1611 Februarie 1. ŢR 1 Jupan Raţi Giurgi svatul măriei lu Crai, ... ban ..., aciastă carte a mea satului Tismana de la sfănta mănăstire, ca să fie în pace şi slobod di bir, di găleată, di dijmă, di gorştină, de dat, de toate măncăturile şi de / 2 toate lucrurile cîte sintu priste an în ţara şi de haiduci, de dorobanţi, de cătane, pîntru că au fost ertat satul Tismana şi mai dinainti vreme di Radul vodă. Şi am văzut şi eu cartea Radului vodă; pîntru aciia am ertat şi eu satul Tismana di bir şi di toate mîncăturile, ca să păzască la sfînta mănăstire. Pîntru aceia şi voi, satul Tismana, în vreme ci viţi videa cartea mea, iar voi să căutaţi di să păziţi la sfănta mănăstire şi să ascultaţi de învăţătura părintelui egumenului, cî pîntru aceia v-am ertat. Şi de nime băntuiala sî n-aibă satul Tismana pristi cartea mea, că acel om rău va păţi. DIR B, II, nr. 2, p. 1-2 1611-1613 Aprilie 17. ŢR 4 Jupan Ventilă ... dvornic acest răvaş al nostru jupănului lu Mihaiu ... Tărgşor şi Pribeagului, să se ştie cum i-am dat 2 boiari de-i tocmească pre neşte ocină de în Dămbul, ... Mogoş log. ... Păuleşti ... Manea Pelea ... Tărgşor, însă cum vor afla cu ale lor suflete. A scris Cristea logofăt, luna Aprilie 17 zile; ziua la două săptămîni. DIR, B, II, nr. 4, p. 4 1611 Aprilie 21. ŢR 4 ..., ca să fie volnici călugării den într-această sfăntă mănăstire ce iaste mai sus scrisă a-şi ţinere Balta Bistreţiului den în Măceş pînă la Brăzogrălo deş să-şi ia vama de peşte în doa, de să împarţă călugării cu stolnicii dentr-această baltă.Intr-aceia şi voi, stolnicilor, carii veţi fi acolo, în vreme ce veţi vedea cartea domnii mele, iar voi să căutaţi să înnpărţiţi vama den peşte în doao cu călugării. Iar se nu veţi asculta de această carte a domnii mele că ce veţi iar asupri, bine să ştiţi că ce veţi opri din vama peştelui şi se vor mai plănge călugării la domnii mea, iar voi bine să ştiţi că apoi voi măna domnii mea de voiu lua apoi şi partea voastră den vama peştelui şi veţi avea ş-alte cuvente de către domniia mea. Aceia vă grăescu domnia mea. .... .... Io Radul voevoda, .... DIR B, II, nr. 5, p.4 1611 Mai 24. ŢR 10Adică eu Dima ginirele lu Statei ... Stălceşti înpreună cu soţul mieu anume Voichiţa, scream zapisul nostru ca să fie de mare credinţă la mîna jupînului Tudorachi pri cum să să ştii că i-am vîndut dumnilui o prăvălii în Bucureşti, cari iaste din sos de călugări Nucetului, cari iasti din sos di Leica Fîrîmeţ. Şi i-am vîndut dumnilui pi bani gata taleri 80 ughi. Şe acişti bani i-am luat noi toţi în măinile nostri. Deci noi într-aceia am dat acesta al nostru zapisu ca să fie dumnilui moşee stătătore în veci dumnelui şe coconi lui şe nipoţilor dumnilui căţi domnizău îi va dărui. / 11 Şe pentru mai adevărată credinţă ni-am pus mai gios şe iscăleturele şi peceţele ca să creze. Şe la cestî tocmelă a nostru fost-au şe oameni buni care vor iscîli mai gios. ..., 7119 1611. Eu Dima. Eu Voichiţa DIR, B,II, nr. 12, p. 10-11 1611 Iulie 14. ŢR 12 In numele tatălui şi al fiului şi al sf. duh, amin. Adică eu, jupan Lupul ... logofăt ... Mariia, scris-am aciasta a noastră carte aceştii mueri, anume Ilina şi cu feciorul ei Padeş şi cu nepotu-său Dumitru şi cu toatî rudeniia ei, ca să fie în pace şi sloboz de cătră cîlugîriţele de la mănăstirea de în Surpate, pentru cî aciastă muiare cu feciorii-ş şi cu nepoţii ei iaste de în Cîineşti. Deci cînd au fos cursul anilor 7113 1605, noi am cumpărat acest sat Căineşti să ne fie rumăni. Iarî apoi noi am dat aciastî ocină şi cu viile sventei mănăstiri de la Bistriţa însă fărî rumăni numai ocina şi viile. Şi ne-am scris în sfăntul pomeanec. Iarî o parte de vie şi de ocină noi o am dat maicăi noastre Anastasiei. Iarî maica noastră Anastasiia o au dat la moartea ei la mănăstire la Surpate, însă iarăş fără rumăni, numai viia. Iară acum după moartea maicîi noastre Anastasiei, călugîriţele cad sî rumînească pre aciastă muiare şi cu feciorii ei şi cu nepoţii ei ce sînt mai sus scris. Iară noi mărturisim tuturor oamenilor cum n-am dat nice un rumăn, nice la mănîstire de la Bistriţa, nice la Surpate ce sî fie toţi rumînii în pace, că i-am ertat noi, să ne fie pentru sufletul nostru. Iară mănîstirile sî ţie ocină şi vie fîră rumăni, cum le-am dat noi. Iară cine se va ispiti a-i rumîni cu sila, nedaţi de noi, sî fie anatema..... ... 7119 1611. Lupul ... logofăt. DIR, B,II, nr.14, p.12 1611 Septembrie 12. ŢR 13 .... Cătră aceasta ce se cade a fi şi a se şti întru domni şi întru ţeri, spre binele săracilor şi spre folosul cinstitului împărat, făcut-am tocmeală şi legătură şi jurămăntu cu prea cinstiţii şi buni priatenii noştri, vecini de aproape, jupan Feer Mihali şi ..., cu 100 de bătrîni, svetnicii cetăţii Braşovului şi cu toţi cetăţenii, cum să fim întru o credinţă şi într-un gînd cu toată inima, însă priatenului domniilor lor să le fim priateni, iar nepriatenului nepriateni să le fim. / 14 Şi domnul dumnezeu să ferească de răutate, să va avea a cădea cetatea şi domniile lor vrentru o nevoe sau răutate, noi să avem a fi cu ajutori în toată vremea. Insă şi dacă va dărui domnul dumnezeu, carele va sta a fi domn despuitori ţerăi Ardealului, iar domnia lor să aibă a nevoi şi a face în acest chip spre această tocmeală, în ce legăm cu domnia lor, aşijdirea şi cu domnia lui să fim întru viaţa noastră. Alt ce vor înţeleage domnia lor, ori furiş, ori făţiş, vare despre Ţeara Leşească, vare despre Ţeara Nemţească, vare despre Şărban vodă, de vreo răutate a cinstitului împărat şi a noastră, să aibi a ne da în ştire în toată vremea. Aşijdirea şi noi de vom înţelege de vre-o parte, spre răutatea domniilor lor şi a ţerăi, să avem a da în ştire domniilor lor. Iar despre Şărban vodă, ce tocmeală şi cuvinte şi ce legătură vor fi avut pînă acmu, de astăzi înainte să aibă acelea toate a se lăsa şi a se pune jos. Alta, de rîndul erbii de puşcă şi de plumbii şi ce va tribui de altele şi cu bani şi fără bani, cum iaste scris în cartea domniilor lor cea de tocmeală, să ne dea. Alt, să mă voi afla domnia mea în slujba cinstitului împărat şi întru ajutorul domniilor lor şi dumnezeu nu dea, să ni se va întîmpla de vrăşmaşii noştri şi ai domniilor lor vre-o înfrîngere, iar domnia mea să aibă cetatea deschisă de spre domnia lor, să intrăm măcar şi cu 300 de oameni, iar alaltă oaste a noastră să aibă a se aciua supt cetate, afară, şi să aibă apărămănt de spre cetate. In acest chip de vor avea a ţinea domnia lor aciastă credinţî şi legătură şi tocmeală neclintită şi noi iară şi aşijdierea să avem a ţinea, jurumu domnia mea şi cu toţi boiarii domnii meale, pre tatăl şi pre fiul şi pre duhul svînt, unul dumnezeu, cum vom ţinea acest jurămănt în toată viaţa noastră cîtă ne va dărui dumnezeu. Şi cine cum va ţinea acest jurămînt, aşa să-i ajute şi dumnezeu. DIR, B,II, nr. 16, p. 13-14 1611 Octombrie 16, Bucureşti. ŢR 16 Să se ştie cum se-au tocmit logofătul Dumitru ... Dudeşti cu Şărban de în Borzeşti şi cu fratele său Ion, d-au datu Şerban şi cu frate-său Ion de în parte lor de în Bărzeşti de ocină, jumătate, de preste tot hotarul de uscat şi di în apă, fără vie; iar Dumitrul logofătul au dat ocină penru ocină însă u fondu ce-i preste Dăînboviţa, dăspre Văcăreşte. Şi aşa se-au tocmit şi au schimbatu de alor bună voe şi încă au făcut şi frăţie după schimbătoare şi au dăruit Dumitru logofătul pre Şerban şi pre Ion cu un postav preintru frăţeia. Şi au fostu aldămaşare: boiariul dumno nostru Gărle vornicul şi popa Dragul clisiariul şi popa Ivan şi ..... judeţul şi popa Oprea de Dudeşti ... diacon Radul ... Stan ... ..... Borce ... diiacon Stanciul, Stanciul Grama. Şi făcut această tocmelă în oraş în Bucureşti. .... Şi se-au lovit la aceasta tocmeală, Oprea log. ... Săcuiani. ... 7120 1611. DIR, B,II, nr. 18, p.16 1611 Noembrie 1. ŢR 18 ... jupan Ion comisul, ca să-i fie satul Străhaia, ce au fost a lu Şerban vodă tot cu hotarul şi cu tot venitul şi cu toate bucatele şi cu toţi rumănii ori căţi se vor aleage, pentru că l-am miluit domnia mea cu acest sat ce iaste mai sus scris, ca să-i fie lui moşie şi de nimenilea opreală să n-aibă. Derept aceia şi voi rumănilor, încă să căutaţi de să aveţi asculta de acum înainte de toate ce o va da boiarinu domnii mele învăţătură, pentru că să ştiţi că v-am dat domnia mea lu Ion comisu să-i fiţi rumăni. 19 Iar care nu va asculta şi nu va ţine de învăţătura domnii mele, sî aibă certare foarte mare. DIR, B,II, nr. 21, p. 18-19 1611 Noembrie 2. ŢR 19 ... jupan Pană vist, ca să fie volnic cu cartea domnii mele să-şi ţie satul Lungi, partea jupăneasei Neagăi vorniciasa Mitrei vornic, pentru că o au cumpărat deregătoriul domnii meale Pană vist. de la jupăneasa Neaga vorniciasa încă în zilele răposatului Simion vodă. Derept aceaia şi voi, rumănilor, în vreme ce veţi vedea cartea domnii meale şi slugile cinstitului deregătoriului domnii meale, voi să ascultaţi ori de ce vă vor da învăţătură. DIR, B,II, nr. 22, p. 19 1611 Noembrie 22. ŢR 25 Adecă eu, Grigorie, înpreună cu fămeiă me Măriia, den sat den Păuşăşti, scriem şi mărturisim cu acesta al nostro zapis, ca să fie de mare credinţă la măna jupănului Simei logofăt, cum să să ştie că i-am văndut parte de moşie den sat den Păuşăşti, toată, cătă să va alege despre tot hotariul, cu vaduri de moară cu tot şi cu vie. Şi o am văndut de a noastră bună voe derept bani gata 4000, ca să-i fie dumnealui moşie stătătoare în vecie. Şi cănd am dat fost-au molţi boeri mărtori şi megiaşi: den Păuşeşti Tudor Grecul şi Gheorma pitariul şi popa Zaharie şi Ilie şi Lucia şi Antonie şi Stănil, den Văleni, Opriş şi Ene şi Măine, den Pietrari, Ivan Necoară şi alţi mulţi cari nu-s scrişi. Şi păntru mai mare credinţa am pos şi măineale şi peceţi. ... Noembrie 22 ..., văleat 7120 1611. DIR, B,II, nr.27, p. 25 1611 Decembrie 6. ŢR 30Scris-am eu, Chisar, nepotul lu Anghel, acesta al meu zapis la măna lu Chisar pah. ... Ruda, cum să să ştie că m-am tocmit di a mea bună voe de i-am dat partea Arhanghilului din sat di în Copăcel, iară Chisar pah. el mi-au datu partea lui di în Bărsăştii toată. Şi aşa m-am tocmit, de nu va sta stătătoare aciastă ocină di în Copăcel, el să aibă a lua partea mea di în sat di în Mihăeşti, toată, 31 ori cătă să va alege. Şi iară m-am tocmit pîntru rumîni, el să-mi dea bani 16000. Şi m-am tocmit de a mea bună voe. Mărturie: Radul Murgescul ... Stănislav ... Groşani ... Tudor ... Răscăeţi. ... Tudor gram. ... Dec. ..., văleat 7120 1611. DIR, B,II, nr. 32, p. 30-31 1611 - 1615 Decembrie 13. ŢR 32 ....Dat-am domniia mea cu învăţătura dumni meale, cinstitului şi prea luminatului părintele nostru chir Luca mitropolit, ca să fie sfintei mitropolii în judeţul Brăilei 2 sate anume Vărăşti ... Călugărenii toţi, cu toate hotarăle şi cu rumînii şi cu bălţile, căt au hotărît banul Mihalcea, însă Balta Albă şi Ciuliniţa, pentru că aciastea mai sus zise sate au fost date de banul Mihalcea zeastre fie-sa Predei clucereasei, iar Preda clucereasa la prestavleniia ei le-au închinat sfentei mitropolii şi se-au îngrupat în sfănta mitropolie încă de în zilele lu Şerban vodă. Iar cănd au fost acum în zilele dumnii meale, ei se-au sculat Periaţii ... şi aşa părăia înnainte dumni meale cum au ei parte în Balta Albă, iar dumnea mea am văzut hrisofele banului Mihalcei şi al lu Şerban voevod, cum le-au cumpărat banul Vărăştii lu Moş toţi şi Periaţii ... toţi şi Călugăreanii Maine toţi şi Călugăreanii Stoicăi toţi, cu rumînii şi cu bălţile şi cu toate hotarăle cum au fostu alease de banul Mihalcea. Dereptu aceaia şi dumnea mea am căutat şi am judecat pre dereptul cu toţi cinstiţii deregătorii dumnii meale, în divanul dumni meale, cum deaaca am văzut / 33 hrisoafele Mihalcei banul şi al lu Şerban voevoda dumnea mea am dat acealea mai sus zise sate cu bălţile şi cu toţi rumînii cu toate hotarăle ca să fie ocină şe moşie sfentei mitropolii în veacu. Aşijderea au rămas Periiaţii de judecată de înainte dumnea meale. Dereptu aceia, nimeni să nu cutezea a se ispiti a băntui preste carteam dumni meale, că acela om rău va păţi de cătră dumnea mea. .... Nestor logof., ... Dec. 13 .... Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. DIR, B,II, nr. 34, p. 32-33 1611 Decembrie 29. ŢR 41 ..., ca să fie volnici călugării de într-aciastă sfîntă mănăstire cea iaste mai sus scrisă a-ş ţinearea balta Bistreţului den în 41 Măceş păn la Brăzogrăl, de să-ş ia vama den în peaşte în doao, de să înparţă călugării cu stolnicii într-aciastă Baltă, ori pre unde vor avea, să n-aib de nimenilea opreală. Pentru că am văzut domnia mea şi cărţile altor domni bătrăni ce au fost mai de nainte vreame, însă cartea răposatului Alexandru voevod şi cartea răposatului părintelui domnii mele Mihne voevod şi cartea lu Şerban voevod. Aşişderea şi domnia mea am dat sfintei mănăstiri ce iaste mai sus zisă, ca să fie volnic călugării să-ş ia vama de peaşte, cum au luoat şi mai de nainte vreame. Derept aceaia şi voi, stolnicilor, carii veţi fi acolo pre la aceale bălţi încă să căutaţi de să înpărţiţi vama de peaşte în doao cu călugării, iar să nu veţi asculta, cum iaste învăţătura domnii mele, ce le veţi opri vama peaştelui, apoi bine să ştiţi că voiu trimite domnia mea de să vă luoa şi partea voastră den în vama peaştelui şi veţi avea mare răutăţi de cătră domnia mea. .... Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. DIR, B,II, nr. 42, p.40-41 1612 Ianuarie 12. ŢR 42 .... După aceaia vă grăesc domnia mea: în vreme ce veţi vedea cartea domnii meale iar voi să căutaţi de să daţi toată partea sfintei mănăstiri de la Tismeana de în vama peaştelui, tot de în doao despre toată balta, însă de în Măceş pănă la Brăzogrăl, cum au avut şi mai de-nainte vreame de la alţi domni, aşişderea am miluit şi domniia mea ca să-ş ia vama cum au luoat şi mai demult. Şi mai mult opreală de cătră voi să n-aibă, pentru că am văzut domniia mea şi cartea a lu Şerban voevod mai de curănd şi încă multe cărţi vechi ale altor domni bătrăni; iar de nu le veţi da vama de în peaşte, cum iaste învăţătura domnii meale, apoi bine să ştiţi că reale cuvente veţi avea de cătrî domniia mea. .... Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. DIR, B,II, nr.44, p. 42 1612 Februarie 9. ŢR 43 ... sventii mînîstiri ci se cheamă Tismeana, ca să fie în pace şi slobod satul Tismeana al sventei mînîstiri, de bir şi de dijmî de stupi şi de oi şi de porci şi de gîleată şi de fîn şi de banii de judeţ, să nu-i judece şi de toate slujbele şi mîncîturile cîte sîntu preste an în ţeara domnii meale, pentru că i-am ertat domnia mea de toate dăjdili şi măncîturile cîte sînt mai sus scrise, ca sî fie la svînta mînîstire de posluşanie şi de lucru ce va tribui. 44 Şi le-am faptu domniia mea şi hrisov la svînta mînîstire, pentru că i-am ertat domniia mea în zilele şi în viaţa domnii meale, să nu dea nici bir, nici nimica, numai sî fie de lucrul sventei mînîstiri. Derept aceaia şi voi, slugile domnii meale, oare care îi veţi îmbla în slujba domnii meale, oare în ce slujbă în judeţul Jiiului de Sus, în vreame ci veţi vedea aceasta carte a domnii meale iar voi în pace şi slobod sî lîsaţi satul Tismeana al sventei mînăstiri de toate slujbele şi mîncîturi cîte-s mai sus scrise; iar să vor mai veni cîlugării să se plîngî înnaintea domnii meale, cî mai învîluiţi satul Tismeana, bine să ştiţi că voi trimite domniia mea nişte armaşi, de mare urgie veţi păţi. DIR, B,II, nr. 46, p. 43-44 1612 Februarie 15, Tîrgşor. ŢR 44 ... Scris-am noi oameni buni, bătrăni, Dumitru judeţul cu 12 părgari şi Fătul părcălabul şi popa Oprişi, popa Spilea ... jupan Mihaiu ... jupan Manea ... jupan Petrica ... jupan Nastea şi Calotă ... Crăstea frate-său şi mulţi oameni buni şi jupan Şteful, pentru să se ştie cum au lăsat jupan Ivan la moartea lui, să fie fiiu-său Mihaiu şi cu Iacov fraţi pre viile de la Făstăci şi pre viile de acasă den oraş şi pre pămănturile căte se vor afla în cămpu şi pre pădure. Iar cătă va fi, pre toate să fie fraţi, iar locul casei şi cu pimniţa, să fie a lui Mihaiu. Deci şi noi oameni buni cum săntem mai sus scrişi, am socotit după căvăntul acelui ..., ce mai sus scris, de i-am tocmit prea aceşti 2 fraţi să-şi înparţă cum le-au dat părintele lor la eşitul sufletulu-iş şi pentru că, cănd au venit muma lu Iacov după Ivan, au venit cu 11000 aspri gata. Şi se-au tocmit naintea noastră cu bună voe a lor, iar ce va fi Iacov dator, să n-aibă Mihaiu treabă cu datorie lu Iacov nemic şi alte ce au avut ei ş-au întorsu unul, la alaltu. Şi sea-au tocmit înnaintea a mulţi oameni buni, să-şi fie fraţi şi să n-aibă voe nici unul nici altul a se mai învălui pănă în zilele lor nici să-şi gonească pizmă, că pizma piarde sufletul omului şi-şi priimeaşte însuşi blăstemul cela marele, ce vă feriţi de acel cugit de unde ese blăstemul şi să-i ferească dumnezeu să nu-şi cugete rău. DIR, B,II, nr.47, p. 44 1612 Februarie 18. ŢR 46 ..., părintelui egumenului lu Efthemie de la sfînta mănăstire de în Argheş, ca sî fie volnicu cu cartea domnii mele, de să-şi apere braniştea ce iaste mai sus de mănăstire de cătră toţi oamenii: ori oroşan ori rumăn ori megiiaş ori slujitoriu, ori cene va fi, nimenilea să nu între în branişte fără ştirea egumenului ce iasti mai sus scris, de să tae multu un lemnu, iar pre cine va prinde tăindu braniştea, iar cîlugării de la sfînta mănăstire, să fie volnici să-i prade de să le ia boii cu car cu tot, cum au fost leagea braniştii mai denainti vreame. Şi de nimenilea opreală să n-aibă, pentru că acea branişte au fost apărată şi mai de demult. DIR, B,II, nr.49, p. 46 1612 Martie 5. ŢR 46 ..., ca să-i fie toţi Ţiganii, însă carii vor fi ai sfintei mănăstiri, în pace şi slobozi de cătră toţi cămăraşii domnii meale carii vor fi la Ocna cea Mare să n-aibă nimenilea a-i băntui, să-i ducă la Ocnă de să tae sare, ce să aib bună pace, să fie numai de treaba sfintei mănăstiri ce iaste mai sus scrisî. Pentru că i-am ertat domniia mea, cum au fost ertaţi şi mai denainte vreame şi în zilele altor domni bătrăni ce au fost mai denaintea noastră. Aşijderea să fie ertaţi şi în zilele domnii mele. Derept aceaia şi tu, logofete Stanciule, de la Ocnă şi tuturora carii viţi fi în vreme ci veri vedea cartea domnii mele, iar tu să cauţi foarte să ti fireşti şi în pace să laşi Ţiganii sfintei mănăstiri ce zici mai sus, pintru că aşa iaste invăţătura domnii mele. DIR, B, II, nr.50, p. 46 1612 Martie 8. ŢR 47 ... Şerban porta, ca să fie volnic cu aciastă carte a dumnii meale, de să ia o carte a lu Dan vodă de la Drăghici şi de la fraţii lui, de să o dea la măna Părvului log., pentru că au avut Părvul log. pără cu ei naintea dumnei meale pentru satul Vîlenii, pîntru că acel sat l-au fost cumpărat Părvul log. înncă mai denainte vreme. Iară cănd au fost în zilele lu Şerban voevod l-au fost luoat cliuciariul Radul Buzescul în sila lui de l-au dat lu Drăghici şi fraţilor lui, căci lea-au fost slugi lui şi i-au lepădat aspri 2200 pre acel sat, ce este mai sus scris. Deci cînd au fost acum, în zilele dumnii meale, ei se-au părăt de faţa în divan dumnii meale şi am adevărat dumnia mea den divanul domnii meale cu toţi cistiţi dregătorii dumnii meale, cum au fost făcutu-i Buzescul silă. Drept aciaia, am dat dumnia mea slugii dumnii meale, ce este mai sus scris, să fie volnic cu aciasta carte a dumnii meale să le leapede aceşti aspri 2200 lu Drăghici şi cu fraţilor lui la măna lor. Şi să le ia cartea să o dea la mîna Părvului log. Şi iară să leapede lu Drăghici cu fraţii lui aspri 400 pre o dealniţă ci-au fost cumpărat ei, pînă au ţinut ei Vîleanii, de la feciorul Radului de Slătioare. Derept aciaia şi tu, Drăghici, şi cu fraţii tăi, de vreame ce veţi vedea cartea dumnii meale, iară voi să căutaţi să vă luoaţ banii şi mai mult meteh cu Văleanii de acum nainte sî nu aveţi, pentru cî aţi rîmas de leage de naintea dumnii meale. DIR, B, II, nr.51, p. 47 1612 Aprilie 8. ŢR 52 Adecă eu Ultat, înpreună cu frate-mieu Pascul, dat-am acesta al mieu zapis ca să fie de bună credinţă la măna dumnialui Neagoe logofătul de aici den sat den Nagomireştii de Jos, precum să să ştie că i-am văndut dumnialui o livade, care care să chiamă Ulmii, însă care livadie ne iaste şi noo de moştenire şi miarge pă între văi, den vale pănă în valea cu ulmii cei rari şi cei deşi şi miarge în sus pănă deasupra ulmilor, pănă în muche şi pănă în piscuri, care să tîlneaşte iar cu o livadie a dumnialui. Şi o am văndut dereptu aspri gata 2000, pentru ca să-i fie dumnialui moşie stătătoare şi coconilor dumnealui şi nepoţilor şi strănepoţilor, căţi dumnezău îi va da în viaci. Şi căndu am făcut acest zapis au fost mulţi oameni buni mîrturiea. Şi noi pentru credinţa ni-am pus deagetele mai jos, ca sî să crează. Scris luna Aprilie 8 zile, văleat 7120 1612. Eu Ultat. Eu Pascul. Eu Stan mărturie. Eu Vălsan mărturie. Eu Badea mărturie Şi am scris eu, popa Radul. DIR, B, II, nr.56, p. 52 1612 Aprilie 17. ŢR 54 ..., ca să fie volnică cu cartea domnei mele de să aibă a ţinea prea un rumăn al ei ... Şerban ... Berivoeşti, păntru că au avut pără cu acel rumăn nainte domnei mele. Şi aşa au zes acel rumăn, cum nu lea iastea rumăn, iar domnia mea am căutatu şi am judicatu cu toţi cesteţie dereagătorii domnei mele şi am adivăratu forte bini cum au fost acestu rumăn ci iaste mai sus scris, rumănu jupăneasie Cheajnei vorneceaasa de muşie. 55 Dereaptu aceia, am datu domneia mea jupăneasie Cheajnei vorniceasii ca să fie volnică cu cartea domnei mele, de să ţie pre acel rumăn, păntru că l-au rămas de leagi de în devanul domnei mele şi mai mult val să nu mai facă acest rumăn ce iaste mai sus scris naentea cărţii domneii mele. .... Io Radul voevod, .... DIR, B, II, nr. 59, p. 54-55 1612 Aprilie 23. ŢR 59 Scrisem noi 24 de megiiaşi anume: Stan ... Dăeşti, iarăşi Stan şi ... Boişoara, Stoica ... Dragomir ... Stoineşti ... Stanciul ... Solotruc ... Radul ... Şuici ... Stanciul ... Rudeane ... Andreiu ... Jiblea ... Preda ... Bărseşti ... Stănislav ... Groşani ... Drăgoiu ... Geamăna ... Chirca ... Sărăcineşti ... Dumitru ... Solotruc ... Stanciul log. ... Albul ... Olăneşti ... Stroe ... Pădureţ ... Tatul ... Liăceşti şi Berinca ... Bojoran şi Stanciul post. ... Cepturari ... Dobroslav ... Cristiian ... Stoicean ... Răspopul ... Mihăişti ... Stoica ... Zătreani, aceasta a noastră carte, cum să se ştii c-am dat noi cu sufletele noastră viia de la Goleşti sventie mănăstire de la Argeş, păntru că acea vie au fost cumpărată de Şerban voevod 12700 aspri. Deci le-au fost dat la svînta mănăstire, ca să-i fii pomean. Aşijdirea şi noi ceşti 24 de boiari le-am dat iar la sfănta monastire să fii pomeană pănă în sfărşit şi să fie de hrană la sfănta mănăstire, iar carie se va ispiti a loarea de la sfănta mănăstire, el să fie proclet de 318 .... ... Aprilie 23 ..., văleat 7120 1612. DIR, B, II, nr. 63, p. 59 1612 Aprilie. ŢR 67 .... Eu robul dumnezeului mieu lu Is. Hs., comisul Angghel să să ştie cum am întărit sfănta episcopie de la Rămnic încă mai dinainte vreme cu satul Buneştii cu toată partea mea cătă va fi şi cu toţi rumănii şi cu viile şi cu 2 clopote, ce sănt mai mari, şi cu uîn sălaş de Ţigani şi cu în potir de argint, ce iaste de ... leturghie, ca să-mi fie mie pomeană în veacie. Iară cine să va ispiti a sparge aciasta tocmeală ce am tocmit eu, cîmisul Angghel, acela să nu aibă unde veni după mine. Deci cum am făgăduit şi amu dat mai dinainte vreame, aşa am lăsat şi acum la moartea mea. DIR, B, II, nr.71, p. 67 1612 Mai 5. ŢR 70 Eu popa Stoica să se ştie cum au cumpărat Ghinea de la Badea nepotol lu Bediuţî de Torburea 3 fîlci în Costa lu MihaSu 180 aspri. Şi au văndut de bunî voe să-i fie moşie. Mărturie: Dumitru Neagîi şi Opre şi Dumitru popi şi Opriş şi Vişan şi Mihăilă şi Stanciul şi Vladul şi Nicula şi Ion şi Maxin şi Stoica şi de în Poinaria, Şirbu şi Voicu şi Ivan de Torburea. / 71 Să se ştie că s-au fecut acesta zapis în casa lu Pavel de Berideşte, văleatu 71 20, 1612 ... Maiu zile 5. De mare credinţă ne-am pus şi deagetele. Dumitru Neagăi Opriş Dumitru-popi Opriş Vişan Mihăilă Stanciul Vladul Nicula Ion. DIR, B, II, nr. 74, p. 70-71 1612 Iunie 5. ŢR 83 ... lui Sarchiz din Bujorani, ca să fie volnic cu aciastă carte a domnii meale să ţie 12 paşi de ocină în Bujorani, însă partea Voicăi şi a feciorului ei Costandin şi a bărbatului ei Opincă, pentru cî au spus Sarchiz naintea domnii meale cum au cheltuit pentru ei aspri 5600 gata, pănă ş-au scos ocina lor de la Hotman. Şi au pus Voica şi feciorul ei Constadin şi bărbatul ei Opincă aciast ocină zălog la Sarchiz derept aceşti aspri sus spuşi. Deci dumnia mea am dat lu Sarchiz să fie volnic să ţie aciastă ocină cu bună pace, iar de vreme ce-i vor plăti banii să aibe a-şi ţinearea Voica şi cu feciorul ei Constandin ocina să şi-o cumpere de cîtră Sarchiz, să n-aibă a-i învălui Sarchiz, că aşa iaste învăţătura domnii meale. Iar cui va părea strîmbu va veni de faţă naintea domnii meale. DIR, B, II, nr. 85, p. 83 1612 Iulie 5. ŢR 87 Eu Badea postelnicul, fratele Udrei banul, scriu acesta al mieu zapis să fie la măna jupănului Dumitru neguţătoriul, cum să se ştie cî i-am vîndut partea mea de ocină de la sat de la Maxin, toată, cît se va aleage de preste tot hotarul, den cap pînă în cap, derept 12000 de aspri gata. Şi am vîndut de a mea bună voe, cu ştirea tuturor fraţilor miei, ca sî-i fie lui de moşie. 88 Iară de răndul rumînilor, ori cîţi se vor aleage de pre acea parte de ocină, aşa m-am tocmit cu jupănul Dumitru, cum să fie în pace şi slobozi de cătră mene de rumînie, să nu mai aibă de acum nainte cu dinşi nici o treabă, ce să se hrănească în pace şi slobozi şi să şaza unde vor vrea, că aşa m-am tocmit cu jupînul Dumitru. Şi i-am ertat de a mea bună voe pentru dumnezeu şi pentru sufletul mieu şi al părinţilor mieai. Şi încă am pus mare blîstem: cine va vrea să spargă aciastă tocmeală am mea, den fraţii miei au de în ruda mea, acela om să fie blăstemat de dumnezeu şi procleat de 318 .... Aşijderea şi cu jupînul Dumitru aşa m-am tocmit, cum să n-aibă nici el nici o treabă cu dinşii ce, cum i-am ertat eu, să fie ertaţi şi de cîtră dinsul, unde vor vrea să şaza acei rumîni, să aibă bunî pace şi să se hrănească slobozi. Şi au fost la tocmeala noastră mulţi boiari mărturie, anume: Jipa de Buzîu şi Radul postelnicul de Potoceni şi Voico de Răteşti şi feciorul lu Răzbici şi Iano logofătul de Buzîu. Şi mai mare credinţă peceatea mea. Aşa să se ştie ... jupîneasa Grăjdana ... Toma comis. ... Iul. 5 ..., Androni sluga vornicul. Şi încă mulţi boiariu mărturie cîndu au fost văleat 7120 1612, acestea tocmelea şi jupîneasa Grăjdana şi Toma postelnic. Badea postelnic DIR, B, II, nr.89, p. 87-88 1612 Iulie 15, Tîrgovişte. ŢR 90 .... Scris-am eu, jupîneasa Mariia, fata lui Staico post. de în Bucov, aciastă carte, cum să se ştie că am vîndut jupînului ... marele spătar casele meale şi pivniţa şi cu locul de tooati cîtă se va alege jumătate, iar altă jumătate, iar de în tooate, să fie la măna a lu Dumitraşco spătar, pentru că aciaste case şi pivniţa şi locul de în oraş în Tîrgovişte, ne-au fost de în doao cu nepotu mieu Dumitraşco. Deci, într-aciaia, eu mi-am vîndut partea mea de în toate, jumătate, cîtă se va aleage, jupînului Cîrstea marele spătar, ca să-i fie lue moşie şi feciorilor, şi cine se va trage de sîngele lui. Şi i-am vîndut aceaste case şi locul şi pivniţa, cîndu mi-au fost nevoia mea. Şi am vîndut cu ştirea tuturor rudelor meale şi cu ştirea nepotu mieu Dumitraşco. Şi le-am vîndut dereptu o sută de galbeni. Şi au fost mulţi boiari mărturie, anume: Pîrvul log. şi Staico post. feciorul lu Theodosie log. de în Ruda ... Carca dvor. ... Dumitru ban ... Radul post. ... Fierăşti ... Dumitru marele şătrar ... Drăghici clucer şi mulţi oroşani de în Tîrgovişte, anume: popa Dumitru ... Necula Jungheatul ... Andreiu Drăgăneţ cu frate său .... Şi pentru adevărata credinţă mi-am pus şi peaciate cu inelul mieu. Şi am pus peceţile a boiarilor, ca să fie adevărată credinţă şi aimintirea să nu fie. Am scris eu, Stanciul diac mic, fiul lui Gherghe logofăt din Fundeni, în cetatea de scaun din Tîrgovişte, luna Iulie 15, în anul 7120 1612. DIR, B, II, nr.92, p. 90 1612 Iulie 19. ŢR 91 Eu Mitrea şi Anghelina scris-am acesta al nostru zapis, cum să se ştie c-am vîndut ocinah de la Bucu lu Ventilă log. şi jupăneasii lui Ancăi, derept galbeni 51, însă să se ştie ce-am văndutu: jumătate de sat cu rumînii şi tot hotarul den cîmpu şi den apă şi den pădure, ca să fie lor moşie. Şi am pus zioa să-mi dea banii întru cuvînt la sfeti Dimitrie. Şi mărturii cînd s-au făcut această tocmeală: Aldimir pit. şi Pan post. ... Varoş şi Ianiu .... şi Stanciul Meiot, aşa să se ştie acest ... al Aldimir. ... Iulie 19, văleat 7120 1612. Mărturie Danciul ... Radul ... Doiceşti ... Sava sluga banului. DIR, B, II, nr. 93, p. 91 1612 Iulie 29. ŢR 91 ... ca să fie volnic cu cartea dumnii melea, de să ţie un rumăn anume Măinea, feciorul Stoicăi den Stoineşti, păntru că acest rumăn, ce iaste mai sus scris, el au fost de moşie den plasa boerilor den Bucşani lu Udrişte pitariul. Deci feciorii lu Udrişte pitariul, ei au văndut acia parte a lor de ocină toată de la Stoineşti cu toţi rumănii căţi vor fi fost lu Drămuş încă mai denainte vreme de mult. Iar cănd au fost acuma, în zilele dumnii melea, iar Drămuş el au văndut toată acea parte de ocină cu toţi rumănii de la Stoineşti, căţi vor fi fost de moşie ai lu Udrişte pitariul, i-au văndut deregătoriului dumnii melea, ce iaste mai sus scris, jupanului Fotei marele post. Şi care vor fi răsipiţi rumăni, pre toţi să aibă a străngerea deregătoriul dumnii melea, să-i ducă la moşiia lor. Şi cănd au cumpărat deregătoriul dumnii melea aceşti rumăni de la Drămuş, iar acest rumăn Măine feciorul Stoicăi, el n-au fost atunce în sat, ci au fugit. Deci, cănd au fost acuma, au mărtorisit înaintea dumnii melea mulţi boiari, anume: Drăghici cliuciar şi Paraschiva post. ... Fiera log. şi de sat: Stoian ... Sava ... Negoiu ... Dobrotă ... Ursu ... Stroe şi mulţi oameni ce nu sînt scrişi aice, cum l-au văndut Drămuş pre acest rumăn cu alalţi şi iaste de moşie dentr-ace plasă. Derept aceia, să fie volnic deregătoriul dumnii mele, ce iaste mai sus scris, să-l ducă pre acest rumăn la moşia lui şi să-l ţie cu bună pace ca ş-aalţi rumăni. DIR, B, II, nr. 94, p. 91 1612 ......7. ŢR 95 ..., ca să-i fie toate bălţile şi gărlele carile sănt la sateli lor la Gurguiaţi şi la Vărăşti, să-ş ia vama de în peaşti şi de în tot vinitul, cum au ţinut şi au luat şi mai denainti vreame în zileli răposatului moşului domniei meale şi în zilile părintelui domnii meale. Deriptu aceaia şi voi, stolnicilor, carii săntiţi aciia, de vreame ce viţi videa cartea domniei meale, iar voi să căutaţi să lăsaţi bălţili.. şt în pace. DIR, B, II, nr. 98, p. 95 1612 August 9. ŢR 95 .... Scris-am domniia mea la voi, stolnicilor, carei sînteţi pre la Bistreţ. Dupî aceia vă grîescu domniia mea, în vreame ci veţi vedea aceasta carte a domnii / 96 mele, iar voi să cîutaţi să daţi parteaa cîlugîrilor de la svînta mînîstire den Tismeana, sî înpîrţiţi în doao cu dinşii cum au fost şi mai deainte vreame şi nimica sî nu le opriţi nici dentru un ban ce le se va veni, înnsă den Brazagrălă pănă în Mîceşii şi den Greandure şi de tutindenea den toată balta, cum au luat şi mai deainte vreme. Iar de se vom mai plînge cîlugării cî le opriţi ce le iaste partea den baltă, voiu trimite domniia mea nişte oameni al domnii mele, de mare ruşine veţi păţi acolo. DIR, B, II, nr. 99, p. 95-96 1612 August 20. ŢR 96 ... sfintei mînăstiri ce se chemă de la Rîncăciug, ca să fie în pace şi sloboz nişti rumînaş, 3, ai sfintei mănăstiri, anume Buzdugan ... Pîtru ... popa Dobromir, casele lor şi bucatele lor să fie în pace de bir ce sănt de Brătileşti şi de găletă şi di oae şi di bou şi de toate mîncîturile căte sănt priste an în ţera dumniei meale. Pîntru că am văzut dumnii mea şi cîrţile altor domni bîtrăni şi carte lu Şerban vodă de ertîciune, cum au fost ertaţi de toate dîjdele, dîjdeale aşijderea şi dumnie mea i-am ertat cum să fie în pace de toate cum iaste mai sus scris, numai să aibă a posluşi sfintii mînăstiri de ce va fi treba mănăstirii. Derept aceia şi voi sătenilor şi birarilor, carii veţi înbla cu slujbă într-acest judiţ, în vreme ce veţi vedea carte dumnii meale, iar voi să căutaţi de să vă feriţi de aceşt 4 rumîni, ce i-am ertat dumnie mea, de să aibă pace casele lor şi bucatele lor. Şi le-m fost mai făcut dumnie mea o altă carte a dumniei mele de ertîciune cu pecete cia mică. Iar acum se-u plînsu călugării înnaintea dumnii meli, cum nu se pot răposa aceşti 4 rumîni de alalţi săteni, ce să căutaţi voi, sătenilor, de să daţi pace acistor rumîni, cum i-am ertat dumnii mea. DIR, B, II, nr. 100, p. 96 1612 August 26. ŢR 98 ... Oprea ... Laţco ... Bădiuţă ... Drăghici ... Opreaa ... Pîuşăşti, ca să fie în pace şi slobozi de cîtrî nepoţii lu Anghel com., însă anume, Vladul ... Chisar ... Zahariia din Berislăveşti, pîntru cî au venit aceşti oameni ce săntu mai sus scrişi înpreună cu nepoţii lu Anghel şi aşa au pîrătu ei cum le sîntu Oprea şi Laţco ... Băduţă ... Drăghici ... Oprea rumăni vînduţi în Sărăcineşti. Iar într-aceia, au venit aceşti oameni ce săntu mai sus scrişi cu mulţi oameni buni de înprejurul locului de au mărturisit cum ei nu sîntu rumăni lu Anghel, ci săntu de moşîe ... Pîuşîşti. Iar într-aceia ei au adus şi cîrţili de moşîe altor roposaţi domni şi le-am cetit domnia mea în divan cu toţi cinstiţi deregătorii domniei meale: cartea roposatului Mircei voevod şi cartea roposatului Alixandru voevod şi am văzut domniia mea cărţili şi am adîvîrat cu toţ cinstiţii deregătorii domniei mele, cum aceşti oameni n-au fost rumîni cumpîraţii de Anghel com. ci au fost judeci de moşîe ... Pîuşeşti. Deci au rămas nepoţii lu Anghel de în lege de naintea domniei mele. Iar într-acie, am dat domnia mea Oprei ... Laţco ... Bîduţî ... Drîghici ... Oprea, ca să fie în pace şi slobozi de cîtră nepoţii lu Anghel com. şi de cîtră toţi oamenii lor de acum nainte. / 99 .... Şi au mărturisit sudţiu ... 12 pîrgari ... popi ... Ocnă .... Băduţ, ... lui Laţco ... Oprea. Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. DIR, B, II, nr.103, p. 98-99 1612 . ŢR 100 Scriş eu ermonah Ioan egumen de în svănta mănăstire, de în Tismana, cum să să ştie ca au mersu călugării de la Hotărani de au zis naintea Radului vodă, că au un satu lăîngă balta Bistreţului, ci-l cheama Plosca, şi au zisu că au în baltă partea de vama şi preste baltă pămănt în Grinduri; er eu am căzut şi am spus naintea Radului vodă cu dereptate lu dumnezeu adivăr: satul Plosca este al loru, iar balta este a Tismeanei făcută de sviati Nicodim, iar ei Hotărinii de pre Plosca nici au avut în baltă, nici preste baltă pămăntu în Grinduri. După aceia, ne-au dat Radul vodă 6 boeri să mergă pre acolo să afle dereptate şi să adivereze cu omeni bătrăni de înprejurul Marginea şi cu Marginea, anume: de în Brîncoveni, Matei peh., de în Văleani, Mihăil post., de în Gaia, Iscrul log. de Robăneşti, popa Stoica, de în Dălga, Stanciul post. şi de în Urzicuţa, Stanciulcul. După aceste, am aflat boerii şi am adeveritu cu molţi oameni buni bătrăni:de în Cioroi, Şărbu şi au fost şi vătah de năvod prea balta în tineriţele lui, şi Lupu, şi Vladul de în Bărca şi Bratol şi Micul şi Mituta de în Urăţi şi Pătru Oţet şi Duia şi Ursul de în Strămba, Stan şi Prodan de în Plosca şi noi toţi ci săntem vănători de tinereţele nostre pănă la bătrăneţele nostre, că noi mărturisim toţi cu sufleatele nostrea, că este balta Bistreţul a sventei mănăstiri Tismeneai făcută de sviati Nicodim cu stradanie svinţiei luii. Văleat 7120 1612. DIR, B, II, nr. 106, p. 100 1612 Noembrie 1. ŢR 117 Scris-am eu jupan Lupul mare păharnic acesta răvaş al mieu cum să se ştie că am văndut uîn sălaş de Ţigani părintelui vlîdicăi la mănăstire la Izvorani, însă Ţiganul, anume Radul Boul şi săntu şapte suflete. Dereptu aceaia, să fle volnici călugării de la mănăstire de la Izvorani, cu răvaşul mieu, ca să ia acei Ţigani să-i ducă la mănăstire, fără voiia lor. Aceasta-m scris. Lupul ... paharnic. DIR, B, II, nr. 120, p. 117 1612 Noembrie 30. ŢR 120 ... jupăneasei Velicăi, jupăneasa Vodei banul, ca să fie volnicî cu aceasta carte a domnii meale de să-ş ţie ai ei Ţigani, pre nume: Ciopina cu feciorii-ş, Bordea ... Gloabeş şi Dumitru şi Bunul şi Dan şi cu toată fămeaia lui, pentru că aceşti Ţigani ce sănt mai sus scrişi au fost ai jupîneasei Velicăi de moşie de la părinţii ei. Iar după moartea Vodei banul, domniia mea am dat ş-am miluit pre cinstiţii deregătorii domnii mele jupan Pant. vist. ... jupan Panaiot ... stol. cu toţii Ţiganii, căţi va avea Vodă banul. Deci să-i ţie ei. Iar după aceia, jupăneasa Vodei banul ce iaste mai sus scrisî, ia au venit în divanul domnii meale, de se-au jeluitu şi se-au plănsu înnaintea domnii mele cum săntu aceşti Ţigani, ce sănt mai sus scrişi, ai ei de moşie, iar Voda banul, el n-au avut nici o treabă. Intr-aceia, domniia mea am căutat cu toţi cinstiţii deregătorii domnii meale şi am socotit domnia mea şi am adeverit cum săntu ai ei de moşie de la părinţii ei şi Voda banul, el n-au fost avut nici o treabă nici i-au cumpărat pre banii lui. Derept aceia, am dat domnia mea jupănesei Velicăi ca să fie volnică a-ş luoa Ţiganii să şi-i ţie cum i-au ţinut şi mai dinainte vreame şi de nimenile opreală să n-aibă; iar deregătorii domnii mele ce săntu mai sus scrişi să ţie Ţiganii numai ai Vodei banul, cari-i va fi cumpărat el pre banii lui, că aşa iaste învăţătura domnii mele. DIR, B, II, nr. 123, p. 120 1612 Decembrie 31. ŢR 125 Scriş eu amu, jupan Dumitru ... vornic ... jupaniţa ... Stana, aciastă a noastră carte nepoată noastră Neagăi şi cu feciori-iş căt dumnezeu i va da, ca să-i fie ocină în Bereşti den cătun 60 de stăjeni, partea Bărăi şi partea Ancăi toată, den cămpu şi den pădure şi den apă şi den vadure de moară şi cu viile şi den silişti şi cu tot venitul depretutindinea, păntru că aciastă ocină ce zici mai sus, au fost a noastră de moşie şi cumpărat pre ai noştri direpţi aspri den truda noastră ce am miluit şi o am dat zestre nepoata noastră Neagăi, să-i fie ei moşie şi feciorilor ei şi nepoţilor şi strenepoţilor ei şi de nimeni băntuială să nu aibă. Iar cine se va ispiti a lua sau a sparge aciastă tocmeală şi dare ci-am dat noi, ori de fraţii noştri, ori de rudenia noastră, ori de alt neam striin, să fie acela om proclet şi afurisit de vlădica Hristos. şi de ... şi să fie cu Iuda cu Aria într-un loc, .... DIR, B, II, nr.128, p. 125 1613 Ianuarie 7. ŢR 130 ... Scris-am eu jupănul Bratul mare comis aceasta al meu zapis ca să stea cu credinţă la măna unchiu-meu Cărstei post. cum să să ştie c-am tocmitu-ne pre sate şi pre ocine, să aibu eu tot de în doao cu unchiu mieu Cărstea, anume-s satele Ueştii ... Drăgoeştie ... Găneasa şi Ciofrăngenii. Aşa să să ştie că ne-am tocmit de a noastră bună voe cu ştirea tuturor boiarilor şi tuturor megieşilor, pentru că aşa ne-au fost tocmeala şi mai deinte vreme. Iar mie să-mi fie milă de Cărstea unchiu mieu. Ş-am pus şi blăstem: carele de noi sau feciorii noştri va sparge aceasta tocmeală a nostră acela om să fie blăstemat de cei 318 părinţi din oraşul Nicheia şi să-i lăcuiască sufletul cu al Iiudii vănzătoriul lu Hristos şa al Ariei nebunul. Ş-am pus şi mărturii: Vladul log. ... Ragul ... Stan Motescul ... Ialomiţa Vladul log. ... Bărcăneşti ... Ialomiţa ... Dumitru ... Stoeneşti ... Neagul ... Răteşti ... Buzău ... Vladul ... Berincă ... Berislăveşti ... Petra al Hudei ... Dăeşti ... Stanciul logofătul ... Cepariul ... Oprea al lu Opriş ... Cărsteneşti. Aceasta tocmeală s-au tocmit în casa lu Arsenie judeţul de Trăgovişte. Aşa să să ştie. ... Stan log. ... Rumceani, ... Ghen. 7 ..., văleat 7121 1613. DIR, B, II, nr.130, p. 130 1613 Ianuarie 12. ŢR 135 ... vao stolnicilor ... Bistreţul. După aceia, vă grăescu domnia mea în vreme ce viţi vedea cartea domnii mele, iar voi să căutaţi să daţi toată partea sfintei mănăstiri de la Tismena den în vama peştelui tot de înn doao despri toată balta, înnsă de în / 136 Măceş pînă la Brăzogrălă, cum au avut şi mai denainte vreme de la alţi domni. Aşijderea am miluit şi domniia mea ca să-ş ia vama cum au luoat şi mai demult şi mai mult opreală de cătră voi să n-aibă, pentru că am văzut domniia mea şi cartea a lu Şirban voevod mai de curănd şi încă multe cărţi vechi ale altor domni bătrăni. Iar de nu le veţi da vama de înn peşte cum iaste învăţătura domnii mele apoi bine să ştiţi că rele cuvente viţi avea di cătră domniia mea. .... ... logofăt. DIR, B, II, nr. 134, p. 135-136 1613 Ianuarie 13. ŢR 138 ... Scrise vlădiciia, mea aciastă carte a vlădiciei mele sfentei mănăstiri de în Bistriţă, pentru că au avut igumenul Theofil de în sfînta mănăstire cu Pătru şi Marin frate-său de în satul mănăstirei, anume Costeştii, înnaintea domnului nostru Radului voevoda feciorul Mihnei voevodu, pără. Şi aşa părăia Pătru şi frate-său Marin, cum ei n-au luat bani de la sfînta mănăstire mai sus zisă ca alţii săteani pre partea lor. Iar într-aceaia, domnul nostru au căutat şi au aflat şi au adevărat cum se-au fostu văndut tot satul Costeştii cu toţi rumănii şi Pătru cu frate-său Marin încă au rămas de lege şi de judecată şi se-au dat să fie rumîni sfentei mănăstiri ca şi alaţi săteni ce se-au văndut să fie toţi înpreună, pre 4000 aspri, ce au luat de la sfănta mănăstire. Derept aceia şi vlădiciia mea, pre cartea domnului nostru, am făcut şi cartea vlădiciei mele de credinţă cum cărţile lor de moşie şi de ocină încă le-au dat în sfănta mănăstire şi se-au prinsu de se va afla vre o carte ascunsă să nu fie faţă, să n-aibă credinţă neci la uîn divan orcare-i domni va aduce dumnezeu în scaun în Ţeara Rumînescă. Aceia învaţă vlădicica mea. .... ... Nestor log., ... Ghen. 13 zile, văleat 7121 1613. DIR, B, II, nr.136, p. 138 1613 Februarie 3. ŢR 146 ... şi la orăşanii carie vor fi oameni buni. Dup-aciia, vă grăiasco domniia mea păntru răndul acestoiu om, pre nume Dumitru, dă aciia de în oraş, păntru că s-au părăt de faţa naintea domniei mele cu comnaţii lui, pre nume: Manole şi Pană şi Arsenie şi Ivan. Şi aşa ziciia aceşti comnaţi ai lu Dumitru cum ia-au datu zestre lu Dumitru delniţa lu Talpă din Izvorani, iar rumăni ziciia că nu ia-au dat. Derept aceia, de în vreme ce veţi vedea cartea domniei mele iar voi să căutaţi să adivăraţi: dat-au delniţa cu rumăni au fără rumăni? Cum veţi afla cu sufleteli voastre să daţi în ştire domnii mele. DIR, B, II, nr.143, p. 146 1613 Februarie 24, Rîmnicul-Vîlcii. ŢR 157 ... Theofil, ca să să ştie cum că se-a văndut satul Costeşti lu Mihaiu vodă şi se-au neguţat în preţ, derept 4000 aspri preste tot hotarul şi cu toţi oamenii. Iară cănd au numărat sătenii bani, le-au lipsit 1000 de bani. Deci, de atunci păn acum tot au fost rumănii cum i-au dat Mihai voivod. Iară cînd au fost acum, în zilele domnu nostru Radului voivod, el se-au sculat 2 oameni de-au zis că ne-u ajuns bani de ocină de toată însă e oameni, anume Coman ... Dobrin, ce-au mers la domnu nostru cu părintele, iară domnu nostru i-au mănat pri aceşti oameni la săteni să le dea acea mie de bani. Iară acum au venit părintele egumenulu cu tot satul Costeşti naintea mea, ci-am judecat înpreună cu alalţi boiari cu toţi, ci-am socotit şi am zis părintelui de au dat cia mie de bani ci-au lipsit den bani lu Mihai vodă; el o au dat den mănăstire sătenilor, de o au dat sătenii în măna celor oameni ce nu le-au ajuns bani, denaintea mea şi denaintea tuturor boiarilor, să fie tot satul rumîni, să nu zică vreunul că iaste judec. Şi se-au tocmit sănguri rumănii. Derept acea, am dat cartea mea sfintei mănăstiri ca să-i fie tot satul rumăni. Şi au fost mărturie: Preda post. ... Cepturoae şi Mihail post. ... Văleni şi Stoica log. ... Tărăceni şi Pătru log. ... Goeşti şi mulţi boiari, cum că le-au dat părintele bani cea mie să nu fie păcat nici lui Mihail vodă nici părintelui. .... ... Rămnic, ... Februarie 24 zile, 7121 1613. ... Mehedinţul, .... DIR, B, II, nr.151, p. 157 1613 Martie 2. ŢR 157 ... ca să le fie balta lor de la Vărăşti şi de la Gurguiaţi, ce să cheamă balta Sticlele, să fie în pace de către stolnici şi de cătră toţi boerii, înnsă pre unde le scrie lor / 158 hotarăle cele bătrăne în cărţile lor. Să aibă pace această baltă, că nu e în tocmeala stolnicilor nici a şifariului, ce numai sfănta mănăstire, mila lor mai denainte vreme. Derept aceia şi voi, stolnicilor, în vremea ce veţi vedea cartea domnii melea, sî căutaţi toate partea sfintii mănăstiri să o daţi ce veţi fi oprit pîn la un ban. Aşa iaste învăţîtura dumnii melea. Iar cenea va ave vreo pără cu sfănta mănăstire să vie de faţă înnainte dumnii melea. DIR, B, II, nr. 152, p. 157-158 1613 Martie 7. ŢR 159 .... Scrise vlîdiciia mea aciasta carte a vlîdiciei meale sfentei mănăstiri de în Codmeana, cum să se ştie că mărturisesc vlîdiciia mea împreună cu fraţii noştri chir Efrem episcop de la Rămnic ... chir Chiril de la Buzău şi cu igumenul Anastasie de în sfănta mănăstire mai sus zisă, cum au văndut igumenul şi toţi călugării de în sfănta mănăstire de a lor bună voe satul Călugărenii jupanului lu Pană vistiariul pentru vită, însă derept 15 vaci cu lapte şi 10 boi şi 100 de oi cu miei şi iape 2 cu mănzi şi 1 cal şi aspri gata 5000. Şi le-au dat aciastea toate de faţă în sfînta mănăstire, iar cărţile ale satului ce au fost de moşie, iali au pierit cînd Ungurii. Aşa ştim şi mărturisim noi ceşti trii arhierii cu ali noastre suflete. DIR, B, II, nr.154, p. 159 1613 Aprilie 6. ŢR 166 ... acestor oameni, pre nume: popa Stan cu ficiorii-ş Stoian ... Pîtru şi Iiuova şi Stoiăn ... Gora de în sat de în Comani ca să fie de acum înnainte în pace şi slobod de cătră boiarenul domnii mele Ion comisul de în Paia, pentru că au venit aceşti oameni ce sănt mai sus zişi înnaintea domnii mele de se-au jeluit şi au spus cum săntu rumăni sfintei mănăstiri de la Tismana, de moşie de în sat de în Comani. Deci cîndu au fost mai de naintea vreame, au fost trecut Dunărea de multe nevoi şi de răutăţi. Iar cîndu au fost în zilele lui Şerban vodă dea se-au împăcat ţeara, ei au trecut Dunărea iar, deîncoace în ţeară. Deci au fost mersu de au şezut în satul lui Ion comisul în Măglăvit patru ani şi i-au lucrat şi i-au dijmuit ca pre neşte oameni ce se-au hrănit pre locul lui de atunce pănă acum. Iar cîndu au fost acum, în zilele domnii meale, ei se-au dus la a lur moşie în Comani; iar Ion comisul el i trage să-i facă rumăni cu sila. Şi au venit şi egumenul-Ioan de la Tismeana deau spus înnaintea domnii meale cum săntu rumăni mănăstirei de moşie iar Ion comisul n-are nici un lucru cu dinşii. Derept aceaia, am dat domniia mea popei lu Stan şi cu feciorii lui: Stoian ... Pătru şi Iovei şi Stoian ... Gora, de va fi aşa cum au spus ei, să fie în pace de cătră boiarenul domnii mele Ion comisul, mai mult lucru cu ei să n-aibă, ce să-i lase în pace să şază la satul mănăstirei cu toate bucatele lor şi de nimenilea opreală să n-aibă, că aşa iaste învăţătura domnii meale. ... Io Radul voevoda, din mila lui dumnezeu, domn. DIR, B, II, nr. 160, p. 166 1613 Mai 2. ŢR 179 Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn, fiul răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestor boeri: jupan Fote, ce au fost marele postelnic ... Badea postelnic de la Greci ... Vladul spătar ... Tudoranu pitar ... egumenul de la Argeşu ... egumenul de la sfănta Troiţă ... egumenulu de la Vierăşu, păntru că aceşti boeri ce sănt mai sus scris ei au venet înainte domnie mele de au spus păntru neşti fraţi ai lor, dă pre ocină ce au ei la sat la Izvorani, cum au văndut ei mai de nainte vreme neşti dealneţe în sat şi cu vinărici la deal; iar căndu iaste acum, ei nu socotescu ce au văndut, ce totu vor să fie fraţi pre vinăriciu cu aceşti boeri, ce sănt mai sus scrişi. Intra-aciia, domniia mea am socotit cene ce va fi văndut de la zilele lui Mihaiu voevod pănă acum să-i socotească partea lui în vinăriciu. Altu val să nu fie păntru că aşa iastea învăţătura domnie mele; şi altfel să nu fie, după spusa domniei mele. Ispravnic însăşi spusa domniei mele. Scris luna Mai 2 zile, anul 7121 1613. Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. DIR, B, II, nr. 170, p. 179 1613 Iunie 3. ŢR 200 Scris-am noi 12 boiari jurători ai Stanciului post. din Pade, din judeţul Doljiia, fiul lui Amza banul şi nepotul lui Stanciul Benga ... spăt., însă noi boerii pe nume: ... Mălăeşti, Radul post., ... Băldăluiu, Mile post., ... Orzecuţa, Stancicul post., ... Tîrnava, Gropeiu păharnicul, ... Berăsloveşti, Lăudat post., ... Albeni, Androni post., ... Cărcioaia, Mihaiu post., ... Crăişani, Danciul ceuşul, ... Bărca, Tomchilă iuzbaşa, ..., Radul ceuşul, ... Lipovu, Pustiiul, ... Vărăţi, Novac ceuşul, aciasta carte noastră la măna Stanciului post., cum am fost luaţi noi aceşti 12 boeri, ce săntem mai sus scrişi, de Stanciul post. ... Pade şi de verii lui pe nume, de Danciul post. şi frate-său Amza ... tărgul Gilortului, feciorii Barbului Benghei, pre răvaşili domnu nostru Radul voevod, fiul Mihnei voevod şi cu al doili portar pre nume Dragomir. Deci noi, deca ne-am strănsu aceşti 12 boeri la zi şi la soroc, în divanul domnu nostru la Craiuva, naintea lui Ianache banului ca să jure Stanciul post., cu noi, cu ceşti 12 boeri, preste satul Giurgiţa de cătră verei lui premari cum că au cumpărat şi Stanciul post. moşie în Gurgiţa cu rumîni. Deci am cerşut noi aceşti 12 boeri cărţi şi zapise la Danciul cu frate-său Amza păntru satu Giurgiţa, să vedem ce au cumpărat ei; iar ei ne-au scos carte lui Mihai voevod de cumpărătoare. Deci noi am cetit aciasta carte şi aşa scrie pre toot satu Giurgiţa... Iar Stanciul post. ne-au mai arătat şi zapisul care arată să fie moşie de moştenire den Giurgiţa şi l-am cetit noi ceşti 12 boeri şi am găsit funi 2 scrise în zapis şi fune de stănjăni 60 şe funea căte aspre 900 şi am găsit galbeni 112 ... pre alte 25 de funi. Iar au rămas funi 40 nevîndute de oamenii den Giurgiţa Barbului Benghiei, tatăl Danciului şi a lui Amza. / 201 Deci noi, deca am cetit carte lui Mihai voevoda, o am văzut că este făcută rău de Barbul Benghe, unchiul Stanciului post.; şi apoi am cerut la Stanciul post. cărţi de cumpărătoare, iar Stanciul post. ne-au scos un zapis de vînzarea satului mai pe urmă, de s-au văndut oameni cu părţile lor pe ocini, că fac 24 den celi 40 de funi, omul cu fune lui derept aspri 1800. Iar o samă de rumîni s-au vîndut Predii Buzescului derept aspre 7200, cu funii mare 8 şi fune de 120 de stînjăni. Păntru aceşti rumăni avut-au Stanciul post. pără cu Preda Buzescul nainte lui Mihaiu voevoda şi e-au aruncat Stanciul post. bani îndărăt Predii Buzescului. Deci noi ceşti 12 boeri ne-am sculat de am jurat în sfănta beserică, cu mănili pre ivanghelie, precum iaste satul Giurgiţa cu rumăni cu tot, peste toot hotarul, a Stanciului post. Iar Stanciul post., văzînd că am jurat, au torsu verilor lui ughi 112 jumătate. Şi au rămas Danciul şi Amza de giudecată dinainte noastră. Şi am dat să ţie Stanciul post. toot satul Giurgiţa cu toot hotarul şi cu toţi rumănii. Aciastă scriem. Scris Iun. 3 zile, leat 7121 1613. Scris eu, Dragomir post. Tomchil iuz. Radul ciauş Milea Stăncicul Pustiìul Mihai Androni Gropeiu Lăudat post. Radul Novac ciauşul Danciul DIR, B, II, nr.187, p. 200-201 1613 Iunie 10. ŢR 206 .... După acea, am scris eu, Spinciul judeţul cu 12 părgari de oraş Tîrgovişte aciastă a noastrî carte, ca să se ştie cum au cumpărat Iane Ganata, ginerele lui Tatomir şi al Neacşei, muiarea lu Tatomir, uin loc de casă cu trei pivniţe de piatrî şi cu 2 prăvălii, cu locul cătu se va aleage înpregiur, de la Moga, fratele lui Tatomir şi de la feciorii lui pre nume, Tanasie şi Stoica, însă partea Mogăi ce-i se-au căzut ales jumătate, derept 34000 de bani. Şi într-aciaste vănzătore ce au văndut Moga, el i se-au căzut să în să întoarcă Moga bani 6000 feciorilor lu Tatomir, pre nume Gherghe şi cu fraţii lui, Neculei şi Neagoe. Iar traceaia, se-au străns preoţi şi oameni buni orăşani de au socotit şi i-au tocmit şi au dat lu Gherghe şi cu fraţii lui să ţie o pivniţă, pivniţa cea mică de îndărăt după cia pimniţî mai mare, derept 3000 de bani şi 3000 aspri să le dea Iane Ganata, să fie fraţi, să lăcuiascî pre acel loc depreună; iară de nu se va ţinea Gherghe cu fraţii-ş de acea tocmeală, ce se-au tocmit de înnaintea a mulţ oameni buni, orăşani şi preoţi, neciş vor nărăvi, iară Iane să fie volnic să întoarne aciale 3000 de bani şi să iasă afară de pre acel loc. Şi iară se ştie că au dat Neacşa şi feciorii ei, ce săntu mai sus scrişi de zăstre surori-sa Rocxandei, jupăneasa lu Iane, 1 prăvălie lăîngă zidul pivniţei de în partea lor. Şi au cumpărat Iane aciaste pivniţe şi prăvălii cu locu căt se va aleage înprejur, deînnaintea a mulţ oameni buni şi preoţi şi cu ştirea a toţi megiiaşii / 207 căţi sănt înpregiurul acelului loc; şi Moga iar au văndut de a lui bună voe. Şi au dat Iane ai lui bani derept gata, cum sănt şi mai sus zişi, ca să-i fie lui aciale locure ce-s mai sus zise, ocine şi moşii, lui şi feciorilor lui şi nepoţilor şi strenepoţilor şi de niminea nelegănat, în vecie. Şi mărturii preoţi şi oameni buni carei au fost la acia tocmealî, pre nume: popa Goicea clisiiar domnesc ... popa Nenciiul ... popa Stanciul Drencescul şi popa Dumitru Bogat ... popa Proca ... popa Tanasie ... i popa Thanasie ... popa Efrem ... popa Ignat ... popa Ivan ... popa Iane; şi orăşani pre nume: Mina zugrav ... Marin zugrav ... Iane Grec, ginerele Nedeli, ... Proca gramatic ... Pîrvul gramatic şi Tatul croitor şi mulţ oameni buni, ce nu i-am scris în cartea aciasta. DIR, B, II, nr.190, p. 206-207 1613 Iunie 15. ŢR 207 Adecă eu Marco Şiianul scris-am acesta al nostru zapis la măna popei lu Pătru, cum să să ştiia că am avut fălce 4 la Obărşiia, însă în polele Frunţi, deca le le-m văndut popei lu Pătru. Şi cănd le-am văndut au fost şi moştene. Insă dărept bani gata 600; şi omeni bune mîrtureia, anume: Dinul şi Anghel şi Dîcole stolnic şi Stoica, şi dăn Stroeşti, Radul Udrea ... fiul lui Mecu, aceşti omeni buni mărturie. ... Iuni 15, văleat 7121 1613. Pentru credenţa ne-m pus şi degetele. DIR, B, II, nr. 191, p. 207 1613 - 1615 Iulie 18. ŢR 217 Jupan Enache mare ban al Craiovei, scris-am aceasta a noastră carte jupănesei Velicăi a banului Vodei ca de să-i fie ei o Ţigancă pre nume Mariia şi cu 3 fete ale ei, pre nume Neacşa ... Rada ... Paraschiva, pentru că aceasta Ţigancă cu fetele ei iaste a jupănesei Velicăi de moşie, iar globnicii domneşti den Craiova ei o luatu şi au zes că iaste domenască. Iar cănd au fost acum, au venitu jupăneasa Velica cu globnecii de faţă înainteaa noastră de se-u părăt şi au spus feciorul Gudlei globnecul că această Ţigancă ce iaste mai sus scrisă nu iaste domnească. Deci am adevevăret cu mulţi boiari că iaste Ţiganca a jupănesei Velicăi de moşie ohabnică. Direptu aceaia, am dat cartea noastră jupănesei Velicăi ca să fie volnică să ţii această Ţigancă ce iasta mai sus scris. DIR, B, II, nr. 199, p. 217 1613 Iulie. ŢR 217 .... Sea sea ştie cumu se-au prins moarte Ducîi di Oltea di au murit în zilele lu Mihaiu vodă şi au lăsat în urma lui 2 feciori Ghirghe ... Mihăil; şi au lăsat şi datorii Duca la Stanciul Mocşăi aspri 8000. Dar Gherghe ficior Ducîi s-au sculat, deaca au murit Stanciul, di au apucat pre Mihăil fiiu-său pintru acii / 218 bani ci au lăsat Duca în urma lor. Iar Mihăil ficiorul Stanciul il se-au apucat de leage foarte tare sî jure pre acii bani că nu ştie nici iaste datori cu nimic Ducîi. Iar omini buni şi unchii lor ei i-au înpăcat, nici sî părască Ghirghi pre Mihăil nici să jură Mihail, ci s-au tocmit să lase şi Ghirghi nişti pămănturi şi silişte, ci au fost cumpărat Duca dila Stanciul mai diinti vreame. Iar Mihăil să dea di în ocina lui a triia parti di în tot lăcul şi din silişte şi di în vii. Şi mîrturie: Stanciul Sarchiz ... Duca, Stanciul popii Stoica al Dragomirii, Ghirghi al Ivăneaşi, Stoica de în Deal ... Mitrea. Scris luna Iulie văleat 7121 1613. DIR, B, II, nr.200, p. 217-218 1613 ŢR 219 Scris eu ermonah egumen Ion de în sfînta mănăstire de în Tismena şi eu Staicol postelnicul de în Ohaba aciasta a noastră cartea, pentru că au căutat părintelea egumenul Ţihanii mănăstire la Staico iar Staico el au căutat Ţiganii lui la mănăstire; dup aceia au venit Staicu de s-au înpreunat cu părintilea. Dup-aceia nici au aflat părintelea la Staico, nici Staico la părintelea. După aceia, s-au tucmit părintele egumenul cu Staico denainte a toot săborul şi denaintea tuturor setenilor căţi au foste oameni buni de în Tismena cum să n-aibă călugării a-l căuta la Staico Ţiganii, nici Staico să nu cautea la călugări. Şi să ştie că nici are mănăstirea niciun Ţigan nici Staico la mănăstire. Văleat 7121 1613. DIR, B, II, nr.202, p. 219 1613 (7121) ŢR 220 ... aceştii calughereţe ... Pracsiia de la sventa mănăstire ce să chemă Surupati, ce este hramul sventa troiţă, ca sî le fie partea de ocina a lui Jătiian de în Bîrbîteşti toată preste tot hotarul cumu să va alege. Pîntru că au fostu închinată de Jitian a lui ocină de în Bîrbîteşti toată lu Tudor....... de Drîgoeşti încă în zilele rîposatului Bîsîrab voevod. Dece Tudor....... tu ace partea de ocină de mînîstire ce e mai sus scrisă. Iar cîndu au fostu acum, în zilele domnii melea iar un omu anume Crîmpu de în ceta lu Jitiian a venit cu părî nainte domneii melea de faţă cu Pracsiia calugheriţa de la mănăstire ce sî chemo Surupate: şi aşa pîrîia Crîmpu nainte domnii mele........ tu a treia partea de ocina îu Jitiian a lui neînchinată...... sus zisă. Deci Pracsiia calugăriţa au scosu carte ohabnică de la ........ Bîsîrab voevod şi am cetitu domnea me cartea şi cu toţi boeri domniei mele de în divan. Şi aşa fu scris, cum au fostu închinat toată partea de ocină..... lu Tudor, iar Tudor o au fostu datu mînîstire dreptu şi au rămas Crămpul de lege şi de judecată de la divanul domniei melea...... u domnea mea acia parte de ocinî a lu Jitiian toată mînîstirii...... nime sî n-aibî a-l bîntui preste carte domnii melî. .... Io Radul voevod, .... DIR, B, II, nr.203, p. 220 1613 Septembrie 6. ŢR 220 ... sfintei şi dumnezeeşti mînăstirea domnei meale de la Bucureşti, ce-i este hramul sviataa Troiţa, ca să fie în pace şi slobodă mahalaoa ce este pre lăngî mînăstire de bir şi de toate dăjdile şi măncăturile căte sănt preste anu în ţeara domniei meale, pîntru că însumi domniia mea i-am miluit şi i-am ertat în zilele şi în viiaţa domniei meale să fie în pace, numai sî fie de treaba şi de lucrul sfintei mănăstiri, la ce va trebui. 221 Derept aciaia şi voi toate slugile domniei meale şi mare şi mici, cari veţi umbla în slujbele domniei meale, în vreame ce veţi vedea cartea domniei meale, toţi să vă vegheţi de omenii sfintei mănăstiri ce este mai sus scrisă să sî rîpaose în bunî pace. Şi tu, judeţ cu 12 pîrgari şi voi orăşanilor să vî feriţi de omenii sfintei mănîstiri. ... ... Sept. 6 ... Io Radul voevoda, .... Io Radul voevod (m. p.). DIR, B, II, nr. 204, p. 220-221 1613 Noembrie 17. ŢR 223 ... ca să fie volnic cu cartea domnii meale să-ş ţie satul Lungii, partea jupăneasei Neagăi, dvorniceasa vornicului Mitrei, toată, cu tot hotarul şi cu toţi rumănii şi cu tot venitul căt se va aleage, pentru că acest sat au fost cumpărat de răposatul deregătoriul domnii meale jupănul Pană vistier, socrul boiarului / 224 domnii meale jupan Vasilie vistiiar, de la jupăneasa Neaga vorniceasa, încă în zilele lu Simion vodă de cumpărătoare, pre aspri gata. Derept aceaia, am dat domnia mea jupănului Vasilie vistiiar acest sat Lungii, cum scrie mai sus, să-l ţie de moşie. Derept aceaia şi voi rumănilor, în vreme ce veţi vedea cartea domnii meale, voi să ascultaţi de toate de ce vă va da jupănul Vasilie vistiiar învăţătură. DIR, B, II, nr.207, p. 223-224 1613 Noembrie 18. ŢR 224 ... voi 12 boiari, ...: Stepan ... Buta logofeţi ... Ţigăneşti ... Hrize log. ... Dobroeşti ... Pîdure banul ... Sîcuiani ... Oprea log. ... Stroe ... sat ... Paraschiva post. ... Boleasca ... Pătru ... Vladul ... Drăngeşti ... Staico ... Creţeşti ... Frăţilă ... Oreşti. După aceia, vă grîiasco domniia mea cum, de în vreme ce veţi vedea cartea domneai mele, iar domnevoastrî sî cîutaţi să mergeţi deîmpreună cu cistetul boiarinuloe domniei mele, jupan Cernica dvornicul sî hotîrăţi toate satilea sfentei mănăsteri a domnei mele ce iaste hramul sfînta Troiţî. Acesta vî dau în ştere domnevoastrî. DIR, B, II, nr. 208, p. 224 1613 Noembrie 26. ŢR 227 ... Neaga, ca să-i fie o Ţigancă, anume Doda şi cu un fecior, anume...... altul, pentruc-au cumpăratu doamna Neaga aceşti Ţigani ce săntu mai sus scrişi de la...... fecioru lu Marco de Comani, dereptu 1200 aspri gata. Şi-au văndut Staico aceşti Ţigani ce săntu mai sus scrişi doamnie Neagăi, de a lui bună voe şi cu ştirea tuturor megiiaşilor de înprijirul locului. Dereptu aciaia, am datu dumnia mea să fie volnică doamna Neaga să şie ţie aceşti Ţigani, ce săntu mai sus scrişi, niminea să nu o mai băntuiască, preste cartea dumnii mealea. ... Noembrie 26 .... DIR, B, II, nr. 211, p. 227 1614 Ianuarie 10. ŢR 235 Să să ştie megiiaşie jupan Vintilă vornicul şi al cîlugîrilor dila Tismana şi dila Govora, anume: de în Bărca, Dragomir şi de Livezi, Novac şi de Bohan, Conda şi de Bîldăluiu, Milea şi de Viianul, Stan Rîspopoul şi de Urzicuţa, Vladul, ca să caute să tocmească cum vor afla cu sufletili lor, pentru 3 rumîni, de Bistreţu unul şi de Strîmba 2. Deci sî tocmească cum va fi cu deriptul, ai cui vor fi. ... Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. DIR, B, II, nr. 218, p. 235 1614 Ianuarie 12. ŢR 236 ... satului Costeşti al sventei mănăstiri al Bistriţei, ca să fie în pace şi slobod de bir şi de găleată şi de făn şi de dijmă de stupi şi de gorştini de oi şi de porci şi de oae seacă şi de toate slujbele şi măncăturele căte săntu preste anu în ţara domnii meaele, pentru că i-am ertat domniia mea cum iaste mai sus scris, cum i-au fost ertat ş-alţi domni mai de nainte, să fie de treaba şi de posluşanie sventei mănăstiri. Dereptu aceia şi voi, slugile domnii meale, oare carei veţi înmbla în slujba domnii meale, în vreame ce veţi vedea această carte a domnii meale, iar voi în pace şi slobod să lăsaţi tot satul Costeşti, de toate slujbele şi măncăturile, cum iaste mai sus scris. Şi nimenea să nu să ispitească a-i băntui preste aceasta carte a domnii meaele. DIR, B, II, nr.219, p. 236 1614 Ianuarie 12. ŢR 236 ... ca să fie volnici cu aciasta carte a domnii mele să caute de toate bucatele şi de toate moşiile, ce va fi avut mănăstirea Stelei spătariul de la Bucureşti să le străînngă, ori ce se va putea afla de bucatele mănăstirei a Stelei spătarul ori sate ori ocine ori rumăni ori Ţigani ori bălţi ori vaduri de mori ori mult puţin ce se va aleage, tot să fie volnic părintele egumenul ce iaste mai sus scris, să le străînngă, pentru că le-am dat şi le-am adaos domniia mea să fie în mănăstirea domnii mele, ce iaste mai sus scrisă şi de nimenilea opreală, că aşa iaste învăţătura domnii mele. DIR, B, II, nr. 220, p. 236 1614 Ianuarie 26, Oraşul de Floci. ŢR 241 Scris-am noi, Costandin judeţul şi 12 părgari şi cu oameni buni oroşani de oraş de Floci, ciastă carte a noastră cestui om, anume Stanciul lu Ioniţă cum să se ştie cumpărat nişte locure de grădini prea ale lui derepte bucate, locure nelucrate păragină şi mărăcini; înnsă o făşie de la Cîrstea al Brutei de Blagodeşti, dereptu preţ 8 talere bătute de argintu şi pre iapă bună; şi, altă făşie de la o muere, anume Negrita alăture cu cea de sus, dereptu preţ 600 de aspri. Şi iarăşi alăturea cu aceale doo făşii au cumpărat de la Pană al lu Socol în preţ dereptu iapă, de le-au făcut cîte trele o grădină să se hrănească. Şi 2 făşii de la Cîrstea şi de la Negrita le-au cumpărat Stanciul de în zilele răposatului Mihaiu voevod, fost-au ani 7102 1594 şi ceasta de la Pană o au cunpărat în zilele domnu nostru Radul voevod, feciorul răposatului Mihnei voevod. Aşa au cumpărat Stanciul aceale trei locure de grădini pre ale lui bucate dereapte, aspri gata şi dobitoace. Şi au vîndut aceşti oameni Cîrstea Şi Negrita şi Pană aceale locure de a lor bună voe şi cu ştirea a toată rudenia lor şi cu ştirea megiiaşilor de sus şi de jos şi de înnaintea oraşului, cu bună pace. Păntru aceae, am făcut Stanciului ciastă carte a noastră, ca să-i fie aceale locure căte treale ce-s mai sus zise ocini de moşie lui şi feciorilor şi nepoţilor şi strenepoţilor lui, neclătinate în vecie. Şi iaste mărturie: Stanciul diaconul ... Dragotă cel mic ... Dobran cu fiu său Drăgan ... Radul Zaeţ ... Cîrstea ... Stan feciorul lu Nistor ... Vălcul frate lu Dragotă. DIR, B, II, nr. 223, p. 241 1614 Februarie 10. ŢR 246 .... Scris-am domnia mea voao, stolnicilor de la Cornăţel: în vreame ce veţi veadea cartea domnii meale, voi să căutaţi să lăsaţi călugăriţele de la Vihorăşti să-ş ia toată partea lor de peaşte de în balta ce au avut mănăstirea şi la Vărîşti şi la Gurguiaţi, cum au luat şi pănă acum şi cum au ţinut şi pănă acum. Iară să va avea cineva vreo pără, ei vor veni de faţă în divanul domnii meale, înpreună cu călugăriţele. Iară voi să lăsaţi călugăriţele să-ş ia ce le iaste partea lor de peşte. DIR, B, II, nr.227, p. 246 1614 Februarie 11 Tîrgovişte. ŢR 246 In numele tatălui şi al fiului şi al sfîntului duh amin. Eu, adică Spinciul ... Tîrgoveşte, scris-am al mieu zapisu, cum să să ştie că am avut ocină în sat în Vălcana, 6 delniţe şi cu 4 rumăni, vii, însă delniţa lu Gorgan toată şi a Grozei toată şi a Micului toată şi a Neacşului, fecioriul Mîinei toată şi a Bealei toată şi a lui Ciortan toată. Şi rumănii, anume: Stoica şi Radul Bivolan şi Micul şi Neacşul. Şi iar am avut ocină la Stupini 2 părţi, a mea partea şi frăţini-mieu lu Rădici, că o am cumpărat eu de la dînsul şi de în pădure şi de în poiană, de în Piscul Căinelui pănă în Ţeatăţ. Şi area şi frate-mieu Costea într-aceaastă ocină de la Stupini, a triia partea; iar delniţeli sănt alesea numai alea melea însumi şi cu aceşti 4 rumăni ci sîntu mai sus scrişi, fără nici o amestecătură. Deci, m-amu sculat de m-amu tocmit cu Vălcul logofătul de Orbesca de i-am văndut acestea 6 delniţi şi cu aceşti 4 rumăni şi cu ocina de la Stupini, direptu 14000 de bani. Şi mie-au dat bani gata 12500, pănă vom căuta o delniţă a lui Ciortan. De sea va afla şi aceaia delniţă să fie ca şi ceale delniţi, el să-mi dea 1500 de bani, iar de nu sea va afla, el să ţie alaltea delniţi şi cu rumănii şi cu ocina de la Stupini, direptu aceşti bani ci mie-au dat 12500 şi să aibu a-i darea aceşti 4 rumăni în măna Vălcului logofătul. Aşa ne-amu tocmit şi am văndut de bună voia mea şi cu ştirea frăţini-mieu Costeai şi a nepoţiluru-mi şi cu a lui Vintilă de Săteani şi cu a tuturor fraţiloru-mi / 247 de ocină şi de prea înpreagiurul şi de naintea a mulţi boiarii, anume: Irimia log. ... Tărgovişte şi frăte-său Efrem log. şi Fota ... Jăpa neguţitor ... Radul log. de Booari ... Radul log. de Zloteşti ... Dobrea log. de Crătuneşti. Aşa iaste adeverit şi într-alt chip nu iaste. ... eu, .... Irimia. Eu Radul logofit. Efrem log. Spinciul. Jipa. Fota. Dobre logăfăt. (Fără iscălitură; apare numele în legenda sigiliului). DIR, B, II, nr.228, p. 246-247 1614 Aprilie 19. ŢR 268 ... voao satilor, anume: Tesmana ... Peştişani ... Borăştie ... Izvarna ... Costeanie, Sohodolul ... Masloşie ... Groşari. După aceia, vă grăescu domniia mea de vreame ce veţi vedea cartea domnie meale, iară voi să căutaţi să vă puneţi rănd în toate zilele căte 50 de oamenie, să meargeţi să păziţi sfănta mănăstirea, cu armi, Tismana, să nu cumva să dea niscari lotri să facă vreo stricăciune la mănăstire, ce să păziţi acei 50 de oameni o zi şi o noapte. Deci vor mearge alţi 50 de vor păzi pri răi. Iară să nu viţi păzi şi să va faci vreo pagubă sventei mănăstiri, bine să ştiţi că nu veţi plăti cu bucatelea, ce numai cu capitile. DIR, B, II, nr. 242, p. 268 1614 Aprilie 29. ŢR 269 Pri milostive doamne, să fii domneata sănătos; rugumu-ne domnetale ca domnului nostru cela milostivu, pentru care lucrure ştii domneata căndu ne-am despărţit de domneata, în ce credinţa ne-ai lăsat, într-aceia săntem şi pănă acum şi de căteva ori am trimes de am dat în ştire domnetale şi cu mare frică, ca să nu piiardem capetele de acest domnu turcu. Şi domneta pănă acum niciun lucru adivirit nu ne trimeţi, ce numai nădejde; ce noi într-aciasta nădejde cădem la lucrure foarte grele, că întăiu în ţeara noastră acum strigă hoge, că-ş ţine acest domnu fraţii şi surorile în cas’ cu el şi sănt Turci; şi robii carii au scăpat de pre în catarge şi depre într-alte robii măcar de la Mihaiu vodă, domnul cine iaste în ţeara el i dă Turcilor; şi alte multe nevoi care nu le-am scris acum. Inţelegem că are Turcul gănd să pue în ţeara noastră paşă; aşijderea şe în ţerăle ce sănt vecini cu noi. Deci, deaca vom cădea noi la aceia, să rămăe în ţeara noastră paşă şi mănăstirile şi beserecile noastre să fie meceture Turcilor şi coconii noştri să-i facă iniciari şi fetele noastre să le ia Turcii lor mueri, cum fac într-alte ţeră ce sănt supuse lor; deci noi, den zilele lu Mihaiu vodă de cănd ne-am supus şi ne-am jurat creştinilor, pentru aceia ne-am jurat şi ne-am supus noi supt înpăratul creştinescu, ca să nu cădem noi la un lucru ca acesta. Derept aceia, am tărpit noi mare cheltuiale şi robii şi arsuri şi sănge vărsat pentru creştini, ca să avem căutare la nevoia noastră. Ce mult ne mirăm, au domeata nu faci ştire înpăratului de nevoile noastre? Ce de iaste vina de în domneata, că nu faci în ştire înpăratului să ne caute la nevoile noastre, dumnezeu-ţi va fi platnic cum te-ai jurat cu noi. Ce tribuiaşte domneata plecat şi cu lacrăme de la noi, să aduce amente înpăratului păntru noi, că măcar să n-am fi noi avut nicio tocmeală cu creştinii şi acum a striga mila înpărăţiei sale, încă searu cădea să ne caute, fiind noi creştini, ca să nu rămănem păgăni, căci inima noastră nu se poate suferi cu păgănii. Căci şi anu, cănd am venit cu Turcii asupra lu Bătur şi atunce numai ce aşteptam să auzim de domneata şi de ceva oaste creştină, că noi ne grijisem ca să fim vrăjmaşii lor cei mai mari, cum am făcut ştire domnetale. Ce ne rugăm domnetale, dă în ştire înpărăţiei sale că acum iaste vreame bună şi săntem toţi gata a sluji înpărăţiei sale şi domnetale, cum veri înţeleage domneata şi de la logofătul Oancia; măcar că nu ne-am înpreunat noi cu logofătul, iar deac-a venit sluga logofătului, toate pre rănd i-am făcut în ştire cu omul nostru, cum stau lucrure deîncoaci, care nu săntem noi îndoiţi că nu / 270 vor veni în ştiri domnitale. Cee ne rugăm să fie cu taină acest lucru, că de se-aru înţeleage, toţi ne-am piiarde capetele. Să fii domneata sănătos, amin. Scris April 29 .... Noi toţi boiarii den ţeară şi de la slojitori, plecat ne închinăm domnetale. DIR, B, II, nr. 243, p. 269-270 1614 Mai 12. ŢR 275 ... ca să jure cum n-au trecut preste Dunăre cu satul Tămbureşti mai nainte de întocmeala lu Mihail vodă. Deci, de va fi trecut mai nainte de întocmeala lui Mihail vodă, el să fie în pace; iar dă va fi mai de încoacea, el să fie rumăn, cum vor afla cu ale lor sufleatea. Şi părăş Dragomir. DIR, B, II, nr.248, p. 275 1614 Mai 12. ŢR 276 ... ca să jure cum c-au trecut prestea Dunăre cu satul Tămbureşti, mai naintea de întocmeala lu Mihai voevod, deci de va fi trecut mai nainte de întocmeala lu Mihai vodă, el să fie în pace, er de va fi mai de încoace, el să fie rumănu; cum vor afla cu ale lor suflete. Şi părăş Dragomir. DIR, B, II, nr. 249, p. 276 1614 Iulie 9. ŢR 293 ... acestuiu om, ... Dragomir, ca să fie volnic cu acesta cartea a domnii meale şi cu sluga domnii meale, anume Aldimir pit., ca să aib-a luoare nişte răvaşe de la Paraschiva şi de la Stan şi de la Stănil ... Tămbureşti, păntruc-au fost luoat leagea pre răvaş denainteaa domnii meale, ca să jure cum n-au fost rumăni lu Dragomir. Deci, cănd au fost la zi şi la sorocu, ei n-au putut jura nici cum, cea lea-au trecut zioa. Deci am dat domnii meaa lu Dragomir, ca să fie volnic cu aciasta cartea domnii meale şi cu sluga domnii meale, ca să lea ia răvaşilea şi să-i ducă în satul Tămbureşti, să-i fie rumăni, cum au fost şi mai daintea vreme, păntru c-aşa estea învăţătura domnii meale. DIR, B, II, nr.265, p. 293 1614 Iulie 31, Cozia. ŢR 314 ... satului Flămînzeştii, ce iaste al sfintei mănăstiri de la Argheş, ca sî fie de acum înainte în pace şi slobod de găletă şi de fîn şi de oae seaaca şi de cal şi de miiare şi de lucru domnescu şi de toate slujbele şi mîîncăturile cîte sănt preste an în ţeara domnii mele, pentru că l-am ertat domniia mea să fie numai de treaba şi de posluşanie sfintei mănăstiri, să lucreze ce va trebui; numai să aibă a-ş da birul şi dijma şi gorştina, iar de alte de toate să fie în pace. Derept aceia şi voi, găletarilor, şi voi toate slugile domnii meale carii veţi îmbla de aceaste slujbe şi dăjdi, în vreme ce veţi vedea cartea domnii mele, iar voi să căutaţi foarte să vă feriţi şi în pace să-l lăsaţi, mai mult să nu-l bîntuiţi, că apoi mare certare veţi avea de cătră domniia meaa. .... Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. DIR, B, II, nr. 275, p. 314 1614 August 15, Craiova. ŢR 316 ... aceşti mueri anume Catalina den Goeşti, ca să fie în pace şi slobodă de acum nainte de cătră Pătru log. de rumînie şi să-şi ţie a ei ocină den Goeşti, ce este de moşie a popii Danciului, de preste tot locul, den silişte, den cîmpu, den apă cu vadure de moară, pentru că iaste a lui de moşie şi a muerii lui Catalinei. Numai ce au vîndut Catalina lu Pătru log, den sat, de într-acea parte de ocină a popii Danciului 12 locure, derept aspri 1200. Iară alaltă ocină să fie toată a Catalinei, că aşa le au fost tocmeala. Iar Pătru au vrut să ţie partea popii Danciul toată şi aspri n-au dat. Şi am văzut domnia mea şi cartea Radului voevod Şerban la mîna Catalinei, cum s-au pîrît de faţă Catalina cu Pătru log. şi au rămas Pătru log. de leage denaintea Radului voevod Şerban, că n-au fost dat aspri pre toată ocina, ce au dat numai pre aceale locure ce-s mai sus scrise. Derept aceaia, am dat şi domniia mea Catalinei, ca să fie în pace de acum nainte de cătră Pătru log. de rumînie şi să ţie ocina ei cu bună pace. Iar Pătru log. să-şi ţie numai aceale 12 pămînture ce au cumpărat, iar cu Catalina mai mult meteah să n-aibă, ce foarte în pace să o lase să se răpaose. Şi să se ştie ce au cheltuit Catalina pînă au scos acea ocină, aspri 600, ca să aibă credinţă de cîtră fraţii ei. DIR, B, II, nr. 278, p. 316 1614 August 26. ŢR 320 ... ca să fie volnic cu cartea domnii mele, de să-ş ia 1 rumăn de la Oprina, jupăneasa lu Marco log. de Topoloveni, pentru că au fost cumpărat boiarinul / 321 domnii meale Dumitru log. satul Tătarul de la jupăneasa Oprina şi cu 6 rumăni. Deci alalţi rumăni ia i-au dat, iar 1 rumăn nu i l-au mai dat, cum le-au fost tocmeala. Derept aceaia, am dat domniia mea boiarinului domnii mele, ce iaste mai sus scris, ca să fie volnic a-ş luoa de la Oprina rumăn pentru rumăn. Şi iar să-ş întoarcă Dumitru log. de la Oprina 800 de aspri, pentru că nu i-au ajunsu ocina să dea derept căţi bani au fost neguţat satul Tătarul, ce căndu au tras ocina au fost mai puţin. Deci sau să-i întoarcă aceşti bani, sau să-i mai dea ocină de la Băţeşti pentru aceşti aspri; iar de nu va vrea să-i plătească sau să-i dea ocina, cum sea-au neguţat, să fie volnic de să o tragă. Iar cui va părea strămbu să vie de faţă căci aşa iaste învăţătura domnii mele. DIR, B, II, nr.282, p. 320-321 1614 Septembrie 7. ŢR 322 ... ca să fie volnic, cu cartea domnii mele, de să-ş ţie neşte rumăni den Păpălari, anume: Mirican, bărbatul Ancăi roabei şi pre feciorii lui, Stanciul ... Ştefan şi Băluiiu, fratele lu Mirican şi pre feciorul lui Tatomir, pentru că aceşti rumăni, ce sănt mai sus scrişi, ei sea-au fost văndut cu toată ocina lor Chircăi comisul încă mai de naintea vreame, den zilele Radul voevod Şerban şi tot i-au fost rumăni cu bună pace. Iar căndu au fost acum, în zilele domnii mele, iar Mirican şi muiarea lui Anca şi feciorii lui Băliuca cu fiu său Tatomir, ei au rădicat toţi pără de au venit înnaintea domnii mele de se-au părăt de faţă cu Chirca comisul. Şi aşa pîrăia ei toţi, cum au fost robiţi ca să scape de rumănie. Iar într-aceia domniia mea am căutat şe am judecat pre dirept şi pre lege şi am adeverit domniia mea cum mai mult de muiarea lu Mirican n-au fost roabă; şi o am iertat domnia mea de rumănie, den divanul domnii mele; iar alalţi toţi n-au fost robiţi, ce i-am dat domniia mea să fie rumăni, cum sea-au văndut, numai să fie în pace de rumănie, care au fost rob şi au scăpat, iar cine n-au fost rob, el tot să fie rumăn, pentru că au rămas de lege şi de judecata denaintea domnii mele. Şi mai mult val să nu fie. DIR, B, II, nr. 284, p. 322 1614 Octombrie 10. ŢR 328 ... satului Flămănzeştii ce iaste al sfintei mănăstiri de la Argeş, ca să fie de acum înnainte în pace şi slobod de găleată şi de făn şi de oae seacă şi de cal şi de miiare şi de lucru domnescu şi de toate slujbele şi măîncăturile căte săntu preste an în ţeara domnii mele, pentru că l-am ertat domniia mea să-ş plătească numai birul şi dijma şi gorştina, iar de alalte de toate să aibă pace, ca să fie de treaba şi de posluşania sfintei mănăstiri, să lucreaze ce va trebui. Derept aceaia şi voi găletarilor şi voi, toate slugile domnii mele ori carii veţi îmbla de aceaste slujbe şi dăjdi, în vreame ce veţi vedea cartea domnii mele, iar voi să căutaţi foarte să vă feriţi şi în pace să-l lăsaţi, mai mult să nu-l băntuiţi, că apoi reale cuvente veţi avea de cătră domniia mea. Şi ce veţi fi tras de la satul mănăstirii, tot să le daţi înnapoi la măna lor. Şi mai mult de acum înnainte val să n-aibă, că aşa iaste învăţătura domnii mele. Iar cine va trage preste cartea domnii mele, să nu i se dea nimica la măna lui fără ştirea domnii mele. DIR, B, II, nr.291, p. 328 1614 (7123) Octombrie 12. ŢR 329 .... Eu jupîneasa Maria, fata jupînului Staico post. de Bucov, scris-am acesta a mea cartea Soicăi logofătul de Tărăceani, ca să-i fie un sălaş de Ţigani anume Ţavul faur şi cu Ţiganca lui anume........ şi cu feciorii lor căţi vor ave, păntru că aceşti Ţigani ce sănt mai sus scrişi, ei sănt ai miei de la părinţii miei de moşie, de stremoşie. Deci cănd au fost acuma, în zilelea domnului nostru Radului voevodu, feciorul lui ..., iar mie mi-au căzut o năpastea marea pre cap. Deci, văzăndu eu atăta nevoe marea pre capul mieu şi cheltuială, iar eu am făcut acest sălaş de Ţigani, Ţavul faurul, vănzători şi m-am tocmit de a mea bună voe cu Stoica logofătul de i l-am văndut derept 10800 aspri gata. Şi mi-au dat aceşti bani toţi gata de mi-em rădicatu nevoia, de m-am înbrăcat şi mi-em hrănit coconelea. Şi după acesta, sea-au întămplat la acesta a nostră tocmeală mulţi boieri mărtorie: Muşat postealnic şi Dumitru log. ... Radul log. de Cămşor şi Muşat log. ... Stepan log. ... Ţigăneşti ... Buta ... Şteful ... Berileşti ... Cărstea log. ... Bucimeni. Derept aceia, să-i fie acest sălaş de Ţigani moşie derept ohabă. .... Stepan logofăt. Buta log. DIR, B, II, nr.292, p. 329 1614 - 1617 Octombrie 28. ŢR 334 ... acestui om ... Stoicanul ... ca să fie volnic cu cartea mea să-şi ţii un pogon de vie în dealul Săseanilor, păntru că l-au cumpărat Stoicanul acel pogon de vie derept 800 de bani. Iar după aceia Stoicanul elu au avut pîră cu Constandin păntru acel pogon de vie. Deci eu i-amu tocmit şi i-amu înpăcat ca să li fie acea vie den doao din capu pănă în cap şi cheltuiala iar din doao şi mai mult pîrî întru ei să nu fie. Aşa se-au tocmit denaintea noastră. DIR, B, II, nr.296, p. 334 1614 Noembrie 28. ŢR 337 Scris-am eu, popa Dumitru, şi preuteasa Ştefana, fata popei lu Mateiu, nepoata lu Macaveiu logofătul, zapisul nostru să fie de crediînţă la măna părintelui egumenului lu Grigorie de la sviata Troiţă, ca să fie sventei mănăstire moşie 1 loc de prăvălie, ce iaste lăîngă cealea locure ci-au văndut Stanciului log. şi Spiridon log. şi Şerban log., păntru că l-am vîndut noi de bună voe a noastră, derept 1000 de bani gata. Mărturie părintele egumenul Melentie de la sventi Nicola şi Spiridon log. ... popa Borcea clisearul; aşa sî sî ştie. ... Noem. 28 .... Eu popa Dumitru. Eu Ştefana. DIR, B, II, nr. 299, p. 337 1614 Decembrie 21. ŢR 344 Adecî să se ştie cum au cumpărat Stoica de la Voicilă, fecioru Păcureanu, 1 stînjen de ocină de în ocina Gîlmeneascî, de în prunii lu Cazli peste Horizu, fărî apă în luîngul ocenei, păn în sleame Corbului, dereptu 800 de bani. Adecă aldămîşare: Fîtul de Pîcăleşti şi popa Stan, feciorul lu Ion Vlădupiscul şi Manea iuzbaşa, fecioru lu Ion şi Bădica şi Şteful şi Ion şi Voico şi Coman şi Radu de Matiţi şi Radul de Drîghişişte; şi încă a fost Tudor de Răteşti şi Laţco, frateli lu Tudor şi Păcalî şi Marinu de Sărăşte. Şi am dat la aldămaş vin veadre 2, vadra căte 36 da bani. ... 21 ... feciorul Mihne voda, văleat 7123 1614. ... popa Stan ... Pîcîleşti. DIR, B, II, nr. 305, p. 344 1615 Ianuarie 16. ŢR 356 Scris-am eu Vladul ... Chisar acesta al nostru zapis sî sî ştie cî am tocmit cu naşul Ghioca post. de ne-au slobozit satul Sărăcineşti, pîntru că i-au fost cumpîrat de la Zaharie cîpitan, derept 10000 aspri. 357 Deci noi ne-am tocmit cu dinsul de ne-au slobozit Sîrăcineşti cu moor, cu dîrsta şi cu rumîni, cu toţi, iar noi i-am pus o rotă de mooră de la Vledeştii zălog, să o ţie pînă i vom da bani aspri, zece mie. Şi ne-am tocmit de a noastră bună voe, fîră de nici o silă. Iar veri în zilele acestui domnu ver în zilele altui domnu, toot sî avem a-i darea bani fîr de nici o gîlceavă, iar pînî nu-i vom da bani, sî nu fiim volnici a luarea moora, pîntru cî aşa ne-am tocmit. Şi mîrturie au fost la aceastî tocmeală a noastrî mulţi boiari, anume; Stan Hude pîrcălab ... Dîeşti ... Pana log. ... Stanciul ... Rimnic ... Tudor ... Bereslîveşti şi Panga nîguţătoriul ... Căpreni ... Mihiul ... Oltîteani ... popa Vancea ... Brata şi Dumitru ... Sîmbotin ... Mehedinţul ... Stan Zlataust ... Dîeşti ... Părvul, ... Dolofan ... Petre ... Jiblea, Andrei. Iar cine sî va ispiti a spargearea această tocmeală a nostră, el sî fie .... .... Tudor. Brata. Hude. Pana. Stanciul. Ghioca. Andrei. Pîrvul. Mehedinţul. Zlatoustu. Eu Panga. Petre. DIR, B, II, nr. 314, p. 357 1615 Ianuarie 25, Tîrgovişte. ŢR 365 Eu Fiera log. şi jupăneasa mea Stana, scris-am această a noastră carte, cum să să ştie ce am dat noi amîndoi zestre genere-meu lu Stan şi fie-mea Stancăi ocina de în Răsturnaţi, toată partea noastră cătă se va aleage şi cu un rumăn, anume Radul Morova şi cu feciorii lui, anume Stan ... Ivan, ca de să le fie lor şi feciorii lor moşie. Şi iară le-am dat ocina den Pestre, parte noastră toată cătă să va alegea şi cu un rumăn anume Stan şi cu feciorii lui, anume Dragomir ... Dan; iară să le fie lor şi feciorilor moşie şi de nimenele băntuială să n-aibă, pentruc-au fost ale noastre derepte moşii de la părinţii noştri. Şi le-am dat noi amăndoi, de bună voe noastră, ca de să le fie lor moşie. Aşa să se ştie. Şi am scris eu, Fiera logofăt, in Tîrgovişte luna Ghen. zile 25, văleat 7123 1615. DIR, B, II, nr. 319, p. 365 1615 Ianuarie 29. ŢR 366 ... acestui om, anume Vlade şi cu frate-său Badea de Călugăreani, ca să fie în pace de rumănie de cătră Iano log. den Bărseşti. Pentru că ceşti rumăni, ei au fost de moşie ai sfintei mănăstiri de la Cotlumuz, unde iaste hram preaobrajanie a lui Hristos, iar apoi au fost eşit den Călugăreni aceşti rumăni den zilele răposatului părintelui domnii mele ... voevod. Deci, pentru căci au fost răzimat şi în satul lui Iane log. la sat la Curtişoara mai denainte vreame; iar deacă au cumpărat Iane log. o parte de ocină în zilele lu Şerban voevod de la Mihăil, feciorul lu Nean den Muţi, el, căndu au fost acum în zilele domnie meale, au vrut Iane log. să rumănească pre Vlade şi pe frate-său Badea. Şi se-au părăt de faţă Vlade cu Iane log.; şi am adeverit domnia mea, cum au fost aceşti rumăni ai sfintei mănăstiri de moşie, daţi şi miluiţi de Băsărab voevod... se-au părăt şi călugării de faţă cu Iane log., anume Serafim şi Gavriil călugări. Şi am văzut domniia mea şi cartea răposatul moşului domnii meale Alexandru voevod de mili, ce au rămas Iane log. de lege şi de judecată. Şi am dat domniia mea să fie aceşti rumăni sfintei mănăstiri, cum au fost şi mai denainte vreame şi să fie în pace Vlade şi Badea de cătră Iane log. şi să n-aibă băntuială dă nimica şi să aibi voe a-ş luoarea bucatele den satul lu Iane log., pentru că au rămas de leage den divanul domnii mele. .... Io .... DIR, B, II, nr.320, p. 366 1615 Martie 31. ŢR 377 ... Preda ... Bărseşti ca să fie volnic cu cartea domnii meale de să-ş ţie toată ocina şi cu rumănii, căt se va aleage den Mănăileşti, despre tot hotarul, însă partea Stoicăi Crămpu toată şi cu a feciorilor lui Dumitru şi Oprea şi Gheorghe şi Stan şi partea Micului toată şi a văru-său lu Datco şi partea Părvului şi a Tomei şi partea Stanciului şi a Grozei, pentru că această ocină şi cu rumăni ce iaste mai sus scrisă, ia au fost cumpărată de Preda log. mai denainte vreame in zilele lui Mihail voevod. Şi am văzut domnia mea şi cartea răposatului Mihaiu voevod de cumpărătoare, în cursul anilor 7108 1600. Deci, căndu au fostu acum, în zilele domnii meale, iar aceşti rumăni ce sănt mai sus scrişi, Stoica Crămpu şi cu feciorii lui şi cu alalţi rumăni, ei au ridicat / 378 pără înnaintea domnii meale, fără alalţi rumăni căţi nu săntu aicea scrişi, de-au venit în pără cu Preda log. de faţă în divanul domnii meale. Şi aşa părăia rumănii pre Preda log. cum că n-au luat bani de la Preda log., ce săntu judeci. Intr-aceaia, domnia mea am căutat şi am judecat pre direptu şi pre leage cu toţi cinstiţii deregătorii domnii meale. Şi am citit domnia mea şi cartea lu Mihaiu voevod de cumpărătoare şi se-au aflat scrişi părinţii lor rumăni Predei log. şi luoaţi bani. Derept aceaia, am dat domnia mea slugii domnii meale Predei log. ca să-ş ţie ocina şi rumănii de în Mănăileşti, căt au fost cumpărat în zilele lu Mihail voevod şi căt... cărţile şi de nimenilea opreală să naibă, pentru că se-au părăt aceşti rumăni den Mănăileşti, ce săntu mai sus scrişi, cu Preda log. înnaintea domnii meale şi tot au rămas de lege. Şi acum încă au rămas denaintea domnii meale. DIR, B, II, nr. 328, p. 377-378 1615 Aprilie 23. ŢR 382 ... egumenului Veniaamin de la sfănta mănăstire den Argeş, ca să-i fie lui tot satul Corbii şi cu toţi rumănii şi cu tot venitul. Pentru că acest sat Corbii au fost de moşie ai călugăriţei Magdalinei, jupăneasei lu Crăjăiu, de moşie de strămoşie; deci cănd a fost tocma în zilele bătrănului Băsărab voevod, iar Magdalina călugăriţa ia au avut şi o mănăstire la Meriş; deci se-au sculat ia de-au mers la Băsărab voevod de-au închinat mănăstirea şi satul Corbii lu Băsărab voevod, înnsă deaca se va pristăvi, ei să-i zacă oasele în mănăstire. Deci, într-aceaia, preste puţină vreame, Magdalina călugăriţa ei se-au tîmplat moarte, deaci ia unde au jăluit, ia acolo o au îngrupat în tinda besearecii. Şi au adaos Băsărab voevod cu mănăstirea şi cu satul Corbii bucatele Magdalinei călugăriţei de le-au dat în sfănta mănăstire de la Argeş să fie pomenă ei, unde-i zac oasele; şi de atunci pănă acum iaste cursul anilor, anii 112. Şi tot au ţinut sfănta mănăstire de atunce pînă acum, cu bună pace. Iară cănd au fost în zilele domnii mele, iară neşti oameni se-au aflat de se-au făcut strănepoţi Magdalinei călugăriţei şi au rădicat pără cu egumen Veniaamin naintea omniei meale. Şi aşa părăia acei oameni înnsă anume: Drăgoiu şi Mircea ... Stănilă pre egumen, cum că sănt ei rudenie Magdalinei călugăriţei, ca să ia mănăstirea Merişul şi satul Corbii; derept aceaia, domniia mea am judecat pre derept cu toţii cinstiţi deregătorii domnii meale. Şi am văzut domnia mea şi cartea lu Băsărab voevod la măna egumen Venieamin, cum au fost dat şi închinat acea mănăstire şi satul Corbii, ce sănt mai sus scrişi, de Magdalina călugăriţa lu Băsărab voevod, iară Băsărab voevod le-au adaos în sfănta mănăstire Argeşului şi i-au îngrupat oasele ei în mănăstire. Deci au rămas aceşti oameni ce-s mai sus scrişi de leage şi de judecată denaintea domniei meale pentru că nici au avut cărţi, neci nimic. Ce văzînd domnie mea acea pomeană bătrănă, aşişderea şi domnia mea am dat egumen Venieamin, ca să-i fie sfentei mănăstire de Argeş satul Corbii şi acea sfăntă mănăstire Merişul, să fie ajutor şi de hrană călugărilor şi de nimeane clătit, .... DIR, B, II, nr.332, p. 382 1615 Aprilie 27. ŢR 385 ... acestor oameni, anume Stoica şi Stan de Mititei, ca să fie volnici cu cartea domnii meale de să ţie toată paartea de ocină şi de moşie a verului ci-l cheamă pre nume Mihail, de în sat, de în cîmpu, de în pădure şi de în apă şi de în uscat şi despre toată ocina, oarecăt se va aleage de preste tot hotarul, păncă i-au fost dereaptă ocină de moşie a lu Mihail. După aceaia, Mihail, el şi cu fraţii lui, ei au fost furat neşte stupi ai lu Urmeşi ş-ai lu Dragomir Pleşoe de în Draghieşti, încă în zilele răposatului moşului domnii meale Alixandru voevod. Dup-aceaia, l-au prinsu fur de faţă ş-au vrut să-l spănzure. Intr-aceaia Mihail şi cu fraţii lui şi cu mumă-sa, ei au mersu de-au căzut cu mare rugăciune la Stoica şi la Stan de în Mititei să nu-l lase să-l spănzure şi să-l peerză, ci să facă bine să dea ce vor da să-l scoată. Intr-aceia Stoica şi Stan, ei nu se-au îndurat să-l lase pre Mihail să peeară, ce-au dat aspri 700 de argint şi 12 capre cu lapte, de l-au scos de la ştreangu şi de în peire şi le-au fost făcut şi cărţi pre moşiia lui, cum să o ţie aceşti oameni ci sănt mai sus scrişi Stoica şi Stan, în cărţile răposatului moşiului domnii meale Alixandru voevod. Deci, de în zilele răposatului moşului domnii meale, tot o au ţinut pănă în zilele răposatului Mihail voevod. Iar cănd au fost în zilele răposatului Mihail voevod, iar Mihail cum au făcut şi cum se-a brodit, pănă le-au furat cărţile, ci le-au fost făcut atunce. Deci, de atunce pănă acum în zilele domnii meale, tot au fost Stoica şi Stan fără moşie şi fără aspri, ci l-au fost plătit de într-acea nevoe. Iar căndu iaste acum, în zilele domnii meale, iar l-au apucat ca să le plătească acei bani ce sănt mai sus scrişi, el n-au avut cu ce-i plăti, ci iar le-au dat ocinaş toată, ci e mai sus scrisă, denaintea domnii meale şi denaintea a tot divanul domnii meale de a lui bună voe, fără nici o silă. Intr-aceaia am dat şi domniia mea Stoicăi şi lu Stan, ca să le fie ocină ci-i mai sus scris, ohaabă, / 386 lor şi feciorilor, c-au fost di faţă Stoica şi Stan cu Mihail ş-au rămas Mihail de leage denaintea domnii meale. DIR, B, II, nr.335, p. 385-386 1615 Mai 15. ŢR 389 Să se ştie că au avut Stamate comisul şi Dumitru de Filiiaş ocină în sat în Jupîneşti şi în Crasna, dentr-ămădooî satelea de preste tot locul, a şasea parte de moşiia lor; deci în sat în Crasna el au ţinut, Stamati comisul şi cu Dumitru de Filiaş, iar în Jupîneşti cine le-au fost fraţi lor pre ocină, însă Radul Paştea şi Neagoe al Arcăi şi iar Radul, ei au vrut ca să arunce pre Stamate comisul şi pre Dumitru şi aşa zicea că n-au avut moşi lor parte în Jupîneşti, pentruc-au avut ei pîră cu alţi boeri mai dinainte vremea, cu alţi boeri ce le-au fost căzut pentru satul Jupăneşti, deci moşi lu Stamat comisul şi a lu Dumitru, ei n-au vrut să le fie într-ajutori la părî şi la cheltuială, ca să-ş scoaţă moşiia toţi depreun. Iar apoi, ei i-au socotit cu mulţi boeri, carii au fost şi mai bătrîni şi au ştiut de acele tocmelea şi pără ş-au aflat cum cînd au purtat Radul Paştea şi cu Arca, tatăl lui Neagoe şi cu iar Radul, ei au fost depreun cu moşul lu Stamate comis şi a lu Dumitru şi la pără şi la cheltuială păn au scos satul Jupăneşti. Şi încă au cheltuit moşul lu Stamate comis şi a lu Dumitru 300 de aspri turceşti şi un cal bun. Drept aceia, s-au tocmit Radul Paştea şi cu Neagoe, feciorul Arcăi şi Radul cu Stamate comis şi cu Dumitru de a lor bună voe şi au lăsat ca să ţie Stamate comis şi Dumitru şi din Jupîneşti a şasea parte de preste tot locul, ca şi di în Crasna. Şi s-au tocmit dinaintea a mulţi boieri, anume: Pătru log. ... Goeşti ... Hamza ... Părăiani ... Andronie ... Albeni ... Zahariia ... Rogojina ... Staico ... Ohaba ... Dragomir ... Fărcăşeşti ... Pîrvul ... Vălcîneşti ... Udrişte ... Roşiia ... Stanciul Colca ... Bibeşti ... Necula ... Cătun ... Barbul ... Poiana ... Danciul ... Bengoe ... Tărg Ghil şi încă mulţi boeri făr cîţi nu simt scrişi, au fost la tocmeală. DIR, B, II, nr.339, p. 389 1615 Mai 25, Tîrgovişte. ŢR 393 ... jupan Ventil ... logofăt aceasta a mea carte ca să se ştie că acest loc den Tărgovişte fostu-l-au cumpărat Chisar vornicul de la oroşani şi au făcut case. Deci atunce, în zilele Mihnei voevod, căndu au fost Chisar / 394 vornic mare el au făcut locul vănzătoriu cu case cu tot. Deci eu l-am cumpărat de la Chisar vornicul, derept 200 de galbeni de-naintea Mihnei voevod şi a tuturor boiarilor şi cu ştirea tuturor oroşanilor, ce l-am ţinut şi am şezut în case păn mi se-au prinsu pribegie. Ce am venit în zilele lu Şerban voevod den pribegie; deci mi-am luoat lucul şi mi-am făcut case şi grădini, căt mi-au tribuit. Iar căndu au fost acum, în zilele domnu nostru Radul voevod, feciorul ... voevod, căt locu nu mi-au trebuit den cestu loc al mieu, eu l-am dat sfintei beseareci den Tărgovişte, ce iaste hramul sveti arhanghel Mihail, însă locul cestu de preste cale, care iaste despre besearecă, pentru sufletul mieu şi al părinţilor miei, ca să ne fie pomeană, iar sfintei besearici întărire. Iar după moartea noastră, să n-aib-nimenilea den ruda mea a luoa locul ce am dat besearicii, nici feciori, nici nepot, nici văru primare, nici un om, iar care om va vrea să ia locul şi va sparge pomeana noastră, să fie bleastemat şi afurisit de 318 de ... ce sănt întru ... Necheia. Aciasta am scris. Şi au fost mulţi boiari mărturie căndu l-am dat acest locu sfintei besearici. Şi au fost popa Thanasie preot la această sfăntă beseareacă. Şi într-altu chip să nu fie preste a noastră zisă. ... Lepădat ... Tărgovişte, ... Mai 26 ..., văleat 7123 1615. Dat-amu eu, Ventilă logofătul. DIR, B, II, nr.342, p. 393-394 1615 Decembrie 8. ŢR 443 In numele tatălui şi al fiului şi al sfîntului duh, amin. Scris-am eu Neacşul păh. cu a mea jupîneasă Mariia, fata lui Arvat banul den Hotărani, aceasta a noastrî carte lu Tudor com. de Măldăreşti, cum să să ştie, că i-am văndut a noastră parte de ocină den sat den Murgeni, însă a triia parte de peste tot hotarul de în cîmpu den pîdure den hotar pînă în hotar, derept zece mii bani gata. Şi aceast ocină ce iaste mai sus scris, o am văndut noi de a noastră bună voe cu ştirea tuturor rudelor noastre. Şi mărturie am pus anume: Mihail ... post. ... Ion ... Văleani ... Stanciul ... Dobroslăveni ... Nica com. ... Gîvăneşti ... Matei ... Brîncoveani ... Stoica log. ... Loloeşti ... Oprea log. ... Şirineasa ... Radul log. ... Inoteşti ... Tudor ... log. ... Bărseşti ... Stan post. ... Bojorani.... ov ... Cacova ... Negrea ... Bîlînişti ... Vîlcul log. ... Brăza. Şi-am vîndut această moşie de a noastră bună voe şi cu ştirea tuturor rudelor noastre cari i-am întrebat cui va tribui să cumpere şi nime nu se-au / 444 aflat să răspunză... noastră căndu ne-au... aceşti boerii ce... plîtit pe noi de bir. Şi aceşti bani, el n-au avut, ci elu ş-au văndut alte moşii. Pentru aceasta, aceasta scris-am eu acesta zapis să fie priste zisa noastră. ... Dec. 8 zile, leat 7124 1615. DIR, B, II, nr. 383, p. 443-444 1615 Decembrie 17. ŢR 444 Scriş eu Nega, muiare lu Mihaiu şi Dumitru, feciorul lu Mihaiu şi Nicula şi Mîrtin, fratele lui Mihaiu, aceasta a nostră carte, să să ştie cumu amu fostu rămas lu Iane, cumnatu nostru, zistri Ilini, date dupî morte lu Mihaiu şi i-au mai fostu dator Mihaiu lu Iane 740 aspri. Deci ne-mu tocmit noi dî bunî voia noastră de i-amu datu lu Iane 2 pogoane dî vie, un pogon au fostu datu dî Mihaiu, eră altu pogon i l-am datu noi dupî moarte lu Mihaiu. Deci să fii vlonic Iane cu aciali vii să şi le lucreze şi să facî ci va vrea. Amu pus mîrturii omini buni, anumi: Fătul ... Miroslav ... Dumitru. ... Bojchi, ... Dec. 17 zile, văleat 7124 1615. DIR, B, II, nr. 384, p. 444