1616 (7124) Februarie 18. [ 1 ] [...] satelor sfintii şi dumnezeeşti Mitr[f]opolie, anum[e] Orehoviţa şi Bălboşanii de la Mehedinţi, ca să fie în pace şi slobode de acum înnainte păntru vîn[ă]rici, ce se cheam[ă] parte domnescî den toate viile căte vor fi pre ocina acestor doo sate ce sănt mai sus scrişi, de nemeni bîntuial[ă] să n-aib[ă]. Pentru că însăm dumnia mea m-am m[i]l[o]stivit de am ertat acest vin[ă]rici, tot parte domneascî dentr-aceste doo sate, de-am m[i]luitu sfănta şi dumnezeiasca Mitropolie ce iaste mai sus scris, cum să fie sfintii şi dumnezeeşti Mitropolie de pişti şi de hrana, iar dumnii mele în vecie pomena. Derept aceia şi voi, toote slugile dumnii mele, carii veţi fi vîniricer[i] de acum în[n]nainte într-acest judeţ, în vreme ce veţi vedea acest carte a dumnii mele, iar voi să căutaţi de sî aveţi a vă feri de aceste sate amăndoo păntru vîn[ă]rici parte domnescă, cum iaste mai sus scris[ă] învăţătura dumnii mele. DIR, B, III, nr 1, p 1 1616 (7124) Aprielie 5 [10] Să s[ă] ştie cum au [a]vut Gligorie de în Păuşeşti o pără cu nepotă sa Părva pentru ocină şi p[e]ntru vie şi pentru multe altele. Deci s-au dus de faţ[ă] (nainte lu voevod de s-au părăt la divan. Iar voivod le-au dat patru megiiaş[i] să-i tocmească, cum vor afla cu sufletele lor, anume: pop[a] Tudurq şi Tuduru Grecul şi Luca den Păuşeşti şi d[en] V e Dobre, Rad[ul]postel[nic]. Dup-aceia au mersu Grigorie cu nepotă sa Părva şi cu barbatul ei Vladul postel[nic] şi cu aceşti patru megiaş[i] la scaunul dum[nului] nostru la Ocnă nainte postelnicul Ghione şi a Căr[sti] cliuc... Deci s-au tocmit de bun [voe]a lor Gligorie cu nepota sa Părva dennainte cămăraşilor şi dennainte a[c]elor patru megiiaş[i] cum: ce va fi vîndut Gligorie pentru mo[a]rte nepotu-său lu Vasilie, fratele Părvei şi pentru cheltuial[a] casei, au vie, au moşie, au ver ce păn au fostu nepotu-său viu, să fie văndut, iar ce va fi văndut dup[ă] mo[a]rte nepotu-său, să fie văndut lu Gligorie. Şi s-au tocmit să-i fac[ă] Gligorie nepo[a]tă-sa un răzor de vie pre lîngă viia ei şi să-l lucreze în trei a[n]i. Iar acea vie bătrînă a lu Gligorie să-i fie în pace, să nu-i caz nime greţ pre ia. Iar altă moşie ce mai este să o parţă Gligorie cu nepo[a]tă-sa în doă. Iar cine să va ispiti a sparce acestă tocme[a]l[ă], să fie blăstemat de 318 [...] căci aşa am adev[ă]rat cu sufletel[e noastre].. DIR, B, III, nr.10, p 11 1616 (7124) Mai 22. [19] Scris-am noi, bîtrănii oraşulu şi judeţul cu 12 părgari, a nostră carte popei lui Ghin, cum că se ştie că au cumpărat de la Crăstiian şi de la Gherghe [...] de la Calot şi de la Stanciul, feciori lui Dumitru logofetul, au cumpărat pop[a] Ghin ocina în Uliţ[a] par[tea] toată a toţi fraţii de în cîmpu şi vadure cu morile de în apa şi de în dealul cu viile şi de în pădure şi de preste tot hotarul Uliţei. Şi iar să ştie cum au văndutu şi partea noastră de ocin de în Bojorani toată popei lui Ghin şi de în cîmpu şi de în apa şi viia de în deal şi de în pădure şi de preste tot hotarul, derept as[pri] 8.000 şi 300 şi 50 vid[re] vin. Şi am datu noi aceşti fraţi pre nume Crăstiian şi Gherghe şi Calot şi Stanciul aceste ocine popei lui Ghin şi pentru pomena părintelui lor lu Dumitru [ lu Dumitru] log[ofăt], pentru că le-au pus popa Ghin la pomenic unde iaste svîntul hram Vinerea sfăntă. Şi au plătit popa Ghin preţul pomelnicului de au datu un stihari şi o lingură de argintu şi au făcut popa Ghin şi de în zilele lui Dumitru logofătul. Derep[t] aceia, am datu şi noi toţi aciastă ocină ce iaste mai sus scris, părţili a tuturor fraţilor şi a unchilor noştri şi a nepoţilor noştri şi cine să va trage de în rude şi sămînţa lor, de niminile băntuial[ă] popa Ghin să n-aibi şi i-am datu şi pentru pomena părintelui, ca de să-i fie popei lu Ghin aceste ocine moşie feciorilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui. Iar cine să va rădica de în ruda şi sămînţa noastră a sparge aciastă a noastră tocmeală şi pomena părintelui nostru lu Dumitru logofăt, să fie proclet 318 [...] Nichei şi să să judece sîngi[li] aceluia cu Ariia şi cu Iuda şi cucela ce zis la raspetie, veniţ, veniţ de luaţi cu acela să se judece în vecie. Şi noi aceaste am scis. [...] mărturie: [...] oraş Rămnic, pop[a] Vancea, pop[a] Pătru, Stan Oprea popii [...] Bulica, [...] Bojorani, Berinca log. [...] Radul Albul, Pătru Ivan. Şi am scris eu. Mih[ă]il log[ofăt], [...] Olteni. DIR, B, III, nr 19, p 24 1616(7124) Iunie 11 [28] [...] ca să fie al ei sat anume Orlea d[e] în judeţul Rom[anaţi] în pace şi slobod de bir şi de găleată şi de făn şi de oae seacă şi de cal şi de mi[e]re şi de dijmă şi de stupi şi de gorştină de oi şi de porci şi de cai de olac şi de de lucru domnesc şi de maja şi de toate slujbele şi măîncăturile căte sănt preste an în ţeara domnii mel[e], pentru că [l-am] ertat domnia mea, că au fost un sat pustiiu încă mai denainte vreme, de în zilele răposatului Mi[hail] voevod, de-au fost oameni robiţi şi fugiţi preste Dunăre de-au rămas siliştea pustie. Şi nu iaste [s]crisă necăire în catstihul domnii mele la bir. Derept aceia, am dat domnia mea sf[i]ntei mănăstiri ce iaste mai sus scrisă, ca să fie volnică să facă sat de milă, să se strîîngă oameni striini, f[ără] bir şi fără dajde; aşijdere şi rumănii carii vor fi de înntr-aceast[ă] silişte şi-ş voru veni la moşiia [l]or la Orlea, înncă să aibi pace şi ertăciune de cîtră domnia mea de toate măîncăturile căte sănt mai sus scrise, pănă în 2 ani. Derept aceia şi voi, toate slugile domnii mel[e] carii de ce mesereri veţ[i] [u]mbla într-acest judeţ, încă să căutaţi să aveţi a vă feri de acest sat al sf[i]ntei mănăstiri şi f[oa]rte în pace să-l lăsaţi mai mult să nu-l băntuiţi. Şi iară să fie volnic egumenul Pahomie de însf[î]nta [mă]năstire să-ş închiză gîrla cu rumănii s[f]intei mănăstiri de pre ocina mănăstirii, să-ş venez[e] [p]eşte, să fie de hrană sf[i]ntei mănăstiri. Derept aceia şi voi stolnicilor, înncăsă căutaţi să în pace să [lăs]aţi călug[ă]rii să-ş înnchiză gîrla, iar voi să vă loaţi al z[e]celea cum au fost lege şi mai denainte vre[me], [că aşa est]e învăţătura domnii mele şi de nimenile opreala şi băntuial[ă] să n-aibi. DIR, B, III, nr 22, p 28 1616 (7124) Iunie 11, Tîrgovişte [...] Scris-am noi, boiarii jupănesei Grajdanei spătăresa şi ai lu Mih[ă]il[ă] post. de Băleni, anume : Tatul post. de Lazure [...] Radu post. de Botenii [...] [29] Drosul post. de Balomireşti [...] Vintil[ă] post. de Săteni şi Neacşul post. de Comişanii [...] Badea post. de Cocorăşti, această a noastră carte, cum să se ştie că am tocmit pre jupăneasa Grajdana cu Mih[ă]il[ă] pentru satul Goleştii şi pentru Mărceşti, că au fost schimbat Udrea banul şi cu Dumitru cluc[er] de au dat Udrea banul satul Goleştii lu Dumitru cliuciariul, iar Dumitru cliuceriul au dat Udrei banul satul Mărceşti, satu pentru sat. Şi au ţinut păn[ă] acum tot pre acel schimbu. Iar cănd au fostu acum, Mih[ă]il[ă] post[elnic] n-au vrut să lase pre ace tocmeal[ă], ce au vrut să ia satul Mărceşti; iar noi cu sufletele noastre am adevărat şi i-am tocmit pre tocmeala celor bătrăni, ca să ţii jupăneasa Grajdana Mărceştii, iar Mih[ă]il[ă] post. sa-ş ţie Goleştii cum au ţinut şi mai denainte vrem[e]; aşa am tpcmit noi cu sufletele noastre. DIR, B, III, nr 23, p 28-29 1616 (7124) Iunie 16. [30] [...] cup[e]ţu şi cumnată-său Isar, ca să fie volnici cu aceast[ă] carte a dumnii mele de să ţie tot satul Hăreştii [...] Scrovişti, pîntru că aceste sate însăş le-au dat ş-au miluit răposatul Mihai voevodq pre jupînul Antonie Grama, înnsă cu tot hotarul, ca să-i fie lui de moşie jupînului lu Antonie Grama, socrul Ţipei şi lui Isar vistiiar. Ş-am văzut domnia mea ş-alte cărţi ale lu Mihai voevodu şi a lu Şerban voevodu, făcute pre aceste sate ce sînt mai sus scrisi, cum sî le fie lor de moşie înncă şi rum[î]nii cîţi vor fi înntr-aceli sate, ei să aib[ă] asculta toţi de ginerei jupunului lu Antonie Grama, oari de ce le va da lor învăţătur[ă], că săntu pre mîna lor ai Ţipei şi ai lui Isar vist. Aşa iaste învăţătura dumnii mele. [...] DIR, B, nr 25, p 30-31 1616 (7124) Iulie 4. [34] [...] Grăjdanei a Lecăi spat., ca să fie volnic cu aceast[ă] carte a domnii mele, să-ş[i] ţie satele ei, anume Racoviţa şi Mărceştii şi Leurdenii, [35] partea ei toat[ă] ce-au fost de la părenţie ei, cu toţi rumînii şi cu tot venitul, pentru că aceste sate ce sînt mai sus scrise, fost-au ale ei de moşie, date zestre de părinţii ei. Intr-aceia, domnia mea încă m-am m[i]lostivit de o am m[i]luit cu aceaste sate, să-i fie ei de moşie, cum i-au fost. Aşijdere şi voi, rumănilor, în vrem[e] ce veţ[i] vedea cartea domnii mele, voi să căutaţi să aveţ[i] ascultare de jupăneasa Grăjdana, de toate de ce va vă da de învăţ[ă]tură, că aşa iaste învăţ[ă]tura domnii mele. [...] DIR, B, III, nr 28, p 34-35 1616 (7125) Septembrie 6. [40] [...] această a noastră carte jupăneasei Grajdanei, jupăneasa a Lecăi spătar, ca să-i fie toate viile de la Cătun ce [41] săntu în dealul Piteştilor, cu ocina şi cu rumănii şi cu tot venitul, căt va fi, pentru că aceste vii ce sănt mai sus scrise iale au fost de moşie ale Lecăi spătar, cumpărate de în zilele lu Şerban voevod, căndu au fost domnu întăiu ţerăi. Iar căndu au fost acum, în zilele domnul[ui] nostru Radul voevod, feciorul [lui] Mihnea voevod, iar domnia lui au pierdut pre Leca spatar şi au miluit pre jupan Bratul mare comis cu aceste vii de la Cătun ce sănt mai sus scrise şi le-au ţinut păn au fost Radul voevod aicea în ţeară. Iar deaca se-au mutat Radul voevod de aicea de în ţear[ă] şi de în scaun, de-au eşit domn ţerăi Moldovei, iar jupăneasa Grajdana, ia au avut pără cu Bratul comisul pentru viile de la Cătun. Deci, au venit la divan şi la judecată înaintea noastră şi înaintea tuturor boiarilor căţi am fost, de am judecat şi se-au părăt de faţă. Intr-aceaia, noi am căutat şi am judecat pre dirept şi pre lege şi am dat jupănesei Grăjdanei, ca să fie volnică şi să ţie viile şi toate moşiile ale Lecăi spătarul, cum au fost lăsat şi el la moartea lui. Iar cheltuiala ce au cheltuit Bratul comis pre viile de la Cătun să aibă jupăneasa Grăjdana a întoarce toată cheltuiala Bratului comis, căt va zice cu sufletului lui, iar cu viile să n-aibă treabă. Şi au fost la judecata noastră boiari mărturii: Badea postelnicul de Grec şi Mihail postelnic de Văleni şi Preda clucer şi Stamati comis şi Mateiu peharnic şi Nica comis şi Drăghici logofăt şi Muşat postelnic şi mulţi boiari. DIR, B,III, nr 34, p 40-41 1616 (7125) Octombrie 2, Braşov [41] [...] Stanciul sluj[er], a mea carte acestui fecior al miu, anume Oprea de în Crasani, cum să ştie toţ[i] cărăia cui i se cade, cum i-am ertat partea di ocină a tătîni-său Cair, iar partea uncu-său Oprei şe a Stanciului să fie[e] văndute cui se-au văndut. Iar acest fecior să fie şi el ertat şi feciorii lui şi nepoţi şi strănepoţii lui cum l-am ert[at]; iar el însuşi, păn[ă] voiu fi eu viu şi el să m[ă] caute şi să m[ă] slujască cu dreptul şi pre mini şi pre soţiia mea; iar după aceia, să nu aibă a-l b[ă]ntuire nici de rudili mele, nici de ale fămeii mele. [...] Mărtorie : Oancea log., Simca cumnatu nostru, Itul log., popu Miul, Stanciul sluj[er] [...] Radul sluj[er] [...] Vişana soru-mea jupaniţa [...] Candrea [...] Ianăş Sopiul [...] Sta Ocnin, Istodor. DIR, B,III, nr 35, p 41 1616 (7125) Octombrie 21. [43] [...] jupănesei Catrinei, fata a lu Pană vist. jupăneasa ce au fost a lu Vasilie vist., ca să fie volnică cu cartea domnii mele să-ş ţie toat[ă] partea de ocină ce au avut de la tată-său Pană vist., de în sat de în Frăteşti şi de în Călug[ă]reni şi de în Lungi şi Şovărcul cu ocina şi cu rumănii şi cu venitul căt se va alege, pentru că aceste ocine şi moşii ce sănt mai sus spuse, iale au fost cumpărate de tată-său Pană vist. şi săntu ale ei moşie dereaptă. Derept aceia, domnia mea încă am dat, ca să fie volnică jupăneasa Catrina sa-ş ţie partea de ocină de în Frăteşti şi de în Lungi şi satul Şovărcul şi Călug[ă]renii, cum au fost ţinut şi mai denainte vreme şi de nimenile opreal[ă] să n-aib[ă], preste cartea domnii mel[e]. [...] DIR, B,III, nr 38, p 43 1616 (7125) Octombrie 29. [44] [...] satul Costeşti în pace şi slobozi de bir şi de găleată şi de făn şi de dijmă de stupi şi de gorştini de oi şi de porci şi de toate slujbele şi măncăturile căte săntu preste anu în ţeara domnii mele, pentru că i-am ertat domniia mea de toate căte-s mai sus scris[e]. C-am văzut domnia mea ş-am cetit şi cărţile altor domni: cartea lu Mihai vodă şi cartea lu Şerban vodă ş-a Radului vodă, fiul lui Mihnea voevod, de ertăciune.Intr-aceia, domniia mea înncă i-am ertat în viaţa şi în zilele domnii mele, ca să fie de lucru şi de treaba sventei mănăstiri. Dereptu aceia şi voi, slugile domnii mele, oarecarei veţi înmbla în mes[e]rere în judeţul Vălcei, în vrem[e] ce veţi vedea aceasta carte a domnii mele, iar voi foarte în pace să lăsaţi satul Costeşti de toate căte-s mai sus zise. Şi nemenea să nu se ispiteascî a-i învălui, preste această carte a domnii mele. [...] DIR, B,III, nr 39, p 44 1616 (7125) Octombrie 30 [47] [...] şi stariţei cu alalte călug[ă]riţe căte vor lăcui la această sf[î]ntă mănăstire, ca să fie volnice cu cartea domnii mel[e] să-ş ţie ocina şi balta de în Vărăşti şi de la Gurguiaţi de lăngă Cornăţel, cu tot venitul, căt se va alege pre hotară şi semne pre unde au hotărăt boiarinul domnii mel[e] jupan Cernica [...] dvornic. Să ia vamă de în peşt[e] de pre ocina mănăstirii, cum au fost lege şi mai de nainte vrem[e] şi să-ş ţie ocina şi balta, cum o au ţinut şi în zilele Radul voevod feciorul Mihnei voevod. Şi de nimenile opreala să n-aibi, preste cartea domnii mel[e]. Pentru că am dat şi domnia mea sf[i]ntei mănăstiri ce iaste mai sus scris[ă] să-ş ţie balta de la Vărăşti şi de la Gurguiaţi, cum o au ţinut şi păn[ă] acum. Derept aceia şi voi, stolnicilor carii veţ[i] fi, înncă în pace să lăsaţi balta şi ocina mănăstirii, că aşa iaste învăţătura dom[niei me]l[e]. DIR, B, III,nr 42, p 47 1616--1617 Noembrie 1. [50] [...] monastiri Sneagovul, ca să fie volnici călug[ă]rii den s[văn]ta măn[ă]stire cu aceast[ă] carte a domnii mele să-ş ia dijma de păine şi ce le va fi venitul despre ocina Stupinenii, partea jupănesei Cherei, care o au fost dat ia la svînta măn[ă]stire ce zice mai sus şi se-au scris în svîntul pomenec, ci să-ş ia dijma şi ce va fi venitul de la toţi oameni, iar Radul post. de Boteni [...] Borcea dă Petreşti ei să le va ... ru...u vor v[eni?] de faţ[ă] şi nime să nu-i oprească. DIR, B, III, nr 44, p 50 1616 (7125) Noembrie 2. [50] [...] ca să-i fie casa lui şi bucatele lui în pace de bir şi de oae seacă şi de miere şi de cal şi de dijmă şi de stupi şi de gorştin[ă] de oi şi de porci şi de cai de olac şi de toate dîjdiile şi mîncăturile cîte sîntu preste an la oraşul domnii mele, pentru cî l-am ertat domnia mea că slujeşte domnii mele în ceata postelniceascî, pre casa lui. Derept aceia şi voi, toate slugile domnii mele, carii veţi fi de slujbă într-acest oraş, ori de ce slujbă şi tu judeţ cu 12 părgari den oraşul domnii mele den Rîmnic, în vrem[e] ce veţi vedea aceasta carte a domnii mele, iar voi sî cîutaţi sî vî feriţi, de casa şi de bucatele slugii [dom]nii mele ce iaste mai sus scris[ă], n[im]ica se nu-l bîntuiţi preste [cart]ea domnii mele. DIR, B, III, nr 45, p 50 1616 (7125) Decembrie 1. [58] [...] cup[e]ţu şi cumnatu-său lui Isar, ca să fie volnici cu aceasta carte a domnii mel[e] de să ţie tot satul Hăreştii şi Scroviştea. Pentru că aceste sate însuşi le-au dat ş-au miluit răposatul Mihail voevoda pre jupănul Anthonie Grama, însă cu tot hotarul ca să-i fie de moşie jupănului lui Antonie Grama, socrul Ţipei neguţătoriul şi a lu Isar vistiiariul. Ş-am văzut domniia mea ş-alte cărţi ale lu Mehaiu vod[ă] şi a lu Ş[e]rban voevoda şi a Radul voevod, feciorul Mihnei voevoda şi înncă fost şi al Petraşco vod[ă] feciorul răposatul Mihail voevoda, făcute pentru aceste sate ce sînt mai sus scrise, cum să-i fie lor de moşie, înncă şi cu rum[î]nii căţi vor fi într-acele sate, ei să aib[ă] a asculta toţi de jup[ă]nul Ţipa, ginerele jupănului Antonie Grama, ori de ce va [da] lor învăţătură, că sănt pre măna lor a Ţipei şi a lu Isar vistiiarul. Aşa iaste înnvăţătura domnii mel[e]. DIR, B, III, nr 52, p 58 1616 (7125) Decembrie 5, Tîrgovişte. [64] Să ştie că amu văn[ă]dotot noi Badol şi Vlada, nepotei lo Mosiiu, ocena den Boten, cătă au avot in sat [a] in Boten. O-m văndot toată, o fone întregă, o[a]m şi den[a]pa şi uscat şi de în branişte şi cămpo şi de într-amăndo sileştele o-m văndot noi Badol şi Vlada, o-m văndot de a noastră bonă voi lo Andronei deasemenea de Boten, să-i fie loi moşi şi coconelor loi, însă o am v[î]ndot noi [de] derepto 2500 as[pri]. Şi mărtorei: Undreico [..] Ştef....oia [...] Oprea [...] Boten [...] Radol [...] Bratul, Ispasi [...] Ecov. DIR, B, III, nr 56, p 64 1616 (7125) Decembrie 12. [64] Jupan Dumitru [...] ban [...], scris-am cartea noastră Nicăi comisul [...] Găvăneşti, ca să fie volnic cu cartea noastră sî ţie pre Mih[ă]il [...] Crăişani să-i fie rumîn, păntru că s-au părăt de faţe, naintea noastră. Şi aşa zicea Mih[ă]il cum că nu iaste rumăn Nicăi comis di în Crăişani şi nu l-au apucat leg[ă]tura lu Mihai voivod în Crăişani. Deci au luat lege denaintea noastră sî jure cum cî nu iaste rumîn Nicăi comis şi nu l-au apucat legîtura lu Mihai voivod în Crăişani, anume jurîtori: [...] Dăia, Oprea Gărgăun, [...] Pleşoi, Balot[..] [...] Gruia; deci n-au putut sî aduc[ă] lege la zi şi la soroc nici într-un chipu; ce aşa să jăluia Mih[ă]il ca să-i schimbe pre Balot[ă] sî-i dea altul, iar Nica comis l-au ertat sî nu jure Balot[ă], ce sî jure numai cu cei 2 jurători. Ce nice cu aceia n-au putut, ce-au rămas de lege denaintea noastră. Derept ace, i-am dat cartea noastră, ca să fie volnic sî-l ţie sî-i fie rum[î]nu. DIR, B, III, nr 57, p 64 1616 (7125) Decembrie 13. [65] [...] Udrei şi Mariei, ca să le fie ocina şi moşie în sat la Roşiia, oarecît se va alege de cumpărătoare, ce au fost cumpărat Mariia cu Roman pănă au fost Roman viu, să înparţă moşiia în doao, să ţie Udrea jumătate şi Mariia altă jumătate. Pentru că se-au fost voit ei de a loru bună voe de ş-au luoat oameni buni de înprejurul locului, anume Pîrvul de în Ciuperceni şi Ciocărlie den în Orbeşti şi Voisil den în Vrabeţ şi Vălsan de în Bobaiţă şi Laţco den în Lupoaia şi Oprea şi popa Radul de în Peşciana. Deci, aceşti oameni buni ce sănt mai sus scriş[i], ei au căutat şi au adevă[ra]t cu sufletul lor cum să le fie ocină şi moşiia de în doao Udrei şi Mariia, să fie fraţi pre ocină. [Şi am vă] zut domnia mea şi cartea aces[tor] megiiaşi de tocmeal[ă] şi de judecat[ă] cum [es]te mai sus scris. Derept aceasta, am dat şi domnia mea Udrei şi Mariei ca să le fie ocina den în doao, precum iaste mai sus scris, întru moşie şi ohabnică. Şi iar, să fie volnic Necula cu cartea domnii mel[e] [să ţină] un Ţigan, anume Tova cu Ţiganca-ş şi cu feciorii-ş de la j[upî]neasa Marina, pentru o pără ce au avut mai denainte vreme ce se-au căzut a fi acest Ţigan cu Ţiganca-ş pre măna Neculei. Şi de nimenile opreal[ă] să n-aibi. [...] Io Alexandru voevod, din mila lui dumnezeu, domn. DIR, B, III, nr 58, p 65 1616 (7125) Decembrie 18. [65] [...] ca să-i fie casa în pace şi slobod de bir şi de găleat[ă] şi de fîn şi de bou şi oae seacă şi de cal şi de miare şi de dijmă de stupi şi de gorştin[ă] de oe şi de porci şi de cai de olac. de toate slujbele şi mîncăturile cîte săntu preste anu în ţara domniei mel[e], pentru cî l-am ertatu dumnia mea, cî slujaşte dumnie[i] mele pre casa lui în ceata postelnicească, cum au slujet şi mai de inte vrem[e], în zilele altor domni. [66] Dereptu aceia şi voi birarilor şi voi toate slugile dumnie[i] mele, ori cari de ce slujbe veţi înbla, încă să căutaţi foarte în pace să-i lăsaţi casa şi bucatele şi nimenile să nu se ispitească preste cartea dumnie[i] mele. [...] Io Alexandru voevod, din mila lui dumnezeu, domn. DIR, B, III, nr 59, p. 65-66 1616 (7125) Decembrie 18. [66] [...] la voi stolnicilor carii sănteţi pre la Bistreţu. Dup-aceia v[ă] grăescu domnia mea în vrem[e] ce veţi vedea aceast[ă] carte a domnii mel[e], iar voi să căutaţi să daţi partea călug[ă]rilor de la sv[î]nta mănăstire de la Tismeana să înpărţiţi în doao cu dinşii, cum au fost şi mai denainte vrem[e] şi nimica să nu le opriţi, nici de întru1 ban ce le se va veni, însă de în Brăzogrălu pănă în Măceş şi de în Grindure şi de tutindinile, din toat[ă] balta şi de în peştii de cărmă şi de în tot venitul, cum au luoat şi mai denainte vrem[e], în zilele altor domni. Iar de se vor mai plănge călug[ă]rii că le opriţi ce le iaste partea den baltă, apoi voiu trimite domnia mea nişte oameni ai domnii mel[e], de mare ruşine veţi păţi acolo. DIR, B, III, nr 60, p 66 1617 (7125) Martie 10. [109] Eu Stănislav, fratele lui Iacov post., scris-am acest al mieu zapis cum să se ştie c-am văndut ocină lu Aldimir pit., ocin[ă] în Mătăseşti, de în partea Dr$ghiii [...] 10 şi de la Poprata [...] 30, îns[ă] stănjănul căti 100 de bani. Şi mărturii, anum[e]: Stanciul de Mătăseştii [...] Pascali [...] Constandin [...] Floci [...] Vintil<ă> logofăt [...] Vişan [...] Mătăseşti. Aceast[a] am scris credinţă. DIR, B, III, nr 88, p 109 1617 (7125) Martie 15. [109] [...] sventei dumnezeeştii mînîst[iri] ci se cheamă Coziia şi egumenului ş-a alîtor căl[u]gări ci lăcuescu în svînta mînîstire, ca sî fie volnici cu aceasta carte a domnii mele de să-şi ţie ale lor sate, anume Cuşmirul şi Pristolul, cu toţii rumînii şi cu tot venitul. Innsă aceste mai sus scris[e] sate au fostu de moşie ale cliuceriului Radului Florescul; deci, dupî moartea Radului cliuceriul, iară jupăneasa Mariia, muma Radului cliuceriul, ia înnsăşi au dat ş-au miluit cu aceste mai sus zise sate pre svănta mînăstire ci e mai sus scris[ă], pentru sufletul fiiu-său Radului cliuceriul [110] şi pentru sufletul ei. Ş-am văzut domniia mea şi cartea lu Şerban vodă ş-a Radului voevod, feciorul Mihnei vodă, cum au fostu dat şi miluitq înnsăş jupăneasa [Mariia ace]ste sate în svănta mînîstiri, pentru pomena lor. Aşijdire, [m-am milostivit şi domn]iia mea de am dat sventei mînîstiri ci e mai sus scris[ă], ca să fie voln[ică cu acea]sta carte a domnii mel[e] de să-ş ţie ale lor sate ci sîntu mai sus zis[e], cum le-au ţ[inut] şi mai deinte vrem[e]. Dereptu aceia şi voi părcălabilor ai boiarinului domnii mel[e] Mihalachi spătariul, în vrem[e] ci veţ[i] vedea această carte a domnii mel[e], iar voi foarte în pace să lăsa[i] acele sate; şi ce veţ[i] fi luat dentr-aceste sate, înncă tot să turnaţ[i] îndărăt, pentru că aşa easte învîţîtura domnii mel[e].[...] DIR, B, III, nr 89, p 110 1617 (7125) Martie 15. [110] Scriş eu jupîneasa Măriia acesta alu meu zapis, cum [cum] sî sî ştii cî am vîndutu eu [lui] Vladul spîtariul partea mea de în sat, de în Poian[a] şi cu cîţi rumîni vor fi ai mei, deriptu aspri 8000. Iar de nu-i vor fi cu pace, elu sî ia de în satu, de în Mîrginini, ocină pîntru ocină şir umîn diriptu [rumîn], cî aşa ne-am tocmitu noi de a nostrq bună voe. Şi cîndu am vîndutu, am întrebatu toate rudele şi omenii mii şi n-a au vrutu nimeni sî cumpere. Şi mărturii: Mogoş al doilea vornic [...] Tudor post. [...] Muşat cliuceriul [...] Stoica log. DIR, B, III, nr 90, p 110 <1617> Martie 22. [111] Scris-amu noi, eu Stana ce amu fostu mare post[elnicească] şi eu Stoichia post. de Văcăreşti, să se ştie cumu amu dat u[n] sălaş de Ţigan[i] de în bucatele jupănesii Eliniei, pentru sufletul dumnii, la s[ve]tie Nicole) la Izîvoran[i] [112] u[n]de iaste [h]ramul s[ve]ti Nicola, pentru sufletul jupînesii Elinii şi pentru sufletele dumneiloru a poste[ste]lnicesei Stanei şi al Stoicăi postelînecul de Văcăreşt[i]. Iară cine va sparge aceasta carte, să fie proclet şi afurisit cu Iuda şi cu Ariia. [...] Eu Stan[a] ce-au fostu marele post[elniceasă]. Stoica post. Elina. Stan. DIR, B, III, nr 92, p 112 1617 (7125) Aprilie 26. [123] [...] Scrise vlădiciia mea aceasta carte a vlădiciei meale cum să se ştie că au mărturisit egumenul Dionisie de în sfănta măn[ă]stire de în Menedic cum au dat Calivit călugărul la sfănta măn[ă]stire ce s[e] chieam[ă] la Ciolan: 2 roate de moar[ă] în apa Buz[ă]ului şi 2 pog[o]ane de vie în dealu Căndeştilor şi 1 cal şo 10 stupi şi 1 vacă şi oi căte au fost. Iar ocina lui, cătă se-au ales, el nu [124] o a dat măn[ă]stirei, ce o au dat nepoţiloru-ş, însă anume Radului cu feciorii-ş şi cu ceata lui. Aşijderea şi m[o]l[i]tva ta , fratele nostru pre d[u]hul sfăntu, chir Chiril episc[o]pu al Buzăului, să cauţ[i] sfenţiia ta să adeverez[i] bine cu dereptul de acest lucru şi să-i înpaci. Şi viile şi morile să fie pre loc la sfănta măn[ă]stiri, cumu le-au dat acel frate, să nu le vănză nimeni. Aceia învaţ[ă] vladiciia mea. [...] [...] DIR, B, III, nr 100, p 124 1617 (7125) Aprilie 29. [124] [...] ţie, eg[u]mene Vasilie, de la sfănta mănăstir[e] ce să cheam[ă] Ciolan. Dup-aceia, grăescu domniia-mea păntru răndul acestoe om, [...] Radul şi cu ceata lui, nipoţii lu Calivit călugărul, păntru că au venit naentea domnii mel[e], cum unchiu-său Calivit s-au călugărit şi au închinat la sfănta mănăster[e] de la Ciolan, de în bucatele lui: 2 roate de moară în apa Buzăuloe şi 2 pogoane de viei în dealul Căndeştilor şi 10 stupi şi 1 vac[ă] şi oile cîte au avut toate şi un cal; iar de în ocina de la cămpu n-au dat nemica. Şi au mărturisit şi Deonisie egmenul de la sfănta mănăster[e] de la Menidicu naente cestetulue şi preluminatul[ui] părintele vlădicăe Lucăe cum e[l] l-au călugăret şi l-au dohomnicet şi au fost şi la moartea lu Calivit călugărul, ce numai au spus că au dat la sfănta mănăster[e] de la Ciolan aceste bucate ce săntu mai sus scres[e], iar ocina de la cămpu nu o au dat, ce o au lăsat să fie nipoţelor lui. Şi am văzut domneia-mea şi cartea părentului vlădicăe. Iar tu, Vasilie eg[u]meni, veri sa iai şi ocina de la cămpu. Dereptu aceia, de în vrem[e] ce ve[i] vedea cartea domnii mel[e], iar tu să cauţi, de va fi aşa cum au spus Radul cu ceata lue naentea domnii mel[e], să le laşi ocina în pac[e]. Iar de-ţi va păre strămbu, să vii să stai de faţ[ă] naentea domnei mele. [...] DIR, B, III, nr 101, p 124 1617 ( 7125) Mai 2, Tîrgovişte. [126] [...] Eu Tudor, feciorul lu Marco log[o]f[ă]t den Topoloveni, scriu şi mărturisescu cu acest zapis al mieu ca să se ştie cum amu căzut la divan cu maştihă-mea [127] Oprina, naintea domnu nostru Alexandru voevod, de m-am părăt. Deci domnu nostru m-au judecat cum ce-au cumpărat tată-mieu Marco log[o]fet cu jupăneasa Oprina, cu să ţin cu maştihă Oprina den doao. Deci, mi se-au căzut să ţin în sat în Tătarul jumătate şi în Bonţeşti jumătate; iar Tătarul au fost văndut mai demult de maştihă-mea Oprina lu Dumitru pitariul, den hotar pănă în hotar. Iar după ce au căzut aceste moşii ce sănt mai sus scrise pre măna mea, eu m-am tocmit de bunăvoia mea cu Dumitru pitariul ca să ţiu eu partea maştihă-mea den Bonţeşti pentru partea mea den Tătarul, iar Dumitru pit. să ţie satul Tătarul tot, cum şi l-au fost cumpărat; iar cu căt nu mi se va ajunge ocină să se potrivească, eu să aib a luoa dentr-alt[ă] moşie ce au cumpărat tată-mieu cu maştihă-mea Oprina, pînă mi se va umple 430 de stănjeni. Şi ne-am tocmit de a noastră bună voe şi de naintea a mulţi boiari, carii ş-au pus scrisoarea aicea în zapis, cu măinile lor, anume: Stanciul log. de Drag[o]mireşt[i] şi Mogoş dvornic de Păuleşt[i] şi Nenciul post. de Măneşt[i] şi Pătru iuzbaşa de Băleni; şi de Balomireşt[i], Radul post. şi de Brezoe, Albul com. Şi am pus şi jurămînt, de ne-am jurat, eu Tudor cu Dumitru pit. la besereca popei Vlaicului [care] ) dentre noi nu se va ţine de tocmeal[ă], ce se va lepăda vreodinioară, acela să fie trăclet şi anatema şi afurisit de 318 [...] ce sănt întru Nichei[a] şi să fie cu Iuda şi cu Ariia la un loc. Aceast-am scris ca să se ştie şi să se creaz[ă] că iaste cu adevăr. [...] Mărturie: Radul [...] dvornic. Mogoş log[o]fet DIR, B, III, nr 104, p 126-127 1617 (7125) Mai 10. [131] [108] Căzăneşti, ca să fie volnic cu aciastă carte a domnii mel[e] să-şi ţie Adam a lui ocină şi moşie ce iaste despre mumă-sa Voica den sat de în Căzăneşti, pentru că-i iaste a lui direaptă şi bătrănă ocină şi de moşie de la părinţii lui. Iar dup( aceia, cînd au fost în zilili Radului voevod, feciorul [...] voevod, iar un moş fiiastru al [lui] Adam, anum[e] Stoica, el se-au sculat de au arvunit [132] ocina şi moşiia a lu Adam, lu Coman armaşul şi frăţine-său, lu Hamza den Căzăneşti, fără ştirea [...] şi a lu Adam. Şi au fost luoat Stoica 1 bou şi 1 vac[ă] şi 4 galbeni. Iar dup-aceia, căndu au fost acum, în zilele domnii mel[e], iar Dima şi cu fiiu-său Adam ei au venet înnaintea domnii mele în divan cun Hamza pentru moşiia lu Adam ce au fost văndut[ ă] de fiiastru său Stoica; şi ş-au fost făcut Coman armaşul şi l[ui] Hamza cartea Radul voevod înşelătoare. Intr-aceia, domnia mea am căutat şi am judecat pre dirept şi pre lege cu toţi cinstiţii deregătorii domnii mel[e] şi am adeverit domnia mea cum [Stoi]ca n-au avut nicio treab[ă], ce am dat domnia mea lu Adam să-şi ţie moşiia şi ocina măini-sa [Voica şi a] ) moşu-său Bratului Vişoiul şi de nimenilea opreal[ă] să n-aib[ă]; iar Stana şi cu [Hamza] ) să-şi ia arvuna de unde şi o-au dat, pentru că au rămas Stana şi Hamza de lege şi de ju[dec]ată de nauntea domnii mel[e]. Şi să fie volnic Adam cu cartea domniei mel[e] să-şi ia car[tea] cia domnească de la Stana şi de la Hamza ce-au fost făcut ei înşelătoare pre o[cina] lui Adam.[...] DIR, B, III, nr 108, p 131-132 1617 ( 7125) Mai 20. [109] [...] multă săn[ă]tate. Dup[ă] aceia-ţ[i] grăescu domnia mea pentru răndul acestuiu om, [...] Dragomir [...] Bora, pentru că ş-au spus naontea domniei mele, cum are Dra[g]omir ocină în satul Bora depreună cu Neacşul post., feciorul Carcăi dvornicul. Deci, cănd este acum, domneata nu ţii partea a Neacşului ce-ai cumpăratu, ce ţii şi partea lu Drag[o]mir. Ş-au mărturisitu naintea domniei mele şi Neacşul post. cum n-ai trebă nimica cu partea lu Drag[o]mir. Dereptu acee, în vreme ce vervede carte domnie m[ele], iar domneta să cauţi să laşi partea lu Drag[o]mir în pace, ce numai să ţii parte Neacşului post. ce ai cumpăratu. Er să ver ave domneta nescare cărţi de ocină, să vii cu cărţile să stai de faţă nainte domni mele. [...] DIR, B, III, nr 109, p 132-133 1617 (7125) Mai 21. [112] Scris-am eu, Drag[o]mir al Zlate[i] [...] Bora şi a mea jupăneasă Chera, aciasta a nostră carte acestor rumăni ai noştri, pre nume Vladul cu feciorie şi Paraschiva cu feciorii şi Mih[a]el cu feciorie şi Boldea cu feciorie şi Muşat cu feciorie şi Drag[o]mir cu feciorie Radul cu feciorie şi Crivăţ cu feciorii [135] şi Neagoe cu fraţii lui [...] Lupul cu feciorii den Tămbureşt[i], ca să s[ă] ştie că ne săntu ai noştri rumăni de moşie. Deci, căndu iaste acum, iar noi [a]şa am tocmit: pănă am fostu vii şi cu suflete, cum să ne hrănească şi să ne ce[n]stească aceşti rumăni ce săntu mai sus screşi, pănă la vreme de mo[ar]te, iar după moartea noastră, să fie ertaţi de noi şi s-aibă pace de toţi oamenie noştri, să fie judeci. Şi le-am dat şi moşii ca să fie pomenă pentru sufletul nostru şi al părinţilor noştri. Şi am făcut această tocmeală de a noastră bună voe. Iar de voiu muri eu Drag[o]mir ma[i]-nai[n]te de jupăneasa mea Chera şi nu se va mărita, să aibă lucru cu ei; iar de se va mărita, rumănii să aibă pace de cătră jupăneasa Chera. Şi am pus şi blăstim: după moartea noastră, oricine se va ispiti de în oamenie noştri a sparge aciastă carte şi tocmeal[ă] noastră, acela să fie blăstemat de [...] şi să aibă censte cu Iuda şi cu Arii întru loc. Şi am pus şi mărturie, anum[e]: popa Tudor şi popa Gărbă şi Radul Vălculi şi Mih[a]il [...] Tămburişti şi de Futeşti, Văsiiu Morariul şi Radul Lungu şi popa Dumitru. Aciasta am scris. Şi într-altu chep să n[u] fie, preste tocmeala noastră. [...] DIR, B, III, nr 112, p 134-135 1617 (7125) Mai 28. [114] Eu Stroe, fecioru lu Căptariu, frate lu Nedelco, scris-am acesta al mieu zapis, cum să să ştie că am văndut jupănesei Cheajnei vornicesei un loc în sat în Mărăcineni, ce să cheamă la Viia Vornicesei, cu locul şi cu balta şi pre unde va fi pus Stroe semne. Şi i-am şi vadul de mo[a]ră...). Şi am luat de la dumneaei bani gata 2000. Şi mi-au dat dumneaei şi plaşcă de frăţie 6 goţi de grana. Şi m-am tocmit cu dumneaei de a mea bună voe şi denaintea a mulţi boiari şi megiiaşi. Şi după tocmeală ce m-am tocmit cu vorniceasa, fost-au zis Nedelco frate-meu cum nu va lăsa, ce va întorce banii vornicesei. Iar eu am mersu la frate-meu, cum să-i va fi voia, să-i lepede banii de pănă n-apucă dumneaei să facă cheltu[i]ală;[137] iar frate-meu Nedelco n-au avut banii să-i dea, ce au lăsat să fie o ocină vîndut[ă]. Şi cînd am întrebat pre frate-meu, fost-au şi alţi boiar[i]: Parascheva armaşul şi Badea, fratel[e] armaşului Udrei. Derept aceaia, am venit înpreună cu vorniceasa naintea egumenului de la mînăstirea lu Vod[ă] şi naintea a mulţi boiari: Vladul post.[...] Bîleni, Stepan [...] Buta logofeţi [...] Ţigîneşti, Pădure banul [...] Săcuiani, Staico post. [...] Creţeşti, Oprea log. [...] Săcuiani, Frăţil<ă>, Stanciul log. [...]Cărstineşti, Dobrişan [...] Bărzeşti, Hareta lumînărariul, Stanciul Funducul, Negre de Văcăreşti şi am spus naintea tuturoru boiarilor cum i-am dat această ocină ce este mai sus scrisă de a mea bună voe şi să nu aibă niminile meteh ) cine va fi dentru neamul mieu. Şi cine va sparge aceasta tocmeal[ă] şi aceasta carte a mea, să fie proclet şi aforesit de 318 [...] şi să fie într-un loc cu Iuda şi cu Aria. [...] Hriz[a] log., Mai 28 [...] 7125 [1617]. In vreme ce s-au scris cartea, n-am avut pecete. Ştepan log[o]fet. Oprea log. Săcuianu. Frăţilă [...] R[ă]teşti. Şi Buta. DIR, B, III, nr 114, p 136-137. <1617> Mai 31. [116] [...] Scris-am vl[ă]d[i]ciia mea aceasta carte egumenului Vasilie de la s[fe]tii Ghiorghie şi acestor megiiaşi, anume Neguleci şi Muşat de în Căndeşti, pentru că au avut ei păr[ă] cu egumenul pentru o ocin[ă] ce au fost dat Calivit călug[ă]rul la moartea lui la măn[ă]stirea lu Ciulan, unde-i zac oasele. [140] Iar cănd iaste acum, ei trag aceşti megiiaşi păr[ă] păntru ocina acelui călugăr şi zic că nu o au dat acea ocină măn[ă]stirei, ce au lăsat lor. Dici a venit egumenul şi cu aceşti megiiaş[i] toţi de înpreun[ă] şi se-au tocmit pre megiiaş[i], anume: Gheorghe Robul de Verneşti şi de ăn Zoreşti, Vlad Buhniţ, de în Potoceni, Neagoe, de în Smedeşti, Stoica; aceşti patru megiiaş[i]să caute de rănd[u]lu aceştii pără: dat-au cel călugăr ocină în Căndeşti, au n-au dat ? Dici nici să făţăriţi măn[ă]stirei, nici cestor megiiaşi, ce să alegiţi dumneavoastră, cu sufletele vostre, cu dereptul, că aşa [a]m judecat vl[ă]diciia;şi încă au fostu şi frate-miu episc[o]pul de Buzău şi vl[ă]dica Nechifor şi mulţi igumeni. Dici se-au tocmit egumenul şi aceşti megiiaş[i] ce-s mai sus scrişi şi au lăsat pre tocmeala domneavostră. Dici să căutaţi să nu făţăriţi, nici unora nici altora. Iar cine de întru voi va făţări sau va lua mitu, el să fie proclet şi afurisit de vl[ă]dica H[ristos] şi de vl[ă]d[i]ciia mea; iar cine va căuta cu dereptul, el să fie bl[ago]s[lo]vitu şi ertat şi de dumnezeu şi de vl[ă]diciia mea. Aceasta scriu vl[ă]diciei meli. [...] Sorocul după s[fe]ti Petru, sănbătă. Şi să meargă naintea fratelui ep[i]sc[o]pul în tărgu Buzău. [...] DIR, B, III, nr 116, p. 139-140 1617 (7125) Iunie 12. [147] [...] acestor oameni ai sf[i]ntei mănăstiri de la Răncăciog, anume: Daina: cu frate-său şi Neagoe şi Stoica cu feciorulu-ş şi Marco şi Stan cu feciorii-ş şi iar Marco cu feciorii-ş de în Cr[ă]stieneşti, ca să hie în pace şi slobod de bir şi de găleat[ă] şi de făn şi de oae seacă şi de cal şi de miare şi de dijmă de stupi şi de gorştină de oi şi de porci şi de banii de judeţu şi de cai de olac şi de lucrul domnescu şi de toate măncăturile căte sănt preste an în ţeara domnii mel[e], pentru că i-am ertat domnia mea cum au fost ertat şi de alţi domni denainte vrem[e]. Şi am văzut domnia mea şi cartea Radul[ui] voevod, fecior [...] voevod, de ertăciune. Aşijdere i-am ertat şi domnia mea, numai să fie de posluşaniia mănăsterii de la Răncăciog, să lucreze mînîsterii ce va tribui. [148] Derept aceia şi voi birarilor şi voi sătenilor şi toate slugile domniei mel[e], ori carii de ce sl[u]jbe veţi îm[bla] în j[u]deţul Muş încă să căutaţi în pa[ce] să-i lăsaţi, nici să se tragă [pă casele lor bir pent]ru alţii. Dup[ă] aceasta, căndu au fost apoi, căligăriţele de în sf[ă]nta mănăstire, iale au avut pără înnaintea domnii mel[e] cu satul Cr[ă]stiianii pentru aceşti rumănii ce zic mai sus, ce săntu judeci şi slugi mănăsterii; că aşa părăia satul Cr[ă]stiianii, ca să se desparţă de părinţi şi de fraţ[i]. Iar domnia mea i-am ertat să fie de treabă sf[i]ntei mănăstiri, cum au fost şi în zilele altor domni, pentru că au rămas satul Cr[ă]stiianie de lege den divanul domnii mel[e]. DIR, B, III, nr 123, p.147-148 1617 (7125) Iunie 12. [124] Scris-am eu, [Dragul] de Viişor[a], aceasta [a mea] ca[r]te svint[ei] piscupii, cum amu văndut u[n] Ţigan, anume Slav. Şi l-am cumpărat eu episcupul Dionisie pre aspri gata 1400. Dici, episcupia mea l-am dăruit svintei episcupi[i], ca să fie de pomen[ă] şi mie şi alţi prestaviţ[i] ai episcupiei mele. Dici şi eu, vănzătoriul Dragu, încă am văndut de bun[ă] voe. Aceasta am scris [e]u, Dragul, [...] Viişor[a], amin. DIR, B, III, nr. 124, p.148 1617 (7125) Iunie 13. [150] [...] şi a mănăstirei de Glăvăciog, [...] : Stanciul [...] Nucet [...] Măteiu [...] Comanca [...] Pătru [...] Berindeiu [...] Gostav[ăţ], să căutaţ[i] de să adevăraţ[i] păntru nişt[e] rumăni de Slăveni: al mănăstirei sintu, au al Pridei ? Cum veţ[i] afla voi cu ali voastre suflete, aşa să-i tocmiţ[i]. Zuoa, [peste o] [...] [...] DIR, B, III, nr 126, p. 150 1617 ( 7126) Septembrie [167] Scris-am eu, jupîneasa Anca a lui Coman pit. acesta zapis al mieu acestui fecior al mieu, anum[e] Parascheva, pîntru ca să fie în pace de cîtrî fata mea, anum[e] Dobra, pîntru ocina de în sat de în Urecheşti de se cheamă Soc[o]leasa, pentru că acea ocină au fost cumpărat de un boiaren ce am [168] ţinut eu de mi-au fost soţie, de l-au chemat anume Stoica log. Deci, cît am lăcuit cu dînsul, eu am făcut această fată ce se zice mai sus, anum[e] Dobra. După aceia, se-au întîmplat Stoicăi log. vrem[e] de moarte. Şi dup[ă] moartea lui, eu am rămas cu această fat[ă] mică, numai de 3 ani. După aceia, iar eu nu m-am putut ţine fără de soţie, ce am luat pe acest boiarin, anum[e] Coman pit. Deci, el eu crescut pre această fat[ă] şi o au hrănit, păn se-au făcut mare. Deci, o au măritat şi o au înzestrat, de i-au dat o căruţă cu 4 telegari viniţi şi 4 Ţigani şi 60 de oi şi 60 de scroafe şi 8 vaci cu lapte şi 8 iape cu mînzi şi 8 boi; aceste toate le-au dat zăstre fetii noastre Dobrii, Coman tipar. După-aceia, se-au tocmit pitarul Coman cu fie-mea Dobra, de i-au vîndut Dobra ocina de în Urecheşti, căt au fost toată a tătine-său, a Stoicăi log., de preste tot hotarul, de o au dat lu Coman pitar de bun[ă] voea-ii, iar Coman pit i-au dat 60 de galbeni în mîna Dobrei, în zile[le] Mihnei voevod. Şi atunci au fost mărturie; Miloş comis [...] jupăneasa Caplea [...] jăpăneasa Mariia [...] Tîmpeanul vat. [...] Urecheşti. După aciăia, eu am făcut cu Coman pit. acest fecior, anume Paraschiva; iar lu Coman pitar ii se-au prinsu vrem[e] de moarte. Şi după moartea lui, eu am rămas cu acest fecior. Deci m-au ajunsu vreme de sărăcie şi de bătrăneţe şi de nevoie, ce n-am mai putut, ce am văndut această ocină ce iaste mai sus zis, ce au fost cumpărat de Coman pit. Şi dup[ă] moartea mea, de nemenele să să n-aibă băntuial[ă] fecioru-mieu Parascheva, ce să fie în pace de către fie-mea Dobra şi de către alalte fete ale mele; iar cene-lu va băntui, să fie triclet şi proclet şi anathema şi să fie blăstimat de 318 părinţi de la Nicheia. Scri pop[a] Tatomir din Săcuiani, luna Septevr., văleat 7126 [1617] DIR, B III, nr 138, p. 167-168 1617 (7126) Septembrie 1. [168] [...] Scrise vlîdiciia mea aciasta carte a vlîdiciei mele cum să se ştie cum au dat Drag[o]mir postelnicul văru-său, lu Radoslev de în Dărmăneşt[i], ocină în Vrăneşt[i] de în partea lui, o delniţă, însă delniţa lu Pătru, de în cămpu şi de în păduri şi de în dealul cu viile şi în şezutul satului, or-cătă se va alege, preste tot hotarul. Insă i-au fostů dat Drag[o]mir postelnic aciasta mai sus zisă delniţă, pănă au fost el viu, cu suflet, încă de în zilele Radului voevoda, feciorul Mihnei vod[ă].[169] Şi o au dat de a lui bună voe pentru sufletul lui, ca să-i fie lui în vecii pomenă, iar vără-său, Lu Radoslav, ocină ohabnică. Şi au venit însăş jup[î]neasa lu Tudora de au mărturisit cu al ei suflet înnaintea vlîdiciei mele. Iar cin[e] s[e] va ispiti de în feciorii lui şi de fetei şi de în nepoatele lui a lua aciasta mai sus zisă delniţ[ă] de la Radoslav vără-său, orcine de în ruda şi de în neamul lu[i] a călca şi a sparge aciasta pomenă, iar acela om să fie trăclet şi proclet şi anathema [...] 318 [...] şi de vlîdiciia mea încă să fii proclet şi afurisit. [...] [...] DIR, B, III, nr 139, p.168-169 1617 (7126) Septembrie 14. [169] Adecă[] eu, Cazan de Mărginen[i], scris-am zapisul meu de mar[e] credinţă la măna nepoto-meu lu Ion, că i-amu văndut moşiia de la tată-său şi de la unchiu-său Manul, parte jumătat[e], pe ban[i] gat[a] 900, cum să l[e] fie moşie loru şi feciorilor şi nepoţălor, moşiia de vecie. Şi mărtor[i]: Radu [...] Stoica [...] Stan [...] Piteşt[i], Proca [...] Rad[u]lu [...] Stan, feciorul Badi lu Drăgan. [...] eu Preda. Pentru crădinţa pos-am şi degetele. Iară cine să va scula preste zapis[u]lu miu, să fie afurisit şi anateme şi blestemat de 318 [...]. [...] 7126 [1617] Rad[u]lu Rad[u]lu Stoica Stan Stan Preda Proca DIR, B, III, nr 140, p.169 1617 (7126) Octombrie [171] Adecă eu, Belcio [...] Poiană [...] Ialommiţ[a], înpreună cu jupăneasa mea Muşa, scris-am acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la măna părintelui Grigorie igumenul de la sfănta mănăstire ce se chiiamă sfănta Troiţă [...] Bucureşti şi a tuturor părinţilor călugări ci lăcuescu în sfînta mănăstire, cum să se ştie că au avut sfănta mănăstire ocină în sat în Poiană, înpreună cu ocina noastră şi cu rumăni, iară noi am avut ocină în Zăbloiani cu rumăni. Deci, fiind ocina den Poiană departe de mănăstire şi aproape de mine, în satul mieu, înpreunată cu ocina mea, iar noi avînd ocină în Zăblăiani departe de noi şi aproape de mănăstire, am mersu la părintel[e] Grigorie igumenul, de am zis să facem schimbu. Şi aşa ne-am voit cu părintele igumenul şi cu alalţi părinţi cu toţ[i], de am schimbat, de mi-au dat ocina den Poiană cătă au fost partea mănăstirei şi cu 4 rumăni, însă fost-au cu feciorii lor patru rumăni. Şi am schimbat de bună voia. Şi noi am dat iar partea noastră toată den Zăblăiani, cătă se va alege ocină şi cu 4 rumăni, anume: Barbul cu feciorii, Neagoe cu feciori, Barbul cel mic cu feciorii, Stoica cu feciorii, să fie ocina cu rumănii [...] Zăblăiani moşie ohabnică sfintei mănăstire în veac; şi noî să fie ocina cu rumănii den Poiană ce scrie mai sus de moşie ohabnică noî şi feciorilor noştri, pentru că am făcut schimbu cu moşie cu rumăni, iară pentru moşie cu rumăni. [172] Şi fost-au la tocmeala noastră mulţi boiar[i], anume: pan Cernica [...] vornic) [...] pan Hriza log. [...] Citanciul ) Bărbosul log. [...] Cărstieneşti [...] Oprea log. [...] Săcuian[i] [...] Sima judeţul [...] Bucureşti [...] Iano portar [...] Bucureşti [...] Nan [...] Văcăreşti şi alţi mulţi oameni buni. Şi pentru credinţă ne-am [pus] peceţile. Oct. 14, valeat 7126 [1617] Eu Belcio Stanciul log. Muşa Sema judeţul. Pan Cernica [...] vornic Nan. Hrizo logof[ă]t. Iano port. Oprea log. DIR , B, III, nr 143, p.171-172 1617 (7126) Octombrie 23. [173] Din mila lui dumnezeu, Io Alexandru voevod şi domn. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele egumenului Hariton de la s[fîn]ta monastir[e] ce s[ă] cheamă Glev[a]ciog, ca s[ă] fie volnici cu aceasta carte a dumne mel[e] de să-ş ia şi să-ş ţie ai lui rumăni de în Cirnăteşt[i], anum [e] Manea....) [...] Tatomir să-i lucrez[e] şi să-i dătuiască cum iaste legea rumănilor, pentru că sănt ai lor rumăni de moşie. Şi nime să nu cutez[e] a-i opri peste cartea dumne mele. Iar cui va părea strămbu, să vie să stea faţ[ă] înaintea dumne mele. [...] DIR, B, III, nr 145, p.173 1617 (7126) Octombrie 26. [174] Scris-am eu, Paraschiva log., acest al mieu răvaş socaciului mieu Barbului, ca să-i fie neşte ocină a mea de în Roată, însă cumpărătoarea cătă am cumpărat [174] eu de [la] Bercea, socrul Barbului socaciul şi de la Brăteiu, fratele Bercei, pentru as[pri] 3200, încă în zilele lu Şerban vodă, căndu foametea. Deci, cănd au fost acum, în zilile domnu nostru Alexandru voevodu, eu am băgat pre Barbul socaci pre simbrie; deci, am tocmit să-m[i] slujească pănă i se va umple simbriia, derept 3200 de ban[i]. Şi i-am această ocină toată, căt iaste mai sus zis; şi l-am băgat socaci în zioa de s[ven]ti Dimitrie, văleat 7126 [1617] Oh. 26 [...] şi ne iaste tocmeala întru 1 jum[ă]tate de an, ban[i] 800 şi haine un răndu. Paraschiva logofet. DIR, B, III, nr 146, p.173-174 1617 (7126) Decembrie 8. [174] Adec[ă] eu, Para post., împreun[ă] cu socra mea Samfira şi cu jup[î]neasa mea Mălama scriim şi mărturisimu cu aciasta al nostru zapis, ca să hi de mare credenţă la măna satului Cărtojanii, anume: pop[a] Stanciul şi cu nepoto-său Pătru şi Stroi [...] Şărbu şi pop[a] Stoian şi Cărstea [...] Radul Untei, cumu ca să se ştii că ne-am tocmit noi satul Cărtojanii cu Para post. şi cu socra-mea Samfira şi cu jupăneasa mea Mălama, de se-au răscumpărat de către noi, ei şi moşie lor, căt se va alegi a Cărtojanilor, den hotar păn[ă] în hotar, den cămpu şi de apa şi de în pădure, derept 40.000 as[pri] gata, ca să le fii lor moşii, în pace şe ei de rumînii, ei şi feciorii lor, de cătră noi. Pentru că ne-am voitu noi de a noastră bun[ă] voia cu satul Cărtojanii de am luoat banii carii scriu mai sus; însă eu Para post. luoat-am ban[i] 20.000 gata de la satul Cărtojanii, fără de nicio silă. Şi am luoat banii denainte a mulţi boiari [...] megiiaş[i], anum[e]: Mircea spăt. [...] Prejbă şi Stan Meirişu [...] Căton şi popa Costandin [...] Roata [...] popa Drăgan [...] Motomenul şi Stanciul [...] Gratii [...] Stan [...] Grecii [...] Stan Rociul [...] Lepădat [...] Oprea [...] Grecii, mărturii scrişi în zapis, ca să le fii lor moşie de acum înainte, ohabnici [...] şi feciorilor lor. Iar apoi, noi satul Cărtojanii, carii scriim mai sus, ne-am tocmitu cu Para post., de i-am datu de ocina de jos a patra parte, moşie fără de rumăni, cu bun[ă] voia noastră, fără de neci o silă, moşie di jos, căt se va alege. Şi am făcut şi jurămîntu de naintea acestor boi(ri şi megiaşi, cum cari se va lepăda de acistă tocmeală să fii blăstimat şi afurisit de 318 [...] Nichie şi să aibă parte cu Iuda şi cu Ariia la un loc. [175] Şi pentru mai adeverit[ă] credenţă, ne-am [pus] peceţile şi iscăliturile. [...] Mircea spăt. Pop[a] Drăgan. Para post. Lepădate. Stan log. Oprea. Popa Costa[n]d[i]nul. Stan. Stanciul Stan Rociul. DIR, B, III, nr 147, p.174-175 .................................................................................................................. 1617 (7126) Decembrie 14. [176] [...] Eu, Paraschiva arămaşul din Bălen[i], scris-am acesta a mea cartea, cum să s[ă] (tia c-am tocmit cu al mieu suflet şi cu a mea limbă, la vrem[e] de apoi, [g1][g2]cu a me bun[ă] voia, d-am dat vie de la costă cu toot pometul şi cu ocina de în Puţcov pîn[ă] în Crivăţ, d-am înfrăţit pre văru-mieu Ivaşco arămaşul cu fiiu-mieu Anghel, să fie amîndoi fraţi pre ace vie şi pre ace ocin[ă] ce iaste mai sus scris[ă], să fie den dooă. [177] Iar dup[ă] mortea coconului, de i se ve prende moartea fiiu-meu lu Anghel, să ţie Stanca, jup[î]nesa mea, anume partea fiiu-mieu lu Anghel, iar cu partea văru-mieu lu Ivaşco să n-aibă treb[ă]. Iar dup[ă] mortea jup[î]nesei mele Stancăi, să ţie amăndooă părţile văru-mieu Ivaşco; iar de în Puţcov păn[ă] în hotarul Cornăţenilor să fie fie-me Stancăi, însă dup[ă] mortea fieiu-mieu lu Anghel. Şe de nu se va alege neme de în fieiu-mieu Anghel, iar păn[ă] va fi fiiu-mieu Anghel viu şi cu cin[e] se va aleg[e] de în el, eu am ales fie-me Stancăi zestre partea mea ş-a mătuş[i]-me Dragnei, ocina dela Oreşti şe dela Ghinpaţi; aşa am lăsat de bun[ă] voe a mea, cu al mieu sufletu şi cu a mea limbă. Iar care se va ispiti, dup[ă] mortea mea, a spargere acesta a mea tocmel[ă] ori de în văr premare ori de în nepot ore de în strănepot sau ori cin[e] de în rudeniil[e] mel[e], acela om să fie blăstemat întăiu de vlădeca Iisus Hristos şi de 318 părinţi şi s[ă] lăcuescă la un loc cu Iuda şi cu Arie şi anatema să fie. Ş-a au fost la acesta tocmel[ă], cundu mi-em tocmit eu [la] cu amea limbă, la vreme de apoi, anume: Ventel[ă] cliuciar şi Socol paharnic din Cornăţeni şi Barbul vătaful de[n] Ţaţ[ă]rligi şi pop[a] Ratea din Bălani şi Stanciul de Băleni dă e-[a]u scris, ca s[ă] fie mărturie dup[ă] mortea mea, amin. [...] DIR, B, III, nr 149, p.176-177 1617 (7126) Decembrie 23. [177][...] Scris-[am] vl[ă]d[i]ciia mea acesta carte a vl[ă]d[i]cii mele sf[i]ntii şi dumnizeeşti mănăstiri ce se cheamă Golgotha, hramul [...] preobrajenii [...] , cum să aibă a ţine sf[î]nta mănăstire aceste moşie ce-au dat Anca, muiarea Oancii, cu sufletul ei, la moarte ei. Insă au dat Anca o vie în dealul...) şi cu casa şi cu tot pometul, oricăt să va alege în pregiur şi partea Ancăi şi partea bărbatului său, a Oa[n]cii, toate, păntru-că aceaste moşii ce-s mai sus scris[e] le-au închinat însăş Anca ce e mai sus scris[ă], la moartea ei, cu sufletul ei; şi se-au scris la sf[ă]ntul pomenic Anca şi bărbatul ei Oancea şi se-au îngrupat oasele lor în sf[ă]nta mănăstire. Derept aceia, să fie aceste moşii sf[i]ntii mănăstiri ce e mai sus zis[ă] în ve[ci]cie, neclintit şi nelăg[ă]nat şi Ancăi şi Oancii pomeană, cum amu văzut şi vl[ă]diciia mea zapisul ce-au fapt Anca sf[i]ntii mănăstiri, cu bună voiă [178] ei şi den[ain]tea a multe mărturii şi oameni buni, însă anume: călug[ă]ri de în mănăstiri, mo[na]h Gavriil [...], Pangratie [...] Lep[ă]dat [...] Radul [...] Radul Catana [...] Tudorq [...] Drag[o]mir [...] Staico [...] Stanciul [...] Şi au dat Anca ce e mai sus zis[ă] la moartea ei şi unei mueri ce iaste numele Vişa, ce se-au îndurat şi ce-au vrut ia, derept ce o au căutat la boală la moarte, cum iaste scris în zapis. Aceasta tocmeală au fapt Anca la moartea ei, cu sufletul ei. Şi au fapt mare blăstem, dup[ă] moartea ei, cine se va ispiti a spargi pomena ei. Derept aceia şi vl[ă]diciia mea încă am fapt procleţenie: cine se va ispiti a spargi aceasta pomeană sau aceasta tocmeală cum iaste mai sus scris, ori fie de în rudeniile lor, ori alţistrinii, acela om să fie proclet şi afurisit de vl[ă]dica [ca] H[ri]s[tos] şi de 318 [...] Nicheia şi să fie proclet şi afurisit şi de vl[ă]diciia mea şi să fie cu Iuda şi cu Ariia. Aceasta am scris vl[ă]diciia mea. [...] [...] DIR, B, III, nr 150, p.177-178 1617 (7126) Decembrie 27. [178] [...] ţie Dimo de Păpeni; dup-aceia-ţi dau în ştire domnia mea pentru răndul slugii mel[e], lu Hamza armaş de Căzăneşti, că au venit înnaintea domniei mel[e] de se-au jeluit şi au spus cum ai fost văndut neşte ocină de ăn Căzăneşti lu Hamza armaşul şi frăţine-său, lu Coman, în zilele Radului voevod. Iar cănd au fost acum, în zilele domnie mel[e], tu ai vinit în pără cu Hamza armaşul, să le întorci banii de pre ocină şi ai zis cum iaste ocina a copilului despre mumă-sa Voica. Intr-aceia, domnia mea am căutat şi am judecat pre dirept şi pre lege şi am dat domnia mea ocina copilului să fie la măna ta, pănă se va face copilul mare de 16 a[n]i, ca să tragi ocina despre mumă-sa. Şi le-am luoat şi cărţile cumpărătorilor de în divan de le-am dat în măna ta, ca să-şi ţie copilul ocina. Iar acum, au venit Hamza armaşul de au spus cum se-au adevărat că ai văndut ocina altora, Voei de Hurezi şi Colţei de Căzăneşti şi săntu bucatele ale lui Hamza, de căndu au fost cumpărat ocina şi acum la tine. [179] Deci, în vrem[e] ce veri vedea cartea domnii mel[e], iar tu să cauţi de va fi aşa, să întorci banii de la Voia şi de la Colţea îndărăt, să laşi ocina pre măna lu Hamza, cum o au cumpărat mai de nainte vrem[e], deaca o ai văndut altora fără ştirea domnii mel[e]. Iar de nu, voi să veniţi toţi depreun[ă], să staţi de faţ[ă] înnaintea domnii mel[e] cu cărţi cu tot; şi mai mult val să nu fie, că apoi ţi vor luoa şi bou de soroc. [...] DIR, B, III, nr 151, p.178-179 1618 (7126) Ianuarie 7. [179] [...] cinstitului părintelui chir Efrem ipiscopul de la Buzău anume...) ca să fie volnic cu acesta carte a dumnii mele, să umble să judece în judeţul Săcuianilor de oamen[i] necununaţ[i] şi de rude şi de a patra înpreunare şi de toat[e] de ce iast[e] judecata piscupească, să aibă a-i judeca şi a-i prăda, cum au fost lege şi mai denainte vrem[e]. Derept aceia şi voi bănişorilor, în vrem[e] ce veţ[i] vede acesta carte a dumnii mel[e], iar voi nimic să nu v[ă] mestecaţ[i] în judecata piscupească, ci numai să aveţ[i] a vă păzi judicata voastră, pentru că aşa iast[e] învaţ[ă]tura dumnii meol[e]. [...] DIR, B, III, nr 152, p.179 1618 (7126) Ianuarie 11. [181] [...] sfintei] şi dumnezeeşti mănăstire ce se cheamă Argeş, ce ias[te hramul uspeneii ] [...] ca să-i fie nişte rumăni, anume Toader şi Badea, [feciorii lui Vălcan den Pră]văleni, pîntrucă aceşti rumîni fost-au de [moşie ai sfintei mănăs]tiri, încă denainte vrem[e]. Iar cănd au fost în zilele [lui Şărban vodă, iar Vălcan, tatul] acestor rumîni ce-s mai sus scrişi, el au fugit d[en satul mănăstirii], ce se-au dus la ocina muerii lui, la Dăneşti, de-au ş[ăzut pănă i s-au întămplat] moarte de-au murit. Deci, cînd au fost acum, în zilele [domnii mele, iar aceşti rumăni] ce-s mai sus scrişi, feciorii lu Vălcan, ei au v[enit în pără naintea domnii] mele cu părintele Ioasaf egumenul de la s[fănta mănăstire de la] Argeş. Şi aşa părăia naintea domnii mele [cum n-au fost ei rumîni] sfintei mînăstiri. Într-aceia, [182] domnia mea [am căutat şi am judecat] pre derept şi pre lege cu toţ[i] cinstiţii d[irăgătorii domnii mele] şi bine am adevărat domnia mea cum tot au fost Văl[can rumăn de moşie sfin]tei mănăstiri, ce numai căci au fost eşit Văl[can din satul mănăstirii şi s-au fost dus] la ocina muerii-ş de-au şezut pănă i se-au prinsu moarte acolo. [Deci acum, fecior]ii lu Vîlcan, ei zic cî n-au fost tată-său rumîn. Deci, deaca am [adevărat bine] domnia mea cum au fost Vălcan rumăn de moşie sfintei [mănăstiri], am dat domnia mea sfintei mănăstiri ca sî-i fie fe[ciorii lui Văl]can rumăni, cum au fost şi tatî-său mai deainte [vreme]. [...] DIR, B, III, nr154, p. 181-182 1618 (7126) Ianuarie 12. [183] [...] ca să-i fie lui un rumăn, anum[e] Cărstiian de în satu, de în Guşaţi, pentru că au avut pără Părvul log[o]făt cu Oprea, ginerel[e] lu Drag[o]mir, păntru acest rumăn ce est[e] mai sus zis, înnaintea dumnie mele, cum au fost fugit acestu rumăn de la socru său Drag[o]mir, în urma lui Mihaiu vod[ă], la Părvul log[o]fătul; iar Părvul log[o]f[ăt] aşa au spus înnainte dumnii mele cum au mersu la dinsul mai de inte lui Mihaiu vodă. Deci, dumnie mea amu căutat şi am judecat pre dirept şi pre lege cu toţ[i] cinstiţii dereg[ă]torii dumnii mele şi am dat dumniia mea Părvul[u]i log[o]f[ă]t şi Oprei, ginerelui lu Drag[o]mir, 4 boiari pre răvaşul dumnii mele, anume: Preda de în Bărseşt[i] [...] Builă de în Cacova [...] Dumitru de în Şuici [...] Sega de în Rădăcineşt[i], să caute şi să adeverez[e] de acest rumăn ci est[e] mai sus zis, de Cărstiian, de căndu au fost mersu la Părvul log[o]f[ă]t. Iar Părvul log., el au adus aceşt[i] 4 boiari nainte dumnie mele; şi au fost şi Oprea, ginerele lu Drag[o]mir, de faţ[ă]. Şi aş[a] au spus şi au mărturisit cu ale lo[r] suflete aceşt[i] 4 boeri, înnaintea dumnie mele, cum au fost mersu acest rumăn la Părvul logof[ă]t încă mai de ainte lui Mihaiu vodă. Deci, dumnia mea încă am datu boerinului dumnii mele Părvului log. ca să ţie acestu rumăn Cărstiian şi cu toţ[i] feciorii lui, cum l-au ţinut şi pănă acum; iar Oprea, ginerel[e] lu Drag[o]mir, să n-aib[ă] de acum nainte nici o) cu acest rumăn, că au rămas de lege şi de judecat[ă] de nainte dumnii mele. Derept aceia, am dat şi dumnia mea Părvului log. să-i fie acest rumăn moşie; şi de acum înnainte, de nime băntuial[ă] să n-aib[ă]. [...] DIR, B, III, nr 156, p.183 1618 (7126) Ianuarie 28. [...] Berileşti, Neagoe Meiut [...] Mătăseşti, Almidir [...] Sufleni, Bucşul [...] Burdoşani, Neagul [...] Ghegani, Ursu [...] Ţăndîrei, Bratco, dă să caute pîntru ocina Măcrineasa: vîndutî iaste lu Mihiu port., au de nu iaste văndut[ă] şi fost-au rumîni dă atunce pînă acum, cum vor afla cu sufletele lor. Şi zioa în sărbători, dup[ă] paşt[i]. Is[pravnic] Scirlet post. [...] DIR, B, III, nr 162, p. 189 1618 (7126) Februarie 7. [191] [...] iaca să-i fie ocină în sat Văt[ă]şeşti, partea lu Drag[o]mir, socrul [...] Orşanul, toat[ă], oricătî să va alege, pîntru ca această ocină o au fost cumpărat u[n] văr primare a lu Drag[o]mir, anume Stănislav, de la Drag[o]mir, socrul Stoicîi, încă de zilele răposatului [...] voevod. Deci, cînd au fost în zilele răposatului Simion vodă, iar satul Vătăşeşti i-au cumpărat slug[a] [...] dumnii mele Părvul log., tot satul Vătăşeşti. Şi au vîndut şi Stănislav partea de ocină a lu Drag[o]mir, socrul Stoicăi Orşanului, slugi dumnii mele ce iaste ma[i] sus scris[ă]. Iar căndu au fost acum, în zilele domnii mele, Părvul log. n-au avut răpaos de Stoica Orşanul, ginerele lu Drag[o]mir. Şi aşa pîrăia Stoica Orşanul naintea domnii mea cum n-au fost cumpăratu Stănislav ocina lu Drag[o]mir, socrul Stoicăi. Iar într-aceia, dumnea mea am căutat şi am judecat cu toţi boiari domnii mele şi am dat domnea mea Stoicăi Orşanului, ginerele lu Drag[o]mir, 6 megiiaş[i] să caute şi să adevereze cu ale lor suflete: fost-au cumpărat Stănislav partea de ocină a lu Drag[o]mir, socru Stîicăi Orşanului, Părvului logofet, au nu o au văndut? Iar Stoica Orşanul nici întru chip nu se putu să se apuce să ia megiiaşi, ce rămase Stoica Orşanul de lege şi de judecat[ă] de divan şi denainte domnii mele. [192] Derept acea, i-am dat şi domnea mea slugii domnii mele Părvului logofet ca să-i fie ocină, ohab[ă] şi să o ţie cum o a cumpărat, iar Stoica Orşanul nici o meteh) să n-aib[ă] c-au rămas de lege denaintea dumnii mele. [...] DIR, B, III, nr 165, p.191-192 1618 (7126) Februarie 12. [193] [...] Scris-am episc[o]piea mea aceasta carte ai episc[o]piei mele sventei mănăstiri ce se cheamă Ciolan şi-i iaste hramul s[fe]ti Gheorghie, păntru că au dat Calevit călugărul la moartea lui o[ci]na de la Căndeşti, de în partea lui jumătate, de păste tot şi de în apă şi de în deal şi de în cînpu. Iar apoi, nişte rudenie ale lu Calivit călugărului, anum[e]: Neguleaci şi Muşat al Bolii şi Bratul, ei au tras păr[ă] cu egumenul Vasilie de au zis că n-au dat Calivit o[ci]na mănăstirii, ci se-au adus păr[ă] la [la] părintele vl[ă]d[i]ca Luca. Părintele, svenţia lui, le-au dat 4 megiiaş[i], anum[e]: Gherghe Robul de Verneşti şi Vlad Luvniţ[ă] de Zoreşti şi Neagoe de Pot[o]ceani şi Stoica Supţirelul de Smedişti. Deci aceşt[i] megiiaş[i], ei au umblat şi au adevărat că au fost dat de Calevit călugărul, la moartea lui, şi-i zac oasele la mănăstire la Ciolan. Dec[i], părintele vlădica, svenţia lui au zis să vie aceşt[i] megiiaş[i] la episc[o]pie păntru această o[ci]nă să fie la mănăstire, cum o au dat Calivit călugărul la moartea lui. Dereptu aceia, am faptu episc[o]p[i]ei mele aceasta carte mănăstirei Ciolanului să ţie acea o[ci]nă ci e mai sus scris[ă] şi dă nemă băntuial[ă] să nu aibă. [...] DIR, B, III, nr 167, p. 193 1618 (7126) . [193] [...] sfentei dumnezeeştii măn[ă]stir[i] ce s[ă] ciamă Ciolan, hramul [...], ca să-i fie ocină de la Căndeşti, de în [194] partea lu Calivit călugărul, jum[ă]tate ce au dat el la moartea lui, de în cămpu şi de în apă şi de în deal şi de preste tot, orcătu să va alege. Iar apoi, neşte rudenii ale lui Calivit călug[ă]rul, anume: Neguleaci şi Muşat al Bolii [...] Bratul, ei au tras păr[ă] înnaintea dumni-mele, dup[ă] moartea lu Calivit călug[ă]rul, cu Vasilie igumenul. Deci, ei au dzis că n-au dat Calevit ocina măn[ă]stirei, de [s] se-au dus în pără la părintele vlădica mitrop[o]litul.Deci, sfenţiia lui le-au dat 4 megiiaş[i], anume: Ghe[o]rghi Robul de Verneşti [...] Vlad Buvniţ[ă] de Storeşt[i]) [...] Neagoe de Pot[o]ciani [...] Stoica Supţirelul de Smedeşti. Deci, aceşt[i] megiiaş[i] ei au îmblat şi au adevărat că au fost dat de Calevit călug[ă]rul la moartea lui şi-i zac oasele în sfănta măn[ă]stire mai sus zisă. Dup-aceia, părintel[e] vlădica au zis să meargă aceşti megiiaşi înaintea părintelui ep[i]sc[o]pului şi au dat şi ei cu ale lor suflete, să fie acea ocină sfiintei măn[ă]stir[i] mai sus zisă, cum au dat Calevit călug[ă]rul la moartea lui. Derept aceia, am dat dumniia mea sfentei măn[ă]stir[i] de l[a] Ciolan, ca să ţie acea ocină, însă partea lu Calivit toat[ă], să-i fie moşi[e] în veac, păn[ă] va fi sfînt[a] măn[ă]stire, pentru că am văzut dumniia mea şi cartea părintelui mitrop[o]litului Lucă şi cartea părintelui lu Ifrem episp de la Buz[ău]. Derept aceia, nimeni să nu s[e] ispitească a băntui preste cartea dumni mel[e], că acela om rău va păţi de cătră dumnia mea. [...] DIR, B, III, nr168, p.193-194 1618 (7126) Aprilie 3. [206] Scris-amu eu judeţul Neagoe cu toţii oroşanii a noastră carte acestui egumen Samoil de la svănta mănăstir[e] de ie hramul pe blagoveşteni, de la mănăstire Banului de la Buz[ău], păntru c-au cumpăratu neşte loc de vie de la Neagul călugăriţei, derept as[pri] 300, ca să fie moşie la sfănta mănăstir[e]. [207] Şi mărturie: Tudoran cel [...], Iano al Vălc., Isar, Pătru ciz[marul], Radul Boldei, Dumitru Lupul, Ianole Gogoş, [...] Moceşti, Dan, Gorun. Aşa să se ştie. [...] DIR, B, III, nr 180, p.206-207 1618 (7126) Aprilie 17. [213] [...] Mărturisim noi aceşt[i] boiar[i] şi megiiaş[i], cu ceastă scrisoare a noastră, anume: Pădure banul den Săcuiani şi [...] Oprea log[o]fătul [...] Turturea păharnicul [...] Glina [...] Vladul [...] Radul Mircei [...] Neagul [...] Oreşt[i] [...] Bobeşt[i], Dumitru log[o]făt [...] Şărban [...] Badea Tuşca şi [...] Stîlpen[i] [...] Stoica [...] Stan şi [...] Stălpen[i] [...], Stanciul [...] Raico [...] Badea [...] Berceni, Părvul [...] Stăngă [...] Şerbegiul [...] Stan Rogojină [...] Văcăreşt[i] Nan [...] Banea [...] Ispas [...] Stan, că veni Oncea log[o]fătul la jupăneasa Grăjdana spătăreasa, de avură cuvinte şi price păntru moşiia Leurdenilor, ce le zic Furdueşt[i], zicăndu Oncea log[o]fătul că are şi el moşie în Furduiasca. Deci, ne-au strănsu dumneaei pre noi, pre toţ[i] înprejurenii den sus şi den jos, căţ[i] săntem mai sus scriş[i], carii am ştiut de ceste lucrur[i] foarte bine şi descoperim Oncei log[o]făt forte bine, precum iaste direptu, cum că au fostu 4 părtaş[i] pre Furduiasca. Deci 2 părţi, anum[e] a lu Dumitru Furduiu ş-a lu Bolşin Furduiu le-am cumpărat Udrea banul de la dănşii, mai denainte vreme, iar partea Oncei log[o]fătul ce-au fost despre jupăneasă-ş, o au văndutu spat. Iar a patra parte, care au fost a Radul[ui] Mircei log[o]fătul den Oreşt[i], zice Oncea log[o]fătul că o au cumpărat el mai pre urmă de la Radul Mircei. Şi fiindu de faţ[ă] şi eu Radul log. de faţă, eu încă mărturisiiu derepr că o am văndut Oancei log[o]făt, eu. Şi rămase lucrul să ţie Oancea log[o]fătul a patra parte, iar spătăreasa Grăjdana să ţie trei părţi den Furduiasca şi să nu mai fie gălceavă între dănşii. Şi aşa i-am aşăzat, făr[ă] nice o vătămare de suflet. Eu Oprea log[o]făt [...] Săcuiani am scris şi ne-am pus şi peceţil[e], [...] . DIR, B, III, nr 187, p.213 1618 (7126) Aprilie 20. [215] Să se ştie semnele hotaruluia satului Marmurilor de cătră Nidiia pri unde iaste, pricum am căutat şi am adivăratu oamini buni şi bătrăni, care au ştiutu semnili hotarălor, cîndu am eu Gorganu stolnicul şi Mătii păharnicul, căndu am semnili hotarălor a satilor di pri baltă, cărora pri unde mirgu hotarăle.Şi am făcutu şi scrisori la fişticar[e] satu să se ştii semnili. hotarălor. Aşijdere şi la satul Marmurili: dispri Nidiia, din malul Dunării, în deriptu pri măgurili Lupului pri în gărle în bălţi; di aciia, prin capul Ucibucului, di acolea în deriptu pri în capul Ţincuşilor, di acolo în deriptu la cămpu pri în Băşicuţă, alăturea cu măgura lu Rade, pri din sus dispri Marmure, di acole în deriptu, prin grindun dispri Marmure, păn[ă] unde să înpriun[ă] calea Marmurilor cu calea Com[o]ştenilor, iar pri din susu dispri măcişul din malul Dunării, diriptu pri măgura cu Doriul; dicii prin grindul înfundatie, decii pri în Topoliţi în deriptu prin grindul cu mărăcinii, di acolo pri în piscul Marmurilui; di acolo pre în măgura cu stupii; de aciia în deriptu la măgura de priste drumulu Diiului; di colo la măgura cu piitrişul, la piscu, di acolo în deriptu la Ciuta, unde să loviscu hotară[le] cari vinu de la baltă dinpriun[ă] cu[ce]li de la Jăiu, prinu vărhul Cămpului, alăturea cu hotarul Comştenilor, păn[ă] iar să înpriun[ă] cu a lu Nidiianilor. Acista am scris ca să se ştii. [...] Eu Gogan stolnicu. Eu Matiiu peh. DIR, B, III, nr 189, p.215 1618 (7126) Aprilie 20 [215] Eu, jupăneasa Maria vorniceasa scriu şi mărturisescu cu acest zapis al mieu cum să se ştie că am dat sventei mitropolie şi cinstitului şi luminatului părinte mai [mai] mare vl[ă]d[i]căi Luca satul Izvoarăle de la Mehedinţi, [216] cu tot hotarul şi cu toţi vecinii, căţi se vor afla de moşie şu cu morile, dereptu sufletul răposatului Cărstea vornicul şi dereptq sufletul răposatului Radul postelnicul şi dereptq sufletele coconilor lor Neacşa şi Ventilă şi dereptq sufletul jupănesei Maria vorniceasa, ca să fie acest sat ce e mai sus scris sventei mitropolie de moşie şi de nimene clătinat în veci şi pentru că să se scrie aceste răposate suflete ce sănt mai sus scrise şi pre mene la svăntul pomenic şi să fim pomeniţi la toată slujba sventei mitropolie. Iar care om se va ispiti, ori de ruda noastră ori altcineva, să spargă şi să răsipească aciasta a noastră milă şi pomenă ce-am miluit derpt sufletele acestor răposaţi boiari, acela om să fie blstemat de vl[ă]d[i]ca Is. Hs. şi să fie proclet şi afuri[s]it de 318 [...] şi să fie cu Iuda şi cu Aria. Pentru că am dat şi am miluit acest sat ce e mai sus scris de a noastră voe, denaintea tuturor boiarilor mărturii: jupan Ventil[ă] [...] dvornic [...] jupan Stoica [...] vist. [...] jupan Nica logofăt [...] Papa vist.. [...] Mărzea [...] peh. jupan Paraschiva logofet [...] Eremia logofet [...] Vălcul logofet Ivaşco armaş [...] Badea post. [...] Greci [...] Mih[ă]il post. [...] Văleni [...] Ventil[ă] cluce[r] [...] Necula peh. [...] Cornăţeni [...] Nan post. [...] Bîrbîteşt[i] [...] jupan Theodosie logofet [...] Tudor post. [...] Curtişoara [...] Pîrvul [...] Ruda [...] Vladul spat. [...] Badea peh. [...] Dătcoi [...] Radul post. [...] Balomireşt[i] [...] Stanciul log. [...] Căzan văt. [...] Braga [...] Ghioca. DIR, B, III, nr 190, p.215-216 1618 (7126) Aprilie 28. [219] [...] lu Drag[o]mir de în Borra ca să-i fie 1 rumăn, anume Stan în sat în Tămbureşti, cu feciorii lui şi cu toate bucatele lui, pentru că acest rumăn au fost de moşie a lu Drag[o]mir. Iar cănd au fost în zilele [lui] Radul voevod, iar Stan, el au rădicat pără de sau părăt de faţă cu Drag[o]mir. Intr-aceia, Radul voevod au dat lu Stan lege 2 megiiaşi, anume den în Tămbureşti, Radul Vălcului şi de în Jeg[ă]lie, Voico a lui Balotă să jure cum eşit de în satul lu Drag[o]mir, de în Tămbureşti, den în zilele Mihnei voevod şi cum nu l-au apucat leg[ă]tura lu Mihail voevod. Deci, cănd au fost la zi şi la soroc, el n-au putut jura, ce au rămas Stan de lege. Iar după aceia, căndu au fost acum, în zilele domnii mel[e], iar Stan el iar au scornit pără şi au venit de se-au părăt de faţă înnaintea domnii mel[e] cu Drag[o]mir. Şi aşa părăia Stan cum i-au luoat Drag[o]mir 1 bou şi 1000 de bani de l-au ertat de rumănie. Derept aceia, d[o]mnia mea am căutat şi am judecat pr[e] dirept şi pre lege şi am dat domnia mea lu Drag[o]mir să-i dea boul şi să-i jure pentru bani, iar rumăn tot să fie şi de nimenile opreal[ă] să [220] n-aib[ă], ce să fie volnic să-ş[i] ţie rumănul, că au rămas denaintea domnii mel[e]. [...] DIR, B, III, nr 193, p.219-220 <1618 înainte de 10 Mai> [226] Scris-am eu, jupăneasa Ialina, fata lui Bercă [...] Cojăşt[i] şi cu boiarinul meu, cu Gheorghe, acesta al meu zapis cum să se ştie că am văndut partea mea de ocin[ă] den sat den Bălte[ni], partea mea a şasea parte. Şi o-m văndut [227] de a noastră bun[ă] voe cu ;tirea surorilor mele, însă şi cu un rumăn, dereptu 5000 de aspri gata. Şi, căci am făcut negoţ întîiu, m-au dăruit cu o plaşcă, preţul de[re]ptu 1000 de aspri. Mărturie: Ivaşco armaşul [...] Bîlini [...] Bade [...] post. [...] Greci [...] Mihăil[ă] armaşul [...] Bălini. Eu Gherghe însumi mărturisesc cu al meu [zapis]. Ivaşco. Mateiu. Badea post. Mihăil[ă] armaş. Mihăilă post. DIR, B, III, nr 199, p.226-227 1618 (7126) Mai 10. [227] Scris-am eu, jupîneasa Dospina, fata lui Bărcă din Cojeşti şi cu soţiia mea Marco, acesta al nostru zapis cum să s[ă] ştie c-am văndut partea noastră de ocină din Bălteni, de preste tot hotarul, cît iaste venitul ocinei din Bălteni, îns-a şasea parte şi cu ştirea tuturor fraţilor miei şi a megiiăşilor dinprejurul locului. Am vîndut aciastă moşie, selişte Băltenilor, prespre tot hotarul şi cu rumănii carii sănt dintr-aciastă moşie, anume Nedelco şi Mladin, o-m văndut jupînului Dumitraşco marele armaş şi jupănesei lui Alexandrei deript o Ţigancă mare, anume Ghincea şi un Ţigan Danciul şi deript un copil de Ţigan de 10 ani, anume Epure şe deript 6600 as[pri], să-i fie moşie ohabnică. Ş-au fostu mulţi boiari mărturie, anume: Buta [...] Stan logofeţii [...] Voicilă log. [...] Matei peh. din Brăncoveni [...] Stoica post. den Bucureşti [...] Florea din Arceşti [...] pop[a] Cănda din Brăncoveni [...] Grigorie egumenul de la mănăstire de la Creţeşti şi Drîghici din Otieşti [...] Tudor din Izvor [...] Vălcul post. Şi am scris eu, Mircea log. din Apele Vii, [...] Mai 10 zile, văleat 7126 [1618]. Şi eu Stanciul logofet [...] Bilciugatul. Eu Vălcul post. DIR, B, III, nr 200, p.227 1618 (7126) Iunie 2. [228] [...] acestor jupănese, anume Stana şi cu soru-sa Neacşa, ca să fie volnice cu cartea domnii mel[e] de să-ş ţie partea lor den sat den Voineşt[i], însă a treia parte de preste tot hotarul şi cu rumănii, căţ[i] au fost ai lor mai denainte vrem[e], pentru că acest sat, partea acestor jupănese, fost-au [229] văndut tot cistitului deregătorului domnii mel[e] jupănului Enache [...] ban [...] încă în zilele Radului vodă, feciorul Mihnei vodă. Iar apoi, alalţi megiaşi, Părvul de Gemenele şi Stanciul Cotescul, ei au fost întorsu tocmeala ce-au făcut cu jupănul Enache [...] ban de i-au dat banii îndărăt toţ[i], căţ[i] au dat. Însă Părvul fost-au dat toţ[i] banii, căţ[i] i-au fost dat lui jupănulu Enache [...] ban, iar Stanciul Cotescul, tatal jupănesei Stanei şi al Neacşei, el iar au dat şi banii ce-au fost luat Stanciul de la dănsul. Deci au fost luat moşiia acestor jupănese, de o au ţinut fără de cale. Iar cînd au fost acum, venit-au aceste jupănese Stana şi cu Neacşa naintea domnii mel[e] de se-au plănsu cum le-au împresurat moşiia fără de cale; şi au mărturisit naintea domnii mel[e] şi cistitul dereg[ă]toriul domnii mel[e] jupan Enache [...] ban [...] cum [cum] i-au fost dat Stanciul toţ[i] banii de la el, căţ[i] i-au fost dat, nu i-au dat Părvul, ce le-au împresurat ocina fără de cale. Derept aceia, domnia mea am dat acestor jupănese Stanei şi Neacşei să fie volnice să-ş ţie moşiia lor de Voineşt[i] şi de nimene băntuial[ă] să n-aibă. [...] DIR, B, III, nr 202, p.228-229 [1618 August-1620 Iulie]. [...] [poruncă] [...] [lui] Ion sluj. ca să-i fie lui satul Strihaia tot, cu tot [hotarul] şi cu tot venitul, pentru că acest sat fost-au sat domnesc. [Şi am miluit] cu acest sat pre boiarenul domnii mel[e] Ion sluj. pentru [dreaptă] slujbă ce-au slujit domnii mel[e]. [231] Derept aceia şi voi, ru[mănilor], în vrem[e] ce veţ[i] vedea cartea domnii mel[e], iar voi să caut[aţi să ascultaţi] de ce vă va da învăţătura Ion sluj.. [...] Io Gavriil voevod...)[g3] Io Gavril voevod (m.p.) DIR, B, III, nr 205, p. 230-231 1618 (7126) August 5. Noi, pop[a] Stanciul [...] Moş de Măt[ă]seşti [...] Fiera de Ţăndărei, scris-am al nostru zapis la măna lui Aldimir pit., cum să se ştie că i-am văndut ocină în sat în Măt[ă]seşti, îns[ă] stănj[eni] 30, îns[ă] treizeci de partea Puiului de sus, derept 2700 de bani. Şi i-am văndut noi de bun[ă] voe fără nici o sil[ă], ca să-i fie moşie. Şi a fost la tocmeal[ă] cănd am făcut: Radul judeţul de Oraş de Floci şi de în Măt[ă]seşti, Sin [...] Birca [...] Vladul [...] Neagul [...] Vişan [...] Stoica. Aceast[a] am scris credinţă. [...] Vintilă log., [...] August [...] 7126 [1618]. Eu Pascal. DIR, B, III, nr 206, p. 231 1618 (7126) August 11, Buciumeni. Eu, jup[ă]neasa Mariia, fata lui Staico po[s]t. [...] Bucov şi fetil[e] mel[e], anum[e] Frujina [...] Elina şi ginerii miei, anum[e] Ned[e]lcu [...] Iani, scris-am aciasta a noastră carte Stoicăi log[o]fet ca să-i fie 2 sălaşe de Ţigani, anume Ţavul Ţiganul cu Ţiganca lui şi cu toţi copii lui şi Vişan Ţiganul cu Ţiganca şi cu toţi feciorii lui şi cu o nor[ă], anum[e] Tudora, fata lui Balaban, pentrucă acest[i] Ţ[i]gani au fost a noştri de la moşi şi de la părinţii noştri. Deci, cănd au fost în zilele Radului vod[ă], feciorul Mihnei vod[ă], iar noo ne-au ajunsu o nevoe pre cap. Deci, am văndut noi aceşt[i] Ţigan[i] ce sănt mai sus scriş[i] Stoicăi log[o]fătul; însă Ţavul Ţiganul cu tot sălaşul lui, [...] [232] 9800 as[pri] iar Vişan Ţiganul cu Ţiganca-ş şi cu feciorii-ş şi cu noru-sa, [...] 11600 as[pri]. Şi am văndut de a noastră bun[ă] voe. Şi mărturie am pus boiari, [...] Muşat post. [...] Pietroşani [...] Stepan [...] Buta log. [...] Ţig[ă]neşti [...] Şteful post. [...] Berileşt[i] [...] Voic[o] log. [...] Coteşt[i] [...] Neagoe log. [...] Tărgov[i]şt[e] [...] Ilie post. [...] Corneşt[i] [...] Danciul log. [...] Uscaţ[i]. Aşa să se ştie. [...] Buta. Neagoe log[o]f[ăt]. C[ă]rstea log. (Pe verso): Zapisul Tărăceanului de Ţigani ce-au dat la Zneagov. DIR, B, III, nr 207, p. 231-232 1618 (7126) August 25. Scris-am eu Neacşul post. di Comişani şi jupăneas[a] mea Neaga acest al nostru zapis, ca să se ştie c-am datu şi am schimbat cu Dumitraşco arm[a]şul şi i-am dat ocinnăh den în Bălteni, îns[ă] de în partea mea, di preste tot satul, a opta parte şi den întru vad de moara, să fie fraţi de în doo; e[a]r să se vor mai face vaduri, să ţie care cum va avea ocinnăh, aşa să ţie; e[a]r Dumitraşco arm[a]şul mi-au dat ocinnah lui den Cijişti, căt a cumpărat de la Ivan, îns[ă] e[a]r de priste tot satul a opta parte, din jum[ă]tati de sat, a patra parte. Şi am schimbat noi toţi de bun[ă] voia noastră şi cu ştirea tuturor fraţii. Şi a fost la aceas[ă] tocmeal[ă], cănd se-au făcut, mărturie: Ivaşco post. di Bălotişti [...] Neanciul post. di Măneşti, Drăghici post di Bucşani [...] Iacov comis [...] Stan log. di Căineşti [...] Ianiu post. di Bl[a]godeşti [...] Nedelco capitanul [...] Hrizan de Bărbăteşti [...] Mavrodin peh. de Măneşti [...] Tudor banul [...] Dediul vătah [...] Stan, feciorul lu Almidir pit.. Aceast[a] am scris credinţă. [...] Ventil[ă] log. de Oraş de Floci. [...] Ivaşco. Nenciul post. DIR, B, III, nr 209, p.234 1618 (7127) Septembrie 3. Eu Pătru [...] jupîneasa a mea Voica scris-am al n[n]ostru zapis cum să si ştie că amu văndut noi partea a noastră de ocină dă în Bălteni dă priste tootu hotarul şi cu tootu venitul şi cu 1 rumănu, anume...) însă a şasea parte, lu Dumitraşcu armaşul şi jupănes[ei] lui Alexandre, dereptu 8000 as[pri] gata şi dereptu 1 copil de Ţigan, făcu priste tootu 10.000 as[pri]. şi o amu văndut noi aceast[ă] ocină de a noastră bunî voe şi cu ştirri fraţilor şi a tuturor megeiaşilor di împrigiurul locului, să le fie moşie lor şi feci[o]rilor. Şi atuncea, cănd amu văndut şi am luat bani, se-au întămplat boeri: jupan Ianache sulj. [...] Chiriiac stolnic [...] Stoica log. Tărăcinul [...] Ilie post.[...] Mavrudin post. [...] Chisaru post. [...] Vălcul post. [...] Borcea post. [...] Tudor de Tăpoloveni [...] Aghimu post. [...] Mogoşu vătah şi încă mulţi boeri. [...] Eu Mavrodin Eu Chisaru post. DIR, B, III, nr 213, p.238 1618 (7127) Septembrie 15 [...] lu Ştefan şi cu jup<ă>neasa lui Stana şi fratelie ei Radul, nepoţii jup<ă>nesăi Velicăi, jup<ă>neasa Vodei ban, ca să fie volnici cu acest<ă> carte a dumnii mele de să înparţă cu nepoţii Vodei ban, cu Dona şi cu Mihai şi cu Dima, tote moşiile, sate şi Ţigani şi altele ce vor fi, de tote să aib<ă> a împărţi tot de în doo frăţeşt, însă nepoţii Vodei ban, ei toţ să ia o parte, iar nepoţii jup<ă>nesăi Velicăi să ia altă parti, jum<ă>tate den tote, den sate şi di în Ţigani şi di în tote ce va fi păn<ă> la un cap de păr, însă ce vor fi căştigat amăndoi; iar moşiile lor ce-au avut amăndoi mai de mult să şi le ţie cene ce va fi avut, pentru c-au avut pără înnaintea domnii mele Ştefan cu jup<ă>neasa lui Stana şi cu cumnatu său Radul, avut-au pără cu nepoţii Vodei ban, ce sănt mai sus scriş, păntru moşii, sate şi Ţigani ş-alt căştig ce-au fost al acestor boiari, Vodei ban şi jup<ă>nesei lui Velicăi, căştigat amăndoi înpreun<ă>. Deci, cănd au fost zilele Radului voevodu, feciorul Mihnei voevodu, întămplatu-se-au amănduror moarte de-au perit de către Radul voevoda). Căndu au fost acuma, dup<ă> moartea lor, dec-au căzut acele moşii tote, sate şi Ţigani pre mîna lor, acuma, în zilele dumnii mele, iar nepoţii Vodei an, ce sănt mai sus scriş că nu vre să parte acetor nepoţ, ai jup<ă>nesei Velicăi, ce zicea ei că sănt aceste moşii sate şi Ţigani cumpărate numai de unchiu său Vodă ban. Într-aceia, domni-mea am căutat ş-am judecat pre derept şi pre lege de înpreun<ă> cu cinstitul şi pre luminatul părintele vlădica Luca mitropolitul şi cu toţ dereg<ă>torii dumnii mele, ş-am văzutu dumnia mea cum nu iaste cu cale şi cu dreptate, să ţie numai acele moşii şi bucate numai nepoţii Vodei ban, ce am ales dumnia mea cu tot divanul dumnie mele ce vor fi căştigat acei boiari amăndoi înpreun<ă> de cănd se-au înpreunat ei, să aib<ă> a înpărţi toţ în doo, nepoţii Vodei ban cu nepoţii jup<ă>nesei Velicăi, den tot ce va [247] fi den doo, numai moşia lor, cene ce va fi avut, să şi-o ţie. Ş-au rămas nepoţii Vodei ban de lege şi de judecată denaintea dumnii mele. Drept aceia, am dat şi dumnia mea lui Ştefan cu jup<ă>neasa lui şi Raduli cum să fie volnici să înparţă tot, cum scrie mai sus, în cartea dumnii mele. [...] DIR, B, III, nr 220, p. 246-247 1618 (7127) Octombrie 13. [252] Scris-am noi aceşti 12 boiari, anume: Preda [...] Greci [...] Tudor logofăt [...] Vlădeni, din Brîcaveni, Mateiu paharnic, [...] Văcăreşti, Stoica postelnic, [...] Buciumeni, Cărstea logofăt, [...] Fierăşti, Radul postelnic, [...] Mihăeşti, Părvul ban, [...] Bărseşti, Iano logofăt, [...] Comani, Staico postelnic, [...] Sălătruc, Stanciu logofăt, [...] Dăngeşti, Stan, [...] Corneşti, Ilie postelnic, ca să se ştie cum ne-au luat pre noi Vladul mare paharnic şi cu veri-şi [...] Stroe şi Dumitru şi cu nepoţii lor, [...] Mitrei, pentru pără ce-au avut Vladul paharnic cu verii lui ce sănt mai sus scrişi, ca să jure pentru partea lui de în Stoineşti, a triia parte, cum nu o au dat moşă-sa Caplea zăstre nepotă-sa Stanei, muma acestor boiari ce sănt mai sus scrişi. Intr-aceia, noi am căutat şi am întrebat şi ne-au spus ş-alţi boiari mai bătrăni cum n-au fost dat zăstre. Deci noi am fost gata să jurăm; iara deaca au văzut Stroe şi cu fraţii lui că vo[im] să jurăm, ei au căzut la pace. Deci noi încă am nevoit şi i-am înpăcat cum să-şi ţie Vladul paharnic partea lui de în Stoineşti, însă a treia parte, cu rumănii şi cu tot venitul şi cu ocina de preste tot hotarul. După aceiaia, noi aceşti boieri ce săntem mai sus scrişi încă am mai rugat noi pre Vladul peharnic de-au mai dăruit pre Stroie şi pre fraţi lui cu 12 coţi de grana şi se.au înpăcat de a lor bună voe. Şi au pus şi blăstem întru ei: cine va mai rădica pără de-acum nainte, acela om să fie proclet de [...] [...] Preda mare sluger (m.p.) Iane logofăt (m.p.) Tudor logofăt (m.p.) Cărste logofăt (m.p.) Mateiu paharnic (m.p.) Stanciul logofăt (m.p.) Staico (m.p.) Ilie (m.p.) Stoica postelnic (m.p.) Stan (m.p.) Părvul ban (m.p.) şi Paraschiva logofăt mărturie (m.p.) DIR, B, III, nr 225, p.252 1618 (7127) Octombrie 22. [257] [...] Fratoştiţi şi cu feciorie lui, ca sî fie volnic cu cartea domniei mele dă să ţii nişti ocină în satu în Fratoştiţi, partea muşii, fata Barbuloi, nipota Lazie de fecior, toată, cîtî sî va alegi şi dă muşie şi de cumpîrîtore şi de în cîmpu şi de în pîdure şi de în apa şi de preste totu hotarul, cîtî să va alege, partea Muşie şi cu partea de moara dă [l]a Gilortu loc dîla Măilatu, pîntru că au fost cumpîrat Mircea armaşulacestî ocină ce iaste mai sus scris[ă] dî la Muşa dereptu 3 boi şi derepte 2 vaci cu lapte 1 vac[ă] sterpă şi 15 oi cu lapti şi 20 de oi sterpe şi 1 scroafă cu pr[ăs]silă şi 1 stup şi 1 pătură, dereptu 300 as[pri] şi 1 p[ereche] de cizme dereptq un galben şi un [b]rău dă mătasa, dereptu un gal[ben]...), dereptu 130 de aspre şi 30 de vedre de vin bucate ca....). Şi au făcut Muşa nunta dă 400 dă bani şi 1 stei dî grîu, dereptu 200 dî bani şi multe bucate ce nu săntu scrise aicea. Şi totu au ţinutu Mircea armaşul acestî ocină cu bună paci, pănă în zilili lu Alexandru voevoda, feciorul lu Iliaş voivoda. Iar cînd au fost atunce, iar Mircea armaşul, elu au avut pîrî cu Preda, feciorul Dimitriei, fata Lazie, pîntru acestă ocină ce iaste mai sus scrisă. Şi au uis Preda că au datu Lazea Dimitrei fetii-şi zestre ocinu; iar Alexandru voevoda, domnelui au judicatu cu toţii cestiţi deregătorii domnelui şi le-au dat 6 megiiaşi scriş[i] pre răvaş[e] domneşti, să caute dat-au Lazea ocină fetii-şi Dumitre a[u] nu i-au dat ? Deci, acei megiaş[i], ei au căutat şi au venit naintea domnii mele dă au mărturesit cum n-au dat Laze zestre fetii-şi Dumitrii ocină, ce au rămas Preda de legi dînainte domniei mele. Dereptu aceia, am dat domniia mea Mircee armaş să fie volnic să ţie ocina cum au cumpărat. [...] DIR, B, III, nr 230, p.257 1618 (7127) Noembrie 25. [237] Eu Drăjilă [...] Danciul [...] Drăgan [...] Dobromir [...] Dumitru, scis-am al nostru zapis să se ştie c-am văndut Danciului post. din Doiceşti şi Radului logofătul jum[ă]tate de ocină din Stroeşti îns[ă] din Ial[o]miţ[a] pănă în Colciac şi din cămpu şi din pădure şi din apă şi din siliştea satului jum[ă]tate şi din vadure de moară tot jum[ă]tate şe din hotar pănă în hotar tot jumătate de ocină, derept 25.000 de aspri bani gata. Şi om văndut noi de a noastră bună voe şi denaintea a mulţi boiari, ca să le fie moşie ohabnic[ă], lor şi feciorilor. Şi mărturie: Dumitraşco al doile cluce[r] [...] Neagoe vătah din Curot[eni] [...] Staico post. din Şinteşti [...] Tudor stolnicul di Topoloveni [...]) de acolo [...] Mihai peh. di Bueşti [...] Stoica di..) Tărăceni [...] Căzan din Netezişti [...] Radul din Doice[şti]...). Aceşti boiari noi toţ[i] am fostu aciia căndq au văndut aceşti oameni din Stroeşti aciastă ocină ci iaste mai sus scrisă. [269] Ş-am scris eu, Mircea logofătul din Rătiviiu, [...] Noem. 25 [...], văleat 7127 [1618]. DIR, B, III, nr 237, p.268-269 1618 (7127) Decembrie. [272] Se se ştie cum au [a]vut Lepădat pără cu Stan, pentru că au zis Stan că o au cumpărat de la Iaba, de la muma lu Lepădat; iar deca au venit Lepădat den robie, ei se-au înpăcat şi se-au tocmit de ş-au luat Lepădat locul de casă şi partea de apă. Şi au luat Stan 1 pămăntu în valea Pitrii şi se-au tocmit de a lor bun[ă] voe; iar cătă au rămasu să-şi fie fraţ[i] să le fie den dooa şi în Moşăşti şi în Sărăţel într-amăndoa hotarăli şi Moşască şi Ciopligească. [273] Şi mărturii: Stanciul Balmeş şi Dragoiu şi Lepădat Brăil şi Mircea şi Stan Ciolan şi Nichita [...] Tihu[le]şti. Şi am scris eu, pop[a] Ignatu, luna Decembrie [...], în anul 7127 [1618]. DIR, B, III, nr 242, p. 272-273 1618 (7127) Decembrie 11. [276] [...], ca să fie volnice călug[ă]riţele cu aciastă carte a domnii mel[e] să-ş ţie balta de la satele mănăstirii de la Gurguiaţi şi de la Vărăşti cu Steclenul şi cu tot venitul ce va fi partea sf[i]ntei mănăstiri şi să fie în pace de cătră stolnici şi de cătră vameş, să n-aibi nimenile a se amestecare înntr-aceste bălţi ale mănăstirii ce iaste mai sus scrişi. Şi căndu se vor vende alalte bălţi, iar cu partea mănăstirii den baltă tot să n-aibi treabă, pentrucă aceste sate cu bălţile au fost date şi miluite la sventa mănăstire de răposatul Alexandru voevod cel Bătrănu. Şi am văzut domnia mea şi cartea răposatului părintelui domnii mel[e] Simeon Moghila voevod şi cartea Radul voevod, feciorul [...] voevod, de milă pentru pomena celui răposat domnu. Aşijdire domnia mea înncă am dat şi am miluit pre svnta mănăstire cu balta de la Gurguiaţi şi de la Vărăşt[i], cum au fost dat şi mai denainte vrem[e]i de alţi domni. Derept aceia şi voi, stolnicilor şi vameşilor, înncă în [pace] să lăsaţi balta ce va fi partea mănăstirii şi tot venitul să ş[i]-o ţie călug[ă]riţele, că aşa iaste învăţătura dom[nie]i mel[e]. [277][...] DIR, B, III, nr 244, p. 276-277 1618 (7127) Decembrie 21. [...] Dup-aciasta-ţ[i] dau ştire dumnie mea pentru răndul acestui Ţigan al mănăstirei de Clocociov, anum[e] Pătru, c-au venit naintea domnii mele de aşa-u jăluit şi au spus că ş-au fost cumpărat el Ţiganca lui, [a]nume Mica, de la verii t[ă]i, de la Mihăil[ă] şi de la Ion, f[i]ciorii Dumitrei, de-au dat 500 de bani şi 1 iapă şi au avut bun[ă] pace. Iar tu ai mersu acum de i-ai luat o fat[ă] a lu Pătru încă de după Ţigan, de ai spartu sălaşul şi ai zis că acea Ţigancă au fost a ta, n-au fost [a] lui Mihăil[ă] şi de la Ion. Iar Pătru Ţiganul a venit de faţă cu văru tău Ion naintea dumnii mele şi au mărturisit Pătru Ţiganul cu judeţul de Slatin[a] şi cu Gherasim şi cu mulţi oameni, cum o au cu[m]părat de la Mihăil[ă] şi d[e] la Ion. Deci, în vrem[e] ci vei vedea [această] carte a dumnii mele, mai mult [să nu] ţii acea Ţigancă, nici să mai spargi sălaşul, păntrucă văru-tău I[on] zice că acea Ţigancă au fost a măni-sa Dumitrei zestre. Deci, să-ţ[i] va părea că iaste a ta acea Ţigancă, tu să te apuci de văru-tău Ion, iar mai mult Pătru Ţiganul nevoia de tene să n-aibă. Şi iară să fie Pătru Ţiganul volnicu să-ş ţie Ţiganca [lui], anume Muşa că şi-o au cumpărat însuş de la Cale, fata Calofirescului. Dici de nime băntuială să n-aibă, preste cartea dumnii mele. [...] DIR, B, III, nr 249, p. 282 1618 (7127) Decembrie 28. [283] [...] ţie Drag[o]mire de Stoineşti şi ţie Rado de C[î]rstieneşti. Dupî aceia vî grîiascu dumnie mea pentru rîndul boiarinului dumnii mele Pîrvul logofătul, păntru cî v-au luat denaintea dumnii mele şi pre rîvaşul dumnii mele, de sî cîutaţi nişte selişti în sat în Sălătruc şi neşte locur[i] de la cîmpu şi cu sătenii oamen[i] bătrîn[i]. Dici deaca veţ[i] isprîvi acolea, iar voi sî mergeţi în sat în C[î]rstiianeşti să cîutaţi o selişte ci are boerinul dumnii mele acie mai sus scris, a unui rumîn al lui, că aşa [a]u spus naintea dumnii mele cum o au împresurat u[n] om de sat acea selişte. Dici, cum veţ[i] afla cu sufletele vostre, aşa să tocmiţ[i]. Aceasta vî grăiascu dumnie mea. [...] DIR, B, III, nr 251, p. 283 [1618 Decembrie 31]. [285] Scris-am noi, eu Răducan post., fratele Lupului spatarul şi soră-sa Brănduşa şi eu Manole nepotă-său, pentrucă am dat toţi satul Vlădaia sv[i]ntei mănăstiri să fie moşie pentru sufletul spăt[a]rul Lupului, să-i fie pomenă adivăra[tă], că au lăsat singuru domniia lui cănd au fostu la Alixandru vod[ă] prinsu, satul Dobra să fie al mănăstire[i] Tismenii. Iar şi noi slugele domnelui Preda vătah şi Prepusa, Matei Călotici, Borţun, Frăţil[ă], pentru că noi ştim şi mărturisim şi dăm cu sufletele nostre să fie la sv[ă]nta mănăstir[e] cum au lăsat dumnelui satul Vlădaia pentru Dobra. Iar cine să va apuca să-i întorcă cuvăntul, să spargă pomena domnelui, vari cine va fi den [o]amenii lui, măcari fratele, măcar soru-sa au fetele au nepoţii domnii lui, să fie proclet. Eu Răducan post. Iu Preda cap. Eu Calote. Iu Frăţile. DIR, B, III, nr 253, p. 285 1619 (7127) Ianuarie 11. [294] [...] Scris-am domnia mea voao stolnicilor de la Diiu. Dupî aceia, vă grăescu domnia mea pentru sfînta mănăstire Vierîşul, că i-am făcut cartea domnii mele, ca să-şi ţie jumătate de în baltă de la Urăţi, sî ia den vamă jum[ă]tate, parteasfentei mănăstire de în tot venitul ce se va alege de într-acel vad şi de în peşte şi den aspri şi den tot ce va fi partea mănăstirei jum[ă]tate. Iară cînd a fost acum, voi n-aţi ascultat de cartea domnii mele, să le daţi, ce i-aţi oprit şi nu le daţi partea sfintei mănăstire. Derept aceia, de în vrem[e] ce veţi vedea aciasta carte a domnii mele, iară voi sî căutaţi să le daţi partea de în vamă de la Urăţi sfentei mănăstire ce iaste mai sus scrisă, tot pînă la un ban, cum a fost legea, pentru cî am m[i]luit domnia mea cum a fost m[i]luită şi de alţi domni de mai denainte vreme. Deci, mai mult să nu se mai plăngă călug[ă]rii de la sfînta mănăstire de Vierăş de voi, că bine să ştiţi că mare certare veţi avea de cătră domnia mea. [...] DIR, B, III, nr 261, p. 294-295 1619 (7127) Ianuarie 11. [295] [...], ca să fie volnic părintele egumenul Gligorie şi cu alalţi călug[ă]rii cu aciastă carte a domnii mele să-şi ţie vama de cară de la Telega, carii scot sare de la ocne, cum au ţinut şi cum au fost lege şi mai denainte vrem[e]. Păntru că aciast[ă] vamă de cară ce scot sare de la Telega au fost dată şi miluită mănăstirii s[făn]ta Troiţ[ă] de răposatul Alexandru voevod cel Bătrîn; şi au făcut hrisov mănăstirii de mili pentru aciast[ă] vamă de au fost pre seama mănăstirii ce iaste mai sus scris[ă]. Iar cănd au fost acum, în zilele domnii mel[e], iar călug[ă]rii de la s[făn]ta Troiţ[ă] au avut pără înnaintea domnii mele în divan cu călug[ă]rii de la Mărgineni pentru vama de cară; că aşa părăia călug[ă]rii de la Mărgineni cum n-au avut mănăstirea s[făn]ta Troiţ[ă] nicio treabă cu aciast[ă] vamă de cară de la Telega, ce iaste mai sus scris[ă]. Înntr-aceia, domnia mea am căutat şi am judecat cu toţi cinstiţii dereg[ă]torii domnii mel[e] şi am nevoit domnia me pre călug[ă]rii de la Mărgineni ca [296] să-şi scoaţă cărţile în divan ale altor domni, cum n-are mănăstirea s[făn]ta Troiţ[ă] nici o treab[ă]. Înntr-aceia, călug[ă]rii de la Mărgineni n-au avut de unde scoate nici o carte şi au rămas de lege; iar egumenul Gligorie au scos hrisoave vechi şi cărţi ale l[u]i Alexandru voevod şi ale Mihnei voevod şi ale tuturor domnilor de la Alexandru vod[ă] înncoace. Şi am adeverit domnia mea şi au mărturisit toţi boiarii domnii mel[e] cum au fost vama de cară a mărturisit s[făn]ta Troiţă, iar călug[ă]rii de la Mărgineni n-au avut nic[i]o treab[ă]. Derept aceia, am dat şi domnia mea mănăstirii s[făn]ta Troiţ[ă] şi i-am făcu tciast[ă] carte a domnii mel[e], ca să-şi ţie vama de cară de la Telega, cum o au ţinut şi mai denainte vrem[e] şi să fie în pace de cătră Mărgineni. [...] DIR, B, III, nr 262, p. 295-296 1619 (7127) Ianuarie 12. [296] [...] lu Dumitru diiaconu, feciorul lu Ion log[o]f[ă]t de în oraş, de în Tărgşor, ca să fie volnic cu cartea domniei mel[e] de să-şi ţie a lui parte de ocină de în Spatniţ[ă], ce au fost cumpărat tată-său Ion log[o]f[ă]t. Deci, cîndu au fost în zilile lu Şerban voevoda, iar Dumitru diiaconul, elu o au făcut vănzătore păntru datorie ce au fost datoriu jupănuloe Mihaiu [...] Tărgşor. Deci, s-au aflat cumpărătoriu egmenul Er[e]miia de la sfenta mănăstir[e] de la Mărgineni şi s-au tocmit dereptu 2500 de bani. Deci, i-au datu arvună 2 galbeni. Deci, au mersu mai pre urmă să-i dea şi ceilalţi bani, iar eg[u]menul Eremia nu i-au mai dat pănă acum, în zilele domnei mel[e]. Iar căndu au fost acum au mărturesit cestitul şi preluminatul arhiepiscup chir Efrem [...] Buz[ău] şi Efrem călugărul şi Nea Goe [...] Neagoeşti şi mulţi oameni buni, au mărturisit cum mai multu nu i-au dat de 2 galbeni. Deci, domniia-mea am dat lu Dumitru diiacunul să se întoarcă acee 2 galben[i] ai sfentie mănăstir[i] şi i-aau turnatu la eg[u]menul Ipartie. Dereptu aceia, am datu domniia-mea lu Dumitru diiacunul să fie volnec să-şi ţie ocina ai lue de în Spatniţă. [...] DIR, B, III, nr 263, p. 296 1619 (7127) Ianuarie 16. [298] Să se ştie cum au cumpărat Sava al Fătului de la unchiu-său Radul o roat[ă] de moar[ă] la Verneşt[i] la sat, dereptu 10 galben[i]. Aceas[tă] [299] ro[a]t[ă] de moar[ă] se-au văndut în zilele Radul[u]i voivod căndu înpăratul. Şi mărturii au fos[t]: Sava lu Avram şi Motroce, Mihaiu Carşoti, Radul Simen, Costandin Părţac şi alti o[a]meni bun[i] mulţi de înprejurul locului. Aciast[ă] ro[a]t[ă] de mo[a]r[ă] o [a]u dat Sava surori-sa Nastasiii zestre. Şi de în Puţinei logofătul Cernat. [...] DIR, B, III, nr 266, p. 298-299 1619 (7127) Ianuarie 17. [300] Jupan Ianache [...] ban [...], scris-am aceasta a noastră carte călug[ă]rilor de la s[ven]ta Troiţ[ă] den Bucureşti, ca să fie lor satul Hodopenii, însă jumătate, cu rum[ă]nii şi cu tot hotarul căt se va alegi, pentru că această jum[ă]tate de satu, ci iaste mai sus scris, fostu-o-au dat mai dennainti vrem[e] şi au miluit jup[î]neasa Vilae pentru sufletul ei, ca să-i fie pomeană. Ş-am văzut noi şi hrisovul Mihnei voivodu de mili şi încă şi cu blăstem care se va ispiti a luare aceast[ă] jum[ă]tate de sat ce iasti mai sus scrisu de la s[ven]ta Troiţ[ă]. Dici, într-aceia, am dat şi noi, ca să fie volnici părinţii de la s[ven]ta Troiţ[ă] ca să ţii aceast[ă] jum[ă]tate de sat ce iaste mai sus scris şi cu rum[î] nii. Dici şi voi, rum[î] nilor den Hodopeni, să căutaţi să aviţi ascultare de părinţii de la s[ven]ta Troiţ[ă] de toate de ce o vor da învăţătur[ă].Aceia v[ă] grăescu. [...] DIR, B, III, nr 268, p.300 1619 (7127) Ianuarie 18, Tîrgovişte. [302] Scris-am noi 4 boiari, anume Stanciul post. [...] Pade [...] Matei peh. [...] Brăncoveni şi Drosul post. [...] Lumaş [...] Manea log. [...] Mihăeşti, boiari carei ne-au luat nepoţii Vodei ban pre nume Dona [...] Dima [...] Mihaiu şi cu nepoţi jupănesii Velicăei, jup[î]neasa Vodei banul, anume Ştefan şi cu Radul, denaintea domnu nostru Io Gavriil voevoda, pre răvaş[e] domneşti ca să-i judecăm pentru cheltuialele şi datoriile Vodei banul şi ale jupănesei Velicăi şi pentru toate moşiile lor şi Ţigani şi tot ce vor fi fost cumpărat ei amăndoi depreună păn au fost ei vii. Deci, noi aceşti 4 boiari ce săntem mai sus scriş[i], noi aşa am adevărat şi i-am tocmit cu ale noastre suflete, cum ce va fi căştigat Voda banul şi cu jup[ă]neasa lui, jupăneasa Velica, păn[ă] au fost ei vii amăndoi, au Ţigani au sate să înparţă tot în doao nepoţii Vodei ban cu nepoţii jup[î]nesei Velicăi. Iar pentru neştisate ce au judecit, anum[e] Uricheşt[i] [...] Bucvicior[i], deci pentru aciaste 2 sate, noi am socotit să întoarcă nepoţii Vodei banul 20.000 la măna nepoţilor jupănesei Velicăi, anum[e] Ştefan [...] Radul; iar Cornetul l-au văndut nepoţii [303] Vodei ban. Deci, ma dat noi satul Cetăţuia [...] Craioviţ[a], Craioviţa lu Ştefan şi Radului să fie pentru Cornet. Şi aşa i-am tocmit şi cum am văzut şi carte domnu Gavriil voevod de judecată. Aşa am aflat noi cu ale noastre suflete. [...] DIR, B, III, nr 271, p. 302-303 1619 (7127) Ianuarie 21. [304] [...] lu Ştefan şi Radului, ca să fie volnici cu cartea domnii mel[e] şi cu slug[a] domnii mel[e], anum[e]... de să-ş stăngă ai lor rumăni, căţi vor fi fost la leg[ă]tura lu Mihaiu voevod în satele lor, de în sat de în Lăcusteni, anum[e]: Ghreghe [...] Lupul [...] Radul părc. [...] Dumitru cu fraţii-ş şi toţi căţi au fost la leg[ă]tura lu Mihaiu vod[ă] în sat, Lăcusteni, ori unde-i vor afla, ori în satele domnii mel[e] ori în sate boirişt[i] ori călug[ă]reşti ori la oraş, toţi să-i străngă să-i duc[ă] la urmă, la sat unde li-i moşiia şi unde i-au apucat leg[ă]tura lu Mihaiu vod[ă]; încă şi alţi rumăni, Stan [...] Calot[ă] [...] Manea. Şi să aib[ă] a-ş străngere şi ai lor Ţiganice vor avea fugiţi de pretutindine, pre unde-i vor afla în ţara domnii mel[e], ori în ţig[ă]nii domnii mel[e] ori în ţig[ă]nie boirească ori călug[ă]rească şi de nimene opreal[ă] să n-aib[ă]. [...] DIR, B, III, nr 273, p. 304 [g1] [g2] [g3] ?? ?? ?? ??