1621 Ianuarie 8.ŢR 2 ... egumenul Pavelu, ca să fie volnic cu aceasta carte a domniei meale şi cu sluga domnii meale ... de să ia 1 Ţigan de la Ivaşco dvornicul, anume Vădilaiu şi de la jupăneasa Grajdana pre Radul Ţiganul Ciuleaiu şi pre Cornea Ţiganul, unde-l vor afla şi de la Cernica vornicul 1 Ţigan şi alţi Ţigani şi Ţigance ale mănăstirii, căţi vor fi fugiţi şi răsipiţi aici înn ţeara domnii mele, măcar în ţigănia domnească, măcar în ţigănia boerească, măcar vlădicească, măcar călugărească, măcar lăcuindu la oraşe, pre toţi să-i ducă la mănăstire să şază şi să lucreaze ce va trebui mănăstirii şi de nimenilea opreală să n-aibă. Aşijderea să fie volnic egumenul cu cartea domnii meale să străngă şi rumănii mănăstirii, svintei mănăstiri, den toate satele, căţi vor fi răsipiţi aicea înn ţeara domnii meale, ori în sat domnescu, ori în sat boerescu, ori călugărescu, ori la oraşe, pre toţi să-i străngă să-i ducă la urmă şi la a lor moşie să şază să lucreaze mănăstirii cum au fost leagea mai denainte vreame. Iar cine va opri rumănii mănăstirii, bine să ştie că apoi se va luoa den satul acela căte 6 boi. ... DIR, B, IV, nr 2, p.2 1621 Ianuarie 8ŢR 3 Scris-am noi satul Dălbăneştii anume Dragumir bătrănul ... Oncea ... Vişan ...Stan bătrînul ... Dobrin ... Neagoe ... Roman ... Prode ... Radul ... Coman ... Cărstea, să se ştie cum amu văndut 40 de stănjini de ocină den ocina Dălbăneştilor, însă 20 de stănjini dencoace de Prahova pînă in iazul morilor şi din Prahova încolo, iar 20 de stănjini, cum mearge ocina în lungul Prăhoviţii, lu Dumitru den oraş den Tărgovişte, derept 2000 de bani gata, ca să-i fie lui şi feciorilor lui şi nipoţilor, strinipoţilor lui, moşie şi hohabnică, păntru că o amu văndut noi de a noastră bună voe şi au cumpărat şi Dumitru de a lui bună voe. Şi căndu am văndut noi, n-am văndut de noişi, ce am văndut cu ştirea a tot satul şi mic şi mari şi cu ştirea a toţi megiiaşilor de sus şi de jos, de prin prejurul ocinii. Şi au fost la tocmeală Radul postelnic a lu Mănui de Dălbănişti şi Dumitru postelnic de Piteşti şi Iane stăgarul domnescu şi au fostu mulţi oameni buni la tocmala aceasta. ... Eu Dumitru aprodul, Once ban, Staico, Dragomir, Oncea, Vişan, Coman, Stan, Prodea ... Dobrin, Neagoe ... Roman, Radul. DIR, B, IV, nr.3, p. 3 1621 - 1623 Ianuarie 11ŢR 3 ... părintelui egumenul den sfănta monastire de la Tesmana, ca să fie volnic cu această carte a domnii meale şi cu sluga domnii meale, anume Dragomir ... armaş, de să ia de la Mahmet comis trei sălaşe de Ţigani, însă Ţiganii anume: Dumitru cu sălaşul lui ... Lupul Ţiganul cu sălaşul lui şi Radul cu sălaşul lui. Şi iar să fie volnic să ia de la Radul de Cămpinişu alte trei sălaşe de Ţigani. 4 Pentru că aşa au spus părintele egumen naintea domnei meale cum sănt aceaste sălaşe de Ţigani, ce-s mai sus scrise, ale sfentei mănăstire, iar aceşti boiari ce-s mai sus scrişi, ei i ţinu în sila lor şi n-au nicio treabă. Derept aceaia, am dat domnia mea părintelui egumen să fie volnic cu aceasta carte a domnii meale şi cu sluga domnii meale ... să-şi ia aceşti Ţigani şi să-i ducă la sfănta mănăstire, iar acestor boiari ce-s mai sus scriş să le va părea strămbu, ei vor sta de faţă naintea domnii meale cu părintele egumenul den Tesmana. ... DIR, B, IV, nr 4, p.3-4 1621 Ianuarie 20, Tîrgovişte.ŢR 7 ... Noi aceşti 6 boiari, Fiera vistiar ... Stoica logofet Tărăceanul ... Ventilă postelnic ... Săteani ... Dobriin logofet de Ungurei ... Badea şefariul de Tetcoi ... Pătru logofet ... Merişani, scris-am aceasta a noastră carte să fie cu mare credinţă la măna lui Ivaşco postelnic de Băloteşti, ca să se ştie că ne-au luoat Ivaşco postelnic şi Radul postelnic de Cepturoaia şi jupăneasa lui, Calea, fata Radului postelnic Calofirescul, denaintea domnu nostru Radul voevod, pre răvaşe domneşti, ca să le căutăm răndul pentru neşte sate anume, Ulmuleţii şi Zemnicele şi Zimnicealele, să adevărăm ale cui au fost de moşie; fost au ale Căndei părcălabul de Voevodeşti, moşul lui Ivaşco postelnic au fosta-au ale Marcei de Nanoveani? Şi fostu-ş-au Marcea de Nanoveani frate cu Cănda părcălabul de Voevodeşti, moşul lui Ivaşco postelnic au nu ş-au fost nimica? Deci noi, aceşti 6 boiari, ce săntem mai sus scrişi, am nîvoit pre Ivaşco postelnic în tot chipul ca să aducă oameni buni, bătrîni şi megiiaşi de pre înprejurul acestor sate să mărturisească naintea noastră ale cui au fost aceaste moşii şi sate. Şi Cănda părcălabul cu Marcea de Nanoveani fostu-ş-au fraţi amăndoi, au nu ş-au fost fraţi. Deci într-aceaia, Ivaşco postelnic, el au adus mulţi oameni buni şi megiiaşi de pre înnprejurul locului şi de pre înnprejurul acestor sate, anume popa Luca de Gaurici şi den Gropeani, Dragomir şi Drăgan şi de Şuleşti, Paraschiv şi de Mihăileşti, Stan şi de Comceşti, Tatul şi de Futeşti, Marco şi de Popeşti, Badea, de au mărturisit şi ei cu sufletele lor naintea noastră cum sănt aceaste sate de moşie ale Căndei de Voevodeşti, moşul Ivaşco postelnic. Iar Marcea de Nanoveani nici ş-au fost frate cu Cănda părcălabul de Voevodeşti, nici nu au avut nicio treabă cu aceaste moşii şi sate. Deci şi noi aceşti 6 boiari, ce săntem mai sus scrişi, bine am adeverit cu ale noastre suflete, cum Marcea de Nanoveani cu Cănda părcălabul de Voevodeşti fraţi nu ş-au fost, nici rudă, nimica nici au avut Marcea nicio treabă cu aceaste sate, nici feciorul lui Dragomir, ce le-au fost dobăndit Marcea de la Ţintea armaşul, căndu au tăiat pre Căndea părcălabul, în zilele ... voevod. Şi au rămas de în Cănda 2 feate, Mariia, muma lui Ivaşco postelnic şi Muşa. sora Mariei, featele Căndei părcălabul de Voevodeşti. Aceasta am adeverit şi mărturisim cu sufletele noastre. ... 8 Fiera vistier. Ventil postelnic. Dobrin logofăt. Bade şăfar. Pătru gramatic. DIR, B, IV, nr.7, p.7-8 1621-1623 Ianuarie 21.ŢR 8 ... ca să-i fie un rumăn, anume Pătru Borcan, feciorul Stoicăi Zopei de Pereani, pentru că se-au văndut Stoica Zopa cu feciorii lui şi cu toată ocina lor, să-i fie rumăni. Şi am văzut domnia mea şi cartea lor, cum se-au văndut în zilele lui Simion vodă. Şi tot i-au fost rumăni, de atunce pănă acum, în viaţa domniei meale. Iară cînd au fost în zilele lu Şerban vodă, iară Pătru Borcan au mersu preste Dunăre, în Ţara Turcească, la seceriş, vreamea l-au apucat acolo, vreamea de robie, ce-au fost venit Tătarăi în ţeară. Deaca au eşit Tătarăi de în ţeară, iară Pătru Borcan au venit în ţeară, la casa lui şi la moşiia lui şi lă fămeae-ş, şi au fost rumăn boiarinului domnii meale, ce iaste mai sus scris. Iar cănd a fost acum, în zilele domnii meale, iar Pătru Borcan aşa părăia naintea a domnii meale, cum l-au robit Tătarăi, de-au fost rob. Intr-aceaia, domnia mea am zis să-şi scoaţă hoget cum l-au slobozit, iară el nici în hoget n-au avut. Deci domnia mea i-am dat leage 4 oameni, să jure cum l-au robit; de va jura, să fie în pace de rumănie de cătră Părvul logofăt, iar ocina ce-au văndut ei de în Pereani să fie a boerin domnii meale Părvul logofet. Iară Pătru Borcan neci într-un chip nu se-au putut apuca de leage, ce au rămas de judecată şi de leage, denaintea a tot divanul domnii meale. Ce am dat domnia mea boerin domnii meale Părvul logofăt să-i fie rumăn, cum se-au văndut şi cum i-au fost şi pănă acum. ... DIR, B, IV, nr.7 p.8. 1621 Ianuarie 27, Tîrgovişte.ŢR 12 Eu Radul postelnicul de în Hierăsti scris-am acesta al mieu zapis la măna părintelui egumenului Grigorie de la sfănta mănăstire de la Bucureşti, ce iaste hramul ... Troiţă, cum să se ştie că i-am văndut partea mea de ocină de la Cioplea, carea iaste pre lăngă satul Dudeştii, însă doao părţi. Iară o parte nu o am văndut, căci nu iaste a mea, ce iaste a surori-mea Neacşei; ce-am văndut numai partea mea, 2 părţi, derept 70 de galbeni, însă stănjini 200. Şi ne-am tocmit pre stănjini căte 7 costande, iar să vor mai treace stănjeni mai mulţi de căt 200, să aibă a-m plăti părintele tot căte 7 costande. Şi hotarul să se ştie: de în apa Dămboviţei pănă în hotarul mănăstirii lui Ivan călugărul de către Colintina. Şi am văndut această ocină de bună voe a noastră, fără de nicio silă, ca să fie sfintei mănăstiri moşie; şi ne-au dat şi banii toţi deplin, 70 de galbeni, la măna noastră, pre 200 de stănjeni, iar ce vor treace mai mulţi, să aibă părintele a ni-i plăti. Şi mărturie încă am pus: Dumitru banul şi Dumitru vistiariul şi Staico postelnic şi Hrizea logofet. ... 7129 1621 Eu Hrizea logofăt mărturisescu. Eu Radu postelnic. Dumitru ban. Staico postelnic. Dumitru vistiar. DIR, B, IV, nr 11, p.12. 1621 Ianuarie 28, Tîrgovişte.ŢR ... 13 Adecă noi, Marco şi Aloiz, feciorii jupănului Gaşpar şi ai jupînease lui, Mariei, scris-am şi mărturisim cu cest zapis al nostru să fie la măna jupănului Ventilă marele dvornic, ca să se ştie cum i-am văndut a noastră parte de ocină de în Găujani, den în judeţul Elhov, toată şi de în cămpu şi de în pădure şi de în apă şi de în baltă şi den uscat şi de în şezutul satului, de pretutindenilea, căt se va aleage şi de preste tot hotarul şi cu rumănii, anume: Neagoe şi Luţcan şi Vălcan şi cu feciorii lor. Pentru că această ocină den Găojani şi cu rumăni, ce iaste mai sus scris, au fost de moşie a jupănului Staico ce au fost postealnic mare şi a măini-sa, Mariei şi a jupîneasei lui, Frujinei; iar căndu au fost apoi, jupănul Staico postelnic, el au dat şi au miluit pre sluga lui, pre Staico de Făurei, cu aceasă ocină den în Găujani, pentru direaptă şi credincioasă slujbă ce i-au slujit. Iar după aceaia, căndu au fost în zilele răposatului Mihail ..., iar Staico de Făurei, el au dat şi au băgat şi au înfrăţit pre tată nostru Gaşpar, pre jumătate de ocină den în Găojani. Iară apoi, tată nostru Gaşpar, el pentru frăţiia înncă au dat şi au dăruit pre Staico de Făurei cu 15 boi şi multe biruri au plătit tată nostru Gaşpar, ale lui Staico, de au cheltuit pentru aceale birure 11.000 de aspri. Iar altă jumătate de ocină, ce iaste mai sus scris, de în Găujani, iar Staico de Făurei, el o au vîndut tatăini nostru, lu Gaşpar, derept 20.000 de aspri gata şi se-au înfrăţit. Şi au vîndut Staico de a lui bună voie denaintea tuturor megiiaşilor şi i-au făcut şi cartea lu Mihail voevod, de cumpărătoare, cîndu au fost cursul anilor 7104 1595. Iar după aceaia, căndu au fost acum, în zilele domnu nostru Radul voevod, feciorul răposatului Mihnei voevod, după moartea tatăini nostru, lu Gaşpar, iară noi, feciorii lui, Marco şi Aloiz, ce săntem mai sus scrişi, am văndut toată partea noastră de ocină den în Găojani şi cu rumănii, de preste tot locul, căt se va aleage, cum zici mai sus, de o am văndut jupănului Ventilă marele dvornic, de a noastră bună voe, fără nicio silă, derept 12.000 de bani, ca să-i fie lui moşie şi feciorilor şi nepoţilor şi strenepoţilor şi i-am dat şi cărţile de ocină la măna jupănului Ventilă marele dvornic. Şi căndu am văndut această ocină fost-au mulţi boiari mărturie: de Pade, Stanciul postelnic şi cu fiiu-său Pătraşco şi de Răteşti, Albul peharnic şi de Drăngeşti, Vladul şi de Preajvă, Mircea spatar şi de Uscaţi, Danciul logofet şi Vladul peharnic ... Tudoru slujer, Iscrul dvornic ... Aldimir dvornic ... Ghiuoca. Şi am pus şi blăstem: cine se va ispiti de în ruda noastră a sparge şi a strica această a noastră tocmeală, acela să fie trăclet şi anatema şi afurisit de 14 318 ... ce sănt întru ... Nechei şi să aibă parte cu Iuda şi cu Ariia. Aceasta am scris şi mărturisim. ... ... 28 ... 7129 1621. Marco Alois Eu Vladimir vornicul Eu Ghioca. Iscru vornic. Vladul peharnic. Radul postelnic ... Potoceani. Stanciul de Pade. Ivaşco postelnic. Danciul logofăt. Lepădat logofăt. DIR. B. IV, nr.12, p.13-14 1621 Februarie 10.ŢR 16 ... acestui om, anume Bolovan ... Titeşti ca să fie volnic cu cartea domnii meale de să-ş ţie o moară şi stupina ce iaste pre locul lu Chesar. Pentru cî a venet Bolovan naentea domnie meale de se-au jeluit şi a spus cum a fost făcut tatăl lu Bolovan schembu cu Marten şi cu Metrea, rumînie lu Dragomir postelnic şi cu şterea jupăneasie Mariei, de-au dat loc pentru loc tatăl lu Bolovan, de ş-au făcut acel iaz de moară. Iar căndu iaste acum, generele lu Dragomer postelnic va să spargă acea tocmeală, ca să-i spargă mora, iar Bolovan a mărtureset naentea domnie meale, căndu a făcut acea tocmeală, de au dat loc pentru loc, a fost cu şterea lu Dragomer postelnic şi cu şterea jupăneasie Mariei şi cu ştire a tuturor bătrănilor den sat. Şi am văzut domnie mea şi răvaşul acelor oameni bătrîni, de mătrurie, căndea se-au fost făcut acil schimbu. Dereptu aceaia şi domnie mea încî am judecat şi am dat lu Bolovan, ca să fie volnec cu cartea domnie meale de sî-ş ţie mora ce iaste fîcută pre iazul lu Dragomir, iar generili lu Dragomir să-ş facă intr-altu loc moară, unde va fi alt vad, iar Bolovan sî aibă bună pace, că aşa iaste învăţătura domnie meale. ... ... 10 ... 7129 1621 ... DIR, B, IV, nr.14, p.16. 1621 Februarie 13.ŢR 16 ... Aceasta să să ştie cum am scris noi satul Albeştii toşi megiiaşii, bătrănii şi tinerii, a noastră carte acestui om den sat den Bogăteşti, anume Barbul, pentru ca să-i fie lui moşie ocina Vlaicului, fratele Bratului den sat den Albeşti, toată, căt se va aleage den cămpu şi den pădure şi den munte şi den apă şi den uscat şi den toate hotarele şi casele cu grădină şi cu tot şezutul den sat, ... 7200 aspri gata. Şi am văndut noi tot satul cu a noastră bună voie. Aşijderea au cumpăratu şi Barbul de bună voe, ca să-i fie lui moşie şi feciorilor lui şi nepoţilor lui şi strănepoţilor, căţi dumnezeu îi va lăsa în veacu. 17 Direptu aceae şi mărturie am pus : jupan Arsenie vatahul ... postelnicul Iane ... popa Iane clisiar ... jupan Stoica pitar ... jupan Para postelnic ... popa Iane. Am scris eu, popa Negre, ... popa Bratul. Luna Februarie 13 ... Iară dobănda cestor banii ci-s mai sus scrişi, daţi de Barbul, au făcut 3000 aspri gata, de i-au dat Barbul. Văleat 7129 1621. DIR, B, IV, nr. 15, p.16-17. 1621 Februarie 13.ŢR 17 ... Scrişi eu jupăneasa Mărina a stolnicului Sărbului acesta a mea cartea sfintei mănăstirea ci să grăeşte Thismena şi este casa ... şi zac şi oselea popei lu Stan şi alea Sărbului stolnicului. După pomeana loru, eu încă am cugetat şi am dat parte a mea de moşie de în Ergheviţa a patra partea preaste toot hotarul de în cămp şi de în pădure şi de în apă şi rumănii căti sănt ai mii, sventei mănăstirea ce este mai sus scris, pentru sufletul mieu, să aib şi eu pomeană cu alalţi tihtori, să fie sventei mănăstiri moşie moştin ohabnică în veciia veacului nemutată, nici văru, nici nepotu, nici un omu al mieu să n-aibi lucru cu ce am dat eu sventei mănăstirea. Innsă numai să aibă Lupul, nepotul mieu, un rîndu de în moară, cînd i se va veni, că l-am miluit eu. Iar cinea să va afla şi să va ispiti să spargă acestă tocmelă şi pomeana mea, să fie proclet şi anathima de domnul dumnezeu şi de ... şi de 318 sventi părinţi de în Nichei, să fie cu Iuda şi cu Ariia. Mărturie este: de în Zăgaia, popa Vlasan şi Danciul, de în Glogova, Nicola vatah; de în Medvijde, Giurca, de în Bistriţ, Nicola, de în Răgheviţa, Radul. ... 13 ... 7129 1621. DIR, B, IV, nr.16, p.17. 1621 Martie 17.ŢR 18 ... Scris-am eu, jupăneasa Dragna, scriptura mea la vreame de apoi la zioa de moarte şi la ceasul de apoi cum sî sî ştie de răndul moişiilor pîrinţilor miei şi al moşilor miei, însă de în partea moşu-mieu Stoicăi şi a moaşe-mea Voicîi şi partea mamei Stoică şi partea mamei Buicăi şi partea mea, ver cîtî se-au ales şi Ţiganii şi toate bucatele, veri căte se vor presosi. După moartea mea, să n-aibă niminea lucru şi ... cu aceaste moşii şi cu aceaste bucate, nici văr primar, nici al doile văr, nici nepot, nici nepoată, ver cine se va trage de într-acest neam, făr numai ci-m las moşiile şi Ţiganii şi bucatele în mîna nepoţilor miei, pre nume: Stroe ... Pătraşco ... Giurgi sî fie în mîna lor şi să le oblăduiască ei şi cini se va trage de înneamul lor. Şi să ştie tot omul că nu rămăi nici unui om datoare pre pămănt, făr numai lu dumnizeu. Iar cini va spargi scriptura mea, sî n-aibî undi veni după mine, nici cu nîrodul la judeţ şi să fie proclet ... anahtima .... Adecă mărturiele cini am pus: Mihăil postelnic ... Matei peharnic ... Preda sulgeariul ... popa Rafail ighimenul ... Brăncoveani. ... 17 ... 7129 1621 Iar cini va zici să i-s datoari, să vii pîn sînt vie să grîiască cu mini. DIR, B, IV,nr.17, p.17-18. 1621 Aprilie 20.ŢR 22 ... Lepădat logofătul, ca să fie volnic cu cartea domnii meale şi cu sluga domnii meale .............să apuce pre toţi săteanii den Şuta, cîţi au ocină în sat, să-i plătească 3000 de bani ce s-au fost ce se-au fost prădat Lepădat logofăt păntru dănşii, că le-au fost făcut Lepădat logofăt o carte de ocină de scumpărătore a domnii meale încă în răndul dentăi, şi au fost scris în carte Iane ... pitar că au scumpărat el satul de la domnii mea, denpreună cu alalţi săteani. Deci, cănd au fost apoi, satul Şuta, ei au fost ras den carte ... pitar şi au lăsat numai Iane, căci au avut ei alt Iane în sat, moştean, ca să-l scoţă den moşie. Deci, cănd au fost în zilele lu Gavriil vodă, se-au prădat Lepădat logofătul păntru stricăciunea lor, de i se-au luoat aceaste 3000 mie de bani, fărănice o vină, pentru dinşii. Iar căndu au fost acum, în zilele domnii meale, Lepădat 23 logofătul se-au plăns de dreptate, cum el nu au ştiut de acea stricăciune, nici au avut mestecătură cu Şutenii, nimica. Deci ş-au luoat 2 boiari dennaintea domnii meale, pre răvaşe domneşti, anume: Mogoş logofătul de Păureşti şi Cărstea logofătul de Bucimeani, ca să caute să adevereaze cu sufletele lor: avut-au Lepădat logofătul vreo amestecătură cu Şuteanii; şi ras-au Lepădat logofătul acea carte, au n-au ras? Şi au luoat aceşti boiari Lepădat logofătul denpreună cu Grama postealnicul şi cu Necula ... moşteanii satului. Deci cănd au fost la zi şi la soroc, iar aceşti boiari ce sănt mai sus scrişi, ei au căutat şi forte bine au adevărat cum Lepădat logofătul au fost om derept şi au mărturisit boiarii şi naintea domnii meale, cum zice mai sus. Derept aceaia, domnii mea am dat lu Lepădat logofăt ca să fie volnic a-şi luoa toţi banii de la satul Şutan, că am văzut domnii mea şi cartea boiarilor, de judecată şi răvaşele domneşti, la măna lu Lepădat logofăt. Deci să-şi ia banii şi de nimea opreală să n-aibă, preste cartea domnii meale,căci au rămas de leage. ... 7129 1621. ... DIR, B, IV, nr. 23, p. 22-23. 1621-1623 Aprilie 21.ŢR 24 ... ca să fie volnec cu cartea domnii mile de să aibă a ţinea rumănii sfenteai mănăstiri ... Grădeaşti ... Costeani ... Suharna şi sî-i lucrezi şi să le ia datu cum au fost legea rumănilor .... Deript aceia, de vreame ce viţi videa cartea domnii mile, voi rumănilor, iar să căutaţi să ascultaţi de omeni sfenti mînîstiri, de ce vî va da învăţătură. Diriptu aciia şi voao, slugilor domnii Floricăi, sî cîutaţi di viţi fi pre într-acelea sate, să işiţi, de viţi fi luatu ceva încă să daţi îndărăt şi mai mult valu să nu faciţi naintea cîrţii domnii mili. ... ... 21 DIR, B, IV, nr. 25, p. 24. 1621 Aprilie 24.ŢR 24 Scris-am eu jupăneasa Catalina băneasa din Cepturoaia al mieu acesta zapis, ca să să ştiia c-am avutu tocmeala cu părintele Theofil egumenul den sventa mînîstire den Coziia şi cu tot soborul sventei mănăstiri, c-am 25 avut o Ţigancă a mea, anume Mariia cu doo fete. Deci ou-a luat un Ţiganu al mînîstirii, iar un Ţiganu al mînîstirei, anume Sfara el au luat iarăş o Ţigancă, iar a nostră. Deci au venit părentele Theofil de ne-am tocmitu de bună voia a nostră, ca să nu sî spargă sîlaşîle sventei mănăstiri, ci mie-au datu părinţii pre Ţiganul mîn(stirii, anume Sfara, cu un copil şi am lăsatu eu Ţiganca me la sventa mînăstire, cu fetele-ş. Şi mi-au mai datu o copilă de la mînăstire de s-au plătit de mine de 3 suflete şi am lăsat eu alte 3 suflete la sventa mănăstire. Şi am datu cestu zapis al sventa mănăstiri să ste ca să nu se mai spargă această tocmelă nici odată întru veciia, amin. Aprilie 24, văleat 7129 1621. DIR, B, IV, nr.26, p. 24-25. 1621 Aprilie 24, Tîrgovişte.ŢR 25 ... Adecă eu Iarciul ... Dumitru ... Tatul ... Lăudat, feciorii Stoicăi vătah de Bealeţ, scris-am acesta al nostru zapis, ca să se ştie cum am fost văndut toată partea noastră de ocină de în Bădeani cu rumăni cu tot, căţi se vor afla, Radului şi Micului şi lu Coman Nebunul, feciorii lu Ion de în Dragoslavele, derept 8000 de bani, în zilele lu Şerban voevod, ca să le fie moşie şi de în cămpu şi de în munte şi de în apă şi în şezutul satului şi de pretutindinilea, căt se va aleage partea noastră. Iar căndu au fost acum, în zilele domnu nostru Radul voevod, fecior Mihnei voevod, noi ne-an părut că ne iaste văndută ocina ca eftin, ce am rădicat pără cu feciorii lui Ion pentru nişte rumăni ce au fost fugiţi mai de nainte vreame de vănzarea noastră şi acum ei au venit. Deci, am venit de ne-am părăt de faţă cu feciorii lu Ion naintea cinstitului derigătoriul domnu nostru jupan Ventilă ... dvornic pentru rumăni, deci ne-au ajunsu judecata şi direptatea să nu întoarcem deac-am văndut, ce ne-au mai dat feciorii lu Ion 4000 de bani pentru rumăni ce au venit de în Moldova. Derept aceaia, noi am făcut cest zapis al nostru la măna feciorilor lu Ion de în Dragoslavele, ca să-ş ţie ocina cu toţi rumănii căţi se vor afla pre partea noastră şi veniţi şi neveniţi, tot să fie ai lor şi ne-am înpăcat denaintea jupănului Ventilă ... dvornic ca să le fie ocina cu rumănii partea noastră moşie, lor şi feciorilor. Şi au fost la tocmeala noastră jupan Teodosie spatar şi Radul de Cotenesti şi Ganea armaş de Bogaţi şi Pahonie vatah de Mărşă şi Neagul vatah 26 de Cîzăneşti şi Stan vatah de Gemenele şi Scorea de Uscaţi şi Vladul de Uda şi mulţi boiari. Aceasta am scris şi am pus şi blăstem care de în noi va mai scorni pără şi vrajbă pentru ocina cu rumănii de în Bădeani ce am fost văndut, acela om să fie trăclet şi anatema şi afurisit de 318 ... ce sănt întru ... Nechie şi să aibă parte cu Iuda şi cu Ariia şi să aibă mare gloabă. Şi Într-alt chip să nu fii. ... 24 ... 7129 1621. DIR, B, IV, nr. 27, p. 25-26. 1621 Aprilie 26, Tîrgovişte.ŢR 26 ...Adecă eu, Dumitru de Pitariul, scris-am aceasta a mea carte să fie la măna surori-mea Armeancăi, jupăneasa a lu Zlate logofăt de Căineşti, ca să se ştie cum am lăsat eu cu sufletul mieu încă pănă am fost viu, după moartea mea să fie toate moşiile şi toate bucatele meale ori ce se va aleage partea mea şi de în dobitoc şi de în Ţigani şi den tot ce va fi, iară odăjdiile şi cărţile besearicii şi besearica să fie iară la măna surori-mea Armeancăi. Insă să se ştie ocinele: de în Pitariul jumătate şi den Văsălaţi de în partea tătăini-mieu jumătate şi de în Cucuruz 4 funi, loc de patru case, ce mi-au fost cumpărătoare, însă să le înparţă în doao aceaste funi cu nepoată-mea Mariia, şi de în sat de în Găvăneşti a mea parte ce se va aleage de în cămpu şi den moară şi de preste tot, fără partea nepoată-mea Mariei. Şi Ţiganii ai miei să se ştie anume Neacşa Tiganca cu feciorul ei, Banciul şi Neagoe Ţiganul cu soru-sa Stana şi cu mumă-sa Neacşa şi Baciul cu Ţiganca-ş Stana şi cu feciorul lor Draghiia şi cu soru-sa Stana. Şi iar să se ştie cum am fost avut un fecior, anume Tudor; deci l-au robit Turcii în zilele domnu nostru Radul voevod, în răndul dentăiu. Deci eu puteare n-am avut să-l scumpăr, ce l-au scumpărat soru-mea Armeanca, derept 35 de galbini. Derept aceaia, eu singur am lăsat aceste moşii toate, ce zic mai sus şi cărţile meale de moşie de le-am dat în măna surori mea Armeancăi, să-i fie ei moşie, căci eu feciori n-am. Iar soru-mea, după moartea mea, să aibă a mă pomeni cu tot ce va trebui, ca pre un frate şi de nimenelea opreală să n-aibă. Şi au fost la tocmeala noastră mulţi boiari mărturie, anume: Căzan de Cervenie ... Necula ... Uda, Radul logofăt ... Novaci, Calotă ... Radul ... Ivan ... Uscaţi, Scorea ... Hurez, Voia ... Căineşti, Stan logofăt ... Letcă, Tudor logofăt. 27 Şi am pus şi blăstem: care să va ispiti de în ruda noastră, măcar soră, măcar frate, măcar nepot, măcar văr primare, măcar unchiu, dă va vrea să spargă aceasta a noastră carte, acela să fie trăclet şi anatema şi afurisit de 318 ... ce sănt întru ... Nechei şi să aibă parte cu Iuda şi cu Ariia la un loc. Aceasta am scris şi mărturisescu şi această carte să fie în măna surori-mea Armeancăi şă ţie toate moşiele meale. ... ... 26 ... 7129 1621 Dumitrul Pitarul. DIR, B, IV, nr. 26 p.26-27. 1621 Mai.ŢR 27 Să să ştie cum au cumpărat diiaconul Stan de la vlădeca Nechifuru un păgonu de vie nedajnecu, derept aspri 1200, denainte iagumenului lu Daniil şe denainte seteneloru de Săsene anume: Barbu Datului ... Dragoe ... Costandin ... muiare lui, Negrită ... Dan ... Giurgiu. Şe iar au cumpărat deiaconul Stan de la Pătru Iaporaşu o jemătate de pogonu nedajnecu şe au fustu păragiănă, dereptu aspri 200 şi se-au tocomitu nainte unchi-său Costanden ... denainte mătuşe-săia Negriteia şi denainte vlădecăi Nechifăro, ca să fiia loe moşie, şe loe şe feciorilor loe cîţe loe va da dumnezeu. ... vălet 7129 1621 ... ... popa Stan 2 pogone de vie nedajnice de la Ghinoae călugăriţa, ... 2000, însă dela Stănilă ... Mihail Şerban vodă DIR, B, IV, nr. 29, p. 27. 1621 Mai 4, Buzău.ŢR 27 Jupan Necula v...... scris-am aceasta a nostră carte acestui sat anume Tărăciorii, păntru c-au avut pără cu satul Măcreştii înnaintea nostră, 28 pentru că le-au fost hotarul apa Buzăului însă pre matca bătrînă, iar Buzăulu, el ş-au eşit de în matca cea bătrînă ş-au rupt pămîntu de-al Tărăcioriloru, de l-au dat despre Măcreşti. Dirept aceaia, Măcreştii, ei au vrut să ţie pre unde cură Buzăul acum, iar Tăriciorilor le-au părut strîmbu să le ţie Măcreştii ocina ci ş-au luat 6 megiiaşi denaintea nostră anume: Barbul şi Stan de Vărăşti şi Ban de Răduleşti şi Mănăilă de Găujani şi Neagul şi Marco de Călimăneşti, ca să-i tocmească pre dirept, cum vor adevăra ei cu sufletele loru. Dici, aceşti megiiaşi ci sănt mai sus scrişi, iar ei au adevărat hotarul cel vechiul, apa in doao, ocina să o ţie cum au ţinut mai nainte vreame, iar cel cot cătu au rumptu apa, au fost mai denainte vreame al Tătăciorilor, ce-au fost ruptu apa pămîntul lor. Ci le-au dat aceşti 6 megiiaşi, ci sănt mai sus scrişi, să-l ţie, într-amăndoao malurile, să treacă preste apă pănă unde i-au cursu întăiu matca, iar de unde au părăsit Buzăul matca cea veache, pănă unde dă iar în locul cel vechiu, să aibă a ţinea care cum au ţinut, de în mal pănă în mijlocul Buzăului, cine cum au ţinut de veacu, Ş-au venit megiiaşi înnaintea nostră. Dirept aceaia şi noi încă am dat Tărăciorilor să ţie cum au tocmit aceşti 6 megiiaşi cu sufletele loru. Acesta am scris. ... 4 ... leat 7129 1621. DIR, B, IV, nr.30, p. 27-28. 1621 Iunie 2.ŢR 31 ... ca să-i fie metoh mănăstirea Tutana cu satele şi cu Ţiganii şi cu toate bucatele ce se vor afla, mult, puţin, şi cu viile şi cu morile şi cu tot venitul, pentru că o am dat domnia mea mănăstirea Tutana să fie metoh mănăstirei domnii meale ... Troiţă, ce iaste mai sus scris, cu toate moşiile şi cu toate bucatele, căci mănăstirea Tutana au fost făcută den temelie iar de răposatul părintele domnie meale Mihnea voevod, iar mitropoliia sfînta Troiţă au fost făcută de răposatul mooşul domnii meale Alexandru voevod. Derept aceaia, să fie volnic părintele Gligorie egumenul de la mănăstirea domnii meale sfînta Troiţă să străngă toţi rumănii şi toţi Ţiganii şi toate bucatele mănăstirii de la Tutanna, pre unde vor fi răsipite şi să ia seamă şi de sculele şi ferecăturile mănăstirii, să fie toate pre seama sfintei mănăstire a domnii meale sfînta Troiţă. Aşişderea şi voi rumănilor şi voi Ţiganilor şi voi posluşnicilor şi voi toţi călugării de în mănăstirea Tutana, în vreame ce veţi vedea ceastă cartea a domnii meale, iar voi toţi să aveţi a asculta de părintele egumen Gligore de toate ce vă va da el învăţătură. Că am dat şi am miluit domnia 32 mea să fie mănăstirea Tutana metoh la sfînta Troiţă cum iaste mai sus scris. ... ... 2 ... 7129 1621 ... DIR, B, IV, nr. 34, p. 31-32. 1621 Iunie 3.ŢR 33 Se ştie acesta zapis cum am vendut eu Ilie Maniea 3 stenjini ... ocini la dealu, de la ocina lu Tudosie, ca si-i fie viitor lui 34 stenjini ... deal. Şi amu vendut eu, Ilie, de bune voe me, dreptu 380 bani, denainte a mulţie megieşi, anume: Dragote ... Pot şi Bade ... Zoreştii şi Zota .... ... 3 ... 7129 1621. Pe verso: Zapis de moşie dar nu arată unde este, însă arată la Tudosea, în delu Verneştilor. DIR, B, IV, nr. 36, p. 33-34. 1621- 1623 Iunie 4.ŢR 34 ... Dat-am dumnea mea cu învăţătura dumnii meale părintelui igumenului şi călugărilor de la sfănta mănăstire de la Izvorani, ca să fie volnici cu această carte a dumni meale să ia dijmă de în păine de la cine au arat spre ocina sfentei mănăstiri mai sus zisă de la Ungureni de în partea Udrei jumătate şi despre patrea lui Ciocalau o patra parte şi partea călugărului toată şi de la Lupiia jumătate şi partea lu Orbocioag toatî şi partea-i Dragole toatî şi de la Modruzeşti partea Udreascî, de la Neagul or de la călăraş or de la dărăban or de la ce om va fi arat spre aceastea mai sus zise ocine ale sfentei mănăstiri, de la toţi să ia dijma cum e leagea, a zeacea. Derăpt aceaia, nimeni să nu cuteaze a opri sau a băntui peste această cartea dumni meale, că acea rău va păţi de cătră dumnea mea. ... ... 4 DIR, B, IV, nr. 37, p. 34. 1621- 1622 Iunie 6.ŢR 36 ... 3 rumîni ai lu Dumitrul vatah din Dîngeşti pîntruc-aşa au spus sluga ..., Stanciul, cum au cumpîratu 6 rumîni în sat în Pereni de la Stan, feciorul lu Dumitru vataf. Şi aş-a au avutu tocmeală cum de nu-i vor fi cu pace cia ocinî de Pereni, iar Stanciul sî ia rumîni de în Dengeşti pîntru cei de în Perni. Şi-am vîzutu şi domnea mea în cartea Radul voevodu Şerban scris aşa. Deci cîndu a fostu apoi, 3 delniţea sintu cu pacea, iar tri nu sintu in pacea, ci i-au opritu văru primarea a lu Stan. Deci aşijdere am judecat şi domnea mea sî ţie Stanciul logofăt 3 rumîni de Dîngeşti pîntru cei trei de Pereni; iar de-i va părea strămbu sî vii de faţa. .... DIR, B, IV, nr. 39, p. 36. 1621 Iunie 7.ŢR 37 ... părintelui Ion egumenul şi cu alalţi călugări carii lăcuescu în sfînta mînîstire din Tismeana, ci iaste hramul ... uspenii ... ca să fie volnici cu cartea domnii mele să ţie den toată balta Bistreţului jumîtate şi din baltă şi din cîrmă şi din tot ce se va cădea cum au ţinut şi mai dinainte vreme, însă den Covăciţa pîn în Mîceş şi pîn Brăzogrălă cît ţine toată balta Bistreţului jumătate, pentru că această baltă iaste bătrănă şi direaptă a sfintei mînîstiri miluită di alalţi domni ci au fost mai dinainte vreme. Şi am văzut domnia mea şi cîrţile altor domni bătrăni făcute di milă cum să fie moşie sfintei mînîstiri. Diript aceaia şi domnia mea am întîrit şi am făcut cartea domnii mele şi am dat sfintei mînăstiri ca să ţie din toată balta Bistreţului jumîtate. Şi di niminilea opreală să nu aibi naintea cărţii domnii mele. Diriptu aceaia şi voi vameşilor carii sînteţi la acea baltă în vreme ci veţi vedea cartea domnii mele, iar voi să căutaţ nimic să nu le opriţi den ce se va cădea la sfintei mînăstiri, ci să aveţ a înpărţi tot în doo dintr-acea baltă cu sfănta mînîstire. Şi mai mult val să nu fie naintea cărţii domnii mele. ... ... 7129 1621. ... DIR, B, IV, nr. 40, p. 37. 1621 Iunie 7. 37 ... părintelui Ioan egumenul din sfînta mănăstire ci se cheamă Tismeana şi tuturor călugărilor din sfînta mănăstire, ca să fie volnici cu cartea domnii mele şi cu sluga domnii mele, anume........ să-şi strîngă toţi Ţiganii sfintei mănăstiri carii vor fi răsipiţi, veri unde să i-ar afla în ţara dumnii mele, veri în ţigănie dumnească, veri boerească, veri călugărească, tot să-i ia să-i ducă la sfînta mănăstire. Insă să-şi ia di la Preda slujer toţi Ţiganii carii vor fi ai sfintei mănăstiri cu sălaşele şi cu tot cu ce vor avea. Şi de la Neagul, feciorul Badei den Greci, 38 iar să-ş ia Ţiganii sfintei mănăstiri şi de la mănăstirea de la Ţănţîreni să-ş ia nişte Ţigance ci sînt ale sfintei mînăstiri. Şi de niminilea opreală să nu aibi naintea cărţii domnii mele. Iar cine va zice că au cumpărat di aceşti Ţigani, el să se ducă să-şi ia banii de undi şi i-au dat. Iar Ţiganii carii vor fi ai sfintei mînăstiri, tot să-i ia să-i ducă la sfînta mînăstire. Şi de niminilea opreală să nu aibi, naintea cărţii domnii mele. ... 7129 1621 ... Costin postelnic. Pe verso: Aceste cărţi nu forte trebuesc. DIR, B, IV, nr. 41, p. 37-38. 1621 Iunie 7. 38 ... părintelui Ioan egumenul şi cu alalţi călugări din sfînta mănăstire den Tismana, ca să le fie ale lor bucate, care lăcuescu în laturi pre la metoşe în pace di cătră toţi oamenii, niminilea să nu aibă a tragirea bucatele mănăstirii pentru alţi oameni, ci să fie în bună pace. Diriptu aceia şi voi, toate slugile domnii mele, cari veţi umbla, veri de ce slujbă, în vreme ce veţi vedea cartea domnii mele iar voi să căutaţi în pace să lăsaţi bucatele sfentei mănăstiri, nimic să nu le învăluiţi ci în bună pace să fie. ... ... 7129 1626. ... DIR, B, IV, nr. 42, p. 38. 1621 Iunie 15. 44 ... a lu Drăghici spătar de în Măneşti şi feciorilor ei, căţi va avea, ca să fie în pace de acum şi slogodă de cătră Nan postelnic şi de cătră Hrizan postelnic, fraţii lu Drăghici spatar, cumnaţii ... Mihna şi de cătră toată rudenia lor. Păntru că au avut jupaniţa Mihna pîră înnaintea domnii meale cu cumnaţii-iş cu Nan şi cu Hrizan şi aşa părăia Nan şi Hrizan, cum au luat frate-său Drăghici spatar 1 cort şi 1 abăiur şi 1 cal şi 30 de răşi şi 150 de galbini în zilele lu Mihaiu vodă şi lor nu le-au dat nimic. Iar jupăneasa Mihna, ia se-au plănsu de asupreală şi de dereptate, cum o asuprescu şi ia nu ştie nimic de acealea ci părăia ei, nici ştie să fie luat Drăghici spatar ce zic ei că au luat. Şi se-au fost părăt ei naintea domnii meale şi în rîndul domniei domnie meale de întîiu şi au fost rămas Nan şi Hrizan de leage şi de judecată denaintea domnie meale. Şi au fost jupăneasa Mihna în pace de atunce păn acum. Iar cănd au fost acum, În zilele domnie meale al doile rănd, iar au venit Nan şi Hrizan în pîră cu jupăneasa Mihna naintea domniei meale şi aşa părăia, cum au părăt şi dentăiu. Intr-aceaia domniia mea am căutat şi am judecat pe drept şi pre leage, cu toţi cinstiţii dregătorii domnii meale şi au mărturisit toţi boiarii, cum n-are Nan şi Hrizan nimic a-şi întoarce despre Drăghici spatar, ci încă mai mult au cheltuit Drăghici spatar pîn au fost viu cu casa şi cu slujbile pîntru ei. Deci aşijdeare au rămas Nan şi Hrizan şi acum denaintea domnii meale de leage şi de judecată 45, mai mult val şi bîntuială să n-aibă. .... ... 15 ... 7129 1621. ... DIR, B, IV, nr. 47, p. 44-45. 1621 - 1623 Iunie 24. 47 ... Dat-am dumnea mea cu învăţătura dumni mele cinstitului şi prealuminatului părintelui nostru chir Luca mitropolit, ca să fie volnic cu cartea dumni meale de să ţie satul Şerbăneştii, însă partea jupănului Cernicăi ce au fost mare ..., de în cămp şi de în pădure, de în apă cu vad de moară şi cu moara şi cu viia şi în şezutul satului, cu rumîni, oarecăt se va aleage preste tot hotarul, pretutindinilea, pentru că l-au cumpărat părintele vlădica de la Cernica dvornicul ... ....... aspri gata, pentru că un sat, anume Răca ce au fost..... mitropolii, ei se-au scumpărat pre bani de către părintele vlădica mai sus scris şi se-au judecit. După aceia, părintele au făcut tocmeală cu Cernica dvornicul. Deci au dat acei bani mai sus scriş ce au luat de la Răca de au cumpărat partea lui de în Şerbăneşti, ca să fie sat pentru sat. Drept aceia şi voi rumînilor, ce veţi fi pri acea ocină mai sus zisă, voi să ascultaţ de învăţătura părintelui şi de slugile sfenţiei lui de ce vă vor da învăţătură. Aceia grăiaşte dumnea mea. ... DIR, B, IV, nr.50, p. 47. 1621 Iunie 30. 47 ... Scris-am domnia mea cartea domnii mele sventei şi dumnezeeştii mănăstiri ce se zice Argeş cum c-au avut svănta mănăstire nişte mori ce se cheamă morile de jos, deci le-au fost închis orăşanii cu grădinile, de n-au avut cale să meargă cu carul la moarî. Deci s-au plăns călugării de în svănta mănăstire că n-au cale să meargă cu carul la moară. Iar domnia mea am căutat şi am aflat dereptate; şi am judecat depreună cu boieri cum să aibî svănta mănăstiri cale să să meargî cu carul la moară. Şi am mănat pre sluga domnii mele pre Stanciul vătahul cum să facî cale; deci au tăiat gardurile grîdinilor ş-au făcut 48 cale să poată merge cu carul svînta mănăstire la moară, cum au fost şi mai denainte vreme şi le-au lăsat şi lor loc destul să le fie de hranî. Deci, într-alt chip să nu fie, preste cuvîntul domnii mele. ... ... 30 ... 7129 1621. DIR, B, IV, nr. 51, p. 47-48. 1621 Iulie 8.ŢR 49 Adecă eu, Oancea, scris-am acesta al mieu zapis ca să fie de mare credinţe la mîna Stoicî niguţitorul ... Argeşi cum sî sî ştie cî m-am vîndutu rumîn eu di a mea bună voe şi eu şi ficiorii mii, anumi Provăţ şi Stan şi Marin cu moşiia noastrî şi cu pomi, cît sî va aleagi, cîci cî eu m-am vîndutu rumîn di a mea bună voe, fîră nicio silî, cu stupină Stoicî niguţitorul, diriptu aspri 9200 Şi mîrturii fost-au Nicola al Cernii şi Docsaba, cîndu s-au fîcut acist zapis. ... 8... 7129 1621. Zapis acesta pus zălog pe ughi15 Nicola al Cernii Docîsaba. DIR, B, IV, nr. 53, p. 49. 1621 Iulie 30.ŢR 49 Să se ştie cum au fost în zilele egumenului lui Ion o Ţigancî a mînîstirei dupî unu Ţigan al pîharnicului Mateiu, dupî Stan şi Ţiganca Calea. Dici, deac-am aflat domnia mea cî iaste Ţiganca mînăstirei, iarî eu am dat Ţigancî mînîstirei pentru Calea; amu dat mînîstirei pre Dumitra. Şi Ţiganca mînăstirei au fost fata Nanei. Şi mîrturii am pus dumniia mea: proegumenul Ion şi Agaton şi Şerbul şi Dumitru di în Cioroiul şi Bogdan di în Bîileşti şi Ţiganii ceia, ce-au adus Ţiganca la mînăstire, Necola şi Stan. Şi o-u ţinut Stan pre Calea. Şi de acum să fie pace întru noi. ... 7129 1621 ... 30 ... DIR, B, IV, nr. 54, p. 49. 1621 August 5.ŢR 50 Să se ştie cum au cumpărat Miriţă da în sat de în Dărmăneşti o jumătate de moară da vad de la Ducoe, alaltă jumătate au cumpărat, de la Dan celu mare şi de la Dănişoru celu mic şi de la Stoican, dereptu 1000, să fie vadul a lui Miriţă şi altul să n-aibă lucru, să fie moşie lui şi feciorilor lui. Şi mărturie Dumitru şi Vladul şi Bădica şi Ivan şi mulţi oameni buni. Şi să aibă a-şi face pre ahăst zapis şi carte domnească. Şi amu scrisu eu Radul ... Agosto 5 zile, vălet 7129 1621. Pe verso: Zapisul Ducoaei şi a lui Dan pentru un vad de moară in Dărmăneşti la măna lui Miriţă. DIR, B, IV, nr. 55, p. 50. 1621 Septembrie 1 - 1622 August 31.ŢR 51 Scris-am eu, Radul Bărde cu feciorul........... anume Tatul şi cu Boica, acesta al meu zapisu, cum să se ştie că i-au văndut jupănului Ştefuluu stănjăni de ocină 15, în ocina Scăluiloru. Şi am văndut de apă pănă în deal şi am văndut de bunăvoe nostră, direptu bani gata ughi 7 52 ... . Şi am văndut de bunăvoe me şi cu a fecioriloru mei şi cu ştirea tuturor megieşilor, de în sus şi den jos. Şi păntru credinţa pusu-ne-am mai jos degetele. Văleat 7130 1621 - 1622. Eu Radul Bărde. DIR, B, IV, nr. 57, p. 51-52. 1621 Septembrie 1 - 1622 August 31.ŢR 52 Eu Radul Ciorăscul mărturisescu cu cestu zapis al meu cum am tocmit de am văndut şupănului Ciurcii de Odobeani moşie la Ciorăşti, însă o sută de stănjini parte din partea Simcăi, dereptu doo mii de aspri gata şi cu ştire tutoror fraţilor tuturor, denainte lui Vasilie şi denainte lui Năstasie şi denainte Savei şi denainte lui Opreş şi a Stoicăi. Şi tocmală sau făcut în casa lui Marco ceuşul. Şi am scris eu, Ghidion, văleat 7130 1621 - 1622. DIR, B, IV, nr. 58, p. 52. 1621 Septembrie1 - 1622 August 31.ŢR 52 Scriş eu, Fătul de Corşori şi fiu meu Neagoî acesta al nostru zapis la măna lu Muşat postelnic cum să să ştie că îmm fustu văndut 12 delniţe şi cu rumăni de în sat de Stăneşti de preste tot hotarul şi ne-au fostu şi mai rămas delniţele în sat şi în cămp şi de preste tot hotarul; iarră acum amu văndutu toată partea me ce amu avut, jumătate de satu, să aibă a împărţi de în doo, de preste tot hotarul, să fie doi fraţi Muşat postelnic şi cu frate-meu Negoe, păntru că am văndut la vreme de nevoe de me-u dat aspri 4500. Şi amu văndut lu de a me bună voe. Şi mărturie, Bratul comis, Todoran pitar, Opre logofăt şi frate meu Negoe şi Stanciul Oltenul, feciorul popi de în Braza şi Vrabie de Corbi şi Once. Şi am scris eu, Fătul, păînntru credinţa cu măna me, amin. Vălet 7130 1621 - 1622. Eu Neagoe, fratele lui.Oprea logofăt Eu Fătul.Vrabie. Eu Nigoi.Oncea. Bratul comis.Ioan preot clisiarh din Tudoran slugir. Cîmpulung. DIR, B, IV, nr.59, p. 52. 1621 Septembrie 1 - 1622 August 31ŢR 53 Eu Fătul de Corşori scris-am acesta al meu zapis la măna lu Muşat postelnic să să ştie că îmmu văndot pre un rumăn de Stăneşti, anume Gănde, feciorol a lu Alăman, cu delniţa lui de preste tot hotarul şi delneţa lu Hăbudiei de preste tot hotarul Stăneştilor, aspri 3400, păntru că me-au dat aceşti bani la nevoie me, m-am plătit de bir de ruşalea, ca să-i fie lui moşie şi coconilor lui, Şi au fostu la tocmala nostră Drăghici de Lidiceşti, Stoica de Bădeşti, Bade şi Vişan de Stăneşti. Şi amu scris eu, Fătul, păntru credenţa, văleat 7130 1621-1622. Eu Fătul. Drăghici. Stoica. Bade. Vişan. DIR, B, IV, nr. 60. p. 53. 1621 Septembrie 10.ŢR 55 Adecă eu, Anghelina din Jideani, scris-am aceasta zapis al mieu ca să fie de mare credinţă la măna Mihului vătafului din Lopătari, cum să să ştie că i-am văndut a mea parti de moşie toată, cît să va aleage, din sat din Jideani. Insă eu, căt am ţinut nehotărăt denspre alţi fraţi de moşie că n-am fostu hotîrăţi, ţineam eu poagoane de vie 2 şi vad de moară şi pîmînturi 56 în cămpu, 3. Iar de să vor hotîră şi sî va veni moşii mai multă, adecă partea mea dicăt aceaste 2 pogoane şi pîmănturi 3, toată sî o ţii Mihul, cum scrii mai sus, pîntru că i-am vîndut cu toată partea mea di peste tot hotarul şi din cămpu şi din apă şi din pîduri şi din siliştea satului. Şi o am văndut această moşii dereptu bani gata ughi 15. Şi o am văndut de-a mea bună voe, nesilit de nimeni şi cu ştirea tuturor fraţilor miei de moşie. Şi căndu o am văndut, fost-au mărturie: Măneguia de Jideani şi Neagul ... şi Petre ... şi Mihalcea ciobotarul şi Andreiu dascăl ... Rămnic şi Danciul ... Lopătari şi Pîtru ... şi Dumitru şi Radul ... şi acişti bani ci mi-au dat Mihul pe această moşie au fostu ai Mihului, fără de fimeia lui Boba, sî-i fie moşie feciorilor lui. Şi pîntru mai mare credinţa, pusu-ne-am degitili în loc de piceate. Şi am scris eu, Andreiu dascal. ... 10 ... 7130 1621. Anghelina.Andriiu dascăl. Măniguia.Danciul. Neagul.Pîtru. Petre.Dumitru. Mihalcea.Radul. Pe verso: "Zapisul ... Jideni al Anghelinei şi zapis nou n-au făcut". DIR, B, IV, nr.63, p.55-56. 1621 Septembrie 10. ŢR 56 .... Scris-am eu, jupăneasa Marie de în Boldeşti, acesta a me carte, cum amu tocmitu şi am lăsat eu cu a me linbă am lăsatu la vreme de preastavlenie me parte mi de moşie de în silişti de sate şi de în Ţigani văru miiu, lu Tudoru logofătul şi lu Dragomir postelnicul, pentru că la vreme de nevoie nimenne de în ruda me şi de în săngeăle meu, nu m-au căurtatu. Iar verii mii ce săntu mai sus zişi au trimis de m-au luat şi m-au dus la casele lor de am zăcutu pănă m-amu şi prestăvitu în mănile loru, ci amu lăsatu acele moşii şi Ţiganii, cumu sî mă pomenească şi să-mii facă multe sărăcuste şi zilele toote pănă la anul, aşi cu sinbetele pentru multe greşale şi păcate. Insă seliştile da în sate parte mii de în Boldeşti şi de în Răsturnaţi. Şi de în Drăgoeşti, şi de în Perieţi şi de în Pestre şi de în Tătarul schibătoare, ce amu faptu că Tătărăi şi Ţiganii, prea nume Stancul Ţiganul cu Ţiganca-şi cu copii Crăciun Ţiganul şi Prodan şi Gheorghe şi Şărbu şi Caţaveica cu fetele-şi ce săntu la feciorii armuşului Neculei, şi parte de ocină de în Cioceni fără rumănii, cît au rămas nevăndută. 57 Aceste, toote le-am lăsat lor, iar cine se va ispiti şi va îndrăzni a sparge aceste tocmeli şi carte ci amu lăsatu şi amu faptu de în ruda şi de săngele meu au nepoţi sau nepote sau şi alţi verii mii să fie blăstimatu de 318 ... ce săntu întru ... Necheii şi să aibă parte cu Iuda şi procletul Ariia şi să n-aibă sufletul acelue unde venii după mene şi să fie blăstemat şi în ceastă lume şi în ceialaltă. Şi am pus şi mărturie carii me-u fostu la morte mea, popa Stoica şi Ghince şi Anghelina. ... 10 ... 7130 1621. DIR, B, IV, nr. 64, p. 56-57. 1621 Septembrie 17.ŢR 57 Jupan Papa ... logofăt ... jupan Paraschiva al ... logofet, scris-am cartea noastră la voi vameşilor carii sînteţi pre balta Bistreţului. Dup-aceia vă dîm în ştire că aicea au venit egumenul de la Tismana de au spus nainte noastră cum i opriţi den parte mănăstirei, den baltă, nu le daţice le iaste venitul, cum au ţinut mai denainte vreme şi ziceţi că aţi cumpărat da la domnu nostru balta preste tot. Domnu nostru n-au văndut parte mănăstirei, ce au văndut numai ce iaste partea domnească, iar voi acum opriţi şi partea mănăstirei, ce-au fost miluit de alţi domni bătrîni şi cu cărţi de mili pre acea baltă şi carte domnu nostru cum să-ş ţie partea lor dentr-acea baltă, den tot venitul ce va fi jumătate şi de cărmă şi de tot. De în vreme ce veţi vedea carte noastră, iar voi să cîutaţi să daţice iaste partea mănăstirei den tot venitul, cum au ţinut şi mai denainte vreme şi cum le scrie şi în cartea domnu nostru şi mai mult val să nu le faceţi, ci să le daţi toată parte lor ce le iaste. Aceasta vă grăim. ... ... 17 ... 7130 1621. DIR, B, IV, nr. 65, p. 57. 1621 Septembrie 20.ŢR 57 Adecă iar noi Slăcenii dă Jos, parte vorniculu Ivaşco, anume Stoica ... Vlădislavu ... Şărban ... Once ... Iarca ... Dobrin ... Mane cu văru-său Oprea ... Iarca cu frate-său Radu ... Albul şi Oprea Cenuşe, Manea Păcurar, acesta zapis al nostru să fii dă credinţă la măna jupănului Tudoran sulger, cum să se ştii că ne-am tocmit cu dumnelui la vreme, de scumpărător nostră tot 58 parte vornicului Ivaşco prea ughi 260 şi ne-au datu la noi Tudoran sulger ughi 207 ... cu zapis şi cu zi şi dobănda la sută într-o lună ughi 7, că aşa au fostu luaţi dă la Turci dă i-am dus la spătarul Gorgan şi la jupăneasa Stana spătăresa şi la fie-sa jupăneasa Vişa. Dă într-aceşti bani turnat-am îndărătu ughi 20 c-au fostu talere ce nu au avrut să ni ia boiarii cum i-am datu Turcii, c-au fostu lipsă. Deci noi la zi n-am putut să plătim banii, nici dobănda, ce-am rămas o semă rumăni, cum ne-u fostu tocmela. Iar după aceia, la vreame culesului dă vii, venit-au spătaru Gorgan şi jupănesa Stana şi fii-sa, jupănesa Vişa şi ne-u chemat la Goleşti la vii şi ne-u zis dă vreame ce-m băgat pre Tudoran sulger în sat, noi să avem a umplere ughi 300, că aşa i-au dat alţi boiari. Noi iar amu mers la Tudoran sulger dă i-am spus. El ne-u zis că: zece tocme nu pot face, ce dă vreme ce e aşa, să mergem să plătim banii la Turci şi să-i scotem zapisele. Noi n-am avutu puterea, ce ne-mu rugat să facă dumnealui bine să fii şi pre acestă tocmeală dă apoi. Şi am mersu noi toţi înpreună cu sulger Tudoran a doo oră la spătarul şi la jupănesa Stana spătăresa şi la fie-sa jupănesa Vişa, dă ne-m tocmit pre ce au cerut să umplem ughi 300. Şi am dat noi inpreaună cu sulger Tudoran ughi 300 în măna spătarului şi jupănesei Stanei şi fie-sii, jupănesei Vişii. Şi ne-am tocmit dănainte dumnelor, căţi vom fi dat banii noştri, noi să fim judeci, iar care au dt Tudoran sulger bani păntru ei şi nu-i pot plăti ei la Turci banii, ei să fie rumăni în vecii la Tudoran sulger. Acesta scriiem şi mărturisem noi cu zapisul nostru. Iar am pus mărturii: Lăudat comis ... Vlădeni, ... Berevoeşti, Dima ... Şărban ... Bulbosii stolnic, Albul stolnic ... Lăîngeşti ... Slănicul ..., Vladul ...Slavul ... Coste ... Vladul gramatic, ... Coteşti, popa Dobrotă ... Vlădeşti. ... 20 ... 7130 1621. DIR, B, IV, nr 66, p. 57-58. 1621 Octombrie 25.ŢR 59 ... eu Neagoie Vlad armaşul, feciorul lu Bane logofăt de Cucuteani, dat-am cesta zapis, ca să fie de mare credinţă la măna jupănului Costei ... Fragulei, pentru că i-am văndut partia mea de ocină din delu dela Lipiia, de în judeţul Buzăului, toată, căt se va aleage de peste tot hotarul însă den Lacul cu Cărliigele pănă hotarul Sărăţe şi de în partea Flociască însă 8 pogone de vie şi cu 1 stănjăn de ocină la cămpu, dereptu ughi 85 de garbeni. Şi mărturii omeni buni ... Lipiia, anume Batoe ... Voeniea, roşii, Mănăilă, frate-său Tanasie ... Vlad Ciobot ... Draghiia şi Balot .... obean Iane logofăt şi Sima ginere-său Sima şi de Muşcel..... roşuul şi Stoica; şi de oraş, Hadîr, feciorul Mariei...... ul ... Ma nea lu Goci. ... 25 ... 7130 1621. Şi cu mulţi megiiaş ne-m pus diagetele peceţi ca să fie de mare credinţă. Brat Neagoe. Eu Vlad. DanGherghieNigoiţă păharnic. IanculTanasieStoica TomaVladHadăr AnghilDraghiiaManea NeagoeBalotăVoine Dragomir.....rastiuBeliţă Eu BatoeMahneaParaschiv din Crai. Eu Voini matur.DanIancul. MănăilăOancea Şi acestă ocină să aibă cale jupănului Costea de în calea de curmeziş .... sus cu alalţi fraţi. Aşa să şi ştie. Mai dat-au capre 9, boi 2. Aceste vii le-mu cumpărat eu popa Marin de la Stanciul ... Costandin, nepoţi Costea. Nu este zapel la prilej. Eu Frăncule ... oraşe. DIR, B, IV, nr.68. p. 59. 1621 Noembrie 1.ŢR 60 Eu jupănul Gligorie comis scris-am acesta al mieu zapis cum să se ştie că am vîndutu parte de ocină de în sat de în Bălteni şi cu toţ romonii, parte Necşului postelnic toată căt am fost cumpărat eu de la Necşul postelnic ... Comişani şi de la jupănesa lui, Neaga, însă de în jumătate de sat 3 pîrţi şi parteci au fost ţiind Necşul postelnic pentru nişte ocină ci au fost vîndutu Bîrcă de Cojăşti despre Ciocănari, aceste toate şi cu toţi rumîni cîţi se vor găsi dea moşii de în sat de în Bălteni, am văndut jupănului Dumitraşco mare pitar şi jupînesei lui, Alexandrei şi coconilor, căţi domnezău le va da. Le-am vîndutu de a me bunăvoe, făr de nicio silă, derept 220 de galbeni gata. Şi i-am dat şi zapisul mieu şi cărţili de cumpărătoare de la Necşul postelnic. Derept aceia, să aibă a-ş face şi carte domnu nostru de moşie, cum i-am vîndut eu acestă parte a Necşului postelnic toată. Derept aceia, pentru mare credinţa pus-am şi mărturie aceşti boiari ce ne-au fost la tocmele, anume: Muşat clucer ... Nenciul vornic ... Tudor peharnic ... Nedelei ... Boteni ... Alexe părcălab ... Spiridon logofăt. Şi ... 1 ... 7130 1621. Gligorie comis. DIR, B, IV, nr. 70, p. 60 1621 Noembrie 10, Dudeşti.ŢR 61 ... Scris-am eu, Oprea logofet, înpreună cu jupăneasa mea Marga de Dudeşti, acesta al nostru zapis, să fie la măna fiei noastră Marica, care o am luoat noi mică de ţăţă, înfăşată în scutece şi o am crescut, de o am făcut fată de suflet, pentru că noi feciori de trupul nostru n-am avut, şi o am miluit pănă am fost noi cu suflet cu moşiile noastre, cu toate ce am avut, pentru sufletele noastre, să ne rămăe pomeană pre urmă. Şi să se ştie că i-am dat 1 loc de casă în oraş în Bucureşti, în lungu den uliţa cea mare pănă în îmblătoarea a Stoicăi Ţiganul, unde i-au fost casa, înaintea clopotniţei sfîntului Gheorghie şi în lat de în pivniţa Predei pănă în gardul călugărilor sfintei Troiţe. Şi iar 1 loc de 2 prăvălii lîngă Mariia Nicăi şi 2 rozoare de vii în dealul Bucureştilor, ce săntu între viia besearicii Ghiuormei banul şi între Voica, ca să-i fie Maricăi moşie, ei şi feciorilor, în vecii, iar noao pomeană. Şi căndu o am miluit fost-au mărturie: au fost popa Drăgoiu duhovnicul şi popa Oprea şi Radul diiaconul şi Bucuru de Bucureşti şi vistiereasa Mariia şi Neagoe şi mulţi oameni buni. Şi am pus blăstem după moartea noastră: cine se va ispiti de în ruda noastră, măcaru frate, ori soră, ori nepot, ori văr, ori unchiu, să ia mila de la fie noastră Marica şi să calce şi să spargă pomeana noastră, acela om să fie trăclet şi anatema de 318 ... ce săntu în ... şi să fie cu Iuda şi cu Ariia la un loc. Iară de va muri cocoana, să se dea la mănăstire, să ne fie pomeană. Aceasta am scris, să se crează. ... în Dudeşti, ... 10 ... 7130 1621. DIR, B, IV, nr. 71, p. 61. 1621 Noembrie 13.ŢR 61 Să se ştie acesta zapis a posstenicului lu Pavel şi a jupănesei Lenii, nepotă-sa, cum au avut certă preşte sate, anome Cioranii şi Tătărăi şi Someştii. Ce a venit postilnicul Pavel şi cu jupănesă Ilena deci de-u au căutat cu omeni boni şi de sus şi de jos şi-u devărat că dereptul şi-u dat cu ale lor suflete. Satul Someştii l-au dat postelnicui lu Pavel să-i fie de moşie şi lui şi feciorilor lui, iară Cioranii şi Tătărăi săntu ai jupănesii Ilenii cu alaltă moşie ce iaste. Iară rumănii ce vor fii pre în sate să fie ai lu Pavel o parte, iară a jupănesi Ilenii doo părţi. 62 Şi mărturie vă vahlu: Păsică şi Thodosie călugărul şi Bogoslav călugăru şi Stoica Gomici şi Ion şi Radul şi Oprea şi Stancul şi den Plopeni, Stoica şi Bratul şi Dumitru şi Gen. Iar cene nu se va ţinea de acesta tocmală ce i-am tocmit şi i-am înpăcat, iară el să fie blăstemat de trei sute de 18 ... Nechei. ... 13 ... 7130 1621. DIR, B, IV, nr72, p.61-62. 1621 Noembrie 21, M-rea Argeş.ŢR 63 Să se ştie cum au venit un postelnic domnescu de au luat o răcliţa a jupăneasei Dobreai de Cepar, ce au fostu părît Eftimie şi Dumitru , feciori ei şi au lăsat răcliţa la sfînta mănăstire la Argiş la măna părintelui episcopului, răcliţa legată şi pecetluită. Iar căndu au fost acumu, în zeo de văvedenie, venit-au jupînul Bratul ... comis cu jupîneasa Dobra de Cepar şi au mănat şi la Eftimie şi la Dumitru să vie să spargă răcliţa să vază ca va fi într-însa. Ei n-au vrut să vie. Deci jupănul Bratul comis el au strînsu tot săborul şi au chemat şi negoţător de oraş, anume jupănul Anghelit şi s-au timplat şi Radul vătahul al postelnicului celui mare şi Badea logofăt şi s-au aflat într-ace răcliţă 1 păhar şi 1năstrapă cu ploînhupcu şi 4 lengurii de argintu şi 3 lenguri de teacă şi 10 ace de cărpă de argintu şi 1 căpăstru de ibrişin roşi cu 3 ţinte de argintu şi 1 brău cu 2 ţinte de argintu şi 1 stepu de cunună de argintu şi 200 de fluturi şi jumătate de coţi de cuftoriia pestriţ şi o palma de atlaz roşu şi un petic de aba roşiia şi 1 petic de cofteriia roşiia şi 2 petici de cofteriia galbini şi un sofan muerescu cu un fluture şi 2 presline de fusu. Şi au fost într-ace răcliţă 2 păhare de argintu ce au fost dăruite de muna cuconii comisului, unul l-au dat nunul, altu l-au dat jupăneasa Chere agăei. Şi au fost şi o dulama cu zarba cuptoşită pre trupu cuptoşită cu atlaz roşu şi iar o dulamă de zarba cu bogasiu şi o abăiură vechi şi spartă. Aceste s-au afla, de într-aceste unelte luat-au jupănul Bratul ... comis cele 2 păhare şi o dulamă ce au fost Ivaşco îmbrăcată căndu au fost nunta, iar alalte luatu-le-au jupăneasa Dobra tote. Aceasta scriem şi mărturisim cu sufletele noastre. ... mănăstirea den Arghiş, ... 7130 1621 Noembrie 21 ... Erei Ioan. Pe verso: Cărţi de ale lu Matei vodă şi zapis. DIR, B, IV, nr. 74, p. 63. 1621 Noembrie 29.ŢR 64 Scris-am eu Turturea peharnic, nepotul banului Drăgan de Glena, acesta al miu zapis să fie la măna jupănului Hrezei vistiar, pentru că i-am văîndut partea mea de ocină de la Ciumernecu, însă 600 de stînjene de ocină, ce iaste partea mea toată de în Piatra Udrei armaşu pănă în calea Tăînpei, ocină de în căînpu şi de în pădure şi de în apa Dăînboviţei, cu vadu de moară şi cu levezele. Şi amu văîndut eu această ocină a mea jupanului Hrezei visteiarul, de a mea bună voei, dereptu 7000 de aspri gata, denaintea jupanului Papei marele logofăt şi jupanului Cerneca, ci au fost vornecu ... jupanul Paraschiva al doiale logofăt şi cu şterea tuturor megiaşilor şi de în sus şi de în jusu. Şi o-mu văîndut să n-aibă neci o gălceavă de nemenele. Iară să-i va cădea ceneva a se pără peînntru această ocină, iar jupan Hreza visteiarul să fie volnecu să ia de în ocina mea de unde-i va plăcea să fie moşie peînntru moşie. Şi amu pus mărtorie Staico postelnic ... Creţeşti ... Stanciul logofăt ... Cărsteianeşti ... Mitre ... Ianachi postelnic ... Stăneşti ... Căzan ... Căzăneşti ... Coica ... Frumuşane ... Vlade ... Staico ... Stălpeane. Amu făcut acestu zapis peînntru credeînnţa, ca să aibă a-ş face şi carte domnească de moşie. ... 29 ... 7130 1621. Cernica ... Papa mare logofăt. Eu Turturea păharnic. Staico postelnic. Stanciul mare logofăt. Paraschiva ... logofet. DIR, B, IV, nr. 75, p. 64. 1621 Decembrie 5.ŢR 67 Scris-am eu Ivaşco, fecior lu Dărmoş ... Vlădeani, acesta al meu zapis, să fie la măna jupănului Necolei ... vistier, cum să se ştie că au fost văndut de tată-meu Dărmoş un rumăn, pre nume Florea, lu Fote postelnic. Iar căndu au fost acum, în zilele domnu nostru Radului voevod domniia domniei lui al doilca răndul, iar acest rumăn n-au fost al nostru, ci au fost a lu Drăghici din Brăneşti. Deci pentru Florea eu i-am dat, pre Tudoran rumănul meu ... Stoeneşti, ca să-i fie rumăn de moşăe. Şi l-am dat denaintea tuturor deregătorilor domnu nostru: jupan Ventilă ... jupan Papa ... logofăt ... jupan Hriza ... vistier ... jupan Necola ... spatar ... Bartolomeiu ... stolnic ... Trufanda ... postelnic. Aceasta am scris. ... 5 ... 7130 1621. Ventilă vornic. Papa ... logofăt. Hrizea vistier. ... Eu Ivaşco, ... Dărmoş. DIR, B, IV, nr.77, p. 67. 1621 Decembrie 6.ŢR Scris-am eu, Chisar din Sîrăcineşti, nepotul lu Anghil comisul, acista al meu zapis cum să să ştie că m-am tocmit de a mea bună voe cu Chisar peharnic ... Ruda de mi-au dat Chisar peharnic partea lui di în Bărsîşti şi i-an dat eu partea mînăstirii Arhanghilului di în Copîcel; iar de nu va sta 68 acea ocinî a mînăstirii de în Copîcel stătătoare pre mîna lu Chisar peharnic, iar Chisar peharnic el sî aibî a luoa partea mea de Mihăeşti toată, însă ocină păntru ocina lui di în Bărsăşti, iar pentru rumîn de Mihăeşti, el sî-mi dea bani şi să-mie de bani şi să n-aibu eu a grăi niciun cuvînt pîntru că m-am tocmit eu de a mea bună voe. Şi mărturie înc-au fost Pătru postelnic ... Drîgioi ... Voine postelnic ... Dejeşti şi Radul Murgescul ... Prundeni ş-alţi mulţi megiiaşi au fost la a nostră tocmealî. ... 7130 1621. Scris-am eu, Tudor grămatic. DIR, B, IV, nr.78, p. 67-68. 1621 Decembrie 7.ŢR 68 Adec eu, Moldoveanul, scriu şi mărturisescu cu aceasta al mieu zapis, ca se fii de mare credinţî la mena nepoţilor miei, anume Stan şi Părvul Vladul, cum să se ştie cănd la zăoa de apoi, la vreme de morte iar i-am miluit cu toată moşiia mea de în Scorţa, cu toată partea mea cătă mi să va alege de preste tot hotarul şi cu plaiurili de vie de în vîrh şi plaiuri de vie de în sus şi cu seliştea de în jos cu tot şi cu jumătatea de seliştea di în sus, pîntru să-mă comindeze după mortea mea, să-mi facătote measîle şi să-mi plîtească tote sîrăcustele şi de tote ce trebuiescu omului mort; iar ei sî-mi ţie totă moşiia mea, cîtî mi sî va alege de în satq de în Scorţa cu tote curăturili şi cu tote livezili şi cu săliştile cum scrie mai sus, să le fie lor moşii ohamnice şi ficiorilor lor în veci ca sî aibu şi ieu pomana, cum scrie şi în zapisul nepotă-mea Stancăi. Iar cela ce va strîca aceastî pomana a mea şi va sparge zapisul mieu, acela om să fie blăstîmata şi afurisit de 318 .... Şi cîndu am fîcut acesta zapis, făcutu-s-au în casa Lungului ... Scorţa şi mîrturie mulţi omene buni: de Colibaş, Coica ... Vîdislav ... Pitea ... Drăgan ... Dan ... Copăciosa ... Radul lui Toder ... Stan şi păntru credinţa pusu-ne-am mai jos şi degetele în loc de peceţi. Stînciulea....... Dragomir Chisul de acolo Moldoveanul, Stanciul lui Frăţilă de Petreşti. Coica, Vădislav, Pitea, Drăgan, Dan, Radul, Stan, Togan Dragomir, Frăţilă. ... 7130 1621. DIR, B, IV, nr.79, p. 68. 1622 Ianuarie 2.ŢR 70 ... voo stolnicilor de la Gurguiaţi şi de la Vărăşti, carii aţi fost în cestu anu ci au trecut. După aciaia vă grăescu domnia mea pentru răndul maicelor de la Vihorăşti, că se-au jiluit naintea domnii meale că ce le-au fost partea din bălţile lor, nimic nu le-aţi dat. De vreme ci veţi vedea cartea domnii mele, iar voi să căutaţi 71 tot să le daţi partea lor păn la un banu, nimic să nu le opriţi; iar să nu le veţi da, să ştiţi că voiu trimeate domnia mea un om de veţi da tot şi veţi da şi treapăd. ... ... 2 ... 7130 1622. ... DIR, B, IV, nr. 82, p. 70-71. 1622 Ianuarie 2.ŢR 71 Scris-amu eu Necula slugirul şi jupănesa me Marie alu nostru zapis, să se ştie că amu datu noi casele de la Bucureşti cu locul de grădină şi cu locul de curte cătu au fostu îngrăditu şi mai denainte vreme, ca să fie metohu la sfînta Truiţă, păntru sufletele nostre şi păntru sufletele coconilor noştri şi păntru sufletele părinşilor şi ale fraţilor noştri ca să ne fie ... Troiţă ajutoriu sufletelor nostre naintea domnului nostru Iisus Hristos la înfricoşata judecată. Iară carele om va vre să spargă acesta tocomelăşi să spargă pomena, să e de la ... Troiţă, acel om să lăcuescă undă lăcueşti Iuda , amăndoiu să fie acolo, întru un locu. ... 2 ... 7130 1622. Şi păntru credinţa, pus-am peceţili nostre. DIR, B, IV, nr. 83, p. 71. 1622 Ianuarie 11, Tîrgovişte.ŢR 78 ... cum au avut pără înaintea vlădicii mele cu igumenul irmonah Ioanu di în Tismeana pîntru nişte Ţigani, anume Vişan şi feciorul lui, Ianachi şi cu fraţii lui, Dumitru ... Radul ... Vintilă feciorul Florii ... Vălcea. Şi aşa pîrăia egumenul Ioanu şi cu călugării de în mănăstire, cum sănt acei Ţigani ai mănăstirii, iară jupanul Preda suljer şi jupăneasa lui, Florica, au adus înaintea vlădicii meale oameni buni de în oraş de Floci, anume Pascali judeţul ... Mihai ... Radul ... Dumitru Floceanul şi alţi mulţi oameni buni de au mărturisit cu ale lor suflete, cum aceşti Ţigane mai sus screşi, ei au fost toţi de moşie ai lui Mihai ... cîştigaţi de în slujba lui, încă mainte vreme, di cănd au fost neguţătoriu şi boiaren. Şe dup-aceia, cîndu au dat pri fii-sa Floriica după Preda, atunce i-au dat acei Ţigani şi zestre. Şi au mîrturisit înaintea vlădiciei mele boiari carii se-au tîmplat de au fost la acea tocmelă, anume: Staico ... Vladul postelnic de în Comani ... Stroe postelnic ... Vărăşti ... Vălcul logofăt ... Breaza ... Stan banul ... Măneşti, cum au dat răposatul Mihai ... a fii-sa Floriicăi zestre pre acei Ţigani şi i-au fost de moşie cum iaste mai sus scris. Derept aceia, vlădiciia mea şi de înpreună cu fratele chir Mathei mitropolitul Mireul şi chir Theofil episcopu ... chir Efrem ... chir Iasaf ipiscopu Greveno.... şi am judecat pri derept şi am dat jupanului Predei suljer şi jupînesii lui, Floriicăi şi coconilor lor, căţi li va da dumnezeu, să fii lor acei Ţigani de moşie în vecie neclăteţi şi nelegănaţi. Iară egumenul Ioanu şi călugării de în mînăstire au rămas de lege şi de judecată diînaintea noastră. 79 Incă şi procleţenie am făcut: cine va mai scorni pără păntru aceşti Ţigani, sau vor face într-alt chip, pesti aceasta judecata noastră, acila om să fie proclet şi afurisit di vlădica Hristos şi de 318 ... şi de vlădiciia mea şi de aceşti arhierei mai sus scrişi. ... luna ... 11 ... 7130 1622. ... DIR, B, IV, nr. 89, p. 78-79. 1622 Ianuarie 12.ŢR 79 ... Neculei ... Glogova, feciorul lui Laţco, ca să fie volnic cu cartea domniei meale să-şi ţie a lui ocină de în Ciocel cît au fostu cumpăratu de tată său. Laţco, în zilele răposatului părintelui domniei meale Mihnei voevod, căndu au fost cursul anilor7087 1578-1579, de la Lupul şi de la Drăghici şi de la Crăciun de în Ciocel, părţile lor toate cît se-au ales, derept 7000 de aspri gata. Şi am văzut domnia mea şi carte de cumpărătoare scrisă în Bucureşti de Drăghici logofăt. Şi tot o au ţinut Necula după moartea tatăni-său cu bună pace, aceaste părţi de ocină, de atunce pănă acum. Iar căndu iaste acum, Avram de în Glogova, el se pune în greaba Neculei şi zice cum au fost cumpărat socru-său Necula şi el ocină de la Lupul şi de la Drăghici şi de la Crăciun 6 locuri, iar Necula, el au sorocit pre Avram să vie la lege şi la judecată, să-şi aducă cărţile şi să stea de faţă; iar Avram n-au venit. Deci au venit Necula, naintea domniei meale, în divan, de se-au jeluit şi au spus cum şade de iaste o lună de căndu aşteaptă pe Avram, şă tot n-au venit....dom nia mea am dat Neculei ca să-şi ţie ocina den Ciocil cum au fost cumpărat de căt re tată-său Laţco, mai denainte vreame şi să fie în pace de cătră Avram şi de nimenilea opreală să n-aibă. Iar cui va părea strămbu, el să vie să stea de faţă. ... 12 ... 7130 1622 . DIR, B, IV, nr. 90, p. 79. 1622 Ianuarie 12.ŢR 80 ... cum să să ştie că deaca au perit nipotu-meu Lorinţi, rămasu-i-au şi cocon, anume Jipa, şi au rămas şi bucatile lui la măna mătuşă-sa Dobromirii, însă anume aspri turceşti 24.000. Şi apoi iarăşi i-am dat vlădiciia mea, de în bucatile nipotu-mieu Lorinţi, la măna Dobromirii, 60 de galbeni de aur. Şi iară au mai rămas la măna ei 2 ineale de aur şi 2 păhară şi 12 linguri de argint, derept 40 de galbeni. Incă au şi mai rămas alte scule şi alte bucate multe, care n-am scris vlădiciia mea acicea. Deci, vlădiciia mea, deaca am văzut că au perit nipotu-mieu şi au rămas acest cocon, n-am ştiut: trăi-va, au nu va trăi, ce amu vrut să iau acest chelciug şi aceaste scule de la Dobromira, iară ia au grăit şi sea-au priîns di înaintea vlădicii meale şi de înaintea a mulţi oameni buni, cum de va trăi acest cocon nu-i va da numai bucatile lui de la tată-său, care-s mai sus scrise ci-i va da şi bucatile lui şi bucatile ei toate, şi toate mişiile ei, şi şi l-au priîns să-i fie fecior de suflet, că ia alţi feciori n-au avut de în trupul ei şi au făcut şi jurămăntu înnaintea vlădicii meale, cum de va trăi acest cocon, să fie bucatile tătăni-său, toate, lui şi bucatile ei, şi moşiile ei ce va avea, tot la măna Jipăi, iară alţi oameni de în rudeniia ei, nimea să n-aibă treabă cu moşiile ei. Deci, vlădiciia mea, deaca am văzut jurămăntul ei, am lăsat să fie cum au grăit ia, şi am loat coconul la vlădiciia mea, de l-am crescut şi l-am însurat şi l-am dat iară la măna ei şi i-am grăit să-i aleagă bucatile dela tată-său şi să i le dea, care-s mai sus scrise, la mîna lui. Iară ia iarăş au grăit cum aceaale bucate ale nipotu-mieu mai sus scris lea-au cheltuit la nevoia ei, în vreame de nivoe, ce au fost în ţară, şi foamete: ce ş-au lăsat ia toate bucatileşi toate moşiile să fie nipotu-mieu Jipei, păntru bucatile tătăni-său, ce au măîncat ia şi păntru ce au grăit ia şi să au jurat înnaintea vlădicii meale. Aşijdirea am lăsat şi vlădiciia mea să fie pre această tocmeală, iară după aceasta tocmeală cine se va ispiti a face într-alt chip, ori Dobromira ori rudele ei, să aibă a da Jipei bucatile tătăni-său ce-s mai sus scrise. Şi cînd se-au făcut aceasta tocmeală şi aceasta carte, fost-au mărturii arhierei: chir Mathei mitropolit Mira ... Theofil episcop Rimnig ... chir Efremu episcop ... chir Iasaf episcop Griveni cel bătrîn şi alţi părinţi şi oameni buni, irmonah Nifon ... Zosim cel bătrîn ... popa Dumitru ... popa Neagoe din cliros. Şi cine se va ispiti a sparge aceasta tocmeala şi aceasta carte, acela om să fie anathima şi proclet şi afurisit 81 de vlădica Hristos şi de 318 ... şi de vlădiciia mea şi de aceşti arhierei de toşi. ... ... irmonah Efremu clisiarh, la ... luna Ghinar 12 ... vealeat 7130 1622. ... Popa Dumitrul iconom Popa Neagoia hartohilact ... Efrem epi scup. DIR, B, IV, nr. 91, p. 80-81. 1622 Ianuarie 13.ŢR 81 ... ca să fie volnici călugării cu ciastă carte a domnie meale să ţie de în toată balta Bistreţului jumătate şi de în baltă şi de în cămpu şi den părpăre de la cară şi de în tot ce se va cădea, cum au ţinut şi mai denainte vreme pre seamne bătrăne, însă deîn Brăzogrălă, derept Covăciţa, pănă în Măceş, căt ţine toată balta Bistreţului jumătate, pentru că aciastă baltă iaste bătrănă şi direaptă de moşie a sintei mănăstiri, miluită de alalţi domi bătrîni ce au fost mai denainte vreame. Şi am văzut domnia mea şi cărţile altor domni bătrăni, făcute de milă şi cu mare blăstem: cartea răposatului Dan voevod, feciorul Radul voevod, cîndu au fost cursul anilor 6894 1386 şi cartea răposatului Mircei voevod, fecioru Radului voevod şi cartea răposatului moşul, domnii meale Alexandru Voevod, cîndu au fost cursul anilor 7080 1572 cum să fie moşie sfintei mănăstiri. Iar cîndu au fost acum în zilele domnii meale egumenul Ioan, el au avut pără naintea domnii meale în divanul cel mare, cu vameşii de la Diiu şi se-au părăt de faţă, pentru că au fost aciastă baltă împresurată de alţi vameşi, jumătate. Deci părăia vameşii cum ţin căjugării de în baltă a patra parte. Intr-aceia domnia mea am căutat şi am judecat pre dirept şi pre lege, cu toţi cinstiţii deregătorii domnii meale şi am adeverit domnia mea cum au ţinut 82 călugării de în toată balta jumătate: derept aceia şi domnia mea încă am întărit şi am făcut cartea domnii mele şi am dat sfintei mînăstiri ca să ţie den toată balta Bistriţelui jumătate şi de nimenile val sau opreală să n-aibă naintea cărţii domnii mele. Derept aceia şi voi vameşilor carii veţi fi la această baltă, încă să căutaţi, nimica să nu le opriţi den ce va fi venitul mănăstiri, ce să aveţi a înpărţi tot în doao de într-această baltă cu sfînta mănăstire şi mai mult val să nu fie naintea cărţii domnii meale, ce să-ş, ia partea, cum scrie mai sus. ... ... 7130 1622. DIR, B, IV, nr.92, p. 81-82. 1622 Ianuarie 14.ŢR 82 Scria-am eu Stroe ... Cislău acesta zapis de bună voe a mea cî m-am înfrăţit cu Mihalcea dvornicul ... Pătărlage, dea i-am dat eu dea în ocina mea ... Cislău 1 vad dea moară întreg ondi se va aleage de în ocina mea 1 vad dea moară să facă moară să se hrănească pentru că el încă m-au dăruit un alt dar şi cu mult bine dea se-au plătit acest vad dea moară şi mai cu asupră. Deci i-am făcut zapisul miu să nu aibă dî acum nainte bună pace ori de rudenie mea ori de nepoţii mii ori de feciorii mii, ori de fraţii mii ce vor fi pre acea ocină ori cine va fi să aibă pace bună să nu-l învăloiască. Şi mărtorie au fost atonci: Preda din Cislău feciurul vătahului şi Stan Mărgineanul ... Bărceni ... Anghil logofăt ... Ciurăşti ... Cernat logofet. ... 14 ... 7130 1622. DIR, B, IV, nr.93, p. 82. 1622 Februarie 6.ŢR 90 ... egumenului Măcarie de la mănăstirea de în 91 Mislea, ca să fie volnic cu cartea domnii meale şi cu sluga domnii meale anum...... să-şi ia 1 Ţigancă anume Ana de în ţigăniia Radului peharnic de în Frijureni, pentru că acea Ţigancă iaste a mănăstirei de moşie, ce-au fugit. Călugării o au aflat acolo şi o au luat, iar Ţiganii ei au sărit de le-au luat Ţiganca şi i-au şi bătut. Deci domniia mea am dat călugărilor să aibă a-ş luare Ţiganca, iar să o vor fi ascunsu să ia alta, Ţigancă pentru Ţigancă şi să fie treapădul de la Ţigani. Şi să aibă apucare şi pre Ţigani să aibă gloaba, căce au sărit de le-au luat Ţiganca şi i-au bătut şi de nimenea opreală să n-aibă. Iar cine va avea a se întreba va veni de faţă. ... 6 ... 7130 1622. ... DIR, B, IV, nr.100, p. 90-91. 1622 Februarie 6.ŢR 91 Să se ştie acestu zapis, că l-am făcut eu Tudura, fata lu Bumbac, cu soţul meu, anume Stoian, ca să fie la mîna lu Costandin, nepotul lu Dobromir ... Homeşti, că i-am dat 1 pogon de vie alăturea de viia lu Dobromir, căndu se-au însurat, la masă. Iar Costandin au dăriut pe Tudora cu o peareache de măneci, iar pe Stoian cu o mahramă bună. Şi i l-au dat, să-i fie lui moşie, şi lui şi feciorilor lui, de moşie. Şi mărturie nunul anume Sava din Homeşti ..., Finta şi jupîneasa lui, anume Neaga şi pogozei anume Stancul ... Stan ... Ferăşti şi Măteiu ... Murgeşti şi Dan ... Homeşti; au fostu omeni la masă anume Tudoran. Avram, Felca, Buda. Şi se-au făcut acestu zapis în casa Dobromir vătahul. ... eu, popa Nan ... Putreda, ... Făurar 6 ... văleat 7130 1622. DIR, B, IV, nr. 101, p. 91. 1622 Februarie 12.ŢR 93 Scris-am eu jupan Tudoran sulgeriul zapisul mieu să fie de credinţă la mîna fiiu-mieu, lu Iane peharnic, cum să să ştie că i-am dăruit eu la nuntă la masa un sălaş de Ţigani anume Gherghina cu Ţiganca lui şi cu toată fămeia lui. să-i fie moşie. Şi mîrturie au fost atunce la acea tocmeală, jupan Papa ... jupan Trufanda ... postelnic ... jupan Necula vistier ... Necula ... spatar. ... Februarie 12 ... 7130 1622. DIR, B, IV, nr. 103, p. 93. 1622 Februarie 15. Tîrgovişte.ŢR 93 Scris-am eu Isariu vistiiarul depreună cu jupîneasa mea Prezu, fata lui Anthonie Grama, acesta al nostru zapis, să fie cu credinţă la măna jupănului Aslan vistier ca să se ştii cum i-am văndut noi toată partea noastră de ocină de în Scrovişte; şi de în cămpu şi de în pădure şi de în apa şi de în balta şi de în şezutul satului, despre tot hotarul căt se va alege şi cu Stoica Cheverna, rumănul nostru, şi cu căţi rumăni va mai putea afla despre aciastă ocină, tot să fie ai lu Aslan vistier. Pentru că am văndut eu Isar vistiiarul şi cu jupăneasa Prezu de a noastră bună voe, partea noastră de ocină, derept 14.000 aspri gata, ca să-i fie moşie şi feciorilor şi nepoţilor şi strenepoţilor. Şi au fost la tocmeala noastră mulţi boiari mărturie anume: jupan Dumitraşco ... pitar şi de Ţigăneşti, Stepan logofăt ... Buta logofăt şi Moguş fiiu său şi Stoica Tărăceanul şi de Tărgşor Neagul şi Gherghe frate-său şi mulţi boieri. Aciasta am scris şi mărturisim noi cu acest zapis al nostru. 94 ... 15 ... 7130 1622. ... iu Stoica postelnic Dumitraşcu ... pitar. DIR, B, IV, nr. 104, p. 93-94. 1622 Februarie 15, Cucuteni.ŢR 94 Adecă iu monah Theodor scris-am al meu zapis să fie de mare credenţă măna văru-miu imonah Semeon că am datu parte me de moşie de la Cucuteni tută cătă se va aleage, moltă, poţină, să fii moşie şi feciurie lui, că m-au căutat la nevoe me şi la greul miu, că amu zăcut în anul plănu la pămîntu, de m-a spălat şi m-a curăţit de înpuciacene; ce cam dat parte me de moşie de la Jurubeşte 12 stănjeni pă lîngă hotar Bădecescu de în cap şi la Cucuteni 6 stănjene de în cap în cap de în parte Grozei ci e-m cumpărat de la Voica nepota Grozei, să fie lui moşie şi feciuriloi moşie de strămoşie şi de nimenele val să n-aibă de omenei mie, de nepoţe. Iar ce va înturce cum va întorce cuvăntulu miu să strece să fie blăstemat şi afurisit de 318 ... şi să fie cu Arie şi cu Iuda într-o loc, că e-m dat parte de moşie tot cătă se va alege. Şi a fostu şi preoţi şi omini boni căndu e-mu făcut acest zapis, eu monah Theodor să fie mănă văru miu imonah Simeon anome irmonah Athanasie, irmonah Andonie imonah Theodosie imonah Simeon, imonah Chiril, imonah Theodosie şi Slavu şi Ghirghina. ... irmonah Onofrie şi Pitri. ... 15 ... 7130 1622 Şi s-au scris la hram lu sveti Dimitrie, la Cucutene Eu monah Teodur. DIR, B, IV, nr. 105, p. 94. 1622 Martie 1, Tîrgovişte.ŢR 98 ... Scris-am vlădiciia mea aceasta carte a vlădicii meale acestor boiari, jupan Gorgan ... cum să aibă a-si ţinearea în pace şi slobozi moşiia, ocina şi rumăni şi Ţigani, partea ce li se cade de la vară-sa Elina, nepoata răposatului Ivaşco dvornicul, jupăneasa ce au fost a Stoicăi postelnic ... Văcăreşti, însă a treia parte; păntru că , după moartea jupăneasii Elinii, iară vară-sa, jupăneasa Stana, au tras pără înnaintea domnu nostru Io Radul ... în răndul domnii de întăiu şi după aceaia înaintea lui Alixandru ..., aşijdirea şi înaintea vlădicii meale, cu Stoica postelnic şi cu jupăneasa Efimiia, măma jupăneasii Elinii, păntru moşiile ei şi păntru bucatile ei, că jupăneasii Elinii coconi nu i-au rămas de în trupul ei. Deci domnu nostru au căutat şi au judicat cu toţi cinstiţii deregători, în divan, şi au dat aceaale moşii să le înparţă în trei părţi: o parte să fie Stoicăi postelnic, altă parte măni-sa, jupănesii Efimii, a treia parte să fie vară-sa, jupăneasii Stanii. Aşijderea au judicat apoi şi Alexandru ... pre judicata domnu nostru cum iaste mai sus scris. Şi sea iau de fapt şi cărţi pre aceaastă judicată. Aşijderea m-am tămplat şi vlădicia mea de-am fost la aceaaste divanure şi la aceasta judicată, de-am căutat pre svănta pravilă şi am adevărat cum li sea-au căzut judicata, aşa să fie să înparţă aceale moşie în trei părţi cum iaste mai sus scris. Şi le-am fapt şi vlădiciia mea carte pre această judicată. Iară cînd au fost acum, acealea cărţi nu sea-au aflat, nici unile, nici altile, nici le ştiu ce sea-au făcut. Derept aceaia, au venit înaintea vlădicii meale Stoca postelnic şi Gorgan ... di sea-au jurat şi au luat şi procleţenie cum nu ştiu ei de răndul acelor cărţi, ce sea-au făcut. Şi după aceaia, ei sea-au şi înpăcat şi se-au şi tocmet să-şi ţie ceneş partea sa, pre judicată, cum iaste mai sus scris. Şe de acmu înainte, vrajbă sau pără întru ei să nu fie, nici să mai aibă unul sau 99 altul vreodinioară a scoatirea niscare cărţi de rămas. Să va şi scoate vreunul de întru ei, acela să fie de mare ruşune înnaintea divanului şi de gloabă şi cărţile să nu se socotească întru nimica. Incă şi procliţenie au pus de înaintea vlădicii meale carile de întru ei nu va sta pre aceaastă tocmeală, ce va mai scorni vreo pără, acela om să fie anathima şi proclet şi afurisit de vlădica Hristos şi de 318 .... Aşijdirea şă fie şi de vlădiciia mea anathima şi proclet şi afurisit şi să fie cu Iuda Iscariot la o loc şi cu tricletul Ariia. ... ... 7130 1622 . Pe verso: ”Cartea părintelui Lucăi, păntru partea jupăneasii Ilinii ... Goleşti ”. DIR, B, IV, nr. 109, p. 98-99. 1622 Martie 21.ŢR 100 Eu Dumitru vistiar Dudiscul scriu şi mărturisescu cu aceast zapis al miu, cum amu văndut parti mea dea ocină de la Ciumirnic, ci am fost cumpărat eu de la Nan postelnic şi di la Hrizan feciori lu Oprişor logofăt, toată parti mea de în pădure şi di în apă şi despre toată ocina, că o am văndut di a mea bunăvoe, diriptu 8000 bani. Insă amu văndut şi parte lu Neagoi, ficioriul popii lu Nan, pintru că am fost eu cumpărat di la Neagoi, fecior popii lu Nan, apoi eu amu văndut eu toată, oricît se va aleage di pristi toată ocina. Şi mărturii: jupan Cirnica dvornic ... jupan Ivaşco dvornic ... jupan Neanciul dvornic ... jupan Aliexe dvornic şi alţii mulţii migiiaşi. Şi amu scris eu cu măna mea, pintru credinţa. ... Martie 21, văleat 7130 1622. 101 Mihăilă armaşul. Dumitru vistiar. Dumitru de Bobişti. Stan de Bobişti. Vladul di Glina. Paraschiva di Glina. Pe verso: Să se ştie cum au cumpăratu jupănesa Grăjdana ocenă de în Ciumernec, de la nepoţe Leţei, de la Stoica de Vlădimireşti şi de la Voica, stănjăni 50 şi de la Rada, fata lu Nedelco, stănjene 25, bani 1000, bane daţe 675 şi a rămas 1325..... DIR, B, IV, nr. 111, p. 100-101. 1622 Martie 30.ŢR 101 Eu Dragomir dă Stoeneşti, dă în plasa popei lu Sahat, rumăn, scris-amu aceasta al mieu zapis la măna jupănului Neculei vistier, să să ştie că amu fost rumăn popei lu Sahat; ci ne-au văndut Stoichiţii vistier, cu ocină cu tot, să-i fiimu rumăni. După aceaia, deca se-au tămplat moartea Stoicăi vistiiarul, iar el au dat, la moartea lui, satul lui, Dălbăneştii, dea lîngă noi, părintelui patriiarhului, păntru sufletul lui, să-i fie pomeană. După aceaia, săteanii de în Dălbăneşti au mersu la Gavril vodă să sea răscumpere, să fie judece. Şi amu mearsu şi eu să dau bani pre ocină, ca să fiu judec în Dălbăneşti, ca să scap de rumănie de în Stoeneşti. Gavril vodă n-au vrut să le ia banii, să-i judeacească, ci i-au lăsat să fie pre măna patriarhului. După aceaia, deac-au venit domnu nostru, domnu Radul vodă, Dălbăneştii au mearsu dea au dat 500 galbeni, de se-au scumpărat, să fie meagiiaşi. Deci amu mearsu şi eu dea-amu dat bani cinci miie şi trei sutea pre ocină, ca să fiu şi eu judec acolea, că amu socotit ca doar voiu scăpa de rumăniia de în Stoeneşti. După aceaia, jupăneasa Dochie a Stoicăi vistier au văndut acea plasă dea ocină, cu noi, de în Stoeneşti, jupănului Neculei vistier să-i fiimu rumăni cum amu fost. Deci eu, deac-amu văzut aşa, eu m-am socotit că cu pacea nu-mi va fii, nici mi sea cadea să fiu judecu în Dălbăneşti, că dea moşiie săntu rumăn de 102 în Stoeneşti. Deci eu amu mearsu la jupănul Necula vistier, de i-amu spus cum amu fost şi cum amu cumpărat ocină în Dălbăneşti, ci m-amu rugat să nu mă lasea cu atăta bani în pagubă. Deci dea mene nu se-au îndurat, că sărac ce-i voiu fii bunu ? Ci mi-au dat banii toţi, ce amu dat pre ocină în Dălbăneşti, 5300 bani, şi să ţie acea ocină în Dălbăneşti; iar sătenii să nu sea vor îndura de ocină, ei ni vor daa banii şi-şi vor ţinea ocina. Şi căndu mi au dat banii, mărturie: banul Pătru, jupănul Zota, Vasilico cămăraşul, Malcoci suljer, Ghinea Paripa postelnic, Grama postelnic. ... 30 ... 7130 1622. Ispravnic Vălcul Stănescul. Grama postelnic. Eu Dragomir ... Stoeneşti. Pe verso: "Dragomir ... Stoeneşti, de rumînii ... Stoeneneşti, la măna Neculii vistier, 7130 1622, care s-au fost răscumpărat cu ficleşug." DIR, B, IV, nr. 112, p. 101-102. 1622 Aprilie 1.ŢR 102 ... ca să fie volnici călugării cu ceastă carte a domnii meale, să ţie de în toate bucatele ale lu Avrintie călugărul de Verneşti, doao părţi şi 2 roate de moară, iar viile şi moşiele căte vor fi, să le ţie toate mînăstiria, şi alte vii, ce sănt la Bănculeşti, iar să fie mănăstirii. Iar de în bucate ce se vor aleage şi de în 3 roate de moară să ţie Neacşa, muiarea lu Avrentie călugărul, a treia parte, însă pănă va fi Neacşa vie, să se hrănească. Iar deaca va muri, să rămăe iar mănăstiri, că aşa-u lăsat Lavrintie călugărul, cu sufletul lui, pentru că această mănăstire Adăncata, ce iaste mai ssu scrisă, au fost făcută de Avrentie. Iară căndu au fost la vreamea lui de moarte, iar Lavrintie, el au închinat această mănăstire, cu toate bucatele şi cu viile şi cu morile şi cu toatămoşia lui căt au avut, să fie metoh sfintei piscupii de la Buzău pentru sufletul lui, să-i fie pomeană în vecie. Şi o au închinat Lavrintie el de bună voe şi au făcut şi zapis denaintea părintelui Efrem piscupul de Buzău, cu blăstem şi cu mulţi oameni buni mărturii anume: de Verneşti, popa Guţa, ... Stănislav diacon ... Onofrie monah ... Vladul ... Efrem ... Dumitru. 103 Iar alt de în ruda lui Avrintie călugărul să n-aibă nimenilea lucru, nici frate, nici soră, nici nepot, nici unchiu, nici văru primare, ce să fie toate bucatele şi moşiile lui ale mănăstirii. Iar mănăstirea să fie metoh piscupiei de Buzău, cum o au fost dat şi o au închinat Laavrintie călugărul, pentru pomeana. Aşijderea am dat şi domnia mea să fie cum au lăsat Laavrintie şi de nimenilea opreală să n-aibă naintea cărţii domnii meale. ... ... Lepădat ... Aprilie 1, ... văleat 7130 1622. ... Grama postelnic ... Paraschiva ... logofet. DIR, B, IV, nr. 113, p. 102-103. 1622 Aprilie 27.ŢR 111 Scris-am noi boiarii lu Muşat postelnic şi al lu Negoi: Tuduran slugir şi Oprea logofăt dî Rîtivoişti şi Vladul de Cotinişti şi Radoslav dî Dîrmînişti şi Preda dî Lerişti şi Stanciul dî Cîlceşti, cumu amu tocmit pre Muşat postelnic şi pre Negoe pîntru 4 rumîni vii şi pîntru 6 delniţi, fîrî rumîn; înnsă rumînii cei vii pre nume: Stanciul Budii şi feciurii, Costin, ... Pitru şi Stanciul şi cu fraţii lor cîţi se vor alege şi Drîgan şi Oprişan. Insî se-u vîndut aceste delniţi preste tot hotarul di înn cîmpu şi di înn apî şi de înn pîdure şi de în munte şi de în şîzutul satului. Diriptu acie au avut pîrî Neagoi cu Muşat postelnic pîntru aceşti rumîni ce sîntu mai sus scrişi; pîrîia Neagoi, cum n-au ştiut cîndu au cumpîrat Muşat postelnic aceşti rumîni şi dilniţi dîla frate-sîu Fătul; iară noi amu adivîrat cu ale nostri suflite cum au ştiut şi Neagoe cîndu au vîndut Fătul lu Muşat postelnic. Dici i-am datu şi noi sî ţii Muşat postelnic ce au fost cumpîrat, iarî di acu nainte amu tocmit cum dî va mai vende Fătul au rumîn, au ocinî, au ţigan, au ce va vinde, sî nu fii volnic Muşat postelnic sî cumpere fărî voia lu Neagoe, iar cănd va vrea sî vînzu ceva şi nu va pute Neagoi sî cumpere altul omu dî lăture sî nu fii volnic sî cumperi ce să cumperi iar Muşat postelnic. Şi se-u vîndut aceşti rumîni şi acesti delniţi dî în Stăneşti, deriptu 16250 di bani şi se-u dat aceşti bani toţi în mîna Fătului; aşa i-am tocmit. Innsî aceşti bani s-au fost datu în zilili lu Gavril vodă. ... Aprilie 27 ... 7130 1622. DIR, B, IV, nr. 121, p. 111. 1622 Mai 4.ŢR 117 ... Eu Mardarie călugărul de la Pocivalişte şi feciorii miei, anume Stan ... Radul, scris-am acesta al nostru zapis, se se ştie cum am văndut noi moşiia noastră de în Zorileşti jupănului Vladul de în Ciocade, derept 3000 aspri, partea noastră toată, preste tot hotarul Zorileştilor. Inse jupănul Vladul n-au apucat a-mi da bani dăplin, ce i s-au tămplat moarte, de au murit. Iar după moartea Vladului, s-au sculat jupăneasa Samfira, fata jupănului Vladul şi cu soţu său Drăghici postelnic de mii-au dat banii toţi deplin, acele 3000 aspri. Şi am văndut noi de a noastră bună voe şi cu ştire tuturor megiiaşilor şi de în sus şi de în jos şi de înprejurul locului. 118 Mărturie: jupănul Andronie de Prigorie ... tîrgu. Hamza postelnic ... Bibeşti, Vlăduţul postelnic ... Albeni jupănul Iane ... Negoeşti, popa Neagoe ... Călea ... Caldaşin, ca să-i fie lor moşie şi feciorilor lor şi nepoţilor şi strănepoţior, lor căţi lea va dărui dumnezeu, se le fie moşie ohamnică. ... 4 ... leat 7130 1622. Eu popa Radul... VladulEu popa Neagoe ... DIR, B, IV, nr. 127, p.117-118. 1622 Mai 6.ŢR 118 Scris-am eu Iane vătaf acesta al meu zapis, cum să se ştie că am cumpărat o casă şi cu grădină de la Dragomir şi de la fămeia lui anume.... 119 dreptu 1000 de bani, iar acum eu o amu văndutu jupănului Iane vistiar, dereptu un cal şi 1000 de bani ca să-i fie lui de moşăe. Şi i-am văndut de a mea bună voe. Şi mărturie: popa Dumitran ... Paripa postelnic ... Stanciul Afurisitul ... Gheorghe zidar ... Voica Chivărărireasa ... Andreiu, feciorul Elinei ... Lupul, fratele lu Dragomir. Acestu zapis să fie la măna jupănului Iane vistier, ca să-i fie casa şi grădina de moşăe. ... Dragonir logofăt ... Mai 6 ... leat 7130 1622. Stoica Tărăcian şi Grozav. Tudoran zlătar DIR, B, IV, nr. 129, p. 118-119. 1622 Mai 10.ŢR 122 Adecă eu Radul Bărde şi cu feciorii mieu dinpreună, anume Tatul şi Boica, scris-am acist al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la măna jupînului Ştefului ... Stănceşti, cum să să ştie că i-am văndut dumnelui stănjăni de ocină în ocina Scăianilor, stănjăni 15, den apa în Telijănului pănă în deal. Şi o am văndut de a noastră bună voe, diript bani gata ughi ... şi cu ştirea tuturor megiiaşilor şi din sus şi din jos. Şi mărturie boeri şi oamini buni, care ş-or pune mai jos numele, şi noi pentru mai adevărată credinţă pusu-ne-am degetile şi iscăliturile mai jos, ca să criză. Şi după aceasta, văndut-am eu Vasile postelnic, fecior Savii postelnic ... Negoeşti, aceasta moşie dumnelui Negului postelnic aceşti stănjăni de moşie care scriu mai sus şi am luat toţi banii gata în măna me. Şi o am văndut de a me bună voe, ca să fie dumnilui moşie stătătoare şi coconilor dumniului, în veci. 123 Şi eu pintru mai adăvărată credinţă pusu-mi-em degetul mai jos şi iscălitura ca să creză. Mai 10 ... leat 7130 1622. Eu Vasile postelnucul. Ghierghe clucer. Eu Radul Bărde. Eu Tatul. E Boica. DIR, B, IV, nr.133, p. 122-123. 1622 Mai 12.ŢR 123 ... ca să fie volnecă cu cartea domnie mele ca să-şi ia şi să-şi ţie al ei rumăn, anume Tudoran şi cu feciorie lui pîntru că acest rumăn Tudoran fost-au di moşii al bînesie Mihalcii banul din sat din Stoinişti, ce-au fost făcut schimbu bîneasa Mihălciue cu Ivaşco, ficiorul lu Drămuş, di au fost dat Ivaşco alt rumîn bîneasie Mihălciui, anumi Voico Migeate. 124 Şi i-au fost dat băneasa pri Tudoran, rumăn pîntru rumăn, încî mai dinainte vreme, în zileli lu Şerban vodă. Iar dup-aceia, cănd au fost în zilili dumnii meali, iar Ivaşco, el au fost vîndut acist rumăn boiarinului dumnie meale, jupănului Neculie vistiiarul. Dici apoi boiarinul dumnie meli Nicula vistier, el ţinea şi pri Tudoran şi vrea să-ş ia şi schimbul ce-au schimbat Ivaşco cu băneasa, pri Voico Migeati. Dici jupăneasa Mihna au venit di faţă naintea dumnii mele cu jupănul Necula vistier şi cu Ivaşco vănzătoriul. Dici dumniia mea am judicat pre diript şi pri legi, ş-am adăvărat dumniia mea cum au fost Tudoran rumăn di moşii al bănesie, iar Voico Megeate au fost al lui Ivaşco, ş-au fost schimbat ei di bună voe. Dici dumniia mea am dat jupănesii Mihnie spătăresii, fata bănesi Mihălciui, ca să fii volnică cu această carte a dumnii mele, ca să-şi ia rumănul ei cel de moşie, pri Tudoran, iar Nicula vistier să-şi ia pri Voico Migete, rumănul lui Ivaşco. Derept aceia să fii volnică jupăneasa Mihna a-şi luare rumănul şi di nimeni opreală să n-aibă, naintea cărţii dumniii meli. ... ... 12 ... 7130 1622. ... DIR, B, IV, nr.135, p. 123-124. 1622 Mai 12.ŢR 124 Adecă eu Dragna, fămiia Lupului, şi cu nepotu-miu Lupul acesta al nostru zapis, ca să fiia de marea credenţă la măna lu Stănilă şi a ... Stănilă ... Băneştea, cum să să ştiia că am fost cumpărat eu Dragna cu bărbatul mieu Lupul o jemătate de funea de ocină în Sărbi, de la Stănilă ... Stănilă ... Băneşti, în zileale lu Şărban vodă. Deci acea jemătate de funea o am făcut 3 părţe. Deci den cealea 3 părţi am văndutu 2 părţe lu Stan postelnic ... Băneşti, iar o parte o-m văndutu lu Stănelă de la careale o-m cumpărat dereapt ughi 6 de aur peantru că au fost acea moşe iar de la densul. Dereaptu aceaia, o-m văndut iar lui, să-ia fi moşiia. Şi cînd am văndut, au fost mulţi ommini mărturiia, prea nume: Stan vănător ... Sărbi, Ivan frati-său ... şi socrul lu Stănilă, Vlasiia şi mulţi omini dinpreajurul lucului au fost la acea tocmeală. ... Sava dohomnic din Fundul Saculuia. ... Mai 12 ... vă leat 7130 1622 DIR, B, IV, nr. 136, p. 124. 1622 Mai 14.ŢR 125 ... jupan Aslan ... vistier, ca să fie volnic cu aciastă carte a domnii mele să ţie toţi rumănii den Hîreşti cît au fost partea Ţipei, însî jumîtate de sat; şi den Scrovişte iar jumîtate de sat şi cu rumînii căţi se vor afla partea Ţipei neguţătoriul. Pentru că au cumpărat boiarinul dumnii mele ce iaste mai sus zis aceste ocine şi cu rumînii de la Ţipa neguţătoriul încî în zilile lu Gavriil ... şi i-au ţinut cu bună pace. Iar căndu au fost acum, boiarinul dumnii mele Aslan vistier au avut pîră naintea domnii meale cu Ţipa neguţătoriul şi aşa pîrăia Ţipa neguţătoriul naintea domnii mele şi zicea cum n-au văndut toţi rumînii de pre partea lui, ce au vrut să slobozeascî neşte rumîni dentr-acei rumîni vănduţi. Iar într-aceaia, domnia mea am cîutat şi am judecat cu toţi cinstiţi deregătorii domnii meale şi am adevărat domnia mea cum au fost vîndut Ţipa neguţătoriul pîrţile lui dentr-aceaste ci sînt mai sus zise sate, jumîtate şi cu toţi rumînii căţi se vor afla pre acele pîrţi de ocină; deci au rămas Ţipa neguţătoriul de leage şi de judecata denaintea domnie meale. Derept aceaia, am dat domnia mea boiarinului domnii meale jupan Aslan vistiiariul, ca să fie volnic cu această carte a domnii meale sî ţie toţi rumînii cîţi se vor afla pre acele pîrţile de ocină şi de cîtră nimenile bîntuială sî n-aibă preste cartea domnii meale. ... ... 14 ... 7130 1622 ... DIR, B, IV, nr. 137, p. 125. 1622 Mai 15.ŢR 127 Adecă eu, Despa, jupănesa a Baciului ... Bogăteşti, scris-am acesta al nostru zapis ca să hie de mare credinţă la măna uncheşului Voico ... Suslăneşti, pentru 7 levezi ce i-am văndut şi un loc de arătură, a nume levezele, întăi Zmeorătul pîn în curmătură şi poiana Şerbei şi Mateiaşul şi levade de la Ştejaru şi levade de la groiu şi levade de la mestiacăn şi levade de la anenişu şi on loc de arătură desupra malului Stoianeşteloru. Şi le-am vîndut eu, Despa, această moşie de mare nevoia, pentru că am fost datoare postelnicului Nan ... Bărbăteşti bani gata 3500; şi le-am văndut dereptu bani 3000 şi 500 şi le-am văndut ca să hie loi moşie şi fecioriilor lui căţi dumnezeu i va da. Şi mărturiia şi aldămă şi aldămăşaru fost-au întăiu Nan postelnic ... Bărbăteşti ... Macriş ... Stoeneşti ... Lazăr ... Mihăilă Bărălenghi ... Bogăteşti, popa Voicu, ... . ... Mai 15 .... Şi s-au vîndut acistă moşie în zilele Radului voivod, leat 7130 1622. Şi pentru credinţa pusu-mi-m eu, Despa, peciatha meh. Eu Despa pus-am şi peciat pentru cridinţa. DIR, B, IV, nr. 139, p. 127. 1622 Mai 16.ŢR 130 Scris-amu noi 12 boeri prea Mihalcea dvornic, ce au fost ispravnic prea hotar ... Stoica logofet ... Tărăceanile ... ........Cărstea logofăt ... Măneşti Nenciul dvornic ... Barbul postelnic ... Corneşti, Ilie postelnic ... Bălţaţi, Oprea logofăt ... Vaidăei, Costandin ... Negoişti, Nastea ... Neagul ... Băteşti, Iorgache suljir ... Bucov, Iiane spatar ... Nedealco comis, ca să se ştie că ne-au fost luoat Necula vistier ca să le-o hotărăm şi să le aleagem şi să înpritim ocena cea-au avut cumpărătoare de în sat de în Dălbăneşti, însă se-au alesq stănjini partea vistiiarului de în jos de sealeşte 141, la locul lu Nan 146 stănjăni şi la calea Braşovului stănjini 146, la calea Seacăreanilor stînjini 132, la sealişte lăngă apă stănjini 141 şi la prundu stănjini 124, desprea Răoteşti stănjini 70 şi la margeni pădurii desprea Preaoteşti stănjini 70 şi la puţul dea în pădure stănjini 57. Aşa am căutat şi am ales noi şi co voia tutorur megeaiaşilor de în Dălbăneşti. Şi am băgat şi partea Vălcului în partea vistiiarului, însă stănjini 32. Şi am pusu peatrelea prea acea tocmeală. ... Mai 16 ... leat 7130 1622. DIR, B, IV, nr. 142, p. 130. 1622 Iunie 6.ŢR 143 ... Scris vlădiciia mea aceasta carte a vlădicii meale aceştii preotease ci au fost a popii Petco, anume Sorcă de oraş de Floci şi cu fata ei Smeada, să-şi ţie în pace şi slobode bucate ci-i vor fi rămas de la popa Petco, casă, vie, loc di casă şi ci va fi, tot să-şi ţie în pace şi slobode, di cătru rudele popii lu Petco băntuială să n-aibă, păntru că se-au jăluit preoteasa Sorcă înnaintea vlădicie meale cum nu se poati răposa di o văr primare a popei lui Petco, anume Vintilă, ce năvăleaşte să-i ia o vie aciştii preotease, ci i-au rămas de la popa Petco. Deript aceaia, vlădicia mea am judicat să-şi ţie preoteasa Sorcă viia şi cu fii-sa Smeada, să se hrănească pănă vor fi vie şi să şe vînză, pomenească pre popa Petco şi pre alţi morţi ci va avea, iară văru-său Vintilă să n-aibă nicio treabă în moşiele popii lu Petco, pentru că mămă sa Voica, mătuşa popii lu Petco, au fost de mult măritată şi eşită de în casă se înzestrată. Aceaasta învaţă vlădicia mea. ... ... 6 ... leat 7130 1622. ... DIR, B, IV, nr. 153, p.143. 1622 Iunie 7.ŢR 145 Adecă eu, Stanciu Răul înpreună cu fămeia me Dobra, scris-am acesta al nostru zapis să fie de mare cridinţă la măna jupînului Simei logofăt, cum să să ştie că i-am văndot partea me de moşie den Păuşăşti, care iaste de zestre, însă a treia den toată moşiia socru-mieu, de preste tot hotarul căt se va alege. Şi o am dat de a noastră bună voie, derept bani gata 1300, să-i fie dumnealui moşie, dumnealui şi cuconilor dumnealui în vecie. Şi cănd am văndut, fost-au mărturie popa Zariia de Păuşăşti şi Ilie Grecescul şi unchiaşul Nechifor şi cumnatu mieu Dumitru Piscotan şi Franţa şi den Văleni, Opriş şi Tănasie ş-alţi oameni molţi, care nu-s scrişi în zapis. Aciast-am scris. ... 7130 1622. DIR, B, IV, nr.155, p. 145. 1622 Iunie 12, Tîrgovişte.ŢR 147 ... om, anume Dragomir de Tămbureşti, ca 148 să fie în pace de cătră Iorga de în Berileşti, pentru că au avut o pără amăndoi naintea domnii meale, pentru un rumăn anume Stanul Stramei de în Tămbureşti; pentru că acest rumăn au fost a lu Dragomir. Iar cînd au făcut Dragomir cu Iorga înpărţeală, de ş-au înpărţit rumănii, se-au prinsu acelui rumăn moarte, de-au murit. Iar cănd au fost acum, în zilele domnii meale, rădicat-au Iorga pără naintea domnii meale, cu Dragomir, şi au stătut amăndoi de faţă, şi aşa părăia Iorga naintea domnii meale, cum acel rumăn ce e mai sus scris, cănd i l-au dat Dragomir Iorgăi, n-au fost rumăn, că l-au fost megieşit Dragomir şi au luat bani de la dănsul, ce nu i se-au căzut să i-l dea. Şi părăia cum să-i dea Dragomir alt rumăn pentru acela. Iar Dragomir aşa zicea, cum nu l-au megieşit, neci au luat bani de la dănsul, ce i-au fost rumăn şi l-au dat Iorgăi rumăn. Intre-aceaia, domnia mea am căutat şi am judecat, pre derept şi am nevoit domnia mea pre Dragomir să se jure în besearică, cum n-au megieşit pre acel rumăn, pre Stan, şi cum l-au dat Iorgăi rumăn, să-i fie rumăn şi cum n-au luat bani de la dănsul. Iar într-aceaia. Dragomir aciiş au jurat naintea domnii meale, cum nu l-au megieşit, neci au luat bani de la dănsul, ce l-au dat Iorgăi rumăn nemegieşit. Şi au rămas Iorga de leage denaintea domnii meale. Derept aceaia, am dat domnia mea lu Dragomir, ca să fie în pace de cătră Iorga, pentru acel rumăn. ... Ispravnic ... logofăt. ... Iunie 12 ... leat 7130 1622 ... DIR, B, IV, nr.159, p.147-148. 1622 Iunie 15.ŢR 152 ... egumenului Meletie ... sfînta mănăstire Tutana, ca să fie volnic cu aceasta carte a domnii meale de să ţie neşte Ţigance, anume Dobra şi Vişa. Pentru că aceaste Ţigance fost-au ale mănăstirei de moşie, ci le-au fost luat uncheaşul Ivan de Piteşti şi aş-au zis cum le-au luat şi le-au plătit, de au dat alte Ţigance pentru acele Ţigance. Iar egumenul Pahomie, carele au fost egumen atunce, în zilele lu Alixandru voevod, el au venit în pîră cu uncheaşul Ivan. Şi aş-au spus Pahomie egumenul naintea lu Alixandru voevod cum nici au schimbat, nici i le-au plătit. Intr-aceaia, Alixandru voevod au judecat şi le-au dat 4 megiaşi scrişi pre răvaşe domneşti ... de Zărneşti Mihăil şi de Iaşi Stan şi de în Piteşti Domitrul popei Savei şi Dumitru Bileşti, ca să caute şi să adevereaze, fost-au uncheaşul Ivan plătit aceale Ţigance au nu le-au fost plătit; deci, acei 4 megiîşi ... ei au adeverat cum nici au schimbat, nici i le-au fost plătit. Şi am văzut domnia mea şi zapisul cum i-au judecat acei boiari. Derept aceaia, domnia mea am dat egumenului Melitii, ca să aibă a ţinearea aceale 153 Ţigance ci scriu mai sus, ca să fie mănăstirei moşie, cum au fost şi mai de-nainte vreame şi de nimenea băntuială să n-aibă naintea cărţei domnii meale. ... ... 15 ... 7130 1622. ... DIR, B, IV, nr.163, p. 152-153. 1622 Iunie 16.ŢR 153 Adecă eu, Chirca ... Negeşti, scris-am acesta al mieu zapis să fie la măna jupănului Hrizei ... vistiar cum să se ştie că am văndut o parte de ocină de la Negeşti ce iaste aleasă şi împietrită de cătră Negeşti şi de cătră Ulea şi cu 1 rumîn, anume Nedelco, feciorul lu Dumitru Talaba ... Negeşti, derept 6000 de bani gata. Şi o am văndut eu de a me bunî voe şi cu ştirea tuturor oamenilor miei fără de nici o silă de nimenelea, ca să fie jupînului Hrizei ... vistier de moşie. Şi mărturie se-au tîmplat de-au fost la aciastă tocmeală Erimiia logofătul şi Builă ... Cacova şi Radul peharnic ... Frijureani şi Iane postelnic ... Vlădeani şi Deadiul vatah şi Mogoş, ... Buta logofăt ... Ţigănesţi şi Voicilă ... Dobroeşti. Aciasta am scris să fie de mare mărturie. 154 ... 16 ... 7130 1622. Eremia logofăt. Staico postelnic. Lăudat postelnic. Builă. Mogoş. DIR, B, IV, nr. 165, p. 153-154. 1622 Iunie 18. ŢR 155 ... voao cămăraşilor de la Ocna cea mari. Dup-aceaia, vă dau în ştire dumnii mea pintru răndul hotarului al Şoaşilor ce iaste al sfintii mănăstiri de la Bistriţa, c-am înţeles dumnii mea cum mărgiţi de li cosiţi fănurile şi le strimtaţi hotarăle. Deci, de vremi ci viţi videa cartea domnii meale, iar voi să căutaţi foarte să vă feriţi şi mai mult să nu vă amestecaţi în hotarul mănăstirii, ci să-i daţi pace că apoi cirtare viţi avea di cătră domnii mea, căci nu iaste sat ocnăriscu, ce iasti hotar mănăstiriscu, să aibă numai călugării treabă cu ocina mînăstirii, iar voi să nu aviţi neci un lucru. ... ... 18 ... 7130 1622. ... DIR, B, IV, nr. 167, p. 155. 1622 Iunie 21.ŢR 159 .... După aceaia-ţi dau in ştire domnia mea pentru răndul acestor oameni anume Draghiia şi Stan şi Ion şi Taudor de în Mal, că au fost cumpărat neşte ocină în sat la Gănşteşti ocină înfundată, de la Dumitru şi de la Şteful şi de la Vladul Călugărului şi de la Necula şi de la Costandin şi de la Stan Pungă de în Gănşteşti şi de la Rade şi Petco şi Voicilă şi Muşat de Ogrăzeani şi de la Dragostin, încă de în zilele răposatul moşului domnii meale Alexandru voevod şi den zilele părintelui domnii meale Mihnea voevod. Iar căndu au fost apoi, Nica logofet au ajunsu cu hotarul şi au luoat ocina de la aceşti oameni, apoi au îmblat vănzătorii măncăndu-se şi părăndu-se cu Nica logofăt şi tot i-au rămas Nica logofăt. Deci au fost aceşti oameni şi cu banii daţi şi fără ocină pînă acum. Iar căndu au fost acum în zilele domnie meale, iar Draghiia cu ceata lui ce sănt mai sus scrişi, cumpărătorii, ei n-au mai putut răbda fără ocină, ce au 160 venit naintea domnii meale în divan, de se-au părăt de faţă pentru această ocină de în Gănşteşti cu Necula de în Gănşteşti şi cu Dragostin şi cu Vlădimir de Ogrăzeani. Intr-aceaia, domnia mea am căutat şi am judecat pre dirept şi pre leage, înpreună cu toţi cinstiţii deregătorii domnii meale. Şi am văzut domnia mea şi am citit cărţile a moşului domnii meale Alexandru voevod şi cartea părintelui domnii meale Mihnei voevod, pre aceaste ocine de cumpărătoare. Şi a rămas Gănşteşti şi Ogrăzeani de leage şi de judecată. Şi am dat domnia mea acestor cumpărători să fie volnici să-şi ia de la vînzători ocină pentru ocină măcar fie înpresurată, măcar vîndută, măcar zălojită tot să-şi ia ocină deplin, cum le citescu cărţile, 7 funi. Deci, de vreame ce veri vedea ciastă carte a domnii meale. să cauţi să apuci pre Ogrăzeani şi pre Gănşteşti să dea ocină căt au fost văndut şi să li-o alegi şi să o înpietrezi deosebi, să fie aleasă şi mai mult val să n-aibă. ... 21 ... 7130 1622 .... DIR, B, IV, nr. 171, p. 159-160. 1622 Iunie 26, Tîrgovişte.ŢR 162 ... Scris-am vlădicia mea aciasta carte a vlădiciei meale, ca să fie la măna jupănului Neculei marele spatar, cum să se ştie că au fost făcut schimbu jupănul Pană vistier cu mănăstirea Codmeana, de au dat mănăstirii neşte oi şi vaci şi boi şi 1 cal şi o plaşcă de postav şi neşte iape şi neşte bani, pentru că au fost sărăcit mînăstirea de bucate, cînd au venit Batăr Gabor craiu în ţeară. Deci, văzănd vlădicia mea şi cu egumenul Anastasie şi cu tot soborul ţerăi cum au sărăcit mănăstirea, noi ne-am sfătuit cu toţi arhierei şi cu egumenii ţerăi şi cu voia călugărilor de în mănăstire, de au dat jupănului Pană vistier o silişte de sat al mănăstirii, anume ce se cheamă Călugărenii de în Neajlov, de în judeţul Vlaşca, iar jupănul Pană vistier, socrul Neculei spatar, el au întărit sventa mănăstire cu aceaste bucate ce sănt mai sus scrise şi satul să fie jupănului lu Pană vistier de moşie şi lui şi coconilor lui în vecie neclătit şi nelegănat. Iar după aceaia, căndu au fost după moartea jupănului lu Pană vistier, în zilele lu Gavriil voevod, iară un egumen ce au fost la acea mănăstire, anume Simeon, el au rădicat pără ca să ia satul la mănăstire, iară jupănul Necula marele spatar, ginerile jupănului Pană vistier, el au stătut de faţă înnaintea lu Gavriil voevod şi înnaintea vlădiciei meale şi a tot divanul depreună cu egumenul şi cu toţi călugării. Şi aşa zicea jupănul Necula ... spatar: de veţi să luoaţi satul, voi să-mi daţi toate bucatele ce-aţi luoat de la socru-mieu, jupănul Pană vistier. Şi leagea au judecat pre călugări aşa. Deci, vlădicia mea şi cu toţi arhierei şi cu egumenul şi cu călugării, văzănd noi aşa cum cade judecata, socotit-am că iar va fi mănăstire săracă şi se vor răsipi călugării de în mănăstire şi va peri pomeana cthitorilor. Ce iar am dat cum să-şi ţie jupan Necula spatar satul Călugărenii, cum l-au fost ţinut şi pănă atunce, aşa să-l ţie şi de atunce încoaci. Şi iarăşi au ţinut satul jupănul Necula ... spătar pănă acum, în zilele în zilele domnu nostru Io Radul voevod. Deci, călugării den mănăstire şi egumenul Chiriiac, ei iarăşi se-au jeluit pentru o iapă şi pentru neşte miei ce n-au fost apucat să le dea jupănul Pană vistier. Iară jupanul Necula ... spatar, el au apucat pre egumen şi l-au tras înnaintea domnu nostru, ca să-i întoarcă bucatele şi să-şi ţie satul şi cum altădată să nu mai aibă pără cu dinşii. Deci domnu nostru, domnia lui au căutat şi au adevărat cu toţi cinstiţii deregătorii domnii lui şi cu tot divanul şi cu tot divanul , înpreună am fost şi vlădicia mea. Şi au judecat domnu nostru cum ce au fost rămas de 163 jupănul Pană vistier, de n-au plătit mănăstirii, să plătească jupănul Necula ... spatar şi să-ş ţie satul pre tocmeală şi pre schimbătoare. Şi au dat Necula spatar pentru iapă şi pentru miei 1 cal şi 1 vacă cu lapte, să fie pre tocmeala ce se-au fost fapt mai denainte vreame, aşa să fie şi de acum nainte, şi mai mult călugării să nu se mai rădice cu pără. Iară că vor călugării le va părea vreodinioar strămbu şi vor vrea să întoarcă satul, ei să aibă a întoarcerea toate bucatele jupănului Neculei ... spatar, ce au fost dat în mănăstire răposatul Pană vistier şi ce le-au dat şi apoi jupănul Necula ... spatar. Aciastă judecată se-au făcut denaintea domnu nostru şi a tot divanul şi denaintea vlădiciei meale şi denaintea arhiereilor ţerăi: chir Mathei mitropolit Mira şi chir Theofil episcop ... chir Efrem ... Iasaf episcup ... Argheş. ... ... 26 ... 7130 1622. ... DIR, B, IV, nr. 174, p. 162-163. 1622 Iunie 26.ŢR 163 Adecî eu, Muşat vistier şi cu fiiu mieu Vasilie şi cu fata mea Voichiţa, scriem şi mîrturisim cu acestu zapis al nostru cum să să ştie că ne-am tocmit cu Mihaiu cliucer şi cu frate-său Dumitraşco postelnic şi cu soru-sa Ancuţa, fata jupîneasei Marîi, dă ne-am tocmit dă a noastră bunî voe, dă le-am dat noi, însă Muşat vistier şi cu feciorii miei, cum sînt mai sus scrişi, datule-am satul Negoeştii cu tot hotarul şi cu toţi rumănii şi viile şi casile boereşti şi le-am dat şi bani gata galbeni o sută, iar Mihaiu cliucer şi cu frate-său Dumitraşco şi cu soru-sa Ancuţa, fata jupîneasei Marîi, ne-au dat noaoă partea lor dă la Izvorani. toată, di preste tot hotarul şi cu rumînii căţi sî vor găsi şi cu vinîriciul den deal şi cu vaduri de mori ce vor fi pre acea parte a noastră. Pîntru cî acea parte dî la Izvorani fost-au datî dă jupîneasa Mara fie-sii Ancuţei zeastre, iar Mihaiu cliucer şi cu frate-său Dumitraşco şi cu Ancuţa soru-sa dănpreună au schimbat cu cu jupîn Muşat vistier şi cu fiiu-sîu Vasilie şi cu fie-sa Voichiţa dî le-am dat noi Izvoranii partea noastră şi ne-au dat vistierul Nigoeşti cum e mai sus scris. Am schimbat dî a noastră bună voi moşii pri moşii, să ne fii şi noaî stîtîtoare şi lor în veaci. 164 Şi mărturie: Tudor slujer, şi pea aga Mateiu şi aga Stamatie şi Neagul aga şi Dumitru ... Filiaşi şi Nedelco ... portariu şi Grama slujer şi Gherghe cîpitan. Şi am scris eu, Ghinea neguţîtoriul, ... 26 ... vîleat 7130 1622 Tudor slujer Neagul ... aga. Muşa ... sluger. Vasilie spatar. Voica. Grama clucerul. Gherghe capitan Eu aga Stîmatie Eu Matei aga. Dumitru căpitan DIR, B, IV, nr. 175, p. 163-164. 1622 Iunie 28, Tîrgovişte.ŢR 165 Adecă eu, jupăneasa Mariia, fata a lu Staico postelnic de Bucov şi ai miei gineri, Nedelco comis şi Ianiu spatar, scris-am acesta al nostru zapis 166 să fie la mănă lu Bărbăteiu căpitanul, cum să se ştie că i-am văndut un sălaş de Ţigani, anume Tatul Ţiganul cu Ţiganca lui....... şi cu feciurii lor, anume Sestra şi Rada şi Bunea şi ..... şi cu ai lor feciori ce vor mai face drept 10.000 de bani gata. Şi i-am văndut de a noastră bună voe, ca să-i fie lui moşie şi feciorilor şi nepoţilor şi strenepoţilor, neclătinat şi cu ştirea tuturor boiarilor. Şi cănd am făcut aciastă tocmeală de i-am văndut acest sălaş de Ţigani ce iaste mai sus scris, fost-au mulţi boiari, anume: Cernica vornicul şi Năsturel postelnic şi Neagul cămăraşul ... Muşat cliucer ... Radul logofăt ... Ianachi ... şi alţi mulţi boiari. Şi i-am făcut şi zapis de la măna noastră la măna lui să-i fie de credinţă, să aib-aş face şi carte domnească de moşie pre zapisul nostru. Şi au fost şi Staico postelnic de Creţeşti mărturie. Aciasta mărturisim cu zapisul nostru. ... 28 ... 7130 1622. Papa ... logofet. Ivan spatar. Ianachi vornic Radul logofăt. DIR, B, IV, nr. 177, p. 165-166. 1622 Iulie 1, Tîrgovişte.ŢR 171 Adecă noi, boiarii: jupan Ventilă ... jupan Papa ... logofăt ... jupan Hrezea ... vistier ... jupan Vartolemeiu ... stolnic ... jupan Furtuna ... comis ... jupan Ion ... piharnic ... jupan Trufanda ... postelnic ... Paraschiva ... logofet, scris-am cartea noastră ca să fie la măna Neculei mare spatar, cum să se ştie că au fost făcut schimbu jupănul Pană vistier cu mănăstirea Codmeana, de au dat mănăstirii neşte oi şi vaci şi boi şi1 cal şi 1 plaşcă de postav şi neşte iape şi neşte bani, pentru că au fost sărăcit mănăstirea de bucate cănd au venit Batăr Gabor craiu aicea în ţeară. Deci, văzăndu noi şi părintele nostru mitropolitul vlădica Luca şi cu egumenul Anastasie şi cu tot soborul ţerăi cum au sărăcit mînăstirea, într-aceia, noi ne-am sfătuit cu toţi arhierei şi cu egumenul ţerăi şi cu voia călugărilor de în mănăstire, de a da jupănului Pană vistiiariul o silişte de sat al mănăstirii, anume se se cheamă Călugărenii de în Nejlov, iar jupănul Pană vistiiariul au întărit sventa mănăstire cu ceste bucate ce sănt mai sus scrise şi satul să fie jupănului Pană vistier de moşie şi lui şi coconilor lui în vecie neclătit şi nelegănat. Iar după aceia, căndu au fost după moartea jupănului Pană vistiiariul în zilele lu Gavriil voevod, iar un egumen ce au fost la acea mănăstire, anume Simeon, el au rădicat pără ca să ia satul la mănăstire, iar jupănul Necula marele spatar, ginerile jupănului Pană vistier, el au stătut de faţă înnaintea lu Gavriil voevod şi înnaintea părintelui vlădicăi Luca şi a tot divanul de preună cu egumenul Simeon şi cu toţi călugării. Şi aşa zicea jupănul Necula spatar: de veţi să luoaţi satul, voi să-mi daţi toate bucatele ce aţi luoat de la socru-mieu jupănul Pană vistier. Şi legea au judecat pre călugări aşa. Deci şi noi cu părintele vlădica şi cu toţi arhierei şi cu egumenul şi cu călugării văzăndu noi aşa, cum cade judecata, socotit-am că iarăşi va fi mănăstirea săracă şi se vor răsipi călugării den mănăstire şi va peri pomeana cthitorilor, ce iară am dat cum să-şi ţie jupănul Necula spatar satul Călugăreanii cum l-au fost ţinut şi pănă atunce, aşa să-l ţie şi de atunce înnainte. Şi iarăşi au ţinut satul jupănul Necula spatar pănă acum în zilele domnu nostru Io Radul ... feciorul Mihnei voevod. Deci călugării de în mănăstire şi egumenul Chiriiac, ei iarăşi se-au jăluit pentru o iapă şi pentru neşte miei ce n-au fost apucat să le dea jupănul Pană vistier, iar jupănul Necula ... spatar, el au apucat pre egumen şi l-au tras înnaintea domnu nostru ca să-i întoarcă bucatele şi să-şi ţie călugării satul şi cum altădată să nu mai aibă pără la divan. Deci într-aceia, domnu nostru, domnia lui au căutat şi au adevărat înpreună cu cinstitul şi prealuminatul părintele nostru mitropolitul vlădica 172 Luca. Şi aş-au judecat domnu nostru, cum ce au fost rămas de jupănul Pană vistiiariul de n-au fost plătit mănăstirii, să plăteasă jupănul Necula ... spatar şi să-şi ţie satul pre tocmeală şi pre schimbătoare. Şi au dat Necula spatar pentru iapă şi păntru miei, 1 cal şi 1 vacă cu lapte, să fie pre tocmeala ce se-au fost fapt mai denainte vreme, aşa să fie şi de acum nainte şi mai mult călugării să nu se mai rădice cu pără. Iar căror călugări le va părea vreodinioară strămbu şi vor vrea să întoarcă satul, ei să aibă a întoarcere toate bucatele jupănului Neculei spatar, ce au fost dat în mănăstire răposatul Pană vistier şi ce le-au dat şi apoi jupănul Necula ... spatar. Şi am văzut şi cartea domnu nostru şi cartea părintelui nostru vlădica Luca. Şi această judecată se-au făcut denaintea domnu nostru şi a tot divanul şi denaintea vlădicăi şi denaintea arhiereilor ţărăi: chir Matheiu mitropolit Mira ... chir Theofil episcop ... chir Efrem episcop ... Ioasaf episcop ... Argeş. Derept aceia, am făcut şi cartea noastră să fie la măna jupănului Neculei ... spatar pre ciastă tocmeală, cum iaste mai sus scris. ... 7130 1622. Ventilă vornic. Papa ... logofăt. Hrizea vistier. Paraschiva ... logofăt. DIR, B, IV, nr. 181, p. 171-172. 1622 Iulie 3.ŢR 172 ... acestui Ţigan, anume Voineag, ce iaste al sfintei besearici de la Cămpul Lungu, ce iaste besearecă domnească, ca să fie în pace şi el şi Ţiganca lui de cătră cinstitul şi prealuminatul părintele nostru vlădica Luca şi de cătră globnicul carele iaste pre ţigăneia sfintei mitropolii. Pentru că au venit Voineag Ţiganul naintea domnii meale de se au jeluit şi au spus cum au fost luoat o Ţigancă, anume Mariia, den ţigăniia părintelui vlădicăi, iar căndu au fost în zilele lu Gavriil voevod, părintele vlădica au vrut să-i ia Ţiganca. Intr-aceia, Gavriil voevod, domnia lui au adevărat că se află la părintele 2 Ţigance, anume Paraschiva ... Voica. Deci Gavril voevod au socotit una să fie Ţigancă pentru Ţigancă, iar alta încă mai rămănea la părintele, cănd va trebui sfintei bisearici să şi-o ia. Şi au lăsat şi părintele pre aciastă tocmeală. Şi am văzut domnia mea şi cartea lui Gavriil voevod. 173 Derept aceia, domnia mea încă am dat cestui Ţigan, lui Voineag şi Ţiganci-iş Mariei, ca să fie în pace şi slobod de cătră părintele vlădica şi de globnicii lui sî nu se tragă niciun Ţigan al besearecii pentru Mariia Ţiganca. ... 3 ... 7130 1622 ... DIR, B, IV, nr. 182, p. 172-173. 1622 Iulie 8, Tîrgovişte. ŢR 174 ... Adecă eu, Iane Ghiuormescul, scriu şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis, cum să se ştie cum amu văndut jupănului Ventilă marele vornic a mea parte de ocină den satu den Tatine şi cu ai miei rumăni, anume Stoian şi Stoica şi Dragne şi iar Stoica, de preste toată ocina, den cămpu şi den pădure şi den apă şi den uscat şi cu vad de moară şi den siliştea satului şi den baltă, de preste tot hotarul care cătu se va alege, însă a patra parte, derept 34.000 aspri gata. Şi amu văndut de a mea bună voe şi fără de nice o silă şi cu ştirea fraţilor miei Neculai şi Murăi şi ............ şi cu ştirea tuturoru megiiaşilor, de sus şi de jos, den prejurul locului. Şi să aibă jupănul Ventilă marele vornicul a-şi face carte domnească de moşie preste zapisul mieu şi de nimenilea băntuială să n-aibă, presti acestu zapis al mieu. Şi mai mare mărturie amu pus: jupan Papa marele logofătu ... jupan Bratul ce au fost comis mare ... jupan Gligorie comisu ... Dumitru vornicul de Mogoşeşti ... Ianache vornicul ... Radul postelnic ... Hierăşti ... Staico postelnic ... Şinteşti ... Radul vătah ... Uda ... Danciul logofăt de Uscaţi ... Calotă vătah ... Popeşti. Şi amu scris eu, Şerban copilul, în cetate în, Tîrgovişte, ... iulie 8 zile, văleat 7130 1622. Eu Iano Ghiiurmescul. Bratul comis. Ianache vornic. DIR, B, IV, nr. 184, p. 174. 1622 Iulie 11.ŢR 176 ... Grajdanei, ca să fie volnică cu cartea domnii mele de să-şi ţie ai săi rumăni, anume: Dragomir, fratele Stoicăi şi cu feciorii lui, şi feciorii Stoicăi şi Simpietru, numai să fie în pace însuşi Stoica, numai capul lui. Pentru că aceşti rumăni au fost rumăni de moşie ai jupăneasei Grajdanei, den sat den Bobeştii de Jos. Derept aciia, am dat şi domnia mea jupăneasei Grajdanei, ca să fie volnică cu cartea domnii mele de să-şi ţie aceşti rumăni ce sînt mai sus 177 scrişi, să-i fie rumăni cum au fost şi mai denainte vreamea. Şi de nimea băntuială să n-aibă, preste carte domnii mele. ... 11 ... 1622 7130 .... DIR, B, IV, nr. 186, p. 176-177 1622 August 4. ŢR 183 Să se ştie cum amu cumpărat eu, Mihaiu Grecul, ocină în Deduleşte de la căpitanul Radul şi de la jupănesa loi, Moşe, fata ligofătului Oprei, o rîtă de moră şi de alta a şase parte şi patro pogone de vii şi ocină căt se va alege, păntro ca această ocină ao fost mai denaennte vreme cumpărată de moşe nustră Irina, de la Volpe, jumătate de rotă şi jumătate de ocina, den ocina loi, de priste totă ocina cătă se va alege. Şi eră jumătate de rotă, şi eră a şase parte este de într-altă parte ce eră au fostu cumpărat de moşi nustră Irina Dragomiru feciurul Ţigolei şi parte de ocină cătă se va alege tot de priste tot hotarul de în matca Buzăului sus scrise, săntu văndute de căpitanul Radul şi de jupănesa lui, Moşe, dreptu aspri gata 14.000 şi le-am vîndut de bună voia nustră şi cu ştere tuturoru fraţiloru şi de în sos şi de jus şi de înprijurul lucoloi. Şi au fost la acestă tocmele molţi omene bone şi boeri, anume Cernat liugofet şi Dragomir Motrol şi frate-său Salumir şi de în Deduleşte de acule Siman şi Stan şi Necopoi şi Lupol ai lui fraţi, şi Braga de Cluceţi şi Bărbătei şi de Blăjane, Cuman şi Sava lu Avram şi Sima şi Sava al logofetului şi Radul Sofiicăi şi Goga şi Barbul şi Once . Am scris ... Agostu ... 4, vălet 7130 1622. Stoicanul martor Vlad Bearebul Eu Sava al Simei am scris. Pe verso Să să ştie cheltoiala morilor. Ados-amu cară de lemne, parte naşului Dumitraşco, 60 de cară, zloţi 60 Dat-amu pe pitri pe 2, ughi 9. Dat-amu la neşte garduri ughi lo ... . Dat-amu la morari, la Cocoş iuzbaşa ughi 20. DIR, B, IV, nr. 192, p. 183. 1622 August 25.ŢR 184 Adecă eu, Stoica Buciumaş şi muiarea mea, Voica, scris-am acesta al nostru zapis, cum să fie de mare credinţă la măna jupănului Thanasie peharnic ... Stăneşti, cum să să ştie că i-amu văndut noi a noastră moşie den Pulaşi derept 2700 de bani bani gata. Şi am luat de la Ion Grămadă din Piteşti aspri 900. Şi această moşie au fost a muerii meale Voicăi de moşie. 185 Şi o am văndutu noi amăndoi, de a noastră bună voe, şi den cămpu şi den apă şi den pădure, şi de pre tot hotarul, căt au avut muiarea mea Voica şi căt am avut eu de cumpărătoare dreptu aceşti bani ce scrie mai sus. Şi mărturii încă au fost Badea den Căzăneşti şi Agapie den Pogan şi Dobrineaţă şi Dumitrelea şi Nenciul ginerele lui Buciumaş şi încă mulţi oameni buni. Şi o am văndutu aciastă moşie în zilele Radului vodă. Şi s-au făcut acestu zapis la moara comisului Manole, cînd am fostu eu Stoica Buciumaş morar la acea moară. Şi am scris eu Stan Haiducul. S-au ales cu 6 boieri hotarnici şi s-au aflat o fune întreagă de moşie şi s-au dat Papei Stănculescului să o stăpînească fiind cumpărător vechi. ... 25 ... 7130 1622 Eu Stoica Buciumaşul Eu Badea Eu Agapie Eu Dobrineaţă Eu Dumitrel Eu Neniciul DIR, B, IV, nr. 194, p. 184-185. 1622 August 26.ŢR 185 ... Nico ... Căpreni. Dup-aciasta-ţi grăescu domniia mea păntru răndul părintelui Ion, egumenul de la Tismana, păntru că au venit de se-au plănsu naintea domniei meale, cum tu ai spănzurat un Ţigan, al mănăstirei, anume Oprea şi i-ai oprit trei feciori ai Ţiganului de-i ţii la tine; deci, în vreame ci ver vedea cartea domniei meale iar tu să cauţi acei Ţigani feciorii Oprei, să-i dai de unde vor fi la măna egumenului. Şi iar să cauţi păntru un Ţigan al mănăstirei, anume Costandin, că l-ai bătut şi i-ai luotu 1600 de bani şi acel Ţigan iar nu ţe-au fost vinovat nemic, ci să dai şi aceia bani la măna egumenului. Şi mai mult val să nu le faci şi forte să te fereşti de acum nainte de Ţiganei şi de toţi oameniei mănăstirei, ci forte în pace să-i laşi, nici să-i mai prazi. Alta, iar să cauţi păntru răndul vămii ci iaste partea mănăstirei jumătate de la Tîrgul Jîiului, nemica să nu le mai opreşti, ci să le dai cum au ţinut şi 186 mai nainte vreame păntru că aicea au spus egumenul cum ai oprit partea mănăstirei de vamă, 4300 de bani, ci iar tot să le dai. Iar să nu ver vrea să le dai Ţiganei şi banei carei săntu mai sus scrişi de a ta voe, iar egumenul să fie volnic cu cartea şi cu sluga domniei meale, anume ........ să-şă ia şi Ţiganei şi acei bani de la tine fără voia ta. ... 26 ... 7130 1622 ... DIR, B, IV, nr. 195, p. 185-186. 1622 August 26.ŢR 186 ... Scrie vlădiciia mea aceasta carte a vlădicii meale dumnitale logofete Hera, pace, blagoslovenie. Dup-aceaia dau în ştire dumnitale cum au venit înnaintea vlădicii meale Tudoru logofătul de au jăluit păntru jupăneasa Mariia Boldeasca, cum au murit în mîinile lui şi o au căutat el la nevoia ei. Alte rude nu sea-au aflat pre lăngă dinsa să o caute la nevoia ei ce numai el singur. Deci şi ia di cene au văzut că au avut milă şi căutare la moarte ş-au lăsat şi ocina şi bucate ci au avut că i-au fost şi rudenii. Şi au lăsat să-i se facă 40 di sărăcusti şi să o pominească. Şi o au pominit şi i-au fapt şi sărăcusti şi alti greali şi păcati tut au lăsat pri măna lui. Iară cănd iastea acmu dumneata băntueşti acmu să-i iai aceale moşii di la măna lui. Diript aceaia-ţi grăescu vlădiciia mea ca unui boiarin bun şi înţilept şi bătrăn, să socoteşti dumneata că nu-ţi iasti cu cale a băntui macaru ci ţea-au fost cumnată, sor cu jupăneasa dumnitali. Că tot omulu-ş iasti volnic să-ş înpartă bucatele undi va vrea el. Incă pri Tudor logofăt doară n-aş fi crizut, iară vlădiciia mea am văzut şi zapisul ci au fapt jupăneasa Mariia la moartea ee di înnaintea a prioţi şi a oamini buni. Şi au vinit şi prioţi carii au fost duhovnici la moartea 187 ei dea-au mărturisit adivirit înnaintea vlădicii meli, anume popa Vlaicul ... popa Stoica. Dici dumneata socoteaşti ce vă tribuiaşte pără înnaintea domnu nostru, ci vă tocmiţi ca neşte buni, că dumneata eşti om bun şi bătrăn de aru fi să dai domneata învăţătură altora, să nu iai blăsteamili mortului şi păcatili, că toţi vom să murim, iară pămîntul va rămînea că nimea n-au putut moştini ceaastă lume. Socoteşti dumneata bini aceasta-ţi grăiscu dumnitale. Să fii dumneata sănătos, amin. ... 26 ... 7130 1622 ... DIR, B, IV, nr. 196, p. 186-187. 1622 Septembrie 8.ŢR 191 ... Scris vlădiciia mea aceaasta carti a vlădicii meali, să să ştie cum am făcut vlădiciia mea tocmeală cu fratele Mireul di în Deal păntru o Ţigancă anume Călină cea-au fost a Dealului şi o au luat-o Ţigan al mitropolii. Deci vlădiciia mea am dat păntru acea Ţigancă o copilă anume Stana să fie al Dealului şi Ţiganca a mitropolii de moşie în vicie, iară 2 copii ai Ţigăncii anume Stan şi Dumetru, ce au fost făcuţi cu Ţiganul Dealului, să-i fie iarăş la Deal undea le-au fost moşiia. Şi opreală de nemea să n-aibă cum iaste legea ţărăi. Aceasta am tocmit vlădiciia mea să fie niclătit. ... 7130 1622. ... DIR, B, IV, nr. 201, p. 191. 1622 Septembrie - 1623 August 8.ŢR 191 Gligorie comis screu ciastă carte a mia cestor rămăni de Băteeşti şi de Vultureşti, cum să să ştie că mi s-au fostu văndutu mie de bună voia lor, încă în zilele loi Şerban vodă, de mi-au fostu romăni. Iar dupa aciaia, eu i-am ertat pre ei pre toţi cu feciorii lor şi cu tote ocinele lor şi dialniţile lor ce au fost stiarpe fără omeni. Şi i-am ertat eu de bună voia mia, însă după mortia mia 192 să fie judece, să nu fie romîni nemăruilia, că i-am ertat prentru sufletul meu şi al jupăniasii miale şi al părinăţilor mie. Dece să n-aibă nime locrui cu ei, nice fata mia Ancuţa, nice neme de rudele miale, că i-am cumpărat pre banii mei şi cu multă slujbî ce am slujit domnilor de am căştigat de i-am cumpărat. Iar ei să aibă a mă pomeniria pre mine şi pre jupăniasa mia, iar de nu mă vor pomeni să fie neertaţi şi blăstămaţi şi de meni şi de domnăzău; aşijderia cenii va învăloi pre ei şi pre feciorii lor să fie procliat şi blăstămat de dumnăzău. Insă ei să mă hrăniasscă pînî voiu vfi eu viu, iar de vor fuzi den sat într-altî părte şi nu mă vor hrăni, nice mă vor asclulta, eu voiu sparze aciastă carte; aşi-am prinsu cu ei. Insă romînii pre nume din Băteeşte, Grama cu feciorii şi Onea Parpane Radul cu feciorii şi Tihul cu feciorii şi Mainia cu feciorii şi Şerbu cu feciorii şi Ion cu feciorii ce-l chiamă Borţoiul, iar pre Mîinia feciorul Borţoiuloi să fie romăn, den Vultureşti, Băncilă cu feciorii, Bogdan, Calen cu feciorie, Ciucul şi Stan feciorul Folii. Iar Vişan şi feciorii loi şi dialniţele loi nu ertu, ci să fie romăn. Şi am scris eu, cu măna mia, ... 7131 1622 - 1623 ... 8 ... DIR, B, IV, nr. 202, p. 191-192. 1622 Septembrie 9.ŢR 192 Scris-am jupan Cernica vornecul şi jupîneasa Cheajna vorneceasca de la Săcuiane, acesta a noastră carte, cum să se şteie că ne-amu tocmit cu maica Hrestena peîntru neşte locure de prăvălei de aicea de în Bucureşti, ci au fost dat maica Hrestena 2 locure de prăvălei la sfăînta mănăstere la sfeta Troiţă şi au fost datu alte 2 locure de prăvălei la sfăînta mănăstere la sfete Ghiurghie, acuma amu dat şi noei sî fie aceale 2 locure de prăvălei la sfăînta mănăstire la sfeta Troiţă şi amu dat şi amu lăsat şi aceste 2 locure de prăvalei să fie la sfăînta mănăstere la sfete Ghiurghiue cum le-au fost datu şi maica mai denainte vreame. Aşa le-amu datu acum şi noei de a nostră bunî voei să fie aceste locure de prăvălei la aceste sfeînte mănăsteri moşie în vecie, că le-amu dat peîntru sufletele nostre şi peîntru pomana să fimu pomeniţi la sfîîntul pomenecu. 193 Şi ceaste 2 locore de prăvălei ci amu dat la sfîînta mănîstere la sfete Ghiughie le-am dat de în uleţă pănă unde amu semnatu de amu făcut gropă cu omene bune. Şi amu pus şi mărtorei omene bune, anume: popa Borcea clesiariul ... popa Ivan ... popa Costaînden ... Costea grămătecul ... Micul ... Şaîndrea ... Manea neguţătore ... Drăgan ... Stanciul deiaconul şi mulţi omene bune de în oraşu. ... 9 ... 7131 1622. DIR B, IV, nr. 203, p. 192-193. 1622 Septembrie - 1623 Mai 10.ŢR 193 Adecă noi, feciorii Oprei logofăt de Şirineasa, Preda ... Udrişti. mărturisim cu acest zapis al nostru, ca să se ştie cum ne-am înfrăţit cu jupănul Sima logofet de a noastră bunăvoe fără nicio silă şi i-am dat la acea frăţie partea noastră de moşie de în sat de în Păuşeşti de în Otesău, alesă de în partea fratelui nostru lu Stroe noao rumîni, anume Radul Lungul cu feciorîi-ş şi Gherghe cu feciorîi-ş şi Radul fecior lu Căplan şi Dumitru şi Radul feciorîi Iarciului cu feciorîi lor şi Pătru, feciorul lui Lăudat şi Bălan şi Badea Seate cu feciorîi lui şi Barbul cu feciorîi-ş şi cu toate moşiile lor şi cu viile, aşijderea şi cu casele ce au fost făcut părintele nostru ceale de piiatră şi cu moara şi cu viia de jos cea părăsită, viia boerească şi cu locul de hălăşteu şi cu 6 fălci de ocină, ce au fost cumpărate de părintele nostru Oprea logofăt deosebi, în care case şi moară şi vii şi fălci, fratele nostru Stroe n-are nicio treabă, căce ş-au fost luoat parte într-alte moşii. Iară jupănul Sima logofet ne-au dăruit la aciastă frăţie cu bani gata 16.900 şi 66 de veadre de miiare şi mie, Predei, o plaşcă de grana de şarvana, făcută cu cheltuiala lui şi mie lu Udrişti haine de caragiu. Şi să avem a fi pre lăngă Sima logofăt ca neşte feciori. Derept aceaia, nimenilea de ruda noastră sau de în feciorii noştri să n-aibă a scorni pără niciodată pănă în veaci. Şi au fost mărturie la tocmeala noastră anume: părintele Theofil piscupul de la Rămnic şi Papa ... logofăt şi Malcoci pitar şi Eremia logofăt ... Radul logofăt ... Miteşti, Părvul ban ... Zătreni, Lepădat ... Piscuri, Stan vatah ... Păuşeşti, Tudor ... Rămnic, Proca. Şi am pus şi blăstem: care se va lepăda de frăţie şi de tocmealu acela să fie trăclet şi anatema de 318 .... Şi pentru mai mare credinţă pusu-ne-am şi peceţile cu măna noastră. ... 194 10 ... 7131 1622 - 1623 Eu Preda şi eu Udrişti primimu ce scriem mai sus. ... episcop Theofil ... Papa ... logofăt Eremia logofăt Radu logofătDIR, B, IV, nr. 204, p. 193-194 1622 Septembrie 15.ŢR 194 Adică eu Dumitru Săngelinge, scris-am aceasta al miu zapisu ca să fie de mari cridinţă la măna lui Pătru stegar di la căpitan Lupulu, cum să să ştii că i-am văndutu eu Dumitru Sănge lu Pătru stegar loc di casă de naintea Sărindarului pi bani gata ughi 7, ca să le fie moşăe stătăture lur şi feciorilur şi nepoţilur lor. Şi o am văndut de a noastră bună vue, cu ştirea tuturor vecinilur. Căndu am făcut acist zapis fost-au mulţi oamini buni aldămăşari anume: Pădure ... Ganea pitar ... Tăudur dărăban ... Dumitru şufar dumnesc. Şi pintru credinţa ni-m pus degitili cu iscălitura. ... eu Pădure. ... 15 ... 7131 1622. Dumitru Săngelinge. Pădure mărturie. Ganea mărturie. Dumitru şufariu mărturie. DIR, B, IV, nr. 205, p. 194. 1622 Septembrie 16.ŢR 194 Să se ştie cum am văndut eu, Udrişte piharnic ... Cămpina, toată partea mea de ocină din Periş, însă dispre tot satul a doasprezecea parte din cămpu şi din apă şi din pădure şi din moară, partea mea cît se va aleage şi dispin tot hotarul, din hotar pîn în hotar. Şi o am văndut jupînului Hrizei ... 195 vistier ... 30 de galbieni gata şi ... 5 coţi de grana. Şi am văndut eu di a mea bună voe, cu ştirea tuturor fraţilor. Şi mărturii, anumi: Dima pitar ... Marco peharnic ... Buta logofăt ... Radul logofăt ... Pană Popazul ... Iani spatar ... Nedelco comis ... Spiridon logofăt. ... 16 ... 7131 1622. Eu Udrişte peharnic, cumu am văndutu dă a mea bună voe. Radul logofăt. DIR, B, IV, nr. 206, p. 194-195. 1622 Septembrie 20, Gherghiţa,ŢR 195 ... Drăghici postelnic ca să fie volnic cu aciasta carte a domnii meale de să oprească pre Nica de pre partea de ocinî a Iştoe, pentru că aşa au spus sluga domnii meale Drăghici postelnic naintea domnii mele, cum iaste acea ocină cumpărată de.....an logofet, încă den zilele lu Ştefan voevod. Şi are şi are şi cartea de cumpărătoare de la Ştefan vodă, iar căndu au fost acum, el află acea ocină ce iaste mai sus scrisă, împresurată de Nica. Şi iar să fie volnic sluga domnii meale Drăghici postelnic cu cartea domnii meale să oprească pre Berivoe de pre partea lui de ocină den sat den Brănetşi pentru că iar iaste a lui de cumpărătoare încă den zilele răposatului părintele domnii meale Mihnei voevod şi are şi cărţi bătrăne de cumpărătoare pre aceste ocine, deci cî ce au fost rămas Drăghici postelnic sîrac de pîrinţi şi mic, ei i-au împresurat aceste moşii ce sînt mai sus scrise. Derept aceia, am dat domnia mea slugii domnii meale lu Drăghici postelnic, ca să fie volnic cu aciasta carte a domnii meale să oprească pre Nica şi pre Berivoe de pre aceste moşii ale lui şi de cîtră nimeanile bîntuială să n-aibă preste cartea domnii meale. Iar cui va părea strămbu, el să vie de faţă naintea domnii mele. ... 20 ... 7131 1622. DIR, B, IV, nr. 207, p. 195. 1622 Septembrie 30, Gherghiţa.ŢR 198 ... ca să fie mănăstirii un rumăn anume Stoian în sat la Coteana cu toate bucatele lui, pentru că acest rumăn au fost de moşie al mănăstirii Dobruşa. Iar căndu au fost acum călugării ei au avut pără naintea domnie mele în divan pentru Stoian cu Neagul şi Stan şi Calotă, feciorii Badei postelnic de Greci. Şi au venit de se-au părăt de faţă. Şi aşa părăia cum iaste Stoian rumăn lor de moşie de în Coteniţa. Intr-aceaia domnia mea am căutat şi am judecat pre dirept şi pre leage înpreună cu toţi cistiţii deregătorii domnii meale şi am adeverit domnia mea cum n-au avut feciorii Badei cu Stoian nici o treabă, ce se-au adeverit că au fost rumăn mănăstirei de moşie. Şi au rămas feciorii Badei de leage şi de judecată denaintea domnie meale. Derept aceaia am dat domnia mea sfintei mănăstiri Dobruşa şi călugărilor ca să le fie Stoian rumăn de moşie şi de nimenile opreală să n-aibă. ... 30 ... 7131 1622 ... DIR, B, IV, nr. 210, p. 198. 1622 Octombrie 1, Gherghiţa.ŢR 198 ... meghiaşii ai feciorilor Badei postelnic de Greci şi ai egumenului Damaschin de la mănăstirea Dobruşa, ... Jid, Jid ... Slăvileşti, Şerban, să caute pentru neşte rumăni de în Viişoară, feciorii Diicăi şi Vălcan cel mare să adevereaze căndu au fost dat Neagul logofet şi jupăneasa lui, Stanca, partea lor de în Viişoară sfintei mănăstiri Dobruşa, fost-au aceşti rumăni ai mînăstirii au fost-au la Badea postelnic de Greci; însă cum vor afla cu sufletele lor. Şi zioa la sveti Nicolae. ... 1 ... 7131 1622 .... DIR, B, IV, nr. 211, p. 198. 1622 Octombrie 18.ŢR 199 Sî sî ştii cum s-au tocmit Muşat postelnic cu Fîtul ... Stînişti pre cumpîrătoarea ci au cumpărat Muşat postelnic mai dinainte di la Fîtul. Au alis Fîtul rumînii desprea frati-sîu Neagoi şi au dat lu Muşat postelnic rumîni vii, anume: Stanciul Făcău cu ficiorii lui şi feciorii Costei ... Oprişan şi dilniţe fîrî rumîni, anume dilniţa lu Drăgan şi dilniţa Cîrstei şi dilniţa lu Moş ... dilniţa lu Caşotî şi dilniţa Mircei ... dilniţa Godei ... dilniţa lu Făşie. Şi s-au vîndut acişti rumîni şi acistea dilniţea di priste tot hotarul şi di în cămpu şi di în pădurea şi di în apă şi di în şizutul satului di preste tot hotarul şi din munte. Şi au fost la tocmiala acistor boiari mulţi boiari pre nume: Oprea logofăt ... Rîtivoişti şi Negoi fratilea Fătului ... Corşori şi jupănul Dima ... Brătiiani şi Albul ... Rătivoişti şi Grama din Cotişti. Şi s-au scris acist zapis ... Octombrie 18 ... 7131 1622. Oprea Grama Banul Dima de judeţ. DIR, B, IV, nr. 212, p. 199. 1622 Octombrie 18.ŢR 199 Scris-am eu Turturea peharnic, nepotul lu Drăgan banul de în Glena, acesta al miu zapis să fie la măna jupanului Hrezei visteiariul peînntru neşte ocină ci au fost a mea în Ciumernecu. Şi omu văînndut jupanului Hrezei visteiariul de în Piatra Udrei ci au fost mare ban, pănă în colnecul Tăînpei. Insă acestă ocină ce iaste de în piatra Udrei banul, pănă în colnecul Tăînpei ne iaste de în dooa cu Todosie logofătul, ce amu văînndut eu partea mea tootă şi de în pădure şi de în apă şi de în leveze cu pometul de preste tot locul şi cu apa Dăînboviţie, dereptu 5000 de bane gata. Şi amu văînndut eu acestă ocină a mea de a mea bună voe şi cu ştirea tuturor megeiaşilor şi de în susu şi de în jos ca să ie fie moşie fără neci o gălceavă. Şi am pus mărtorei, jupan Alecxi ... dvorencu şi Cărstea logofăt ... Pătru postelnic ... Vladul postelnic ... Drăînngeşti ... Spiredon logofăt 200 ... Ivaşco postelnic ... Andreiu, fratele Neagului comisul ... Vladul ... Coman ... Glena ... Dumitru logofăt ... Bobeşti ... Staico ... Radu ... din Stălpeanu ... popa Neagoei ... Nan logofăt ... Văcăreşti ... popa Borcea clesiariul ... popa Ivan ... Vladul judeţul şi Seman judeţul ... Dumitru al Caleţi ... Dumitru ... Cristeian logofăt ... Bucureşti. ... 18 ... 7131 1622 Eu Tuture peharnic Alecse vornecu Popa Borcea clisier. Ivaşcu Andreiu Vladul postelnic. DIR, B, IV, nr. 215, p. 199-200. 1622 Octombrie 18.ŢR 200 Scris-am eu, Turtorea peharnic, acesta al miu răvaş, cum să se ştie că cărţele nostre ale Ciumernecului au peret de răutăţe, căîndu au tăiat Tătarăi pre unchiu miu Pătru banul de Glena, ci au să voru işi altă dată nescave cărţi meîncionose voru fi, iar ce amu văîndut eu ocină dumnetale, eu amu făcut zapisul miu de să fie ocina la măna dumnetale peîntru că am luat bane de la dumnetale, iar alte cărţi să nu se crează. De aceasta dau ştere dumnetale să fi dumneta sănătos. Ce să şti face dumneta cărţele domne nostru pre această ocină ce ţe-amu văndut dumnetale, cum amu tremes şi zapisul miu la măna dumnetale. ... 18 .... Eu Turture paharnic. DIR, B, IV, nr. 214, p. 200. 1622 Octombrie 28, Gherghiţa.ŢR 200 ... Şegarcea, de în judeţul Doljil, care iaste sloboziia cinstitului şi prealuminatul părintelui Chiril patriiarhulu ce au fost de la Alexandrie, ca să fie în pace şi slobod de toţi boiarii, şi mari şi mici şi de 201 slugile lor şi de toate slugile domnii meale şi de toţi oamenii, de nimenilea val sau băntuială să n-aibă, nici rumănii, nici dobitocul lor să nu se tragă pentru alţii, ce să fie în pacea. Pentru că l-am lăsat domnia mea, acest sat, să fie numai pre seama oamenilor patriarhului, iar alt nimenilea treabă în sat să n-aibă, că cine va învălui rumănii sau dobitocul lor, fără ştirea domnii meale, să aibă a da domnii meale 500 de galbini şi va avea certare cu 500 de toiage. Derept aceia şi tu Stanciule postelnic de Dălga, încă să cauţi de acum foarte să te fereşti de sloboziia părintelui patriiarhul, nemica să nu învălueşti, nici tu, nici feciorii tăi, nici să aibă opreală rumănii de pre în păduri, ce să-şi tae leamne de foc, unde vor afla ori fie în ce pădure, că cine-i va opri, certare va avea. Aşijderea care boiarin sau oamenii lor sau slugile domnii meale vor mearge fără ştirea domnii meale să învăluiască satul părintelui patriiarhul, să fie volnici săteanii şi oamenii sfinţiii lui cu ciastă carte a domnii meale să-i bată şi să-i trimiţă aicea la domniia mea. Derept aceaia şi voi rumănilor şi voi ispravnicilor ai părintelui patriiarhul, încă să căutaţi să nu faceţi ceartă fără lucru cu vecinii voştri, că apoi şi voi încă veţi avea certare. Că aşa iaste învăţătura domnii meale. ... 28 ... 7131 1622 ... Io Radul voevod ... postelnic. DIR, B, IV, nr. 215, p. 200-201. 1622 Noembrie 5.ŢR 201 ... acestor oamen, anume: Dumitru ... Panait ... Manea... Radul ... Stoica ... Oprea den Ohabă, ca să fie volnici cu cartea domnii mele să leapede popei lu Ghinu den Rămnic 31.000 de bani, pentru că au fost popa Ghinu părtaş cu ei pre satul Ohaba, iar popa Ghinu, el au mersu, făr de ştirea acestor fraţi ai lui de ocină, la Tanasie peharnic, de i-au văndut jumătate de sat den Ohaba, deriptu acei bani. Iar deaca au prinsu veaste aceşti omeni ci sănt mai sus scrişi, cum au văndut popa Ghinu acea jumătate de sat lu Tanasie peharnic, fără 202 ştirea lor, şi i-au înşălat, ei nu se-au îndurat, căci sănt ei mai volnici a cumpăra dicăt alţii; ci au venit de faţă, naintea domnii meale, înpriună cu popa Ghinu şi cu Tanasie peharnic. Deci domnia mea am căutat şi am judecat pri diript şi pri leagi, şi am dat domnia mea, acestor oameni ci sănt mai sus scrişi, să fie volnici să leapede acei bani popei lu Ghinu şi să ţie ei ocina din Ohaba; iar Tanasie peharnic, el să ia din ocine popei lu Ghinu diript acei bani ci i-au văndut, căci au rămas popa Ghinu de judecată denaintea domnii mele. ... 5..., leat 7131 1622 .... DIR, B, IV, nr. 216, p. 201-202. 1622 Noembrie 6.ŢR 202 Scriş eu Păcală de Ronceni, nepotul lu Păcală de Cepturele, com să să şti că am vîndut păharnecului Staicu ocina de Cepturele cu cătu se va avla parte muşi-meu lu Păcală de în Cepturele, de în del şi de în cîmpu şi de apă şi de pădore şi de în tot locul ce se va avla multu poţin, dereptu 4500 aspri. Şi de no-i va fi la măna păharnicului lui Staico acestă ocină ce vănzu eu Păcală ia să fie parte de me de în Dădcoiu cu tot ce voiu ave de în moră şi de în del. Şi iară să să şti cum am conpărat eu Ivan de la logofătul Avram un stănjin de ocină, iar eu Ivan l-am vădut eu Ivan păharnicului lui Staico, dereptu 1000 aspri. Şi adălmaşaşri anome Păcală şi Cernat Deodor şi Costandin şi de în Cepturele, Tudor şi Sin şi Ion şi de în Dobrotei, Voicel şi Micul şi Giurgiu şi de în Fîntănele, Torde şi Usturoia. ... Noiemvre 6 ... 7131 1622. DIR, B, IV, nr. 217, p. 202. 1622 Noembrie 11. ŢR 202 ... hotarnici ... peharnic ... Răduleşti, Buzinca comis ... Căldăruşani, Dumitru ... Ţigăneşti. Stepan logofăt 203 ... Buta ... Topoloveani, Borcia ... Tuduru ... Ruş, Balea postelnic ... Bucimeani, Cărstea logofăt ... Gherghiţa, Liica ... Ianiu Ghiurmescul ... Tătuleşti, Avram logofăt ... Ojogeani, Iane comis, să îmble să hotărască ocina Mărzei peharnic de în Berileşti şi să o împietrească de cătră Şteful postelnic de sat şi să o aleagă cum va fi cu direptul. Şi hotarnic sluga domnii meale Iane postelnic. Şi zioa de în Bobotează în 2 săptămăni; iar să nu vor putea la aciastă zi să fie mutată zioa după paşti în 3 săptămăni. ... Lepădat, Noembrie 11 ... 7131 1622 .... DIR, B, IV, nr. 218, p. 202-203. 1622 Noembrie 29.ŢR 205 Eu Preda postelnic ... Mihăeşti, scris-am acesta al mieu zapis la vreame de bolă căndu m-au lovit bola şi m-am spăreat şi de morte, eu am lăsat sventii mănăstiri ... Valea, ce e hramul sventa troiţă, am lăsat partea mea de în Mihăeştii, a treia partea şi dealniţa boerească şi Căprioreştii şi Cernicişti, pentru că săntu cumpărate de tată-mieu Oncea vornic; şi Ţigan, anume Cernica, cu fămeia lui, cu toată ... Ivan Ţiganul cu feciorii lui şi Slav, feciorul lu Slav şi Ignat cu toatăă, fămeia lui, feciorul lui Brădiguiu şi viile de la Viţichişti cu toată moşiia, cît se va alege. Insă din Mihăeşti, Belvighea şi Dragomirul Manei şi uncheaşul Manea Necula, eu las să hrănească pre mama pîn la mortea-ii. Iară după mortea mamii, ii, aceşti 3 omeni,ii să fie ertaţi cu delniţele lor; şi mama să aibă o hrănire, fără a-i vinde sau a-i da altuia să n-aibă voi, ci să fii ertaţi cu toată moşiia cît lă face partea acestoru 3 omeni; iară alalţi rumăni de în Mihăeşti cu toată moşiia partea mea, toată să fii svăntii mănăstiri ci-i mai sus scrisă. Iară nepotili meale de soru, Stanca şi Ilina, să n-aibă treabă în moşiile meale, că sîntu măritate şi înzestrate; şi nipotu miiu Ivan, feciorul Mariii, să n-aibă nici o treabă cu moşiile meale. Şi alalti rude ale mele, toate să sibă a să firi de toate moşiile meale, să fie unde le-am dat eu. Şi mărturii: părintili Arsenie arfiimandrit di la svănta mînăstiri ... Tîrnova ... Bucureşti, ce me-au fost duhomnic şi popa Borcea cliserul domneascu ... popa Ivan şi diiaconul Dragul şi vătahul Andronie şi Vlad. 206 Şi am scris eu, Nedealco pitar Boteanul, ... Noembrie 29 ... 7131 1622. Eu Preda am tocmit şi am învăţat cu a me limbă rău bolnav dă morte. .... DIR, B, IV, nr.220, p.205-206. 1622 Decembrie 10, Gherghiţa.ŢR 207 ... ca să fie volnici călugării cu această carte a domnii meale de să-şi ţie gărlele care sănt pre ocina sfintei mănăstiri în sat la Spanţog, de preste tot hotarul cătă se va aleage. Şi să fie volnici călugării să-şi ia vama de în peşte a zeacelea, cum iaste leagea, şi să fie în pace de cătră stolnicii, să n-aibă nimenilea treabă cu aceale gărle de pre ocina mănăstirii. Pentru că iaste ocină direaptă şi de moşie a mănăstirii şi nu sănt eşite aceaste gărle de în baltă, ce au fost neşte gărle seci, de demult, acum se-au împlut de apă, de în apa Argeşului şi au dobăndit şi peaşte. Derept aceaia, nimenilea să nu se ispitească a opri sau a amesteca la gărlele ce sănt pre ocina mănăstirii, ce pace să aibă de toţi oamenii, să fie sfintei mînăstiri ocină moşie, cum au fost şi mai denainte vreame. ... 208 ... ... Gherghiţă ... 10 ... văleat 7131 1622. Anton ... Pe verso Cartea Radului vodă cel Bătrăn. Spanţov, baltă. DIR, B, IV, nr. 222, p. 207-208. 1623 Ianuarie 6, Tîrgovişte.ŢR Eu Nedelco de Buc scris-am zapisul mieu să fie la măna Oprei iuzbaşa şi a jupăneasei lui Mariei, ca să se ştie că ne-am tocmit şi ne-am înpăcat denaintea jupan Papa ... logofăt de le-am dat eu ocină în Bucul Vladului 200 de stănjeni, ce am fost avut eu cumpărătoare, iar ocina lor în zilele domnu nostru Radul voevod în domnia dentăiu, derept 14.400 aspri, ca să le fie lor moşie şi feciorilor. Iar Oprea iuzbaşa şi jupăneasa lui, Mariia, ei încă mi-au dat ocină în Bucul Bătrăn, de în partea lui Bobolan 120 de stănjeni, carii au fost luoate ei de la Sin de Mătăseşti. Şi iar după ceşti 120 de stănjeni mi-au mai dat şi un crăngu de pădure den ocina Mătăsească, ce se cheamă crăngul Mircăi, ocină pentru ocină. Şi ne-am tocmit de bună voe, ca să nu mai scornim pără. Şi au fost mărturie Aldmir ... şi Negoiţă peharnic Meiuotescul şi popa Ivan de Buc şi Oancea logofăt ... Danciul vataf şi Şoptilici armaş şi Oancea logofăt şi mulţi oameni. Aceasta mărturisim. ... Ianuarie 6 ... 7131 1623. DIR, B, IV, nr.223, p. 208. 1623 Ianuarie 10, Tîrgovişte.ŢR 209 Scris-am eu, jupan Cernica ce au fost vornic mare, aceasta al meu zapis, cum să se ştie că am văndut un loc de casă aicea în Tărgovişte părintelui egumenul şi cu alalţi călugării de la sfănta mănăstiri de la Golgota, diriptu 40 di galbinii; iar de patruzece di galbinii am lăsat eu pintru pomeana, ca să fiimu la pomeanic ai mie părănţii ... Fratea şi Muşa ... Cirnica vornicul ... Cheajana 210 vărneceasa, Tudorachi ... Udrea, ca să fie sfintei mănăstiri Golgoteii moşie acistu loc ci am văndut. Iar cini să va ispiti după petreacirea nostră să scornească pără cu părinţii, acila om să fie blăstimat de 318 ... şi să lăcuiască cu Iuda, cu Ariia. Şi la tocmeala nostră, căndu ne-am tocmit, fost-au ... popa Iano şi diiacon Baldovin ... Gonea, ginirili Savi ... Mane al lu Papacărstea niguţătoriul ... Nica niguţătoriul, Nica comis, Gherghi Drăgăniţ ... Oprea logofăt ... Săcuiani. Şi acist al mii zapis să fie la măna eguminului di la Golgota, să se ştie. ... 10 ... 7131 1623. Scris Dobri logofăt. DIR, B, IV, nr. 225, p. 209-210. 1623 Ianuarie 16.ŢR 215 ... Adică eu Grama, feciorul lu Chisar vornicul, scris-am al mieu zapis, cum să se ştie c-am avut pără cu cu Stanca, fata Vladului di Dărmăneşti, pintru nişte ocină din în sat di în Dărmănişti. Deci noi ne-am sorocit la curte, să întribăm divanul domnu nostru, apoi ne-am înpăcat di a noastră bună voe, cum să aibă Stanca a-ş tinearea ocina cu bună paci, iar di cătră mini să aibă paci şi cini va mae scorni pără di acum înainti, să fie anatima şi afurisit di 318 .... Deci eu încă am făcut acist zapis ca să fie la mîna Stancăe. Şi încă mărturii am pus: Stanciul nigăţătorul Pustiul şi Iane postelnic di în Blagodişte şi Căzan di Sărăţeani şi Nicula di Murgeani şi Pascali judiţul di Oraş şi Vintilă logofăt şi încă mulţi oamini buni, ci nu săntu scrişi aicea. Şi am scris eu Zărnă, sluga Papii logofăt. ... Ghinarie 16 ... leat 7131 1623. Eu Grama.DIR, B, IV, nr. 230, p. 215. 1623 Ianuarie 16.ŢR Eu Radul logofăt de Dălbăneşti şi popa Radul şi Stan şi Stancul ... Stoica ... Oancea şi Dobrin ... Neagoe şi tot satul meagiiaşi de în Dălbăneşti, scris-am acesta al nostru zapis, să fie la măna jupănului Neculei vistiiarul, cum să sea ştie că i-amu văndut doao rotea de mori în apa Praovei, ci sea cheamă în vadul de mijloc. Şi le-amu văndut păntru preţu 64 de galbeni gata. Şi lea-amu văndut de a noastră bună voe, cu ştire boerilor şi a meagiiaşilor de înprejurul locului, de în sus şi dă în jos; că aceste mori ce sănt mai sus 216 scrise nui lea-amu fost văndut mai naintea lu Miriţă cojocariul; apoi noi lea-amu răscumpărat şi lea-amu văndut jupănului Neculei vistier. Şi căndu amu făcut această tocmeală, mărturie amu pus: jupănul Ivaşco vornicul de Băleni şi jupănul Gligorie comisul şi banul Pătru şi Ghione, ginerele Saveii de în Tărgovişte şi Ghinea Mustachi şi Sima logofăt ... Tărgşor şi Gherghe vataf din Tărgovişte ... Moga logofăt de Căptăreşti ... Radul părcălabul de Stoineşti, ca să-i fie aceaste mori moşie în veciia veacului adevărată. ... Dumitru logofăt, ... Ghinarie 16 ... Tărgovişti. Insă şi cu loc înprejurul morilor, căt arunci cu toporul. Ivaşco vornic, Iscrul ..., Gligorie comis, Sima logofăt, Moga, Dumitru logofăt, Radul pîrcălab. DIR, B, IV, nr. 231, p. 215-216. 1623 Ianuarie 18.ŢR 216 Eu Căzan ... Manta, feciorii Barbului de Netezeşti, scris-am al nostru zapis cum să se ştie ca am văndut noi de bună voia nostră şi cu ştirea a tuturor rudelor noastrea partea de ocină de la Ageşti însă cu o parte ce-u văndut fratelea lu Căzan ş-al Mantei, feciorul Barbului, cu o parte ce-au văndut acel frati mainainte vremea, de preaste toot satul, însă a şaase parte de în funea Burbulea jumătate, parte Barbului toată, ore căt se va alegea şi de în căîmp şi de apă şi de în pădurea şi de în şezut satului, jupănului Dumitraşco ... pitar, dereptu 18.000 de aspri gata. Şi aam văndut noi de buna nostră voia, fără nicio silă. Şi au fost la tocmela noastră mulţi boiari mărturie, anume: Oncea logofet, Stoica logofet ... Tărăceni ... Tudor peharnic de Izvor ... Malcoci pitar ... Mogoş vătahul de Hăreşti. Şi am scris eu, Căzan, ... Ghenarie 18 ... 7131 1623. Insă loc fără rumăni. Cazan inel n-am avut, Manta. DIR, B, IV, nr. 232, p. 216. 1623 Ianuarie 21.ŢR 216 Noi 12 boiari, ... den Răduleşti, Buzinca comis ... Cîlduruşan, Dumitru, ... Ţigăneşti, Stepan logofăt ... Buta ... Topoloveani, Borcea 217 ... Tudor, ... Ruşi, Balea postelnic ... Buciumeani, Crîstea logofăt ... Gherghiţa, Liica ... Iane Ghiurmicul, ... Tătuleşti Avram logofăt ... Ojogeani, Iane comis, ce-am fost de am hotărăt pri Mărzea vornicul şi pri jupîneasa Muşa cu ceata lor, despri Şteful postelnic. Şi le-am ales în cămpu cine ce ari preste tot hotarul. Mărzea vornicul ari 5 funi alease, iar jupîneasa Muşat are funi 7, iar Cuciul să ţie fune1, iar alţi fraţi să-ş ţie, pămăntureşte. Aşa am aflat şi le-am ales cu sufletele noastre. Şi ispravnic au fost postealnic Iane ... Tărgovişti. ... Crăstea logofăt, Ghenarie 21, ... 7131 1623. Şi încă să se ştie că se-au plînsu jupîneasa Muşa că mai are moşie, iar cărţile i-au perit. Ce-am socotit ş-am scris ca să se ştie să-ş va găsi nescare cărţi să-ş ţie pri ce-i vor zice cărţile. DIR, B, IV, nr. 233, p. 216-217. 1623 Ianuarie 21. 217 Scris-am eu jupăneasa Moşica, jupăneasa lu Avram postelnic, acesta al nostro zapis, com să se ştie că e-m dat 2 rumăni dă în Netezeşti, să fie pre ocină, anume Tihul şi Sărbo, feciorul lu Ion, ca să fie rumăni feciorului meu lu Mihaiu şi fie-mea Stăîncăi că e-m fost dat zestre pănă au fost şi Avram postelnic viu. Şi cănd am scris acest zapis, mărturie au fust: vorniceasa Anca, vorniceasa vornicolui Mărzii şi fii-său Gavrilaş şi Mitrea postelnic ... Dragumireşti ... părcălabol Ţigan ... Balamuci ... Radul ... Verneşti ... Mile ... Vălsăneşti. Şi am scris eu, Oprea postelnic ...Prejvă. ... 21, vălet 7131 1623. DIR, B, IV, nr. 234, p. 217. 1623 Februarie 3.ŢR 218 Sea se ştie zapisul jupan Cirnicîi vornicul, cum sî se ştie că au luoat jupan Cernica vornicul 12 boiari să se hotărască satul Cureşti cu Mitrea pist 219 şi Ianachi postelnic şi ne-amu hotărăt şi o au ales despre Mitrea pit. şi despre Ianache postelnic. Şi se-au căzut vornicului ocena despre Găleţui cu şăzutul satului, iar otcina Mitrei pist. şi a lu Ianache postelnic se-au căzut dispre Ciocăneştie. Şi am hotărăt această otcenî cu 12 boiarii şi uscatul şi balta; şi seamnele se-au căzut pre în capul Piscului de jos şi pre hăndichiulu Cetăţue de jos. Insă deîntr-aceali să fie botul spre Metrea pist. şi spre Ianache postelnic, că amu aflat că iaste săpăturea şi alalte greale ce se vor cădea spre Mitrea pist şe spre Ianache postelnic. In sus să fie volnicie să-şi facă pre moşiia lor în gărle şi uscatu şi în pădure cum le va a fie voia lor, ca săntu ale lor moşii alease cu 12 boiarie. Şi aşa am ales şi am adevărat şi i-am hotărăt unul despre altul să fie de credentî aceastu zapis. ... 3 ... 7131 1623. DIR, B, IV, nr.236, p. 218-219. 1623 Februarie 4.ŢR 220 Eu jupăneasa Mariia, fata jupînului Mihalcei banul, scriu şi mărturisăscu cu acest zapis al miiu ca să se ştii cum mi-au fîcut Radul logofătul bine la o nevoi a mea de m-au înprumutat cu nişti bani. Şi pîntru căci nu mi-au cerut nici dobăndă nici nimică, văzănd eu şi conuscînd binele ce mi-au fîcut la nivoia mea, eu încă i-am dîruit şi i-am dat un vad de moară den apa Prahovei, însă în iaz de unde iaste moara mea din vad den jos, însă ce vadu-i va plăcea în iaz. Pîntru aceaia am făcut cest zapis al mieu să fii de mari cridinţă. ... Dumitru logofit ... Fervruarie 4 ... 7131 1623. Eu jupîneasa Marica. DIR, B, IV, nr. 238, p. 220. 1623 Februarie 5.ŢR 221 ... Muşat ... Radul ... Ion ... Mal, ca să fie volnici cu ceastă carte a domnii meale să ia ocină de în Gănşteşti şi de în Ogrăzeani, de la Dumitru şi de la Şteful şi de la Vladul călugărului şi de la Necula şi de la Costandin şi de la Stan Pungă de în Gănşteşti şi de la Rade şi Petco şi de la Voicilă şi de la Muşat de Ogreazeani şi de la Dragostin, să ia ocină pentru ocină, pentru că au fost cumpărat aceşti oameni Muşat ... Radul şi Ion neşte ocină în sat la Gănşteşti, ocină înfundată de la aceşti oameni ce sănt mai sus scrişi încă de în zilele răposatului moşul domnii meale Alexandru voevod şi de în zilele părintelui domnii meale Mihnea voevod; iar apoi Nica logofet au ajunsu cu hotarul şi au luoat ocina de la aceşti oameni ce sănt mai sus scrişi, apoi au îmblat vănzătorii măncăndu-se şi părăndu-se cu Nica logofăt şi tot i-au rămas Nica logofet. Deci au fost aceşti oameni şi cu bani daţi şi fără ocină pănă acum. Iar căndu au fost acum, în zilele domnii meale, iar Muşat şi Radul şi Ion cu ceata lor, ce sănt mai sus scrişi, cumpărătorii, ei n-au mai putut răbda fără ocină, ce au venit naintea domnii meale în divan de se-au părăt de faţă pentru această ocină de în Gănşteşti cu Radul Buză de în Ogrăzeani şi cu Necula şi cu Staico şi cu Călugărul de în Gănşteşti. Intr-aceaia domnia mea am judecat înpreună cu toţi deregătorii domnii meale şi am văzut domnia mea şi am citit cărţile a moşului domnii meale Alexandru voevod şi cartea părintelui domnii meale Mihnea voevod pre aceaste ocine de cumpărătoare. Şi au rămas Gănşteştii şi Ogrăzeanii de leage şi de judecată şi a doară denaintea domnii meale. Şi am dat domnia mea acestor cumpărători ce zic mai sus să fie volnici să ia de la vănzători ocină pentru ocină măcar fie înpresurată, măcar văndută, măcar zălojită, tot să-şi ia ocina deplin cum le citescu cărţile, 7 funi, curătură pentru curătură şi pădure pentru pădure. Şi am văzut domnia mea şi altă carte a domnii meale, scrisă la Neagul comis, ca să le aleagă ocina cum scrie mai sus. ... ... 5 ... 7131 1623 ... DIR, B, IV, nr. 239, p. 221. 1623 Februarie 6.ŢR 221 Jupan Para ... cliucer şi cu 12 boiari, scrs-am acesta al nostru zapis la măna lu Nedelco postelnic şi a jupăneasei lui Mariei, cum ne-au luatu 222 pre răvaşăle domnu nostru să căutăm să le hotărăm de cătră Pahomie şi cu ciata lui den Mărşă, că le-au fost văndutu Nedelco postelnic, ocină den Mărşa cia Mare a treia parte. Deci am căutat şi i-am hotărătu şi am înpietrit ocina lu Nedelco de cătră Pahomie. Şi am ales a treia parte de ocină carea le-au văndut Nedelco postelnic. Şi o am dat de sus despre ocina lor, iar Nedelco postelnic cu ocina lui de jos. Iar într-aciaia Pahomie şi cu ciata lui, scos-au zapis şi sriia cum le-au fost văndut Nedelco postelnic, şi loc de silişti, iar Nedelco postelnic, el au fost juratu-se naintea părintelui vlădicăi, cum loc de silişti nu le-au văndut. Şi noi încă am cetit acel zapis şi am chemat şi mărturiile carii era scrişi în zapis, de i-am întrebat cum ştiu: văndutu-le-au Nedelco şi locu de silişte, au nu le-au văndut ? Cum vor şti cu diriptul să mărturisească. Ei au zis că nu vor mărturisi, cî nu ştiu de acel zapis. Deci am aflat zapisul minciunos; ci unde-l vor scoate, să nu se crează. Iar de moară ci are Nedelco postelnic, în Neajlov pre partea lui, el să şi-o ţie cu bună pace, că are de la moară în sus 325 stănjăni. Ci de acum nainte să aibă bunî pace. Şi pentru credinţa pusu-ne-am şi peceţile nostre într-acest zapis. ... Februarie 6 ... 7131 1623. Neanciul ...Dumitru vătaf. Marco peharnic.... Anghel Socol peharnic.Stan logofăt. Para cliucer. DIR, B, IV, nr. 240, p. 221-222. 1623 Februarie 23.ŢR 229 ... Scris-am amu jupan Radul postelnic şi feciorii mei: Preda şi Drosul, aceasta a nostră carte, cum să se ştie c-am dat noi ş-am miluit pre sfănta mănăstire ce se chiamî Srămbul, unde iaste hramul ... Nicolae ... cu a nostră bătrănă şi dereaptă moşie ce se cheamă Lacul, însă de în matca Argeşului pănă se întămpinî la Bărăcie cu ocina ce-am fost milui deainte vreame ce se cheamă Cămşorul păntru c-am dat noi ş-am miluit, de a nostră bunî voe şi cu ştirea tuturoru megiiaşilor şi de sus şi de jos şi de înpregiurul locului, ca să fie lu Leontie egumenul şi călugăraşilor da hranî, iar noa să ne fie pomeană în vecie nesvărşită, noao şi părinţilor şi moşiloru şi strămoşilor. Ş-am pus şi mărturie încă am pus: Leontie egumenul ... Sofronie ... popa Mardarie ... Gavril ... jupan Albul comis ... Tudoru ... Radul ... Breazoe ... Antonie ce-au fost egumen. Şi cine se va afla de ruda nostră, să întărească aceasta a nostră carte ş-a nostră pomeană, prea-acela om să-l întărească dumnezeu, aicea în trup, iar sufletul lui să fie în înpărăţiia ceriului. Blăstem încă amu pus: cine va vrea să spargă această pomeană a nostră, să fie blăstemat de 318 de părinţi. Ş-am scris eu Liontie egumenul în casa postelnicului Radul de Balomireşti, ... Fevruarie 23 ... leat 7131 1623. DIR, B, IV, nr. 246, p. 229. 1623 Martie 2.ŢR 229 ... 230 După aceaia-ţi dau în ştire domnia mea pentru răndul maicelor de la Vihorăta că au ceartă şi pără naintea domnii meale cu Manolachi şefariul cel mare, pentru balta şefărească de la Cornăţel. Că Manolachi şefariul el zice că balta şefărească iaste Sticlenul, iar maicele se-au plănsu cum nu iaste Sticlenul baltă şifărească, ce iaste balta mănăstirii, în mijlocul ocinei mănăstirii. Deci am ales pre domneata să cauţi acest lucru. Derept aceaia de vreame ce veri vedea ceastă carte a domnie meale, iar dumneata sî faci bine să mergi singur cu capul dumnetale acolo la Cornăţel să stăngi oroşanii, oameni buni, şi bătrăni şi preuţi şi megiiaşi de pre înprejur, să cauţi să adeverezi balta şefărească care au fost să se ştie, că nu trebuiaşte să pară balta şifărească că iaste dată de în zile bătrăne, de toţi domnii. Deci să cauţi dumneata iaste Sticlenul pre ocina mănăstirii cum zic maicele au iaste baltă şefărească pre ocina Cornăţelului. Dar cum vei găsi dumneata cu sufletul ..... să se ştie cum veri adeveri dumneata să dai ştire domniei meale. Aceasta scriu dumitale. ... 2 ... 7131 1623. ... DIR, B, IV, nr. 247, p. 229-230. 1623 Martie 5.ŢR ... şi muerei lui, Stanei, ca să fie volnici cu cartea domnii meale să ţie patru bucăţi de vie în dealul Tărgoviştei, carele au fost ale fie-sa Dospinei, pentru că Dospina fost-au fată popei lui Hristodor. Deci căndu au fost în zilele lu Şărban voevod, iar popa Hristodor, el au căzut în lispsă şi în sărăcie, ci au datu pre fie-sa Dospina lu Dragomir şi muierii lui Stanei, să o crească ei şi să o grijească, să le fie lor fată de suflet. Şi i-au ales popa Hristodor parte, de i-au dat atunce aceaste 4 bucăţi de vie. După aceaia ţinut-au Dragomir şi muiarea lui, Stana pre Dospina ca pre o fată şi crescut şi o au măritat. Iar căndu au fost acum, în zilele dumnii meale, iar Dospinei întămplatu-i-se-au morte şi au murit în măna lu Dragomir şi a muerii lui Stanei. Şi ei o au grijitu şi o au pomenit, cum se cade omului mortu. Şi la mortea ei lăsat-au ia, cu a ei limbă, aceale 4 bucăţi de vie tătăni-său lu Dragomir şi măni-sa Stanei, să fie ale lor şi să se hrănească cu dinsele pănă vor fi ei. Şi au pus mărturie popa Drăgan şi prioteasa Voica şi diiaconul Necula şi Dumitru şi călugărul Oana şi Varlam şi Gherghina. 231 Deriptu aceaia, am dat şi domnia mea lu Dragomir şi muerii lui Stanei ca să-şi ţie aceaste 4 bucăţi de vie ale fie-sa Dospina, cu bună pace şi de nimenea băntuială să nu aibă naintea cărţii domnii mele. ... 5 ..., leat 7131 1623. ... Pe verso: Cartea Radului vodă pre viile ... Tărgovişte care le-au cumpărat Costandin ... postelnic ... Badea comis, fiul Nicăi iuzbaşa. DIR, B, IV, nr. 248, p. 230-231. 1623 Martie 10.ŢR 232 ... om, anume Tatul cu frate-său, Lăudat, de în Beleţ, ca să fie volnici cu ceastă carte a domnii meale de să-şi ţie a lor ocină 233 toată cătă au cumpărat de la vară-sa Caplea cu săzutul lu Tortici şi de preste tot hotarul de în mărăcinile Priboianilor pănă în hotarul Negreştilor, pentru că această ocină o au fost cumpărat Tatul şi Lăudat de la vara lor, de la Caplea, încă de în zilele lu Mihaiu vodă. Şi o au fost văndut Caplea această ocină de a ei bună voe fără de neci o silă şi de atunce pănă acum tot au ţinut ei această, ocină cu bună pace. Iar cănd au fost acum în zilele domnii meale într-al doile rănd de domnie în Ţeara Rumănească, avut-au Tatul şi Lăudat pără cu Nistor, bărbatul Caplei, şi cu feciorul ei, Drăgoiu şi au stătut de fată naintea domnii meale şi aşa părăia Nistor şi Drăgoiu, feciorul Caplei, cum n-au văndut Caplea această ocină lu Lăudat şi Tatului, neci au luat ban pre acea ocină de la dănşii. Iar Tatul şi Lăudat ei au mărturisit naintea domnii meale cu mulţi oameni buni anume de în Beleţ, Oprea şi Preda şi Tudor şi Necşul logofăt, cum au cumpărat Tatul şi Lăudat această ocină de la Caplea cu bani gata şi cum au văndut Caplea de bună voe şi cum au fost avut şi cărţi pre această ocină, ce-au perit cănd au venit Ungurii aicea în ţeară cu Batră Gabor. Deci într-aceaia donmia mea am judecat pre drept cu toţi deregătorii domnii meale şi bine am văzut domnia mea cum nu are Nistor şi Drăgoiu, feciorii Caplei, neci o treabă cu .... Şi au rămas Nistor şi Drăgoiu de leage denaintea domnii meale. Deci dă domnia mea să le fie această ocină Tatului şi lu Lăudat moşie şi feciorilor. ... 10 ... 7131 1623. ... DIR, B, IV, nr. 250, p. 232-233. 1623 Martie 10.ŢR Scris-am iu jupăneasa Todora şi cu ficiorul miu Lica şi Iorga şi alalţi fraţi toţi ... Stăncişti, aciasta al nostru zapis la măna jupănuloi Iana vistier cum să si ştii c-am văndut jupănuloi Iani vistier 2 roate di moară şi 66 di stănzăni de ocină, însă ocina ci-i înpitrită şi hotărătă, diript 130 di galbini gata. Şi am văndut noi aceaşti 2 roati di moară cu ocina ci-i mai sus scrisă, di bună voia noastră, fără nici o silă, să fii domnii lui moşii şi ficiurilor domnii lui şi nipoţilor. Şi mărtorii iasti jupan Necula sliujer ... Radul vatah ... Dălbănişti şi Ghinea postelnic Paripa. 234 Aciasta am scris, să fii moşii. ... luna Martie 10 ... 7131 1623. Eu jupăneasa Todora. Necula slujer. Radul vătah. Lica. Iorga. DIR, B, IV, nr. 251, p. 233-234. 1623 Aprilie 1.ŢR 238 Eu Radul, feciorul Stoicăi Mocşăi ... Bujorani şi cu feciorii miei, anome Stoica şi Sarchiz şi Vladul, scris-am acesta al nostru zapis la măna jupînului Manole şi la frate-său Costandin, ca să să ştie cum le i-am văndut jumătate de un codru de loc, însă codrul ci ni să vine despre hotarul oraşului, însă parte de în sus de într-acel codru şi de în cămpu şi de în pădure şi despre tot hotarul, derept aspri 4500 şi pîntru o ţigancă. Şi am văndut noi această ocină de a nostră bună voe şi cu ştirea tuturor megiiaşilor şi fraţilor de în Bujorani. Mătrurie încă au fost la această tocmeala, 239 anume Tanasie peharnic ... Stanciul logofăt ... Olăneşti ... Stanciul, feciorul lu Sarchiz ... Tudor ... Mihăilă ... Olteni ... Nicula ... Oprea am B....ciov. ... Goran logofet în luna lu Aprilie, în zio de întîi, ... 7131 1623. DIR, B, IV, nr. 255, p. 238-239. 1623 Aprilie 7.ŢR 242 ... lu Dumitru, feciorul lu Ion logofet ... Tărgşor, ca să fie volnic cu această carte a domnii meale să străngă megiiaşi şi meşteri, să-şi facă şi Dumitru moara în vadul lui cel bătrîn, în gărla Scăianilor, care vad au fost cumpărat de tată-său, Ion logofăt, den zilele răposatului părintelui domnii meale ... voevod, pentru că au avut Dumitru pără cu Staico, feciorul călugăriţei şi se-au părăt de faţă. Deci am dat domnia mea să-şi facă şi Dumitru moară în vadul ce se cheamă Sută, iar de va neca Staico pre Dumitru, iar Dumitru să fie volnic, cu cartea domnii meale, să-i tae zăgasul, căce au fost vadul lu Dumitru mai bătrăn; ce să-şi facă mori înpotrivă, ca să se poată hrăni amăndoi. Şi de nimenilea opreală să n-aibă. ... . ... ispravnic Papa ... logofăt. ... Aprilie 17 ... 7131 1623. DIR, B, IV, nr. 257, p. 242. 1623 Aprilie 15.ŢR 245 ... treimea .... Adecă scris-am eu Radul vătah ... Stănceşti acesta al nostru zapis, să fie la măna jupănului Iane vistiiar, cum să se ştie că i-amu văndut un rumăn carele au fost al meu, anume Manea şi cu feciorei lui, anume Cuman şi Stoica, de în satul Dălbăneşti, însă l-am văndut şi cu toată ocina cătă au ţinut el, de în cămpu şi de în pădure şi de în apă şi de preste tot hotarul şi cu doo roate de moară la aăa Prahovei, derept doaozeci şi doao de mie de bani gata. Şi am vîndut eu de a mea bună voe, şi fără nici o silă şi cu ştirea tuturor megiiaşilor de înprejurul locului şi cu ştirea tuturor fraţilor mei, ca să fie jupănului Iane vistiar de moşăe şi lui şi feciorilor lui. Şi încă am pus mare jurămîntu: carele om va vrea să spargă aceasta a mea toc tocmeală şi negoţ ce am făcut, ori de în feciorii mei, au de în fraţei mei, au oricarele de în ruda mea, acela om să fie blăstemat de 318 .... Şi la tocmeala nostră au fost părintele Melentie egumenul de la ... Necolae ... Neagoe logofăt ... Dumitru logofăt ... Tărgovişte ... Dumitraşco comis din Filipeşti ... Nicola postelnic ... Cocorăşti. ... Dradomir logofăt ... Aprilie 15 ... leat 7131 1623. ... Radul vătah. Nigore logofăt. Dumitru logofăt ... Micşănişti. DIR, B, IV, nr. 260, p. 245. 1623 Aprilie 17.ŢR 247 ... Adecă eu jupăneasa Elisafta logofeteasa, nepoata doamnei Neagăi, scriş acest a mea carte, că văzănd că mi-au venit vreame de preastavlenie, petrecîndu-mă de pre ceastă lume cum şi părinţii noştri viind cu limbă vie, strîns-am la moarteai mea părinţi şi boiari şi oameni buni, dă mi-am tocmit ocinele şi bucatele, că la înpreunarea mea cînd m-am înpreunat cu boiarinul mieu, cu Sima logofet, eu n-am avut nici un ban nici d-ai miei, nici d-ai armaşului Predei, ci încă şi datorii au plătit Sima logofăt de la ughi73. Deci am socotit însămi cu toată inima mea, den ce au fost al mieu lăsatu-i-am Simei logofăt satul Grozăveştii tot, cu tot hotarul şi cu rumînii să-i fie de moşie şi 2 sălaşe de Ţigani; iar alalte ce se vor aleage sî fie tot al cocoanei fie-mea iar de nu va trîi cocoana, Rucîrul să fie mătuş-mea Mariei şi Tatului şi lu Marco, iar Brăneştarii să fie frăţine-miu Predei. Iar ce va fi rămas d-al Predei armaşul haine, scule, au ce va fi, să fie tot al cocoanei. Iar unde mă vor îngropa să dea 2 telegari şi 1 păhar şi la mănăstire în Deal să dea 2 telegari, iar 2 roabe ce-am avut le-am ertat. Iar cocana fie-mea să rămîe pre mîna Simei logofăt şi cu toate bucatele, iar pametile să cheltuiască den sculele mele şi din bucatele meale ce se vor aleage, iar slugilor să li se dea den cai şi den dobitoc; şi la mănăstirea Stelei să dea 2 vite de vaci. 248 Aceast-am am tocmit, iar după moartea mea cene se va ispiti oricarii den rudeniia mea, de va voi să strice sau să spargă această tocmeală, acela om să fie blăstemat şi anatema de domnul dunmezeul nosrtu Isus Hristos şi dă 318 ... părinţi şi să fie cu Iuda şi cu Aria la un loc, să n-aibă unde veni după mine. Fost-au la aceasta tocmeală mărturie duhovnicul mieu, părintele Mireul den Deal; şi au fost trimes părintele Vlădica în locul lui episcopul Theofil ..., fost-au egumenul de la Stelea anume Neofit ... Ivaşco ... Malcoci pitar ... Radul logofăt ... Mathei dascal ... Costandin slujer ... Para cliucer ... Iurga vataf ... Marco postelnic ... Bade, ... Pavel şifar ... Dan vataf şi mulţi oameni buni. ... Eremia logofet ... Aprilie 17 ... 7131 1623. ... Semereni episcop Theofil Rîmnic ... Efrem episcop ... Buyău Mărturie Ivaşco .... ... Radul logofăt ... Pe verso: "Yapis cu tocmeala fcută pe cele ce au grăit într-acel ceas prepus de Eremia logofăt". DIR, B, IV, nr. 263, p. 247-248. 1623 Aprilie 17.ŢR Să se ştie ce lasă jupăneasa Elisaftă: lîsat-au Simei logofăt satul Grozăveştii de moşie. Iar cînd o au luat Sima logofăt n-au fost avut nice un ban d-al ei, nici de la armaşul, ca să fie la măna Simei logofăt ce-au plătit Sima logofăt de la el datorii la Vladul peharnic ughi 14, la Dumitru vistier Dudescul ughi 23, la banul Pătru ughi 16, la Necula vistier ughi20. Iar alalte ce se vor alege să fie tot al cocoanăi, iar de nu va trîi cocoana, Rucărul să fie jupănesei Mariei, mătuşe-sa, şi Tatului ... Marco. iar Brăniştarie să fie frăţine-său Predei, iar din Ţigani să fie Simei logofăt 2 sălaşe, iar alalţi să-i înparţă Preda; şi iar ce va fi rămas al Predei armaş, haine, scule, ce va fi, să fie cocoanei tot. Iar Grozăveştii să fie Simei logofăt moşie, lui şi feciorilor lui, în veci. 249 Iar unde se va îngrupa, să dea 2 telegari şi 1 pahar şi la mînăstire în Deal aşişderea 2 telegari. Numai iar 2 roabe le-au ertat iar cocoana şi doica să rămîe pre mîna Simei logofăt şi cu toate bucatele, iar pomenirile să cheltuiască den sculele ei şi den bucatele ei ce se vor afla. Iar slugilor să li se dea din cai şi din dobitoci şi să dea la mînîstirea Stelei 2 vite de vaci. April 17 ... Eremia logofăt. Smerenie piscop Teofilii Rîmnic. ... Mărturie Ivaşco ... . DIR, B, IV, nr. 264, p. 248-249. 1623 Aprilie 18.ŢR ... acestor oameni, anume Muşat şi Radul ... Ion ... Mal, ca să fie volnici cu această carte a domnii meale să ţie ocină la sat în Ogrăzeani, de în partea Radului Buză şi a lu Bobe şi a lu Vlădimir şi a lu Muşat Guşe şi a Mitrei de Ogrăzeani, căt au fost ales boiarinul domnii meale Neagul al doilea comis, pentru că le-au fost văndut Ogrăzeanii ocină Mălureanilor, în zilele răposatului moşul domnii meale Alexandru voevod. Iar în zilele răposatului părintelui domnii meale Mihnei voevod, iară Nica logofătul au călcat cu hotarul ocina Ogrăzeanilor ce au fost văndută Mălureanilor. Iar căndu au fost acum, în zilele domnii meale, iar Mălureani ce săntu mai sus zişi, ei au avut pără naintea domnii meale cu vănzătorii de Ogrăzeani şi aş-au zis cum să le dea Ogrăzeanii ocină în Gănşteşti ce le-au fost lor de cumpărătoare, iar domnia mea i-am judecat cum să le dea ocină moşteană den Ogrăzeni. Deci căndu au fost a treia pără, iară Ogrăzeanii, ei n-au vrut să se lase cum le-au ales ocina Neagul comisul ce au fost tremes de domnia mea de în divan, ce iar au venit în pără cu Mălureanii şi a treia oară şi părăia cum să le dea ocină în Gănşteşti cumpărătoare. Intr-aceaia, domnia mea am căutat şi am judecat pre dirept şi pre leage, înpreună cu toţi cinstiţii deregătorii domnii meale şi am dat domnia mea Mălureanilor să-ş ţie ocina de în Ogrăzeani de la vănzători cum au cumpărat şi cum le o au ales Neagul comisul, să le fie ocină pentru ocină, curătură pentru curătură, pădure pentru pădure şi au părăt de faţă şi au rămas Ogrăzeanii 250 de leage şi de judecată denaintea domnii meale şi a treia oară. Şi am dat domnia mea Mălureanilor ce sănt mai sus scrişi, să le fie lor moşie şi să fie în pace de cătră Ogrăzeani. Mai mult de acum pără să n-aibă. ... ... 18 ... 7131 1623. ... DIR, B, IV, nr. 265, p. 249-250. 1623 Aprilie 20.ŢR 251 ... Necolei ... Staico ... Gîşteşti, ca să fie volnici cu cartea domniei mele să-şi ţie ale lor ocine şi moşîi toate de la satul Gîşteşti, cătu le ceteşte şi sîntu scrise şi într-alte cărţi ci au bătrîne şi să le fie în pace cătrî Costandin de sat, pîntru că au avut pîră Necola ... Staico şi cu Costandin naintea domniei mele şi aşa pîrăia Costandin cum are şi el ocină şi parte de ocină la partea de ocină a lui Staico ... Necolei. Iar într-aceia, Necola ... Staico, ei au venit de faţă naintea domnii mele cu Costandin şi au scos şi cartea răposatului Mihaiu voevod şi o-mu cetit domnia mea la divan şi nu se-au aflat Costandin frate să fie pre ocină cu Necola şi cu Staico, ci se-au aflat scris în cărţi bătrîne toată moşîia lor de la Gîşteşti să fie pe mîna Necolei şi a lu Staico, însă funea de ocină a Vladului jumătate. Derept aceaia, domniia mea am dat Necolei şi lu Staico să fie volnici cu cartea domniei mele să-şi ţie a lor moşîe şi ocină şi cu toţi pomii de la satul Gîşteştei de în fruntea Vladului jumătate, de preste tot hotarul şi să le fie în 252 pace de cătră Costandin, pîntru că au rămas de în leage şi denaintea domniei meale. ... 20 ... 7131 1623. ... DIR, B, IV, nr. 267, p. 251-252. 1623 Aprilie 25.ŢR 265 ... ca să fie volnic cu această carte a domnii meale să-i fie rumăn în sat la Ştefoaia, anume Ştefan; pentru că acest rumăn au fost a lu Chiriiac stolnicul, de cumpărătoare. Iar căndu au fost acum, în zilile domnii meale, după moartea a lu Chiriiac stolnic, căzut-au a fi acest rumăn pre măna Gramei cliucer, că l-au plătit pre Chiriiac stolnic de în datorie ce au fost. Apoi au rădicat Ştefan pără naintea domnii meale şi au venit de se-au părăt de faţă în trei răndure, la trei divanure, cu Grama cliucer şi aşa părăia Ştefan, cum n-au fost rumăn lu Chiriiac stolnicul, că l-au ertat de rumănie, să fie în pace. Intr-aceaia, domnia mea am căutat şi am judecat pre dirept şi pre leage, înpreună cu toţi cinstiţii deregătorii domnii meale şi am văzut domnia mea şi am citit şi carte de cumpărătoare a lu Chiriiac stolnic, cum pre fraţii lu Ştefan i-au ertat Chiriiac stolnicul, la moartea lui, iar pre Ştefan nu l-au fost ertat. Şi fraţii lu Ştefanau fost scoşi de în carte, cu chinovariu, iar Ştefan n-au fost scos, nici l-au ertat. Deci au rămas Ştefan de leage şi de judecată denaintea domnii mele. Derept aceaia, să fie volnic Grama cliucer să-şi ţie pre Ştefan rumănul, să-i fie moşie, că au rămas de leage. Şi nimenealea să nu se ispitească preste cartea cărţii domnii meale. ... 257 25 ... 7131 1623 .... Pe verso: "Pentru Ştefan rumăn de la Ştefăneşti." DIR, B, IV, nr. 271, p. 256-257. 1623 Aprilie 28.ŢR ... Scrs vlădiciia mea aceaasta carti a vlădicii meale, cum au lăsat jupăneasa Elisafta logofeteasca, nepoata doamnii Neagi, la moartea ei, cu sufletul ei, văzănd că-i vine vreame de preastlavlenie a se petreacirea di în ceaastă lume, fiind cu limbă vie, chiemat-au la moartea ei părinţi şi boiari şi oamine buni de ş-au tocmet ocinele şi bucatele. Cum la înpreunarea ei, cănd sea-au înpreunat cu Sima logofătul, ia n-au avut nici on ban, neci den ai ei, neci den a Predii armaşul, care i-au fost soţie mai-ntei, ci încă au fost datoarei de au plătet Sima logofet de la el 73 de galbeni. Deci au socotit lupăneasa Elsafta singură, de în ce au fost al ei lăsat-au Simei logofătul satul Grozăveştie tot, cu tot hotarul şi cu rumănii să-i fie de moşie şi 2 sălaşede Ţigani, iară alalţi cea se vor aleage să fie tot al cocoanii fii-sa, iară de nu va trăi cocoana să fie mătuşă-sa Marii satul Rucărul şi Tatului şi lu Marco, iară Brăneştarie să fie ai frăţîni-său lu Predei şi ce va fi mai rămas de la Preda armaşul, haini, sculi au ce va fi, să fie tot al cocoanii. Şi unde sea-au îngrupat, la sfînta metropolie, au lăsat 2 telegari şi 1 păhar de argint şi la mănăstire în Deal au lăsat 2 telegari; şi 2 roabe ce-au avut lea-au ertat să fie slobode; iară cocoana fii-sa săfie pre măna Simei logofătul şe cu toate bucatele. Iară pametele să chieltuiască de în scule şi de în bucatele jupăneasii Elisaftii ce se vor aleage şi slugilor să le să dea de în cai şi de în dobitoc; şi la mănăsterea Stelii au lăsat 2 vite de vaci. Aceasta au tocmet jupăneasa Elisafta la moartea ei cu limba ei şi cu sufletul ei. Iară după moartea ei, cini se va ispiti oricarii de în rudele ei de va vrea să strice sau să spargă aceaasta tocmeală, pri acela om pus-au mare blăstem să fie anathima şi proclet şi afurisit de domnul nostru Isus Hristoo şi de 318 sveti părinţi ... şi să fie cu Iuda şi cu Ariia la on loc. Fost-au la aceaastă tocmeală mărturii duhovnicul său fratele Mireul de în Deal şi am tremes vlădiciia mea pre fratele ipiscopul Theofil ... şi au fost egumenul Neofit de la Stealea ... Ivaşco ... Malcoci păharnic ... Radul logofăt ... Mathei dascal ... Costanden slujer ... Para clucer ... Ghiuorga vatah ... Marco postelnic ... Bade, ... Pavel şofar şi Dan vatah şi alţi mulţi oameni buni, cum iaste scris 258 şi în zapesul ce au fapt jupăneasa Elesafta. Aceaasta am dat ;e vlăîdiciia mea. ... 28 ... 7131 1623 ... Eu Vlădica Mireul am fost duhovnic aceştii jupănesei şi aceste toate ce sănt mai sus zise, am auzit de gura ei. Iară cine va ispiti a sparge acesta tocmala să fie proclet şi afurisit de dumnezeu. Amin. Şi am scris eu cu muna mea rumăneaşte. ... Şi eu piscopul Theofilu de la Ribnic am fost ispravnic de la părintele mitropolit vlădica Luca de-am văzut cu ochii miei la moartea jupăneasei Elisafta cum au lăsat învăţătură. Iar cine va strica aceasta, acel om să fie procleat şi afurisit. DIR, B, IV, nr. 272, p. 257-258. 1623 Aprilie 29.ŢR ... metohul Cotlomuzului hram sventii Neculai, ca să fie volnici......... meale să-ş facă satu de milă în siliştea Udei însă cu oameni striini şi fără de dajde. Cine va mearge.........silişte ci iaste mai sus zis, să fie în pace şi slobod de birşi de găleată de făn şi de miere şi de cal şi de oae seaacă şi de .......... şi de gorştină de oi şi de porci, şi de cai de olac şi de toate dăjdile şi mîncîturile cîte sînt preste an în ţeara domnii meale de acum nainte în 4 ani, pentru că i-am ertat domnia mea.......... fie sventei mînîstiri. Derepr aceaia şi voi birarilor şi voi găiletarilor şi slugile domnii meale oricari de ce slujbă veţi fie într-acel sat, îndată ce veţi vedea cartea domnii meale, voi să căutaţi să vă feriţi......... şi de bucatele.........cum scrii mai sus în,.........meale, de nimi........ preste cartea domnii meale. ... 29 ... 7131 1623. ... DIR, B, IV, nr. 273, p. 258. 1623 Mai 4.ŢR 261 .... Către aceasta vî grîesc domnia mea păntru părintele egumenul de la sv eatae mînîstire de la sv eatae Troţă, sî cîutaţi dumneavostră alegînd şi socotind acolo la Cornîşel, să căutaţi şi sî alegeţi şi partea cătî va fi a sv eatei mînăstiri a sveatei Troiţe cum va fi cu dereptul. Şi veţi cîuta cîrţile şi hrisovul a sveatei mănăstiri cît parte va fi sî o alegeţi şi sî o pietriţi, pîntru că aceasă 262 parte a sveatei mînăstire au fost aleasă încă mai nainte vreme în domniia domnii meale di întăi 12 boiari. Deci cum au ales acii boiari şi dumneavostră sî socotiţi sî o alegeţi şi sî o pietriţi cum va fi cu dereptul şi cum o au ales şi aceşti boiari atuncea. Aceasta vî dau în ştire domnia mea. ...4 ... 7131 1623 .... DIR, B, IV, nr.276, p. 261-262. 1623 Mai 4.ŢR Noi ce am fost megiiaşi den Ostra pre nume: Suma şi Stan şi Neagoe dorobanţul şi Lupul şi Cărstea, fecior lu Dumitru grecul, şi Simin, feciorul lu Voico, şi Bratul, fecior lu Vălcan, scris-am acesta zapis al nostru, să fie la măna jupănului Aslan fost mare vistier, ca să se ştie cum ne-am văndut noi cu toată ocina noastră şi cu toţi feciorii noştri, să-i fim rumăni, derept 119 galbeni. Şi ne-am văndut noi de a noastră bună voe, fără nici o silă. Insă să se ştie că m-am văndut eu, Suma cu feciorii mei şi cu moşia mea, derept 3200 de bani şi Stan, feciorul lu Mălaiu mare, cu feciorii mei şi cu ocina mea, derept 3200 şi au Neagoe dorobanţul cu feciorii mei şi cu moşia mea, derept 3000 de bani şi au Lupul cu feciorii mei şi cu moşia mea, derept 3000 şi eu Cărstea cu feciorii mei şi cu ocina mea, derept 3000 de bani şi eu Simin, feciorul lu Voico, cu feciorii miei şi cu toată ocina mea, derept 3000 şi eu Bratul, feciorul lu Vălcan, cu feciorii mei şi cu moşia mea, derept 3000 bani. Şi au fost la tocmeala noastră mulţi boiari mărturie, pe nume: jupanIvaşco ... Preda slujer ... Tudoran slujer ... Mihăilă postelnic ... Văleani şi Stan vataf ... Măneşti ... Stanciul cnez ... Stănceşti ... Pătraşco, ... Bărcanol stolnic. Aceasta mărturisim cu zapis den măna noastră, să se ştie şi să se crează să-şi facă carte pre noi ce săntem mai sus scrişi. ... 4 ... 7131 1623. Mărturii: Ivaşco ... Preda slugerul. Tudoran pitar Stan vataf ... Măneşti. Mihăilă postelnic ... Văleani. DIR, B, IV, nr. 277, p. 262. 1623 Mai 4, Tîrgovişte.ŢR 263 Adecă eu Radul peharnic şi eu Udrişte peharnic, fratele lu Boldujar de Cămpina, cris-am zapisul nostru să fie la măna jupănului Hrizei ... vistier ca să se ştie cum mi-au lăsat Boldujariu mie Radului peharnic de Frijureani la moartea lui toată partea lui de ocină de în Periş de preste tot hotarul şi cu 3 rumîni, anume Stancul şi Radul cu frate-său pentru sufletul lui, că feciori de trupul lui n-au avut. Iar apoi, eu Radul şi Udrişte peharnic, am văndut partea lu Boldujar toată de în Periş căt se va alege jupănului Hrizei vistier, derept 70 de galbeni gata. Şi o am văndut de bună voe şi de în cămpu şi de în pădure şi de în apă şi den doao roate de moară şi cu rumăni şi den şezutul satului de pretutindenelea căt se va alege ca să fie lui moşie şi feciorilor. Şi au fost la tocmeala noastră boiari mărturie: Tudor slujer de Ruda şi Nedelco ... Zaharia logofăt ... Băbeani ... Ivan postelnic ... Romceani ... Răzvan ... Avram logofăt şi mulţi boiari. Aceasta mărturisim să se ştie şi să se crează. ... 4 ... 7131 1623. DIR, B, IV, nr. 278, p. 263. 1623 Mai 5.ŢR ... lu Lăudat din Bealeţi ca să fie volnic cu această carte a dumnii meale sî-ş ţie un Ţigan al lui anume Vlădilă, pentru că iaste al lui de moşie şi l-au ţinut cu bună pace pînă acum. Iar cîndu au fost acum în zilele dumnii meale, Lăudat el au avut pără naintea domnii meale şi zicea cum iaste făcut acel Ţigan Vlădilă dentr-o Ţigancă a Mitropoliei şi încî cerea la Lăudat 4 Ţigance. Iar într-aaceia domnia me am cîutat şi am judecat şi le-am dat boiarinul domnii meale Iane al doile portar, ca să caute şi să adevereaze de acele Ţigance. Deci căndu au fost apoi Lăudat el au jurat în svănta besearică, cum le-au robit Tătarăi acele Ţigance ale părintelui vlădică, încă den zilzlz lu Mihaiu voevod. 264 Şi i-au mărturisit mulţi oameni buni naintea domnii meale, anume: den Bealeţi, Necşul logofăt şi Tudor, Ivaşco şi Cocul cum le-au robit Tîtarăi. Deci au rămas părintele vlădica de leage denaintea domnii meale. Derept aceaia am dat domnia mea lu Lăudat ca să fie volnic cu aceasta carte a domnii meale sî-ş ţie pre Vlădilă Ţiganul, cum l-au ţinut şi pînă acum, şi de cîtră nimeanilea băntuială să n-aibă preste cartea domnii meale. ... 5 ... 7131 1623 ... DIR, B, IV, nr. 279, p. 263-264. 1623 Mai 5.ŢR ... Stanei şi Neacşîi, featele jupaniţei Radei, ca să fie volnice cu cartea domniei meale şi cu sluga domniei meale ... sî-şi strîngî ai lor rumîni de la satul Voineştii şi de la alte sate care vor avea, pre toţi să-i ia şi sî-i ducă iar la urmă la seliştili lor şi de cîtrî niminea opreală sî nu aibî, măcaru sî-i vor afla în satele domneşti ori la satele boereşti ori cîlugîreşti ori la oraş ori la slobozei, tot să-i dea cu toate bucatele lor şi sî-i ducî iar la urma lor. Şi iar sî fie volnici aceaste jupînese cu cartea domniei meale ce iaste mai sus scrisă sî-şi sătrîngî şi sî-şi ia ai lor Ţigani cîţi vor fi ai lor de moşîe sî-i vor cunoaşte, mîcar sî-i vor afla la ţigîniia domneascăori călugîreascî ori boereascî, tot sî şî-i ia şi de cătrî nimenea opreală sî nu aibî. Şi iar sţ fie volnice aceste jupînese cu cartea domnii meale sî ia dijmî de pre la toţi oamenei căţi vor ara pre ocinile şi pre moşîili lor de la satul Cărsteeneşti de la apa Colintinei, tot sî ia datul al zeacele şi de cîtrî niminilea opreală sî nu aibî. ... ... 5 ... 7131 1623. ... DIR, B, IV, nr. 280, p. 264. 1623 Mai 5.ŢR 265 ... Scres vlediciia mea aceasta carte a vledicie meala la dumniavoastră boiari carii sănteţi luaţi deînnaintea domnu nostru, pîntru ocina Vihoraştilor de la Gurguiaţi şi Vărăşti şi cu Corneţealeanie, la toţi pace şi blagoslovenie. Dup-aceaia, vă grăesc vlădiciia mea să căutaţi cu direptul ocinile şi seamnili şi hotarăle şi în apă şi în uscat şi să întrebaţi şi de oamene bune şi bîtrăni şi pre înprejurul locului, cum vor şti şi ce, cu sufletele lor, să mărturisească dirept şi să nu făţărească; şi dumniiavoastră încă să căutaţi foarte cu dereptul să nu înpresuraţi ocina sfintii mănăstiri, nică să făţăteţi, să fiţi toţi ertaţi şi blaggosloviţi. Iară cine nu va căuta cu direptul, ce va făţări şi va înpresura bucateli sfintii mănăstiri sau cine va şti şi nu va mărturisi diript, acela om să fie anathima şi proclet şi afurisit de domnul nostru Isus Hristos şi de maica preacurata şi de 318 ... şi să fie procleţi şi afurisiţi şi de vlădicia mea acela om şi el şi casa lui şi toate bucatele luişi după moartea lui, lănurilii şi pietrili să să topească, iară trupul acela să nu să topească. ... 5 ... 7131 1623 ... DIR, B, IV, nr. 281, p. 265. 1623 Mai 6.ŢR 267 ... jupăneasei Grajdanei spătăreasa şi ai lui Dumitru vistier ... Băleani, Ivaşco ... Lazure ... Radu postelnic Năsturil ... Măneşti, Neanciul ... Bucureşti, Alexe ... să caute să aleagă ocina den Ciumernic, ce va fi partea jupăneasei Grajdanii, să i-o aleagă şi să şi-o ţie cu pace. Iară ce va fi partea lu Dumitru vistier iar să şi-o ţie cu pace; cum vor afla aceşti boiari cu sufletele lor, aşa să fie. Ispravnic.......portar. ... 6 ... leat 7131 1623. .... DIR, B, IV, nr. 283, p. 267. 1623 Mai, 8, Tîrgovişte.ŢR 270 ... Adecă noi boiarii carii am fost ctitori mănăstirii de în Vlale de în judeţul Muşcel ... Padureţ , Ivaşco ... Mateiu, feciorul Răducanului de Mihăeşti şi Stanciul logofăt de Călceşti şi Stancul logofăt de Davideşti şi Tudor logofăt şi Dragomir postelnic de Vlădeni, cu feciorii lui, Lăudat şi Arsenie peharnic şi Preda postelnic şi Oancea de Lereşti, scris-am zapisul nostru al tuturora să fie la măna călugărilor de în sveanta mănăstire de la Pogoniiani, hram sv eanti arhanghel Mihail, pentru că am mersu înnaintea domnu nostru Radul ... de a noastră bună voe, de-am mărturisit cum am dat noi toţi şi am închinat mănăstirea de în Vale metoh sfeantei mănăstiri de la Pogoniiani cu toate ocinele şi moşiile şi cu Ţiganii şi cu rumănii şi cu viile şi cu morile şi cu toate bucatele, să fie mănăstirii de la Pogoniiani, întăiu de-ntărire şi dumnezeeştilor călugări de hrană, iar răposaţilor părinţilor noştri şi noao ce săntem ctitori pomeană în vecie. Aceasta mărturisim. ... 8 ... 7131 1623. Ivaşco ....Tudoru logofăt. Stanciul logofăt. Dragomir postelnic. Preda postelnic Golescu Stancul logofăt. DIR, B, IV, nr. 286, p. 270. 1623 Mai 9.ŢR Eu Preda postelnic, fratele răposatei Elesaftei logofeteasei, nepoata doamni Neagăe, fac cestă carte a mea să fie la mîna cumnatu-mieu Simii logofătul, cum răposata soru-m Elesafta, la pristăvire-i, cu limbă vie lăsat-am răposa Simei logofătul satul Grozăveşte cu tot hotarul şi cu toţi rumăni să fie de moşie şi 2 sălaşe de Ţigani, Stoeteca cu fămeia. Deci şi eu am dat şi am întărit acelu lucru cum neme de noi sau de ruda nostru să n-aibă a vălălui sau a pîru pri Sima logofătul de acest lucru. Şi mărşire pitarul Malcociul şi postelnic Irizan şi vătaful Iuruga. Şi de bună voia noastră am scris, luna lu Maiu 9 ... 7131 1623. 271 ... Eu Rizan postelnic mărturisesc şi în pui şi pecetea şi în locul mieu au scris Ghiorman pitarul. Iureaga vătăhul mărtureia şi loculu meu au scris Bade. DIR, B, IV, nr. 287, p. 270-271. 1623 Mai 10.ŢR 272 Noi Dălbăneştii anume, Radul vătah ... Oancea ... Dobrin ... Lămotă ... toţi săteanii scris-amu acesta al nostru zapis la măna jupănului Neculei vistier, cum să se ştii c-am mersu înaintea tuturor boiarilur, de ne-au părătu cu jupănul Necula vistier, păntru nişte ocină ce-au cumpărat în Dălbăneşti, deaript 100 de galbeni, iar noi n-am vrut să lăsăm acea ocină, ce-am căzut înnaintea tuturor boiarilor. Şi aşa ne-au judecat: cum să-ş ţii jupănul Necula vistier ocină, pre ce-a cumpărat. Derept aceaia, noi încă ne-am voit şi am dat acest zapis al nostru la măna jupănului Neculei vistier, cum să fii volnec şe a se hotără şi a face ce-i va fi voia cu ocina dumnealui. Şi păntru credinţa ne-am pus şi peceţile. 273 ... luna Mai 10 ... văleat 7131 1623. Radul vătah. Oancea. Dobrin. Lumotă. DIR, B, IV, nr. 289, p. 272-273. 1623 Mai 17.ŢR 274 ... hotarnici ai jupănului Neculi vistier şi ai satului Dălbăneştii, anume: ... Tărăceani, Stoica logofăt ... Buciumeani, Cărstea logofăt ... Măneşti, Neanciul ... Barbul postelnic ... Corneşti, Ilie poatelnic ... Bălţaţi, Oprea logofăt ... Vaideei, Costandin ... Negoeşti, Nastea ... Neagul ... Băteşti, Iuorgachi slujer ... Bucov, Iane spatar ... Nedelco comis, să hotărască şi să aleagă partea jupănului Neculei vistier de cătră satul Dălbăneştii, să-i dea ocină de 100 galbeni, cum vor afla cu sufletele lor. Şi zioa la Ispas. Şi hotarnic Mehalcea .... ... 17 ... 7131 1623. .... DIR, B, IV, nr. 292, p. 274. 1623 Mai 18.ŢR 275 Scris-am noi, megiiaşi oameni buni ... Berindeşti, anume Oana ... Muşat al Dumei ... Şerban ... Dobrea ... Pădure ... Dragul, acesta a noastră carte, ca să se ştie cum au fost cumpărat Bădilă armaş nişte ocină, însă den parte Rădănescăea 20 de stănjini şi de în apă pănă în vărhul cămpului, pentruc-au fost cumpărat Bădilă armaş acestea moşie de la Opriş, încă în zilili ... voevod. Aşa mărturisim noi şi ştim cu ale noastre suflete şi-i dăm noi cum ştim să ţină această moşie Ana, fata lu Bădilă armaş, să fie volnică cu aciastă ocină şi aşa ştim ca să ţie Ana dela parte Groeii 16 stănjeni, pentruc-au fost dat Bădilă armaş 6 vaci d-au scos pre Gruie de întru o neavoe; aşa ştimu noi, să-şi fac cîrţi prea moşii. ... 18 ... 7131 1623. DIR, B, IV, nr. 293, p. 275. 1623 Mai 20.ŢR Jupan Ivaşco ... jupan Nenciul ... jupan Dumitru vistier ... iar ... jupan Alixi ... scris-am noi aciasta a noastră carte cum să si ştie acişti megiiaşi, anume ... Bobişti, Badea ... Săcuian, Stoia ... Oprea logofăt ... Bobişti, Dumitru ... Glina, Vladu, i-am lăsat noi să cauti să adivereaze di o ocină a lu Drăgan, fratili Paraschii, văndută-i toată au nu-i vîndut, cum vor afla cu suflitili lor. După aciia, aceşti megiiaşi iar să cauti di ocină a jupănesii Grajdanii di în Bobiştii di Sus să adivireaze şi să-i aleagă partea ci-i va fi toată de pristi tot, căt si va aleagi, cum vor afla cu suflitili lor. ... 20 ... 7131 1623. DIR, B, IV, nr.294, p. 275. 1623 Mai 25.ŢR Scris-amu eu postelnecul Radul, ... Datco, ... Datco păharnecul şi nepoţili lor, al nostru zapis ca să se ştie cum am văndutu noi egumenului Samoil ocina sveta monastiri ce se cheamă hramul ... blagovoştenie. 276 Ce amu văndut noi egumenului stănjăni de ocină 245 den Albeşti, din care păn-în cap, dereptu 52 de galbeni. După aceaia, încă i-amu datu noi 20 de stănjăni dereptu sufletul părinţilor noştri şi ale noastre, ca să aibă a pune egumenul părinţi noştri la pomeanecu, anume Datco şi jupaneasa lu Datco, Sanfira şi Stanciul şiAlbul, fraşi lui, ca să aibă a-i pomenrea la svăntul pomeanecu. Şi mărturie Stoica vornecul, jupan Armega logofătul, Cernatu şi Vasilie, ginere vornecului şi Anghel logofăt şi Bolde ... Verneşti şi Dragomir Caramaloiul. Aşa se se ştie. ... 25 ... 7131 1623. Radul postelnic. ... Stoica vornecul. DIR, B, IV, nr.295, p. 275-276. 1623 Mai 27.ŢR ... Eu jupănesa Dochie, ce-am fost jupănul Stoicăi, ce au fost mare vistier, scris-am acesta al miu zapis, să fii la măna jupănului Neculei vistier cum să se ştii că i-am văndut oceana noastră de în sat de în Stoeneşti, de în Prahova, cu rumănii, ce am fost cumpărat de la popa Sahat, cu toată ocina şi cu vadurile de moară, ce iaste plasa popei lu Sahat, cu rumănii pre nume: Stoian, feciorullu Oprii şi cu frate-său Radul şi Radul, feciorul Codrii ... Stanciul ... Oancea ... Dragomir ... Vladul cu fie-său ... Nan ... Radul ... Dobrotă, şi Nenul ... Stoica. Şi de în plasa Firească, de în parte Dragolui, a patra parte cu rumănii anumi, pre numi: Dragomir şi cu fie-său Stroi şi Stanciul cu frate-său Voico şi Stan cu frate-său Dobrotă şi Neagoe şi Măihnea şi Radul. Şi de în plasa lui Staico, toată ocina lui cu rumănii, pre nume: Necoară şi cu frate-său Vălcul, însă 2 delneşe şi cu rumănii căţi să vor afla pre ocina noastră, că e-om văndut noi de a noastră bună voe. Şi cărţi ce am avut de moşii, decumpărătoare, însă carte răposatului Băsărab vodă şi cartea răposatului Mihnei vodă şi carte Radului vodă şi a lu Alexandru vodă, aceste cărţi am avut şi le-am dat la măna jupănului Neculei vistier, pentru că le-am văndutu, derept aspri treizeci de mie. Iară pre urma noastră care se va scula cu niscari cărţi după petrecerea noastră, acele cărţi să fiii mincinoasă. Şi mărturie părinteli Luca ... jupan Papa ... logofăt ... jupan Hrize ... vistier ... jupan Bratul ce au 277 fost mareli comis ... Paraschiva ... logofăt ... Conde ... portaru ... Stoica logofăt ... Mihail postelnic ... Preda sulgiur ... Mihai ... Negoeşti ... Dumitru ... Filiiaşi. Acesta mărturisesc eu cu sufletul miu. Şi într-alt chip să nu fii. ... 27 ... 7131 1623. ... Papa ... logofăt Eu jupnesa Dochie, a mea peceate. Conde portar. Stoica logofet. Mihail postelnic. Preda sulger. Dumitru postelnic. Mihai postelnic ... Negoeşti. Hrizea vistier. Paraschiva ... logofet. şi Oancea logofet. Eu Miloş, nepotul Stoicăi vistier. Pe verso: "Zapis jupîneasii Dochii .. la măna Neculei vistier. DIR, B, IV, nr. 296, p. 276 - 277. 1623 Mai 27, Tîrgovişte.ŢR Adecă noi, ceşti 6 boiari: Stoica logofet de Farcaş şi mihail postelnic de Văleani şi Preda slujer de Greci şi Văjoge de Hărgetoaia şi Dumitru de Filiiaş şi Mihaiu postelnic de Coţofeani, scris-am cartea noastră ca să se ştie că ne-am luoat Laţco comis şi cu jupăneasa Marina, jupăneasa a lu Ion peharnic pre răvaşe domneşti denaintea domnu nostru Radu Voevod, fecior răposatului Muhnei voevod, ca să căutaăm şi să adevărăm pentru sate şi moşii de Ţigani şi scule şi chelciug şi bucaate ce va fi căştigat Ion peharnic denpreună cu jupăneasa lui Marina, pănă au vieţuit ei amăndoi, să le înpărţim moşiile şi bucatele ce se va adevăra, mult puţin, să le înpărţim în trei părţi. Deci noi am aflat căştigate de ei amăndoi 6 sate, anume: Ezemşa ... Răscăiaţii ... Huniia ... Sălătrucul ... Gureanii ... Albuleştii. Deci am dat să înparţă tot în trei părţi. Şi au luoat Laţco comis, feciorul lu Ion peharnic doao părţi, iară jupăneasa Marina o parte. Deci au loat Laţco comis satul Ezemşa ... Răscăiaţii ... Hunia ... Sălătrucul, iar jupăneasa Marina pehărniceasca au luoat 278 satul Albuleştii şi Gureanii. Şi am aflat 5 Ţigance. Deci am dat de ş-au luoat păhărniceasca o ţigancă, înainte, ce i-au plăcut, fata lu Duvalma Ţiganul, cea mai mare; iar Laţco comis au loat 2 Ţigance şi păhărniceasca una; iar altă Ţigancă ce au rămas de în cele 5, o au hărăzit păhărniceasca lu Laţco comis partea ei. Şi se-au aflat 1 brăuşi 1 inel. Deci i-am judecat ce le vor pune preţul neşte oameni buni neguţători, să ia Laţco comis 2 părţi şi păhărniceasca o parte. Iar de în dobitoc ce va fi: cai, boi. vaci, oi, porci, stupi, am ales să meargă 3 boiari de întru noi, să le înpărţim dobitocul tot în trei părţi; iară păinea cea veache şi noao să o dea la înpărţeală tot pre suflete. Şi mai mult întru ei pără sau vrajbă să n-aibă, ce să-şi ţie cineşi partea, cum scrie mai sus, că aşa i-am tocmit şi am adevărat cu sufletele noastre şi i-am înpăcat. ... 27 ... văleat 7131 1623. Stoica logofătDumitru postelnic Preda suljer.Mihai postelnic. Mihăilă postelnicVirjoghi postelnic DIR, B, IV, nr. 297, p. 277-278. 1623 Mai 28.ŢR 279 Eu Mane, feciorul Gonţei de Popezene, scris-am al meu zapis să fie de marea credenţă la măna Voice de Cosînbeşti, com să se ştie că i-am văndut 10 stănjuni de oceană în satul în Popezene de în parte a me de preste tot hotarul co tut venitul, co pădurea, co vad de moară, co tote levezelea, dereptu bane gata 1250 aspri .... Şi au văndut Mane de a lui bonă voe. Şi la această tocmelă au fostu oamene bone mărtorie anome: de Popezeni, Stan şe Nedelco ... Gherghe. Şe au văndot Mane această ocenă să fie moşie şe ohabă feciorilor lui şe nepoţelor. 280 Şe am scris eu, Costandin, co măna me, ca să ... credenţă. ... 28 ... 7131 1623. DIR, B, IV, nr. 299, p. 279-280. 1623 Iunie 14.ŢR 288 ... Iuordane, ce eşti stolnic la Cornăţel. După aceaia-ţi dau în ştire domnia mea pentru răndul sfintei mănăstiri de la Sneagov, că au venit călugării de se-au jeluit naintea domnii meale, cum te ameasteci şi în gărllele mănăstirii, ce sănt pre ocina satului Spanţovul, nu ţii numai balta şi Dunărea, cum au fost leagea. Şi ţe-am mai fost scris domnia mea şi de alt răndu, carte, ca să te veghi de gărlele mănăstirii. Tu obraz nu mai avuseşi, ce tot îmbli învăluindu. Deci, de vreame ce veri vedea cartea domnii meale gărlele mănăstirii, mai mult să nu se 289 jeluiască călugării, că apoi certare veri avea de cătră domnia mea. ... 14 ... 7131 1623. .... DIR, B, IV, nr. 305, p. 288-289. 1623 Iunie 14.ŢR ... jupăneasei Stanei de în Răteşti, ca să fie volnică cu cartea domnii meale de să-şi ţie a lor parte de moşie şi de moară partea Grozei şi a Bealcei de la Dăduleşti, iar de cătră Nastanasii călugărul şi de cătră feciorii Bealcei să fii în pace, pentru că au fost avut jupăneasa Stana pără naintea lu Alixandru vodă, cu Nastasii călugărul şi cu feciorii Bealcei. Şi aşa părăia Nastasie călugărul şi feciorii Bealcei cum n-au fost cumpărat jupăneasa Stana aceale moşii şi moara ce scrii mai sus, ci le ţine în silă. Intr-aceaia jupăneasa Stana, ia au fost mărturisit naintea lu Alixandru vodă........ Ion de Dăduleşti ... Lupul Mehedinţului de Mărăcineani ... Miclea de Bebeani, cum a cumpărat şi-i sănt moşii. Şi i-au fost făcut Alixandru vodă şi cărţi de moşii şi de rămas cum au rămas Nastasii călugărul şi feciorii Bealcei.............atunce de leage ce-au arsu cărţile în casă. Deci domnia mea am dat jupăneasei Stanei să-i fii moşie şi ei şi feciorilor şi de nimenea băntuială să n-aibă naintea carţei domniei meale. ... Ispavnic Aslan mare logofăt. ... Iunie 14 ... 7131 1623. .... DIR, B, IV, nr. 306, p. 289. 1623 Iunie 17.ŢR 293 ... Scris-am noi 12 boiari ce am fost luaţi de sventa Troiţă de la Bucureşti hotarnici pentru partea sventei mănăstiri de la Izvorani, anume Tudor logofăt de Vlădeani ... Ivaşco postelnic de Băloteşti .. Voico logofăt de Coteşti ... Raduslav de Brăneşti ... Stan logofăt de Poianiţă ... Stancul logofăt de Davideşti ... Părvul de Jugur ... Neacşul logofăt de Bealeţ ... Borcea logofetul de Petreşti ... Neagoe de Corbuşori ... Mateiu postelnic de Mihăeşti, aciastă a noastră carte cum să să ştie că am înblat înpreună cu boiarinul ce-au fost trimes de domnu nostru, jupan Fiera vistiiarul, de am căutat şi am întrebat oamenii ciia bătrăni den sat de Izvorani. Şi am adevărat cu sufletele noastre şi am aflat părţile de ocină ale sventei mănăstiri ce a fost înpresurate, întăiu partea Gighirei deplin făr o delniţă şi den partea lu Plop jumătate, de să în parte cu mănăstirea den Virăş, şi partel lu Căzan toată, şi den partea lu Tudor trei părţi. Deci am înblat noi toţi de am căutat şi am funit ocina şi o am hotărăt şi o am ales, de cătră toţi părtaşii carii au avut ocină în sat în Izvorani. Şi am aflat noi cu sufletele noastre aceste părţi de ocină cari le scriu mai sus, de le-am hotărăt şi le-am ales şi le-am ales şi le-am înpietrit şi le-am dat sventei mănăstiri să le fie moşie, însă numai cămpul, iar dealul cu viile şi pădure să fie înpreun cu alalţi părtaşi. ... 17 ... 7131 1623. DIR, B, IV, nr. 310, p. 293. 1623 Iulie 15.ŢR 302 Eu Nedelco postelnic ... Mărşe de înpreună cu jupăneasa mea Mariia, scris-am zapisul nostru ca să fie la măna lu Socol peharnic şi feciorilor lui, ca să se ştie cum ne-am tocmit cu Socol peharnic de i-am văndut ocina în Răzvad, însă de în partea noastră, de în fruntea cea bătrănă, jumătate de preste tot locul, căt se va aleage şi în cămpu şi în apă şi în pădure şi de în dealul cu vinăriciul şi den siliştea satului, pentru că o am văndut noi, de bună voia noastră, lu Socol peharnic derept 15.000 de aspri gata, căce iaste el mai volnic a cumpărat, că ne iaste frate de ocină. Şi încă am pus şi mărturie, anume: jupan Ivaşco ... Fiera vistier ... Neagul ... Gherghe, feciorii lu Mihaiu de Tărgşor şi Dumitraşco comis şi den Tărgovişte, Eremiia diiacon şi Stan cupeţul ... Prodea şi de Răzvad, popa Lazar. Insă al luoat banii ce sănt mai sus scrişi de în casa Fierăi dorobanţul de Tărgovişte. Aceasta mărturisim. ... ... Lepădat logofăt ... 15 ... 7131 1623. Ivaşco .... Fiera visier Dumitraşco comis. Negul ... Ghergăe ... Mihaiu Fiera. DIR, B, IV, nr. 317, p. 302. 1623 August 4.ŢR ... grădinarii ce şed pre ocina Ciumernicului, ce iaste a sfintei mînîstire sviata Troiţă de la Bucureşte, ca să fie în pace şi slobozi de toate dîjdile şi mîncăturile căte sănt preste an în ţeara domnii mele, căci sînt nişte grădinari ce şed pre ocina mînăstirii, ca aşa iaste învăţătura domnii mele. ... 4 ... 7131 1623. ... DIR, B, IV, nr. 318, p. 302. 1623 August 14.ŢR 305 Scris-am noi, Lepa şi Muşat cu fraţii noştri Mladea şi Stănilă şi Manea de Ostra, acesta al nostru zapis, cum să se ştie că ne-am văndut noi rumăni jupănului lu Aslan ... logofet, derept 15.000 aspri gata, şi noi şi feciorii noştri, cum să-i fim rumăni de moşie, lui şi feciorilor lui, de a noastră bună voe, fărănicio silă. Şi pentru mai mare creinţă am pus şi boiari mărturie, anume: jupan Fiera ... vistier ... jupan Bratul ... comis ... Dumitru vistier ... Eremiia logofet ... Cărstea logofet, şi mai de jos ne-am pus şi noi peceţile. ... 14 ... 7131 1623. Fiera vistier Bratul comis Dumitru vistiar. Irimia logofet. DIR, B, IV, nr. 321, p. 305. 1623 August 20.ŢR 306 Scris-am eu, Preda, feciorul Oprii logofătului şi eu, Udrişte, ca să să ştie c-am văndut logofătului Simei casali de în Pîuşişti cu oceana şi cu 9 rumănie şii cu mori şi cu vie de jos. Şi au venit logofătul Sema ca să-ş aligă cumpărătura ce-au cumpărat de la noi. Şi căndu au venit au chemat pre pîrintele eepiscupul Theofil de la Rămnic şi egumenul Venieamin de la Bistriţa şi boiari de înprîjuru, anume ce am văndut casale cu oceana cu rumănie înnsî 6; i-am dat şi trei delnţi fără rumănie şi 6 fălcie şi hăleşteul cu grădina jumătate păna în apă şi vie de jos şi am rămas să-i dau mora şi trei rumunie. Ce derept aceaia derept moră şi deript doi rumănie, i-am dat vie de la Gligorie şi lemnili morie şi i-am rămas să-i dau un rumăn şi pîntru rumăn i-am pus zi la sîmtă Mărie mică: Insă feciorii Iarciului amîndoi: iar sî nu voi putea afla feciorii Iarciului, să-i dau eu un rumăn cu fîmeie ori de unde voi avea. Aciasta am scris şi am tocmic între mulţii boiari înntăi pîrintele Theofil eepiscupul de la Rămnic şi părintilui Veniamin de la Bistreţa, comesul Tudor din Mîldîrişti, Pîrvul postelnic din Slăviteşti, Ian logofet din Bărseşti, Preda logofet din Bărsişti, Builă din Cacova, David din Bărbătişti şi Lepădat logofet din Zătreni, Proca din Rămnic, Ghirghi den Ocnî. Acesta am scris luna lu August 20 ... 7131 1623. ... episcop Theofilu ... Venieamin egumen .... Eu Thudur comisDavid Eu PîrvulLepădat logofăt. Eu IaneProca părcălab Şi Preda din BărseştiGherghe Draca BuilăPisică armaşul. DIR, B, IV, nr. 322, p. 306. 1623 Septembrie 1.ŢR 308 Eu Cărsteaa logofăt dî Berileşti şi Stan, feciorul popei Stanciului, de sat de mătăseşti, să să ştie al nostru zapis la măna lu Aldimir .... Să se ştie că am vîndut ocină în Mătăseşti stînjeni 56, ...1680 ... bani, ocina de jos, însă în partea Şerbănească şi cu partea de în baltă de în Sărata. Deci am văndut noi de buna voia noastră, cu ştirea tuturor megiiaşilor. Şi au fostu la aciasta tăcmeală a nostre mărturie, anume: Siu şi Stanciul şi Mircoa şi popa Stanciul. ... 1 ... 7131 1623. DIR, B, IV, nr. 324, p. 308. 1623 Septembrie 3.ŢR 310 ... ca să-i fie neşte rumîni de în sat de în Gabrov, partea Oancei logofătul toată şi cu rumînii, anume: Oprea cu feciorii-ş şi Radul cu feciorii-ş şi feciorul lui Cheleman, anume Tanasie şi partea lui Păndic şi a lu Potroghiur, toată şi cu rumănii anume: Martin cu feciorii-ş şi Basea şi Neagoe cu feciorii-ş, pentru că aceşti rumîni fost-au de moşie de în Gabrov ce i-au cumpărat Vîlcul logofătul, tatăl Bunei, de la jupăneasa Mariia, fata a lu Dan dvornicul şi de la bărbatul ei Hrizan postelnic de în Bărbăteşti, încă den zilile părintelui domnii meale, Io Radul voevod, căndu au fost cursul anilor 7121 1612 - 1613, în domnia de întăiu. Deci de atunce încoace, tot i-au ţinut Vîlcul logofet cu bună pace. Iară după aceia, cîndu au fost acum, în zilele domnii meale, după moartea a Vîlcului logofăt, iar aceşti rumîni ce sănt mai sus scrişi, ei au rădicat pără înaintea domnii meale şi au venit de se-au părăt de faţă înaintea domnii meale, în divan, cu Bunea logofăt. Şi aşa pîrăia ei cum nu sănt rumîni nice au fost de moşie de în Gabrov, ce au fost neşte oameni veniţi de într-altă parte acolea în sat ca şi alalţi oameni. Intru aceia, domnia mea am căutat şi am judecat pre dirept şi pre leage, împreună cu toţi cinstiţii deregătorii domnii meale şi am adeverit domnia mea cum au fost rrumîni de moşie de în Gabrov şi cumpăraţi de Vîlcul logofăt, tatăl Bunei logofăt, de la jupăneasa Mariia, fata lu Dan dvornicul şi de la Hrizan post elnic. Şi am văzut domnia mea şi cartea părintelui domnii meale de cumpărătoare, cum scrie mai sus şi au rămas aceşti rumîni de leage şi de judecată denaintea domnii meale. Derept aceaia, am dat domnia mea slugii domnii meale Bunei logofet, fecior Vîlcului logofat, ca să-i fie aceşti rumîni de în Gabrov ce sănt pre răndu 311 mai sus zişi moşie, lui şi feciorilor, cum au fost şi mai denainte vreame şi de nimenilea opreală să n-aibă. ... 3 ... 7132 1623. ... DIR, B, IV, nr. 326, p. 310-311. 1623 Septembrie 12, Tîrgovişte.ŢR 328 Jupan Papa ... vornic ... jupan Hrizea ... vistier ... jupan Trufanda ... postelnic ... jupan Paraschiva ... logofet ... Costin ... postelnic ... Radul ... Sima logofeţi ... vistierii ... Muşat postelnic scriem şi dăm în ştire cum au venit înaintea noastră Isar Grecul şi Pătru postealnicului, feciorul fratelui nostru, jupănul Aslan ... logofet şi au întrebat Isaru pre Pătru postealnicul pîntr-o jumătate de sat, anume Hăreşti, ce iaste în judeţul Ialomiţa şi allaltă jumătate de stat iaste cumpărătura fratelui nostru jupănul Alsan ... logofet, cum Isar are nevoe de bani şi va să-şvănză partea lui jumătate de sat den Hăreşti. Şi au întrebat şi pre maica Petrei postealnicului, logofeteasa cea mare, de la iaste lor voia să o cumper ei, să nu o vănză la alţi oameni streini; iară domneaei logofeteasa şi cu fiiu-său Pătru postelnic n-au vrut să cumpere, ce au dat voe lu Isar să-l vănză unde va afla bani şi unde-i va fi voia. Derept aciasta şi noi auzind aciaste cuvente den gurile lor, dat-am răvaşul nostru întru măinile lui Isar să-i fie de mărturie. ... Tărgovişti, ... 12 ... 7132 1623. Papa ... Tudor păharnic ... Ijvoe. Hrizea vistier.Neagul logofăt. ... ... Bratul ... comis... Petru postelnicRadul logofăt. Muşat postelnicStanciul logofăt de Fundeani Paraschiva ... logofetŞărban logofăt ... Hierăşti. DIR, B, IV, nr. 336, p. 328. 1623 Octombrie 6, Tîrgovişte.ŢR 336 ... Scris-am vlădiciia mea această carte a vlădicii meale cinstitului lui Petraşco postelnic, cum un domnu nostru, preabunul şi milostivul Io Radul ..., fiiul răposatului Mihnea ..., cu bună voi, pri voia domnii sale şi cu inimă curată şi luminată sea-au milostivit domniia sa dea-au miluit pre cinstitul Petraşco postelnic cu un sat anume ... în judeţul Mehedinţilor, tot cu tot hotarul şi cu tot venitul şi cu toţi rumănii cîţi vor fi peste tot, şi di în apă şi di în uscat şi di în cămp şi diîn păduri şi di în hotar pănă în hotar, păntru că acest sat mai sus scris, el mainte vreame au fost de moşie al răposatului Radului postealnicul de în Florieşti. Iară după moartea lui el au căzut pre măna Buzeştilor; iară cînd au fost acum, domnu nostru au căutat şi au adăvărat cu tot divanul şi cu toşi cinstiţii boiari, şi au văzut domnia sa domnu nostru cum răposatul Radul postelnic, la moartea lui, ş-au împărţit toate bucatile şi toate moşiile, satile şi rumănii şi Ţiganii, care pre unde au vrut, pre la rudele lui şi pre la slugi şi pre la mînăstiri pre unde i-au fost voia. Iară acest sat, ce iaste mai sus scris el au lăsat să fie domnesc, păntru că feciori de în trupul lui nu i-au rămas; iară Buzeştii căt au a ţinut acest sat, ei l-au ţinut în silă şi fără dereptate. Deci domnu nostru, deaca au aflat şi au adăvărat aceaaste toate ce-s mai sus scrise cu acest sat au miluit pre cinstitul Petraşco postelnic întru bună voia domnii sale, cu inimă curată şi luminată, în divanul cel mare, de înnaintea a toţi cinstiţii deregătorii şi de înnaintea vlădicii meale, păntru că Petraşco postelnic au fost rudă de aproape Radului postelnic cei venit de într-o ţară striină, înnaintea domnii sale. Şi după aceia se-au milostivit domnu nostru dea-au ertat satul Isvorul 337 Alb de birşi de lucru şi de găleată şi de miiare şi de ceaară şi de oae seacă şi de toate dăjdiile şi slujbele cîte es pe an în ţara mării sale, şi de dijmă. Numai să aibă a slujire şi a lucrarea lui cinstitul Petraşco postelnic în toate satele sale, ce le va da învăţătură. Şi după aceia domnu nostru se-au milostivit dea-au ertat şi pre Petraşco postelnic de birşi de .......împrumută şi de oaste şi deoerit şi de dijmă şi de cai de olac şi de toate slujbele cătevor fi peste an în ţara mării sale. Numai să aibă a-şi ţinerea şi a-şi căutarea cas a sa bucatile sale, şi de alalte slujbe de toate să fie în pace şi slobod şi să-i fie lui satul ... de moşie şi ertat în vecie, neclătit şi nelegănat, cum iaste scris în cinstea hrisovul domnu nostru. Şi după aceia domnu nostru au pus mare blăstemu pre urma domnii sale: cine se va ispiti a stricarea sau a slăbirea, sau a spargirea, sau a ruşinarea mila şi tocmeala cinstitului hrisovului domnii sale acela am să fie blăstimat. Aşijdirea şi vlădiciia mea încă am fapt mare procleţenie pre cuvăntul domnu nostru şi pre urma domnu nostru: cine se va ispiti a stricarea sau a slăbirea sau spargerea şi a ruşunarea şi a călcarea mila şi tocmeala şi cinstitul hrisovul domnu nostru, domniia lui ce iaste mai sus scris, acela om să fie anathima şi proclet şi afurisit de domnul nostru Isus Hristos de 318 ... şi să fie procleţi şi afurisit şi de vlădiciia mea şi să fie cu Iuda Iscariot şi cu tricletul Ariia la un loc şi cu ceiia ce strigara spredomnul domnul nostru Isus Hristos la răstignire, ... 6 ... 7132 1693. DIR, B, IV, nr. 343, p. 336-337. 1623 Octombrie 10.ŢR 339 Jupan Mihalce ... dvornec scris-am acesta a nostrî carte cestui om, anume Mihaiu ... Sibiceu, feciorul lu Stan, ca să fie volnec a-şi ţine neşte moşie ce au fostu zîlogit Radul, frate lu Stan, dereptu 500 aspri turceşti, anume 4 rozore, la frate-său la Stan unul după sat şi un pîmentu la vie, altu rozor la hotarul Mlîjetului. Şi le-u cumpărat Stan de la frate-sîu Radul, în zilele lu Mihaiu vodă, iară alaltî ociănă cîtî i-au rîmas, el se-u sculat Bratul, feciorul Radului, de o-u făcut vînzătore, în zilele domn nostru Radului vodă căndu au fost cursul ailor ... 7132 1622-1623. Deci vîru-sîu Mihaiu, feciorul lu Stan, el n-au vrut sî lase sî între alţi în moşie, că au fostu el mai volnec a o cumpîra. Deci se-u preţuitu ace ocinî derept 1000. Deci Mihaiu au dat 500 aspri şi Micşan alte 500 aspri. Deci noi am dat sî-şi ţie Mihaiu cele 4 rozore ce au cumpîrat Stan, tatîl lu Mihaiu, de la fratî-sîu Radul, în zilele lui Mihaiu vodă de elu cîci am vîzut rîvaşele de zîlog. Şi încî şi mîrturie 4 omeni anume: Vlîdan ... Sibiceu şi Mirîce Anghelii şi Mercica şi Stanciul ... Maneţe. Iarî alalîtî moşie cîtî se va alege au multî, au puţinî, sî aibî a o înpărţi Mihaiu cu Micşan pe cea mie de bani ce au dat amîndoi Bratului, feciorul Radului, că aşa am judecat noi. Deci sî fie volnec Mihaiu cu carte nostră a-şi ţine aceastî moşie ce e mai sus scris. Şi într-altul chip sî nu fie. ... 10 ... 7123 1623. DIR, B, IV, nr. 345, p. 339. 1623 Octombrie 12.ŢR 339 ... egumenului de la sventa mănăstire Tutanna hram sventi Athanasie Athonschie ca să fie volnic cu aciastă carte a domnii meale de să-ş străngă oameni la o selişte a sveantei mănăstiri ce se cheamă Văleanii ... să-ş facă sat de slobozie, înnsă să nu fie oameni cu bir sau oameni de ţeară, ce să fie oameni striini fără de bir, oameni Ungureani, ori Sărbi, ori Greci, ori Arbănaşi, ori Moldoveani, ori de unde vor fi, să aibă a se strînge acolea. Iar de la domnia mea să fie ertaţi şi slobozi de bir şi de gorştină de oi şi de stupi şi de porci şi de vinărici şi de alte dăjdi, de toate cîte vor fi preste an în ţeara domniei meale de acum înnainte pănă în ......ai, cum au fost ertaţi şi de părintele domnii meale Io Radul voevod. 340 Şi am văzut domnia mea şi cartea domnie lui de milă şi de slobozie iscălită cu mîna domnie lui. Aşijderea i-am ertat şi domnia mea, numai să aibă a asculta de egumenul şi de ce va fi treaba şi lucrul sfeantei mănăstiri. Alt nimenilea treabă cu dînşii să nu aibă, nice de slugile domnii meale care vor fi cu slujbe acolo, nici bănişorii de judeţ, ce să fie în paci de cătră toţi oamenii cum am ertat domnia mea. ... 12 ... 7123 1623. .... DIR, B, IV, nr. 346, p. 339-340. 1623 Octombrie 12.ŢR 340 Adecă eu, Manea Grecul dinpriună cu fămeia mea Velica, dat-am zapisul nostru la măna a dumnealui jupan Lefăter Odobean, precum să să ştie că i-am văndut dumănealui stănjăni 20 de ocină, în Hodobeni. Şi aceşti stănjăni mergu din apă Buzăului pănă în hotarul Mierăi, din cămpu, din pădure, de peste tot hotaru, însă stănjănul căte aspri 30. Şi am luat aceşti bani toţi gata în măinile nostre şi cu ştirea a tuturor fraţilor noştri de moşie, care mai jos să vor iscăli, să-i fie moşia stătătoare dumnealui, feciorilor, nepoţilor, strănepoţilor, căţi dumnezău îi va dărui. Şi pentru mai adevărată credinţă, nea-am iscălit mai jos, ca să să crează. ... Octombrie 12, văleat ... 7123 1623. Eu Manea Grecul vănzător Eu Velica vănzătorea Giurgea Odobean martur Eu Necula Coiariul martur Eu Manole martur Şi am scris eu popa Şerbu de acolea din sat. Pe verso: Zapisul Manii Grecul dea Odobeni. DIR, B, IV, nr. 347, p. 340. 1623 Octombrie 5.ŢR 343 Scris-am eu, Danciul şi Vălsan, ginerile lu Gherghe comis, cum să se ştie că am avut neşte rumîni înpreună în sat în Crăpeani. Dici ne-am tocmit de a nostră bunăvoe, de i-am înpărţit. Dici au loat Danciul rumîni, anume Dobromir cu feciorii lui şi feciorii lu Anghel cu feciorii lor şi Motorga cu feciorii lor şi un fecior al lu Dragotă, anume.................. iar Vîlsan au loat pre Căzan cu feciorii lui şi pre Găma cu feciorii lui şi pre Stan Mălea cu feciorii lui şi un fecior al lu Dragotă anume....................Şi ne-am tocmit de a nostră bunăvoe. 344 Şi mărturie: Dona ... Socoteani şi Pătraşco, ... lui Stanciul ... Pade şi Cîrstea ... Săteani ... Necula ... Mogoş vătaf ... Laşco comis ... Stoica logofăt. ... 5 ... 7123 1623 Danciul Văslan DIR, B, IV, nr.349, p. 343-344. 1623 - 1626 Noembrie 4.ŢR 344 Eu Marco ... Presiceane, înpreună cu fămeaia mea, anume Părasca, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la măna lu Neagoe ... Cărligaţi, cum să să ştii că i-am văndut moşii în cămpul Prisăceanilor 8 locore: 7 locore în cămpu şi cu săliştea fac 8 locore. Deci deript aceaia, cănd am văndut această moşie lu Neagoe, o am văndut di a mea bunăvoe, cu ştirea tuturor fraţilor miei şi cu ştirea tuturor migiiaşilor di înprijurol locului şi din sus şi din jos. Şi o am văndut în zilele lu Alixandru vodă, ... Radului vodă. Aşijderea această moşie ci scrie mai sus, cănd o am văndut mi-au dat bani gata în mănile meale, ughi 13. Şi cănd o am văndut fost-au mulţi migiiaşi mărturie, anume: Bădica şi Radu Pomăzalcă din Prisăceane, Vlaicul ... Bădilă de acolo, 345 Neagul, ... lui Bădilă, Simpietru ..., Dragotă Prisăcianul din în parte moşii cu Neagoe cumpărătorul ce au cumpărat această moşie ci scrie mai sus. Şi pentru cridinţa, pusu-ne-am şi pecişile. ... 4 ... 7123 1621. DIR, B, IV, nr. 351, p. 344-345. 1623 Noembrie 11.ŢR 348 ... lu Dragomir, feciorul lu Stănislav ... Verneşti, ca să fie în paci şi slobod de 349 bir de cătră judeţul de Buzeu şi de cătră toţi părgarii şi oroşani, pentru că au avut pără Dragomir naintea domnii meale cu orăşanii den tărgu den Buzeu, însă anume cu Tudoran ciauşul şi cu Ghiuone. Şi aşa părăia orăşanii cum să dea Dragomir bir cu ei; iar Dragomir s-au plănsu cum dă bir cu satul Verneştii. Derept aceaia, domnii mea am căutat şi am judecat cu toţi cinstiţii deregătorii domnii meale; şi am văzut domnii mea şi carte deregătoriului domnii meale jupănului Neculei ... spătar şi carte lu Isar judeţul cu 12 părgari, cum dă biru cu ţeara. Derept aceaia, domnii mea încă am dat lu Dragomir ca să fie în paci de cum naintea ce cătră acei tărgari cum scrie mai sus să-ş dea birul în Verneşti unde şade, pentru că au stătut de faţă şi au rămas tărgari de leage denaintea domnii meale. ... 11 ... 1623.7123 .... DIR, B, IV, nr. 354, p. 348-349. 1623 Noembrie 11.ŢR 349 ... jupăneasei Grăjdanei, ca să fie volnivă cu această carte a domniei meale de să şi păzească a ei pădure, anume Ciumernicul, de la sat de la Leurdeani, săn-aibă a întra nimenelea în pădurea Ciumernicului să tae sau să iea leamne, fără voia jupăneasei Grăjdanei. Iară carele va întra în pădure să tae, să fie volnici feciorii jupăneasei Grăjdanei de să le ia carăle cu boii şi topoarele şi să aibă a-i certa, pentru că aşa iaste învăţătura domniei meale. ... 11 ... 7123 1623. .... DIR, B, IV, nr. 355, p. 349. 1623 Noembrie 12.ŢR ... 350 ... ca să fie în pace şi slobozi, ei şi feciorii lor, de cătră Tanasie peharnic de Stăneşti şi de cătră toate rudeniile lui. Pentru că aceşti oameni fost-au megiiaşi de în Ohaba, iar căndu au fost în zilele părintelui domnii meale Io Radul voevod, iar popa Ghinea, el ş-au văndut partea lui de în Ohaba lu Tanasie peharnic, insă jumătate de sat şi cu rumănii şi cu tot venitul. Iar după aceaia, cănd au fost apoi, lu Tanasie peharnic, lui nu i-au fost cu pace, ce au avut popa Ghinea pîră cu fraţii lui de ocină, carii sănt mai sus scrişi, naintea părintelui domnii meale Io Radul voevod, căndu au fost la Gherghiţa, pentru căce au fost ei mai volnici să dea banii, să nu-i vînză altora. Şi au văzut domnia lui şi zapisul popei lu Ghinea la măna lor, de tocmeală cum se-au fost tocmit, să-i fie lui rumăni, cumi-au fost, de moşie. Şi aşa le-au fost tocmeala: de va vrea popa Ghinea să-i vănză altora, sau să facă schimbu cu cineva, să nu fie volnic, căce sănt ei fraţi de moşie, ce să dea ei banii. Şi au rămas pre popa Ghinea de leage. Şi au dat atunce părintele domnii meale lu Tanasie peharnic să ia de la popa Ghinea ocină pentru ocină şi rumîni pentru rumîni de în moşia popei lu Ghinea, de în Bojurani. Intr-aceaia, văzănd popa Ghinea cum că-i pasă de Tanasie peharnic, iar feciorii popei lui Ghinea, ei au făcut tocmeală şi schimbu şi frăţie, de au dat feciorii popei lui Ghinea lu Tanasie peharnic jumătate de sat cu rumăni de în sat den Ohaba, iară ei să-şi ţie moşia lor den Bojurani şi au făcut cărţile de frăţie. Iar căndu au fost acum, în zilele domnii meale, iar aceşti moşteani den Ohaba, care sănt mai sus zişi, ei au venit toţi de se-au părăt de faţă naintea domnii meale cu Tanasie peharnic şi cu popa Ghinea şi aşa părăia aceşti oameni den Ohaba cum sănt ei mai volnici a cumpăra, că au fost văndut popa Ghinea fără ştire. Intr-aceaia, domnia mea am judecat şi am adevărat pre dirept şi pre leage şi am dat domnia mea cum să-şi ţie Tanasie peharnic moşia popei lu Ghinea de Bojorani, iar popa Ghinea să-şi ţie moşiia den Ohaba, cu rumănii, cumi sînt de moşie. Şi le-am spart domnia mea cărţile şi zapisele de tocmeală şi de frăţie. Iar cînd va vrea popa Ghinea să vînză moşiia lui den Ohaba sau să o facă schimbătoare, să nu fie volnic, ca să dea aceşt oameni banii. Şi mai mult val să n-aibă. ... ... Noembrie 12 ... 7123 1623. DIR, B, IV, nr. 356, p. 349-350. 1623 Noembrie 15.ŢR 351 ... Scris-am domnie mea cinstitului deregătoriului domnii mele jupan Cernica, ... Turture peharnic ... Glina. Dup-aceia vă grăescu domnie mea că aicea au venit o slugă a părintelui egumenului de la sfănta mănăstire unde iaste hramul sfînta Troiţă de la Bucureşti. Deci aşa au spus cum au avut mănăstirea o moară făcută mai de mult, den jos, iar căndu este acum dumneata ai făcut moară den sus. Deci după aceia au făcut şi Turture peharnic şi mai sus de dumneata. Deci, căndu este acum, voi abateţi apa pre neşte gărle de merge toatăpre la morili voastre, iar morili sfintei mănăstiri iale nu pot măcina că n-au apă. Dup-aceia în vreme ce veţi vedea carte domnii mele şi sluga domnii mele ... Manolache postelnic, voi să căutaţi să vă străngeţi toţi şi să străngeţi boeri şi oameni buni bătrăni meşteri şi den sus şi den jos, de să caute de veţi fi abătut apa den matcă la morile voastre pre gărle, iar sluga domnii mele ce iaste mai sus scris el să fie volnic să vă taia zăgasile, să meargă apa pre matca cia bătrînă pre undea au unblat. Iar de nu, voi să vă mai pogorăţi morile înpotriva apei, să poată unbla şi morili ciale de jos ale mănăstirii. Deci, cum vor afla cei meşteri cu sufletele lor derept aceia şi tu vornic Cernico crez dumneta iaşti boeren bun şi bătrăn, n-ar tribui să faci dumneta lucrure ca aciaste cum nu se cade, ci-ar trebui să dai dumneta învăţătură altora, să nu se plăngă nime de dumneta. ... 15 ... 7132 1623. .... DIR, B, IV, nr. 357, p. 351. 1623 Noembrie 15.ŢR 351 Să se ştie cum au cumpărat Momcilă den Dediuleşti de la Nedelco, ... Făşie, partea lui de vie den Dediuleşti, ... ughi 9. Şi au cumpărat şi ocină cătă se va aleage şi o jumătate de roată de moară în apa Buzăului de la Roşiul. Şi au cumpărat acea ocină şi acea jumătate de roată de moară tot în preţul acelor 9 galbeni. 352 Şi iar au cumpărat Momcilă de Dediuleşti de la Marco şi de la Lorinţe feciorii lu Curalici, partea lor de vie den Dediuleşti şi o jumătate de roată de moară în apa Buzăului, iar la Roşiul şi ocină toată, cătă se va aleage den Dediuleşti pentru 900 aspri. Şi au văndut ei aceşti oamene ci-s mai sus scrişi, de a lor bună voe şi cu voia tuturor fraţilor şi de în sus şi de în jos. Şi au fost la tocmeala lor mulţi oamene buni mărturii şi adălmăşari de înpregiurul locului, ... den Dediuleşti, Moş ... Vlad ... Neagoe ... Potecă ... Voiuco ... Stance ... Lupul călăraşul ... Stan Caraulea ... Ion ... Potecă ... Neagoe, ... Ţiţeiu ... Stan Scărlenţea. Şi a fost mulţi oamene buni ci nu sănt scrişi aicea. ... 15 ... 7132 1623. DIR, B, IV, nr. 358, p. 351-352. 1623 Noembrie 18.ŢR 352 Adecă eu, Părva, fata Stanciului de în păuşeşti, nepoata lu Gligorie, scris-am acesta al mieu zapis la măna Simii logofet, cum să se ştie că i-am văndut partea mea ce-au rămas de la tată-mieu de în sat de în Păuşeşti, toată, cătă 353 se va aleage de în cămpu, de în pădure, de în apă, cu vadure de moară şi de în seliştea satului şi de preste tot hotarul, însă fără o bucată de loc ce-am văndut lu Tudor Grecul şi fără 8 fîlci de loc, ce-am văndut altora. Iar alt toată ocina o am văndut Simei logofăt derept 6.000 bani gata. Şi am văndut de a mea bună voe fără neci o silă şi cu ştirea tuturor rudelor meale şi a tuturor megiaşilor de înprejurul locului şi cu ştirea a tot divanul. Şi mărturie încă am pus: Dumitru ... vistier şi Radul şi Para logofeţii ... vistierie şi de în megiaşi, anume: popa Ghin ... Rămnic şi Mateiu clucer şi Tudor de în Bojoran şi Stanciul şi Oprea de acolea şi de în Păuşeşti Vladul Răspopul şi Stănilă. Şi am văndut să-i fie moşie stătătoare. Şi am luat toţi banii deplin la măna mea. ... 18 ... 7132 1623. Dumitru ... vistier. ... Radul ... Bărbuleşti. Şerban logofăt ... Hierăşti. ... DIR, B, IV, nr. 360, p. 352-353. 1623 Noembrie 23.ŢR 354 ... şi feciorilor ei, anume Dumitraşco ... Ivaşco, ca să fie în pace şi slobodă de cătră Tudor logofet şi de cătră Dragomir postelnic de Vlădeani şe de cătră feciorii lor, pentru căndu au fost în zilele lu Şerban voevod, iară Tudor logofăt şi cu frate-său 355 Dragomirpostelnic fost-au pus zălog satul Hocneştii cu satul Băneştii, partea loru toată, de preste tot hotarul, la Stanciul logofătul de Cepari, derept 220 de galbeni şi de în cămpu şi de în pădure şi de în apă şi cu rumănii de pretutindinilea căt se va aleage, şi i-au ţinut zălog. Iar căndu au fost în zilele părintelui domnie meale Io Radul ... iar Stanciul logofătul, el au căzut în datorie şe au mănat cu carte domnească de au întrebat pre Tudor logofătul şi pre Dragomir postelnicul, scumpăraşi-voru moşiile ce sănt mai sus scrise, au cum le iaste voia ? Ei au zis că nu pot să le scumpăre, ce au zis să fie volnic Stanciul logofătul a le vende unde va putea. Deci, după aceaia, Stanciul logofet de Cepari, el au văndut satul Hocneştii şi satul Băneştii, jupăneasei Mariei de Albeşti şi fiiu-său Predei, să-i fie moşie. Iar căndu au fost acum, în zilele domnii meale, după moartea Stanciului logofătul Cepariul, iară Tudor logofet şi frate-său Tudor postelnic de Vlădeani ei se-au sculat de-au venit în pără, înnaintea domnii meale, cu jupăneasa Dobra de Cepari şi cu feciorii ei, şi aşa părăia Tudor logofăt şi frate-său Dragomir postelnic de Vlădeani, cum nu i-au întrebat căndu au văndut aceale sate. Iat boiarinul domniei meale, jupan Papa ... el au mărturisit înnaintea domnii meale, în divan, cum se-au mărturisit Tudor logofăt şi Dragomir postelnic, cum ei nu pot scumpăra aceaste sate ce zic mai sus. Şi au fost mulţi boieri, anume: Stoica logofăt de Tărăceani şi Oprea logofăt de Rătivoeşti şi de Sălătruc, Stanciul ... armaş de au mărturisit şi ei cum n-au vrut să-şi scumpere moşiile, ce au rămas Tudor logofăt şi Dragomir postelnic de leage denaintea domnii meale. Derept aceaia, am dat domnia mea jupăneasei Dobrei de Cepari, ca să fie în pace şi slobodă şi ia şi feciorii ei, de cătră boiarii de Vlădeani şi de către feciorii lor, nimica val să nu mai aibă, ce să aibă bună pace. ... 23 ... 7132 1623. .... DIR, B, IV, nr. 362, p. 354-355. 1623 Noembrie 23.ŢR 355 Scris-am eu, jupan Manolache ... postelnic aciasta a noastră carte, cum să se ştie c-am fost trimes de domnu nostru de să caut pîntru rîndul unor 356 mori ce sînt la Glina ale jupanului Cernicăi vornecului şi ale lu Turturea peharnic, păntru c-au avut pîră cu egumenul Athanasie de la mănăstirea sveta Troiţa. Deci aşa părăia egumenul Athanasie de au zis c-au fost abătut apa pre altă gărlă. Deci au strănsu boiari de pre înprejurul locului anume Seman judeţ ... Bucureşti ... Mitre postelnic ... Dragomireşti ... Scorea logofăt ... Uscaţi ... Marco ... Căzăneşti ... Coman logofăt ... Crasani ... Frăţilă logofăt ... Oreşti ... Dumitru ... Bobeşti ... meşteri anume Miho şi Dragomir ... Bucureşti ... Paraschiva ... Bobeşti ... Armeanciu ... Dragomireşti ... Zărnă ... Popeşti ... Drăjan ... Buciumeani. Deci au înblat aceşti boiari şi aceşti meşteri de înpreună cu jupănul Manolache postelnic ce-s mai sus şi au căutat şi au adevărat cum au fost morile lu Turturea peharnic puse mai sus. Deci a tocmit aceşti boiari şi aceşti meşteri şi au lăsat cum să-ş mai pogoare Turturea peharnic morile mai jos pre măsura căt s-au dat aceşti boiari şi aceşti meşteri şi să facă jupănul Cerneca vornecul morii înjugate cu morile lu Turturea peharnic tot pre aceaa măsură căt au dat aceşti boiari şi aceşti meşteri. Iar de vor mai nălţa morile să le pue mai sus de cum au dat aceşti boiari şi aceşti meşteri măsura. Iar călugării să fie volnici să tae zăgasul. Aşa am tocmit şi aşa am adevărat. ... popa Tatomir din Socotiţi, ... Noembrie ... 23, ... 7132 1623. DIR, B, IV, nr. 363, p. 355-356. 1623 Noembrie 29.ŢR 357 ... meghiaş ai Savei călugărul de la mănăstirea den Vale şi ai lu Dumitru de Piteşti anume den Piteşti, Andreiu judeţul ... Bojichi ... Dărmăneşti, Radoslav ... Davideşti Vladul logofăt ca să caute şi să adevereze pentru Stan Ţiganul, cănd se-au Stan Ţigan fost-au boiarii de Piscani vii au n-au fost vreunul den boiari. De vor fi fost boiarii vii, să ţie Dumitru pre Stan Ţiganul, iar de vor fi fost morţi, să-l ţie mînăstirea. 358 Cum vor afla cu sufletele lor, aşa să mărturisească. Şi Ivan portar, ... 29 ... 7132 1623 ... DIR, B, IV, nr. 365, p. 357-358. 1623 Decembrie 3.ŢR ... Bunei, feciorul Vălcului logofet ... Orbeasca, ca să fie volnic cu ciastă carte a domnii meale să-ş ia 1 rumîn de la Spinciul Tărgovişti sau 3000 de bani pentru că au văndut Spinciul neşte rumîni ai lui, de în Vălcana, Vălcului logofătul, tatul Bunei. Deci alalţi rumîni i-au fost cu pace iar un rumîn nu i-au fost cu pace, căce au fost dorobanţu slujtoriu de în zilele Mihaiu voevod. Deci au venit de se-au părît de faţă şi Spinciul şi Bunea dorobamţul înnaintea domnii meale în divan. Dearept aceia domnia mea am judecat şi am lăsat pre dorobanţul să fie în paci, iară Bunea să fie volnic să-ş ia de la Spinciul alt rumîn pentru dorobanţu, iar de nu se va îndura de rumîn, nici va avea rumăn să-i dea, iar domnia mea am socotit ce va face partea acelui rumîn den cîţi bani ce au fost luoat Spinciul de la Vălcul logofătul să aib-a întoarce Spinciul Bunei, însă aceaste 3000 de bani ce sănt mai sus scrise pentru dorobanţu şi de nimenilea opreală să n-aibă. ... 3 ... 7132 1623. .... DIR, B, IV, nr. 366, p. 358. 1623 Decembrie 5.ŢR ... Scrs-am noi bătrînii oraşului şi judeţul Gherghi cu 12 părgari de în oraş de în Ramnicu, aciasta a nostră carte acestui om, anume Bolovan ... Titiştii, ca să fie înn pace şi slobod de rumînie şi el şi feciorii lui şi nepoţi lui şi cini să va tragi de în sămînţa lui, pentru că au fost rumîn lu Chisar, ficiorul comisului Chircăi de înn Ruda. 359 Deci s-au tocmit Chisar cu Bolovan de înn Titişte de a lor bună voe, cum de sî să scumpere Bolovan de la Chirsar înn bani şe s-au tocmit şi au dat Bolovan aspri 17.000 şi 2 iape şi o noatin. Şi s-au datu aceşti bani şi aceaste bucaţi în măna lu Chisar, feciorul comisului Chircăi şi i-au slobozit înnsă şi schimbîtoarea de la văru-său Dragomir, iaste şi moara sî fii a lu Bolovan. Şi i-au mai datu de înn sîliştea lu Păsîţilă jumătate. Numai atît i-au dat şi se-au tocmit de a lor bună voe şi de înnaintea tuturor omenii buni. Şi mărturii au fost: Costandin postelnic............ ... Ruda, Stanciul ... Sălătruc, Duca ... Del, Neagoi Holăbăscul, Dragomir, Ivan, Stan, Gorcil, Onci. Şi au luat bani în casa lu Seman. ... 5 ... 7132 1623 ... Mihăil. DIR, B, IV, nr. 367, p. 358-359. 1623 Decembrie 5.ŢR 359 Scriş eu Chisar peharnic ... Ruda, ... Chirca comis acest al mieu zapis acestui om ... Bolovan ... Titeşti, ca sî fie în paci şi slobod de rumînie, pentru că l-am lăsat eu, înnsă numai prea el şi cu feciorie cîţi dumnezîu va lăsa, însă fără de fraţi şi fără de nepoţi şi fără ocenă. Insî numai e-m dat schimbătura de la văru mieu Dragomir, însă pre acea schimbîturî iastea şi o moră şi locul de la Frasîn însă o levadea sî fi a lui şi de seleştea lu Păsăţăl jumîtate, numai atît i-am dat iar de ocină nimic să nu aibî nemenea treabî, ci ial; iar el me-u dat bani 17.000 gata şi 4 iapea. Şi m-am tocmit de a mea bună voe. Mărturii încî au fost: Costanden postelnic ... Ruda şi Stanciul logofăt ... Sălătruc, Duca ... Del, Negoi Holobescul, Dragomirul, Isar. Şi-am loat bani în casa lu Seman. ..., Chisar peharnic ... 5 ... 7132 1623. Scris-am eu, Dragomir de Şuici, ginerele lu Dragomir de în Rada, cum să să ştie că am schibantu locol de la moră pre locol de în şăsul Groiuşuorelor, de am schimbat eu Dragomir cu Bolovan de Titeşti, pentru căci am schimbat au am dăruit eu Bolovan 190 de bani lu Dragomir. Mărturie Titeşti tot satul, anume: popa Lazăr şi băde Stoica ... Mitria şi Stan păcurariul ... Ştefan ... Negoe de Brătivoeşti. DIR, B, IV, nr. 368, p. 359. 1623 Decembrie 9.ŢR 360 Sî sî ştie cum a vîndut Stanca şi Radul un loc di vie ... Cîineşti alăturea cu popa Albul şi l-au vîndut Vladului pre un bou ş-au priţuit boul, diript 1200 di aspri şi 9 obroaci di grîu. Şi mărturii anume: Neagoi şi Drîghici şi Dan şi Tudor şi Milcul ... Ilie. Aşa sî sî ştii cum am cumpîrat eu Cîrstiian şi cu jupîneasa-m, cu Marie, aciastî vii ci-i mai sus scris di la Oprea şi di la Stanciul şi di la Drăghici şi o am tocmit, diript 3700 di aspri cu adîlmaşul. Şi la aciastă tocmeală au fost popa Albul şi Radul popii şi Botoe şi Vîlcul ... Vlaia ... Vladul ... Stanciul ... Ciucul ... Pitco ... Ivan ... Chirca şi din Zeatreani Lipădat logofăt ... Stoica ... Prida şi den Şirineasa popa Nicula şi din Lîpuşata popa Dumitru şi Lipădat. Şi au vîndut acişti oamini ci sînt mai sus scrişi aciastă vie di a lor bunăvoe, însă cît au fost pus di Vladul pri garduri şi di la deal pînă în copaci. ... Dicembrie ... 9, ... 7132 1623. Şi ci am dat pri aciasti vii au fost banii a jupînesii ai Mariei. DIR, B, VI, nr. 369, p. 360. 1623 Decembrie 14, Tîrgovişte.ŢR 361 Adecă scris-am noi megiiaşi şi toţi moşteanii satului din Scurteşti den judeţul Buzăului, însă anume: Oancea şi Neagul şi cu toţi fraţii noştre den hotarul lui Parăngă şi Gurban şi Ursu şi Marin şi Oprea al călugărului şi cu toţi fraţii noştri den hotarul Grabicinescu şi Neanciul şi Vladul şi Neagoe Tărchilă şi Stoica şi cu toţi fraţii noştre den hotarul Stoii, acesta al nostru zapis cum să se ştie că ne-am socotit şi ne-am voit noi, de a noastră bună voe, toţi, moşteanii satului şi bătrăni şi tinerii dentr-aceaste trei hotară, de am văndut noi toţi de a noastră bună voe, fără de nicio silă, jupănului Dumitru ... vistiiar, 1 vad de moară, derept 5000 de bani gata, în satul nostru în Scurteşti, den hotarul de mijloc, ce se cheaamă Grabicinescu. Şi am vîndut noi de a noastră bună voe, toţi moşteanii satului dentr-aceaste trei hotară ce săntu mai sus scrise şi cu ştirea tuturor fraţilor noştri şi rudeniia noastră, ca să-i fie jupănului Domitru ... vistiiar de moşie, lui şi feciorilor şi nepoţilor şi strenepoţilor, nimenilea den oamenii noştri sau den sămănţa noastră să nu aibă a strica şi a sparge această tocmeală a noastră, ce am făcut. Iar noi moşteanii satului dentr-aceaste trei hotare să avem a ne facerea mori toţi înpreună în vadul cel de sus den hotarul Stoii şi în vadul cel de jos den hotarul Parăngăi, să fim noi moşteanii satului dentr-aceaste trei hotare, toţi fraţi pre aceaste 2 vaduri de moară. Şi la tocmeala noastră se-au tămplat de-au fost mulţi boiari mărturie: jupan Fiera ... vistier ... jupan Gligorie ... comis ... jupan Ianache ... portar ... Anghel lofofăt ... Buzău ... Buta logofăt ... Ţigăneşti ... Mihai peharnic ... Bueşti ... Marco peharnic ... Brătiiani. Aceasta scriem şi mărturisim ce acesta zapis al nostru şi să fie la măna jupănului Dumitru ... vistier de credinţă. ... 14 ... 7132 1623. Gligorie comis. Ianachi portar. Anghel logofăt ... Buzău. Buta logofăt. Mihai peharnic. DIR, B, IV, nr. 371, p. 361. 1624 Ianuarie 8.ŢR 366 ... ce se cheamă Arhanghil, de sus de Rîmnic, ce este hramul arhistratega Mihail, ca sî fii în pace şi slobod de dijmî de stupi şi de gorştini de oi şi de porci şi de vinăriciu, păntru cî i-am ertat domnea mea, pîntru că aşa au spus egumenul Sărafim cum au fost ertaţi de toţi domnii carii au fost mai deinte vreami. Şi au fostu avutu şi cărţile altor domni ce au fost mai deinte vreame cu blîstîmu cum sî fie în pace sfînta mînăstire ce e mai sus scrisă de cele dîjdi ce e mai sus zis; deci cînd au fost Ungurii în ţară, ei au prîdatu mînăstire de au luatu bucatele şi au luatu şi cîrţilea de în sfînta mînăstire. Aşa au mărturisit şi au spus egumenul nainte domnei meali. Dereptu aceia, domnea mea am cătat de am ertat şi domnea mea de ceste dîjdi ce-s mai sus zise, cum au fost-o ertat şi de alalţi domni. Şi am dat domnea mea sventei mînîstiri ce-i mai sus scrîsă ca sî fii în paci şi slobod de ceste dîjdi ce-s mai sus zise. 367 Dereptu aceia şi voi slugili domnii meali carii viţi fi de cele slujbe într-acel judeţ, în pace sî-i lîsaţ, cum ieste învîţătura domnei meali. ... 8 ... 7132 1624. .... DIR, B, IV, nr. 376, p. 366-367. 1624 Ianuarie 11.ŢR 370 ... pentru că au venit părintele egumenul.................. de la mănăstirea domniei meale sviata Troiţă de la Bucureşti înaintea domnii meale de se-au jeluit de megiiaşi de în Văcăreşti cum neacă morile mănăstirii cu morile lor. Derept aceaia, domniia mea am ales de am trimes pre credincios boiarinul domnii meale Manolachi al doilea postelnic, de să străngă boiari şi meşteri de pre împrejur să vază cine pre cine neacă. Deci au strănsu boiari şi oameni buni, anume: Seman judeţul de Bucureşti şi Mitrea postelnic de Dragomireşti şi Scorea logofăt de Uscaţi şi Marco de Căzăneşti şi Marco logofăt de Crasani şi Frăţilă logofăt de Oereşti şi Dumitru de Bobeşti şi Miho meşterul şi Dragomir meşter de Bucureşti şi Paraschiva de Bobeşti şi Armeanciul de Dragomirreşti şi Zărnă de Popeşti şi Drăgan de Buciumeani, de-au umblat şi au văzut şi au adeverit cu sufletele lor cum au necat Văcăreştii morile mănăstirii. Deci le-au tăiat, ca să-şi facă mori mai jos, să nu se neace unii cu alalţi. 371 Derept aceaia, să fie de acum călugării în pace de către satul Văcăreştii, să n-aibă treabă unii cu alalţi, căci au fost necat Văcăreştii pre călugării, că am văzut domnia mea şi cartea boiarilor de mărturie, cum scrie mai sus. ... 11 ... 7132 1624. .... DIR, B, IV, nr. 379, p. 370-371. 1624 Ianuarie 14.ŢR 376 Scris-am noi, Nicola şi Arca, acest al nostru zapis sventie mănăstirea Tismenei, pentru că au lăsat măică noastră Mărina să se îngrope la 377 mănăstirea şi ş-au dat parte ei de moşie de la Roşiia şi de la Runcurel cîtă să vă aleage de în cîmp şi de în pădure preste totu hotarul, de noi încă să fie dată. Şi încă am mai dat 1 sfită să fie maică nostre pomeană şi sfintei mănăstire moşie moştenire şi ohabnică. Iar cine să va afla de ruda noastră să întorcă acestă tocmela ci am tocmit cu părinţii de în sfînta mănăstire, să fie proclet şi anathima de domnul dumnezeu şi de ... şi de 318 svinţi părinţi de Nechii. Mărturie este: Staico popa de în Dărmocsa, de în tîrg, Andriţa şi Gherghi, Pavel, feciorul lu Udrişte şi jupăneasa Dochiia şi jupăneasa Anuca şi fie-său Stoica de Şămoneşti şi Atanasie unche-său. ... 14 ... 7132 1624. Eu Nicola. Eu Arca. Pe verso: Gorj de Ploştină. DIR, B, IV, nr. 385, p. 376-377. 1624 Ianuarie 24ŢR 378 Eu Radul postelnicul şi fii-său Preda, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, cum să se ştie cănd au cumpărat Muşat postealnicul satul Muşeteştii 379 de la călugării de la mănăstire de la Bucovăţ, de lîngă Craiuva, venit-au de ne-au întrăbat, putea-vom să cumpărăm noi satul Muşeteşti, au no vom putea; noi n-am putut să cumpărăm, ce l-am slobozit de a noastră bunăvoe, de au cumpărat. Deci, pentru mai mare credinţă, am făcut acest zapis, ca să fie la măna lui. Şi căndu ne-au întrebat, ne-au şi dăruit cu o păreache de de nădragi de grana şi cu un şlic căptuşit cu jder. Şi au fost şi boiari mărturie, anume: Stoica logofătul Tărăceanul ... Albul comis ... Cărstea logofăt Buciumenul ... Şteful postelnic ... Berileşi ... Tudor stolnic ... Topoloveani. Aşa să se ştie. ... 24 ... 7132 1624. Stoica logofăt.Preda postelnic. Albul comis.... Steful postelnic. Radul postelnic.... Cărstea logofăt. DIR, B, IV, nr. 388, p. 378-379. 1624 Februarie 7.ŢR 380 ... ca să fie volnic cu această carte a domnii 381 meale să ia 6 boi de la satele cealea ce au tăiat braniştea de în Ciumernic, a jupăneasei Grajdanei, şi au fost sărit preste cartea domnii mele, să aducă aceşti boi la domnia mea. Şi iar pre care om vor mai prinde tăindu braniştea de la Ciumernic, să-i ia carul cu boii şi săcurile şi să-l globească, cum au fost leagea, ce feliu de om va fi. Şi nimenilea să nu se ispitească a sări preste ceastă carte a domnii meale. ... ... Aslan ... ... Februarie 7 ... văleat 7132 1624. DIR, B, IV, nr. 390, p. 380-381. 1624 Februarie 22.ŢR 382 Adecă noi, megiaşii din sat din Micşani, pre nume Neagoe Cofariul ... Manea Scobea ... Barbul Vănă ... Dragomir Oaleşte vătah ... Mircea ... Tatul ... Danciul ... Negoe, scriem şi mărturisim cu acesta zapis al nostru, să hie de mare credinţă la măna Jipei postelnic ... Verneşti pentru neşte moşie ci o au fost cumpărat jupăneasa Dobromira în satul Micşani şi în Beaci, din capul moşiei pănă în cap, de peste tot hotarul, partea lu Miţan toată. Intr-aaceia dumnealor şi-o au ţinut cu bună pace. Iar cănd au fost acum, în zilele domnului nostru Alixandru vodă, ... Rdul vodă, iar Măneci, ... Miţan, el au venit di se-au rugat noao, acestor megiiaşi carii sănt mai sus scrişi, de am mersu cu dinsul la Jipa postelnic de ne-am rugat ca să nu hie rumăn şi fără moşie, ce i-au dat dumnilui Jipa postelnic loc di casă şi di grădină în sat în Micşani. Iar într-alt 383 loc de peste tot să nu aibă nimic, ci să o ţie Jipa postelnic cu bună pace, pintru că o au văndut tată-său Miţan jupăneasei Dobromirei, di s-au scos capul di la mare nevoe, cum ştim şi noi cu sufletele nostre. Şi mărturisim şi această moşie au fost lu Miţan moşie direaptă, di moşie a lui, ci o au văndut, di s-au scos capul di la nevoe. Diriptu aceasta să o ţie Jipa posttelnic cu bună pace. Aceasta scriem şi mărturisim cu sufletele nostre. Şi pintru cridinţa ni-am pus deagitele în loc di peciţi. ... Fivruarie 22 ... văleat 7132 1624. Neagoe Mania Brbul, Dragomiru, Mircia, Tatu, Danciulu. DIR, B, IV, nr. 392, p. 328-383. 1624 Martie 10, Tîrgovişte.ŢR 385 Adecă eu, Serghie ieromonah, ce sămtu astăzi de mă aflu egumen la mănăstirea lu sventi Nicolaiu ce iaste lăngă Craiova, care iaste metoh la 386 mănastirea cea mare ce să cheamă a lu Varlaam den Ţeara Greciască, înpreună cu toţi părinţii cîţi să află astăzi aicea cu mine, mărturisim cu acest zapis al nostru cum au fost dat răposatul Drosul înpreună cu jupăineasa lui cea de întăiu, anume Rada, păntru sufletele lor şi păntru pomana lor la mănăstirea noastră ce iaste mai sus scrisă, toată partea lor den sat den Muşeteşti, den judeţul Argheşului, care sat fiindu departe de mănîstire ne era preste mănă de nu puteam să-l ţinem, nici aveam nice un folos de el. Păntru aciasta, noi de a noastră bună voe, fără nice o silă, cu ştirea tuturor părinţilor şi de aicea şi de la mănăstirea cea mare ce iaste mai sus zisă, l-am văndut dumnealui lu Muşat clucer pre bani gata, aspri 34.000, care bani i-am luat toţi deplin den măna dumnealui şi i-am trimis la mănăstirea cea mare a lu Varlaam, de a cumpărat acolo un metoh cu 12 pluguri la un loc, ce să cheamă Verenţi, ca să să afle să fie de hrană şi de folos mănăstirei, să fie moşie păntru moşie în locul Muşeteştilor. Şi iar am mai luat de la Muşat clucer cînd am fost în Tărgovişte de cheltuială, aspri 2000. Şi au cheltuit în Craiova, la tocmealî pre mîrturii şi pre aldămăşari, de i-au ospătat, iar bani 2000 şi au dăruit Stoicîi logofătului den Farcaş pîntru tocmala ce au făcut între noi grana coţi 5, fac iar bani 2000, fac preste tot cei de sus cu aceşti de jos, aspri 40.000. Şi avem tocmală cu dumnealui Muşat clucer cum în vreamea ce vor veni neguţătorii de la Alasona să-i aducem şi de la mănăstirea cea mare ce-i mai sus scrisă altu zapis ca şi acesta păntru mai mare credinţă şi adeverinţă. Iar acum, păntru mai mare tărie, am făcut acest zapis al nostru să fie în măna lu Muşat clucer, cum de acum înnainte să nu aibă nime dentru noi, nici den părinţii de la mănăstirea cea mare a lu Varlaam, a străca sau a amesteca aciastă tocmeală a noastră în veaci, căci am văndut de a noastră bună voe şi cu ştirea tuturor boiarilor şi megiiaşilor de pren prejur. Şi am întrebat şi pre Răducanul postelnic den Balomiteşti, carele iaste părtaş cu noi şi pre fiiu său Preda şi pre surorile lui şi pre toată rudeniia lor, şi nime n-au vrut să o cumpere, ce au lăsat de a lor voe de-au cumpărat Muşat clucer. Şi încă au dăruit Muşat clucer pre Preda cu o păreache de nădragi de grana şi cu un şlic de şocrălat roşu de jder. Iar să are vreaa cineva a să ispiti să ameastece aciastă tocmală de am făcut, ori fiecarele den ai noştri părinţi, acela să fie aforisit şi procleat şi anathema de domnu nostru Isus Hristos şi de maica preacista şi de 318 părinţi cei de la Nicheia şi de toţi svinţii. Şi pîntru mai mare credinţă punem şi peciata mănăstirei şi subscriem cu mănule noastre. Şi la aciastă tocmală au fost mulţi boiari mari şi mici neguţători mîrturie: întăiu jupan Aslan ... jupan Papa ..., jupan Parascheva ... logofăt, jupan Ivaşco ... jupan Mihalachi ... vistier, jupan Necula mare spătar, jupan Dumitrachi ... postelnic ... Bratul ... comis, Gheorghie ... peharnic, Goga ... armaş, Neagul 387 ... agă, 387 Dumitru ... vistier, Vladul peharnic, Gligorie comis, Radul ... Para logofeţi ... vistierie Stoica logofăt ... Farcaş, Gorgan peharnic, Mihăilă postelnic ... Văleani, Matei peharnic ... Brăncoveani, Pîtraşco postelnic, Mihaiu Ţănţăreanul, Dumitru ... Filiiaş, Oancea logofăt şi neguţătorii ... Craiuva: Iane a lu Gherghe, Conti a Procîi, Ghioca a lu Pană, Dima Saulea şi alţi oameni buni. Şi am scris eu, ... în cetate în Tîrgovişte ... 10 ... 7132 1624. Popa ... ... ... Necula ... apatar Paraschiva ... logofăt.Vladul peharnic. Ivaşco ... DIR, B, IV, nr. 395, p. 385-386-387. 1624 - 1629 Martie 12.ŢR ... Scris-am vlădicia me această carte a vlădiciei mele voao, boerilor carii sănteţi luaţi de căludări de la mănăstirea lui Mihail ... şi de logofăt Sima pentru răndul satului Grozaveştilor, cum să căutaţi şi să judecaţi cumu e dereptu avut-au călugării vro treabă cu acea ocină ce mai sus zis. Iară cine nu va grăi cu dirept, el să fie proclet şi afurisit. Aşijdire şi alţi megiaşi din prejur, ori mirean ori călugăr, cine va şti mai bine şi nu va mărturisi cumu e cu direptul, el să fie procleat şi afurisit de domnul nostru Isus Hristos şi de ... şi de vlădicia mea, că aşa vă am zis vlădicia mea. .... DIR, B, IV, nr. 396, p. 387. 1624 Martie 4.ŢR Jupîneasa Maria băneasa şi jupan Gheorghie mare peharnic, scris-amu acesta al nostru zapis cum sî să ştie cum că am dat mănăstirăi mitropolie 388 via căt am cumpărat de la Manolie pentru sufletul banului ca să fie moşie mănăstirii, căci că o am dat de a nostră bună voe. Şi pîntru mai mare credenţa pusu-nă-am şi peceţile noastră. ... 14 ... 7132 1624 Maria Băneasa .... DIR, B, IV, nr. 397, p. 387-388. 1624 Aprilie 6.ŢR 391 ... Scris-am eu, jupăneasa Calea, acesta a mea carte, comu să să ştie că am dat sfînta mănăstirea la Brăncovini, ce iaste hramul uspenie ... de a mea bună voe, 3 sălaşe de Ţigani 392 feciurie Radul căldărariul, anome: Nan Ţiganul cu Ţiganca-ş şi Ciuban Ţigan cu Ţiganca-ş şi Băra cu Ţiganca-ş şi cu feciurile lor, di i-am dat la sfînta mănăstirea pentru sufletul jupan Stanciului piharnic, jupăneasei Caleea şi pentru sufletul Radul şi al Mercăi, ca să fie pomeană la sfînta mănăstirea, iar cinea se va băga să spargă acista opmeană, să fie proclit şi anatima di 318 ... . Acesta să să ştie, amin. ... 6 ... 7132 1624. DIR, B, IV, nr. 402, p. 391-392. 1624 Aprilie 7.ŢR 392 ... ca să fie volnici cu cartea domnii meale şi cu sluga domnii meale anume................, să-şi ia ai lor Ţigani ce le se-au venit de înpărţeală, ce li se-au venit cănd au înpărţit cu nepoţii Vodei banul, cu Dona şi cu Mihaiu, carii pre unde-i vor afla vănduţi de Dona şi de Mihaiu, însă Ţiganii anume: Radul Ţigan cu Ţiganca-şi şi cu tot sălaşul ... Duţul Ţigan cu Ţiganca-şi şi cu tot sălaşul şi Liţu Ţigan cu Ţiganca-şi şi cu tot sălaşul ... Grier Ţigan cu sălaşul jumătate ... Necula Ţigan cu soru-sa Piţa, feciorii Neacşăi ... Vălsan Ţigan ... Goda ... Dumitru, feciori fetei Bordei, pentru că acişti Ţigani li se-au vinit de înpărţeală, ci să fie volnici cu cartea domnii meale şi cu sluga domnii meale, ci iaste mai sus scris, să şi-i ia ori unde-i vor afla vănduţi, viri la boiari, viri la ci om şi de nimenea oprealăsă n-aibă naintea cărţei domnii meale. Iar lor dă le va părea strămbu, ei se voe apuca de vănzători, unde ş-au dat banii. ... ... Aprilie 7 ... leat 7132 1624. ... DIR, B, IV, nr. 403, p. 392. 1624 Aprilie 10.ŢR 394 ... şi tuturor călugărilor căţi vor fi lăcuitori într-acest svăntu loc, ca să fie sfeantei mănăstiri tot vinăriciul, căt iaste pre ocina mănăstirii de la Văleani în dealul Piteştilor, partea domnească, pentru că m-am milostivit domnia mea de am miluit pre sveanta mănăstire cu vinăriciul domnescu, ca să fie mănăstirii întărire şi de hrană, să n-aibă nimenilea treabă a luoa vinărici, fără numai călugării de în mănăstire de la Tutana. Derept aceaia şi voi vinăricearilor, carii veţi fi pre dealul Piteştilor, în vreame ce veţi vedea cartea domnii meale, iar voi înncă să căutaţi în pace să lăsaţi şi nimica să nu învăluiţi pentru vinăriciul partea domnească, că l-am dat domnia mea milă mănăstirii cum scrie mai sus, să fie pre seama călugărilor. ... ... 10 ... 7132 1624. ... Io Alexandru voevod. DIR, B, IV, nr. 405, p. 394. 1624 Aprilie 12.ŢR 395 ... jupăneasei Mariei de Albeşti şi slugii meale Preda postelnic, ca să fie 396 volnici cu această carte a domnii meale să-şi ţie neşte rumăni de în Hohneşti, anume Oprea, feciorul Radului şi Stănislav, feciorul lu Văsiiu, şi de în Băneşti, Oancea, feciorul lu Dragomir, pentru că aceşti rumăni fost-au de moşie ai boiarilor de Vlădeani, de moşie, ce i-au fost pus zălog la Cepariul. Apoi Cepariul au văndut aceşti rumăni jupăneasei Mariei şi fiiu-său Predei postelnic în zilele părintelui domnii meale Io Radul voevod. Iar căndu au fost acum în zilele domnii meale, se-au rădicat cu pără călugării de în Robaia şi cu satul Cerbureanii, ca să scoaţă pre aceşti rumăni den măna jupăneasei Mariei, şi neavînd ei nici un lucru şi au venit de se-au părăt de faţă înnaintea domnii meale, la divan. Şi aşa părăia călugării şi satul Cerbureani, cum aceşti rumăni n-au născut pre moşia lor de în Hohneşti şi de în Băneşti, ce părăia cum au mersu mumănile lor greale cu dinşii, în satul călugărilor, în Robaia şi în Cerbureani. Intr-aceia domnia mea am judecat pre dirept şi pre leage, cu toţi cinstiţii deregătorii domnii meale şi am adevărat domnia mea cum au fost merşi de în zilele lu Şerban voevod şi cum au fost de moşie rumăni boiarilor de în Vlădeani. Ce au umblat călugării de Cerbureani, ca doară ar putea scoate aceşti oameni de în rumănie. Deci au rămas călugăării şi Cerbureanii şi aceşti rumăni ce scriu mai sus, de leage şi de judecată denaintea domnii meale. Derept aceaia am dat domnia mea jupăneasei Mariei şi Predei postelnic, ca să le fie aceşti rumăni moşie, lor şi feciorilor şi de nimenilea opreală să n-aibă. ... 12 ... văleat 7132 1624. Pe verso: Carte de rămasu puntru Once şi Opre şi Stenislavu, Hocneşti, Băneşti. DIR, B, IV, nr. 407, p. 395-396. 1624 Aprilie 15.ŢR 398 Scris-am noi Nan şi Hrizan, nepoţii Dragului portarul, cum am văndut noi parte de oţena nostra la Muscelul Sărăcii a lui dumnialui Gligorie ... comis, ca să hie lui moşie stîtornica, însă parte nostra care a fostu a unchiul nostru Dragului Robului portarul. Şi o am văndut noi cu bună voia nostră, derept 80 de galbeni cu viile şi den cămpu şi den pădure şi den apă şi despre tot hotarul. Şi păntru mai mare credinţă pusu-ni-am şi degetele mai zos. ... Aprilie în 15, ... 7132 1624. Eu Nan Eu Hrizan DIR, B, IV, nr. 410, p. 398. 1624 Aprilie 20.ŢR 399 ... Neagului cu frate-său Gherghe, feciorii lu Mihaiu de în Tărgşor, ca să fie volnici cu ceastă carte a domnii meale, să-şi ţie neşte ocină de la Caţavei, căt se va aleage preste tot locul, care ocină au fost cumpărată de Mihaiu, tatăl Neagului şi a lu Gherghe, în zilele lu Şerban voevod, de la Crăciiun, tatăl lu Sin de în Ploeştori şi sănt de atunce........ de ani şi tot o au ţinut cu bună pace. Iară căndu au fost acum în zilele domnii meale, după moartea lu Mihaiu şi a lu Crăciun, iar Sin, feciorul lui Crăciun de Ploeştori şi cu văru-său Ivan, ei se-au rădicat cu pără pentru această ocină de la Caţavei, ce scrie mai sus, şi au venit Sin şi Ivan înnaintea domnii meale, de se-au părăt de faţă cu 400 Neagul şi cu frate-său Gherghe şi aşa părăia Sin şi cu Ivan, cum n-au fost cumpărat Mihaiu această ocină de la Crăciun, nici au dat bani, ce o au înpresurat fără direptate. Intr-aceaia, domnia mea am judecat pre dirept şi pre leage şi am dat domnia mea lu Sin şi lu Ivan leage, 12 megiiaşi, ca să jure cum n-au fost cumpărat Mihaiu ocina de în Caţavei, de la Crăciun şi să spargă cartea lu Şerban voevod, ce avea Neagul şi Gherghe, de cumpărătoare pre ocina de la Caţavei. Deci Sin şi Ivan nu se-au putut apuca de leage, ce au fugit şi au rămas Sin şi Ivan de leage şi de judecată, denaintea domnii meale. Derept aceaia am dat dumnia mea Neagului şi lu Gherghe ca să-şi ţie ocina de la Caţavei, cum o au fost cumpărat şi cum le citeaşte cartea lu Şerban voevod şi de nimenilea opreală să n-aibă, ce să le fie moşie. ... Şi ispravnic Paraschiva ... logofet. ... Lepădat ... 20 ... văleat 7132 1624 .... Pe verso: De la Caţaavei ... Blejoi ... Caţavei toată o ocinea alăturea otavă. DIR, B, IV, nr. 412, p. 399-400. 1624 Aprilie 20.ŢR Eu Anca, fata lui Negruş den Căndeşti, şi cu feciorii noştre anume cu Ilie şi cu Ţugule şi cu Mircea, scriem şi mărturisim cu acesta zapis al nostru cum amu văndutu popei lui Şerbu den Odobeani locul 3 pogoane de vie în dealul Căndeştelor şi 1 locu de casă şi cu 2 rozoare în cămpu unul în cămpul den josu, altul în cămpul den susu, dereptu 2000 de aaspri gata, Insă-i vendemu den partea lu Calin călugărul, căci că o au cumpărat Negruş, tatălu Ancăi, de la Calin călugărul, dereptu 2000 de aaspri gata, în zilele Mihnei voevod. Deci eu, Anca, cu feciorii miei, anume cu Ilie şi Ţugule şi cu Mircea, o vendemu, de bună voia noastră, popei lu Şerbu, ca să-i fie lui ocină de moşie şi feciorilor lui şi nepoţilor lui şi strenepoţilor lui, în vecie necletinaţi, amin. Şi aldămăşari oameni buni anume: popa Voico, feciorul popei Costei den Pălangă şi de Moşeşti, Banulu şi Stan şi Neagul şi Mircea, tot de acolo; şi den Zoreşti, Vlad Ţachiia şi din Tihuleşte, Nechita şi Ionaşco, feciorul Savei şi Serafim călugărul. Şi am scris eu popa Voico, în casa Nechitei, în Tifuleşti. Şi la aldămaş au băutu 4 veadră de vin. ... Aprilie 20 ... 7132 1624. DIR, B, IV, nr. 413, p. 400. 1624 Aprilie 21.ŢR 401 Mariia bănăsa scris-am aceasta al miu zapis cum să să ştii că am văndut vornecului Papae via de la Dunbravă, deriptu ughi 50, căci că această vii au fostu cumpărat de banul iar dupî moartea banului, căndu am plătit datoriia banului de la Huţă Moşi Ovreaiul, eu o-m văndut şi am dat aceşti bani într-acea datorii. Deci să-i fii dumnealui moşîi. Şi cîndu am fîcut aceastî tocmealî fost-au şi feciorul banului, Ghirghii pagarnic şi fratele banului, Necula spătar şi alţi mulţi buiari strieni. Şi păntru mai marea cridenţă, pos-am şi peceatea mea. ... 21 ... 7132 1624 Mariia băneaasaNenciul logofăt ...Stoica postelnic Paraschiva ... logofetNecula ... spatar mărturii. Calotă vornic... DIR, B, IV, nr. 414, p. 401. 1624 Iunie 8.ŢR 425 ... ca să fie în pace şi slobod de către frate-său Rustea pentru c-au venit de se-au părăt de faţă naintea domnii meale, pentru neşte bani ce-au fost căzut Rustea într-o cheltuială, d-au dat bani 7000, ci dintr-aceşti bani au dat Ştefan 3000 di bani din bucatele lui, iar 4000, el să li plătească, Rustea, c-au rămas de leage şi de judecată, denaintea domnii meale. Aşijderea şi tu, Rustă, să-ţi plăteşti banii, iară pri Ştefan să-l laşi în pace. Şi tu, Stroe, să-ţi cauţi banii la Rustea, iară pri Ştefan să-l laşi în pace. ... 8 ... 7132 1624 .... DIR, B, IV, nr. 435, p. 425. 1624 Iunie 9.ŢR 426 ... voa părcălabilor den Tărgul Jiiului. Dup-aceaia vă grăesc domnia mea pentru răndul slugi domniei mele Mihai postelnic că aci cea se-au jeluit naintea domnii mealea pentru satul Borăştii cum l-aţi prădat de a-ţi luat multe bucate făr de nice o vină încă pentru pîră den zelele părintelui domniei mealea den a doa domnie în ce chip prădaţi voi sîracii de pre aunce fără cărţi domneşti şi fără cărţi domneşti şi fără nici o vină şi a cui învăţătură. In vreame ce veţi vedea cartea domniei mealea iar voi să căutaţi ce veţi lua din satul slugii domniei meale Mihaiu postelnic den Boreşti toate bucatele să le daţi îndărăt, nemic să nu mai opriţi nici să se mai plăngă de voi, că mare certare veţi avea de către domnia mea. ... 9 ... 7132 1624 .... DIR, B, IV, nr. 437, p. 426. 1624 Iunie 24.ŢR 431 ... părintelui Haralampie egumenul de la svănta mănăstire de în Sneagov, ca să fie vornic, cu această carte a dumnili meale, de să ţie toată partea de ocină de la Stupineani, care iaste dată şi miluită de jupîneasa de Glăvăneşti, încă mai de nainte vreame şi să fie volnic părintele egumenul să ia dijmă de la toţi oameni căţi vor fi arat pre acea ocină şi den păine şi den fîn şi den toate bucatele, cum au fost leagea şi mai denainte vreame. Şi nimea să nu oprească naintea cărţii domniei meale. ... 24 ... leat 7132 1624. ... Io Alexandru ... m. p. DIR, B, IV, nr. 441, p. 431. 1624 Iunie 27.ŢR 433 Sea se ştie acesta zapis al jupăneasei Ancîi şi al feciorului ei Paraschivei, cum au văndut o ocină de în sat de în Urecheşti partea Socolească stănjeni 66 şi ... şi de în Părticea stănjeni 33, de în Spanţovească, partea lu Crăciun stănjeni 24, ... partea lu Şerbu stănjeni 30, ... partea Radu Nebunealei stănjeni 12, ... de în partea Ventelească stănjeni 24 şi cu rumînii 434 anume Vlaicul ... Caliu ... Mircea şi Luscan ... Stanciul. Şi o au văndut jupăneasei Cneajnei vorneceasei, dereptu 50 de galbeni. Şi m-am şi înfrăţitu cu jupăneasa Anca. Deci i-am dat şi 1 plaşcă coţi 5 de grana, dereptu 2000 de bani şi 500. Şi o au văndut de a lor bună voe denaintea tututuror megiiaşilor de pre înprejurul locului. Şi mărturie săntu anume: Dumitru vestiiar şi Ionaşco comis ... Oprea logofăt, ... Săruleşti, Dobre logofăt ... Stanciul logofet ... Cărsteeneşti ... Belciugatul, Tudor ban şi Fratea ... Radul ... Nedealco logofăt ... Săcuiani, popa Soroviţi ... Bădica. ... popa Tatomir, ... 27 ... vă leat 7132 1624. DIR, B, IV, nr. 444, p. 433-434. 1624 Iulie 3, Tîrgovişte.ŢR 441 Adecă, eu Banciul de Tărăceani şi cu jupăneasa mea Stana, fata lui Staico de Suslăneşti, scris-am zapisul nostru la măna jupănului Aslan dvornicul şi în măna fiiu său lu Pătru slujerul să fie de mare credinţă ca să se ştie cum i-am văndut noi toată partea noastră de în Scrovişte a patra parte de preste tot satul şi de în cămpu şi de în pădure şi de în balta şi de preste tot hotarul căt se va aleage, însă i-am văndut ocina fără de rumăni, derept 5000 de bani gata, ca să le fie lor ocină moşie lor şi feciorilor. Şi au fost la tocmeala noastră mărturie: jupan Ivaşco ... Fiera ... vistier ... Dumitru vistier ... Nica postelnic ... Gherghe de Negoeşti şi Gherghe de Ungurei şi Ventilă fecior lui Ştirbeaiu de în Izvor şi Preda fecior lu Mihăilă de Băleani şi Stan Grama fecior popei lu Bărsan de în Vizurineasca. Aciasta mărturisim şi pentru mai mare credinţă pusu-ne-am mai sus numele şi mai jos peceţile. ... ... Lepădat logofăt ... Tîrgovişte ... 3 ... 1624 Fiera ... vistier. Ivaşco ... Eu Banciul şi Stana. Eu Gherghe mărturii. Eu Venîntilă mărturie. Nica. Lepădat logofet. DIR, B, IV, nr. 449, p. 441. 1624 Iulie 4, Tîrgovişte.ŢR 442 ... Gligorie comis, ca să aibă a hotără şi aleage de înpreună cu cei 12 boiari, ce sănt luaţi scrişi pre răvaş, ocina mănăstirei de la Bucureşti, hram sfîntul Nicolae şi cu rumănii de la Grozăveşti, să o aleagă şi să o hotărască despre Sima logofăt, căt se va aleage partea de ocină şi cu rumînii a Mitrei vornicul. Şi să aibă a căuta boiarenul domnii meale ce iaste mai sus scris de înpreună cu acei 12 boiari şi pentru morile de la Grozăveşti şi de la Sfrăceşti, să le tocmească care va fi mai sus să o pogoare mai jos să le aşaze să poată îmbla toate, să se hrănească toţi. ... 4 ... 7132 1624. .... DIR, B, IV, nr. 450, p. 442. 1624 Iulie 5.ŢR Scris-am eu, Vladul zugrav, al miu zapis jupanului Neculei mare vistiarului, cum să se ştie că i-amu văndut ocină în Dărmăneşti, însă parte jupănesei Stanei Ducoe, toată, den cămp şi den pădure şi den sileşte şi de apă şi rozore de vie 4 livede de pome 1 stănjini 40 şi mi-u dat aspri gata 2500. Şi iar am văndut eu, Vladul, parte lu Costantin, feciorul Neculei sulgerul şi o au dăruit banul Stanciului chihaioa, la morte lui, lu Costantin, ocină în Dărmăneşti, în cămp şi de apă şi-n pădure şi-n silişte şi rozore de vie 4 şi livede de pome 1, vare cîtă se va alege cu fraţii şi stănjini 40 fac 80 şi mi-u dat aspri gata 2500. ... 5 ... văleat 7132 1624. Mărturesesc eu vătah Sima ... Deduleşti. 443 Şi mărturie Radului Gramii ... Dălbăneşti. Eu Vladul. ... Nastea, mărturie. DIR, B, IV, nr. 451, p. 442-443. 1624 Iulie 8.ŢR 445 Adecă eu, Stroi den Cărtojani, scris-am zapisul nostru la măna lu Negoiţă postelnicul, com să ştie că i-am vîndutu partea mea de moşii denCărtujani den plasa den sus şi den ce den jos, den judeţul Vlăşcii, dreptu banii gata 2500. Şi o-m vîndot-o de a mea bună voi, fără nici o silă, ca să fii domnii loi moşii stătători ohabnic, loi şi feciorilor loi. Şi pentru cridinţă pus-umi-am piceteaa. Şi la tocmilă au fostu molţi megiiaşi, anome: popa Stoia ... Şărbu ... eu Stroi şi Stan lo Drighici ... Greacii ... Radul Bancului ... Ghimpeani. ... 8 ... 7132 1624. DIR, B, IV, nr. 453, p. 445. 1624 Iulie 17, Bucureşti.ŢR 447 ... Scris-am eu, Ianiu judeţul cu 12 părgare şi cu preoţei şi cu toţe bătrănei oraşului, de în oraş de în Bucureşti, acesta a noastră carte, aceştei sfenînte mănăstere sfeta Troiţă, ca de să fiie 2 locure de prăvălei cu prîvîleile făcute 448 aice în Bucureşte, peîntru că le-au cuînpărat egumenul Atănasei de la mănăstere de la sfeta Troiţă de la jupan Stanciul, de au dat 30 de galbene gata în mîna jupanului Stanciul. Iar jupanulu Stanciul le-au fost cuînpăratu aceste 2 locure de prăvălei de la jupanulu Ghiunea neguţătoriul de la Tîrgovişti, iar acum le-au văîndut jupan Stanciul aceste 2 locure de prăvălei ale lui, sfeîntei mănăstere sfeta Troiţă de alui bună voei, cu şterea tuturoru vecenelor şi de în sus şi de în josu. Şi au grăitu jupan Stanciul de cărţe ce au fost de la jupan Ghiunea, iale au peretu de răutate, iar de se voru afla, să le aducă la sfăînta mănăstere, la sfeta Troiţă şi cheltoiala bane...................... Dece amu făcut noie acesta a nostră carte sfeîntei mănăstere sfeta Troiţăca iai de să-i fie aceaste 2 locure de prăvălei ce au cuînpărat igumenul de la jupan Stanciul moşîia în vecei, iar cene va sparge acesta a nostră carte să fie blăstemat de 318 ... să-i e fie lăcoita cu Iuda şi cu Areiia .... Şi amu pus şi mărtorei, anume: păreîntele Arsenei arfimîîndret ... igumenul Măcarei de la mănăstere de la sfeta Catarena ... popa Borcea clesiariul ... popî Ivan ... Seman ce au fost judeţu ... Gherghe Cotrăcen ... Dumitru croitorul ... Costea grămătic. ... Dragomir logofătul de la Bucureşti ... 17 ... 7132 1624. DIR, B, IV, nr. 457, p. 447-448. 1624 Iulie 31.ŢR 450 ... Ion Crăstitel, ca sî-i fie în pace rumînaşii ce sînt împrejurul mînîstirei de dijmî de stupi şi de groştină de porci şi de oi, pîntru cî i-am ertat domniia mea de toate mîncăturili; cum au fost ertaţi şi mai denainte vreame, numai sî fie a posluşi la svînta mînîstire. Drept aceaia şi voi deregătorilor şi toate slugile domniei meale, carii veţi fi într-acest judeţ, în vreame ce veţi vedea cartea domniei meale, iar voi sî cîutaţi în pace sî-i lîsaţi nemic sî nu bîntuiţi rumînaşii ce sînt în prejurul avîntei mînăstire ce iaste mai sus zisă. ... 31 ... 7132 1624. ... Io Alexandru voevod m.p. A învăţat Anton Cămăreascul DIR, B, IV, nr. 460, p. 450. 1624 August 10.ŢR 451 ... rumăniloru de în Grozăveşti căţi veţi fi pre partea Mitrei vornicul. După aceaia, vă dau de ştire domnia mea pentru că au avut egumenul Melentie de la sfeanta mănăstire sviati Nicolae de la Bucureşti pără cu Sima logofătul aicea înnaintea domnii meale pentru satul Grozăneşti şi se-au părăt de faţă. Deci domnia mea am judecat cu devanul şi am dat domnia mea să ţie călugării partea a Mitrei vornicul, iar Sima logofet, el să ţie partea ai Mitroae vorniceasa căt se va aleage de în Grozăveşti. Derept aceaia, în vreame ce veţi vedea cartea domnii meale, iar voi să căutaţi căţi rumăni o veţi afla în partea a Mitrei vornicul, să ascultaţi de acum de egumenul Melentie, de ce o va da învăţătură, să fiţi pre seama mănăstirii. Iar Sima logofăt să n-aibă cu voi treabă, ce să-şi ţie rumănii lui, ai Mitroae, căţi se vor afla, că aşa i-am judecat domnia mea. Aciasta vă grăescu domnia mea. ... 10 ... 7132 1624. ... DIR, B, IV, nr. 461, p. 451. 1624 August 20.ŢR 451 ... jupîneasei Chiajnei vorniciasa Cernicăi vornecul şi ai featelor Cernicîi vornecul, ... Calea ... Neacşa, însî anume: Ivaşco ... Paraschiva ... logofăt ... Necola ... spatar ... Grigorie ... comis ... Tudor slujer ... Oncea logofăt să caute aceşti boiari şi să tocmeascî pre jupîneasa Chiajna vorniciasa cu featele Cernicîi vornecul pre bugate şi pre moşîi şi pre Ţigani şi pre cîrtiţili de moşîe şi de cumpîrîtoare ce vor fi avăndu cîştigate deînpreună cu Cernica vornecul şi pre tot ce vor fi avut amîndoi cîştigate deînpreună şi mult şi puţin, cum vor afla cu sufletele lor, aşa sî-i judece şi sî le tocmeascî şi pre cumpîrîtorili ce au avut Cernica vornic cîştigate cu Chiajna vorniceasa amîndoi deînpreunî, pre tot să-l tocmească. ... 20 ... leat 7132 1624. .... DIR, B, IV, nr. 462, p. 451. 1624 August 25.ŢR 452 Adecă noi şase boiari anume: Ivaşco ... Paraschiva ... logofăt ... Necola ... spătar ... Gligorie ... comis ... Tudor slujer ... Oancea logofăt carei am fost luoaţi de jupăneasa Chiajna vorniceasa vornecului Cernicăi şi cu featele vornecului Crenicăi, anume Calea ... Neacşa, pre răvaşăle domnu nostru Alexandru voevod, ca să le judecăm şi să le tocmim pre satele Cernicăi vornecul şi pre Ţigani şi pre tot ce au rămas de la Cernica vornecul. Deci noi am socotit şi am judecat cu sufletele noastre şi am dat satul Săcuianei cu casele şi cu moarele şi cu viili şi cu tot venitul, să fie pre mîna vorniciasei pănă în viaţa ei, iar după moartea ei să rămăe pre măinile Calei şi Neacşăi, featele Cernicăi vornecul, la sînge. Iar alte moşîi, sate şi Ţigani şi cu vii şi alte ce vor mai fi de într-acealea, întăi să scoaţă de într-ănsele să plătească toată datoria Cernicăi vornecul, iar ce le va mai rămînea să facă trei părţi; di o parte să fie pre măna vorniciasei, iar doa părţi să fie la featele Cernicăi vornecul. Deci vorniciasa cu partea ei să fie volnică să le dea cui va fie ei voia, iar părţili featelor să le fie lor de moşîe. Insă de în tot ce se va afla de la Cernica vornic, au multu au puţin, tot să înparţă în trei. Aşa am judecat şi le-am tocmit. ... 25 ... leat 7132 1624. Paraschiva logofet. Nicula ... spătar. Gligorie comis Tudor sulger. DIR, B, IV, nr. 463, p. 452. 1624 August 28.ŢR 454 ... ca să fie volnici călugării cu această carte a domnii meale să-şi ia vama de peaşte al zeacelea de la toţi vănătorii carii vor umbla vănănd peaşte pre ocina mănăstirii de în baltă de la Plosca .... Aşijderea să-şi ia vama de cărmă cum au fost leagea şi mai denainte vreame. Derept aceaia nimenilea să nu să isritească preste aciastă carte a domnii meale a opri pre călugări din ce le iaste partea mănăstirii, că acela om certare va avea, ce să-şi ia vama şi cărma cum scrie mai sus. ... 28 ... 7132 1624. ... DIR, B, IV, nr. 465, p. 454. 1624 August 28.ŢR 455 Adică eu, jupăneasă Ilina, jupăneasa Palalogăi logofăt ... Curiiacu, scris-am şi mărturisescu cu acista zapis al meu, ca să fii di marii cridinţă la măna fie-mea Pătranii, cum să se ştii căndu fu la pitrecaneia mea di morti, lăsatu-mu eu cu sufletul meu, fii-mea Pătranii un muniti, carii să cheamă Piscul Căinelui, dă pri apa Praovii, cari munte nu iasti amestiecat cu alti moşii, ce să trage din moşeele meale de zeastrie. Ci am socotit iar de l-am lăsatu fii-mea Pătranii, să-i fii şe ei de zeastrii. Şi am lăsatu eu, cu sufletul meu, com alte nemenii, sau alte rudenii ale nostre, să n-aibă nece o treabă, ori măcar şi din featile mealii. Şi am lăsat şi cu blestem: cine ar călca acesta zapis, cari am lăsat eu la moartea mea, să fii treclet şi afureset de 318 ... şi sufletul acelora să aibă a lăcui cu Iuda şi Areia la un loc. Şi pintru mai adivărată credinţă, me-am pus mai jos piceatea, ca să crează. ... 28 ... 7132 1624. Eu jupăneasa Ilina. DIR, B, IV, nr. 466, p. 455. 1624 August 29.ŢR 456 Scris-am eu, Tudor comnisul de Măldăreşti, acesta al mieu zapis să fie de mare credinţă la măna jupînului Hrizeai ... vistiiar, cum sî se ştie că i-am văndut eu Fundenii de pre Pasîre ce se cheamă Costiciu de lîngă Creţeşti, cu toot hotarul, den hotarul Crasanilor în latu pănă-n hotarul Creţeaştilor şi den apă şi de pădure şi cu toot cîmpul şi cu rumăni, anumea Costea şi frate-său Drăgan şi cu căţi rumăni se vor afla, că mi-au fost rumăni ai mei de moşie de acole, derept 18000 de bani gata. Şi i-am vîndut de bună voe a me această moşie ce e mai sus scrisă jupînului Hrizeai vistiiarul să-i fie de moşie neclentită, fără nici o gălceavă. Şi am pus şi mărturii cum să n-aibă nici ficiorii mii nice din rudile melea nice o trebă că i o am vîndut eu de bună voe a mea, cu ştire tuturora boiarilor. Mărturie am pus de mare credinţă: de Doiceşti, Danciul vatah ... Radul 457 logofăt, ... Cărsteaineşti, Stanciul logofăt, ... Băbeni, Zahariia logofet, ... Cacova, Buelă ... Izvor, Tudor comisul şi Harvat spătar, ... Căineşti, Stan logofăt ... Tărgovişte, jupănul Ghine ... jupan Stanciul Pustiiul ... jupan Ilie, ... Stroeşti, Mogoşu vătah. Şi am pus şi blăstem să fie blăstimat cu dumnezeu şi de 318 ... ce-s ... Nechiia ... să se judece cu Iuda şi cu Ariia cene va vre să strice tocmeala mea. ... Spiridon logofăt, ... 29 ... 7132 1624. Papa .... Badea ... logofăt. Eu Thudur comis. Paraschiva logofet. DIR, B, IV, nr. 468, p. 456-457. 1624 Septembrie 8.ŢR 457 Adecî noi, Nedealco comisul şi cu jupăneasa mea Nedealea, nepoată de soră Părvului logofăt, scris-am acesta al nostru zapis sî fie cu credinţă la măna jupănului Mattheiu cliucer şi a jupăneasei lui Păunei, fata lu Dragomir postelnic ... Vlădeani, ca să se ştie cum noi singuri de întru inema noastră am cugetat, căci dumnezeu feciori de în trupul nostru nu ne-au dat, să avem, neci feate; deci de în toate rudele noastre luat-am şi cu dragoste am priimit de-am făcut să ne fie jupăneasa Păuna fată de suflet cu toată voia noastră şi o am dăruit la vreame de logodnă, cănd o am logodit cu jupănul Matthei cliucer de i-am dat casele de în Coteşti cu îngrădişul casei şi cu pomii şi cu pivniţa şi cu trei livezi care sănt lăngă hotarul Vlădeanilor, ce-au fost ale unchiu nostru Părvului logofăt, să-i fie moşie lor şi feciorilor, iar noao şi unchiu nostru Părvului logofăt pomeană de veacie. Şi le-am dăruit aceaste moşii de bună voia noastră şi fără neci o silă şi denaintea părintelui vlădicăi Lucăi şi denaintea lu Parthenie episcupul şi a 458 tuturor deregătorilor domnu nostru anume: jupan Papa ... vornic ... Stoica ... logofăt şi Fiera vistier ... Dumitru ... vistier ... Radul logofăt ... Sima logofăt ... Para logofăt ... Tudor slujer Rudeanul ... Grama cern. clucer. Şi am pus şi blăstem: carele de ruda noastră va vrea să strice aciasta a noastră tocmeală după petreacerea noastră acela să fie trăclet şi afurisit ... 318 ... Nichei şi să lăcuiască cu Iuda şi cu Aria. Şi pentru mai mare credinţă pus-am şi peceatea noastră. Aciasta să se ştie adevărat. ... Şerban logofăt ... Tărgovişte ... Septembrie 8 ... 7132 1624 Papa ... Tudor slujer Nedealea comisoe. Necula ... spătar. Para logofăt .... DIR, B, IV, nr. 470, p. 457-458. 1624 Septembrie 11.ŢR 460 Sris-am eu, Stanca, jupîneasa lu Grozav postelnic, acesta al miu zapis sî fie de credinţă la mîna Badeai logofătul de în Argeş, cum sî sî ştie că am vîndutu ocina de în sat de Eşciori cît sî va aleage toată şe de în selişte şe de în cămpu şe de în pădurea şe de în apă, de preste tot hotarul. Şe acestî ocină fostu-ou cumpîrat Grozav postelnic şe cu Stanca, jupăneasa lui, de la popa Stanimir de în Drîganul, de în zileale Radului vodă de domnie de întăiu. Iar căndu au fost în zilelea lu Alexandru voevod, feciorul Radului vodă, noi am văndut acestă ocină ce iaste mai sus scrisă Badeai logofăt derept aspri 600 gata. Şe o-m văndut de a nostră bună voe, cu ştirea tuturoru megeiaşelor şe de în sus şe de în jos, ca să-i fie lui moşie şe feciorilor lui. Şe am pus şe mărturie, anume: popa Stănislav ... Argeş, Oprea diiaconul lu Socol ... Oprea, nepotul Badeai logofăt de în Bărbăteşti, popa Dragomir şi Badea posttelnic ... Mîneceşti, Frîncul postelnic. Acesta tocmelî am tocmet de a nostrî bună voe şi pentru credenţa pusu-ne-m şe peceţilea. ... 11 ... 7133 1624 ... 800 .... DIR, B, IV, nr. 472, p. 460. 1624 Octombrie 8.ŢR 462 Scris-am eu, Mănuşcă şi Stoica, zapisul nostru, ca să fie de mare credinţă la măna dumnelui jupan Necula vistiiar, cum să să ştie, că i-am văndut toate părţile nostre de ocină den Dărmăneşti, cătă să va alege, den cămpu, den pădure den apă şi dăn silişte satului, dă preste tot hotarul, dăn matca Praovei pînă în Praoviţă, dirept bani gata 5.000. Şi o am văndut de a noastră bună voe, fără de nici o silă, cu ştire tuturor megiiaşilor, ca să fie dumnelui moşie stătătore. Şi mărturie încă au fost: Nastea dă Tărşor şi Sima vătah de Dăduleşti, Mogoş ... de Păuleşti, Gherghie postelnic de Negoeşti, Vălcul de Dărmăneşti, Radul Rădămb de Stoineşti şi Vladul de Dărmăneşti. Şi am văndut acestă ocină în zilele domnu nostru Io Alixandru voivod, ... Radul voivod, ... Ohtombrie 8 ... vălet 7133 1624. Eu Mănuşcă. Eu Stoica. Sima vătah ... Dăduleşti. Mogoş vornic de Păuleşti. Eu Gherghe postelnic. Vălcul din Dărmaneşti. Radul Rădămbul de Stoinişti. Vladul din Dărmăneşti. Nastea de Tărşor. DIR, B, IV, nr. 474, p. 462. 1624 Noembrie 24.ŢR 465 ... ţie Tudore comis ... Măldăreşti. Dup-aceia-ţi dau în ştire domnia mea pentru sfînta mănăstire Coziia, că are un sat slobozie, anume Călimăneştii şi are şi cărţili domniei meale de ertăciune şi ale părintelui domnii meale Io Radul voevod, iar voi aţi călcat cărţili şi n-aţi ascultat de le-a ţi de le-ţi luoat oile şi i-aţi gorştinit. Deci, de vreame ce veţi vedea cartea domnii meale şi sluga domnii meale, anume.............. iar tu să cauţi, că tu nu le-i tornat, ti să-i torni tot înnapoi pănă întru ban, că am văzut domnia mea şi cartea părintelui domnii meale Io Radul voevod ca să le întorci tot ce le-i fost luoat, iar tu-i porţi val de atunce pănă acum, ce căt n-ai dat încă să le dai. Iar să nu ver vrea să le dai, să fie volnici călugării cu cartea domnii meale şi cu sluga domnii meale ce iaste mai sus zis, să te tragă pănă le vei da tot şi de nime opreală să n-aibă naintea cărţii dumnii meale. ... ... 24 ... 7133 1624. .... DIR, B, IV, nr. 478, p. 465. 1624 Decembrie 30.ŢR 467 Adecă eu jupan Vladul ... vistiiar, scris-am acesta al mieu zapis să fie la măna jupănului Buzincăi comisul, cum să se ştie cum am făcut schimbu cu satul Tăistreanii de i-am dat a treia parte de în sat de în Tăistreani şi cu rumînii căţi se vor afla pre acea a treia parte de sat şi cu tot venitul de în cămpu şi de în pădure şi den apă şi de preste tot hotarul şi i-am mai dat şi bani gata ughi 30, iar jupînul Buzinca comis, el mi-au dat jumătate căt iaste partea lui de în sat de în Drăgăneşti şi cu toţi rumînii căţi se vor adevăra şi cu tot venitul de în cămpu şi de în pădure şi de în apă şi de preste tot hotarul, ca să-m fie moşie. Şi ne-am tocmit noi de a nostră bună voe şi cu ştirea tuturor boiarilor. Şi la această tocmeală a noasttră, fost-au mulţi boiari mărturie: jupan Papa ... vornic şi jupan Fiera ... logofăt ... jupan Miho ... spatar ... jupan Bratul ... comis ... jupan Gligorie ... comis ... jupan Dumitru ... vistier ... Radul logofăt ... Para logofăt. Şi am scris eu Şerban copilul, ... Decembrie 30 ... leat 7133 1624. Vladul ... vistier. DIR, B, IV, nr. 481, p. 467. 1625 Ianuarie 4.ŢR 470 Scris-am eu Socol ... Dobroeşti al mieu zapis şi mărturisescu cu sufletul cum să să ştie că au vîndut tatî-mieu Dumitru partea lui de ocină den Dobroeşti toată Stoicîi vataf ... Beleţi, derept 4400 de aspri, însă dentr-o fune a patra parte şi cu viile de la Călugăriţa. Şi iar mărturisescu eu Socol cum au vîndut Detco vataf ... Dobroeşti den partea lui dealniţa Oprei iar toată, de preste tot hotariul Stoicîi vatafîn zilele Mircei voevod, derept 1500 aspri şi derept 1 cal de l-au scos den legătura Oprei banul. Insă să ştie în bucîţile de ocină de la Dobreşti să înparţî Stoica vataf cu Hamza ... Dobroeşti de în doao. Şi iar mărturisescu eu Socul să să ştie cum au vîndut eu de în partea unchiu-mieu Vlaicul a treia parte Stocîi vataf lu Ivaşco ... Beleţi, derept 700 de aspri şi derept un cal. Aşa ştiu eu şi mărturisescu cu aciast zapis, cum să să ştie. Şi mărturie încă au fost la aciastă tocmeală ... Beleţi, popa Ivan ... Radul, ... logofăt ... Voinea al Roşcăi ... Manea ... Dragotă. ... Ghenarie4 ... leat 7133 1625. Socul logofăt. DIR, B, IV, nr. 484, p. 470. 1625 Ianuarie 7.ŢR 470 ... ca să fie volnici călugării cu aciastă carte a domnii meale să facă mănăstirea mori înjugate cu cealealalte mori domneşti ce sănt la bae în vadul de deacindea despre casele Neculei slujer, tot întru un vad, pentru că am dat şi am miluit domnia mea pre sveanta mănăstire ce scrie mai mai sus cu jumătate de vad, unde sînt morile ceale domneşti, să-şi facă şi călugării mori, să fie de ajutoriu şi de hrană mănăstirii şi să n-aibă niminilea treabă cu morile, nici vornic de acolea den Bucureşti, nici judeţul, nici oroşan. nici slugă domnească, fără numai călugării să-ş ia venitul ce va fi, să aibă pace de tot omul, căci am miluit domnia mea că iaste vad domnescu. ... 471 ... 7 ... 7133 1625. ... DIR, B, IV, nr. 485, p. 470-471. 1625 Ianuarie 11.ŢR 472 ... ca să fie volnic egumenul şi cu tot săborul den svănta mănăstire, să ţie satul Corzeştii, cu rumănii şi cu venitul şi cu tot hotarul căt se va aleage, pentru că acest sat fost-au de moşie al sventei mănăstiri, şi l-au ţinut cu bună pace. Iar cănd au fost în zilele părintelui domniei meale Radul ... se-au fost sculat Ion comisul de Paia, de au luat acel sat în sila lui fără nici o judecată, de la svănta mănăstire, de l-au ţinut cătăva vreame, pănă a doa domnie a părintelui domniei meale. Deacia iar au lăsat satul pre seama sventei mănăstiri. Şi l-au ţinut mănăstirea cătăva vreame, cu pace. Apoi iar se-au sculat Ion comisul, de au luat satul de la svănta mănăstire, de al doilea rănd, de l-au ţinut fără leage şi fără judecată. Iar cănd au fost la moartea lui, mărturisit-au Ion comisul cu gura lui, cum n-au avut cu acel sat nici o meteahnă, ce au fost satul sventei mănăstiri, de moşie, şi să-l ţie iar mănăstirea. Şi la moartea lui, cănd au grăit aceale cuvente, fost-au mărturie Stamate aga şi Dumitru de Filiaşi şi Mihaiu Ţănţăreanul şi Preda...... şi alţi boiari mulţi. Şi aceşti boiari au venit de au mărturisit şi naintea domniei meale, în divan, cum au grăit Ion comisul aceale cuvente, naintea lor. Derept aceaia am dat şi domnia mea ca să fie volnică svănta mănăstire să-ţi ţie satul Corzii cum scris mai sus, cum le-au fost de moşie. Aşijdearea şi tu, Laţco peharnic, în vreme ce veri vedea cartea domniei meale, tu să laşi satul sventei mănăstire în bună pace, mai mult nemic 473 să nu opreşti. Iar să-ţi va părea strămb, să vii de faţă naintea domniei meale. ... ... Ghinarie 11 ... văleat 7133 1625 .... DIR, B, IV, nr. 487, p. 472-473. 1625 Ianuarie 12.ŢR 473 ... ca să fie volnic egumenul şi cu tot săborul de le sventa mănăstire să ţie pre Costandin Ţiganul şi cu Ţiganca lui, Voica şi cu 2 feate ce le-au făcut Costandin cu Voica, pentru că au fost Costandin Ţiganul de moşie al sventei mănăstire de Tismana. Deci au fost luat pre acea Ţigancă a Radului de Cărpeniş, anume Voica şi au făcut Costandin cu Voica Ţiganca 2 featea şi se-au căzut să ia Radul de Cărpeniş aceale 2 feate ce sănt făcute cu Ţiganca lui. Iar după aceaia, se-au sculat Radul de Cărpeniş de au făcut tocmeală şi schimb cu Ioan egumenul şi cu toţi călugării den svănta mănăstire de bună voia lor, de au dat egumenule Ioan şi cu alalţi călugări Radului de Cărpeniş trei Ţigance ale sventei mănăstiri, anume fata Botei, Anca şi Sora şi Vilaia, să fie Ţigance pentru Ţigance, ca să ţie Radul aceaste Ţigance ale sventei mănăstiri să-i fie de moşie; iar svănta mănăstire să ţie pre Voica Ţiganca cu două feate ale ei, anume Stana şi Necşa, ca să le fie de moşie. Şi se-au tocmit de bună voia lor şi au fost mărturie Radul ... Iacoane ... Hamza al Paştei şi Stan Crăsnariul, ... popei Radul ... Predeşti. Şi au venit de au mărturisit şi naintea domniei mealea. Derept aceia, am dat şi domnia mea, ca să le fie lor de moşie. ... ... 12 ... 7133 1625. DIR, B, IV, nr. 488, p. 473. 1625 Ianuarie 12.ŢR 475 Adecă, eu jupan Vladul marile vistiiar scris-am acesta al mieu zapis, să fie svănta mănăstire la Sneagov şi la părintile episcup chir Haralampie ce iaste egumin într-această svăntă mănăstire şi la toţi călugării, cum să se ştie c-am avut eu la svănta mănăstire la Sneagov 1 Ţigancă, anume Buna Ţiganca, sora lu Crivăţ, şi cu 3 feate. Deci, m-am tocmit cu părintile episcupul ce este egumen şi cu toţi călugării den mănăstire de mi-au dat Ţigance pentru Ţigance, de în ţigănie sventei mănăstiri, însă Ţigancele anume: Neaga Ţiganca cu featele-şi, anume, Muşa şi Buna, de mi-au plătit Ţigancele; şi ne-am tocmit de a noastră bună voe. Şi la această tocmeală fost-au mărturie mulţi boiari, ... jupan Papa ... jupan Fiera ... logofăt ... jupan Miho ... spatar ... jupan Dumitrachi ... postelnic ... jupan Bratul ... comis ... jupan Dumitru ... vistiiar. ... ... Ghenar 12 ... văleat 7133 1625. Vlad ... vistier m.p. DIR, B, IV, nr. 490, p. 475. 1625 Ianuarie 17.ŢR 475 ... ca să fie satul sventei mănîstiri, anume Flămănzeştii şi cu ţigănia în pace şi slobod de bani de păhărnicie de cîtră păharnici; nemic de vinure căte se vor vende acolea în sat şi în ţigănie să nu dea; nici să meargî păharnicii acolo, pentru că am ertat domnia mea, cum au fost ertat şi de părintele domniei mele şi de alţi domni mai denainte vreme. 476 Dereptu aceia şi voi păharnicilor care veţi înmbla acolo pentru pîhîrnicia, în vreme ce veţi vedea cartea domniei meale, voi sî vă feriţi de satul sventei mănăstire ce e mai sus scris şi de ţigănie, în pace să lăsaţi mai mult să nu învăluiţi, numai să vă luaţi păhărnicia de cărcimele den oraş, iar în sat nemic să nu mergeţi, că aşa iaste învăţătura domniei mele. ... 17 ... 7133 1625 ... DIR, B, IV, nr. 491, p. 475/476. 1625 Ianuarie 24.ŢR 477 Scris-am eu jupăneasa Neaga, fata lu Bogdan postelnic ... Săhăteni, sora lu Pătraşco, nepota jupănesei Neagăi vornicesei, acesta al mieu zapis la măna neanei lu Dumitru logofăt ... Căldăruşani, ca să-şi ia o Ţigaîncă anume Slamănă cu doi feciori, anume Manea................. de la sfănta mănăstire de la Snegov, păîntru că această Ţigaîncă a fost dată încă mai de înnainte vremă de mama Neaga vorniceasa, neaneii lu Dumitru logofăt. Deci, după petrecerea mameii Neagăi vorniceaseii, au căzut nene Pătraşco să plătească această Ţigaîncă. Iar după petrecerea neneii lu Pătraşco, frăţini-mieu, am căzut eu să plătescu această Ţigancă. Deci am dat neanei lu Dumitru logofăt de să-şi ia această Ţigancă de la sfănta mănăstire ce iaste mai sus scrisă, iar călugărilor, de le va părea strămbu, ei se vor pără cu mine. 478 Şi la tocmeala nostră mărturii încă au fost anume: Stoica ... Stan Lungoci ... Simpetru ... Stan Balomirescul ... Antonie ... Albotă şi Buzia. ... Şcheaii, ... Ghenar 24 ... văleat 7133 1625. DIR, B, IV, nr. 494, p. 477-478. 1625 Martie 6.ŢR 485 Iu Ivaşco scris-am aceasta al miu zapis la măna dvornecului Ivaşco cum să se ştii că-i săntu dator 36 dea galbini, cea me-am pus paarti mea dea ocină dea Băleani cu rumănii, zălog, pănă-i voiu plăti banii neaci să fii volnic a meagiişi rumănii, pănă nu-iu voiu plăti bani vornicului. Şi zio am pus la staolea Florii: dea nu-i voi plăti banii pănă atuncea, să-i fii ocina statătoare. Şi mărturii: Pădurea, Dragomir, Milea, popa Ratea şi popa Radulu dea Băleani. Aceasta am scris. ... Martie 6 ... vălet 7133 1625. Şi mărturie Grăjdana spătărisa şi Preada spatar şi rumănii, anumea Ion şi Pătru dea Băleani. Şi am scris eu Ivaşco, cu măna mea. Şi am scris eu Ivaşco, feaciorul Fărăi logofăt. Preda al doilea spatar, eu încă sănt mărturie. DIR, B, IV, nr. 501, p. 485. 1625 Martie 26.ŢR 489 ... Scris episcopiia mea aceasta carte a episcopii meale, cum dăm în ştire păntru răndul acestui om, anume Bogdan, ficiorul lu Neagoi Şupitul de în Macsim, cum au venit înnaintea noastră de bună voia lui şi cu megeiaşi şi cu oamini buni, de se-au mărturisit cumu-s vende ocina de la Macsin, însă de în partea lui jumătate, egumenului irmonah Samoil de la sfînta mănăstere ce-i zicia mănăstirea Banului de la Buzău, undi iaste hramul blagoveaştenie ... peste tot locul, căt se va aleage jumătate şi de apă şi de în uscat şi de în cămp şi de în pădure, derept 22 de galbeni gata. Şi o au văndut de bună voia lui, fără nicio silă şi cu ştire a toţi mrgiiaşii şi de în sus şi de în jos şi de înprejurul locului. 490 Şi au fost înnaintea noastră mărturii aceştii megiiaşi, anumel, Oprea postelnic ... Dumitraşco ... Bodin ... Răgepi, toţi de în sat de în Macsin ... Stanciul ... Stoian. Şi au fost tot clirosul episcopie meale şi tot săborulsfintie episcopii, cum să fie acea ocină moşăe sfintii mănăstiri ce iaste mai sus, în vecie neclintit şi nelăgănat. Aceasta mărturisescu episcopiia mea. ... S-a scrie Martie 26, ... leat 7133 1625. Smerenie episcopu Efrem ... Buzău. DIR, B, IV, nr. 506, p. 489-490. 1625 Aprilie 2.ŢR 491 Să se ştii acest zapis al miu al Dunusii călugăriţii, cum mi-am închenat la sfîntaa mănăstire la Duşca la preobrejenii 5 poguni de vii în delul Verneştelur cu buţi, cu tuceture, cu curetă, cu tut ce va fi. Şi le-u dat de bună voia ei ca să aibă pumenă şi să aibă au sucuti părăntele Samuil şe alalţi călugări ce vor fi în mănăsteri Banului şe a u ţeni şe a o brăca şi a o pumenii pănă la murte-mie. Şe după morte me, neme să nu mai aibă tribă, nici feciur, neci nepute, neci nepuţi altă, făr căt ce ni se va ţine de sfînta ai mănăstire de Duşca. 492 Şe au fostu mărturii jupan Păruş şe Armega, Dragumir Surescul şe Ghene Vălculescul şi Stanciul Tipar şe Dragumir al diiacunului Stănislav. Acestă să ştii. ... Aprilie2 ... vălet 7133 1625. Eu Sava al Simei am scris ... Eu Sava Eu Dragomir Dragumir al diacunului Eu Ghene ... DIR, B, IV, nr. 509, p. 491-492. 1625 Aprilie 4.ŢR Ivaşco ce au fost vornic ... Gligorie comis ... Radu postelnic ... Stanciul logofet de Cîrstieneşti ... Danciul de Uscaţi ... Mitrea de în Dragomireşti, scris-am a noastră carte să fie la măna Simei logofet, că ne-au luat Sima logofătul, aceşti 6 boiari ce săntu mai sus scrişi înpreună cu părintele Melentie de la mănăstirea lui Mihaiu vodă de la Bucureşti, pri răvaşe domneşti să căutăm şi să adevărăm şi să-i tocmim pentru satul Grozăveştii. Căutat-am cărţile Simei logofătul ce au avut cumpărătoare Mitrea vornicul cu jupîneasa lui, Neaga, căutat-am şi cărţile mănăstirii de la sveti Nicolae. Aşa i-am tocmit noi aceşti 6 boiari ce săntem mai sus scrişi să ţie sventa mănăstire jumătate de satu şi jumătate de rumîni şi moorile de sus ce săntu înpotriva Sfrăceştilor, iar Sima logofătul iar să ţie jumătate de satul jumătati de rumîni şi moorili de jos dăspri Grozăveşti; iar să se vor afla alte vaduri, să facă mănăstirea înpreună cu Sima logofătul. Pentru că acestu satu Grozăveştii, ce iaste mai sus scris, fost-au cumpăratu-l Mitrea vornicul înpreună cu jupăneasa lui, Neaga; deci partea Mitrei vornicul închinat-au elu singur la sventa mănăstire la svetii Nicolae şi dup-închinătooari ce au închinat, luat-au Mitrea vornicul şi 20.000 de aspri de la mănăstire. Ci noi aceşti boiari ce săntem mai sus scrişi, aşa i-am tocmit şi cu preoţii şi bătrînii oraşului, iar Sima logofătul să ţie jumătati de sat cum i-au dat jupăneasa lui, Safta. Aşa am judecat cu ale noastre suflete. Şi am scris eu, Danciul de Uscaţi, ... 4 ... leat 7133 1625. DIR, B, IV, nr. 510, p. 492. 1625 Aprilie 5.ŢR 493 ... Aşa să să ştie cum au judecit Mitrea peharnicului din Mihăeşti pre rumănul lui pre Mărtin di în Titeşti, pre el şi cu ficiorii lui, căţi vor fi di în trupul lui şi cu toată casa lui şi cu silişte lui şi cu un loc de suptu Mlac, derept 20.000 de aspri gata. Şi l-au judecit de bună voia lui şi cu ştirea unchilor lui, să fie om slobod şi în bună pace de cătră el şi de cătră ficiorii lui şi de cătră toate rudeniile lui, de nimea băntuială să n-aibă. Şi am văzut şi eu, judeţul di în Rămnic, cu 12 părgari zapisul di în măna Mitrii piharnicul cum au judecit pre Mărtin şi cu ficiorii lui căţi va fi dat dumnezău cu toţi. Şi la tocmeală încî au fost mărturie: Dragomir ... Rămnic ... Stan Gorcilă ... Seman ... Lupul şi di în Grebleşti, Stanciul, ficiorul vătahului. Şi am fost la tocmeală cum s-au tocmit şi l-au slobozit, mai mult meteah cu el şi cu ficiorii lui să n-aibă, amin. ... 5 ... 7133 1625. DIR, B, IV, nr. 511, p. 493. 1625 Aprilie 5.ŢR Adică iu Vlad postelnic şi cu jupînesa mea Stanca, fata lu Buiac di în Sîcuiani, scris-am acesta zapis al nostru la mîna jupînului Stoicîi niguţătoriul ... Tîrgovişte, cum i-amu vîndut o selişti în sat cu 8 locuri în cînpu, di în parti socru-miu lu Buiac, diriptu 4700 di bani gata. Şi o am vîndut noi di bună voia noastră, pintru cî aceşti bani i-am ......... Vlad postelnic ................. Preda paharnic ... A................... va şi de la feciuru lui Stoica................... sî-i fii lui moşîi şi ficiurilur. Şe o am vîndut cu ştirea migiiaşîlor. Şi au fosto la tocmeala noastrî mîrturie: Stancul postelnic şi Neagoe al Cîlugîrului şi Vîsiiu, ... uncheaşului Neagoe şi Dragomir rotariul ... Necula postelnic ... Dragul ... Calotî şi mulţi oamini buni. Şi pintru credinţa am fîcut acestu zapis şi mi-am pus şi degetul. ... 5 ... liat 7133 1625. Vlad postelnic. Nicula postelnic mîrtorii. DIR, B, IV, nr. 512, p. 493. 1625 Aprilie 10.ŢR 494 Adecă eu, Dionisiia călugăriţa băneasa, scris-am şi mărturisescu eu cu acestu zapis al mieu, ca să se ştie cum am închinat eu şase pogoane de vie şi cu 6 stănjeni de ocină de în dealul Verneştilor cu buţile şi cu tocitoarea şi cu toate vasele şi cu casa de la vie la sfînta mănăstire ce se cheamă Duşco, hramul preaobrajeniei, ca să fie mănăstirii de moşie, iar noao şi părinţilor noştri pomeana în vecie. Şi ne-au scris morţii şi pre noi la sfăntul pomenecu, 12 suflete, anume Mariia ... Dragomir şi Catafii monahi şi Manole ... Stoica ... Neacşa ... Radoslav 495 ... Dionisiia monahi ... Mariia ... sora ... Petru ... sora ... Ivan ... sora ... Nichifor. Şi deaca voiu muri să mă slujească călugării şi să mă îngroape în sveanta mănăstire şi să mă grijască cu tot ce va tribui, iar după moartea mea, să n-aibă nimenilea treabă den ruda mea cu aceaste moşii, nici nepot, nici părintele episcupul de la Buzău, nici al nimenilea, căci sănt moşiile meale. Şi le-am dat eu la svînta mănăstire şi la Duşco şi la mînăstirea Banului de la Buzău, hramul blagoveştenie ... la măna egumenului popa Samoil. Şi am pus şi blăstem: care om va vrea de în ruda mea să ia mila de la mănăstire şi să spargă pomeana mea, oricine va fi acela să fie trăclet şi afurisit de 318 ... ce sănt întru ... Nechei şi să aibă parte cu Iuda şi cu Aria la un loc. Aciasta mărturisescu. ... ... 10 ... 7133 1625. Evid Păruş gealep ... Armega Grec ... Dragomir, ... Stănislav diiaconu ... Sava, fiul Simei ... Ghinea ... Buzău ... Stahi ... Zoreşti. ... DIR, B, IV, nr. 515, p. 494-495. 1625 Aprilie 15.ŢR 495 ... ca să-i fie în pace posluşnicii ce sănt înprejurul episcupiei, strănşi săraci de pre la Moldova şi pre la Brăila şi den toate laturile, de bir şi de galbeni şi de cal şi de oae seacă şi de toate slujbele şi măncăturile căte sănt preste an în ţeara domnie meale, pentru că i-am ertat domnia mea, pentru voia cinstitului părintelui episcupul, ca să-i fie de lucru şi de ajutoriu şi de treaba svintei episcupii. Derept aceaia şi voi, toate slugile domnii meale, carii veşi fi veri de ce slujbă la oraş în Buzău, în vreame ce veţi vedea cartea domnii meale, iar voi să căutaţi, de acum nainte foarte în pace să-i lăsaţi, de toate dăjdile şi slujbele căte vor fi, de nici una să nu-i băntuiţi pentru că am văzut domnia mea şi cartea părintelui domnii meale Io Radul voevod, de pace şi de ertăciune. 496 Aşijderea i-am ertat şi domnia mea, ca să aibă pace de acum nainte, nimenilea treabă cu dinşii să n-aibă, ce să fie în pace şi în odihneală cu cartea domnii meale, cu toate dăjdile, cum scrie mai sus, pentru că aşa iaste învăţătura domnii meale. ... ... 15 ... văleat 7133 1625. ... Io Alexandru .... DIR, B, IV, nr. 516, p. 495-496. 1625 Aprilie 20.ŢR 496 ... părintelui Antonie egumenul de la sviatae mănăstire ... Argeş, ca să fie volnic cu cartea domniei mele să ia dijmă de la toţi oamenei, ori căţi vor ara pre ocina Şăoaşului, să ia tot de în zece clîi 1 clae şi de în păine şi de fîn, cine va cosi, cum iaste legea măcaru să vor fi rumîni ţerani ori oroşan ori rumîni de sat, pre toţi să-i dijmuiască. 497 Şi să fie volnic egumenul să ia şi vinărici de la toţi oamenei căţi vor avea vii pre ocina Şăoaşului tot al zecele, cum iaste legea. Şi de cătră neminea opreală să nu aibă, că aşa iaste învăţătura domniei meale. ... ... 20 ... 7133 1625 .... DIR, B, IV, nr. 518, p. 496-497. 1625 Aprilie 20.ŢR 498 ... voa boiarilor carei aţi fost oiari în judeţiul Gorjău. După aciasta, vă grăescu domnia mea păntru răndul slobozeilor, ale sfintei mănăstiri ... Tismana, că au venit părintele Ion 499 egumenul de aşa au spus la domnia mea, cum voi mers-aţi la slobozeile mănăstirei de le-aţi numărat oile şi le-aţi luoatu litrele tot bani şi de oae, ban; şi învăţătura domniei meale n-au fost să luoaţi de la slobozei. De vreame ci veţi vedea cartea domniei mele, iar voi să turnaţi toţi bănei, căţi veţi fi luoatu depre la slobozei şi păntru litre şi banei de oae şi plocoanele, tot să le turnaţi, că am ertat domnia mea slobozeili mîmăstirei, să fie în pace de oerit şi să fie în pace slobozeili de bir, de găleată cu fîn, de dijmă de stupi, de gorştină de oi şi de porci şi de toate slujbele şi mîncîturili cîte vor fi preste an în ţeara domniei meale, că i-am ertat domnia mea cum au fost ertate şi de părintele domniei mele Io Radul voevod. Şi voi, toate slugili domneşti au boereşti ori carei dece slujbe veţi înbla tr-acel judeţ, în vreme ci veţi vedea cartea domniei meale, iar voi să vă feriţi şi forte în pace să lăsaţi slobuzeili mănăstirei de toate dăjdili, cum scrie mai sus. ... ... 20 ... 7133 1625. DIR, B, IV, nr. 520, p. 498-499. 1625 Aprilie 20.ŢR 500 ... voa boiarilor carei aţi fost oiari ... Vîlcia. După aciasta vă grăescu domnia mea păntru slobozeile sfintei mînăstiri de la Bistriţa, că au venit părintele Teofil egumenul de aşa au spus la domnia mea cum voi mers-aţi la slobozeili mînăstirei de aţi numărat oile şi le-aţi luoatu litrele tot bani şi de oae, banul şi plocon. Derept aceia, în vreame ci veţi vedea cartea domniei meale, iar voi să căutaţi toţi banei să le turnaţi ori căt veţi fi luoatu şi bani de litre şi de oae, banii şi plocoanele, tot să daţi îndărăt, că i-am ertat domnia mea cum au fost ertaţi şi de alţi răposaţi domni denainte vreme, că am văzut domnia mea şi cartea răposatului Mihaiu voevod şi cartea lu Şărban voevod şi cartea lu Alixandru voevod fecior lu Iliiaş voevod şi cartea părintelui domniei meale Io Radul voevod, cum să aibă pace slabozeili mînăstirei de toate căte dăjdi şi mîncături vor fi preste an în ţeara domniei meale. Şi să fie în pace de bir, de găleata de fîn, de dijmî de stupi, de gorştină de oi, de porci, şi de toate dăjdili şi mîncăturili căte vor fi preste an în ţeara domniei meale, că am ertat domnia mea cum au fost ertaţi şi de alţi răposaţi domnii şi cum au fost ertaţi şi de pîrintele domniei meale. Neminea treabă 501 la acea slobozie, să nu să nu aibă. .... ... 20 ... 7133 1625. .... DIR, B, IV, nr. 522, p. 500-501. 1625 Aprilie 22.ŢR 502 Scris-am eu Dumitru şi jupăneasa mea Caple şi eu Stanciul, fratili lu Dumitru, acest al nostru zapis la măna Stanciuloi logofet, cum să se ştie că am văndut noi parte tîtîni nostru al Negre de ocinî în Bîrca toată cîtî să va alege preste tot hotariul deript 3900 de bani gata. Şi am vîndut noi de a nostră voe şi am văndut noi şi ce au fost a tîtîni nostru moşie şi noi a nostră cumpîrător tot ce au fost. Şi cîndu am făcut noi acestă tocmală au fost muma nostră Despa şi Mateiu postelnic ... Barbul postelnic. Şi am scris eu, popa Gherghie, ... 22 ... văleat 7133 1625. Eu Dumitru. DIR, B, IV, nr. 524, p. 502. 1625 Aprilie 25, Tîrgovişte.ŢR 502 Scris-am, eu jupăneasa Cheajna vorniceasa a Cernicăi vornicul, aceasta a mea carte, ca să se ştie cum mi-am închinat eu mănăstirea mea ce se chiamă Ezer, unde iaste hramul uspenie ... la sveta Gora, unde iaste dată şi închinată şi mănăstirea sviata Troţă de la Bucureşti, aşişderea închinatu-mi-am şi eu mănăstirea mea, cu moşiile meale, ce se va aleage partea mea toată de în ce am cîştigat eu cu soţul mieu, vornicul Cernica. Insă să se ştie: de în Bărzeşti a treia parte şi de în ocină şi de în vii şi de în mori şi de în cîmpu şi de preste tot hotarul căt se va aleage, a treia parte şi iar de în sat de în Săruleşti, partea a lu Ignat, de preste tot hotarul, a treia parte şi de în cămpu şi de în pădure şi de în apă şi de preste tot locul cît se va aleage şi de în Glina parte mea, iar a treia parte, de pretutindenile, căt se va aleage şi în cămpu şi de în pădure şi în apă şi de preste tot hotarul şi de în Ghitioară iar partea mea de ocină şi de în cămpu şi de în apă şi de în pădure şi de în tot venitul, ce se va aleage, a treia parte şi iar de în Cueşti parrtea mea a treia parte şi de în cămpu şi de în pădure şi de în apă şi de în tot venitul ce se va aleage, 503 a treia parte, de preste tot hotarul. Şi iar dau de în moşiile meale de în Uricheşti partea mea cu 4 rumăni, anume: Mircia ... Vlaicul ... Luţcan ... Caliu şi de în cămpu şi de în pădure şi de în baltă şi de în vadure de moară şi de preste tot hotarul, căt se va aleage şi iar de în sat de în Săruleşti partea mea toată, cît se va aleage cu morile şi cu tot ce se va afla şi locu de 4 prăvălii în Bucureşti şi iar 4 sălaşe de Ţigani, anume: Nistor Ţiganul cu Ţiganca-ş, Stoică şi cu muma lui Nistor, Stana şi soru-sa Neaga ... Stan socaciul cu Ţiganca-ş, Slamnă cu fămeae-ş şi Drăgan Ţiganul cu Ţiganca lui, Neaga şi copilă de Ţigan, anume Neacşa ... Mircia. Aceaste ocine şi Ţigani ce sănt mai sus scrise datu-le-am toate mănăstirii de la sveta Gora, pentru sufletul mieu, ca să ne fie pomeană. Şi au fost mulţi oameni buni mărturie şi egumeni, anume: Tanasie egumenul de la sveta Troiţă şi egumenul Melentie de la mănăstirea lu Mihail voevod şi de în Şinteşti, Staico postelnic ... Badea şefariul ... Tărgovişte popa Iane şi popa Cherfote ... Baldovin diacon. Şi am pus şi blăstem după moartea mea: cine se va ispiti de în ruda mea sau de în săngele mieu, au nepot, au frate, au soră au văr, de va vrea să spargă mila şi pomeana mea să ia aceaste moşii de la sveta Gora, unde am închinateu, acela om să fie anatema şi afurisit şi trăclet de 318 ... Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi Ariia. Aciasta am scris şi mărturisescu cu aciastă carte să fie la măna călugărilor cu mănăstirea mea şi cu toate ocinele cîte scriu mai sus şi cu tot ce iaste să le fie de moşie şi noa pomeană în vecie. ... ... 25 ... 7133 1625 . DIR, B, IV, nr. 525, p. 502-503. 1625 Aprilie 25.ŢR 505 Scris-am eu Chisar peharnic ... Ruda, ... Chirca comis, cum să să ştie că am fost dat seleşte lu Păsăţăl jumătate, cănd s-au scumpărat de la minea Bolovan, iar ceia jumătate am schimbat cu el de me-u dat un cal, dereptu 3000 de bani, cum să-i fie lui moşie şi lui şi feciorilor săleştie lu Păsăţăl tot, cum să fie de toţi omenii miie şi de toată ruda a mea. Mărturie încă au fost: Dragomir, ... Dumitru ... Şuici, Calen de Cocoi, ... Tatul, Stăia, ... Bărsăi, ... Davit ... Ruman Stoia ... Racoviţa, de Boeşoră Şărban, popa Stan de Clocotiş. ... Chisar peharnic. ... Aprilie ... 25, velet 7133 1625. DIR, B, IV, nr. 527, p. 505. 1625 Aprilie 27.ŢR 506 Adecă jupăneasa Cheajna a jupănului Cernicăi ... şi Calea şi Neacşa, fetele jupănului Cernicîi vornicul, scrs-am al nostru zapis să fie la măna jupănului Dumitru Dudescul ... vistiiar, cum să se ştie că am văndut satul Cărstieneştii jupănului Dumitru ... vistiiar, înnsă partea părintelui nostru jupănului Cernicăi vornicul toată den cămpu şi den pădure şi den apă şi cu vadurile de moara şi cu tot venitul den hotar pănă în hotar şi cu toţi rumănii, cîţi va fi ţinut jupănul Cernica vornicul păn au fost dumniialui viu. Înnsă rumănii anume: Crăciun cu feciorii-ş ... Vladul cu feciorii-ş ... Dragomir cu feciorii-ş ... Ianache cu feciorii-ş, ... Crăciun cu feciorii-ş ... Băra ... Stroe, derept 180 de galbeni gata. Şi după aceaia iarăş de se vor mai afla rumăni fugiţi sau feciori dentr-aceşti rumăni, sau rudele acestor rumăni şi se vor trage rumăni de pre aciastî parte de ocină tot să fie volnic jupînul Dumitru vistiiar să-i ia de pre unde-i va afla, să-i ducă la sat la Cărstieneşti. Pentru că am văndut noi de a noastră bună voe, fără de nici o silă şi cu ştirea tuturor oamenilor noştri, ca să fie jupănului Dumitru vistiiariul moşie ohabnică lui şi feciorilor şi nepoţilor strenepoţilor. Şi mărturie înncî se-au tîmplat de-au fost la tocmeala noastrî jupănul Dumitrşco ... pitar ... Danciul vătahul de Doiceşti ... Radul ... Rasa ... Stanciul logofăt ... Cărstieneşti ... Spiridon logofăt ... Roteani ... Danciul ... Uscaţi ... Staico postelnic ... Şinteşti ... Mihaiu peharnic ... Bueşti ... Stoica logofăt ... Tîrgovişte. Aciast-am scris să fie de credinţă la măna jupănului Dumitru ... vistier. Scris Mihalcea logofăt ... Măgureani ... Prahova, ... 27 ... 7133 1625. ... Stanciul logofăt. Eu Spiridon logofăt. DIR, B, IV, nr. 528, p. 506. 1625 Mai 3, Tîrgovişte.ŢR 512 Adecă noi 6 boiari anume: Tudor slujer ... Stoica Tărăceanul ... Neanciul ... Danciul de Uscaţi ... Staico postelnic de Bucşani ... Ianachi ... scris-am aciasta a noastră carte ca să se ştie cum ne-au fost luoat jupăneasa Cheajna dvorniceasa şi cu ginere-său Ionaşco comis de înnaintea domnu nostru Io Alexandru voevod pre răvaşe domneşti, ca să le căutăm răndul de toate datoriile ale Cernicăi dvornicul, şi pentru toată cheltuiala lor cine ce au avut. Deci am căutat în tot chipul şi am aflat cheltuiala la jupăneasa Cheajna vorniciasa 770 de galbeni şi la Ionaşco 90 de galbeni. 513 Deci aşa i-am tocmit cu sufletele noastre cum să se pue jos cea cheltuilă a vorniceasei, căci au fost cheltuiala mai demult de pre la Mihail voevod iar cheltuiala a lu Ionaşco comisul au fost mai de curăndu. Deci am socotit de-am pus pre 60 de galbeni să-şi socotească Ionaşco comis cu cumnată-sa jupăneasa Calea, cum vor şti ei amăndoi. Iar pentru 30 de galbeni den cei 90 să fie jupăneasa Cheajna vorniceasa în pace căci au avut şi ia destulă cheltuială pănă au fost cu Cernica dvornicul depreună. Iar pentru ocina de la Ghitioara cu vama sării să ţie mănăstirea sveti Nicolae a treia parte cum au fost dată mai de demultu iar doao părţi ce rămăn să înparţă în trei părţi; o parte să ţie vorniceasa, altă parte să o ţie Ionaşco comis, altă parte să o ţie jupăneasa Calea, că aşa i-am judecat. Iar pentru 1 păhar de argint să-l vănză cum i va fi preţul să plătească neşte ceară a lu Drăghici de Vărleţi. Iar căţi bani vor prisosi să se dea în datorie ce se va afla neplătiră den datoriia a Cernicăi ..., să fie de mijloc. Iar pentru 1 sabie ce au zis Ionaşco comis că iaste la vorniceasa adevărat-am cum se-au cheltuit pentru pomeanele Cernicăi vornicul. Iar pentru datorie ce se va adevăra neplătită să o plătească de mijloc. Iar pentru alalte ocine şi moşii şi Ţigani noi am lăsat să fie pre tocmeala ce i-au fost tocmit ceilalţi boiari carii au fost luoaţi mai înnaintea noastră ca să ţie jupănesa Cheajna vorniceasa den toate moşiile Cernicăi vornicul şi de în ţigănie tot a treia parte. Aciasta am scis şi aşa i-am judecat cu sufletele noastre. ... ... Lepădat logofăt în Tărgovişte, ... Mai 3 ... văleat 7133 1625. Tudor sulger Stoica logofăt Neanciul dvornic Ianachi vornic. DIR, B, IV, nr. 533, p. 512-513. 1625 Iunie 10.ŢR 519 ... jupănesei Catarinei a răposatului lu Vasilie vistiiar, ca să-i fie moşiile den Frăteşti şi den Lungi, partea ce-au fost văndută de Mitroe vorniceasa, toată preste tot, cu rumănii şi cu tot venitul, lu Pană vistiiarul, tatul jupăneasei Catarinei vistiereasa, încă den zilele lu Simion voevod şi tot au ţinut cu bună pace de atunce pînă acum. Iar după aceaia, cănd a fost acum în zilele domniei meale iară o nepoată ai Mitroe vorniceasa, anume Neaga, ia au rădicat pără înnaintea domnii meale cu jupăneasa Catarina vistiereasa, ca să-şi caute partea ei, a triia, den toate moşiile căte au ţinut Mitroe vorniceasa şi-şi cerea partea ei den Frăteşti şi den Lungi, iară a triia partea ei den ceale părţi ce-au văndut mătuşă-sa Mitroe vorniceasa, de preste tot. Intr.aceaia, domnia mea am judecat cu toţi cinstiţi deregătorii domnii meale, cum să-şi ţie jupăneasa Catarina vistiereasa partea de moşie den Frăteşti, toată şi de în Lungi, toată şi cu toţi rumănii şi cu tot venitul de preste tot, cum au văndut Mitroe vorniceasa lu Pană vistiiar, preste tot. Iar jupăneasa Neaga nepoata ... Mitroe vorniceasa să se apuce de nepoţii Mitroe vorniceasa, verii ei, să-şi caute partea ei, a triia, toată, pentru că alalte sate şi moşii, ce-au rămas de Mitroe vorniceasa 520 nevăndute, toate sănt pre mănile nepoţilor ei, ce să aibă a-şi căutarea dinşii toată partea ei deplin; şi pentru ce-au văndut mătuşă-sa Mitroae şi partea ei den ceaste moşii ce scriu mai sus. Iar jupăneasa Catarina să-şi ţie aceaste moşii, ce scriu mai sus, cu bună pace, cum le-au fost văndut Mitroae vorniceasa, să fie ei moşii ohabnice. ... ... Iunie 10 ... leat 7133 1625. .... DIR, B, IV, nr. 539, p. 519-520. 1625 Iunie 13.ŢR 522 ... Stoicanului de Cărlomăneşti, ca să fie volnic cu ceastă carte a domniei meale de să ţie den partea Radei preoteasa popei Radului de Cărlomăneşti, den viile de la Mănja, jumătate de vie, den cap pînă în cap, în dealul Carlomăneştilor, şi cu un stănjen de ocină den apa Buzăului pînă în matca Adăncatei, pentru că au avut Stoicanul pără cu popa Radul de faţă naintea domniei meale. Şi aşa se-au jeluit Stoican, cum au avut şi el ocină şi vii în dealul Săseanilor, depreună 523 cu popa Radul şi acmu popa Radul i-au înpresurat ocina şi viile; iar popa Radul se-au jeluit cum n-au avut Stoican ocină şi vii cu dinsul, nici au ţinut. Intr-aceaia domnia mea am căutat şi am judecat cu dereptul cum să-şi ia neşte megeiaşi la mijlocul lor, să le caute de răndu: ţinut-au Stoicanul ocinu şi vii cu popa Radul, cum scrie şi într-o carte de moşie, au n-au ţinut ? Deci popa Radul nici aşa n-au vrut, ce se-au înpăcat de bună voia lui cu Stoican denaintea domniei meale de i-au dat acea vie ce este mai sus scrisă, den dealul Cărlomăneştilor, ca să-i fie de moşie. Şi încă au fost şi mărturie mulţi boiari denprejurul lor: Radul postelnic ... Potoceani ... Panait ... Băeşti ... Neagul logofăt ... Măgura ... Vladul Ţachia ... Zoreşti ... Radomir de acolea. Derept aceaia am dat domnia mea ca de acmu nainte să fie în pace unul de către alalt, mai mult să nu mai scornească pără niciodată. ... ... Iunie 13 ... văleat 7133 1625. .... DIR, B, IV, nr. 543, p. 522-523. 1625 Iunie 18.ŢR 530 ... Scris episcopia mea aciastă carte a episcopiei meale lu Avram de Brăeşti cu toţi feciorii lui, cum să se ştie că au venit înnaintea episcopiei meale cuscru-său popa Tatul cu egumenul Metodie de la Pin şi cu tot săborul şi cu htitorii de în Sărata, Negoiţă postelnic, … Mihaiu postelnic de sea-au tocmit de a lor voe de au ertat pre Avram cu toţi feciorii lui de în rumănie şi Avram să dea mănăstirei Pinului 64 de oi şi 3 foi de brănză şi galbeni 50, preste tot fac 80 de galbeni. Şi au fost multe mărturie căndu au făcut htitorii şi egumenul aciasta tocmeală: de Puţinei, Cernat logofăt, de Cărlomăneşti, jupănul Crăciun de Odob eani, jupănul Lefterie ... Armega, de Mărăcineani, Sava lu Avram ... Necula Botoşanul, de Furtupeşti, popa Cărste, egumenul de la Aluniş şi mulţi oameni buni de înprejurul lor, pentru că au fost şi cest om ci e mai sus scris în Ţeara Ungurească fugit şi nici un folos n-au avut mănăstirea de dinsul. Dereptu aceaia au faptu aciasta tocmeală să fie în pace. ... ... 18 ... 7133 1624. ... episcop Efremu .... DIR, B, IV, nr.549, p. 530. 1625 Iunie 25.ŢR 530 ... Să se ştie acesta zapis al sventei mănăstiri ci se cheamă Menedic şi iaste hramul sveti Nicolae, pentru răndul ocinilor şi a moşiilor di la păr pre Izvorul Ursului şi pînă în apa Slănicului şi pînă în colnicul Jindei şi pănă în fîntăna Seaciului şi în piscul Merezului şi în piscul de mijloc şi pănă în valea 531 Călugîrului şi satul Voineştii cu tot hotarul pănî în hotarul Gîgeanilor şi al Bugheanilor şi al Miroşilor şi al Ruiuşilor şi al Şcopoe şi al Itului şi de în satul de în Miroş p..................... u Staico di Bucuv, toatî o-u închinat mănîstirei ci e mai sus scrisă şi înpiitrită aleasă la dealul eaerniştilor vii 70 de pogoane alease înpitrite dăspre toţi vecinii şi în dealul Săsenilor 30 de pogoane de vie alease ale sventei mănîstiri: şi în apa Buzăului în gărla domneascî 1 vad de moară cu loc pănî în drumul tîrgului di la coastă şi pînî în Odaia lui Trăndafir şi merge pînă în tărgul în Buzîu la oraş şi di în sat de Bicoiani a treia parte de ocină de preste tot hotarul................... şi de în cîmpu şi di în pădure şi despre Cîmpulungeani a treia parte desprî tot hotarul aceşti ocine moşii toate le-au dat şi au miluit răposatul Vintilă voivod sventii mînăstiri ci e mai sus scrisă. Dupî aceaia şi răposatul Mihail voivod încă au miluit sventa mînăstire ci e mai sus scrisă Menedic cu satul Zmeeştii cu toot hotarul şi cu seamnile di la Posadă pînî în Veaviriţa ... pînî în sarea Picinagăi şi pînă în vîrhul Stănilei şi di în piatra Cîţealelor şi di în piatra Boului şi pînî în Piscul cu nesipul şi pănî în bătătura Tatomirului, însă anume Stoia cu ciata lui şi cu fraţii şi lui Mihail ... Lupul cu fraţii lui ... Manea cu toată ciata lui. Şi mîrturii anume: Uriil cliisarul care au învăţat carte în mînăstiri la Minidic, ... popa Cărstiian de Răduleşti ... Cernat logofăt de Puţinei, de Cîrlomîneşti, Lamba părcălabul, de Virnişti, Jipa, nepotul jupîneasei Dobromirei şi Dragomir al diiaconului Stînislav ... Anhgel logofăt, de Mîrăcineani, Sava lui Avram ... Costandin ... Ban căpitanul, ... Armega, de Cirnăteşti, Pascul ... duhomnicul Silivestru ... popa Radul, aceşti toţi au mîrturisit cum sîntu aceste moşii cari-s mai sus scrise tot ale svintii ali minăstiri. ... Iunie 25 ... leat 7133 1625. Zota.Popa Nistor. Jipa.Popa Vişan. şi Crăciun de Cărlomăneşti..... Unofrie egumen.Popa Stan ... Sibiceu. Voico ... Răteşti.Statie. Eremonah Rafail.Sava călugăr. Metodie egumen ... PinBratul ... Neagoşina. ... Dragomir logofăt. Eu judeţul Isar ... popa Şerbu.Vălcan den Văleani. Negoiţă postelnic ... Mihaiu ... Sărata. DIR, B, IV, nr. 550, p. 530-531. 1625 Iulie 1, Bucureşti.ŢR 537 ... satului Luciianii ce săntu meşteri domneşti de case de în judeţul Dămboviţa, ca să fie în pace şi slobozi de bir şi de găleată şi făn şi de biru şi de oae seacă şi de cal şi de miare şi de ciară şi de dijmă de stupi şi de groştină de oi şi de porci şi de cai de olac şi de căşarie şi de maldăr şi de tuate slujbele şi măncăturile căte sănt preste an în ţeara domnii meale, de nimica val sau băntuială să n-aibă, pentru că l-am ertat domnia mea cum au fost ertat şi de alţi domni şi de părintele domnii mele Io Radul voevod, căce sănt meşteri domneaşti de lucrează tot lucrul ce tribuiaşte la scaunul domnii meale. Derept aceaia şi voi birarilor şi voi toate slugile domnii meale ori carii de ce slujbe veţi umbla într-acest judeţ, în vreame ce veţi vedea cartea domnii meale iar voi încă să căutaţi foarte să vă feriţi şi în pace să lăsaţi satul Lucianii, mai mult să nu-i învăluiţi naintea cărţii domnii meale, că acela om certare va avea. .... ... 1 ... 7133 1625. Io Alexandru voevod, din mila lui dumnezeu, domn ... Bastian clucer. DIR, B, IV, nr. 555, p. 537. 1625 Iulie 3.ŢR 537 ... lu Gligorie ... Pîuşăşti şi cu feciorei lui cîţi i va da, ca să fie volnic cu cartea domniei meale de să-ş ţie a lor parte de ocină toată de la satul Pîuşăşti ori cătă se va aleage partea tîtîini-sîu popei lu Dumitru, de 538 în cămpu şi de în pîdure şi de în apî şi de în seliştea satului, şi de preste tot hotarul şi cu viia cea bătrînî şi cu ţinutul viei cît va avea în prejur, însă fîr de cîtă vie au fost văndut Gligorie Oprei logofăt din Şirineasa. Pîntru că au venit Gligorie de aşa au spus la domnia mea cum i-au fost ocina de la Pîuşăşti de în doao cu nepoată-sa Părva, fata Stanciului fratele lu Gligorie. Deci nepoatî-sa Pîrva ia ş-au vîndut partea ei de ocinî de la Pîuşîşti toatî boiarinului domniei meale Simei ... logofăt, iar unchiul Pîrvei, Gligorie el nemica de în partea lui de ocină n-au vîndut; şi Gligorie fost-au frate şi cu Stanciul de un tatî, de popa Dumitru. Deci de în Stanciul au rîmas numai fata lui Pîrva, iar dupî moartea tîtîni-său Stanciului, ia ş-au vîndut partea ei de ocinî de la Pîuşîşti toatî Simei logofăt iar ocina lui Gligorie partea lui rămas-au nevîndută. Derept aceaia, domnia mea am dat lu Gligorie sî fie volnic sî-ş ţie a lui parte de ocinî şi de în vie, fără cît au vîndut Oprei logofăt şi de întru vad de moară jumîtate, care vad iaste înpreună cu Sima logofăt unde se chiamă la Colnicul Pietrilor, şi sî fie lu Gligorie, în pace de cîtrî toţi fraţei lui de ocinî de neminea val sau bîntuială şî nu aibă păntru partea lui de ocină. .... ... 3 ... 7133 1625. .... Dragomir a ... DIR, B, IV, nr. 556, p. 537-538. 1625 Iulie 11, Bucureşti.ŢR 539 Adecă eu Iancul căpitan şi jupîneasa mea Elina, fata lu Mihaiu postelnic de Stănceşti, scris-am acesta al nostru zapis ca să fie la măna Radului logofătului cum să se ştie că i-am fost văndut însă jupăneasa mea Elina de în satul ei de în Brătieşti a treia parte de preste tot hotariul de în hotar pănă în hotar şi de în vadurile de moară iar a treia parte. Şi se-au mănatu de au fost văndut această ocinî de un an şi au rămas aciastă ocină a fi moşie neîntoarsă Radului logofăt cum o am fost vîndut, iar după aceaia noi ne-am rugat Radului logofătului cu mulţi boiari cum să-i dăm banii ce ne-au dat înnapoi şi să ne ţinem noi iarăşi moşiia. Deci Radul logofătul, păntru rugăciunea noastră şi a mulţi boiari făcutu-ne-au bine de ş-au luat banii înnapoi. Şi pîntru căci ne-au făcut bine de ne-au dat moşia şi ş-au luat banii, noi i-am dat un vad de moară pre ocina Brătieştilor, însă de în sus unde se chiamă Moara Judelui; şi i-amu dat vadul cu ocinî cît va arunca omul cu toporul în toate pîrţile ca să-i fie lui moşie neîntoarsî lui şi feciorilor lui. 540 Iar cine va mai întoarce aciastă tocmeală a noastră să fie proclet şi afurisit de 318 ... ce sănt întru .... Şi atunce la aciastă tocmeală a noastră fost-au mulţi boiari mărturie anume: Stoica logofăt Tărîceanul şi Neanciul vornicul de Măneşti ... Calotă vornicul de Popeşti ... Mavrodin peharnic ... Barbul postelnic de Măneşti şi alţi mulţi boiari carii nu sănt scrişi aicea într-acest zapis. ... 11... 7133 1625. Neanciul al doilea dvornic. Iancul cîpitan. Eu Danciul vataf, mărturisescu cumu amu fost şi întăiu la negoţ şi acumu la aceasta tocmeală. Insă de nu va plăcea Radului logofăt acist vadu sî ia alt vadu unde va plăcea. Eu marturie Neanicul .... DIR, B, IV, nr. 558, p. 539-540. 1625 Iulie 15.ŢR 542 Să se ştie cum am făcut eu Voica acesta al miu zapis, ca să fii de mare creadenţă la măna lu Ion şă a frăţine-său Dumitru, cum să se ştie că i-am vănudutu moşăe de Fundeni, funi 2, una de sus, alta de jos, dereptu bani gata 1400, şă să fie loru moşăe să coconiloru. Şi au fost măruturie Tofan călugărul, Stanciul Beretişca, Pătraşco de Fundeni, Miho, Crăciun Ologulu, Mihăilă, cumnatul călugărului. ... Iulie ... 15, vălet 7133 1625. Eu Voica. DIR, B, IV, nr. 561, p. 542. 1625 Iulie 18, Bucureşti.ŢR 547 ... ca să fie satul Flămănzeştii ... Argheş în pace şi slobod de banii de judeţu şi de toţi călătorii şi de potropopi şi de toate slugile domnii meale, carii vor umbla pentru treabele lor şi de toţi oamenii, nimenilea silă şi nevoe satului să nu facă ce să-ş cumpere toţi oamenii bucate pre bani; şi deaca-ş plăti partea de bir să nu se tragă bucatele satului pentru alţii nici să şază birarii în sat să-i cheltuiască, deaca-ş vor da birul. Pentru că au venit părintele egumenul episcop Antone de în sfînta mănăstire de au jeluit înnaintea domnii meale cum se răsipeaşte satul mănăstirii de călători şi de birari, că deaca-ş dau partea de bir, ei tot şed în sat pănă străngu birul şi de la alalte sate ce sănt cu Flămănzeştii, căce iaste scaun de bir. Derept aceaia am dat domnia mea satului Flămînzeştii să aibă pace de toţi oamenii, cum am văzut domnia mea şi cartea părintele domnii meale Io Radul voevod. Nimenilea silă sau nevoe să nu le facă, carii nu vor avea lucru şi treabă în sat, ce să-ş cumpere toţi bucate pre banii, că l-am lăsat domnia mea să fie numai de treaba sfintei mănăstiri, ca să nu se răsipească, ce să aibă pace şi a se apăra cu aciastă carte a domnii meale. ... ... 18 ... 7133 1625. .... DIR, B, IV, nr. 563, p. 547. 1625 Iulie 20.ŢR 548 ... jupîneasii Neacşii a lu Tudor, feciorul Costie şi fie-său Leontie nipotul lu Costie, ca să le fie lor 2 prăvălii c-un loc, cît se va aleage, în oraşul domnii meale în Bucureşti, pîntru că au fost aceaste 2 locure de prăvălii ale Costii, moşul lu Liontii, ce au fost înprisurate de mînăstirea de la sveti Ghiorghie, mai denainte vreame. Iar acum, în zilele domnii meale, au venit jupîneasa Neacşa cu fii-său Liontie de se-au pîrăt cu egumenul de la sveti Ghiorghi, în divan, naintea domnii meale. Şi aşa pîrăia egumenul naintea domnii meale, cum au fost închinat popa Ilie, fratele Costii, la mînîstire aceaste locure de prăvălii ali Costii, cănd au fost popa Ilie egumen la sveti Ghiorghii. Iar domniia mea am căutat cu toţi cinstiţii deregătorii domnii meale ce amu adevărat domnia mea, cum n-au fost închinat popa Ilia călugărul aceaste 2 locuri de prăvălii ale Costii la mînîstire, ce au fost închinat popa Ilie numai 2 locuri de prăvălii, partea lui, iar partea Costii, loc de 2 prăvălii, le-au fost înpresurat egumenul de la sveti Ghiorghie. Deci, domnia mea amu judecat, pre direptu şi pre leage şi am dat domniia mea aceaste 2 locure de prăvălii ale Costii, ce-s mai sus scrise, jupîneasii Neacşii şi fie-său, lu Leontie, ca lor să le fie moşie, lor şi feciorilor lor şi nipoţilor lor, pîntru că au rămas egumenul de leage denaintea domnii meale. Şi de nimenilea bîntuială sî n-aibă, preste cartea domnii meale. .... ... 20 ... 7133 1625. .... DIR, B, IV, nr. 564, p. 548. 1625 Iulie 28, Bucureşti.ŢR 548 ... ca să fie volnic cu această carte a domnii meale, să meargă să caute ocina de la Clici a slugilor domnii meale Necula peharnic ... Socol peharnic de Cornăţeani, că se-au plănsu înnaintea domnii meale cum le-au tăiat călugării de la sfănta Troiţă cu satul Marotinului, şi den sus cu satul Spanţovul, hotarăle ceale bătrăne, şi le-au mutat pietrele şi seamnele. 549 Deci să străngă megiiaşi şi oameni buni bătrăni de pre înprejur, să adevereaze cu sufletele lor, cine au tăiat seamnele şi hotarăle ceale bătrăne. Deci carii se vor adevăra că au făcut acela lucru, să-l prade şi să fie de gloabă şi să pue seamnele şi pietrile iar pre unde au fost hotarăle ceale bătrăne mai denainte vreame şi să fie volnici să nu lase nimenilea să se hrănească pre ocina lor, ce să oprească toţi oamenii şi de în cămpu şi de în pădure şi de în baltă şi pre unde vor fi odăi turceşti pre moşia lor, încă să fie volnici să le spargă şi de nimenilea opreală să n-aibă. .... ... Bucureşti, ... Iulie 28 ... văleat 7133 1625. .... DIR, B, IV, nr. 565, p. 548-549. 1625 August 15, Bucureşti.ŢR 552 Eu Preda şi eu Udrişte, feciorii răposatului Oprei logofăt den Şirineasa, mărturisim cu acest zapis al nostru, cum să se ştie că am văndut noi Simei logofet, toată partea noastră de în sat den Păuşeşti, cîtă se va aleage. Insă întăiu casele ceale de piatră, ce au făcut tată nostru cu tot îngrădişul şi cu grădina şi cu locul hălăşteului, cu jumătate de grădină şi viile amăndoao cea de sus şi cea de jos şi moara toată şi 7 rumăni, anume: Gherghe cu fămeaia-ş şi Radul Lungul cu fămeaia-ş şi Barbul cu fămeaia-ş şi Lăudat cu feciori-ş, Bălaci, Radul şi Dumitru feciorii Iarciului. Aceştea toţi cu dealniţele lor. Şi iar dealniţe fără oameni, întăiu dealniţa Fulgăi, dealniţa Neaniului, dealniţa Badei Sitea şi 7 fălci de loc deosebi, cumpărat de tată nostru. Aceastea toate le-am văndut Simei logofet, derept bani gata16.900 şi miiare, vedre 66, vadra căte 120 de aspri ... aspri 7920 şi 1 plaşcă de grana. Şi am luoat aceşti bani şi aciastă miiare deplin de în măna Simei logofătul şi am vîndut de a noastră bună voe fără nici o silă de înaintea a mulţi boiari şi oameni buni şi cu ştirea frăţine nostru lu Stroe, că el acolo n-au avut parte căci ş-au luoat partea lui, în Foleşti şi cu ştirea tuturor megiiaşilor den sus şi den jos. Şi o am văndut în zilele domnu nostru Io Radul voevod, cînd au fost cursul anilor 7131 1622 luna Octombrie 1 .... Insă să se ştie că aceaste ocine ce sănt mai sus scrise le-am fost vîndut mai nainte cu 1 an jupănului Hrizei ... vistier în cursul anilor 7130 1621 luna................ însă cu rumăni mai mulţi carie au fost toţi 16, anume: Vladul ... Radul ... Stănilă şi Stanomir ... Neaniul ... Barbul ... Badea Sitea ... Gherghe ... Radul Lungul ... Bălan ... Vlaicul ... Dobrogeanul ... Lăudat ... Dumitru ... Radul ... Călugărul. Aceştea toţi i-am fost vîndut, derept bani 40.000 şi ne-au fost dat înainte aspri 10.000 şi 1 plaşcă de postav. Iar rumănii într-aceia se-au sculat cu părî asupra noastră cum săntu ei mai volnici să se scumpere, decăt să-i 553 vendem altora, căci ei nu ne-au fost rumăni de moşiece au fost judeci, vănduţi tătăine nostru Oprei logofăt. Deci într-aceaia, văzăndu Hrizea vistiiariul că-i iaste lucrul cu pără, au lăsat să se scumpere ei şi ne-au apucat pre noi să-i dăm banii şi plaşca îndărăt. Deci noi n-am avut bani ca să-i dăm, ce am luoat de la o seamă de rumăni bani şi i-am dat înapoi în măna Hrizei vistier. Deci apoi de într-acei rumăni, dintr-ănşii se-au scumpărat de cătră noi, anume: Vladul ... Radul ... Stănilă ... Stanomir ... Vlaicul ... Dobrogeanul ... Călugărul......... bucate. Iar ceialalţi au rămas anume: Barbul ... Gherghe ... Radul Lungul ... Bălan ... Lăudat ... Dumitru ... Radul, feciori Iarciului; iar Neaniul şi Badea, acestea au fost murit deci aceştea toţi i-am dat şi cu dealniţa Fulgăi şi a celor morţi Neniul şi Badea ce sănt mai sus scrise: deaca n-au avut puteare să se scumpere, noi i-am vîndut Simei logofet după tocmeala ce au stricat Hrizea vistier. Şi am avut şi cărţi făcute la mîna Hrizei vistier, ce unele le-au dat la noi altele au rămas. Deci de se va afla vreo carte oareunduva, să fie necredincioasă şi nestătătoare că se-au fost stricat acea tocmeală. Că după aceaia au mai cumpărat Sima logofătul părţi multe de ocine acolo în sat şi ş-au întărit lucrul pînă au fost Hriza vistier. Şi au fost mărturie părintele Teofil piscupul de Rămnic şi egumen Veniamin de la Bistriţă şi Vladul ... vistier ... Părvul logofet Rudeanul ... Tudor comis Măldărescul ... Tanasie peharnic ... Goran logofet ... Olăneşti şi de Bărseşti, Ianiu ... Preda ... Cacova, Builă ... Bărbăteşti, David ... Slăviteşti, Părvul ... Tudor ... Rămnic, Pană ... Proca şi de la Ocna cea Mare, Gherghe Dracul ... Păuşeşti, Gligorie ... Luca ... Antonie ... Tudor Grecul ... Stănilă. Aciasta mărturesim să se crează cu adevărat. ... Lepădat logofăt ... Bucureşti, ... 15 ... 7133 1625. Smerenii episcop Teofil Rîmniceanul. Eu Preda am vîndut de voia mea şi am luat banie deplin. Eu Udrişte logofet. Ermonah Veniamin egumenu Bistriţii. Vladul ... vistier. Eu Tudur comis. Eu Tanasie peharnic. Goran logofet. 554 Pîrvul logofet ... Ruda. ... Grigorie. DIR, B, IV, nr. 568, p. 552-553-554. 1625 August 16.ŢR 554 Scris-am eu, Mitrea păharnic, acesta al mieu zapis cum să să ştie că am slobozit de a mea bunăvoia şi s-au răscumpîrat Mîrtin de la mine şi l-am slobozit de a me bunăvoe, fără nici o nevoia şi i-am dat însă în sat seliştea ce au ţinut tată-său, numai seliştea lui, căt iaste în sat, înnsî cîtu-i ţine casa lui. Şi i-am dat locul de suptu Mlac sî-i fie lui moşiia şi feciorilor lui. Şi am slobozit înnsă numai pre Mărtin şi căţi feciorii va avea el, înnsă fără frate-său, ci am slobozit numai pre Mîrtin, de mi-eu dat doozăci de mie de bani. Şi l-am slobozit de a mea bunăvoe sî n-aibî treabă nici feciorii miei, nici nimea de ruda mea. Şi mîrturii au fost cînd l-am slobozit: de în Rămnic, Dragomir, Stan, Seman, Lupul, de în Grebleşti, Stanciul, feciorul vătahului Dumitru şi de în Titeşti, Bolovan şi Ion Vărvor. ... 16 ... văleat 7133 1625. DIR, B, IV, nr. 569, p. 554. 1625 Septembrie.ŢR 561 Adecă scris-am eu Şandru ce feciorul mieu, anumea Necula acesta zapis al mieu ca să fie de mare credenţă la măna jupînului Savei şi a fraţilor lui, cum să ştie că i-am văndut 2 pogonea de vii în delul Verneştelor prea valea Cereşului de în parte lu Dragomir Sorescul, dereptu aspri 2400 bani gata, ca să fie dumnilui moşei şi feciorelor domnilui. Şi au fost mărturii la acesta tocmilă popa Jepa de Vernişte şi Bănisa călugăriţa de acolea şi Dragomir al deiaconului ... Nan Bonţoi de acolea. Şi păntru mare credenţa de ne-am pus degetul. ... 7134 1625. Eu Şandru. Eu Necola. DIR, B, IV, nr. 576, p. 561. 1625 Septembrie 10.ŢR 561 Adecă eu Vlad ... Priboiani dat-am zapisul meu la măna gineri-meu Badii şi fee-me Radii, cum să să ştii că le-am tad eu Vlad moşiia mea care am cumpărat di la Neagoe Jăgoiscul den Negreştii de Sus, den funia Jăgoiască jumătate de fune peste tot hotarul, cătă să va alege, şi în siliştea satului 2 delniţi, cum scrie şi în zapisul cel de cumpărători. Şi l-om dat să le fie lor moşie stătători în veacu şi coconiloru loru, .... Iar ei încă să aibă a ne căutarea pre noi pănă la vreame noastră de morte. Şi le-am dat această moşie eu Vlad înpreună cu femeia mea Dobra, că noi alţi feciori n-am avut. Şi cănd le-om dat fost-au şi oamenii buni mărturie, anume: Radul Horodin şi popa Stoica şi den Beleţi, Badea şi Ion Scaunulu şi popa Ivan şi Neacşu postealnicul. Şi am scris eu, Radul diiaconul ... Priboiani. ... Septemvrie 10 ... leat 7134 1625. Eu Vlad; eu Dobra. DIR, B, IV, nr. 577, p. 561. 1625 Octombrie 4, Bucureşti.ŢR 565 ... ca să fie volnică cu această carte a domnii mele să ţie 1 loc de 7 prăvălii, aicea în oraş în Bucureşti, pentru că acest loc fostu-l-au cumpărat jupăneasa Cheajna vorniciasa de la Tudor, feciorul lu Antonie şelariul de Bucureşti, derept 8.000 de aspri gata, în zilele lu Şerban voevod. Şi am văzut domnia mea şi zapis de vănzare şi carte ce cumpărătoare. Şi tot l-au ţănut cu bună pace. Iar cănd au fost acum, în zilele domnii meale, după moartea lu Tudor, iar jupăneasa Cheajnaa vorniciasa, ia au avut pără înaintea domnii meale în divan cu Radul şelariul, pentru acest loc de prăvălii şi au venit de se-au părăt de faţă. Şi aşa părăia Radul şelariul cum are şi el parte într-acest loc de prăvălii şi cum au dat Radul bani de au scos pe Tudor den robie. Intr-aceaia, domnia mea am căutat şi am judecat pre dirept şi pre leage, împreună cu toţi cinstiţii deregătorii domnii meale şi am adeverit domnia mea cum n-au avut Radul şelariul nicio treabă cu acest loc de prăvălii. Şi au scos jupăneasa Cheajna vorniciasa, la divan, cartea lu Şerban voevod de cumpărătoare şi zapisul lu Tudor şi cartea părintelui domnii meale Io Radul voevod, cum au cumpărat Cheajna vorniciesa acest loc de prăvălii, iar Radul şelariul n-au avut nicio carte; deci au rămas Radul de leage şi de judecată deînaintea domnii meale cum mai multă treabă să n-aibă, ce să fie în pace jupăneasa Cheajna, în pace de cătră Radul şi de cătră feciorii lui. Derept aceaia, am dat domnia mea jupîneasei Cheajnei vorniceasa, ca să-şi ţie locul de prăvălii cum şi l-au cumpărat, ca să-i fie moşie şi de nimenilea opreală să n-aibă. .... ... 4 ... 7134 1625. .... DIR, B, IV, nr. 580, p. 565. 1625 Octombrie 14.ŢR 567 Adecă scris-am Radul, feceorul Manii vătaful din Brăneşti, al mieu zapis di zestre fie-me Gherghinii, cum să se ştie că-i dau ocină din parte me stănjeni 35, iar în longo, din Matca Praovii pănă în matca Proviţii. Şi din vadul tătăni-miu Manii vătaful eu ţiu a trii parte. Dici din parte me, dau fie-me a trie parti, Gherghinii, cele doo părţi să ţie Stan şi Paraschiva. Aşijdireaa şi din ocină să fie trei fraţi: unul căte 35 di stănjăni şi în loncă o livade, loi Stan, livade loi Opre Ţiţe şi Gherghinii, livade loi Baicu, Paraschivii, livade loi Mihăilă. Şi dau loi Stan un romăn, anome Doşca şi Paraschivei, Cuman, feceor lu Mihăilă şi Gherghinii în zestre pre Cărste frate loi Coman, feciur loi Mihăilă rumăn al mieu înpărţit di cătră fraţii miei, anome Drăghici ... Stroe. Şi mai dau Gherghinii în zestre o vacă mare, alta mică. Iar din haine şi din bani, no-i dau, că n-am. Dici acel vad di moară, ci e mai sus scris, este a trei fraţi anome, Drăghici şi iu Radul şi Strue. Dici aceşti feceori ai mii ci-s mai sus scrişi, să ţie parte me, a trie parte. 568 Şi căndu s-au făcut această tocmilă logodnă cu fie-me Gherghina dopă Stanciul, nipot popii loi Staicu, iar din Brăneşti fost-au din Brăneşti Negul şi Udre, Domitru, Stan Sericuiul, Gherghie, din Dărmăneşti Vălcul, Radul Rădămbă, Radul loi Bozdug şi apoi molţi omini sătăni. Şi pos-au şi blăstem; să fie aforisit şi blistimat de 318 ... şi de Isus Hristos, care va scote: frate pre sură sau soră pre frate; ci să fie toot trei fraţi, cum e mai sus scris. Şi s-au făcot acestă tocmelă co zestre în zilile loi Alexandru voivod, ... Radul voivod, vălet 7134 1625. Eu Radul ...Stan VălculUdre NegolRadul ... Vladul zograv ... Dărmăneşti. ... Octombrie 14 .... DIR, B, IV, nr. 582, p. 567-568. 1625 Octombrie 28.ŢR 570 Scris-am eu, popa Dumitru şi preuteasa Ştefana, zapisul nostru, cestui boiarin anume Preda spătar, cum să să ştie că i-am fost văndut mai de înainte vreame loc de în Bucureşti de 12 prăvălii, de în uliţa Turcilor, de la 571 răscruce. Iar cănd au fost apoi, el i-au luat Dima croitoriul 1 loc de prăvălie di în ceale 12 locure ci-au fost văndute mai de înnainte vreame; deci ne-am tocmit de înnaintea neguţătorilor şi a mulţi oameni buni, de-am luat 1 loc de prăvălie de în faţă şi acest loc fost-au văndut lu Ilie neguţătoriul; deci ne-am voit de bună voe a noastră de ne-au dat jupan Ilie neguţătoriul acest loc ce e mai sus scris, de l-am dat Predei spătar, iar noi am dat lu Ilie neguţătoriul altu loc de prăvălie, iar de în faţă de în locurele unchiu nostru, lu Macaveiu logofăt însă ne-a tocmit aceşti neguţători şi aceşt omeni buni sî ne mai dea jupan Preda spătar 1000 de bani, păntru tocmeala acestui loc de în faţă ce i-am dat. Şi ne-au dat Preda spătar şi aciastă mie de bani şi ne-au tocmit cum mai mult sî nu mai avem price, unul cu alalt, ce să fim în pace. Mărturie: jupan Ghinea Mustachi ... jupan Ilie ... jupan Isar ... Stanciul logofăt ... Spiridon logofătul ... Şerban, feciorul lu Seman sudeţul; aşa să şti. ... 28 ... 7134 1625. Popa Dumitru .... Spiridon logofăt. .... DIR, B, IV, nr. 585, p. 570-571. 1625 Noembrie 18.ŢR 571 Scris-am iu Ivaşco şi Pădurea, feciorii Făirîi logofătul dea Oreaşti acista al nostru zapis la mîna Hrizii marilea vistiiar, cum sî sî ştii cî i-amu văndut partea nostrî dea ocină dea Grecea toată de dea deal şi dea cîmpu şi dea siliştea satului, însî la cîmpu 300 dea stănjini, iar deal 100 de stînjini şi 12 pogonea dea vii lucrate şi 2 rumîni, prea numea: Ion şi Etivoiu şi di hotar păn hotar. Şi cîndu amu vîndut aciastă ocină, noi nie-amu treabat toţi fraţii noştrea şi omeni noştrea şi n-au putirea dea o cumpîra neaminilea, ce-au aflat la nivoii nostrî şi la robii nostrî de-au cumpîrat şi ne-o plîtit acistă ocină Hriza marilea vistiiar prea bani gata, direptu 110 galbeni. Şi o-mu vîndut acista ocină dea a nostrî bunăvoii, să fii lui moşii şe feaciorilor lui şi nepoţilor şi streanepoţilor. Şi ni-u treabat dumnilui şi di cărţi, iar noi amu spus cî cărţilea ne-au pearit, cîndu ne-au robit Tatatrăi. Iar sî-să va ivi vreao carte, să fii la mîna dumnilui. Şi cîndu ne-m tocmitu, au fost la tocmeala nostrî jupănul Vaslachi marelea armaş şi Grama mareale slugearu, Toma la doilea comis, Paripa al doilea postelnc Pătru dea Drăngişti, Mugoş vîtahul. Acista am scris. 572 ... Noimov 18, let 7134 1625. Şi am scris iu Ivaşco cu măna mea şi me-m pus şi picetea. Grama ... sulgeru. Vasili ... armaş. .... Mogoş vătahul. .... Arseni medelnicerul. Sava Rodanovici. Petru ... Drîgeşti. Stanciul vătah ... postelnic mîrturisescu. DIR, B, IV, nr. 586, p. 571-572. 1625 Noembrie 18, Hărlău.ŢR 572 Adecă eu Pană Filip vistiarnic al treile din Ţara Moldoveei scriu şi mărturisăscu cu aciastî scriisoare a mea cum eu de bunîvoia mea, de nime nevoitu nice de nime îndemnat, ce de a mea bunîvoe m-am sculat şi am văndut a mea direaptă ocinî şi cumpărătură giumătaate de sat de Hireşti ce iaste în judeţul Ilhovului, cu toţi rumănii căţi au fost în partea lui Isar, anume: Stoica Brădescul şi cu ficiorii lui şi Danciul cu ficiorii săi şi altu Danciu cu ficiorii săi şi Nedelco cu ficiorii săi şi ficiorii Oprei şi Agathon cu ficiorii lui şi Stoica cu ficiorii lui şi Drăghici, fratele Danciului colibaş cu ficiorii săi şi alţi vecini toţi căţi săntu pre acia giumătaate de sat de Hireşti şi cu mori şi cu baltă cu piaşti şi în tot locul în cămpu şi în pădure şi în fănaţ şi cu tot venitul ce va fi pe acia giumătaate de sat, carele o am fost cumpăratu cănd am fost în Ţaraa Rumăneascî în domniia mării sale domnu nostru Radului ..., că-şi cănd am cumpărat acestu satu, cumpăratu-l-am cu voia vistiarnicului Hrizîi că i s-au căzut a-l luarea dumnialui, că iaste în hotarul lui, ce m-au lăsat cu voia lui. Şi bani n-am avut ce mă au înprumutat dumnealui, care giumătaate de satu o am văndut dumeseale giupănului Hrizăi marele vistiarnic, dereptu cinci sute de galbeni şi mi-au dat şi mii-au plătitu dumnealui aceşti bani deplin întru mînule meale denaintea a tuturor boierilor căţi sintu mai gios scrişi şi iscăliţi şi ş-au pus şi peceţile. Dirept aaceaia de astîzi înnainte să-i fie dumisale Hrizăi vistearnicului şi ficiorilor şi nepoţilor dumisale direaptî ocină şi moşie cu tot hotarul şi cu 573 tot venitul şi cu toţi rumănii şi cu alte cu toaate căte mai sus sintuscrisă; şi altu nemerilea fără de dumnealui şi făr de feciorii dumisale treabî să nu mai aibă. Şi di pre aciasta mărturie să-şi facă dumnealui şi ispisoc şi hresovul domnescu, ea să-i fie direaptă ocină şi moşie neclentitî în veaci. Şi printru mai mare credinţă,am iscălit şi mii-am pus şi peceatea. ... 7134 1625 ... 18 .... Grama ... sulger .... Pană Filip vistier. ... ... Costandin Petru Drăgeşt Aga Stamat ... Vardiniţ Aloisius Maza ... Ghiorghi feciorul Neculei armaşul Vasilie iuzbaşa Stanciul vătaf ... Călceşti fost-am şi eu la acistă tocmelă Draghiia izbaşea. Stepan ficiorul agăi Fracaş. DIR, B, IV, nr. 587, p. 572-573. 1625 Decembrie 5.ŢR 576 Scris-am eu, Vladu, neapot a lu Măsiiu, acista al nostru zapis cum să se ştii că am vîndut o jumătati dea funea dea ocină ... Botini, a unchiu-miu Măsiiu, di în sileaştea satului, dea sus şi di jos şi di în cămpu în apă şi di în pădurea şi di preasti tot hotarul căt să va afla acistă partidă ocină ci scrii mai sus. Şi o am văndut eu lu Andronii postelnic ... Botini, dă a nostră bună voi, diript aspri 380 şi 1 bou, diript aspri 1000, ca să 577 fii lui aciste moşii ci scrii mai sus, în veaci, şi lui şi feaciorilor lui, căţi dumneaziu i va da. Şi iar să se ştii că am văndut eu, Badiul, neapotul lu Măsiiu ciialaaltă jumătati di funea di ocină iar di în Botini, dă în funea a unchiu-miu Măsiiu. Şi o am văndut dă a noastră bună voia, iar lu Andronii postelnic Botini ... acistă parti dă ocină ci scrie mai sus, iar de în siliştea satului, di sus şi di jos şi di în cămpu şi di în apă şi di în pădure şi di preasti tot hotarul, pentru că aciastă ocină au fost tot o funea ci am înpărţit noi neapoţi......................... Şi o am văndut noi dă a nostră bună voia, lu Andronii postelnic. diript aspri 380 şi 1 vacă, diript aspri 750 şi 1 matcă, diript aspri 130, iar să-i fii lui moşii în veaci şi lui şi feaciorilor lui, căţi dumneaziu i va da. Şi di mărturii: Andriico ... Şteafoia, di în Băteni, Oprea şi popa Tatul ... Radul ... Iacov ... Bratul ... Ispas ... Scorea ... Anghil. ... 5 ... 7134 1625. Andreico ... ŞtifoeEu Radul Eu VladaEu Iacov Eu Badiul Eu Bratul Eu am scris, Sava logofetEu Ispas Eu Oprea ... BoteniEu Score Eu popa TatulEu Anghelu Pe verso: Vlada, nepoata lui Moisi, funii ... ughi 18-50. DIR, B, IV, nr. 590, p. 576-577. 1625 Decembrie 8.ŢR 577 Scris-am eu, Barbul den Codrişeşti, acesta al mieu zapis aceştii feate ai meale, anume Stana preaoteasa, cum să să ştie cî i-am dat ei o ocină de la Mîrşa de Sus zeastre, de partea Neanului căt să va aleage de preste tot hotarul, pentru că aciastă ocină o am cumpărat eu denpreună cu Stanciul şi cu voia megiiaşilor şi cu Bălaş, ... Dragnie şi cu Neagul Căuş, de la Neaniul den Ageşti. Şi am dat featie meale parte mia cît să va aleage. Şi iar i-am mai dat featii miale o ocină den Mîrşa de Sus partea Neculie toată ce au fostu cumpîrat de la tată-mieu Oprea mai denainte vreame şi pî urmî am rîscumpărat eu. Şi hotarăle să ştiu de în Brătilov păn în Lacul Negru şi păn în hotarul Puranilor şi din hotarul Puranilor păn în hotarul Cîtunului şi păn în 578 hotarul Purceleştilor şi pîn în hotarul Ageştilor. Dat-am aciastă ocină featii meale cî alte bucate n-am avut să-i dau zeastre. Ce i-am dat aciastă ocină de a mea bună voe şi cu ştire babii meale, anume Ana. Şi au fostu atunce la logodnă, căndu am logodit pre fie mea numai cu aceastea ocini, mărturie am pus Paraschiva postelnic ... Tudoran postelnic ... Stoica. Iar cîndu am făcut zapisul mieu la măna fii mea Stanii, fost-au cu voia mea şi cu voia fămeaii meale şi mărturie am pus anume Stoica Brănescul ... Preda ... Pătru şi Ion de Angeşte ... Stoica, cum să să ştie că i-am dat eu aceaste ocini ce scriu mai sus de a mea bună voe, ca să fie moşie ei şi feciorilor ei, cîţi va da dumnezeu şi di niminea băntuială sî n-aibî de alalţi feciori ai mii. Iar cari o va băntui ca sî-i ia aceastea de la fie mea Stana ce-i zis mai sus şi va călca cuvîntul mieu sau va sparge acestu zapis şi nu-l va socoate or de în ficiorrii mie, or den nepoţi, or de în fraţi, să fii triclet ... proclet şi afurisit de 318 ... Nicheia şi blestemat şi anatima. Şi am scris eu, Tudor gramatic şi mărturisescu. ... Decembrie 8 ... 7134 1625. Eu Barbul ... Codrişăşti. DIR, B, IV, nr. 591, p. 577-578. 1625 Decembrie 20, Bucureşti.ŢR 579 ... acestor meşteri ce lucrează la morile părintelui patriarhului de la Şegarcea, anume ..................... ca să fie în pace şi slobozi de bir şi de găleată şi de fînu şi de dijmă de stupi şi de gorştină de oi şi de porci şi de miare şi de oae seaacă şi de cal şi de toate mîncăturile căte sănt preste an în ţeara domnii meale; pentru că i-am ertat domnia mea să fie meşteri la morile părintelui patriarhului, cum au fost ertaţi şi de părintele domnii meale Io Radul ....Şi am văzut domnia mea şi cartea domnii lui, de ertăciune, cum scrie mai sus. Deci şi voi birari şi toţi sluji torii domnii meale, carii veţi umbla cu slujbe în judeţul Doljil, încă să căutaţi, foarte în pace să-i lăsaţi, nimica să nu-i învăluiţi. ... ... 20 ... 7134 1625. ... Io Alexandru voevod. .... DIR, B, IV, nr. 593, p. 579. 1625 Decembrie 20.ŢR 580 Să se ştie cum am văndut eu, Tanasie, cu feciorii miei, cu Pătru şi Ştefan, partea noastră ... Cepturile, însă de în partea jupăneasei Cherei jumătati de presti tot hotariul cătă sî va aleage de în cîmpu şi de în pădure şi de în dealul cu viile şi de presti totu hotarul, cîtă să va aleagi de în partea jupîneasii Cherei jumătate. Şi am văndut noi Buzincîi vistiiariul, de-a nostrî bunî voe, fără de nicio silă, dereptu 75 de galbini. Şi au fost mulţi boiari mărturie şi mari şi mici. Şi am scris eu, Pîtru, nepotul jupîneasii Cherei cu mîna mea. ... 20 ... 7134 1625. Eu Tanasii, tatul lui Pătru, mărturisăscu cu acesta zapis al nostru. Gligorie comis. DIR, B, IV, nr. 594, p. 580. 1625 Decembrie 31.ŢR 582 Jupan Costea ... slujer scris-am carte nostră acistui om, anume Dragomir, ca să fii în pace şi slobod di acum nainte de cătră Mitrea comisul şi di cătră Cărstea şi di cătră toate rodeniilea Despinie, păntru c-au fost avut Mitrea pără nainte nostră cu Dragomir, ca să ţii bucatili Dispinii; iară Dragomir aşa se-au jăluit nainte nostră, cum au luoat pre Dispina de mică, di o ţinut il şi o criscut il, ca o fată a lui şi o hrănit 30 di ane. Dici se-au întămplat morti, de-au mortit Dispina ci bucati ce au avut, mult puţin, au lăsat cu sufletu ii să fii toati pre măna lu Dragomir, căci i-au fost ca un tată, iară alţi părinţi n-au ştiut. Şi am văzut şi zapisul mortuloi la măna lu Dragomir, cum să n-aibă nime treabă cu acile bucati ale ei, ori cine va fi di rudiniile ei, fără di Dragomir, să fii lui moşii. Diript aceaia şi Mitrea comis încă se-au înpăcat cu Dragomir, să ţii il bucatilea cum au lăsat mortul, că aşa l-au ajunsu şi judicata. Diript aceaia, am făcut şi carte nostră, să ţii toati bucatile Dragomir, să-i fii moşii; nimi tribă să n-aibă fără il, c-au fost di faţă cu Mitrea comis. .... ... 31 ... leat 7134 1625. Pe verso: "Cartea Costei slujer pentru viile ... Tărgovişte, carea le-au cumpărat Costandin ... postelnic ... Badea comis, ... Nicăi iuzbaşă." DIR, B, IV, nr. 596, p. 582.