MANUAL DE AGRONOMIE PRACTICĂ PENTRU MOLDOVA, compus de D. de Litinski, Iaşi, 1853.
   
   <pag idp="I"> Prea înălţate Doamne! 
   
   Netăgăduită este plecarea şi părinteasca Voastră îngrijire pentru buna cîrmuire, mai cu osăbire privitoare la clasa agricolă din acest principat. Un milion de suflete binecuvîntează această tendenţă a unui Domnitor care, în a sa sapienţă, a deschis toate izvoarăle pentru înflorirea şi binele naţiei. 
   Aceea ce alte popoare dobîndesc prin artă, silinţa şi industrie, această ţară o are de la natură, care varsă darurile sale atîta de mănoase, încît agronomul, în comparaţie, cu mai puţine osteneli, cîştigă asămine daruri, ce sînt atîta de răsplătitoare. 
   Ca Înaltului ocrotitoriu şi înaintitoriu agriculturei îndrăznesc a dedica ÎNĂLŢIMEI VOASTRE acest manual de Agronomie, bazat pe o practică ispitită, cu consideraţii către împregiurările ţărei. 
   
   Autoriul. 
   
   <pag idp="II"> 
   
   <pag idp="III"> PREFAŢĂ. 
   În micul spaţ al acestui manual am descris într-un dialect simplu, înţălegător şi practic, obşteştele principii de Agronomie cu oarecare începătornice îmbunătăţiri, căutînd a face deşteptări numai asupra acelora ramuri de Agronomie, care au cel mai mare interes aice în ţară, la care însă am luat în consideraţie şi împregiurările locale a ţărei, silindu-mă a sfătui numai pentru acele îmbunătăţiri, care atît posesorul cît şi micul propietar, sînt în stare a le face cu folosul şi avantajul lor. 
   La compunerea acestui Manual am întrebuinţat foi agronomice practice, precum şi singura me observaţie şi ispită ce m-au îndemnat a ţita prefaceri şi înlesniri întru prelucrarea pămîntului, care iarăşi singur prin <pag idp="IV"> cercările ce am făcut în ea le-am găsit pre nimerite; întrebuinţînd totodată pentru înlesnirea socotelii măsura şi cumpăna obicinuită aice în ţară. 
   În descrierea creştirei vitelor am cercat cît se va pute mai scurt a ţita şi o Simptomatologie practică spre conoştinţa boalelor de vite şi a trătărei lor. – Că creştirea şi speculaţia vitelor are mare înriurire asupra binelui obştesc al aceştii ţări este de oricine preţuită, şi fiecăruie econom este cunoscut cît de puţin ajutor se găseşte, din lipsa Veterinerilor (doftori de vite) în provinţie, la ivirea boalelor de vite. – De aceea dară ar fi de dorit şi de sfătuit ca fiecare preot al unei comunităţi, care ştiind să cetească, pe lîngă datoria sa ca sfătuitor moral, să aibă şi instrumente, medicamente, precum şi un asemenea manual spre a pute, la ivirea boalelor de vite, da sfat şi ajutor fiilor săi de duhovnicie, unde de multe ori de la ţînerea vitei bolnave atîrnă toată esistenţa unei familii.