TEXTE MEGLENITE
    Incepute in anni 1908, en Constantin Noe, cercetarile meie asupra dia-leetului meg'lenit au fost continuate intrft anii 1912 si lüjó cu mai inulti refugiati din Meg'len ia. in urma rìlzboui lui balcanio. Am j       putut cerceta fusa miniai graiurile din Lunz.ini, Osmi, Cupa, Lium-
    nita si Huma, netrásind elemente din cornimele Nanti si Birislav. Textele publícate ai ci mi-an fost diciate de urmatoarele persoane:
         J-XXX, din Lnnzini, de Stamù Hrist£ (37 de ani) l.
         XXXI-XLYTI, din Osini, de Valiglieli Buòn (32 de ani), Vasil Iani "  (28 de ani) si Piti Papad(20 de ani), controlate apoi cu Trape}
    Stoiu (20 de ani).
         XLVIII-Li. din Cupa -,
         Lil-LXVlIl, din Liumnita, de Piti Stoiu Cioti (28 de ani) §i Sta-^ vru luyan Kiaia Í24 de ani).
*       LXIX-LXXTV, din Huma, de Duòu Nicola (27 de ani) si Coli Presti
    (35 de ani), contrólate apoi cu A Tram Muti Mieli (20 de ani).
         Glosarul va urma dupà publicarea tuturor textelor.
                                     I
                          C a turni L u n tl z i n
^       (1) Din Sàrunà, ca sa amnis cu pamporu an sus pri Vardar
    dpy saatj si ¿limitati, zundz la un station cari si ziti Sjvcjlia. Cutru scapit-sorìi di tista stasion, ca sa amnis patru tini saali cu calli, zundz an un càtun. Tista càlun ai im un comcuc pri jundi tr§^i Drumu-mari. Drumu-marjj iiu lpgà Sivcilia cu Meglinu.
      ^ (2) Di cutru ii£ri di càtun ai un munti, nait di un-dpii mil' di metri, card si ziti Zgna (ili Cózuc). La mcrgslirc-sprli si dizos
           1 Virsta notata m 1912.
           " Printr’o scapare din vedere inexplieabila, n’am notât mímele per-soanei dela care am eules textete.
262
I. A. CAND RE A
     dj cátun sa nistj dpalur, ara dj cutru sc;apitarp-sprli ai cpmpu nántinesc; an tista loe ai cátunu meu Lundziñ; an Lundziñ sa vriná sutá §i dpuzpt d¡ casi, cu vriná saptj opt suti di sufljti, mic mari.
     (3)    To| Lundzinctil' sa Vías. Lant milet di om np-ari ’n Lundziñ. leí' sa tot cií'cii si buhar. Toti casiH s§ darati cu zidur di fpp si sa cupiriti cu ploc. Sí‘ac§ casa ari langa pa §i una pl'amnitá an cari a§ pun pmiñil' pal'a. Casa si pl'amnita din zur an zur sa ’ngárditi cu zidur naíü di rop: §ntru casa §i pl'amnita ai triu?a; (4) antru triusá, ili dupu casa, sfaca Lundzinet as ari una gárdiná di zar-zuvat. Cátunu Lundziñ ari dpu biserij: una Sfiti-Nicola, lant§ Sfiti-Vrac; ari un scul'ó si un cpnac. Lundziñu ari patru malí: Df-spro-tiva, Di-cor, Df-^rur, $i Di-copri; antru mala Dj-sprotiva si lanliü ari una valí cari si zitj Val§-cli-6or. La 'ncrp^tirp-sprlj di cátun ari una lantá vali cari si ziti Valf-mari, prá la scapit-sprli aj Val§-micá. (5) Ari anca una vali cari si zi\i Valf-syca. Tpti vpl'urlj lundzinest si duna ’n un loe la Dragni. Dintru multa apu tj-u-ari Lundziñu, cátunpñil' au d^rat patru morur si una v§l'avitá dj saitj anválirp. Din zur an zur di cátun sa mulli bpfcur la cari cátunpñil' sirbes tptá jarna, cpn nu pot sá sirbpscá lant lucru. Ca sá tret di bpfcur, si zacatá agrilj din cpmcuc carj sa mult bun c^tati si dintru cari dau mult bun biriket. (6) Agrjli din comp li gnúes tpmnata ili primavprata, ¡si dupu ti lj ará dpu trej or, li semina, ia gárni§or ja niel', dintru ca emen tot cpmpu lundzi-nesc la cata apa si si pot vádirj simináturlj. Agrjlj din muntj li Spminá: grpn, sicará, orz, oves, uruv si cáti vriná-prá saldj lj spminá gárni^or. Mo¡?il' spun ca antru trejzot di añ nainti tptá L'umnita din Lundziñ si fátp idirc cu gárni;?or. (7) Lundzinetu nu la pot vidprj sá sta ilpc. Tucu pri lucru-j. Vpra cu sedba si ulu$-tispsü, ara ¡arria pprtá Ipmnj di ’nerestire si dará stremur dj .. tbpfCur. Mul'erli, jarna torc, j,as, eos si lantj lucrj din casá fac; ara vpra prj lángá gotfá zutá si la prásprc, sitirarp, vádirp §i lantilj.
          (8)       Portu lundzinesc aj la barbat: campea ¡si izmpnjli, darat dj pondzá dj casá si cusuti di mul'erlj lor. Pristj campea punj un gamadan, un palt, un bárnivec §i dzifri, t-ptitp^tj s§ darati di saic dj casá. La piípri pun carpp, vpra, umplititj dj casá, ara iarna si ’ncaítá cu ubel'; ancáltámintu la-i, látorli zplj, upinj;, ará sárbá-torlj, doulj. La mul'er portu-i: an loe di palt pprtá sucardi. Ca-mpsa, ¡«agia, antiria, ¿arpplj, tpti ia.li-s lj tas$i-§ lj dará.
          (9)       Tot barbatil' amná tuns cu cácuuá ’n cap, ará mul'erli a§ 1$ ’mpljtes perú si-s Ja dará cusiti, si ’n cap si pupárdes cu samia.
          Lundzinetil' sa mult miráclii dj ^nvitáturá, dj jp tot $s la trimet ficoril' la scul'ó sá Tivptá.
texte meglenite
2(33
      Lundzinetii' sa çi muît bisiricos, dintru tç sárbátorlj çi du-mintli bisçrica nu l'g tpni di mul't ti vin sa si rpgà la Domnu.
      ’ (10) Tôt ii-1' artarisççti lg Lundzinet gç li vindi yn Sjvgilia ia an Fuçtm, çi eu parlj ti li 1§ as cumpárá agn, ca sá ajbà ti sa sirbçscà. Iel' zic: „ai una parâ? punj-u an agru, ca agru nu va ni di mânearç, ni di bçrç, ni furu ppti s’ la furà, ni focu ppti s’la arda, saldi bura la le, ama tu cata sá nu iâ langa vali“.
                                       Il
                                  X p n t p
       (1)       An (= gn) Meglin an un mari turtesc cátun, Npnti ; an Npnti ari una mil'á di casi çi mai muît. Tôt Nàntinctil' sa Vlas puturept §i limba an casa la-j vlgççscà. Càtunu Nonti nainti nu fost-au an ^ista loc jundi-i cmo. Tuntç fost-au mai muîü câtuniéki. Unu ra an Cóóiñ, lantu 1% Sâm-Tçdâr, lanl v§ la Titai\, lant la Cusdtâsi Ti ]anti locur. (2J Dintru fricà, tpti cátuniñkili si dunará gn tista îoe jundi-j cmo. Tuntç, con si dunará tôt an un loc, Nantine^il' fost-au to^ cristiñ, ca noj. Tucu mai napeunta, dintru mari zorl, iel' si putureprá priuná cu vládica lor. (3) Moçil' spun ca gn vrin Past, ca ispt-au vládica din bisçrica, an loc s’la zica la criijliñ: „Hristos angii“, içî la zis-ay pri turtççti : „sabah-hair-olsun'-', si anca ’n $ela saat vládica eu totidinaintil' pmiñ si putur-ôprà, gra lan£il' napeunta, càtilin cátilin, çi ici' si putureprá. (4) Saldi di Mánástir malà, dintru ca raumai fucárai si la iel' nu ve cpta zálum, nu si puturcp uná çi uná; ama napeunta, di cgi si fesirà lantjli mpl'ur turt si ràmasi saldi tçsla malá cristiñ, catará sá la facá çi la iel' zálum si nibunil'. Iel', ca vizurá ca nu pot sá gijascá cola, niçti din Már'stirpñsi putureprá, ará niçli fuzirá prin Urna, Lundziñ çi Ogiñ. (5) Di Mánástir malà si puturcp dupu çajzpt di añ dupu lantili mpl'ur. Mosil' spun ca ari una sutá si npyzpt di aú di cpn gj putureptá Npntç, ara niçti zic ca uná sutá çi dpuzpt. Mul'^ Nántinet aç la tpn ancá pana as parnomu cristinesc : an Npnü arj Asan di Popi, Saban di Coli, Ibrim di Hrista, Seba di Mató§, si lantj. (6) Prin Umá, nisti moç çtiu ca vut-au zántunilpe cu Nántine^il'; an Lundziñ ari moç ti spun ca la Tasajea vrin ^antinet stP fost-au nun. Cpn la câlisçu sá batizá, ieí, Nántine^u, dmtru ca ra Turc, aç punç un criçtin cu pan sa la ton ámacspmu, í.f* bra^à çi sá Ig batizá ; amg çi ieî cola stâtç la batizarç. Cgdpnjli t>111 Npnti ay. multi adatur crisdneçt. (7) Cpn au vrinà niputçri vin * ; cÇ>ntà popa cristiñ çi li mjurisççti ca la criçtiii cum mjurisçstj. rî an Npnti muîti fpp gnticur eu pismi crislinest ; an una ggmià
264
1. A. CANDREA
     pana as, anca ard candil' la sprn^ Tot Nántinetil' sa cifcii $i granear. Gráncaril' din Npnti sa priuzpt an tptá Makedonia §i si duc prj-urdma lai lucru. (8) leí' acu sa Tur^ ama di Turtil' din Anadol si bat pezá; ara Anadol'il' la zic la iel' „Siaur“ ca la cri^tiñ, alai nu stiu turtpstj. Mul'erli lor si scund dj byrbay.
                                      III
                         Portu bar bátese
          (1)      Lucrjli cu cari si primines barbat.il' |p$ti sa: aba (fanela), campsa, izmpnili, zábunu, dzifriH, bptib (pudveskili), cyrppli, ubel'li §i cálcpñlj, kimeru (nisti pprtá ¡ji silgf), sucardp, dulama (cu-
\ \ paranu); fes rosi ili alb; upintli, látor zpli ligati cu nuáptá, curpi, ia pinepnit, ara sárbátorli pun eouli; gabadanu (gamadanu) si bárnivecu.
          (2)      Aba (fanela) ai dyratá dj abá (lita saicá) cari si |asi di mul'er casa: ea-i alba, lungá pany pri cruti, di^cl'isá dinainti, ¡ji si puni
4 i pristi gol. Mpni^li Ii ’ncppcá cu copci lángá márdzglj.
          (3)      Cymg:?a si puní pristi aba ¡ji-j lungá pyna pri zinucl'i; pa si dará di ppndzá di bumbac tasutá casá. Izmpnili si pun §i iali pristi gol la piCpri §i si lggá cu brácuzunu cari trgt} prin §aua dj izmgni, aliz prj cru|i. Si izmpnili sa tasuli casá di bumbac.
2P        (4) Zábunu si puni pristi cymgsá ?i-i fyra mpni$. Din zur ar¡
     gaitan fo§i dpu trei irp Zábunu §i jet gundzi pana pri crutj. Dinaintj si ’ncppíá cu copíi.
          Dzifrdi si pun pri pieprj si zung di la glezn} pama pri cplcur si si lggá di brácuzunu lu izmpnjli. Dzifrilj sj dará dj §aic alb di dzifrb
          (o)      Bgtdi (pudveskili) si lggá din zur di picor pristi dzifri sup zinucl'i. lab sa lundz di vrin ráspn $i strimti ept curaua. La una mardzini au una ladeá di a^á, ará la lanta aná tufeá. Pudveskili li tas myi mult fgtili tuemiti §i li dau darur. Pudveskili li dará di tort fosi ¡¿i di matasi vápsitá.
          (6) Carppli 1} pun pri picor ¡¿i 2ung pyny prppi sup zinucl'i, si ya U l§ga cu ata lor cari ni§tj or yy catá di bptj. Carppli li ’mpütes mul'erli di tort di lpná.
          Cálípñli si ubel'li si dará di abi di ubel' si li pun barbatik prj piepri iarna cpn ai mult frig; ubel'li sa di^cl'isi, ará cálcpñli
1 ^sa cusutj ca darpp.
          {!) K'imeru la ’nting pristi zábun prj slabiná: ai lung ca la vrin metru si mai mult. Ly tas mul'erli d{ tort di lpná §i di bumbac. La una mardzini aj k'itcusit cu tel' §i la k'itcuses lángá vp-di$á di ’ncupdarg.
TEXTE MEGLENITE
265
       (8)     Sucardp aj npgrà di saie (asut casa:ea-j lunga pana pri la zinucl'i §i-j farai mpnit. Dinainti sta di^cl'isà. Din zur an zur sucardp ari gajtan fo§i, vinát ja negru, dupu vrásla lu omu. Cpt ai mai tinir, c9ta muili M d* gnjtan rosi punì.
       (9)     Dulaina (cuparanu) pun pristi sucardi si-j cu mpnit lundz pang pri márdzplj. Dulama-j lunga pana pri cruti. Si pa ari din zur an zur gajtan, amai vinai, ili negru; rosi gajtan nu si puni niti-cpn la dulama.
       Fesu lg pprtà tinirii' pmiñ, §rá cácuua (fesu aib) bitprúil' pmin. Fesu $i cá¿upa li cumpárá di la primatar.
       (10)  Upin^li <i¡j li dará pmiñil'dj cpzádjbou, di cal §i dj bivul si ’ncal|á látorlj zpli, ara di bunilj zpb sfaca a¡¿ ari éoulj.
       Gabgdanu si dará di $ajc negru $i la cata saldi gprbu si k'eptu, sj puni pristi zábun. Din zur ari gajtan negru §i si ’ncppcá dinainti cu copc¡; aj fara mpnit.
       (11)     Bárnivecu si jpí ai dj $ajc negru si si pprlá jarna con ai frig. leí cata d¡ pri zinucl'i pana sup cruti.
       Carnea, izmpnili, zábunu sa di pondzá alba di bumbac, tasutj sji cusuti casa. Aba, dzifrili, gcjb^ulanu, sucardp, dulama si bárnivecu sa di saie d¡ aba si di d zi fri aíb; $rá lardili di $ajc negru. Tpsti §ajt{ li tas mul'erli §i li eos tirdziil'. Pudveskjli §i kimeru lj Jas §i iali casá. Carppli li ’mpljtes mai mult fatili.
                                  IV
                          Portu mu T i r e se
       (1)     Mul'irescu port gn Meglin tista-j: camisa, ságia, ¡jaicu, brpnu, prigaCu, §curtu, sucardp, carppli, fesu §i sa mia (misal'cà).
       Camp.sa mul'irpscá aj lunga pana prppj di gleznj. Mpni^li zung pan5 dj márdzpli. Campea pri di ¿os ¡?i mpni^li prj la mardzinj au turnáturá. Turnátura gì di tort di Ipná, si-i largádi la uná mpná Pan’di uná palma. Mardzina di carnea aj tivitàcu tortfo^j. Gura di carnea aiy uptueps cu gajtan negru.
       (2)     Sagia ¿undzi pan’ di zinucl'i fji-j djspicata dinainti. La ppli ^ ^ sin aj vizìtà cu cpdel'ca §i cu tei'. Din zur an zur aj uptu-cota. Mpnitli li vizes prj opeu. dj la purtarp li printprná d¡ jes prj fa$à. Sagia si campsa sa di ppndzà di bumbac.
       (3)    Sajcu $i jeí ept sagia-i lung si sàràmintu l'-ai tela ca - sagia, tucu ipí aj di lpná alba vápsit vinàt.
       Brpriu-j lung c$ la doj metri si Iprg di uná paímá.
     . p^ga6u zundzi pan’ d; zinucl'i si la lpgá cu ata pristi brpn. mgacili sg di multi turlij direp cum ai tgsut. Nisjti ari la zie: ?llpca, ocl'u-bouluj si lanti turlij di sàràtur.
     •45452-Grai §i suflet.
7
266
1. A. CAXDRE'A
          (4)       Scurtu-i cus pan’ di brpn si-i djscl'is diniiinti ; ai di ?aic negru. Din zur gn zur ai vizit cu tei'. Mardzina arj suena fo§j. Iet xiQ-ari mpnij.
          Sucardp-i lunga ept sygia fsi djspicatà dinainti si-i fara mp-3 ni^. Din zur an zur yi uptuepta, dpy pan’ di trei zpisti cu gritan rosi ; pa-i di §aic negru.
          (5J CarppH mul'irest sa lundz pyn’ dj zinucl'i §i sy mai sarpti djcot barbytestlp
          Fesu la ’nsará cu furliñ $i cu lantj pari, yrá an vrp pri Tes {O pun fptjli $i tipilpc di rázint ia di furliná. Prisli mezlucu di fes si pupardes cu samia ; ara bitprndi cari uu pprtá fes si pupardes cu misaPcá aiba.
               Teli lucrili muParp as li tasi ^i-§ li cpsi, saldi sucardp yy cosi tirzia.
                                        V
                         V e c T i T d a s c a 1'
■j      (1) An vecl'u vacpt, cari càtunpn §tija mai bun sà psálpscá
    la bispricà tela la punp catunu dascal. La jet al' platp pitrypu patru tint liri an an $i màncarp din catun. FicoriP la laiay pri urdini dascalu di la gustpy. Cari dj cari la pristitau cu mai buiià mancarj ca sa la ’nvp^a myi bun. IeP Pa ’nvitau ficoriP gar£pstp ' ,,crutp-zuta, alfa-vita“ ; (2) anvitau si’n psaltir si ’n „marp cartp\ Cari-u scutp „marp. carti“ si fátp popa. Un fiòor cy-u scute „mare carti“, la fatpu „acsios“, Mari bucuril'à- ra pri mymà-sa ¡ji tatà-su lu fiedvu ü si fátp ,,ac$ios“, Tp zuyá vpy mpsa ca la minta. Das-cylu cu ficoriP si dutpu tot la rucoc lai fièoru t.j la fàtpu „acsios“ ^ §i djca la ardicay d¡ trei or pri mpñ si zitpu: „acsios! acsios! acsios !“ s?adpu la sinia sa si gustescà. La fuzirp la darujay dascalu cu 6arpp ^i tot priuna si dutpu ara la scul'ó. $i la dutùrp si la fuzirp càntau epatiti. (3) Tel'a dascal' l'y ’nvitay ficoriP di bispricà, amy nu ’ntiHzpu ti zie. Saldi cantai; an curpn di ca mprà la mirdzp •» 1 gura. An (= an) tela vacpt ìjì popil' rau scpmp. Un popà la trei patru catuni falp izmet; yn Past cy-u scutp liturgia an lui catun, yy laja cuminicàtura $i cu nafra si si dute an lantjH catuni s’ Pa cumi-nicá cristiñiP.
                                   VI
            C p n m i d u s i m a m a 1 y dascalu
         (1) Prima prà cpn si dutp ficoru la dascalu yP dàdp una frundzá yn stipcá, yi’n frundzá ra pisáitá ,,cruip-2utá“, „alfa-vita“. Dica-y ynvita „cru^p-àutà“, al' dádp „filada“. Cy criscuj di tint an? tati !ji marna catara sá-ñ zicá ca s’ mi trimptà §i mini la dascalu.
texte meglenite
267
   Cç>n an zifëu di dascyiu, jo catam sä plpng, cy muît yñ ra frica dj içî, ca ficorii' cari si dutçu spunçy ca l’a puni an fälygä. (2) Mama ’n zitp ca dascalu da näut si siker la minuti 1' fióor, ama io ará nu vrpm sä aud di içî. Una zuyá yñ fpsi mama unä turtä gär-( na$á, an dyrp yi caigänä cu dpy upyä si-ñ lj pusi ’n sicul', ca s’mi duca la dascalu. Turta gärnajiäsi caigäna lj vrprn, ama ca-ñ zitçu di dascalu plándzpm. Mi lp mama ’n bratä, cu sicul'u di gu¡já, çi mi dusi la Lungu dascal. (3) Cy 'ntraj cu mama ’n scul'ó, dascylu vp pus un ficor au fälygä si la batç pristj picori si ficoru plândzç. UCaÇai yi io sä plpng, <?i dascalu la gripi ficoru din fälygä si-ñ dçdi la mini un irmilpc; ama jo nu vrui sä stau cola, cä-n ra fricä di içî, ca bätp. Mj lp mama napoj si nu vrpm sä ud di dascalu ; ama ca vini tati, di frica lui mi du§. (4) §i-n dçdi dascalu unä „crutp-zutä“. çi mini nu mi bätp, cä ram mie. Ca zycriscui, catp yi mini s’ mi l^batä. Io, nisti or, fuzçm di la scul'ó çi mi scundçm prin gärniyprä. Unä zuuä, cy uzp tati ca nu ram la scul'ó, ca mi caÇo mi taióp di k'iutec, yi din tç zuuä, nu prizis lantä orâ ca nu mi duc la scul'ó. „Cru-$p-zutä“, „alfa-vita“ au anvitaj din fost. (5) Nistj ficor cäntau yn fi_ ladä, niçti an mai maccati cpr£. Cätilin cätilin mi ’nvitai yi io sä Ißcpnt an filadä ; ama nu çtiiain tj zie, ca ray gärtest. Dupu Lungu dascyl vini Dimopulos, arä dupu içî la pusirä Peia. Peia muît na bätp cu tuiaga pristj mpnä ¡ji’n zinucl'i na punp, carili stiiam cum si zie cy cum noi lafurli din carti. (6) An lu Peja zuuä vini la scul'ó un mari dascyl tj-1' ra nump Vaigant, §i içî na seuîtp la l^cánlarp, ama ca na ’ntriba cum si ziti tista laf prj npsträ limbä, nu ¡jtiiam sá-1' spunirn. La fuzirp din cätun, Vaigant ly zis-au la nistj mos ca „io z’ vy trimet un dascal, sá va l'y ’nvp£à ficorii' pri vpsträ limbä“. Pristj ept-va mey vini yn L'unmita un dascal din Bitul'a -yi-1' ra nump Mihail Nica. (7) Içî l'a ’nvita ficoril' pri limbä ^çTati, ca uzp ca pri limbä’nvptä yn L'umnitä, mj dusi si mini cola. Prima-ñ dpdj tista dascyl un „abecedar de Atanasescu“ yi ’n doy trej zplj mi ’nvi|ai sä cpnt an „abecedar“ si tpli \i lj canlam 1} ’ntjlizem tj zie. Nu ray manepsj ca gàrteçtlj. (8) Lantjli cätuni, ca uzpra ca ari $i tpr dascal' ti l'y pot ynvitarj ficorii' ca prj npsträ limbä, Çirurâ si jali dascal' din Bitul'a, dj la Mçrgçrit. Margyrit trimpsj yn tptj cätunilj din Meglin dascal', ama di tunte vladi^ib gärteyt catará s’ li pizmpseá calunjU npstn din Meglin.
                             VII
                            C o 1 i d a
      (1)     Vriná sáptámpna yntru colida ficoril' zaca|á sá s} facá azpr. Iel' y§ tal'á, carj di carj, ¿áli un óapug, ara la maj minutil'
268
1. A. OA
   ficor Ja dará tgtpñil' cali una colidá direp colida. Colida dará din una suruvitá; au dará cu tesla, lg una mardzinj gl' lasa un cap scutpl;— anca di cu sprta, mgi mgécatü' fi£or sj duna sfacg gn lor mala si pristi un dpu satj dicg sá ’ntunpricá si duná tot gn mezlucu di cátun an prur §i prind un foc. (2) Dj prima focu-i mic, ma napcunta si fati mult mari dintru cg tot fi¿ori!f si rásfac prin cátun ¡ji fura di pri la casi Jpmnj. Tpt¡ lpmnjli furatj K dará cppá pri foc gi tptá npptp ardi focu, ara ficpril' stay an picprj din zur di foc. La focu di la colida pot sá si arda pgn’ di una sutá uná sutá gi tinzpt di tará di lpmni. (3) Dica la prind focu ficoril', jes lg foc si pmin bitprñ si si ’ncresc la foc tptá npptp. Direp dim-np^ta, pr¡ la darp stpya, tot ficoril' si duna cup gi tot din glas prujppá di trei or: „cooolida babo!“ gi lg zaca^á catunu din mar-dzini la colidisirp. FiCoril' ti colidises si zic colidar. (4) Colidaril' Cg si duc la pprtá ili gn triugá la sfacg casa, prutppá tot din glas: „cooolida babo!“ gi tuntp jasi sáibia si la da culat ili gárnigor iert, ia cástoná iarti.. Ca lg sfárgps cátunu di colidisirp, si tprná tot colidaril' cu sicul'áli plini di culat Ja foc, istum la pruvidprp gi lg sparg focu cu ¿apuzjlj. (5) Zaru gi tácuñil' ti rámpn di lg focu di colida si Ipu casá, ca sá la zgcatá focu di casa, ca gg-i binj. Dimnptta zacatá sá colidispscá minutil' ficor priuná cu fptjli pgn’di gasi gaptj añ. Iel' tppá „cooolida!“ cg maccatil', tucu ca antrá gn casá lg om al' fac gi „pul'“: ¿ucáes cu colidüi gi zic ,,pju ! piu ! pju ! clac ! cfac ! cfac !“ pana la day culat.
                                    VIII
                         Ti v i r u p § t i 1 u m p
        pl) Dimnptta C911 iasi omu la agru, acu ig nujbá popa ’n drurn, tptá zuya nibun sá-1' ti ducá.—La uracu, acu-1' ti frpndzj la-rita ia zugu, ja palisnicu, tot cabatu la turpgtj prj omu ili prj mu-l'ar? ti la nuibp dj prima cpn igp dj casá.
        L'epuru acu ti prital'g, uná nibunil'á sá-1' t¡ facá.
        (2) Sarpj, acu ti prital'g, bun sá*t iá lucru t¡ lg ai cgtat.
        Cucotil' acu cpntá la scápitarp sprlj ili lanía prá cpn nu la-i vgcptu, si spardzj vrpmp gi aber nibun vinj.
        FiCoru, acu lg priscal icá curcubpiu, si fati fptá, gi fpta si fati ficor.
        (3i Cpn ppri luna, turclpcu ppri; grá cpn ppri sprlj, crigli-nátatp ppr¡.
        Acu ti spurcá cucu, dj sta pri uscatá vpicá, sá mor; acu lg
texte meglexite
269
   spurt, di sta pri vçrdi vçicâ, lot anu bun sà ti ducà lucru çi sä ieç sänätos cg fopa.
       (4ï Pupea, acu ti spurcâ, sâ-t mirusçscâ diu.
       Cari si piçâ gn apu al' mprj mumá-sa.
Ç Acu urlä cçinjlj, vrinâ nibunil'â an casa sä s} faca.
       (5)      Acu trec doi corb càrcàindurlç pristi vrina casa, om sä mprä din tç casä.
       Acu la priscalit un mie fi£or, nu crççtj. Ca sä crçscà tre-buiasti s’ la dispricalit.
? Acu arj gâl'ina vrin pal' zacàCpl dj ça çi la trazj dupu ça, pspit sä vinä. «■
       (6)      Cçn tunâ, Sfili-Ilia lagâ eu cal'il' si eu täliga dupu lamnâ. Uná ca-y. fundzi au trisneçtj.
       Lamña la rnänancä biriketu, dj t§ Sfiti-Ilia lagâ sâ-u f trisnçscâ.
       Con tunä, nu-i bin¡ sä mänant ppinj, ca trisnççtj ’n tini.
                               IX
                           Dudulefu
      (1)     Cçn ai susä mari an groni vaept, pri Pril', fçtili dará „Dudulet“. Ia cum la dará. Duminica gneä di npptç, dpy trei fçti au furä tucala, ¿ucanu di la bisçricà si unä sisträ çi si duc di Ji scund an vali a11 apu. Ca iasi bisçrica, si duna tptj fçtjli câtj eu unä yplâ au mpñ an vali si la dará Dudulctu. (2) Unä siraeä fçtâ gu gnçarâ din zur an zur cu frundzi di buzçl', gti zgeatá pri la casi eu upljlj plinj di apu çi cpnlâ:
             Letaj, letaj, pipiruga, vai dudulet, vai dudulet,
             Da zarosi, sitna rosa, vai dudulet, vai dudulet.
             Da si ragia 2itu i prosu, vai dudulet, vai dudulet,
             Da-si ranat sirumasi, vai dudulet, vai dudulet-
      (3)     La tptj casili la cpnlâ ^.ista cpntic çi tures apu, tçtj fçtjli pri strçiâ; arä sâjbiica iasj eu un cur çi eu unä uplä plinä di upu çi lg puni àuru pri opeu, prj capu lu Dudulet, çi-1' turççti apu prin 6ur an cap; grä Dudule^u si zgnvârtçstj dj trei or, al' särutä rnpna la säibiica; grä säjbijca al' da unä para la Dudulet, arä lg lantili fçtj Ig da färinä, ypyä çi lantj lucrj ti duná. (4) Fçtili di ig Dudulet l'a scaldä tot pnunil' ti l'a aflä prin drum çi ¡el' nu si ’nvirinä, ca ça-i bini. Cupilaçil' çi iel' si scund pr¡ la cätj vriná casá d¡ lj udá fçtili; amg çi acu la pun gn mpñ Ig dará cg din valj seos. Cg la sfârççs cátunu di trçtirç, tçti fçtjlj, cu Duduletu n?inti, si duc an vali, lg ráslrucules di trei or gn apu, gti lg
270
/. A. CANDBEA
    sparg. (5) la sparg Duduletu, cata fptili sá si scaíclá una lantj, cari la cari ppti; si ca sá sj facá ca din valj scpsj, ca sá si izgu-Culpscá bun bun, a§ fdzi sfaca casa ca sá si priminpscá. La „ Dudulet, fftib frpng cáti patru tint iipli íjí cát.i mai muí ti ca con ^ si udá cu cupilasib, tistp cata s’ la b frpngá uplilj. (.0) Parli ti li duna Duduletu, al' fámpn la ea; ara fárina §i upuli {i li duna, si duna maj mgécatilj fpti an un loe vriná zupá ^i li mánancá; an nisti cátunj si ypulj cu fariña fámpn la Duduletu. Acu nu mprdzj plpiá dica s’ la dará Duduletu, dará ará pana sá mprgá.
                                  X
yfQ                            Sill ÍOC
         (T) Oili §i caprjli, cpn au dalac ili vriná lantá niputpri, tunie picuraril' li trec prin „giy foc“. la cum la zacatá gip foc: anca di npptp, doi ili patru picurar fra$ ili lañt pmiñ frat si scplá $i si duc an un loe jundj ari vr’un drurnac maj uigun di trptirp oilj, '( í?i Ipu dpy l§mni di smárpcá si ca$á s’ Ij frpcá un di lant si nu pristay. peina nu si prind. (2) Pyna sá si catá giii foc, nu-i bini sá scot niti un zbor din rost, si la catá giy foc. Ca si zyeatá giy foc, pun si lanti ipmni ^i dará dpy. focur si printru dpuli focur trec toti vitjli. Un om fámpnj lángá foc s’ ly vpgl'y, ará lan$il' si duc di 1¡ priduná oili si li duc cola lángá foc. (3) Doi picurar stau, unu ly dirppta $i lantu la Ipva di drurnac ¡?i |pn cáti un tácuni an mpñ. Cpn trec oili una cáti una printru jel', H íápnes cu tácunjH ly tipa si la cpdá. Ca dusfáríyps cu oilj, trec ¡ji picuraril' cari lj gunes oili fji l'y cápnes si ¡el' ca sá l'a vpgl'a Domnu jil di nibunil'. Napcunta sfaca picurar lp cáti un táCuni di foc §i Li dut¡ casá ili Li culiba d} ly torlá.
         (4)          lo rain di sapti opt añ cpn vizui prima prá giy foc. Nu ton mintj pri ti mes ra, ama stiu cy oili vp minu$ ñel'. Uná dim-np£á pri la darp sprli tucu vini la noi Hrista lu Muraru si-1' ü» ’■> spuni la tati cy focu ai azpr si trubuiasti s’ li dutim §i noi oili. lo si cu lañt ficor na zadpdjm §i noi dupu oi sá zutpm §i noi la gu-nirp ñel'il' dupu oi. (5) Cátilin cátilin zunsjm atn Pasi$. Cola ve muiti bil'utj di oi si caprj si mul't pmiñ, ca tot tirpu s’ li trpcá prin giu foc. Ca dutricurá tpti oilj si caprilj, tricum §i noi prin ] i giu foc si la fuzirp casá Ipm cáti un tácuni di giu foc. (6). Di cpn ifjprá vampirgiil' nu párá si fa$i giu foc. Vampirgiil' sa nisti pmiñ cari la ved vampira §i-u táldps nibunil'a din vitj. la cum ly tálca^ti vgmpirgia dalacu, vampiru ili nibunil'a din viti. Li scot tot i vitjli an uná pul'aná marj. (7) Al'ampl'aan tufec cu uná sutá
TESTE meg lenite
271
  si un di ¡tacimi minuli ca gàrnutu dj mef, le ari un sicul' mei' cu gàrnisor si li dinzurà Ipli vililj cu mel', ca sa nu pptà ispri vam-piru din cutaru di mel'; ali 1$ I9 tufecu vampirgia ¡¿i antrà prin viti s’ia aflà gn tj parti ai scuns. (8) Zalagà-tj ancp, zalagà-tj dincola, spar-ti dincp, spar-ti dincola, pana la duna 311 vrin loc strimi ili pri vrinà vita. Una est la lpzi din viti, al' tarpali cu tufecu §i acu la tàlca§ti, iasi niijti spndzj ancl'igat §ncà caid, cu para din ipl, §1 muit putì; (9) ara acu nu pptj s’ lai tàlàascà si spari nibunil'a §i fu74 din viti. Dupu ti la tàlcasti vampiru, nu mor viki lanti viti, saldi tfli ti sa éapniti di nibunil'a mor, ama §i multi scapa. Cpn li angàrdpsli^ cu mel' vitili vampirgia, turiti tot pminil' cari S3 cola trubupst? sa tacà, ?i cari jundi si aflà cola fàmpni ca nu-i bini sa si miccà. (10) Cu mel' ocl'i vizili cum avi tàl£p nj-bunil'a vampirgia din npstrj oi- Io nu virues an bàbe^t ydelur, dintru te muit calai sa ved ti fati vampirgia, ama nu putui sà-1' aflum mardzina cum fpsj. Di cudirj lucru ca di iundi murali i-zuuà càti tlnt sasi viti, di ca la tàlcp, nu muri nitj una vita viki.
                                 XI
                       A z à r d i s i r j I 11 c 1' a g u
        (1)      Cl'agu si septi maj muit di kj iez; cpn no-ari di la icd, si lati §i di la lant minut, ma ai mai mplj. Dupu ti sisepti, si am pi'a cu una mpnà di sari $i la zacàcasti dj par làngà foc ili an lant loc. (2) Dic$ si uscà bun, pot sà-1 rup §i sà-1 pun ^n un misur, an cari si puni apu ¡ji si lasà sà si ’nmpl'a, dupu cari si strieprà ca sà np-aibà gaz. Napcum si ampl'a an si$ur. Din §is, con ai ihtizà. di cl'ag, tures an lingurà si pun an lapti.
                                   XII
                              /oc di f i e o r
       (1)       Cpn ter sà si zpcà ficorii' vrin zoc,ca sà vgdà cari sà zacatà P^?m, li pun busili an urdinj, unà dupu latitili si unu din iel' zacatà sà da cu busu di la dirppta mpnà pri busjli lu ficorii' §i sà zicà :
       (2)  Unii bunli                   3) gasili casili
           Doili     boili                 Saptli
           Traili    Penli                  Òptli
           Patruli   catruli                Npylj
           Tintli    upintli               Zelili
. W §* Pri lu crui bu? sà cada „birbetdi“, tela s’la zacatà Pernia zocu.
lapti} copili updli birbptili-
272
                        XIII
                      Laut z o c
I. A. CANDREA
       (1) Pulicaru zeist zis-ay vrinà yrà : „Ai sa ruéom !“.
       Lantu dj pan di iyt yntribat-ay: „Cu ti?“
       MiZlucanu zis-ay : „Cu (i dat-au Domnu“.
       (2) Ninjlaru zisj : „Ai sà-u furym la popa vràéa di nari“.
       Micu la zit i : „S’ vy spun“.
       Tunty la catara fji l'y tal'arà capu, dinlru (f iyi yi mai mìe di lantilj zejslj, ara miilucanu, dinlru cy zisj cu ti dat-au Domnu, di (9 Domnu ly crescu mai mari di latitili zeistj.
       (3)      Ftéoril' cari ter sa cryscà maccat, sa zicà cura zisi mi2-lucanu zeist, C911 ter di la mumà-sa P9ini : „sa mànanc cu ^i dat-ay Domnu“.
                                 XIV
                Gafa Baba
(1) Gala baba, Torsi baba Dyu fusi,
    Li pusi Pri pulita. Vinirà oili,
  L¡ mancará, L¡ pisará,
  Li cycarà.
(2) Np-ari Musa Ni cam§sà Ni fustán Ni màrczà
                                           Ni carpp Ni (iva (iva (iva.
        (3)       Jista zoc la cyntà la minu(il'ficor. Locata ficoru di dyulj myn, y(i ly miccá ¡ji nyinti yi napoi yi 0911 zundzj la sfàryyry, tun(y la rázmiccá fiáoru mutt an cur9ii.
                     XV
                  Vati (Tabu
(1) Väti gabu gabu T9Ü vatH vinirá.
     Pusta cusä nu u-ari Cutru iun’ s’ ny dutim
                                                                     S’ u libidini?
(2) — Cutru f9pa ’ntapatä. -Iundi-i rypa ’ntypatä?
    —  La fusu dj myrä
    —  Iundi-i fusu dj myrä?
    —  La I9 vale.
(3)  — Iundi-i valg?
    —   Au ( = ay) bim bou.
    —   Iundi-j bou?
    —   La mänc9 lupu.
    -Iundi-j lupu?
(4)  — Ly taley luvacu.
    —   Iundi-i luvaCu?
    —   Z’ dusj ’n päzäriytj
    —   Ti sä faeä ’n päzäriytj?
    —   Sä cumpärä Ja cadyna foy
        coulj.
TEXTE MEGLENITE
273
                                      XVIII
                                   M i n è u n
      (1)      Añ 1 am doisprá^i di frat, tucu si tàpes, nu si pot zundzjri. Ugud? ti-i? (Carcu di vigni).
      Añ am uná babà, urda caca. Ugudy |i-i? (Mgra).
      Añ am dpuépatru di cal' al'b si un rosi ’n mezluc tucu 1'? clutáia¡?li (DintiV cu limba).
      (2) Lizillià-i, dul^i-i, an misur nu si punì. (Sonu).
      Añ am uná scafá, zumitali dj ya-i yin, fumitati-j ryk'ià. (Ou).
      Un frati $i una sorá, tucu si putjres, nu pot sà si zungà. (Luna si sgrli).
      (3) Añ am una babà cu un piducl'u ’n frullìi. (Struminare).
      Añ am un dyd, nppt<? iasj, zuya si scundi. (Lostu).
      Añ am un dyd, pri jundi trytj, drum darà. (Pàltfocu).
      (4) Añ am una babà, bob semina. (Capra).
      Siici fuzi, beici lagà. (Acu cu k’adìnu).
      Añ am una babà, tucu $i cucuryijti prj l'oc. (Piruslia).
      (5) Añ am un dgd cu una mànusà ’n gprb. (J'gs(u).
      Ia-u, ia-y, si nu-j. (Iscra).
      Scandyly, mandala, din pimint pan’ di Domnu. iFtvnuj.
      (6)       Añ am un boy, tot antrà ’n pl'amnifá, ynca cpda nu-1' antrà. (P$ra).
      Añ am dpy suror, tucu si putires, nu pot sà si zungà. (Vdrte^U).
      Añ am un dpd cu ’n maj, pristj jel. (Ruihmu).
      (7) Añ am patru fra$, tot an unà campirà. (Lusnacu).
      Añ am unà cutiá pliná di fo§ mirgañ.(Càlinca).
      Añ am unà bisyricà pri un direc sta. \fiur^lili).
                                       X!X
                                  T u c m i re
      (1) Ca sà iiungà un ficor di tuemirp (ca sà si facà cupilas), mumà-sa ca^à sà turyscà lafur prj la mumà-sa lu fyta, dupu carj fori s’la tuempseà ficoru, ili pr¡ la lauti mul'er, zàntunij lu l?ta. Acu vpdj ca mumà-sa lu fyta va §i ya ca sà si ancuscrà, lurit9 ficoru (cupila^u) trimytj un stroinic casà la fetà. (2) Stroi-uiclpcu la làc mai muti mul'erli. Stroinicu, ca sà antrà an casà la fytà, fyta si scundj, acu stià ca vini sà-y stryiascà. Strojnicu
        1 Din lipsa, de semn pentru a initial, euvîntul ari e redat reculât prin Ari.
274
I. A. CANDREA
ziti: ,,'I’iret pspit? (Va sj scuturá gál'iñl'i?)“. Stáppnu ziti: „Cari fuzi dj pspil?“. Si §gdj stroinicu an bugac yi acu cata sá rpmá cu maya prin cynuyr¿.tunt£ sj ’ntilgzj cy-u t?ri fgta. (3) Muma ili tatá-su lu fpta, ili vrín lant soi lu fgta al' ziti: „Mará mult au burvey ygniytg, cum t-ai lucru?“ Iyí zi|i: „Sam vinit d¡ bun“. Lantu zi(i: „Domnu bun sá faca! Spunij; i-j?“ Tuntg strojnicu spunj ca-j vinit sá ly-y t§rá f§ta dupu filgan cupilay. (4) „Elbet I ca 11a dat-ay Domnu fgtá, tot pot sá na-u t,grá, y i un tjiupc ppti sá na-u t§rá; tucu s’ ny zaprintrjbpin uuá printru lant, di napcunta sá-t spunim“. (5) Jgyti lafur lj zic cpn ytiu ca si jeP yi fgta ly va cu-pilayu, yrá acu ytiy ca fgta nu la va yi la icl' nu vulusgytj tuntg al' zic: „Domnu z’ va la facá cu vgc, tucu ubidit-va-la cás-metu an lantá partj, dintru cy npstrá fgtá na-i micá, nu ny-j zunsá anca dj tucmirg“. (6) Ca fuzi strojiiicu, muma ay yntrybá fgta dali la va tela cupilay, Fyta, acu da cyjlpc ca bun yi, al' trimpti yber sá vina cu nisanu (cu bilggu). (7) Tuntg stroinicu vini cu uná k'itcá cu  cpti-va pari prj ea si cu uná     furliná           si vriná  sárvetá
foyi, ará  fgta al' trimgti la cupiias uná   k'itcá cu cpti-va           pari yi
uná záigá, pydveskj (bgti), yi acu-i vutá fyta, yi caryp. Pana sá sfáryascá stroinicu stryiniclycu nu-j bin¡ sá mánancá pyini la fgtá. (8) Nyinti, cyn si tucmgu, popa la canta zumitatj di curuni yi tuntg yy skimbay yi ninyljli. Din zuya di skimbarg niyanu si slá-gáes lor (zántunij) yi ly sfaca buná zuuá, ca Payt, Cáréun, Sám-gordz, Lazar, Zapustirg, cupilayu trimgtj puclon uná turtá cu mán-cátur yi cu furliñ yi yámii din ti an ti myi bunj. La Lazar si duc yi conlb (9) Fgta yi ca trimgtj darur la     cupilay yi la mul'ary, ili
fgta cari  si du(i cu puclonu. Xiyti fgti trimct yi           la socru, spcrá yi
la lantil' din casa lu cupilayu. Dupu tint yasi mey di la bilgg fac „mary tocmá“. La marg tocmá si fati zumiiati di nuntá. (10) Cupilayu pázárisgyti un gaidagiá yncá cu vacpt. yi tista priuná cu pmiñil' lu cupilasu si duc sfirindurlg la fgtá cu puclyni, cu rázint yi cu 9irdarm dj furliñ yi cu yámiá, yi, dupu t,} tiná la casa lu fgta, l'a dárugsti yi-y fug pristi npptj. (11) Tot mystrafu lu marg tocmá la fati cupilasu. Darurli-lu cupilasu ü punj f§ta pri pyclon, ará la lantil' ly li punj pri direptu numirj, si la-u sárutá la tot mona dirpptá, yrá la mul'er íjí prj ubraz. Tot dáruitil' yl' day la fftá cáti uná pari cari cpl va. Tpt¡ darurli |i Ji da fgta si pun, si ’libará pr¡ uná fuña si mpini'sla vin lumg sá bp rak'ia ^i sá lj vfdá, yrá tyli ti ü trimfti cupilasu li 'n^ará an lu fgta casá. (12) fel'a ti vin sá cístgscá zic, dupu (i li ved darurli, la socri; „Ciy-titá-va 1“ Socril'zic: „Spulaiti, sá it gij, z’va si tprná ¡ji la voijtri ficor“. Ci^tiry si fa|i uná sáptámpná, napcunta li mutá darurli di pri fuñá.
TEXTE MEGLENITE
2/5
                                  XX
                    C o n si d u | e la 9 s t i
     (li Naintj nu ra ca cmo. Tant§ trimitpm $'i ly psti càti un ora din càtun. Cy vinp abcru di psti, niti un nu vrp sa si duca. Tot tir^u pari sa da, saldi sa nu si duca la psti. Nisti or si turpy sort pminiP din càtun, cari sa si duca, ara ni§ti or dunau pari di la tot §i li dàdpy la un fucàra si ini li lasa 1.: fi£or parli si si du|§ la psti. (2) Nisti din tel'a ti si turnay, dutpu §i lantj pari di la psti ; §rà niiyti murpu. Cpn k'inisp din càtun, si l'erta cu tot si-F dàdp càtunu f?i un doi caP. Si din nostru càtun un doi mos si vpu dus ]y psti yn Yidin, Silislra. Sevastopol si ’n lanti locur. Tuntp-y vidpy tuna, cpn buca tot zatrimuray.
                        XXI
                           B a § i b u z u c u
     (1) Mo§iP ny spun cy di multi or antrai-au an nostru càtun basibuzucu. Una prà ca vinit-au an càtun, Fa dunat-au tot diny-intil' pmin ^i mult Fa bàtut-au an meìilucu di càtun, ca sa la dai pari. Cy la larà parit napcunta la li izdunarà §i casili. Atj ca li dunaià casili, li dunarà tot caPiP din càtun di li ancarcarà lucrili §i ly sfaca cal Pa larà sàibia dupu ipl. (2) Ca si dus-ay di li dis-cyrcal-au lucrili, Py bàturà bun bun sàibiiP si Pa trimpsirà Para caP napoj. Unà lantà prà cy vinit-au an càtun 1} pus-au sà zpcà muPerli §i si ràdpu cu jali. Lantà prà, cy ampPat-au un cyzan di unt ¡yi la pus-ay an loc di scand làngà cyzan, dpduCugu^u ¡?i un Ture sàzut-ay pri jpl ca pri scand, di-y a.nvàrtp alva din cyzan.
(3) Ca si nymàncarà, napcunta la ’ncaiicau pminiP ti Py flaiay si si fàdpu cu ieP. Ly l'uzirp, dunau lucri d} prin casi. Lump din càtun, ca uza ca vini basibuzucu, l’uzpu nyfarà di càtun, prin gàrnisprà ¡?i prin munti. (4) Tpjfurli durmpu, arà barbatiP vigPau cu tulptili. Unà prà §i unà casà arsirà, a lu un popà. Ni§ti or di ca si nymàncay an unà casà, la lugà al' tirpu la sàibia si „disparasi“ (pari prj dint).
                           XXII
                           F r e n d z i T
         (\) Pana nu ray vinit FrendziP prin npstri locur multi pari cyzandispm, ca na dutpm cu caPiP, si di urdina ’ncarcam kirijur-dutpm càti cu unà sutà di caP pana ’n Vrana, Nis $i ’n lanti
276
I. A. C AND REA
    casábpi ?i ’ncarcam ier muít. Cpn vinpu kiragiil' ca zasunay cai'il' cari cu bráncal'a, cai( cu clppy^i, cari di cari cu mai marj, di anca di pristi un sajó si uzau, (2) A^i ca si zyvárvpy cai'il/ pristi cátun cát¡ un syat si várvpu. Tuntp nu vp boncur cy cmo 5 si parii ti li cazandisgm 1{ ’ngrupam an pimint: ancá ari prin pi-rnint angrupati di $pli par¡.(3)Cpn vinirá Frendzil', noj na bucuram, cy dádpu muíti pari ly argatil' ti ly sirbpyly drum, ama napcunta picásim ca nu ra la buna, ca uná ca-? la darará pymporu prin Sivgilía, la si tal'p drumu la kiragii, ca pymporu mai pri ieftin 0 purta lucrj. (4) Vem sirbit ?i noi la Frendz si l'a vizum tj pmiñ sa. Muít sa buñ, tucu saldi un lucru nu la-i bun: ñercurp, vi-njrp si pri postur iel' merg repa, ys márses. Niti zi£py ca sa cá-tulit, di tp márses. Nu putpm s’ na lpm din limbá cu jel'. (5) Cpn t,irp di ly minj $iva-godp, ca vidpu ca nu ?tiu ti teri, uná si uná, '? _S tucu scpti-la mulivu a^i tucu dará-la pri vriná plpcá ili pri carti seju tila tirp. Drat pmiñ ray Frendzil'. Cafcu ra ?eiu, aliz tari la dyra.
          Uzpt di la Stoici Voltp din Lundziri, di 65 d¡ añ.
                                     XXIII
   *                      C u m r a n y i n t i
          (li Naintj, cpn nu ra cpta ’nvitatá lurnp, mai bun trit?, ca nu stija dráclptj. Domnu ly dádp biriket muít. Gárni?oru, grpnu, sicara si lantjlj siminátur idvai li pripurtau. Boi, oi, capri, port, tot vpu. Dicy cacará sá iasá tistp ’nvitatil', fuzi Domnu din lumi, ca ’nvifa^il' cu dracu sirbes, id nu la cunóse Domnu. Zic ca nu-arj Domn. (2) Di ?i Domnu nu da mo biriket cum dádp naint}: anvitatil' na sparsirá. Iel' na dusjrá cumit, ynlarb tálcitur, ap-lynpj, tertur uná printru lañ^ ?i lanti nibunil'. Cum sa nu viná nibunil' cpn márses iel' ?i nu ly cunóse Domnu? (3) Si nainti b- Domnu fátp ni?an dintru vrin njbun. Uná prá ca si fpsi uná su?á d¡ tpti apib sicnirá si biriket ic nu si fpsi, ?i ca si fpsi uná scám-putiá, di oca di íáriná ra doi aítálpt si ará nu putpj flarj. Si du$p iump. dupu fáriná pristi dou-lrei zplj di partí ?i ni?ti fara fáriná si turnau, a$i ra direp Pa?t. (4) Tuntp dunay urzi$ di li irbpu an cyldari ?i iy punpu saldi uná moná di fáriná di máncau lump. Bun, ma ará ra mai zunj insanu. Ca si nymáncay di urzit, ati isau an Past si ¿íucay tptá zuua an or ?i nu si umáray cum na umárpm noi cmo. Tuntp giiau pan’ di uná sutá, uná sutá ?i dpyzp$ di añ. Iundi ari cmo tpr pmiñ?
TEXTE MEGLENITE
277
                              XXIV
                           T r e i f r a í
        (1)   (= as) fost-au vriná prá trei frat luvac : doib orb, unu
   nu vidp; as vpg trei lufpti : dpulj frpnti, unu farg lapangá. Z’ dusirá ■ lg lov la i$prá trei bepur: doib la fuzirá, unu nu puturá s’lg
   cata. Lg turnarp cuenirá lg una pprtá, ¡ji isp „Xi^i-carj“ si lg ’ntribp : „Cari it, gi la mini ti ubidii,?“ (2) lei' ab zisjrá : ,,Im trei frat í¿i na vem trei tufp^i, dpuli frpnti $i unu farà tgpangà. Ng dusim la lov si ng i^prá trei bepur, doib fuzirá, unu nu putum i s’ la ca$pm. Cmo vinim ua lg voj s’ la iarbjm“. „Nitj-cari“ la zisi : „Bini ca vinit, cg si jo-A am trei pii, dpuli frpnti §i una fgra cur. (3) Tucu n-ai frica sa nu it fur, di acg-n lpu un prb di vg-u dau pristi cap z’ vg la frpng capu“. Ca uzprá íja, fuzirá $i z’ dusirá ’n pázáristj §i li vindurá tufptilj prj trei mib di gro§ si-s lará trei j\$ mib di oj, si orbu li mump, grá tela ti nu vidp li gunp, si z’ dusirá cu jali la pastirp. Si io-ñ vini} di cola.
                              XXV
                C u ni sj f p s i f i c o r u ferì)
        ( 1) Au (= au) fost-au vriná prá un tatá si uná rauraá. Ieb as £•' vut-au trej ficor $i trej fpti. Uná zuuá dusi tatá-su carni ¡?i-u pusi mumá-sa si iarbá. Cum s¡ jerbp, cgtará ficorib sá viná un cáti un $i sá $prá cátj uná muí cata dj bibá. Cg lp mumá-sa lg unu dp, la lantu dp si sfárijp carne din piá. (2) Tuntp mumá-sa a§ tgbp tita §i-g pusi si iarbá di tina, cg muít gb ra frica di bárbatá-su ,r sá nu-g tprtá. Cg vini la tiná, catará sá mánancá, $i bgrbatu ab zisi la mubari-sa, cg dumáncará: ,,K ! mubarj, muítdulti-i carnp dj tpsta sprá“ ; grá mubarj-sa ab zisi : ,,duíti-i ca di om“. (3) Bgrbatu gntribp: „cum, ca di om?“ Mubarp zisi: „cg di om, ca ^a ñi-u pu$ sá si iarbá, dintru cg carnp j,}-g duse$ ficorib gg mancará“. Bgrbatu zisi : „cpta-j dul$i carnp di om !“ $i gb zisi scun-§os la mubari-sa: „dilmi cpta-j duít¡ carnp dj om, aj sá ’ncbidim un ficor si uná fptá sábg ránim bun di sá ba ¿ungbpm. (4) Mubarj-sa sj cándisi, ¡ji gncbisirá un ficor si uná fptá si cgtará sa bg ránpscá cu tpti turbili di máncátur. Ficoru cu fpta mult rag bucuro^ ca tárcag cg ieb mgi bg milues tatá-su $i mumá-sa, dj íp cpta bun ba ránes. (5) Uná zuuá si dusi mgi micu frati lángá ieb an udaja lor gi la zisi: „Datá-n^i la mini unpc náut di sá vg spun dintru ti tati si mama cpta vg ránes“. Ficoru cu fpta ab dp-
278
1. A. CANDREA
   dirá §i la iei unpc di lor máncátur si la spusj: „mama cu tati ter z’ va zungl'a, di $p cpta {jun va catá“. (6) Fpta cu ficoru ca si spárurá, i^prá din udaiá ?§ lará k'aptinu, cutp ?i briíu §i lará r drumu sá fuga. C? priubidirá mumá-sa cu tatá-su ca nu sa cola, ^ si una si uná lagará dupu iel' s’l'a cata. Fiáoril' lagá, mumá-sa cu tatá-su laga; ca lagará lagará 1'? pruk'ará s’ l'a zungá. (7) Tun$p iel' la turirá k'aptinu $i din una prá si fpsirá dupu icF ni$t¡ spiñ dj niti pul' nu putp sá trpcá prj cola. Mumá-sa ca tatá-su pan? sá iasá din spiñ, fiCoril' lará migdan. C? legará, l?gará tatá-su si / í; mumá-sa, ará l'a pruk'ará si tuntp iel' au turirá cutp si uná $i uná si fpsirá dupu ieF spili si cremnj smácátpsi di tiva nu putp sá trpcá pri cola. (8) Cu tp’tá mpnca idvai trienrá tatá-su §i mumá-sa prin ^plj spili, ama fi¿oril' la turirá bricu dupu jel' ¡ji • di uná prá si lpsi gpli cutpti, si ca vizurá sa tatá-su ¡?i mumá-sa si umárprá si si turnará napoj. Fpta cu.ficoru trasirá n?inti ¡?i ’n drum fiará uná barpeá di apu si ficoru, cum ra zaprins dj apu, ?1' zisi la sorá-sa: (9) „Dodu, apu añ ti bp, sá bpu din tpsta barpeá.—Nu 1? doda, ca £ista-j pifsat di terb, dj s’ ti fat si tu terb“. Ficoru antilpsi ísi nu biiu. M?i ’ncola fiará laniá barpeá §i ficoru zisi : „Dodu, nu pot sá tráes, sá bpu di ua. — Nu la doda, ca si £ista-i pi^at dj terb, ia mai ’ncola, ia ari uná cesmá, di cola sá bem“. (10) Ficoru ará cándisi §i trasirá nainti. M?i ’ncola liará lantá barpeá í?i ficoru nu putu sá tráiascá, si plico si biiu $i uná ¡?i uná si fpti terb.
         Fpta, ca vizu ca frali-su si fpsi £erb, catp sá plpngá. Terbu si ipt catp sá runpscá lpcrám $i simidoil' priuná a§ amná $i zunsirá lángá uná cesmá. (11) Lángá ce¡?má vp $i uná tápolá muít naítá' Terbu al' zisi la sorá-sa: ,,Puñ-ti, dodu, tu prj tpsta tapolá, di i o s’ mi duc sá pase ¡si sá-t duc si la tini máncarj“. Fpta si pusi pri tápolá, prá $erbu fuzi aneóla si i sprá vinp di-1' dutp mán-cari. (12) Uná zuyá si dusi ficoru lu’mpiratu s’ la dapá caíu la tp cesmá. Caíu cpj,p sá da cu picor! i, sá nicl'azá §i sá catá cu-tru tápolá, iundi ra fpta. Fiíoru lu ’mpiratu si cudp cotí nu bp tista cal apu. Si ca si pucátp ’n sus vizu pri tapolá uná fptá „spri ’ncrpjyti“. Ficoru-1' zisi „Disfp-ti, fptu, dj cola“. (13) Ea i£ nu si zaepta cutru ipí. Ca vizu ficoru lu ’mpiratu c? nu va s’ si dis-facá, pusl argat sá-p tal'? tapóla di sá-y. disfacá fpta. Ca tal'ará, tpl'ará argatil', c? vini ancá la unpc nu puturá sá-u dutal'a $i-u lasará di lanta zuyá sá-u dutal'a. Sprtá, ca elá terbu, cp vizu tapóla tal'atá, c?|p sá plpngá §i sá lingá la tapolá §i-i; fpsi ept ra grpsá ancá epta-u pngrusp. (14) Ca vini mpjnista ficoru lu ’mpiratu, ca-u vizulapola pncá epta grpsá, cátp mpi mul't argat Ca tal'ará tal'ará tptá zuua ¡yi jel' nu-? puturá dutál'ari §i famasj
texte meg lenite
279
   ’ncà unge. Sgrta, ca vini |erbu ara, cy la lindzi, lindzj ay fgsi ’ncà epta. Fiòoru lu ’mpiratu, ca vizu ca nu ppti sà-y disfacà cu tal'arg, ca^y sa si cudgseà cum sa facà sà-y disfacà. (15) Tuntg isi una babà yi-F zisi: „Ai culai tista lucru. Io sà-y disfac fgta“. Si-§ lp foc, una cupanà yi cytdarg si dusi sa spglà la (g ceymà. Baba la prinsj focu sup typolà yi-yy pusi caidarg niccum pri foc ¡ji catp sa punà apu pri ga. Fgta, ca-u vizu cum yu punì catdarg, ìiF zisi: „Nu sa, babu, yy punì cytdarg, tucu Fumintra“. (16) Ca s} pucàtp baba ’n sus ay vizu fgta yi-F zisi : „Oh, ly baba, di jundi ah ti segni Domna ua.v Disfp-ti sà-n spuli cum si puni, cy io nu ytiy, nu-n ti vgdi“. Si fgta si mincunp si si disfgsi. $i ficoru lu ’mpiratu cari ra scuns cola yu gràbni yi fuzi cu ea casà. Sgrta, ca vini (;erbu, nu-u flp sorà-sa yi catp sà-y ubidgseà yi-u flg ca lu ’mpiratu ficor au vg lat, yi ca-F ti dusi la pprta lu ’mpiratu au frpnsi cu cornili. (17) Dimngtta, ca si sculp, ’mpiratu yu vizu pprta frpntà. Fgta ’ntilgsj cy frati-su-j. Càtp ’mpiratu maistur yi pusi lantà pgrtà mai sànàtpsà, ama sgrta yi tgsta-y frpnsi terbu. Mgjnista, ca vizu ’mpiratu ca si (gsta pprtà-i frpntà, yu dàrp ancà mai sàuàtpsà, yi-u unsirà cu cytran, ca s’la ca(à tela t,i-u frpndzj pprta. Ca vini terbu arà sgrta, ca fgsi sa da cu cprnjli ’n pprtà si zalipirà di cytran yi si catp yi nu putu sà fuga. (18) Ca si scolara dimngtta ampiratu cu lui taifà la flarà terbu cytat di pprtà. La larà yi la ¿ungFarà, ara fgta ept ppti scungos plpndzi. La pusjrà yi si iarsi carng yi sgrta la tinà tot manancà carni di (erb, arà fgta rung lpcràm si li duna 9SÌU di la sinià yi li ’ngrupp ’n gràdinà. (19) Din t,g]} psi ca-y iyp un mer di ’n tptà lumg nu vg tari mer, yi cy si ’ncyrcp di mgrj i-zuyà, ca du-li fgta sà rupà, meru si plica ’n zos di li zundzg fgta merili ; ara ca du-ti ficoru lu ’mpiratu sà rupà, meru si ’rdica ’11 sus tsi nu putg sà rupà. Ca vizu ya ficoru lu ’mpiratu si ’nvirinp muli yi la tàl'p meru yi la arsi ’n foc. (20) Fgta di' multa mpncà yu dànp tptà Cànuya yi-u angrupp ’n gràdinà. Din (.g cànuyà iyprà ’n gràdinà niytj tràndafiF di ’n tptà lumg nu vg tpr. Cy du-ti fgta sà rupà, putg ca sà rupà tràndafiF, yrà ficoru tu ’mpiratu cy du-ti sà rupà la /mbudau yi nu putg sa rupà ntyi-un. Tuntg ficoru au yntribp fgta cum yi sibepu di ga ppti sa rupà, yrà jgt nu. (21) $i fgta-F spusi ca tràndafiFil sa iygt din cànuya lu meru, meru ra ispt din psili lu terbu, arà terbu ra fat lui frati. Di tuntg nu Fa pricàpcàirà tràndafiFil' yi yi ay anmirusgu tptà avaia di dinzur di casa ’mpiratgseà. $i io-n vinii di cola.
280
r. A. CANDRE A
                            XXVI
                 P i c ”, v a r u si d r a c u yp
        (1) Una duminicà, vini picuraru di la oj ¡ji dica si zaprimini unge, k'inisi si z-dusj §i ipt cy tptà lump la bispricà. Ca amtrp jT annuntru, al' ti *9 crielu dj multa vidplà di luminpr, $i bir-carar lump prindpu si lanli pri la spmt. (2) Ca vizu $a, lp si ipt una luminari di pri pangpr, ept càrligu lui si -slàgàia cu crielu la cari' spmt sa l'i-u prindà. Lp Cristos? La Bygyrodita? Ca cum prindpu to$? Cpn si pucatà la una parti, lp vpdi dracu zugrafisit §i Jet pri zid ; am? niti-un no-arj sà-1' prindà lp ipt luminpr. (3) §i-$ zisi : „Fikiru! la tista ni^i-un nu-1' prindj vr’unà luminari“. Si una si una, au prindj Iuminarp lui si-y pmprpstà antru dracu, pi, dica s-lpsi un-dpu sutj di crut pi mitpn, ipp pi ipt din bispricà, con ipa tptà lump. Fpsi ^i fpsi casa si z-dusi ara la oj. (4) Sprta, pristi nppt}, con durmp, vini dracu la iei si una ca la vizu la cunoscu ca-i tela di pr{ zid, lp cari l'i-u prinsi iuminarp, pi la antribp : „Ti ubidep tu ya?“ Dracu-1' zisi : „Dintru bunu tj-n lp fàsep tu astàé, vinii si io sà-t fac la tini un bun. (5) An tela locu, sup tp rppà, ari un cpzan di pari, tucu una ca s-ti scoi', sa sap di sà-$ la scoi, dintru cp tpy càsmet-pi. Si ca sa nu la ul'it locu, pàtàià-ti pri rppà, ca sà-y ptii“. Picuraru fikiru, bucuros, bucuros, si ispàtài pri rppà pi, tpman si dupàtài, si diptitp pi, cpn sa vpdà, |iii! tot pp ra ispàtàit sub ipt. (6) Tuntp antilpsj, fikiru di picurar, cp £ela di pri zid, la cari l'i-u prinsi iei Iuminarp, nu-p lost-au spmt, tucu-p fost-ay ,,lup-mancà-lp“ (= dracu).
        Di tuntp ramasi lafu: „la drac sa fat bun?“.
                            XXVII
              Piotar u, lisina pi lupu
        (1) Una prà un piotar kinisi sa vindà pept. An drum fJp^ una lisità ca morta pi-u lp pi-y prituri an pànàgon. Lisita cap> sa turpscà din eppà pept pi lp una parti si la lanta di drum. Ca si pruk'ip piptaru di catun, sari lisina din pànàgon pi-p l'p dunp tot pestìi' pi-p l'p dusi la gaurà pi l'p pnparp. (2) Ea fost-ay ca-tatà fàrtat cu lupu. Lupu au vut-au lat an pspit, cmo la vicài pi 'l/~ pa lupu, ca sà l'i-u vpdà casa. Ca vini lupu, al' zisi lisita : „zastp tu unpc, io s’ mi due lp apu, tucu sà nu ti pucat, an sus, ca ari spin an strop, sà nu-( cada ’n ocl'i di sà urbep“. (3) Cp ipp lisita, càtilin, càtilin, si pueptp lupu an sus pi vizu cp tptà gaura ra nsaratà cu pe^t. Una ca vini lisina, al'zisi lupu: „lisitu, di iundi
TEXTE MEGLENITE
281
          ia luvis lu Jiiíjtp pe§l?“ Ea-P zisi: „di ly mprà, dj sub buca“, Lupu-P zisj: ,,nu si ppti §i io s'mi due sa luves? „Lisita-P zisi:
„si ppti“. (4) Lupu-P zisi: „cuín si luves?“ Lisita-P zisi: ,,sà-t iez un k'jup di cpdà, di sa antris sub buca, dj sa si ampPia k'jupu; tucu stpi, io sa antrum an mprà, sa lp mincun muraru sa nu f jasa s-ti tàlcpscà“. (5) Ca ’ntrp lupu sup buca, statu mpra. Muraru aP zisi la lisina: „lisitu, dali tu ñi-u stirpis apa, di statu mpra?“ Lisita-P zisi: ,,nu, muraruli, ca lupu antrp sup care, pesi luvp^tj“. Si muraru ca la lp lostu, ¡¡$9 la lup n a farà, si tàlea la lup, cu plin lPiupu di apu, la frpnsik'jupu §i la prifrpnsi"^ * si lupu. Ara lisita §¡ namáncp di rusnita lu muraru, aü si izunsi prin cap §i fuzi. (0) Ca si f9sirà mai aneóla di mprà, si fiara cu lupu ?i-P zisi lupu: ,.A! lisitu, ti mi kidirisep ! Ja puse§ muraru s’ mi tàldascà !“. Ara lisi|a-P zisi: „A! lupuli, la tini tiva nu-t ai? diimi capu t-ai sànàtos, tticu la mini tot capu ñj-ai frpnt, ja mó- ^' zucu-ñ cura“. (7) FplPiru di lup virui. Lisita cp$p sa pudràm9nà mpi napoi §i-P zisi lupu: „aidi, lisitu, fp gpiret!“ Lisi{a-P zisi: „Aman sá mor an drum, nu pot sa amnum, tucu-t mi rog, lupuli, s' mi Ipi unge cus“. Si lupu si càndisi si-u I9 cus. Lupu pinna sti_ mindurlp, ara lisita ept putp canta: „Lop sànàtos pprtá, los sà-.-x) natos pprtá!“ (8) Lupu-P zisi: *Ti fa^, lisitu? — $a pii disepnt la cap, ca muli mi dpri“. §i ca si pruk'jarà di gayrà, scucili lisita di pri lup si pntra an gayra. Tuntp lupu picàsi ca tiva nu-P la lisità si taPp un cop sà-11 septà lisita din gaurà. (9) Ca-y cato di picor, catp sa zicà: „Di corni trazi batavpce, di corni trazi bata-, f vpcp!“ Lupu-u Ipsp di picor §i catp un corini din gaurà, tuntp catp sà jippà lisina càtirpu: ,C,iiidiru§u piciru ! diiidiru^u pidiru^u !“
§i lupu si strinsi la trazirp, §i cp si fupsi corinu, càzu di pri cremnà dizos an vali §i §a scàpp lisita di fàrtatà-su.
                         XXVIII
                    X’ 9 Bogdan § i z 111 e i 1'
    (1) Fost-ay vrinà prá un om mult linos. Ppini bilg aP ra Ipiii sa mànancà. Ipl i-zuuà i§a si zàt,p la spr} prj la duk'an. Dukingia cum vut-au vindut nari, vp picat pri k'upeng §i si vpu dunat multi mu§t pri picáturli di ñari. Linosu au prdicp mpna cu tptà stiuirp §i cp Ip-y dpdi la must tàlcp eptj-va. (2) Di cola si sculp §i si dusi sà bp apu di la bunaru lu zmeiP. Ca biiu apu, pisài una carti 51-u lipi dj bunar si si fpsi ca zadurmit.
       Una ca si culcp, vini zmeu cu fpljli sà lp apu, ama cp vizu un om culcat làngà bunar s? pruk'p dibinda §i vizu una cartj
H
45452. — Orai ¡ji sufici.
282
1. A. CAND REA
    lipità dj bunar. Ay càn^p si vizu ca zi$p : ,,Io sam Ne Bogdan tela zunilj, cari la una xnàjniri mil' dj sufljtj tàlcps'“.
          (3) Zmeu ca vizu ca-j cpta zunj, cytp sa vicàpscà di prima mai càtilin, napcunta mai zàcàtirpy „Np Bogdan, Np Bogdan“' §i Np Bogdan si sculo ràzvicàit yi-1' zisi : „Cari-i ^ista ^i-n spardzj sonu?“ si zmeu zisi cu fricà: „aman! io sam, vinii sa lpu apu, tucu diimi §i tu ie§ cpta iiuni, noi im trei frat §i tu un patru“. Np Bogdan la lasp sa lp apu §i priunà kinisirà s’ duca làngà lan-til' frat. (4) La zmej la ra tirlipu, ca tpti lucrili din casa cu urdini li fàtpu. Una zuyà unu, lauta zuyà lantu. Vini urdinu sa lp apu si Np Bogdan. Ipl fikiru fpljlj ni^i disprt nu ly putp purtarj, ami plin cum s’ la pprtà? Tuntp lp una sapà §i si dusi la bunar yi càtp sa fpmà din zur di bunar. Zmeil' ca ytilarà, ytilarà, ca vizurà cy zàbàvi, si dusj unu din jel' sa vpdà ti si fpsi Np Bogdan.
          (5)       Ca si dusi, pia jundi rpmà din zur di bunar. Tuntp al' zisi zrneu: „Ti fat, frati Np Bogdan, d{ nu tj ari sa vin?“ Np Bogdan al' zisi : ,,ti-i tpstà mpncà i-zuuà sa purtpm apu di cpta diparti? Mai bun s’la lpu bunaru di ya s’la due ari triusà di s’ na ià mai lesnic“. Zmeu si zatrimurp yi càtp sa si rpgà :“ yman, frati, las’ s’ sta uà bunaru, ca ya mi si flp di dpz, di tini nu ti tri-mptim la apu, noi sa purtom.“ (6) Np Bogdan si càndisi yi zmeu la ampl'p fplili di apu, la lo pri gprb yi pristi foli si prituri yi Np Bogdan, ca ra umàrpt di ràmarp din zur di bunar, ati si dusirà casa. Lauta zuyà, al' vini urdinu la Np Bogdan sa si duca ly ipmni. (7) lei tj sa facà, cy di lpni nu putp niti un lemn sa duca casa, lp un snop di sigilli yi ca si dusi an curia, zacytp s’ l'a Ipgà arburil' cu sigimi unu di lant yi ca zàbàvi mult si dusi ara unu zmeu, ca sa vpdà t{ cpta zàbàvi? (18) Ca z’ dusi cola zmeu p-la Np Bogdan, ‘jundi l'a lpgà arburil' yi la ’ntribp : „Ti fat, frati Np Bogdan?“ Arà Np Bogdan al' zisi : „Ti-j tpsta mpncà i-zuyà Ipmni sa purtpm? sà-y leg curia tptà, sà-y lpu sà-y due làngà casa.“ Zmeu si prudipirp yi zisi : ,,yt mi rog, frati Np Bogdan, lasà-y curia, cy na-j flatà di dp2 di noi s’ na purtpm Ipmni, tu nu pprtà.“ (9) Np Bogdan si ràzvicài anvirinos si zisi : „diimi nu vret lesnicu, purtat voi ! „Sepsi zmeu un arburi, la lo pri numiri yi si dusirà casà. Zmeil', ca vizurà ca ny-ay vrin air din Np Bogdan, cytarà sà-1' ubidpscà culaiy s’ la tàlcpscà.
          (10) Zmeil' si 'ntilpsirà printru jel' ca s’ la ampartà ly dor-rnirp an lanlà udaià yi-1' zisirà yi la jpl: „diiitru cy im càlàbàlpc yn un loc, tu sà tret sa dorm yn tp udaià.“ Np Bogdan sprta tricu an udaja ti l'-u dpdirà, amy picàsi ca nu-i bun lucru yi l'y uzp zmeil' ca si làl'pu s’ la pjarà tp sprà. (11) Ne Bogdan lp un buèàm la zàvii bun si ly pusi yn locu jundi tirp sà dprmà jpl,
texte meglenite
283
ara igí si scunsi an lanlá partj. Pristi nppti zmeil', ca-s jarsirá un Ccazan di apu, at i cátilin, cátilin, antrará an udaia lu Np Bogdan §i-u urnirá apa pupáritá pristj bucám si-1' zisirá: ,,A! Ng Bogdan, crgpá, scgpgm dj tini“, si zmeil' fuzirá an udaia lor-(12) Np Bogdan, ca si nádurmi dimngfta, anca mánicat, si sepia ^i la si dusi langa zmei ¡¿i la zisi: „buná dimnptá, fraf.il' mel'!“ Zmeil' al' zisirá: „buná dimnptá, Np Bogdan, cum tricus tu tpsta sprá?“
      Np Bogdan la zisi: „Cnm sá tree, añ dgdit uná udaia di purit pliná. Tpsta sprá nu putui sá zgdorm dj jel'.“ Zmeil' sj ráspucá-tará uná lant $i-¡j zisirá: „Apa pupáritá ca purit al' ti fafj.“
      Ca vini lanta sprá, Np Bogdan si dusi ará an udaja luí §i lg namisti ará bucámu pri pat, ará jel si scunsi §n lantá partj. Pristi nppti, vinirá   zmeil' tot cu sicurli an mpñ, cg s’ la spargá.
(14) Ca filtrará an       udaiá, zacatará sá da cu sicurli pristi locu
iundi slágájau sá-1' iá capu la Np Bogdan, si catará sá-1' zicá: „A! Np Bogdan, la-s ti facá §i sicurlj emo cg purit?“ Si sculará si si dusirá zmeil' an locu lor. (15) Mpinisla, anca mánicat, la sj dusi ará Np Bogdan §i 1g zisi:“ Buná dimnptá, fratil' mel'! — Buná dimnptá, Np Bogdan. Cum tricu? tu tpsta sprá? —Cum sá tree, fratil' mel'? Tpsta sprá un urpt vis vizui- Ca con nistj ca sorp mi lá-zgg pristi gu¡¿á si pristi cap.“
      f 16) Zmeil' ará íji ráscátará uná lañf gi si zacudirá ca nu pot sá scapá di  igí. An fp vrgmi, si uzp ca  doi ampiraf     si bat.
Zmeil', cu tela  sibep, kinisirá priuná      cu Np Bogdan,    giua sá
sj ducá sá-1' 2utá la ampiratu, ama umutu la ra, s’ la lasá Np Bogdan gn askeru ampirátesc si i el' sá sj tprná. (17) Tot gncalicará pri cal' fji lj strinsirá cal'il', sá zungá mgi curpn. Np Bogdan, dj fricá idvai si tánp pri cal si tápa; „Cad, Cad, Cad.“ Zmeil' si záíudirá si zisirá uná lant: „lg fista nu l'a-i fricá di fi§tg ’mpiraf, dilmi ca ’mpiratu Cad la ubidgstj. (18) Ca di Cad mai ¿uni lant ampirat ng-arj, tucu ai s’ na turnpm napoj, lant culai sá-1' ubidim.“ $i tot priuná si turnará napoj. Fikiru di Np Bogdan, nu cg ampiratu Cad lg ubidg, tucu-1' ra fricá s’ nu cadá di pri cal, dj tápa: „cad“. Np Bogdan cato sá ráfpscá dj zmei ¡?i Ubidg sibep sá fugá di Jángá iel'. (19) Tuntg igí Ja zisi la zmei: ”P?na emo gázum an vpstrá casa, emo ai s’na dufim an ospit §i 1? mp casá.“
          La zmei la ra fricá sá sj ducá an luj casá, ¡ji-1' zisirá ,,Tj fafim emo la ta casá? Lantá prá sá vinim an ospit. Cmo sá -u dpm partp ta ti fi cadi di duti sá-t l'g vez ficoril'.“ Cg zmeil' v? cátau, sá scapá dj igí. (20) Al' gmpl'ará un fpli di pari, $i-l' zi-
284
1. A. CANDREA
                                              *>
    sirà. „lppli tpgti Pari di-t tlut} !“ lei sj _£àzvicài si zisi: „cum ? mi libasti, io s’ lg port pH gprb fplili?“
      Unu zmeg si candisi, lg Ip fplili di pari pri spp|, eg sa Fa duca pgng casa lg Np Bogdan. (21) La dutirp casa, lg cum-^ parp Np Bogdan la tot gasiF lui fiCor càtj una soicà. Ca si pruk'arà di càtun, Np Bogdan, gF zisi la zmeg, tu amnà maj cà-tilin, io s’ mi due mai nainti sa fac unpc azarlpc, eg s’ tj prugtet. Np Bogdan, eg z’ dusi casa, lg lj dpdi soi^li ig ficor si la zisi: (22) „Cg sa vinà emo un om, ga to^ s’li digeFidit soitli gi sa fati^ 10 eg lg t&Farp cu soitlj gi sa zi(it: „Tati, carni di zmeu tirem.“ Cg vini zmeu an casa, una cg gntrp, la zgdinzurarà ficoriF tot cu soi(li digePisi gi cg^arà sa tppà tot din glas: „Tati, carni d} zmeg tirem“. (23) Zmeu, eg uzp gati, tucu lg dpdi di pimint fplili gi y ocPi prin pprtà. §a scgparà zmeiP di Np Bogdan, ara Np Bogdan '! cu luj criel scàpp di zmei gi-g cgzgndisi un ipli dj par; gi-g gii giatà gi io-n vini; di cola gi lg nimi tiva nu-n dpdi, ga mi tàpirà.
                                   XXIX
                        LT l* s p n a § i fico r u J
         (1)          Un tata gç vut-ag un ficor. Tista zisi unä prà: „Tati, ter v un dag“. Tatä-su zisi: „sä-t lpg, iPuli“. Kinisit-ag sä si duca gn
     pàzàrigti gi ficoru zisi: ,,gi io sä vin, tati“. Tatä-suMg lat-ag cu jpi.
         (2)      Ca pustäni gn drum, tatä-su lg Igsp pn un arburi. Cola vini unä urspna gi zisi: „disfp-tj, ca jo-$ säm tptä“. $i ficoru si disfpsi, gi lg Ip urspna' ficoru, si dusi casä cu içî gi zisi lg urs ; *ves, io Çi lov bun dug?“ Du-ti tu, sä li vicäies lantili divutin, cg io ter sä dar rucoc“. Ursu si dusi.
         (3)      Urspna, cpn firp sä lg 2ungPg ficoru, gP zisi : „puni-t-la capu pH prag:‘. Ficoru lg pusi opeu, ama urspna zisi „nu-i bun pus“. Zisi ficoru : „nu gtig s-Ig pun, puni-Ig tu prima, sä ved“.
j? *J (4) Lg pusi urspna, gi ficoru gg Ip bàllia gi Pi-u dpdi pristi cap gi gg zungPp. Ag drubi urspna, gg pusi gn oalä sä iarbä gi içî si pusi gn gtpli.
           1 Povestea aceasta §i cea urmätoare au fost scrise de Weigand, în 1890, dupa dictarea lui Stavru ITristu, pe atunci in vîrsta de 13 ani (v. Vlacho-Meglen, Leipzig, 1892, 71-77). Am avut prilejul, în 1912, sa contrôlez eu aceeasi persoana exactitatea transcrierei dialectologului delà Lipsca. Greselile sînt numeroase. Amintesc numai cîteva mai de sama : Viçu, lof, iou, prak, potu, potura, gàV(ini, sa, vikies, vet, etc., în loe de lov, io, prag, putu, putura, gulini, s, vicajes, ved, etc.
texte meglenite '
285
         (5)     Ca vinirá lantjli viti, ca otilará, stitará urspna z’ vina, zisirá: ,,aj, sácatpm sá rucpm; ia si dusi sá la turpscá spndzjlj lu fifoni prj vali“. Catará sá mánancá si zisjrá : „bre ! p duítj carni !“ Si fiéoru din atpli zisi : „ca dj urspñá“.
         (6)     Tunte vitili catará sá tppá si cacará sá puna partali sa ]a zungá fiCoru, ma nu putu ursu. Napcurn si pusi lisita §i lupu, amg §1 iel^ nu puturá. Napcum vini mata si sari an gitpH íji tir§ sá la ca^á fiCoru, ama tista sari prin bagá §i isp nafará, si Latá-su vinp din pázáristj si la lp ficoru si z’ dusirá casá cu da§, §i io-ñ vinii di cola.
                                   XXX
                        P r i c a z in a 1 u lisina
         (1)         vp una lisità un gàngarasj §i-l' zisi 1? un pin : „na-n-la^ tpni gàngarasu, io s’ mi due sa fur gàlin, sà-z dau $i ly tini“. La zacycp di pin gàngarasu §i z? dusi sa fura gàlin fsi li mànep.
         (2)      Ca vini làngà pin, pinu ra criscut nalt, $i nu putp sa la lp gàngarasu. Zisi lisita.* „dp-n-la gàngarasu, pinuli ! — Nu st-la dau.— S’mi due sà-1' zie la bàitià, sa vinà s-li tal'a“. Pinu zisi ,,du-ti!“
         (3)      „Ai, bàlLiu, s-la tail' pinu!“ Bàitia zisi: „Nu vin. — S’ mi due la foc, sà-1' zie sa vinà sa t-V arda dràzaua“. Bàitia zisi : nDu-ti !“ Lisita zisi : „Ai, foculj, sa l'i-u arz dràzaya la bàitià“. Focu zisi: „nu vin“.
         (4)      Lisita zisi: ,,s’ mi due sa vicàies valp, sa ti stinga“. Focu zisi: ,.du-li“. Lisita zisi: „ai, vali, s-la stindz focu“. Valp zisi: „nu vin“. Lisita zisi : ,,s’ mi due s-la vicàies bou s-li bp“. Valp zisi: ,,du-ti“.
         (5)      Lisita zisi : „ai, houli, sà-u bpi valp“. Bou zisi ,,nu vin“. Lisita zisi: ,,s’ mi due sà-1' zie ly lup, s-ti mànancà“. Bou zisi: „du-tj“.Lisita zisi; »ni, lupulj, s-la mànant bou“. Lupu zisi: ,,nu vin“-
         (6) Lisita zisi : „s’ mi due sà-1' zie la luvac, z’ vinà sa ti tàl-cpscà“. Lupu zisi : ,,du-ti!‘. Lisita zisi - «ai, luvaculi, s-la tàlèps lupu“. Luvaòu zisi : „nu vin“. Lisita zisi : „s’ mi due s-ly vicàjes §pricu, sà-t lj rpdà urecl'ili“. Luvaèu zisi: „du-tj“.
         (7)      Lisita zisj: „ai, ^priculj, sà-1' mànant urecl'ili la luvai“. Spricu zisi : ,,nu vin“. Lisita zisi : „s’ mi due sa vicàies mata, s-ti manancà“. §pricu zisi : „du-tj“. Lisita zisi: „ai, mato. s-la mànant ?pricu“. Mata zisi: „iundi-i?“
         (8)      Mata dupu spric, §pricu dupu luvaò, ‘luvacu dupu lup, ^Upu dupu boy, bou dupu vali, valp dupu foc, focu dupu dràZauà, bàitia dupu pin, §i la tal'p pinu, si lisita as la lp gàngyra§u si si dusj casa.
         §i io-n vinii di cola.
I. A. Candrea