[101] CARTE ÎNTRU CARE SĂ SCRIU
     MÎNCĂRILE DE PEŞTE I RACI.
     STRIDII. MELCI. LEGUMI. ERBURI ŞI
     ALTE MÎNCĂRURI DE SEC ŞI DE DULCE.
     DUPRE ORÎNDUIALA LOR.
     
     MÎNCĂRI DE PEŞTE. CRAP.
     
     Dupre ce vei griji peştile, să-l faci în patru părţi au în mai multe, cum îţi va plăcea, şi-l pune în tingire, puindu-i untudelemn, sare, piper, puţintele cuişoare, erburi mirositoare tocate şi o ceapă tocată mărunţel, şi apoi îl fierbe. Deci, cînd va fi aproape de fiert, să-i pui puţintel miez de pîine frecat şi capere şi, cînd îl vei turna, să-i pui pe deasupra puţintică nucşoară; iară de vei vedea că iaste mîncare zemoasă, să-i pui pe dedesupt fălii de pîine prăjită.
     
     Altă mîncare. Să iai peştile precum s-au zis şi să-l aşăzi în tingire. Deci să-i <2v> pui untudelemn, sare, piper, cuişoare, coji de năramză, erburi şi ceapă tocată, apă cît va tribui şi aguridă puţintică au oţet; şi, cînd îl vei turna, să pui pe deasupra scorţişoară pisată.
     
     Altă mîncare. Dupre ce vei griji peştile, să-l tai cum îţi va plăcea. Deci îl prăjaşte au îl frige pe grătar şi apoi îl pune în tingire, puindu-i untudelemn, sare, puţintele cuişoare, coajă de năramză şi alte dresuri, pîine frecată şi o ceapă întreagă, aguridă au oţet şi apă, capere au agreş, şi-l fiarbe; şi cîndu-l vei turna, scoate ceapa şi pune scorţişoară pisată pe deasupra.
     [102]
     Altă mîncare. Grijind peştile, tae-l bucăţi cum îţi va plăcea şi-l pune într-o tigae au într-o tingire, puindu-i untudelemn, cîtvaş sare, bureţi tăeţi, de vor fi, erburi tocate şi dresuri, puţintică apă, oţet şi apoi îl fiarbe. Deci, cînd va fi de jumătate fiert, pune-i puţinele capere şi stafide mărunţele şi-l sfîrşaşte de fiert. <3>
     
     Altă mîncare Să ei peştile dupre ce-l vei griji şi să-l pui într-o tipsie au într-alt vas, presărînd bucăţile pe deasupra cu sare, cu coajă de năramză şi cu cuişoare, puindu-i şi o ceapă tăiată fălii, oţet cald, şi să-l acoperi bine; şi aşa lasă-l să stea să să mureze vrun ceas şi mai bine. Deci, cînd vei vrea să-l fierbi, pune într-o tingire vin alb ocă 1 pol şi mai bine, dupre cum va fi şi peştile de mare. Deci, cînd începe vinul a fiarbe tare, scoate bucăţile de peşte de unde să murează şi le bagă în tingirea cu vinul ce fiarbe, puindu-i sare cît trebuiaşte, untudelemn un filigean plin şi mai bine, pîine frecată şi o mînă bună de capere, şi-l fiarbe; şi cînd va fi aproape fiert, pune o mînă de cucunari şi alta de stafide mărunţele; şi cu toate denpreună îl fiarbe, amestecînd cîteodată zeama, pentru ca să să amestice bine, păzind să nu rumpi bucăţile. Deci, dupre ce va fiarbe, scoate binişor bucăţile de le aşază în tipsie şi pune <3> zeama pe deasupra, răzînd puţintică nucşoară.
     
     Altă mîncare. După ce vei griji peştile, să-l speli bine şi să-l tai bucăţi cum îţi va plăcea. Deci să ei untudelemn, sare, puţintel oţet şi sămînţă de molotru pisată şi le amestecă bine, toate denpreună. Deci bagă bucăţile de peşte să stea amoiu 2 ceasuri, şi după 2 ceasuri le scoate şi le pune pe grătariu de le frige cu lin foc, ungîndu-le cu acel ostropiel cu o pană şi întorcîndu-le cîteodată, ca să să poată frige pe amîndoao părţile, şi frigîndu-se, le pune în tipsii; şi încălzeşte ostropielul acela bine şi-l pune deasupra.
     
     [103]
     Altă mîncare. Să iai peştile grijit, să-l tai bucăţele ca de 3-4 degite de late, deci să-l presări cu sare şi cu praf de sămînţă de molotru şi să-l laşi să stea puţintel, pîn va întra într-însul,şi apoi îl prăjaşte. Deci îl pune în tipsie, puindu-i pe deasupra un ostropiel făcut de untdelemn cu zeamă de lămîe şi cu piper pisat, au cald au rece, cum îţi va plăcea. <4>
     
     Altă mîncare. Să iai peştile grijit şi tăiat, să-l pui în tingiri; deci să-i pui prune uscate, de-ţi va plăcea, au cucunari şi vişine uscate, ceapă tocată mărunţel şi prăjită, vin alb şi aguridă au oţet, piper, scorţişoară, cuişoare, sare de ajuns şi puţintică apă văpsită cu şofran, şi-l fiarbe.
     
     Altă mîncare. Să iai peştile dupre ce-l vei griji, să-l tai bucăţi, mărunţel, şi să-l îndulceşti cu sare şi lasă-l să stea. Deci pune într-o tingire vin, zahar, oţet, însă la fieştecare litră dă vin să pui 32 de dramuri de zahar şi 16 de oţet şi sare den destul, şi-l fiarbe. Şi cînd va fiarbe mai tare vinul, atuncea pune bucăţile de ştucă în tingire spălate bine; şi fierbînd, cînd şi cînd tot întoarce bucăţile de peşte în vin. Şi după ce va fierbe cîtvaş, pune untudelemn, ceapă prăjită, cimbir, scorţişoară, nucşoară, piper, cuişoare, şi să fie toate bine pisate, şi apoi îl fiarbe, întorcînd peştile cîteodată, ca să să amestice mirodiile. <4v> Şi aşa îl fiarbe pînă să va ca-ngroşa zeama.
     
     Altă mîncare. Să iai peştile întreg, dupre ce-l vei griji să-l fierbi cu apă şi cu sare. Deci, după ce va fiarbe, scoate-l şi-l curuţă de solzi şi-l pune în tipsie, şi puindu-i pe deasupra pătrînjăi tocat mărunt, untudelemn şi zeamă de lămîe bine date undă.
     
     Altă mîncare. Să iai ştuca, să o razi bine şi să-i scoţi maţile pe gură şi să păzeşti să nu-i spargi fiarea. Deci umple-o cu umplutură făcută de nuci pisate au migdale, pîine frecată, [104] splină tocată mărunt, erburi tocate, piper, scorţişoară, sare, stafide mărunte şi puţinel untudelemn, amestecîndu-le bine, o umple. Deci tăvăleşte-o în untudelemn, sare, cuişoare, scorţişoară, sămînţă de molotru şi puţintel oţet şi puţintel zahar, şi o pune pă grătar de o frige, întorcîndu-o adese, şi ungîndu-o cu acel untudelemn. Şi cînd vei pune în masă, pune-i ostropielul acela pe deasupra, cald.
     
     Altă mîncare. După ce vei griji ştuca, tae-o de un deget de groasă; deci presară <5> bucăţile cu sare şi le lasă să stea 2 ceasuri, apoi le scutură de sare şi le tăvăleşte în făină şi le prăjaşte. Şi după ce le vei prăji, le aşază în tipsie şi le pune pe deasupra un ostropiel făcut di oţet bun, zahar, piper, scorţişoară, şofran şi stafide mărunte, fierbîndu-l întîi bine, cu tipsia, şi acopere să stea un ceas şi mai bine pe spuză cald, ca să între oţetul într-însul, şi aşa îl du la masă.
     
     Altă mîncare. Să iai peştile să-l faci cum s-au zis. sus înapoi; deci, după ce-l vei prăji, pune peste dînsul în tigaia ce l-ai prăjit nucşoară, cuişoare, scorţişoară, cucunari pisaţi dramuri 24, fistichiuri întregi dramuri 24, apă cît va tribui şi zeamă de lămîe, şi aşa îl fiarbe, amestecîndu-l şi întorcîndu-l încitişor, ca să nu să sfărîme. Şi cînd îl vei turna, să pui deasupra scorţişoară şi zahar; însă să-l prăjăşti peştile în untudelemn de ajuns, ca să mai rămîe în tigae vreo jumătate de filigean de untudelemn cînd vei pune cele ce sus s-au zis. <5v>
     
     Altă mîncare. Să poate fiarbe ştuca cu mazăre verde au bob, cu apă, cu ceapă prăjită, sare, zeamă de lămîe, de vei pofti acru, şi, cînd vei turna, să pui pe deasupra scorţişoară pisată. 
     
     
     [105] ŞALĂU, BIBAN.
     
     După ce vei griji peştile, pune-l în tingire, puindu-i untudelemn, apă, zeamă de lămîe, sare, piper, scorţişoară, vişine uscate, ceapă tocată, erburi tocate, şi-l fiarbe. Vrînd într-alt fel să-l faci, în loc de vişine pune-i agreş au grăunţe de aguridă întregi, şi, cînd va fi aproape de fiert, pune-i erburi tocate; şi pentru ca să fie zeama can groşcioară, pune-i migdale pisate au nuci.
     
     Altă mîncare. După ce vei lua peştile grijit, tae-l cum îţi va plăcea. Deci prăjaşte-l şi, dupre ce-l vei prăji, pune-l în tingire, puindu-i apă cît să-l acopere cumvaş, piper, sare, scorţişoară, ceapă tocată şi prăjită, erburi tocate, agreş au aguridă au zeamă de lămîe, dupe vreme, şi-l fiarbe bine. <6>
     
     Altă mîncare. Grijind peştile, tae-l bucăţi şi-l pune în tingire. Deci pune ceapă tocată şi apă să-l acopere un deget-doao, piper, scorţişoară, sare şi şofran, puţintel vin au aguridă, au zeamă de lămîe, şi-l fiarbe. Deci, cînd va fi aproape de fiert, pune-i o mînă de erburi tocate.
     
     Altă mîncare. Dupre ce vei griji peştile, tae-l bucăţi şi-l prăjaşte cu ceapă tocată şi cu sare. Deci pune-l în tingire cu prăjitura aceia, puindu-i apă de ajuns, puţintel vin alb, stafide mărunte, scorţişoară, erburi pisate şi vişine uscate, şi-l fiarbe.
     Altă mîncare. Să ei ceapă tocată mărunt, patrînjăi şi erburi tocate şi le pune într-o tingire de le prăjaşte cu untudelemn şi sare. Deci, dupre ce-l vei griji, pune peştile tăiat bucăţi, fiind mari, puindu-i 2 felegeane de vin alb şi apă să-l acopere, dresuri de tot feliul, gîturi de raci, capere, cucunari pisaţi, toate [106] acestea amestecate, adecă strînse cu lapte de migdale, şi aşa-l fiarbe, şi pă dădăsupt pune-i felii de pîine prăjită în untudelemn. <6v>
     
     Altă mîncare. Să poate face şi năduşit cu vin şi cu untudelemn, cu cuişoare şi cu piper şi, cînd va fi aproape de fiert, să-i pui gîturi de rac, cucunari întregi şi stridii, de vor fi, şi-l sfîrşaşte de fiert.
     
     Altă mîncare. Dupre ce vei griji peştile, tae-l bucăţi şi-l prăjaşte; şi dupre ce-l vei griji, aşază-l cu rînduială în tipsie; deci în untudelemnul ce l-ai prăjit, mai pune ceva untudelemn, oţet bun, rozmarin, magheran au cimbru, stafide mărunte, sare, puţintele cuişoare, şi le fiarbe cîtvaş cu toate cîte s-au zis, şi apoi pune ostropielul acela peste peşte.
     
     Altă mîncare. Să poate face şi prăjită, presărată cu mirodii, cu ostropiel făcut de zeamă de năramză acră au de lămîe, untudelemn şi sare, cald pe deasupra.
     
     Altă mîncare. Să iai peştile şi, fiind mărunt, să nu-l tai, şi să-l pui în tingire. Deci să-i pui untudelemn, vin alb, apă, sare, ceapă tocată mărunt, mirodii şi şofran, şi-i fiarbe mai mult cu mai puţină zeamă decît cu mai multă; <7> şi, cînd va fi aproape de fiert, pune o mînă de erburi tocate.
     
     Altă mîncare. Ia mazăre au bob verde curăţit de păstăi şi o dă undă cu apă şi cu sare. Deci ia peştile de-l pune în tingire, puindu-i mazărea acea verde, untudelemn, apă şi puţin vin, sare, ceapă tocată şi prăjită, mirodii, erburi tocate, şi-l fiarbe; şi cîndu-l vei turna, să-i pui pe deasupra scorţişoară pisată.
     
     [107] LINUL.
     
     Să ei un lin mare şi să-i scoţi maţile pe urechei şi să-l speli bine. Deci să-l umpli cu umplutură făcută de nuci pisate, de pîine frecată, de rînza lui, erburi tocate, piper, scorţişoară, puţinel untudelemn, stafide mărunte şi sare. Deci dupre ce-l vei umplea, pune-l în tingire, puindu-i untudelemn, apă şi vin alb, zeamă de lămîe, atît cît să stea acoperit mai mult de un deget, sare şi mirodii şi ceapă prăjită; şi, fiind primăvară au vară, pune grăunţe de agriş au de aguridă, iară de va fi iarnă au toamnă, <7v> vişine uscate, şi-l fiarbe au în cuptor într-o plachie, au pe foc în tingire.
     
     Altă mîncare. Dupre ce vei griji peştile precum deasupra s-au zis, să-l umpli cu acea umplutură ce s-au scris şi să-l legi cu o sfoară supţire, ca să nu iasă umplutura. Deci îl tăvăleşte în untudelemn, zahar, oţet au aguridă şi sare, şi-l pune pe grătar şi-l frige, întorcîndu-l şi ungîndu-l adese cu acel ostropiel ce s-au zis. Deci frigîndu-se, dezleagă-l de sfoară şi-l pune în tipsie, puindu-i ostropielul acela pe deasupra.
     Altă mîncare. Grijind peştile, să-l sari şi să-l laşi să stea cîtvaş. Deci şterge-l de sare şi-l prăjaşte şi, după ce-l vei prăji, pune-l în tipsie, puindu-i pe deasupra oţet au aguridă, zahar, piper, scorţişoară şi şofran, stafide mărunte, toate acestea bine date undă, şi-l acopere să stea să să mureze vro 2 ceasuri. Însă de vei vrea rece să-l mănînci, bine, iară de nu, pune-l pe spuză caldă să stea. <8>
     
     Altă mîncare. Să poate face şi într-alt chip: după ce-l prăjăşti, să-i pui pe deasupra zeamă de năramză acră au de lămîe, piper şi sare. [108]
     
     Altă mîncare. Să ei linul, să-l spenteci, să-i scoţi maţile şi dinţii, iară să nu-l razi, căci dinţii îl face amar, şi-l spală bine. Deci daca va fi mare, tae-l bucăţi, iar de vor fi mici, pune-i întregi, şi-i pune în tingire, puindu-i apă şi oţet atîta di unul cît de altul, să stea acoperit mai mult de un deget, şi sare de ajuns, şi-l fiarbe încet, încet; şi dupe ce-l vei spuma, să nu mai iasă spumă, să-i pui piper, scorţişoară şi şofran, şi-l sfărşaşte de fiert, însă să păzeşti să nu-l prea fierbi. Deci, apoi aşază-l în tipsie, puindu-i zeamă pe deasupra, şi-l pune să să facă piftie, aşăzînd tipsia să nu să clatine, ca să să prinză frumos; şi după ce să va prinde, pune migdale di cele picate pen mijloc, pe deasupra peştelui, cum să pune la peltea.
     Altă mîncare. Caracudă. Dupre ce vei griji peştile, pune-l în tingire, puindu-i <8v> stafide mărunte, ceapă tocată, cimbir şi alte mirodii, aguridă, oţet şi vin alb, erburi tocate şi untudelemn, şi-l fiarbe.
     
     Altă mîncare. Grijind peştile, pune-l în tingire. Deci pune untudelemn 2 filigene, vin alb dramuri 50, apă ocă pol, aguridă au zeamă de lămîe dramuri 25, zahar dramuri 24, cimbir şi alte dresuri, şi sare, ceapă şi erburi tocate, şi-l fiarbe astupat bine, să nu răsufle, şi păzeşte să nu-l prea răsfierbi.
     
     Altă mîncare. Să iai peştile, grijindu-l, să-l pui în tingire. Deci să-i pui apă să-l acopere, untudelemn, piper, scorţişoară, ceapă prăjită, şofran, grăunţe de agriş au de aguridă şi o mînă de erburi tocate, şi-l fiarbe.
     
     Altă mîncare. Dupre ce vei griji peştile, să-l pui în tingire, puindu-i apă să-l acopere de un deget-doao, piper, scorţişoară, [109] cuişoare, nucşoară, prune şi vişine uscate, ceapă tocată mărunt şi prăjită, aguridă au zeamă de lămîe, şi-l fiarbe. <9>
     
     Altă mîncare. Să iai peştile dupre ce-l vei griji, să-l sari şi să-l presări cu sămînţă de molotru pisat supţire. Deci îl prăjaşte, apoi îl şi fiarbe ca cel de sus, şi, dupre ce-l vei fiarbe, pune-i aguridă, ostropiel făcut de migdale pisate, miez de pîine şi zahar amestecat cu aguridă au zeamă de lămîe.
     
     Altă mîncare. Dupre ce vei griji peştile, să iai migdale, stafide mărunte, dupe potriva peştelui, şi nuci pisate bine. Deci pune piper, sare şi dresuri de ajunsu, aguridă au zeamă de lămîe, apă, ceapă prăjită, erburi tocate, şi-l fiarbe.
     
     CLEAN, PODEŢ, JUGASTRU.
     
     Să iai peştile dupre ce-l vei griji, să-l pui în tingire, deci să-i pui puţintel vin alb, untudelemn, apă şi puţintică aguridă, piper şi sare, scorţişoară şi şofran, şi-l fiarbe bine, încet, încet. Deci pre urmă, cînd va fi aproape de fiert, să pui o mînă de erburi tocate, ceapă tocată, vişine uscate şi stafide mărunte, nefiind aguridă; să poate îngroşa zeama, <9v> vrînd, au cu migdale pisate au cu pîine frecată.
     
     Altă mîncare. Dupre cei vei griji peştele, să-l speli în multe ape. Deci pune-l într-un ostropiel făcut de untudelemn, sare, sămînţă de molotru pisat şi oţet, să stea amoiu jumătate de ceas. Apoi, pune-l pe grătar şi-l frige cu foc lin, udîndu-l adese cu acel ostropiel în care au stătut amoiu şi, după ce să va frige, [110] pune-i pe deasupra stafide fiarte în vin cu zahar amestecat cu ostropielul.
     
     Altă mîncare. Grijind peştile, să-l pui în tingire. Deci să-i pui untudelemn, ceapă prăjită, apă cît tribue, sare, dresuri, capere, erburi tocate, stafide mărunte, şi-l fiarbe; şi pe deasupra pune-i scorţişoară pisată şi de dădăsupt fălii de pîine prăjită în untudelemn.
     
     Altă mîncare. Să iai peştile să-l pui în tingire. Deci pune-i ceapă prăjită, vin, apă, cuişoare, piper, nucşoară şi puţintică coajă de năramză au de lămîe uscată şi pisată supţire, 2-3 foi de dafin, şi-l fiarbe <10> şi, cînd îl vei fiarbe, pune-i pîine frecată şi, pe deasupra cînd îl vei turna, pune nucşoară rasă.
     
     Altă mîncare. Grijind peştile, pune-l în tingire, puindu-i bureţi tocaţi mărişori, lapţ de crap, gîturi de raci, puţintele capere de vor fi, iară de nu, puţintel oţet, untudelemn, un păhar de vin, adecă dramuri 50, o cepşoară curăţită şi înpănată cu cîteva cuişoare, puţintică coajă de năramză uscată au de lămîe, sare, şi-l fiarbe; şi cînd va fi aproape de fiert, pune puţintică zeamă de lămîe şi, cînd îl vei turna, scoate ceapa.
     
     ALTĂ MÎNCARE DE PĂSTRĂV I LOSTOŢĂ.
     
     Să ei peştile după ce-l vei griji, să-l pui în tingire. Deci să-i pui untudelemn şi apă atîta cît să-i acopere mai mult de 3 degete, piper, sare, scorţişoară, puţintel şofran, ceapă tocată, şi-l fiarbe; şi cînd va fi aproape de fiert, pune o mînă de erburi tocate şi puţintel agriş au aguridă limpede au zeamă [111] de lămîe. Şi cînd îl vei turna, pune fălii de pîine pă dedesupt, <10v> au de vei vrea, să îngroşi zeama cu migdale prăjite şi pisate au cu pîine frecată, cum îţi va plăcea.
     
     Altă mîncare. Grijind peştile, să-l fierbi cu vin, cu untudelemn şi cu sare de ajuns, însă să nu-l prea răsfierbi, căci că acest peşte nu va sic fiertu atîta de mult. Deci să-l scoţi dintr-acea zeamă şi să-i sic pui în tipsie, puindu-i untudelemn, piper, zeamă de lămîe.
     
     Altă mîncare. Dupre ce vei griji peştile, să-l speli bine. Deci să-l tai pe spinare, în lungu, să-l despici şi să-l presări bine cu sare şi să-l pui pre o scîndură, puindu-i altă scîndură deasupra cu ceva greu, şi să-l laşi să stea cîtvaş. Dupre aceia, scutură-l de sare, îl prăjaşte şi, dupre ce-l vei prăji, pune-l în tipsie şi pune pe deasupra oţet de trandafir, zahar, piper, foi de dafin au rozmarin, au maghiran, cald.
     
     Altă mîncare. Să iai peştile grijit, să-l pui într-o tingire au în oală zmănţuită. Deci să-i pui apă, sare, untudelemn, piper de ajuns, sămînţă de molotru pisată, prune şi vişine <11> uscate, puţintea zeamă de lămîe, zahar, ceapă prăjită, şi-l fiarbe; şi cîndu-l vei turna, pune pe dădesupt fălii de pîine prăjite şi deasupra scorţişoară pisată.
     
     Altă mîncare. Dupre ce vei griji peştile, pune-l în tingire. Deci pune-i ceapă prăjită, apă să stea de doao degete acoperit, puţinel oţet, zahar, piper, sare, scorţişoară, nucşoară, cuişoare, untudelemn, şi-l fiarbe fără a-l spuma; şi cînd îl vei turna, pune pe didesupt fălii de pîine prăjită.
     
     Altă mîncare. Grijind peştile, întreg să-l pui în tingire. Decii să-i pui sare, vin, apă şi puţintel oţet şi dresuri, şi-l fiarbe, nespumîndu-l, şi să-l duci rasol la masă.
     
     [112] NISETRU, POSTRUGĂ ŞI MORUN ŞI CEGĂ.
     
     Să iai peştile dupre ce-l vei griji, să-l aşăzi în tingire. Decii să-i pui ceapă prăjită, vin alb dramuri 16, oţet, apă să-l acopere, şi-l fiarbe, nespumîndu-l. Decii, cînd va fi aproape de fiert, pune o mînă de erburi tocate, <11v> piper, scorţişoară şi şofran de ajuns.
     
     Altă mîncare. Dupre ce vei griji peştile, pune-l în tingire şi-i pune ceapă prăjită denpreună cu foi de pătrănjăi şi de ajunsu vin alb, 2-3 filigene, şi untudelemn, să stea acoperit, dresuri de tot feliul, gîturi de raci, capere, şi-l fiarbe. Deci, cînd va fi aproape de fiert, pune stafide mărunte o mînă, migdale pisate iară atîta, amestecate cu zeamă de lămîe, piper şi scorţişoară.
     
     Altă mîncare. Grijind peştile, să-l tai bucăţi şi să-l prăjăşti. Decii pune-l într-o tingire cu untudelemnul cela ce rămîne în tigae, ceapă tocată, şi-l prăjaşte cu ceapa dinpreună, puţintel. Deci pune-i apă să-l acopere mai mult decît 3 degete, aguridă au zeamă de lămîe şi vin alb, adicăte o parte de aguridă şi jumătate de vin, piper, puţintel cimbru, scorţişoară, şi-l fiarbe, puindu-i şi o mînă de erburi tocate; iară vrînd să fie zeama can groasă, îngroaş-o cu migdale pisate, amestecate cu zeama peştelui <12> au cu pîine, miez înmuiat în zeamă şi trecută pîn sită.
     
     Altă mîncare. Ia peştile grijit de-l pune în tingire au în oală zmănţuită. Deci îi pune apă oca 1, oţet litră 1, să stea mai mult de 3 degete acoperit, zahar dramuri 40, scorţişoară, piper, cuişoare, de toate cîte multecel, cimbiriu şi puţintică nucşoară, <113> ceapă prăjită, şi-l fiarbe, astupînd vasul bine, să nu răsufle, pînă ce vei socoti că iaste fiert.
     
     Altă mîncare. După ce vei griji peştile, tae-l bucăţi şi-l presară cu sare bine, piper, scorţişoară, cuişoare şi nucşoară, şi pune o bucată peste alta şi le lasă să stea aşa jumătate de ceas. Deci pune-l într-o tingire au în oală zmănţuită şi-i pune untudelemn dramuri 8, apă litră 1, zahar, aguridă dramuri 8, prune uscate, şi-l pune în cuptor cînd bagi pîinea, astupînd vasul bine, au îl fiarbe în tingire cu foc iute.
     
     Altă mîncare. Să ei peştile ocă 1 pol, să-l fierbi cîtvaş cu apă şi cu sare. Decii să-l toci mărunt, iară de va fi pio, mai bine ar fi pisat cu migdale, dramuri 50, cu zahar dramuri 25, piper, scorţişoară, sare, <12v> maghiran, sărpunel cîte puţintel; şi dupre ce bine dinpreună li vei pisa, amestecă acea pisătură au tocătură cu 48 de dramuri de stafide mărunte şi fă perişoare au cheftele, cum îţi va fi voia, şi le prăjaşte, înfăinîndu-le. Deci, după ce îl ! vei prăji, pune-le într-o oală zmănţuită şi le pune apă să le acopere, ceapă prăjită, sare, dresuri, zeamă de lămîe au aguridă, zahar, erburi tocate, şi-l fiarbe.
     
     Altă mîncare. Ia 2 ocă de peşte, oca 1 de spinare şi oca 1 de la pîntece, şi-l fiarbe precum s-au zis sus. Deci zeama aceia în care au fiert nu o lepăda, şi-l pisează cum sus s-au zis, denpreună cu cele ce s-au zis şi le prăjaşte; şi dupre ce-l vei prăji, pune-l în tipsie, puindu-i zeamă de lămîe, untudelemn, zahar, scorţişoară şi puţintică zeamă de ceia în care au fiert bine, acestea dîndu-le undă, şi presară pe deasupra, dupre ce-l vei turna, zahar şi scorţişoară.
     
     Altă mîncare. Să iai peştile cum sus s-au zis, să-l toci mărunt, dinpreună cu sare, <13> scorţişoară, nucşoară, maghiran, sărpunel, izmă, pătrînjăl, şi fă chiftele au perişoare, cum îţi va [114] fi voia, şi le prăjaşte. Deci, dupre ce le vei prăji, pune-le în tingire, puindu-le cu apă, aguridă au zeamă de lămîe, cît să le acopere, ceapă prăjită, piper, cucunari, stafide, scorţişoară, şi le fiarbe. Şi cînd va fi aproape de fiert, pune o mînă de erburi tocate şi ceva zahar.
     
     Altă mîncare. Ia peştile grijit şi-l tae bucăţi. Decii presară-l cu sare, piper şi sămînţă de molotru şi le pune într-o oală largă, zmănţuită, au tingire, o bucată preste alta, şi pentre bucăţi, puse puţintele erburi tocate, ceapă prăjită, stafide mărunte şi dresuri, apă şi aguridă au zeamă de lămîe, să-l acopere, şi-l fiarbe. Şi pre urmă, cînd va fi aproape de fiert, pune puţintică scorţişoară.
     
     Altă mîncare. Grijind peştile, tae-l bucăţi şi-l pune întru amestecătură de untudelemn, sare, piper, scorţişoară şi sămînţă de molotru. Deci făinează-le şi le prăjaşte şi, <13v> dupre ce le vei aşăza bucăţile în tipsie, pune pe deasupra zeamă de lămîe şi zahar.
     
     Altă mîncare. Să ei peştile să-l tai bucăţi şi să-l pui să stea amoiu întru amestecătură făcută de untudelemn, aguridă au zeamă de lămîe şi sare. Deci să-l pui în frigare şi să-l frigi ca morunul, puind un vas dedesupt să sprăjănească grăsimea şi mustul, ungîndu-l adese cu amestecătură de cea în care s-au pus de au stătut amoiu. Şi după ce să va frige, ia ceapă tocată mărunt şi prăjită şi o amestecă cu mustul şi cu grăsimea ce să scură den el şi cu amestecătura în care au stătut amoiu şi pune pe deasupra, presărînd cu zahar şi cu scorţişoară.
     Altă mîncare. Să poate face şi într-alt chip: să să pue să stea amoiu în untudelemn, oţet de trandafir, puţintele cuişoare, sare şi piper şi sămînţă de molotru, pisate toate acestea. Deci, puse pe grătariu, ungîndu-l cu acelea amestecături, întorcîndu-l adese şi pus <14> pe deasupra amestecătura aceasta.
     
     [115] ALTĂ MÎNCARE, PENTRU CA SĂ
     FIARBĂ UNTURILE ŞI LAPŢII LOR.
     
     Să iai unturile şi au lapţii, să le speli bine. Decii să le tai bucăţi şi le pune într-o oală, puindu-le zeamă de lămîe, ceapă prăjită, apă, sare şi puţintel vin alb, şi le fierbi vreo 3 ceasuri. Deci pre urmă, cînd iaste aproape de fiert, pune o mînă de erburi tocate, piper, scorţişoară şi şofran; şi dupre ce le vei turna, pune pe deasupra piper şi scorţişoară.
     
     Altă mîncare. Să iai unturile şi au ficaţii, dă-le undă bine; deci scoate den apa cea caldă şi le pune în apă rece să stea puţintel. Apoi le tae bucăţi şi le pune în tingire, puindu-le apă, sare, ceapă prăjită, puţintică zeamă de lămîe şi dresuri şi o mînă de erburi tocate, şi le fiarbe, îngroşînd zeama pre urmă cu migdale pisate au cu miez de pîine muiat în zeama celui dat undă bine şi trecut pen sită.
     
     Altă mîncare. Să poate face şi într-alt chip: lapţii daţi întîi undă, apoi tăiaţi fălii, înfăinaţi şi prăjiţi, şi <14v> pe deasupra cu zeamă de lămîe, sare şi piper. Într-acestaş chip să fac şi unturile, numai să nu le dai undă ca lapţii.
     
     PENTRU CA SĂ FACI PLĂCINTĂ DE ICRE
     DE NISETRU ŞI DE POSTRUGĂ I DE MORUN.
     
     Ia o litră dă icre proaspete, miez de pîine, erburi tocate, puţintică ceapă mărunt tocată, sare, piper, scorţişoară şi puţintică apă, şi le amestecă bine toate dinpreună şi le fă [116] plăcintă şi le prăjaşte, puindu-le pe deasupra, dupre ce le vei aşăza în tipsie, zahar şi scorţişoară.
     
     Altă mîncare. Să ei o litră de icre proaspete, să le amesteci bine cu 64 de dramuri de nuci au migdale bine pisate, puţintică apă, pîine frecată dramuri 16 şi puţintele erburi tocate, şi le prăjaşte. Şi să le pui pe deasupra aguridă au zeamă de lămîe, zahar şi scorţişoară, ca şi deasupra, cum s-au zis.
     
     CEGULIŢE.
     
     Să fierbi ceguliţele în chipurile ce să fierbe nisetru, să fiarbe şi rasol cu apă şi cu sare, pe deasupra cu oţet de trandafir au cu aguridă au zeamă <15> de lămîe, sare şi piper.
     
     RACI.
     
     Să iai racii, să-i fierbi cu apă şi cu sare, apoi le tae gîturile bucăţi groşcioare şi-i pune într-o tingire au în oală zmănţuită, puindu-le untudelemn, erburi tocate şi puţintea ceapă tocată, dresuri, apă şi agreş, şi-i fiarbe, presărîndu-i pe deasupra, dupre ce-i vei turna, scorţişoară, şi dedesupt fălii de pîine.
     
     [117]
     
     Altă mîncare. Dupre ce vei fiarbe racii, să curi =cureţi gîturile şi să-i prăjăşti dinpreună cu ceapă tocată. Deci pune-le în tingire şi le pune apă, vin, aguridă au zeamă de lămîe, sare şi dresuri de ajunsu, şi-i fiarbe. Şi cînd vor fi aproape de fiert, pune o mînă de erburi tocate şi scorţişoară pe deasupra, dupre ce-i vei turna.
     
     Altă mîncare. Să ei racii dupre ce-i vei fiarbe, curăţind gîturile, toacă-le bine şi le amestecă cu puţintel untudelemn, cu sare, migdale pisate au miez de pîine şi dresuri, şi fă perişoare au cheftele şi le prăjaşte. Deci, <15v> dupre ce le vei prăji, pune-le într-o oală zmănţuită au tingire, nefiind oală, şi le pune ceapă prăjită, apă, au grăunţe de aguridă au agreş, dupe vremi, o mînă de erburi tocate şi dresuri, iară nefiind nici agreş, nici aguridă, pune stafide mărunte şi puţintel oţet au de garoafe au de trandafir, au de zmieură, şi le fiarbe. Şi, dupre ce le vei turna, presară pe deasupra scorţişoară şi zahar.
     
     Altă mîncare. Dupre ce vei fiarbe racii, ia gîturile şi le tae bucăţele de groase de un deget. Deci le udă în apă şi le înfăinează, apoi le prăjaşte; şi dupre ce le vei prăji, pune pe deasupra ostropiel de erburi mirositoare tocate, cu miez de pîine muiat în oţet şi cu puţintel oţet bun şi mirositor, trecut pen sită, şi-l pune pe deasupra.
     
     Altă mîncare. Dupre ce vei prăji gîturile precum s-au zis sus, pune-le pe tipsii. Deci le pune foi de pătrînjăl prăjite unde ai prăjit racii, iar nu tocate, zeamă de năramză au de lămîe, piper şi sare.
     
     Altă mîncare. <16> Să ei racii, să-i fierbi cu vin, oţet, piper. Decii cură-i ca cînd îi curi de sălată şi le scoate vinele du pen gît şi-i pune în tipsii, puindu-le oţet, untudelemn, piper şi sare untdezat.
     
     [118]
     
     Altă mîncare. Dupre ce vei fiarbe cîtvaş racii, să ei gîturile să le toci bine şi să amesteci tocătura cu puţină ceapă tocată, puţine erburi tocate, sare, piper, nucşoară, stafide mărunte, şi cu grăsimea lor, şi să le amesteci toate bine şi să le prăjăşti şi, dupre ce le vei prăji, să umplii cojile; şi, puindu-i în tingire, pune-le apă, ceapă tocată, erburi tocate, sare, dresuri, puţintică tocătură amestecată cu apă, şi-i fiarbe.
     
     Altă mîncare. Ia racii şi-i dă undă cu apă şi cu sare, apoi le scură apa aceia bine şi le pune apă, oţet şi molotru, şi-i fiarbe. Şi cînd îi vei turna, pune-le zeama aceia pe deasupra.
     
     Altă mîncare. Fierbînd racii, ia-le gîturile şi picioarele de le cură şi le <16> toacă bine. Decii ia migdale pisate, cu zahar şi cu apă de trandafir, foi de pătrînjăl tocate, sare şi puţintică scorţişoară şi piper, cu tocătura racilor, şi umple cojile. Decii îi pune în tingire, puindu-le apă cît tribuie, erburi tocate, ceapă prăjită, untudelemn de ajuns, dresuri, sare, şi-i fiarbe cum se fierb racii umpluţi.
     
     Altă mîncare. Piftie. Ia racii, pune-i amoiu în oţet să stea 2-3 ceasuri, apoi scoate-i de-i pune într-o tingire, puindu-le oţet o parte şi 2 părţi de apă, şi o ceapă mare întreagă, şi-i fiarbe. Decii pune-le şi cimbir curat şi tăiat mărunt, sare şi piper. Deci dupre ce vor fiarbe bine, scoate-i de-i aşază în tipsie şi de iznoavă îi fiarbe zeama; apoi scoate ceapa şi stricoară zeama pentr-o sită au pen aba şi o pune peste raci; deci pune-o la răceală, ca să să prinză piftie.
     
     [119] STRIDII.
     
     Să ei stridiile dupre ce le vei spăla bine, să le pui pe grătar, să le frigi. Decii scoate-le coaja <17> cea deasupra şi o dăzlupeşte dupre didesupt. Deci pune-i piper, zeamă de năramză acră şi cu apa lor ce-şi lasă, calde, le du la masă.
     
     Altă mîncare. Dupre ce le vei spăla, pune-le pe grătar de le frige pînă vei vedea că încep a să deşchide, apoi le ia dupre grătar şi le scoate aşa întregi du prin coji, însă apa lor ce-şi lasă să nu o lepezi, că aceia iaste gustul lor, ci să o strîngi într-o ulceluşă. Decii ia marginile stridiilor cele tari ce au şi le pisează bine cu vîrfuri de spănaci şi le amestecă cu apa lor ce ai strîns, puind zeamă de năramză şi piper. Dupre aceia, ia miezurile stridiilor şi le prăjaşte cu untudelemn; şi, dupre ce le vei prăji, pune miezurile într-o tipsioară de aramă, puindu-le pe didesupt fălii de pîine prăjită şi pe deasupra zeama lor şi marginile cele pisate cum s-au zis înnapoi, şi o pune pe spuză caldă ca să dea undă, apoi le du la masă cu piper pe deasupra.
     Altă mîncare. Să ei stridiile spălate, să le pui pe grătariu şi să le <17v> laşi pînă ce să vor încălzi bine, iară nu să să deşchiză, apoi le scoate du pren cojă, şi apa lor să nu o leapezi. Decii ia o plachie au tingire în care pune untudelemn, un căţeluş de usturoi, izmă şi maghiran tocat, piper şi scorţişoară; apoi pune în plachie stridiile, puindu-le apa lor strecurată pen sită şi puţintel vin bun, alb, aguridă au zeamă de lămîe şi puţintel zahar, şi le fiarbe în cuptoriu au supt ţest şi calde să le duci la masă, puind pe dădesupt fălii de pîine prăjite au neprăjite, cum vei vrea.
     
     Altă mîncare. Dupre ce le vei scoate du pren coji, cum s-au zis, să le strîngi apa ce-şi lasă într-un vas. Deci ia stridiile de [120] le pune să stea un şfert de ceas în untudelemn, sămînţă de molotru pisată şi piper. Dupre aceia, ia hîrtie de scris şi o unge bine cu untudelemn, apoi o înfrînge la căpătîe de o fă ca o albie şi pune în hîrtia aceia stridiile cu puţintel untudelemn, apoi pune <18> hîrtia pe grătariu ca să să frigă stridiile; şi le întoarce adese şi, dupre ce să vor frige, să le pui în tipsie, puindu-le pe deasupra un ostropiel făcut de zahar, zeamă de năramză, piper pisat, apa lor ce şi-au lăsat şi s-au zis să să strîngă, cu toate dinpreună bine amestecate. De vei vrea să pui pe deasupra fălii de pîine, în voia ta va fi, că nu va strica.
     Altă mîncare. Să poate face şi prăjite, înfăinîndu-le întîi, şi pe deasupra puindu-le un ostropiel ca cel de sus ce s-au zis la stridiile fripte în hîrtie, au zeamă de năramză acră şi zahar, un ostropiel verde făcut de foi de pătrînjăi, izmă şi alte erburi pisate, amestecate cu zeamă de năramză au de lămîe, au cu oţet, şi trecut pen sită.
     
     Altă mîncare. Să ei stridiile să le speli nisipul lor. Decii să le scoţi den coji şi să le alegi cojile cele mai adînci, întru care să pui cîte 2-3 într-o coajă, însă să păzeşti apa lor ce au înlăuntru, să nu o lepezi, că-şi pierd gustul. Deci să le pui untudelemn, piper, zeamă de năramză <18v> acră, că iaste mai gustoasă, iară de nu va fi, fie şi de lămîe, şi le pune pă grătariu de le frige, şi calde le du la masă.
     
     MELCI.
     
     Ia mercii ! de-i dă undă, dupre ce-i vei spăla bine cu apă caldă, de pămînt; deci îi scoate den coajăle lor şi-i freacă cu sare mult, pînă ce le vei scoate toate balile ce au, apoi [121] îi spală în cîteva rînduri de apă caldă, ca să să curăţe bine de bale, şi le dă sare. Dupre aceia, pune-i în tingire, puindu-le untdelemn, piper, sare, scorţişoară, şofran de vei vrea, erburi tocate, aguridă de va fi, au zeamă de lămîe, şi apă cît să-i acopere de 2 degete şi, astupînd tingirea bine cu capac, îi fiarbe.
     
     Altă mîncare. Dupre ce-i vei griji şi-i vei scoate den coajă, pune melcii iară pen coajă, dupre ce-i vei spăla cojăle bine în cîteva ape, să fie curate. Deci le pune untudelemn, sare, piper şi-i frige pe grătar, şi aşa calzi, <19> fără nimic pe deasupra, îi du la masă.
     
     Altă mîncare. Grijind melcii bine, precum le iaste datina lor, care sus s-au zis, să-i înfăinezi şi să-i prăjăşti cu untudelemn. Decii, dupre ce-i vei prăji, să-i aşăzi în tipsie şi să pui pe deasupra foi de pătrînjăl prăjite şi 2 căţeluşi de usturoi daţi întîi undă, apoi prăjiţi cu pătrînjăiul şi amestecaţi cu zeamă de năramză au de lămîe, au cu migdale pisate şi cu oţet trecut pen sită, au cu ostropiel verde de foi de pătrînjăiu, vîrfuri de jaleş şi de alte erburi amestecate cu oţet de trandafir au de alt feli mirositor şi trecut pen sită, nu prea supţire, iară nici gros.
     
     Altă mîncare. Dupre ce-i vei griji cum s-au zis, să-i toci mărunt dinpreună cu puţintică ceapă şi cu puţintele foi de pătrînjiu, potrivind să fie 2 părţi de tocătură de melci şi una de ceapă cu pătrînjăi, puindu-le şi sare cît tribue, piper şi puţintică scorţişoară supţire pisată. Deci amestecă bine tocătura cu toate dinpreună şi, dupre ce bine cojăle le vei spăla, le umple cu <19v> acea tocătură şi le pune untudelemn şi puţintel piper pe deasupra şi frige pe grătariu.
     
     Altă mîncare. Să fac şi năduşiţi dupre ce să prăjăsc cu ceapă tocată, dinpreună şi cu rădăcină de pătrînjăi, dresuri de tot [122] feliul, cucunari întregi şi cu vişine uscate şi puţintel oţet au zeamă de lămîe.
     
     Altă mîncare. Să fac melcii şi iahnii dulci, cu ceapă prăjită mărunt tocată, cu rădăcini de pătrînjăi, sare, piper, puţintele cuişoare şi cu scorţişoară, şi pe marginea tipsiei puind fălii de lămîe şi alte podoabe ce vei vrea.
     
     HĂMEIU.
     
     Ia hămeiul şi-l spală bine cu apă, de pămînt, cînd iaste tînăr. Dupre aceia îl pune într-o tingire au oală de pe potriva lu cît va fi; deci îi pune apă cît tribue, ceapă prăjită, rădăcini de pătrînjăi, sare, piper şi scorţişoară şi puţintel untudelemn, de nu va fi ceapa usturoasă, şi-l fiarbe. Dupre aceia, cînd va fi pe jumătate fiert, <20> pune şi o mînă de erburi mirositoare şi alta de stafide mărunte.
     
     Altă mîncare. Hămeiul, dat puţintel undă cu apă şi cu sare, apoi scurs pe o scîndură de apă şi fiert cu lapte de migdale, nu prea de tot supţire, şi scorţişoară multă foarte, iaste mîncare frumoasă şi sănătoasă.
     
     Altă mîncare Dupre ce vei spăla bine hămeiul, să-l dai undă, cum s-au zis sus, apoi să-l scuri şi să-l pui într-o tingire au oală. Deci să-i pui untudelemn, apă, sare, piper, şofran, stafide mărunte şi-l fiarbe; şi cînd va fi fiert, pre urmă îngroaşă zeama cît vei vrea cu migdale pisate au miez de pîine frecat.
     
     [123]
     Altă mîncare. Spălînd şi dînd undă hămeiul, să-l înfăinezi şi să-l prăjăşti. Deci să-l pui în tipsie şi să-i pui pe deasupra foi de pătrînjăi, zeamă de năramză acră au de lămîe, piper şi sare.
     
     Altă mîncare. Iaste bun făcut şi sălată: dat undă întîi cu sare, cu untudelemn mult pe deasupra şi cu puţin oţet îndulcit cu puţin zahar, <20v> ca să nu fie prea tare, şi presărat pe deasupra cu stafide mărunţele, date undă întîi, şi înpodobite marginile tipsii cu ce vei vrea şi avea.
     
     
     PATLAGENE.
     
     Să ei patlagenele să le curi de coaja lor cea mohorîtă, supţirel, apoi să le dai undă şi, dupre ce le vei da undă, să le scuri de apă bine şi să le tai mărunt; apoi le prăjaşte cu untudelemn şi cu ceapă tocată mărunt, într-o tingire. Deci pune-le apă, sare, piper, scorţişoară, o mînă de erburi tocate, puţinel lapte de nuci şi aguridă, de-i va fi vremea, iară de nu, zeamă de lămîe, tot în tingirea în care le-ai prăjit, şi apoi le fiarbe. Şi cînd le vei turna, să presări pe deasupra scorţişoară.
     
     Altă mîncare. Dupre ce le voi cura de coajă, cum s-au zis, să le tai fălii în lung, cum îţi va plăcea, şi le pune în apă, să stea o jumătate de ceas. Apoi varsă apa aceia şi le pune într-o tingire cu apă şi cu sare, de le dă undă. Deci scoate-le din apă şi le tinde pre o <21> scîndură să să scure bine de apă, apoi le înfăinează şi le pune într-o plachie au alt vas cu untudelemn, puindu-le izmă, maghiran, pimpinela şi pătrunjăi, toate acestea tocate, vîrfuri de molotru verde, de va fi, iar de nu, fie şi uscat, [124] au sămînţă pisată mai bine, şi 2 căţeluşi de usturoi pisaţi bine, de vor fi patlagene multe, iar de nu, ajunge unul, piper, sare cît tribue, scorţişoară şi cuişoare puţine, apă şi aguridă au zeamă de lămîe, şi, presărîndu-le cu zahar, le fiarbe pînă vor veni la fiertura lor.
     
     Altă mîncare. Curăţindu-le cum s-au zis şi dîndu-le undă cu apă şi cu sare şi scurîndu-le pre o scîndură de apă, să le tai cum îţi va fi voia; au, dupre ce le vei cura, apoi să le tai mai bine şi să le pui într-o tingire dupe potriva lor, cît vor fi de multe. Deci le pune o parte de untudelemn şi 3 de apă, sare, piper şi scorţişoară, şi apoi le fiarbe.
     
     Altă mîncare, Dupre ce le vei cura, tai-le fălii ca un deget de gros, apoi le dă undă cu apă şi cu sare; şi dupre ce le vei da <21v> undă, le scoate şi le pune pre o scîndură, ca să să scură bine de apă. Deci înfăinează-le şi le prăjaşte, apoi le pune în tipsie şi le pune pe deasupra un ostropiel făcut de nuci pisate, un căţeluş mitutel de usturoiu pisat şi oţet tare şi puţintel busiioc verde pisat, trecut pen sită şi fiert puţintel într-o tingiriţă.
     
     Altă mîncare. Sînt bune şi tăiate în doao cînd sînt mari, necurate, şi crestat miezul în lung şi în curmeziş, date apoi undă cu apă şi cu sare şi scurse bine de apă, puse cu cojăle pre grătar, şi pe deasupra puţintică sare, piper şi untudelemn de ajuns, şi fripte.
     
     Altă mîncare. Dupre ce le vei cura de coajă, să le scobeşti dispre vîrf, să le scoţi miezul şi le dă undă, cu miezu cu tot, puind şi puţintică sare. Deci ia miezul de-l toacă dinpreună cu erburi, nuci pisate şi migdale, pîine frecată, piper, cuişoare, scorţişoară şi un căţel de usturoiu pisat, puţintel untudelemn şi aguridă au zeamă de lămîe. Şi dupre ce bine amestecînd şi tocînd, cu această <22> umplutură să umple patlagenile şi, dupre [125] ce le vei umplea, să le pui în tingire, de rînd, cu umplutura în sus. Deci le pune apă, untudelemn, sare şi dresuri de cele ce s-au zis la umplutură, însă să vezi să pui apă cît să le acopere mai mult de jumătate. Apoi astupă bine tingirea şi le fiarbe încet şi, cînd va fi aproape de fiert, pune o mînă de erburi tocate, puţintică zeamă de lămîe au aguridă şi puţintică pîine frecată.
     
     TIGVE.
     
     Să ei tigvele şi să le răzueşti de coaja cea verde, apoi să le tai bucăţele, cum îţi va plăcea, şi le pune într-o tingire cu ceapă tocată şi cu untudelemn şi le prăjaşte încet pe foc, că-şi lasă apa lor, întorcîndu-le adese cu lingura; şi cînd să strîng de mai scad, pune atuncea apă cît să le acopere de 2 degete şi mai bine, puind şi sare, piper, scorţişoară şi le fiarbe. Şi cînd va fi aproape de fiert, pune o mînă de erburi tocate şi puţintică aguridă au zeamă de lămîe cît să fie abia acră. Cu tigvele acestea să poate fiarbe şi ştiucă şi lin. <22v>
     
     Altă mîncare. Să ei tigve lungi, să le razi de coajă, apoi să le tai cîte de o palmă proastă de lungi şi le scobeşte pe de o parte, păzind ca partea ceialaltă, adecă fundul, să nu-l pătrunzi, şi să le umpli cu umplutura ce s-au zis la patlagene. Deci să le pui în tingire, puindu-le sare, apă, untudelemn, piper, scorţişoară, şi le fiarbe. Şi cînd va fi aproape de fiert, îngroaşă zeama cu migdale au nuci pisate, amestecînd bine migdalele cu zeama tigvelor, apoi puse peste iale.
     
     [126]
     
     Altă mîncare. Tae tigva fălii şi le pune într-o tigae cu untudelemn şi cu ceapă tocată şi le prăjaşte, întorcîndu-le adese, ca să nu să arză. Şi cînd vor fi jumătate fiarte, pune sare, grăunţe de aguridă şi puţintică nucşoară, iară dupre ce va fi de tot fiartă, să pui puţintel oţet bun, întorcîndu-le de cîteva ori pe foc cu oţetul.
     
     Altă mîncare. Dupre ce o vei curăţi de coajă şi o vei tăia fălii supţiri, <23> pune-le într-o tigae, sărîndu-le cît să cade şi le pune şi puţintică ceapă tocată, apoi lasă să stea un ceas – doao, pînă ce-şi va lăsa bine zeama, fără a-l pune pe foc. Deci varsă apa toată şi pune untdelemn, dresuri, oţet şi zahar, şi o fiarbe.
     
     Altă mîncare. Tăind tigva fălii, o presară cu sare şi o lasă să stea pe o scîndură să-şi lase bine apa. Apoi le scură apa bine şi, dupre ce le vei înfăina, le prăjaşte. Deci le pune în tipsie şi le pune pe deasupra un ostropiel făcut de vîrfuri de busiioc, cu molotru şi cu alune pisate şi amestecate toate bine cu aguridă au zeamă de lămîe şi date pen sită.
     
     Altă mîncare. Dupre ce le vei face cum sus s-au zis şi le vei prăji, să le pui cu orînduială făliile în tipsie, apoi să le acoperi cu un ostropiel făcut într-acestaşi chip: ia puţintele vîrfuri de busiioc, sămînţă de molotru, 2-3 foi de jaleş şi le pisează bine. Deci, la o litră de tigve, ia 32 de dramuri de miez de pîine muiată în <23v> aguridă au în zeamă de lămîe şi le pisează bine cu erburile, apoi le amestecă bine cu lapte de migdale au de nucă şi le pune într-o ulcea cu puţintel untudelemn şi le fiarbe cîtvaş, pînă ce vei vedea că să îngroaşă şi laptele, apoi le pune peste tigve şi reci să le duci la masă, au cum vei vrea, presărîndu-le pe deasupra scorţişoară.
     
     [127] ANGHENARII.
     
     Anghenarii, fiind o roadă vîrtoasă şi spinoasă puţin, au dat bunilor bucătari a afla moduri de a-i fiarbe, însă într-acest fel, precum să va scrie în jos, sînt mai buni. Adecăte, ia anghinarii şi-i dă undă bine, cu apă şi cu sare, atît cît să fie mai fierte. Deci le scură apa aceia şi-i pune într-alt vas, apoi le pune apă să-i acopere de 2 degete, un feligean de untudelemn, însă dupe cum vor fi de mulţi aşa să pui şi untudelemn, căci cu cît vei fi giumertu la untudelemn, cu atîta vor fi mai gustoşi, sare şi piper bine pisat, şi-i fiarbe pînă ce vor veni la fiertura lor, <24> că să cunosc dupe muiatul foilor.
     NAPI CĂLUGĂREŞTI.
     
     Şi această rădăcină, asemene cu anghinarii, fiind o rădăcină uscăcioasă, cu puţintel gust, în 2 feluri au aflat mai buni a fi. Adecă, întîi: să-i faci asemene mîncare ce s-au zis de anghinari, cu atîta numai să osibeşti dintr-aceia cu apa, puind mai puţină, că cu cît vor fi mai cu puţină zeamă şi mai prăjiţi de untudelemn, cu atîta vor fi mai gustoşi. Şi aşa dulci să-i duci la masă, iară de-ţi va fi voia să fie can acrişori, pre urmă, aproape de turnat, pune puţintică zeamă de lămîe.
     
     Altă mîncare. Să ei napii, să-i speli bine de pămînt, apoi îi coace în spuză un şfert de ceas, au îi dă undă în vin şi piper. Deci îi curăţă şi-i tae bucăţi, cum îţi va fi voia, şi-i pune într-o oală zmănţuită au tingire, cu untudelemn, sare şi piper, şi-i [128] prăjaşte încet, încet. Deci pune-le pre urmă puţintică zeamă de lămîe au aguridă, muselez, de va fi, au vin şi zahar, şi-i fiarbe de tot. <24v> Şi cînd îi vei turna, să pui pe didesupt fălii de pîine prăjite.
     
     VIŢEL.
     
     Căpăţîna. Dupre ce-l vei junghia, îndată să-i ei căpăţîna, să o jupueşti cu apă îndezată şi să o curăţeşti de sînge şi de alte peliţe, puindu-i pe nări untdelemn ca să să scură bine de toată grozăviia. Deci înfăşor-o într-o pînză de in curată, ca să să facă albă, să nu să dăzlege şi o pune de o fiiarbe într-o tingire cu apă, făr de sare, spumînd-o adese; şi să pui şi un picior de viţel pentru ispită. Deci, daca nu va mai eşi spumă, pune sare cît tribue, şi caută cînd vei vedea piciorul că iaste mai fiert, căpăţîna atuncea iaste fiiartă. Deci scoate-o din tingire şi o dezvăleşte de pînză şi o pune în tipsie, înpodobind-o pe deasupra cu flori de boranză şi cu foi de pătrînjăi, au cu ce fel să vor afla.
     
     Altă mîncare. Grijind-o bine căpăţîna, să o pui într-o tingire, puindu-i zeamă de carne, să stea mai mult de jumătate căpăţîna în zeamă, puind şi ceapă tocată, unt proaspăt au slănină tocată şi <25> spată de rîmător tăiată mărunt işpec, prune, vişine uscate, cucunari, piper, sare, scorţişoară, nucşoară de vei vrea, şi şofran. Deci astup-o bine cu capacul şi o pune pe cărbuni de o fiarbe întorcînd-o cîteodată şi, dupe ce va fiarbe, pune-o în tipsie şi pune zeamă pe deasupra, presărînd cu scorţişoară. Toamna, în loc de prune şi vişine, pune gutui şi pere nu prea coapte, iar vara, grăunţe de aguridă au agreş.
     
     Altă mîncare. Dupre ce vei griji căpăţîna, ia un cuţit ascuţit şi binişor o jupuiaşte dupre os, despre grumazi spre nas, păzind nici pialea să o tai, nici ochii să-i strici, întregi să-i dezlupeşti de la locurile lor. Şi dupre ce o vei jupui, să rămîe numai ţestul, să scoţi creirii, să-i pui pe o scîndură şi să-i toci bine. Deci să ei pulpă de viţel oca pol, unt proaspăt au slănină dramuri 48, izmă, maghiran şi sărpunel mărunt tocat, 4 gălbenări de ou, măduvă de bou dramuri 24, urdă proaspătă litră 1, cucunari <25v> pisaţi dramuri 48, stafide mărunte dramuri 24, sare, cuişoare, piper, nucşoară şi scorţişoară. Deci pisează cele ce sînt de pisat şi toacă ce sînt de tocat, amestecă-le bine cu creirii şi umple pialea, întorcînd şi ochii la loc, şi o coase, ca să nu cază umplutura, şi o pune în tingire, puindu-i zeamă de carne, erburi tocate, ceapă prăjită cu unt, dresuri şi sare, şi o fiarbe. Deci dupre ce va fiarbe, pune-o în tipsie, puindu-i pe didesupt fălii de pîine prăjite în unt, udate cu lapte de cucunari, amestecate cu zmîntînă şi cu zeamă de lămîe, împodobind tipsia pe margini cu limba friptă, tăiată fălii, cu fălii de pîine tăvălite în gălbenări de ou bătute cu apă de trandafir şi prăjite în unt.
     
     Altă mîncare. Dupre ce o vei griji bine, să o despici pe didesupt, să-i scoţi creirii şi limba, iar ţestul deasupra să stea întreg. Deci spală creirii bine şi-i dă undă, apoi ia creirii de-i tae bucăţele şi-i amestecă cu unt proaspăt, <26> cu gălbenări de ou, zahar, sare, scorţişoară, piper, foi de pătrînjăi şi maghiran tocat, stafide mărunte şi, amestecîndu-le bine, să speli locul unde au fost creirii şi nasul în multe ape, şi apoi să umplii locul în locul creirilor cu această tocătură şi coase căpăţîna ca să nu cază umplutura. Deci o pune în tingire, puindu-i apă de ajuns, au mai bine zeamă de carne, scorţişoară întreagă, cimbir, piper, cuişoare, ceapă tocată şi prăjită, erburi tocate, şi o fiarbe. Deci, cînd va fi aproape de fiert, pune aguridă au oţet de trandafir şi [130] zahar, şi astupă bine tingirea, să nu răsufle, şi o sfărşaşte de fiert.
     Ia creirii de-i cură de peliţa ce are împrejur şi-i dă undă; deci îi tae fălii şi-i pune într-o tipsie, puindu-le 3 gălbenări de ou bătute, caşcaval răzuit, de-ţi va plăcea, dramuri 32, scorţişoară dram 1, puţintică sare, fiind, dramuri 24, zmîntînă dramuri 4 sic; toate acestea, amestecîndu-le bine cu gălbenările de ou, să le torni peste creiri. Deci să aibi în tigae unt proaspăt topit şi îndezat bine, şi ia cu lingura făliile <26v> de creiri de le pune în tigae, le prăjaşte denpreună cu amestecătura ce peste ei s-au pus, şi aşa, calzi, cu zahar pe deasupra puindu-le, să-i duci la masă.
     
     Creiri de viţel. Dupre ce-i vei da undă şi-i vei tăia fălii, cum sus s-au zis, tăvăleşte-i în gălbenări de ou bătute, amestecate cu pîine frecată şi erburi mărunte frecate, şi-i prăjaşte, puindu-le pe deasupra, cînd îi vei duce în ! masă, zeamă de năramză acră au zeamă de lămîe, piper, scorţişoară şi zahar.
     
     Limbă de viţel. Ia limba şi o grijaşte bine, deci scobeşte-o cu un cuţit supţire despre partea cea grosă, şi scobitura aceia, denpreună şi cu carne macră, cu sare, gălbenări de ou, erburi tocate şi cu dresuri de tot feliul, toacă-le bine şi umple limba, cosîndu-o să nu cază umplutura; şi, dupre ce o vei umplea, pune-o în tingire cu unt proaspăt, ceapă tocată şi o prăjaşte nu de tot. Deci pune-i zeamă de carne, vişine uscate, o mînă de erburi tocate, sare şi dresuri, şi o fiarbe. Şi cînd o vei turna pune fălii de pîine prăjite pe didesupt, şi pe deasupra scorţişoară. <27> 
     
     Altă mîncare. Să dai undă limba dupre ce o vei curăţa de piale şi o scobeşte precum s-au zis sus. Deci scobitura aceia să o toci bine, puindu-i unt proaspăt, sare, 2 gălbenări de ou, puţintei cucunari întregi, dresuri, şi o umple. Deci coace-o şi [131] o pune în tingire, puindu-i unt proaspăt dramuri 48, zeamă de carne de ajuns, vîrfuri de sparanghel, ceapă tocată, agreş, şi o fiarbe, îngroşînd zeama pre urmă, cînd va fi aproape de fiert, cu gălbenări de ou.
     
     Altă mîncare. Grijind bine şi jupuind limba, bate-o cu un băţ să să frăgizească. Deci înpăneaz-o cu slănină măruntă şi o pune în tingire, şi-i pune unt proaspăt de ajuns, de o can prăjaşte cîtvaş, nici de tot, puindu-i piper, cuişoare şi sacîz, cînd începe a să prăji. Deci, dupre ce o vei prăji cum se-au zis, cîtvaş, nu de tot, pune-i puţintel vin alb, ca un feligean de cafea, au zahar, erburi tocate şi puţintei napi călugăreşti, şi o sfărşaşte de fiert. Şi cînd o vei turna, presară pe deasupra scorţişoară. <27v>
     
     Altă mîncare. Dînd-o undă dupre ce o vei griji, o tae fălii şi o prăjaşte în unt. Deci pune-o în tingire şi ia gălbenări de ou bătute cu aguridă au zeamă de lămîe au oţet, zeamă de carne, zahar, scorţişoară, sare, şofran şi untul în care ai prăjit-o; toate acestea, bine amestecîndu-le, pune-le peste limbă şi o fiarbe pînă ce să va ca-ngroşa zeama şi ia va fi fiartă, amestecînd adese, cu lingura, bucăţile. Şi cînd o vei turna, pune pe deasupra scorţişoară şi zahar.
     
     Altă mîncare. Dupre ce o vei griji cum sus se-au zis, pune-o în tingire şi-i pune zeamă de carne să o acopere, piper, scorţişoară, sare, şofran, agreş au grăunţe de aguridă, erburi tocate, şi o fiarbe. Şi, cînd va fi aproape de fiert, îngroaşă zeama au cu pîine au cu migdale pisate, au cu gălbenări de ou.
     
     Maţul cel gras ! al viţelului. Ia maţul de-l freacă cu sare şi cu făină, bine, apoi îl spală în multe ape şi-l pune într-o tingire cu apă, făr de sare, de-l dă undă, spumîndu-l des. Apoi scoate-l din tingire şi-l <28> pune în apă rece să stea puţintel. Deci tae-l bucăţele şi-l pune într-altă tingire mai mică cu zeamă de [132] carne, puindu-i sare şi piper, şi-l fiarbe. Şi, cînd va fi aproape de fiert, pune o mînă de erburi tocate şi gălbenări de ou, şi cîndu-l vei turna, pune pe deasupra caş răzuit au piper.
     
     Altă mîncare. Dupre ce-l vei griji bine, dă-l undă bine. Deci îl tae bucăţi can măricele şi le tăvăleşte într-o amestecătură făcută de gălbenări de ou bătute cu apă de trandafir, vin alb, şofran şi sare, şi le prăjaşte. Deci, dupre ce le vei prăji, pune-le într-o tingire, puindu-le zeamă de carne, ceapă tocată mărunt, dresuri şi sare, şi le fiarbe. Şi cînd va fi aproape de fiert, pune oţet de trandafir, cît de abia să fie acre, erburi tocate cucunari întregi, stafide mărunte, şi astupă bine tingirea, să nu răsufle, şi le sfărşaşte de fiert, presărînd pe deasupra, cînd le vei turna, zahar şi scorţişoară. <28v>
     
     Altă mîncare. Grijindu-le şi prăjindu-le cum sus s-au zis pune în tipsie, presărîndu-le deasupra zahar şi scorţişoară, şi calde le du la masă.
     
     Altă mîncare. Dupre ce să va spăla şi griji maţul, dîndu-l undă cu apă şi cu sare, cît să fie de jumătate fiert, tae-l bucăţele mărunte şi-l pune într-o oală, puindu-i zeamă de carne, slănină tocată au unt proaspăt, erburi tocate, puţintică izmă sare, piper, şi-l fiarbe. Şi cînd îl vei turna, pune pe didesupt fălii de pîine prăjite în unt şi pe deasupra caşcaval răzuit, iar neplăcînd caşcaval, pune scorţişoară pisată.
     
     Spata de viţel. Spata iaste mai bună fiartă, năduşită cu grăsime de vacă, cu gutui tăiate fălii, cu prune şi cu vişine uscate, cu sare şi cu dresuri. Şi cînd va fi aproape de fiert, să o năduşăşti cu puţintel oţet bun, puind pe didesupt, cînd o vei turna, fălii de pîine prăjite în unt şi pe deasupra zahar şi scorţişoară.
     [133]
     Altă mîncare. Să poate face şi friptă, înpănată mărunt cu slănină, presărată pe deasupra cu sare şi sămînţă de molotru pisată supţire, învăluită într-un prapor uns cu unt proaspăt şi friptă în frigare, puindu-i un vas didesupt, ca să să sprijănească mustul şi grăsimea ce din ia să va scură. Şi aşa, după ce să va frige bine pe di parte, să o pui în tipsie, puindu-i mustul şi grăsimea cea din ia care s-au scurs pe deasupra, storcînd şi năramze au lămîi înlăuntru, în must.
     
     Altă mîncare. Să ei spata, să o umpli cum să umple cu umplutură făcută de rănichi şi pulpă bine tocată şi 4 gălbenări de ou, sare, piper, scorţişoară şi cuişoare pisate puţintel, erburi tocate, stafide mărunte, puţintică zeamă de lămîe văpsită cu şofran, toate acestea bine tocîndu-le şi bine amestecîndu-le, umplută spata. Deci înfăşur-o într-un prapor <29v> de oae au de porc, uns cu gălbenări de ou bătute cu apă de trandafir, uns pe denlăuntru, şi dupre ce-l vei înfăşura, să-l ungi şi pe dinafară praporul. Şi o pune spata într-o tingire cu unt proaspăt şi cu ceapă de o can prăjaşte puţintel, întorcînd-o ca să prinză faţă pe de amîndoao părţile. Deci pune-i zeamă de carne, stafide mari, sare, dresuri, erburi tocate, şi o fiarbe.
     
     Pieptul şi coasta de viţel. Să faci năduşit pieptul de viţel cu zeamă de carne, cu slănină tocată au unt, cuişoare, nucşoară, puţintel piper, sare, un păhar de vin alb, napi călugăreşti tăeţi bucăţele, cucunari întregi, prune şi vişine uscate.
     
     Altă mîncare. Ia carne de o tae bucăţele şi o pune în tingire cu unt proaspăt au cu slănină, de-ţi va plăcea, tocată mărunt, şi le prăjaşte încet, cu ceapă tocată, vrun şfert de ceas. Deci pune-i zeamă de carne să le acopere, scorţişoară, şofran şi sare şi le fiarbe, <30> şi, cînd va fi aproape de fiert, de va fi vara, pune agreş au grăunţe de aguridă şi o mînă de erburi tocate, iar fiind [134] iarnă, pune prune şi vişine uscate şi aguridă au zeamă de lămîe, nefiind aguridă.
     
     Altă mîncare. Dupre ce vei tăia carnea bucăţele, dă-o undă cu apă şi cu sare. Deci prăjaşti-le cu unt au cu slănină tocată mărunt şi, după ce le vei prăji, pune-le în tingire dinpreună cu altele în care le-ai prăjit, puind zeamă de carne să le acopere, dresuri şi sare şi le fiarbe, cu tingirea astupată. Deci cînd va fi mai fiarte, pisează bine migdalele, la fieştece litră de carne jumătate de litră de migdale, cu 38 de dramuri de miez de pîine muiat în zeama lor şi aguridă au zeamă de lămîe; amestecîndu-le bine, treci-le pentr-o sită şi pune peste carne să fiarbă, pînă ce să va ca-ngroşa zeama şi carnea va fi fiartă. Şi cînd vei turna, pune dresuri dulci pe deasupra. <30v>
     
     Altă mîncare. Ia pieptul au coastele de le fă bucăţi şi le pune într-o tingire cu vin alb să le acopere şi le fiarbe pînă ce să va scădea jumătate vinul. Deci pune un tenchiu de sacîz şi un tenchiu de cuişoare, puţintel şofran şi dramuri 24 de zahar, puţintei napi călugăreşti, cucunari şi prune, şi-l fiarbe.
     
     Rănichi de viţel. Ia rănichii şi-i dă undă întîi, cu apă şi cu sare; deci tae-i bucăţele cum îţi va plăcea şi-i prăjaşte în untu proaspăt cu ceapă tocată mărunt şi cu spată de rîmător tăiată işpic gros. Şi dupre ce îi vei prăji, pune-i în tingire, puindu-le erburi tocate, zeamă de carne, sare, piper, gălbenări de ou bătute cu aguridă au zeamă de lămîe, şi-i fiarbe.
     
     Altă mîncare. Să iai rănichii cu grăsimea lor, să-i presari cu sare bine şi cu sămînţă de molotru, supţire pisată. Deci pune-i în frigare de-i frige pe de parte, sprijinind dedisupt într-un vas grăsimea ce să scură; <31> şi după ce să vor frige, pune-i în tipsie. Deci ia ceapă tocată mărunt şi o prăjaşte în untura [135] ce s-au scurs din ei şi, prăjind, pune puţintică aguridă au zeamă de lămîe şi îndezată bine pune peste rănichi.
     
     Altă mîncare. Ia rănichii şi-i dă undă cu apă şi cu sare. Deci tai-i bucăţele au fălii, cum îţi va plăcea, şi-i pune în tingire cu unt proaspăt şi cu ceapă tocată şi îi prăjaşte cîtvaş. Dupre aceia, pune peste ei zeamă de carne, puţintel maghiran au sărpunel, cucunari bine pisaţi, puţintea apă de flori de năramză au de trandafir, 2-3 gălbenări de ou bătute, cuişoare, piper, sare, şi-i fiarbe, astupînd bine tingirea. Deci cînd va fi mai fierţi, pune puţintică zeamă de lămîe şi o astupă, ca să năduşască. Şi cînd îi vei turna, pune dedesupt fălii de pîine prăjite în unt proaspăt.
     
     Ficat de viţel. Ia ficatul şi-l toacă bine. Deci stropeşte-l cu <31v> puţintel oţet şi-l presară cu sare, piper şi sămînţă de molotru pisată. Dupre aceia, amestecă-le cu foi de pătrînjăi tocate şi cu alte erburi mirositoare, stafide mărunte, grăsime dupe rănichi, gălbenări de ou, şi le amestecă bine, cu toate acestea denpreună, şi fă cheftele au perişoare de mari cît găbenarea de ou răscoaptă, şi le pune în tingire cu unt proaspăt, puindu-le zeamă de carne să le acopere, piper, sare, scorţişoară, şofran, erburi, ceapă tocată şi prăjită, agriş au aguridă au zeamă de lămîe, şi le fiarbe.
     
     Altă mîncare. Să iai ficatul şi dispre partea cea mai groasă să-l scobeşti cu un cuţit ascuţit şi supţirel la vîrf, şi scobitura ce vei scoate din el o toacă mărunt cu grăsimea dupe rănichi, cu erburi tocate, cu cucunari pisaţi, stafide mărunte, zahar, sare şi puţintele dresuri de tot feliul, 3 gălbenări de ou; cu toate acestea, bine <32> amestecînd, umple ficatul şi-l învăleşte într-un prapor, ungîndu-l întîi bine cu unt, adecă praporul, şi apoi, presărîndu-l cu sare, scorţişoară şi puţintel zahar. Deci, dupre ce-l vei înbrăca în prapor, pune-l într-o tigae unsă cu unt şi-l pune [136] pe cărbuni, dînd foc lin, ungîndu-l şi întorcîndu-l adese. Şi dupre ce să va prăji, pune-l în tipsie, storcîndu-i pe deasupra lămîe.
     
     Altă mîncare. Să face fript ficatul în frigare, înpănat cu slănină măruntă, presărat cu sare şi cu sămînţă de molotru pisată, ungîndu-l adese cu o pană unsă în unt. Şi după ce să va frige, să-i pui pe deasupra cu ostropiel de marinile ?.
     
     Altă mîncare. Ia ficatul spălat bine de sînge şi-l dă undă cu apă şi cu sare. Deci tae-l fălii şi-l tăvăleşte în făină amestecată cu puţintică sare şi cu sămînţă de molotru pisată, şi-l prăjaşte. Deci pune-l în tipsie şi-i pune de deasupra aguridă neagră şi zahar. <32v>
     
     Picioare de viţel. Ia picioarele de le grijaşte bine cu apă îndezată, nu le pîrli, apoi le dă undă cu apă şi sare; şi dupre ce le vei da undă, le prăjaşte cu unt proaspăt. Deci le pune tot în tigae. Dupre ce le vei prăji bine, pune gălbenări de ou bătute cu zeamă de lămîe au aguridă, scorţişoară, piper, şofran, zahar şi ceva zeamă de carne cît să le acopere ca de 2-3 degete, şi le fiarbe. Şi, cînd le vei turna, pune-le pe deasupra zahar şi scorţişoară.
     
     Altă mîncare. Să pot face şi năduşite în chipul ce s-au zis de căpăţînă şi de piept.
     
     Altă mîncare. Dupre ce le vei griji, să le desparţi în bucăţi şi să le fierbi cu apă şi cu sare bine. Dupre aceia, să le tăvăleşti bine într-o amestecătură făcută de gălbenări de ou, pîine frecată, piper, scorţişoară, şofran, foi de pătrînjăi, izmă, puţinea ceapă tocată mărunt, şi apoi le prăjaşte în unt proaspăt, puindu-le <33> de această amestecătură pe deasupra cînd le vei prăji şi, întorcîndu-le pe ceialaltă parte, pune şi pe aceia, ca cu acea amestecătură dinpreună să să prăjască. Şi, după ce să vor [137] prăji, să le pui pe deasupra zeamă de năramză au de lămîe, zahar şi scorţişoară, şi pe didesupt cu fălii de lămîe sic.
     
     Altă mîncare. Grijind bine picioarele, să le fierbi cu apă şi cu sare. Deci să le pui în tipsie, puindu-le pe deasupra ostropiel făcut de unt proaspăt, gălbenări de ou bătute cu puţinel oţet, hrean răzuit, puţintel zahar, nucşoară şi cuişoare, toate împreunate şi date undă bine, şi cald pune peste iale.
     
     VACĂ SAU BOU.
     De vreme ce viţelul iaste un bou au o vacă mică, puţine fierturi rămîn a să scrie la vacă şi la bou mare, de vreme ce bogate s-au zis de toate părţile la viţel, pre care învăţături poate urma la toate părţile şi ale boului şi ale vacii, fără cît de doao lucruri rămîne a să scrie la aceste dobitoace, <33v> de muşchi şi de uger.
     
     De muşchi. Să iai muşchiul cu grăsimea lui şi să-l stropeşti cu vin şi cu oţet de trandafir, şi, stropindu-l, să-l presari cu sare, piper, scorţişoară, cuişoare, nucşoară şi sămînţă de molotru, toate acestea supţire pisate, şi-l lasă să stea cîtvaş aşa. Deci îl frige în frigare, sprăjinind mustul ce va cură din el şi, cînd va fi aproape de fript, can crud, ia-l den frigare şi-l pune într-o oală, puindu-i 2 feligene de zeamă de carne şi jumătate de feligean de oţet şi unul de muselez au zahar, pune, neavînd musilez, vişine uscate, stafide mărunte, cimbir şi mustul ce din el se-au scurs, şi ceapă prăjită cu unt proaspăt, tocată mărunt, şi cu toate acestea să-l fierbi. Şi cînd îl vei turna în tipsie, pune-i zeama pe deasupra şi scorţişoară.
     
     [138]
     
     Altă mîncare. Dupre ce le ! vei presăra şi le-i frige bine, desăvîrşit, să-l ! pui <34> în tipsie tăiat bucăţi cum îţi va plăcea. Deci să ei mustul ce s-au scurs din el şi să-l amesteci cu puţintel oţet, vin şi zahar, şi să-l pui deasupra cald.
     
     Altă mîncare. Ia muşchiul şi-l tae bucăţi, apoi îl spală cu oţet, vin şi apa, şi spălătura o treci pen sită. Deci pune muşchiul în tingire cu spălătura aceia, puindu-i şi sare, piper, cuişoare, nucşoară, scorţişoară, cimbir, fălii de spată de rîmător, puţintel must fiert au zahar, ceapă dată undă şi tocată, şi lasă să stea 2-3 ceasuri, apoi astupă oala cu capacul şi o înprejurează cu aluat, să nu răsufle, şi o fiarbe încet, încet, 2 ceasuri. Deci cînd va fi aproape de fiert, pune stafide mărunte şi le sfîrşaşte de fiert.
     
     Uger. Ia ugerul şi-l dă undă cu apă şi cu sare, apoi îl tae cum îţi va plăcea şi-l prăjaşte cu unt proaspăt, puind şi ceapă tocată mărunt. Deci dupre ce-l vei prăji, îl pune într-o tingire şi-i pune zeamă de carne <34v> să-l acopere de 2-3 degete şi 2-3 gălbenări de ou bătute, de vei vrea acru, cu zeamă de lămîe, iară de vei vrea dulci, cu zeamă de carne, sare, piper şi de alte dresuri, şi-l fiarbe. Şi, cînd îl vei turna, să presari zahar şi scorţişoară.
     
     Altă mîncare. Dupre ce le-i fiarbe cum sus s-au zis, să-l tai fălii de groase ca muchia cuţitului. Deci să le tăvăleşti bine în gălbenări de ou bătute cu zahar, apă de trandafir, scorţişoară, şofran şi pîine frecată, şi le prăjaşte în unt proaspăt, şi prăjindu-le, calde le duci la masă, pe deasupra cu zahar şi cu zeamă de năramză acră au de lămîe şi cu scorţişoară.
     
     Altă mîncare. Să ei ugerul şi să-l frigi în frigare nu prea bine, apoi să-l tai cum îţi va plăcea şi să-l pui într-o oală zmănţuită, cu zeamă de carne să-l acoperi de 2-3 degete, sare, puţintel oţet şi puţintel vin alb, ceapă prăjită tocată mărunt, dresuri de tot felul, stafide mărunte, cucunari au migdale, zahar, şi-l fiarbe. <35>
     
     [139]
     
     Altă mîncare. Fierbîndu-l cu apă şi cu sare, să-l scoţi şi să-l pui într-o oală au tingire, tăiat cum îţi va plăcea. Deci să pui zeamă de ceia în care au fiert să-l acopere, puţintel oţet amestecat cu vin alb, slănină tăiată işpec, zahar şi 3-4 cepşoare întregi date întîi undă, piper, scorţişoară, cimbir, cuişoare şi nucşoară, şi fiarbe cu vasul astupat. Şi cînd le vei turna, pune pe didesupt, de vei vrea, fălii de pîine prăjite în unt proaspăt şi pe deasupra scorţişoară şi zahar.
     
     MÎNCARE DE OAE.
     
     Căpăţîna. Dupre ce o vei griji bine cu apă îndezată, să-i scoţi creirii binişor şi să-i fierbi cu apă şi cu sare. Deci să-i laşi să să răcească şi, dupre ce să vor răci, să-i toci mărunt, amestecîndu-i cu foi de pătrînjăi tocate, cimbru, izmă şi cu dresuri de tot feliul, puind şi 2-3 gălbenări de ou, şi cu toate dinpreună, amestecîndu-i bine, să umpli iar căpăţîna şi să-i pui <35v> oasele la loc, legînd-o cu o sfoară să nu să dezlege, apoi să o pui în tingire dinpreună cu picioarele, puindu-i zeamă de carne să o acopere de 4-5 degete, şi să-i pui şi dresuri şi sare, grăunţe de agreş au aguridă, dupre vremi, iară iarna vişine uscate, ceapă prăjită cu unt, erburi tocate, şi o fiarbe.
     
     Altă mîncare. Dînd undă căpăţîna cu apă şi sare, dinpreună şi picioarele despicate în doao, să o pui într-o tingire şi să o prăjăşti cu unt proaspăt. Deci îi pune zeamă de carne cît vei socoti că va ajunge să fiarbă, oca 1 pol şi 2, ca să nu fie nici prea zemoasă, nici prea puţină zeamă, sare, cuişoare, nucşoară şi scorţişoară, cucunari pisaţi şi o mînă bună de fistichiuri, de vor fi, iar pre atîta, 6 gălbenări de ou bătute cu zeamă de [140] lămîe, şi o fiarbe. Şi cînd o vei turna la masă, să-i pui pe deasupra scorţişoară şi zahar. <36>
     
     Piept de oae au coaste. Ia pieptu şi-l tae bucăţi, apoi îl spală şi-l prăjaşte cu unt proaspăt dinpreună cu ceapă tocată, ca un şfert de ceas. Deci îl scoate şi-l pune în tingire au în oală zmănţuită, puindu-i zeamă de carne să-l acopere bine, sare, piper şi scorţişoară, şi-l fiarbe cu vasul astupat. Deci cînd va fi aproape de fiert, pune agreş au grăunţe de aguridă, fiind vara, iar iarna, vişine uscate, şi o mînă de erburi tocate, şi-l fiarbe.
     
     Altă mîncare. Dupre ce-l vei prăji cum s-au zis sus şi-l vei pune în tingire cu dresuri şi cu zeamă de carne ce s-au zis, şi cînd va fi aproape de fiert, să iai o mînă bună de migdale bine să le pisezi dinpreună cu ceva miez de pîine muiată în zeamă de carne. Deci să iai puţinea aguridă au zeamă de lămîe, să o amesteci cu migdalele şi să le treci prin sită, şi să le pui peste carne şi să o fierbi.
     
     Spată de oae. Să iai spata de oae să o înpănezi, de vei vrea, cu căţei de <36v> usturoi, iar de nu-ţi va plăcea, o crestează numai. Deci ia slănină, să o tai mărunt şi-ntr-însa să prăjăşti ceapă tocată au mai bine în unt proaspăt; şi, dupre ce o vei prăji, să o pui preste spată cu slănină au cu unt, cu ce o vei prăji. Deci să iai gutui o parte şi mere creţeşti altă parte, curate, şi le tae fălii, apoi jumătate să pui pe supt spată şi alta pe deasupra, puind sare, piper, stafide mărunte au di cele mari, vin cît să o acopere, apoi o fiarbe; şi, părîndu-ţi prea acră, pune şi puţintică zeamă de carne au apă.
     [141]
      
     Altă mîncare. Ia carnea de vacă ! şi o tae bucăţele <37> şi o pune în tingire. Deci pune preste ia o litră de vin alb, jumătate ocă de zeamă de carne şi jumătate de ocă de lapte dulce, sare, zahar şi dresuri, şi o fiarbe. Şi cînd o vei turna, să o torni peste fălii de pîine prăjite şi pe deasupra să presari scorţişoară.
     
     Altă mîncare. Ia coastele şi le pune într-o tingire. Deci le pune zeamă de carne să le acopere de 3-4 degete, apoi le pune puţintel unt proaspăt au zmîntînă şi ceapă tocată mărunt, vişine uscate, sare, piper, scorţişoară, cuişoare, <37v> nucşoară, şi o fiarbe, astupînd tingirea bine, şi o întoarce cîteodată. Şi cînd o vei turna, să pui pe deasupra scorţişoară.
     
     Altă mîncare. Ia coastele de oae tăiate mărunt şi le dă undă cu apă şi cu sare, apoi să le prăjăşti cu unt proaspăt şi cu ceapă tăiată mărunt; deci să le pui în tingire şi să le pui zeamă de carne, să le acopere de 2-3 degite, şi să le pui şi 2-3 gălbenări de ou bătute cu zeama aceia, puind şi sare şi piper, scorţişoară şi, astupînd tingirea bine, le fiarbe. Şi cînd le vei turna, pe deasupra să pui scorţişoară pisată.
     
     Altă mîncare. Ia spata şi o umple cu tocătură de carne de oae, migdale pisate, gălbenări de ou, ceapă prăjită, erburi mirositoare, sare şi mirodii, şi o fiarbe cu zeamă de carne au cu apă, nefiind zeamă, cu vişine uscate, cucunari au migdale întregi şi cu capere, şi o fiarbe. Deci, cînd va fi aproape de fiert, <38> pune un filigean de oţet de trandafir, şi o astupă şi o lasă să dea undă; şi cînd o vei turna, pune pe deasupra scorţişoară şi zahar.
     
     [142] EPURE.
     
     Să iai armurile dinapoi şi să le înpănezi des cu slănină, amîndoao părţile, şi să le înmoi în oţet au în aguridă au în zeamă de lămîe, cu mirodii pisate şi sărate. Deci ia fălii de slănină supţirele de pune într-o tingire au tigae, cît să acopere fundul, apoi pune armurile în tingire şi o pune pe foc pînă ce va începe slănina a să topi pre jumătate. Apoi, să iai vin alb, ocă pol, amestecat cu apă, ca să vie să acopere carnea mai mult decît 2 degete, puind o ceapă întreagă, 4 cuişoare pisate, sare, 3-4 foi de jaleş au o foae de dafin uscată, şi astupă tingirea şi-l fiarbe pînă ce vei vedea că iaste fiert, întorcîndu-l adese, ca să fiarbă bine de amîndoao părţile. Deci de vei vrea să-l mănînci făr de zeamă, lasă-l să să răcească în zeamă şi apoi îl scoate <38v> sec în tipsie, iară vrînd cu zeamă, scoate numai ceapa şi-l toarnă cu totul în tipsie.
     
     Altă mîncare. Ia epurile şi-l tae bucăţi cumu-ţi va plăcea. Deci le spală cu jumătate vin şi jumătate apă, şi spălătura aceia o treci prin sită. Deci pune-le în tingire şi pune spălătura aceia peste ia, puind sare, unt proaspăt şi vîrfuri de jaleş cîte vei vrea de multe, dresuri şi piper mai mult, şi-l fiarbe. Deci, cînd va fi aproape de fiert, ia 3 gălbenări de ou au mai multe, dupre cum le va fi fiertura de mare, şi pre atîta iară fălii de pîine bine prăjite, însă nu arse, ci uscate la foc, şi fă-le praf în piuliţă; apoi ia zeamă puţină şi o amestecă cu pîinea şi cu gălbenările de ou, bine, şi o pune în fiertură, şi-l fiarbe pînă va fi fiert.
     
     Altă mîncare. Ia epurile, partea denainte, şi-l tae mărunţel. Deci să-l spălăceşti cu jumătate vin – jumătate apă. Deci aşază-le în tingire şi-i pune spălătura pe el <39> strecurată păn sită, [143] puind sare, piper, cuişoare, scorţişoară pisată, puţintel unt oaspăt, cîteva vîrfuri de jaleş şi puţintele stafide, zahar şi vişine uscate, şi astupă vasul bine şi-l fiarbe. Şi cînd va fi pe urmă, de vei vrea să îngroşi zeama, o îngroaşă cu migdale pisate au cu fălii de pîine prăjite muiate în musilez şi în puţintel oţet de trandafir, şi apoi să o pisezi şi să o stricori pen sită, şi cu aceia să îngroşi zeama.
     
     Altă mîncare. Ia epurile, armurile dinapoi, şi-l tae bucăţi şi-l fiarbe cu apă şi cu sare. Deci lasă-le să să scure bine de apă şi-l prăjaşte cu zmîntînă sau cu unt proaspăt, dinpreună şi cu ceapă tocată mărunt. Şi dupre ce-l vei prăji bine, îl pune în tipsie, puind ceapă pe deasupra. Deci îi pune muştar pe deasupra, supţire, zahar şi scorţişoară pisată.
     
     PUI DE PORUMB.
     
     Ia pui de porumb au de găină mici şi-i fierbi în<39v>tr-acestaş chip: întîi să-i frigi înpănaţi mărunt cu slănină, nu prea bine. Deci de vor fi ca prepeliţile de mici, să-i laşi întregi, iară de vor fi mai mari, să-i tai bucăţi în patru, şi-i pune într-o tingire. Deci le pune unt proaspăt au zmîntînă, sare, nucşoară, cuişoare, scorţişoară şi piper mai mult, cucunari şi fistichiuri pisate bine au migdale, de care vei avea, şi 5-6 gălbenări de ou bătute cu cîtăva zeamă de lămîe, cît d-abia să fie acră, şi zeamă de carne să-i acopere de 3-4 degite, şi-i fiarbe, amestecîndu-i des cu lingura pînă ce să va can-groşa zeama şi vor fi fierţi. Deci cînd îi vei turna, să le presări pe deasupra zahar alb şi scorţişoară pisată.
     
     [144] CAPONI, GĂINI, 
     PUI DE GĂINĂ I DE PORUMB.
     
     Ia 2 caponi au găini grase şi le fiarbe dulci, şi îngroaşă zeama cu cîteva gălbenări de ou bătute cu puţintel lapte de migdale şi le treci prin sită; apoi să pui puţintel unt proaspăt şi să laşi să dea <40> undă bine cu găina. Şi cînd o vei turna, să pui fălii de pîine prăjite pe didesupt.
     
     Altă mîncare. Ia pui de găină mitutei, iar nefiind mici, fie şi mari; umple-i cu orez, ceapă prăjită, stafide mărunte, ficaţi de oae au de altă pasăre !, sare, piper şi de alte dresuri, şi-i fierbi dulci. Şi cînd îi vei turna, să presări pe deasupra scorţişoară.
     
     Altă mîncare. Ia un capon gras fript au o găină tăiată cum să tae şi pune pe deasupra acest ostropiel: ia scorţişoară dramuri 4, cuişoare dramuri 2, zahar dramuri 15, oţet litră 1, pisează-le toate cîte s-au zis şi le pune cu oţetul într-o tingire şi le fiarbe pînă va scădea cîtvaş. Deci cald îl pune peste capon.
     
     Altă mîncare. Ia 2 găini şi le umple pe supt piiale şi înlăuntru cu stafide mărunte, ficaţi de pasări, zahar şi cucunari întregi, fierţi jăfă ! dulci cu gălbenări de ou, au acră, bătute cu zeamă de lămîe, rădăcini de pătrînjăi, ceapă şi dresuri.
     
      Altă mîncare. <40v> Ia pui şi-i frige puţintel, apoi să-i tai în 4 părţi şi fieşce parte o fă în mai multe părţi, cum vei vrea. Deci le pune în tingire şi ia o mînă de migdale curate şi prăjaşte, apoi, pisate bine, pîine prăjită, puţintică, şi 4 gălbenări de ou şi le pisează cu toate dinpreună, însă întîi migdalele şi pîinea să o pisezi, apoi să pui gălbenările de ou. Deci pune 2 părţi [145] de zeamă de carne şi una de oţet şi, turburînd bine, treci pen sită şi pune peste pui, puind sare şi dresuri, zahar, şi-i fiarbe. Şi de vei vrea, pune şi ceva şofran, amestecînd cu lingura des.
     
     Altă mîncare. Ia pui de găină şi-i fierbi iahnii, zemoşi, cu năhut şi catastane ! coapte, de vor fi mici să le pui întregi, iar de vor fi mari să le tai în 4, şi dresuri. Şi cînd îi vei turna, să pui pe deasupra scorţişoară.
     
     Altă mîncare. Ia 2 găini grase fripte au pui de găină, de vor fi mitutei, şi pune pe de marginea tipsiii fălii de lămîe udate cu apă de trandafir şi cu zahar pe deasupra <41> presărat.
     
     Altă mîncare. Ia un capon au 2 găini fiarte dulci, îngroşată zeama pe urmă cu 2-3 gălbenări de ou bătute cu zeama lor şi cu migdale bine pisate şi trecute pen sită, cu dresuri, şi pe didesupt cu fălii de pîine prăjite, şi pe deasupra cu scorţişoară.
     
     Altă mîncare. Ia pui de găină fripţi, umpluţi cu pîine muiată în zeamă de carne şi pisată, amestecată cu sare, piper, scorţişoară, stafide mărunte şi cu 2-3 gălbenări de ou şi puţintel unt proaspăt, şi pe deasupra cu capere date undă, zahar, scorţişoară, dupre ce-i vei pune în tipsie.
     
     Altă mîncare. Ia pui de porumb au de găină şi-i umple, şi apoi şi năduşaşte-i cu limbi de porc sărate şi cepşoare vechi întregi, au năduşiţi cu gulii.
     
     Altă mîncare. Ia pui au şi alt fel de carne şi o frige nu de tot, apoi îi pune în tingire şi le pune stafide mărunte, prune, zahar, <41v> scorţişoară, sare şi apă, iar mai bine zeamă de carne, slănină tăiată mărunt, de vei vrea, au ceva unt, şi-i fiarbe, amestecînd cînd şi cînd, ca să nu să arză. Deci, cînd va fi [146] aproape mai fierţi, pune un filigean de vin şi jumătate de oţet, şi sfărşaşte de fiert.
     
     ÎNVĂŢĂTURĂ DE A FACE MULTE FELIURI
     DE MÎNCĂRI DE OAO.
     
     Plăcintă. Ia 8 au 10 oao şi le bate bine cu 3-4 linguri de zmîntînă şi cu sare şi cu 3 cuişoare bine pisate, au cu puţină frunzişoară pisată supţire, şi apoi le pune în tigae cu unt de ajuns, de le prăjaşte şi le fă plăcintă. Şi, cînd le vei duce la masă, pune pe deasupra apă de flori de năramză au de trandafir şi zahar alb.
     
     Alt fel. Ia migdale şi le pisează bine şi le amestecă cu puţintică apă de trandafir au de flori de naramză, şi le treci pen sită, care să socoteşti să fie trecătura can groşcioară. Deci le amestecă cu oaole şi le bate bine, puind şi ceva sare, şi apoi le prăjaşte de fă plăcintă. De vei vrea, cînd le vei bate, pune şi puţintel zahar, şi pe deasupra să le pui zahar şi scorţişoară supţire pisată au zahar şi must de naramză acră, dupre gustul fieştecăruia.
     
     Alt fel. Ia oaole şi le bate bine cu puţintea sare, apoi le amestecă cu pimpinelă, izmă, maghiran, măcriş, de cel ce să face pe iarbă, şi pătrînjăi, bine toate pisate, şi le fă apoi plăcintă, puindu-le pe deasupra zahar, iar fiind primăvară, în loc de erburi pune flori de soc.
     
     Alt fel. Ia 8 au 10 oao şi le bate bine cu sare, apoi le amestecă cu un pahar de lapte de vacă au de capră, mai bine fiind, [147] şi cu puţintică izmă şi maghiran bine pisat şi cu o mînă de cucunari stătuţi amoiu şi pisaţi bine, şi apoi le fă plăcintă, întorcînd-o, ca să fie bine prăjită de amîndoao <42v> părţile, şi pe deasupra să pui zahar, scorţişoară şi must de naramză acră.
     
     Alt fel. Ia 8 oao şi le bate bine, apoi ia slănină făr de sorici sic dramuri 16 şi o tae mărunţel, apoi o amestecă cu oaole bine şi, de nu va fi slănina prea sărată, pune şi puţină sare, şi apoi le fă plăcintă.
     Alt fel. Ia 8-10 oao şi le bate dinpreună cu 3-4 linguri de lapte şi cu puţintea sare şi cu o lingură de făină bună, supţire cernută, şi le fă apoi plăcintă, întorcîndu-o o dată; şi dupre ce le vei prăji, scoate pre o scîndură curată şi tae plăcinta fălii, ungînd, au altfel, cum îţi va plăcea, şi le aşază cu orînduială în tipsie, puind pe deasupra apă de trandafir şi zahar.
     
     Alt fel. Bate oaole cu sare bine, apoi pune cucunari bine pisaţi, stafide mărunte şi coajă de lămîe uscată, pisată supţire, şi toate dinpreună, bine amestecîndu-le şi bătîndu-le, varsă-le în tigae cu unt cald, şi fă plăcintă, asupra căriia, cînd o vei duce la masă, să-i pui <43> zahar cu cîteva picături de apă de trandafir au scorţişoară.
     
     Alt fel. Ia unt proaspăt, dramuri 32, şi-l topeşte, apoi pune 6 oao bătute şi sărate cît tribue. Deci, cînd vor începe a să închega, pune zmîntînă dramuri 40 şi le prăjaşte de le fă plăcintă. Şi cînd le vei duce la masă, pune pe deasupra apă de trandafir şi zahar.
     
     Alt fel. Topind untul, să iai caşcaval bun, bine răzuit, şi să-l baţi cu oaole dinpreună; şi fiind sărat, nu tribue altă sare să-i mai pui, iară fiind proaspăt, poţi să mai adaogi cît tribue. Deci le toarnă în tigae de le prăjaşte, de le fă plăcintă.
     [148]
     
     Oao ochiuri în unt. Ia o tipsie au tăvşoară şi pune în ea zmîntînă au unt proaspăt şi-l topeşte, apoi ia oao şi le sparge înlăuntru, puind şi ceva sare, şi acopere tipsia, puind cărbuni şi pe deasupra şi pe didesupt, şi cum vor începe a să albi, să le presări cu sare, zahar şi scorţişoară. De vei vrea, stoarce şi ceva must de năramză au de lămîe pe deasupra. <43v>
     
     Ochiuri în apă. Să iai apă să o pui să fiarbă şi, cînd va fiarbe, să spargi oaole înlăuntru, cu albeaţă cu tot, şi le fiarbe cum îţi va plăcea, mai moi au mai răscoapte. Deci scoate-le din apă cu lingura şi le pune în tipsie, puindu-le pe didesupt fălii de pîine supţiri, prăjite în unt şi muiate în aguridă cu zahar şi cu scorţişoară, şi peste oao pune agurida ce va rămînea; au să le moi făliile prăjite într-un ostropiel făcut de unt proaspăt, apă, zahar şi mirodii, şi pe deasupra presărate cu zahar, scorţişoară şi caşcaval ras.
     
     Alt fel. Să iai lapte proaspăt stricurat pen sită şi să-l dai undă încet, apoi sparge oaole înlăuntru şi le fiarbe. Deci le scoate din apă ! şi le pune în tipsie, puindu-le pe didesupt fălii de pîine unde ! în zmîntîna cea cînd fierb oaole iase deasupra, şi le pune deasupra zahar şi apă de trandafir.
     
     Alt fel. Să pot fiarbe şi în vin alb cu zahar şi cu scorţişoară, <44> pe didesupt cu fălii de pîine prăjite în unt şi pe deasupra presărate cu zahar şi cu scorţişoară.
     
     Alt fel. Dupre ce le vei fiarbe în apă cum s-au zis, să le pui pe didesupt fălii de pîine prăjite în unt şi pe deasupra un ostropiel făcut de must de năramză au de lămîe au aguridă şi zahar, stafide mărunte şi unt proaspăt, fiarte toate dinpreună şi văpsit de şofran, iară de va fi primăvara, în loc de stafide mărunte, agreş, şi calde la masă le duci, presărate pe deasupra cu zahar şi cu scorţişoară.
     [149]
     
     Oao umplute. Ia oaole şi le fiarbe de le răscoace, apoi le bagă în apă rece să stea puţintel şi apoi le cură binişor de coajă. Deci le tae în doao în lung şi le scoate gălbenările şi le pisează cu puţintele migdale, cu gălbenări de ou crude, cu zahar, scorţişoară, puţintică sare, izmă, maghiran, pimpinela şi stafide mărunte date întîi bine undă. Şi, pisîndu-le toate acestea bine, dinpreună, umple albeaţile, şi dupre ce le vei umplea, le pune cu umplutura în sus în tigae de le prăjaşte cu zmîntînă au <44v> unt proaspăt, întorcîndu-le încitişor, ca să nu le cază umplutura. Şi dupre ce le vei prăji, pune-le în tipsie şi le pune pe deasupra un ostropiel făcut de unt proaspăt au zmîntînă, cu migdale pisate, zahar, zeamă de lămîe, şi fiert întîi, şi cald să-l pui.
     
     Alt fel. Dupre ce le vei umplea cum se-au zis la celelalte, să le pui în tigae cu zmîntînă au unt proaspăt, să le acopere pre jumătate, şi să le prăjăşti. Deci, cînd va fi mai prăjite, fă un ostropiel de migdale pisate, miez de pîine, gălbenări de ou crude amestecate cu lămîe au aguridă, zahar, scorţişoară şi să-l pui preste oao în tigae şi le lasă să dea undă cu toate dinpreună; apoi le scoate din tigae în tipsie şi le pune ostropielul acela peste iale, gustînd să fie şi acru şi dulce, ca să fie gustos, presărîndu-le cu zahar şi cu scorţişoară.
     
     ÎNVĂŢĂTURI DE A FACE MULTE FELIURI
      DE PĂPĂRI DE OU ÎN ZI DE DULCE.
     
     Păpară verde. Ia gălbenări de ou răscoapte, ficaţi de pui de găină fierţi au de <45> alte pasări, pătrînjăl, foi de boranză şi alte erburi şi le pisează bine toate în piuliţe, apoi le pune [150] în tingire, puind zeamă de carne au apă, sare şi scorţişoară pisată şi alte dresuri. Deci fiarbe bine şi fă păpară.
     
     Păpară de oao. Pune într-o oală apă, sare şi unt ca un ou de mare, şi o fiarbe cîtvaş. Deci tae fălii de pîine şi le pune într-o tipsie, puind puţintele foi de pătrînjăl şi de măcriş, şi o pune pe cărbuni. Deci pune apa aceia păste făliile de pîine amestecată cu puţintică aguridă au zeamă de lămîe, apoi rumpe cîteva oao, cîte vei socoti că să vor putea coace, şi lasă păpara să fiarbă pînă ce să vor coace oaole, ţiind bine astupată tipsia.
     
     Păpară de erburi. Să iai lăptuci, iarbă grasă, haţmaţuchiu, boranză, foi de sfeclă, măcriş şi o ceapă tocată mărunt. Deci după ce vei spăla erburile bine, pune-le într-o oală au tingire, fiarbe-le cu puţintică apă, sare şi unt <45v> şi, cînd vor fi mai fiarte, pune-le zeamă de carne şi gălbenări de ou bătute. De vei vrea acră, cu puţintică aguridă au zeamă de lămîe, iar nevrînd acră, cu zeamă de carne, şi apoi le fiarbe bine.
     
     Alt fel. Dupre ce le vei fiarbe cîtvaş, le cură bine de apă şi le toacă mărunt, apoi le prăjaşte în unt proaspăt, cu puţintică sare şi cuişoare pisate. Deci, dupre ce le vei prăji, pune-le în tingire şi le pune zeamă de carne şi gălbenări de ou, cum s-au zis, şi le fiarbe.
     
     Alt fel. Bate gălbenări de ou cu must de foi de sfeclă şi cu puţintel lapte de migdale, au cu altfel de lapte: de vacă, de capră i proci, şi treci prin sită; apoi cu puţintea zeamă de carne o fiarbe, puind şi puţintel unt proaspăt.
     
     Alt fel. Ia zeamă de carne, gălbenări de ou bătute cu zeamă de lămîe au cu aguridă, şi puţintel zahar, apoi o fiarbe pînă ce va începe a să ca-ngroşa.
     
     [151]
     
     Păpară de molotru. Să iai molotru şi să-l speli în apă rece, apoi să-l dai undă şi <46> dupre ce-l vei da undă, scură-i apa bine şi-l tae mărunt; apoi îi pune zeamă de carne, sare, şi-l fiarbe. Şi cînd va fi aproape de fiert, pune-i puţinel agreş şi doao linguri de zmîntînă au de unt, cucunari spălaţi în apă de trandafir şi pisaţi, dramuri 16, 4 gălbenări de ou bătute cu puţintea zeamă de lămîe şi-l sfărşaşte de fiert. Deci, cînd vei vrea să-l torni, pune pe didesupt fălii de pîine prăjite în unt şi pe deasupra presară scorţişoară.
     
     Păpară de coceni de lăptucă au de andidii !. Ia cocenii de lăptucă cîţiva şi-i cură bine, apoi îi pune în apă rece să stea cîtvaş, şi-i dă undă puţintel. Deci le scură apa şi le pune zeamă de carne grasă, vîrfări, ca o litră, de sparanghel, agreş, ficaţi de pui de găină muiaţi în unt, 4 gălbenări de ou bătute cu puţintică zeamă de lămîe, şi-i fiarbe.
     
     Păpară de lapte. Fiarbe laptele cu sare şi cu zahar cît tribue, cu puţintea scorţişoară şi cu 2-3 cuişoare pisate. Şi dupre ce va fiarbe cîtvaş, să pui 3-4 gălbenări de ou <46v> bătute cu lapte, mestecîndu-l cu o lingură iute ca să nu să îngroaşă, pînă ce va fi fiert. Deci toarnă-l peste posmagi au fălii de pîine.
     
     Păpară de orz. Fiarbe orzul cu apă pînă ce va începe a crăpa şi zeama a să îngroşa. Deci pune-i lapte cît vei socoti că tribue, ca o ocă pol, sare, zahar, scorţişoară dupre socoteală, şi-l fiarbe pînă ce va veni la fiertura lui, şi-l toarnă peste fălii de pîine şi pe deasupra presară scorţişoară.
     
     
     [152] MÎNCĂRI DE POAME USCATE ŞI VERZI,
     ÎN ZILE DE SEC ŞI DE DULCE.
     
     Ia prune uscate au cireaşă au vişine şi le pune să stea amoiu cîtvaş în apă caldă, apoi le scoate, spălîndu-le bine şi le fiarbe cu apă, cu vin şi zahar, cu cuişoare şi cu nucşoară şi cu scorţişoară, toate acestea pisate. Şi după ce vor fiarbe, cînd le vei turna, să le pui pe didesupt fălii de pîine prăjite şi pe deasupra zahar.
     
     Pere şi gutui. <47> Să iai perile, să le curi de coajă şi să le tai, apoi să le dai undă cu apă. Deci le scoate din apă şi le fiarbe cu vin şi cu zahar pisat şi cu cuişoare, şi cu scorţişoară întreagă; şi cînd le vei turna la masă, să pui pe didesupt fălii de pîine prăjite şi zahar pe deasupra.
     
     Mere. Merile fiind fragide, tribue să le coci în spuză şi să le curi de coajă, apoi să le fiarbi întregi au fălii, cum vei vrea, ca şi celelalte poame ce s-au zis.
     
     Cireaşe şi vişine i prune pîrguite i piarseci. Să iai cireşile, iar de ar fi cam acre, mai bine ar fi, au vişine, fără coade, să le fierbi cu vin, zahar, scorţişoară şi unt proaspăt; şi dupre ce le vei fiarbe, cînd le vei turna, să le pui pe didisupt fălii de pîine prăjite în unt şi pe deasupra zahar.
     
     Piarseci. Piarsecile pîrguite, care nu sînt bine coapte, să le curi de coajă şi să le tai fălii, apoi să le fierbi în must de vişine au de cireaşă acre, cu puţintel vin alb, <47v> zahar, scorţişoară şi cuişoare, şi să le faci cum se-au zis de vişine i cireaşă, numai să nu le prea fierbi. 
     
     Prunele iar pîrguite, nu prea coapte, să le tai în doao de vor fi mari, iară de vor fi de cele mici, să le laşi întregi, şi să le dai [153] undă bine, cu vin, zahar, scorţişoară. Şi cînd le vei turna, să le pui pîine prăjită i zahar, ca şi la celelalte poame.
     
     ÎNVĂŢĂTURĂ
     DE A FACE MULTE FELIURI DE OSTROPIIALE.
     
     Ostropiel ce să chiamă crăesc. Să iai o ulceluşă zmănţuită au o tingire spoită, în care să pui 4 dramuri de scorţişoară pisată, 2 dramuri de cuişoare pisate, zahar dramuri 12, oţet dramuri 8, şi să acoperi bine ulceaoa cu hîrtie, apoi cu capacul, să să năduşască bine. Deci pune-o pe jiratec să fiarbă pînă ce va scădea pe jumătate. Acest ostropiel cald să poate mînca cu tot feliul de fripturi, atîta dumesnici cît şi sălbateci.
     
     Ostropiel de rodie. Să iai grăunţe de rodie, să le storci şi să ei mustu dramuri 50. Deci pune-l într-o ulcea zmănţuită să fiarbă pe jiratec, astupată bine, pînă va scădea pe jumătate, puind într-însul un gran de moscos, <48v> zahar alb, dramuri 24. Acest fel de ostropiel să mănîncă cu tot feliul de păsărele.
     
     Ostropielul de sardele care să mănîncă cu peşte fript pe grătar şi cu cezvîrte de oae friptă şi cu pasări sălbatece fripte. Să ei 6 sardele să le speli bine cu vin alb, apoi pune-le într-o ulceluşă cu untudelemn în zi de sec, iară de dulce cu unt proaspăt, şi le topeşte pe foc. Deci pune oţet dramuri 50, zahar dramuri 24, scorţişoară întreagă dramuri 2, şi să le fierbi pe foc lin, acoperită bine. Şi cînd îl vei pune peste fripturi, să scoţi scorţişoara.
     [154]
     
     Ostropielul de zeamă de lămîe carele să mănîncă cu fripturi cald, cu potîrnichi, pui de porumb, puişori de găină. Să iai flori de năramză, au de lămîe au de chitră condimă dramuri 50, să le pisezi bine în piuliţe, apoi amestecă-le bine cu zeamă de lămîe dramuri 36, cu zahar dramuri 12, scorţişoară pisată dram 1, şi le treci pen sită. Şi rece îl vei pune peste friptură.
     
     Ostropielul de unt care să mănîncă cu sparanghel, coaste de oae fripte <48v> şi alte lucruri. Să iai unt proaspăt dramuri 50, topeşte-l în tigae, apoi pune a patra parte dentr-o nucşoară şi puţintele cuişoare pisate, zahar alb dramuri 16, 3 gălbenări de ou zbătute cu 12 dramuri de zeamă de lămîe. Şi cald pune-l peste bucate.
     
     Ostropielul de grăunţe de ghenuperi, care să mănîncă cu găinuşi de pădure, cu sturzi, mierle şi alte păsăruici. Să iai grăunţe de ghenuperi dramuri 8, să le speli bine cu vin alb şi le pune apoi să stea în vin 2 zile, mutînd vinul de doao ori zioa. Deci fiarbe-l într-o ulcea zmănţuită cu 50 dramuri oţet bun, cu 28 de dramuri zahar, cu un tenchiu de cuişoare întregi şi cu 2 dramuri de scorţişoară întreagă, acoperită ulceaoa bine să nu răsufle, pînă ce va scădea a treia parte.
     
     Ostropiel verde. Să iai foi de pătrînjăl, vîrfări de spănaci, măcriş de cel ce să face în iarbă, pimpinela şi puţintică izmă. Toacă-le mărunt şi le pisează bine, cu migdale au nuci pisate, cu fălii de pîine prăjite. Şi dupre ce le vei pisa, să pui piper pisat şi oţet. <49> Deci, de vor fi bine pisate erburile, aşa le vei mînca, iară de nu, să le treci pen sită.
     
     Alt ostropiel verde. Să iai foi de pătrînjăl, sărpunel şi puţintică izmă şi alte erburi mirositoare şi le pisează bine, apoi le [155] amestecă bine cu piper, cu cimbir pisat, sare, şi turburîndu-le cu oţet, trece-le prin sită.
     
     Ostropiel de prune uscate. Să iai prune, să le pui amoiu în vin roş, cu pîine prăjită. Apoi scoate-le sîmburii şi le pisează bine, şi cu vin de cela în care au stătut amoiu şi cu puţintea aguridă, amestecă-le bine, puind zahar, scorţişoară, şi le treci pen sită.
     
     Ostropiel de erburi mirositoare. Să iai busiioc, pătrînjăi ana dramuri 4, cucunari curaţi şi pisaţi dramuri 8, 2 fălii de pîine prăjite şi muiate în oţet de trandafir şi stoarse de oţetul acela, pisează-le toate în piuliţe, puind zahar alb dramuri 8, topit cu puţintel oţet şi cu must de lămîe.
     
     Ostropielul în praf, de-al purta pretutindinea şi stă mult. Scorţişoară dramuri 16, piper dramuri 2, cuişoare dram 1, <49v> nucşoară dramuri 2, coji de naramză dram pol, pîine prăjită şi pisată, apoi muiată în oţet şi iară uscată, dramuri 24, zahar dramuri 24, izmă uscată dramuri 2. Fă toate supţiri praf, şi cînd vei vrea să mănînci să-l amesteci cu oţet.
     
     ÎNVĂŢĂTURĂ DE A FACE 
     MULTE FELIURI DE SĂLĂTURI, DUPĂ VREMI.
     
     Sălată de lăptuci, pe deasupra cu oţet, cu untudelemn şi flori de boranză au de limba boului.
     
     Sălată iar de lăptuci, tăiate în părţi, puse în strachină înprejur, şi în mijloc iarbă grasă şi alte erburi bune, şi pre mar[156]ginele lăptucilor, flori de boranză au de limba boului, pe deasupra cu oţet, untudelemn, sare şi zahar.
     Sălată de amestecătură de lăptuci, foi de boranză, iarbă grasă, foi de mătăcină, vîrfări de molotru, izmă, foi de bob şi erburi ce vei mai vrea, tăiate mărunt, pe deasupra cum s-au zis şi la sălata de lăptuci.
     Sălată de andidii, fiarte cu apă şi cu sare şi pe deasupra <50> cu capere date undă au fălii de lămîe, oţet, untudelemn şi zahar.
     Sălată de sparanghel fiert, pe deasupra cu oţet, untudelemn şi zahar.
     Sălată de sfecle roşii, fiarte întîi au coapte în spuză, în cîlţi uzi, tăiate fălii, pe deasupra cu capere date undă, oţet de trandafir, untudelemn, sare şi zahar.
     Sălată de capere date undă, pe deasupra cu stafide mărunte, oţet de trandafir şi zahar.
     Sălată iară de capere, muiate în oţet, pe deasupra cu fălii de lămîe, grăunţe de rodie, apă de flori de naramză au de trandafir şi zahar.
     Sălată iară de capere, date undă, apoi puse amoiu în oţet tare. Deci le scoate din oţet şi le pune în strachină, pă deasupra cu fălii de sfeclă roşie fiarte şi untudelemn numai, fără oţet.
     Sălată de fălii de lămîe, puse amoiu cîtvaş în apă rece, apoi scurse bine de apă şi puse în strachină, pe deasupra grăunţe de rodie, <50v> apă de trandafir şi zahar alb.
     Sălată de rădăcină de cicoare, fiarte cu apă şi cu sare, pe deasupra cu stafide mărunte, oţet, untudelemn, capere şi zahar.
     Sălată de morcovi, fierţi cu apă şi cu sare, tăiaţi fălii, pe deasupra cu sare, oţet, untudelemn şi piper supţire pisat.
     
     [157] ÎNVĂŢĂTURI DE A FACE SPETE DE RÎMĂTOR,
     LIMBI, CÎRNAŢI GROŞI ŞI SUPŢIRI.
     
     <50v> Spetile, după ce le vei tăia de la rîmător, să le rătunjăşti bine cu cuţitul, ca să fie rătunde. Dupre aceia, să le pui rînduri într-o copae curată, sărîndu-le bine cu sare multă, şi apoi să pui alt rînd peste acela, ca să vie o spată peste alta cu feţile lor, şi iară să le sari bine de o parte şi de alta, lăsîndu-le să stea în sare zile 20. Deci plinindu-se acele zile, să le speli cu apă bine şi să le pui pe o scîndură una peste alta, faţă cu faţă, şi pune <51> altă scîndură pe deasupra, şi peste scîndură pune ce lucru mai greu vei avea, au pietrii, fier, au ce vei găsi, şi le lasă să stea să să tescuiască zile 10-12, ca să le iasă mustul tot şi toată humezeala. Deci, plinindu-se aceste zile ce sus s-au zis, să le speli iară bine cu apă şi le pune în vin să le acopere de 2-3 degete, să stea ceasuri 24. În vin de vei vrea, pune ceva mirodii pisate, ce fel vei pohti, ca să ia miros. Apoi le pune la soare au la aer să stea zile 4-5. Deci le pune la fum stîmpărat să svinteze încă. Cînd vei vrea să le usuci la fum, pentru că fumul să nu să lipească de spete, ci să fie frumoase şi bune la gust, să le înfăşuri cu hîrtie de ferestri şi să le legi cu aţă supţirică, slab, cît să nu cază hîrtiile şi să le laşi să stea luni 3, atîta la fum cît la aer.
     
     Limbi. Limbile, asemene ca şi spetele să fac, cu atîta numai să osibesc, că-n la lamură tribuesc să stea zile 15, apoi să le speli bine cu apă şi dupre aceia să le pui la fum o zi-doao. Deci să le ei şi să le legi perechi // şi să le pui la vînt au la aer, să pînă ce să vor zvînta bine.
     
     Cîrnaţi groşi şi scurţi ce să cheamă salami frînceşti. Să iai carne pulpă macră dupre armul rîmătorului au altui dobitoc, [158] ocă 3, şi să o speli bine cu musilez au vin alb, şi spălîndu-o să o pui la teasc, ca spetele i limbile, să stea 24 de ceasuri, ca să iasă tot mustul şi toată humezeala. Deci ia untură iară de rîmător, oca 1 pol, piper numai zdrobit, dramuri 16, scorţişoară pisată dramuri 16, cuişoare pisate dramuri 5, sare dramuri 40; pisînd carnea şi grăsimea bine în pio de marmură, să amesteci dresurile bine cu carnea, stropind cu musilez au cu vin, şi să laşi să stea în pio ceasuri 12; apoi umple maţile spălate şi grijite bine. Deci dupre ce le vei umplea vîrtos, cît numai să nu crape, apoi legîndu-le strîns, înpungi-le cu un ac supţire peste tot, şi-i pune la soare au la aer, şi tot a treia zi îi mai aşază să să svinteze. <52>
     
     Alt fel de cîrnaţi groşi. Ia carne de curcă, de găină au de viţel sugar de vacă, cîte parte una, apoi toacă-le bine şi le amestecă bine cu puţintică slănină fără sorici, bine tocată. Deci pune piper întreg, sare cît tribue, puţintel chimen i coliandru întreg, puţintică frunzişoară pisată şi amestecă-le bine toate dinpreună; şi ia un maţ de vacă gros şi-l umple vîrtos, apoi îl pune să stea la vînt 3-4 zile. Deci îl fiarbe în apă, iară mai bine în vin alb, puind şi puţintică coajă de lămîe au de năramză, bucăţele, pentru miros. Şi dupre ce-l vei fiarbe bine, să-l laşi să să răcească în vin şi apoi să-l scoţi şi să-l păstrezi, mîncîndu-l rece, să stea o săptămînă şi alta.
     
     Cîrnaţi mici. Ia carne macră şi grasă dinpreună, dupre armul vacii, fără vine, ocă 2 pol, şi o toacă mărunt. Deci ia sare dramuri 40, însă cum vei vedea la gust că iaste sărată cît tribue, sămînţă de molotru pisată dramuri 16, piper pisat gros dramuri 16, şi amestecă carnea bine cu acestea şi o lasă să stea ceasuri 12. Deci umple maţile <52v> grijite bine şi-i înpunge cu acul ca ceialalţi, şi-i pune apoi la fum, tîmpu ! să să usuce [159] ca şi limbile. Şi cînd îi vei mînca, au cruzi să-i mănînci, au fierţi cu jumătate vin, şi calzi să-i mănînci.
     
     Toate cărnurile sărate, cum spete, limbi, cîrnaţi, păstrămi şi alte cărnuri sărate, dupre ce să zvintează, să să păstreze în loc răcoros şi vînturos, să nu să strice.
     
     Alt fel. Să iai carnea să o hăncueşti foarte mărunt şi să pisezi mirodii de cîteva feluri, şi piper, şi chimen, şi apoi să cauţi o copae şi să pui un rînd de carne, tot să alegi pe degite, puind-o în copae, tot cîte puţintea. Şi daca vei pune un rînd de carne, să pui peste acel rînd sare şi mirodii, apoi iar să pui un rînd de carne şi iar să pui sare şi mirodii, tot aşa, pînă ce vei pune carnea toată. Apoi să încălzeşti vin ca o ocă sau mai mult, precum vor fi cîrnaţii, şi apoi să tot stropeşti carnea cu vin şi să o frămînte doi inşi, şi tot să toarne cîte puţintel vin şi să o frămînte, pînă ce să va face carnea ca aluatul, şi apoi să o acopere <53> pînă a doao zi; apoi umple maţile şi să-i pui afară, pe supt straşini, şi a treia zi să-i ia şi să-i lăţească cu mîna pe o masă, şi iară să-i pue pe supt straşini; a treia zi iară să-i ia şi să-i turtească cu sucitoriul, şi tot a treia zi să-i turtească, pînă să supţie. Deci să-i laşi să stea afară pînă ce începe a îngheţa.
     
     Cap de rîmător. Dupre ce bine şi frumos căpăţîna o vei griji-o, să fie albă, să o pui într-o tingire mare cu nasul în sus. Deci pune-i vin, oţet, apă să o acopere, sare şi piper de ajuns, pisat gros, puind şi o ramură de molotru uscată într-însa, au puţintică sămînţă pisată, ca să-i dea miros, şi o fiarbe bine, însă nu pînă să va dăznoda, că nici un gust nu va avea, că de multe ori carnea iaste fiartă, iar nojăţ nu! Şi dupre ce va fiarbe, au caldă au rece, du-o la masă şi cu muştar în tipsioare.
     
     [160] ÎNVĂŢĂTURI DE A FACE VINURI FRUMOASE 
     ŞI DE FOLOS.
     
     Vin doftoresc şi crăesc. <53v> Ia rădăcină de anghelină dramuri 16, galanga, cardamomo [kianulea] amomo, udagaci, ana dramuri 3, coji de lămîe, coji de năramză, sămînţă de coliandru ana dramuri 4, grăunţe de genepro dramuri 8, scorţişoară dramuri 12, cuişoare dramuri 2. Toate acestea le pisează gros şi le pune într-un săculeţ de pînză supţire, rară, şi-l leagă slab la gură. Deci îl spînzură într-un buriu cu must de vedre 10 şi-l lasă să stea pînă în primăvară, cînd să pritocesc vinurile, şi atuncea să scoţi săculeţul, iară de băut să să bea ca şi alte vinuri noao.
     
     Alt fel. Să iai strugurii şi-i pune să să zvinteze la soare 4-5 zile, curăţind broboanele cele putrede. Deci musteşti-i de-i fă must şi ia de acest must vedre 10-12 de-l bagă într-un buriu şi pune înlăuntru, în buriul cu mustul, acestea: anghelică tăiată bucăţi dramuri 80, coliandru întreg dramuri 40, cuişoare dramuri 3 şi lasă-le înlăuntru să fiarbă mustul cu dînsele. <54> 
     
     Alt fel. Să iai rozmarin dramuri 36, sămînţă de ginepro dramuri 60, pune-le în 10 vedre de must cum se-au zis la celelalte vinuri.
     
     Alt fel. Să iai flori de lăuruscă uscate bine la umbră, mîini 2, flori de soc iar uscate, mîini 2, coliandru pisat gros, mîini 3, pune-le într-un săculeţ de pînză supţire, rară, şi-l spînzură într-un buriu cu must, vedre 10-12, să ajungă la mijloc, şi lasă-l să stea să fiarbă cu el zile 10-12, storcîndu-l în bute în toate serile săculeţul, apoi îl scoate şi-l astupă bine buriul.
     
     [161]
     
      Alt fel. Să iai rozmarin, jaleş, izmă, pelin, ana mîini 2, să le pui într-un buriu cu vedre 10-20 vin roş, să fiarbă cu iale, într-un săculeţ, cum se-au zis la celelalte vinuri, şi după ce va fiarbe, să scoţi săculeţul cu erburile şi să umplii buriul cu vin să stea plin.
     
     Alt fel. Anghelică dramuri 3, galanga calamoromatico ana dram 1, scorţişoară dramuri 4, cubebe, cuişoare, frunzişoară, caculea ana dram pol, coji de naramză, <54v> coji de lămîe ana dram 1, zahar ocă pol, vin oca 3. Toate acestea, gros pisîndu-le, pune-le în vin să stea zile 5-6. Deci stricură-l prin mînica lui Ipocrat, şi de acest vin fă supa dimineaţa şi bea un păhar în loc de cafea, că iaste foarte bun, că întăreşte capul şi stomahul, au dupe mîncare bea un păhar în loc de vutcă.
     
     Alt fel. Să iai vin vedre 3, scorţişoară pisată dramuri 20, zahar litre 3, frunză de lămîe mînă 1; fă un săculeţ lung şi pune scorţişoara în el şi-l pune în buriu, să nu dea de fund, şi-l lasă să stea 4 zile, iară zaharul şi frunzele pune-le înlăuntru, în buriu. Deci bea den el.
     
     Alt vin ce să zice bozun. Să iai vin vedre 1, scorţişoară dramuri 20, cimbir dramuri 2, acestea toate pisează-le gros; caculea nepisată dram 1. Pune-le într-un buriu să nu fie plin, ca să să poată zbate în toate ceasurile, şi, astupîndu-l bine, lasă-l să stea 3 zile. Deci ia miare ocă 2, vin oca pol, fiarbe-o cu vinul, de o spumează bine şi, după ce o vei spuma, lasă-o <55> să să răcească, apoi o pune în buriu şi-l cleatină buriul bine, să să amestece, vreo zi. Deci lasă-l să stea nemişcîndu-l nimic, şi va fi făcut.
     
     Alt fel. Să iai vin vedre 1, scorţişoară dramuri 10, cuişoare dramuri 2, piper dramuri 5, cimbir dramuri 2, [162] caculea dramuri 40, şi le pune în buriu şi-l amestecă zile 3. Deci pune miare ocă 2 curăţită şi-l lasă să să aşază.
     
     Alt fel, muselez. Să iai must dulce, vedre 30, şi-l fiarbe pînă ce va scădea vedre 10, spumîndu-l des, apoi lasă-l să să răcească bine şi-l bagă într-un buriu, lăsîndu-l dăşărt, că fiarbe, de 3-4 degete; apoi pune în el scorţişoară dramuri 50, cuişoare dramuri 8.
     
     Vin ipocratic. Ia vin roş au alb, vedre 12, scorţişoară dramuri 20, cuişoare dramuri 4, cimbir dramuri 3; toate cîte s-au zis zdrobeşti-le şi le bagă în vin şi lasă să fiarbă vinul cu iale. Şi dupre ce să va aşăza de fiert, astupă bine buriul ca să nu răsufle. <55v>
     
     ÎNVĂŢĂTURI DE A FACE
     MULTE FELIURI DE VUTCI.
     
     Vutcă de grăunţe de ginepro. Ia vin alb bun, tare, oca 10, grăunţe de ginepro dramuri 20, pune să stea amoiu în vin ceasuri 24, apoi scoate vutcă; ia dramuri 4 di ginepro zdrobit, nu pisat, cu 5-6 grane de moscos şi le pune înlăuntru în vutcă să stea 4-5 zile într-o sticlă, apoi o scură prin mîneca lui Ipocrat. Deci stricurîndu-o, îndulceşte-o cum vei vrea de dulce, sugiulep lung, făcut cu apă de flori de naramză, au de trandafir, şi o lasă să stea 8 au 10 zile să să aşaze bine, apoi o scură încitişor, ca să nu să turbure, şi va fi făcută.
     
     [163]
     
     Vutcă de scorţişoară. Ia vin alb bun, ocă 10, scorţişoară dramuri 30, fă cum se-au zis la cea de ginepro, însă dupre ce vei scoate vutca, să pui scorţişoară zdrobită dramuri 10.
     
     Vutcă de chitră i de lămîe. Ia vin ocă 10, coji de chitră au de lămîe, dramuri 30, fă vutcă cum se-au zis, apoi pune dramuri 10 au 20, pe urmă ca la celelalte.
     
     Vutcă de coji de naramză. <56> Ia vin oca 10, coji de naramză dramuri 30, fă vutcă cum se-au zis la celelalte, apoi pune coji dramuri 5.
     Vutcă de anghelică. Ia vin ocă 10, rădăcini de anghelică tăiată bucăţi, dramuri 30, fă vutcă, apoi pune dramuri 10.
     
     Vutcă de flori de mărgăritărel. Ia vin ocă 10, flori mîini 4, fă vutcă, apoi pune mîini 2.
     Vutcă de trandafir. Ia vin oca 10, flori de trandafir mîini 8, fă vutcă, apoi pune mîini 2.
     
     Vutcă de anason. Ia vin oca 10, anason dramuri 40, fă vutcă, apoi pune anason zdrobit dramuri 20.
     
     Vutcă de cuişoare. Ia vin oca 10, cuişoare zdrobite puţintel, dramuri 8, pune-le în vin să stea ceasuri 24, astupată bine căldarea, apoi scoate vutcă după obicei şi o îndulceşte cu şirop lung, cum îţi va plăcea de dulce.
     
     Vutcă de stomah şi de cap folositoare. Ia vin ocă 10, calamo aromatico, anghelică, galanga dramuri 3, <56v> udagaci dramuri 1, scorţişoară dramuri 8, cuişoare, frunzişoară, dram pol, lasă să stea înfuzion zile 2, şi apoi scoate vutcă. Dupre aceia, îndulceşte-o cu giulep de coajă de lămîe, moscos grane 5.
     
     [164] ÎNVĂŢĂTURI DE A VĂPSII VUTCILE.
     
     Ia vutcă de ce fel vei vrea, oca 1, crămăzu = cîrmîz dramuri 2, pisat bine, şi-l pune în vutcă să stea 4-5 zile pe sobă caldă, zbătînd adese zioa, apoi o strecură şi o pune în vase de sticlă.
     
     Alt fel, roşie. Ia sandal roşu pisat, dramuri 3, fă cum se-au zis.
     
     Alt fel, galbenă. Ia rădăcină de carlina pisată, dramuri 4-5, fă în chipul celor de sus ce s-au zis.
     
     Alt fel. Ia sandal galben, dramuri 8, fă cum se-au zis.
     
     Vutcă verde. Ia must de foi de micşinele, dramuri 27; fă iar ca celelalte.
     
     Rosolin franţozesc. Ia rachiu de vin, nu drojdii, oca pol, şi-l pune într-o sticlă cu gîtul strîmt. <57> Deci pune într-însul piper alb, grane 4, piper lung, grane 2, frunzişoară dram 1, cuişoare dramuri 12, cimbir dram 1, anason, caculea ana grane 10; toate acestea zdrobeşti-le şi le pune în sticlă, astupînd sticla bine, să o laşi să stea în pimniţă, la răcoare, ceasuri 24, apoi să le stricori prin mînica lui Ipocrat, storcînd puţintică lămîe cînd îl vei strecura. Deci să iai zahar dramuri 150 să-l fierbi [apena] şi cu acel zahar tot, să-l îndulceşti, şi iară să-l mai treci prin mînica lui Ipocrat, puind şi grane 6 de moscos pisat, cînd vei pune zaharul.
     
     [165] ÎNVĂŢĂTURI A FACE MULTE FELIURI 
     DE DULCEŢURI.
     
     Coji de naramză i de lămîe. Să iai coji de lămîe groase şi să le cureţi de miezul sau peliţile cele didesupt. Deci să le pui în apă amoi, să stea 4 zile şi 4 nopţi, premenind apa de 2 ori zioa, apoi le scoate dintr-acea apă şi le pune în apă cînd fierbi, fierbîndu-le pînă ce să vor muia. Deci scoate-le şi le pune în apă rece să stea alte 2 zile amoiu, mutînd adese <57v> zioa apa, apoi să aibi gata la fieşcare litră de coji, o litră şi jumătate de zahar topit şi curăţit, şi să pui cojile în zaharul acela şi, încet, încet, le fiarbe ca un ceas, spumîndu-le cu lingura. Deci le ia de la foc şi le lasă să stea în zahar 8 zile, încălzindu-le pe spuză au pe cărbuni în toate zilele cîte o dată, ca să pătrunză mai bine zaharul cojăle; şi umplîndu-se acele zile, să le pui într-un vas şi le păstrează.
     
     De naramză. Asemene să fac cojăle de năramză, numai tribuesc să stea mai mult în apă şi să să fiarbă în doao ape, întîi mai puţin, şi să lapezi apa aceia, apoi să pui altă apă şi să le fierbi mai mult, pînă ce să vor muia cît tribue, şi apoi urmează de le fă ca cum s-au zis de cojăle de lămîe.
     
     Alt fel, de lămîi i naramze. Ia lămîile şi naramzele şi le cură supţirel de coajă, au le răzuiaşte pe o răzuitoare mărunt, cît să-i iasă <58> coaja cea deasupra galbenă, iară nu să strici albă carnea. Deci, dupre ce le vei curuţa !, să le tai în 5-6 părţi coaja şi să le scoţi miezul, apoi le pune de le fiarbe cu apă, puind într-acea apă şi un miez-doao de lămîe de acele curate, întregi, storcîndu-le întîi cîtvaş de must în apa cu cojile şi, aşa, le fiarbe cît tribue. Dupre aceia, le scoate din apa unde au fiert şi le bagă în apă rece, să stea pînă ce vei fiarbe zaharul [166] şirop lung, apoi le curăţă de peliţe şi de alt ce va avea şi, spălîndu-le bine, le pune în tingirea cu şiropul să fiarbă ca un şfert, apoi le pune într-un borcan să stea 2 zile şi 2 nopţi, au şi mai mult; apoi cură zaharul şi le fiarbe iară ca un şfert au şi mai bine, apoi îl pune iar peste coji, rece, să mai stea o zi, apoi le fiarbe cu zaharul cîtvaş dinpreună şi, răcindu-se, le pune în borcan şi vor fi făcute.
     
     Alt fel. Dupre ce le vei cura naramzele cum sus se-au zis, să le fierbi cu <58v> apă cîtvaş, la fiertura lor, pînă ce să va dezlupi miezul de coji, apoi le scoate şi le pune în apă rece. Deci le crestează cu cuţitul didesupt şi le scobeşte cu linguriţa de fier de le scoate tot miezul şi, dupre ce le vei scoate, le pune de le mai fiarbe iară în apa ce au mai fiert, pînă ce vor veni la fiertura lor, şi apoi le fă cum se-au zis sus şi de celelalte tăiate fălii.
     
     Alt fel. Să iai cojile de lămîe i de năramze i chitre şi să le pui în apă să stea 8-10 zile, premenindu-le în toate zilele cîte o dată apa, pînă ce cojile să vor lucii şi curate şi vor piarde amărăciunea, apoi le scură din apă şi le zvintează. Deci ia miare fiartă şi spumată, căldicea, şi o pune peste coji să le acopere şi în toate zilele cîte o dată le încălzeşte bine, pînă ce le va pătrunde miarea bine, apoi fiarbe miarea bine şi o pune peste coji şi vor fi făcute. Iară vrînd să le faci cu zahar, să fierbi zaharul <59> şi să-l pui peste coji.
     
     ÎNVĂŢĂTURĂ DE A FACE DULCEŢURI.
     
     Vrînd a face dulceţuri curînd, fiind de grabu, să iai miare oca 1, apă de trandafir oca pol, deci ia cîte poame vei vrea, cît să poată încăpea, cum: pere, caisi i proci şi le [167] fiarbe cît tribue a fi fiarte. Deci le scoate şi le pune pe deasupra scorţişoară şi cuişoare pisate. Într-acestaş chip îndată să poate face dulceţuri cînd ar tribui în grab.
     
     Agreş roş. Dupre ce vei curăţa de coade agreşul, fiarbe zaharul au miarea, apoi pune agreşul înlăuntru şi-l fiarbe, pînă ce-l vei spuma bine. Deci îl lasă să să răcească şi, dupre ce să va răci, sfărşaşte-l de fiert, socotind zaharul au miarea să fie fiartă cum să cade.
     
     Mure. Într-acestaş chip să fac şi murile cînd sînt can roşii.
     
     Prune. Ia prunele cînd încep a să coace, adecăte pîrguite. Deci înpungile şi le bagă în apă caldă, puind şi puţin oţet, şi astupă bine vasul. Deci le pune pe foc de <59v> încălzeşte bine apa, iar să nu le fierbi. Deci cînd vor începe a înverzi, ia-le dupre foc şi le lasă să să răcească în apa lor. Apoi, dupre ce să vor răci, ţiind bine pururea astupat vasul cu iale, scoate-le din apa aceia şi le pune în apă rece. Deci fiarbe zaharul au miarea, apoi cură prunele bine de apă şi le bagă în zahar şi le fiarbe pe foc iute. Şi, după ce le vei spuma bine, ia-le dupre foc şi le lasă să să răcească. Deci le sfărşaşte de fiert cu foc iute, pînă ce zaharul au miarea va veni la fiertura lui, apoi le scoate şi le pune în vas.
     
     Piarseci. Fiarbe piarsecile cu apă pînă ce vor începe a li să lua coaja. Atuncea ia-le dupre foc şi le pune în apă rece. Deci dupre ce să vor răci, cură-le de coajă şi le pune să să scure de apă. Apoi fiarbe zaharul au miarea şi le pune înlăuntru şi le fiarbe cîtvaş cu foc iute. Deci le lasă să să răcească, apoi le fiarbe cît trebue, <60> pînă ce zaharul au miarea va veni la fiertura lui.
     
     [168]
     
     Aguridă. Ia agurida cînd începe a să coace, fără coade, şi o pune în apă rece; apoi încălzeşte altă apă şi pune apoi într-aceia, astupînd vasul bine, şi o fiarbe cu foc lin, pînă ce va începe a-şi piarde faţa cea verde. Deci o ia dupre foc şi o lasă să să răcească, apoi o scoate din apa aceia şi o pune în apă rece; apoi fiarbe zaharul au miarea şi, scurînd agurida de apă bine, o pune în zahar şi o fiarbe pînă ce va veni zaharul au miarea la fiertura lui.
     
     Gutui. Într-acestaş chip să fac şi gutuiele, puind pre urmă ceva cuişoare pisate au coji de naramză.
     
     Cireşă. Să iai cireşile nu prea coapte şi le cură de coade; apoi fiarbe zahar au miare, şi dupre ce le-i fiarbe, le pune în zahar de le fiarbe ca un şfert de ceas; apoi le ia dupre foc şi le lasă să să răcească, apoi iar le mai fiarbe, pînă ce va veni zaharul la fiertura lui. <60v>
     
     Caisii au zarzare verzi. Pune caisile în apă rece, care cum o curăţi. Deci încălzeşte apă şi le pune în apă caldă, puind şi puţintel oţet, astupînd bine vasul, apoi le fiarbe pînă ce să vor ca-nverzi. Apoi tragi-le dupre foc şi le lasă să să răcească. Deci le scoate din apă şi le pune în apă rece, apoi fiarbe zaharul cîtvaş şi scură caisile bine de apă şi le pune în zahar şi le fiarbe cu foc iute, pînă ce va veni zaharul la fiertura lui.
     
     Agreş verde. Într-acestaş chip să face şi agreşul, ca şi caisili.
     
     [169] ÎNVĂŢĂTURĂ DE A FACE 
     APĂ DE TRANDAFIR MIROSITOARE.
     
     Ia flori de trandafir părţi 2 şi de soc, zvîntate la soare, parte 1, de leuştean parte pol, tai-le toate mărunt şi le pune într-o oală zmănţuită cu cuişoare  şi  scorţişoară pisate, de fieştecare cîte dramuri 40, şi le pune la soare să stea zile 8. Deci le pune în căldare şi scoate <61> apă, şi la gura ţevii pune moscos au belgioin au storace licfida cînd vei scoate apa.
     
     Alt fel. Să iai flori de trandafir cu floarea lor cea galbenă denlăuntru, oca 1, cuişoare dramuri 8, belgioin dramuri 4, scorţişoară dramuri 12; toate acestea pisează-le bine şi le amestecă cu florile de trandafir şi le pune în căldare de scoate apă, cu foc lin, pînă ce va eşi toată humezeala trandafirilor. Apoi, apa ce vei scoate pune-o la soare să stea o lună să să limpezească şi vei vedea lucru frumos.
     
     ÎNVĂŢĂTURĂ
     DE A FACE CERNEALĂ DE SCRIS BUNĂ.
     
     Învăţătura lui Fior Avanti. Să iai gugoşi de cerneală, să le pisezi gros şi să le pui amoiu în apă, să stea ceasuri 24. Deci să le fierbi pînă ce vor scădea a treia parte şi, dupre aceia, la fieşce litră de apă să pui piatra cailor dramuri 16, comid dramuri 4 şi fiarbe pînă ce să va topi şi piatra şi comidul, apoi să-l strecori că iaste făcută; iar fiind groasă, pune apă de trandafir.
     
     [170]
     
     Alt fel. <61v> Ia gugoşi de cerneală şi le pisează gros, dramuri 40, piatra cailor di cea verde, dramuri 24, comid dramuri 16, sare dram 1, pune-le toate într-o oală zmănţuită cu 5 litre de vin alb tare, cald cît să va putea să arză, astupînd bine oala, şi o lasă vara la soare, iar iarna pe sobă, să stea zile 15, mestecînd cu un lemn în toate zilele.
     
     Alt fel. Ia gugoşi de cerneală dramuri 24, piatra cailor dramuri 16, comid dramuri 4 şi pîn la 6, vin alb onţe 33. Gugoşile să le pisezi cîtvaş şi să le pui în vin să stea zile 8 amestecînd de doao ori zioa, şi mai de multe ori, însă nici la soare nici la foc să le pui, iar comidul să-l pui amoi în vin de cel ce sus s-au zis, să-l acoperi, lăsîndu-l cît şi gugoşile, amestecîndu-l în toate zilele, pînă ce să va topi, pe urmă să nu mai amesteci gugoşile, fără cît să le stricori pentr-o cîrpă şi să amesteci vinul cu comidul bine. Deci apoi să pui piatra cailor pisată şi să le pui iar în oală, să mai stea zile 4, au şi mai mult, <62> amestecînd iară în toate zilele, şi apoi va fi făcută cerneala.
     
     ÎNVĂŢĂTURĂ DE A SPĂLA ARGINTURILE,
     VASE DE COSITOR I DE ALAMĂ I DI CIOAE.
     
     Arginturi. Ia sare supţire pisată şi cu drojdii uscate dupre bute şi o amestecă bine, fă praf supţire, şi cu acest praf freacă bine arginturile, apoi le şterge bine cu o cîrpă uscată, au aba mai bine.
     
     Alt fel. Să iai cenuşă cernută şi cremotartaro şi să faci leşîe foarte iute. Deci, cînd vei vrea să speli arginturile, să faci spumă cu săpun cu acea leşîe şi, cu o cîrpă, freacă bine arginturile. [171] Şi de vei vrea să le luceşti, să faci de oţel ca un dinte de cîine şi-1 udă într-acea leşîe, şi cu acela să le scliviseşti.
     
     Vasele de cositor. Să faci leşie foarte iute, cu cenuşă, şi să o fiarbi bine, şi-ntr-acea leşie să speli vasile, apoi să le ştergi. Deci, cum le vei şterge: să iai un petec de pîslă au de aba uscată şi le freacă bine, întorcînd cu iuţime înprejur <62v> vasele ca să să lucească.
     
     Alamă i cioae. Ia leşîe foarte iute şi-nlăuntru să pui la o litră de leşîe dramuri 8 de piatră acră. Deci ia o cîrpă şi o udă într-acea leşîe şi freacă-le bine; şi dupre ce le vei curăţi bine de pete, spală-le şi le şterge bine, apoi dupre ce le vei şterge, să iai pămînt de cel ci fac oale, să-l faci praf supţire; deci ia o cîrpă şi o presară bine cu praf de acela şi freacă bine vasele, că atîta să vor spăla şi luci, cît îţi va părea că sînt noao.
     
     Alt fel. Cărămidă noao pisată supţire şi legată într-o cîrpă de in, şi cu aceia frecînd alama au cioaia, o faci ca cînd ar fi noao.
     
     ÎNVĂŢĂTURĂ 
     PENTRU SPĂLATUL ARMELOR RUGINOASE.
     
     Ia sticlă de criştal părţi 3, cremene părţi 2, şi le fă praf. Deci ia o bucată de piale au de postav şi o stropeşte cu apă de clei întîi, de cireş au de alt fel, apoi o presară cu praful de cel ce s-au zis, <63> şi să o laşi să să usuce şi, dupre ce să va usca, cu acea piale să freci rugina întîi dupre arme. Dupre aceia, să ei piatră acră dramuri 6 pol, magnit, piatră pomice !, colofănio, unt de scorpie ana dramuri 4 pol, untură de [172] cerb dramuri 45. Dupre ce vei face praf cele ce sînt de făcut, să-l amesteci cu untu de scorpie şi cu untura de cerb, cu care amestecătură de iznoavă bucata de piale ce s-au zis să o stropeşti şi să o usuci cît va tribui, şi apoi să freci armele.
     
     Alta. Cînd rugina va fi pătruns arma de nu să va putea şterge, tribue să nu o strici cu rasul, ci să o ungi întîi cu unt de tartariu, cum de licfio şi să o laşi să stea cîtvaş, apoi să o freci cu acele ce s-au zis.
     
     A PĂSTRA ARMELE LUCII ŞI CURATE, 
     CA SĂ NU RUGINEASCĂ.
     
     Să iai cositoriu calcinat, să fie curat, făr de plumb, dramuri 8, untudelemn dramuri 32, unt de ceară destilat dramuri 8, amestecă bine şi lasă să stea zile 8 au 10. Deci să le pui în baligă de cal caldă să stea zile 40, apoi îl dezgroapă şi scură partea cea <63v> mai limpede şi încălzeşte armele la foc, d-abia să nu arză, şi le unge cu acest unt, că nu vor mai rugini.
     Untul de ceară destilat, singur, păstrează foarte bine metalurile de rugină.
     
     Alt fel. Ia ceruza pisată şi o amestică cu catran şi unge armile cu aceia, că foarte bine le păstrează de rugină.
     
     Alt fel. Ia untură de rîmător, untudelemn, ceară noao, biaca, adecă ceruza, amestecă-le toate dinpreună şi le topeşte pe foc lin. Deci cu de această unsoare unge armele, că le luceşte şi le păzeşte pururea lucii şi curate de rugină.
     
     [173] ÎNVĂŢĂTURĂ DE A FACE IARBĂ DE VÎNAT, 
     PENTRU FUZIE I DE PISTOALE.
     
     Să iai silitră dramuri 190, pucioasă dramuri23, cărbuni de lemn cîinesc dramuri 27, pisează-le dupre obiceiul erbii.
     
     Alt fel. Silitră părţi 10, cărbuni, pucioasă de fieştecare cîte parte 1, şi fă iarbă dupre obiceiu.
     
     Alt fel. Să iai silitră litre 3, lămurită cu apă fiartă, cu iarbă ce să chiamă canfora, pucioasă dramuri 32, cărbuni de alun dramuri 48, canfora dramuri 4, şi fă iarbă, după obicei.