1634 ianuarie 5, <Iaşi>.						   

	[3] Adecă domniia mea m-am milostivit şi am dat şi am miluit pre al nostru credîncios boiaren Pătraşco Ciogolea logofetul pintru a lui direaptă slujbă ce m-au slujit şi ne slujeşte şi acmu, l-am miluit domniia mea cu ale mele direpte ocine şi cumpărături, ci i-au cumpărat vărul domniei mele, răposatul Isac Balica ce au fost hatman, pre ai săi bani, giumătate de sat de Puţureni, ce sîmtu pre Olovăţ, şi cîte părţi să vor alege pre zapise în satu Săpoteni, ce sîntu pre Ibăneasa şi nişte părţi [şi neşte părţi], carile vor hi scrise în zapise, iar în sat în Pomîrla, ce sîmtu toate în ţînutul Dorohoiului. Aceste sate, pre cîte vor scrie vîndute, ca să fie dumisale di la noi direpte ocine şi moşii în veci.				Şi nime să nu ispitească a strica, pintru căci domnii mea sîntu mai aproape rudă lui Isac Balicăi hatmanului. Iar cine să va ispiti a-i strica a noastră miluire, din fraţii noştri sau din ruda noastră sau din streini, ca să fie trecleţi şi procleţi în veci şi să lăcuiască cu Ariia şi cu Iuda împreună, în veci.
	/[4] Datu-i-am domniia mea pentru slujba ce ni-au slujitu domnii mele. Nime să n-a[i]bă a strîca. Pentr-aceia, sîngur scriu domniia mea cu a me mînă, să să creadză.
	Focea [a scris].

	[Pe verso, însemnare contemporană]: Ispisoc de la Moisi Moghila pre Puţureni şi pre Săpoteni şi pre Pomîrla, ce sîntu toate la Dorohoiu.

DRH, A, XXII, nr.1, p.3(4

1634 ianuarie 5.							   *M

	[6] Adecă eu Nastasie, giupîneasa lui Arsenie ce au fostu logofet şi cu Ghiorghiţă, feciorul mieu, scriem şi mărturisescu cum am vîndut satul Răuceştii dumisali lui Ghiorghie Boţul, dereptu doî sote şi cindzeci de galbeni, bani buni, ce n-au fostu noî cumpărătură de la Radul ce au fostu vornic şi de la fratele lui, de la Simion, feciorii lui Ghiorghie ce a fostu hatman. Deci noi am vîndut de bunăvoe noastră, de nime siliţi, nici asupriţi, deci ca să aibă dumnealui a-şe faci şi drese dumneşti.
	Şi în tocmala noastră au fostu Nil egumenul de Pîngăraţi şi Gherghiţă de Bîrgăoni şi Pătraşco de Hlăpeşti şi Ionaşco din Negreşti şi Neculaiu de Bîrgăoni şi alţi oameni mulţi au fostu în tocmala noastră.
	Să hii dumisale dreptă ocină şi moşii şi cuconilor dumisale. Dereptu aceia nime să n-aibă a întoarce din omeni noştri.
	Şi pentru mai mare credinţă ne-a[a]m [pus] peceţile şi am şi iscălit, ca să să creadză.
	De iasta scriem şi mărăturisim.
	/[7] [Pe verso, însemnare din sec. al XVII-lea]: Uric de la Bărnovschi vodă şi alte dărese [...].

DRH, A, XXII, nr.3, p.6(7

1634 ianuarie 6, Iaşi.

	[7] Dăm voao ştiri că s-au jeluitu, [înain]tea domniei me[le], sluga domniei mele Ştefan den Mărgineni pe un vecin al [lui], a[nu]me Pănteleiu den Lăiteni, dzicînd el că i-au fost datu............. iar el i-au vîndutu, dereptu 19 zloţi, fără ştirea lui.
	Pentr-acea, dacă-ţi vede cartea domniei mele, iar voi să-i opriţi toată partea de ocină cîtă va avea în sat în Birăeşti, iar lui de-i va părea cu strîmbul, să-i daţi dzi să stea de faţă înnaintea domniei mele.

DRH, A, XXII, nr.4, p.7

1634 ianuarie 8, Iaşi.

	[9] Dat-am cartea domnii mele egumenului şi a tot săborul de la svînta mănăstire de la Pangăraţi spre-aciia ca să hie tari şi puternici cu cartea domnii mele a-ş ţinea şi a apăra a lor branişte ce au în munte, anume Căprăriia şi alte branişti pre unde au apărat de vac.
	Şi nime să nu cutedză a întra peste cartea domnii mele. Aceasta scriu domniia mea, într-alt chip să nu hie.
	[Pe verso, însemnare contemporană]: Pentru branişte, apărătura Moisei voievoda, Căprărie.

DRH, A, XXII, nr.7, p.9

1634 ianuarie 13, Iaşi.

	[18] Scriem domniia mea la slugile domnii mele, la toţi dăbilarii cîţi veţi înbla cu slujbele domnii mele la ţinutul Tecuciului. Dămu-vă ştire, deaca veţi vedea cartea domnii mele, iar voi toţi ca să aveţi a lăsa în pace satul Fîntîna, ce iaste a svintei mănăstiri Uspeniia din tîrg din Iaş, ca să /[19] nu le trageţi dobitocul lor pentr-alţi oameni sau pentr-alte sate, numai ca să aibă a-ş plăti birul ce vor hi scriş la catastih în visteariul domnii mele.
	Pentr-aceia şi voi pîrcălabi de acel ţinut şi globnici şi deşugubinari şi olăcari şi podvodari întru nemic să nu-i învăluiţi, nici să-i globiţi, nici boii lor la podvoade ca să nu le luaţi, nice caii de olac, ce să fie în pace de toate.
	Iar cine va învălui mai multu, de mare certare va hi de la domnii mele.

DRH, A, XXII, nr.17, p.18(19

1634 ianuarie 13, Iaşi.

	[19] Adecă eu, Hariton şi Dumitru şi Ionaşco, feciorii lui Vasilie Mîrdan, nepoţii Tomşei, din sat din Băloşeni, pre valea Jijiei, în ţinutul Iaşilor, înşine mărturisim cu cest zapis al nostru cum am vîndut toată partea noastră ce să va alege din satu din Băloşani, de nimene nevoitu, nice siliţi, ce de a lor voia, lui Toader Ştefan şi lui Paradi[s] Saula şi lui Mihaiu Ungurul, dereptu şasedzăci de taleri bătuţi, ca să le fie lor direaptă ocină şi moşie, cu tot vinitul şi din vatra satului şi în cî[m]p şi în vale, în apă, şi cu loc de prisacă şi cu loc de vînaţ şi în şes şi în to[t] locul, ce li să va alege partea lor ce scrie mai sus din sat din Băloşani. Iar de urice au mărturi[si]tu sîngur Hariton şi Ionaş[co] şi Dumitru, fraţii înşi, că sîmtu la Trinca din satu din Băloşani, cîndu vor hi de trebă [să] fie de faţă.
	Pentru mărturie am făcut acest zapis şi întăritură denaintea a mulţi oamini buni, anume: eu Ursul diiac am scris şi Carpu din Miclăuşani şi Alexa Şarpe din Frăţileni şi Dîrlău din Cîrniceni şi Văsiian de acolea şi Isac de acolea /[20] şi Dumitraşco de Pereni şi Pană de Cucureni şi Căzacul din Mălăeşti şi Vasilie de Bul[bu]cani şi Nechita de acolea şi Costantin ginerele lui Nebojatco şi feciorii Hăugului şi mulţi oameni şi bătrîni au fostu într-această tocmală, ca să să ştie.

DRH, A, XXII, nr.18, p.19(20

<Cca. 1634> ianuarie 14, Iaşi.

	[20] Adecă au venit, înnaintea noastră şi înaintea a mulţi oameni buni şi megiiaşi, Mihăilă ot Popeşti, sînu Drăgan, nepotul Erimiei lui Hociungu, [...], ce de bunăvoia lui, de şe-au vîndut a sa parte de ocină ce i să va veni [...] Popeşti, den partea de sus şi o au vîndut priiatenului nostru Boldescul ce a fost pîrcălab, dereptu optu talere, bani gata bătuţi. Au dat acei bani dentre noi.
	Şi au fost în tocmala lor oameni buni, anume: Păcurar ot Cîrligi, Gliga ot Parăgineşti, Gheorghe ot Cîrligi, Ion ot Urdzici, Chirila ot Buciumi, Oniţă ot tam. Noi am vădzut a lor bună tocmală şi plată deplină; noi i-amu făcut această mărturie să să ştie, pînă-ş va face [...]. De acea mărturisim, [...].

DRH, A, XXII, nr.19, p.20

1634 ianuarie 14, Iaşi.

	[21] Scriem domniia mea la starostii de Putna. Dămu-vă ştire că dumnii mele s-au jeluit părintele mitropolitul dzicînd că are o moară pre apa Putnei, la sat la Cofeşti, iar de în gios de aceia moară au mărsu Dumitraşco ce au fost stolnic de au făcut o moară şi au înnecat moara părintelui.
	Deci de vreme ce veţi vedea cartea domnii [me]le, iar voi să mergeţi să socotiţi cu [o]ameni de pre înpregiur de va hi înecată moara părintelui, voi să tăiaţi moara lui Dumitraşco pentru căci nu iaste într-un uric cu a părintelui, că aşea iaste legea ţărîi.
	Aceasta vă scriem. Mai multă jalobă să nu vie la dumniia mea, ce să faceţi cumu-i mai cu direptul, după tocmala şi după legea ţărîi.

DRH, A, XXII, nr.20, p.21


1634 ianuarie 22, Iaşi.

	[27] Adecă domnia mia m-am milostivit şi am miluit pre rugătorii domnii miali, pre egumenul şi pre tot săborul de la sfînta mănăstire de la Beserecani cu satul Vînătorii de la Piiatră, după dar şi miluire ce au avut de la Costantin vodă şi de la alţi domne mai dincoaci.
	Pentru acea, voi toţ sătiani dintr-acela sat, vătămanul şi preoţ şi alţi toţ bătrîni şi tineri, daca veţ vedea cartia domnii miali, să aveţ a asculta toţ de egumenul şi de tot săborul de la sfînta mănăstire de la Beserecani, cum mai sus iaste scris, întru tot ce vă vor da învăţătură, ce vor hi trebele svintei mănăstiri.		              

DRH, A, XXII, nr.26, p.27

1634 ianuarie 23, Iaşi.

	[27] Scriem domniia mea la slugili domniei mele, la pîrcălabi de Roman şi la şoltuzi şi la pîrgari de acolea. Dămu-vă ştire că domniei mele s-au jeluit părintele şi rugătoriul no[s]tru Vinigdie ipiscopul de Roman pre voi, dzicîndu că are posluşnici doi cismari şi un potcovariu şi un curălariu şi un cruitor şi /[28] un păcărnicer şi un săponar şi un tălpîlariu şi un rotar şi doi cojocari, un grădinar arman, de sîntu de treaba Ipiscopiei şi voi [îi] trageţi cu tîrgul la podvoade şi la jolduri şi la cheltuiale şi la toate angheriile, cîte sîntu mai mărunte, cum n-au mai fostu. Şi să să deare deaca va veni de la visteriul domniei mele tîrgului, iară voi nu veţi să le scădeţi şi lor şi dziceţi că să nu-i scutească, ci şi sfînta Ipiscopie fără uni ca aceştea nu poate să fie.
	Dereptu aceia, deaca veţi videa cartea domnii mele, iar voi să aveţi a-i lăsa foarte în pace, întru nemic să nu-i învăluiţi, numai să-ş plătească ei dabila lor, cît vor fi scriş la visteriul domniei mele şi să aibă a posluşi ce vor hi trebele părintelui şi rugătoriului nostru carili mai sus scriem, Vinigdie ipiscopul de Roman.
	Iar de alte de toate să fie în pace, cîte sîntu pre alţi tîrgu.
	Aceasta vă scriem domniia mea, mai multă jalabă să nu vie, că apoi capetele voastre vor şti.
	[Pe verso]: 7142 [1634] ghenar 23.
	De scuteală meşterii toţ fel, pre a avea episcopiea pasluşnici:
	2 cismari,
	1 potcovariu,
	1 curălariu,
	1 croitoriu,
	1 păcărnicer,
	1 săponar,
	1 tălpălariu,
	1 rotar,
	2 cojocari,
	1 grădinar arman,
	carii să-şi plătească numai darea lor, dabila lor, iar de altele să nu să snpere.				        
DRH, A, XXII, nr.27, p.27(28
1634 ianuarie 23, Iaşi.

	[30] Scriem domnea mea la boiarinul nostru Toma postelnicul. Dămu-ţ ştire c-au avut pîră înnaintea domni mele Nechifor calugher şi fiiu-său Ursul cu Gherghiţă şi cu Ştefan frate-său, pentr-o bucată de poiană den Muncei.
	Derept acea, deaca veri vedia cartea dumi mele, iar tu să mergi acolea cu oameni buni şi cu megiiaş, deci să le alegi şi să pui hotar din bour ce-au făcut Ghiarghiţă şi pînă unde va agiunge locul să-i faci semne.
	/[31] Iar de va vrea Gherghiţă şi frate-său cu feciorii lor să facă vro sfadă, cumu s-au lăudat, iară ei să hie de mare vină şi de gloabă 50 de boi porţei dumni mele.
	Aceasta scriem domnea mea, într-alt chip să nu hie preste cartea dumi mele.

DRH, A, XXII, nr.29, p.30(31

<Înainte de 1634 ianuarie 25>.					   *M

	[34] Adecă eu, Todosie, ficiorul lui Arion Chichil den Joldeşti, scriu şi mărturisăsc [c]u zapisul miu, cu de bunăvoia mea, de nime nevoitu, nice asupritu am vîndutu cinci pămînturi, săpături săpate de tatu-mieu Arion în ţarina Şoldeştilor. Acelea am vîndutu lui Pătraşco cămăraşul dereptu cinci galbeni [ba]ni gata, dinaintea Dab[ijei] cămăraşului şi a lui Arhipu şi a lui Lucoci uricariul şi a Crîstei uricariului şi dennaintea lui V[asil]ie Cornatu diiaculu şi Apostolu diiac şi a lui Moţoc den Străoani şi a lui Toader Botuc den Bătineşti şi dinaintea a mulţi oameni buni şi bătrîni, ca să-i hie lui direaptă ocină şi moşie şi cumpărătură, cu totu vinitulu.
	De aceasta mărturisăscu cu cestu zapis al miu şi acesturiu oameni buni şi voinici di dinainte, pînă-şi va faci şi direse domneşti, să să ştie.
	Dabijea.
	Vasile Corlat uricar m-am prilejit.

DRH, A, XXII, nr.33, p.34

1634 ianuarie 29, Iaşi.

	[44] Adecă eu, Gavril Gorgan pitariul cel mare, scriu şi mărturisăscu cu cest adevărat zapis al mieu cum am avut tocmală cu dumnealui cu Gavrilaşco vornicul de am schimbat nişte ocine în dzilele lui Moiseiu vodă, în domniia dintîiu, de-mi dedese[se] dumnealui un sat, anume Vascăuţii, ce iaste în ţînutul Sorocei, iar eu i-am dat dumisale, schimbare drept schimbare, nişte ocine ce-am avut de pre giupîneasa mea, anume: giumătate de sat de Uncăuţi şi o parte de ocină din Cepeleuţi şi a patra parte de sat de Corosteni.
	Într-acea, cumnatu-mieu Căpotici nu s-au ţinut de tocmală, ci au făcut schimbare cu Gheorghie Corosteanul, de i-au dat un sat cumnatu-
-mieu [lui] Căpotici pentru cea a patra parte de sat de Corosteni.
	Deci dumnealui Gavrilaşco vornicul, vădzîndu că nu ni-i tocmala stătătoare ce tocmisem cu dumnealui, vrut-au să strice tocmala şi să ia dumnealui satul Văscăuţii înapoi. Într-acea iarăş de iznoavă m-am tocmit cu dumnealui să-i cumpăru altă a patra parte de sat unde-ş va pofti dumnealui.
	Deci i-am cumpărat dumisale a patra parte de sat de Şişcăuţi de la dumnealui de la Conde vamăşul, dereptu doao sute de galbeni. Derept acea ca să-i hie dumisale ocină şi moşie, cu tot venitul.
	Şi în tocmala noastră au fost Costantin Ciogolea pîrcălabul de Hotin şi Tudori pîrcălabul şi Costantin Stîrcea şi Costantin Drăgăşescul.
	De aceasta mărturisim, ca să se ştie.
	Costantin Drăguşescul.

DRH, A, XXII, nr.41, p.44

1634 februarie 4, Iaşi.

	[53] Dat-am cartea domnii mele lui Toader şi lui Ivan prisăcariul svintei mănăstiri a lui Aron voevodă, ce iaste la Hlincea în pădure, ca să hie tari şi puternici cu cartea domnii mele a apăra pădurea prinpregiurul prisăcei, să nu lasă pre nime să tae pădurea pre acolea, iar cine nu va asculta şi va vrea să tae în tăriia lui, să aibă a-i lua carul şi boii şi săcurea şi tot ce va găsi la acela om.
	Şi nime să nu cutedză a ţinea sau a opri înaintea cărţii domnii mele.

DRH, A, XXII, nr.48, p.53

1634 februarie 10, Iaşi.

	[57] Scriem cum au venit înnaintea dumnii mele rugătorul nostru popa Istratie din Crîsteşti şi cu preu[i]teasa lui, Călină şi cu fratele ei, Nacul, feciorii Oanei, nepoţii lui Toader sulgeriul, de s-au pîrît de faţi cu ai săi răzeş din Vărdzăreşti din Bîc şi cu Vărdzăreştii din Nîrnova pentru ocină.
	Deci au rămas popa Istratie pre Vărdzăreşti din toatî legea ţărîi; şi au cheltuit popa Istratie la aceasta pîră şease galbeni buni. Deci cine să va afla de oamenii lor ocinaş depreună pre această parte, să aibă a întoarce popei lui Istratie din cheltuială, iar carele nu va întoarce, să n-ai-
bă treabă în ocina, nici a ara, nici a cosi, nici în jir, pînă nu v[a] întoarce din cheltuial[a ce m]ai sus scrie.
	Dereptu acea, nime[ni să] nu cutedze a treci sau a întra peste cartea dumnii mele.

DRH, A, XXII, nr.53, p.57

[Înainte de 1634 februarie 15].					   *M

	[60] Adecă eu, Sora, fata lui Ion Chiţului den Popeşti, nepoata lui Mafteiu Hociungu, de nimene nevoită, am vîndut a mea direaptă ocină dentr-acel sat, partea mea toată den sat şi den cîmpu şi den ţarină, dereptu 6 taleri buni, dennaintea lui Mihăilă den Bereşti şi denaintea Tomei den Galbeni şi denaintea Budei den Arămeşti şi a lui Ciomîrtan den Căţeleşti şi a lui Platon den Popeşti şi denaintea a mulţi oameni buni.
	Şi ne-am pus peceţile.
	Şi dup-aceia am mai datu-i o vacă cu giuncul alaturea.

DRH, A, XXII, nr.55, p.60

[Înainte de 1634 februarie 15].					   *M

	[61] Eu Simion, nepotul lui Mafteiu Hociungu, mărturisescu cum am vîndut partea mea de ocină den Popeşti, cu tot venitul, dreptu şease taleri bătuţi, lui Toader Boldescu, den vatra satului şi cu trei pămînturi şi o giumătate în ţarină şi cu fînaţ pănă în luncă şi loc de prisacă unde-i va hi voia, denaintea lui [P]laton şi Opreai medelnicerului den Pădureni [şi] Nistrei de acolo şi a lui Mihail Bucur de Bere[şti].
	Să se ştie, să fie lui moşie şi ocină.

DRH, A, XXII, nr.57, p.61

1634 februarie 17, Iaşi.

	[64] [...], scriem şi mărturisim cu ceastă scrisoare a noastră cumu am dat eu, de bunăvoia mea, satul Răginoasa, ce iaste în ţinutul Sucevei, ginere-mieu Lupului Prăjescul cluceriul şi hie-mea Saftei şi nepoţilor miei, ca să hie lor dare de la mine, însă pînă voiu hi eu viu să o ţiiu eu, iar dupa moartea mia să hie dată de la mine lor şi nime din feciorii miei sau din nepoţi sau hie din ce rudă a mia să nu aibă a să amesteca acolo, într-acel sat.
	/[65] Pre mai mare credinţă pusu-mii-am şi pecetea.
	Însumi cu mîna mia am iscălit acest zapis. Deci nime să nu să amestece în veci.

DRH, A, XXII, nr.59, p.64(65

1634 februarie 18.							   *M

	[65] [...] pintru neşte ispisoaci şi uric ce am avut pe sat pe Vînători de la Radul vodă şi de la fiu său Alexandru vodă, deci m-am smerit şi eu la sfînta mănăstire să le dat deresele Vînătorilor toate şi celea ce nu s-au prilejit la mine acmu, încă se le dau satul Vînători şi cu mori cu tot ca să ne scrie la pamete şi la pomenicul cel mare, iar eu să n-aib nici o treabă cu Vînători de-acumu căci au pîrîtu-să cu bîrnoveni şi cu golăiani şi i-au rămas. Iar eu m-am smerit de bunăvoia mea la sfînta mănastiri de le-am datu-le.
	Aşijdere să n-aibă treabă nici a mai pîri din oamenii sau ficiori miei, nici dănăoară în veci, amin.
DRH, A, XXII, nr.60, p.65
1634 februarie 22, Iaşi.

	[66] Dămu-vă ştire că domnie mele s-au jăluit sluga domnie mele, Onciul Iuraşcovici, pre sătenii vecinii Condrei vamăşului din Rucşin, dzîcîndu înnaintea domnie mele că au mărsu aceşti vecini din Rucşin a Condrei a vamăşului de au înblătit neşte pîine a giupînu-său la Vasileu şi apoi au aprinsu un pojar şi au arsu pînea Onciului, un stog de săcară, preţ ca de patrudzeci de saci.
	Deci, dirept aceia, deacă veţ vedea cartea domnie mele, iar voi ca să aveţ a le faci lege direaptă, ca să plătească Unciului acea pîine sătenii Rucşinul. Mai multă jalobă să nu vie.
	[Pe verso, însemnare contemporană]: Carte pentru Rucşin, pentru grîu.

DRH, A, XXII, nr.61, p.66

1634 martie 9, Iaşi.

	[78] Dat-am cartea domniei meli rugătoriului nostru egumenului şi a tot săborul de la svînta mănăstire de la Balica, spre-aceia ei să hie tari şi puternici cu cartea domniei meli a ţinea şi a apăra tot hotarul svîntei mănăstiri de aicea de la mănăstire, să n-aibă a lăsa pre nime să între să are cu plugul sau fîn să cosească în hotarul svîntei mănăstiri, fără de voia rugătorilor domniei meli călugărilor, cît va hi hotarul sventei mănăstiri să n-aibă a întra nime.
	Iar cine va ara sau va cosi, acela om de mari certare va he de la domniia mea. Iar cui-i va părea vreo strîmbătate, el să vie să stea de faţă cu călugării.
	Aceasta scriem, [...].

DRH, A, XXII, nr.72, p.78

1634 martie 9, Iaşi.

	[79] [...] vornicii de la cinstita poarta dumnii sale lui vodă, scriem şi mărturisim cu ciastă scrisoare a noastră cum au venit înnaintea noastră Gligorie şi cu Melintie, feciorii Urîtei, nepoţii Avrămiei, de bunăvoia lor, de nimene nevoiţ, nice împresuraţ, de au vîndut a sa direptă ocină şi moşie, ci ei au avut la sat la Băiceni, trei fîrtae de vie. Vîndutu-o-au fratelui nostru, giupînului Lupul Prăjescul clucerul cel mare, direptu o sută de taleri, bani buni, însă ce iaste parte noastră în dealul călugărilor de A[a]gapiia.
	Deci şi noi, deaca am vădzut de bunăvoia lor tocmală şi deplinu plată ce le-au dat dumnealui, noi ne-am pus peceţile şi am şi iscălit pre acestu zapis, ca să aibă a-ş face şi zapis domnescu pre acea ocină care mai sus iaste scrisă.
	Aciasta scriem şi mărturisim cu cestu zapis al nostru.
	Eu Ghiorghie Jora biv sulger, încă am fost întraiastă tocmală.
	Ionaşco Avram.
	Eu Bîcioc vel pitar, vezi[n]du alte iscălituri, iscălit-am şi eu.
	Tanasie.

DRH, A, XXII, nr.73, p.79

[Înainte de 1634 martie 11].						   *M

	[81] Eu, Măriica Roşculeasa, scriu şi mărturisim cum am dat patru lei, bani buni, popei lui Măteiaş, din bani ce-i rămas de pe cumparătură ot Să- /[82] poteni. Şi am mai rămas cu 2 lei. Şi aceşti bani i-am dat dintre vornicul de Dumeni şi au fostu frate-său Ştefan şi Vasilie ot tam şi Olan tam, să să ştie.

DRH, A, XXII, nr.76, p.81(82

1634 martie 17, Iaşi.

	[98] [...], spre-acea ca să hie tare şi puternic cu ceastă carte a domniei mele a ţinea şi a apăra o bucată de loc ce iaste de ceia parte de Siret, înpotriva satului său, a Gîdinţilor, despre tîrgu despre Roman; care bucată de loc au fost de hotarul satului său, a Gîdinţilor, din dzile bătrîne iară după acea s-au înpresurat cu hotarului tîrgului Romanului.
	Derept acea, domniia mea iarăşi m-am milostivit de o am dat şi o am întors dumisale ca să o ţie cu tot venitul şi să hie iarăşi cu hotar[ul] Gîdinţilor, cum au fost din cele dzile bătrîne şi să-i hie direaptă moşie.
	Şi nime să nu cutedze a ţinea sau a opri preste cartea domniei mele.

DRH, A, XXII, nr.84, p.98

16[34 aprilie] ( 16[53 iulie] (71. . . ).				   *M

	[103] Scriem domnia mea la sluga noastră, la Ursul den Tinteşti. Dămu-ţi ştire că s-au pîrît de faţă, înnaintea domniei mele, Ionaşco Costiceanul şi Boghiul de sat din Roşiori cu Gligorie şi cu Ionaşco de acolo pentru acea ocină de sat din Roşiori, de au dzis Ionaşco Costiceanul şi cu soţiia lui, cu Boghiul, că nu simtu ei razeşi pre toată pre acea ocină şi nu li-i în giumătate acea ocină. Iar Gligorie şi cu Ionaşco au dzis că simtu ei răzeşi pre tot locul de acolo.......... sintu.......... toţi şi.......... [pă]dure şi la cîmpu şi în locul şi au aratat şi zapise domniei mele.......... şi ei în tot locul, cum ţin şi ei.
	Deci au rămas Gligorie şi [Iona]ş[co].......... Boghiul denaintea domniei mele, ca să.......... de înpreună şi să li întoarcă tot ce le-au luat înnapoi.......... şi.......... şi de aceasta pîră să nu mai pîrască Ionaşco Costicea[nul].......... pre Gligorie şi pre Ionaşco şi pre alţi razeşi de acum [înainte ni]ci dănăoară în veci, peste cartea domniei mele.

DRH, A, XXII, nr.89, p.103



[1634 aprilie ( 1653 iulie].						   *M

	[103] A.......... [îna]intea domnii mele [p]opa Vasilie de Negoeşti cu Şte-/[104] f[an].......... [înain]tea do[m]nii mele [p]opa Vasilie de Negoeşti că au c[umpărat].......... partea Rusului tot.......... cu tot vinitul de la Fetenc.......... Vasilie fi.......... encăi cum au arătat şi [şi] zap[is].......... de cumpărat[ură].......... [Şte]fan şi cu cumnaţii lui au dzîs că po.......... au vrut să-i.......... cumpărat-o de cin.......... domnii mele au [soco]tit şi aşea le-am aflatu le[ge].......... [Vasi]lie şi cu fra[te]l[e].......... tea cumpărături cum le spune zap[isele].......... popa Vasilie.......... Ştefan dennaintea domnii mele.......... să nu mai aibă a-[i m]ai pîrî Ştefan şi cumnaţii loi p[entru]..........

DRH, A, XXII, nr.90, p.103(104

[1634 aprilie ( 1653].						   *M

	[106] Adecă eu, Iamandi sin Enache ot Vasloiu, scriu şi mărtorisesc cu acest[st]a zapis al meu com amo vîndot on ţigan domisale logofătoloi Răcoviţe, anome Cos[s]tantin, feciorul Orsoloi, ce ne es[s]te noa ţigan de compărătoră şi i l-am vîndot de bonăvoe me, de nemene nevoit, se-i hie domisale moşie şi compărătore în veci şi i l-am vîndoto derepto treidzeci şi cenci de galbeni.
	Şi ne-am tocmit acesti tocmali denaente loi Pătraşco ot [R]omăneşti şi denaente Giorgei ot Zlătăreşti şi denainte Leţei ot Vereşti şi denaente loi Pinteleio Fleşca ot tam şi denaente Necolei sin popa ot Fereşti şi a molţi omen[n]i boni şi megieşi de pen pregior, ca să se ştie.
	/[107] Şi eu Iamandi am scris şi me-m pos şi degetele.
	Necola.
	Vasile Leţe.
	Pănteleiu.

DRH, A, XXII, nr.93, p.106(107

163[4 aprilie] ( 164[1] (714. . . . . .).				   *M

	[108] [...] Poliţăni. Dămu-ţi ştiri că domniei mele s-au jeluit Vasi-/[109] lie ot Pogana şi.......... şi aşa au dzis, cum ei au loat bani pre miere de la neguţători de ş-au plătit.......... alte nevoi; dat-au Domnedzău de stupi ci nu i-au făcut ca să să plătească deacă.......... domniei meli, iar tu.......... mergi [să] dzici acelor neguţători de vreme ce n-au dat [dat] d.......... mierea, socotit-am domnia mea să-şi ia cine va hi dat dzece zloţi să-i dea v.......... vedea cartea domniei meli iar tu să le dzici acelor neguţători atîta.......... să nu-i învăluiască să îngăduiască pînă de altu ţară.

DRH, A, XXII, nr.96, p.108(109




[1634 aprilie ( 1641].

	[109] [...], mărturiisescu cu această scriisore a nost[r]ă cum s-au pîrît de faţă, înnainte [mă]rie sale domnu nostru, lui Vasilie vodă, Irina Alivănesă cu iagumenu de la mănăstire de la Sveti Sava printru vie ce au dat Alivan sventei mănăstiri.
	Şi m-au trimis mărie-sa domnu nostru de am căutat la catastivul tîrgului. La catastivul tîrgului s-au aflat scrisă ace vii şi dată danie sventei mănăstirii de Alivan şi de giupînesa sa şi de doi fete a lui şi de o[n] fătă a lui şi s-au aflat scris la ca[ta]stiv din dzilele lui Ştefan vodă; de atunce au fost 12 ai pînă în dzilele lui Vasilie vodă. Şi au fost atunce şoltuz Ştefan Poprîşoc cu 12 pîr[r]garie ai săi.
	/[110] De acesta scriiu şi mărturisescu. Şi mai mare mărturie me-
-m pus şi pecete.

DRH, A, XXII, nr.97, p.109(110

[1634 aprilie ( 1640].						   *M

	[110] Scriem domnie mea la slugile noastre, la pîr[că]labii de Neamţu. Dă lor ştiri că s-au pîrît de faţă, înnaintea domniei mele, Năşcoe din sat din Meşeteşti cu ficiorii lui Hociungul din sat din Stănăsliveştii pent[ru m]oşie ce au cumpărat Năşcoe de la dînşii, de au dat treidzăci.......... bătuţ, cum ari Năşcoe şi zapis de la dînşii.......... fost vîndută altora şi au şi zapis aceia.......... Năşcoe de pre moşiia.
	Pentr-aceia, d[acă veţi vedea cartea] domniei mele, iar voi să strîngeţi oameni.......... de va hi fost vîndută ace moşiie altor.......... tă ceştii.......... mea i să aveţi a-i înple preţ de.......... Naşcoe.......... ace moşiie de pre a..........

           DRH, A, XXII, nr.98, p.110

1634 aprilie 5.							   *M

	[112] Adecă eu, Luchiian diiac şi fămeia mea Antimiia, fata lui Toader curteanul, din sat din Vîrtop, scriem şi mărturisim cu cest zapis al nostru, ne nime nevoiţi, nici asupriţi, ce de bunăvoia noastră, am vîndut dreaptă ocină şi moşie, ce să va alege parte noastră din satul din Vîrtop, din vatra satului şi din cîmpu şi din moară într-apa Cracăului şi pomete şi din fînaţ /[113] şi din tot locul. Aceasta am vîndut fratelui nostru preutului, lui Vasilie din Şerbeşti, dreptu optu galbeni, bani buni, ca să-i fie molitfe sali dreaptă ocină şi moşie şi cuconilor săi, în veci neclătit. Şi să aibă a-şi faci şi drese domneşti.
	Şi în tocmala noastră au fost dumnealui giupînul Toma stolnicul cel mari şi dumnealui Iordachie vistiernicul şi Nechifor păh[ărnicel] den Şerbeşti şi Dumitru Niţa hotnogul şi Andreiu Nemişul şi Lupul Bogza şi mulţi oameni buni şi b[ă]trîni din megiiaş.
	Şi printru mai mare credinţă am pus peceţi şi am iscălit, ca să să ştie.
DRH, A, XXII, nr.100, p.112(113
[După 1634 aprilie 5].						   *M

	[113] Adecă eu, Dumitru Neţa hotnogul şi Ionaşco diiac de Bodeşti şi Andriian de Cîrligi şi mulţi oameni buni şi bătrîni din sus şi din gios, dăm ştiri cum au venit cinstită cartea măriei sale lui Vasilie vodă să socotim hotarul la sat la Vîrtop.
	Deci, cu mare socotinţă şi pre dereptul am scos partea popei, lui Vasilie şi a lui Andriian ş-a unui nepot a lor de frate, ce s-au aflat cu direptul şi am scris şi pămînturile, anumi să să ştie, ca să nu mai fie gîlceavă nice dănăoară întru veci: doao pămînturi la mal, unul iaste; al doile pămîntu, din Cetăţue în gios altul; al patrule, de la sat în sus, doao la Glimee, doao la Zahorna, duao în Gîrbove cu Gropile, trei în Curmedzişe, trei în rîndul părului, doao la Latele; unul supt dîmbu, unul în Botee, doao [în] Îngustele; unul în Mijloce, unul în Grope, la Gîrbove.
	/[114] De-aceasta scriem şi mărturisim, să să ştie.
	Popa Pătrăşcan.
	Eu Dumitru Neţa hotnogul.

DRH, A, XXII, nr.101, p.113(114

[După 1634 aprilie 5].						   *M

	[114] Adecă eu, Dumitru Niţa hotnogul, şi Ionaşco diiacul de Bodeşti şi Andriian de Cîrligi şi mulţi oameni buni şi bătrîni din megiiaş din sus şi din gios, scriem şi mărturisim cum au venit cinstită cartea măriei sale lui Vasilie vodă ca să socotim hotarul tot la sat la Vîrtop şi să tocmim şi să alegem partea tuturor părtenilor, cui ce să va veni.
	Deci noi foarte amănuntul am socotit şi am înpărţit pre dreptul tuturor, cum s-a veni. Şi am scris şi anume cui ce s-au vinit. Am aflat în tot hotarul patru sute de pămînturi. Deci, am dat trei sute de pămînturi lui Ursu Nechita şi lui Gheorghe Boţ şi lui Mirun şi o sută părtenilor de sus. Deci s-au dat feciorilor lui Gavril 42 de pămînturi şi popei, lui Vasilie şi lui Andriian şi lui Donici 29 de pămînturi şi fetelor lui Toader cinsprădzece pămînturi, cu Grozava 17 şi lui Andronic cu Ioana şi cu Antimia 15 pămînturi. Deci, acestea patru sute şi doaosprădzece pămînturi s-au înplut cu fînaţul din Gropi şi din Vîrcioroabe sama aceasta.
	Deci s-au tocmit ei şi le-au înpărţit şi s-au voit de bunăvoia lor. Şi le-am dat tuturor cîte un zapis de pămînturi, anumi carele ce pămîntu va ţinea.
	Mai multă gîlceavă ca să nu mai fie nici dănăoară, în veci.
	Eu Dumitru Neţa hotnogul iscal.
	/[115] Popa Pătrăşcan.

DRH, A, XXII, nr.102, p.114(115

1634 aprilie 18, Bodeşti.

	[115] Adecă eu, Gheorghe Preabici şi cu fămeia mea, cu Mărica, fata lui Albotă, scriem noi şi mărturisim cu cest zapis al nostru cum am vinit noi la dumnealui, la postelnicul Toma, de bunăvoia noastră şi nenevoiţi şi nesiliţi de nime, di-am vîndut dumisale o parte de ţelină de vie la tîrgu la Cotnar, în dealul Laslăului, ce să va alege partea Măricăi, fiatei lui Albotă. Şi i-am vîn[dut] aciastă ţelină de vie dereptu un bou bun şi dereptu o vacă bună şi dereptu cincisprădzeci zloţi bătuţi, ca să fie dumisale ocină direaptă şi moşie în veci.
	Şi într-aciasta tocmală au fost Ionaşco Răspop den Bodeşti şi Gherghiţă de acolea.
	De-aciasta scriem şi mărturisim noi cu ciastă scrisoare a noastră. Şi pre mai mare credinţă ne-am pus şi peceţile, ca să se creadză şi să să ştie.
	Eu Gherghiţă din Bodeşti încă am fostu într-această tocmală.

DRH, A, XXII, nr.103, p.115

1634 aprilie 25, Costiani.
	
	[116] Adecă eu, popa Ionaşco şi cu frate-mieu Gheorghie din Ruşciori, ficiorii Lupului, însine pre noi mărturisim, cu cest zapis al nostru, de nime nevoiţi, nice asupriţi, nice îndemnaţi, ce de bunăvoia noastră, am vîndut a nostră direptă moşie şi ocină din sat dintr-Aldeşti, din giumătate de sat giumatate, adecă din tot satul Aldeşti a patra parte de sat, cu tot vinitul din ţarină şi din cînpu şi din fînaţă şi dintr-apă, din hăleşteu şi din tot locul, cu tot vinitul; am vîndut dumisali giupînesîi Nastasîi sulgeroei, giupînesa lui Gheorghie Arapul ce-u fost sulger [ma]re şi cuconilor dumis[ale] direptu o sută şi doîdzăci de lei biti. Deci dumneaei giupîneasa Nastasîia ne-u dat noî plata deplin întru mînile noastre.
	Deci de-[a]cumu înnainte ca să le fie dumiilor sale ocină şi moşie în veci şi cuconilor dumilor sali în veci.
	Şi în tocmala noastră au fostu preutul Trifan ot Costiani şi Albul ot tam şi Ionaşco vătămanul ot Podoliani şi Pănteleiu ot Hărliceşti şi Costantin Bantăş ot Fauri şi Dumitraşco, sînovi Pănteleiu ot Hărliceşti şi mulţi omeni buni s-au prilejit.
	Şi pre acest zapis să să facă dumnealor şi ispisoc domnescu.
	Pentru credinţa am şi iscălit şi ne-m pus degetele, să fie de credinţă.
	Şi eu Gheorghi am scris zapisul ca să să ştie.

DRH, A, XXII, nr.104, p.116

[Cca. 1634] aprilie 27, Iaşi.

	[119] Grama stolnicul şi Dumitru Buhuş visternic scriem şi mărturisim cu cest zapis al nostru cum simtem chizeş de patrudzăci de galbeni, să dăm pentru Vîrlan, feciorul lui Lucoci, de neşte rămăşiţi de gorştină. Să avem a da aceşti bani la Dumitrachie Celebiul după Dumeneca Mare într-o săptămînă, cîndu vor veni neguţătorii de la hraniţă. Să se ştie.
DRH, A, XXII, nr.107, p.119
1634 mai, Todereşti.

	[120] Vasilie Crucean de Ionăşăşti şi Ioniţă de Călimăneşti. Adecă au venit înaintea noastră Dabijea pîrcălabul cu cinstitî cartea măriei sale domnu nostru lui Vasilie vodă, scriindu la noi să strîngem oameni buni dinpregiur megiiaş şi să mergem la sat la Todereşti să-i hotărîm şi să alegem a sa direaptă ocină şi cumpărătură ce au cumpărat de la Ileana comisoaia şi de la Vasilie Boboc, giumătate de sat de Todereşti, partea de sus, direptu cindzăci de galbeni, bani buni şi din partea de gios doao pămînturi din frunte ce au cumpărat iarăşi de la Vasilie Boboc şi cu loc de casă în vatra satului.
	Deci noi am strînsu oameni buni şi bătrîni, anume: Gligorie Susanul de Torceşti şi popa Dumitru de Rugineşti şi Ţuţuian de Păuneşti şi Piialeş de Jevreni şi Iosip de Dănăeşti şi Costantin de aco[lo] şi Irimiia de Turburea şi Andreiu Ţiţul de Ionăşeşti şi Gheorghie de Drăghiceşti şi Bosiiuc de Măreşeşti şi Ion de acolo şi Sava de acolo şi Buda de Văleni şi Simion de /[121] Dănăeşti şi Vasilie ot tam şi Acsinti de acolo şi Cîrstiian de Domneşti şi Cohan şi Dărman de acolo şi Ghirvasie şi Vasilie Corbul şi Ionaşco Pălici de acolea şi Silion de Copăceşti şi mulţi oameni buni din sus şi din gios, dinpregiur megiiaş.
	Şi am ales acea giumătate de sat de Todereşti, partea de sus şi din partea de gios un răzor din frunte şi cu loc de casă, cu toate nemeasterile, iar trei răzoare le-au lăsat pentru tocmala cia bună. Însă vîndzarea acestui răzor din partea de gios şi cu casăle şi pivniţă şi alte nemeasteri s-au biciuluit direptu trei sute de taleri, bani buni.
	Şi am ales aceste cumpărături, ce scriem mai sus şi am pus pietri şi am stîlpit acel loc de cătră alţi răzeşi, cum am aflat cu direptul cu sufletele noastre, să hie direaptă ocină şi moşie, cumpărătură, giupînului Dabijei pîrcălabul şi giupînesăi şi cuconilor dumisale, neclătit nici dănăoară în veci, pînă-şi va faci şi alte întărituri domneşti, ca să să ştie.

DRH, A, XXII, nr.109, p.120(121

1634 mai 7.								   *M

	[124] Adecă eu Floarea, fata Măgdălinei, nepoată de hie lui Tudoran paharnicul, scriem şi mărturisescu eu cu cest zapis al miu cum eu, de bunăvoia mea, de n[ime] înbiiată, nici asuprită, ce de multă sărăcie, am vîndut a mea direaptă ocină şi moşie, din giumătate de sat din Strîmba a cincea parte, ce iaste pre Tutova, cu vatra satului, cu fînaţ, cu loc de prisacă şi cu vad de moară şi cu tot venitul din cîmpu şi din pădure. Acesta l-am vîndut dumisale lui Costantin, feciorul vornicului Savei de Ceucani, dirept 13 galbeni, bani buni.
	Şi în tocma[la] noastră au fost Focea uricariul şi Costantin Ţopa şi Ionaşco Ţopa aprod în casa Mîrzei din Iaşi şi au [fo]st şi Chirila de Popeşti şi mulţi [oame]ni buni, ca să fie dumisale direaptă ocină şi moşie şi să-ş facă şi direse domneşti, să se ştie.
	Şi mai mare credinţă pusu-mi-am pecete cu degetul.
	Fost-au şi Toader Dăvidescul din Curseci.
DRH, A, XXII, nr.114, p.124
[1634] mai 8, Iaşi.

	[124] Adecă eu Marta, cu sora mea Scheauca, feteli Ilenei, nepoteli lui Tudoran păharnicul, scriem şi mărturisim cu cest zapis al nostru cum de bunăvoia nostră, de nime nevoite, nici asuprite, am vîndut a nostră dereptă /[125] ocină şi moşie din sat din Strîmba, din giumătate de sat a treia parte, ce iaste pre Tutova, cu vatră de sat şi cu loc de prisacă, cu vad de moră, cu fîneţă şi cu tot venitul din cîmpu şi din pădure. Aceasta am vîndut dumisali lui Costantin, ficiorul vornicului Savei din Ceucani, derept 13 galbeni bani buni.
	Şi în tocmala nostră au fost Ionici sîn Băntăşoe să brat ego Toder şi Ion[aşc]o Ţopa şi Toder Davidescul şi Ionaşco vnuc Cehan şi V[asilie]... r... şi Chirila din [P]opeşti şi mulţi omeni buni, în casa Gheo.... l, ca să hie dumisale dereptă ocină şi moşii lui şi fici[or]ilor săi pînă-ş va faci şi derese domneşti.
	Şi pre mai mari credinţă pusu-ne-am şi peceţîle, să să ştie.

DRH, A, XXII, nr.115, p.124(125

1634 mai 15.								   *M

	[146] [...] mărturisim cu cest zapis al nostru cum au venit înaintea nostră Vicol dascal de Focşeani şi Avraam de Căpoteşti şi Ţigan de acolea şi Văsiian călăraş, ginerele lui Ursu, de s-au jeluit înaintea noastră dzicînd că au un vad în gîrla Putnei, la sat la Cofeşti, şi acel vad l-au înecat alte vaduri ce-s mai în gios şi alţii să hrănescu, iară ei nu să pot hrăni.
	Deci noi, cîţi simtem scrişi mai sus, ne-am sculat şi ne-am dus la acel vad şi-am aflat vadul înecat cum au dzis ei.
	Pentr-acea, am socotit morile din gios şi-am aflat o moară a mănăstirei a Săcului, care moară iaste din gios de-acel vad înecat, să o pogoară călugării mai gios. Iară popa Procopie, carele are şi el o moară mai din gios de moara călugărilor, el au dzis că nu va lăsa pre călugări să-şi pogoară moara mai gios, căci că-i pămîntul a lui.
	Iară noi am giudecat cumu-i legia gîrlei, că întru uric sînt tot cîte patru mori şi să cade să înble tuspatru într-un chip; cînd va îneca o moară pre altă moară, atunci să-şi sloboadză morile cei din gios, să înble şi cea din sus, să vai de-are hi şi pămîntul altuia, că apa nu înblă cu pămîntul.
	Şi aşea li-am făcut lege, să pogoară călugării de Săcul moara mai gios, pre pămîntul popei lui Procopie, să aibă treabă numa cu apa, iară cu pămîntul să n-aibă treabă călugării.
	/[147] De-aceasta mărturisim cu această scrisoare a noastră.

DRH, A, XXII, nr.133, p.146(147

1634 mai 18, Iaşi.

	[154] Adecă s-au pîrît de faţă, înaintea domniei mele, boiarenul domniei mele Grama stolnicul cel mare cu Costin den Pietriş, dzicînd că au cumpărat cîteva părţi de ocină de la fraţii lui Costin şi ş-au ales părţile cînd au hotărît boiarenul domniei mele Lupul Prăjescul cluceriul. Iar partea lui Costin s-au ales de laturi de părţile celora fraţi de cîtră alţi răziaş, iar el nu va să să mute să şadză pre partea sa, unde i s-au vinit de cîtră alţi fraţi, ce şeade pre /[155] o parte a stolnicului, în mijlocul altor părţi ce au cumpărat stolnicul de la fraţii lui.
	De care lucru domniia mea am socotit cu tot sfatul domniei mele, după legea ţărăei şi am chiemat şi pre Prăjescul cluceriul, în ce chip i s-
-au vinit partea lui cîndu au hotărît. Deci au mărturisit cum nu s-au vinit partea lui Costin unde-i sîmtu casele acmu, ce i s-au vinit de laturi de părţile fraţilor săi, despre alţi răziaş. Deci au rămas boiarenul domniei mele carele mai sus scriem, Grama stolnicul, pre Costin, ca să aibă a-l scoate de pre partea sa, să margă Costin să-ş facă case unde i s-au ales partea lui cîndu s-au hotărît, iar pre partea stolnicului să nu mai şadză, nice să să mai pîrască de-aiasta pîră nice dînăoară.

DRH, A, XXII, nr.138, p.154(155

1634 mai 20, Iaşi.

	[155] Scriem domniei mele la sluga dumniei mele, la Toader din Nemîndri. Dămu-ţi ştire, deaca vei vedea cartea domniia mele, iar tu să aibi a merge cu cartea domniei miali, să dai dzi[lui] Albul să Ihnatu şi lui [M]iron călugărul, ce au fostu din Cureni şi lui Necoară de acolea şi lui Avram de acolea şi lui Andrei şi lui Ionaşco de acolea, să vie să stea de faţă cu Ihnatu pentru o parte de ocină din Cureni şi să-i aducă şi diresăle, orcîndu va hi voia lui Ihnat şi să le faci şi hîrtie de dzi, să le să ştie dzua.
	/[156] [Pe verso]: [...].

DRH, A, XXII, nr.139, p.155(156

1634 mai 21.								   *M

	[162] Adecî eu Annisiia, fata Tudorei, a preutesei din Criceşti şi cu feciorii miei, cu Gavril şi Gheorghie şi Anghelina, scriem şi mărturisim cu cest zapis al nostru cum de bunăvoia noastră, neavîndu nice o nevoe, am vîndut partea surorii mele, a Dochiei, ce i să vine în moara Criceştilor, a patra /[163] parte de moară, lui Costantin din Dolheşti, dreptu un poloboc de miiare şi cinci zloţi bătuţ.
	Şi-într-aceasta tocmală au fost popa Gligorie din Şerbeşti şi Păntiul de-acolea şi Pătraşco de-acolea şi Ionaşco de-acolea şi Mierăuţă Cioruş de-acolea şi Dumitraşco din Micleşti.
	De-aiasta scriem şi mărturisim şi pre mai mare credinţă ne-am pus şi peceţile.
	Ş-am învăţat pre popa din Broşteni de-au scris, ca să să ştie.

DRH, A, XXII, nr.143, p.162(163




[1634(1651] mai 22, Iaşi.

	[163] Adecă cum au pîrît de faţă Malcoci pîrcălabul pre Ionaşco din Roznăv dereptu un inel de aur ce-au fost zălog pus la giupîneasa loi Malcoci, din dzile[le] loi [loi] Barnovschii vodă, derept.......... ughi.
	Dici pînă acmu banii nu i-au mai plătit, iar acmo s-au biciuloit acel inel, cu boiari şi cu mulţi oameni buni din porta mării sali loi vodă, derept cincidzeci de potroinici buni şi i s-au dat loi Ionaşco şi dzi, din mai, din 22 de dzile, în 2 săptămîni să-ş răscumpere inelul la dzi şi să aibă a mai da şi ceialalţi bani, 34 de potronici, bani buni. Şi de doi lei ci dzice Ionaşco că i-au mai dat tot derept datoriia ineluloi, iar pîrcălabul dzici că i-au dat pentru camănă, nu i-au dat pentro inel. De-şi va da pîrcălabul cridinţa, să aibă a-i plăti el şi acei doi zloţi la dzi, iar de nu-ş va plăti el inelul la dzi, să hie inelul piitoriu pentru căce au rămas pîrcălabul pre Ionaşco din toată legea şi din porta mării sali loi vodă.
	Şi ş-au pus şi hiereia înnaintea porţii mării sale loi vodă.
	/[164] Dici, di-aciia înnainte să nu să mai pîrască aceasta pîră nici odenăoară în veci preste cartea noastre.

DRH, A, XXII, nr.144, p.163(164

[1634] mai 31.							   *M

	[165] Întru tot al nostru mai mare şi cinstit părinte şi pre după milostivul Dumnedzeu întru tot multu nedejduitor, dumneata părinte logofete /[166] mare, cătră aceasta dăm ştire dumitale că a venit la noi călugării de la svînta mănăstire de Beserecani, cu cinstită carte mării sale lui vodă, la noi, să mergem la ţinutul Bacăului, la sat la Cîndeşti, ca să strîngem oameni buni şi bătrîni şi tineri şi dimpregiur mejeiaş, ca să socotim foarte bine şi cu direptul, cum vor găsi oameni buni cu sufletele sale, să alegem şi să hotărîm partea lor de ocină, de cumpărătură, ce au de la oameni din Cîndeşti, anume din partea lui Mihăilă, a patra parte din sat din Cîndeşti, de la Toader şi de la Tudora, nepoţi lui Mihăilă.
	Deci noi am socotit cu oameni buni şi le-am ales partea lor.
	După acea, aşijdere au avut călugării [cu] altu zapis de la Petrea Hadîmbul, aşijdere de cumpărătură, ce au avut de la Părasca, fata Anghei din Cîndeşti, dintr-a patra parte de sat a opta parte, partea Părascăi, şi aceia o am socotit şi o am ales şi o am lipit lîngă partea lui Mihăilă, însă bolovani n-au pus, ce numai ce am sămnat, ce cum va hi voia dumitale.
	Dup-ace, aşijdere au venit u[n] om, anume Dzamă, cu neşte zapise de la neşte nepoţi a lui Mihăilă, dzincîndu că are şi el cumpărătură de la cei nepoţi a lui Mihăilă. Derept acea, noi am întrebat acei oameni buni ce s-au tîmplat aicea, anume Mihăilă şi Nechita şi Mihil Năsoescul şi Hilipiel şi Vlasie şi Ionaşco Salom şi Toader Blidar şi Ion Vlaşco şi Nicoară şi Precup şi Tudoran din Read şi alţi oameni buni şi dzic toţi că acele zapise ce are Dzamă de cumpărătură simtu nederepte, cum au mărturisit toţi ceşti oameni buni ce mai sus simtu scrişi.
	Aşea dăm ştire dumitale.
	Întru tot mai mic feciorul dumitale Ghiorghie Boţu şi Petrea Hadîmbul.
	Popa Sechil.
	Au scris popa Ion.
	Au fost de faţă şi Pîntelei şi Cămîrzan şi Avram de Grozeşti.
	Mai 31: is...
	[Pe verso]: Iftimie de la Beserecani scriu viiaţă şi sănătate milostiviri tale, părinte, carele eşti la călu[g]ă[ri] pre Bîrlădzel, dau ştire că am trimes cestu om s[ă] dai cele.
	Dzi în[că] le-am dat, din meseţa mai 31 în doao săptămîni.
	/[167] [Adresa]: La mai mare cinstit părintele nostru, la logofătul cel mare.

DRH, A, XXII, nr.146, p.165(167

[1634 mai 31].							   *M

	[167] Cătr-aceastea dăm ştire măriei tali, milostive domne, că au venit la noi călugării de la svînta mănăstire de Beserecani, cu cinstită carte a mării tale, să mergem la ţinutul Bacăului, la Cîndeşti, ca să strîngem oameni buni şi bătrîni şi tineri şi dinpregiur mejeiaş ca să socotim cu dereptul cum vor găsi oameni buni cu sufletele sale, să alegem o parte de ocină de cumpărătură ce au de la oameni din Cîndeşti, cum le vor spune deresele şi oameni buni.
	Deci noi am socotit cu oameni buni şi am ales partea mănăstirei, iară după acea au venit u[n] om, anume Dzamă, cu nişte zapise, dzicîndu că are şi el cumpărătură de la cei oameni.
	Dereptu acea, noi am întrebat acei oameni buni, bătrîni şi tinere ce s-au tînplat la acel hotar, anume popa Ioan de în Read şi popa Sechel şi Mihăilă şi Nechita şi Mihilă Năsoescul şi Hilipiel şi Vlasie şi Ionaşco Salom şi Toader Blidar şi Ion Flaşcoe şi Nicoară şi Precop şi Tudoran de în Read şi Selevăstru şi Avram de în Grozeşti şi alţi oameni buni şi dzic toţi că acele /[168] zapisă ce are Dzamă de cumpărătură simtu nederepte, cum au mărturisit toţi aceşti oameni buni ce mai sus simtu scrişi.
	Aşia dăm ştire şi mărturisim şi noi măriei dumitale, milostive doamne.
	Mai mici slugile măriei tale, Ghiorghie Boţul şi Cămîrzan şi Păntelei, cum am aflat, aşia mărturisim.
	Popa Sechel au scris şi popa Ioan au fost de faţă şi Petrea Hadîmbul.
	[Adresa]: [...].

DRH, A, XXII, nr.147, p.167(168

1634 iunie 3, Suceava.

	[169] [...] şi au pîrît de faţă pre slugile noastre, pre Burăleanul şi pre Bejan şi pre Vasilie şi pre Ionaşco Rodna printru sat pentru Măcicăteni, cu hălăşteu şi cu mori, pre apa Jijiei, de ocolul Botăşeanilor. Şi ne-au arătat direse cum i-au fost schimbătură giumătate de sat de Măcicăteni pentru giumătate de sat de /[170] Pietriş, care ocină au fost cumpărătură lui Grumadzu de la Movileşti. Iar giumătate de sat de Măcicăteni scrie dare şi miluire lui Dobrenchi deosăbi de la Barnovschi voievod. După aceia ş-au făcut Dobrenchi iazu şi mori din pajişte. Iar Bălşeştii, ce sîntu mai sus scrişi, s-au sculat şi au închinat satul Măcicătenii lui Alexandru vodă Iliiaş şi cu măzdă l-au dobîndit. Şi au luat venitul morilor în doi ani. Iar Borăleanul şi Bejan şi Vasilie şi Rodna, ei au dzis că au cumpărat acel sat de la Alexandru vodă Iliiaş şi ne-au arătat şi zapise.
	Deci domnia mea şi cu tot svatul domniei meli i-am giudecat şi am aflat cum diresele lui Dobrenchi şi a fraţilor săi sîmtu mai bătrîne şi direpte şi s-au credzut. Iar Burăleanul şi Bejan şi Vasilie şi Rodna, ei au rămas din toată legea, pentru căci am socotit domniia mea că nu iaste legea ţărîi să închine ocina omului nevinovat domnească şi apoi pîrîşul iar să o cumpere de la domnu. Deci, slugile noastre, Dobrenchi şi cu fraţii săi, ei s-au îndreptat şi ş-au pus fierîie 24 de florinţi în vistiiarul domniei mele.
	Aşijderele am socotit domniia mea pentru acei bani, ce-au dat ei lui Alexandru vodă, să fie cu acea pîine ce au luat de la acele mori, căci acel judeţ au fost făcut fără dereptate. Iar diresele ce au avut ei de la Alexandru vodă s-au ruptu denaintea svatului domniei mele. Şi de să vor mai afla cîndva nescare direse la Bălşeştii pre sat pre Măcicăteni, să nu aibă a să crede.
	Deci, de acmu înnainte, să nu aibă a mai pîrî Burăleanul şi Vasilie şi Rodna pre Ionaşco Dobrenchi şi pre Lupul şi pre Neculaiu, nici a-i dobîndi, nici odănăoară, ce ca să-i fie de la domniia mea ocină şi întăritură giumătate de sat de Măcicăteni, care iaste schimbătură pentru giumătate de sat de Pietriş. Aşijdere, altă giumătati de sat de Măcicăteni, ce iaste lui Dobrenchi deosăbi dare şi miluire, cu tot venitul, lor şi feciorilor lor şi nepoţilor, neînprăştiiaţilor şi a toată semeniţiia lor, ce să vor alege mai pre aproape, [...].
	[Pe verso, însemnare contemporană]: A lui Dobrenchi uricar.

DRH, A, XXII, nr.150, p.169(170

1634 iunie 12, Iaşi.

	[172] Scriem domnia mea la slugile domniei mele, la aprodzi şi la slugi hătmăneşti, carii mînaţ ţiganii la lucru de la ţinutul Romanului. Deaca veţi vedea cartea domnii mele, iar voi să aveţ a lă[sa] în pace ţîgani svetii Ipiscopii de Roman, anume: Boboc ţiganul cu femee şi cu ficiorii, şi Părnichi cu femeia şi cu ficiorii, şi Bodin cu femeia şi cu ficiorii, şi Sava cu femee şi cu ficiorii şi Ghiorghie cu femeia şi cu ficiorii, întru nemic să nu-i învăluiţ, că domniia mea m-am milostivit şi i-am lăsat să hie de treaba svetii Ipiscopii.
	Aceasta vă scriem, mai multu val să nu le faceţ.

DRH, A, XXII, nr.152, p.172




1634 iunie 18, Iaşi.

	[178] Adecă s-au pîrît de faţi înaintea domniei meli boiarinul domniei meli, /[179] Tănasîe vornicul de poartă şi Simion cu Strătoae, fata Plăcsoae, şi cu Moglan pentru sat pentru Oglindzi. Deci au rămas boiarinul domniei meli ce mai sus scriem pre fata i Plăcsoae şi pre Moglan denaintea domniei meli ş-a tot svatul domniei meli. Deci şi domniia mea ni-am milostivit ş-am dat satul Oglindzii boiarinului domniei meli, lui Tănase vornicul, ca să aibă a-ş ţiinea satul pentru căci i-au fost lui direaptă ocină şi moşii.
	Aşijderi, pre cini va puine socotitor acolea, într-acel sat, să aibă a asculta de omul boiarinului nostru, întru tot ce le va da învăţătură; aşijdire oameni ce vor hi fugiţi din sat din Oglindzi şi din sat din Zevoiani, să aibă a-i lua cu toate bucatele lor, hie unde-i vor găsi în ţara domniei meli şi să-i ducă înapoi la sate, să-ş platească cisla.

DRH, A, XXII, nr.157, p.178(179

1634 iunie 21, Iaşi.

	[182] Dat-am cartea domnii mele rugătorilor noştri, egumenului şi a tot săborul de la svînta mănăstire de la Galata şi pre cine vor trimite ca să fie tare şi puternic cu cartea domnii mele a ţinea şi apăra fînaţul ce va hi pre hotarul svintei mănăstiri, la siliştea Petreştilor, ca să n-aibă a lăsa pre nime [să] cosască sau cu dobitoc să înble.
	/[183] Iar pre cine vor prinde c[u d]obitoc stricîndu fînaţul, ca să aibă a-l aduce la poarta [dom]nii mele.
	Şi nime să nu cutedze a ţinea sau a opri peste cartea domnii mele.

DRH, A, XXII, nr.160, p.182(183

1634 iunie 21, Iaşi.

	[183] Dat-am cartea domnii mele rugătorilor domnii meli, egumenului şi a tot săborul de la svînta mănăstire de la Galata şi pre cine vor trimite ca să fie tare şi puternic cu cartea domnii meli a ţinea şi apăra tot fînaţul ce va fi pre hotarul Voroveştilor, ca să n-aibă a lăsa pre nime să cosască sau cu dobitoc să înble pre hotarul svintei mănăstiri.
	Iar de vor prinde nescar dobitoc stricîndu fînaţul sau ţarina, să aibă a le închide şi să le aducă la poarta domnii mele.
	Şi nime să nu cutedze a ţinea sau a opri peste cartea domnii mele.

DRH, A, XXII, nr.161, p.183

1634 iunie 24, Iaşi.

	[190] Adecă s-au pîrît de faţă înnaintea domnii mele Vasilie ot Petiia cu Boturoia /[191] din Huş pentru cisla Ciorsacilor. Au dzîs Potoroe că au plătit Vasilie cel din Petiia cislă în Ciorsaci, iar Vasilie au dzîs că au şădzut tot în Petiia din dzilele lui Bărnovschie vodă şi ş-au plătit cisla tot în sat în Petiia şi au avut şi carte de mărturie.
	Deci au rămas Vasilie cel di[n Pe]tiia pre Potoroe denaintea divanului ca să nu mai aibă a mai trage Potoroe pre Vasilie din Petiia la cislă Ciorsacilor, nici să nu se mai pîrască nici odănăoară în veci preste cartea domnii mele de această pîră Potoroe sau Vasilie.

DRH, A, XXII, nr.168, p.190(191

[1634(1653] iunie 28, Iaşi.

	[192] Eu Ionaşco vornicul de gloată scriem şi mărturisim cu ceastă scrisoare a noastră cum am mărsu cu învăţătura măriei sale domnu nostru Vasilie vodă de am ales şe am stîlpitu locul a stintei manastiri a Balicăi, ce să chiamă Gălata din Gios, prin unde le spune uricul, din răchită păr-în drumul cel mare a Scînteei, di[n] drumul Scînteiai păr-în vale Gălatei. Şi l-am stîlpit şi amu ales cu oameni buni ce iaste parte ocinii de la svînta mănăstire dispre ceiurul cel domnescu şi alte părţi, pre unde le spune uricul a svintei mănăstiri.
	Aceasta scriem şi mărturisim; mai pre mare credinţă pusu-mi-am şe pecete, [...].
	Eu Căzacul diiacul am scris şi Pătraşco au săpat locul stîlpilor.

DRH, A, XXII, nr.171, p.192

16[34] (71[42]) iunie [30], Iaşi.

	[193] Adecă au venit, înnaintia dumiei mele şi înnainte a toţ boiarii dumiei mele, mari şi mici, Panul şoltuzul şi cu toţ tîrgoveţii de tîrg de Şchei şi au pîrît de fa[ţă], înnaintia dumiei mele, pre boiarinul dumiei mele, pre Lupul Prăjescul clucerul, pentru o bucată de hotar ce au dzis tîrgoveţii că le-au luat şi le-au înpresurat boiarinul dumiei mele carele mai sus scriem.
	Iar el au dzis înnaintia dumiei mele că-i iaste direaptă dare şi miluire şi cumpărătură lui Simion Strovici vistiarnicul, cum au arătat şi direse de dare şi de miluire şi de cumpărătură, pre acea bucată de hotar de la Costantin vodă şi de întăritură de la Ştefan vodă şi de la Radul vodă şi de la Bărnovschii vodă şi de la alţi domni carii au fostu mai dennainte de dumnea mia, pre acia bucată de hotar ce au dzis tîrgoveţii că iaste din hotarul tîrgului luatî, spre hotarul satului Micl[ăuş]enilor.
	Deci dumnea mea, diaca am vădzut acele adevărate direse de la acei domni ce au [fost mai în]nainte vreme, dumnea mea m-am milostivit şi i-am dat acea bucată de hotar, ca să-i hie.... [da]re şi miluire şi întă- /[194] ritură, cu tot venitul, pre unde [îi s]pun dir[esele]. ... [s]tîlpit cre[dincio]s şi cinstit boiarinul dumiei mele...
	[Pe aceeaşi parte, mai jos, însemnare din sec. al XIX-lea]: 7142 [1634] iunii 30.

DRH, A, XXII, nr.173, p.193(194

[Înainte de 1634 iulie 6].

	[196] Ci[n]stit şi de Dumnedzău dăruit părintele nostru, Pătraşco logofătul cel mare, multă viiaţă şi sănătate ca să aibi dumneata de la domnul Dumnedzău, ce-au făcut ceriul şi pămîntul şi de la preacurata maică şi ca să primeşti dumneata multă închinăciune de la mai mici feciorii dumitale, de /[197] la popa Ion den Read şi de la Cămîrzan de acolea. Şi mărturisim dumitale cu această scrisoare a noastră de o parte de ocină ce-au cumpărat ceşti părinţi de la Beserecani din sat den Cîndeşti de la neşte moşelnici de acolea şi le-au dat şi uricele.
	Şi acele urice au fost în mînule nostre date de părinţii lor. Părinţii lor au murit în Ţara Muntenească; după mortea lor au venit feciorii lor la urice; noi nu i-am cunoscut cene simtu, ce s-au dus de au adus pe Zahariia Dzamă den Cî[n]deşti. Deci noi le-am dat în mîna lui Dzamă, iară Dzamă le-au dat în mîna acelor moşelni[ci] dennaintea nostrî şi denaintea a mulţi omeni buni şe-au dzis că uricele simtu a celor omeni şi li-i moşie direaptă şi cătră noi n-au mărturisit c-are şi el treabă într-acele urice, ce-au dzis să facă cu [n]use cum vor şti; aşe-au grăit înnaintea nostră.
	De-aiasta mărturim dumitale cu sufletele nostre, iară dumneata vei face cum te va năstăvi Dumnedzău.

DRH, A, XXII, nr.176, p.196(197

1634 iulie 6, Iaşi.

	[197] Adecă s-au pîrît de faţă, înnaintea domniei meli, rugătorii domniei mele, călugării de la svînta mănăstire de la Beserecani, cu Zahariia Dzamă, pentru o parte de ocină din Cîmpul lui Dragoş. Deci au rămas călugării pre Zahariia Dzamă dinaintea domniei mele şi a tot svatul domniei me[le] şi s-au îndireptat şi ş-au pus herîia 24 zlat în visteariul domniei mele.
	/[198] Ca să aibă ei a-ş ţine locul şi moşiia, iar Zahariia ca să nu mai aibă treabă a să mai amesteca şi a mai pîrî pre călugări de aceasta pîră niciodănoară în veci înnaintea cărţîi domniei mele.

DRH, A, XXII, nr.177, p.197(198

1634 iulie 7, Iaşi.

	[198] [...] şi la Sanson de A[l]beşti, /[199] de Şurinişti. Dămu-vă ştire că au pîrît de faţi, înnaintea domniei mele, Dămiian pre Custul şi pe Toader, ce au fost din Tatomireşti, dzicînd că au fost ei la cislă cu dînşii în satu în Tatomireşti şi le-au plătit el partea lor de cislă, de au dat cîteva pentru dînşii, căci au fost fugit ei din satu şi şe-au lăsat cisla asupra lui.
	Ce au rămas Dămiian pre Custul şi pe Toader dennaintea domniei mele.
	Pentr-acea, deaca veţi vedea cartea domniei mele, iar voi să socotiţi cu omeni buni cît va hi dat Dămiian pentru Custul şi pentru Toader tot ca să aibă a-i înto[a]r[ce] înnapoi cît va hi fost partea lor atunce.
	De aceasta scrie domnie mea şi mai multă jalbă să nu vie.

DRH, A, XXII, nr.179, p.198(199

1634 iulie 10, Iaşi.

	[207] Bogza călugărul i Ghiorghii Arapul ce au fost sulger mărturim cu ceastă scrisoare a nostră cum noi, de bunăvoia noastră, ne-
-am tocmit şi ne-am voit pentru satu, pentru Căcăceni, ce iaste la ţinutul Neamţului, pre apa Cracăului, ca noi să nu ne mai pîrîm nici odănăoră în veci, nici noi, nici feciorii noştri, nici pizmă între noi să fii, sau feciorii noştri pre urma noastră.
	Iar satul Căcăce[n]nii l-am înpărţit în doo: den valea Căcăcii, partea den sus, pînă în hotarul Căuciuleştilor, i s-au venit lui Ghiorghii Arapul, iar den valea Căcăcei, partea den gios, pîn-în hotarul Lăleştilor, i s-au venit Bogzei călugărul. Şi vecinaşii i-am înpărţit în doo, pentru căci au avut Bogza călugărul derese, de la domnii cei bătrîni, iar Ghiorghii Arapul au avut derese, de la Bărnovschii vodă.
	Şi în tocmala noastră, cîndu ne-am tocmit, fost-au denaintea dumiisale lui Pătraşco Başotă logofătul cel mare şi denaintea dumiisale lui Savin vornicul cel mare de Ţara de Gios şi denaintea dumiisale Tomei sulgerul cel mare şi denaintea dumiisale lui Iordachiei visternicul şi denaintea lui Drăguş ce au fostu vătah la Dumitraşco ce-au fostu logofăt mare şi denaintea lui Bantăş den Costeni şi a lui Costantin Bantăş.
	Iar carele dentre noi sau den feciorii noştri nu să va ţinea de această tocmală, să fiei proclet. Aceasta scriem, să să ştie.
	Însă un zapis ca acesta iaste şi la Gheorghie Arapul sulgerul, tot pre o urmă scriindu.
	/[208] Tîmplatu-m-am şi eu Mirăuţă sulgeriul la ciasta tocmală.
	Şi eu Lupaşco Bucium încă am fost în tocmală.

DRH, A, XXII, nr.186, p.207(208

1634 iulie 16, Iaşi.

	[219] Scriem domniia mea la slugili domniei mele, la pîrcălabii de ţinutul Neamţului. Dămu-vă ştire că s-au pîrît de faţă înnaintea domniei mele, călugării de la svînta mănăstire de la Pîngăraţi cu călugării de la Bistriţi, dzicîndu pîngărăcenii că le iau bistricenii vecinii din satele lor, carii sîntu lăcuitori în satele lor din dzile[le] lui Aron vodă şi a [I]rimie[e]i vodă.
	Domniia mea am dat cuvîntu să să ia vecinii numai carii au fugit din dzile[le] lui Barnovschii vodă încoace, iar carii vor hi mai denainte să nu să ia.
	Pentr-aceia, deaca veţi vedea cartea domniei mele, iar voi să socotiţi cu oameni buni de rîndul acelor vecini carii vor hi fugiţi de la Barnovschi vodă încoace, numai aceia să să ia, să-i ducă la urmă înnapoi, iar carii vor hi fugiţi mai de demultu să aibă a-i lăsa foarte în paci.
	Mai multu val să nu le faci.
	De aceasta vă scriem, [...].

DRH, A, XXII, nr.192, p.219


1634 iulie 16, Iaşi.

	[220] Dat-amu carte dumii mele slugii dumiii mele, Ionaşco Jorea ce au fost vornicu, ca să hie elu tare şi poternicu co cartea dumii mele a-ş ţinea ocina sa şi moşiaia sa, satolu anome Verceştii, ce este în ţînotolu Niamţoloii, căci este diraptă moşii şi ocină loi Ionaşco Jorii ce au fost vornicu, comu-i sponu deresele loi[ii]. Şi aşijdereale, tu vătamane şi voi vecini toţi dinu satu dinu Verceşti, ca să ascoltaţi toţi sluga noastră Ionaşco Jorea ce au fost vornicu, de ce vor hi treabele dumii mele şi a satoloi[i] şi a loi[i] şi ca să aibă a-ş pone vătămanu pre cine va hi voia loi[i], comu-i obiciaiulu.
	Iar carele va vrea să nu ascolte şi să fugă com s-au învăţatu şi nu vor vrea să-ş plătască cisla, ca să aibă a-lu leg[g]a şi la domnea mea să-lu adocă, că domne mea amu treabă cu acela om. De aiastă scriemu şi într-
-alt chipu să nu faceţi.
	[Pe verso, însemnare contemporană]: Carte pre Verceşti, ce au fost în satu vecinii; satol iarăş domnescu.

DRH, A, XXII, nr.193, p.220

1634 iulie 16, Iaşi.

	[222] Dat-am cartea domnii mele slugei nostră Ursu diiac de Vîrtop, spre ceia el ca să fie tare şi puternic cu cartea domniei me[le] a-ş ţine a sa diriaptă ocină şi cumpărătură, o bucată de poiană ce să chiamă Muncei, ce-au cumpăratu de la Ghierghiţă din Borleşti, cum au arătatu şi derese de cumpărătură, de la răpăosatul Eremiia vodă, pre acea bucată de poiană.
	Deci şi domniia mea i-am datu, ca să-ş ţie acea bucată de poiană cu tot venitul, cumu-i spune diresul lui.

DRH, A, XXII, nr.195, p.222

1634 iulie 17, Iaşi.

	[224] Adecă s-au pîrît de faţă, înnaintea domnii mele, Toader med[elnicer] de Cruce cu Bîrlădeanul, feciorul Drăguţului, pentr-o bucată de vie ce-au pus Bîrlădeanul pre moşiia lui Toader şi a fraţilor săi.
	Deci dumnia mea am întrebat pre Bîrlădeanul cu ce direse ţine acel loc şi vie cu pomeţi. El au arătat înnaintea dumi mele uric de la Radul vodă şi alte direse cum au cumpărat tată-său Drăguţul o vie de la Lazor Bătie, iar altu loc nu-i scrie.
	Derep[t] acea, au rămas sluga noastră Toader med[elnicer] pre Bîrlădeanul denaintea dumi mele şi a toată legia, ca să aibă a ţi[nea].......... cu toată ruda lui, iar Bîrlădeanul să nu aibă a mai pîrî pre Toader şi pre oamenii săi, nici a-i mai dovedi de aceasta nici dănăoară în veci, preste cartea dumi meli.

DRH, A, XXII, nr.197, p.224

1634 iulie 21, Iaşi.

	[227] Scriem domnia mea la boiarinul domnii mele, la Ghiorghii Arapul ce au fostu sulger. Dăm ştire, dacă vei vedea cartea domnii meli, să strîngi boiari şi ficiori de boiari şi călugări de prin mănăstiri şi oameni buni şi bătrîni di prenpregiur şi tîrgoveţ, să mergeţ să hotărîţ rugătorilor domnii meli, călugărilor de la sfînta mănăstire de la Pîngăraţ şi satului Dărmăneştilor, hotarul de la Straje în sus, cum le va spuni diresăli în semne. Şi foarte cu direptul să socotiţ, cum veţ afla cu sufleteli acelor oameni buni, nemărui să nu făţăriţ, ce să-ţ socoteşti lucrul ca un boiarin înţăleptu.
	Aşij[de]re, să socotiţ şi de o moară ce iaste dar de la Pătru vodă, să întrebaţ de oameni buni cum vor spune ei cu sufletele lor, ţinutu-o-au călugării au ba. Foarte cu direptul să socoteşti şi să faceţ şi scrisoare, cum veţ afla cu sufleteli voastre şi acelor oameni buni.

DRH, A, XXII, nr.199, p.227

1634 iulie 22, Iaşi.

	[229] Dat-am cartea domnii mele cinstitu şi credincios boiarinul domnii mele, Savin Prăjăscul vel dvornic de Ţară[i] de Gios, spre ceia ca să fie tare[i] şi puternic cu cartea domnii mele a opri şi a ţine giumătate de vecini şi giumătate de hăleşteu şi un rîmnicu, din satu din Sămăşcani, ce-au fost a lui Beldiman logofetul.
	Aşijderele să aibă a opri cîţ vecini să vor afla în satu în Mihăilaşea de moşie.
	Aşijderele să fie tare[i] cu cartea domnii mele a lua a dzecia din hotarul Flămîn[ze]nilor, cine va hi aratu sau cositu pre locul lui Beldiman ce-au fost logofătu.
	Aşijderele să aibă a opri giumătate de satu de Buciocica şi giumătate de vecini şi giumătate din tot locul şi să aibă a lua a dzecia din tot locul /[230] dintr-acea giumătate de satu, pentru căci iaste acea giumătate de satu de la Toader Beldiman şi de la Ghergheloie.

DRH, A, XXII, nr.201, p.229(230

1634 iulie 24, Iaşi.

	[233] Scriem domniia mia la credincioş boiarii domniei miale, la Grama stolnicul, la Gheorghie[e] Arapul ce au fost sulger. Dămu-vă ştire că s-au jăluit rugătorii domniei miale, călugării de la svînta mănăstire de la Beserecani, pre tîrgoveţi den Piiatră, dzicîndu că le iau o bucată dintr-
-o poiană şi le trec preste hotarul ce au hotărăt slugile noastră, Onciul diiacul de Itrineşti şi cu alţi oameni buni.
	Pentru aceia, deaca veţi[i] vedea cartea domniei miale, ia[r] voi să mergeţ cu oameni buni să socotiţ pre unde le vor spune diresăle călugărilor, pre acolea să puneţ semne şi pre unde au hotărît slugile noastre Ionciul şi cu alţi oameni buni, pre acolea să aibă călugării a-ş ţinea locul. Iar tîrgoveţ să aibă a-i lăsa în paci. 

DRH, A, XXII, nr.205, p.233

1634 iulie 24, Iaşi.

	[235] Io Vasilie voevod, cu mila lui Dumnezeu, domn Ţării Moldovii. Adecă au venit, înaintea domnii meale şi înaintea a tot svatul domniei meale, Gheorghie, feciorul Măricăi din sat din Volcineţ, ce iaste în ţinutul Hotinului, cu acestu zapis şi mărturisindu în zapis mărturia a mulţi feciori de boieri carii au fost în tocmala lui Ghiorghie cînd s-au tocmit cu ficiorii săi, de bunăvoia lor, de nimene nevoiţi, ca să aibă a ţinea ei frăţeşte a sa direaptă /[236] ocină ce au ei în sat în Volcineţ toţi fraţii, Gligorie cu fraţii săi, Toader aşijderea cu ai săi fraţi, în sat şi în cînpu şi în padure şi în heleşteu şi întru tot venitu ce va fi într-acel sat.
	Şi în tocmala lor au fost Avram Capotici din Lucăceni şi Cojan din Hruşovăţi şi Pătraşco Manciul de acolo şi Gavril de acolo şi Malai din Senăcîuţi şi Seman vătămanul din Chelmeşti.
	Deci domniia mea, deaca am văzut zapisul lor cum s-au tocmit ei de bunăvoia lor înaintea cestor feciori de boieri şi înaintea a oameni buni, am socotit domnia mea cu tot svatul nostru şi le-am făcut şi cartea noastră să aibă ei a ţine a sa direaptă ocină într-acel sat ce mai sus scrie, cu tot venitul, dintr-acea.......... ca să aibă a ţine denpreună toţi fraţii, numai den hălăştee să aibă a ţine cineş hălăşteul său cum au ţinut şi părinţii lor, aşijderea şi în sat în Senecăuţi să aibă a ţine toţi fraţii frăţeşte.......... întru tot venitul şi să n-aibă a să mai pără în veci de veci, înnaintea domniei noastre.
	La Iaşi, în anul 7142 [1634] iulie 24.
	Însuşi domnul a poruncit.
	Marele logofăt a iscălit.
	Pătraşco.

DRH, A, XXII, nr.208, p.235(236

[Cca. 1634] august 5, Todereni.

	[250] Adecăte eu, Mîndroia, cu ficiorii mii din Todereni, însămi pre mine scriu şi mărturisăscu cu ciăst zapis al meu cumu am vîndut partea mea de ocină, a treia parte din giumătate de un stelpu din Todereni, din tot locul ce să va alege partea mea. O am vîndut Andreicăi, ca să-i hie lui şi ficiorilor săi direaptă ocină şi moşie în veci neclătită. Şi i-o am vîndut de bunăvoia mea, de nemene nevoită şi nesilită şi me-au datu bani gata treizăci de talere bătute.
	/[251] Şi în tocmala nostre au fost popa Nicula şi Iosip ot C[li]meşti, Gligorcea tij i Micul ot Ţăpăloşeni şi Pavel tij i Toader Cerne[s]cul ot Todereni, Ilarie tij şi mulţi oameni.
	Şi mai pre mare credinţă ne-am pus şi peceţile, să să crează.
	
DRH, A, XXII, nr.221, p.250(251

1634 august 5, Iaşi.

	[251] Dat-am cartea dumni-mele rugătorilor noştri, egumenului şi călugărilor de la svînta mănăstire de la Pobrata, spre-acea ei să fie tari şi puternici cu cartea dumi-mele a opri satul Hereştii, cu tot locul şi cu tot venitul, ce acela sat au fost pre mîna lui Cujbă. Acmu domnia mea l-am dat sventei mănăstire.
	Deci numai ce va hi pîinea vornicului, aceia să o lase în pace, iar cu altă cu nemică să n-aibă dumnealui treabă, ce cu tot venitul ce va hi pre hotariul acelui sat să aibă treabă călugării.
	Altul să nu să amestece preste cartea dumi-mele.

DRH, A, XXII, nr.222, p.251

[1634(1650] august 8, Iaşi.

	[253] Scriem la aprodzii cari bateţi ţigani şi la ficiori noştri şi la vătaj şi la giudzi de ţigani. Dămu-vă ştire că s-au jăluit înnaintea noastră rugătorii noştri, călugării de la mănăstire de la Tazlău, pre voi, dzicîndu că le învăluiţi ţiganii şi-i /[254] ciubotiţi, de care lucru n-aveţi învăţătură să învăluiţi ţiganii svintii mănăstiri.
	Pentr-aceia, deca veţi vedea cartea noastră, iar voi foarte să lăsaţi în pace toţi ţiganii mănăstirii, întru nemic să nu-i învăluiţi, nice la lucru să nu-i mînaţi, nice să-i ciubotiţi, pre care ţigani au arătat şi diresăle înnaintea noastră, anume: [...].

DRH, A, XXII, nr.224, p.253(254

1634 august 8, Iaşi.

	[254] Scriem domniia mea tuturor slugilor noastre, cîţi veţi înbla cu slujbele domniei mele la ţînutul Sucevei. Deacă veţ vedea cartea domniei mele, iară voi să aveţi a lăsa în pace satul Vîlceştii, ce iaste a svintei mănăstiri a Galatei de Sus, să fie în pace de sulgiu şi de iliş şi de untu şi de lucru şi /[255] de ceară şi de alte angherii mai mănunte, numai să aibă ei a-ş plăti birul cît vor fi scriş în catastih, den vistiiariul domniei mele.
	Dereptu aceia, nici cartea domniei mele să nu le luaţi, nici pecetluit să nu le [cere]ţi. Aşijdere şi voi pîrcălabi şi globnici de acel ţînut, să socotiţi, de să vor afla nescai oameni, făcători răi, în sat, furi sau tîlhari, de faţă, pre acee să-i prădaţi şi să-i globiţi, iară oamenii cei derepţi să-i lăsaţi în pace, întru nemic să nu-i învăluiţi.
	Iară cine va învălui, bine să ştie, că de mare certare vor fi de la domniia mea.

DRH, A, XXII, nr.225, p.254(255

1634 august 8.							   *M

	[258] Acesta mărturie cum au cu[m]părat Dămiian den Tatumirişti partea de ocenă de la Vasilie, feciurul Fluriei şi de la frate-
-seu, de la Dumietru şi nu ş-au lăsat înnapui nemică de partea lui Dumietru[tru]. Au cu[m]părat Dămiian den Tatumi[ri]şti de la Vasilie şi de la Dumitru, feciurie [feciurie], nepuţei lui Gruzav, strenepuţei Mîrzei şi Tenciuli să nu ma[i] aibă neci o trabă la Tatumirişti. Şi au dat Dămiian den Tatumiereşti pre ace ocenă acelor dui fraţ, au dat o sută de talere şi şease bani proşti.
	Şi o au cumpărat dentre mulţe omene bune şi bătrîni şi tenere, anume a fustu vătămanul den Scî[n]tei şi pupa Ştefan de aculu şi pupa Gurcea de aculu şi Vasilie Rubuţ de aculu şi Ionaşcu de aculu şi Petre de aculu şi Mecica de aculu şi feciurul i Blăgui, aneme Sava şi Gavril Pălecaş şi Dumitru Otur de aculu şi mulţe omene bune şi bătrîne şi tenere. Şi au cu[m]părat ace parte acelur dei fraţ tuată den satu de Tatumirişti, cu venetul seu, cu tut ce le s-au ales despre fraţi sei.
	De cesta mărturisim cu sufletele nuastre şi ne-m pus şi peceţele, se se ştie.

DRH, A, XXII, nr.229, p.258

1634 august 12, Iaşi.

	[264] Adecă s-au pîrît de faţă, înnaintea domnii mele, Ghiorghie Năvrăpăscul vornicul şi Nacul, feciorul lui Brut, cu Sanson, pentru neşte părţi de ocină ce au cumpărat Sanson de la Ionaşco şi de la Gligorcea şi de la Luna şi de la Todosiia, toate părţile lor din Năvrăpeşti.
	Deci au rămas Năvrăpăscul vornicul şi Nacul Brut pre Sanson ca să aibă a-i întoarce tot ce va hi dat Sanson pre acele părţi de ocină, bani, vită, ce va hi dat, tot să-i întoarcă şi să nu mai aibă treabă cu acele părţi.

DRH, A, XXII, nr.235, p.264

1634 august 12, Iaşi.

	[264] Adecă au pîrît de faţă, înaintea domnii mele, Gheorghie Căpriorul din Poiană cu Ion Prăjescul, dzicîndu înnaintea domnii mele Gheorghii că-i înpresoară /[265] Ion Prăjescul o bucată de loc, partea lui din Poiană, fără ispravă. Iar sluga noastră Ion Prăje[s]cul au arătat înnaintea domnii mele un ispisoc de la Costantin vodă şi zapis de mărturie de la tîrg de la Trotuş şi de la oameni buni, cum au cumpărat părintele lui, Ştefan Prăjescul, acea parte a lui Gheorghie din Poiană, cu vaduri de mori şi cu tot venitul.
	Deci domniia mea i-am giudecat cu tot devanul domnii mele şi au rămas Ion Prăjescul pre Gheorghie dinnaintea domnii mele şi din toată legea, ca să-ş ţii Ion Prăjescul ocina şi cumpărătura ce au fostu cumpărat tată-său.
	Deci Ion Prăjescul s-au îndireptatu şi ş-a[a]u pus ferîia înnaintea domnii mele şi de acmu înnainte ca să n-aibă a mai pîrî Gheorghii Căprior pre Ion Prăjescul pentru aceasta pîră în veci, peste cartea domnii mele.

DRH, A, XXII, nr.236, p.264(265

1634 august 12, Voroneţ.

	[265] Altă, dăm ştire dumitale de rîndul acei selişti ce am dat ştiri dumitale şi înainte vreme cu cea carte şi am trimis pre fratele Ipifanie cu acele treabe, iar s-au mestecat şi acel călugăr bătrîn anume Theodor, dzicîndu că are treabă la dumneata. Iar ne rugăm dumniitale să n-aibă credinţi, căci că iaste un om beţiv şi să [p]ritiveşte măzdii. Iar noi cu tot soborul, de /[266] va fi pre giurămîntu, vom giura înnaintea mărirei sale domnu nostru şi a părintelui mitropolitului, că de nu va fi scîmbătură selişte dereptu selişti şi o sută de lei ce ne-au dat dumnealui, iar acela să fie rămas 50 de boi domnii tale.
	De aceasta dăm ştire dumnii tale, iar cine ne mai amestică cu cuvente să fie de r[r]ea ruşine înnaintea dumnitale. D-aceasta ne rugăm dumitale.
	[Pe verso, adresa:] [...].

DRH, A, XXII, nr.237, p.265(266

1634 august 19, Iaşi.

	[268] Scriem domniia mea slugilor domnii mele, pîrcălabilor de Suciavă. Dămu-vă ştiri că [s]-au pîrît de faţă, înnaintea domnii meli, Soltana Tălmăcioae /[269] cu călugări de la mănăstiri de la Pobrata pentru neşte vecini, anume David şi pentru Tănasie şi Marco, dzicîndu că sîntu ai lor şi au fugit de la mănăstiri, după domniia lui Barnovschie încoace, iar Solta[na] au dzis că sîntu la dînsa de cîndu înpăratul.
	Pentru aceia, deaca vei vedea cartia domnii meli, iar voi ca să socotiţi, de vor hi fugiţi de la mănăstiri de după domniia lui Barnovschie încoace, să-ş ia călugări vecenii, iar de vor hi nemeret acolea, în Drăguşiani, mainte de domniia lui Barnovschie, să-i lase călugării în pace.
	Aciasta scriem domniia mea şi să nu se mai pîrească de aceasta pîră nece odănăoară în viaci, înnaintia cărţii domnii mele.

DRH, A, XXII, nr.240, p.268(269


1634 august 19, Iaşi.

	[269] Scriem domniia mea la slugile domnei mele, la pîrcălabii de ţinutul Sucevei. Dămu-vă ştiri că s-au pîrît de faţă înnaintea domnei mele ceastă giupîniasă, anume Soltana Tălmăcioae, cu călugărei de la mănăstiri de la Pobrata pentru Dologa ţiganul, dzicîndu călugărei că au făcut schimb cu Mogîldia cel bătrîn, de li-au dat pre înma Dologăi şi au luat [luat] altă ţigancă de la călugări. Şi cîndu o au dat pre înma Dologăi, o au dat fără de feciorul ei, fără Dologa. Dece dzic călugări că o au dat cîndu au dat cu feciori cu tot cîndu au schinbat, iar giupînesa Soltana au dzis: cîndu au făcut schimbu n-au făcut să ia şi ficiorul, ce au făcut să ia ţigancă pentru ţigancă.
	Dece s-au dat lege Soltanei să giuri cum s-au făcut schimbul, să dea numai ţigancă dreptu ţigancă. Şi au giurat Soltana la svînta beserecă şi-au îndereptat; iar călugărei au rămas dennaintia domnei mele şi den toată legia.
	/[270] Pentru aceia, deaca veţi vedea cartia domnei mele, iar voi ca să socotiţi ce vor hi făcuţi feciori înpreună Dologa cu această fămiae şi alte uniante să să dea în 2 părţi şi să ia o parte ceastă giupîniasă Soltana, altă parte să-ş ia călugării cu ţiganca. Iar Dologa să hie pre mîna Soltanei cu trii feciori.
	Aceasta scriem domniia mea şi să nu să mai pîrească de această pîră nece odănăoară în viaci înnaintia cărţii domnii mele.

DRH, A, XXII, nr.241, p.269(270

16[34] ( 16[41] august 24 (714 . . .), Iaşi.

	[273] Dată-i cartea domniei mele părintelui şi rugătoriului nostru, lui Mitrofan episcopul de Roman, ca să hie tare şi puternic cu cartea domniei mele a ţinea ţiganii Măricăi domnişorei, anume Băsărab şi Nicoară, frate lui Băsărab, Ion şi Condrea tij frate lui Băsărabă şi Pepelea şi Sava şi Gavril şi Nicula, fratele lui Gavril, şi Nastasiia, Sava Pepelei şi Andreiu, cu[m]m au lăsat dumneaei cu limbă de moarte ca să hie aceşti ţigani danie unde vor dzeace oasăle ei. Şi s-au găsit şi scrisoare de la vlădica Dionisie, ce-au fost la Roman mainte, de la nepotul dumisale dzicîndu cum mai sus scrie. Iar den ruda ei de va avea cineva derese de ţiganii dumisale ca să le aducă înaintea domniei mele.

DRH, A, XXII, nr.243, p.273

1634 august 28, Iaşi.

	[273] Adecă că s-au pîrît de faţi, înnaintea svatului domniei mele, Iuraşco pre giupîneasa Goei, dzicîndu că are Iuraşco moşie la nişti părţi de ocină în sat în Doljişti şi în Fîrţeşti şi în Rusii Blăgoeşti, iar giupîneasa Goei au /[274] arătat uric şi ispisoace de la Radul vodă, cum le-au cumpărat giupînu-său Goia acele părţi de ocină de la Iuraşco, care părţi mai sus scriem domniia mea.
	Deci au rămas giupîneasa Goei pre Iuraşco, printru căci s-au aflat că le-au vîndut Iuraşco de bunăvoe sa, deci ca să n-aibă Iuraşco nicio trabă la acele părţi de ocină ce-s mai sus scrise şi ca să nu să mai pîrască aceasta pîră nice odănăoară în veci, înnaintea cărţii domniei mele.

DRH, A, XXII, nr.244, p.273(274

[1634 septembrie 1(1635 august 31], Suceava.

	[276] Dat-am cartea dumnii mele slugei dumnii mele [Mihaşco] Cornaci, ca să hie tare şi puternic cu cartea dumnii mele a înbla şi a cerca d...[vec] ini a săi ce e-[a]u fugit di la din[sul] din cislă, din satele lui, din Dersca şi den [S]inăuţi şi... [î]nnapoi, anume Hilimon şi Chifa şi /[277] Panco şi Petre, or unde-i va găsi [în ţara domniei m]ele, veri în satele dumnii mele, veri bo[e]riaşti, veri călugăreşti, veri într-o [slobodz]ie, să aibă a-i lua cu toate bucatele lor ce vor ave ei, să-i aducă înnapoi [să-şi plăteasc]ă cisla, cine la locul său şi alţii ce vor hi fugiţi de la Barnov[schi].......... ca să nu cutedze a ţine şi a opri înnain[tea acestor cărţi a domniei mele].......... .
	[Pe verso, însemnarea]: [...].

DRH, A, XXII, nr.246, p.276(277

1634 septembrie 3, Iaşi.

	[283] Scriem şi mărturisim cu cest zapis al nostru cum au venit înnaintea noastră a tuturor Tofan Seachil şi cu nepoţii săi, anume Neculaiu Seachil şi Costantin, feciorul lui Buhuş, şi s-au tocmit denaintea noastră de bunăvoia lor şi ş-au înpărţit satele şi moşiile lor ce au avut de la părinţii lor şi de la moşii lor.
	Şi s-au venit partea lui Tofan Seachil giumătate din Goşmani şi din ceialaltă [giumă]tate de sat a patra parte şi giumătate de sat din Arămeşti. Şi cest[e păr]ţi de sat ce mai sus sintu scrise fost-au date şi de tatăl lui Neculaiu Seachil, frăţine-seu, lui Tofan.
	Aşijdere Neculaiu Seachil şi cu văru-său Costantin mai socotit-au de bunăvoia lor de au mai dat partea din Ţuţcani cîtă să va alege cu tot venitul.
	Aşijdere în partea lui Neculaiu Seachil s-au venit trei părţi din sat den Bîrjoveni, iar a patra parte de sat iaste a răzeşilor şi giumătate de sat din Feleşti.
	Iar siliştea Rusii s-au venit de pre partea moaşă-sa Stancăi ce s-au dat cu partea ei cu toate îmei lui Neculaiu Seachil.
	Iar partea lui Costantin sînă Buhuş s-au venit satul Siliştea Rumînii.
	Deci aşea s-au tocmit dinaintea noastră ca să nu mai aibă a mai pîrî unul pre altu nici dănăoară în veci. Iar cine va scorni pîră să aibă a da porţei cincidzăci de boi. Şi pentru credinţa ne-am pus peceţile şi am şi iscălit, să să ştie.
	Şi un zapis ca acesta zapis iaste la Tofan, să să ştie.
	[Pe verso, însemnare contemporană]: Zapis ce ne-am împărţît satele cu Tofan.			          

DRH, A, XXII, nr.252, p.283

[1634] septembrie 4, Băloteşti.

	[284] Adecă eu, Ileana comisoaia, mătuşa lui Toderaşcu pitar şi cu fratele meu Vasilie Boboc şi nepoţii lor, cu Anghelina şi cu Lola şi cu Măriia, fata lui Obreaj Ţigan şi Condrea, nepotul lui Ţigan, de nime nevoiţi, nici siliţi, ce de a nostră bunăvoe, am vîndutu giumătate de sat din Todereşti, partea din gios, ce iaste pre apa Siretului, în ţinutul Agiudului şi o-m vîndutu Dabijei ce au fost pîrcălab derept 70 ughi, bani gata, ca să hie lui direptă ocină şi moşie din cîmpu şi din pădure şi dintr-
-apă şi din sileştea satului şi din tot venitul cît i sa va alegi, lui şi ficiorilor lui ce va avea.
	Şi într-acestă tocmală au fost Vasilie Crucean de Ionăşeşti şi Haret de Călimăneşti, Dumitraşcu tam, Simion de Dăneşti şi Iosip tam şi popa Dumitru ot Rugineşti i popa Mihai ot Păuneşti şi David de la Boul şi Peleş de Turburea şi Necula de Ionăşeşti şi a mulţi omeni buni din pregiur megiiari.
	Deci, deacă am văzut şi noi făcîndu acestă tocmală şi direaptă plată, noi încă am făcut acestu scrisore a nostră şi am şi îscălitu şi ne-am pus şi peceţile, ce să hie de credinţe, ca să să ştie.
	Pop Mihai.
	Popa Dumitru.

DRH, A, XXII, nr.253, p.284

1634 septembrie 4, Iaşi.

	[284] [...] Tofan Seachil mărturisescu cu cestu zapis al mieu cum ne-am tocmit cu nepotul Niculai Seachil şi cu Costantin Buhuş de bunăvoia /[285] noastră de ne-am înpărţit satele. Deci mie mi s-au venit giumătate de Arămeşti şi den Ţutcani cîtă parte să iaste cumpărat şi giumătate de Gocimani şi den giumătate a patra parte, iar în partea lui Niculai giumătate de Feleşti şi trei păr[ţi] de Bîrjoveni, iar în partea lui Costantin Buhuş satul Rumîni. Şi ne-am făcut zapis şi de la boiarii cei mari.
	De aiasta mărturisescu cu cest zapis al mieu, ca să să ştie.

DRH, A, XXII, nr.254, p.284(285

1634 septembrie 5, Iaşi.

	[285] Scriiem domniia mea la slugile domnii mele, la.......... . Dămu-vă ştire daca veţi vedea cartea domnii mele iar voi să strîngeţi oamenii buni şi din sus şi din gius şi să mărgeţi să înpărţiţi şi să socotiţi cum a hii mai[i] cu dreptul aşea să stîlpiţi ce va hi driaptă ocină şi moşie din sat din Rusi a dumisale a giupîniasăi Păscălinei Iacomiiasa şi cu Costin de acolea ca să ştie să-şi ţiie cineşi ocina.
	Aciast-am scris domniia mea, într-alt chip să nu faceţi peste cartea domniei mele.

DRH, A, XXII, nr.255, p.285

1634 septembrie 5, Iaşi.

	[286] Adecă au pîrît de faţă, înnaintea domniei mele, Mustafa Celebi turcul cu rugătoriul domniei mele popa Timoftei şi cu tot săborul de la svînta mănăstire de la Sveatîi Sava pentru patru [patru] falci de vie de la Copou, den dealul den mijloc, ce-au fost a lui Manolachi vamăşul, dzicîndu că i-au fost datoriu cu cîtăva samă de bani şi au vrut să ia acele vii pentru acei bani.
	Iară părinţii şi rugătorii noştri aşea au dzis, că le-au fost lor datoriu mai demult cu o sută de galbeni, bani buni, cum au arătatu şi zapis înnaintea domniei mele de [la] Manolachi vamăşul; şi au pus zălog acele patru fălci de vie la svînta mănăstire, pentr-acei bani, maiinte de cît toate datoriile ce-au fost el datoriu; şi cu un turcu Calcagiul şi cu alţi datornici, au mai avut călugării pîră şi la Alec[san]dru vodă, pentru acea vie şi tot i-au rămas, căci că le-au fost pus zălog mai demult, cum au [a]rătatu şi carte de rămas de la Alexandru vodă.
	Deci şi domniia mea am socotitu cu tot svatul domniei mele şi deaca am [a]flatu cu adevăratu cum au fost pus zălog de Manolachi vamăşul mai demult decît toate datoriile şi s-au aflat scrise şi la [ca]tastivul tîrgului, Mustafa Celebi au rămas den toată legea ţărîi, iară călugării s-au îndirep[ta]tu denaintea domniei mele, să-ş ţie viia cu tot venitul.

DRH, A, XXII, nr.256, p.286

1634 septembrie 6, Iaşi.

	[287] Dat-am cartea domnii mele boiarilor domnii mele, lui Vasilie Banul visternic şi lui Ştefan Moimăscul jitniciar şi fratelui lor, Macsimiian, şi altor fraţ a lor, spre aceia ca să fie tari şi puternici, cu cartea domnii mele, a-ş ţinea şi a-ş opri a lor direaptă ocină şi moşie, giumătate de sat de Căcărădzeni, priste Bahluiu, ca să n-aibă nici o treabă Toader Şchiupoleţ şi Petrea Vicol cu acea ocină, nici să cosească, nici să are.
	Iară de vor avea nescare direse, ei să-ş aducă diresele de faţă, înaintea domnii mele.
	Direptu aceia, nime să nu cutedze a ţinea sau a opri înaintea cărţii dumnii mele.

DRH, A, XXII, nr.257, p.287



[1634 ( 1652] septembrie 21.					   *M

	[292] Adecă eu, Nastasiia Vrăbioae postelniceasa, scriiu şi mărturisăscu cu cestu adevărat zapis al miu precum ş-au întorsu Chirila de Popeşti din sat din Botoiu partea Ilei, feciorul lui Lazor, nepotul lui Ciobăneasă, care parte au fostu cumpărată de soţul miu, Ilii Vrabii şi mi-
-au dat 14 lei, bani gata.
	Şi-a tucmala noastră s-au prilejit mulţi oameni buni megiiaşi dinpregiur.
	Dintru bătrîn a patra parte să hi[e] lui muşie şi răscunpărătură în veci şi feciorilur lui şi nepoţilor lui.
	Şi alţi oamen buni ce ne-am prilejit, noi încă i-am făcut scrisoari şi mărturie, precum am vădzut tocmală într-u dînşi şi cu plată plătindu ce mai sus scrie[e], anume: Drăgăilă din Găneşti şi Enachi ot tam şi Cozma ot Simeni şi Toader Grecul ot tam şi Ştefan Bîrsan ot Tuleşti şi Blaga ot tam şi popa Gligorii ot Rădeni, să aibă a-şi faci şi dires domnescu.
	Şi pentru credinţa, ne-am pus şi degitele.
	Drăgăilă.
	Enachi.
	Cozma.
	Grecul.
	Ştefan.
	Blaga.
	Popa.

DRH, A, XXII, nr.261, p.292

1634 septembrie 24, Cotnari.					   *M

	[294] Scriem şi mărturisim cu ceastă scrisoare a noastră cum au venit, înnaintea noastră, egumenul de la svînta mănăstire de la Voroneţ şi cu tot săborul de acolo, de-au mărturisit înnaintea noastră cum au avut o ocină la ţinutul Cîrligătura, anume Milceneştii, dată de Ştefan vodă cel Bătrîn, de ctitorul sventei mănăstiri. Deci nu o au putut ţinea de nişte răzeş ce-au fost acolea prinpregiur, ce-au făcut tocmală şi schimbătură cu vornicul Jorea, de le-au dat o selişte, anume Muşinţii, la ţinutul Sucevei, mai sus de tîrgul Siretiului. Şi după schimbătură ce-au schimbat, de-au dat ocină derept ocină, le-au şi mai adaos vornicul Jorea călugărilor.
	/[295] Deci, deac-au venit egumenul şi cu săborul de-au mărturisit înnaintea noastră cum au schimbat cu voia a tot săborul, nu li-i vî[n]dzare acea ocinî, ce lor nu le-au fost nici un folos de-acea ocină, că le-au fost preste mînă şi au avut nevoe de-acei răzeş. Iar acea ocină, ce le-au dat vornicul, le iaste îndemînă şi i-au de a dzecea de acolo.
	Deci noi, deac-am vădzut mărturiia lor, noi încă am făcut vornicului această mărturie de la noi, să-i fie de credinţe de va mai scorni cineva vr-o pîră pre acea ocină. De-acea scriem şi mărturisim.
	Varlaam mitropolit.

DRH, A, XXII, nr.263, p.294(295

1634 septembrie 28, Iaşi.

	[295] Scriem domnia mea la slugile noastre, la vătajii cei mari de ţinutul Sucevei. Dămu-vă ştire că domnii meli s-au jeloit părintele şi rugătoriul nostru, egumenul şi tot săborul de la svînta mănăstire de la Suceviţa, pre Ivloghie episcopul de Radăuţi, dzicîndu că au avut un ţigan şi acel ţigan l-au schimbatu vlădica Ioan în dzileli lui Costantin vodă cu un ţigan de la Radăuţi şi acmu vlădica Evloghie ţine [ţig]anii amîndoi, iar ac[mu] pune ţiganii săi de saru pre oamenii Suceviţei.
	Pentr-aceia, [d]eaca veţi vedea cartea domnii meli, iar voi să socotiţi de va hi a[şe]a cum s-au jeloit călugării, voi să luaţi acel ţigan cu ţiganca cu tot şi cu copii de la vlădica Evloghie de la Rădăuţi şi să-l daţi pre mîna călugărilor de Suceviţa.
	Mai mult jalobă să nu vie. Aceasta scriem, într-alt chip să nu faceţi.
	/[296] [Pe verso, însemnare contemporană]: Carte de la Moisei vodă printru schimbătura lui Avram ţiganul.

DRH, A, XXII, nr.264, p.295(296

1634 septembrie 30, Iaşi.

	[296] Dat-am cartea dumnii mele lui Simion din Bogdăneşti spre acea ca el să fie tare şi puternic cu cartea dumnii meli a-şi ţinea a sa dereaptă ocină şi cumpărătură ci are acolo în Bogdăneşti. Nime să nu aibă treabă cu muşiia sa. Iar cui va părea cu strimbul să vie să stea cu dînsul de faţă înnaintea porţii dumnii mele.

DRH, A, XXII, nr.265, p.296

1634 octombrie 3, Hălăşteiani.					   *M

	[298] Adecă eu, Is[aico], cu feciorul mieu, cu Vasilie, nepotul Eremiei, strănepotul Stancăi şi Miron cu femeia mea, cu Vărvara, aşijdere nepoţii Eremiei, strănepoţii Stancăi, scriem şi înşine pre noi mărturisim cum de bunăvoia noastră, de nime nevoiţi, nice asupriţ, am vîndut a noastră direaptă ocină şi moşie ce am avut în sat în Săoani, ce simtu în ţinutul Romanului, pre Siret, a opta parte de casă, dumisale giupînului Lupului Prăjescul, direptu cincisprădzeci taleri, bani buni, cu vadu de moară în Siret şi cu bălţi şi cu livedzi şi cu tot venitul, din tot locul.
	Şi într-această tocmală au fost popa Ştefan de Hălăşteiani şi Strătulat Dracea de Sineuţ şi Vasilie de Tomeşti de la Prut şi Ţuţurman de Lăpuşna şi Ionaşco Năvala de Soci şi Petrea de Miclăuşeni şi Vasilie Benea şi Ursu diregătorul de Hălăşteiani şi mulţi oameni buni dinpregiur megiiaş.
	Deci să aibă a-ş face dumnealui şi zapis domnescu pre acea a opta parte de casă, care mai sus iaste scrisă. Pre mai mare mărturie pusu-
-ne-am şi peceţile pre acestu zapis.
	Prilejitu-m-am şi eu Bărnat şi am scris eu acestu zapis, să să ştie.
	Popa Ştefan.
	[Pe verso, însemnare contemporană]: Zapis pentru Săoani.
	Ispisoc domnescu încă n-am făcut pr[e] însu.

DRH, A, XXII, nr.267, p.298

1634 octombrie 28, Iaşi.

	[308] Scriem domniia mea la sluga noastră, la Ionaşco din Muşăteşti. Dămu-ţ ştire că s-au jăluit înnaintea domniei meli Vlaşca şi Bejan şi alţi fraţi a lor pre ficiorii lu Albotă şi pre ficiorii popei şi pre ficiorii lui Teleagă şi pre ficior[ul lui] Ilie, dzicîndu că au ocină înpreună cu dînşii la satu la Ruşciori şi la Dumbrăviţa. Şi au mărsu cu cartea domniei meli să-ş cosască fînul şi să-ş ia de a dzeci ce va hi pre partea lor, ei au ţinut cu tăriia lor şi nemic [n]u le-au datu, nici fîn, nici pîne, de a dzăci.
	Pentru aceia, deaca vei vedea cartea domniei meli, iar tu să mergi să iai fînul tot, cît va fi cosit pre partea lor, şi să-l dai pre mîna Vl[a]ş[căi] şi fraţilor lui şi să numeri pămînturile cîte [s]ă vor afla arate pre partea lor /[309] şi [să] iai pînea de a dzeci cît să va veni pre partea lor toată şi să o dai în mîna lui Vlaşco şi fraţilor lui.
	Şi să nu mai aibă ei a-i ara ocina sau a cosi fără voia lor.

DRH, A, XXII, nr.274, p.308(309

[1634 ( 1635] octombrie 29, Iaşi.

	[309] Adecă eu, Ionaşco Tăbîrţă vătavul, scriu şi mărturisăscu cu ceastă scrisoare a mea cum ne-amu tocmitu cu egumenul şi cu tot soborul de la mănăstire de la Pobrata, de am făcut schimbu cu neşte ţigani, de am dat eu mănăstirei doo ţigance, anume Ileana şi Vărvara, fietele lui Nistor ţiganul, ca să hie a mănăstirei. Şi mie mi-au dat egumenul ş[i] cu tot soborul pentru acele doo ţigance ce scriu mai sus pre Ion Giosea ţiganul şi ţiganca lui şi patru feciori ai săi şi pre Ştefan ţigan, cimpoiaşul, iar care feciori are Ion Giosea ţiganul căsătoriţi, ca să n-aibu eu nici o treabă cu dînşi.
	Şi ne-am tocmit denaintea dumiisali lui Pătraşco Başotă logofătul cel mari şi a dumiisale lui Gavril hatmanul şi a dumiisali lui Dumitraşco Şoldan vornicul cel mari. Deci ca să nu ne mai pîrîm unu pre altu nici dănăoară în veci.
	[Pe verso, însemnare contemporană]: Carte de învoială pentru ţigani.

DRH, A, XXII, nr.275, p.309

1634 noiembrie 3, Iaşi.

	[310] Scriem domniea mea la sluga noastră, la Neculai Sechil. Dămu-ţ ştire că au avut dzi înaintea domniei mele Popoţeştii den Bîrjoveni şi alte semenţii a lui, cu Damanschin şi cu alte semenţii a lui, pentru o parte de ocină din satu din Bodeşti şi din Ciuciuleni. Dar cîndu au fost la dzi, Popoţea şi cu semenţiia lui au venit la dzi şi ş-au adus diresele, iar Damaschin n-au venit, ce au rămas din dzi şi din toată lege ţărîi dinaintea dumniei mele, iar Popoţea s-au îndreptatu înnaintea noastră.
	Pentru aceia, deaca vei [vedea cartea] domniei meli, iar tu să mergi cu car[tea do]mniei meli, să opreşti toată partea lor de ocină din [Bo]deşti şi din Ciuciuleni cît va hi partea Popoţei şi cumu-i vor spune diresele lui şi să aibă a-ş ţinea Popoţea toată partea lui, cît să va alegi şi de moşie şi de cumpărătură.
	Iar cui va părea cu strîmbul, să vie să stea de faţă înnaintea domniei mele.
	Şi să le dea şi pîinea ce l-au luatu de a dzeci.

DRH, A, XXII, nr.276, p.310

1634 decembrie 7.							   *M

	[326] Eu Drăghina Cozmoe din Conţeşti şi cu fetele mele, Anghilina şi Ştefăniia, am vîndut o cu[m]părătură ce am avut în sat în Conţeşti de la Cernat şi de la Bădilă. Şi o am vîndut lui Chiriiac pitarul din Conţeşti / [327] dereptu treidzeci de zloţi bătuţi, de bunăvoia noastră, de nime siluite, nici de o nevoe, ce de bunăvoia noastră şi i-am dat şi sapisele ce am [a]vut pre acea cu[m]părătură de la Cernat şi de la Bădilă, şi cele dumneşti şi cele ce au fost de cu[m]părătură de la omeni buni.
	Şi în tocmala nostră au fost omeni buni şi preoţi, de au vădzut tocmală bună şi plată deplin, denaintea vornicului Farmachie şi denaintea lui Gligorie Suseanul şi Meftodie din Poşorcani şi Nacul cojocariul din Şchiupeni şi popa Pavel şi popa Ilea şi popa Theodur din tîrg din Agiud.
	Şi am scris eu cu mîna mea.
	Pentru mai mare mărturie am pus şi peceţile, ca să să ştie, să-ş facă sapise, cum să cade.

DRH, A, XXII, nr.288, p.326(327

[După 1634 decembrie 7].

	[327] Eu popa Apostolacîe, feciorul Ştefănii, nepotul Cozmei liui Staico şi cu soru-me, cu Catrina, de bunăvoia nostră, nesiliţ de nime, am vîndut moşiia noastră din sat din Conţeşti, dintr-a şepte par[te] de sat a cince parte, ce ne-u fostu moşie direptă de la moşu nostru, de la Cozma Staico şi am vîndut lui Cîriiac ce au fost pitar derept 12 zloţ de argint.
	Şi am avut şi neşte cumpărături şi le-u vîndut mainăte de vreme moşe nostră Drăghina şi cu mătuşa nostră, cu Anghelina, iară dumisale lui Cîriiac pitarul. Dece noi încă am vîndut dumisale să-i hiia moşie direptă dumisale şi feciorilor dumisale.
	Şi la tocmala nostră au fost papa Tofan şi popa Andronic din Zăvoiani şi Lazor Fărmachie şi Gligorie Ioniţă şi Ilie şi Grigorie, ginerele lui Grajd.
	Şi dereptu mai mare credinţă am pos şi peceţile nostre.
	Şi eu popa Andronic am scris zapisul.
	/[328] Popo Apostol scri[u] şi mărtorisăsc.
	Eu popa Tofan cum am fost în toată tocmala şi am băut şi aldumaşul.
	Lazor Farmachi mărturis[ăs]cu.

DRH, A, XXII, nr.289, p.327(328
1634 decembrie 18, Iaşi.

	[331] Dat-am cartea domniei mele slugei noastre, Bechei pîrcălabului din sat din Bogdăneşti, ca să fie tare şi puternic cu cartea domniei mele a-şi opri totă moşiia şi cumpărătura, cîtă au cumpărat în sat în Bogdăneşti şi în Hivoreni şi în Săuceşti. Nime să n-aibă treabă a cosi sau ara sau a pune pomeţi în cumpărătura pîrcălabului Bechii.
	Iară cui va părea cu strînbul, să vie să stea de faţă înnaintea domniei mele.
	[Pe verso, însemnare contemporană]: Cartea cea de oprit cumpărăturile de la Bogdăneşti să pună pomeţi nime pre dînsele, lui Ştefan Beche, pe tot hotaru şi din Viforeni ot Răcătău.

DRH, A, XXII, nr.292, p.331

1634 decembrie 20, Iaşi.

	[331] Adecă eu Uliiana, fata lui Toader, nepota lui Fîrtat, însămi mărturisescu, cu acestu zapis al meu cum am vuntut partea mea din sat din Băloşeni, din a treia, din sat şi din cîmpu şi din şesu şi dintr-apă şi din tot din ce să va alege, partea mea, cu tot vinitul. Şi o am vîndut /[332] lui Toader Ştefan şi a lui Păradie Saula şi lui Mihaiu Ungurul, dereptu cindzeci de taleri bătuţi. Şi acei bani i-am luat eu, de nime nevoită, nece înbiiată, ce de bunăvoia mea, me-amu vîndut direaptă moşiia ce mai sus scrie ca să le hie şi lor direaptă moşie şi feciorilor dumisale, pre valea Jijiei.
	Şi într-aceasta tocmală au fosto Ionaşco sînă Budzea şi Stan Ungureanul, Dumitraşco sînă Şetrar şi Enachie, brat ego, şi Alecxa Şerpe şi Carpu ot Miclăuşeni şi Dîrlău ot Cîrniceni şi Isac ot tam şi Romăşcel şi Căzacul ot Mălăeşte i Pănă ot Cucoreni i Vasilie ot Bulbucani şi Nechita ot tam, Dudun den Hălceni, Costantin zeat Nebojatcoe şi alţi oameni buni carie să vor scrie mai gios.
	Şi eu Ionaşco di[a]conul am scris şi mărturisescu ca să să ştie.

DRH, A, XXII, nr.293, p.331(332

[1634] decembrie 28, Hălăştiani.

	[335] Adecă eu, Ionaşco di Săoani, mărturisescu cu cest zapis al nostru cum am vîndut dumisale Lupului Prăjescului cliucer a opta parte dintr-o casă di Săoani, partea mea, cu vad di moră în Siret şi cu bălţi şi cu fînaţe şi cu tot vinitul.
	Şi într-această tocmală a noastră au fost Lazor Moţoc de Movileni şi Popa Ştefan di Hălăştiiani şi Năvală şi Ţuţurmac şi Vasile Benea.
	De-aceasta mărturisim cu sufletele noastre.
	De mai mare credinţă ne-am pus şi peceţile, să să ştie.
	Luat-am pre această ocină [a] mea dzeci taleri.
	[Po]pa Şt[efan].
	Ionaşco Năvală.
	Ursu.
	/[336] [Pe pagina a patra]: Zapis na Săoani; ispisoc domnesc încă n-am făcut, apoi am făcut şi ispisoc domnesc.

DRH, A, XXII, nr.297, p.335(336

















 


 










  
??

??

??

??




1
L D L