Circa 1645 ŢR 
1 Scris-am eu, Fătul şi cu frate-meu, Dumitru şi frate-meu, Radul, zapisul nostru la mîna comisului lu Apostolache să fie de mare credinţă. Şi am vîndut 12 pogoane de ţealină de vie pe Sperlea şi 2 pogoane la pivniţă la mănăstire, derept 10 ughi pol bani gata, veri derept 2 mie de bani şi o sută, pogoane de toate 14. Şi am vondut de bunăvoie noastră.Şi a fost mulţi oamene buni, anume: Stanciul şi Boldici şi Vlad i Cîrste şi Mihăilă i Ionaşco. Pis az, popa Preda.DRH, B, XXX, nr. 1, p. 1 Circa 1645, Fieni ŢR 
1 Scris-am fraţii toţi, anume: Stanciul şi Stan şi Mane şi iară Stan, al nostru zapis să fie la mîna jupînului Ghinei, cum să se ştie c-au vîndut ocenă, anome în pajeşte de hotarul Ghinei în susu, o fune şi jumătate, întraga fune jumătate sîntu doua vădure, hălă de jos iaste anome a lu Stanciul. Şi de susu la funei şo jumătate iaste vadulu jipînului Ghine. Şi cumpărat cinci 5000 de bani şi să fie lui moşie şi fecuirilor lui. Şi cene să va rîdica pă hastă lucru, să de lu voivod doa 20000 de mii bani.Şi la aldămaşi: de sat de Fiiane, Cîrste, Nan, Bade şi Stanciul şi Afrîm şi de Cucutene, Ion şi popa Staicu de Coţeieni şi Manolie şi Iane.Şi s-a scrîsu în casa Stanciului de Fiiani.Şi scris diiaconul Oprea. Şi păntru credinţa, n-a fost inel, ce pos degetele. DRH, B, XXX, nr. 2, p.11645 ianuarie-august, Tîrgovişte ŢR 
2 [...] ca să le fie lor satul Dăieştii den judeţul Vîlcii, tot satul, cu tot hotarul şi cu toţi rumînii şi cu tot venitul den cîmpu şi de pădure şi de apă şi den şezutul satului şi den dealul cu viile, de preste tot hotarul, den hotar pînă în hotar, pre bătrîne hotară şi seamne. Şi rumînii încă să se ştie pre nume: Preda Perpelea cu feciorii lui şi Istratie şi Dumitru cu feciorii lui şi cu nepoţii lui, anume: Ilie şi Radoslav şi cu feciorii lor, pentru că aceşti oameni, ce scriu mai sus, fost-au megiiaşi cu toată moşiia lor încă mai denainte vreame. Deci cînd au fost acum în zilele domniii meale, deaca m-au adus Domnul Domnezeu domnu aicea în ţeară la cinstit scaunul strămoşilor domniii meale, iar domnia mea făcut-am samă ţărîi, de i-am pus talere cineş pre capul lui. Deci aceşti oameni, ce scriu mai sus, den Dăieşti, aflatu-s-au şi ei la sama scripturii în sat, în Şirineasa, şi li s-au scris numele lor acolea în Şirineasa cu 5 talere. Deci ei, ca neşte oameni răi şi fugari, niînvăţaţi a să suferi cu bir, după capul lor n-au vrut să şază să-ş plătească birul şi toate dajdile unde i-au apucat sama, ce tot au umblat fugari den sat în sat şi dăjdile lor au rămas în spinarea slugilor domniii meale, ce scriu mai sus, de le-au tot plătit ei, de la casa lor, fără voia lor cu bani gata şi cu vită, cu vaci, cu boi, cu cai şi cu oi şi cu stupi şi cu haine, pînă şi cărţile şi odăjdiile besearicii au luoat, de n-au rămas cu nimica pînă s-au umplut multă samă de bani, 29000, de au dat pentru dînşii de au rămas numai cu sufletele, şi de peirea acelor oameni, ce scriu mai sus, au ieşit şi ş-au părăsit şi moşiile de la părinţii lor.Deci Preda şi Udrea logofăt, văzînd atîta pradă şi nevoie ce au tras pentru birul acestor oameni şi ei fiind în ţeară, venit-au cu mare jalbă naintea domniii 
3 meale, în divan de ş-au arătat catastihul care cui au dat pentru dînşii, toţi birarii scriş pre nume, căruia cît i s-au dat, fiind de faţă şi mărturisind şi boiarii care au ţinut judeţul. Într-aceaea, domniia mea făcut-am Predei şi frăţîne-său, Udrişte sin Oprei logofăt cartea domniii meale cu inelul iscălită cum să caute să-i aducă la bir, să-şi plătească birul şi să le plătească şi lor ce au dat pentru ei.Iar ei, deaca au văzut cartea domniii meale ş-au pus soroc cu zi, care dentru ei nu-şi vor da banii la zi, să fie rumîni cu feciorii lor şi cu partea lor de moşie. Deci, cîndu au fost la zi, ei n-au dat neci unul nici un ban, ce au venit de a lor bunăvoie la Preda şi la Udrişte logofăt de ş-au adus toate cărţile lor de moşie cîte au avut de-au dat la mîna Predei şi a Udrei logofăt şi le-au făcut şi zapis preste celelalte zapise, ca să le fie lor rumîni de moşie, în veaci stătători şi să se aşază la un loc să-ş plătească dajdea. Apoi ei nici pre aceaia nu s-au lăsat, ce iar au fugit şi iar au năpustit dajdea pre spinarea slugilor domniii meale, Predei şi Udrei logofăt. Într-aceaea, Preda şi Udrea, văzind că nu vor putea face folos cu ei, venit-au în divan naintea domniii meale, de m-au întrebat vinde-i-va, au ba. Iar domniia mea am căutat şi am judecat împreună cu tot divanul şi le-am dat domnia mea voie să-i vînză şi i-au vîndut aciia pre loc cinstitului deregătoriului domniii mele, jupan Preda vel cliucer, derept ughi 120, de ş-au întorsu den banii ce au dat pentru ei şi ş-au luoat nevoile de după capetele lor. Iar cîndu au fost apoiu, deac-au văzut ei că i-au vîndut, ei s-au sculat o samă de oameni pre nume: popa Alexandru şi [...] şi Stan [...] şi alţi care au avut moşie în Dăieşti, s-au rîdicat cu pîră şi au venit naintea domniii meale în divan, de pîrîia şi zicea cum n-au treabă Preda şi Udrea logofăt să vînză părţile lor de moşie. Şi, fiindu ei neşte oameni răi şi hicleani şi n-au fost dînd bir nicăirea, ce numai ce au fost umblînd cu minciuni şi le-au plătit moşiile lor Preda şi Udrea logofăt pînă ş-au pus tot ce au avut pentru Dăieşti, pentru moşiile lor, scosu-i-am domnia mea cu mare ruşine den divan şi am dat domnia mea să le fie moşiile vîndute, cum le-au vîndut, că au vrut să şi le plătească ei, deacă i-au durut inima.DRH, B, XXX, nr. 3, p. 2-31645 ianuarie 6 ŢR 
4 Adecă noi, satul Bărzoteanii ot sudstvo Vîlcea, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la mîna jupînului Diicului velichii spatar ot Buiceşti, cum să să ştie că ne-am vîndut noi dumniei lui să-i fim rumîni noi şi cu toţi feciorii noştri cîţi avem şi cîţi Dumnezău ne va mai da de icea nainte şi cu toate moşiile noastre de preste tot hotarul den cîmp şi den pădure şi den apă şi den săliştea satului şi de preste tot hotarul şi cu tot venitul den hotar pînă-n otar. Însă noi oamenii, pre nume: Vladul cu doi feciori, anume: Marco i Toma, am luat noi bani gata ughi 30 şi eu Dan cu trei feciori, anume: Preda i Seman i Lazar am luat noi bani gata ughi 35 şi eu, Stanciul şi cu Pătru, frate mieu, am luat noi bani gata, ughi 23 şi eu, Matei cu cinci feciori, anume: Barbul i Stanciul i Mărin, Ion i Tudosie am luat bani gata, ughi 55 şi eu Barbul cu fămeaia mea am luat bani gata ughi 13. Şi aceşti bani, ci scriu mai sus, i-am luat noi den mîna jupînului Diicului vel spatar, de a noastră bunăvoie fără de nici o silă să-i fim dumniei lui rumîni cu toate moşiile noastre şi cu toţi feciorii noştri, dumniei lui şi coconilor dumniei lui şi nipoţilor şi strănepoţilor dumniei lui în veac neclătit. 
5 Şi cîndu am făcut acest zapis şi această tocmală, fost-au mulţi boiari, anume: jupan Dragomir vel dvornic i jupan Radul vel logofăt i jupan Stroe vel vistier i jupan Preda vel clucer i jupan Drăguşin vel peharnic i jupan Costandin vel postelnic i jupan Istratie vtori vistier i jupan Nicola logofăt ot Sărăcineşti i jupan Radul căpitan ot Farcaşa i jupan Radul vel căpitan de călăraşi i Pană căpitan ot Piteşti i Badea căpitan ot Comani i Tudor logofăt ot Slăviteşti i Anghel vătaf ot Mihăieşti i Preda postelnic ot Băbeani i Vladul postelnic ot Bîrseşti i Pătru ot Bălceşti i Idul diiaconul ot Rîmeşti şi alţii mulţi boiari au fost la această tocmală şi la acest zapis mărturie. Şi păntru credinţa pusu-ne-am şi peceţile şi iscălitura. [...].VladulDan StanciulMateiBarbulDragomir vel vornicRadul vel logofătStroe vel vistiar [...]Nicola logofătRadul capitan ot FarcaşaPreda BrîncoveanulDrăguşin vel peharnicIstratie vtori vistierPană căpitan ot BudeasaRadul vel căpitanEu Preda postelnicBadea capitanTudor SlăvitesculAnghel vătaf.DRH, B, XXX, nr. 4, p. 4-51645 ianuarie 8 ŢR 
6 Bani ce-au dat Nicula logofăt satului Modoia i Bicoi pre rumînie [...] ghenarie 8 dni, vă leat 7153 
1645:Dat-au lu Scărlet ughi 20.Dat Stanciul brat ego ughi 20.Dat Badiului brat ego ughi 10.La aceşti trei fraţi, deaca să va adeveri că au feciori, cum au zis ei, tocmit-s-au să le mai dea ughi 50. Dat Pîrvului ughi 10.Dat Stanciului lu Avram ughi 20 şi, dă va avea feciori, să-i mai dea ughi [...].Rămăşiţa Badului ughi 5.Dat-am Bîrăi ughi 10.Dat-am lu Stan ughi 7.Dat-am lu Mihăilă ughi 10.DRH, B, XXX, nr. 5, p. 61645 ianuarie 8 ŢR 
6 Adecă eu, Pavăl postelnic, feciorul Bîicăi şătrariul ot Şăplea, împreună cu nepoată-mea Mariia, fata Niculcii vătahul ot Vlădeanii şi cu nepoatele noastre, featele Bolei iară din Vlădeanii, şi cu nepoatele noastre, featele Bolei iară din Vlădeanii, scris-am şi mărturisîm cu acest zapisu al nostru ca să fie de mare credinţă la mîna măriii sale domnu nostru, Io Mateiu Băsărab voievod, cum să să ştie că i-am vîndut ocină în Brăgăreştii de Cîmpu ot sudstvo Sac, însă stînjăni 1500, stînjănul cîte bani 25, împiitrită şi hotărîtă cu 24 de boiari şi cu ispravnicul, dumnealui Preda slujer. Şi o am vîndut noi de a noastră bunăvoi, de nimea sîliţi, tot pre bani gata, ca să-i fie dumnealui moşîe stătătoare în veaci.Şi mărturii cii 24 de boiari ci scriu mai sus şi alţi mulţi boiari, cari nu scriu pre nume şi-ş vor pune peceţîle şi iscăliturile mai jos. Şi păntru mai adevărată credinţă, ne-am pus peceţîle şi iscăliturile mai jos ca să se crează. [...]. Eu Pavel Mariia Bolea.DRH, B, XXX, nr. 6, p. 61645 ianuarie 8 ŢR 
7 Adecă eu, Stan al Iuviului şi cu fraţii lui ot Pătîrlage, Iano i Lera i Dănilă i pac de ot Pătîrlage, snă Stoicăi cimpoitorului, Dragomir şi cu fraţii lui, Stan al Bonciului i brat ego Neagul i Dobra Şerboaie şi cu feciorii ei i ot Sibiceu, Borcea i Manea i Stan i pac ot Sibiceu, popa Topcea şi cu fraţii lui, po ime: diiaconul Gheorghe i Zîrnă i Dragomir i ot Mlăjăt, Zîrnă i Căzan i Gonţia i Dragomir i ot Sibiceul Bratului, Dragomir, snă Muşat croitorul şi cu fraţii lui i ot Colţi, Efrem cu fraţii lui, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la mîna lu Neagoe păharnic i Gheorghe spătar i Moisi spătar, feciorii Mihalcei dvornicului ot Pătîrlage, cum să se ştie că am vîndut a noastră parte de moşie den Cîndeşti, partea moşului nostru Cornei den Cîndeşti, de preste tot hotarul a 4-a parte şi den apă şi den sat şi den cîmpu şi den pădure şi den hotar pînă în hotar, cîtă se va aleage. Şi am vîndut de a noastră bunăvoie şi cu ştirea tuturor fraţilor, care am avut pre moşie şi am vîndut dereptu ughi 100. Iar noi, aceşti megiiaşi ce sîntem mai sus, aceşti bani ce am luat împarţitu-ne-i-am pre fraţii şi pre veri şi pre mătuşi şi pre unchi şi pre nepoţi, cine cum au ţinut ocină, aşa au luat şi den bani.Şi cîndu am vîndut această ocină, datu-ne-am cărţile ce am tras pîră cu Cîndeştii şi zapisele ce am jurat cu 12 megiiaşi ce au fost scrişi pre răvaşe domneşti. Şi la această tocmeală a noastră fost-au mulţi megiaşi şi preoţi, oameni buni: i ot Sibiceul Bratului, popa Mihail i Udrişte snă popii Neanului, Neagul lu Lup i ot Gorsibiceu, Mihail snă Tihul i Radu vătahul za plăiaşi i Borcea roşiul, i ot Patîrlage, popa Simeon i Stan Brădăţean. Şi pentru credinţa, pusu-ne-am şi deagetele.Pis popa Şerban. Pis ghenarie 8 dni, vă leat 7153 
1645.Stan Dragomir.Stan.Neagul.Borcea.Manea.Stan. 
8 Popa Topcea.Gheorghie diac.Zîrnă.Dragomir.Zîrnă.Căzan.Dragomir.Efrem.Dragomiru.Gonţea.DRH, B, XXX, nr. 7, p. 7-81645 ianuarie 10, Tîrgovişte ŢR 
14 [...] ca să fie volnici cu această carte a domniii meale, de să-ş ţie satul Tătarul ot sudstvo Elfov cu tot hotarul şi cu toţi rumînii şi cu tot hotarul, den hotar în hotar, pentru că acest sat, Tătarul, ce scrie mai sus, fost-au al lor cumpărătoare bătrînă, încă mai denainte vreame, den zilele răposatului Radului voievod den domniie dentîiu, vă leat 7121 de la jupîneasa Oprina, jupîneasa lu Marco logofăt, den Topoloveani. Iară jupîneasa Oprina, ea încă au fost cumpărat acest sat Tătarul cu tot hotarul, de la moşteanii satului: de la Bobe, fecioriul Burtei vornicul en Creţeşti şi de la Crăciun, fecioriul Albului logofăt de Fundeani şi de la Neagul şi de la Oprea de Săcuiani şi de la Cîrstiian, feciorul Mînjinei den Tătarul pre banii jupîneasei Opriiane pre ale ei dereapte bucate, încă den zilele răposatului Mihaiu voievod, în urma lui Sinan paşa. Şi de atuncea încoace, tot au ţinut satul Tătarul cu bună pace. Iară dup-aceaea, cîndu au fostu acum, în zilele domniii meale, rîdicatu-se-au cu pîră Nan postelnic de Bărbăteşti şi nepotu-seu, Ştefan ciohodariul şi Radul şi Nedelco, feciorii Badei den Hurezi, cu o carte veache, ca să ia jumătate de sat den Tătarul. Şi au sorocit Nan postelnic şi Ştefan ciohodariul şi Radul şi Nedelco, feciorii Badei, pre Dumitru vornicul, şi pre fiiu-său, Radul logofăt, cu cartea domniii meale, ca să vie să se pîrască de faţă înaintea domniii meale. Iară după ce au venit boiarinul domniii meale, Dumitru dvornicul şi cu fiiu-său, Radul logofăt, de faţă, iară Nan postelnic şi Ştifan ciohodariul şi Radul şi Nedelco, ei nicicum n-au vrut să vie de faţă naintea domniii meale, ce au umblat cu neşte oameni fără lucru, neavîndu nici o treabă cu satul Tătarul, că nici au ţinut ei, nici părinţii lor, nici moşii lor, nici strămoşii lor în sat în Tătarul. Derept aceaea, domnii meale am dat cinstitului deregătorului domniii meale, jupan Dumitru dvornic şi fiiu-său, Radul logofăt, ca să-ş ţie satul Tătarul cu tot venitul, cu bună pace şi de nimenilea val sau bîntuială să n-aibă.DRH, B, XXX, nr. 9, p. 14164
5 ianuarie 11 ŢR 
15 Scris-am eu, Stanciul şi cu nepotu-miu, Manea, feciorul Paraschivii ot Băleani, al nostru zapis la mîna finu nostru, Radului, cum să să ştie că i-am vîndutu oceni dă partea nostru, stînzeni 80, dăreptu bani gata 5400, dă a noastră bunăvoie şi ştirea a tuturora măgiiaşilor şi a fraţilor dă ocină.Şi cîndu am scris acestu zapis, fost-au mulţi oameni buni şi mărturie: Crăciun spătar i Calin, fecior lu Lazar i brat Vladului i Simion Sîrbul ot Copeceni, Chiriiac postelnic i popa Stan dă acolea i Nan roşu ot Copoceni i Amza ot Voineşti i Vintilă ot Suseni i Staicu ot Suseni.Şi am scris eu, Calohna zugraf ot Tîrgovişte.Pis measeţă ghinarie 11 dnă, vă leat 715
3 
164
5.Şi păntru pecetea ne-m pos degeteale.DRH, B, XXX, nr. 10, p. 151645 ianuaire 14 ŢR 
19 Adecă eu, Donca vatah, scris-am acesta al mieu zapis ca să fie de mare credinţă la mîna Vladului peharnic, feciorul Vladului logofăt Rudeanul, cum să să ştie că au avut dumnealui schimbu cu domnu nostru, Io Matei Basarab voievod, dă au dat Vladul peharnic domnu nostru un copil de ţigan anume [...],fiiastrul lu Găină ţiganul, carele au fost făcut de ţiganca lu Găină cu alt ţigan al Vladului peharnic. Iară domnu nostru i-au dat o ţigancă, anume Sora, suflet pentru suflet, ca să-i fie dumnealui această ţigancă moşie în veaci.Şi păntru mai adeverită credinţă, făcut-am eu acest zapis la mîna Vladului peharnic, ca să să ştie şi să să crează. Şi mărturie încă au fost: ot Tîrgovişte, popa Neagoe den Zlătari şi Stat vatah Ungureanul şi Papa postelnic.Şi am scris eu, Dragomir pîrcălab ot Rătivoieşti şi mărturisescu, measeţa ghenarie 14 dni, leat 7153 
1645. Eu Donca vatah.Eu popa Neagoe.DRH, B, XXX, nr. 13, p. 191645 ianuarie 14 ŢR 
19 Eu Vasilie, feciorul Jipei den Păuşăşti, nepotul Stoicăi şi al Stepcei, scris-am zapisul mieu ca să fie de mare credenţă la mîna visteiarului Simei cum să se ştie că i-am vîndutu toată partea şi moşiia mea din Păuşăşti şi cu viile şi cu tot, însă fără dă neşte fălci, ci au vîndut tată-mieu şi fără de o selişte, iară alt tot am vîndut. Şi o am vîndut derept ughi 4 pol şi am luoat bani toţi banii în mîna mea şi au zis să meargă dumnealui să vază de va fi moşii mai mult decît am luoat, iară domnealui îmi va da bani pre cît va mai prisosi, iară să nu va fi mai puţin, iară vom socoti. Şi am vîndut cu ştirea totoror rudelor şi a fraţilor miei de [...], ca să-i fie domnealui moşie şi coconilor dumnealui în veacu stătătoare. 
20 Şi mărturiile, anume: popa Stoica din Grozăveşti şi Dumitru vătah şi Iova şi Dumitru Coţ şi Gherghe pîrcălab şi Tudor şi Stoica şi Oprea Corcodăl.Şi am scris eu, Fiera logofăt. Şi păntru mai adevărată credinţă mi-am pus şi deagitul ca să să crează.Pis ghenarie 14 dni, leat 7153 
1645.Eu popa StoicaEu VasilieEu Dumitru vatahEu IovaEu Oprea CorcodelPangratieEu DanuFiera logofăt.DRH, B, XXX, nr. 14, p. 19-20164
5 ianuarie 15 ŢR 
21 Adecă eu, Dumitraşco cliucer Spineanul şi eu, Pîrvul vtori postelnic, ctitorii sfintei mînăstirii ot Ţînţăreani, împreună cu părintele egumănul Nifon, careale iaste năstavnic acolo, scriem toţ şi mărturisim cu această al noastră zapis ca să fie de mare creadinţă la mîna jupan Dumitru Filiişanul vel slujer, ca să să ştie cum au avut mănăstirea noastră de la Ţînţăreani în Spinişorul de Sus jumătate şi jupan Dumitru Filişanul vel slujer, altă jumătate. Iar Spinişorul de Jos au fost al mănăstirii tot, cu tot hotarul, însă fără funea judecească, moşie slobodă a lor, însă preaste tot hotarul a 12-a funea. De-cie, fiind mănăstirii mai împrotivă de hrană şi lîngă mănăstire Spinişorul de Sus, şi fiind Spinişorul de Jos lîngă satul jupan Dumitru vel slujer, pre lîngă hotarul Filiiaşului, noi de a noastră bunăvoie, am socotit dă am făcut tocmeală şi schimbu ne-am voit cum să-ş lărgească mănăstirea noastră locul şi să-ş lipească moşiă de moşie, ca să-i fie de hrană.Şi au dat jupan Dumitru slujer mănăstirii de la Ţînţăreani jumătate de Spinişorul de Sus, însă fără dă rumîni. Iară mănăstirea au dat lu jupan Dumitru vel slujer jumătate de Spinişoru de Jos, iară fără rumîni, ca să fie moşie pentru moşie schimbu. Iară ceaea jumătate de Spinişorul de Jos ce-a rămas mănăstirii, noi am socotit cum funea judeacească să ş-o ţie judeacii cu pace, dă preste tot hotarul a 12-a funea, cumu o-u ţinut şi mai denainte vreame. Şi am socotit cum jumătate din Spinişorul de Sus iaste loc mai bun de hrană şi mai scumpu şi loc de mori şi în Gilort. Ce am făcut tocmeală de-au mai dat mănăstirea jupan Dumitru slujer şi ceaea parte de ocină ce-au avut călugării cu ceaealalta jumătate de Spinişorul de Jos, iară fără rumîni şi fără funea judecească, ca să ţie jupan Dumitru slujer cu judeacii toată ocina de Spinişorul de Jos, pre hotarul cel bătrîn 
22 ce-au fost. Într-aceaea, şi jupan Dumitru slujer încă au dat la svînta mănăstire pentru acea parte de ocină ce-au avut mănăstirea în ceaealaltă jumătate de Spinişorul de Jos cu judeacii au dat 9 suflete de ţigani, însă ţigani 4 şi ţigance 5, anume: Preda ţiganul şi cu ţiganca lui Sora şi cu un fecior al lor, anume [...] i Radul ţiganul cu ţiganca lui, anume Brînduşa şi cu o ţigancă, anume Anuţa nepoata Darachiului i aspri 10 pentru un ţigan şi 2 ţigance, împreună ţiganul cu ţiganca-ş, ca să fie mănăstirii de hrană să şi [...].Şi am făcut tocmală şi schimb noi de-a noi, într-o bunăvoie, fără dă nici o silă, ca să ţie svînta mănăstire de la Ţînţăreani satul Spinişorul de Sus, tot, cu tot hotarul şi cu tot venitul. Iar jupan Dumitru vel slujer să ţie satul Spinişorul de Jos, iar pre hotarăle ceale bătrîne, ce-au fost mai denainte vreame, însă funea judecească să ş-o ţie ei, însă dă preaste tot hotarul a 12-a funea şi fără de rumîni, căci că rumînii i-am schimbat, să-ş ţie mănăstirea parte de rumîni ce-au fost împărţiţi mai denainte vreame, din jumătate de Spinişorul de Sus cu rumînii ce-au avut în Spinişorul de Jos. Iar jupan Dumitru slujer încă să-ş ţiie parte lui ce-au avut rumîni în Spinişorul de Sus, pentru c-am schimbat numai ocinele, iar rumînii nu i-am schimbat.Ce-am tocmit cum scrie mai sus cu voie noastră tuturora, şi cu ştirea a mulţi boieri, carii au fost socotitori şi tocmitori. Şi mărturie na ime: ot Fărcaş, Radul căpitan i ot Şitoia, Mihart cliucer, ot Brătăşani, Ghinea slujer i ot Glogova, Nicula pîrcălab i ot Pleşoi, Iane postelnic i Drăghici i ot Cernaia, Iacov cliucer i ot Fratoştiţi, Barbul cliucer i ot Fărcăşeani, Dragomir postelnic i ot Pîrîiani, Stanciul postelnic i Danciul logofăt i ot Breasta, Balica peharnic i ot Fălcoiu, Drăgoiu logofăt i ot Mierea, Dima postelnic i ot Pîrîu, Miloş logofăt i ot Roşiia, Stoica peharnic i ot Bibeşti, Udrea postelnic şi alţii boieri mulţi scrişi, vor punea mai jos peceţile şi iscăliturile.Aceast-am scris, ca să să ştie şi să să crează în tot locul. Şi pentru mai adevărată credinţă, pusu-ne-am şi noi peceţile şi iscălitura mai jos. [...]. Barbul vel ban Costandin vel postelnicDragomir vel vornic Cernat vel portarSocol cliucer Pîrvul vtori postelnicStroe vel vistiiar Sava logofătRadul vel logofăt Balica paharnicGhinea slujer Ghiorma slugerBunea vistiarnic Preda cliucerConstandin sărdar Drăgulin vel peharnicDumitraşco cliucer Evstratie vtori vistiernic.DRH, B, XXX, nr. 16, p. 21-221645 ianuarie 15 ŢR 
23 [...] Necula pîrcălabul ca să fie volnic cu această carte a domniii meale şi cu sluga domniii meale Tanasie vtori portar de să apuce şi să prade pre Manolea ot Cernaia ot sudstvoi Mehedinţi şi pre Gherghena ot Imoasa şi pre Diicul ot Cotoroia, păntru că aceşti oamini au fost jurători lui Manoli căpitan. Ce alţi jurători carii au fost împreună cu aceaştea se-au prădat ca neşte jurători strîmbi, iar aceaştea carii arată mai sus nu se-au prădat.Într-aceaea, domniia mea am dat această carte a domniii meale cistitului boiariului domniii meale şi cu sluga domniii meale ce e mai sus-scrisă să-i apuce şi pr-aceştea să-i prade ca şi pre alalţi jurători.Şi încă au fost venit Gherghena ot Imoasa înaintea domniii meale de se-au jăluit cum n-are de unde da prada. Şi l-am iertat domniia mea. Iar acum am dat domnia mea să-l prade şi pre acela. Iar să nu vor vrea să dea seau vor fugi şi vor îmbla cu alte minciuni, aşa am dat domniia mea cum să hie rumîni Niculii pîrcălabului cu feciorii lor şi cu moşiia lor şi cu tot ce vor avea, să-i fie lui moşii şi feciorilor lui. Şi de cătră nimea opreală să n-aibă înaintea cărţii domniii meale.DRH, B, XXX, nr. 17, p. 231645 ianuarie 15, Tîrgovişte ŢR 
23 [...] Paraschivei şi 
24 Stancăi, feciorii lui Ivan postelnic ot Rumceani ot sudstvo Săcui ca să fie volnici, cu această carte a domniei meale, să aibă a-ş ţineare moşiia moşi-său Gherghe, şi a tătîini-său, lu Ivan postelnic, den satu de la Negreasca şi de la Jilişte şi de la Măxin, de pretutindenea orcîtă să va aleage, de preste tot hotarul, pentru că iaste a Paraschivei şi a Stancăi, nepoţii lu Ghierghe, feciorii lu Ivan postelnic, a lor direaptă ocină de moşie, încă mai denainte vreame şi tot ş-au ţinut moşiia părinţilor cu bună pace. Iară după aceaea, cînd au fost acum în zilele dumniii mele, iară Paraschiva şi Stanca, feciorii lu Ivan postelnic ot Rumceani, ei au avut pîră aicea, înaintea domniei meale la divan, pentru aceaste ocine de la Negreasca şi de la Jilişte şi de la Maxin cu Baico den Maxin, ce au fost ale lu Ghierghe Grosul, şi ale nepotu său, lu Iane. Şi au venit de  s-au pîrît de faţă, şi aşa pîrîia Baico cum sunt aceaste moşii ale lui, de la [...]. Deci într-aceaea, domniia mea, am căotat şi am judecat pre direptu şi pre leage, împreună cu toţi cistiţii deregătorii domniei meale şi le-am dat domniia mea, la mijlocu lor, 6 boiari pre răvaşă domneşti, po imea: ot Mărăcineani, Sava căpitanul i Sava cel mare i Carşotă i ot Puţinei, Lupşă dvornic i ot Potoceani, Armega i ot Bănceşti, Opriş ca să caute şi să adevereaze pentru moşiile lu Gherghe Grosul şi ale nepotu său, lu Iane, cui i se va cădea să le ţie, feciorilor lu Ivan postelnic, au Baico. De ce, cînd au fost la zi şi la soroc, iară aceşti 6 boiari, ce scriu mai sus, ei aşa au aflat cu sufletele lor, cum sînt moşii direapte, ale Paraschivei şi ale Stancăi, feciorii lu Ivan postelnic, iară Baico n-au avut nici o treabă, căce au fost Baico fecior vitreg lu Iane Grecul. Şi am văzut domniia mea amîndoao răvaşele domneşti, şi cartea celor 6 boiari făcută denaintea părintelui Ştefan, episcupul de la Buzău, iscălită de mîna sfinţiii lui şi cu peceatea episcupiei, în care carte scriia boiarii, cum au aflat zapisele şi cărţile lu Baico reale şi mincinoase şi le-au luat toate de le-au dat la mîna Paraschivei, cum de acum nainte să nu mai aibă treabă Baico cu aceaste moşii, care scriu mai sus, că au rămas de leage şi de judeată denaintea domniii meale.Derept aceaea, am dat domniia mea Paraschivei şi Stancăi, feciorii lu Ivan postelnic, ca să le hie ocină şi moşie lor şi feciorilor în veac.DRH, B, XXX, nr. 18, p. 23-241645 ianuarie 16 ŢR 
25 Adecă eu, Tanasie păharnic ot Bărbăteşti, scriu şi mărturisescu cu aceasta al mieu zapis ca să fie de mare credinţă la mîna fiiu-mieu, lu Pătru logofătul, cum să să ştie că i-am vîndut un rumîn, anume Vladul ot Bărbăteşti şi cu feciorii lui, anume Radul şi cu alalţi feciori cîţi-i va da Dumnezeu, însă cu siliştea şi cu locurile lui în cîmpu şi cu curături cîte va avea preste tot şi cu vinăriciul lui, cît se va aleage, dereptu ughi 75, bani gata, de-a mea bunăvoie, fără nici o silă şi cu ştire tuturor megiiaşilor den sus şi den jos, ca să fie lui rumînul, ce iaste mai sus-scris, ohabnic în veac.Şi mărturie: Stoica, frate-mieu, şi Mihaiu pitar şi popa Danciul şi poopa Mihăilă i Ivul portar i Paraschiva ceauşul ot Orbi şi fiiu-mieu, Ştefan i Mihai Grama şi Drăghici. [...] Tanasie păharnicEu Stoica mărturieEu popa DanciulSava logofăt ot Tîrgovişte.DRH, B, XXX, nr. 19, p. 251645 ianuarie 16 ŢR 
25 Zde cletovţii lu Mihăilă po imea ot Cîrsteieneştii, Pătru şi Negoiţă ot Cerbureani şi Mihăilă ot Brăteşti, ca să jure Mihăilă cu aceşti 3 megiiaşi cum n-au fostu tată-său, Dobroslav den sat den Voiceşti rumîn Pîrvului logofăt şi cum nu 
26 l-au apucat legătura lu Mihaiu voievod, acolo în sat, însă cum vor afla cu sufletele lor. Şi zioa la lăsatul secului de carne. Şi să jure la părintele de la Argeş.Pis ghenarie 16 dni, leat 7153 
1645.DRH, B, XXX, nr. 20, p. 25-261645 ianuarie 17 ŢR 
26 Adecă eu Neaga, fata lu Stan şi a Diicăi, cum să să ştie că am vîndut Udrei 6 stînjeni de ocină din funea popească de sus din apa Teleajinului pren cîmpu şi prin silişte şi ot voda Gîrlu şi prin pădure pînă în Valea Ştubeiului. Şi am vîndut eu, Neaga de a mea bonăvoie cu ştirea totoror fraţiloru şi dereptu bani 850 gata.Şi martori: popa Radulu şi Mordan şi sin ego şi iar Mordan şi Stan şi sin ego i Gligorie i Lupul. [...]. Eu Neaga. Eu Mordan.DRH, B, XXX, nr. 21, p. 261645 ianuarie 17 ŢR 
26 [...] acestui om, anume Ghinea roşul ot Turbure, ca să fie volnec cu această carte a domniii meale de să apuce pre satul Mălureani de să-i plătească ughi 2 şi pre satul Brăteştii să plătească ughi 4, pentru că au venit Ghinea roş naintea domniii meale la divan de au jăluit şi au spus cum că au făcut bine de i-au împrumutat de se-au plătit de năpăşti.Deci să fie volnec cu cartea domniii meale şi cu sluga domniii meale anume [...], de să aibă a plătirea aceai bani ce scriu mai sus şi de nimelea opreală să n-aibă. 
27 [...].DRH, B, XXX, nr. 22, p. 26-271645 ianuarie 18, Tîrgovişte ŢR 
27 Adecă eu, Vasilie comis, sîn Predii spatar, vnuc Nicăi logofăt, scriu şi mărturisescu cu acest al mieu zapis, ca să fie de bună credinţă la mîna văru-mieu, Ghinii cupeţ, cum să se ştie cîndu au fost acum în zilele măriii sale, domnu nostru Io Mateiu Basarab voievod, iar eu m-am sculat de m-am tocmit cu văru-mieu, Ghinea cupeţ, de i-am vîndut satul Năneştii ot sudstvo Vlaşca, carele sat au fost al nostru de moşie, încă de la moşu-mieu Nica logofăt şi tot l-am ţinut cu bună pace. Iar acum, întîmplîndu-se văru-mieu Ghinii a-i tribui şi fiindu-ne sîngele şi ca neşte fraţi şi cătîndu-mă şi la bine şi la rău, făcut-am tocmeală cu dumnealui de i-am vîndut acest sat ci scrie mai sus, însă jumătate, cu rumîni, cu vii, cu baltă, cu silişte a satului, den cîmpu, den pădure şi de preste tot hotarul şi cu tot venitul oarecît se va aleagi, derept bani gata, ughi 280. Şi am luoat aceşti bani toţi deplin şi gata în mîinile meale.Şi i l-am vîndut de a mea bunăvoie şi fără de nici o silă şi cu ştirea tuturor oamenilor miei şi a tuturor vecinilor miei demprejurul locului, den sus şi di jos.Şi la a noastră tocmeală fost-au boiari mărturie carii-ş vor pune numele şi iscalele mai jos, ca să aibă a-i fi acest sat văru-mieu Ghinii, cu bună pace şi de moşie şi stătătoriu, dumnealui şi coconilor dumnealui, cîţi Dumnezeu i va da în veacu.Şi eu, pentru mai adăvărată credinţă, pusu-mi-am iscala şi peceatea mai jos. [...]. Bunea vel slujer. Mîine slujer.DRH, B, XXX, nr. 23, p. 271645 ianuarie 19 ŢR 
30 Cum să se ştie că iar au cumpărat Neguţ cu feciorii lui, cu Dumitru şi cu Teodor, o parte de loc de la Pantazi den Ţîţa. Şi locul iaste na imea între rîure şi den sus iaste de unde se despartu rîurile pînă den jos, undi se îmbină iazul moriei cu rîul, partea lui cîtă se va aleage, partea lu Pantazi. Şi au dat Neguţ cu feciorii lui, cerii sîntu mai sus-scrişi, lu Pantazi bani gata, 590 de bani, fără aldămaş. Şi să se ştie că iaste a 6-a parte despre alalţi fraţi.Şi aldămăşari au fost: ot Tîţa, Stan, fratele lu Pantazi şi den Fiiiani, Cîrstea şi Stoica şi Nan şi Stan. 
31 [...].Şi ieră să se ştie cum a vîndutu Stan frate-su parte lui dentre rîuri, cîtă se va alege toată. Şi ieră ie-mu datu 515 bani Neguţu şi fii-său Dumitru. Şi marturi sîntu cari sînt mai susu-scrişe.DRH, B, XXX, nr. 25, p. 30-311645 ianuarie 20 ŢR 
31 Adecă noi, satul Bănceştii, cu roşii şi păharnice şi cu comişi şi cu spătării şi megeaiaşi de satu, cu toţi scriem şi mărtorisem cu acesta al nostru zapis, ca să fie de mari credinţă la mana jupînului Neculei, ginerele lui Mihaiu Carşote, pentru că i-am vîndutu noi satul Bănceştii cu toţi 6 stînjini di ocină ai Stanciului Şchiopului. Şi i-am vîndut noi, satul pentru partea lui de biru şi pentru partea lui de mirea. Şi am vîndut noi aceşti şase stînjini din apa Buzăului [...] hotarul Moceştilor. Şi am datu eu, Necula bani 1000 gata în mîna satului Bănceşti şi mîna a roşielor şi a păharnicului şi a comisului şi a spătărilui şi a neguţătorului şi a mazîlului. Şi am vîndut noi pentru partea lui de miri şi pentru partea lui de biru. Şi am vîndut noi să-i fie lui moşii, iar de va fi vro pîră, să-i aibără cu satul cu tot. Şi pre nomea au vîndutu: Mihalache cu frate-său şi Novac şi Stanciul i Stoica şi Radoslavu i Neagoe i Drăgan i Stelea roş i Grama i Năstasie i Gogoşi dvornic i Stan i Dima, Iorga neguţători i Gherghe neguţătur.Şi au fost mulţi oamenii şi boiari la tocmeala noastră, na ime: Gheorghe postelnic i Dema Măglan. Şi am vîndutu noi. Acesta am scris să şi ştii. Şi pentru cridinţa pusu-ne-amu peceţile şi deagetile. Pis measeţa ghenarie 20, vă leat 7153 
1645.DRH, B, XXX, nr. 26, p. 311645 ianuarie 20 ŢR 
32 Scris-am eu, Cîrstea ot Fiiani, acest zapis al meu ca să fie di mare credinţă la mîna vătafului Neguţ şi a feciorilor lui, Dumitru şi Teodor, cum să să ştie că am vîndut un loc den Lazul cu Socii, partea mea toată, însă stînjini 27 şi de lungu cum mergu şi alte locuri, pînă în muchea malului. Şi acest loc iaste den partea Gudei. Şi am vîndut acest loc, direptu ughi 12, fără de aldămaş.Şi aldămăşar au fost: den Fiiani, Stoica şi Nan şi Stan şi den Ţîţa, Pantazi şi Datco şi Stan.Şi am scris eu, Drăghici gramatic. Pis measeţa ghenarie 20 dni, vă leat 7153 
1645. Pantazi. Datco.Nan.Stan.Stan.Avgust 1 dni, leat 7257 
1749. Acest loc iaste den jos de moara diiaconului Ştefan Brateş, însă moara cea veachie den drum în jos, cînd am măsurat cu Brateş, era grădini semănate pă el. Varlaam arhimandrit ot Mitropolie.DRH, B, XXX, nr. 27, p. 321645 ianuarie 20 ŢR 
32 Adecă eu, Mănea şi cu frate-miu Stănilă şi cu feciorii noştri, scriem şi mărturisim cu zapisul nostru cum să se ştie că amu vîndut ocenă ot selo Cozleaciu, 
33 partea popii Cîrsteian, cîtă va fi toată şi leveadea cu pomii din Radila. Şi acestă ocenă fost-au cumpărată de tată nostru de la Stoica Leahul şi o-m vîndut lu Iorgachi vornic de a nostru bunăvoie, fără nici o silă, dereptu doo mii di bani gata.Şi la acestă tocmeală fost-au mulţi oamene bune, anume: Ionaşco postelnic, snă Miroslav i Costandin postelnic Feneh, Ionaşco i Pavil postelnic ot Şoplea i Stanciul ot Ghergheţă, Şandru ot Ţiţeşti i Stoica ot Băteşti.Şi am scris eu, popa Dragomir ot Poiene.Şi pentru mai mare credinţa posu-ne-am şi deagetele.Pis measeţa gheraru dni 20, vă leat 7153 
1645. Mănea. Stănilă. Stoica. Stanciul.DRH, B, XXX, nr. 28, p. 32-331645 ianuarie 25 ŢR 
43 Adecă eu, Duca ceauşul şi cu frate-meu, Dima şi cu Enachii, feciorii lu Stamatii ot Piteşti, scris-am acesta al nostru zapis să fii dă mare credinţă la mîna jupan Costandin vel postelnic, ca să să ştii cîndu au fostu în zilele domnu nostru, Io Mateiu voievod, vîndut-am dumnilui postelnicului o pivniţă dîn Bucureşti, cu loc dă doa prăvălii şi alt loc dă o prăvălii pisti locul prăvăliii a lui sveati Ioan şi de-a latu pînă în chiliili bisearecii, a popei Mantăi. Şi am vîndut dă a noastră bunăvoie, fără dă nici o silă, dărăpt bani gata ughi 60, ca să fii dumnilui moşii ohabnică, lui şi coconilor dumnilui. Şi am luat acişti bani noi, toţi gata în mîinili noastră cu ştirea mumnii noastre, anume Stanca.Şi la tocmila noastră fost-au mulţi boiari mărturii, anume: Matiiu logofăt ot Piscani i Nidelco vătah za postelnicei i Drăghici spătar, sin Papei logofăt i popa Manta ot Bucureşti i Costanden Mătăsariul i Calotă diiac i Tatul cupeţ, ş-alţi oameni mulţii, carii vor puni iscăliturili mai jos. Şi păntru credenţa, ne-am pus şi piciţili.Pis Duca ciuşul cu mîna mea. Pis measeţa ghenarie 25 dni, leat 7153 
1645. Eu Duca ceauşul Eu Ianachii brat Duca ciuşu Iu Dima brat Duca ciuşul 
44 Drăghici spatar, mărturie [...]Eu popa MantaEu Tatul cupeţu mărturie.DRH, B, XXX, nr. 33, p. 43-441645 ianuarie 27 ŢR 
44 Adecă eu, Gherghe ot Piteşti, şi cu feciorii miei scriu şi mărturisescu cu cestu zapis al mieu cum să să ştie şi să fie de mare credinţă la mîna jupînului Costandin căpitanul Gălăţeanul că i-am vîndut partea mea de moşie den Sămara, toată cîtă se va aleage cumpărătoarea peste tot hotarul, den cîmpu, den apă, den pădure, cum vor scrie zapisele şi cu casele meale cu totul şi cu viile cu totul, dreptu bani gata, ughi 270. Ş-am vîndut de a mea bunăvoie, fără de nici o silă de dumnealui.Şi cîndu am vîndut eu această moşie, fost-au cu ştirea tuturor megiiaşilor den sus şi den jos, şi cu ştirea fratelui mieu carele-mi împarţ locurile cu dinsu, anume Ivan al lu Cortofleş şi fiiu-său, Dumitru şi den Sămara, anume: Vasilie Bodea i Stan, ficiorul lu Opriş Pădure, Fera frate-său i Opriş, sin Stan Realea i Danciul, feciorul lu Futonchici, ot Lipiia, Dumenecă postelnic, ot Săpata, Neacşul, fratele lu Duminecă, ot Cocul, Costea armaş, ot Brăneşti, Avram, ot Piteşti, jupînul Neacşul i Oncea şi mulţi boiari carii-ş vor pune mai jos peceţile şi iscăliturili. Şi den Groş, Stan Sufleţel i Ion.Şi pentru credinţa, pus-am şi peceatea, pentru să să crează. Pis Ivan logofet ot Piteşti, measeţa ghenarie 27 dni, leat 7153 
1645.Eu Ghiorghie BotezatuNeacşulDumitruIvan.Eu Andreiu judeţul ot Peteşti 
45 [...]Danciul cel mare.Oncea.Ion.Coste armaş ot CocuPădure.Sufleţel.Stan Opriş.Opriş.Nicolae biv căpitanDRH, B, XXX, nr. 34, p. 44-451645 ianuarie 28 ŢR 
45 [...] pan Gherghii vistier, ca să fie volnic cu această carte a domniii meale şi cu sluga domniii meale na ime [...] de să-ş ia de la Radu ban Buzescu doi ţigani, pentru Necula ţiganul cu un copil al lui şi apoi i-au luoat Drosul că au fost ai lui. Şi să-ş ia şi 5 ţigance, pentru Ioana ţiganca cu featele ei, care ţigancă o au fost vîndut iară Radu Buzescu lu Gherghi vistier, cu tot sălaşul ei. Şi iară n-au fost cu pace, că au fost ţigance domneşti şi le-au luoat globnicii domneşti de le-au dat pre unde au fost învăţătura domniii meale.Deci se-au pîrît Gherghi vistier de faţă cu Buzescul şi am judecat să-ş ia Gherghi vistier alţi ţigani şi alte ţigance de la Buzescul, căci că nu i-au vîndut ţigani buni şi stătători, ca să-i poată fi moşie cu pace. Şi au rămas Buzescul de leage şi platnic. Deci unde va putea afla ţigani, tot să-ş ia de cătră nimeanilea opreală să n-aibă.DRH, B, XXX, nr. 35, p. 451645 ianuarie 28 ŢR 
46 [...] ca să fie volnec cu această carte a domnie meale să-ş ia un loc de livade de la Radul de aceaia de sat, livade pentru livade, pentru că au venit Iştfan stolnic depreună cu Radul aicea, naintea domniii meale la divan, de s-au pîrît de faţă pentru o livade. Că aşa s-au plînsu Iştfan stolnic zicîndu în divan, cum au fost cumpărat 1 vie şi o livade în Melcearea de la Radul, în zilele lu Leon voievod, cu zapis den mîna Radului de vînzare vă leat 7140 şi viia cu casă şi cu pomet şi cu livade în poala viei. Iar cîndu au fost apoi, i-au luat livadea den Melceari neşte rumîni den Mănăileşti de la Iştfan. Şi viia au fost cumpărat derept 1000 şi livadea dereptu 400 de bani. Într-aia, domniia mea am căutat şi am judecat pre dereptu şi pre leage, cu toţi boiarii divanului şi am dat domnii mea lu Iştfan să fie volnic să-ş ia livade pentru livade de la Radul, pentru că s-au pîrît de faţă şi au rămas Radul de judecată den divan. Iar Radul să fie volnic să-ş apuce vînzătorii lui să-i dea Albul den moşiia a moşu-său, lu Micleuş, moşie pentru moşie, pentru că i s-au luoat den mîna Radul livadea den Melcearea. Ce să aibă a-şi luarea Radul de la Albul, nepotul lu Micleuş, loc pentru loc, livade pentru livade şi de nimenilea opreală să n-aibă, că aşa am judecat domnii mea.DRH, B, XXX, nr. 36, p. 461645 ianuarie 28 ŢR 
46 [...] jupîneasei Radei, fata 
47 lu Mateiu postelnic ot Mihăieşti, ca să-i fie a ei moşie bătrînă şi direaptă den sat, den Goleşti ot sudstvo Muşcel i Padureţ, pentru că iaste a ei moşie bătrînă de la părinţi şi de la moşi. Iară cîndu au fost acum, avut-a pîră naintea dumniii meale cu Nan şi cu ceata lui den sat, den Goleşti, pentru partea mătuşă-sa, jupîneasei Radei, pentru că jupîneasa Rada iertat-au pre Nan şi încă pre cîţva rumîni den Goleşti, carii sînt scriş în cartea lu Gavriil vodă cea de iertăciune pre nume. Şi i-au iertat numai cîte cu 1 dealniţă pre care au fost şăzînd ei şi părinţii lor, încă mai denainte vreame. Iară alalte dealniţe cîte au fost stearpe fără de rumîni le-au lăsat jupîneasa Rada nepoată-sa Radei, fata lu Mateiu postelnic ot Mihăieşti. Iară acuma, Nan şi cu ceata lui el au vrut să împresoare şi alalte dealniţe care n-au avut treabă cu eale. Derept aceaea, dumnia mea am judecat pre direptate şi am cetit cartea lu Gavriil voievod cea de iertăciune a lu Nan cu ceat lui şi aşa scriia în carte, cum să fie numai cîte cu 1 dealniţă iertaţ care au fost şăzînd ei şi au ţinut ei şi părinţii lor, iară cu alaltă ocină să n-aibă nici o treabă. Deci aşa am dat dumnia mea jupineasei Radei, fata lu Mateiu postelnic ot Mihăieşti, ca să-ş ţie acea ocină cu bună pace. Iară cine-i va călca moşiia fără ştirea ei şi fără voia ei, ei să fie de mare ruşine şi de pradă, pentru că aşa am dat dumnia mea.DRH, B, XXX, nr. 37, p. 46-471645 ianuarie 29 ŢR 
47 [...]. Cătră aceasta-ţ dau ştire domnia mea pentru o ţigancă, ce iaste la mănăstirea Deunlemnu. Deaca vei vedea ceastă carte a domniii meale, iară molitva ta să o laşi în pace, să nu învăluieşti, că vă voiu plăti domnia mea, de nu veţ avea pagubă de nimic.Aceasta vă scriu domnia mea.DRH, B, XXX, nr. 38, p. 471645 februarie 6 ŢR 
57 Jupan Evstratii vtori vistier, scris-am răvaşul nostru la voi Boldurugeştilor să căutaţ că acii va veni părintele egumenul de la Plumbuita, deci să nu faceţ într-altu chip, ci să aveţi asculta de toate lucrurili de ce o va da învăţătură şi porîncă cum veţ vedea şi carte măriii sale lui vodă la mîna călugărului, cum să aveţ ascultare. Că apoi, de nu veţ asculta, va trimite măriia sa vodă la voi, de acolo o va pune. Aceasta v-am scris.Pis februarie 6 dni, leat 7153 
1645. Evstratie vtori vistier.DRH, B, XXX, nr. 42, p. 571645 februarie 6 ŢR 
58 [...] voao, satul Boldorogeştii, ot sudstvo Elhov. Cătră aceasta vă dau ştire domnia mea ca aicea, naintea domniii meale venit-au călugărul de la Plumbuita de-au spus domniii meale cum aţi fost de moşie ai răposatului Mihail vodă şi ai doamnei Stancăi, deci v-au fost miluit de pomeană. Acolo, la mănăstire cînd easte, voi nu veţi să-l ascultaţi de ce vă dă el văţătură, căci au perit cărţile. Derept aceaea, deaca veţ vedea ceastă carte a domniii meale, iar voi să căutaţ să ascultaţi de călugăru de toate ce vor fi treabile mănăstirii. Alt val să nu mi faciţi, că tocma acolo voi trimiti domnia mea de o vor spînzura, că are cine purta grija voastră. Aceasta vă scriu.DRH, B, XXX, nr. 43, p. 58 
1645 februarie 6 ŢR 
58 Scris-am eu, Crăciun ficiorul Hodie şi frati-miu Mirce al nostru zapis la mîna finolui Radului dă Suseni ca să fie dă mare credinţă cum să se ştie că am jolujit 40 de stînjini însă partea lu Lazaru dereptu ughi 10 pînă la sveatîi Ilie, dă voi avea banii la zi să-i dau şi să-m ţiu ocina şi să-i dau 12 dubunda banilor. Iară, dă nu voi avea a-i darea banii la zi, să fie ocina stătătoare muşiii, să aibă a-m darea şi zapisele cele veachi la mîna mea.Şi mărturie: popa Stan şi uncheşul Nan ot Copăceni şi Chiriiac ot tam şi logofăt Amza şi Vladul gineri-su ot Bîra şi jupanul Andriu ot Tîrgovişte şi meşterul Vasilie ot tam.Şi am scris eu Calohna zugraf.Pis measeţa fevruarie dni 6. Şi pentru credinţă [...] pos şi picetea. Eu Crăciun Eu Mircea.DRH, B, XXX, nr. 44, p. 581645 februarie 13 ŢR 
63 [...] Vlaicului celui bătrîn şi Gheanghei ot Ogretin ot sudstvo Sac ca să fie volnici cu această carte a domniii meale de să-ş ţie jumătate de sat de Ceraş de preste tot hotarul, cît se va aleage de cîmpu şi den pădure şi de apă şi den şăzutul satului. Şi să fie Vlaicul şi Gheanghea den Ogretin în pace şi slobozi de cătră Stoica şi de cătră frate-său, Dragomir den Ceraş şi de cătră toţi fraţii lor de ocină pentru o pîră ce au avut înaintea domniii meale, la divan. Şi au venit de s-au pîrît de faţă unii cu alalţii. Că aşa pîrîia Stoica cu frate-său Dragomir, cum n-are Vlaicul şi Gheanghea ocină în Ceraş, nici el nici moşii lor [...] Vlaicul şi Gheanghea, ei aşa s-au plînsu în divan cum iaste ocina den Ceraş jumătate a lor de preste tot locul. Iar Stoica şi Dragomir, ei vrea să scoată pre Vlaicul şi pre Gheanghea de pre ocina den Ceraş de tot afară.Într-acea, domniia mea am căutat şi am judecat pre dereptu şi pre leage, împreună cu tot censtiţii deregătorii domniii meale şi am văzut domniia mea şi am cetit în divan cartea lu Pătru voievod, fecerul Mircei voievod vă leat 7068 pre tot satul Ceraşul şi era scris în carte moşii Vlaicului şi ai Gheanghei depreună cu moşii Stoicăi şi ai lu Dragomir. Şi iar scriu în cartea lu Pătru voievod cum să le fie toată ocina den Ceraş den doao. Iar Stoica şi Dragomir ei vrea să-i scoaţă pre ogretineani [...] ocină, den Ceraş, căci au fost cartea de moşie pre mîna ceraşanilor. Iar, deaca s-au cetit cartea lu Pătru voievod în divan, s-au aflat toţi fraţi pre ocină [...] Ceraş, să le fie den doao. Deci au rămas Vlaicul şi Gheanghea pre Stoica şi Dragomir cu ceata lor de leage şi de judecată denaintea domniii meale în divan.Dereptu aceaea, domniia mea am făcut această carte a domniii meale la mîna Vlaicului şi a Gheanghei cu ceata lor, ca să-ş ţie jumătate de sat de Ceraş cu lege [...]. Pătru voievod. Şi [...].Şi de nimenilea opreală să naibă [...] această carte a domniii meale, ce să-ş ţie ocena cu [...].DRH, B, XXX, nr. 46, p. 631645 februarie 24, Micşani ŢR 
68 Să se ştie cum au zălogit Şteful moşie, anume la Oprina şi la Negul, feciorul Micului, dereptu 600 şi costande 7, iar feciorii Ştefului sau nepoţii Ştefului să fie volnici, cîndu vor veni, a-şi scumpăra moşie, şi să-i de banii.Şi aldămăşari: Nan de Gora-Văiei şi Cincul ot tam şi Ionaşco al Postei ot tam şi Radul lui Bogoghinţă i Mane al Danciului ot tam şi Ion al Ciurei. Şi acest zapis se-u făcut înainte satului Micşani. 
69 [...] Şi popa Costantin ot Micşani. Nan.Cincul.Ionaşco.Radul.Mane.Ion.DRH, B, XXX, nr. 49, p. 68-691645 februarie 25 ŢR 
69 Adecă eu, diiaconul Gherghe şi cu frate-meu Stanciului, nepoţii Lupului cel mare ot Mîstîneşti, scriem şi mărturisim cu acestu zapis al nostru, ca să hie de mare credinţă la mîna vornicului Tudoru ot Răteşti, cum să se ştie că i-am vîndut partea noastră de ocină de la Mîstîneşti şi de la Buzătă, toată, cît se va aleage partea noastră, a moşului Lupului, den partea bărbulească, de preste tot hotarul, den cîmpu şi den pădure şi den apă şi de pretutindinea, den cin pînă în cin. Şi o am vîndut dereptu 2000 de aspri gata. Şi o am vîndut de a noastră bunăvoie, fără de nici o silă şi cu ştirea tuturor fraţilor şi a megiiaşilor de sus şi de jos.Şi aldămăşari pre nume: jupan Barbul căpetanul i Crăciun armaşul ot Bădeani, ot Sibiceu, popa Topcea i Borcea ot tam i Datco ot tam şi Drăgoiu logofătul ot Star Chiojdu şi Udrişte şi Stanciul ot Şoimare i din Mîstîneşti, Vişan, vărul diiaconului Gherghe. Şi se-au scris acest zapis în casa Borcei roşiul.Şi am scris eu, Ţona logofăt. Pis measeţa fevruarie 25 dni, leat 7153 
1645.Şi Giodeanul ot Mîstîneşti. Şi pentru cridinţa, ne-am pus şi piciţile de mai jos. Şi Vlad vătahul ot Sibiceu Io Stanciul, nepotul Lupului Gherghe diiacon, nipotul Lupului ot MîstîneştiDrăgoiu logofăt.Borce.DRH, B, XXX, nr. 50, p. 691645 martie 2 ŢR 
76 Adecă eu, Manolie neguţătoriul din oraş, din Floci, ginerele jupînului Dumitru Buluroiul ot Maxini şi dimpreună cu jupîneasa mea, Chirana, şi cu feciorie noştri scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să hie de mare credinţă la mîna popei Jipei ot Verneşti pintru să să ştie că i-am vîndut ocină în Băiculeşti, stînjini 100 din cap pînă-n cap, di pisti tot hotarul, dirept 6000 di bani gata, ca să-i hie di moşie lui şi feciorilor lui în veaci. Însă să să ştie şi această moşie mai sus-scris, mai dinainte vreami fostu-o-au cumpărat jupînul Dumitru Buluroiul, tatăl Chiranei ce e mai sus-scris, stînjini 50 din partea diiculească di la Dragomir şi di la soru-sa, Calea şi di la nepotu-său, Beanţea. Iar alţi 50 di stînjini fostu-i-au cumpărat iar Dumitru Buluroiul di la Jipa, ficiorul Radului Soriscul. Iar cînd au fost acum, în zilele domnu nostru lu Matei voievod, vîndutu-am popei Jipei cum scrie mai sus di bunăvoie a noastră şi fără di nici o silă şi cu ştirea a tuturor migiiaşilor dimprijurul locului, ca să-i hie di moşie lui [...].Şi mărturie au fost la această tocmeală mulţi oamini buni pri nume: ot Virnişti, Jipa postelnic i jupînul Stanciul i Balea logofăt i Ionaşco, brat Jipa, i Radul cupeţu i Dragomir al diiaconului [...]. Şi pintru cridinţa am pus şi piciţili i iscăliturili. Pis meseţa martie dni 2, leat 7153 
1645. Pis az Crăciun grămătic. 
77 Eu ManolieChiranaEu Ivan ot Chiojdu ot Bîsca.DRH, B, XXX, nr. 55, p. 76-771645 martie 2 ŢR 
77 Adecă eu Nicula, snă Manolie neguţătoriul de oraş de Floci şi eu Tudora, fata jupînului Dumitru Buluroiul ot Maxin, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, ca să fie de credinţă la mîna popii Jipii ot Verneşti, pentru să să ştie că i-am vîndut neşte ocină în sat în Băiculeşti care-i sînt în Gura Cîlnăului, însă stînjini de ocină cincizeci, pintru că aceşti stînjini de ocină ci sînt mai sus-scrişi fostu-i-au cumpărat jupînul Dumitru Buluroiul încă mai denainte vreame, din zilele Radului vodă Şerban, din partea diiculească, de la Dragomir şi de la soru-sa, Calea şi de la nepotu-său, Beanţea, direptu 2500 de aspri gata. Iar cînd au fost acum, în zilele domnu nostru Matei voivod, iar eu Nicula şi cu mătuşe-mea, Tudora, vîndut-am aceşti stînjini de ocină ci sînt mai sus-scrişi părintelui popii Jipii ot Verneşte, iar direptu 2500 de bani gata. Şi iar au fost cumpărat jupînul Dumitru Buluroiul ocină în Băiculeşti, iar cincizeci de stînjini de ocină din partea ciculească de la Radul Sorescul, tatăl popii Jipii, direptu 3000 de bani gata. Iar cîndu au fost acum în zilele domnu nostru Matei voivod, iar eu Nicula şi cu mătuşe-mea, Tudora împreună, noi i-am vîndut iar părintelui popii Jipii şi aceştea, iar direptu acest preţ ci e mai sus-scris, dirept 3000 de bani gata. Şi am vîndut această ocină ci e mai sus-scris de a noastră bunăvoie şi cu ştirea tuturor fraţilor din sus şi din jos şi fără de nici o silă, ca să-i fie lui moşie şi feciorilor lui în veaci.Şi mărturii au fost la tocmeala noastră şi cînd am făcut acest zapis mulţi oamini buni, anume: ot Verneşti, Jipa postelnic şi jupînul Stanciul niguţătoriul şi Dragomir al diiaconului şi Balea logofăt şi Ionaşco brat Jipa postelnic şi alţi oamini mulţi, ci nu i-am scris aicea. Şi pentru credinţa, ne-am pus peceţili şi deagetele. Measeţa martie 2 dni, leat 7153 
1645.I na pisah Radul, zet Balotă ot Găgeani. 
78 [...]JipaStanciulDragomir.DRH, B, XXX, nr. 56, p. 77-781645 martie 5 ŢR 
82 Adecă eu, Hrizea clucer, scris-am şi mărturisăscu cu acesta al meu zapis ca să fie dă mare crădinţi la meana părintălui iegumeanului Tanasie dă la Sfînta Troiţă, cum să să ştie că am datu viili dă la Iordachi dîn Dealul Sîrbeaniloru, la sfînta meanăstirea Sfînta Troiţă, păntru pomana moşu-mieu şi a părinţilor miei. Şi le-am datu după pătrăcanie părinţilor miei, cîndu au fostu cursul aniloru letu 7153 în zilîle lu Ion Matăi voivod, ca să fie pomana moşilor şi strămoşilor şi părinţilor miei.Şi păntru crădinţa, pusu-mi-am păcetă şi iscălitura. Pis martie 5, leat 7153 
1645.Şî mărturie, slugile meale, anume: Bratul şi Banciul ot Mursăşti. Şi am scrisu eu, Hriza cliucer însum, cu meana mea, ca să fie dă mare crădinţă cuvîntul mieu. Iar cini va călca porunca mea să fiie afurisitu dă vlădica Iisus Hristos şi dă 318 oteţi , ci lăcuiescu vă Nichia. Hriza cliucerBratul.Banciul.DRH, B, XXX, nr. 59, p. 821645 martie 7 ŢR 
86 Eu Mitrea, împreună cu frate-mieu Stoica, dat-am acest zapis la mîna jupînului Sincăi, cum să să ştie că e-m vîndut un loc din capu oraşului, din drum în jos. Şi i l-am vîndut de a noastră bunăvoi, să-i fie lui moşie şi coconilor lui, păntru că au fost moşie noastră direaptă şi aspri 550. 
87 Şi mărturie: vătahul Chirca şi Stanciul, cumnatu-său, şi Ghin. Pis measeţa martie, dni 7, vă leat 7153 
1645.Şi păntru credinţa, pus-am şi deagetele noastre.DRH, B, XXX, nr. 61, p. 86-871645 martie 8 ŢR 
87 [...].Scris-am episcupia mea aceasta carte a episcupiei meale Jipei postelnic ot Verneşti, pentru că au avut Jipa postelnic pîră cu Anton cămăraşul, pentru ocina lu Voico logofăt di la satul de la Căldăreşti dă prin Călmăţuiu, pentru că acea moşie o au cumpărat Anton cămăraşul de la Ghidion, feciorul lu Voico logofăt. După aceaea, cămăraşul Anton au faptu carte domnească, ci n-au pus în carte numai ce au cumpărat, ce au pus şi moşiia Jipei postelnic. Dici, măria-ta ş-au luat 6 boiari de premprejurul locului, anume: de Verneşti, Dragomir Sorescu, ot Potoceani, Armeha i Veatrea, ot Bănceşti, Nastasie, ot Ciorăşti, Radul, ot Mărăcineani Mehedinţului, Ugrin, şi i-ai trimis măria-ta la smerenia noastră, cu cinstită carte măriei tale să meargem toţi împreună să căutăm pentru rîndul acestor moşii. Şi am umblat de am căutat şi am adevărat şi am dat să ţie Jipa postelnic a treia parte de moşie dă prespre toată moşiia. Aşa am ales noi cu sufletele noastre şi am dat să ţie Jipa postelnic cum scrie mai sus. Şi au fost tot di faţă Anton cămăraşul şi au fost mulţi boiiari mărturie cîndu i-am tocmit aşa. Şi o carte ci au fost Anton cămăraşul cîndu se va ivi, să nu se crează. Şi Jipa au zis că are şi carti pre acea moşie, dici, dă se va afla, el şi va căuta lucru. Şi încă au pus ei de-ntru ei şi blăstem, cine se va ispiti a ficleni, acel om să fie blăstemat de vlădica Hristos şi de 318 [...] şi să fie procleţi şi anathima şi de cătră episcupia mea.Şi au fost mulţi bopiari marturie la această judecată: Lupşă vornicul i Jipa vornic, Iane logofăt i Leftăr, Dragomir căpitan ot Răteşti i Buzea ot Zoreşti, Badea i Manea.Pis martie 8 dni, leat 7153 
1645. Pis popa Mihai ot episcopie. Episcup Stefan ot Buzău Lupşă dvornic Veatrea 
88 Voico logofăt Ghedeon Ugrin Dragomir Sorescu DRH, B, XXX, nr. 62, p. 87-881645 martie 9 ŢR 
91 Adecă eu, Costandin dempreună cu fiiu-mieu, Stroe ot Chiceani, scris-am şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis, ca să hie de mare cridinţă la mîna dumnealui jupînului Predei vel cliucer cum să să ştie că ne-am vîndut dumnealui rumîni cu toată moşia noastră cît se va aleage, za ughi 14 aspri gata. Şi ne-am vîndut noi de a noastră bunăvoie fără nici o silă, ca să-i fim noi rumîni dumnealui şi feciorii noştri în veac. Însă satul Chiceanii, ei au fost megeiaşi, n-au fost rumîni nimănui, deci ei au mersu de bunăvoia lor de se-au vîndut rumîni jupînului Predei vel cliucer, încă mai dennainte vreame, cînd au fost vel spatar în zilele lu Mateiu vodă. Şi după ce se-au vîndut ei, eu n-am avut nici o nevoie de dumnealui, ce-am şezut eu tot în sat cu alalţi oameni dempreună. Iar cînd au fost acum, văzîndu eu pre fraţii miei 
92 şăzîndu în pace, sculatu-m-am eu, Costandin, dempreună cu fiiu-mieu Stroe, carii scriem mai sus, de am venit şi noi de bunăvoia noastră de ne-am vîndut rumîni şi noi jupînului Predei vel cliucer, cu toată moşia noastră. Însă cît ţine Căzan cu fraţii lui, eu ţiu jumătate. Împarţu cu ei cu toţi în doao, ca să him noi rumîni dumnealui de acum înainte şi coconilor dumnealui şi nepoţilor, strenepoţilor moşie ohabnică. Şi mărturii boiari den divanul domnu nostru, carii-ş vor pune pecetili şi iscăliturili mai jos. Şi pentru credinţa, pusu-ne-am deagetili în loc de peceţi, să să crează.Pis measeţa martie 9 dni, leat 7153 
1645. Eu Costandin. Eu Stroe. Eu Ivaşco postelnic ot Izvor Eu Hărvat spatar Danciul logofăt Pîrîianul ot Mileşti Jipa dvornicul di Răteşti Preda comis.DRH, B, XXX, nr. 64, p. 91-921645 martie 9 ŢR 
92 Adecă să să ştie acesta zapis cum să fie de mari credinţă la mîna Dragului, cum să să ştii că au cumpărat un pogon de loc pădure să facă vie de la Mordan i Muşa nepoată-sa, dereptu bani gata 1000, pri lîngă viile Dragului, ca să fie lui moşie şi stremoşie. Şi aldămăşare, ime: Anghel, Mordan i snă i Gligorie i Badea ot Bordeani i Manea i Bedea pîrcălab i Mihaiu i Azun.Measeţa martie dni 9, vă leat 7153 
1645 vă dnă Mateiu voivod. I pis popa Radului. Eu Mordan a mi piceate I Muşa.DRH, B, XXX, nr. 65, p. 921645 martie 12 ŢR 
93 Adecă eu, Voico Vîlculescu ot Buzău, scriu şi mărturisescu cu acesta al miu zapis ca să hie de cridinţă la mîna Radului, generili lu Balotă ot Găgeani ot sudstvo Sac, pentru să si ştii că i-am vîndut ocină în sat, în Smidişti ot sudstvo Buzău, însă din partea Bojvilei a trii parte di priste tot hotarul, din cap pînă în cap, den apa Buzăului pînă în hotariul Orcăneştilor, diriptu bani gata, ughi 78. Însă această parti di ocină, ci-i mai sus-scris, fostu-o-am cumpărat eu, Voico, încă mai dinaenti vreami di la Rusinoaie ot Smidişti. După aceae, o am vîndut Radulue ca să hii lui şi ficiorilor moşii stătătoari în veaci. Şi o am vîndut di bunăvoia mea şi cu ştirea totoror fraţilor din sus şe den jos.Şi la tucmeala noastră fost-au mulţi oamini buni, anume: ot Smidişti, Şirban i Stoica al Neaicăi i Stan lu Vîlcan i Stanciul, snă Marin i ot Virnişti, Jipa, snă Jipa postelnic i Jipa, snă Dragomir Soriscul ot Verneşti. Şi pintru mai mare cridinţă, pusu-ne-am deagitili şi piciţili.Pis martie 12 dni, leat 7153 
1645.VoicoStoica 
94 ŞărbanStanEu Jipa, snă Jipa postelnic ot VerneştiStanciulEu Jipa, snă Dragomir.DRH, B, XXX, nr. 67, p. 93-941645 martie 15 ŢR 
99 [...] şi părintelui Ignatii, igumenul şi cu alalţi călugări, ca să fie volnici cu această carte a domniii meale să-şi ia vama dîn gîrla Spanţovului şi den vama ce va fi partea mănăstirii dîn 10 peşti 1 peaşte şi dîn 10 bani 1 ban den vama şi dîn carul de făină 1 obroc, cum au fost de veac, păntru că această ocină şi baltă fost-au miluit dă răposatul creştinul Băsărab voivod. Aşijderea, au întărit şi domnia mea acea milă cu cărţile domnie meale, ca să aibă a-şi luoa vama cum scriu mai sus. Aşijderea, şi voi vameşilor carii sîntiţi la Spantov, în vreame ce veţi vedea ceastă carte a domniii meale, iar voi să aveţi a lăsa oamenii părintelui să-şi ia vama cum scrie mai sus, că aşa iaste învăţătura domniii meale.DRH, B, XXX, nr. 70, p. 991645 martie 16 ŢR 
100 Adecă eu, Radul vtori armaşu, scris-am al mieu zapisu, să fie de mare credinţă la mîna lu Vasiiu paicul, cumu să se ştie că i-am vîndutu o vie de prea cale mănăstirei, cu levade cîtă iaste pînă den josul puţului, de a me bunăvoia, ca să-i fie lui moşie şi coconilor lui, moşie ohamnică, dereptu bani gata, 12000 de bani.Şi mărturie: jupan Marco vel armaşu şi părintele iegumenu, popa Ioan ot Delu şi părintele popa Vlaicul de la mitropolie şi părentele popa Dumitru, feciorul popei Nenciulu şi Nica iuzbaşa. Şi păntru credinţa, am pusu şi pecite, să să crează.Pis martie 16 dni, vă leat 7153 
1645. Radul vtori armaşNica iuzbaşaGherghe logofăt, mărturisescu.DRH, B, XXX, nr. 71, p. 1001645 martie 20 ŢR 
101Eu, Tudor logofăt ot Bujorani, scris-am zapisul mieu la mîna cinstit părintelui nostru, Nicula vtori logofăt, ca să fie de mare credinţă păntru că i-am vîndut viia de la cîmp, cari mi i-au fost moşteană de la părinţii mie ci să chiiamă Lupşoie, însă di viia ci am fost cumpărat eu mai denainte vreame de la unchiu mieu, popa Ghin, pîn-n viia Bocăi de lat şi de lung, di gardul viilor în sus împotriva viei Bocăi pre vîrf este cale pri poalele viei, ci au fost mai denainte vreame a popei lu Ghin. Dici bine să să ştie pre acea cale pîn-într-o piiatră ci este hotar despre viile mele să fie tot a dumnealui. Şi am vîndut această vie de a mea bunăvoie cu ştirea tuturor oamenilor miei, însă dirept aspri 7000 gata.Şi la această tocmeală fost-au mulţi boieri mărturie: ot Olăneşti, Goran logofăt, ot Sărăcineşti, Chisar postelnic i Costandin peharnic, ot Rîmnic, Voico logofăt, ot Arhanghel, părintele egumenul Partenul, ot Bîrseşti, Vladul postelnic.Şi am scris eu, Tudor cu mîna me. Pis meseţa martie, 20 dni, leat 7153 
1645. Eu Tudor ot Bujorani.DRH, B, XXX, nr. 73, p. 1011645 martie 22 ŢR 
102 Adecă eu, Petrea cliucer împreună cu jupîneasa mea, Ilina scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să fie de bună credinţă întru cinstita mînă a dumnealui, pan Evstratie vtori vistier şi a jupîneasii lui, Elinei vistiereasa, cum să se ştie că ne-au făcut dumnealui bine de ne-au împrumutat cu ughi 770, bani gata, de i-am dat şi noi unde ne-au fost trebile noastre. Dici şi noi pentru căce ne-au făcut dumnealor bine, pus-am satul Ciliianii zălog, pentru credinţa acestor bani, cu zi de acum-nainte pînă într-un an, tot satul şi cu toţi rumînii şi cu tot venitul de preste tot hotarul oarecît se va aleage. Şi să puie omul dumnealui pîrcălab ispravnic preste tot satul să asculte toţi de dumnealui la toate ce-i va trebui şi ce va fi venitul să fie tot pre mîna dumnealui, Evstratie vistier şi a cumnată noastră, jupîneasei Elinii vistiereasa. Şi aşa ne-am tocmit cum, de nu-i vom da banii toţi cîţi scriu mai sus la zi, cîndu se va împlea anul, să aibă a ţinea dumnealor tot satul Ciliianii cu toţi rumînii şi cu tot venitul, să-l ţie să-i fie de moşie stătătoriu în veacu.Şi la această tocmeală a noastră fost-au mulţi boiari mărturie: pan Costandin vel postelnic i Loiz vtori cliucer şi Chiriţă vameşul.Aceasta scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să să ştie şi să să crează. Pentru mai adeverită credinţă, pusu-ne-am mai jos peceţili şi iscala.Pis Pîrvul logofăt, martie 22, 7153 
1645. Petre clucerIlinaDRH, B, XXX, nr. 74, p. 1021645 martie 31 ŢR 
114 [...] ca să fie bucatele sfintii mănăstiri şi ale satului Flămînzeştii în pace de cătră toţi birarii pentru satul Iaşii i Prăvăleanii, carii au fugit, de nimea val sau bîntuială să n-aibă, nici bucatele mănăstirii, nici ale Flămînzeştilor, ci să-ş caute birarii oamenii să-ş ia birul. Sau au vrut să-i hie păzit, pentru că părintele Leontie i-au strînsu în 2, 3 rînduri şi i-au dat în mîna birarilor, iar ei n-au mai purtat grije să-i păzească, ce-au fugit iar. Derept aceaea, să-ş caute ei oamenii să-ş ia birul. Aşijdire şi voi toţi birarii, carii veţi fi în judeţ, de vreame ci veţ vedea aceasta carte a domniii meale, iar voi să căutaţi foarte să aveţi a vă ferirea de bucatele sfintii mănăstiri,ce scrie mai sus şi de-ale satului Flămînzeştii. Că cine se va ispiti a-i bîntuire sau a tragerea bucatelor lor pentru Iaş i Prăvăleani mare certare va avea de cătră domnia mea. [...]. 
115 [...].DRH, B, XXX, nr. 81, p. 114-115 Ante 1645 aprilie 2 ŢR 
115 Adecă eu, Mănea Groşanul, feciorul lu Crăciun Nuţei, scris-am acesta zapis al mieu la mîna părintelui Stefan igumenului şi a tot săborul sfintei mănăstiri Tismeanei, păntru că m-am fost vîndut sfintei mănăstire la părintele Grigorie igumenului, derept 6000 de bani, cu ficiorii miei şi cu moşia me cu toată.Deci apoi, decă eu ieşit părintele Grigorie din igumenie şi au fost părintele Stefan igumen, deci apoi mi-au părut rău căci m-am rumînit sfintei mănăstiri şi banii încă nu mi-au fost dat toţi. Ci am mers cu părintele Stefan igumenul nainte divanului, la Mathei voievod în Tîrgovişte şi m-au judecat cu lege dereaptă să întorc banii sfintei mănăstire cu dobîndă 5 ai, zece în 12. Ci mi-au făcut să dau bani 6000, ci banii n-am avut să-i dau toţi gata, ci am dat bani gata 3000 şi derept ceialalţi bani, datu-mi-em moşia din Groşani cît mi se va veni parte mea de cătră altor fraţi, jumătate de pre uscat şi den pădure şi den apă şi din cîmp şi din tot hotarul cît mi se va veni. De acum nainte trabă să nu mai aibă nici eu, nici feciorei miei, nici nime den neamul mieu pînă va fi sfînta mănăstire, păntru căci am dat de bunăvoia mea, că m-au ajunsu legea cu divanul.Dereptu acea, am pus şi mărturie meagiaşii miei: den Groşani, Mareş i Radul i Lupşa şi din sfînta mănăstire, părintele Stefan şi duhovnicul Onofrie i Petronie stareţ i Procopie stareţ şi alţii mulţii părinţi şi oameni buni. Şi păntru credinţa, pusu-mi-am degetele, că peceatie n-am avut. Mareş. Radul.DRH, B, XXX, nr. 82, p. 1151645 aprilie 
4 Tîrgovişte ŢR 
118 [...] părintelui egumenului Neofit de la sfînta mănăstire Menedicul hram sveti Necolai ca să fie volnec cu această carte a domniii meale şi cu sluga domniii meale na ime [...] de să-ş întoarcă 100 de veadre de vin pritoc de la egumen Climen de la mănăstire Vaideei, hram Sveti Necolaie, pentru că au fost cumpărat igumenul Neofit 1 ţigan anume Vasilie de la egumenul Clima, dereptu aceaste veadre de vin pritoc ce scrie mai sus, iar acum nu i-au fost ţiganul cu pace lu Neofit egumenului, ce l-au luat Irimie Dabija moldoveanul, al cui au fost. Deci au venit egumenul Neofit aici naintea domniii meale la divan, de s-au pîrît de faţă cu egumenul Clima, ce au rămas de leage şi de judecată denaintea domniii meale den divan.Dereptu aceaea, am dat domnii mea egumenului Neofit ca să fie volnecu cu această carte a domniii meale şi cu sluga domniii meale ce scrie mai sus, de să ia 100 de veadre de vin pritoc de la egumenul Clima, acest vin ce scrie mai sus şi de nimenile opreală să n-aibă. [...]. 
119 [...].DRH, B, XXX, nr. 84, p. 118-1191645 aprilie 5 ŢR 
119 Jupan Diicul vel spatar i jupan [...] vel cliucer scris-am voaă vamişi, vă facem ştire că aicea, naintea noastră vinit-au părintele de la sfînta mănăstire, de la Sfînta Troiţă, de au spus cum că li opriţi venitul lor ce iaste de la baltă, de pri moşiia mănăstirii de la Părăipan. Dar în ce chip opriţi voi vinitul mănăstirii? Să căutaţi în vreame ci viţi videa răvaşul nostru, iar voi să aveţi a le darea ce iaste vinitul mănăstirii, cum au luat şi cum pînă acum la alalţi domni şi la alalţi vamişi, aşa să aibă şi acum. Nimic să nu li opriţi din ce le va fi cu direptul partea mănăstirii, că apoi voi ştiţi.Aceasta v-am scris, într-alt chip să nu fie. Pis measiţa aprilie, 5 dni, leat 7153 
1645.DRH, B, XXX, nr. 85, p. 1191645 aprilie 6 ŢR 
119 Adecă eu, popa Vancea şi cu frate-mieu, Mihail şi ficiorii miei, anome: Duca şi Stanciul, scris-am zapis nostru să fie de mare credinţe cum să să ştie că ne-am înfrăţit cu Tudur logofăt, de l-am dăruit cu toată partea a noastră de ocenă 
120 den Sîmbotini, de cîmp, de pădure, de apă cu seliştiile şi din dealul cu viile de preste tot hotarul verecît să va afla. Iar Tudor logofăt, pentru frăţie ne-au dăruit cu bani gata ughi 20, ca să fie lui moşie stătătoare în veac.Şi la această tocmeală fost-au mărturie: popa Gheorghe duhovnicul şi diiaconul Radul şi Stan al Stepcei. Şi din Sîmbotini, cînd au călcat moşiea, au fost: Albul păharnic ot tam şi Grăjdan spătariu i Manta. Şi am pus şi blestem, cene să va scula să spargă această frăţie a noastră, au den ruda nostră, au di fraţi cari au cu noi moşie, acela să fie anătema şi afurisit de 318 oteţe iji sut vi Nichei, păntru că i-am întrebat pre toţi.Şi pentru credinţa ne-am pus şi degeţile. Pis measeţa aprilie, dni 6, leat 7153 
1645. Eu, popa Vancea Eu Mihail Eu Duca Eu Stanciul Eu popa Ghinea mărturie şi Ghinea al Andrei.DRH, B, XXX, nr. 86, p. 119-1201645 aprilie 7 ŢR 
121 Adecă eu Stanciul, feciorul Lupului de Mîstîneşti, să se ştie cum am vîndut 1 i pol pogon de vie în dealul Mîstîneştilor vornicului Tudor de Răteşti, dereptu ughi 7. Şi am vîndut de a mea bunăvoie, cu ştirea a toate rudele şi a toţi megiiaşii den sus şi demprejurul locului, ca să fie vornicului moşie stătătoare şi domniei lui şi feciorilor şi nepoţilor şi strănepoţilor. Însă să să ştie că acest pogon şi jumătate sîntu alăturea cu viile Tatului de Mîstîneşti.Şi cîndu am făcut această tocmeală au fost mulţi oameni buni mărturie, anume: Nedelco izbaşa de Priseaca i Dan de Valea Boului i Stan Putcavel de Vaideel i Horan postelnic de Răteşti, Vişan i Oprea.Şi am scris eu, dascalul Radul, april 7 dnă, vă leat 7153 
1645. Stanciul lui Căpşună Goden postelnic de Mîstîneşti Nedelco iuzbaşa Dan Stan.DRH, B, XXX, nr. 88, p. 1211645 aprilie 10 ŢR 
124 [...] voao mărturiilor carii mărturisiţi Draghii ot Grozeşti, ot Mehedinţi, anume: Radul Grozea ot Valea Ludului i Dragomir ot tam i Stoica ot Broşteani i Radul ot Pileşti i Tanasie ot Orbeşti i ot Vrabeţi, Drăghici i Novac i Neagoe i ot Ploştină, Crăciun i Alexa. Cătră aceasta vă dau ştire domnia mea, pentru că aicea, naintea domniii meale venit-au părintele Stefan egumen ot 
125 Tismeana, de-au spus pentru acest om, pentru Draghia, cum easte rumînu mănăstirii de moşie den Ploştină, iar Necula ot Stîngăcea, elu-l trage rumînu den Stîngăcea, apucat de legătura lu Mihai vodă. Şi au arătat şi un răvaş al vostru de mare mărturie cum l-au fost apucat legătura lui Mihai vodă în Ploştină şi iaste şi de moşie de acolo. Şi au fost ieşit Draghia, tatăl lui, pre moşia mănăstirii den Ploştină, de-au mersu în Grozeşti, iar pre moşia Tismeanei. Deci acest lucru am lăsat domnia mea pre sufletele voastre, cum deaca veţi vedea ceastă carte a domniii meale, iar voi să căutaţi, cum veţi şti, aşa să faceţi. Şi scrisoarea voastră de iznoavă la domnia mea să ştiu. Aceasta vă scriu.DRH, B, XXX, nr. 92, p. 124-1251645 aprilie 11 ŢR 
125 Să se ştie rumînii ot Ciliiani i ot Crăceşti ot Olt, ce au vîndut Petrea cliucer şi jupîneasa lui, Elina, jupînului Costandin vel postelnic şi jupanului Evstratie vtori vistier, aprilie 11, 7153 
1645.Bou Bătrîn [...].Stroe [...].Moş [...].Şărban [...].Frîncul [...], Ploaie.Gulie [...], Drăgulin.Goi [...].Stănislav, [...].Stoica, [...] Drăgoiu.Bejan [...], Dragul.Chirilă.Toader.Neacşul [...] Stan, [...] Flocoşanului.Bonca.Parniia.Rădoiu [...], Voinea.Radul Cernicăi.Mătală. 
126 Vlădimir.Puia.Buncea.Cîrstea Jurculescul.Danciul, [...] Drăgoiu.Gîdea cu nepot-său.Iepure-mort.Raşa.Filcea.Stoica Cioroiul.Miclea.Gancea.Iputica.Neagoe.Manea.Neagoe al Cîrsticăi.Rancea cu 2 feciori.Dragul.Cîrstea.Pătru, [...] Codriş.Neagul.Şurca cu fiiu-său, Nan.Ianache al Puii.Radul, [...] Iugăi.Danciul, [...]. [...], Cîrstea. [...] Bodei.Dragomir, [...] Gancei.Micul, [...] Beleaiu.Necula, [...] Burlan. [...] Manea [...].Cernea.Drăgan.Cîrstea [...].Radul, [...] Leului.Petre clucerSă se ştie şi rumînii ce se-au răscumpărat de la Petrea cliucer şi de la jupîneasa lui, Elina:Flocoşan [...]Voinea.Vasilie.Frîncul.1 fecior al lui Chiril, anume Albul. 
127 1 fecior din Cacaleţi, anumeRadul.Petre clucer.DRH, B,XXX, nr. 93, p. 125-126-1271645 aprilie 11 ŢR 
127 Adecă eu, Drăghici logofătul sin Dragului ot Afumaţi, scris-am acesta al mieu zapis şi l-am dat la mîna megiiaşilor de Smîrciu, anume Manea i Luca i Stoian i Oprea i Stanciul i Miclea i Dan i Neagoe i ot Viiane, Vladul i Stoian i Stanciul i Stan i Cîrstiian ca pentru să le fie de mare credinţă, cum să se ştie că le-am vîndut partea mea jumătate de ocină de la Smîrciu, dereptu 5220 de bani gata. Şi am vîndut de a mea bunăvoie şi fără nici o silă ca să le fie lor moşie veacinică, lor şi feciorilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor.Mărturii şi adălmăşari au fost: popa Stan ot Viiane i Vlaicul ot tam i Anghel i Tatul i Iane i Radul Gorăngoaş i Drăgan şi alţi mulţi megiiaşi şi oameni buni ot Afumaţi. Însă ocina merge din apa Cricovului pînă la Amarul.Pis aprilie 11 dni, vă leat 7153 
1645.DRH, B, XXX, nr. 94, p. 1271645 aprilie 12 ŢR 
127 Adecă eu, Pătru şi cu frati-mieu, Cernat, ficiorii Milcei, scris-am al nostru zapis la mîna Danciului căpitanului, ca să fie de mare credinţe păntru că i-am vîndut moşie din Mărăcini, însă stînjinii 25 den hotară pînă hotară şi den cîmp şi 
128 den tofă şi den apă, preste tot hotarul. Şi i-am vîndut de a noastră bunăvoie, fără nici o silă. Şi cînd i-am vîndut această moşie fost-ao bir de ţară, banii 25. Şi i-am dat acea moşie să plătească banii 5 de bir partea mea şi pă acea moşie mi-au dat unu bou preţuit, drept banii 700. Şi mi-au dat banii gata 300. Şi cînd i-am dat această moşie, o-m dat cu voia tuturor oaminilor noştrii şi cu a părtaşilor.Însă, cînd o-m tocmit, fost-au unchiu-mieu, Staico şi unchiu-mieu, Stepan şi alţi oaminii bunii din sat mărturie: Stoica Ghinescul cu frate-seu, Dumitru şi uncheaşul Lăudat şi ficiorii lu Stan, anume Vîlsan şi frate-seu, Preda. Aceştii oaminii buni toţi au fost mărturie. Şi păntru credinţa nea-am pus peceţili.Measeţa aprilie 12 dni, vă leat 7153 
1645. Eu Staico. Eu Stepan. Eu Stoica.Eu Dumitru.Eu Lăudat.Eu Vîlsan.Eu Preda.DRH, B, XXX, nr. 95, p. 127-1281645 aprilie 12 ŢR 
128 Adecă eu, Stan postelnic ot Miceşti, împreună cu soţiia mea, Pîrvana şi cu fiiu nostru Tudosie, mărturisim cu acest zapis, să fie de mare credinţă la mîna Stanciului logofăt şi a Oprei logofăt ot Budeşteani, cum să să ştie că ne-am vîndut toată parte dă moşie, preste tot dîn hotar pînă în hotar, dîn Budeşteani, toată cîtă easte ocina budeştănească, şi dîn Dobroieştii dă Jos preste tot, şi dîn Crîngoreani cîtă se va afla preste tot, a patra parte dă preste toate hotarăle, moşie Stoicăi Colţii ot Budeşteni, păntru că această moşie a fost dată zeastre dă Stoica Colţ fii-sa, Pîrvanei. Şi am vîndut dă bunăvoia noastră, dereptu bani gata ughi 26, cu ştire tutoror meageiaşilor.I mărturie: ot Budişteni, Vasilie i brat Stan şi popa Bran i Oprea logofăt i Radoslav postelnic ot Bogaţi, uncheaşul Vlad, snă ego popa Sava i Tudor i Marin şi alţii carii vor mai pune jos peceţile. Şi am scris eu, Paraschiva diiacon ot sfînta mitropolie.Pis aprilie 12 dni, vă leat 7153 
1645. 
129 Stan postelnic. Pîrvana.Vlad. Popa Sava.DRH, B, XXX, nr. 96, p. 128-1291645 aprilie 12, Tîrgovişte ŢR 
130 Zet bolearii hotarnici ai sfintei mănăstiri Menidicul şi ai părintelui Neofit, egumen, po ime: ot Bădeani, Barbul căpitan i ot Sărata, Dragomir iuzbaşa i ot Cislău, Dragul iuzbaşa i ot Odobeani, Lefter i Giurgea i ot Puţintei, Lupşă vornicul 
131 i ot Mărăcineani, Sava lu Avram i Sava căpitan i Mircan i Vasilachi i Alexi ceauş i Radul grămăticul ca să cate şi să hotărască ocina sfintei mănăstiri Menidicul de la Fureşti jumătate şi de la Clociţi jumătate şi Poiana Goicelul jumătate şi de la Săruleşti partea mănăstirii de cătră alalţi părtaşi de ocină să le hotărască şi să le împietrească, să puie pietre şi seamne. Însă părintele egumenul Neofit să hotărască, iar părtaşii de ocină să picnească cum va fi mai pre dreptate. Iar la Cîmpulungeani să hotărască cîmpul şi locul de hrană deosebi şi pădurea iar deosebi, cum vor afla aceşti 12 boiari cu ale lor suflete. Şi zioa la Rusalii. Hotarnic Iordachi vornic.Pis Dumitru logofătu la Tîrgovişte, aprilie 12 dni, vă leat 7153 
1645.DRH, B, XXX, nr. 98, p. 130-1311645 aprilie 15 ŢR 
131 Eu, Neagul armaşul cu fămeaia mea, Muşa scriem şi mărturisim cu cest zapis al nostru de nime nevoit, nici îndemnaţ, ce de a noastră bunăvoie, cum să se ştie că am vîndut noi de a noastră direaptă moşie în Stănceşti stînjini cinci şi jumătate pre moşie, derept bani gata 250. Şi o am vîndut Stoicăi den Stănceşti aceşti stînjini cîţ scriem mai sus. Şi mi i-au dat banii toţ deplin. Derept aceaea, ca să-i fie lui şi feciorilor lui ocină şi moşie nerăscumpărată în veaci. 
132 Şi la aceasta tocmeală a noastră fost-au mărturii pre nume: popa Fătul den Tătărani şi din Zoreşti, Mircea snă Burlan şi din Stănceşti, uncheaşul Dumitru i Baico şi din Tăbăruşti, Teatiu şi mulţi oamini buni, tineri şi bătrîni. Şi pentru credinţa, pusu-ne-am şi deagetele ca să se ştie.Pis measeţa aprilie 15 dni, vă leat 7153 
1645. Erei Fătul.DRH, B, XXX, nr. 100, p. 131-1321645 aprilie 15, Tîrgovişte ŢR 
132 Zed megiiaşii ai lu Păiş şi a nepotu-său, lu Udrişte den Crîngu şi ai Costei, feciorul Dabcei de Cucul, ot sudstvo Sac, po ime: ot Şipăreşti, Balea lu Ogluz i ot Moceşti, Radul, snă Vlădan i ot Cucul, Oancea e ot Crîngu, Malo Mihnea i ot Nucet, Ianiu i ot Cioceani, Manea, [...], ca să caute şi să adevereaze pentru ocina de lîngă Plavie, ce easte alăturea, fostu-o-au cumpărat Păiş şi frate-său, Oancea de la popa Dragul călugărul în zelele lu Şerban voievod, au fost-o-au cumpărat de la Dabcea, tatăl Costei? Deci, de o va fi fost cumpărat de la Dabcea, să şi-o ţie Păiş şi cu nepotu-său, Udrişte cu bună pace. Iar de o va fi cumpărat de la popa Dragul, iar să adevereaze cu sufletele lor cum va fi pre dereptate şi zioa la Ispas. I ispravnic Tanasie portar.Pis Lepădat u Tîrgovişte, measeţa aprilie 15 dni, vă lat 7153 
1645.DRH, B, XXX, nr. 101, p. 1321645 aprilie 15 ŢR 
132 Adecă eu, Petrea vtori cliucer împreună cu jupîneasa mea, Elina, fata Predii biv vel slujer şi a jupîneasii lui, Floricăi, scriem şi mărturisim cu acest zapis al nostru ca să fie de mare credinţă la cinstită mînă a dumneaiei, doamnii 
133 Ancăi şi a cumnatu-său, jupînului Costandin vel postelnic şi a ginere-său, jupînului Evstratie vtori vistier, cum să se ştie cîndu au fost acum, în zilele măriei sale, domnu nostru Io Matei Basarab voievod, iar noi amîndoi împreună ne-am sculat de-am vîndut dumnealor satul Ciliianii şi siliştea Crăceştilor de lîngă Olt, tot cu hotarul şi cu toţi rumînii şi cu tot venitul den cîmpu, den pădure, pre seamnele ceale bătrîne, însă den uscatul Oltului pînă în Măgura Ciobanilor şi den hotarul de jos, iar pînă în Măgura Coibanilor, însă den rumîni alegîndu afară Flocoşan i Voinea i Vasilie i Frîncul şi un fecior al lui Chirilă, anume Albul şi un fecior den Cacaleţi anume [...] i Radul Tigvă. Cu aceştea, dumnealor treabă să n-aibă, pentru că i-am fost răscumpărat noi de rumînie, încă mai denainte vreame. Iar alalţi toţ cîţi se vor afla că sînt rumîni de moşie dentr-aceaste doao silişte, pre toţi i-am vîndut noi să fie ai dumnealor rumîni cum sînt scrişi la foiţele ce sînt date de la noi şi cu toată moşia Ciliianilor şi a Crăceştilor, cu tot hotarul lor întreg, derept bani gata, galbeni opt sute.Pentru că aceaste sate ce scriu mai sus şi cu rumînii sînt ale meale, jupîneasii Elinii, jupîneasa Petrii cliucer de moşie şi de zeastre de la părinţie miei şi de la moşii miei şi tot le-am ţinut cu bună pace. Iar acum de multă lipsă şi de multă nevoie vîndutu-le-am doamnii Ancăi şi jupînului Costandin vel postelnic şi ginere-său, jupînului Evstratie vtori vistier, derept acest preţ, ce scrie mai sus. Şi am vîndut de bunăvoie a noastră, fără de nici o silă. Şi am luoat aceşti bani toţi gata în mîinele noastre, denaintea domnu nostru şi a tuturor boiarilor marii şi mici, carii-ş vor pune peceţili şi iscalele mai jos. Însă aşa cumpărară, ca să aibă a ţinea doamna Anca cu gineri-său, Evstratie vistier, o parte şi singur jupînul Costandin mare postelnic altă parte jumătate, ca să fie dumnealor moşie ohabnică şi coconilor şi nepoţilor în veaci. Şi cărţili domneşti ce am avut pre aceaste moşie, toate le-am dat la mîna domnealor. Şi dup-aceaea, întărind credinţa, pusu-ne-am peceţili şi iscalele. [...]. Petre clucerIlinaDragomir vel vornicRadul vel logofătStroe vel vistiarAz Marco Danovici vel armaş [...]Dumitraşco biv vel stolnicRadul vel comisDiicul vel spătarDumitru slujerUdrişte NăsturelŞteful vtori postelnicRadul căpitan ot Fărcaşa, 
134 Buliga căpitanPana logofătSava logofătGhinea slujer mărturisescu şi am fost la tocmealăChirca vtori postelnic mărturieEu Hagi Nădelco vătah.DRH, B, XXX, nr. 102, p. 132-133-1341645 aprilie 16 ŢR 
134 Adecă eu, Badiul de Potloge scris-am zapisulu nostru la mîna lu Mihaiu şi a frate-său, Radul i Gheorghie i Costanden, ca să fie de mare credenţă la mîna lor cum să să ştie că i-am vîndut partea mea de ocenă den Potlogi, însă de dencoace de apa despre Băneşti, tot cîtu să va aleagi den satu, de cîmpu, de pădure, de apa, de preste tot hotarul cît să va aleage, ca să le fie moşie ohabnecă lor şi feciorilor ai loru cîţ Dumnezău le va da. Pentru că o amu vîndut, dereptu ughi 6.Şi la aceasta tocmeală fost-au mulţi oamene buni, anume: popa Radomir e Stanciul i Neacşul i Mănea i Breiia călugărul i Gherghe i Cîrstea i Şărbu puşcariul i Radul, generili Badiului.Pis sam Dragomer logofătulu ot Dărmăneşti. Şi pentru credenţă pus-ne-am peciţile. Să nu ne va fie bun Stanciul să-i întorce-mu banii de decendea.Pis aprilie 16, 7153 
1645. Eu Breia călugărul.Popa Radomir.Eu Stanciul.Eu Măne.Eu Gherghie.Eu Cîrstea.Eu Neacşul.Eu Radulu, generili Badului. 7183 
1675 Păntru acest zapis, au jurat Radul aprod cum au fost cumpărat el această ocenă singur făr de fraţi, ce i-am dat numai lui.DRH, B, XXX, nr. 103, p. 1341645 aprilie 16 ŢR 
135 Cum să se ştie că au cumpărat Neguţ vătaful ot Ţîţa şi cu fecioriii lui na ime, Dumitru şi cu Teodor, un loc de la Marin ot Fiiane şi cu di la fraţii lui, feciorii Bădeanului ot tam. Şi locul easte na ime în mal în funea den Ogrăzi, şi locul easte de lat 20,6 stînjeni şi di lungu meargi den Malul cel Mare pînă în hotarul Bezdadului, cum mergu şi alalte cumpărători. Şi au dat Neguţ vătaful şi cu feciorii lui carii sîntu mai sus-scrişi, lu Marin şi fraţilor lui bani gata pre acestu loc, 720 de bani, fără aldămaş. Şi aldămăşari au fostu: ot Fiiani, na ime Stoica Voinescul şi iar Stoica ot tam şi Iefrim şi Drăguşin ot Ţîţa, Radul cu frate-său Stoica, feciorii lu Braşov şi Bădica. [...].Şi noi, megiiaşii, pentru credinţa ne-am pus peceţele.DRH, B, XXX, nr. 104, p. 1351645 aprilie 16 ŢR 
135 [...] sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri Coziia hram Sfeataia Troiţă şi părintelui egumenului Stefan ca să fie volnici sfînta 
136 mănăstire cu ceastă carte a domniii meale de să-ş ţie un rumîn, anume Pascul cu frate-său, Staico, care rumîni sint de moşie ai sfintei mănăstiri din Cărăreani şi tot au fostu rumînu sfintei mănăstiri încă mai dinainte vreame. Iar după aceaea, cînd au fostu acum, în zilele domniii meale, iar Pascul, rumînul mănăstirei, el au venit cu pîră în divan de se-au pîrît de faţă cu părintele Stefan egumenul. Şi aşa pîrîia Pascul şi zicea cum nu easte rumîn sfintei mănăstiri şi scotea Pascul şi un hoget de zicea că au fostu rob. Deci într-aceaea, domnia mea i-am dat şi leagea ţărîi ca să jure cum nu easte rumînu. Deci Pascul într-aceaea el nicicum nu se-au apucat de leage să jure, ci au rămas de leage şi de judecată din divan, să fie rumîn sfintei mănăstiri, cum au fostu şi mai dinainte. Şi un hoget ce au avut l-am dat domnia mea la sfînta mănăstiri pentru că au rămas de leage ot velichi divan.DRH, B, XXX, nr. 105, p. 135-1361645 aprilie 
16 ŢR 
137 Adecă noi, fetele Stanciului, feciorul Zahariei cel Roş, anume: Sora i Anca i Neacşa i Neaga, scris-am şi mărturisim cu acesta al nostru zapisu, să fie de mare credenţă la mîna cumnatu nostru Costie şi vară-noastră Voicăi, cum să să ştie că am vîndut noi toată partea noastră dă moşie den Crevedie şi den Cătunu lu Cizmă şi cumpărătoarea de la Gane cît să va afla toată, dreptu bani gata ughi 
200, ca să le fie lor moşie ohabnică, lor şi feciorilor. Pentru că o-m vîndut noi dă a noastră bunăvoie, dă să le fie lor moşie dă preste tot hotarul de cîmpu şi din apă şi den pădure şi den satu şi din levezi. Însă să să ştie den moară lui Cizmă şi a lui Draghie cît au ţinot moşul nostru Zahariia să ţie şi cumnatulu nostru Costea şi vara noastră Voica.Şi la tocmeala noastră fost-au megiiaşi den Crevedie, anumea: Mihnea i feciorii lui şi Neagul postelnic şi Dobre i Vîlcan şi Ivaşco şi Brătilă ceauş i Mihaiu clucer i Mihalcea Botea ot tam, Cîrstea ot Uieşti, Nedelco postelnic.Pis az popa Vişan. Şi pentru credenţă, am pus şi degetele în locu de peciţi.Pis measeţa aprilie 
16 dni, vă leat 7153 
1645.DRH, B, XXX, nr. 107, p. 137 Post 1645, aprilie 16 ŢR 
137 O iapă murgă ci mi-o frate-mieu Mihaiu, derept ughi 5 şi iar au vîndut nişte moşie, derept ughi 6. Şi mi-au luat un cal cînd s-au dus la plug la cîmp şi nu mi l-au mai adus şi l-am fost cumpărat derept ughi 7. Şi cînd am fugit în băjenie la Mihnea vodă, mi-au luat o iapă şi o petrecut de nu s-au mai văzut, cumpărată derept ughi 4 pol şi iar mi-au luat ughi 6 bani domneşti şi nu mi i-a mai dat.DRH, B, XXX, nr. 108, p. 137 Post 1645, aprilie 16 ŢR 
138 Să să ştie că mi-au luoat frate-mieu Mihaiu un calu, ughi 9, şe mi-au looat un bou, ughi 4. Şe cînd s-au forat abao, fost-au şe frate-miu Mihaiu împreună cu hoţii şe-au cheltuit ughi 12.DRH, B, XXX, nr. 109, p. 138 Post 1645, aprilie 16 ŢR 
138 Cînd au cumpărat Radul di la popa Radul ot Ludişti un bou, diript ughi 4, iar Radul au pus zălog pre acist bou la Iorga cupeţ pintru 4 coţi di postav granah mohorît. Acu boul au perit pintru acist postav. Şi postavul l-au făcut mintin, di o au portat.DRH, B, XXX, nr. 110, p. 1381645 aprilie 18 ŢR 
142 Adecă eu, Oprea dempreună cu feciorii mei, anome [...] den sat din Cărăreani scriim şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să fii di mare credinţă la mîna părintelui Stefan iguminul ot Coziia cum să să ştie că am fostu rumîn al sfintii mănăstîrii Coziii de moşie den sat den Cărăreani şi tot am fost rumîn împreună cu alalţu rumîni den Cărăreani pîn-acum în zilili măriii sale, domnu nostru Io Matiiu Basarab voivod. Iară cînd a fostu acum, eu m-am sculat de m-am dus la scaunul u Tîrgovişte, ca să-m fac o carte domnească fără ştirea părintelui egumenului, de să mă judecesc. Iară părintele egumenul, întîmplîndu-se acolo la Tîrgovişte, mergînd la divan, el au aflat lucrurele meale, ce am fostu omblînd cu heclenie. El m-au apucat şi m-au dus la jupan Dragomir vel dvornic şi a aflat la mine şi farmece omblînd cu eale, fără lucru bun. Vrut-au părintele şi vornicul să mă ducă înaintea măriii sale, domnu nostru, la divan să stăm de faţa, iar eu, ştiundu-mă că sînt rumîn sfintii mănăstiri Coziei den moş din strămoşii mei, nu m-am cutezat să merg la divan cu părintele di faţa, ce am căzutu cu mari rugămînturi, de m-am rugat să nu mă ducă la divan, ce să mă lase să fiu rumîn sfintii mănăstiri cum am fostu di moşii, eu şi ficiurii mei, cîţi voi avea. Şi aceasta al miu zapis ce am făcutu la mîna părintelui egumenului, făcutu-l-am dînaintea deregătoriului măriii sale, domno nostru, jupan Dragomir vel vornic. Şi mărturie au fostu vornici al doili, anome: Manolache i Pana i Manole i Todoran.Şi am scris eu, Mihai logofăt ot Dobrosluveani. Şi eu Oprea rumînul, me-am pus deagetul mai jos în loc di pecite, ca să să crează.Pis aprilie 18 dni, vă leat 7153 
1645. Dragomir vel vornic Eu Oprea Tudoran vtori vornic [...] Lupul vtori vornic Pana vornicul Dragomir vtori dvornic Tanasie aprod ot varos ot Floci Işfan logofăt snă Mitrei slujer 
143 Az Manole vtori vornic. Dobre vtori vornic.DRH, B, XXX, nr. 112, p. 142-1431645 aprilie 18 ŢR 
143 Adecă eu, Pătru, snu Drăghici ot Sămara, scris-amu zapisulu meu ca să fii de mare cridinţă la mîna jupînului Ivan Cortofleş şi a feciorii lui cum să să ştii că i-au vîndut a treia parte din silişte, dîn fonea budească, derptu bani gata ughi 2 pol.Mărturii: Danciul, Neagoi ot Răjăţul, Pădure ot tam i brat ego, Fera. Păntru credenţa, me-m pos şi degetul.Pis aprilie 18 dni, leat 7153 
1645. Eu Pătru.DRH, B, XXX, nr. 113, p. 1431645 aprilie 18, Tîrgovişte ŢR 
143 Adecă eu, jupan Stroe vel vistier, scriu şi mărturisescu cu acest al mieu zapis ca să fie de bună credinţă la sfînta mănăstire Coziia hram Sfînta Troiţă i părintelui egumen iermonah Stefan şi a tot săborul ca să se ştie că m-am tocmit 
144 cu mănăstirea şi cu toţi părinţii de am cumpărat mănăstirii nişti moşie la Frăsinetul de Cîmpu la Romanaţi pe care easte lîngă moşia mănăstirii de la fefciorii Zaharii logofăt ot Băbeani, anume de la Zaharia şi de la Ianiu peharnic şi Iscrul şi altă moşie, iar acolo de la Matei ot Comanca za ughi 90 fac bani 18000. Iar mănăstirea Coziia ne-au dat noao moşiia de la Grădişte şi de la Floreani pe Teleormănel, însă moşie fără de rumîni, ca să fie moşie pentru moşie. Şi ne-am tocmit de bunăvoie denaintea măriii sale, domnu nostru, Io Matei Basarab voievod şi a tuturor boiarilor. Şi ne-au dat şi cărţi ce-au avut mănăstirea pre aceaste moşii şi ne-am făcut zapis unii la alalţi, ca să ne poată fi moşiicu pace şi stătătoare în veac. Şi pentru credinţa, mi-am pus peceate şi iscala şi alţi boiari, carii-ş vor pune mai jos peceţi şi iscalele.Pisah Dumitru logofăt la Tîrgovişte, measeţa aprilie 18, vă leat 7153 
1645. Stroe vel vistiar.DRH, B, XXX, nr. 114, p. 143-1441645 aprilie 18, Tîrgovişte ŢR 
144 Adecă eu, egumen Ştefan iermonah ot sfînta monastire Cozia, hram Sfînta Troiţă, împreună cu tot săborul mănăstirii, ermonah Teodoru i ermonah Ghiorghie i ermonah Eftemie i ermonah Mihail i ermonah Efrim proegumen i stareţ Ioanichie i stareţ Petronie i popa Istratie i Pahomie diiacon şi Chiril diiacon şi alalţi părinţi, toţi scriem şi mărturisim noi toţi, cu acesta al nostru zapis ca să fie de mare cridinţă la mîna dumnealui jupan Stroe vel vistiiar, ca să să ştie că au avut sfînta mănăstire Coziia nişti moşie la Grădişte şi la Floreani în Teleormănel, moşie fără de rumîni, den hotar pînă în hotar, moşii bătrîne, date şi adaose de ctitorul Mircea voievod, carele au făcut mănăstirea, cu cărţi, cu hrisoave de milă şi tot pre seama mănăstirii aceaste moşii. Deci, cînd au fost acum, în zilele măriii sale, domnu nostru, Io Matei Basarab voievod, noi am socotit, fiind nişte moşii departe de sfînta mănăstiri şi neavînd sfînta mănăstire nici un folos de acolo, întrebat-am pre domnu nostru, măria sa ne-au dat voie să vedem acolea şi să cumpărăm într-altă parte, unde vom putea cunoaşte noi că va avea mănăstirea folos şi venit. Deci am aflat la Frăsinetul de Cîmpu, în Romanaţ, carele easte lîngă moşia Cozii, moşie vînzătoare, la Zaharia logofăt ot Băbeani şi la Iscrul şi la Ianiu peharnic, feciorii Zaharii logofăt şi altă moşie, iar lîngă 
145 această ocină de la Frăsinet, la Matei den Comanca. Deci ne-am tocmit cu dumnealui, cu jupan Stroe vel vistier de i-am vîndut această moşie a mănăstirii de la Grădişte şi de la Floreani, moşie fără rumîni, za noaozeci de galbeni, fac 18000 de bani. Şi, deaca ne-au dat dumnelui aceşti bani, părinţii călugării i-am dat toţi de-am cumpărat aceale moşii de la Frăsinetul de Cîmp, de la aceşti boiari, ce scriu mai sus, ca să fie moşie pentru moşie la mănăstire. Şi i-am dat şi un hrisov a lu Pătraşco voievod snă Raul voievod vă leat 7064 şio carte a domnu nostru, Io Matei voievod, de pîră, vă leat 7151.Şi am făcut şi zapisul mănăstirii la mîna dumnealui, ca să-i poată fi şi dumnealui vistiiariului şi mănăstirii moşie cu pace şi stătătoare în veac. Şi pentru credinţa, am pus peceatea mănăstirii şi noi iscăliturili mai jos.Aceasta am scris ca să să ştie. Pis Dumitru logofăt u Tîrgovişte, aprilie 18 dni, vă leat 7153 
1645. Ermonah Ştefan egumen ot CoziaErmonah PetronieErmonah TheodorErmonah IoanErmonah GheorghieStariţ DeonesieErmonah MihailStariţ HaritonEftiemieErodiiacon Chiril.DRH, B, XXX, nr. 115, p. 144-1451645 aprilie 18 ŢR 
147 [...] satului Corbii de Piatră i Nucşoara i Domneşti ot Muşcel, carii sînt ai sfintei mănăstiri Argheş, ca să fie în pace şi slobozi de cătră bănişorii carii au ieşit acum de umblă acolo în judeţ şi de cătră oamenii vornicului celui mare şi de cătră potropopi şi de cătră armăşăi şi de cătră schileari şi de cătră vătaş de plăiaş să nu-i globească şi de cătră tot omul să aibă pace. Nimeanilea să nu-i globească pentru ceartele lor, au de-i vor certa de bir sau de alte cearte, fără numai să aibă a-i judicarea părintele Leontie egumenul şi a le facirea certare, carele cumu-i va fi vina şi a-i globirea după vina lor, ca un nastavnic şi mai mare, cum se cade şi cum au fost leagea şi obiceaiul mai denainte vreame.Derept aceaea, şi voi, bănişorilor carii veţi umbla într-acest judeţ Muşcel i Padureţ, în vreame ce veţi vedea această carte a domniii meale, iar voi să căutaţi foarte să vă feriţi şi în pace să lăsaţi aceaste trei sate ale sfintei mănăstiri, ce scriu mai sus. Nimeanilea să nu între acolo, nici voi bănişorii, nici oamenii vornicului, nici alte slugi domneşti, pentru că singur domnia mea i-am lăsat, ca să-i tocmească şi să-i împace părintele egumenul Leontie de toate lucrurile, că sînt nişte oameni săraci, ca să poată fi de treaba sfintei mănăstiri. Şi această carte a domniii meale să fie preste toate cărţile. Iar cine ar vrea să facă într-alt chip preste ceastă carte a domniii meale, acela om certare va avea.DRH, B, XXX, nr. 117, p. 1471645 aprilie 18 ŢR 
148 [...] Gherghe spatar i Neagoe peharnecul i Moisi spatar, ca să fie volnici cu această carte a dumniii meale de să ţie un rumîn, anume Dragomir şi cu frate-său, Bratul şi cu toată partea lor de ocină cît se va aleage den sat den Bădeani, pentru că aceşti rumîni ce scriu mai sus, Dragomir i Bratul, fostu-i-au vîndut Mihăilă armaş den Bădeani cu toată partea lor de ocină den Bădeani Mihalcii vornecul den Pătîrlagi, pre bani gata încă den zilele Radului voievod. Şi de atunce încoaci, tot ş-au ţinut cu bună pace. Iar dup-aceaea, cîndu au fostu acum, în zilele dumniii meale, iar Dragomir şi cu frate-său, Bratul, ei au rădicat pîră, zicîndu cum nu i-au vîndut Mihăilă armaş, ce i-au iertat de rumunie. Ş-au venit naintea dumniii meale, de au stătut de faţă şi am văzut dumnii mea şi am citit zapisul lu Mihăilă armaş, făcut cu multe mărturi la mîna Mihalcii dvornic. Iar Dragomir şi cu frate-său, Bratul, ei au scos în divan o carte a lu Alixandru vodă mencinoasă. Într-aceaea, domnii mea am căutat şi am judecat împreună cu toţi cinstiţii deregătorii domniii meale şi am dat domnii mea Gherghei spatar i Neagoe peharnic i Moisi spatar să-şi ţie rumînii cum i-au cumpărat tatăl lor, Mihalcea dvornic, că au rămas Dragomir şi frate-său, Bratul de leagea şi de judecata denaintea domniii meale. Şi i-am scos cu mare ruşine şi le-am spartu domnii mea cartea cea mencinoasă în divan.DRH, B, XXX, nr. 118, p. 1481645 aprilie 20 ŢR 
155 Scris-am eu, Ionaşco, feciorul lui Albului den sat den Pîrscov, însă nepotul Tatului Cegăe, acest răvaş, ca să fie de mare credinţă la mîna lu Vladulie, feciorul Tatului, cum i-am vîndut 5 pemînturi, anume: unul în Stupini, unde pogoară calea, altul pre Viişoare lîngă Scoruş, altul pre Fîntinele de dă cu un cap în gura Văii Călugărului, altul în lunca de jos de dă cu un cap în Valea Podolui, alt în rîndul ce mearge la Furcile Barbului. Şi le-am vîndut aceaste pămînturi cu ştirea a tuturor fraţilor dereptu 730 de bani, să fie de moşie lu Vladulie, şi lui şi feciorilor lui şi cine se va trage dintr-însul.Şi să să ştie cum am cumpărat eu, Vladulie aceaste pămînturi în zilele lu Mateiu voievod. Şi mărturie întîiu: Dobrovoiu i Vlad i Tănasie al Neagovan i diacon Apostol, pîrcălab Răzmiriţă, Dragoiu călăraş i Ciobotar i feciorul lui, Stanciul i Vojul i Ceapeş i Pilancea i Dan, fecior lu Ivan şi Voico Boroşu i Cîrstiian, Stoian i Oncea Andreiu snă Bîrăei şi Gligorie şi fiiu-său, Irimie şi Dumitru şi alalţi săteani toţi.Pisah az, popa Lăudat ot tam, measeţa aprilie 20 dni, vă leat 7153 
1645.Şi cheltuială 100 de bani aldămaş. Ionaşco vînzător. Dobrovoiu unchiu-său.Tanasie văru-său.Vlad văru-său.DRH, B, XXX, nr. 120, p. 1551645 aprilie 20 ŢR 
156 Adecă eu, Mircan ot Sămara, scris-am zapisu meu la mîna jupînului Ivan, cum să să ştii că am vîndut un locu dă fune pol dă-n fonea cîineaşinească, drăptu bani gata 300.Radul Mînei şi Danciul şi Hera.Şi păntru credenţa, me-am pos şi degetul ca să criză.Pis measeţa aprilie 20, leat 7153 
1645. Eu Mircan.DRH, B, XXX, nr. 121, p. 1561645 aprilie 20, Tîrgovişte ŢR 
156 [...] jupîneasii Muşii Ciurdăreasa, carea au fostu a lu Pătru ot Saca, şi nepot-său, lu Andreiu snă Cara şi al Marinei, fata banului Pătru, ca să le fie lor satul Seaca ot sudstvo Mehedinţi, tot satul şi cu toţi rumînii şi cu tot hotarul şi cu tot venitul, pentru că acest sat Saca fost-au de moşie al lu Şerban vodă. Deci l-au fost vîndut lu Mihai vodă pre bani gata, cînd au fost Şerban vodă păharnic mare. Iar Mihai vodă au fost miluit pre Pătru banul, moşul lu Andrei, în Ţeara Ungurească, pentru slujbă direaptă ce i-au fost slujit pren ţări striine cu sînge vărsat. După aceaea, l-au miluit Şerban voievod şi Radul voievod Mihnea pre Pătru ban, tot cu cărţi de miluitură cu mare blăstem, cum le-am văzut şi domnia mea şi tot au ţinut cu bună pace. Iar cînd au fost acum, în zilele domniii meale, iar rumînii den Seaca ei se-au sculat cu pîră, zicînd aşa, cum i-au fost împresurat Şerban vodă şi i-au ţinut în silă. Şi au venit înaintea domniii meale în divan de se-au pîrît de faţă cu jupîneasa Muşa Ciurdăreasa a lu Pătru banul ot Seaca, şi cu nepot-său, Andrei. Şi pîrîia rumînii cum că au şi moşie de cumpărătoare acolo în Saca.Deci într-aceaea, domnia mea am căutat şi am judecat pre dirept şi pre leage cu toţi cinstiţii dregătorii domniii meale. Şi am văzut cărţi de milă ale tuturor domnilor cu blăstem şi de pîră cu Buzeştii. Deci i-am dat şi domnia mea să fie rumîni, cum i-au dat şi Mihai vodă şi Şerban vodă şi Radul voievod. Şi au rămas rumînii de leage şi le-am luoat domnia mea şi o carte bătrînă a lu Alexandru vodă de la mîna rumînilor, ca să nu mai scornească pîră şi gîlceavă. 
157 [...].DRH, B, XXX, nr. 122, p. 156-1571645 aprilie 21 ŢR 
160 Adecă eu, Vasilie şi cu frate-mieu Albul, feciorii Albului logofăt ot Rătevoieşti, scriem şi mărturisim cu acest zapis al nostru ca să fie de mare credinţă la mîna dumnealui, jupînului Şărban vistier cum să se ştie că ne-am tocmit cu dumnealui de i-am vîndut viile noastre de la Ştefăneşti, partea noastră toată şi cu jumătate de dealniţă şi cu casele, derept bani gata, galbeni o sută şi cincizeci. Şi i-am vîndut noi de a noastră bunăvoie, ca să-i fie dumnealui moşie şi coconilor dumnealui în veaci.Şi la această tocmeală a noastră tîmplatu-se-au de-au fost şi boiari mărturie, carii-şi vor pune iscăleturile lor mai jos. Şi pentru adeverinţă, pusu-ne-am şi peceţile noastre, ca să să ştie.Pis aprilie 21 dni, leat 7153 
1645. Eu Vasilie Eu Albul.DRH, B, XXX, nr.124, p. 1601645 aprilie 27 ŢR 
172 Scris-am eu, Cîrstea ot Răcheţeale al meu zapis să fie la mîna jupînului Tudor cum să să ştie că i-am vîndut partea mea de ocină de la Groşi, ce-am avut zeastre de la Stoicea, socru-meu, o cedvîrte din funea orzănească, altă cedvîrte din funea miciulească, ce-am avut de cumpărătoare, de la Radulu lu Buzelă. Şi i-o-m vîndut de a mea bunăvoie, de preste tot hotarul şi din pădure şi din apă şi din uscat şi cu vie cîtă easte, cu toată.Şi o am vîndut cu ştire tuturor săteanilor şi mărturii au fost: Vladulu postelnic, fratele Cîrstei i Badea ot Groşi şi Ion şi Bobolea şi Mecul şi Stanciul şi Stan şi Mihaiu, Dumitru al Badei şi popa Badea şi satul tot, micii şi marii.Şi s-au tîmplat, cînd au făcut zapisul, şi Stapan postelnic şi Ivan ot Găleşăşti. Şi o au vîndut dăreptu bani gata, 3000 de bani. Şi pentru credinţa, ne-am pus şi deagetele. Pis measeţa aprilie 27 dni, leat 7153 
1645.Iar dă să va găsi vrun zapis la mine, să fie mincinos. Eu CîrsteaŞi eu Neacşa.Şi am scris eu, diiaconul Harta.DRH, B, XXX, nr. 129, p. 1721645 aprilie 27 ŢR 
172 Noi, megiiaşii lu Isac iuzbaşa carii am fost luaţi pe răvaş denaintea domnu nostru, anume: Vasilachi roşiul de la Mărăcineni, Vasilie iuzbaşa de Buzeu, Dumitru de Stănceşti i Vlad Zgabela de Scurteşti, Neagoe ot tam, Radu de Focşenei şi cu Neagomir portar, deci noi am îmblat şi am socotit cu toţi bătrînii satului şi i-am 
173 ales partea cît au spus cărţile despre Ţarălungă, ci au fost vîndut încă de la moşii lui. Şi au mers el însuş, Ţarălungă, denaintea noastră de au ales şi au măsurat stînjeni 57 şi 3 pogoane de vie. Şi, cînd s-au ales, s-au tocmit naintea noastră şi denaintea a tot satul să-i fie moşii stătătoare, iară de vor mai ave vreun val, să aibă Ţarălungă a purta pîră, iara Isac iuzbaşa să n-aibă de nimea nici un val.Aşa s-au tocmit denaintea noastră, acestor megiiaş carii sîntem mai sus-scrişi şi denaintea sătenilor de aci de Scurteşti, anume: Stoica Moldoveanul i Gurban şi popa Dumitru i Dumitraş brat Gurban i Răzmiriţă i Stoia Nan păhărnicel, Stoica Miorţul, Manea murar i Nedelco peharnic, Fătul snă Nan peharnic i Stoica Bozioiul i Terchilă i Dragoe, Stan snă Bozioiul.Aceasta am scris ca să să ştii. Şi păntru credinţa, ne-am pus şi peceţile.Pis measeţa aprilie 27 dni, vă leat 7153 
1645. Neagomir portar Vasilachi roş Vasilie iuzbaşa Dumitru Vlad ot Scurteşti Neagoe ot tam Radul ot Focşenei.DRH, B, XXX, nr. 130, p. 172-173 Post 1645 aprilie 27 ŢR 
173 Să se ştii acest zapis cumu se-u frăţit jupînul Sava de Mărăcineni cu feciurul Horăi, Necola, den tîrg ot Buzău. Şi se-u frăţit de bunăvoia lor. Şi au dăruit Necola pre frate-său, Sava, cu doă pogoane de vii în delul Verneştilor. Iar jupînul Sava au dăruit pre frate-său, Necula, cu doi boi buni şi cu doă vaci cu lapte şi o plaşcă de postav.Şi mărturii fost-au: Stanciul lu Stepan ot Brăila i Gherghe, feciorul lui Pardos ot Rădeleşti, Stan călăraş ot Buzău i zet Senon ot Mărăcinini, Sava i snă Avraam, Dragomir Motrocea, Necola Botoşan, Costadin, Mihaiu Carşote şi alţi mulţi oameni buni la frăţiia noastră.Pis aprilie 27 dni. Eu Sava al Simei am scris.DRH, B, XXX, nr. 131, p. 1741645 aprilie 28 ŢR 
174 Adecă eu, Bălaci postelnic scris-am şi mărturisăscu cu acesta al mău zapis ca să fie dă mare credinţă la mina lu Negoiţă păharnic, snă Preda postelnic, cum să să ştie că m-au fost datoriu o ţigancă, anume Stanca, cu 1 fată, iar Negoiţă păharnic me-au dat pre Rada ţiganca cu 1 fată, ţigancă păntru ţigancă.Şi cîndu am făcut aceaste tocmeală, fost-au mărturie: Sîrbul şi Costandin ot Tătiranii şi popa Moşo ot tam i Bădea ot tam şi Lăpădat ot tam i Coman. Şi păntru cridinţă, pus-am şi păceatea.Pis aprilie 28 dni, leat 7153 
1645. Iu Balaci.DRH, B, XXX, nr. 132, p. 1741645 aprilie 30 ŢR 
174 Adecă eu, jupîneasa Vasila, fata Radului dă Glupavi şi cu coconealea mealea, Dobra i Calcea, scris-am zapisul nostru să fiie dă mare credinţă la mîna dumnealor, jupanu Ghergheai vistier şî la jupîneasa Ioana vistireasa, cum să să ştiie că i-amu vîndutu toată partea dă oceană dîn satul Glupavi, însă partea tătini-meau, Radul, cîtă iastea dăspre astă tot locul dă hotaru pînă hotaru, dîn pădure, dîn apă, dîn cîmpu. Şî iară i-am datu dumnealor iară o cumpărătoră dă la Novacu iuzbaşa, carea o fostu cumpăratu tată-meu, dă la Novacu iuzbaşa, iară dă hotaru pînă hotaru. Şî am vîndutu eu dă bunăvoia mea, dereptu bani gata cin ughi 32 ca să fie dumnealor moşîie.Şî cîndu amu datu cu această moşîie o-mu datu cu ştirea măgiiaşiloru dîn satu. Şî mărturiie au fostu: Chiriiacu ot Stoineşti, Ştefanu sin Chiriiac, Ratco ot 
175 Glupavi, Negoţu dă Glupavi, Stoica ot Glupavi, Nile [...] dă Cîmpuşoru. Diiaconu Brusiia ot Căreteşti pisat, measeţa aprilie 30 dni, vă leat 7153 
1645. Eu Ştefan ot Stoineşti Diiaconul Vrusie Pentru credinţa, ne-amu pus şî pecetea. Şî cumpărătoarea s-a vîndutu care au cumpăratu Alexandri clucerul dă la Novacu, iară cumpărăturea portarului Calciul dă la Novacu nu s-au vîndutu.DRH, B, XXX, nr. 133, p. 174-1751645 mai 1 ŢR 
175 Adecă eu, Dima logofăt ot Miiere, scriu şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis ca să fie de mare credinţă la mîna lui Pana peharnic ot Căpreani cum să să ştie că i-am pus zălog 2 ţigani, anume: Farcaş i snă ego, Vladul, pentru că mi-au fost vîndut mie soacră-sa, Despa, jupîneasa Albului cupeţ 2 ţigance, anume: Paraschiva şi cu o fată a ei, anume [...] care le-a fostu cumpărat jupînul Albul cupeţ de la Drăghici ot Fărcăşeşti.Iar cînd a fost acum în zilele domnu nostru, Io Mateiu voievod, iar jupan Preda vel spătar sculatu-se-au cu pîră, zicîndu că sînt aceaste ţigance ale lui de moşie, iar Drăghici ot Fărcăşeşti n-au avut nici o treabă cu aceaste ţigance şi le-au luat de la mine jupan Preda vel spatar de le-au dus la casa dumnealui. Deci într-aceaea, eu m-am sculat de am apucat pre Pana peharnic să-mi dea ţigance pentru ţigance. Deci Pana peharnic se-au sculat de mi-au pus 2 ţigani zălog, anume: Dumitru i snă ego, Zahariia în locul ţigancelor, pînă îş va afla vînzătoriul, care le-au vîndut ţigancele socru-său, Albului cupeţ. Deci, pînă au vrut afla pre Drăghici ot Fărcăşeşti, vînzătoriul ţigancelor, şi pînă a vrut a-ş îndrepta lucrul cu Drăghici, eu nu l-am putut aştepta, ci i-am vîndut ţiganii jupînului Diicul vel agă. Deci apoi, după ce au stătut Pana peharnic cu Drăghici ot Fărcăşeşti de faţă naintea domnu nostru şi au rămas Drăghici de leage şi platnic şi mi l-au dat mie vodă den divan să-mi dea ţigance pentru ţigance, iar Pana peharnic să-ş ia ţiganii de la mine să nu mai aibu nici o treabă cu Pana peharnic, ci să aibu eu a-m lua ţigancele de la Drăghici ot Fărcăşeşti.Deci, cînd au fost acum, m-au apucat Pana peharnic să-i dau ţigănii, iar eu n-am avut de unde-i da, căci aceşti ţigani i-am fost vîndut jupînului Diicul vel agă. Deci eu acum am căzut cu rugămente la Pana peharnic să lase ţiganii să fie 
176 stătători jupan Diicului vel agă, iar eu i-am pus zălog la Pana peharnic pentru ţiganii lui 2 ţigani ai miei, anume: Farcaş şi snă ego, Vladul cari scriu mai sus, cu zi pînă la sfenti Dimitrie de nu-i voi da alţi ţigani, pentru ţiganii lui, să-i fie stătători aceşti ţigani în vecie şi feciorilor lui.Şi mărturie fost-au la această tocmeală: jupan Dumitru Filişanul biv vel slujer i pan Dumitraşco biv vel slujer ot Spineani, ot Căpreani, Ghioca i Seva i Jupal i Balica peharnic ot Breasta, ot Cernaia, Iacov cliucer, ot Cornet, Vlaicul postelnic. Şi pentru credinţa, pusu-ne-am peceţile şi iscăliturile să să crează.Scris luna mai 1 zile, leat 7153 
1645. Săva Eu Ghiioca Eu Dima logofăt ot Mirea Ivaşco Eu Jupal Vlaicul postelnic.DRH, B, XXX, nr. 134, p. 175-1761645 mai 2, Tîrgovişte ŢR 
179 [...] Stanciului logofăt şi Oprei logofăt ot Budeşteani şi cu feciorii lor, cîţi Dumnezeu le va da, ca să le fie lor ocină în sat, în Budeşteani şi în Dobroieştii de Jos şi în Crîngureani den partea Stoicăi Colţu, tot a patra parte den toate moşiile, den cîmpu, din pădure, den apă, oarecît se va aleage de preste tot hotarul pentru că această ocină, ce scrie mai sus, fost-au a Stoicăi Colţu de moşie, încă mai denainte vreame. Iar după aceaea, cîndu au fost acum, în zilele domniii meale, iar Stoica Colţu el au avut trei gineri, ce pre unul l-au băgat ginere în casă, ca să-l socotească pînă unde va fi în viiaţă şi i-au ales din toată ocina lui cît au avut într-aceaste sate, ce scriu mai sus, de i-au dat tot pre jumătate să fie numai el singur pre jumătate. Iar celora doi gineri le-au dat să fie amîndoi pre jumătate. Ce dintr-aceşti doi gineri, iar Stan postelnic cu fămăia lui, Pîrvana, fata Stoicăi Colţu, şi cu feciorul lor, Tudosie, s-au sculat de au vîndut toată partea lor de moşie, ce li s-au venit a patra parte, despre tot locul, slugilor domniii meale, Stanciului logofăt i Oprei logofăt, dereptu ughi 14 pol, bani gata şi dereptu 20 de oi. Şi, cîndu o au vîndut, întrebat-au pe cumnaţii ei, şi pre toată rudeniia şi nimea nu s-au apucat, fără numai slugile domniii meale, care scriu mai sus că s-au mai căzut a cumpăra ei decît alţii strinii, cum am văzut domniia mea şi zapisul lu Stan postelnic dempreună cu fămeaie lui, Pîrvana şi cu feciorul lor, Tudosie, de vînzare la mîna lor.Derept aceaea, am dat domnia mea slugilor domniii meale, Stanciului logofăt şi Oprei logofăt c să le fie această ocină stătătoare de moşie în veacu.DRH, B, XXX, nr. 137, p. 1791645 mai 3 ŢR 
182 Adecă eu, Micul să se ştie cum i-am vîndut ocină la Leoteşti stînjăni 20 naşului Cîrstei şi fiiu-său, Gligore însă stînjănul cîte 35 de bani şi facu bani 
183 şapte sute şi acei 20 de stînjăni mărgu, de cinc pîn-în cinc, cum mergu ş-alte ocine. Şi am vîndut eu, Micul de bunăvoie me naşului Cîrstei şi fecior-său, lu Gligorie.Şi mărturii, oameni buni anume: Pătru i snă Ion ot Leoteşti i Stoica i Stan i Dobrotă. Pătru. Ion. Stoica. Stan. Dobrotă.Pis measeţa luna maiu dni 3, vă leat 7153 
1645.Şi se-au dat la aldămaş costandi 10, cîndu se-a cumpărat această moşie.DRH, B, XXX, nr. 140, p. 182-1831645 mai 3 ŢR 
183 [...] ca să hie volnic cu această carte a domniii meale de să ştie toată partea mîine-sa, jupîneasei Muşăi, den sat, den Ungurel, ot Gorjăl, cu tot venitul oarecît se va aleage, pentru că au venit Hamza naintea domniii meale în divan, de au arătat zapisul mîine-sa, jupînesei Muşăi cu mare blăstem, cum i-au lăsat lui partea ei enUngurel toată, preste tot hotarul pentru căci o au căutat fiiu-său Hamza la vreame de boală şi la nevoia ei, pînă la moarte, că au avut 4 feciori, ci unul dentr-înşîi, anume Prodea, au murit, iar doi feciori ai ei, anume Persul i Vancea, ei au trecut muntele şi au făcut multe răutăţi, încă den zilele răposatului Radului voievod. Şi de atunce pînă acum, tot au ţinut Hamza acea moşîe cu pace şi au tras multe nevoi şi dăjdi domneşti, pentru dînsa, iar cîndu au fostu acum, în zilele domniii meale, s-au sculat ginerii Prodei den Iazer, anume popa Tudor şi Dragu i Hamza şi Papa ca să ia de la Hamza jumătate dentr-această moşîe ce i-au dat mumă-sa den Ungurel. Şi zic că au vîndut mumă-sa, jupîneasa Muşa, Vladului den Bibeşti, un copil de ţigan anume Boban în zilele Radului voievod şi n-au avut treabă. Iar ea s-au fostu pîrît atunce cu aceşti gineri şi i-au rămas să fie vîndut Vladului den Bibeşti, că au fostu şi Prodea, fecioru ei, şi au 
184 fostu şi ţiganul ei derept [...]. Şi domnia mea încă am judecat şi am dat lui Hamza [...] moşîia den Ungurel toată cum i o au fostu lăsat mumă-sa la moartea ei şi tot o au ţinut cu pace. Iar cîndu au fost acum, iară s-au sculat ginerii Prodei cu pîră cu un zapis al jupîneasei Muşăi, muma lui Hamza, ce au fostu făcut cu asupriciuni şi cu înşălăciune şi den legătura încă den zilele Radului vodă şi au sorocit pre Hamza. Deci Hamza el au venit la sorocu ca să stea de faţă, naintea domniii meale, cu aceşti gineri ai Prodei. Deci ei tot l-au purtat cu cuvinte den zi în zi de au şăzut 
4 săptămîni şi la divan de faţă tot n-au vrut să vie, ci au fugit acasă. Într-aceaea, domnia mea am făcut lu Hamza şi a doa carte a domniii meale ca să-şi ţie moşîia den Ungurel cum i o au lăsat mumă-sa Muşa, cu bună pace, pentru că au rămas ginerii Prodei de leage. Şi să fie volnic Hamza cu sluga domniii meale, anume [...] să aibă a luoarea de la ginerii Prodei acel zapis ce au fostu făcut cu înşălăciune şi să-şi întoarcă de la popa Tudor 2 vaci ce i le-au luoat fără direptate. Şi de cătră nimeni opreală să n-aibă, că cine se va ispiti a-i mai face vrun val rea scîrbă va petrece de cătră domnia mea.DRH, B, XXX, nr. 141, p. 183-1841645 mai 4 ŢR 
184 Adecă noi, ceşti 12 boiari tocmelnici carei sîntem daţi de părintele vlădica Teofil şi de 6 boiari, anume: jupan Radul vel logofăt i jupan Stroe vel vistier i jupan Socol vel clucer i jupan Dumitraşco vel stolnic i jupan Drăguşîn vel paharnic i jupan Fieleşanul vel slujer, anume ot Călugăreni, Lupul vtori vornic i ot Bădeni, Barbul căpitan i Crăciun armaş i ot Sărata, Dragomir iuzbaşa i ot Hodobeani, Ianiu logofăt i ot Hintişti, Calin i Vlaicul i ot Băşceani, Stoica Mărgineanul i Vlasie i ot Pătîrlage, Stan Brădăţeanul i ot Băzăneşti, Radul Dimei i ot Blestemată, Oancea şi omul părintelui episcupului de la Buzău, Manea vătah şi cu omul domnu nostru, Tudoru vtori vornic, c să căutăm pentru o pîră ce au avut călugării de la mănăstire, de la Aninoasa şi Negoiţă paharnic, 
185 nepotul stolnicului Predei, dempreună cu Dragul iuzbaşa şi cu unchiu-său, Stroe, feciorii lu Staico postelnic, nipoţii Vladului peharnic. Deci, deac-am văzut cistita cartea părintelui vlădicăi şi împreună cu acelor 6 boiari mari de divan scriindu la noi cu mare blestim, cum să avem a le căuta de dereptate. Deci, cînd au fost la zi, noi ne-am strînsu toţi la Cislău de le-am căutat cărţile, şi tinire şi bătrîne, şi cine den cine easte. Deci am aflat şi am adevărat den cărţili lor şi de la oameni bătrîni demprejurul locului cum au fost moşii lu Negoiţă peharnic şi cu ai Dragului iuzbaşa şi ai li Stroe tot neşte fraţi dentru moş. Derept aciia, am judecat şi am tocmit cum să ţie mănăstirea den ocina de la Ţigănişti 2 părţi şi iuzbaşa Dragul şi cu unchiu-său, Stroe a treia parte şi din Posada pîn apa Băşcii, la morile den cale în hotarul Poieniilor, mănăstirea cu iuzbaşa Dragul şi cu unchiu-său, Stroe să ţie den doao şi la Miroşi să ţie mănăstirea cu iuzbaşa Dragul şi cu unchiu-său, Stroe, iar den doao. Iar den ocina de la Cislău fost-au ţinut mai denainte vreame, iar den doa, iar acum noi am aflat pentru o milă ce-au fost miluit jupîneasa Stana, mătuşa Dragului iuzbaşă şi a lu Stroe den partea lu Andrei cu o carte a Mihnei voivod de milă. Deci, de cum a fost ţinut mai nainte vreame, iar noi am mai dat să ţie mănăstirea 13 părţi, iar iuzbaşa Dragul cu unchiu-său, Stroe să ţie 11 părţi. Şi încă au fost mai miluit mătuşa lor, jupîneasa Stana la sfînta mănăstire milă 2 sălaşe de ţigani şi 2 păhare de argintu şi 2 tipsii şi pintru pace şi odihna au mai dat iuzbaşa Dragul un rumîn, anume [...] per cu 3 ficiori la sfînta mănăstire să fie de moşie. Aşa am adevărat cu sufletele noastre şi aşa i-am tocmit şi am aşăzat cum, de acum înainte, să nu mai fie pîră întru ei. Pentru mai mare credinţă, ne-am pus şi peceţili mai jos şi iscăliturili.Pis measeţa mai 4 dni, leat 7153 
1645.Iar pentru ocina de la Ţigăneşti, am grăit c-ar hi ţinut iuzbaşa Dragul iar den 4 călugării ce-au fostu miluit Staico postealnic iar cu o milă la sfînta mănăstire. Deci, pentru aciea, l-am scăzut să ţie călugării 2 părţi şi iuzbaşa Dragul cu unchiu-său, Stroe, feciorii lu Staico postelnic şi ai jupînesei Stanei, jupîneasa lu Drăguşin banul, să ţie a treia parte.Pis measeţa mai 4 dni, leat 7153 
1645.Pis Ţona logofet ot Berevoieşti Vlaicul Stoica Mărgineanu Vlasie Stan Brădăţeanul Radul Dimei Oncea Tudor dvornic ispravnic, om domnescu.DRH, B, XXX, nr. 142, p. 184-1851645 mai 8 ŢR 
191 Scris-am eu, Sora, fata Stoicăi al Gramei, al meu zapis ca să fii dă credenţă la mîna cumnatu-meu, Ducăi ceauşul, ca să să ştii că i-am vîndut a patra parte dîntr-o delniţă, dîn partea noastră dă la moşu nostru, Mărtin Macarie, derept bani gata, ughi 21, să fie dumnealui moşie stătătoare din veac. Şi cu aceşti bani ci i-am luat, m-em făcut mintie dă postav şi rochi şi ce me-u trebuet şi văl pe cap, căci că n-am avut nici unili dă la tată nostru, nici dă la mumă noastră, ce mi le-m făcut tot pre aceşti bani ce scrii mai sus.Şi mărturie iaste: lelia Voica, soru-mea şi Necula Caţofit şi Pătru al Gherghenii şi alţi care-ş vor pune iscăliturili mai jos. Şi păntru credinţa m-em pus degetul.Pis measeţa mai 8 dni, leat 7153 
1645. Eu Sora. Eu Andronie. Pîrvu vtori pitar. Eu Necula Caţofit. Eu Pătru al Gherghenii.DRH, B, XXX, nr. 145, p. 1911645 mai 8 ŢR 
192 Adecă eu, Vasilie şi Albul, snă Albului logofăt ot Rătevoieşt, scriem şi mărturisim cu acest zapis al nostru, ca să fie de mare credinţă la mîna dumnealui jupînului Stroe vel vistier cum să să ştie că i-am fost dumnealui dator ughi 72. Deci ne-am tocmit cu dumnealui de i-am vîndut partea noastră de vie de la Ştăfăneşti şi cu o jumătate de dealniţă şi cu casele, partea noastră oarecît se va aleage, den cîmpu, den pădure, den apă, den siliştea satului. Şi am fost dator şi dumnealui jupînului Şărban vistier ughi 68. Deci să aibă dumnealui jupînul Stroe mare vistier a da şi de aceşti bani, pentru că aşa ne-am tocmitu să mă plătească şi de dumnealui cum scrie mai sus, pentru că ne-am tocmit de a noastră, bunăvoie ca să-i fie dumnealui moşii stătătoare şi coconilor dumnealui în veaci.Deci de acum înainte nici să aibă dumnealui a cere la mene nimic, nici eu la dumnealui. Şi la această tocmeală a noastră tîmplatu-se-au de-au fost şi boiari mărturie, carii-ş voru pune iscăliturile mai jos. Şi pentru adeverită credinţă, pusu-ne-am şi peceţile noastre, ca să să ştie.Pis mai 8 dni, leat 7153 
1645. Eu Vasilie Eu Albul Şerban vistier.DRH, B, XXX, nr. 146, p. 1921645 mai 8, Tîrgovişte ŢR 
192 [...] ca să-i fie lui un rumîn, anume Nedelco cu fecerii lui, anume: Manea şi Dragomir şi Cîrstea i Mihail i Stoica şi cu toţi fecerii lor ce vor face, pentru că acest rumîn Nedelco şi cu fecerii lui, ce scriu mai sus, ei au fost rumîni de moşie Predei spatar, fecerul Nicăi logofet den sat den Tîncăbeşti din judeţul Elhov, şi tot i-au ţinut rumîni cu pace. Iar, deaca au venit Alexandru voievod Iliiaş a doao domnie, au fost închis pre Preda spatar în chisoare şi l-au ferecat şi în obeade şi i-au cerşut mulţi bani; deci atunce, la acea nevoie a lui, au fost chemat pre Ilie şi pre Rustea 
193 neguţătorii de i-au rugat şi i-au fost dat ei o sumă de bani, de l-au scos den chisoare şi den legătură. Într-aceaea, Preda spatar, deaca au ieşit den chisoare şi den legătură, el n-au avut banii să le plătească acelor neguţători, lu Ilie şi Rustei, ce le-au fost dat cărţile ale satului Tîncăbeştii, cartea lu Alexandru voievod, snă Radul voievod şi cartea lu Alexandru voievod Iliiaş în care cărţi scriu rumînii toţi pre nume, ca să vînză ei satul Tîncăbeştii cu aceale cărţi ce le-au fost dat Preda spatar, şi cine-l va cumpăra să-i fie moşie neîntoarsă şi sat stătător, cu rumîni cu tot. Deci atunce se-au aflat cistitul dregătoriul domniii meale, jupan Radu vel logofet de au fost cumpărat satul Tîncăbeştii de la Ilie şi de la Rustea neguţătorii, cu zapis de la mîinile lor şi i-au dat şi cărţile satului de moşie ale Predei spatar pre satul Tîncăbeştii cu rumînii scrişi toţi pre nume, la mîna dregătoriului domniii meale, jupan Radul vel logofăt. Iar acest rumînu Nedelco cu fecerii lui, ce scriu mai sus, elau fost fugit, tocma de atunce de cîndu au fost Preda spatar în chisoare şi în nevoie, ca să-ş piarză urma de rumînie şi ş-au schimbat şi numele de au zis că-l cheamă Stoica Frunză, nu-l chiamă Nedelco, şi au umblat fugînd el într-o parte, fecerii lui într-altă parte.Iar cistit dregătoriul domniii meale, jupan Radul vel logofet, au umblat cu colac pînă au aflat pre Manea, fecerul lui Nedelco cel mai mare, în sat în Prisaca ot sudstvo Sac şi au trimis cu cartea domniii meale şi cu om domnesc de l-au adus la sat la Tîncăbeşti, de unde au fost el rumîn de moşie despre moşie. Iar dup-aceaea, Manea nici aşa nu se-au lăsat, ce se-au sculat cu pîră şi au venit înaintea domniii meale în divanul cel mare, de se-au pîrît de faţă cu cistitul dregătoriul domniii meale, jupan Radu vel logofet, zicînd cum n-au fost tat-său den sat den Tîncăbeşti, nici îl chiamă Nedelco, cum scrie în cărţili de moşie ale Predei spatar, ce zicea că-l chiamă pre tată-său Stoica Frunză şi zicea că au fost tată-său călăraş la Ploieşti încă den zilele răposatului Şerban voievod şi au murit în Ploieşti de sînt acum 20 de ani, şi scotea pre Mareş căpitan ot Ploieşti şi pre iuzbaşii lui mărturie cum au fost tată-său călăraş de atunce, den zilele lu Şerban voievod şi cum l-au chemat Stoica Frunză.Deci, într-aceaea, domnia mea am căutat şi am judecat pre dirept şi pre leage împreună cu toţi cistiţii dregătorii domniii meale şi am lăsat domnia mea pre sufletul lu Mareş căpitan, cum de va jura el cu bătrîneaţele lui şi cu iuzbaşii lui la sfînta mitropolii, naintea cistitului şi prea luminatului părintelui nostru vladica Teofil mitropolitul, cu mîinele pre Sfînta Evanghelie, cum n-au chemat pre tatăl Manei, Nedelco, nici au fost rumîn den sat den Tîncăbeşti, ce l-au chemat Stoica Frunză, ei să fie nişti oameni în pace şi slobozi de cătră dregătoriul domniii meale, jupan Radul vel logofăt. Iar Mareş căpitan n-au vrut să meargă să jure, căci au fost umblînd Manea, fecerul lu Nedelco cu menciuni şi cu înşălăciune, ca să scape de rumînie şi se-au aflat şi tată-său Nedelco viu la oraş la Floci la moara Palalogăi, n-au fost mort cum au zis el. Deci au rămas Nedelco de leage şi de mare menciună denaintea domniii meale den divan, şi l-am dat domnia mea dregătoriului domniii meale, jupan Radul vel logofăt, ca să-i fie Nedelco rumînu cu toţi fecerii lui ce scriu mai sus, rumîni de moşie lui şi coconilor lui în veac, cum se-au aflat scris şi în cărţile 
194 de moşie ale Predei spatar, care cărţi sînt la mîna cinstitului dregătorului domniii meale, ca să scrie mai sus, şi mai mult alt val să nu fie.DRH, B, XXX, nr. 147, p. 192-193-1941645 mai 10 ŢR 
195 Adecă eu, Dumitru, nepotul lui Matei ot Olăneşti, scris-am şi mărturisăscu cu acesta al miu zapis, ca să fie de mare credinţă la mîna lu Tudor logofăt, cum să să ştie că i-am vîndut 3 fălci de ocină; 2 în Mosoros în Lăzuţe, iar una în Padina Părului, derept aspri 300, bani gata, de a mea bunăvoie şi cu ştirea tuturăr romînilor miei, să-i fie lui moşie şi coconilor lui în veacu.Şi la tocmeală fost-au mărturie: diiaconul Anghel şi Vladul de jos. Şi pentru marea credinţă, pusu-ne-am şi degitul. Şi am scris eu, popa Vladul, cu mîna mea.Pis mai 10 dni, vă leat 7153 
1645. Eu Dumitru, nepotul lu Matei.DRH, B, XXX, nr. 148, p. 1951645 mai 10 ŢR 
195 Adecă noi 2 boiari carii am fost daţi de domnu nostru Io Mateiu Basarab vodă den divan, anume: jupan Socol biv vel cliucer i jupan Dumitraşco biv vel stolnic, ca să căutăm şi să judecăm pre Necula logofăt şi pre Chisar postelnic i Costandin peharnic dempreună cu boiarii ot Cîrstieneşti, unchii jupîneasei Comnei, pentru moşiia de la Mihăieşti ce-au fostu cumpărat jupîneasa Comna dempreună cu soţiia ei, Paraschiva logofăt de la Anghiel vătah şi de la Vasilie Porumbariul şi pentru o ţigancă, anume Nastasiia ţiganca cu toate featele şi Gavriil ţiganul cu copiii lui şi Sofroniia ţiganca, pentru că aceaste moşii fost-au cîştigate şi cumpărate 
196 de Paraschiva logofăt împreună cu jupîneasa lui, Comna. Ci pentru căci s-au tîmplat Paraschivei logofăt de au căzut la datorie, ci pentru datoriia lui el au dat şi au chieltuit sculele jupîneasei lui, Comnei şi zestrele ei de ş-au plătit datoriia lui, pentru aceea, după moartea Paraschivei logofăt, de vreame ce n-au rămas coconi în urma lui cu jupîneasa Comna. Iar jupîneasa Comna au căzut la domnu nostru de au jeluit de pagubă ce i se-au făcut, cum i-au petrecut Paraschiva logofăt sculele şi zeastrele ei, cum scrie mai sus. Deci domnu nostru o au dat pre seama a doi boiari să-i aleagă şi să-i preţuiască paguba cum vor adevăra ei cu sufletile lor, denaintea părintelui vlădicăi chir Theofil. Deci acei 2 boiari au socotit şi au ales cum să aibă jupîneasa Comna a ţînea această moşie ce scrie mai sus, să fie pre seama ei. Iar după moartea jupîneasei Comnei, rămas-au această moşie să cază la sînge, nu numai moşiile ei şi haine şi scule şi dobitoc şi dichise de casă şi pîine în cîmpu şi tot ce se va afla. Derept aceaea, fiindu noi daţi să-i judecăm pre aceşti boiari carii se află de caută sîngele, judecat-am după cuvîntul pravilii cum să puie tot ce se va afla la mijloc şi cine ce va fi luat ca să aducă jurămîntu. Deci să se facă den toate trei părţi, să ia Necula logofăt o parte şi Chisar postelnic o parte, boiarii den Cîrstiineşti o parte. Iar pentru un ţigan, anume Vasilie cu ţiganca lui şi cu copiii lui cîţi va avea acest ţigan au fost al Paraschivei, ci l-am dat să fie al lui Chisar postelnic pentru o moşie a lui, care moşie au avut Chisar postelnic la Rîmnic, ce o au fostu dat jupîneasa Comna pre seama episcopiei pentru căce au îngropat pre Paraschiva logofăt acolo, ci noi n-am putut judeca să să ia acea moşie de la episcopie, ci o am lăsat să stea cum s-au dat. Iar Chisar postelnic să ţie pre Vasilie ţiganul cu sălaşul lui pentru acea moşie, iar pentru chieltuiala ca va fi fost la moartea jupînesei Comnei şi pentru datorie ce va fi rămas, acealea toate să le scoaţă den mijloc, şi ce va rămînea să aibă a-mpărţi sau să aibă a împărţi datoria în 3 părţi, cum vor împărţi şi venitul se aibă a-şi plăti cineş datoriia, ce i se va veni pentru că aşa am adevărat noi şi am aflat cu sufletile noastre. Iar o dulamă ci o au purtat Chirca peharnic a lu Anghiel comis să aibă a o scoaterea iar de la mijloc să să plătească.Şi la judecată tîmplatu-se-au de-au fostu mulţi boiari, carii îş vor pune peceţile şi iscăliturile mai jos. Şi pentru credinţa pusu-ne-am şi noi peceţile şi iscăliturile, să să crează.Pisah az, Mareş logofet, measeţa mai 10 dni, leat 7153 
1645. Socol cliucer Dumitraşco biv vel stolnic FilipesculIar pintru un zapis ci-au scos Opri, bărbatul Comnii, ce l-au fost făcut la moarti ii, aşa am judicat: să mirgă aceşti boiri la piscupul Igantii, cum va mărturisi sfinţii lui cu suflitul lui, aşa să fii. Ispravnic Socol cliucer.DRH, B, XXX, nr. 149, p. 195-1961645 mai 11 ŢR 
197 Adecă noi, acişti 6 boiari ce sîntem luoţi pe răvaşe domnişti, po ime: ot Şupărişti, Balea Ogloci, ot Moceşti, Radul lu Vlăduţ, ot Cucul, Oncea, snă Badiul, ot Crîngu, Mihnea, ot Nucetu, Iano, ot Ciocea, Manea, snă Laţco, ca să căutăm şi să adevărăm de nişti ocină di la Grozişti den ocina Grozeştilor în partea de ocină a Dapcii, aleasă din jos pi lîngă Plaviia, să căutăm şi să judicăm pe Păiş ot Crîngu şi cu frate-său, Mihnea şi cu nepoţii lui şi Costea ot Cucul, pentru ocina Dapcii. O am datu Costii jumătate di ocină şi lu Păişu cu ceata lui altă jumătati di ocină, din ocina Dapcii.Şi, cîndu am judiicatu, au fost mărturii mulţi oameni buni dimprejurul locului [...]. Aşa am judicat noi cu suflitele noastre.Pis measeţa mai 11 dni, vă leat 7153 
1645. Balea Radul Oncea Mihnea Iano Manea.Şi pintru cridinţa, ne-am pus peceţile.DRH, B, XXX, nr. 150, p. 1971645 mai 12 ŢR 
198 Jupan Dragomir vel dvornic, scris-am cartea noastră să se ştie jurătorii lu Lăudat ot Beleţi, anume: Simion ot [...] i Vasilie ot Cîrstiian, ca să jure aceşti 2 megiiaşi cu sufletele lor cum ş-au plătit Lăudat partea de bir şi cum nu se-au luoat bucatele lui Radul pintru partea lu Lăudat. Deci, de vor jura aceşti 2 oameni buni, să fie în pace de cătră satul Beleţii şi să i se întoarcă şi bucatele ce i se-au luoat. [...].Pis mai 12 dni, leat 7153 
1645.Şi zioa de acum preste o săptămînă.DRH, B, XXX, nr. 152, p. 1981645 mai-august 12 ŢR 
200 Jupan Stroe vel vistier zapisul nostru să fie de bună credinţă la mîna iubit fiiului nostru, Evstratie vtori vistier, cum să se ştie că i-am dăruit nişte vii 
201 în dealul Ştefăneştilor, la Piteşti, viile ce am cumpărat de la Vasilie, feciorul Albului ot Rătevoieşti, care vii sîntu pentru vie ce au cumpărat fiiu nostru, Evstratie vtori vistier den sus, de la Vasilie vornicul alăturea, iar den jos, alăturea cu vie, care o-u cumpărat de la Drăghici, ginerile lu Vasilie vornicul, den deal pînă-n vale, cît ţin viile. Şi le-am dăruit de a noastră bunăvoie, ca să-i fie moşie lui şi coconilor lui, în veaci.Şi cînd i-am dăruit aceaste vii, fost-au mulţi boieri mărturie, care-ş vor pune peceţile şi iscăliturile mai jos. Şi păntru credinţa, mi-am pus pecetea şi iscălitura, ca să se crează. Într-acesta chip mărturisescu cu acest zapis.Pis measeţa [...] 12 dni, leat 7153 
1645. Stroe vel vistiar [...]Negul spătarPană logofătTudoru clucer Ştirbeaiu.DRH, B,XXX, nr. 154, p. 200-201 Post 1645 mai 12-ante 1646 martie 14 ŢR 
201 Eu, Lăudat de Beleţi şi cu nepotu-mieu, Simion, scris-am acesta al mieu zapis să fie de mare credinţă la mîna Radului postelnic ot Beleţi cum să se ştie că am avut pîră şi gîlceavă naintea măriei sale domnu nostru, Io Mateiu Basarab voivod păntru un vad de moară ce au cumpărat Radul postelnic de la frate-său, Lăudat Gîrlea, care vad se chiamă Vadul de supt Malu, că ne-am fost dat apa pre acest vadu la moara noastră cea de jos.Deci, domnu nostru ne-au judecat cum să ne dăm apa la moara noastră, pre vadul părinţilor noştri şi pre moşie noastră. Iar apa de pre moşie lui să o luom. Şi au vrut mărie sa vodă să trimeaţă şi un portar a do[...] acolo. Deci, dec-am văzut aşa, cum ne-ajunge judecata, noi ne-am împăcat şi am făcut zapisul nostru, cum să ne luom apa de pre vadul, şi să-ş ţie vadul cu bună pace, cum l-au cumpărat.Şi am făcut zapis unul la alalt. Şi cînd am făcut zapis, mărturie au fost: jupan Socol vel cliucer i ot Bujureani, Opri logofăt i Stanciul logofăt i ot Lu[...]Stan logofăt i brat ego Coman.DRH, B, XXX, nr. 155, p. 2011645 mai 13 ŢR 
202 [...].Cartea vlădiciei meale la dumnia voastră, boiari şi megiiaşi anume: Neagoe logofăt ot Berindeşti i Dragomir ot Turburea şi la megiiaşii don Berindeşti şi la megiiaşii din Turburea şi la megiiaşii din Dăieşti şi cu megiiaşi din Căpăţeneani şi din Poenari şi din Hareş şi Corbeanii şi Daniil căluărul cel bătrîn, cătră aceasta vă fac ştire cum veţi vedea şi cartea domnu nostru scriindu cum au jeluit Condilă postelnic naintea domnu nostru, pentru munţii lui şi obajeştea unde-i sîntu stînile, la Oticul Albeştilor şi Piiatra Domireştilor, cum sîntu acei munţi ai acestor sate de moşie. Iar Vucmir iuzbaşa ş-au pus stîna acolo şi au prinsu dor. Dirept deaca veţi vedea cartea domnu nostru şi a vlădiciei meale, iar să adevăraţi cu sufletele voastre unde iaste stîna lu Vucmir din Buşcăneşti, acum iaste pre moşiia lui, au iaste pre moşiia lu Condilă postelnic? De va fi pre moşia lu Condilă postelnic, voi să faceţi o scrisoare de la mîna voastră tuturor, la Condila postelnic şi să fie volnic să-i spargă şi stîna lu Vucmir şi tot, şi să-l scoaţă cu oi cu tot să spă ducă unde va fi moşiia lor. Iar cu munţii Condilei postelnic şi cu obajeştea lui, să n-aibă nici o treabă, că aşa iaste învăţătura domnu nostru.Deci de veţi socoti pre direptu, voi să fiţi iertaţi şi blagosloviţi de vlădica Iisus Hristos, iar carii vor tăgădui sau vor făţări, unii ca aceia să fie suptu anathema şi tricleţi şi afurisiţi de vlădica Iisus Hristos şi de 318 otăţi vă Nekei. Aşijdirea să fie şi de vlădiciia mea şi să aibă parte la un loc cu Iuda şi cu Ariia, să fie după moarte neiertaţi şi nedezlegaţi, pietrele şi fierul şi pămîntul cu toate făpturile lu Dumnezeu să să petreacă şi să putrezească, iar acealea trupure nici să să mai petreacă nici să mai putrezească, ci ca nişe tîmpene să stea tot neiertate. Aşijdirea şi tu, Daniile călugăre, foarte să te socoteşti să nu cazi întru blăstăm ca acesta să nu-ţi fie călugăriia într-o nimica. De aceasta scrie vlădiciia mea.Pis mai 13 dni, vă leat 7153 
1645. Vlădica Teofil.DRH, B, XXX, nr. 156, p. 2021645 mai 15, Popeşti ŢR 
204 Zde boleari hotarnici ai jupuneasii Ancăi a Radului cliucer ot Proroci cu fiiu său, Dumitraşco, po ime: ot Puturoasa, Giurgiu i Mitrea i ot Urluieşti, Mihăilă i Tuduran i Ion i ot Slatină, Vasilie pîrcălab i Gherghii Sîrb i iar Gherghe, snă Cov i Ivan Pecea i ot Creţi, Radul Caşotin i ot Brîncoveani, Avram logofăt şi Stanciul Mehedinţul, ca să hotărească ocina jupuneasii Ancăi de la satul Ibăneştii de cătră feciorii Manei Pistocan şi de moşie şi de cumpărătoare pre cărţi, să o aleagă şi să o hotărască şi să o împietrească, să puie seamne şi pietri, cum easte obiceaiul ocinei, cum va fi mai pre dreptate şi cum vor afla cu ale lor sufletele lor.Şi hotarnic, sluga domniei mele, Stoian vtori postelnic.Pis la conac la Popeşti, peste Argheş, measeţa mai 15 dni, vă leat 7153 
1645.DRH, B, XXX, nr. 158, p. 2041645 mai 
16 ŢR 
204 Adică eu, Cîrstea căpitan ot Ciocănişti, scris-am aceasta al miu zapis să fii di mari cridinţă la mîna spătarului Mihalachi, snă banului Pavlachi, cum să si ştii că i-am vîndutu stînjini di moşii în Ciocănişti 50, pri bani gata, ughi 12 pol.Şi mărturii fost-au: Nidea căpitan ot Ciocănişti şi popa Dobri. Şi păntru cridinţa, pus-am piceatea şi iscălitura.Pis measeţa mai 
16 dni, vă leat 7153 
1645. Cîrstea căpitan ot Ciocănişti.DRH, B, XXX, nr. 159, p. 2041645 mai 16 ŢR 
204 Adecă eu, Călin brat Cîrstii căpitan, scris-am această al miu zapis să fie la mîna spătarului Mihalachi cum că să ştie că i-am vîndutu stînjini în Ciocăneşti 25, însă partea Cusei. 
205 Şi mărturii: Nedea căpitan şi popa Dobre.Şi am scris eu, Cîrstea căpitan. Pis measeţa mai 16, vă leat 7153 
1645. Cîrstea căpitan ot Ciocăneşti.DRH, B, XXX, nr. 160, p. 204-2051645 mai 17 ŢR 
206 Adecă eu, Cîrstea, snă Mihleanciu, scris-am acesta al mieu zapis ca să fie de mare credinţă la mîna jupîn Dragomir vel vornic, cum să se ştie, pentru o vie ce am avu la satul dumnealui, la Ostra, că i-o am vîndut, dirept 1400 de bani gata. Şi o am vîndut eu, de a mea bunăvoie, fără de nici o silă, ca să-i fie dumnealui moşie stătătoare în veac. Şi pentru adeverită credinţă, mi-am pus şi deagetul în loc de pecete.Pis mai 17 dni, leat 7153 
1645. Eu Cîrstea, snă Mihleanciu.DRH, B, XXX, nr. 163, p. 2061645 mai 18, podul Piteştilor ŢR 
206 [...] ca să fie în pace de cătră Ianciul ot Fleşti, mai mult val să n-aibă, pentru că au avut pîră de faţă amîndoi naintea cistitului dregătoriului domniii meale, jupan Dragomir vel dvornic, pentru funea mănească de ocină den Sămara, că vrea Ianciul să ţie acea ocină, funea mănească, pren doao cu Opriş. Iar jupan Dragomir vel dvornic, le-au dat 6 megiiaş cu cartea lui, anume: ot Sămara, Danciul i Stanciul i Radul i Pădure i Badea, snă Tudoru i Opriş, ca să-i tocmească ei, cum vor afla cu ale lor suflete. Deci au ales Ianciului den funea mănească a patra parte şi să-ş ţie şi siliştea de sus, carea au ţinut mumă-sa, Voica şi unchiu-său, Albul i Cîrstea, iar alaltă moşie să o ţie Opriş cu fraţii lui de ocină şi să ţie şi siliştea cea bătrînă de jos, carea au ţinut moşii lui, Oprea i Danciul. Şi mai mult val să n-aibă, pentru că am văzut domnia mea şi cartea acestor 6 megiiaş pre judicată, cum scrie mai sus, la mîna lu 
207 Oprişu, iar Ianciul tot nu vrea să să lasă ce-au venit şi înaintea domniii meale la divan cu Oprişul de faţă la conac, la pod la Piteşti. Deci şi domnia mea am judecat cum i-au judecat şi ceşti 6 megiiaş şi l-am scos pre Ianciul şi cu ruşine den divan ca mai mult să nu mai poarte divanul de val.DRH, B, XXX, nr. 164, p. 206-2071645 mai 18, Podul Piteştilor ŢR 
207 Zde boleari hotarnici ai mănăstirii domniei meale de la Cîmpulungu şi ai mănăstirii Sveata Troiţă şi ai mănăstirii Argeş şi ai Virăşului şi ai mănăstirii Mihai Vodă ot Bucureşti şi ai jupan Stroe vel vistier i jupan Socol biv vel cliucer i Pană căpitan i brat lui, Arsenie ot Piteşti i Dumenecă postelnic şi fiii lui, Tuduran pitar, Badea i Tuduru şi cu alţi oroşani, Dumitru, popa Sava cu toţi cîţi au moşie la Izvorani, po ime: boiarii ot Jigur, Vlaicul logofăt i Dragul i ot Topoloveani, Manolii comis i ot Leurdeani, Tatul slujer i ot Băloteşti, Ventilă cliucer i ot Pătroaia, Mihai iuzbaşa i ot Negreşti, Radul iuzbaşa i ot Brătişani, Ghinea slujer i ot Răteşti, Ivaşco vornic i ot Conţeşti, Vlaicul logofăt i ot Piscani, Matei logofăt i ot Beleţi, Radul Gialalăul, ca să caute să hotărască ocina cestor mănăstiri şi boiari de la Izvorani, cine cîte delniţi va avea şi cine cu cine va avea să să lipească şi să hotărască numai cîmpul den deal pînă-n apă şi apa. Iar dealul să nu-l hotărască, ca să împarţă pre dealniţe şi să puie pietri şi seamne, cum va fi mai pre dreptate şi cum vor afla aceşti 12 boiari cu ale lor suflete. Şi hotarnici: jupan Socol cliucer, zioa la Sventa Troiţă.Pis la pod la Piteşti, mai 18 dni, vă leat 7153 
1645.DRH, B, XXX, nr. 165, p. 207 circa 1645 mai 18 ŢR 
208 Eu Giurgea, feciorul Giurgei, şi cu mumă-mea Stanca, scriem şi mărturisim cu acest zapis al nostru că să se ştie că au fost înzestrat tată-mieu, Giurgea pre soru-mea, Cherana, cîndu o au logodit cu cumnatu-mieu Radul, cu 4 pogoane de vie în deal şi cu cîţi stînjeni de ocină ce vor afla scriş în cartea cea de moşie şi cu loc de casă în sat şi cu loc de arie, ca să-i fie de moşie. Mai multă ocină nemic nu i-am mai dat, nicăirea nemic. Şi am făcut acest zapis denaintea jupînului Dragomir iuzbaşa de roşii şi Barbul căpitanul.Şi mărturie mulţi boiari, anume: teatea Lefter şi naşul Iano logofăt şi naşul Sima.Mai mare credinţă, pus-am pecetea. Giurgea.Pis measeţa mai 18 dni.DRH, B, XXX, nr. 166, p. 2081645 mai 19 ŢR 
208 Adecă să se ştie cum am scris noi aceşti 12 boiari, ce am fost luoat jurutori pre răvaşe domneşti ai lu Baico ca să jurăm pre moşîili lu Gherghie Grosul şi ale nepotu-său, lu Iano grecul, cui se vor căde să le ţie, ficiorilor postelnicului Ivan ot Rumceani au lui Baico? Deci noi ne-am strînsu toţi aceşti 12 boiari, la ipiscupie ce-m întrebat toţi bătrînii den Buzău şî de pîn toate satele de p-împrejurul Buzăului carei i-am ştiut că sîntu mai de demult, dintr-acele vreame, fost-au rude cumva Iano grecul i Gherghie Grosul? Ce am adevărat cum alt n-au fostu rudeneie nemic Gherghie cu Iano, ce au fost un scutaru Iano la oili lu Gherghie Grosul. Ce n-am cutezat a jurarea, ce am dat moşîili să le ţie iar feciorii lu Ivan postelnic ot Rumceni, iar Baico să rabde de moşîie. Iar dup-aceea, ne-am sculatu toţi cu rugăciune la feciorii postelnicului Ivan să dea lu Baico [...] de stînjăn păntru o cheltuială ce-au cheltuit la moartea lu Iano, fie fostu rudă, nu-i fie fost, numai să dea păntru Dumnezeu şi păntru sufletul părinţilor lui. Deci el nu ne-au trecut rugăciunea noastră, ce i-au dat în Jălişti 30 de stînjăni [...] în Maxin 20, de a lui bunăvoie. Iar la altă moşîe să fie tot a lui, să o ţie cum au ţinut mai denaente vreame moşu-său, Gherghie şi tată-său, Ivan postelnic, aşa să o ţie şi dumnealui. Iar cine se va mai scula cu pîră de acum înaente, să fie afurisit şi blestemat, şi să fie închinat la vodă 100 de ughi. 
209 Pis measeţa mai 19 dni, vă leat 7153 
1645. GherghieEniţaPătruManeaStoicaBatolBuhuciuCostandinAndroniVîlculVăcheşVasiliePătru portarEu Baicuş.DRH, B, XXX, nr. 167, p. 208-2091645 mai 22 ŢR 
209 Adecă eu, Muşat ot Hulubeşti, ginirile al Şirbei ot Ghinţişti, scris-am acist zapis la mîna logofăt Stanciul ot Budiştini să să ştie c-am vîndutu d-a mea bonăvoie, cu ştire tuturor megiiaşilor, dereptu bani gata 250 de bani.Şi mărturie: popa Bran, Radislav postelnic, Bade funarul. Ş-am scris eu, Roman. Şi eu Muşat, prentru credenţă, me-m pus deagetul.Pis mai 22 dni, leat 7153 
1645. Badea funar. Muşat. Popa Bran. Radoslav postelnic.DRH, B, XXX, nr. 168, p. 2091645 mai 24, conacul de la mănăstirea Babele ŢR 
210 Adecă Io gospojda Elina scris-am acesta al nostru zapis ca să fie de bună credinţă la mîna egumenului Ananiia şi a tot soborul den sfînta mănăstire Nucetul, hram sventi Gheorghie, ca să se ştie că am avut domnia mea ocină la satul Dulceanii, în judeţul Teleormanului cu 17 rumîni de pretutindinilea şi de preste tot hotarul, ocină de cumpărătoare. Iar sfînta mănăstire Nucetul avut-au ocină în satul domniii meale, la Pietri, în judeţul Vlaşca. Deci călugării, socotindu cum le easte neşte ocină departe de mănăstire şi denlungată preste mînă, făcut-am domnia mea cu Ananiia egumenul şi denpreună cu tot soborul den sfînta mănăstire Nucetul tocmeală şi schimbu de am dat domnia mea mănăstirii toată partea domniii meale de la satul Dulceanii cu 17 rumîni, cum scrie mai sus, şi cu tot venitul cît se va aleage ca să fie mănăstirii ocină moşie în veaci. Şi după ocină mai dat-am domnia mea la sfînta mănăstire şi bani gata, ughi 80, ca să cumpere călugării mănăstirii şi o vie, unde vor putea afla, ca să poată fi mănăstirii ocină cu rumînii den Dulceani cu tot venitul, moşie cu pace. Iar egumenul Ananiia depreună cu tot soborul dat-au domniii mele toată partea mănăstirii Nucetul de ocină, cît au avut în satul domniii meale la Pietri şi cu 9 rumîni de pretutindelea şi cu viile şi cu tot venitul de preste tot hotarul, cît se va aleage, ca să fie domniii meale moşie cu pace ohabnică în veaci, pentru că am făcut tocmeală şi schimbu de a noastră bunăvoie, fără de nici o silă, ca să fie moşie pentru moşie. Şi ne-am făcut zapise de schimbu unii la alţii pentru credinţă.Şi la acea tocmeală fost-au mulţi boiari mărturie, anume: jupan Dragomir vel dvornic i pan Preda vel cliucer i Costandin vel postelnic i Radul vel comis i Ghiorma vel slujer i Evstratie vtori slujer i Nicoară vel portar i Nicola logofăt i Pană logofăt Felipescul ot vistierie i ot Fălcoi, Drăgoiu logofăt. Aceasta am scris ca să se ştie.Şi am scris eu Lepădat logofăt la conacul ot mănăstirile Babele, measeţa mai 24 dni, vă leat 7153 
1645. Dragomir vel dvornec Radul vel comis Necula logofăt Evstratie vtori vistier Preda clucer Drăgoiu logofăt Mogoş căpitan.DRH, B, XXX, nr. 169, p. 2101645 mai 25 ŢR 
211 Adecă eu, Dragosina şi împreună cu featele meale, anume: Dobra i Sorcă i Veşa făcut-am al nostru zapis că să hie de mare credenţă la mîna lu Coadă vătaf ot Făcăiani cum să să ştie că i-am vîndut partea noastră de ocină den Făcăiani cît se va aleage depretudindenea, mult, puţin, de peste tot hotarul ce va face partea noastră cît se va aleage peste tot hotarul. Şi o am vîndut derept bani gata uhgi 9. Şi o am vîndut de a noastră bunăvoie, fără de nici-o silă şi cu ştirea a tuturor megeiaşilor şi den sus şi den jos şi demprejurul locului.Şi aldămăşari încă am pus care se-au tîmplat la aldămaş, anume: Albul snă Coadă vătaf ot Măniaci i Lupşat ot tam i Bogoe ot tam şi Ivuleţul ot Făcăiani i Drăguş ot Costeani i Bucur spătar ot Făcăiani i Drăguş ot tam şi mulţi oameni buni.Şi am scris eu, Miclea snă Coandă vătaf ot Măniiaci.Şi pentru credinţa, ne-am pus peceţele.Measeţa mai 25 dni, vă leat 7153 
1645. Albul.Lupşat.Bogoe.Ivuleţul.Drăguş.Bucur.Drăguş.DRH, B, XXX, nr. 170, p. 2111645 mai 25 ŢR 
211 Scris-am eu, Drăgoi şi cu frate-mieu, Ion şi Matei acesta al nostru zapis ca să fie dă mare credinţă la mîna cămăraşului Anton, păntru rîndul moşiei de la Groşani, partea noastră. Am purtat pîră cu cămăraşul Anton, cum că nu e vîndută partea noastră, iară cămăraşul au zis că e vîndută, deci ne-au dat leage să jurăm. Noi n-am putut purta jurătorii, ci am rămas de leage; deci noi ne-am împăcat cu cămăraşul de bunăvoia noastră şi ne-au dat cămăraşul Anton 4200 de bani gata. 
212 Şi cînd am făcut această tocmeală, am făcut denaintea: părintelui episcupului Stefan de Buzeu şi căpitan Radul de Buzeu şi Nan iuzbaşa, Popescul iuzbaşa şi Gherghe iuzbaşa şi uncheaşul Albotă de Udaţi şi uncheaşul Lepădat ot tam şi nepotul lu Lepădat, Albul, Dîrjan de Cîrligi şi Tudor de Maxin şi Dragomir armaş de Maxin.Şi am pus şi blestem: cini va mai scorni pîră, să fie proclet şi anatema de velicaga Hristos şi de 318 oteţi ije vă Nikeii.Pis measeţa mai 25 dni, vă leat 7153 
1645.Şi am mai făcut şi alt zapis, ci acela să nu fie într-o nimic.Nan iuzbaşaPopescul iuzbaşaGherghe iuzbaşaLepădatAlbotăAlbulDîrjanToaderDragomir armaş.DRH, B, XXX, nr. 171, p. 211-2121645 mai 25 ŢR 
212 Să să ştie că s-au pîrît Stepan cu Stoica Zărnescul naentea domnul lui Mateiu voievod cînd au venit la pod la Piteşti păntru o moşie a lui Stanciului Nicotă. De-aceea au rămas Stoica păharnic de leage, păntru c-au fostu Nicotă lu Stepan datoriu mai denainte vreame, ughi 5 şi iar au plătit Stepan pre Nicotă la taler ughi 6 i pol. Iar au fost zes Stoica Zărnescul c-au cumpărat acea moşie de la Anca Năichiteasa. Deci noi am socotit ş-am adevărat cum n-au fostu acea moşie a lu Nicotă cumpărată de Stoica păharnic, ce-au fost cumpărat de Stepan cu bani şi o au plătit şi de talere ce-am socotit. Şi l-au ajunsu leagea să o ţie Stepan acea parte de moşie den Vîlceale den seleşte şi den cîmpu şi den apă şi de preste tot hotarul ca să-ii fie lui moşie ohabnică. 
213 Şi cînd s-au făcut acestu carti şi zapis fost-au mărturie: Andriiu judeţul ot Peteşte şi Andreiu Ciobotea.Pis mai 25 dni, leat 7153 
1645.Eu Andreiu Ciobotea mărturieEu Andreiu judeţ mărturie.DRH, B, XXX, nr. 172, p. 212-2131645 mai 26 ŢR 
213 Scris-am eu, Crăciun, acesta al mieu zapis ca să fie de mare credenţă la mîna frăţîne-mieu, Mircii, cum să se ştie că ne-a tocmit mama noastră denaintea mulţi oameni buni den moşiia ce ne-u rămas de la tată-nostru, însă moşiia den Băleni ce au fost stînjini 110. Dentr-aceştii stînjini, împărţit-am la doi fraţii, la unul cîte 55 de stînjini. Deci eu am căzut în nevoi şi în datorii, deci me-am vîndut parte mea de ocenă şe tot nu m-am putut plăti.Dece văzundu frate-mieu nevoia mea, nu se-a îndorat de mine, cum să zice că sîngele apă nu se poate face. Aşeşderea şi frate-mieu nu se-u îndorat de mine, ce mi-eu dat partea lui de ocină, de a lui bunăvoie fără de nici o nevoie, că ne-m tocmit noi amîndoi de o-m vîndut, de mi-m scos capul den nivoi şi de închisoare.Iar eu să aib a-i plăti lui ace parte de ocenă, daca va da Domnezeu să fac bucate. Iar noao ne-u rămas trei sorori, ce am socotit că alte bucate nu ne-u  rămas, ce cîndu le va veni ceasul de căsătorie, să avem noi fraţii a le griji. De acesta am scris.Şi martorii: întîiu, finul Radul Potlogeanul i logofăt Amza ot Voineşti i Anghel postelnic ot Voineşti i Badea logofăt i jupunul Ghinea nigoţătorul ot Tîrgovişte. Şi am scris eu, Mihaiu logofăt şi mărtorii.Pis measeţa mai 26, leat 7153 
1645.Şi păntru credinţă mi-em pus şi degetul. Şi mi-em tocmit eu, Mira, feciorii mii cum scrii mai sus. Iar cine se va scula pre această judecată şi tocmeală, să fie proclet şi afurisit de 318 oteţi ije vă Nicheii. Eu Crăciun, mi-m pus degetul.DRH, B, XXX, nr. 173, p. 2131645 mai 28 ŢR 
214 [...] ca să fii volnic această 
215 carte a domniii meale de să meargă la satul Albeştii de pre Călmăţui, di să strîngă megiiaşii de acolo de primprejure, oamini buni şi bătrîni di să cauti şi să aleagă toată partea de moşii den Albişti, carili iaste a sfintii mănăstiri a Bradului, unde iaste hramul svente Dumitrie, cum scrie pri cărţi şi pri zapisi. Aşijdirea şi voi vînzătorilor: Ghiurghii iuzbaşa Răgip, cu frati-tău, Toma şi tu, Buhuge, şi tu, popo Lupule şi alţi vînzători să aviţi a meargi împriună cu boiariul domniii meale, ce scrii mai sus, să aleagiţi ocena cari o aţi vîndut sfintii mănăstiri ce scrii mai sus şi să o împitriţi, să ştii şi călugărie ce vor ţinea. Aşijderea şi tu, iuzbaşa Popescul, fostu-ţ-am trimis domnea mea ş-altă carti a domniii meale iscalete să te vighi de ucena sfinţii mănăstiri. Iară tu în seamă nu o ai băgat, de care lucru iată că acum am trimis domnea mea boiariul domniii meale Stanciul al doilea portar, să strîngă migiiaş buni şi bătrîni să caute şi să aleagă toată moşiia sfentii mănăstiri şi să o împietrească. Deript aceaea, după ce si va aleagi moşiia sfentii mănăstiri, iară tu să-ţ rădeci toate bucatili şi dobitocul de pri ucena sfintii mănăstiri, ca să să poată hrăni călugării cu bună pace pri moşiia sfintii mănăstiri.DRH, B, XXX, nr.175, p. 214-2151645 mai 29 ŢR 
215 [...] Popescul 
216 iuzbaşa, ca să aibă a-ş ţinea 80 de stînjini de ocină, partea meteleinească din Albeşti ot Călmăţui şi 50 de stînjini de la Stoian Buhuci.Aşijdirea şi alaltă ocină cît să va afla ocină domnească, încă toată să aibă a o ţinea Popescul iuzbaşa, iar cine de la cine o va fi cumpărat, să aibă a-ş luoa bani, pentru căci că iaste ocină domnească. Şi l-am miluit domnia mea cu această ocină ce să scrie mai sus, cu toată, să-i fie a lui de moşie, pentru că l-am miluit domnia mea cu această ocină, încă mai denainte vreame, de cînd am fost mergători domnia mea la Elpuh. Deci să aibă a o ţinea cu bună pace, cum l-am miluit şi de nimi opreală să n-aibă.DRH, B, XXX, nr. 177, p. 215-2161645 mai 31 ŢR 
222 [...] voau 12 boiari cari v-a luat jupîneasa Anca cluciăreasa pri răvaşe domneşti să-i aleagiţi moşiia ei den Ibăneşti de cătră Badea di acolo, însă pri cărţi şi pri zapis cene cît va avea. Iară acum, jupîneasa Anca au venit înaintea domnie meale de-au jăluit şi au spus cum Badea nu ş-au scos cărţile şi zapisele, ce umblă el cu alte amesticături, de cari lucru veţi vedea această carte a domniii meale. Iară voi să căutaţi să meargeţi toţi la censtit derigătoriul domniii meale, jupan Deicul vel spatar să ia seama de acest lucru şi să-şi scoată Badea cărţile şi zapisele şi jupîneasa Anca ajăjderea. Şi pre cărţi să aleagiţi moşiia jupîneasa Ancăi di cătră Badea, pentru că am dat domnea mea de acest lucru să ia seama deregătoriul domniii meale, ce scrii mai sus. Aceasta vă fac în ştire domnea mea. [...]. Iară cene nu va avea cărţi şi zapisi, nice moşii nu va avea.Pis mai 31 dni, vă leat 7153 
1645.DRH, B, XXX, nr. 180, p. 2221645 iunie [...] luni, Bucureşti ŢR 
222 [...] lu Balaci, fecior lu Vîlcan ot Nădanova ot sudstvo Mehedinţi, ca să fie volnic cu această carte a domniii meale de să-ş ţie moşiia tătîini-său, lu Vîlcan den sat, den Dălanţi, ce-au fost cumpărat Vîlcan, tatăl lu Balaci de la Radul lu Pătruţă den Dălanţi, den jumătate de sat, a patra parte za 3000 aspri gata, încă mai denainte vreame, den zilele lu Alexandru voievod Iliiaş, vă leat 7125. Şi de atunce încoace, tot o au ţinut Bălaci această ocină den Dălanţi cu bună pace. Şi de nimeni treabă n-au avut. Iară după aceaea, cînd au fost acum, în zilele domniii meale, [...]cat Radul croitorul den Vîlculeşti, de-au şăzut pre moşiia lu Bălaciu şi au zis Radul croitoriul cum ar avea şi el ocină în Dălanţi, cu Bălaci. Şi n-au avut Radul croitoriul nici o treabă. Deci au mersu Bălaci înaintea boiarinului domniii meale, Buligăi căpitanul, de-au dat mulţi oameni buni de pre-mprejur, 
223 anume: ot Criveadnic, Mihnea, ot Baltă, Frăţilă e ot Criva, Pălăhariu i ot Rumîni, Stoican i ot Preşnea, Străţimir i Lupul Tolea i ot Gornoviţă, Dumitru i Oprea şi Bătiia i ot Nădanova, Ion i ot Buseşti, Tudoru i ot Vîlculeşti, Oprea de-au mărturisit toţi, cu sufletele lor, înaintea Buligăi căpitanul şi denaintea lu Manolea căpitanul cum n-au avut Radul croitoriul nici o treabă cu moşiia lu Vîlcan den Dălanţi, ce au rămas de judecată.Şi au venit Bălaci [...] înaintea domniii meale la divan în Bucureşti de au arătat cartea lu Alexandru voievod Iliiaş de cumpărătoare cum scrie mai sus [...] megiiaşilor de mărturie că n-au avut Radul croitorul nici un lucru cu ocina lui Bălaci. Derept aceaea [...] pre dirept şi pre leage cu toţi cinstiţii deregătorii domniii meale şi am dat domnia mea lu Bălaci [...] bună pace de cătră Radul [...] va fi avut Radul croitoriul [...] iaste ocina lui [...] ce să-i fie moşie lu Bălaci cum o au fost cumpărat [...] opreală de nimenilea să n-aibă. Iară, de va părea Radului strîmbu, el să-ş ia leagea ţerîi să spargă [...] Alexandru voievod Iliiaş.DRH, B, XXX, nr. 181, p. 222-2231645 iunie 1 ŢR 
225 Jupan Stroe vel vistier i jupan Socol clucer împreună cu aceşti 12 boiari, anume: Matei logofăt i Tatul slujer i Ghinea slujer i Ventilă clucer, Ivaşco vornic, Manoli comis, Mihai iuzbaşa, Vlaico logofăt, Vlaico postelnic, Radul iuzbaşa, Radul postelnic i Dragul postelnic, care ne-au lăsat domnu nostru de am hotărîtu ocina de la Izvorani, scris-am aceasta carte a noastră ca să fie de mare credenţă la mîna Cîndei postelnic, cum să se ştie că am avut pîră cu oroşanii de la Piteşti denaintea noastră, anume: Neacşul i Tudoran i Zaharie i Nicoară, Ivan i popa Martin i Simion i Duminecă i Şpilea pentru 8 dealniţe ci au fost cumpărat Cînda postelnic împreună cu dînşii şi cu un rumînu, anume Ilie, şi cu feciorii lui de la Dumitraşco clucer ot Spineani şi de la nepotu-său, Vasilie spătar ot Greci. Deci aşa pîrîia oroşanii cînd au fost cumpăratu Cînda postelnic împreună cu dînşii, iar noi am căutat şi am văzutu şi zapisul de la mîna lor cu peceţile lor şi cu iscăliturili lor şi cu mărturii la mîna Cîndei postelnic, scriind cum să aibă Cînda postelnic a ţinearea 2 dealniţe şi cu un rumînu, anume Ilie şi cu feciorii lui, iar ceialalţi oroşani să ţie 6 dealniţe, cum au fost cumpăratu. Deci noi aşa am judecat aceşti boiari ce sîntu mai sus-scriş cum să aibă a ţinearea Cînda postelnic 2 dealniţe şi cu rumînul ce scrie mai sus, iar ei să ţie ce au cumpăratu pre aceale 6 dealniţe. Iar pentru o roată de moară ce pîrîia oroşanii, aşa i-am judecatu să aibă Cînda postelnic pace de cătră ei, pentru că s-au spartu hotarăle de atunce în 2 rînduri, acum iar s-au stricat hotarăle cu acei 12 boiari.Deci noi am judecatu ca să aibă Cînda postelnic pace pentru acea roată de moară de cătră acei oroşani ce sîntu mai sus-scriş numai să ţie Cînda postelnic 2 dealniţi şi cu un rumîn, cum scrie şi zapisul lor.Dereptu aceaea, am făcut cartea noastră ca să aibă pace de cătră ei pentru că aşa i-am judecat, nimic val să n-aibă, ca să aibă bună pace de cătră dînşii. Şi pentru credinţa, ne-am pus peceţili şi iscăliturili mai jos.Pis measeţa iunie 1 dni, vă leat 7153 
1645. Stroe vel vistiarSocol cliucerTatul logofăt domnescMihaiu [...]Ivaşcu vornicVentilă clucerVlaicul logofăt ot Cîmpulung.DRH, B, XXX, nr. 183, p. 2251645 iunie 1 ŢR 
226 Să se ştie cum au cumpărat Stanciul Mîzgoci de la popa Cîrstea ot Dătcoi 2 pogoane de ţălenă de Ionaşco, încolo, spre Varul, derept ughi 3, anume în Valea Fînaţelor şi cu un stînjăn de ocină. Ş-au fost aldămăşari, anume: popa Neagul şi Tatul de Gherghiţă i Radul lu Totos i snă ego, Barbul i Şteful i Lălea ot Tohani. Şi iară au cumpărat Stanciul de la popa Cîrstea 4 pogoane de ţealenă cu loc de casă, o cetverte şi cu un stînjăn de ocină şi le-au cumpărat de la casa Stanciului în Sibiciu.Şi mărturie: popa Oancea i popa Ivan i Stanciul i Coman i Mircea i Crăciun. Ş-au fost şi Despot de Călugăreni şi mulţi oamene buni au fost şi le-am cumpărat, derept ughi 6 gata, aceale 4 pogoane de la popa Cîrstea.Pis measeţa ionie 1 dnă, vă leat 7153 
1645, vă dni Mateiu voievod.DRH, B, XXX, nr. 184, p. 2261645 iunie 3 ŢR 
227 Noi, boiarii cari au fost luat pre răvaşul domnu nostru de egumenul Nectarie, carele easte la mănăstire la Brad, unde easte hramul Marile Mucenic Dimitrie, anume: Sava căpitan ot Mărăcineani i Sava a lui Avraam i Vasilachi ot tam i Lupşe vornic ot Puţinei i Ştefan dascăl ot Maxin i Dragomir armaş ot tam, ot Salce, Ţiba păharnic, ot Cacaleţi, Nan Potor i Ştefan ot tam, Costantin păharnic ot Bălişoara i Şteful păharnic ot tam şi Baico portar ot tam, ca să căutăm şi să adeverim pentru neşte ocini. Care ocină o au fost cumpărat dumnealui Radul marele comis ş-această moşie o au fost datu-o dumnealui la mănăstire, la Brad, unde easte hramul sventii Dimitrie care mai sus-scriem. Această ocină care au fost cumpăratu-o la Albeşti de la Călmăţuiu, de la Radul Răgep şi de la feciorii lui, anume: Toma şi de la Ghiorghie, stînjeni 174. Şi iar au fost cumpărat de la Stoian şi de la frate-său, Mihăilă, feciorii lui Buhuci ot Albeşti, 100 stînjeni şi de la popa Lupul, stînjeni 50 şi de la Dumitru, feciorul lui Calin, stînjeni 20, ca să căutăm şi să adeverim, să o aleagem de cătră alţi fraţi carii sînt pre moşie, aceşti doisprăzeace boiari ce mai sus-scriem. Ş-am mărsu noi toţi la seliştea Albeştilor, la Călmăţuiu şi s-au strînsu megiiaşi din sus şi din jos şi dimprejurul locului. Deci am întrebat ş-am adeverit dimpreună cu vînzătorii şi o am tras şi o am funit din Călmăţuiul Tătarului pînă-n Rătunda, unde easte capul moşiei. Aflat-am săliştea satului, stînjeni 344 şi i-am pus şi bolovani şi o am tras la mijlocul locului, aflat-am iară 344, tras-am la capul moşiei despre cîmpu, aflat-am 340, căci s-au îngustit şi alte moşii. Deci am socotit să să îngusteaze ş-aceasta.Ş-au fost ispravnic la acestu hotar dumnealui Stanicul al doile portar, dimpreună cu noi, cu aceşti doisprăzeace boiari şi mulţi oameni buni di primprijurul locului, din sus şi din jos. Şi o am strînsu toată la un loc, ca să fie această moşie ohavnică sventei mănăstiri, unde easte hramul sventii Dimitrie. Şi pentru credinţa, pusu-ne-am şi peceţile ca să să ştie. 
228 Pis measeţa iunie dni 3, vă leat 7153 
1645.Stanciul portar ispravnicVasilachiSavaLupsu dvornicSava căpitanulŞtefan dascălCostandinŞtefanBaicoŢîbaNan postelnicŞtefulDragomir.DRH, B, XXX, nr. 186, p. 227-2281645 iunie 4 ŢR 
229 Adecă eu, Ioan călugărul Bîrsescul şi cu fiiu-mieu, Tudor logofăt şi cu nepoţii miei, po ime: Radul i Dumitru, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, ca să fie de bună credinţă întru cinstită mîna a dumneei jupîneasei Ilincăi, carea easte jupîneasă jupînului Radului banului Buzăscul, cum să să ştie, cîndu au fost acum, în zilele măriii sale domnu nostru creştin, Matei Băsărab voievod, iară eu, Ioan călugărul cu fiiu mieu, Tudor logofăt şi cu nepoţii miei ce scriu mai sus am vîndut jupîneasei Ilenii băneasei satul Doba de Sus ot sudstvo Vîlcea, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi rumînii cîţi să vor afla de moşie şi de legătura lu Mihai voivod şi cu tot venitul de preste tot hotarul, den cîmpu, den pădure şi cu heleşteul, însă cît ţine hotarăle ceale bătrîne, de apa Oltului pînă în matca Topologului. Şi de rumînii încă să să ştie, po ime: Stoia cu feciorii lui i Bratosin Cazacul şi cu feciorii lui şi Mircea Pîrjol cu feciorii lui i Mihail Stupeş cu ienicerii lui i bratomisi şi Stan cu feciorii lui i Vladu cu feciorii lui [...] i feciorii lui Ivan i Dan cu feciorii lui i Pătru cu feciorii lui şi cu nepoţii lui de frate po ime [...] i sni Staico i Radul Popisi şi cu feciorii lui i Vîlsan cu feciorii lui i brat ego, Mircea cu feciorii lui i Toader cu feciorii lui i Lepădat cu feciorii lui i brat ego, Işfan cu feciorii lui [...] i sni Stoichinei i Radul preuteasei şi cu feciorii lui. Păntru că acest sat Doba de Sus, carele scrie mai sus, fost-au de moşie al mie, încă de la părinţii miei de moşie, de strămoşie, încă mai denainte vreame. Iară după aceaea, cînd au fost acum în zilele măriii sale domnu nostru, iară eu Ioan călugărul şi cu fiiu mieu, Tudor logofăt am vîndut satul Doba de Sus, tot satul şi cu toţi rumînii şi cu tot vinitul jupîneasei Ilenii băneasii derept ughi 600, tot bani gata. Însă aşa ne-am tocmit cu dumneaei de au luat asupra dumneaei şi birul satului, bani 264, să plătească de dăjdi, cum easte scris în catastih, în vistiiriia domnu nostru. Iară cu noi nimea treabă să nu aibă a ne apuca păntru dajdea satului, ci să caute la dumneaei de acum nainte. Şi am vîndut de bunăvoie a noastră şi cu ştirea tuturor vecinilor noştri şi a rudeniilor noastre. Şi am luat noi toţi banii gata în mîinile noastre, denaintea mării sale domnului nostru, den divan, ca să-i fie dumneaei şi coconilor dumneaei moşie în veac.Şi mărturi toţi boiarii divanului: pan Dragomir vel dvornic i pan Radul vel logofăt i Stroe vistier i Diicul vel spatar i Socol fost vel clucer şi Mihnea mare stolnic i Radul vel comis i Drăguşin vel peharnic i Costandin vel postelnic şi alţii carii îş vor pune mai jos peceţile şi iscăliturile, ca să să ştie şi să să crează. Şi aceşti bani ce mi-au dat dumneaei, jupîneasa Ilina băneasa, vîndut-au dumneaei satul Comişanii de mi-au dat banii.Pis az Tudor logofăt Slăvitescul, iunie 4 dni, vă leat 7153 
1645.Monah IoanRadu vel logofătRadu vel comisVladul postelnic 
230 Mihnea vel stolnicSocol clucer.Eu Tudor logofătRadu snă RadulDumitru snă Dumitru.DRH, B, XXX, nr. 188, p. 229-2301645 iunie 6 ŢR 
230 Eu Gavril spătar, împreună cu jupîneasa me Ruxanda, scris-am zapisul nostru la mîna nenii Radul logofăt Dudescul, cum să se ştii că ne-am tocmitu cu dumnealui, păntru parte care ne-au datu dumnelor de zestre la Tîmbureşti, de o amu datu acea parte toată, iar nenei Radul logofăt cu rumîni cu tot, cît au fost a dumnelor. Şe dumnelui mi-au datu la Bonţeşti, cît au ţenutu dumnelui, şe bani uhgi 100, de am cumpăratu de la Dragomir şe de la femeia lui, Mareia, păntru că ne-am tocmit noi de bunăvoia noastră.Şe la tocmela noastră fost-au: jupan Gherghe clucerul i Pătru sulgerul i jupan Manul i Pană neguţătorul Geim, Dragomir roşul de Ghergheţă i popa Opreş ot Berileşi. Şi am scris eu, Pangratie de Bereleşti, ca să se ştie.Pis iunie 6 dni, leat 7153 
1645.Gavril spătar, snă Mîrzeală vornicDRH, B, XXX, nr. 189, p. 2301645 iunie 8 ŢR 
231 Scriim să să ştie cum au vinit Pană neguţiturul şi cu Tuadir cu cartea măriii sale, lui vodă, la Grecul de Băşeni ca să aibă a le alege neşte părţi de ocenă den sat, den Cîndeşti. Dece Greacul s-au sculat şi-u strînsu oameni buni şi-u mărsu de le-au ales ocena, cît au cumpărat şi o au stîlpit deanaintea a uomeani buni şi bătrîni, anumea: Vasiilei de Peareani şi Ionaşcu ot tam şi Pîntea ot tam şi Samuilă ot Băşeni şi popa Zaharie de Băşeni şi Gligoraş ot tam şi alţi mulţi oameni buni şi bătrîni ca să să ştie. Şi prea mai mare mărturie şi-u pus şi peceţile.Ş-au fostu şi răzeşii dă faţă, anume: Drăgan şi Tirun să să ştie.Vă leatul 7153 
1645, measiţa iunie 8 dni.DRH, B, XXX, nr. 190, p. 2311645 iunie 11 ŢR 
232 Jupan Dragomir vel dvornic dat-am carte noastră lu Tudor logofăt ca să fie volnic cu aceasta cartea noastră să leapede bani lu Grajdan spătar de prea moşîie, partea Stoicăi rumînul dîn funea Văcălioaie. Păntru că au avut pîră Tudor logofăt cu Grajdan spătar di faţă naintea noastră păntru Stoica rumînul, zicînd Tudur logofăt cum eastă el mai volnic a ţinearea prea Stoica rumînul, căci eastă dîn funea lui şî că nu l-au întribat cînd l-au cumpărat. Derept aceea, noi încă am socotit şî am judecat ca păntru să nu mai aibă gîlceavă între ei de i-am împăcat. Că de-ar fi 2 rumîni, ar fi luoat Grajdan spătar unul şî ar fi luoat Tudor logofăt altul. Iar păntru rumînul mai cu moşîia lui, dat-am lu Tudor logofăt să-şî ţie moşîia partea rumînului. Iar Grajdan spătar să-şi ţie prea Stoica rumînul, însă cie va fi prea dereptul cu socotele, derept să aibă a-ntoarcearea Tudor logofăt bani prea moşîia lu Grajdan spătar şî de nemenelea opreală să n-aibă preaste cartea noastră.Pis iunie 11 dni, leat 7153 
1645.DRH, B, XXX, nr. 192, p. 2321645 iunie 11, Bucureşti ŢR 
232 [...] [...] într-aceasta-ţi v-aduce ştire domnia mea pentru rîndul cestor oameni, anume Marta călugăriţa şi cu feciorii ei, popa Ivan şi Gheorghe şi Stoica şi Stan ot Pătîrlage, ot sudstvo Buzău, că au venit toţi de faţă, aici, înaintea domniii mele la divan, de s-au pîrît muma cu feciorii, pentru neşte moşie de la satul Pătîrlagele, că a avut multă pîră şi gîlceavă în trei divanuri, şi tot le-am făcut cărţi, ca să-şi ţie, cine 
233 ce i se va cădea, şi tot nu se-au putut aşeza. Într-aceaea, domnia mea am judecat şi am lăsat numai cum veri putea afla cu direptate să tocmeşti.Deci, în vreame ce veri vedea cartea domniii meale, iar sfinţiia ta să cauţi cu boiari şi cu preoţi şi cu oameni buni şi bătrîni pre cărţi şi pre sfînta pravilă de toate amestecăturile ce vor avea întru dînşii, să-i judeci şi să-i tocmeşti sfinţia ta pre direptate, cum vei afla, ca să nu mai vie gîlceavă aici la domnia mea.Şi cum îi veri aşăza, să faci ştire domniii meale, că am lăsat domnia mea numai pre sfinţia ta. Aceasta-ţi dau ştire.DRH, B, XXX, nr. 193, p. 232-2331645 iunie 13 ŢR 
243 Adică eu, Stan, feciorul Radului Petelec ot Cîrlomăneşti, scriu zapisul mieu ca să hie de mare credenţă la mîna Radului Ţăpoteaiul ot Cîrlomăneşti şi a feciorilor lui, anume: Matei şi Stoica, cum să se ştie că le-am vîndut partea mea, a trie parte de ocină, de ocina lui Ianăş, feciorul Lupului Breazoe din Mîja, pînă-n Adîncata, peste tot hotarul, şi în deal şi în pădure şi trii rozoare în cîmpu, dereptu ughi 5 e pol ca să hie moşie stătătoare. Pentru că această moşie, ce scrie mai sus, fostu-o-m vîndut eu, Stan, mai naente vreame lui Costandin ot Cîrlomăneşti, iar Radul Ţăpoteaiul nu s-au suferit, ci au lepădat banii lu Costandin că i se-au căzut lui, că au fost mai volnic. Dereptu aceai, i-am făcut acest zapis ca să hie moşie stătătoare.Şi cînd am făcut acest zapis, fost-a mărtorie, anume: Pavel e Negoe, Mihai, Jipa, Dumitru. Şi au cumpărat Radul Ţăpoteiul şe lazul ce-au fost vîndut Banci Burlie, iar di la Costandin. Acesta am scris. Şi pentru cridinţa mi-am pus deagetele mai jos.Iunie 13 dni, vă leat 7153 
1645.Eu Stan.Pavel.Neagoe.Mihai.Jipa.Dumitru.DRH, B, XXX, nr. 195, p. 2341645 iunie 15 ŢR 
238 Adecă eu, jupînasa Neaga de Dărmăneşti şe cu feciorii mei, anume: Dragomer i Neagoe i Tudosie scris-am zapesul nostru la mîna lu Dumenecă postelnic de Lipiia, ca să fie de mare credenţă la mîna dumnealui, cum să să ştie că i-am vîndut moşie den sat, den Petreşti, den partea noastră, jumătate, den cîmpu, de apă, den pădure şe den şezutul satului, de preste tot hotarul şi cu vadu de moară, de hotariu pînă hotaru. Şe o am vîndutu noi, de a noastră bunăvoie, fără nece o selă, ca să-i fie dumnealui moşie şe feciorilor dumnealui ohabnîcă şe să n-aibă nemene nece o treabă, dereptu ughi 50.Şe cîndu amu făcut această tocmeală fost-au mulţ boiari mărturie, anume: Şteful postelnic de Tămăşeşti i Dragomer logofăt de Lereşti şe Albul logofăt de Rătevuieşti şe Ion logofăt de Corşor şe genere-său, Albul logofăt de Rătevuieşti i Radulu postelnic de Băleşti. Şe pentru mare credenţă, pusu-ne-am şi peceţele.Pis iunie 15, leat 7153 
1645.Jupîneasa Neaga.Eu Drăgomir.Eu Neagoe.Eu Tudăsie.De Petreşti, Manea i Raduslav i Neagoe.Şteful postelnic. 
239 I Mogoş.I Neacşul.I Stan mărturie.Radul Muntean.Eu Iorga ot Spineani.DRH, B, XXX, nr. 197, p. 238-2391645 iunie 15 ŢR 
239 Adecă eu, Oprea logofăt cel bătrîn ot dol Bălţaţi, şi uncheaşul Radul cel bătrîn i Lazar şi eu, Oprea, feciorul Oprei logofăt şi den Călineşti, Isar şi Stan Cotigă, de aceast-am scris şi mărturisim pentru că, avînd Vladul pîrcălabul pîri şi gîlceavi cu Stoica logofătul Titeanul, pentru 1 răzor de vie ce-au fost de la călugări, iar Stoica Titeanul zicea că este de la Dragoslav logofăt. Deci, Vladul pîrcălabul ne-au chemat, pre aceşti oameni, ce sîntem mai sus-zis înaintea jupanului Vasilachi ot Călineşti, şi înaintea tuturor neguţătorilor, anume: jupanul Conda i Deadiul Bucurişteanul i Ghiga şi Ghinciul i Cozma i popa Ţeaţea i Danciul, feciorul lu Coman. Şi mulţi oameni buni era. Şi ne-au întrebat, cum ştim cu sufletele noastre de acel răzor de vie: este de la Stanciul călugărul au este de la Dragoslav logofăt?Deci noi am spus cum am ştiut cu sufletele noastre pre sfînta dereptate, cum acel răzor de vie este de la Stanciul călugărul. Şi ne-au apucat înaintea besearecei, de ne-au şi jurat. Şi cînd am jurat, fost-au şi feciorul Stoicăi logofăt acolo, de faţă, anume Sturdzea. Deci noi [...] acest răzor de vie să fie al Vladului pîrcălabul, moşie lui şi feciorilor lui. Şi nimea bîntuială să n-aibă [...].După aceae, iar eu, Oprea logofăt şi cu fiiu-meu Oprea, scriem şi mărturisim pentru o vie ce i-am dat Vladului că au plătit pre frate-meu de bir pînă au fost viu înainte 3 ai. După aceae, deac-au murit frate-meu, iară am mers la Vladul pîrcălabul de-am luoat ceară şi pîine şi vin şi bani ce-au tribuit, de l-am pomenit, pîn-am împlut ughi 20. Deci i-am dat această vie şi 1 stînjin ocină, ca să fie pomană frăţîni-meu şi ca să pomenească şi el pre frate-meu.După aceae, am socotit eu, Oprea logofăt, pentru cît că se cade a firea această vie la Vladul pîrcălabul, cît sînt acum 18 ai, de iar i-am vîndut după vii şi moşii ale meale. Ci să cade să fie şi această la mîna Vladului pîrcălabul, 
240 pentru că-mi este ca un fecior şi el mă caută la nevoie mea. Şi altul nu-mi este voie să între în moşie mea, căci voi da eu moşie mea, cui voi vrea.Într-aceae, eu, Vasilachi ot Călineşti i Conda i Deadiul Bucurişteanul şi cu alalţi carii sînt mai sus-ziş, am socotit şi am judecat cum se cade să ţie Vladul aceste vii şi moşii. Şi am văzut şi zapisul la mîna lui. Deci am dat şi noi să fie Vladului moşie şi feciorilor lui. Ceeasta am scris şi mărturisim cu sufletele noastre.Pis iunie 15 dni, leat 7153 
1645. Pis az, Grama.Eu OpreaLazar Eu VasilachiOprea.DRH, B, XXX, nr. 198, p. 239-2401645 iunie 16 ŢR 
240 Adecă eu Manea, ficiorul Manii Piscotan ot Ibăneşti ot sudstvo Olt, scris-am şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis ca să hie de mare credinţă la mîna Ancăi clucereasa, jupîneasa Radului clucer şi a feciorilor ei, anume: Dumitraşco i Papa, cum să să ştie că i-am vîndut eu de a mea bunăvoie 2 funii de ocină din sat ot Ibăneşti din cîmp, din pădure, din apă, din uscat şi de preste tot hotariul, din hotar pînă în hotar oarecît se va aleage. Şi această moşie, ci scrie mai sus, o am vîndut eu de a mea bunăvoie, fără de nici o silă, pre bani gata, aspri 6400, ca să-i hie ei şi ficiorilor moşie ohabnică şi nepoţilor i strănepoţilor.Şi cîndu am făcut această tocmeală şi acist zapis, fost-au mulţi boiari mărturii: Gherghe Sîrbul ot Slatina i Ivan Sîrbul ot tam i Radul Caşotin ot Criţi şi Giurgi ot Puturoasa i Mitrea ot tam, Todor portar ot Priseacă. Şi păntru credinţa, mi-am pus peceatea.Pis iunie 16 dni, vă leat 7153 
1645.Eu Manea.Şe Badea.DRH, B, XXX, nr. 199, p. 2401645 iunie 16 ŢR 
241 [...] ca să hie volnic cu această carte a domniii meale de să ţie toate moşiile cîte au avut moşu-său, Fuga logofăt de cumpărătoare, în zilele răposatului Mihai vodă, cum am văzut domnia mea şi carte domnească a lu Mihai vodă de cumpărătoare la mîna lu Lepădat roşul, vă leat 7104. Derept aceaea şi domnia mea am dat lu Lepădat, nepot Fugăi logofăt, ca să ţie şi moşii şi vii şi ţigani, şi tot, cumu-i scris cartea lu Mihai vodă, şi să oprească pre tot omul de pre aceale moşii. Iar cui va părea cu strîmbu, să vie de faţă la divan cu cărţi, cu drease, cu tot ce vor avea, şi de cătră nimeanilea opreală să n-aibă.DRH, B, XXX, nr. 200, p. 2411645 iunie 17 ŢR 
241 Adecă eu, Partenie egumenul de la sfînta mănăstirea sfintei Catirenii careaea este închinată Sănaii, screu şe mărturisescu cu acesta al miiu zapis ca să hii de mare cridinţă la mîna lu Doroteai egumenul de la sfînta mănăstiri a lu Mihai voivod, cari easti hramul sfeti Nicolai, cum să să ştii că am avut pîră 
242 înaintea măriii sale domnu nostru, Io Matii Basarab voivod şi a tot cinstit divanul mărie sale păntru satul Popeştii şi Bănciuleştii.Dici, măria sa vodă ne-au citit hrisoavele şi, văzînd măria sa vodă că zapis n-avim, aşa ni-au judicat împriună cu tot sfatul mărie sale, cum să ţinim dempriună aceale sati cu rumîni, cu tot vinitul ce va hi. Şi ni-au făcut şi cărţi pri acea judicată, iar pisti puţină vreame, dacă au vinit vodă la Bucureşti, eu nu m-am lăsat, ce iar am ieşit cu pîră la divan. Dice, măria sa vodă iar ni-au judicat dacă nu voi să ţiu tocmeala cum ni-au tocmit măria sa, eu să iau 12 boiari să jur să spargă hrisovul lu Mihai vodă şi să ne fii ispravnică.Într-aceaea, socotind eu că jurămîntul easti un lucru griu ci n-am luat, că sau aşi fi putut jura sau ba, ce ne-am tocmit noi eguminii di a noastră bunăvoie dinaintea divanului să ţinim cum ne-au fost tocmit măria sa vodă mai nainte din doo şi rumîni şi moşie tot din doo. Şi ne-am făcut şi zapis unul la mîna altuia să nu ne mai pîrîm.Şi mărturie toţi boiarii divanului cii mari şi alţi carii îş vor pune peciţile. Şi păntru adivirită credinţă, me-am pus picetea şi iscălitura.Pis iunie 17 dni, leat 7153 
1645. [...].Udrişte Năsturel vtori logofătPreda vel clucerStroe vel vistiarBunea vistiarEvstratie vtori vistierGheorghie cliucerEu Marco Danovici vel armaşSava logofătRadul vel comis.DRH, B, XXX, nr. 201, p. 241-2421645 iunie 17, Bucureşti ŢR 
242 [...] acestui om, anume Dragomir ot Răduceşti, ot sudstvo Slam Rîmnic ca să fie de acum nainte în pace şi slobod de 
243 cătră Avram şi de cătră frate-său, Cherano de sat, pentru multă pîră şi gîlceavă ce au avut unii cu alalţi, aici înaintea domniei meale, că au venit de se-au pîrît de faţă, că aşa pîrîia Avram şi Cherano, zicîndu cum are Dragomir moşie multă acolea în sat, ca să plătească Dragomir mai mult la bir, iară Dragomir, el se-au plînsu în divan cum iaste Avram şi Cherano şi Panaiute şi Stoicanu cîte 4 fraţi tot pre păhărnicie la ughi 8, iară Dragomir, el iaste singur fără feciori, fără nimic, numai cu capul şi le-au fost birul în sat 7 costande şi 7 bani. Într-aceea, domnia mea am căutat şi am judecat, pre dirept şi pre leage, cu toţi cinstiţii deregătorii domniii meale şi am zis domnia mea den divan, cum să dea Dragomir la bir, el singur 3 costande, iar Avram şi Chirano să dea amîndoi 5 costande, iar fraţii lu Avram şi ai lui Chirano, anume Panaiuti şi Stoican, ei să-şi păzească slujba la peharnici, la ughi 8, că i-am dat domnie mea pre fraţii cei mai mari să-şi dea birul deosebi 5 costande, iar fraţii cei mai mici să-şi fie la slujbă. Mai mult treabă şi amestecătură unii cu alalţi la bir să n-aibă, ce să-şi dea Dragomir partea lui de bir deosebi, trei costande, iar Avram şi Chirano, ei să dea amîndoi la bir 5 costande, că aşa le-am ruptu domnia mea judecata, că cine se va ispiti a face într-alt chip, mare certare va avea de cătră domnia mea, pentru că se-au pîrît de faţă şi au rămas Avram de leage şi Cherano de leage şi de judecată, denaintea domniei mele, den divan. Derept aceaea, şi voi, birarilor, încă să căutaţi deaca-şi va plăti Dragomir partea de bir 3 costande, pace să aibă, să nu se tragă pentru alţii.DRH, B, XXX, nr. 202, p. 242-2431645 iunie 27 ŢR 
248 Adică eu Cîrstiian Golescul ot Otişani, scris-am acesta al miiu zapis ca să fie de mare credinţă la mîna Niculei logofătul ot Sărăcineşti cum să să ştii că i-am vîndut satul Grecşorii ot Tărîi tot, cu tot hotarul şi cu toţi rumînii cîţi să vor afla dintr-acest sat, păntru că i-am vîndut eu, de a mea bunăvoie diript bani gata, ughi 170 ca să-i fie dumnealui şi coconilor moşie în veacu. Păntru că acest satu şi aceşti rumîni fostu-i-am cumpărat eu de la Tudosie banul şi di la fiiu-său, Preda spătariul ot Cepturoaia pre bani gata şi cu zapis de la mîna lor. Diript aceaea, am vîndut eu acest satu şi aceşti rumîni di a mea bunăvoi Niculei 
249 logofăt. Iar, de să va rîdica ceniva cu vro pîră, eu să portu pîră cu cila ce mi i-au vîndut, iar Nicula logofăt să aibă a ţenea cu bună pace cum i-am vîndut eu.Derept aceaea. şi mărturie au fost la tocmeala noastră mulţi boiari, anume: Tudor logofăt ot Slăviteşti şi Preda postelnic ot Răscăieţi şi Radu Goliscul şi Mihalaşco logofăt.Şi am scris eu, Matei logofăt ot Cacova. Şi păntru credinţă, pusu-ne-am şi peceţele.Pis iunie 27 dni, leat 7153 
1645.Eu Cîrstiian GolisculRadu GolisculEu Tudor logofăt Slăvitescul mărturiePrida postelnic ot Răscăieţi mărturieIu Matii logofăt mărturieDragomir Prundenul mărturie.DRH, B, XXX, nr. 204, p. 248-2491645 iulie 1 ŢR 
249 [...].Scris-am eu, jupîneasa Ivana, acesta al mieu zapis de să fie de mare creadinţă la sfînta mănăstire ot Brîncoveani, păntru că am dăruit moşia mea ot Studina ha din sus şi cea din jos cîtă am toată moşiia mea, să fie moşie la 
250 mănăstire ohabnică stătător că o-m dăruit păntru sufletul mieu de acum naite să n-aibă nimea treabă cu acea moşie, numai să aibă treabă sfînta mănăstire cie scris mai sus.Şi au fost năstavnic la sfînta mănăstire părintele egumenul iermonah Gavril şi mărturii: părintele popa Cînda şi popa Ivan i Achim călugăr, feacior lu Croiaci, şi Stanciul vornic ot Izbiceani şi Cîrstea fiiu-seu logofăt şi popa Stroia, fecior Vladului ot Osica şi popa Neacşul ot Vlăduleani şi diacon Stoian, iar de-acolea. Şi au fost toţi oameani miei cînd am dăruit aceasta moşie la sfînta mănăstire.Iar cine să va ispiti a călcarea cuvîntul mieu şi a sparge pomana mea acela om să fie triclet şi anathima şi afurisit 318 otiţi ije vă Nikie şi să să judeace cu Arie şi cu Iuda la un loc.Şi păntru credinţa am pus şi peceate mea, vă leat 7153 
1645.Pis measeţa iulie 17 dni.Eu jupuneasa IvanaEu Stanciul vornicEu Cîrste logofăt.DRH, B, XXX, nr. 206, p. 249-2501645 iulie 1 ŢR 
250 Adecă eu, uncheaşul Răducel şi cu feciorii mei, anume: Ion şi Drăguş scriu şi mărturisescu cu acesta zapis al meu, ca să hie de mare credinţă la mîna jupan Costandin căpitan Gălăţeanul căpitan cum i-am vîndut o fune deplin den funea budească de lungu den apa Cotmeanei pînă în pădure şi easte lîngă Luian. Şi o am dat de a noastră bunăvoie, fără de nice o silă, ca să-i hie dumnealui moşie ohabnică, lui şi feciorilor lui derept bani gata, ughi 3.Şi la aceasta tocmeală se-au tîmplatu mulţi boiari şi megiiaşi mărturie, anume: jupan Gheorghie Botezatul i jupan Ivan Cortofleş şi Vladul Norocea. Şi se-au tîmplat şi doi dărăbanţi, anume: vătah Costandin şi cu soţiia lui, cu Dobre şi Neagul sticlariul şi ş-alţi boiari şi megiiaşi, carii vor pune mai jos peceţile şi iscăliturile, ca să se crează. Ş-am scris eu, Daniil copilul.Pis measeţa iulie 1, vă leat 7153 
1645.Eu RăducelIon 
251 DrăguşuGheorghie BotezatulVladul NoroceaPopa ArfeniePopa Cozma.DRH, B, XXX, nr. 207, p. 250-2511645 iulie 2 ŢR 
251Scris-am eu, jupîneasa Ivana al meu zapis ca să fie de mare credinţă la sfînta mănăstire, la Brîncoveani, păntru că i-am datu pre Dumitru ţiganul, ficiorul lu Cernei să fie al mănăstirei moşie stătătoare ohabnică, că am vîndut pre Cernei cu ceaia ficiori. Iar acela au fost preste Dunere, ci nu la-m vîndut, ci-l dăruiasc la mănăstire păntru pomana mea, cîndu-l vor găsi, să-l ducă la mănăstire.Şi mărturie: Stanciul vornicul ot Izbiceani şi popa Neacşul şi popa Stroi şi diiaconul Stoian ot Vlăduleani. Iar cini va întoarce cuvîntul meu, să fie proclet şi afurisit de 318 otiţi vă ije ot Nichei. Şi păntru credinţa am pus ce peceatea.Pis measeţa iulie 2 dni, vă leat 7153 
1645.Eu Stanciul vornicJupuneasa IvanaEu Stroie.DRH, B, XXX, nr. 208, p. 2511645 iulie 3 ŢR 
255 Adecă iar noi, satul Cucuteanii, însă cu mic cu mare cum zici şi în cela zapis, scris-am acesta al nostru zapis ca să fie de mari credenţe la mîna lu Tănasie vătaful za paici cum să să ştie că am vîndut moşiia lu Dan, fără partea frăţini-său, diriptu bani gata 1000, însă de piste tot hotaru şi din cîmpu şi den pădure şi dintr-apă şi den şezutul satului de pretutindinea, oarecît să va aleage. Şi am vîndut pentru birul, căce ş-au lăsat partea de bir în sat ş-au fugit. Ci noi l-am plătit cît am putut, iar acuma n-o mai putem plăti, ce am vîndut-o lu Tănasie vătaful za paici, dereptu aceşti bani ce sîntu mai sus-scrişi, însă cu zi pînă la sîntă Mărie Mare. De va vini pînă la zi, să aducă banii, să-i dea lu Tănasie vătaful înapoi, iar de nu va aduce, il să-ş ia moşiia. Iar de nu-i va aduce, să fie moşiia lu Dan vîndută stătătoari lu Tănasie vătafului şi feciorilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor, cîţi Dumnezău i va da.Şi cîndu s-au făcut această tocmeală, fost-a mărturie: Mihai postelnic ot Lazuri i Andrei ot Runcu i Nuţu vătaful ot Ţiţa i Stanciul vătaf ot tam i Manea ot tam, Stan ot tam, ot Fieni, Stoica i Marin şi alţi săteani toţi ot Bezded, Văsiiu i Radul bănişorul ot Stupineale i Radul ot Cornet i Datco ot Boşari i popa Stroe ot Bădeani încă este mărturie. Şi pintru credinţe, pusu-mi-m şi peceţile şi degetele.Pis measeţa iulie 3 dni, vă leat 7153 
1645.MileVladulStroeLupulOprea OroşanulEu popa ArfenieEu popa PetricaEu Mihai postelnicOt Fiiani, StoicaMarin ot tamEu Stroe din BădeniEu popa ZahariaEu Radul bănişorVoinea ot Bezdead.DRH, B, XXX, nr. 210, p. 2551645 iulie 10 ŢR 
256 [...] Barbul cliucer ot Fratoştiţă i Drăghici postelnic ot Poiana i Peia ot Căpinteani. Cătră aceasta vă dau ştire domnia mea, pentru că aici, înaintea domniii meale, venit-au Drăghici snă Predei ot Brăneşti, carele au avut multă pîră cu Fisănţea logofăt, pentru moşiia din Brăneşti şi din Căpinteani. Şi au luat şi 6 boiari pre răvaşe domneşti denaintea domniii mea. Dici, din moşie i-au ales aceşti boiari ce scriu mai sus cum să ţie tot din doao, frăţeşte, iar de rumîni şi de ţigani nu i-au ales partea. Ce iată că v-am dat domnia mea pre voi. Dereptu aceasta, deaca veţi vedea ceastă carte a domniii meale, iar dumnăvoastră să căutaţ să vă strîngeţi să-i aleageţi cum veţi şti mai cu dereptate, cu sufltele voastre, partea lui ce i să va veani cu direptul, fără nici o făţărie, din rumîni, din ţigani, să i să ştie carii vor fi de faţă şi ceea ce vor fi prin ţară. Iar să-i potriviţi să se ştie cine ce va ţinea. Iar pentru doi rumîni [...] iar să-i aleageţi, să-i daţi rumîni pentru rumîni, cum veţi şti, pre dereptate. Aşa să-i tocmiţi şi să le alăgeţi părţile. Iar să veţi făţări, să fiţi legaţi cu numele lu Dumnezeu. Aceasta vă scriu. [...].Iulie 10 dni, leat 7153 
1645.Io Mateiu voivodDRH, B, XXX, nr. 211, p. 2561645 iulie 12, Bucureşti ŢR 
256 [...] ca să-i fie lui neşte case în oraşul domniii meale, în Bucureşti, cu locul cît se va aleage în lungu şi în larg, pentru că aceaste case ce scriu mai sus, fost-au ale Neculii vistiiariul. Iară cîndu au fostu acum, în zilele domniii meale, după ce s-au petrecut Necula vistier, iar fiiu-său, Dumitraşco postelnic au vîndut aceaste case boiarinului domniii meale, Evstratie vtori vistier, derept ughi 260 tot bani gata, 
257 de bunăvoia lui, fără nici o silă, cu ştirea tuturor boiarilor, a mari şi a mici, şi au luat toţi banii din divan în mîna lui. Însă, fiindu Dumitraşco postelnic datoriu lu Iacov cliucer ot Cernaia, ughi 160 bani, n-au avut să-i plătească, ce au căzut cu rugăciune la Evstratie vistier de i-au făcut bine de i-au dat această ughi 160 de s-au plătit de datorie de cătră Iacov cliucer. Şi i-au mai dat încă ughi 100, de s-au împlut ughi 260, cum scrie mai sus, cum am văzut domnia mea şi zapisul lu Dumitraşco postelnic de vînzare scris cu toţi boiarii divanului mărturii.Derept aceaea, domnia mea încă am dat cinstitului boiarinului domniii meale, Evstratie vistier, ca să-i fie lui aceaste case cu tot locul cît vor ţinea, să-i fie lui şi coconilor de moşie în veacu stătătoare, [...].DRH, B, XXX, nr. 212, p. 256-2571645 iulie 13 ŢR 
257 Adecă eu, Alecxe, feciorul Stoicăi lu Opriş ot Cîndeşti, scris-am acesta al meu zapis ca să fie de mare credinţă la mîna lu Negoiţă paharnic şi a lu Gherghe spătar şi Moisi spătar, cum să se ştie că am vîndut partea mea de ocină ot Cîndeşti, den Procican, cîtă se va aleage. Şi o am vîndut dereptu 300 bani 
258 gata. Şi această ocină o-u fost cumpărat tată-mieu de la Oprea Cotoiul. Şi o am vîndut de a mea bunăvoie, fără de nici o silă, şi cu ştirea tuturor fraţilor ot Cîndeşti.Şi mărturii den Cîndeşti anume: uncheaşul Balotă i Ghirghe i Bratul i Negrilă i Stoica snă ego Răzmiriţă şi Nedelco snă Lupov i popa Pătru de Lipia i diiacunul Crăciun.I pis popa ot Tîrcov.Şi pentru credinţa, pus-am şi deagetele. Pis measeţa iulie 13 dni, vă leat 7153 
1645.AlexeBalotăGhergheBratulNegrelăStoicaNedelcoEu popa PătruPopa OanceaCrăciun diiacon.DRH, B, XXX, nr. 213, p. 257-2581645 iulie 16 ŢR 
258 Scris-am eu, Mihnea şi cu feciorii mei acestu zapis cumu m-am tocmit cu Ghine den Cîmpulungu cu o livade, anume Iedera, ughi 10 galbeni cu voie miea şi cu a feciorilor mie şi cu ştere a tot satul şi mic şi mare să fie Ghinei de moşie şi lui şi feciorilor, de nime să n-aibă bîntuielă despre rudenie noastră. Ieră să se ştie cumu an vîndut eu, Negri şi Stan o livade în Gura Pietrişului, şi într-ace livade sîntu 4 locuri. Şi ne-m tocmit cu Ghine pre bani ughi 10, să-i fie lui moşie şi lui ficiorilor şi ieră cu ştire a totu satul şi a toţi megieşilor.Şi mărturie: judeţul Dona, jupan Proca, Stan cel roş, Mihne, Dumitru, Oprea, Stanciul pîrgarul, Vlaicol logofăt, Necşul, popa Negre, Stanciul Gogul, Stan Zmîncăi, Miculu, Dan feciorul lu Stan, Bade Ţiganul. Alta să să ştie cumu s-au loat aceşti bani pre caşi de la Aliea turcul ot Necopoe, am loat aceşti bani ocale 650 la sventi Iliia, să aibu a dare caşu turcului la sventă Mărie 
259 Mare. Şi am dat aceşti bani pre aceste locuri la aldumaş 5 vedre de vin, bani 50, pre bucate bani 100.Stan Zmîncăi.Stan cel roş.Stanciul pîrgar.Dumitru.Judeţ Donia.Stanciul Gogul.Mihne. Pis measeţa iulie 16 dni, vă leat 7153 
1645.Alta să se ştie cumu am mers noi: Stan Zmîncăi, Stan cel roş şi Dedul Negre, ierei Negre, feciorul Mihnei, Dumitru, Oprea, feciorii Zmîncăi, de ne-m tocmit cu Ghine şi am băut aldămaş. Şi am pus zi într-o săptămînă să ne întrebăm cu megiiaşii. Şi am vănit a săptămîna de am loat bani şi iera am băutu aldămaş cu totu satul.DRH, B, XXX, nr. 214, p. 258-2591645 iulie 19 ŢR 
264 Noi 4 boiari carie sîntem luaţi denaintea părintilui episcopului ot Buzău cu cartea svinţiei lui di afurisanie, anume: Anton cămăraşul i ot Sărata, Dragomir izbaşa i ot Virnişti, Jipa postelnic i Hriza neguţătorul, ca să căutăm pri diriptate, cum vom afla cu sufletili noastre rîndul lu Niofit igumenul di la Minidic, cu Iasaf igumenul di la Molomuc, pintru nişti mori ce au ţinut Neofit igumenul ale Malamucului aicea în apa Buzăului tocmit cu ruptul mai dinainti vreame cu călugării di la Sveta Gora undi easte închinat metoh Molomocul, să-i dea din an în an cîte 12 galbini. Şi cît le-au ţinut tot au dat cum i-au fost tocmeala. dici au căzut morile la talere ş-au fugit morarul de au năpustit şi moara şi talerul asupra lui Niofit igumenul di au plătit talerul în patru ani închiiaţi. Într-aceaea, morile se-au pustiit şi se-au răsipit. Dici, au venit iar călugării di la Sfeta Gora cu carti di acolo la Neofit egumenul di l-au rugat să nu lase acel loc să să pustiiască, ci să facă mori şi să le ţie cum le-au fost tocmeala mai dinainti vreame. Dici, Neofit se-au apucat şi le-au făcut di iznoavă, cu piitrili, cu fiiarăle noao, cu toată chiltuiala di la dinsul. Dici, cîndu au fost să pornească morele, zăgasul se-au spartu; ce-au sfătuit morile di n-au îmblat un an. Dici, cîndu au fost astă-primăvară, sculatu-se-au Iasaf iguminul di au vîndut morile lui Neculai Mîrşiviţ, dirept ughi 10, fără ştirea lu Niofit.Dici, noi aceşti boiari strînsu-ne-am cu mulţi boiari şi cu oamini buni dimprejurul locului, di am căutat şi am întrebat şi aşa am aflat că le-au fost tocmeala, cum am scris şi mai sus. Şi i-am judicat cu sufletele noastre, dic-au vîndut Iasaf morile lu Mîrşiviţ fără ştirea lu Niofit, să aibă a face Iasaf mori pintru mori lu Niofit pri locul Minidicului. Şi pînă va face morile, să aibă a ţinea Niofit morile di oim.Şi boiarii pre nume: di Măriciniani, Sava cel mare i Sava căpitan şi Ioan iguminul de la mănăstirea Banului şi Armiga cel bătrîn i Nicula Băiscul i Alexe ceauşul i Costea neguţătorul, i Dumitraşco ruşiul i Lepădat roşiu i Mircan i Grama al logofătului i Nicula, ginere lu Carşotă i Nastasie di Bănceşti. Şi pentru cridinţa, pusu-ne-am şe peceţile.Pis iulie 19 dni, leat 7153 
1645.Iermonah Macarie egumen de la Găvane [...] 
265 NăstasieNeculaDemaSavaPătraşco logofăt. [...]. [...].DRH, B, XXX, nr. 217, p. 264-2651645 iulie 20 ŢR 
266 Adecă eu, Necula Plăviţoiul scris-am zapisul mieu să fie dă bună credinţă la mîna jupan Pîrvul spătar ot Vlădeşti, cum să să ştie că i-am vîndutu dooa pogoane dă vie în Coasta Cîmpului, care vie am fost cumpărat şi eu de la unchieşul Momce. Şi am vîndut dereptu bani gata 3600. Şi o-m vîndotu eu, dă bunăvoie me, ca să fie dumnelui moşiie stătătoare în vecu.Şi mărturie încă au fost la tocmela noastră au fost: Pană căpitan i Arsenie postelnic ot Budese i popa Vladul ot Băjaştii.Şi am scris eu, Bade păharnic. Pis iulie 20 dni, vă leat 7153 
1645.Eu Nicula.Arsenie postelnicPană căpitan.DRH, B, XXX, nr. 219, p. 2661645 iulie 23 ŢR 
267 Adecă eu, Stanciul Iepurescul şi cu fetele mele ot Lupşa scris-am şi mărturisesc cu acesta al mieu zapis cum să fie de marea credinţe la mîna jupînului Buligăi vel căpitan, cum să se ştie că mi-au vîndut parte deaa moşie ot Meriş, însă din teiul iepuresc al treile parte, pre bani gata, galbini zăce, ca să fie dumnelui moşie de vac, dumnelui şi coconilor dumnelui, de preastă tot hotarul din cîmp, din pădure, din apă. Şi cîndu am vîndut, am vîndut eu de a mea voie bună, fără nice o silă şi cu ştirea tuturor megiaşilor, din sus, din jos, dimprejurul locului. 
268 Şi cînd am făcut această tocmală, fost-au mulţi boieri mărturiie: Manoli căpitan, Tănasii ot Orbiştii, Nicola ot Vrabiţi, Grua iuzbaşa, Lăpădat iuzbaşa şi alţi mulţi carii n-am scris. Şi păntru credinţa, mi-am pus degetul în loc de pecete.Şi am scris eu, Tudosie logofăt. Pis measeţa iulie 23 dni, leat 7153 
1645.Eu Stanciul Iepuriscul.DRH, B,XXX, nr. 221, p. 267-2681645 iulie 24 ŢR 
268 Adică eu, Dragna, jupîneasa lu Ilie postelnic din Gropşani şi cu ficiorii miei şi eu, Laţco postelnic cu ficiorii miei, scriem şi mărturisim cu acista al nostru zapis ca să hie de mare credinţă la mîna jupînului Diicul velischie spatariu ot Buiceşti şi a coconilor dumnealui, păntru să să ştie că ne-am sculat noi, de a noastră bunăvoie, fără de nici o silă de am vîndut dumnealui partea noastră de moşie din Gropşani ot sudstvo Romanaţi, satul jumătate şi din cîmp, din pădure, din apă şi din dealul cu viile şi din seliştea satului, din hotar pînă în hotar şi cu tot venitul şi cu toţi rumînii. Însă să să ştie că eu, Dragna, jupîneasa lu Ilie postelnic şi cu ficiorii miei am ţînut dintr-această jumătate de sat părţi 2 şi cu rumînii, pre nume: Stan al Ticăi cu 2 fraţi, anume: unul Radul, altul anume [...] şi c-un ficior, anume Mărin i Prida Şuhanul cu 4 ficiori, anumi: Alexi i Radul i Lupul i Stan i Pătru cu 3 ficiori, anume: Pîrvul i Văsii i Stănislav i Stoica cu 1 ficior anume [...] i Rădanţul fără feciorul lui i Prorocea cu 2 ficiori, anume Stoica i [...] şi cu frati-său, Nicola i Neagomir cu 3 ficiori, anume: Stan i Barbul i Preda şi cu frate-său, Stoian şi cu fraţii lor, anume: Badea i Radul i Străţimir i Drăghici cu 1 ficior, anume Ilie. Şi eu, Laţco postelnic dintr-această jumătate de sat am vîndut o parte, dimpreună cu Dragna, am vîndut 3 părţi. Dici rumînii miei carii am vîndut să să ştie pre nume: Vladul cu 4 ficiori, anume: Stan i Dragul i Stancul i Diicul i Matei cu 2 ficiori anume: Andrei i Pîrvul i Toma fără de ficiori i Radul Turcul.Şi această moşie şi aceşti rumîni ci scriu mai sus fostu-i-am cumpărat noi de la Thedosie banul şi de la Preda spătar, nepotul banului Prida ot Cepturoaia. Iar noi i-am vîndut dumnealui pan Diicului velichie spatariu ot Buiceşti însă pre bani gata ce-am luat din mîna dumnealui ughi 191, costande 5. Şi am dat şi zapisul lui Theodosie banul i Predii spătar snă ego carele am cumpărat noi, la mîna dumnealui. Şi am vîndutu noi, de a noastră bunăvoi, fără de nici o silă, ca să-i hii dumnealui şi coconilor dumnealui rumînii ci scriu mai sus pre nume 
269 şi cu ocina moşie ohabnică dumnealui şi coconilor dumnealui i nepoţilor i strănepoţilor în veaci pînă la amin.Şi cîndu am făcut aceasta zapis şi această tocmeală fost-au mulţi boiari mari şi oameni buni mărturii şi megiiaş dimprejurul locului, întîi, anume: jupan Barbul vel ban Cralovschie i jupan Dragomir vel dvornic i jupan Radul vel logofăt i jupan Stroe vel vistier i jupan Mihnea vel stolnic i jupan Radul vel comis i jupan Preda clucer i jupan Drăguşin vel peharnic i jupan Costandin vel postelnic i jupan Ghinea clucer i Drăgoi logofăt ot Fălcoi i Chirca postelnic ot Curtişoară i Tudor clucer ot Milcov i Dumitru postelnic ot Balş i Preda postelnic ot Mălăieşti i Danciul logofăt ot Milişti i Dumitraşco slujer ot Spineani i Pătru logofăt ot Preajva i pan Radul vel căpitan za livinţi.Şi păntru mai mare credinţa, ne-am pus şi piciţili mai jos.Şi am scris eu, Radul logofăt.Pis iulie 24 dni, vă leat 7153 
1645.Eu Dragna.DRH, B, XXX, nr. 222, p. 268-2691645 iulie 25 ŢR 
269 Scris-am eu, Stroe postelnic acesta al mieu zapis la mîna comisului Laţco cum să să ştie că i-am vîndut partea mea de moşie din Văgiuleşti şi din Menţi, cît au fost pre mîna mea şi cît am cumpărat de la boiarii de Bîrsăşti acea moşie cu rumîni cu tot, însă fără cei ce i-am judicit, derept bani ughi 220. Şi dintr-acişti bani ce scrie mai sus, datu-mi-au pîn-acum ughi 220 tocma. Şi i-am vîndut de a mea bunvăoi şi cu ştire tuturor fraţilor miei. 
270 Şi mărturie: jupan Barbul vel ban i jupan Dumitru biv vel sulger şi alţi boiari mulţi carii nu-s scris, ce ne-au fost la tocmeală. Şi păntru credinţa, pusu-mi-am şi pecete.Şi am scris eu cu mîna mea. Pis measeţa iulie 25, vă leat 7153 
1645.DRH, B, XXX, nr. 224, p. 269-2701645 august f. z. ŢR 
273 Adecă eu, Paţa cu feciorii, scris-amj noi acesta zapis la mîna Borcei vornecul, ca să fie de mare credinţă cum i-am vîndut ocina de la Stroieşti despre Cîmpeneasca den sus, stînjini 12, dereptu sute şi bani 40 de bani, ca să fie lui ohaba şi feciorilor lui. Şi mărturii: Ivan de Stroieşti şi Dărjilă cel Mic i Stan şi State ot Dredeva. Şi pentru credenţa, pus-am şi pecete.Measeţa avgust, vă leat 7153 
1645.DRH, B, XXX, nr. 226, p. 2731645 august 3 ŢR 
275 Adică noi 6 boiari, carii sîntem luaţi din naintea măriei sale domnu nostru pri răvaşă domnişti, scriindu să fie şi părintele Stefan, ipiscopul di la Buzău, împreaună cu noi anume: ot Mărăcineani, Sava Beanghiul i Lupşe vornicul i ot Virnişti, Jipa postelnic i Buluroiul i ot Bancişti, Nastasie i ot Leotişti, Pătru roşiul, ca să căutăm şi să adivărăm pri diriptati cum vom afla cu sufletele noastre, de să aleagim partea de moşie de la Albeşti a lu Vlad Colţeanul, moşiia di pri Călmăţuiul Tătarului. Într-aceea, noi aceşti 6 boiari strînsu-ne-am toţi împreună cu părintele Stefan, ipiscupul ot Buzău şi cu fraţii lui carii sîntu pri moşie cu dînsu la Albeşti. Dici, noi am căutat şi i-am ales parte lui de moşie de cătră 
276 toţi fraţii lui, stînjini 100 de ocină, din cap, pîn-în cap, din Cămăţuiu pîn-în Rătunda. Noi aşa am aflat cu sufletele noastre şi am dat lu Vlad să-i fie lui moşie şi ficiorilor lui în veaci, neclătit şi de cătră niminea bîntuială să n-aibă, pintru că au fost moşie bătrînă a lui. Aceasta scriem şi mărturisim cu sufletele noastre. Şi pintru cridinţa, pusu-ne-am şi peceţili ca să să ştie.Pis august 3 dni, leat 7153 
1645.Episcop Ştefan BuzăuSava BinghiulLupşă vornicJipaBuluroiulNastasiePătru.DRH, B, XXX, nr. 228, p. 275-2761645 august 4 ŢR 
276 Adecă eu, Drosul postelnic ot Braloşteţi, scris-am zapisul mieu ca să fii de mari credenţă la mîna jupînului Ghirghi vistier, păntru să se ştie că i-amu vîndut domnielui un copil de ţigan, anume Tudor, feciurul Niculii ţiganul, ţiganul postelnicului Drosolui, carelea au făcut cu o ţigancă a vistiiariului Ghirghi, cu Anca ţiganca Curchesă.Şi i-amu vîndut domnie lui de a mea bunăvoeia, fără nice o silă. Şi l-amu vîndut derept 2600 de bani gata, ca să fii domnielui de moşii şi coconilor domnielui în vec. 
277 Şi cîndu ne-amu tocmit, fost-o-au mulţi boirii mărturii, anume: jupan Bune biv vel vistier şi Sava căpitanul şi Radul armaşul ot Dărăşti şi Vasilii postelnic ot Mogoşişti şi Paraschiva roşul şi Negul roşul ot Glupavi. Aceste au fost toţi mărtorie la tocmela nostră. Şi pentru credenţa, me-mu pus şi pecete.Şi amu scris eu, Vîlcul logofăt ot Mogoşişti.Pis measeţa avgust 4 dni, vă leat 7153 
1645.Eu Drosul postelnicEu Radul armaşul.DRH, B, XXX, nr. 230, p. 276-2771645 august 7 ŢR 
277 Adecă eu, popa Şerban ot Drăgoieşti pă Mostişte ot sudstvo Ilfov, împreună cu feciorii mii: Dima i Sava i Oprea scriem acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la sfînta mănăstire Sneagovul, hram [...] şi părintelui egumen Ignatie, ca să să ştie cum am fost rumînii mănăstirii den Drăgoieşti de moşie. Deci cînd au fost acum în zilele domnu nostru, Io Mateiu vodă, iar noi am căzut la tot săborul mănăstirii ca să se slobozească, să ne răscumpărăm de rumînie.Derept aceaea, părintele egumenul şi toţi călugării, într-alt chip nu ne-au putut slobozi că n-au voie a scumpărarea moşiia mănăstirii, numai ce am căutat de-am cumpărat ţigani, de-am dat în mănăstire, capete pentru capete. Însă am dat o ţigancă, anume Anca, cu feciorul ei Ion, carii i-am cumpărat de la Andrei Grec ot Broşteani ot Ialomiţa, pentru ughi 55. Şi altă ţigancă, anume Nana, carea o am cumpărat de la Andreica den Hurez pre Hamarade ot Gorjii, derept 26 de galbeni. Şi aşa ne-am răscumpărat de la mănăstire, însă numai capetele şi feciorii ce ne va da Dumnezeu, fără de moşie ca să poată fi mănăstirii aceşti ţigani ce scriu mai sus, de moşie şi întărire. Şi noi încă să fim nişte oameni în pace şi slobozi de rumînie cu feciori cu tot în veacu.Aceasta am scris. I pisah Dumitru logofăt ot Bucureşti, avgust 7 dni, vă leat 7153 
1645.Eu popa VladulEu popa Şărban şi fiii lui, Dima şi Sava şi OpreaFiera 
278 Neagulu ot PiscuriEu Ianache, feciorul lu Anghel dă BucureştiEu popa BratulPopa Dragul clisiarPopa BranNeculcea ot PărceştiŞtiful postelnicRadul logofăt ot ŢigăneştiDamaschin logofăt, mărture.DRH, B, XXX, nr. 231, p. 277-2781645 august 7 ŢR 
278 [...] ca să fie volnici cu aceasta carte a domniii meale, de se aibă a ţinea toată partea de moşie a moşu-său Micului vornic, den sat den Scurteşti ot sudstvo Buzău, însă stînjeni 57 şi 3 pogoane de vie. Care moşie o au ales 6 megeiaşi, carii au fostu daţi den divanul domniii meale pre răvaşe domneşti, dempreună cu sluga domniii meale, Neagomir portar, den cîmpu, den apă, den dealul cu viile, de preste tot hotarul, vercît se va aleage. Pentru că această moşie, ce scrie mai sus, fost-au a moşu-său, Micul vornic de frăţie şi de cumpărătoare de la Balea ot Scurteşti, încă mai dinnainte vreame, den zilele răposatului bătrînului Alexandru voievod, snă Mircei voievod, cît au fost vă leat 7080. Şi de atunce încoace, fost-au nişte moşii împresurate de Balea şi de nepotu-său, Stan Ţearălungă, căci le-au fostu perit cărţili de moşie. Iar cînd au fost acum în zilele domniii meale, iar Isac iuzbaşa cu frate-său, Micul şi cu mumă-sa, Stanca, ei ş-au aflat cărţi de moşie şi au venit de se-au pîrît de faţă, naintea domniii meale în divanul cel mare, cu Stan Ţearălungă, nepotul Balei. Şi au scos în divanul cel mare, cu Stan Ţearălungă, nepotul Balei. Şi au scos Isac iuzbaşa cu fratele său, Micul şi cu mumă-sa, Stanca 2 cărţi ale lu Alexandru voevod, una de cînd au fost vă leat 7080, alta 
279 7081. Într-aceaea, domnia mea, deac-am citit cărţili, am judecat şi am dat lu Isac iuzbaşa cu frate-său, Micul şi mumă-sa, Stanca, ca să-ş ţie moşiia moşu-său, Micului dvornec cu bună pace. Şi au rămas Stan Ţearălungă de leage.Iar după aceaea, nu s-au mînat multă vreame, ci s-au apucat Stan Ţearălungă de pîră şi al doili rîndu şi au venit de se-au pîrît iar de faţă cu Isac iuzbaşa şi cu frate-său, Micul şi cu mumă-sa, Stanca. Într-aceaea, domnia mea iar am căutat şi am judecat pre dreptate, dempreună cu toţi cinstiţii deregătorii domniii meale. Şi le-am dat aceşti 6 megeiaşi ce scriu mai sus, ca să-i aleagă partea moşu-său Micului vornic den cărţili lu Alexandru voievod. Într-aceaea, acei 6 megeiaşi adevărat-au şi le-au ales stînjeni 57 şi 3 pogoane de vie, cum am văzut domnia mea şi cartea megeiaşilor. Iar după aceaea Stan Ţearălungă nici pre aceaea nu se-au lăsat, ce-au venit şi al treilea rînd cu pîră naintea domniii meale. Şi iar au rămas de leage şi de judecată şi l-am scos domnia mea cu mare ruşine den divan ca pre un om rău şi împresurător de moşii. Derept aceaea, am dat domnia mea lu Isac iuzbaşa cu brat ego, Micul şi cu mumă-sa, Stanca, ca să le fie lor moşie ohabnică şi feciorilor, nepoţilor în veacu, cu bună pace. [...].August 7 zile, vă leat 7153 
1645.DRH, B, XXX, nr. 232, p. 278-2791645 august 10 ŢR 
284 Adecă eu Petru căpitanul, feciurul lu Mitroşana, scriis-am zapisul meu la mîna lu Nigoiţă comis să să ştii că mi-m vîndotu moşii-mi din Cărtujani, partea lu Cuţurîngă carii am fost-o compărat-o iu de la Cuţurîngă, driptu bani gata 2200, pentru că i s-au căzut aceşta moşii să fii a lu Nigoiţă cumis şi n-am putut încăpa, că nu mi s-au căzut, că au fostu a loi de moşii.Şi la acestă tocmeală fost-au megiiaşi şi buiari. Şi să fii stătători ohabnică loi şi feciorilor loi. Şi boiari, anome: Gherghii comis ot Cîrlomănişti şi Micul 
285 pitarol şi alţii boiari carii-şi vor puni i peciţili. Şi pintru cridinţa, pusu-me-am şi eu peceatea.Pis measeţa avgust 10 dni, leat 7153 
1645.Ghirghii comis ot CîrlomeniştiEu Pătru căpitanStan lo Drăghici ot GratiiMicul petar.DRH, B, XXX, nr. 235, p. 284-2851645 august 11 ŢR 
285 Adecă eu, Stanciul postelnic ot Dîlga, dîmpriună cu feciorii mii, Mitrea postelnic i Hamza postelnic i Mihart postelnic scris-am şi mărturisim cu aceasta al nostru zapis, ca să fie de mare credenţă la mîna jupînului Lepădat căpitan ot Bucureşti, cum să să ştie că ne-au făcut domnii lui bini dă ne-au dat bani ughi 140. Iar noi avem a-i darea banii cu dobîndă zi în doisprăzeaci la sfenti Ghiorghii fără nici un cuvînt. Iar ci nu vom avea banii la zi, iar noi să avem a-i darea moşii din Ţăgureşti sau din Giurgiţa, cum să va fi cumpărat. Însă moşiia dîn Ţăgureşti cum o va fi cumpărat, iar din Giurgiţa cum ne vom putea tocmi.Şi la tocmeala noastră fost-au mărturii: jupînul Părasco cupeţu i Manul portar i Puica iuzbaşa i Sava iuzbaşa i Costandin căpitan. Şi păntru bună credenţa, ne-amu pus peceţîli şi iscăliturili ca să să crează.Pis measeţa august 11 dni, vă leat 7153 
1645.Hamza postelnicStanciul postelnicMitrea postelnic [...].DRH, B, XXX, nr. 236, p. 2851645 august 12 ŢR 
286 Adecă eu, Udrea comisul, feciorul răposatului Hrezii vornicului, scris-am şi mărturisescu cu acesta al meu zapis ca să hie de credinţă la cinstita mîna a măriii sale domnu nostru, Io Matei Basarab voievod, cum să se ştie că am vîndut măriei sale satul Tegeanii ot sudstvo Elhov, du pre Pasărea, tot, cu tot venitul şi cu tot hotarul den cîmpu şi den pădure, den hotar pînă în hotaru, cu toţi rumînii. Însă rumînii, anume: Stan, feciorul lu Marco i Burnea şi cu frati-său, Dragomiru, feciorii lu Stoian i Voico cu 3 feciori şi cu feciorii lor i Gogol cu feciorii lui. Şi iar am mai vîndut măriii sale nişte rumîni fără moşie, anume: Iano cu feciorii lui, anume: Ivaşco i Stan i Costandin i Şărban cu feciorii lui, anume: Stoica i Tatul i Ivan i Drăgan i Stănimiru, drept bani gata, ughi 338. Şi iară am vîndut măriii sale satul Ştefăneştii, jumătate, drept bani gata, ughi 70. Şi iar am mai vîndut den ceealaltă jumătate de sat jumătate şi cu o vie ce au fostu cumpărat de la Cîrstea şi de la Gaia şi de la Radul şi de la Dumitru şi iar de la Radul, drept bani gata ughi 40 [...], ughi 448. Şi am vîndut eu, de a mea bunăvoie fără de nice o silă, să-i hie măriii sale moşie în veaci.Şi mărturie încă au fost: jupan Barbul vel ban i jupan Dragomir vel vornic i jupan Radul vel logofăt i jupan Stroe vel vistier i jupan Deicul vel spatar i jupan Preda vel clucer i jupan Costandin vel postelnic i jupan Mihnea vel stolnic i pan Radul vel comis i pan Drăgoşin vel peharnic i pan Ghiorma vel slujer i pan Nicula vel pitar i pan Marco vel armaş. Aceasta am scris. Şi pentru credinţa, pusu-mi-am şi eu peceatea şi iscălitura, ca să se ştie şi să să crează.Pis august 12 dni, vă leat 7153 
1645.Ieu Udrea comis, snă Hrizei vornicDragomir vel dvornicRadu vel logofetStroe vel vistiarPreda BrîncovenulRadu vel comisSocol clucer [...]Io Marco Danovici vel armaş.DRH, B, XXX, nr. 237, p. 2861645 august 13 ŢR 
287 Jupan Mitrea pitariul, ispravnicul scaunului de la Bucureşti, scris-am carte nostră părintelui Tanasie, egumenul de la Sfînta Troiţă şi egumenul Calinicu de la Plumbuita, cum au venit nainte nostră de faţă cu Nicula şi cu fraţii lui, feciorii popii lu Tudor de Fundeani. Într-aceaea, aşa zicea acei oamini cum au şi ei parte de ocină în ocina Ambiştilor care o au închinatu Hrizea vornicu la mănăstire. Iar noi am văzutu cărţili, hrisovili la mîna iguminilor cum easte ocina Ambiştilor cumpărată pristi tot şi am cirutu şi la ei cărţi să li vidim cum au ei parte, iar ei cărţi n-au avutu. Direptu aceaea i-am judecatu să ia ei trei megiiaşi şi să le dea părinţii trei megiaşi dempregiurul locului să ia seama şi să adevereaze acei 6 omeni cu sufletele lor şi cu jurămîntu cum au ei parte şi cum nu ş-au vîndutu ei partea lor Hrizei vornicul. Ci să vor putea afla aceşti oamene cum au ei parte ei să ţie, iar să nu, vor adăvăra că au ei ocene şi ş-au vîndutu ei ocena preste tot, ei să rabde pentru că aşa i-au ajunsu judecata.Pis august 13 dni, leat 7153 
1645.Mitre pitar.DRH, B, XXX, nr. 238, p. 2871645 august 13 ŢR 
287 Jupan Şerban vistier, zapisul mieu la mîna părintelui egumenului Atanasie ot Sfînta Troiţă şi a tot săborul, cum să se ştie că boiarii ot Hurez ot sudstvo Ialomiţa, anume: Radul i Nedelco avut-au ocină la satul Găunoşii Elhov, a patra parte de sat, însă stînjeni 240. Deci i-am fost cumpărat eu za ughi 48, şi derept o iapă bună. Iar apoi, aceşti părinţi rugatu-m-au cum să-mi iau banii ca să cază moşia toată pre mîna lor. Deci mie nu mi se-au căzut cu judecata a-m luoa banii, căci am fost cumpărător de un an şi jumătate, iar, păntru voia părinţilor ca să nu aibă cu ei nici o ceartă, luoatu-mi-am toţi banii şi iapa, cum scrie mai sus. Şi le-am dat şi zapisul carele am avut de cumpărătoare de la Radul şi de la frate-său, Nedelco de cumpărătoare la mîna lor. Aşijderea şi eu, păntru credinţa, făcutu-le-am cest zapis al mieu ca să-şi ţie acea moşie cu pace.Şi mărturie, ceni-ş va pune mai jos peceatea şi iscăletura.Pis august 13, 7153 
1645.Şearban vistierEu Fera mărtureii 
288 [...]Eu Radul logofăt ot Scheai mărturieEu Ştefan cupeţ mărturieEu Oancea mărturieEu Tatul neguţiturul [...]Jupan Cuţaru neguţătorul.DRH, B, XXX, nr. 239, p. 287-2881645 august 15 ŢR 
292 Scris-am eu, Dumitraşco comis acesta al miu zapis să fie de mare credinţă la mîna jupanului Parasco, cum să se ştie că i-am vîndut parte me de ocină den Leurdeni, însă stînjene 40 şi stînjenul cîte 8 costande bani gata şi de a me bunăvoie.Şi la a noastră tocmală fost-au mulţi omini buni, anume: Crăciun roşiu Ciocănescul şi Dobre ceuşul şi Nedelco ot Cosoba şi Dragomir ot tam, însă moşiia ce-u ţinut socru-meu, Mihaiu den apă şi den pădure şi den baltă. Şi păntru credinţa, pus-am şi degetul. Şi am scris eu, popa Radul.Pis measeţa avgustu dni 15, vă leat 7153 
1645.Eu Dumitraşcu comis.DRH, B, XXX, nr. 241, p. 2921645 august 16 ŢR 
293 Adecă eu jupîneasa Muşa, fata Micului, nepoată de frate lu Lăudat ot Viiani ot Prahova împreună cu fieu-mieu, cu Badea şi cu alalţi feciori ai mii cu toţi, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la mîna Neculei Ghiormescul, ca să să ştie cînd au fost acum în zilele domnu nostru, Io Matei Basarab voievod, noi i-am vîndut dumnealui ocină jumătate den Viineasca, carea mearge den Prahova, pînă în apa Cricovului [...] despre tot hotarul jumătate, za 7000 aspri gata. 
294 Şi o am vîndut noi de a noastră bunăvoie, fără de nici o silă, că au fost a noastră direaptă moşie. Şi ne o au ales 24 de boiari carii i-am purtat împreună cu Preda slujer şi cu scrisoarea lor, ca să-i fie dumnealui moşie ohabnică coconilor în veacu. Şi mărturie: ot Viiani, unchiaşul Manea şi Nedelco i Dobromir i star Vlaicul cel mic i ot Răsimnici, Lazar i Dragomir i Dan i Seman i ot Ghierghiţă, unchiaşul Radul Podgoriianul i Ilie, snă Liicăi i ot Berceni, Stoica iuzbaşa, i brat ego, Ianachi, i ot varoş Floci, Şerban şi alţi boiari carii-ş vor pune mai jos peceţili.Aceasta am scris. Şi pentru credinţă, ne-am pus deagetele.Pis measeţa aprilie, vă leat 7153 
1645.Eu MuşaEu BadeaEu Radul logofăt ot Ţigănişti.DRH, B, XXX, nr. 243, p. 293-2941645 august 18 ŢR 
294 Adecă eu, Isar, snă Dan Totescul ot Dălgopol, scris-am şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis ca să fie de mare credinţă la mîna jupîneasei Nedealei comisoaiei, cum să să ştie că i-am vîndut dumneaei un pogon de vie care am avut eu pre lîngă viia dumneaiei, derept bani gata aspri 2800. Şi i l-am vîndutu eu de a mea bunăvoie fără nice o silă, cu ştirea tuturor oamenilor miei şi a vecinilor den sus şi den jos şi demprejurul locului. Şi am luat toţi banii gata în mîna mea aspri 2800, ca să-i fie dumneaiei jupîneasei Nedealei de moşie, de stremoşie ohabnică.Şi la tocmeala noastră, tîmplatu-se-au mărturie: părintele egumenul Melhiisedec de la sveata mănăstire ot Dălgopol i Dona judeţ i Staico biv judeţ i Stanciul Focan i popa Sima i Baciul diaconul i unchiaşul Vlaicul Comcei i Manta i Nedelco şi alţii carii-ş vor pune peceţile şi iscăliturile mai jos. Şi pentru mai adevărată credinţa, pusu-mi-am peceateili, deagetul să să crează.I pisah az, Mareş logofăt avgust 18 dni, leat 7153 
1645. [...]Eu Vlaicul ComceaEu popa Sima 
295 Eu Isar, snă Dan TotesculStroe vel vistiarEu Nedealco BăciulesculMihul cojocarDona judeţStaico judeţStroe.DRH, B, XXX, nr. 244, p. 294-2951645 august 18 ŢR 
295 Adecă eu, Vlaicul Berişcăi ot Dălgopol scris-am şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis ca să fie de mare credinţă la mîna jupîneasei Nedealei comisoaiei, cum să să ştie că i-am vîndut dumneaiei 2 pogoane de vie, care am avut eu pe lîngă viia dumneaiei la Dealul Ştefăneştilor, însă derept bani gata aspri 4700. Şi am vîndut eu, de a mea bunăvoie fără nici o silă, cu ştirea tuturor oamenilor miei şi a vecinilor den sus şi den jos şi demprejurul locului. Şi am luat toţi banii gata în mîna mea aspri 4700, ca să-i fie jupîneasei Nedealei aceaste pogoane de vie, de moşie, de stremoşie, ohabnică.Şi la tocmeala noastră, tîmplatu-se-au mărturie: părintele egumenul Melhiisedec de la sventa mănăstire Dălgopol i Dona judeţ i Staico biv judeţ i Stanciul Focan i popa Sima i Baciul diaconul şi unchiaşul Vlaicul Comcei i Manta i Nedelco şi alţii carii-şi vor pune peceţile şi iscăliturile mai jos. Şi pentru credinţa, pusu-mi-am peceatea i deagetul să să crează.I pisah az, Mareş logofet, measeţa avgust 18 dni, leat 7153 
1645.Stroe vel vistiarEl Vlaicul Berişcăi [...]Eu Vlaicul ComceaEu popa SimaEu Nedealco BănciulesculMihul cojocarDona judeţStaico judeţStroe.DRH, B, XXX, nr. 245, p. 2951645 august 18 ŢR 
296 Adecă eu, Voico den Bucureşti, ficiorul lu Vişan din Bucureşti, scriu şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis să fie de mare credinţă la mîna măriei sale, domnu nostru, Io Mateiu Băsărabă voivod, ca să să ştie că m-am vîndut măriei sale rumîn, cu ficiorii mei, cît Dumnezeu îm va da, de bunăvoia mea, fără dă nici o silă, derept ughi 10, cu ştirea tuturor boiarilor, marii şi mici. Şi am luat toţ banii gata, dă la măria sa, ca să fim domnu nostru Io Matei voievod rumîni şi sfintei mănăstiri a domnu nostru de la Căldăruşani, hram Sveatîi Dimitrie, dă moşie ohabnici în veaci. Şi am luat banii denaintea domnu nostru, din divan.Şi la tocmala noastră, fost-au toţi boiarii divanului mărturie, anume: jupan Dragomir vel dvornic i jupan Radul vel logofet i jupan Stroe vel vistiiar i jupan Diicul vel spătari i jupan Radul vel comis i jupan Preda vel cliucer i jupan Mihul vel stolnic i jupan Drăguşin vel peharnic i jupan Marco vel armaş i jupan Istratie vtori vistier.Aceasta mărturisim ca să să ştie şi să să crează. Şi păntru credinţa, în loc de peceate, pusu-mi-am deagetul.Pis measeţa avgust 18 dni, vă leat 7153 
1645.DRH, B, XXX, nr. 246, p. 2961645 august 20 ŢR 
296 Adecă eu, Romanu şi cu socru-meu, Mihăilă şi Albul ot Sengureani, scris-am acesta al nostru zapis ca să fie de mare credenţă la mîna jupînului Bunei vistiarului, cum să se ştie că i-am vîndut dumnealui moşîe la Poenari, 
297 partea sengurenească, însă o jumătate de fune, derept bani gata, ughi 10. Şi o am vîndut noi, de a noastră bunăvoie şi cu ştirea tuturoru megiiaşilor. Deci să aibă a-i firea dumnealui moşîe stătătoare şi coconelor dumnealui.Şi la această tocmeală a nostră fost-au: jupînul Gherghie vistier şi jupînul Gherghie aga i Mihalcea logofăt ot Mîrşă. Şă păntru credenţa, ne-am pus şî peceţile.Pis measeţa avgust 20 dni, vă leat 7153 
1645.RomanMihăilăAlbulGherghe aga [...]Mihalcea logofăt.DRH, B, XXX, nr. 247, p. 296-2971645 august 21 ŢR 
304 [...] ca să fie volnici ai lui oameni cu aceasta carte a domniii meale de să ia toată dijma de pre moşiia satului Bloturi i Gurguiţi, cît se va afla de la tot omul, vercine va hi arat pre acea moşie, pentru că satul Bloturi i Gurguiţi datu-l-am domnia mea cu toată moşiia şi cu tot venitul sventii mănăstiri ce scrie mai sus. Deci să aibă a lua toată dijma pre seama sventii mănăstiri şi de nimea opreală să n-aibă.DRH, B, XXX, nr. 250, p. 3041645 august 21 ŢR 
304 [...] ca să hie volnec cu această carte a domniii meale, de să-ş ţie toată partea de moşie den Albeşti, care 
305 ocină o au cumpărat acum în zilele domniii meale de la Radul Răgep, den Buzău, de sîntu acum 6 ani, şi o au ales şi o au hotărît cu 12 boiari, însă stînjăni 174. Şi tot au ţinut deregătoriul domniii meale, pan Radul vel comis, cu bună pace. Iar cîndu easte acum Mihăilă, feciorul lu Buhuci, el se scoală cu pîră, zicîndu cum nu ş-au vîndut Radul Răgep numai partea lui, ce au intrat şi-n moşiia lui.Într-aceaea, domnii mea am căutat şi am judecat împreună cu toţi cinstiţii deregătorii domniii meale, şi am dat domnii mea deregătoriului domniii meale, ce scrie mai sus, Radul vel comis, să aibă a-ş ţinea ocina cum o au cumpărat de la Radul Răgep, iar Mihăilă, el au avut să-ş caute pîră pînă au fostu Răgep viu. Iar de-i va părea cu strîmbul, să-ş ia 24 de boiari, pentru că au fostu de faţă Mihăilă Buhuţ cîndu se-au vîndut această moşie.DRH, B, XXX, nr. 251, p. 304-3051645 august 22, Bucureşti ŢR 
305 [...] Bunea vistier ot Grădişte, ca să fie în pace de acum nainte de către un om, anume Badiul şi de cătră toată ruda lui, mai mult val să n-aibă, pentru că au venit Badiul cu pîră naintea domniii meale în divan, de faţă cu boiarenul domniii meale, Bunea vistier, zicîndu Badiul cum are şi el moşie moşteană în satul Bunei vistier, în Grădişte. Şi cît au ţinut Dumitru vornicul Zeamţea, tată vitreg Bunei vistier acest sat Grădiştea, atîta samă de ani pînă au murit de bătrîn, nu se-au mai fost apucat acest om Badiul cu vreo pîră să zică că are vreo parte sau vreo treabă acolo în Grădişte.Iar acum, el trăgea pîră la divan, numai aşa cu gura, fără carte de moşie, fără zapis de la cineva, fără nemica, nici să ştie cineva să-i mărturisească că are el vreo amestecătură în Grădişte, nici nemic.Derept aceaea, şi domnia mea încă am căutat şi am judecat pre dirept şi pre leage dumnezeiască împreună cu toţi cistiţii dregătorii domniii meale şi am văzut 
306 şi domnia mea şi tot divanul, cum n-are acest om Badiul nici o treabă în Grădişte, ce umblă un om fără de ispravă, ce au rămas de leage şi de judecată dennaintea domniii meale.Şi au ieşit cu rea ruşine de la divan, cum mai mult treabă să n-aibă acolo în Grădişte, cum n-au avut niciodată de cînd easte el pînă acum, ce să-şi ţie Bunea vistier satul şi moşia cu bună pace în veacu, el şi coconii lui şi mai mult val să n-aibă.DRH, B, XXX, nr. 252, p. 305-3061645 august 25 ŢR 
312 Adecă eu, popa Ioan ot Mlăjăt, cu fraţii mii, scris-am acesta al nostru zapis ca să fii de mare cridinţă la mîna comisului Apostolache, cum să să ştii că i-am vîndut dumnealui 3 pogoane de vii şi cu 2 stînjini de ocină, derept bani gata, ughi 33. Şi aceaşti pogoane sintu în dealul Jugureanilor în ocina dătcoinească. Şi aceaşti pogoni de vii fostu-lea-am cumpărat iu, Ţelină, iu, popa Ion de la popa Cîrstea, snă Oanei ot Dătcoiu. Iar acum iu l-am vîndut comisului Apostolache de a mea bunăvoi, fără nici o silă, ca să-i fii dumnealui moşii stătătoare, niclătinat în vicii.Şi mărturii au fost: Stanciul ot Mlăjet şi diiaconul Ilii şi Stănislav şi Simion şi Stoica şi Răcnea şi Toma, snă Stoică ot Tohan şi Simnicoară ot Jugureani.Şi păntru credinţa, ne-am pus şi deagitili.Pis avgust dni 2, vă leat 7153 
1645.DRH, B, XXX, nr. 255, p. 312 
1645 septembrie 1 - 1646 august 31 ŢR 
312 Adecă eu, Baldovin stolnicelui ot Drăgoieşti, scris-am acesta al meu zapis, ca să fie de mare credinţă la mîna lu Tanase căpitanul, cum să să ştie că i-am vîndut ocina toată care am fostu luhat de la Pati den Drăgoieşti şi di 
313 Anişanie aşijdere şi a me iar toată din Drăgoieşti şi di Aniişani, însă cît să va alege de preste tot hotarul, din cîmpu, din pădure, din apă, din şăzutul satului din în cin pînă în cin. Şi ştiri totororă fraţilor de moşie. Şi i-o-m vîndut, dreptu aspri gata 12000, ca să-i fie dumnilui moşii stătători, lui şi ficioriilor şi nepoţilor, strănipoţilor ohabnică în veci.Şi cîndu am făcut acestu zapis şi acestă tocmelă, fost-au mulţi boiari şi oamini buni mărturie, carii îş vor pune mai jos şi peciţili, anumi: Hrizan, frati-miu i pak Hrizan snă Radului Bulbucenul i Mihul snă Buzdugan căpitanul i uncheşul Negoe ot Drăgoieşti i uncheşul Pîrvul ot tam i Opre snă popei Şerban da ot Stăneşti i Şărbu, snă popei Radului ot tam i Dobre ot Boşari.Şi pentru credinţa, mai jos pusu-ne-m şi peceţili, ca să să creză.Vă leat 7154.Eu BaldovinMihulHrizanHrizan, uncheşul NegoeI Pîrvul uncheşulOpreDobreŞărbu.DRH, B, XXX, nr. 257, p. 312-313 
1645 septembrie 1 - 1646 august 31 ŢR 
315 Scris-am eu, Crista ot Fieni acest al meu zapis la mîna Stoică şi Cristina lo Braşov den Ţîţa, cumu să se ştie că e-mu vîndut parte me din Cernica de apă. Amu vîndut eu uncheşul 25 de stînjeni de apă şi îmi dat bani 300. Şi amu luat eu, Stoica, acest locu de la uncheşul Cîrste, cum a loat de la alalţi fraţi ai oncheşoliu Cîrstii, anome: Stanciul şi Nan i Stan. Şi Nan i Stan a vindut 10 stînjini de apă. Şi s-au vîndut pîn în Obrejie la merii Barbolui. Şi am adevărat noi, satu Fieni toţi megieşie, cumu din Obrejie în jos sîntu rînduite vaduri.Şi la acee socoteală a fostu: Neagu, Stanciul i Marinu i Stan cojocar şi alaţi megieşi, toţi din Fieni. Iar cine să va scula preste cuvîntul megieşilor capulu liu ştie. Vă leat 7154.DRH, B, XXX, nr. 262, p. 315 
1645 septembrie 1 - 1646 august 31 ŢR 
316 Adecă eu, Lupul Căzacul cu fiiul mieu, Mărin să se ştie că m-am tocmitu cu Stanciul Ciuplei de bunăvoia mea de la Creţăşte, de la pădure stînjinii 20 şi den Agoiu 10 şi de la Blaniţ 10, şi mi-au dat talere 18. Şi i-am făcut acesta zapis al mieu de bunăvoia mea să-i fie lui moşie în veacu, lui şi cui să va trage din el în veac. 
317 Şi mulţi oameni buni mărturie: eu, Arca din Scorţa şi jupînu Şandru din Comăneşti, Pătru Stănoman, Micul, Mihai Curteanul.Leat 7154. Şi pentru credinţă, ne-am pus şi deagetu.DRH, B, XXX, nr. 264, p. 316-317 
1646 septembrie 1 - 1646 august 31 ŢR 
317 Episcupul Parthenie şi cu toţi părinţii de la sfenta monastire ot Mărgineani, scris-am al nostru zapis să fie la mîna egumenuliui ot Nucet, ieromonah Ananie, că a fost liuat un ţigan de la Nucet, o ţigancă a noastră, anume Ioana şi se-a plătit cu altă ţigancă, anume Stana. Şi de acu nainte să fie în paci ţiganca Ioana, cari scrisă mai sus.Pentru credinţa, făcut-am acest zapis să fie la sfeta monăstire.Vă leat 7154.DRH, B, XXX, nr. 265, p. 317 
1645 septembrie 1 - 1646 august 1 ŢR 
318 Să se ştie cum s-au împăcat Răcnea cu nepotu-său, Coman pintru-n bou ci s-au plătit di jurămîntul ci i-au fost nivoi boul. Şi l-au dat nipotu-său Coman cu zi pînă la sveati Petră şi boul preţuit, dereptu ughi 4 pol şi costande 2. Şi i-au pus locul di după Gorănit, locul cu pomii şi cu chilii, să-l aşteapţi pînă la zi. Di va da atunci banii, el să-ş ţii chilii, cu locul cum l-a ţinut. Iară di nu-i va da banii, să-ş ţii nipotu-său Coman locul cu pomii şi cu chilii stătători.Şi mărturii fost-au la acestă tocmeală mulţi oameni buni, anume: Mihail i Stroe i popa Stănimir i popa Vîlcul i Gonţu ţigan. Şi sîntu prinşi şi banii mirii în banii boului, ci scrii mai sus.Eu Stroe snă Datco mărturieEu popa Vîlcul mărturieEu popa Stănemir mărturieEu Mihail mărturieEu Gonţu mărturieEu Stan al popei mărturie.DRH, B, XXX, nr. 267, p. 318 
1645 septembrie 1 - 1646 august 31 ŢR 
319 Scris-am eu, Stanciul ot Mîstîneşti, acesta al meu zapis de mare credinţă la mîna jupînului lu Postulachi comis i-am vîndut ocina de Mîstîneşti, parte toată a Stanciului, feciurulu Lupului de Mîstîneşti. Şi o-m vîndut eu, Stanciulu de a me bunăvoie, toată, cîtă să va alege, parte lui Stanciului, de hotaru pînă hotar şi apă şi pădure şi preste toto locu de sat ot Mîstîneşti să fi jupînului lu Postulachi, lui moşie  în vecu.Şi cîndu să-u vîndut au fostu mulţi oameni buni, cîndu i-au dat bani, ughi 5. Şi aldămăşari: de Vaedelu, Arbănaşu şi Bogdanu şi  de Mîstîneşti, Negoe Chiojden, Radul Răghelii ot tam, popa Toderu, de Prisaca, iuzbaşa Nedelco şi popa Preda.Vă leat 7154.DRH, B, XXX, nr. 270, p. 319 
1645 septembrie 1 - 1646 august 31 ŢR 
320 Adecă eu, Vlaicul şi fomea me, Voica, scris-am acesta al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la mîna feciorului nostru, Albului, cum să să ştie că-i dau parte me de moşie ce să va alege despre fraţii mei jumătate, păntru căce ni-e fecior şi ne-u căotat la tinereţe şi se ne caute şi la bătrîneţe, pînă în vreme de bătrîneţe, pînă la petrecanie noastră, vercare vom muri mai nainte de noi, tot să ne caute. Şi ne-o căutat şi fetele noastră, însă cu el împreună, le-mu grijit unde le-u fostu parte dat de Dumnezeu.Iar ceie jumătate, să fie a noastră, pînă vomu fi cu zile. Iar la moarte noastră volnicu voiu fi a o darea cui voiu vre. Iar să n-aibă a-l bîntui, nici fetele mele, nice fraţii mei, nici nepoţii mei, că-i dau de a noastre bunăvoie, pentru căce ne caută. Şi am ţinut casa şi dăjdele domnilor cu el împreună.Iar cene va-l bîntui, să fie procleta şi afurisit de toţi oteţii. 
321 Şi mărturie: popa Vlaicul, sin Badea portar, popa Savul, sin diecon Stoica, nepotu-meu, i brati ego Tănase, Fătul, Negoe, Tudor i Luca.Însă în zilele lu Mateiu vodă leat 7154.Şi am scris eu, Vlaicu paharnic, cu mîna mea.DRH, B, XXX, nr. 273, p. 320-3211645 septembrie 4, Bucureşti ŢR 
322 [...] Tudor i Vladul i Stroe, feciorii Stanciului logofăt ot Olăneşti, ca să fie volnici cu această parte a domniii meale de să-şi ţie doi rumîni, po ime Stoica cu frate-său Opriş, feciorii lu Stan, nepoţii Oancii şi cu toată partea lor de ocină din Rădăcineşti sud Argeş, pentru că aceşti rumîni, ce scriu mai sus, fost-au cumpăraţi de Dobra logofeteasa Rudeanca încă din zilele răposatului Radului voievod. Deci atuncea, fostu-i-au dat Dobrei, muma lui Tudor şi a Vladului şi a lu Stroe, zeastre pre aceşti doi rumîni şi de atunci încoace tot i-au ţinut cu bună pace. Iar cînd au fost acum în zilele domniei meale, iar aceşti rumîni, ei au rădicat pîră, zicînd cum că nu sînt rumîni, nici au luat moşul lor Oancea bani, nici tată-său. Într-aceaea, slugile domniii meale, ce sînt zise mai sus, ei deaca au văzut aşa, au venit naintea domniii meale de s-au pîrît de faţă cu aceşti rumîni. Deci rumînii pîrîia cum că nu sînt rumîni, nici au treaabă cu ei, ce-i asupresc 
323 fără de dreptate. Iar Tudor cu fraţii-ş-au scos cartea Radului voievod, în divan, de cînd au fost cursul anilor văleat 7120 scriind pre aceşti rumîni.Deci domniia meaa am căutat şi am judecat pre dreptate şi pre leage dumnezeiască împreună cu toţi cinstiţii dregătorii domniei meale. Şi le-am dat domniia mea leage 12 megiiaşi să jure cum nu sînt rumîni, nici au luat moşu-său bani cum nu s-au putut apuca de leage, ci au rămas de lege şi de judecată denaintea domniei meale din divan, cum mai mult cu pîră să nu să mai ridice. De să vor şi rîdica vericînd, să nu să crează, ci să-i ţie cu bună pace să le fie rumîni de moşie, cum i-au ţinut şi mai denainte vreme.DRH, B,XXX, nr. 277, p. 322-323 Circa 1645 septembrie 5 ŢR 
323 Adecă eu, Preda din Clăşneştea şi cu ai mei feciori, anume Danul şi Stăriian carii şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mîna jupînului Nicolei pîrcălabul din Glogova, cum să să ştie în zilele domnu nostru, Ion Matei Băsărabă voivod. Iar eu, Predea, împreună cu ficeorii miei vîndutu-n-am partea de moşie despre Iermoneştea, însă stînjeni 238, stînjenul cîte 2 costande, ughi 23, costande 16, în lat, iar în lung, din cursoarea apei pînă în hotarul Peşcenei. Şi am vîndut-o noi, de a noastră bunăvoie, fără nice o sîlă, cu ştire tuturor megieşilor dimprejurul locului.Şi mărturie au fost: din Glogova, Laţco şi Prohan şi popa Matei şi din Clăşneşti, Păunilă şi Cuzma şi Florei.Şi pintru credinţă, pusu-ne-am degetele şi iscălitura, să-i fie moşie.Pis mesiţa septămvrie, dni 5. Eu Preda.DRH, B, XXX, nr. 278, p. 323 Circa 1645 septembrie 5 ŢR 
324 Adecă eu, Stan Doc din Clăşneşti scriu şi mărturisăsc cu al mieu zapis să fie de mare credinţă la mîna jupînului Nicolei pîrcălabul din Glogova, avut-am în Iermoneşti moşie din partea sohodenască, din jumătate de hotar, al optulea pămînt. Şi am vîndut derept 8 sute de bani. Şi am vîndut de a me voie, fără nice o silă, să-i fie moşie moştină lui şi ficiorilor în vac.Şi păntru credinţă m-am pus şi degetul. Şi megieşi mărturie, cari scrie mai sus.Şi iar au cumpărat Necula pîrcălabul de la Radul şi de la Dobromir, feciorii lu Bordeaică ot Izvarna den jumătate de ocină den Iernomeşti, care au fost a Neculei pîrcălabul, a opta parte, derept 1000 de aspri.DRH, B, XXX, nr. 279, p. 3241645 septembrie 7 ŢR 
324 [...] voao rumînilor lu Dumitraşco postelnic Cepariul den Cepari, den Tigveani, den Dăneşti. Cătră aceasta vă dau ştire domnia mea, pentru că aici naintea domniii meale, la divan, venit-au stîpînu vostru, Dumitraşco postelnic, de v-au vîndut boiarenului domniii meale Bunei vistier, rumîni stătători şi de moşie, fără de nici o gîlceavă.Derept aceaea, de vreme ce veţi vedea ceastă carte a domniii meale şi omul boiarenului domniii meale, Bunei vistier, iar voi să căutaţi să aveţi a ascultarea toţi de omul lui, de toate ce vă va da învăţătură, că sînteţi de astăzi nainte pre 
325 seama lui, vînduţi den divan, denaintea domniii meale şi denaintea tuturor boiarilor divanului, rumîni cu pace şi de moşie în veaci.Iar carele dentru voi nu va asculta, să-i facă certare după vina lui şi de cătră nimeanelea opreală să n-aibă naintea cărţii domniii meale.DRH, B, XXX, nr. 281, p. 324-3251645 septembrie 20 ŢR 
327 Adică eu, Stroi ot Mireani, scris-am aceasta al nostru zapis ca să fie dă bună crădinţă la mîna jupînului banului Pavalache fost văl, cum să să 
328 ştie, că m-am vîndut dumnălui rumîn şi împrăonă cu fii-mău Radul ca să avăm a fi dumnălui şi rumîn şi împrăonă cu nepotu-mău Nastasii, şi dăpă ci nă va mai dărui Dumnăzău fecior, tot să fie rumîn dumnălui. Şî ne-am vîndut cu partea dă moşii, dîn moşiia Mărenilor a triia parte un moş, cum ne-am vîndut dă a noastră bunăvoi şi fără nici o silă, derăptu bani gata 13200.Şi cîndu ne-am vîndut, fost-au mulţi boiari dă pă împrăjur: întîiu, Gărghii vtori vistiiar şi jupan Andrăiu şetrarul şi jupan Apostol comis i Andrăiu spătar, snă aga Neagul i Radul postelnic, snă Corcodăl stolnic i Stanciul ot Flămînda i ceaoşul Datco ot Zăvăsteani i Năcula postelnic ot Mîrşi şi dă măgiiaşi ot Măreani; întîiu Stanciul, snă călugărului Ştăfan ot tam, i Radul Idul ot tam i Dumitru ot tam.I pisah Grama logofăt, săptemvrie 20 dni, vă leat 7154 
1645.Şi păntru crădinţi ne-am pus deagetul.Stroe.Radul.Nastasie.DRH, B, XXX, nr. 286, p. 327-3281645 septembrie-decembrie 20 ŢR 
328 [...] ca să fie sfintei patrieşii ocină în sat, în Ciulniţa de Jos [...], tot hotarul.Şi iar să fie sfintei patriarşii ocină în sat, în Seaca iar ... părţi de ocină ce scrie mai sus, fost-au ale lui Ştefan călugărul de moşie încă mai denainte ...cu inima lui, cum această lume iaste trecătoare şi fără folos sufletului [...] casa şi feciorii de le-au împărţit tot cine ce-au căzut şi ce li s-au venit partea din moşie [...] i-o au ales de cătră feciori şi au mersu la [...] sfintei patrierşii [...] şi la lipsa lui şi l-au îmbrăcat la slăbiciunea lui Nectarie arhidiiacon, căuta [...] au călugărul, el au mersu naintea domniei lui, în divan, de au dat şi au închinat aceeaste ... părinţilor lui pomeană în vecie şi cu zapis din mîna lui scris cu mare [...]; Vartolomei biv vel stolnic i Bratul biv vel comis i Apostol biv vel peharnic [...]. [...] încoace tot au fost pre sama patrierşiei.Iară cîndu au fost acum în zilele domniii meale zapisul lu Ştefan călugărul pe aceaste părţi de ocină, scriindu cum le-au dat şi le-au ...niimea din feciorii 
329 lui, sau din rudenia lui, să n-aibă treabă cu aceaste părţi ale lui [...] dumnezeieşti patrierşii de la cetatea Alixandrii, ca să-i fie aceaaste părţi [...]nic i Radu vel logofăt i Stroe vel vistier i Diicul vel spătar i Preda vel cliucer. [...]rie 20 dni, Adamlis leat 7154 
1645, leat god 1645.DRH, B, XXX, nr. 287, p. 328-3291645 septembrie 25 ŢR 
329 [...] voao roşiilor şi voao spătăreilor şi altor boiari carii veţi avea vii pre moşiia sfintei mănăstiri Glăvăciogul de la Cernăteşti. Cătră aceasta vă dau ştire domnia mea, că am socotit domnia mea, cu toţi boiarii şi cu tot sfatul, de am dat şi am adaos vinăriciul domnescu cît ţine hotarul mănăstirii. Deci de vreame ce veţi vedea ceastă carte a domniii meale, iar voi să căutaţi să vă daţi vinăriciul tot den 10 vedre 1 vadră, pre dreptate, cum easte obiceaiul, ca să fie şi domniii meale pomeană, şi mănăstirii de hrană, căci că voi n-aveţi moşie, ce numai viţa easte a voastră. Iar cui va părea strîmbu, să-ş ia viţa şi să pecetluiască egumenul şi bute, că nu va putea umbla den corită în corită, ca să fie bucate bune. Aşijderea şi voi călăraşilor şi alte slugi ale domniii meale încă să căutaţ să vă daţ vinăriciul de pre moşia mănăstiria, cum au fost de veacu. Şi apoi să căutaţ să vă daţ şi vinăriciul domnescu den 10 vedre 1 vadră, cu pocloane, cu părpăr, cu tot venitul cum ştiţ că aţi dat şi la domnie. Iar unde va pecetlui butea, care veţi avea darea înturnători călugării unii la alalţi, că nu să cade să umble călugării den corită cu ciubărul să strîngă trizviturile oamenilor, ce să fie buni de treaba mănăstirii. Iar cui va părea strîmbul, să-ş ia viţa, alt val să nu fie. Derept aceaea, şi tu căpitane Mareş de la Ploieşti, încă să cauţ să dai poruncă călăraşilor să nu poarte călugării de val carea cum va, că acest vinărici domnescu l-am dat domnia mea, cu tot venitul lui la sfînta mănăstire Glăvăciogul, că apoi, să vor veni călugării cu vreo jalbă, bine să ştiţi că rea scîrbă veţi avea de cătră domnia mea.DRH, B, XXX, nr. 288, p. 3291645 septembrie 26 ŢR 
330 Adecă eu, Vladul ot Căzăneşti ot sud Mehedinţi, scris-am şi mărturisăscu cu acesta al miiu zapis ca să fii de mare credinţe la mîna jupînului Neculai pîrcălabul, cum să să ştii cînd au fost acum în zilele creştinului Matei voievod, iar eu m-am vîndut rumîn derept ughi 12 bani gata. Şi m-am vîndut de a me bunăvoie, să-i fiu rumîn în veac, fără de nici o silă, cu ştirea tuturor megiiaşilor.Şi la tocmeala noastră, fost-au mulţi boieri şi oameni buni, anume: jupan Dumitru biv vel sluger ot Filiiaşi i Vintilă postelnic ot Glogova i Ghiura căpitan ot Baie i Gherghena ot Negoieşti i Radul postelnic ot Petreşti i Hamza iuzbaşa i Bălaci ot Căzăneşti, fiiastru Răspopului i Nan ot Ciuşi i Neagoe ot Jirov.Şi am scris eu, popa Matei ot Jirov.Pentru credinţa, pusu-me-am degetul în loc de inel.Pis septemvrie 26 dni, leat 7154 
1645.Eu Vladul.Dumitru slujer ot FiliiaşiGhiura căpitanAz, Vintelă postelnic.DRH, B, XXX, nr. 289, p. 3301645 septembrie 28 ŢR 
330 Adecă eu, Arbănaş Berescul ot Glodeni dat-am zapis mieu la mîna dumnealui Apostolache comis, cum să să ştie c-am vîndut dumnealui moşie din Glodeni, în funea puiască, 2 funi şi din partea lui Drăgoi 30 funi, că atît au avut, care mi-au fost mie cumpărătoare de la dînşii. Şi am vîndut dumnealui dreptu ughi 8.Şi iar i-am mai vîndut din partea mea jumătate de moş, dreptu ughi 16 şi aceştea bani i-am luat eu toţi gata de la dumnealui, în mîna mea. Şi o am vîndut de a mea bunăvoie şi cu ştire tuturor fraţilor de moşie. 
331 Ş-am dat şi de pomană 2 funi la mănăstirea dumnealui şi livezili ale meale, pe unde sîntu, toate la mănăstiri, ca să-m fie mie pomana şi părinţilor mei şi, după moartea mea, să mă îngroape la mănăstiri.Şi cîndu am făcut aceast zapis, au fust mulţi megiiaş mărturie carei să vor iscăli mai jos.Şi pentru mai adevărata credinţă mi-am pus mai jos deagetul să să crează.Measeţa septemvrie 28, 7154 
1645.Eu ArbănaşEu, popa Toader martorEu, Arbănaş ot Chiojdeani martorStan roş ot Vaideel martorFătul den Mîstîneşti martorAndrei ot Fundeani martor.DRH, B, XXX, nr. 290, p. 330-3311645 septembrie 28 ŢR 
331 Adecă noi, megiiaşii den sat, den Colişani, anume: Manea i Smili, scris-am acesta al nostru zapis, ca să hie de mare credinţă la mîna jupînului Pîrvul vtori postelnic, cum să să ştii că i-am dat toată partea noastră de moşii den Colişani, pentru că noi am fost fugiţi în zilele domnu nostru. Deci ne-au căzut în urma noastră un taler, ci l-au plătit tot dumnealui jupan Pîrvul postelnic de cînd au fost cursu anilor [...] pînă [...]. Deci noi am venit în ţeară, iar la moşiia noastră. Deci dumnealui ne-au apucat să-i dăm banii şi ne-au dus la divan în dooa rînduri înaintea domnu nostru creştin, Matei Basarab voievod. Deci domnu nostru aşa ne-au judicat, să-i dăm toţi banii cîţi au dat pentru noi. Deci noi, banii n-am avut să-i dăm, ci i-am dat dumnealui partea de moşii den Colişani, însă stînjini 200, iar dumnealui ne-au iertat dentr-aceşti 200 de stînjini 60, şi au rămas să ţii dumnealui 140 de stînjini.Derept aceaea, i-am făcut zapisul nostru la mîna dumnealui ca să-i hie dumnealui moşie în vecii.Şi la tocmeala noastră au fost mulţi boiari mărturii, anume: Irimiia logofăt, snă Paraschivii logofăt şi Bogdan iuzbaşa den Ciorani şi Mihai den Gurbăneşti. 
332 Şi am scris eu, Calotă logofăt ot Siteşăşti.Şi pintru credinţa, ne-am pus şi peceţile.Pis septemvrie 28 dni, vă leat 7154 
1645.Manea, snă Smile.Mihai ot Gurbăneşti.Eremiia slujer mărturisăscu.DRH, B, XXX, nr. 291, p. 331-3321645 octombrie 1 ŢR 
332 Scris-am cartea patrierşiei meale la mîna părentelui egumenului Ananiei de la sfînta mănăstire de la Nucet, cari easte hramul sventii Gheorghie, jeluindu naintea partrierşie meale, cum că au dat Vădislavu logofăt la sfînta mănăstire ce scrie mai sus pentru sufletul părinţilor lui şi pentru sufletul lui încă mai denainte vreame 1 sălaş de ţigani, anume Naan cu ţiganca lui şi cu feciorii lui. Şi au dat şi din în bucatele lui den în toate den ce au avut veri den ce va aleage totu a 3 parte, veri den în moşii, veri den într-alte bucate, de ce se vor afla den toate bucatele. Într-aceaea, şi patrierşiia mea a a făcut aceasta carte a patrierşiei meale la mîna părentelui egumenului Ananiei, cum au lăsat Vădislav logofătul pîn-au fost cu zile de au dat pentru sufletul lui şi al părinţilor lui ce au dat şi ce au lăsat şi la moartea lui să fie dat. Iar în urma celui dus de lume, cine va fi rămas în urmă, veri jupîneasa lui, veri soro, veri nepot, veri strenipot, verecine va fi de neamul lui, cine va vrea să lase ce au lăsat Vădislav logofăt cu sufletul lui la această sfîntă mănăstire să fie iertat şi blagoslovit dă vlădica Hristos şi de patreiarşiia mea. Iar cene nu va vrea să lase cum au lăsat Vădislav logofăt, vere jupîneasa lui, vere soru-sa, veri nepot, veri fie ce omu va fi di rubideniia lui şi nu var vrea să lasă, să fie afurisiţi şi să fie blestemat de vladica Hristos şi d 318 oteţi vă ije Nechiia şi să fie şi de patrierşiia mea şi să lăcuiască cu Iuda şi cu Ariia întru loc şi să dobîndească gubaviia lu Ghizi şi să să desfacă pămîntul să-i înghită, cum au înghiţit pri Aviron şi de osteneala lui să nu aleagă nemic şi munţii şi petrili să putrezească, iar trupurili lor să nu să risipească.Aceasta am scris patrierşiia mea. Pis octomvrie 1 dni, vă leat 7154 
1645.DRH, B, XXX, nr. 292, p. 3321645 octombrie 2 ŢR 
333 Zde boleari tocmealnici ai jupînului Radului vel comis, na ime: ot Părceşti, Neculcea i ot Murseşti, Bogdan iuzbaşa i Dragne portar i ot Vînăta, Deatco i ot Săcuiani, Udrea armaş i ot Boldurugeşti, Nedelco, ca să caute şi să adevereze aceşti 6 boiari, ce scriu mai sus, ocina den Cîrsticia den Jos, însă stînjăni 35, care ocină easte cumpărată de Necula slugear, de la părinţii lu Ruhat mai denainte vreame, să aleagă aceşti 35 de stînjăni şi să izbrănească de cătră alalţi fraţi de ocină, cum va fi pe direptate şi cum vor afla cu ale lor suflete. Şi ispravnec, Tanasie vtori portar.Pis octomvrie 2 dni, vă leat 7154 
1645.DRH, B, XXX, nr. 293, p. 3331645 octombrie 4 ŢR 
333 Adecă eu Stance, fata lu Şerban, făcut-am acest zapes al miu să fie de mare credenţe la mîna Stanciului vătahfului ot Băşenişti, cum i-am vîndut eu de a mea bunăvoie partea tătîne-mieu, lu Şerban den Moceşti stînjen 200, stînjănul cîţi 30 de bani. Şi o am vîndut den cîmpu şi de apă şe den seleşte satolue şi de peste tot hotarul şi den cen pînă-n cen, să fie lui moşii feciorilor şi nepoţilor şi cene se va trage dentru el.Mărturii: Dumitru Năianul ot Băsineşti, Stan Măciocă ot tam, popa Vladul ot tam i popa Lefter ot tam i snă popei Vladului, Radul i Vladul i Dumitru, fratele vătahlui i Ştefan ot tam şi multe oameni boni, den sos şi den jos.I pisah popa Gheorghei ot Jugurani.Pis measeţa optovrie dni 4, 7154 
1645.Pentru credenţa, pos picete eu, Stancea. 
334 Dumitru Năiani.Radu popa.Eu popa Liftir.Dumitru fratele lui vataf.Eu Preada lu Avram logofăt.Stan Măciucă.DRH, B, XXX, nr. 294, p. 333-3341645 octombrie 5 ŢR 
334 Scris-am eu Ilie, snă popa Costandin, acesta al miu zapis ca să fiie de mare creadinţă la mîna părintelui arhimandritului chir Leontie, năstavnicul sfintii manastiri ot Argiş, cum să să ştiie că e-m vîndut un loc de 5 fălci în cîmpu den sus de mănăstire şi den sus de cruce Lupeştilor. Şi în capul locului sîntu 2 mîgle de pitri, despre drumul Albiştilor şi despre cela cap de loc, în capul locului iastea o rovină şi pre marginea de amundoă părţile sîntu şirini dă mărăcini. Şi i l-am vîndut în bani gotovi 90, de a me bunăvoie, să fiie al sfinţiii lui şi al sfentei mănăstiri. Şi au pus şi prea tata, popa Costandin şi prea mama Iovana în pominic, ca să fiie al sfintii mănăstiri, în vec neclătit, amin.Şi pentru creadinţa, mi-am pus şi pecete.Pis measeţa octomvrie 5 dni, leat 7154 
1645. Ilie.DRH, B, XXX, nr. 295, p. 3341645 octombrie 5, Bucureşti ŢR 
334 Adecă eu Vasilie, feciorul Cîrstei, fratele lui Agapie, scris-am acesta al mieu zapis, să fie de mare credinţă, la mîna Radului logofătul Dudescul ca să se ştie cîndu au fost acum în zilele domnu nostru, Io Mateiu Basarab voievod, 
335 iar eu Vasilie m-am vîndut Radului logofăt rumîn cu un fecior al mieu, anume Stanciul, fără ocină şi cu feciorii ce-mi va mai da Dumnezeu de acum înainte, derept 2 iape, preţu za ughi 13 şi derept 1 cal, preţu za ughi 4. Şi m-am vîndut eu Vasilie, rumîn de bunăvoie, fără nici o silă, ca să-i fiu de moşie lui şi coconilor în veaci.Şi la tocmeala noastră fost-au mulţi boiari carii ş-au pus mai jos peceţile. Şi pentru credinţa n-am avut inel, ce mi-am pus în locu de peceate, deagetul. Aceasta mărturisescu, ca să se ştie.Pis Lepădat logofăt, u Bucureşti, measeţa octomvrie 5 dni, leat 7154 
1645.Eu Vasilie.DRH, B, XXX, nr. 296, p. 334-3351645 octombrie 7 ŢR 
335 Adecă eu, Dumitru stolnic ot Vîrîţi, dem preună cu fiiu-mieu, Stanciul postelnic, scris-am şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la mîna Vladului păharnic Rudenul, ca să să ştie cum i-am vîndutu partea noastră den sat, den Stoieneşti ot sudstvo Romanaţi, toată, de preste tot hotarul, den cîmpu, den pădure, den apă, den şăzutul satului şi cu toţi rumînii şi cu tot venitul, orcîtu să va alege. Şi rumînii încă să să ştie, na ime: Tatomir 
336 cu 2 feciori i Lupul c-un frate şi cu 1 fecioru şi Barbul cu 3 fraţi, feciori Bărbuleţului şi cu feciorii lor i Cîlţe cu frate-său Stan, feciorii lu Bolan i Cîrste cu 2 feciori i Muşatu cu 2 feciori i Şiuia cu 1 fecior i Stanciul cu 1 fecior şi feciorul Stanciului Bolan i feciorii Stăniei, anume: Stan i Ion şi cu feciorii lor şi alţi rumîni, cîţi se vor afla den parte noastră fugiţi, toţi să-i fie rumîni dumnelui, za 300 de galbeni, bani gata.Şi am vîndut de a noastră bunăvoie şi fără de nici o silă, pentru că s-au căzutu dumnelui a cumpăra acolo, în Stoineşti, că au avut moşie moşteană şi am fost fraţi de ocină, ca să-i fie dumnelui moşîie ohabnică, că ş-au dat ai dumnelui bani derepţi, de au cumpărat moşie cu pace.Şi mărturie pus-am mulţi boiari: jupan Socol cliucer i jupan Necula vel pitar i ot Cepari, Ivaşco cliucer i Chirca postelnic i Pană logofăt i Negoe postelnic i Pîrvul postelnic i ot Fărcaşa, Radul căpitan i ot Comani, Bade căpitan i ot Greci, Stan vornic i ot Puturoasa, Mitre postelnic i Nica cupeţi i Ghiorma, sin Isaru staru i Chera cupeţi i ot Dumitreşti, Hrizea cliucer şi alţi boiari, care-şi voru pune mai jos peceţile şi iscălitura.Acesta am scris şi pentru mai adevărată credinţă, ne-m pus şi peceţile şi iscălitura.Pis Dumitru logofăt u Tîrgovişte, measeţa ohtomvrie dni 7, vă leat 7154 
1645.Dumitro stolnicStanciul postelnicNecula vel pitarSocol cliucerChirca vtori postelnicIvaşco clucerGhine cliucerIorda postelnicDrăghici logofătHrizea cliucerPană logofătRadul vel căpitan Fărcăşan.DRH, B, XXX, nr. 298, p. 335-3361645 octombrie 7 ŢR 
337 Scris-am eu, Stan Putcavel acesta zapis al mieu să să ştie cum m-am înfrăţit cu Dragomir, feciorul lui Mentisus ot Mîstîneşti cum să să ştie că i-am dat un cal, dereptu ughi 7 pol şi bani gata ughi 4, iar eu, Dragomir i-am dat ocină în Mîstîneşti, den funea olărească, den jumătate de fune a treia parte, iar jupînul Apostolachi nu m-au suferit, că au fost cumpărat mai denainte vreame de la Ciocoro. Deci mi-au dat banii gata ughi 11 pol, iar cînd am cumpărat această ocină n-am întrebat fraţii cîţ au fost pre ocină şi jupînul Apostolachi, ci mi-au dat banii, cum sîntu mai sus-scrişi, să ţie dumnealui astă ocină, cîtă e vîndută, în cîmpu şi în pădure şi în apa, peste tot hotarul. Şi am vîndut de a mea bunăvoie.Şi la această tocmeală au fost mulţi megiiaşi de-mprejurul locului, anume: ot Preseaca, iuzbaşa Nedelco, ot Mîstîneşti, Neagoe, ot Chiojdeani, Manea şi Radul, ot Vaideel, Cîrstiian.Pis az, popa Micul ot Vaideel. Pis measeaţa octomvrie 7, vă leat 7154 
1645.Şi pentru credinţa puneam şi deagetul.Nedelco.Popa Micul.Cîrstiian.Mane.Radul.Neagoe.DRH, B, XXX, nr. 299, p. 3371645 octombrie 7, Tîrgovişte ŢR 
337 Adecă eu, Stănciucul postelnic, snă Dumitru stolnicul ot Vîrîţi, scriu şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis ca să fie de mare credinţă la mîna Vladului peharnic Rudeanul, ca să să ştie cum i-am vîndut partea mea den sat den Stoineşti ot sudstvo Romanaţi, toată despre tot hotarul, den cîmpu, den pădure, den apă, den şăzutul satului şi cu toţi rumînii şi cu tot venitul, oarecît se va aleage.Şi rumînii încă să să ştie, anume: Tatomir cu 2 feciori şi Lupul cu un frate şi cu un fecior şi Barbul cu trei fraţi, feciorii Bărbuleţului şi cu feciorii 
338 lor i Cîlţea cu frate-său Stan, feciorii lu Bolovan i Cîrstea cu 2 feciori i Muşat cu 2 feciori i Şuia cu un fecior i Stanciul cu 1 fecior i [...]feciorul Stanciului Bolovan şi feciorii Stănii, anume: Stan şi Ion cu feciorii lor şi alţi rumîni de moşie, cîţi se vor mai afla den partea mea, toţi, za 300 de galbeni, tot bani gata.Şi am vîndut eu de a mea bunăvoie, fără de nici o silă, cu ştirea tuturor boiarilor marii şi mici şi denaintea măriii sale, domnu nostru, Io Matei Basarab voievod, den divan, ca să-i fie dumnealui moşie ohabnică, pentru că i se-au căzut dumnealui a cumpăra acolo, în Stoieneşti, căci că au mai avut moşie moşteană acolo şi am fost de ocină fraţi.Şi au cumpărat dumnealui ca să-i poată fi moşie cu pace.Iar apoi, după ce ş-au dat dumnealui ai lui direpţi bani, pre această moşie, se-au sculat rumînii cu pîră, zicînd aşa, cum că sînt ei mai volnici a-i lepăda banii, să fie judeci şi au venit şi la divan de faţă.Iar măria sa domnu nostru au căutat şi au judecat pre dirept şi pre leage dumnezeiască şi i-au dat de gît în mîna Vladului peharnic, să-i fie rumîni cum i-au cumpărat de la noi, căci că ne-au fost rumîni de moşie, n-au fost nescare judeci ca să se răscumpere, ce să-i fie rumîni de moşie, cum ne-au fost şi noao, mai denainte vreame.Şi mărturii încă am pus: jupan Dragomir vel dvornic i jupan Radul vel logofăt i jupan Stroe vel vistier i jupan Preda vel cliucer i jupan Socol biv vel cliucer i jupan Marco vel armaş i Tuduru vel cămăraş i ot Farcaşa, Radul căpitan i ot Brătăşani, Ghinea cliucer i ot Curtişoara, Chirca vtori postelnic i ot Cepari, Ivaşco clucer i ot Greci, Stan vornic i ot Dumitreşti, Hrizea cliucer i ot Comani, Badea căpitan i Stan slujer Cioflan i ot Puturoasa, Mitrea i ot Milcov, Ivan spatar i ot Vîltîreşti, Radul postelnic şi alţi boiari.Aceasta am scris ca să să ştie.Şi pentru mai adevărată credinţă, mi-am pus şi eu pecetea şi iscala mai jos.Pis Dumitru logofăt u Tîrgovişti, measeţa ohtomvrie 7, vă leat 7154 
1645.Eu Stănciucul postelnicDragomir vel dvornicAz Radul vel logofătStroe vel vistiarPreda vel clucerRadul capitan ot FărcaşaTuduru cămăraş ot FălcoiuAz Marco Danovici vel armaşChirca vtori postelnicMateiu cliucerIvaşco cliucerBadea căpitan ot ComaniGhinea cliucer mărturie 
339 Hrizica cliucerStan vornicul ot GreciIvan spatar ot MilcovRadul postelnic ot Vîltureşti.DRH, B, XXX, nr. 300, p. 337-338-3391645 octombrie 7 ŢR 
339 Adecă noi, pre nume Şteful i Chiro din sat din Şchii de judeţul Sac, scris-am şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să fiie de bună crădinţă la mîna lu Tudor stolnic cum să să ştiie, cînd au fost în zilele lu Mateiu voievod, ajungîndu-ni multe lipsă şi nivoie, sculatu-m-am eu cu frate-miu, Chiro de ne-am vîndut lu Tudor stolnic cîte viie-am avut pre Mîneasca, pogoni de viie făcătoare 5, pre bani gata ughi 50. Depre aceea, Tuduru stolnic s-au socotit că, de nu va avea şi moşiie în cîmpu, ei vor lua vinăriciu, ci au vrut să întoarcă, că aşa zici Tuduru stolnic că, fără moşii în cîmpu, nu le va lua. Ci iar m-am sculat eu, Chiro cu frate-miu Şteful, ci ne-am ales părţili noastre de cătră Bade şi i-am vîndutu şi părţili noastre din cîmpu, din hotarul Mănescu, fără parte Badeei pre bani gata, ughi 20, din cap în cap, cum mărge hotarul Măniscu, să are, să cosască, să facă ce-i ii va fi voia lui, să ii hiie moşîie stătătoare, lui şi feciorilor lui, cîţi Dumnezeu i va da. Şi să ştiie cum am ţinutu noi în cîmpu cu Sarul cel bătrînu, noi 2 părţi şi Sarul 3 de preste totu hotarul. Apoi iar să-au sculat mătuşă nostră, Stana Ciobotăreasa de au mai vîndutu lu Tudor stolnic, iar pre hotarul Măniscu viie făcătoare pogoani 1 şi pol şi cu 8 stînjăni în cîmpu, cum mărge hotarul Măniscu, pre bani gata ughi 17 să-ii fiie moşîie stătătoare. Şi să să ştiie că acest pogunu au fost pre din jos de al Sarului. Şi au fost Sarul di faţa la vînzare noastre; făcutu-să-au presti totu, ughi 87. Şi au fost toţi fraţiie noştri de moşii di faţa cînd am vîndutu; şi am socotit cu ce au vîndutu Sarul Radului vătah, cu ce au mai cumpărat Tuduru stolnic şi di la Romaşco; cu parte lu Romaşco au rămas mai puţină la Sarul. Dici văzînd Sarul că ii rămîne mai puţină la el, au luat pre Preda şi pre Bade totu în parte lui, că să-au fost sculat Sarul şi cu Romaşco di au vîndutu ei mai nainte dicîtu noi acestuiu boiari. Apoie să au voiitu Tuduru stolnic cu Sarul şi Preda, ca să n-aibă gîlcevă întru dinşiie, au ales pre Stoica Ţestu şi pre Stan Cheşca şi pre Pîrtoc, pre popa Neagul şi pre Antoniie şi pre Dumitru Straoa; şi au mărsu Sarul şi Preda şi Ianiu 
340 Grecul toţi de au tras moşîia de pre ce au ales cumpărătorii lu Tuduru stolnic. Aşa au socotit măgiiaşii că vini tocma orce venit ar hi pre dînsa, să-l fiie din doe; aşa au rîdicatu ei cu sufletili lor. Şi pentru crădinţa am iscălit mai jos.Pis octomvrie 7 dni, vă leat 7154 
1645.Eu ChiroEu ŞtefulEu StanaMihai logofăt ot GhirghiţaŞteful postelnic mărturieGherghee Pîrtoc mărturieBorce vtori vornic mărturiePopa Negul mărturieSarul Stan Chişca mărturieRadul vătaf mărturiePopa Sinca mărturieBolde mărturieStoica ŢistuPredaAntoniie mărturieVladul popei TudusieiPopa Gavril mărturieBadePodobaiePopa Tudusiie mărturieBurlanIaniu Grecu mărturieNigul Ciocîrdiia. (Pe verso): “Eu popa Negul şi cu Gherghie Pîrtoc şi cu Stoica Ţest şi Stan Chişca şi Antonii şi Dumitru Straoa, noi aşa am aflat cu sufletele noastrea cum îi era să ţiie Tudor mai mult, iar apoi au leasat Tuduru stolnic în voia sa Radului să le fii totu den doe ce hrană să-ar afla; iar noi să dăm seama nainte lu Dumnezeu de vom fi ficut freo făţăriie. Vă leat 7154 
1645. Eu popa Negul.Eu Gherghi Pîrtoc”.DRH, B, XXX, nr. 310, p. 339-3401645 octombrie 8 ŢR 
341 Adecă eu, Stan din Gropşani şi cu feciorii miei, anume Datco şi Petco şi cîţi Dumnezeu îm va mai da, scris-am acesta al mie zapis ca să fie de mare credenţă la mîna jupînului Diicului vel spatar ot Buiceşti cum să să ştie că ne-am vîndut dumniei lui, să-i fiim rumîni în veac. Şi ne-am vîndut noi de a noastră bunăvoie fără de nici o silă, dereptu bani gata 2600.Şi cîndu am făcut acest zapis şi această tocmeală fust-au mulţi boiari mărturie, anume: jupan Radul vel căpitan de călăraşi şi jupan Chirca vtori postelnic i Laţco postelnic i brat ego, Vladu ot Gropşani i Dumitru, snă Goanţă ot tam i Dan logofăt ot Tîmbureşti.Pis Toma logofet ot Cacova. Pis measeţa octomvrie 8 dni, vă leat 7154 
1645.StanRadul vel căpitanEu Toma logofătEu Dan logofăt.DRH, B, XXX, nr. 302, p. 3411645 octombrie 9 ŢR 
341 Adecă eu, Stoica peharnic ot Dragomireşti scris-am şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis ca să fie de mare credinţă la mîna jupînului Costandin postelnic sărdarul cum să se ştie că ş-au fost cumpărat neşte vii de la neşte 
342 rumîni ai mii în dealul Loloieştilor, încă de la Stan Arcescu 2 pogoane şi jumătate şi de la Dragomir un pogon, iar după aceaea, dumnealui ş-au scumpărat şi vinăriciul de la mine cum să cade, dereptu bani gata. Dereptu aceaea, i-am făcut acest zapis al mieu la mîna dumnealui.Şi la această tocmeală a noastră au fost mărturie: Grama sluga postelnicului Costandin i Mihai, snă agov Neagov.Şi pentru credinţa me-am pus şi peceatea, ca să se crează.Pis measeţa octomvrie 9 dni, vă leat 7154 
1645.Eu Stoica peharnic.DRH, B, XXX, nr. 303, p. 341-3421645 octombrie 9, Bucureşti ŢR 
342 Adecă noi, toţi săteanii den Tătarul ot sudstvo Elhov, anume: Precup i star Stan i Vladul i Nichifor i Simion i Micul i Dragomir i Neagul i Dumitru meşterul i Mihaiu i Pavel i Dumitru i Radul i Costea i Ştefan i Vasilie i Gligorie i Filip, scris-am acesta al nostru zapis să fie de mare credinţă la mîna jupînului Radul logofet Dudescul, ca să se ştie cum am întrat chezaşi unul pre alalt denaintea a Borcei dvornic şi a lu Tudor stolnic şi denaintea lu Lepădat logofăt. Însă eu, Precup, am intrat chezaş pre uncheaşul Stan cel bătrîn şi eu, star Stan chezaş pre Vladul, şi eu, Vladul chezaş pre Nichifor şi eu, Nichifor chezaş pre Simion şi eu, Simion chezaş pre Dumitru meşterul şi eu, Dumitru meşter, chezaş pre Dragomir şi eu, Dragomir chezaş pre Neagul şi eu, Neagul pre Vasilie şi eu, Vasilie pre frate-mieu, Gligorie şi eu, Coman pîrcălabul, chezaş pre Costea şi eu, Costea pre Mihaiu şi eu, Mihaiu pre frate-său Pavel, şi eu, Pavel chezaş pre Filip şi eu, Radul rumînul chezaş pre socru-mieu, Radul şi eu, Radul Juribiţă, chezaş pre fiiu-mieu, Dumitru şi eu, Ion Răspopul chezaş pre frate-mieu, Ştefan şi eu, Ştefan chezaş pre cumnatu-mieu Micul, cum să nu fugim nici unul den sat, ce să stămu înaintea birului să ne plătim dăjdile cît vom puteaa. Iar deaca nu vom putea, să ne facă domnu nostru Io Mateiu Basarab voievod, ce-i va fi voia cu noi, numai să avem a fi toţi de faţă. Iar care den noi nu vom purta grijă să ne păzim oamenii, ce vor fugi, să avem a le plăti noi chezaşii birurile lor. Aceasta am scris ca să să ştie. Şi pentru credinţa n-am avut ineale, ce ne-am pus în locu de peceţi, deagetele. 
343 [...].Precup.Star Stan.Nichifor.Eu Simion.Eu Mihaiu.Eu Pavel.Eu Vasilie.Vladul.Micul.Dumitru.DRH, B, XXX, nr. 304, p. 342-3431645 octombrie 12 ŢR 
343 Adecă eu Bratul, feciorul lu Neguleci ot Cîndeşti, scriiu şi mărturisesc cu acesta al mieu zapis ca să fie de mare credinţă la mîna lu Negoiţă peharnic şi a lu Gherghe spătar i Moisi spătar, cum să se ştie că le-am vîndut 2 pămînture den moşul Calin şi den partea procicănească de la Stepan, iar 2 pămînture, şi iar den partea procicănească de la Negruş, 3 pămînturi. Şi am vîndut aceaste pămînture ce scrie mai sus, dereptu 1400 de bani gata. Şi am vîndut de a mea bunăvoie, fără de nici o silă şi cu ştirea tuturor fraţilor de ocină.Şi la această tocmeală a noastră fost-au mulţi oameni buni mărturie, den Cîndeşti, anume: Balotă i Gherghe i Stan Bahmit, Nedealco, snă Bolei, Neagul, Dumitru, nepoţi Bolei.Pis popa Oancea ot Tîrcov. Pis measeţa octomvrie 12 dni, în leat 7154 
1645.BratulBalotăGhergheStan NedealcoNeagul.DRH, B, XXX, nr. 305, p. 3431645 octombrie 12 ŢR 
344 Jupan Dragomir vel dvornic să să ştie că au luoat Stoian ot Scăiani şi cu Boica ot tam, 2 megeiaşi po ime: Mihai ot Slănic i Stanciul i Scăiani, ca să caute aceşti megiiaşi să-i judice cu ale lor sufliti, însă prea diriptate păntru 10 stînjini dă ocină ce au cumpărat Stoian di la Boica, cu zapis dă la mîna lui. Dici cum viţ adăvăra cu ali voastri sufliti, aşa să-i judicaţ şi să-i faceţ scrisoarea cum li viţi aleage judicata.Aceasta am scris. Pis ohtomvrie 13 dni, leat 7154 
1645.DRH, B, XXX, nr. 306, p. 3441645 octombrie 12 ŢR 
344 Adecă eu, Nedelco şi cu nepotu mieu, Negul şi Dumitru şi Bolea, nepoţii Bolei ot Cîndeşti, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la mîna lu Negoiţă peharnic şi a lu Gherghe spătar i Moisi spătar, cum să se ştie că le-am vîndut 2 roate de moară despre uscatu, în vadul moşu nostru Bolei, dereptu 4000 de bani gata. Şi am vîndut de a noastră bunăvoie, fără de nici o silă şi cu ştirea tuturor fraţilor de ocină.Şi la această tocmeală, fost-au mulţi oameni buni: uncheaşul Balotă de Cîndeşti şi Stan Bahmit i Gherghe i Bratul şi Udrişti ot Sibiceu de Jos.Şi pentru credenţa, pus-am şi deagetele.Pis popa ot Tîrcov, Oancea. Pis measeţa ohtomvrie dni 12, vă leat 7154 
1645.Nedealco.Neagul.Dumitru.Boleaa.Balotă. 
345 Stan Bahmit.Gherghe.Bratul.Udrişte.DRH, B, XXX, nr. 307, p. 344-3451645 octombrie 14 ŢR 
345 Adecă noi, fetele Albului, po ime: Ivana i Stanca şi cu muma noastră, Rada, scris-am acesta al nostru zapis ca să fie de mare credenţă la mîna jupan Apostulache comis, cum că i-am vîndut dumnilui moşie de la Mîstîneşti, den fune olarească, a patra parte, den cin pînă în cin şi den cîmpu şi den pădure şi den apa şi den silişti şi cît se va afla parte nostră, a patra parte toată întreg, că n-au fost vîndut den parte noastră nimic, nici de noi, nici de părinţii noştri. Şi am vîndut noi de a noastră bunăvoie.Şi la tocmela noastră au fostu mulţi omeni buni, po ime: din Mîstîneşti, Bogdan şi Negoe, din Chiojdu, Arbănaş şi alţi mulţi omeni buni, ca să fie dumnelui moşie. Şi o am dat derept bani 3500. Şi păntru credinţa, pus-am şi pecete.Pis measeţa octomvrie 14 dni, vă leat 7154 
1645.Bogdan.Negoe.Rada.Ivana.Stanca.DRH, B, XXX, nr. 308, p. 3451645 octombrie 20 ŢR 
346 Adecă eu Onofrei cu cumnată-meu, cu Zahariia şi cu fămeile noastre, cu Voica şi cu Drăgana, fata Oprii Mănescul scriim şi mărturisim cu acest al nostru zapis ca să hie de mare credinţă la mîna dumnealui jupan Costandin căpitan Gălăţeanul, cum să să ştie că i-am vîndut partea noastră den Sămara toată cîtă se va aleage de peste totu hotarul, den cîmpu, den păduri, den apă, de peste tot hotarul Sămărăi. Şi o amu vîndut deript bani gata ughi 20. Şi o am dat de a noastră bunăvoie, fără di nice o silă, cu ştirea noastră şi a fămeilor noastri şi cu ştirea coconilor noştri, căci că această moşie se tragi despre muierile noastre. Deci noi amu socotit ca să n-aibă dumneaalui gîlceavă de cătră oamenii noştri carii sînt scrişi mai sus, ce o amu dat ca să-i hie dumnealui moşie, lui şi feciorilor lui stătătoare în veaci.Şi la această tocmeală a noastră fost-au mulţi boiari şi megiiaşi mărturie, anume: jupînul Ghiorghie Botezatul şi eu, Păduri ot Samara şi eu, Hera ot tam şi eu, Stoica ot tam şi eu, Oprea diiaconul ot tam şi eu, Vladul Norocea şi eu, Danciul, feciorul lu Dragomir ot tam şi eu, Dumitru ot tam şi eu, Pascul ot tam şi eu, Dragomir, feciorul Norocii ot tam şi alţi mulţi boiari şi megiiaşi, carii-iş vor pune mai jos peceţile şi iscăliturili ca să se crează.Şi pentru credinţa pusu-ne-am şi deagitile, că peceţi n-am avut.Pis measeţa ohtomvrie 20 dni, leat 7154 
1645.Onofrie.Zahariia. 
347 Voica.Drăgana.Popa Arfienii.Popa Cozma.DRH, B, XXX, nr. 310, p. 346-3471645 octombrie 23 ŢR 
347 Că să ştie cum am vîndut Stan den Presacă 1 pogon şi o cetvîrte comisului Apostolachi. Şi au dat bani, ughi 11 şi 5 costande pre vie, pre acel pogon şi o cetvîrtă, să fie lo Apostolachi moşeie, lui şi feciorilor lui, moşie lor.Şi iar au vîndut Stan a lu Putcavel, 3 cetvîrţi de vie lo Postolachi, derept 8 ughi, să fie moşie comisuloi Postolachi, moşie loi şi a feciorilor lui şi a nepoţilor loi. Şi au cumpărat co ştire tuturora vecinilor demprejur lor.Aldămăşari: Crăciun i Duma i Bogdan i Stan i Oprea, Cîrstian. Dni Ion Matei Voivoda. Pis measeţa octomvrie 23 dni, leat 7154 
1645. Pis popa Drăgan.StanI Stan.DRH, B, XXX, nr. 312, p. 3471645 octombrie 23 ŢR 
348 Adecă cum au vîndut Stoica, snă Răsin 1 şi 1 cetvîrte de vie comisului Postălachi, derept 11 ughi şi costande 5, să fie moşie lu Postolachi şi feciorilor loi.Şi aldămăşari: Crăciun i Stan i Stan i Duma den Prisacă den Vaidel, Stan şi Oprea i Bogdan i popa Drăgan şi molţi omeni buni demprejur.Pis measeţa octombrie 23 dni, vă leat 7154 
1645.Stoica.DRH, B, XXX, nr. 313, p. 3481645 octombrie 24 ŢR 
348 Adecă noi, aceşti 2 boiari, pre nume Mihaiu ot Slănic i Stanciul scaunul ot Scăiani, ci am fostu daţi pre cartea velikei dvornic Dragomir, cum să judecăm pre Stoian roşiul pentru 10 stînjini de ocină, cu Radul Brăde i snă ego Tatul i Boica. Dici noi, aceste 2 boiari, căutat-am scrisoare zapisului celui dintîiu şi cu toţi aldămăşarii cariî scriu mai sus; dici noi aşa am adeverit şi am judecat cum să-şi ţie Stoian cei 10 stînjini di ocină, însă den gardul Chercăi, pînă-n apa Teleajenilui, cum scrie şi la zapis. Şi din cei 10 stînjini, ci au cumpărat Stoian cîtu va avea Ştirbu, să aibă a-i dare din gîrlă spre Telejin. Şi să fie Stanciul scaunul ispravnic cum e ici pre cel loc Ştirbu, că au fost Stanciul aldămăşar şi dintîiu şi au fostu şi în cei 2 boiare de la vornicul. Şi pre cei 10 stînjini să-şi ţie Stoian tot ci se va afla, veri pomi, vere pădure, vere cîmp, tot să ţie cum  au cumpărat, cum scrie şi în cela zapis şi au cumpărat dereptu şi pre acei 10 stînjini. Cui nu va plăce să-şi ia ce-şi va cunoaşte.Deci noi aceşti 2 boiari şi mulţi oamene buni aşa am aflat şi am adeverit cu sufletele noastre. Aceasta am scris. Pis measeţa octomvrie 22 dni, vă leat 7154  
1645.Eu Stanciul.Eu Mihaiu.DRH, B, XXX, nr. 314, p. 3481645 octombrie 24 ŢR 
349 Adecă eu, jupîneasa Nedealia comisoaia, nepoata Pîrvului logofătul ot Coteşti, scriu şi mărturisescu cu acestu zapis al mieu, ca să fie de mare credinţă la mîna vară-mea, dumneaei jupîneasei Elenei postelniceasei, cum să să ştie cîndu au fost acum, în zilele măriii sale, domnu nostru Io Mateiu Basarab voievod, iar eu ajungîndu-mă vreame de bătrîneaţe şi de multă slăbiciune şi fiindu numai cu capul, fără de nice un cocon, socotit-am întru inima mea, fiindu încă vie pre această lume, să-mi tocmescu casa şi moşiile meale, cum ce voi lăsa cu limba mea să fie stătători în urma mea, pentru care lucru mai vîrtos socotit-am de am dat şi am dăruit vară-mea, jupînesei Elenei postelniceasei, den partea unchiu mieu, Pîrvului logofăt, cît au avut la Ştefăneşti jumătate den cîmpu, den pădure, den apă, den dealul cu viile, den vinărici, de preste tot hotarul, vericît se va aleage, însă ocină stearpă, fără rumîni, pentru că aceste moşii ce scriu mai sus, fost-au de moşie ale Pîrvului logofăt, unchiu-mieu, ce-au fostu văr primare cu doamna Elena, muma jupînesei Elenei postelniceasei. Şi pînă au fostu feciorii unchiu-mieu, Pîrvului logofăt vii, tot au ţinut cu bună pace, însă tot cu mila doamnei Elena. Iar deaca se-au petrecut feciorii unchiu-mieu, Pîrvului logofăt, şi fiindu-i eu nepoată de soră, rămas-au aceaste moşii pre seama mea. Şi tot le-am ţinut cu bună pace.Iar cîndu au fostu acum eu singură de bunăvoia mea, nesiluită de nimea, dat-am şi am dăruit pre vară-mea, jupîneasa Elena postelniceasca, cu această parte de moşie de la Ştefăneşti, jumătate den partea unchiu-mieu, Pîrvului logofăt, vericît se va aleage, cum scrie mai sus, ca să-i hie dumneaei şi coconilor de moşie în veac, căci că eu alte rudenii mai de aproape n-am avut, decît pre dumneaei, pre vară-mea jupîneasa Elena postelniceasa, căci că şi dumneaei încă easte nepoată de vară primare unchiu-mieu, Pîrvului logofăt. Şi au avut feciorii unchiu-mieu, Pîrvului logofăt, pînă au fostu vii, multă milă şi socoteală de doamna Elena, muma jupîneasei Elenei postelniceasei. Şi eu iar am avut de la jupîneasa Elena postelniceasa, vară-mea, multă căutare şi m-au socotit ca pre maică-sa şi în urma mea să mă pomenească. Şi am dăruit vară-mea, jupîneasei Elelnei postelniceaasei şi 3 pogoane de vie făcute care le-am schimbat eu cu un rumîn al mieu, cu Vasilie, fiindu tot pre moşiia care i-am dăruit dumneaei în dealul Ştefăneştilor, care easte capul viilor în vîrhul coastei. Şi am cumpărat eu pre lîngă aceaste vii, ş-alte 3 pogoane de vie, însă de la Vlaicul Berişcăi 2 pogoane pentru aspri 4700 şi de la Isaru snă Dan Totescul 1 pogon pentru aspri 2800 cin ughi 37 i pol.Deaci aceaste 3 pogoane de vie ci le-am cumpărat eu, le-am dat jupînului Costandin vel postelnic de mi-au dat toţi banii gata, ughi 37 i pol, cîţi i-am dat şi eu, ca să fie toate pre seama dumnealor. Şi am dat dumnealui şi zapisele vînzătorilor miei, ce scriu mai sus. Şi le-am dat toate de bunăvoia mea, ca să fie dumnealor de moşie ohabnică şi coconilor dumnealor, nepoţilor, strănepoţilor, de nimeane cletit. 
350 Iar cine se va ispiti vreodinioară a sparge aceasta tocmeală a mea, acela să fie blestemat de domnul nostru Isus Hristos. Amin.Şi la această tocmeală a mea, tîmplatu-se-au şi mărturii, po ime: părintele egumenul Melhiisedec, nastavnicul sveatii mănăstiri ot Dălgopol i Marco postelnic i Milea cupeţu, brat star Isar i Voinea, snă Neacşulov pîrcălab i Dona judeţ i Staico biv judeţu i Stanciul Focan i popa Sima i Baciul diaconul i Nedelco Băciulescul şi alţii carii-ş vor pune peceţile şi iscăliturile mai jos. Şi pentru mai adeverita credinţă, pusu-mi-am peceatea să să crează.Pis az, Mareş logofet Gheorghiuviciu, measeţa octomvrie 24 dni, leat 7154 
1645.Jupîneasa NedealeaAz Marco Danovici vel armaş [...]Stroe vel vistiarSocol liucer [...]Dona judeţDumitraşco stolnicTudor cliucer ŞtirbeiuStanciul FocanNedelcoMarco postelnicEvstratie vtori vistiarStaico biv judeţTatul logofătDRH, B, XXX, nr. 315, p. 349-3501645 octombrie 25 ŢR 
350 Zde megiiaşii tocmealnici ai lu Nedelco şi ai nepotu-său Neagului de Cîndeşti, anume: ot Săseani, Radul Niţei i ot Cîrlomăneşti, Echim i Costandin i ot Cîndeşti, Gherghe i ot Plăşcoi, Radul şi Bran, ca să caute şi să adevereze şi 
351 să tocmească pre Nedelco şi pre nepotu-său, Neagul pre dereptate pre moşiia a lu Muşat de Cîndeşti şi de prentr-alte locure. Însă de moşiia lu Muşat cît se va aleage partea lui, însă să-i tocmească pre dereptate, fără nimica făţărăie, cum vor afla cu sufletele lor şi să-i tocmească denaintea părintelui episcupul Ştefan de la Buză. Şi zioa la sveati arhanghel Mihail.Pis u Bucureşti, measeţa octomvrie 25 dni, vă leat 7154 
1645.DRH, B, XXX, nr. 316, p. 350-3511645 octombrie 26 ŢR 
351 Adecă uncheaşul Oprea Ciocîrlă cu hie-meu, cu Frătiica şi cu hie-meu, cu Drăgan ot Cocul şi eu, uncheaşul Radul cu hie-meu, Oancea şi cu hie-meu, cu Marin şi cu Radul ot Prişie scriem şi mărturisim cu acest al nostru zapis ca să hie de mari credinţă la mîna dumnealui jupan Costandin Gălăţeanul căpitan cumu să să ştie că i-am vîndut ocina den Piscul Zlatiei, cumpărăturili de la Sămaran. Şi meargi ocina den Piscul Braniştei, despre Cocul pînă încoace spri Sămăra şi în lat sîntu paşi 154. Şi i-o am dat lui de a noastră bunăvoie, ca să-i hie dumnealui moşii, lui şi feciorilor lui, stătătoare în veaci. Şi i-o am vîndut derept bani ughi 6. Şi la această tocmeală a noastră se-au tîmplat mulţi boiari mărturie, anume: ot Cocul, Costea armaşul. Şi zicea şi Costea armaşul că are şi el moşie amestecată într-această ocină, iar vînzătorii carii sînt scriş mai sus, ei s-au prinsu dereptu moşie amesticată şi s-au prinsu denaintea mulţi boiari şi megiiaşi, cum că-i voru da loc pintru loc.Şi mărturie: jupînul Ivan, feciorul lu Cortofleş cu hie-său, cu Dumitru şi cu hie-său, cu Necula şi den Sămara, uncheaşul Danciul cu hie-său, cu popa Dragomir şi Păduri ot tam şi eu Hera, fratele lu Pădure mărturie şi eu, popa Badea şi eu, uncheaşul Norocea mărturie şi feciorul uncheaşului Vladului Norocii, Dragomir şi alţi boiari de cinste carii-iş vor pune mai jos piceţili şi iscăliturili.Şi prentru credinţa, pusu-ne-am şi deagitele, că piciţi nu am avut.Pis measeţa octomvrie 26 dni, leat 7154 
1645.Oprea CiocîrlăFrătiicaDrăganRadulMărinOanceaRadulPopa ArfeniePopa CozmaGhirghi postelnic.DRH, B, XXX, nr. 317, p. 3511645 octombrie 27 ŢR 
352 [...] sfentii şi domnezeiştii mănăstiri Bistreţie, ce easte hramul Ospeniia Bogorodeţi şi părintelui igumenului Vasilii, ca să aibă a-ş luarea vama de peaşti de la satul Potelul, de la baltă, însă carii vama domnească al triilea peaşte, pentru că au venit cinstitul deregătoriul domniii meale, jupan Prida vel clucer cari ţinea vadurili, în pîră împreună cu părintele Vasilii igumenul, de faţă înaintea domniii meale în divan. Deci jupan Prida clucer aşa pîrîia cum să nu ia den cîrmili peaştilui a treia. Deript aceaea, domnea mea am căutat şi am judecat şi am dat svintei mănăstiri şi părintilui Vasilii igumenul ca s-aibă a-şi luarea vama den vama domnească, den tot peaştile ce va fi den cîrmele peaştilui, cum au fost obiceaiul mai dinainti vreami dat de moşii domnii domniii meale, aşa am dat şi domnia mea. Aşijdirea şi voi carii sîntiţi vameşi acolo la baltă, la satul Potelul den cinstit deregătoriul domniii meale, jupan Prida vel clucer, iară voi să căutaţi în vreami ce viţi videa cartea domniii meale, iară voi să aveţi a căutarea să-şi ia sfînta mănăstire şi părintili iguminul vama di peaşte, den tot peaştili ce va fi den vama domnească şi din cîrmili peştelui, pentru că au rămas cinstitul deregătoriul domniii meale, jupan Prida vel clucer de leage şi de judecată dinaintea domniii meale dîn divan. Aşijderea şi de la Celeai şi din toate bălţile ale sfintii mănăstiri tot să aibă a luarea sfînta mănăstiri den tot peaştili şi de cîrmile piştilui tot a triia, pentru că aşa easte învăţătura domniii meale. Şi di nimini opreală să n-aibă.DRH, B, XXX, nr. 318, p. 3521645 octombrie 27, Bucureşti ŢR 
353 [...] ca să aibă pace aceaste mănăstire de cătră Iordachi, feciorul lu Trufanda vistier, nepot lu Pano vistier şi de cătră mătuşa-sa jupîneasa Catrina, mai mult val să n-aibă pentru că au avut pîră călugării de la aceaste 2 mănăstiri ce scriu mai sus, cu Iordachi , feciorul lu Trufanda vistier pentru satul Călugărenii den Neajlov. Că acest sat Călugărenii fost-au dat şi adaos la mănăstirea Glavăciogul de răposatul Mircea voievod încă de mult vreame. Dup-aceaea, cîndu au fost în zilele răposatului Radului voievod Mihnea, iar Pane vistier fiind un boiarin mare şi putearnicu au luoat acest sat Călugăreanii pre seama lui şi au fost dat nişte vită acestor mănăstiri, căci se-au aflat Călugăreanii scris şi întru hrisoave bătrîne ale Cozia şi n-au avut treabă călugării de la Coziia a vende satul şi moşiile mănăstirii Glăvăciogului ce au ţinut acest sat Călugăreanii aşa numai în silă pîn-în zilele lu Gavriil voievod. Deci cînd au fost atunce, avut-au coziianii pîră cu Pană vistier, moşul lui Iordachi, pentru Călugăreani şi l-au fost rămas. Deci într-aceaea şi Pană vistier, deaca au văzut aşa el, încă au lăsat acel dobitoc la Codmeana ca să-i fie de pomană şi ş-au scris părinţii şi pre dînsul la sfîntul pomeanic şi au fost satul Călugăreanii pre seama Codmeanii. Iar cîndu au fost acum în zilele domniii meale, deaca au stătut a fi satul Călugăreanii pre seama Glăvăciogului cu judecata şi cu divanul, el au tras pîră cu coziianii sau să scoaţă satul Călugăreanii de la Glăvăciog sau să-i întoarcă acel dobitoc ce au fost dat de moş-său, Pano vistier. Iar coziianii şi Codmeana, deaca au văzut aşa, ei au venit toţi de faţă naintea domniii meale în divan şi au scos cartea lu Gavriil voievod de rămas pre Pano vistier şi cum au fost lăsat şi el acel dobitoc pentru sufletul lui. Deci au rămas şi nepot-său Iordachi de leage denaintea domniii meale den divan, cum mai multă treabă cu aceaste mănăstiri să n-aibă. Şi, de va avea şi vreun zapis făcut de nescare călugări sau egumeni de la Cozia, de la Codmeana, să nu i se crează, căci că nu sînt volnici călugării nici de la o mănăstire a vende moşiile mănăstirilor.DRH, B, XXX, nr. 319, p. 3531645 octombrie 28 ŢR 
354 Adecă eu, Văsiiu ot Poienărei scres-am zapesul mieu ca să fie de mare credinţă la mîna lu Ion logofetul cum să să ştie că e-m vîndut 1 loc, anume alăture cu Vale Balei pre lîngă Şerban şi dă cu capul la sălcii. I l-am vîndut eu, de a me bunăvoie, pre bani gata, 80 de bani. Iar de va fi stătătoru să-i de altu loc, într-altu loc. Mărturie: Badea, Ion, Marten şi Ştefan ot Corbuşor.Şe am scres eu, popa Ion şe pentru credinţa mi-em pus degetul.Pis measeţa octomvrie dni 28, leat 7154 
1645.Eu Văsiiu.DRH, B, XXX, nr. 320, p. 3541645 noiembrie 2 ŢR 
355 Adecă eu, Antonie ot Răteşti, scris-am acesta al mieu zapis să fie de mare credenţă la mîna jupîneasei Cherei şi a fiiu-său, lu Todoran ot Aninoasa, cum să să ştie că i-am dat o ţigancă, anume Neacşa şi dumneaei mi-au dat o fată de ţigan, anume Stana. Şi pentru ce au fostu fata mai mică, iar dumneaei mi-au mai dat şi ughi 3 adaos. Şi ne-am tocmit de a noastră bunăvoie şi fără de neci o silă. Şi de acum nainte carele de-ntru noi să va lăsa de această tocmală să fie închinat la domnie ughi 40.Şi la această tocmală s-au tîmplat mulţi boiari mărturie, anume: Badea păharnic ot Vlădeşti şi Pîrvul spătar ot tam şi den Lîngeşti, Albul logofăt şi den Berivoieşti, Bolbosea.Şi pentru credînţa, mi-m pus şi iscălitura mai jos. Şi am scris eu, Nan logofăt. Pis measeţa noiembrie dni 2, vă leat 7154 
1645.Eu Antonie ot Răteştie.DRH, B, XXX, nr. 322, p. 3551645 noiembrie 5 ŢR 
357 Adecă eu, Maren, fratele lui Calen ot Stănceşti, scriem şi mărturisescu cu acesta al miu zapis ca să hii de mare credinţă la mîna Ieremeiei ot Pîrleţi, cum să se ştie că e-m vîndut 2 pogoane de vii părajenă cu doi stînjăne de ocenă, den apa Buzăului în lungul moşiei pînă-n Lacul cu Zălojiei, dereptu bani gata, ughi 14. Şi aceste hii sîntu den partea lui Balco, le-m vîndut de a me bunăvoi, de nesilet şi cu şterea tuturor fraţilor de moşii den sus şi de jos.Şi au fost aldămăşare, anume: Dumitru chivărarul ot Stănceşti şi Negul Surdul ot tam şi Năstasie i brat ego, Tatul ot tam şi Neagul Hioreale ot tam şi Tornea, sin Sebei ot tam.Şi am scris eu, popa Nenul ot tam. Şi pentru credenţa, ne-m pos dejitele noastre mai jos, să se creză. 
358 Pis noiembrie 5, leat 7154 
1645.Eu Marin ot StănceştiEu Calen ot tam.DRH, B, XXX, nr. 324, p. 357-3581645 noiembrie 10 ŢR 
358 Scris-am eu, Udrea den Găeşti, zapisul meu la mîna jupînului Stroe marele vestier, cum să se ştii că-i sîntu dumnealui dator galbeni şaptezeci şî doi, să aibu a-i da dumnealui la Sveati Arhanghel fără de neci un cuvîntu. Şi amu pus şî zălog dealnţe doo, de la Ştefăneşti. De nu voi putea plăti banii, să le ţie dumnealui stătătoare, pentru că aşa mi-au fostu tocmeala.Şî mărturie au fostu mulţi boiari carie vor pune mai josu iscăliturili şî peceţili. Aceasta mărturisescu cu zapisul meu.Pis measeţa noiemvrie 10 dni, leat 7154 
1645.UdreaRadul logofăt DudesculNeagul spatarNecula logofăt ot Ţigăneşti mărturie.DRH, B, XXX, nr. 325, p. 3581645 noiembrie 10 ŢR 
358 Adică eu, Udrea ot Găeşti, scris-am zapisul meu la mîna jupanului Stroe vel vestier, cum să se ştii că am vîndut o vie a mea de la Ştefăneşti, care vie au fostu pentre viele dumnealui, cari au cumpărat dumnealui de la Vasiilie, feciorul Albului ot Rătevoieşti. Ci o-m vîndut dumnealui de a mea bunăvoie, fără de neci o silă, dereptu bani gata, treizeci de galbeni, ca să-i fii dumnealui moşîi în veaci. 
359 Şî mărturii a fostu mulţi boiari carii-ş vor pune peceţili mai josu şî iscăliturili.Pis measeţa noiemvrie 10 dni, leat 7154 
1645.UdreaRadul logofăt DudesculNegul spătarNecula logofăt ot Ţigăneşti mărturie.DRH, B, XXX, nr. 326, p. 358-3591645 noiembrie 11, Craiova ŢR 
359 Adecă eu, Stanciul şi eu Dumitru şi cu ficiorii noştri, anumea: Filip aprodul i Dima ot Baia de Fieru, scris-am zapisul nostru să fie de mare credinţă la mîna Oprii şi a lui Ivan, feciorii lui Ion, nepoţii Midii ot Baia de Fieru, cum să să ştie că ne-au fostu rumîni de moşie den Baie. Deci, acum, noi i-am judecitu de a noastră bunăvoie şi fără de nici o silă, cu ştirea tuturoru fraţilor noştri ca să fie slobozi în vecu, ei şi feciorii lor, cîţi Dumnezeu le va da. Şi i-am scumpărat dereptu ughi 20. Şi de v-avea cineva vreo pîră, să aibă a se pîrî cu noi, iar cu ei să n-aibă nimen nici o treabă, ci să fie slobozi. Iar, de ne va rămîne cineva pre noi, să avem a da alţii rumîni pentru rumîni. Şi cîndu m-am tocmitu, fost-am mărturie: părintele popa Stanciul clisiiarul de la besereca domnească ot Craiova i popa Lupul ot tam i Straţimirul vătah, ispravnicul scaunului Craiovei i Radul lu Mateiu snă Giura ot Gabrova i Mihalcea i Ion pîrcălabul. Aceşti sîntu den Craiova şi den Başco, Pîrvul.Şi ne-au scris zapisul în casa lu Iane Soroiul ot Craiova.Şi pentru credinţă, pus-am şi peceţile. Pis noiemvrie 11 dni, leat 7154 
1645.StanciulDumitruFilipDimaIaneaStrăţimir.DRH, B, XXX, nr. 327, p. 3591645 noiembrie 12, Tîrgovişte ŢR 
360 Adecă noi, satul Băbuieştii ot sudstvo Argiş, pre nume: Vitan cu fămeaea mea cu 1 fecior, Dragomir i Ion cu fămeaea mea i Precopie cu fămeaea mea cu 1 fecior, Stan i Stan Brătea cu fămeaea i Stoichiţa cu fămeaea cu 1 fecior, Stanciul i Badea cu fămeaea i Sin cu fămeaea cu 1 fecior, Stan i Vladul cu fămeaea cu 1 fecior, Sava i Albul cu fămeaea i Manea cu fămeaea cu 1 fecior, Micul i Lazăr cu fămeaea i Micul cu fămeaea cu 3 feciori, Dumitru i Albul i Oancea i Tudosie cu fămeaea i Dragomir, snă Albul cu fămeaea i Radul, snă Stan cu fămeaea cu 1 fecior, Oprea şi Dragomir, snă Tudosie cu fămeaea i Cazan cu fămeaea cu 2 feciori, Ion i Oprea, i Bucşa cu fămeaea i Oprea cu fămeaea cu 1 fecior, Oprea i Albul cu fămeaea cu 1 fecior, Badea i Stan cu fămeaea i Aliontie cu 1 frate, Oprea i Stan, snă Vladul cu 1 frate, Ion i Vlad diiaconul cu fămeaea cu 1 fecior, Oancea, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la cistită mîna măriii sale domnu nostru, Io Mateiu Basarab voievod, cum să să ştie că de bunăvoia noastră venit-am de ne-am vîndut măriii sale rumîni cu toată moşiia nostră şi den cîmpu, den pădure, den apă, den uscat, tot satul cu tot hotarul, de pretutindeni, pren hotară bătrîne şi seamne şi cu toţi feciorii noştri, cîţi scriu mai sus şi alţii, cîţi Dumnezeu ne va da. Însă să să ştie cine cîţi bani au luat: Vitan cu fămeaea cu 1 fecior, Dragomir, ughi 14, Ion cu fămeaea, ughi 9, Precopie cu fămeaea cu 1 fecior, Stan, ughi 14, Stan Brătea cu fămeaea, ughi 9, Stoichiţa cu fămeaea cu 1 fecior, Stanciul, ughi 14, Badea cu fămeaea, ughi 9, Sin cu fămeaea cu 1 fecior, Stan, ughi 14, Vladul cu fămeaea cu 1 feicor, Sava, ughi 
14, Albul cu fămeaea, ughi 9, Manea cu fămeaea cu 1 fecior, Micul, ughi 14, Lazăr cu fămeaea, ughi 9, Micul cu fămeaea cu 3 feciori, Dumitru, Albul, Oancea, ughi 24, Tudosie cu fămeaea, ughi 9, Dragomir, snă Albul cu fămeaea, ughi 9, Radul, snă Stan cu fămeaea cu 1 fecior, Oprea, ughi 14, Dragomir, snă Tudosie cu fămeaea, ughi 9, Căzan cu fămeaea cu 2 feciori, Ion, Oprea, ughi 19, Bucşă cu fămeaea ughi 9, Oprea cu fămeaea cu 1 fecior, Oprea, ughi 14, Albul cu fămeaea cu 1 fecior, Badea, ughi 16, Stan cu fămeaea ughi 9, Aliontie cu frate-său, Oprea, ughi 10, Stan, fecior Vladului cu 1 frate, Ion, ughi 10, Vladul diaconul cu fămeaea cu 1 fecior, Oancea, ughi 14, cin up ughi 293. 
361 Şi ne-am vîndut noi măriii sale, domnu nostru, rumîni cu feciorii noştri şi cu toate dealniţile noastre, de preste tot hotarul, cum scrie mai sus, de a noastră bunăvoie, fără de nici o silă de cătră nimea. Şi am luat toţi banii gata în mîinile noastre, ca să fim măriii sale rumîni de acum nainte cu toţi feciorii noştri şi cu toată moşiia noastră, cum scrie mai sus, de moşie cu bună pace, ohabnici.Şi mărturie, toţi boiarii divanului carii-ş vor pune peceţile şi iscăliturile mai jos. Şi pentru mai adeverită credinţă, pusu-ne-am deagetile în loc de peceţi, să să crează.Pis u Tîrgovişte, noiemvrie 12 dni, leat 7154 
1645.Vitan.Ion.Precopie.Stan.Stoichiţă.Badea.Sin.Vladul.Albul.Manea.Lazăr.Micul.Tudosie.Dragomir.Radul.Dragomir.Căzan.Bucşă.Oprea.Albul.Stan.Aliotie.Stan.Vlad diacon.Diicul vel spatarPreda BrîncovenulDrăguşin vel peharnicGhiorma vel slujerSocol cliucerCostandin vel postelnicBunea vistiar 
362 Gheorghe vistiarNecola logofăt ispravnic acestui zapis.DRH, B, XXX, nr. 328, p. 360-361-3621645 noiembrie 13 ŢR 
362 Scris-am eu, Calotă aciasta al meu zapis ca să fii de mare credinţe la mîna frăţîni-miu, Danciului logofăt ot Pîrîiani, cum să să ştie că i-am vîndut parte mii toată din sat din Polovragii de moşie şi cu rumînii cît să va alege parti-mi toată şi de moşie ce am avut şi de cumpărătoari ce am cumpărat eu fără de Ile cu ficiorii lui carele l-am judecit noi fraţii cîte trei mai denainte vreme şi fără Dragotă, cu ficiorii lui că l-am iertat noi fraţii cîte trei mai denainte vreme. Şi am vîndut de a me bunăvoie, derept bani gata ughi 300, ca să-i fie lui moşie şi ficiorilor lui. Şi cînd am vîndut, întrebat-am toţi fraţii mei.Şi mărturie au fost: Stanciul postelnic ot Pîrîiani, Stanciul postelnic i Udre postelnic ot Zătreni, Crăciun logofăt i Cîndă logofăt ot Titoi, Fisenţe logofăt, Dumitraşco i Mihai ot Găeşti, Drag logofăt ot Iezeru, Hamza postelnic ot Sineşti, Udre postelnic ot Bircii.Pis measeţa noiemvrie 13 dnă, leat 7154 
1645.Eu Calotă am scris cu mîna meEu Stanciul postelnicEu Stanicul Zitranul.DRH, B, XXX, nr. 329, p. 3621645 noiembrie 15 ŢR 
363 Adecă eu, popa Sima ot Dălgopol, scres-am acest al mieu zapis, ca să fie de marea credenţă la mîna jupan Costandin vel postelnic pintru cum să să ştie că am vîndut o vie în delul Ştefăneştilor. Dici i-o am vîndut eu, de a mea bunăvoie cu ştirea tuturor oamenilor miei şe a tuturor rudelor mele. Deci să-i fie dumnelui moşie cu bună pace şi coconilor, cîţi Dumneazău i va dărui, să fii moşie ohabnică pentru că i-o am vîndut de a mea bunăvoi, derept ughi 35.Şi la tocmelă, au fost părintele Melhie, egominul di la sfînta mănăstire şi judeţul Dona şi Stanciul Focan şi Staico [...], jupaniţa Nedelea comisoaia, diiaconul Baciul şi alţi mulţi oamini buni.Şi am scres eu, Voina. Pis measeţa noiembrie 15 dni, vă leat 7154 
1645.Eu popa Sima.DRH, B, XXX, nr. 330, p. 3631645 noiembrie 15 ŢR 
363 Adecă eu, popa Sima ot Dălgopolea scris-am şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis ca să fie de mare credinţă la mîna dumnealui jupan Costandin vel postelnic cum să să ştie că i-am vîndutu dumnealui 2 pogoane de vie în dealul Ştefăneştilor, care sîntu pre moşiia dumnealui, pre lîngă viile dumnealui, carii sîntu de daru de la jupîneasa Nedealea comisoaia, însă dereptu bani gata, aspri 7000, care vii dau cu capul în vîrhul coastei. Şi le-am vîndut eu aceaste 2 pogoane ce scriu mai sus de a mea bunăvoie, fără de nice o silă de cătră nimea, cu ştirea tuturor oamenilor miei şi a vecinilor den sus şi den jos şi demprejurul locului. Şi am luat toţi banii gata în mîinili meale, aspri 700, cîţi scriu mai sus, ca să-i hie dumnealui de moşie şi coconilor dumnealui, nepoţilor, strenepoţilor, ohabnică cu bună pace în vecie.Şi la tocmeala noastră fost-au mărturie: părintele egumenul Melhiisedec de la sveata mănăstire ot Dălgopol i Milea cupeţ, brat star Isar i Cîrstea cupeţu i Dona judeţul i Stanciul Focan i Staico biv judeţ i jupîneasa Nedealea comisoaia i Baciul diaconul şi Voina şi alţii carii-ş vor pune peceţili şi iscăliturili mai jos. Şi pentru mai adeverită credinţa, pusu-mi-am peceatea şi iscălitura să să crează.I na pisah az, Mareş logofăt Ghiorghiuvici, measeţa noiemvrie 15 dni, vă leat 7154 
1645. 
364 Eu popa Sima [...]Stanciul FocanBaciul diiaconCîrstea cupeţu [...]Dona judeţStaico biv judeţ.DRH, B, XXX, nr. 331, p. 363-3641645 noiembrie 18 ŢR 
364 Scris-am eu, Gherghi al lu Şerboteiu şi cu muiarea mea, Cîrstina şi cu feciorii mei şi cu ştirea tuturor vecinilor şi dîn sus şi dîn jos zapisul la mîna diiaconului Stanciul, să fie dă mare credinţă cum să să ştie că am schimbat un locu dă lîngă rîu dă le-m dat şi me-u dat ei altu locu ier la rîu dă casă şi me-u dat adauso aspri 200. Şi să-i fie lui moşiia şi feciorilor lui, cîţi Dumnizeu i va dărui.Şi mărturie: Ion Şuicul şi fii-său, Sinca şi Mihul al Birtei şi Isar al Totei şi Vlad dîrstariul şi Toma Holobăscul şi Dediul Plahodanul şi Şărbu şi Dediul i Stoica i Dan i Groze Necula.Şi am chiltuit la aldămaş prea vin şi prea bucate aspri 100. Ier cinea să va ispiti a-ntoarce şi a mai învălui să fie blăstămat şi afurisit de 318 sveati otăţi, eje sut vă Nechei i să fie la un locu cu Iuda şi cu Ariia. Şi am scris eu, popa Gherghe.Pis measeţa noiembrie 18 dni, vă leat 7154 
1645.Şi păntru creadinţa ne-m pus şi peceţilea.DRH, B, XXX, nr. 332, p. 3641645 noiembrie 18 ŢR 
365 Zde bolearii cletovţi ai lui Stroe roş de Cislău po ime: ot Bădeani, Barbul capitan i ot Buziiani, Calotă postelnic i ot Sărata, Dragomir iuzbaşa i ot Crîngu, Dumbrava i ot Dobroteani, Păcală i ot Cătun, Bobe i ot Chiuojdo, Drăgoi i ot Chiuojdul de Bîţca, Stanciul i Voicilă i ot Hinţeşti, Dobrotă snă Calin i ot Băşineşti, Stanciul vatah i ot Călugăreani, Preda, ca să jure Stroe roşul cu aceşti 12 boiari, ci scriu mai sus, de cătră Dragul iuzbaşa de Cislău pentru ocina de la Muşcel, cum o au fost pus Stroe roş zălog la cumnaţii lui, la Stoica şi la Gherghina de Băşceani, nu o au fost vîndut stătătoare.Şi iar să jure aceşti 12 boiari iar, pentru această ocină ci scrie mai sus de la Muşcel cum nu o au fost pus Stroe roş zălog la mănăstirea de la Cîrnul, nu o au vîndut stătătoare şi cum au dat banii la cumnaţii lui, la Stoica şi la Gherghina.Deci, de vor jura aceşti 12, să spargă cartea Dragului iuzbaşa de pre ocina de la Muşcel şi să-i dea banii Stroe roş Dragului iuzbaşa de pre aceea ocină, cîţi scrie în carte, ughi 15. Şi zioa la Rojdistvo Hristo să jure naintea părintelui episcupului Ştefan de la Buzău. Ispravnic Manole vtori portar.Pis u Tîrgovişte, measeţa noiembrie 18 dni, vă leat 7154 
1645.DRH, B, XXX, nr. 333, p. 3651645 noiembrie 19 ŢR 
366 Adecă eu, Colţea căpitan şi cu jupîneasa mea, Stana, fata logofătului Pîrvului ot Crohna, scris-am şi mărturisim cu aceasta al nostru zapis ca să fie de mare credenţă la mîna Buligăi vel căpitan ca să să ştie că i-am vîndut moşiia, anume Trestenicul den hotar pînă hotar, cîtă să va alege şi cu cîţi rumîni să vor afla, derept bani gata, 150 ughi. Şi o-m vîndut de a noastră bunăvoie, ca să fie dumnelui moşie şi coconilor dumnealui şi nepoţilor şi strănepoţilor dumnealui ohabnică în veac.Şi cînd o-m vîndut, fost-au mulţi boiari buni mărturie, anume: postelnic Răduţul ot Medveajdea şi Nistor fustaşul ot Tîrgovişte şi Dumitru Butoiu ot Colibaş şi Todosie logofăt ot Padeşi, Vasilie postelnic ot Tîrgovişte şi alţi megiiaşi mulţi bătrîni cari n-am scris. Şi pentru mai mare credinţa pusu-mi-am şi degetul.Pis measeţa noiemvrie 19 dni, vă leat 7154 
1645.Eu Radul postelnicEu NistorColţa căpitanEu VasilieEu Teodosie logofătEu Dumitru Butoiu.DRH, B, XXX, nr. 335, p. 3661645 noiembrie 20 ŢR 
368 Adecă eu, Vlada şi Zoică, soro-mea ot Mîstîneşti şi Neagoe, bărbatul Vladei, scris-am zapisul nostru la mîna jupînului Apostolachi comisul, ca să fiie de mare credinţă, cum să să ştiie că i-am vîndut dumnealui 2 pogoane de vie în dealul Mîstîneştilor, din partea custurească, din jumătate de fune rămînu patru părţi nevîndut, iar 2 le-amu vîndut comisului Apostolachi şi cu ocina, preste tot, din cin pînă în cin, cît să va aleage şi hotarul buzătescu, partea acestor 2 surori ci-s mai sus-scrise. Şi o am vîndut de-a noastră bunăvoie, fără nici o silă, derept bani gata ughi 30, ca să-i fie dumnealui moşiile stătătoare în vecie, neclătinat şi coconilor dumnealui, cîţi Dumnezău va dărui.Şi mărturiie: vornicul Paraschiva ot Togozeani şi Stanciul Brîncărei ot Mîstîneşti şi iuzbaşa Nedelco ot Prisaca şi Duca de Vaideel şi cu frate-său, Stan de acolo. Şi păntru credinţa, pusu-nea-am şi deagetele.Şi am scris eu, Sava, noiemvrie 20 dni, vă leat 7154 
1645.Vlada Zoică Neagoe.DRH, B, XXX, nr. 338, p. 3681645 noiembrie 24, Tîrgovişte ŢR 
368 [...] jupîneasii Mariei ce au fost jupîneasa răposatului jupînului Simei biv vtori vistier, ca să fie volnică cu această carte a domniii meale de să ţie satul Grozăveştii, însă toată partea jupînesii Saftei cu toţii rumînii şi cu tot venitul vericît să va afla, cum au ţinut pînă acum şi cum au fost lăsată singură jupîneasa Safta cu limba ei. Iar alt nimenilea treabă cu acea moşie să nu aibă, nici fata ei, nici nimenilea den neamul ei, pentru că singur domnia mea ştiu de rîndul şi de judecata acestui sat cum se-au judecat den divanul domniii meale.Iar cine va mearge la jupîneasa Mariia şi la coconii ei să o bîntuiască sau să-i zică ceva pentru acest sat, au ginerele jupînesii Saftei, au ruda ei, să fie  
369 volnică jupîneasa Mariia să volnicească ţiganii, rumînii, slugile să-l ucigă pre acela om, de tot să moară acolo în loc. Şi de nimenile opreală să n-aibă.DRH, B, XXX, nr. 339, p. 368-3691645 noiembrie 27 ŢR 
369 Adecă eu, Ianolie den Verneşti, scriiu şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis să hie de mare credinţă la mîna jupan Radul vel comis, cum să se ştie că i-am vîndut 11 stînjăni de ocină la Grindu pre partea şărbească den partea Zărei şi a Şărbei, den matca Buzăului cea bătrînă pînă în Săpatul, derept 1100 de bani gata. Şi această moşie fostu-o-au cumpărat Ianolie de la feciorii Şărbei Vladului, anume: Zărea i Iane, încă mai denainti vreame. Iar cîndu au fost acum, iar eu Ianolie vîndut-am această moşie ce-i mai sus-scrisă jupanului Radul vel comis de bunăvoie a mea, fără de nici o silă şi cu ştirea tuturoru megiiaşilor demprijurul locului, ca să-i hie dumnealui moşie stătătoari în vicii.Şi cînd se-au făcut acest zapis, fost-au mulţi boiari mărturie, anume: ot Verneşti, Jipa postelnic şi Stanciul cupeţu i Dumitru capitan zăt popii Gherghe i ot Zorişte, Manea al Ghiurii i Badea i Burlan i Ştiful popei. Şi pentru credinţa, mi-am pus picitea. [...].Eu Ianol.DRH, B, XXX, nr. 340, p. 3691645 noiembrie 30, Tîrgovişte ŢR 
371 [...] Elinii vistiireasa, fata cistitei doamnei Ancuţei, doamna răposatului lu Pătraşco voievod, feciorul preabunului şi milostivului Mihail voievod, ca să-i fie satul Lazul, sudstvo Mehedinţi, tot satul cu toţi rumînii şi cu tot venitul despre tot hotarul din hotar pînă în hotar, care sat au fost de moşie al răposatului Mihai voievod, încă de cîndu au fost domnia lui în cinste, în boierie, Dumnezeu-l pomenească. Dici, după ce s-au petrecut domnia lui, au rămas acest sat fără stăpîn, ce au îmblat supuindu-să şi la unul şi la altul, pînă au ajunsu vreme de sărăcie şi de lipsă. Deci, s-au vîndut lu Aslan dvornic. Aşijderi, şi o parte din Gabrov, carea s-au fost vîndut iară lu Aslan dvornicul cu rumînii şi cu toată moşiia lor şi cu tot venitul şi cu zapise din mîna acestor doao sate, derept ughi [...]. Apoi Petrea cliucer, feciorul lu Aslan dvornic, socotindu că aceste sate sîntu cu stăpîn şi nu-i vor fi cu pace, 
372 ce i să vor lua de la mîna lui, fără nici un ban, îmblat-au şi la unul şi la altul cu amăgituri, să-i dea cuiva să-şi întoarcă banii. Ci n-au găsit la nimea să-i vînză, ce au aflat pre Parasco grecul, căce era om striin de nu ştiia sama ţărîi. Tocmitu-s-au şi i-au dat 233 de coţi de postav grana în mîna Petrei cliucer şi au cumpărat aceasta doao sate de la dînsul, cu zapis de la mîna lui şi cu cărţi domneşti. Şi i-au ţinut cu pace Parasco grecul pre sama lui, pînă cîndu au adus Dumnezeu pre cinstita doamna Ancuţa cu fie-sa Elina, stăpîna acestor sate. Dici, căzîndu-i-să să le ia fără nici un ban, venit-au Parasco grecul naintea domniii meale de s-au plînsu de atîta pagubă şi sărăcie. Derept aceaea, domnia mea am căutat şi am judecat pre dirept şi pre leage dumnezeiască împreună cu cinstitul şi luminatul părintele nostru, chir vlădica Theofil şi cu toţi cinstiţii deregătorii domniii mele şi am dat domnia mea cum să-i întoarcă Petrea cliucer, snă Aslan vornic, lu Parasco grecul, toto ce i-au dat îndărăt. Apoi Petrea cliucer, plîngîndu-să de sărăcie şi de multă lipsă, ajuns-au judecata de i s-au dat şi lui să-şi întoarcă de la rumîni de unde au dat, pentru căci s-au vîndut lu Aslan vornic, derept ughi [...] ce scriu mai sus şi au avut stăpîn. Într-aceaea, Petrea cliucer, snă Aslan vornic, văzindu că de la rumîni nu va putea scoate nimic, căci sînt săraci şi fugiţi unii într-o parte, alţii într-alta, căzut-au cu rugăciune la credinciosul boiarinul domniii meale, Evstratie vtori vistier, cum să-i întoarcă ceva, să nu fie de tot cu paguba. Deci Evstratie vtori vistier, încă au socotit cum să nu-i fie cu păcat despre aceşti boiari, scos-au de a lui bunăvoie, ughi 350, naintea domniii meale în divan şi a tuturor boiarilor, de i-au dat în mîna Petrei cliucer, iar Petrea cliucer i-au dat toţi în mîna lu Parasco grecul pentru acest postav ce scrie mai sus, şi s-au împăcat ca să nu mai fie pîră şi gîlceavă întru dînşii niciodinioară, ce să-şi ţie Evstratie vistier cu bună pace aceaste doao sate cu rumînii şi cu tot venitul, să-i fie lui de moşie şi coconilor lui în veacu. Şi s-au dat în mîna lu Evstratie vistier şi cărţile de moşie acestor doao sate şi zapisul din mîna lu Parasco.Şi iar să fie credinciosului boiarinului domniii meale, pan Evstratie vistier, satul Somorul, sudstvo Mehedinţi, tot satul şi cu toţi rumînii, cu tot venitul despre tot hotarul, care sat au fost iar al răposatului Mihai voievod din boierie. Deci, cîndu s-au tîmplat lu Mihai voievod pribegie, dăruit-au acest sat agăi, lu Farcaş, pentru slujbă direaptă, ce i-au slujit. Apoi deaca s-au petrecut aga Farcaş, rămas-au acest sat la mîna feciorilor lui [...]. Dici [...] feciorii agăi, lu Farcaş, ajungîndu-i vreame de sărăcie, făcut-au acest sat vînzătoriu. Deci Drăghici logofăt ot Pleşoi, fiindu-i aproape casa şi satul lui de acest sat, cumpăratu-l-au cu ughi 150 şi nu i s-au căzut să-l cumpere, căci că stăpînul acestui sat nu era aici în ţară. Iară deac-au miluit Dumnezeu de au venit cistita doamna Ancuţa, stăpîna acestui sat, şi au luat credinciosul boiarinului domniei mele Evstratie vistier pre fie-sa Elina, fata lu Pătraşco vodă, nepoata răposatului Mihai voievod, căzutu-i-s-au să-şi scumpere moşiia, să fie iară la mîna lor. Şi au venit Evstratie vistier cu Drăghici logofăt şi naintea domniei meale, în divan, de s-au pîrît de 
373 faţă. Deci domnia mea am judecat pre dirept şi am dat lu Evstratie vistier de au întorsu toţi banii lu Drăghici logofăt aceaste ughi 150, şi au luat şi cărţile de moşie la mîna lui. Iară de vor mai fi nescari cărţi la aceşti boiari pre aceaste sate şi le vor scoate cînduva vreodată, să fie de mare pradă şi de rea urgie, căci că aşa s-au prinsu denaintea domniii meale den divan.Şi iar să fie boiarinului domniei meale Evstratie vistier [...] Elinii vistiereasa, doao părţi de ocină în satul Întorsătură ot [...] sudstvo [...], toată cu rumînii cu viile şi cu tot venitul de preste tot hotarul, oarecît se va aleage, care sat au fost iar al lu Mihai vodă. Dici în urma domniei lui, fostu-s-au vîndut Condei comis. Deci Condei comis tîmplîndu-i-să moarte, făcut-au acest sat 3 părţi, ce o parte au dat frăţini-său, lu Alexe, altă parte frăţini-său, lu Iane, altă parte jupîneasei lui Maria, fata popii Stoicăi biv vel logofăt. După aceaea, feciorii lu Alexe, ajungîndu-i vreame de sărăcie, vîndut-au toată partea lor de moşie cu rumînii Radului căpitan ot Farcaş, fratele jupîneasei Maria. Dici, pan Evstratie vistier, fiindu mai volnic, venit-au cu Radul căpitan, de au stătut de faţă. Şi am judecat domnia mea, de au întorsu Evstratie vistier toţi banii Radului căpitan, ughi 84 cîţi au dat pre această moşie. Şi au luat şi zapisul Radului căpitan, cel de cumpărătoare. Iară partea lu Iane căpitan, brat Condei comis, carea easte a doao parte, el, ca un striin şi hitlean domniei şi ţărîi, sculatu-s-au de au fugit prentr-alte ţări şi pre la vrăjmaşii domniei meale. Derept aceaea, am socotit domnia mea cum s-au căzut pre dereptate şi am porîncit să-i fie moşiia domnească, pentru căci omul hitlean şi vînzătoriu de domnu, nu i să cade a ţinea moşii în ţeară, ce o am dăruit credincioasei slugii domniii mele, lu Costandin portar, pentru căci că el o au ajunsu de cătră domnia mea cu credincioasă şi direaptă slujbă, iară Iane căpitan o au pierdut cu rea hitlenie de cătră domnia mea. Şi o au ţinut cu bună pace. Apoi, fiindu-i o moşie departe, preste mînă, făcutu-o-au vînzătoare, ce altuia nu i s-au căzut să o cumpere, fără numai iar din neamul stăpînului acestor sate.Derept aceaea, boiarinul domniei mele Evstratie vistier, căzindu-i-să a nu lăsa să încapă altul striin, ce o au cumpărat de la Costandin portar, drept ughi  [...] şi au luat şi zapis den mîna lui şi cartea cea de milă ce au avut de la domnia mea. Deci, i-am dat domnia mea lu Evstratie vistier să-i fie aceaste doao părţi de ocină moşie în veac stătătoare, iară a treia parte de sat cu rumînii au rămas la mîna jupîneasei [...], jupîneasa Condei comis, cum o au dat la moartea lui. Iară de o va face şi ea vînzătoare cînduva, să nu fie volnic altul a o cumpăra sau a o moşteni fără numai iar pan Evstratie vistier, cum au ajunsu leagea şi dereptatea, aşa am dat şi domnia mea.Şi iar să fie credinciosului boiarinului domniii meale, pan Evstratie vistier şi jupîneasei lui, Elinii vistiereasa, satul Slătioara de lîngă Laz ot sudstvo Mehedinţo, care sat easte hotărît şi împietrit de răposatul Mihai voievod, de cătră moşii Barbului peharnic Brădescul şi de cătră moşii Balicăi peharnic ot Breasta, tot satul cu toţi rumînii şi cu tot venitul din cîmpu, din pădure, din apă, 
374 oarecît se va alege de preste tot hotarul, din hotar pînă în hotar, pentru că acest sat Slătioara ce scrie mai sus, fost-au iară al răposatului Mihai voievod, încă din boieria domnia lui, cumpărat pre direpţi banii lui. Şi s-au fost vîndut singuri de bunăvoia lor, fără nici o silă, iară după petreacerea domniei lui, au rămas acest sat fără stăpîn. Apoi, dup-aceaea, cîndu au fost în zilele Radului voievod Mihnea, iară domnia lui, Radul voievod, dîndu voie ţărîi şi satelor care au fost cumpărate de Mihai voievod din domnia domniii lui, cum să se răscumpere pentru căci alt stăpîn nu avea, şi scumpărîndu-să alte ţărî şi sate de domnie, fostu-s-au sculat şi acest sat Slătioara, carele au fost cumpărat de Mihai voievod, din boieria dumnealui de au venit de ameastecul cu altele ce au fost cumpărate de Mihai voievod, de s-au răscumpărat de la domnia lui Radul voievod, care nu s-au căzut să să răscumpere, căci n-au fost cumpărate cu banii din domnia lui, ce au fost cu bani direpţi din boieriia dumnealui carea-i easte moşie ohabnică. Deci, dîndu tot sveatul ţărîi şi divanul şi săborul sfintelor şi dumnezeieşti lavrele ţărîi, cum cîte sate vor fi cumpărate de Mihai voievod din boieriia domniei lui, acealea toate, de s-ară fi măcară răscumpărat cu bani de la domni, sau de vor fi dăruite de domni la mănăstiri sau la boiari, au la verice slujitoriu, toate acealea să cade a se lua fără nici un ban şi fără de nici o chieltuială, pentru căci că aceastea toate sînt bătrîne şi direapte moşii ohabnice şi stătătoare care n-au amestec sau meteahnă cu domnia. Derept aceaea, şi acest sat Slătioara încă au fost mersu atunci de s-au fost răscumpărat. Deci, domnia mea am dat lu Evstratie vistier şi jupîneasei lui, Elinii, să-l ţie, să le fie de moşie lor şi coconilor în veac, cum au fost şi mai denainte vreame. Şi i-am dat domnia mea şi cartea lor cea de răscumpărătoare carea au avut la mîna lor din divan, iar ei s-au răscumpărat şi au avut stăpîn, ce să fie cu paguba, cum i-au ajusu şi judecata.Şi iar să fie credinciosului boiarinului domniii meale , pan Evstratie vistier, satul Predeştii ot sud ce au fost al jupînesii Marii ot Coiani [...], tot satul cu toţi rumînii şi cu tot venitul de preste tot hotarul, care sat au fost iar al răposatului Mihai voievod din boierie. Dici, sculîndu-să Radul ban Buzescul de au zis că i l-au dăruit Şerban voievod cînd l-au botezat, iară domnia mea şi de aceasta am judecat pre dereptate cum, deac-au vrut Şerban voievod să-i fie pomeană, să-i fie dăruit din satele şi din moşiile lui, iar cu acest sat n-au avut treabă, că au avut stăpîn. Deci au rămas Radul ban Buzescul de leage şi de judecată din divan. Şi am dat domnia mea lu Evstratie vistier, să-i fie moşie cu pace. Şi l-am întrebat domnia mea pre Radul ban şi de cărţile de acest sat, el au zis că n-are, iară de va scoate cînduva născari cărţi, să nu să crează şi să fie de mare pradă, că el aşa s-au prinsu denaintea domniii meale în divan.Şi iar să fie credinciosului boiarinului domniei mele, Evstratie vistier, ocină satul Cîrlomanul, sudstvo Olt, din cîmpu, din silişte, din apă şi cu toţi rumînii cîţi se vor afla şi de pretutindinea oarecît se va alege despre tot hotarul, ocină aleasă şi izbrănită, pentru că au cumpărat Evstratie vistier acest sat tot, ce scrie mai sus, 
375 de la jupîneasa Buica, fata Predei slujer ot Greci, vara [...] jupîneasei Elinii vistiereasa, derept 40000 aspri gotovi. Şi au vîndut de bunăvoia ei şi căci au fost mai volnic Evstratie vistier a cumpăra şi a ţinea, decît alţii striini, cum am văzut domnia mea şi zapisul jupîneasei Buicăi la mîna lu Evstratie vistier de vînzare.Şi iar să fie panovi Evstratie vistier i paniţevi Elinii tot satul Vlădaia, sudstvo Mehedinţi, cu toţi rumînii şi cu tot venitul, din hotar pînă în hotar pre seamne bătrîne, care sat easte de moşie al răposatului Mihai vodă, încă din boierie. Iar deac-au ieşit Mihai vodă din ţară, căzut-au acest sat pre mîna jupîneasei Stanei şi fie-sa, Călinii, fata lui Cristov ot Pleana, zicînd cum le easte de milă. Apoi l-au făcut vînzător şi l-am cumpărat domnia mea, derept ughi 250 şi am luat şi zapis de vînzare de la mîna lor. Apoi, deac-au venit stăpînul acestor sate, doamna Ancuţa cu fie-sa Elina, fata lu Pătraşco vodă, nepoata lu Mihai vodă, ajunsu-au divanul şi tot săborul ţărîi cum satele ce au avut moş-său, Mihai vodă i doamna Stanca den boierie, toate i s-au dat, fără nici un ban. Şi l-am dat şi domnia mea cu zapis cu tot pre dereptate.Derept aceaea, domnia mea am dat boiarinului domniii meale, Evstratie vistier i [...] Elinii, ca să le fie lor aceaste sate, toate cîte scrisu mai sus, cu rumîni cu tot, ocină [...].DRH, B, XXX, nr. 343, p. 371-372-373-374-3751645 noiembrie 30 ŢR 
376 [...] ca să fie volnic cu această carte a domniii meale de să ia un rumîn po ime [...] de la mănăstirea domniii meale, de la Maica Precista ce easte la Preda păharnic snă Staico Rudeanul, să-l ia fără de voia lui, să-l ducă la mănăstirea domniii meale cum mai curîndu, fără zăbavă şi de nimeanilea opreală să n-aibă pristi această carte a domniii meale. Că cine să va ispiti a-l opri, acela om cu altu cu nimic nu va plăti, ci numai cu capul, pentru căci easte rumînul mănăstirii domniii meale, că aşa easte învăţătura domniii meale.DRH, B, XXX, nr. 344, p. 3761645 decembrie 6 ŢR 
376 Adecă eu, Vîlcan, feciorul Brii ot Golani scris-am şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis să fie de mare credinţă la mîna jupan Gheorghe vistiar, cum să se ştie că i-am vîndutu dumnealui moşiia mea den satu, den Glupavi, care moşie au fostu cumpărată tată-miu Briia şi mumă-mea, Vlada cea vitregă, de la Drăguşin de Glupavi den partea lui jumătate de ocină den valea lu Ion pînă în padina lu Neano şi decindea dencolo şi de peste toată ocina şi den cîmpu şi den pădure şi de apă, den şezutul satului şi de peste tot hotarul, den hotar pînă-n hotar. Şi această moşie ce amu vîndut eu dumnelui vistiiarului Gheorghe fost-au frate pe moşie şi Vladul, nepotul mamei 
377 Vladei cea vitregă. Iar cîndu au fost la moartea mamei Vlădii, iar ea mi-u făcut zapis de la mîna ei la mîna mea cumu să ţiu eu toată ocina, iar Vladul, nepotu-său, să n-aibă treabă cu acea ocină, căce că o-mu căutatu eu la nevoia ei şi la moartea ei, iar nepotu-său Vladul n-au căutatu de dînsa. Dici eu o-m vîndut dumnealui vistiar,  iar Vladul, de va avea ceva a se întreba, cu mene se va pîrî şi se va întreba şi eu voiu da seama. Iar dumnealui vistiar să ţie cu bună pace, pentru că o-m vîndutu dumnealui vistiar de a mea bunăvoie fără de nici o silă, dereptu za ughi 6 bani gata, ca să fie dumnealui moşie ohabnecă în veac şi coconilor dumnealui cîţi Dumnezeu i-au dăruit. Şi o-mu vîndut cu ştirea tuturoru megiiaşilor şi de sus şi de jos.Şi la această tocmeală a nostră fost-au şi boiari mărturii: jupan Bunea vistiar, Gherghe cliucer, ficiorul vornicului Ivaşco i Mihalcea cliucer, feciorul logofătului Paraschivei i Neagul, sină Vlasie ot Glupavi i Vasilie ot Costea i Dumitru ot Baba.Pis Dumitru ot Bereşti, meseaţa dechemvrie 6 dni, vă leat 7154 
1645. Şi pentru credinţă am pus şi degetul.Eu Vîlcan am pus deagetul în loc de peceate.Bunea vistiar mărturieEu Neagu.DRH, B, XXX, nr. 345, p. 376-3771645 decembrie 10 ŢR 
377 Adecă eu, uncheaşul Vladul Norocea cu feciorii mei, cu toţi anume, cu Oancea şi cu Dragomer şi cu Nedealco şi cu Radul scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la mîna dumnealui a jupînului Costandin Gălăţeanul căpitan, cum să să ştie că i-am vîndut dumnealui în poalele viţei a jupînului Gherghe în jos la vale viia care am nălţat eu toată cît easte, derept bani gata ughi 20. Şi i-o am vîndut noi de a noastră bunăvoie, fără de nice o silă, ca să-i hie dumnealui moşie ohabnică, lui şi coconilor lui şi nepoţilor şi strenepoţilor lui stătătoare în veace.Şi la această tocmeală a noastră se-au tîmplat mulţi megiiaşi şi oameni buni mărturie, anume: jupînul Gherghe Botezatul ot Piteşti i jupînul Ivan Cortofleşul ot tam i Dumitraşco i Necula, feciorii jupînului Ivan Cortofleş ot tam şi din Sămara, uncheaşul Danciul i Andonie ot tam şi Pădure şi Danciul 
378 Bonchilă i Şărban al Buzeache i Hera ot tam i Opriş i Stoica Dumitru i Tudor mărturie ş-alţi mulţi carii-eş vor pune mai jos peceţile şi iscăliturile ca să să crează. Şi pentru credinţa, pusu-ne-amu şi deagitele, că peceţi nu am avut.Pis measeţa dichemvrie 10 dni, leat 7154 
1645.Vladul NoroceaOaneaDragomirNedealcoRadulPopa ArfeniePopa Cozma.Şi iar amu mai vîndut iu, Vladul Norocea o foni di loc diplin din fonea mănească. Şi iar amu vîndut la pîrîul Veaţii o foni diplin den fonea budească derept bani gata ughi 3.Şi am vîndut di a mea bonăvoie cu ştire ficiorilor mie să fie dumniloi moşie ohabnică. Şi pintru credinţa pos-am degetol.Vladul Norocea.DRH, B, XXX, nr.346, p. 377-3781645 decembrie 11 ŢR 
381 Scris-am eu, Mitrofan, iegomenul de la Căşcioare acesta alu meo zapis, como mărturisesco co sufletul meo, como că ao loot Preada spătar, feciorul banoloi Todosii, dă la Mane postelnicol bani ughi 3 sute de galbeni, prea sat, prea Roşuo. Şi m-am prealejîto şi eu cîndo ao lootu Preada spătarol bani, de-amo fostu dă împreaonă co dinsul şi ao luoto bani toţi. Şi o dat onui torco ughi 100 şi pol şi Rostei negoţătorul ughi 100 şi i-ao rămas şi loi ughi 16. Eu tot amo fosto co dînsul, prea onde i-amo dat. Atît steo şi mărtoresescu co sufleat meo. Iară ielu, dă va zice într-altu chip, no zice derept.Pis measeţa dichemvre dni 11, leat 7154 
1645.Şi amu scris eu, popa Dobre.Egumenul Mărdarie ot StrîmbulPopa Danciolo.Deiacon Dragomir.Eu Tatul logofăt mărturieDeiaconol Samoilă.Eu Dobre mărtărieSava monah.Şi noi, cari sîntem scris şi mai sus, am auzit dîn gura igumenului Mitrofan cum au mărturisit.DRH, B, XXX, nr. 348, p. 3811645 decembrie 13 ŢR 
381 [...] acestui om, anume Ursu den sat, den Pietrari ot sudstvo Dîmboviţa ca să fie volnic cu aceasta carte a domniii meale de să vînză partea lui Dragotă de moşii de la sat de la Ghimpaţi, toată partea lui, cît se va aleage de preste tot hotarul. Pentru că au vinit acestu om Ursu aicea, la divan înaintea domniii meale de se-au jăluit şi au spus cum au fost la taler împreună cu Dragotă. Deci Dragotă, el au fugit şi se-au dat în lature, iar Ursu el se-au sculat de se-au vîndut partea lui de moşie de au plătit partea lu Dragotă de bir. Deci domnii mea am judecat şi am dat la Ursu să fie 
382 volnic cu aceasta carti a domniii meale de să-i vînză partea de moşie cum scrii mai sus, de să-şi ia toţi banii, cîţi va fi dat pentru dînsul şi de nimini opreală să n-aibă. Iar cui va părea strîmbu să vie de faţă.DRH, B, XXX, nr. 349, p. 381-3821645 decembrie 15, Tîrgovişte ŢR 
383 [...] ca să le fie un copil de ţigan, anume Oancea ţiganul, care îi easte de zeastre de la soacră-sa, jupîneasa Mariia şifăresa a lu Ivan şifariul ot Piteşti. Pentru că acestu copil de ţigan, ce scrie mai sus, fostu-l-au cumpărat Ivan şifariul, dempreună cu jupuneasa lui, Mariia şifăreasa încă pînă au fost viu. Şi încă l-au fostu cumpărat pre acestu copil de ţigan cu tast-său şi cu ş-alţi fraţi ai lui, tot sălaşul deplin. Iar după moartea lu Ivan şifariul avut-au jupîneasa Mariia şifăreasa gîlceavă şi întrebăciune naintea domniii meale la divan cu featele lu Ivan şifariul, cu Anca şi cu Vlădaia, pentru multe amestecături şi pentru moşii şi ţigani şi pentru datorii şi au fost venit toţi de faţă naintea domniii meale la divan. Într-aceea, domnia mea fostu-le-am datu 2 boiari la mijlocul lor, anume: jupan Stroe vel vistier i jupan Ghierghe vistier, ca să caute să-i judece şi să-i tocmească pentru moşii, pentru ţigani şi pentru toate amestecăturile lor.Deci acei 2 boiari, ce scriu mai sus, de toate i-au judecatu şi i-au tocmit şi le-au ales căruia ce i-au venitu partea. Deci acestu copil de ţigan, ce scrie mai sus, venitu-se-au în partea jupîneasei Mariii şifăresei cu alte moşii şi ţigani, dempreună, cît se-au ales partea ei şi totu l-au ţinut cu bună pace pînă acum. Deaci, cîndu au fostu acum, l-au datu zeastre fie-sa, Mariii, jupîneasa Oancei logofăt şi să-i fie şi pomenă pentru sufletul ei, căce că Mariia, jupîneasa Oancei logofăt, fost-au dată de sufletu jupuneasei Mariii şifăresei, crescută de dînsa den copilăriia ei şi botezată pre numele ei pînă o au şi căsătorit acum şi o au înzestrat ca pre o fată a ei şi i-am dat şi acestu copil de ţigan, ce scrie mai sus, ca să-i hie pomeana ei deplin. Iar dup-aceaea, cînd au fost acum, sculatu-se-au jupuneasa Vlădaia, fata lu Ivan şifar dempreună cu bărbatul ei, Tudor Piteşteanul, pentru acestu copil de ţigan, ce scrie mai sus, ca să-l ia de la Oancea logofăt şi de la jupuneasa lui, Mariia, căci au fostu alţi fraţi ai copilului la dînşîi şi zicînd să-i dea altu copil de ţigan schimbu.Deci, jupuneasa Mariia şifăreasa, soacra Oancei logofăt venit-au naintea domniii meale în divan cu zapisul acelor 2 boiari, ce scrie mai sus şi cu cartea domniii meale făcută după acea tocmeală, cum scrie mai sus. Într-aceaea, domniia mea am căutatu şi am judecat pre dreptate şi prea leage dumnezeiască, dempreună cu toţi cinstiţii deregătorii domniii meale. Şi am dat domnia mea Oancei logofăt şi jupuneasei lui Mariii, ca să ţie ei cu pace acestu 
384 copil de ţigan, ce scrie mai sus, cum i l-au dat jupîneasa Mariia şifăreasa şi cum se-au venit jupuneasei Mariii şifăreasei la împărţeală, că au fost volnică ea cu partea ei. Iar jupuneasa Vlădaia, fata lu Ivan şifariul şi bărbatul ei, Tudor Piteşteanul, mai mult treabă să n-aibă cu acestu copil de ţigan, ce scrie mai sus. Iar să vor şi mai scorni vreo pîră vreodinioară, încă să nu să crează.DRH, B, XXX, nr. 352, p. 383-3841645 decembrie 17 ŢR 
384 Adecă noi, 3 fraţi, anume: Costandin cu fămeaia mea şi cu 1 ficior al mieu, anume Tudosie de 9 ani, şi cu Dragomir cu fămeia mea şi cu 1 ficior al miiu, anume Radul de 4 ani, şi eu, Pătru cu fămeaia mea şi cu 1 ficior al miiu 
385 de 3 ani, anumi Cernat, şi cu Tanasie cu fămeaia mea şi cu 2 ficiori ai miii, anume: Stanciul de 14 ani i Dragomir de 5 ani, din satu Scheai ot sudstvo Argeş, scriem şi mărturisim cu acista al nostru zapis ca să hie de mare credinţă la mîna dumnealui jupan Diicul vel spatari din Buicişti şi coconilor dumnealui, cum să să ştie că noi, hiindu neşte oameni judeci şi slobozi pre moşiile noastre şi neavînd de niminea nici o nevoie, noi ne-am sculat de am venit la dumnealui de ne-am vîndut pre bani gata să-i him rumîni de moşie. Însă eu, Costandin cu fămeaia mea şi fiiu mieu, ci scrie mai sus, am luat bani gata din mîna dumnealui, aspri 3000 şi eu, Tanasie cu fămeaia miea şi cu 2 ficiori ai miei, ci scri mai sus, am luat bani gata din mîna dumnealui, aspri 4000.Şi ne-am vîndut noi de-a noastră bunăvoie, fără di nici o silă şi cu ştirea tuturor megiiaşilor dimprejurul nostru. Şi ne-am vîndut cu toată moşiia noastră din sat din Schei, din cîmp şi din păduri, din apă, din seliştea satului, din dealul cu viile şi din pomeate şi de peste tot hotarul satului nostru, ci scrie mai sus, din hotar pînă-n hotar, oaricît se va aleage părţile noastre de moşie. Şi cînd ne-am vîndut, nu că doară ne-au făcut dumnealui vrio silă, ci noi, de-a noastră bunăvoie, ca să-i him dumnealui rumîni în veac, noi şi moşiile noastre şi ficiorii noştri şi cîţi ni va da Dumniziu de-acum nainte, de se vor rodi dintru noi.Şi cînd am făcut această tocmeală şi acist zapis a fost mulţi boiari mari şi mici mărturii: jupan Preda Brîncoveanul vel clucer i jupan Drăguşin vel păharnic i jupan Radul vel aga i Chirca postelnic ot Curtişoară i Anghel vătaf ot Mihăişti i Pană căpitanul ot Piteşti i Bogdan postelnic ot Slăviteşti i Dobri vătaf ot Diiculeşti.Şi pîntru cridinţa, ne-am pus deagitile şi iscălitura.Şi am scris eu, Vladul logofăt, measeţa dechemvrie 17 dni, vă leat 7154 
1645.Iu CostandinIu DragomirIu PătruTanasiiChirca postelnicBogdan SlăvitisculDrăguşin vel peharnicRadul vel agaPană căpitanPreda BrîncoveanulAnghil vătafDobre vătaf.DRH, B, XXX, nr. 353, p. 384-3851645 decembrie 18 ŢR 
386 [...] Iordache sin Trufanda vistiiar ca să fie volnic cu această carte a domniii meale să ţie pre Antonie i Dragomir i Mihul i Stanciul cu feciorii lor ot Gostavăţ sud Romanaţi, să-i fie rumîni păntru că aceşti oameni, fost-au rumîni dă moşie dîn [...], cumpăraţi de Trufanda vistiar pre bani gata şi tot i-au ţinut rumîni cu bună pace. Apoi, după ce au murit Trufanda vistiiar, iar Iordache au rămas cocon mieu la Cernavodă în Ţeara Turcească, iar aceşti oameni ei se-au sculat dă se-au scris la slujbă la dărăbanţi. Iar cînd au fost acum, în zilele domnie meale, deac-au venit Iordache postelnic aicea în ţeară, datu-i-am domnie mea toate moşiile tătîine-său, lu Trufanda vistiar, şi rumîni şi ţigani. Deci au aflat şi pre aceşti oameni scrişi la dărăbanţi şi au venit şi ei dă faţă naintea domniii meale în divan împreună cu Iordache postelnic şi aşa se-au jăluit aceşti oameni cum i-apucă să-i rumînească şi ei sînt slugi domnişti dărăbani scrişi, în zilele domniii meale. Iar domnii mea i-am întribat: fost-au rumîni lu Trufanda vistiar şi luoat-au bani dă la Trufanda vistiar? Ei au mărturisit sînguri cu gura lor cum au fost rumîni lu Trufanda vistiar, cumpăraţ pre bani gata.Derept aceaea, domnia mea am judecat cu tot divanul şi i-am dat iar să fii rumîni lu Iordache postelnic, ei şi ficiorii lor în veaci. Şi le-am luoat şi cartea dă dărăbanţii dă o am dat lu Iordache postelnic ca să-i ţie să-i fie rumîni în veaci. Şi i-am scos domnia mea şi dîn catasih dă la dărăbani şi i-am dat în mîna lui Iordache postelnic dă grumaz să-i ducă în sat în Gostavăţ, unde le-au fost moşiia lor şi dă unde se-au vîndut, că se-au pîrît dă faţă şi i-au rămas dîn divan.DRH, B, XXX, nr. 354, p. 3861645 decembrie 20 ŢR 
386 [...]. 
387 Eu, Ivan pitar, lăsat-am aceasta scrisoare la slăbiceane mea să să ştie ce lasu fii-me, Alixandrei întîi partea me den Coţoiani cu toţi rumînii şi 4 şălaşă de ţigani, anume: Oprea lăutar cu şălaşul lui i frate-său Cozma cu şălaşul lui i Nicula al Sincăi cu şălaşul lui şi frate-său Nedelco cu şălaşul lui şi o fată în casa şi cuciia cu 6 telegari şi oi 50 şi 50 de rîmătoare şi 30 de stupi şi 6 boi şi 6 vaci şi 6 iape, aice mari 14 şi creştit de argint şi o cunună de aur şi un ghierdan de aur şi 3 păreche de aur de cercie şi 50 de ace mărunte, inele de aur 3 şi să aibă fraţii a-şi face den casa 2 rînduri de haine de pînză cîte i si va cădea.Iar cine va sparge şi va strica de cum am lăsat eu să fie proclet şi afurisit de 318 părinţi care sunt Nechei şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie la un loc.Şi la acestu lucru, tîmplatu-se-au de au fostu mulţi boiari şi preoţi: popa Irimiia ot Sventa Petca i vără-mieu, Tudor clucer i Vasilie postelnic ot Brăteşti i Gheorghe cojocari Necula postelnic i Dumitraşco, Ivan Sîrbul.Aşa am lăsat eu cu sufletul mieu.Şi am scris eu, Pavlachi, snă popii Irimii.Pis measeţa dechemvrie 20 dni, vă leat 7154 
1645.DRH, B, XXX, nr. 355, p. 386-3871645 decembrie 30 ŢR 
389 Eu Stana, fămeaia Zahariei ot Mătăşeşti, împreună cu fiiu-mieu, Stan şi cu Stanciul şi cu Iordan feciuru liu Stoicăi şi cu Dobre, feciorul Mircăi şi cu Banciul, feciorul [...], făcut-am această carte a noastră, acestui om, anume: liui Dumitru şi lu Neagoe şi liui Burlă şi iar liui Neagoe şi Bădicăi şi liui Marin şi iară liu Marin, ca pentru să să ştie eu, Stana i Zahariia şi cu fiiu-mieu, Stan 
390 şi Stanciul, Iordan i Dobre i Banciul, carii scrie mai sus, făcut-am această carte, de bunăvoia noastră şi fără de nici o silă acestui om, liui Dumitru şi liu Neagoe şi liu Burlă i liu Neagoe i Bădicăi i Marin şi iară liu Marin, ca pentru să să ştie că ne-au fost rumîni de pre rudia noastră şi de pre moşiia noastră. Ci m-am voit eu, Stana, fămeaia Zahariei, ci fecerii miei şi cu toată riuda mea şi cu mic şi cu mare de i-am iertat den rumînie însă pre scumpărarea. Însă Stana, fămeaia Zahariei, am apucat cu fecerii miei şi cu toată rudie mea pre aceşti rumîni, carii scrie mai sus, de le-am dat lege să jure cum nu i-au apucat legătura liu Mihaiu vodă în siliştea Ceganilor. Deci se-au aflat şi jurători: Ivan ot Steanca i Muşat ot Cegani i Pătru ot tam i Micul ot tam i Lepădat ot tam i Vasilie ot tam i Stoian Găvan i Sima ot tam i Vasilie ot tam i Stoian Găvan i Sima ot Cegani i Sin ot tam, Ion ot Futeşti i Iarciul i Mircea, ca să aibă a jura denaintea căpitaniuliu Răzvan ot varoşe Floci.Deci noi, aceşti jurători am stătut toţi să jurăm den legătura liu Mihaiu vodă încoace. Iar apoi, noi ne-am gîndit decît să jurăm, mai bine să-i plătim de pren casăle noastre, ca să ne fie pomenă noau. Şi ne-am tocmit noi, jurătorie, cu jupîneasa Stana, fămeaia Zahariei şi cu fecerie ei, cu toată riuda lor, 12 jurători să dăm 2 mii şi 2 sute bani.Şi cînd am făcut această tocmeală, au fost împreună cu noi: pan Pătru Portărescu i Tudor i Frangule, pani Paraschiva Laţco. Iar acest zapis se-au făcut în casa lui Vasilie căliugăriului.Deci eu, Stana, fămeaia Zahariei, cu fecerii miei şi cu toată riuda mea.Cini să va mai ispiti să-i apuce pre aceşti rumîni, să fie proclet şi afurisit de 318 oteţi ci sîntu în Nichei şi într-un loc cu Iuda să fie.Şi prentru credinţa, ne-am pus şi deagitele. Pis measeţa dechemvrie dni 30, vă leat 7154 
1645.Şi am scris eu, popa Iordan Pan Pătru portar Pan Paraschiva Laţco Tudor Frangule.DRH, B, XXX, nr. 358, p. 389-390.