ŢARA ROMÎNEASCĂ I Scrisoare *Cîmpulung, j. Argeş, c. 1521 I pa(k) dau ştire domnietale za lucrul turcilor, cum am auzit eu că împăratul au ieşit den Sofiia şi aimintrea nu e. Şi se-au dus în sus pre Dunăre. I pa(k) să ştii domniia-ta că au venit un om de la Nicopoe de mie mi-au spus că au văzut cu ochii lui că au trecut ceale corabii ce ştii şi domniia-ta pre Dunăre în sus. I pa(k) să ştii că bagă den toate oraşele cîte 50 de oamini să fie în ajutor în corabii. I pa(k) să ştii cumu se-au prins neşte meşteri den Ţarigrad cum vor treace aceale corabii la locul cela strimtul ce ştii şi domniia-ta. I pa(k) spui domnietale de lucrul lui Mahamet-beg, cum am auzit de boaiari ce sunt megiaş şi de genere-miu Negre, cumu i-au dat împăratul slobozie lu Mahamet-beg, pre io-i va fi voia pren Ţeara Rumînească, iară el să treacă. Mahamet-beg, mai vîrtos de domniele-voastre. I pa(k) spui domnietale ca mai marele miu de ce am înţeles şi eu. Eu spui domnietale, iară domniia-ta eşti înţelept şi aceaste cuvinte să ţii domniia-ta la tine, să nu ştie oamini mulţi şi domniele-voastre să vă păziţi cum ştiţi mai bine. [95] II* Zapis de vînzare *J. Gorj, 1563–1564 Să să ştie cum amu fostu eu Crăciun de Negreni moştean, descălecători pomîntului, cu Dan şi cu Ion şi cu Balotă [de?] am împărţit moşiia în 4 părţ ca fraţii. Decii, eu, Crăciun, m-au ajunsu vreame de nevoie pentru că am furat unn cal al Bălosului o(t) Ivănăşăşti, pe nume Stan. După aceea eu amu fost sărac, de n-am avut cu ce mă plăti. Ci m-au purtat legat să mă ducă la pierdere să mă piarze. După aceea eu m-am spăret, ce m-am jeluit la megiaşii de pre împrejurul locului şi de sat. Megiiaşii m-au învăţat să întreb fraţii de sat şi nepoţii fi-vo[r] vreadnici să de ei pentru capul miu, să-m scumpere capul şi să ţie ei moşîia. Eu am avut nepot pre Nen şi pre Lăpădat, ce-u fugit de mini şi de pomîntul miu la vreame de nevoie şi s-au lepădat de mine [96] dinaintea megiiaşilor şi a zis că n-are ce-m face. Moşiia au fost a me, jumătate dintr-o fune, ci o-m dat eu Stoii pre 1 cal vînăt îmbuiestru şi pre aspri 350 de aspri de argint moşiia de peste tot locul şi viia şi pomii şi tot. Şi mărtorii sunt anume o(t) Negreni Balotă şi de Frumoşei Toma, de Rogojina Jit[i]an, de Gîlceşti Lal i Stan Gîlcescul, de […]. Să să ştii cum mi-am vîndut eu Voic Bundrea moşiia den Negreani Stoii, că eu n-am fost moştean, ci am fost cummpărători din fune lu Ion de Negreni şi în cît o-m luat, într-atîta o-m dat aspri 950 de aspri de argint. Iar să să ştii cum mi-am vîndut eu, Roşca de Negreni, moşiia iar Stoii şi lu Balotă. Şi eu, Roşca, am fostu frate cu Balotă pe moşie, pre […] fune mare ce o-m vîndut jumătate. Iar Balotă, decă au văzut aşa, lui i-au părut rău, că i-au fostu din fune lui frate cu el pre moşii, ci au pus banii cu Stoia aspri 900 de argintu şi sunt mărturii peste tot lucrul tot aceşti megiiaş carei suntu mai sus şcriş. Şi s-au beut la acestu lucru peste tot vedre de vin […] 6, poloboc 1 şi berbece 1, fără pîne cîtă s-au mîncat. Să să ştii mărturii […] şi prentru credinţa pus-am şi mîinile. IV Mărturie *Mănăstirea Bistriţa, j. Vîlcea, 21 decembrie 1573 Adecă eu, Evtemie, egumenul o(t) Bistriţa, cum să se ştie ce-am cheltuit pre iazul de la moară de la Băbeani în zilele lui Alexandru vodă: aspri gata 3 890 şi 10 vaci grase şi 10 oi şi 12 rîmători graşi şi 4 bivoli [97] şi 200 de oboroace de grîu şi alte bucate multe mîncătoare. Dici lam făcut cu multă trudă şi osteneală şi am plătit tot cu stînjinul de-au săpat prin trecătoare den apa Bistriţei, de unde se înceape iazul pînă din josul metohului. Iară fără ce-am plătit, am muncit mult şi cu oamenii mănăstirii ca să fie sfîntei mănăstiri de hrană. Iar cine se va amesteca într-acest iaz, să fie poclet de 318 oci şi de tot săborul sfîntei mănăstiri. Să care egumeni nu vor căuta să ţie acest iaz, să le fie pîrîş la judecată Maica Precista. Şi l-am sfîrşit m(s)ca de(k), 21, vĭ lě(t) 7082. V Zapis de cumpărare Bolboşi – j. Gorj, 25 august 1576 Cum să se ştie că au cumpărat Stănilă vornicul [i] [br]ati ego Cîrste di la fraţii lor, anume Dan, stoice, Brătian, Stanciul, Ivan şi Stan, [Dan cel] mic, Ion Suveţul, din Matca Gurei, pi la moara lu Dobrin, pe după gruiul casălor, pîn gura casălor, în zos, la Poiana Babei, în Gura Fînului, la Corn şi în Zîlţ pe den faţă den Matca Gurei, la stupina lui Dobrin, la teiul cel mare, deasupra de hălăşteu, faţa zos pe la cer, pe de deal de varniţă pînă în Gura Puiului. Dici, iară în Zilţ, nime treabă să nu aibă den neamul acestor oameni ce sint mai sus scris, fără numai Stănilă vornic şi [98] frate-său Cîrste. Şi mărturie Brătian şi Ion şi Pătru Stan i Drăgoi. Şi am scris această scrisoare în casa popei St[o]iei o(t) Bolboşi şi am scris eu, popa Pătru o(t) Sura. Pi(s) mĭ(s) a(v) 25 şi Pătru mărturie, lě(t) 7084. Pusu-ne-am şi degetele mai jos. Dan Stoica Brătian Stanciul Ivan Stan Dan cel mic Ion Suveţul Bădsor o(t) Bolboş, mărturie Eu, Redei o(t) Sura, mărturie. VI Zapis de vînzare *Oltenia, 1579–1580 Eu, Neguită, fata lu Filip al lu Vlad a Bangicăi, dempreună cu bărbatul mieu, cu Ile, pintru că i-am vîndut 4 locuri, 2 di Necătură, 2 di Crivina calului derept 340 bani gata Iancului cu fraţii lui, Preda şî Jîte şî Radul. Şî cele di Crivina să lovesc amîndouo în capete. Şî aceste locur, cînd o am vîndut, am întrebat pre toţ fraţii miei şî pre toate rudele mele şî pre toţ megieşîi di sat. Şî mărturie au fost Preda al Henţăi şî Pîrvul al lu Dănăilă şî Mirce şî Iancul al lui Neche şî Preda al Potîrcăi. Şî pintru mare credinţă în loc de peceţ pusu-ne-am degetele. Eu, Neguită Eu, Preda Mirce Veleat 7088 Ile Iancul Iar Preda [99] VII Zapis de vînzare *J. Dîmboviţa sau *j. Prahova, 25 martie 1582 Adecă eu, Marin o(t) Boldeşti, scris-am acest zapis al meu să fie de mare credinţă la mîna lu Rafail călugărul, cum să se ştie că am vîndut ocina din Scrovişti, stînjăni 160, dereptu aspri 11 000 gata şi iam şi hărăzit de la mene păntru pomana stînjăni 20 că au zis să-şi facă metoh. Deci i-am vîndut de [a] mea bunavoia şi cu ştirea tuturor vecinilor şi de sus şi de jos, să-i fie lui moşîia şi feciorilor lui şi nepoţilor şi strenepoţilor lui, să-i fie moşîia în vecia. Şi mărturis mulţi oameni buni na imě Mihne, judeţul o(t) Ge(r)gi(ci), i Andrei, logofătul o(t) Ge(r)gi(ci), i Agaton o(t) Hereşti I Opriş, bra(t) ego o ta(m), i Chirica o(t) ta(m), i Staico, logofătul o(t) Hereşti. Pi(s) a(z) dascalul Arion i Taisie, călugărul, i snǔ Ghirghie. Şi păntru credinţ-am pus şi peceatea. [100] VIII Testament *J. Olt, 12 aprilie [1591–1600] Scriş eu, călugăriţa Mariia, la vreamea de-apoi, cumu m-am înfrăţit cu Drăghici şi cu Giurgi pre toate moşiile şi pre ţigani şi pre tot ce am avut. Cine va rămînea de noi să ţie toate moşiile […] am rămas eu, călugăriţa Mariia, după moartea lor […] vară-mea Dragnei. Deci mau căutat ea şi purtat pre munţi şi am fost slabă şi neputearnică şi nimini de rudele meale nu m-a grijit, ci m-au căutat Dragna şi postelnicul Dima. După aceaea, eu las toate moşiile mele şi toate bucatele şi toţ ţiganii în mîinile Dragnei şi ale postelnicului Dimei, că ei m-au căutat pînă la moarte. Ci le-am lăsat lor şi feciorilor lor şi nepoţilor lor, cine se va aleage de ei. Iară alalte rude cine am, nimini să n-aibă lucru cu bucatele meale ţi cu ţiganii miei după moartea mea, că nimini nu m-au căutat la vreame de slăbiciunea mea şi la vreame de fugă. Iară ea m-au căutat. Deci am un frate de tată pre nume Dumitru şi las să-i dea Dragna o ţigancă pre nume Şuchiia, iară alte rude ale meale, nimini să n-aibă nici un lucru, că nu m-au căutat. Iară Drăghici şi Giurgi şi Dragna m-au căutat în 20 de ani. Iară cine va sparge tocmeala mea să fie blăstemat de 318 i(ž) vĭ Ni[keja] şi fie cu Iuda şi cu Ariia. Să lase cum am zis eu. Şi mărturii am pus […] de Coteana şi Stanciul Pribeagu şi Stoica şi Drăghici […] şi Dumitraşcu de Coteniţa şi banul Crîstiian de Coteana. Şi să ziceţi cum aţi auzit. Şi să ştie toţ oaminii că aceşti ţigani sunt zeastre de la mumă-mea. [101] VIIIb Zapis de vînzare *J. Dîmboviţa, 6 august 1592 Scris-am eu, Ion, şi frate-miu, Stan, Meleşeştii acesta zapis al nostru la mîna lu Şerban o(t) Petroşiţa, cum i-am vîndut o fune de loc în capul Ruşeţului de Jos derept 300 aspri turceşti, cu ştire a toţ megiiaşilor şi a tuturor fraţilor de ocină den sus şi den jos. Şi mărturie încă au fost den Bezdead Neagoe Urdorea şi Stan Pălici i Barbul Milescul, popa Vlăduţ o(t) Şerbăneşti, popa Radul o(t) Ţaţa, Nan, judele, i snu Mînea şi mulţi oameni buni şi bătrîni. Şi am scrise u, Stanciul logofăt, sluga banului Mihaiu. Vǔ dni Io Ştefan voivod, v lět 7100. Ion Stan IX Mărturie *J. Vîlcea, c. 1593 Vǔ dni Ştefan Voievod. Să se ştie ce au dat popa Stanciul i Vladul pre năpaste: lu Stan 3 groş I fălci 2 lu Giurciu; acele 2 fălci derept 120. I popa Oprea i Vidat I Vîlcul aspri 40. Birul a fost 383. Dupe [102] acee au fost birar Işfan de Ruda. Au luat aspri 422. Pentru acel bir am vîndut 3 fălci în Mănăstirieni şi aspri232. La oaie de vară, aspri 33 şi în casa (?) Vladul Olăneşti aspri 27 […] dede popa Stanciul i Vladul aspri […] Balint aspri 350. Şi la Nan o(t) Şăşcioară 1 o(v)a. Şi pentru oaie de toamnă au luat o iapă cu mînzul alaturi popei. Şi popa cere pentru iapă o mie de aspri sau iapa cu doi mînzi. Şi pentru untul au luat grîu derept aspri 180. Şi au luat cel grîu de la popa. Şi Vladu au plătit găleata cu aspri 176. Vǔ dni Alixandru voivod au fost birari logofetul i Bărcan. Şi dede popa Stanciul i bra(to)mǔ Hîrs i Vladul i b[r]a(t) iego pre năpaste lu Stan aspri 1325 luaţî în camătă. Şi la boul de iarnă dede popa Stanciul aspri 133 i Oprea aspri 33 i Vladul aspri 66 şi Badea 1 vo(l). Şi la vătahul dede popa Stanciul i Vladul aspri 48. I eu popa Stanciul pentru hîrdăul şi fînul lu Stan aspri 30. Şi dede popa Stanciul la ova(m) a lu Stan aspri 36. Či(nt) aspri 4088 şi o iapă cu mînzul alature, edi(n) vo(l). X Zapis de danie *Rîmnic, j. Vîlcea, 27 martie 1594 Adecă eu, ierei popa Anghel, făcut-am aceasta a mea scrisoare ca să fie de mare credinţă la mîna nepotu-miu Anghel din Olăneşti cum să să ştie că, nefăcîndu eu coconi de trupul miu şi nerămîindu nime de noi, [103] nici frate, nici nime, fără numai nepotu-miu Anghel din Olăneşti, socotit-am dintru inima mea şi am dat toată partea mea de moşie din Sărăcineşti, oarecîtă să va afla de preste tot hotarul şi cu cumpărătura ce-am cumpărat, ca să-i fie moşiia lui şi ficiorilor lui, nepoţilor, strenepoţilor, ca şă-m fie şi mie pomeana şi părinţilor miei. Şi am dat şi cărţile de moşiie la mîna nepotu-miu, lu Anghel, denaintea părintelui episcupului Teofil şi a mulţi boiari. Iară cine s-ară scula, oricarele din neamul nostru, să nu aibă treabă cu această moşiie ci o am dat nepotu-miu, lu Anghel, şi să fie afurisit şi anatima de 318 sti ocu i(ž) su(t) vǔ Nechia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Ariia la un loc. Leamnele şi pietrile să putrezască, iară trupul aceluia să stea t(ǔ)m pînă în judecată (?). Şi pentru credinţa mi-am pus mai jos iscălitura, ca să să crează şi peceate. Ierei popa Anghel. Teofil, episcop rǔ(b)niče(s)ki. Şteful postelnic mărturie. Radul Holbescul, mărturie. Voico cel bătrîn, mărturie o(t) Rîbnic. Eu, popa Iano, mărturie. XI Mărturie *J. Argeş, 16 iunie 1595 Scriş eu popa Ştefan acestor oameni anume Voicăi, mumei lu Stan, să se ştie că, dec-au murit Stan, iară Voica, muma lu Stan, au împărţit ocina Istroiesei cu Oance, feciorul Istroiesei, şi cu Radul, de au împărţit ocina în trii părţi: doua părţi Oancei şi Radului, [104] iară una Voicăi, mumei lu Stan. Şi întîiu au luat locul în Prisacă şi Vale Gruiului şi Secătura Vladului şi Secătura lu Dragomir, şi Gherghelăul şi Mnacile şi Pogoruşul şi Agros şi Lazul şi Tritele, Cărpenişul şi şăzutul casei a trie. Şi mărturii: de Turburea, Opre Vîjga şi Stan Butescul şi Stanciul Arsene şi Stoian, de Berindeşti, popa Caica şi Micul şi Drgăghiciu şi Ţigănel. Pi(s) m(s)ca iunie, 16 vǔ lě(t) 7103. XII Zapis de vînzare *Glodeni – j. Dîmboviţa, 1595–1596 Adecă eu Drăgoiu cu frate-mieu Manea şi cu nepoţii miei, anume Radul i Dobre, dat-am zapisul la mîna Arbănaşului, nepotul Berescului din Glodeani cum să se ştie c-am vîndutu ocina din Glodeni, partea noastră toată; pentru că această ocină am avut gîlceavă mai dinainte vreame, c-au datu părinţii lor bani de-au plătitu siliştea. Dici se-au sculatu Danu şi cu Micul şi au împresurat locurele noastre şi ne-au făcutu pe noi mărţ(?) de tot. Dici noi am mersu înaintea domnului lu Alixandru vodă la divan şi am rămas pe Dan şi pe Micul. Dici Arbănaşul, apucîndu-se, carei scriu mai sus, dici Arbănaşul nu s-au lăsat, ci iar au mersu la judecată, ci ne-au rămas pe noi de bani, să-i plătim. Dici noi n-am avutu cu ce plăti, ci am vîndut ocina aceasta care iaste scrisă mai sus dereptu ughi 18. Şi am prinsu şi datoria cea veache tot într-acei bani. Iar Arbănaşul să fie volnic cu scrisoarea noastră să stăpînească moşia în pace, de acum cu feciorii i cu nepoţii lui. [105] Şi cîndu se-au făcut acesta zapis fost-au mulţi oameni buni dimprejurul locului carii îşi vor pune mai jos iscăliturile. Şi pentru adevărată credinţă am pus şi noi iscăliturile mai jos ca să se crează. Let 7104. Eu, Drăgoiu o(t) Glodeni Eu, Manea, brati e(g). Eu, Radul, snǔ Manii o ta(m). Eu, Boldea, bra(t) Puii o ta(m). Eu, Şerban, martor. XIII Zapis de vînzare *Glodeni – j. Dîmboviţa, 1595–1596 Adecă eu Mihnea cu frate-mieu Dragoi şi cu nepotul mieu Radul, ficiorul lui Ion o(t) Glodeanul, dat-am zapisul nostru în mînă lui Arbanaş, năpotul Bărăscului, cum să să ştie că am vîndut moşia den Glodeani, părţile noastre cîte să va alege den baştina de la moşii noştri. Şi iar am mai vîndut lui Arbanaş, den funea Puii, partea lui, cîtă să va alege, că ne-au fostu şi nouo cumpărătură de la Puia. Aceasta moşia vîndut-am noi de bunăvoia noastră, năsălit de nimele, dumnealui Arbanaşului de[r]ept ughi 10 bani gata ca să-i fie dumnealui moşia stătătoare şi ficiorilor dumnealui, cîţ Dumnezeu i va da. Aceasta moşia vîndut-am cu ştirea megiiaşilor den sus şi de jos. Fost-au şi aldamaşarii, care să vor iscăli mai jos. Şi pentru mai adevărata credinţa punem dejetele şi iscăliturile ca să să crează. Pi(s) lě(t) 7104. Eu, Mihnea. Eu, Dragoiu. [106] Eu, Radul si(n) Ion. Eu, Bîldea, bra(t) Puia o(t) Glodeani, martur. Eu, Dobră, martur. XIV Testament *J. Ilfov, [1595–1625] Scris-am eu, Negre, fratele Nedei, pentru să se ştie că m-au fost robitu tătarîi. Dece amu scăpat de la tătarî tăiatu şi plenu de viermi, dece m-au căutatu frate-miu Nedea şi m-au spălatu pînă la vreame de moarte, dece amu lăsatu eu cu sufletul miu ce iaste partea mea de ocină den Frumuşani să fie la mîna frăţine-miu Nedei pentru să mă slujască şi să mă pomenească de toate de ce va trebui. Aşa amu lăsatu eu cu sufletul miu la moartea mea şi amu pus şi mărtorie: popa de Budeşti şi Pădure şi Toaderu şi Stan Zorilă şi Ivan şi Paraschiva şi Dragomir. Iară, carele se va scula să ia ocina de la frate-miu Nedea, să fie blăstemat de 318 de o(t)ci şi să n-aibă unde veni după mene. Şi să ştie totu omul că nu suntu datoriu nece unui om, fără de Radului Mînzului 8 costande, că acum ie vreamea de apoi. Şi amu scris eu, Grama de Budeşti. [107] XV Zapis de cumpărare *J. Vîlcea, 3 iulie 1597 Să se ştie cum amu cumpăratu eu, jupan Nan din Buneştii de Josu din Păuleani, de la Stanciul şi de la frate-său Bran 3 fălci sus în deal la Brusturetu şi 2 în vale, una în înghiul Cîrstei ş-altă în Manco derep aspri 270 şi le-au vîndutu aceşti oameni ce-s sus scriş de-a lor bunăvoie şi cu ştirea tuturoru megiiaşilor şi din sus şi din jost şi den crucişul locului şi au pus mărturie popa Stanciul din Buneştii i o(t) Ocnă po i(m) popa Stanciul i popa Costandin i stariţa din Slătioare po i(m) Mariia i Sîrbca. Şi i-o au datu jupan Nan aceale fălci sfentei mănăstiri la sti Ioan Zlataustu de la Ocna cea Mare ca să-i fie pomeană şi lui şi feciorilor lui, aşa să se ştie. Şi au fost trecuţi ai de la Adamu pînă acmu 7105. [108] XVI Zapis de vînzare *J. Prahova, 27 octombrie c. 1597–1600 Eu, Duma den Caţaveii (?), aşa să ştiţ voi, oameni buni şi neguţători, cum am vîndut a me ocină, toată, cîtă se va afla, partea Dumei, den hotar pînă în hotar preste toată ocina den apa Teleajănului pînă în calea Gonţei şi den poiana a lu Căzan, patru pămînturi ale Dumei, alease acelea, şi den partea Radului toată cîtă iaste au vîndut Radu Hîrsescul de-a valoma cu partea Dumei, cu a Radului preste tot dereptu 1 000 aspri. Şi au vîndut Duma de a lui bunăvoie şi dennaintea a mulţi oameni buni şi neguţători. Şi mărturie: Tudor neguţător şi Manea şi Fătul şi Petrica i Neagul şi Miho şi Lazar i Andreiu i Lupuşan i Voicilă i Stanciul şi den Comarnic popa Radu şi încă mulţi oameni buni împrejurul acestor oameni buni. Şi am scris eu, popa Spoilea den Tîrguşor, m(s)ca o(h) 27 dni. Şi am pecetluit eu, Duma. Şi o am vîndut eu, Duma, jupînului lui Mihaiu, că să-i fie lui moşiie şi lui şi feciorilor lui în veci netrecuţi dereptu acestu preţu ce iaste mai sus. Dumnezeu pre mijloc de noi. Amin. [109] XVII* Scrisoare *Ţara Romînească, c. 1598 Rogu-mă măriei tale să crezi pre omul nostru, pre Gligorie postealnicul, de ce va grăi. XVII* b Însemnare [p. 3 iulie 1599 – 18 august 1601] Ce-au făcut Irimiia tocmeală. [110] XVIII* *Tîrgovişte, 5 septembrie [1599] La ai noştri preaiubiţi şi de la inimă fraţi, jupan Dan vistiiar i jupan Ventilă cliucear i jupan Ioan aga i Preda postealnic i jupan Jipa portar i Stanciul logofet i Mihaiu logofet, sănătate şi închinăciune tremeatemu domnilor-voastre. Şi, după aceaea, noi, fraţii domnilor-voastre, cîţi ne aflamu acum acicea, în Ţeara Muntenească, dămu în ştire domnilor-voastre că ştiţi că v-amu tremes mai nainte de ceastă vreame neşte cărţi de la noi de la toţi şi de la mitropoliţi şi de la toţi egumenii de-amu tremes atunce o carte la domnul, la Ierimie voevo(da), şi altă carte la domnievoastră şi ne-am rugatu să rugaţi pre domnul, pre Ierimiia voevo(da), să-l năstăvească Domnul Dumnezeu să-i fie milă de noi şi de ceastă ţeară şi de ceaste svinte monastiri şi beseareci să nu perimu de totu. Şi, de ce-amu scrisu noi atunce la domnievoastră, de toate v-amu scris adevărat. Iară acumu încă vă scriemu şi vă dămu în ştire că, acumu, în ceastă lună a lu avgust 27 de zile, venit-au lu Mihaiu vodă steagu de la împăratul turcescu. Şi într-aceaea Mihaiu vodă luat-au steagul de la turci. Însă turcii totu cu înşălăciune voru să facă, că acum mai mulţi se strîngu pre la toate vadurile pre Dunăre. Şi aşa să ştiţi domnievoastră că aimentrea nu va putea fi, ci turcii totu voru lovi ţeara noastră şi ne voru robi căce că Mihaiu vodă cîţi săraci au fostu scăpat mai denainte vreame den robiia turciloru şi a tătarîlor, de-atunce pînă acumu în toate lunile au băgat pre-acei săraci şi le-au luat în toate lunile p(o) 15 talere pînă au perit ţeara de totu şi se-au pustiitu. Ci acumu leafă n-are de unde da oştii şi nice aspri nice dentr-o parte nu-i vine, ci acum au slobozitu oştile pren ţeară, deci pre unde află sau dobitocu sau pîine sau ce voru afla totu iau cu sila. Ci acumu ne-au mîncat şi poama viilor de totu şi ne iau muierile şi featele de le ruşinează. Deci turcii audu şi înţelegu lucru ca acesta, că leafă n-are să dea, de nicăirea aspri nu-i vinu. Ci acum foarte se strîngu turci mulţi pretutindinea şi vedemu bine că voru treace şi ne vor călca şi ne voru face mare rău. Ci de toate ne iaste cumu iaste rău; iară mai mare şi mai multu rău ne iaste că, de voru treace turcii acumu acicea în ţeara noastră, ei voru descăleca ţeara noastră şi voru pune turcu de va domni ţeara noastră [111] şi voru turci pre toţi creştinii şi voru sparge atîta mănăstiri şi beseareci şi va peri atîta creştinătate. O, vai de noi, mare rău iaste pre noi că perimu acum! Şi acum iară de alta vă dămu în ştire, că acumu Mihaiu vodă, dec-au spartu ţeara, elu acum va să fugă cu acei hoţi ci ţine. Ci vedemu că se teame de noi că-l vomu prinde, ci ne aruncă acumu năpăşti şi face hochimure turceşti şi va să ne piiarză şi pre noi şi să ne ia bucatele noastre, cumu au pierdut şi pre-alalţi. Şi nu ne soseaşte cîtu ne-au robit turcii şi tătarii pre-atîţia creştini, de voru fi în muncă şi în robie pînă cîndu voru fi, şi cîtu sînge se-au vărsatu şi cîtu rău se-au făcut, ci acum ne face şi Mihaiu vodă atîta mare rău şi mai mare năpăşti ne face, de cîţi amu rămasu şi cîţi amu hălăduit de turci şi de tătari iară de dinsul noi perimu acum. Că şi acumu au prinsu pre oarecîţi boiari, pre Dumitru dvornicul şi pre Buzeşti, cîte 3 fraţii, şi pre Mihalcea banul şi pre Bărcan logofet şi pre Leca aga şi pre Miroslavu logofet şi pre Radul postealnicul şi pre aceşti boiari i-au băgat în temniţă. Iară pre leca aga l-au muncitu şi l-au arsu şi l-au căznit pînă va şi muri, că nu e de nădeajde, iară pre acei boiari i-au datu în chezăşie. Şi suntemu toţi nice vii, nice morţi, ci dereptu aceaea acum ne iaste Mihaiu vodă tocma ca şi turcii. O, vai de noi, cine ne va scoate den mîna acestui tiranu! Ci dereptu aceaea una mulţemim lu Dumnezeu, căce v-au scosu Dumnezeu den mîna acestui tiranu. Ci acum iară vă rugămu şi vă cearemu să cădeţi şi să rugaţi pre domnul, pre Ierimie voevo(da), să-l năstăvească Domnul Dumnezeu să nu ne lase să perimu, ci să se milostivească pre noi şi pre ceastă săracă de ţeară oricum va putea domnielui. Şi pre unde va putea să nevoiască macar să se roage domnielui şi prealuminatul măriii craiului leşescu şi măriii canţelarului, că înţeleagemu şi vedemu cum se-au milostivit de-au scosu pre ţeara Moldovei den mîna tătarîlor şi den mîna tuturor limbilor ceale reale, de suntu acum cu pace şi se strînge toată ţeara pre locurele loru. Cu aceaea ne rogămu şi noi să facă mare pomeană cu noi să ne scoaţă şi pre noi cum au scosu şi Moldova şi într-acel chipu să fimu şi noi plecaţi şi să fimu suptu arepile luminatului mariii craiului leşescu, cumu e şi domnul Ierimie voevo(da) cu ţeara Moldovei, căce că suntemu toţi de o leage şi de o limbă şi suntu domni de rudă bună, că de greci şi de frînci şi de alţi hoţi, ci ne-au venit de ne-au fost domni, ne-amu săturatu, cum suntemu sătuli şi de-acesta, de Mihaiu vodă, că ne mănîncă şi ne-au mîncat cu totul. Şi alta, noi cum înţeleagemu şi auzimu, turcii încă foarte nevoiescu şi batu cu fratele Ierimii voevo(da) să ni-l dea să ne fie domnu şi l-ară lăsa să ne domnească şi doară ară tocmi şi această ţeară cum au tocmit şi ţeara Moldovei, de e pace de cătră turci. Că, de nu voru face [112] turcii păntru voia luminatului craiului leşescu şi păntru slujba domnului Ierimiei voevo(da), să ştiţi că această ţeară şi noi de-acum suntem periţi. Şi cum veţi face, nevoiţi să faceţ curîndu în ce chipu veţi face ca să poată ieşi acestu tiranu den mijloc, că, de-ară ieşi elu, noi amu hălădui şi amu avea pace şi toată lumea ară fi în pace. Numai acum păntru Mihaiu vodă se face toate vrajbele. Ci foarte ne rugămu domnilor-voastre, ca iubiţi fraţilor noştri, să nu pregetaţi, ci să umblaţi şi să meargeţi şi la luminatul craiul leşescu şi la mărie canţelerul şi pre la toţi cine veţi şti şi nevoiţ şi cum veţi tocmi şi de noi să fie tocmit, ca să nu piară această ţeară şi moşiile domnievoastră şi ale noastre pre ceastă vreame şi iute şi rea, ci cîtu să ne ia pre-acestu tiran den spinarea noastră şi să-l scoaţă şi să ne dea domnu pre fratele Ierimiii voevo(da) să ne fie domnu, că vedemu să suntu domni buni şi milostivi şi li-e milă de toţi săracii, că aşa noi iubimu şi toţi marii şi micii şi svintele mănăstiri, să ne dea pre fratele Ierimiii voevo(da). Deci foarte ne rugămu să nevoiţi. De-această vă dămu în ştire şi Dumnezeu să vă ţie sănătoşi şi întru pace bună, amin. Pi(s) m(s)ca septemvrie 5 zile. Eu, mitropolit chir Eftimie o(t) Tîrgovişte i vǔsi egumeni o(t) po vǔse(h) mona(s)tire. Noi, fraţii domnievoastră, boiari ci suntemu acum den Ţeara Muntenească: Dumitru dvornic i Teodosie logofet i Radul cliucear i Stroe stolnic i Preda postealnic i Calotă banul i Sava armaş i Radul comis i Udrea banul şi Radul Otetilişanul şi de la toţ alalţi boiari mari şi mici. La ai noştri preaiubiţi fraţi, jupan Dan vistiiar i jupan Ventilă cliucear i jupan Ioan aga i Preda postealnic i Jipa portar i Stanciul logofet i Mihaiu logofet. [113] XIX Inventar *Transilvania, [11 noiembrie 1599] Catastihul ţărîi Ardealului de pre judeaţe şi vamele şi ocnele v lět o(t) Ada(ma) 7108, a o(t) ro(žd) H(st)vo 1599, m(s)ca o(k) 13 d(ni). Să să ştie ţara Ardealul[u]i cu judeaţele şi cu venitul cîtu-i iaste. Judeţul Hunedoarei, biruri 1024 şi un bir nu iaste deplin, ce dau bani 62, cîndu iaste birul de un florint. Judeţul Belgradului, biruri 3182 şi nu e deplin un bir, ce dau bani 8. Judeţul Tîrnavei, biruri 1 476. Judeţul Turdei, biruri 848 şi bani 93. Judeţul Clujului, biruri 1 215 şi bani 78. Judeţul Dăbîcăi, biruri 1 050. Judeţul Solnicului de Mijloc, biruri 385. Judeţul de Maramurăş, de la Husr, biruru 442 şi iaste acum de al patrul anu de cînd n-au dat căpitanul seama, mai scăzut-au au mai adaos-au. Judeţul Sărandului, biruri 244 i po(l). Ţinutul Căvăransebeşului biruri 376, bani 92. Judeaţăle săcuilor: Judeţul Murăşului, biruri 370, bani 55. Judeţul Udvarheiului, biruri 868, bani 1. Ţinutul banului den Săcui, biruri 459, bani 73. Judeţul Şipşi i Chedzi i Orbai, biruri 923, bani 56. Judeţul Ariiaşului, biruri 385 şi sunt 7 ani de cîndu n-au dat seama, mai scăzut-au au mai adaos-au. Fac împreună porţi 14 424 şi bani 20. Ţinuturile sasilor, aşa le iaste obiceaiul, cîndu bagă de poartă cîte un florint, ei dau talere 20 000, iar cînd dau de poartă cîte de al doilea <2> florint, ei dau talere 30 000. Baia de a[u]r de la Zlatna se vinde preste an talere 12 00 şi iaste neguţată cu Muratoş Ianăş în 6 ani şi nu se-au împlut an de cînd iaste vîndută. Tabla de galbeni de la Cluj iaste vîndută lu Muratoş Ianăş; întru an să dea talere 4 000. [114] Săsimea toată împreună, iaste în zioa de sti Martin, 11 zile, noiemvrie, să dea în tot anul talere 7 500 şi nu-s aduse de cest anu. Braşovul; pentru vama negoţului al doozecilea dau preste an talere 2 000. Ţinutul scalei de la Bran, biruri 200, ce aduc braşoveanii birul lor; cînd iaste birul de la un florint, ei dau talere 200. Sibiiul; de pre vama negoţului al doozecilea ei dau întru an talere 1 000. Bistriţa; iar pentru vamă; ei dau talere 158. Popii săseşti dau în luna lu fevrarie, 2 zile, grivne de argint 45. Popii sasilor dau preste anu galbeni 978, bani mărunţi talere 150. Dijma Ardealului, ce iaste crăiască, la neamiş pentru mişeii lor; dau neamişii, cînd iaste întreagă, talere 15 478 şi bani 75. Iar cînd dă craiu den dijmă, de dăruiaşte pre cineva, ea se scade; şi iaste ispravnic Misţenti Benedic; şi n-au dat nemica de cest anu. Baia Căpsinului de Argint au fost pustie, ce o au cerut Muratoş Ianăş să o dereagă şi să dea pînă acum, la sti Vasilie, grivne de argint 50, iar de la sti Vasilie înnainte să dea pre an talere 200. Să se ştie ocne de sare: Ocna de la Vizatna. Ocna de la Torda. Ocna de la Coloj. Ocna de la Seaca. Ocna de la Dej. Ocna de la Săcui. Ocna de la Maramurăş. Ocna de la Ghiurgheiu ce o au ţinut Boscaiu, ce o au fost luat craiu. Şi de pre aceaste ocne sunt toţ să dea seama acum. Să se ştie harmiţedurele ce sunt vame de pre negoaţe den 30 de bani. Harmiţedul de la Căvăransebeş. Harmiţedul de la Logoj. Harmiţedul de la Vîlcan. Harmiţedul de la Zăican; această ascultă de Căvăransebeş; duc tot acolo. Harmiţedul de la Lipova. Harmiţedul de la Dobra. Harmiţedul de la Orăştie. Harmiţedul de la Orda, de la pod. Harmiţedul de la Banfihuned. Harmiţedul de la Jombor. Harmiţedul de la Fidălmaş; şi ascultă de Jombor. [115] Harmiţedul de la Zila. Harmiţedul de la Jibou. Harmiţedul de la Nagfalo. Harmiţedul de la Fidveghi; şi ascultă această de Zila. Harmiţedul de la Dej. Harmiţedul de la Rătec; şi iaste supt Dej. Harmiţedul de la Berchesi. Harmiţedul de la Ieneu. Harmiţedul de la Beiş. Fac împreună 20. XX Scrisoare Făgăraş, 26 noiembrie [1599] Scris-am eu, Badea stolnicul şi Iane comisul, pîrcălabi den Făgăraş, aicea această carte a noastră pîna la Budachiu Ianăş să ştie că am luat 110 teancure de postavu roşiu de la popa Lazar şi de la Şincher Gherghe. Aşa să să ştie. Pi(s) u gra(d) Fagaraşu. [116] XXI *Bălgrad, [noiembrie 1599 – septembrie 1600] Io Mihail voevoda dat-amu eu cărţile ale loru să moşiia şi ale mele dă s-a dăscumpărat dă la mine satul Sulariu şi mi-a dat aspri 80 000 în Belgradu. Blastămatu şi proclet să fie dă 318 o(t)cĭ şi de mine cine va sparge pomana a mĭi(h) (?). Sularul Do(l) Ži(l). XXII Scrisoare *Craiova, [noiembrie 1599 – septembrie 1600] Scrise jupînul Calotă, marele ban kralevski, aceasta a mea carte pînă la aim ii cistiţi şi preiubiţi dragi mai mari fraţi, jupînul Lucaci, bulgăru şi cral-birău, judeţul Sibiiului. Multă viiaţă şi sănătate tremeţu domnivoastră, ca la ai miei dragi fraţi. Şi după aciia, de veţi întreba [117] domnevoastră de astă parte de locu de încoace, să ştiţi domnivoastră că e bine şi pace. Şi după aciia, rog domnivoastră că amu aicea nişte cazaci tremiş de vodă de păzescu margenile, ci le trebuieşti de băgat aicea, ci tremitimu un berbiru alu loru şi o slugă a mea să cumpere ce le va trebui, di toate să cumpere ce le va trebui, ci mă rog domnivoastră să le fiţi ajutoru pînă vor cumpăra şi nişte suliţe ce vor să cumpere. Ci mă rog domnivoastră să le trimitiţi pînă la Turnu. Aşa mă rog domnivoastră, să vă fii aminte de ei, că foarte-mi trebuiescu. Aşa mă rog domnivoastră. La ai miei dragi şi cistiţi fraţi mai mari, jupînul bulgăru i cral-birău, judeţul Sibiiului o(t) gra(d)u. XXIII Dovadă *Sibiu, [noiembrie 1599 – septembrie 1600] Eu, banu Calotă, dau în ştire că ieu 100 de sabii de cetate Sebiulu[i] în sama luI vodă. Să plătească […] dajde cetăţei, să de […] săbieru […] şi bani […]. [118] Şi sabi[il]le le duce Mate izbaşe la Strehaie dărăbanţiloru. XXVI* Însemnare *Transilvania, [noiembrie 1599 – septembrie 1600] Ce-au trimes Batăr Andreiuş la păratul turcescu păntru pacea. XXV Scrisoare *Transilvania, [noiembrie 1599 – septembrie 1600] De la jupan Preda postelnicul. Scris-am de la Dumnezău bucurie la ai miei cistiţi şi preaiubiţ şi dulci şi drag părinţi mai mari, jupînul Lucaci, marele bulgăr, şi la judeţul cel mare al cetăţiei Sibiiului, [119] multă viiaţă şi sănătate tremeţ domniia-voastră. După aceea, de veţ întreba domniia-voastră de sănătatea domnu-nostru, Niculei vodă, cu mila lu Dumnezău, domniia-lui este sănătos şi vessel şi noi încă suntem sănătoş şi veseli şi să de Dumnezău să fiţ şi dumnevoastră sănătoş şi veseli. De alta, de veţ întreba domniia-voastră şi de vro veste den ţare noastră, domniia-voastră să ştiţ că de cătră turci avem pace şi din toate părţile. De alta, dau ştire domnivoastră pintru rîndul unui fecior al mieu ce l-au ucis aicea în Tălmaci. Mă rog domniia-voastră să căutaţ cum va fi cu dereptul: de va fi făcut vro răotate încă să fie încă să fie perit cu judecată, iar, de nu au avut nece o vină, iar mă rog domniia-voastră să căutaţ cum va fi cu dereptul, că eu voi să caut, nu voi să las aşa. Şi iată acestu om al mieu ce am tremes la domniia-voastră, el este frate acelui fecior. Dece să căutaţ domniia-voastră cum va fi cu dereptul. De altă, mă rog domniia-voastră pintru celea sabii, să căutaţ domniia-voastră sau să-m de sabiile, sau să lă ziceţ domniia-voastră să-m plătască sabiile, că eu nu poci răbda fără sabii. Şi aş fi venit şi eupri la dumniia-voastră, iar eu n-am putut, că vodă foarte m-au pripit tare şi încă mi-am lăsat sămănaş pre urmă şi cu povodnici. Ce mă rog domniia-voastră să-m isprăviţ de tot de ce vă rog. Aceea dau ştire domnivoastră şi Dumnezău vă veselească, amin. L-ai miei cistiţ şi preaiubiţ şi dulci şi mai mari părinţi, jupînul Lucaci, marele bulgăr şi la judeţul cel mare al cetăţiei al Sibiiului. [120] XXVI* Însemnare *Transilvania, [noiembrie 1599 – septembrie 1600] Aceastea-s de treabă păntru dărăbanţii ce-au omorît la satul cel arsu. XXVII* Însemnare *Transilvania, [noiembrie 1599 – septembrie 1600] De la Veri Mihai. [121] XXVIII* Inventar *Transilvania, [noiembrie 1599 – septembrie 1600] [...]che ce-aǔ scris Leca aga: sate ungureştĭ. [...]mani i Gherla i Fiuiuzeş să […]pe. [...]ora aǔ ţinut Mordni Iştfan. [...]ră a lu mueriĭ lu Apafi M[…] [...]ţ aǔ ţinut Sent Marton. Sentivanu aǔ ţinut Jibri Gaşpar. Sămbătelche aǔ ţinut Cefăi Iştfan. Domocoşfalva aǔ ţinut Albora […]. Magăr Lapăş i Delma i Debreţin aǔ ţinut Belin Ghiurghiu. Răteg i Gancea i Loşfa i Poiana aǔ ţinut Băşcai Iştfan. […]ntelche i Cherleş aǔ ţinut Săbo Bălaş, căpitanul de în Hăstu. Sentu Iacom i Ida aǔ ţinut Corneş Gaşpar. Chiri aǔ ţinut Cătunai Mihaiu, ce ia în hotarul cetăţiĭ. Unfalov i Baton i Ceaba aǔ ţinut Meţenti Benedic. Ghiurghiu i Negherfalova aǔ ţinut Boşcai Iştfan. […]măneşti. […] ţinut banul Mihalcea. […] ţinut Săbo Gherghe. […] ţănut Ceachi Iştfan. […]iurdi Boldujariǔ. […]falăva […] muiarea lu Răzvan. Alşăsăciǔ a[…]ri Petră. Felşiusăciǔ […] Macrai Iştfan. Holpotaca aǔ ţinut Hernin Miclăuş. Iurzmezeǔ i Tăcafova i Chepşafalov aǔ ţinut Domoni Pal. Bolcu aǔ ţinut Nemeşu Ianuş. Rohi i Desnopataca aǔ ţinut Fiuzi Freanţi. Tochiuş aǔ ţinut Noghi Gaşpar. Caţco i Fiuliur aǔ ţinut Boşcai Iştfan. [122] XXIX Socoteală de venituri şi cheltuieli *Transilvania, [noiembrie 1599 – septembrie 1600] Să se ştie venitul ce-au venit îm mîna lu Dumitrachi vistiar: Sibiiul talere 15 000 Braşovul talere 12 000 Seghişvar talere 5 000 Mediiaş talere 5 000 Aniud talere 1 000 Orlaş talere 1 000 Sacsebeş talere 1 000 Cluj, Raţ Giurgiu talere 6 000 O(t) Ghiulaf, Raţ Giurgiu talere 2 000 O(t) jupaniţa Crîştov talere 1 000 O(t) jupaniţa Cocoş Iştfan talere 1 000 O(t) Turi Ianăş talere 500 O(t) Turda talere 1 000 Bistri[ţ]a talere 5 000 Stoica vistiar talere 22 000 Isar o(t) Braşov talere [4]33[3], bani [20] Sava armaş talere 5 900 Dej talere 800 Arar Freanţi talere 1 500 O(t) voievod, Stoica vistiar talere 700 O(t) voievod, Mihaiu cămăraş talere 906, bani 80 Vel-postelnic, de pre baie talere 1 000 Braşov ra(di) vama talere 2 000 De pre 30 de suliţ cu fiiară talere 13 Či(n) vǔ(s) ku(p) talere 95 653 Să se ştie lafe ce am dat den vistierie: […] lună Cazacii toţ: Branetschi, Valeavschi, Otcesalschi, Răstopcea, ko(n) 2917: lafă talere 14 585; mas talere 1 235. [123] Cazaci pedestri 18 şi ce-au fost rămas Stoica vistiar lipsă la cazaci ce-au venit cu el, talere 144. […] lună Ungri Macou Gherghel căpitan, ko(n) 916, lafă talere 4 780; mas lor talere 454, fără Chiş […]. […] Moldoveani Mîrzea i Anghelachi căpitani, şi lipsa Lupului hotnog, ko(n) 1 452, lafă talere 14 870; mas lor talere 542. […] Sîrbii Petco i Necula căpitani, ko(n) 1 650, lafă talere 16 500; mas lor talere 510, fără Mihaiu. […] lună Beaşlii sîrbi Marco hotnog, ko(n) 40, lafă talere 400, mas talere 30. 2 luni Dărăbanţii Jivco Roş, Mirda Ianăş, Nedelco, Radul căpitani, dorobanţi 4 000, lafă talere 25 948. 1 lună Dărăbanţii Jivco Negrul, Miclăuş căpitani i Dumitru hotnog, dărăbanţi 2 010, lafă talere 6 535. 1 lună Tunarii lu voievod şi ail u craiu şi dărăbani de la poartă, lafa lor talere 592. Dărăbani ungri ce se-au dus cu Turi freanţi, dărăbanţi 200, lafă talere 721. Gibri Gaşpar şi Ivan Brancovic, ko(n) 120, lafă talere 655; mas lor cu trăm (?) talere 132. Com[iş]ei, stegari, sichireaş o(t) tun, satargii, Marco vraci, croitorul […], sichireaş o(t) leagăne, lafa lor talere 2 147. Lafe mărunte, lafa lor fac talere 2 019. Či(n) lafe vǔ(s) ku(p), talere 92 799. Şi cheltuiala măruntă pre treaba lu voievod, talere 2 834. Či(n) vǔ(s) ku(p): lafe i cheltuieli, talere 95 633. O(st) u vistiar aspri 2 040. [124] XXX Zapis de danie *J. Mehedinţi sau *j. Gorj, 15 decembrie 1599 Vǔ ime oca I sna o stgo dha. Scris-am noi, nepoţi popei lu Stan şi ai stolnicului Sărbului de Cerneţ, anume Stănilă, şi Nicola şi Radul şi eu, preuteasa şi stolniceasa, ceasta a noastră scriptură cum să să ştie ce-au făgăduit părinţii noştri ce-s mai sus scriş popa şi stolnicul Sîrbul; la moartea lor să de svintei mănăstiri Tismenei ocine, anume: Bistriţa, cîtă va fi partea lor, toată, şi Argheviţa jumătate şi Tîntava toată cu tot hotarul. Aşijdere şi noi lăsăm şi dăm după moartea lor cărţile acestor ocine ce-s mai sus zise la svînta mănăstire cum au ei lăsat cu al lor cuvînt. Şi încă să nu va fi credinţa noauo, mărturie este Nicola armaşul şi Farcaş aga i Ion comisul şi Ghinea pîrcălabul şi Barbul cliucerul şi Stănilă […] şi tot săborul. Să ste cărţile acestor ocine la svînta mănăstire cumu le-au dat acei părinţi ai noştri pînă au fost vii, să fie moşii ohabnice svintei mănăstiri. Mara (?) Draga (?) Nicola Ion Farcaş [125] XXXI Scrisoare *Transilvania, 26 ianuarie 1600 Bane Mihalcio şi tu, vistiiar Stoico, dau-vă în ştire pentru omul cistitului împărat, ce-au trimes la noi; noi de toate bine pre rînd am înţeles şi ce poruncă ne-au trimes noi încă am socotit cu credincioşii noştri ce sunt pre lîngă noi şi oamenii bătrîni ce sunt mai pricepuţi aicea, de ştiu de toate rîndurile, ce cum iaste prentr-alte ţărî şi cum au fost tocmeala mai deinte vreame; ce noi, cum au fost porunca împăratului şi cum au fost scris în cărţile măriii lui la noi, ce ne va fi pohta noi să dăm în ştire împărăţiii lui de toate; ce, într-aceaea noi, de ce ne+au fost pohta am scris tot într-această carte ce am trimes la domneavoastră. Şi am scos şi porunca împăratului şi făgăduiala ce ne-au fost trimese la noi de o am tremes şi aceaea la domneavoastră; ce veţi vedea porunca împăratului şi făgăduiala cum ne-au scris şi veţi vedea pohta noastră ce-am pohtit de la cistitul împărat; ce, de veţi fi făcut voi vreo tocmeală cu împăratul, mai nainte pînă va veni această poruncă aciia la voi, iar voi să căutaţ pre această pohtă ce-am pohtit noi. Să va fi bine cu tocmeala ce-aţi făcut întru chip, voi să lăsaţ să fie cum aţi tocmit, iar, să vă va părea că iaste mai bună ceastă tocmeală ce-am trimes acum şi pohtă ce-am pohtit, iar voi să meargeţi să grăiţi împăratului să faceţ tocmeală pre această pohtă şi tocmeală ce-am trimes acum la voi; că, să va zice el, împăratul, cătră voi că aţ tocmit voi şi aţi făcut tocmeală, iar voi aveţi cuvînt a-i darea răspunsu de veţ zice: „Adevăr, făcut-am tocmeală, ce domneata ai trimes credinciosul măriii tale de credinţă şi cu această poruncă şi făgăduială a împărăţiii tale; iar domnealui au socotit pre porunca măriii tale şi ne-au scris să grăim măriii tale ce e pohta domniii lui”. Ce tocmiţi pre această poruncă şi pohtă ce pohtim noi, să nu veţi fi tocmit voi altă tocmeală mai bună, şi nevoiţi de pripiş cum mai curînd, că iaste vreamea aproape acum, cum vedeţi şi domneavoastră şi cum ştiţi, şi rîndul cum iaste încoace; şi, în vreamea ce veţi tocmi pre această tocmeală, voi cum mai curînd, de olac, să-m trimeateţi om cu carte de olac, să-m daţ [126] în ştire domniii meale. Şi am dat învăţătură şi lu Pandazi logofăt: ce vă va spune şi den gură, aceaea vă dau în ştire. Io Mihail vodă. Cu aceasta văţătură am mînat Pandazi cu Caroş Magloş, să pohtească de la păratul. XXXII Act diplomatic *Transilvania, [ianuarie 1600] 1 Întîiu, cîndu am venit Pătru Armeanul la împăratul, el au cerşut 10 răspundere lu Mihaiu voevo(da) şi au zis împăratul: ce va pohti Mihaiu voievod, tot să fie pre voie domnisale. 2 Ce-au cerşut Mihaiu voievod de la împăratul? Cerşut-au 2 000 de pedestri, 2 000 de călăraş, şi suntu; ce, cum veri zice, sta-vor au mearge-vor. 3 Răspunsu: împăratul au strînsu sobor toţi domnii, vlădicii, piscupii şi arhiiduchii şi toţi ai împăratului, păntru credinşa şi păntru bine ce au făcut Mihaiu voievod împăratului şi i-eu slujit, ca să-l ajute împăratuş, iară împăratul să-i dea ce va pohti Mihaiu vodă. 4 Răspunsu: ce va pohti Mihail voevo(da) de la împăratul, să-i dea, care cetăţ i va plăcea, însă mai multu să-i dau păntru atîta bine ce mi-eu făcut Mihail voevo(da). 5 Răspunsu: au zis împăratul şi tot soborul şi svatul, păntru vitejie ce au făcut Mihail voevo(da) şi destoinic am zis să fie Mihaiu voievod craiu şi fiiu său iară craiu. [127] 6 Răspunsu: Zis-au împăratul să însoare pre Pătraşco-vodă şi să-i dea din ruda împăratului, care-i va fi voie, şi să-l facă fecior al împăratului şi să fie al împăratului. 7 Însă, de va fi voie lui Mihail voievod să trimeatem oameni la margine, să păzească, ca să auză alalţi împăraţi şi domni că ţara este a noastră, iară Mihail voevo(da) este ispravnic preste toate, că să înţeleagă şi alalţi împăraţi cum este Mihail voievod ispravnic, să nu mai fie ceartă şi stricăciune. 8 Răspunsu: eu, împăratul, la domneta Mihaiu voievod rogu-te, în cestu rîndu să nu mergi la Moldova, că am înţeles că au dat canţelerul din leşi voie lu Jigmon csă strîngă oaste. Nu e vreame acum să ne batem cu Moldova, că turcii stau în spinare noastră, iară, să ne vom bate cu Moldova, noi să lăsăm turcii; iară noi am înţeles de un boierin po i(m) Sari şi are un fecior, ei îmblă iscoadă în ţara leşască, de spun la noi tot ce fac ei. 9 Răspunsu: eu, împăratul, zic, de veri vrea Mihaiu voievod să fac pre fiiu-tău craiu în Ardeal, eu împăratul să trimeţ omul mieu credincios să fie împreună cu fiiul domnetale, şi domneta iar veri lăsa omul domnetale credincios, iară domneta să fii ispravnic preste toate oştili; iară, ce veri pohti, tot va fi pre voie domnetale, şi-ţi voiu da încă mai multu decît veri pohti. 10 Răspunsu: împăratul au trimes la Franţa, la Spanea, la papa şi la toţ mai marii de bărbăţie şi de vitejie, ce eşti al doile Alexandru, ca să te ajute cu bani şi cu alte multe cinste, înfrumuseţate; ce vor trimete ei ajutoriu bani, iară eu încă de 3 ori mai multu. 11 Răspunsu: păntru vrăjmaş ce-au fostu mai denainte vremi, să aibă multă dosadă. 12 Răspunsu: multu rogu-te, carei au fostu acie mai nainte vreame de-au gonit crăiasa, de-ţi suntu drag, să prinzi pre Iambru Diiac; ce să nu-l laş nicecum, ce multu să-l pedepseşti. 13 Răspunsu: alta rog pre domneta Mihail voievod păntru acea ţară, să-i dai şi domneta, iară domneta ce veri pohti de la mine, eu totu-ţi voiu da domnetale. 14 răspunsure: încă iară rog pre domneta Mihail voievod păntru acea ţară, să nu se strice întru viaţa domnetale, şi ceasta a împărăţiei meale, ce să fie amîndouo una, în viaţa domnetale; că eu voiu să le las să fie pre voie domnetale, ca să cunoşti cum este mai bine, să fie tot după domneta. 15 Răspunsu: de astă zic împărăţie mea să-m fii frate den cei 4 fraţi, drag şi iubit; alta, păntru dragostea noastră, ce veri vrea să trimeţ la împărăţie mea, nu trimeate pre streini, ce-mi scrie cu mîna domnetale de la inimă; ce-ţi va fi voie, eu ţi voiu face. [128] 16 Răspunsu: cunoscut-am că este loc în Ţara Rumînească de iaste aur şi argintu; ce, să veri zice domneta, eu să trimeţu oameni să cruze (?) păntru binele domnetale, că am oameni de acel lucru, de ştiu venele şi de diamante, şi au lucrat şi în ţara ungurească, că păntru acestu aur şi argintu ştiu carei lucrează şi zic că este şi fier; ce, să va fi voie domnetale să-i trimeţ, şi veri vedea şi alte lucrure ce vor face. 17 Eu, împăratul, rog pre domneta să nu laş într-acel loc mulţi credincioşi, numai să laş 3: greci şi frînci şi lotreni; numai să goneşti calvini şi areianăş şi să iei beseareca, să o dai unde veri vrea domneta; alta, te rog să trimeţi oameni la Clujvar: în toate casele să fie cîte 2–3 oameni, că suntu răi. 18 Eu, împăratul preste toţ împăraţii, zic şi tot sobor să judeci domneta: ce veri face, să fie făcut şi, cum veri zice, să fie zis, cum să fie mai bine, şi, ce veri pohti, tot va fi pre voie domnetale. 19 Cum mi-eu venit solii din ţara Moscului de la împăratul, cum să-mi dea 10 000 talere de sute, să mă bat cu turcii, şi să-ş dea soru-sa după frate-mieu Maximiliian iară eu tătarul să-i fac să nu mai vie întru ajutoriul turcilor. 20 Că mi-eu trimes Spanea soli şi papa, şi mă roagă să nu fac pace cu turcii, numai la vară toţi să fim gata. 21 Desupra tuturora, că zicem mai bine cestu loc să rămîie la fiiul domnetale, păntru cinstea domnetale; iară domneta, ce veri zice, nu vom ieşi din cuvîntul domnetale; aceastea suntu în mîna domnetale, de le biruieşti; ce socoteaşte cu înţelepciunea domnetale să nu se bucure vrăjmaşii domnetale, multu eşti înţeleptu; ce să ne trimeţ răspunsu pre aceste cuvente la împărăţie mea. Io Mihail vodă. Carolo Magno m. p. Ce-au dus Cal Mango. [129] XXXIII Act diplomatic (ciornă) *Transilvania, [ianuarie 1600] Împăratul măriia lui şi ţara ungurească să caute bine aceasta că Mihaiu voievod domniia lui n-au gîndit cu aceasta că ară fi el în gura turcilor şi în loc de peire în Ţara Rumînească, ce, toată frica lăsîndu înnapoi, ispitit-au strişte mare; n-au gîndit de paguba ţărîi lui într-atîţia ani şi de chelciugul lui, ce în toate striştile au ispitit îm băsăul turcilor. Ardealul încă, ce sunt 74 de ani de cîndu au fost lepădat de supt curuna ţărîi ungureşti şi au fost închinat turcilor, iar Mihail voievod, cu tocmeala lui şi cu peire a mulţi voinici, au luat Ardealul şi l-au închinat cistitului împărat, şi de acumu înnainte se făgăduiaşte domnealui, pîn va fi viu, cu mare credinţă va sluji împăratului şi ţărîi ungureşti şi a toată creştinătatea; ce se roagă împăratului şi ţărîi ungureşti să-i socotească pentru această slujbă şi nevoinţă ce se-au nevoit, să-i lase Ţara Rumînească şi ţara Ardealului, să-i fie de moşie lui, şi cineşi se va ţinea den feciorii lui, să le fie moşie. 2. Altă: pohtesc de la împăratul şi de la ţara ungurească, cum ce hotar au făcut părintele măriii lui, Maximiliian împărat, cu al doilea Ianăş craiu între Ardeal şi între ţera ungurească, acela hotar să fie şi acum; den care hotar den ceastă vreame de răşmiriţă au tras la împărăţiia lui: una, Oradea cu ţinutul Biharului, şi Hustul cu ţinutul Maramurăşului şi ţinuturile Crasnei şi ale Solnocului şi ale Sărandului şi Nag-Baia cu Baia de Sus şi toate ţinuturile lor, carele au fost date de Maximilean împărat supt Ardeal, măriia lui împăratul să le lase să fie iar suptu Ardeal, cum au fost mai dentîiu. 3. Cum au avut domnii ce au fost înnaintea noastră voie de-au datu, au de supt cetăţi sate, au sămînţă rumtă, şi acum să fie aceaea să poci da şi eu olate, cu acea puteare cum au avut alţi domni. 4. Toate legile Ardealului, cum au fost în zilele altor domni, de se-au căutat în Ardeal judecata, ce vom judeca noi să fie judecat, şi să nu mai aibă voie a căutarea leage într-altă ţară. 5. De rîndul oştilor, măriia împăratului cu ţara-ş şi împreună cu ţara ungurească bine să ia amente şi să grijască cu Ardealul şi Ţara Rumînească în ce loc sunt; tot norocul creştinătăţii iaste aruncat pre aceaste [130] 2 ţărî, că, Dumnezeu să ferească, de-ară apuca turcul în ceaste 2 ţărî, ară fi peirea a toată creştinătatea, cum să ne ferească Dumnezeu de acea nevoie. Măriia lui cu ţara împreună acea grijă să aibă, pre ceaste 2 ţărî carele sunt băştile a toată creştinătatea. Derep aceaea, să aibă măriia lui grijă de lafa oştilor şi de ajutor, voinici unguri să vie cîndu vor trebui. Iar banii de lafă să vie la noi în luna lu marţi, 12 zile, cît va socoti măriia lui să ajungă oştilor, să nu cumva să aibă smenteală creştinătatea şi ceaste 2 ţărî. 6. Pohtim aceasta, cîte cetăţ şi ţinuturi vom dobîndi de la turci, acealea să le lase noauo, să fie cu ceaste 2 ţărî. 7. Dumnezeu să ferească, de-ară dobîndi turcii aceaste 2 ţărî, ţara Ardealului şi Ţara Rumînească, eu aşi pohti de la împăratul şi de la ţară, cum în ţara ungurească să-m dea olate, cît să aib venit întru an o sută de mie de talere, şi pentru aceasta să aib carte cu peceatea măriii lui; după moartea mea să rămîie rodului mieu. 8. Să ferească Dumnezeu, deac-aş cădea în robie, împăratul şi cu toţ domnii creştini să aibă a umbla şi să mă scumpere den robie; pentru aceasta încă pohtesc carte de la împăratul şi de la domnii creştini. 9. Cum au dat împăratul lu Batăr Jigmon teteluş de domnie, aşa mă rog măriii lui să aib şi eu ca acela. Alta: pohtim păntru ţinuturile ce-au fost mai dennainte vreame de moşie şi de ţinutul hotarălor cestor 2 ţărî, de ţara Ardealului şi de Ţara Rumînească, şi le-au fost luat turcii, de sunt supt mîna lor, cîndu va da Dumnezeu cu ajutorul lu Dumnezeu şi cu norocul cistitului împărat, să le dobîndim de la mîna păgînilor, ele să fie iar la moşie, şi să se ţie de hotarăle acestor 2 ţărî, cum au fost de veac; iar, de-aciia înnainte, cu ajutorul lu Dumnezeu, ce vom dobîndi de la păgîni, împăratul va face cum va fi voia împărăţiii lui, şi pohtim carte şi pentru aceasta. Pohta ce-am trimes pre Pandazi la păratul. [131] XXXIV Act diplomatic (text final) *Transilvania, [ianuarie 1600] Împăratul măriia lui şi ţara ungurească să caute bine aceasta că Mihail voievod domniia lui n-au gîndit cu aceasta că ară fi el în gura turcilor şi în loc de peire în Ţara Rumînească, ce, toată frica lăsîndu înnapoi, ispitit-au strişte mare; n-au gîndit de paguba ţărîi într-atîţia ani şi de chelciugul lui, ce în toate striştile au ispitit îm băsăul turcilor; Ardealul încă ce sunt 74 de ani de cîndu au fost lepădat de supt curuna ţărîi ungureşti şi au fost închinat turcilor, iar Mihail voievod, cu tocmeala lui şi cu peire a mulţi voinici, au luat Ardealul şi l-au închinat cistitului împărat, şi de acum înnainte se făgăduiaşte domnealui, pîn va fi viu, cu mare credinţă va sluji împăratului şi ţărîi ungureşti şi a toată creştinătatea; ce se roagă împăratului şi ţărîi ungureşti să-i socotească pentru această slujbă şi nevoinţă ce se-au nevoit, să-i lase Ţara Rumînească şi ţara Ardealului, să-i fie de moşie lui, şi cine se va ţinea den feciorii lui, să le fie moşie. 2. Alta, pohtesc de la împăratul şi de la ţara ungurească, cum ce hotar au făcut părintele măriii lui Maximilean împăratu, cu al doilea Ianăş craiu între Ardeasl şi între ţara ungurească, acela hotar să fie şi acum; den care hotar den ceastă vreame de răzmiriţă au tras la împărăţiia lui: una, Oradea cu ţinutul Biharului, şi Hustul cu ţinutul Maramurăşului, şi ţinutul Crasnei şi ale Solnocului şi ale Sărandului, şi Nag-Baia cu Baia de Sus, şi toate ţinuturile lor, carele au fost date de Maximilean împărat supt Ardeal, cum au fost mai dentîiu. 3. Alta, iar pohtescu, cum au avut domnii ce-au fost înnaintea noastră voie de-au dat şi au miluit cu sate şi cu olate, au de supt cetăţi sate, au sămînţă rumtă, şi acum să fie aceaea să poci da şi eu sate şi olate cui voiu vrea, cu acea puteare cum au avut alţi domni. 4. Alta, toate legile Ardealului, cum au fost în zilele altor domni, de se-au căutat în Ardeal judecata, ce vom judeca noi să fie judecat şi să nu mai aibă voie a căutarea leage într-altă ţară. 5. Alta, de rîndul oştilor, măriia împăratului şi cu svatul împăratului şi cu cei 7 herţegi şi cu alalţi domni creştineşti şi împreună cu [132] ţara măriei lui bine să ia amente şi să grijască, că Ardealul şi Ţara Rumînească în ce loc suntu; tot norocul creştinătăţii iaste aruncat pre aceaste 2 ţărî, carele suntu baştele ce se cheamă strejile şi apărătură a toată creştinătatea; că, Dumnezeu să ferească, de-ară apuca turcul aceaste 2 ţărî, ară fi peire a toată creştinătatea, cum Dumnezeu să ferească de aceaea. Derep aceaea, să aibă grijă măriia lui de lafa oştilor; alta, şi de ajutoriu, cînd vor tribui la vreame de treabă, iar măriia lui să grijască să trimeaţă voinici ce vor tribui. Iar, alta, pentru banii de lafă, să vie la noi în luna lu marţu, 12 zile, cîtu va socoti măriia lui să ajungă oştilor, să nu cumva să aibă smenteală creştinătatea şi ceaste 2 ţărî. Că, Dumnezeu ferească, aceaea să nu fie, de-ară dobîndi turcii ceaste 2 ţărî, ţara Ardealului şi Ţara Rumînească, eu aşu pohti de la împăratul şi de la tot svatul şi de la cei şapte herţegi şi de la toată ţara cum să-m dea în ţara ungurească olate, cît să aibu venit întru anu o sută de mie de talere, şi pentru aceasta pohtă să aibu carte cu peceatea măriii lui, cum după moartea mea să rămîie rodului mieu. 6. Alta, iar, Dumnezeu să ferească deac-aş cădea eu în robie, cum aceaea Dumnezeu să nu dea, iar cistitul împărat şi cu tot svatul şi cu toată ţara măriii lui şi cu toţ domnii creştineşti să aibă a îmbla şi a griji pentru nevoia mea, toţi să mă scumpere den robie; şi pentru aceasta încă pohtescu să aibu carte de la împărăţiia lui şi de la toţ domnii creştineşti. 7. Alta, cum au dat împăratul lu Batăr Jigmon titeluş de domnie, aşa mă rog măriii lui să aib şi au aşa. 8. Alta, pohtim pentru ţinuturile ce-au fost mai dennainte vreame de moşiie şi de ţinutul hotarălor castor 2 ţărî, de ţara Ardealului şi de Ţara Rumînească, şi le-au fost luat turcii, sunt supt mîna lor, cîndu va da Dumnezeu, cu ajutoriul svenţiii lui şi cu norocul cistitului împărat, să le dobîndim de la mîna păgînilor, ele să fie iar la moşie şi să se ţie de hotarăle acestor 2 ţărî, cum au fost de veac: iar, de aciia înnainte, cu ajutorul lu Dumnezeu, ce vom dobîndi de la păgîni, împăratul va face cum va fi voia împărăţiii lui, şi pohtim carte şi pentru aceaea de la împărăţiia lui. Io Mihail vodă. [133] XXXV* Chitanţă *Transilvania, 24 februarie [1600] Scriş eu, jupan Bărcan, mare vistiar, al meu răvaş să se ştie cum au dat bistriceanii lu Calmadi căpitanul şaptezeci şi sase de bucăţi caragiu; ci să oprească de ici nainte den bir, iar răvaşul meu să le fie în seamă. Într-alt chip să nu fie! XXXVI Act diplomatic *Transilvania, [30 martie – aprilie 1600] Răspunsul a domnului nostrum, milostivul măriia împăratului, dat solilor domnului lu Mihail, voievod al Ţărîi Rumîneşti, care au grăit cu cuvîntul lor. Înţeles-au aceasta domnul nostrum, împăratul, lu Mihail voievod credinţa şi sjujba cum au luat Ardealul, care lucru, cum au dat măriii [134] lui înnainte, cum cu ce dragoste de la inimă, dentîiu pre cistea lu Dumnezeu, după aceaea spre binele a toată creştinătatea, ce-au făcut, înnaintea măriei lui, încă iaste foarte lăudat pentru sjujbă cu credinţă ce-au făcut; de-acum înnainte încă creade măriia lui aceaea credinţă şi dragoste, mai nainte pre cistea lu Dumnezeu, pre acea ţară şi pre nălţimea numelui măriei lui. Mai nainte dă har lu Dumnezeu prentru strince ce au dat domniii-lui, care iaste la măriia lui foarte iubit şi rodul domniii-lui, derept care bine a domnilui cinste şi laudă-şi va arăta cătră domnealui şi cătră rodul domniii-lui. Ce se-au tîmplat între domnealui şi între gărdinariul, după aceaea, deac-au luat Ardealul la mîna lui, acealea se au oprăvit deodată cu moartea gărdinariului. De rîndul lu Baştea Giurgiu: mai nainte, cînd ară fi domnealui, Mihail voievod, de-a oprăvirea de loutura Ardealului cu măriia sa împăratul, fost-au lăsat lui cu ce va putea da ajutoriu domniii lui; după aceaea, avîndu el pază despre turci şi papa de Roma solul lui, Şeveruş piscop, îmblător între gărdinariul de-a oprăvirea, măriia lui, împăratul, nu se-au îngrozit de aceasta, pentru lucrul adeverit al gărdinariului, să meargă pre aceasta, cunoscîndu-ş vina lui, să iasă den Ardeal fără de sînge vărsat în creştini; Baştea Giurgiu a face, a înceape nemică n-au cutezat pînă gîndul şi voia gărdinariului n-ară înţeleage, ieşi-va den Ardeal au ba; să ară ieşi de voie, nici ară trebui nici oaste, nici arme; iar Mihail voievod, pînă a îmbla gărdinariul a svătui şi a-ş tocmi, lăsîndu toată cîştiga şi frica, au luat putearea despre el şi iaste adeverit că, fără ştirea lu Dumnezeu nu poate fi aceasta, că l-au bătut pentru necredinţa lui. Pentru că ce au rădicat Baştea Giurgiu oaste în hotarul Ardealului, căce au luat Mihail voievod Ardaelul cu numele împăratului şi au jurat ţara măriii lui, văzîndu aceasta vreame de răzmiriţă, să poată sta de aleanul Batărăştilor şi al vecinilor care au fost într-una cu ei; şi au fost cerut domnealui, Mihaiu voievod, ajutoriu, auzindu veşti den ţara leşască şi despre Moldova, şi, căce ştiind Ardealului şi Ţărîi Rumîneşti avîndu cărări largi despre Moldova şi despre turci şi despre tătari, de-au vrut pohti ajutoriu, n-au vrut să-l lase îm perire. Iar, să au făcut vreo pagubă siromanilor Baştea Giurgiu, care nu iaste în ştirea împăratului, oastea neînţelegîndu, măriia lui va afla leacul acelui lucru şi va căuta măriia lui urma celora ce-au făcut acea pagubă. De rîndul lafei oştilor: măcar c-au înţeles măriia lui că Mihaiu voievod totu venitul şi prada au luat la sine, care face mult preţ, derept însă nu numai aceaea care-ară fi înnapoi rămas, şi bani, şi arme de ajutoru va da măriia lui pentru slujba domniii-lui cea credincioasă şi-i va şti mare har; ce de acum înnainte încă cu tot ajutorul va fi, şi au poruncit [135] măriia lui pre solii măriii lui şi va grăi domnealui cu dînşii şi va oprăvi. Despre rîndul pohtei domniii-lui, ce-au pohtit de rîndul Ardealului, măriia lui au lăsat pre soli, carei sunt trimeş, şi va tremeate şi de acum cu domnealui de acela lucru şi de alte lucrure vietoare şi de ajutoriu; aşa vor grăi şi vor isprăvi cum va fi pre voia şi pre pohta domniii-lui. Despre ceaea care-au fost chemat pre Batăr Jigmon în ţară şi, lui şi gărdinariului cu svatu şi au ajutoriu în aleanul împăratului, despre aceea măriia lui cîştigă va avea lor; neamişii, care sunt fugiţi den războiu, de-s fugiţi, aceia să se iarte; neamişii den Ardeal, cine au bucate şi olate în ţara ungurească, şi iar neamişii den ţara ungurească, cine au în Ardeal bucate şi olate, aceia să aibă slobozie a-şi ţinea olatele şi bucatele; despre cărţi de ocină a lu Jigmon, date de el de a spargerea, de acealea domniia-lui cu solii măriii lui şi care sunt oameni dennainte den Ardeal, dempreună să caute şi să judece. Şi, de aciia încolo, cîndu ară fi vreo pace cu turcii, nici Ardealul, nici Ţara Rumînească nu le va lăsa afară, că şi măriia lui şi ţara are cîştigă pre aceale douo ţărî. În vreamea de acum, cîndu de pace nu poate fi, numai să ne ară arăta un prilej, iar acum să ne gîndim şi tare să ne grijim de pre rîndul oştilor ce va lipsi, şi pohtele turcilor ceale ficleane să le urîm şi mai mult, pre domnealui, Mihail voievod, fără ştirea împăratului nici o pace să n-aibă a face cu turcul. Iar să ară trimeate cineva împăratul măriia lui la Ibreain paşa de rîndul pacei el, depreună oprăvind cu solii domniii-lui, pentru ce care lucru soliei şi svatul domniii-lui să-l poată acoperi cum mai pre lesne, măriia lui au tremes oamenii săi în solie în Ardeal şi are a trimeate şi de acum înnainte carei au a isprăvi cu Mihail voievod de pre tot lucrul. Ce pohteaşte Mihail voievod de rîndul ajutoriului: călăraş şi pedestraş den neamţi şi den unguri, pentru paza trupului domniii-lui, măriia lui va trimeate; de rîndul tunarilor, nu va avea domnealui nici o smenteală, numai să spuie cîţ vor trebui. De rîndul tătar-hanului, să ară vrea a trimeate domnealui ca să nu oştească într-aleanul măriei lui, trebuiaşte a se înţelege cu împăratul. De rîndul celui paşă tătărăsc ce-au fost prins în Hust pentru sloboziia bucuros va face pohta domniii-lui, numai să nu fie închinat înnaintea căpitanului şi a viteajilor, să aibă grijă domnealui să ia preţul descumpărăciunei la domnealui despre el. Aceastea împăratul măriia lui în vreamea de acum au răspuns către solii domniii-lui; de aciia se făgăduiaşte cu toată mila spre domniia-lui. Această carte au ieşit îm Pilzna, luna fevruar, 3 zile, într-o mie şi şase sute de ani adusu-o-au Stoica. [136] XXXVII Chitanţă *Cluj, 5 aprilie [1600] Jupan Bărcan vistiiar, să se ştie cum se-au plătit clujvăreanii de dajde de bir de 4 talere, talere 666 de le-au oprit păntru unealte, ci au dat lu voievod. Iar răvaşul nostru să le fie în seamă la vistieriia domnu-nostru. Bărcan vistiar XXXVIII Poruncă *Transilvania, 13 aprilie [1600] Io Mihail voeo(da) Bžiju ml(s) tiju gp(da)rĭ Zemle Ardě[ls]ki, piše(t) g(sd)va mi po(č)teno(m) pra[v]ite(l) g(sd)va mi župa(n) Dumitru veli(k) dvo(r)ni(k) să cauţ de rîndul acestor oamini anume [137] Oprea de Cordun i Undriaş de Corcova c-au venit naintea domniii meale ş-au spus Oprea de Cordun cum au pus Nica vistiarul un bir în Cordun ca să le ia ocina şi o au luat. Dece să cauţ pre Nica vistiarul să-l juri pre ivanghilie cum n-au pus el acel bir în Cordun, ce l-au fost pus crăstătorii den seamă. Dece de va jura cum nu l-au pus el acel bir, el să-şi ţie ocina, iar de nu va jura, să faceţi carte acestui om să-ş ţie el a lui moşie. Aceaeaş ţi grăiescu, într-alt chip să nu fie. Amin. XXXIX Zapis de danie Bălgrad, 14 aprilie 1600 Eu, jupaniţa Samira, ig(s)p(d)ža Velica, featele lu Ivan vornicul i Ştefan, feciorului lu Pătru, nepotul lu Ivan vornicul, scris-am aceasta a noastră carte sventei dumnezeieşti mănăstire ce se cheamă Golgota, unde iaste hramul svetoe prěobrěže[nie], ca să fie sventei mănăstire partea păr[i]ntelui nostru, lu Ivan vornicul, den satu den Răzvad, toată şi cu rumînii cîţi vor fi, toată ocina, de cîmpu şi den pădure şi den deal cu vii şi den cap pînă-n cap, de pretutindinea, păntru că acea parte de ocină şi cu rumînii au fostu cumpărătoare pre aspri gata de părintele nostru, Ivan vornicul, încă mai dennainte vreame. Iar noi acum, după moartea părintelui nostru, Ivan vornicul, noi am datu ş-am miluit svînta dumnezeiască mănăstire, ce iaste mai sus scrisă, şi am scris pre părintele nostrum, Ivan vornicul, la pomeanic în svînta mănăstire la svetoe žrǔtǔ(v)ni(k) şi am scris şi pre răposatul frate nostrum Pătru la pomeanic [138] în svînta mănăstire şi au scris şi pre noi la pomeanic la svînta mănăstire. Şi am datu noi cu bunăvoie a noastră şi cu ştirea a multi boiari ca să fie mănăstirei ocină şi moşie, iar părentele nostru Ivan vornicul şi noi toţi să fim pomeniţi în veci [în] svînta mănăstire. Aşa am datu noi [şi] am miluit şi de nimea mîntuială să nu aibă niciodată, iar cine se va ispiti [a] strica pomeana părintelui nostru, acela să fie blăstemat de 318 o(t)ci şi aimentrea să nu fie preste zisa noastră. Pi(s) Oancea u Belgrad, m(s)ca a[p] 14 dni, v(ǔ) lě(t) 7 108. Zapis o(t) Golgota pre Răzvad. XL* Însemnare [p. 23 aprilie 1600 – 18 august 1601] De la solul Şpanei carele şade lîngă împăratul nemţescu. [139] XLI Salvconduct *Transilvania, 14 mai [1600] Piše(t) jupan Teodosie, mare logofet, aceasta a me carte acestui nemiş Olasi Ianăşu den Belgrad, ca să fie în pace păntru că l-au fost mînat nemişii să meargă cu turcii solii, iar eu l-am iertat de ceastă cale ca să se ducă să-şi aducă jupîneasa-ş de la Lugoj şi nime să nu-l bîntuiască preste carte mea. XLII Zapis de vînzare *Creaţa – j. Ilfov, 14 mai 1600 Scris-am eu Staico, i Stroe acesta al nostru zapis la mîna Oprei o(t) Creaţa, să se ştie că i-emu vîndutu parte noastră toată den sat den Tomşani cu rumînii, anume Undreiu cu feciori, [140] anume Căzan şi Stan şi Dima şi Stănică şi nepoţi lui, anume Nedelco şi Stoica şi alţi rumîni ce se vor afla pe ace parte a noastră. Şi o amu vîndutu noi de a noastră voie dereptu 32 000 aspri. Mărturie Vădislav, văru-meu Tatul şi Radul şi popa Bade şi Oprica de Creaţă, de Mătăsari Tecăşan şi Dragomir de Săveşti, Stan şi mulţi megieşi. Şi amu scris eu popa Bade de Creaţa. XLIII* Însemnare [p. 27 mai 1600 – 18 august 1601] A lu Căpturi păntru jurămîntul. XLIII* b Însemnare *Mediaş, [30 mai 1600] Eu, banul Mihalcea, am scris. [141] XLIV Act diplomatic *Moldova, [mai – iulie 1600] Învăţătura domnului lu Mihaiu, voevo(da) Tărîi Rumîneşti, ceau dat solilor ce-au trimis la craiul leşescu. Cu cît păntru luotoarea Moldovei avem păsu de către leaşi, trebuiaşte să dăm seama păntru ceam luat Moldova şi aşa trebuiaşte să dezlegaţi lucrul. 1. Pînă am fost în Ţeara Rumînească, atunce încă Ieremiia voievod şi cărţi şi soli au trimisu pentru noi, să întărîte turcii asupra noastră, şi ne-au micşurat numele nostru ş-au scornit acatare lucrare pre noi în toate laturile, ca să perim. 2. Ş-aceasta încă se-au întîmplat cîndu am fost în Ţeara Rumînească: el au cerşut de la împăratul turcescu frăţini-său domniia mea şi i-au fost gîndul cum mă va piiarde. 3. Această lucrure încă ară fi destul a ne învrăjbi; ce, dereptu aceaea, încă am aşteptat să se puie jos, şi am trimes soli şi cărţi la elu să se pleace, să fim cu frăţie, şi ne-au dat răspunsu bunu, iar, pre de alte laturi, el au trimes cărţi şi soli de-au îmblat de să rădice turcul şi tătarul asupra noastră, şi i-am apucat şi cărţile la mîna noastră. 4. Acum, de curîndu, au ţinut pre Batăr Jitmon lîngă el, în Moldova, şi s-au sfătuit cum va face să ne strice şi să ne învrăjbească u leahul şi să se rădice cu turcul şi cu tătarul pre noi să ne piiarză cu doamnă-mea şi cuconii sau să ne scoată den ţară şi să ne ia ţeara. 5. Prinsu-i-am ş-alte cărţi cu care au înblat furiş să pleace ardeleanii cătră el; în toată mîndriia se-au ispititu în aleanul nostru şi pre noi, care-i suntem slugi credincioase a toată creştinătăţei, ne-au băntuit în slujba noastră care cu cărţile lui vom adevăra, că sunt [142] la mîinile noastre. Aşa văzîndu noi perirea noastră şi cugetul lui cel rău, ce ne-am apărat, şi cu ajutoriul lu Dumnezeu ne-am isprăvit lucrul ş-am stătut de băsău păntru stîmbătatea lui, şi n-am rădicat sabiia spre craiul leşescu sau spre ţeara lui, să ne chemăm noi vrăjmaşii lor. Nici de-acum înainte nu vom să greşim lor nimica, ce vom sili în toată vreamea cum să slujim măriei lui şi ţerîi măriei lui cu credinţă şi cu blînzie. Rugămu-ne măriei lui şi ţerîi măriei lui cum, s-ară fi grăit aimintrea cineva păntru noi, să nu-l creadeţ, ce aşa să stiţ şi să creadeţ că iaste aşa cum am scris mai sus. Ce nu vă porniţ pre cuvintele altora carei îmblă să facă vrajbă şi sfadă întru toată creştinătatea, şi să nu îmble măriia lui în aceasta cu ţeara, să rădice sabiia în aleanul nostru, fiindu noi slugile creştineşti şi un sînge cu creştinii; şi ei încă suntu creştini şi să nu tragă băsău pre noi. Iară, cum au fost trimes măriia lui solul, pre Tarnoschi Andreiaş, noi suntem gata a sluji cu mare pace măriei lui şi ţerîi măriei lui, şi acum încă nu ne lepădăm de aceasta, numai ce vom să înţeleagem voia măriei lui mai deşchis şi mai luminat. Care lucru înţelegîndu că se va semăna între măriia lui şi între noi, poftim să ne dea măriia lui a ştirea pre cestu om ce l-am trimes al nostru, cum acestu lucru între noi voiescu măriei lui cu sfatul împreună a ne întărirea cu jurămintele lor. Io Mihail vodă. XLV Însemnare *Transilvania, [9 iunie – septembrie 1600] Eu, Marcu logofăt, să se ştii cum au adus de la Seghişoara de trei ori cîble 1 000 tocma. [143] XLVI* Însemnare [iunie ? 1600 – 18 august 1601] Păntru Maco Giurgiu. XLVII Însemnare Bălgrad, [6 iulie, 1600] Să se ştie cum, cîndu am cumpărat aceşti rumîni, cîţi suntu în ceastă carte scriş, noi am dat pre ei tot galbeni. Şi pre aceea vreme au fostu umblat galbenul cîte 140. Şi au fostu dat galbeni [de?] toţi 93 (?), fac […]. [144] XLVIII Act diplomatic *Alba Iulia, [11 – 29 iulie 1600] Mihail voevo(da), domnul ţărîi Ardealului şi al Moldovi şi al Ţărîi Rumîneşti, ce pohteaşte de la cistitul împărat al Romei. 1. Îngăduit-au pre voia împăratului cum să ţie Ardealul cu nume de gobărnator, într-acest chip cum să-l ţie pîn în viiaţa domniii-lui, iar după moartea domniii-lui să fie pre feciori, fir pre firul lui; iar, Dumnezeu să nu dea, să se va svîrşi firul feciorilor domniii-lui, să fie ţara îm mîna cistitului împărat al Romei. 2. Alta, pohteaşte: ţara Moldovei să fie de moşie, fir pre firul lui, şi pre feciori şi pre feate, ca şi Ţara Rumînească şi aceaste douo ţărî, ţara Modvei şi ţara Rumînească, să se va svîrşi sămînţa domniii-lui, iar aceaste ţărî să aibă voie de cistitul împărat să-ş puie domnu cine le va plăcea lor den ţărîle lor şi să ia steag de la cistitul împărat şi să slujască împărăţiii Romei; şi judecata să le fie în ţara lor, să-i judece domnul cu svatul ţărîi lor, să nu iasă a se judecarea într-altă ţară; şi călugării şi popii şi mănăstirile den leagea lor şi den obiceiul lor nimea să nu-i scoată. 3. Alta, pohteaşte, în ţara Ardealului, Gherghinul şi Ghelăul şi Veciul şi Făgăraşul, cu tot ţinutul şi venitul lor, şi, în ţara ungurească, Hustul şi Chiuivarul, cu ţinutul şi cu venitul, în cest chip de moşie şi pre feate ca, de se va svîrşi sămînţa feciorilor, să cază pre feate, ca să nu fie gonite den Ardeal. Pentru slujba domniii-lui, şi, cine va dărui Dumnezeu cu domniia în Ardeal, el să n-aibă a luarea aceaste cetăţi, nici venitul lor dem mîna lor. 4. Alta, pohteaşte: să poată da şi milui pre cine va vrea cu ocine şi cu sate şi, cui va da de moşie, să-i fie moşie, şi, cine va ieşi vinovat, au neamiş, au boiar, au sărac, toţ să se judece; cumu-l va ajunge leagea, aşa să piiară. [145] 5. Alta, pohteaşte: ceale cinci varmeghii carele sunt Biharul şi Solnocul de Mijloc şi Maramurăş, Sărandul, Crasna să se rumpă aicea cătră Ardeal, cu cetăţile şi cu ţinuturile, cum au fost mai dennainte vreame. 6. Cum cetăţile de pre margini ce se vor slobozi den mîna păgînilor spre domnealui: Timişoara, Felnacul, Cenadul, Beşcherecul, Panciova, Berinul, cu toate ţinuturile cîte sunt pîn în Dunăre, să fie moşie, fir pre fir, şi pre feate. 7. Cum, de va vrea măriia lui să tot oştească, măriia lui să-m dea pre Ardeal bani, cum au dat lu Batăr Jigmon, şi pre ţara Moldovei, ca şi pre Ţara Rumînească. 8. Alta, ce teteliuş au fost dat lu Batăr Jigmon, acela să se dea şi domniii-lui. 9. Alta, acum: în ceaste trei luni ce sunt înnainte, avgust, septevrie, ohtovrie, în toată luna să dea cîte o sumă de mie de talere; fac trei sute de mie de talere, şi acum curînd să-i trimeaţă. Şi domniii-lui i pare bine, căce au zis cistitul împărat să facă băi cu banii măriii lui; ce, cine va fi lucrător după băi, de nu va plăcea şi de nu va lucra bine, să aibă domnealui voie să puie altul, carele va face dobîndă ţărîi. 10. Alta, cînd va trimeate domnealui la căpitanul den Caşa pentru păsul ţărîlor, el să saie cu toată putearea, să nu aşteapte pîn va veni poruncă de la cistitul împărat. 11. Alta, de rîndul solului, cine va veni den svatul împăratului, să fie aicea pînă va fi vreame de oşte, ca să poarte grijă de trebuinţa oştilor şi de hotară ce se vor face despre păgîni; şi judecata ţărîi să fie aicea şi să se rumpă aicea, să nu iasă den ţară afară, iar omul împăratului să n-aibă a judecarea neci a darea, nici a luarea, numai domnul să aibă a judecarea şi a darea, cu svatul ţărîi. 12. Alta, de solul nostru, cine va şedea lîngă cistitul împărat să aibă mertic şi cheltială şi cinste mare de către cistitul împărat şi de către tot svatul. Io Mihail vodă. Duhtor Peţi cu ce-au venit. [146] XLIX Însemnări *Cluj, [p. 7 august – septembrie 1600] Luat-amu eu Teodosie logofăt o(t) Cluju talere 1 000 de cestu bir de 6 talere. Dat-au la Tudosie logofăt, za bir za seše(st) talere, talere 1 000. Bărcan vistiar. La Cluju za aspri. L Scrisoare *Sebeş, j. Alba, 2 septembrie [1600] De la jupînul Nica vistiar. Scriş la al mieu mai mare frate, jupînul Lucaciu, bulgărul Sibiiului, multă sănătate. După aceaea-ţ dau […] domnitale şi mă miru de cea minte mare înţeleaptă ce [147] aveţi şi jurămînt ce-aţi jurat cu domnu nostru […]. Faceţ atîta răutate de-aţ rădicat săsimea toată de ucide oamenii noştri. Au pare-vă domniia voastră că domnu nostru iaste fără de oşti şi fără de oameni? Nu chipzuireţ aceaea, că în deşert chibzuiţ. Şi puteţ vedea acum ce vin de oşti […] şi veţi vedea de-acum înnainte ce vor veni în toată […]. Dece socotiţ că domniia voastră nu sunteţ deşerţi de minte să vă rădicaţ ca alţii cum veţ înţeleage preste puţină vreame şi de-aceea ce vor păţi. Iar despre domniia voastră mare nădeajde au avut domnu nostru şi de-acum înnainte tot are nădeajde. Ci mă rog domnitale nu-ţ potrivi mintea cea […] cu a alaltora ce sunt deşerţi de minte că ce se va face veri vrea să dai seama înnaintea lu Dumnezeu. Ci mă rog c-am trimis aciia doi feciori ai miei, iar mi i-aţ oprit în cetate. Că ce faci domneata aşa? Rogute să-i lăsaţ să vie cu birăul de cicea den Sas-Sebeş. Alţi feciori am trimis cu neşte unealte, dece ş-aceia i-au ucis. Foarte mă rog domnitale şi Dumnezeu să te veselească. La al mieu frate, jupan Lucaciu, bulgărul Sibiiului. LI* Însemnare *Transilvania, [25 septembrie – 3 octombrie 1600] Păntru Săleşte Ianăş. [148] LII* Însemnare [30 septembrie 1600 – 18 august 1601] Păntru tocmeala ce-au făcut ţara să dau fămeaia. LIII* Însemnare [2 octombrie 1600 – 18 august 1601] Păntru să trimeţ boiarii. [149] LIII* b Însemnare [p. 14 octombrie 1600 – 18 august 1601] Maşa căeţeş (?) ce-i turceşti ce-au trimes păratul. LIV* Însemnare [octombrie 1600] Maşa ce-am trimes la Baştea. [150] LV Zapis de danie *J. Vîlcea, [25 noiembrie 1600 – iulie 1602] Scris-am eu, Sta[n]ca, fata popei Radului o(t) Ca[co]va, zapisul meu la mîna unchiu-meu popei, lu Anghel o(t) Sărăcineşti, ca să ţie parte de moşie a tătini-meu, popei Radul o(t) Cacova, că a făcut zile păresimile şi toate slujbele cîte trebuie scoase la moarte omului 6 suflete şi au făcut dn casa lui şi din bucucatele lui anume lu Roman, Neaga, popa Radul, Ancai, Stancai, Radul. Şi au lăsat toată nevoie lor, după capul lui, popei, lu Anghel o(t) Sărăcineşti, şi au făcut 9 sărăcuste, cu putere lui, acestor pristăviţ de lume. Iară, cine să va ispiti preste scriptură me într-altul chip, să fie blăstemat de mine şi Dumnezeu şi de 318 o(t)či sti vǔ Neke(i). Şi mărturie este: popa Toma, Stanciul i Stan Ţendre, Oprea, Bîrglez, Crăica, popa Anghe. În zilele lu Simion Moghila vo(i)v(o)da. LVI Zapis de danie *Craiova, 21decembrie 1600 Scrise jupînul Preda, marele ban al Craiovei, şi jupîneasa Catal[i]na, băneasa, şi cocoana Mara aceasta a noastră carte sfentei mănăstiri [151] de la Stăneşti, cum să se ştie că amu dat sfentei mănăstiri satul Bolomireştii tot, cu tot venitul ca să fie sfentei mănăstiri, că amu miluit cu acel satu păntru sufletul răposatului jupînului Predei, marelui ban. Şi amu cumpărat acel sat ra(di) aspri 9 000 go(t). Şi le-am scos birul. Dreptu aceae amu miluit sfînta mănăstir[e] să-i fie în veciia veacului. Amin. Pi(s) Dumitru logofăt, m(s)ca de(k), 21 (dn), vǔ lě(t) 7109. LVII* Însemnare *Alba Iulia, [1600] Şi hotaru Ardealului. Pohta ce-am pohtit: Moldova, Ţara Rumînească. [152] MOLDOVA LVIII Inscripţie pe o icoană *Mănăstirea Putna, 1566 Înţelepciunea au zidit şie casă. LIX* Însemnare *Galaţi, 1570–1571 Fiind cumpărată această sfîntă psaltire şi dată pomeană besearecei den Gălaţi, de un vornic, anume Radu, porecla lui […], să dezlegă fiind ca veache. Pentr-acea […], acesta vornic Radu, carele o dedease pe [rind] (?) şi neavînd cine o lega, iată jiupîneasa Tămăşoaie grecoaia să află [de] o deade la meşter de o legă, ca să aibă şi ea pomeană. Pentr-acea, ce preot să va afla [la] beseareca din Gălaţi, să pomenească şi pre Radu carele o au dat ş pre părinţii lui şi să pomenească în sfînta liturghie [153] şi pre aceşti […] Toma č(d), Dobra č(d), Radu. Că zice svînta scriptură: Blaže(n) mu(ž), adecă „Ferice de bărbatul ce nu mearge spre sfatul necuraţilor şi pre calea păcătoşilor nu [stă] şi spre scaunele pierzătorilor nu şeade. [Ce] întru leagea lui Dumnezău îi voia lui [şi] întru leagea lui să învaţă zua”. […] 7079. LX Zapis de vînzare *Brăhăşeşti – j. Galaţi, 4 aprilie 1577 Adecă eu, Petrea Brahăş, scriu şi mărturisescu cu cestu zapis al meu cum am fostu cumpărat o parte de ocină, din sat din Brăhăşeşti, de unde au fostu şedzindu Cudrea, din jiumătate de sat, a cincea parte ce s-a aleage partea Anuşcăi şi a fratelui ei, Măteiu, şi eu o am vîndut lui Dumitru Teahni şi femeei sale, Teclei, dereptu doauo sute şi treidzeci de florinţi bani tătărăşti, ca să-i hie lui ocină şi moşie, în veaci, neclătită. Şi în tocmală ne-au fostu Ona suliţaşul şi Burbar spătărel şi Cociubă de-acolea şi mulţi oamnini buni. Şi eu, Ştefan diiacul, am scris şi pre mai mare credinţe ne-am pus şi peceţile ca să se ştie. [154] LXI Zapis de vînzare *J. Bacău, 11 martie 1581 Eto a(z) Druţea scriu şi mărturisescu eu, cu cest zapis al mieu, cum am vîndut eu a mea parte de ocină din sat Poieni, cu tot venitul. Am vîndut nepotu-mieu, lui Ignat Doboş şi surorii sale, Albei preuteasii, dereptu un cal şi treizăci de talere, ca să le fie lor direaptă ocină […] lor şi nepoţilor lor […] vîndut pentru că ficiori n-am ca să le fie lor direaptă moşie în veaci. Dinnaintea lui Dumitru Pleşea, vătavului de Nicoreşti, şi Mihnea o(t) ta(m) şi Coste sta(r) din Stăneşti şi Gliga din Buciumi şi Buda din Mal şi mulţi oameni buni. Deci noi, aceşti oameni, carii mai sus scrie, dacă am văzut tocmală de bunăvoie, noi încă ne-am pus peceţile, pentru mai mare mărturie ca să să ştie. LXII Însemnare* *Moldova, [p. 19 noiembrie 1582 – a. 19 august 1591] 60 000 as, iară Baiazit ianičer, logat Iani. 10 000 as Nicola Maiar, Iani. 130 000 as logat. 100 000 as Cara Suleiman, Iani logat. [155] 13 000 as Chiriachiazi şi Harite, logat Iani. 100 000 as Iani, Tingoi, lot Iani. 100 000 as Ialez Čelebi, lot Iani. 20 000 as Harita Firangoplo. 5 200 as Iani, Abaği. 5 000 as Dumitri, Nicola. 86 600 as logat. 51 000 as Apostol Sari, Iani logat, Iani. 100 000 as logat Iani da la Nicola sitolnic. 40 000 as muşcat, iară ban, Mahmut čeavuş, noe 19. 30 000 as Duca cheihaia, Mahmut čeavuş, noe 10. LXIII Însemnare* *Moldova, 14 iulie [1583–1591] Aşa merturisit che n-ari alte urič; de se va afle, se nu ţii în sema. Iun 14. [156] LXIV Însemnare* Iaşi, 4 august 1583 Pus-am mena domniia-mele. LXV Însemnare* *Moldova, [p. iulie 1586 – a. 19 august 1591] A la Manolu, se şti če logat. [157] LXVI* Zapis de vînzare Drăguşeni – j. Iaşi, 15 august 1586 Adecă eu, Tudora Ţiţul, fata lui Gaşpar, sora Giurjii păharnicul şi Agahieşoanii, însămi pre mene, mărturescu cu cest zapis al miu, cumu am vîndut a mea deraptă ocină şi moşie den sat din Drăguşeani, den partea de mijloc ce să va aleage a mea parte cu tot venitul, nepotu-miu, lui Necoară Bantăş vornicul, deretu 20 talere şi un cal, să fie dumisale deraptă ocină şi moşie şi feciorilor lui. Şi într-a noastră tocmală au fost Gheorighe vornicul şi Pătru vornicul, Gavril Olte den Căpoteşti şi Semion den Freanşiuşi şi Ioilă o(t) tam şi Dan vătaful o(t) Scheai şi Gherasim o(t) tam şi Dămian o(t) Căpoteşti şi Cojuc o(t) tam. Însă cîndu amu vrut să vîndzu, amu întrebat nepoţii mii şi ruda mea ş au dzis să o vîndzu şi nu s-au aflat nime să mi-o platască numai ce s-au aflat nepotu-miu Necoară Bantăş, la nevoia mea şi la sărăciia mea, de miau făcut bine cu acei bani şi cu acel cal. Acest-am audzit şi amu vădzut şi mărturim cu sufletele noastre şi pri mai mare mărtorie neam pus aste peceţi. Pis o silo Drăguşeani o dum Necoară. Bantăş vornicul. Pis popa Andonie o(t) Childeşti. Pis o selo Drăguşeani vǔ lět 7094 msca avgost 15 dnie. [158] LXVII Însemnare* *Moldova, [p. 17 februarie 1587 – a. 19 august 1591] 150 000 as logat. 50 000 as, iară logat. Tersihane imin. LXVIII* Zapis de danie Dăguşeni – j. Iaşi, 15 martie 1587 Adecă eu, Nastea, sor Giurjii păharnicului şi Agafieşoanii, însămi pri mene mărturescu cu cest zapis al miu, că mi-amu vîndut a mea deraptă parte de ocină şi moşie, din satu den Drăguşeani, nepotu-miu, lui Necoară Bantăş vornicul, şi mi-au dat un cal şi 6 coţ de felandrăş şi 10 talere bătute. Cîtu să va aleage partea mea să-i fie deraptă ocină şi moşie, şi lui şi feciorilor lui şi nepoţilor [159] lui. Şi în tocmala noastră au fost: Cîrstea şătraru şi Bucimaş vornicul şi Pătraşco Purcel şi Coace Pătru vornic şi Gavril şătrărel o(t) Crăciuneşti şi Holea pîrcălab şi Uşearul o(t)t Rohuteşti şi Petrea o(t) tam şi Alexa o(t) Tatomireşti şi Lazor şătrărel o(t) Şcheai şi Drăguiană vistărnicel o(t) tam, şi popa Andronie o(t)t Chldeşti şi însumi amu scris şi mulţi oameni buni şi bătrîni de prigiur, megiiaş. Aceast-amu vădzut cu ochii noştri şi mărturisim cu sufletele noastre şi pre mai mare mărturie ne-am pus peceţile. Pis o sǔlu Drăguşeani u dom Bantăş vǔ l 7095 msca mart 15 dne. LXIX Zapis de întărire Iaşi, 15 aprilie 1587 Eto a(z), Bucium, ve(l) dvo(r)ne(k) do(l)nii zmle, dat-am cartea mea acestor oamini, anume Necoară şi Ştefan, din satu den Murgeşti di pri Crasna, spri aceea ca să fie tare şi putearnici a ţinea partea de ocină de acolea a lu Ionaşco Buboc, nipotul popei lu Murgu, pentru căci au ucis un om, de au murit şi i-au plătit capul Necoară şi Ştefan di la mene; iar Ionaşco Buboc n-au avut cu ce plăti capul, ce au fugitu. Însă să se ştie că mi-au dat 12 boi. Iar neminele din rudile lui să n-aibă treabă a ţine partea lui di ocină, pentru că au fost fraţii lui, Marco şi Petrea, de faţă naintea mea şi n-au avut puteare să-i plătească capul Pentru aceea, i-am făcut şi noi această scrisoare a noastră, ca să ţie ace moşie, partea lu Boboc, în bună pace. Iar di se va afla ceneva din [160] rudili lui să aibă a darea acei 12 boi şi trii galbini de ciobote lui Nicoară şi lu Ştefan, iar di nu se va afla nemenile din rudili lui să li plătească ce-au dat, iar ei să ţie acea ocină şi feciorii lor, în veaci. Aiasta scriiu şi mărturisescu cu această scrisoare a mea, să se ştie. Şi am scris eu, Ghiorghie logofătul cu mîna mea această scrisoare, să se ştie. LXX Însemnare* *Moldova, [p. 14 septembrie 1587 – a. 19 august 1591] 39 povar şi 40 000 aspră; se ştii. Ai 7095, luna mai, am tirămes haračul; 39 povar şi 40 000 aspră, cu Urăche culčer; dat cu Nicole sitolnic; se şti: 8 povar as supra, iară. 100 cai detoriia vec; se ştii. 6 povar aspră am tirămes cu Sitančul aga. Sep 14. 5 000 tal am tirămes cu Ivan uşar, Ianancul detoriia. 20 povar am tirămes cu Dumitri postelnic, paratul. Sep 10. [161] LXXI Tabele cronologice *Moldova, 1587–1588 De la Adam pînă la potop 2262 ai. De la Adam pînă la Avram 3332. De la Avram pînă au ieşit jidovii den Eghipet 505, iară de la Adam pînă atunce 3837. De la ieşitul jidovilor pînă la Saul, întîiul împărat jidovăscu 547, iară de Adam pînă la Saul 4384. De la Adam pînă la Alexandru Machidon 5209. De la Adam pînă au născut Hristos 5500, iară pînă au pus Hristos pe cruce 5533. De la învierea lu Hristos pînă la Costandin împărat 285, iară de la Adam pînă la Costandin 5843. De la Adam pînă la Lăv împărat, feciorul lu Vasilie Machidon 6018. De la Adam pînă la Stefan, împăratul sîrbăsc 6856. De la Stefan pînă acmu 240. De toţ, fac de la Adam 7096. Adam, Ghidion. LXXII b Însemnare* Iaşi, 31 ianuarie 1588 Pus-am mena. [162] LXXII Catastif Mănăstirea Galata, 4 noiembrie 1588 Ai 7097, noe, 25 zili. Če iasti bucate manastiri Galatai, se ştii. Cice catastih de la manastire de la Galata, să să ştie de veşmintele beserecei şi de arjintu şi de covoare şi de banii şi de cai şi de cară şi de tot dobitocul şi de toate bucatele, cîndu au fostu egumen Anastasie, de ş-au dat sama la Caraghiuzeal stolnic şi toate aiastea s-au dat la mîna lui Ghervasie dechiiului. 12 covoare de demultu; 2 păreţiiară dedemult: 4 covoare scumpe noauă; 2 albe şi doauo roşii; 16 covoare de la voievodă; 1 covor roşii de la Dragomir dvornika; 1 covor albu de la Mitrea dvornic; 1 covor verde de la un ceauş; 1 covor galbăn de la hetman; 1 covor de la Bîrlădanul; 1 covor albu de la Corştină; 1 covor albu de la Slavţig; 1 covor roşiu de la Costandin stolnicul; 1 covor roşiu, Bruti postelnicul; 9 covoare de la boiarii; 1 otgheal de zarba de la stolnicul Costandin; 1 otgheal de la Dragomir; 1 pilota pestriţa de la Dragumir; 1 faţa de perina iară de la Dragomir; 1 cerga vînat de la Dragomir; 3 peşchir de la voevo(di); 1 peşchir de la Rustam; 1 masa de la Rostam iară; 5 mease de la voevo(di), iară; 52 tepsie de la voevo(da); 4 tepsie de la Dragomir; 25 talgere cu doauă tocure de-arame de la voievodă; 8 talgere de plumb de la Costantin stolnic; 23 de căldare; 4 gratie; 2 pirostii; 4 căldare mare de bere; 1 toc cu 12 talgere de la logofătul cel mare; 6 svreadele; 4 hîrleaţe; 9 fiere de ferestre; 2 cuie mare de car; 4 mai micii; 2 cîrlige de magherniţă; 3 sacure; 1 tigai; 1 sanie mare. Cice de veşminte besearecei şi de carţii: 1 tetrăvanghel ferecate; 2 chivote de argintu; 2 cădelniţe de-argintu; 2 cărţi cu cănafi cu măhreme albii; 1 potir de argintu cu discos cu dzveazdă şi cu lingure de-argintu; 2 sveaşnice de-argintu; 1 panaghiiar de argintu; 1 talghir de pe(t) hlěbi de-argint; 1 icoana pantocrator ferecată; 1 icoana săpată şi ferecate; 1 canafi mare ce iaste sup poliandru scumpu şi cu margaritar; 1 tepsie de argintu de coliva; 1 cruce ferecate şi sapate; 1 cruce gălbăna numai la codiţa ferecate; 1 cruce albă neferecată; 1 icoana moschicescu ce iaste asupra dverei crska; 1 icoana moschicească şi foarte frumoase, Preacista; [163] 1 icoana, Preacista şi cu Fiul; 1 iconostas; 2 sveaşnice mare de arame; 1 praxeu; 1 anghiriate; 1 triod, mitar, fariseiu; 1 triod penticostar; 3 psaltire; 12 mineaie; 1 tipic; 1 ceasloveţi; 1 molităvnic; 7 liturghii; 2 căţi de cîntare; 1 carte a praznicului; 2 tetruvanghele neferecate; 1 aeru tot sîrma; 1 tetruvanghel puţinel ferecat de la Bîrlădan; 1 zlatoust sfetii Feodor; 1 lesviţă şi sti Ifrim; 1 biblie. Veşmintele besearecei: 1 crska cosută cu sîrmă; 2 poale de sîrmă la icoane şi cu 50 de canafi; 1 pătrafir de sîrmă cu 12 nasturi şi cu 6 canafi; 1 aorar de sîrmă cu 4 canafi; 1 păreache de nărăcleţe de sîrmă şi cu obraze; 1 poale de icoane de zarba pre margine c-urşinicu negru; 3 dvere de zarba albastre şi cu rotele de aur; 1 zaveasă de zarba şi cu florile albe de fir; 2 zavease, ce suntu mai pre susu, de praznice şi de molenii, de ceatma roşii şi cu rotele de fir;1 procoveţ de tratapodu de zarba albu şi cu floare pe margine adamască vearde; 1 procoveţ de ivanghelie de acelaş vigu şi pre margine adamască vearde şi cu 4 cănafi; 1 procoveţi de zarba şi cu florile albi şi pre margine de atlaz muşchi, cu 4 cănafi; 2 procoveţ de de zarba dentr-acelaş vigu, pre margine urşinicu negru şi cu optu canafi; 1 dvere mare, ce stă între stîlpi, de ceatma roşie cu rotele; 2 poale ce stau în tindă, între stîlpi de adămăscă cu obraze; 2 poale de ceatma roşii cu ţinte de firu; 4 poale de icoane de adamască roşii, ce suntu în toate zilele; 3 dveri de adamască roşii; 2 zavesi mai presusu, de praznice, de adamască, roşii; 1 zaveasă de taftă albastră; 1 tratapod de adamască galbăna cu floare albe; 4 procoveţe de adamască făra canafii; 2 procoveţe de atlaz albastră; 4 şirince de taftă albastră pestre icoane; 3 dveri de benic roşii cu ţinte de auru; 4 poale de adamască galbeni şi cu floare albe pre margine atlazu muşchii; 1 procoveţ de cetma roşii şi cu floare şi pre margine atlaz albastru. Cice veşmintele preuţeşti: 3 feloane de adamască, albe; 1 felon de atlaz, roşii; 1 felon de adamască albastră; 1 felon de adamască mohorîtă; 1 felon de adamască vearde, de la Rostan aga; 1 felon de zarba de la stolnicul Costandin; 3 stihare de adamască, cu obraze şi cu floare; 2 stihare verdzi, de atlaz; 1 stihar de adamască galbăna; 1 stihar de adamască, cu obraze albe şi mohorîtă; 1 stihar de atlaz negru, de la vladica Agafton; 4 feloane de cutni mohoîtă; 3 stihar de cutni mohorîtă; 2 feloane de cutne albe; 1 stihar de cutni, albu; 1 antimis de atlaz roşii, cu slove de aur; 1 grobnicu de adamască mohorîtă; 1 grobnic de urşinic roşii, dat de Dragomiri; feloane de bogasiiu; 6 stihare albe de bogasi; 4 patrafire de zarba, cîte cu 6 cănaf; 1 patrafir de adamască vearde, cu 6 canafi; 1 patrafir de adamscă galbăna, de la Rostam; 3 aorar de zarba, cîte cu 4 canafi; 5 perechi de naracliţe de zarba; 5 brîie de matase cu canafi; 4 brîie proaste; 2 brîie de matase; 7 patrafiră de adamască albastră şi roşii şi negre; 3 aorar de adamască; 5 pereche de narecleţe; 1 [164] procoveţ de zarba, împregiur cu orşinicu negru, de la Zota spătaru; 3 dvere de adamască vearde şi cu firu împregiur, cu atlaz roşi; 4 poale iarăşi într-acelaş obraz; 1 tratapod, iară într-acele obraze; 1 procoveţe, iară într-acele obraze; 1 stihar de bogasiu albu de la Costandin; 2 şirince bune, scumpe; 1 caftan cu 14 nasture de la Medeia. Cice argintul dat de la Pătru voievodă: 2 cupe d-argintu, cu loaze poluite; 1 cupa mai mica; 12 lingure dargintu; 1 meadelniţa de arama; 1 umivalniţă; 1 ibric poleit; 1 sticla cu mur; 11 urice pren satele manastirei; 9000 aspri bani gata; 1 uric pusu zalog derep 3000 aspri; 8 de trătadzi de peteale de aur leşesc; 1 potir darjintu, de la Radul ceaşnic; 1 cupa mică, de la Coste; 1 cupoc dargintu, de la Costandin stolnic; 1 inel de aur, iară de la Costantin stolnic; 1 cupă d-argintu, iară, de la Rostam; 6000 aspri, ce-au dat banul Pătru dereptu sufletul tătine-său, şi are a da 14000 aspri; 1 cupă dargintu, de la Dragomiri; 1 scafa d-argintu, iară de la Dragomir; 4 lingure d-argintu, iară de la Dragomir. Cice icoanele besearecei: 4 icoane mare; 17 icoane molenie; 17 praznice; 19 iconiţi în gorăni, în poligandru; 32 de oauă de struţ şi de lemnu; 1 steag cu cruce de arame; 12 făclăi scumpe. Cice bucatele şi vinul şi de alte vase: 1 maje de morun; 1 berbenţe de brîndze; 1 maje de crap; 1 bute de miere; 1 jumătate de miere strede; 11 jumateţe de miere den Vîlceşti; 2 putine de poame murate; 18 stogure de fîn; 1 cantă de fanină; 1 car mare de 4 cai; 2 cocii; 2 cuţite cu mîneare; 27 de pecerpele de lut; 444 de bucşi de fîntîna de oţel; 1100 drobi de sare; 52 de sape; 28 de buţi de vin de la Cotnar; 4 buţi de la Voroveşti; 8 putine de brîndză; 2 foi brîndză de oi; 1 putine de unt. Cice pîne şi fînul şi dobitocul de la Plopii: 5 stoguri de grîu de estimpu; 3 stogure de grîu de anu; 3 stogure de orzu; 1 stog de secară; 1 stogu de mălaiu; 40 stogure de fînu; 38 de boi mare; 44 de vacii mare; 23 de tretine vaci; 21 vacii înterţii; 7 buhaiiu; 22 de viţele; 18 de viţei; 12 bouleţi înterţii; 9 bouleni tretini; 192; 10 cai patrari; 5 cai tretini; 5 căluşei strijiiaci, 5 iape strijiiacii; 12 iape tretine; 12 iape mare sterpe; 38 iape mare, însă cu armăsariul; 87; 762 de oi; 268 berbecii; 1030; 10 cai telegari; 2 cai negri la Vîlceşti; 9 cai, iară. Cice bucatele de la Vîlceşti: 80 mirţe de grîu; 300 mirţe de sîrjiţă; 21 mirţe de hrişca; 60 mirţe de slad; 10 mirţe de malaiu; 2 stogure de madzare; 1 stogu de bobu; 3 stogure de ovăs; 1 stog de hrişca; 1 stog de orzu; 94 de stupii; 98 de oi; 20 de porcii. [165] Cice de la Teişoru: 61 stogure de fînu; 1 stogu de malaiu; 51 stogure de fîn de la Hrişcani; 60 stogure la Petreşti, de fînu; 60 de stupi. Cice de la Sadna: 80 de stupi; 20 de porcii; 2 stogure de sacară; 1 stog de hrişca; 1 stog de madzari; 50 mirţe de malaiu; o povarne cu vase; 8 stogure de fînu; 1 stog şi giumătate de ovăsu la Tămăşani. Cice satele: Vîlceşti cu 5 mori şi cu 4 piuo şi cu o vultoare; Teişori cu halăşteiu; Hrişcani; Plopi cu 2 hăleştei; Belceşti cu moara; Pizdeni cu 1 moară; Sadna cu 4 mori şi cu două piuo şi cu o vultoare şi cu podul îmblator; Tămăşanii; Mihaileşti cu 3 mori; Voroveşti; Mînjăşti cu 1 moară; Pătreşti; Mîndzeşti; Fîlfoieşti; Draganeşti cu iazuri; Şiviţa cu 6 mori şi cu 100 porcii; 19 salaşi de ţigani; 10 fălce de vie la Cotnariu; 5 falce de vie la Voroveşti; 1 falce şi giumătate la Iaşi; 200 stupi la Cîrnul Tudor, deseatină de la Vaslui, însă numai au fostu 100 daţi de deseatină, iară acmu suntu doauă; 50 de stupi la Branişta; Tudor călugărul s-au dat cu prisaca şi cu stupi şi cu tot dobitocul; şi de va întoarce amintrilea, să fie lepădat de leaje. LXXIII Însemnare* *Moldova, [p. 30 noiembrie 1588 – a. 19 august 1591] Čele ovrăi. [166] LXXIV* Ordin de plată* *Moldova, 15 mai 1590 50000 aspră aibe a da toţ, a-i da la Ştifan voda. Lui jupuni Cherşitov Buruti, se ştii. Ai 7098, mai 15. LXXV Însemnări* *Moldova, [15 august 1590 – 7 august 1591] Am dat vame lui Ğiva se ghiriğescu vadură şi sicalele. Piră ial se asculta toţ. Ai 7009, avg, 15. Ačasta om, anume Ianachi, iasti al mevu: înalţ, pače de vame. Ghir, 4. 100 sutup se daţ lui Ğiva. Avg, 7. Ačasta cherte iasti sachezu-hokem. [167] LXXVI Însemnare* *Moldova, [15 august 1590 – 15 august 1591] [...] 15 zili, pana ia dam vamel lui Begzade şi lui Ğiva, 30 povar aspră se da lefa pana la an darabanilor, calaraşilor. 20383 tar arğt, feră de lefe če fostu adetul, miia şi lui Ştifan voda. Logat-am, se şti: 7683 tal arğit; rămas-a se-mi da 7500 tal arğit de postav daraban; rămas se da postavu, se ştii. 1500 tal arğit se da cumaş la cherčum. 2500 tal arğit rămas se da banului; se ştii, anume totu one. 1000 tal ağit logat fičori; adetul 11500 tal arğt rămas de vameş Alecsi, logat supră Begzade şi Ğiva se me piletescu, se ştii. [168] LXXVII Act de cumunie* *Moldova, 17 ianuarie 1591 Ai 7099, luna ghin, 17 zili, duminec sara, 3 čas, am cununat cu mume lui Ştifan voda, anume Iarine, botezat. Adever am zis. Pana sintam ţara se nu sipui cuiva, se ştii toţ. Se fi ascunsu, se nu se ştii nimele. Deca va a iaşi alte ţara, atunče se ştii toţ cum am cununat sintam. Se ştii toţ am merturusescu cu adeverat martur: nitrăpolit Goghi Sučava şi piscop Ghidion Rădevuţ şi Anastasiia iagumen de Galata manastiri şi Sutoroiči logufetul čel mari şi Iarimiia vornic şi Andriia hatmanul şi Gorghi hatmanul, camaraş Harsaverghi şi camaraş Gorghi şi Vasiliia paharnic şi alţi mulţi, nu iasti pus numele lor. Se ştii toţ, am sichiris cu mena me şi am pus pečete nosturu, mai mari marturiia se ştii. Io Petru voevoda. Gheorghie mitropolit Mohila. Carte de cununat. LXXVIII Catastif *Moldova, 20 februarie 1591 Catastih de cisle de ţirani de la toate ţinuturile şi curteani şi vătaji şi neamişi şi popi. Ţinutul Soroca: 1714 ţirani de istov; 204 săraci; 114 de curteani; 14 de vătaşi; 93 de neamişi; 48 de popi. [168] Ţinutul Hotinul: 1916 ţirani istov; 232 săraci; 77 curteani, 41 vătaşi; 122 neamişi; 95 popi. Ţinutul Iaşii: 2270 ţirani istov; 482 curteani; 279 neamişi. Ţinutul Fălciiul: 1077 oameni cu săraci; 32 vătaşi; 177 neamişi; 328 curteani; 58 popi. Ţinutul Orheiul: 2657 oameni cu săraci; 380 curteani; 226 neamişi. Ţinutul Neamţul: 2525 istov; 558 săraci; 3083 face preste tot; 283 curteani; 16 vătaşi; 56 neamişi; 128 popi. Ţinutul Tecuci: 1073 istov cu săraci; 281 curteani; 27 vătaşi; 217 neamişi; 60 popi. Ţinutul Vasluiul: 1075 istov; 177 săraci; 403 curteani; 38 vătaşi; 253 neamişi; 66 popi; 11 popi din tîrgu. Ţinutul Bîrladul: 427 istov; 114 pre dup-înse; 87 săraci; 129 neamişi; 22 vătaşi; 155 curteani; 9 oameni cu cărţi de iertat. Ţinutul Covurluiul: 1157 istov; 156 pre dup-înse; 243 săraci; 270 curteani; 40 vătaşi; 82 neamişi; 42 popi. Tutova ţinut: 1311 oameni cu săraci; 28 vătaşi; 226 curteani; 148 neamişi; 60 popi. Ţinutul Dorohoiul: 1306 istov; 204 siraci; 24 vătaşi; 124 curteani; 50 neamişi; 121 popi. Chigheaciul ţinut: 2260 istov; 220 săraci; 268 curteani; 50 vătaşi; 325 neamişi; 88 popi. Suceava ţinut: 4000 istov; 568 săraci; 34 vătaşi; 181 curteani; 61 neamişi; 220 popi. Hîrlăul ţinut: 1055 istov; 240 săraci fără ocoale; 355 ocol Botăşani; 56 ocol Şipotele; 109 curteani; 14 vătaşi; 34 neamişi; 81 popi. Lăpuşna ţinut: 1538 istov; 288 săraci; 48 istov. Slobodziia Ceacîrlui; 5 săraci; 42 vătaşi; 501 curteani; 352 neamişi; 88 popi. Cernăuţii ţinut: 1095 istov; 68 săraci; 41 vătaşi; 17 curteani; 66 neamişi; 69 popi. Romanul ţinut: 913 istov; 141 siraci; 12 vătaşi; 149 curteani; 49 neamişi; 56 popi. Totruşul ţinut: 455 istov cu 81 săraci; 120 şaigăi; 66 curteani; 24 vătaşi; 73 neamişi; 7 popi. Bacăul ţinut: 415 istov; 121 săraci; 120 curteani; 23 vătaşi; 64 neamişi; 11 popi. Cîrligătura ţinut: 516 oameni de toţi; 10 vătaşi; 156 curteani; 50 neamiş. Putna ţinut: 2040 om ţaran; 40 pope; 315 nemiş; 42 vataş; 311 curten. Sisle ţerăi, ai 7099, fev 20. 36543 om; 1417 popi; 4948 curten; 626 vataş; 3020 nemiş; 46860 cu t. [170] LXXIX Scrisoare *Moldova, [p. 19 august 1591 – a. 20 iulie 1592] Iară de dăbilari, să ştii dumneata că tuturoru toate pecetluiturile dumniii-tale s-au ţinut în samă şi pri locuri au fost pînă ş-au datu samele. Numai ce n-au fost deseatnici de stupi, că au işit cu mneata la Hîrlău şi la Dorogoiu şi la Hotin, ce-am trimăs să strîngă ce vor afla acolea rămăşiţe; ce nemică la Hîrlău n-au aflat, nici la Dorogoiu, că au fost istovit . Iară de la Hotin au aflat rămăşiţe de urdiniş, 200 talere, de-au adus la vistiar. Lui Urăche, de sutup, čit Gorgheche, Hursaverghi se şti. [171] LXXX* Zapis de vînzare Siret – j. Suceava, 1591 Ĕu Ilinca, fata luĭ Gligorie, nepoata a luĭ Ioraşco, scriŭ şi mărtoreseascu însimĭ prea minea cu aest zapis al meŭ cum am vîndut eu treaĭ gereabiĭ dean sat den Turetca de la stălpul dea mizloc, luĭ Dumitraşco Mihuluĭ şi jupîneseĭ luĭ, Antemieĭ, şi am luat doĭ boĭ şi douĕ vaci, şi s-aǔ biciluit aceale vite dearept patrudecĭ de talerĭ, şi mi-aǔ dat 20 dea talerĭ banĭ gata, ca să-ĭ fie luĭ Dumitraşco şi Antemieĭ jupăneaseĭ luĭ acea ocină în veaci. Deacĭ au fost omini boni într-această tocmală a noastră, Lamba părcălabul şi Grijca Bătrînul şi Costin şoltuzul, şi popa Tumşa, şi popa Foca, şi alţĭ omeni bătrîni şi tinerĭ. De aceasta mărtorosim cu ale noastre sufletea, şi prea maĭ mare credinţă, am pus pecetea a oraşului şi ale noastre ca să se crează. Lupul din Iaşĭ LXXXI* Zapis de vînzare *J. Bacău, 15 martie 1592 Adecă eu Ghiorghi, ficiorul lui Văsiiu din sat Coţofăneşti scriu şi mărturisescu cu acestu adevărat zapis al meu, precum am vîndutu eu Ghiorghi parte tătîne-meu, din silişte satului, din cîmpu, din [172] păduri, din tot locul unde i să va vini parte lui Văsiiu, şi am vîndutu dumisale, giupînului Enachi direptu 20 lei. Şi la tocmala nostru s-au tîmplat mulţi oameni buni şi bătrîni, anume: Arsănie de Coţofăneşti şi s-au tîmplat şi Vasilie Lencă de Uricheşti şi Nacul de Conţeşti şi Ştefan o(t) şi Ioniţă si(n) Nacului o(t). Şi eu popa Ion de Răcocini am scris zapisul ca să fie de credinţă. Ghiorghi Arsănie Vasilie Nacul Ştefan Ioniţă LXXXII* Scrisoare Mănăstirea Modoviţa – j. Suceava, [30 iunie 1592] Iată eu egumenul şi tot săborul de la mănăstirea de la Muldoviţă scriem închinăciune şi multă sănătate priiatinului nostru celui iubit, lui Budachi Gaşpar, birăului de Bistriţă, şi tuturor sveatnicilor mărireei domniii-sale dintr-acelaş tîrg. După aceastea dăm ştire domniilorvoastre că mainte vreame aţ tremis carte la noi, de ne-aţi dat a şti de rîndul munţilor şi aţi dzis aşa, că au oprit acei domni se nu treacem dobitoace înraceaea parte de Bistriţă şi mulţemim domniilor-voastre ca alor noştri iubiţ priiatini, că aţi dat noauo a şti, ca să nu păţim vro pagubă. Aşişdere dăm ştiri şi ne rugăm domniilor-voastre ca se puteţ face se nu fie svadă şi netocmeală între noi, ce se ne tocmnim binişor ca şi cei mai de demult de noi, că acei munţi suntu daţi sfinteei mănăstiri de cîndu se-au descălecat [173] Ţara Mulduoei şi această mănăsire şi noi avem uric încă de la Alexandru vodă cela Bunul, şi spune: pre Suhard pînă la Coşna şi încă şi mai încolo; şi de cîndu-i uricul sînt 200 de ani. Derept-acea rugăm pre domniavoastră se puteţi face ca se ne tocmnim binişor, că iaste sminteală amînduror ţărilor; chibzuiţi domniavoastră că seţ înţelepţi mai vîrtos. Şi acmu iară dăm ştire domniilor-voastre că vrem se tremitem oile în munte. Deci vă rugăm ca pre ai noştri dulci priiatini, se ne daţ a şti ca şi pîn-acmu, se ştim avea-vrem vro pagubă au ba? Că noi avem nedeajde numai pre domniavoastră, e de vrem avea pagubă, noi vrem ţinea de cătră domniavoastră de nu veţ da noauo a şti, căci că ne seţ priiatini multu-nedejdiutori şi avem nedeajde pre domniavoastră se daţ noauo a şti de toate. De aceastea dăm ştire şi rugăm pre domniilevoastre. Şi se fiţ sănătoş, cu toţ oamenii voştri, într-ani mulţi şi buni, ami. Priiatenului nostru, lui Budachi Gaşpar, birăului de Bistriţă, şi tuturor sveatnicilor domniii-sale, dintr-acelaş tîrg. LXXXIII* Zapis de vînzare Drăguşeni – j. Iaşi, 15 iulie 1592 Eu, Aniţa, giupîneasa lui Voicu, fata Giurjii păharnicul, nepoata Agafieşoanii, însămi pri mene, mărturesecu cu cest zapis al miu, cumu amu vîndut a mea deraptă parte de ocină de sat den Drăguşeani, cîtă să va alege partea me părintelui miu Giurjii păharnicului, fratele Agafieşoanii, feciorii lui Gaşpar şi a lui Maruşchii. Dece am vîndut lui Bantăş vornicul şi lui Ilie şetrarului şi mi-au dat Bantăş 2 cai şi Ilea şitrarul 1 cal, pentru căci mi-au lipsit [174] la nevoia mea şi mi-au făcut bine aşeşti doi boiari cu aceşti cai, Bantăş cu doi cai şi Ilea cun calu. Dece de acmu înnainte să nu mai aibă a să mai mesteca priste cest zapis al miu. Şi în tocmala noastră au fost: Ciolpan clucear şi Buza logofăt şi Dănilă păharnicul şi Ionaşco cupar şi Albotă pîrcălab şi poiană stegar şi popa Ion o(t) Scheai şi Nenea ot Drăguşeani şi popa Andronie de Childeşti, amu scrisu cu mîna mea, am scrisu, şi au fost aşeşti boiari toţi de faţă, de amu vădzut cu ochii şi amu audzit cu urechile şi pre mai mare mărturie, ne-am pus peceţile ca să să ştie. Pis o sŭlo Drăguşeani, u dum Bantăş v lto 7100, msca jul, 15 dnie. LXXXIV Însemnare* *Bozen, 20 iulie [1592] Camaraş. Iulie 20. [175] LXXXV* Act de hotărnicie *J. Vrancea, 21 iulie 1592 Izivodu dinu gura lu Ionu Baduli, pe unde au mersu cu chiciorăle de au arătatu pe unde au cositu tată-său, anume să să ştie. De la vale despre Doroftie, di unde să începu Tufele de vale lîngă pîrîu şi trage în Bobeică, în Bolovanu şi dinu Bolovanu trage spre Hrejde, chezişu, cam pe chescu, înnu mijlocu grochi într-altu bolovan şi trage în capulu Blăniluru de la vale şi é drumulu la dalu pîră în capul Blăniloru, de la vale şi trage pe chiscu la pîruu Ursului, în Papură, în Arcaciul lui Buture. Şi aş-au mărturisitu Ionu Badulie că au apucatu pe tată-său stepenindu şi s-au întîplat şi omini streini anume: Iule 21, 7100 Eu, Ionu a Făti mic. Eu, Ivanu a lu Tudoru. Eu, Ionu dascalu, amu scrisu cu zisa lu Ionu Badulu. LXXXVI Itinerar *Bozen, 18 ianuarie 1593 12 Sanbur; perămişle. 12 mil; 13 perămişle. Livov. 4, 4, 3, 3, 4, 2, 2, 2, 47. Holomen Aţpos; 8 mil 10 mil 2 mil Cheracov pana Romenaţ; 20 mil pana Beči; 70 mil Beč pana Poč. [176] De la Liov, 4 mile la Horodoc, 27 groş; pînă la Vişinea, 3 mile; pînă la Mosticica, 5 mile, 23 groş; la Peremîşlea, 4 mile, 8 groş; pînă la Caciuciuchi (?), 5 mile, 25 groş; pînă la Reaşov, 4 milr, 21 groş; Senvişov, 3 mile, 6 groş; Dîmboviţă, 3 mile, 10 groş; la Tîrnov, 4 mile, 17 groş; la Honici, 2 mile, la Breajec, 2 mile. La Bohna, 2 mile; Golebrec, 1 mile, 30 groş; la Cracău, 4 mile, 6 groş; Scavina, 2 mile; Zator, 4 mile, 22 groş; Svecina, 2 mile. Aicea, ţara împăratului: Şpcena, 3 mile, 37 groş; Strumin, 2 mile; Friştat, 2 mile. Ţara Muraveei: Ostraveţ, 2 mile, 54 groş. Hraniţa, 6 mile; Şurova, 1 milă; Lipnic 1 milă; Olomoneţ, 3 mile, 3 talere; Craliţa, 2 mile; Vişă, 2 mile, 63 groş; Austrileţ, 2 mile; Vistearniţ, 4 mile. Ţara Austriia: Nichilzburc, 1 milă; Boizboz, 3 mile; Vilchirdorf, 1 milă; Gaonirdorf, 2 mile; Volcăf, 1 milă, Beciul 3 mile; Drescrisen, 4 mile; Neiştat, 4 mile; Neichirfon, 2 mile; Clocniţ, 1 mile; Şodven, 1 milă. Ţara Ştidia: Merţuşlac, 3 mile; Crigle, 2 mile; Chiberchi, 1 mile; Purcan, 3 mile; Loiben 2 mile; Sim Mihai, 1 milă; Cnitelfelt, 3 mile; Iudenborchi, 2 mile; Hunţmarchi, 3 mile; Şaiflin, 1 milă. Murava, 2 mile. Ţara Lunga: Tamspechi, 4 mile; Svenmihei, 2 milă. Ţara Carintiia: Minden, 3 mile; Saxenburchi, 3 mile; Graifremburchi, 2 mile; Traburchi, 2 mile. Ţara Tiroli: Lienţi, 2 mile; Silen, 3 mile; Iniher, 1 milă; Niderdorfu, 1 milă; Velspurchi, 1 milă; Bornechi, 2 mile; Sim Lerenţi, giumătate milă. Suniborchi, giumătate; Auz, giumătate; Findin, 1 milă; Milbah, 1 milă; Brixen, 1 milă; Cleuzen, 2 milă; Poţen, 3 mile. 160 mil den Livov pana Poči, se şti, ai 1593, 18 zili. Cherştitov. [177] LXXXVII Împuternicire* *Bozen, [februarie – 28 mai 1593] Iavu Io Peturu voda am fostu dom de Ţara Mulduvai şi în Ţara Muntenescu. Marturusescu cu časta carte mele teriia mele, cumu i-am dat teriia a lui jupuni Anton Burăni se ghirăiascu, se sicheri, se tocmesche, se fache cumu şti ma bine panturu časta pera cu Ğiva a Ragozei şi altele tirabele de pura şi de nevoia nosturu, undu-i va tibui şi nainte sivintu pape şi nainte čistit parat cherăşttinescu şi naintele čistit dom Herţec Ferdinaru şi nainte alt dom cherăştinescu şi iară va ghirăi, sicheri-va. Luna gan, 20 zil, 503 gal. LXXXVIII Mărturii în procesul lui Petru Şchiopul *Polonia, [februarie – 1 septembrie 1593] Mărtoriile: întîi de aceastea au mărturisit. 1 Eu Lucaş Stroici logofătul ce-am fostu, şi Ieremia Mohila dvornicul şi Enachi Simon grecul şi Bati Ambrosis şi Semion Mohila păharnicul [178] mărturisim cu toţi domnii moldoveneşti, aşijdere şi munteneşti carii iau spre domnie, sîmtu datori a plăti toate dătoriile acelora domni ce le stau în locu, au-s scoşi den Poartă, au morţi, au ieşiţi de bunăvoie den domnie, neîntrebîndu nemică de dătorii ca acealea, de unde să fie făcute, au dereptu treaba ţărîei, au întru treaba sa. Cu acela chip şi Aron vodă plăteaşte tuturor dătornicilor. 2 Iarăş mărturisim că vama ţărîei Moldoveei pururea să înceape dentru august 15 dzile şi să ţine prespre anu, iară pînă într-avgust 15 dzile pînă sup amiadzăzi şi mai multu nice un vameş nu poate a o cumpăra fără de un anu. Într-acela chip, fost-au dată şi lui Duminecă şi soţiei sale, Givei. De aceastea doauă mărturii făcut-au Costantin Corniiathu şi Anton Conforti şi Bogdan Armanul, iară deosebi de noi. 3 A treia, iară mărturisim că beglerbec au venit sup Teghinea ai 1589 şi de acolo au tremis pre Mustafa aga al său şi pre sangeagul de Tighinea la Sneatin şi au lovit pre Sneatin, 8 septevrie, de au prădat Sneatinul. Atunce au fost vameş Alexa şi Manea şi au ţinut ei pînă la anul, la avgust 5, ce au fost ai 1590, şi de-aciia atunce, den avgust 15, u început a ţinea vama Dominecă şi cu Giva şi au ţinut prespre acel anu pînă la avgust 15, carele au fost în 1591 de ai. Şi după că au datu lor vama Dominecă şi Giva în doauă – trei luni, au însoţitu cătră sine pre Manea grecul, să le fie soţie şi într-acela anu ce au ţinut ei vama fost-au pace prespre toată vreamea şi de s-au împlut anul vamei lor avgust 15 domniia-sa Pătru vodă au ieşit den ţară, avgust 19, în ai 1591. De aceasta au făcut mărturie şi armeanii, osebi de noi. 4 A patra, iară mărturisim că iaste obiceaiu în ţara Moldoveei şi aşea au tocmală domnii cu vameşii ca, dentr-o 150 000 de oi, ce să iau de a dzeacea domneşti, să nu se ia vamă, iară de nu vor agiunge aceaea samă, dători-s vameşii a plăti şi a împlea acea samă, de o oaie cîte trei aspri pînă a se împlea 150 000 de oi. Iară de vor treace de 150 000 de oi mai pre desupra, vameşii au a lua cîte 3 aspri de o oaie de la neguţători, în partea sa. De aceaste patru mărturii amu făcutu noi mărturie cîţi simtem mai sus scrişi. 5 Eu Ureache logofătul cel mare al lui Aron vodă şi Gheorghie pîrcălabul şi Jora pîrcălabul şi Simion vistiarnicul şi Toader Veaveriţă secretariul şi Ionaşco uricariul, într-aceaea vreame toţi fiindu dirăgătorii şi slujile lui Aron vodă, mărturisim că Dominecă de Giordzu, fiindu în locul său însuş cu sine, şi Luţiian de Raguza în locul Givei, şi Jupan în locul Manei, fiindu toţi de bunăvoie lăsaţi şi aleşi, după ieşitul lui Pătru vodă den Moldova, strîns-au toate rămăşiţele sale de vamă, aşea de boi şi de vaci, ce au rămas septevrie 8, ca şi de oi ce-au rămas, octovrie 26, după obiceaiul ş tocmala cea batrînă; întru care rămăşiţe de vamă [179] ale sale nice o strîmbătate n-au avut, nice de la Aron vodă, nice de la altucineva, ce tot deplinu au scos şi au strînsu. Cătră aceaea iară mărturisim: cîte pecetluituri au arătatu a dumisale, a lui Pătru vodă, toate s-au ţinut în samă, cum întru nemică ei nice o strîmbătate n-au avut. Şi aceasta ispravă şi samă toată s-au isprăvit pren mînule meale, ca, prespre cela ce-am fost într-aceaea vreame lăsat să fiu mai mare întracea domnie dentru dzisa lui Aron vodă. Aceasta mărturie amu făcut osebi de la aceşti boiari. Într-această coală sîmtu 5 mărturii izvodite. Cos. LXXXIX Mărturii în procesul lui Petru Şchiopul *Polonia, [februarie – 1 septembrie 1593] Mărturiia ce oameni au fost Giva şi frate-său Pascal. Enachi şi Bati. Eu, Enachi Simon, grec, şi Bati Ambrosis şi Gheorghie, neguţătoriul de la Bucureşti, mărturisim şi dăm ştire de Giva şi de frate-său Pascali, cine sîmtu ei: sîmtu ei ieşiţi de la Răguza, la Sofiia, întru oraş turcescu, şi acolo, lăcuindu oarecîtă vreame, s-au îndătoritu. Apoi, prentru dătorii, au fugit în Ţara Muntenească făcîndu-se acolo negoţitori. Şi, lăcuindu acolo, au îndrăgit acolo acel Giva o văduvă greacă bogată. Şi, peţindu-se pre ea, lăuda-se că iaste neguţător mare şi cu avuţie multă şi de casă mare de la Raguza şi să făcea că e de leagea greacească. Aşea pînă o amăgi şi luă acea giupîneasă după sine. Carea, lăcuindu cunusul vădzu că e amăgită şi înşelată de el, necum să aibă nescaie bunătate şi avuţie, cumu se lăudase, ce încă de dătorie scăpase de acolo. Carea mai multu n-au vrut cunusul să lăcuiască, ce s-au împărţit de-nsul. Cătră aceasta iară mărturisim: după aceaea, acestui sau acelui [180] Givei s-au încredzut iară, acolo, în Ţara Muntenească, un negoţătoriu den Raguza ce lăcuiia în Tîrgovişte ca unui priiaten şi ca unuia ce era de o limbă şi de o ţară şi de un loc. La moartea sa ş-au lăsat casa, muiarea şi feciorii săi să-i fie grije şi milă. Carele, după aceaea, aşea au fost bunu, că i-au amăgit fata lui şi o au ruşinat; şi, după ce o au ruşinat, nu puţină avuţie i-au luat şi au fugit la Moldova. Acolo, în ţara Moldoveei, neştiindu nimenele de înşii, nice de lucrurile ce au fost făcuţi sau petrecuţ în Ţara Muntenească, lăcuiia în Moldova, la curtea domnească, iară lăudîndu-se şi hvălindu-se ca şi în Ţara Muntenească, pînă într-aceaea vreame, ce, după ruga şi cearerea săracului Bruti, dată i-au fost şi isprăvită acea vamă depreună cu Duminecă şi nu aşea prentru elu, ca prentru Duminecă, după ruga lui Bruti. Ce să atinge de rîndu aceii muieri a lui, ce s-au însurat la ieşitul dumisale, lui vodă, nu cu de-a sila, nice prespre voia lui, iaste-i logodită şi dată, ce după pofta şi cearerea lui i-au fostu logodită şi dată. Aşijdere şi el nu de nevoie sau cu de-a sila iaste scos den ţară sau luatu, ce de bunăvoie au ieşit el cu domniia-sa, cu vodă, den ţară Moldoveei şi au lăsat în locul său soţiia sa, Duminecă, şi omul său, Luţiian, să strîngă rămăşiţele sale. Mărtoriia lui Derjec de domnu nostru şi şi de Giva. Eu, Criştof Derjec, cîndu amu fostu sol de la craii leşeşti la Poarta putenciosului împărat turcescu de oarecîte ori şi am trecut pren ţara Moldoveei, şi la putenciosul domnu Pătru vodă amu fost de multe ori, amu vorovit cu domniia-sa de multe isprave mari şi pururea am cunoscut gîndul lui cu priinţă a fi creştinilor şi pururea oare derep ce lucru era gata a agiuta lor, necum solilor, ce şi altor creştini nemeriţi robi legaţi arăta mila sa, da-le, scumpăra-i den legătură turcească cu banii săi. Aşea că, după mila sa, mulţi au slobodzit den robie: neamiş şi nemişoaie şi s-au întorsu slobodzi la casele şi la oamenii săi. Iară că aicea au venit veaste că Giva de Răguza, om nu cu mintea toată şi carele au deprinsu a înşela şi a minţi, mai sus-dzis putenciosul Pătru vodă meastecă-l cu nişte cuvinte la curtea luminatului scaun împărătescu şi luminatului domnu Ernestu, mai mare domnu de Ausriia. Şi la curtea altor domni, a domniei Rimului, face nevoie, aşea de nu se poate întoarce a veni în ţara măriei sale lui craiu şi la mil ace i-au arătat şi să-i arate mai multu. Şi iară mărturisescu cu sufletul mieu că Pătru vodă iaste domnu şi om creştin, bun, direptu, neprepus, dumnedzeiescu, cu omenie, înţeleptu şi, prentr-aceaea, cade-i-să să aibi cinste, dragoste, prietelie la toţi domnii creştini. Iara Giva raguzeul iaste necurat, hitlean, om de nimică, carele s-au lepădat de leagea sa, făcîndu-se de leage grecească prentru să înşale o muiare, carea au înşelat şi avuţiia i-au apucat. Şi a mulţi oameni, cu hitlenşugul său, de avuţie i-au golit şi înşelătoriu pururea s-au arătat, aşea că foarte în chipu lui, celui raguzeu, carele nu demult în cîrlige, în Ţarigrad, au fost aruncat, iaste. Mărtorisit-au şi de domni; carele ia domniia plăteaşte şi dătoriia. [181] XC Scrisoare *Polonia, [februarie – 1 septembrie 1593] Poftit-au iară Derjec, foarte cu plecare, svinţitul împărătescul scaun şi luminatul arhidux Hernestu de Austriia şi pre alţi slăviţ şi măriţi domni, aceii domnii ca, dentru a sa dragoste, să creadză aceii mărtorii a lui putenciosul Pătru-vodă, de acel prepus sau pîră a celui rău omu, să fie slobozit şi apărat de ei. Aşa-u făcut Derjec mărturie şi încă mai largu iaste scris în mărturie şi, după aceaea, mai gios iaste şi aiastă rugă ce amu scris mai sus în mărturiia lui. Vrut-am şi mai face, ce n-am ştiut alte pîri ce mai pîreaşte, însă amu făcut şi de muiare mărturie, că nu-i iaste dată prespre voia lui, nice l-ai luat cu de-a sila den ţară, cum au pîrît la Sneatin şi cum au făcut mărturie de acolo. Aiastă mărturie iaste în mărturiia lui Enachi şi a lui Bati, unde mărturisescu ce omu au fostu el şi frate-său. Înţeleage-veri mai bine acolo, că scrie mai largu. Izvoadele mărtoriilor. Ğiva marturiia. Sep 1. [182] XCI* Însemnare* *Innsbruck, 24 aprilie [1593] Herţec, ap 24 zili. XCII Împuternicire Bozen, 28 mai 1593 Eu, Ion Petru voda, domn de ţara Moldovei şi de Ţara Muntenească, mărturisescu cu ceastă carte mele, cum am dat tărie lui giupînul Anton Bruni să grăiască, să scrie, să tocmească, să facă cumu va şti mai bine şi această pîră care face mie Giva a Ragozei şi altele trebele şi nevoiele mele, unde va trebui, şi naintea sfîntului papei şi naintea cinstitului parat creştinescu şi naintea cinstitului domn Hărţec Ferdinarul şi naintea alţi domni şi oameni. Iară ce va grăi, scrie şi faci pentru nevoia noastră giupînul Bruni, noi ţine-vom. Aşa mărturisescu cu slova mele. Am scris cu mîna me, pus-am pecete me. În Poţin, în luna mai, 28 zile, 1593. Ion Petru voda, eu. [183] XCIII Scrisoare 10 iulie [1593] Bŭ Multă sănătate şi viiaţă să tremeaţă Dumnedzeu domitale şi iubitul domitale neofiit şi toţi oamenii a domitale. Cînd au fost iulie 9, sosit-au carte de la măria ta în mîna noastră. Ce ne-ai scris tot amu înţeles. Scrii şi rogi să nu grăbim păntru lucrul domitale. Aşa să ştii, măria ta, că acel svat şi acel gîndu, tot amu svătuit şi amu gîndit. Iar acesta lucru şi aceasta începătură au ceput Bostan şi cu Mihnea vodă, cîndu noi nici unul n-au fost în Ţarigrad. Pre ceae vreame stolnic au fost la Bucureşti; cînd amu venit, ei au fost mers şi au fost grăit şi la Marif şi lu Piri, iar derpt aceae, aceale svaturi încă au trecut. Deca amu venit noi la Costandinie noi amu grăit cu vornicul după vreame. Cumu amu văzut vreame într-acel chip amu nevoit, căce amu văzut că acel locu se schimbă şi acel om den locu rădică şi într-alt chip nu e. Dece şi noi amu făcut aşa, căce au fost şi lesne a ceape, căce toţi mici, mairi au nevoit spre domiata, căce văzură că acei oameni nu sunt de treabă, nici de slujbă, nici pot îngădui. Dece de-am fi îngăduit cum scrii domiata, Dumnezeu ştie cine ar fi încăput pînă acmu. Apoi se-ar fi prins şi domitale zăbavă lucru delungat. Iar de-ai hi domiata sîrguit să fii pînă acmu venit, avem nădeajde pre Dumnedzeu să fi fost pînă acmu şi la moşie. Iar ce vom face, Dumnezeu n-au vrut, au domiata n-ai nevoit, căce fiece lucru cu nevoinţă se face; nevoindu şi rugîndu pre Dumnezeu, Dumnezeu e milostiv a da. Dece de alte parţi avem nădeajde să nu avem zminteală nici de vrăjmaşi, nici de priiateni, numai acumu au rămas pre domiata de va hi zminteală. Iar noi cît vedem şi preceapem pînă ne cheamă şi ne pohtescu, trebuiaşte să răspundem. Acmu ne roagă. Apoi vom ruga noi şi nu vom avea pre cine ruga, nici ne vor asculta. Iar ne scrii pînă nu vom vedea sciptura domitale şi omul den casa domitale să nu facem nemica. Noi ce-am putut amu făcut şi isprava ţi-am tremes în tot chip pre Iurgachi. De acmu omul domitale şi scriptura ce ne va hi bună; domiata lasă toate, nevoiaşte, vino şi ne scapă de acii; alte toate [184] va tocmi Dumnezeu. Iulie, 9, au ieşit Sinan paşa la oaste spre Urumeli şi toate tocmealele sunt la mîna lui. În ce ceas veri sosi totu-z va fi pre voie şi vom mearge şi noi cu paşa, iar stolnic va hi u Ţarigrad; oamenii nevoiescu să iasă la oamenii săi unde sunt gropaţi moşi, perinţi, fraţi. Domniata nu ştim ce faci: au supărat-ai de cătră ceşti creştini dencvace şi de cinstea lor şi de binele lor? Adu aminte cîte beseareci sunt făcute de moşii voştri şi de fraţi şi de domniata. Cumu e vreamea acmu nu trebuiaşte gînduri lungi, iar de muma lui Filip, ei încă roagă Dumnezeu nasî pînda varise Caşin a cicar; şi ei mănîncă vinearea sec. Să ştii domiata că cu paşa au purces şi ereiz şi tefterdar cela ce-au fost la Halep, cînd-ai fost şi domiata; acela e maire tefterdar. Aceae dăm ştire. Dumnezeu lungească zilele domitale, amin. Iulie 10. XCIV Zapis de schimb Suceava, 17 iulie 1593. Eu, Gavrilcea Polschii, şi cu giupîneasa mea Grăpina dau ştire cu cest zapis al nostru, cum ne-am tocmit cu căzacul Petriceaico, de-am făcut un schimbu cu nişte ţîgani de-am dat noi căzacului un ţîgan, anume Nicolai, feciorul lui Drăgan, prentru o ţîgancă, anume Tud[or]a, fata lui Toader Trihuz. Dece i l-am dat, ca să-i fie dirept ţîgan dumisale şi feciorilor dumisale şi nepoţilor şi strănepoţilor dumisale. Nime să n-aibă treabă a strica tocmala noastră. Şi la aceasta tocmală au fost Nacul pîrcălabul şi Ieremiia Murguleţ şi Ştefan Murguleţ şi Epatie Murguleţ şi şi alţi feciori de boiari şi eu, Nicoară Brahă, am scris. Şi pre mai mare credinţă ne-am pus peceţile şi iscăliturile pre acest zapis să să ştie. [185] A(z) Ştefan Murguleţ iska(l). Polschi[i] A(z) Nacul pîrcălab iskal. A(z) Ipate Murguleţ iskal. A(z) Ieremia Murguleţ iskal. A(z)Nicoară iskal. Şi altul ca acesta iaste Gavrilcea. XCV Scrisoare *Polonia sau *Austria, 28 octombrie 1593 1593, octovrie 28 Cinstitul Petru vodă, ce au fost domnu de Moldova, scris-au foarte bine cătră noi cu cîtă milă au priimit împăratul şi au ţinut, iară şi domniata cîtă milă ai făcut cătră-nsul. Aceasta mare laudă iaste de omenia domnitale, iară iaste multă cinste de bunătate ce-ai făcut domniata cătră cest om, ce-au fost scos den locul lui prentru valurile ceştii lumi. Acmu aces tom aşă gîndeaşte, că fi-va foarte bine de rîndul lui să şadză puţin în crăirea noastră, să cafte de aproape ispravele sale în ceaste valure den ţara Moldoveei. Iară cest om poate-a hi că gîndeaşte că iaste în ţara noastră oameni mulţi de leagea grecească; e derep ce că bine ce-au făcut acest om noauo şi crăireei noastre nu e prost, derep aceasta bucuros dăm tărie să şadză în crăirea noatră. Şi iară dăm ocină cuvenită ca să poată hrăni pre sine şi oamenii lui. Cearem cu liubov de la domniata, cum de-acest lucru avem scriptură şi la împăratul binişor, cum acest om, cu toate unealtele lui, să margă în crăirea noastră fără grije, cu voia împăratului şi a dumitale, şi să facă bine să treacă pre cale fără grije. Face-veri dumneata acest lucru, noauo părea-va foarte drag; carile dumneata veri împlea cu vîrfu. Zivot cherai Arnesti, oc 20. [186] XCVI Însemnare* *Bozen, [29 noiembrie 1593 – 1 iulie 1594] Cheltuiale Ğivai, noe 20. 1593 mart (?) vaţtorră (?) Herţec 14 om, 10 cai, 33 zili. 314 gulmi, 36 cherăiţe faci. Panturu suluğ summe se chec. De pocrătol timintari 26 guldun, 24 cheraite. Pilata lui, 50 guldin. 72 guldin summe. 20 zili, iun înti zili, 20 zili tementar Tamaş, 20 zili; 32 gulmi, 2 fundu de zili; 16 gulmi la posta, ducundu, venindu Tamaş; 30 gulmi pilata tementarii. De carţi de pilata la Bolzan, se chel; 40 de gulme; 266 ačasta faţa. Iun 19, chemat de Ğiva; se dus Veneţiia, 30, zibavit 162 de zili am zibovit, omen 10, zeči, cai 10, zeči, 40 as 1 zili; 6 gul, 40 as de zili; acas, 38 guldin, acas; Panturu a casei, 46 guldin fači; 54 guldin, cale de zi. 3 cai cale, 20 guldin, 29 as; zivodu de carţi nemţeşti, 14 gulmi; carte judechetoră, 20 gulmi; Gaşper, 3 gulmi, 40 as; 4 gal, canţilariia, 7 gummi, 20 as; dohtor Sitirăle, 100 de gulmi; Mai 13 zili, noe 29 zili, cheltuiale: 1 tal 199 zil, fači 232 guldin, 10 cheraiţe neimul, cai, suluga 9 guldi. Cheltuiale 20 guldin; cheltuiale leş 63 zili, 50 as zili, 52 guldin; 30 as on, 30 guldin pilata. Suluğele chel: 2237 gul; 2320 gul şi 29 as. [187] XCVII* Scrisoare Suceava, [1593–1597] Scris-am adecă noi, birăul cel runînescu şi cu cel armenescu şi cu 24 de pîrgari de la uraş, de la Suceava, şi vă mulţemim dumilor-voastre ca fraţilor şi ca vecinilor de bine şi de socotinţă prentru ce aţi făcut bine de ne-aţi socotitu oamenii ai noştri şi fraţii. Acmu ne rugăm dumilor-voastre să faceţi bine prentru voia noastră să grăiţi acelui neamiş mare, lui Ianăş, ce ţine vidicul dumilor-voastre pre acolea, ca să slobodzească pre feciorii noştri ce avem acolea, însă armeani şi cu alţii ce au pre lîngă ei. Iară, de bine ce veţi face dumile-voastre, noi avem a mulţemi ca fraţilor, şi ce va hi treaba dumilor-voastre la noi, noi avem a face prentru voia dumilor-voastre. Şi să fiţ dumile-voastre sănătos, adevăr. Scris în Suceava. Şi ne rugăm dumilor-voastre, că am înţelegut că ceareţi dumile-voastre vamă de pre acei boi ce-au luat Ceachi Iuştuan. Ce ne rugăm să iertaţi dumile-voastre, că nu să cade, nice-i cu direaptă. Scris-am la giupînul, la Budachi birăul, şi la Orban birăul, sănătate. Častă carte, la birăul de Bistriţî. [188] XCVIII Testament* *Bozen, 10 mai 1594 Las ačasta cu limbe mele: suluğele če ne suluğit se duca sinatos undu-i voia lor. Cari de bunivoia se rămena, Mustaţ şi altul, feră de robi. Ačelora se da oniia 12 galbin roş şi cheti on postav sav 3 galbin roş panturu postav şi se ne iarta. Sicheris-em ai 7102, mai 10. La viledica şi la dascal, cum vor sului panturu sufletu mei, aşa se da lor chelčuc. Ačasta se cetescu Ştifan voda. Ačasta dupe marte me se četescu. [189] XCIX Dispoziţii testamentare* *Bozen, [10 mai 1594] 30 galbin roş se da dascalu, de vor se duca; iară, de vor se şade cu Ştifan voda, iară se da lefişoară cum pi pana acmu; se lasaţ piră voia lui; iară de perintele viledica se daţ 50 galbin d-avor şi on postav bun, se merghi sinatos undu-i voia lui. C Scrisoare* *Bozen [11 mai 1594] Domne, rog domnetale se me asculta ačaste nevoia mele cu časta araguzele, če me purtat piră mini 9 luna, ca on tilhar den judeţ den judeţ, den tirgu, tirgu. N-am fostu vinuvate lor. Lucrule če fostu focut domniia nosturu nu fostu chezut a judeca ţara domnetale, che n-am focut niči-n on negoţu ţara domnetale; negoţ şi tocmele cari se focut Mulduva, iară se va tocmi Mulduva, cari va hi domneia iaste în ţara, ačala va cavuta cui va hi detoriia; iară alţi dom iaşit den domniia nu ia leğe čeri detori, cum şti tote lume. Domne, ačasta nu ia ascunsu: domneta focut ačasta leğe, tirămes piră noi judeţul domnetale, 9 luna, tote ne judecate-ne cu derăptu canţilariia domnetale. Şi ne aflat derăptate nosturu, focut leğe se ne piletes cheltuiale nosturu. Domneta [190] ştii, multe cheltuiale avut-am cu čeia, 9 lunam feră de ruşine če ne focut ţara domnetale. Acmu aşa ne venit veste: onul de iai sicos carte la judeţ se nu piletescu cheltuiale nosturu, iară altu de-nşi dus la Mulduva, la čine dom acole, cu mari lavda şi bucuriia čelui dom, cum oprit piră meni ţara domnetale şi multe ruşine focut miia. Acmu poheşti domnesa, Herţecu, se daţ cherţi de marturuia, vor fači multe răvu cu čeia cuvinte. Se dus, domne, nu ia numele me, şi numele domnetale înca tiraği. De vor avuzi čei dom, vor cherăde; nu cherăde de alta, numai de ačasta cherăde şi vor mira cum fac leğe ačasta ţara se piletescu detoriia če fac tiaba ţărei. Poč înţelege, domne, de ačasta, chendui am dus iavu den domniia mele 3 ai sintu, 3 dom se sicheban, 1 Mulduva, 2 Ţara Muntenescu: niči-n onu nu se tiraseră panturu detoriia; cum leğe ţerăi, pileteş cari dom veni urma lui, cum ştii tote ţerile leğe Mulduva, la munteilor. Rog domnetale se me cherăde, ačaste arăgozeli bine ştii leğe ţerii, de fos avut o detoriia la mine, deră n-a fostu se îmbila dupe meni, fostu čeri, cu şi alţi detorniči de la ţara, cum iasti leğe ţerăi. Iară ačasta aragozeli sintu nemit la čeia dom îmbila. Cheltuiale čelor dom dupe mini, bine şti domni čine iasti dom ţara; teme-se de domniia lui, de noi şi de alţi, cherăde-vor cuvintului aragozele. Cum fači domneta leğe ţara domnetale, detoriia den Mulduva piletim noi ţara domnetale. Aşa ne pari, domne; domneta se fi mile de noi, che omeni sitirăini sintam, feră limba, feră de oche, nu cunosti nimene. Poč aduče minte, domne, noi am lasat domnia nosturu ori de nevoia, ori de bunivoia. De ver întiraba-ver de noi, vom sipuni şi mai binişor. Atunče înţeleğe-ver domneta mai bin, înse, domne, chendui am dus den domniia nosturu, ačasta ne fos ghendul nosturu: duče-vom ţara cherăştinescu; de vom afla on locuşor, pače vom lecui; de nu vom afle, ţara siventului pape sintu manastiri, oricheti locură de leğe ghirčescu. Merğe-vom acole, vom şede, roga-vom lui Domnezevu panturu pacatele nosturu. Acmu 3 ai sintam ačasta ţara, perăţiia vosturu. Silebzi venit-em, domne, a Case de Agosturu. Sintu dom cherăştin nime nu oprit, ca no mulţi venit. Rog domnetale, domne, nici n-am loc, niči nam čeva venii nicheiar; avut-am chetiva chelčuc, nu multe, am chetuit. Ačata ia. [191] CI Inventar* *Bozen, [1594] Se merturuseşte de avoru če ari se ştii: 100 de galbini roş, on lanţuc d-avor, se ştii, lui; 150 de galbini d-avor, on lanţuc Vilat vovoda; 100 de galbini d-avor, on pahar d-avor, on lingură; 50 de galbini, on lanţuc d-avor mic, se ştii; 100 galbini d-avor, 3 lanţuc d-avor de leşescu, cu zilalţu, lui Ştifan voda; 100 gal roş, on sucufiia parates. Aiče marturusescu arğintul, chete ari, lui şi mumei lui, se ştii anume: On sini ariğit mari, lui; on tepsi şi de colva poliit mari, iară lui; 5 tepsi tučescu, arğit; on curabii arğit, mic; 6 taliar de masa, arğit, on surahi arğit, lui; on şoimi arğit, lui; on čerbi arğitu, iară lui; on surahi arğit, iară lui; on pahar de nuc, cu arğit; on pahar rădečin, margar, arğit; on maşrapa argit, lui iaăr; on pahar mari arğit, iară; 4 pahar arğit, iară; 3 pahar mic, arğintu; on curabii mic, ağintu; on sivat cumaru arğintu; 15 lingură arğit, iară lui; on somac arğit, lui iară; on perăche sicale, arit; 2 firin matasi cu laţuc arğit; on firin matasi, Mihne voda; 3 hotazu albi, iară lui. Ačasta da la mini se dat: 2 şiveşnic arğit; 1 olevenche arğit; 3 paha mari, poliit; 2 cupe arğit muldevenes; 1 maşrapa arğit; 1 tascu arğit, iară; 4 tepsi arğit, iară; 8 taliar arğit, de masa; 1 calamar argit černal; 1 perăche sicale arğit, de cai; 2 bozidagan arğit; 1 culincu arğit; 1 finin cu pirăsine cu piiatră verde arğit; 1 sabii davor parat; 1 sahaidac sirma; 3 perine cosit zerbap; 1 bucate zerbap; 1 abai cadife roş, cu sirma cosit; 1 čarşaf cosit matas; 1 birin galbin, matas; 1 abai cadife roş; 2 abai zerbap cosit; 2 guğiman sobol; 1 boğea, 4 čarşaf cos; 1 abai cadefene. Čiče merturusim caftanele, ona, altele, se ştii, chete iastu-i: [192] On abai sirma, cadife; 2 cafane serăser bun; on serăser taiat, lui; on perine davor, iară; 2 cumaş, onul gal, al pestiriţ; 2 futa roş matase, lui; on peşcher matase albi; on parde de pinza albe; 2 birin de matase; 15 čember muiarăscu; 4 aracğin d-avor iară; 16 şahtestir sirma; 1 bohuğea nahişli; 4 chemeş roş domnei; 1 birin d-avor lui dom; 1 perine d-avor necosit; 3 perăche čarşaf albi; 2 caftan d-avor lui dom; 3 cadife ferăğe dom; 2 ferăğe atlazu, lui; 4 dulama allazu; 3 dulama tafta; 2 ferăğe postav roş mohorit. De va veni birdeni, vor Nicorizi Nevrudul a čeri čeva ban, arita zapisuri, čiče tote merturiseşt, če-am dat iavu lui, če dat iali miia, anume tote se ştii: Ai 7088, luna dic, 2 zili am tirămes lui cu Nicole sitolnic se pui amanat 5 galbin d-avor şi 3 bucate avor čibic de 500 de galbin. Tiraği si on inel iamandi, de 100 galbi, d-avor. Tote ačasta pus mena lui, Nicorizi Nevrudul, dumne. Ai 7091, luna avg, 15 zili, a ţinut vame Iaşilor, 2 luna şi jumatate pana oc, 31 zili, tocmele vamei aşa fostu, de luna 4000 tal arğit se me da de luna; 10000 tal arğit fači-se-va supră Nicorizi, se ştii. Acmu merturusem če am logat panturu galbini şi panturu vame da la Nicorizi, se ştii, čiče se merturisem: 300000 aspră logat-am panturu vame, oc luna, 28 zili, se ştii; 58000 as iară am logat, o şa tatarăscu feră de cal, panturu vame; 20000 as, iară, logat-am panturu vame, se şti; 6000 as, iară, miia dat sucutari panturu vame dirăp Nicorizi, se şti; 12000 as, on soroc sobol logat-am panturu vame, ačaste panturu vame logat-am, ţinut zilile me, se ştii toţ. 60000 as fostu de zilile Iancul voda, de vama veche, se ştii ačasta tote. Acum merturusim če am logat panturu galbin, čiče merturuseşti, anume: 20000 as logat-am panturu galbini a mele, se şt(!); 40000 as, iară, logat pope Adam, a dat mena domniei panturu galbini; 20000 as iară Nicorizi tirămes Ţarighirat panturu galbini, se ştii; 1220 tal arğit tirămes Nicoruzi Ţarighirat panturu galbini; 10000 as iară tirămes Nicorizi Ţarighirat paturu galbini; 1046 diram arğit tirămes Nicorizi panturu galbini, ačasta logat-am, se ştii mari şi mič, rămas-a miia detor multe, se ştii. 50 000 gal de galbin d-avor rămas; 1 000 tal arğit, on sitifan cu balaş, cu margaritar; 375 tal, on bilezic ğoher verde, vameş, se ştii; 250 tal, on inel almasu, 160 tal, on zuliflic avur; 150 tal, on zuliflic margari, avur; 130 tal, on bilezic avor, pičor; 150 tal, on lanţuc d-avor; [193] 150 tal, on lanţuc davor de gurumaz; hamali mari, se ştii; 400 tal, on čerčei, numai însuş logat da la Cherşitof; 625 tal, on lanţuc ğoheri cumparat de on firăncu, dat mi, iară; 150 tal, on čerčei zimaragda, 2 lui domnei, se ştii. 70 tal, on čerčei margaritar; 625, 140 margaritar, iară lui; 300 tal, 2 şir margaritar de Portical purostu; 75 tal, on lefi purostu; 50 on sulific, iară lui; 50 tal, 3 inel porostu, iară lui; 40 tal, on halhal d-avor; 40 tal, on zinğir d-avor; 40 tal, on bilezic d-avor; 75 tal, on lanţuc d-avor, iară; 50 tal, on bilezic d-avor; 100 tal, on bilezic, iară; 50, on bilezic, iară lui; 30 tal sirma, iară lui; 70 tal, on nezghep margaritar; 40 tal, on čerčei, iară lui; 14 şirinči şi mahrama avor, se ştii; 100 gal roş, on birin d-avor matasi verde; 73 de metcal margaritar Portecal, înche iasti; 20 mitcal, iară margaritar, on čapsa. Čiče iară merturusim če ari, galbin gata şi ğoher şi avor, de tote, Ştifan voda, a lui, chendu-i nescut pana acmu, den domniia a sa pana acmu, se ştii, merturisim: 9 000 de galbin d-avor gata, mena lui şi casa nosturu, Čerčeze Mutaha ştii če ari, tote; 1 500 taliar arğit, on ţimir cu almas de vamiş; 250 tal, on ţimir firit ğoher cu almas, se ştii; 700 tal arğit, chendu fostu taliari 50 asră, atunče fostu cumparat iacutroş; 250 tal, on ţimir dat Mihne voda, se ştii, lui; 375 tal, on ţimir iari lui, ğoheri, se ştii; 3 500 tal arğit, on hanğăr, ğoheri, de vameş, de Alecsi şi de sima (?), lui; 1 500 tal, on sabii ğoher tirămes Mihne voda; 250 tal, on inel iamandu; 250 tal, on inel iamandu, iară; 50 tal, on inel zafir, iară; 75 tal on inel iacut, iară; 150 tal, on hanğar ğoheri; 150 tal, on iacut goc Iancul; 870 tal, on sabii ğoher, lui, mic, cu iacut roş, iară lui; 40 tal, on pazvat de cai ğoher; 4 500 taliar arğit, on lef cu almas, cu iacut, cu margaritar, lasat-am loc de cheti piiatră iasti; 2 750 tal, on lef cu almas, cu iacut bun, lasat-am loc de chet piiatră iasti; 3 250 tal arğin, on bilezic ğoheri, cu almas, cu iacut forti bun, cumparatu-m, iasti mena Čercheze, se ştii, luii Ştifan; 4 000 taliari chendu-i fostu taliari 45 aspră, ai 7091, mai 20, cumparat-a den voivodesei den Ţara Leşescu, on lef cu almas, altul lef mai min cu almas, iară; on časni un cu almas, cu iacut cheti 3 ri iasti mena Čerchezeii, se ştii, lui Ştifan voda; 250 tal, 2 filğan d-avor, iară mena Čerchezei, lui Ştifan voda, se ştii; 625 taliar, on aracğin ğoheri, iară mena lui Čercheze, lui Ştifan voda, se ştii. Ačasta lef mari ari on margaritar mari miğloc şi 2 zimaragda, 2 parte, 3 pičor ğosu on rombin miğloc, pirağor almas; ačasta lef. Alte lef: on almas mari, miğloc, 20 almas pirăğor lui, on balaş pičor lui; 2 margaritar, iară pičor lui, se ştii. [194] CII Scrisoare *Cîmpulung, [13 mai – august 1595] Scriem închinăciune şi multă sănătate domnului Budachi Ianăşu, birăul de cetatea Bistriţeei şi pîrgarilor şi pîrcălabului şi la tot svatul domnitale. După acea, ne rugăm domnilor-voastre să faceţi bine să nu să oprească oamenii şi neguţătorii prin pîri şi pren datorii. Încă acmu, cu mila lui Dumnădzău, să fie măriia lui, craiu, sănătos şi domnu nostru Ştefan-vodă, iaste o ţară c-alaltă. Cine va avea pîră de oamenii de ceasta parte, noi vrem trimite la domneavoastră să-i legiuiţi domneavoastră. Ai domnilor-voastre vor avea leage la domnu nostru şi la noi. Şi, aşijdere, ne rugăm domnilor-voastre de rîndul lui Tănase de la noi, ce-l pîreaşte Micula de Maier. Noauă ne pare că n-are vină, că l-au prinsu cine-au fost vornic atunce, anume Cozma; s-are vro pagubă, să-şi întreabe cunusul, că domneavoastră, unde veţi trimite la treaba domnilor-voastre, lui i caută asculta. Acel om, anume Tănase de Cîmpulungu, elu au mărsu de nevoie cu acel boiaren ce au fostu vornic atunce; de are vro pagubă Micula, să-şi întreabe cu acel vornic. Acea ne rugăm domnilor-voastre. Noi încă vom fi cu slujbă domnilor-voastre şi să dea Dumnădzău să fiţi domneavoastră sănătoş, amin. Giupînul birăul de Bistriţă şi la pîrgarii domnitale şi la pîrcălabul. [195] CIII* Scrisoare Suceava, 6 august [1595] Giupînul Mihaiu, hatman şi pîrcălab de Suceavă, scriu închinăciune şi multă sănătate priiatiniloru noştri, giupînul Budachi Ianăşu, birăul de Bistriţă şi a doisprădzeace pîrgari a domitale şi pîrcălabului. După acea dăm ştiri domnilor-voastre de rîndul a neşte izvoare ce sîmtu la munte, anume Cîrlibahul şi Ţibăul şi Negrişoara şi Coşna, că aceali izvoară au fostu de hotariul Moldoveei şi au fostu oamenii de la Cîmpul-Lungu slobodzi a îmbla şi a să hrăni cu dereptu pre acolo, vînîndu fiiar şi peaşte. Acmu noi am înţelesu că aţi oprit domneavoastră să nu îmble oamenii de Cîmpul-Lungu pre aceale izvoare, vînîndu şi hrănindu-să. Dereptu acea, ne rugăm domnilor-voastre să faceţi bine prentru voia noastră să lăsaţi cum-au fostu obiceaiul mai de-ainte vreame, paci şi tocmeale bune. Că acmu, cu mila [lui] Dumnădzău, să fie măriia lui craiu sănătos şi domnu nostru Ştefan vodă, iaste o ţară ca alaltă, şi domneavoastră simteţi priiatenii noştri. Ce va hi pohta şi treaba domnilor-voastre la noi, nevoi-vom să facem prentru voia domnilor-voastre. Aceaea dăm ştire şi ne rugăm domnilor-voastre. Şi să dea Domnădzău să fiţi domneavoastră sănătoşi îm bucurie şi cu paci bune, amin. Scris în Suceava, avgust 6. Tolnaj Mihalj hatman es Suchouaj kapitan kegelmetokonek bisedalmas somsegia es baratia, m. p. Priiatenii noştri giupînul birăul de Bistriţă, şi pîrgarii domnitale şi la pîrcălabul. [196] CIV Zapis de cumpărare *Buneşti – j. Vaslui, 6 august [1595–1597] Precum am dat eu, Gheorghii, ficiorul Baschii de Buneştii, aşijdere am dat lui Chinan de Buneşti 6 lei, ca să să ştie pentru o ocină ce au ei la Căbiceştii mcs agustu, 6 dzile, văleat v l(t) 7103 avgustu. Iorga. Chinan călugăr. Adecă eu Iorga, feciorul buscăi de Buneşti, scriu eu şi mărturisesc. CV Zapis de vînzare Drăguşeni – j. Iaşi, 12 ianuarie 1596 Eu, Toader Scînteaie, însumi pri meni mărturescu cu cest zapis al miu, cumu amu vîndut a mea deraptă moşie de ocină, de sat de Drăguşeani, cu tot venitul, şi de cîmp şi de fînaţ şi de pădure şi de vatra satului, cîtu să va aleage partea mea, lui Bantăş vornicul, dereptu un cal şi un cobuc poleit şi un postav turcescu de un rîndu de haine. Şi au fost în tocmala noastră popa Andonie de Childeşti şi popa Lupul de Drăguşeani şi Nenea de acolea şitrărel şi Caucea de acolea şi Focşea de acolea şi Semion de acolea şi Vasilie [197] de acolea şi Dumitru de acolea şi Loghin de Drăguşeani şi Poiană şitrărel de Freanciuci şi Ionaşcu de colea şi mulţi oameni buni şi bătrîni de prin pregiur megiiaş. Şi pri mai mare mărturie ne-amu pus ale noastre peceţi. Aceasta amu vădzut, aceasta mărturisim cu sufletele noastre. Pis u Drăguşeani v ŭ lět 7104, ghenar 12 dnĭ. CVI* Mărturie Piatra, 12 martie 1596 Milostive şi luminate doamne, să hii măriia dumitale sănătos. Facem ştire mării tale cum au venit egumenul de Bistriţă cu cinstită cartea mării tale la pîrcălabi şi la şoltuzul den Piiatră, ca să socotim pentru o selişte de sat, anume Tătăraşii, ce sint între Vînători şi-ntre tîrg, ce au fost sat a svntei mănăstiri a Bistriţii şi acmu au împresurat Vînătorii hotaru lui, a Tătăraşilor, cît iaste de ceea parte de vale. Deci pîrcălabul ne-au strîns pe toţ, pe cum scrie cinstită cartea mării tale, şi ne-au întrebat pe toţ cum ştim cu sufletele noastre, avut-au Tătăraşii hotar de ceaea parte de vale? Deci noi aşea ştim cu sufletele noastre că, cum au şi alte sate hotar peste vale, aşea au avut şi Tătăraşii hotar peste vale. De va hi şi pe giurămînt noi vom giura şi naintea mării dumitale pentr-acesta lucru. Aceasta facem ştire mării tale, ce va hi mila mării dumitale, să hii măriia dumitale sănătos. Şi pre mai mari credenţă am pus şi peceatea tîrgului şi a preoţilor. 7104, martie 12. Rugătorii mării dumitale, preoţii şoltuzul cu toţ tîrgoveţii de tîrg de Piiatră. [198] CVI b Însemnare Suceava, 14 iulie 1596 Pînă-i vremu şi mai socoti să ţie. Ieremiia voevo(da), m. p. CVII Zapis de schimb Suceava, 8 ianuarie 1597 Eu, Pătraşco Păturniche, fac mărtorie cu această mică cărţulie, cum amu avut o ţigancă la mănăstire de Bistriţă. Deaci ne-am tocmit de bunăvoia noastră între vlădica Agafton, episopul de Roman, deaci mi-au dat o ţigancă, anume Frăsina, şi un copil, Onofrei. De-acmu nainte nime din ruda mea ca să n-aibă a pîrî aiastă pîra nicedineoară, în veaci, înnaintea ceştii hîrtii a noastră. Scris în Suceavă, ghenarie 8, ai 7105. [199] CVIII Însemnare Suceava, 9 septembrie 1597 Cumu veţi afla, tot să se scrie, să li se facă dires, să nu se mai învăluiască. Ierimia voevo(da), m. p. CIX Zapis de vînzare Mănăstirea Tazlău – j. Neamţ, 20 iunie 1598 Eto a(z) Ciolpan kaljuge(r) scriu şi mărtuisescu cu cesta meu zapis cum amu vîndutu o gîrlă la Bucureşti den Gura Orbicului Popoţii o(t) Bîrjovei dereptu 27 talere de argentu şi au fostu aculea Toader Neamuşul o(t) Orbic şi Săcuiu o(t) Budeşti i Luca [200] murariu ti(ž) i popa Petrea i Alexa o(t) Bîrjoveni, i Vasilii ti(ž) sta(r) u ta(m), i Onul u ta(m) sta(r) i Vasilii, se(n) Onului, i Pîntea ti(ž) sta(r). Şi mi-au datu Popoţea acei bani în mînule meale căce o amu săpatu pre ai mii bani acea gîrlă de la Dumbrăveni însumi. Şi amu datu căliugherilor o(t) Tazlău 24 pčle na tu(t) gîrlă. Sii mărturem sǔ cestu mo(i) zapi(s). V (lt) 7106, ju(n), 20. Pis popa Petrea. Şi neme să nu să ameastece la cea gîrlă ce amu vîndutu Popoţeai, 27 talere de argentu în dzilele Ieremii voievod, că gîrla la Budeşti o au mîncatu Bistriţa, de n-au apă la satu la Budeşti, ce i-amu datu apă de la Dumbrăveni să îmble moara la Budeşti. Mai sus scriemu în cestu zapis la monastirea mea. Scriu […]. […] CX Scrisoare Suceava, 24 mai [1600] Pan Udrea, ghetmanu i pîrcălabu Suča(v)skii, piše(m) živo(t) i mno(g) zdravie la domnealui Budachi Ianăş, birăul de Bistriţă. După aciia dau ştire domitale, că au adus Iliş, giuratul din Iad, la noi, 80 de [201] fărtari de fănină şi 2650 de pită făcută. Păntru aceaea dăm ştire domiitale şi să te veseleşti de la Dumnedzău, adevăru. Şi voi, schelarilor, nime să n-aibă a-i bîntui preste dzisa noastră. [202] TRANSILVANIA CXI Înştiinţare *Braşov, 20 iunie [1587] Să să ştie această carte cum au venit neşte boiari de la Ţara Făgăraşului [...] den Vad şi Ilie den Şinca şi Stoica den Copăcel şi Stan şpanul şi [...] den Veneţie şi Neagoie den Grid şi Neagoie den Şinca şi Aldea den [...]. Aceşti boieri, ei au venit cu carte de la Miclăuş diiac cu [...] la jupînul Hîrjil Lucaci, judeţul den Braşev, şi la svat, cum-ai zice la 12 [...] rugat pentru neşte oameni, ce-au fost uciş pre unu secui den Sătcele, ce [...] pre alţi i-eu fost vătămat. Ei s-eu rugat domnilor pre pace, ca să nu fie [...] moarte, ce să plătească cu bani, iar domnii, ei au iertat pentr[u] [...] domnilor de la Făgăraş. Şi pentru rugăciunea celor boiari ce sunt [...] şi într-aceaea aceştia boiari s-au băgat de sunt şi chezaş, ca să dea [...] 60 de florinţi pentru mortul şi pentru cei oameni vătămaţi şi iar 60 florinţi birşag. Şi această ucidere se-au făcut în sat în Şer[caie] de Rusalii, iar vinovaţii sunt anume: Bădilici den Mîndra şi [...] Stoica Stoiasa şi pre Şerban şi Crîstian şi Stan Pătraşco, toţi [...] şi Roman de Sătcele şi Mihai, iar den Mîndra. Şi într-aceaea [...] lăudat şi cu rău pre Şercaie şi pre Dărăbanţi. Iar aceşti boia[ri] [...] scriş mai sus, ei se-au băgat chezaş cum de-acum nainte nu se va scorni [...] de acest lucru şi pentru pizma, ce vor fi cu frăţie bun[ă], [...] vecinătate bună aceştii ţărî a Bîrsei şi vor fi tot [...]. Aceasta să să ştie. [203] CXII Scrisoare Sălişte – j. Maramureş, 2 mai [1593] Cire iaste pan Pogan jurj, şpan o(t) Maramoreş, i pan Toma, jurat o(t) ti(ž), scriem închirăciure şi slujbă pan Orban birov i pan Simion pîrcălab o(t) Bistricĭ. Dup-acea de ce-aţi tremes omul vostru la noi de rîndul aceştii oşti ce au trecutu prim Maramureş vă dăm a şti că au fost a lui Corneş omiri, o mie de omiri năimiţi în bani. De altă laturi acmu nu ştim că au fost doi omiri a noştri în ţara leşească; ceia-u dzis că nu e acolo nece o veaste rea. De icea îrainte ce vrem şti şi ce vrem audzi noi vă vrem da a şti ca somsidzilor noştri. Derept acea şi acmu avem om acolo. De ne va aduce vro veaste vă vrem da a şti. Şi iară vă rugăm ce vreţi audzi din Moldua, c-am înţeles că aveţi omiri în Moldua, ce veaste vă vor aduce ne rugăm să ne daţî a şti au de rău au de bire. I spsite (s) o Gi, aninĭ. Pan Orban birov o(t) Bistricĭ. [204] CXIII* Zapis de împărţire *J. Maramureş, 24 mai 1593 Facem de şcire tuturoru cui se cuvine a şci de rîndu acestu lucru, precum in anulu acesta 1593, Msa. mai 24 inaintea nóstrî mai josu scrişi, s-au alegîduitu Pop Tămaş din Rogoz cu şogoru seu Mihai Dumitru, cu impărţiastina iosaguriloru intr-acesta chip, precum mai josu va urma: care unde se tie, că avěndu Pop Lazar din Budesci care şi în Rogoz [...] 4 feciori şi o fată ce au chiemat Marie; feciori: 1 Grigoriu, 2 Tămaş, 3 Nicolae, 4 Vasilie şi a 5 fată Marie, pre care o au datu in Borşa la loculu m[...] Nemeş Mihai Dumitru şi loculu din Borşa şi din Vişao şi din Moisii i se vine intr-acesta chip precum Pop Lazar au avut muere pre Dómna Malina fata Simi, sora cu Grad, cu Gavrilă, cu Jonaş şi cu Giorgie, şi feciorii a lui Pop Lazar au muritu in tabără şi au remas v. şi fata; si iosagulu l-au impîrtitu in 3, adecî lui Grigore au venitu partea in Lapuşulu de sus; lui Tămaş şi fetei ii Marie in Rogoz şi in Maramoreş in Budesci şi in Vişao şi in Moisii şi in Borşa, şi au impîrţitu aşă că Tămaş cu fata se şi impartă in dóua in totu locǔlu cu munţi cu totǔ, căci Pop Tămaş cu şogoru seu Mihai Dumitru au petrecutu şi bătrinii şi multu sau chieltuitu cu vrajba ce au avutu cu muerea [...] pirěndu-se pentru iosaguri si inaintea [...] totu amendoi au umblatu; şi aşă se-au invoitu, cî de aru remîne careva fîrî sîminţiă cealaltu se i lasă iosagulu se nu se confişcuiască; si care aru vre se strice acésta impărtiaştină se puie [...] şi tot a să se fie impărtitoriu iosagulu pre cum mai sus s-au arătatu, şi au fostu la alegădaşulu acesta: 1 Domnu fisolgabir Iodi Mihai; 2 Nemes Maros Ianos din Cohe; 3 Simon Grad din Vişo; 4 Grad Vesian; 5 Petru Balea; 6 Vlad Ion; 7 Pop Lazar din Vişo de josu; 8 Petru Donca din Şaio; 9 Dancuş Dumitru din Jeud; 10 Nicolae Dragumir de Dragomirfalva; 11 Şimon Ostaş; 12 Joan Velad din Silisna; 13 Vasilie Sima de Sacialu; 14 Coman Dan din Moisii; 15 Coman Ilieş; 16 [...] Gergel de Vişeu de sus; 17 Rednic Vasilie din Julesci; 18 Borodi Matei din Sirbi; 20 Bud Jonaş din Budesci; 21 Domnu Pop Mihai din Budesci, fecioru lui Pop Luca; 22 Marinca Stefan; 23 Domnu Pop Stefan din Saraso; de cătră slăvită varmegie trimis spre acéstă impărtiaştina veşnica intre mai sus pomeniţi Nemes Pop Tămaş şi Mihai Dumitru şi [...] prin protopopul locului Petru [...]. [205] CXIV Scrisoare *Bistriţa, a. 1 noiembrie 1600 Scriu închinăciune şi multă sănătate părintelui miu Spiridon şi maicei meale Costandeei şi dup-acea vă dau ştire că simtu viu pînă acmu nu-s perit, ce amu scăpat de la Belgrad cînd-au bătut Mihaiu vodă războiu cu ungurii. Deci m-au prinsu neşte sasi, deci au vrut să mă taie. Eu m-amu rugatu am spus că simt fecior Mogîldei, deci nu m-au perdut. De aci eu amu trimis carte la Andriiaş din Bistriţă. El au tr[i]mis la sasi de m-au cerşit. Ei au cerşiut 300 talere, iară Andriiaş m-au scos dereptu 100 talere şi m-au dus la Bistriţă. Eu amu spus că mau prinsu Mihaiu vodă la Hotin şi m-au adus în Ţara Ungurească. Deci mă rog domilor voastre ca lui Dumnedzău den ceriu să nevoiţi să mă scoateţi lîngă voi în ţară creştină [şi] să nevoiţi să daţi ştire părintelui miu Mogîldei vornicului că eu dzacu în temniţă de mă mănîncă lutul şi păduchii. [Şi] eu amu spus cătră Andriiaş că simtu nepot de frate şi fecioru [206] de suflet giurat în besearecă. Deci iară mă rog domilor voastre să nu mă zăbăviţ aice, ce să mă scoateţ măcar numai d-aş presi cu trupul, încă să ies în ţara că io mor de dorul vostru. Şi îmbătrînescu şi am făcut o barbă pînă în brîu. Şi afle aiasta scrisoare a mea sănătoş pre domeavoastră. F[e]ciorul vostru Cocrişel şi sîmtu numai cu cămeşa. La părintele miu, la Spiridon. CXV Scrisoare *Bălgrad, [1600] Ml(s)tiju Bžiju Ioan, vlădica o(t) Belgrad, scriu închinăciune şi multă sănătate la dumneata bulgăr Lucaci şi dau ştire dumitale de rîndul unui mişel den Răşinariu, ce au venit de s-au jeluit de un fecior al lui şi au dzis că să leagă o fată de însul. Nu ştim avut-au vină au n-au avut, că el să gioară că n-au avut. Şi după acea, el gice că-şi sunt sînge amestecat şi, di altă parte, el sîntu cumătri, de nu li [207] cadi să lăcuiască, Deci să cauţi dumneata că, de-şi vor fi sînge, eu nu-i voiu lăsa împreună să fie, iară de ce au greşit, dumneata veri căuta leage cum va hi sau îngăduiaşte dumneata, că doară voiu veni şi eu într-acolea. Deci vem căuta leage cum va hi mai bine. Şi să hii sănătos dumneata de la Dumnedzău, adevăr. Scriu pînă la dumneata Lucaci, pugăr-meşter la Sibiiu. [208] ADDENDA CXVI Chitanţă *Tîrgu-Mureş, [p. 12 august –septembrie 1600] Bărcan vistiiar. Dal săm lafa lu Maroţi, za 3 mes(e)ţi, ot Murăş Varşărhăiu, taleri 150. CXVII Zapis de danie Tîrgovişte, 4 decembrie [1600] Se ubo a(z) Neaga kněgi pan Mitrea dvornic, scriem şi mărturie fac cu cest răvaş al meu cum, la nevoia mea şi la greu şi în robie ce am fost, mărie-sa domnu nostrum, Io Simion Moghila voevo(da), bžiju [211] ml(s)tiju g(s)p(d)rǔ zmli vla(š)koi, milostivitu-s-au de m-au miluit şi mieu turnat giumătatea de sat din Grozăveşti ce-l vîndusem lu Mihaiu voevo(da), ca să mă plătescu din mîna păgînilor. Întru acie se-u aflat giupînul Dumitrachi Chiriţă, marile postealnic, de-au datu pentru mine 200 de galbeni, şi galbenul cîte dereptu 120 (?) de aspri şi m-au scos din mîna turcilor. Pentru aceaea datu-i-am acea giumătate de sat ce mai sus iaste scrisu, anume din Grozăveşti, ce să va allege din vatra satului şi din cîmpu şi dintr-apă şi din vaduri de moară, ca să fie neclătit pînă [...] vecie. E, cine se va ispiti după moartea me să-l pîrască să fie [...] şi proclet şi neiertat de 318 ot[c]i pentru căce că [...] am întrebatu nepoţi, Preda Stolnicul şi alte rudenii şi nime n-au vrut să mă scumpere. Mărturie punem: pan Dumitru dvornic i pan Dan vel-logofet i pan Pană vistiar i Ştefan comis i Cîrstea armaş, pan Dragul dvornic i Voico vistiar i Pepele logofet i Simeon pitar i Andreico comis i Vladul logofet i Trifa sulger pročii bolěri. Şi într-altu chip să nu fie pre zisa me. Dan logofet. Teodosie logofet. Pepelea logofet. Ion Mogîldea dvornic şi agă. [212] ?? ?? ?? ?? 16 1