Spătar Au fost prezident la Judecătoria din Eşi 317 Aga Teodorachi Ghica Postelnic Că au fost Agă oraşului 318 Postelnicului Iordachi Bucşănescu Vornic 1-iu Că au ocuparisit postul di mădular la Divanul domnesc 319 Dimitrie Cantacuzin Vornic 2-lea Au fost cilen la Divanul domnesc 320 Vasilie Sturza Spătar Au fost ispravnic. 119 No. fără vel, iar 33 au fost cu ranguri, 24 de la Ban în sus, din care 3 numai au fost fără cinuri. DH, V, S1, nr. CCXXXI, p. 485-486-487-488-489-490-491-492-493-494-495-496-497 * M, 4 Octobre 1836. [511] Otoşenia Visteriei Moldovei către Visteria Valachiei. 1836, Octomvre 4. No. 7440. După lăturalnice ştinţii, ce s-au luat pentru regularisire ce acum se face a plăţii banilor ce acea cinstită Visterie are a lua de la casa reposatului baron Ştefan Meidani, Visteria aceasta, avînd în videre că şi ea are a trage de la aceiaş casă 326.846 lei 40 bani, remăşiţă din socoteala otcupului Ocnilor din anii 1833 şi 1834, pentru a cărora plată epitropia casei arată pricinuire subt oareş-care închipuire di pretenţii cu totul netemeinice, cu cinste se adresariseşte cătră ace cinstită Visterie ca cătră o legiuită chizeşă, după înscrisul Sfatului Administrativ de acolo din 30 Ghenari 1833 cu No. 298, şi o pofteşte să bine-voiască din aceleşi prilejuri a regularisirii plăţii banilor cuveniţi ei însuşi, a siguripsă şi suma mai sus aratată ci se cuvine acestii Visterii, care să se şi dipozitarisească fără întîrziere la rusăenescul Gheneral-Consulat din Bucureşti, spre a se păstra acolo pănă la săvărşire prin drumul judecăţii a pricinii cu epitropia atingetoari di pretenţiile acelea de dînsa închipuite. Iar pe Epitropie să se îndatorească a trimite aice îndată vechil din partea sa, împuternicit cu formalnică vechilime, spre a sta în urmarea acestui proţes. Acea cinstită Visterie va bine-voi a împărtăşi aceştia pre cît mai îngrabă respuns lămuritoriu de punire la cale ce ea va face după cele de mai sus. Pentru întocmai cu orighinalu: N. Măcărescul Clucer. DH, V, S1, nr. CCXXXII, p. 511. * M, 29 Octobre 1836. [520] Indreptare. Pe temeiul Regulamentului Organic ca toate judecăţile să treacă numai prin trei instănţii şi ca să se păzească tot odată şi toate prinţipurile legiuite pentru toate pricinile cîte se supun la întărirea Domnului, se legiueşte cele următoare: Secţia A. Artic. 1 - Inaltul Divan va judeca după cele mai multe glasuri şi potrivit cu temeiurile legiuite prin Regulamentul Organic, însă tot-deauna neapărat va fi trebuinţă [521] a se faţă şapte mădulări. Dacă unul sau doi mădulări vor lipsi pentru pricini bine-cuvîntate, atunci lipsa se va îndeplini prin supleanţi. Artic. 2 - Impotriva hotărîrilor Inaltului Divan fieş-care va fi volnic sădea apelaţie către Domn în legiuitul soroc de o lună, la întîmplările următoare: 1-iu - De nu va fi unit cu nici una din hotărîrile celor-lalte doue instănţii; 2-lea - De nu se va fi păzit pravila; 3-lea - De nu se va fi păzit cerutele formalităţi; Artic. 3 - Apelaţiile înpotriva hotărîrilor domneşti, la întîmplările prevezute de pravilă, se vor trimite iarăşi de+a dreptul în cercetarea Inaltului Divan, după ce vor trece mai întîi prin cercetarea Sfatului consultativ. Secţia 2-le. Artic. 4 - Inalta Curte de revizie ce se întocmise vremelniceşte în leatul 832 se desfiinţează pentru tot-deauna. Artic. 5 - Se va orîndui pe lîngă Domn un Sfat consultativ. Acest Sfat se va alcătui din trei mădulări, care trebue să fie Rumîni ori pămînteniţi după coprinderea articulului 397 din Regulamentul organic, oameni cercaţi în slujbe, cinstiţi, cu ştiinţă de pravili şi care după a lor orînduire, vor săvîrşi dimpreună cu toţi amploiaţii lui şi jurămînt evanghelicesc. Artic. 6 - Consultativa ia în băgare de seamă toate sentenţiile supuse la întărirea Domnului, şi chibzuindu-se împreună cu Domnul dacă sentinţa este întru toate pravilnică, adecă cu bună şi dreaptă aplicaţie de pravilă, cu păzire de formalităţile cerute şi cu unire de hotărîri de una sau mai multe judecătorii, o trimite la Logofeţia Dreptăţii spre a face întărire după orînduială; iar înpotrivă, o întoarcere iarăşi la Inaltul Divan cu observaţii din partea Domnului ca să cerceteze de isnoavă pe temeiul acelor observaţii. Artic. 7 - La o asemenea împrejurare, Inaltul Divan va fi dator ca, ori asemănîndu-se cu observaţiile să schimbe sentinţa pe temeiul acestora, sau să-şi dea pravilnice cuvinte pentru apărarea hotărîrilor sale. Secţia 3-le. Artic. 8 - Domnul, dacă va găsi cu cale să întărească hotărîrile Inaltului Divan, găsind pricini legiuite, adecă ori neunire de judecători, ori nepăzite de formalităţi, sau rea aplicare de pravilă, va porunci ca să se unească cu mădulările Inaltului Divan şi o altă secţie de Divan, care nu va fi judecat pricina. Artic. 9 - In această adunare se va cerceta pricina de isnoavă, şi hotărîndu-se cu desăvărşire după cele mai multe glasuri, se va întări de Domn. Artic. 10 - La o asemenea împrejurare, va prezidui Domnul această Inaltă Curte. Secţia 4-le. Artic. 11 - Din Statul judecătorilor se va desfiinţa cea mai jos însemnată şi unii din amploiaţi, însă: Fiind-că cercarea au aretat că Divanul de comerţ are foarte puţine pricini a judeca, se va desfiinţa vremelniceşte, însă pricinile comerţiale ce se judeca de acest Divan, se vor cerceta de Divanul judecătoresc secţia sivilă, şi ca să se păzească temeiul coprins în Regulamentul organic, la tribunalul de comerţ din Bucureşti, doue mădulări neguţători se vor orîndui după alegerea neguţătorilor. Un supleant de la judecătoria Dîmbuviţa. deto, un scriitor din patru. Un scriitor din patru de la judecătoria judeţului Argeş. [522] Un supleant de la judecătoria judeţului Gorj. Statul Inaltei Curţi de revizie. Un registrator al acestei Curţi. Artic. 12 - Lefile trebuincioase pentru mădulările Sfatului consultativ, a Statului seu şi a unui grafier, a unui copist, care se vor alătura pe lîngă Divanul judecătoresc secţia sivilă şi cheltueala canţelariei acestui din urmă, se vor plăti după alăturata tablă, în care se arată desfiinţări şi adăogiri. Intocmai după original. (Iscălit) Prezedentul obşteştii Adunări: Neofil Rîmnicu. Pentru asemenea copie: Nicolae B. Mongescu. DH, V, S1, nr. CCXXXVII, p. 520-521-522. * M, Noembre 1836. [524] Sfatului Administrativ a Domniei Mele. Fiind-că după împregiurări a urmat o cheltueală de 250 mii lei, cît şi cu scoaterea fermanului pentru slobozirea sării Moldovii şi altele. Noi găsim de cuviinţă a face cunoscut Sfatului, că dacă ar socoti că ar fi de datorie, a se face un prinos a acestei sumi din parte pămîntului, cari ar sluji pentru acoperire a o parte din cheltuelile urmate la însoţirea fiincei Măriei Sale Sultanului şi a Şihzedelilor, despre cari Sfatul prin Anafora îmi va face cunoscut. DH, V, S1, nr. CCXXXVIII, p. 524. * M, 16 Decembre 1836. [535] Cu mila lui Dumnezeu, Noi, Michail Grigoriu Sturza V.V. Domn Ţerii Moldovei. Cătră obşteasca obicinuita Adunare. La dechiderea aceştii de peste an sesii a obşteştii Adunări, Noi Ne bucurăm de a o putea încredinţa despre fericita stare a ţerii. Imbunătăţirile materialnice săvărşite în curgerea anului o vor încredinţa de propăşirea pe care Ne este plăcut de a o areta în fieşte-care din periodiceştile întruniri a Adunării. Este întru adever un întins obiect de nedejde şi de bucurie de a putea afla în archivile Adunării ace aiave dovadă că din an în an aşezămînturile se întemeiază, îmbunătăţirile sporesc, comersul şi industria se dizvelesc şi întru un cuvînt că ţara se află supt înrîurirea unei înaintiri propăşitoare. Imbelşugata rodire au fost fără îndoială ce întăi facere de bine a ceriului, pe care Noi socotim de trebuinţă a o împărtăşi obşteştii Adunări. Agricultura este ce întăi industrie a ţerii, ea este isvorul bogăţiilor sale, şi isprăvile ei sînt de a purure semnul acel fără greş a bunii petreceri a norodului. In magaziile de rezervă s+au depus pînea pe doi ani, şi hrana obştiilor se află cu acest chip siguripsi. Isprăvile cele mari fericite dovedesc aceste folosuri. Lăcuitoriul putînd a se desface de prinosul producturilor sale, se sîmte în mare uşurare a datoriilor la care era supus. Aceste datorii, dupe ştiinţele cele mai cu scumpătate pe care Noi am cules, se suia în anul 1834 la soma nămolnica aproape de 15 milione lei, iar în luna trecută Septemvrie, ele era înjosite la şapte milioane 826 mii şi 333 lei, deşi producturile anului nu au putut pînă acum a fi puse în ţîrculaţie decît numai în cătimi neînsemnătoare. O aşa ispravă îndestulează dorinţele Noastre cele mai scumpe, şi toate se întrunesc întru a Ne da sigura încredinţare că remăşiţa datorii va fi strînsă în curgirea anului viitoriu. [536] In mijlocul aceşti mîngăietoare privelişti ce înfăţoşază starea ţerii, acea ce aminteşte interesurile lucrătoriului de pămînt este însuşi prilejul îmbielşugării, adecă împohoiare producturilor pămînteşti. Siguranţia petrecerii a prinosului prin înlesnire şchelilor şi a drmurilor de comunicaţie este singurul mijloc neapărat şi care se poate întrebuinţa în asemine împregiurare. Ocărmuirea au împlinit această datorie, pe cît puţinile mijloace ce are în a sa dispoziţie au putut pozvoli. Dizvelirea ce negoţul căştigă din zi în zi cere neapărat adăogire înlesnirilor ce era cu putinţă a i se îndemăna, căci aceste doe condiţii nesprijinindu-se între sine, ori industria ar trebui să cadă, sau Ocărmuirea să vază sîrguinţele sale zădărnicite fără vre un folos pentru binele public. Intre aceste priviri de interes obştesc, idea se povăţueşte neapărat către oraşul Galaţii, ce este ce întăi şchele a ţerii. Noi nu am pregetat de a preţui toată folosinţa ei şi de a jertvi deosebită îngrijire pentru înflorirea şi propăşirea acestui singur liman a Prinţipatului. In curgirea anului, Noi am fost la Galaţi, şi în vremea stăruinţii Noastre cei prelungire acolo, am putut de aproape a Ne încredinţa despre dorinţa lăcuitorilor şi nevoile publice, a îndemăna mijloacile îndemănatice întru săvărşire îmbunătăţirilor cerşute şi a aduce în împlinire lucrările de mare cuviinţă, care făgăduesc oraşului Galaţii o fericire sporitoare şi un învioşitoriu îndemn comerţului a tot Prinţipatului. Proecturile care pentru lipsa de mijloace au fost pănă atunce prelungire, acum s-au pus în lucrare; un şanţ s-au săpat in giur împregiurul oraşului pentru a sluji de linie de hotar a aşezării vămilor, care, după pregătirile începute, se vor muta de la primăvara viitoare şi oraşul va fi declăruit de Porto-franco; iar temeiurile obşteşte priimite în priinţa negoţului la semine cazuri vor fi în curînd publicate. O comisie aleasă de cătră neguţitori s-au împuternicit a se îndeletnici, supt prezidenţia Dregătoriului, în ori-ce priveşte cătră dizvelirea comersului. Sinisforale de bună-voinţă, la care locuitorii din Galaţi s-au priimit cu o rîvnă vrednică de toată lauda, vor sluji a îndeplini mijloacile ce poate avea oraşul întru săvîrşirea şi ţănerea lucrărilor proectarisite. Drumul ce trece prin oraş şi merge la port se va îmbrăca cu şosea pe o întindere de 3160 stînjini. Lucrările începute în toamnă s-au mînat cu sirguinţă, în cît acest drum de giumătate să află gata. In cuprinsul Galaţului s-au însemnat un loc, carele uneşte calităţile cerşute pentru zidirea unui nou oraş. Planul lui s-au hotărît, drumurile s-au tras şi s-au orînduit deosebite locuri pentru a sluji de piaţe publice, precum şi pentru aşezarea unei shoale şi a unei cazerme. Pardosirea uliţilor se va face după mesura împărţirii locurilor. Strămutarea carantinii, prelungită pînă acum din pricina neagiungerii mijloacilor, s-au hotărît cu desăvărşire, şi mesurile primite în acest scopos făgăduesc nezăbovnica aducere întru împlinire. Indemănările Eforiei, jertvile cele de bună voe şi mijloacile pe care Ocărmuirea pune în dispoziţia orăşanilor sînt închizeşluirea acestor îmbunătăţiri de mare cuviinţă. Aşa dar îmfrumuseţarea oraşului Galaţii, îmbărbătată de Ocărmuire, va păşi purure de o potrivă cu întinderea acea sporitoare a transacţiilor neguţitoreşti, şi aceste doe obiecturi vor agiutora necontenit de a se da acestui oraş lucirea la care el este menit a agiunge. Imbunătăţirea drumurilor de comunicaţie au urmat şi în alte deosebite oraşe. La Botoşani s-au săvărşit cu cheltueala Eforiei lucrarea a 468 stînjini cvadraţi de pavea. La Focşani lăcuitorii au lucrat cu însuşi a lor mijloace pardosirea unii uliţe din nou. La Berlad s-au pus la cale a se îmbrăca cu şosea drumul ce trece prin oraş pe o lungime de 1125 stînjeni. Materialurile trebuitoare pentru podurile proectarisite pe drumul cel nou ce merge la graniţile Austriei, s-au transportarisit la starea locului şi aceste poduri sînt acum în stare de a se lucra. Eforiile oraşilor agiutorează şi înlesnesc cu ce mai mare energhie însemnătoarele [537] îmbunătăţiri. Aceste aşezămînturi preţioase respunzînd gîndirii cei scutitoare care au preziduit la întemeerea lor, se află astăzi în starea cea mai mulţumitoare. Eforiile, după ce au plătit somile cheltuite la înfiinţarea lor din pricina strîmtoririi ce întovărăşeşte purure pe cele întăi cercări, după ce au îndestulat nevoile osebite pe care ele sînt datoare a întîmpina, şi au jertvit some multe sau puţin însemnătoare la cheltuiri ecstraordinare, vor putea cu toate aceste a ave la sfîrşitul anului curgetoriu un capital de rezervă a căruia total se suie la 128.304 lei, adecă: Eforia de Botoşani 42.272 lei " de Focşani 27.559 " " de Galaţi 17.770 " " de Berlad 7.344 " " de Eşi 33.357 " Sîngură aceasta din urmă după ce au întîmpinat o cheltueală înapoetă de 100 mii lei, au putut întrebuinţa deosebite some întru înlesnirea lucrărilor publice a Capitaliei. Podul de piatră de pe Nicolina s-au făcut cu cheltuelile sale. Lucrarea şoselilor oraşului au coprins în curgire anului curgetoriu o întindere de 458 stînjeni în lungine. Săvărşirea canalurilor de apă se află apropiată. Isprăvile mîntuitoare a aceştii întreprinderi sînt pe toată zioa preţuite; havuzurile cele vechi s-au întocmit şi alte din nou s-au deşchis în deosebite locuri unde trebuinţa au cerut. Aceste lucrări agiutîndu-se prin mijloace sigure şi prefăcînd din zi în zi faţa terii, sînt martorii cei mai adeveraţi ai unii sporiri sîmţitoare cătră îmbunătăţirile cele aiave. Siguranţia comunicaţiilor, car este ce întăi îmbărbătoare a comersului, se află întru toată deplinătate: Presimţirile ce Ne dă mesurile de mai înainte au venit în a lor sfetire. Siguranţia comersului au fost întreagă. Este adeverat că în oareş-care localitate s-au întămplat cazuri de hoţii, dar aceste au fost rare şi fără urmări primejduincioase. A le întîmpina ar fi cu totul piste putinţă, însă prindere făptuitorilor acestor nilegiuiri au urmat purure după ce întăi ivire a lor. Deosebit de aceasta, asprimea mesurilor statornicite au adus viderată împuţinare făcetorilor de rele. In curgere anului 1835, s-au prins 450 tîlhari şi s-au închiet zece sentenţii de pedeapsă capitală; iar în curgere anului acestue, s-au prins 286 făcetori de rele de tot feliul, din care 35 s-au slozit, 5 s-au pedepsit cu moarte şi 19 s-au osîndit la ocnă. Numerul acelor din urmă doi ani nu s-au urcat obicinuit piste şase-zeci. Aceste isprăvi vederate dovedesc că organizaţia puterii înarmate, întinderea privigherii şi pripirea mijloacelor întrebuinţare pentru contenirea tălharilor, au agiutorat nu numai întru a se statornici încrederea obştească, dar şi întru care aceasta meritariseşte nu mai puţin o cu dinadins băgare de samă. Aşezarea carantinii au dat o din nou dovadă a folosinţii ei. In împărtăşirile înmulţite cu partea din dreapta a Dunării, ea au putut să ferească încă odată pe ţară de lipicioasa boală, care acum împustiază acele locuri. Să se aducă mulţumire regulilor statornicite de Reglement, care au înzestrat pe Moldova cu aceste făcetoare de bine aşezămînturi, a cărora isprăvi sînt mai pre sus de toată preţuirea. Nu s-ar cuveni a fi trecută datornica mulţămire pentru rîvna ace înţeleaptă a Gheneral-Inspectorului a liniei Dunării din amîndoe Prinţipaturile. Noi găsim plăcere tot într-o vreme a areta, şi ace harnică împreună-lucrare a Miliţiei, care, petrunsă din zi în zi de datoriile sale, şi-au făcut acum un obiceiu de orenduială şi de bună regulă şi împlineşte slujba sa cu ce mai statornică stăruinţă. Partea giudecătorească nu au contenit de a fi obiectul sirguinţilor Noastre, şi rezultatul lor au respuns mai în de-obşte la aşteptarea Noastră. Innoirea ce neîngrădită a pricinilor giudecate înainte introducerii Reglementului era una din neîncuviinţările cele mai prăpăditoare a orenduelilor celor din învechime; ea ave întindere nu numai cătră a învecini proţesurile şi a ţine dreptăţile părşilor întru o nedumerire necontenită, dar şi din pricina înbulzirii prigonirilor, ecspediţia lor era peste putinţă. Cinovnicii părţii giudecătoreşti nu putea mai mult lupta cu datoriile lor şi interesurile particularilor mult suferea din aceasta. Aşezămînturile Reglementului au pus la acest reu un hotar mîntuitoriu. Din pricina neîncuviinţărilor sus aretate, Ocîrmuirea de acum s-au vezut clironomisind un nămol de remăşiţă a 29 de mii proţesuri; cu toate aceste, un asemine dedal n-au înstănjenit a sa stăruinţă. Jertfind cătră acest obiect o privighere neadormită, dînd cursului proţesurilor o mişcare nerghică şi chiemînd în agiutoriul seu orenduiala şi regula, ea au putut ca să biruiască toate aceste împiedicări. Clasificaţia deliilor şi dispoziţia ce au întovărăşit-o au avut dorita lucrare. Isprava lor au fost încă peste toată nădejdea, căci fără a numera pricinile sfîrşite de la suirea Noastră pe scaunul Domniei şi pînă la 1 Avgust 1835, cînd s-au pus în lucrare dispoziţiile sus aretate, deosebitele tribunaluri au ecspeduit din ace vreme pănă la 1 Noemvrie a anului curgetoriu 14.352 pricini mai sus de valora de 500 lei şi 4026 proţedure grainice ce nu întrec peste această valoră, iat în totul 18.738. In curgere de 15 luni, afară de pricinile criminaliceşti, pricinile ce se află acum la toate tribunalurile, afară de proţedurile grainice, nu se sue peste 5000. Din aceste puneri înainte poate cine-va a se încredinţa că echilibrium dorit, la care se părea peste putinţă a se agiunge, se află acum aşezat pe temelii statornice. O asemine încredinţare este culeasă din înşuş lucrările cele mai bine dovedite. Cercetarea reghistrurilor deosebitelor tribunalui Ne-au dat încredinţare că în curgere lunelor trecute Iulie, Avgust şi Septemvrie, au intrat la instanţii 2119 pricini din nou şi că, în însuşi această curgere de vreme, au luat sfîrşit 3095. Dovadă neîndoită că giudecătoriul este acum îndestul la ecspediţia pricinilor de peste zi şi că vremea nu este departe, în care remăşiţa pricinilor vechi nu va veni mai mult ca să împiedice marşa ce regulată a administraţiei Dreptăţii. Nu ar putea cine-va de a se opri de a nu cunoaşte, în această împregiurare isprăvile unei lăudate stăruinţi şi a unii hărnicii însemnătoare, de care ce mai multă parte a tribunalurilor au dat dovadă; însă o sîmţitoare pricină de necaz este din nenorocire lipită la slujba giudecătorească, căci, deşi pe de o parte tribunalurile se află obiectul cunoştinţii persoanelor ce au dreptate, însă pe de alta ele îşi trag nemulţămirea acelora care se dau remăşi. Giumetatea împricinaţilor trebui neapărat să intre în această din urmă categorie, şi dar, cu cît energhia tribunalurilor este mare şi îmbelşugătoare în isprăvi, cu atît pricinile de nemulţămire se fac mai numeroase. Această nepriinţă vremelnică, care nu poate decît a se împuţina şi a slăbi din zi în zi, are cu sine a sa mîngîere. Giudecătoriul ce este petruns de cuviinţa datoriilor sale, nu are decît cugetarea binelui obştesc cătră care el jertfeşte putinţele sale. El găseşte în aceasta resplătire ostenililor sale, precum o pricină de odihnă în împotrivirile ce ar putea cerca.este nu mai puţin adeverat că giudecătoriul care nu ar fi povăţuit de asemine sentimenturi, ar căde după tot cuvîntul drept întru o ură învrednicită şi întru o respundere din cele mai îngreuetoare. Deşi la hotărîtura obştească a moşiilor, cerşută de articul 391 a Reglementului, au urmat prelungire, însă dispoziţiile pregătitoare priimite spre acest sfîrşit nu au fost neroditoare în fericite isprăvi. Mesuri opritoare au pus un hotar la înnoire răpirilor de pămînt. Paragrafia hotărîtă de Adunarea obştească pentru jăluirile de împresurări au mărginit numerul proţesurilor de această fire şi au pus o stavilă sumeţiii acolesirii. In această stare de lucruri, este neapărat a se da curs cetirilor pornite în terminul ce s-au împlinit la 20 Septemvrie 1835, şi de a siguripsi statocvo a proprietăţilor, a cărora stăpînire nu au fost gîlcevită. De aşa feliu este scoposul proiectului ce va fi întru aceasta înfăţoşat Adunării. Noi socotim de datorie a chema în deosebi luare aminte a ei asupra socotelilor caselor obşteşti şi asupra acelor pe care Visternicul este insărcinat de a-i pune în videre. Cercetarea budgelii finansurilor va înfăţoşa întru adever în cheltuelile anului curgetoriu o lipsă, a căruia pricini vor putea fi preţuite de Adunarea obştească. Toate dau nădejde că anul 1837 va ave un sporiu, care va fi îndestul pentru acoperirea remăşiţii de acum [539] şi pentru a da un capital de rezervă menit de Reglement la trebuinţele ecstraordinare, de a se de Administraţiei mijloacele întîmpinării trebuinţelor publice îmbinîndu-le cu duhul de iconomie şi prevezetoriu. Aceasta este dorinţa Ocărmuiri şi aceasta va fi fără îndoială şi praveţul pe care Adunarea îşi va pune inainte. Insă analoghia trebuinţelor cu îndemănările nu au luat prifacire sîmţitoare, şi nedejde întemeiată pe mijloace destoinice întru a înrăuri asupra soartei dajnicilor nu ar putea ca să aibă fiinţă decît cu întrarea acelui al doilea period de catagrafie. Şi alte dispoziţii de interes obştesc se vor înfăţoşa chibzuirilor Adunării.iubirea binelui obştesc, de care ea este însufleţită, siguripseşte îngrijire cu care ea se va îndeletnici în această cercetare. Noi iubim a crede că, petrunsă de sfinţenie însărcinării sale, ea va respunde prin un duh de linişte, de armonie şi de înţeleaptă petrundere la sirguinţele Noastre cele statornice pentru siguripsirea fericirii obşteşti. Pe temeiul art. 63 din Reglement, sesia Adunării pe anul 1836 este dechisă. DH, V, S1, nr. CCL, p. 535-536-537-538-539. * M, 21 Decembre 1836. [543] Pre Inălţate Doamne, Adunarea priiveşte cu mulţămire sosirea vremii întru dechiderea ei, şi cu supunere priimind cuvîntul Inălţimei Voastre cu No. 85 cătră aceasta privitoriu, se găseşte norocită a începe lucrările sale şi tot odată a înfăţoşa I. Voastră plecatele ei sîmţiri şi încredinţările pentru păzirea sfintelor datorii la care ea este chiemată a împlini. Adunarea a vezut încredinţările ce aţi bine-voit a-i face pentru progresurile ce isvoresc din prinţipiile Reglementului organicesc, cu nădejdea crezării întru sporirea industriei şi a negoţului, care una pe alta sprijinind făgăduesc obşteasca fericire, pentru care şi obştia doreşte a se învrednici ca să se veselească de rezultatul ce aseminea încredinţări pot se aducă. Pre Inălţate Doamne, Adunarea, petrunsă de sîmţirile cele întru tot supuse cătră Inălţimea Voastră şi de sfintele datorii la care organicescul Reglement o supune, ea va ave norocire a împlini a sa sarcină cu toată orsărdia şi a se îndeletnici în sesiile sale ca cu petrundere, atît în cele cuprinse în cuvîntul Inălţimei Voastre, precum şi în toate cele dispoziţii de interesul obştesc ce se vor înfăţoşa chibzuirilor ei, să poată ajunge la ţelul dorit de organicescul Reglement, întocmai după dorinţa Inălţimei Tale. Adunarea va întrebuinţa cele mai mari osărdii întru cercetarea sămilor caselor obşteşti şi acelora a Visteriei; ea va lua în deosebire luare aminte budgeoa finansului, şi în toate aceste nu se va depărta de duhul iconomiei şi a prividerii, precum şi deplina îndestulare obşteştilor trebuinţi, temeiuri neclintite pe care se va sărgui de a statornici lucrările sale, potrivit cu îngrădirile organicescului Reglement. Adunarea se [544] va găsi foarte norocită a întîmpina prin legiuiri fericite, prin care se poată împlini cu disăvărşire datoriile sale şi să respundă la dorinţele I. Voastre prin sentimenturi vrednice de a sa cinstită însărcinare. Veniamin, Mitropolit Moldaviei; Melenti, Episcop Romanului. N. Canta, Logofet; Alecu Mavrocordat, Postelnic; Ştefan Catargiu, Vornic; Ştefănică Catargiu, Vornic; Bucşănescu, Vornic; Sandul Krupenski, Vornic; Gheorghie Sturza, Postelnic; Ioan Cuza, Postelnic; Petrachi Roset, Postelnic; Manolachi Radu, Agă; Ilie Cogălniceanu, Agă; Grigori Cuza, Spatar; Alecu Sturza, Spatar; Grigori Codrean, Spatar; M. Buhuş, Agă; Vasili Alexandri, Spatar; Iancu Ralet, Spatar; Vasili Veisa, Spatar; Iordachi Kiriac, Ban; Alecu Bran, Căminar; Iordachi Milu, Paharnic. Eşi, 21 Dechemvrie 1836. DH, V, S1, nr. CCLI, p. 543-544. * M, 1837. [547] Socoteala banilor sloboziţi pentru cheltuelile Convenţii. Lei Bani 593 266 29 Pentru anii 1832 şi 1833 . . . . . . . . însă: 256.476 = 52 în 1832 şi 1833. 333.456 = 57 în 1833 . . . . . . . . . . . însă: 16.350 = - pentru 1832. 317.106 = 57 pentru 1833. 333.456 = 57. 3.333 = 40 în 1834 pentru 1833. 509.266 = 29 559.422 155 1/2 Pentru 1834 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . însă: 217.563 = 29 în 1833, 341.859 = 70 1/2 în 1834. 559.422 = 115 1/2 889.381 29 Pentru 1835 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . însă: 553.779 = 68 în 1834, 355.601 = 81 în 1835. 889.381 = 29 360.381 21 Pentru 1836 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . însă: 290.539 =111 în 1835, 69.841 = 30 în 1836. 360.381 =21 2. 402.451 74 1/2 Adecă doe milioane, patru sute doe mii, patru sute cincizeci şi unu lei, şapte- zeci şi patru pol bani. DH, V, S1, nr. CCLIII, p. 547. * M, 1837. Sama visteriei pe anul 1836. Veniturile Ce au trebuit să intre Ce au intrat Remăşiţa Luare aminte 1. Capitaţia lăcuitorilor birnici, cîte 30 lei pe an . . . . . . . . . 3.783.187 60 2. Oamenii fără căpătăiu, cîte 30 lei . . . . . . . . . . . . 247.680 _ 3. Mazilo-Ruptaşii şi Ruptele Visteriei, cîte 30 lei . . . . . 471.810 _ 4. Băjenarii chrisovuliţi, cîte 15 lei . . . . . . . . . 56.622 60 5. Jidovii orîndari de prin sate, cîte 60 lei . . 85.380 _ 6. Patentarii . . . . 602.677 60 5.247.397 60 5.247.397 60 _ _ Suma ce alcătueşte sporul acestor cîte 2 lei la 10 de la dajnicii mai sus aretaţi, cu de la Ţiganii bez băjenarii chrisovuliţi. 1.057.491 _ 952.524 6 104.966 114 7. Capitaţia de la Ţigani. . . . . . . . . 106.392 _ 106.392 _ _ __ 8. Venitul ocnelor . . . . . . . . 650.000 _ 650.000 _ _ __ 9. Vama . . . . . . 537.075 _ 487.562 60 49.512 60 10. Poşlina vitelor 382.725 _ 382.725 _ _ _ 11. De la sudiţi pentru fumărit şi rusumaturi . . . . . 80.439 117 61.375 105 19.064 12 12. Din venitul moşiilor monăstireşti - 450.000 lei _ _ _ _ _ _ 13. Agiutoriul de la Mitropolie şi Episcopii . . . . . . 60.000 _ 60.000 _ _ _ 14. Venitul paşaporturilor . . 12.722 41 12.722 41 _ _ La acest condeiu este sporul păr acum de 722 lei 41 bani peste suma însemnată prin smet. 15. Din poşlina seului . . . . . . . . 17.325 _ 17.325 _ _ _ 16. Poşlina zeherelilor . . . . . 20 172 30 20.172 30 _ _ 8.171.740 8 7.998.196 62 173.543 66 Intrări ecstraordinare însă: Primiţi de la secţia 3-le controbondul a nişte rachiu de la Botoşani. . . . 100 66 De la departamentul din lăuntru, osebire cursului a 3.000 lei ce s-au dat pentru prădarea supusului roşienesc Kolesoff . . . 304 Acei remaşi din facere podului de piste rîpa Gărbovanului . . . 9 105 De la departamentul din lăuntru, din banii progoanelor ce după descoperirea Controlului se cuvin a se întoarce haznelii 961 _ Tij din banii sloboziţi în cumperătoare de lumînări 178 19 De la creminal, acei ce au luat mai mult în suma de 3507 lei = 5 ce au luat în anul 1835, căci numai 35001 = 90 bani s-au cuvenit a lua 6 35 prin Logofeţia Dreptăţii din 100 # ce s-au plătit pentru gazetile otomani . . . . . . . 1795 60 De la sameşii împlinirei dărilor din oraşul Ieşii, ce s-au scăzut mai mult în 1835 la birul slugitorilor după descoperire Controlului . . . . . 156 __ 3.551 45 3.551 45 8.175.251 53 8.001.707 107 173.543 66 Acei împliniţi prin departamentul din lăuntru de la lăcuitorii satului Comăneştii după a Controlului descoperire . . . . . 156 __ 156 _ 156 _ _ _ Acei ce s-au mai împlinit de la prădătorii pocitei rosieneşti în 1833 920 60 920 60 _ _ Pentru suma remăşiţei de 4.187 lei 60 bani, aretată în sama anului 1835 că sînt a se mai lua pentru acel an din venitul paşaporturilor, s-au mai priimit sporiu 2.647 34 2.647 34 _ _ Şi cătră suma încărcăturilor se mai alăturează şi condeile ce s-au cheltuit pentru 1837, care au a se trage din veniturile aceluiaş an di la alte locuri, precum adică se arată prin cnigile anilor 1836 însă: In chirii de case, 25.248 105 Miliţiei 80.248 105 1/5 Din 100 daţi pentru gazetile otomani 1.354 60 De la fostul Domn Ioan Sturza, acei plătiţi după poliţia fostului Divan-Efendi ce acum se află în Ţarigrad 3.465 __ 162.408 110 1\2 __ __ 162.408 110 1/2 8.341.384 17 1/2 8.005.431 81 335.952 56 1/2 Suma ce au remas în anul 1835 la casa de rezervă precum anume se arată prin sama aceluiaş an 55.544 78 8.396.926 95 1/2 Cheltuelile Ce s-au slobozit Ce se cuvine a se mai da Prinosul din condei ce remîne la casa de rezervă. Suma pisti tot Lei B. Lei B. Lei B. Lei. B. 1. Dare la Inalta Poartă 700.000 __ __ __ __ __ 700.000 __ 2. Pentru ţinerea Domnului 900.000 __ 300.000 __ __ __ 1.200.000 __ 3. Leafa tuturor cinovnicilor i cheltuela canţelariilor . . . . . . . . . . . NB. Aceia ce au a se mai da este zeciuială cuvenită pentru şcoli . . . . . . . . . . . . 1.869.130 60 192.614 __ 29.491 60 2.091.236 __ 4. Leafa Aghentului Moldaviei din Ţarigrad 80.000 __ __ __ __ __ 80.000 __ 5. Chiria caselor . . însă: Pentru anul 1836 60.000 - 1837 25.248 150 85.248 105 __ __ __ __ 85.248 150 6. Pentru încălzire şi luminare . . . . . . . . . . . . . 66.380 3 1/2 __ __ __ __ 66.380 3 1/2 7. Pentru ţinerea slujitorilor, lefile, birul lor şi a scutiţilor lor şi nagrajdeniile prinzetorilor de tălhari . . . . . . . . . . . . . . 329.962 __ __ __ __ __ 329.962 __ 8. Pentru ţinere străjii pămînteşti şi eta-major, însă: Pentru 1836 730.000 __ - 1837 89.248 105 1/2 810.248 105 1/2 __ __ __ __ 810.248 105 1/2 9. Pentru carantine . . . . . 77.676 60 42.323 60 __ __ 120.000 __ 10. Ţinere pocitelor . . . . . 442.000 __ __ __ __ __ 442.000 __ 11. Pentru pogoane şi cheltuelile cinovnicilor comandarisiţi . . . . . . . . . . 51.513 __ 23. 487 __ __ __ 75.000 __ Suma urmii . . . . . . . . . 5.412.159 94 558.424 60 29.491 60 6.000.075 94 12. Pentru scutelnici şi pensii . . . . . . . . . . . . . . . . 402.538 44 597.461 76 __ __ 1.000.000 __ 13. Pentru îndreptare drumuriloe şi a podurilor 30.351 60 __ __ 44.648 60 75.000 __ Pentru casele obşteşti. 14. Pentru şcoli . . . . . . . . . 75.556 101 124.443 19 __ __ 200.000 __ 15. Pentru seminariu . . . . . 60.000 __ __ __ __ __ 60.000 __ 16. Lefile doftorilor, a herirghilor şi moaşelor . . . 77.399 30 22.600 90 __ __ 100.000 __ 17. Pentru cutia milelor . . 65.100 68 6.899 52 __ __ 72.000 __ 18. Pentru temniţă . . . . . . 27.267 63 __ __ 2.732 57 30.000 __ 19. Despăgubire monastirii Sf. Spiridon . . . . . . . . . . . . 4.600 __ 16.400 __ __ __ 21.000 __ 20. Pentru pavelele oraşului Ieşi . . . . . .însă: Pentru anul 1836 125.000 Pe 5 luni de la 1 Ghenarii 1837 . . . . . . . 52.091 80 177.091 80 __ __ __ __ 177.091 80 21. Pentru cişmeli . . . . . . 44.000 __ 6.000 __ __ __ 50.000 __ 22. Cheltueli ecstraordinari 121.327 57 __ __ 18.672 63 140.000 __ 23. Cheltueli din casa de rezervă . . . . . . . . . . . . . . . 452.702 4 __ __ __ __ 452.702 4 24. Pentru Comvenţii, bez 156.858 lei 42 bani, oriimiţi de la Ocîrmuire rosienească precum sînt aretaţi la legătura cnigii . 360.381 21 __ __ __ __ 360.381 21 Suma urmii . . . . . . . . . 7.310.476 22 1.332.229 57 95.545 __ 8.738.250 79 Din suma totalului cheltuelilor aretate la rostul al 4-le se scade condeiul prinosului din cheltueli aretate la rostul al 3-le . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95.545 __ Remîne curată cheltueală 8.642.705 79 Perilipsis Cheltuelile 8.642.705 79 Veniturile 8.396.928 95 1/2 Remîne neagiungere 245.776 103 1/2 L ă m u r i r e Suma faţii la 1-iu Ghenarie după cniga şnuruită iscălită de Sfat şi după vidomostiile pristavlisite Pre Inălţatului Domn şi Sfatului pi fieşte-care lună 302.245 100 Remăţişa anului 1832 22.617 89 " " 1833 301.558 53 " " 1834 76.341 17 " " 1835 47.784 73 " " 1836 335.952 56 1/2 1.086.500 28 1/2 Se scad acei ce au a se întoarce înnapoi Isprăvniciei de Vaslui, fiind daţi mai mult din banii în cumperătoare de păine pentru locuitori în 1833 17 75 1.086.482 73 1/2 Ce au a se mai da . . . . . . . . . . . . . . . . însă: Pentru 1835: pentru ţinerea Domnului 30 __ Pentru 1836 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . însă: Pentru ţinerea Domnului 300.000 __ Zecuiala din lefi cuvenită şcolilor 192.614 __ Pentru carantine 42.323 60 Pentru progene 23.487 __ " scutelnici 597.461 76 " şcoli 124.443 19 " doftori 22.600 90 " mili 6.899 52 Dispăgubire monastirii Sf. Spiridon 16.400 __ Pentru cişmele 6.000 __ 1.332.229 57 Se scad remăşiţurile ce au a se mai priimi în Visterie şi suma faţii precum mai sus se arată 1.086.482 72 1/2 245.776 103 1/2 Adecă doe sute patru-zeci şi cinci, şapte sute şapte-zeci şi şase lei, una sută tri pol bani remăn negiungere. DH, V, S1, nr. CCLIV, p. 548-549-550-551-552-553-554-555 * M, 27 Februarie 1837. [576] Lămurire pricinilor după care, prin docladul ce s-au făcut Sfatului la 1836 Iulie 26, s-au fost aretat datoria asupra epitropiei casei reposatului Baron Meitani din otcupul ocnilor Moldaviei pe anii 1833 şi 1834, sumă de 309.191 lei. 1837, Fevruarie 27 326.846 40 Dreaptă suma ce astă-zi se cunoaşte asemine datoriei asupra aretatei epitropii, după osebită însemnare. 31.500 __ Se scad pentru 1000 galbini a unei poliţi a Visteriei, care atunce la 1835 Iulie nefiind încă întoarsă înnapoi nu s-au fost încărcat asupra epitropiei, iar acum urmează a se încărca, fiind-că şi aceasta este întoarsă neplătită. 295.346. 40 13.845 __ Se încarcă care atunci la 1835 Iulie nefiind încă împliniţi din remăşiţele din vereseli şi chirii de case, s-au fost pus suma datoriei epitropii, iar acum urmează a se scădea, fiind-că s-au împlinit. 309.191 40. DH, V, S1, nr. CCLXVIII, p. 576. * M, 11 Martie 1837. [582] 1. Copii de pe socoteala triimisă cu otnoşenia Visteriei din 2 Martie 1835 cu No. 1462 cătră Eforia ocnelor din Bucureşti, pentru banii ce are a mai lua Visteria Moldaviei de la cumperătorii vechi ai ocnelor. 425.000 __ Remăşiţa a şase luni din anul 1833. 70.833 40 Căştigul lunii Dechemvre 1834. 495.833 40 398.718 __ Se scad . . . . . . .însă: 175.000 __ renduiţi prin patru poliţi ca să se numere Luminatului beizade Petrachi, pentru care încă nu s-au priimit de la Eforie adeverinţele lui Beizade de priimirea banilor. 223.718 __ pentru 245.024 lei după cursul poliţiei, ce cuprinde izvodul dat de D-lui Tepeghioz, cămăraş de ocnă, preţul sării i a celor-lante lucruri a chelăriei şi a vereserilor. 398.718 __ 97.105 40 remîne să mai dee Eforia împreună cu poliţele mai sus aretate ecsoflisite di Beizade Petrachi că au priimit banii, dacă din condeiele coprinse prin izvodul D-lui Tepeghioz vor ieşi rele, sau tăgăduindu-le platnicii, s-au neavînd chip de plată, atunce aseminea condei să le respunză Eforia. [583] 2. Insemnare triimisă la epitropia casei reposatului Baron Meitani cu otnoşenia din 27 Fevruar 1836 No. 1555 pentru banii ce are a mai lua Visteria Moldaviei din otcupul ocnilor pe anii 1833 şi 1834. 97. 115 40 Suma duăî socoteala închietă la Mart 1835 cu fostul cămăraş a ocnilor D. Neculai Tepeghioz. 175.000 __ Suma ce au fost a se numera Luminatului Beizade Petrachi Mavrogheni după patru poliţi a Visteriei, care s- au întors neplătite. 61.364 __ pentro 81.110 lei în cursul politiei din condeiul 95.522 lei a remăşiţurilor din vereseli şi chirie de care, după izvodul dat de D-lui Tepeghioz, ci după toate stăruinţile Visteriei pînă acum neputîndu-se împlini, unii tăgăduind datoria şi alţii neavînd chip de plată, remăne a-i plăti epitropia, după glasuire a însuşi socotelii închietă cu D-lui Tepeghioz, şi ea apoi a-şi rîndui omul ei spre înfăţoşare cu acei remăşelnici şi primire banilor ci s-ar pute împlini. 333.479 40 3. Insemnare de banii care are a mai lua Visteria Moldavii de la epitropie casei reposatului Baronb Medani din otcupul ocnilor pe anii 1833 şi 1834. 97.115 40 Suma după socoteala închietă la Mart 1835 cu fostul cămăraş a ocnilor D. Neculai Tepeghiozi. 175.000 __ Suma ce au fost a se numera Luminatului beizade Petrachi Mavrogheni după patru poliţi a Visteriei, care s- au întors neplătite. 54.731 __ Pentru 73.845 lei în cursul politiei ce n-au putut a se împlini din 95.522 lei, ce alcătuesc remăşiţurile din vereseli şi chirie de care cuprinse în izvodul dat de D. Tepeghiozi din 26 Fevruarie 1835, fiind nişte asemine remăşiţuri precum mai jos se arată . . . . . . însă: 8. 484 42 datorie asupra şalgăilor ocnii. 14.915 __ din suma de 27.654 lei 24 bani, cuprinsă în izvodul lui tepeghiozi pentru sare remăşiţă, nedusă la Galaţi pe socoteala preţului cu care ar fi putut să o vîndă, care asemine sumă din izvod nu s-au încuviinţat şi au remas a se socoti de bună suma de 14.915 lei ce în sus se arată, în care se cuprinde chirie ce au plătit cămara şi preţul sării cu dobînda lor. 816 __ datorie asupra unora lăcuitori din ţară, ce au luat bani de la cămară ca să ducă sare la Galaţi şi n-au dus-o. 19.591 __ datorie asupra lăcuitorilor Ocnii din cumperătură de sare şi caralidisire de care. 31.266 81 asupra solarilor tuzmatori de care. 860 __ asupra D-lui Hatmanului Alecu Aslan pentru sare ce au luat veresie. 342 48 datorie asupra satului Leschezeni din ţănutul Botoşanii pentru sare ce s-au dat veresie. 76.275 51 326.846 40 Suma din urmă. 76.275 51 Al doile sumă. 19.793 __ remăşiţa neîmplinită din izvoade de vereselie sării ce se aduna de D-lui Aga Cogălniceanu. 96.068 51 fac precum se cuprind în izvodul lui Tepeghioz. 545 90 se scad, care cu greşală s-au fost luat mai mult de la noul otcupcic la ocnilor pentru socoteala sării teslimarisită lui de cătră casa mortului Medeiani. 95.522 71 326.846 40. DH, V, S1, nr. CCLXXI, p. 581-582-583-584. * M, Martie 1837. [586] Smet pentru veniturile şi cheltuelile Prinţipatului Moldaviei pe anul 1837. V e n i t u r i l e Lei Luare aminte 1. De la 125.731 liudi lăcuitori lucrători de pămînt, cîte 36 lei pe an 4.539.420 Osebire de 13.104 lei este pentru patentarii de prin sate. 2. De la 8.214 oameni fără căpetaiu, cîte 36 lei pe an . . . . . . . . . . . . . . . 295.704 3. De la 15.797 Mazilo-Ruptele Visteriei, cîte 36 lei pe an . . . . . . . . 568.692 4. De la 3.773 bejinari chrisovuliţi, cîte 15 lei pe an . . . . . . . . . . . . . . . . 56.595 5. De la 1.429 Jidovi orîndari, cîte 72 lei pe an . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102.888 Suma urmii . . . . . . . . . . . 5.563.299 6. De la neguţitorii şi meşterii patentari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 720.552 7. De la Ţiganii domneşti . . . . . . . . 125.736 6.409.587 Această sumă s-au trecut după pilda cifertului al 4-le 1836. 8. Venitul ocnilor . . . . . . . . . . . . . . 650.000 9. Vama . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 537.075 10. Poşlina trecerii vitelor peste hotar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 382.725 11. De la sudiţi . . . . . . . . . . . . . . . . 80.000 12. Din venitul moşiilor greco-monastireşti . . . . . . . . . 450.000 lei 13. Aguitoriul de la Mitropolie şi Episcopii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60.000 14. Venitul paşaporturilor . . . . . . . . 12.000 15. Din venitul poşlinii seului . . . . . 17.325 16. Venitul poşlinii zaharelilor . . . . 50.000 8.198.712 C h e l t u e l i l e Lei Luare aminte 1. Dare la Inalta Poartă 700.000 2. Pentru ţinerea Domnului 1.200.000 3. Leafa tuturor cinovnicilor Statului şi cheltuelile canţelariilor . . . . . . . . . 2.127.236 4. Leafa Aghentului Moldaviei din Ţarigrad . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80.000 5. Pentru chirii de case . . . . . . . . . 60.000 6. Pentru încălzire şi luminare locurilor de presustvii . . . . . . . . . . . 60.000 7. Pentru ţinerea slujitorilor . . . . . . 347.548 Suma urmii . . . . . . . . . . . 4.574.784 8. Pentru ţinerea străjei pămînteşti şi eta-major . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 730.000 9. Pentru carantine . . . . . . . . . . . . . 120.000 10. Pentru ţinerea pocitelor . . . . . . 442.000 11. Pentru progoani . . . . . . . . . . . . . 75.000 12. Pentru scutelnici şi pensii . . . . . 1.000.000 13. Pentru îndreptare drumurilor şi a podurilor din ţară . . . . . . . . . . . . . 75.000 Pentru casele obşteştii. 14. Pentru şcoli . . . . . . . . . . . . . . . . 200.000 15. Pentru seminariu . . . . . . . . . . . . 60.000 16. Pentru doftori şi moaşe . . . . . . . 100.000 17. Pentru cutia milelor . . . . . . . . . . 72.000 18. Pentru ţinerea temniţii şi arştanţii 30.000 19. Despăgubire monastirii Sf. Spiridon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21.000 20. Pentru facerea pavelelor 125.000 21. Pentru ceşmeli . . . . . . . . . . . . 50.000 22. Cheltueli ecstraordinare 140.000 7.814.784 Ce remîn la casa di rezervă . . . . . 383.928 Din această sumă au a se slobozi ca la 100.000 lei în lefile comisiilor facerii catagrafelor. 8. 198.712 (Iscălit) Vel-Vist. Sameş Visteriei: Spat. Vasili Alexandri. S-au îmbunătăţit: (iscăliţi) Veniamin, Mitropolit Moldaviei. Răducan Roset, Hatman; Alecu Mavrocordat, Postelnic; canta, Logofet; Catargiu, Vornic; Buhuş, Agă; Ioan Cuza, Postelnic; M. Radu, Agă; Gheorghe Sturza, Postelnic; Krupenski, Vornic; Vasile Alexandri, Spatar; Grigori Cuza, Spatar; Ralet, Spatar; Ilie Cogălniceanu, Agă; Alecu Sturza, Spatar; Grigore Codreanu; Spatar; Cristescu, Spatar; Negre, Ban; I. Kiriak, Ban; Alecu Bran, Căminar; Iordachi Milu, paharnic. Intocmai cu orighinalu: Veniamin, Mitropolit Moldaviei. * M, Martie 1837. Socoteala lefilor Ştatului. 2.091.236 __ Suma cuprinsă în smeciul anului 1836. 36.000 __ S-au mai adaos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . însă: 12.000 __ Părcălabului de Galaţi. 6.000 __ Pentru o masă la Divanul domnesc. 18.000 __ Secţiei al 4-le de la departamentul din lăuntru, cari mai înainte să plătea din socoteala Convenţii. 36.000 __ 2.127.236 __ Suma cuprinsă în smetul anului 1837. DH, V, S1, nr. CCLXXIV, p. 592. * M, Maiu 1837. [603] Jos iscăliţii, care au mers la Silistra din partea Prinţipatului Moldovii spre închinăciunea împetăteşti sale măriri Sultanului, încredinţăm că, după pilda urmării şi a Valachiei în acest prilej, s-au adus prinosurile cerşute la asemine întămpinare în hediele şi bani, care împreună şi cu cheltuelile călătoriei au alcătuit soma de 16.842 #, adecă şase-spre-zece mii opt sute patru-zeci şi doi galbeni împerăteşti. Această somă în naht şi sineturi s-au numerat prin a noastră ştiinţă de Prea înălţatul nostru Domn din partea ţerei, pentru care urmează a se face Măriei Sale deplină despăgubiri, după cum se cuvine. 1837 Maiu în . . . Constantin Catargiu, adiverez. Teodor Balş, adiverez. DH, V, S1, nr. CCLXXXI, p. 603. * M, 21 Decembre 1837. Cu mila lui Dumnezeu, Noi, Michail Grigoriu Sturza VV. Domn Ţerii Moldovii. Obşteştii obicinuite Adunări a Prinţipatului Moldavii. [625] In urmarea articulului 49 din organicescul Reglement, obşteasca obicinuită Adunare, după împlinirea periodului de cinci ani, s-au înnoit acum în întregimea ei. Intr-cael d-intăi period, Adunarea au avut a se îndeletnici în obiecturi de ce mai desăvărşită folosinţă pentru ţară. Acea Adunare, chemată pentru a agiutora atît numeroasele îmbunătăţiri cerşute de introducerea legei organiceşti cît şi dispoziţiile ce au slujit la îndeplinirea sistemei reglementala, s-au aretat pururea însufleţită de duhul bunei rînduele, a liniştei, precum şi de o dragoste gînditoare cătră obşteasca fericire. Ne este plăcut a-i da în acest prilej o făţişă dovadă despre cele mai priincioase ale Noastre simţiri. In însemnătoare covărşire a glasurilor cere s-au unit în favorul alegerii mădulărilor Adunării de acum, Noi aflăm cu o vie mulţămire mesura înaltului grad de incredire cu care ei sînt întovărăşiţi. La deschiderea sesiei sale, Ne este plăcut de a putea a-i aretat starea cea fecită a ţerii. Isprăvile administrative cîştigate în curgirea anului vor da Adunării dovada înaintirii, ce se face în tot aceea ce priveşte cătră binele Prinţipatului. Ea va lua încredinţare că legiuirile Reglementului însuşindu-se în sporire cu înţelegirile, aduc din an în an roduri mîntuitoare; îmbunătăţirile cele materialnice se dizvelesc şi ţata dobîndeşte o propăşitoare îndestulare. Petrunderea despre acestea, depusă în sînul Adunării de cătră fieşte-care din mădularele sale, va putea a o povăţui cătră preţuire acestor adeverate folosuri. Imbelşugarea anului acestuia au resplătit munca lucrătorului de pămînt. Cu toate că ivirea lăcustelor în ţănuturile din gios şi îngroparea lor după arăturile de toamnă îngrozise pe plugariul de a-şi videa munca sa zădărnicită, însă Ocărmuirea, în străruitoarea sa purtare de grijă, le-au dat povăţuire, care puindu-se în lucrare la vreme cu prilej au avut dorită ispravă. Stîrpirea de istov acestor jivine au ferit de toată jignirea semănăturile ţarinilor, precum şi pe aer de o duhoare primejdioasă. Lăcuitorii au umplut coşările lor de popuşoi; mulţi dintre dînşii s-au vezut nevoiţi de a face şi altele din nou, şi toţi au depus cu bucurie în magaziile de rezervă partea cuvenită, care magazii fiind îndestulate în curgere de trii ani de-arîndul închizeşluesc hrana obştiilor. Petrunsă de folosinţa acestei dispoziţii, care are de praveţ a feri pe norod de loviturile lipsii, Ocărmuirea va privighe cu stăruinţă ca lăcuitorii să împlinească cu deplinătate toate îndatoririle lor aceste lucrări de îndestulare, şi se vor da porunci pentru ca împărţirea producturilor coprinse în magaziile celui d-intăi an să se facă la vremea cerşută potrivit art. 159 § G şi D a Reglementului organic. Lăcuitoriul, luînd cu acest chip încredinţare că mesura de sus aretată nu are alt scopos decît acel a siguripsi fericirii lui, va împlini de acum înainte cu de la sine sîrguinţă această datorie. Hrana norodului aflîndu-se închizeşluită, ecsportaţia producturilor va urma a fi [626] slobodă şi lăcuitoriul, carile se disface fără nici o împiedicare de prinosul producturilor sale, se vede acum simţitoriu uşurat de datoriile ce-l împovora. Aceste datorii, care în anul 1834 se suia la 15 milioane, au fost împuţinate în 1836 la 7 milioane 826 mii 332 lei, şi nu înfăţoşază în vreme de faţă, după ştiinţile adunate, de cît soma ca la 5 milioane, în cît în curgire de doi ani obştile au simţit în folosul lor o dispovărare de 10 milioane lei. O aşa ispravă respunde cu desăvărşire la dorinţile Noastre şi Ne dă nădejde că totimea datoriei va fi în curînd srtînsă. In acest chip, lucrătoriul de pămînt se dedă mai cu mult folos la gospodăreştile sale îndeletniciri, şi acest însuş folos îl va povăţui întru a face iconomie pentru îmbunătăţirea vieţuirei sale. Intr-această stare de îmbelşugare şi după dizvelirea ace sporitoare a negoţului, oraşul Galaţii au urmat de a fi obiectul stăruitoarii Noastre îngrijeri. Acest punct atît de mare cuviinţă, ca ce întîi şchele a ţerii, trebue a fi închis cu toate închizeşluirile fericirii. Tot oraşul Galaţii, şi pentru mai multă înlesnire locul acel de prin pregiurul lui cu satul Vadul-Ungurului, s-au declăruit de Antrepo şi Porto-franco, într-o linie de hotar mărginită despre o parte de maul Dunării şi despre alta de doe şanţuri pe o întindere de 4000 stînjini aproape. Temeiurilepriimite pretutindene la semene caz în priinţa negoţului s-au publicarisit. Barierile vămii s-au aşezat pe linia dispărţitoare. Pentru a se întîmpina ori ce abuz, o tarifă, întemeetă pe legiuirile acum lucrătoare au regularisit drepturile vămii, lămurindu-se lucrurile care pot trece pe la barieri fără vre-o plată de vamă. Un spital menit pentru a priimi bolnavii săraci s-au aşezat la Galaţi, şi Ocărmuirea va priveghe a se ţine în bună stare acest făcetor de bine aşezămînt. Drumul dce duce la liman prin oraş pe o întindere de 7000 stînjini s-au prefăcut în şose, şi asemine şi alte doe uliţe neapărat trebuitoare pentru transporturi, fără de care acest mijloc de comunicaţie, atît de priincios comersului, ar fi fost părăsit din pricina pohoaielor ecstraordinare din acest an. Toate aceste lucrări săvărşite cu stăruinţă siguripseşte negoţului propăşire din zi în zi mai însemnătoare şi dovedite prin sosirea pe corăbii, care în fieşte-care an sporesc în viderată înmulţire. Ţinuturile de sus neaflîndu-se aşa precum şi cele-lante în o asemenea priincioasă poziţie din pricina depărtării lor de limanul Galaţii, se găsesc într-o împohoiare de producturi, care cu vreme ar slăbi lucrările gospodăreşti. Drept aceea, cu scopos de a se înlesni ţirculaţia şi petrecerea acestor producturi, au fost proectarisită o şose la de marginea Bucovinei pănă în capitalie. Trecetoarele cele grele şi mlăştinoase, ce s-au întîmplat a fi pe acest drum, nu se află mai mult. Şoseoa s-au început pe o întindere de 5300 stînjini şi se află în ce mai mare parte gătită. Trei-zeci şi doe poduri de lemn sînt făcute pe acestaş drum, afară de patru de peatră, care se află în lucrare. Pe lăngă aceste, Ocărmuirea au gătit un pod de peatră pe o lungime de 13 stînjini în ţînutul Sucevii, un altul pe o lungime de 40 stînjini în ţînutul Bacău, pe drumul ce duce la Ocnă, şi în sfîrşit un al triile pe apa Putnii, pe o întindere de 45 stînjini. De asemene, punere la cale privitoare către îmbunătăţirea drumurilor de comunicaţie s-au făcut şi în cele mai multe din tîrgurile aflătoare pe drumul cel mare. Eforiile, cu închipuirile ce au în a lor întrebuinţare, urmează cu înfrmuseţarea oraşelor şi agiutorează şi mijloacele de comunicaţie. La Botoşani, după întocmirea uliţilor în mahalale, s-au paveluit în curgerea anului acestue şi o întindere de 120 stînjini în lungime. La Bîrlad, o uliţă care face parte din drumul cel mare se va îmbrăca cu şose [627] pe o întindere de 1125 stînjini, din care 470 se află acuma gata. Doe poduri mari de peatră, începute cu cheltueala Eforiei au sporit venitul lor de 201.253 lei. Acest venit înfăţoşază un total de 822.187 lei pe anul curgetoriu. Eforiile, după ce au întămpinat osebitele trebuinţi a fieşte-cărue oraş, au siguripsit deosebitele îmbunătăţiri şi au dat o împrumutare de 4000 galbini la zidirea carantinii din nou, pot ave la sfîrşitul anului un capital de 82.055 lei, adecă: Eforia de Botoşeni . . . . . . . . . . . . 24.930 lei " de Roman . . . . . . . . . . . . . 2.428 lei " de Focşeni . . . . . . . . . . . . .11.677 lei " de Galaţi . . . . . . . . . . . . . . 28.807 lei " de Bărlad . . . . . . . . . . . . . 7.348 lei " de Iaşi . . . . . . . . . . . . . . . . 6.865 lei Peste tot . . . . . . .82.055 lei Una din facerile de bine al acestui preţios aşezămînt este organizaţia roţii pompierilor, a căria folos bine cunoscut înfăţoşază închizeşluire la deosebitele zidiri cu care se sporeşte îmfrumuseţarea capitaliei. Trei havuzuri din nou s-au deschis în deosebite părţi a oraşului, care era lipsite de apă, şi înlesnc cu grăbire lucrarea tulumbelor la întîmplare de foc. O prăvărie s-au zidit afară din oraş, cu cheltueala Eforiei; pe malul Bahluiului s-au făcut încăpere de tăierea vitelor, pentru a se depărta din oraş o pricină de duhluire şi a se siguripsi sănătatea lui. Zidirea acestei binale n-au ţinut mai mult de 60 mii lei. Aburirile cele rele a mlaştinilor ce încungiura oraşul şi greutăţile ce era nu mai puţin şi pentru cimunicaţie, acum în ce mai mare parte s-au desfiinţat prin canalurile făcute în deosebite linii, pentru înlesnirea curgerii în Bahlui acestor apă stătute. Afară de aceste îmbunătăţiri făcute în priinţa sănătăţii şi a siguranţii obşteşti, mesuta opririi velniţilor, urmată în lăuntrul capitaliei, au fost întinsă şi la cele-lante tîrguri a Prinţipatului, potrivit cu legiuirile reglementate. In urmarea dispoziţiilor votarisite de obşteasca Adunare, Ocărmuirea au pus la cale de s-au gătit şoseoa începută pe uliţa Podului-lung, cu ale ei patru poduri de peatră. Această şose, unită cu ace a Nicolinii, înfăţoşează o întindere de 1469 stînjini. Totimea şoselilor săvărşite în curgirea acestui an piste tot în Prinţipat, este de 5500 stînjini. Străji în numer de 49 s-au aşezat în lăuntrul capitaliei şi în mahalale; ele sînt însărcinate a privighe siguranţia publică de zi, precum şi de noapte. Cumpenile şi mesurile s-au regularisire cu desăvărşire în toate părţile Prinţipatului; pentru a se disfiinţa ori-ce catahrisis în vînzarea producturilor, 2200 demerlii ceruite cu fier şi înfierate, au împărţit pe la sate, cîte una de obştie. Tot într-o vreme li s-au dat şi palme domneşti înfierate la capete, pentru a le sluji de temeiu în mesurile de pămînturi la ţarini. Folosul dispoziţiilor priimite pentru a se pune o stavilă la stricare monedilor de aur, s-au adeverit prin împuţinare ce sîmţitoare a galbenilor ciuntiţi. Cercetarea vagabonzilor avînd de praveţ isgonirea lor, ea se urmează cu stăruire în capitalie. Asemine mesuri se va întrebuinţa şi prin ţinuturi. Pripirea mijloacelor întrebuiţate pentru prinderea făcetorilor de rele au adus ţară o întreagă linişte. Doe-zeci bicheturi de străjeri s-au aşezat pe şase trecetoare de căpitenie, şi patr-spre-zece pe la alte locuri unde făcetorii de rele ave obiceiu a se pune la pîndă, în cît astăzi căletorii nu sînt mai mult împrejmuiţi la ce mai mică primejdie. Trei potiri ocîrmuite de căpitanii lor cercetează posturile sus aretate, care în fieşte-care minut sînt gata a se răpezi la goana făcetorilor de rele. O privighere de toate momenturile şi resplătirile hărăzite acelor ce s-au aretat cu hărnicie mai osebită în goana foţilor, au avut drept ispravă a se împrăştie bandele [628] şi a se prinde la ce întăi ivire pe făcetorii de rele. Mesurile atingetoare de aceasta au micşurat vederat numerul faptelor rele. Impuţinarea în asprimea pedepsirilor este vrednică de a se lua în băgare de samă. In curgerea anului 1835 s-au fost prins 450 cu învinovăţiri criminaliceşti, şi s-au dat zece hotărîri de moarte. In anul 1836 s-au prins 286 făcetori de rele de tot feliul, din cari 5 s-au pedepsit cu moarte. Iar în curgirea acestui an, 186 vinovaţi s-au dat la tribunalul criminalicesc, din care nici unul n-au fost osîndit morţei. Intr-acest chip, aplicaţia ce întocmai a pravilii au putut împuţina întîmplările îngreuitoare a vinovăţiilor. De multă vreme o asemine ispravă n-au întregit dorinţele Ocărmuirei, şi privind niştine că populaţia Moldovii înfăţoşează un total aproape de un milion de lăcuitori de toate clasurile, şi că din numerul de 186 vinovaţi ca la o sută numai să află pămînteni, ar veni la încredinţare că analoghia vinovaţilor în de-obşte este una la zece mii suflete. Acest adever este un obiect vrednic de bucurie şi de nădejde. El dovideşte că norodul moldovinesc, îndestulîndu-şi trebuinţele sale cu a sa industrie, nu este împins de mijloacele nelegiuite pentru a-şi siguripsi traiul, şi că bunele sale obiceiuri păşind de o potrivă cu această fericită înavuţie, înfăţoşază o pildă rară de moral public. Facerile de bine a aşezării carantinii sînt pe toată zioa sîmţite. In doi ani de-arîndul s-au vezut pustierea ce făcea năprasnica boală pe însuşi ţermurile a părţii de a dreapta Dunării, însă Moldova au fost purure ferită. O sîngură numai întămplare de mai mult provod a se preţui mai bine mesurile sănătate, care au oprit reul şi au întîmpinat toată altă năpasnă de asemine şi pînă în lăuntrul carantinii. Drept aceea, cu o mulţămire întreagă Noi aretăm Adunării scumpătatea cu care directorul acestui aşezămînt se îndeletniceşte în împlinirea datoriilor sale, jertfind o rîvnă vrednică de toată lauda la săvărşirea înţelepţilor povăţuiri a Dumi-sale Gheneralnicului-Inspector al carantinilor, precum şi al Comitetului sănătăţii. Carantina fiind cuprinsă în Porto-franco, vor fi aşezate din nou barieri de importaţie şi ecsportaţie, pe un plan care respunde atît la trebuinţile transacţiilor comerţilale, cît şi la inchizeşluirile cerşute de dorinţele lăcuitorilor împotriva întîmplărilor de molevmă. Zidirea unii din nou carantine pe un loc mai potrivit, proectarisită de multă vreme, este în sfîrşit în lucrare. Lispa băneştilor mijloace au fost înstînjinit pănă acum această săvărşire, însă Ocărmuirea au făcut tot ce au fost la putinţă pentru a nu se prelungi mai mult îmbunătăţire atît de mare cuviinţă, cerşută de propăşirile negoţului. Această zidire s-au dat cu contract, în preţ de 12.000 galbini, pe un plan destul de întins pentru a uni toate condiţiile priincioase. Bine chibzuite iconomii au îndemănat pe Ocărmuire de a întimpina această trebuinţă, fără atingere de paragrafurile obicinuite şi fără împovorarea budgelei cu vre-o cheltuială ecstraordinară. O parte din materialuri s-au cărat la starea locului şi binaoa, după cuprinderea contractului, trebue să fie gătită înaintea iernei anului 1838. Afară de boala ciumii, epizootia ce s-au aretat în deosebite punturi a graniţii ar fi străbătut negreşit în ţară şi ar fi lovit unul din cele întăi ramuri a industriei sale cei gospodăreşti şi de negoţ, dacă nu s-ar fi întrebuinţat mesuri de pază întru aceasta. Vreo cîte-va sute au fost lovite, însă epidemia îndată s-au oprit. Miliţia respunzînd cu sporire la praveţul organizaţiei sale, s-au făcut o deprindere de buna oreduială şi de disţiplină; ea îndeplineşte slujba sa cu o deplinătate pilduitoare, se sirgueşte cu ce mai întreagă energhie la împlinirea mesurilor atingetoare de sigurispirea sănătăţii ţerii şi au căştigat dreptăţi neurnite la dragostea şi încredirea Noastră, precum şi la mulţămirea obştească. Ne este plăcut de a dovedi prin lucrări în fieşte-care an isprăvile purure sporitoare a slujbii giudecătoreşti. Din 29.000 proţesuri, de care tribunalurile se afla împovorate la suirea Noastră pe scaunul Domniei, n-au fost remas la întăi Avgust 1836 decît 9512, care unite cu 7261 pricini întrate din nou în curgirea acestui an, au fost închipuit un total de 16.773 [629] proţesuri, afară de pricinile criminaliceşti. Din acest numer, 11.511 săvărşit într-aceastaş curgere de vreme, adică pănă la întăi Avgust a anului curgetoriu, în cît pricinile aflătoare atunce la tribunaluri nu se ridică mai sus de 5212. Din aceste poate niştine a se încredinţa cu mulţămire că înstanţiile giudecătoreşti au putut birui însemnătoarele greutăţi, de care pănă acum era împregiurate, şi că stăruitoarile îndeletniciri cu Ocărmuirea au întrebuinţat întru aceasta, sînt în sfîrşit încoronate cu o deplină ispravă. Tribunalurile, după s-au dispovărat de remăşiţa ce se afla încă la 1 Avgust 1836, au putut încă săvărşi 2049 pricini din numerul acelor din nou intrate. Este viderat că, după această propăşire tribunalurile vor fi de acum înainte în stare a se îndeletnici numai de pricinile curgetoare, şi vor pute cu lesnire a îndeplini îndatorirea lor, fără a se prileji vre-o întărziere în ecspediţia pricinilor. Ecstracturile deosebitelor instanţii giudecătoreşti ce Ne sînt supuse pe triminie, dau încredinţare acestor însemnătoare isprăvi, care cu toate aceste sînt întovărăşite de o neîncuviinţare, pe care am avut prilej a o areta în una din împărtăşirile Noastre de mai înainte către Adunarea obştească, adecă nemulţămire a giumetate dintre împricinaţi ce s-au dat remaşi din pretenţiile lor. Insă aşa precum Noi am însemnat, acest reu este lipit la însuş firea pricinilor de giudecăţi şi cuprinde în sine a sa mîngăere; dar el nu poate decît a se împuţina din zi în zi, şi stăruinţa cea lucrătoare a tribunalurilor, din carile această neîncuviinţare s-au prilejit, va fi tot sîngură pricina potolirii întru aceasta. In mijlocul aceştii mîngîitoare privelişte ce ne înfăţoşază starea ţerii, se cuvine a ne deşchide inima la nădejdea ce mai întemeetă şi la sîmţirile unei adînci mulţămitoare cunoştinţă către Puterile Suzerane şi Proteguitoare, care privighează neîncetat soartele Moldovii. Visternicul este însărcinat a înfăţoşa Adunării sămile anului curgetoriu. Noi o îndemnăm ca să se îndeletnicească la această cercetare cu petrundere, aşa precum cuviinţa ei cere. Cu cît ea se va sirgui a nu scăpa din vedere nici o iconomie putincioasă, cu atîta va respunde mai mult la dorinţa Noastră de a vide încît mai în grabă pe dajnic uşurat şi mai înainte de 1839, pentru care noua catagrafie Ne dă nădejde unor îndemănatice întru a siguripsi lucrările aceştii catagrafi. Noi îmbrăţoşăm acest prilej pentru a recomendui deputaţilor ţinuturilor, cari vor fi mădulari comisiilor de catagrafie, de a împlini această delicată parte a îndatoririi lor cu o rîvnă cugetătoare şi dovoditoare a increderii, ce alegetorii au pus în persoana lor, şi să-i facă vrednici ce cunoştinţa publică şi de a Noastră mulţămire. Noi chemăm tot într-o vreme luare aminte a Adunării asupra cercetării sămilor a caselor făcetoare de bine. Ii vor fi înfăţoşate şi alte dispoziţii de interes obştesc. Adunarea nu ar pute a Ne înfăţoşa un semn mai ivalnic de dragoste şi de cinstire, decît cu preţuirea praveţului statornicirii sale, şi cu îngăduinţa ace liniştită şi cumpenită la chibzuirile sale, şi cu duhul acel mesurat, care au însufleţit pe cea de mai înainte Adunare şi care pot aduce fericite isprăvi pentru Patrie şi a sfeti nădejdile noastre în al seu favor. Avînd în videre acest îndoit scopos întru povăţuirea sa, ea va fi încredinţată de a lucra la binele obştesc, şi cu aceasta Ne va afla gata a priimi legiuitele sale dorinţi. DH, V, S1, nr. CCC, p. 625-626-627-628-629. * M, Ianuarie 1838. [636] Smet pentru veniturile şi cheltuelile prinţipatului Moldaviei pe anul 1838. Veniturile Lei Luare aminte 1. De la 125.726 liudi lăcuitori lucrători de pămînt, cîte 30 lei pe an . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3.782.700 Osebire de 10.920 lei este pentru patentarii de prin sate. 2. De la 8.141 oameni fără căpetăiu, cîte 30 lei pe an . . . . . . 244.230 3. De la 16.079 Mazilo-ruptaşi şi Ruptele Visteriei, cîte 30 lei pe an 482.370 4. De la 3.773 bejinari chrisovuliţi, cîte 15 lei pe an . . . . . . . . . . . . . . . 56.595 5. De la 1.424 Jidovi orîndari, cîte 60 lei pe an . . . . . . . . . . . . . . . . . 85.440 6. De la neguţitorii şi meşterii patentari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 600.230 7. De la Ţiganii domneşti . . . . . . . 106. 392 5.357.957 Această sumă s-au pus după pilda cifertului al 2-le 1837. 8. Venitul ocnilor . . . . . . . . . . . . . . 650.000 9. Vama . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 537.075 10. Poşlina trecerii vitelor peste hotar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 382.725 11. De la sudiţi . . . . . . . . . . . . . . . 80.000 12. Din venitul moşiilor greco-monastireşti . . . . . . . . 450.000 __ 13. Agiutoriul de la Mitropolie şi Episcopii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60.000 14. Venitul paşaporturilor . . . . . . . 12.000 15. Din venitul poşlinii seului . . . . 17.325 16. Venitul poşlinii zaharelilor . . . 50.000 7.147.082 [637] Cheltuelile Lei Luare aminte 1. Dare la Inalta Poartă . . . . . . . . . . 700.000 2. Pentru ţinerea Domnului . . . . . . 1.200.000 3. Leafa tuturor cinocnicilor Statului şi cheltuelile canţelariilor . . . . . . . . 2.154.236 4. Leafa Aghentului Moldaviei din Ţarigrad . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80.000 5. Pentru chirii de case . . . . . . . . . . 60.000 6. Pentru încălzire şi luminare locurilor de presustvii . . . . . . . . . . . . 60.000 7. Pentru ţinerea slujitorilor 323.770 8. Pentru ţinerea străjei pămînteşti şi eta-major . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 730.000 9. Pentru carantine . . . . . . . . . . . . . . 120.000 10. Pentru ţinerea pocitelor . . . . . . . 442.000 11. Pentru progoane . . . . . . . . . . . . 75.000 12. Pentru scutelnici şi pensii . . . . . 1.000.000 13. Pentru îndreptarea drumurilor şi a podurilor din ţară . . . . . . . . . . . . . 75.000 14. Pentru şcoli . . . . . . . . . . . . . . 200.000 15. Pentru seminariu . . . . . . . . . . . . . 60.000 16. Pentru doftori şi moaşe . . . . . . . 100.000 17. Pentru cutia milelor . . . . . . . . . 72.000 18. Pentru ţinerea temniţii şi areştanţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30.000 19. Dispăgubire monastirii Sf. Spiridon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21.000 20. Pentru facere pavelelor . . . . . . . . 125.000 21. Pentru cişmeli . . . . . . . . . . . . . . . 50.000 22. Cheltueli ecstraordinare . . . . . . . 140.000 23. Lefile comisiilor facerii catagrafiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100.000 7.918.006 Perilipsis: Cheltuelile . . . . . . . . 7.918.006 Veniturile . . . . . . . . 7.147.082 Neagiungere 770.942 DH, V, S1, nr. CCCII, p. 636-637. * M, Februarie 1838. [640] Insemnare de cheltuewlile Statului pe un an, cu lămurire cîte au fost hotărîte după Reglement, ce adăogiri s-au mai făcut la dînsele subt vremelniceasca rosienească ocărmuire şi în vreme Domniei şi cît se alcătuesc eli astăzi dubă budget. După Reglement Adăogirile făcute sub vremelniceasca rosienească Ocărmuire Adăogirile făcute în vreme Domniei După budgetul de acum Lei. Lei. Lei. Lei. 500.000 200.000 40.000 740.000 1. Dare la Inalta poartă. NB. Acei adăogişi în vreme Domniei 40.000 lei sînt pentru cheltuiela trimiterii banilor la Ţarigrad, i pentru dobînda ce s-ar întîmpla a se plăti la prilegire de neînlesnire şi pentru cheltuiala prifacerii banilor din sorocoveţi în galbeni, care sumă mai înaite iera unită la § cheltuelile ecstraordinare. 800.000 __ 400.000 1.200.000 2. Pentru ţinere Domnului. 1.801.200 240.436 90.600 2.132.236 3. Lefile tutulor cinovnicilor Statului şi cheltuiala canţelariilor. 3.101.200 640.436 890.600 4.072.236 Suma urmii. 100.000 __ __ 80.000 4. Leafa Aghentului Moldaviei. NB. La acest (, din suma hotărîtă prin Reglement urmează scădere de 20.000 lei. __ 50.000 10.000 60.000 5. Chirii de case. 60.000 __ __ 60.000 6. Pentru încălzire şi luminare locurilor de presustvii. 207.000 116.770 3 600 327.370 7. Ţinere slujitorilor. 850.000 __ __ 750.000 8. Ţinere străjii pămînteşti, cu 64 mii lei ce se dau pentru eta-major. NB. La acest (, din suma hotărîtă prin Reglement urmează scădere de 120.000 lei. 100.000 20.000 __ 120.000 9. Pentru carantine. 633.600 __ __ 442.000 10. Ţinerea pocitelor. NB. La acest (, din suma hotărîtă prin Reglement urmează scădere de 191.600 lei. 30.000 45.000 __ 75.000 11. Pentru progoane şi cheltuelile cinovnicilor comandarisiţi. NB. Adăogire făcută la acest (, sub vremelniceasca rosienească Ocărmuire au fost de 55.000 lei, din care în vreme Domniei scăzîndu-se, au remas suma ce se arată la rostul acel după budget. 500.000 500.000 __ 1.000.000 12. Pentru scutelnici şi pensii. 75.000 __ __ 75.000 13. Pentru îndreptare drumurilor şi a podurilor din ţară. 200.000 __ __ 200.000 14. Pentru şcoli. 60.000 __ __ 60.000 15. Pentru seminariu. 120.000 __ __ 100.000 16. Pentru doftori şi moaşe. NB. La acest (, din suma hotărîtă prin Reglement urmează scădere de 20.000 100.000 __ __ 72.000 17. Cutia mililor. NB. Scădere de 28.000 lei au urmat subt vremelniceasca rosienească Ocărmuire. 36.000 __ __ 30.000 18. Ţinere temniţii. NB. Scădere de 6.000 lei au urmat subt vremelniceasca rosienească Ocărmuire. 21.000 __ __ 21.000 19. Dispăgubire mănăstirei Sfîntului Spiridon. 125.000 __ __ 125.000 20. Pentru pavele. 75.000 __ __ 50.000 21. Pentru cişmeli. NB. Scădere de 25.000 lei au urmat subt vremelniceasca rosienească Ocărmuire. __ 80.000 20.000 100.000 22. Pentru cheltuelile ecstraordinare. NB. Scăderile ce din osebite paragrafuri au urmat însemnate mai sus cu NB, se alcătuesc piste tot 410.000 lei, care scăzîndu-se din soma ace după Reglement, aretată la rostul întăi, remăn 5.983.200 lei, şi către aceştia alăturîndu-se acele din rostul al 2-le şi al 3-le adăogiri ce s-au făcut, se alcătueşte suma de 7.799.606 lei după budget, aretată la rostul al 4-le. 150.000 Se adaog lefile comisiilor facerii catagrafiei. 7.949.606 Fac suma piste tot a cheltuelilor după budgetul de acum. DH, V, S1, nr. CCCIV, p. 640-641. * M, Februarie 1838. [642] Smet pentru veniturile şi cheltuelile Prinţipatului Moldaviei pe anul 1838. Veniturile Lei. B. Luare aminte 1. De la 125.732 liudi lăcuitori lucrători de pămînt, cîte 30 lei pe an . . 3.782.910 __ Osebire de 10.950 lei este pentru patentarii de prin sate. 2. De la 8.114 oameni fără căpetîiu, căte 30 lei pe an . . 243.420 __ 3. De la 16. 233 Mazălo-ruptaşi şi Ruptile Visteriei, căte 30 lei pe an . . . . . . . . . 486.990 __ 4. De la 3.950 bejinarii chrisovuliţi, cîte 15 lei pe an, cu un patentariu cu dare de 60 lei pe an . . . . . . . . . . 59.295 __ 5. De la Jidovii orîndari, şi anume 1.402 cu dare de 60 lei şi 21 cu dare de 30 lei pe an . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84.750 __ 6. De la neguţătorii şi meşterii patentari . . . . . . . . 598.030 __ 7. De la Ţăganii domneşti . . 106.590 __ 5.361.985 __ această sumă s-a trecut după pilda cifertului al 4-le 1837. 8. Venitul ocnilor . . . . . . . . 765.000 __ 9. Vama . . . . . . . . . . . . . . . 537.075 __ 10. Poşlina trecerii vitelor piste hotar . . . . . . . . . . . . . . 567.000 __ 11. De la sudiţi. . . . . . . . . . 79.435 __ 12. Din venitul moşiilor greco-monastireşti 450.000 lei __ __ 13. Agiutoriul de la Mitropolie şi Episcopii . . . . 60.000 __ 14. Venitul paşaporturilor. 12.000 __ 15. Din venitul poşlinii seului . . . . . . . . . . . . . . . . . 7.843 60 16. Venitul poşlinii zaharelilor . . . . . . . . . . . . . . 50.000 __ 7.440.338 60 Acei ce remîne la casa de rezervă după sama Visteriei pe anul 1837 . . . . . . . . . . . . 30.728 95 1/2 7,471.067 35 1/2 [643] Cheltuelile Lei B. Luare aminte 1. Dare la Inalta Poartă, cu 40 mii lei agăogiţi pentru cheltuiala trimeterii banilor la Ţarigrad, i pentru dobînda ce s-ar întîmpla a se plăti la prilejire de neînlesnire şi pentru cheltuiala prifaceri banilor din sorocoveţi în galbini, care sumă mai înainte era întrunită la cheltueli ecstraordinarii . . . . . . . . . . . 740.000 __ 2. Pentru ţinere Domnului 1.200.000 __ 3. Leafa tuturor cinovnicilor Statului şi cheltuiala canţelariilor . . . . . . . . . . . . 2.132.236 __ 4. Leafa Aghentului Moldaviei din Ţarigrad . . 80.000 __ 5. Pentru chirii de case . . . . 60.000 __ 6. Pentru încălzire şi luminare locurilor de presustvii . . . . . . . . . . . . . . 60.000 __ 7. Pentru ţinere slujitorilor 327.370 __ 8. Pentru ţinere străjii pămînteşti şi eta-major . . . 730.000 __ 9. Pentru carantini . . . . . . . 120.000 __ 10. Pentru ţinere pocitelor 442.000 __ 11. Pentru progoani . . . . . . 75.000 __ 12. Pentru scutelnici şi pensii . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.000.000 __ 13. Pentru îndreptare drumurilor şi a podurilor 75.000 __ 14. Pentru şcoli . . . . . . . . . . 200.000 __ 15. Pentru seminariu . . . . . . 60.000 __ 16. Pentru doftori şi moaşe 100.000 __ 17. Pentru cutiia mililor . . 72.000 __ 18. Pentru ţinere temniţii şi arestanţii . . . . . . . . . . . . . . 30.000 __ 19. Pentru dispăgubire mănăstirii Sf. Spiridon . . . 21.000 __ 20. Pentru facire pavelilor 125.000 __ 21. Pentru cişmeli . . . . . . . 50.000 __ 22. Cheltueli ecstraordinari 100.000 __ 23. Lefile comisiilor facerii catagrafiilor . . . . . . . . . . . . 150.000 __ 7.949.606 __ Se scad veniturile . . . . . . . . 7.471.067 35 1/2 Neagiungere . . 478.538 84 1/2 DH, V, S1, nr. CCCV, p. 642-643. Page: 24 [g1] ?? ?? ?? ?? TT TT TT TT