40. Pentru pedeapsa leului. Leul easte împărat tuturor gadinilor şi are şi el 3 lucruri ale lui foarte mari. Întîi, cît fată leoaia căţeii, iară ei sînt morţi 3 dzile pînă vine tată-său, leul, şi suflă pre puii lui şi atunci înviadză. Alta easte rîndul leului: cînd doarme leul, el cu un ochiu doarme şi cu altul să străjuiaşte de vînători, ca să nu-l afle adurmit, să-l prinză.
    Aşea şi tu, omule, cînd beai şi mănînci şi cînd <dormi>, adu-ţ aminte şi te deşteaptă şi să-ţ fie ţie gîndul la Dumnedzău // şi să te străjuieşti de diavolul, ca să nu te înşeale şi să te prinză fără veaste.
     Al treile lucru al leului: cînd veade vînătorii, iară el fuge şi-ş acoapere urma cu coada, să nu mai cunoască urma vînătorii, să-l agiungă.
     Aşea şi tu, omule, cînd dai milostenie, nu te lăuda, ce dă întru ascuns. Să nu te lauz, ce, deaca dai, să ştie Dumnedzău şi tu; să nu-ţ prinză veaste vînătoriul, dracul, că nu numai ce pierzi avuţiia şi sufletului nici un folos nu-i easte, că leul, cînd va mînca pre om, iară el mănîncă trupul, iară capul omului nu-l mănîncă; ce apoi caută capului şi [94] obrazului de om şi plînge mult şi să căiaşte mult şi va să-i facă apoi bine şi îi îngroapă capul în pămînt.
     Aşea şi tu, ome, deaca faci omului rău, apoi te căieşti şi vei să-i faci bine.
    41. Pilda de pil. Pilul nu are încheieturi la picioare, ce, cînd va el să să odihnească, el să radzimă de un copaci şi stă într-un picior, iară vînătorii merg la acel copaci, ce să radzimă el, furiş, / şi-l taie cu hirăstrăul şi să ţine în puţinel; şi să ascund vînătorii şi mearge pilul la copaci şi să radzimă de copaci, iară copaciul cade gios şi pilul încă cade şi nu să poate scula şi-l ucig vînătorii.
     Aşea şi tu, ome, pînă eşti pre lume, să nu te razimi pre avuţie sau să te laudzi cu vitejia, ce te radzimi pre Dumnedzău dzua şi noaptea, că vine moartea ca vînătoriul şi-ţ va tăia dzilele şi veri cădea şi te vor ucide dracii pre tine şi pre sufletul tău.
     Iară piliţa, cînd va să feate viţelul ei, iară ea întră în apă mare pînă la pîntecele ei şi va făta şi cade în apă; iară mumă-sa îl ia cu rîtul ei pre supt pîntece şi-l poartă pre rît 10 dzile tot pre apă, pînă i să ţepenesc picioarele, şi iase cu el afară şi-l apleacă.
     Aşea şi tu, ome, socoteaşte-ţi viiaţa pre această lume cumu-ţ va fi, că înoţi într-însă, ca să nu te îneci în păcate.
    <42>. Cuvînt de zimbru. Zimbrul <lăcuieşte> în pustie şi nu bea // apă 60 de dzile şi mearge să bea apă şi-i caută şi plînge mult, că ştie ca deaca va bea să va îmbăta ca şi [95] de vin. Şi, deaca bea apă, el să îmbată şi iase la pădure şi să ucide de toţ copacii pînă întră în frundză şi să învăluiaşte cu frundză şi adoarme greu; şi-l află vînătorii şi-l ucig, bat. Aşea şi tu, ome, beai şi mănînci şi te veseleşti pînă te îmbeţi cu beţiia şi cu nebuniia şi te află moartea învăluit întru acealea şi te vor ucide dracii, vînătorii.
     43. [P]entru indrop. Indropul easte voivodul cel mare peştilor şi pre spinare sar peştii. Şi easte într-un loc un peaşte cu soldzii de aur, unde stă într-un loc. Iară indropul voivod să scoală de 3 ori într-un an şi cu toţ peştii din mare şi merg la împăratul lor şi să închină la dins toţ şi să veselesc şi iară să risipăsc în mare.
    Să socoteşti că Dumnedzău te-au făcut mai frumos de toate gadinile şi mai înţelept, deci / să socoteşti că ne easte noauo împărat Dumnedzău, cela ce făcu toate. Să ne închinăm lui Dumnedzău dzua şi noaptea şi să meargem la beserecă şi să ne închinăm Împăratului nostru, Iisus Hristos. Şi pre săraci să nu-i uităm şi pre fratele nostru şi pre vecinul nostru să nu-l urîm, nici să-l pedepsim, că vom fi osîndiţi.
     44. Pentru inorogul. Inorogul easte gadină mare şi cu un corn în frunte, mare. Şi easte ager şi agiunge pre căprioara şi o loveaşte cu cornul şi o împunge. Deci tot o poartă în corn 40 de dzile pînă putredeaşte şi cade din corn. Şi, pînă o poartă, numai cu limba linge singele ei şi scură tot lingînd sîngele. Aceaea îi easte hrana foarte cu nevoie şi încă dzua de trei ori spre răsărit şi să roagă lui Dumnedzău.
    Aşea şi tu, ome, nu uita pre Dumnedzău, ce te roagă Svinţiei Sale dziua şi noaptea. [96]
     45. Pentru stratocamil spun. Stratocamilul easte pasăre mare şi cînd oauo oul, îl lasă în apă şi-l cloceaşte cu ochii şi tot caută pre el; iară de va căuta într-altă // parte, ea strică oul. Şi easte un şearpe lung de 50 de coţi şi mearge la stratocamil şi stă şi el lîngă pasăre, doară cum va căuta spre <e>l stratocamilul, să strice oul.
     Aşea şi tu, ome, să te păzeşti de dracul că tot stă lîngă tine, doară are întoarce omul să caute spre el şi spre năravul lui, pînă te va dodîndi şi pre tine, şi pre sufletul tău, ca să-l ducă în iad.
     46. Pilda vîlturului. Vîlturul easte împărat tuturor pasărilor şi trăiaşte 100 de ani fără grije. Şi, deaca îmbătrîneaşte, el orbeaşte şi i să zgîrceaşte piscul supt barbă şi nu să poate hrăni şi să suie foarte sus şi să duce la Iordan şi-i cade peanele şi piscul şi unghile şi iase afară şi şeade pre o piatră 40 de dzile şi-i cresc peanele şi piscul şi unghile şi iară să suie în sus şi iase la lume.
    Aşea şi tu, omule, deaca ţi să înmulţesc păcatele, iară tu să te duci la duhovnic să te ispoveduieşti de păcate, / că Iordanul easte ţie beseareca şi soarele easte ţie rugăciunea, iară înălţimea easte postul, iară ţinereaţele easte învăţătura popei.
     47. Pilda gheunoaiei. Gheunoaia easte pasăre frumoasă şi pestriţă şi zboară din copaci în copaci şi bate cu piscul toţ copacii; şi unde easte mai slab, ea îl scobeaşte cu piscul pînă îş face sălaş şi cuib într-îns. [97]
     Aşea să ştii şi tu, ome, că îmblă şi dracul din om în om şi cearcă: care easte slab şi fără minte, îl înşală şi să încuibadză într-îns pînă îi ia şi sufletul şi-l duce în matca focului.
     48. Pilda stîrcului. Stîrcul easte pasăre înaltă şi easte lung în picioare şi scurt în trup şi-ş face cuibul pre casele oamenilor. Şi, deaca face pui, nu-i lipsesc nimic, nici el nu lipseaşte din cuib nici un ceas, cînd bărbatul, cînd muiarea; şi să roagă lui Dumnedzău ziua şi noaptea de 3 ori.
    Aşea şi tu, ome, să ştii că Dumnedzău easte şi în ceri, şi pre pămînt. Pentru aceaea ţi să cade şi ţie să te rogi lui Dumnedzău, pentru că faci păcate în toate dzile, // că, de nu veri face aşea, apoi ce răspuns veri da înaintea lui Dumnedzău? Dară nu vez că toată bunătatea ţ-au dat Dumnedzău? Şi beai, şi mănînci, şi porţi aur şi argint, şi pentru Dumnedzău nu veri să dai şi săracului, ce-l pedepseşti, şi nu ştii că ale tale toate sînt prah şi pulbere; numai ce dai săracului, acela easte vistiiar neputred.
     49. Cuvînt de lup. Lupul easte gadină rea şi stricătoare şi fură. Şi, deaca nu află hrană, el mearge unde easte o răspîntie şi urlă acolo şi stri<gă> mult. Şi fac şi ei rugă cătră Dumnedzău şi dzic aşea: ,,Doamne, Tu ne-ai făcut şi ne-ai lăsat să nu paştem iarbă, ce ne-ai dat carne să mîncăm”. Şi aude Dumnedzău ruga lor şi le trimite hrană.
     Aşea şi tu, ome, roagă pre Dumnedzău pururea şi te va păzi Dumnedzău şi-ţ va da hrană; şi pădzeaşte la biserecă şi să dzici: ,,Greşit-am, Doamne, iartă-mă!”, că Dumnedzău [98] iartă păcătosul carele cît de păcătos, numai să să roage lui Dumnedzău pururea.
    50. Pilda boului. / Boul easte în slujba omului şi easte prost şi tot gîndeaşte bine omului. Şi are şi el pizmă la inima lui şi easte şi curvariu. Şi cînd va afla stîrvul boului, iară el plînge şi strigă tare şi dzice: ,,Doamne, crez! Acesta încă au fost bou ca şi mine şi astăz au murit!”.
     Aşea şi tu, ome, căce nu socoteşti că din pămînt eşti şi iară în pămînt veri mearge, că nu petreci pre vecinul tău la moartea lui cu lacrămi plîngînd. Şi să-ţi aduci aminte că şi tu vei muri, ce să măreşti pre Dumnedzău pururea.
     51. Pilda preveghetoarei. Preveghetoarea easte pasăre mică şi cu glas mare şi frumos; şi-ş face cuibul gios şi face pui şi îi pare bine şi să roagă lui Dumnedzău dzua de 12 ori şi slăveaşte pre Svinţia Sa.
     Aşijderea şi ţie, ome, cade-ţi-să necontenit să dai laudă lui Dumnedzău în toată vreamea ca şi acea pasăre mică, ca şi pururea şi întru veacii nesvărşit. Amin.