{CoresiCateh 1r} (. . . ) împeliţă den fată curată, Mariia şi învaţă apostolii, tremease-i în toată lumea, de să spuie Evanghelia lu Hristos. Şi zise Hristos apostolilor: - Cine va creade şi se va boteza iertat va fi; cine nu va creade, nece se va boteza perit va fi. Şi au ales 4 evanghelişti den limba ovreiască pre limba grecească, de-au scris Evanghelia. De-aciia, sfinţi părinţi, Vasilie, Grigorie, Ioan Zlataust, Atanasie şi Chiril Filosof, şi ei socotiră şi scoaseră den cartea grecească pre limba sîrbească. {CoresiCateh 1v} După aceaea, neşte creştini buni socotiră şi scoaseră cartea den limba sîrbească pre limba rumînească, cu ştirea măriei lu crai şi cu ştirea episcopului Savei, ţărîei ungureşti. Şi scoasem sfînta Evanghelie şi Zeace cuvinte şi Tatăl nostru şi Credinţa apostolilor, să înţeleagă toţi oamenii cine-s rumîni creştini, cum grăiaşte şi sfîntul Pavel apostol cătră corinteani, 14 capete: "În sfînta besearecă, mai bine e a grăi 5 cuvinte cu înţeles {CoresiCateh 2r} decît 10 mie de cuvinte neînţelease în limba striină". După aceaea, vă rugăm toţi sfinţi părinţi, oare vlădici, oare episcopi, oare popi, în cărora mînă va veni aceastea cărţi creştineşti, cum, mainte să cetească, necetind să nu judece, nece să săduiască, că nu e într-însele alte nemică, ce numai ce-au propoveduit sfinţii apostoli şi sfinţii părinţi. Şi închinăm cinste şi dăruim sfinţiei tale, arhiereu i mitropolit Efrem, şi creadem că va fi cu blagoslovenie sfinţie(*i) lu Isus Hristos, mîntuitoriul nostru, amin. {CoresiCateh 2v} (filă albă) Întrebare creştinească {CoresiCateh 3r} Întrebare: Creştin eşti? Răspuns: Creştin. Întrebare: Carele e omul creştin? Răspuns: Omul creştin easte acela om cine în Hristos creade şi viiază cum sînt tocmealele lu Hristos, săva acela om cine creade iertăciunea păcatelor de la tatăl sfînt, Dumnezeu, că i se va da în har pren Isus Hristos. Întrebare: De la cine te chemi creştin? Răspuns: De la Hristos. Întrebare: Cu ce veri adevăra că eşti {CoresiCateh 3v} creştin? Răspuns: Cu aceaea că m-am botezat în numele tatălui şi fiiului şi duhului sfînt şi crez în Isus Hristos. Întrebare: Cu mai mult, cu ce veri adevăra? Răspuns: Cu aceaea că ştiu rădăcina creştinătăţiei. Întrebare: Cîte lucrure trebuiaşte să ştie omul creştin? Răspuns: Cinci lucrure. Întrebare: Carele-s acealea? Răspuns: Dentîi, Zeace porînceale ale lu Dumnezeu. A doua, Credinţa creştinească. A treia, Tatăl nostru. A patra, botezul. A cincea, cuminecătura. Întrebare: Pre cine-ş deade Dumnezeu zeace cuvintele sale afară? Răspuns: Pre Moisi proroc, pre doao table {CoresiCateh 4v} de piatră, în vîrhul muntelui de Sinaie. Întrebare: Zi ceale zeace cuvinte. Răspuns:Dentîi, eu sînt domnul Dumnezeu al tău, pre lîngă mine dumnezei striini să n-aibi. A doua, numele domnului Dumnezeului tău, în har să nu-l iai pren gura ta, că nevinovat nu veri fi. A treia, sărbează dumeneca. A patra, tată-tău şi mumă-ta cinsteaşte-i, să veri să aibi zile multe şi bune pre pămînt. A cincea, să nu ucizi. A {CoresiCateh 5r} şase, să nu fii curvari. A şaptea, nu fura. A opta, să nu fii mărturie strîmbă vecinului tău. A noua, să nu pofteşti casa vecinului tău. A zeacea, să nu pofteşti vecinului tău nece muiare-i, nece fata-i, nece feciorul, nece boul, nece asinul, nece nemica ce easte al lui. Întrebare: Iani să grăim de pre hasna celor zeace cuvinte ale lu Dumnezeu, derept ce-şi deade Dumnezeu zeace cuvintele sale afară să ne prentru eale ispăsim. {CoresiCateh 5v} Răspuns: Nu derept aceaea că niminilea nu le poate împlea deplin. Întrebare: Dară derep ce le-au dat afară? Răspuns: Derept trei folosure. Folosul dentîi, cum noi păcatele noastre să le putem cunoaşte, den ei pre noi să ne smerim şi să meargem la vraci, la Isus Hristos. Al doile folos, cumu ne deade zeace cuvintele sale să învăţăm fapte bune creştinilor şi viaţă bună. A treia folos, cum oameni făcători de rău să se întoarcă {CoresiCateh 6r} cătră Dumnezeu. Întrebare: Deaca ne-au dat Dumnezeu cuventele sale afară să ne ispăsimn prea eale, dară pren ce ne văm ispăsi? Răspuns: Pren credinţa dereaptă. Întrebare: Ce ne învaţă pre credinţa dereaptă? Răspuns: Evanghelia. Întrebare: Ce e Evanghelia? Răspuns: Bunăvestire şi veselie de la tatăl sfînt, Dumnezeu, cum noao ne va ierta toate păcatele derept Isus Hristos. Întrebare: Pre cine-ş deade Dumnezeu Evanghelie sa afară? {CoresiCateh 6v} Răspuns: Pre fiiul lui cel sfînt, pre cine porînci noao bucurie şi milă şi iertăciunea păcatelor. Întrebare: Ce e dară credinţa ceaea ce noao trebuiaşte să ne ispăsim? Răspuns: Nădeajde în mila tatălui sfînt, Dumnezeu, derept moartea fiiului cel sfînt. Întrebare: Zi credinţa ce-au făcut 12 apostoli. Răspuns: Cap. Dintîi, de fapta lumiei:Crez întru Dumnezeu, în tatăl putearnicul, făcătoriul ceriului şi al pămîntului, {CoresiCateh 7r} văzutelor tuturor şi nevăzutelor. Cap al doile, de scumpărat. Şi întru unul domn, Isus Hristos, fiiul lu Dumnezeu, ce au născut dinioară, însă den tatăl născu, mainte de toate veacure; lumină de la lumină, Dumnezeu derept den Dumnezeu derept, născut, însă nefăcut, unul cu tată(*l), pren cine toate făcute sînt. Derept noi, oamenii, şi derept ispăsenie noastră, venit-au den ceri şi au născut den duhul {CoresiCateh 7v} sfînt şi den Mariia fată om fu. Răstignitu-se-au derept noi, supt Pilat den Pont, chinuit şi îngrupat şi învise a treia zi, după Scriptură, şi să sui în ceri şi şădea a dereapta tatălui. Şi iară veni-va cu slavă a judeca viii şi morţii, că împărăţiia lui nu easte obîrşenie. Cap al treile, de sfinţie. Şi în duhul sfînt, domnul ce vii face, însă de la tatăl vine şi în tatăl şi în fiiul să ne închinăm şi să slăvim {CoresiCateh 8r} cum au grăit prorocii: Şi într-una sfîntă a săborului apostolilor beseareca, mărturiseaşte un botez, să iarte păcatele, aşteptăm sculatul morţilor şi ver fi viu în vecie, amin. Întrebare: Ce easte a treia parte ce trebuiaşte creştinului să ştie? Răspuns: Easte Tatăl nostru, ce- au învăţat însuş Isus Hristos pre apostoli, Matei, 16 şi Luca, 55 glava. Întrebare: Zi Ocenaş rumîneaşte, să înţeleagem: Răspuns: Tatăl nostru ce eşti în ceri, sfinţească-se numele tău, să vie împărăţia ta, fie voia ta, cum în ceri, aşa şi pre pămînt. Pita noastră săţioasă dă-ne nouă astăzi şi iartă noao greşalele noastre, cum iertăm şi noi greşiţilor noştri. Şi nu ne duce în năpaste, ce ne izbăveşte pre noi de hitleanul, că a ta e împărăţie şi putearea şi slava în vecie, amin. {CoresiCateh 9r} Întrebare: Cîte rîndure de lucrure să ne cuprindem în rugăciune? Răspuns: Doao. Întrebare: Carele-s acealea? Răspuns: Milcuitura şi datul de har. Întrebare: Ce easte milcuitura? Răspuns: Milcuitura easte aceaea cînd cearem ceva de la Dumnezeu şi avem greu şi nevoiia noastră, sfînt numele al lui pre ajutori să-l {CoresiCateh 9v} chemăm. Întrebare: Ce e datul de har? Răspuns: Datul de har easte aceaea cîndu ne aducem aminte de pre toate faptele bune ale lui Dumnezeu şi dăm har lui pren Hristos. Întrebare: Cîte lucrure trebuiesc să fie în rugăciune? Răspuns: Cinci lucrure: Dentîi porîncealele, ca Dumnezeu au porîncit şi au lăsat să rugăm. A doua, făgăduita, că Dumnezeu făgăduitu- ne-au că ne va pre noi {CoresiCateh 10r} asculta. A treia, credinţa că toate făgăduiturile lui Dumnezeu cu credinţă numai să le putem cuprinde la noi. A patra cearere, greu şi nevoie sufletului şi trupului. A cincea, în al cui nume trebuiaşte să cearem? Să veri să ştii, numai (*în) numele lu Isus Hristos. Întrebare: Cîte cearere sînt în Tatăl nostru? Răspuns: Şapte cearere sînt: trei-s din eale de {CoresiCateh 10v} viiaţa de veac, patru cearere depre viaţa aceştii lumi. Întrebare: Ce easte a patra parte ce trebuiaşte să ştie creştinul? Răspuns: Botezul, cum au scris sfîntul Matei evanghelist, cap mai apoi, unde zise domnul, Dumnezeul noastru, Isus Hristos: "Păsaţi în toată lumea, învăţaţi toate limbile, botezaţi-i în numele tatălui şi fiiului şi duhului sfînt" Şi iară zise în Evanghelie lu Marco, cap mai apoi: "Cine va {CoresiCateh 11r} creade şi va fi botezat ispăsit va fi; cine iară nu va creadem perit va fi". Întrebare: Ce easte a cincea parte ce trebuiaşte creştinului să ştie? Răspuns: Cumenecătura de la preastol, ce easte scrisă de sfinţii evanghelişti, Matei, 106, Marcu, 64, Luca, 109 şi sfîntul Pavel apostol. Întrebare: Zi ceale cuvinte. Răspuns: Domnul Dumnezeu, Isus Hristos, după cină luo pită şi blagoslovi şi frîmse şi {CoresiCateh 11v} deade ucenicilor săi şi dzise: "Luaţi şi mîncaţi, că aceasta easte trupul mieu ce se deade derept voi. Aceasta faceţi cînd veţi face pomeana mea". Aşişdere, şi păhar luo după cină şi blagoslovi şi deade ucenicilor săi şi zise: "Beaţi toţi dentr-îns. Acesta easte singele mieu de leage noao, ce se va vărsa derept voi, derept multe să vă se iarte păcatele. Aceasta fac[e]ţi pururilea cînd veţi face pomeana mea". . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . {CoresiPrav 1r} rău faceţi. Nu priimeşti Dumnezeu, ce priimeaşte Dumnezeul acela ce se roagă bine. Svîrşescu-se ale vinovatului. Svîrşit e pocaania. Ce pururea rog Dumnezeu, şi mînecîndu şi lucrîndu şi cale făcîndu, derept să te spăseşti sufletul tău. Iară cine va mearge la un războiu, mainte să se cuminece. Fraţi, ascultaţi învăţătura lui Dumnezeu, să nu ne înşale vrăjmaşul. Cade-se duhovnicului a împărţi păcatele omului: întîia parte pre milostiv Hristos, a doua parte pre duhovnic, a treia parte pre păcătosul său, întru protivă păcatelor, {CoresiPrav 1v} dereptu să spăsească curînd. Cade-se să fie popa măiestru ca un vraciu, să caute pocaania şi să socotească să poarte greul unul cu alalt. Cînd va fi omul puţin greşit şi va fi înţelept, să-i dai bună învăţătură, derept să se spăsească. Iară, de va fi mult păcătos şi (*cu) puţină minte, să-i dai puţină învăţătură, derept să nu piară. Reapedele îmblî(*n)zeaşte, iară silnicul învăţătură, iară neputinciosul mîngîie, derept să împlă leagea lu Hristos. Iară păreasimile să nu lase să moară, ce, de va mînca carne, el să postească 3 le(t), po(k) 150; iară, de va mînca brînză sau ou, post 2 le(t), {CoresiPrav 2r} po(k) 66. Iară cela ce va mînca carne în săptămîna brînzeei, post 4 leti, po(k) 300. Iară cela ce se va spurca în păreasimi fără ştire, post 1 leti, po(k) 36 în zi. Iară, de se vor spurca feciorii fără ştire, post 5 ne(d), po(k) 36 în zi. Iară, de se vor spurca feciorii fără ştire, post 5 ne(d), po(k) 15, iară părinţii, 6 luni, po(k) 15. Bărbatul cela ce-ş va spurca muiarea sa cu carne sa cu fiece, leti, 5, po(k) 500. Iară cine curveaşte cu cumătră-sa, 9 le(t), po(k) 150 în zi. Iară feciorii cumetrilor, de se vor amesteca, post 5 le(t), po(k) 36. Iară cu sora cumătră-sa, 4 le(t), po(k) 70; iară cu fata ceaea ce o botezi 12 leti, po(k) 300. Iară cine ia a doua muiare, 2 le(t), po(k) 24; iară cu a treia muiare, 4 le(t), po(k) 66; iară cu a {CoresiPrav 2v} patra muiare, 9 le(t), po(k) 100. Za 30 liturghii, 16 psaltiri, a velik psa(l)tir bez alliia, 1 le(t). Popa cela ce va face cu mîna muieriei, să se lase de leturghie 1 le(t). Curva ceaea ce se va întoarce dentr-aceaea cale spurcată, ce se va smeri şi va întra înţelepciune cu toată inima sa şi derept sufletul său, milosîrdeaşte-se Dumnezeul nostru şi acmu şi pururea şi în veciia veacului adevărat. În ştire să vă fie. Cine-ş isprăvi postul, derept 10 liturghii, 5 psaltiri; za 20 liturghii, 10 psaltiri. Cheamă-se curvariul şi domnul mînie-se spr-insa cu a lui mînie. Iară cine mănîncă carne de lup sau de vulpe sau {CoresiPrav 3r} de cătuşă sau de fiece spurcat sau de corui sau de uture sau de veaveriţă şi alte necurate, post 4 le(t). Iară de va mînca derept leacurele, 1 le(t), po(k) 15. Iară cela ce fură besearecă, să-i dai pre spinare 30 de toiage, iară pre pîntece 24, post 3 le(t). Iară cela ce mănîncă carne spurcată, 1 le(t), po(k) 100. Iară popa cela ce nu va mătura beseareca în toate simbetele, să se leapede de preuţie. Iară cine fură pîine den groapă, post 4 le(t), po(k) 100. Iară popa cela ce va cînta liturghie şi va prînzi, deci va borî, post 6 luni; iară neprînzit, 40 zile. Muiarea ceaea ce va zăcea cu doi fraţi sau bărbatul cu douo surori, pînă la moarte să se căiască. Iară muiarea ceaea ce-ş va lăsa bărbatul {CoresiPrav 3v} de să ia altul, să se leapede de besearecă, post 9 leti, po(k) 36, şi să nu slujască prescurea ei. Şi încă să (*nu) mănînce luni şi miercurea şi vinerea, po(k) (. . . ) în zi pînă la moarte. Aşijdere şi bărbatul, cînd va lăsa muiarea. Iară cela ce va arde curtea beseareciei sau va aprinde o are cu stogure, leti 20, po(k) 500. Iară călugărul, de se va întoarce den călugărie, leti 6, de va fi (*u)n obraz mic, iară obraz mare, 10 leti. Iară de va fi curvariu, 20 le(t) post, po(k) 500. Iară cine va îmbla cu vită ce nu se mănîncă, post 3 leti. Iară cine va îmbla cu vită multă, leti 12, po(k) 300. Iară cu ce se mănîncă, 15 le(t), iară aceaea vită {CoresiPrav 4r} spurcată easte şi să o leapezi cîinilo(*r). Iară cela ce se curveaşte cu căţea, 9 leti, poklo(n) 160. Iară cela ce va îmbla cu călugăriţă, 9 leti, poklo(n) 150. (*ia)ră cela ce va îmbla cu muma duhovnicului său, 9 leti, po(k) 150. Svadnicul 1 let. Clevetnicul 2 let, po(k) 18. Cela ce mărturiseaşte strîmb 3 leti, po(k) 34. Cela ce fură dobitoc, 5 leti, pokloni 12. Cela ce jură strîmb, 7 leti, po(k) 150. Cine fură găină, post 1 leti, po(k) 66. Iară cela ce va lega pre popa fără vină sau-l bate fără vină, 1 leti, po(k) 300. Muiarea ce va {CoresiPrav 4v} blăstema pre popa, anatema să fie ea 318 o(t)cu. Iară, de se va mîniia pre popa, 3 leti, po(k) 500. Iară cînd va muri un fecior nebotezat şi nu va mearge popa şi va fi chemat, easte păcatul popeei. Iară, de nu va fi chemat, fi-va vina părinţilor şi să fie păcatele părinţilor: leti 2, po(k) 36 sau 40 de liturghii. Iară de le vor muri trei feciori, 3 leti, po(k) 300. Iară muiarea, de-ş va ucide feciorul de năprasnă şi va muri, post 2 leti, po(k) 150. Iară muiarea ce va abate pre popa cu un lemn, leti 6, po(k) 300. Iară muiarea ceea ce va fura podmeate sau strămături sau torture, leti 2, po(k) 50. {CoresiPrav 5r} Iară muma cu fata-ş de vor îmbla amî(*n)doauo cu un bărbat, 6 let şi să nu se cuminece, po(k) 50 şi să mănînce vearze nesărate şi puţinea apă. Iară ginerele, cînd va îmbla cu soacră-sa sau socrul cu noru-sa, le(t) 16, po(k) 300. Iară popa, de va curvi, 9 let şi să nu să cuminece, po(k) 50 şi preuteasa iară aşa. Iară popa, de nu va avea preuteasă, 5 le(t), po(k) 40 şi preuteasa aşijdere. Iară grămăticul, de va curvi, 9 le(t), po(k) 40. Iară popa, de-şi va vărsa cuminecătura, 3 le(t), po(k) 29. Iară popa ce-ş zace cu preuteasa şi va liturghisi, post 50 zile, po(k) 100. Iară, de faci săblaznă într-un vis, po(k) 100. Iară cînd va cumeneca feciorul nebotezat, părinţii să postească l le(t), pok 50. Iară ceiia ce-i naşte feciorul pre păreasimi, să postească zile 40. {CoresiPrav 5v} Iară cela ce va îmbla la îmblătură să curvească sau să fure, sau la o svadă mearge, iară, dentru-aceaea cale, ei-l vor ucide şi va muri, acela să nu-l slujască popa, nece pomeană să-i facă. Iară un voinic, el va ieşi la războiu, deci se vor împenge cu alt voinic, deci va birui unul pre alalt, deci va fugi, iară cela-l va goni, iară cela va fugi şi va cădea şi va zice: "Fii-mi frate, derept sfîntul Ioan, nu mă ucide!", iară el va fi nemilostiv şi-l va ucide pre el, acela se leapădă de creştinătate; post 20 leti, poklo(n) o mie. Iară popa să nu-i mănînce la pomeană pînă se vor împlea 7 zile. {CoresiPrav 6r} Iară, de va întra în besearecă cîine sau porcu, să nu cînţi liturghie 7 zile. Iară popa cela ce nu face molitvă de bou şi de berbeace şi de porumbu, e, să nu fure popă în sat el să-l junghe în casa sa şi să-l speale bine, să nu afle nemica sînge, şi, după aceaea, să frigă şi să fiarbă şi să puie la masă. Deci să cheame popa să blagoslevească casa şi masa şi feciorii lui toţi. Iară acela ce mănîncă sînge prijenit să se leapede de besearecă şi de blagoslovenie să se lase. Şi, de va muri, să nu se îngroape şi anatema să fie. Şi nu se cade să-i vie oaspe la casa lui. Şi iară nu se cade popeei să poarte cumenecătura acasă sau {CoresiPrav 6v} într-alt loc, ce să o ia oamenii la besearecă să-i cumeneci. Iară, de va fi omul zăcînd spre moarte, cade-se popeei să ia cumenecătura cu frică şi să meargă înainte sveaşnicul şi cădelniţa. Atunce să-l cumenece omul, deci să întoarcă cumenecătura iară la besearecă. În ştire să vă fie, oamenilor! Cînd vor fi praznice mari, să veniţi la besearecă să ascultaţi cuvîntul lui Dumnezeu, să vă cunoască că sînteţi creştini. Iară cela ce nu va veni leapădă-se el de Dumnezeu şi de faţa lui. Preceape-te că sînteţi botezaţi! Să ascultaţi sfînta evanghelie şi cîntările! Iară cela ce nu va . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . {CoresiPrav 7r} Pravila sfinţilor oci după învăţătura a marelui Vasilie. Cela ce ucide omul, Vasilie dă 15 leti; noi dăm 5 leti, închinăciuni 150 în zi. Curvariul, post 6 leti; noi dăm 3 post, să se cumenece în Paşti, închinăciuni 200 în zi. Cela ce va curvi cu vită, Vasilie dă 15 leti; noi dăm 2 le(t). închinăciuni 150 în zi, să se cumenece la anul. Cela ce va curvi cu soru-sa, Vasilie dă 15 le(t); noi dăm 5 leti, închinăciuni 200 în zi. Cela ce va curvi cu noru-sa, Vasilie dă 11 leti; noi dăm 2 let, închinăciuni 150 în zi. Furul, de se va ispovedi, Vasilie dă 2 le(t); noi dăm 1 le(t), 40 de zile , să nu se cumenece, închinăciuni 150 în zi. Cela ce fură groapa, post 3 leti; noi {CoresiPrav 7v} dăm 1 leti, închinăciuni 150 în zi. Cine va vărsa nafura, post [8] zile. Cine va mînca ceva înnecat au sînge de vită sau oarece spurcat, post 2 săptămîni, de nu va şti, iară, de va şti, post 1 leti, închinăciuni 50 în zi. Cine nu va socoti cumenecătura, de o va gusta şoarecele, post 40 de zile, închinăciuni 140 în zi. Nu se cade în postul mare să se însoare, nece să se mărite nece să facă pomeană. Iară bărbatul, de se va cumeneca şi va curvi cu muiarea-ş pînă după al nouale ceas, post 8 zile, închinăciuni 15 în zi. Iară, de va fi popă, 40 de zile. Cela ce se va cumeneca şi va borî după apusul soarelui, post 3 luni. Cela ce va curvi cu muiare-ş . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . {CoresiPrav 8r} închine 150, să cînte liturghie. Iară cine va mînca pîine spurcată sau carne sau va bea apă din vas de la jidovi sau de la latini, post 8 zile şi să-i facă molitvă, să se cumenece. Iară, de va cădea şoarecele în miiare sau fiece de va mînca şi nu va şti, post 8 zile, să-i facă molitvă să se cumenece. Iară feciorul, de va vrea să moară nebotezat, popa să lase 4 molitve pînă la lepădat. Alalte să le zică derept să-l boteadze curînd, să-l leapede de diiavolul, apoi să le zică toate. Iară cine se va spurca în postul mare cu carne sau cu os sau cu brînză, el să postească din dumeneca Tomeei pînă în Rusalii, alegîndu sîmbătă şi dume(*n)ca. {CoresiPrav 8v} Iară popa, agneţul de cumenecătură, de se va vechi pînă la anul, să-l meastece cu alt, să-l potribască, să nu-l arză în foc. Iară popa, de va cînta leturghie şi va uita să potribească, el, a doua zi să se gătească ca de liturghie să potribească. Iară prescurile, de vor fi băşicate, să nu le cînte. De vor fi doauo bune, să le cînte. Iară cine easte cumenecat şi va îmbla cu altă muiare, post 3 leti. De va fi diacon, post 4 leti. De va fi popă, post 7 leti şi să nu cînte leturghie pînă la moarte, să se leapede de preuţie şi den cinul său. Iară, de va preuţi, el spurcă veşmentele; ce slujaşte nu este slujit. Aşa va {CoresiPrav 9r} fi cu poporu-ş cum ară purta orb pre alt orb şi amîndoi vor cădea în groapă. Iară poporul să cheame alt popă, să boteaze a doua oară. Şi a doua oară să isprăvească tot. Iară popa cela greşitul să se facă călugăr, să-şi plîngă păcatele. Iară piscupul, de va curvi, post 10 leti şi să se lase de vlădicie pînă la moarte, închinăciuni 300 în zi. Cine va piarde omul cu otravă, post 7 leti, închinăciuni 500 în zi. Iară muiarea de-ş va omorî feciorul, post 6 leti, închinăciuni 300 în zi. Iară, cine-ş va lăsa muiarea derept iboste, acela să fie lepădat de leage. Pre postul mare nu se cade să {CoresiPrav 9v} cînte liturghie lui Ioan, numai sîmbătă şi dumineca a lui Vasilie. Iară cine va ajuna sîmbăta sau dumeneca sau va face metanii să fie proclet. Nu se cade în postul mare să facă pamente morţilor, alegînd sîmbăta şi dumineca să lucreaze oltariului. Cela ce va curvi cu doauo surori sau doi fraţi cu o muiare, post 3 leti, închinăciuni 160 în zi. Iară tatăl cu fata-ş sau fecioru cu muma sa de va curvi, post 9 leti, închinăciuni 200 în zi. Al treile sînge mestecat, cumătrul cu cumătra de vor curvi, post 5 leti, închinăciuni 150 în zi. Iară popa, de va borî de {CoresiPrav 10r} beţie, să nu cînte leturghie 40 de zile, închinăciuni 40 în zi. Popa, de va fi beţiv sau curvari, să se leapede de preuţie. Popa, de va împlea 30 leti, cade-i-se să se facă călugăr. Cine va rîde de şchiop sau de orb sau fie de ce mişel a lui Hristos, să închine 300. Iară preuteasa, de va curvi, popa să o lase sau să lase preuţia, că spurcă jirtăvnicul şi piarde turma lui Hristos. Iară cine va înşela fata şi nu o va lua, post 3 leti, închinăciuni 150 în zi. Muiarea sau bărbatul a doua nuntă, 2 le(t); a treia nuntă, 3 le(t); a patra, să-l leapede de leage, că acela e {CoresiPrav 10v} mîniia lui Hristos; post 6 leti, închinăciuni 200 în zi. Cine va jura de voie, ştiind pre strînb, post 7 leti, iară, de nu va şti, post 1 leti. Cine va jura derept, post 15 zile, să-i facă molitvă să se cumenece. Cine va borî după nafură beat, post 40 de zile, iară de boală 3 zile. Borîtura să o îngroape lîngă oltari, să-i zică popa 100 de psalmi. De o va mînca cîinele, post 80 de zile. Iară muiarea spurcată, de va întra în besearecă, post 40 de zile. Iară muiarea de va face fecior în postul mare, să postească 40 de zile. Iară feciorul, de va muri între părinţi nebotezat, post 3 leti, de vor fi beaţi, iară de nu vor {CoresiPrav 11r} fi beaţi, post 1 leti. De va fi botezat, post jumătate de an. Iară cine va curvi cu căţea, post 3 leti cu pîine şi apă şi să chiiame preuţii să-l ungă cu unt osfentit pre faţă; închinăciuni 200 în zi. Iară popa sau preuteasa, de va muri unul de ei, nu se cade popeei să se însoare, nece preuteasei să se mărite, cade-le-se să se facă călugări. Iară, de vor face a doua nuntă, post 2 leti, închinăciuni 200 într-o zi. Cela ce ia mana, pos 7 leti, închinăciuni, într-o zi, 100. Cela ce bagă apă în vin, de-l vinde, să fie proclet. {CoresiPrav 11v} Tîlcul evanghelie(*i) de la judecată. Zise domnul: "Cînd va veni fiiul omenesc dintru slava sa şi toţi sfinţii îngeri cu el, întru ştirea a toate limbile şi a toată lumea, întru zua de judeţ, atunce cu trupul şi cu sufletul sănătoş sta-vor înaintea lu Hristos să dea răspuns cineş de păcatele sale, de cealea ce au lucrat cu trupul său. Deci ceia ce au iubit Dumnezeu asupră de tot, că porîncitele lu Dumnezeu tare le-au ţinut şi voia cugetelor sale biruitu-le-au în sine şi au părăsit toate realele şi porîncitele lu Dumnezeu tare le-au ţinut în viiaţa sa, întru toată {CoresiPrav 12r} leagea lu Dumnezeu, şi au săvîrşit credinţă curată şi nădeajde dereaptă şi în iboste desăvîrşită trecut-au din aceasta lume, aceia vor sta toţi de-a dereapta lu Hristos". Deci zice că vor sta cine cum au cîştigat. Cui, ca-ţi dat cu porîncită întru duh, acelora va zice Hristos: "Veniţi, blagosloviţii tatălui mieu, de dobîndiţi cealea ce-s gătite voauo, împărăţiia ceriului, încă din tocmeala lumiei!" Şi aciiaş, întru clipitul ochiului, toţi derepţii cu sufletul şi trupul sta-vor întru împărăţiia ceriului; toţi vor sta cineş cu meserearea sa ce easte gătită lor {CoresiPrav 12v} în vecia veacului. Şi amu, de-acia cu bucurie nesfîrşită bucura-se-vor. Şi amu, de-acia, greaţă de nimenilea nu vor avea, nece o mîhnire, ce numai cealea între cealea bucurii şi veselii întru netrecuţii veaci, fără de dureare nece dănăoară. Iară toţi ceia ce, într-aceasta lume, de Dumnezeu nu se-au temut şi porîncitele lu Dumnezeu n-au socotit, urîte l(*e)-au fost şi a le asculta şi leagea lu Dumnezeu n-au iubit în aceasta lume fără credinţă curată şi fără nădeajde dereaptă şi toate pohtele trupului n-au părăsit, aceia toţi cu su- . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . [. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ] {FragTod 1r} La Esaias prorocul tutorora au scris lăsat că domnului-i va odihni carii mor în credinţa lui. Cu sine-i va rădica sus care cu el adevereadză, cum morţii săi îi va învia şi sus în cer îi va duce. Aceasta o face să-l fericăm, binele lui să nu-l uităm, ce mai tare să-l lăudăm cine aşteptăm sculătura . Aceştia-i lasă în odihnă, tremete să viedze şi lasă acolo viselind, cum să aibă tot binele. Credzuţii miei, întraţi luntru, porţile vă încunaţi, puţinelu închideţi, să nu între mînia me. Ce numai în vreme scurtă, în clipitul ochiloru, pînă-mi va trece mînia-mi, tot acolo odihniţi. Că mînia lu Domnezeu toată tărime purcegînd, pre oamenii despre pămînt pogori-va giudecata. Cu care alenişii săi pierde-le-va strîmbătate, ce va ţine oamenii săi, că s-au în el usbăitu. Mai mult pămîntul sîngele nu-i va ascunde trupul lui, ce Domnezeu viaţa lui rădica-va pre vecie. Mare-i noauă veselie, cîndu ne vom îngrupare, că iară vom fi într-una, cu Domnezeu vom lăcui. Cest frate-ne ce-au muritu, amu-i fătul lu Domnezeu; ce plîngem, cînd casa lui este-n părăţia domnului? Lucrul nostru-i de căştigă, lucrul lui de veselie; să rugăm pre miloste lui, fie cu noi svînta troiţă. De-ne noauă duhul svîntu după moarte-ne împărăţia-şi, să putem vede faţa lui pînă în vecia veacului. [II] Ember, emlekozzel a szomo. etc. Ome, pomeneşte-te despre cea moarte tristă, pomeneşte-te despre ceasul morţiei tale. Pomeneşte-te, om criştinu, că vei acmuşu muri. {FragTod 1v} Omul se schimbă ca şi floare cîmpului: demineaţa înfloreşte, iară seara ea seacă. Pomeneşte-te, om criştinu, că vei acmuşu muri. Despuiat ai venit den trupulu mînii-ta; den pămînt eşti, iară în pămînt acmuşu te vei schimba. Pomeneşte-te, om etc. Nime aceea nu şti iunde-i va fi să moară, nice ceasul, nice timpul, nime nu poate şti. Pom. Însă vă prevegheaţi, cum au Cristus noauă dzis, că noi nu ştim să demineaţa au seara va veni. Pomeneaşte-te. Cristus este viaţa, elu-i şi sculătura; cine aşteaptă den credenţă, el nu se va ruşina. Pome. Despre aceste, ome, zeu că te pomeneşte; aşteaptă vesel pre moarte ta fiul lu Domnezeu. Pomeneşte, om creştinu, că vei acmuşu muri. [III] Mindenec meg hallyak etc. Toţi criştinii ascultaţi şi bine învăţaţi, carii agiutoru den domnul nu aşteptaţi. Nu-i fără Domnezeu izbavă şi agiutor. Voarece oraşu sau oamemenii den casă domnul nu-i va pădzi; crede că vor peri. Nu-i fără. De fiete va fi sculatul de noapte, voauă ce în Domnezeu tare nu credeţi. Nu-i fără. Aşa se va tîmpla tuturora voauă în muncă şi în grijă pîne ce mîncaţi. Nu-i fără. Pre lesne dă Domnezeu de tot acelora carii lui usbăiesc şi lui i se roagă. Nu-i fără. Cumu-s săgeţile în mînă de puternic, aşa-s credzuţii tari în Domnezeu. Nu-i fără. Fericatu-i sufletul întărit cu credenţă, că tot alenşigul lesni-l va învinge. Nu-i făr. {FragTod 2r} Scriadză svînt David în carte Joltarului, o sută doauodzeci şi şase de cîntece: nu-i fără Domnăzeu izbavă şi agiutor. [IV] Hayez meg Vristen etc. Pleacă-ţi, Domnezeu, urechile tale pre rugăciune creştinilor tăi, ia-le la tine rugăciune loru, slugilor tale. Den naltul cerului caltă pre noi, doamne, cuventelor tale dă-le luminare şi depărteadză dentr-inima noastră rătăcitura. Den meserere ta iartă-ne păcatele, dezleagă pre noi den greşele grele, miluieşte-ne şi tocmeşte supt fer[i]tură-ţi. Că fără tine păcură ne-i locul şi fără tine ne v[o]m păgubi; rugăm fii cu noi, cum noi să ne purtăm în părăţie-ţi. Tu, Iesus Cristus, lumină dereaptă, viaţa noastră, veselie mare, cine den moarte cu sîngele svîntu noi descumpăraşi. Dentr-inimă rugăm dragoste ta: într-inimile noastre credinţă dereaptă ; înmăreşte în noi fraţilor noştri dragoste svîntă. A duhului svîntu dă-ne darurile, pre uluită dă-ne hrăborie; peliţeiei noastre tu ia greşalele cu cuvente svente. Dracul hitleanul depărteadză-l de noi, a cui putere toată ai zdrobitu; den naltul cerului fi[e] lîngă noi agiutorul tău. Fericăciune fie tatălui de veacu, fericăciune fie ţie, fiului lui, ce cu duhul svînt iată împărăţesc pînă în vecie. [V] A ki akar iduozülni etc. Cui voia a ispăsi, viaţa sa să o îmbune, credinţa svîntă să o înveţe şi poamele-i să le arate. {FragTod 2v} Fără doauă că va peri cine viaţa nu-şi îmbună şi credinţa nu va ţine, să poamele-i nu-i va arăta. Îmbunatul vieţiei, svente cuvente să ascultăm şi pre ele să le ţinem, într-inimi-ne să rămîne. Cine învaţă pre credinţă şi pre cea bună nădejde şi pre pace sufletului, bucurie în Domnezeu. Usbăimu-ntr un Domnezeu, carile îl credem în trei obraze:tatăl, fiul şi duhul svînt, svîntă troiţă deplină. Tatăl, domnul zeu, noi credem că-i noauă roditoru şi-ncă în toate agiutoru, meserernicu grijitor. Iesus Cristus ispăsitor şi de pagubă slobozitor şi meserernicu feritor, la tatăl svîntu grăitor. Duhul svîntu-i învăţător, pre izbavă îndereptător, triştilor veselitor, în suflete hrăboritor. Cui voia a ispăsi, aşa ştie despre domnul: el în unăciune este, trei în obraze să-l cestimu. Credinţa face pre noi frumoşi, să plăcemu lu Domnezeu şi în suflete să avem pace şi în părăţia cerului. Ceastă credinţă în cine este pre păcate nu purcede, pre tot binele nevoieşte, lucruri svente el lucreadză. Carii rămînu în păcate, de duhul svînt ei se rup; fără doauă ei pieru, că slujescu dracului. Tot omul în viaţa sa rămînie în credinţă bună, în dragoste cea frăţească, cum să placă lu Domnezeu. Cui fie cinste mare, fericat pînă-n vecie, de la el noauă pace bună şi meserere tatălui svînt. [VI] Onszol minket Dauid Propheta etc. Dojeneşte pre noi David cel svînu proroc în cartîeş Joltarului în acesta chipu: Fericaţi domn Domnezeu voi oameni păgîni, fericaţi pre el tiţi, oameni şi semenţe. {FragTod 3r} Că pre noi se adevereadză meserere lui şi rămîne în vecie dereptate lui. Dereptu-i şi vernicu domnul Domnezeu în cuvente-şi, elu-i stătut ce-au el făgăduit. Derept însă noi uzbăim în domnul nostru că nu vom peri să vom crede meserere lui. Întrece-va tot lucrulu meserere lui, toate păcatele va întrece bogătate lui. De aicea vom înţelege iertăciune lui, derept Iesus cătră noi cea mare dragoste. Că ne-au în har slobozitu den darulu său şi ne alesese feţii săi pren miloste sa. Îi ne pre noi slobozi den cel rău mare, den tunerec pre păgînii rugători de idoli. Rădică sus cuvîntul svînt veselitorul, derept Cristus el strigară noauă iertăciune. Cum cine va crede în Cristus cu dereptate, el va ave viaţa-ne cea nesvîrşită. Avem noi slobozie den păcate de moarte, derept Iesus iertăciune den păgubitură. Blem, fericînd pre Domnezeu cu bucurie, să-l înnălţăm veselindu den credinţă svîntă. Alduit fii, tată doamne, dulce roditor; înderepteadză viaţa-ne, doamne milostivnic. Fericadză-te, Iesus Cristus, meşterul nostru, tatăl svîntu împacă-se, dulce scumpărător. O, duhul svînt, fericadză-te într-unăciună, veseleşte, hrăboreşte sufletele noastre. [VII] Vedd el Wristen rolunc. Etc. Ia de pre noi, tu, doamne, mînia ta şi cel grele pedepse a tale, nu grăbi pre noi tu să ne noi giudeci pren greşeala noastr1. {FragTod 3v} Să vei vi platnic după vina noastră, nu va rămîne nime înnainte ta, nu va suferi nece ceastă lume pedepsitura ta. Că ce, doamne, noi ca neşte viermi, aşa ne tare pedepseşti în îluşme, cînd noi cum vedzi sîmtem ca o umbră şi prah de pre pămînt. Spurcatu-ne-am în vina părinţilor, în alean este trupul sufletului, derept aceaea în nevoia noastră caută de sus, doamne. Toată pedeapsa tremete tu pre noi şi grozăvia morţiei noastre, numai tu tinde cu milă cătră noi svîntă mîna ta. Cum să nu piară tocmeala lu Cristus şi chinul lui noauă să folosească şi să ne spele păcatele noastre cu svînt sîngele lui. Ceasta fă tatăl, fiul şi duhul svînt, Domnezeu, derept ce, trei în obradze, tu eşti roditor lumiei a toată, pînă-n vecie. [VIII] Ier emlekozzünk keresztien. Etc. Ni, să pomenim noi toţi creştinii despre binele lu mare Domnezeu, că numai însuşi el face, în cer, pre pămînt el îndereptător. Eu ochii miei sus i rădicai pre cei munţi mari şi pre cele văi mari, cum agiutorul de unde să aştept, ce eu n-am aflat alt fără Domnezeu. Că numai însuşi el, noauă agiutor îi slobozitor den păcat, den moarte, mîntui-ne-va den păgubitură, că el au rodit cerul şi pămîntul. Nu te va lăsa în re ispită şi piciarele pre rău să te aducă, că poartă grijă domnul pre tine, că ai cunoscut numele lui cel svînt. {FragTod 4r} Iacă, creştine, ce mare avem veselie noi înîtşrîuş Domnezeu, că el nu dormi, ce ne preveghie şi însuşi va el pre noi să pădzească. Domn Iesus Cristus pădzi-va tine şi cu mîna sa ogorni-va tine şi tot tarul tău elu-l va purta şi va coperi păcatele tale. În aceie dzi soarele tine şi nece luna nu te va dosădi, că te pădzeşte Domnezeul tău şi sufletul rău slobozeşte. În tot lucrul tău pădzească tine cel mare domnul şi te alduiască unde vei îmbla în numele lui şi te ferească acmu şi-n vecie. Sfînt David scrie în joltarul lui, în nevoia lui cunoscînd pre domnul şi aşa dede mare har domnului, învăţînd pre noi să dăm har domnului. [IX] Mostan Wristen, etc. Acmu, Domnezeu, cătră tine strigăm în amarul nostru: ascultă pre noi, milcuindu-ne în niştota noastră. Tu eşti Domnezeu, pre tine cinstim ca cel tată dulce, domnul cerului şi al pămîntului, craiul oamenilor. În svîntă mîna ta toată tărime şi putere este, nime nu va sta ţie de alean, cum este deschisu. Tu ne porîncişi noauă, Domnezeu, să mergem la tine, în niştota-ne tine să cerem, ţie să ne milcuim. Sau de armă, sau de foamete, sau de moarte grăbită să ne vom călca, făgăduit-ai noauă că ne vei slobodzi. Derept acea, Domnezeu, acmu pre noi mulţi s-au rădicat, pradă, pustinesc, omor şi ne prind, cu totu ne răsipesc. Nu este în noi atare tărime, cum să le stăm de alean acestei mulţii ce s-au rădicar în aleanul nostru. {FragTod 4v} Cie deacă nu avem nice un sfatu pre ceastă mulţie, numai pre tine aruncăm ochii, milostivnic Domnezeu. Aşa se milcui Iosafat crai pre alenşigul său, cîndelu iară eara în amar mare în Ierusalim. Fericăciune ţie, tatăl Domnezeu, cu fiul tău cel svînt, lu Cristus Iesus şi duhului svînt, unui Domnezeu derept. [X] Diczerietec az Wrat, etc. Ni, să laudaţi pre domnul toate nemzeturile, vestiţi pre el tot felul de oameni, că s-au întărit cătră noi meserere sa mare; domnului dereptate rămîne-va în veac. Fericăciune, putere, cinste şi tărie, lăudă-ţi fie tatălui Domnezeu şi fiului alduit, domnului Iesus Cristus, duhului svînt Domnezeu pînă-n vecie. Amen. {GloseleBogdan 2r} Nevoinţa {GloseleBogdan 86r} Pren truf[a] Di început Voarecu[m] {GloseleBogdan 88r} Năvălitură Cu nănaşii {GloseleBogdan 89v} C-au luat Chiar {GloseleBogdan 90r} Pren cela Întărrît Începătură Să şi nu ştiu nemică {GloseleBogdan 90v} Întru ascuns {GloseleBogdan 91r} S-a ţinea {GloseleBogdan 91v} Să să nedejduiască {GloseleBogdan 92r} Samnă Dentru tocma Cu mila {GloseleBogdan 93r} Nesămăşluind {GloseleBogdan 94r} Arrăta {GloseleBogdan 94v} Trecătoare {GloseleBogdan 95r} Mare {GloseleBogdan 96v} Ales; ce sîmtu Şi să arrătă De pre purtare {GloseleBogdan 97r} Ţine Prentru {GloseleBogdan 97v} Mai de pe lege, ce-i nume de semenţie Ginere, cumnat {GloseleBogdan 98r} Tocmală {GloseleBogdan 98v} Mai mare Cei pre cătelenu ştiuţi {GloseleBogdan 99r} A fi {GloseleBogdan 99v} Iară se-are şi fi Cuiuva {GloseleBogdan 100r} Den fire Cătr-aceştia cîte stepene {GloseleBogdan 100v} Între Cu cuventele Fiastru {GloseleBogdan 101v} Cumnaţi Voie {GloseleBogdan 104r} Cumnată Ce mai mare {GloseleBogdan 104v} Supţire Între stepena dentîiu {GloseleBogdan 105r} Iară am luat, anu-i, ginere de pre soru-mea {GloseleBogdan 106v} Celuia ce fost {GloseleBogdan 107v} Cu ceaea Cîte se ştiu bine {GloseleBogdan 108r} Easte de se tîmplă {GloseleBogdan 108v} Creaştere Tocma {GloseleBogdan 109v} Pîră cînd {GloseleBogdan 110r} De-acii înainte Ce ca de neşte spurcate Ocărreaşte {GloseleBogdan 110v} A le mînca Spurca {GloseleBogdan 111v} Tocmăscu Deşanţu părea {GloseleBogdan 112r} O aleagem {GloseleBogdan 112v} În veşmînte de firu Derep nemică Leturghie {GloseleBogdan 113v} Smentală Şi fără de ceaste dereapte {GloseleBogdan 114v} Sorroci Ceale nedereapte Stihire {GloseleBogdan 115r} Cine va printra ? Scrise C-au arruncat Cum are fi bagat Cu adevăr {GloseleBogdan 115v} Înfrîmşat Păreare O a pus {GloseleBogdan 116r} Dentru acea Prepuş Nu nemerescu {GloseleBogdan 117r} Vătămaţi {GloseleBogdan 118r} Cum are fi obliciţi {GloseleBogdan 119r} Tocmală Cade-se {GloseleBogdan 119v} Venitu-l-au amente {GloseleBogdan 120v} Tocmeale {GloseleBogdan 121r} Să să cearte Aşijdere {GloseleBogdan 121v} Sau fie în carea {GloseleBogdan 122r} Numai {GloseleBogdan 122v} Dezmirdăciurea A fi {GloseleBogdan 123r} Jeale {GloseleBogdan 124r} Cumva Nerăshirat Strînge Dentre număr Cum easte leagea {GloseleBogdan 124v} Împărţire Să oprească {GloseleBogdan 125r} Îndoire Cu asupră {GloseleBogdan 126r} Prentru căi Fără de rrînd {GloseleBogdan 126v} Cumva {GloseleBogdan 129r} Numai {GloseleBogdan 130v} Păze {GloseleBogdan 131r} Obidui Dezlegare {GloseleBogdan 133r} Cununie Ce nu să cade Hiiastră Mătuşi {GloseleBogdan 134r} Între ei Fiind {GloseleBogdan 135r} Adevărul Ce au arrătat De cîtă vreame Învăţătura {GloseleBogdan 135v} Nice într-un chip {GloseleBogdan 136r} Adeverite Fără dă voie {GloseleBogdan 137r} Deplenu {GloseleBogdan 137v} Fără dă rrînd {GloseleBogdan 138v} Iară cum easte astădzî {GloseleBogdan 139r} Cu cuventele {GloseleBogdan 140r} De se va aduna {GloseleBogdan 141v} Năpărăsind {GloseleBogdan 142r} Cu ce să şti {GloseleBogdan 143r} Năcăzui ? {GloseleBogdan 143v} De-acii Nepărăsit {GloseleBogdan 144r} Să fie Să şi stă Numai {GloseleBogdan 144v} Mai bună {GloseleBogdan 145r} Numai {GloseleBogdan 146r} Lăsare Treabă {GloseleBogdan 146v} Ţine-se {GloseleBogdan 147r} Op că {GloseleBogdan 147v} Oraş Fără nice de o vină {GloseleBogdan 148r} Putearnic Ţinea A să ţinea Punere {GloseleBogdan 148v} În vrun chip {GloseleBogdan 149r} Neştiinţeei Fără de rrînd {GloseleBogdan 149v} Prepus Numai {GloseleBogdan 150r} Bagă Fără de rrînd {GloseleBogdan 150v} Cu adever {GloseleBogdan 151r} Ştiut 151v Ceia ce au dzîs că ş-au luatu dzua bună 152v Într-un loc A nu lăsa netunsă Dentru -aceasta 153v Cîndu le va veni lor vreamea 154v Dentru aceasta 155r Metoaşe 156v Easte sup prepus 157r Oprintire ? Lupta Amu easte grozăvie Tărrîtare {GloseleBogdan 157v} Fără de voie 158r Filosofi Ţinutu 159r Cîte Zimisli Cu greimea 159v Încheiat {GloseleBogdan 160r} Aorea Colbure 160v N-au avut puteare 161r Şi de cei Hălăduire Să şi n-are fi de p-aceaea semenţie {GloseleBogdan 162v} Ce după cumu-lu apucă 163r Cela ce nu gîndeaşte Ce easte 164r Zapis Bine 165r De-acei Numai {GloseleBogdan 165v} Venit 166v Săva Să ţine 167v Vrîstă 168r Ca grăbitu-s-a 169r Nu-ş gîndeaşte 169v De nu veri da a-nţeleage {GloseleBogdan 170r} Privit Ucenie 170v Ţine 171r Cum easte Că să prend[e] 172r Ocinele Iară de s[e] şti 172v Băgatu-s-au Arrată 173r Făcutu 174r Tocma A sminti Milă Ca să fie {GloseleBogdan 174v} Dentru aceasta 175r Fiindu 175v Într-alt chip A-l soroci Scoate 177r Luat 177v De-acii {GloseleBogdan 178r} Priceape De-acii Rrăspuns 178v Trebuiaşte La dins 179r Va fi fiind Prepus Nesmintit Tocmala {GloseleBogdan 179v} Tîmplă-se cîndai Între-aceale Rrăspicare 180r A să toarce 181r După că s-au lăsat Poroncitoare 181v Sîrb Începăture Svadă {GloseleBogdan 182r} Nu se ţine 182v Păţi Venitulu Fără de mîzdă 184v Mentea 186r Ţinea 186v Întru acista chip 187v Să ţie {GloseleBogdan 188r} Ştiind Să o arreate Băga Arrătate 188v Easte 189r Soţiile 189v Numai aceia Tocma 190v Numai 191r Numai 192v Întru acea 193v Vrun lucru Neoprit 194r Să scrie 194v Tocmiţi era {GloseleBogdan 196r} Mai mi-i bine Cîndu le voru ceti 197r Întrăbări 197v Arrătă Chipu 198v Dănţaş 199r Hîrbu Rrău Doiră cealea ce-au fost {GloseleBogdan 200v} Prespre măsură Să grăiască 201r Deaca se vor ştearge 201v Şi de încredenţare liubovului 202r Stătătoare Împreurare 204v Ceea ce easte De va mearge rrău {GloseleBogdan 205r} Cuvini 205v Firu Tivitură Unde li-i loculu 206r Fiindu cumva 206v Smenntală {GloseleBogdan 207v} Chipzui Tocmi 211r Printru oarece La tocmală 213r Arrată 213v Între toţi 217r Cu grije Anume {GloseleBogdan 218r} Ceia ce era 218v Tare 219r Dobînd[ă] Să hranească 220v Ţînu 221r Daca mesereaţ 221v Face O au agiutatu 222r Cine vor fi Cîndu va d[a] vreamea 222v Lăsare 223r Mai al său eas[te] 225r Oarecîte va face 226v Îndemna {GloseleBogdan 227r} Arrată Mulţi 227v Easte de se tîmplă cîndai 228r Ce s-au venit 229r Chipzuit 230v Oprire Rrîndul 231r Nu-l va lua ament[e] {GloseleBogdan 231v} Cumva Şi neomereaşte A-i demna 232v Prespre masură În vrun chip 233r De-acii înnainte Că cela ce n-a[re] nume 233v Nice tînjea {GloseleBogdan 234r} Să pune-se sup u[n]le [. . . ] 234v Opri 235v Nemutate 237v Cu lucrul 238r Bătea-se Lăsăm 238v Cu cealea Cu lauda {GloseleBogdan 239v} Ce se va face 240v A nu fi Lasă 241r Ca să şi fie Să să facă 242r Să-mparte 242v Tocmala {GloseleBogdan 243r} A ţinea De se va tîmpla 243v Apără Şi cer A le ţinea 244v Gice Cumva 245v Cu deadensu 246v Trăgărate Prespre măsură A ţinea 247r Stătătoare 248r Să şti bine 248v Cela ce va ţinea {GloseleBogdan 249r} Rrăspundere Îmbla 251r Deşanţure Unde aleargă Feaţi Gice 251v Hlăpie {GloseleBogdan 252r} Învălescu Oprealişte 256rŞti-si bine 257r Ţinea 260r Gloabă Ce se cheamă 262v Trebuiaşte {GloseleBogdan 264r} Coptu Alease a fi 264v Cu cealea 265r Închiş 266r Schimba 266v De cum va fi 271v Adăvăsit 274v Chilini {GloseleBogdan 276r} Poporru 277r Doarră Vasu 277v Certare 278v Se ţie 279r Rrîndure Trupului Despărţiri {GloseleBogdan 279v} Mai mare De se va tîmpla 281v Sandîc 282v Foarte cu apăsatu 283r Ce sîmtu 284r Cîndai Gazdă Are prăvi {GloseleBogdan 284v} Easte de se tîmplă 285r Întrupăr 287r Cu voi bună Ovilit 288r Dzîsu-ne-i Sorroceaşte Alergare {GloseleBogdan 288v} Dzîsa Giocure 289v Îndată Veni 290r Praznic 290v ŞI întru acea 291v Unde le se tîmplă îndemînă 292r Decîtu {GloseleBogdan 292v} Rrăpedzi 326r Tocma 333v Legătură A povesti Tocmealele 334r Cum iei calea, iei şi lucrul acestora Cu puţineale ne vine amente a cuprende Rrătăcitoare {GloseleBogdan 335v} S-au tîmplat 336r Nedespărţit Ţinem 336v Celora Fieşcum 337r Mută-se 337v Mai împuţinînd 338r În cea mai mică {GloseleBogdan 338v} A se ţinea Multe Întocma Întreacere 339r Covîrşiri A nu veni 339v Într-un chip Tîmplă {GloseleBogdan 340r} Cel dumnedzăiesc 351r Cămăruţi Den afară 351v Piscat 353r Prea mare 355r Cîte-s anului 355v Tocma 356r Las mai gios {GloseleBogdan 356v} Ce-s tocmite 357r Să află Mai vîrtos Pus Tocmealeli 357v Den celea De plecarea cea în gios 358v Cîndu rrăsare {GloseleBogdan 359r} În oarecîte chipure Care cum au ţînut mente 359v Cumva Pre la metoaşi-ş 360r Să nu fii pri nevoie a că- pea la densul. Pre rrînd 360v A socoti {GloseleBogdan 361r} Nu şti cum Adurătură Cei fără de trup 362r Gîrbove Ceia ce voru treace 363r Tocmală 363v Cumva 364v Şi fieşcum {GloseleBogdan 365r} Oprite În nume Nu le se pare 365v După cumu e tocmită Şi cu pedepsa trupului 366r Ceia ce se voru schimba 366v Înghiţi Să să prindză {GloseleBogdan 367r} Beşică Aciiaş Vine Învăţată Ce-i aduce amente 367v Deaci se cunoaştem Întoarce {GloseleBogdan 369r} Curveaşte Întru ştire 369v Să I să facă parte 370r Fricos 371r În mare hăsuind 372r Slăvească 372v Cela ce va şti pre altul că face rău şi păcat şi nu-l va spune, ca şi-acela easte. Numai Nu fieşcum {GloseleBogdan 373r} După cum va fi omul Împărechiture 373v Chipzui 374r Să nu să lasă Nesămăşluind 374v Adaog 375v Svature Căznat {GloseleBogdan 376r} Vîrrtoşat Meşterşugure 377r Că nu-i creştenu Ce-i rrîndul De se va băga 377v Întru tocmală Tîmpla 380r A nu se tăia {GloseleBogdan 381r} Tot 382r Cît foarte de năprasnă Tîmplă 383r Cînd easte Tocmi Mai vîrrtos Tocmală 383v În taină {GloseleBogdan 384r} Îndemna Cu tocmealele 385r Iara schizmită 385v Punu 386r Măsura unghiurilor Ucenie Să nu-l pui cum nu se cade {GloseleBogdan 386v} Apăsa Ispitelor Dumnedzău lasă aceasta Să ne-o ţinem Că şi faraon Că şi acesta Într-acelaş chip {GloseleBogdan 387v} Sfaturilor Citovăscu 388r Să ţine Ceia-ce-s de-a bater[ea] 389r Amente 389v Cum i face 390r Cu cela. Postire Pre vedearea Să părrăseaşte Ţine Ce-i de multe oare Izbînda {GloseleBogdan 391r} Cîndu va fi Supţiiat 391v Hălăstui De tri oare cîte patrudzici 392r Amu cea mai de folos 392v Cum mai gice de cealea den capete {GloseleBogdan 393r} Ce va trebui Să-mpartă A nu gîndi Fu lepădată Urgisit A lucrului de nemică Celui dentîiu {GloseleBogdan 393v} Cela ce-i făcător aceşteia Ce-s patru deplenu Dzecile dzilelor 394r Covîrrşi Lumeşti 394v Prentru petreacerea Vecheaşte Închigare {GloseleBogdan 395r} Că-i legată si rec închiiată 395v Ceale de certare 396v Nu au împuţinat Ce dă mult 398r Alegîndu 399r După sămăluire {GloseleBogdan 400r} Meşterşug Rrăsare 40ăr Nu-ş prigita 402r Nu să vor părrăsi 403r Căznată 404r Carea cumva 404v A le muta 405r Ca acesta {GloseleBogdan 405v} A nu fi mai prisus Tocmim partea-i ce i s-au vinit întîiu 406r Smentală 407r Voia 407v Nu va aleage loc Voia 408v Cum va fi 409r Derep că nu i-au fost voia {GloseleBogdan 409v} Tîmplă-să 410r Nu să tocmi Mai vîrrtos Băga 410v Drîncăiescu Adună 411r Ţene-se Usebi Op că-i nevoie {GloseleBogdan 411v} Pedepsi Oareunde 412r Svatul De-a se întoarcerea 413r Ce se avea Chip 414r De s-au lăsat 414r De-acei Ţărran {GloseleBogdan 415r} agiutătoare 415v Cum va fi Înr-acela chip 416r Apasă Acestora 416v Mainte 417r Mare Ce-i ales {GloseleBogdan 417v} Ce se lor Sau printru să-i facă vrun bine De ceale mai multe dentru aceastea 418r Să părrăsească Iată ce Ce-l apără 418v Să poată cu puteare bună {GloseleBogdan 419r} Socotenţă Şi a si purta hieşcum Mai bine de tot 319v Nu ca cu o treacere Ce easte ŞI mai lăsa Fără de nemică {GloseleBogdan 420r} Cu sfintele Ca să nu călcînd D-a nu scăparea Leturghii 420v Schimbat Vrunuia 422r Că aceasta căota leagea veache De-a mutarea {GloseleBogdan 422r} Vrunuia 423r Iară sămnul săborului Vătav Ceia ce vin de pretutenderea Căznăteaşte Şi hlăpeaşte De le s-a supune Oprealişte {GloseleBogdan 424v} Deplenu 425v Hiecarele 426v Că nu iau Printru aceaea dată 427r Întocma Punu 427v Vioara Tocmite Cînd Pritoc Aşa Cîţ ai {GloseleBogdan 428r} Aşe Ca nime altul Ierta 428v O parte Cene vrea De toate 429r Cu hîrbure 429v Tocmala {GloseleBogdan 430r} Mirţă Uric 430v Nice va hi cu stare 431r Cela ce a luat Neci folos Lucirea 432r Mai bine {GloseleBogdan 433v} Am chipzuit A-mpuţina 437r Deac-aşa cădea în mente 443r Fără rrînd 445r Printru acea 454r Diiacon