[1621] M. [1] Adică eu Costantin şi cu soro-mea Nastasiia şi Necoriţi, ficiorii loi Pătrăşcan din Lecuşen[i], scriem şi mărturisim, noi, cu acest zapis al nostru, com au avot părintele nostru Pătrăşcan ocin[ă] în sat în Lecuşen[i], pe Bărlădzel. Dici aceai ocin[ă] s-au aflat peret pentro cisla părenteloi nostru, ci au fostu cisla on potronic a loi, deci noi amo înblat pentro acea ocin[ă] di am sorocit co cartea mărie[i] sale loi vod[ă] pre Ionaşco să vedem pentru cît stă ocina pietor. De ce s-au aflat pietor dereptă noasprădzeaci galben[i] şi doi boi şi o iapă. Şi s-au loat sama pe hărtii di la Radol vod[ă] şi de la Gaşpar vod[ă] şi-[a]u avot şi ispisoc de la Gaşpar vod[ă] pe acea moşii a t[ătă]-ne nostru, loi Pătrăşcan. De ce au aflat molţi oamen[i] bun[i] aceşti ban[i] daţi şe boi şi acea iapă peret pen cislă, anomea Gligor [...] Hodoren[i] şi Postolachie de Oseştie şi Gligori vătăman de Domeşt[i] şi Condrea [...] Ţigăneşti şi Domitru Gădea [...] Bălan [...] Moncel [...] Orlea [...] Domeşti [...] Bejan [...] Macovei [...] Morgaci din Marcovecen[i] şi Pavel vătav de aprodzi, deiac Vasilie Căldărarul [...] Iaş[i] şi molţi omen[i] bon[i], megiaşi. Deci de acmu înainte ca să fie loi Ionaşco ocin[ă] şi moşii în veci, lui şi fecior[i]lor săi şi nepoţilor săi, pentru căci n-am mai avot să dăm să o întorcem acele bocat[e]. De aceasta mărturisăsco cesto zapis al n[o]stru. Şi Ionaşco să-ş[i] fac[ă] şe deres[e] domneşti. Pe mai mar[e] credinţe ne-am pus peceţele. Eu Lepădat am scris să s[e] ştie. Costantin. DIR, A, V, nr.1, p.1 1621 ianuarie 18, Iaşi. M. [5] Eu Dumitru Goia ce-am fostu postelnic, feciorul Anghelinei Goiue, mărturisescu cu cest zapis al mieu, cum m-am sculat eu, cu toţ[i] feciorii miei, anume Gligoraş şi Iordachie şi Lupul şi Apostol şi cu fetele mele, Măriica şi Erina şi Tudorca, de a noastră bunăvoe, de nimene îndemnaţ[i], nici nevoiţ[i] şi am văndut doao sate, anume Doljeştii şi Balomireştii, ce simtu la ţinutul Romanului, pre valea Albăei, cu hăleştee şi cu mori şi cu pio, cu fănaţe şi cu tot venitul, din sat şi din cămpu şi cu tot hotarul, cătu să va alege acestor doao sate văndutu-le-am d[u]m[i]sale giupănului Costantin Batişt[e] ce-au fost paharnic, direptu o miia de galben[i] şi mi-au dat d[u]mnealui toţ[i] banii. Dereptu aceia, ca să-i fie d[u]m[i]sal[e] giupănului Costantin Batişt[e] păharnicul şi giupănesei d[u]m[i]sale şi cuconilor d[u]m[i]sal[e], direpte ocine şi moşie, în veci de veci, căce satul Doljeştii fost-au mie moşie şi ocină direaptă de la răpăusată maica mea, Anghelina Goiue, iară satul Balomireştii iaste mie direaptă cumpărătur[ă]. Şi căndu am văndut eu şi cu feciorii miei aceste sate, întrebat-am toţ[i] oamenii miei şi toate semenţiile mele şi nu s-au aflat nime dintru semenţiile mele să le cumpere, fără giupănul Costantin Batişt[e]. Prentru aceia, nime dintru feciorii miei sau dintru toate semenţiile mele ca să nu aibă a să scula în vro vreme, ca să părască aceste sate, sau să întoarcă aceşte bani, ce mai sus scriem, căce atunci pre toţi [i-a]m întrebat şi nime nu s-au aflat, nice au vrut să cumper[r]e, din semenţiile mele. Prentr-aceia să aibă a-şi face giupănul Costantin Batişt[e] şi direse de la d[u]mnealui, de la d[o]mnu[l] nostru, pre urma acestui zapis al nostru. Iară de să va afla cineva, în vro vreme, să scoaţ[ă] niscare direse de va vrea /[6] să scornească păr[ă], să nu aibă a să crede, prentru căce au fostu şi am întrebat toate semenţiile mele. Şi această tocmal[ă] făcut-am dinnaintea părintelui chir Anastasie, [mitropolit] Suciavei şi Athanasie episcopul de Roman şi Efrim ep[i]sc[o]pul de Radovţi şi Mitrofan ep[i]sc[o]pul de Huş[i] şi dinnaintea d[u]m[i]sal[e] Gheanghei marel[e] logofet şi d[u]m[i]sal[e] Eremiei mar[e] dvornic de ţar[a] de gios şi Ionaşco dvornic de ţar[a] de sus şi d[u]m[i]sal[e] Dumitru Duca hetman şi Anton paharnicul cel mare şi Alexa stolnicul cel mare şi Lupul visternic[u]l cel mar[e] şi Ion armaşul cel mare şi Ionaşco Cujbă vornicul şi Fărmachie vornicul şi Ionaşco Batin vornic şi C[ă]rstiian ce-au fostu visternic şi Ghiorghiţ[ă] Roşca ce-au [fost] spătar şi Dumitraşco, feciorul lui Pătraşco logof[ă]t. Şi pre mai mare credenţă, pusu-ne-am şi peceţile şi iscălituri, să să ştii. [...] Iaş[i], 7129 [1621] ghen[arie] 18. Anastasie mitropolit. Athanasie. Efrim. Mitrofan [...]. [...] Ghianghea logof[ă]t. Goia [...] postelnec. Erimiia vornic. Ionaşco [...]. Lupul [...] vist[ier]. Alexa [...] stolnic. Farmachi dvornic. [Pe verso, însemnarea:] Prentru aceste sate, Doljeştii şi Balomireştii, ce le-au răscumpărat giupănul Dumitraşco Ştefan logof[ă]tul cel mare de la giupănul Costantin Batişte păharnicul, direptu doo sute şi cindzăci de galben[i] de aur şi [a]u dat giupăinesii Goiuae o sută de taler[i] ban[i] proşti, de ş-au răscumpărat o parte din Buruineşt[i] datu dumisale giupăineasa Goiuae, satul Brătulenii, la Cărligătură şi Făntănelile la Bacău şi i-au mai dat dumnealui logofătul, îi Goiuae, patru boi şi patru vaci şi un vig de caragiu şi cinci coţi de grana. Să s[e] ştie. Şi au mai dat dumnealui logofătul giupăinesii, îi Goiuae, o sută optudzăci de taler[i], ban[i] proşti, denaintea lui Pătraşco Başotă logofătul al doile. Să s[e] ştie. DIR, A, V, nr.8, p.5(6 1621 februarie 4, Cuciur. M. [8] [...] Magda Vrănceneasă scriu şi mărturisescu cu cest zapis al miu, cum am cumpărat doaoî fălci de vii de la Lenţoae, în Dealul lui Vodă, şi am dat galbeni de aur şi talere bătuţi şi potronici de argint. Şi am dat acele doaoî falci de vie, carele mai sus scriem, feciorului miu, lui Coste, căci că n-am vrut să-l amestec într-alte ocine [ale] altor feciori ai mii, ce i-am dat acele vii, că le-am cumpărat eu, pre banii mii şi pre agonisita mea, ce am avut eu strănsoarea mea deosebi. Şi le-am dat dennainte lui Gavrilaş staroste, cănd au şădzut în Cuciur la Belebiuca, şi au fost dumnelui scriitor ţănutului Cernăuţilor; şi dennainte lui Ihnatco den Vale[va] şi dennainte lui Ionaşco Cracalii din Rohozna şi dennainte a mulţi oameni buni. Drept acea nici unii den feciorii mii ca s[ă] n-aibă nici un amestec într-acele doaoî falci de vie, carele mai sus scriem, căci că le-am dat eu feciorului miu, lui Coste, cu tot venitul. Şi mai spre mare credinţă ş-au pus şi aceşti boiari peceţile şi iscăliturile, carii mai sus scriem, cătră această scrisoare a mea. Iară cine va vrea, dintru feciorii mii, să s-amestece într-aceste vii, să hie treclet şi proclet şi anathima, preste darea mea, ca s[ă] să ştie. [...] Cuciur, fev[ruarie] 4 [...] 7129 [1621]. DIR, A, V, nr.11, p.8(9 1621 februarie 4, Cuciur. M. [9] [...] Gavrilaş, staroste [...], scriu şi mărturisescu cu ceastă scrisoare a noastră, cum au venit înnainte noastră Magda Vrănceneasă şi au dat nişte vii din Dealul lui Vodă, care vii au fost zălojite de Lenţe bătrănul, drept o sută de taleri bătuţi. Şi au dat acele vii feciorului său, lui Coste, ca să n-aibă a să sfădi cu fraţii săi, printr-alte vii de moşie, carele au avut Magda cu giupănu-său cu Onciul Vrănceanul, dumne[ză]u-l pomenească, ce ca să aibă a ţine Coste acele vii de zălojitură, căce au dat Magda Vrănceneasă drept acele vii, comăndare sa, şi nime de oameni Leanţii nu s-au găsit să scunpere acele vii, carele mai sus scriim, ce l[e]-au dat feciorului său, lui Coste. Şi să n-aibă ceia fraţi amestic într-acele vii, nici Coste în viile cele de moşie, carele mai sus scrii, nici să să sfădească. Şi le-au dat dennaintea noastră, cănd am fost eu în Cuciur, scriitor ţănutului şi den[a]inte lui Ihnatco din Valeva şi dennainte lui Gruban din Ber[e]şti şi denainte lui Ionaşco Cracalii din Rohozna şi denainte lui Isar Gramei din Călineşti şi denainte a mulţi oameni buni, ca să fie acele vii lui Coste, cu tot venitul lor, moşie. Iar care fraţi vor vrea să se amestece într-acele vii, carele mai sus scriem, să hie treclet şi proclet şi anathima şi negru ca Arii. Deci noi, dac-am vîdzut această dare şi blăstăm cu procleciune, cum au tocmit Magda, cu sufletul său, noi încă am pus peceţile şi iscăliturile noastre, cătră această scrisoare a noastră, ca s[ă] să ştie. [...] Cuciur, fevr[uarie] 4 [...] 7129 [1621]. Gavrilaş am iscălit. [...] Grama [...] portar [...]. DIR, A, V, nr.12, p.9 1621 februarie 24, Iaşi. M. [9] [...] eu Gligorie Ciolpan [...] spătar [...] Ion[aşc]o Peaicul [...] părcălab [...] Savin [...] sulgiaru, Ştefan Ciocărlie, Gligorie Buhuşu; adecă au /[10] venit înnaintea noastră Dumitru, vecinul [lui Du]mitraşco Buhuşu şi cu Onul, vecinul lui Gligorie Buhuşu, de s-au jeluit pre Capşea, ţiganul lui Gligorie Buhuşu, c-a ucis Capşea pre un ficior a lui Dumitru şi ginere lui Dănilă, de-au murit. Deci s-au scolat Gligorie Buhuşu ş-au făcut pace cu Dumitru, tatăl celui mort, ca să-i plătească Gligorie Buhuşu giumătate de cislă ce i-au fost cisla celui mort, şease bani, trei bani, iară tre[i] bani să plătească Dănilă, vecinul lui Gligorie Buhuşu. Ş-am sălat şi pre vecinul mieu, pre Dănilă, să hie vecin giupănului Dumitraşco, în locul acelui vecin mort. Şi ne-am tăcmit şi ne-am înpăcat, de-acum înainte să nu mai aibă a pări unul pre alt[ul], de această pără, nici dănăoară în veci. Mai mari credinţă ne-am pus pece[ţi]li. [...] 7129 [1621] f[e]v[ruarie] 24. [Gligorie Ciolpan] [...]. Ionaşco Peaicu. [...] Ciocărlie Ştefan. [Pe verso:] Pintru Dănilă şi pintru Nechita din Criveşti. DIR, A, V, nr.13, p.9(10 1621 martie 7, Iaşi. M. [13] [...] Lazăr Blidaru păh[ă]rinicel [...] Blidereşti, [...] Toutruş, [...] Aftemiia, Antosiia, [...], că am vîndut a noastră dreaptă ocină şi moşie giupănului Somon ce au fost părcălab şi giupănesii sale Păscălină, pre Căiţul cel Mare, ce este în ţănutul Tăutruşului, din gura văii Tăiiului pănă în Piciorul lui Sărăcin şi Potică cea Mare şi cu tot locul ce vor hi pre acolea. Şi vom da dumisal[e] şi ispisocile ce avem domneşti pre-acea ocina şi mo[şiia]. Aşijder[ea] sămănele din gura [T]eiului la deal, dereptu locul pînă în Picioru lui Sărăcin, din Căiuţul cel Mar[e] pănă în Căiuţul cel Mic, să hii lor dereaptă ocină şi moşiia. Iară cine va să alege din ruda me sau hi cineva să-l părască, derept ceasta ocină, el ca să n-aibă nice o lege cu cest boiar mai suş scriş[i], cu Somon şi cu giupăneasa sa, cu Păscălină, însă să-ş[i] întreb[e] cu mine, cu Lazor Blidariul. Şi într-aceasta tocmălă a noastră au fost egumenul de la sfănta mănăstire de la Golăi, anume Ignat egumenul şi altu calugor iarăş Ignat şi Chiriiac ap[rod] din Conţeşt[i] şi Lupul Popanul şi Ion Rugină din Popeni şi Nenea din Negoeşti şi Mihai de acolea şi Toader, feciorul H... căi din Conţeşt[i] şi alţi mulţi omin[i] bun[i] au fost in ceasta tocmal[ă]. Să să ştie cătu au da[t] dumnealor pre-acest loc: dzece galbin[i] ban[i] de argintu şi doi boi de negoţi. Altu să n-aibă nime nice o putere să l[e] întorcă acea plată cestor boiar[i], cine să vă alege cînduva din ruda me, denainte cestui zapis al nostru. [...] 7129 [1621] mart[ie] 7. [...]. DIR, A, V, nr.18, p.13 [1621] martie 22. M. [26] Adecă eu Gligorie şi femeia mea Frăsăna, cum am vinit, de nimene îndemnaţ[i], nice nevoiţ[i] şi am văndut a cincea parte din sat din Căbicen[i], ce să va alege partea mea, cu vecin[i] cu tot şi cu rămbnic şi cu sladniţă şi cinci vecin[i] anume: Buţura şi cu Mihăilaş şi Ion Stăncel şi Ion Agafei şi Floroe. Şi am văndut giupănului Miron Barnovschii părcălabul de Hotin, dreptu noodzeci de taler[i]. Şi într-aiasta tocmală au fost Prodan din Cerlena şi au fost Simion Herţea şi Danic din Haliţ[i] şi Oprea din Buhăicen[i] şi Băiseanul din Băsen[i]. De iasta scriem şi mărturisim cu cest zapis al nostru; şi pre mai mare credinţă ne-am pus şi peceţile. [...] Doljac, m[a]rt[ie] 22. [...] Eremiia Bilava diiac. DIR, A, V, nr.28, p.26 1621 martie 23, Vicoleni. M. [30] Adecă eu Chiţu den Liveni, ficiorul Dolcăi, mărturisesc cu cestu zapis al mieu cum de bună voe me am văndut toată parte mea ce să va alege den satu den Vicoleni, den parte uncu-mieu bătrănului Meicăi. Şi am vîndutu văru-mieu Mihalcei Meicăi, dereptu patrudzeci de taler[i] bătuţ[i] şi un cal bun dereptu treidzeci de taleri buni, cu totu vinitul aciea parte. Şi iară deodată s-au tocmitu Gligorie ficiorul Paşichei, ce era den Băseni şi me-am văndut parte me toată, cătă să va alege iar într-acela stălpu, fratelui nostru Mihalce Meica, dereptu doîdzeci de taleri bani buni. Şi-n tocmala noastră s-au tămplatu: Tămpa den Iugani şi Ihnat den Liveni şi Esatma de acole şi Pătraşco, fratele Oprei den Buhăicen[i] şi Lăziian den Vicolen[i] şi Ionaşco Robul den Liveni şi Ghiorghie den Vicoleni şi alţi mulţi omeni buni denpregiur megiaşi. Şi noi, vădzăndu a lor de bună voe [de bunăvoia lor] văndzare şi deplin plată şi noi am făcut ceastă mărturie, ca să să creadză, să-ş[i] facă şi derese domneşti. Şi pre mai mare credinţă ne-[a]m pusu şi peceţile, ca să ştie. Şi eu săngur Chiţul am scrisu. [...] Vicoleni, [...] 7129 [1621] martie 23. Eu Dumitru dvornic m-am întîmplat. DIR, A, V, nr.31, p.30 1621 aprilie 3, Iaşi. M. [38] Io Alexandru voievod, [...]. Adecă ci-au venit naintea domnie[i] meale igumenul den monastir[ea] Galata şi s-au jaluit naintea domnie[i] meale pre Isaico şi pre Costantin, pre nepoţii vornicului Murgoci şi aşea dzicăndu ca are un sat pre Prut, anume Şiviţa cu Prutul, cu bălţi, cu gărle, cît iaste hotarul mănăstirei; iară Isaico şi Costantin întră în hotarul monastirie[i]. Dereptu acea deacă veţi vedea cartea domnie[i] meale să lăsaţi foarte în paci gărla Rătundului, eară mai multu într-ănsa să nu intraţi. Eară cui va hi cu stră[m]bul voi veţi fi de faţă naintea domnie[i] meale. Aşea să ştiţi şi într-altu chip să nu faceţi. [...] 7129 [1621] aprilie 3. [...]. Io Alexandru [...]. Ion [a scris]. [Pe pag. 4 următoarele:] <>. DIR, A, V, nr.38, p.38 1621 aprilie 5, Focşani. M. [42] Dumitraşco Ştefan [...] Ursu Vartic starosti [...] [şi] [...]. Adecă au venit, înnaintea noastră, Pavel [...] părcălab, [...] Ureche [...], cu cartea mării sale domnu nostru, ca să-i alegem partia de ocină ce au cumpărat de la Măriica, fata lui Pentelei şi a Stanei, den sat de Cofeşti, de pre gărla Putnei den gios. Deci noi am strănsu oameni buni megiiaş[i] den sus şi den gios de i-am întrebat şi am socotit şi însăşi Măriica, fata lui Pentelei şi a Stanei, au fost de faţă cu verii săi, cu Neagul şi cu alţii, cu toţ[i] răzeşii săi şi le-au dzis lor Măriica să întoarcă lui Pavel, de le pare rău; iar ei n- -au vrut să întoarcă, ce s-au tocmit de bunăvoia lor, să ţie cu Măriica într-alte ocine şi au ales de au dat lui Pavel şi den părţile sale şi în cămpu şi în vad de moar[ă] şi în sili[ştea] satului den doi bătrăni ce iaste moşie de pre tată-său şi de pre îmă-sa anume de pre moşu-său Lazor şeapte paş[i] şi de pre Lola alţi şeapte paş[i], fac 14 paş[i] în frunte. Aceasta ocină o au ales şi o au scos toţi răzeşii pre den gios de sat de Cofeşti pre lăngă hotarul Feţigheştilor şi în că[m]p şi-n vatra satului şi vadul morei, cu tot venitul, den Putna pănă în hotarul Milcovenilor; şi însăş[i] Măriica au mărturisit, înnaintea noastră, cum i-au dat Pavel pre această ocină treidzeci de taler[i] bătuţ[i], cu potronici argint, [în]că în dzilele lui Costantin Moghilei vod[ă], fiindu părcălab la Orheiu. Şi aşijdere dăm ştir[e] cum au venit, înnaintea noastră şi acestor oameni buni, Precopie diaconul de Cofeşt[i], cu frate-său Iacob şi cu soru-sa Stana, feciorii Grozavei, nepoţii Stanei Ţintoae, de nime nevoiţi, nici înpresuraţ[i], de au văndut lui Pavăl a lor dereaptă ocină a patra parte de-ntr-ap[ă] în vadul morei, căt li să vine partea unui bătrăn frunte, de pre un pămăntu, dereptu doi galbeni ruşii şi dzeci potronici de argintu, cum înblă banii acu. Şi s-au prinsu diiaconul cu fraţii-săi, denaintea noastră, ca de să vor mai afla alţi răzeş[i] pre acest bătrăn, într-acesta vad ce mai sus am scris, ei să-ş[i] cee de la Precopie şi de la fraţii lui, iar cu Pavel să nu aibă treab[ă]. Şi la aceasta tocmal[ă] au fost Lupul spătariul, [...] Marto [...] Tecuci şi [...], Dumitru [...], Ionaşco [...] Lucoci [...] şoltuz [...] Agiud [...] lui Bălo, [...] Avram Bucium [...] Vasilie Gheoci [...] Feţingheşt[i] [...] Giurgea [...] Turcul [...] Ionaşco Gociul [...] Oprea Stroe [...] Mihăil[ă] [...] Giurgea [...] Stăniga [...] Cofeşt[i] [...] Ihnat Şoghiu [...] Mihăil[ă] Uliul [...] Căpoteşti [...], Ionaşco, [...] Toader Tilibaş [...], Simion [...] Stan Puţot[ă] [...] Costantin Bechia [...] Petre [...] Florea hin[sar]. /[43] Deci noi, dac-am [am] vădzut a lor bună tocmal[ă] şi deplin plată, încă am făcut lui Pavel, cu ceşt [i] oameni buni cu toţ [i] şi cu alţi mulţi, acest zapis, să-i fie de mărturie. Şi pre mai mare credinţă pusu-ne-am şi peceţile. Aceasta scrăiem şi dăm ştir[e], cu această scrisoare a noastră. [...] Focşen[i], [...] 7129 [1621] ap[rilie] 5. Dumitraşco Ştefan. Lupul [...] spătar, [...]. Dumitraşco [...]. DIR, A, V, nr.44, p.42(43 1621 aprilie 13, Iaşi. M. [46] Eu Gavril ce au fost dvornic şi Dodan feciorul seu, mărturisim cu cestu zapis al nostru, cum am văndut satul Zorilenii a lui Dumitraşco, ce săntu pre apa Bărladului, cu mori şi cu vii şi cu tot venitol dereptu şeapte sute şi cindzăci de taleri banii căte noao bani pentr-un potronic, giupănului Scărlet şi giu[pă]nesei dumisale, Mări[ei] şi încăi şi giupănului Tuader, frăţine seu. Şi dentr-acei bani ne-au dat trei sute de talere în potronicul căte noao bani şi [au] rămas acu patru sute şi cindzăci de taleri, ca să ni-i dea la crăciun. /[47] Însă acestu sat l-[am] văndut pentru căci am fost noi c[heza] şi de dănsul şi el au fugit, de au lăsat pre noi[de] am plătit bucatele lui Palauz [tur]cul tot deplin. Iar căndu va veni Dumitraşco, să nu aibă treabă cu ceşti, să ia... satul, ce de-i va părea strănbu, el să-şi întrebe cu noi. Şi[i] mărturie: Apostol... părcălab la Hotin şi giupănul Pană neguţătorul şi Franţa feciorul seu şi giupănul Miha cupeţ. Şi pre mai marea mărturie ne-am pus peceţile, ca să să ştii. [...]. [...]. [...]. [...]. [...]. [...]. [...]. [...]. [...]. Într-aceasta tocmală m-am tămplat şi eu, Toader diiac de Săunciulăveşti de Neamţu şi am iscălit: [...] Vasilie din Badimiani [...] Băneşti, [...] Suceava. Şi rămăşagul banilor noi am luat deplin, cum scrie în cestu zapis, deplin şi s-au istovit, să să ştie. Şi dentr-aceşti bani am luat şease dzăci de talere, iul[ie] 20. În zapisul cel grecescu n-am scris că n-am fost acicea. Eu Dodan am scris. DIR, A, V, nr.52, p.46(47 [c. 1621] aprilie 20. M. [49] [...] Ion Hăugul [...] Vădeani [...] Dumitru [...] Ionaşco Murguleţ din Băşeani [şi] [...] Ionaşco Coişor [...] şi Toader Văsiescul [...] Andreiaş [...] şi Onul [...] şi Ihnat [...] Cămănăreşti [...] Vasile [...] Marco [...] Băşeani mărturisim cu sufletele noastre şi cu acest zapis al nostru cum au cumpărat Samoilă o bucată de ocină şi cu o casă la Gligorie Vasluianul din sat din Băşeani, din giumătate de sat din partea de sus din[n] a cincea parte ce iaste a cincea, a patra parte au cumpărat Samoilă fără partea Mărceştilor dirept 12 taleri de argintu şi i-au văndut Vasluianul denaintea noastră de bună voia sa de nime ne nevoit. Derept acea ca să nu mai aibă a i-o scumpărarea Vasluianul de la Samoilă nici dănăoar[ă] în veaci, nici altul nimenile fără cui va vrea el să o văndză de bună voia sa. De aciasta mărturisim cu sufletele nostre şi mai de credinţă ne-am pus şi peceţile noastre ca să să ştie. Ap[rilie] 20. DIR, A, V, nr.55, p.49 [1621] mai 8, Suceava. M. [51] Adecă eu Petria Roşca şi cu giupăne[a]sa mea, cu Nastasie, fata lui Drăgan postelnicul, mărturisim noi cu cest zapis al nostru, cum noi de bună voe no[a]stră ne-[am] tocmit cu Isac Stîrcea pitarul, pentru o ţigancă anume Nastasiia, nepo[a]ta lui Petriman ţiganul[l]lui, hiiastra Arsului, cari ţigancă este a no[a]stră direptă despre Drăgan postelnicul şi s-au tămplat de o au luat un ţăgan a lui Isac Stărcei, a pitarului, anume Ţogoi, ficiorul lui Ursu ţiganul Foltişor. Pentru aceia ni-am tocmit [tocmit] noi şi ne-o plăteşti şi ne-[a]u dat patrudzeci de lei bani gata şi doi boi. Şă în tocmala nostră s-au tămplat Turcul stolnicul şi Simion Ţăra şi Ionaşco Roşca den Săpoteni[i] şi Petre Albotă şi Lupul Talpă cupari şi Ilie /[52] Gociul vornicul den Suceav[a] şi Gligori Tăutul şi Ghiorghii Borodaci şi Dumitraşco Badul. Şi pre mai mari credinţă am iscălit şi ne- -[a]m pus peceţi[le] ca s[ă] fie direptă ţigancă ca s[ă] să ştie. [...] Suceav[a] [...] 7128 [1620] mai 8. [Simion Ţăra [m.p.] Picet[e] Turcul stolnic. Ionaşco Roşca [...] Petre Albot[ă]. Lupul Talpă cupar Gligorii Tăutul. Borodaci. DIR, A, V, nr.59, p.51(52 1621 mai 14, Iaşi. M. [53] [...] Iane [...]. Dămu-ţ[i] ştire de răndul celor slugi ce-au înblat de-au luat bucatele lui Dumitraşco Şeptelici, c-am înţeles cum sănt la tine în prinsoare. Deci să-i faci să-i întoarcă tot ce-au luat de la casa lui, păn-la un cap de aţ[ă]; nemic, nici de ciobote, să nu oprească, şi de-acii pre dănşii să-i tremiţi la domniia mea. [...]. [...], 7129 [1621] mai 14. [...]. Io Alexandru [...]. Ion [a scris]. DIR, A, V, nr.61, p.53 1621 mai 26. M. [53] Adecă eu Pătraşco mărturisescu cu cest zapis al meu cum am vă[n]dut giumătate de sat de Crist[i]neşt[i], eu Pătraşco, Manei socrul Căzacului, de nime nenevoit nici înpresurat, ce însuş[i] de bună voia sa şi au văndut într-o sută şi treidzăci de galbin[i] ban[i] gata, giumătate de sat cu curtea şi cu moara şi cu hălăşteu, căt au fost partea lui Pătraşco, ca să fi[e] ocină direaptă şi cumpărătură Manei, dinnaintea postelnicului Neagoe şi Boben hotnogul şi pre Iacomi celepul, ce-au fost gorştinar şi Issac păhărnicel din Dumeni şi Necoar[ă] păh[ărnicel] [...] şi Avram din Plopen[i] şi Andreiu din Ţăpăloşeni şi Gorghiţă din Dorohoiu. /[54] Dentre-aceştea oamin[i], dintre toţ[i], i-au făcut această tocmală din luna lui mai în 26 [...] [lui] Io Alexandro [...]. [...] 7129 [1621] mai 26. [...] Vasile Negoe [...]. Ghiorghiţă. DIR, A, V, nr.62, p.53(54 1621 mai 28, Iaşi. M. [54] Adecă noi Gavril şi Vasilca, ficiori[i] Mihalcei din Ştigoreni, scriem şi mărturisim cu cestu zapis al nostru, cum noi, de bună voia noastră, de nimi nevoiţ[i], nici asupriţ[i], am făcut tocmală cu dumnealui, cu giupănul Că[r]stea vornicul de tărg şi i-am văndut dumisaali partia noastră, ci să va alege din giumătate di bătrăn, din sat din Ştigoreni, a treia parte, însă cu partea lui Larion, ce iaste la ţinutul Cărligăturei, din tot locul, direptu 20 de lei. Şi ne-au dat acum şease lei, înaintia; păn[ă] vom aduce şi uricul şi alte direse ce avem, deci să ne fac[ă] dumnialui plata deplin. Şi în tocmala noastră au fost: Radul vornicul de tărg şi Iordachie săbiar şi Hrizea ce au fost staro[s]te şi Pană Caciulă şi Ghiorghie Băcalul şi alţi oameni buni. Şi ne-am pus dzi să-i aducem direse, în trei săptămăni. Şi pentru credinţa, ş-au pus peceţ[i]l[e], [ca s]ă-i fie de credinţă. Şi eu Dumitraşco uricar am scris, [...]. [...] 7129 [1621] mai 28. [...] Dumitraşco. DIR, A, V, nr.63, p.54 1621 mai 30. M. [54] Adecă eu Olena, femeia lui Drăgan Mălai den Blicicenăuţ[i], den ţănutul Hotinului, şi cu feciorii miei Dum[i]traşco şi Ionaşco şi Vasilie şi Anghelina, mi-s fecior[i], iar lui Drăgan săntu hiiastri, înşine pre noi mărturisim cu ceastă scrisoare a nostră cum am luat şeptedzeci de galbin[i] ban[i] de la [e]gumănul de la mănăstire [...] Sava şi cu aceia ban[i] noi am plătit o morte de om, care [a]u făcut feciorul mieu Samson, hiiastrul lui Drăgan Mălai, şi prentr-aceia ban[i] iar noi am pus zălog a patra parte de sat de Zubricen[i] cu vecin[i] şi cu tot vinitul şi giumătate de sat din Bliscenăuţ[i] /[55] cu vecin[i] şi cu tot vinitul şi cu case, iar egumănul, el ca să aibă a le ţine sau a le vinde, sau cumu-i va fi voia, iar eu de acmu-nainte şi cu feciorii miei eu să n-aibu nice o treabă. Şi acele sate sănt în [ţ]ănutul Hotinului. De aiasta mărturisim cu scrisoarea nostră, [...]. [...] Ghianghea logof[ă]t ... 7129 [1621] mai 30. Drăgan Mălai [...]. [...] Tăutul log[o]f[ă]t [...]. ... diac [...]. DIR, A, V, nr.64, p.54(55 1621 iunie 16. M. [57] [...] Ghinnea şoltuzul [...] păr[gar]i [...] Ajudu mărturisim cum a ve[ni]t înaintea noastră Tofan Buhaiu [...] Conţăşt[i] şi cu frate- -său cu Giurgiul şi cu Malotă, de au văndut lui Chiriiac părcălab [...] Putna a lor direaptă ocină şi moşie [...] Conţăşt[i], dintr-a şeaptea parte a triia parte, dereptu treidzăci şi trei de taler[i]. Deaca vădzum a lor bună tocmală, noi am făcut zapis şi [a]m [pu]s peceatea tărgului, ca să-i hie lui ocin[ă] în veci, neclătită. V[e]l[ea]t 7129 [1621] iun[ie] 16. DIR, A, V, nr.69, p.57 1621 iulie 3, În Tabără. M. [59] [...] Ionaşcu [...] armaş, dămu-ţ[i] ştire că s-au jeluit, înnaintea domnii mele, sluga noastră Dumitraşco ce au fost părcălab şi răzeşii săi din Cernaţ, pre sat pre Greci, dzicănd că s[ă] oprescu de pre un sat al lor, să nu-ş[i] facă casa în hotarul său, într-o bucat[ă] de ocin[ă] ce au fost înpresurat, în dzilele lui Costantin vodă, de prăcălăboaia de Hotin. Deci sluga noastră Dumitraşco şi cu răzăşii săi au adus înnaintea domnii mel[e] ispisoc de la Ştefan vodă, cum s-au tocmit ei, de bun[ă] voia lor ca să las[e] pietril[e] pre hotarul cel bătrîn, pre unde au hotărăt Huru dvornicul cel mare ce au fost; iar de vor scoate niscari direse de la Costantin vodă, pre acea bucat[ă] de ocin[ă], ca să nu s[ă] criiadză, nici dănăoar[ă] şi să li s[ă] ia cincidzeci de boi. Dirept acea, deaca vei vedea cartea domnii mele, iar tu să dzici satului Grecilor să las[e] în pace acea ocin[ă] a Cernaţilor. Iar de vor mai scorni pără, bine să ştie că le voiu lua domniia mea 50 de boi, cum scrie în ispisocul lui Ştefan vodă. Aceasta-ţ[i] dăm ştire, într-alt chip să nu hie. [...] Tabăr[ă], [...] 7129 [1621] iul[ie] 3. [...]. Ghianghea [...]. Dumitru [a scris]. DIR, A, V, nr.73, p.59 1621 iulie 4, Iaşi. M. [59] Dămu-vă ştire că au venit /[60] de s-au părăt de faţă înainte domnii mele călugării de la mănăstire lui Aron vod[ă], unde este hramul [...] Niculai, cu călugării de la mănăstire lui Golăi, păntru doî falci de vie den Piscop, dzăcăndu călugării de la [...] Niculai că l-au datu acele vii Radul vod[ă], şă-s cumpărati de la Boul de Suceav[a]. Iar călugării de la Golăi, ei au dzăs înnainte d[o]mni[i] mele că săntu acele vii date dzestre ii, Chiriţoe, de la părcalaboe de Hotin şi aşăşdere 2 falci de vie den Dealul Bălămuţălor, cu cramă şi cu pimnăţă, ce săntu cumpărate de Chiriţa de la Totruş Blaj de Cotnar[i], ei tot dzăcu că-s dzestrea date ii, Chiriţoe. Dereptu aceia, decă veţ[i] vedea cartea d[o]mnii mele, iar voi ca să aveţ[i] a cauta [a] la catastihul [de] tărgului: de vor hi cumpărati de Chiriţa, hi-vor scrise la catastih, iar de vor hi date dzestre ii, Chiriţoe, iar vor hi scrise. Deci cum veţ[i] găsi cu oamin[i] bun[i] şi cum vor hi scrise la catastih, voi să scrieţ[i] o carte la d[o]mniia mea, cu pecete tărgului şi să ne daţ[i] ştire d[o]mn[iei] m[e]le. [...]. [...] 7129 [1621] iul[ie] 4. [...]. Ghianghea [...] logofet [...]. Dănil[ă] [a scris]. DIR, A, V, nr.74, p.59(60 1621 iulie 7. M. [60] Adecă eu Simion Capşea medelnicerel den Todereşti, de ţănutul Cărligăturei, însumi mărturisescu, cu cest zapis al nostru cum eu, de bunăvoia mea, de nime nevoit, nici înpresurat, am văndut nişte case ale mel[e] din sat din Todereşti, cu toate namestiile şi den casă şi de pregiur cas[ei], cu locul casei şi cu pivniţ[ă] şi cu gradeşte şi cu ocoale şi cu şur[i] de bărne şi cu toate heaiurile pre loc. Şi o parte de ocină, ci-am fost cumpărat eu de la o mătuşe a mea, Frăsina, fata lui Vicol, căt să va alege partea acelui loc, din vatra satului şi den ţarină şi den cămpu şi den pădure şi dentr-apă şi den tot locul, văndut-am lui Dumitraşco Fulger diiac, drept cincidzeci şi trei tal[e]r[i] bătuţ[i] de argint. Drept acea, ca să-i hie lui şi giupănesei lui şi feciorilor săi, ocină şi moşie dreaptă, în veci. Şi nime dentru ruda mea, netocma eu sau fămea mea, sau de fraţii miei, sau nepoţii, sau hie cine dentru seminţiia noastră, să n-aibă /[61] în vr-o vreme a scorni pără {în vr-o vre[me]}, pentru aceste case şi acel loc, ce mai sus scrie, căci că au fost cu ştirea tuturor oamenilor noştri, cănd am văndut, şi nime nu s-au aflat să-m[i] dea aceşti bani. Şi cănd am făcut aceasta tocmală şi văndzare, boiari au fost şi mulţi oameni bun[i]: giupănul Lupul al treile log[o]f[ă]t şi jupănul Gheorghiţă Roşca jitnicer şi giupănul Neaniul părcălabul şi Drăguşan ap[rod] de Todereşti şi popa Simion de-acolo şi Iordachie d[ia]c de Arpăşeşti şi Misail med[elnicer] [...] şi Ursan pit[ar]den Todoeşti. Şi dennaintea acestor boiari şi a slugi domneşti datu-mi-au toţi banii gata deplin, cum mai sus scriem, 53 de tal[e]r[i] de argint bătuţi. Şi pre mai mare credinţă şi mărturie, peciatea mi-am pus şi aceşti boiari toţi, peceţile şi iscăliturile ca să să ştie. Văl[ea]t 7129 [1621] iul[ie] 7. [...] Simion Capşea [...]. [...] Lupul log[o]f[ă]t [...]. [...] Neaniul [...] pîrcălab [...]. [...] Iordache diiac. Gheorghie Roşca [...]. [...] Misail med[elnicer] [...]. Eu popa Simion. DIR, A, V, nr.75, p.60(61 [1621 iulie 12], Săcuiani. M. [62] [...] Mafteiu scriu însumi pre mine cest zapis [cum] am luat la nevoia mea 16 taler[i] bani gata, de la Nechifor den Săcuian[i] ş[i] [a]cei bani i-au luat Nechifor cu aslam [d]e la neguţător şi i s-au pus dzi înt[r-o] săptămănî să dea banii. Iar cînd [au] fost la dzi, Nechifor n-au dat banii [p]entru Bogatene..... n..... a..... au d[a]t.....d[e] miiar[e]..... au .....[t]aler şi s-au biciuluit polob[oa]cele derept 45 de taler[i] şi le-a[u b]iciuluit oamena buni orăşeni de [R]oman. Şi le-au dat dennnaintea a o[ame]ni buni: Cozma vist[ier] de Bărjoveni şi Pănteleiu diiac den Popşeşti şi Ciortan den Onceşt[i], Borcea de-acolea. Şi s-au dat în mănule lui Lazor călu[gă]r de Roman şi C[ă]rstei de t[ăr]gul Siretului, acele polobo[ace] [de] miiare. Iar cănd am luat acei bani, au [f]ost acolea Eremiia deiacul de..... şi Ştefan vist[ier] de-acolea şi alt Ştefan hăn[sar] de-acolea. Pentr-acea să aibă a [ţi]nea Nechifor partea de ocină [a lui] Mafteiu [d]en Săcuian[i] păn[ă-i v]a da bani[i]. Iar deaca-i va da bani[i]..... [s]ă ia ocina, iar mai mult..... nte să nu fie. Şi să aibă a ţin[ea] [l]ocul parte ce să va ven[i] şi în sat şi într- -a[pă] şi în fănaţ şi în tot locu[l]. Aceaste măsturi[sim] [...] Săcu[iani]..... [Pe hîrtia cu care s-a lipit:] <<7129 [1621] iul[ie] 12>>, precum şi un izvod de liuzi de la schitul Iucşăşti şi de zapcii ce vor fi rănduiţi[i], de la sfîrşitul sec. XVIII]. DIR, A, V, nr.77, p.62 1621 iulie 26. M. [62] [...] Ion Hăugul pit[ărel] [...] Vădeni şi Mac[c]sin Budzea [...] Băloşeni [...] Andrei comis [...] şi Dumitru pit[ărel] [...] Băşeni [...] Marco visternicel [...], Ionaşco Murgu [...] Toader comişel aşijdere [...] şi Gorghie Drab [...] Băşeni, scriem şi mărturisim cum au vinit, înnaintea noastră, Ionaşco Coişor stolnicel [...] Băşeni, el de bună voia sa, de nime nevoit, nice înpresurat, au vîndut a sa driaptă ocină şi moşie din sat din Băşeni, din giumătate de sat de Băşeni, a opta parte, ce o au văndut lui Costin ap[p]rodului [...] Movileni, dreptău doaodzece de taleri bani de argintă. /[63] Noi dacă am vădzut că s-au tocmit în de sine şi am vădzut deplin plată, noi am făcut de la noi ceastă mărturie lui Costin aprod[u]lui, ca să-i fie de credinţă pănă cănd şă va putea întări, şă-şi facă şi zapis dumnescu. Şi pre mai mare credinţă ne-am pus noi ale noastre peceţi, ca să să ştie. Şi-ntr-aceasta tocmala au fost Sava pop[a] [...] Mălăeşti şi Căzacul diiacul [...] Vădeni şi Sava Hăugul diiacul [...] Vădeni şi Vasilie Hăugul [...]. Aceştia toţi am fost într-aceasta tocmală, [...]. În anul 7129 [1621] [...] iul[ie] 26. Costantin [...]. DIR, A, V, nr.78, p.62(63 1621 septembrie, Cîrjeşti. M. [63] Mărturisim cu ceastă scrisoare a no[a]stră, cum au venitu, înnaintea no[a]stră, Tănasie şi cu femeia sa Titiiana, fata lui Gligorie Mustaţ[ă] şi[i] Nastasiei, nepota eei Anneei, strenepota lui Ion Gănescul, de buna voia sa ş-au văndutu direaptă sa ocină şi moşie din satu din Hoiceşt[i] semenţiei sale, lui Dumitru Buhuş, dintr-a patra parte de satu de Hoiceşt[i], giumătate, dereptu 40 de taler[i]. Deci noi am vădzutu de bunăvoia loru tocmală şi văndzari, făcut- -am această scriso[o]are, ca să hie lui Dumitru Buhuş de mărturie pănă- -ş[i] va face şi direse domneşt[i] pre această adevărată cumpărătură, cu tot venitul, care mai sus iaste scris, din[n] [a] a patra parte de selişte Hoiceştilor, sup[t] Strungă giumătate. Pre mai mare credinţă, iscălit-am şi am pus peceţele cătră această adevărată scriso[o]are a no[a]stră, să s[e] ştie. [...] 7130 [1621] sept[embrie]. [...]. Ionaşco Neanul [...] părcălab [...]. Vasilie Banul [...]. Gligorie Musteaţ[ă] [...]. DIR, A, V, nr.79, p.63 1621 septembrie 14, Iaşi. M. [65] [...], Gheanghia [...] Nicoriţă [...] Dumitru [...] Miron Barnovschie [...] Lupul [...], scriem şi dăm ştiri cu ceastă scrisoare a noastră, cum au venit înnaintea noastră Ionaşco Negruţ, feciorul lui Negruţ bătrănul, de nime nevoit nici asuprit, ce de bunăvoia lui, s-au tocmit cu fratele no[o]stru Enachi postelnicul, de i-au văndut d[u]mn[i] sale a lui direaptă ocină şi moşie din sat din Mărişenii, ce iaste în obărşia Sărăţei, în ţănutul Lăpuşnei, din tot satul giumătate şi din ciia giumătate de sat iarăş[i] giumătate, derept treidzăci de galbeni, bani buni. Iară uric şi direse, ce au avut pre acel sat, dat-au samă că le-au luat tătarii, căndu au venit măriia sa do[o]mnu nostru Ştefan vod[ă] în ţară în domniia dintăi. Derept aceia, noi dacă am vădzut a lor de bunăvoe tocmală şi deplin plată, făcut-am d[u]mn[i]sale fratelui nostru mai sus scris, Enachi postelnicul[l]ui, acest zapis de la noi, ca să-ş[i] facă d[u]mnelui şi direse domneşt[i]. Şi pentru credinţă pusu-ne-am peceţile şi am şi iscălit, ca să să creadză. [...] 7130 [1621] sept[embrie] 14. [...] Ghianghea l[o]g[o]f[ă]t. [...] Lupul log[o]f[ă]t [...]. DIR, A, V, nr.82, p.65 1621 octombrie 7. M. [66] Adecă eu Simion, ficiorul Neagăi din Crucea de sus, com toţ[i] fraţii, de nime nesiliţ[i] şi de nime nenevoiţ[i] ce noi, de bună voe noastră, ne-am văndut partea de ocină den sat de Borzeşt[i], partea dentru tot venitul. Şi o amu văndutu Ursului de sat de Borzeşt[i], dereptu 25 taler[i]. Şi s-au sculatu aşijdere Ursul de au plătit deplină plată, tot acei bani ce-s şi mai sus scriş[i], dinaintea a oamini buni, anume Petrea de Borzeşt[i], Sava de-acolea, Costantin, Toderiţă, Marcul, Julfă, Bosiiuc, Ghiorghie, c[a] să-i hie lui ocină dereaptă, lor şi ficiorilor, nepoţilor. [...] zap[is]. Şi mai pre mar[e] credinţă ne-am pus şi peceţile. V[ă]l[eat] 7130 [1621] oc[tombrie] 7. DIR, A, V, nr.84, p.66 1621 octombrie 10, Iaşi. M. [67] Nastasiia şi Irina, fiatele Petrei spătarul, înşine pre noi mărturisim cu cestu zapis al nostru, cum amu văndut noi a nostră direaptă ocină şi moşie, a şeasia parte de satu din Rusii Goei, giupănesei Păscălinei, dereptu doodzeci de galbeni, bani buni şi ne-au plătit deplin aceşti bani ce mai sus simtu scrişi, ca să-i hie ei direptă ocină şi moşie, cu tot venitul şi din cămpu şi din pădure şi din apă, din tot locul. Şi amu făcut această tocmală denaintea lui Procop neguţător de tîrg de Iaşi şi a lui Arsenii neguţătorul de-acolea şi denaintea lui Ionaşco neguţătorul de Iaşi şi denaintea mulţi oameni buni. Şi amu pus a nostre peceţi pre acestu zapis, ca să să ştie. [...] Iaş[i], [...] 7130 [1621] oc[tombrie] 10. DIR, A, V, nr.86, p.67 1621 octombrie 27. M. [68] Adec[ă] eu Loghin scrii [scrii] şi mărturisăscu însumi pre meni cu acest zapis al meu cum am văndut partea mea de ocin[ă] din sat din Vălturen[i], căt să va agegi de preste tot hotarul, din cîmpu şi din pădur[e] şi din vatra satului şi o vie făcută gata şi cu săp[ă]tur[i] şi cu pomi şi cu fineţi şi cu vad de mo[a]r[ă] şi cu tot venitul cît să va aleg[i]. Şi o [a]m văndut Fătului în doazăci şi 4 de talere Mar... tot... şi o cergă de faţi. Şi o [a]m v[ăndu]t de bun[ă] voia mea, de nim[e] silit, nici nevoit, nici împresurat, cum să fie dumnie[l]ui moşie în veci, nec[l]ătit şi feciorilor dumniîlui şi nepoţilor şi cin[e] să va alegi din dumnielui. Şi nim[e] din ominie miei să n-aibă a întor[ce], că me-am întrebat toţi ominie mei, căndu o [a]m văndut. Şi păntru mai mar[e] credinţe au fost la tocmeala nostră mărturie Chirvasie din sat din Vălturen[i] şi Calapod [...] şi Arion [...] şi Trifan [...] şi Andronic [...] şi Mihăil[ă] [...] şi Tămpa [...]. Şi păntru credinţa ne-am pus degetel[e] în loc peceţi, să s[e] ştie. Văleat 7130 [1621] oc[tombrie] 27 [...]. [Pe verso, după dată:] <>. DIR, A, V, nr.88, p.68 1621 noiembrie 6, Spătăreşti. M. [72] Adec[ă] eu Solomia, preoteasa popei lui Anton den sat de în Spătăreşt[i], fac zapis nepotu-meu, lui Dealeu, cumu i-amu văndut den sat den Spătăreşt[i], den giumătate de sat a opta parte şi me-au fostu moşie dereaptă de pre Măndrea. Şi m-am tocmit de bun[ă] voia mea, de nimea nevoit[ă] sau silit[ă] şi o am dat acea parte de sat, cum scrie mai sus, cu tot venitul şi den cănpu şi den pădure şi dentr-ap[ă], ca să-i hie lui, moşie dereaptă, lui şi ficiorilor lui Dealeu şi ne-am tocmit de i-o am dat acea ocin[ă], derept 30 şi 5 de taler[i]. Şi ne-am tocmit de înaintea a mulţi oamenii buni de pre [împrejur] megiiaş[i] anume au fostu Boldişor hin[să]relul den Tănpeşt[i] şi Moiseiu hănsărelul de Spătăreşt[i] şi Vasilie păhărnicelul den Vărtop şi aş[i]jderea /[73] au fostu şi nepotu-meu Lazea şi au numărat banii el cu sine şi Tohil d[e] Spătăreşt[i]. De aiasta dăm ştire şi mărturisim cu zapisul nostru şi să hiţi săn[ă]toş[i]. [...] Spătăreşt[i], [...] 7130 [1621] [...] noe[m]v[rie] 6 [...]. DIR, A, V, nr.94, p.72(73 1621 decembrie 19, Pojoreni. M. [85] [...], adică au venit înainte nostră Drăguţa, fămeia lui Ursu, feciorul lui Ifrim visternic şi cu feciorii Drăguţăi şi ai lui Urse, nepoţii lui Ifrim visternic anume Toder şi Gligorie şi cu fata Drăguţii şi a lui Ursu, nepoatele lui Ifrim, ce au fosto mai sus scriş[i] anume Măriia şi Irina şi au văndut a sa moşie dereptă, de nime nevoiţi, den cinci părţi, 2 părţi, den vad den Bărlad, lui Vasilie ce-au fosto staroste şi femeii sale Anghelina şi feciurăi ai săi, derept 20 de taleri bătoţi. Şi au văndut dentribe ţermurile a Bărladului. Şi s-au tomplat dentr-ace tocmal[ă], ce au tocmit: Petrul ce au fosto staroste şi Ghine ce au fosto părcălab şi Petre den Banca şi Paşcu chehaia de călăraşi şi Macariia feciorul Petrului ce au fostu staroste şi mulţi oameni buni. Şi aşijdere au venit Măricuţa sura Ursului, fata lui Ifrim visternicului, a văndut împreună cu nepoţii săi, feciurii lui Urse, nepoţii lui Ifrim visternicoloi, a sa moşie, cum mai sus scriş. Prătr-aceia, unchi ei să n-aib[ă] nic[i] o trab[ă]. Pretr-aceia noi văzănto de tocmala lor, ce s-au tocmit de bună voia lor, noi încă am făcut zapis lui Vasilie ce au fostu staroste şi femei sale Angheline[i], ca să-i fie moşie şi ocină. De iasta mărturăsim. Şi peceţile încă n[e]-am pos pre credenţă. [...] 7130 [1621] [...] 1. Ionaş Drac[ea] [...]. Sănpetrul. [Pe verso, contemporan:] Dracii [...] vornic pre nişte părţi [...] Bărlad. DIR, A, V, nr.116, p.85 1622 ianuarie 13. M. [96] Adecă eu Ionaşco Prăjescul însumi mărturisescu, cu estu zapis al mieu, cum ne-am tocmitu, de bună voia nostră, cu frate-miu, cu Lupul şi ne-am împărţit ocine. Deci s-au venitu în partea frăţine-miu Lupului, sat[ul] Hălăştiiani şi Buţcătenii şi Şopărlenii [...] Prisăcani şi Bonteştii şi Rănghileştii şi a patra parte de Oniceni [...], Ţăpăluşeni şi Jujca şi Dubăvăţul, Blăndeştii [...] Boruseni. Aşijdere în partea mia s-au venitu satul Stolnicenii şi Mirceş[t]ii şi Steţcanii [...] Purceşti [...] Brătieşti, Băimăcenii, a patra parte /[97] de Oboroceni şi a şease parte de Romăneşti, [...] Hăsnăşeni şi Cotova şi Vosoca şi Lieştii [...] Ionăşeşti. Iară morile din Siretu şi cu hălăşteul de la Şopărleni şi satul Căzăştii, ca să avem a-i ţinea de ună. Şi-n tocmala nostră au fostu unchii noştri: Voruntar comisul şi Savin sulgerul şi fratele nostru Pătraşco Boşotă. Şi însumi cu măna mea am scris şi prea mai mare credinţă ne-am pus şi pe[ce]ţile cătră aiastă scrisoare. V[ă]l[ea]tu 7130 [1622] ghenarie 13. Ionaşco Prăjescul [...]. Vorontar com[is]. [...] Savin Prăjescul [...]. [...] Pătraşco Başot[ă]. [...] Vasilie Plop. Şi aşijdirile săliştea Cozmeş[t]ilor şi podul din Siret ne sintu depr[e]u[u]nă. Aşijdire ne-am înpărţitu şi ţiganii cei de vatră; venitu-s-au în partea frăţine-mieu Lupului, Bădga şi Lata şi [Guţ]ul şi Gligorie cel Negru. Să să ştie. Ionaşco Prăjescul. DIR, A, V, nr.135, p.96(97 1622 ianuarie 13. M. [97] Adecă eu Lupul Prăjescul mărturisescu cu iastă scrisoare a mea cum ne-am tocmit de bună voia nostră cu frate-mieu Ionaşco şi ne- -am împărţit ocinile de mi-au vinit în partea frăţine-meu, lui Ionaşco, satul Polnicenii şi Mirceştii şi Stupcanii şi giumătate de Purceleşti şi giumătate de Brătieşti şi Băimăcenii şi a patra parte de Oborăceni şi a şasea parte de Romăneşti şi o parte din Hăsnăşeni cei de la Pisoschi şi Cotova şi Văsoca şi parte de Lieşti şi cu parte de Ionăşeni. Aşijdere s-au vinit în partea mea sat[ul] Hălăştiiani şi Buţcătenii şi seliştea Şopărlenii şi giumătate de Prisăcani şi Bonteştii şi Rănghileştii şi a patra parte de Oniceni şi giumătate de Ţăpăluşeni şi Jucica, Dubăvăţul şi Blăndeştii cu o parte de Borisea, iar morile d[in] Siret şi cu hălăşteul de la Şopărleni şi satul Cozeştii, ca să avem a-i ţine depreun[ă]. /[98] Şi-n tocmala noastră au fost unchii noştri: Voruntar comisul şi Savin sulgerul şi fratele noastru Pătraşco Başotă. Şi însumi cu măna mea am scris şi ne-amu pus şi peceţile într-acest zapis. Văleat 7130 [1622] Ghen[arie] 13. Lupul Prăjescul. Aşijdire şi seliştea Cozmeştii şi podul din Siret[e]nii Denii, depreună. Aşijdire ne-am înpă[r]ţit şi ţiganii cei de vatră şi s-au vinit în partea frăţine-mieu, lui Ionaşco, Andranic şi Calfa şi Ţimurea şi Gligorie cel Albu; în partea mea s-au vinit Bădga şi Lata şi Guţul şi Gligorie cil Negru. Să s[ă] ştie. [...] Savin Prăjescul [...]. [...] Pătraşco Başotă. Lupul Prăjescul. Eu Vasili Plop. DIR, A, V, nr.136, p.97(98 1622 februarie 15, Pleşeşti. M. [102] Adec[ă] eu Leahul, feciorul Sălăgeanuliui, nepotul lui Fădoran, însumi pre mene mărturisăscu, cu cestu zapis al miu, cum am văndut, de bun[ă] voia mea, de neme nevoit, nici asuprit, a mea dereaptă ocin[ă] şi moşie de sat de Mereşt[i], loc de trei case, cu jirebie în ţarin[ă] şi cu vătaştine şi cu cămpu şi cu lazur[i] şi cu pomete şi cu poen[i] în pădur[e], c[u] cas[ă] gata şi c[u] tot venitul ce să va aliage. Aciiastea am văndut fratelui nostru, lui[i] Vasilie Dingăi diiac, dereptu doa sute de taler[i] [...]. /[103] Şi în tocmala nostră a fostu Dum[i]traşco C[ă]rstiian, [...], Iuraşco de Pleşeştii [...] Ionaşco [...] Guţiul [...] Ghiorghiţ[ă] Mălăiu [...] Arame de Hreasca [...] Condrea [...] Ghiorghie de Sălişte [...] Vas[i]lie Murguleţ [...] Gligorie de Mereşti [...] Vas[i]lie, [...] Băneşti. Deci, ca să hie de la noi fratelui nostru, lui Vasilie Dingăi diiac, dereaptă ocin[ă] şi cumpărătu[ră], cu tot venitul, neclătit nice dănăoar[ă], în viacii. [...] la Pleşeşti, feb[ruarie] 15 zile, 7130 [1622]. Leahul [...]. Eu Dumitraşco [...]. Ghiorghie Mălaiu [...]. Vasilie [...]. Eu Vasilie Dinga [...]. Niaco Arame. DIR, A, V, nr.143, p.102(103 [1622] februarie 18. M. [103] Nicoară [...]. Scriu la tine, Lupule de Urghiceni şi Ivan de Mădărjeci şi dăm voao ştire. De veţ[i] vedea cartea nostră, iară voi să aveţ[i] a veni toţ[i] aicea cu satul, cu Spinosa, pentru c[ea m]oarte de om ce s-au făcut, în dzuoa de Sim-Toader să fiţ[i] aicea, toţ[i]. Iară de nu veţ[i] veni, bine să ştiţ[i] că voi trimite, de voi prăda. De acea scriu şi- -ntr-alt chip să nu faceţ[i]. F[e]v[ruar] 18. Nicoară [...] vornec. [Pe verso:] Prentru o moarte de om ce s-au făcut la hotarul Plopilor. DIR, A, V, nr.144, p.103 1622 martie 13. M. [107] Adecă au venit înnaintea d[o]mnii mele sluga noastră Ştefan Moimăscul ginereli lui Pătraşco banul de Cărligăturî şi s-au părăt de faţî cu Stanca sora lui Pătraşco banul şi cu nepotul ei, cu Hrăbor, pentru caseli lui Pănteleiu banul cel bătrăn, tatăl lor, casăle din Cucuteni, cerşindu lege ca să scoaţî din case pre sluga noastrî pre Ştefan; iar d[o]mnia mea am aflat lege ca să ţie Ştefan casăle şi besereca, pentru căci iaste giupăineasa lui fată fratelui celui mai mic lui Pătraşco banul. Dereptu acea au rămas sluga noastră Ştefan Moimăscul pre Stanca şi pre nepotul ei, pre Hrăbor, ca să ţie Ştefan casăle şi besereca, iar lor ca să aibă a le întorce ce au biciluit megeiaşii, preţul caselor ce să va alege partea lor, cu direptul, cum are şi mărturie de la megeiaşi. /[108] Aşijderi jeluiaşte sluga noastră Ştefan Moimăscul pre nişte cuconi mici a [so]cru-său, carii sintu făcuţi cu a patra femee fără de cununie, cum dodeescu ei să ia casăle, să le ţie. Derept aceasta d[o]mnii mea am socotit hiindu făcuţi cu a patra femea şi fără cununie, dereptu aceasta şi dispre aceastea am aflat lege şi am dat casele şi beserica pre măna slugei noastre lui Ştefan, iar ce va fi partea lor din case ca să aibă a le întorce lor, ca şi altor fraţi, ce să va veni partea lor cu direptul iar dintru ocinele tatălui lor, lui Pătraşco banul, ca să aibă a ţine şi ei ce va fi partea lor; derepta aceasta ca să aibă a ţine sluga noastră Ştefan şi cu giupăineasa sa, cu Irina, casăle şi beserica, a le înnoi şi a le întări. Derepta ace de acmu înnainte nime să nu mai aibă a-l clăti, nice a-l pără, nice dănăoar[ă] în veci, în[naintea] cărţei d[o]mnii mele. [...]. [...] 7130 [1622], m[a]rt[ie] 13 [...]. [...]. Ghianghea [...] logof[ă]t [...]. Neaniul [a scris]. DIR, A, V, nr.150, p.107(108 1622 martie 26. M. [112] Adecă eu Antemiia fămeia Turcei mărturisescu cu cest zapis al meu cum am văndut, de bună voia mea, o parte de ocină din sat din Tomeşt[i], din [n] a treia parte de sat a patra parte ci au fost mie şi bărbatului meu cumpărătură de la Anghelina fata Tomascăi, nepoata lui Turluiu. Deci am văndut aciastă ocină giupănului Petrei de Tomeşt[i] derept cinci taleri de argint, dinnaintea Neaniului ci-au fost părcălab şi dinnaintea lui Gavril stol[nic] [...] Piscani şi Marco [...] Todereşt[i] şi popa Simion [...] Todereşt[i]. Şi eu Drăguşan diac, m-au rugat de-am scris. Să să ştie. Şi Gheorghe diiac [...] Todereşti. [...] 7130 [1622] m[a]rti[e] 26. [...] Ghiorghiţî diiac. Drăguşan diiac. Nianiul fost părcălab, [...]. DIR, A, V, nr.154, p.112 1622 martie 30, Iaşi. M. [114] [...] Fălciu. Dămu-v[ă] ştiri că ni s-au jeluit rugătorii noştri călugării de la mănăsteri de la [...] Sava /[115] din Iaş[i], pre Bălan din Vitolteşti şi pre alţi săteni de acolo, dzicăndu înaintea domniei mele că vin ei de întră în hotarul sventei mănăsteri, la Guşeţăi, cu puterea lor şi le iau a dzecia din păine. Dereptu acea deaca veţi vedea cartea domnie[i] miali, iar voi să străngeţi oameni buni şi bătrăni dinpregiur megiiaş[i] şi să întrebaţi şi să socotiţi cum veţi afla mai cu direptul. De să va afla că au ocină Vitolteştii în Guşeţăi, ei să-ş[i] ţie partea lor şi să ia a dzecia, pre unde iaste hotarul lor. Iar de nu vor fi avăndu ocină, ei, nemică în Guşeţăi, ce intră ei, cu puteria lor, iar voi să le loaţi 12 boi gloabă [p]orţei şi la domniia mea să-i [t]rimiteţ[i]. [...]. [...], 7130 [1622] [...] 30. [...]. Ghianghea [...]. Dumitru [a scris]. DIR, A, V, nr.158, p.114(115 1622 aprilie 6, Iaşi. M. [118] Adică eu Ştefan, feciorul lui Ion Tălmaci şi cu femeia mea Mărica, înşine mărturisim cu cestu zapis al nostru, cum amu văndut o vie în Copou egumenului /[119] de la [...] Sava şi o amu văndut dereptu şeasădzeci de taleri bătuţi şi o amu văndut de bună voia noastră. Şi-n tocmala vii au fost Dumitru Belici şi Ilea şi Petreche Golea şi Gligorcea Lapte-Acru şi Dan cojocar şi Dima cojocar şi alţi oameni buni. Deci de acmu înainte să nu mai aibă nime nice o treabă din oamenii mii, cu acea vie, pentru căce că eu o am văndut-o de bună voia mea. Şi mai mare mărturie, me-am pus şi pecetea. [...] 7130 [1622] ap[rilie] 6 [...]. DIR, A, V, nr.162, p.118(119 1622 aprilie 8, Iaşi. M. [119] Scriem domniia mea slugilor noastre tuturor dăbilarilor oari căţi veţi înbla cu slujbeli domnii meli la ţănutul Romanului, deacă veţi vedea cartea domnii mele, iar voi să aveţi a lăsa foarte în pace ciaste sate a sventei mănăstiri a Gălatei, anume Sadna şi Tămăşenii, întru nemic să nu-i învăluiţi, nici dobitocul lor ca să nu le luaţi pentru alţi oameni sau pentru alte sate, numai să-şi plătească ei ce le va hi dabila căt vor hi scrişi; mai mult să nu-i învăluiţi. Aşijderi şi voi părcălabi de ţănut şi globnici şi podvodari şi deşugubinari, încă să aveţi a-i lăsa foarte în pace, întru nemic să nu-i învăluiţi, nici să-i globiţi /[120] şi nici boii lor ca să nu-i luaţi la podvoade şi nici la un lucru să nu-i mănaţi sau să-i podvodăriţi, ce să hie foarte în paci, numai să aibă ei a lucra [c]e vor hi lucrurile şi tre[bil]i [s]ventei mănăstiri, că v-am şi mai scris doao răndire de cărţi şi voi de cărţile domnii mele n-aţi ascultat. Bine să ştiţi că de va mai veni jalub[ă] la domnia mea, vom tremite nişte armaşi, de [vă] vor spîndzu[ra] acoli în ţănut. Aceasta vă scriem. Într-alt chip să nu faceţi. [...] 7130 [1622] ap[rilie] 8. [...]. Vlasie [a scris]. DIR, A, V, nr.164, p.119(120 1622 aprilie 20, Costeni. M. [127] Adecă eu Dochiia fata Măriicăi şi cu feciorii miei: Pătraşco şi Scăntee şi Simeon şi Măriica şi Tudora, mărturisim înşine, cu cest zapis al nostru, cum înşine, de bună voia noastră, de nimene nevoiţi şi de nimene înpresuraţi, am văndut a noastră direaptă ocină şi moşie ce-am avut în sat în Aldeşti, din ţinutul Neamţului, din giumătate de sat a treia parte, ce iaste parte noastră, a Dochiţei cu feciorii săi. Deci am văndut dumisal[e] lui Ghiorgie ce-au fost spătar şi sororei mel[e], giupănesei dumisal[e] Nastasiei, dereptu 50 de tal[eri] bătuţi. Deci Ghiorghie spătariul şi cu giupăneasa dumisale Nastasiia, ne-au dat noaî plata deplin, întru mănule noastre. Deci de-acmu înainte ca să-i fie dumisal[e] ocină şi moşie şi feciorilor dumisal[e], în veci. Şi în tocmala nostră am fost noi: Savin ce-au fost sulger şi Dumitraşco Buhuş şi Gligorie Buhuş şi Gligorie Hermezeu şi Ştefan Ciocărlie şi C[o]zma vist[ernicel] din Bărjoveni şi Vasile Bantăş vist[ernicel] [...] Costeni şi alţi oameni buni mulţi dinpregiur megiiaş[i]. Deci noi, deac-am vădzut a lor tocmală de bună voe, şi noi încă ne-am pus peceţile la cest zapis, ca să aibă a-ş[i] face e[i] ispisoc domnesc. /[128] Şi eu Moiseiu Grebencea am scris zapisul, ca să să ştie. [...] Costeni, ap[rilie] 20, [...] 7130 [1622]. Prăjescul [...]. Dumitru Buhuş. Gligorie Buhuş [...]. [...] Gligorie Urmezeu [...]. DIR, A, V, nr.174, p.127(128 1622 mai 1, Iaşi. M. [128] [...] de la sfînta mănăstire Bistriţa şi pe cine va trimite, ca să hie tare şi puternic, cu cartea domniei meli, a lua dijma din păine şi din vin, de la sat de la Mogeşti, oameni de la cine va hi arat pe locul sventei mănăstiri şe de la cine va avea vii pe locul mănăstirei. Derept aceia, nime să nu cuteze a ţine sau a opri înaintea cărţii domniei meale. /[129] [...]. [...] 7130 [1622] [...] 1. Însuşi domnul a poruncit. DIR, A, V, nr.176, p.128(129 1622 mai 1, Iaşi. M. [129] Dămu-ţi ştir[e] că domnii mel[e] s-au jeluit rugători[i] noştri călugării de la svănta mănăstire de la Bistriţi, dzăcăndu că ş-au făcut case nişte oameni pre locul sventei mănăstiri, la Hangu şi au arat făr[ă] ştirea lor. Derept acea, diaca veri vedea cartea domnii meli, iar tu ca să aibi a merge şi să le răsipeşti casele lor; şi din păine încă ca să aibă a le lua a dzecia, cum iaste obiceariul. Aceasta-ţi scriem, [...]. [...] 7130 [1622] mai 1. [...]. DIR, A, V, nr.177, p.129 1622 mai 1, Bîrlad. M. [129] Eu Gavril, [...] Bădin, scriu şi mărturisăscu cu cestu zapis al meu, cum am văndutu, de bună voe mea, un sălaş, pe Urulu ţiganul cu ţiganca lui şi cu feciorii lui, cu toţi căţi va hi avăndu, vornicului Dumitraşco Gheucăi, direptu treizăci de galbini. Şi dires[e] ce am avut domneşti, încă le-am dat pe măna lui. Şi în tocmala noastră au fostu vornicul Vartic şi Costantin Bujoranul. [...] Bărlad, l[ea]t 7130 [1622] mai 1. Gavril Boţan. Ursu Vartic [...]. Costantin [...]. DIR, A, V, nr.178, p.129 1622 mai 31, Iaşi. M. [136] Adecă au venit, înnaintea dumnei mele, sluga noastră Dumitraşco Şeptelici şi au arătatu carte şi zapis pentru dzece iape cu mănzi, ce-au dat frăţine-său, lui Vasile Şeptelici, ce-au fost hatman. Şi aşijdere scrie într-acel zapis cum au dat dzece iape cu măndzi ce-au fost a cucoanelor a Gligorcei, căndu au fost în prinsoare, în dzili[le] lui Alixandru voevod, deci pintru cele dzece iape, ce-au dat Dumitraşco Şeptelici, ş-au pus zălog a patra parte de sat de Zahareşt[i] iar pentru cele dzece iape cu măndzi acelor cucoane ş-au pus zălog a patra parte de sat de Vascăuţ[i] însă cutul den gios, ce-i cumpărătură de la Greaca şi de la Anton. Deci ca să aibă ei a ţine aceli părţi de sati pănă căndu li să va face plata căt mai sus scriem, ca să nu aibă nime a să amesteca acole înnaintea cărţie dumnii mele. [...] 7130 [1622] mai 31. [...]. Ghianghea [...] logof[ă]t [...]. Lupul [a scris]. DIR, A, V, nr.188, p.136 1622 iunie 10. M. [142] Adecă eu Simion Stroici, ci-as fost vistiarnic, scriu şi mărturisescu cu cestu zapis al miu, de nime nevoitu, nice înpresuratu, ce de a mea voe bună amu datu ai mii drepţi ţigani de cumpărătură, anume Ştefan ţigan cu femeia-şi şi cu feciorii şi Ionaşco ţigan, aşijder[ea] cu femee şi cu feciorii şi Vas[i]lie ţigan, iarăş[i] cu femeă şi cu feciorii şi Petrica şi Ion şi Toma ţigani, toţi aceştia feciori Miţului ţiganul, şi aşider[ea] Ionaşco ţigan cu femeia şi cu feciori şi Vas[i]lie ţigan, aşijder[ea] cu femee şi cu feciorii. Deci i-am datu toţi aceşt[i] ce-s mai sus scriş[i] ţigan[i], căndu le- -am datu şi satul Miclăuşenii, feciorilor mii, Lupului Prăjescului şi jupăinesei sal[e] Saftei şi cine va alege d[u]mn[e]dzău dentru ei, ca să le fie [l]o[r] de la noi, ţigani drepţi şi moşie. /[143] Şi dreptu aceasta, nime den suroril[e] mel[e] sau dentru nepoţii noştri, ca să n-aibă treab[ă] cu aceşt[i] ţigan[i], fîr de feciorii mii: Lupul Prăjescul şi giupăinesa sa Safta, cum şi mai sus scriem. De aceasta scriu şi mărturisescu şi pre mai mare credinţî pusu- -mi-amu pecetia mea, ca să se ştie. Altu nime să nu s-amestice. [...] 7130 [1622] [...] iun[ie] 10. DIR, A, V, nr.197, p.142(143 1622 iunie 13. M. [143] Matheiu şi Pănteleiu şi fraţii lor, feciorii lui Miron de Gîrdeşt[i], înşine de noi mărturisim, întru acestu zapis, cum noi amu văndut a noastrî direaptă ocinî, a treia parte de sat de Alboteşti, de nimene nevoiţi, nice înpresuraţi. Deci o amu văndutu direptu şeasedzeci de taleri, bani buni, din casa popeei lui Grozav şi a mulţi oameni buni, cu tot venitul. Şi au dat acei bani toţi Ţinţar di Peletuci, bani, el cu Agahiia şesedzeci de taleri, dinaintea Zăpalciei şi a lui Silion şi Ionaşco Părvul şi [I]onaşco Bohmată şi Grigorie Caş şi Nuvac şi Sărghie de Căţeleşt[i], Erimiia de acolea şi Ion Leavul şi Glig[or] şi Toader Zăpalcea. Şi noi i-amu [făc]ut acest zapis ca să hie [lui mărturie şi tărie şi de la noi ocinî în veci de veci. [...] 7130 [1622] iunie 13 [...]. [...] Pavăl [...] Durnişt[i]. DIR, A, V, nr.198, p.143 1622 iunie 14. M. [143] Adecă eu Pătraşco den Cordăreani, scriu şi mărturisescu cu aciastă scisoare a mea, de nime nevoit nice asuprit ce de bună voia mea am văndut o parte de ocină den saat den Cruhliţi ce iaste în ţinutul Hotinului, care parte mi-au fost şi mie cumpărătură de la Dadul, den giumătate de saat a opta parte o am văndut lui Păntelei preutul şi lui Tiron den Cruhliţi, derept doozeci de lei bătuţi, derept căţi bani mi i-au... cumpărătură. /[144] Şi mi-au dat toţi acei bani deplin dennaintea... şi Ivan Deşu... şi Ion Fechet şi Vasilie... şi alţi oameni buni s-au prilejit la ciastă tocmală. Şi i-am dat şi zapisul cu... [leat] 7130 [1622] iun[ie] 14. [...] Pătraşco Ţiţul ... DIR, A, V, nr.199, p.143(144 1622 iulie 10, Ştiborani. M. [149] Eu Petrea, feciorul lui Ionaşco de Ciorteşti, nepotul lui Coste Părşu, mărturisăscu cu cestu zapis cum am văndut a mea parte de ocină din Prodăneşt[i] ci să cheamă acmu Lieştii din[n] a patra parte a cincea parte. Aceasta am vîndut popei lui Toader din Ştiborani direptu şeapte taler[i] bătuţi. Şi în tocmala noastră fost-au Luca din Lieşti şi Zangul de-acolea şi Lie cel mare de-acolea şi Rusul [sul] din Ştiboran[i] şi Fătul hăn[sarul] de-acolea şi Andreiu Gavrincea de-acolea şi Simion fratele lui Andreiu şi denaintea a mulţi oameni buni şi megiiaşi. Aceasta ocină şi parte ci mai sus scrie, eu am văndut /[150] de bună voia mea de nimene nevoit şi neînpresurat, ca să-i fie lui direaptă ocină şi moşie aciasta ci mai sus scrie din[n] a patra parte a cincea parte şi să aibă a-ş[i] face întăritură domnească de pre acesta la mieu zapis, să se ştie. [...] Ştiborani leat 7130 [1622] iulie 10. Eu Tecman diiacul Covurluianul am scris. DIR, A, V, nr.209, p.149(150 1622 iulie 10. M. [150] Adic[ă] eu Coste uşerelul, dat-am această adev[ă]rat[ă] scrisoar[e] a me la măna nepot[u] miu, lui Ştefan, [...] Anuşcăi, nepot Vasilcii. De bun[ă] voe me am dat ş-am dăruit a me part[e] de ocin[ă] din sat din Vărtopul, ci-m[i] esti cumpăr[ă]tor[e] 120 zloţ[i], parti lui Neco[a]r[ă] car[e] esti şi ispisoc domnescu de la Pătr( vod[ă]. Ş[i] eu am dăruit să m[ă] grijeasc[ă] dup[ă] morte me să-i fii lui poman[ă] în veci, lui şi tot niam[ul] lui. Şi la astă tocmal[ă] s-au [tăm]plat mulţi omin[i]. L[ea]t 7130 [1622] iul[ie] 10. Marco. Boscă. Ierei Strătul. Ghirghiţ[ă] Nagăţ. Neculai Bărariul şi alţi[i]. DIR, A, V, nr.210, p.150 1622 august 19, Iaşi. M. [158] Dacă veţi vedea cartea domniei mele, iar voi să aveţi a lăsa în paci, de lucru şi de iliş, sateli sventei mănăstiri a lui Aron vodă din ţarina Iaşilor, anume satul Nicoreşti şi Giurovul şi Avereşti, să hie de treaba sventei mănăstiri, întru nemic învăluiţi; şi nice pecetluit să nu le cereţi, ce să-i scrieţi deusebi. Iar căndu veţi veni a da samî, voao va hi de vă sea ţine în samî. [...]. [...] 7130 [1622] av[gust] 19. [...]. Vlasie [a scris]. DIR, A, V, nr.220, p.158 1622 august 20. M. [158] Eu Nastasiia, fata lui Arman, nepoată Petrei, strănepoată lui Costin, mărturisescu, cu cest zapis al meu, cum de nime nevoită, nice [nice] înpresurată, am văndut, de a mea bună voe partea mea de ocină din sat din Todereştii, ce-am avut de moşie, cîtu mi să va alege partea mea. Şi am văndutu-o giupănului Dumitraşco diiac, derept opt taleri bătuţ[i] bani buni, să-i fie lui ocină şi feciorilor dumii sale. /[159] Şi la această tocmală fost-au popa Simion [...] Todereşti şi Simion Capşea şi Neaniul diiac şi alţi oameni buni. Şi mai mare credinţă am pus ale noastre peceţi. Şi eu Drăguşan diiac am scris, să să ştie. [...] 7130 [1622] av[gust] 20. [...] Drăguşan diiac [...]. Eu popa Simion. [Pe verso însemnare veche:] Zapis de la fata lui Arman, pre partea de Todereşti, 7130 [1622] august 20. DIR, A, V, nr.221, p.158(159 1622 august 30, Iaşi. M. [159] Dat-am cartea domnii meli rug[ă]torilor noştri, călugărilor de la svănta mănăstiri de la Aron vodă şi pre cine vor tremite, ca să hie tari şi puternic, cu cartea domnii mel[e], a bate şi a scorni satele sventei mănăstir[i] de ţănutul Neamţului, să margă să lucredze la svănta mănăstire şi li să va ţinea în samă de la domniia mea, de lucru şi de iliş. Derept acea, nime să nu cutedze a ţine sau a opri înnaintea cărţii noastre. [...]. [...] 7130 [1622] av[gust] 30. [...]. Vlasie [a scris]. DIR, A, V, nr.222, p.159 [1622 septembrie 1--1623 august 31] 7131, Hîrlău. M. [161] Cneaghinea Nastasiia Dămieneasă visterniceasa scriu şi mărturisesc, cu ciastă scrisoare a mea, cum eu însămi, de bună voia mea, am dat nepoată-mea Dochiei şi ginere-mieu, lui Marco şi feciorilor lor, a patra parte de sat den Corni, în ţănutul Neamţului, ce au fost a lor moşie mai dennainte vreme şi au fost cumpărată de noi. Deci, li-o am dat pentru slujbă ce ne-au slujitu pănă i-am căsătorit; mai vărtos pentru sufletel[e] noastre şi a părinţilor noştri, ca să le hie lor, de la noi danie şi moşie, neruşeită de nime. Şi le-am dat şi un ispisoc domnescu, ci-au fost a moşu-său, a Stăngaciului, ca să aibă a-ş[i] faci şi drese domneşti. Şi le-am dat dennaintea preutului popei Onciul den Bilăeşti şi Gligorie Guruvei dem Bărgăoani şi Epifanie diiac dem Bahnă şi a mulţi oameni buni. Şi mai pre mare credinţă, pecetea mea am pus, pre acesta al mieu zapis, să se ştie. Scris din Hărlău, l[ea]t 7131 [1622--1623]. Mihalaşco Pasco solger. [...] Epifanie Băhnaşol. DIR, A, V, nr.226, p.161 1622 septembrie 11, Iaşi. M. [169] Adecă au avut dzi, înaintia domnii mial[e], Nechita păh[arnic] din Hilipeşti cu Bejan ce au fost păh[arnic] priîntr-o pără ce s- -au fost ei părăndu pri în sat pre în Bahnî şi pri întru un vecin anume Hilip Mihaiu. Deci Nechita au venit la dzi, iar Bejan n-au venit, ce-au rămas. Direptu acea să fie tar[e] şi putiarnic, cu cartea domnii mial[e], a- -ş[i] ţine ocina şi moşia sa din sat din Bahnă şi vecini săi cum le-au împărţit moşii lor, să n-aibă Bejan nici o treabă cu ocina Nechitei şi cu vecinii lui, ce să aibă a ţine cum le-au stălpit moşii lor. Direptu aceaî să nu mai aibă a mai pără Bejan pre Nechita de aciasta păr[ă] nici odănăoar[ă], înaintea cărţii domniei mele. [...] 7131 [1622] [...] 11. [...]. Ghianghea [...] logof[ăt] [...]. Săcuian [a scris]. DIR, A, V, nr.232, p.169 1622 noiembrie 4. M. [173] Adecă eu Nicoar[ră] cu feciorii miei, cu Vasilie[şi cu] Gavril, scriu acest zapis însumi pre mene cum am văndut o bucată de ocină, lui Iane, în sat în Mereşt[i] pe Jişiia, dentr-a şeasea parte giumătate, în cutul den gios, în 40 de taler[i] ban [i] gata, de nime silit şi de nime nevoit, ce de bună voia nostră, ca lui să-i hie ocină în veci. Şi la tocmala aceasta au fost Andronic den Mereşt[i] şi Ionaşco părgarul cel mare d[in] tărg de Botăşeni şi Şulima şi Iane Grecul. Şi au scris popa Costin d[in] tărg de Botăşen[i]. De aiasta scriem şi mărturisim, cu acestu zapis al nostru. Noe[m]v[rie] 4 [...], anul 7131 [1622]. DIR, A, V, nr.238, p.173 1622 noiembrie 27, Iaşi. M. [174] Adecă eu Căzacul, feciorulu Anghelinei, nepotul Anuşcăi, mărturisescu cu ceastă scrisoare a mea, cum amu văndutu eu, de bună voia mea, de nimene nevoitu, ce de bună voia mea, amu văndutu direaptă ocină a mea şi moşie, din satu din Iureşti, din giumătati de satu a patra parte de satu, cu hălăştieu şi cu venitulu ce va hi, frăţine-mieu, lui Vasile Macri, dereptu 70 taleri bătuţi. Şi într-această tocmală noastră au fost Mirăuţi Hraniţ[ă] şi Golăe şi Vasilie Plop şi Penteleiu, nepotulu dumi-sale vor[ni]cului Necoriţ[ă] şi Bosiiuc şi Ionaşco, aşijderele nepotulu dumi-sale vor[ni]cului Necoriţ[ă] şi Gheorghi Veveriţ[ă] şi Dumitraşco, aşijdere nepotul dumi-sale vor[ni]cului Necoriţ[ă] şi Luca de Stălpeni. Şi eu Necula, feciorulu lui Iuosip vatavulu de la Necoriţ[ă]vor[ni]culu, amu scris acest zapis [...] şi ca să aibă credinţă pre acest zapis al nostru, ca să-şi fac[ă] şi zapis domnesc. Şi pre mai mare mărturie, ne-am pus şi peceţile noastre, în cest zapis, [...]. [...] 7131 [1622] [...] noe[m]v[rie] 27. Hraniţ [...]. Golăe..... [...] Pănteleiu [...]. [...] Bosiioc [...]. Ionaşco. [...] Nicula [...]. [...] Dumitraşco [...]. DIR, A, V, nr.239, p.174 1623 ianuarie 9, Iaşi. M. [178] [...]: dămu-ţi ştire că ni s-au jeluit sluga noastră Dumitraşco /[179] şi Iuraşco pre giupăinesa loi Beldiman, dzicăndu că le ţine o ocină a lor ce le iaste dreaptă moşie din sat di în Plopeşti. Drept[a] aceia [dea] deaca vei vedea carte domniei mele, iar tu să le faci lege drept[ă], ca să le dea ocina înnapoi şi să-ş[i] ia banii înnapoi. Iar de nu vrea să-ş[i] ia banii, să le dai dzi, să stea de faţ[ă] naintea porţii domniei mele. [...]. [...] 7131 [1623] ghen[arie] 9. [...]. [...]. [...]. DIR, A, V, nr.245, p.178(179 1623 ianuarie 18, Iaşi. M. [180] [...] Gheorghie diiac [...] Dolheşti, spre acia să hie tare şi putiarnic, cu cartia domn[i]ei mele, a opri şi a ţinea a şeasia parte de sat de Lăţcani de ţinutul Suceavei ce-i iaste direaptă ocină şi moşie. Şi dentr- -acea a şeasia parte, loc de o cas[ă], ce-au fost zălojit un unchiu a lui Gheorghie la Drăgan de Stroeşti, ce-au fost vitreg lui Ifrim Corpaci, aflatu-s-au văndut de Pietră, sora lui Drăgan, lui Vas[i]lie Stroici, care parte o au răscumpărat Gheorghie de la Ionaşco Stroici, pre ai săi bani. Iară feciorii lui Ifrim, fiiastrul lui Drăgan, să n-aibă treabă cu acel loc de cas[ă]. Iar de le va părea strănbu, să-şi întrebe cu moaşea lor, Pietră, sora lui Drăgan. Mai multă jalobă să nu vie înnaintea domn[i]ei mele. [...] 7131 [1623] ghen[arie] 18. [...]. [...]. DIR, A, V, nr.248, p.180 1623 ianuarie 20, Iaşi. M. [181] Adecă eu Loghina, fata lui Lupan, strinipoata lui Ivaşco, mărturisescu cu cestu zapis al miu, cum eu, de bunî voî mea, am văndutu a mea driaptă ocinî şi moşie, ce-am avutu în satu Scobinţeni, în ţinutul Cărligăturie, partea mia ce să va alege, o am văndut frăţine-miu, lui Vas[i]lie visternicel, drept patru taler[i] de argintu. Şi mi-au dat banii deplini întru mănule mele, dennaintia a oameni buni, anume lui Gavril Albici hotnog şi dennaintia Lupului visternicel den Hoiseşti şi altor oameni buni şi bătrăni. Dreptu acea ca să aibă a-şi face şi derese domeşti pre acest zapis al miu, ca să-i fie lui ocină şi moşie, cu tot venitul. Şi pre mai mare mărturie pusu-ne-am peceţil[e] nostre. Şi eu Neaniul ce-am fost părcălabu am scris, ca să se ştie. [...], v[ă]l[eat] 7131 [1623] ghenar 20. [...] Ghianghea logof[ă]t. DIR, A, V, nr.249, p.181 1623 ianuarie 27. M. [181] Adecă eu popa Simion [...] Todereşt[i] şi Cărstea Arman [...] Miron [...] Floriţa [...] Eremiia Arpaş mărturisim cu sufletele noastre de răndul lui Misailă cu fraţii ş[i] cum au cumpărat partea lui Vasilie şi a Palaghiei şi a Paului şi a lui Costin, toţi feciorii Honicei şi partea Anghelinei, fata Măricăi, nepoată Honcei. Deci au cumpărat partea lor de ocină, toată căt au avut în Arpăşeşti[i], în partea din sus, dirept cincisprădzeace galbeni, bani buni. Şi s-au dat acei bani tot deplin dinnaintea noastrî, însă s-au dat acei bani în dzilele Eremiei vodî şi s-au fost făcut şi zapis şi s-au pierdut. Deci acmu s-au strînsu aceşt[i] oameni de iznoav[ă] de au mărturisit cu sufletele lor, carii s-au tănplat atunce şi m-au rugat pre mene, Drăguşan diiac, de am scris. /[182] Însă acei bani i-au dat Misail înpreună cu fraţii lui, anume Ionaşco şi Zahariia. Şi am pus a noastre peceţ[i]. [...] 7131 [1623] ghenarie 27. Eu popa Simion [...]. DIR, A, V, nr.251, p.181(182 1623 ianuarie 28, Iaşi. M. [182] ..... şi Simion f..... rtei, strănepo[t]..... şi..... [în] şine pre noi mărturisim [cu cest zapis al nos]tru, cum noi de bună vo[ian]oastre, de nime nevoiţ[i], nici asupriţ[i], tocm..... d[u]mnealui Gheanghea logofătul [cel] mare şi i-am văndut d[u]m[i]sal[e] tot satul Leoştii [ce] iaste la obărşiia Sărăţii pre [S]ărata, în ţinutul Fălciiului. Eu Ghiorghe am văndut giumătate de sat, part[ea d]in gi[o]s şi eu Simion iară giumătate din partea din sus. Acesta sat am [vîn]dut d[u]m[i]sale direptu o sută de taler[i] d[e] argintu şi ne-au plătit d[u]mn[ealui] deplin, întru mănule noastre. Şi uric de moşie ce au avut strămoşii noştri. Pătru şi Leoa, de la Ştefan vod[ă] cel Bătrăn, încă l-a[m] dat la măna d[u]m[i]sale. Şi iar eu Ghiorgie şi Simion şi Leavul, feciorul lui Gavril Văţul, iar ne-am tocmit cu d[u]mnealui logofătul şi iar i-am văndut d[u]m[i]sale o bucată de loc, mai de gios Leoşti, pre Sărata, despre răsărit, ce au fost dintr-acestaş uric, ce mai sus s[crie] şi după acea au fost luat loc d[o]mnescu de la moşii noştri. Iară du[pă a]cea iară părinţii noştri, iară au scumpă[rat a]cel loc de la cestu..... iarăş[i] am văndut d[u]m[i]sale logof[ă]tului, direptu treidzeci de tal[eri de argi]ntu şi is[piso]c de cumpărătură ce-au avut părinţii noştri de[la Pe]tru vod[ă], iarăş[i] l-am datu la măna d[u]m[i]sale logofătului. Şi i-am văndut a[cele] locuri cu toate veniturile, cu vii şi cu grădini şi cu l[oc] de priseci şi cu loc de mori într-apa Sărăţiei. Şi-[n]tr-această toc[ma]lă s-au tăm[p]lat Ghiorghie şi Ioraşco Băşoteştii şi Dumitraşco Pătraşcov..... Lupul cupar şi Iacob şi Lazor Moţoceşti. Şi eu Vasilie Dinga diiacu [în]sumi cu măna mea am scris cestu zapis, şi să aibă d[u]mnealui logof[ă]t a-ş[i] face şi alte direse de cumpărătur[ă] de [la] d[u]mnealui, de la domnu nostru. Pre mai mare mărturie pusu-ne-am peceţi[le] şi am iscălit cătră acest [za]pis, să să ştie. [...] Iaş[i], 7131 [1623] ghen[arie] 28. /[183] [...] Gheor[ghi]e..... [...] Iuraşco Başotî. Dumitraşco. DIR, A, V, nr.252, p.182(183 [1623] martie 21, Tîrgul Neamţ. M. [200] Adecă eu Pietră de Tr[ăg] de Neamţu, sora lui Drăgan de sat den [Stroeşti], mărturisescu cu cest zapis al mieu cum au cumpărat fratele mieu Dr[ăgan] loc de 2 case din sat din Lăţcani, de la Andreica şi de la feciorul lui, Macsin, pr[e] ai săi bani. Deci cuconi nu-i i-au custat şi frăţine-mieu i s-au tămplat moarte. Şi căte bucate au avut frate-mieu, tot[e] au rămas la măna fiiastrului său, lui Efrim, şi la măna mea nemic nu mi-au dat. După acea, eu m-am sculat şi am văndut dentr-acele 2 cas[e] una lui Vas[i]lie Stroici, iar o cas[ă] eu nu o am văndut căci m-au oprit Gheorghie, feciorul Boţului, să-m[i] dea banii căţi au dat frate-mieu, căci că ii lui ocină şi moşie. Derept acea, de să vor găsi nescare dires[e] de cumpărătur[ă] pre această ocină ce-au cumpărat frate-[mie]u, să nu s[ă] creadză, căci am luat eu banii de la Stroici, iar de la Vasilie Stroici o au răscumpărat Gheorghie. Şi a[cest] /[201] zapis l-am făcut den[aintea...Tărg [N]eamţu Stavăr Ş... eran şi denaintea şoltuzului P[et]re şi [a 12] părgar[i] şi eu măt... crăli [...]. [...] Neamţu, mart[ie] 21. DIR, A, V, nr.270, p.200(201 1623 martie 23, Adjud. M. [201] Adecă eu Ghincea şoltuzul şi doispredzici părgari scriem şi mărturisim cum au venit înnaintea noastra Lazar, fecioriul Sascăei, nepotul lui Dragoş Copaci, de nime neibiiat, nice nevoit, de ş-au văndut parte măne-sa, ce s-au venit lui, den sat den [U]richeşt[i], den cămpu şi den silişt[e] şi dentr-a[a]pă şi de pre decinde de apî Totrusului p[ă]nă unde să vor agiunge cu alte hotari. Şi acee parte au cumpărat Cozma den Copaceşt[i] [...]... tal[eri], bani de ardzintu, denaintea celora ce săntu mai sus scriş[i] şi denaintea lui Stanasie d[e]n Copaceşt[i] şi lui Costantin Bărlibaş de acolea şi a mulţi oameni buni. Şi [a]şijderea s-au scolat Cozma Stan den Uricheşt[i] şi au văndut o curătura suptu coaste, pre locul [Ur]icheştilor, de au cumpărat Cozma den Copaceşt[i], dereptu 2 tal[eri] bani buni, iarăş[i] denaintea [acelo]ra ce sămtu mai sus scriş[i] şi denaintea lui Pl[e]scoţan şi denaintea lui Trif den M[ihă]ileşt[i] şi denaintea a mulţ[i] oameni buni. Aşijderea iarăş[i] au venit Cărstin[a, fa]ta Şandrului den Copaceşt[i] şi au văndut o curătura, în Dealul Copaceştilor, Cozmei de acole, pentru 2 tal[eri], denaintea Lupului Burciului şi a lui Pala[de] de acolea. Şi aşijderea au venit, înnaintea [a] oameni buni, Gavriilă, fecioru[l lui] Opriş, nepotul Toloşcăi den Copaceşt[i], au văndut o săpatura în du[m]bravî, pe locul Copaceştilor, Cozmei den aco..... pentru 2 tal[eri], denaintea Tomei den Mihăileşt[i] şi denaintea lui Irimiia Ţimirac. Aşijdere le-au văndut Păcurar Palici de la Boul un pămăntu den ţarină Boului, dereptu 25 pot[ronici] de ardzintu, denaintea popei lui Ghervasie de acolea şi lui Gheorghie de acolea, [ca] să fie moşie lui şi feciorilor lui şi nepoţilor lui. Şi au plătit t[aleri]... Cozma deplin înnaintea ce[lor ce] sănt mai sus scriş[i]. [...]. [...] A[d]giud, [...] 7[1]31 [1623] [...] 23 [...]. DIR, A, V, nr.271, p.201 1623 martie 25. M. [202] [...] Agafiia, giupăineasa răpăosatului Boului vistiiarnicului ce au fost, mărturisescu eu cu ceastî scrisoare a mea cum am fost cumpărat cu vistiiarnicul împreunî, dumnedzău-l iarte, nişte parţi de ocinî în Răteşt[i], de la Tudora şi de la sora ei, Erina şi de la fratele lor Nechifor şi de la nepoţii lor, Sava şi Grozava, feciorii lui Ionaşco Ganea. După acea au venit semenţiia lor, diiaconul [L]arion de s-au rugat, d[u]pă moartea giupănului, ca să ne întoarcî banii pre acele parţi de ocinî din Răteşt[i], ce sint mai sus scrise. Deci eu de bunî voia mea, mi-am luat banii de la diiaconul, toţ[i] cătu mi-au spus în derese şi am dat toate deresele, ce am avut, întru măna diiac[on]ului, ca să-i hie lui ocinî. Nime din feciorii noştri să nu învăluiască. Pre mai mare credinţî mi am pus şi pecetea. Şi au fost de faţ[ă] şi fraţii noştri, Savin sulj[er] şi Dumitru Buhuş şi Goroveiu. Şi eu Pătraşco Başot[ă] am scris. [...] 7131 [1623] m[a]rt[ie] 25. DIR, A, V, nr.272, p.202 1623 aprilie 3. M. [207] Adecă eu Cămărzan den Cămpul lui Dragoş din sat di[n] Red[iu] mărturisescu, cum au venit la mene Vasilie Bantăş cu cinstit[a] cartea măriei sale lui vodă, ca să mergu să-i aleg un loc de prisac[ă] în hotarul Grozeştilor. Deci, eu m-am sculat de am strănsu bătrănii Grozeştilor şi a Căndeştilor şi din Beţe[ş]şti, anume Salom vătavul şi Za[ha]riia de acolea şi Nechita cel bătrăn de Grozeşti şi Toader Blidarul de acolea şi Mihăil[ă] Năsoescul [...] şi Sanson cel bătrăn [...] şi Drăguţul [...] şi Mihăil[ă] Talambută de Beţeşti şi Glig[or]cea [...]. Deci noi i-am căutat şi i-am ales un loc de prisac[ă] în codru mereu între vădureal[e] să-ş[i] tae pren prejurul prisăcei. Şi-ntr-acea bun[ă] tocmal[ă] ne-am tămplat şi noi oamen[i] den ţinutul Neamţului, anume: Gheorghie sulgeriul şi [I]onaşco Bucelescul şi Iuraşco de Porce[ş]şti şi Pătraşco cel bătrăn den Bieră[ş]şti. Şi mai mar[e] credinţă ne-am pus şi peceţil[e]. L[ea]t 7131 [1623] apr[ilie] 3. Ionaşco Buceles[cu]. DIR, A, V, nr.278, p.207 [1623] aprilie 27. M. [215] Necoară [...] scriem la megiiaşii noştri de în sat den Munteni. Altă vă dau ştire că am înţeles că cereţi uricele la Costin şi Drăgan, uricele cum au fost mai denainte întru mănile oamenilor noştri; acmu încă săntu întru mănule noastre. Cine va avea vreo nevoe să vie să- -şi întrebe cu noi, iar pre aceşti oameni să-i lăsaţi în pace întru nimic să nu-i învăluiţi. [...]. Aprilie 27. Nicoară dvornic. DIR, A, V, nr.285, p.215 1623 mai 17, Iaşi. M. [220] Scriem şi mărturisim cu ceastă scrisoare a noastră cum au venit înnaintea noastră Chirana, de s-au jeluit pre bărbatul său, pre Platon şi au dzis că i-au măncat şi i-au străcat tot ce au avut; după aceia, au fugit şi o au lăsat. Şi au mărturisit popa Vasilie de Romăneşti şi alţi mulţi oameni buni, cum Platon nu iaste om bun, ce iaste făcătoriu rău. Printr-aceia noi, dac-am vădzut jaloba ei şi atăta mărturie mare, noi i-am făcut cartea noastră, ca să nu mai aibă treabă Platon cu Chirana, nici Chirana cu Platon, ce să fie slobodzi unul de altul, în veci. De aceasta scriem şi mărturisim cu această carte a noastră. [...] 7131 [1623] mai 17. Anastasie mitropolit. DIR, A, V, nr.293, p.220 1623 iunie 6, Iaşi. M. [223] [...], Ghianghea [...] logof[ă]t [...] Gheorghie [...] postelnic [...] Nicoar[ă] [...] logofăt [...] Lupul [...] logof[ă]t [...] Ionaşco Cehan [...] Dumitru Mătieşescul [...] şi Vas[i]lie Neagoe [...] Rugin[ă] pitar, scriem şi mărturisim cu această scrisoare a noastră cum au venit înaintea noastră giupăineasa Sinclitichiia Bilăias[a], de a ei bună voe, de nime nevoită nici asuprită, înpreună cu feciorul său, cu Ionaşco Bilăi, şi au dat şi au dăruit nepotului său, giupănului Dumitraşco Ştefan, vornicul cel mare de ţara de gios, şi hiilor dumisale, a ei direaptă ocină şi cumpărătură, tot locul de dugheni cu dughene cu tot, ce iaste în tărgul Iaşilor, pre Uliţa Strămbă, în Tărgul Noou. Iară dumnealui giupănul Dumitraşco vornicul ca să aibă a gri[ji] pre giupăineasa Bilăias[a] pănă la moartea ei, iară după moartea ei, iarăş[i] să o grijască şi pre dănsa şi pre feciorul ei, pre Ionaşco Bilăi, cum să cade morţilor. Deci noi, dac-am vădzut că i-au dăruit dumisale şi cuconilor dumisali acele dughene şi dumnealui să o grijască cum să cade, noi am făcut cest zapis al nostru, ca să-i hie de mărturie pănă-ş[i] va faci şi deres[e] domneşti. Şi nime de semenţiia lor ca să nu s-[a]mesteci într- -aceste dughene, ce mai sus scriu. Şi pre mai mare credinţă, ne-am pus şi peceţili cătră acest adevărat zapis. Şi eu Borăleanul uricar am scris, ca să s[e] ştie. [...], v[ă]l[ea]t 7131 [1623] iun[ie] 6. Ghianghea logof[ă]t. [...] Nicoar[ă] [...] log[o]f[ă]t. Rogină pitar. [...] Dumitru Matieşescul vornicul. Cehan Racov[iţă]. [...] Vasilie Negoe. [...] Lupul log[o]f[ă]t [...]. [Pe verso:] Conţeştii. DIR, A, V, nr.297, p.223 1623 iunie 11, Iaşi. M. [224] Adecă eu Pătraşco şi femee mea Mărica scriem şi mărturisim cu cestu zapis al nostru, cum au fostu o cupă de argintu de au tras 12 ugh[i] şi alte unente, ce ni s-au venit din partea Fătului, mie şi lui Costantin. Deci cupa au pierit la nişte dajnici, pentru treaba casei noastre. /[225] Dereptu acea noi ne-am pus ocina zălog, din Boţeşti, pănă- -i vom scote cupa. Şi acele unente, ce ne s-au venit din partea unchilui nostru, lui Făt[u] şi alte unen[te], să-şi cee de la văru său, de la Pavăl. Şi aceasta tocmală s-au făcut denaintea a mulţi omeni buni, anume: Măteiaş vătavul şi Ionaşco ciszmariul şi cadiul şi Costantin diiacul şi alţi mulţi omeni buni. Şi mai pre mare credinţă pusu-ne-am şi peceţile. Însă stupie să-i înpărţim acum. Eu Ionaşco diiacul am scris. [...] 7131 [1623] iun[ie] 11 [...]. Ionaşco [...]. [Pe verso:] Zapis de la Pătraşco şi de la fimeia lui, Mărica, derept o cup[ă] ce au fostu zălog, dereptu 20 lei, la Dumitraşco Boldor şi la Costantin din Boţăşti. DIR, A, V, nr.299, p.224(225 1623 iunie 15. M. [226] Adecă iau Găr[dan] din Banhănă, săngoru mărtorisăscu cu cest cu zapis al miu com am cădzut întru nevoia printru neşti mascorii a lui Larion din Urdzecii, deci şi a Ştefului a ţăganului. Deci iau [n]-am avot nece o potere, ce am cădzut la Zaharie din Berbeştii, de mii-au dat 25 taler[i] bani mar[i] şi mi-am pos ocena din Bahnă zalugu pănă [la săntă Mărie] mare. De noiuu însamă banii să-i dau să hie... dinnaintea lui Mihăilă Hoţmăndii din Mărişeşti şi dinaintea... Larion [...] şi denaintea lui Gavril [...] şi lui Miloş Podrigă [...] şi denaintea lui Ionăş [...] Berbeştii şi Toader [...] şi Berheci de acolo şi Vas[i]lie de acolo şi denaintea mulţi omenii bon[i] am fostou într-acea tocmală. Mai mare credinţa mi-am pus iscălitora. Pop[a] Larion. V[ă]l[ea]t 7131 [1623] iuni[e] 15. DIR, A, V, nr.301, p.226 1623 iunie 19, Iaşi. M. [227] Dămu-v[ă] ştir[e] că domnii meli s-au jeluit rugători[i] noştri călugări de la svănta mănăstiri de la Săcul pre tărgoveţi, pre nemţeni, dzăcăndu că ş-au făcut ei o carte să oprească o poian[ă] a sventei mănăstiri; ce pentru acea poian[ă] s-au fost ei mai părăt în dzileli Radului vodî şi i-au fost rămas şi le-au hotărătu şi s-au aflatu că iaste locul sventei mănăstiri şi le-au făcut şi drese pre acea poian[ă]. Dereptu acea, diaca veţi vedea cartia domnii miali, iar voi să dziceţi acelor tărgoveţi să lase acea poian[ă] a sventei mănăstiri foarte în paci; iar de le va părea lor cu stră[m]bul, să li daţi dzi, să stea faţî înnaintea domnii meli şi să-ş[i] aduc[ă] şi deresele înnaintea noastră, şi să li faceţi şi hărtie de dzi. [...]. [...], 7131 [1623] iun[ie] 19. [...]. [...]. Vlasie [a scris]. DIR, A, V, nr.303, p.227 1623 iunie 23, Bîrlad. M. [229] [...] Jurju şoltuz şi 12 părgari [...] Lazor [...] şetrar [...] Crăciun Nicorici [...] Ciudin Maftei cupeţ, Enachie Goian cupeţ [...] B[ă]rladu, adecă au venitu înnaintea noastră şi înnaintea a tot oraşul, popa Vasilie Gavrincea şi Dămiian şi Ştefan şi Cium[ă]rtan şi Ganea şi Eremiia, ce sănt toţi din Ionîşeşt[i], de ţănutul B[ă]rladului, toţi nepoţii lui Ivanu, moşul lor din sat din Ionăşeşt[i], din obărşiia Jiravăţului; ş-au dat ei de bună voia lor acel sat giupănului Dumitraşco Ştefan vornicul cel mare de ţ[a]ra de gios, dereptu 120 de galbeni bani buni, prentru ce s- -au găsit un om ucis într-acea seleşt[i] şi noi, tot oraşul, am vădzut acea moarte cu ochii noştri. Deci ei au venit şi s-au rugat cu rugăciune mare, den faţa oraşului ş-au dat acea seleşt[i], ce-i mai sus scris[ă], Ionăşeşt[i], dumisali vornicului, ca să-i hie dumisali dereaptă ocină şi moşie, netrecută necidănîoară. Deci noi, deca am vădzut fiaţele cestor oameni buni, dăndu şi făcăndu bună tocmală, noi aşijderi de la noi am făcut cest zapis şi scrisoare de la /[230] oraş, ca să-i fie dumisali vornicului direaptă ocină şi moşie cu credinţă, pănă căndu va faci ş-alte deres[e]. Mai pre mare credinţă, pecete oraşului am pus, ş-[a]ale nostre ca să să ştie. [...] [B[ă]rladu, [...] 7131 [1623] iun[ie] 23. DIR, A, V, nr.306, p.229(230 1623 iulie 11, Iaşi. M. [235] Dămu-v[ă] ştire că aţi trimis pre ceşt[i] călugăraş[i] şi cu carte de la voi, de la săbor, de vă jeluiţi pentru rîndul celui loc de ocină domnească ce v-am dat domniia mea acolea şi neşte posluşnici ce v-am dat acolea, pre acel loc, să vă hie vecini şi posluşnici, cum intră Şcheii pre hotarul vostru şi învăluescu pre acei posluşnici. Volnic iaste domnul cu locul domnescu să facă cu dănsul ce va vrea şi a-l da cui va vrea. Dereptu acea, deaca veţ[i] [ve]dea cartea domnii mele, iar voi să socotiţ[i] hotarul acelui loc: pre cine veţ[i] prinde în hotarul acelui loc, ce v-am dat domniia mea, să-l bateţi cu trei sute de toiage, păn[ă] să vor zdrobi; iar de nu veţ[i] face aşea cum iaste învăţătura domnii mele, vom trimite de vor face voao aceia certare. /[236] Nimică să nu vă temeţ[i] de aceia oameni ce-i veţ[i] prinde pre acelu loc; iar de va hi care cumva, domniia mea vom da samă de aceia oameni şi cu domniia mea-ş[i] vor întreba. Aşijderi acei oameni ce v-am dat domniia mea posluşnici, să-i certaţi, să posluşască şi să lucredză mănăstirei, la ce va hi lucrul şi posluşeniia, însă şi voi să-i socotiţi cînd vor veni la magherniţă, cu bucate şi cu băutură, că aceia vă sint voao vecini şi posluşnici. Aceasta vă scriem. [...]. [...], 7131 [1623] iulie 11. [...]. Pătraşco [a scris]. DIR, A, V, nr.312, p.235(236 1623 octombrie 26. M. [241] [...] Savin [...] scriu ceastă mărturie, com au venet Iuraşco, nepot lui Goei, de şi-u văndotu parte de ocină [...] Cărbuneşti lui Gligori Buhuş, şi e-u dat 26 de taliri, bane bune, pri acea parte ci ari Iuraşco [...] Cărbuneşti, în tot locul şi-[n] vatra satului şi în că[m]po şi co o cas[ă] a lui Costin [...] Toader [...] Cărbuneşti. Deci, au luat Iuraşco, nepotul Goei, 26 de talir[i], bane bune, denain[te] lui Savin [...] sulgir şi denainte lui Costin diiac [...] Gociman[i] şi lui Tofan /[242] [...] şi denaintea Onciului diiac [...] Itrineşti şi lui Ştefan diiac [...] Hociungea şi denainte Berti [...] şi denaintea lui Dumitra[ş]co diiac [...] Plopeşti şi denaintei popei [...] Negrileşt[i]. De asta dămu ştiri, cu sufuletele nostri, toţi [toţ[i]] c[ăţi] esti scriso mai sus. [...] 7132 [1623], [...] ohtovrii 26 [...]. [...] Costin diiac [...] Gociman[i]. DIR, A, V, nr.320, p.241(242 1623 noiembrie 3, Iaşi. M. [242] Adecă s-a[u]... de faţă naintea dom[niei] mele călugăraşii de la sfăntaa monasti[re] sfîntul Savi, cu... vecini a lor pre nume Grigorie şi cu Ulea, fecior a lui Dumitru şi cu [N]istor, feciorul Mogăi şi cu Ştefan, fecior lui Buzdugan şi cu Toader fecior şi cu Albul, frat[i]le Focşei din [S]troeşt[i], pentru ce au fugit din satul sventie monastir[i]; deci au rămas calugării pre dănşi[i] dintru toată legea şi denaintea domnii mele, pre aceşti vecini holtei, pre toţi şi s-au îndereptat şi ş-au pus călugăraşii ferăia, naintea domnii mele. Deci de [a]acmu nainte ca să aibă ei a-i aduce pre dănşii, pre toţi, de grumazi, la satul sventie monăstir[i] şi dă acmu nainte ca să... mai multu... pre călugări, nici-dănăoar[ă] în veci, de-aiasta pără naintea cărţei dumnii meli. [...] 7132 [1623] noe[m]v[rie] 3. [...]. [...]. DIR, A, V, nr.321, p.242 1623 noiembrie 25, Iaşi. M. [248] Deacă veţ[i] vedea cartea domnii mele, iar voi ca să aveţi a lăsa foarte în pace sateli Tămîşeni [...] Sadna, ce iaste a sventei mînăstiri a Gălatei, de podvoade şi de cai de olac şi de toate angheriile şi de gloabe ce să vor face, ca să aibă a giudeca rugătorii noştri călugării de la svănta mînăstire, să le hie de bocănci şi de îmbrăcămente iar cu tărgul sau cu ţănutul nimică să nu trageţ[i] numai să-ş[i] plătiască cisla lor, ce vor hi scriş[i] în vistiiar[ie], şi dobitocul lor să nu-l trageţ[i] dirept alţi oameni sau dirept alte sate. Iar mai mult nime să nu cutedză a învălui, înnaintea cărţăi domnii mele. [...], 7132 [1623] noe[m]v[rie] 25. [...]. [...]. Pătraşco [a scris]. DIR, A, V, nr.330, p.248 1623 decembrie 2, Iaşi. M. [249] [...] Toma postelnic şi Iordachi scriem şi d[ăm ştire cu această scriso]are a noastră cum s-au fost milostivit măriia [sa]..... ne-au miluit cu giumătati de sat de Păşcani..... ce-au fost a Balicăi hatmanul, văndută de Isac Pa..... într-aceia au venit Ionaşco Grecul vistiernicel de acolo..... [di]rese de la Ştefan vodă, de răscumpărătură. /[250] Deci noi vădzindu a lui direse, noi încă am dat [şi i-]am întărit şi din uricul [n]ostru încă am ras, ca s[ă] nu mai..... de noi şi de..... să hie volnic a-ş[i] ţinea a sa di[reap]tă ocină şi moşie..... cu hotariul şi cu tot venitul ce iaste acei părţi de sat, ce-i mai su[s sc]ri[s], Păşcanii. Aiasta scriem şi dăm ştire, cu ciastă carte a noastră. [...] 7132 [1623] dec[embrie] 2. [...] Toma postelnic [...]. Eu Iordachie..... [Pe verso:] Un zapis la mîna lui Ionaşco Grecul pentru gium[ă]tati de sat de Păşcani. DIR, A, V, nr.333, p.249(250 1624 ianuarie 17, Iaşi. M. [260] Adecă a părăt de faţ[ă] înnaintea d[o]m[n]ii mele, la divan, Gureş, fecioru lui Ştefan din Şuverteni, pe Macovei şi pe Guliian pentru o giumătate de sat din Scorţeni, ce-au dzis c-au cumpărat tată-suu Ştefan de la Gavrilă Hărăşor, omul lor, ce-au fost dereptu 50 de taler[e] bătute şi 50 de oi cu miei, ce-au făcut peste tot o sută de taleri bani buni. Dereptu acea, însuşi al nostru credincios boiarin Farchie [...] au mărturisit cu [s]ufletul său înnaintea noastră, cînd au fost trimis de miia... ia în gios la Fălciiu, ei s-a părăt d[e] faţ[ă] [î]nnaintea lui. Deci ei l-au [înt]rebat pe Gureşu, are zapis au [b]a? Gureş au dzis că n-are, căci că i-au fost luaţi tătar[ii] cu totul. Deci nu l-au credzut, ce i-au dat lege să aducă nişte oameni buni bătrăni. Deci n-au adus ei 6 oameni, ce-au adus 6 sate, de-au mărturisit cu suflete[le] lor, cu mar[e] credinţă şi giurămăntiu, cum c-au cumpărat Ştifan, tatălu lui Gureş, acea giumătate de sat din Scorţeni, dereptu o sutî de taler[i] bani buni. Deci deac-au agiunsu pre dănşii cu atăta mărturie, ei n-au avut cum /[261] şi în ce chip, ce i-au făcut ei mărturie, cumu o au arătat şi înnaintia d[o]m[n]ii mele. Derept acea, s-au socotit cu lege direaptă c-au fost învăluindu Macovei şi Guliian fără isprav[ă]. Deci au rămas ei din toată le[gea] şi dinnaintia noastră, iar Gureş, elu s-au îndereptat şi ş-au pus ferăia. Deci de-acmu înna[int]e să-ş[i] ţiîe ocina ş[i] cumpărătura, să-i hie direaptă ocină şi moşie [cu tot] venitul ce v[a] hi. Iar Macoveiu şi Guliian în veci să nu mai a[ib]ă a pără sau ceva a învălui pe Gureş, de această pără [...]. [...] 7132 [1624] ghen[arie] 17. [...]. Tăbuci [a scris]. DIR, A, V, nr.349, p.260(261 1624 februarie 1, Iaşi. M. [263] Adecă eu Ghianghea [...] logofet şi Ghiorghie vornicul de portă şi Ion ce-[a]u fost vornic şi alţi oameni bun[i] de la ţară anume: Vasilie păh[ărnicel] den Iucşeşti şi Păntelei păh[ărnicel] den Băloşăşt[i] şi Bosiioc den Bătrăneşt[]i şi Zahariia den Gloden[i] şi Raţă vătahul den Rusi. Adecă au vinit, înnainte nostră, Vasilie Hasnăş şi cu soru-sa cu Todosiia şi cu altă sor[ă], cu Nas[]tasiia, de bună voia lor, de nime nevoiţi nice asupriţ[i], şi au văndut a sa diriapt[ă] ocină şi moşăe, partea lor cătă să va alege den sat den Băloşeşt[i], cu vadu de moră şi cu loc de prisacă şi cu fănaţur[i] şi cu tot vinitul. Şi au văndut derept o sută şi dzece taler[i] bun[i], ca să-i hie lui moşăe şi ficiorilor lui, neclătit în veci. Şi au văndut slugei nostre lui Apostol, ce au fost părcălab la Roman. Pre mai mare mă[r]turee ne-am pus şi peceţele, ca să s[e] ştie... [...], [as][...] 7132 [1624] fev[ruarie] 1. [...] Ghianghea [...] logof[ă]t. [...]. [...] Gheorghe [...]. Eu Vasilie Hasnăş am făcut acest zapis. Şi eu Gligorie Hruşciu, vătavul de la hatmanul, am fost într- -această tocmalî şi mii-am pus eu pecete. Într-această tocmal[ă] am fost şi eu Toader diiacul de Stînis[lă]veşti, să se ştie. Eu Ghiorghie Jora [...]. [Pe verso:] Zapisul Boloşeştilor de Hasnăş, [...] Roman. [Alta:] Şi Iucşăşti şi au vîndut în Băluseşti. [Alta mai nouă:] 19 pămînturi şi de la Vasăle Hasnăş şi surorile lui, din bătrănul Popăscul. DIR, A, V, nr.353, p.263 1624 martie 15, Iaşi. M. [266] Noi Radul [...]. Adecă au venit naintea noastră şi înnaintea boiarilor noştri sluga noastră Pilat ce au fost clucer şi s-au părăt de faţă cu sluga noastră Neagoe ce au fost postelnic şi cu giupăneasaa lui Candachiia, ce au fost mai n[ain]te după Bucioc dvornicul, printru nişte părţi de ocină din sat din Hănţeşti din cutul de sus, care părţi au fost cheltuite de mătuşe a saa, anume Costanda şi cu ruda ei toate părţile sale lui Bucioc dvornicul. Deci, Pilat şi cu feciorii săi s-au sculat că le-au fost lor moşie şi semenţie mai aproape. Deci au întorsu lui Bucioc dvornicul... jirebi şeasăzăci de taleri cu loc de moară şi cu vecini şi cu tot venitul a... altă jirebie ce au fost pusă zălog de soacră-sa de Drăgălinaa ce au fost ia... ... iar o au răscumpărat Pilat de la Bucioc dvornicul de au dat zece taleri bani buni, încă în domniia dumi mele dintăiu, cum înşine am văzut zapis de la Bucioc de întoarcere iscălit cu măna lui. Iar de doao jirebii ce au zis Neagoe şi cu fămeia saa care scrie mai sus, că n-au întorsu Pilat lui Bucioc nici un ban pre acele doao parăţi căci Pilat direse ce au fost avăndu pre acele doao părţi, el le-au perdut, ce au adus mărturie pre boiarinul nostru Gheanghea logofetul şi au mărturisit cum însuşi ştie că au luat Bucioc banii de la Pilat şi pre aceale doao părţi de au rămas /[267] Neagoe şi cu fămeia saa din toată legea, iar pre Pilat l-am îndireptat şi am luat de laa dinsul ferie 24 de florinţi în visteriul dumi mele. Iar de să vor aflaa în vreo vreme nescari direse sau urice acele ca să nu să crează pre acele părţi ce să se rumpă şi de acmu nainte să n-aibă mai mult a pără Neagoe şi fămeia saa pre Pilat de aiasta pără nice a dăbundi în veci naintea cartei dumi mele. [...] 7132 [1624] martie 15. [...]. Dumitraşco [...]. Lucoci [a scris]. DIR, A, V, nr.357, p.266(267 1624 martie 17, Iaşi. M. [267] Adecă domniia mea m-am milostivit şi am dat şi am miluit pre sluga noastră credincioasă Duca, ce au fost uşer mare, cu un sat anume Teşeuţii ce iaste direptu domnescu şi au fost ascultăndu de ocolul tărgului Sucevei, pentru slujbă direaptă, cu credinţă, ce au slujit noao şi ţărăi. Deci ca să-i hie lui dare şi miluire cu tot venitul şi lui şi feciorilor lui şi nepoţilor şi strenepoţilor lui şi înprăştiiaţilor lui şi a toată semenţiia lui, cine i să va alege mai aproape, neclătit nicidănăoară, în veci. Şi aşijderi pre urma noastră cine va dărui dumnedzău întru a noastră ţară a Moldovei, din feciorii noştri, sau din sămenţiia noastră, sau hie cine va alege dumnedzău să hie domnu, tot ca să aibă lui a-i da şi a-i întări pre acela sat ce scriem mai sus, anume Teşeuţii. Iar cine să va ispiti să răsipască a noastră dare şi miluire, ca să hie treclet şi proclet de la domnul dumnădzău ce au făcut ceriul şi pămăntul şi de la preacurata a lui maică şi de la toţ[i] svinţii şi de la doisprădzece apostoli şi de la trei sute şi optusprădzece svinţi părinţi ce simtu în Nechei şi de la patru evanghelesti şi ca să aibă parte cu Iuda şi cu procletul Aria, întru muncile vecilor, nesvărşite, amin. [...] 7132 [1624] mart[ie] 17. [...]. [...]. Pătraşco [a scris]. DIR, A, V, nr.358, p.267 1624 martie 24. M. [274] Adecă [eu] Chilsiia şi cu feciorul anome Dumitraşco şi Parasch[i]va d[en] sat den Iucşeşti, înşene pre noi mărturisim cu cest zapis al nostru /[275] cum noi am văndut de bună voia noas[tr]ă, de neme nevoiţi, nici asopriţi, am văndut lui Apos[t]ol părcălabul den Baloş[eşti], de ţinotul Romanolii, o parte de ocină den sat den Hărleşti, parte Sanfirei, ce au fost derept patrodzăci şi optu de taleri. Şi într-aceasta tocmală au fost Ion medelniceriul şi [Gh]iorghie Roşca visternic[ul] şi Pănteliiu de Băloşeşti şi Ursu den Băloşeşti şi Onaca de Iucseşti şi Vasi[lie] de acolea şi Păntea hetmanul şi Gavril Jorea şi Cracalie. Şi pre mai mar[e] [cred]enţi am pus ale noastre peceţi. Şi eu Costantin d[iac] am scris aces[t] zapis, ca să [se] ştie. 7132 [1624] mar[tie] 24. Ghiorghie Roşca vist[ier]. Costandin [...]. Cracal[ie]. Gradea. Gavril Jora. ... DIR, A, V, nr.363, p.274(275 1624 martie 29, Suceava. M. [282] Dat-am această carte a dumnii mele slugei noastre, lui Dumitraşco Fulger diiacul de Todereşti, spre aceia el să hie tare şi puternic, cu această carte a dumnii mele, a opri şi a ţine neşte case din satu den Todereşti şi cu cătă ocină va hi lui Gheorghe, feciorul lui Ştefan Danco de acolo. Prentru căce au fugit Gheorghie den casele lui şi ş-au lăsat curteniia asupra slugei noastre, ce mai sus scrie, Dumitraşco Fulger diiacul şi au plătit multe dăjdi curteneşti, prentru Gheorghe feciorul lui Ştefan Danco, şi i-au perit multe bucate prentru dănsul. Deci ca să aibă a-i ţine casele şi ocina cătă va avea în sat în Todereşti. Şi aşijdere, vare unde-l va afla sluga noastră, Dumitraşco Fulger diiac, pre Gheorghe, feciorul lui Ştefan Danco, în ţara dumnii mele, ca să aibă a-l trage iarăşi napoi în satu, în Todereşti, cu toate bucatele lui, ca să plătească dajdea dumnii mele. /[283] Derept aceia, nime ca să nu cutedze a ţine, nici a opri, naintea cărţei dumnii mele. [...] 7132 [1624] martie 29. [...]. [...]. Dumitraşco Ştefan [...] logofăt [...]. DIR, A, V, nr.368, p.282(283 1624 aprilie 5. M. [283] Adecă eu Măgdălina preutesa de Peren[i] şi c[u] feciurii mei cu Custantin şi cu Vas[i]lie şi eu Arvasie Hoşmăndioe cu feciurii mei cu Nastasie şi c[u] Acsinie, mărturisim cu cestu zapis al nustru cum au cădzut un cal a dumiisal[e] a lui Dumitraşcu diecul, feciurul şetrar[u]lui, întru grup[a] a nostră şi n-am avut cu ce-l plăti, că l-au biciuluit oamen[i] bun[i], drept 25 de lei. Deci noi de a nustră bună voe, de nim[e] nevoiţi, nici asupriţi, am dat a nustră dreptă ocin[ă] şi muşie den sat den Peren[i], ce este în ţinutul Eş[i]lor pre Turie, denn a cince parte de tot satul a tree parte, cu tot venitul, în tot lucul şi ne-u mai dat Dumiitraşcu şi 7 lei ban[i] gat[a]. Deci noi e-m dat ca să-i hie lui şi feciurilur lui şi a cui să va alege den sămănţa lui, în veci şi nim[e] dentru sămănţa nustră să n-aibă a s[e] amesteca în veci. Şi la aceasta tucmal[ă] a nustră au fostu popa Toader de Stălpen[i] şi Pavăl ce-au fostu părcălab şi Barna de Zabolten[i] şi Cal[a]pod ap[rod] /[284] de Rus[i] şi Tiron diecunul de Stălpen[i] şi Nechifor Machidun pit[ar] de Zabol[o]ten[i] şi Gavril Ciurlic de Trifeşti şi mulţi omen[i] bun[i] megieş[i]. Şi pentru mai mar[e] credinţi ne-am pus peceţil[e], ca să s[e] ştie şi să aibă dumnelui pre acestu zapes al nustru a-şi faci şi deres[e] dumneşti, ca să-i hie lui dreptă ocin[ă] şi muşie în veci şi nim[e] să n- -aibă a s[e] mai amesteca dentru sămănţa Măgdălinei ş-a Arvasiei, în veci de veci, amin. Let 7132 [1624] ap[rilie] 5. Măgdălin[a]. Arvasie. Pavel părcălab. Pop[a] Toad[e]ru de Stălpeni. Barna. Ciurlic. C[a]l[a]pod. Şi Tiron deconul de cole. Machedonu. DIR, A, V, nr.370, p.283(284 1624 aprilie 6, Mirceşti. M. [284] Eu Costantin, feciorul Măgdălinei şi Boţia, feciorul Pribei, noi înşine pre noi mărturisim, cu cest zapis al nostru, cumu ni-am tocmit cu Todica din Şurineşt[i], de nime nevoiţ[i] sau înpres[u]raţ[i], ce de bună voia nostră am văndut a nostră dreaptă ocină şi moşie di sat din Şurineşt[i], ce s[e] va alege din partia Dutceşt[i]lor, a treia parte, den partia din gios şi din cămpu şi din pomete şi din vatra satului şi cu tot venitul ce s[e] va aliage, cum scrie mai sus, a treia parte, din partea Dutceşt[i]lor, din partia din gios, o amu văndut Todicăi din Şurineşt[i] şi lui Mirăuţ, feciorul Todicăi, ca s[ă] le fie lor moşie. Şi ne-au dat o vacă bună cu viţel, dreptu dziace zloţ[i] şi doisprădzece zloţ[i] bani gata. Deci şi noi, dac[ă] am vădzut de bună voe tocmală şi plată deplin, am făcut această scrisoare, ca să s[e] criadz[ă]. Şi s-au făcut această tocmală din casa lui Loghin din Mirceşti şi ne-am tămplat acolea: eu popa Măteiu di acolia şi Păntia [...] şi Zberea [...] şi Pătraşco din Dănceşt[i] şi Fremul [...] şi Dumitru Burnar din Măjeşti şi Dămiian din Scăntiae. Şi mai pre mare credinţă ne-am pus pe[ce]ţile, să să criadză. [...] Mirceşt[i], v[e]l[eat] 7132 [1624] ap[rilie] 6 [...]. DIR, A, V, nr.371, p.284 1624 aprilie 18, Iaşi. M. [285] Dămu-vă ştir[e] că ni s-au jeluit Gorcea, feciorul Ilei de Volcineţ[i], pre călugă[lugă]rii de Suceviţă, dzicăndu că-i oprescu a lui [dreap]tă ocină, /[286] giumătate de a tre[ia parte] d[e] satu, partea de mijloc, cu veci[ni] şi cu moa[ră]..... ni[ci] o au văndut, nici o au schimbatu. Drept aceia, dacă veţ[i] vedea cartea domnii mele, iar voi să dz[iceţi] călugărilor să-i lase partea lui. Iar de vor fi avăndu ei direse pre partea lui să le daţ[i] dzi, să le aducă înnaintea domnii mele, căndu va fi voia Gorcei. De aceasta scriem. Într-alt chip să nu faceţ[i]. [...] 7132 [1624] ap[rilie] 18. [...]. Dumitraşco Steafan [...] log[o]f[ă]t. Dobrencu [a scris]. [Pe verso:] Zapis ce s-au părăt Gorcea de Volcinneţ[i]. DIR, A, V, nr.374, p.285(286 1624 aprilie 20, Iaşi. M. [287] Adecă domniia mia m-am milostivitu şi am datu giupănesei răpăusatului Dumitru Goia, ci-au fost postelnic, toate sateli şi viile şi moşiile, ca să-i hie ei ocine şi cumpă[ră]turi, ce au avutu, ca să s[e] hrănească ia şi feciorii ei, slobodă şi în bun[ă] pace, din ispisoc de dare şi de miluire ce au avut ia de la Alexandru vodî. Dereptu acea, nime să nu aibă a o învălui, sau a să [a să]ameasteca într-acele sate. Şi aşijderi şi voi, toţi dăbilarii, căţi veţi înbla cu slujbele domnii mele pentr-acele sati, întru nemic să nu-i învăluiţi vecini[i] ei şi nici bucateli vecinilor ei ca să nu le luaţi pentru alţi oameni, sau pentru alte [sa]t[i] ce ca să hie foarti în paci şi nime ca să nu aibă întru nemic..... învălui, sau dobitocul să-l trag[ă] înnaintea cărţii noastre. [...]. [...], 7132 [1624] ap[rilie] 20. [...]. [...]. Vlasie [a scris]. DIR, A, V, nr.376, p.287 1624 mai 1, Ghireni. M. [288] Adec[ă] eu Nastasia, fata lui Ionaşco, scriu şi mărturisescu cu această scrisoare a mea, de nime nevoită, nici asuprită, de a mea voe, am dat partea de ocin[ă] şi cumpărătur[ă] din sat din Adăşiani ce să va alege partea ei, a tătăne-siu a lui Ionaşco. Şi o am dat Odochii pentru doi boi de negoţ şi trei oi, că aceste bucate au perit la Dorohoiu, pentru greşala noastră: a mea şi a frăţine- -miu lui Iosip, căci mi i-au ucis pre bărbatu-miiu anume pre Dabijia. Deci Odochiia m-au părăt înnaintea dom[n]ii sale Glicuţii armaşului şi m-au dat rămas denaintea frăţine-său lui Neculae de Ghireni şi lui Ştefan Căbac din Holoreni şi Horbăca din Voronen[i] faţă..... Vitrenca. Şi eu diiacon Ionaşco de Bădăţeni am scris cu măna mea acestu adevărat zapis, ca să s[ă] creadză. [...] Ghireni, [...] 7132 [1624] mai 1. Glicuţa armaş. Nicula. Ştefan Căbac. Griga Vitrenca. Horbăca. Vasiian Străjco. DIR, A, V, nr.378, p.288 1624 iunie 9, Iaşi. M. [291] Adecă s-au părăt de faţ[ă] naintia dumi-mele boiarinul nostru, Ionaşco Cujbă dvornicul de poartă, cu Mărinaa giupăneasaa Erimiei, ce au fost dvornic, şi cu fataa ei, Vărvara, giupăneasaa lui Necoar[ă] Moţoc, printru bucate ce au rămas de Necoar[ă] Moţoc, dzicăndu Ionaşco Cujbă că au rămas căteva bucate de cumnatul lui, de Necoar[ă] Moţoc, în mănaa Vărvarei, giupăneasei lu Necoar[ă] Moţoc, iar aiaste giupănese au dzis că puţinele bucati au avut şi ce au avut l-au şi grijit, cum au arătat naintea dumi-mele şi scrisoare de la egumen şi de la tot săborul de la svănta mănăstire de la Beserecani şi de la mulţi oameni buni şi preoţi. Deci o vie, ce-i cumpărată de la Rujea de Cotnar, iar pre ale ei bucati iaste cumpărată, o au lăsat să hie a Vărvarei, după moartea lui şi o ţigancă anume Eţcoae şi cu feciurul ei Gavril, aşijderea să hie a ei, iar alte bucate să să socotească ce va hi partea lui Necoar[ă] Moţoc, cumnatul lui Cujbă, să hie toate pre măna lui Cujbă. Deci să aibă el a-l griji, să-l comănde şi să-i plătească dajdea şi datorii, cui va hi dator şi va veni cu zapis de la Moţoc. Derept aceia, însuş[i] Ionaşco Cujbă dvornicul au luat dinnaintea dumi-mele ca să hie tot grijea lui de comăndu şi de dajde şi de datorii, numai să-i hie partia de bucate a lui Moţoc în mănaa lui. Deci iale încă au dat toate bucatele, partea lui Moţoc, în mănaa lui Cujbă, dinnaintea dumi-mele. Derept aceia, de acmu nainte nime de datornicii lui Necoar[ă] Moţoc să n-aibă a mai ceare la Vărvara, giupăneasa lui Moţoc, nimică, nice a o mai învălui sau a o mai pără, nicedănăoar[ă] în veci, prespre cartea dumi-mele. [...] 7132 [1624] iuni 9. [...]. Lucoci uri[car] [a scris]. DIR, A, V, nr.382, p.291 1624 iunie 15, Iaşi. M. [292] Adecă domnia mea am dat şi am întărit slugilor noastre, Ursul şi frate-său Dumitraşco, feciori lui Nădăbacio, ce au fost vornic, pre a lor direaptă ocină şi cumpărătură din dires de-ntăritur[ă] de la Eremiia vodă, cum au fost cumpărat Nădăbaico a treia parte dintr-o moar[ă] din sat din Tărgoveţ[i], pre apa Putnei, de la o femee anume Ileana şi nepotul ei Mih[ă]il[ă] şi de la ruda ei Nicoar[ă] şi sora lui Sora şi fraţii lu[i] Vas[i]lie Condrat şi sora lor Pietra şi Tudora şi altu Vas[i]lie; şi au cumpărat sie[şi] ocin[ă] din hotarul satului şi din cămpu şi din pădur[e]şi din toată parte Ilenei ce va fi aleas[ă]. Şi aşijderea am dat şi am întărit slugelor noastre ce sămtu mai sus scrişi Ursul şi Dumitraşco, pre a lor direaptî ocinî, cumpărătur[ă] tătăni- -său lui Nădăbaico, de la simenţiia acelor oameni[i] ce sămtu mia sus scriş[i]: Radul şi /[293] Neaga şi Neacşia şi fraţii lor Maxin, toată partea acestor oamen[i] ce sămtu mai sus scriş[i], ce iaste aleas[ă], altă a treia parte dintr-aceiaş[i] moar[ă] şi din cămpu şi din pădure şi din tot venitul ce au fost cumpărat dereptu patrudzeci de taler[i] de argintu. Derept aceia ca să hie lor şi de la noi ocină şi moşie şi întăritură, cu tot venitul, neclătit nici dănăo[a]r[ă] în veci, înnaintă cărţii domnii mel[e]. [...]. [...] 7132 [1624] iun[ie] 15. [...]. Dumitraşco Ştefan [...] l[o]g[o]f[ă]t. Dobrenschi [a scris]. DIR, A, V, nr.384, p.292(293 1624 iunie 24, Iaşi. M. [293] Scriem domniia mea slugilor noastre, tu[tu]ror călăraşilor de tărg de Fălciiu. Dămuv[ă] ştire că s-au jeluit la domniia mea boiarinul nostru Duca, ce au fost comis, pre voi dzicănd că aţi venit aicea la domniia mea, de aţi dzis că simt bălţi domneşti prin pregiurul tărgului. Deci v-aţi rugat să vă facem carte să vă hrăniţi într-acele bălţi şi v-am făcut cartea domnii mele. Iar voi aţi mărsu la balta lui, ce să cheamă Luciul, de i-aţ[i] bătut vornicelul şi i-aţ[i] făcut mult val şi dziceţi că-i domnească. Ce acea baltă au fost a lui şi o au fost luat Ştefan voevod, de o au dat mănăstirei Solcăi şi i-au fost dat un sat. Acel sat nu i-au fost cu pace, ce i l-au luat. Dirept acea domniia mea m-am milostivit şi iar i-am dat balta Luciul cu toate gărlele ei. Dirept acea deaca veţ[i] vedea cartea domnii mele, să lăsaţ[i] balta lui în pace. Şi voi tărgoveţilor, încă să lăsaţ[i] în pace, mai mult val să nu-i faceţi. Iar voi să vă hrăniţ[i] în bălţi carile vor hi domneşt[i]. Şi mai multă jalobă să nu vie la domniia mea. Într-alt chip să nu faceţ[i]. [...]. [...], 7132 [1624] iun[ie] 24. Patraşco [a scris]. DIR, A, V, nr.385, p.293 1624 iulie 1, Iaşi. M. [293] Scriem domniia mia la slugile noastre, la părcălabii de Orheiu [de Orheiu]. Dămuv[ă] /[294] ştiri că domnii miali s-au jeluit rugători[i] noştri călugări[i] de la [...] Sava, pre Iane, ci-au fost deregător de la dănşii, la satul lor la Horilcani, dzăcăndu că le-au luat lor cătăva păini de la sat şi peşte şi alte unelte multe şi au fugit. Derept acea, diaca veţi vedea cartia domnii mele, iar voi să aveţi a tremite [u]n fecior al vostru, să margă cu omul călugărilor şi să ia ce vor găsi la dănsul: boi sau vr-un cal şi să dea la măna omului călugărilor. Iar lui, de-i va părea cu strămbul, să vie să stea faţ[ă], înnaintea domnii meli, cu rugători[i] noştri. Aceasta vă scriem. [...]. [...], 7132 [1624] iul[ie] 1. [...]. Vlasie [a scris]. DIR, A, V, nr.386, p.293(294 1624 iulie 8, Iaşi. M. [294] Scriem domniia mea la slugile noastre, la părcălabii de Roman şi la şoltuz şi la părgari de acolo de tărg. Dămu-v[ă] ştire că domnii mele s-au jeluit părintele şi rugătoriul nostru Athanasie ep[i]sc[o]pul de Roman, pre voi, dzăcăndu că are optu posluşnici meşteri la svănta episcopie, un rotar şi un curălar şi un olar şi un croitor şi un potcovar şi un păcornicer şi doi ciobotari, de săntu de treaba sventei ep[i]sc[o]pii. Şi voi-i trageţi cu tărgul la podvoade şi la cheltuiale şi la jolduri şi la alte angherii mai mărunte, cum n-au mai fost. Dereptu acea, diaca veţi vedea cartea domnii miale, iar voi să aveţi a-i lăsa foarte în pace, întru nemic să nu-i învăluiţi, numai să-şi plătească ei dabila cea înpărătească ce vor hi scrişi la visteriul domnii mia[le] şi să posluşască ce vor hi trebele rugătoriului nostru ep[i]sc[o]p[ulu]i..... să hie în paci. Aceasta vă scriem, mai mult jalub[ă] să nu vie la domniia mea, că apoi voi ştiţi! [...]. [...], 7132 [1624] iul[ie] 8. [...]. Vlasie [a scris]. DIR, A, V, nr.387, p.294 1624 iulie 9, Iaşi. M. [295] Adecă domniia mia m-am milostivit şi am datu şi am miluit svănta mănăstire ce să graiaşte [...] Sava ce iaste metoh sventei mănăstiri de la Iierusalim, cu un sat ce să cheamă Mărzeştii la ţănutul Iaşilor, ce acel satu mai dinnainte vreme au fost a lui Orăş ce-au fost hetman şi după aceia au cădzut de au fostu dreptu domnescu. Deci ca să fie de la domniia mea dare şi miluire sventei mănăstiri cu tot venitul, să hie de hrană. Şi altu nime să nu s[ă] amestece înnaintea cărţi domnii mele. [...]. [...]. [...], 7132 [1624] iul[ie] 9. Dumitraşco [...] logofăt. Sava [a scris]. DIR, A, V, nr.388, p.295 1624 august 12, Iaşi. M. [298] Adec[ă] au venit, înnaintea noastră şi înnaintea boiarilor noştri, mari şi mici, slugile noastre Toader de Hreasca şi cu fraţii lui: Isac şi Măteiu şi cu sora-sa Nastasiia şi Annisiia şi cu toată semenţiia sa şi cu mare jalubă s-au jeluitu pre Niculachii stolnicul şi pre toţi feciorii Boului vistiiarnicul, cum au mare /[299] asupreal[ă] de cătră dănşii, dzicăndu că le opreşte Niculachii stolnicul cu feciori[i] Boului visternicul părţile lor de ocin[ă] din sat din Corlăteşti, iar Niculachii stolnicul şi cu feciorii Boului vistiarnicul dzăs-au că le iaste cumpărătur[ă] de tată-său Boul visternicul, de la giupăneasa lui Dămiian visternicul şi de la soru-sa Sofroniia. Deci domniia mea am tremis de-au venitu şi Dămeneas[a] cu soru-sa înnaintea domnii mele şi a tot divanul şi i-am giudecat cum au fost mai cu direptul. Deci Dămeneas[a] şi cu sora-sa Sofroniia au dzăs că n-au văndut parţile de ocină ce sămtu a lui Toader şi a lui Isac şi a lui Isac şi a lui Măteiu şi a surorilor sali, că n-au avut nici o treabă [ci] au văndut părţile sale cum s-au socotitu lege pre ispisoc ce-au făcut Dămeneas[a] cu mărturie de la boiarii carii săntu scrişi în zapisul ei. Deci domniia mea am socotit şi eu cu tot svatul nostru, că le-au fost mare înpresurătur[ă] acestor [acestor] oameni ce mai sus scrie, Toader şi cu fraţii săi: Isac şi Măteiu şi cu surorile lor: Nastasiia şi Annisiia, de cătră Boul visternic, de la feciorii lui. Deci domnia mea i-am giudecat după legea ţărăi şi le-am dat parţile de ocină din sat din Corlăteşti, să-ş[i] ţie cum le scrie în uric de la Pătru vodă, dintr-a patra parte din sus, din tot satul Corlăteştii, trei părţi, ce le-au fost lor moşie şi dintr-a treia parte din tot satul, din partea de gios, a treia parte, ce le-au fost lor cumpărătur[ă] de la Gaftona Ciocărlioaie, cum le scrie în ispisoc de la dănsa şi de la Iancul vodă; şi aşijderea din tot satul din Stejereni, doao părţi, pre ispisoc de întărituri de la Iancul vodă. Printru aceia, le-am dat şi le-am întărit pre acele părţi de ocină din sat din Corlăteşti şi din Stejereni, ca să le hie lor şi de la domniia mea cu tot venitul neclătite nici dănăoar[ă] în veci înnaintea cărţii noastre. [...] 7132 [1624] av[gust] 12. [...]. [...]. Vlasie [a scris]. DIR, A, V, nr.393, p.298(299 1624 august 14, Iaşi. M. [299] [...] Dumitraşco [...] log[o]fet [...] Aslam [...] Nicoar[ă] [...] Simion Gheuca [...] spătar. Adecă au venit înnaintea măriei sali lui vodă şi înnaintea noastră giupăneasa lui /[300] Dămiian visternicul şi au mărturisit ia cu sufletul său, înnaintea măriei sali lui vodă şi înnaintea noastră, cum ia ş-au văndut numai parţile de ocină din sat din Corlăteşti şi din Stejereni, Boului ce-au fost vistiarnic; iar parţile lui Toader şi a lui Isac şi a semenţiei lor nu le-au văndut, ce ş-au văndut numai părţile sale. Şi un zapis de la Costantin vodă, ce-au fost într-ănsul scris şi partea lui Toader şi a lui Isac şi a semenţiei lor, ce au avut Niculachie stolnicul şi cu feciorii Boului, s-au lepădat giupăneasa Dămeneas[ă] că nu şti[e] nemic şi s-au aflat că nu iaste direptu şi au scris acele părţi cu înşelăciune. Deci Niculachie stolnicul şi cu feciorii Boului au rămas din toată legia, iar Toader şi Isac... dirept şi ş-au pus feriia şi [de] acmu înnainte să nu mai aibă a mai păr[î] Niculachie stolnicul şi feciorii Boului pre giupăneasa Dămieneasă, pentru căci s-au îndireptat ia dinaintea măriei sale lui vodî. Şi să vor şi mai scoate nescai zapise Niculachie stolnicul şi feciorii Boului, ca să nu să mai creadză nici dănăor[ă] în veci. Aceasta scriem şi mărturisim noi.[...]. [...] 7132 [1624] av[gust] 14. Dumitraşco Ştefan [...] log[o]f[ă]t. [...]. ... hetman [...]. Nicoară [...] vornic. Simion [...] spăt[ar]. DIR, A, V, nr.394, p.299(300 1624 august 15, Iaşi. M. [300] [...] Lupul pitărel [...] Obrejen[i] [...] Ion [...] Onofreiu [...] Moimeşti [...] Mihăil[ă] [...] Ionaşco [...] Tatăren[i] şi Ion Vlăgea [...] Vasilie Plop diiac [...]. Adecă au venit înnaintea noastră Toader Borvină [...] Mohorăţ[i], de nime nevoit, nici asuprit şi au văndutu un loc de priseacă în codru, în hotarul Popeştilor, cu priseacă gata şi cu zemnic şi înprejur căt arunci cu topărul în tote parţile, lui Ghiorghie diiacul den Tătăren[i], dereptu doaodzeci de taler[i] de argintu şi doi stupi bun[i]. Şi se-au sculat Ghiorghie dennaintea noastră şi au datu toţ[i] aceşti ban[i], ci-s mai sus scriş[i], în măna lui Borvină. /[301] Deci noi, daca am vădzut de bună voe a lor tocmală şi deplin[ă] plată, noi le-am făcut ceastă mărturie a noastră ca să se creadză. Şi pre acestu zapis ne-am pus şi peceţile, să se ştie. [...], av[gust] 15, [...] 7132 [1624]. DIR, A, V, nr.395, p.300(301 [1624 septembrie 1--1625 august 31], 7133. M. [301] [...] Lupul Neghici şi fe[me]ia mea Candachiia, fata Cărstinei, nepota Candachiei de Bălăcen[i], fata Petrei părcălăbului şi cuconii noştri: Condea, Costandin, Todosiia, Afteniia, Nacul, Nechifor, înşine pre noi mărturisim cu cest zapis al nostru, de nime nevoiţ[i], nici asupriţ[i], ce de bună voia nostră amu văndut partea nostră de Băla[ceni căt se v]a alege, lui Strătulat Dobrenschi de Bălăcen[i], dereptu optuzeci de taler[i] ban[i] gata; dintre omini buni anume... dichiul de mitropolie şi popa Ionaşco şi Gligoraşco zlătarul şi mulţi omin[i] buni; de a[cei] a să se ştie. Leat 7133 [1624--1625]. O jirebie ni e schimbătură dereptu o jirebie a nostră, ce ne-au [dat] din Dvorişte, ce ne-au văndut bătră[na] Candachiia; alta ni e cumpărătură; al treia şi giumătate ni e moşie şi-s tote văndute cum mai sus scrie. Ileana şi sor[a] sa Mariţa fetele Chindiei, nepotele Candachiei, strenepotele Petrei [păr]călabului, văndut-au ocină şi moşiia sa ce-[a]u a[v]-ut partea lor den sat den Bălăcen[i] de ţănutul Sucevei, den giumătate [d]e sat a treia parte, parte den mijloc. Mărica Gher[ghina] Todosie Rada, [...] Sintilin, nepot Nastasie, strenepot Candachiei. DIR, A, V, nr.396, p.301 1624 septembrie 3, Bîrlad. M. [301] Eu Hilinna, [...] Gligorie [...] Cerchijieni [...] Chige[ciului], scriem şi m[ă]rturisăscu însămi pre mene cu cest zapis al mieu cum eu am loat dzece lei bani buni şi trei bezmen de ţ[a]ri[nă] de la văru mieu, de la Dumitraşco Căm[ă]rzan[n] şi i-am pus zălog partea mia de ocinnă din /[302] Orgoeşt[i], să o ţine să să hrănească pănă-i voiu da ce-am loat, iar de nu-i voiu da, să hie cu o ocinnă, ca să-şi facă şi zapis domnescu. Şi în tocmala noastră au fostu popa Simion [...] Tărdzie şi Crăciun Popovici şi Ionaşco croitoriul [...] Docolinna şi mulţi oameni buni şi bătrăni. Mai pre mare credinţă am pecetluit. [...] 7133 [1624] sept[embrie] 3. [...] B[î]rladu. Pop[a] Simion. Crăciun Pop[o]vici. DIR, A, V, nr.397, p.301(302 1624 octombrie 9, Suceava. M. [303] Adecă noi f[iii]... ercei den Antăleşti[i], anume Anna şi cu frate-mieu Ionaşco scriem şi m[ăr]turesem, cu cest zapis al nostru, înşene de bună voia noastrî, am văndut noi unul căte o jereabie, amăndoi 2 jăreabii den Antăleşt[i], le-am vă[n]dut lui Dealeu den Spătăreşte, dereptu cendzăce şi cinci de taler[i] ca să-i fie lui moşie şi ocenă deriapt[ă], neclătită neci dănăoar[ă] în veci. Şi într-aciasta tocmalî an fost mulţi megiiaş[i] bătrăni şi boiar[i], anume Măteiaş slug[a lui] Cr[ă]stiian lo[g]of[ă]t [...] şi Simion de Romineşte şi Cojocea diiacul. Pentr-aceia să-ş[i] facă derese domneşti ca să-i fie lui cu tot venitul. Să s[e] ştie. [...] Suceav[a], oc[tombrie] 9, 7133 [1624]. Şi Arame Bit... ul de Hreasca înc-au fost într-aciast[ă] tocmală. Şi Vasilie păhărnecel den Vărtop, aşejdere, să s[e] ştie. Cojocea. DIR, A, V, nr.399, p.303 1624 octombrie 27, Iaşi. M. [305] Eu Gheorghe, feciorul lui Ştefan Danco de Todereşti, mărturisescu cu acest zapis al mieu, cum m-am rugat lui Dumitraşco diiac, ca să ia curtenie numele tătăni-mieu, să-l plătească el, şi eu să-i dau casa tătăni-mieu şi cu cătă ocină va hi, den satu den Todereşti şi să-i mai dau o putină de miiare, ce am la Iordachi, şi eu să hiu slobod şi măntuit de curtenie şi să dea Dumitraşco sama de curtenie me. Şi în tocmala noastră fost-au multe slugi domneşti: Gavril Albici de Bătăreşti şi Mierăuţ de Romăneşti şi Moisei de-acole şi Tudosie de acole şi Chirila şi mulţi oameni buni, ca să să ştie, şi Obrejie ţărcovnicul de Iaş[i] şi Mihail. [...] Iaş[i], 7133 [1624] oct[ombrie] 27. [Pe aceeaşi foaie, jos, invers, însemnarea:] Zapis de la Gheorghie Danco, pre locul de Todireşti, ce l-au cumpărat de la Cărste, [...] Anuşcăi, den deres de la Gaşpar vodă. DIR, A, V, nr.401, p.305 1624 noiembrie 15, Suceava. M. [308] Adecă au venit, înnaintea domnii mele şi a boiarilor domnii mele, rugătorii noştri egumenul şi calugării de la [...] monastir[e] Aron [...] din ţarina Iaşilor, unde iaste hramul lui [...] Nicolai, jeluindu-se cu mare jalob[ă] cum au trei sate la ţănutul Neamţului anume Avereştii şi Giurovul şi Nicoreştii, date acele sate şi miluit[e] de alţi răposaţi domni ci-au fost mainte de domnia mia: Alexandru voevod şi [...] voevod şi Aron [...], cătră svînta mănăstire şi acele sate au fost înblăndu cu ţănutul Neamţului, iar diregătorii de tărg de Piatră mult val le-au fost făcînd vecinilor lor şi i-au fost trăgînd cu satele de ocol. /[309] Derept acea, dumnia mia vădzînd jaloba lor, milostivitu- -m-am domnia mea şi am dat aceştia sate, ce mai sus scrie, sventei mănăstire să asculte de [...] mănăstir[e] iar diregătorii de tărg de Piatră mai multă treabă să n-a[ibă] cu dănşii şi cu vecinii lor, nici slugile noastre, clucerii, să n-aibă treabă a învălui la acelia sate, de curechiu sau de alte mănunţişuri, ce cu totul să fie a sventei mănăstir[i]. Şi după domniia dumnii mele, cine va fi pre urma domnii mele aşijdere să aibă a întări satele sventei mănăstir[i], alt nime să n-aibă a să amesteca sau a strica preste cartea domnii mele. [...] Suceav[a], [...] 7133 [1624] noe[m]v[rie] 15. [...]. [...]. Focea [a scris]. DIR, A, V, nr.405, p.308(309 1624 decembrie 15, Suceava. M. [309] Adecă au venit înnaintea noastră Zadul, fecioriul Magdei, cu un zapis de mărturie de la Ciumală, scriendu cum au fost dator Beleiu, fecioriul lui Bormotă, Zadului, cu doao vaci cu trei galbeni bani buni. Deci Beleiu s-au prinsu denaintea lui Ciumală şi denaintea a mulţi oameni buni, ca să-i dea o vacă, iar cu o vacă tănăr[ă] şi cu trei galbeni buni i-au rămas. Deci i-au dat o parte de loc, ce au fost locul lui Bormotă, o jumătate de loc de cas[ă] din Antăleşti, să-i hie lui ocină direaptă. Deci dumne mea deaca am vădzut acel zapis de mărturie, dumn[ea] mea i-am dat şi i-am dat şi i-am întărit să-i hie lui acel loc cu tot venitul şi altu[l] să nu să amestece prespe cartea dumne mele. /[310] [...] 7133 [1624] dech[embrie] 15. [...]. [...]. Costantin [a scris]. DIR, A, V, nr.407, p.309(310 1624 decembrie 18. M. [310] Milostive doamne şi luminate doamne. Dam ştire măriei dumitale, cum am mărsu cu cinstită carte a măriei tale, de am socotit cu oameni buni, cu şoltuzul cu 12 părgari de Cotnar[i] şi cu oameni buni [...] şi şoltuzul de Tărg Frumos cu 12 părgari şi alţi oamen[i] bun[i] şi oameni buni slugile măriei tale den megiiaş[i] Ionaşco aprod [...] Cudreşti, Ilea vist[iernicel] [...], /[311] Gligorie Călcul pit[ar] [...] Bălţaţi, Ihnat [...] Mădrăjaci [...] Ionaşco vist[iernicel] [...] şi Istratie de Ezereni şi Anton şi Lozor din Belceşti şi alţi mulţi oamen[i] buni megiiaş[i] de înpregiur. Deci, am socotit cu aeşti oameni buni ce scriu mai sus de răndul hotarului a Ulmilor de un val ce au cu Slătinenii, prentru ce le-au mutat pietrile din hotar[ul] cel bătrăn. Deci am aflat cu eşti oameni buni prin unde le-au mărsu semnele de u[n]de au mutat pietrile. Deci noi am pus pietrile iar pre unde au fost de veac pre un[n]de spune uricele. Şi am aflat un om bătrăn anume Lazăr de Belceşti, de ştie de tot, cum n-au treabă Slătinenii la acel hotar ce Slătinenilor le-au dat Alexandru vodă cel Bătrănu loc de odae înpotriva Belceştilor. De iasta dăm ştire măriei dumitale. [...], amin. Dech[embrie] 18, [...] 7133 [1624]. Sluga măriei tale Ion armaşuli. DIR, A, V, nr.409, p.310(311 1624 decembrie 18. M. [311] [...] Toader şoltuzul din [...] 12 părcari [...] Ionaşco [...] şultuzu şi Paicul şi Hilip şi Nechifor şi Gligorie Furgheţu păcurar şi Bejan, dăm ştire cu iastă scrisoare a noastră cum au venit Ion medelniciar cu cinstită cartea măriei[i] sale lui vodă să socotim de răndul hotarului a Ulmilor pre unde merge. Deci acele pietre le-au mutat Ştefan vodă, de un[de] au fost de veac hotarul. După acea, însuşi Ştefan vodă au trecut de la pod de la Cărjeşti pre la acele pietri mutate şi însuşi măriia sa, Ştefan vodă, le-au făcut carte să mute pietrile şi să-ş[i] ţie hotarul pre unde au fost de veacu. Deci noi deca am vădzut cinstită carte a domnu nostru Radului vodă, noi am str[ăns]u oameni buni megiiaşi di sus şi din gius şi am socotit înpreună cu[m] oameni buni cum şi mai sus scrie. deci am [a]flat cu sufletele noastre că aestu hotar iaste dat de Pătru vod[ă], tatăl lui Iliiaş vodă. Şi apoi a fost dat şi de Pătru vodă, s-au milostivit după aceia miluit cu aestu sat cu Ulmii şi cu tot hotarul pre unde au fost de veac, iar Slăt[in]enilor le-au dat Alexandru vodă loc de o[de]dai înpotriva Belceştiloru. Deci noi încă am făcut de la noi dereptarea să le fie dereptă muşie cum le-au fost de veac. Mai credinţă am pus peciatea uraşului. Dech[embrie] 18, [...] 7133 [1624]. DIR, A, V, nr.410, p.311 1625 ianuarie 3, Suceava. M. [312] Scriem domniia mea la părcălabii de Cotnar şi la şoltuz şi la părgari de acolo şi la diregătoriul de Hărlău şi la şoltuz şi la părgari de acolo. Deacă veţ[i] vedea cartea domniei mele, iar voi să aveţi a lăsa în pace cramele sfinte[i] mănăstiri a Neamţului, din dealul domnie[i] mele şi de la Hărlău, întru nimică să n-aveţ[i] a le trage. [...]. [...] 7133 [1625] ghen[arie] 3. [...]. DIR, A, V, nr.412, p.312 1625 ianuarie 7, Suceava. M. [313] Scriem domniia mea slugilor noastre tuturor dăbilarilor, căţi veţi înbla cu slujba domnii mele prin ţinutul Neamţului, deaca veţi vedea cartia domnii mele, iar voi toţi să aveţi a lăsa foarte în pace bucatele oamenilor din sat din Avereşti şi din Giurov, nimică să nu le învăluiţi bucatele, nici să le trageţi pentr-alţi oameni sau pentr-alte sate, ce să-i lăsaţi în pace pentru ce sintu satele [s]ventei mănăstiri a lui Aron vodă, din ţarina Iaşilor. Numai să aibă ei a-ş[i] plăti dabila lor, ce va hi. Şi aşijdirea şi voi, părcălabi dintr-acel ţinut şi globnici şi olăcari şi podvodari şi alte slugi a domnii mele, încă să nu-i învăluiţi, ce să hie în paci, cum scrie mai sus, nici să-i globiţi şi nici să-i prădaţi; numai de să vor afla nescai furi sau tălhari de faţă, pre aceia să-i prindeţi şi la domniia mea să-i aduceţi. Iar altu nime să nu-i cutedze pre dănşi[i] a-i învălui, peste cartea domnii mele. [...], 7133 [1625] ghen[arie] 7. [...]. Ştefan [a scris]. DIR, A, V, nr.413, p.313 1625 ianuarie 8, Suceava. M. [313] [...] Vas[i]lie Păulel hotnog [...] călăraş[i]. Dămu-ţ[i] ştire că ni s-au jeluit sluga noastră Sturdzea diiac şi unchiu-său Sava Pepelea den Tălhăreşti, pre Dumitraşco Şeptelici şi au dzăs înaintea noastră că au o parte de ocină în sat în Slăvnicen[i], care parte au fost a mătuşea lor Anastasii a Pinţii şi acmu o ţine Şeptelici şi dzice că o au cumpărat şi săntu mai aproape nepoţi Sturdzea cu Sava Pepelea, decăt Dumitraşco Şeptelici. Direptu aceia, daca ver[i] vedea cartea domnii mele, iară tu să opreşt[i] acea parte de ocină ce au fost a Pinţii, den sat şi den hăleşteu, ce să va alege partea ei, ca să n-aibă Şeptelici nici o treabă, ce să-i întoarcă banii Sturdzea cu Pepelea, ce să va afla cu direptul că au dat bani prea acea ocină. Iară de-i va părea cu strămbul, să vie să stea de faţ[ă] înaintea domnii [m]ele. Într-alt chip să nu faci. [...] 7133 [1625] ghen[arie 8. /[314] [...]. Dumitraşco Ştefan [...] log[o]f[ă]t [...]. Borăleanul [a scris]. DIR, A, V, nr.414, p.313(314 1625 ianuarie 17, Baia. M. [315] Eu Antimiia, fata Anii, eu mărturisescu cu ciastu zapis al miu, de nime nevoitî, nice presuratî şi am văndut partea a mea ce se va alege den sat /[316] den Spătăreşti, o jirebie, ce sa va alege, cu tot venitul şi din pădure şi dintr-apă şi cu ce să va alege, eu am văndut lui Deleu aprodul deriptu 15 taler[i] ban[i] proşt[i], 7 taler[i] ban[i] bun[i], ce l-am plătit de cal domnescu la Şepteleci hetman, denai[n]tea [G]avrilcei părcălabul Tăutul şi denai[n]tea Gligorcii Pischie şi denai[n]tea lui Boldeşor şi denai[n]tea lui Toader Creţului şi denai[n]tea lui Vasilie Roşcăi, ca să [să] ştie. Şi să n-aibă mai a-ntorce Anti[mi]ia în veci. [...] Bae, 7133 [1625] ghen[arie] 17. [...] Gavril Tăutul. Gligorcea [...]. DIR, A, V, nr.417, p.315(316 1625 ianuarie 31, Suceava. M. [316] Adecă s-au părăt de faţî, înnaintea domnii meale, jupăneasa Păscălina cu Costin din Poeni, pentru heleştiu ci-au făcut Costin, la R[r]usi, în ţarină, dzăcăndu Păscălina că n-au fost acolea heleştiu, nici dănăoară. Derept aceia au rămas Păscălina pre Costin printru acel heleştiu, ca să nu hie acolea, ce să-ş[i] caute Costin altu loc de heleştiu unde va fi loc bătrăn şi unde să va găsi cu dereptul. Dereptu aceia de acmu înnainte să n-aibă ei a să mai păr[r]î de aceasta pără nici dănăoar[ă]. [...]. [...], 7133 [1625] ghen[arie] 31. [...]. Dumitraşco Ştefan [...] log[o]f[ă]t. Toma [a scris]. DIR, A, V, nr.418, p.316 1625 februarie 12. M. [318] Evloghie ep[i]sc[o]p de Radăuţi şi cu tot săborul de la svănta monastir[e] de la Solca. Dăm ştir[e] cu acestu zapis al nostru, cum noi, de bună voia nostră, ne-am tocmit cu călugării de la svănta mănăstir[e] de la Suceviţă, de le-am dat lor satul Iubăneştii, de ţinu[tu]l Dorohoiului şi satul Cărstineştii de ocol de Botoşan[i], ce ne-au fostu dare de la Ştefan vod[ă]. Deci le-am dat sucevicenilor pentru sat pentru Hrinceşti şi pentru doo selişti anume Iazlovăţul şi Ceaplinţi, ca să fie schi[m]bătur[ă] în veci şi nimen[i] de călugării noştri să n-aibă a mai mesteca, sau a pări de aiasta schimbătur[ă] şi tocmal[ă] ce-am făcut, ca să fie în veci niclătit[ă] şi ruşăit[ă], amin. [...] 7133 [1625] [...] f[ev]ruarie 12 [...]. Evloghie ep[i]sc[o]p [...] Radăuţi [...] Solca. Ermona[h] Veniiamin egumen [...] săbor[ul]. DIR, A, V, nr.421, p.318 1625 februarie 14, Suceava. M. [318] Scriem domniia mea la toate slugili căţi veţi înbla cu slujbele domnii meli la ţănutul Hărlăului, sau hie cine vor hi. Deaca veţi vedea cartea domnii mele, iar voi să aveţi a lăsa foarte în paci satul Plopii şi Belceştii şi Călugăreni, ce săntu a sventei mănăstiri a Gălatei, de toate dabileli şi de toate angheriile, cumu le scrie uricele ce au ei de la Ştefan vodî şi de la domniia mea. /[319] Aşijderi cine să va tămpla să margă pre acolo, veri boiari, veri hie ce slujitori, să aibă a-i lăsa foarte în pace, întru nemic să nu-i învăluiască. Aşijderi şi voi părcălabi de ţănut şi globnici şi podvodari şi olăcari şi deşugubinari şi alţii toţi, să aveţi a-i lăsa foarte în pace, ca să nu-i învăluiţi, nici să-i globiţi, nici boii lor ca să nu-i luaţi [l]a podvoade, nici pentru deşu[gu]bini, ce să hie ei foarte în pace. Iar cine-i va învălui, bine să ştie c-acela va hi de mare certari de la domniia mea. Aceasta vă scriem. Mai multă jalubă să nu vie la domniia mea. [...]. [...], 7133 [1625] fev[ruarie] 14. [...]. [...]. Vlasie [a scris]. DIR, A, V, nr.422, p.318(319 1625 martie 1, Todereşti. M. [324] Adecă eu Flori... Capşa den Todereşti, de ţinutul Cărligăturei şi cu feciorii mei, însumi mărturisescu, cu cest zapis al mieu, cum eu, de a me bună voe, de nimene îndemnatu, nici de o înpresurătură, văndut-am a me direaptă ocină şi moşie, neşte case ale mele den sat [de]n Todereşti, cu cătă moşi[e] să va [a]lege partea me den satu den Todereşti, den tot locul şi den vatra satulu[i] şi den ţarină şi dentr-apă şi den pădure şi den tot locul, vîndutu-am lui Manule dereptu doodzeci şi cinci de taleri, bani buni. Derept aceia, ca să hie lui moşie şi ocină dereaptă, în v[eci] şi fămeiei sale şi coconilor. Şi nime dentru [sem]inţiia noastră, netocma eu sau feciorii miei, să [nu aibă] a să scula, în vr-o vriame, să întoarcă aceste case şi a[cest] loc. Şi în tocmala noastră, cănd am văndut, fost-au frat[e]le mieu, Cărstelei şi giupănul Neniul, vătavul cel mare de ţinutul Cărligăturii şi popa Gligorie şi Gheorghiţă diiac. /[325] Şi eu Dumitraşco F[ulger] diiac am scris, ca să să ştie. [...] Todereşti, v[e]l[ea]t 7133 [1625] mart[ie] 1. [...] Neniul vătav Cărligăturii, [...]. Popa Gligorie [...]. [...] Ghiorghiţă [...]. [...] Dumitraşco Fulger. [...] Iordachie [...]. DIR, A, V, nr.430, p.324(325 1625 martie 6, Iaşi. M. [325] Iată noi Văsiian, feciorul lui Ion Policeanului şi eu Vasilie, feciorul lui Mănăilî, [...] lui Purcar de Todereşti, de ţinutul Cîrligăturei, înşine noi mărturisim, cu acest zapis al nostru, cum noi, de nime nevoiţi, nici înpresuraţi, ci de a noastră bună voe, văndut-am a noastră dereaptă ocină şi moşie den sat de Todereşti, de ţinutul Cîrligăturei, toată partea noastră, cătă să va alege, den vatra satului şi den ţarină şi dentr-apă şi den pădure şi den tot locul, văndut-am lui Dumitraşco Fulger diiacul, dereptu doaodzeci şi cinci de zloţi tot bătute, de argintu, şi doi mascuri. Derept aceia, ca să hiia lui ocină şi moşiia dereaptă şi giupănesei şi coconilor, în veci. Şi nime dentru seminţia noastră să n-aibă a scorni vr-o pără, sau să întoarcă această moşie, căce am întrebat noi de toată ruda noastră, ca să ni-o plătească, acest locu. Şi nime nu s-au aflat, den oamenii noştri, să-l cumpere, fără Dumitraşco Fulger diiacul. Şi ne-au dat toţi banii gata, 25 de zloţi tot bătuţi de argintu şi 2 mascuri. Şi cînd am vîndut, în tocmala noastră fost-au giupănul Ion ce au fost armaş mare şi Avram de Ţoţora, pivnicerul cel domnescu şi Crăciun vătavul de feciori a dumnisale a hatmanului şi Grama, ce au fost uşeriu şi altu Crăciun cel bătrîn de tărgu de Iaşi şi Calin şi Ionaşco Fanca. Şi prentru mai mare credenţă şi mărturie, pus-am ale noastre peceţi, şi aceaste mărturii, toţi, peceţile şi iscăliturile, ca să să ştie. [...] 7133 [1625] m[a]rt[ie] 6. ... medelniceru. Grama [...]. Avram. [...] Dumitraşco Fulger [...]. DIR, A, V, nr.431, p.325 1625 martie 15, Suceava. M. [328] Dau-vă ştire cumu s-au jeluit înnaintea domnii meale Neaniul părcălab şi Drăguşan diiac şi Ghiorghiţă dămian, zicăndu că au o sălişte de sat anume Geamenii şi au împresurătură întra acel hotar dinspre Oneşti şi dinspre Scobinţeani. Dereptu acea deacă veţi vedea cartia domnii meale, iar voi să socotiţi şi să străngeţi oameni buni să le alegeţi hotarul dispre aceale sate cumu le vor spune uricele şi cum vor şti oameni buni şi foarte... socotiţi acest lucru şi cumu veţi afla mai cu..... [...] 7133 [1625] [...] 15. Marele logofăt a învăţat. Ştefan [a scris]. DIR, A, V, nr.434, p.327(328 [1625] martie 15, Suceava. M. [328] Adecă eu Titiiana, fata lui Gheorghie Albotă, femeia lui Tiron, scriem şi pre mene mărturisescu cub cest zapi[s] al miu, cum eu de bună voia mea, de nimene nevoit[ă] nici înpresurat[ă], am văndut eu o vie, ce au fost acea vie a părintelui miu, Gheorghie Albot[ă], în deal în Laslău şi den ţelin[ă] ce iaste pre lengă acea vie, giumătate, şi am văndut dumisal[e] Tomei postelnic, derept optudzăci taler[i] bătuţi. Şi acea vie, căndu o am văndut, era o vie părăsit[ă]. Deci, de acmu înnainte, ca s[ă] hie dumisal[e] direaptă ocină şi moşie, şi lui şi ficiorilor dumisal[e]. Alţii, de oamenii sau den ruda noastră, nime să nu aibă a să amesteca într-această ocină, nici odănăoar[ă] în veac. Şi-ntr-această tocmală a noastră au fost căţiva boiari, anume Lupul logofătul [...] Tăutul logofăt [...] Pătraşco Ciolpan, Iuraşco Başotă, Dumitraşco Buhuş, Ionaşco Prăjescul şi alţi căţiva oameni buni. De iasta scriem şi mărturisim. Şi pre mai mare credinţă ne-am pus şi peceţil[e], să se ştie. [...] Suceav[a], martie 15. Lupul log[o]f[ă]t [...]. [...] Tăutul logofăt [...]. Iuraşco Başotă. Dumitraşco Buhuş. Ionaşco Prăjescul [...]. Eu Tiron am văndut. DIR, A, V, nr.435, p.328 1625 martie 24. M. [330] [...] zapis, cum mărturisescu cu cest zapis pre meni, anume Ionaşco, feciorul lui Toader den Du[m]brăven[i], neputul Sutei, cum au văndut a treia parte de în parte lui Nechifor, în sat în Du[m]brăvian[i], în vatra satului, loc de arat şi fănaţ, pre unde va hi parte lui şi co loc de prisacă, unde au fostu prisaca lui Nechifor, la făntăna la Cosiţa, desupra Cusiţie, în pădure, unde au fostu prisaca lui Nechifor, a treia parte, comu-i mai sus scres şi cu luc de grădină, ezvorul făntănie Cusiţie, şi în tot locul pre unde va hi avăndu; o am văndut lui Costantin, feciorul Petrei Cehan. Şi am luat 15 zloţ[i] şi 2 pot[ronici] de la Costantin, dennai[n]tea şoltuzului cu 12 părgar[i] şi popa Mihăilă şi popa Lipovan şi Onacea [...] Tătăraş[i] şi Neagul şi Leciol şi Bilaşco. De cesta mărturisim. [...] 7133 [1625] [...] mart[ie] 24. DIR, A, V, nr.438, p.330 1625 martie 29. M. [332] Eu Tufă şi Iona şi Părasca din sat din Şendren[i] mărturisim noi, cu cest zapis al nostru, cum am văndut noi de bună voia noastră, de nimini nevoiţ[i], direaptă ocină a noastră di sat din Şendren[i], giumătat[e] de sat, doi bătrăni, partea din gios pănă în părău; şi o am văndut cu tot venitul, dumiisale giupănului Costantin cămăraşul, derept 150 ugh[i] bani gata. /[333] Deci dumnealui Costantin ne-au plătit tot deplin cum iaste mai sus scris. Derept acea, eu Tufă am luat ban[i] pre u[n] bătrăn, cu omenii mei cu toţ[i] 75 ugh[i] şi aş[i]jdere eu Ioana şi Părasca am luat bani cu omenii mei cu toţ[i] 75 ugh[i]. Şi aşijdere iar şi uricul ce au fos[t] noo de moşie încă l-am dat întru mănule răzeşilor noştri anume Tatului, feciorul lui Frăţiian. Derept acea, nime de răzeşii noştri să nu mai aibă a să amesteca întru ceas[tă] tocmală ce am făcut noi cu dumnealui, cu giupănul Costantin cămăraşul, că aceas[tă] tăcmală s-au făcut diînaintea a mulţi omeni bun[i] anume: Vasilie vătavul de hănsari şi Ion, feciorul călugărului şi Ta[ta]tul, feciorul lui Trifan şi Bancul şi Cărstea şi Mărzac, fecioru[l] Tatului şi Ţapu di în Dănceni şi Manea de acolea şi Nan şi Ploe [...], noi toţi simtem mărturi. Şi mai mar[e] mărturie Pană părcălabul de Gălaţ[i] şi şultuzul cu 12 părgar[i]. Văleat 7133 [1625] martie 29. [...]. [...]. [...]. DIR, A, V, nr.441, p.332(333 1625 aprilie 21, Hîrlău. M. [335] Dat-am cartea domnii meli rugătorilor noştri, egumenului şi a tot săborul de la svănta mănăstiri de la Neamţu, spre-aciale ca să aibă a-ş[i] chema a lor ţăgani, carii au fugit în Ţara Unguriască, ca să vie toţi în ţar[ă], la svănta mănăstire. Iar de la domniia mea vor avea pace: nici o nevoe nu vor avea, de nime; nici un lucru nu vor lucra domnii mele, numai ce vor avea ei, ce vor hi trebele şi posluşaniile sventei mănăstiri. /[336] Aşijderi şi voi, toate slugili noastre, carii veţi înbla pentru ţăganii şi slugi hătmăneşti şi giudeci şi vătaşi de ţigani, încă să aveţi a-i lăsa foarte în pace, întru nemic să nu-i învăluiţi. [...]. [...], 7133 [1625] ap[rilie] 21. [...]. Vlasie [a scris]. DIR, A, V, nr.445, p.335(336 1625 aprilie 22, Hîrlău. M. [336] [...] Anastasie [...] şi mitropolit [...] chir Athanasie episcop [...] chir Pavel [...] Dumitraşco Ştefan [...] log[o]fet [...] Aslan [...] Nicoar[ă] [...] Hrizia [...] visternic [...] Gorgan [...] spătar [...] Gheorghie Başotă [...] medelnicer [...] Lupul [...] jitnicer [...] Grama jitnicear [...] Costin postelnic [...] Toma postelnic [...]. Mărturisim cu ceastă scrisoare a noastră cum au vrut Cărstiian log[o]fătul să părască pre călugării de la Solca, printru sat pentru Lămăşiani, ce iaste în ţănutul Suciavei, dzicăndu Cărstiian log[o]f[ă]t că acel sat iaste [...] lui dare de la Simion vodă, cum au arătat şi uric iscălit cu măna lui Simion vodă, de dare; şi au dzis cum i-au fost şi de moşie acel sat, cum au arătatu şi deresele de moşie ce au avut. Iar părintele Evloghie ep[i]sc[o]pul de Radăuţi şi nastsatelul mănăstirei Solcăi şi cu tot săborul de la svănta mănăstire de la Solca, au arătat uric de dare de la Ştefan vodî, cum au dat acel sat, ce mai sus scrie, Lămăşenii, mănăstirei Solcăi. Dece vădzăndu părintele Evloghie ep[i]sc[o]pul de Radăuţi şi cu tot săborul de la Solca, acel uric de dare a lui Cărstiian log[o]fătul şi derese de moşie pre acel sat şi Cărstian log[o]fătul vădzăndu uric de dare sventei mănăstiri de la Ştefan vodî, pre acel sat, în de sine ei, de bun[ă] voe s-au voit şi s-au tocmit cu părintele Evloghie ep[i]sc[o]pul şi cu tot săborul de la mănăstiri de la Solca, dinaintea noastră şi a tot svatul măriei sale domnu nostru şi le-au dat Cărstiian logofătul o sută şi cindzeci de galbeni buni, întru mănule părintelui Evloghie ep[i]sc[o]pul şi a tot săborul de la Solca, dinaintea noastră. Printru aceia, noi toţi, căţi mai sus sintem scriş[i], mărturisim cu ceastă scrisoare a noastră, cum Cărstiian log[o]fătul au dat ai săi direpţi bani, o sută şi cindzeci de galbeni, pre acel sat, ca să-i hie lui moşie în veci şi feciorilor săi, neruşeiţi nice dănăoar[ă]. /[337] Şi mai pre credinţă noi toţi ne-am pus peceţile şi însuşi Evloghie ep[i]sc[o]pul ş-au pus pecetia sa într-acest zapis, ca să-i hie neclătit în veci. Iar cine să va amesteca, să mai strice această tocmală, să hie neertat de dumnădzău, amin. [...] Hărlău, 7133 [1625] ap[rilie] 22. Anastasie mitropolit. Evloghie [...]. Dumitraşco Ştefan [...] l[o]gof[ă]t. [...]. Nicoară [...] vornic. Ghianghea [...] log[o]f[ă]t. Hrizea [...] vist[ier]. Gorgan [...] [s]pătar. [...] Gheorghe Başotă [...] med[elnicer]. Lupul [...] jicnicer. Grama jicnicer. Costin postelnic. Toma postelnicel. [Pe verso:] [...] Arsenie log[o]f[ă]t [...]. [...] Simion Mănea [...]. DIR, A, V, nr.446, p.336(337 1625 aprilie 25. M. [339] Adecă eu Lelea, fata lui Grozav, de în sat di în Glode[n]i cu ficiorii miei, cu Costachi şi cu Severiian şi cu Cozma şi cu fata mea cu Iona şi cu Măriica şi cu Loghina şi cu generii miei, cu Nistor şi cu Andreiu, înşine pre noi mărturisim cu cest zapis al nostru, cum după văndzarea maiceei noastre, a Leleei şi a tătăne nostru, lui Gligorie, şi a fratelui nostru, a lui Costachi, părutu-ne-au că acea ocinî de în sat din Gloden[n]i, partea noastră a tuturora, a patra parte de sat din Gloden[n]i, partea noastră a tu[turo]ra, că nu iaste plătitî deplin cu cei optdzăci de taleri bătuţi, ce au fost daţi în măna maiceei noastre şi a tătăne nostru, şi a fratel[ui] nostru, a lui Costachi. Deci ne-am scolat şi am strănsu omeni buni megiiaşi de pre înpregiur şi de în sus şi de în gios şi am eşit la ţa[ri]nă şi am aflat cindzăci şi unul de pămănturi şi giumătate, fără de dzece pămănturi, ce-s pre lăngă fănaţe şi fără patru pămănturi din Fundătură şi fără curături şi fără un hălă[şte]u despre Bătrăneşti, ce să înparte în doao cu Zahariia din Glodeni, şi fără vatra satului. Aiastea toate au socotit oameni buni de iznoavî, de ne-au mai dat părcălabul Apostol doaodzăci de taleri bani buni; că am vrut să întoarcem şi apoi noi toţ[i] am lăsat, deaca ne-au dat acei doaodzăci de taleri bani buni, de bună voia noastră, cu toţ[i] fraţii noş[ş]tri şi cu toate surorile noastre şi toţ[i] cumnaţii noş[ş]tri, că să-i fie dumisale, de astădzi înnainte, ocină şi moşie uricită, dumisal[e] şi giupăneseei dumisal[e] şi cuconilor dumisale şi nepoţilor dumisal[e], cu toată voia noastră. Şi de uricul satului cînd va eşi de faţî, ca să aibă a să rade acea a pa[t]tra parte de sat, cu ştirea noastră a tuturor fraţilor noş[ş]tri, căţi-s mai sus scriş[i]. Acesta zapis s-[au] scris şi s-au făcut denaintea a mulţi buni oameni şi a slugi domneşti, de denainte şi a preoţi de pre înpregiurul nostru, anume popa Gligorie di în Bătrăneşti şi popa Pavel din Băloşeşti şi a Reţeei vătavul di în Rusi şi a Saveei pitărelul de acolea şi a lui Bosiioc aprodul din Bătrăneşt[i] şi a popeei lui Gligorie din Dămieneşti şi a lui Serghi aprodul din Bătrăneşt[i] şi a Gheangheei visternicelul de acolea şi a lui Ghiorghiţî visternicel[l]ul de acolea şi a lui Ionaşco Vartic de acolea şi a Zahariei armăşelul de în Gloden[n]i şi a Zahariei uşerelul din Buciumi şi a lui Trifan visternicelul [...] şi Isailă sulgerelul [...] şi Gligorie armăşelul [...] şi Vasilie păhărnicelul di în Iucşeşti şi a Onacăei păhărnicelul [...] şi a popeei a lui Ionaşco [...] Toader Frăcescul [...] Avram [...] Ion Creţul [...] Drăgăil[ă] [...] Nicoar[ă] [...] Vasilie Hasnîş [...] Panteleiu păh[ăr]nicelul [...] Băloşeşt[i] [...] Ursul [...] Ionaşco [...] Mierea [...] /[340] Mierăuţe diiac [...] Mihalcea diiac [...] şi alţi mulţi bun[i] oameni megiiaş[i] de preînpr[eg]iur. Şi pre mai mare mărturie şi credinţă şi tocmală de bună voia lor vădzind noi, cu ochii noştri, platî deplin ce-i mai sus scris, noi ne-am pus peceţile întru acest zapis. [...]. Leat 7133 [1625] ap[rilie] 25. [...] Zah[a]ria Duiadubca [...]. Coştachi. Severean. Niştor. Zaharia arm[aş]. Avram. Vas[i]lie păh[arnic]. Iuraşco. Penteleiu pah[arnic]. Ursul [...]. Larion. Hasnăş. Onaca păh[arnic]. [...] Merăuţă [...]. Pop[a] Gli[go]rie. [Ghea]nghia vist[iernic]. Gheorghiţ[ă] vist[iernic]. Mihalcea diac. Eu pop[a] Pavel [...]. Eu popa Ionaşco [...] Iucşeşti. [...] Ionaşco. Sava pit[ar] [...] Rusi. Rîţea vătag. Serghie ap[rod]. DIR, A, V, nr.448, p.339(340 1625 mai 4, Hîrlău. M. [342] [...] Căzan [...] post[elnic] [...] Toader diiac din Stănislăveşt[i] [...] Vas[i]lie Hociungu [...]. Dămu-vă ştire că s-au părăt de faţă, aicea, înnaintea dumi mele, boiarinul nostru credincios Nicolachi stolnic cu Arsenie log[o]fătul, pentru o parte de ocină din Potlogeni, ce să chiamă partea lui Borăşel, dzăcănd boiarinul nostru Necolachi stolnic c-au fost cumpărătură Boului vist[ier] şi o au ţănut stolnicul mai de demult, iar Arsenie log[o]fătul au dzăs că i-au fost dare şi o au ţănut din dzilele lui Ştefan vod[ă] pănă acmu, din domniia dintăiu. Derept acea, de vreme ce veţ[i] vedea cartea domni[i] mele voi să străngeţ[i] oameni buni şi să întrebaţi foarte cu direptul: de o va [fi] ţănut Arsenie logofătul acea parte, din dzilele lui Ştefan vod[ă] din domniia dintăiu pănă acmu, el tot să ş[i] fie a lui; iar de o va fi ţănut stolnicul Necolachi, iar să fie a lui. Deci, cum veţ[i] găsi cu suflete de oameni buni, aşea să daţi ştire aicea, la domnea mia. /[343] Aciasta v-am scris. [...]. [...] Hîrlău, [...] 7133 [1625] mai 4. [...]. Focea [a scris]. DIR, A, V, nr.451, p.342(343 1625 iunie 8, Hîrlău. M. [349] Adecă domniia mea m-am milostivit şi am miluit pre boiarinul nostru Ionaşco Cehan vornicul de gloată cu doao vaduri de moară în apa Prutului, la Măicani, de va găsi să-i placă loc de doao pietri. Drept aceia ca să-i fie de la domniia mea dare şi miluire şi altul nime să n-aibă al opri sau a să amesteca înnaintea cărţii domnii mele. [...]. [...] Hîrlău, 7133 [1625] iunie 8. [...]. Toma Săpotean. DIR, A, V, nr.459, p.349 1625 iunie 10, Hîrlău. M. [350] Adecă au părăt de faţă, înnaintea domnii mel[e], Ghiugiul şi fratel[e] lui Iuraşco pre boiarinul nostru pre Ghianghea, ce au fost log[o]f[ă]t, printr-o parte de ocin[ă] din sat din Ternauca, partea de gios, dzicănd că le ţine boiarinul nostru ce-i mai sus scris, făr[ă] de ispravă şi ei nu o au văndut; iar Ghianghea logofătul au dzis c-au cumpărat acea parte de ocin[ă] de la Ionaşco, feciorul lui Stroici logofătul ce au fost. Şi au adus şi ispisoc de la Eremiia vodî, cum au văndut ei acea ocin[ă] lui Stroici ce au fost log[o]f[ă]t. Deci boiarinul nostru Ghianghea log[o]f[ă]t, el s-au îndireptat şi ş-au pus ferăia în visteriul domnii mel[e] 24 de florinţi, iar Ghiugiul şi fratel[e] lui, Iuraşco, ei au rămas dinnaintea domnii mel[e] şi din toată legea. Deci de acmu înnainte să n-aibă a mai pără de aceasta [pără] nici dănăoară în veci, înnaintea cărţii dumi mel[e], ce ca să fiie boiarinului nostru Ghianghei logofetul direapt[ă] ocină şi moşie, neclătit nici dănăoară în veci, înnaintea cărţii dumi mel[e]. [...] Hărlău, 7133 [1625] iun[ie] 10. [...]. Dumitraşco Ştefan [...] log[o]f[ă]t [...]. Dumitru [a scris]. DIR, A, V, nr.461, p.350 1625 iunie 15. M. [351] [...] popa Draguş, fratel[e] Eremii părcălabului, şi eu giupăneasa părcălabului, Măriică, scriem şi mărturisim cu a nostră scrisoare, cum am văndut locul caselor, cu tot vinitul, din cămpu şi den pădure şi den apă, den satu den Pologenii, lui Simeon Bărtilă [...], dereptu 60 de taler[i] bătuţ[i]. Şi căndu să vor biciului şi casel[e], să aibă a plăti cătu vor dzăce oamăn[i] bun[i]. Denainte preutului Mihăilă şi denainte lui Savin [...] sul[jer] Prajescului şi denainte lui Toader Băldiman şi a mulţi oamăn[i] bun[i]. Popa Drăguş [...] Erimie însumi am scrisu. [...] 7133 [1625] iunii 15. /[352] Şi denainte lui Necoară de Unguraş[i]. Eu Pătraşco Başot[ă] încă m-am tămplat acolea cănd s-au făcut acest zapis şi s-au dat aceşt[i] bani. Prăjescul [...]. [...] Beldiman [...]. DIR, A, V, nr.463, p.351(352 1623 iunie 24, Solca. M. [353] Adecî eu Duca stolnicul mărturisescu şi dau ştire cu cest zapis al mieu, cum eu însumi, de bunîvoia mia, de nimene înbiiat, nici înpresurat, vîdzănd eu înpreunî cu giupăineasa mia, cu Zlata, că feciori înpreunî nu facem, m-am închinat sventei mănîstiri Solcei, unde iaste hramul svenţilor ap[o]s[to]li, şi am dat un plug de boi şi opt vaci cu viţei şi doaî iape cu măndzi. /[354] Şi aşijdere am dat un iazer anume Luciul, ce-i vine gărla pănă di în sus de tărgul Fîlciilui, într-acelaş ţinut, ce iaste direaptî a mia moşie şi ocinî, ca să fie a sventei măn[ă]stiri cu tot venitul. Aşijdere pîrinţii de la svănta măn[ă]stiri să aibî a mî scrie în pomenicul cel mare şi să-mi faci pamente di în an în an. Pentr-aci[ia] m-am şi mai apropiat de svănta mînîstire, ca dupî moartia mia, ce voiu avea şi ce va rîmăinia să hie tot a sventei măn[ă]stiri. Iar pîn[ă] voiu hi viu şi vom custa înpreunî cu giupăineasa mia, părinţii au fîcut bine şi mi-au dat un sat anume Ciorsacii, cu o selişte anume Broştenii, în ţinutul Sucevei, cu tot venitul, să mî hrînescu, eu şi cu giupăineasa mia, păn[ă] vom hi vii; iar dupî moartia noastrî să hie satul iar a sventei măn[ă]stiri. Însî vîdzănd pîrinţii darea noastrî şi osărdiia cătrî svănta măn[ă]stire, am tocmit cu svenţiile sale, de mi să va tăînpla mie moarte înaintia giupăinesei mele, iar pri însî să o lase să ţie satul cu tot venitul, să să hrîniascî păn[ă] va hi vie. Şi eu iarăş pînî voiu hi viu să nevoescu cu svănta măn[ă]stire, pentru sufletul nostru ş-a pîrinţilor noştri, cu toate trebele sventei măn[ă]stiri, întru ci va hi puteria şi prilejul nostru. Şi să fim daţi sventei măn[ă]stiri, să ne îngroape în svînta măn[ăstire şi cu ce vom avea, cu tot să him sventei besereci, dupî moartia noastrî. Iar dupî moartia mia, de va găndi giupăiniasa mia să facî ş-altă casî, satul să hie iarăş pre măna pîrinţilor a sventei măn[ă]stiri. Aşia s-au tocmit diînaintea pîrintelui Evloghie ep[i]sc[o]pul de Rădăuţi şi denaintea a tot săborul, ca să s[e] ştie. [...] Solca, [...] 7133 [1625] [...] iun[ie] 24. DIR, A, V, nr.466, p.353(354 1625 iunie 27. M. [355] Adecă noi Gavril Albici de Bătăreşti şi Mierăuţ de Romăneşti şi Moiseiu de-acole şi Tudosie de-acole şi Chirila de-acole şi eu Simion de Cogeşti şi şi Gligorie de Stoineşti, scriem şi dăm ştire cu această scrisoare, cum s-au tocmit denaintea noastră Gheorghie, feciorul lui Ştefan de Todereşti, cu Dumitraşco Fulger, ca să radză den curtenie pre Gheorghie, feciorul lui Ştefan şi să-i dea casa tătăni-său, lui Ştefan, cu parte de loc ce au cumpăratu tată-său Ştefan de la Cărste, feciorul Anuşcăi, în satu în Todereşti, den deres dela Gaşpar vodă şi să-i mai dea şi o putină de mere, derept 11 taler[i], ce are la Iordachi. Deci, de-acmu nainte să hie grije lui Fulger de acea curtenie, iară Gheorghie să hie slobod, numai să plătească cisla ţărănească. Prentr-aceia făcut-am această scrisoare de mărturie şi ne-am pus peceţile, ca să să ştie. Iuni 27, 7133 [1625]. DIR, A, V, nr.468, p.355 1625 iulie. M. [356] ..... [ficior]ul lui Frăţiian scriu şi mărturisăscu cu acest zapis..... [vîn]dut a mea dereaptă ocină şi moşie din sat din Şăn[drea]ni... ul din sus, lui Costantin cămăraşului direptu..... 95 de galben[i] ban[i] bun[i] din vatra satului şi din cănpu şi..... din bălţi şi cu vii. Şi vădzăndu eu plata deplin, i-am dat..... moşie din sat din Şe[n]dreani, ca să-i fie dreaptă ocină şi cumpărătur[ă]. Şi am loat banii denaintea [denaintea] Popei căpitanului şi dinaintea lui Stălbar din Luminean[i] şi dinainte lui Tufă şi denainte lui Neculei căpitanului de Gălaţi şi denaintea lui Ion armaşului şi denaintea a mulţi omen[i] bun[i] şi bătrăni. Şi din feciorii mei nice din sămănţiia me nime să n-aibă a mai pără în veci. Şi pre mai mar[i] credinţă n[i]-am pus şi peceţile, să ştie. L[ea]t 7133 [1625] [...] iul[ie]. DIR, A, V, nr.469, p.356 1625 iulie 1, Hîrlău. M. [356] Adec[ă] au venit, înnaintea domnii mele şi a tot svatul nostru, Măriica, giupăneasa Eremiei ci-au fost părcălab şi s-au părăt de faţă cu Arsenie logofătul pentr-un căftan ci-au dzăs Arsenie că au fost acel căftan la Eremiia, de căndu au tălhuit mănăstirea Agapiia, în dzilele lui Alexandru vodă. Deci domnia mea şi cu tot svatul nostru giudecatu-i-am, giudeţu dirept, după obiciaiul ţărăi şi le-am afla[t] lege, de vreme ce nu ş-au cerşut Arsenie căftanul, din dzilele lui Alexandru vodă, căţi domni au fost păn-acmu şi păn-au fost Eremiia viu, să aibă a o lăsa foarte în pace, întru nemic să nu o învăluiascî. Iar să va hi făcut Arsenie vr-un zapis pentru acel caftan, să nu se creadză. Şi iar aşijder[ea] s-au părăt de faţ[ă] înnaintea domnii [mele] Măriica, giupăneasa Eremiei şi popa Drăguş, cu Arsenie logofătul, pentru sat, pentru Potlogeani, pentru o tocmal[ă] ci-au fost făcut, să-i văndză acel sat. Într-acea el nu i-au plătit banii cumu i-au fost tocmala, ce au făcut un zapis făr[ă] ştirea lor, cumu i-au plătitu. Deci domniia mea şi cu tot svatul nostru am socotitu şi am aflat că nu i-au fost dat nemic. /[357] Derept acea li-am dat domniia mea ca să-ş[i] ţie ei satul, cumu l-au ţănut păn-acmu; iar Arsenie să nu aibă nici un amestec acolo la [a]cel sat. Şi de acmu înnainte să nu mai părască Arsenie logofătul pre giupăneasa Eremiei şi pre popa Drăguş, nice dănăoar[ă] în veci. Şi să va scoate cănduva nescare zapise, să nu să creadză, înnaintea cărţii noastre. [...] Hărlău, 7133 [1625] iul[ie] 1. [...]. [...]. Vlasie [a scris]. DIR, A , V, nr. 470, p.356(357 1625 iulie 2, Iaşi. M. [357] Dat-am cartea dumnii mele slugii noastre, Lupului Prăjescul, sp[r]e acea să fie tare şi puternic, cu cartea dumnii mel[e], a opri şi a ţinea a sa direaptă ocină şi moşie, un loc de prisac[ă] ce-i pre apa Şeacovăţului şi cu vad de moar[ă] în Şeacovăţ şi cu loc de jir, ce-i în ţănutul Cărligăturii care loc îi iaste lui direaptă cumpărătură de la Roman diiacul, între prisaca popei lui Nicoar[ă] şi-ntre prisaca Oniţeştilor. Drept acea nime să nu cutedze a ţine sau a opri înnaintea cărţii dum[n]ii mele. [...] Iaşi, [...] 7133 [1625] iul[ie] 2. [...]. [...]. DIR, A, V, nr.471, p.357 1625 iulie 17. M. [357] Adecă eu Ionaşco, [...] Ursu Nechiţelea [...] Vărtop, scriu şi mărturisescu [cu] cest zapis al meu cum eu d[e] bună voia mea, de nime nevoit, nici silit, ce de a[m] ea bună voe am văndut par[t]ea mea ce să va alege din sat din Dolhiaşti, ce iaste pre Almaş, care parte am cumpărat de la vără noastrî Mărica, depreună [cu] frate-mieu Dumitraşcu [că]pitanul. /[358] Aceasta parte iar o am văndut dumisale frăţine-mieu, lui Dumitraşco căpitanul, cu tot venetul şi cu un vecin anum[e] Gligorie Ţiţul, ficiorul lui Ifrim din Strămbi, drept 15 taler[i] bătuţi, printr-acea ca să-i fie lui dreaptă moşie şi ficiorilor lui în veci. Şi în tocmala noastră au fost enachie diiaconul din [din] Dobreni şi Dumitraşco Dănici din Vărtop şi Dumitraşco Silioan [...]......Vasălie .......... din Piiatră şi .......... Şi pentru mai mare credinţa mi-am pus pecetea şi iscălitura. Şi noi toţi căţi ne-am prilejit la aceastî tocmală ne-am pus peceţile şi iscăliturile, ca să-i fie de credinţă şi ca să aibă a-i faci şi dres domnescu pre acest zapis adeverit. Şi eu Costantin diiaconul din Dobreni am scris. [...]. Şi acesta zapis s-au făcut şi denaintea maicii noastre ursoea Marii şi a fraţilor. V[ă]l[ea]t 7133 [1625] iul[ie] 17. Ionaşco, [...] lui Ştefan şi Gligoraşco, ca să s[ă] ştie. Dumitraş[co] D[ă]nici. Dumitraşco Silion [...]. Diiacon Ianachii. [...] Costandin diiac [...]. DIR, A, V, nr.472, p.357(358 1625 iulie 31, Hîrlău. M. [359] Adecă s-au jeluit, înnaintea domnii mele, sluga noastră Grecul şi popa Mihul de sat de Păşcani, dzicăndu că înblă un om anume Capot[ă], multe amestecăndu şi învăluindu la satul lor şi la moşiia lor. Direptu acea, li-am datu ciastă carte a domnii mele, ca să aibă a-ş apăra satul şi pre acel om, sare hi, şi cu cartea domnii mele să aibă a-l prinde şi să-i ia cartea ce va hi avăndu. Şi nime să nu cutedză a ţinea sau a opri peste cartea domnii mele. [...], 7133 [1625] iul[ie] 31. [...]. DIR, A, V, nr.475, p.359 [1625] august 6, Jigoreni. M. [360] Eu Mihaiu din Jigoreni şi Gavril, [...] Ciul [...], adecă am văndut noi, de bunăvoie, de nime nepresuraţi şi nenevoiţ[i], optu delniţe de făn, cu locul din Poiana Mănăstirie, lui Toader Grecului din Făureşt[i] şi frăţine-său lui Dumitru [...], drep[t] doaodzăci şi cinci de taleri, bani buni. Deci ca s[ă] nu mai aibă nime de oameni noştri a mai întoar[ce], preste mărturiia noastră. Şi Vas[ilie] fecio[rul] lui Coste din Jigoreni, cum au văndut partea sa [ş]i partea lui Meşco şi Toader Auru din Olăşei; ş-au văndut partea sa toată şi Tomeghia şi Toader, feciorii lu Gorghiiaş din Jigoreni, ş-au văndut partea sa toată, ce s-a ales din Poiana Mănăstirr[ii], dreptu şesăsprădzece taler[i] bani buni, a[şi]jdere lui Toader Grecului şi frăţine- -său, lui Dumitru. Şi ne-u dat deplin toţ[i] bani[i], căt scrie mai sus, întru mănule [noas]tre. Şi în tocmala nostră am fostu Andruşco d[in] Făureşti şi Braia [...] şi [Ghe]rasim [...] şi Ionaşco din Glodeni şi popa Vasilie din Jigoreni. Şi mai pre mare mărturie ne-am pus peceţăle pre cestu zapis, pănă ş-a faci drese domneşt[i]. Şi eu Solomon diiac am scris, să să ştie. [...] în Jigoreni, av[gust] 6. /[361] [Pe verso, însemnarea:] Fără velet. Un zapis lui Mihai şi Gavril de Jigoreni, atingătoriu... de 8 delniţă de făn ce au văndut den Poiana Măn[ă]stirii lui Toader Grecu din Făureşti, cari zapis îl adevereşte carte [...] a lui Radu v[oie]v[o]d din let 7132 [1624] dech[em]vrie 13. DIR, A, V, nr.477, p.360(361 1625 octombrie 7, Hîrlău. M. [364] Dăm ştire com au venit înnaintea dumnii mele ceşti rogător[i] de la svănta măastir[e] ce să che[a]mă hramul a loi svetii Nicolai, mănăstire loi Aron vodă, jăloindo-să pre tine, dzăcăndu, înnaintea a tot svatoloi domnii mele, că au dat co li[m]bă de morte Măriia, giupănasa Jorăi, a loi Ghiorghiţ[ă], o falce de vie ce iaste pre d[e]alol de la Cărjeşti. Şi ace vie au dat căndu s-au prestăvit la svănta mănastir[e] şi alatore cu Ghiorghiţ[ă], ca să fie poman[ă] la svănta mănastir[e], în veci. Iar căndu iaste acmu o [a]i locrat şi ai loat vinol de acmu. Prentr-aceia, decă vei vede carte dumnii mele să aibi a da viia aceia ce au dat sventii manastiri[i] ce iaste hramol mai sus scriş[i], pentru căci au mărtorosit şi sluga nostră Ghiorghi[ţă] Jora, com au dat acea falce de vie, co li[m]bă de mor[te], ce iaste mai sus scriş[i], căndu s-au pristăvit la mănastir[e]. Iar vine să-ţi ia ei. Iar de nu le vei da, să vii de alatore cu răgutorii de la mănastire ce iaste mai sus scriş[i], înnaintea domnii mele. [...]. [...] 7134 [1625] oct[ombrie] 7. [...]. DIR, A, V, nr.482, p.364 1625 octombrie 20, Hîrlău. M. [365] Scriem domniia mea la al nostru credincios şi cinstit boiarin Neculachi stolnicul cel mare. Dămu-ţi ştire că s-au jeluit boiarinul nostru Arsănie logofătul pre dumneata, zicăndu că au fost avăndu o pără mainte de aciasta vreme cu giupăneasa Erimiei de Potlogeni şi cu Simion Bertilă, car[e] ocin[ă] iaste lui de moşie înpreună cu Simion Bertilă ş-au fost eşit în vănzare de acea giupăneas[ă]. Deci, s-au aflat mai aproape Simion să întoarcă acea ocin[ă], ce bani n-au avut ce au luat de la tine bani de-au întorsu acea ocin[ă] şi ş-au pus zi pănă la venerea mare să-ţi dea banii, iar de nu vor hi banii la zi, să-ţi-i dea logofătul sau alte sămenţii de a lui. Deci cîndu au fost la zi, banii n-au fost de la Bertilă, nici pre logofătul l-ai întrebat nici pre alte sămenţii a lor, are bani cineva au n-are să ţii întoarcă, ce ai şezut tot de ţ-ai făcut ispisoace de rămas şi casă pre acel loc şi orice ţii voia acole, fără ştirea nici a unii sămenţii de acelui om. Deaca vei vedea cartea domnii mele, să laşi ocina în pace şi să vii să stai de faţă cu logofătul Arsănie şi cu ruda acelui om, deci deaca vei rămănea, atunci vei ara şi-ţi vei face case şi-ţi vei face case şi-ţi vei agonisi ce-ţi va trebui, iară pănă atunci să fie pămăntul în pace, nici al tău, nici al lor pănă nu vă veţi rumpe. Aciasta-ţi scriu, într-altu chip să nu faci. [...]. [...] Hîrlău, 7134 [1625] oct[ombrie] 20. Io Radul voevod. Ştefan [a scris]. DIR, A, V, nr.484, p.365 1625 octombrie 20, Hîrlău. M. [365] Scriem domnia mea la sluga noastră, la Onciul din Itrineşte. Dămu-ţi ştire că domnii mele s-au jăluit cest om anume Istate, feciorul Hărăi, pre Şt[ef]an ai Dămiineas[ii], dzicănd înnaintea domnii mele că-i înpresură o parte de ocină din Vărtopel. Pentr-aceasta, deacă vei vedea cartea domnii mele, iar tu să aibi a da dzi lui Ştefan şi cu Istate, să-ş[i] aducă Ştefan uricele înnaintea domnii mele, să să ştie cine i-au văndut acel loc. Aceasta-ţi scriu şi într-alt chip să nu faci. Şi hărtie de dzi încă să le faci, să li să ştie dzua. [...]. [...] Hărlău, 7134 [1625] oc[tomvrie] 20. [...]. Dumitraşco Ştefan [...] log[o]f[ă]t [...]. DIR, A, V, nr.485, p.365(366 [a. 1625 noiembrie 2]. M. [366] Adecă cum s-au tocmit Deleiu cu frate-său cu Ştefan, denaentea a mulţe omen[i] bune, denaente lui Tohil şi Goei şi popei Ghedeon şi Măhăilî [...] şi Tănasei şi Moscul şi denaente lue Teron de Blăgeşt[i] şi denaente lie Toder Merescul de Roşcani şi Drăgan, de s-au tocmit de bună voia sa, de [ni]mene nevoit şi de neme nepresurat, de i-au văndut Ştefan lui Deleu a sa parte de ocen[ă], cătă au [a]vut Ştefan, cu tot venetul şi de în că[m]pu şi de pomi şi de tutendere. Şi e-au dat Delu frăţăne-său lu Ştefan pre aces[tă] ocenă de sat de Spătăreşte, e-au dat 30 de taler[i] pre totă parte sa de lazure şi de pomi, ca să fie neşte ome[ni] tocmiţe de sat în veci. DIR, A, V, nr.486, p.366 1625 noiembrie 21, Călugăreni. M. [367] [...], Machidon Hirevcescul [...] Fedcouţ[i], martorisesc cu ciastă scrisore a me, cum am fost dator lui Cozman Popei cu doi boi şi cu optu stupi, ce i s-au luat pentru dajde, pentru mene şi ş-au perit acele bucate pentru mene, că n-am aut cu ce plăti, deci eu i-am plătit cu ce am avut. Datu-i-am o parte de ocină ce am aut în Voicouţ[i], den[n] a tre[ia] parte de sat a patra parte. Şi i-am dat lui pentru acea datorie, ca să nu-i fiu dator, ca să-i fie lui Cozman Popei ocină şi cumpărătur[ă] în veci, de la mene. Şi nime de oamenii miei, de ruda me ca să n-ai[bă] a-l pără, nici a-l dobăndi. Şi i-am dat denaintea a omen[i] buni, d[i]naintea Daşei vătămanului de Călugăren[i] şi Părţea vornicelul de-acolea şi alţi omen[i] bun[i] au fost. Eu popa Clim, tătuşul lui Machidon, am scris [...]. Scris la Călugăren[i], v[ă]l[ea]t 7134 [1625] noe[m]v[rie] 21. DIR, A, V, nr.488, p.367 1625 noiembrie 21, Hîrlău. M. [367] Adecă au avut dzi, înaintea domniei mele, Istatie feciorul Hărăi den Verceşti cu /[368] Ştefan din Bălăneşti, să-şi întrebe pentru nişte pămănturi ce i le-au [f]ost arăndu Ştefan, în puterea sa. Deci căndu au fost la dzi, Istat[ie] feciorul Hărăi au venit de au fost de faţ[ă] şi şe-au adus şi deresele iar [Şt]efan n-au venit, iar Istatie au rămas pre Ştefan din toată legea şi s-au îndireptat şi ş-au pus herăia, cumu-i legea ţărăi. Deci de acmu înainte, să-ş[i] ţie Istatie, feciorul Hărăi, pămănturile şi moşiia, iar Ştefan să n-aibă a să mai amesteca nici dănăoară în veci. [...]. [...] Hărlău, [...] 7134 [1625] noe[m]v[rie] 21. [...]. Dumitraşco Ştefan [...] log[o]f[ă]t [...]. Lupul [a scris]. DIR, A, V, nr.489, p.367(368 1625 decembrie 12, Hîrlău. M. [371] [...] Nicula Bălan, ce am fost căpitan de la Gălaţi, mărturisescu cu cest zapis al mieu cum am văndut ocina ce am fost cumpărat de la Chisar, din sat din Şendreni, în cotul de sus, lui Costantin cămăraşul, dereptu 40 de galbeni, bani buni, cu vii şi cu fănaţi şi dintr- -apă şi cu tot venitul, unde va hi partea mea. Şi am luat banii denaintea Luipului cămăraşul şi denaintea lui Ion armaş şi nenaintea Saulei căm[ă]nar şi din[a]intea Tatul[ui] crainicul şi Cărstea şi Sin cel bătrîn şi Băncul şi Tatul îi Trifăniasă şi den[a]intea lui Tufă. Aceasta mărturisim. Şi pre mai mar[e] credinţă ne am pus şi peceţile, să să ştie. [...] Hărlău, 7134 [1625] andrei 12 [...]. /[372] Eu Lupul cămăraşul mărturisescu de acestea. Gligoraşco, [...] Bejan ce-au fost cămăraş la ocnă, am scris. [...]. Pătraşco [...] Lăţicani şi Iuraşco fost-am noi. DIR, A, V, nr.495, p.371(372 [Înainte de 1625 decembrie 13] M. [372] Adecă eu Nechita de Sărbi, însumi pre mene mărturisescu cu cest zapis, al miu, cum eu am văndut de bună voia mea dumisal[e] Tomei postelnicul o parte de ocină den Bodeşti, den partea popei, ce să va alege a patra parte, partea mea şi a lui Pătraşco Giuncul, den tot locul şi den tot venitul, însă şeapte pămănturi şi o lature, dreptu doîdzeci de taleri. Iar de să va afla ocină mai mult, iar dumnealui postelnicul să mai dea ban[i] ce să va veni cu dreptul. Şi-ntr-aciastă tocmal[ă] au fost Gheorghie Başot[ă] [...] medelnicear şi Arsenie [...] logofăt şi Gligorcea [...] Bran şi Nechita [...] Vărtop [...] Gheorghie Boţul [...] Dolheşt[i] şi alţi mulţi oameni buni. Pre mai mare credinţă ne-am pus şi peceţil[e] ca să să ştie. Iar Pătraşco Giuncul de va vrea să gălcevască ceva, el să-ş[i] întreabe cu mene, iar cu dumnealui portelnicul să nu aibă nici o treabă. [...] Gheorghe Başotă med[elni]cer. [...] Arsenie log[o]f[ăt] [...]. [Pe verso:] <>. DIR, A, V, nr.496, p.372 1625 decembrie 22, Hîrlău. M. [376] Adecă eu Nechita, feciorul lui Moţoc, însumi pre mene scriu şi mărturisescu cu cest zapis al miu, de nime nevoit, nice îndimnat, ce de a mea bunî voe, am văndutu a mea dreaptă ocinî şi moşie de la părinţii noştri, ce-am avut partia mea den satu den Petreşti, den ţinutul Bacăului, a patra parte de sat, cu vad de moar[ă] pre apa Bistriţei şi cu loc de fănaţ şi den ţarini şi den tot locul satului. Deci, am văndut dumnisale giupănului Panî al treile visternic, dreptu.........., denaintea lui Ionaşco Peaicul jitnicer şi dennaintea lui Gheorghie Arapul şi dennaintia lui Pătraşco Ciolpan şi dennainte a mulţi boiari şi mazili şi alţi slugi domneşti, carii mai gios s-au scris ş-au iscălet. Ş-am luatu aceşti bani toţ[i] deplin, de la dumnesa. Dreptu acea, nime den fraţii mei s-au dentr-altă rudenie a nostrî ca să n-aibă a se amestica întru nimic, ce să aibă a-şi face dumnealui şi derese domneşti pre aceasta ocin[ă]. Şi pre mai mare credinţî, pus-am şi pecetea mea ş-am iscălit, ca să se ştie. Aciasta mărturisim. [...] Hărlău, [...] 7134 [1625] luna dech[embrie] 22. DIR, A, V, nr.501, p.376 1625 decembrie 22, Hîrlău. M. [376] Adecă au venit, înnaintea noastră, Nechita Moţoc, de bunăvoia sa, de nime nevoit, nici înpresurat, şi au văndut a lui direaptă ocină, şi moşie, partea lui ce i să va alege din sat din Petreşti, ce-i în ţănutul Bacăului a patra parte de sat, cu vad de moar[ă] pre apa Bistriţei şi cu loc de fînaţ, /[377] şi din ţarin[ă] şi din tot hotarul satului, aceia au văndut dumisali lui Pan[ă] visternicul al treile, derept..... Deci, noi, deac-am vădzut a lor de bună voe tocmală şi plată deplin[ă], noi încă i-am făcut aceast[ă] mărturie, ca să-i hie dumisale de credinţă, pănă căndu-ş[i] va faci dumnealui şi deres domnescu. Pre mai [mare] mărturie pusu-ne-am şi peceţile într-acest zapis, ca s[ă] să ştie. [...] Hîrlău, 7134 [1625] dech[embrie] 22. Dumitraşco Ştefan [...] log[o]f[ă]t. Hrizea [...] vist[ier]. Gorgan [...] spat[ar]. Arsenie log[o]f[ă]t [...]. [...] Iordache [...]. [Umează 6 semnături nedescifrabile]. DIR, A, V, nr.502, p.376(377 1625 decembrie 26. M. [378] Adecă eu Necoar[ă], feciorul Băseanului, şi Simion şi Costin şi Oprea şi Antoniica şi Anghilina şi Măriica, feciorii Băseanului, scriem şi mărtorisim, co cist zapis al nostru, com am văndut giumătate de sat de Boţeşti, partea de sus, cu vad de moar[ă] şi cu besericî şi cu clopotniţi şi cu curţi şi cu tot venetul, dereptu o sut[ă] şi treidzeci ughi, de nemene nevoiţi, neci înpresuraţi, giupănu[lu]i Pană visternic, să-i fie lui ocină şi moşie în veci. Pre mai mari mărturie, ne-am pus şi peceţile. De iasta mărturisim noi, cu cist zapis al nostru. V[ă]l[ea]t 7134 [1625] dich[embrie] 26. Nicoră. DIR, A, V, nr.505, p.378 ?? ?? ?? ?? 1 L.D.L.