1645 (7153) ianuarie 14, Iaşi M p. 1 † Adecă noi, Ionaşco postelnic, şi Ionaşco Cărstiian şi Dumitraşco Cărstiian, scriem şi mărturisim cu cest zapis al nostru, cum noi, de bunăvoia p. 2 noastră, ne-am tocmit şi ne-am împărţit, cu ocina ce-am avut, înpreună, de la părinţii noştri. Venitu-s-au în partea fratelui, Vasilie Brăescul, tot satul Băscăcenii, cu vecini şi cu tot venitul şi a patra parte de Hriţeni. Aşijdere, şi ţiganii ce-avem de moşie, deaca-i vom scoate, să avem a-i înpărţi. Iar de se va tîmpla, cîndva, să aibă vr-un frate pagubă din partea sa, ca să hie despre toţi fraţii. Aceasta scriem. Şi, pre mai mare credinţă, am iscălit, să să ştie. ... 7153/1645 ... 14. ... m.p.. ... m.p.. ... m.p.. : Înpărţeala în care pomeneşti şi Hriţănii, 7183, ghenar 14, şi cu cerneală neagră, din aceeaşi perioadă: 7153 1645. No. 4 : No. 3 sinetu. 1645 (7153) ianuarie 17, Şerbeşti M p. 2 † ..., scriem şi dăm ştire cu ceastă scrisoare al noastră cum au vinit înnaintea noastră Andronic, ficiorul Magdei de Vărtop, ca să-i tocmim cu nepotu-său, popa Vasilie, pentru un cal ce i-au dat popa Vasilie, al său cal, de s-au dus călare la ţinutul Sucevei cu o treabă a lor acolo. p. 3 Deci într-acea cale, fiindu pre la Sfetii Petră, au înblat tari şi fără ispravă şi i-au omorît calul, cu crepat asuprit de cali. Deci acel cal, au mărturisit Andriian de Cărligi, cu sufletul lui, înaintea noastră, cum i-au dat el singur preutului doisprăgece ughi, bani buni, pre acel cal, şi preutul n-au vrut să i-l dea într-acei bani, iar noi am socotit să fie într-acel preţ şi i-am împăcat pre cumu-i legea ţărei cea bătrînă, căci i l-au dat preutul de bunăvoia sa, să i să plătească calul, giumătate, preţ de şeasă ughi. Deci Andronic, cu altă n-au avut cu ce i-l plăti, partea lui, ce-au fost de plată dintr-acei 6 ughi, căci că într-ace treabă au înblat pre celu cal sîntu şi alţi fraţi să agiutorească la acei 6 ughi. Deci Andronic s-au voit, de bunăvoia sa, cu nepotu-său, cu preutul popa Vasilie şi i-au dat din partea lui de ocină trei pămînturi arătoare, şi anume pămînturile: unul în Rugina, altul în rîndul păriului, altul lîngă sat, şi partea din moară cîtu are el toată, şi fînaţul în Gropi şi pomii din vatra satului, din sat din Vărtop. Şi acestea i le-au dat cu tot vinitul, ca-să fie a lui, în veci, şi să-şi facă şi direse domneşti. Şi la aciasta tocmală s-au tîmplat şi megieşi atunci, alnume: Ghiorghie Boţ, şi Ursu Nechita, şi Vasilie Bran, şi Andreiu nemişul, şi Ionaşco de Bodeşti, şi popa Pătrăşcan de Bodeşti, şi Gligorcea Gherghiţă, şi Iaţco diregătoriul de Şerbeşti, şi Larion de Vărtop şi mulţi oameni buni şi megiiaşi. Şi, pre mai mare credinţă, am pus peceţi şi am iscălitu. Şi eu, Lupul Bogza, am scris acest zapis cu mîna mea, ca să se ştie. ... 7153/1645 ... 17. † ... m.p.. † ... m.p.. † Andreiu nemişul m.p.; şi Costîn ... m.p.. † ... m.p.. † ... m.p.. † ... m.p.. † Gligorcea Ghergheţă m.p.. † Popa Pătraşco m.p.. † Ioanes Kwietniowicz m.p.. † ... m.p.. M p. 4 † Izvod să se ştie ce am dat la moartea lui Andronic, unchiu mieu, eu, popa Vasilie: † 4 bezmeni de ceară, atunci înbla bezmenul cîte un leu; † 1 sac de făină, un zlot; † 1 ort mătase şi tămăe; † 1 drob de sare, 2 potronici; † doi orţi preuţilor; † 1 ort precamănă, la masă, căci n-au agiunsu lumănări, un ortu; † 1 potronic buni unii fămei ce i-au fost dator; † 1 potronic bun îi Furduiasă; † 1 mierţă de grîu şi un ortu ce au fostu dator; † 1 bărbănţă de bere am plătit lui Fădor, tij, 1 ort; † 300 de leturghii să grijescu eu de dînsăle, să portu griji pentru păcatele lui. Să fac aceste trei sute, fac 6 lei bătuţi. † Fac 12 lei, 9 potronici buni. † Aşijderi, partea lui Andronic din moară ce s-au venit o am cumpărat eu, deusăbi, cu Dumitraşco Donici, dreptu trei lei. Eu am dat doi lei şi Dumitraşco un leu. : Zapis de la Andronic .... 7153 1645 ghenarie 17, : Vărtopul ot Niamţu . 1645 (7153) februarie 10, Iaşi M p. 8 † .... Adecă au venit înaintea domnii mele şi înnaintea boiarilor domnii mele, a marî şi a mici, sluga domnii mele Mihăilaş Beldiman cu un zapis de mărturie de la Savin Prăjescul biv vel dvornic, şi de la Dumitraşco Buhuş bîv vel vistiiarnic, şi de la Ghiorghi Ştefan tretî logofet, şi de la Pătraşco postelnicul, şi de la Neculai Seachil stolnicul şi de la alţî feciorî de boiarî, scriindu într-acel zapîs cum giupăneasa Mariia, giupăneasa lui Savin Prăjescul dvornic, ce mai sus scrie, mainte de moartea ei, cum s-au sculat ia de bunăvoia ei, de nime nevoită, nici asuprită, şi s-au dat cu totul după moartea ei slugii noastre ce mai sus scrie, frăţîne-său cel mai mîc, lui Mihăilaş Beldiman, cu toate ocinele şi cu toată agonisita ei, şi cu ţigani, şi cu vîi, şi cu tot ce va hi partea ei. Deci domniia mea, deaca am vădzut acel zapis de la acei boiarî ce mai sus scrie şi de la dînsa, scriindu cu blăstăm, domniia mea încă am dat şi am întărit slugii noastre ce mai sus scrie, lui Mihăilaş Beldiman, ca să hie toată agonisita ei, moşii şi ţîgani şi ţîgance, ce va hî avut de la părinţii ei, şi ce va hî făcut ia şi altă agonisîtă toată. Iară alţî din ruda ei, fraţî sau nepoţî, nime nice o treabă să nu aibă. .... ... 10. † .... ... m.p.. † .... 1645 (7153) februarie 10, Iaşi M p. 8 † .... Scriem domniia mea la sluga noastră, la Ilea de Spanciocani. Dămu-ţi ştire, că s-au pîrît de faţă, naintea domnii meli, boiarinul nostru Cujbă ce-au fost p. 9 vornic, cu Costin, ficiorul Măricăi din Ruginoasa, pentru o parte de ocină din sat din Păniceşti. Deci au rămas boiarinul nostru, Cujbă vornicul, pre Costin, cum n-are nici o treabă Costin acolo, într-acel sat. Pentr-aceia, deaca vei vedea cartea domnii mele, iar tu să socoteşti cu oameni buni, deşi va fi pus casa Costin pre locul boiarinului nostru, să-i puneţi dzi să-şi mute casa. Aşijdirea, cîtă pîine va fi sămănat pre locul dumisaali, să aibă a-i lua a dzecea, iar fînul să i-l oprească tot, cît va fi cosit pre partea vornicului. ... ... 7153/1645, ... 10. .... 1645 (7153) februarie 10, Iaşi M p. 9 † ..., scriem şi dăm ştire cu ceastă scrisoare a noastră cum au vinit înnaintea noastră Anghelina şi cu Solonca, fetele lui Simion Purece din Şofrăceşti, de ş-au întrebat pentru neşti case ce au fostu rămase de tată-său. Deci noi am socotit cu oameni buni megiiaşi pentru rîndul acelor case şi le-am făcut lege, după cumu-i legea ţărăi, să facă amîndoao o casă depreună, să hie casă dereptu casă sau să întoarcă banii una alţiia, cum vor socoti şi vor biciului oameni buni că vor hi acele case a lui Pureci, să întoarcă giumătate de bani. După acea, iale s-au socotit şi s-au tocmit, de bunăvoia lor denaintea noastră, ca-să întoarcă Anghelina banii Soloncăi, 19 ughi, pre giumătate, de cum s-au socotit preţul acelor case, denaintea noastră. Pentr-aciea, noi încă am făcut ceastă carte a noastră, ca-să hie tocmiţi şi înpăcaţi. De-aceasta scriem ca să să ştie. ... 7153/1645 ... 10. † ... m.p.. 1645 (7153) februarie 18, Iaşi M p. 10 † .... Adecă au venit înnaintea domnii meli şi înnaintea boiarilo domnii meli, a marî şi a mici, Mihăilaş Beldiman, de nime nevoit, nici asuprit, ce de a lui bunăvoie, şi au vîndut un ţigan, anume Eftimie, feciorul Măricăi, nepotul lui Bilăe ţiganul, şi cu muiarea lui, anume Mărie, şi cu feciorî săi, anume Gavril ..., ce i-au fostu lui Mihăilaş Beldiman dereptu de moşie. Acesta ţigan l-au vîndut slugii noastre, Lupului Stroescul, dereptu treidzăci de taleri băttuţî. Deci domniia mea, deca am vădzut tocmală de bunăvoie şi plată deplină, domniia mea încă am dat şi am întăritu slugii noastre ce mai sus scrie, Lupului Stroescului, ca să-i hie direpţi ţigani de moşie şi cumpărătură, neclătiţî nice dănăoră, în viacî. .... ... 7153/1645 ... 18. † .... † ... m.p.. † .... 1645 (7153) februarie 23 M p. 10 † Adecă eu, Zamfir de Brusa, scriu şi mărturisescu cu cest zapis al mieu cum am vîndut o casă ci am avut a mea direaptă cumpărătură, între Oprea cizmariul şi între Hareta săbiiariul, şi o am vîndut dumisale stolnicului Hristodor, direptu 15 ughi, ca să-i fie lui ocină şi moşie. Şi o am vîndut dinnaintea a oamini buni din sus şi din gios şi vecini de-aproape, anume: Oprea cizmariul, şi Hareta săbiiariul, şi Mihail Floca, şi Saulea din Cîrligătură şi mulţi oamini buni. După aceia, am chemat şoltuzul Gligorie cu doisprădzece pîrgari de-am scris la catastivul oraşului, iar noi aceşti oameni buni, dac-am vădzut întru dînşii de bunăvoie tocmală, pusu-ne-am şi peceţile, ca să fie de credinţă, ca să să ştie. p. 11 Eu, Mihălachi, am scris. ... 7153/1654 ... 23. 1645 (7153) martie, Iaşi M † p. 11 Adecă eu, Larion Pleşcar din Verşani, ginerele lui Ionaşco Pleşcău, scriu şi mărturisescu cu cest zapis al mieu, cum eu, de nimene îndemnat, nice înbiiat, ce de bunăvoia mea, am vîndut a mea dreaptă ocină şi moşie, şeasesprădzece pămînturi, şi cu vatră de sat şi cu tot venitul, din Vereşani, pre Moldua, ce-i în ţînutul Sucevei, ce această parte de ocină iaste moşie fămeei mele Vrărvarei, fata lui Ionaşco Pleşcău, nepoata lui Toader, iar mie-mi iaste şi cumpărătură, căci p. 12 am plătit pre socru-mieu, Ionaşco, şi de dajde curtenească, şi l-am şi comîndat şi sărăcuste i-am făcut. Şi această ocină, eu am vîndut-o dumisale giupînului Iordachi visternicul cel mare, drept doadzeci şi cinci galbeni, bani buni. Şi înn acea, dumialui visternicul Iordachi ne-au dat banii, toţi deplin, ce mai sus scrie, 25 ughi, bani gata. Şi aşijdere, şi eu, Gavril, feciorul Dochiţei, nepotul lui Ion Gineretea, am vîndut a mea dreaptă ocină şi moşie, aşijderi din Verşeni, şeapte pămînturi în ţarină, din tot locul, cu vatră de sat, şi cu fînaţ şi cu tot venitul. Aceasta ocină am vîndutu-o, aşijdere dumisale visternicului Iordachi, drept doisprădzece galbeni, bani buni. Şi înn acea, dumialui Iordachi visternicul cel mare ne-au dat banii, toţi deplin, ce mai sus scrie, 12 ughi, bani gata. Şi înn această tocmală s-au prilejit de faţă: Ursu Vartic ce-au fost vornic de poartă, şi Tănasie diiacul de Dînceşti, şi Vasilie Grăbea neguţătoriul de Iaşi, şi Ursu, feciorul lui Botedzu, şi Toader Perjul diiacul de Homiceni, şi Mierăuţă Păturniche de Movileni şi alţii mulţi. Deci noi, vădzînd de bunpvoie tocmală şi plată deplină, cu bani gata, noi încă am iscălit şi peceţile ne-am pus şi ca să aibă credinţă zapisul acesta. Şi eu, Luchiian diiacul, am scris, ca să se ştie. ... 7153/1645. † Larion Pleşcar; Gavril, ficiorul Dochiţii, cu mîna me am scris m.p.. ... m.p.. † ... m.p.. ... m.p.. ... m.p.. ... m.p.. ... m.p.. 1645 (7153) martie 4 M p. 12 † .... Scriem domniia mea la slugile noastre, la pîrcîlabii de ţînutul p. 13 Neamţului. Dămu-vă ştire că domnii mele s-au jăluit sluga noastră Boldescul ce-au fostu armaş pre nişte răzeşi a lui din sat din Popeşti, dzicîndu că i-au vîndut nişte părţi de ocină din partea din sus şi n-au fostu avîndu treabă. Pentr-aceia, deaca veţi vedea cartea domnii mele, iar voi să-i faceţi lege direaptă cu acei răzeşi, să-i întoarcă înapoi ce le-au dat pre cele moşii. Iară denu vor vrea să întoarcă să le daţi dzi să vii să stea de faţă. .... 1645 (7153) martie 8 M p. 15 † Adecă eu, Andreiu, şi sora mea, Nastasiia, şi sora mea, Ciurla, feciorii Savului, nepoţii Huhulei, din sat din Nistoreni, scriem şi mărturisim cu cest zapis al nostru, de nime nevoiţi, nici asupriţi, am vîndut a noastră ocină şi moşie din sat din Nistoreni, din giumătate de sat, giumătate. Aceasta o am vîndut dumisale, lui Gligorie ce-au fost postelnic, dereptu noaosprădzece lei bătuţi, ca să-i fie dumisale direaptă ocină şi moşie, dumisale, şi feciorilor dumisale, şi nepoţilor, şi strenepoţilor ş-a tot rodul dumisale, cu tot venitul, în vatra satului, şi-n ţarină, şi-n fînaţ şi din tot hotariul Nistorenilor, ce iaste partea noastră ce mai sus scrie, din giumătate de sat, giumătate. Şi aceasta tocmală s-a făcut dinaintea lui Toader de Porcişeni, şi a lui Gligorie, fratele nostru, cari i-am vîndut, Andreiu, şi Nastasiia şi Ciurla, carii mai sus scrie, şi dinaintea Onacăi ce-au fost şoltuz de Vasluiu, şi Hilimon din Porcişeni, p. 16 şi Merăuţă de-acolea, şi Nechita de-acolea, şi popa Toader de Micleşti, şi Tiron de-acolea şi mulţi oameni buni, ca să aibă a-şi face dumnealui şi direse domneşti. Şi, mai pre mare creinţă, ne-am pus şi peceţile. De-aceasta scriem şi mărturisim cu cest zapis, ca să să ştie. ... 7153/1645 ... 8. Andriu; Nastasie; Ciurla. Onaca; Hilimon; Mierăuţă. † ... m.p.. : † Adecă eu Andrei, ..., înşine pre noi mărturisim cu cest zapis al nostru cum am vîndut partea noastră de ocină ..., din gumătate de sat, giumătate, lui Gligorie biv postelnic ..., şi o au vîndut derept 19 lei bătuţi, de nime înpresuraţi şi nevoiţi, am vîndut a nostră direaptă ocină şi moşie ca să-i hie ocină direaptă dumisale .... Şi o altă însemnare din a doua jumătate a sec. al XVII-lea: Zapis ot Nistoreni de la Andrii şi soru-sa, Nastasiia, ficele ..., nepot Huhulei, di sat Nistoreni, o vîndutu. Let 7153 1645 martie 8. Zapis di Nistoreni, cumpărat de Gligori paharnic. 1645 (7153) martie 12, Iaşi M p. 18 † Adică eu, Dumitru diiaconul, feciorul preutului Andreicăi din Verşeni, şi cu diiaconiţa mea, Iftimiia, scriem şi mărturisim cu cest zapis al nostru, cum noi, de bunăvoie, am vîndut a noastră dreaptă moşie şi cumpărătură, doao jirebii din Verşeni, ce sint pre Moldua, în ţînutul Sucevei: o jirebie ne iaste de moşie, ce-i cumpărătură tătîne-mieu, popei Andreicăi, înpreună cu înmă-mea Tudora, de la Sofroniia şi de la Todosiia, fetele lui Ion nemişul, iar o jirebie ne iaste cumpărătură, înpreună cu diiaconiţa, de la Constantin şi de la fratele său Istatie, feciorii Precupoaie, nepoţii nemişului. Aceste 2 jirebii le-am vîndut noi dumisale, lui Iordachi visternicul cel mare, drept şeaptedzeci galbeni buni, cu pămînturi în ţarină, şi cu fînaţ, şi cu vatră de sat, şi cu casă gata drăniţită, şi cu pivniţă de piiatră, şi cu ogradă bună, şi cu alte case în ogradă şi cu grajd şi cu pohoarnă, toate gata, şi cu loc de stupină, şi cu vad de moară în Moldua şi cu tot venitul. Pentru acea, şi dumialui Iordachi vel vistiernic ne-au dat banii deplin ce mai sus scrie, 70 ughi, toţi bani gata. Pentru acea, ca să-i fie dreaptă ocină şi cumpărătură dumisale, şi cuconilor şi nepoţilor săi. Şi în tocmală au fost de faţă: Gheorghi Roşca vistiernic, şi Roşca vornicul de poartă, şi Năniul vornicul, şi Necoară Dupniţă diiac, şi Tănasiie diiac ot Dînceşti, şi Vasilie Gîrbea neguţătoriul ot Iaşi, şi Toader Perjul diiac şi alţi mulţi. Deci, vădzînd de bunăvoie tocmală şi plată deplină cu bani gata, pentru credinţa noi am iscălit şi peceţile ne-am pus. p. 19 Şi eu, Luchian diiac, am scris, să se ştie. ... 7153/1645 ... 12. † Eu, Dumitru diiaconul, cu mîna mea am scris, să să ştie şi degetul mi-am pus. ... m.p.. ... m.p.. † ... m.p.. † ... m.p.. ... m.p.. ... m.p.. 1645 (7153) martie 16, Popeşti M p. 23 † Eu, Cîrstiian, feciorul Măriei, nepotul lui Gavril, sora lui Tiliman şi a lui Petrilă, din sat din Vorniceni, scris-am şi mărturisescu cu cest zapis al miu, cum eu, de a mea bunăvoie, de nime înbiiat, nici asuprit, am datu a mea direaptă ocină şi moşie, toată partea mîne-mea, Măriei, din sat din Fauri, ce iaste pre valea Bancovicilor, mai sus de Piscani, ce să înparte cu răspopul Mihăilă şi cu Dămiian Cioroiul. Aceasta parte di ocină şi de moşie o am dat Mării de Bancovici, derept sufletul mîne-mea, Mărie, şi derept sufletul miu, ca să ne fie pomană, în veci; să-i fie ocină şi moşie i şi feciorilor săi, în veci. Şi nime de nepoţii miei sau de altă rudă să n-aibă a să amesteca la cea ocină, că i-o am dat dinaintea poporului, şi a beserecei şi a popei lui Eftimie din Popeşti, şi Miron Şuşman de Giurcani, şi Ionaşco Fîsteci, şi Oarţa de Păgăceni, şi Nistor a Flocoasei, şi Cazanoschi şi mulţi oameni buni. Şi să aibă a-şi face şi direse domneşti. Şi m-am prilejit şi eu, Focea uricar, de-am scris cu mîna mea, să să ştie. ... 7155/1645 ... 16. ... m.p.. 1645 (7153) martie 21, Iaşi M p. 25 † .... Dat-am cartea domnii mele slugii noastre, lui Toader, ficiorul lui Isac de Dumeni, ca să hie tare şi puternic cu cartea domnii mele a opri şi a ţine părţile altor răzeşi din sat din Plopeni, pentru căci, cîndu s-au pîrît cu sămenţiile Balicăi, pentr-acel sat, au cheltuit multă cheltuială şi nu i-au mai întorsu alţi răzeşi. Deci să le oprească părţile pînă-i vor întoarce banii. Iar cui va părea cu strîmbul să vie să stea de faţă. .... ... 7153/1645 ... 21. † .... † .... 1645 (7153) martie 24, Iaşi M p. 28 † Adecă, eu, Costea Barbovschii, şi cu giupîineasa me, Anghelina, fata lui Paţuc Cracalie, scriem şi mărturisim cu cestu zapis al nostru cum noi, de nime nevoiţi, nici asupriţi, ce de bunăvoia noastră, am vîndut a noastră direaptă ocină şi moşie din sat din Lenţăşti, ce iaste pre Prut, în ţinutul Cernăuţilor, din tot satul toată partea ce să va alege parte lui Paţuc Cracalie, cu tot venitul. Aceea am vîndut văru-mieu, lui Alecsii, feciorul Măricuţii Crăcăliiasă, direptu direptu optuspredzece lei bătuţi, bani gata. Şi s-au sculat Alecsii Cracalie şi ne-au făcut plată deplin întru mîna noastră, aceea ce mai sus scrii, 18 lei bătuţi, toţi deplin. Şi în tocmala noastră s-au tîmplat: dumnealui Costantin Drăguşescul, şi Pătraşco Ţîntă, şi Isac Cucoranul, şi Isar Grama, şi Brîndzanul şi Prodan Drăguşescul. Şi eu, Ionaşco diiacul, am scris. Deci noi, deacă am vădzut de bunăvoie tocmală şi plată deplină, noi încă am întărit şi de la noi lui Alecsii Cracalie, ca să şi facă şi direse domneşti, ca să hie direaptă ocină şi moşie. Şi, pentru mai mare credinţă, ne-am pus peceţile şi am iscălit, ca să creadză. .... .... ... m.p.. Isac Cucoranul m.p.. ... m.p.. ... m.p.. 1645 (7153) martie 25, M p. 29 † Adecă eu, Crîstina, şi cu fiiu mieu, Constantin, nepotul lui Mărgeriţei, scriem şi mărturisim cu cest zapis al nostru cum noi, de bunăvoia noastră, de nime siliţi, nici asupriţi, amu vîndut lui Mihăilă croitorului şi femeii sale, ...rei, din talpa casăi lui Mihăilă un psa bun din locul ..., şi pe lungu din cheotoarea casăi pînă în uliţă despre Mănăstire lui vodă, iaamu vîndutu, direptu dzeci lei bătuţi, ca să-i fie lui Mihăilă şi femeii sale şi feciorilor săi direaptă ocină şi moşie. Şi să nu să mai întoarcă aceasta cumpărătură niciodată. Şi în tocmala noastră au fostu: Oprea cizmarul, şi Harita săbiiarul, şi Ghiorghie uşerul, şi Ghiorghie băcalul, şi Tămaş vătămanul din Răchiteni, şi Nechita vătămanul din Iuganii, şi Ştefan ot tam, şi Iacob feciorul Oprei şi molţi oameni buni, tinere şi bătrăni, au fostu într-această tocmală, să-i fie lui moşie în veci, să se ştie. Şi, mai pre mare credinţă, ne-am pus şi peceţile. .... † Simion diiac am scris m.p.. 1645 (7153) martie 31, Iaşi M p. 35 † ... Neaniul vornecul de gloată. Dămu-ţi ştire, deaca vei vedea cartea domniei mele, iar nu să mergi la sat la Gherghiceni şi la sat la Tîlhăreşti şi să strîngi oameni buni, megiiaşi de pren pregiurul acelui loc, şi să socoteşti să alegi părţile de ocină dintr-acele sate a boiarenului nostru, a lui Buhuş spătariului, care părţi are dumnealui de cumpărătură. Şi să alegeţi pe drese, cum vor spune, foarte să socoteşti pe direptul. .... ... 31. † .... <1645 martie 31 – 1645 septembrie 10> M p. 35 † Adecă eu, Pavăl Băzarca, şi cu frate-meu, Cozma Duma, mărturisim cu cest zapis al nostru, cum noi, de bunăvoia noastră, ne-am dat partea de ocină den p. 36 sat den Iurghiceni, ce ni să va alege, şi den ţarină, şi den fînaţu, şi den vad de mooară şi cu tot venitul ei. Şi o am dat dumisale, spătariului Buhuş, pentru căci am cădzut într-o greşală de am furat 2 cai a vornicului Iachim Bandur den Iurghiceni şi ne-au prinsu de faţă şi au vrut să ne spîndzure. Deci am cădzut la dumnealui, spătariul Buhuş, de ne-au plătit capetele de la Iachim Bandur, şi au dat dumnealui doi cai. Deci noi am dat a noastră direaptă ocină ca-să hie dumisale ocină şi moşie, în veci, şi cuconilor dumisale. Şi aşijdere, ne-au mai dat dumnealui, spătariul Buhuş, o vacă tînără, de ne-am plătit de-ntr-altă nevoie ce cădzusăm. Şi ne-am dat noi moşiia, cum mai sus scrie, denaintea a mulţi oameni buni, anume: Paţea den Gîrţeşti, şi Vasilie Pribagul ot Totoeşti, şi Iusip ot tam şi Romaşco den Tîlhăreşti, şi Balic ot tam, şi Ştefan ot tam, şi Obrejie ot Iurghiceni, şi Miron ot tam, şi Gligorie ot Bîrleşti, şi Dragosin ot tam şi mulţi oameni buni. Deci noi, vădzîndu plată deplină, ne-am pus credinţă, toţi peceţile, ca să-i hie dumisale direaptă şi ocină în veci. .... : Partea Băzarcăi şi a Cozmei, feciorii Dumei, ce să va alege în Iurghiceni, despre Doroşcani, : Constandin Paladi hatman. N. 613. Fără let. <1645 martie 31 – 1645 septembrie 10> M p. 36 † Adecă eu, Vasilie ot Totoeşti, scriem şi mărturisim, cum scrie în cartea în cartea mării sale, lui vodă, să facem lege lui Pavăl cu Cozma, frate-său, pentru o parte de ocină ce-au avut ei la Iurghicenii, ce iaste dată dumisale, spătariului, lui Buhuş, pentru căce au fost ei cădzuţi la o greşală ce-au furat 2 cai a lui Bandur şi i-au prinsu de faţă şi i-au plătit dumnealui Buhuş, de-am strînsu megiiaşi şi den sus şi den gios. Deci au mărturisit toţi megiiaşii că au fost vinovat şi Pavăl, ca şi Cozma, lui Bandur, şi au dat dumnealui, Buhuş, 2 cai lui Bandur. p. 37 Deci noi, megiiaşii, aşea mărturisim şi ştim cu sufletele noastre, anume: Dumitru Romaşco den Tîlhăreşti, şi Paţea ot Gîrţece, şi Balica, şi Ştefan ot Tîlhăreşti, şi unchiu-său, Dragosin ot Bîrleşti, şi Gligorie ot tam şi mulţi oameni buni, şi toţi au ştiut cum ş-au dat ei partea lor de ocină den Iurghiceni dumisale, lui Buhuş, de le-au plătit capetele Cozmei şi lui Pavăl. Aşea scriem şi mărturisim noi, megiiaşii, şi să hiţi dumneavoastră sănătoşi, .... Vasilii. : Constandin Paladi hatman. N. 124. Fără let. 1645 (7153) aprilie 1, Iaşi M p. 45 † Adecă eu, Salomiia, fata lui Filip Blendea, nepoata popei Blendei, şi cu fata mea, Ileana, scriem şi mărturisim cu cest zapis al nostru, cum noi, de nime asupriţi, nici înbiiaţi, ce de bunăvoie, am vîndut a noastră dreaptă ocină şi moşie, giumătate de jirebie din tot locul de la sat de la Verşeni, pre Moldua, ce-i în ţînutul Sucevei, cu pămînturi în ţarină, şi cu fînaţ, şi cu vatră de sat, şi cu loc de stupină, şi cu pomăt, şi cu vad de moară şi cu tot venitul, ce iaste cumpărătură moşului, popei Blendei, de la ... . Aceast-am vîndutu-o dumisale, giupînului Iordachi vel vistiernic, drept doaodzeci de galbeni, bani buni. Şi dumialui, Iordachi visternicul, ne-au dat deplin banii ce mai sus scrie, 20 ughi, toţi bani gata. Pentru acea, ca să-i fie dumisale ocină şi moşie, cu tot venitul. Şi înn această tocmală au fost de faţă: Ionaşco, ficiorul cupariului de Suceava, şi Necoară Ducniţă, şi Toader Perjul de Homiceni, şi Lupul diiacul de Iaşi, şi Ursu, ficiorul lui Botedz de Suceva şi alţi mulţi. Deci, vădzîndu de bunăvoie tocmală şi plată deplină, cu bani gata, noi încă, pentru credinţa, am iscălit şi peceţile ne-am pus. Şi eu, Luchian diiac, am scris, ca să se ştie. ... 7153/1645, ... 1 .... † Eu Salomiia; † Eu Ileana. † ... m.p.. ... m.p.. ... m.p.. p. 46 ... m.p.. ... m.p.. : † Zapis pre o parte de Verşeni, de la Solomie, : ... 11. 1645 (7153) aprilie 3, Iaşi M p. 46 † ... .... Scriem domniia mea la slugile dumisale hatmanului şi la giodzi şi zoltaşi, cari înblaţi pentru ţîgani, la ţînutul ... . Dămu-vă ştire, daca veţi vedea cartea domniei mele, iar voi ca să aveţi a lăsa foarte în paci pre Drăghici ţîganul, şi pre Ursul, şi pre Ştefan, şi pre Dămiian, şi pre Radul, şi pre Vasilie şi pre Precop, cari ţîgani sîntu de moşie a giupînesei Tofănesei Sachelue, întru nemic să nu-i învăloiţi, nici ciubote să nu le loaţi. Iar cine-i va învăloi, bine să ştie, că de mare certare va hi de la domniia mea. .... Iar de la veţi hi loatu ciubote, încă să le întoarceţi înnapoi. ... 7153/1645 ... 3. † .... 1645 (7153) aprilie 3 M p. 47 † Adică eu, Pricopie, ficiorul lui Vasilie Bantăş, nepotul Vărvarii, scriu şe mărturisăscu cu cestu zapis al meu, cum eu, de bunăvoia mea, de nimene sălit, am vîndut a mea dereptă ocenă şe muşeia, un loc de prisacă, ce iaste la Grozeşti, înter vădurele, cu pomăt şi cu curătură, ce iaste în ţinutul Bacăului, în Cîmpul lui Dragoş. Aceea om vîndut frăţine-mei, lui Costantin Băntăş, dereptu 40 de lei bătuţi. Şi dumnealui, fratele, me-u plătit banii deplen, ce mai sus scrie. Dece eu încă i-am văcut dumisale zapis, ca să-i fii ocenă şi moşii, şi ficiorelor dumisale, în veci, neclătită. Şe aiastă tucmală s-au văcut denaintea: popei, lui Ştefan ot Motocani, şe a socru-său, lui Ignat, şi a diaconului Tofan ot Redi, şi a lui Gligorie brăhariul ot Bociuleşte, şi ... Bertea, şi Costantin Betea, şi Ştefan Cămîrzan şi denaintea a mulţi oameni buni. Şi, mai mare credinţă, ne-am pus şi peceţile, ca să se ştie. ... 7153/1645 ... 3. † Pricopie. : Zapis de la Pricopii pre prisaca de la Grozeşti. 1645 (7153) aprilie 8, Iaşi M p. 50 † .... Scriem domniia mea la toate slugili noastre, cîţi veţi înbla pen ţiganii, şi la slugi hătmăneşti, şi la giudzi şi la vătaji de ţigani, daca veţi vedea cartea domnii mele, iar voi toţi de-acumu înnainte să veţi a lăsa în pace toţi ţiganii svintei mănăstiri a Bistriţei, întru nemic să nu-i învăluiţi, nici la Iaşi să nu-i mai aduceţi, nici la alte lucruri a domnii mele să nu-i mai manaţi, nici ciubote să nu le luoaţi, pentru căci domniia mea m-am milostivitu şi am lăsatu pe toţi ţiganii boiereşti şi călugăreşti ca să fie în pace de toate lucrurile domnii meli şi de toate adetorili, după obiceriul cel bătrîn ce au fost mai denainte. Şi nime să nu cutedze a-i învălui, nici dănăoară, în veci, preste cartea domnii mele. ... 7153/1645 ... 8. † .... 1645 (7153) aprilie 10, Iaşi M p. 50 ... p. 51 .... Şi să începe hotarul din Văliva, opcina ... Pojorîşte, pre opcina, pre la Paltin, pre obîrşiile Falcăului, pre mijlocul Ciumîrnii, în mă... oa Poienii Ploşcei, pre la Minte şi pre la Ştehioara, la Hrebenişte cea Mare, pre Iaro... ui, pînă în Chiciora Hostovului, şi pînă la Pîrcălăbei, pre Jupaniia din obrăşiile ..., Poiana Dzăbroslavii, mijlocu Dzibroslavului în Muntele Havrilei, în Brătila, pre Bistricioarî în gios ... pre Diiaca în gios, pînă în gura Diecii, pre Bistriţă în sus, în gura Cîrlibahului pre Cîrlibah ... Găinei, în Moldoa, la Gre... n... dul Găinei, în Veje, la Făgeţel, ... Arsură la Oglindă, în Pănăghie, în dealul Crucii, la Mese, în Prislopul Veţiuleului pre ... pre-aicea iaste hotarul svintei mănăstiri a Putnei, din direse ce are svînta a mănăstire de la alţi domni ce au fostu mai denainte de noi. Dirept aceea, ca să le fie şi de la domniia mea direaptă ... şi uric, cu tot vinitul. .... ... 7154/1645, ... 10 .... ... m.p.. 1645 (7153) aprilie 11, Iaşi M † p. 51 .... Scriem domniia mea la şoltuzul şi la pîrgarii de tîrg de Huşi. Dămu-vă ştire pentru rîndul Episcopii de acolea că m-am milostivit domniia mea şi am miluit cu acel scaun de acolea pre rugătoriul nostru Ghidion episcopul. Pentr-aceea, deacă veţi vedea cartea domnii mele, iar voi să căutaţi cîţi vecini şi posluşnici să vor fi luat la tîrg de Episcopii, toţi să aveţi a-i da înapoi pe p. 52 mîna părintelui să-i ducă la Episcopie şi de-amu înainte să nu mai primiţi posluşnicii sau vecinii Episcopii la tîrg. Aşijdere, să nu-i mai învăluiţi la podvoade sau la teslării, la olăcării, sau la alte mîncături a tîrgului, că, bine să ştiţi, că, de va mai vini la jalobă la domnia mea că-i învăluiţi, cu tine şoltuze îi voi întreba. .... † .... ... m.p.. 1645 (7153) aprilie 12, Iaşi M p. 54 † .... Adec-au venit înnaintea noastră şi înnaintea alor noştri boiari, mari şi mici, Cîrstea, şi frate-său, Arsănie, şi Onciul şi verii primari a lor, p. 55 Ionaşco Blehan şi Calistru, şi Ion, nepotul îi Bădiuaie, şi cumnată-său, Miron, toţi nepoţii lui Gură de în Coposeni, şi semenţiia lor, Leontie şi Vasilie Cociorvă, şi toţi nepoţii Simei, şi s-au pîrît înnaintea domnii mele pentru o sălişte de sat, anume Bărboşii, cu boiarinul domnii mele Ştefan Moimăscul ce-au fostu armaş mari. Deci domniia mea le-am dat hotarnic pre boiarinul domnii mele, pre Neniul vornicul, de le-au hotărît pre uricele lor. Deci giumătate de sat s-au venit dumisali, armaşului, partea cea den gios, iar partea cea de în sus s-au venit răzeşilor, cari mai sus scrie, iar de în vatra satului s-au venit armaşului, vatră de sat de în Izvorul Fîntînei spre pădure cătră apus, şi cu livadă cu pomăt pre vatra satului. Aşijdere, o prisacă ce o au fostu descălecată de părinţii armaşului şi a giupănesăi lui, Irina, de în dzilele Erimiei vodă. Mai apoi, şi armaşul cu giupîneasa lui au pus pomete ş-au făcut casă şi zemnici, cu multă cheltuială a lor; iar acmu, deac-au hotărît, acea prisacă s-au venit pre partea răzeşilor, cari mai sus scriu. Deci acei răzeşi au poftit bani, preţul prisăcii. Deci dumnealui armaşul, împreună cu giupîneasa lui, Irina, s-au tocmit cu răzeşii săi şi le-au dat pre acea prisacă doisprece galbeni de aur, ca să le hie moşie neclătită în veci. Aşijdere, şi pentru vatra satului şi cu livada au rămas răzeşii să n-aibă treabă cu acea vatră de de sat şi cu livada. Şi prisaca li-i plătită cum mai sus scrie, ca să hie acestea, vatra satului, şi livada şi prisaca, moşie neclătită, în veci, armaşului şi giupănesei lui şi ficiorilor săi. Ş-aceasta pîră să nu să mai pîrască nici odănăoară, în veci. .... ... m.p.. Pe verso-ul filei a doua, o însemnare contemporană: † ... „† Zapis din satul Bărboşi, din ţinutul Cîrligătura”, şi una din sec. al XVIII-lea: Vasăli voievoda. Bărboşii. 7153 1645 aprilie 12. 1645 (7153) aprilie 15, Iaşi M p. 56 † ... să mergeţi la sat la Mireşti şi să strîngeţi oameni, megiiaşi di pri pregiur, din sus şi din gios, şi să alegiţi parte fetele Ilenii, năpoatele Stanii, din sat din Mireşti, din vatra satului, şi din cîmp, şi din fînaţ, şi din pădure şi din tot vinitu, ce va hi parte Stani şi a nepoatelelor ei, fetele Ilenii, precum le vor spune dresele. Şi să socotiţi foarte pe dreptate, cum veţi afla cu oameni buni; să faceţi o scrisoare de acolo şi să ne daţi ştire. .... ... 7153/1645 ... 15. 1645 (7153) aprilie 19, Iaşi M p. 57 † .... Adecă s-au pîrît de faţă, înnaintea domnii meli, Vasilie şi Rusul, ginerii Vărvarii, cu socrul lor, cu Larion, pentru o parte de ocină din sat din Vereşeni, se sîmtu pre Moldova, în ţinutul Sucevii, dzicîndu Vasilie şi Rusul cum acea parte de ocină iaste direaptă moşie a soacră-sa, a Vărvarii; iară după moartea ei s-au sculatu Larion, socrul lor, şi au luatu altă femee, şi acmu va să facă parte dintr-acea ocină şi feciorilor săi, cari-i are cu aceia femee, şi au arătatu şi nişte hîrtii mencinoasă. Deci domniia mea am socotit cum nu să cade să aibă treabă feciorii lui Larion, cari-i are cu acee femee, într-ace parte de ocină, ce să ţie numai feciorii Vărvari, pentru căci iaste direaptă ocină şi moşie a ei. Deci Larion şi cu feciorii lui au rămas din legi de-naintea domnii meli, iar Vasilie şi Rusul şi alţi fraţi a lor, feciorii Vărvarii, ei s-au îndireptat, cum de-acmu înnainte, ca să aibă a-şi ţine ei ocina şi moşiia, toată partea Vărvarii, cît să va alege partea ei, cu tot vinitul. Şi să nu să mai pîrască de acesta pîră nici odănăoară, în veci, preste cartea domnii meli. .... ... 7154/1645 ... 19. † .... 1645 (7153) aprilie 22, Iaşi M p. 58 † ... Neanul vornicul de gloată. Dăm ştire cum au pîrît Miron de Iurghiceni pre boiarenul nostru credincios, Dumitru Buhuş vel spătariu, pentru neşte fîn ce-au mîncat iapele lui Miron şi s-au tîmplat unul dintr-acei cai de s-au omorît, sărindu preste un gardu. Drept aceia, deaca vei vedea cartea domnii meli, iar tu să mergi acolo şi să strîngi oameni buni de pren înpregiur, să-i întrebi de vor fi înblînd vitele lui Miron fără de păstoriu, cum au dat sama dumnealui, Buhuş spătariul, înnaintea noastră, şi să va afla că i-au făcut pabugă şi într-alţi ai, mai de demultu, dumisale şi oaminilor săi, iar tu să-i înpli de pre Miron toate pagubele, cît să vor afla că a făcut dobitoacele lui; şi acel cal, încă să fiie mortu; şi să-i iai şi gloabă porţii de pre dînsul. Iar de să va găsi că au avut Miron păstoriu la bucatele sale şi s-au făcut numai estimpu, pacubă, să aibă a plăti oamenii lui Buhuş spătariul, calul, iar Miron să plătească ispaşea cum vor mărturisi oameni buni, carii au fost ispăşeri. Şi de-acmu înnainte să aibă Miron a-şi pune păstoriu la bucatele sale, iar de nu-şi va pune păstoriu, toate acele bucate să vor lua la domnie şi nu se vor mai da nice dănăoară. .... ... 7153/1645 ... 22. † .... 1645 (7153) aprilie 24, Iaşi M p. 59 † .... Scriem domniia mea la sluga noastră Vasilie Capşea de Săcuiani. Dămu-ţi ştire că s-au jeluit înnaintea domnii meli boiarenul domnii meli, Roşca ce au fost visternic, pre Cărăiman ce au fost pitari dzicîndu că va să ezască un iaz, ce iaste pre partea boiarinului nostru, ce scriem mai sus, la sat la Zăvoiani. Dereptu aceia, deaca vei vedea cartea domnii mele, iar tu să aibi a merge şi să opreşti pre Cărăiman să nu ezască pînă vei hi de faţă. Acesta-ţi scriem domniia mea şi-ntr-alt chip să nu faci. ... 7153/1645 ... 24. † .... Pe verso-ul filei a doua, o scrisoare, din 7237 1729 iulie 7, a Ilincăi Lupuleasa şi un fragment dintr-o altă scrisoare, din aceeaşi vreme fără dată de an, ianuarie 29, Focşani, scrisă de un anume Luca, iar pe fila 2 recto, mai multe însemnări din sec. al XVIII-lea, aflate în legătură cu scrisorile de mai sus. 1645 (7153) aprilie 27 M p. 62 ... ei mea Costanda ot p. 63 Balosineşti ... de aceia ca să hie tare şi puternică cu cartea domniei mele a-şi ţine şi a-şi pă... ocină şi moşie din sat din Balosineşti şi din tăt... din vatra satului, cu tot venitul, cît va ... dintr-aceia ca pe ... a cosi fîn ... a lua a dzecea ... fîn, din tot vinitul, ... iaste ... aliasă. ... aceia nime să nu ... ai ţine sau a opri ... faţă înnaintea domniei mele .... ... 7153/1645 ... 27. <1645> aprilie 27, Stavciani M † p. 63 Adecă eu, popa Grihca, şi cu priuteasa, Irina Anghelina, cumu s-au sculat de bonăvoia sa, de nime nevoit, nice asuprit, de am vîndut cumpărătură ce av fost cumpărat tătî-miu Romşa, în sat în Săgireni, din a patra parte di sat, giumate, o am vîndut dumisali, lui Bălan comisului, drept 60 de lei. Şi în tocmala noastră au fost: Petrică ot Şerbinţi, şi Brat ot tam, şi Badul ot Cerlenî, i Tofan ot Nesvoe, şi Ştefan ot Cruhlicŭ, i Ionaşcu ot Cruhlicŭ, Ionaşco sînă Petricin. Şi Vasilie Cornescul ..., să se ştie. ... 27. † Popa Griga m.p.. † ... m.p.. † ... m.p.. ... m.p.. † ... m.p.. mai M p. 64 † Adecă eu, Andreica, feciorul Semei, nepotul lui Ionaşco, fratele Moschiciului, scriu eu însumi pre mine cu cest zapis al nostru cum am vîndut eu o parte de ocină din sat din Văscăuţi, din partea tatălui meu, Semei, ce să va alege dinspre fraţie mei a mea parte, a şesea parte din parte tătîne-meu, Semei, şi o am vîndut lui Gavrilaş Căpotici, şi o am vîndut în preţ, dereptu cincisprăceace oi, cu mei alature şi cu lînă, şi cinsprădzeci oi sterpe şi cu lînă. Şi o am vîndut eu, de bunăvoia mea, de nimene nevoit, nici asuprit, ce am vîndut de a mea bunăvoie. Şi în tocmala noastră au fost mulţi oameni buni, bătrîni şi tineri din sat şi din megiiaşi, anume au fost: Platon ot Cohăreşti, şi au fost Bădaşco din Cunice ce-au fost pîrcălab, şi Brat căpitan ot Cotujani, şi Toader diiacul de acolo, şi Ştefan ot Tomilăuţi şi Răghineţŭ ot Cohăreşti. Şi eu, popa Simion, am scris. Şi Eremie Buga şi Nădăbaico. Deci vădzîndu noi, a lor de bunăvoie tocmală şi deplină plată, noi am scris ceastă mărturie, ca să hie de gredinţă. .... mai 2, Vapreuca M p. 65 † Cinstite al nostru părinte, dumneata giupîne Toderaşco logofăt mare, să fii dumneata sănătos. Dau ştire dumitale că mi-au venit cinstită carte măriei sale, lui vodă, să strîngu oameni buni, să alegu parte dumisale, pan Iorga postelnicului celui mare, despre alţi răzeşi den Cerepcău, care doo părţi au cumpărat dumnealui, postelnicul, de la Voico logofătul, iară răzeşilor săi au rămas trei părţi nevîndute. Tot satul Cerepcăul s-au aflat cinci moşi. Deci am strînsu oameni buni, megiiaşi de pre pregiurul Cerepcăuului, anume: Iorescul den Tomilăuţi, şi popa Ianaşco de Vascăuţi, şi Iani de-acolea, şi Grăjdan de Stoicani, şi Nechifor de Voroncăuţi şi Pîhno de-acolo. Şi au fost toţi răzeşii, carii au fost de Cerepcău, anume: Burdugan cel bătrîn, şi Toader, şi Drăgan, feciorul Mancioei, şi Văsiian, fratele Ştefcăi vătah, şi Ionaşco, şi Gavriil, feciorii Coiliţăi, şi Gheorghie, feciorul Iaremicei, şi Vasilie Fleca şi cu Iaremiicea, feciorii Petrei, şi alţi răzeşi, toţi, şe-au arătat ei hotarăle cele bătrîne, pre unde au ţinut Voico logofătul. Şi s-au început acest hotar, parte dumisale postelnicului, den gios, cum den vatra satului, aşe şi den tot locul, s-au început den obîrşiia Blitniţei, despre hotarul Ciornei, dentr-un stîlpu de piatră, de-acolea tot drumul pre lîngă rediu, pînă într-altă piiatră, ce-i lîngă drumul Alaciovului, ce merge la Iaşi, pre deasupra Cerepcăului, de ciia într-altă piiatră, ci iaste deasupra Cerepcăului, de-acolea într-altă piiatră, ce iaste deasupra casei lui Mihalo Cărzac, de ciia tot matca pîrîului la altă piiatră în piscu, preste iazul Celebiei, de-acolea la altă piiatră deasupra văei Camencei, în piscu, şi altă piiatră în matca văei Camencăi, şi la alt p. 66 stîlpu de piiatră, pînă în vîrvul dealului despre Ţiganeşti, lîngă un drum ce merge pre deal la Văidiiani; iară rădel s-au înpărţit deusebi, însă pomii cu un drum ce merge pren mijlocul rediului, parte den sus de rediu să hie răzeşilor, parte den gios să hie dumisale postelnicului. Şi s-au pus doi stlăpi la rediu, să n-aibă price la pome. Aceasta dau ştire dumitale, să hii dumneata sănătos, ... 2. † ... m.p.. † ..., scri-am cu mîna mea, ... m.p.. † Mai mic fecior şi sluga dumitale, .... Pe verso-ul filei a doua, trei însemnări contemporane: † Hotarul Corepcăului, de la Soroca, di la Iorga postelnicul; † ot Mihai şi .... 16445 (7153) mai 4 M p. 66 † Adică noi, Costantin Bantăş, şi Pănteleiu de Hîrliceşti şi Alexa de acolo, dăm ştire, cu ciastă scrisoare a noastră cum au venit la noi cinstita cartea măriei sale domnu nostru ca să strîngem oameni buni, megiiaşi, şi den sus şi den gios, să alegem hotarul Blăgeştilor despre a Petreştilor şi a Petreştilor despre a Blăgeştilor şi să punem stîlpi. Deci noi am strînsu oameni buni, megiiaşi: Avram de Grozeşti, şi Patrichie de Orbic, şi Ionaşco de Cîndeşti, şi Pătraşco de Zberăşti, şi Gligorie de Orbic, şi Petrea Geferi de acolo, şi Gligorie brăhariul de Bociuleşti, şi Toader de Blăgeşti, şi Gligore Vărdzar de Durneşti şi mulţi oameni buni, şi am ales şi am stîlpit, că să se ştie hotarul unui despre alaltu. Hotarul iaste la cîmpus den sus, den Fîntîna îi Parce, puţinel mai sus, am pus bolovan, şi în direptul locului la un hînsu mari de spini, şi den spini în gios pînă în lacul cu peperigul, den lac în gios, în direptul lacului, în Blăgeasca, unde au fost p. 67 prisaca ... şcăi, iar de acolo în gios pre marginea poienei cei mari, în gios, pînă în Lespedzi. Aşijderi, den sus de Fîntînă îi Parce, în drepul locului pînă în Groapa lui Gheţe, iar den Groapa lui Ghiiaţe, în direptul locului, în codru, pînă în dealul Tazlăului. Şi, pentru mari credinţe, am scris această mărturie şi ne-am pus peceţili, că să se ştie. ... 7153/1645 ... 4. Păntelei; Avram. ... m.p.. ..., încă m-am tîmplat m.p.. Patrichie; Pătraşco; Brahar ...; Ionaşco Salom; Toader din Blăgeşti; popa Macsim; Stoptie vornic. Pe verso, o însemnare ulterioară: † De rîndul unii prisăci den sus, ce iaste price, s-au găsit cu oameni buni că o au făcut un vecin den Petreşti, de l-au chemat Lupşe, însă nime nu l-au apucat să ştie ce om au fost, şi prisaca iaste pre hotarul Blăgeştilor. 1645 (7153) mai 12 M p. 68 † Adecă noi, toţi ficiori Mălanei, Dochiţa, şi Dafina i Andreiu, nepoţii lui Vasilie, strănepoţii lui Toader, mărturisim cu cestu zapis al nostru, cum noi, de bunăvoia noastră, de nime nevoiţi, nici asupriţi, am vîndut a noastră dreaptă ocină şi moşie din sat din Căuteşeni, cît să va alege partea moşu nostru, lui Vasilie, un bătrîn în tot locul, la cîmpu, şi-n hălăştee, şi-n pomeţi, şi-n vie, şi în vatră de sat şi-n tot locul, cît să va alege acest bătrîn. Şi l-am vîndut lui Pavel, ficiorul popei lui Ionaşco ot Căuteşeni, dereptu patrudzăci de zloţi bătuţi şi dereptu doi boi buni, preţuiţi de oameni buni, cîte patru ughi boul, ca să-i fie lui dreaptă ocină şi moşie, lui şi ficiorilor lui, şi nepoţilor lui, neclătit nici odănăoară. Pentr-acea, nime dintru oamenii noştri, dintru nepoţi sau dintru cine va alege Dumnedzău pre urma noastră, ca să n-aibă a mai cere plată sau a mai întoarce de pre aceasta ocină, pentru că am luat plată deplin şi o am vîndut de bunăvoia noastră, şi ca să aibă credinţă să-şi facă şi uric domnescu. Şi, mai spre mare credinţă, ne-am pus şi peceţile şi degetele. Şi-ntr-aceasta tocmală am fost: eu, Gavrilaş ot Căuteşeşti, i Dinga ot tam, i Dumitraşco ot tam, Grozav tij ot tam, i Neculaiu ot tam, şi Iacomiiasă ot Rusi, şi Sava Călinescul din Dămineşti, şi Vasilie ot Neguşeni, ..., Costantin ot tam, i Vasilie ot Căuteşeni, i Marco ot tam, i Silion ..., i Costîn ot Rusi, i Arcadie, ... Sava ot Dămineşti şi mulţi oameni buni ne-am tîmplat într-această tocmală. Şi, mai spre mare credinţă, ne-am pus şi peceţile şi degetele. De aceasta mărturisim cu sufletele noastre, ca să se ştie, .... .... ... m.p.. † Gavrilaş m.p.. † ... m.p.. ... m.p.. ... m.p.. ... m.p.. Pe verso-ul filei a doua, o însemnare contemporană: De la feciorii Mălinei, ... ot Căuteşeni, şi o semnătură neclară. 1645 (7153) mai 14, Soroca M p. 69 † .... Adecă au pîrît de faţă înaintea noastră şoltuzul şi toţi orăşenii de Orheiu pre sluga noastră, pre Ghiorghie Catargiul ce-au fost păharnic, pentru patru oameni, ce au dzis tîrgoveţii că le-au luoat din tîrg, şi au fostu acei oameni de moşie de acolo din Orheiu şi i-au dus în satul său în Piiatră, anume: Fratea, şi Ostafie, şi Gligorie şi Ifrim; şi au dzis că le împresoară hotarul tîrgului cu acel sat, cu Piiatra şi au pus pietri despre hotarul tîrgului. Într-aceia, domnia mea am ales pre boiarinul domnii mele credinicios, pre Ghiorghie Ştefan sulgeriul cel mare, şi l-am trimis acolo să socotiască cu oameni buni, ce strîmbătate au tîrgoveţii despre dînsul, şi de va fi şi pus nescari stîlpi Ghiorghi Catargiul, să-şi fie ales loc acelui sat din hotarul tîrgului, să aibă a lepăda acei stîlpi. Şi au mărsu acolo şi nice un stîlpu n-au aflat. Ce am aflat domniia mea, că l-au pîrît pre pizmă şi au grăit întru deşertu, cuvinte fără de ispravă. Deci au rămas tîrgoveţii din toată legea, iar sluga noastră Ghiorghi Catargiul s-au îndreptat. Pentr-aceia, de acmu înainte acel sat, Piiatra, ca să-i fie de la domniia mea, cu tot venitul, şi să aibă a să hrăni cu tîrgoveţii de-a valoma, cum s-au hrănit de vac, să are şi să cosască în hotarul tîrgului. Aşijdere, şi acei patru oameni ce scrie mai sus, carii au fost de tîrg de Orheiu, domniia mea m-am milostivit şi am miluit pre sluga noastră Ghiorghie Catargiul ce-au fost păharnic, ca să-i fie lui vecini, în veci. p. 70 .... ... 7153/1645 ... 14. † .... ... m.p.. † .... 1645 (7153) mai 16, Forosna M p. 70 † Adecă eu, Necoară Focenco din sat din Forosna, ce-i la ţînutul Hotinului, scriu însumi pre mene cu cestu zapis al miu, de nime nevoit, nici înpresurat, ce de a mea bunăvoie, am vîndut dumisali lui Bălan ce-au fost comis a mea direaptă moşie şi cumpărătură din sat din Forosna, care moşie şi direaptă şi cumpărătură am avut într-un stlîpu cu satul Băşcanii. Eu dumisali, comisului, am vîndut pre cîtu au ales oameni buni, cu tot venitul, cît au ales pre moşie mea, şi pre cumpărătură, cu tot venitul, ales-au optusprădzeci stînjani, am luat de la dumnealui optudzăci de lei bătuţi, ca să-i fie dumisali direapt moşie şi să-şi facă şi direse pre cît am vîndut dumisale. Şi între noi fost-au: Frimi Hăjdău, şi Andronic Badiul, şi popa Anton den Băşcani, şi Ghiorghie de-acolea, şi Ion de-acolea, şi popa Dămiian de Şerbenţi, şi Gligorcea ot Cruhlic, ... Gligorcea ot tam, şi Gligorii ot tam şi mulţi oameni buni, megieşi, cari s-au prilejit de-au fostu atunci între noi. Şi, pre mai mare credinţă, am iscălit şi mi-am pus pecetea, ca să să ştie. ... 16 ... 7153/1645. .... † ... m.p.. † ... m.p.. † ... m.p.. p. 71 † ... m.p.. † ... m.p.. † ... m.p.. ... m.p.. ... ... m.p.. ... ... m.p.. ... m.p.. 1645 (7153) mai 16, Stăuceni M p. 71 † Adecă eu, Vasilie Cornescul, scriem însumi şi mărturisescu, cu cestu zapis al miu, de nimene voit, nici înpresurat, ci de a mea bunăvoie, partea mea de ocină şi direaptă moşie ce-am avut în sat Forosna, acu Vorlinschii, la ţînutul Hotinului, eu am făcut schimbu cu Vorlinschii şi m-am tocmit într-acela chip: partea de ocină a mea, cîtă am avut eu vu Vurlinschi în Forosna, într-un stîlp ce-au fostu cu Băşcanii eu am datu-oa lui Vurlinschi pre partea de ocină a lui Vurlinschi cîtă are el în Băşcani şi cîtă am avut şi eu acolea, în Băşcani. Deci Vurlinschi şi cu fraţii săi să fie ei volnici a vinde acea moşie a loi cîtă iaste în sat în Băşcani, cui vor vrea, nici să aibă pîră unul despre alţii, doaară să fac cu moşie mea cum va fi voia mea şi a fraţilor mii. Deci eu am vîndut dumisali, comisului Bălan, partea mea de ocină şi moşie direaptă, ce-am avut depreună cu Vurlinschii, în sat în Forosna, dereptu optuzăci de lei bătuţi, ca să-i fie dumisali ocină direaptă şi moşie. Şi într-aceasta tocmală au fostu: Frim Hăjdeu, şi popa Anton de Băşcani, şi popa Dămian din Şterbenţi, şi Andronic Badiul şi Gligorcea din Cruhlic, şi altu Gligorce de-acolea, şi Ghiorghie de Băşcani, şi ... pril de-acolea, şi Necoară Focenco den Forosna, şi Căzacul dascalul den Bilăuţi şi mulţi oameni buni, megieşi, carii s-au tămplat atunci de-au fost acolea; ca să-i fie dumisali, comisului, direaptă moşie. p. 72 Şi i-am dat şi zapisul comisului, cel de schimbătură, ce-am schimbat cu Vurlinschi, şi să-şi facă dumnealui de pre acestui zapis şi dires domnesc. Şi, pre mai mare credinţă, am iscălit şi mi-am pus pecetea, ca să se ştie. ... 7153/1645 ... 16. † ... m.p.. ... m.p.. ... m.p.. † Andronic Badiul m.p.. ... ... m.p.. † ... m.p.. † ... m.p.. † ... m.p.. † ... m.p.. 1645 (7173) mai 19, Hotin M p. 72 † .... Scriem domniia mea la slugili noastre, la Buorleanul uricariul, şi la Onciul ce-au fost pîrcălab şi la Gociul. Deaca veţi vedea cartea domniei mele, iară voi să strîngeţi oameni buni, bătrîni, dinpregiur megiiaşi, şi să mergeţi la ... la Săpoteni şi să socotiţi şi să alegeţi nişti părţi de ocină ce au fost cumpărătură Balicăi hatmanul, pre direse ce va arăta boiarinul nostru Pătraşco Ciogolea ce-au fost logofăt, din vatra satului, şi din cîmpu, şi din pădure, şi dintr-apă şi din tot locul, cum veţi afla mai cu direptul. Nemărui să nu făţăriţi. Şi, deacă veţi alege, să puneţi semne şi să faceţi scrisoare, să ne daţi ştire. .... ... 7153/1645 ... 19. p. 73 † .... .... † .... 1645 (7153) mai 20 M p. 73 † I Căzacul de Bilăuţŭ, i Gavril Hăjdeu, i Gligorcea Mihaluşco ot Cruhlic, Dumitru ot tam şi Gligorie, nepoţi lui Orlinschii, mărtocim cu ceastă scrisoare a noastră, cumu ne-am voit noi toţî, de bunăvoia noastră, de am schimbat o parte de ocină în sat în Forosna, cu Vasilie Cornescul, şi cu toate ruda lui, ce să va alege partea noastre, cîţî fraţi vor hi a lui Orlinschi, să n-aibă nici o treabă la Forosna, căci ne-am schimbat cu Vasilie Cornescul şi cu fraţi lui, ca să fie lui direaptă moşie. Iar nouă ne-a dat direaptă moşie sa şi cu fraţii săi în sat, în Başcani, ca să ne fie direaptă moşie a noastră, ce să va alege, ca să să ştie. Şi-n tocmala noastră a fost: giupînul Ifrim Hăjdeu, şi Badul de Cerlena, şi Danovici den Şerbinţi, şi Nicoară de Forosna şi mulţi oamini buni au fost în tocmala noastră. Şi, pre mai mare credinţa, ne-am pus peceţile, ca să să ştie. ... 20, ... 7153/1645. 1645 (7153) mai 22 M p. 73 † Adecă eu, Larion diiaconul, ficiorul Tempei, nepot Micului, strenepotul lui Coste din satu de Răteşti, însumi pre mine mărturisăscu cu cest zapos al mieu, cum p. 74 eu, de bunăvoia mea, de nimene silitu, nici asupritu, ş-am schimbatu a mia direaptă ocină şi moşiia din satu din Ungheni, din tot satul a treia partia, care ocină mi-au fost direaptă moşiia şi răscumpărătură de la giuoăineasă Pascalina, ci-au fost giupăneasa răposatului Strovici logofăt. Aceia a treia partia de satu de Ungheni, de pre Moldova, am datu eu giupînesei Agafiei, ci-au fost giupăineasă răpăosatului Boul ci-au fost visternic, iar dumneai mi-au datu ocină pentru ocină, din giumătate de satu de Răteşti, din partea din gios a treia parte, care ocină au fost dumilor sale direaptă cumpărătură di la Haruţul diiacul din Răteşti. Ş-am dat eu şi diresele miale ci am avut pre aceia a treia partia de satu de Ungheni, ca să fie dumisale de la noi direaptă ocină şi moşiia. Iar de să va afla cineva dintru oamenii noştri să să acolească de aceia ocină, aceia oameni să aibă a-şi întreba cu mine sau cu feciorii miei. Ş-am şi ales aceia a treia partia de Ungheni ş-am şi stîlpitu parte din sus despre hotarul Zmeeştelor. Şi, pre mai mare credinţă, pusu-mi-am pecetea mia cătră cest adevăratu zapis al mieu ş-am şi iscălit cu mîina mia, ca să se ştie. ... 7153/1645 ... 22. ... m.p.. <1645–1652> mai 28, Iaşi M p. 74 † .... Scriem la ficiorul nostru, la Hoşmînda. Dau-ţi ştire, deaca vei vedea cartea noastră, iar tu să dai pre Mafteiu ţiganul pre mîna bistricenilor, căci am făcut schimbătură cu dînşii, să nu-l opreşti. De-aceasta scriem. Într-alt chip să nu faci. ... 28. ... m.p.. 1645 (7153) mai 29, Dumbrăviţa M p. 75 † Eu, Hărăbor din Dumbrăviţi, scriu şi mărturisesc cu cest zapis al miu, cum am vîndut, de bunăvoia mea, un pămîntŭ, din toate poinile şi din tot locul, cu ce să va alege din partea acilui pămîntŭ, şi cu vad di moară, ci-să va alege în Dimaci şi în Sereţil, diriptŭ un cal bun. Şi cîndŭ l-am vîndut s-au tîmplat: şi Dumitru Urdzică chihaia tij din Dumbrăviţi, şi s-au tîmplat şi stegarul Iunasco, şi priotul Isaiia, şi Ionasco Hrincescul, şi Obregii Buric, şi Dumitru vătavul, şi Răchitan tij, şi Iunasco Popiiacul, şi Hărăburaş tij, şi Brăcăilă tij, şi Andriiu tij şi mulţi oameni buni. Iar cini va vrea să-i strici aceasta tocmala să hii treclet şi proclet di cii triisuti şi optusprădzăci Oteţi, şi să hie cu Iuda şi ca tricletul Ariia, în veci de veci. Şi, pre mai mare credinţă, ne-am pus şi piciţile, ca să ştii. † ... 7153/1645 ... 29 .... 1645 (7153) iunie 5 M p. 76 † Milostive şi luminate doamne, să fii mărie dumitali sănătos. Facem ştire mării dumitale că au vinit Ghiorghiţă, ficiorul Lupului din Tudora, cu cinstită carte p. 77 mării dumitale, la noi, pentr-o în pîră ce s-au pîrît cu Calcăş, pentru nişte vecini din Petie. Deci noi am adunatu oameni buni, megieşi, şi din sus şi din gios, şi slugi domneşti, oambeni buni şi bătrîni, la tîrgŭ, la Suceavă, şî i-am întrebatu pre cum ştiu ei, cu sufletele lor. Ei aşe au dat samă că, cîndu au ţînut vornicul Şoldan acel sat, ei tot a fostu şădzînd în sat şî plătie şî ei zloţi şî dajde cu alţi vecini, căce au fostu şî ei vecini ca şî ceia, pînă s-au sfîrşît bătrînii, acolo în sat, şî li-au rămas ficiori lor, iar acolo în sat. Cînd este acmu, s-au sculat Calcăş şî i-au luat din sat, din cislă de dajde şî de zloţi, şî i-au mutat într-alt sat, în Leuşăşti, şî ei neavînd nici o moşîe, acolo într-acel sat, precum au mărturisît ceşti oameni, anume: Nichifor din Buciumeni, şî Bucioc din Hrasca, şî altu Nechifor din Şoldăneşti, şî Iftimii din Hrasca, şî Vasîli din Vîrtop, şî Sanson din Hrasca, Toader din Boldeşti, şî Ionaşco din Pleşăşti, şî Sămion din Buciumeni şî alţi oameni mulţi, înnainte noastră şă înnainte curtenilor, tuturora, cîţi au fostu strînşî acolo la cislă. Şi, după cum au mărturisit ei, ş-au pus şî peceţile, pentru credinţa. Deci noi facem ştire măriei dumitale, iar mărie dumitale vei face ce va fi voie mării dumitale. Să fii mărie dumitale sănătos de la milostivul Dumnedzău, adevăratu. ... 7153 /1645 ... 5. † Robii mării dumitale, Frangule stolnicul şî Nacul levănţul. † Pitic; Nechifor; † ... Nechifor; † Bîcioc; † Vasîlii; † Iftimii; Toderaşco; † Sanson; † Ionaşco Clipalo. Pe verso-ul filei a doua, o însemnare contemporană: Pentru vecini ot Petie de mărturie. 1645 (7153) iunie 7, Suceava M p. 77 † .... Dat-am cartea domnii mele boiarenului domnii mele, lui Dumitraşco Buhuş spătariul, şi vornicelului şi vătămanului din sat din Cupcici, ca să fie tari şi puternici cu cartea domnii mele a opri, şi a ţine şi a apăra, doî părţi p. 78 de ocină din sat din Brătăşeni, din fînaţ, şi dintr-apă şi din vatra satului, nime să nu cutedze a cosi sau a ara preste cartea domnii mele. Iar cine va cosi, ca să aibă a-i lua tot fînul. Iar cui va părea vreo strîmbătate să vie să stea de faţă înnaintea domnii mele. .... ... 7153/1645 ... 7. † .... Pe verso, o însemnare contemporană: Pe Brătuşeni, şi o alta din sec. al XVIII-lea: 7153 1645 iulie 7, Vasilie voievod. 1645 (7153) iunie 8 M p. 80 † Scriem să se ştie, cum au venit Pană neguţăturul şi cu Tuadir cu cartea mării sale, lui vodă, la Grecul de Băşeni, ca să aibă a le alege neşte părţi de ocină din sat denŭ Cîndeşti. Dece Grecul s-au sculat şi-u strînsu oameni buni şi-u mărsu de le-au ales ocena, cît au cumpărat şi o au plătit denainte a uomeni buni şi bătrîni, anamea: Vasiilei de Pereni, şi Ionaşcu ot tam, şi Pîntea ot tam, şi Samuilă ot Băşeni, şi popa Zaharie de Băşeni, şi Gligoraş ot tam şi ş-alţi mulţi oameni buni şi bătrîni, ca să se ştie. Şi, pre mai mare mărturie, şi-u pus şi peceţile. Ş-au fostu şi răzeşii de faţă, anume Drăgan şi Tirun, să se ştie. ... 7153/1645, ... 8 .... <1645–1646> iunie 8, Criveşti M p. 80 † Adecă eu, Ursul de Bohotin, şi Pătraşco de acolo scriem şi mărturisim înşine pre noi cu cest zapis al nostru, cum au grăit oarecine cătră dumnealui, cătră spătariul Buhuş, că ni s-au dus ficiorii noştri să să scrie călăraşi, iar noi ne-am prins denaintea dumisale, şi denaintea popei de sat, şi denaintea lui Constantin şi denaintea Crîstei croitorii de Roman, şi denaintea Coşeteanului şi denaintea Savei vornicului, de să va afla că au înblat ficiorii cu acele înblete, să fim de mari ruşine, şi de să vor duci ficiorii noştri de la noi, să avem a da noi samă de dînşi şi de bucatele lor, şi să fie şi bucatele noastre pieitoare. Şi, pre mai mare credinţe, ne-am pus şi peceţile cătră acest adevărat zapis al nostru. ... 8. † Şi într-această tocmală s-au prilejit şi Vasilie Pahomie. Ursul; † Pătraşco; Dumitru, ... Ursu; Necula, ... Pătraşco; † Costatin; † Crîstea; † Sava; † Vasilie Pahomie; † Coşeteanul. Pe verso-ul filei a doua, o însemnare contemporană: Zapisul lui Ursu de Bohotin şi a lui Pătraşco de Bohotin de chizăşi pentru feciorii lor; şi alta modernă: Bohotin. 13. 1654 (7153) iunie 9, Suceava M p. 81 † .... Adecă au venit înnaintea domnii mele şi înnaintea boierilor domnii mele Măriica, fămeia Băcei, fata lui Ion din Şerbeşti, nepoata lui Nistor, şi cu feciorii lor, Istihie, şi Cruceanul, şi Trofim, şi Lazar, şi Damaschin şi Dafina, de nime nevoiţi, nice asupriţi, ce de a lor bunăvoie, ş-au vîndut a lor dreaptă ocină şi moşie, cinci pămînturi în ţarină la Duşeşti, în ţînutul Neamţului, cu vatră de sat, şi cu fînaţ, şi cu loc de stupină, şi cu pomăt şi cu tot vinitul. Şi această ocină au fost cumpărătură moşului lor, lui Nistor, de la părinţii lui Comonici, iar ei au vîndut-o boiarinului domnii mele Iordachi vel visternic, dreptu doisprădzece lei bătuţi. Şi înn acea tocmală le-au dat banii ce mai sus scrie boiarinul domnii mele Iordachi vel visternic, 12 lei, bani gata, deplin întru mînule lor. Întru acea, şi domniia mea încă i-am dat şi i-am întărit ca de să-i fie şi de la domniia mea ocină şi cumpărătură, cu tot venitul. Şi altul să nu să amestece înnaintea cărţii domnii mele. ... 7153/1645 ... 9. † .... ... m.p.. † .... Pe verso-ul filei a doua, însemnare contemporană: ... „Duşeşti de la Băcea, din ţinutul Neamţ”. 1645 (7153) iunie 13, Suceava M p. 84 † Adecă eu, Bejan Balşe, scriu şi mărturisescu cu cest zapis al mieu, cum ne-am pîrît de faţă înnaintea măriei sale, lui vodă, cu Gligoraşco Jora, pentru un satu, anume Măşcăteni, pre Jijiia, ce i-au fostu cumpărat Jora, mainte de decît mene, de la călugării de Gălata. Apoi, m-am sculatu şi eu de am adaos pre Jora şi am cumpărat acel satu. Deci măriia sa, vodă, ne-au aflat lege denaintea Divanului, cum ca să-şi ţie Jora satul, pentru căci i-au fostu lui cumpărătură mai denainte vreme, iar mie să-mi întoarcă banii ce am dat eu, patru sute şi doîdzăci de lei. Deci mi-eu dat toţi banii deplin Jora, patru sute şi doîdzăci de lei, în Suceava, în Divan, denaintea boiarilor. Şi direse ce am luat de la călugări pre-acea ocină şi cîte am făcut eu, toate le-am dat în mîna Jorăi, denaintea boiarilor. Iar de să va găsi undeva cîndva niscari direse pre aceea ocină, ca să nu să creadză. Pre mai mari credinţă, am pus şi pecetea şî iscălitura. ... 7153/1645 ... 13. † Bejan Balş m.p.. Pe verso-ul filei a doua, o însemnare contemporană: Zapis ot Balşe pre Măcicăteni. 7153 iunie 13; şi alta din sec. al XIX-lea: Scrisoare de Măcicăteni. 1645 (7153) iunie 16, Suceava M p. 87 † .... Dat-am cartea domnii meli slugei noastre, lui Palade sulger, spre-aceia el să hie tare şi puternic cu cu cartea domnii meli a-şi ţine şi a-şi apăra ale sale direpte ocini şi cumpărături din Bărăşti, din gura Hurăeţei, şi din gura Iapii, care cumpărături au fost cumpărat Chiriiac vameşul pre unde-i spune uricul, cu tot vinitul, să aibă a ţine, şi nime să nu-i cutedze a ţine sau a opri înaintea cărţii domnii meli, pentru căci au arătat un uric di la Chiriac vameşul înintea domnii meli. .... ... 7153/1645 ... 16. † .... † .... 1645 (7153) iunie 20, Suceava M p. 89 † Adecă noi, Pavăl, şi Luca şi Istratie, şi cu nepoţii noştri, feciori Leavului, şi a lui Ionaşco, şi a Măriei şi a Oghiniei, noi toţi sintem feciorii lui Grigorie vătavul şi a fămeei sale, Dochiia. Scriem şi mărturisim cu cest zapis al nostru, cum noi, de nime nevoiţi, nici asupriţi, ce de bunăvoia noastră, am vîndut a noastră dreaptă ocină şi moşie din sat din Verşeni, pre Moldua, în ţînutul Suceavei, dumisale lui Iordachi visternicul cel mare, drept o sută şi patrudzăci lei bătuţi, din giumătate de sat din gios, doa case de moşie bătrîne şi giumătate dintr-altă casă, din partea lui Pleşcan, ce-i partea lui Oiţă, şi din partea călugărească a doi fraţi, ce ne iaste dreaptă cumpărătură de la feciorii Nemişului, anume Ilea şi Vasilie. Aşijdire, şi din ceia giumătate din sus, parţile a trei fraţi, iar de la ficiorii Nemişului, Ilea, şi Vasilie şi Tiron, cu vatră de sat şi cu pămînturi în ţarină, şi cu loc de stupină, şi cu pomăt şi cu vad de moară în Moldua. Şi ne-au dat visternicul Iordachi banii toţi ce mai sus scrie, ... lei, bani gata, întru mînule noastre. Pentru aceea, ca să-i fie de la noi ocină şi cumpărătură dumisale şi cu tot venitul. Şi înn această tocmală au fost: Eremiia Murguleţ, şi Ilie portariul, şi Nacul prăcălabul, şi Ionaşco cupariul, şi Ilie Boul, şi Nacul Brut, şi Dumitru diiaconul de Verşeni, şi Vasilie Cîmpanul din Bîrleşti, şi Hilohie de Dobruleşti, şi Andonie de Hăsnăşani, şi Suilă de Miteşti şi sătenii de Verşeni au fost de faţă. Şi, pentru credinţa, am iscălit şi ne-am pus peceţile. Şi eu, Luchiian diiacul, am scris, ca să se ştie. ... 7153/1645 ... 20. † Eu, Pavăl. † Eu, Dumitru diiacol, am scris. † ... m.p.. p. 90 † ... m.p.. † ... m.p.. Nacul Brut m.p.. † ... m.p.. † Vasilie Cîmpanul m.p.. † Eu, Nechifor Băcea, încă am fostu acolo m.p.. † Eu, Andonie. † Eu, Hilohie m.p.. † ... m.p.. † Iuraşco Adam, încă m-am prilejit acolea înn această tocmală. 1645 (7153) iunie 27, Suceava M p. 92 † .... Scriem domnie mea la sluga domnie mele, la Enache din Şufrăceşti. Dămu-ţi ştire că domnie mele s-au jăluit Toma Bilţǔ din Prăjeşti, şi Arhip de acolea, şi Focşe nepetul lui Năduşală şi lui Gligorie, nepotul lui Năduşală, pre alţî răzeşi de acolea din d Şufrăceşti. Pentru-aceia, dacă vei vedea cartea de acolea, iar tu să strîngi oameni buni din sus şi din gius şi să aleacă partea lui Năduşală din satu din Şufrăceşti, din vatra satului, şi din pămînturi, şi din fînaţi, şi din vad de moară, şi dinn tot venitul, ce i s-a a veni, cum or şti oamenii buni, şi să ne faceţi şi o mărturie şi să ne daţi ştire cum va fi mai cu direptul. .... ... 7153/1645 ... 27. † .... 1645 (7153) iunie 28, Suceava M p. 94 † Adecă noi, Gligorie de Verijeni, şi cu femeia mea, Irina, nepoata Nemişului de Verşeni, scriem şi mărturisim cu cestu zapis la nostru, cum noi, de nime siliţi, nici asupriţi, ce de bună voia a noastră, am vîndut a noastră p. 95 direaptă ocină şi moşie, optu pămînturi în sat în Verşeni, partea Andreicăi, den partea cea nemişasscă, în vatra satului, şi den cîmpu, şi den pădure, şi den ţarină, şi dentr-apă şi den tot venitul. Acea parte de ocină ce-i mai sus scrisă, optu pămînturi den hotar în hotar, cu tot venitul, aceia o am vîndut dumisale, lui Iordache vel vistiernic, dereptu treispredzeci de galbeni, să-i hie dumisale direaptă ocină şi moşie, şi cuconilor dumisale, în veci. Şi aestă tocmală s-au făcut dennaintea Nacului pîrcălabul, şi a Irimii Murguleţ, şi Ilie portarul de Suciava, şi Necolaiu de Liteni, Ionaşco cupărelul tij de Liteni, şi Savin de Vorontăreşti şi a mulţi boiari de Curte. Să aibă a-şi faci dumnealui şi dires domnescu. Pre mai mare credinţă, ne-am pus şi peceţile şi am iscălit într-acestu adevărat zapis, să se ştie. … 7153/1645, … 28. † … m. p.. 1645 (7153) iulie 1, Iaşi M p. 96 † Adecă eu, popa Grigorie din Tămăduiani, ce-am fost lăcuitoriu şi în Cozmeşti, şi cu preuteasa mea şi cu feciorii noştri, Toader, şi Ion şi Tudosca, scriem şi mărturisim cu cest zapis al nostru, cum noi, de nime nevoiţi, nici asupriţi, ce de bună voia noastră, am vîndut dumisale, visternicului Iordachi, a noastră dreaptă ocină şi cumpărătură din Verşeni, pre Muldua, ce-i în ţînutul Sucevei, o jirebie, ce-i o casă bătrînă, drept o sută de taleri bani buni, ce această ocină ne-au fost dreaptă cumpărătură de la Vasilie şi de la soru-sa, Profira, feciorii lui Cristiian şi a fămeei sale, Todosiia, cu pămînturi în ţarină, şi fînaţ, şi cu vatră de sat, şi cu curături în luncă, şi cu vad de moară în Moldua, şi cu livedzi, şi cu bălţi, şi din pădure, şi din cîmpu şi cu tot venitul. Şi dumialui, Iordachi visternicul cel mare, ne-au dat banii toţi deplin ce mai sus scrie, o sută de taleri, bani gata; şi zapis ce am avut eu de cumpărătură, acela încă l-am dat eu la mîna dumisale visternicului. Şi înn această tocmală au fost de faţă: Eremiia Murguleţ, şi Andoca den Iaşi, şi Gheorghi Boţ diiacul, Ionaşco Săpotean, şi Necoară Dupniţă, şi Tănasie diiacul, şi Gheorghie Meleşanul, şi alţi mulţi oameni şi Toader Perjul anume. Deci, vădzînd noi toţi de bunăvoie tocmală şi plată deplină, cu bani gata, am iscălit înn acesta zapis. Şi, pentru credinţa, ne-am pus şi peceţile. p. 97 Şi eu, Luchian diiacul, am scris, ca să se ştie. … 7153/1645, … 1. † Eu, popa Gligorie, cu mîna mea am scrisu, ca să să ştii. … m. p.. † Ionaşco Săpotean m. p.. … m. p.. Pe fila a doua, scris de aceeaşi mînă, începutul aceluiaşi act: † Adică eu, popa Grigorie de Tămăduiani, şi cu preuteasa; iar pe verso-ul filei a doua, o însemnare: Zapis pre o parte din Verşeni, de la popa Gligorie ot Tămăduiani; şi mai jos: … 23. 1645 (7153) iulie 2, Suceava M p. 97 † …. Dat-am cartea domnii mele Antemii Turietcoaie să hie tare şi puternică cu carte domii mele a opri şi a ţine a ei direpte ocine şi moşii, anume: giumătate de sat cu moară în Năslavcea, şi a treia parte de sat de Beserecani, şi den Şeleşeu, ce i să va alege den moşie şi 8 jirebii de compărătură, şi a treia parte de sat de Turiiatca, ce are de moşie şi 15 jirebii de cumpărătură, şi a treia parte de sat de Stăneşti, şi a treia parte de sat de Năhoreni, şi a treia parte de sat de Culiceni şi a treia parte de sat de Sănăuţi, nime să n-aibă treabă a ara sau a cosi pre locurile ei. Iar cine va ara sau va cosi, ca să aibă a lua a dzecea den pîne, şi den fîn şi den tot p. 98 venitul, şi nime să nu cutedze a ţine sau a opri pre ei, înaintea cartea domnii mele. … 7153/1645, … 2. † …. 1645 (7153) iulie 2, Suceava M † …. Dat-am carte domii mele slugii noastre, lui Ştefan Şoldan, spre aceia ca să fie tare şi puternic cu cartea domnii mele a lua a zecea, pre unde vor spune diresăle, la sălişte la Unguraşi, den tot venitul să aibă a lua a zecea, precum va fi partea lui, şi nime să nu cuteze a ţine sau a opri preste cartea domii mele. Iar cui va părea cu strîmbul, el va veni de faţă înaintea domnii mele. Aceasta scriem domniia mea, într-alt chip să nu fie. … 7153/1645, … 2. † …. <1645 (7153)> iulie 8, Căbiceşti M p. 101 † Milostive şi luminate doamne. Dăm ştire mărie dumitale cum au venit giupîneasa lui Strătulat ca au fost agă cu cinstită cartea mărie tale şi cu omul dumisale, logofătului celui mare, ca să alegem neşte părţi de ocină ce-au cumpărat Strătulat aga din sat din Brădiceşti, pre drese ce-au avut Strătulătoie de p. 102 cumpărătură, pre cîtu-i scrie în drese de către Mărdarie şi de cătră alţi răzeşi a lui; mărs-am acolo, la acel sat, şi înpreună cu omul dumisale, logofătului celui mare. Deci în vatra satului şi în ţarină au fost hotărît de Neniul vornicul şi de logofătul Racoviţă, şi stîlpit cu pietri; dece noi n-am mai ruşiit ace hotărîtură. Iară fînaţul n-au fost hotărît, ce am mărsu şi am ales pre acelea drese ai Strătulătoie, precum ne scrie cartea mărie tale. Şi am dat pră mîna giupînesei Strătulătoie, iară ce-au prisosit am dat pre mîna lui Mărdarie şi a răzeşilor lui. Iară neşte poiani, ce-au fost a neşte oameni curăţituri, cu săcure şi cu sapa, şi ai neşte locuri de priseci, şi cu pomi şi cu altă hrană, ce iaste pre acele locuri. Acei oameni, cîndu au fost ei ţiindu acel loc, ei n-au fost înpărţindu cu alţi răzeşi a lor, ce le-u fost ţiindu ei sînguri. Şi acmu, acei oameni ş-au vîndut părţile lui Strătulat agăi. Dece noi acele poiani şi ace hrană am dat pre mîna giupînesei Strătulătoie. Dece noi, aceşti oameni, aşe-m ştiut cu sufletele noastre şi dăm ştire mărie tale, anume: Chirila de Răspopi, şi Stratul ot Brădiceşti, şi Ionaşco Aleuş ot tam, şi Trifan, sîn Şoropul, şi Oniţă, brat Trifan, şi Gligorie Gureşan ot Teoşti, şi Flore ot Căbiceşti, şi Gligorie ot tam, şi Darie Buciumaş ot Căbiceşti şi mulţi oameni buni, ce s-au tînplat la acestă înpărţelă. Printru mai mare creidinţă, noi toţi ne-m pus şi peceţile pre acest zapis, să să ştie. … m. p.. Buciumaş; Chirila; Aleuş; Stratul; Trifan; Ioniţă; Gligorie; Flore; … Gligorie. † Eu, Popa Fene, am scris acestă mărturie. În continuare, însemnări din sec. al XIX-lea: Brădiceşti; şi: Hotarnică a Strătulătoaie. 1645 (7153) iulie 9, Iaşi M p. 103 † …. Scriem la sluga noastră, pîrcălabul ot Neamţu, dămu-ţi ştire că s-au jeluit înaintea domnii mele sluga noastră Luchian diiacul şi cu oamenii săi pre toţi setenii din Munteni, dzicînd că are o parte de ocină în sat în Munteni, cumpărătură de mătuşe-sa Sofiica, ce-au fost după David armaşul, de la Rodna cel bătrîn; iar zapis de cumpărătură de la Rodna, ce-au avut David armaşul, acela au arsu în foc, cînd au ars casele lui Măteiaş din Bătrîneşti, ce-au ţînut pre Ioana, sora giupînesei lui David ce-au fost armaş. Deci acmu, ei tăgăduiescu acea parte şi nu vor să li-o arate. Pentru acea, deaca vei vedea cartea domnii mele, iar tu să strîngi oameni buni şi din sus şi din gios, dimpregiur megiiaşi, şi depreună cu toţi setenii din Munteni şi să aveţi a alege cu toţii partea Rodnei din ocină, din Munteni, de cătră fraţii lui şi despre alţi răzeşi. Iar de nu vor vrea să o aleagă sau de le va părea cu strîmbul, să le daţi dzi să stea de faţă înnaintea domnii mele. Şi să aibi a face mărturie, cum veri afla acolo, şi să o dai la Luchian. Aceasta scriem. Într-alt chip să nu faci, înnaintea cărţei domniei mele. … 7153/1645, … 2. † …. 1645 (7153) iulie 11 M p. 105 † Adecă, eu, Gafa, fata lui Pilipovschie, nepooata Ihnătoie, ... Elinii Daşcuvnei, însumi pre mene mărturisescu cu cest zapis al mieu, cum eu, de bonăvoia mea, de nimene nevoită, nici asuprită, am vîndut o jirebii din sat din Sînăuţi, partea mea, însă iaste partea Tudorii, din cea parte, ce ţine şi Vărvarca Ihnătoie, am vîndut dumisale, lui Gavrilaş logofătului, pînă voi mai întreba, înnaintea legii, cu Vărvarca şi pentru altă jirebii. Şi mi-au dat plata deplin ... . Şi în tocmala noastră au fostt: Ionaşco Brăndzanul, şi Toaderaşco, feciorul Jorăi, şi Prodan, feciorul Drăguşescului, şi Iachim Tăţescul şi Dumitraşco aprodul. Şi, pre mai mare mărturii, noi ne-am iscălit şi ne-am pus şi peceţile. Iar eu, Costantin Drăguşescul, am scris acest zapis. De iasta scriem şi mărturisim. … 7153/1645 … 11 …. … m. p.. † Iachim Tăţescul m. p.. † Dumitraşco aprod. Pe verso, o însemnare contemporană: … ,,† Sănăuţi, în ţinutul Suceava”. 1645 (7153) iulie 11, Popeni M p. 105 † Milostive şi luminate doamne, să fie măriia dumitale sănătos. Dăm ştire măriei dumitale pentru pîra ce-au pîrît înaintea măriei dumitale fămeia lui p. 106 Ionaşco Roşca şi cu ficiorii ei din sat Săpoteni, pre Isac Stîrcea, pentru neşte hăleştee ce au avut price înpreună. Deci am venit la acele locuri, cum au fost învăţătura măriei dumitale, şi am chemat oameni buni cu cinstită cartea măriei dumitale, din sus şi din gios, megiiaşi de prinpregiur, şi am socotit cu toţii depreună. Deci am aflat trei hăleştee pre hotarul acelor doao sate, căce că vine un ţărmure a Săpotenilor şi altu ţărmure Popenilor, cît ţine acel loc de hăleştee. Deci am ales cu oameni buni şi ei încă s-au voit să ţie satul Săpotenii un hăleşteu mare din gios, ce-i de către Dumeni, şi Popenii să ţie un hăleşteu din sus, iară un hăleşteu din sus, ce-şi iaste împrotiva satului Popenilor, iar un hăleşteu mai mic, ce au fost în mijloc, între aceste doao hăleştee, s-au socotit să nu fie direptu nemică, nici să-1 mai ezască, nici Săpotenii, nici Popenii, nici odănăoară, în veci, ce numai să ţie fămeia lui Ionaşco Roşca şi cu feciori ei şi cu răzeşii săi din Săpoteni acel hăleşteu din gios de cătră Dumeni, iar Isac Stîrcea şi cu răzeşii săi ce va avea să ţie acel hăleşteu din sus împrotiva satului Popenilor. Aşea s-au ales şi s-au tocmit. Aşijdirea, s-au socotit şi hotarul Pepenilor despre Dumeni pre semnele cele bătrîne şi s-au mai pus semne împrotiva celor semne bătrîne despre Dumeni ş-au cădzut sămnele din gios de iazul Săpotenilor. De aceasta dăm ştire măriei dumitale, să fii măriia dumitale sănătos, .... ... 7153/1645 … 11. † Robii şi şerbii măriei tale: Pavăl Albotă vornicul, i Costantin Stîrcea biv pîrcălab, i Gociul, i Dumitraşco Şaidir, i Miron, i Grozav, i Ghiciul din Dorohoi şi alţii mulţi robi a măriei tale. 1645 (7153) iulie 13, Pomîrla M p. 107 † .... Dăm ştire cu ceastă scrisoare a noastră, cum ne-au trimis măriia sa, domnul nostru Vasilie voevoda, cu cinstită carte măriei sale să mergem la sat la Pomărla, ce iaste în ţînutul Dorohoiului, să strîngem oameni buni, megiiaşi de prinpregiur, să socotim pentru neşte părţi de ocină, ce-au pîrît dumnealui Pătraşco Ciogolea logofătul că iaste cumpărătură lui Isac Balica hatmanul de la Grozav, feciorul Zahariei, şi de la Simion Polupan, nepotul lui Grozav, şi de la Dumitru, ginerele Boghiului, şi de la popa Giurgea şi frate-său, Andronic, feciori Dancii de Pomărla, ca să alegem acele părţi de ocină pre diresele dumisale, ce are dumnealui de la unchiul său, Balica hatmanul, despre toţi răzeşii din sat din Pomărla, carii s-au pîrît şi de faţă înaintea măriei sale, lui vodă, anume: Ionaşco, şi frate-său, Vasilie, şi Coste, şi Andrei şi Miron, şi cumnaţii lor, Griga şi Tiran, feciorii Cazacului, nepoţi Grigăi de Pomărla. De care lucru, noi am mărsu, cum au fost învăţătura măriei sali, Iui vodă, la sat la Pomîrla, şi am strînsu boiari şi oameni buni, megiiaşi, slugi domneşti de prinpregiur: pre dumnealui Costantin Stîrcea ce-au fost pîrcălab, şi Dumitraşco de Şeleşeu, şi Gociul de Dorohoi, şi Oniul de Şeleşeu, şi Gligori şi Nicolai, Teutuleştii, şi Nicoriţă Brahă de Rugăşeşti, şi Ghiorghiţă, feciur Răşcăi de Săpoteni şi alţi oameni buni, ce-au fostu strînşi. Deci am ales feciorilor Căzacului şi a toţi răzeşii lor, moşeni şi cumpărători, pre direse ce-au arătat de moşie şi cumpărătură, şi li s-au ales din tot satul doao părţi, iar dumisale Ciogolii logofătul s-au ales, pre diresele unchiu-său Balicăi hatmanul, a treia parte den mijlocul satului. Şi s-au stîlpit şi din sus şi din gios de cătră cealalte părţi şi încă mai prisosiia de a treia parte, treidzeci şi şease stînjeni în vatra satului. Deci acei stînjeni i-au dat şi au dăruit pre toţi răzeşii din sat. Şi s-au tocmit şi s-au împăcat cu toţi răzeşii satului de-naintea noastră, cum să ţie dumnealui, logofătul Ciogolea, a treia parte în vatra satului, şi în ţarină, şi fînaţe, şi în hăleştee şi în tot locul. Pentr-aceasta, nime să nu mai aibă a scorni pîră, unii pri alţii, nici odănăoară, în veci. p. 108 Şi, pentru credinţa, cari noi toţi scriem mai sus, iscălit-am şi ne-am pus peceţile la acest zapis. Şi eu, Dumitraşco Şaidir, am scris, să se ştie. ... 7153/1645, ... 13 .... † ... m.p.. † ... m.p.. † ... m.p.. † Gociul ot Dorohoi m.p.. † ... m.p.. † ... m.p.. † Dumitraşco ot Şeşeşeu. † Oniul ot tam. Şi altul ca acesta iaste în mîna Căzăceştilor. Pe verso-ul filei a doua, o însemnare contemporană: De hotărîtu la Pomărla şi de stîlpitu; şi alta, ulterioară: ... „de la Pomărla”. 1645 (7153) iulie 15, Săpoteni M p. 108 † .... Dăm ştire, cum ne-au fostu trimis măriia sa, domnu nostru, să socotim la neşte ocine a dumisale logofătului Ciogolii şi să luom sama şi a neşte direse a lui Isac Stîrcea de Popeni, pre nişte părţi p. 109 ce-au dzis Ciogolea logofătul că-s cumpărături unchi-său, Balicăi hatmanul, în sat în Popeni, anume partea Ruscăi, fata Tîmpei, nepoata Iurşei, şi altă parte a Todoscăi, cu toţi fraţii ei, nepoţii lui Borodaci. De care lucru, socotit-am şi am luat sama şi direselor lui Isac Stîrcea şi am aflat că au întorsu aceste cumpărături, ce scriu mai sus, soacra Stîrcii, Hăcimăndoie, toţi banii în mînule Balicăi hatmanul. Deci noi şi carii s-au prilejit aicea depreună la această socotinţă, anume: Gociul, şi Dumitraşco de Şeleşeu, şi Oniul, şi Gligorie şi Nicolai, Teutuleştii, şi Nicorici Brahă şi mulţi oameni buni, ca să nu mai aibă treabă Ciogolea logofătul a se amesteca la acele părţi de ocină, nici odănăoară, în veci, ce să-şi ţie Isac Stîrcea ocina şi nime să nu aibă a-1 mai învălui din ruda Balicăi. …. ..., am scris, să se ştie. ... 7153/1645, … 15 …. ... m.p.. ... m.p.. † Gociul m.p. † ... m.p.. † ... m.p.. ... m.p.. † ... m.p.. .... .... 1645 (7153) iulie 17, Iaşi M p. 110 † .... Dat-am cartea domniei mele lui Vasilie diiaconului din Slobodzie ot Ştefăneşti să fie tari şi puternic cu cartea domniei mele a ţîne şi apăra a sale direpte ocine şi moşie di sat din Liveni, a treia parte, şi din satu din Hruşovăţu, ce i s-a alege partea, din vatra satului, şi din fînaţe şi din totu vinitul. Nime să nu aibă a cosi sau ara fără ştirea lui. Iar cine va fi arat fără ştirea lui să aibă a lua a dzece şi cine va cosi să aibă a-i lua coasa şi fînul. Iar cui va părea cu strîmbul să vie să stea de faţă înnaintea domniei mele. .... ... 7153/1645 ... 17. .... † .... Pe verso, o însemnare contemporană: Livenii. 7153 1645 iulii 17; alta din prima jumătate a sec. al XIX-lea: Livenii. No. 2. 1755 sic! iulie 17; şi două moderne: No. 2. 7153/1645 iulie 17. Cartea lui Vasilie voievodu, domnul Moldovei, prin care întărescu lui Vasilie diaconu stăpînirea peste părţile sale de moşie din satul Livenii Liveni şi Mitropolia Iaşi, pachetul 156, f. 2. 1645 (7153) iulie 18, Iaşi M p. 115 † Adecă eu, Oprea călugărul, feciorul Băisanuilui, scriem şi mărturisim cu ceastă scrisoare a mea, cum m-am voit, de bunăvoia mea, de nime silit şi neîmpresurat, cu fraţii mii, anume Simion Băisanul şi cu Toderaşco, feciorul Jorăi, de le-am dat părţile mele de ocină şi ţigani, toate părţile mele şi ţigani, anume Buhăeştii, giumătate, şi giumătate de sat den Dracsini, ce sîntu la ţinutul Vasluiului, ca să să le hie lor moşie, cu tot venitul, despre alţi fraţi. Pentr-acea, iar după moartea mea, să aibă ei a mă griji şi la ţăruit şi la comîndat. Dar pînă voi fi viu să aibu treabă ei cu aceli ocinine şi ţiganii să n-aibă treabă fraţii miei. Şi ne-am tocmit dennaintea fo lui Ftimie, vătavul de la Iordachi visternicul, şi dinnaintea lui Dumitraşco uricarul den Iaşi, şi dennaintea lui Pavăl potcovariul şi Ionaşco. Iar de nu m-ăr comînda, să aibă ei a da samă la Dumnedzău. Pentru credinţa, ne-am pus peceţile şi am iscălit. Şi eu, Lupul diiacul, am scris, să se ştie. ... 7153/1645 ... 18. Iftimie vătav a visternicul. ... m.p.. <Înainte de 1645 (7153) iulie 20> M p. 116 † Eu, Isac deregătorul de Bîrlad, şi Racleş căpitanul, şi lupul neguţătorul şi Ionaşco Băltag, şi Ursul aprodul de Zmiiani, şi Ionaşco Dinga de Bîrlad, şi Ursul Vîntul de acolea, şi Nacul neguţătorul de acolea şi mulţi oameni buni, ce ne-am prilejit la această tocmală. Adecă au venit înnaintea noastră Iftimie vătavul de au pîrît pre Dumitraşco Gheuca, pentru ocina de la Dragsini, ce au fost cumpărat Dumitraşco de la Oprina, fata Stancăi de Grădeşti a giupînesei Cimbalei. Deci Iftimii, el au avut moşie mai devreme acolea şi au fost ştiut că au cumpărat Dumitraşco. Deci am socotit ca să-i întoarcă Iftimie lui Dumitraşco. Deci Iftimie au scos banii înnaintea noastră şi a tot tîrgul şi i-au dat pre mîna lui Dumitraşco, 75 ughi. Şi aceşti bani s-au dat pentru partea lui mîne-sa, Stancăi, şi pre partea Odochieiei, şi pentru partea lui Toader Bălţatul şi pentru partea lui Neculaiu, feciorul lui Ursul pitariul; faci giumătate de sat de Dracsani. Deci noi, deac-am vădzut pe Iftimie dîndu banii toţi deplin pre acea giumătate de sat ce scriem mai sus, noi ne-am pus peceţile şi iscăliturile pînă-şi va face şi derese de la măria sa, vodă, să se ştie. ... m.p.. ... m.p.. Eu, Ionaşco, am scris m.p.. 1645 (7153) iulie 21, Iaşi M p. 119 † Adecă eu, Gligorcea, fratele giupînesei Candachiei, şi Moiseiu, sîn Frîţiman, şi Ursu, ginerele mieu, scriem şi mărturisim, înşini pre noi cu cestu zapis al nostru, cum de bunăvoia noastră ne-am tocmit cu fratele nostru, cu Ursul Ciocîrlan, pentr-un ţîgan, anume Dumitraşco, feciorul Pantei, care ţigan au fost dat de dumneaei, de Candachiia, giupîneasa lui Ursu pitariul, fratelui nostru, lui Ursu Ciocîrlan, şi giupînesei dumisale şi cuconilor săi, pentru sufletul giupînu-său, lui Ursu, şi a cuconilor dumisale pitariul. Deci noi acel ţigan ce mai sus scrie 1-am luat şi 1-am dat la o treabă a noastră, ce i-am dat alt ţigan pentr-acel ţigan, anume pre Fîţacul, fratele lui Dumitraşco, iar fecior Pantei, ca să-ii fie de-acmu dreptu ţîgan de moşie frăţîne-nostru, lui Ursu Ciocîrlan, şi cuconilor dumisale şi cui să va mai alege din cuconii dumisale, neclătitŭ în veci. Şi-ntr-aceasta tocmală şi schimbătură a noastră s-au făcut dinnaintea boiarilor dumisale, lui vodă: dumnealui Vasilie Roşca vornicul de gloată, şi dumnealui Costantin vornic Ciogolea, şi dumnealui Buta vornic, şi dumnealui Neniul vornic şi dumnealui Bîrsan vornic. Pre mai mare credinţă, am iscălit şi peceţile ne-am pus să aibă a-şi face şi direse domneşti, să să ştie; însă cu ţîgancă şi cu feciori cu tot. Şi eu, Dumitraşco Cucoranul stegariul, am scris acest zapis. † ... 7153/1645 ... 21. ... m.p.. Ursul. ... m.p.. Bîrsanŭ m.p.. Vasilie Roşca m.p.. Buta vornic m.p.. 1645 (7153) iulie 22, Iaşi M p. 119 † .... Dat-am carte domniei meli rugătorului noostru, egumănului de la p. 120 mănăstirea lui Sfeti Iaon, Nicoriţă, ca să fie tari şi puternic cu cartea domniei mele a ţine şi a opri o casă şi o vie în tîrvgu în Tecuci, care casă şi vie, care o au cumpăratu-o Nicoriţă hatmanul, de la i Vasilie de acoolea, cum ne-au arătat şi zapisile. Iar cui va păre cu strîmbul, să vie să ste de faţi înnaintea domniei mea. .... ... 7153/1645 ... 22. † .... .... 1645 (7153) iulie 24 M p. 120 † Adecă eu, Nacul pîrcălab den ţunutul Suceavei, scriem ceastă scrisoare a noastră, cum s-au pîrît de faţă înnaintea mării sale, lui vodă, giupîneasa Botedzoie den Giurgeşti, şi cu giupîneasa Candachiia den Pleşeşţi şi cu Mihaiu, prentru scîrbe şi strînbătăţi ce au avut unii despre alţii. Deci măriia sa, vodă, m-au învăţat pe mene să mărgu să socotescŭ acolo, cu oameni buni. Deci am strînsu oameni, slugi domneşti, şi feciori de boiari şi mulţi oameni buni, megeiaşi, şi le-am ales: den vatra satului doo părţi s-au venit i Bootedzoie şi oaminilor săi, şi Candachii cu lui Mihaiu, ginere-său, i s-au venit a treia parte den vatră, şi dentr-apă, şi în ţarină, tutindele al treelea pămîntu, şi den fînaţ, şi den levedzi, şi den pomi, fără ce vor fi pomi făcuţi de o ameni i Botedzoie, şi iar iazuri ce vor fi făcut cu sapa, şi Botedzoie, iar tutinderele doo părţi. Şi le-am stîlpit în vatră. p. 121 Şi alte scîrbe ce au fostu între dînşii şi cu vecinii lor s-au asămănat toate şi s-au înpăcat toţi. De acmu înnainte să nu se mai svădească nici să să mai protevască celora ce i-au fostŭ svăndindu pînă acmu. Iar carele dentru dînşii vor scorni sfadă, sau vor vrea să facă scîrbă sau vor vrea să înble în pizmă, ca pînă acmu, den răzeşi sau ţărani, de va mai ara pămînturi unul altora, fără voia a cui va fi pămîntul sau fînaţul, sau cine nu-şi va pune gard la ţarină sau va băga unul pre altu la slujitori, la zlotaşi, sau la desetnici, sau la gorştinari sau la pîrcălabi, cu pizmă, aceia să fie datori porţii mării sale, lui vodă, cu 12 boi, şi pîrcălabul să aibă a-i lega şi să-i trimită la măriia sa, la vodă, să fie de mare certare şi de rea ruşine înnaintea Divanului, carele va mai seri, să-1 bată, să i să taie mînule, carele va sudui fără ispravă să i să taie limba. Şi la această tocmeală au fostu: dumiialui vornicul Iuraşcu, şi Vasilie, sîn Mălaiu, şi A...ă den Hreasca, şi Condrea den Selişti, şi papa den Hreasca, şi Pîntea den Preuteşti, şi Misaiu de la Iaşi şi mulţi megiiaşi, ţărani. Şi ne-am pus peceţile şi iscăliturile şi s-au făcut scrisoare şi giiupînesei Botedzoie, şi giupînesei Candachii şi genere-său. De aceasta scriem. ... 7153/1645, ... 24. ... m.p.. Iuaşco vornic m.p.. ... m.p.. † Popa Gheorghie ot Hreasca m.p.. Arsenie ot Hreasca m.p.. † Condrea m.p.. Misaiu m.p.. † Pîntea ot Preuteşti m.p. 1645 (7153) iulie 24, Iaşi M p. 121 † .... Adecă au venit înnaintea domnii mele şi înnaintea tuturor boierilor domnii mele slugile noastre, Oniţă, ginerele lui Ştefan de Drăguşeni, şi Gavril p. 122 de Voinova şi alţi răzeşi a lor, de au pîrît de faţă înnaintea domnniei mele pe slugile noastre, pre Simion şi pre Hamarţu de Drăguşeni, pentru o bucată de loc ce au ei acolo în sat, în Drăguşeni, dzicînd Oniţă şi Gavril că le presoară Simion şi Hamarţu a lor bucată de loc. Deci domniia mea şi cu tot Svatul domnii mele am socotit şi am trimis pre sluga noastră, pre Drăgan Boul ... preşti şi pre sluga noastră, pre Vasilie Săpoteanul, să socotească rîndul acelui loc. Deci slugile noastre ce mai sus scriem au mărsu acolo şi au strînsu oameni buni şi au socotit şi le-au ales locul în vatra satului: şi au aflat ca să ţie Oniţă şi Gavril şi cu alţi răzeşi a lor giumătate de sat, partea de sus, iar giumătate de sat, partea de gios, să ţie Simion şi Hamarţu şi cu alţi răzeşi a lor. Aşijdirea, s-au aflat patru iazuri ezite: dece doîn iazuri, ce sîmtu den sus, să ţie Oniţă şi Gavril cu răzeşii săi, iară doî iazuri, ce sîmtu den gios, să le ţie Simion şi Hamarţu cu răzeşi lor, iară un vad de iaz, ce iaste neiezit înprotiva gurii Moroşcii, să ţie toţi frăţeşte, cînpul şi ţarina. Într-altu chip nu s-au putut alege, pentru că iaste locul strîmtu, mai multu spini şi pădure, decît loc curat. Dece au a ţine cum au ţinut de vac înpreună, frăţeşte. Aşijdirea un iaz, ce iaste pre mijlocul satului, s-au aflat să ţie apa în giumătate toţi, cine pre partea sa, să să hrănească. Dece domniia mea, deacă am vădzut acea înpărţală de slugile noastre şi de oameni, de la domniia mea am dat şi am întărit slugilor noastre, lui Simion şi lui Hamarţu, şi altor răzeşi a lor, pre acea giumătate de sat, partea de gios ..., ca să le hie lor direaptă ocină şi moşie, cu tot venitul, neclătitŭ niceodată, în veci. Şi de aceasta ... aibă a să mai pîrî .... ... 7153/1645 ... 24. † .... ... m.p.. .... 1645 (7153) iulie 28, Iaşi M p. 122 † .... Scriem domniia mea la sluga noastră, la Aramă den Hreasca. p. 123 Dămu-ţi ştire, daca vei vedea cartea domnii mele, iar tu să mergi să alegi nişte părţi de ocină a Zadului de Antăleşti, de la sat de la Onceşti, ce i să va alege partea lui, despre alţi răzeşi a lui, despre Vasilie, despre Hodor, să ştie unde va hi partea lui. Şi de pre partea lui să aibă a-şi lua a dzecea, den pîine, şi den pomete şi den tot venitul, pentru căci ş-au fostu luat dzi cu Vasilie Hodor şi la dzi n-au venit ş-au rămas de dzi. .... † … 7153/1645 … 28. † .... .... † .... Pe verso, o semnătură din prima jumătate a sec. Al XIX-lea: Vasilii Milu. 1645 (7153) iulie 30, Suceava M p. 124 † Eu, Ghiorghie Ştefan vel sulger, şi cu giupînasa me, cu Safta, şi Neculai Sechil stolnicul şi cu giupînasa me, cu Paraschiva, fetele lui Toader Boul visternicul, scriem şi mărturisim cu cest zapis al nostru, cum la înpărţare noastră ni s-au venit neşte părţî de ocină din sat din Stăjăreni, care părţî au fost cumpărătură dumisale socru nostru, lui Toader Boul visternicul. Deci noi am socotit, de bunăvoie noastră, şi am dăruit toate acele părţî de ocină, cîte să vor alegi din sat, din Stăjăreni, dumisale frăţine-nostru, lui Ştefan Boul clucerul, şi dacă i le-am dăruit dumisale, frăţine-nostru, ce mai sus scrie, nici la zapisul cel de înpărţare nu le-am scris, pîntru căci să-i fie dumisale ocină şi moşie şî ficiorilor dumisale, cu tot venitul, ce se va alege. Şi în tocmala noastră, cînd am dăruit acele părţî de ocină ce mai sus scrie, din sat din Stăjăreni, le-m dăruit denainte dumisale surorii noastre, Marii stolnicesi, şi denainte ginerelui dumisale, lui Pătraşco postelnicul, şi denainte giupînesăi dumisale, Anniţăi, şi denainte altor boieri şi ficiori de boieri: denainte dumisale lui Dumitru Buhuş spătarul, şi denainte dumisale lui Pătraşco Ciogole logofătul, şi denainte lui Pavăl vornicul şi denainte lui Neculai Mogîldei. Şi deci d-acmu nime să nu mai aibă a pîrî sau a strîca această tocmală, pentru căci om făcut noi, de bunăvoie noastră, aesta tocmală. …. ... 30 ... 7153/1645. ... m.p.. † ... m.p.. ... m.p.. ..., m-am tîmplat şi eu, ce m-au greşît la scris m.p.. † ... m.p.. † ... m.p.. Pe fila a doua, începutul doc., iar pe verso-ul aceleiaşi file, o însemnare contemporană: ... pre Stejereni, de la domnealor şi de la surorile noastre, de la dumneaei Safta sulgeroae şi de la stolniceasă Păraschiva. 1645 (7153) august 4, Iaşi M p. 125 † ... Scriem domnie mea la sluga noastră, la Dumitraşco Cocris. Dămu-ţi ştiri că domnie meli s-au jăluit sluga noastră Vasilie de Broşteni pre nişti răzeşi ai săi, dzicîndu că-i fac împresurătură pre unde au ei moşîi. Petr-aceia, deaca vei vedea cartea cartea domnie mele, iar tu să socoteşti cu oameni buni, megiiaşi, din sus şi din gios, să-i alegeţi moşîia de cătră alţi răzeşi, cumu-i vor spune şi diresele, acolo la sat Căbuji; să-i alegeţi din cîmpu, şi p. 126 din păduri, şi din lazuri, şi din hălăşteu şi din tot locul, ce i să va vini, pre diresă ce vor avea. Iar cui va părea cu strîmbul să le dai zi să stea de faţă înaintea domniei, mele şi să le faci o mărturie, cum vei afla cu oameni buni. …. ... 7153/1645 ... 4. † .... 1645 (7153) august 5, Iaşi M p. 126 † Adecă eu, Pătraşco Boldescul ce am fostu armaş, scriu şi mărturisescu cu cestu zapis al mieu, cum am avut pîră, în cîteva rînduri, cu Dumitraşco uricariul, pentru a p. 127 patra parte de sat de Popeşti, din parte de sus, ce-i pre Şiret, în ţinutul Neamţului, ce acie a patra parte de satu au fostu cumpărătură părintelui mieu, lui Toader Boldescul ce au fost vornic, de la Ion Herlic, şi de la Hociungu cel bătrîn şi de la alţi oameni a lor. Într-aceî, noi ne-am tocmit, de bunăvoia noastră, şi mi-au datu dumialui Dumitraşco, cinci boi, dereptu şeaptedzeci şi doi de taleri bătuţi, întru mîna mea, dinaintea dumisale giupînnului Toderaşco marele logofăt şi dinaintea altor boiari, cari mai gios au iscălit. Şi direse ce am avut pre acea parte de ocină ce mai sus scriem, de cumpărătură de la acei vîndzători şi de întăritură de la Moiseiu vodî, toate le-am dat pre mîna dumisale, ca să-i fie lui direptî ocină şi răscumpărătură, pentru căci i s-au venit lui să răscumpere, căci au fost şi dumnealui moşnean de acolea. Şi de acmu înainte ca să nu mai aibu eu treabă într-acea giumătate de sat, în partea de sus, nici feciorii miei. Şi, pre mare credinţă, am iscălit cu mîna mea şi au fost şi feciorii miei de faţă, Gruiţă şi Dumitraşco, cîndu am făcut aciastă tocmală. Iar de să vor mai afla niscare direse, pre niscare părţi de ocină într-acea parte de sus, ori la mene, ori la feciorii miei, să nu să creadză, ce iarăşi să se dea pre mîna dumisale uncariului, nici să mai pîrăscu eu sau feciorii miei pre dînsul, nici dumnealui pre noi, de aciastă pîră, nici odănăoară în veci, preste acest zapis al nostru. Şi eu, Chiril am scris, să se ştie. ... 7153/1645, ... 5. ... m.p.. ... m.p.. ... m.p.. ... m.p.. ... m.p.. ... m.p.. ... m.p.. ... m.p.. ... m.p.. ... m.p.. ... m.p.. ..., m-am prilejit m.p.. ... m.p.. Pe verso-ul filei a doua, o însemnare contemporană: † … „† Zapis de cumpărătură pe a patra parte din Popeşti”. august 6 M p. 128 † Întru tot cinstit părinteli nostru, dumneata, logofete, să fie dumneata sănătos. Dăm ştiri dumitali, ca părintelui nostru, pentru rîndul gupînesîi îi Strătulătoia şi lui Vasilie, că au venit cu cinstită cartea mărie sali, lui vodă, la noi, la mejiiaşi, ca să socotim pentru o parte de ocină, din satul Brădiceşti, partea lui Pobihnă, care parte au dzis giupîneasa lui Ghieţău că ou cumpărat giupînu-său, Ghieţeu, de la Pobihnă. Iar giupîneasa lui Strătulat, încă au scos dres cum au cumpărat Strătulat, el, acea parte de ocină. Deci noi ne-am strîns mulţi oameni buni şi bătrîni, mejiiaşi di pren pregiur, şi am socotit şi ne-am întrebat unul pre altu, dorŭ să va affla cineva ca să ştie el, sau să hie audzit din părinţii lor să hie ştiindu cum au cumpărat Ghieţău. Deci noi, dumneata logofete, noi nu ştim cu sufleteli noastre, nici am audzit den părinţie noşştri, să hie cumpărat Gheţău acea parte de ocinnă, nici alta. Iar de va avea dumneaei nescari derese undeva, ia le va scoate, sau nescare oameni, fără noi, să hie fostu într-acea tocmală, dumneaei să va înderepta, iar noi nu ştim. De aceasta dăm ştiri dumitali, iar dumeata vei socoti cum te va năstăvi milostivul Dumnădzău. Să fie dumnata sănătos, într-ai mulţi şi buni, …. † Noi, slugi măriei sali, lui vodă, popa Toader ot Răspopi, şi Chirila, şi Mitrul, şi Dumitraşco Burgheli, şi Ionaşco Leuş, şi Irimie, şi Iachim, şi Căzacul şi mulţi oameni buni, di pren pregiur mejiiaşi. Şi, pre mai mari credinţă, ne-am pus şi peceţili. 1645 (7153) august 8, Iaşi M p. 131 † .... Scriem domniia mea la sluga noastră Pătraşco Boldescul. Dămu-ţi ştire că s-au jeluit înnaintea domniei mele Macsin den Şchiai, dzicîndu că ş-au înpărţit ocina şi delniţele cu fînul de cătră răzaşii săi, iar nişte răzeşi, nepoţii Izmărandei călugăriţei, şi cu alţi oameni, ei au mersu de i-au cosit fînul cu tăriia lor. Dereptu aceea, deaca vei vedea cartea domniei mele, iar tu să mergi să socoteşti, cu oameni buni, cît fînu vor hi cosit acei oameni, pre partea lui Macsin, să-i faci lege dereaptă, să-i dea fînul înnapoi, cine cît va hi cosit. Iară cui va părea cu strîmbul, să stea de faţă înnaintea domnii mele. …. † … 7153/1645 … 8. † …. † …. 1645 (7153) august 8, Suceava M p. 132 † Eu, Lazor cizmar, şi cu feciorii miei, mărturisescu, cum, de bunăvoia mea şi cu voia feciorilor miei, de nime nevoiţi, am vîndut o bucată de loc, de grădină, den locul casei dennapoi, am vîndut giupînului Stavăr şi giupîinesei sale, dereptu şeasăsprădzece lei, ca să-i hie dereaptă cumpărătură şi ocină şi lui Stavăr şi fămeii sale şi feciorilor săi. Acel loc însă n-am vîndut în lungu, ce în curmedziş, pîn-în cela gardu. Şi ceastă tocmală fost-au: popa Gheorghie cel domnescu, şi Frangule stolnic, şi Solomon cizmar şi Erimiia Iulăş, ce au scris, cu dzisa lui Lazor şi a feciorilor lui Lazor. Şi eu, Lazor, pus-am şi pecetea şi m-am rogat marturilor de ş-au pus peceţile, de credinţă, să n-aibă val, nici întorsătură, în veci. … 7153/1645 ... 8. ... m.p.. † Eu, popa Ghiorghii, martur. † Eu, Lazor, pus-am degetul. ... m.p.. Pe verso-ul filei a doua, o însemnare în limba greacă din sec. al XVIII-lea. 1645 (7153) august 8 M p. 132 † Adecă eu, Ionaşco Deuga, şi cu femeia mea, Anesia, sponem şi mărturisim cu cestu zapis al nostro, cum am mărsu noi, de bunăvoia noastră, la sfînta mănăstiri, la Pîngăraţi, de am dat o poiană ce am din sus de Straji, pe apa Bistriţăe, dereptu gura Tarcăului, pînă în Stîncă, de iastă parte; o amă dat de m-am scris la pomenicul cel mare şi să ne facă trei sute de leturghie. De iasta scriem şi mărturisim cu acestu zapis al nostru. Şi în tocmala noastră au fostu: Mitrofan de Besărecani, şi Veniiamin tij, Vasilcea din sat den Dărmăneşti. Şi, pe mai mari credinţă, ne-am pus şi peceţili, ca să se ştii. ... 7153/1645, ... 8 .... 1645 (7153) august 9, Iaşi M p. 133 † .... Dat-am cartea domniei mele părintelui şi rugătoriului nostru, lui Ghidion episcopul de Huşi, şi pre cine va trimite ca să fie tare şi puternic cu cartea domniei mele a lua pre Ion Hîrca, ce ţine pre Tecmăneasă, cu toate bucatele ce va avea, ţi să-1 ducă la satele svintei Ipiscopii, unde şedu şi părinţii lui, pentru căce este şi el vecin direptu de moşie svintei Ipiscopie. Şi nime să nu cutedze a ţine sau a opri preste cartea domniei mele. .... ... 7153/1645 ... 9. † .... † .... 1645 (7153) august 10, Iaşi M p. 134 † .... Dat-am cartea domniei mele slugei noastre Dabijei căpitanului să fie tare şi puternic, cu cartea domniei meli a-şi ţine a lui vecini, ce are la sat la Todereşti, anume: Arsenie, şi Ionaşco şi pre alţii, să nu-i dea nemărui. Iară cui va părea cu strîmbul, să vie de faţă cu sluga noastră, ce mai sus scriem. Aceasta scriem domniia mea. …. † ... 7153/1645 ... 10. † .... † .... Pe verso-ul filei a doua, o însemnare contemporană: † Todereştii, pe vecini, care scriu anume, şi dintr-aeşti este Ioniţă cislariu, cu fii-seu, Alecsandru; şi două însemnări din sec. al XVIII-lea: Todireşti şi o semnătură a unui spătar, neclară, apoi: Pe vecini, iar nu pe moşie. 7153 1645 avgust 10. Nr. 3. 1645 (7153) august 12, Iaşi M p. 135 † .... Scriem domniia mea la sluga noastră, la Pătraşco Vorbinescul. Dămu-ţi ştire că s-au pîrît de faţă înnaintea domniei mele credinciosul şi cinstitul, boiarinul domniei mele, Ureche vornicul cel mare de Ţara de Gios, cu oameni den sat, den Holohoreni, pentru sat, pentru Holohoreni, dzicîndu că au ei moşie acolo. Deci domniia mea am trimis boiari de la domniia mea de au cercat de dao ori acolo şi tot s-au aflat că ei n-au nice o trabă acolo. Şi au înblat ei fără de ispravă, amestecîndu, şi moşie n-au avut; deci i-au rămas boiarinul domniei mele, Ureche vornicul, ce mai sus scriem. Pentr-acea, dacă vei vedea cartea domniei mele, iar tu să le pui dzi să-şi ia casăle de-acolea, iară de la vor lua pînă la dzi, să mergi tu sîngur să le răsipeşti, toate pîn-într-una. Aiasta-ţi scriem, într-altu chip să nu faci. † … 7153/l645 ... 12. † .... .... 1645 (7153) august 20, Iaşi M p. 141 † .... Adecă au pîrît de faţi înnainte domniei mele, fămeia Popăscului din Măţcani şi cu ficiorii ei, pre sluga noastră pre Mihalcea diiacul, pentru o moşie din sat din Uricheşti, din partea din gios, dzicîndu Popăscoaia şi ficiorii iai că au zălojit această moşie, dreptu doi taleri buni, la Cozma, socrul Mihalcei din Copăceşti, iar Milhalce au dzis că au cumpărat acea moşie Cozma, socru-său, a treia parte din partea lui Vasilie Popăscul, cum au arătat şi zapis de la oameni buni, mărturie cum au cumpărat. Deci au rămas Mihalcea pre Popăscoie şi pre ficiorii ei, denainte domniei mele, să aibă a-şi ţine el moşiia şi cu fraţii săi, cumu-i scrie zapisul, iar Popăscoie şi ficiorii săi să n-aibă nici o treabă cu ace moşie. Deci de aiasta pîră să nu se mai pîrască, în veci, de-acmu-nainte. …. † ... 7153/1645 ... 20. † .... .... <1645 (7153)> august 20 M p. 141 † Adecă eu, Tudora, fata lui Toader de Portari, femeia lui Ghervasie de Olăneşti, şi cu feciorii miei, ..., scriem şi mărturisim cu cest zapis al mieu cum, de p. 142 neme nevoită, nici asuprită, ce de bunăvoia noastră, am vîndut toată partea noastră de moşie şi cumpărătură, ce-am avut de la tată-nostru, Toader den Portari, ce lui i-au fostu cumpărătură de la Hilip, toată partea noastră din sat din Ţigăneşti, pre valea Sărăţii, în ţinutul Vasluiului, ce o am vîndut dumisali, lui Răcoviţă Cihan al doile logofet, dereptu cinsprădzeci galbeni, bani buni, să-i hie dumisali dereaptă ocină şi moşie, lui şi feciorilor dumisali, în veci, denaintea a mulţi oameni buni, anume: Gavril Bechiia de Tătăreni, şi popa Vasilie, şi Toma Toderici, şi Ursu şi alţii de pre pregiur megeiaşi. Iar, pentru credinţa, noi am pus peceţili şi degetili în loc de peceţi să aibă a-şi face dumnealui şi derese domneşti. Să se ştie. † … 20. Popa Vasilie m. p.. † Degetul lui Toderici. † Degetul Ursului. Şi eu, Moldovan diiacul, încă m-am prilejit într-această tocmală şi am scris acest zapis. Pe verso, o însemnare de la sfîrşitul sec. al XVIII-lea: Zapis pre Ţigăneşti de la Tudora, femeia lui Ghervasii, fata lui Toader din Portari, pe Ţigăneşti. 1645 (7153) august 21, Iaşi M p. 142 † Adecă eu, Stratona, fata Anei de Iurghiceni, nepoata ..., scriu şi mărturisescu cu cestu zapis al mieu, cum eu, de bunăvoia mea, de nime nevoită, nici asuprită, am vîndut partea mea de ocină, ce să va alege partea mîne-mea, Anei, din sat din Iurghiceni, din vatra satului, şi din cîmpu, şi din pădure, şi dintr-apă şi din tot venitul, cu tot locul cît să va alege. Aceasta o am vîndut Todosiei, giupînesăi lui Bandur, direptu cincidzăci de taleri, însă cu un cal ce au luat tată-mieu, Dănilă, dereptu treidzăci de taleri, cîndu au fostu vornicul Bandur viu. Şi cît au fostu mai rămas, acmu mi-au făcut deplin plată, denaintea dumisale Neniului vornicului, şi a Roşcăi şi a Butei, vornicii de poartă, şi a lui Bîrsan vornicul şi a lui Dumitraşco uricariul, ca să-i fie de acmu înnainte a ei direaptă ocină şi moşie, în veci. p. 143 ... 7153/1645 ... 21. ..., dinnaintea noastră au fost această tocmală mai de apoi m.p.. Buta vornic m.p.. Pe verso-ul filei a doua, două însemnări contemporane: † Dat-au dumnelui, spătariul Bohuş, pre ceastă parte de ocină arvonă. Di-i va plăcea dumisale acea parte de ocină, deacă va merge dumnelui la Iurghiceni, să-i dea şi ceia bani, să-i facă plata deplin, de nu-i va plăcea să-i dea banii înnapoi, ce i-au dat dinnaintea noastră. Patru galbeni au dat dumnelui; … m.p.. şi: † Partea Stratonii, fata Annei, de la Iurghiceni; urmează iscălitura lui Costandin Paladi hatman m.p.; şi o însemnare tîrzie: 7153 1645 august 21. No. 4. 1645 (7153) august 22, Iaşi M p. 143 † .... Dat-am cartea domnii meli lui Apostol Cehan spre acea să hie tare şi puternic cu cartea domnii mele a ţine şi a opri o parte de ocină, ce au cumpărat socru-său, Bolea, de la Boziana şi de la soru-sa, Dumitra, din sat din Prigorceni, nimenea să nu are sau să cosască acea partea, nici să aibă o treabă. Iar cui va părea cu strîmbul, să vie să stea de faţă înaintea domniei mele. Şi nime să nu cuteză a ţine sau a opri preste cartea domniei mele. … 7153/1645 ... 22. † .... † .... <Înainte 1645 (7153) august 24> M p. 144 ..., mărturisescu eu cu gura me la danie şi săvîrşenie me cum am dat fetii meli, Măricuţă, zeci boi de plug şi trei tineri, şi zăci vaci cu viţăi şi trei tineri, şi şapte iape cu mînzi, şi zeci mascuri, şi 150 de matce de stupi, şi 200 de oi, şi viili în Dric, cu crami, de la Manţul, şi satul Hurdugii, cu curţi, cu iazuri, cu vecini, cu tot vinitul, şi parte de Dăneşti, din cît să va alege parte noastră, şi prisaca de la Hurdugi, iar din giumătate de sat Futeleşti, în giumătate, cu tot vinitul, şî din Pojorăni, de la Prut, din cît să va alege partea noastră, în giumătate, cu tot vinitul, şi din ţigani, în giumătate, şi din povijie casei, şi din argint, şi o sabie, şi o şarvana şi un ilic. Aceste le-m dat fetii meli, Măricuţii, cum scriem mai sus, denainte popii lui Tene, şi Macarie căpitanul, şi Romaşco, şi Gligorie Colăcei şi Ionaşco Godinac. Iar carile va strica cuvîntul meu să fie treclet şi proclet. Şi eu, sluga agăi Beldiman, am scris. …. Şi eu, popa Fenea, am fostu de faţă şi mărturisăscu, precum scrie mai sus. 1645 (7153) august 24, Iaşi M p. 144 † .... Adecă au venit de s-au pîrît de faţă înaintea domniei mele Gongoaie, cu giupîneasa lui Strătulat ce au fost agă, pentru o ocină de la Brădiceşti, ce o au cumpărat Strătulat de la feciorii Stoicăi, iar Gongoaie au dzis că partea ei nu o au vîndut Stoicăi. Iar Strătulătoaie au adus şi uricul şi zapisul de la Stoica, cum acea ocină o au cumpărat de la Stoica şi partea Gongoaie. Deci au rămas Strătulătoaie pre Gongoaie, denaintea domniei mele; să-şi ţie Strătulătoaie moşiia, iar Gongoaie să n-aibă treabă. …. ... 7153/1645 ... 24. † .... <1645 septembrie 1-1646 august 31> (7154), Iaşi M p. 150 † .... Adecă s-au pîrît di faţă înnaintea domnii mele Tomiţa căpitanul, cu popa Ilie din Dănceni, şi Vasilie diiaconul, şi cu Frim de-acolo şi cu Călugăriţa, mătuşea lor, pentru nişte părţi di ocină, ce au avut Tomiţa în satu, în Dănceni, moşie şi danie ce au avut di la Nicoară Prăjescul şi cumpărături ce au avut ale sale, cum au arătat şi direse înnaintea domnii meli di danie şi de cumpărături. Iar popa Ilie, şi cu diiaconul, şi cu Frimu şi cu mătuşea lor, Călugăriţa, au dzis înnaintea domnii mele, cum au şi ei amestic într-aceli părţi di ocină, cu Tomiţa înpreună. p. 151 Dici domniia mea l am socotit diresele Tomiţei şi am aflat domniia mea cum popa Ilie şi diiaconul, cu oamenii lor, n-au nici o treabă într-aceli părţi. Şi au rămas Tomiţa pre popa Ilie, şi pre Vasilie diiaconul, şi pre Frim şi pre mătuşea lor, Călugăriţa, dinaintea domnii mele. Pentr-aceia, ca să n-aibă a se mai pîrî aceasta pîră, nici odinioară, în veci, peste cartea domnii mele. … 7154/1645 septembrie 1-1646 august 31. † …. † …. <1645 septembrie l - 1646 august 31> (7154), Botoşani M p. 151 † .... Scriem domnie mea la starostiei de Putna. Dăm ştire că au avut zi naintea Porţei dumniei mele Bîrlădeanul, cu Ştefan Brate de Cruce de Gios, ca să hie amîndoi de faţă se-şi întrebe pentr-un locu, ce ş-au pus Ştefan casă, şi pomi, şi grădini şi pihneţe pe moşiia Bîrledeanului, şi n-are nici o treabă, că i s-au venit lui de pre o cumpărătură, cum are şi zapis de la oamini buni, cum au ales acel loc, şi pentr-o vacă, ce zice că i-au fost luat. Deci Ştefan n-au venit la zi, ce au rămas den toată lege domniei mele, iar Bîrledeanul au venit la zi ş-au aşteptat după zi pîn-a patra zi şi ş-au pos herîia nainte Porţei domniei mele. Derept ace, decă veţi vede cartea domniei mele, iar voi se mergeţi acosă se puneţi zi acilui om, ca să-şi mute casa de pre a cel loc, iar de nu o va muta pîn-la zi, voi se o răsepiţi. Iar de acmu înnainte, ca să nu se mai pîrască, de ceastă pîră, nici dănăoară, în veci. …. ... 7154/1645 septembrie 1 - 1646 august 31. † .... † .... <1645 septembrie 1-1646 august 31> (7154) M p. 153 † Adecă eu, Sileştean, scriem şi mărturisim cu cestu zapis al miu, cumu de a mea voie, de nimene silit, nice asuprit, ce de a mea voie, amu fîndut o săcătură la sat la Şoldeşti, lui Toader, ficior lui Istratie ot Bătineşti. Şi om fîndut, dereptu doi lei, bani gata, şi dereptu 12 mirţe de mălaiu. Deci eu amu întrebat şi pe frate-miu, el n-au vrut să cumpere. Deci pentr-acela lucru ca să hie lui dereaptă moşie, în veci de veci, iară dentru oameni miei nime să n-aibă a grăi într-alte chipuri, că omu vîndut denaintea lui Marcu ot Bătineşti, Ionaşco ot tam, Ştefan şi Irimiia ot Ţigăneşti, Vasilie Dolohan şi mulţi oameni buni au fostu în tocmala noastră, ca să să ştiie. Mai pe mare credinţe, pusu-ne-am şi peceţile. Veleat 71541645 septembrie 1 - 1646 august 31. <1645 septembrie 1 - 1646 august 31> (7154) M p. 154 † Eu, Cioban, şi Precop, scriu şi mărturisăscu, însumi cu cesstŭ zapis alŭ nostru, de nimene nevoiţi, nici îndemnaţi, ce de a noastră bunăvoie, am vîndutŭ popii lui Murgu şi popii Dumei partea mătuşă-sa, ce au cumpăratu de la Ciogălea, pe unde să va alege, cu venitul cu tot, direptu 10 ughi şi 10 lîni. Şi tocmala noastră mulţi oameni buni au fostŭ şi boieri, anume: vornicul Ilie, şi Irimiia Dabija, şi Saia pitarul, şi Enachi blănarul domnesco, şi sulgerul Iani şi mulţi oameni buni, să se ştie. Şi, pe mare credenţă, ne-am pus şi peceţile. … 7154/1645 septembrie 1 - 1646 august 31, …. <1645 septembrie 1 - 1646 august 31> (7154) M p. 154 † Adecă eu, Măriia, ... Ilenei, cu nepoţii săi, cu ... Savei, cu Enachi şi Anăsiia, cum noi, de bunăvoia noastră, am vîndut a noastră direaptă parte de ocină, ce să va alege din sat di Alecseşti, din partea lui Gherasim, 2 părţi vîndute, iară a triia parte iaste nevîndută, partea Agafiei nevîndută, cura noi ne-am tocmit, de bunăvoia noastră, ne-am tocmit, de nime nevoiţi, nice împresuraţi, ce noi de bunăvoia noastră am vîndut. Şi am vîndut Lungului armaşului. Şi am luat un cal ... ughi şi o vacă, diriptŭ 4 ughi. Şi au fost Drăgan, cu ..., Drăgan, cu Vasîlie, şi cu Ion şi cu Enachi de faţă acolo, şi Tănasie, cu Vrăbioie, şi Gligoraşco, nepotu Scorţei, şi Tofan, cu ... Carpŭ. p. 155 Şi eu, popa Tănasie, am scris, şi mai apoi ne-am pus şi peceţile, ca să să ştie. … 7154/1645 septembrie 1 – 1646 august 31. † Eu, Ileana m.p.. Mărie; Sava; Enachi; Anisăe; Ileana. 1645 (7154) septembrie 1, Iaşi M p. 158 † …. Scriem domniia mea la pîrcălabii de Neamţu. Dămu-vă ştere că s-au pîrît de faţă înnaintea domnie mele Erimiia Vîrnav de Săcoiiani, şi cu Tufan de-aculea şi cu Tănasie de-aculea, pentru casa ce au făcut Tănasie, pre un iaz de moară, şi asupra a neşte fîntîni şi pre un pumăt a lor, şi aculea n-au mai fust casă de cîndu-i satul, fără acea casă ce-au fostu a Murei. Derept aceia, deacă veţi videa cartea domnie meli, iar voi să strînageţi oameni buni, bătrîni, să sucutiţi cu dereptul de nu va mai hi fustu casă la cel ... ţelină, iar voi să-i mutaţi casa în vatra satului. Iar de va fi fust făcut ... moară altă casă, să fie şi aceasta pre acel loc. De aeasta scrisa domniia mea. …. ... 7154/1645 ... 1. † .... 1645 (7154) septembrie 15, Iaşi M p. 163 † ... Adecă au venit înnaintea noastră şi înnaintea tuturor boiarilor a lor noştri boiarii Moldovei, celor mari şi celor mici, Ionaşco Mînjea, ficiorul lui Drăgan Mănjei, de au pîrît de faţă înnaintea domniei mele pe sluga noastră pe Iaţco, ginerile lui Sărghie, ficiorul Gligăi Mănjei, dzicîndu Ionaşco Mînjea şi alte săminţii a lui cum să acoliseşte Iaţco de o parte de ocină de la sat de la Voineşti, ce-i în ţinutul Cărligăturii, şi de o parte de ocină de la sat de la Grieşti, p. 164 ce-i la ţinutul Vasluiului, cum sîmtu a socru-său, a lui Sărghie, a ficiorului Gligăi Mănjei. Iar Ionaşco Mănjea şi alte săminţii a lui, ei dzic că nu ştiu cine iaste Gliga Mînjea, nici iaste de ruda lor. Iar sluga noastră Iaţco au dzis înnaintea domnii mele cum sîngur Ionaşco Mănjea i-au spus cum are femeia lui ocină depreună cu dînşii într?acele sate ce mai sus scrie şi prentr-alte locuri, partea Gligăi Mănjei, fratele lui Drăgan Mănjei, şi i-au arătat şi locul casei Gligăi Mănjei, şi i-au arătat şi loc de hăleşteu, unde va face pre partea Gligăi, ş-au făcut Iaţco hălăşteu sîngur cu multă cheltuială din pajişte, ş-au adus mulţi oameni buni, bătrîni, megiiaşi de pre înpregiur, de au mărturisit cu sufletele lor cum iaste Gliga Mînjea frate bun cu Drăgan Mănjea, ficiori lui Drăgan Mănjei celui bătrîn. După aceia, l-au pîrăt Ionaşco Mănjea cum au făcut hălăşteul în bahnă, unde-i loc de fănaţu, de strică fănaţele. Iar Iaţco au adus oameni buni de au mărturisit cu sufletele lor cum nu iaste hălăşteul în fînaţu, ce-i în vatra satului, şi nu strică nemic fînaţu. După aceia, au pîrît Iaţco pre Ionaşco Mănjea cum au văndut el singur toate părţile de ocină a tuturor fraţilor de la sat de la Grieşti, ce-s la Vaslui, lui Enachie visternicul, fără ştirea altor fraţi. Domnia mea am făcut lege, ca să aibă a ţine ceia fraţi partea Ionaşco Mănjei den Voineşti, den răscumpărătură ce au răscumpărat de la Fortuna ce-au fosu comis, cu ... vîndut la Grieşti. După aceia, de iznoavă s-au sculat Ionaşco Mănjea şi cu toate rudele lui, de să lepăda de femeia lui Iaţco, de Anghelina, de au dzis cum nu iaste fată bună lui Sărghie, ce-i iaste hiiastră, făcută cu altu bărbat, pe urma lui Sărghie. Iar sluga noastră Iaţco au adus preuţi şi slugi domneşti, oameni buni, bătrîni, carii au ştiut cîndu au născut Anghelina, fămeia lui Iaţco, de au mărturisit înnaintea domnii mele şi a tot Svatul domnii mele cu sufletele lor cum iaste fată bună lui Sărghie, ficiorul Gligăi Mănjei. Într-acea, domniia mea şi cu tot Svatul domnii mele socotit-am şi i-am giudecat pre dreptate după legea ţării, dacă au mărturisit preuţi şi slugi domneşti, oameni buni, bătrîni, cu sufletele lor, cum iaste Anghelina fată bună lui Sărghie, ca să aibă a ţine la toate moşiile tătă-ne-său pre unde va avea, în toate locurile, partea tătă-ne-său, lui Sărghie, ficiorul Gligăi Mănjei. Deci Iaţco s-au îndereptat şi ş-au pus herăia, 12 taleri, în Visteriul domnii mele, iar Ionaşco Mănjea şi toată săminţiia lui, ei, au rămas den toată legea noastră şi a ţărăi. Deci de acmu înainte, să nu mai aibă a să mai pîrî aceasta pîră, nici a dobîndi, nici odănăoară, în veci. …. ... 7154/1645 ... 15. † .... ... m.p.. † .... 1645 (7154) septembrie 20, Iaşi M p. 166 † Eu, Nastasiia Ştefăneasa, şi cu feciorii miei, Nacul şi Antemiia, mărturisim cu cestu zapis al nostru cum noi înşine, de bunăvoia noastră, de nimi nevoiţi şi nesiliţi, ce de a noastră voie, am vîndut un locşor de casă, denapoi den locul casei noastre, vîndut-am lui Culai zugravul şi femeii sale, Alexandrei, şi ficiorilor lor, dereptu dzece galbeni, ca se fie ocină şi moşie. Şi la tocmaala noastră au fostu vecini, den sus şi den gios, anume: Ionaşco Picioraga, şi Lazor dărăbanul, şi Agapie Zota şi alţi oameni buni. Iar cîndu s-au scris zapisul au fostu şi egumenul de la Hlincea şi tot soborul. Şi, pre mai mare mărturie, pusu-ne-am şi peceţile, să fie de credinţă. Şi eu, Gavril, am scris ca să se ştie. ... 7154/1645 ... 20. † ... m.p.. ... m.p.. p. 167 Pe verso-ul filei a doua, scris în sec. al XVIII-lea: S-au scris la condică. 7154 1645 săptembrie 20. Nr. 2. 1645 (7154) octombrie 7, Iaşi M p. 169 .... Dat-am cartea domniei mele slugei domniei mele, lui Dumitraşco din ..., să fie tare şi puternic cu cartea domniei mele a apăra al său hălăşteu în sat în Vlădeşti, nime să nu vinedze peşte fără voia lui şi fără voia fraţilor lui, nici cu volocul, nici cu undiţa. Iară pre cene vor prinde vînîndu peşte într-acel hălăşteu să aibă a-i lua volocul şi alte cenii cu ce vor hi prindzîndu peşte. Aceasta scriem domniia mea şi nime să nu cutedze a vîna într-acel hălăşteu preste cartea domnii mele. … 7154/1645 … 7. † .... 1645 (7154) octombrie 8, Iaşi M p. 169 † .... Scriem şi mărturisim cu ceastă scrisoare a p. 170 noastră, de nime nevoiţi, nice asupriţi, ce de a noastră bunăvoie, am vîndut a noastră direaptă ocină şi moşie, giumătate de sat de Oglindzi, ce iaste în ţinutul Neamţului, din vatra satului, şi din cîmpu, şi dintr-apă, şi din fînaţe şi din tot venitu, ce să va alege pre acea giumătate de sat. Aceea am vîndut dumisale, lui Ghiorghie Roşca ce au fostu vistiernic, direptu o sută de stupi, preţuiţi direptu o sută de lei. Şi ne-au făcut dumnealui plată deplină denaintea dumisale Tăutului ce au fost logofăt, şi Costantin Ciogolea vornicul de gloată, şi Buta vornic, şi Ursu vornicul, şi Gligorie Pilipovschie vornic, şi Toderaşco ce au fostu vornic şi mulţi voinici de folos din curtea măriei sale, domnu nostru. Şi eu, Vasilie Corlătescul, am scris cătră acestu adevărat zapis şi am fostu în tocmala lor, să se ştie. … 7154/1645 ... 8. ... m.p.. Costantin Ciogolea vornic m.p.. ... m.p.. Nestor Baltysta m.p.. Pe verso-ul filei a doua, o însemnare contemporană: Zapisul lui Nistor Bateşte pe parte lui de pe Oglinzi şi alta, tîrzie: No. 4. 7154 1645 octombrie 8. 1645 (7154) octombrie 8, Iaşi M p. 171 † Adecă noi, Gheorghie Păturnichii, şi Mirăuţi şi sora noastră, Maricuţa, ficiori Anuşcăi, şi Damaschin pîrcălabul de Neamţu, ficiorul Nastasiei, toţi nepoţi p. 172 şi strănepoţi Voicăi, scriem şi mărturisim cu cest zapis al nostru cum de bunăvoia noastră, de nime nevoiţi, nici asupriţi, am vîndut a noastră direaptă ocină şi moşie, a optaa parte din sat din Bodeşti şi a optaa parte de sat din Dănceşţi, ce sintu pre Cracău, în ţinutul Neamţului, şi cu vad de moară în Cracău, şi cu a treia parte din giumătate de fînaţ de la Bodeşti şi cu o poiană de fînaţi de la Muncei, ce să chiamă Grigoia, din vatra satului, şi din tot vinitul, şi din ţarină, şi din pădure, şi din tot locul, din direse ce au avut îma noastră Anuşca de înpărţare de la Erimiia vodă. Aceste părţi noi li-am vîndut dumisale, giupînului Tomei mare vornic de Ţara de Sus, dereptu o sută şi patrudzăci de galbeni, bani buni. Şi ne-au plătit dumnealui deplin acei bani ce mai sus scriem întru mînule noastre. Derept aceia, ca să-i fie dumisale direaptă ocină şi cumpărătură, în veci, şi cuconilor dumisale. Şi, mai pre mare credinţă, ne-am pus şi peceţile şi am iscălit. Şi eu, Dumitraşco, am scris să se ştie. ... 7154/1645 ... 8. ... m.p.. ... m.p.. † Cum scrie mai sus deplin am luat tot, bani gata, ca să se ştie. Pe verso-ul filei a doua, o însemnare contemporană Zapis de la Miereuţă Păturnichi şi de la Dămasschin pre partea lor de Bodeştii, de mîna lor făcut acestu zapis, alta de la începutul sec. al XIX-lea: 7154 1645 octombrie 8 şi una modernă: No. 47. 1645 (7154) octombrie 9, Botoşani M p. 172 † Adecă eu, Costin, ficiorul lui Buţurco, şi cu soru-mea, Mărica, şi soru-mea, Todosca, scriem şi mărturisim cu cest zapis cum am vîndut noi o parte de ocină den Jorcăşeni, partea den gios, derept patrusprădzece galbeni Mihalcei Meicăi, fără altă cheltuială, ce-au cheltuit, căci ne-au părut că am mai avut parte; ce, dacă am căutat la direse, s-au găsit c-am avut numai atîta. Deci ne-am înpăcat şi mi-am plătit deplin acea parte ce-i mai sus scrisă şi i-am dat toate diresele, cum de acmu înnainte ca să n-aibu treabă eu în Jorcăşeni, nici eu, p. 173 nici surorile mele, nici ficiorii noştri, nici nepoţii noştri, nici nime den oamenii noştri, în veci de veci, ce ca să fie ocină şi direaptă moşie Mihalcei Meicăi şi ficiorilor lui. Şi aceasta tocmală am făcut dennaintea mitropolitului, lui Varlaam, şi dennaintea Tomei vornicul şi a lui Costantin Ciogolei vornicului de poartă. Deci noi, vornicii de Botăşeni, anume Dumitru Roşca şi Gligorie postelnicul, dac-am vădzut scrisoare de la dumnealui vornicul Toma cum s-au tocmit de bunăvoie şi am vădzut că i-au făcut Mihalcea Meica lui Costin plată deplină, noi i-am făcut zapis dennaintea a mulţi oameni buni şi orăşeni, anume: Ion Corbul, şi Ţuţan, şi Andronic cel bătrîn, şi Drăgan cojocariul, şi Toader Miloş şi Costin Botedzatul. Şi au scris popa Ionaşco Mirăuţă. Iar pre mai mare mărturie am pus pecetea oraşului şi ale noastre iscălituri şi peceţi. Iar de pre scrisoarea noastră, ca să aibă a-şi face ispisoc domnescu. …. ... 7154/1645, ... 9. † ... m.p.. ... . 1645 (7154) octombrie 16, Iaşi M p. 176 † .... Scriem domniia mea la sluga noastră, la Ionaşco, nepotul lui Necoriţă ce au fostu hătman, şi la Dumitru uricariul. Dămu-vă ştire că domniei mele s-au jăluit slugile noastre, feciorii Bujoranului de satu de Bujoreni, pre Scărletu, dzicîndu că le înpresoară hotariul lor cu hotarul Zorilenilor şi nu ţinu pre unde au ţinutu de vacu. Pentr-aceia, deca veţi vedea cartea domniei mele, iar voi să mergeţi acolo să strîngeţi oamini buni şi bătrîni di prin pregiuru, megiiaşi, să socotiţi, să alegeţi hotarul Bujoranilor despre a Zorilenilor şi cum veţi afla mai cu direptul şi să puneţi neşte semne şi să faceţi o scrisoare să ne daţi ştire. De aiasta vă scriem domniia mea. Întru altu chipu să nu faceţi. … 7154/1645, ... 16. .... .... † Mihăilă a scris. Pe verso-ul filei a doua, două însemnări de la începutul sec, al XIX-lea: 7154 1645 octomvrie 16. N. 19 şi: Pentru împresurare Bujorenilor de cătră Zorileni, de la Vasilie voievod şi trei moderne: Anul 7154 1645 octomvrie 16 alta: No 65 şi Bujorenii, Zorilenii. 1645 (7154) octombrie 18, Iaşi M p. 176 † Adică eu, Vasilie Banul medelnicer cel mare, nepotul Petrii Ungurului, şi cu ruda noastră, cu Chiriiac, şi cu femeia lui, cu Aniţa, şi cu Tănasie şi cu feciorii lui, toţi nepoţii Petrii Ungurului, sscriem şi mărturisim cu cestu zapis al nostru p. 177 cum noi ne-am strînsu şi ne-am înpărţitu ocine ce am avut di la moşu nostru, di la Petrea Ungurul. Şi s-au vinitu Aniţii şi ficiorilor Titianii: giumătate de satu de Slobodziani, ... Vasluiu, şi giumătate de satu de Platoneşti, ... Cîrligătura, şi a patra parte de Hotceşti, însă şi părţile lor de Criveşti şi de Răvăcani, care părţi au fostu vîndute de tată-său, di Gligorie Mustea, lui Buhuş vistiernicul; şi iarăşii din Hăsnăşeni, a opta parte, ce o am plătit eu, Vasilie Banul, de le-am datu un cal. Şi în tocmala noastră au fostu: pîrcălabul Damaschin, şi Păcurar de Verşeni, şi Istratie de ţinutul Cîrligătura, şi Ionaşco Mareş, şi Toader Marco şi mulţi oameni buni, ca să se ştie. ... 7154/1645 ... 18. ... m.p.. ... m.p.. Eu, Trohin, am scris. 1645 (7154) octombrie 20, Iaşi M p. 177 † ..., dăm ştire cu ceastă scrisoare a noastră cum au venit înnaintea noastră egumenul şi cu tot săborul de la svînta mănăstire, ce să cheamă Pandocrator, care iaste zidită de Toader Movilă, de au mărturisit înnaintea noastră cum s-au tocmitu de bunăvoia lor cu dumnealui, cu Toderaşco logofătul cel mare, şi i-au vîndut o selişte, anume Crăinicenii, ce iaste pre Prut, în ţinutul Dorohoiului, cu tot venitul, dereptu patru sute şi cincidzeci de lei bătuţi. Şi au datu dumnealui, logofătul, aceşti bani ce scriem mai sus, 450 de lei, bani gata, în mîna călugărilor, denaintea noastră. Deci noi, vădzîndu de bunăvoie tocmală şi plată deplină, noi încă am făcut această scrisoare a noastră să-i fie dumisale de mărturie. p. 178 Şi, pre mai mare întăritură şi credinţă, ne-am pus peceţile şi mînule noastre am iscălit. …. ... 7154/1645 ... 20. ... m.p.. † ... m.p.. † ... m.p.. ... m.p.. ... m.p.. ... m.p.. ... m.p.. ... m.p.. ... m.p.. ... m.p.. ... m.p.. ... m.p.. ... m.p.. ... m.p.. ... m.p.. ... m.p.. ... m.p.. ... m.p.. Pe verso-ul filei a doua, o însemnare contemporană: ..., una din sec. al XIX-lea: Anul 7154 1645 octomvrii 20 zile şi una modernă: No. 1. 1645 (7154) octombrie 22, Iaşi M p. 180 † ..., scriem şi mărturisim cu această scrisoare a noastră cum au venit înaintea noastră Gheorghie Păturnichi şi frate-său, Mirăuţi, şi sora lor, Maricuţa, ficiorii Anuşcăi, şi cu nepotul lor, Damaschin pîrcălabul de Neamţu, ficiorul Nastasiei, toţi nepoţi Voicăi, de a lor bunăvoie, de nime p. 181 nevoiţi, nici asupriţi, şi au vîndut a lor direaptă ocină şi moşie, a opta parte de satu de Bodeşti şi a opta parte de satu de Dănceşti, ce sîntu pre Cracău, în ţinutul Neamţului, şi cu vad de moară în Cracău, şi cu o poiană de fînaţ de la Muncei, ce să chiamă Grigoia, şi cu a treia parte din giumătate dintr-un fînaţ de la Bodeşti, şi din vatra satelor, şi din cîmpu, şi din păduri şi din tot locul, cu tot venitul, din direse ce au avut îma lor de înpărţală de la Irimiia Moghila vodă. Aceste părţi, şi cu poieni de fînaţ şi cu loc de moară în Cracău şi cu tot venitul le-au vîndut dumisale, giupînului şi fratelui nostru, Tomei marele vornic de Ţara de Sus, dereptu o sută şi patrudzăci de galbeni, bani gata. Şi le-au plătit dumnealui tot deplin acei bani ce mai sus scriem denaintea noastră a tuturor. Derept aceia, ca să-i fie dumisale direaptă ocină şi cumpărătură, în veci. Şi, mai pre mare credinţă, am iscălit cu mînule noastră, ca să-i fie dumisale de credinţă. Şi eu, Dumitraşco, am scris. ... 7154/1645 ... 22. ... m.p.. ... m.p.. ... m.p.. ... m.p.. ... m.p.. ... m.p.. ... m.p.. ... m.p.. ... m.p.. ... m.p.. ... m.p.. ... m.p.. ... m.p.. Pe verso-ul filei a doua, o însemnare contemporană: Zapis de la boiarii cei mare pre Bodeşti şi pre Dănceşti, pre părţile Pătorniceştilor, pre di Bodeştii şi două tîrzii: 7154 1645 octovrie 22; s-au scris şi una modernă: No. 48. 1645 (7154) octombrie 22, Iaşi M p. 181 † ... Scriem domnia mea la slugile noastre, la cămănarii, cînd veţi lua p. 182 camănă la tîrgu la Huşi. Dămu-vă ştire, dacă veţi vedea cartea domniei mele, iar voi ca să aveţi a lăsa foarte în pace o crîcimă mare şi un cojocariu şi un mesărciu ce sîntu a Svintei Episcopiei de Huşi. Deci întru nemică să nu-i învăluiţi, pentru căce nu vă sîntu voao în samă. …. … 7154/1645 … 22. † …. … m.p.. 1645 (7154) octombrie 25, Iaşi M p. 184 † .... Adecă s-au pîrîtu de faţă înnaintea domniei mele Tooader, ficiorul lui Isac, şi cu Vasilie Negrul şi cu Danul de Tîlhăreşti, pentru o parte de ocină din Plopleni, dzîcîndu Tooader, ficiorul lui Isac, că are cumpărătură de la Petrica, fratele lui Vasilie Negrul, dinn a treia parte de satu, din partea din sus, giumătaate, care parte au dzîs că i-au fostu cumpărătură şi Petricăi de la un unchiu al său şi a lui Vasilie Negrul, iaar Danul au datu samă că n-au auvutu Petrica nici o cumpărătură de la nime, fără cîtu au avutu ei moşie, acea a treia parte de satu. Dici pre acea parte au fostu patru fraţi a ei: doi au fostu sterpi şi doi cu ficiori. Dici să înparte acea a treia parte în doo părţi. Dici giumătaate de acel stîlpu s-au aflatu vîndută de Petrica. Dici domniia mea li-am socotitu lege: de va avea Petrica vreun deres de cumpărătură de la acel unchiu al lor, el va fi vîndutu a sa cumpărătură, iar de nu va avea, el au vîndutu şi partea fraţilor săi. Dici ca să aibă fraţii lui, Vasilie şi cu alţii, ca să alegi într-alte ocine ce va fi avîndu Petrica, pentru căci n-au avutu zapis de cumpărătură, ce au rămas Danul pre Vasilie şi pre Toader, să n-aibă nime triabă la acea giumătaate de stîlpu ce au rămas nevîndută, fără Danul cu oamenii săi, nici să se mai pîrască de aiasta pîră, în veci. ... 7154/1645 ... 25. † .... 1645 (7154) octombrie 26, Iaşi M p. 184 † .... Scriem şi dăm ştire cu ceastă scrisoare a noastră cum ne-am tocmit de bunăvoia noastră, de nimene siliţi, nici nevoiţi, vădzîndu sărăciia şi neştita sfînteei mănăstiri, şi de o parte şi de alta, ne-am vorovit cu tot săborul sfînteei mănăstiri, şi ne-am tocmit cu giupînul Toderaşco logofătul cel mare de i-am vîndut o selişte în ţinutul Dorohoiului, anome Crăinicenii, pe apa Prutului, dereptu patru sute de lei bătuţi, şi cu acei bani să ne facem la Sîrbi un heleşteu şi cramele şi viile să lucrăm la Cotnari, că au rămas pustie. p. 185 Deci, după noi şi după moartia noastră, ceneva den fraţi sau den călugări sau hie cene va hi, să nu să mai amestece într-aiasta tocmală sau să scornească vreo pîră pentru această selişte, că mai pentru mare nevoie şi scăderia sfîntei mănăstiri am făcut aceasta tocmală cu acestu boiariu, căci că dintr-altă parte n-am avut cu ce ne apuca. Ş-au fost atuncea călugări: popa Theofan egumenul, şi popa Ioan proegumenul, şi popa Theodosie proegumneul, şi popa Nicolae proegumenul, şi popa Ghelasie proegumenul, şi popa Damaschin, şi popa Gheorghie, şi Iorist, şi Rafail şi alţi toţi călugării mărturisim şi scriem şi dăm ştire cu cest zapis al nostru. Iară cene va strica aceasta tocmală să fie proclet .... Ş-au pus şi pecetea sfîntei mănăstiri, să să ştie, pre mai mare credinţă. ... 7154/1645, ... 26 .... .... Pe aceeaşi filă o însemnare din prima jumătate a sec. al XVIII-lea: † Acestu Toderaşco logofătul ce au cumpărat acestu sat de la călugării de Pandocrator au avut Toderaşco un ficior, anume Andrieş, şi Andrieş au vîndut acestu sat şi cu alte sate moşului nostru, lui Iordachii Cantacuzino celui bătrîn. Şi acmu cele sate au rămas la cumnată-me, Catrina spătăroae Păşcăniţa. Deci, cînd ar trebui să se cerci la niamul dumilor sale, cari a ţine satul Ciurbenii, ce iaste la ţinutul Dorohoiului. Pe verso-ul filei a doua, o însemnare contemporană: Zapisul călugărilor de la Pandocrator pre sat, pre Crăiniceni şi alta de la înc. sec. al XIX - lea: Anul 7154 1645 octomvrii 26. No. 2. <Înainte de 1645 (7154) octombrie 27> M p. 186 † Adecă eu, Udrea, feciorul lui Stan de Cîni, den Ţara Muntenească, scriu şi mărturisescu cu cest zapis al meu, de nime nevoitu, am vîndutu dumisali, lui Ghiorghiţă mari sulgeriu, un ţigan, anume Dumitru, careli l-au fostu cumpăratu părinţii mei, l-am vîndutu dumisali, dreptu ... . Ş la tocmală ni-au fostu dumnealui: Andoca şi ... . Şi, pentru credinţa, mi-am pus pecetea, să se ştie. ... m.p.. ... m.p.. Pe verso, o însemnare contemporană: † Pe Dumitru ţiganul, urmată de o însemnare în limba greacă. 1645 (7154) octombrie 27, Iaşi M p. 186 † Adecă noi, Vasilie Banul medelniceriul cel mare, şi Erimiia Vînculeţ şetrariul cel mare, şi Răcoviţi Cehan al doile logofăt, şi Şaidir logofătul al treile, şi Andreiaş Răcoviţi postelnicul, şi Vasiolie Roşca vornicul, şi Costantin Ciogolea vornicul şi alţi boiari din curtea dumisale, lui vodă, scriem şi mărturisim cu această scrisoare a noastră, cum au venit înaintea noastră Udrea, ficiorul lui Stan de Cîine din Ţara Muntenească, de a lui bunăvoie, de nime nevoit, nici asuprit, şi au vîndut a lui dereptu şerbu ţigan, anume Dumitru, care ţigan iaste dereptu cumpărătură tătîne-său, lui Stan de Cîinne. Acesta ţigan l-au vîndut dumisale, lui Gheorghie Ştefan sulgeriul, dereptu ... galbeni. Şi i-au plătit dumnealui deplin dinnaintea noastră. Deci, vădzindu de a lor bunăvoie tocmală şi deplină plată, făcut-am dumisale şi de la noi această scrisoare, să-i fie dumisale de credinţă. Şi, mai pre mare credinţă, ne-am pus şi peceţile şi am iscălit cu mînule noastre. Şi eu, Dumitraşco, am scris, să se ştie. ... 7154/1645 ... 27. p. 187 ... m.p.. Racoviţă Cehan logofăt m.p.. ... m.p.. ... m.p.. Ghiorghie Catargiul aga m.p.. 1645 (7154) <înainte de noiembrie 6> M p. 189 † Eu, Vasile de Huşi, ... Deli Iani, şi fămeia mea, Aniţa, şi coconii miei scriem şi mărturisim cu cestu zapis al nostru cum am vîndutu, de bunăvoia noastră, pre Simion ţiganul şi cu ţiganca şi cu feciorii lui, anume: Vasilie şi o fatî, anume Chireana, şi pe Sava şi o fatî a Chiranei şi doaî fete a lui Vasilie, dereptu cincidzăci de lei. Şi în tocmala noastră au fostu: dumnealui comisul Andreiaş, şi popa Dumitraşco de la besereca lui Ştefan vodă, şi Ianciu pivniceriul de Huşi, şi Clifaş şoltuzul de Huşi şi Mihălachi, feciorul Sascîi ot Iaşi. De aceasta mărturisim, ca să-i fie dumisale ţigani de moşie. Şi, de credinţă, am pus şi peceţile. Şi eu, Mesan diiacul, am scris, ca să se ştie. Leatu 71541645-1646. Vasilie m.p.; Aniţa m.p.; † Ereu Dimitrie m.p.; † Mihăilachi m.p.; Ianciu m.p.; Mesan m.p.. Pe verso-ul filei a doua, o însemnare contemporană: Zapis de ţigani de la Vasilie ot Huşi. 1645 (7154) noiembrie 6, Iaşi M p. 190 † .... Adecă au venit înaintea noastră şi înaintea alor noştri moldoveneşti boieri, la cei mari şi la cei mici, giupîneasa Buciumoaie şi cu feciorii ei şi s-au pîrît de faţă înaintea noastră cu Vasilie, ginerele lui Deli Iane, de tîrg de Huşi, pentru nişte ţigani, anume Simion şi cu fămeia lui şi cu ficiorii lor, anume Vasilie şi cu doao fete a lui, şi Sava şi Chireana şi cu o fată a ei, dzicîndu giupîneasa Buciumoaie cum aceşti ţigani i-au pus zălog la socrul lui Vasilie, la Deli Iani, dereptu cindzăci de zloţi, iar Vasilie aşea au dat samă cum nu sintu puşi zălog, ce sintu vînduţi, cum au arătat şi zapis de la mîna Buciumoaiei şi carte de rămas cum s-au mai pîrît de faţă înaintea noastră. Deci domnia mea am socotit şi am arătat cum sintu deripţi şerbi ţiganilui Vasilie şi cumpărătură socru-său, lui Deali Iani, iar Buciumoaie şi cu ficiorii ei pîrăscu fără ispravă. Şi au rămas ei dinnaintea noastră şi din toată legea ţărăi. Iar Vasilie s-au îndireptat cum de acum înainte ca să aibă el a-şi ţine ai săi direpţi ţigani ce mai sus scrie Simion şi cu fămeia lui şi cu ficiorii lor şi cu nepoţii lor. Şi de această pîră să nu să mai pîrască niciodată, în veci, preste cartea domnii mele. ... 7154/1645, ... 6. † .... † .... † .... 1645 (7154) noiembrie 14 M p. 193 † Adecă eu, anume Dumitru, feciorul lui Ursu den Cherchijeni, den ţînutul Hîrlăului, mărturisescu cum eu, de nimene nevoit, nici silit, ce de-a me bunăvoie, am vîndut a me dereptă ocină şi şi moşie, ce să va alege parte me, şi cu toată voie me şi ştire tuturor fraţilor miei, şi o am vîndut dumisale, logofătului, lui Şeidiri. Şi mi-au dat 2 boi, de mi-au ales den şese boi. Şi această tocmală s-au făcut dentre mulţi oameni buni, anume: Ion de-acole, şi Nuor, feciorul lui Păcurar de-acole, şi Onuca de-acole, şi Ştefan Beican de-acole, şi Vasilie Ciopată de-acole, şi Ştefan Popele den Tîlhăreşti, şi Ilie, feciorul popei Budeai de-acole şi mulţi oameni buni, tineri şi bătrîni, den sat şi megiiaşi. Aşişdere, noi, vădzîndu tocmala de a lor bunăvoie şi plată deplină şi nem tîmplat şi noi într-ace tocmale. Noi, pre mai mare credenţă, ne-m pus şi peceţile, să să ştie. Şi eu, popa Vasilie, le-amu scris mărturie. p. 194 În josul filei, însemnarea, de aceeaşi mînă, cu aceeaşi cerneală: Şi s-au făcut această tocmală în dzilele lui Vasilie vodă, cu mila lui domn Ţărăi Moldovei. ... 7154/1645, în luna noemvrie, ... 14 .... Pe verso, două însemnări contemporane: † Zapis pintru Cerchejini şi Şeidir şi alta modernă: 7154 1646 sic! noemvrie 14. No. 1. 1645 (7154) noiembrie 17 M p. 196 † Eu, Nastasiia Ştefăneasa, singură eu, de bunăvoia mea, de nime nevoită şi nesilită, nici înpresurată, ce de a mea voie, am vîndut casa mea cu tot locul cît iaste lîngă casa Măriei bărbieriţei, înpotriva Picioragăi, unde să începe Uliţa unde să vende făina, vîndut-am egumănului de svînta mănăstire, de la Svetei Gheorghie de la Hlincea, dereptu şeasădzeci de galbeni, ca să le fie ocină şi moşie, şi nime de feciorii miei treabă să n-aibă, nici fată, nici fecior, nici ginere, nici nepot, nici altă rudă, cene să va alege de ruda mea mai aproape, să n-aibă treabă cu aceasta casă ce-am vîndut eu, să pîrască sau să întoarcă, că iaste cumîndul mieu. Şi la tocmala noastră şi la datul banilor au fostu mulţi oameni buni, bătrîni şi tineri, şi vecini, den sus şi den gios, şi neguţători, anume: Gheorghie Dimuţă neguţătoriul, şi Radul sluga dumisale hatmanului, şi Neculai zugravul, şi Petrea călălraş de Ţarigrad, şi Ionaşco Picioraga, şi Agafie Zota şi Lazor dărăbanul. Şi, pre mai mare mărturie, pusu-ne-am şi peceţile, să fie de credinţă. Şi eu, Gavril diiacul, am scris, ca să se ştie. .... 1645 (7154) noiembrie 19, Iaşi M p. 197 † Adecă eu, Gavrilaş Căpotici, scriem şi mărturisim, însumî pre mene, cu cestu zapis al mieu, cum eu, de bunăvoia mea, de nime nevoit, nici asuprit, am vîndut a mea direaptă ocină şi cumpărătură din giumătate de sat de Văscăuţi, din partea de sus, din partea Simei, ce să va alege, a şiasa parte, ce iaste la ţinutul Sorocei, cu loc de hăleşteu, şi cu fînaţ, şi cu pomete şi cu tot venitul; ce aciastă parte de ocină, ce mai sus scriem, ne-au fost noao direaptă cumpărătură de la Andreica, ficiorul Simei, nepotul lui Ionaşcico. Aciasta parte de ocină o am vîndut dumisale, giupînului Iordachie marele vistiiarnic, dereptu ... de lei bătuţi. ... în tocmala noastră s-au tămplat: Gheorghie Catargiul aga, şi Andoca zlătariul, şi Dima ce au fost staroste, şi Dumitraşco Cărstiian, şi Dumitraşco Tăbîrţă, şi Gligoraşco Poroh, şi Vasilie Ştiucă braşovanul şi alţi oameni buni şi ficiori de boiari. Şi direse ce am avut de cumpărătură, încă le-am dat pre mîna dumisaale visternicului, ca să-i fie dumisale direaptă ocniă şi cumpărătură, în veci. Şi, mai pre mare credinţă, ni-am pus pecetea şi am iscălit şi aceşti boiari şi ficiori de boiari toţi, să-i fie dumisale de credinţă pînă-si va faci şi direse domneşti. Şi eu, Dumitraşco uricar, am scris să se ştie. … 7154/1645 … 19. Gavrilaş Căpotici m.p.. † … m.p.. † Gligorie Poruh m.p.. † Vasilie Gărbea mărturisescu m.p.. † Eu, Dima proin starostea m.p.. … m.p.. 1645 (7154) 21, Malinţi M p. 197 † Adecă eu, Costanda, giupîneasa lui Ion Terţei den Vincicăuţi, şi cu frate-mieu, cu Vasilie Ciudinschii, şi cu ficioru-mieu, cu Todosi, şi cu alţi ficiori ai miei scriu şi p. 198 mărturisescu cu cest zapis al nostru cum am luat de la dumnealui, de la comisul Sîrbul, o sută de galbeni şi i-am pus dumisale zălog satul Giurgeşti, la ţinutul Dorohoiului, cu tot venitul, ca să n-avem noi treabă la acea sălişte pînă nu-i vom da banii dumisale. Şi bani să-i dăm dumisale den dzua de Văvedenie la Sîntă Măriia Mare, iar de nu-i vom da banii, o sută de galbeni, bani buni, la Sîntă Măriia Mare, dumnealui să socotească ce va mai face acea ocină să ne plătească şi să hie ocina a dumisale în veci, cu tot venitul. Şi altul den ruda me sau den fraţii noştri să n-aibă treabă a întorce, dumisale, căci cîndu-mi ne-au trebuit bani, nici unul n-au vrut să de bani. Şi în tocmala noastră s-au prilejit: Nacul den Malinţi şi Irimiia Mălai. Şi eu, Todosie Tertea, am scris şi am iscălit, că să să ştie şi să se creadză. … 7154/1645, … 22. Costanda m.p.. …, … . † … m.p.. † Eu, Erimiia Mălaiu m.p.. † Euă, popa, s-auă prelojetu-sea la ceasto tăcmala. 1645 (7154) noiembrie 28, Iaşi M p. 198 † …. Adecă au venit înaintea noastră Gavril, ficiorul Crăstei Băţul, p. 199 fratele Măriei, fata Băţului, şi s-au pîrît de faţă înaintea domniei miele cu sluga noastră, cu Crăstea vătavul, pentru o parte de ocină din sat din Stogoreni, ce-i în ţinutul Cîrligăturei, dzicîndu Gavril cum acea parte a lor de moşie şi o au vîndut soru-sa, Măriia, fără ştirea lui, slugei noastre Crăstei, dereptu 36 ughi. Deci domnia mea am socotit şi aşea le-am aflat lor lege, deaca nu i-au dat Crăstea vătavul ştire cîndu au cumpărat acea parte de ocină ce să va aleage Măriei, ca să aibă Gavril a-i da banii înapoi şi să-şi ţie ocina. Şi s-au luat dzî, în doao săptămîni, ca să-i întoarcă banii. Deci, cîndu au fost la dzî, bani n-au avut Gavril să-i întoarcă Crăstei, ce au rămas din dzi şi din toată legea ţării. Deci de acmu înainte ca să aibă a-şi ţinea Crăstea acea parte de ocină cum o au cumpărat, iar Gavril să nu mai aibă treabă niciodată, în veci, …. …. … 28. † …. … m.p.. Pe verso-ul primei file, o însemnare din sec. al XVIII-lea: Carte gospod de giudecată pe pol sat din Stogoreni. <1645-1646 (7154-7155)> decembrie 1, Iaşi M p. 203 † Adecă eu, Gavril, şi Toader şi soru-noastră, Todosiia, scriem şi mărturisim cu cestu zapis al nostru cum, de nime nevoiţi, nici asupriţi, ce de a noastră bunăvoie, am mai vîndut trei pămînturi în ţarină, la satu la Verşeni, ce-au fostu noo de cumpărătură, şi o am vîndutu, iarăşi dumisale visteenicului Iurdachie, dreptu cinci galbeni, ca să hie dumisali şi cuconilor dumisali dreaptă ocină şi cumpărătură, în veci. Şi tocmala noastră au fostu denainte a mulţi ficiori de boiari: Ionaşco, … cuper, şi Ghiorghiţi Şeptilici şi Vasilie Mălaiu. Şi eu, Tănasie, am scris acestu zapis, ca să să ştie. …. Gavril. † … m.p.. … m.p.. † … m.p.. Pe fila a doua recto, o însemnare contemporană: † Adecă eu, Danciul şi pe verso: zapis pre trei pămînturi ot Verşeni de la Danciul. <1645-1646 (7154-7155)> decembrie 7 M p. 204 † Adecă eu, Ştefan, şi Costantin, ficiorii lui Vasilie Nechitoae, şi strenepoţi popei Blandei, scriem şi mărturisim cu cestu zapis al nostru cum, de nime nevoiţi, nici asupriţi, ce de a noastră bunăvoie, am vîndutu a noastră dreaptă ocină şi moşie, ce am avutu în satu în Verşeni, o ciumătate de pămîntu şi dintr-altă giumătate de pămîntu, giumătate, din partea lui Burlan, din partea de gios, şi dintr-altă ce va alege partea mea, şi o am vîndutu dumisale, visteenicului Iurdachie, dreptu treidzăci de potronici buni, ca să hie dumisale şi cuconilor dumisale treaptă ocină şi moşie. Şi într-această tocmală s-au prilejitu Ghiorghie Năvrăpăscul biv dvornic, şi Hilip, cumnatul lui Cujbă, şi Antiohie, … Costachie sluger şi mulţi ficiori de boiari. Prentr-aceia, şi noi, deaca am vădzutu de bunăvoie tocmală şi deplină plată, noi încă am făcutu acestu adevăratu zapis, ca să hie dumisali, visternicului, de mărturie, să-şi facă dumnealui şi zapis domnescu. Şi, pre mai mare credinţă, pusu-ne-am şi peceţile şi iscăliturile, să să ştie. …. … m.p.. … m.p.. … m.p.. Pe verso-ul filei a doua, o însemnare contemporană: Zapis de cumpărătură de la Ştefan şi de la Costantin. 1645 (7154) decembrie 9 M p. 205 † Adecă noi, Ion Mojilă, şi leonaşco Movilean şi lonaşco Tîrşăşea, mărturisim noi, cu cest zapis al nostru, cum noi ne-am vîndut noi părţile noastre, cît să va alege toată partea tătîne-nostru, lui Vasilie Mirţă, den seliştea Dîmbeştilor, …, o am vîndut dumisale, comisului Furtunei, drept 10 lei, de nimene siliţi şi neasupriţi, am vîndut toată partea tătîne-nostru, lui Vasilie Mirţă, den vatra satului, şi den cîmpu, şi den pădure, şi den hăleşteu, şi den curături şi cu tot venitul. Şi aşijdere şi cu Toader Ţampău, cum am vîndut toată partea mîne-mea, Teclei, cîtu să va alege den Ciumăleşti, partea mîne-mea şi a fraţilor miei şi a unchiu-mieu, a lui Vasilie Nătăgatul, pentru căci ne-am învoit noi cu fraţii miei ca să ţie ei pentr-alte ocine pe-aiurea. Derept acea, ca să-i fie dumisale direaptă ocină şi moşie, cu tot venitul. Şi ne-au dat dumnealui pe acea parte opt lei. Şi într-aceasta tocmală fost-au: Bechea ot Bogdăneşti, şi Ciomîrtan ot Căţăleşti, şi Ion … Ciomîrtan, şi Ionaşco, … Bechea ot Săuceşti. … 7154/1645 … 9. <Înainte de 1645 (7154) decembrie 15> M p. 205 Adică eu, Safta, fata lui Albotin, nepoata ..., şi cu bărbatul mieu, Istratie, şi ca feciorii noştri scriem şi mărturisim cu cest zapis al nostru cum noi, de bunăvoia noastră, nice nevoiţi, nice asupriţi, şi am vîndut a noastră dreaptă ocină şi moşie din sat din Forăşti, ce sint pre Miletin, în ţînutul Iaşilor, lui Mihaiu Arbănaşul, din a patra parte din tot satul, ce-i partea lui Albotin, giumătate, drept douăzeci şi trei bani buni, cu vatră de sat, şi cu pămînturi în ţarină, şi cu fînaţ, şi cu loc de stupină, şi cu pomăt, şi cu loc de hăleşteu şi de moară în valea satului şi în Miletin. Şi întru-nacea, Mihaiu Arbănaşul ne-au dat banii toţi deplin ce mai sus scrie, 23 ughi buni, toţi bani gata, întru mînule noastre. Şi în această tocmală au fost: Ţica ce-au fost postelnic, şi Savin … Voruntceasăi, şi Ionaşco cupărel, şi Toderaşco, … Jorea, şi Necoară Dupniţă şi alţi feciori de boiari şi oameni buni. Pentru acea, şi noi toţi, vîzănd de bunăvoie tocmală şi plată cu bani gata, noi încă am iscălit şi peceţile ne-am pus, pentru credinţa, ca să să ştie. p. 206 Şi eu, Iftimi, m-am prilejit la ceastă tocmală. 1645 (7154) decembrie 24, Iaşi M p. 210 † … Dat-am cartea domniei mele slugei nostre, lui David de Zăluceni, pentr-aceia ca să fie tare şi puternic cu cartea domniei mele a opri şi a ţine a sa driaptă ocină şi moşii din sat din Cuzlău, ce-i face parătea lui …; pentr-aceia ca să fie tare şi puternic a lua a dzecea de pre partea sa şi din pîne şi din fîn şi din tot venitul ce va hi pre partea lui. Cui va părea cu strînbul, să vie să ste de faţă cu toate dresele sale. …. … 7154/1645 … 24. †…. Pe aceeşi filă, o însemnare de la începutul sec. al XIX-lea: 71741665 dichemvrie 22. 1645 (7154) decembrie 26 M p. 212 † Adică eu, Zanfira, fata lui Vartec vornicul ot Moldua de la Iugani, soru lui Ursu Varteci vornecul, scriu şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis,ca să fie de mare credinţă la mîna dumnelui, Dediului postelnic, cum să să ştie că i-am vîndut dumnealui un sălaş de ţigani, anume Simion Ciogolea, cu ţiganca lui şi cu 5 feciori ..., derept ughi 33, ca să fie dumnealui de moşie, şi coconilor dumnealui, şi nipoţilor şi strenepoţilor. Şi i-am vîndut cu de a me bunăvoi, fără de nici o silă, şi cu ştirea oamenilor noştri. Iar cine se va scula să facă într-alt chip peste acesta al mieu zapis, să fie triclit de 318 Sfinţi şi să lăcuiască cu Iuda şi cu Ariia. Şi la tocmala nostră fost-a oameni buni, anume: den Domireşti, popa Dragul, şi jupînul Gavril ot Bîrlad, din Focşani Ioaşco, iar din Domireşti Muşat Ochenă, de Topliceni, Iane, i Neagoi capitan, şi Ionaşco ş-alţi mulţi, care pre nume nu s-au scris. Şi, păntru credinţa, pus-am şi peceţăle. … 7154/1645. , Orhei> M p. 212 † Adică eu, Donosie, nepotul lui Ghiarasim de Bogzeşti, scriu şi mărturisăscu cu cest zapis al meu cum eu, de bunăvoia mea, de nime nevoit, nice asuprit, am vîndut a mea direaptă ocină şi moşie, ce să va alege partea mea din sat din Braviceni, ce este pre Răut, în ţinutul Orheiului. Aceasta am vîndut eu dumisale, lui Apostol dvornicul, dreptu doodzăci de lei, bani gata, dinaintea p. 213 dumisale vornicului Ionaşco, şi Sturdzii de Piscani, şi dinaintea Mihalcii de Braviceni, şi dinaintea popei lui Istratie cel domnescu de tîrg de Orheiu, şi dinaintea lui Moisăi Frăţiman din Văsiiani, şi dinaintea lui Mafteiu Săpoteanul de acolo, şi dinaintea lui Ştefan Popăscul de Ghermăneşti şi dinaintea a mulţi oameni buni. Şi, pre mai mare credinţă, mi-am pus şi pecetea. Deci şi noi, încă deacă am vădzut de a lor bunăvoie tocmală şi deplină plată, noi încă ne-am pus peceţile şi am iscălit, să se ştie. Şi eu, Boşii diiacul, ficiorul popei celui domnesc din tîrg de Orheiu, am scris. Durac. … m.p.. † Ştefan, biv turcu, ce l-au chemat Răgeap. † … m.p.. Mafteiu Săpoteanul m.p.. … m.p.. Pe verso-ul filei a doua, o însemnare contemporană: Zapisul … „de la Andonie, ce a vîndut din Braviceni”. , Tecuci M p. 213 † Eu, Corcodel, şi femeia mea, Măriia, fata lui Gligorie, scriu şi mărtorisim în cestu zapis cum am vîndut o ocină din Potna, la sat la Pogăneşti, un bătrîn din Vadurili Morilor, partea lui Gligorie, de bunăvoia noastră, de nimene nevoiţi, nece asupriţi, ce de bonăvoia noastră om vîndot, derept 50 potronici, lui Gavril, denaintea Andreicăi şoltuzului cu 12 pîrgari, şi denaintea lui Ionaşco Ciolan, şi a lui Costantin, sin Creciului pîrcălabului, şi denaintea lui Anton diiac ot Tecuci. Mai pre mare credenţă, am pus pecetea tîrgului Tecucilui. p. 214 † Eu, Anton, am scris. † Eu, Dumitraşco stolnicul, încă m-am prilejit într-acea tocmală m.p.. 1646 (7154) ianuarie 12, Iaşi M p. 215 † … Scriem domnia mea la şoltuz şi la pîrgari de tîrg de Piatră. Dămu-vă ştire că domnii mele s-au jeluit rugătorii noştri, egumenul şi călugării de la sfînta monastire de la Pîngăraţi, că au acolo în tîrg un metoh, şi la metoc au un om, iar de la mănăstire, de socoteşte acel metoh, iar voi-1 învăluiţi şi-l trageţi să dea cu tîrgul la bogate nevoi. p. 216 Derept acea, de vreme ce veţi vedea cartea dumi mele, iară voi să lăsaţi acel om în pace, de la acel metoh, mai multu val de voi să n-aibă, nici de una. Aceasta scriem domnea mea. Într-alt chip să nu faceţi. … 7154/1646 … 12. † …. … m.p.. † …. 1646 (7154) ianuarie 12, Iaşi M p. 216 † Adecă eu, Dondea de Giuleşti, mărturisescu cu cest zapis al mieu cum am avut gîlceavă cu Petrea Chiceră şi cu Costantin Macri şi cu alţi oameni ai lor, carii au moşie la siliştea Olobotcei, ce-i lîngă Giuleşti, pentru un cal ce mi-au luat de acolo den fîneţe şi mi-au stricat calul. Deci ei mi l-au lepădat; eu n-am vrut să-l iau, şi au perit calul, lăsat în lume. Deci ne-am pîrît la vodă şi ne-au mînat la oameni buni, la Giuleşti, şi ne-am luat dzi în doaî rînduri şi ei tot n-au vinit la dzi nici o dată, ce apoi am găsit pre Costantin Macri şi le-am rămas denaintea legei. După acea, m-am tocmit cu Costantin şi mi-au plătit calul şi mi-au dat un bou şi trei lei bani gata, denaintea a mulţi slujitori, anume: Gligoraşco Jora, şi Maftei Săpoteanu, şi Arsenic Dobrenchi, şi Costantin Mirăuţă, şi Flaşco Durac şi alţi mulţi voinici de curte. De acmu înnainte să nu mai aibă pîră de mene pentru acel cal nime de oamenii lui Costantin, căci mi s-au plătit calul. Şi cărţi şi hîrtii ce am avutu pre dînşi de rămas încă i le-am dat toate la Costantin, ca să să ştie. Şi eu ... am scris. … 7154/1646 … 12. † Dondea. Maftei m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. p. 217 … m.p.. Eu, Gligoraşco m.p.. 1646 (7154) ianuarie 15, Domneşti M p. 218 † Adecă eu, Ionaşcu, ficiorul Măriei den Şchiupeni, scriu şi mărturisescu cu cestu zapis al mieu cum eu, de bunăvoia mea, de nime nevoit, nici sîlit, am vîndut o parte de ocină den Şchiupeni, den a treia parte dentr-un bătrîn, doî părţi, dumisale, giupînului Dabijei pîrcălabul, dereptu şesă galbeni, bani buni. Deci ca să-i fie dumisali direaptă ocină şi moşie, cu tot venitul, din vatra satului, şi din cîmpu, şi din pădure şi den tot locul. Şi la tocmala noastră fost-au: Dumitraşcu, feciuorul Cozmei den Şchiupeni, şi Sămion a lui Mihăilă de-acolo, şi Vasilie Păpucea de-acolo, şi Gligorie a Nedelei de-acolea, şi Drăgan de Rugineşti şi mulţi oameni buni şi bătrîni. Aceasta scriu şi mărturisescu. Pentru mai mare credinţă, ne-am pus toţi peceţile, ca să aibă a-şi faci şi drese domneşti, ca să să ştie. † … 7154/1646 … 15. <Înainte de 1646 (7154) ianuarie 20> M p. 220 † Eu, Păcurar, scriu şi mărturisescu cu acestu zapis al nostru, cum eu, de bunăvoia mea, de nimene nesilit, nici nevoit, ce de bunăvoia mea, m-am sculat de-am vîndut o vie lui Iane schimbătoriul şi femeii sale, Lupei. Şi acea vie i-o am făcut eu, Păcurar, din pajîşte, cu munca şi cu sărăciia mea. Ce iaste acea vie pre locul Fîntînei, în hotarul călugărilor, şi o am vîndut, dereptu 40 de galbenî, bani gata, ca să-i hie lui Iane şi Lupei dereaptă cumpărătură şi moşie lor şi feciorilor săi nischimbat nici odănăoară, în veci. Şi cîndu am vîndut acea vie lui Iane şi Lupei, au fost mulţi oameni în tocmala nostră, anume: Petrea, fratele Ganei, şi Sintion, şi Dumitru Leuştan, şi Ghiorghi neguţătoriul, şi Lazor şi din Tuluceşti au fost din setenîi miei: Fetion, şi Pavăl şi alţi oameni buni. Nime să n-aibă treabă cu această vie, numai să aibă a da călugărilor a dzecea, ce li să va venî, altă treabă să n-aibă nime cu această vie ce-i mai sus scrisă. Iar cine să va ispiti să întoarcă acea vie, să hie treclet, proclet, şi maranafta, şi lepădat de trei sute şi 18 Oteţi, ce simtu în ... Nechei, si să hie burduh dracului şi să-i hie munca iadul de gios, unpe să voru munci jidovi şi alte limbi necredincioasă. Aceasta scriem şi mărturisim. Şi, mai pre mare credinţă, ne-am pus peceţile să se ştii. † Eu, diiaconul domnescu, am scris m.p.. Pe verso-ul filei a doua, două însemnări contemporane: † Nistor şi: Şoltuzul au plătit i Mihăileasă cu ce-au fost tatoriu, să se ştie şi o scurtă însemnare grecească. 1646 (7154) ianuarie 20 M p. 221 † Adecă eu, Iane saraf, şi cu fămeia me, cu Lupa, şi cu socră me, cu Iona, şi cu hie me, Ilinca, înşine, de bunăvoia nostră, de nimene nevoiţi, nice asupriţi, ce de bunăvoia noastră, am închinat o vie ce am avut La Fîntînă, cumpărătură a noastră, şi om închinat la sfînta mănăstire la Sfeti Dimitrie, la mănăstire lui Vasilie voevod, şi cu zapis cel de cumpărătoare şi cu zapis den mîna noastră, ca să fie deanie pentru sufletele noastre şi să aibă a ne scrie la pomeanec, să ne pomenească. Iar cine să va ispiti a întra peste zapisul nostru şi a se amesteca fără lucru, să fie treclet şi proclet de 318 Oteţi, ce-s în ... Nichei, şi Maica Precistă să-i fie pîrîş înainte giudeţului. Şi, pentru mai mare credinţă, me-m pus pecete, ca să se ştie. Şi iau, Costandin cupeţ ot Gălaţi, am scris. † ... 7154/1646, ... 20. † ... m.p.. † Ilie martor. † Vasilie Beribăz. Pe verso, o însemnare din sec. al XVIII-lea: Vie la Fîntînă, dată la Sfeti Dimitrie ot Galaţi. 7184 1676 ghenarie 20, alta din sec. al XIX-lea: 7154 1646 ianuarie 20. Mănăstirea Galata; pachet 7 şi un rez. în limba greacă. 1646 (7154) ianuarie 20, Iaşi M p. 222 † Eu, Irimiia dărăbanul, ce-am fostu bărbat Negruşei, mărturisescu cu cestu zapis al mieu cum eu însumi, de bunăvoia mea, am vîndut casa mea cu tot locul cîtu-i îngrădit, însă den păretele casei Mălancăi ş-a Măriei bărbieriţei, ce le-am vîndut iarăşi eu den păretele casei, den cheotoare dereptu pînă în gardu, iar casa, cu cesta loc den sus, am vîndut pînă în pod, egumănului de la Hlincea, unde iaste hramul lui Svetii Gheorghie, care loc iaste în Uliţa Noă, între locul lui Agapie, pi lîngă a Mălancăi şi a Măriei; vîndut-am dereptu patrudzeci de galbeni, ca să le fie moşie. Şi la tocmala noastră şi la datul banilor au fost vecini, den sus den gios, şi bătrrîni şi tineri, anume: Ionaşco Picioraga, şi Agapie Zota, şi Lazor dărăbanul, şi Neculai zugravul şi Mihnea; şi au fostu şi dumnealui păharnicul Iane la datul banilor. Şi, pre mai mare mărturie, noi, toţi cîţi mai sus sîntem scrişi, pusu-ne-am şi peceţile, să fie de credinţă; cine n-au avut pecete, pus-au degetul cu cerneală. Şi eu, Gavril, am scris, ca să se ştie. ... 7154/1646 ... 20. Pe verso-ul filei a doua, rez. grecesc al actului, din sec. al XVIII-lea şi însemnarea: S-au scris la condică. Nr. 4. <1646 (7154)> ianuarie 26 M p. 223 † Eu, Todosca, fata Măricăi, nepoata lui Anton Başotă, mărturisescu cu cest zapis cum am vîndut toată partea de ocină a moşu-meu, a lui Anton Başotă, din sat din Bodeşti, din ţinutul Neamţului, pe apa Cracăului, şi cu tot venitul, dereptu o sută de taleri bătuţi, dumisale, Tomei vornicului celui mare de Ţara de Sus, dinaintea a fraţilor săi, a lui Gligoraşco, şi a Nastasiei Durăcoaie, şi a lui Ţigan de Ţibăneşti, şi Focşei de Glodeni, şi a lui Scîntee de Mărmureni şi a lui Ionaşco deguţătorul de tîrg de Iaşi. Şi mi-am dat toţi banii cîţi scrie mai sus. Dereptu acea, ca să-i fie dumisale direaptă ocină şi cumpărătură şi să-şi facă şi zapise domneşti, ca să să ştie. ... 26. Eu, Scîntee, am scris m.p.. Gligoraşco Merea m.p.. Pe verso, o însemnare contemporană: Zapis de la Todosca, fata lui Marmure, au vîndut Tomei vornicului ot Bodeşti, ... Neamţului, pre apa Cracăului, alta din sec. al XVIII-lea: Fără an, iar luna ghenarie 25 şi una din sec. al XIX-lea: No 4. 1646 (7154) februarie 9, Iaşi M p. 227 † ..., dăm ştire cu ciastă scrisoare a noastră cum au venit înaintea noastră Vasilie Macrii căpitan ş-au dăruit de a lui bunăvoie dennaintea noastră, vărului său, dumisale lui Pătraşco Ciogolei ci-au fost logofăt, şi giupînesei dumisali giumătaate de sat de Holovcinţi cu vecini, ce sîntu în ţînutul Sorocei, pre Nistru, carele acel sat i-au fost lui de moşie, deusebi de alţi fraaţi a lui. Aşijderea, şi un sălaş de ţigani, anume Patrichie, feciorul lui Mătar, ce i-au fost iar de moşie, şi o falce de vie în Dealul ce se chiamă Ciocîrlie, care i-au fost cumpărătură de la Bogdan. Aşijderea, au venit înaintea noastră, careli mai sus scriem, Macrii căpitanul şi cu giupîneasa dmisali, Grăpina, ş-au dăruit de a lor bunăvoie, iar dumisale, lui Pătraşco Ciogolei ci-au fostu logofăt, şi giupînesei dumisali, Todosiei, a patra parte den tot satul Zubriceni, ce iaste în ţînutul Hotinului, care lor le-au fostu p. 228 cumpărătură de la ficiorii lui Bejan Ureche, ce lor le-au fost moşie despre maica lor, Irina, fata Solonchei, nepoata lui Simion Pilipovschi. Aceste ocini, şi vii şi ţîgani, ca să le fie dumilor sale direpte dări şi moşii, în veci. Pentru credinţa, ne-am iscălit şi ne-am pus peceţile, ca să-şi facă şi direse domneşti, că să ştie. ... 7154/1646 ... 9. ... m.p.. ... m.p.. ... m.p.. ... m.p.. ... m.p.. 1646 (7154) februarie 15, Iaşi M p. 229 † ..., scriem şi mărturisim cu ceastă scrisoare a noastră cum au venit înnaintea noastră Tudosca, fata Măricăi Mărmuroaie, nepoata lui Anton Başotă, strenepoata lui Başotă cel bătrîn, de a ei bunovoie, de nime nevoită, nici asuprită, şi au vîndut a ei dreaptă ocină şi moşie, dinn a patra parte de sat de Bodeşti, a treia parte, şi din na a patra parte din sat de Dănceşti, iar a treia parte, ce sintu pre Cracău, in ţinutul Neamţului, din vatra satelor, şi din cîmpu, şi din pădure, şi din vad de moarră, şi din hăleştee, şi cu fînaţ şi cu tot vinitul, ce aceste părţi de ocini ce mai sus scriu, din Bodeşti şi din Dănceşti, i s-au venit în partea ei, din partea moşu-său, lui Anton Başotă, i cîndu s-au înpărţit cu alţi fraţi, şi dintr-alte rămaşiţi ce le-au rămas lor de la mătuşea ei, Mărica cluceroaie. Acestea le-au vîndut dumisale, giupînului şi fratelui nostru Tomei marele vornic de Ţara de Sus, dereptu o sută de taleri de argintu, bani gata. Şi au plătit dumnealui tot deplin, acei bani ce mai sus scriu, întru mînule Tudoscăi, fata Măricăi Mărmuroae, nepoata lui Anton Başotă, strenepoata lui Başotă cel bătrîn, dinnaintea noastrî. Deci noi, vădzîndu de a lor bunăvoie tocmală şi plată deplină, făcutu-i-am şi de la noi această scrisoare, ca să-i fie dumisale de credinţă. Şi, mai pre mare credinţî şi întăritură, ne-am pus şi peceţile şi am iscălit. Şi eu, Dumitraşco, am scris. ... 7154/1646 15. ... m.p.. ... m.p.. ... m.p.. ... m.p.. ... m.p.. ... m.p.. p. 230 ... m.p.. ... m.p.. ... m.p.. ... m.p.. ... m.p.. ... m.p.. ... m.p.. ... m.p.. Pe verso-ul filei a doua, o însemnare contemporană: Zapis de la boiaru pre parte fetei lui Marmuree de Bodeşti au vîndut vornicului, din ţinutul Neamţului, pre apa Crăcăului. 7154 1646 fevruarie 15; şi alta: S-au scris Ghedeon. 1646 (7154) februarie 20, Iaşi M p. 234 † .... Adecă au venit de s-au jeluit înaintea domniei mele Gogoaie cu feciorii săi, D..., pre giupîneasa lui Strătulat ce au fostu agă, dzicîndu că-i ţine o parte de loc de la Brădiceşti, iar giupîneasa lui Strătulatu au avut şi zapis cum au cumpărat Strătulat acea parte de loc de la Gogoaie. Deci au rămas giupîneasa lui Strătulat pre Gogoaie şi pre feciorii ei. Deci de acmu înainte să aibă a-şi ţine Strătulătoaie moşiia, pre unde-i spune zapisul, şi să nu mai pîrască Gogoaie pre giupîneasa lui Strătulat de aiasta pîră peste cartea domniei mele. .... ... 7154/1646 ... 20. † .... 1646 (7154) februarie 20, Iaşi M p. 236 † Adecă eu, Iuraşco, ficiorul lui Dumitru Ciolpan, scriu şi mărturisescu cu acestu zapis al mieu cum eu, de nime silit, nici înpresurat, ce de a mea bunăvoie, am vîndut dumisale, giupînului Ghiorghie Ştefan marile sulger, o ţigancă, anume Varvara, fata Savei, nepoata Uşerului, cu toţi ficiorii săi, însă aceasta ţigancă ce mai sus iaste scrisă, Varvara, iaste dreaptă ţigancă a noastră de moşie, de ţiganii strămoşu-nostru, lui Lupe Huru. p. 237 Ş-au fostu aceasta ţigancă măritată după un ţigan a dumisale, a sulgeriului Ghiorghiţă, anume Ursu. Deci ficiorii ce au făcut Varvara ţiganca şi cu Ursu, ţiganul dumisale sulgeriului, fostu-ne-au înpărţitori cu dumnealui, cu sulgeriul. Ş-am vrut eu ca să vîndzu pre Varvara ţiganca altor boiari, iar apoi n-au aceia boiari să cumpere aceasta ţigancă ce mai sus iaste scrisă, Varvara, dumisale înnaintea dumisale sulgeriului, ce au fost volnic dumnealui a o cumpăra, pentru căci au fostu şi ţiganul al dumisale şi ficiorii înpărţitori. Deci m-am tocmit cu dumnealui şi o am vîndut dumisale, dreptu ... galbeni, bani buni. Şi-n tocmala noastră fost-au: dumnealui Andreiaş postelnicul, şi Neculai Sechil stolnicul, şi Ciogolea logofătul, şi Gligoraşco vătavul de aprodzi, şi Andreiaş spătariul al doile şi Ghiorghiţă Vîlcul armaşul al doile şi alţii mulţi feciori de boiari. De aceasta mărturisescu. Şi noi toţi, cîţi mai sus sîntem scrişi, pusu-ne-am peceţile şi iscăliturile către acesta zapis, ca să fie de credinţă. De aceasta mărturisim, ca să să ştie. … 7154/1646 … 20. Iuraşco m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. Pe verso, o însemnare contemporană: De la Iuraşco, pe Vărvara ţiganca, şi o însemnare în limba greacă din sec . al XVIII-lea. 1646 (7154) februarie 22 M p. 237 † Adecă Ioniţă namesnicu …, i Chicoş ce-au fost şetrar, i Raclăşu căpitanul, i Gheorghie pîrcălabul de Zorileni, şi Crăciun cupeţ ot Bîrladu, şi multe slugi domneşti, ce s-au prilejit la dzi de tîrg la Bîrlad, şi mulţi orăşeni buni şi bătrîni, scriem şi mărturisim cu ceastă mărturie de la noi cum au venit înaintea noastră Bălan Hulpe şi cu nepotu său, Arimiica din Greci, de bunăvoia lor, p. 238 de nimene siliţi, nice nevoiţi, ş-au vîndut ei toată partea lor din sat din Greci, cîtă să vca alege, şi din cîmpu, şi de în pădure şi cu patru săpături în pădure. Aşijdere, iar au vîndut … Bălan, feciorul Catrinei de acolo, partea sa cîtă să va alege, tij din Greci, din cîmpu, şi din pădure şi cu săpături. Tij, iar au vîndut Istratie, feciorul Agahie, din sat din Greci, partea sa, toată cîtă se va alege, din cîmpu, şi din pădure, şi cu săpături şi cu tot venitul ce va hi. Şi aceste parţi de ocine ce mai sus să scriu, ei le-au vîndut dumisale, lui Dumitraşco Gheoca, pentru 24 de ughi, ca să hie dumisali direpte ocine şi moşii, neclătit, …, şi lui şi feciorilor dumisale. Deci noi, vădzîndu de bunăvoia lor tocmindu-să ei şi plată deplină întru mînule lor, noi încă le-am făcut lor aciastă mărturie de la noi, ca să le hie lor de credenţă, pînă ce-şi vor face ei alte direse domneşti. Şi, pentru credinţa, noi ne-am pus toţi peceţili şi iscăliturile noastre într-aceasta mărturie, să se ştie. … 7154/1646 … 22.… m.p.. … m.p.. Chicoş vel şetrar m.p.. … m.p.. Pe verso, două însemnări contemporane: Zapis de Greci şi † Zapisul de la Bălan Hulpe şi de la nepotul său, Arimica, şi de la altu Bălan, ficiorul Catrinei, şi de la Istratie, ficiorul Gafii, de pe părţîle lor de moşie din Greci, ce 1-au vîndutu lui Dumitraşco Gheucăi stolnicului şi alte două însemnări din sec. al XVIII-lea: 7154 fevruarie 22 şi: Amu însămnatu. No. 7. 1646 (7154) februarie 24 M p. 240 † Adecă Ioniţă vornicul de Bîrladu, şi Ionaşco şoltuzul cu 12 pîrgari şi mulţi orăşeni, buni şi bătrîni, de tîrgu de Bîrlad scriem şi mărturisim cu ceastă p. 241 mărturie şi zapis de la noi cum au venit înnaintea noastră Gligoraşco, feciorul lui Dumitraşco Gheoca, şi cu un zapis de la cîţiva oameni buni, făcut, şi mărturisindu înntr-acela zapis cum au plătit Gligoraşco capul cumnatu-său, Cazacului, de la perdzare, ş-au datu un cal bun, dereptu 12 ughi şi şese galbeni, bani gata. Şi Căzacul, cumnatu-său, el n-au avut cu altă cu ce să-i plătească, ce i-au dat lui Gligoraşco toată partea sa de ocină, cîtă să va alege din satu din Fîrţeneşti, cu tot venitul, din ţinutul Covurluiului, şi altă parte de ocină aşijdere i-au dat, partea din Strîmba, din ţinutul Tutovei, cu tot venitul, şi din cîmpu şi din pădure. Deci noi, vîdzîndu acela zapis scriindu într-acela chip, şi cu multe mărturie de pe valea Tutovei, anume: Toma din Cociuba, şi Necula ot tam, şi Lazar de Oneşti, şi Ursul de Gîlţeşti şi popa Tiron de acolo, noi încă le-am făcut această mărturie şi zapis de la noi, ca să le hie lor de credenţă bună, pînă ce-şi vor face ei şi alte direse domneşti pre aceste ocine şi moşii cade să-i hie lui moşii direpte, neclătite, în veci. Şi, pentru credenţa, s-au pus şi pecetea oraşului într-aceasta mărturie, ca să hie de credenţă mare. … 7154/1646 … 24. Ioniţă; Ionaşcu. Pe verso-ul filei a doua, o însemnare contemporană: Marturie lui Ioniţă vornicul de Bîrlad şi a lui Ionaşco şoltuzul cu 12 pîrgari, zapis de Strîmba la Căzacul, cumnatu-său, pentru parte lui, cît să va alege din Strîmba, au vîndut-o lui Gligoraş, tatăl lui Gavril de Ruşi, în 18 galbeni şi o altă însemnare: 7154 1646. <Înainte de 1646 (7154)> martie 6 M p. 247 † Adecă eu, Ileana, fata ii Bejeneasă, însămi pre mine mărturisescu cu cest zapis al mieu cum eu de bunăvoie mea, de nimene nevoită, nici înpresurată, am vîndut o casă ce-am avut direaptă moşie în Tîrgul Vechiu, între Mihăilă Floca şi între Gheorghi, măj Grozava, şi i-am vîndut stolnicului Hristodor, direptu treidzăci de galbini, bani buni, ca să-i fie dumisali otcină şi moşie, şi giupînesei dumisale şi cuconilor dumisale, iar altu cineva să n-aibă nici o treabă din oaminii miei, nici din nepoţii miei, căci iaste a mea moşie. Şi în tocmala noastră au fost oamini buni şi vecini de înpregiur, anume: Vasilie Gînscă şoltuzul cu doisprădzece pîrgari, şi vecini de aproape: Mihăilă Floca croitor domnescu, şi Ghiorghi tij, şi Hareta săbiiar, şi Vasilie, ginere ai Drumoaie, şi Cîrstea blănariul, şi Ursul croitor, ficior popei lui Ştefan, nepotul Ilenei, şi Iane aprodul, şi Necula călăraş de Ţarigrad şi mulţi oamini buni şi bătrîni. Iar noi toţi aceşti oameni buni ce simtem scrişi, dac-am vădzut între dînşii tocmală bună, pre după pecetea oraşului, pintru credinţa, noi ne-am pus şi peceţile să fie de mărturie, ca să se ştie. Şi Căzacul bacal, martur; şi Iane, brat Bacăi. …. Pe verso-ul filei a doua, scris de aceeaşi mînă, în aceeaşi vreme: Zapisul Ilenei, fata i Bejeneasă. M p. 250 † Adică eu, Sîndzana, fata Ilenei, de ţînutul Vasluiului, din sat din Childeşti, şi cu bărbatul mieu, Moldovanul săimanul, şi cu cucoana mea, Angheluşa, fina Grozavei Ghiorghiiasa, scriem şi mărturisim cu ceastă scrisoare a p. 251 mea cum am avut un locuşoru de casă dat fiicăi mele, Angheluşei, de nănaşea cucoanei, anume de Grozava Ghiorghiiasa, pomană. Deci dacă au agiunsu vremea de destule trebe noi ne-am sculat cu toţii, cîţi sîntem mai sus scrişi, ş-am vîndut acea bucăţea de loc dumisale, lui Hristodor jitniceriu,drept cindzăci de lei bătuţi, bani gata. Şi s-au vîndut acel loc din păretele casei Grozavei ... pivniţă. Şi la tocmala noastră au fost oamini buni, vecini de prinprejur: ... cîrciumariul, şi Hareta săbiiariul, şi Vasile strelariul, şi Ghiorghi Tăv... şi mulţi oamini buni şi bătrîni. Deci noi toţi, aceşti oamini buni ce-s mai sus scrişi întru acestu zapis, dac-am vădzut întru dînşii tocmală bună şi plată deplină, am crezut, şi pentru credinţă, pusu-ne-am şi peceţile, să se ştie. ... cîrciumar; Hareta; ...; Vasilie strelar. Eu, Mihăilean, am scris. 1646 (7154) martie 14, Iaşi M p. 251 † Eu, Ghiorghie Năvrăpăscul ce am fostu vornic, scriem şi mărturisim cu cestu zapis al nostru cum eu, de bunăvoia mea, de nime nevoit, nice asupritu, am dat dumisali, lui Iordachie vistiiarnicul cel mare, a patra parte de satu de Colobanţi, ce să va alege partea mea, dintr-a acea a patra parte de sat de Colobanţi, ce iaste în ţinutul Hîrlăului, pre Miletin, cu vad de moară în Miletin şi cu tot venitul, ca să-i hie dumisale diriaptă ocină şi moşie, iară nime din ruda mea, nici din feciorii mii, să nu aibă nice o triabă acolo. Pre mai mare credinţă, am iscălit şi ni-am pus şi pecetea, ca să aibă dumnealui a-şi face şi diresă domneşti, să să ştie. … 7154/1646 … 14. … m.p.. Pe verso-ul filei a doua, o însemnare din sec. al XVIII-lea: Colobannţi. 7154 1646 martie 14, şi alta: Colobanţi. 1646 (7154) martie 15 M p. 252 † Dumitraşco uricar, ficiorul lui Andronic şi a Catrinei, nepotul Tîmpei, cu nepoţii lui, cu Gligorie, şi cu Solonca, şi Mărica şi Todosca, ficiorii lui Toader Diţul şi a Candachiei, nepoţii şi strănepoţii Pîntei călugărului, scrriem şi mărturisim cu cestu zapis al nostru, de a noastră bunăvoie, de nime nevoiţi, nici asupriţi, am vîndut a noastră direaptă ocină, şi moşie şi cumpărătură, dinn a cincea parte de sat de Borăşti, ce să înparte în trei părţi, dinn a treia parte, trei părţi, din partea Muşei, ce iaste direaptă cumpărătură, părintelui nostru, celuia ce mai sus scriem, Andronic şi Catrinei, de la Muşia, partea a trei fraţi a Muşei, a lui Costin, şi a lui Ion şi a Vasilcăi, ficiorii Onesiei, nepoţii lui Nicoară Liciul, strănepoţii lui Mihăilă şi Dumitru Căprioară, din uric ce au avut ei de la Pătru vodă. Aşijdere, iarăşii, dinn a cincea parte, dintr-acela sat din Borăşti, ce să înparte în trei părţi, dinn a treia parte, giumătate, din bătrînul Pînteiu călugărul, iarăşii, dintr-acela uric ce mai sus scriem, ce această parte ne iaste noao direaptă moşie, de pre Pîntea călugărul, cu parte din vatra satului şi din vad de moară, ce-i într-apa Bîrlădzelului, în ţinutul Vasluiului, şi din fînaţu, şi din pădure, şi cu loc de prisacă, şi din pomăt, ce au fost a Pîntei, şi din ţarină şi din tot locul, cu tot venitul. Aceste părţi ce mai sus scriem le-am vîndut dumisale, giupînului Iurdachie marele visternic, dereptu ... taleri de argintu, ca să-i fie dumisaale ocină şi cumpărătură, în veci. Şi mai pre mare credinţe, ne-am pus peceţile. Şi eu, Dumitraşco uricariul, am scris cu mîna mea, ca să să ştie. … 7154/1646 … 15. … m.p.. Pe verso-ul filei a doua, o însemnare contemporană: † Zapis de la Dumitraşco uricar pi parte de Boreşti şi alta: 7154 1646 martie 15. No. 5. 1646 (7154) martie 15, Iaşi M p. 253 † …. Adecă au venit înaintea nostră Mirăuţi, feciorul Pîntii postelnicul, nepotul Lupului postelnicul, şi cu toţi fraţii lui, de nimene nevoiţi, nici asupriţi, ş-au vîndut a lor direaptă ocină şi moşie, giumătate de sat de Perăşeni, partea din gios, ce iaste la ţinutul Vasluiului, toată partea părintelui lor, Pîntei postelnicul, din vatra satului, şi din ţarini, şi din fînaţe şi cu loc de prisacă, şi cu tot venitul. Acea giumătate de sat au vîndut dumisale, lui Alexandru păharnicul al doile, dirept patrudzeci de galbeni, bani buni. Şi i-au făcut dumnealui plată deplin, denaintea noasstră a toţi, de acei bani ce scriu mai sus, 40 de galbeni. Şi aşijdirea, au venit înnaintea nostră Loghina, fata Bogzei logofătul şi a Neacşii, giupînesii Bogzii, nepota lui Purcel postelnicul, de nimene nevoită, nici asuprită, şi au vîndut a ei direaptă ocină şi moşie din giumătate de sat de Părăşeni, din partea din sus, a patra parte, partea mîne-sa, a Neacşii, dumisaale, lui Alexandru păharnicul, direptu dzece galbeni, bani buni, în vatra satului, şi în ţarină, şi în fînaţe, şi cu loc de prisacă şi cu tot venitul ce să va alege. Şi i-au făcut dumnealui plată deplin, de acei bani ce scriu mai sus, 10 galbeni, denaintea noastră. Şi aşijdirea, au venit înnaintea nostră Ileana şi cu surorile sale, fetele Tudorii, nepotele lui Purcel postelnicul, de nimene nevoite, nici asuprite, şi au vîndut a lor direaptă ocină şi moşie, iarăşi din cea giumătate de sat de Părăşeni, din partea din sus, a patra parte, toată partea mîne-sa, Tudorii, din vatra satului, şi din ţarină, şi în fînaţe şi din tot venitul. Şi iarăşi au vîndut dumisaale, lui Alexandru păharnicul, direptu dzece galbeni buni. Şi i-au făcut dumnealui plată de acei dzeci galbeni, denaintea nostră. Şi aşijderea, au venit înnaiintea nostră Băşca, nora lui Gavril Purcel, şi cu feciorii ei, cu toţi, de nimene nevoită, nici asuprită, şi au vîndut a ei direaptă ocină şi moşie, iarăşi din cea giumătate de sat, de Părăşeni, din partea den sus, a patra parte, partea lui Gavril Purcel, din vatra satului şi din cîmpu, cu tot venitul, ce să va alege; iarăşi au vîndut dumisale, lui Alexandru păharnicul, denaintea noastră, direptu şese galbeni, bani buni. Şi i-au făcut dumnealui plata deplin de acei galbeni, întru mînule Başcăi. p. 254 Deci noi, încă vădzîndu de bunăvoie tocmeală şi plată deplină ce au făcut dumnealui Alexandru păharnicul acelor vîndzători ce scriu mai sus, pre acele părţi de ocină din Părăşeni, şi noi cu toţii i-am făcut acest adevărat zapis al nostru, ca să-şi facă dumnealui şi direse domneşti. Şi noi, pentru credinţa, iscălit-am cu mînule noastre şi ne-am pus peceţile. Şi eu, Dumitraşco Şaidir, am scris, …. … 7154/1646 … 15. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. 1646 (7154) martie 18, Iaşi M p. 255 † …, scriu şi mărturisescu cu cestu zapis al mieu cum am vîndutu dumisale, giupînului p. 256 Iordachie visternicul cel mare, giumătate de casă din sat din Verşeni, din partea Blendeştilor, ce-mi iaste dereaptă moşie, cu vad de moară în Muldova, şi cu livezi şi din tot locul ce să va alege, dereptu patrusprădzeci galbeni. Şi în tocmala nostră au fostu: Pătraşco Ciogole ce-au fost logofăt, şi Miron Ciogole, şi Vasilie, feciorul lui Mălaiu, şi Bogdan păhărnicelul, şi Ionăşcoţi cupăreriul, şi Vasilie braşovanul şi alţi feciori de boiari au fost într-această tocmală. Pentru mai mari credinţă, ne-am pus peceţile cătră acestu adevărat zapis al mieu, ca să să ştie. … 7154/1646 … 18. … m.p.. 1646 (7154) martie 18, Iaşi M p. 256 † …, femeia lui Ion Vătăguţul din Muncel, fata lui Roman, nepoata lui Toader Popăscul din Verşeni, şi cu feciorii mei, şi Simon şi Candachie, scriu şi mărturisescu cu cestu zapis al mieu cum am vîndutu de bunăvoia mea, de nime siliţi, nici înpresuraţi, ce de a me bunăvoie dumisale, lui Iordachie visternicul cel mare, a treia parte de casă din satu din Verşeni, cu tot venitul ce se va alege, dereptu dzăce galbeni buni. Şi în tocmala nostră au fostu feciori de boiari: Vasilie, feciorul lui Mălaiu, şi Miron Ciogole, şi Ionăşcuţă cupăreriul, şi Gavril Bogdan, şi Dima mardagiul, şi Vasilie braşuvanul şi alţi mulţi feciori de boiari au fostu la această tocmală. Pentru mai mare credinţă, ne-am pus peceţile cătră acestu adevărat zapis al nostru, să să ştie. … 7154/1646 … 18. Tudora; Dima. p. 257 … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. † … m.p.. 1646 (7154) martie 18, Iaşi M p. 257 † …, şi cu feciorul mieu, Ionaşco, feciorul lui Precop din Verşeni, nepotul lui Ion nemişul de acole, scriu şi mărturisescu cu cestu zapis al mieu cum am vîndutu de a me bunovoie, de nime de nime siliţi, nici înpresuraţi, ce de bunăvoie mea, dumisale, lui Iordachie visternicul cel mare, giumătate de casă din sat din Verşeni, din partea din gios, din partea călugărească, cu tot venitul, din vad de moară, din ţarină, din livadă şi din tot locul, ce să va alege pre ace parte, dereptu patrusprădzece galbeni. Şi în tocmala noastră au fostu feciori de boieri: Pătraşco Ciogăle ce-au fostu logofăt, şi Miron Ciogole, şi Ionăşcuţă cupăreriul, şi Bogdan Gavrilaş, şi Vasilie braşovanul şi Dima mardagiul şi alţi feciori mulţi de boiari au fostu într-această tocmală. Pentru mai mare credinţă, ne-am pus peceţile cătră acestu adevăratu zapis al nostru, ca să să ştie. … 7154/1646 … 18. Nechita; Dima. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. <Înainte de 1646 (7154) martie 24> M p. 258 † Eu, Gligorcea Gherghiţă, feciorul lui Gherghiţă de Bodeşti, cu fraţie mei: Ionaşco, şi Vasilie, şi Gavril şi Savin, şi sororile nostre, Mărica şi Anisiia, scriem şi mărturisim cu cest zapis al nostru com de nime siliţi, nice nevoiţi, ce de bunăvoia noastră, am vîndut a noastră direaptă ocină şi moşie, cîtă am avut la sat la Bodeşti, în ţinutul Neamţuloi, dintr-a opta parte a patra parte, şi din Dănceşti, aşijderele, din a opta parte, iarăşi a patra parte, cu tot venitul, din vatra satului, şi din cîmpu, şi din fînaţi, şi cu vad de moară în Cracău, şi cu pădure, şi cu Groapa Corbuloi şi cu tot tot venitul ce va hi. Aceasta a vîndut dumisale, Tomei vorniculoi celoi mare, direptu patrudzăci de galbeni. Şi dumnealoi ne-au dat bani gata întru mînule noastre. Dece ca să fie dumisale direaptă ocină şi moşie, dumisale, şi cuconilor dumisale şi nepoţilor dumisale, şi să aibă a-şi face şi direse domneşti. Şi s-au tîmplat în tocmala noastră: popa Vasilie din Şerbeşti, şi Andreiu Gribencea de Orheiu, şi Cîrstiian Romăşcel şi mulţi omeni buni şi bătrîni. Şi, pre mai mare credinţă, ne-amu pus şi peceţile şi iscăliturile. Şi eu, Gligorcea, amu scris, ca să să ştie. † Eu, Gligorcea Gherghiţă m.p.. †Savin, …. † Ionaşco. p. 259 † Gavril. † Vasilie. † … m.p.. † …. † …. Pe verso-ul primei file, o însemnare contemporană: Pre mîna lor deplin, pătrudzăci de galbini i-am datu, ferea ce i-am erdat neaşte rămăşiţi den dejdi şi din zloţi, nu i-am socotit, nici i-am pus la zapis, numai ce i-am dat bani gata, 40 ughi. De va venii la giurămîntu, cîndu va să giure, hie unde vor vre să siliasscă să giure, că nici un pacat nu va hi pre direptu de va giura; iar pe verso-ul filei a doua, o însemnare contemporană: † Zapis de mîna Gligorcei, scris pe partea lui ş-a fraţilor săi den Bodeşti; cu slova lui scris zapisul, a Gligorcei, două însemnări din sec. al XVIII-lea: S-au scris: g 3 şi: Fără an şi fără lună, şi o însemnare din sec. al XIX-lea: N°5. 1646 (7154) martie 24, Iaşi M p. 259 † …, scriem şi mărturisim cu ciastă scrisoare a noastră cum au venit înnaintea noastră, Gligorcea Gherghiţi şi cu fraţii lui: Ionaşco, şi Vasile, şi Gavril şi Savin, şi cu surorile lor, cu Mărica şi Onnesiia, ficiorii lui Gherghiţi cel bătrîn, de a lor bunăvoie, de nime nevoiţi, nici asupriţi, şi au vîndut a lor direaptă ocină şi moşie toată partea lor, cîtă se va alege, dinn a opta parte de sat, de Bodeşti, a patra parte, ce sîntu pe Cracău, în ţinutul Neamţului. Şi aşijdere, dinn a opta parte de sat, de Dănceşti, iară a patra parte, din vatra satului, şi din cîmpu, şi din ţarină, şi din fînaţu, şi din pădure, şi din vad de moară, şi din hăleşteu, si din poieni, şi cu Groapa Corbului, şi cu curăţituri şi cu tot venitul din tot locul. Aceste părţi le-au vîndut dumisale, fratelui nostru, giupînul Toma vornicul cel mare de Ţara de Sus, dereptu patrudzăci şi cinci de galbeni buni. Şi le-au plătit dumnealui tot deplin, dinnaintea noastră. Pentru aceia, ca să-i fie dumisaale direaptă ocină şi cumpărătură, în veci. Şi, mai pre mare credinţă, ne-am pus toţi peceţile şi am iscălit. Şi eu, Dumitraşco Vlăgea, am scris. …. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. 16<4>6 (71<5>4) martie 26, Iaşi M p. 271 † Adecă eu, Miera, cu ficiorii miei, cu Istratie, şi Dumitraşco şi Ion, şi cu fetele mele din Lăzoreni, scriem şi mărturisim cu cestu zapis al noastru cum eu, de nime nevoit, nici asuprit, ce de bunăvoie, am vîndut a me direaptă ocină şi cumpărătură din sat din Lăzoreni, ce am cumpărat eu de la Read, dintr-acea cumpărătură giumătate, din vatra satului, şi din ţarină, şi din fînaţe, şi din pădure şi cu tot venitul. Aceia am vîndut dumisale Dimii neguţătoriului de Iaşi, direptu treidzăci şi trei de lei, bani gata. Şi ne-au plătit dumnealui, Dima, deplin aceia ce mai sus scriem, 33 de lei bătuţi, întru mîna mea. Şi într-această tocmală s-au tîmplat: Pascal neguţătoriul, şi Dumitraşco Fulger, şi Iani, nepotul lui Liondar vameşul, şi Onciul blănariul, şi Iordache săbieriul, şi Loghin, şi Ionaşco Şchiopul, şi Păntelei, şi Gligorie, sîn Irimiei, şi alţi mulţi oameni buni. Deci noi, deacă arn vădzut de bunăvoie tocmală şi plată deplină, noi încă am întărit acestu zapis ca să-şi facă dumnealui, Dima, şi direse domneşti. Şi, pentru mai mare credinţă, ne-am pus peceţile şi am iscălit să se creadză. … 7154/1646 … 26. 1646 (7154) martie 26 M p. 272 † Adecă eu, Miiara, şi Loghin, feciorul Dochii, şi Pentelei, şi Ionaşco Şcheopul, cu nepoţii săi, cu Gligorie şi cu Negură din Lăzoreni, scriem şi mărturisim cu cest zapis a nostru, cum noi, de bunăvoie noastră, de nime nevoit, nici asuprit, am vîndut un loc de priseacă dumisale Dimei neguţătoriul, în sat în Lăzoreni şi pregiur priseacă, cît am pus semnele, ca să-i fie lui direaptă ocină şi moşie, şi lui, şi femei sale, şi coconilor săi şi nepoţilor săi. Şi am luat de la mîna Dimei, pre acel loc de prisacă, doadzeci şi patru de lei, şi să aibă a-şi face şi dires domnescu. Şi mărturie iaste: Pascal neguţătoriul, şi Iane, nepotul lui Londar vameşului, şi Onciul blănariul, şi Stroe cîrcimariul, şi Dumitraşco Fulger, şi Iordachie săbiiariul cel domnescu şi Nicolai din Slobodzie. Şi, mai mare credinţă, ne-am pus şi peceţile spre cest zapis să fie de credinţă, ca să să ştie. … 7154/1646 … 26. † Şi eu, Sîrbul diiacul, am scris. … m.p.. Pe verso, o însemnare din sec. al XVIII-lea în limba greacă şi două din sec. al XIX-lea: No. 3. Lăzoreni şi 7154 1646 martie 26. 1646 (7154) aprilie 2, Iaşi M p. 276 † …. Dat-am cartea domnie mele rugătoriilor noştri, egumănului şi a tot săborul de la svînăta mănăstire de la Pîngăraţi, unde iaste hramul Marele Măcinic …, ca să fie ei tari şi puternici cu cartea domnie mele a ţine şi apăra tot locul braniştei din Munte, care loc de branişte am dat şi am miluit domnie mea svînta mănăstire ce mai sus scriem, să fie de hrană svintei mănăstiri şi călugărilor ce petrec acolo, să aibă a ţine şi apăra acel loc, pre unde au hotărît, şi au stîlpit şi 1-au ales dintr-alte hotară, boiarinul nostru Vasilie Banul medelniceriul cel mare. Nime să n-aibă treabă a goni peşte, sau să vinedză fiiare au să îmble cu vite pre acel loc, fără voia săborului. Iar pre cine vor prinde, gonindu peşte, sau vînîndu fiiare sau îmblîndu cu dobitoc, fară voia săborului, să aibă a le lua călugării călugării măestriile şi să aibă a-i scoate dintr-acel hotar. p. 277 Şi nime să nu cutedză a ţine sau a opri …. … 7154/1646 … 2. † …. … m.p.. † …. Pe verso-ul filei a doua, o însemnare din sec. al XVIII-lea: † …, Vasilie voivodă, apărătură cu Dărmăneşte. 1646 (7154) aprilie 4, Iaşi M p. 278 † … ot mănăstire ot Bistriţă şi tot soborul: Nofit, Năstasie, Ştefan, Ghelasiie, Tofil, Arseniie, Spiridon, Dosofteiu, Ioan, Ghiorghie, p. 279 Misail, Agafton, Lazar, Veniiamin, Calihit, Calistru, Pănteleiu, scriem şi mărturisim cu cestu zapis al nostru cum noi, de a nostră bunăvoie, de nime siliţi, nici nevoeţi, nici asupriţi, am datu şi am vîndutu dumisale, lui Iordachie visternicul cel mare, o sălişti, ce să cheamă Mînjeştii, ce iaste în ţînutul Neamţului, dereptu doao sute şi cindzăci de lei, care ne-au fostu noaî danie de la Ghiorghie şi den uric ce-am avut de la Pătru vodă cel bătrînu, pentru multă lipsă ce-au avut svînta mănăstire şi pentru neştiuta pînei. Deci noi am socotit cu tot soborul de o am datu dumisale ace sălişti, cu tot venitul, dereptu acei bani gata, ce mai sus scrie. Deci dumnealui ne-au făcut plata deplin. Pentr-aceia, ca să hie dereptă ocină şi moşie, dumisale şi cuconilor dumisale, şi să aibă dumnealui a-şi face şi drese domneşti pre ace sălişti, ce mai sus scrie. Pentru mai mare credinţă, ne-am pus peceţile şi iscăliturile noastre cătră acestu adevărat zapis al nostru, ca să să creadză zapisul nostru, să să ştie. … 7154/1646 … 4. … m.p.. † Ermonah Ghelase; † Spiridonu; † Tofil; † Nohit; † Arseniie; † Gheorghie; † Misail; † Ioan; † Asastasie; † Durofteiu; † Agafton; † Viniiamin; † Ştefan; † Ioil; † …. Pe verso-ul filei a doua, o însemnare contemporană: † …. 1646 (7154) aprilie 6, Iaşi M p. 279 † Adecă eu, Andreiu ce-am fostu armaş, şi cu giupîineasa mea, Lucriţa, scriem şi mărturisim cu iastă scrisoare a noastră cum are moşie împreună cu mine şi cu femeia mea varu-miu, Gligorie Dămiian, în Poiana cea Mare, ce-i pre Stavnic, despre apus, şi cu loc de prisacă, ce-i în podul dealului, iar despre apus şi un vad de moară înprotiva prisăcii, în Stavnic. Acele părţi ce mai sus scriem sîntu în partea moaşii sale, a Urîtii. Deci ca să aibă a-şi ţine văru-meu, Gligorie Dămiian, acele părţi de ocină, a treia parte de Poiană, ca să-i fie lui ocină şi feciorilor săi, neclătită nice dănăoară, în veci. p. 280 Aiasta scriem şi mărturisim, ca să se ştie. … 7154/1646 … 6. Andreiu m.p.. 1646 (7154) aprilie 7, Iaşi M p. 280 † …. Scriem domniia mea la slugile domni mele, la Vasilie Grozav, şi la Pătraşco Şolomon şi la Vasilie Şolomon. Dămu-vă ştire, daca veţi vedea cartea domniei mele, iar voi să aveţi a opri acele fîntîni de păcură, ce sîntu pre Tazlăul Sărat, să nu aibă treabă călogării de Bistriţă a loa păcoră, nici giopîneasa Tofăneasa Secheloe, pînă nu-şi vor alege, pre a cui samă vor vini acele fîntîni şi pre a cui loc vor hi, acela le va ţine. Iasta vă scriem domniia mea şi într-altu chip să nu faceţi. … 7154/1646 … 7. † …. Pe verso, o însemnare contemporană: Pre păcuri şi alta din prima jumătate a sec. al XVIII-lea: 7154 1646 aprilie 18. Carte de la Vasile vodă, ce scrie ca să oprească pe călugării de Bistriţa de pe păcuri cum şi pe Tofăneasa Secheloaie. 1646 (7154) aprilie 7, Iaşi M p. 281 † Adecă eu, Frangole pitar, scriu şi mărturisăscu cu cestu zapis al miu cum am făcut tocmală cu egumenul de la mănăstire de la Pîngăraţi, anume Pangratie, şi Nil şi diiaconul Ghirvasii, şi cu tot săborul de la sfînta mănăstire, şi am luat o vie de la dînşii, din Horodişte, dreptu dooidzăci lei şi un poloboc de mieri, ca să fie ace vie a noastră pîră ce vom fi noi vii, iar după săvîrşitul nostru să fie iarăşi a mănăstirii şi să ne scrie la pomelnic. Şi, pentru mai mare credinţă, pus-am şi pecete, să să ştie. Şi, de vor vre părinţi să le mai dau doadzăci de lei, să hie vie toată a me, şi cîndu voi vre să o dau la mănăstiri, să hie pomana toată a me. Şi zapisul ce au ei de la vlădica Tofan ca să aibă a mi-1 da, la Bulciu, de acele vii, ca să să ştie. Şi eu, Costantin diiacul ot pitărăi, am scris zapisul. … 7154/1646, … 7. … m.p.. 1646 <7154> aprilie 8, Orhei M p. 281 † Adecă eu, Andreiu, feciorul lui Vicol din Braviceni, nepotul lui ..., singur pre mene mărturisescu cu cestu zapis al mieu cum eu, de bunăvoia mea, de nime nevoit, nici asuprit, am vîndut a mea direaptă ocină şi moşie din sat din Braviceni, p. 282 dintr-un bătrîn a patra parte, partea tătîne-mieu lui Vicol, toată partea cîtă să va alege, din vatra satului, şi din ţarină, şi din fînaţ şi din tot vinitul ce să va alege pre acea parte, ce mai sus scriem. Şi o am vîndut dumisali, vornicului Apostol, derept patrudzăci de lei. Şi am luat deplin plată den mînule dumisale toţi aceşti bani ce mai sus scrie. Şi în tocmala noastră fost-au: Mihalcea Durac pîrcălabul, şi Istratie popa cel domnescu de tîrg de Orhiiu, şi Gligorie şoltuzul de Orhei, şi Gheorghie postelnicul, pîrcălabul, şi Mihuleţ de Orheiu, şi Enachie Ştefulenco, şi Vasilie din …, şi Ştefan, şi Vîrnava şi mulţi oameni buni, cîndu am făcut acestu zapis. Deci de acmu înnainte ca să hie dumisali dereaptă ocină şi moşie în veci. Pentru aceea nime de acmu înnainte, dintru sămenţiia mea, ca să nu mai aibă a mai amesteca, nici dănăoară, în veci. Şi, pre mai mare credinţă, ne-am pus şi peceţile ca să hie de mărturie, să-şi facă dumnealui şi direse domneşti, să se ştie. … 7154/1646 … 8. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. 1646 (7154) aprilie 10, Iaşi M p. 282 † …. Adecă au venit înnaintea domniei mele şi înnaintea alor noştri moldoveneşti boiari, a mari şi a mici, Mihăilaş, ficiorul răposatului Ionaşco ce au fost vornic mare de Ţara de Gios, de nime nevoit, nici asuprit, ce de bunăvoie lui, au vîndut a sa direaptă ocină şi cumpărătură din sat din Drăguşeni, den a treia parte de sat a patra parte, cu tot venitul, ce iaste în ţînutul Dorohoiului, care parte o au dat lui Ionaşco vornicul, Pătraşco de Comăneşti, pentru un jac ce-au făcut Pătraşco cu alte soţii a lui, cu Huc de Hudeşti şi cu Creţul de Voicăuţi, de au ucis o p. 283 sută de stupi lui Ionaşco vornicul. Deci Pătraşco n-au avut cu ce plăti acea pagubă, ce ş-au dat toată partea lui din Drăguşeni, care mai sus scriem, lui Ionaşco vornicul. Aceia o au vîndut alui nostru credincios boiarin, lui Gavrilaş ce au fostu logofăt mare, direptu o sută de taleri de argintu. Şi i-au plătit deplin, o sută de taleri de argintu, bani gata, întru mînule lui Mihăilaş, dennaintea noastră, şi i-au dat Mihăilaş şi un zapis întru mînule dumisale, lui Gavrilaş logofătul, care au avut răpoosatul Ionaşco vornicul de la Pătraşco, bărbatul Solomcăi, de Comăneşti, pre acea parte. Deci domniia mea şi cu tot Svatul noastru, deaca am vădzut de bunăvoie tocmală şi plată deplină, noi încă am dat şi am întărit dumisale, lui Gavrilaş ce-au fostu logofăt, pre acea parte de ocină, ce mai sus să gice, den a treia parte de sat de Drăguşeni, a patra parte, cu tot venitul, ca să-i fie şi de la noi direaptă ocină, şi cumpărătură, şi întăritură şi uric, cu tot venitul, cum mai sus scriem, neclătit, în veci. … 7154/1646, … 10. † …. … m.p.. Pe verso-ul filei a doua, o însemnare contemporană: † … ,,† Zapis pe Drăguşeni, de la ţinutul Dorohoi”, şi una din sec. al XVIII-lea: Acest zapis s-au găsit în zapisele Budenilor. <Îaninte de 1646 (7154) aprilie 12> M p. 283 † Eu, Todora Ghirvăroaie, fata lui Todiru din Portari, mărturisescu cu ceastă scrisoare a mea cumu amu loatu de la logofătul Răcoviţă 5 ughi, bani boni, pentru parte de moşie şi de cumpărătură de la Ţigăneşti, fără banii ce a mi-u dat întăi. Şi în tocmala noastră fust-au: Tuderu, şi Dănăilă, şi Ştefan Parîca, şi Sava, şi Siriian şi Neculai, … Cristea. Să să ştie. Şi eu, popa Bosie, …. <Înainte de 1646 (7154) aprilie 12> M p. 284 † … mărturie, eu, Simion, şi cu surorile mele, Rochiţa i Mariia, mărturisim cum am vîndut o ocină de la Seleşteni, a şesea parte, logofătului Răcoviţă, dereptu 28 de lei, de nimene nevoiţi, nice înpresuraţi, dinnaintea a oamenilor buni: popa Gligorie, i Lungul, i Ştucar, i Andreian, i Bosie, sîn Petru, i popa Dănilă, i Mihăilă, i Andreian …. Şi ne-am pos şi peceţile. Pe verso-ul filei a doua, o însemnare contemporană: † Zapis pentru Sălişteni şi una din sec. al XVIII-lea: bez velet ,,fără an”, cu o semnătură neclară. 1646 (7154) aprilie 15, Iaşi M p. 286 † …, Toader Hirescul, şi cu femeia me, Ileana, …, Gligorie, i Dumitraşco şi femeia me, Goica, feciorii popei Mihului din sat din Păşcani, scriem şi mărturisim cu cestu zapis al nostru cum noi, de bunăvoie noastră, de nime nevoiţi, nici siliţi, nici înpresuraţi, am vîndutu a noastră dreaptă ocină şi moşie ce-am avut în sat în Verşeni, ce sintu în ţînutul Sucevei, din partea din gios, din partea Gligăi, giumătate de casă, ce-au fostu a părintelui p. 287 nostru, popei Mihului, dumisali, lui Iordachie visternicul cel mare, Jereptu …, din vatra satului, şi din ţarină, şi din livedzi, şi dintr-apă şi din tot locul, cu tot venitul, ce să va alege pre ace parte, ce mai sus scrie. Pentr-ace, ca să hie dumisale drepată ocină şi moşie şi cuconilor dumsale, şi să-şi facă dumnealui şi drese domneşti. Şi într-această tocmală au fostu feciori de boiari: Ilie Şeptelici biv portar, şi Gavrilaş Talpă biv postelnic, i Savin, i Ionaşco, … Lupul cupar, şi Dumitraşco Cîrstiian, i Gavril Bogdan, i Lupul Bogza, i Vasilie Mălaiu şi Dima mardagiul. De iasta scriem şi mărturisim cu cestu zapis al nostru. Pentru mai mare credinţă, ne-am pus peceţile şi iscăliturile cătră acestu adevărat zapis, să să creadză şi să să ştie. … 7154/1646 … 15. † Toader Hirescul. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. † Dima. 1646 (7154) aprilie 16, Iaşi M p. 287 † … din sat din Verşeni, scriu şi mărturisescu cu cestu zapis al mieu cum eu, de nime nevoit, nici silit, nici p. 288 înpresurat, ce de a me bunăvoie, am vîndutu doaîsprădzeci pămînturi din sat din Verşeni, ce sintu în ţînutul Sucevei, ce mi-au fostu mie dreaptî ocină şi moşie, dumisale, Tomei vornicul cel mare de Ţara de Sus, dereptu doadzăci lei bătuţi, pentru o parte de ocină ce-au fostu vîndutu mainte dumisale din sat din Bădeşti, şi apoi acea parte o au luat de la dumnealui feciorii Lelei din Mihăeşti. Pentr-acei parte din Bădeşti am datu dumisale aceste pămînturi ce mai sus scrie din Verşeni şi după aceste pămînturi ne-au mai datu dumnealui, bani gata, dzăce lei. Pentr-acea, ca să hie dumisale dreaptă ocină şi moşie, cu tot venitul, şi să-şi facă şi drese domneşti. Şi într-această tocmală au fostu feciori de boiari: Ilie Şeptelici biv portar, şi Gavrilaş Talpă biv postelnic, şi Pilipovschie vornic, şi Savin, şi Ionaşco, … Lupul cupar, şi Dumitraşco Crăstiian, şi Gavril Bogdan, şi Lupul Bogza, şi Gligorie Poroh şi Dima mardagiul. De aiasta scriu şi mărturisescu cu cestu zapis al mieu. Pentru mai mari credinţă, ne-am pus peceţile şi am şi iscălit, ca să să creadză şi să se ştie. … 7154/1646 … 16. † Tănasie Covrig. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. † Dima. … m.p.. † Gligorie Poroh. … m.p.. Pe fila a doua, începutul aceluiaşi document, iar pe verso, trei însemnări contemporane: Zapis de la Tănasie Covrig ot Verşani; Zapis de la Tănasie pre parte a lui din Mihăeştii, pre Măldoa, la ţinutul Suceavei şi: Acesta zapis 1-am rescumpărat de la dumnealui vornicul, dăci se dă sama Tanasie. 1646 (7154) aprilie 23 M p. 296 † Adică eu, Gheorghie şoltuzul, şi doisprădzece pîrgari de tîrg de Şchee şi toţi preuţii, anume: Toader, şi popa Bilăi, şi popa Acsintie, şi diiaconul Bălan şi p. 297 diiaconul Pătraşco, şi tîrgoveţii, anume: Băgău, şi Sava, şi Ştefan, şi Petco, Isacu, Ştefan, … Cîrstoie, Coste, Tofan, Cozma, … Panul, şi Tecuci, Toder, … Polediţă, Stratul, Ionaşco, … Spiridon, şi Gavril, … Nencii, şi Toder, … Tănasie, şi Maftei, şi Cioban, Toder Burduga … Costin, şi Dămiian, Costantin Gruia şi alţi tîrgoveţi mulţi, bătrîni şi tineri, scriem şi mărturisim cu cest zapis al nostru cum am ştiut noi cu toţi tîrgoveţii că are mănăstirea Săcului danie de la Simion vodă cu un vad de moară, mai gios de Şchee, şi un rîndu de pămînturi, să fie de păscut boii, cine va veni la mori, anume rîndul Curechilor, ce lovăscu cu capetele în ţărmurile Siretiului, în costele morilor, şi ţărmurile despre Siretiu în sus, pînă în drumuşor, de-acii drumuşorul pre la capetele pămînturilor din sus pînă în drumul Soloneţului, de-aci drumul Soloneţului în gios pînă în Soloneţ, din dînbul Soloneţelor la vale, pînă în ţărmurile Siretiului, cu o livadă ce-am cumpărat de la Dămîiian. Pentr-aceia, ştiind noi cu toţi tîrgoveţii de-acel lucru, noi am mărsu, deci le-am ales acel loc, cît mai sus scrie, şi le-am dat. Deci, avînd şi noi nevoi, ne-am rugat călugărilor de la Săcul de ne-au dat 9 galbeni de auru pentru acel loc. Spre mai mare credinţă, ne-am pus şi pecetea tîrgului, pînă îşi vor face şi zapis domnescu pre-acestu loc. De-aceasta scriem şi mărturisim. … 7154/1646, … 23. 1646 (7154) aprilie 25, Iaşi M p. 302 † …. Dat-am cartea domniei mele rugătoriului nostru egumenului şi a tot săborul de la svînta mănăstire de la Beserecani, spre aceea ca să fie tari şi puternică cu cartea domnii mele a opri pre Dumitraşco ce-au fost stolnic să nu facă mori în apa Putnei, unde iaste locul sventei mănăstiri, pînă nu vor veni să-şi întrebe de faţă, înnaintea domniei mele. …. … 7154/1646 … 25. † …. M p. 302 † Milostive şi luminate doamne, să fii măriia dumitale sănătos. Dăm ştire mării tale c-au venit aicea, la noi, rugătorii mării tale, egumennul Anastasie şi cu tot săborul de la sfînta mănăstire de la Beserecani şi au adus la noi cinstită cartea mării tale, scriind cum s-au jăluit înnaintea mării tale pre Dumitraşco stolnicul, cum ş-au ridicat neşte mori ale sale de pre vadul său cel bătrîn şi le-au mutat în giosul apei, pre hotarul mănăstirii. Scriind măriia ta la noi să socotim, cu oameni buni de pren pregiurul aceluia hotar, de să va afla că ş-au pus Dumitraşco stolnicul morile pre hotarul mănăstirii, iar noi să tăiem morile să şi le puie pre vadul său cel bătrîn. p. 303 Deci noi, pre cinstită porunca mării tale, am strînsu oameni buni, megiiaşi de prin pregiur, anume: Dumitru Lungul sluga mării tale, şi Vasilie Scîntee de Purceleşti, şi Gligorcea de acolo, şi Bejan tij, şi Maftei iuzbaşea, şi Lupul Zbîrcea, şi Petrea cel bătrîn din Căpoteşti, şi Ion Ciolan tij, şi Pepelea Cireş, şi Procopie Bacoş, şi Vasilie Lucoci, şi Vasilie vornicelul de Ţigăneşti, şi Ion vătămanul tij, şi Angghel meşterul mitropolitului şi Negre de Vrancea. Deci dacă s-au strînsu aceşti oameni, toţi am întrebat pre egumenul şi pre tot săborul, aveţi diresă pre acestu hotaru aicea să ştim cum vom alege? Deci au arătat ia noi dires scris şi iscălit şi cu peceţi de la răpăosatul Gheanghea vel logofet, şi de la Lupul Hăbăşescu vornicul şi de la măria ta, cînd erai vornic mare, şi de la Savin Prăjescul hatmanul şi de la alţi boiari a ţărîi, scriindu cum dintr-acel hotar, din tot ce s-au chemat mai demult Rădzimeştii, iar acmu să cheamă Fiţingheştii, iaste a treia parte a mănăstirii cumpărată de Istratie logofătul şi dată danie şi miluire sfintei mănăstiri Beserecanilor. Deci noi, văzînd acela dires de la boiarii ţării, noi am dzis acestor oameni buni, carii mai sus simtu scrişi, de-au măsurat cu funea hotarul de curmedziş pre ţărmurile gîrlii şi au făcut trei părţi, şi s-au aflat cu adevărat cum morile lui Dumitraşco stolnicul simtu puse pre hotarul mănăstirii. Deci noi i-am pus dzi, din luna lui septemvrie 29 de dzile în 2 săptămîni, să-şi mute morile mai sus pre locul său. Şi aceşti oameni buni au pus şi semne, bolovani. Şi, pentru credinţa, noi am iscălit, iar aceşti oameni buni ş-au pus toţi degetele. De-aciasta dăm ştire mării tale să fie măriia dumitale sănătos, de la Hristos, amin. † Rrobii măriei tale, Ştefan Moimăscul biv armaş şi Nădăbaico staroste Putnei. † … m.p.. … m.p.. † Dumitru Lungul; † Vasilie Scîntee; † Gligorcea; † Bejan; † Mafteiu iuzbaşe; † Lupul Zbîrcea; † Petrea; † Nechifor Negrea; † Ion; † Pepelea; † Procopie; † Vasilie; † Vasilie vornicel; † Anggel meşterul; † Ion vătămanul. M p. 304 † Adecă eu, Dumitraşco stolnicul di în Ţara de Gios, di în sat di în Buciumi, mărturisescu cu acestu zapis alu nostru cum m-am pîrît cu egumenul de la svînta mănăstire de la Beserecani şi cu tot săborul, naintea mării sale, lui vodă, pentru un loc ce are mănăstirea acolo, cu mori şi cu vii, cumpărat şi dat mănăstirii de logofătul Istratie, mănăstirii Beserecanilor, pre lîngă Dumitraşco stolnicul. Pentru acela loc au avut călugării de la Beserecani pîră cu Dumitraşco stolnicul naintea mării sale, lui vodă, pentru căci s-au pus stolnicul morile sale pre locul mănăstirii. Pentr-aceia, au rămas stolnicul di înaintea mării sale, lui vodă, şi a tot Divanul şi di în toată legea. Pentr-aceia, deaca au vădzut dumialui, stolnicul, că 1-au rămas călugării dinnaintea lui vodă şi di în tot Divanul şi di în toată legea, dumialui s-au rugat egumenului şi a tot săborul să-i îngăduiască să nu-i aprindză morile cum au fost învăţătura lui vodă, pînă în dzioa lui …, iar de nu-şi va muta dumialui morile pînă în dzioa lui … să fie de ruşine la toate legile şi de hatalmŭ. Şi, mai pre mare credinţă, mi-am pus pecetea şi iscălitura, Dumitraşco stolnic m.p.. Pe fila a doua recto, o însemnare rugăciune? contemporană, în limba lirate slavonă, iar pe fila a doua verso, o însemnare contemporană: Putna ot postelnic, două însemnări din sec. al XVIII-lea: Fără velet. N. 19 şi N. 25. Fără an şi lună. Mărturia de la Dumitru starostili de Putna, iară an sau lună, şi o însemnare de la sfîrşitul sec. al XIX-lea. 1646 (7154) aprilie 26, Iaşi M p. 304 † …, Mărica şi Tudora, şi fratele nostru, Ştefan, şi Protasie şi Anna, feciorii Copăceanului din satu din Ţîgăneşti, scriem şi mărturisim cu cestu p. 305 zapis al nostru cum noi de nime nevoiţi, nici siliţi, nici înpresuraţi, ce de bunăvoia noastră, am vîndutu a noastră dreaptă ocină şi moşiia din sat din Ţigăneşti, ce sintu în ţinutul Vasluiului, ce-s pre apa Bîrlădzelului, den giumătate dintr-a treia parte doaă părţi, ce să înparte în trei părţi, dumisale, lui Iordachie visternicul cel mare, dereptu ... ughi, ce ace parte este din partea Serăi, precum să înparte satul în trei bătrîni, cu tot venitul, ca să hie dumisale, lui Iordachie visternicul cel mare, dreaptî moşie şi cumpărătură şi să-şi facă dumnealui şi drese domneşti. Şi într-această tocmală au fostu feciori de boiari: Ţica postelnicul, şi Irimie Murguleţ, şi Savin, … Costantin, şi Ionaşco, … Lupul cupariul, şi Dumitraşco Cîrstiian, şi Gavril Bogdan şi Toader Jora. De iasta scriem şi mărturisim cu cestu zapis al nostru. Şi, pentru mai mare credinţă, am iscălit şi ne-am pus şi peceţile cătră acestu adevărat zapis, ca să să creadză şi să să ştie. … 7154/1646 … 26. † Mărica; † Tudora; † Ştefan; † Protasie. † … m.p.. ... m.p.. † … m.p.. † … m.p.. † … m.p.. † … m.p.. † … m.p.. Pe verso-ul filei a doua, o însemnare contemporană: † Zapis de la Mărica, de la Tudora ot Ţigăneşti, şi alta din sec. al XVIII-lea: 7154 1646 aprilie 26. 1646 (7154) aprilie 26, Iaşi M p. 305 † …, Ion, ficiorul lui Gligori Mustei din Verşeni, hiiastrul lui Ionaşco Bandur, scriu şi mărturisescu cu cestu zapis al mieu cum eu, de nime nevoit, nici silit, nici înpresurat, ce de bunăvoia me, am vîndutu a me dreaptă p. 306 ocină şi moşiie din satu din Verşeni, ce sintu în ţînutul Sucevei, pre apa Muldovei, din partea Blendească, patru pămînturi dintr-ace parte, cu tot venitul, dumisale, lui Iordachie visternicul cel mari, dreptu şepte ughi. Pentr-aceea, ca să hie dumisale dreaptă ocină şi moşie şi cuconilor dumisale, şi să-şi facă dumnealui şi drese domneşti pre ace parte, ce mai sus scrie. Şi într-această tocmală au fostu ficiori de boiari: Gligoraşco Prăjescul visternic, şi Pavăl, … ăLupul Prăjescul, şi Ţica biv postelnic, şi Ionaşco, … Lupul cupar, şi Dumitraşco s Cîrstiian, şi Gavril Bogdan, şi Lupul Bogza, şi Toader Jora, şi Tănasie diiacul ot Dănceşti. De iasta scriem şi mărturisemscu cu cestu zapis al mieu. Pentru mai mare credinţă, ne-am pus peceţile şi iscăliturile cătră acestu adevărat zapis, ca să să creadză şi să să ştie. … 7154/1646 … 26. † … m.p.. † … m.p.. … m.p.. † … m.p.. † … m.p.. † … m.p.. † … m.p.. † … m.p.. 1646 (7154) aprilie 26, Iaşi M p. 306 † …, Iosip, ficiorul lui Anton, şi cu vară-me, Ileana, fata Tomşei, scriem şi mărturisim cu cestu zapis al nostru cum noi, de nime nevoiţi, nici siliţi, nici înpresuraţi, ce de bunăvoia noastră, am vîndutu a noastră dreaptă ocină şi moşiia din sat din Ţigăneşti, ce sîntu în ţînutul Vasluiului, pre apa Bîrlădzelului, dentr-a treia parte de sat, din giumătate, giumătate, dumisale, lui Iordachie vistiernicul cel mare, dreptu ... ughi, ce aceia parte iaste dintr-a a p. 307 treia parte de sat ce-i a Serei, cu tot venitul, ca să hie dumisale dreaptă ocină şi moşie şi cuconilordumisale. Şi într-această tocmală au fostu ficiori de boiari: Ţica postelnicul, şi Savin, şi Ionaşco, … Lupul cupar, şi Dumitraşco Cîrstiian, şi Gavril Bogdan, şi Lupul Bogza, şi Toader Jora, şi Ilie Boul şi Vasilie braşovanul. De iasta scriem şi mărturisim cu cestu zapis al nostru. Pentru mai mare credinţa, ne-am pus peceţile şi iscăliturile cătră acestu adevărat zapis, ca să să creadză şi să se ştie. … 7154/1646 … 26. † Iosip; Ileana. † … m.p.. … m.p.. † … m.p.. † … m.p.. † … m.p.. † … m.p.. † … m.p.. † … m.p.. † … m.p.. Pe verso, o însemnare contemporană: † Zapis de la Anton ot Ţigăneşti, şi alta: anul 7154 1646 aprilie 26. No 2. 1646 (7154) aprilie 28, Iaşi M p. 309 † …, Ionaşco Bandur din Nesporeşti, scriu şi mărturisescu cu cestu zapis al mieu cum eu, de nime nevoit, nici silit, ce de bunăvoia me, am vîndutu a mea dreaptă ocină şi moşie, din sat din Verşeni, ce sintu în ţînutul Sucevei, pe apa Moldovei, din partea Blendească, patru pămînturi, ce să cheamă partea lui Gligorie Mustei, cu tot venitul, dumisale, lui Iordachie visternicul cel mare, dreptu şese ughi şi giumătate. Pentr-aceia, ca să hie dumisale dreaptă ocină şi moşie şi cuconilor dumisale, şi să-şi facă dumnealui şi drese domneşti pre ace parte, ce mai sus scrie. Şi într-această tocmală au fost ficiori de boiari: Ţica biv postelnic, şi Ionaşco, … Lupul cupariul, şi Savin, … Costantin, şi Dumitraşco Cîrstiian, şi Gavril Bogdan, şi Lupul Bogza, şi Toader Jora, şi Savin, … Năvrăpăscul vornicul, şi Gligorie Poroh. De iasta scriu şi mărturisescu cu acestu zapis al mieu. Pentru mai mare credinţă, ne-am pus peceţile şi am şi iscălit cătră acestu adevărat zapis, ca să să creadză şi să să ştie. … 7154/1646, … 28. † … m.p.. † … m.p.. … m.p.. † … m.p.. † … m.p.. † … m.p.. † … m.p.. † … m.p.. † Gligorie Poroh. † … m.p.. 1646 (7154) mai 4, Iaşi M p. 310 † Adecă eu, Ivaşco Cîrjeu, şi cu fraţii mii, anume: Vasilie, i Sava cămăraş i Dumitraşco Batin, aşijdere, Stamati i giupîneasa lui Stamatie, Marie, şi cu cumnatu-miu, Ghiorghie, şi cu femeia lui, Irina, scriem şi mărturisim noi cestu zapis al nostru cum noi, de bunăvoia noastră, de nime siliţi, nici asupriţi, am datu de bunăvoia noastră, parte Boleştilor, ce iaste în ţinutul Iaşilor, ce să chemă Iapurenii, ce să va alege, care ocină au fostu a unchiu-nostru, a lui Orăş hacmanul. Noi o am datu toată parte noastră dumisali Petrei, ce-au slujitu la Grama biv stolnic, dereptu sufletul hacmanului Orăş, ca să-i fie lui dreaptă ocină şi moşie … nepoţilor lui, neclătitu, în veci. Iar pe acesta zapis ca să aibă dumelui a-şi face şi drese domneşti, ca să nu mai aibă nime din oamenii noştri nici o trebă cu ace ocină. Şi într-această tocmală au fostu: … Prăjescul, Gligoraşco, i Ciogole dvornic de poartă, i Statie tretii visternic, i Buta vornic, i Pavăl vornic, i Bîrsan vornic, i Lupaşco stolnic, i Iftimie vătav, i Isac Avram, i Ionaşco cupar i Lupaşco Vitul; aceştia am fostu, noi, într-această danie şi tocmală. Pre mai mare credinţă, pusu-ne-m peceţili şi iscăliturili, să se ştie. … 7154/1646, … 4. … m.p.. … m.p.. … m.p.. † Lupaşco m.p.. † … m.p.. † … m.p.. 1646 (7154) mai 6, Iaşi M p. 311 † …. Dat-am cartea domnii mele slugii domnii meli, lui Dumitraşco, şi frăţine-său, lui Gavril, şi lui Gligorie şi surorii lor, Salomiia, spre aceia ca să hie tari şi puternici cu cartea domnii mele a ţine şi a opri a lor direaptă ocină şi moşie, partea lor de ocină din sat din Lăzăşti, şi din Hermeşti, şi din Itrineşti şi din Băloşeşti, cu Bilăeştii, iar surorii sale, Măricăi, dintr-a aceste parţi de ocină să nu-i dea nemică, pentru căci au vîndut partea lor din sat din Porceşti, a tuturor fraţilor. Deci să nu aibă treabă la acele ocină, ce mai sus scrie, pentru căci s-au scos la vîndzare în sat în Porceşti. Şi nime să nu cutedză a ţine sau a opri peste cartea domnii mele. … 7154/1646, … 6. † …. …. Pe verso, o însemnare din prima jumătate a sec. al XIX-lea: No. l . Pentru sileşti, bez alte părţi, ci se mai cuprind. 1646 (7154) mai 8 M p. 312 † Adecă noi, călugării de la mănăstirea de Bistriţa, scriem şi mărturisim cu cest zapis al nostru cum am vîndut şeptedzeci de pămînturi den Bungeşti dumisale, visternicului Iordachi, dereptu şeptedzeci de zloţi, şi pentru bani am luoat pîne de la dumnealui de treaba sventei mănăstiri şi de nevoie ce-au fost şi pre ţară de rîndul pînei. Deci noi, aşea scriem şi mărturisim într-acest zapis al nostru, anume: eu, popa Theodosie egumenul, şi Nofit, şi Năstasie, şi Ştefan, şi Tofil, şi Ghelasie, şi Ioan, şi Dorofteiu, şi Lazar, şi Gheorghe, şi Ioil, şi Misail, şi Veniiamin, şi Agafton, şi Spiridon, şi Ghenadie, şi altu Agafton şi Arsenie; noi, tot soborul, scriem mărturisim cu cest zapis al nostru. Şi, pre mai mare cridinţă, pus-am şi pecetea svintei mănăstiri pre cest zapis, ca să să ştie. † … 7154/1646, … 8 …. † … m.p.. † Eromonah Ghelasie m.p.; † eromonah Stefan; † eromonah Arsenie; † eromonah Anastasie m.p.; † Agafton m.p.; † Misail m.p.; † Veniamin m.p.; † eromonah Dorofteiu m.p.; † eromonah Ioan m.p.; † monah Pîntelei m.p.; † eromonah Spiridon m. p.; † eromonah Neofit m.p.; † monah Calistru m.p.; † monah Lazar m.p.; † eromonah Ghenadie m.p.; † eromonah Tofil m.p.; † … m.p.; † Agafton m.p.; † Manoil m.p.; † monah Calivit m.p.. Pe verso, o însemnare contemporană: † … „† Zapis de la Buneşti, şaptezeci de pămînturi, ce le-a cumpărat de la mănăstirea Bistriţa”, şi două din sec. al XVIII-lea: Acestu zapis l-am găsîtu la Neculia Vicoli, furatu, să de samă cum lipsăscu şi alte scrisori, şi 70 pămînturi din Bungeşti, drept 70 zloţi, 7154 1646 mai 8. 1646 (7154) mai 9, Iaşi M p. 313 † …, Pătraşco, ginerile lui Ionaşco din Mihăeşti, cu femeia me, Grozava, nepoata Nechitei din Mihăeşti, strănepoata Blendei din Bădeşti, scriem şi mărturisim cu cestu zapis al nostru cum noi, de nime nevoiţi, nici siliţi, nici înpresuraţi, ce de bunăvoia noastră, am vîndutu a noastră dreaptă ocină şi moşie din satu din Verşeni, ce sintu în ţînutul Sucevei, din partea din sus, din parte Blendească, trei pămînturi în ţarină şi din tot locul ce să va alege pre ace parte, dumisale, lui Iordachie visternicul cel mare, dereptu cinci galbeni buni. Aşijdere, iarăşi dintr-aciastă parte, ce iaste partea văru-mieu, lui Suilă, cu doaî pămînturi în ţarină şi cu tot venitul ce să va veni în tot locul, iar o am vîndutu dumisale, dereptu trei ughi şi giumătate. Pentr-aceia ca să hie dumisale dreaptă ocină şi moşie şi coconilor dumisale, şi să-şi facă dumnealui şi drese domneşti pre aceste părţi ce mai sus scrie. Şi într-această tocmală au fostu ficiori de boiari: Ştefan, ficiorul lui Şoldan, şi şi Ionaşco, … Lupul cupar, şi Savin, … Costantin, şi Savin, … Ghiorghie Năvrăpescul, şi Gavril Bogdan, şi Dumitraşco Crîstiian, şi Lupul Bogza, şi Toader, … Jora, şi Gligorie Poroh şi Ghiorghiţă Arsenie. Pentru mai mare credinţi, ne-am pus peceţili şi iscăliturile cătră acestu adevărat zapis. De iasta scriem şi mărturisim cu zapisul nostru, ca să să ştie. … 7l54/1646 … 9. † … m.p.. † … m.p.. † … m.p.. † … m.p.. † …, iscal am fost şi eu la aiastă tocmală m.p.. † … m.p.. † Gligorie Poroh. † … m.p.. † … m.p.. † … m.p.. 1646 (7154) mai 9, Iaşi M p. 314 † …, Ştefan şi Costantin, … Vasilie ot Mihăeşti, nepoţi Nechitei, strănepoţii popei Blendei din Bădeşti, scriem şi mărturisim cu cestu zapis al nostru cum noi, de nime nevoiţi, nici siliţi, nici înpresuraţi, ce de bunăvoia noastră, am vîndutu a noastră dreaptă ocină şi moşie din sat din Verşeni, ce s sintu în ţînutul Sucevei, pre apa Moldovei, din partea de sus, din partea Blendească, trei pămînturi în ţarină, şi din vatra satului şi cu tot venitul, ce să va alege pre ace parte, dumisale, lui Iordachie visternicul cel mare, dreptu cinci galbeni buni. Pentr-aceia, ca să hie dumisale dreaptă ocină şi moşie, cu tot venitul din tot locul, şi să-şi facă dumnealui şi drese domneşti pre această parte, ce mai sus scrie. Şi într-această tocmală au fostu ficiori de boiari: Ilie, … Arapul biv spătar, şi Ionaşco, … Lupul cupar, şi Dumitraşco, … Cîrstiian logofătu, şi Gavril Bogdan, şi Lupul Bogza, şi Savin, … Ghiorghie Năvrăpăscul, şi Toader, … Jora, şi Gligorie Poroh. De iasta scriem şi mărturisim cu cestu zapis al nostru. Pentru mai mare credinţă, am iscălit şi ne-am pus peceţile cătră acestu adevărat zapis, ca să să ştie. … 7154/1646 … 9. † … m.p.. † … m.p.. † … m.p.. † … m.p.. † … m.p.. † … m.p.. † Gligorie Poroh. † … m.p.. † … m.p.. <Înainte de 1646 (7154) mai 18> M p. 321 † Adecă eu, Mardarii coroitorul di tîrg di Iaşi, scriu şi mărturisescu cu cest zapis al miu com am vîndut partea mea de ocină din sat din Borăşti, di ţînutul Vasuiului, ci să va vini partea mea, lui Tănasie din Cursăci, dirept optsprădzece galbeni buni. Şi om vîndut eu di a mea bonăvoie, di neme nevoit, nici înprisurat, pe acesta zapis să-şi facă şi ispisoc domnescu. Şi în tocmala noastră au fost: Focşea din Glodeni, şi Petrea di acolea, şi Strătulat, şi Neanul de Soholeţ, şi Ştefan, … Nestor ot Mereşti, şi Hicol ot Borăşti, şi Toader Parcău, şi Rînjea şi molţi omeni buni, den sus şi den gios, ne-am tînplat acolo. Şi, pri mai mari cridinţă, ne-am pus şi peceţăle. Şi eu, Carpu diiacul, am scris. Şi eu, Ionaşco Moise căpitan, încă m-am tîmplat acolea. Aceasta scriem şi mărtorisim cu cest zapis al nostru. p. 322 † … m.p.. † … m.p.. † Neaniul m.p.. 1646 (7154) mai 25, Iaşi M p. 324 † …. Scriem domiia mea la sluga domniei mele, la Romaşco din p. 325 Piciorogani. Dămu-ţi ştire pentru rîndul ceştii femei, anume Floarea, ce au fost a lui Gavril Zupco, după giudeţ ce i-am făcut domniia mea cu Gligorcea din Pleşeşti, prentru o parte de ocină din Pleşeşti, să întoarcă Floarea, Gligorcei, cît au fost luat bărbatul ei, Gavril Zupco, de la Gligorcea, pre acea parte de ocină. Prentru aceia, deacă vei vedea cartia domniei mele, să mergi la Gligorcea, înpreună cu Floarea, să aibă Gligorcea a-şi lua bucatele de la Floarea, cît au fost luat bărbatul ei, Gavril Zupco, şi să opreşti acea parte de ocină ce-au fost partea lui Zupco să o ţie Floarea, cu tot venitul, iară Gligorcea să n-aibă nice o treabă; mai multă jalobă să nu mai vie la domniia mea, şi să-i faci şi o scrisoare de mărturie la domniia mea. Aiasta-ţi scriem domniia mea, într-alt chip să nu fie. … 7154/1646 … 25. † …. …. † …. Pe fila a doua conceptul actului cu mici modificări, anulat, iar pe verso-ul filei a doua o scurtă însemnare în limba greacă şi o însemnare în limba romînă de la începutul sec. al XIX-lea: No. 20. 7154 1646 mai 25. Pleşăşti. <1646 (7154)> mai 25, Ştefăneşti M p. 325 † Adecă eu, Gaftona, fata lui Andronic Harlo de sat de Dolniceni, nepoata lui Bălmojel ot tam, scriu şi mărturisescu cu cestu zapis al mieu cum eu, di-a mea bunăvoie, de nimene nevoită, nici înpresurată, ce de-a mea bunăvoie, am vîndut a mea ocină şi moşie diriaptă, ce să va alege partea moşu-mieu, lui Bălmojel, de sat de Dolniceni. Deci eu, Gaftona, cîndu am vrut să vîndzu, am întrebat pre toată semenţiia mea, deci dentru dînşii nime nu s-au aflat să o plătiască. Vădzîndu eu că nu mi-o plăteşte nime dentru dînşii, o am vîndut dumisale, vornicesei Şoldăneasa, dereptu 15 lei bătuţi, denaintea Tomiţei căpitanului, şi lui Pătraşco de Brăteni, şi denaintea lui Dumitraşco de Buneni, şi denaintea lui Ionaşco Liavul, şi denaintea lui Ionaşco ot Budeşti, şi denaintea Gligorcei de Plesăşti şi denaintea lui Tofan de Găleşeni. p. 326 Deci noi, vădzîndu tocmală bună şi plată deplină, ni-am pus peceţile şi iscăliturili, toţi cîţi mai sus ne scriem, ca să aibă a-şi face dumneaei şi dires domnescu de pre acestu zapis, ca să să ştie. … 25. † … m.p.. † … m.p.. <1646 (7154)> mai 25, Ştefăneşti M p. 326 † Adacă eu, Tofan, ficiorul Stancăi, şi cu nepotu mieu, Hilcea, ficiorul lui Isac, scriem şi mărturisim, înşine pre noi, cum noi, de bunăvoia noastră, de nimeni siliţi, nici asupriţi, am vîndut a noastră ocină şi moşie, ci-am avut în sat în Dolniceni, de pre moşu nostru, Creţul vătavul. Deci această ocină o am vîndut dumisale, vornicesei Şoldăneasa, dereptu 20 de lei bătuţi, ca să nu mai aibă nime dentru ruda noastră a întorce sau a pîrî. Şi-ntr-aiastă tocmală a noastră au fostu: Tomiţa căpitanul, şi Pătraşco de Brăteni, şi Dumitraşco de Băbiceni, şi Ionaşco Liavul, şi Ionaşco ot Budeşti, şi Gligorcea de Pleşăşti, de pre Miletin, şi Toder Colivan, şi Gligorie Bidiviul de Buneni şi alţi oameni buni, megiiaşi. Deci noi, vădzîndu tocmală bună şi plată deplină, de nime nevoiţi, nici siliţi, ce di-a lor bunăvoie vîndzîndu, noi ne-am pus peceţile şi iscăliturile, cîţi mai sus ne scriem, ca să fim dumisale diriaptă mărturie şi să aibă a-şi face şi dires domnescu de pre acestu zapis, ca să să ştie. ….25. Tomiţa; † Pătraşcu; † Ionaşcu. † … m.p.. † … m.p.. † … m.p.. Gligorii. 1646 (7154) mai 29 M p. 327 † Adecă eu, Vasilie, feciorul lui Ion Nenciu din Străoani, din ţinutul Putnei, scriu şi mărturisescu cu cest zapis al mieu, ca să fie de mare credinţă la mîna măriei sale, Io Matei Băsărab voievod, cum să să ştie că am vîndut măriei sale, di a mea bunăvoie, de nime nevoit, nici asuprit, trei pogoane de vie facătoare, în sat în Străoani, drept treizăci di galbeni, bani gata. Şi am mai dăruit măriei sale un pogon di ţelină, pentru sufletul mieu şi a părinţilor miei. Pentr-aceia să fie sfintei mănăstiri a măriei sale de la Dobromira, neclătită nici dănăoară, în veci. Şi mărturie sîntu mulţi boiari de ţinutul Putnei, anume: Dabija pîrcălabul şi frati-său, Irimiia, şi Pătrăşcan cămăraşul de Bătineşti, şi Saia pitariul di acolo şi Ioniţă di Vrancea. Deci noi, aceşti boiari ce sîntu mai sus scrişi, văzîndu de bunăvoie tocmală şi deplină plată, pentru credinţa, ne-am pus toţi peceţile şi iscăliturili. Aşijdere, toţi boiarii cei mari şi cei mici din Ţara Rumînească, din Divanul măriei sale, Io Matei Băsărab voievod, toţi sîntu mărturii, care-i vor pune mai gios peceţile şi iscăliturile. Şi eu, Dumitraşco Dămiian, …. … 29 … 7154/1646. p. 328 … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. 1646 (7154) iunie 1 M p. 329 † Adecă eu, Gligorie Cornea, ficiorul Cornii pivniceriului, mărturisescu, însumi pre mene cu cestu zapis al mieu, cum eu, de bunăvoia mea, de nime nevoit, nice asuprit, m-am tocmit cu dumnealui, cu Dumitraşco Buhuş spătariul, de am făcut schimbătură cu neşte părţi de ocină. Datu-i-am eu dumisale un loc de prisacă, din direse ce au avut tată-mieu de dare de la Erimiia vodă, între Prut şi între Jijiia, scriindu semnele acelui loc de prisacă, începîndu din capul Micşinelor, din sus, pre drumul cel mare în gios, pînă unde dă vale Turburei în Prul, la Groapa Lupului, unde se cheamă Colţul Cornii. Aşijdirea, i-am mai dat dumisale partea mea de ocină, cîtă să va alege, în sat în Frăsineni, preste Prut, cu tot venitul, înpotriva înpotriva aceluiaşi loc de prisacă, unde se cheamă Colţul Cornii. Iar dumnealui, Dumitraşco Buhuş spătariul, carele mai sus iaste scris, mi-au dat iarăşi, ocină pentru ocină, toată partea dumisale, cîtă se va alege, din sat din Prisăcani, pre Miletin, suptu Codru, cu tot venitul. Şi încă mi-au mai dat dumnealui ... galbeni. Şi aciasta tocmală s-au făcut dinnaintea giupînului Iacob ce au fostu pîrcălab de Cotnariu, şi dinnaintea şoltuzului cu 12 pîrgari şi a toţi orăşenii de tîrgu de Cotnariu. Şi i-am făcut eu dumisale acestu zapis al mieu pînă-şi va face şi direse domneşti. Şi, de mai mare credinţă, am poftit de ş-au pus şi peceţile, ca să să ştie. … 7154/1646 … 1. † Degetul lui Gligorie Cornei. † Ereu Dionisie de Episcupie de Roman m.p.. † Erodiiacon Grozea, tij m.p.. … m.p.. Pe fila a doua recto, o însemnare contemporană: † Anbrohie om bătrîn, dă samă cu Dumitraşco Butucia, au vîndut lui Buhuş. <1646 (7154)> iunie 3, Fîrloeşti M p. 330 † Milostivi şi luminate dumne, să fie mărie domniei tale sănătos. Dăm ştiri măriei dumitale de cinstită cartea măriei domniei tale, ce-au vinitu la noi, pentru o pîră ce-au avutu giupînesa Tufăneasă Săcheloai cu călugării de la mănăstire de la Bistriţă, pentru nişti fîntîni de păcuri, ce sintu întru poienă pe Tazlăul Săratu, să strîngem oumene bune şi bătrîne de pre înpregiur, carii vor şti mai de demultu, ţînut-au vru dînîoară călugării de Bistriţă acea poienă cu fîntîni cu păcuri au n-au ţînut? Şi să le sucutim şi uricele ce vor avea. Deci am strînsu oumene buni, bătrîni, de pre înpregiur, anume; Isac Derman, şi Ion Dermani din Romîneşti, şi Rusul de Pruvodzeşti, şi Strătulat den Măgereşti, şi Vasilii de-acolea şi alţi oumene buni, bătrîni, şi ne-am dus la cele poieni cu fîntîni cu păcură. Aculu găsim molţi oumene boni ... la păcuri ... cel bătrîn den Prieneşti, şi Mihaiu cel ... den Oţeleşti, şi Andronic ... eneşti, şi Şirban de Costeşti, şi Vasilii din Prăjăşti şi Miclăuş den Lucăceşti a mănăstirii Bistreţei. Aceştia sintu toţi oumeni bătrîni de s-au totu hrăneto într-acele fîntîni de păcuri. Şi i-am întrebatu, cîte unul tutu pe rîndu, mai ţînut-au mănăstirea Bistriţa vru dînîuoră ace poienă cu păcuri au n-au ţînutu? Iar aceşti oaumene bătrîni, toţi au mărturisitu cu sufletele lur, cum n-au a pomenetu să hie ţînutu mănăstirea Bistriţa neci dînîoră ace poienă cu păcuri, nece părinţi lur n-au audzitu să hii pomenitu că au ţînutu. După aceia, nui le-am cetitu şi uricele. În uricul giupînesei Tufănesă Săcheluie scrii ace poienă cu păcuri, şi oamenii aceşte încă mărturisăscu cu sufletele lur, cum au a pucatu den părinţii lur pomenindu că ace poienă iaste a Dîngeştilur, şi pînî dzua de astădzî totu aşe să pomeneşti şi au ţinutu totu ei. Fostu-s-au apucat şi mănăstirea Tazlăului cu pîră să le ia şi n-au putut. Citit-am şi uricele mănăstirei Bistriţii: într-un uric ce au ei mai de demultu, den dzilele lui Ilieş vodă nu le scrii în semne, iar într-altul dencoce le scrii în semne, în sus pre Tazlău pînă întru peatră, ce să chemă Sălătrucul, den Sălătruc, lasă apa Tazlăoloi şi scrii direptu în fîntîna neagră cu păcuri, de aculu în dreptul luculoi în gura Dzemeşului, şi rămîne puiena cu păcurile. Aflatu-s-au, milustive dumne, dou fîntîni: una în marginea poienei, suptu pădure, şi altă fîntînă neagră cu păcură s-au aflatu mai suptu costişă, în păduri. Ce am sucutit cu oameni buni că iaste acea fîntînă înprutiva luculoi den Sălătruc, în gura Dzemeşului, cum mergi mai dereptu. Întrebat-am acei oameni bătrîni, ce-s mai sus scrişi, cari fîntînă iaste hotarul, nime n-au ştiutu, că n-au mai ţinut călugării Bistriţii ace poienă cu păcuri neceudată. Aşa-u mărturisit ... le lur. Şi noi dăm ştiri măriei domnii tale, ce va hi voie măriei domniei tale. Să fii măria domnii tale sănătos, întru mulţi ai, cu paci …. p. 331 …. † Robii şi şerbii măriei domnii tale, Vasilii Şulomol şi Pătraşco Şulomul. Pe verso-ul filei a doua, două însemnări din sec. al XVIII-lea: De Tazlău şi: Mărturie precum n-au stăpînit mănăstirea Bistriţa fîntînile cu păcuri. 1646 (7154) iunie 7, Păşcani M p. 331 † Adecă eu, Pînteleiu, feciorul Irimiei din Hăsnăşeni, şi frate meu, Gavril, şi suru-mia, Drăguna, sînguri mărturisim cu cestu zapis al nostru cum noi, de bunăvoia noastră, de nime nevoiţi, nici asupriţi, am vîndut dreaptă ocină, cumpărătură a părinţilor noştri, parte noastră din sat de Hăsnăşeni, ce să va alege parte noastră, din tot locul, din vatra satului, şi din cîmpu, şi din pădure şi din tot locul, cu tot venitul, popei lui Gligorie de Păşcani, dreptu treidzeci de taleri bătuţi, ca să-i fie lui dreaptă ocină şi feciorilor lui, acea parte de ocină a noastră de Hăsnăşeni. Şi i-am dat şi drese ce am avut de la părinţii noştri de cumpărătură, şi drese de la Radul vodă şi de Bărnoschi vodă, ca să-şi facă şi popa Gligorie dres domnescu. Şi-ntr-aiastă tocmală ne-am tămplat şi noi, oameni buni, megiiaşi: Toader Herescul de Hăsnăşeni, şi Andonii Ioniga de acolia, şi Costantin Grosul tij, şi Ghervasie vătămanul de Păşcani, şi Ionaşco dregătorul de acolea şi popa Ionaşco ot tam. Deci, văzîndu şi noi tocmala de bunăvoie şi plata deplină, noi încă sîntem mărturie. Şi, mai mari credinţă, ne-am pus peceţile, ca să să ştie. …. 1646 (7154) iunie 8, Suceava M p. 332 † …. Dat-am cartea domniei mele rugătorilor noştri, lui Simion egumenul şi a tot săborul de la svînta mănăstire de la Putna, spre aceia ca să fie tari şi puternici cu cartea domniei mele a-şi ţine a lor direaptă ocină şi miluire, a svintei mănăstiri, tot hotarul Grecilor, ce iaste lîngă tîrgul Siretiului, pre unde le-au ales şi le-au hotărît sluga noastră Ştefan Murguleţi şi cu mulţi oameni buni, şi pre unde au giurat Dumitru Ponici de Rugăşişti şi au îmblat cu brazda în cap, de au arătat hotariul acelui loc, pre unde au fost de vac şi pre unde le spune şi uricul, pre acolea ca să aibă ei a ţine, cum au rădicat Ponici cu sufletul său, şi s-au pus şi stîlpi. Iară cine va ara într-acela hotar şi va cosi sau fie cu ce hrană se vor hrăni pre acela hotar, ori tîrgoveţi, ori fie ce oameni vor fi, ca să aibă a le lua de a dzecea din pîine, şi din fîn, şi din grădini, şi din cînepi şi din tot venitul ce se va afla sămănat într-acela hotar, ce mai sus scriem. Şi nime să nu cutedze a ţine s-au opri, nici să să amiastice nime într-acela hotaru, preste cartea domniei mele. …. … 7154/1646, … 8. † …. …. † …. 1646 (7154) iunie 10, Suceava M p. 332 † …. Adecă au venit înnaintea domniei mele şi a tuturor boiarilor domniei mele, celor mari şi celor mici, sluga domniei mele, Isac, nepotul a lui nostru p. 333 credincios şi cinstit boiarin, Toderaşco logofătul cel mare, cu un zapis de mărturie de la Dumitraşco Ştefan ce au fost logofătu mare, şi de la Ghianghea ce au fost vornic mare de Ţara de Gios, şi de la Lupul ce au fost mare vornic de Ţara de Sus, şi de la Necoriţă ce au fost hatman şi pîrcălabul de Suceavă şi de la singur domniia mea, cîndu am fost spătar mare, şi de la Gheorghie Başotă visternicul, şi de la Pătraşco Başotă logofătul, şi Ionaşco Peicul jitniceriul, şi Arsenie logofătul, şi Pătraşco Ciolpan jitniceriul şi alţi boieri de Curte, şi aşea scriindu şi mărturisindu într-acel zapis, cum au venit înnaintea lor Gafta, fata lui Buciumaş vornicul, de nime nevoită, nice silită, ce de a ei bunăvoie, şi au dat şi au dăruit ai săi direpţi şerbi ţigani, anume; … rdea ţiganul, cu femeia ... i Lucaş ... feciorii ... Ciurde, cu femeia şi cu feciorii lor, şi O... ... ci. Aceştia au dat şi au dăruit nepotului său, lui Vartic vătavu de aprozi, socrul lui Isac, ce scriem mai sus. Ce acei ţigani au fost dare şi miluire de la Aron vodă lui Buciumaş, tatăl Gaftei. Deci domniia mea, deacă am vădzut acest adevărat zapis de dare şi de dăruire lui Vartic, socrul lui Isac, iară domniia mea şi de la noi am dat şi am întărit slugii noastre, ce scriem mai sus, lui Isac, ginerele lui Vartic vătavul, pre acei ţigani, ce scriem mai sus, ca să-i fie şi de la noi direpţi şerbi ţigani, cu toţi feciorii lor. Şi altu nime să n-aibă treabă a să amesteca preste cartea domniei mele. … 7154/1646 … 10. † …. … m.p.. † …. Pe verso-ul filei a doua este lipit un rez. dezv., din sec. al XVIII-lea, al unui doc. de la Vasile Lupu, privitor la o judecată pentru o parte din moşia Cuzlău, între Coste şi Borodaci. 1646 (7154) iunie 11, Suceava M p. 334 † …. Adecă au venit înnaintea noastră şi înnaintea alor noştri, boiari a mari şi a mici, slugile noastre Strătulat Dobrenchi, şi Dumitraşco Dobrenchi, şi Toader Dohadco şi alte semenţii a lor, toţi nepoţii lui Dumitraşco Tureadcă, şi s-au pîrît de faţă înnaintea domnii mele, cu Antimiia, ce-au fostu giupîneasă lui Dumitraşco Tureadcă. Aşea au dzis nepoţii şi săminţiile lui Dumitraşco, cum Antemiia, giupîneasa lui Dumitraşco, feciori de trupul său n-au avut cu dînsul, să n-aibă treabă a ţine ocinile şi moşiile lui Dumitraşco Tureadcă, ce să le ţie nepoţii şi sămenţiile lui. Iară Antemiia, giupîneasa lui Dumitraşco, arătat-au înnaintea domnii mele un zapis făcut de mîna lui Dumitraşco, din viiaţa lui, aşea scriia într-acel zapis, cum s-au tocmit cu femeia sa, în viiaţa lor, de va muri Dumitraşco înnaintea giupînesei lui, a Antemie, ca să hie toate părţile de ocină şi de moşie, ce să vor alege, a giupînesei sale, a Antemiei, iar nepoţii şi săminţiile lui să n-aibă nice o treabă a să amesteca la părţile lui Dumitraşco, cu mare blăstăm, dinnaintea a mulţi oameni buni. Şi Antemiia, iarăşi aşea scriia într-acel zapis, de va muri ia înnaintea soţului său, Dumitraşco, toate părţile ei de ocină şi de moşie, ce va avea, să hie a giupînu-său, lui Dumitraşco, iar nime den rudele ei, sau den sămenţiile ei să n-aibă nice o treabă. Într-aceia, domniia mea şi cu tot Svatul nostru socotit-am şi i-am giudecat pre dreptate, după legea ţărîi, cum poate omul să-şi dea ocina, şi moşiia, şi bucatele şi avuţie lui, cui va vrea. p. 335 Pentr-acea, au rămas Strătulat Dobrenchi, şi Dumitraşco Dobrenchi, şi Toader Dohadco şi săminţiile lui Dumitraşco Tureatcă şi nepoţii lui, dennaintea noastră şi den toată legea ţărîi, ca să n-aibă nice o treabă cu părţile de ocină şi de moşie ce-s a lui Dumitraşco, nici a să amesteca, nici a dobîndi, nice dănăoară, în veci. Iar giupîneasa Antemiia Turetcoaie s-au îndereptat şi au pus herîia, 24 taleri, în visteriul domnii mele. Pentr-acea, de acmu înnainte ca să aibă a ţine giupîneasa Antemiia toate părţile a soţului său, a lui Dumitraşco, de ocină, şi de moşie, şi bucatele şi avuţiia, să aibă a se hrăni cum va şti şi cum va putea. Iar cîndu va vrea Antemiia să vîndză nescari părţi de ocină a lui Dumitraşco să nu poată cumpăra alţi streini înnaintea semenţiei lui Dumitraşco. Iar părţile lui Dumitraşco sîmtu ales despre alţi fraţi ai săi, anume: a şesea parte den sus, den sat den Sănăuţi, ce-s în ţinutul Sucevei, şi a şesea parte den sus, den sat den Bălăceni, într-acela ţinut, şi a treia parte den sus, den sat den Vlădeni, şi a şesea parte den sat den Culiceni, la Suceavă, şi a şese parte den sus, den sat den Beserecani, partea den sus, ce-i în ţinutul Iaşilor, şi a treia parte den sat den Culiceni şi toţi şerbii ţigani, den ţiganii Mihului, ca să aibă a Antemiia a ţine acestea toate parţi de ocină, ce-s mai sus scrise şi ţiganii, cu tot venitul. Iar partea den Sănăuţi, după moartea lui Dumitraşco Tureatcă, 1-au fost luat Petriceico vornicul ş-au dzis că i-au fostu datoriu Dumitraşco cu o sută de lei bătuţi, iar Antemiia au luat o sută de lei de la boiarinul nostru, de la Gavrilaş ce-au fostu logofăt, den banii a nişte boi de negoţ ce-au fost la dînsul, de au dat boiarinului nostru, lui Petriceico vornicul, de au scos acea parte de ocină den Sănăuţi. Pentr-aceia, să hie Antemiei derepte ocine şi moşii, cu tot venitul, neruşite, în veci, pentru căce au avut şi cuconi cu giupînu său depreună ce nu le-au custat. …. … 7154/1646 … 11. † …. † … m.p.. † …. Pe verso, o însemnare contemporană: † Pri Sănăuţi, …, pe Molniţa, alta din sec. al XVIII-lea: 7154 1646 iunie 11 şi una grecească. 1646 (7154) iunie 12, Suceava M p. 341 † …, scriem şi mărturisim cu ciastă scrisoare a noastră cum au venit înaintea noastră Theodosie egumenul şi cu toţi călugări de la svîntaa mănăstire de la Bîstriţi, unde-i hramul Adormirea Preacinstitei şi a luminatei Precistei, anume călugării: Nofit, şi Năstasie, şi Ştefan, şi Ghelasie, şi Tofil, şi Arsănie, şi Spiridon, şi Doroftei, şi Ioan, şi Agafton, şi Lazar, şi Veniamin, şi Calivit, şi Calistru, şi Păntelei şi alţi călugăraşi tineri şi bătrîni, carii petrec în svîntaa mănăstire, ce mai sus scriem, de a lor bunăvoie, de nime nevoiţi, nici asupriţi, şi au vîndut a lor direaptă ocină, şi dare şi miluire, ce au avut svîntaa mănăstire de la răposatul părintele vlădica Gheorghie, ce au fost de postrig de la acea svîntă mănăstire, din uric de cumpărătură ce au avut acel părinte de la bătrînul Pătru vodă, o silişti, anume Mînjeştii, şi cu o bucată de loc din hotarul satului Bungeştilor, pînă în vîrful Dealului Tătăraşilor, unde se înpreună hotarăle. Această silişti, cu acea bucată de loc, ei o au vîndut dumisale, fratelui nostru, giupînului Iurdachie mare vistiiarnic, dereptu doao sute şi cindzăci de lei bătuţi, pentru căci au avut şi ei multă nevoie şi lipsă mare de pîine şi de aiurea n-au avut de unde lua bani ca să-şi rădice nevoia şi lipsa ce au avut ei la svînta mănăstire, ce-au socotit cu toţi de au vîndut această p. 342 silişti, Mînjeşti, şi cu acea bucată de loc, din hotarul Bungeştilor pînă în vîrvul Dealului Tătăraşilor, unde să înpreună hotarele. Şi le-au plătit dumnealui, tot deplin, acei bani ce mai sus scriu, 250 de lei bătuţi, în mîna egumenului şi a tot săborul de la svînta mănăstire ce mai sus scriem, dinaintea noastră a tuturor. Derept aceia, de acmu înainte ca să-i fie dumisale, fratelui nostru, Iurdachie mare vistiiarnic şi coconilor dumisale direaptă ocină şi cumpărătură, în veci. Şi, mai pre mare credinţă, ni-am pus toţi peceţile şi iscăliturile, ca să-i fie dumisale de credinţă. Şi eu, Dumitraşco Vlăgea, am scris, …. … 7154/1646, … 12 …. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. Pe verso, o însemnare contemporană: Pre Mînjeşti şi o bucată de Bungeşti …, pre Pietra Cracăului, şi 7154 1646 iunie 12. Mărturie veliţilor boieri pre o sălişti, Mînjeşti, cu o bucată de loc din hotarul satului Bungeştilor, ci-au vîndut călugări de la mănăstire Bistriţa, drept 250 lei, răposatului Iordache marele vistiernic la vremea foameti. 1646 (7154) iunie 14, Suceava M p. 346 † …. Dat-am cartea domnii mele lui Larion diiaconul spre-aceia ca să fie tare şi puternic cu cartea domnii mele a ţine şi a opri o parte de ocină din sat din Răteşti, ce-au fostu vîndută şi o au răscumpărat de la Boul visternicul, să n-aibă treabă nepoţii lui Ionaşco, şi Toader şi Ghiorghie, pentru căci s-au pîrît şi de faţă şi au rămas. Pentr-aceia, să aibă el a o ţine, precumu-i spun şi în diresă, acea parte, ce să chiemă partea Haruţului. Într-alt chip să nu fie. … 7154/1646 … 14. † …. Pe verso, o însemnare din sec. al XVIII-lea: Carte nepoţilor, Ioniţă cu... şi un rez. dezv. din a doua jumătate a sec. al XIX-lea. 1646 (7154) iunie 15, Suceava M p. 346 † Adecă eu, Lupul de Cuzlău, scriu şi mărturisescu cu cestu zapis al mieu cum am fostu vîndut o parte de ocină ce am avut în Dumeni, s-am avut pîră pentru p. 347 dînsa şi m-au rămas, şi o au luat o fată a lui Nechifor, pentru căci s-au aflat că iaste a ii. Deci acmu m-am tocmit cu Nastasie de Vicoleni să-i dau partea mea de Vivorăni şi moşie şi cumpărătură ce am, pentru căci am fostu vîndutu lui Năstasie acea parte de Dumeni ce o au luat fata lui Nechifor, şi m-au prinsu să i-o aleg, cîtă parte va fi. Şi în tocmala noastră au fostu: Andronic Saca de Hăneşti, şi Pătraşco Albotă de Corlăteni, şi Coste Săcescul de Olovăţ şi mulţi oameni buni. Şi, pre mai mare credinţă, ne-am pus peceţile şi am iscălit. De iasta scriem şi. Şi s-au tîmplat şi Strătulat, feciorul lui Andronic Sacăi. … 7154/1646, … 15. † … m.p.. † … m.p.. † … m.p.. 1646 (7154) iunie 15, Cudreşti M p. 347 † Adecă eu, Ţigănaş, feciorul lui Băgău de Cioltani, scriu şi mărturisăscu cu cestu zapis al miu, cum de bună voia mea, de nime nevoit, nici asuprit, ce de bună voia mea, am vîndut a mea direaptă ocină şi moşie, ce să va alege partea mea, din Cudreşti, şi din gioseni şi din suseni, ce iaste pre Bahlueţi, în ţinutul Cîrligăturei, aceasta o am vîndut sămenţielor mele, lui Pătraşco şi frăţîne-său, lui Tofan, feciorii lui Clineşti de Cudreşti, dereptu optu lei bătuţi. Şi în tocmala noastră au fost: Ilea de Cudreşti, şi Coste de Mădrîjeci şi Pavăl de acolea. Şi s-au băut aldămaşiul în casa lui Hilip. Şi, mai pre mare credinţă, am iscălit şi ne-am pus peceţile, că să le fie de credinţă pînă-şi vor face şi zapis domnescu, să se ştie. Şi Tănasie de Cudreşti, şi Costantin Forojie de Ştorneşti şi Chirilă Cîlcul de Bălţaţi, ca să se ştie. … 7154/1646, … 15 …. 1646 (7154) iunie 17, Suceava M p. 348 † …. Dat-am cartea domnii mele slugii noastre, lui Iordachie Goia, spre aceia ca să hie tare şi puternic cu cartea domnii mele a căuta şi a cerca ai săi direpţi vecini, cari-i vor hi fugiţi de cîndu ne-au adus Dumnădzău la domnie, din sat din Doljeşti, anume: Gligorie Moise, şi frate-său, Iacob, şi Hilip, feciorul Lazei, şi Ştefan, şi Gligorie, frate-său, şi Vasilie şi Căsiian, fratele lui Vasile şi Hilotie, hie unde-i va afla, ori în sat domnescu, ori în sat boierescu, ori în sat călugărescu, ori în tîrg, ori ventr-o slobodzie sau hie unde-i va afla în ţara domnie mele, ca să aibă a-i lua de grumadzi şi cu tot ce vor avea şi să-i ducă înnapoi la sat la Doljeşti. Şi nime să nu cutedze a ţine sau a opri înnaintea cărţii domnii mele. † …. … 7154/1646 … 17. † …. 1646 (7154) iunie 18, Suceava M p. 350 † …. Scriem domniia mea la sluga domnii mele, la Costea Lucavăţ. Dămu-ţi ştire, deaca vei vedea cartea domniei mele, iar tu să mergi la sat la Ciudii, să strîngi oamini buni din prinpregiur, megiiaşi, şi să socotiţi, cu oamini buni şi-npreună cu sluga a lui nostru cinstit şi credincios boierin, Toderaşco logofătul cel mare, să alegeţi neşte părţi de ocină ce va hi diriaptă moşie Gligorcei, şi popei lui Văsiian şi lui Ionaşco Pănuleţ, şi din cumpărături ce vor avea ei, cum veţi afla cu oamini buni, mai cu direptul, din vatra satului, şi din cîmpu, şi din pădure şi din tot locul, nemărui să nu făţăriţi. Şi, deca veţi alege, să faceţi semne şi să puneţi stîlpi. Şi cum veţi afla mai cu direptul cu oameni buni, să faceţi o scrisore de la voi şi de la oameni buni să daţi ştire la domniia mea. …. … 7154/1646 … 18. † …. …. † …. M p. 351 † Adecă eu, Istratie, ficiorul Irimiei, scriu însumi pre mene cu cestu zapis al mieu cum eu, de bunăvoia mea, de nime nevoit, nici silit, ce de bunăvoia mea, am vîndut a mea direaptă ocină şi moşie dumisale, vornicesei Şoldăneasa, ce iaste partea mea, den giumătate de stîlpu a patra parte, însă cu o parte ce au fost mii cumpărătură, partea Grebencei, de sat de Dolniceni, om vîndut, dereptu doisprădzece bani buni, ca să fie dumisale ocină şi moşie, în veci. Şi în tocmala noastră au fostu: Nistor ot Dolniceni şi Mănăilă ot tam. † Mai gios ne-am pus şi peceţile, să se ştie. † Nistor; † Mănăilă. Pe verso, însemnare din secolul al XVIII-lea: † Dolniceni, vîndzare Saftii Şoldăneşei; zapis, 12 lei, ce-u vîndut Saftii Şoldănesăi; adăugat de altă mînă: de la Istrati pentru ...; fără velet, cu o iscălitură neclară. M p. 351 † Adică eu, Medelian, şi Irina şi Toader, ficiorii lui Boben, scriem şi mărturisim cu cestu zapis al nostru cum noi, de bunăvoi noastră, de nime siliţi, nici înpresuraţi, am vîndut dumisale, vornicesei Şoldăneasa, den sat de Dolniceni, ce sîntu în ţinutul Dorohoiului, den stîlpul lui Beleiu a treia parte, ce iaste cumpărătură de la Beleiu părintelui nostru, Gligorie Boben. Deci noi am vîndut p. 352 dumisale den vatra satului, şi den cîmpu, şi den pădure, şi den hălăşteu şi den tot venitul ce va fi. Şi noi am vîndut dumisale, dereptu treidzăci şi patru de lei, ca să fie dumisale direaptă ocină şi moşie, în veci. Şi într-aiastă tocmală a noastră au fostu: popa Vasilie de Albeşti, şi popa Partenie ot Mihăilăşeni, şi Vasilie, … popa Nechifor ot Dobîrceni, şi Pavăl ficiorul Vasilcei de Unguraşi. Aiasta scriem şi mărturisim cu aiasstă scrisoare a noastră. Şi, mai pre mare credinţă, ne-am pus şi iscăliturile şi peceţi, ca să se ştie. Şi eu, Neculaiu, … Tofil, am scris. † Eo, Medelenă, fecioro lui Bobenŭ m.p.. † Şi Irina, fata lui Boben. † Şi popa Vasilie ot Albeşti m.p.. † Şi popa Partenie ot Mihălăşeni m.p.. † Şi Vasilie, ficiorul popei ot Dubrăcini m.p.. Pe verso, o însemnare contemporană: De la ficiorii lui Boben; de altă mînă: Zapis di 34 lei, ce-au vîndut Saftii Şoldănesei; apoi: fără velet şi o semnătură neclară. <Înainte de 1646 (7154)iunie 19> M p. 352 † Eu, Chilsie, fata Gorcie, şe cu feciorie mie mărturisescu cu cestu zapis al miu cum amu vîndutu a me deriaptă ocină şe moşie den sat den Dolniceni, den giumătate de sat parte den gios despre cîmpu, den a cence parte a cince parte, şe den parte Dumşie, dentr-acel stîlpu, a dzece parte, ce-au fustu cumpărătură de la un frate al lor, se den stîlpul lui Belei, tij a şesea parte, ce au fustu cumpărătură de la un frate. Şe am vîndut giupînesie Şoldănesei, dereptu cindzece de lei, bani de argintu. Şe-n tocmala noastră au fostu: Pătraşcu Prătenul, şe Gheorghie Cucoranul, şe Chirila den Botăşeni, şe Gocul tij den Prăteni, şe Gîrlig den Prazcani, şe Ionaşco Sasul den Buhuşeşti şe Simion den Dolniceni, şe Gligogorie de acolo şe alci omeni buni den sus şe din gios. p. 353 Şe, pre mai mare credenţă, pusu-ne-am şe peceţile, ca să aibă a-şi face şe ispisoc dumnescu, ca să să ştie, de acesta mărturisim cu a nostre suflete. † Şe aşejdere, eu, Simion, şe Gligorie, fecerii lui Nicoară, mărturisim cu zapisul nostru cum de bunăvoie nostră, de nime nevoiţi, nici înpresuraţi, am vîndutu a nostră dereptă ocină şe moşie den stîlpul lui Belei, a şesa parte, giupînesie Şoldănese, dereptu 15 lei, şe-n tocmala nostră au fostu, era aceşte omeni buni ce-s mai sus scrişi; şe să aibă dumiei a-şi face şe direse dumneşte, că să să ştie. Simion; Gligorie; … m.p.. Pe verso-ul filei a doua, o însemnare contemporană: † … „† Zapis pe nişte părţi de ocină din Dolniceni” şi două din sec. al XVIII-lea: Cutul Saftei Şoldănesei; 65 lei acest zapis au vîndut Saftii Şoldănesăi, în continuare de altă mînă; din Dolniceni, fără velet şi o semnătură neclară. 1646 (7154) iunie 20, Focşani M p. 357 † Adecă eu, Pinteleiu, vornicul de Ţara Mulduvei, de ţinutul Bîrladului, de pre Tutova, şi frate-mieu, Gavril, scriem şi mărturisim cu cest zapis al nostru, ca să fie de mare credinţă la mîna dumnealui jupînul Pană părharnicul, cum să să ştii că am vîndut dumnealui, de a noastră bunăvoie, de nime nevoit, nici împresurat, un ţigan, pre nume Măteiu, drept treidzăci de galbini, bani gata. Pentr-aceia, ca să fie dunealui moşie neclătită, în veci. Şi la ceastî tocmală a noastră s-au prilejit mulţi boiari dintr-amîndoao ţărăle, di pri margini, la Focşani, anume: Manea vamăşul din Focşani dispre Muldova, şi Dimitraşco vamăşul di acolo, şi Machidon, … Ghiorma ot Bărhiaci, şi Gligorie vătavul di Cîrligi, şi Petco, … Pîrvul vătăman ot Focşani, şi Nicula Grecul ot tam, şi Andreiu vornicul di Sasul, fratili lui Iordachi căpitan şi Sultan vătavul. Deci noi, aceşti boiari ce mai sus sîntu scrişi, văzîndu di bunăvoie tocmală şi deplină plată, pusu-ne-am toţi piciţile şi iscăliturile. Şi eu, Dumitraşco Damiian, …. … 20, … 7154/1646. † …; † Gavril, … Pintili dvornic; † Gligorie vătav; † Necula Grecul; † Sultan vătav; † Machidon Ghiorma m.p.; † …;† … m.p.; † … m.p.; Stroe postelnic, … Badea căpitan de Comani, mărturie; † Ursul; † vătămanul Pătru; † Eu, Dumitraşco, ficiorul lui Chiril, încă m-a p. 358 prilijit într-acestă tocmală; † Vugna; † Igînat; † Afătudur; † Bundri; † Ionaşcu; † Andreica. <Înainte de 1646 (7154) iunie 22> M p. 358 † Milostive şi luminate doamne, să fie măria domnii tale, sănătos. Dăm ştire măriei domnii tale, ca domnului milostiv, fost-au cinstită învăţătură mării domnii tale pre dumnealui logofătul să trimaţă un oamu al dumnisale cu cinstită cartea mării domnii tale pentro o pîră, ce-au avut Ştefan Boul cliuceriul înainte mării domnii tale, cu Negoeştii pentro hotarul Dăvidenilor şi a Strîmbilor cu a Negoeştilor. Dumnealui, logofătul, socotit-au şi ne-au ales pre noi şi ne-au mînat cu cinstită cartea mării domnii tale. Noi am mărsu acolo şi am strînsu oamneni buni şi bătrîni, de în megiiaşi de pren pregiur den dou ţinuturi, şi pre ceia oameni ce-au mai socotitu acel hotar cu cinstită cartea mării domnii tale, milostive doamne. Deci am mărsu şi am socotitu cum au fost spunidu semnle în uricul lor şi am luatu de unde au început semnele hotariului, de la o movilă săpată în ţărmurile Văii Albe, despre Leuteşti, şi acolea au şi piiatra pusă de moşii lor. De-acolea, am scos trei oameni bătrîni, anume, pre Toader Hăţag de în Belceşti, şi Ionaşco Harguţul den Totoeşti şi Tănasie Darciul den Leuteşti să ne poarte pre unde spun semnele uricului. De-acolea, ne-au mînat uricul direptu în sus la altă movilă săpată şi acolo s-au aflatu alta piiatra pusă de moşii lor, de-acolea direptu în margine dumbrăvii şi în margine dumbrăvii, iar s-au găsitu piiatra pusă de moşii lor, den margine dumbrăvii ne-au mînatu semnele uricului direptu în sus despre Totoeşti în margine dumbrăvii, la altă movilă săpată, iar Negoeştii au dzis: blemaţi, că mai avem în alte pietri mai în lontru în pădure. Noi n-am vrut să mărgem, deacă n-au spus în uric acele semne. p. 359 Apoi, noi am socotitu cu acei oameni cu toaţi şi am mărsu să vedem acele pietri şi am aflatu o piiatra pusă cu hicleşug de curundu, după socotinţă celor oameni ce-au socotit cu cinstită carte mării domnii tale ceia de întăi, şi o am cercatu şi am tras de iarbă, iarbă s-au luat cu brazdele proaspăte nevendecate, şi au fost piiatra, a patră parte de o răciniţă, pusă de dou-trei dzile. Şi am întrebatu pre oameni bătrîni, carii au socotit întăi, fost-au aceea piiatra au n-au fost? Iar ei au mărturisitu cu sufletele sale că n-au fost, nici o au arătatu neme atunce. Aşijdere, am scos cei trei oameni bătrîni, ce ne-au purtatu pre sămnele uricului, să giure cum au fost pusă aceia piiatra deodată cu cele pietri şi n-au vrut să giure, nici ei, nici alţii. Deci noi, toaţi cîţi am fost acolea, am socotit că au fost acea piiatra pusă făre de ispravă şi am purces de în margine dumbrăvii pre semnele uricului direptu în sus despre Totoeşti în margine dumbrăvii, la altă movilă săpată. Pentr-aceia, milostive doamne, am socotitu cu aceşti oameni buni şi bătrîni şi den semnele uricului lor şi am pus întăritură semnelor, alte pietri, să nu să poate tăgădui: 1 piiatra am pus în margine unei desimioare, înprotivă pietrii ce iaste în sus în margine dumbrăvii despre Leuteşti şi înprotivă movilei săpate, ce iaste în sus în margine dumbrăvii despre Totoeşti; alta piiatra am pus în margine desimii, înpotrivă ceii petri despre Leuteşti şi înprotivă movilei ceii săpate despre Totoeşti; 1 piiatra s-au pus în movilă săpată în margine dumbrăvii, iar despre Totoeşti. Şi am pus ceasta întăritură, milostive doamne, cu aceşti oameni buni, şi bătrîni, şi tineri şi megiiaşi, de pre înpregiur cu toaţi, carii i-am strînsu cu cinstită carte mării domnii tale la iasta socotinţă. Şi anume au fost, milostive doamne, robii mării domnii tale: Păcurar de în Vereşeni, şi Toader Harcul ot tam, şi Ursu tij, şi Pătraşcuţă den Mirăslăveşti, şi Pătraşco ot tam, Vasilie Borşea şi Ion den Dubruleşti, Vasii şi Cîrstea den Borceşti, Gligorie şi Nacul den Uscaţi, Costantin Holbură den Ţibucani, şi Vasilie ot tam, Vasilie den Podlogeni şi alţi mulţi oameni buni şi bătrîni. Şi cum am aflat cu sufletele noastre şi am socotitu, aşea dăm ştire mării domnii tale, milostive doamne. Măriia domnii tale vei face cum va fi mila mării domnii tale. Să fie măriia domnii tale sănătos. † Robul mării domnii tale, Coste den Călineşti, dau ştire mării domnii tale, milostive doamne. † Eu, Miron den Ţibucani, încă m-am prilejit, le cest hotărît. 1646 (7154) iunie 22, Suceava M p. 360 † …. Adică au venit înnaintea domniei mele boiarinul domniei mele, Ştefan Boul ce-au fost cliucer, de s-au jeluit pre sat pre Negoeşti, dzicîndu că au întrat Negoeştii preste uric în hotarul Dăvidenilor şi a Strîmbilor şi preste o mărturie ce-au avut de la oameni buni, cum s-au fost ei tocmit de bunăvoie, dinaintea acelor oameni buni, cum să nu mai între ei în hotarul Dăvidenilor şi a Strînbilor, ce să ţie Negoeştii pînă în marginea dumbrăvii, cum le spune uricul, şi din marginea dumbrăvii direptu în sus la movilă săpată, în marginea dumbrăvii, despre Totoeşti. Deci Negoeştii, apoi, nu s-au ţinut de acea tocmală, ce s-au sculat de au luat nişte fînu, ce l-au cosit oamenii cliuceriului Boului, pre locul Dăvidenilor şi a Strîmbilor, preste tocmală şi preste uric, ce spune în semne de la Alexandru vodî cel Bătrîn. Deci Ştefan Boul şi cu Negoeştii, denpreună au venit de s-au pîrît iar de faţă înnaintea domnii mele, şi s-au lepădatu Negoeştii şi de acea mărturie, şi au dzis că acea mărturie au făcutu-o Boul cliuceriul cu diiacii săi, iar megiiaşii nu ştiu nice unii de acea mărturie. Deci domniia mea am învăţat să facă cartea domniei mele la o slugă domnească, să socotească cu oameni buni cu sufletele lor, ştiu ei de aceea mărturie, ce au fost făcutî întăiu, au nu ştiu? Deci au mărsu acolo şi au socotitu şi au aflat că au fostu adevărată acea mărturie şi au fost socotitu pre cum le spune uricul nostru. Iară Negoeştii nu s-au ţinut nice de aceia. Ce, de iznoavă am datu învăţătură a lui nostru credincios şi cinstit boiarin, lui Toderaşco logofătului celui mare, şi au trimis un om a dumisale, anume, pre Coste de Călineşti, să caute cum spune acel uric a Negoeştilor, şi să caute cum au înblat şi acei socotitori, ce-au socotit întîiu, şi să întrebe şi de aceea mărturie, fostu-o-au făcut ei au fostu-o-au făcut cliuceriul Boul fără ştirea lor? Deci toţi au mărturisitu înnaintea lui Coste, omul dumisale a logofătului celui mare, cum acea mărturie au fost făcută de dînşii şi cu ştirea lor, şi au fost înblat şi ei precum le-au fost spuindu uricul: direptu în marginea dumbrăvii, şi acolo au şi piiatră pusă de moşii lor, de acolo direptu în sus la o movilă săpată, în marginea dumbrăvii despre Totoeşti. p. 361 Deci, deacă au strînsu oameni buni, megiiaşi, şi au socotitu de iznoavă cu acei oameni buni şi iară aşea au aflat cum au fost socotitu cei dintăiu şi ceia al doile rînd, cum au fost aflat aceia aşea au aflat şi Coste cu acei oameni buni, precum le-au spus uricul lor. Şi au mai aflat şi o piiatră pusă de dînşii cu vicleşug, pusă de doao trei dzile, deci o au lepădat, deacă s-au aflat pusă cu vicleşug, şi au pus Coste încă trei pietri; una într-acea movilă săpată despre Totoeşti, altă piiatră au pus între movila despre Totoeşti şi între cea piiatră din marginea dumbrăvii den ... deci una au pus în marginea desimei din gios, alta în marginea desimei din sus. Deci Negoeştii au rămas denaintea domniei mele şi din toată legea ţărăi, iar Ştefan Boul cluceriul s-au îndreptat şi ş-au pus fierîia în vistiiariul domniei mele. Deci să n-aibă a să mai pîrî de aiasta pîră, nici dănăoară, preste cartea domniei mele. Iară cine va mai scorni pîră, să fie de gloabă cincidzeci de boi. …. … 7154/1646 … 22. † …. … m.p.. † …. 1646 (7154) iunie 26, Petrileşti M p. 363 † Adecă eu, Bejan, feciorul lui Iosip, nepotul Cozmei, strenepotul lui Ţigan din Verşeşti, scriu şi mărturisesc, eu singur pre mene, cu acest zapis al mieu cum eu, de a mea bunăvoie, de nime silit, nici asuprit, de a mea p. 364 bunăvoie, am vîndut a mea parte de ocină din sat din Comani, care parte fost cumpărătură strămoşu-mieu, lui Ţigan, din partea Vlădicăi. Deci eu o am vîndut dumisale, Gligorcei lui Ursu din Petrileşti, dereptǔ 17 taleri, bani buni. Şi cîndu am făcut această tocmală au fost dennaintea lui Ştefan Poinici din Bereşti, ş-a lui Arpentie din Petrileşti, şi a lui Todosie calugher de la mănăstirea de Tazlău, ş-a lui Simion Pepelea ot Petrileşti, ş-a lui Ionaşco Pepelea de acolea, ş-a lui Macsin din Măgereşti, şi dennaintea lui Vasilie Nacşul din Moşeteşti ş-a lui Costantin de acolea. Deci noi, toţi aceşti oameni carii sintem scrişi într-acest zapis, deac-am vădzut de a lor bunăvoie tocmală şi deplină plată, noi încă de la noi, de noi, i-am făcut dumisale Gligorcei această scrisoari să-i hie dumisale Gligorcei această cumpărătură şi moşie în toate părţile, cu fînaţe, cu vad de moară şi cu tot venitul. Şi, mai pre mare credinţă, ne-am pus şi peceţile noastre şi iscăliturile să-i hie de credinţe şi să-şi facă şi ispisoc domnescu de pre acest zapis de la noi, .... ... 7154/1646, ... 26 .... ... m.p.. † Theodosie m.p.. 1646 (7154) iunie 28 M p. 366 † Adecă noi, Mălanca şi Măriia bărbieriţa, mărturisim cu cestu zapis al nostru cum noi înşine, de bunăvoia noastră, am vîndut casa noastră cu tot locul cît iaste, care loc am cumpărat de la Irimiia dărăbanul, lîngă locul ai Ştefăneasă, vîndut-am egumănului şi a tot săborul de la mănăstire, de la Hlincea, ce să chimaă hramul Svîntului Mare Măcenec Gheorghie, vîndut-am dereptu treidzăci de galbeni, ca să le fie ocenă şi moşie. Şi la negoţul nostru şi la datu banilor au fostu vecini den sus şi den gios, bătrîni şi tineri, anume: Alexandre bătrînul, fratele lui Solomon ce-au fostu vornec, şi Agapie, feciorul lui Zota ce-au fostu ..., şi Baba Grecul cel bătrîn, şi Ştefăneasa ce-au vîndut locul ei cu casa, aşijderi călugărilor, şi Ionaşco Pecioraga, şi Dumitru Grecul bătrînul şi mulţi oameni buni. Şi, pre mai mare mărturie, pusu-ne-am şi peceţile; cene n-au avut pecete pus-au degetele cu cerneală, pentru pecete, să fie de credinţă. Şi eu, Gavril ce-am fostu aprod de tîrgu, am scris, ca să se ştie. … 7154/1646 … 28. … m.p.. † Şi eu, Gligorcea a Axanei, ce-au fostu ..., şi Dima Grecul am fostu la adălmaş. 1646 (7154) iulie 5, Suceava M p. 367 † Adică eu, Toma Bilţu şi frate-mieu, Samoilă Bilţu, şi cu toţi fraţii noştri, feciorii Candachiei Bilţoaie, şi toţi fraţii, noştri, nepoţi Savei Arh…, i Andreiaş şi alţi fraţi ai noştri. Aşijdere, şi eu, Dumitraşco Urdzică şi nepotu mieu, Focşea, şi cu toţi fraţii, nepoţii Urdzicoaie, şi cu toţi fraţii noştrii, nepoţii lui Crăciun. Scriem şi mărturisim cu acest al nostru adevărat zapis, cum noi de nime nevoiţi i asupriţi, de a noastră bunăvoie, ne-am p. 368 învoit şi ne-am tocmit cu nişte părţi de ocină, de am făcut schimbătură cu Enache Şoldan şi cu femeia sa, Nazariia, fata Măriuţăi, nepoata lui Potărniche; datu-i-am noi a noastre dreaptă ocină şi moşie, ce-am avut la sat la Şofrăceşti, în ţinutul Neamţului, pe Valea Neagră, dintr-a patra parte de sat de Şofrăceşti, a triia parte, însă datu-i-am cu partea lui Toderiţă şi a frăţîne-său, a lui Ionaşco, ficiorii Îndreicuşei, pentru căci ne-au vîndut ei o parte de moşie a noastră din Vîrtop. Deci ca să fie lui Enachi şi femei sale, Nazariei, dreaptă ocină şi schimbătură, din tot locul, cu tot venitul, şi dintr-apă, şi din cîmpu şi din pădure, cu tot venitul ce va fi. Aşijdere, Enachi şi cu a sa femee, Nazariia, datu-me-au noao a lor dreaptă ocină şi moşie ce-au avut Nazariia în sat în Brăneşti, iarăşi în ţinutul Neamţului, dintr-a patra parte de sat de Brăneşti, a triia parte, din tot locul, cu tot venitul. Şi-n tocmala noastră fost-au: Boul ce-au fostu clucer, şi Damaschin pîrcălabul, şi Mirăuţă Potîrnichi, şi Miron Bucioc, şi Ştefan Şoldan şi alţi mulţi ficiori de boiari şi oameni buni. Şi eu, Ionaşco Solomon am scris. … 7154/1646 … 5. … m.p.. † Focşea. … … m.p.. Pe verso-ul primei file o altă semnătură neclară. 1646 (7154) iulie 6, Suceava M p. 368 † …. Adecă au venit înnaintea domnii mele şi a tuturor boiarilor domnii mele, a mari şi mici, Gavrilcea Polschi şi Helcea den Năhoreni, nepoţii şi strănepoţii lui Ion Nahornei, şi Păntelei Tîmpa, şi Solomon ţircovnicul den Botăşeni şi Pascal ce-au fost şoltuz în tîrg Suceavă, ginerii Mancei şi ai lui Hilip, şi Vasilie, ficiorul Nastasii, şi Sofroniia, şi Nastasiia, şi Vasilie, ficiorul Mancei, şi Măriuţa, şi Solomiia, şi Antemiia, şi Dumitra, şi alte Vasilie, ficiorul lui Hilip, şi Ştefan, şi Simion, şi Nastasie, şi Irina, ficiorii Veselinei, şi alte rude şi săminţii a lor, nepoţii lui Costin, strănepoţii Andreicăi, ş-au pîrît de faţă pre slugile noastre, p. 369 pre Onciul Iraşcovici ce-au fostu pîrcălab, şi pre Gheorghie de Carapciu, şi pre frate-său, Vasilie şi Isac, ficiori lui Miron den Carapciu, şi pre Vlădceştii, pre toţi nepoţii şi strănepoţii Gavrilcei den Năhoreni, şi pre Ionaşco şi Gliguţa, ficiorii Condrei, nepoţii şi strănepoţii Fădorei, şi pre Vasilie şi soru-sa, Dragna, ficiori Odochiei, aşijdere neppoţi şi strănepoţi Fădorei, şi pre Gociul şi pre fămeia lui, Ghervasiia, fata Odochiei, şi pre săminţiia lor, nepoţi Zoicăi, toţi strănepoţii lui Romaşco de Bărbeşti, şi pre Anna, fata Tudorei Mărăţinesei, şi pre feciorii ei, Ştefan şi Andreica, toţi nepoţi şi strănepoţi Măricăi, şi pre alte săminţii a lor, şi pre Turcul, nepoţii lui Bilic, şi pre Coman, feciorul Tomcăi, şi a lui ..., şi cu alţi fraţi şi rude şi săminţii a lor, toţi nepoţii lui Roman den Stăneşti, şi strănepoţii Fădorei Drăghicioaie, şi pre Antemie Turietcoaie, fata Solomiei, nepoata Măgdălinei, stranepoata lui Stănilă, şi pre toţi nepoţii şi strănepoţii lui Rugaş şi a Annei, fetei lui Rugaş, dzicîndu Gavrilcea Polschi şi cu toată săminţiia lor cum a înblat satul Turiiatca, şi satul Năhorenii şi satul Stăneştii, în patru părţi, pre patru moşi. Iar sluga noastră Onciul Iuraşcovici şi Antemiia Turetcoaie şi toate săminţiile lor au dzis cum au ţinut acele trei sate de moşi, de strămoşi, tot în trei părţi, cum au arătat înnaintea domnii mele şi direse bătrîne de la Bogdan vodă, şi de la Iancul vodă, şi de la Pătru vodă, şi de la Aron vodă, şi de la Eremie vodă şi de la alţi domni, întărituri mai dencoace. Într-acea, domnii mea şi cu tot Svatul domnii mele giudecatu-i-am pre dînşii pre dereptate şi pre deresele bătrîne, cum au ţinut moşii şi părinţii şi ei cu toţii pînă acmu acele trei sate, în trei părţi; satul Turiiatca, şi satul Năhorenii şi satul Stăneşti, aşea să ţie şi de acmu înnainte Onciul, şi Antemiea, şi Gociul şi cu toate rudele lor şi săminţiile, ce-s scrişi mai sus. Şi s-au îndreptat şi ş-au pus herăe, 24 de taleri în Visteariul domnii mele. Iar Gavrilcea, şi Hilcea şi cu toate rudele şi săminţiile lor, ei au rămas den toată legea noastră şi a ţărăi. Pentr-acea, de acmu înnainte să nu mai pîrască Gavrilcea, nici Hilcea, nici alte rude şi săminţii pre Onciul, şi pre Antemiia şi pre săminţiile lor, nici dănăoară, în veci, ce-au dobîndit. Şi derese ce au fost la dînşii încă s-au luat. Iar, dacă se vor ivi în vro vreme nescari derese, să nu se creadză, ce să să rumpă, pentru căci sîmtu nederepte. …. … 7154/1646 … 6. † …. … m.p.. † …. Pe verso-ul filei a doua, o însemnare din sec. al XVIII-lea: Ispisoc gospod di la Vasili vodă pi satul Turiatca, i pe satu Nahoreni i Stăneşti, că înblă tot în trii părţi fieştecari sat. 1646 (7154) iulie 8, Suceava M p. 372 † Adecă eu, Macrii ce am fost căpitan, şi cu femeia mea, Grăpina, scriem şi mărturisim înşine pre noi, cu cest zapis al nostru cum noi, de bunăvoia noastră, ne-aam dat nepoţilor noştri, lui Costantin, feciorul lui Necoară ce-au fost logofăt, şi nepoatei noastre, Todoscăi, fetii lui Ionaşco Jorăi, cu tot ce avem noi, cu ocine, moşiile noastre şi cumpărături, ce avem înpreună: satul Giumătăţenii, partea de moşie şi cumpărături ce să vor alege, şi cu curţi gata, şi cu hăleşteu în Jijiia, şi cu alt hăleşteu în ţarină şi cu toţi vecinii, şi giumătate de sat de Iurieşti, moşie şi cumpărături ce să vor alege, ce sunt în ţinutul Hîrlăului, aşijdere şi giumătate de saat de Holovcinţi, cu vecini, şi cu vaad de moară în Nestru, şi cu hăleşteu în ţarină, ce iaste în ţinutul Sorocei, şi giumătate de sat de Purciuliani, cu doisprădzece vecini dăn în Zubriceni, carii au fost de loc unii vecini de moşie de Purciuleni, şi cu vad de moară în Ciuhur şi cu heleşteu în saat, ce iaste în ţinutul Hotinului, care părţi ne sînt nooă moşii şi cumpărături alese de cătră alţi fraţi, şi dooă falci de vie, ce sînt la Feteşti, în Dealul Ciocîrliei. Şi aşijdere eu, singur Macrii, iarăşi le-am dat dooă sălaşe de ţigani, anume Toader, şi cu frate-său, Faan, şi Gavril cu surorile lor, Agafiia şi Gogoia, toţi feciorii lui Măţari, nepoţii Clincei. Acestea toate le-am dat nepoţilor noştri, cari mai sus scriem, ca să le fie lor direpte ocine şi moşii, neclătite în veci, pentru căce i-am luat noi, să ne fie feciori de suflet, pînă la moartea noastră, şi după moartea noastră să aibă a ne griji ei cum să cade, şi ce va mai rămînea pre urma noastră să fie a lor; nime dentru alţi nepoţi sau dentr-alte semenţii ale noastre întru nemic să n-aibă a să amesteca preste danii noastră. Iar cine să va amesteca să fie triclet şi proclet de 318 Oteţi, ce sînt în vă Nichei, şi de 12 Apostolî şi să aibă parte cu Iuda şi cu Ariia. Şi aiasta danie am dat den naintea dumisale Neaniului vornic, şi Moţoc Ghiorghie ce-au fost vornic, şi Ursul vornic, şi Gligorie Pilipovschii vornic de p. 373 Poarta măriei sali, lui vodă, şi Bejan Balşŭ, şi Nacul Zbiiarea de Cerneşti, şi Tomiţa căpitan, şi Andronic Saca şi alţi mulţi feciori de boiari şi megiiaşi s-au prilejit. Şi eu, Pătraşco diiacul, am scris, ca să să ştie. Pentru credinţa, am iscălit şi ne-am pus peceţili. … 7154/1646 … 8. † Grăpina. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. † Tomiţa căpitan. … m.p.. … m.p.. † … m.p.. <Înainte de 1646 (7154) iulie 8> M p. 373 ... şi cu Solomieiaia, scriem şi mărturesim cu această ... m-am datu casele cu locu cu totu ... iaţi şi le-m dattu-o iau de bunăvoia ..., însă să plătească datoria ... tată-său. Deci ce mai sus scriem ... noastră, de nime nevoiţi, ... ce-au fostu vătavu de aprodzi, şi ... itorului, şi denainte Florii …, lui Gîscă şoltuzului, şi de ..., şi denainte lui Vasiliia Drumea ... aiu, ca să nu mai aibă nime treabă ..., cîţi am avea, pentru căci au plătitu dătoria … mîne-saa. Şi, pentru mai mare credinţă, ne-am pus ... peceţili. † Flori; † Gîscă; † Ghiorghie dzălar; Vasili Drummea. La subsolul paginii, scris invers: Casă ot Eşi. Pe verso, însemnare de aceeaşi mînă: 10 lei cucliţi Simanului, de pre ... lei, lui Ştefan datoriia ... lei, lui Simion slugaa ... . Aceşti bani au plătit …, să se ştie. <1>646 (<7>154) M p. 374 † Adică eu, Alecsandra, fata ii Foteasă, scriu şi mărturisescu cu cest zapis al mieu cu am avut neşte case de la părinţii miei în Uliţa Strîmbă, lîngă Condrea zlătariul, şi le-am vîndut dumisale, lui Statie vamăşul. Deci eu, cu acei bănişori, ce s-au chemat pomană de la părinţii miei, am nevoit ş-am cumpărat o casă ce-au fost a Gramei jitniceriului, aproape de Mihil croitoriul şi de Draga. Şi după aceia, iarăşi le-au agiunsu destule nevoi, ce le-am scos vîndzătoare şi le-am vîndut dumisale, jitniceriului Hristodor, de nime nevoită, nici înpresurată, ce de bunăvoia mea, dumisale, carele iaste mai sus scris, Hristodor jitniceriul, drept 60 galbeni, bani gata. Şi cîndu s-au tocmit această tocmală, făcutu-s-a dinaintea ..., anume: Fote şoltuzul de tîrgu de Iaşi, şi preotul, popa …, Mihil craveţ, şi Draga, fata lui Toader şoltuzul, şi Barbul croitoriul, ..., şi Martin pîndzariul şi Vasilie dărăban, mazil. Deci noi, toţi aceşti oamini buni, văzînd întru dînşi de bunăvoie tocmală şi plată deplină, pintru credinţă, am pus peceţile, ca să fie de credinţă, să se ştie. Eu, Mihălachi, am scris. ... 7154 1646 iulie 8. Mihăilă; Fote şoltuz. † Şi Ghiorghi Strapoda, martur. † …. † …. Pe verso-ul filei a doua, două însemnări contemporane: …. …, şi 7154 1646 …. 1646 (7154) iulie 10, Mitropolia Sucevei M p. 375 † …. Scriem şi dăm ştire cu această scrisoare a noastră cum s-au pîrît de faţă înnaintea măriei sale, lui p. 376 vodă Safta, fămeia lui Dumitraşco Şeptelici, cu Ştefan Murguleţ, ginerele lui Dumitraşco Şeptelici, pentru o parte de ocină den sat den Zahareşti, care parte au dzis Safta, înaintea mării sale, că au dat-o Dumitraşco Şeptelici, la boala lui, unii cucoane mai mici, ce-au făcut mai apoi cu dînsa. Iară Zlata, fata lui, cea cu fămeia cea dentăi, care iaste după Ştefan Murguleţ, să n-aibă treabă într-acea parte de ocină. Şi au dzis că are şi marturi pre un preut, carele au fost duhovnic lui lui Dumitraşco, şi pre alţi săteni, carei au fost acolo, de s-au prilejit. Măria sa, vodă, i-au trimis la noi, să-şi aducă Safta acei martori şi duhovnicul acela; cum vor mărturisi ei cu sufletele sale. Şi au adus Safta duhovnicul şi acei oameni, ce s-au prilejit acolo înnaintea noastră, de-au mărturisit cum au fost dat Dumitraşco Şeptelici, la boala lui, acea parte de ocină, aceii cucoane mai mici, ce-au făcutu-o cu fămeia cestă de-apoi, cu Safta, şi au făcut şi zapis. Iară deac-au poroncit de-au venit şi Zlata, fata cea mai mare, fămeia lui Ştefan Murguleţ, iară Dumitraşco au luat zapisul acela şi l-a rupt, şi au socotit să hie acea parte din Zahareşti şi pre-aiurele, pre unde vor mai hi ocine amîndurora, să-şi ţie frăţeşte. Într-acesta chipu au mărturisit marturii c-au lăsat Dumitraşco cu limbă de moarte. Vădzindu şi Safta, mărturisindu acei martori aşea, s-au tocmit surorile ca, pre unde va hi acea parte den Zahareşti, să ţie fărţeşte Zlata şi cu soru-sa. Şi s-au făcut zapis una alţiia, ca să nu să mai pîrască. Pentr-acea, le-am făcut şi de la noi această scrisoare a noastră, ca să nu mai scornească pîră sau să mai pîrască, ca să le hie lor această scrisoare de credinţă. De-aceasta scriem şi dăm ştire. … 10, … 7154/1646. … m.p.. Pe verso, o însemnare în limba polonă, de la începutul sec. al XIX-lea. 1646 (7154) iulie 12 M p. 377 † Adecă eu, Mărica, … fata lui Ion din Drăgeşti, nepoata lui Gavril ot tam, şi cu cuconii mei, Simion şi Boţolea, scriem şi mărturisim cu acestŭ p. 378 zapis al nostru cum am vîndut partea tătîne-miu, de la sat de la Bodeşti, de ţinutul Neamţului, din a opta parte a cincea parte, parte tătîne-miu, lui Ion, ce-au fost 2 pămînturi, cu tot vinitul, ce a fost partea lui Ion; le-am vîndut, dereptu 2 galbeni buni, lui Varlam, ficiorul Axinii de Drăgeşti. Deci noi am vîndut de bunăvoie, de nime silite, cu voia noastră, dinaintea satului Vindăoanilor, anume: Ionaşco Loghin din Vindăoani, şi Vartic ot tam, şi Gheorghie ot tam, şi Vasilie ot tam şi Filip ot tam. Aceştia toţi am fost în tocmeala lor şi am vădzut plata bună şi tocmala ca aceia întru dînşi. Deci noi, mai pre mare credinţă, ne-am pus şi peceţile, ca să să ştii, să hii … . … … … … … 7154/1646, … 12 …. Ionaşco; Vartic; Filip; Vasilie. Pe verso, o însemnare din sec. al XVIII-lea: Zapis pe Bodeşti. 1646 (7154) iulie 17 M p. 379 † Adică eu, Acsiniia, fata Ilei, nepoata L... aului şi a Leahului de Cerghişeni, şi ..., ficiorul meu, cu Gligorie, scriem şi mărturisim cu acest zapis al nostru cum am vîndut o parte de ocină din sat din Cerghişeni, din giumătate de sat, din partea din gios, a treia parte, partea din mijloc, din vatra satului, şi din cîmpu şi din tot vinitul, ce să va alege partea mea. Şi o am vîndut lui Gligori Gancei, ginerele lui Ion, şi femei sali, Catrinei, dreptu noodzăci şi cinci de taleri bătuţi, de bunăvoie noastră, de nime nevoiţi, nici asupriţi, şi cu ştirea tuturor rudelor noastre, ca să le fie lor driaptă ocină şi moşie, în veci. Şi în tocmala noastră au fostu mulţi oameni buni, tineri şi bătrîni, din sat din Tălhăreşti şi din Cerghişeni, şi megiiaşi di prin pregiur, anume: Focşea din Tălhăreşti, şi Popelea de acolo, şi popa Vasilie de acolo, şi popa Toader de acolo, şi Ionaşco, sîn popii Budăi de acolo, şi Cornea de acolo, şi Dumitru Drăcşan de acolo, şi Onaca de Cerghişeni, şi Ştefan Băican de acolo şi Nuor, ficiorul lui Păcurar de acolo, şi Dumitru, ficiorul lui Nuor de acolo, şi Pavăl din Silicicani, şi Platon de acolo şi Gligorie Pîrluş de acolo. Deci noi, văzîndu tocmală de bunăvoie şi deplină plată, cum mai sus scriem, noîdzeci şi cinci taleri bătuţi, noi încă, pre mai mare credinţă, le-am făcut şi scrisoare, ca să se ştie. p. 380 Şi eu, Danul, ficiorul Grosului, am scris zapisul. Şi, pre mai mare mărturie, ne-am pus şi peceţile. † … 7154/1646 … 17. … m.p.. Focşe; Popele; popa Vasilii; popa Toader; Ionaşco; Corne; Dumitru; Onaca; Ştefan Băican; Nuor Păcurar. Pe verso-ul primei file, o însemnare contemporană: Zapisul lui Gligorie Gancii, tatul lui Trohin, de cumpărătură a Cerchejănilor, iar pe verso-ul filei a doua, o însemnare din sec. al XVIII-lea: zapis de cumpărătură a lui Gligori Gancii, tata moşului Trohin, di la Acsinie, fata Ilii, şi di la ficiorul ei, Gligori de Cerchejăni. 1 – dintîi. 7154 1646 iulie 7. 1646 (7154) iulie 24, Iaşi M p. 380 † …. Scriem domniia mea la boiarinul domniei mele, la Chicoş ce au fost p. 381 şetrar pîrcălabul de Tecuci. Dămu-ţi ştire că domniei mele s-au jeluit părintele şi rugătoriul nostru, Anastasie episcopul de Roman, pre Iacomi ce au fost pîrcălab, dzicîndu că are Episcopiia un sat, anume Braniştea, la ţinutul Covurluiului, iar Iacomi au cumpărat o bucată de ocină aproape de acel sat; şi iaste a uric acelui sat, a Braniştei, de scrie în semne. Deci Iacomi s-au sculat de-au luat şi o bucată de loc din hotarul satului Braniştei cătră acea bucată de loc ce au cumpăratu. Şi au fost şi nişte pămînturi de pîine pre acel loc şi Iacomi au luat a dzecea de pre acele pămînturi. Prentru aceia, deacă vei vedea cartea domniei mele, să mergi acolo, înpreună cu omul părintelui episcopului, şi să socoteşti pre semnele uricului şi, de să va afla că au întrat Iacomi preste semnele uricului, de-au luat acea bucată de loc, să aibi a lua acea pîine de la Iacomi, cît va fi luat de pre acel loc, şi să o dai pre mîna omului părintelui episcopului şi să fie şi de gloabă Iacomi, prentru ce au trecut preste semnele uricului. .... … 7154/1646 … 24. † …. …. † …. 1646 (7154) iulie30, Soveja M p. 386 † Adică eu, Toader, feciorul Sanfirei, nepotul lui Ursu Vartic vornicul, scriu şi mărturisescu cu cest zapis al mieu, ca să fie bună credinţă la cinstită mîna măriei sale, creştin Matei Băsărab voievoda, domnul Ţărîi Rumîneşti, cum să se ştie că am vîndut măriei sale, de a mea bunăvoie, de nime nevoit, nici asuprit, a miei drepţi ţigani de moşie, anume: Gheorghie ţiganul şi frate-său, Ion, feciorii lui Vitan ţiganul, şi cu ţiganca lui, Mariia, şi cu copiii lui, Gaftona şi Vasilie, şi ţiganca lui Ion, Iftinca, şi copiii lui, Pascalina şi Nedialco, drept ughi 100 …, galbini. Pentr-aceia, ca să fie măriei sale şi svintei mănăstiri Dobromirei din Sovejiia, ce-i iaste hramul … moşie neclătită, în veci. Şi la această tocmală a noastră s-au prilejit boiari din Divanul mării sale, lui Vasilie vodă, şi de ţinutul Putnei, anume: Răcoviţă Cehan logofătul, şi Dumitraşco sulgeriul, şi Ursu Vartic vornicul, şi Dabijea pîrcălabul, şi Saia pitariul, şi Ioniţă, şi Pătrăşcan cămăraşul, şi Sava cămăraşul, şi Ştefan căpitanul, şi Irimiia, şi Bîrlădean şi popa Murgu. Deci noi, aceşti boiari, ce suntem mai sus scrişi, vădzîndu de bunăvoie tocmală şi deplină plată, pentru credinţa, pusu-ne-am peceţile şi iscăliturile. Şi eu, Dumitraşco Damiianovici, …. … 30, … 7154/1646. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. Dabijea m.p.. … … m.p.. … m.p.. … m.p.. p. 387 Ştefan căpitan. † Saia pitariul. Irimiia. † … m.p.. † … m.p.. Pe verso, o însemnare contemporană: † Zapis de ţigani, … şi două în limba greacă. 1646 (7154) august 1 M p. 389 † Adică eu, popa Necula din Greeşti, şi popa Simion ot Mogoşăşti, şi popa Vasilie din Petreşti, şi Lupul ot tam, scriem şi mărturisim cum au venit înnainte noastră Flore, ficiorul lui Capotă, de ne-u rugat să mergem la giupînul Andoca, să-l tocmim cu o parte de ocină din sat din Petreşti, ce iaste în ţinutul Vasluiului, pe apa Hilnii, care ocină o au fost pus zălog la dumnealui. Şi am vîndut, dreptu treidzăci de lei însă parte de moşie a tătîne-său, cîtă să va alege parte lui. Deci noi, vădzîndu tocmala de bunăvoia lor, am făcut acest zapis, să fie de mare credinţă la mîna giupînului Andocăi, ca să-i fie lui moşie şi ficiorilor lui, şi să aibă a face şi diresă. … 7154/1646 … 1. Frori. Eu, popa Vasilie ot Petreşti, am scris. † Popa Necula, martur m.p.. Popa Simion, martur m.p.. 1646 (7154) august 2 M p. 389 † Eu, Cîrstîna, şi cu feciorul mieu, Costantin, mărturisim cu cestu zapis al nostru, cum noi înşine, de bunăvoia noastră, am vîndut un loc de casă în Tîrgul p. 390 Vechi, lîngă Mihăilă Floca, cu tot locul cît iaste însămnat şi pînă în pod, vîndut-am lui Gheorghie şi femeii sale şi cuconilor lor, dereptu o sută şi cendzeci de lei, ca să le fie ocină şi moşie. Şi la negoţ, şi la datul banilor şi la adălmaş, au fost mulţi oameni buni şi bătrîni, vecini den sus şi den gios, anume: Cîrstea cămănariul, şi Mihăilă Floca, şi Mihul curuitoriul, şi Gînscă bărbiiar, şi Oprea cizmar star, şi Ionaşco Sucevan potcovar, şi Ion brăhar, şi Vasilie strelar, zeat Drămoaie şi Vasile călăraş de Ţarigrad. Şi, pre mai mare mărturie, pusu-ne-am şi peceţile, ca să să ştie. … 7154/1646 … 2. Pe verso-ul filei a doua, scurt rez. grecesc din sec. al XVIII-lea. 1646 (7154) august 2, Olişeşti M p. 390 † Adică eu, Danie, feciorul Petrei Băsului din Străoani, scriu şi mărturisescu cu acesta adevărat zapis al mieu, ca-să fie de bună credinţă la cinstită mîna măriei sale, creştin Matei Băsărab voievoda, domnul Ţărăi Rumîneşti, cum că să ştie că am vîndut măriei sale, de a mea bunăvoie, de nime nevoit, nici asuprit, doao pogoane şi giumătate de vie făcătoare, în Dealul Străoanilor, ce ne-au fost noao de moşie, drept patruzăci de galbini, bani gata. Şi această vie, ce mai sus scrie, o am vîndot cu voia tuturor fraţilor. Pentr-aceia, ca-să fie măriei sale şi svintei mănăstiri a măriei sale, din Sovejiia, ce să cheamă Dobromira, ce-i iaste hramul …, moşie neclătită, în veci. Aşijderea, eu, Mărzea din Străoani, feciorul lui Ion Nenciul de acolo, mărturisescu cu cestu zapis al mieu, ca-să fie de bună credinţă, iar la mîna măriei sale, cum să se ştie, că am vîndut măriei sale, de a mea bunăvoie, de nimene voit, nici înpresurat, doao pogoane de vie şi un pogon de ţelină, în Dealul Străoanilor, din sus de sat, despre Muncel, iar lîngă ceaste vii ce mai sus scrie, drept treidzăci de galbeni, bani gata. p. 391 Pentr-aceia, ca-să fie măriei sale şi svintei mănăstiri moşie neclătită, în veci. Şi la ceastă tocmală a noastră s-au prilejit boiari din Divanul măriei sale, creştin Vasilie voievoda, domnul Ţărea Molduvei, şi boiari de ţinutul Putnei, anume: Răcoviţă Cehan logofet, şi Dabija pîrcălabul, şi frate-său, Irimiia, şi Ioniţă, şi Pătrăşcan cămăraşul, şi Saia pitariul şi mulţi oameni di prin pregiurul locului. Deci noi, aceşti boiari, ce mai sus sîntem scrişi, vădzîndu de bunăvoie tocmală şi deplină plată, pentru credinţa, ne-am pus toţi peceţile şi iscăliturile. Şi eu, Dumitraşco Damiian, …. … 2 … 7154/1646. Mărzea; Danie. … m.p.. Dabijea m.p.. Pe verso-ul primei file, două însemnări rez. contemporane în limba greacă, iar pe verso-ul celei de a doua, două însemnări din secolul al XVIII-lea: † Viile ot Străoani şi: Zapis ot Străoani. Viile de danii. 1646 (7154) august 5 M p. 393 † Adică eu, Cîrstina, fata Ştefăniei din Tîrgul Vechiu, şi cu fiiu-mieu, Constantin, înşine pre noi mărturisim cu cest zapis al nostru cum am avut eu, Cîrstina, casă, cumpărătură direaptă, de mama mea, Ştefănie, iar cît am putut o am ţînut, iar cîndu m-au agiunsu destulă nevoie şi lipsă, eu am vîndut casa lui Ghiorghi bacalul şi femeei sale, Măriicuţăi, fata lui Precop de Bîrlad, şi cuconilor lor, ce le va da Dumnădzău; însă cîndu am vîndut casa o am vîndut cu fiiu-mieu, Costantin, carele iaste din trupul mieu. Şi mi-au dat bani gata, o sută şi şeasedzeci de lei, dinnaintea a mulţi oamini buni buni, vecini din sus şi din gios şi de prin pregiur. Ş-am vîndut casa, cu cît loc ţine, din cheotoarea casei Flocăi pînă în pod, şi despre Uliţa Mare, cît au fost şi pînă acmu. Şi la tocmala noastră au fost vecini din gios: Mihăilă Floca, şi Cîrstea cămănariul şi Mihul croitoriul, şi vecini mai de aproape: Oprea cizmariul, şi, aşijdere, Ionaşco Sucevanul potcovariul, şi Ion Buga brăhariul, şi Vasilie strelariul, ginerele Drumoaiei, şi Ivan Bănitul călăraş de Ţarigrad şi mulţi oameni buni de pren pregiuru. Deci noi, toţi aceşti oamini buni, ce mai sus sîntem scrişi, dac-am vădzut întru dînşii de bunăvoie tocmală şi plată deplină, pintru credinţa, noi ne-am pus şi peceţile, ca să fie de credinţă, să se ştie. Eu, Mihalachi, am scris, … 7154/1646 … 5 …. Şi au fost şi Gînscă bărbiiariul şi Ghiorghi dzălar la acest zapis. Inelul Cîrstinei, fata Ştefăniei; Costantin, ficiorul Cîrstinei. Ion Buga; Măgdălina Măteiiasă; Căzacul bacal. Pe verso-ul filei a doua, scris de mîini diferite în prima jumătate a sec. al XIX-lea: 7154 1646 avgust 5 şi rezumatul grecesc al actului. <Înainte de 1646 (7154) august 11> M p. 396 † …. Dau ştire cu ceastă scrisoare a noastră cum ne-au fost învăţătura de la măriia sa, de la vodă, ca să mergem la sat la Turiiatca, să socotim de un hotar cu fînaţe, ce-au avut pîră giupîneasa lui Dumitraşco, Antemiia, cu Pătraşco, cu Danovici, înnaintea mării sale, lui vodă, dzicîndu Antemiia c-au cosit Danovici nişte fînaţe a ei, carele le-au fost luat Stroici logofătul, iar Danovici au dzîs c-au fost a lui. Dece noi, am mărsu şi am strînsu oameni buni, boiari şi mulţi megiiaşi de pren pregiur, anume: Pîntelei Barvovschii den Beceşti, şi Vidraşco şi Slănilă de acolo, şi Grigea de acolo, şi Drăgan de acolo, şi Orheianul den Mogoşeşti, Silion den Mogoşeşti, şi Zahariia de acolo, şi Hilcea den Năhoreni, şi Gherasim de acolo, şi Ştefca de acolo, şi Lelic den Ternauca, şi Ilea de acolo, şi Miron de acolo, şi Macsin vătămanul de Dersca, şi Gavril de acolo, şi Malic de acolo, şi Ihnat vătămanul de Lozna, şi Curilă de acolo, şi Lelea de acolo, şi Moisei de Dersca, şi Cornaci de acolo, şi Simion de acolo şi alţi oameni buni, mulţi, de i-am întrebat cum ştiu ei cu sufletele lor. Iar ei toţi aşea au luat cu sufletele lor cum au fost luate acele fînaţe de Stroici, de logofătul, cătră Culiceni, şi au fost de moşiia Antemiei, de hotarul Turiiatcăi, iar Danovici n-are acolo nici o treabă. Şi s-au găsit c-au cosit Danovici 55 de stoguri de fîn, cu tăriia sa. De aceasta dăm ştire. Aşijdere, au mărturesit aceşti oameni buni c-au cosit şi an Danovici la Străneşti 40 de stoguri, iar pre partea giupîne săi Antemie. De aceasta dăm ştire. 1646 (7154) august 12 M p. 398 † Adică eu, Iftimiia, fata Rîncaciului, şi Tecla, nepoata Ioanii, fata Rîncaciului, scriem şi mărturisim cu cest zapis al nostru, cum am luat trei galbeni de aur, pentru un vad de moară, ce avem a patra parte, la Tîrgoveţi, de la Neculai călugărul, şi-l cumpără călugării de la Săcul. Deci trei galbeni ne-au dat acmu, iar trei galbeni să ne dea de-acmu. Şi am luat acei trei galbeni denaintea Pepelii izbaşii de Balomireşti, şi Ion Negrul ot tam, i Gavril ot tam, şi popa Drăghici ot tam i Avram ot tam. Aceştia bani i-am luat din casa Pepelii izbaşii. De-aiasta mărturisim. Şi cei trei galbeni încă ne-au dat Lazar de Săcul, să să ştie. … 7154/1646 … 2 …. Pe verso, două însemnări contemporane: Al treilea şi: † … „Pe Putna”, pre un vad de moară, de la Iftimiia, fata Rîncaciului, la Trăgoveţi, una din secolul al XVIII-lea: Pre Putna, şi una de la începutul secolului al XIX-lea: 7154 1646 avgust 12. Zapisul Iftimii, fata Rîncaciului, pentru un vad de moară la Tîrgoveţi. No. 25. 2502. 1646 (7154) august 13, Iaşi M p. 398 † …. Adică au venit înnaintea noastră şi înnaintea tuturor alor noştri p. 399 boiari moldoveneşti, a mari şi a mici, popa Dumitraşco, ginerele lui Vasilie stolnicelul den …, de au pîrît de faţă pre boiarinul domnii mele, pre Răcoviţă al doile logofăt, pentru o parte de ocină den sat den Berbinţeni, den giumătate de sat, a treia parte, partea den sus, ce iaste în ţinutul …, dzicîndu popa Dumitraşco cum iaste lui direaptă cumpărătură, de socru-său, de Vasilie stolnicul, şi de frate-său, Toader, de la Nastea, fata lui Gligore Roşcăi. Iar boiarinul domnii mele, ce scrie mai sus, Răcoviţă al doile logofăt, au arătat derese domneşti de la Costantin vodă, cum au fostu vîndutu acea Naste şi soru-sa, Părasca, fetele lui Gligore Roşcăi, mainte, Chiriţei postelnicului; iar după ce au perit Chiriţa postelnicul, iale au vîndut al doile rîndu şi lui Vasilie stolnicelului şi frăţîne-său, lui Toader. Într-aceea, domniia mea şi cu tot Sfatul domnii mele socotit-am şi i-am giudecat pre dînşii pre dereptate, după legea ţărăi, şi aşea le-am aflat lor lege, ca să aibă a ţine boiarinul nostru Răcoviţă al doile logofăt acea parte de ocină, den giumătate de sat de Berbinţeni, a treia parte, partea den sus, pentru căci au cumpărat mai denainte vreme Chiriţa postelnicul. Şi s-au îndereptat şi ş-au pus herăia, 12 taleri, în Visteariul domnii mele. Iar popa Dumitraşco au rămas de toată legea noastră şi a ţărăi, ca să-şi ceară ei banii lor, ce-au dat socru-său, ,Vasilie stolnicelol, şi frate-său, Toader, de la Nastea şi Părasca, fete lui Gligore Roşcăi. Şi derese ce-au fostu la dînşii, încă s-au luat în Divanul domnii mele, de s-au dat pre mîna boiarinului domnii mele, lui Răcoviţă al doile logofăt. Iar de să vor mai ivi în vro vreme nescari derese pre acea parte den giumătate de sat de Berbinţeni, a treia parte, partea den sus, să nu să creadză, ce să să rumpă, pentru căci nu vor hi drepte, nici să să mai pîrască aceasta pîră, nici dănăoară, în veci, ce să hie dumisale şi de la noi dereaptă ocină, şi moşie, şi uric şi întăritură, cu tot venitul, neruşiit nici dănăoară, în veci. …. … 7154/1646 … 13. † …. …. m.p.. † …. 1646 (7154) august 20, Iaşi M p. 402 † …. Scriem domnia mea la slugili noastre, la Costantin Liciul din Sincăuţi şi la Droţea din Cotela. Dămu-vă ştire, deaca veţi vedea cartea domniei mele, iar voi să aveţi a merge la sat la Rădăuţi, şi să aveţi a strînge oameni buni şi megiiaşi dinpregiur şi să aveţi a socoti şi a părţi pre ficiorii Badului cu toate moşiiile lor, şi cu vii, şi cu ţigani şi cu tot ce vor hi avîndu ei rămas de la părinţii lor, tot să aveţi a socoti şi a le înpărţi, cum veţi afla mai cu dreptul, şi nemărui să nu făţăriţi. Aşijderele, s-au jăluit Băduleştii, Andronic, şi Dumitraşco şi Sturdzea, dzicîndu să au avut pîră pentru nişte sate a dămişoarei, a Măricăi, cîţiva ai, şi au arătat că au făcut cîtăva cheltuială, cum am dat învăţătură domniia mea, de le-au sama p. 403 vornicii de la Poarta domniei mele, de le-au făcut şi izvod pe ce au aflat ei că au cheltuit. Şi s-au aflat o a patra parte de sat din Tămăşeni, dată lui Dumtraşco Fulger pentru acea cheltuială ce au cheltuit ei, înblîndu în pîră cu fierîi şi cu alte cheltuiale, iar acmu surorile lor şi cu cumnaţii ei nu vor să ţie în samă aceea cheltuială, anume Corotuşcoe, Lupul Popăscol şi Vasilie Leginschi şi Ionaşco ot Pomîrla. Deci deci, deaca veţi vedea cartea domniei mele, iar voi să aveţi a le socoti lor în cît vor hi vîndut ei acea parte; de vor hi agiunsu ei acei bani ce au cheltuit şi nu va mai trece, să hie în pace, iar de va mai trece, să i aveţi a face parte şi surorilor, iar de nu va agiunge să le faceţi lege să le întoarcă cumnaţii, că de-are hi dobîndit mai multu, are hi frăţeşte. Deci, cum veţi înpărţi, să daţi pri mîna lui Andronic, şi lui Dumitraşco şi a Sturdzii toţi vecinii, pînă la vor întoarce lor comnaţii cheltuiala ce dintîi şi acea de apoi toată. De-aceia să ţie frăţeşte totţi. Aceasta scriem domniia mea. …. † … 7154/1646 … 20. † …. 1646 (7154) august 24, Iaşi M p. 406 Noi …. Adică au pîrît de faţă înaintea domniei mele şi a tot Sfatul domniei mele Ion Bochia şi seminţia lui, Hilohie, pre giiupîneasa Costăchioaie şi pre feciorii ei, pentru o parte de ocină din sat din Coteşti, ci-au zis că le împresoară Costăchişce cu un derept ce-a avut de dare giupînu său, Costache, de la Bărnovschi vodă. Iar giupîneasa Costăchioaie au zis că ii tot satul dat. Iar Ion Bochia a zis că partea lui iasti deusebit hotărît şi hlizit încă de moşii lor din zile bătrîne. Deci noi n-am crezut nici pre unii, ce am ales pre sluga noastră Dumitru uricarul şi l-am trimis acolo de au strîns oameni buni şi bătrîni de prin megiaşi, anume: Gheorghie de Lungeni, şi Necula Frumuşanu de acolea, şi popa Arventii de Berteşci, şi Focea de acolea, şi Gheorghii de Pisleni, şi Ionaşco ot Albi de acolea, şi Augnel cel bătrîn de Rîngeşci, şi Ambrosie de Giurpani, şi Ignat de Lungeni, şi Buculeiu de Sipeni, şi Gîdeiu de Beneşci, şi Onaca de acolea, şi Toader de acolea, şi Gogul de Lungeni, şi Moş de acolea, şi Gherman de acolea, şi Aloia den Demerteşci, şi Zifan de acolea, şi Necula Brăteanul de acolea, şi Vlasie de acolea, şi Constantin Talpă de Hănăseni, şi Ianul de acolea, şi Necula de acolea, şi Neniţul de Coteşti, şi Audrei, ficiorul slugăi de Coteşci, … bani ... au mărturisit cu sufletul lor cum partea Bochii şi semenţiei sale, Hilohie, n-au fost închinată nici vîndută nici lui Bărnovschi vodă ... lui Costachi, ci au fost hlizită de moşii lor întîi … hotarul din ţărmurile Prutului despre apus dirept spre răsărit, în malul gîrlii, s-au pus piatră în direptul şanţului Gligăi, de acolea dirept la deal pre izlaz pînă unde să înpreună cu alte hotare. p. 407 Deci domnia mea, deac-am văzut mărturie de la atîţea oameni buni, scriind cum înpresoarăCostăchioaie fără dreptate, domnia mea încă am dat şi am întărit lui Ion Bochiei şi seminţiei lui, Hilohie, a lui Ion Bochie, iar a treia parte să hie a lui Hilohie. Şi s-au îndireptat şi şi-au pus ferîia, 24 de fiorinţi, în Vistăriul nostru, iar giupîneasa Costăchioaie au rămas din toată legea. De amu înainte să n-aibă a mai pîrî sau a mai dovedi, nici dănăoară, înaintea cărţii dumisale. …. S-a scris, veleatul, … 7154 avgust 24. …. 1646 (7154) august 28, Iaşi M p. 407 † … Adică au venit înaintea noastră şi înnaintea alor noştri moldoveneşti boiari, la cei mari şi la cei mici, rugătorii noştri, egumenul şi cu tot săborul de la svîntaa mănăstire ce iaste la munte, pre Izvorul Măgurei Peonului, unde iaste hramul Pogorîrea Duhului Svîntu, şi-i zidită de al nostru credincios şi cinstit boiarin, dumnealui Gheorghie marele păharnic, şi ni s-au jeluit ca mare jalobă într-acesta chip: cum sintu ei petrecători la acea svîntă mănăstire, într-acel munte, departe, şi alţi oameni sau alte sate n-au ei, să le fie de posluşanie şi de pază la svîntaa mănăstire. Într-aceia, am socotit domniia mea înpreună cu tot Svatul nostru, şi am dat şi am miluit svîntaa mănăstire ce mai sus scrie, Peonul, cu doisprădzece posluşnici, însă să nu fie oameni învăluiţi cu vreo dabilă, ce să fie omeni fără de cislă şi fără de stăpîn, ca să margă la acea svîntă mănăstire, iar de la domnia mea vor fi ertaţi de dajde, şi de zloţi, şi de lei, şi de taleri, şi de orţi, şi de sulgiu, şi de iliş şi de alte dabile, de toate cîte sintu pre alţi mişei în ţara domnii mele, numai să le fie lor grijă a sluji şi a posluşi ce vor fi trebele svintei mănăstiri, iară altul nime, întru nemică să nu cutedze a învălui, ce de toate să fie în pace, de cîte mai sus scrie, întru dzilele domniei mele. Aşijdere, şi după viiaţa domniei noastre, cine va fi domnu, ori din ficiorii noştri sau din ruda noastră, sau fie cine va alege Dumnedzău să fie domnu p. 408 ţărăi noastre, a Moldovei, acela ca să nu aibă a strîca această dare şi miluire a noastră, ce mai vîrtos să aibă a da şi a întări. Iar cine se va ispiti a strîca această dare şi miluire, acela ca să fie neiertat de Domnul Dumnedzău, acela ce au făcut ceriul şi pămîntul, şi de Maica Svinţie Sale, Precista, şi de 318 Oteţi ce sintu în … Nechei şi să aibă parte cu Iuda şi cu trecletul Aria, …. … 7154, … 28. † …. … m.p.. † …. Pe verso-ul filei a doua, o însemnare din secolul al XVIII-lea: … „Vasile voievod. 7154 1646 avgust, 28 zile”, iar pe etichetă aplicată tot acolo, alta, din prima jumătate a secolului, al XIX-lea: No. 7. 7154 1646 august 28. Cartea domnului Vasili de privileghie monastirii Pionul, zidită de Gheorghie paharnicul, spre a scuti doisprezece posluşnici în slujba monastirei. <1646 septembrie 1 - 1647 august 31> (7155), Iaşi M p. 409 † Eu, Dumitraşco, feciorul vornicului Bantăş, şi eu, Nastasie, fata Palaghie, nepoata lui Bantăş, scriem şi mărturisim cu cest zapis al nostru cum noe, de bunăvoea noastră, de nimene nivoeţi, nice siliţi, am vîndut a noastră dereptă ocină şi moşie, dinn a patra parte din sat den Grozăşte, a treia parte, partea ce să va alege a tătîni-nostru, a lue Bantăş vornicul, ce i-au fost moşie de pri înmă-sa, Agahiia Şoinea. Această moşei vîndutu-o-am dumisali, lui Dumitraşco Fulger, derept treidzăce de galbeni. Şi ne-au dat banie deplin, dinnaintea dumilor sali, vornicilor de poartă: dumnealui Neaniul vornicul de poartă, şi Pătraşco vornicul, şi Pavel vornicul, şi Gligorie Pilipovschie vornicul şi Ilie vornicul. Pentr-aceea, ca să hie dumisale dereaptă ocină şi moşie şi să-şi facă dumnealui şi diresi domneşte. Şi, pentru credinţa, aceşti boeri ş-au pus toţi peceţili şi iscălitureli. Şi noi, încă-am pus peceţeli, cu degeteli, ca să să ştie. … 7155/1646 septembrie 1 - 1647 august 31. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. Ilie vornic m.p.. <1646 septembrie 1 - 1647 august 31> (7155) M p. 410 † Eu, Gligorie şi Căzacul, ficiorii Maricăi, nepoţii Tudoscăi a Isăcoei ot Cuzîlău, sînguri pre noi mărtorisim, cu acest zapis al nostru, cum am vîndut a noastră direaptă ocină şi moşiie den sat den Cuzîlău, vărului nostru, lui Maneai, ficiorul lui Toader, den giumătatea de sat den a treia parte, a treia. Şi ne-au fost negoţul treidzeci de taleri, bani buni. Şi ne-au făcut plată deplin, tot bani uscaţi. Şi-n tocmala noastră şi la luatul banilor au fostu: Vasiliie Turcul, şi Dumitraşco Badul, şi Cîrste, sîn Avram, şi Isac Musteaţă, şi Gheorghiţă Corotuşco, şi Neculai Bihor, şi popa Lazor şi mulţi oameni buni şi pren pregiur megiiaşi. Şi eu, Sturdze Badul, am scris. Şi Ostahie vornicelul ot Lozeni, şi ficioru-său, Balan ot tam, şi Ştefan vornicul ot Criva, şi Căzacul, sîn Toader, şi Lupaş şi Mîrze. Şi au vîmdut cu locurii de hăleştee, şi cu loc în Prut, de mori şi de pod, şi cu pomete, şi cu pădure, şi cu fînaţi şi cu toat locul, cît au fostu partea noastră de moşie, ca să se ştie, şi să aibă a-şi face şi direse domneşti. … 7155/1646 septembrie 1 - 1647 august 31. … m.p.. … m.p.. … m.p.. † Popa Lazăru m.p.. † Cazacul m.p.. Lupul m.p.. <1646 septembrie 1 - 1647 august 31> (7155), Galaţi M p. 411 † Eu, Iachimu, şî cu fămeia me, Ana, şî cu cumnată-me, Anghelina, scriem şî mărturisim cu cestu zapis al nostru, ca să hie de mare credinţă la mîna dumisale, lui Iacomi pîrcălabul de Galaţi, cumu e-m vîndut dumisale moşîe dereaptă a noastră, de la Sohuluiu, din cele şase părţi am vîndut doo părţi dumisale, dereptu şase galbini, bani gata. De nime nevoiţi, nici asupriţi, ce de bunăvoie noastră am vîndut, ca să-i hie dumisale moşîe, în veci de veci, şî lui şî coconilor. Care moşîe am avut cu uncheşul Vasilie, unchiu-meu, ca să să ştie. Pintru credinţa, pus-am degetele. … 7155/1646 septembrie 1 - 1647 august 31. p. 412 Iachim; Ana; Anghelina. † Şerban m.p.. Pe verso, o însemnare contemporană: … ,,Bogeni, pe Sohului”. 1646 (7155) septembrie M p. 413 † Adică eu, Ilie Şaptelici i Toader starostii de Cernăuţi, scriem şi mărturisim cu ceasta scrisoare a noastră cum au venit Gligoraşco Stîrcea cu cinstită carte mării p. 414 dumisale, lui vodă, la noi, pîntro un vecin, anume pîntru Ionaşco Behcalo den Mihalciu, cum vor ghesii omini buni, tîrgoveţi, cu sufletele sale, a cui vecin este. Deci noi am întrebat de tîrgoveţi a cui vecin este dî moşie. Ei au dat sama denainte noastră cu sufletele sale, cum este vecin a lui Ştefan Murguleţ, den moşi de strămoşi. Şi încă s-au dus Dumitru bătrînul, şi Lazor şi Isac de au giurat în besărică că esti Ionaşco Behcalo direptu vecin a lui Ştefan Murguleţ. De acmu înnainte ca să n-aibă mai mult a pîrî Glogoraşco Stîrcea, nice fraţii lui, nice nepoţii lui pre Ştefan Murguleţ păntru vecin, nice a trage pre Ionaşco Behcalo, nice pre ficiorii lui Ionaşco, în veci, dinainte cestii scriisore noastră. Şi, pre mai mare credinţă, am pus iscăliturile şi pecete tîrgului la ceasta scrisoare, ca să se ştie. … 8, … 7155/1646. 1646 (7155) septembrie 11 M p. 415 † Adecă Andriiaş şoltuz şi 12 pîrgari şi Gheorghie ... de Tutuva, şi Arsenie, şi Tudosie, zeat Bîtcovici, şi Boul cupeţ, şi ... e, sînă Duca, şi Toma, sînă Oprea de tîrgu de Bîrladu, şi mulţi oameni buni, de tîrgu, ce s-au prilejit, şi D...ră de la Necoreştii de Sus, şi Gligorie Marco, şi Hilohie tij, şi Ion Munteanul, şi Balica ot tam, scriem şi mărturisim cu ceastă mărturie de la noi, cum au venit înnaintea …ostru Gligorie, sînă Ilie, din sat din Necoreştii de Sus, şi cu fămeia lui, Tudosca, şi cu ficiorii lor, de nimene siliţi, nici asupriţi, ce de bunăvoia lor, ş-au vîndut ei o vie ce o au făcut el, Gligorie, cu mîna sa, fără de fraţi ... . Şi viia iaste lîngă viia Balicăi. Şi … vie ei o au vîndut Cîrstei, fratele Izmărandei, de tîrgu de Bîrlad, ... ughi, bani gata, ca s să-i ... ocină şi moşie … n-aibă treabă a să amesteca, căci nu iaste ... moşie, făcută ..., ce o au făcut el sîngur şi cu fămeea lui. Deci noi, văzîndu pre dînşii tocmindu-se de bună voia lor şi mărturisindu ei cum au dat plată deplină întru mînule lor, noi încă le-am făcut lor această mărturie de la noi, ca să să-i le hie lor de credinţă bună pînă ce-şi vor face ş-alte direse domneşti, ca să să ştie. Şi, pentru credinţa, s-au pus şi pecetea oraşului într-această mărturie şi zapis. …, 7155/1646 … 11. 1646 (7155) septembrie 12, Iaşi M p. 415 † …. Scriem domnia mea la boiarinul domniei mele, la Gheorghie Roşca p. 416 ce-au fost vistearnic. Dămu-ţi ştire că domniei mele s-au jeluit Isac şi cu oamenii săi, cu Ileştii din Cetereni, pre sat, pre Căcărădzeni, dzicîndu ca au întrat Căcărădzenii în hotarul lor, la sat la Cetereni, şi le-au stricat hotarul şi le-au luat şi o bucată de hotar. Pentru aceia, deacă vei vedea cartea domniei mele, să mergi acolo şi să strîngi oameni buni, bătrîni, de prin pregiur megiiaşi, şi să socoteşti de vor fi întrat Căcărădzenii în hotarul Ceterenilor, de le vor fi stricat hotarul si le vor fi luat şi o bucată de hotar, să aibi a le face o mărturie lui Isac şi oamenilor săi, cum vei afla mai cu direptul. Şi să le alegi şi hotarul Ceterenilor despre hotarul Căcărădzenilor şi să pui semne, să să ştie pre unde le iaste hotarul. Aiasta scriem domniia mea. … 7155/1646 … 12. † …. …. † …. Pe verso, o însemnare din secolul al XVIII-lea: Carti domnească ot Vasilie voevodu pentru alegere hotarălor Citirenilor. 1646 (7155) septembrie 12 M p. 416 † Adică eu, Iurescul şi cu nepotu-mieu, cu Vasilie, şi cu alţi nepoţi ai miei, anume cu Mierăuţă şi cu Ion, scriem şi mărturisim cu cestu zapis al nostru cum noi, de bunăvoia noastră, de nimene nevoiţi, nici asupriţi, am vîndutu noi a noastră direaptă ocină şi moşie, din satu din Iureşti, din ţănutul Hîrlăului, din giumătaate de satu, a treia parte, nepotu mieu, lui Costantin, direptu treidzeci de galbini, însă am preţuluitu cu vită, dereptu acei bani, dennaintea dumisale logofătului Ştefan, şi dennaintea a mulţi oamini buni de tîrgu de Soroca. Deci să aibă a-şi face de pre aiasta zapis şi zapise domneşti. De aiasta scriem şi mărturisim cu cestu zapis al nostru, să să ştie. Şi eu, Vasilie diiacul, feciorul Iurescului, am scrisu. † … 7155/1646 … 12 …. † … m.p.. † … m.p.. 1646 (7155) septembrie 14, Malinţi M p. 417 † Adecă eu, Neculai Barbovschi, scriem şi mărturisăscu cu cest zapis al mieu cum am am luat şaptedzăci şi şase de galbeni, bani buni, tot lei bătuţi, de la dumnalui, comisul Sîrbul, şi am răscumpărat acea parte de ocină ce o vîndusă vara me, Bălănasă, logofătului Gavrilaş. Deci am răscumpărat cu acei bani acea parte şi am pus şi a me parte zălog şi uricul la dumnalui, comisul Sîrbul, ce mai sus scrie, anume Zelenenii, parte a me, ce iaste în ţînutul Dorohoiului, den Dzua Crucei, pînă la anul, ca să-i dăm banii dumisale. Iar de nu-i vom însăma bani, ca să-i fie ocina dumisale. Şi aşe ne-am tocmit să lucredzu pînă la dzi, să cosăscu şi să aru, să aibu a lua şi a dzece pînă la anul. Şi în tocmala noastră au fost Drăgan şi alţi omeni buni. De aceasta mărturusăscu. Şi cu tot vinitul şi cu hăleştei şi cu fînaţ, tot vinitul, să se ştie. … 7155/1646 … 14. † … m.p.. † … m.p.. 1646 (7155) septembrie 25, Giurgeşti M p. 425 † Adică eu, Nastasiia Bergoe, scriu şi mărturisecu cu cest zapis al meu cum mi-am dat partea mea de ocină din sat din Corni, cu tot venitul şi cu casele, feciorului meu, lui Miron, ca să-i hie lui moşie şi cuconilor lui. Deci el ca să aibă a mă cumînda şi a mă grije la moartea mea şi după moartea mea. Iar nepoţilor mei, lui Gavrilaş şi lui Vasilie, le-am dat partea mea de ocină şi moşie din sat de Mereşti, cu tot venitul. Iar această tocmală am făcut dinnaintea surori-mea, Anniţei Botedzoe, şi dinnaintea lui Gheorghie din Selişte, şi Condrei de acolo, şi popeei, lui Dumitru de Giurgeşti. Deci această scrisoare a noastră ca să aibă a să crede, de va hi vro întrebare. … 7155/1646, … 25. Pe versoul filei a doua, o însemnare mai tîrzie: De Corni. 1646 (7155) septembrie 25, Iaşi M p. 425 † …, Tecla, femeia lui Vasilie Tăbacul, şi cu ficiorii miei, Ursul, şi Ion şi Ştefan, nepoţii lui Pătraşco, strănepoţii lui ... din Verşeni, scriem şi mărturisim cu cestu zapis al nostru cum noi, de nime siliţi, nici înpresuraţi, ce de p. 426 bunăvoia noastră, am vîndutu a noastră dreaptă ocină şi moşie din satu din Verşeni, ce sintu în ţănutul Sucevei, pre apa Moldovei, a treia parte de casă, din parte din ..., din partea lui ..., ce iaste parte noastră, din vatra satului, din ţarină, din fînaţ, din livedzi, din vad de moară şi din tot locul, cu tot venitul, dumisale lui Iordachie visternicul cel mare, dereptu doisprădzece lei. Deci dumnealui ne-au făcutu plata deplin întru mînule noastre, acei bani ce sintu scrişi, tot banii gata. Pentr-aceia, ca s să dumisale dreaptă ocină şi moşie, şi cuconilor dumisale, şi să-şi facă dumnealui şi drese dumneşti. Şi într-această tocmală au fostu ficiori de boiari: dumnealui Ţica postelnicul, şi Ionaşco, sînă Lupul cupar, şi Toader Jora, şi Antiohie, sînă Costachie, şi alţi ficiori de boiari. De iasta scriem şi mărturisim cu acestu zapis al nostru. Pentru mai mare credinţă, am iscălit şi ne-am pus şi peceţile cătră cestu adevărat zapis al nostru, ca să să creadză şi să să ştie. Şi eu, Gheorghiţi Arsenie, am scris acestu zapis, să să ştie. … 7155/1646 … 25. † Tecla; † Ursul; † Ion; † Ştefan. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. Pe verso-ul filei a doua, începutul aceluiaşi document. 1646 (7155) septembrie 26, Haliţi M p. 426 † Adică eu, Neculaiu, feciorul lui Pănteleiu Barboschii din Beceşti, scriem şi mărturisimu cu scrisoarea năstră cumu o vară premare a mea, anume Mărica, p. 427 fata Căzacului, au fostu vîndutu a patra parte de satu din Giurgeşti, ce este la ţinutulu Dorohoiului, dumisale logofătului Gavrilaşu. După ace, eu amu grăitu măriiai sale, lui vodă, ca să-i întorcu dumisale cîtu au datu şi să-mi ţiiu moşie. După ace, deacă am venitu la dumnelui, eu m-amu tocmitu cu dumnelui, cu logofătul, să-i dau dumisale hotaru din giosu, despre Podraga, pre giumătate, eră eu să ţiiu giumătate din susu, despre parte Sîrbului. Şi într-acesta tocmală au fostu oameni buni: Pătraşco din Voicăuţi, şi Crăciun Răspop, şi Vasilie Cornescul şi alţi mulţi oameni buni şi bătrîni. Eu, Corcodel din Hudeşti, amu scris. … 26, … 7155/1646. †…, şi să aibă a-şi face şi derese domneşti m.p.. Cornescul m.p.. … m.p.. Pătraşco din Voicouţi m.p.. … m.p.. <1646 (7155)> septembrie 29, Tecuci M p. 431 † Adecă eu, giupîineasa Mărica vorniceasa răposatului Gligori vornecul de gloată scriu şi mărturisescu cu cestu zapis al mieu ... şi de nime nevoită, nici înpresurată, ce de a mea bunăvoie, am vîndut doi bătrîni în sat în Cozmeşti, ce iaste pre malul Siretului, den hotar în hotar, pre unde au fost hotarul cel bătrîn; însă acele părţi de ocină den sat den Cozmeşti, ce iaste mai sus scris, o am vîndut dumisale, lui Dumitraşco stolnecul, derept şeptedzeci de galbeni, să-i hie dumisale ocină şi moşie, dumisale, şi giupînesei dumisale, şi cuconilor dumisale. Şi să aibă a-şi face dumnealui şi zapis domnescu pre acesta zapis. Şi într-această tocmală au fost: dumnealui Stăjeran ce au fost vornic de gloată, şi Radul zlotaşul, şi Dumitru, aşijdire, şi şoltuzul şi toţi orăşenii de tîrg de Tecuci. Şi eu, Lupul ..., am scris acest zapis. Pre mai mare credinţă, pusu-ne-am şi peceţile într-acest zapis, să să ştie. … 29. … m.p.. Eu, Cîrstea de Gîrleşti, martor m.p.. Radul …aşcu de Turbureşti, sluga hatmanului m.p.. … ... … m.p.. Pe verso, este lipit un document din 1704 7213 ianuarie 30. 1646 (7155) octombrie 8, Iaşi M p. 433 † …. Dămu-ţi ştire că s-au jiluit p. 434 înnainte domnie mele Gavrilaş Jurea şi Dumitraşco pre a lor răzăşi den Iugani, dzăcînd înnainte domnie mele că au muşei înpreună la cel sat şe le fac înpresurătoră şi le ară şe le cusescu fînaţile. Derept aceea, deacă veţi vedea carte domnie mele, iar tu să-i opreşti de pre partea lor şe să le dai dzi, să-şi aducă deresi i să stea lucrul pîră şe vor întreba, să nu le are partea lor, neci fînul să nu cosască. …. … 7155/1646 … 8. …. Pe verso-ul filei a doua, o însemnare din secolul al XVIII-lea: Pre Iugani şi alta din prima jumătate a secolului al XIX-lea: 7155 1646 octomvrie 8. 1646 (7155) octombrie 11, Iaşi M p. 434 † …. Dat-am cartea domnie meli rugăturului nustru, popei Anbrusie de Hociungi, ca să hie tare şi puternic cu cartea domnie mele a-şi ţine a lui dereaptă moşei, ce iaste lui compărătură, ce iaste partea loii Bughean, la sat la Ţuţcani, care parte au compărat de la Pavăl şi de la Vasilie. Acea parte a lui Bughean ce o au fust vîndotă de Bughean lui Pavăl şe lui Vasilie, acmu o au plătit popa Ambrosie şi le-u loat şe zapisele, cele a lui Vasilie, care le-au făcot Bughean, cîndu şe-au vîndut partea. p. 435 Derept aceia, cene va hi arat pre ceia parte, să ia dejmă den pîni, iar cini va hi cosit, să ia fînul sau să-l plătească, ce va hi pre partea loi. Iar acelor oameni de le va părea strumbul, ei să vie di faţă înnainte domnie mele. …. … 7155/1646 … 11. † …. …. 1646 (7155) octombrie 12, Iaşi M p. 435 † …, dăm ştire cu ceastă scrisoare cum au vinit înaintea noastră Costantin, feciorul lui Necoară uricar, nepot lui Macri, cu un zapis de mărturie de la Ştefan ce-au fost logofăt, pîrcălabul de Soroca, şi de la alţi oameni buni, scriindu într-acel zapis p. 436 cum au cumpărat Costantin, nepotul lui Macri, o parte de ocină den sat den Iurişti, de la ţinutul Hîrlăului, den giumătate de sat, a treia parte den partea de gios. Aceea ocină au cumpărat Costantin de la Iurescul şi de la nepoţii lui, Vasilie, şi Mierăuţă şi Ion, dereptu treidzeci de galbeni buni. Deci noi, deacă am vădzut acea adevărată scrisoare, am făcut şi de la noi acest zapis, ca să-i fie de credinţă şi să aibă a-şi face şi drese domneşti. Pentru mai mare credinţă, am iscălit şi ne-am pus peceţile, să să ştie. … 7155/1646 … 12. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. 1646 (7155) octombrie 16, Iaşi M p. 439 † …. Dat-am cartea domnii mele slugii noastre, lui Deleu din Spătăreşti, spre aceia să fie tare şi puternic cu cartea domnii mele a opri un pomăt şi doa pămînturi, partea lui Mihăilă Păpuceac din Spătăreşti, pentru doi galbeni şi un potronic, ce l-au plătit de zloţi, cum are şi hîrtie de la zlotaşi, şi nu va să-i plătească. Iar lui, de-i va părea strîmbu, să vie să stea de faţă înnaintea domnii mele. Într-alt chip să nu fie. … 7155/1646 … 16. † …. Pe verso, o însemnare din a doua jumătate a sec. al XVIII-lea: 1780 săptemvrie 29. Cartea gospod pentru doi galbeni şi un potronic şi să se opriască un pămînt şi doaî pometi a Păucescului, şi o iscălitură din prima jumătate a sec. al XIX-lea: Vasilii Milu. 1646 (7155) octombrie 18, Iaşi M p. 444 † …, Gavril din Creţeşti şi cu femeia me, cu Nastasie, şi cu feciorii miei, Gorie şi Mihalcea, scriem şi mărturisim cu cestu zapis al nostru cum noi, de nime siliţi, nici înpresuraţi, ce de bunăvoia noastră, am vîndut a noastră dreaptă ocină şi moşiie, ce am avut în sat în Ţîgăneşti, ce sintu în ţînutul Vasluiului, pre apa Bîrladului, ce iaste parte partea noastră dintr-acel satu, cu nooaî pămînturi în ţarini, şi cu loc de casă în vatra satului, şi cu poiani în pădure, şi cu vad de moară şi din tot locul, cu tot venitul, dumisale, lui Iordachie visternicului cel mare, dreptu cinsprădzece lei, bani gata. Pentr-aceia, ca să hie dumisale dreaptă ocină şi moşiie, şi cuconilor dumisale, şi să facă dumnealui şi drese domneşti pre ace parte a noastră, ce să va alege, ce mai sus scrie. Şi într-această tocmală s-au prilejit ficiori de boiari, anume: Irimie Murguleţ, şi Ionaşco, sînă Lupul cupariul, şi Vasilie Mălaiu, şi Toader Jora, şi Dima mardagiul din tîrgu din Iaşi şi alţi ficiori de boieri şi oameni buni, şi tineri şi bătrîni. Şi, pentru mai mari credinţă, am iscălit şi ne-am pus peceţile şi iscăliturile cătră acestu adevărat zapis al nostru, ca să să creadză şi să să ştie. Şi eu, Ghiorghiţă, sînă Arsenie logofet, am scris acestu zapis, ca să să ştie. … 7155/1646 … 18. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. Pe verso-ul filei a doua, două însemnări contemporane: 9 pămînturi şi: Zapis de la Gavril din Creţeşti pre cumpărătură din Ţigăneşti, … p. 445 … ,,din ţinutul Vaslui” şi una din prima jumătate a sec. al XIX-lea: 7155 1646 octombrie 18. No. 3. 1646 (7155) octombrie 26, Iaşi M p. 450 † Adecă eu, Nechita Bucium, şi cu fămeia mea, Chira, fata lui Gavril Fătul, scriem şi mărturisim cu ceastă scrisoare a noastră cum noi, di nime nevoiţi, nice asupriţi, ce de a noastră bunăvoie, am vîndut a noastră direaptă ocină şi moşie, din sat din Vlamnic, ce iaste în ţinutul Agiudului, din patru bătrîni ce să împarte acel sat, am vîndut dintr-un bătrîn a şesa parte, din bătrînul ce să chiiamă Măcăeştii, şi cu trei curături în pădure. Aceia am vîndut dumisale, giupînului Gheorghie sulgeriul cel mare, direptu doisprădzeci galbeni, bani buni. Şi ne-au plătit dumnealui aceşti bani, toţi deplin, dinaintea dumisale Banului medelniceriul cel mare, şi Răcoviţă logofătul al doile, şi Şaidir logoffătul al treile, şi Andreiaş comisul, şi Păladie postelnicul, şi Roşca, şi Buta, şi Ursu şi Bîrsan vornicii de gloată. Mai pre mare credinţă, ne-am pus şi peceţile, ca să-i fie dumisale moşie, în veci. …. … 7155/1646 … 26. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. Pe verso-ul filei a doua, o însemnare contemporană: † Zapis pe Vlabnic, după stîlpitu continuată în secolul al XVIII-lea: din tot satul, din al patrule bătrîn, a şesa parte, şi o altă însemnare din sec. al XVIII-lea: 7155 1646 octombrie 26. Nechita Bucium au vîndut din patru bătrîni, ci să înparte tot satul Vlavnicu, dintr-un bătrîn a şasa parte, adică din bătrînu Măcăeştii, lui Gheorghi Ştefan sulgerul cel mare, drept 12 galbini, bani buni, cu trei curături în pădure. <Înainte de 1646 (7155) octombrie 28> M p. 451 † Adecă eu, Andreiu, ficiorul Andreicăi, însumi mărturisescu eu, cu cest zapis al mieu cum am vîîndut eu un loc de ocină giupînului Irimiei, anume Şindreştii, giumătate de loc de vad de moară, şi cu loc ce să va alege dintr-acea moşie. Şi ne-au fost tocmala dintre mulţi oameni buni, anume: popa Sava de la Cruce, şi denaintea popei lui Mihaiu de Pîhneşti, şi dintre Ţuţuian, şi dintre David şi denaintea a mulţi oameni buni. Aceasta scriem şi mărturisim: anume o cumpărătură, ce-au fost cumpărat Andreica, tatăl lui Andreiu, de la Cruceni, aceia parte de ocină am vîndul giupînului Irimii, ca să să ştie, giumătate de loc cu vad cu tot. Şi mi-iau dat giupînul Irimia pre-acia cumpărătură 4 boi şi 20 de oi, ca să să ştie. Un lucru tocmit denaintea a oamini buni. † Eu, popa Sava ot Cruci m.p.. Pe verso-ul filei a doua, o însemnare din sec. al XVIII-lea: † Zapis ot Şendreşti şi una din prima jumătate a sec. al XIX-lea: S-au mai scris un zapis tot acestui Andreiu, pe ace giumătate de vadu, care iaste scris la numărul 5. <Înainte de 1646 (7155) octombrie 28> M p. 452 † Adică, Antochia şi Mierîia, fetele Giurgei de Gligoreşti, scriem şi mărturisim cu cest zapis al noastru cum am vîndut un pămîntu în frunte, în sat în Gligoreşti, în partea de sus, însă fără partea den vadul morii, iar pre aiurea, cu tot venitul, den apa Putnei, prin sileştea satului, şi la ţarină şi la dumbravă, cît ţine hotarul satului, l-am vîndut dumisale Eremie, dereptu şese galbeni, cum să hie dumisale dereaptă moşie şi cuconilor săi, în veci. Tocmala ne-au fost denaintea a oameni buni: Saia pitariul, Petrea căpitanul, …, Dumitru Lungu, Pătrăşcan, Ionaşco Văscan, Renţea de Ţigăneşti şi alţi mulţi oameni buni. Şi peceţile ne-am pus, să se ştie. † … m.p.. Pe fila 1 r., o însemnare în limba greacă şi una contemporană: † Ispisoc. <Înainte de 1646 (7155) octombrie 28> M p. 452 † Eu, Irina, fata Băluşcăi, şi Docolena, nepoata Măgdălinei Turiţoaie de Gligoreşti, scriem şi mărturisîm cu însămi cu cest zapis al mieu cum eu, de a mea voie, de nime îndemnată, am vîndut giupînului Erimiei un pămîntu în frunte, den apa Putnei, pre în siliştea satului, şi la ţarină şi la dumbravă, cît ţine hotarul satului, însă cu o săpătură la dumbravă; însă acest pămîntu l-am vîndut dumisale, fără parte den vadul morei, dereptu şese galbeni. Şi aşijdere, eu, Neagul, cu fămeia mea, Drăguţa, iarăşii fata Băluşcăi, şi noi am vîndut giupînului Erimie un pămîntu în frunte, în partea de sus, dereptu şese galbeni, la ţarină şi în tot locul, cît ţine hotarul satului, însă iară fără partea den vadul morei, iar la cîmpu cu tot venitul, cum să-i hie dumisale dereaptă ocină şi moşie, şi cuconilor dumisale, în veci. Şi la tocmala noastră au fost oameni buni: Saia pitarul, Petrea căpitanul, Pătrăşcan diiac de Bătineşti, Pătrăşcan, şi Slăvilă şi Ştefan, ficiorii lui Costachi, şi alţi mulţi oameni buni, să se ştie. † … m.p.. † …, am scris m.p.. <Înainte de 1646 (7155) octombrie 28> M p. 453 † Adică eu, Zlata şi Măriia, fetele Mariei, nepoatele Zahariei, scriem şi mărturisim cu cest zapis al nostru com am vîndutu on pămîntu în frunte, în sat în Gligoreşti, com merge din hotar în hotar, însă fără partea de vad de moară, iar pre aiurea, cu tot venitul, den apa Putnei, den seliştea satului, şi la ţarină şi la dombravă, cît ţine hotarul satului, l-am vîndut Eremiei, lui Cîrstiian, derept şease galbeni, cum să-i fie dumisale direaptă moşie şi coconilor, în veci. Tocmala ne-au fost denaintea a oameni buni: Saia pitarul, Petrea căpitanul, Pătrăşcan den Bătineşti, Dumitru Lungul, Ionaşco Văscan, Reenţea de Ţigăneşti şi alţi molţi oameni buni. Şi pentru credinţi, ne-am pos şi peceţile, ca să se ştie. † … m.p.. M p. 459 † Întru tot cinstit părintele nostru, logofete mare, să fii dumneata sănătos. Dăm ştire dumitale că au venit Irimiia Crăstiian, la noi, cu cinstita cartea măriei sale, lui vodă, să-i alegem neşte părţi de ocină, cumpărături din sat din Şendreşti şi din Gligoreşti. Deci am strîns oameni buni şi bătrîni, din sus şi din gios, din pregiur megiiaşi, şi au ales o parte de ocină, doao pămînturi în frunte şi un vad de moară întreg, ce-i iaste cumpărătură de la Vasile Vulpaş, şi Avrămiia şi Gaftona, feciorii lui Vulpaş, şi Isailă şi Ioniţă, cu femeia lui, Drăgaia, feciorii lui Toader Hulpaş, şi de la Zahariia cu nepoţii lui, dirept 80 de lei; şi, aşijderi, trei răzoare din frunte, cu partea din vad de moară, ce-i iaste cumpărătură de la Gligorie, feciorul Baciului, şi sora lui Măgdălina şi Dochiia, dirept 20 de galbeni; şi, aşijderi, un pămîntu în frunte, ce-i cumpărătură de la Mărica Papareţoae, direptu 10 lei; şi altu pămîntu în frunte, ce-i cumpărătură de la Drăguţa cu feciorii ei, dirept 10 lei; şi un răzor în frunte, ce i-i cumpărătură de la Protasiia cu feciorii ei, Ion şi Toader, dirept cinci lei; şi alt răzor în frunte, ce i-au dat Ştefan, feciorul lui Costachi, pentru o parte din vadul morii, din a treia parte, doao părţi, ce i-au fost lui cumpărătură. Acestea toate din sat din Gligoreşti. Şi aşijderi, 33 de paşi din frunte şi cu giumătate de vad de moară, ce i-i cumpărătură din sat din Şendreşti, de la Danciul, şi Toma Dzalea, şi Fătul Talpă şi de la Stana, îma Fîrlei, şi de la toţi feciorii ei, dirept 50 de lei bătuţi; şi iar trei răzoare în frunte cu partea din vad de moară şi cu 4 săpături şi cu livadă de p. 460 pomi peste gîrlă şi cu branişte, ce i-i cumpărătură de la Istratie, sîn popei de Bătineşti, şi de la Mărina, femeia Şendrescului, cu feciorii ei, Necoară şi Nechifor, şi Ţigan cu femeia lui, Todosiia, fata lui Stan Chişarău, şi Chirilă cu măsa, Lupa, dirept 50 de lei; şi un răzor în frunte cu parte din vad de moară, ce i-i cumpărătură de la Dobra, fata lui Pirotă, şi de la Rugină cu feciorii lui, Ion şi Crăstina, dirept 4 galbeni; şi iar un pămînt în frunte cu partea din vad de moară, ce i-i cumpărătură de la Mămae cu femeia lui, Tudora, şi de la Ignat, feciorul Fetiei, nepoţii Dihorăi, direptu 16 lei; şi alt pămîntu în frunte cu partea din vad de moară, ce i-i cumpărătură de la Gligorie, şi Gavril, şi Costachi şi Bejan, feciorii Drăgălinei, dirept 16 galbeni, din sat din Şendreşti; şi iar 33 de paşi în frunte şi cu giumătate de vad de moară, ce i-i cumpărătură de la Andrei, feciorul Andreicăi, şi de la nepoţii săi, feciorii frăţine-său, lui Toader, şi a lui Arpentie şi a Ursului din Şendreşti, şi 12 paşi din frunte ce-au cumpărat de la Istodie, dirept 5 lei. Acestea toate le-am ales şi le-am stîlpit despre alţi răzeşi, să-i hie moşie, în veci neclătită. Aceasta dăm ştire. † Feciorii dumitale, Isaiia ce-au fost pitar şi Pătraşco diiac de Bătineşti. 1646 (7155) noiembrie 20, Iaşi M p. 467 † Adică eu, Ivaşco Cîrjeu, şi cu fămeea mea, Nastasiia, fata Dabijeu ce-au fost păharnic, scriem şi mărturisim cu cest adevărat al nostru zapis cum noi, de nime nevoiţi, nice asupriţi, ce de bunăvoia noastră, am vîndut a noastră dreaptă ocină şi cumpărătură, un sat anume Mărgila, pre Siret, în ţănutul Ajudului, din p. 468 hotar în hotar, cu tot venitul, acesta sat l-am vîndut dumisale lui Ghiorghie Ştefan sulgerul cel mare, dirept doao sute de lei bătuţi, ca dă-i hie dumisale direaptă ocină şi cumpărătură. Ce acel sat, Mărgila, ne-au fost noao cumpărătură de la Eremiia, unchiul nostru, fecior lui Nădăbaico dvornic. Deci ca să-i hie dumisale direaptă cumpărătură şi moşie, cu tot venitul, şi să-i fie dumisale acestu zapis al nostru mărturie pînă-şi va face şi direse domneşti. Şi, mai pre mare credinţă, mi-am pus pecetea şi am iscălit, ca să se ştie. … 7155/1646 … 20. † … m.p.. † …. Pe verso-ul filei a doua, două însemnări contemporane: Zapisul lui Ivaşco pe Mărvila şi: Pe sat Mărgila şi două însemnări din prima jumătate a sec. al XIX-lea: Mărgila ot Agiud. 7155 1646 noemvrie 20 şi: Găsit în plicul jurnalului no. 5. 1646 (7155) noiembrie 22, Iaşi M p. 469 † …. Scriem domniia mea la slugile noastre, la carii veţi strînge sulgiu, şi iliş şi untu, la ţinutul Tecuciului. Dămu-vă ştire, deaca veţi vedea cartea domnii mele, iar voi toţi să aveţi a lăsa în pace satul Fîntîna, de sulgiu, şi de iliş şi de untu, pentru căce domniia mea m-am milostivit şi i-am ertat, să fie în pace de iaste trei dabile, pentru căce ei sintu de treaba drumului. Pentr-aceia, întru nemic să nu-i învăluiţi. …. … 7155/1646 … 22. † …. … m.p.. † …. 1646 (7155) noiembrie 24 M p. 469 † Adică eu, Palaghiia, fata Părascăi, nepoata Manei Ţopei, însămi pre mine mărturisescu cu acestu al meu adevărat zapis, de nime nevoită, nice asuprite, ce de p. 470 a mea bunăvoie cum am vîndut giumătate de sat din Batineşti, pre Cneajea, în ţinutul Cohurluilui, din vatră de acel sat, şi din ţarină, şi din fîneaţă, şi din hălăştee, şi din săpături şi din izvoară. Vîndut-am acea giumătate de sat ce mai sus scris iaste, Balinteştii, dimisale, lui Costantin Ţopei ce au fostu armaş, dirept doaodzeci şi unul de galbeni, bani buni, dennaintea dumisale lui Vartic ce au fostu vornic, şi dennaintea lui Ionaşco vornicul de Gălaţi, şi Ilie vornicul de Vrancea, şi dennaintea lui Alexandru, sînă Costin, şi Dumitraşco Dulea, şi Ursul aprodul, şi Farcaş medelniceriul, şi Petrea ceasornicariul şi dennaintea a mulţi oameni buni şi bătrîni, ca să-i fie dumisale direaptă ocină, şi moşie şi cumpărătură, în veci. Dice au cumpărat păntru căci ari ocină şi dumnealui într-acel sat. Şi, mai pre mare credinţă, ne-am pus şi peceţile şi iscăliturile, ca să să ştie. … 7155/1646 … 24. Ionaşco vornicul m.p.. … vornic m.p.. † Ilie vornicul ot Vrance m.p.. Ursul aprod m.p.. …, m.p.. … m.p.. …, am scris m.p.. Pe verso, două însemnări din secolul al XVIII-lea: Zapisul de Balinteşti de giumătate de sat, aici de baştină şi: Zapisul de pol de sat den Batineşti, de la Palaghiia, fata Parascăi, ei de baştină, a Ţopei însă cumpărătură. 1646 (7155) noiembrie 28, Iaşi M p. 477 † Adecă noi, Gligorie şi cu frate-mieu, Ştefan de Umbrăreşti, scriem şi mărturisim cu cest zapis al nostru cum am vîndut noi o casă gata, cu toate nemestiurili ce trebuiaşte pregiur casei, lui Sălăvăstru hotnogul din Piscani, şi şese stînjăni, carii ne simtu noao cumpărătură de la Grozav de Lieşti, feciorul lui Todenciu, derept opt galbeni. Şi ne-au dat bani gata. Şi casa iaste în sat în Ioveşti. Şi în tocmala noastră, şi cîndu s-au scris acest zapis s-au scris în cassa Pepelei călăraşul di tîrgu din Iaşi, şi acolo au fost Dumitraşco biv stolnic, şi Ursu de Leurdeşti, şi Pîntelei ot Gîrcini, şi Jorrea de acolea, şi Grosul de Blăjeri, şi p. 478 Necula, nepotul Grosului, şi Ignat, şi Şendrea de Unbrăreşti, şi Lepădat de Piscani, şi Voişea de acolea, şi Istratie sînă Vişea şi mulţi oameni buni. Pentr-aceea, de acmu înnainte ca să-i hie lui Sălăvăstru hotnogul direaptă ocină şi moşie. Şi preste cît să va vini pre acei şese stînjăni, ca să aibă a ţine în cîmpu, şi în păduri, şi în vaduri de moari şi în tot vinitul ce va fi. Iar cini din rudeli noastre să va amesteca pre acea moşie să fie treclet, şi proclet, şi anaftima şi brăstămat de trei sute şi patrudzăci de Oteţi. Pre mai mari credinţă, pusu-ne-am şi peceţili, ca să se ştie. … 7l55/1646 … 28. … m.p.. … m.p.. …, încă m-am prilejit la această tocmală m.p.. 1646 (7155) decembrie 2, Iaşi M p. 478 † …. Scriem domniia mea la sluga noastră, la Pănteleiu den Hîrliceşti. Dămu-ţi ştire că s-au jeluit giupîneasa Arăpoae, dzicîndu că are nişte cumpărături la sat la Zbierăşti, de la ficiorii lui Macsim, şi nu să poate tocmi cu răzeşii. Derept acea, daca vei vedea cartea domnii mele, iar tu să mergi la sat la Zbierăşti, să strîngi oameni buni, megiiaşi de pre înpregiur, să alegeţi acele părţi de ocină a giupînesei Arăpoae despre alţi răzeşi şi să le puneţi şi semne. Să alegeţi pre cît va scrie deresele, den tot locul, den vatra satului, şi den cîmpu, şi den apa, şi den pădure şi den pomete, însă pre dereptul să le alegeţi. p. 479 Aşijdere, să mergeţi să socotiţi de nişte fîn ce au cosit nişte oameni la Mogoşeşti, în poeni şi în dumbravă. De să vor găsi pre locul giupînesei, să-l dat pre mîna ei, dacă au cosit fără ştirea ei. Aşidere, să mergeţi să socotiţi de un vad de piuă, ce face Rusul, unde n-au mai fostu vad nice dănăoară, de înneacă un vad ce iaste mai sus, a giupînesei. De va înneca vadul giupînesei, voi să tăiaţi acel iaz nou, să-l stricaţi, să facă unde au fostu vad de vac bătrîn. Şi cum veţi socoti, să faceţi scrisoare, să daţi ştire domnii mele. …. † … 7155/1646 … 2. …. † …. 1646 (7155) decembrie 7, Plotuneşti M p. 480 † Eu, Precop, şi Nastasiia, feciorei Catrinei de Oideşti, nepoţei popei, lui Tiron di Căbuji, mărturisim cu cest zapis al nostru cum am vîndut loc de o casă şi giumătate, în Bîrgăiani, la ţinutul Sucevei, lîngă Broşteni direpăt doodzeci şi cenci di lei, lui Ion, feciorul lui Simion Capşei de Căbuji, de bunăvoia noastră, cu tot locul ce se va alege partea noastră, şi în sat, şi în ţarină şi în pădure. Şi în tocmala noastră au fost: Vasilie Capşea de Căbuji, şi Strătulat de Săcuiani, şi Isac de Oideşti, şi Pătraşco Ciuntul de Ţoleşti, şi Zahariia de acolo, şi Păcurar de acolo, şi Dodăne ot tam, şi Luca ot tam, şi Larion ot tam, şi Osnachi ot tam şi Anton de Jedeşa. Deci, de acmu, să aibă a-şi face şi direse domneşti, să hie moşie, în veci. Şi mi-am pus şi peceţele, ca să ştie. … 7155/1646 … 7. 1646 (7155) decembrie 12, Iaşi M p. 481 † … p. 482 …. Scriem şi mărturisim cu această scrisoare a noastră cum au venit înnaintea noastră egumenul şi cu tot săborul de la svînta mănăstire, a măriei sale lui vodă, de la Trei Svetetelă, din tîrg din Iaşi, şi ne-au arătat noao şi o scrisoare de mărturie de la Toderaşco vornicul, şi de la popa Ştefan, duhovnicul Erimiei, nepotul Comişescului, şi Iorga meserciul de la Sulgeria domnească, şi Mihăilă călăraşul şi alţi mulţi oameni buni, tineri şi bătrîni, carii s-au tîmplat la darea sufletului Erimiei, nepotul Comişescului, scriindu într-acea mărturie cum el, la darea sufletului său, au dat şi au lăsat cu limbă de moarte o parte de ocină la sat, la Vasileuţi, ce să va alege partea lui, din a treia parte giumătate, ce iaste la ţinutul Iaşilor, din vatra satului, şi din cîmpu, şi dintr-apă, şi din fînaţ, şi din pădure, şi din vad de moară, şi din hăleşteu şi din tot locul, cu tot vinitul. Aceea o au dat şi o au dăruit svintei mănăstiri, ce mai sus scrie, Trei Sventitelă, pentru sufletul lui şi a părinţilor săi, ca să le fie pamente, în veci netrecută, şi să aibă a-l pomeni la svîntul jirtăvnic, pînă va sta svînta mănăstire. Deci şi noi, văzîndu acea scrisoare de mărturie de la cei oameni buni şi de la noi, aşijdere, le-am făcut această scrisoare ca să fie de credinţă svintei mănăstiri şi ocină şi dare, în veci. Şi, mai pre mare credinţă şi întăritură, pusu-ne-am şi peceţile şi am iscălit cu mînule noastre. Şi eu, Dumitraşco Vlăgea, am scris, ca să să ştie. † … 7155/1646 … 12 …. † … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … … m.p.. † … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. 1646 (7155) decembrie 12, Iaşi M p. 485 † …. Adecă au venit înnaintea noastră şi înnaintea boiarilor noştri, a mari şi a mici, sluga noastră Dumitraşco Fulger vătah şi Lupul Bogza, ficiorul Alexandrei, nepotul Anei, giupînesei lui Voico logofăt, strenepot Giurgei păharnic, şi s-au pîrît de faţă pentru giumătate de sat de Cirepcău, ce iaste la ţinutul Sorocei, pre Nistru, dzicîndu sluga noastră Dumitraşco cum acea giumătate de sat de Ciripcău iaste lui dreaptă cumpărătură de la Ghidion, unchiul Lupului Bogzei, fratele mîne-sa, Alexandrei, direptu 100 de taleri de argintu şi un cal înşelat, înfrînat. Şi au arătat şi direse de cumpărătură de la Moisei vodă şi ispisoc întăritură de la singur domniia mea. Iar sluga noastru, Lupul Bogza, aşea au dzis înnaintea noastră că acea giumătate de sat de Ciripcău iaste lui direaptă moşie de pre îmmăsa, Alexandra, căci s-au fost venit ei la înpărţală, cînd s-au înpărţit cu ocinele cu frate-său, cu Ghidion, şi au arătat şi direse de înpărţală de la Gaşpar vodă. Deci domniia mea i-am giudecat pre direptate, după legea ţerăi, cu tot Svatul nostru, ca să ţie Lupul Bogza acea giumătate de sat de Ciripcău, iar el să caute altă ocină într-altu loc, din ocinele moşu-său, a lui Voico logofăt, sau din ocinele moaşe-sa, Anei, fata Giurgei păharnicul, să-i dea schimbare, să să protivască, să fie loc pentru loc. Deci Lupul Bogza, de nime nevoit, nici asuprit, dat-au a lui direaptă ocină şi moşie, din uric ce au avut strămoşu-său, Giurgea păharnicul, de la … vodă, şi iar din direse de întăritură ce au avut moşu-său, Voico logofăt, de la Ştefan vodă Tomşea, a patra parte de sat de Grozeşti, ce iaste pre Prut, în ţinutul Lăpşunei, pre de înbe părţile de Prut, şi cu bălţi de peşte, şi cu loc de prisăci în codru şi cu tot venitul. Această parte de ocină au dat slugei noastre, lui Dumitraşco Fulger vătah, schimbătură, pentru giumătate de sat de Ciripcău. Şi diresele ce-au avut Dumitraşco Fulger pre acest sat, pre Ciripcău, pre giumătate de sat, de cumpărătură, toate le-au dat pre mîna Lupului Bogzei. Deci şi noi, dacă am vădzut între dînşii de bunăvoia lor tocmală după giudeţul nostru, dat-am şi am întărit slugei noastre, lui Dumitraşco Fulger vătah, pre acea a patra parte de sat de Grozeşti, ce iaste pre Prut, în ţinutul Lăpuşnei, pre de îmbe părţile de Prut, şi cu bălţi de peşte, şi cu loc de prisăci la codru şi cu tot venitul, ca să-i fie şi de la domniia mea direaptă ocină, şi schimbătură, şi uric şi întăritură, cu tot venitul. …. … 7155/1646 … 12. † …. … m.p.. † …. 1646 (7155) decembrie 14, Iaşi M p. 486 † Adică eu, Vărvara, fata Ilei, fămeia lui Istratie, scriem şi mărturisim cu cest zapis al mieu cum eu, de bunăvoia mea, de nime silită, nici nici asuprită, am vîndut a mea dereptă ocină şi moşie, ce-am avut cumpărătură fără de bărbatul mieu, Istrate, de la Drăguş ce-au fostu pitar şi de la fămeia lui, Fădora, a trea parte de sat din Glodeni, pre Cuţitna, parte din sus, ce este în ţinutul Vasluiului. Acesta o am vîndut dumisali, lui Solomon Farcaş medelniceriului, derept cincisprădzeci galbeni, bani buni, şi un cal. Acesta o am vîndut cu tot vinitul, şi din ţarină, şi din cîmpu, şi din vad de moară, şi din vatră de sat, cu casă cu tot, şi din tot vinitul ce să va alege, dintr-a treia parte de sat, a treia parte, ca să fie dumisali dereptă ocină şi moşie, dumisali şi ficiorilor dumisali, neclătită, nici odănăoară, în veci, denainte dumisale lui Bîrsan vornic, şi a lui Ionaşco vornicul, şi Ursul vornicul, şi Apostol sulgeriul, şi a lui Moţoc jicniceriul, şi a lui Gorie, şi a lui Costantin Ţopa armaşului, şi a Orheianului treti armaş şi a lui Pavăl căpitanul de curte. Acestu zapis i-am făcut dumisali de la meni şi mi-am luat plata deplin. Deci ca să aibă dumnealui a faci şi deresă domneşti. Şi, pre mai mare credinţă, am iscălit şi ne-am pus peceţile, să se ştie. … 7155/1646 … 14 …. Vărvara. † Bîrsan vornic m.p.. † Ionaşco vornic m.p.. † … m.p.. … m.p.. … m.p.. … m.p.. Popa Mărdarie. …. 1646 (7155) decembrie 15, Iaşi M p.487 † …. Adecă s-au pîrît de faţă înnaintea domnii mele sluga noastră Dumitraşco Vîrnav cu Vasilie Păcurariul, dzicîndu sluga noastră Dumitraşco că iaste vecin de moşie de la Pod cum au adus şi mărturii înnaintea domnii mele, de au mărturisit cumu-i vecin de moşie. Dece au rămas Dumitraşco Vîrnav pe Vasilie Păcurariul ca să-i hie vecin; unde-l va găsi, să aibă a-l lua de grumadzi şi cu tot ce va avea el şi să-l ducă la sat la Pod. Şi aceasta pîră să nu să mai pîrască, nici odănăoară, peste carte domnii meli. …. … 7155/1646 … 15. † ….