RICHARD SÀRBU DIALECTUL ISTROROMÀN Aceastä carte a apärut cu sprijinul MINISTERUI .UI (’Ul , TURII DIN ROMANIA $i ;il FUNDATH [ PF'NTRU O SOCIETATE DESCH1SÄ ROMÄNIA. - 1998. Toate drepturile asupra acestei card sunt rezervate Editurii AMARCORD, str. Dropiei, nr. 3, sc. B, ap. 5, tel./fax: 056/146.645, 1900 - Timisoara, ROMANIA. RICHARD SA RBC VASILE IR A HLÀ DIALECTUL ISTROROMAN TEXTE SI GLOSAR EDI! AMARCORD Timi§oara, 1998 Coperta: Catälin Popa Consilier éditorial: Ion Nicolae Anghel Ch ' Uiïr'orsitats- Bibüothek Freiburg i.Br. 1/ Cercetàrile dialectale din Croatia ÿi elaborarea acestui volum au fost sprijinite nnaaeiax ue xVIINlSTERUL EDUCATTEI NATIONALE prin CONSILIUL NATIONAL AL CERCETÄRII ÇTIINTIFICE UNIVERSITÄRE, în cadrai granturilor anuale din perioada 1995-1998. CIJPRINS Cuvant înaiote....................................................... .. ........... 7 Diaieeîu! istroromân ............................................................... 1 I The Islre-Komanian Dialect Today ............................................ 34 TEXTH ISTROROMÂNH ................................. ............................... 43 Texte inregistrate la Jeian si SiKsmevita in anul 19X2 . ........... 43 Texte îtireglsfratè la Jeian în 1992 ....................................... 70 Texte inregistrate la Jeian în 1994 ........................................ 89 Texte mregistrate la Jeiân în 1995 ........................,................ 107 Texte inregistrate la Jeian în î 996 ....................................... 145 Lista informatorilor ....................................................... ! 79 GLOSA R LSTROROMÂN .............................,................................... 1X4 CUVANT MAINTE Voluimil de tata are la hazà materiale!© inregisratate cu ocazia anchetelor dialectal e mtreprinse de Richard Sàrbu - la inceput pe coni propriu, ulterior cu sprijimil financiar al Universitafii de Vest din Timi^oara 91 al Mini stendili I ubicai iei Nazionale, prin granturile acordate de catre Consiliul National al Cercetàrii Stiintifice Universitare - in cele dona locali tati din Península Istria (Croada) - Jeiàn, cr. Zejane (1982, 1992, ] 994, 1995, 1996) si Sus ni evita, cr. Susnjevica (1982). O parte din texteie culese in 1982 si ! 992 au fost publícate in doua volume multigrafiate: Richard Sàrbu, lexie istroromàne §i glosar (cu un studiu introduciiv Istroromàna - azi ), Timi§oara, 1987; c£ §i editia a Il-a revizuità Nv/ completata, cii acclami titlu, avánd un numar mai mare de texte §i un glosar elaborai in colaborare cu Vasile Frltila, Timi§oara, 1992 . in editia de fata immani 1 textelor inedite, inregistrate §i prelucrate, oste considcrabil mai mare, iar dosami apare, in colaborarea celor doi autori, ìntr~o torma subsiandai ìmbimàtàtità, termenii glosad fiind insoliti de indicati! gramaticale, exemple ilustrative $i de precizàri etimologice. De a se menea, dosami continand peste 2500 de cuvinte-titlu, a fost completai cu un numar apreciabil de termeni, care nu apar in volamele anterio, re. Texteie ilustreaxa masiva influentà a limbii oficíale croate asupra istroromànei actúale, e a urinare a unor factori de mare complexitate, cum ar fi: amplificaren relatiilor nemijlocite dintre istroromàni §i croati, necesitadle de ordin social-economie de a veni permanent in contact cu instituidle oficíale (in special cu administrada, §coala §i biserica, in care se folose^te cxclusiv croata), ìmprejuràrile cotidiene vitale in care se affa acerba d inco io de vatra satuiui. abandonarca vechilor ocupatii traditionale 91 deprindcrca aitora noi, de catre generatine mai tiñere, in ora§e invecinate (Rijeka, Opatija, Lovran 9. a.), in medii compacte de vorbitori ai limbii populatiei majoritarc, casàtoriile mixte, paràsirea tinutului natal pentru o penoadà mai indelungata sau defmitiv etc. ' Textele din sectiunea de fata pun in lumina faptul cà presiunea manifestata de croati asupra sistemului lingvistic istroromàn actual se resinile In toate compartimentele diaìectuluu dar mai aies in vocabular. Cu toate acestea, istroromànii de azi, bilingvi prin excelentà, au încâ o conftiintà lingvistica bine conturatâ. Ei fac în mod constant distinctie ìntre idiomul propriu fi limba oficialà, ori graiurile din satele vecine. Cercetarea statistica pe care am efectuat-o asupra unui grup de texte, continând circa 3000 de cuvinte, pune in lumina faptul cà in isfroromàna actualà ponderea numerica o au termenii de origine slava (-■--%), fata de termenii romànepi moftenifi, de origine latina (42%). Dar cu vìntele de origine slava (v.sL, croata, sloveni) abundi in masa vocabiilarului istroromàn actual, pe cind in vocabularul fondamental predomina cuvintelc de origine latina. Pe de alta parte, nu este lipsit de importants faptul constatai de noi, confirmât, de altfel, fi de alti lingviçti o»mâm si stràini, anume ì frecventa cuvintelor vechi românefti, de origine latina, este incomparabil mai mare decàt cea a termenilor de provenienti! slava. Tv Aide istroromâne cu minse în acest volum, mai aies cele inedite, culcse in ultimii ani, pun m lumini fapte importante pentra cercetàrile de istonc a lumài romàne fi de dialectologie sud-dunareani, precum fi o scarni de clemente relevante cu caracter sociolingvistic. Textele eontin cfantioane de vorbire spontanà, înregistrate, ìn dii eri te circumstante fi conditii de ambient, pe baza unor strategii psiholingvistice ’Vontextual - dinamice”, prin utilizarea unei mari varici a ti de stimuli voi bali fi nonverbali, care pot declanfa reaefii cu un boga? debn verbal dm partea subiectilor, in cele mai diverse contexte de situape. tematica textelor este variata: oeupatii vechi fi noi, obiceiuri, apicultura, gospodaria, viata cotidianà, familia, amintiri, casa, practici culinare, starea vremii, starea sanatiti!, bàtrànii, rudeniile, emigrantii, razboiul, teme social-administrative etc. Textele înregistrate pun ìn lumina faptul cà istroromàna continui si-fi pàstreze rangul de “limbi a satului” fi de limbi vorbità in familie. Ea se vorbefte in eolectivitàti de istroromàni care locuiese nu numai in cele doni localitifi croate, la care ne referim in lucrare, ci fi in familiile de istroromàni care tràiesc in alte sale fi orafe croate, ori care s-au stabilii in strainàtate. * * * Textele selectate. fíind axate în marea lor parte pe teme clin viata de tóate zi lele, confín mostre de limbo vorbitá, care îlustreazâ functionalitatea structurilor morfosintactice de tip románese çi slav, deosebirile cantitative privine! lexicul de origine latina si slava, procura si freeventa eícmenieloi iexico-gramaüuale vechi romLneço m voibue.. cúrenla a istroromânilor. P entra a siirprinde firese ul conversatiilor, ïn transcncrca fonetica ne-am strâduit sa redam vendicitaica roslirii spuntane, a elaborarli u ouantate, adesea diferite de la un subiect la al tul (sau chiar la acelaçi subiect), notând, pe lângà textul colocutor ni ui principal, ÿi inteivcntiile sporadice ale altor locutori (între paranteze) în relataren unui tapi divers. Având în vedere cà volumul de fata se adreseazâ unui cere mai larg de editori, am adoptât în transcrierea fonetica sistemul ALR, într-o forma relaliv simplifícala. Peatru únele fon eme înlàlnim ïn texte mai multe felun de notàri: pentru à - [a], [uâ], [oa], penuu q - [eà], pentru î, a [âJ: [h pentì:: g - [g] [y], prin care am vrut sa ilustràm varietatea de nuante ale acestor sunete în rostirea subiectilor (chiar $i în rostirea aceluiaçi subiect în di fente etape ale elaborarii unni enunt) si implicit, faptul eà aceste símele nu sunt ‘Tixate” nicî ïn istrororaâna actúala la o singura realizare comuna si generala pentru loti vorbitorîi graiului, fapt remarcat, între altti. §i de autorii ALR (I çi il) pentru tóate púnetele anchetale la istroromâm (cf. Di nutrie Macrea, Din aîhisul lingxistic román. I. Mote istroromàne, in “Dacoromania”, X, Bucureçtg 1941, p. 50-57 ). Astfel, în notarea lui à am optât pentru reah/drii • mrntau / °1 câsa, [uâ] citâsa, §i [oà] coàsaf in fimctie de rostirea simiectiio* înregistratf în redarea lui q am adoptat notatiile [q] mqre, nq (çi pentru finale substantivelor féminine din rostirea vorbitorilor din Suçnievita. câsq [eà] neâ, puheà. Cu [a] am notât un sunet spécifie istroroman cu o valoare intermediara între [â] çi [â]: mâre. Mai mentionàm urmütoarele realizâri: • cazurile de diftongarc ale lui [o] accentuai (uom, ¡morí) çi rostirea semivocalei initiale profetice [itj: uunucu; - trecerea freeventa a semivocalei [u] în [v]: previ, sev, cavtâ; - palataiizared pronuntata a lui [tj, in unele cuvinte, §1 notarea lui cu [t"J: vef \ mdnf'e, remi"e. respeetiv redarea cu acciari graiem a sunetului croat fc] in numele Sàncovit". Marmelif e tea - realizarea lui [gj in Jeìàn ea spirantà velarà ionica [yjryust, firn, yìavata, dar §i ca [g]: gara/ (sub iiifluenta eroalei); - exlinderea notar ii cu [cj a africatei respective, in textele din Jeian, §i cu [c] san cu [t], in textele din Susnicvita; -realizarea africatei [di], de regulà, ca [j]: juàna, jàna, juajetu, mqje; cf. $i Sérgio; - realizarea lui [§1 ca [$], dar ca /,?/, §i a lui /y/ ca [z] la Supievita; notai ca lui //] ‘silaoic’ de cele mai multe ori prin [àr] sau [àr], care redau mai ftdel rostirea subiectilor (de ex., barbai, mar§av), cleoscbità de cea a voibitoriior slavi {hrbei, Menponàm eli, din ino tire te imi ce, in transcrierea fonetica adoptatà in lucrarea de fata, nu am marcai semivocalele e, i, o, u §i accentale pentru f» d, à, à iar in Gl osar, cuvinte le-titlu au vocale le accentuate marcate prin carattere inclinate Gasino, atei locai po trivi! pentru a ac Irosa, pe ac casta cale, cuvinte de ni ul tornire luiuroi celor care $i-au dat concursul la aparitia acestei carri: colegilor nostri preparatori Ileana Irimescu, Vasile Latto, precum §i d-rtei Titiana Kovacs pentru redactarea computerizatà, Decanato lui Facultàtii de Litere, Filosofie §i Istorie a Universitari! de Vest din Timi^oara, Fundatiei pentru o Societate Deschisà, Ministerului Educatiei Nazionale (CNCSU), Ministerului Cultorii §i - rm in uitimu! rand -Editorri “Amarcord1’, care a avut o contribuire suhstanfialà la tiparirea acestui volum in actuala forma. Muitomim, toiodata, recenzentilor la votomele noastre anterioare despre istroromànà, §tefan Giosu, Elena Scàrlàtoiu, Victorela Neagoe §i Luminita Boto$ineanu, pentru observatiile facute. Autorii vor fi recunoscàtori tutoror celor care, prin sugestiile §i observatiile lor, vor contribuì la imbrunita firea editici de fafa. Àutorii DIALECTUL ISTROROMAN Idiomui vorbit de istroromàni este dialectul romànesc cu cel mai mie mimar de vorbitorL Istroromànii surit alzati In Peninsula Istria (apartinand astàzi Croatiei) in preajma Marii Adriatico, la nord $i la sud de Muntele Mare (it Monte Maggiore, or. Ucka Gora). Avànd convinta identitàfii lor, ei se considera romàni i§i zie in iimba croata, cand vorbese cu stianto, rumimi, termen ce a pàtruns $>i in graiui lor. Dupà o murLunsue a istoricului venetian Ireneo delia Cicce (Hisiona amica e moderna, e aera e profana della ci ita di Trieste, Venezia, 169ù, p. 334) ci i$i ziceau rumeri, cuvànt care il continua pc iat. romunus, eu anele trans fui mìa i fonetico. Dupà Sextil Pu$cariu (cf. S. Pu^cariu In colaborare cu M. Battoli, A. Belulovici §i À. Byhan, Si udii istror ornane, voi. ]J, Budiresti, 1926, p. 4; vezi infra), numelc lor oste vlàh, pi. vlৠ(la nord), vlàs (la sud). Sub numele acesta sunt cnnoscuti, de altfel, romànii in documentele sàrbo-croate. cuvànt ce in limba slavilor insemna ’ roman' §i in special f,romànr corespunzànd lui o incus (magh. oluh) al dooumen telar angevine. Alàturi de numirea viahm - viali, apare ca sinonim al acesteia, iti Iimba cancelariilor dal marine, mai ales la Ragusa, de la anni 1367 inainte, si numirea de mavrovalahus, care e pusà apoi in circuiatie cu deosebire in sec. XIV XV de cancelariile repubiicii veneticne (ibidem, p. 4). Termenul mavrovìah (morovlah, morlac) are semnificatia de "vi ah negru” fi a fost dat romànilor, spre deosebire de oratemi italieni, coi "vlahi" §i ei, de bizantini (pxxppóp?ta%c>0» pe la inceputul evului medtu. Croatii din iur, care ìi numesc vlahi, iar Iimba lor vlaski, le mai spun §i ambirci, termen pe care, in gluma, zàmbind, t-au adoptat $i ei (cf. E Petrovici si P Neiescu, Per sìstenta insulelor lingvistice. Constatàri /'acute cu ocazia wior anchcte dialectale la istroromani, meglenoromàni si aromàni, in CL, IX, 1964, nr. 2, p. 196) §i care ar pomi de la o particularitate a foiietismului lor (cf. ciré cine, bìrc bine). Acclami etnonim ar putea fi explicat §i prin tc. ceri beri „gràmeer, apàiàtoi de botare’, yiet fiind faptul cà „vlahii vomici”, organizati in „catone”, ca aparàtori ai hotareior Serbici, se ràzboiau adesca cu turai, bucuràndu-se, ca récompensa, de „dreptul vaiali” dm partea regiior sàrbi Un alt etnonim al istrororaânilor este cel de dei. fri ar descinde din cr. cica "unchi", fimd uidiz.it penna desorimarea miei personahtàti locale, precum ar fi un conducàtor, un cneaz san judo dupa curri mai poate fi explicat prin fuptul cà aeeçti vorbitori de lunbà romàna lucrasera càndva pe mobile unui feudal istrian de origine vlahà: Pasculus Chìchio. Prin extensiune, toatà regiunea popuiata de dei a fosî munit à ( 7 cia ri a y toponim pas trai pànà azi. ïntre ei istroromànii ì$i zie, dupa numele localitatii.jeridwri (cei din Jeian), iar graiidui jeiâmki (cf. in texte; noi jeiâmki euxinl&m). Adverbeie çi expresiile adverbiale cele mai freevente, folosite de ei când este vorba de idiomul pc care il verbose, sunt jeiânski, pu nà§uy po jeiànscu (in nord), po nase, cwv ri nof (?n suri) Œ. Petrovici, P. Nei es cu lu r il. P.197). Cele dintei probe de grai istroroinan da tea/,à de la staratili secoiuiui al XVU-lea §i le datoràm istoricului venetian Ireneo della Ooce, dar adevàratui lor descoperitor este considérât Antonio Covaz, primarul ora§elului Pisino, care puhlicà m piiniul numàr al revistei Istria (1846), articolul Dei Rìmgliani o VI a hi drIstria. Lucrarea lui Covaz TI determina pe Io a Mai ot esca sa in tropi inda, m 1857, o ancheta la romànn dm i stri a. Rezultatul anchetdor lui Ion Maiorescu il consti tuie un studiu asupra vorbitorilor istroromàni ci asupra grniului for, pnblicat de fini sf a. Triu Maiorescu, in dona numere dm „Convorbiri literare”. în 1874, lucrarea va aparca yi sepaiat inir-un voi uni cu utlul li inorar in Istria §i vocabular isiruino-roman. In ! 899, îi viziteaza Teodor T. Burada, care, §ase ani mai târziu, publies, la fasi, O calatone ìn salci e romàne§ti din Istria. Monografiìle fondamentale pentm studiul diaìectului istroromàn le datorâm lui losif Popovici (Dialectale romàne dir Idra voi. fi Halle ari Saale, 1914; voi. li, 1909), Sextil Puscariu in colahorare cu M. Bartob, A. Beiulovici A. Bytian (Studii istroromàne, vol. I, 1906: vol. II, 1926; voi. Ul, 1929) §i Augusi Kovacee (.Descrierea istroromànei actuale, Bueuicçti, E A, i 97 ì). in 1928, Leea Moranu publica voìumul lu Frati No.stri. Libru lu Rumeri din Isirie, iar îiitre 1929-1934, De-ale Cirehirìlor, euprinzând texte (1 din §u$nevita, Il din Bàrdo, Sucodra §i Grobnic; 111 din Jeiàn IV seniori istroromàne dm Jeiàn $i ^u^nevitaj. Prin anii 30, anclietc la istroromaiii a eiecruat Iraian Cantemii. Cercetàrile lui s-au conereuzat mir-un voium de texte (cuprmzand mai aies poveri) limate de un gl osa (vezi Texte istroromàne, culese de Traian Cantemir, 12 Burniresti, E A, 1959). In aceea§i perioadä, S. Pop ancheteaza pent.ni ALR I iocaiitátiie Bardo lit. Briani) din Valdarsa, p uncini cartogianc Oí §x Jeian (in it. Sciane), punctul cartografìe 02, iar Stefen Pa$ca, pentru ÀLR II, tot loealitatea Jeian. Aproape concomitent cu Pop §i Pa§ca, Ugo PeJHs, until dm auiorii Adusami Ungvistic Italian (ALT) anche leuza aeelea^i puñete ca $1 autorii ALR, maten ahi) fiinci nubncat mai intäi de Wolfgang Dahmen §i Johannes Kramer in "Balkan-Archiv”, Neue Folge, XIII, 1988, p. 209-281; XVI, 1991, p. 109-137. Anchete relativ recente (dupa aun f60/, 1 n ufara *iu /Ugai. Kovacec au mai tacut Radu Flora. Ermi Petrovich Petru Neieseu, Riehaia Särbu §i cercetätorii germani J. Kramer «d W. Dahmen, Dmtre studiile seninate de acesia citam: Radu Flora, Despre stadial actual al istroromdnei. Contribuya geografici lingvisüce la chestiunea stabìlirii poziti ei gravar i io r is ir or ornane faiá Je daeorumana, in FD, TV, i 9 o7, p. 135-1 70: ídem. Cateva observa tu cu pnvire la uiiingvismul manifesta¿ m gra iarde ist r or amáñe., in AGILE R. XiE voi. 2, tíucure^ti, 19 71, p 1009-1022: ídem Pentru un atlas lingvistic ai istroromdnei, in Aül (serie roña), sectiunea IH. e 1 ingvisttcá, tom. XXVÜ-XXIX, la$i, 1982-1983. p. JO-^I ; F. Peí rovini P. Neiescu. Persistenta insulelor Ungvistice, p. 187-214: Richard Sarbu, Observatii asupra graiuhú istroromán din Jeian, in Stridii de dialectología, Timisoara, 1984, p. 263-264; idem, Present-Day Tendencies in the Morpho-Syntax of Istro-Romanian Dialect. in „Linguistica”, XXXL Ljubljana, 1991, p. 141-154; idem, Xfotfusintaksiceskie Struktury slavjanskogo tipa v sovremennom isfronimynskom dialekte, in „Romanoslavica”, XXX, Bucure§ti, 1992. p ?37-• 51: idem. Te.xfe isPovomane si glosar, Timisoara, 1987: ed. a ll-a augmentatä si cu un glosar care da si indicati! etimologice in colaborare cu V. Fratilä. Timisoara. 1992; W. Dahmen, J. Kramer, Ooservam despre vocabidarul istroromanei vorbite in Jeidn, in Balkan-Archiv. Acne Folge, 1, 1976, p. 81-89. Alte stridii sau lucran de intendere mai mare au avut in vedere He statutul idiomului vorbit de istroromäni (cf. I Coteanu, §i totuf isiroromana e si e o lìmhàL SCL, IX, 1958, nr. 3, p. 391-393), fie scarta acesmia iiriem Cnm dispare o limbo (istrnromàna), Bucure§ti, 1957) sau relati ile cu alte populatii (et. Llena Scariatom, isiruromànit ^ ìstroromana. Relatiiie lingvistice cu s la vii de sud, Bucuregti, 1998). in privinta (originii istroromanilor parerilc sunt impartite. Dupa Ovid Densusianu (istoria limbii romàne. voi. L Originile, Bucure§ti, 1961, p. 218-232) idiomui vorbit de istroromam trebuie cunsiderat un grai 13 dacoroiuàn iraaspianiat in istna de colonisti romani din Banat p din sud-vestul Transilvaniei. Cert este cà istroromanii nu sunt bàpinap in iocurile de astàzi. Rotacismul (trecerea lui -n- simplu intervocalic in elementele de origine latina la -r-), fenomen caracteristic istroromànei, nu cuprinde p elementele de origine venetà p croata. Àceasfa dovedepe cà fenomenul e ra incbeiai in inomentui contactului istroromànilor cu veneta p croata p, deci, cà el, rotacismul, nu s-a putut produce in Istria Spre acoerri concluzie, a neautohtoniei istroromànilor in regimile nude li ariani azi, nc condui p alte faptc: presenta in istroromànà a unor elemente albaneze (noi am zice autohtone comune cu albaneza) san elemente slave verbi care in istroromànà p dacoromàna au caracter sud-slav-rasaritean p nu apusean. Or, se pie, istroromanii se aria in contact cu croatii p slovenii. Printre faptelc lingvistice care 1-au determinai pe Dcnsustanu sà-i considera pe istroromàni onginan din Banat p Transilvania de sud-vest se numàrà: lipsa palatalizàrii labialelor, forma zcrzet = deget, formarea conditiondlului cu a vrea, forma càptir 'piepten', apropiatà de cele transilvànene eie pe vaile Murepdui, ( npilui p Somepilui: tsaptem, tsepten, care presupun la indiala evolutia V > k' >c. rotacismul, fenomen ce nu peate li despàrtit de cel cunoscut in graiui motiior, forma skont [scànt] ’scaun' care se apropie de cea transilvàncanà de vest, skaimd., p mai aics de megi. sitarti, (in parantezà tie spus, Densusianu ii considera p pe meglenoroinàni originari din partile de vest ale Transilvanici (Bilior), printre argumentele de natura lingvisticà numàràndu-se p forma skanf). Deoarece istroromànà nu contine nici un element de origine maghiarà, Pensusiauu presupune cà aespàrtirea istroromànilor de dacoromani trebuie plasatà in seeolul al X-Iea. fusa ìn conccptia cercetàtorului §colii lingvistice bucinatene ’’istroromanii nu reprczintà un singur strat de populatie romàneascà; colonii noi c-m asezat peste nonulntia care venise incà din seeolul al X-iea, dm regiunea dacoromàna de sud (Idem, ibidem p. 221 j. In drumui ìor dm partile vechii Dacn spre Istria, viitorii ibiroroiniini a a mtàlmt p o populape macedoromàna, cu care s-au amestecai. Inlluema eiementului aiomanesc asupia istroromànilor a fost de mica importanti. Teoria lui Densusianu despre origmea iProromàniloi a fost ìmpar-tàptà de losif Popovici, care estc convins cà in dialectele romàne din Istria avem dona straturi: „un strat din sec. X-XIli p al doilea din sec. XIV-XV*' (DitileUclc romàne din Istria, I, p. 12o). Pnmul strat pomepe spre sìurptul secolului ai Xl-lea pe timpui commutati i cantre bànàteni. 14 dacoromâni çi megienoromâni. l aptul este demousnat de asemâaâriL dintre dacoromânà, istroromânà §i mcglcnoromânâ, de lipsa elementelor maghiare de evoluti a sunetelor îu eleinentcle slave. Peste primai s irai din istroromânà s~a suprapus un ' al doilea, de macedoromâni, ïntre secolele al XlV-iea çt al XV-iea, mamie de influenta tureeaseà in surbo croata. In sprijinul ideii cl patria primitiva a istroromânilor a fost Banatul si sud-vestui Ardealului, I. Popovici invoca o serie de concordante înirc dialectu! istroromân §i graiurile dacoromâne de vest, cura ar ti: a accentuât pronuntat labial â (o% â protonic devenit a, clemente lexicale sau evolutii semantico precura ir amânàt târziu’, (ajsiàre asta-seaiâ’, cincin ’ori-ori1 etc. Concepita lui Densusianu Popoviei a lost imbrattata spai de Al. Rosetti (Àsupra repartizârü dialectale a istmrornami, in GS, V, fase. 1, p. 1-9, Istoria limhìi romàne, Rucureçti, 1986, p. 585-590), Nicolae Draganti (Romand in \eacnnlt IX-XIV pe bae.a toponimie! p a ji-ornas ticei Bu diresti. 1933, p. o0l-6l8), Era. Vasiim \Fonologia tsioricu u dialcctdor dacoromâne, Bucureçti, FA, 1968, p. 144-157), Ion Coteanu etc. Sextil Puçcariu respinge teoria originii norddunàrene expriinatà de Densusianu $i Popoviei. istroromanii nu smit mci pei iti u cl ou§uiaa§A îu locunle ocupate astàzi de ei. ci fiun vai aruncat la poaieie lai Monte Maggiore din Istria, m rursul dislocarli man pe care a avut sa le sufere un grup mare al neamului nostra, Romàniì Apuseni" {Studii istroromàne, li, p. 4). Româtiii apuseni se gàseau ìn partea nord-vesticà a Peninsulei Baicamce, in fosta lugoslavie, fiind c un osculi ìli docuraentele medievale sàrbo-eroate sub numele de vlahi, mavrovlahi, morlaci sali dei, „Aceçti romàni suoi urma^ii populatiei autohtone cu grai remanie pe care siavi i au gàsit-o ia vemrea loi* m nord-vestul Peninsulei Balcanico. Ei erau Ìn strànsà legatura, cu loniâmi rasànteni, dm Bulgaria de azi §i cu siramorii dacoroniànilor, dmeoio de Dunàre, dar eraa direi elidati in liniba lo» le ceiialti romani de est, de daimatii intorbi cu fata spie Italia...” (Ibidem5 p. 5). Cu timpul, româmi apuseni au fost impinzi dm Serbia In Bosnia $i Hertegovma ça pe eoasta Dalmatici (sec. al Xlll-lea), lar în secolele XV-XVI au ajrnis rii locunle de azi çi ehiar pe insula Veglia (cr. Kik). Parte dm ei au fost slavizati, singurii supravietuitori fiind istroromànii din preajma lui Monte Maggiore. Existenta stràmoçilor românilor apuseni ìn fosta lugoslavie este atestatà de numiri topice româneçti (mai aies de mutiti), precum si de nume de persoane cunoscute azi la sàrbo-croati. 15 Accendi dovada o fac fi miele ìmprumutun de cuvinte roroànefti in sàrbo-croatà, precum 91 numàràtoarea oilor In perechi de càtre ciobanii din apropierea orafului Zara (Zadar): do, pàio, sosto, sapce, zeci (S. Pufcariu, Limbo romàna. 1. Fruire generalo, Bucurefti, 1940, p. 247). Romànii apuseni erau in contact cu dacoromànii de vest, argumentul fiind coincidentele dint re dialcctul istroromàn fi subdialectul blnafean, sau graiul dacoromànilor rotaeizanti: f'dacà ne-am ìnchipui ci intre regiunile vestice ale Romanici fi istruì ar Iipsi inasele de iugoslavi, am vedea cum graiul ior se ìntregefte adesca. Preconi cutare iefiturà din eoasta esticà a Italici se potriveste in aditoci tura din fata fararalui dalmat, tot astfel resti rea elicmele in loc de carnata din regiunile apusene ale teritoriului dacoromàn, se regàsefte aidoma la istroromàni, care in loc de a§ face zie rgs face ìntocnuii ca in uncle regiuni din Banat (rea§ fase)" (Idem, ibidem, p. 247). Onginea sud-dunàreanà a istroromànilor a fost sustinuta ìnaintea lui Piccami de Fr. Miklosich, C. Jirecek fi de G. Weigand, iar dupà Pufcanu fi de ih. Capidan (Romànismul balcanic, in „Revista filologica’*, !, 1927, p. 155-165, in special 164-165). Mei dupà Traian Cantemir (Noi date isiorice referitoare la istroromàni, in „Limbà fi literatura”, 1968, p. 91-110; idem, Istroromanii in viziamo lui Ovid Densusianu, in Ovid Densusianu. Omul §i opera, Deva, 1973, p. 142-147), istroromanii nu provin dintr-un singur strat de coloni, dar probe pentru originea nordica [dacoromàneasca n. n.] a istroromànilor nu existà. Sunt sufìciente, in schimb, datele referitoare la deplasàrile vlahilor in cuprinsul Peninsulei Balcanico, de la est la vest, iar pento August Kovacec este bine argomentata in ftiintà pàrerea cà istroromanii sunt urmafii vlahilor balcanici (.Descrierea istroromànei actuate, p. 30-32; idem, Troiai de dialectologie romàneascà, Craiova, 1984 (coordonator: Valerio Rusu), cap. Istroromàna, p. 550-591, in special, p. 553-554). In Problema limitei sud-vestice a teritoriului de formare a limbii romàne§ti (LR, DC, 1960, nr. 1) fi mai ales in Elementele sud-slave orientale ale istroromànei §i problema teritoriului de formare a limbii romàne (CL, XII, 1967, nr. 1, 11-19), Emil Petrovici sustine cà stràmofii istroromànilor fi-au avut locul de obarfie la sud de Dunàre, unde se vorbeau graiuri de tip bulgàresc, intr-o zona situata „la nord de linia Jirecek fi la est de mànunchiul de izoglose care separa sud-slava orientala de sud-slava occidental (valea Timocului)”. O critica a teorici lui Emil 16 Petrovici, care exclude din teritoriul de formare a limbii romàne Moesia Superior, a fost respinsi cu numeroase argumente de V. Arvinte {Limita de vest a teritoriului romanizot de la hoza limbii romane, AnL, t. XX, 1969. p. 1X8), de Ce Ivänescu (Istoria ¡inibii romàne, la.su 1980. p. 70; vezi §i ÿt Giosu, Dialectal is trow mein in concepfia lui 0\ Ivänescu, AUI, t. XXXV, p. 75-87), Ion Ghetie {Originea dialectelor romàne, LR, XXXVI, 1987, nr. 2, p. 136-146) §i foarte recent de Elena Scärlatoiu (.Istroromâna $i istroromänii..., p. 73-75). încercând sä impace cele douä feorii dominante. Elena Scärlätoiu crede cä „marea masä a stramoçilor istrorománílor provine din regiimile septentrionale ale Peninsulei Balcamce'* ^ cu „au existât mai multe „nuclee” situate atàt in partile centrale, de vest si de nord-vest ale Transilvanici, cat $i la sud de Cunare, cu precadere in zona Timok-Prizren” fp. 325). Dupa cum s-a putut observa dm cele de mai sus. problema origini! istroromànilor ramine ìncà deschisa. Aça cum constata $i Romulus Todoran In capitolul Formarea dialectelor româneçti din manualul Dialectologie romàna, Burniresti, EDP, 1977: „Teoriile de pini acum nu argumenteazi satisfaeätor únele aspecte ale constructiei lor §i de aceea nici una din ele nu a fost unanirn acceptati, ramânând în domeniul ipotezelor, mai muli sau mai putin plauzibile” (p. 109). Deplasari de romàni spre litoralul Märii Adriatice sunt atestate inca cliiiaiiite de venirea turdlor: în a doua jumâtate a secolului al XII-lea gasnn un Roditi, apoi in 1329 un Pasculus Chichio (în Pinguente), iar în 1420 un Andruzzul. Vlahti se raspandesc prin Bosnia «û Croatia, pe coasta Dalmatien ( > parte din ci î$i pierd identità!ea de neam çi limbi, fimd asimilan, iar altii migreaza în grupuri compacte, pc ¡annul Adriaticii, populeaza temporar uncle insule, in special Veglia (cr. Krk), unde în seco!ul al XV-lea au lost amisi de nobilul Italian Giovanni Frangípanni (Ivan Erankopan) çi unde o parte din ei au loci ut pana la sfarçitul secolului al XK-lea, nur alti i a jung in Istria, unde vor lì cunoscuti, dupä cum am mai spus, sub nume le de istroromàni, dei, ciribìri sau vlahi. Roinanii apusem, cum li numere Pufcariu pe stramoni istroromànilor, cunoçteau demult regiunile istriene. Coborârea ìn Istria, obligati de mvaziile turee§ti, a fost favoritati de politica de colonizare a Venetiei, de care depindea Istria, expusä unni vai de ciumi in secolul al XV-lea. în 1539, Venetia înlesnefte transportai a 2000 de familii de morlaco în 1581, se constati pe teritoriul Parenzo 100, ìn Cittanova 320 fi in Umago 120 de 17 familii de merlaci. Numàrul satelor fi al càtunelor ïntemeiate de noii veniti se ridica la 130 (dar nu toti erau romani). Cert este câ în Istria se vorbea românefte pe un teritoriu mult mai «ntins decàt astazi. O dovadà vie a existentei lor pe un teritoriu mai larg sunt u ponimele românefti, numele de localititi m care astazi nu se mai vorbefte deloc românefte: VI aho va, Fiasca, Vlahi, Vlahovo, Lizziti, Calmi, Bolobanì fi Bolovani, Faraguna, lerbulisce, Floricié, Dosani, Guran etc. (Pufcariu, Studii istroromâne, II, p. 33-34). Astazi istroromânii se mai gàsesc compact numai in Istria fi se impart In doua grupuri: grupul de nord fi grupul de sud, despàrtiti de finii de munti numit Monte Maggiore (cr. Ucka Gora) ìnalt de 1369 m. Grupul din nord este format dintr-un singur sat: Jeiân (cr. Zejane, it. Sciane m regiunea Ciciaria), afezat pe o vale frumoasa fi ïnconjurat de Mimiii Popilor fi Jviavìta. Grupul de sud, numit fi al rominilor din Valdarsa Valea Rafei' I ;r /w/sa), era format, dupa S. Pufcariu (op. cit,, p. 38-40), din fapte sate: /.man. Gradigne, §u§nievita, Noselo, Sucodru, Brdo fi Grobnic. Dupa date mai recente (August Kovacec, Descrierea istroromànei actuate, p. 23; idem, Tratat de dialectologie româneascâ, p. 550), istroromâna de sud se mai vorbefte azi în urmatoarele sate fi catune: §u§nievite (cr. Susnievica), Fuselo sau Nósolo (cr. Nova Vas), Sucodru (cr. Jesenovik), Letai (cr. Letaj) fi Bârdo (cr. Brdo) eu càtunele Costârcân (cr. Kostârcane), Dolm cina, Zancovti, Perâsi, Brig. Numàrul lor este greu de precizat. S. Pufcariu (1926) afiraia cà int ruai putin de 3000. Bartoli îi comunicase lui Pufcariu câ dupa recen-s imâmul oficial din 1921, "la Venezia Giulia conta in tutto 1644 abitanti di lin gua romena". Dupa August Kovacec (Tratat de dialectologie, m 550), pe la începutui anilor 60 mai erau in satele enumerate mai sus între 1250 fi 1*500 de vorbitori ai dialectului istroromân (450-500 la Jeiân f? 80o pânâ la 1000 în sud). La acest numàr ar mai trebui adiugati istroromânii stabiliti la Rijeka, Triest fi în alte centre urbane, precum fi cci emigrati în America (mai ales în S.U.A.), Australia fi în unele tari europene de vest, precum fi un numàr de croati care vorbesc istroromâna. Ocupatia. In prezent istroromânii din Jeiân au ca ocupatie principi? iâ a-ricultura. Pânl nu demult se ocupau fi eu exploatarea lemnului, o parte si cu crefterea odor, défi, pânâ la al doilea râzboi mondial, pâstontul, alàturi de agriculturà fi de fabricarea cârbunilor, era una din îndeletnicirile lor de bazà. O bunâ parte a bàrbatilor din Jeiân lucreazâ ca 18 mimcitori la Rijeka, Opatija, Jurdani san Matul ji, fiind navetta. in sud, dupà spasele lui Á. Kovaeee {Descrierea isirorománei actúale, p. 24), agricultura consimile principala lor sursa de venituri. Cei din Bardo se ocupa f>i cu cultivaren viteì de vie. Datorita unor conditii materiale reiativ m.ai bune, cei din nord au un inveì de viatà mai ridicat decàt cei tini sud $coala o fac in limba croata. In 1921 su^nievifcanni Andrei (davina, care a studiat la Ia§i, Bucinati §i Blaj, a fusi nuinit invàjàtor la prima fcoala fnfiintata in localitatea lui natala, insà $coata s-a iuohis e o; u moartea acestuia fntamplatà in 1925. Istroromlnii au dat §i cativa oameni de seamà : Micetic a studiat teologia §i a fiimizat material lingvistic lui Á. Covaz, apoi lui Biondelli, Ascoli, Ive §i lui N. Densusianu; Luigi (Alois) Belulovici a studiat filologia romanica la Viena §i a fost principalul informator pentru istroromana de sud al lui Sextil Pu§cariu; fimtele lui, Iosif (Giuseppe), a fost medie la Sufnievita. Cu scopul de a trezi in ei sentimento! national, cercetatorii le-au tip&rit càrti in limba lor. Astfel, in 1905, Andrei Glavina in colaborare cu (1 Diculescu tipàre§te Calindaru lui Rumeri din Istrie. Din putta de vedere lingvistic, istroromana prezintà o sene de ienomenc arhaice care o apropie de romàna comuna p de celelalte dialecte ro manenti sud-duna re ne, altele, mai ales movali i, comune cu daeoromàna (sau numai cu únele graiuri ale aeesteia) eu meglenoronuma, dar §i únele care ii sunt specifico numai et .si care Lati dat dreptil! sá Ile considerata un dialect de sine stàtàtor al limbit romane. De$i vorbita de mi mie numàr de vorbitori, ea nu este uni tara, cunosdmd diíeretite de la o localitate la alta §i de la un vorbitor la aiiul in fune]ie ile i m va, ocupatie, grad de cultum de. FONETICA Vocalismul. Ca meglenoromàna §i ca miele granili aromàne, istroromana nu cuneante fonami! [i]. Realizaren 11] a fonemului à este facultativa (uneori in graiul accintaci vorbitor): mòre §ì mare ’màine', sòr §i sàr ’sànatos’ (< sanus). A aceentuat se róstele rotunjit [a]: acr an, àsir ’magari (< asinus), ca ’cal1, bar fìat ètc. Elementele simtite ca stràine il pàstreazà pe a: ánche 'inca', (< u anche), básfa « it. basta), h\a-a boga ’multomesc lui Dumnezeu’ ( joc, àgiutor {a)jutòr, gios ' u>s etc. dea aiai importar tä träsätur* a consonarticmului dGlectului istroromàn o consti tuie rotacismul lui n simplu intervocalic in elemntele de origine latinä. äs ir, hetàr, hire, bur, mär 'mana {< manu* märe 'maine' {miTe) alàturi de imprumuturile mìVar (< cr.), tàuzent, tavzeni ( - genie; fi tisùt" cr. tisuéa; cf. fi slov. tisoc). N u m e r a 1 u 1 ordinal incepe eu prvi, prv§ /prva, pn/o din croata §i se continua cu dóile, dova, tréile, tréia, Ei se formeazà deci de la cele cardinale, càrora li se adaugà formantii -le (masc.) -a (fen Y precedati de un a invariabil. N u m e r a 1 e 1 e multiplicative- se forrneaza c u vótq/voia 'data’ (< it. volto): o vó?q fo data’, §àj>te vàie 'de ppfe ori1. V e r b u I. C o n j u g à r i 1 c. Dialectal istroromàn mo^tenesic cete paini conjugart din latina. Eie au urmàioarele terminatii: conj. I. a: demo età, torna, jucà/zucà. dà, (o)cofà, ¿irà fcma'; conj. a lira: -e. vq ’avea*. be ’bea1, (ire ffine\ romùrq ’rimane’; conj. a iil-a: -e: arde ’ràde’, oàic, i,qre ’a cere, a intreba’, mqre 'merge'; conj. a IVra: -/: avzi 'auzi', dormi, fi, fitjì / fuzi ’fugi', muri, veri Veni’ etc. Lipsesc verbele de conjugarea a IV-a terminate in -f, In sehimb avem un tip nou, format de cele terminate in -fi, caracteristic mai ales celor de origine italiana §i croata: castighi ’a pedepsi' (< it. castigare, cr. kastigati), morqi ’a trebnf (< cr. morati), movqi 'a mi?ca’ (< it movere) pie;; ' \ cri, ( : cr p.sorg settici ’:i senza’ ('■■ it. scasare), urdinqi ’ordona, coinanda' ( ii. ordinare). Conjugarea a IV-a oste cea mai bogatà, primi nd in cadrai et tua te verbale care au intrat In idiomul istroromàn mai ales din croata §i italiana (vezi supra verbele in -qi). Modulile. ! n d i e a t i v u 1 are numai pairu timpuri: prezentul §i imperfectui, ca. timpuri simple, perfectul compus §i votomi, ca timpuri compuse cu verbele auxiliare vq ’a avea’ §i vrq ’a vrea’. Prezentul indicativ nu ponte avea desinenta -ez. Desinenza -esc, normali la conj. a IVra, apare, sporadic, fi la conj. I. La pers. 1 pi. apare desinenta -n (in locul lui -m), iar la pers. a Ill-a pi, la toate c'a de verbe, desinenta -u. conj. I conj. a lira conj. a III- •a conj. a IVra scap poc fac avdu cubóse scapi poti fati avzi cuhés (nord) / cubetti (sud) scapa potè fate avde cube scapan putén faten avzin cubebi scapai putét fatet avzit cuh^it scdpu pótu facu avdu cuh sai Imperfectui are ; aceleafi terminato pentii i toate conjugàr Specific istroromànei este intere alarea formanti lui -ia- futre te imperfectului generai románese fi desinente. 25 conj. I conj. a Il-a conj. a Ill-a conj. aIV-¡ a scapada-m putçda-m fateda-m avzida-m cuhçda- dad dad da-ì dad -ia-i -la da da -ia -ia da-n da-n da-n da-n -ia-n dad da-t da-t dad -iad da da da -ia da Perfectul compusse formeaza cu ajutoral verbului (a)vq 'a avea’, la indicativ prezent forma de auxiliar urmat sau précédât de participai: io-am scopài, putút, facút, avzíí, cuhqit, scopài-am, V i i t o r u 1 se formeazá cu ajutoral verbului vrq ’a vrea' la indicativ prezent forma de auxiliar urmat de infinitival verbului de conjugat. Modul conjuncti v a disparut din dialectul istroromán, functia lui fiind índeplinita de indicativul prezent précédât de conjunctia se (< lat. sí) sau ñeca (< cr. neka): ñeca mi zite ni§ 'sa nu zicâ nimic’, neca-l daie zàlic cas 'sad dea putin caf', se spúrq 'sa spana’, se nu-l càdu 'sà nu-i cada*. M <• a a ; ; o n d i t i o n a 1 . în dialectul istroromán, ca fi in cel dacoromàn dui secolul ai XVI-lea, se gàsesc doni forme pentra. conditionalul prezent, una simp la {scapâr, scapàri, scopare, scapàrno, scapàrci, scapàriì) fi alta co in p usa din auxiliarul vrq la imperfect fi infinitiv {rq§ scapà, rei scapa, rq scapa, rqn scapà, rqt scapa, rq scapa). Forma simplà se întâlncfte fi in aromfuuì. lar cea compusà fi prin sudai Banatuhu. Condition I u ’ r r i . e t are fi el doni forme: una compusà din conditionalul prezent al verbului a fi urinai de infinitival verbului de conjugat (rqq, rqi, rq, rqn, rqt. rq fost canta, putq, fàfe, anzi, athqf) fi alta compusà din ini perfectul lui vrq, forma de auxiliar, plus pariicipiul verbului de conjugat: (rcp rei, rq, rqn, rei, re cantai, ¡e¡tilt, ficài» avzit, cuhqit). I m p e r a t i v u 1 prez e n t are aceleafi persoane (a 2-a sg. fi pi.) fi este identic cu cel dacoromàn. spùrc, spúre¡, ci’qmq, cl’emàt, I u f i il i t i v u 1 lung hpscftc, iar cel scuri mi este ìnsotit de prepozitia a: Uàstez nu putea mqre cáse. Rqn mqre dia, un cea restauri} iìe eira rqn dia duran. 'Astazi nu putem merge acasà. Vom merge aid in restaura litui acesia sà emani fi vom do imi a ici’ (Text din 26 Traian Cantemir, op, cit., p. 5). Infinitivul apare dupà verb adesea in locul conjunctivului. Participiul este asemànàtor cu cel dacoroman. conj. I: -at: cantai, scapàt; conj. a II-a; -ut: putut, vut, conj. a ffl-a: -ut: facut, batut\ conj. a IV-a: -it: avzit, durmit. Cele terminate la infinitiv in -qi au participiul in -qit: cuhqi * cuhqit, scuzqì - sa (¿qit, planpuvqi - plangavqit. it e r ii n z i u 1 prezratà forme cu term inai ia suplimentara -a. qi in aromanà; seapànda, rUganda, putanda, facónda, avzinda, cuhqindu A s p e c m I . Istroromana se caracterizeazà §i prin categoria morfologica de aspect verbal (vezi 1C Sarbu 9Aspectul verbal in dì ab a mi istroroman, In volumul omagial, (7. /. Tohanamu. 70, Timisoara. IWiS, p. 469-477). preluatà dm croata (eventual §t slovena): man * pomari, cithqi - s cuhqi 'a fierbc - a gali’, nei de - zaucide, manca - poìde 7 uh poemi ’a cinaf rese Fide - rcscVidevqi *a deschide*, luerà - lucra vqi, spun: -spuravqi, zadurmi - zadurmivqi, hron - pobroii a numàra’, bq - popi. aide - speci etc. Perechile verbale de acest tip exprimà nipoti uri de Vsondete sminare determinai 7', i speetiv aelimitarea' , iimitarea" acri unii in spatiu si limp. Verbcle perfective exprimà acri uni nedurative, limitate in timp §t spaino avànd un sens "rezultativ" §i vizànd atingerea scopili Ul. In morfosintaxà, ca rezultat al plurdttigvismului istroromanilor, inovafìile sunt desini de numeroase. In acest sens, verbul, care are mare pondere funzionala in frazà, preluànd opozitiile aspectuale din croata, prezintà atat struct un mix te, cu radical si indicator functional (sufix) istroroman si cu indicator aspectual de tip croai, cat §i structuri croate complete, impmmutate integral, in care doar indicatomi de la infinitiv §i desinenteìe mai sunt romàncio: jivi - dojivi, e.oli - zacoii ra Injunghia', beli - pobeli 'a Inalbi', broii - pohroii ’a numàra’; do lives, zacoimt, pobelit, pobroics. A d v e r b ii 1 . Dialectal istroromàn a past rat un numàr msemnat de adverbe de origine latina, precinti §i uncle compuse stràvechi. De 1 o c: càsq/ucasa, fàre/afara, (a)própe, (an)rentnc 'inamtef cólq, colo, coirò, dande ’de unde’, iùvq/iùva !unde', ol(a)/ànca nicoace’, prènde 'pe linde*. rapai 'ìnapoi, din nou’, sust zos/jos. De t i in p : fa)cmò(ic), 'acuma\ apói, àstez(e), astesqre/asiara. àiqzi ’a doua zf {proprio ’alta zi1), camèni1 c zi ’alaltàieri’ (zitta de mai ¡munte), (a)tumks cdn(d), mànfe mai naiiite5 27 (v. dr. mainte), mare 'mainel De m o d : (a)sà, bire, inkq, mai, totùro 'mereu*, la fef, cum. Acestora li se adaugà o multime de imprumuturi din italiana p croata, mai ales modale: alora 'aiutici' (< it. allora), almeno 'putin' (< it almeno), anche 'ine!' (< it. anche), ben ’bine’ (< it. ven. ben), infdti (ànfati) lealmente, in reali-tate' (< it. infatti), insto 'drepf (< it. ven. insto ^giusto), morebit 'poate' (cr. morebit), kiaro, caro 'foarte' (< cr. caro), dosta 'destuF (< cr. dosta), ideo 'foarte' (< cr.jako), nàzat 'ìnapoi, din nou' (< cr. nazad), naravno 'firepe' (< cr. naravno), zalic 'putinf (< cr. zalik). Spedile istroromànei este posibilitatea de redare a ideii de adverb ! fin utilizarea formelor neutre ale adjectivelor: ato ’altàdatà, vreodatà' (cf. dr maram. alta <1 ifàdatà, vreodatà': -Ai mai avùt doi frat §-acài-o fost insù rat $i s-o dus p-aic pim pàdure §i mi i-am mai vàzut àltu. (ALRTII, p. 160). slaho Vàud ie§co ’greu', capo 'de capàtenie', tataro ftot timpul, increti, la tei* (vezi supra a d j e c t i v u 1). Lipscsc adverbele derivate cu suflsxul -e§te, in schimb avem ad verbo derivate cu sufix.nl slav (croat) -ski: posiromàskì 'saràcepe, ca saraci i\ ialumski 'itatienepe', vlciski, vlà§kì 'romanepe', jeiànski 'jeienepe'. P r e p o / 11 i a . Istroromànii au mopenit din latina un numàr de preponiti! simple: (à)n(r-) 'in', (à)ntm 'in, la', cétra, cétre 'càtre', cu, de (di), la, pre, pira ’pana', su ’sub' p unele compuse pe teren romànesc din clemente faimepi: di la, din, dìntru, disu (< de + sub), dupa, printru etc. linde preponili! au sensuri deosebite fata de romàna standard: (‘dira are scnsui lui 'la' ca in Cri§ana; din mai inseamnà p ’dupa': vìrit-a din carne di verni dupà carne'; dntru are intelesul de 'in* mai ales Unga verbele de im.^eare: Se pure àntru làpte cV&gu. 'Cheagul se pune in lapte'; A utru curata dpa cuhqi 'Fierb (carnea) in api curata'. Din croata au fost ìmprumutate prepozitiile: do 'pana la1, na In, la’, namc',0,0 {de) 'in locuf, ócolì (de) In jurul', na 'pentru'. C o n j u n c t i i 1 e s-au pàstrat in numàr mie. e 'p' (< lat. et), §i, ke 'cà, ca sa', se *dacl', din ca ke 'deoarece', par la nu 'pànà nu', cele mai multe fiind ìmprumutate din croatà p italiana: ma 'ìnsà' (< it., cr. ma), perké 'de ce', 'pentru ca' (< it. perche), dónke 'deci' (< it. dunché), invéte 'dar' (< it. invece), ni 'nici' (< cr. ni), ali 'dar, ìnsà' (< cr. ali), néca 'si' (< cr. neka), ali., dii 'sau... sau' (< cr. alL.alì),pac 'de aceea' (< cr. pak) etc. Masiva influenti a limbii croate se manifesta p in topica cuvintelor in fraza, cu mnltiplele ei implicatii de natura morfologica, cum ar fi pierderea formelor articulate ale adjectivelor antepuse (betàr om in 28 loe de omu befar), dislocarea auxiiiarului de verb (lo-l voi acmu ucide il voi ucide acum*; am àpa purtát 'am dus apa’; io am de mie ramas fár de maie §ifár de cace feu am ramas de mie ínrn d:* mane. >: ina de tata*) p ín multe alíe compartimento ale sistemului gramatical ístroromán. LHXICDI Din analiza lexicului istroromán re/nlUi eá acesta, dep a facili imp rum ut uri numeroase din croata, slovena p italiana, p~a p astia t íizionomia romaneasen. Dupa aprecierea luí August Ivovacec "panca de bazá a vocabularului istrorouum (ca p partea covárptoare a matei miniai gramatical) este de origíne latina, iar elementóle stràine (slave, in mod special croate, italienepi etc,), mdiferent de numàrul mare al lor, au, cel mai des. un carácter periferie" (Tratat de dialectologie, p. 581). Dupà acclami autor, "Majuritatea elementelor stràine apartin masei vocabularului, in timp ce vocabularal de baza este, in generai, vechi rombo >c" (De-, ocrea . aroromànei actúale, p. 197). bermene echi omanesti denumesc partile corpului omenesc, tnsàmale psihi si filo, c ale omului, fenomenele strans legate de vi ata cinc Huasca in ge podàr ne legatori le de rudente, fenomenele p elementele tm natura, n,mimile orincipbe referitoare la timp, indeletnicirile principale (pastoritul p, pardal, agricultura). (síroromana a pastrai o serie de cuvinte lafuicpi pierdute in celelal-te dialecto sau pàsirate (loar izolat: asir ’magar' f v, drotn. userà p asirq/tÌMru 'magàrita (< hit. asinus, respectiv asina), aniarha !a intàlni' (n lat. Minohvìaré), edibq 'colivie' b lat. carco), gàbu 'galbo a* (< lai. galbus), ù ?a merge’ (defectiv) (< lat. ire), iuvq binile’ (v. droni. si dialectal tua, io, aie iti, mis a a) i lat. hic + ubib / na^àt ‘trun tos' (* lat. *formoseatus). ota faici' (' hacce), (a)rmàr ’dulap’ (< annarium), sur 'sànàtos* b sanus), sveVà. posveVà ’a tunde pnmàvara oile in jurul ugerului, pe burtà si sub coadà’ (cf. ar. ¿iiidedz^j ; Di.. sv-:- ¡¡are), t fù,,a 'loc ingradit unde se adaposteau oile noaptea clnd se aflau vara la pàscut in munti’ (< lat. mansio, -onem) etc. Unele cuvinte de origine latina p cateva autohtone pàstreazà sensuri vechi sau au primit sensuri noi: (à)ntrebà ’intreba' sub infìuenta cr. care e luat duna it domandare, are p intelesul de 'a cere' [ie antrebàt-a zalic càs el a cénit putin ca?]; àntreg 'ínírcg' ca atribuí pc Ifitigà làpte .si vìr Viti* este sinomm cu cicer neamestecat cu apa, cu rat': 29 ârpq 'râpa' are fi întelesul de 'piatirà', ca la meglenoromâni; bur ca fi it. buono fi cr, dotar are fi întelesul de ’capabil’ (cf. fi dr. nu-i bun de nimica); codru sub influenta slav. gora înseamnà fi 'munte1; copàt (i-npjc) are sensul 'tufa'; fetor, la pi. înseamnà'copii’; lucrâ înseamnà fi 'a câftiga' kàrle face /¡ubava, lukra /¡ubava 'chi fa amore, ha amore’; lucru% are doar sensul gemi. Arbeit, lar peni ni sensul gemi. Ding, Sache se mtrehuiiìtea/à stvar (< si. de sud stvar): /tirg denumefte ninnai astrai nopfii, peritili ’luna calendansticà’ se ìntrehuinteazà si. misée,- care ha ìnlocuit pe vedimi lat. mcnsts; mula se ’a se scalda'; scand mi ìnseirmà ’scarni', ci ’masa’, sub influenza cr sto/; súman are fi sensul de 'vis' mi numai de ’somn’ ca fi sard. somnu 'vis'; usc/u§a, sub influenta cr. vrata, primefte fi sensul de 'poartà' pe Unga cel etimologie de 'ufi*; vegVà fi-a restràns sensul însemnând ’a pizi oile’, iar vrq tire ìnsemneaza ca ìn italiana (voler bene) fi ca la aromàni fi ’a iubi’. Cea mai importanti influenti asupra istroromânei este cea slava, mai ales de coloratura croata fi slovena. In cadrai influentei slave putem deosebi dona straturi, unni slav vechi, commi cu celelalte dialecte (vezi Emil Petrovici, Elementóle sud-slave ale istroromânei §i problema ! crani ¡¡dui de formare a limhii romàne, p. 11-19; G Mihàilà, Imprumuturi ir '(‘hi slave comune dacoromânei p istroromânei, SCL, XXXI, 1980, nr. 1. p. 4oi-4i4: FI aia ben datura, Isiroromânu ^n^mmàna...) fi altul mai o ou, croat sau slovcn (Radu Flora, Slovenackc leksìcke posudjenice u istroromtmskom, ìn „Linguistica”, XII, Ljubliana, 1472, p. (4-94). lo prezent dialcctul istroromàn este supus miei putermee influente excrcitate de limba croata (dialcctul ceacavian), ai urinare a amplificarli relafiilor nani j toc ite dmtrc istroromani fi croati, a necesitad tur de orditi social-economie de a vent permanent în contact cu instituidle oficíale, a abandonarii unor vachi ocupatii fi a deprindent altura noi de catre generabile mai tiñere, ìn orafe învecinate (Opaíija, Rijcka etc,), ïn inedii compacte de vorbitori ai limbii popula!ici majoritare. Frinire factorii determinanti ai masivdor împrurauturi iàcute de istroromâna din croata trebuie sa mai menticiuìm secala fi biseriea ïn limba oficiala, precum fi càsàtoriile mixte. Dmtre cuvintelc apartinànd fondu lui vechi slav, care se gâsesc fi tn dacoromânà ainintim: bùbç/bâha 'baba', bob, b ogni, bólq/bola 'boa là', hrâzdç/brâzda, carpe/cârpa, ’cârpà’, dadi 'dadi'. cosi ’a cosi’, dar, bubi !uibi2 mHq/mìla 'mila', plug, rànq/nma 'rana', sadì 'sudi1, slanina/slaninq, sìùzhp/slujba 'slujhà', zid etc. 30 •Unele cuvirtte, care par a II vechi slave, sui» ìmprumutun de data inai recenta din croata sau dm slovena, pentm cit eie sunt atéstate cu sensul din limbile respective nu cu cel din dacoromànà: cozç ’píele’ [(< slov. hoza ’píele', cf. însà fi expr. dr. a o lúa ¿a x v n pe) coa] • lúa bataie* (proprim ’a fi bâtut pe píele’)], loví ’vána’ (< cr. laviti), pílq ’fierastrau’ (< cr. pila), pili ’a fierastrui’ (< cr. piliti), rezbì ’a rupe, a sparge’ (< cr. razbiti), túdp/cuda ’mult’ (< cr. cuda) etc. Dintre termenii croati denumind notiuni importante (parti ale corpului omenesc, legâturi de rudenie, trâsàturi fizice fi psihice, unelte fi acareturi, flora fi fauna etc.) mentionám dupa Tratatul de dialectologie, p. 582: obárvife ’gene’, lálokq ’falca’, bédri ’folduri) cáce ’tata’, strit ’unchi (dupa tata), niât ’unchi (dupa masa)’, popí fa bea tot*, poidï !a mânea tot) poredân ’prosi, ràu) rodi ’a nafte) plàv ’albastra) coppi ’a sapa) bree ’cline) ovcàr ’cioban) gólub ’porumbel) cohilç ’iapa’ etc. Termenii referí-lori » e lií.tii fi la relatiile sociale fi publice sunt, de asemenea, de oni ce- nnu: sud ’judorata) sudniie ’tribunal) §colq ’fcoala) carsi ’botez) zac (hi dnainmoniu) voiske ’ràzboi’. Dcspre un bilingvism istromman-sloven nu se poate vorbi decat ca fenomcn individuai fi mimai in Jeiàn. C) parte din pretinsele slovenisme ale dialectului istroromàn previo dm graitinlc croate de la granita cu Slovenia, desi influenta slovena nu poate fi exclusa a priori. Ea este însà muli mm potin important» chiar decàt cea italiana. Influenta italiana (vezi August Kovacec, Eléments italiens du lexi-í¡ue isíronnmnún, In „Linguistica'’ XXXII, 1992. or. 2, Ljubljana, p. 154-175; Rado idora, Gli italianismi ncWistrorometn/, io Italica Belgradensia, I (1975), p. 45-64) se explica pria faptul cà salde istroromàne de sud au apar! mut un timp Comi tatui ui Pazin, legat de Austria, dar ìnconjurat a-proape dm tóate paru le de tkimeniile afa/isei "Istria Veneziana” (cr. Mletacka Istra), iar aici contactele cu populada de limbà italiana, ìn special cu sorbito ni dialectului veneti an, au fost vechi fi intense (Tratai de dial apologie, p. 552). Pe la inceputul secolului al XIX-lea, Istria intra m o • . sa Ausi neo uà- Uvorizeazà mtebuintarea iimbii italiene In sanesm-atie fi m .Lacerile publice. Influenta italiana asupra istroromànei - sa sisificat ìntre cele douà ràzboaie mondiale, sub ocupada italiana cand insti tubile publice au avut ca limbà oficialà italiana. O parte din elementele italiene din dialectal istroromàn au putta intra fi prin intermediul croate! fi al slovene! 31 Din tre termali i de origine italiana animimi: a ¡óra 'a turici' K il. allora), alméno ’pittili' ( • ' il, almeno), aiuto ajutor’, bdlotq ’alici, glonf’, barate ’caciaia, §apea’. has fa ’destai, ' ajunge’, diro ’bere’, béstìie Tiara’, Ini}'che ’pacinre’, cazàrmc ’cazarma’, chìtàre ’cintava', cimiènt, -e ’mulfumit, -a’, cuntentà se ’a se iiuilfiiini’, curiój, -q ’curios, -oasi\ fèste ’sàrbàtoare1, fini ’a sfarai’, grano !gritti\ grenàtq ’grenadà’, gvqrq 'rà/boi’, largo ’departe’, mèdie, nòno ’na?’ fi 'buine', o§tàr ’càrciumar', piiujqi ‘a plàcea’, prónto, -e ’pregati!, gaia’, polqntq ’mamàligà’, rèsto ’resi, ramafita’, seuzqi ’senza’, §curo' intuneric’, vótq ’data’ (< it. volta) etc. Mai cu scarna pini intermediai slovena, limbi iniluenfati de germana, istroromana s-a imbogitit cu o sene de cuvinte de origine germana: jaitno ’utned’ (•- germ, feucht), fràine 'petitor' (< gemi. Freier), Jngtikqi ’a Ina mieti! dejun’ (< gemi. frusta cluni), .y/;ay ’gluma’ (< germ. Spass), §potqi ’a-fi bate joc’ (< gemi, spettai), pijèic ’obiala’ (< germ. Schuhfetzcn), tàuzuni ‘tuie’ (< germ. TausenJK (alt Tmp’ (< germ. Zeli), zàfq ’saputi’ (< germ. Sc if e). Diti succinta prczentare a dialectului istroroman s-a putut observa ca liinha croata ex creiti o putemici pros itine care strillate toate compartimentele acestuia, mai ales vocabulartiL dar fi moribsintaxa. Cu toate aeestea istroromànii de a/.n bilingvi pnn caccienti, au incà o confinati linguistica dezvoltatà. Oliar dadi ei tree pc neobservate de la un cod la almi, alternanti in vorbirea "allegro” stmeturile lingvistice heteroglote, ei tao in mod constant distinctia intre idiomul propriu fi sceveritele de text prediate tu mod ocazional, adesca automat, din limba croata, in tre a aivmta po jeìànski, rumunski fi a cuvintà pò hàrvatki. de de aita parte, remarcàm supravietuirea acestui dialect ca ’’insula iingvistica” intr-un medili aloglot, prin conservarea structurilor vechi romanefti intr~o serie de compartimente, in primul rand in fondul esential lexical, dar fi in paradigmatica numelui, a pronumelui fi a verbului. Toate aeestea ne indreptàtesc sa afirmam ca dialectal istroroman nu se alla intr-un stadia de dezagregare rapida, ci se utilizeazi fi se va utiliza activ ìnca multa vreme cu rang de idiom locai fi se va stinge o data cu ultimii sii vorbitori, ori se va mentine ca instrument de comunicare in misura in care faeton! hotàràtori favorabili vor actiona convergent in aceasta directie. Un asemenea factor ar fi o politici culturali corespunzitoare pentra conservarea acestei etnii prin misuri conjugate ale autoritatilor romane fi croate. 32 mu! h AB'REVIE'Rl = Acte le celui de-al XÎI~lea Congres international de ACILFR XII linguistica $i filologie romanici vol. II, Bucurefti, 1971. ALRI = Allusili linguistic român, publient sub înaltul patrona] al M.S. Regeiui Carol II de Muzeul Limbii Romàne din Cluj, sub conducerea lui Sextii Pufcariu. Partea I (ALR I): voi. Lì! (ALR i, 1, 2) de Sever Pop, Ciuj, 1938; Sibiu - Leipzig, 1942. ALRII = Idem Partea a iba (ALR 30); vol. I (ALR II, 1) fi Suplement de Emil Pelroviei, Sibiu - Leipzig, 1940-1942. ALRTII = Emil Petrov ici, Texte dialectale culese de ...Suplement la Atlasul Imgvistic român II (ALRT II), Sibiu - Leipzig, 1943. Ani. = „Anuar de Iingvisticà fi istorie literara”, Ia§i, 1965 fi urm. AU! = „Analele Çtiinjifice ale Universitari! „AL I. Cuza” din Iafi (Serie ih via;, ïafi, 1955 fi urm. CI, „Cercetàri de Iingvisticà”, Cluj, 1956 fi urm. Dialectologie Matilda Caragiu-Marioteanu, Çtefan Giosu, Liliana romàna Ionescu Ruxàndoiu, Romulus Todoran, Dialectologie romàna, Bucurefti, EDP, 1977. EDP = Editura Didacticà fi Pedagogica. FD = „Fonetica fi dialectologie”, Bucurefti, 1958 fi urm. GS = „Grai fi suflet”. Revista Institutului de Filologie fi Folclor, publicatà de Ovid Densusianu, Bucurefti, 1923 fi urm. LR = „Limba romàna”, Bucurefti, 1952 fi urm. SCL = „Studii fi cercetàri lingvistice”, Bucurefti, 1950 fi urm. V. Frâfilà 33 THE ISTRO -ROMANIAN DIALECT TODAY Tiii' Istro-Romaman dialect, one of the three Nnuth-Damibian Romanian dialects, split off later from the trunk of Common Romanian, about 700 years ago. Today, it is spoken by a limited number of people in two places in the Istria peninsula, in Croatia - Jeian (Zejarie), located north-west of the town of Rijeka and of Mount Ucka (Monte Maggiore), in 'a, mgion called Cioeim, and a -o-mea (Susru wa), south of Urea, is well as in umnber a populated hamlets near Susujevica, along the valley of the Rasa river (Val D’Arsa). The successors of the mediaeval Balkan Vlacks, who had settled in these regions as early as the lbfh century, the descendants of the Western Romanians, as Sextil Puseariu called them in Ms Studii isiroromdne (him Romanian Studies}, are today known in the area as Rumeri, Ctea (oribiri or Vlacks and total, according to more recent information, under one thousand speakers. In spite of strong and persistent influences coining for centuries from the Croatian, Slovenian and Italian languages, Istro-Romanian, i si ocularly the variant -.pM.eu in Jeian, has relatively well preserved its basic structures in phonetics and morpho-syntax. Istro-Romanian is among the few cases in which an idiom, spoken in an alloglot milieu by a small number of people win» did not, for , nturies, have - and do not have today either - any kind of cultural institutions of their own, which could facilitate its preservation as a means of interhuman communication, has lasted to our days. Due to historical circumstances, almost always unpropitious, Istro-Romanians had neither permanent schools, nor a church speaking their language, nor notable cultural and literary traditions, as Macedo-Romanians did. For all this, they have persisted as a “linguistic island”. As compared to the idiom spoken by the southern Istro-Romanians who inhabit several small villages and hamlets-south of mount Ucka (Croatia), and speak a language subject to constant changes, the idiom spoki« he the inhabitants o! Zejane wd has preserved : a higher • 35 degree the archaic structures and elements inherited from proto-Romamnu. Susnjevica (S), the place where mast of the southern Istro Romanian speakers live, is situated along an important road (Pa ¿in - Paz -Labin), where, in the past, people used to speak Italian (istro-Venetian) a lot, and now they speak (’motion. ()n the other hand, in fejane, which used to belong, in the past, to the Slovenian administration in Podgrad (Cittanova sul Carso) and to the Slovenian linguistic territory, having been geographically more isolated until the third decade of our century and less subject to Italian influences, old Istro-Romanian elements have been better preserved. The Istro-Romanians of Zejane have lived compactly to our days (102 houses, about 400 speakers - in 1082), being more isolated from the massive influence of Croatian (ie., the literary variant of the Ceacavian dialect), and offering us, through their language, a pattern of the Romance idiom (of the Romanian type) that has long opposed, especially phonological iy and morpho-syiitaetically, a powerful alloglot influence (Croatian, Slovenian, Italian). The number of istro-Romamans seems to differ, in the view of one or tth.n'nrr, in various statisticpublished along the years, oscillating between 52a \ in 1650, Fr. Miklosich), 674 (in 1913, Schiick), apud Sextil Pu§caria, in collaboration with M. Bartoli, A. Belulovici and A. Byhan, Studii istroromane, If Bucure§ti, 1926, p. 42 - 43; 450 - 500 (in 1959-1963); cf. August Kovacec, Descrierea istroromanei actuate, Bumreyti, 1971, p. 23; and 500 (in 1964); cf Radii Flora, Slovenacke Ieksicke posudjenice u istrorumunskom, t%mguistica,\ XII, Ljubljana, 1971, p. 68, We should notice that, while the number of the southern Istro-Romanians descreased rather rapidly according to the statistics we know (from 2428 in 1850, after Fr Mikhdch, to 800 1000 ini 959 - 1963, after A, Kovacec), in ¿ejane, the number of the istro-Romanians did not decrease so dramatically in time. The restrictive use of Istro-Romanian, especially in the last five decades (since it is hardly an instrument of communication, especially for the young commuters employed in the factories of Rijeka, Opatija and the neighbourhood, or for those who, through mixed marriages, moved to other towns or villages) is a process in full development even nowadays. Though bilingual, both old and young Istro-Romanians have a well-outlined linguistic awareness, being able to prove in fact that to 36 speaK * a cuvintd po nd$u, po jeianski means something lotail> dim'rent from to °peak “a cuvwta po harvdtki”. The data offered by our investigations made in Zejane and Susnjevica (in 1982, 1992, 1994, 1995 and 1996), by which we checked, in the light of linguistic and statistical typology, on the functionality of some morphu-byntacucal basic structures of the idiom spoken w Zejew. has confirmed that the pressure exerted today by Croatian goes through all the levels of Istro-Romanian, the morpho-syntactical one included But this influence manifests itself in different ways, being reflected by numerous borrowings, and also by Istro-Romanian innovations, following some Croatian pattern and still remaining acquisitions of this idiom, as alloglot elements, adapted to the Istro-Romanian linguistic system. By no means does this influence appear under the iorm of masdislocae >o and disintegrations of whole compartments of the system, through the replacement cT the native linguistic structures by foreign ones; in some rare cases, though, this may happen, especially at the discoursive level of speech, when the bilingual Istro-Romanian, for various reasons, occasionally passes un expectedly from one code to another, alternating the linguistic structures: "... Ke §4ca~n vdrh de seli§te sus ... av stdra tdrcva, stdra beserica, hptdra beserica ... e §i d-atunce pac a facut ...”(5>ancovit" Mate, aged 78, ¿ejane Z ). One could see here the concurrence of the parallels in Croatian and Istro-Romanian, the graded transition from the Croatian syntagm to the Istro-Romatitaii one. The “mixed" character of Istro-Romanian and the bilingualism of the Lstro-Romanians have drawn the attention of well- known Romanian and foreign linguists since the 19-th century. Several reasons have been given either to support the theory according to which the dialect under discussion is gradually losing its consistency until it disappears together with its last speakers, or to support the theory regarding the rapid disintegration of Istro-Romanian, through the process of mixing, under the pressure of the contact languages, with cultural and economic (and administrative) prestige, lately under the pressure of Croatian, “ the wcond mother mngue of istro-Romanians”, as A. Kovacec (op. citp. 230). 37 numerals from 7 to 10, the tens and the hundreds, which are lexical borrowings from Croatian ( unlike in Daco-Romanian, where they are Romanian formations), are used in speech, following the old Romanian pattern, for example: "Mi(Tara lucra n fula jultru ure na dan, le mor^it lucra sto osemdeset si do urc. In voi avp u defemhru $esnaistog pedesei si cinc (Anton Dorichc, aged 55. /), “Na dvanaLsi de detemhre voi av% sesdesct si ur an " (Fráne Belulovic, aged 61, S). To illustrate the persistency of the archaic elements and the innovations which do not occur under alloglot influence, but as a result of internal factors, we shall give, in what follows, two texts in which the old Latin elements and the structures of the Romanian type are preponderent: “Pure, pure-it foe ke se wt stinje, Ceftna tot $cdu ocoVde fpuryet, ma nu va nicur únntni pure. D-atunce cuvintu ke Ac idee“ (Drago Sancovic, Barco, agetl 48, X); “Uri rwmm vertí ocinca fir cu tvi/X Pac ait ufit zice: Bum dómatela! Ss7 Bur a sqra! Atica d-a tunee §tivu, io am vezut, morq-i dcsei leí. Pac $t tu §i pac am dnirebavqit atm c-dv zis. De $ terne av zis fántána. Noi $terng zicem, ban tara kemám cole afar a. Betari áu zis tintara... Cá ce-i ajara facuta din scliftc, c-dv he tari facut, ca se kiama fántára po ná$u “ (Mátina lu Maticu, aged 78, Z). On the other hand, as we have already pointed out, Istro-Romanian changes its the compartments less resistant to the alloglot pressure. The areas subject to the massive Croatian influence have gradually lost their consistency, their specific character; certain subsystems or structures of the idiom have developed under the influence of a foreign pattern (e.g., aspectual oppositions, predicative constructions with neuter adjectives and with adverbs in ~~o, the numeral from 11 to 19, the adverb, the word order with its multiple morphological implications, such as the dropping of the articulated forms of preposed adjectives, the dislocating of the auxiliary from the verb, elliptical constructions etc.). The vocabulary, especially, is subject to changes, and this has direct effects on morpho-syntax. dims, as 1. Coteanu points out, in the istro-Romanian basic word stock, from the point of view of their origin, over 3o~35 per cent of the terms arc Croatian or Slovenian; the figure R. Flora gives, on the basis of a study made on a shorter text is 50 per cent. A. Kovacec, on the basis of 40 his statistical glossary of 85.000 Istro-Romanian words, considers that Latin terms belong to the basic word stock, and Slavic (Cm ti m , r L belong to the rest of the vocabulary; he rues th r Slavic vei r ; art rd.e v three times more numerous than Romance verbs, but, in contexts the situation is reversed: Slavic verbs have a lower frequency, as compared to the old Romanian verbs. Siaiistkiffl\ sjjcakmg, in a any ms of TWO words, (he terms of i roatian or Slovenian origin, are almost 1/3 out of the total an iibulorw awl words of Latin origin represent 2/3. Ota of the total S2S cojnjdcx and compound sentences in the recordet text, the mon. , , a>ho-syntactic ,( metur ^ wic t oe < ".present v 3 per cent. those of the Romanian type represent 27,5 per vent and the hybrid structures represent 63 per cent (i't. Richard Sdrbu, Present-day tendencies in the morpho-syntax of Istm-Kotnanian dialect, in /inguistica”,XXXI, Ljubljana, ¡991. p. lSr), As n result of the Istro-Romani a ns pluri-iingualism, in morpo-syntax innovations are more numerous than archaisms.Thus, having taken ovw i re ''lo.man aspectual oppositions, ¿he verb, which is the part of speech vy5th hie greatest functional yield m a complex sentence, has both hybnc? cult iures with Istro-Romaniari functional root and indicator (sui hx i aaO v i:it Croatian aspectual indicator (prefix), and with complete Slavic structures, in which only the infinitive indicator is of the Romanian type: Cf. leg&-razleg(L pldnje - zapldnfe, durmi — zadurmi, ucide -zaucide, furd — pnjurii. etc, respectively, copqi - scopqi, reji - obreji, leti - doled, etc. The transfer of Slavic aspectual indicators, together with their functions, to fstro-Romanian shows the ease with which present-day speakers can switch from one language to the other, the general and active character of the bilingualism of Istro-Romanians. As far as the two directions followed by the Istro-Romanian verb are concerned (in the marking of predieativity with aspectual forms), we can notice a tendency to avoid the hybrid suppletive opposition and fully accept the (’roatian aspectual oppositions (especially, in the speech of the young people, who use, e.g., cr. predi - spredi instead of Istro "Romanian force - potordc}. The cases m which the aspectual opposition is not expressed morphematieally, and is understood only contextually are also frequent: vegVa* acuta. trdjc, muri, avzL 41 TEXTE ÎNREGISTRATE ' ' . " * IA JEIAN (J) çi SUENIEVÏTA (S) !n 1982 NOI RUMÚNSKI- CUVINTÁM - Noi dragâce cuvintâm. Ma ie„ ràzlica ie. ... Io? Denc» de-acâsa. Oânce. Din cèsta paéze. Domate ca si cuvintâm, ca çt aeâsa. Rumúnski cuvintâm. An farmi lie cuvintâm. An afâra când rnejéne pac» cuvintâm hrvâtski, toi asa. Taiitánski tildi. (Çi iá çtie cu vinta ca çi noi.) Carni àm de mie fost ani morçit blâya pàçte, vâcile çi ni le ç~açâ riçnfe. Çi carbtir âm pâlit. A çtii ce va zite carbiir? De Içmne fâc-e carbûr. !> i - ri códru durmit, colç ân cut’ita sa facili mica de tioi mètri, pac âm çi adorimi nópta si foc lojit. Âm çi foc lojit çi âm dunnit po opt zi le, déset âm çi viçe, âm çi viçe vrçme colç-n códru fost çi câ. E, s-açâ de moântHe pac ca çi sub za vrçme Austrie pac Italie - a verit. Açâ âm lucrât Içnme çi carbiir çi câ. Cu câ-m bavít. E acmé când Iugoslàvi când âu vent rnáñe... Içmnc lucrâm, carbûr ne. Çi câ. E» çi-ôiniri s-àu cu câ bavít. O vrç... çi âm de mântHe sub Austria ujçit vàrvi ân Austrie cu-otétu çi colç-n Némacko. Otétu, çtii ce-i otét? Au njeit c-otétu colç vârvi betâri. Ne betâri, m-atúnc âu fost tirer. Âu denc verit. Âv sáriiu denc verit çi din Múne. Múñele vetM nu cuvinta. Ief ImànAo cuvinta. Mune, ceâsteuâtu paése ce-i denc, trei kilométri denc; Máte Velike Muiu:. Ief nu cuvintu rumúnski. Ne, sámo câ. U Çuçnévife dúpa cka.  çut. àt fost colç? Colç cuvintu, nu çtiu câte séliçte âs. Ma ief tudi cuvintu asa ca çi noi. Néki ie ràzlica, ma ne cúda. E, çi pac din céçte m.a séliçt U i o vieme când âv ânea Maria Teréziie fost» a vazut ke oânea ca si mizéne fos, pac âu dât cèsta pàsoç ca çi paçapôrtu de ief aflra denc, pac acéstora trei séliçt dât ke pótu afâra ca çi ajirui (?) Pac 1-âv dât de ie Austriie çi ân Pólsco çi ân Céçco ujçit colq câ çi âm vindevq. Âu de trideset âri oânè-au lucrât colç. Do taliiànskilc rat fos-açâ ujçit colç vârvi çi câ. E, çi atúnc pac âu câ se piérdu coiç. N-ân colç viçe ai nôçta. virvit. Çi açâ âu trecut... ... Noi cuvintâm. Noi ziècm cuvintâ. Ne câ. Çi açâ. (Sáncovit” Máte» 78 ani» J.) 45 NOI $À CUVINTÂM, PO ISTRIÂNSKI ... fosen pro tosóni Pótrovic. Id, ma nturítvo Si fóst-a la mire dot, irei profesen dm kumiinske. Fóst~a. Àn Zagreb ie profesora Auguxt Covàcet. Â1 euhosIél? le mie pisçi... ie stie cuvintâ ca si noi Cuvintâ, ia, tot, ca ìn SuMievtka Àn Zàgreb lucra an fulozotski baciti tei. Profesor... ... Pitia a panadeóle ¿ini oânéa. e pórle cèfi man meati fui Copie fi Làbin. le mare scoia. la. ... C-oi capi si hrvâtski zicând... ... Samo, cedei. Santo do óra ie rumuuski: sàmbaia fi dumireea. E cauàta-i tot po hai vâtski: ponedél'ee, utorce, sréda, cetàrtéc, petite, sàmbata fi dunùreca... A... iaiuiaru, febiitaru fi ca cuvinta, ne, mai munì... Ali po istrianski se dragare... A, noi fâ cuvmtàm: antósnacu, fiteun, màretu» avniu. mani, pomâit"u, zet vernicio angusta, poangustit"u, nicósnacu, man emacio bozif’nucu. ... Ur, dui. irei, pâtru, chic, sâse. sâpte, osàm, dévêt, zçte... Samo iir ie hrvâtski a . a E p ese iedemmu, dvanâist, trinâist, cetamaist, petnàist... To ie ho. mski. Im niset zitém. Dvàiset si ur, dvàiset si doi, dvàiset si irei... si ;.a u... si sa e. si sâpte, si ósàm, i dévet, trideset... (Frane Belulovic, 61 ani, S.) liÓMlI A STIU'rr AÇ CA SI NOI CUVINT Pósi-a o vote la noi un uom. Dçnde-a fost? Ma nu ftivu dénd~a tosi. Si ief a stivili asa ca si noi cuvintâ. Pac a vent §i ómu cu mire, uite ie la noi dimmi, afa fui /)ctùa, nu stivo cum drugàce spure... In brijen. ÿi pac a la noi ve rii, ke mar le iúva durmí. E nu 1-am luát ke iúva ina ke avent casa nuca... S-atunc am zis ke nu-1 áre iúva pure durmí. ¿Zafio io ~ ani zis umiditi si io ca c fé mât. Pac, zis, néca dorme cu tot. E f-ai lince pae s-au ie cu noi, ke fi te fi ie. Zice, tu~f, zice, bùra jénsca. Més-am prin seiifte, ma, zice. ini rn-a vrai tueur luâ, zice, de durmí. E io àm, zice, àntrebât çi-n pod, àn pódu de tir. Antelçjet? E,io 1-âm nacinit afa àn casa pre fir fi dornut-a an o càmbrita. Femne-âm dovârnit ân iàma. Zis-av ke ou le-â fost râce. b, noi avetn piti sakile, osébo. Afâ, n-àm vífe. $t pac ait zis, tu-f bùra jensca. zice, més-am pe sélifte, ma, zice. ke nu m-a vrut ntcìir tuvâ, ni-n pod. Si mie nu somiup zice. ma iúva, coirò ke cu elk zice, do néea ke din pod cade ca s;i-$ sparga piente zice, àn care odgovnriii ile ie. Si-atùnee mie a fusi jiiF ijau) miai fostde ie. Ke caia nòstra, caia toeii §i inaia uj^it àn Slovéniie /.a vrqme rata §1 pósle rata. Pac a ipeit a§à ca de ómir durmit. P a*. - > ■ e jàF. '■ 1-àm dome :t, zie, càia m. - a, bog c\, prènde durmit. s s ce. iaàt é : rrmit. Pri mit-ne-àm.§i di : ; nit-a. (Sànu>\ if Zòne 15 ani, J.) NOI PO NÀSU CANDIVI Zalica se .. po hàrvàtski "malo”... Nei po nasu ganqim... Vaca are eliciti, poi galira late ovu, pa óu fate púiu, pa pùin zgoié, si de piti viri1 pai li* - a tara. S-atunte gaìira víre nàta óua... ...idi ie ¡iureu, vaca, pa ie capra, pa ie óia, pa ie bóu... pa tot scapa - sa vide... Noi /aleni bréeu. Tot drugàce vez de la ieP (fata de jeiàneni -n.il. S. ì\. ). ...Mài bar ic aàstaz óvu, nègo mare galira... ... Vumpíni’/ E, mànt"e-l scopqim, pac pócle-1 ogamím, pac tréba piaisit oc /latifa sa vedém pre ie... ... Ke io fins jivés oanc... Io n-ám nicùr, io àns jivés. Ca sàm bólàn. Diabéticar. Io sam àns, n-àm ni| sor, màia mi-a murit, ie de trei àn mórtq. N-àm ni§, n-àm (dita). N-àm nicùr (fri’). Sàm àns. Séra o-àm àn Riéke, ur irate ani àn Trst, doi fràt àm àn Àmérike, ma nu-i ur aprópe de mire. Uro midi lììtirit. Si ur si-n Italie, àn Neàpole. Fóst-am sàse... si io sàm àns anè-dm nimàs. Uàru cu traetóro. Nu-i ansurlt, ie ie mladit".* Fot scapa ganéscu ramùski colq... ... Cócotu, do vaF si-o iàlovita, vitéla, ia... ... Més~av pe vale, crou... ... Voi àt gan^it cu Frane lu Fabro? (Belùlovic Màrio, 55 ani, S.) Bespre Pepo Raduta de 28 ani, care a-dal replici mai laconice la intrebarile noastre. 47 CUM ÁM IO CUVINTÁT Aü §1IE Leca Muráriu - a tosí sub Táliie oánc za vrqme Táliie. lo nu piu pre cela c-á zíce-a fost din Búcarep, ni dénde. Ke oánc ur priiátel’ a avút, pac a inai ví§e cu ie fost colé. S-áv k'emát Roáde, la Roáde. (Dénde sám io.) Dénde ie ía. (Colq dénde sám io.) Pac ie la ie ujqit veri. Cum s-áu vezút colq án Opatíie. $i spuorúqit-áv (? spurevqit-áv - S.R.) cu ie. Pac áu veril tof: noi cuvintñni ea p voi, ne? Rumúnsco... Pac áu tot slikqit Jeiami. Pac áv cqste cñige, pac áv cuda ómir... . ... Tot vine colp lace slíca. Més-au eolq... O sculát oánca cu fúrca, cánd áu tors, cesta lára, cánd ám spuravqi, de lira pre de §capíne p cá... §i éá roba ce-áu aratavqit. Alune ám a§á roba purtát anca, iá... Tot áv cá poslikqit. §i céle cáíge áu avút... p cánd a ca bórba verít míie oánc áu oánc tot zgorít... (Pa cál-au fost?) Tot s-á perdút.. ... luco búro. le á piút. Cum ám io cuvintát, ie iústo-a§á ca p io. Aírz, profesor! E, betár ómir! I-ám piút, nu piu, cum ám io cuvintát, áu p ie. Io in-ám cudít. Oánc celoátu ce cu ie - ne. N-áv píút a§á ca p ie. A cuvintát císto ca p noi... ($i muiára, iá fino cuvintát-a. §i cum li s-áv muiára kcinát? Or Iélena?) - Nu píu, ma a$á nu§cúm, ce io piu, c-ám utát. ... Acá ne-á tot slíkqit án cqle cáíge p ne-áv oánc tot trimés. (Sáncovif' Antón, 82 ani, J.) §1 CɧTI DÚPA ÚÍCA ZÍCU ,,Z^£E” Acmé ca p zicém. Voi át zis dénde ke piu. Cum ke piu. Ke cei befar auzít-av vet" amar de munt Ce va zíce? Ie dávno. To ie dávno, ma de munt. Kc-i zqce zícu rumúni, kému zqce. §i cépi dupa Ucea zícu zqce. Cánd víre zqce... déset, zícu zqce. Acmo cum ám cuvintát mánf e án púdi cu voi ke zqce-i déset. §i ám ; o: Acmó-i trei zqce p cinc. Tridesét pet. Pac mo zicét ke cum c-áu utá... avzít-am io. De mánt'e-nca, cum ám zis io ke a§á se cPáma zéce. 48 Paira ,'zQce cinc... Dósta cásto zqce racunfit ca fi pátruzeé, éínczec, sásezec, fápte..., opt..., dévet...,. E sto cum zicét? . ; \ - , * * ■ * lo, ic, tu f i tu fi iá. Eá ke eá-i jénsca, eá. Se-i müfki - ie, acmé io, ie, tu - a§á - fi eá. $i noi tot; fi voi ca fi noi. §i voi, ne? $i ieP colq. NU-S CÚDA VÁC LA NOI ÁN SÉLI§TE Nu-s cuela vác la noi In séllate. Númara cát-avém, ke-s déset, dváiset vác, dozQce de vác, ne? An sélifte. Atónce tótile lápte... Atúnce nu pot tot órnen campará cá fi déla lápte, nu vor oteupí, ca fi din séllate dené. tuda-i lápte. tuda lápte víre. Áli ca cá omárva fá rq cumpará. (Sáncovif Máte, 82 ani, J.) NÓPTÁ en ni ennd mejém durmí » cá-i nópta. Noe, ca |i pónoéi. Nópta, noi zicctn. (’a fi de àstaz càtrà mare. Zícem nópta ca fi senóc. Sinóc ie nópta, ca fi cánd ie nópta: senóci - nópta zícem noi. Cu nópte de cánd pos tip $citrc> zícem ke-i nópte. E de senóc, de rénfe de nópte se zíce se nópta. Rupóí víre zíia, damarla. (Sáneovit" Máte, 78 ani, J.) N-À ZISIÉPUR, NÈGO IÉPURE Ce iepure zi ce?... Vezùt-am un iépure. A§à c-à §i zis... c-à vezùt un iépur. ini iépure. Nu a zis iépur, nègo iépure. Tot rumunski. Pac acmó sui nasci it vi§c furéjca fi malo jénsca, pac se obracq vec. Ke ùra se vire de jos, dm 1 larva tea, din dónde, dalmatinea, pac se more cu ea cuvinta (lalmaiinski fi hàrvàtki. Ne? Dita can ira... cu iel* cuvintu hirvàtki, pac fi ea diipa cita vrqme f-a mica-nvqta fi-ntelqje ne?... Pa, ià, pofnés, ià, fecori fi fqte, ià. 49 F$ta... mú§kileo fet5ór,jénsca-i l^ta. Irtele sun vise. Asta-i íqia. (Cánd ie nuil ináre, ónda-i feta... asa mitca-i íetita... S-atúnci ic mui ara, cánd se menta), Cánd se menta, atúnce ie mulara. (Sáncovit" Matts 78 aui/ Sancovit” María, 50 ani/, J.) FÁNTÁRA Úri rumúñ verít oánca fir cu cál'i. Pac áu uj$it zíce: „Búra domaneáfa!” §i „Búra séraPk Anca d-atúnce §tiu, io-ám vezt, móre-i déset let. Pac §tiu §i pac im ántrebavqit cum c-áv zis. De „ft^me” áv zis „fantána”... Noi flamea zícem. Fantára kemám coIq afara. Á cqIí betári áu zis fantára. CéPi c-acása scopes ca §i la ü§a - fiá-i §tqmea. E cá de-i afára facúta din séllate, c-áv betári facút, sto pedéset gódina áli dvésto, cá se kiáma fantára po ná§u. §i de cáre áu zis cañe. A vó§ti, ca c~áu fost fir de veril, áu uj^it Ice. Noi zicém cáre. K•• ástaz ie cá fantára, e cá fantára, e casta ce-i casa, ce oánca scopQim la up, ca si la 115a de coása, cá-i §t^mea. (Sáncovit" Máte, 78 ani, J.) AVÉMCtlDAKOD Noi avcm mam táimliia. Rod avene rod, cúda rod, de máía §i caía. Áli de noi? lo n-ám dita, (la n-áre dita.) Frátele áre o íiTe, sáino cá fife. Céla din Társt áre sáino o fife, lá-i veC nona, (Am trcí §i un unúc. Céla ce-i an Californio áre pátru. §i vet un^cii . C ía ,1. = mái ví§t tita Dváiset dévet ie rodít). (Sáncovit” María, 50 ani/ Túrcovit” Drága, 56 ani /, J.) 50 UNI BUFAR’ AU ZIS MÂI MU NT ... Doi, trei, paîrtL cinc, $âse, sapte, opt, dévêt, déset. Dévêt ;>e-ntdc|c° Ali, do opt /icern de osàm ca si opt, ne. ... ledenâist... dvâisei si ur. mâciu de-oseninaist let. ( u àuto-a mlatit în stable si uèis s~âv. Â, déte A De osemnâist Ici li s-a ucis. la. Cu àuto. ( esta-i cà a iu a mvïvq frâte iii'u. Ûà cesta-i fiFu a lui. Cesta-i un uunúcu.. lu a lue Í asían, casta, spomcnicu a mclvç fi F ce ie-ii Austrâlie a mûrit. Cui? Lu Virile A A, ccasiaa Eda. Btserca lu 1 >râge cmd s-â méritât. Ce ie casia'/ (’asta smo lot. Casta âm 10 slikçit. (. asta-i il La lu Miele. ÍC cásta-i fiFa. Si casia. Çi auca-i lira, ma nu-i in casta si ica. Acâsta F-c fil'ii cestvç: ii Lu, fiFa, miiiàra... fi fiFa Çi-nca i o flFe. Néca-1 vom afla. Càsta-i fi Fu cu a sa tamil!ic. Pac, acésta sci ucis, siromafécu! FiFa de casta. E. Cesi Casta ómu fi fi Fa fi fiFu. Cásta-i ili ’a lui. Càsta-i cà ce nu-i cu ieF slikcit. A, casta? Càsta-i muffita. ¿’asta sino io fi Antonio. E càsta-i càuàta Li Le a lui cu omu sì ceFiàt Ce rei zi co, càrle-i múfkile? E càsta-i fil’a a inelv^ irate. Càsta-i ómu fi mtiFára fi cáft'alát - dita... Casta-1 cà fiFe ce-i án diñada cu ómu. Vet-al eunófte? Ómu cèsta ée ie Juns av lucràt cu calli. Cesta. Pac ie oánca ie fi ià. La càr. §i cèsta bukét Man lui cumparàt. ( esta~i in Tarsi. Césta-i fiFu ce-i in Tarsi. Cèsta s-à ucis cu traetemi. Cèsta mi-c de pokóina sóra. Pac s-àv cu traetóru ucis. Pet let va fi-n setcnibàr. ( oig la gróbie s-á ucis. Càsa mlvq ce-i cu càlu. Oànc sàm ansa. (Sáncovit" Catarina, 81 ani J.) MÀIA p càia Frítele, sóra, fiTa, fiFu. Cà-i fiFu. Càsta-i fiFu, césta-i càia. Càsta-i mfiia. Io sàm sóra, ie ie frítele,... nona... dina, dito, strina, strila, bótra, sdirà... (Sàncovit" Maria, Meri lu Icóvi, 50 ani J.) DÓISPREZECE FIL’ ÂM A¥UT Dóisprez^ce fi F âm avút. Çâse âs vii, fâse-av mûrit. Trei jénske-av ramâs §1 trei mùfki. Au ramâs. (Io sim oânea.) Çi Marna fi Drâga, mâia lu Sérgio fi ûra~i ân Cánada. Câ-s trei. 55 (Io sàm oànc, ur ie àn Tirst e ur le In Califómiie. §i ùr-a murit In Austràliie. Ma acmó Inca smo trei - trei §i irei... Àm fost dvanaist.) : (Sàncovit vAnton, 82 ani/Sancovit" Drago, 47 ani/, J.) IO ÀM LUCRÀT ÀN COVATÌIE - FÀBRO, COVÀT Io sàm Frane Belulovic din Susnevite. Io am sestdesét §i ur an. De mi Par clevétsto dvàiset $i ur io sin nascut. Na dvanaist de detémbre voi avQ sesdéset §i ur àn, sàsez^te si ur. Io àm de la mie ràmàs far de male si far de tate clnd àm avùt zàlic mài munt de zqte àn. Pa. Noi àm fost sase fetór. Nòno ne-à zgoiit si pócle me nono fóst-a fàbro, covàt si fóst-a si tate $i fóst-a §i frati lu tate covàt Pan-àm si noi fetóri-àm anvetit. Si pócle cand àm vet" fost mànt"e si àm luerav^it In covati ie e si pócle verit-a razbóiu, vóisca, ne? Si morqit-àm m^re an soldatfe, ne? E pócle fóst-am uri dovei oàn Iti soldati e. Veri t- am casa si nàzate, ópet àm posnit lucra an covatio. Cu carbóni si cu lutimele si cu iei napràvl^i, lu òmeri, secure, cosini, sapóne, vózu a lu varile. Si lucràm si àn pemint, lucràt-am. Ali oàstaz io sèm àn pezión, a lóturo mor^is lucra pemintu ke elee se coce la ur mésif nu-i désti za zi vi. Si mire piàze pemintu lucra ke tire In pemint lùcra si vqra ie ài slr. E, si àstaz ie musàta vrqme si io mislés c-oi si oàstaz m^re lucri àn pemint, lucr i ke mire piàze lucra pemintu, sapà si cosi si iàrba lu blàye si cà. Poezie. Voi zacàntà... cinta: Su códru-i coàsa mikQ, Coàsa de ócne do. Pre ócne musàta f$t$ Ca si o rézite. Te tu plànzi musata ìqìq Dup-àsta musàta zi? Io plàng si ànca voi plànze, Fràieru nu vrea sa véri. Am stà-n Itàliie pàn la àeu cvàmàr si trei. Io àm facut italiiànsca ósnovna scola. Ali betàri n-àv stìvut. Samo stivut-av hàrvàtski si italiiànski. N-àm fost Insuràt io. Nu. Nu. Sóra murit-a si sàm àns. 56 Io âm lucrât an covatiie, fabro, covât. Âm câsa acía. Fost-a »me tâfe, me nòna fost-a, fate si io si frítele mev. (Belulovic Frâne, Frâne lu Pâbro, 61 ani» S.) toi Luc K Am Ce smo ân câsa Pedesét ÿi cinc. Cincizéc ÿi cinc. Doizéc si sédcm sâm-dcvétsto dvâiset sédmog - HiTada devetsto dvâist séclmog. Voi avç u detémbru çestnâistog pet in pétdeset let. Voi ziôet çesinaist nu /icet çcstnaist. Pu slovénsko. ... Âm irei fecór, doi mùçki çi o fi... çi o jénsca, fife. Doi fil1 çi-o fife. Doi âs ânsurât S-âu ânsurât. Ur are fil', ur fil’. E ânca~i fifa de méritât. Iâ âre acmé dvâiset let. De çesdesét fi ur ie. Dvâiset |i ur. E, bire. Çî-acmo eu mlia jivés, eu... mâia-n spltál acmó, ke-i boina. Âre gripa» úpala plúfa, táco néçto. $i bire. Io sâm colç la çûla, çtit, câ elsa çâ... Avém àuto... Tot lucrâm ce smo ân câsa. Mul’âra mi-â zts c-ât cuvintât eu il. A, eu ffl*u. Iâ. Zfs-a mul'âra ke io-st-acâsa? E, io-âm mordit lucrâ, ke-i o votç ita méset... Noi zicem a§â: O vót^-n méset ie o sâmbâta morçi lucrâ. 1er' mes na dvâiset fa. Lucrâm sâmbata. Morçiç lucrâ câsta sâmbata. De fon de úre. 1er morçit de ria sto osemdéset çi do úre, e se nu...» çtit, o sâmbata» vârvit, morçit lucra sâmbata càie opt tire. ... Mul’âra lúcra-n çùîa. Iâ-i cistácita. Pâtru úre no dan. Pâtru úre. Âre cetire stôtina na méset Câmânt’e mâi-a fost. Acmé mâia-i in perizie. F fi Pu lucra, le ic isto-n port» ân luca. le ie mecámcar. Pac, ie na odrjávaniíc si loza, le cafa çi irei milione. Ke Mera çi nópta çi... vira céçîia vapóre de soia... irei milióne, Câia-i mort» mui vin càia. ... Avérn câsa, garáj... s-â facüt anca tri líe cáse. De fil'. An câre-m dozidçi ân sus. Pac oâne ved vire, le ânea mai bire spure neg-io çi de Slovéniia... Âstaz nu â verit kc-i la mâia ân çpitâl. 1er’ â fost ân Rica. (Dóricit" Antón, Tone lu Kl’óáe» 55 ani» T) 57 NOI NÀZDKAVI/K ZiC’EM. Cand at verit de Rumuniie? (...) ... At durmft in séli§te?... Séli§tea-i Jeiànski, iùva jivim. Nu §tiu ke-i adrés, mòra ke,1-om alla oànc, ma... Té§co vom aflà adrésu... ... Casta, mi-e màia. Ìvina mi-e uitu, uiet... ...Néc-ar fi bétari ómer le-àr putea §ti, nàzad pédeset !et, de vi c stvàr. E oànc àv fost, naprimer, mane a fost Òsti-m:ars< a. nac a fiat Italiia, a fost Ilàrvàtsca se pomato ca §i perder^. N aprimele optarne se spire, io ani co mali $;est let, io nu §tiu cum se kem, morke ni caia, fio-àie sedemdéset. Acino va ti tintori omir, atunce va spire Uictro cimi se eroina. De ire stvàr e $tim, e de lire mórke nu §tim cum s-av, ma hetàri óinir, ovai, ubicai cum s-àu pravo kemàt. E, acmó cimi se zie e nàzdravVe jeiànski... noi nd/drav!V zicém... ... N api liner, an se liste sàcu are prézimc, cum se kiàma, $i nàdimac, coni se coàsa kianta. Naprimer, oànc ic Pavca* susedu ce ie Vàrzéla... Dica ie StàmbulitfP.. Oànc la Màrmelit” às Filipi, pac'ie §épalo Màrmelit”... in optarne, (blandi se zice jeiànski, gostióna-i harvàtski... Cura se zice rumunski pravo? (...) (Sàncovit" Frane, lu Pàvca, 46 ani, J.) NÓ§NA ... De mànf’e s»àu la noi a§à purtàt omeri. S-acmó àu casta roba, neg-au zgorit za vrqme rata, eànd a fost osta... ... Màia casta, nòna lor, ce-i bólna, ià a fost nepismena (n-à §tiùt serie, n-à §tiùt piseli, nu)... ... Nó$im: ... fatólu, oplécile, vàrhna, cótula, pocérnenca, cà-i tot... Di ‘ n vice nó§na: corifa §i bragc^ile, ... crujoàtu, benevrékile, opmcile... (Arci lo voi opino?) Àu. Cumaràcu mù§kilui, lu mu§ke. Asia ri iato. ( està tatólu, ma ie asa roi§... ... Domini eu voi! Càsta cenuri biro cu vinta!, ce nu v-àm. (I-ànke, tot ee-ài tu acino cuvintàt si dai spureveit potè .macino iste spòre ce-ài cuvintàt.).. ... Vet spore dam cuvintàf? Spurétà-m ce-am cuvintàt! ( Dorici D lelca, 66 ani; /Tùrcovid Frane, 57 ani/, J.) 58 I . CÈSTA MM SÉRGIO Io sânt cista. Cèsta; mi-e Sérgio. Casta mi-e amen-an- i frate k mev. Mai betàr. Ce-i ân Trst. Dvais'tréèi. Càsta-i ìVm e\ 'u, ie\ ; unót §i iiietu §i io §i frltele, isto din Târst. Câsta mi-e sora cu óniu. Dalmatiiuit. Càsta-i a mçmâie §i do americànke §i io sàm, io ke mi veci far de-ocale. Cu mea Èdita si io. Càsta-i de dvaiset let. A mç fçta de dvm-et k casa ce verit acâsa âstaz. Ne cista... Càsta-i Éda. Casta mi-e sóra cu ■.--■mu Dalmatinat. Din Bétine... Ân Toronto, Canada. Io çi V beri ■ Bk. ke filo. la, unücu... Oânc ân Lovràn ie. Ma vet" tri godine, ma ie s.e cerne, ma ie pltru In, isto. Casta mi-e le sóra din Toronto fiTu, din Canada . Càsta-i Bojifu, â §tit?... Oânc cu priiàtel'u de la soldât, când la vóisc-a fost, an vóisca. S-oânc ie âns. Oânc ie cu mire, cu mire §i cu-americànca §i cu-a mev fiate. (Tórkovit" Draga, 56 ani, J.) IO CTJVÌNT U CA §1 CɧTI BETÀM Via nti stili io sàrpski. Io §tiu suino jeiànski... A, ie siiti... A, io cu vini u ca §\ cé^t i he tari. Io àm do foie, tua mi-e meritata ali iira-ri Opatiie lucra, lo sani acàsa §i cu nonni. Si Igta, uunuca am de file. §i-asa. Cum su cl'lma? Póne Sàncovit" (. 'ari ne io, zapravo. Mài e àm, càie n-àm. Càia mi-à murit àntre d^set lei. yi ¿uro: àm $i fra t§à. E, dénde stet voi? Dónde stet voi ba§? (...) lùva cà vire? Cà-i departe. N-àm fost mànt"e de Zàgreb. Sàmo-n Zàgreb àm fost. Àn Zàgreb» àn LVibl'àn, In-Filah, a§à-n coIq àm fost. Muju lucra àn luca, àn trànsfert, àn Rica. ... Ke io nu v-am sii ut Intel ej e. (Sàncovit" Zóra, 45 ani, J.) 59 MUÑE Cum se zíce-n stiri spíski ce as (...). Cá de colg » io §tívu cánd o votg se vom $teheríto oánc de sélifte. Pac a Múñele a fost Muñe, se kéma Móne. Áli el ke o vrgme castne séstre, cum, colúdrite, áli cum se zíce, oc-s }»i in bólmic §i 0-61 1; previ. Ilie-n Muñe ca si verít ca nóne-au fost. Od si núne, nòne itali i àn ski kiàma, Allinea §1 Múñele - sqli§te~a kemat Núne. Ne Mime, nego Núne. Ca §i po ne sóre àu kemat ca §i rióne cuín lg-i ital'iànsca ima. Rem vrgme itatfiànske prins tildi cuvintàt ñuscarle ìca cànd a veril. Áli pac iàle d-atúnce au corsia Núne. Cà se tot pomàlu r'iénfe §irg. (Sáncovit" Máte, 82 ani, I.) Càia lu sérgio Io sam càia lu Sérgio. ler* n-à... càmànf'e-am mes... Ur om a fost oanc... de Améric-a verít. Pac av n-a dàt mes pac áv ómu a cantai §i noi ani beiti t, pac àv mes ómu la dormii. Sérgio n-a verít. Ne ke ie àre fràierita t"à slovénca. Amànàt a verít de zgée §i po iedenàist. Acmó nu §tivu ke io nu. 1-im vezút. Acmó ie-n SÚla colg. Na izbor. (Tùrcovit" Frane, 5? ani, J.) zermànu-i cuiìn De colgo meritata. Ilo diipa fifa a lui. Zapràvo, a Fei.. là-i meritata dup-a nóstru cuiìn. Ià-i nostra cuiina po muju. Io sam. de frate. Ie-i de sóra. Casta Zóra-i dupa ie meritata. Ne. Dupa sóra lu càia... Maia, càia, frate, sóra, cuiìn, cuiina, strina, uitu, ùina, téla, zermàni (...). Zermànu-i cuiìn. Io §i acéla smo zermàni (...). Céla ce..., Io slm de càia, ie-i de sóra lu càia. Noi smo zermàni. Io §i ie. Fil'u.a lui le sóre. Cào bràf’if'i... Acésta mi-e fiFu de frate. La noi ie. FiFu de frate ie isto-i cuiìn. §i cuiina, fìFa de frate isto ie cuiina. Le a mqFe sóre ómu ie cunàdo. §i fifa 60 de sóra ie euiína. Sérgio mi-e cuiín... lo Fi sam lu Sergio, io fi sam úíet. la ie dina... [e]..., zaprávo téta. Úina 1-a fí a lui muiáre. (lúva-i muiára?) - Vándút-am-vo. (N-áre.). ~ Ám o fi Fe de dváíset p doi. (-Trecút-a!) - Na trináist máit~a trecút dváiset p ur. (Sáncovif Drago, 48 ani /Sáncovifr Catarina, 81 ani p María, 50 aní/, J.) NÉMTI-AV FOST OÁN¿ (’and a pogorít cása de cvámár p pátra. Pac ám morpt tota naprav¿ I ,?e dváisetega léta nóv-am uzidpt cása casta. §i de cvámár p pátra áu pogorít. Áu némfi tot palít. §-atúnce de cvámár i pet ám lasát, án sélipe verít-am col^-n pála... ... Atúnc-a fost támno... hrána n-ám avút, nip Némti-au fost oánc. ... Tot ómer-áu zapalít. Áu ántr-o cása nalojít pac áu zapalít. Cáre F-áv acatát céF-av acía pus. Pac áu zapalít cu ieF cása. Zagorít-av tot ánúntru. An o cása, án úra sánia. Noi ám cavtát Sapcán. Noi ne-ám. ajiruít... Se dréto v^de. Nu-i depárte. ...An o cása. Fot an o casa. $i-n la o cámara. Tot ómir ací-áv zlojít, cárl'-áv acatát. Carie n-áv, s-áu spasít. Ornárva. (Nu§cárF-a scacáit pre ócn-afara, pac oáv pre púc§a, óvai, pre oaionéta apeptát, ñuscarle fecór. L-áv apeptát a§á d, ¡os. Iá. Cu púc§a... Pre baionéta a§á 1-áu apeptát. S-áu nasadít pre iá. ñuscarle mic fecoríc.) (Sáncovit” Catarina, 81 ani /t )rágo, 48 ani/, J.) TÚJU ']ufu... p tráje-sc de mára p-mbráf-a§á. í)e manije s-áu mái ví§e cu tutu purtát, de rupói, án tutu. Á pit? A§á s-á piirtát cánd a fost ví§e dita ~ án logar. Á pif ce-í lggarti? Iúv-a durmít míe fecór. Legara. Céla-i logar... ... Pac s-á pus pre lqgar. §-atúnca cánd a pláns s-á legarát... ... Mica dífa! Ai, Fúdi, fsúseL. 61 ... Atunce màrlc-as;i, Tot cesta i-à poviu picórele si casta si tot cisto i-àv povit, a mica dite, A, tot è fi c-à fost, i A lesa, ma tótile picórele pària oànca. Mica dita n-à voit ni marie ni§. Ai. Fluii ! (SancoviT Mila, In l'oait", 47 ani, J.) BEI A El NIJ POTUTITI Betàri nu pot lucra. Ma io sam betàr, àm sedemdéset si paini an... Mai ara si filli ie coèsa, ma nu casta, coèsa In muFàra... iQ-àm lucrai t nanfe pcmint... la p» 11... sapàv^it, aràvQit si... ia gran, la triufiF c s nun ! : a o: c^le ce cjiiétu are... (..., 74 ani, S.) . MEG MERI A DA CUHÉ1 ... Jivés an Labin. Am doi. Are tridéset si trei/.cè si sàpte. Si ómu am. B, are pedéset i pct. Si io meg nicriiula nitidi. C-,S.) IYINA .« E filai (Blaj - n.n. S.R.) ni§?... Din Blài? (Ce~i? Cetàte?) Àn filai ie Ivina. Àn Blaj... filai (... Iuva-t-adrésu?). Nu, io nu §tiu, Frane. (N-avét adrés?) Ne. (Ben, ke uómu de cà-m verit...) Ma nu, nu pisq, nu eol^ le sóre, Rica, (A n-àre màia? Ni màia n-àre?) Nu §tiu, io nu §tiu, (...) Ne, cunàdo meu, a hi meu om Miele. la. (Si celaoàt, Pépo, are ludi? §i care are?). Draga. (A, Draga uàre. Le Dràge pisf. Rica. (Nu ie cèsta... cèsta... ce ie, ce ie?). Fóst-a pmaistar, pac nu-i acmó nig.de pisq, nufcarle cinovnic, a§à, nu §tiu... in cantelarie-i acmó. (...) Ma ne, ni§ nu pisQ. (A, lor nu pis$, mòra ke jos Mtilor.) Ne fràt’lor, sóre, sàmo le sóre, pise... Ille §tiu adrésu... Dràga-i in zàmét (Nec-àr sti ià, neo am mqm parla il.) Pirla 62 Drága? Iá návec, ma Bóg'dan ie colq tota zíia. (Iá, iá, ke s-a ie flFu ie án pala, iuv-ie p Sérgio-a nost, volítvele.... §i ie-i colq...). §edét, un café scufap--- Vez, Frane, nüma la voi café scuhp-§-avét cevá popí?... §edét un lie, §edét... Nu-i, ke cánd ám át avút,.. ... Ácmó máma, ce-i nona, nu-i ke vet" trei áñ sus zace... e §-acmó... (Nona ie nepocrétna, nu-i pocrétna, ie pocrétna, négo boina ie iáco.) Boina iáco... A, ie á scóla se p verír-a jos, m-aemó-i race, nu víre. Aemó-i race, nu víre... ■ ... Din Blai ie muFára, din Blai. : "asta-i ie p cá cu fíTi. Doi fif áre. Ce ne?). Doi fiF p fíFa. Acesia o maríc vec iáco... An casta casa ie facút... §i verít-a rumúnu ca p voi si zísot se ke va ii cu ie. E, p mái-a avút cúda díte. §i més-a cu ie. (Déset fecor a fost.., ) Déset a fost (§1 més-a ca p cu voi eF, naprímer, a mev fif, tírer de trináis! ict, p asá col^-a ramas. §i colé s-a ánvetát, voi zíce... zueít si mánde kc a fost pimáistár, pac acmé ie... nígde lucra... án cantelárie... asmér nu nu...) Nu piu ce lucra... ce omárva víre pisp, nu... ... §-ínca-i ur din Si^ñévite cu ie mes, ísta zi, a cu ie mes ur din Supiévite, io ni ñuscarle ioje. Nu piu ín carde cá, nu scúpa... (N-á fost acása dváiset i pet lct... Mánde de la za vretite raía aemó ce-o vót$, a fós-acás. Míslim áü do vote...; Acmó názad de scmdcset i sédem a fost acása, zadñi ve fía a \ crít. i Doridi" ledra. 66 ani, /Túrcovit" Frane, 57 ani/, J.) PÓRCI) DÌV'IU E, acino pac ke-s oànc la noi copi iéleni si cèsta... pórcu cèsta. là. Pórr ce-s §coda ca p pòrco div’m cela, A pii ceu pórcu? Cum se zicu? Nu pivm Tot poro se broiQ. Kc si voi /.icct. porc. le tare de lucrai. $códa. Iàko. da milión a facùt §códa oànc. Dani, préco de noi. Ne sàmo la noi, nég tot prènce eoa... Ama la voi de moanf'e fost. Oànce n-à. Oànce F-à dopeFaite, Doptd ait-f-a s-a driipva lóvacca. lei1 F-à dopeFaite p s-àu nalejit acmó vi§e nicad zetari. Vet" oànc pedéset mètri de la coàsa. Pac ke vite oda scopQ nómi p cumpu tot a zetarqi nova. E nu se potè zaucide. 1 làide se rq, ama nu la su ca p lóvacco drupvo. Samo za ke ie vrun In ca se rescFis un tàit Vire cà c-ài ca - se ucide, vire-se ne. Denc de colq, 63 spárg de colq. Ño, p-apí. Ke néca ne-ár lasa, saca 1-ar ucíde. Va fí léhco ke 1-am ucíde. I-am ucíde. Ali nu lásu. Ke lor le cá fino, ali noi nu~i Áli noi nu-i cea fino, ke noi ftéta cúda. Se rea veri. La noi ñíva ca de cumpír §i de fajóu nasadí, tota la ieF nópta verit, tot rovinai §i ca nu-i bíre. Pac áv zis c-or piati, obecés c-or piati, pac nu platés. Á cá nu-i bíre. Ke cá-i iáco §códa. De cá im vefr p jalit p cá, pac... nu coríst Ke néca ieF ke r^r putq fice pre-apL. petFíva bláya, ca néca p pre lup. Lúpu, pii ce-i lúpu? Ben. le coIq óile p ca. Céla n-are lov. Céla-1 sákile-1 pote ucíde fi cà. E, pórcu ne, cèsta dív'iu... Sámo ce fcóda lucra. Ca p óile col^ p casta dív'iu nrin códru si cá... Pac din cà a lor stránke petFíva ca fi lóvacca. Áma pac ie sélskile p cosía ie pórcu petFív. E pac coríst... ... Velile vi aste tot pótu face, e noi nu putém nip siromacu. (Sáncovif ' Máte, 78 ani, J.) I, A Ñí VA DE FAJÓ V í R E LfÉPURU Víre eápra, lísíta. cunífa, iazbe|u... ( ám ujçi, streFçi pre rtea. Pre nea apépt-api pre urina.  pii ce-i úrma? Pre trac, il, pre sied p cá, pre nç. E, p túdi pac s-á mes apepíá sqra. ca si §píia. Cánd o víre de afara din codru pac asteptá la níva de fajóu víre Fépuru.  pii ce-i iépuru? Ñíva. ÿtii ce-i níva?... ¡uva se cumpír sadç, fajó, cumpír p cá-i ñíva po nápi, po nápi — ñíva. 1; ciíin o voi zieet?... Ben, noi — ñíva. Cía. s-â ujçit veri sçra. t/épnr áli câ, pac s-a niorçit apeptâ, ma zabrâneno rç fos vçra, zabrâneno, a§â se mes si câ. ke trei míset lóvu s~a rascl’is na pârvega... na petnâist seicbra. petnâist, devéti áli petnâist setébra p-nkis-a pârvega ianuâra, pred di agi míset s-a ânkis. CeFi míset âu fos de lovi, e câuâte zabrâneno-av fos. Ma s-âv tot cu câ vârvit p câ. E p pac d-atúnce cqle divri câpre, â pit açâ ca p diviu.  pit ce vet divriu? Câpra tudi-ntelés? Capra. lâ. Tudi ce-â fost ân pimà, mai depârte. L'épuru a fost oânè ân pôFe ca p-n póFe, preñe aprópe. E ç-ujçit-âm câ lovi moânt'e pirla dóste tèga ráta. Áli dupa Tali... Iugoslâviie n-âm fos neg-a|â âm ôevâ mes, ma ne, omârva. Api. E mânf‘e-âm ujçit Ù& pii bíre a|â de lov cum ce va câ zice. Iâ. C-ârn. Viçe-âm eu câ traparit p noi âm câ bavit. (Sáncovif Máte, 78 ani J.) 64 LÁRA SE FACE DE OI A, lára. Lara se face de oi. Oile se strijq, pac víre lára, pac se "/ic cu ve fino na úno. Se zisouve pac zvárda^Q pe várdá% fino, na rá/neie efue ic Pira. Pac se face cálete. Atúnee se ¿predq, spreuq se. Furc-st furcia A§á. §1 eéla colera rq... pac se oánce... asá. §t júntele céla fus. Fus ám cl’emát. Cu ce íúva canea. iúve tá cano torae. A.>á poma! o víre, pac kt víre cá cela §pág, págu, jtta. Ca préje itoi Keiiiám piéja. Pae se oánc cu\q. 7a0 ,up6¡ reme. ?am víre íir Ssl tócerc Atúnee ál sve usor ca strene. Am kemát §urénea. Al svq. Pac cind íe gótovo se dúce valqi. Pac suena víre-afára. A§á je roba. Suena. Pac a§-áv luerát ji brugqi^e §i eafeine $i eorqke si crujoáce de cá. De tote emir. la. Aculó nu. Ke uemó eilmpar ufau, Ma de la crái a$á áv ótnir luáf ... Opine áu purtát nepostore íe. Úvák. Tot. Si jénsca si iníiseo, A§á áv luerát. (Sáncovit" Drago, "Birco", 4S ani, J.) COBASÍfE Zarejírri carnea, atúnee surám. Púretrt áíitni iále oáF $i púrem casta... un lie de lávortc, un lie ue rojmarín, unád. tot i>^apn scukqiia. §-atimce scuheim. Ántm óla scuhqim. S-atúnce cu cá unim ántr-o méso, án carne. $i méso sme§ím. Mátele ocistím tnánfe $i nadiejím eobastfe. §-atúnce se zadámés omárva. Mánf’e. Do sale se svidés §-atunce zadanún, pe foc nalojím. (Sáncovit” Zóra, 45 ani, J.) cumsefACecásu E, de váci áu láptele, zicém $i pan-táit acása. Cá-i de váci. Váca áu pomujít. Nu áu tote de váci avút lápte ‘•d mt cá mes án eMru, tot, 65 cu ca c& pape, ia p óile p tot mes - la pape. E pac áu ujqit cei c-áv ví§e avút lápte, au c᧠facút p §cúta, E pac áu vindút. Cuápi ám a§á facút. Ár ola de déset lítre s-á pus láptele, pac s-áv un lic zamfacit p seminta s-à pus nutrii, am cfemàt seminta. Néca se stoica làptele, néca vire capi yust, yust à jais àntr; urn-- a stài para s-à capi facut. Pac Pani zvadit afaru. Si misit-àn ùra posiida. zicem api de... pac ià, atunce... Curo s-à zis? De rànza. Rànza àv aviit de vité cèsia ce--à posupt. là, pii. De céia-àv ujpt pure uu... d'àgu ani cremai. (Tagu. Scminja de ce-à pus àn làpte, néca se usiré, néca se càs face. Cà pus, vedet, o iingura. zicem api. ... lo stiu càiid a poeóma màia ujpt pure a§à o Inigura-niiiru. ÀI mi^it-a làptele, pac s-àu capi facut. §-atùnce ai fino /.vadii àn... obóte Dàu uvii tinca Pac Eav pus àn o posuda, 1-àu pritisnit p poscornit cu sire otnàrva si pus la facili §coàr atunce. A§à a facili, là. À, ca àm cfemàt c-àv ràmàs de làpte, zer, zéra. Cà àm ujpt pórcilor da popit. Oànce s-àu sciita facut. §i cirevà a §cúía facút. Áiitru yalpa nútra... un lie pac àu scuta verit alai a, àu facut. (Sàncovif‘ Drago, "Barco”, 48 ani, I.) CUÀ$U ifum se face cuàpi?) Mànf’e se vaca pomujQ, ali óia. Ónda se piire làpide prezidQ àn o posuda. le ópet hàrvàtski. Àn o posuda, pure-se siiàna p se zmisp p* cànd ài... zamisito, cànd ai tardo se pure pe foc, dùpa ciré zfilica cado, onda se misi?... ... Zcrtt remare. De cànd ic cà§u facut remare zéru... Sirina ie hàrvàtski... onda se-ntòrce, se purc-n tabéla. .Parla oàta zi noi lasàm p pócle sed pure lisca. i>i-n dim p-n ne-11 dim. Cum vef. Curii va vrat. Ce se tace dùpa càp De zer*? cà-ntrebàt? Cui se kiàina §cuta... (Dora TVécic, 60 ani, S.) 66 CUM SE TÁIE PÓRCU Pórcu se de urékf zgolim a tara din hliv §i pre §càle obàrnim-na hoc §i pàtra de ie, cinc al tira, un cu cutítu §i pac al imo antro picóre, drcpt àn irima... ... §~atunce ieP cipu al sacestq. La gàtu lei' colés, pac de zad, de p;cóm-1 msés si cója svodestq. (Lu Sergio càie, cand al ie zacol$, mi polì epe, pac atúnce...). Mes ¡in al /acoles la gàt, capii seceste... (Co stei e si lopai itele, parlitele si zarébarnicu si barbini pac li se pr ecf e« de so ..) Cand ie obrii, atunc al obàine se néca ire * u h> >àtn us. Aùi re se presene, a§à pre póde (Tàc! Tac tu!). Atúnce se preseci lopàtita, parva §i scoro parla pár§úte, cà se zvàdecQ mài naiànfe slaáína. Atúnce, ce remare ca §i slaáína, cà se vluaiecp costitele ràméru. Cà se pósebno pure de cobasíte. D-atùnce se zarébarnicu zvodQ. Pac se prisecq dupa càp, pac -se la lopàtite, pac se la par§úte méje, pac se §i colq prisecq. §-atùnee se ósu de barbai zvodq. S arànce $tùlbihu $i pàrdu §i cà ce tot víre-nútra, dróbu se hitacq àn cà, àn cabal, de mate, de cobasíte. §i d-atùnce, ià pac pantéta víre de jos, na cniiii veik Atúnce se zvad[...], vlàie [...] cóstele se vlàvuf'q, pac se càste... pléckele, lopàtitele, ca noi cl’emàm §i d-atùnc parlitele. D-atùnce reinara cà paii|eta dejos. S-a tunee cà posolim vro ca $i ca bócva a§à de vqrzq mica, pàra-n opt zile, asa àntra sarò, pac povadim si purem uscite... §i zadàmim omàrva, fócu lojím de jos. Slaáína obrejim, pac màst topim.. (Slànina. stopim de màst.) Se iasu caita posu§q pac atúnc isprávím §i máncám. asa cruci. vóancovit" Drágo, Kárlo, 48 ani /SáncoviLCatarína §i Antonio 81 ani/, J.) MU$ÁT VÍRE SLANÍNA Víre mài curata slanína §i cója §i tot, cand se cu apa... cuhqit àn apa, pac se obrq §i ie se tot oparí §~a§ás pac poslujq un lie cu iá, pac se obrq cu cutítu cá... Tot se pohulp fino, fino... fot mqje jos péra... ó? ...la, pac mupàt vire slanina. O, ie! Iedino picórele, c^le ungi in plàmic mài marie se opalQ... Apà noi napràvim... Noi apà lucràm. Mesàri apà lucra... Vitélu pi dia pi capra pi tof r'*-r /atra la yut cole R p--■ ne. E vaca ne. Vaca - an frante. Vaca b ubi ics cu un bit an frante, pac o zacolés, derinte-apà la picóre... (Ma, can dai tu, poc si io!...) (Cu batti piaste frante, s-atunce sànje las^ la yut. Àia ce-s màiptri, màistii, bicàri-s niaistn. lVIcsari.) (Sancovii" Anton, 82 ani/ Sàncovif Diano, 48 ani/, J.) ÂM LiiCRAI ,\N OÇTAWE Io nu lucra nip. lo sam an pen/ion. §i-aci am lucrai fm optane, dévêt an. fóne Cesie, lu Roâde... Nadime, iâ. (...) Sedcmdéset pi irei, sàpte pi tra an... Cegod... ia, ma unni in Lovràn. (...) Are optane... ... Primavera munt fóst-a... estáte, pac víre iésànu, pócle víre iâma, ma vgrad ernie Arm lçmnc irâjem pi cu ief dm pum, din códra... Pac se mqje cu trac (orti, pac se traje. De inanime, de-o vote se purtà lqmne. Acmó nu purtâm .../iscaz, sçra, ier sçra, a dóua zi: mire, préstemàre... Ma iel* zicu, Céri din Jeién zícu... nupeùm "mànt"eier", "mânt"ezi", iâ. Noi - ier, présteier... CeF betiri é-àv munì pi puf in âv cuvintât... (...) A, màio ie. Ima uri pedéset famlliie e Da..., vro do sute, dviésto. Mai munì miri. An América, Italie inés-av cèfi tíren, óni mlàdi su ótpli. ... (...) Domarçta, uiútro, mire domarla, mare sçra, mâre opódne, préstemàre, dupapódne... ... (...) bragépile, sàrpa, kemépa, màia, cantiéra, postólele, bicvile, varéta... ... Cèfi betàri zicu munt pi puf in... CeF betàri munt si puìin si cuvintât... (Cesie Tóne, In Ràde, 73 ani, S.) "Refend hi niimàml loemtorilor dm Kii^nievifa pi citimele vedile. 68 CUBA ÀP? $1 ZÁLICA ÀP^ ) li. véra meà, séstra, sóra. Acést-a Tei file §i tote Irei, noi zicemo irei, za tri, Irei. Cà m'-i ómu. Cà-i fetita lu meà fiTc, meà fil’e cà isla-1, Io am do file; tira - i m América, lira i àn Lovràn. (...)... Dora Tvécic... e sesdesét... (...) ... ísto ruara: potoco mie $i mare. Còda ape zalii a apq. Làcu... (...) Ne, làcu-i ato. Iézero-i iézero. Na ìezeio-a kema; iczcio H làcu-i t”à, lócva. To ie làcu... bàra, bara. (...) Blaga... la, óile, vacile, mñiéli, capra, céla iadieu, iarieu pride hàrvàtki. Cozlicu, vitélu... pórcu... (...) §i diviu §i pitoman. A zàlica ke nu~i pre anca, zàlica, zàlica, zàlic... (...)... Ofóra. Ci óvu. Jeiànti - o§óru. (Tvécic Dora, 60 ani, S.) TEXTE îN R EC î ISTRATE LA Æ1 AN in m2 CÂND ÀM TÍRE IO-NTREBÂT ( ’find âm tire io-ntrebât, Nu mi te-âi vrut obeci, Nu mi te-âi vrut obeci. Acou> care cârele, lo mi-âm aflât ata, lo mi-àm aflât ata. Mâi muijâta neg-e§ tu Çi eu négre-ocvite, Friçke muçatite. FÇTO, HÇTO, FATITI Fçto, fçtite, Nâmajç tu u§ita, Nâmaj^ tu ùçita, Ke-t va veri frâieru, Rója-t *- < s la drâcu ii, Rója-t va la drâcu », Mcs-am oânee colq Fre zeléne iârbin Pre zelénc iârhe. Ke voi védç telila, Cimi eâ blaya vçgl’a, Cuín eâ blaya vçgl'a. Câsta io cânlu,, Antón Mármelitv • Maya ta, Jeíáne, trei. (Mármelit” Antón, Mayáta, 71 ani, J.) 70 CIMO BOJÍCü DOCKiJIVl . Va voi de Bojic sparo... Acmó voi spùre aìino Bojicti dockpm. Miña Bóijia. Speculi pare, pogàce p orali niàce. §-atunce vini pnpravim p ofóre scuhpm. Pac à ducém blagoslovi in Mime, in bes^rev. Atún-càn verím, cirám macaran, v^rde vp*ze na salatu cu fajó, opíre mincàm, bacalai (...). Á pii ce-i bacalai? Bacalài - riba. (Riba uscita - bacalai, víre de-afàra. Atunce se stué^, para víre ca p sfinita. Se prepr^ bara de manca). Atúnce mejém o pólnoc In polnócnita, la misa, trei kilométri de noi. Parla Múne p názad trei - $est. §i can verím, atunce narapói pogostim p facem iélVa sqra, Miña Boijia, iél'va, fino cu casita p iúva s-a Domnicu porodit. §i óite purém. À, pii ce-s óite? §i Bojic purém p ce anca, svic napalim (...). §i nea de sus p múp'u, la, mú$lvu se despnp pac iiaberQ, pac se ocóli pure, néca-i ca §i-n códra, cà p-n pàlita, iúva s-à facía Üomnícu... §i ce?...-là. An Bojic àm ujpt ii demarpa oanc par n-àm noi besqreca avút án leían, pac im ujpt ii na §est ur in Zomita, sar di vomita, in bes^reca, ráno. Ráno pre§cùro óco de sédem ur. §i rupói ífatúnce més-am Bojíc án Múne. Acmó-am spus. (Marmelit" Maria, 71 ani, /Màrmelit" Emil, 42 ani/) TIMITÍRU De trei sélip i-ur tímitír. Ántre Múne pàntre leían ie timitira, gróbl’e. De Jeiàn p de Múne p de epe Mie Múne. Trei sélip... ie céla timitlr. (Marmelit” Maria, 71 ani) DÓMN-A NÓSTRU Jeiànski - Domn-a nostra, e Óre nñs io hirváis; Noi co Óce nàp Nu a§à lavar». No Dómn-a nòstra, nego Óce nৠpo harvatko. (...) An bes^rcca, ia... Ne a nòstra oanc. Carni a fost osta de evàrnàr p tren 71 pac ait nciîtü.., au zrufit, pus-au bómbe fi zrufit-au. C-â fost omârva tirer nutrii, pac âu mislit ieF ke cia partizâni dormii. Céfti némti au mislit. Atünce âu pus bómbe §i âu tot razrufit. Tot. Acmó lucrâm póivo facç âta cia là loc. Acmó uzid^i fi cróvu pus fi tûrânu fi tot âta cé-nca tréba ânca facç. Pomâlu, ke nu-s sòldi. Âmnât mai mântMe la Mime, la misa, trei kilométri depârte. (...) Dita ân Müne eârstim, ke cia vire prévtu sâca dumirecâ facç misa. lâ, prévtu stâie-n Bârhud, opt kilométri déliés, * . (Mârmelit" Anton. 7 | imi) CÀI MÂI LÂHCO DE VERI CU MAÇÎNA Din Liubiâna. Ç-avét curiéra Ltubiâna - Riéca. Cu curiéra, sc ne eu mafina. le: Liubiâna - Postina lltrsca Bistrita - Çapiâne - NIatuT -Riéca. ÿ-atunc avét sâmo granita âtt Sapcân. to ie od Ilirske Bistrite maio tu préco... ÿi éâ-i mai lâhco de veri cu mafina. Ne pària Jeiâne. Atünce avéf din Rica curiéra na uiütro ósam i poi, onda ie déset i poi, ónda ie, cuârat do dvanâist, cuântt do pódtic. Za nâzat avét petnâist do iédan, u dva i néfto, dva sala i petnaist. Ónda te u tri i poi, t cétire i poi, i fest i poi za u Rîêcu. Cétire i poi i fest i poi... (...) Àvéni cala, pâtru câpre, traetóru fi auto. §i cà ie désta. (Doricít" Antón, 65 ani) MArÀTA Ante Mârmelit” Mayâta. Io ;im — noi ziccm sèdemdesei — sedemdesét §i ur. La voi se cum zice? Na ztjce, sedemdesét, nuçcûm. Nu ziée) sedemdesét voi. Jivirn oànca. Òmeri lúcru... ân Rica. Dénce trideset kilométri, óv;i! A tràgu cu curiéra. Curiéra pelç si dopelç. E §i morçi pemint, inorò pejnint lucram. Ân códru ân cúda cu Içmne, çâ cu câ ojivím. Sâmo pôl'c... pennntu nu la lucrâm, ke vint céçti, cum ât zice (...) div'i porc, pac depârte de la séliçte nu putém sadi, cân a tot pricopç, nu se splatç nasadi, e ^-açàvo. 72 ... Carbùr nu se vi§e lucra. Za atàta àri s-à lucrai carbur. Ma nu§ se c-avét, ke~i acmu-i eléctrica... Celatile nutrés, c^le carbùr §i mi se viso lucraci, ke nu se va vinaev^i, nu Crucav^. ^-àv de màntMe cà« n à : ; el c: *i a A§à s-à lucrai, omeri s-àv bavit cu carbùr àn códru... §-a§àvo. ... Ià,cuvintà.m in. séli§te romùnski.., jeiànski. Ni ie ramùnski, ali milito ie. ’ ... Se va interesirQ? Io va voi spùre po jeiànski. Io sam àn pénzie. Muràri ie domneitp, cnhc* casa si domàcile lucra. FiFu lùcra-n Rica, àn Trét'i Mai, iu\a se lucra brodose, àn Trcti Mai, podu/éce, lina se bródove lùcru. Cria laura nFu. (...) io sam àn p-w::z*e. Ic ir ? rcràt n li :a dvàiset lei, àn luca, In Rica. (...) MuFàra lùcr-acàsa, cuhqii si eà n-are ni bire~a§à lira lùcru, sàmo-acàsa, domàcita. (...) là, mi sino susédi, iti. Buri smo priiàteF, bit ri sino, susez. À ca se ne vedqm sa rqm canta scùpa. (...) lava cuviniu òmeri? An oltane §-a§à, iùva se iùrbu, àn càie, iùva se védu, fara, ià... (Mannelit” Anton, Mayata, 71 ani) TIRERA M-ÂM MARITÀT Nu çîiu ce spùre... açâ. Tirara m-âm méritât. Carni âv ujqit plcsure svi, tot âu mes la soldât. Io m-âm vet" méritât., n-âm mes la pies. Omu mi-à mes t"â. Dupa ur míset ce m-âm ânsurât; ântclqjet? A tunee mi-â verít naco!! Irei ân. An câ vrqme âm aviit o fiFe. Am facut - se zice jeiànski. Si verit-anr-o /,i na osutstvo, na dopasi. Am ânc-avtit ur, ur fiF, moanfe neg-â doslujit voisca. Trei an â fos F’a. An txei àn àm avùt doi fil’. F Te si fil*. Çi atùnc a vent. A fost çest méseti çi més-av ân Némacca, ân Austrie, ân Fílach, la Monchenglâdbach, ur ân çi po. Açâ ke mi-âv ani trecùt, niç n-âm dojivít fino. Samo dit-am avùt si âns-âm odgoiuit. N-âm avùt a mq mâie, ni caie. Ne, kc mi-âv muriL Allineo, manTe aeg on soi liTa tacait, au od/.dâmii dm casa, c-à iost Asta, rat. Pac ne-âv némti /.darnít si lot ne-av spalit. Niç n-âm luât, neg borçit-açâ. Niç drùgo. lot ne-a íüüíu;, Çi oL/a çi tot c-âm avùt. Çi més-am la lupe bivqi. Âm aflât colq ambulànta. Çi când âm nâzad verit, pre tot spalit... 73 ... Cand macécu rm-i acàsa $óreci jócu. §1 alo nu piu spure. ("ari ma voi cevà domisi! pac va voi vi§e spòre... Ne, macinò nu stili, nu ina pot domisi!.. ... Noi nu bire cuvintàm rumunski, nègo jeiànski. Io nu rumunski-ntelég. Io nu-ntelég rumunski cand cuvinto, omàrva, vreo bes^da. Ke nu bire cuvintàm noi rurnunsk! nego jeiànski. ... C-àm mànf'e spus. cum àm coda lucravpn... Ansa cud-am lucràt, ke nu mi-àu aviti ciré... Ansa imam vcsclit cu poi'e iùv-am lucrai tirerà... E, rq néca sàm... An drùpva n-àm puiiii fi ke n-à a viti ciré de mire lucra. A§à ke mi-àu ani treciìt far de vesclt se si far de ples. Me, ke n-àm aviit cu ciré n, kc mi-a rties ómu fa. 1% p àusa mani putii! ii. ^... S-àu lucràt acàsa. La pemint. Niveie p mn tràs ;; , irb* : palit. Ansa p cu màia, o vota mant" e de né-nca mi-à murit. §i d-atunc àm anca doi fràt mi-àu ujpt ajutà fi api. Ani-au trecùt far de cin io-àm la ples fost (...). Fatele din Jeiàn lu fost c-àu avut moyucnost p F-àu avut ciré-opràvFui, e mire n-à avut ciré opràvFùi. Io àm fost ansa p cu bólni roditeli C»). ... Fino omeri se vesel^, tireri, nu, p svirés, jócu; à pii jócu? §i ean.it m m E io n àm nis dojivit pacmó mi-e jàu. Vi§e nég-am dita goit. Atunc-ani fost cu ìeF zahàvita, acmó mislés cumo mi-àu ani trecùt. Nu-i lino. Acmó mi-e lino. Ce mài... ke mi-s betàra. (...) Hi, sàm. §i a§à, nu piu ce spùre vi§e. De mànF’e s-àu ujpt àn sélipe ii. Acino mégu mài vi§e fecóri-n oparie, àn gostióna. Mànfe s-àu ujpit ii prin case, pac tindra, tamburi tu, ali cum se zicc, tindra, pac àu ujgit tindrQ. Ali-atimce-àu popi! jucà, atùncc rende nu m-à vrut màia lasà. Atùnce m-àu iei luàt p vi$e n-àm fiicad rnornit (7). Nu mi-à dal inaia la ples ii... ... Jucàl-au... àn Móne p joàc-a ujqit ii, ma càst-a fost ief dùpa àstL\ lì mànf'e pària fiu io tirerà, e mànfani Mùne juciit p àn Jeiàn n-àu avut lòdi ittva. Api, (...) ZEMA HE CARNE Pò reni etili ci p tota puróm ànùtru co v-av^: petresin, noi zicem §érlm, debbia. A, se-apì zicc jeiànski... p mèrito. §i Ito nu. §i cand ie gùla§ p cinta cebùla purém p tota cà e-àm zis. 74 (...) §i verza. Bòre vprza scuhpim àn Jeian. Vsàkile le pohvalp ciré maranca vqrza. §1 palénla ujqim seub^it. M-acmó ne ca si mànt'c. Acmé msc Ineses nàmàncèm. (..) Ne, ma ne-asà coda, ke-i zema vi$e, zpma. §i manòvra na tifico, ke sino bei ari. ( .7 Lrptr crmoaràrm kA n-avém bliya ( ..) Oànc la soséd de capre. (...) Désta, scoro ie dviésto, ià. Mai bui* lapie, ke i de capia, ke-1 ìàco sor. (...) O fiigQìm pre une, ¿cunóme, pac á piu iacem a ip.e, u m'A •*, r poi podfrig$im cu carne confi àrr carne speri, oac a s-asà palina cu ceàpa, podirig^im campir. §i~a^a. Mie-i mai bur aiitrég p m salatu. Àntróo cfmd se scuhp, céla mi-e mài bur míie. Asá volés. Si na salàtu. là. A§à. Màrmelit" me prezivuis, Maria, $i àn àm sedemdesét §i ur. §i lu Mayàta. (Màrmelit” Maria, 71 ani) OMAR VAI SÓI.DI Kému me Rógutit" lui lana, Iridesei p ur àn aro. Lticru àn butiga de brina p jivés... (...) Ne, càsa-i lu càia, ìu svccru. $i ómu ani. Omu n politàiat si are tròie dit-am. ... Z^ma de carne fac. Pun cinte p cebi la §i pàtàrsin p campir p mircvita p consèrva §i vègeta. $i ónda scuhes. Btgule pre zpina p yotuvu ie. (...) Vprzo Nto-asà: pun pipar p al* si zabelés si cevà de pra§cevina, de poro §-a§à. ... Am doi fiT |i-o fiPe. Ur mqje-n §ùla de dévet lei, pae numa-i àn ♦r?t"i ràzred, de casta mica de sédem ie in parvi. FITu are, cel a dóile ire pet let, cèsta marie-are dévet let, Io àm tridesct p unii an, trideséi si doi voi acmó avp. ... Avém capra. O capra §i un iedic, iezic. Vaca n-àvem. (...) Fintane FYmtàra-i làc, e §térnea-i bùnar, iuva-i àpa. Fàntara-i iùva blàya bévu. (...) Té§co jivim, ke nu-i soldi. Omarva-i sòldi... Àm slùjba, ali omarva càtu. Ómu isto omàrva fi jivim de la uàstaz pirla mare. Nec-avém 75 de prejivi, de poidi §-a§à fi de-nvesti fi... lo-s acmó boina, me picèni dorè. Picèni àm slomit, mi-e screnit fi... pac mi pot nif. (Rógutit" Iuliàna, 31 ani) FÌL’I $1 FÍI/F.LE, l’NÚO SI UNÚKELE la inai tirerà liTc are lìnc-o Edita. Míset iói'-a avút camant'V zi... Dcvet fi ur áre isto ca si Sergio, de fest lei. 1: èà min betar-àre. De dváíseí pel iet nal fost imiiai oànè. De dvàisct are cà mai betára. Eà i de pedeset fi patru. le-i de pet. ba are de ;>est lei liba, de aprii, e àv trac til. i casia fibari de pedeset fi paini... mai betára. la áre de d vài set let fibu. ìcf a tosi la noi (...). Víre, n~á ios, iijpti veri. Fila vire cu ómu, àli ie-i acmó on Nenifco, ke-i cu clúbu-a mes... le ie tremer, /nàte. Tréner de nog.omét igraca. le tréner fi més-a an Menisco de irei /ile. Se v$de. Pac càn av lìTu veril oànéa. E inaia hiera, fifa. Biiiana. Àu lucràt, pae eand an veni cèbi belìi ri: idete inalo do none, do nò no fa fi verit-a parla noi, cu ve! lira In càia, c-à poìojil. Áre dváiset iet. Àcino va av^ la dcvet nuvémbra. le va avg irideset t sédàm nà fàpte iiovémbra. Si casta file... (, ) Oo nbe-avoe. vio nm. ur fìb fi do fife. Avut-am, ià, déset iei... Desta are acmó trideset, de fesdesét fi doi ie. Éda. Casta mài tirerà c-àre jcmv ánc~o f^ta. E èra are de fest let. A trecút án ianuàr cà fi Sérgio, casta mài tirerà fife. §i-acmó are o fatata, anca èra are... Miset de zile-àu trecút càmànfe zi. Àli-i fina. E casta varia ce se kiàma Robérta. E-a lu Sérgio se Mama Iasmína. E cestvg mài betare fife se kiàma Robérta. là. (Turcovit" Draga, 66 ani) , ... De fiTe àm dona unúke» de fife» e de fib avém cit? Avém fise unùc fi dóua unuke - opt. §i doi fecór rupói - primule, de fecór rupói -doi prlunuc. De la unúke avém doi fecór. De la unúke. Unùkele s-àu méritât, unici nu s-âu... ânea-nsurât. Ne. Cà fi Émil. Ma-s tireri. Mài betàr Ire dvàiset fi pitru áñ. Fífele... Ùra àre cvimàr fi trei, e cà mài betára are pedéset fi doi. §i fiFu âre cvâmâr i ósàm - ur, ur cc-màr i .co Ebomir. le de pedéset fi pitm. Acmó càt àn are? Trideset ósàm. §i cèsta... ie àre cornar fi doi. (Màrnielit" Maria, 71 ani) 76 ACMÓ-I TÂMNO KE OÀNC IF OSTA Donai" Ione, hi (Tone. Çestdesét » pel, sasezer $i cine (sic'), De douazée m sapte sant. An péri eie sani de cine an lei' au alune an cèsia calat crasi pre picore, Diago. ¡i María... atúnc a eolç mûrit. Çi caia loi a mûrie A§â normadlo. pnrodno... A avút opaco sj cim de ân. Calci ina í acusa. là ie ansa. Víre fiFu din Tarsi la eá. Si minea ie ida, coIq la Mikín. Draga, la, Túraovit". Si a^â. Acrnó-i târnno ke Oant ie *.a, puté: ) oán i, ‘ y e"s la soldât ân Gospíc cèsta çi céla. Úru ie rucavet, Matul'. u s-< nó Se n-av ier verít din Gospic. (...) FíFu... (...) Doi fíF çi-o fi Te. Césía-i ai cu míre, e céla ie rucâvet colç la MátuF, bliz de Opatíie. Si ie are... tot ân... Ur fíF are trei: doi fecór §i o fçta. IeF ie ru... celaât áre ur fecór çi-o fçta. Cèsta are doi fecór, cèsta JéFco, ce lucra oanc... (...) Doi fecór çi muFàra. Ea-i din Rica. Més-a acnió-n Mime telefonirüi ân firma iúva lucra. (...) Când â cosít-a, acmó se pote... (...) Ai, Mera, cuhés, ke muflra mi-á mûrit... §-acmó-s âns cu ieF. Cuhés çi pre cása si... (...) FíFu lúcra-n : mi muFVa. (...) Ie mehánic. * arv . ió: x. Més-a poidç... colç cazút. A murít. Momentálno. lo acme na dvaiset §i doi de dévet va ñ irei ân. (...) N-â fos befara.., (...) la, tile a avut... asta... vísoca presión, cum voi zícet i mricit fóne, lu CFóñe, -5 a . < K) AM AVI I PÀTRI MI.' §1 DOUA FÍI ,’K . ... lo sam gládna ke Mera... Samo-ain avait o sóra no pac ie-n Rica meritâta, iâ bivç ân Rica. (...) A me sor-áre doi fíF an Rica si !i s-ev ânsurât, doi fíF. lo am avút pátra fíF çi dóua fíFe. Pac s-âv loi âix,a a sámo-aF mev nu s-âv. Âm. Pátra fíF. mùçki çi do jénske, doi... fíFe. Ura-n Rica bivç, ie mentita, oanc a bivçit uri déset let atúnce. Atúnc a stân acatât ân Rica. §i-acmó colç bivç. E ura mi-e ân Némacca, o fíFe çi-i meritâta. Ur fiTu mi-e-n Buzét, ân Istra. Úru mi-e prénea la Pérman. Nizdol, iâ, ç-açâ. Çi imùcL., manu s-âu anca... Sámo doua unúke s-âu méritât, 77 y® Frefburg i„ gft de fil’a p cea mái betára, c-ám ávút S-áu meritát, e unuci nu s-áu... Ne sámo ie unúca p Adriána, (Mármelit" María, 71 ani) SÁRNELE §1 SÁRNIÁTI (...) Lá v^rza tüdi sámele p sámiáti poiedés, ma nu tot, ke iel’ mái mic a^á mes obárstí. (...) Iépuri p sámele p sámiáti, iéleni. le dósta divina oánca: (...) i)e divina zícem: lup, vuc, lúpu, de iélen zícem iélen. Sáma-i sama, cápra. capra dívia, sama zícem cápra, iépum-i zet, iázbetu-i médo, páren dívjiL,, ce-i anca9 E p fazán a ujpt ñ, ma s-á pierdút acmó... márle nq, pac s-áv smárznít p vi§e nu as. (...) Nestanít-áv. (...) Acmó oi spiíre asta ramúnsca piésma, cum mqje la... §tii, parla i uva o pin: F$to, fi id' ivierno co\q. E cásta-s Ielene de poeóinc Tone 80 ñVi, ce-i ur ân Australie, ur ân Cánada, ára-i ân Púla - Iélena, e §1 Bógdan i-acâsa, açâ. Iâ. Tóne-i In Australie, Bérta-í ân Cánada dupa... E Tóne-i cevá dupa colç, dúpa asta... cáre nu stiu dénde-i. Iélena-i dupa miÿcârle, mi siiti, sárbianat, ce-i ân Púla, c §i Bógdan i-acása rasiávín pac li-á §i mu! ara mûrit $1 m ans. Are-o fife meritata §i mui are si fìfe-anc apróp, A }ú . (Túrcovit" Drága, 66 ani) TRÉBA MÍE AFLÁT YRÚRA TÍRERA UDOVÍTA Nu sám ansurát. Tréba míe afiát de vrúra tírera de uro trídeset let. Udovífa áli slóbodna. Nu-m’ vet vrúra din Rumünsca dopelpi. Ám vet col$... áre doi fecor, pac Im vet treméte pre pó§ta. Néca cu malina víre.'(...) Iá, vet col$ cuvinti. Ás tírere la voi coIq án Rumünsca? (...) Ma néca áre úru, úru nu a §codí, iá, §-inca ur, vor fí doi fecor. Í..A Mr ioc. !:?•■* oánca mái bírc négo coIq. Ce §tiu, io védu pre nóvina dan cáste de cá *i de solo¿isc(?). Znáíe ce íe? Din Pól’sca vófe din Rusie. Ás pre tíre re de míre, ¡o-s ur lie mái helará. E cu.ste tírere ml-ár privar! (...) Nu mi f-aemó iáco dáie, acmó-i nu ca p mánfe. C-aemó ví§e lúcra, ce 10 piu, án san. Bólni sám. Més-am mánf'e. Prq betár sám de... prevailni cépi tireri. (...) Ma mam io pniátelit-aemó. Avút-am. ma m-áu lasan.. (...) Acás-am mes i a muía p la caía. (...) Ma ám, acmó... mi-e mái bfre. Atúnce n-ám beút cu iá cánd ám fost... Beúí-am tot, aperítiv mái ví$e, pe cá mai vise na$codí. §i vir p... Fóst-a mi iáco niiiino. Uricér ám acatát de ie. Avút-am operirui. (...) Ám. Bolán ám fost. Acmó mi-e bíre. (...)Án púmiy, iá, án pumiy ám uricér uir *. d ' operirúit Si juóicu. doi camón t-am avút nre iuóic. C-ám opeiiiiiit. Aunó mi s-a propomít urcér, ma ám tabléte, nn me dore. De oblajúi bola. (...) Oánca, doi áñ. (...) Án Rica. (Mármelit" Élmi, 42 ani) 81 CUM AM IO RAKÍIE O.THI?ÍT lo fác de cé§ke slívovita. Poberím, pac púrem án bácva. Ur míset se kisq, Púrem omárva túker s-atiince sciihgim. Si-i rakiie spetiálna. Slívovifa. Áli án n-áu fost Sámo-ám seuheit úre opt lítre. N-áu fost céske. (...) Avém cadáre. lá. Tev ie. Oánca. Tev. To ie cótel za cúhat rákiiu, cadáre de rakiie cuhpit... Noi zícem cana. Cana ce mqje din eotel §1 colé iúva se condénricvq (?). tirado? Casta a nósna are evárnai m... ca parva áre si evárnár i pet do pedesét ( a drupa pomisgim, pomi§qim. \í ca I>ai va lasa in par h tri de masirui can... se ceva dore (DóriciC I une, lu Kl'óne, (>5 ani) SI:vele se poberes. pac se pur ántr-o báO\a. Atunca dváiset dan se kisés. Afunce í-o cada te iúva se cube, spettalna A -a de |os uJq íocu §i din cá p a táo. pre - .rD víre rakí¡os. e. ... evadí, se-i mái tare rakiie, ce ví§e m,e - om.s a mái támr. rakí i . cásta-i finito. (Mármelit" Ánte, 71 ani) Un' am s raían , ub• Tan caía nu iéste-acása, pac ám io morqit Mande se si í vele púberes. Atún ce se pur án bácva §i dváiset din se kisés. i sipa dvn-et dar* - a = . eA, míre. De jos se fócu naloj^ §i atúnce se rakíia cuh^. De ca sapa, de cele slíve ce san án cadáre, víre rakiie. §-asá se fócu se nalojp. eúino i de ti arde asa §i rakíia tárl$ din cá §úrla ce tupie din cadáre alara de sapa, 8i díntru apa ce se ispnrve din slíve víre rakiie. la., pi o vota mi-au. can am cuhctt, n-ám cautát cuín se... étimo fócu arde, pac miau zapa lite. Sí s-a goto vil, ám po gu$úit cada rakiie, pac msim napa. E, §-u$á n-á tos bina rakiie... sváhno a los iáeo. $i vise n-ám d-aiunce euh^it. Acmó-i vor... ke cata setiiip mái hura. (...) Slíve? ... Avíit-atn, rii-ám átt Muñe, pac ám céske nasadít. De cé$ke víre mái büra rakiie. Ke cásie ccs>U so, de e so no; sruhec ámm e cáste ce-s slíve-s módre. íá, mái büra rakiie víre de iále, as mái soene..., de módre slíve, de cé§ke ie mái búra rakiie. E §i de mqre §i de hrú§ve §-a§á, ma cá-i mai §vóhna ur lie. Pac víre cá §i óva búcova. (Marmelif Émil, 42 ani) 82 inàCe sàm io mehanicak ; Io me keirtu Jéi'co Dóriut". Am tndesei osato lei Anserai sani. Mu= mi d o a ars :t. *n uòva di i ’ — Luua àn tuia, àn Rica, e iw. : ; ma-m ¡ùcta-n robna casa Vàrtex. Putùiem sàca zi cu curiéra àn 1 tieni pnazad... (...) §i pemintu lucràm, (...) N-avém ileo còda, asa de a nostra raba, de-ocó de casa. E, ce rg§ anca zice? Càn àm cà snóvana, inàce sàm io mehànicar, pac ma bavés acàsa cu mehànica §1 bravariie §i tàco. (...) §ul-am àn Rica finii. Mehànicar. Dita mégu, cèsta mai betàru mgje~n §ùla e cèsta tireru, mài mieti.,, àn fòla, àn Jeiàne, cèsta mai betàro ie àn Brilli §i cèsta micu ie oànc. Sédàm let. Desétile raiset va avg sédàm let. téla, mire are dvanàist. ... Ià5 casa i-à nòstra, mislés lu a me càie. Io Jivés cu ie fi a mg murare. Mài~a murit... Avém trei cambre, euhiha, hódnic, cupaóna fi o mica sóbita. Tàco. (...) Àn dumireca, acmó-i có§ha, cosim; àn dumireca, ce-i dumireca nu lucràm. Ni§ iàco. (...) Dita mégu àn besgreca, e noi smo-acàsa. Mejém la miia le murare la Pulita fi §à... Mejém pària orarie vro vota. (...) Popim, pa sa càntàm vro vota si §à. (...) Caste dalmatinske piésme, noi mi stim jeiànske, domàce... Cé§ti betàri domaci... ... Cumpiru se pósebi seri he $i iajólu pèschi, atiiuce càn ie vec cuhgito pri eràiu se tot ac a scópa smise' §~atùnce ànc-omàrva cuhgi si gòtovo. (...) Iòta. (...) Manovra isto potè fi cu biguF. Binile §i fajó si cumpir ~ ca-i mancala, e wsta-i bu; “-va. Se zice. ... Lùcru-n Rica, ime §i prózimc v-àm spus. Lucru àn Rica, òàca zi putuico cu curiéra. Place nu mi-e bàf bùra, kc-i acmó osta fi mài tàmno jivim négo-ntre doi ah. Cànd a fost osta àm fost irci miset àn Góspic. Verit-am a atre doi mi set. Acmó sani dóbodàn. lo me nadés ke nu mài vi se ii colf. ke va fi ista osta §i ke va ti mai bire. Mislés ke va fi mài bue. Sia urne. (DoriciC Jel’co, 38 ani) ÀN LUC-AM LU’RÀT Àn luc-am lucrai §i de luc-am àn pénzie mes... Àn luca, pòrto. §i de cànd-àu. veni ahi, alane àm àn pénzie mes... acmó sàm acàsa. Acmó pomàlo Mero pe-acasa bog... (...) Àn códru cosim, copgin ceyot. Pernim 83 p cumpír sadím p fajó p... vyrza tot. (...) A nu-i cúda pemint, omárva. (...) Cu cálu p cu tractóru. Ám ur cá p ur tractor. (...)A nu, cá n-avém. Avút-am vàc, ma ánca-ntre rat. (FíTu-i lücr-anca, mul'ara túdi lúcra.) FíTu Mera» mul'ara lúcra. (...) FiTu lúcra-n zidaríe. An Rica iüva... lúcru. (...) Cum vro vota, cúmo lúcra. Se cúda lúcra áre ví§e, se mán’e lúcra, áre mime. Mofara túdi lucra. Eá lúcra-n hotél án Opatíie. (ísto cu curiéra pvmieR o ;; >ám p i< u curara jos si názad cu curiéra... (...) Domarla roye na pel si poi p \ ire la putrii delapódne. Parla Opatíie. lo ám ámn&t tiene án Rica p din Rica casa. {la, áre v^/.e, are. Jeiáne Opatíie, dirécte). Dirécie. nègo la MátuT prised^ (...) A dénce mye pa... la Permaná in eoe, la Pennáni, lutici. (...) Ne. din Múne mye... Pin Múnc minea, doñea mye-n... parla Rica,... din Mime. Pac me je préste Jeián (prin Múne erene), mye Jeiáne jos rént"e parla Rica p de Rica inye názad isto, parla Mime. Múne-i zádn'a stánita. (...) la, prené trgee. (Nu myepre soliste. Samo dirécto pie cále. (...) Avém vro... cále?... irei... lira, dóua, tren pátru... A ne, ví§e.) ...Mqje de na pet p po, na pet p po, na pet, as do, na sédám, na ostini p po p na iedánaisi. (Na iedánáist. cuart do icné, na do p deset, tre i si po, pátru si po, §est p po -§ápte~s $ápíe, de jos .si §ápte názad.)... (Dóricit" Iér'co, Tone lu Iér'co, 55 ani /Dóricit" Tone, lu CFóne, 65 ani/) CUM BROIM NOI Noi broim de la ur do déset broim. Voi nu api broiit: ur, doi, trei, pàtru, cine, §àse, §àpte, opt, dévet, déset. Atunce mye nainf’e: iedenàist, dvanàist, trinàist, cetàmàist, netnàist... dvaiset, /o:v, isto: to I set, cornar, pcdésel, prsdéset... Dvaiset p ur. Nu broiiin ur .si doi, ca p voi, nego tei’ nieg ini inde: doi si ur, dvaist p ur, dvàist p doi, dvaiset p trei, dvaiset p paini, dvaist pet, d vili si $est, dvàist sédàm, ósàrn, dévet, trideset (...) §i cornar tsto ~a§à: cornar si ur, cornar p doi, coniar .p trei, cornar p pàtru, cornar i pet, i sest, i sedàm, i ósàm, i dévet, pedéset. (...) Nu zicem cornar p eme, noi - cornar i pet. (Màrmelit" Émil, 42 ani) 84 NOI ZÍCEM TIPÇI Lçnme-avém. Ain dopelyt de dese... le c\\$te c.iifi ver fi de iàrna. ■ a ’ama, de fi-*.... di, doperà ri mó re ; /lino cui si potipy 5;. lojim iucu. in o i zicem tipy. (Mlrmelif * Antón, 71 ani) §TI£RNKA SI FANFARA §t$mea-i acasa, au ujyt omeri scopai fi cu trómba face. A, ftii ce-i trómba? Se calp cu síf’u. E fanfara omeri uzidgi de arpi. §i cànd àu fost parva oste ne... àu razrufit, ànr-o dóile, a dova òste de evamàr fi doi fi trei. Atùnc àv razrufit fantara si pocvarit. $i anca stàie sus ali nu-i curata, Nu-i curata s-afà. §i làcurc-au facili mar’ de hlaya, de-i cu arpi fi cu ynila, ynila de pemint. Zid. /ni ce se /idy Fàntàra-i l'ino asà ea fi puerile), euvérto-am zis, cu ve ri dozidyto de arpi fi ahinco tifa í acula fi fcàline para la àpa. §-af-a Tosí apa, elida fi búra apa Áeinó \ed’ pune-ar avy Spine ani. \T- are vise de caly in ni larva tire. id... acci se lace tu UiiieiiL Cu timoni se napravQ. Calymo apa u sit"u. la, cu sit"u se càly Noi avém acmó fà, ke noi ... cúda... a§à na feménk Acmó nu calymo, acmó sàmo na spino-au lejit. Hidrofór curje sus... Àpa víre de la ftqmea. Colq-i nà-i ftemea. De rupói. A nòstra ftqmea. Kifnita. Noi n-avém... Nu turl$ apa niti de oànca. Sàmo ce cade de sus. §i cà-i ftemea; (...) Sàmo-n acisa-i facuta. Fàntàra-i afàra, àn pól’e, árpi. Ke cya fi zviry ceà zvirf àp-omarva. Nu pote de sus ven. Sàmo ce víre din pemint. (Màrmelit" Maria, 71 ani) ACÂSA iE Càia §i màia Drago lu Tuhtóñ a murít, le Càtine fi fu. Mila lu Tonit" ie vie fi-i acasa àusa. Tùrcovit" Sérgio, a ie ie-n Bistert, ie colç-i insuràt, colq bivç. Acàsa ie càia fi màia. le ie fil’u de Dràgita. Césta-i de... Sérgio lu... Dràgita. là, césta-i fifa de màia le Cátine Sáncovit". Unucu. Uunucu, ià, ie Sérgian. §i Mila lu'Toni t" ie, nu-s àn rod cu ieF. lel'-s àta càsa. Àta familiie. Ke-i devóica, nemeritàta. $ì-i Fatina, nemeritàta. Are §i ià, o ie, za pedesét àn are. ... Sàncovit" Catarina, Draga Turcovit",... ià, càsta-i fifa le Caterine Sàncovit", lu Mikin... $i Frane, ómu le Dràge, ià, ie acàsa, ie in penzie. le tudi lùcra-n Ric-a lucrai. §-acmó-i sàmo Draga si Piar,! acàsa, jivéscu de pemint... Si Tóne-i susédu Ma Dòri.' Anton cas?a : pedesét i pet broi, ie are dvàisei t pei broi ... A, àn ià... Acino-i ur lic mài betàr. là $i ic i-ac ino acas àn penzie, Si ic àn luca a lucrai. Acino va ave sesdesét §i irci. (Màrmelit" Émil, 42 ani) TKJEC LLCKU ... A Aì| iuv-a tós càsa. tu va §tii? (...) Jeiànski iuv-a] cuvintàt? Àn ostane? Api, iuva? An càie? ... ... A meF càie si màie àu inurit. IeF att lucrar la perniili:. Àn códru àn arbe palit, luci.r carbùi pie ài nàs cu vozu $i cu bòi! àn Rica vm e-n 1 ‘ latiie, Lov; t. $i càia a fost, a facut ylevarita de l^mne, pac àu rapai;- pa* A -upt zi le la ià, àn códra, e~àu s~au àrs, àu carbur lucrai. \tùn--c cànd àu zgorit, àu carbur fost, patònca carbur àn bàrse pus, $-atònce àu zapel^it àn Rica vinde §i cu cà-av jivit. N-àu de mànf'e lucràt a$à c-acmó àn Rica... Sàmo-acàsa, domàc, cu pemintu s-àu jivit §i cu blàya. §i cu códru. Mài la mànt"e-a fost, omarva s-a zaslujit. Téjec lucra. (Màrmelit" Anton, 71 ani) ACMÓ VOI DE USCÀRS Là uscàrs isto-a§à: scuòtimi pàr§òt §i o§óre scuhqim §i dòcem blagoslovi àn Móne. §i vir §i slàdeo vàtonka, colaci. §i ce anca ducém? E, §t a§à. Cànd verim na poyostim §i cu-a nó§ti §i smo zadovóFni §i a misa mejém na déset ur... Nu §tiu spòre àto. (À§ va-ncFide àuto - Tone M.). §i vi§e nu §tiu ce spòre. (Màrmelit" Maria, 71 ani) 86 MÀI A CE-ÀV TOT VEZUT* ' , O vota c-àv avut o màie sì càie-un fecór §i àu vet” avut... càt? ... zéce si doi ali dvanàisl àn ke Pan trimés la vàc.. Pecora c-à verit s^ra acàsa l’ara \ac, Si ce zice càia.? Mali, lùva-s vàcile? — Perdui-le-am. — Prende? — Col^-n códru. Atunce au càia po§nit al bàie. Fecóru a scapai. Focóni c-à scapai eia afàra.E càia àu dùpa ie mes. Pac s-à ascuns àn §tàla. E càia àv rént”e mes. Pecora àu nàzat àn casa scapai. Coirò se va ii fecóru ascónde? Su pàtu lu càia. Cànd àu mes càia durali, àu brindila lucrai. §i cànd àu finii, màia zice: — Am vezut tot ce-i pre pemint. E fecóru ascùta su pài. §~atùnce fecóra zice: - Màie, ài §-a nostre \ac \e/.iit? « F s-àv atunce ustrapt §i zasramit §i vec durmit. §i cai-a zis: Male iuva-§? Ànca-s, anca. —- i ‘e ke n-ài mes vàcile cére? E fecóru-F zice: — Ànt"e inaia a zis c-à vezut tot ce-i pre pemint. §à §i vàcile nòstre morés fi pre pemint... (Spus-a 15 sept. 1928 Mate Turcovic Ràde, din Jeian) * Text istroroman publicat in voi. ìxhurnijike teme, Lnj. 5, Oi al 'h /ero : xiatija, i 183, ; • 1 1 13 (P. d.ictor. Di. v ancia Ekl), In leMUia Iuiianei kogutic de 31 ani (Jeian, 1992). 87 O .STORIE * Io àm intelés a§à. O vota a avut màia §i càia un fecor §i trimés-au fiTu là vac. §i fil’u can a verit sqra acàsa, càia 1-à àntrebàt: lùva-s vàcile? Firn a zis c-à vàcile p’erdùt. — E iuva? Aiì códm. §~atunee av càia po§nit baie. Fecórii-atar-à scapai §i calia dopa ie. Si atùnce àv iìFu scapai àn §tàla. li càia afar-a mes. ( and à càia mes dupa casa, fi Tu a mes àn casa su pàt, iuva ie nego scapai si eànd màia §i càia àv mes dormi, àv màia si càia brindila ignpt. $i cairn a-, hnit, hvóru t a to ascutàt p màia cuvinta c-à tot vezùt pre pemint, c-àu tot vezùt pre pemint. §i aitine a fecóra de su pàt lept p-à zis ke-s p vàcile nòstre pre pemint. De su pàt a zis: — Ei, màie, ài vàcile nostre n-ài vezùt, ke-s p iòle pre pemint? (...) FiTu a intrebàt: — As vàcile nóste pre pemint, maia-ntrebàt. fi mài-a zis: — As p vàeile-s nòstre pre pemint (...) l'àia ni* n-à zis.Lu cài-a fos rubine. fkogutit” Iuliàna, 31 ani) * Varianta textului precedent Màia c-àv tot vezùt; relatat de Iuliaea Rogutit” din Jei'an, dupa o prima lecturà. 88 TEXTE INREGISTRATE LA JEIÂN în 1994 NU-I BÎRE-N CETÀTE Io sâm Sancovit" Âna. Sedei;;-.!. - . ■ ; 'a, .s mde. t ç lo ... Cia, ân cçle câse, cia, na. Àprópe. (...) Ma aida Sâucovit" as oànc, aida. (...) Ân Amérsea? Pépo? Cimi se cl?tnui; (...A leu frate ie-â fusi ân Canada. le a tosi aio Mate, ma ie â iost m Canada.) ... Âu Canada, ie-â mûrit fui t anada, A utev fuite? De iu euvintâtf? (Nu se çtie, ie de SâncoviC Mâte acino..,). Au, au. (...) Nu stiu. Nu stili. Ive cucia au nu suiv iavit. ... ... Sâneovi! „asta mira frate... Mate Snncoyîr e.o düva â] cuvintâi eu ie?V Ne. An Jeian? Onda mi ie ie. A, ne. Ne ke ima mes. le attira; când a fosi diup.t svétskt rat, âv nanti vi oui .si... Sim Nauseo vàrio vrpnie pària osta ! mile! U Ç-atunc a veri! ân Tarsi simcarfeiî suie ân brod de Canada ... Si mead viçe n-âu verit. (...) l'iseit-ava ali redeo. (De care an ie a fost?) - le s for ; de dévêt. Mihm a fost de çâse, Mâtin a fost de dévêt rodit. - Dôbar dan. Côtro mejét? - E, mòre oâne cuvmtâm. Mv-ai fost? - Ivina-i de iedenâist. » Tu-§? - De cetâmâist - (Iélena-i de dvâiset) ... Iélena-i de dvâiset. ... Cüd-am fost atunea. Acmô n-âru òmeri nég-un feciôr, doi mai vise ... omârva dita. Vedét. Denc o ata séliçte na ni dita n C /edç, ni mu : ;,t, ni tirer. Ujçit-âv plira sélkste ii de dita, de ômtr. t ân te ... pre saedir, Acmó nu-i nis, neg tot libo, vedét? ... Beîari ôniir? Ma nu poe $ti eât ie? Omàrva-s acmô ... (Ûre stopedesét, çesdesét.) Sto brôiuri âu tosi. Brôiure. Sfu câse. Ali-s còda dosarle, ÿi porusit s-av si ... Betârii ómir mòra, e tirent, cire se-uscirà, méje-n éetâte. A ç-â fost môda-n tâii. ÿi aeâta ke-i desârta séiissiea. Âli cum ie âstaz nu-i biro. Ken osta rapot. 89 S-or ] inai i re \s, turi a pre poi top rivede. Ke u = 1 ve eetate. Nuo Tire. Tai ime piar. Viseo tome, nègo . . VU Òlla : .. I-C ; .1 < manm. / si til. N àru pia ce. ... 1 tendi' , ke n-àru pia .mi uà -. -n m tii va campir, fajó, ce putei il ... $i ... De manca'* (...) Compir, fajó, \c*r/g ... . (Ire pote áre pon: goi^ si ... . Nu §tiu, omarva s \ deile mine? Blaga de lapin si de vitQ $-a§dvo. Ciie potè non io àm ve: b Ara, • . arr poi . Mie' s fìlele-n Ríen. Io sam mai vi$e jos. cole. Si oc vin ke litote ani posadít si ur lie casa ... (...) E, tn t tèmo, a?à, omarva, Morèna eumpara nú§te se rpm jivi .... ke no se pote ni§. ( Anu-i lune. ) Aulì o lungi E, s-a§à. Veder? Nini Sire, ne. ... ( Mejém? Dòmini cu voi1 ) la, $i cu voi! Néca si e srécen! - §i ... Cànd al vent oc? (...) Asta/? §tie rum ie onc) Cum re oc? Cu ce se dopvg? fuc ii ar, ai; osta; va cu v- Cu tot i >iétim. Oànc nu se bàtu. Ali ... in ... colea slrá§nm ... i>i e~à trerut. (SáncoviC Ana, 72 ani /Màrmelit" Anton, 73 ani/) Cli I NELE-ÀM ZGOÍT PITA (... Casta-1 Ana Màrmelit". Nu $tiu se ave! .. Lu Filip.) ... Caini mejét la boina, pac la médiytt inpje §i aléne mài léhco fttoe ...si io s màia à milita, pac ur lie m-ám legan Néca cànd lucra dorè marie doro anca. Par ie ung cu fà§a s-asà. (...) Io ara sedenuiesét §i tir ... Mannelli'1 Í Daga ... , §i an posa àm' ie Draga. ManCe prézime ~ Draga ... . Tot ani ie Dràga. §i §est dit-am iaeut, Devei tumkt io àm. ... Ciane pre coèsa si - n Svitarsea. §i fiTa. mica áre pedeset §i ur am va avq armo an ... fíl'u - pedesét ... Io sam úvác oanca. (...) Ne, ne fíl'u tem §ví¡arsea cu inu) ara (...). Ne, pàtru mi-s CI, pàtru. Doo-s oanc: ùra-i àn Jeiàn cu mire, uram Rica. Mài tirara-n Jeiàn, fila, mài benita t àn Rica. 90 (...) Io? Niudir, io n am mg pén/ie n-âm. Mie-m dami dita. (...) Pre-acàsa. Pre-acàsa. Porci am ss. câpre. Doi poro fi do i apre. E, fi schuhés la fi ... zèta Riera, fi Ta Riera. (...) E ... patenta §i'vçrza fi càrae fi manéftra fi pitie, ma n-àra fóldi pre pitie ... cârnc-afâ. S Mit. ir> ^edesót ìet sàm tara om. Ómu ie mort dvâiset doi an. Sub pemint. Sédem leí 1 >t'»icnian u sécera. ... ÌNa dèii ciuh. Pro dita íe páre sani ile triileset let. lu n-âm pénzie fiif, nif. ràr gospotP’a cu si ie cane. ... K~am Uicrat. Asir (...) Io sam sàra, hvàla bógu sa. ... Nu-i grasa. Ku sani io tiveiit. vec ... (Cum s-â méritât?) ...Cum im de pedesét let, simédo, mi , , arresa, de zéce ur. Avút-am mnógo prilike, Çi América fi cotróvo fi òmeri cu tal’anske pénzie, cu americànske cu tot. Ma io n-âm vrut nícad nicùr... Când dít-am doo pre páre... Çi míe mi désti câ, iâ. Çi ke-m cúmparu fi sièpi cúmparu. Çi âm. Çi sámo c-âm zdrâvPe. La tot le vire ... (lâ-i de dvâiset fi doi. ) Ne, de trei. Voi stet mâi betârî ca io ... (Sedemdesét fi ur are, faptezâc ân ...). ... Àli âm fost fûmski râdnic, io âm fâsa dita âm io fi ómu pre . mu-am z oit. nn Içmneîe. N-âm avút nif pára. Cu Içmnele-âm zgoit, iâ, dita, ân cóüm U-? nusiiu codai. (Ân codai fi carbúr, s-âv pâlit carbur. Çi Ranee.). Vi- sb». g, sre èno! ( - [\ ? mài niara, i 1 11-S ' mâi g ros, mai n mrsav. (ba¬ s s -m mica.) VI -afm ce fa. c io? io-ai il marr pieu re u mâra sâm. Âm cvârnâr fi ur, srecn a! Meg ir icnncia sculi xi fi n-âm tait io. (Mármelit” Âna, Drâga, lu Filip, 71 ani /Mármelit" Antón, Mayâta, 73 ani/) CÂND ÓMU MORE Când ómu mòre, múfkile, când more, atúnce múfki víru, susédi, áli din cása, fil’i, cire áre, speli fi-nveftí ân cóful'e ca fí de práznic, de misa. Âm bíre zis? ... S-atunca mégu, iâ. víre médiyu, dùci or. Aiunca vire 91 médiyu vcclp cum a miint §j de ce si-! preglede §i tot ca popi se. §-atùiién u * i méru ; n óbtm ; la prévtu . D napme smàrtma, cà 5 mort) A napispi òs mari aita kc a mort. §i narunces perlina §i crune, §i al lince àta zi ie pógrebu, cand vire previa, se kiàma. e and o vare prèvia ... §i omeri meg acino na spróvod cùda Si ce-atùnéa? (Din càsa-l zapelés an bespreca.) là, acino àn bespreca ... Dm càsa-l zapelés àn bespteea §i allinea din besereca mi grobie. (Colp-1 zacopes.) i Mannelit" Mena, 73 ani /M ¿irmeli l" iìmìl, 44 ani/) FÌNA liKS^RECA 4VÉM M 41Ó (... Cài d-ànc $i cà mànt"e. Sàmo cà maniMe-àu ncmti zrusit... Pàrl-acmó, parla doi, irei an a fost zrttpita. Acmó pónovo-àm àta nova. Cà beta ni ... noi omeri din sciite ...). §i prevtu a organi/imit §i cavtàt néca se casta face. Àn tot cràiu a...Tot omeri òc-s afara denc din sélisie àn ajutàt, nufcàrle cu fmàntele, cu §okli. §-a nostra soliate $i tot ... Cà fina bespreca avéna acmó. (Acmó se rpt aparàn pac se rei slikpii...}, (...) Casta a dova òste av razni^it némti, némti-àu razru§it bespreca. §i puìesét let àm fost fè de bespreca, Acmó a verit cèsta previ ce-avém. E o «i e vet" uri par ani . t §tiu càa Si s-à interesìruit §i c-àu tot prèste ie incs. leni fot organiziruif omeri-àv ajutàt cu càt àv putùt §i piati §i cóli o afara t aó§t: òmeri % t"à afàra-au ajutàt si a§a ke s-a facùt iàco fina bespreca. pm iù\ m fost e; an bespreca?) (...) Àn Mùne-am ujpit ii, àn Mime. Eroi kilométri elenca, an Mime. li. Àm ujpit t"à a misa. Ma §-acmó-i colp mi sa. (Alarmeli!" Maria,. 73 ani /Màrmelit” Emil, 44 ani/) FOST-AM FRIZERCA Sam Soma, sora hi KTione. sora lu Tone. Prezime mi ie Doricit". Mcritat mnim dupe Ante Barzic, slavonct. §-acm6 sam Sonia Barzic. Jives an Rica. Btvcs an Rica. §i-atiince am do dite: fiPa de dvaiset §i trei 92 si fi Fu de osemnaìct W v{\'3 ™; s„§ i ân; . mie: \n • e. C ri l'-e Zóran. Prezi\a ie se Trúhtc, ínace io aio pede.sct let trecni. fost-am frizérca dvàiset i osimi let; dm aviti ini $aràn privatilo ... Pcdesét, de cvârnâr p trei. Si sâkile» mânf'e, sâkile let àm verit âne» pària n~à fost câsu, srtuâtia-asâ. Acmó verim màn'e ... An Jeienk verim ... ( ... ). Vikendita ne-âm faciit anc, Kolivrat. Cele doo vikendite cc-s dati-or se fi cànd verini. üân'A apróp ■. • Ko • • .. Omu lùcra-n luca. s ie . ài ìto ; a /• inju . x. Lucra-n Vólcano. No i ileo bire ... nu - lare ke n-àre piare §i mm. Âto ce io pivu? Ce re ; sa spure? * # (...) lu va? An Rica? N-am antelés ce vrei. Ce ; ont rebât gosp< »dmu? As cutía jetent an Rica? Âs. Désta jeiénti. (...) fava lucra? Jeieoti cúda lúcru-n lúea. Mai visera lúea. An Tref’i Mai» an Opatíe lúcru. Ma vini» putúies. Viro acâsa en curi era. Saca zi meg ati lueru p din lúcru. An Rica as cùria, ma nu» vip* d-atâta put ines ... Viçe capia ce-s an Opatie. Sánio-n lue nài Ae :i Tret’é Mài. ÿi nu piu viçe ce. ... Ântrebât cevâ. * ... Sâri smo. $i Tóne-i sâr. Sâmo picórele. Çi mire picórele dora. Inace ân Kolivrat avém doo vikendite p frâtele càrie bivç an Nita ( Misa -n.n. )» ân Frântusca. CFâma se Mirco. la, vi-s c-ât fost ... 1-âti vezut. Â1 conopei? Si ie va veri acmó fistile miset isto. Afâ famille fi açâ. A lui ie mul'âra mùnca, din Mùne. Ç-acmô mul'âra, inace âre mul'âra din Mûne. Irei surór âs ân Nita. E mâi ie-n Australie. Çracmo, âstaz M mâia verit din Australie. Mâia, le crinita meivp frâte ... Âm zis ce sam fi dénde sam p cât ân âm. (Bârzic Sonia» 50 ani) 93 OÀNC ÁTA NÒI A CÁS-AM LUCRA I MàotV-àrn vv\t. Àn sélNte arri ... avút-am batàra càsa, ovai. Pac cand a fost driigt svétski rat li cinti àv veni si à\ tota sélipea /a palli. $-atunce cànd‘a linit osta, am cane itijiP oànc ata nona càs-am lucisit. $i za tisoc dcvet sto pcdesét i *est ¿mio càie, a, an 'aia ca. o vai. Avém ... mar’ fi cúda loc. Sàmo de galir nu tirém, ke n-àm zagradit ... p nu tirém galfr. (...) Si níva-t ujp zagradit-o facút níva, patúnc scód-a facùt p nuinfe zagraclitui gradirà» ke i iáco cope. E». $ usa. * * Mi se picórile amflu. De la damarla para s^ra. Atúnce cánd meg diurni, péste nópte am trgee. Poi àta zi pocn$ durg omarva §1 se amflu. Can te scoi’ nu~i atúnca nip ke tr^ce peste nópte. E uzrócu nu se pie acmó» mi piu. Ke cèsta médiy i-àm zis, ce-i de prosi ata (...). Casta nu ie de prostata, càsta-i morpt ii la internista. §i k i care spiirc ce ie. P-acmó àm fost ... o vota la ie ... Afa am mislit... Io ani mislit éà. Pac àti ie mislit ke nu-i de véza cu prostata; càsta-i ke~i poscbno, Ke néca nieg la ìnicrmst ... diurni ni ... ie de la irima. là» cèsta, cc-i de intèrne» internisi, di-nútru ... (Màrmelit" Anton, lu Mayàta, 73 ani) NOI DÚLÓE CAFÉ BI M ... Cúda fúcar, ali omarva? N-àm zaharin. Omarv-àm pus. ke ani adiis Imgurita, ke a voi anca pure. Noi dulce café beni» dólce còda! Io cúda volés tùcar p cài dolce. Ma io nu cài bévo, (...) Ma ne, io omarva bascóte marañe ált ni? (...). Café, ma de orz (de divea). Cà béu peste zìia. Ni nu voi soc ce se uaprav\\ ni nip Ni radensca, ni mpafàvo. Vec cúda ani. (...) Vìf} ()» ma ni govora! ! (dirne nu maranca, sámo de pilétina, galíra §-a§ávo. Àta carne de hlàga, ae porc nicad nu marànca). 94 Nu poc. Avút-am furicé. De dvàiset si pàtri! an, de sedemdesétega léta m-àm operirúit. §i d-atùnca vi$e nu noe mAreà. $i : o-am.na elida vote, doi àn am foct cub * >on*óo 1. m, myu At$o..~a- zio i bire si ke mòre sa fi. N àcori osem lei imbiv trimés o dopisi!ila. Mi-a pocit néra \ u na conimiu ca ... pótieba ho Imita de e a proven cimi te. Nácon . ootm Í et de càn ai am openruit {...i .. Atibo àm c.. o: to zb . a , su ¡ : nN na.. a cuín mi poc ladra §i nu poc. Atúnca tra-àv zis neon sant a ah va ina ke innata. Cùmo operàtie c-am avut. §i ke n-àin nòno ecíártína de-a mev jcludet, §tumiy Inasta plástic no §i ke pot fi srélita ke-1 asm E io re§ tot manca, e ini por . Nútra ... • u (Ne, samo §túmr ..... ? os b o ¡o ... avút m o ; a§? : o o ¿i cerí§ña, a avút o oüi. ... Mi 1-au de pedeséf e-áu /N ke mór^ ke au sanje-a dalít. Á §tit? Allinea tn-à mor^it. Au /is lek ke n pi erano sub pedesét lei. ke nu putém operimi. Marno av moreit moim, ia. (...) (Voi un sili eco furicé? Pa. nutra narastQ ca §i ceré§na mila, etimo ie iàco mala, mai, cà $i cerésna. A lune cà iel* o secés §i cà §i o ... fac operàtie la. au /.vadit-o, ta.) ... Ani caie acino, m-àm anvetat acmó àm. Càn meg cu caie cùda 'Teme. $i cMA de am beiui, n-am cutezàt. E, io-àm mài Inai cale, tota zia ben i ir . m- / la mi-e mài bire de cànd omàrva beu café. ... Omàrva o :oo e o mme : ró-e ur li e mai bire, mislés. ... là, dulce bévu café §à càn seulipin Nu-i bire. Io r^§ vr$ munt tùcàr ... (...) De , enu de come m mead. O pimenta àn pun-n plàt ... bile de ce, de manéslra, de iota, c asuit voi zis. Omarvita. A^â ie. Mi-e ômu âne, ie çtie o • oiiârva, opôdnt. In do kne ni ea ùra merindâm çi cela sâeo de ^est tira acmó câsta vrécita de cafe àb si omârva hleb, pâre. (...) Ma ne, nicad pârjés. A§â m-aviit-o. (An dumireca nui fâcem o acâsa, specím pe spurpért, iâ, ináce cumparam saca zi àu butpna.j. ... Omârva marâne, ke nu poc vipe. (Are mie lue ânûtra, câttd loi zvadit acâia de suimiy, câre-i mico, ne O, (...) Ci a trecul ... , ma nu sue se-i ... ai no . . ( a euriéra a jus mes, mi. se nade, caira Rica. t,Marmeiit" Maria, 73 ani /Màrmeiit” Antón, 73 ani/) 95 CÀND M-ÀM IO-NSURAT Acmó io cuvintu ... Voi spure cum se-acmó, ali cum au mànt"e se? ... Voizicedemirecumm-Smio? (...) Poc? Poc cuvintà? Càn m-àm io-nsuràt, pac a fost obicàiu. Ómu ii domàrqtq nàinte din zàrìfa la eà acàsa, cànd s-à spravit p-nvepit. §i avut-a ómu, cà p io Im avùt. S-àv cl'emàt cuscri - cinc, §àse, déset de ómir. §-à fos scópa, ovai. Atùnc a mes din ea acàsa, din fraierita, dénde a eà jivit. Atùnc àv luàt, patùnce àv mes, noi kemàm oànca àn Mùne, ànsurà-se, an bes^reca mai maiànfe. Cànd àu cà opravi!, atùnc àm mes parla o§tarie, iùva àv éevà popit p a§à, si zacàntàt-av po domàf'u pavut-a harmónica, muzic-av avùt. Am utàt spure. Atùnc-am verit nàzat acàsa s-àv mes mài naiànfe la fraierita dénde-a fost eà. §i am cà p merindàt omàrva, àm màncàt. §i-atùnc àm mes f'à rupói àn oltane p ... zàbàva. Atùnce sgra acàs-a veri! la mù§kile. Cia eira a fost. Au dàt eira. S-à màncàt, beiùt, càntàt po domai’*u parla sgr-amànàt. Atunc àm mes diurni. Iel-a fost la eà dge de durmi, a ni la ie, iùva s-à ànsuràt. Àt àntelés? §i àto nu-i vet"! (...) Ata zi àu jivit... Ata zi, il, il. Avut-a, ià, a fost navàda, obicài E, armoàr àu se dus la eà p roba. §-à mes mùfkile la eà. A dus ròba celvg fi ea, p annoaru, e, s-àu cà jénsca. Là ic, fraierita, là ie zis rénfe. §i j i m àu casa a fos iùva s-“n ànsuràt nu s-àu ni§ dus. Sàmo cànd àu ie mes là eà jivi Za àia zi dus paini din id? pre ùmere p armoàru p roba omarva, ape E, patùnca ieP au colg jivit rénfe p lucràt. (...)... Dota, ià, s-àu cl’emàt. Cà a fos dota, ia. (...) ... Astaz ie drugàcc, àstaz mógli. àflu còda ómir. Attinca mégu cu àliti Mànt' c mégu àn besgreca, atunc megli an optimi se ànsurà. tùind ie óptina pac megu f'à dm oparie p ... cà pac se naslikcif si spia pac megu-acàsa p fàcu eira p maràncu p jocu p cu muzica ... L patùnca mégu durali. Acàsa vet" nu-i nis. Acino nini obicài cà p à fost de mànfe. Acmó-i na noeti. Ni§ ea dola. Nu-i api. ( a mànfe jocu papi ... Nu-i cà p de mànfe. (De manie cum à fost?) A, ià ... Maiànfe àu mes àu besgreca. Mai naiànfe àm àn besgreca mes. Naia afe. ... è, u mànfe, neg del zi, éeà domarla. (...) ... Atunca de cànd àm mes din besgreca, s-à mes àn oftarie, iuv-a beùt p zacàntàt-a p s-à jucàt-a ... mùzica, pac s-à dùpà pódne acàs verit. 96 Atùnce s-à mes dénde-i fràierita. S-à mes ni ieF dà. §i eia s-à .cùda beut p màncàt pària séra. Atunce séra àm mes rupói dénde-a fòst ómu. Cia a fos eira -p pària àta zi s-a màncàt fi beùt p càntàt p-ap. §i àta zi s-à dus, naprimer, cum am mànt"e zis, s-à mes ie là eà jivi, la a Tei casa cu eà jivi r'ént'e. Àu cà dota cl'emàt. §i s-à dus eà dota: armoàr, armoàr-a fost de ròba §1 ròba p-a§a, Pac s-àu dus àta zi la eà p anca ap àu cà cevà popi! p asa ... zabavit. (Màrmelit" Anton, lu Mayàta, 73 ani) OMERI NU-S LA §ÓLDI Cum ma kému? Luciano Turco vitn. Sàm din Jeian. Am familie: tròie decine, trei fiTe fi io p muterà. §-ànca-s màia p càia acàsa. Trideset si trei àn àm io, minora àre trideset p pàtru. Dit-are ceà mài màre dvanàist, ceà srédn'a àre sédàm, e ceà mica àre pet let. §i tot àntelégu iàle . ( ) MuFàre-i din Ìstra. Aprópe de la Buzét, de là sélipe de là Buzét. u-n1 Mie? - S.R.) A ie p cuvintà ... sàmo nu tot (Sàmo nu àp bire cà si tire .. Nu cuvintu ap bire cà p ief, ke n-àm céla... actént). Naglàsac u-an cà p noi Samu-ntelqjc tot. Àntelqje tot p cuvinta, sàmo pomàlu. (...) l ui i isto-utelégu tot; càsta betàra va p cuvintà, e céstQ mài rm. uvea F-* mp're, pac nu \p cuvintà ... L’-e rupre, ke-s anca mie irtòike. Ma ke fura mai màr-or cuvintà. (...) 1 i stara ;vém (.. * Ma nu mqje neo bire cmó, ke nu-i vreme prava ... Ómen nu-s la §óldi, ni nu-i lucra p ce ... (Carni meje mài bire? -S.R.) E, carni1? Carni ara òmeri pldi. Cànd flirti òmeri la pldi. Si cànd ; ara §óldi .u tsn Acmo-i. criza-i saedir. Nu mqje ni oànc ni coip ... Nu incje. nu-i làco bire. (...) ... A. ceà batàra? Acino v$dc. Si tara ovàie vqdc. (...) Tot a nòstri betàri cuviritn jeiànski p éépi tir eri p si jénskele care vira dm ìstra, din Dalmàtici Iàle se ... do, trei, pàtru, càie, pac se-rivalli cuvintà. (...) Mài omir a.s ànc àn Jeìcn’?... In un sto pedesét. sto psdesct. Vip nu-s. I (ri sto.pedesét de ieF. ... Sóla-1 acmò-i de la parvi do celarti ie~n Mane aemó. Ke ie p oànc àn Joiiin. suino-i aemó àncFisa, pàtru àn... De la àn. Acmò-i. Do la àn 97 ie-nMsa pltra àn ... (...) le vet", ke àn a fost. Atùnce mégu de la péti parla osmi, mégu jos àn Bristic, àn màra §ùla, facùta nóua. §i atùnca mégu d-atùnea in Rica jos ili coirò vor iei àn cà srédria ce-L. ili gimnazii ili cotró vor iei. * * # C-aic nu-i ca §i de mànf'e, acmó-i àn Me mài moderno, sàmo òmeri-ar lucra la nufcarie... Atùnce òmeri lucra nu§carie lucra pr-acàsa. (...) là, blàga-i omarva. E òmeri mài vi§e acmó nu nigdir c-acmó se tòte poduzéce ànkidevés. Cmo nu-i lùcru pre nigdir. §i ce io §tiu? Omeri se snaidés cum pótu. Cum pótu §i cum védu ke-i bire. (Àn códru la legnine vira ... ). la. (...) E, cu l^mne se lùcra oànc, ke-i oànc nu-i mare. Oànc n-avém turisti. (Àn códru pac se fàcem la l^mne, pac se vinde...) ... L^mne uvàc se vindu ... cifri Rica, Opatie, cotroyód. (Vire camiónu canea, pac ...). (...) Cà-i §i mànfe. L^mnele trecàvés fsto. Sàmo nu se-acmó tràje cifra Rica. Acmó din Rica vira din iàl'e. De mànf'e s-àu tras in Rica. Acmó vira din iàl'e. (Tùrcovit" Luciano, 33 ani /§i sofia/) \ IRE DE IELf SE KÉMU SÀNCOVIT" (...) Àn rod? Vu Dràgita? Smo, nu§te, smo ( ... ). là, ià. Àli, ali ...(♦ •) Ma kéiiiu Sàncovif? àli, àli vi§e de iei’ se kému Sàncovit". Ali, àli ... Nù$te smo de rod. Coi fos ... C-à fos ura de la Tuhtón ànc la noi. Ùfsa s-a kemat. Ursa. (...) (ai àn? Cuda àn ie vec ce-à murft. ... Acmó ... de la iei' ànc la noi. Ursa s-av cTcmàt Àv, àv. (...) Àv zis |i Dràga c-àm fost de rod? Ani, àm. (Sàncovit” Mila, lu Toni!”, 59 ani) AM CÀRELE MÌRAN Oànc àm sadit §ì ... coIq ... oànc àn brig §i-n nivele de per* §i oànc dùpa casa, la stàrnita. Atùnc-am ocop^it §i ocopQit fi nagàmit §i zatàgnit. 98 §i pórcu raseopq oánca. Oánc aprópe pórcu rascope. Pac ám carde Mira» §-apoi moruro saca zi ducem manca. Sáca zi. Oánc án nivele de peí . Saca zi ii duc manca. Ke pórcu víre. Pórcu víre. Gire nu Miran, pac a rascopqit vet” nivele, anca mi-ir scufa^it... de ütra... ... §i-a$á. §1 omárva mégu oc - coIq §i a§l. O vota meg la Rica, parla Opatíe §i-a§á. (Sáncovit" Míla, lu Tonít", 59 a ni) NU SÁM VÍ$E CA §-AM FOST! Ví§e nu sám ca §-ám fost. Vro vota, io nu §tiu de ce, cá de jué, ni de ce vro vota §i ved ke-m.víre domarla de povraf’úi. §-atúnce nu poc §i cánd da á cá tot povraf’úi zeléno, zeléno §i atúnca ca játcasto §i strá§no mi-e támno. §i párl-ám uj^it lucra ii, io n-im vet” cas de lucra. A cá, cata vr^me ám mqje an lie im uj^it lucrá. Nu r^§ lucrá atúnce ni cind sub poduzéce, ni oánca, ni za ní§ta. Strá§no mi-e támno. Tota zíia. $i áta zi. §i cánd vro tablét-am luá-o, ali cánd ám rascuh^it camamíle áli kímen áli cov-n o. Pu poc Tot povraciúis nátrac ... (...) Camamíle cánd ám’ scuhés, áli kímen (...) ... Ám ujés cuhqi §i cánd vro tableta ...tot povraces názat. Sa liv^i, io mi $fiu ke-i. §i la médiyu-ám ios $i imi-a zis ke nu mi-e nao Ma cuín ke nu nu-e ni§? Se nu-m r^ nis ii ni nur&t a§á. I-a$á? (...) Án Opatíe. Ke nu mi-e ni$ ... Da nía cáco ... ma, zic, cum ke nu mi-e ni§, can sa ... cáco cá povracúis. Si ved ke domarla, ved domarla ... io nu stiu ke-i, (...) No, ne. Nu sáca domarla, áli négo sáco tolíeo. lo nu $íiu ke-i. Ma acá áne-a fost cánd ám ujc'ít anca §í lucrá. N-ám ujt¿it. .... Aemó sám án pénzie. Doi án. ... Búra? Ai, án drácu! Ne, ne. Nu-i niara - mica. (...) Nis ..., ma ne. lo nu $íiu ke-i, (Sáncovit'1 Mjla, lu Tonít", 59 am) IO ÁM LUCRÁT ÁN OPATÍE §-acmó í*é$ti cc-s mái tíre ii ai dáu án pénzie. Ke nu-i lúcru. §-atúnce mái tíren áí clavo de lucrá. Ali acúm §i din Múne si denca áu 99 iept jénske in pénzie, àn pénzie, pacmo le-àv kemàt nàzat lucra ... préco sezóne. Préco sezóne l'-à kemàt nàzat lucra, c-à vi§e-aflàt de iel' cà a dàt slóbodno p casta pénzie p acmó nu-s ómir si ce io stiri. §~~nnó m:di'’ din oste verit. $-acmó-au kemàt nu§càife iémU: « à. ;« lucra de u 11 >i, trei »*.■•,* * (...) Àn Opatie ... ià. Io am lucrai an Opalie. Àn Slatina cofo, ovai. Dénde curiérelc mègli. Àm njcit lucra. Dot an ie ce sàm in pénzie. (...) C at àn am luci ài0 Coda. Uri dvàiset si paini aii1 N-am, n-àm ...-pénzie hiira ... (...) Coniar tisui"? là, pac acàta nu-i ni ... (Sàncovit" Mila, 50 ani) I JÇMNfC ÂN CÂRCOÂT -À1 )VCËM Lproue ân cârcoât-adücem. Adúc. An càrcoâta ... Ma ne. ne departe, Frene apro pe, nini departe ... (...) Ne, ne din códru. Prénca ... Nu departe mégu. Çi âm dope lés eu traetóru. Cesta frate ce-i ân Bârhüd, rii ie-n Bârhud, pac âm mçje dopeiçit cu traetóru p spilg p éno dmgo p io tneg vro vot-adûêe paçâ. (...) Ne, ne. Pària mai-a lost am ujçit cumparâ, cân a ujçit cèsta frâle ce-i ân Ta lie, Pépo. le a mes ân Tâlie, a fost soldât., tirar p uvâc a colp ramâs, ân Tâlie ... Mânt"e-a fost ân Cómo. Acmó-i coiq In ... Pescára kiâma, aprópe de mal le a mes colç de dvâiset let Acmó âre vet” sedeiuiiesét p doi ân. Çi când n-âm avút na mâneâ, tot fos p blâg ... uvâc ujeit triméte, tot cep1 ... Çi când a fost ie acâsa ... ânea i-âm noi doo ... ânea i-âm cuvintât noi doo ce n-avér cumparâ din ále róbe dopelpî éno drago. Ma ke va! Pac ne-âv ujçit cumparâ úre doo tóne Içmne cumparâ, ie ileo buró! le a ujçit-a tòte cèste triméte ... çi de-nvepi p de-ncatâ p de manca. C-â fost mâi tâmno-a fost ântre còda ân, ke n-âm avút. Çi acmó ie-n Tâlie ie. Çi o sór-a scapât préco granite. Ântre trideset pet let, nu-ç se-i viçe. Un frète a rapôi la soldât, mes, pac âu p ie mûrit, c-â fos çi ie soldât colç. Çi murit-a na trei de cèsta misé! c-â trecüt, cvârnâr i dévêt let c-â mûrit. Colq a fost soldât p colç s-â brodu utopit Çi atúnc-a din brod scocit patunca a plovçit pe mare. A fost race, c-a fost iâma. Ç-atùnce âl âu câ câ §i afâ p atúnc a obolit p murit-a colç. De scoro pedesét. Cvârnâr i dévêt ce-â mûrit. 100 (...) Ione s-âti cTeineit. Cèsta ce-j anca viu ie Pepo. ... Asà* Ur-a mûrit àn Tabe la suidât. CeLi-i ur. Apo. Te 1 > am ¡s i da. / 1 >s $ : ii voinic, soldât. Âv colç ramâs, açâ. Câ-i doi. Ûr ie-n Miine - trei. Ur ie an e'ea « pât .■ çi >:r C Zî: Brrlrid - cinc O rar-av soaoât préco granite, ie-n Taine De ciida aii ée~av scapai. S~âv colç meritili dupa taiiâu Je lira. Ân Jeiàn ie dôo ... An Jeiân ie üra. Cà-s doo. Do~s an Rica si iO a oinca R ' sorcr. jéndm Déset âm fost: cinc jénske si cinc mü$ki. (SancoVit! Mila, 5e enfi MUNÌT-AM FOST §1 IO! A ma munita. Irida àm fost si io, am fbst munita. (...) Lud-am tos §i io, ke n-àm §i io mes t"à cotróva. $i io-àm putut scapa préco granite, ma n-am vrut. Neg pàrl-àv fos belait vii, cand am avut blaya si cand am cosit §i tot. Cand àm zis c-oi lucra ii ... nu ii toìétcs Nu n, rem pocosi Cand àm oocosit, àu zis ke ie tréba cumpir copqi. Cand àv iàrna veri!; coire ver ii? le ràce. Nu ti - pli\\‘, udqi tri va fi grimi ha vrpine. Nu ii. \r fi acàsa. $-atunc-am mes àn Opatie lucra. $i-a$à. Munit-am fost §i io! $ì io-àm putiit ii. Cum àv mes ài, ara putut si io. E~a§à° là. (. .) Am! (...) Pac din ce aumó, pac ain cc? Dm ce: Dm m*. ..Cà si seminhra. Cà §i seminuras ...! (Sàncovit” Mila, 59 ani) JOS IO ÀM CÀ CÀMBRITA ... Trei. Trei sóbe. Ali nu-s, bogf acme napràvi, c-a tot t"â mes. l ot â\ tues t”â §i sâkiie a desit. Ie-açâ? Jos io âm o câ câmbrita si oânea stâu cmo. Casta cubine n-â fos aeâfa pària cúd-au fos, pârl-âm tot fost. Casta câsa ne-âu némti ..., tot âv ... Canü âv fost nemti. Crani âv popalít. Toe àv /ruçit pària jos. Când au popalit. Tot acést âv zruçit. Câ $i §i céstor de oânea. Toi acésta. §-aiuiica mi-âm napravu ôcnova. i>i nu b fôsnu uomo riapra vita. Ap! Nu mira fósna cum ... 101 Atiinc a tot t"à pomés, atùnéa àn lócuri p màia p càia. lei n-àv putùt ke iei den...? Io c-àm lucrai, anca n-à fos de mire, ie-a§à? Ben, §i-a§à àm ramàs. Pac nìcùr nu se ... d-a nòstra, pa cà cala, eàtur, càia oànca, mài mane oànc lucrai. (Sàncovit" Mila) BISERCA Biserca, sôra jivé~n Lovrân. Câ pit. là âre ... (...) FiFu dvâiset p doi ân va avç-n novémber. E p om âre din Herfegovina, hertegôvef de la Mostar. Asçr-a fost ânsa eu vetüra, eu de om vetura, eâ asçr-a fost, iâ. i ücra, lücra ân... cran se zice? (...) Lücra-n Kvamér Exprès. Racunovôdstvo, târgovacko. Eâ-i de pedeseï p pâtra. Eâ âre cvâmâr let, la feti§a cum o av^. E Scrgio va avç trideset dévêt ân novémbàr. Eâ va avç cvâmâr ân otôbâr. Biserca. Hda va avç trideset p doi ân ongüp. (Turcovit” María, 68 ani) KE SMO ANCA Oc a fosl militionér ântre cuda áñ. Pac s-â ânsurât dupa ... din Zagórie, din Zagórie s-a ânsurât p bívés énea ân Kârdnievo, ân Kârdnievo. $i de când a mâia sâ mûrit, âne a parla mâia fost a verit meri prcnca ocó de casa p prin tote hvâine p ocó de ni ve p de tot se paeçi p ke va tot fi a lui. E, câf de ei smo ân? Cât de ci smo ân? §i advoeât a placùit ke vâ tot câsta fiyanie ce ie, ke vâ fi tot a lui: p códra p nivele. (...) Urvâ frâte, urvâ frâte al no .... al mev ce p a tot âc crai ân Kârdnievo imq, (...) le a mislit ... Fóst-a milifionér. Alúne n-âv lucrât milifionér, atunc â mes ân luca an Rica lucrâ. Çi-atûnc a mislit ke vâ tot ie a nostra ée-avém ... cmetie èe-avém, p nive p codai si câsta câsa ... p siromâça -ie-api?. A tíme a ie placúií advoeât. Ântre tot ke vâ ie acati. Çi~â vrat vindevç a nòstra eu muiâra ce ie ân Zagórka. Çi vezút-a ke nu pote dûbâiidi p-aemo apt stâie. Ai, colq sub Lozita ⧠a rq osvoi p ce io piu Ova ár rq viga. Áli n-âv tot cera ie vrat. Ke smo ânea. Ie-a§á? (...) Ke smo 102 ânca de vi§e de ief. le a mislit ke vâ tot osvoi a nostra. Ma n-âm crezüt. Ââ. MÀHNALUIÓZO ... Càrie Mite Slncovic? ... Dénde-a fos? ... Àncotró a ... foc-? Cam iél’-a fos? ... Àn visóe ómu? ... Murit-a C - fost Mài ma a hi Ic/o, cj- i fost oànca ìuva-i In Tùhtan, pac coìq jos a ibs ànsuràt dtipa ur ... Mate. i>~à cà ke eia a fos. Àn visóe. màrsàv? la, la. Àv, av. Màtìna lu tozo. Àv, àv, (Saneovit" Mila, lu Tonit", 59 ani) CANI) M- PI HT AI ( ÂKS II ( fuid m-à purtàt càrsti, cire m-à purtàt. ke fun’ â pus mai maiani"e-a zis Mila. A itine a c-a prévtu-a zis ân M lineai besçreca ke nu va sàmo Mila, ca ke nu t svelo ime. Atiinée e a ce m-à purtàt càrsti ... A mûrit ân Australie. Attince cà panz-òco de tose ... Atünce c-a prévtu zis ... Ma, zice: Moramo ioi dai cato\ - sveto ime.” C-a zis prévtu. Atünce c-à zis ci ce m-à purtàt càrsti: "la ne znàm caco su óni rèdi méni taco?" Zice - Inda cimi - eue; Ani imaiu, ce-s ânca mil betàre de mire, Ani ara, Miri ira ...” Cà zice: "lo nu piu cum voi pure, io nu piu". Atünce c-â zis prévtu ans, zice: "Pure rçm Milena, Catarina. Catarina. Çi atünce po taliiànseu se kiàma Neréna. Çi atünce âmf a pus Nerina pàrvo ime. là. §i io âm calât, avut pósl?-a§à. Cà p fi cèsta frate ce-i ân Bârhüd. le se kiàma Miro, e po italiànscu li a pus Frederico. §i ie pósf-ànc avüt. $i ie a avùt posle cà p io. Çi-â morfit tot prinovita àta ime. §i-acmó se p ie kiàma Frederico. E ima ài ie Miro. N-â vint a lui dà. N-àv n-à lui priznàit sàcdir di ânca. §-acmó s-l morçit p ie pure Frederico ca p p io Neréna .... ... Zmuntita-i $i eà! (Saneovit" Mila, lu Tonit", 59 ani) i 103 PÉNZIA âmnât la drâcu tôt scúpa! Nervoz-am fost câ §i drâcu. N-âm anca placa catavçit. N-âm. Pac nu m-âv ujçit ântrebât legitimátiia. Pósu. Atúnc m-âv ântrebât vro vota când s-â pus ur om ân bânca. Am'-âv zis: - Âi pósu? Âri pósu, - mi-â zis. Zic: - Am, âm, - âm io zis. - Arâta! Axât pósu! Atúnc âm io pósu-aratát. Atúnc mi-âu açâ zis: - Pre pósu ti-e Neréna, e pre céla cec de plâce ât ie Mil a. - îi, zic, câsta mi-e vet" câta vrçme-a§â! Âm trei ime, trei. Atúnce m-âu întrebât: Çum? - Mila, Nerina, Nérenca. Ç-tùnce când ân ... âm mes io din plâce, mi-âv zis: ke nu-m va dâ plâca. - Ei, nu vet”, drâcu! Cáco to? Ai, néki te vrâga dat' plâcu! Cum? Ât-am lucrât ! - A, ne, ne. Mânt’e morçç aduce pótvirda. Ân pósu ât pisç Nerina, pre cec de plâce-f pisq Mila. §1 nu mi-â vrut dâ. Nu mi-â vrat di. Atúnc âm morçitverl câia. Ç-atunc âm adús. §-atùnc âm adûs. Ç-atùnce mi-â dât. Nu mi-â dragâce vi ? u dâ. Nicacór. Á i zic, âmnât lâ drâcu t”â. Ç-acmô ke nu-m' vet dâ? \ ke - zi ce - nu rçm dâ. Morçif adúce. Cum âne pre pósu ti-e Neréna, pre cécu de plâce ât ie Névenca ..., Mila !? le când âm fost de fivilna zàçtita âm âm rupói napisçit Nerina. t aie, âmnât lâ drâcu tôt scúpa! - âm zis. Nervozn-am fost câ §i drâcu. - Lâ drâcu. Lâ drâcu, zic. (Sáncovit” Míla. 59 ani) TU Nl f-$ I ACO BUR DE POLI fÁIAT Zísu-i-ám: "Tu nu-§ taco bur de polifáiat”, ke-i previne bur, bur. (...) Césta din Barhúd (...) Élvis din Barliúd ie polifáiat (...) De fráte ftTiu Atúnce cáiid oánc pac ai zic ke nu ie ie bur polifáiat Atúnce ie zice ke din cá ke-i previne bur §i míren, i-ám zis. Bur $i míren. Ce v-át zíce bur §i míren? Dóbar i miran. Atúnce ám’ a ie zis ke ,.dín ca kc nu s óstru”, ke 104 nu-i óstru. Néca reç io müskile fi, io rqs fi ... néca sam mûçkile si néca sâm mai tirera, in rçç fi bur politâiap.Atiince mi-â zis ie ke din câ ke sâm oîstra. Oçtni çi nu sain bùia, âi ani zis. (...) Ma âm /¡s io a lui ke la ... din ca io rqç sâkile, sâkile iqç melvq. Sâkile rca ca çi multq. ( a î multai ca si când âru cevâ préco grânite. Se cevà prohilvç ce nu-i pótrebno òstro prolvç. Io rqç dopisqi çi néca grôba plâtq! Âm zis io se reç fi io ca çi ie. E !e i r.i >cûrr previ? e bur. te bur iâeo. Nègo io i-âm zis de mire-açâ ke rqç fi io mài ôçîra, néca sâm politâiaç Aemó-s si jénske za poh tâike. Si je nske. Âb i ca rqç ic . tii ri il. néca sâm za politâicu. io ivs sâkile cum zice? Mqlv CI ch çi rqç târina çi tot... Tot rqç pure. E, ie nu- i C V rqr purta firéc o grânite, ce rqr fi viçe neg ie prepisqit (...) Iâ, iâ,iâ. Néca âs, ali sâm çi 10 siromâçna! Pac açâ. Âli çi mire multai ... (...) E, néca n-âru [çoldi] ... eo boga! N-âm ni io! (...) Ai nu, drâcu, âi â! Ân "Aréna” çi ân tot pisqi ce pôtu çi piçtole çi tot préco grânite. Tot préco grânite. Pac F-âv âflu. Âflu. Pac F-âv tot vlât. Tot F*-a vlât. A, io nu rqç fi bòra. Mie rq morqit piati ke rqç tot, tot rqç pure! (Sancovit" Mila, lu Tonit", 59 ani) ÉDA Ce tréba zice? Cum ma kiâma? Prézime. Cümo m-acmo? Kému me Éda, Galina. Mânt'e m-âmkemât Türcovit". Zavârçit-am çûla srédna. Kémiski téhnicar. Lücru câ çi ... Cum rqç zice? Cinovnik. Cum se zice la voi? Acmo nu lücru. Âm do dite: üra de osam lei, èra de doi. Meritata sâm. Jivés ân Drenò va, apròpe de Rica 1 e la Rica. Âm s fan. Omu mi se kiâma Sfamslav. Ce voi anca /ice? Oinu-m lucra-n ralinerie câ si ... na odâij avanie instruménta. Vir ân ieiàn sâkile sâmbota çi dumireca. Oniàrva ajütu lu marne. Nu bâç coda, ke nu poc cu dita ... ÿi oiiiu-ajüta n m y...) umârva grabi. Când cumpir sadim, isto vedém. Ce ke lucrâm? Órnu lucra lqmne ... çi, ça. (...) Ce cât avém? Plâcile sân tâmne. Plâcile-s prósiec cétâre sto mârc. Âli omârva de nórmalno jivi. Nu sc pote eu aeâta çoldi na godiçm nicâmor. 105 ( . ) Vera? An àir* Tosi an Pula, Diiga Ubala se Maina. Séclàm clan àm fost an cél’i bùngalovi, Toleto nu §tiu se rem in mórke-a Tres sédàm dati, ali ne vi$e. le predrago. (...) ( ea mài mare fgta m^je-n ircti rà/red acino, ósnovna siila. Kiàma se Roberta. E càstata se Maina Valentin. (...) Mata lu omu mev bivQ la Mattili eefàmàist kilométri de la Rica. E, càia le-à munì àntre osàm lei. N-àrc caia. Are frate, le isto-nsurài. Àre-o fola de dot an, Antonia se Marna. Jivés cu inaia lui. (...) Draga vi re canti àru dita rógendan. Allineo vire. Sàmo-atunca vire. Are pre me ùta. Cài ani io utà. (Nu mori tu ùtu, ke vir si io si caca. Nego ce ver vedém Io Inerii aprópe de Rica. Se kiàma Cuculianovo. Colq-i indùstnisca zona. Nu mi-e té§co, ali ini-e desta depilile. Morés cu do artière. Morés li parla botate, pària Rica §i din Rica atùnce eu àia cimerà parla Cuculiànovo. (...) Po tic ura nairajém pària ànc cu \ etili a. Vedét, ciao vetùra. (...) Sàktle vikend. Baca sàmbota si dumireca... Pa óbicno nu durinmi. Are mania sus loc. () nópte are loc. (Éda Galina, 32 ani) TEXTE INREGISTRATE LA JEIÁN ín 1995 IO SÁM ÁNVETÁTA ÁN BES^RECA Rodíta sám ántre pedesét §1 doi áñ. Mama mi-á fost din Múne, e cáia denc din Jeián. A§á ke sám io pre starína. lo sám iediníta §i tot, mislés, cmetíia-i tota pre míre. ísto táco-am nasledít án Múne» dénde mi-á fost máia, imáne. §i anca poc zíce §i pohvalímo c-avém án Jeián nácon pedesét let nova sagradíta bes^reca, ce-i za méne ósobno iáco» iáco vájno, ke io sám odgoiíta u dúhu» u dúhu bójííem, poc otvóreno zíce. Io sám ánvetáta án besqreca. Míre mea máia de mára mica án Koeara tras. §i a§á ke io-ám nastávít dupa eá mná. §i~a mea dita ísto taco. Mie-s dí{a u rédu, mislés, ce se tice tárcveno: cárstít» pricestít» belm^it. lo ám ... smatriúis c-ám facút a sa dújnost ca §i o máie cltra dita. Acmo de rént,fe ieF, F-oi spurevQ ne tac ...»néca se ravnés cum vor. An Jeián ám zís c-avém nova sagradíta bes^reca. Cúda vota avém misa, prcvtit ne víre din Bárhúd. Iáco smo zadovólni p iáco mu§áta best¿reca avém. Inaée an dumíreca mejqm la Múne a misa §i a.§á. (...) Cáia inev a mui'ít ántre cetámáist let. E máia mi s-á pFerdút ántre dévet let. Vct” dévet let nu §tiu de máie. Nu» n-ám-vo-aflát, nu §tiu iúva rp íl (...) Iednosiávno a nastanít. ¿ ; Nu-s, ie Elvis, fíl’u' nu §tie jeiánske piésme. Ni eá ísto, fíl'a. Á. A. 3 o ^uu o piésmita. Io §tiu o piésmita. IeF vet" nu §tívu» ke nu se canta án séli§te. Dóbro, io voí spúre cum ám nufcánd anca io de-a mei betári avzít cum se cánta o piésmita din Jeián: Més-am oánca §i coIq pre zeléne iárbe» Ke voi vedf fftíta cum el blága v^gFa. Cumeáblága v^gFa. Fqto, f^to, f^títe! Namajét tu ú§ita» Ke-t va veri fráieru, rója-t va la drácu ii, rója-t va la drácu ii! (Manta 1 ti §pavifa, 52 an i) 107 A§A SE ZÍ¿E LÁ NOI! Sta língura voi vínde, móram pogaiúi. N-ám anca vindút. Atúnce zícerrr ám vindevpit io ur cánd la téne nu m-ám putút dogovorí. Atúncc se zíce: ám vindevpií. Si cand m-ám dogovorít: ám vindút. Asá se zíce la iioi! ... Át vmdevpit? - Am vindút Cá §i se upa se zíce: át vindevcií. Ur - fu vindevpit ... Meg durmí. Dórinti. Ai díiniut. Áí bíre íli larniio durniii ... (Mármelit'’ Erad!, 4.S am) ... Zacl'idevpit cá ú$a, kc mi-e táce! Pac ur oír ali doi, cánd se víre-núntru ... ío sám ónc - zacl’idevQit acá ú§a! Naprímei, 10 saín án mo néca ie ur om, se zíce: zacl'íde ú§a! Néca-s doi ómir, se zíce: zacl’idevqit ú$a! ... Na rpm vedg! (Túrcovit" Fráne, lu Mikín, 70 ani) ... M-ám scul&t. Verít-a ur om la míre se voi cevá vínde. E-a§á? $i ám m mvár vindút. Nu §tiu ce m-a íntrebát c-ám vet" utát. Vet,r acata \ cate1 P.m m¡ §tiu. ;V . irdút-am. (...) E ántrebát-a céla om vínde. Nu §tiu ce re íbst campará. Ib se vmdeve, ÍIi s-á vindút. íli se va vinde. (...) ... As taz voi 11 scopct omarva entupir Asta/, scoppit-at voi? -áriircba mesúre ... (...) $i copel-vos ástaz... m..) ... $i copes eolp nu^cárPe óniir colee susédu ... al copes .ca-i scopeit. Át scopeií cumpiru? - Ám. ... Scoppit. Noi ám scopqit. (Scopivgit ? - S.R.). Ne, noi am scoppit. {...i Durmí? Acmo trice durmí, kc mi se dotinc, (...) A» se-m rp zíce o jensca: "Ma, io te-am asgra kemáíb la. roa io ám /adurmít c-ám fost a$a ti morí ta §i nu moa íbst práv, pac ám /adurmit. i...) Ne, ne za(iunni\\ it! Sámo zadurmí! $i durmít-am si... c-ám cúda lucrát ... (...) Namáncát-m-ám. Astaz m-ám namáneat, ke mi-á íost iáeo fói c (...) Trecávp coIq céla om, áli acmb a treciít. Trecavptt-av iirí vi .se ómir. $i trccavés. la, cusa! (Túrcovit" Draga, 69 ani) 108 CÀM) VÍRE JjTAIOMj 1 \CÉiM §1 SÀRME , ;do de . ¡line, ca v, p pan tòta sélistea ... si vecínom, mislés, domacínstva, culiQim ca si at órnir: zema, manéstra, vqrze, p palénta, ñóki. E cúmo mi-e ómu din ístra, io m-àm vecínom acmó preorientirúit pre ístarsca cúhiña, znáci pre festenína: fuji, ñóki, rafióli, a§á. V^rza fi polènta ca p traditionálna, traditionálno iélo-n Jeiàn. Noi cá vise tirém iz traditile. Mácar onvárva v-V \ vei. * * : ;ek nórmalno. cu svinétina-nútru p palénia de cumpír. Désta vote canil víre paiónit facém p sàune. A§a ke purén l mnutpm an ppie cic vip/e: po de carne de sviñétina, po de iuñétina, dodadim ceo pótrebno sasta\ít: oiré, pópàr, ài, rij, o§ór, ce-i pótrebno \ :coa ñ o í ca masa, zav p poiojím anr-o larga pacióla i osáca din stea prèma potrebi. De sus ptnetn /rejitQ v^rzQ p servirti i m cu cumpír piré ili cu páre, tura ómiri volés. Ánca ne ba\un ísto táco cu l^moo. Luirme désta lucrám. .V. pófe lucrám. Ce se tice de polioprívreda, entupir mài ví$e, vc^rzp, fajó. De Vise hrána isto táco ! ot naprávím ce putém acása. A$á ke nu morpm . loie ... na acása prii^dím, zgoiím ... de vac, vitQ, june. $-atúnce ucidém p puréui an §críñe. A$á ke nu cumparám lápte, osóre, carne, cumpir, vqrz<¿. Tot avém cá acása p mqje. Néma problèma! Sámo zdrávfe fi za sad ie tot u rédu. (Marita lu §pávita, 52 ani) ÀCASA ÙVÀC AVÉM CE LUCRA De nóvo. Ce ne? Io sàm Marita lu $pàvìta din Jeiàn. Meritata sàm fi àro oro §i dvóie dita - fifa fi fil'u. Ómu mi~e din Lùpoglàv, fifa àm de trìdeset p Irei àn, e fiTu de dvàiset fi treì. Àm doi unut* de fif e - In ficór de trinlist let p unùcita de trei àn. Znàci, tot na trei. Io sam in pénzie inace, vec déset let. Ómu lucra anca in comunàlat la Opatie. Acàsa ne bavim, nórmalno, cu polioprivreda cà fi p veéina ómir in Jeiàn. Avém o vaca, tirém p pàtru porc, galir p a§à. Siine jivótine. 109 Dita isto lucro, fil'a lucra la Perniali àn dom la Boris ca §i cónobar. Pi Tu isto lucra la Rons: cóce carne pre ro§til% sàmo actnó-i uà ràti§tu mómentalno, vet" doi uiésep Acàsa ca §i zie: ùvàc avém ce lucra. $i dita isto tàco: cum védu de róditeli, nórmalna stvar ke §i ieF mégu dup-a§àv lùcru. Io àm, poc zice otvóreno, io àm a meà dita ànvetàt lucra. Ke slóbodno zie ke mi-s prìmer a mre dèa o Jeiàn: m i tréba-n póFe - àn póFe ili-n códru, isto tàco. Cegód rq-av^ io F~e zie, àti casa lì Fa isto $i àn cubine §i ocisUp Tot ce-i polrehno nicurv^ inni tréba cu jejatu-aratà! lei' vec §tiu àn§ ce-i tréba. Uinic - isto. Cèsta de trmàist lei tìopodne mge-n §iiia-n Bistàrpàn sédmi ràzred §i delapódnc ne ajuta, nórmalno. Cotro tni-e tréba io-1 tremétu $i ìe m-ajùta. Umica de Irei àn sàca domarla zapelcs àn Mime, àn vàrtic, §i na ùra §i po delapódne meg din eà cànd ie merinda gótova. (Marita In Çpâvita, 52 ani) ACMÓ IO-S ÂN PÉNZÏE §1 BOG! ... Pedesét çi trei ân. One bivés ân Jeiàn. Âm doi fil*, fiFa-n Slovénie. FiFu tir hic non Rica, ân Vóplin. Micu mçje ...min tirer, parla srédne-n Opatiie. lo lúcru-n Opatiie cúda ân. Çi a§â. Ómu lúcra-n comunàlâl... !o iûeru-n Opatiie ... poduzéce iúva-s arMtécti §i injinéri. (...) De menuda ânea n-am aemo meg oprâvFui de galirç specim omârva si ornàrva z^ma. Salàta, eumpir... a§â. (...) De mâneâ? Mislés ... de ce mislit? (...) Câri-s mat büri? (...) Ma, mislés, domâci, mislés, se ómiri: vçrza, palénta, manéftra ... Tôtu-i bur. (...) In manéçtra, mislés de tôt, çi de post ie manéçtra. p bígule si fajó, eumpir àntrég çi pâçta, nóki, macamn de mânt’e. CéFi... de tnânPe macaron ... paçtaçûta isto. ( .} iNe ómu més-a ie t"â-n códru. Més-a fíl’u çi-i ân códru de ... (...) A ie, mislés ... Noi cuvintâm toi jeiânski, ân çûla cuvintu hârvâtki. E noi tôt izméd" nas, izmédMu noi ... Tôt cuvintâm izméd"u nas, izmécTu noi ... Cum rçt zice? Tôt jeiânski cuvintâm. Ili na ... mórke céfti hârvâtki cuvintu ce li-s malle ili câile kao ... âv onc verit ân Jeiàn. Inâce noi izméd"u nas cuvintâm... (...) Sara sâm ... lél’i-s sâri ... tôt ... Ne, mâia, câia mi-âv mûrit, câia mi-â mûrit... devedesét §i cetârtega ... Ân c-â mûrit. le isto-açâ ujçit 110 iâco prtpovedûi de mânfV cimi fóst-a-n Jeiân §i cum a.câ Jeiânu postanit. ... la, eu càia nos! ujçit a eu ut ut iâco,' e pac a obolit, e §i murit-a. Mâma mi-a tirera muni, de çcsdesét $i cloi a a vin mâma. Eâ a fos din Mûne, mania ... Câi a lus denc bas., din ieiân, Sancovit". Mâma mi-â fos din Mtine. Pac N-a ea âne mental. E sutsâ. Câi-a fos éüda ân la soldât t"â, lâüie si ... ... Nui putûim saca /i-u curiére ... Àvém cunére §i putüim cum mègli c lincia:. U re megli rano, üre inégu mài amâriât. Üre mégu ur lie amànat. e §-a§â. Ab ero/ avém... Cum rçç zi ce? Avém prévoz. Âs curiérele, uvâc âmnu. (...) Ne sàca ina, ali mégu. §i dopodne, délapodne, domârçta, când mégu emiri lucra. Atunce megli ómiri: uri na po do péte, üri mégu na pet §i po. Dita nigje na citait do sedine, ónda na ósàm §i po. Çi ua iedenâist ie curiéra si na po de lira, opôdne, me ¡cm noi vro vota, droga sména, când avem de Iticrâ. E svasa. ... R $~acmô uns pravo si-n penzie si bogî (...) As nidi priiâtel! vent din ÿvitarsca la mev càie ... Îsto â§â osemdeset i dnigega leta. Isto-açâ, ûitca ur profesór âu la noi ujçit veri la caia ... lei’ a tosi rumini ... po riétima, dii isto profesór câ fi voi, pac a amrtai ... Pac noi ne-am cu ici' iâco poznçit çi ne-âm pisevçit §i când âv ver U onc ân {reçut la noi veri. Sâmo-acmo morke, mislés, nu li se dâie ii, morke F-e frica. ce io çtiu ... ce ne? Iâco buri óxnir. O vota âns pac â verft .1. mem s ,i e .a îie-âm upoznçit. Àcmo vetM véz-am pierdût cu iel’, ali âm s iréde ie Y. Pac o vota când voi napisçi, morke vi veri luca. (Sancovit" Maria, 53 ani) NU CUTÉZA JÉNSCA ÂNI SPÜRE Volét ân casa? Cum ma kému? Kému me Miriâna Sancovit". Lucra la MâtuF ân butiga. Çi nu §tiu ce va voi anca spüre ... Âni nu se spünu. Nu cutéza jénsca âni spüre. (...) Ântelég. Ma noi âm nufcâre batâri primundçit. Noi, mài tireri, nu cuvintâm ca fi céfti mai batâri. E céçti mâi tireri de noi, a nostra dita, ânea drugâce cuvinta ... (...) Sâca zi vin. Sàca zi meg jos §i vin nâzad. (...) Ne coìr sio*< lucra. (...) Dita, oâne âm ie fecóru. le mLÇ, KE ANC IE RÂC1 (Ce va spúre?) K 'c soi spüre? (Udovita îe.) lo sfinì vâc oints Mc g parla Rica, meg si nu ^ttu ni§, nu me pacés en a§à veU. (...) Fo? Âna SáncovíC ... §i aça /alele i recaves si starés à, âùi-s. (Spúre câre-i fil' une, éela-i colç, cela-i cole ...ì io âm fiF doi: ur ie-n I nmtie, e ur ie-n i>védsist Pâtm fil' âin avut. Ur mi fi mûrit. Oâne F-e eâsa casta. Tirer a munì. Di' trideset fi doi ân. Freí mus àn Rica §i vro vota meg ht icie. Çi onc §>s colç sâm, Acmo sâm cia. fin casa. (...) Me g, ineg, imam omârva cumpir nasadit. Atunc-am obavit si scopeit si èâ, pac voi ístu ... (..o \n iaina sam colts ke âne íe race, ini Rías (VeU ás aim tré ha zaloji çporyciu.) Oscmdesét çi un an, ifs E irceút-au ctida ati, si bíre sí tâmiio. (Mai vi$e tamno.) Mài ví§c tfanno, ift? {( -á fos dita: curia dai, treba-i dai tamo.) A túne a dupa parva osle, drúgi svétski utb n-a lost fare. (Spúre ke i'á fos óvai ...) í)e om? f’áia. (¡astu.) Ómu rumi avút ur aa cánd au ie (càia ini) mess ân oste. (Parvi svétski rât.) Câia-i. Si ràçi bau /arobit. Çi fést-a dváist i pet let eolç ... Çi verit-av de trido lévm o . im 1 • t veC.msmm, do< meôf-am avút. Atunca când a ' inc- . c < s inais ;et cu >i. 1 u^t-a bur om, c-âv cûda sfit provçit ; s .. a m .suiaist let a fost cu noi, vet,r ie de pedesét ...de cât a mûrit? O siedesét ç.l doi.) Ce ne? (C-â fos la soldât, s~âv avzit an Jeiàn, la sold s . u. fost.) (...) lo? Acmó meg acâsa. (...) Oânc âm âmnât ur lie prozraci câsa lu ... ce ... iúva meâ fiT-a fost. Ce-â mûrit. Pac ie fecora âv rimas âlk Pac ie jos la ... âre diévoica, frâierita ire. Il, col^ de la ... ôco vâr de Opatiie, din ..., de la Póbri (...) Ne, colç-s» ne-s colç ç-acmô se, mislés, ânsurât (...) Ne, ne-ncFisa-i [casa] meg io viçe vôte-açâ rascFide çi prozrací. Çbaçâ. Boje moi, aeât-ai nalucrât, nu-s viçe tirer. Ce ne? (Sáncovit” Âna, 81 ani /Rogtit" Ioje /) BETÂRA CÂSA E, io me kému Mirco. Io nu sâm ... A meu^câie nu-i dénea, Ie-a fos ân Slovénie. Mâia mi-e denò. 113 (...) Mahfréda, tal'iânsca prézime. Çesdesét i çest. Iâ ...Bëtâra elsa. An Ric-am nova. Fiume. Rica ... Âne? Sâmo prèste vçra. Trei miset ... Mâi-a fos jeiânca çi càia - siovénàt. Io çtivu cuvintâ ... çi jeiânski çi slovénski çi hârvâtki çi taliânski. Parla italiano? À, nu? (...) Cista voi ur lie pofarbçi, ur lie, néca de âpa, néca nu aeâta câ, voi ur lie trçce eu fârba. Iâ. Când ât voi verit? (...) (Manfréda Mirco, 66 ani) NU R!;Aï VÍNDK CÀSA, SE N-ÂM C1 rMPARÂT Ce âto at spure /ice? ... Ne, ne. Âni ... Manfréda ... çesdesét çi doi. (...) Caía ie ânea mort, c inaia ie ânea viie. Âre osemdcsét i çest let... Ân 1 astâv, iâ. (Ea pic b ire cu vinta0 - S. R.) ... Mâia? A, hnjna, sâmo ... vet" ie belìi nu nu pie ms vise. (...) Acmé sam pen/ionér, iâ, iâ. Penzionér sam acmô. (...) Ne viçe, kc sam betâra (...). Acâsa cubés, speiavés, cistés çi-açâ rént"e. (...) Ce mâncâm? ( egod, aeâsa-s voi vçrzç çi palénta scubçi. Cari mai hura po jeiânski. (Çi puntuta nutrii çi cevâ carne purem - Ioze Rógutit"). Çi came çi cobasitc se piire çi-açu ... Ma çi tot. Çi manéçtra ...tajó seuhés, pac piircm bigule nutrii si zabeles çi açâ ... çi isto useât oinârva se púre-mitru. ... Çi zçma çi néki çi... çnitle. ? ï (Ne, va. m' üaprâvç de farina - Mirco M.) Ñóki se face de en ma -v te oimpir, pac se zamiçés ... ca çi paçtaçéta, ca çi pâçta. Câ çi paçta. Çi gtilaç d-atúnda de sus. E, i-açâ? (...) Sâmo-açà omârva verim oâne, ne bavim. Omârva verim âne. ... Ma ne, noi smo âne po miset de zile, doi, iâ ... Ç-atunce mqjem acâsa, pac verim nàzad çi-açâ ... la Rica casa avém, iâ. (...) Iiiva-i mai bfre? Oânca, ke m-âm âne faeût. ... Iâ, muçât zrâc. Bâç ie. Sâro-i sarò. (E, çi la Rica pièce, ke vet" smo pedesét let - Mirco M.). Noi smo vet” t”â de la cornâr i ósàm. Iâ. Znâci viçe sam colç nègo sam onc. (...) Mai bireî Colç-âm lucrât-am çi pénzie âm zaslujif ( .). Âstazie mâi bire-n séliçte négo-ncetâtc! Ic, âstaz ie. nègo... tot inorés t"â ii. (...) Ce-avém acâsa9 Avém doi fif. As an sural. Avém itnùc. Çi îe-s coler Noi mejém onc. le táco? ( ...) lef nu vor tíren ónca, nu. ... Nu vor veri. Ma ke! (...) Releo, rétco! fot casta [casa] ie propostila, ma va cotro ru poi ... (...) A ne1 ( V mde mi ie, ke n-âm comparât!) N ce a stâie! (Néca se 114 zru§Q!'- M. M.). (... Ne, casta lu betàri, starina-. Lu betàri omeri ée~àu fost. Kc~i ke rgm vinde? Nu. le tàco? - ML M.) Ke-i rusevina d~atùnce. Néca siale! (Tréba néki popravriùi - R. L). le tàco? Néca vini, se ne, néca stile. Vret cevà popi? (...)• (Dai un rakiita ali se un ylàj de vir.) Ce va gospodinu beiiit? (Manfréda Ani, 62 ani /Manlréda Mirco p Rògutit” ió/e/j io poc §i àns Ora zacàntà jo rr-àm segutra sculàt na sèdani or. (Tot spore ce-ài lucrai! -Draga T.) Voi de asta/ spùre p de sàca zi. Seguirà imam sculàt na. sèdani ur. Avèlli doi yitelic, àm cumparat, p o jurice si trei porc. Da céla mieu ke-i ie tréba làpte, pac a dàu omàrva zrob, posi p céla dàu, atùnce cela, pac céla pària ce io càr vad, pac mie tréba o ura dà pórci lor. Ovai, p fiTii-a veri! asQra óco pónoc, ke ie lucra, slujba ... Ónéa lucra pela nóci ... ia ga zóvem iutros ... Zie: bài. prèmo t"à ... fost ovaco ... dorme ... ke vavàc ke ie dorme, nu nègo /adorine, viva*, nu pie ... p-acus.;-; k m. Verit càs-a luerat... Trodàn ie, trudan ie. Néma to. E, fi io blàya regulés, a sa mislés. Acmó, asta/ ie dumireca, omeri-s acàsa. Nu voi ni io nicàmur ii ke nu-i ni mie acita tréba. An perizie sàm. M-àm nalucnti ... (...) A misa-i tréba ti ... si io-àm de dite, àm trei un ut. Zie, si-acmó nu meg a misa ke prévtu-a zis tréba ii. Ke cànd te-i piacesti, ie i oeimp, ^ ur de coIq zice: Ai fost la misa? Tréba. Noi smo católic. (Mis-a trecùt! -Draga T.). la, ma io cuvlntu de segutra. E? Ne de-acmó! Ei, pacmó vedét! ... ... C) vota cari po domàtf!u canta (...). Se neg bis pùrq, io poc si àns ura zacàntà. Mài biro ie ... luva-i loje? le. ie scapa zaeàitia ... ... Àn rètine jos àn Hertegóvina (Zvoncàn? - S.R.). /voncàri zvoni, /,voni ca p a nóstru obicai ce ie (...) de Pust, cànd ie ... cànd se ómeri-s ... màccan. Ke voi* col$ ii. Atùnèe mire zahtevuis. Frane p mire p-nca uri doi de ieT, ke nég-am ujqi po jciànski cairn.; po Jomat"u, rumùnski Tóne lu Klióne p Ióje fi io p Fràne ... tot. (...) Ne, nègo io-àm zis se ke §tiu cinti. Ma, zie, io nu poc ... ma poc p àns, pac ... (Tréba ómu bq, para dominata bq, se va canti - Fràne T.)... Se rpn §edq, se iqm ura ... (Rogutit" loje, 62 ani) 115 SE RI£M ÚRA CANTA! Se r^m ùra canta! Pa tu pomàlu zacant.., Care rqm canta? Io poc cà.. (Profesóm jeiinsca zice.) Jeiànsca ca §i o rqm canti... cista: Més-am oinca §i coìq ... Cànd ini tire io-ntrebàt, nu mi te-ai vrut obeci. Cànd am tire io-ntrebàt, nu mi te-ài vrut obeci, Acmó mi te ponuiùi§, io de tire nu mài vreu. Acmó mi te ponuiùi§, io de tire nu mài vreu. (Rógutit” lóje /Turcovit" Frane/) NOI NE-ÀM SÁMO munCìt prin códri \ i ’ àm spus ... ma voi anca domisi!. (...) De mànfe-am io avzit d-i mcì oetàri ke s-iv a nòstri frài = ine uselit Irei rumúna. $~atánce rént’e a po§nit ródu ‘v^i àm avút betàr uuuut fiinaist anca. E §i cum voi anca zice? Àm ut in ... Sì iv spurevqit-àtn betòn ke smo noi vet" anca, ocó de tisùt" §i tristo si ... mi §tiu càt in ine noi jivim rumùni in Jeiàn. Anc, óomnuie, Posi mnan jivot, ne c “ acmó. Ke noi ne-àm imo muncit prin códn. >; a- cu-à mev om §i M ani goiit §i tot §i de mànt’e n-à fost ci §-acmó. C-aemó-s lucrare, pac ir usuili!' plàc na miset. Atunce ani Igmiìele pohit^it, spilit, lojit, zapalit. carbiir tacdt. Cànd àm vindtib ani moivit noi piati dugu pre yràna ce ani pari-ini spali!. D-atunc àm fost isti vàvàe. Si, dómnule, ma néca r^> fusi manti1, cànd àm tMà mes, manine r§$ domisli de tot. Ali i-acmó vetM amana!. Sì iàeo vet voi de là mire pozdràvi a vòstri fràt Rumùme §i suràrie. ( and ve! anca veri? (...) Vet, co te bog! Pac se rui murír, pac va voi anca covi me domisli si spùre. $Ki§à. (Dorici!*’ Milca, In Briaco, 82 ani) LÀ SllfjNIÉVlTK NOI ÀM CANTÀL PO I)OMÀT"U Ambasador ... Cum se kiàma? (...) téem Léca. Kemàt-av colq. Ah Su$niévite. Noi am §i canta! cé$ti ... po domai” u cantimi: "Més-am nance 116 p colé pre /eléne fárbe" si "Feto, ípo, fpitcN Si d-atúnéa - píes. §i fost- av colc an pía ca si reíérát, eeváeái din Púla. Afirnce a Léca cuvmtát de acésta dita, de casia dita denc. ke s-áu dogovorít cu viada de Hárvátca ca rer ii na Rumunsca cei\ e ranmni ~ une. Na §tiu se zíce eevá. E si d-atúnc as vésel ... pies a fost. (...) ÍNopia. i :C , avém slíke Nósñia neveste din Zámét, din Rica ... (...) Ciimpír probirp pac a m-ántrqba iúva-s. Io-ám avút áuto-ací (...) A meu cuniát ái-n Táliie de la eamár p doi. E, a mes la so-ldát p acmé, cand víre, ie cuvínta jeiánski cái p io. Ni§ n-á utát. Úri cánd áv fos doi án t"á n-áv vrut cuvintá. Mírco? E, cuvínta ie jeiánski p pre telefón ... (...) le cuvínta. Ma cuvíntu tot ce víru p de Austráliie p de ... América, iei tot cuvíntu jeiánski. Simo úri nu colf ... su oparíe ... ¡el' - hárvátki. Taliiánski nu piu. lo pin taliiánski... ur lie ném§ki p cá. (...) Áustro-Úgarsca a fost... sub Aústria. D-atúnc a verít Táliie. (...) Óvo ie sve odnósio. Cásta-i an pust. Nu ie óncá cá. Cásta-i án 1 se,.. Cól'co vas ie Kilo? ... Fóst-av cornár de ieP. Áv mes colp Pac iéF-a\' atúnce finía onc verít. (...) zvoncári. Cqpia ce-s án cqste momárske máite. Cas-.a malo ma ñopa a§ávo avút §i-n vrpne ... ísto-n cásta. Ma n-áu sto de cásta. (Avét omárva de CQSta - JeFco D ). ... Magiár sub í lliile purtát tote jénske casta de saca zi. Áu fost anvepít a§á-n pocérncnca p-n ca. Noi n-avém. Fóst-av úre benevréke. $i u- • ém negdír, ma i; imitátiia, nu-i b᧠... (Dóricit" Tone, lu CFóne, 68 ani) MÂNT"E-A FOST MÀIBÜRA DEMOCRATIA Ma nip Comunizmu nu-i nip Democratia ne vâlia. lâ, ke-i democratia, ke sâmo neki su ... Ç-açâ, vedét. (...) Vet" nu-i bûra democratia colp Câ p manf’e ân §védsca ... MânCe-a fost mâi bûra na svétu. Acmô tüdi nu-i bûra. Nu piu, cûda de când âv céla mûrit... rçi. De când a mûrit, viçe nu-i bûra democratia. Ke io-âm colç mi-e o rod”âkinia. Pac âmi-a eâ spus e-â fost tüdi eâ oâne, pac a mes nâzad. Çi nu-i vet” bûra p-i mü inflâtiia ...sve. 117 í\úq n-á ios nis cá iiiflaf i le. Vedét. Acmó nu-i búra túdi. Án §ví|arsca jivcs samo bogad, Le as tot §óldi coIq. Án Svítarsca ... Án §védsca, acmó an Svítarsca. E, as samo bogát ...óni bógati, ke-i coIq sámo §óldi a tot orni ri. a, vodéí. (Sóra In Tóne In Cbóne din Venezuéla, 64 ani) CÚDAITALIIÁNI VÍRU LA NOI A, cá 51 de ur om de máncá? ... N-áru. Ne, ne, sámo de máncá. Cía-i saino de manca. De manca avém: mbe, porc, mbe, mica capra ... Cum se /íce? Óie, porc. E atnnce roftíb, cevlpéici. Cá-i ví§e cá §i de Balcán achine: pléscavita cu cá§, cotléte, cobasíte §i v^rz^. Án iama: zarébáim. cu v^rzQ ~ ví$e domát”e - pár§út, c᧠§-a§á. Sámo domáCe de máncá. i .) là. láco vira, víru italiiáni, iáco na ... §i avém iáco lúcru ... (...) Italo mi ... A nòstri ómir, áli ví§e taliianí vini la noi, dalmatínti. (...) Iél’i arti oidi, ma àru §i-à nóftri, còda de ief, a§à diréctori §~a§a cèbi màri de firma. Cèbi mài mie » ne. Cèbi iàco té§co jivés. Cèbi ara dvóia dita áli tròia. Òéba mor# iáco mislí. (Luciana lu §pávita, 33 ani) * * TÉTA DIN VENEZUÉLA Acmó saín din Jeián. Lu Cbóne. Meritáta sám án c#e Míe Mnne ... Costamiáncike ..., lu §carlát. Án Venezuéla bivés de trídeset let. Ám do i íecór: f#a §i fecór. Fecóru mi-e injiniér. Vésna ie economist. §i coIq rui jeiánski cuvintám, ke cébi fecoriñ-a meb nu §tiu jeiánski cuvintá. Hárvátki cuvíntu, ma nu jeiánski cuvíntu. (...) Ne, ce sámo io. Ni ómu-a nieii n-a $íiút jeiánski, ke-i din Múne. §i a§á pomálo. i. ) §esdesét §i pátra. (...) Tridesét §i ur ... Ne, de tridesét §i ur ni-ám roilít Tridesét §í §est let sám In Venezuéle, de pedesét i óslm ám veril án Venezuéla, tridesét i §est let... (...) Múju-i din Muñe. Ie~á murít. Do i áii va fi án ianuir... Ne, ne, col$ án Venezuela, in Carácas. Án Caracas ... 118 Avém casa, stân, feéóru víre, fíl'u víre ni stran, un cu noi jivç. Fçta nu-i meritâta. Cu mire jivg (...) Vet" nu-i tirera. Trideset dévêt let are èâ. Nu s-â méritât. Fifu âre trideset i pet. le s-â ânsurât §i âre feèorina §i mul’âra, familiie, ie injinér. Fifa - economist. Âm spus! Colç lucrâm. Colg-s omârva túdi runrún! Colç-s rumún nuscàrfi, iâ, iâ. (...) Nu stiu cât, ma âs. (...) À ie si vi§e â, â. le si ví§e-s ramúñi ... Vi§e de sto, iâ, iâ. Âs rumún din tótile svitu âs In Venezuela. Ileo fini ómir âs! Zmi§gt. (...) Ne, ne, rumanti! Din Jeian sam sâmo io. Din Muñe âs uri ... doi. Din Bârhùd, din céia Mie Bârhùd, âs túdi. §i din Opatie âs ... Çi~a§â, ma âs, âs ... (...) Eâ vire sâkile an ân Rumuniie mâia vedç, ke ie ânsa mâia colg (...) Ma io nu §im ... Din Bucaréft Ân Bucaréçt? ... Mânt"e-a mes pre Béograd, pac ân Bùcare§t colç. -Çi mâia ie ânsa. Eâ mge sâkile ân mâia vedç. Çi ân a fost. (...) îâeo-am fos la mâia déset let çi acmô, ma nu se-aemó pote cúcU v,; l Lc-i drago ... avión. le iâco drago. $i colç mi-s fiEi $i ômu §i tf ; ce voi? Çi-nsâ, mdét. (...) Càrta? le ... hilia ... un tisût" $i petsto dólar. Avión Qínn tár:m N ; . st méseta vál’ia. le, ie. Un tisuU §i pet sto devedesét .sj uu stiu ... (...) MauUe s-au i acó lino jivít $í zaslujít s-a. Avot-am cúda luem. Ma uemó-i infialila. Temó se zaslujç, ma se tot poidç §i nu se ni§ putç ... E mânUe s-âu iâco bíre jivít si s-âv ... âm putût emnparâ. Io sâm an pen/.ie. (...) Casa? Cumparât-âm ... De petnâist lei arem. Acmô nu se pote casa eumpara. nu ni§! Ke~i iâco ... na milntn i militili ... (...) Avém bolíver. Dólar ie po sto ... iédan dolar - sto sedamdesct boli veri ... lâcou drag(>î Tot ie drago! (... ) A de màlica? Tot. Tot eâ $i domáca lirai iâ. un ca si oané: si vçr/a $i palénta çi gùla$ p ori/, si cumpir ... (Ai si de mâiiUe-ain cubeto ke io cuites ... mané^tra §i fajo p bigule çi tot ... \ a vaie. (...) Ne, 11-avém niç. $i lótu-i de cumparao ccgód, ccgod. lo tu cumparam: §i hrâna, si câç, came, cobasite, si ròba, $i postole. tot. Tot tréba a impara! se-avem ... Tot, sàmo se ie. (...) MânCe ân Runuinie a fos iâco tànino. (TTi fecormi! Ai, bóje muí! Brijni. Noi àm veziít pre televíziie. Cèfi tcéorínc an dom. (mico su hile be/ ófa, bez máike! O, boje moi. bríjni! (Ami a ios támno! E caimo-i fíl’u lu pre/idéntu? Iúva-i? I-ánea-n bàrhiid? lai fi fu lo prezidéntu de Rumúnie? Iâ, ie vio, ie líber? Ma mórke ma aviít ni ie np eu ca vedç ... (...) ïe-ù fos, ie nu ^tíu ce-a fos ... (...) Mufara lu Caucéscu-a 119 fos iáco tierna jérisca. (...) O, boje moi! A, eá cumparát-a. (...) E ie? Ce-á fos ie? Órne a Fei, de Iélena? A fost médig áli ée? ... (...) Pac a fost §i cá-n Venezuéla cá. Cum se kiáma cá? Din Rumúnie. Cá ce-á ñzcultúra lucrát. Cum se cFáma? Ce, Natá§ca, ne? (...) (...) Nádia Comanéc. Eá a fost an Venezuéla. Áe Caricas a fost. (...) Ma nu áv jivít» ma verít-a de vizíta. IeF iáco F-á fino sprimít. Iáco, iáco bríjna! §i eá a mor^it Cá ii din Rumúnie. (...) Tote diplome c-áu acatát, ke eá, Elena F-á samo dósta dólar dát. §~a§á, vedét! (Sóra lu Tone din Venezuéla, lu S cariât, 64 ani) IO SÂM LllClÂNA DIN JEIÀN Io sâm Luciana din Jeiàn. Tri deset §i irei àn im. Vrut-am spure ke Mva io lucra mi-à fos cista vçra la mire uri ómir din Rümunsca. O fçta mi s-àv iâco, mi s-av spriiatelit cu mire §i lasàtu-mi-av nurner de telefón si adrésa, néca o cFému §i ileo àm fost bure ...De la ... aprópe de Hucuìc •• Taco se oânea vindevçit ca §ì mobilie de colç ... Prezentirùit mobilie de cole çi eâ zis-a ke ne rçm vedç pària uri doi, trei miset Ileo li s iv oint iionadit. Iaco-a fos zadovól'na! La noi, Mva io Meni, âv ujçit veri bç çi manca. Iâco-av fos zadovól’ni! Câ a fos o gràpita de ici, uri deset de ici. Lucru, dvóie dita ani §t taco mi-e fino-n Jeian. Dopadç mi se cum ic-n séliste si /.adovóFna sàm oanè. Ur lie ie depàrte de lucra ii, ili ato mi e iâco lot l’ino. (...) Lucra acàsu, ajtitu le maie in. casa, afàra, pre póFe - noi avém blaya - pac ic tréba desti lucra. Açâ ke nu mi-e ni^ té§co, volés lucrâ. Çi dita isto-nvetavp ... néca ieF ... néca se-nveui lucra $i ... Ni§> nu mi-o té§co ke volés, jives .si dopadp mi sera sçliçte. Avém bróiu de la casa dvâiset çi doi. (...) Avcni dvâiset çi doi broi de càsa. Im casa ne se zice 'du ÿpâvita". Lu Çpâvita ne se zice la casa ... Câ çi acâsa ne se zice ... Sâca casa are câ çi ur nazis ... (...) lâ, iâ - lu Mayâta, naprimer, noi - lu Çpâvita. Çi açâ. (...) ... Iâco âin ... omârva vrpe de zabuvi, mâi viçe cu di ta. Cu difa, eu ieF voles fi, ke iaco cûda lucra. Lucra la privatnic. Cà-i un mâre restorân. Açâ ke sâm petnâist ur scoro f’â. Âne aprópe, nu-i depârte, la Pérman, Çi casta glâvna testa: Rica - Tarsi. 120 Bíre mi~e $i fino, áli-i iáco napórno ke-i vâvâc,-scoro vâvâc deli róde. : '1 ta ( ..) Po plier? Io acáte i imi trite” dn rúne. ... Ke io âm place eût a meu caie sí-nea ur scúpa, api! lo-am iâco büra plâce. (Luciana lu Çpaviia, ^3 am) LÉGA ... Nu §tiu, nu §tiu, nâ ... iâ, iâ. Câ çi |i io eâ (fiFa ~ S.R.) cuvinta. là. Çi niiçte cumpiritu mi-âm nasadft. Nu poc lucra, ma sâmo néca m-àm ... A $tit ce-i coprive, urzic? Anca ii-âu crescili. Pac am a fost ohâmita §i cela fasulle §i {pinne mi F~à finca HTu pripravFmt ân tréf'i unset Asâ voi sirotüia! Ce vet? Balar ïs baiar! ... (...) Sâmo-acâsta fife ce-ât vezút. lote mçic nFe, a çtu, a¿ a~â muçâte! Çi Draga çi Sérgio-i bur çi muçât çi Frâne. Si Frânco-i bur. lo mi le tréba epre. Ce rçs io, néca nu-s iei âne? Frâne: „Ceri falç. La ce-f voi adúce-n foc? Âpa? Ce-t voi?” Buri ómir! (...) N01 sino Brisco. Cççti-s mai buri suzéz! Ir çi, dóninulc, açâ. Pac cfind a ujçit cesta vea. Léca. pac a ujeit colç if la ur belar ce-â aviti cuda an. (ata-i acmé? ”Da. betâruie, splire-ne cevâ, pac ke-t-oi pet lei dà”. Alúne fos sub Tâliie. P sonsa, vedét. (...) Tut ântelee. Çtiu cura i-aemó dupa ... Ce vet? Açâ-n Pac au zis: ”Dâ, betâruie, spure-ne 5eva!" Ma /u;c: ’’Star, potarph! Me veri dnmisli, kc nitri ... Le sfinì belar”. F çi, domiiïéuie, vedéf aAl* Cuín i-aento la vostra ... (...) Pac itti Unii dénèa, de la rárgolína, Dórícit", au acâsta casa, ini 1 liât un íecór - §1 din Suçmévife tir - çi colp s-âv ân velai ca §1 voi. Çi cfmd a fost ac à sta taliiànsca p rapaci il, av ie veril, cèsta Ivan Dorioit” din Rumúniie, ân Róma. Çi pisçit-av le maie ke bire stâie. E când a pac acâsa verft: „Màio, cu o mâra m-âm de cudoper trite, c-ùra m-âm spelavçit, pària n-âu de colç verit podâtki, cum le-âm fost”. E çi-açâ. Çi vet” d-atúnce-o vótq-a verít cu fiFa, cu muF^a çi cu do dife. Ma n-iv avut çoldi Tot i-âv Inca ... io, voi... cela, sâkile-a noçti dal. N-iv avút çoldi E çi-asâ. Çi ie-a murit-a, ie murit-a. (Dóricit” Milan lu Briaco, 83 am) 121 TOTE Mt;L’E FÌL’E ÀS A§À MUDATE! Kému me Milca lu Briaco, Dòrici!”. Ce va voi de ie spòre? (...) Ce r^t zi ce' : ^ Dómnu va dà zdràvl’e! À §tit cat ama? (...) Osàmdesét fi trei ... Hvàla Bonn! Ali am acino sécer fi pre irima.. $i tot me dorè fi ... tot me dorè. Se sul Si ansa sàm. (...; : m Lé «? Pac àv ir,./ durmit. Pac a zis: "Dà, mui^ro, spràve-te veni cóla batata. M-av accia spure col^-n cràiu de sélifte". Ma Léca: "Sta me voi fina face!" E, fossa. Si ce vet ma" E, acmóu drugàce. Ma vet" n-àj voi tosi oànc de munì? Cand at iost mài apói? (...) Déset let? Si-aéasta và-i tifa? E iùv-at sinóci pniioCtuti? 1 ,a Draglia? A ie-i bui a jénsca! li fi-afà. One sàm ansa. (...) Avòt-am cine dite fi o feto mi-à mica munì, ali is tot na svoi crai. Unni àn America - in 0-mnàt cedei, ina-1 tir lic bólna. Ùra mi-à munì- àn Australie, De pedesct i osa ut vet". la à aviti pàtru dite fi vet" fase unòe ... §i àsm-a avòt fi s-a zapusit. §i fil’u-i àn Pan/, le are mule re de la Carlo vài. Ali §tit? Iel’i-s àn pi »sii fi-afà. Casa nii-à vtnf cadg. Mi-a\ acino uri ómti nacinit fi nùfte-av pus Jesur fiotsà. Si, doimmle, afa jives pomàlo. $i ce vet? (...) Fifa àm stàie colg, etimo voi zice, colq Subregi, are casa fi-àre do fife §i do unùcife fi ómu. Sgra veri-vm din ,à, ina E A af.: Vire o vota, do, ke n-àre tàit ... za cisti fi róba-m daie de spela si-afà jivés ... (...) Ne, ne, io n-am avòt (nófna - S. R.), sàmo màia mi-à. avòt, pac àm àn ea caeopQit. §i sócra, màia lu ómu-av avòt. Pac àm ànca cà zacopeit E io n-àm cà cumpargit. $i afà, vedét. (...) là [ffl'aj trideset let a lucrai àn ... ... §tit ke àv fost ieFi (susézi - S. R.) buri, c-àv acàta tirut, m-à fost fi eà bòra. A ftit afà-i, néca boy hvàli ... fi cà cu mùfki. Àfàri ózbilna jénsca ... Tòte mgle fife as afà mufàteì (Dóricit" Milca, lu Brifco, 83 ani) 122 '■ BLÍTVA P SFÍCLA ■■ ' • Cásta-i blitva de manca, e stócna tépa carni se ... Ne, de porc. Càsta-i blitva. Cà io àstaz parikgi de merinde, càsta-i butva ... .. Podfriggit-àm cu cumpir fi-omàrva ài’ fi ulie si-ur lic de pópàr. §i casta-i desta. Afà-i bòro! Blitva fi cumpir. E ce se compaia de pere, se àntrgba: stocna répa. Cu córenu gius, an perni a a E .asía n li e cóim Acàt-àre lung, áli nífta jos mare córen. Sàmo ca rafpàrckgito, nísta. E sfida are cà fi nàpu samo ceà codita, drobna fi rtis. Si nàpmare-afà. Ca-i bòra (sto ile na salatu. sfida. fuféto manca fi-afà, cum poc. Siicla-i iàcobòra! (...) §i ciihano, cacogod. p..) Sùda-i iàco bum. Ma siitk -i de sánje. De tot ie sfida bòra. (Sfida va sardi, ma pre úzki ramára - F.T.). Na campir. na ralà tu ineie, bòra-i. (Ne, cà présno se marànca - F.T.) Ne, putéj-vo zaeuhei si fi /ribgi ca fi si mare vi la. (Ne, ne. voi pntéi fino zreji. Cài fi cebóla, (ai sarò1 Cà sarò de stòmig, eie jelíuiat! - F.T.). §t de sánje, de tot ie bíre! (De sánje!) Sficla-i laco bòra! (Tùrcovit" Dràga, 69 ani / fi Frane, 70 ani/) FÀNTÀRA-I STÙDENAT Studenat ie hàrvatki, cela ie tu coi làc, tu dvésto mètri. At lost colg? Ldeu. lùva se zice lantàni. Làcu ie. Si làntàra-i poefita cu egri. Nf-àt fost là làc? A flit ce-i làc? ... Bara, làc. (...) Dónde blàya bévu. (Stia bìàya bevu. (haliiàno vire (sto lago!) Fàntàra-i din vckf egri, cu àrpi-i uzideito fi-nutru-i àpa. Se ingje. (...) Òmeri bévo àpa si din lantàni fi din fterne ... Àtuiìóc s-àv iacut acàsa id’, n-àu omeri ftgrne aviit. Pac n-àv avòt. $i carni a susa partii, ieF n-àu spus fan tara cita sic ... la vài? pac sàca do brgnte na dàn fi bog! Ne vi se ke ma stài... $tgrnca-i anc acasa. (piginomi de {imèni fi de àrpi faeut! - Jd’co 1 ).). Fantara-i iste de àrpì, ali se pocrivgit, ca fi vgri facili. Cà cà fi vota se vifc ... Svirg din ...de là làc. ... Ne, ne, nu, nu - naturàlno! (Dóricit" Tóne, 69 ani /fi lébco/) ni; volés ke sám crasa,nu yoles p bog; ... la. canti o marànc io-m mulrobés àn piato àm pare si manille, Cà ?i §i café §i pare, li io omàrva manine ile cà. (...) le lini cà sàm gràsa. in Ma io voi cesta f onusta bg, tabiete (...) Ne, ke nu poc. Néca ma le poco se m smarca v^. Ke cà-1 dopisi olit -ovai. Pròti fon Molèsti ( Nim saro ca bql - lèi.). A le! Ce nu-i? Pa arata pre televiziie! An tléset dàn - pel kila, (...) labiate /a marcati cine ^ poetissi. Cànd P iserea beva ma ranca, pa nu l'-e pravo nu$te: ’’Marno, cèsta b édàn nu ; m Cianca. mr.u zeléno. Néca tótile organizarn ocistq. §1 /¡riàrdavi- e a: a e.nirma voi fi sarai Si mie-m zice: „Marno, nu-t tie tréba ni§, nego santo Irei zile b$a àpa.. Nu vei ni§. Nu vei muri! §i ni§ nu-t va fi. Nege sanie vei ozdravfb Am zice. c naie io irei zile sàmo Ipa bql Profésore? (Ma caco, tu moré§ poidi do kilc de pare! - F.T.). Io nu poc, e ià va. (§i o litra de vir -F.T.). §i salata va malica. §i radiò §i blitva, a§a de la mire ver adùce cà §-l vostra casta. Flic ea sàmo blitv-a§à. Nùma cu cumpir- ni ni§. Nègo F-àrn manca cu salata si nu va fi pare - ni§ta! §i atùnée eà va fi fino elegàntna §i ie. là, elegantna. (Ce-t tie elegàntana? - F.T.). Ma ne, io nu volés ke sàm grasa, nu volés §i bog! (...) Ke nu poc àmnà, nu poc àmnà. Mie-acésta-m srnetv^. §i tot mi-e baco, tot mi-s hàrnile-s ùzki, nu poc ni§ purtà. ...§e riesét $i §est, mài vi§e do sedemdesét, mài vi§e. Mài vi§e sedemdesét E-a§à? (...) Hàìde me c-àm acàta! Cànd àm avùt pedesét i pet rii’, poc ave o sedemdesét. (...) là, péza nòstra ire §esdesét. (Omàrvari de à pedesét lo: Frane T.). Ma ce omàrva? ... lo-àm simo, io àm sigumo osàmdesét $i mi,Me, opt nu§te. Vi§e de opt àm. ...Io eri péza, cà de predale, péza, de spezé ómu. Vét-vo spezzi? Voi "ri.. (Tùrcovit" Dràga, 69 ani / §i Frane, 70 ani/) MORES TOT IO, RE SÁM ANSA Cum ma kémn? Sáncovjt" Calaniia (...) Àeo imam nuija? (...) Ne, a inev om a iost Andrena ie. A mev (iute a fost Matéo (...) Asiaz spelavés, 124 ie nedéPa, pac dùmirçca-i, ma io morés spolavçi, ke dua^mçie-n suk». Nùçte-am lucrât, morés merinda cuhçi, morés pórcilor clà, morés tôt ju, sim ânsa ... Iâ, cev-ajûta, ma i se hrustç, ie léna... Mórke îâ-i hârvâtki cuvinta. Nu-i jeiânca, ke-i de t"â, de Dalmâfie ... (...) E âstaz voi de merindç: câme, omârva catoléte, iâ omârva crnolme ae r om si omârva de ml’e, de ied, de iâric, iâ de ied ... çi cumpír o ingc;t çi zçina. ai ha. Cáco vi cajete? ... Rqç páre nsca \ réda ke úviec ke min sórc. c ne ire se roba useâ. Iâ. roba, hragççi de lue ru lu film Fil'u ineje-n de damât cta ân lucra, içle se more usca ... ... Oanc prin ... la noi samo miste popravlç masa de strùie çi-as«t. b mores napràvi. ke nu se póíe-n roba de prâ/tiic hiera de. â çtii? Blatno si-açâ. ... (...) E. asâ. Nu sam iâco lare, ma teluro. hvâia hfigu, nme ur lie zdravka lire. N 07 e imam s labe, pac me noy ... pi córele me dont ... Druyâce-i tcet u rédu. ( )mu-i ... balâra sam: am sedeindeset si âr a tréile an. Au maret voi ave sedeindeset si Irei. Çtii? Sedeindeset si doi am treciit. ÿi-asâ. Âm dot uitùc. om, fû\ nev^sta. (...) Andréia. de c-âm vis (...) Ne, ie-i mis .. Ne, te lucra cía la garâj, m'içte-av lucrat, ma nu stiu ce. Tipçit Ipmnele ... metra, nu çtiu. Nu mi-e ôrmi eolç, e tiFu combi popravlç, ke va il, nuje (...). Vil an iIFa çi Mana çi Silvia çi Tóni-s unüti. $i-açâ. E fíPa mi-e úra-n Opatie §1 açâ rénf’e. (Sáncovit" Catarina, 72 an!) PCI’ARI1 Si ÙNTO Putir nu §tiu napràvi, ke putiru cùmparu in butiga. Ali unto §tiu napràvi... Atunce io-àm zacuhQit (làptele - R.S.) §i làsu ohladi néca mi se . la §puryét, néca mi se §crélubu n apravi, ma ne pre race, la cado pre spuryét, pre ca opùca. §i làsu pac mi se ^erclubit iiapravp, c^Ia grósu -ciciup. de §tii. Ca de sus ée vire, osnot’a. S-atunca io cà poberés §i cladés in o §àlita, in a$àvo, a$a, in asàvo salita pur, inr-o olicita. Spalàm bire, mislés, fìno-acést-am zrtbeb de làpte. parla mr~ arata de cà de 125 cçle fcrélube. Çi atúnce pun ânru muntâr.  çtit ce-i âla muntâr de Iqmln, ali nu-1 âm, ke mi s-âv razbit Avút-am, âli nu §tiu iúva-mi ie. Açâ muntâric a fost aeâtile, úzoc a§â, mái úzco neg casta. Mâi úzoc, de lçmân, acata visée, aeâta, a§â. Çi-atùnc-am fost faeâto an lpmân, a§â, ân lçmàn, câta de tucL Çi oânc o fost oeôlita çùpl’e aeâta. Ma aeâta! A§â púsa ù§a la cçla lçmân. Atànca câ eu câ tuci acçle scrélube. Âcpla muntâr âv §i pocróv avût §-ur po de çctiliia. Pocróv $i-uu po de çctilita çi cia més-a céla bât. Àd a mes céla bât eu ce s-âv tucit. Sttî, Pocróv u-a avait na çcûlitti. CâsllM pocrévu de mutilar. Oânc ie pro^eulçito. zvârtito eu svârdelu. Oâuca nuye c^la bât, epsta. A;sa, núntru. ÿi oânc ie câ còlila júpfe. l oi scolpa ocóli slásta lasa asía oânc ocólita. idi se lire de cesta bât. Casia meje-núntru ân pocróv, S-atúnce se zaelopp di §i .scrélube se streçç núntru S¡ cu omârva âpa mlácna. cu apa ân lie, volóme. $ i atúnce se tucç, tueç §i luce pària se naprávp ... Atúnce se napravp ca çi o $eúta aba fino; di se pote §i pre pare nâmajL eu mear putei manea.'Ali cóla se euhç. cela se euhç pària vire acá âbo. ÿerelubele se tuces, çcrelubele ce se púberes ân eozíta ... tuces, tuées, tuées eu éa pària ... o po de ura se iueps Pària vire câ âbo. Atuncc éâ pitrel euhpi. $i câ se culiç ânr-o cozita a§â, néca s-âr acatâ, rpç arata, ... de luminile a.savo. ... Se pii re euliçt soitúnee când te lóto curâto ca §i gâbiro vire, ca çi se mât miare. Atúnce ulit ân m-ù »d stâcla, ân uvâj, a§â. Fino ulit, Çi câ se ohladç. Çî ca va ie büra de niajú de vret pre nóki. E cple mârvite é-âv ramas, céle mârvite putét pre nóki. Putét §i pre ñóki cu céçpi púre. Putét §i ctt cumpit potdL Nicáco ie câ biiro, o! ... Àli io n-âm lâpte, de vaca se câ hiera. Pote se si de câpra àli nee-avét cúda lâpte. Pote se çi de capra, ke de capra-i isto bur lâpte. E-açâ? (Tiirkovif Draga, lu Mikin, 69 ani) ÁNCV4VKM 1)01 LC'klíE 1)K COSÍ Sfir sám par-aemó. Atti mes devét leí ... báni la médig. Me dóm ose le, reuma. Ám reuma. (Stáracca bólest, to ne ¡nace bólest. $¡ Mirco ziée ke picorcle dóru. B᧠av kemát mineare zi. tá tabléte de picor ...). /íce Soma: domarla eánd tneg la lúcru, cánd vin din lúcra. Dváiset puta 126 pre ^caline sus - jòs. Pac se umóre» ne. (§i cànd casta preste càie, pac, tòta zia-n picóre.). (Io-àm lucràt. Àm fost frizérca. Tòta vr^me, Trideset ah àm fost. Inàce sam trideset pet let vet" in Rica ... Noi morém ii. là» ke va livq). Cum se zice? (...) Plov^? Noi zicem plovq, zicem plivati (cànd plovQ in mare). Cum se zice ramùnski plovqit? (...) Notare, po taliànski, ià ... Ànc-avém doi lòculi de cosi Caàto àm pocosit. Avém cosilnita, macina de cosi. La noi se zice cosi Inita. (... Cànd vet anca veri? Nu §tii. (Dómnu §tie.) Ce inàce voi putùit tot ocóli-a§a? Sàmo Liubfàna, jivit àn Liubiàna, bivéit? ...) (...) Càrie Màrmelic? Mayàta. S-a operirùit. (...) Ne, operàtia n-à fost bura, n-à uspit. (... Moi muj» ómu-a mev a predàvuit na facultétu àn Rica dvàiset let. Predava ie na facultétu. le stróiacki injenér). (Dóricit" Tóne, lu CFóne, 68 ani /§i sora sa Sonia Bàrzic, 50 ani/) IO VOLÉS ZÇMA BÛRA! ( ii inpar o Mia de carne de govédma di de iunétina. A (lince o fino spelo» pàb-vo cuhçi çi zaeuhpim, uri pet mi mit ânf euhç. Atünce o /vades. inurke si déset àm1 cube, minuti. Atunca o zvades si zvidés cu àpa Fa. Spclu-vo fino din curàta àpa. (...) Caprele dàu popi. I/o ce eâ popç cegikl Si tino atunce-vo spélu dm curata àpa. Puh àn àia. antri! curâta apa cuhçi. Fune do pâprike friçke. faine petârsin $i çérliri. pube de cabrile op/trjite, pube doi merlinite, màreva. pun-o licvic de pòpàr çi piiii-iir 1 ic de sire, ke morét sarà! Cé-nca pun? (Câ tu çtin - Fràne T.). Ne mv’a, rei ; 'in, çérlin, ur lie de pópar, conzérva, récita, ei çi cà. (...) Na cràiu scuhés macaroni cqVi mài mari, ce de zçma, bigulite» scuhés pósebno, otipés ... §i spélu-le cu race àpa, ke m-à Biserca-nvetit: "Mâmo, viçe nu zçma antre âsta las ...» âsta zçma, c-atûnc âs moi". Âli néc-âm Biserca zice: "Nu-i açâ!”. Cànd, zice ke mài usire vira, pac meheés. Açâ âm eâ z, ,Maino, cànd se Sigillitele scuhés, sâmo néca se scuhés» atünce le otipe çi eu race âpa le spela. Si püre-Ie-açâ lasâ.. A tune âs vâvàc fine açàvo. Nu omebcés”. 127 Çi co bog vâ-i zema!  çtit cum vâ-i bùra zqma? Ma io volés zqma bûraî Io nu volés se nu rai-e z^ma búra! Pac li séra-nf zíce le Éde ému; "Gó^nodA), dóbra vam ie iúha!". Zic: "Hódi si uzét io§, ti ie timo!" ... Il, volés, neca mi-e Mra! (...) Câro? (...) la, când o marine, io-m’-nadrobés ân plato dm pare st marañe, Câ §i çi café §i pire. E, io omârva marine de ci. (Tùreovit" Drâga, 69 ani) NE RpiVEDICI Io situ Ivina In icV/o, c vani ai si sedani let am. À/ at lost la noi. Àt cuvintat cu rnurdra si cu inaia. Io-ani lucrai, le E tota /ita $i astaz. Io sàm Ivina In lo/o, I vina Sancovit", f van, ami noi /icein. (...) le ic frate, le nine frate. (...) ('aia nost-a nutrii a ut re iednaist let, ini re ierienaist §i po a murit. (...) A, iti in tre tri iiaist let at voi cuvintat cu te? A, fui oltane la pepalo. li murit-a-ntre iednaist let .si noi am ramàs, lueram pomàlo ... Noi zicem tmil "bàni" de soldi. Po nà$u ... De uvàc .si-acmó àv ramàs cà besQda. ... Là noi se cuvinta, nuprùner, cànd mejeni t"à: "Ne rqm ved$!" (Sancovit" Ivan, Ivina lu lózo, 47 ani) ÓMU-A MES ÀN CÓDRU CU FRÀTELE Émil Mayàta din Jeian ... Pac va voi spùre cum à ómu mes in códru cu fràtele. Doi frat iv fost pili limile de foc. Pac i s-àu l^mne nestàvnit, nastaynlt pre ala. le caàt-a mes pili, e §i-n cà lu cazùt ùra §i àta 1-àu pocropit fi murit-àu cia-n loc. A dóile ist^-a|à do buca-li scup-au cresciit, ùra càtra Ita. Mànt"e ùra àv pilit, pac i s-àu casta cucii. E cànd calta a mes pili, c pac 1-àu bu§it. §i ùra §i àta a cazùt §i 1-àu na isto mèsto ucis. Mori §i gótovo! (MarmeliD ritmi, lu Manata. 45 am) 128 BlìttI ÓMIR ... ÿi Draga $i Sérgio-i bur §i muçûi ... $i Frànco-i bur. Io mi le tn¿ba cqre ... F, ce rps io, né e a rai-s iei ànc? frane: "Ce-t falç? La ce-t voi a dùce-n foc? Ce-t voi? Apa? Buri ómir! ( e§tia-s mài buri suséz! ... Noi amo Bri$ki, In Brisco! iDóncitn Mi ica, lu Briaco, K3 ani) TIFANO §1 DRÁCU Tùrcovit” Luciano din Jeiàn cu bróiu de casa devedesét Àm trídeset i pet let, ânsurât sâm §i âm tròie dita. Acâsa in lucra §i eu blâya ne bavim. Io-âin optaría. Vini-òmeri cva popí. Cu blâya avém úre Irei vâc. Mída lucra câ$ de i ápte. Sàia cu vacile (tu vindevgç - I.F.), io vmdevçs eaçu. Avém ánca ún trci porc $i ne bavím cu poliopríveda, ne? E, de ato ie se cevá pripraví ocó de có§ña lúcra, atúnca lçmne pripráví de iarna, de se u'mL F ato, jo re? §tiu ânca-i lucra, samo cire va lucra íke io nu voi lucrò, sanio pár^úte-i vindeve - T.F.), ke io nu voi lucra ... Ân iâma lúcru-n orarie, io tótiie ânu, préste tóule ânu uicra-n orarie Ân poduzéce nu lucra, ke nu se potè lucra an poduzéce §i-avç privatilo. Diti di me bavés eu-oçtaria. Ân oçtarie vira domaci ómir, vira d-afara, vira poputni ómir ce trécu, se us lavés, e ce io çtiu ato? Vindevç se yin rakíie, aranciata, paçaréta, radensca, gemiçture çi-a$âvo. Âne âs islo par émir eu mire-n ostane. Laculeimo sera, zbigúl’mo pârcôlite. A, in. ât Inerti n-avém, nego-açâ cand aflâm t" aculei si spuravçi ûra tMâ ... çtôri... (...) Stívu çtori, çtivu, samo círe-s cél’i ce se pote domîsli? (ATi mâi betâri âu vi§e çtôri §tivùt ... Iâ, ma cèfi mâi betâri ce-âu mûrit. Vi$e $tiu, e-âu fost ... Vi$e-au mnâî ur la âtu-n casa, pac âu f’ecalçit spuraveit ûra t"â (A morçi fi la MatíLu ii! -T.F.). Âm ujgit spûre când s-âu dracu çi tiyânu, când s-au câ ... pac, cire-i mai iâco-a eu bicu buçi. A cui La bien mâi tâco za putçi, ... strili. (...) Tiyânu §i dracu s-âu vandçi, pac âv drâcu zi s ke l’â ie mâi iâco, ke àvde dracu - ke nini. Tiyânu-a zis 129 ke F-à ie mài iàco. E, zice céla tiyànu, face-atimce-a tiyànu mes cop^i o fcùFe, tiyànu-a mes cop^i §cuFe fm-obàmit... (...) O §cùl'e-a scoprii, ke se irvi (cà fi yróbu - T.F.), o fcùl'e-n pemint. E cà fi cu-àto ke zmàiu, ne dràcu, neg zmàiu, zalunt^ito cu bicu, pac zmàiu c»o zalunt^i cu bicu, tòte s-àu stresit. E tiyànu cand cuvinta - a iefit din ceà scùFe, ma zice: ,,Obàm§ito tu Là!” E zàino óki, zice: "ÀncFide oki, nu cauta, ke ie zice, ke tztìact se potè dogodil". E cànd àu zmàiu óki-nkis, 1-àu tiyànu prèste oki zaluteit cu bicu. §i i-a zis: "là, vez ke poc io mài iàco strili neg tu cu htcu". Ma prèste oki F-à zaluteit. E, ur-af-à fos cevà price, cà a fost o (Turcovit" Luciano, 35 ani /Turcovit" Frane/) RUMÚNSKILE BROD Io lucru-n Riécca lúea. Ujqi cartai, ovai, rumùnskile brod, Vife vote ujpi a verit àn luca cirt^ fl’ier fi lenone, tàvalóne, dàj, gràdife, sácacovo I^mne. §i io m*im o domarla spozn^it cu un momàr. Io-àm zis ke-i ijuornàr, àli ipac potrepit m~lm pre ci. $i na móiu sricu - àide! - de mire-i mài bire. Zàino m-à kemàt, ovai, in cabina la café, cand àv avzit cum cu vinto, ke ne-àu zàino àntelés. §i àntrebàt-m-à dénde sàm. Io-àm zis: "De la Opatíe, o sélifte ce-i isto rumunsca". §1 cóla om a àntrebàt: "Càre-i cà sélifte?" Io-àm spus, àli n-àu ftiùt. (...) Zis-àm Jeian, àli io-àm zis de Opatie, àli ie-à zis ke nu ftie. Nórmalna stvar! E fi popit-am cevà café, dátu-mi-a o rakíita, cóñiac - ce-à fost, io nu §tiu, néma to véze sáda. $1 ke céla brod án lúea víre sáco tolíco. Saco tollco víre-n lúea. §i cand me v$de, naprímer io cánd me rasporéz pe céla brod, cand míre vqde zaino kiáma án cabina ... ko da sàm mu ród"eni brltl (...) Antre petnáist dan. Rumúnskile brod. Kému me Emil Sàncovit", am camàr §i trei àn, din Jeian sàm. Lúcm án lúea ... (...) (E, lu Mikin, la noi a fost - T.F.) E, acmó io ... Lu lózo, lu Iózg ... Sàncovit" lozo. (...) Máia ie IéFca. (Suncovit" ÉniiL 43 ani /Turcovit" F./) 130 N-ÀM C/ÂNTÂT, KE M-À FUTU DURÚT la, acía tréba ñeca zk:u, álí mi stiu din cáp acmó. (...) Casta-a fost o vota na toléto, na dvaiset si i ir marta/ Ojúic. Noi zícem maret, marta ... No anca rascFíde! ... Voi §í ínui mql Nu, ni§. Nía dvaiset si ur márta ám iost siiu de ieF án Su^ñiémm í;u curiéra. Fól a' v váci din Jeián. S-av cántát po domáCu §i fóst-av din ístra §i din Pula, din Su§ñiévite §i fóst-av cq§u íiri din Rumúnie, cuín se zíce? ... Ambasadór din Rumúnie. §i din ístr-a fost - cum se cFáma? - Belúlovic din ístra, ovai. Pac atúnca acía afára de §úla, án o§taríe, pe plata, acía áu jucat §i se zacántát, cánd áv cía veiít. Afáne ám mes jos m úla §i cía á fez cá - .• scup, an §úla. E §i d-atúnee ám cía-m fos án ostaríe §i cántát-ain anca rént"e §i s^ra pac ám verít cu curiér-acása. (...) la, má n~áv onc veril ie (ambasadóru - S.R.) (...) Cé§tia~s peváci din Jeián. Voi zice cum se cFému? Iqje iu Iúki, lóje lu Panoc, Fráne TúrcoviC lo Míkín, Tone - CFóne Dóricit" §i lóje Sáneos ít” Iu Toñita §i cesta - Pépo íu Mi§íc, e cqsta-i Tone Mármelit" - Mayáta. (...) N-ám cantal, ke m-a yúto durut... Cq§tia doi .... ieP n-áu cantal, samo-au stat thipa noi, ke nu §tiu cá ... po domáCu nu stiu ieF a§á canta ... Cqsta-i fiFu lu loje - Pepo - p zetu iu lóje. (Mármelit” Antón - Mayáta, 74 ani) NOI A VKM NÓ§ÑA, MA N-AVÉM i'ÓTA! Voi cuvintát, ie áu ámrebát de nó$úa se-avém noi. Noi avémnópra ... (fa, ma n~avém tota! ) Ma noi, ali Jeiáiiu are. (A, iá, Ira Jeianu, áru.) Cum ke n-avém? (...) Al ám io, ám ie batáro. Nnstc-am de la eá, de 1-a ’ Vorbitorul se refera la sárbátoarea loldonea a istrorománilor, care a avut loe la Susmevita, m 21 martie 1995 çi la care a participai §i ambasadorul nostru ín Croaba -domuul Florentin Leca. Ín ziarul "Iíe a", pe o pagina, ae . nplu artice tnsotit de fotografii, se pronta modul ín ..are s-a desfa§uiai a-.a-a manifesta cultúrala: participarea grupurilor folclorice cm Jeián çi Su§av «Ja, rupurilor j: cantáreti (grupul vocal bárbátesc din Jeián) a instrumentiçti. Sr ;daño/.«, de asemaiu, despre íntrunirea de la §coala din Suçnievoa - J:up sabor; istrorumeo. "adunarea culturalá a istrorománilor.1' ("Jsn ¡’72 ? ¡ nartie, 199" 131 Tei sóra, e nu§té âm de la meà nona,. (...) Io néca meg zvadi, ma nu mi-e tot pigiato, ke io-àm usit §i spràvit. (...) E eum ahinco rçç morei pure ceva an vesti ina nu ma voi acmó ânveçti ke im-e spigrito. (ïim ma voi? Nu-s pigiato! Samo-a$à? Ke rçt veri, pac rçç ... (...) la, ou sût când vet veri! (...) Ât voi tremés c^le calendâre onc de noi9 I )e Jeiàn? (SàncovitM Minana / Saiieovit Mica/) DE flASPLI MÁÍBÚRA RAKÎrrA Hong, Tone! ... io am sesdesét i ôsâiii irecul. (...) Par-acmó ie bíre ... Acmó na casa baves, sàm an pén/.íe ... An áutotroleí, cu icl'-am tras. Çi-acmó-s vet " iedânâist aii an pén/ic. (...) Aemó-am acasa o vaca si doi porc si acasa lúcru ocó de nive: entupir, tajó, vçr/g, Igimie (...) (ìt tra ctòni... ànn ia $i-açâ. lo $i muFàra sino ânç3 pac potmilu ... Ke doi fiF âs ânsurât t"â. Âm eu ieF oanô ân Jeiàn. Ur ie oâne, ur ic jos ân 1 uvrân. ... Ma vini acâsa sámo a a m viker d ... Ai, vi§e vote vini. Cúda vote vira. (Sakile t"édàn vira ■* la î urcovit".). Io sâm acmó ur lie mai boîâr, pac murés pomalit ... bi io §i Frâne pornâlu pr-acâsa (...) ... I acùt-am bas acmó rakiie, cunadu-mio âne, cunâdo .... la Pepo-âm pupii o rakíita búra ... Am. (...) De cuspe, áli noi n-avém cêçpi. Mài luira, de céçpi-i mâi búra. ÿi de slive-i biira, de eçle âbe ... î -ire cu vinta! ( I )óricit" lu Vóvcarit", 68 ani) LA CÂSA NE SE ZÍ¿ E: El lO/.O Io me Iéle kému, Sâncovit", lu Io/o. La casa ne se zi ce ”lu io/oT (...) E, gulas acmó lucra çi zçma si ñóki ... (...) Nu, n-avem ruóisiìa. Zgortu au tot, parvi rât câd ie NI, c~â fusi. Cum voi zicc? ... la, jeiânski eu vint, â, â. Ai, â, jeiânski cuvintâm ân famiiie. E césti mie - tot hârvatki... Â, ünjelçgu, sámo cuvintu tot ca si hârvatki, din §úla si... ... PíFí isUns tot a inéF dénea din Jciân. (...) Paini: trci fil1 sr-o lil’c ... Ân Rica (tûcru - S. R.). Tot. Pi Fu lúcra-n Opatie-n hotel. E fi Fu? ... Més-a aliir beri. Aline Ciano zicet vari? ... 132 Carle Sàncovit" Male? Cuoi smv la casa lui kemât? Hn stit. E iiiv-a jivit te? ... Non casa. Nuit feci an casa la ie? {... ) Açâ, ( aa ÎVÎátina lu Matíf'u. (...) 1’ Zóra lu Blajii'u. Zóra-i suséda ... . Dóset let ke-i. la, murit-a. le uri çest ali sèdani let (...) Zoma adì sa. le colç la casa 1er... cela míen i ardía. Trídeset i duvet minier are Zóra. ... Sóra lu pocóini Màtma, ce-a mûrit, ie e ce n càs: . sa Jv = . (Oânc âm câsta, tu préste cále. Avém noi, nüçte drugácc envínala, -Míriana S.). ... Ma voi nu stet ramün? Ke ramimi isto nune-âm putüt ântelçje cu ief când âu onc fost. (...) E, din ci! (Voi din câ cuvintât cümvo drago* ... lâ, iâ âne ân Mam- M.S.). La Çépalo ât fost ân oçtarie? Cât ân vet"? ... Când s-âu a nostra Pépo-nsuravçit? FiTu. Câ dàmàrgta a fost colg la voi snimúi colç-n orarie. Âv cu voi cuvintât... câ zi, ... atünce. C-â fost na déset drugega, a dôile mésef, febniár de sedemdesét i dévêt. (...) Io n-âm fost, neg ie-â fost. Sámo fifu ... Fil’u-a mev cire s-âv ânsurât... Iâ, Pépo, Çi âne-a fos çi âne ci m çîm, céçti (...) Ômu? Ne, ne, e~â fost câ zi, ne, n-â fost. N-â fost câ zi eolç eu ie. Si câ-i vet" iedenâist let. (Sâncovit” léle /çi ñora ei, Míriana/) mài a, Caia, frâtele §i fîl-ele Mèri nç s-ma ; mûrit na opt detémbra de osâmdéset i péta... de osâmdeset i péta gôdina, ke osâmdéset i çest âv càia..., na dvanâist febntâra. Iâ, de devetdéset i pârva âv Drago, na opt MH. Drago. De d/vedéset i tréf'a a mâia, na trinâist ienâra. Ei, açâ a mûrit Iâ, â çtit Vedét (pe fotografie - n.n. S.R.) a nòstra priiâtelita slovénca. Mâia a nôçte nevçste.Oânca smo io çi Frâne çi Sérgio çi eu muiâra çi mâia lor... a Tei, iâ, slovénca. Ke càia le-â mûrit. Caia le-â mûrit, iâ. Âne a fost a mç sóra acâsa de când âv caia mûrit. Atünèe-av caia mûrit. Câsta-i ân februâr. (...) Casta sam io çi Biserca çi Robert, lu-â nôçte Biserke fifu çi Drago çi Stipina, a nôçte Biserke ômu. Hertegôvetu. Çi mâia nostra mâia. Casta smo io çi Frâne când s-â Biserca... Éda méritât. Néca-s za üspomen. Na scüpa slikçit.  stit. Iâ, vedét, e. Gânca când s-âv Éda méritât, ne-âm slikçit scüpa. Oânca s-âu Éda slikçit scüpa eu ômu. Na câ çi rç fi 133 dim oiti de-ncotró vâ ii, ma... Para la utvç ni niç. Ie-açâ? Pa désta, ie-açâ7 Evo, oânc nu s~âu anca méritât Éda. Acá a fost na pim lu rp omir. Ântelçj, Orina? Na pii;, când s-au mi-nsurât. (Cand s-â méritât - Frâne.) Cân s-â lor jénsca méritât pac sui tues... ieF âv pozovít fost. R. ta, au mes pària ieF, cui fast priiâtcl'u. E çi la ieF a fost na pir. Iâ, se zi ce: na pir. Na pir se zi ce cànd se ómiri-nsóru. (Iâ, ma nu-i po uaçu «;râne.) Cum se zice? (Nu asâ se zice. -- Frâne). Pozovit li-âv la sire, când s-au ânsurât. Ânfolget? (...) Iâ, lâ cira F-âv kemât. (...) Iâ, ^-atûnce la cira F-âv ieF pozovít. Iâ, céçti priiâteFi a nôçti-âv pozovit. Açâ... Oânc mi-â fost Éda mâi grisa. (...) Ne, oânca mi-e Biserca çi Tóne-a nòstra ce-i acâsa, Míele.  çtit? Çi Éda çi ômu. Çi io §1 Frâne! Çi Stipina, a noçte Bíserke ômu. Câsta fíl'e mâi betâra, Biserca. Çi ômu. (...) Câsta-i Éda çi ômu. Césta-i Tóne-a nòstra, celaât frâte-a meu, mâi batâru. Ce-I In Târst... Iâ, iâ çi io çi Frâne. (Ma nu ât fost colç ân câsta casa iuv-a fost nona, mâia? Acmé~i âta jénsca cofo, câsta dm Târst. -Frâne). t m-n mi-e Biserca çi fiFu çi ômu... (la, ma-i omârva falç... At fost eolç? Ncvpsta din Tarsi vêtit oânce, pac a fost colç-n bôlnita. - Frâne) (...) lâ, de a meivç frate. (Frâtele, io n-am ffâte... - Frâne). Cestvq muFâra, ma ie munca... (. * loi, câte vote a verit, professore, politila a vloât çi vet” pârva pômoc. Çi péste nòpie a v lut poliüia nuçte çi poi a vloât dopelçi eu ie... (...) Nu çtitî ce ie, nu çttu... E, ce ke n-àv... Ke n-â vrat dopelçi. (Ke va ozdravi oânca - Frâne) Ke çi kc-i mai bur zrâc, ke n-âv ótica fi... Çi când va fi mâi b ire, ke nu-s colp nu pravo lucra zrâcu çi nu çttu... FiF-a Fâre ívan za mitja. luva ie? Câsta F-e fi Fa. Iiiva ie nigdir? (...) Mçje-n Târst çi vire. 1er a verit ili âstaz. Fést-a an Târst, eâ-i oânc. (C eçtia nu-s bu ri. céçtia ónttri nu veFià - Frâne). Vcdét-âî? Çi oânc âl vet vedp. A meu frâte. (Nu çtiu. Nu volés açâvi ômtr (...) Ma ne, bog, neg nu-ntelçje, niç nu-ntef^je! - Frâne). Cèsta-1 a mev frâte-n Californie. Oâna! Meu frâtele din California! (...) Cèsta mi-e fintele din Caltfónue. (Tûrcovit" Draga, 69 ani /çi Frâne, 70 ani/) 134 CÁND S-À ROBÉRTÀ PR1CESTÍT Robérta s-á pncestít na ^ápte inaia, devcdéset i peta, Le Ede tifa. Cea mai betára. Fóst-am an Drenóva an besqreca. Fóst-a na déset i po prícesta. Fóst-am io §i Frane §i Bíserca, a nòstra fifa cea mài betára. §i a nòstra priiátelita cu celali fiT $i cu muiára §i cu fqta §Là Tei cunáda. $i ECu r stra u í^tNc si cu zctu-a nóstru. Càst-a fost sfila prícesta an Prenómi. E cèsta mi e fìlli Sergio. lef a ios iá... s-a pricestít lasmína, fifa le fqtn, Dvaisàt si ur miti a. Na ósám si po domanda. §í muiara-i casta lo Sérgio. foie n-áni íost ke n-ám putui ii. e-á fon pregno. ia. (...) ( ara7 Casta atti spus... Cunáda §i Eda. Cu ótnu, a nóstru zet, $i fifa le a no§tvq zet frótele cu muiára §i cu fqta Antonia. Vertí-a §i Antonia. §i Dragan, fifu celaátu. (...) Valentina a zis ke-i Edita, cu a sev om Stánislav §i cu f$ta cea mài mica §i cu Robérta. Cu Valentina §i cu Robérta ce s-a pricestít. (...) An vartit"? II, nu i-e frica. M^je-n vartit". Samo préste cile-s colúdritele. Á §tit? la. §~atúnce zapelés an vartit”... bíre. Atúnce.,, Sigúr-na-í. Atúnce el ke... nu§cáre-a bu§ít, néca ie eá, néca-i Valentina bu§ita. vmnee áu m dát «i de nás lr-á muccát (...). Pac s-áv tot pre ea dát-vo, tot av vo poetati, mú^co si jénsco. Edita zíce: Ce-i? La Édit-ám zis; Pa ie-i, ce r^m zis? Ce ie, maino? Ce voi, nu se pote, nu stm, zíce, eá-i críva. §i éaáta-i críva. Eá-i spórna. (...) Nu i e inca, sigúma a desta. Posta i sigurna. ... Cànd a fost cea f^tita, isto din Drenóva. Se kiáma se... Cuín veC, c-áni utát? Matéia... ... Ma eà La lovít cu métla, ke mi vini máckele vloa para. §i, bog, n-á vrui nis. Eá-i sigúma, désta. Búra-i, bina. Úra §i áta-s búre. Si fiástu-i mi logo búra fti... Atünce se nu ie eâ meritâta-n besçrica, nu vâ vo cesta ómu vloâ, fie ie-n besgrica ânsurât... $i nu vâ fécôru cârsti se nu ie ca meritâta-n besçrica. Naprirner, a nòstra Éda avç o priiâtelita din Tâlie. Ke-âv ân Rica scüpa lue rat, ân Rica, înuiânt’e de Opatiie colç, ân Riba, ân BrodocomérL §i~acmô lûera-n Brodocomért eâ. Samobrôdnic. Colç-â fos depârte, ma nicur depârte, ma totüro-i mai aprópe... Atünce acâsta jénsca, a Tei fecór, a avùt c-ur italiân, ma s-a méritât çi jivés ân Tille, maiântfe-n Târst. 136 A tunca Éria mostra ave rèsta feta purtàt, vet" césta-n tréile àn, ànr-à pàtriie... $i acu jénsca are ànc-tir fecór .si zisu-F-à Éda li cama na carsi can va yo carstí f$ta... fecór áre, fecór, Zice: io voi veri-n Rica §i tu-m vei fi clima. Ed-a fost àn sàrctna cu èàsta Vaientm-a portai. ÌN-av anca iogu. 4j ia \ fn t-rsrreca vmritáta D;n cá l'-á puíút cúrna fi. E néca nu-i àn bcsyreca saino àn musini úred, ii §tit. Allinea no Y qr put$ fost cimi a fi. Négo-i an bes^reca la prévtu, atunce F-à putut eà còma fi. §i càst-a verft din Tftlie si fino F-à fost còma eà-n Rica. $i més-av cà de la prévtu zvadi saino svedójba. §i datu-F-a prévtu, a nóstm-n Báryúd. $i firn) Dà fos ciima af CQ§f'a din Tàlie. . là 7-a$àvo ri vedét Se nu re fost eà fi clima, néca nu ie eà la previa meritala àn bespreca. ( -àie vote /ice càlici a piòviti... làco tìno-i an DesQreca cand ic s-a mental. A ytni ics e z. ie . Cùmo zice prévtu? Cate vote àv o pomenit? (Nu §tiu - Frane). Zice: Siàiiisliive, zice, dàli si za svóiu jenu... (1 urcovit” Draga, 69 ani) NE-ÀiYI COI ^SLIKiiI ! Cista mi-e sóra me! Mèri, casta mi-e Linda ce-i an forcamo. A mqle-s caste sorar. Câsta-i o susédâ, Dânita, ce tire casta sóra mq Mèri, pocóina, ce-a mûrit. Nu çtiu se-l fi nâ opt detémbra déset let ce-â mûrit. A me séra Mèri... il. Àt vezùt, il, vedét-vo... (...) Eâ, eà... §tivu, §tivu... E resta ni-e calta sóra ce-i àn Toronto. El a tirût de la stânita o fçta din cea casa. Dlrinca se kritma. Sica av rira finit.. Casta-i a mq suséda. E diri le Darinke, le Mile suséde sóra ce-i In Mime.  çtit. h castari eia de la stânita iüva curiéra vire, din câ elsa, ali nu- s ràfie ke-s jos. Àv casta mai betara sór-a finit Saca o fçta àv finit na bétrm. A, clsta-i grilla, pac va voi arati. Oanc ie Scrgio-a nóstru ¡1 soldat. Vedet-âl cu topata (...) Uh! Àsta-i a mq soni çi omu-a Tei si io. (...) Din Toronto... rii, când àv fost àn Toronto, pac... Ne càn àv fost din fóronto-aelsa ief. 137 Oânc mi-e cân s-â Sérgio-nsurât. Vedét? Ân âbo. E oânca mi s-âv Édu.., Iâ, ma nu-i armo, Nu-i acmé! (..,) Chine am copçit, vedét. Io sam la cap. Çi ur suséd mi-âr ajutât si franc. Çti Bógdan, oânca susédu. íúva âm când ât fust la not,., Oânca to grabés, oânca nacmuis ñíva. Oâuca-i Sé¿gm ¿ ■. i i NC-*, nn.. M,- aemo-i grâs. Ma aemo-i grâsî Previçe! Oânc âm fest io çi Frâne-a nostra ân Gozara çi Iasénovat, eu poduzéca din lúea, â çtit. Samo âi ur lie imitno... ma-i bire... Frane, çtii când âm lost an Cù/ara çi lasé nova t? Pac ne-an t cole slikçit? Ur lie ma-i miitno. Do ztlmâin cole fost. Casta mi-e tùia când s-a ânsurât (...) iâ. méritât iâ. Antre oliar. Câsta-i antre oltâr. Césta-i a nostru priîâteF, vedet, ma murít-a. 1 .e Ede sucra. Âne smo tréba íciki, c-âm colç cir-avut... Ân íciki. Çi oânc smo, vedét? Io çi Frane çi Éda çi ômu~a noçte Éde. Iâ, ke smo cu vózita, vedét. Oânc mi-e Éda cu Frane çi cu míre. Sergio tire carde. Iâ, vedét (...) Ne Éda. Éda, maia. Robérta-i, câ l'-e fçta. Çi io sám, Frane çi Sérgio cu carde. Âne ie ne-âm... iâ, c-avém doi esc*. Iâ câsta-s ief. .. Oânca nu ma rçt atlâ iuva sam. Oânc âm io mes an Postóina de pedesét çi doi... cu iùv-am lucrât... Af-aflât mç! Nu ma rpt a fia... lâ, nâ a mçle ocâle, ma nu ma rçt conôçte. (...) Atunc am avut dvâist i çest dvâist pet. (...) ... Ne de pedesét çi trei ili doi. (Ne se ie doi ali doi çi po. - Frane T.)... (iiroiu de-ocâle! - Frâne T.) - Nu çtiu. (Nu çtie eâ! - Frane) - Ce io çtiu. Io nu çtiu. (Nu çtie eâ! - Frâne) Io nu çtiu bróiu de-ocâle. (Acâ nu-s a tçle-ocâle?) - Iâ-s a raçle de crâtco. (Iâ, çâ cum ke nu çtii?) - Ce io çtiu? (Boje moi! - F.) Bróiu de-ocâle? (Iâ, ur çi po, doi... - F.) - Nu çtiu. ... Nu ma rçt aflâ, nu? (...) Ân Postóin-am mes ân câ Tot am m it nóvo. Tot âmi-âm novo uçit, costim. lakeiita çi bârltâc, tot am avút novo. Si nu morçt aflâ. Ma morçit, minxû aflâ! Ânr-un crai sam. (...) De pedesét çi doi ali trei... Pote fi.. (C-â fost mârçava, mâr-çav-a tóso - frane T.) Vet" îii-at aratat, áli n-âf lost sigúrán. 138 Od la, nuìrfav-am tosò uh! Ma voi s-acmó-i smâçavi, kc sam previde grasa, ( L,a mire s-a popravit, ke biro o hnmés. ~ Frâne 1 t Acino picurele me domi, profésore. picórle me dóni! ... Sergio Nii còda marànca, nègo a lui oc dósta macina ac stn$ç. Nu elida nunànca. ( -â viçe maneât eând a tosi mai tirar. Àli acmó lui vef oc ideo tcasco.,. Vcdct si nane ie cu içVà la bére ut a mg sóra, paca.. Câsta-i cu brune folade dame... voi ài arala! (Iuva sam? Citre-s io onc? - Frâne T.) Oline ie la soldât Tinìr. Frâne si ur priiatcF... (De câmâr i ósàm. -Frane T.) Oànea-i Biserca nòstra, Éda nòstra... sèdani let, vedét Éda mi-à avùt sédàm lei. Inaine, vç! hda-i casta. Sedàm lei anmavùt Sédàn ân.  §tii? Ne-âm slikçit, Câsta sino io fi Robert ila si Frane ân Dre uova. §i io sàm oâne §i-a§à. Ma grùmb-am ramas ciani rob, cia nu... Nu, n-âm bire ramas. Néca i età va cavtà. ... Césta-i a meu frate. Al vet vedç. Bârco, m-â mûrit, brijenu. (...) le, ie. A meu frate. Slicano ic, un Aü-n vi§e slike ie. Â1 vet vedç. Ân vife slike. (At voi fi la ie durent/ - l’rane T.) Âv, âv, iâ. (...) Câsta-i a mç tem, mçFe mâie sóra. Ân Argentina-a fost... (Âc-a ios fina jénsea! Frâne) Téta lélena. Murit-a. De sedemdesét fi Irei an a mûrit. Od Ma liticare om a avùt fi doi flF, fife fi fiT. Sâmo F~âu fi ému mûrit. Ânca-s dita. Cèsta-f Sergio-a nòstra când s-âu Éda ânsurât... méritât. Atunc stm fçtina noi \ rut de la icF t”â fi morçit s-âv eu. ie slikçi... Émil, iâ, ie eu Drâgo-a nòstro, cu-a meu frâte... (IeF âv tot beüt zâdraga! - Frâne). Câsta-i a meu caie, vedét, caia meu, brijenu... iâ, brijenu... Âli nu F-a fost afâ vet" ia icF néea-i bire... (Câste,; amcricâiikele. Câste-au verit, ce ne? — Frâne) A meu rod’ iac eu muiâra... eu sâ priiâtel'i{a. (Çi-â cara acâsta slica? Frâne) Cara? Io si Frâne §i Bisarca çi Stipina, ômu le Biserke. ¿ésia-i omu le .Biserke. (...) Ne, neg hertegôvât. Iâ. (Türcovit" Draga, 69 ani /Turkovit" Frâne, 70 ani/) 139 IÁCO MUÇÂT IHFKÉT ÀM AVITI ... Câffa sino io fi Frane, cu firtuhu (.,.)• F noi zicem: iirtuhu. Àbo... (J)e carni ie? Morke-àre sto lei! - Frane], Ma le'1 Ai, nitri! Ma déiiile sio Jet?! N-avéto noi sto lei! (lo nu §tiu ce siica-i Frane). (...) E, vedét oànca ne-àm noi amsurât. Io si Frane. Oanc ne-àm ànsurat. Evo» oanc ie Merina nòstra, pocóma, Trine-a nostra ce-t ân Tarsi, fíatele, a mç som ceri ân Toronto, cèsta susedu si càsta-i o suséda... (...) Io... tà, io §i Frane. Évo (...) $i~a mç sóra ce i an Toronto fi-a me\ frate ce-i acmé oanc fi-a mç séra ce~a mûrit... Ce-i asta? Care slica? - Frane). Bice, ca cànd in-am ànsurat. Í^íiu io. lasa1... Ma, bire, ftiuvo, ^tii vì), f rane, ce-t ie? (Ma, riti o vedu! - Friine) Ma vézi-vo... Oànca mi-e séra ce-áv lula (irai hclmqin. Mèri n nostra, pocóma. ... .Si Fida na criztnu. Oànca mi s-à F da obclnupt. la, câsta-i Éda carni s-à beimçit. Afá se betones! Ca fi când te rçi merita. Cu vélu fi tot. (...) là, a iiiç sora a fost boira, ta, iâ... suda. Iâ - bótra. E cista smo Io fi Fràne-a nristru na man 5 sltkgit. Iâ, io-âm avut dvâisât i sédim let, e Frane a ovili dvâisât i ósàm (...) Doi fi fàpte, doi §1 opt an... ìà, cèsta bukét rrti-à pocóina Meri-a nostra cumparât, a mç sóra. làco mufàt bukét àm avut. Cuda cèfi àv fost... elle. Fino ne-â fost! Dósti muftì Casta cind mi-âm ân sus dât, când ne-â slikçit, âm a fost para oànca, Fino ne-â fost! (...) Âu mríjita, veléta mi-e fi cumarâcit"u-m-ie. Çi veléta pirla oâne, Atúnc âm mi-âm In sus dât, când ne-âv slikqit. Fino ne-â fost! (Io mégu câlu napoii. - Frâne.) ... Iâ, de pedesét §i trei. Câ§fa-s a mçle rogiákiñe. (Cuna voi zicet „câlu”? - Frâne). (...) Tòte, americànke, Oâna! De-â melvç mâie de frâte fîl’ele. Vedét, profésore, câffa-s a mçle rogiákiñe. Câsta-i a melvç mâie frâtele. Ùitu... Iâ, néca mçje... Frâne. fâu! Ma tíre Tárzami. Ma tire-1 ur lie cârele! (Vet fi cu mire do domârçta, cân la sculâre. - Frâne). A, iâ, ke-i emo mâi fcuro. Câsta-i a mçl’â mâie. Anicini T? Frate. Mi-à mûrit ân America. Casta Ce fi l’u, tifa fi mui'âra (...) Ne, ne, fil’u l'<\ lui. Cestvç fii’u mûrit, ücis s-âv eu vctiira. (’astori fumâistra. Câsta-i ísto múnca... Câsta-i mul’âra, iiina. F fi cçfte li~s fifelc. Fóst-av la câsa la mâia mç. Câraâr dot. 140 if* ■¥ * ... Oânca mi s~a Biserca méritât. Vézi-i? E véz, câsta-i mul'âra melv^ frâte, mûnca ce storç ceyôd. Céçt'a-s hertegóvti tot. Casta f-e fH’u a melvç frâte, frâte... ce-i ân Tarsi, casta. CMm rm-e Éda. Cé§; a--; ; ati cestvç a nôstve prnâtd', Cf a. * : u-a mûrit. Stipa se keina, zctu. Casta le me maie pniatd’ita. Câsta-1 cesi ve mu fata si casta fêta §i cesta fedóni. C esta-i a nostro priiâteF si fasta. Mata si caia a nostvç. a nos ut /et... (...) Mu/icânti cçsfd, brijni. le viu cesto. Cesim muni, cesti, eéçti-s omu si muiâra, brijni. Murit-av. C ésla-i a nôstve; /et pruatcT, cesta. Césta-i iiôstru Sergio, Câsta-i o priiâieîita de colç. dm ilertegôvina. Cèsta-1 a nostra Drago, fintele, pocôiitika Câsta-i iste pruatelita. Câsta-i le a nòstra lira... mina no$tç Biserke, de la fecór. de la Robert, ómu. Cum ie. cum. Céçtia sm<> io si fnme-a nòstra ân voz. la, hiteim fir çi a nòstra Robert, a nóce Biserke tildi. Acmó-are dvâisât çi Irei ân. Doi §i irei, ia, are ân. ... A nòstra Biserca, fil’u (...) là, Biserca-i ie inaia. Càsta... atunce Là purtàt. Àuiiìce Là purtât. Ân novémbàr va avç dvâisât çi tre! an. (...) Ne, ne nsuc mul-âra. Iâ, iâ-emo-âm ântelçs. N-âre muiâre, nu. Dvâisât çi no an. Lucra. Nu s-âu ânea ânsurât. Nu. Visóc ie, o ie! Visoc. Ma-i bur, înnogo bur. lâco-i bur. Céçf’a-s tot hertegóvti. (Profesóra §i Oana vor mâneâ de casta...? - Frâne) ...la, cçsta-i Sérgio-a nòstra eu câlu. Vedét, a nostre-americânke? Profésore... (Ke io meg jos ân çtâla. - frane.) Verit-av când s-âu Biserca, când s-âv méritât. Vedét, casta ie mufâra lu-a mçv frâte ce-i ân Târst. Vedét-vo. Casta. Ma néca rçt emo vedç! Bog nas sacûvai, pomagai! Açâva-i, ç-aeâta. (Tûrcovit" Drâga, 69 ani /§i Frâne, 70 ani F) 141 CU TOT ME BAVES (Ceyod spure! Cum mçji ân côdru, cum âri, cum copép Cum te kémi? - Frâne). Róyutit" Ioje, Juki. Nâdimac ie ca p Iüki. Lu Iûki, Çesdesét i pet. (...) Cu tot. Cu tot me bavés... Ân côdru, eu blâya, cu óile, cu pórci, eu têtu. Lucrât-am ân poduzéce, ân luca, Riéca... (...) Ne, ân luca, ne ,,Trét"i Mai”... (...) Avém. Am trei unüt, âm fîfu p do fil'e. Ûra-i ân Córcula, üra-i ân Novi Zêland. E fiFu ie-acâsa. Cu mire jivç. Scûpa jivim p eu... Tract ór avém. An côdru namantrçim p... (...) E ni va ca se zice. Io-âm muiâra din Mune, canee trei kilomètre Âmavtit minai a, ma nti-â mûrit, na jâlost... (Rôgutit" Ioje, 65 ani) SÁM S A TULA DO FÚTA ... Omu mi-á máncát,vezút ke- í vet" íe §cúro. §i dóc-ái livq... Ke vet" ivu-i mead a§á amánát... ... tp ío irn voi ví§e ásta/ namáncá, ke sám satúla do yuta..., do garla, do yuta. íc-api? (Túrcovit” Draga, 69 ani) ARE BÚRA PÉNZIE ... Mai tirerà de Tone. Ie-i de dváisat p trei, eá-i de trídeset p trei. De can a fos poeóini Drago. A nòstra Barco. E, d-attínc ie p eá. Ke nu F-á fos de doi. Trei p doi... (...) Ans, iá... le din Társt dopelfi, ke munt are de manca. $péza... Tone, Ératele, iá. §-atúnc-ái búra o zi... Eá a lucrát In Társt, in púla, can a lucrai. (...) Áre búra pénzie, búra, ke púla-i diijávna. (...) le F-adúce pénzia. Eratele, iá. §i hrána. §i ppne-a facút p ke-§ va culline jos face p àn stépic c-àv scoprii. §i ke F-á va nupé p cupánit-a putút fice si bog! §i tòta céia ce F-á vrut av^. §i tot ie gradito. Cúd-a potropT cía, álí-a tot a 142 avút lu cía... Téta F-áu lasa!, lu càia sóra. S-àu vloàt cía me àt le neoosé, let, dúpa udovét, diipa tétàcu lu Pike^ Si atm ,iea téta ci 03- /r á. i-a tot a pisqit (...) La Pikc| m : e sm h- a F-e : àsa lu frate!* uL a ac :àt de la téta. Se zice la Pikes. Si-aUince le-àv zapisqit téta tot a lui. lo-am tela spela v^it §1 lui. li» ani cu ea lucrai, áli... Áli a lui zapLeit, néca ce 111 da. Samo de-acàta si iréba. ma nu. Ni> mi lu... . . Io-am /is se F-àr ios si eà j>arla mire veri §i io piula ea . p càia niev tot smirq ceyòd. Si le Biserkc §i a tòte. §i lu merés a tnes àn. C-à uvut Valcntinita ur au si po.. ... Roberta. dopi.,. . . §i tot cc-atc eà. Ke F-àm zis: Bàrba» n ài vrut Tanni", mi te vei cole menta, la Pikes, se uu-t zapisqi de tot. Ke te va màre-ostrani. ( '-à fost ideo fiervózaiì accia tei acu lu Pike|. Nervózati, iVlul'àra Da inurtk n-av dinas . « T01 aca,. si polielit si tote oc ne mai si baleoiiu sus >1 ú§a ¡os |i seuveta, tot a morati novo, i fida eia a poi ros il... (Marno, iuva-nvo etititu'/ - Fda (f.i lo nasica ke ie sub roba de... ili sub roba ili eia la noi mva-i vo/u... ... (Ko ie slàb-asa? I da) Robertita. (Ma ni ie! - Eda G.) Cui ea meie ^ colq, profésore. Mi colq... Plir-armàrle le màie de ròba na livo. Plir mórke-i annàru le Mèri, pocóine de roba. Io nu §tiu. Tot a vef! unicità. Doi ari. Ie-a§à? Tòta mobilie, nlme§taiu lu Mèri, ée-àv eà cumparàt, pàtu, tot in pàt, io n-àm ni| vloàt. Ke Tóne mqje eia durmi, frátele, pac àm ie jà. le-asl? Án pát. Áli ea tot uniftq. Api F-à fost tòte ole pr-afàra cà §i... prin piata. Tòte ólele-afara desíte. O vota tot tépihi prin càie i~à pobartqit ... §i ni|. Cànd meje parla colq vikq a tòte jénske... Ómir lu Mikina lu-Óvcarit", à §tit, susédu?... Dùp-a nòstra itala. Colq la Tullían... Cà jénsca-i iàco pàmetna §i iúva-i Luciàno §i cefi tot. Vet" ma Luciáno-i àn Mune-nsuràt... Zicu ómiri... cod Mi§icevi, dénde-i rodita. Ce jénsca lucra? Pac cu eà lu Vàrjmke ce-i aprópe. Pac lu Darinca lu Bilín, i §tit-vo! Bire, Darínca. Ai à! Ne, iúva-i Mila lu Tonit" mes préste várt, pac - Darínca. Can at fos cu míre là ieF. Darínca ce-i ansa, ce F-av ómu cu tractóra poginít. A meu cuín. Á, §tit. Darínca In 1 ili §tit iúva-i Mila lu Tonít"? Pac préste várt mejét, pac án ea casa. Ca-i Darínca. Ca-i Darínca. Fóst-at là ieF. (Iúva-i |áíita7 Néca... - Eda.) Fóst-at la Darínca. Si-a Fe i tot zgovorít... are casa... ni va la noi... 143 (... No, nego ca padéla mi-ai dàt bez vc/e! - Tela G.) Àpi nu ti-àm io. Àpi Li-ài ansa vinai! (... Bire. Poc vloà-stn sal veta?... Dràcu. Oànc ìe làpte... • Eda il). ... §i-à tote jenske, profésore, vikqit e e Pai vrut. (OprosliL èe v am ur lic, óvo, razlit! • Eda). . Jéii-Àein !: ; §; oog! Cùdno-i . eà cuvintà. §i cate vóte-av ia\ it politila kciìKÌL volànt-a verit, parva pómoc... Cornai c-áv anùntru zalivcL.. Ke n-a vrut ti. À stit? Més-a la politie, més-a parva pómoc, més-a an bólnita... Vent-a aia zi-acàsa... Si gótovo! §i nicùr nu potè nif. Oatica stane va ea benna jensea de osamdeset fi trei àn, ce-i aci, oànc la Ptkef. Àv nuftire jos laeút, jos a facùt. $i ce F-àjénsca? FiFu l’-à verit din Franti e - nif mi l’-à /is. Potàrpit-av. Célàt. Iti1 F-à verit - potàrpit-av. Ni§ mi F-àv zis. Castor jeitskelor, canil mqje de mare domarla na pet fi pet fi po. Lucra parla pel. lire na paini, ore na pel. Curiéra mqje na pet.. i déset ali nu ftiu. E a dova - na pet fi po... Dupa jenske vik$, ma nu se ià scola. Cu ràdio canta, vìkq. Á ftit curn svikcÀ Acela... càrle-av zis? Cía suséd. De oànc, de casa iùva jivq. §i-a facut casa. Na lévo... na désno. Zàdna casa. ... Ne, ne, n-à fost cèsta, nu. Nego Mirco ce-raprópe de Covàcu. À stit? Cànd verit afàra de ca Rica. Pac na levo, {'.’and àv ea fvik^it-avzit. De nicùr om, nègo cèsta suscd ce-i an M mie-nsuráí denc. Oànca sta parva casa, a dova... nu casta - parva, le a dova cà scupa tire. La Firyotine. C-à fost là... tildi... ur Ivan Dóricit” an Rumúnie... E, din cà casa, ia, ívina. A lui frate l’-c-n Mimc nsuràt. An Mùne. §i zis-a kc-i va vetn di adrésu? Bógdan. Ke ìe oànca... ni tu. (Tùrcovit" Draga, 69 ani /Galina Lda, '4 ani/) 144 TEXTE ÌNREGISTEATE LA JEIÀN in 1996 ÓMU MI-ÁRE MÀI BÚRA PLACE Ma niie... Ma nu volés io... Biserca Mikulic, àli io nu volés cuvintà, néca se àvde, retiñió, néca vrar ascùta ili de novine (...). lo nu§cùm... ce io §tiu? Nu volés previde... (...) Poc cuvintà? Io sam Miculic Biserca. Rodila sàm àn Jeiàn, an casa númer pedéset i §est. Acme jivés àn Lovràn. Àm fil' de dvàiset §i trei àn (pàtru àn novémbàr, pàtru). Lucra-n Opatie cà §i slújbenífa, racuno-vódstvo. ínace àm evarnàr doi àn. Sàkile fédàn, od prilike, cànd poc vir acàsa an Jeiàn, iúva sàm rodila. Ómu mi-e din Herfegóvina. Vet" sam dvàiset §i trei àn, dvàiset §i pàtru - va fi àn ósmile miset - meritàta.. Nu §tiu ce v-ৠanca zice de mire. (...) Avém stàn an Lovràn. Jivim prósiecno, io mislés, cà §i, rétimo, sedàmdéset, osamdéset pósto ómir. Jivim de plàce, de zárada, rétimo. De place ce-acatàm na miset, rétimo, n-avém al icàri A lúcru ce lucràm, rétimo, hónoramo, nègo bà§. Ke, rétimo, ileo oda i - i póvàrh a seu hkm àru rmscàro zanimanie, rétimo, cu ce se baves §i - dodatna zárada. Ce noi n-avém. Ne, noi - nórmalno, sàmo din podu/éce, relimo. §i din ca jivim. (...) Inàcc noi avéni nórma Ine plàce, rétimo, prosicene cu care se dóno se póte nórmalno ¡ivi. Ómu-mi-àre mài bura piace, ke ie-i acino ca $i director - vi la Aristón àn ( apatie... Stipa Míkulié... Víla Aristón, hotél-restorán. Da-n Opatie. le are dobro vi$e nego io. Io-àm cetiresto, petsto marie, te are ínace ánc-acáta. $i cu cà nu me jaiés, rètina« . a.n se « ice? } a nu i , (...) A mévu fil’u le pie brod» acmó trénutno, afára, América. ínace lucra ca §i §i ómu, a zavàr§it... rétimo, ie-i u stvàri acmó cónobar. Vi§e lúcra cu gósti cà §i... pre turistickile brod cl §i cónobar, rétimo. E ómu m -à\ sa ir§i e avi "tupen faci?bèta, àli mài amànàt de cà ie póte lucra, relimo, ca §i director. (...). ... Vini gósti. Organizmit se, rétimo, are ñeca... tu ì tèmo se dogodq... svàtovi, Nu §tiu curo se zice jeianski. Mamo, cura, se /ioti svàtovi àn Jeiàn? (Ce cum se zieu?) Cànd à se spóje. (A, ià, càn se-nsoru. Càn se ómu meritu, se-nsóru, nunt). Nunf Ira, rázne prezentátie, réfimo,. 145 afàra, ca si restorán, iiiva-i frántusca cúhiña ... Pósebno áre sobe. Sus áre apartmán, rétimo, ovai... Ne, misiés, ténele-s ca fi fi drúgdir, samo ie pósebna cúhiña, frántusca. (...) Nu ftiu, téne-s acmó, rétimo, sédmi, òsmi méset, mai dráji, án sédmile firn ósmile, ínace —ie rqr fti— io mislés, trídeset mare na dan... II. (Mikulic Bíserca, 42 ani /Túrcovit" Draga/) FÍLT NE-ÁU VERÍT PRÉSTE V^RA AJUTÁ lo me kému... ce ke n-ám avzít, ke n-ám ftiút... Dorici!” Ána. Din Jeián sam. Numera cinc. la ne kemám ná la cása - Óvcarit”. Am sesdéset i dévet let. Na osámnáist setémbra voi navarci. Meritata sam cvàmàr fi treì in. Àm doi fiF, do nevaste fi imi unuc. Jivés in sélifte. Anca uvac copés. Acàsa smo io fi ómu. Àvém do vàc, doi poro fi cinc galír. Si ñive fi... acmó nu ftiu ce... Ciré cosq? FiFi. Avém cosilnita fi fiFi ne-àu verit prèste vqra ajutà cosi fi pograbi fi spiavi. §i na prólef'e ne vira ajutà mnurva lqmne face fi cumpiru posadi. An iàma... La iésen ne vira-ajutà cumpa u scopqi. §i-atunce noi pomàlu ce putém... Àn iàma vira sica zi, nu srr, i s r.a vira, ali cèsta ce-i an Mime, mai tírera, á víre vise vote. E celafiiii fiT jivq án Lovrán. Are muiàre fi fiF. le lucrara Tàrst acmó móiveis -, fi víre oro mmbota fi dumireca... ... dm Mófcenicca Draga... Eà are cvàmàr let. . ; i MàtuF àm doi cwiudote fi ànsnràt as dúpa do surar. Ara casa sa.., (...) ( firn se iei kému? Afà. Ur se kérna Dóricit” Bóris. Muíára-i ìe Dà o¡,; doi fiF áre. Ur ie-nsurát án cél.¡ Micu Bàrhùd. Ara muiàra si~o mica tenta. E celuàt ptovq. Cóla mài tirerò cunàdo are doi tìl\ Acmó va iira pén/ic. Are c vantar i pet let, si mni a irei lucrara varile la MàtuF. Ui fiF are~nsuràt. Are mie de ur àn fi po. lì celaàtu nu-i ànsio al... (Adrésu7) là, mi se vqde, ke ie Vlád!ca §úfña, e mi ftiu bruiti. Ma voi vet léhco ita allo. Samo rqi antreha Riva jivés Boris fi Ràdo. Boris si Rado sviràci, ke iei le svares, ita le svires, urti miV/iea. uru kitara, ur fi aio muzica svirés. àli ur fi kitàra... ià, armonica, ià. (...) là, uvàc mégu cu pustu cu jeianti fi inégura Zàureb fi an Opat ic. Meg firn Rica, cotroyód al’ kému... Sira Susnicvit-av tósi. Si àru plesu - folclor. Ara. A mev liF cu muiàra fi Etico hi Póne cu muiara fi 146 ívina lu Iózo cu muilra. Jél’co lu CFóne cu muiàra... ciré anca? (...) A, io nu stiu cuín se kiama... Ne, ne, ánvetát-le-a ñuscarle om ce-a verít de-afára. §i atúnce cèsta, Bóris a nóstru, cunado, á svir$ cóla báisu, e Ràdo - múzica. * ♦ # (...) Pac lu Bóris i-a fos iáco téfco, c-av o zi trecút acéfti feci orini ce- ■ -A Jeiàn ocó de ie, a fost án Jeiàn na... ur lie a verít dénde-i ie rr*í : í . Pa< trúpita de tírer, de fecoríne trecút, pac n-áu cuvintát {cíánski. A Un i *á íost crívo, k$i ke se c^sta dialéct fi sta góvoru zatarí. Ke i-a putút .nos* «o maia f- o.»:a néra se zatara, n-á putút ca rént'e cuvintá. §i Bóris a nostra se interés i r^, se laco-nteresirQ fi ie pròti k^i ke se va zulan cèsia eovor. (...) íá. ie cuvínta jciánski, ia, bíre, bíre jeiánski vu\ inta. Si Rudo bíre jeiánski cuvínta. Áli Boris ie... Cum voi zíce? Désta zaintercsirúit. VoIq cèsta crai fi volp parla noi veri fi dósta ñas poftúim fi avém . o do drúgega, r urla a*, ni a§á. n,j E, afá. Bóris mi-áv zis sí mi-á pisint o charla se§ zaiteresirúita: „lo-áni napis^it ( >cc na jeiánski.” le io i-ám zis: „Bóris, ciré ti-a dat?” - Nioúr. ans i-am slojít." Pac sef /a interest raita... (...) A, nu ftiu... ,.( aia nostra... " Ma se voi ca chártoUlá, pac voi adúce lu Tone, pa vet ata vota cavia... V ma se n,u nisevQi. pisci colq, a vro vota lui de cá chárta tremóte. Pac vede se-i bíre slojít. Ke acmé nu tqs aduce... Áns 1-á slojít. Din a sen cap kan ie siepi. Se-i aliar parla... Ná cát úre vei ñ t"a? Nu §ti? Na pet ur... Meg ma de cá chárta da. Ca chárta c-á mie Bóris dát, pac vet ved^ se-i bíre slojít. Sta voi ved$ se te cnig-aflà, va voi aduce, se ne... pac ver clétu. Co ti bog! Ahá, cánd Tone pis^i vei... là, adrésu àre-a vòstra. là, bíre fi-afá. lo va pozdravés. ... Pépo-a nóstru? „Búra zi” fi „Ne r^m vedq” fi-afàvo fi ie upotrebl^ cgle besede. (...) Frítele meu. ísto denc din Jeiàn. Afà. Àt fos la §épali? Ne. Atúnce mánf'e nég-at verít sus in brig la §épali, o cás-afá ánru várt, o nova elsa na désno. (...) Dóricit" lósif. Afà. Io sàm rodíta Dóricit" fi meritata Dóricit". ...Ne, ur lie ám fost án rod cu ómu, ma vet” n-ám fost iáco. Ur lie ám fost. 147 Ali oánc án Jeiàn se cúda de iei Dorici!" kému. §i Mila In léFco ie Dór i: menata ri rodata, §i feta nòstra, mea cuñada... nu-s ni§ àn rod. §i a$à. ...CTóñe uu-i. Eà nu-i. Eà ie Dóricit", áií ie nu a fost, muiára nu i s-à kcmat dévoiacco Doricif. E tu Man-ai tinsi Rógutit" (S-acmó-s Màrmelit"). là, io sam a§à. A la bugi No igni vedQ! Se-i aliar va voi Ireméte, se uè... (Doriòit” Àna, 69 ani) PA$ARÉTA, GEMÌ$T, BEVANDA §1 BÁMBUS Noi de cubar zicem cóyo. Mórke ie fi, ke bùra vólie are de cóyo, pa colici §i palacinke §i-asa. Dulce, dúlce ie iàco bur... palacinke, napolitàne» pascóte. E casta nu ver mancava vec. ... Pa§aréta-i... cà-i de narànce soc. Ur lic are gaziruito iàco. Cari ca $i psss..., are sóda-n sire cúda. Pomarànce-s cà se lucra. Orancata-i pa§aréta po jeiànsM. (...) De bíra?... le (Luciino) are osterie. Vindev^ vir, bira, cóniac, rakiie. De máncáre - pár^út uscàta, pár§út fi cà§. Gemisi ie vir ni rádensca, cu rninerálna àpa. E bevanda ie vir cu àpa, óbiéna apa. Bámbus. Cà-i po il ali anse u isio hambus: ur det de vir se púre-n rur ylàj de cuàrti, ur de! de vír sí uraliana o pasarcta po jeiànski. Cari bámbus. (Dóriòit" JéFco, 42 ani) CI MO 11 BÌ)RA CÀFÌL’E OÀNA (...) Culli vàri munirà si dita? §i Oàna are ispft? A de alt àn are acmó? (...) ... Éda, à sdì cùnio ie bùra cà fil’e Oàna! Cùmo ic bùra ! (Ce, io {ie nu sani bara?) Pac a profusoti! /is: Aria, zice, Àna, noi mejérn la Manna hi Magata na noki cu cespi, mi iioki cu cé§pi. A sdì? lo i-àm... carne cu zgma si cumpir ani... cu hroseva ili cu biava. À $tit? Cu blitva. $-utuncc Ana a 148 zis; „Ma nu meg io, prevife-am namâncât la Qrâga, zice, io sam satúla” -si n-â mes.  stii? Iâ? na noki eu céspi la Marina lu Mayâta. Ea s-a zgorit, brijna. Aï ios la eâ? A j Ât fos la eâ si iiiva s»â /gorit? Ân picor ke s-itu...? Ke more n sus tire picor, nu pôle niç... brijna, iâ, iâf Si, pro tesore, ât eevu maneât? (...) Nu vâ-i fôme? (...) Bm ! * * * ...Ana vóstra ma se mânt"e cmâlu mérita. (...) Ai, ie devetnâfst let. Álí nóstra Biserca s-âv de osemnâist let méritât. (...) Néca nu! Prâvo âre. Iâ, pâminte-âre-n. cap. Pâminte-âre! A nóstra Édita s-âu de dvâiset çi doi. Ôe ne? Édita? Biserca s-âu de osemnâist, angúft, na dvanâist, de sedemdesét §i doi. Eâ-i de nedesc* §i pâtru. Atunc ân novémbàr a rodít íil'u. T'Xu âre ân mn,m ma . ovâmei §i pâfru ân.. .. (Tiircmü' Draga, 70 am ) NU MI- ÂN CAP VERI 1 KE VA VA Fl RÂC'E Editcd Édu! Pac â §tii, pârva nópta âv iei durmit oâne, pre césta câuc. Fost-le-âv râce. Nu le-âm dósta roba dit.  §tit cât âm io roba. Édite? Io-âm zis ke le-âr fi câd. Ma le-â fos râce, çtii. Io omârva le-âm dât roba. ... la, âstaz ie Sérgio-a verit. Ce ne? A, iâ. Sérgio-a verit. Çtit c-â §i Âna mes cu ie-n Múne. Ei, a verit s-âu mes ân a lui pât dunnit. Atrinca cia v-âu fost câd. (...) Iâ, cambra, va ân cimbra a fost câd. Ke cia câta de cúfaiñe. Áli âne a fos râce. Âpi, ân câra dob-at fost âne? An carie miset? (...) lâ, iâ, setémber ie vet" oâne race dósta Oman, a v-âm ,ât de roba. Am io ponâve §i tôt. Nu rai-a ân cap verit ke va va 11 race, Dd- ( Turco vit” Drâga. 70 uni) SE APA MOME PKECUEDÇI §i aUrnée o jéüse-a zis: máslino uñe beâ §i apa, carne... lire trei niiset de galirita, de zçnta de galio de vifo §i-a$â âbo. Ç-utiince câ cqîe jeludti ke cân sí ares §i cu âpa néca se bevu. (...) Iâ, de cámen... Ali din ce 149 vet” l~âv fi operirûit dóctom?___Iâ, de nóvo! Potè fi, (...) Si se âpa more precuhçi, câsta de la noi, din çtçme. ...la, tréba rq fi preeuhçit. (...) la... caménti are. Âre» âre!... Il, iâ, sâmo precuhçito âpa... (...) Ma, pieórele me dora. (Türcovit" Draga, 70 ani) CÂND M-ÂM IO MÉRITÂT A nostra tulita s-âu de dvâiset çi doi ân méritât Ce ne? Édita. Biserca s-âu de osemnaist, angûçt» na dvanâist de sedemdesét çi doi. Eâ-i de pedesét çi pat ru. A tune ân novémbàr a rodit fi Pu. FiPu âre ân zétu. Iâ çi acino fiPu plovç t"â ân Rorida, t"â. Pre brod ie, conobar. (...) lo m-âm méritât de dvâiset i sédâm let. De dvâiset çi pâtru âm aviit o fU'e. De pedeset. Àm avût o fife. Éda s~â kemât. Éda çi Miriana. De pedeset... hiiiada devetsto pedésete... Doizec çi pâtru. (...) Nâ-dvâiset sedem. Ânc-âm mes io Inerii, ke oânc a fos... (...) Ne, c-âm la mâia luerât... Cn Frane-a nóstr-am avût. Cu cèsta om. Pac cân ne-â fos casa zraçita, ü-âm aviit cambra lûva durmi, c-â pogorit, â çtit... Atunc âm mes io anca lucra. Anca doi ân. Çi atiinca de pedesét çi trei ne-âm ânsurât Acniô a fos cvârnâr çi trei ân ce ne-âm ânsurât. O Petróvi, o Petróvi. Iâ, cvârnâr çi t; ei an âu fost. De pedesét çi trei ne-âm ânsurât. E feia mi-â mûrit de trei miset çi po, c-â acatât, iâ, câ acatât prolev a povrâcaia. Prolev, prolev. Prolev âv acatât. Fólele le-âu durât. Pozvit e-âu ân foie. Prolev a avüt, â çtit. Tot hrâna de la eâ a t”â vâmit.  çtit. (...) (Când ie viróza, când ieç... çi de la sire mge sus çi jos.) De sus çi de jos, de sus çi de jos... (Când ie viras — cum se zice — ca çi virus. Atünc ântre cvârnâr let n-â fost aeâ lec...). N-â fost penitilini, niçta. Pac mi-â ân trei zile mûrit... (Flra âpa, dehidrirüita). Trei miset çi po. A eu pâtru kile mi-â avüt când s-â faeüt. Mira mi-â fost, fina fçta. Lâpte ur po de litra âm ie dât popi... ÂM a vent minute aeâ çi-n trei zile a mûrit. Aeâ va fost avç vet” cvârnâr i çest let fçta. (Türcovit" Draga, 70 ani / Éda Câlina/) 150 •S-ÂU ÓIEE MKSTECÀT . . Pac çtiu de bátan oum ân ujpit zice. Doi Câcule de oi. ke si 10-âm avut ur t"âc, Zora a avtu tu tnâc oi. So gis . m io avût. te gl. âv eâ avut Acmó când âv pascút scúpa, mes gde-s aprópe. Pac v >cv¡ mes cçle oi. Pac âv zi.s ke s-âv mestecât Ke s-âv spoít scúpa. Atúnca le-âr tréba razdvoi. Néca çtiu câre-s... Ali betâri âu... zice ke s-âv ôile mestecât. E, çi când â fost oi, mislés, io âm avut dvâiset glâv, céla a avût dvâiset áli..., pac âv scúpa pascút. Atúnce câç scúpa facút Atúnce na líbrike mesurât lâptele, cât â pomujít (...). Librike... io nu çtiu câte-âre libric... - Etra, noi zícem acmo litra... Cista-i o Iftra. E, atunce-a fos na librike. Acmo librike nu çtiu cât âv avût, cât a sadârjit. À fost o litra, â fost mâne, ili-a fost viçe d~o litra? Nu çtiu cât a fost. Ç-atûnce la lâpte cçle scúpa, când âv scúpa câç facút. Atúnca bâta... fíno-av udel^it na evadrâtu çi pre câ rímske bróiurile rejít de ce de librîki, cât are de câre oi, cât a pomujít çi câ. Çi când âu câçu facút scúpa, atúnca âu razdelit câçu. Ma ne c-âv razdelit câçu. C-âv avût câçu c-âu facút, nègo fie aeâta kile de ;âs pre-aeâta lâpte, mie-aeâta, tie-aeâta. Tic tréba dâ un câç pre za cât ai î wCiC de céla lâpte, aeâta âv podelit câçurile e câ. E, pre bât âv rejít. N-â f •- , , ; viz ke vor prevarí. Celi émir n-âv varít atúnca, nègo cu rimski cçle zarejít fino pre bât rímski hroim'lc. Tie-acâta. mie-aeâta... (...). Iâ, câ âv çtivut aeâta ân libri de lâpte virc-aeâta lâpte, vire-aeâta câç. Tie-acâta pripadç, mie-aeâta (...). Ne, ii-iiii prevarit. (Sánkovit" Carmélo, 62 ani) BÍRK SK IJTA, E TÂMNO NU SE ÚTA! (...) Zóra Dòridi" va cuvintâ!?! Ma io nu-s Zóra Dóricit", neg Sánkovit”! (...) C le s~av dugodit? Ân familie seâ mi-â mûrit càia, acmó nàtele tirer de pe lerei lei. Acmó mi-â zétu mûrit, a Fei càie. ísto de Uideseî Irei, pâtru âni. Murit-a. Fost-a bolán. Si io-âm fos boina. Çi dita mi-âu 11 > çûla âmnât... (...) N-âm fos io boina. Ma ie-â fos. le bolán pre frima. Àre mârle tlâc. Eâ a fos ísto boina úre ósem miset çi... A fos ân bolénta ure tri puta. Io operirali. Operiruit. Le-âv operirúit jeludat, iédñac... 151 Ai, táco, svá§ta ám projivít vet" án acata añ. Cegód. §i mài ví$e-am projivít tàmno, nègo bíre. Ke bíre se uta, e ramno mi se uta í'a ? táco. Ce se spurevQi? A... cu casa, en pemmí. cu vác. porc ám... (...) líe avém. Avern o vaca §i-acmó-avém un vité. Párbaemó ám avút do vác. s-atunce úr-am vo turnát, ke ám vloàt ca si préeo o be ine. Noi am aviti mánbe, pa lira ne-àu crcpai. H úr-am neis cut fos vei,f betàra. Atúnc áu veril preco óbeine ciré kc va vloá, §-atúnce has ám de la Rógutib vloàt, ke àu te vloàt. §~atùnce miste... nastrad^it lóje. biliu-a lue rat §i nevpsta n~à putút acà ansa... ke $i eà-i, brijna, ísto bòlna. Si are troie dita si tacce §-atunc-am noi de la téF vloàt. §1 acmó avém noi. Pac ám avút o milita. §i-nemó ani vo lurnàt le óbeine. Oànc-àm àn Jeiirn mes, la Pepo mes. H taco! (...) Ne, gì capre, ne oi n-avem acmó voi’' de diipa òste, pósle ràta n-avém vi$e. Ce nc* ... Avém óre par ñivo. Avem nive còda, sàmo mare ciré lucra.,... Mài nasaclím... ciimpír, v^ìzq, breseva, coróla i táco, fajó, gràh. Salàtu semiràm, pomidori posadim... Ma afàra ànr-o niva. N-avém vart Avém imene, avem tráctor, áli mài vi§e scoprirne A§JL Cando cumpi) Vi'OQim, cumpeun... Cu motíca... sapún, táco. E §i-a§à, nu §tiu ce spuravpi. ima púno tòga... . (Zóra Sánkovít", 59 ani) li E NOI NÚ SMO BURI DE MANCA (...) i lini nuncánn cubeprn, muncàm? Pa sácaco: mané§tra, iùha, méso, cevápei naspecím, nóki scuhés, pá§tari, rijót, ribe... ma svá§ta taco. Cà §i cum v o ) /l Cam ro /n ec^ Compir frigqim, scuheim na salàtu. Svàcaco. (...) Doniarpta café popím. Sí d-atúnce mórke §i... café §i pare ili làpte §i pare ili Pico. Né§to namájemo. To uiútro dámo, ováco óco dévet, to ne ni merènda. (Pa cuvinta àn ini ? ( rivinta jeiànski! - Sàncovit" Carmélo). Pac cafe iijpi popí, pac cu cevá namajím. Cà ne-í de domanda... Cu pútaru, marmeláda, eurocrém (...) Ma tic, cu uní nu... Cu púter, cèsta margarín, cu ca. lo ni nu. Cá-i a lui. Mi léna ísto>a$á. ísto namaj^-asa. Ce áre. (...) Cá-i marenda, ¡a. tCe noi nú smo buri de manca. 152 le doma reta pôpé-a§â lâpte ili lapie rétco când. I jqit-a p laine, Acmô-i tac ât caie p cevâ-i namajés pre pare p poidé, ili osóre friggi. Ìli tâeo nésìo, cu panteta, Çi câ-i mâneâ de tuia zìi a, pària spai. (...) Avenì meri ih la, sâmo ie tàmno màrànca panine ie lus ie ca domàrda p serali dàu eira. Lui. ie ca désta, (...) La merinda? Cuhés bilo ce... Casta ce-ain spus Si sgru, nicn.c ■ vro m a ça ..a- la merindq. S < sgra. ofrigés -mpu, omarva pamela. Àn iarna na cumpir spedm ân cuptor bৠcu pamela... (...) Cimi se spinte? De porc. (Slamila de porc, câ ce-i carnato. Cào viçe carnato. Cani télo S.) Âm âne toi... Câsta-i pantéta. * 5|î * (...) Io-àm smârsavit, io-âm acmó smârçavit. (...) Préco léta. Prèste vgra (Vrocina! ( .S.), i )e vrocina. ... iâ. inejem grabi, lucrâm cüdai Atünca napopim, e manca nu se pote, atiinc ie samo tréba popi. Çi aeâta ke oslabés... Oânc ie câd. An vqra-i iâeo ead. An vgra-i cado. Evo toléto bâç a fos iâco cado. Çi cumpiru si fajólu toni zgorg-n pemint. (...) Ma tâmno-a fos toléto. Ç-atünc p * empir, lan;;, o toi miiçtq teplina. Vrocine-s mari. Róse nu-s... : s \ n, vau p divii porc. Acmó, ân, nu §tiu se vi vâ vlât scopit. Au vi vâ vlât. (Toléto, in) Ne toléto. nègo ân. E toléto n-âv, toléto. Acmó vef nuzâdne âv... négde tu i tâmo. Onuîrva. Io nu piu acmó. E p ce se rqç zi ce? (Sáncovif Zorm 59 ani) CANI) iE LÓVU ZABRANÍT Mi SE CUTÉZA UÍ'ÍDE ... Noi zicéni fajólu. Ca vira sanie, pac à tot ma hunde poiedés, maini noie, vet". e and de ca, pac tot obarstes.,. (...) Mahunele? ('and fajólu uzre. $ti ce-i tajo9 (...) No. Pae mahunele vira àn ce-i fajólu. ('a tot obarstes. Cà-i biiro, pac vini aprópe, pac potedes. Parla,., La noi ie cèsia visòeu fajó, ce vire pre bàt. (...) A. no cutczàm. Nu se cutéza ke lóvti-s ca. Ke nu .pi iúva-s cà p ie sàmo megli fa, ce le va ivi, ke nu~s aedi a de cà. Eàic vet ' nacolít pac viru p iePi §titéz, ìel'i àu samo tredito ke le ver ucide. 153 (...) ... $i porci, áli c-àu id’. Cá tot lovü... (...) Noi n avcm ni cu ce. Noi roavciii (»ánc cinipe, ke... Nuscánd av avui betári óiniir áv avút saca aisa av avut cà. Noi n-avém. (...) Pote se campara, áli ne iréba dózvoia auince de iovi p efe l: p cànd io za brani t lovu im se cutéza ucide. (...) Se a-zvcie V; rozvcéi «o p o cumie: i púcf .sao tire, áli ne atara cu ea„ Se 11 -ai 111, se nu satn rupói án io va èco tirasi vio se n-ám ni cá. S-aíunce more fi doi áli tre i aii lo\ ludi pre... Drugáce nu cutezám án eodnt piula. Alara, líe stívu lóvii ke ceva ucíde. E nu cutéyu. (...) Ne la ida poc io án cása avq. Samo atara nu poc poení cu eá. (...) Cpste ce -s oc (di, A lor de oànce-s ocóli, néca meg t"a, io voi... (...) la. Cázna niara. Cá si zieem. Sarna ucíde ili cà cand ie lóvu, cand ie cá... pac ca se rp omu ucíde... (Sáncovit" Cannéto, 62 ani) SÀMO PRÉSTE VÍKEND VIRÉM OÂNC ío sam lu Mâtina tu MatíF'u fíFu. Ce-â fos de mânt'e, Mâtina. lo sam mfu. lo jivés án Lipa. No p víru sâkile opt zfle oc. Ke âne víre starína, ne, ke nu-i nicúr acâsa. Ma casad a me p no... Âm câmâr i sédam let. Câmâr i sédam. Çi no. Préste víkend virém p când cás-am poprávít paçâ. C-isa-i bura. Nou crov âm pus p... Lúcru-n Rica. (...) Ân "Victor L." âm lucr t. (...) FiF âm. Áre osámnaist let. Acmo-á popiít lucra. Acmé va ii la soldât. (...) Ne, nu-i ânea. FíFu va ii. Fóst-ám na lévu p muFára. MuFar i i cámerísta colp-n Lipa. Án Lipa jivés cu muFára. Rupa colp, i ..) Oánc ie casa p |tala... Nicúr nu bivp oc. Sámo préste víkend virém.. Ne. Sóra mi-e-n Opatíie... Çi eâ víre. Âstaz a fost c-a cumpir coppíV ití-am muncít nuçcârle iérbi de cále, de naprâvi câlea. E p eâ a cumpir coppít. Zóra F-àv ajutât p, no, aemo-â t"â mes. $i nu§té lpmne-a lucrat s-asie ne. * v- * Omeri vet" tircri nu §tiu eavintá. Cá p... cum rq§ zíce? Cln sc--ns6ra, nccúm se cá p doné se-nsóru, câ p din Jeian. Acmó-s de pe tot 154 dcnde-i miliàrio tir dónde-1 fràierìta. §i d-atuné... cum. i\\> 7ice? §i d-atúnce veC dita nu site cuvintà e-a§.a mes iel', ) Ma àn ite sííe, asá àntelye. Fil’u, ma E cà si naprimer In Vàrjinke ca $i cc^tc donde às, naprimer, §1 la Vinco cà mi stia cuvintà, ne. Si cà so va tot pernialo /alari. Góvoru se va /alari cà cà starma, me Resede so primi inde masa. PnmundQ-se §i tot. (...) .. Io ino haves... Inerii. (...) Spore nu... Oniàrva, mane. Mànt'e, cum i\cs zi ce, ari cudria nivea domàCe. Lucri do, trei nive si pr-acàsa ur métar de Ipmne si-a sa. eand imi lati, ne... la, lama vini nane le Zóre dàu cl'uc, pac, vro vota rascl'ide... §i-asa„ uva (Fil u lu Mâtina lu Matít"u, 47 ani) FÔST-ÀM AN ÇU§NIÉVIXÇ CU LÉCA F6st-a jeiânski, când-âm fost tirer de trideset dévêt, cârnâr. Tôt âv jeiânski câraX $i-atünc-av cântât lot. Atûnc a fost Tâliia, pac a vent Iugoslâviia. 1 aeâta ne-âm zmiççit acmô, vet" nu çtiu nie câsta nié cà - •v...) Avérm rvs' on ân Çuçniévitç eu Léca - ambasadôr... Cântât™ am... (...) „Fçto, noie ..Mcs-am ônca çi colç pre zeléne iârbç”. (...) Ca âto vet" n-âru... Ca atiince-n oçtarie. Ân oçtarie çi ieF eu noi, cççti çuçnévcani... (...) A il Tu vm spus? Çimiunce iéPi ân Pûla mnât. Io n-âm colç fos t”â, io nirste boîne. Ai, yutu m~a durât çi... E, ur lie âm bevüt vir... vir din frijidér... Tréba vm nikiita de cuva çi câ mâi... N-âm. putiif cuvintâ. Cum megu éasîe rumunske? • * * e ZÁ1FA DF ORMA Z ... Fost-am obéi nu sub Tâliie. sub Siovéniîe... To se zvàlo jiod Itálio Castelnovo distria, a mismo zvah Sub Nóvigrad... Podi» rad, iñ Pae tot s-â miççit cçsta... Ver frànki piati, pórez. Câ fránki ie siovenaun, 155 frânki Pórez plâtiti slovénski. Désta stvâri svâki put... tot réce mi diéti-one pire, ke to ie po slovénsco, pa nécad pâde na yrâniti, pa... (...) Na yrâniti pa: Odkié ste? Piçe. One piçe ân pâsoç. „Kâko znâte slovénski” -Caco ne bi znal? Smo na yrâniti... Cum nu rçç çti, când smo na yrâniti? E, çi colç-âm' mes porc compari. Ân Bistâr| - Ilirsca Bistri ta. Porc çi sâ mânf e çi colç na cèsta... catastar. Tóte-s colç, catâstar çi tot. E cûdâ mânt"e-am mes... (...) Iâ, câ-i jâifa. Mi isto zâifa récem. Jâifa de spelâvçi. Jâifa de ròba |i jâifa de-obrâz... Rumünski cum se zice - obrâz? (...) Zice: compara do jâife de-obrâz çi ûra de ròba spelavçit. leF zicu crumpiiy crumpirie - noi compir. Fajó, salata - fsto. Fijol - e noi fajó. Çi de cône-i hâm, cornât... hârvâtski - hâm, ia, óprema za céna. Hâm... cornât. Çi noi - cornât vet”. Cornât pa sira oânca, câ çi çira eu tu dênde-i pus? Ne znâm, cornât i tâco. Hârvâti réce za óne: bârzde. Récemo bârzdç ce na se céna uprâva. Cu ce se câlu bârzdg. Bârzde za... Hârvâti réce, ia, zévVe (?)... ... Bire-i tot, sâmo nu-s sòldi. Io-âm un tisüt" dviésto cun §i... He, io-âm açâ. Clnd âm io lucrât fóst-av sòldi sub cççti... (...) Ma, nu çtiu, pârvile misef âm piatii, c-âm América kemât, Faina, Austrâlie - dévetsto çi nuçte cime. Acmé - trîdeset i pet, cornar. ( .»âne nu ’ urâgo, prenc câsta... se oâne - nu-i... Pedesét mai viçe, pedesét i çest cime. « ; \ m «sfra /et" eeoéta? Iâ, din Varajdin (...) Coprivnita, iâ. (...) ( ble-i niai téno. ... Ke-â tioçti grau, à sût ce~i grûu? Grâno. Grâu. Pçénita, iâ. Pac âv rezérva vindiiTo. Devetnâist litra. ali câ... E, aiunce-a spraznit ce F-â spus... Fuit! Ân djep. E acino po cârnâr t po âv a j tins. Tâmna economie, lanini economi çt-âs onc. ïo~s mâheri... lot âu opleckgit... Mâheri-s, ic-i s-âu ranii pre iéFi âu plcckçit poduzéca. strôiurle-au comparât pre niç. Niciir n-au sòldi dal. Neg pre cevâ, pre papir çi bug! Çi-acmé-i açâ! (...) Ûjasno. Sve su pocrâli, tot âu po furai. Çi ce-acmo? Brijm èççti émir ce-âu trîdeset let lucrât ân firma, aemo-â fbst ân rat, dui, trei an. Acino - fuit! (...) Ma delnitc... débute oâné ân Yârski Colar... (...) A. ia, io-âm ân Rica... lûv-âm lucrât trîdeset let... Trîdeset lei. Attinie pulut-am zaradi càt ver. Sâmo lucra. E-acmo... Fil’u lucravi luca» ur çi âto. Pac cc-âre? Mis. Omârva... (...) Nis n-âv comparât, léii luc-av prapadit. Acmô-i cornai privati/ânia-n luca. F maheri -ûprâvni odbor - ime, one, óvo. pa óna. Tot 156 ie. tot de ri vláda. Nèki máhen récu: cécai mi n ovàcp, pamèla ti stàvit u djepi, copiti ónu (ìrmii. ... Luca tòta Hárváloa hranit. Dvie■ tisufi p dvlèsto de iei'i àu ine:raí, pa coperànti tot. Acino nu às, uri... petzec... i ira le set i dévet, peí sio trídeset i dévet. (...) Aemo as d\ lesto pedéset, §esdésel... Ás prin lugoslàviie. pria America, àn lùjna America. N ¿macca, Argentina, Venetuéla... la sm-a fasi oànc (...) A rm-i ni cole Lire. CoIq-ì infialo a §i... C^§ti oànc ics ue api ur sistém cà p~n lújna América. A ca im-i vet\ Fa ima,, una of X' enetuéli, duo u ( a rana su. L. cràsan rad. ima nègo dola A ima i sa . Alee poeoimle cunado carni a inurít... pac a iost nane ( V io am lucrai paini miset... Atimcc mai aviti sóldi-atunce eie catee prcsic tei pei... ie-à fosi cà sì pitur, de conipattic ualiànsc-a lucrai §i bire-av /ariane Àn Irei àii-av casa piatiti sto tisuL de dolali. E, a íost atúnca, nrnicmo mi se potè. FÍÍA F-e injinér, cèsta, a rii iteci. E §i lenire cé§ti lacrador si potros p omarva-i ràrnàrp. (...) Are mui'àra fìTie fi Li fa mt va mental anca. ( A Eàn tàrgovàcki pùtnice La unge prin America, priti tot ocrii. Eà bue zas!(...) N-àre tàit /a mcrita-se. Ne. pac s-à vruc pac nu if a càia dai.. (...) A una cetardéset co JéFco. Casno-t sàda. „Precasmr hi récu sio . na. . Fa : de lucra nu oc potè. Sènza lovóro no si po - re récu italiàn. ♦f cz «cela e ne mòre - réce slovénat. A hàrvàtki: bez ràda se ne móje! (Dóricit" Tóne, lu CFóne, 69 ani) IO-AM PARTIZANILOR DUS MANCÀ ... Ajutà. A meu càie-a fos de la càrnàr si ur cu ccst’i partizàm §-atunc io-àm partizànilor dus manca. $i vm- p u . rpQit... ,.. mt a verit, cèsta, rastriìaménto (?) p eia vef, nórnialno, /acFis p-atùnèe de ca. D-atunce au iéJ 1 optai opt /ile etesii... §àptc lebruànt av verit néro ti din tot craiu, àu oeólif sélipea si... fuit! Tot cerno aflàt àn casa... (...) Ne. ma controliriii àus|vais. (...) Àn Filali, àn Ausine, (...) f)c cornar p patri. (...) Osamnàist mésci, (...) Lei dee - pare, domàreta, pel - pódne. ( aco réce pódne? Dopa musa. Mé/o giorno, a? $i sera rupói pet dee. §i tini campir an apa, cova p cà.,, (...) Se ài lucrai. E cànd n-àm lucrai - nip Se n-ài iuciàt, se n-ài póla p cevà ~ nip 157 (...) U bólniti. Tàmo u' bólniti ali négde drago, ali u zàtvor. Doì miset àm stàt ari lógor a§à, ur mise! §i po, àn lógor bà§. Atùnce ne-àu rasporadit lucra. Dvàis..., doizec §i opt se pura, cànd am col^ verit In hragesi de penda $i asà canoticra si cósul’e si iakéta. Òmeri ce~s betàri, ... pedesét, pedesét 1... nu s-au putui listavi c-a fod ract. Cuti- zicci race5 (...) De smàrzni. ( Dòrici f' Anton, 'Tòlte la CTóne, 69 ani) CɧTI MÀI TÍRER CUVÍNTU HÀRVÀTKI JéFco Dóricit”, cvantar ò doi fin. Jeian dvàiset §i sest - bróiu de casa. (...) Omeri ce-s din soliate àntru sire vecinom diviniti po jeiànski. Cé§ti mài betàri. Cu difa, iúva-s mipit brac, inibii bräc, ré timo, cum §i la noi, muFàra cu iel* cuvínta harvàtki, io -jeiànski càndyód, iuvayód poc §i vi§e. Dita-ntru sire cuvintu harvàtki. Cé§ti mài tfreri cuvintu hàrvàtki. Noi cu a me generátie §i cu cé§f a dupa mire, mórke doi, trei àn mài belar, tot jeian: sa a:i\ mta iu *yóo smi . Si-n optarle §i-n besgrica §i... càn ie vrur sastànae àn sitia i tàco... $i pre caie... an ùlita iuvapxl. (Si-n bisericà? -S.R.) Ne shìjbono, nego finire sire cànd ce va cuvint ur cu atu si ca... poples... tot jetfmski ciivintani. (...) Ne asa. um vrur are cova fie ziòe a lor. pac jeiànski /icu „§optes”. là, to ie Jtho governi” - §opti. Hàrvàtki -§àptati. Noi zicem: §opti. (...) Ne, noi zicem piseit, àu napisgit... (...) Stila ne-àu zacFis untre doi àn ke a fost oniàrva dita. Mórke se va rascFide sen se povecà bróiu de difa... Acino do tréf’i rà/red mégu àn Múne. Dúpa tréf’i rà/red mego àn Brilli. ( àn futes s-ästa osnovna pila, mégu-n Rica, àn Opat . iúva (...) Uvàc a me generátie p mai tí red anca cuvintu uvàc jeiànski. le ca ur lie cúdno. 1. lu L si M. in L din Jeián cu a sei fiF cuvintu hàrvàtki. Nu §tiu ie-ap. Nu §tiu ce ie. (...) Bírc cuvima. Cànd noi euvintàm ani re sire uvàc noi euvintàm jeiànski... $i 1. isio. (...) Si ieF §tivu samo nu vor euvintà dita. Nu ver cova zíce?... Ver tu cova vice, inali?... Ma càn fura mài betàri vor atiince euvintà... On nòno 158 vor cavitila jeiansici si io, ... A, ie, nono cu ieF cuvinta uvae jeiànski, §i vecillu!!!.,, ( Dòrici!" JéPco, 42 ani) 1 ^ R LIC AL ÓSELE DÓRU {...) Nir-, * ■ - ■ spetificno ke ie bólàn, are pàdavita. Nu §tiu se §fit. epilépsiia. Dm ea-i tir lic... le avùt nufcàra jénsca oànc, pac àv t"a mes de la ie m cu... (•■•> As, ic-i kulan Frane.,, Pre bubrig F~à operiruit, pac ie iàco lanutn. ideo, Frane, la Fu i-acàsa, Sérgio... Bivfit colf àli-a verit acàsa Aaz §1 mare ke-i x ■ a ;<à cu fìru §i cà-ri lic... Frane i-acàsa. Nu §tiu se~i. m pài, ali p: ; am v / .e de cucia vrfme. Morke-i acisa, sigumo. (...) 1 >ràga-i bue. le sàra. Eà ie. ... Vet anca ura?... Biserca §i Éda §i Sergio... Sérgio-i tir an mài tirer nègo io. 1 •) là, '■ mf e e aerati e de pedesét §i pàtra §i cél’i do fesdéset tot ciivmìu jeiànski. E ceFi ce-s ur lic mài tireri, rétimo, ce àru-acmó déset, pctnàist lei, icFi mài mane cuvintu... Nu, nu §tiu ce ie. (...) le sor caia. le ie bire. Ur lic al ósele dóm. A§à~i vet" staróst. (Dòrici!" JéFco, 42 ani) IUVA vA-I FÌL'A? Cum ie, profésore?... Néca... Drago mi ie. Cum stet? E iuva và-i O' ; Àna? Càn àm ie fil'a-acàsa §i fatele, nu àv Oàna verit. (...) là, noi àm gr Ot. Iuva-s fatele? (...) Atunce a fost a$à... ànc Oàna. Àt fost, ke se nj fost-a eà ignjit cu fatele. Àt fost, acmó nu-s. Nu-i Oàna, e fatele às. (...) às eia la o suséda. Ne, Bil'iana, anca suséda, c-àre eà doi fecór, pac se cu iel' igrés. (...) Veri-va §i Biserca... Fatina ce-a fost ànc, cà jénsca are doi fecór: ur de pàtru, ur de pet let, pac a mes a m$le fpte la iel'. (Turcovit" Draga, 70 ani) 159 oânC âs Cl DA nensurât (...) Ne, vet" de câ nu $tiu. Provgit ântrebâ lu Luciano maie. Mbrke eâ mçje clósta coda vote fin besçreca, saca zi, sâca dunnreca. (...) Cânvâ joiânski rugât. Acino nu stia. Na niünski, an Mune. vStit iüva-i un Mune? le impara stara mûnsca tnâça se kiâina bdp. Na munski-a ibst. De câ §tiu ke aemb-av proverai! ke vor obnovi aëâ. Din pésac vire turina §i... Al cono§tet? le b⧠oâne cu noi a fost. Nu se vçde pre slica. Noi âm eu iél'-am udrujit an aeâ CDD - Cültumo Umétnipo Drüçtvo JDânita S.”. Noi âm cia pripadüit §i cu iél-am ôcoli vârvit. I-acâ misa ke rq ûra dóbro vip néca se izvedç, ré timo, pre-afâra, ca §i caziónita, cân rr A r L ta... (...) Ne. rruiiitbs... iel! cuvintu imiuski, se zie. Nu bas hârvâtki ôno strietno. nègo drugâce. ur lie ât naglâsae aru... dialéct. Rétimo. hàrva|ki se zice sam do§ao, ieli /jeu: sàm pri§el (...) la, ur lie de slovéniia aru. . dialéct. Pac ân Vodifa rapò) drugâce - opet ât dialéct... À §tit iiiva-i V odi ta? Denc un déset kilométri - Vodita, càtra Buzet. leF drugâce opet -.1: diale t. (...) Ne, anca ie omârva omir ie. Se nu se nie omenti rç, Jeiânu do déset let va âvç pedéset omir. Do déset let na pedéset, osâmdéset omir vor fi. (...) E aru dita. Io âm doi. Oânc âs cüda nensurât çi tireri denc, vet” nu-s tirer. Âru, uri âm §i pedéset let. Nu s-âu ânsurât §i... Âv eu mâia çi caia jivit. Acmé l’-âv mâia çi càia mûrit. Acmb-av ân§ ramas §i ce... (...) Evo Emil, rétimo, morç §i euhq §i tot cisto morç. (Dóricif1 Jél'co, 42 ani) RAKÎIA FACÉM (...) Rakiia facém: poberç se cççpele ili siives. m pûm-sc-n ; sauva, üri dvâisât dân, néca se ur lie - nu §tiu cum -c z?ce >v s prete orç m lie ân tecut’dne. Atûnce se cuba ân cotai. Du pu dvai ât, Urunzr 1 pet dân. * ân sazrç câ smes. Toléto nu vor fi cüda ce m ke-... 160 (...) Mie mai bura - ile cgspi. D.e cospiri ur Ite mai tare. (...) de grózdi ~ isto Ideo... De slíve-i ur lie mai slàbo... Cele abe. Shvele-s ábe, e cgfpile-s plàve, niódre. (...) Noi zicem módre. * * * (...) Nà irei osnóva uri ie án Nena Vinovet (?) (...) i olg la nàsiup. (...) Prin grad va fi cà fi o parada... Ctida vur fi mascare... Fétni carnevali „Novi V."... Nófña... iuv-or jénskele nógm fi ... Oco de uri pedesét ree fi cu fot... nui/.ica, jénskele, zvoncàri fi cgffi ce cantarli... ('alitaci. Fi-or un clou Doi ke céftiàl nu pot canti. {...) ( ’ine càntàc, àli tui ftiu se-or ii tot. ( esta ai sbuca ur... ( eftì vet" fi tíren... (...) Iojít" lu Toñita. Acésta-i lóje lu hiki. . , Si canta. Tata fi Fràne. le nu potè ke-i acmó bólàn, càia §i-a meu Barba, strip.. Oànc ie àn Jeian hi re, ma ie de colga., lóje In Panóc... Strio De a meu nono fidi e a fost. Ltt caia meu - strit iste, ara lui fràte Ili? (...) Cesta si ri tu lu Paiioe, lóje lo te càie meu nòno. A ti caia meu. la. meu nono a lui frate. (...) ... Jénsca-i nona, mùfktleo nono. ♦ * * e moi pre vro fazónita de cà, sigumo rgm fi canta, sigurno. Si musi; ì ceni ce nu voliru vor zajucà cu jénskele án pies. Ur pies, doi, cat one. vitame... (...) Sàmo jeiànti, vecinom jeiànti. (...) là, nu tot bivés oànc án sélifte. Bivés nufcàrl’i án Rica, Lovràn, an Opatiie. (...) §i ieF mégu, àli iel’... ma mor^i fi nuftire din Jeian égli ce mqje. Àli mài a, àli càia, àli bràt, frítele, àli... (...) §i céFi ce bivés t”à fi-acéff §i~n Opatfie vira oànc cu noi... Scupimo scópa. Acmó ng-m rg... acmó sma ca fi pravo dróftvo. Avém a nostra racón. (...) Ne, avém „Jeiànski zvoncàri” - dróftvo, se clima. (...) Ne, ne, to ie cultumo. Sàmo culturom se bavim, ne bavim. Cuvintàt-av ke se và face ca fi-o organizàtie: de la noi às irei án cóla scup. §i cuvintit s-àv ke se và cà ur lic poloji scópa, ke se va mórke fi-óre cnige-aflà fi... ur lic pocreni, àli... io nu sám cía, pa nu ftiu, nu... u detáFe. Luciáno-i de oftarie eia, cèsta lu Pàne ce-i oànc, cèsta fi Rosàna Stàmbulit", sóra le Adrián. là ie... (...) Luciàno DóricitT.. ie-n Móne biv^. 161 Ânsurât s-âu colq. (...) Lu Mihina lu Óvcarit" fiFu... Ie-n Múne bivç. Ânsurât s-âu colç (...) Ân Múne-a mes la muiâre» iuva-i... Din Múne. Mâia F-e din Jeiàn, cést'a de-a lui muiâre. ... Púnita, púnita noi zicem de... Mâia le a mç muiâre ie mie púnita. ... Svécrova... Iâ, tâstu-i punàt. (...) Zicu cum F-e odgovorç: ur zice tast, vrar zice svécrâva, vrur... pûnât p |â. $i po jeiânski noi zicem púnita p pùnàt. Ne, ân Briçti, colç-s, ie úri doi àli trei jeiânke ce s-âu méritât jos, pac jos jivés. (...) Ân Bârhud âs túdi uri doi jeiânti p o jénsca, jeiânca. S-âu colç ânsurât... (...) §i-n Opatiie-s jeiânti, cúda, p-n Rica. A mq téta bivç-n Rica, sóra lu câia. (...) Âru câse çi stân, iru stân, dârjâvni stân âru. Çi-n î o\rân... §i-n Pórec âu bivçit. Acmó úre-n Múne lu pobirçit ce-n Pórec ou fost... (Dóricit" JéPco, 42 ani) N-ÀRU OMBRI $ÓLDI Cu bláya ma bàvés p cu pòlioprivreda p cu òmeri, cu a m$F, cu dita. §i ce tréba Stic cu áto baví neg cu òmeri p cu polioprívreda, cu pólia, cu códru. (...) E cu códru, nègo dónde rqm manca, Mor$m na Ipnne M se rqm... §i Iguane lucràm. Io ne, ma ómu p fíFu. (...) §i víndem, iá-n Rica, iá, vira cu camiónu din Rica, lo me kéniu Ana Túrcovit", lu Pane. $esdesét, §esdesét let ám. §i ée voi spúre? Nis. (...) Optaría mqje-a§á, bíre parl-acmó. Pomato. Nu-s omeri... n-àru òmeri piidi. Nu vor dà §óldi. Ciré r-a dà? Dàrjava, dàrjava. Po svítu áru òmeri pénzie cand §esdesét let trécu. lo n-ám. Míe nu daie nicúr. Ce atúnce? (...) E, iie, círe-m va da? lo acás-am lucrát pre póliopríveda, ià. E ma po svítu nu jenskele lúcru. Úre iru., úre nu pac áru. Rq bíre ke p oánc se vqm fi cu sfítu. Rq, rq, e ma... Aru la voi jénskele pénzie? (...) Aru c$le ce hiera. C^le ce nu - ni§! E p afiele tréba ucídel? Ke morés manca p ojie! íe-a§á? 162 ÓCE NÀ§ (...) Ruga? Cum óce nà$? Dee nas kóii lési na ncbési? §à carie ; .. A, po jeiànski. Nu $tiu pò jeianski. Fa càsta-i Óce nas kóii icsi na itebesi, . jeianski nu se roga ca §i jeiànski, neg hàrvàjki. Noi tot lìàrvàtkL. (...) Ne, *u>; ce io §ti\u, àu uvàc a§à rugàt: Óce nৠkóii iési na nebési. Uvàc. De ce io $tiu. Dve sto let... ciré va §ti? Cà s-à utàt. (...) Ne, io ne cà pametés, ne. Io nu §tiu acà. (...) A, ià: cica nostra, caia nostra, mlia nostra... Ne, ne... Ne, n-àm cà avzit Mie nu acà §tiu. Noi §tim Óce nৠsàmo cum ie-n cniga, drugàce nu §tiu, Io n-àm acà... Mórke ara betàri dvésto let nàzat, mórke, ali ce io §tiu - ne. (Turcos íf Ana. 60 ani) ACMÓ NU SE PÓTE Nl$ Avém ni ve, póFe. Deisti. Ma nu lucrane ke-i /.apnstme ke vira divii pure, pac tot scopós $i ce rpm lucra7 Áu fos mescami vr^me... semirav^ít tot, acmó - nísta. Omárva cumpfr si fajó §1 v^rzQ §i blitva §i coróla de pure salita, mérlin, $érlin - omárva... ♦ * * ... Ómu more, pac al zacop^im. Acmo-avém omàrtvita in Móne na gróbl’u. Pac ál coIq zapelém |i víre prévtu §i~l zacopqim. (...) An cása-i cùmo vrur: se-i betar dàvu nu§té poidí §i popí. E se-i iàco màra jalost - ne. le uvàc ie de manca §i de popi §i de poidi, ili omirva. E se-a§à- p vi§e. Cum càrie potè. Acmó nu se potè ni§. (...) Spróvod. (...) Óà-i tot dni^tvo - scupina. (...) De Bojic? Merinda parik^im. Dólce specim: colaci, bura pare, pár$út - ne, n-avém pàrl-atunc... Ne, de Bojic - cobasite. §i mejem la misa §i-n polnócnita. Na afàra do pólnoc. fattine u pólnoc ie misa do énc óre, cum vro vota. §-atùnce verim acása, pac cobasíte mancàm i i-cavile ke~i Bojicu, pària vro dominata. $-atùnce meg omeri durine pac se cóle pac àn oltane... Évo Lùcio! Mlàdi niégu duranti, mica dita. 163 (...) Na Velici! noe: a misa mejeni, pac eâml venni çi cantâm çi mâncâra çi jucâm çi cil., nego tot. Ne vcselim, ke-i Bojieu. ... Lucio, asta orn couoçî tu? (- AWm... . rotini... Lucían ) (Túrcovít,, Âna, 60 ani) CÇSTE-S FATINE TOTE VEC MERITATE' TftÀ DIN SÉLÏÇTE (Iòva-i Luciáno? - S.R.) Lucàno a mes ân ístra a vir. Il, de orarie. Çi acmó cind veri rç, nu çtiu clnd va veri. Ne. Cçste-s fatine tòte vec meritâte §i t”à din séliçte. Ni ùra nu-i ân séliçte. Çi céfti falot... Ân Australie, ân América,, ân Nemico, prendeyod, ân Rica bivés. Prendeyod âs. (...) Dita cuvtniu jeiânski. (Catre nepoatâ - S.R.) Ver cuvintâ jeiânski? Ke... dâ omârva: Viro la oc! Cotró mqji? (...) Cum te kému?... Vç. Âna Viaria, zìi! Dp. Nu rp! Cuvintâvg ke-t va rumûri vor spòre ke-ç oc, pac àt or cumarâc tremóte. Cu manie, vp, de pust. (...) Cumarâc se kiâma. Cumarâcu. (mista-i cumarâcu, çeçir. ... Acino va fí eníga, na dvâiset çi doi va ieçi cinga de jeiânti çi de munti. Mákso Pelóza âu napispit, acino s-âv çtamppit. Mákso Pelôza, doctor. (...) la, acmó va fi còlga, nu çtiu eu cât stràni te çi va dvâiset çi doi ovega Mandalénina, ân Mime. Çi cire-ç va cumparâ - sto cane va fi cniga. Úri ç-or cumparâ. Noi ne rpm cumpara. Ce va li de âii názat. Póviest de Jeiân. Cum a fost eu betâri, cum âu lucrai, cire-a fost scolpii, cire n-âv çi açâ. (...) Acmó smo sto cornar si pâtru áli cinc jeipnti. Sto câmâr çi cinc. E nu smo viçe. Ômiri murimi is. betâri, tíren nu-s. Nu vor dit~av|, neg uni si doi. Vise ne çi-açâ. ... Casta-i mp nevpsta dm Istra. (...) Lu Lucio mul’âra, jéna. Çi cuvintâ câi çi noi jeiânski. Eâ çtie jeiânski çi hârvâtki çi taliânski. Çtie trei Immc Min a meu çtie sámo hârvâtki, ma noi çi taliânski-ntelejpm. Çi jeiânski, âhâ, pa nègo ie jeiànàt. Çi-a meli betâri - çi mâia çi câia-s jeiânti. Caia a mûrit, mâia-n Austrâlie. Non-a mûrit. Nón-a-n América mûrit. Çi açâ... Mire va veri Miele din Austrâlie. (Túrcovir Âna, 60 ani) 164 DITA CRÉSCI] SAN SÛLA MÉGU ■ ... Dita créscu, bog, çi-n pia mégu. Pomâlo se-nvetavés. Ç-acmo-â pia finit p tréba r'énf'e câtra mâi mâre râzred p gótovo. An Rica. Ura va ii an Rica, cçle do mâi mie mégu ân sta mica pia. {,,) An Rica ie~n médna .sóla.., (. cst'a mai míe mégu ân. pârvi p UctMi... ân Mime, ia, câsta mai nutre meje-n Rica. (...) E, nu sfiu ce fuie ke se-nvetavei ic. Se se omârva - va fi dimnicar, se se viçe - va fi prevt. Ne prevfi ncg-coiudrita. Se vor uci rç. Vom vedç cura va fi. Asa, vez. (...) Nicomúr. Dópustu-i oâne. Acmó avém cosí. Morém cosí de blága, pac va fi dópustu. Dvâisât dân avém copçi âne. (...) Tâmna vrçme, petnâist dân livç. Nu cutéz-a fi açâ~n sédmile miset. Mòre fi câd, fino. A»u. 1 -nimbo vrçme. Ma mòre ke se va obâmi; pac va fi mâi bura. ... : v'c * rmc -, , osi. Ne pote, neg morç. Iâ, morç se cosí. Cire âre blâga, e cire n are nu va cosí. Cire n-âre briga. (...) A, ân setémbre-i vet" amânâ? An -riómbre nu se vet" niç cosç. (...) An iâma ne oyârmïnm. N-avcm vrçme, pac zakinç. Lueravçim colç §1 hog. Pre-aeâsa. Ce vet? ( >meri-s pnn poduzéce. Úri-s acâsa, uri-s prin poduzéce çi trçce vrçmea. (...) Si eu Içmnele se bavés p cu ceyód. (...) Nu io Içmne lúcru. A ie ma de mire... (...) Vira? Bur. (...) Ne, âm cosit de blâya. (...) Més-am de vir, pac ie-ncllso. Atúnc âne violi posi âm dopelçit. Sámo bâcve-âm col g lasât. Voi lur dopelçi... lo-âm mislit ke fi âstaz lúcru, pac tréba saca dova lúcru... (...) Lur, útorác, srédu, cetârtac, virer, sâmbota çi dumíreca. Ca çi çi~ùvâc. (...) A, iâ, la voi ie lur... Ei, nu çtiu. (Túrcovit" Luciáno, 36 ani) ÂN COPAR ÂM LUCRÂT ÇI-N RÍCA ... Drago Mârmelit". Am sesdesét let, bavés me cu pôliopriveda acmó moinentálno. Acmó-i lèsami, de foc, cum pim scopçiin p iârna va veri patúncc... (...) Äm çi âne-oi dopelçi i tácu dáfie. Ke se ômu uvâc 165 mor^ scarbi de tot. (...) MuFara-i an Copra, rastàvita. (...) El-i eolq, fíl'a meritàta. I tàco. (...) Àn Copra fi-n Rica àm lucrai. (...)... De àta vota. (...) Ma pom&lo. (...) Io, cime... pórcu... (...) Gúla§ àli zpa voi àstaz fi cumpir, salita... compir podfrigqit... Manéftra? A, ia-i Mra. (...) Ma ceva r$ pure nuntru... mérlin, bigule, cumpir omarva, de cóste-núntra fi ceyód anúntru. Samo néca~i buró. Atúnce zabelim. (...) Avém pól'ia, ma-i posto tot. Do nive luerlm, do nive. Frítele oc ca fi bog... Vart avém coIq (...) Cumpir, salata, fajó... Cumpir, fajó... Àto ce io ftiu? (Màrmelit" Drago, 60 ani) SÀKILE cus áre a SEV IME CÁ §1 ÓMU Oanc Ca Mara Cale zícem §i Dúpabng, Sobóft. Colq-ì fino. Cól^ sóre víre. Ke r^f mor^ ii alúr beri, colf as. Nécto let a fost mraz. Mraz, pac cànd a mràzu... pac osécu, opadés, opad^ tvétu fi... t ...j Dópabrig. noi cFemam la Ca Mira Cále, Subóft, la Colivràt, an Draga, In Cglc Límjíle Nive. Oànca eFemàm án Niva de Com. Cista le de poco me máme, e le de pecóme... de muilra máia, pac a noi lucràm cesta cus, vedét, oànca iiiva-s cqìc v^rzg coIq prenc. Oànc-afà. E fi tot, sàkilc cus áre-a sa ime cà fi fi ólmi. fi fi-afàv, vedét (Turco vit” Frane, 71 ani) L^MNE DE LOJÌ FÓCU DE TÒTA IÀRNA ... Ma' dopeld an-;menta. Morq mài marie do déset, dvanaist mètri, petnàisi mètri se morg face de tota iàma de lojf fócu. De-afàve l^mnc... (...) $1 se razhe... là, ià c-aflvo gróse. le prc gróse. ÀfI, càte potè, deset sentamétri. (iróse mqje-n fpurgéf,., Jipgi. La voi mi zi ce... (...) la, ma tail ie uro, e tip^ì le àto. Tail-i cari se zièe... afa... taià. Cuoi voi zice? Cu secùra se zice taia. E casta se zice tipQi... Taiàt ie afa. Ke se ÍÓÓ oele§q búcva, naprímer, a§á. Casta ie lungo, pac se zíce taiá,oclep. Caste yrane. Àntelqjet? E casta eoi zícem tipp. (...) A, se zíce „spàrt”? (Turco vit" Frane, 71 ani) NOI SMO LU MIKÍN (...) Cèsta se Mama lu Micúla. Noi smo lu Mikín. Celali suséd, lu Brinco, pac ie lu Faryotina, pac ie lu BSTe, pac íe lu Coren, pac á rénf’e se 11 nnt; o; lúrina, 1 ki Mi§ít" ; *u Tiyánu, lu Didícu p a§a rént"e, rént"e... $¡ lorie íu Mayáta se Mima... Si lu Tonit", iúva-i Mila. À nópi céia stisedii, dónde.-i muiara, se kému lu Tullían. E ceFalt, iúva-i Míhina, - lu Óvcarir. í ePt iúva-s Ándrev, iúva-i Vílin p cèfi fecoríé, ief as lu Várjínke se iel? kemu. E p íe réntffe casta Anina... cá Ánina ie vet" betára, osámdesét p irei áli pitra áíp se Mima Ánina din Ban’varh. ... Cá se zíce... voi verct din Rica pre casta cále, la casa lu Maté ie stanila. Pac se zíce rienf’e caira SàncovtL. §i oc sàkile cus áre a sa ime, prende se m^je áre a sa ime, iá. Tone lu CTóñe-i ísto col^-i atara de la cále. Si Pépo lu Tónpiiu-i cía, ísto là cále, susédu. (Türcovit” Frane, 71 ani) VERÍT-A UR PROFESOR DIN RUMANÍE - Ne, ne, ñeca Dràga cu vinta. ( - Nu voi, nu voi. Tu pi mai bíre, Frane, ke-§ oánca, denc -Túrcovit" Draga.) - Ma, iá, rp§ spúre ke eà mài bíre cuvínta... (...) Verít-a ur profesor din Rumarne. Cá a fos... nu piu de càrie in a fost prènda. Ást-a fost inca sub Tálie. Sub Tàlie noi anc-àm jivit. §i cèste fecorína tirara a vloát profesora cu sire, cèsta ívina Dòrici!". Av avut uri petnàist let, §esnàist, nu più. (Maia li 1-av dát p.bíre - T. D.). lei1 àv fost cuda frit. lei1 áv fost cinc frát §i inaia i 1-1 dàt néca se àvetavQ za... polavp za profesora ce va fi. (...) 167 Çi d-atünca ie-â colq jivit çi onc a verit nacon ûri osâm let rupói eu profesoru çi ie. Çi d~atünce s-âv çi-nsurât colç çi dit-av avüt ân Rumanie. Çi mûrira F-e viie ç-aemo. E çi cum oi zice? Çi onc ómu-a obolit çi murit-av. Çi vfet" nu-i colç, vef ’ nu-i acmô, a mûrit. Çi-â lui mâie çi câie-av mûrit. Çi-acmô ie ç-ur frate viu. Ie-n Mûne. Pépo se Mima. Pépo TonéF. Acmô cire rç cu cèsta om cuvintâ... ie çtie cum ie familiia, â ie çtie de-âçti fil' iüva jivés ân Rumarne. E çi de Ito io vet” nu çtiu açâ de fénf’e ce spüre. Ke ie-â verit... çi eu muiâra onc verit... o vota. Çi eu muiâra çi eu dita. E c-aç-ât voi acmô verit. Âv fost vet" mâri çi ieF... Çi ômu-a acafât..., ânea vet” âm spus, nuçcâra bole-a acafât çi murit-a... cèsta* voi zice, cesta c-âv vloât... nu-i vet" viu. la, murit-av, cèsta Dóricifr. (Türcovit” Frâne, 71 ani) IO N-ÂM BÎRE-NTELÉS! Ûra din lücru m~â ântrebât ke âm nu çtiu ân câre cetâte nue. Câsta jénsc-a çtiüt sàmo rumunski cuvintâ. lo-âm vo kemât çi eâ la mire niç ântelçs. Io nu çtiu cum. lo-âm zi s „Elira zi! Uânc ie Croâtia” Nu çtiu se v-ar ântelés. Cum voi zieej de noi? Croâtia ili cum? (...) ... Çi zis-am se âru nue?  çtit te-s nue? Alùr?  çtit ce-s alùr? Cèfi mài mârle-s mie, 1% cum kemât? Nue, ne alùr. Samo nue m-âr interesirüil Çi jo-âm ântrebât se âru ntic? FJ mi-â zis ke nu me-ntelçje. Ali nu mi-â zis ke nu mc-nfelçje, neg niç nuçcüm drugâce Ali io-âni vezùt ke nu me-ritelçje. Nu isto zicetA. (...) lo F-âm poma lo cuviiitat ke me rçr interesiruit se aru nue. Eâ f J zis ke nu... (...) Ma ne, ne. Sta onui ie privatine, pac F-â fos rçr viçe vloâ. Câ çî mai mâra colin:-.a. (...) Ma, iâ, de noi, ali ie m-â zamolit néca cFému. ke iâ nu çtie éngleski. le nu çtie rumimski. Atûnèe s-âti domislit pre mire. Ç-atùnôe io n-âm bire-ntelés. D-atûnce nu çtiu cimi asta om verit parla cçle nue. U glâvnom, io n-âm bire-ntelçs, càt ân îo vezut. (...) Nu çtiu carie... cara cetâte... Avut-am sâmo broi de teleion de eâ. Câsta brôiu, vâFda, F-â uuçtirc dât stâ om. Samo vedét iuva-i câsta... (Galina Eda, 34 ani) 168 SACA SAMBA I A VERÍM OÁNl Dita, úia nme-n '/ám;A are pátru áñ, e astaát a tirut cétvarli rázred, ósnovna §úla. (...) Nicur. Úra-i firi vártit", úra~i án §úla. Cánd vía* din súla-i ansa, ío lúcru, Siátiisldv lacra. An-. i. A cario- i doi míset vártif’u-ncrís. Acmó-s ánse-n stán. Tot ám rashit^s. Cánd vir din lúcru nm ce Hcr? tota vía. SmpL ( .) Via, u /aom. moa sambuta verím oánc. b cánd a ¡os caca doi míset án bólnita, atútic ám la te innát. saca zi. (...) Án $u§áca, Rica. (...) De razia oaménti de la búbric („pietrele de la rínichi” - n.n. S.R.) - ne. le áre done parla anc are rana, tétele se Chele msnarpit... Fui afara, Médo (catre cáine - S.R.), fui alara! Viro une. Viro une, Médo. fui atara!... Hvo víre Drágita, víre mama. Fui afára, ti-ám /is. Toe s^te, Medo? (...) Re 10 cu víntu cu omu §i cu dita cuvintu hárválki. Ai unce vro vota ut otnárva. Ke i ur líe náglsu-i drugáce rteg cánd cuvínti hárválki. Míe nu $tíe, atrinca nu poc cu iel cuvintá. Robérta, cea mái betára fila. án sdla-m etáv^ taiiánski §i éngleski, cuvínta hárvafkí s-atlinca 10. . Ma ántelqje omárva, omarva m-antelge, áli io ri-am te 4 caed cu ca . u\ :ir A Ánvetávq, hárvátki mor^a §ti. Mor^a §ti éngleski, talianski. (...) la, ma nú-ntre tata dimes. (. .) B. mu piu ^ pie, áli nú-ntre ie dimés... (...) Trei§cipatni án ám... Kit mi-é-ntre ie gu§, cum rq§ zíce? C-atúnce iel ptu ke smetv^, niislés. Nu-mi ni§ zíce. Atrinca io zapalés afaid íli... cand ie nu-i án casa. A$á c-ántrá ie mi dimes. (Calina Éda, 34 ani) DOMA RETA MÉJE LUCIRÁ, SfJMA VIRE . Cum ma kému? Dóricif* Catarina... Otnu mi-c... üsámdesét §i trei. §i vef saín §esdesét §i áñ sám cu ómu. U brácu smo §esdesét p áñ. Si sácacor ie. Nécada ie málo bóFie, nécada íe máio tánmo si a§á, trecáv^imo. (...) Ne, ne, cá n-ám. Cá n-ám ke mí-áv zgorít na... Á. 169 Avut-am, ma mi-âv zgorit. Çtit, de câmâr çi trei, çi pâtru (...) Iâ, a mç A câ n-am, nôçna n-âm. Va ve{ aflâ nósña... jos an gostióna, ân oçtarie... b Túrcovif', la Lücio... Mâia, noua lui are câ de maie, biiç prâvo maia a lui. Are aèa noçne de mico, de dita. Àii eâ va va... câ çi rçt aflâ, neg acmô nu vet aflâ vet" kc ie eâsno. Mi~av zgoriu n-avém ni s. (...) Ma noi jivim oâne, ma dit a uvâe vint. Fil'u mi-e... ùru mi-e rucâvât, ùru mi-â mûrit de pet, çcat ¿ce A fcc evvîrmnate-àl a lucrât. A fost pre tota lugosláviia a fost çi ân Rúsia a fost §i... eieetrGiiuuvriâl a lucrât. Uru ie-n Frántie. O fíFe mi-e-n Opatíie çi-ùra ie oinc eu. noi §ixcu ómu, àli-| câsa lucra colç-n Volósca. Ântelejft? (...) Ne, ke-i casta «Te eu noi Eâ vire, domarçta mqje lucrâ, sçra vire. (...) Çi noi smo ânç, io çi ómu... A, çtit, ómu d-aeâta añ !... (...) Vet" nu smo mnogo sâri. Ómu mi-e nahladit vet” petnâist dan. lâco caçlç çi nuçcâra céla F-âu acaîâi, m-âla-i mai tirar. E ie-açâ? Ie-âre osàmdesét i pet, ómu. Cinc dít-am avut. Çi â çtit, dita când «e, zgoiés mégi: onc, colç. FiFu ce mie rucâvât fost-a dvaîsàt i sédàm Ici ân Néniacea. Çiâv câsa faeût, faeùt ân rucâvât, acmé Câ mes antre deset minât, àntre eu art de tira. (...) Ma câ nu va voi io sptire. Câ a meu ont dopovedç... là, ie mâi bire çtie neg io. le çtie mâi b ire. Fol â smo jeianski cuvintâm... Ma tiu-s curia ... Í ) bi, nu çnu sc o d\iésto, lui sto devedesét ... úri dviésto ... Fóst-av préco pétsto... Ali âv prin svit pomés: néki sínom, néki tâmo çi tâco. Úri-s ân América, úri-s Austrálie, úri-s ân Némacea. ân Fránfie. Ur fil’ vet" tri de set let mi-âv mes ân Frántie de dvâisât çi doi ait. Cmô-âre pedesét çi trei an. (...) Vire, vire sâkile ân. ToJeto n-â fost. Ne, ke-i nuçté... çi ie bolán. Cmo n-a fost... E çi-açâ. O fíFe mi-âre... ie-n pénzie. Acmô ân dom zdrâvF-a lucrât trídesét i pet let. Acmo-i ân pénzie, doi an. E câsta-i, câsta ânea lúcra, câsta-i tirant. Are çi eâ câmâr i pet let. (Dóricif1 Catarina, 83 ani) IO SAM MAI BETÂR ACMÓ-N SÇLIÇTE lo me kému Dóriéit” lósif, Doricit" Ioje, lu Panóc, po nádimac de sçliçte. Rodit sam na petnâist mâia, ân ur tâujânt devétsto devéte. Osàmdesét i pet let âm treçut na petnâist mâia. E ân pénzie sam dvâisât i 170 pet lel. Lucrâi-am an lúea. ástaz sam o mary a bolán, pac ie-m rç té$eo cuvintâ p tésco câ ie... Cúd-am utât besçde de mánf‘e, al i sehpeu na, cm m41 ;sto. caiai va meneit. Za vrçme Itálie, parla Talie-a comandirúit au se cúda bosçde slavúit ett-a nóste limbo italianske Cúda besçde-s taliánske. Áli nu s-âu menait, ó mer i rent'C cúrtala caí p rrb t e ¡Vita c-âru ca... au popiít miniúi harváfki cuvíntu. Çi cçste ce-s jénskele-av veril de-atara din áte sélip. §-atúnee ânvetavés po svoiu limba (...) Ma nu v-âÿ rc¿ spúre. Nu sâm raspólojíí de spure (...) Stmt-am, ma P-âm utât cúda. ( .) Mate9 El pit carie broi a avút? Áli... Cunoscút-am. lo cunóse... lo sam mai betâr aemó-n sçlipe... Malina Matinína.. to mi bi róiac. Zermâni-am fost, sâidie de-ur hâte. (...; iíod. Sakilo oo-nr rr it Áco-i tai Dóricit" Mate. Áli Sáncovit" Máte? (...) A, Sáncovit" Máte. Cat a fost batir nu pit? (...) Mâtit’u... Et, to bi ie ur su sed óvdie dól’ie. Cuvínta rumúnski. Jos a fos la... Kemat s-á la casa po domáfu MátiCu Matína, Sáncovit" Máte. le a fost rodil de ur tâujânt devétsto p pátra. le murít-a ántre déset let. (Dóricit” lusii, Ióje lu Panóc, 85 ani) ÁM CU CÂLIJ MES ÂN CÓDRU ( .) De Çiie. $íie, cásta-i mai mirle várh ce-i preñe ocóli. Ce se minina de lâ nuçcând au kemát Venétia. Parla día civ nuzcan fost, m euvintât betári... Po ñoi, po ÿiii âv zís Seiene, Soigne. $i d-atúnc-áu menait Jeiânu, Jeiâne. (,.P Cmo acâsa. pre-acâsa.. ín pârl-âm putút am avút câ. Ám cu câlu mes fin códru de lqmne face §i vindút p inái léhco jivit. lo acmo pre-acása. Dita ám. odgoít |í colç-i vet” ur fif án pénzie §-o fíl'e. E ur ie-11 Frántie inca. De ân tâvjânt devétsto cvâmâr p ur ie rodít. le âneà-n Fraude. 15 cei'iâf âs âne acasa. (...) An Frántie - fiantúskb c-áre írantúskine muiára. (Are de coIq muiára. - Catarina D.). Frantúskiña (...). Se pierde, se piçrde dialéctu. (. .) Stanovník? Ocó de sto osàmdesét, iá. Cúda s-âu uselít. De când a drúgt svétki rat posait áv cúda omladina mes án cetate p colç s-á po-nsurât, av íamiiie faeút p coly jivit ical c. 171 OC * ... Vecmoma. mègu-n cetàte lucra, tiren omir, c baiares pre-acàsa, pei nini.. (...) Am, aru pemint, àru. Nudano j. ics* còsta blàya. Acri ó vKe nu-i. Àv fost oi, boi, càl'-av avùt. Io piu cànd àv dupa svétki rat àv fost osemdesct cóna, osàmdesét caF in saliste. Àcmó-s urve déset. (Cuna broiit voi? - S.R.) Ur, doi, trei, pàtru, cinc, §asà, §àpte, opt, dévet tV-v.-i De la déset mnt”e vet" pride iedànàist, dvanàist... hàrvàtki... Dvàisat, tri deset, coniar... Dvaist p ur, d vaisi si doi, dvàist p paini, dvàist i pet, dvaist i §est, dvàist i scdàiri, dvaist i osane dvàist I deveL trfdeset. Onda tndeset p ur... iste»... Sàmo é^le deseikile keniani hàrvàtki. Déset, dvàisat, trideset, carnate pedesèt, $esrìesét, sedamdcsèt, osamdesek devetdesct. sto. (Dórcit" Iósif, Iójelu Panóc) MÀI FINO IEACÀSA Io sam Sona lu Panóc din Jeian, lu Ióje p le Càtine fiTe. Om àm, dita n-àm. Lucru-n Opatie. Am a poduzéce de privatilo p àm pàtru ràdnite. Lucru racunovódstvo. Nu piu cum se zi ce jeianski. Api de cùda pedu/éc 4m camar i $est let. Ómu mi se kiàma Nino Bacii". Jivim acmó a inaia, •; la , Aia-i; Jeiàr Inane lucràm càsa-n Volósca. Ma lu ómu se iàco dopadp ti àn sélipe. Pac àm veni oàoc p-acmó smo oànc cu màia p cu càia, liìco còda ìu cràni. Pac vi rem amimbl acàsa. E p bৠde zàbava n-avém coda tàii ke rpm vrq reti fi àn casa, pac morena néki vi§e lucra. Ali càuti avena fàit volim... Nc bavirti ur lic cu pòlioprivreda afa za zàbavu satno p ur lic... ràzne brigo... Asia nu stili cum se zice jeianski... (bara brucio morena ànc jivi. - Ióje lu Panóc) ... Api voiim ur lic àn codili beri fieyód... Mas fino, ovai, ie acàsa p... Si din ca ie ano fino..§i cà va fi tot. (...) Sàca zi niqjem àn Rica. ( )mu lùcra-n Opatiie. Mqjem cu àuto parla jos si nàzat... §i... Nu tropi tràca! (Bacii” Sonia, lu Panoc, 46 ani) 172 ATÚNé ÁM LÄHCO-NVETAT C-ÄM FOST TIRAR (...) Cand am fost mit. No mm, ueg mir, ATiast 1« t V i h jr 1. ur bogatin an Sanpétru. Pac âm doi añ la ie fost. Pac âm atiinc am lähco-nvutai c-iitn lost tirar. Çi~a§à. Pac n-äm ni âstaz iitat. (líe ffFa-i au ie vcrit. la Mayäta. -D. Catarina). A eà-i coiç la testa ^...) m, prenci aas i, a. pâ va casa, t Si Drâva lu Mikin-a kemât donni. - 13. Catarina). .. Ceva-oi io spore. Casta: Când am tíre io-ntreoat, nu im te-âi \ riu ubecí. Acmó mi te ponuiùi$ - io de tire nu ma rçs... Io mi -am a fiat ata, mai nuiçàta neg-e§ tu cu négri-ocvite ca $ì du mm vite. (Dòrici!" Ióje lo, Pañóc, 85 ani) PO POMÁTMU CANTÁM Més-am oânca §i colç, Ke voi vedq fçtita Cum ea blâga vçgl'a. Fqio, fqio, fatile, Nàmajgt tu ùpta, Ke-t va veri iraient Roja-t \a la dracu ii. Fa znai... ia sam biu u grupi piévuccoi, toi nmumscoi. An grúp-am fost noi. $i Mikin, la câ am fost àn Pula. f . ì Frane tèdi canta po domai’u sí-nca-s àt doi, áli-s ur de jos la MätuF. H ànc ani... patru-am fost Si-n ce vrçme-am fost'/ {...) La iesthai, testivalk (Dóricif Ióje, lu Panóc, 85 ani) ÂU OMERI LE (RÄT. KE N-ÂV AVI I COI RO Çi casa mi-e colq, eum t”à. To mi ie. (La noi, pac dúpa noi câ câsa i-â lei. ali oâne F-e iTFu. - Draga T.). Oânca mi-e ñFu. Io sàm cu fIFu fi cu rievgstu. 173 (...) Io? Catarina Dòrici!". (Câtma Déficit", lu Fàryotina - Draga;. Osâmdesét i dévêt. (Profésore, vct çti veri la noi? - Dragai. Va, vii. fa, pedesét çi pâtru - numeru, mi»e colç câsa. Câsta-i lu fû'u. Ornu mi-e vet" mort, dvâiset çi doi in. Çi doi fil' mi-âv mûrit. Ur de pedesét çi trei, ur de çesdesét. Aemo-ntre ur ie vet" dvanâist let, e ur ie çest Çi-açâ, vedét. Cum ie colç? ... lâ, iâ, io-âm ata câsa préste jeiânske pedesét fi pâtru. Betâra câsa. Cuda an. E câsta âv fïl’u facut. Nova, iâ. Ujçi âmnâ ân câsa? ... Si pi lit çi tipçit çi ceyód. Ân códru-am noi fost çi carbúr lucrât, lgnme, ke ti-â fost câ ç-acmô. Âv òmeri lucrât, ke n-âv avût cotró. Poi diigo, vet", depârte. (...) Açâ ylevarif-am ulojit de dârva. Âm dât spalit carbúr. Çi-n Ric-am mes eu ief çi-açâ. (...) Ân Rica. De mânt"e ân Târst âv ujçit cèfi betâri òmeri. (...) Cu bòi çi cu cal* çi cu ceyód çi-açâ, vedét. (...) Acmó omeri in Rica lúcru. Céçti ce-s mài tirer. A meu ie vet" ân pénzie. le-â cârnâr let lucrât ân Rica. A ma-ntrâ çtiu... Mài mari cole pre saedir. (...) le? Més-a âstaz ân Rica eu ur... si vloât çi inuiâra çi fiFu çi nevçsta... La sâ maie nevegsta. ïa, colç . Vejita, e çi-açâ, vedét. (...) Ansa sam jo. lo sâtn ânsa ân câ casa... A tà-n rod? Colç eu Sanco vit" Drago. 1 u GFomina, iâ, po naçu lu G Tomín, iâ çi dénde mi-e zétu colç - lu Pane. Fifa mi-e-n Austrálie. Pac ie de la Pâne fiFu. Ke çi ief se ísto Dóricit" kému. (...) Cuda omiri-s Dóricit”, virio, vârlo-s Dóricit". (...) Noi? Lu râryotina (...) Frâtele-i l>ratit"u lu Gromma... la, zétu mi-e de lâ Pane çi ini-e dupa iiTe çi-açâ, vedét. Oâne a-s omârva omir, prénea-s omar\a. lui pomurit p ée io çtiu. iireri-s anca omârva. Cèsta crâi smo omârva omir. Céla crai viçe-s, ke-i dita inca çi tireri-s çi-açâ... Çi câsta strân riéntro. E çi-açâ, vedét. (...) le, ie, oâne ic bire. Ma noi tnejém préste lârna-n Rica, ke F-e râce oâne. (...) Ne vâvâc. Açâ de lâ dvanâistile miset colç do mârca... Iâ, ân Rica. C-ñre colç stami. (...) Niç, cole smo, colç-n stân. Oaric F-e race. Oâne vire nq... là, iâ çi zacFidem çi-açâ. (...) E, nicúr, nicùr. Vini vedç vet" çi-açâ. Vire fiFu vedq... din Rica, iâ. Çi-açâ, vedét. (Dóricit" Catarina, 89 ani) 174 ÀNTELIpE, MA NU POTÈ Gli VINTA Cu vinta cu dita hàrvàtki §1 càn ai ca. At avzit la Ci'óne emù9 Nev^^te° Eà tudi pu ieìànski cuvinta. Cu dita cuvinta hàrvàtki. Tot po jeiànski cuvinta dita, ovai, ke-L. cu caia jeianski cu vinta §i cu nòno, cu Teme, ovai. §i-a§a. là, ah niuiara lui nu-i ciónca. Nu io ^tiu colg, apropo ce Rim-i. Oànca cu fili cuvinta hàrvàtki. (...) Eà ànidre, ià, ma un pota cuvintà. (...) Ne. Tot às nu§cum bóini §i uri làco belar si... Acmó nu carie loc or li cqA} de pust. N-àv spus? ... Àn Susnévite n-àt fost nici-o vota? (...) O vota. De cùda àn? (...) Déset. (...) A, cavili tu. Sàmo-s §i hfirvàti Là. Stili si ieF... o mica ràdica, ma noi mài hire-ntelejem cu iel’, là, ià. (...) La Lucio, là ieF àt fost omàrva vr^mc? Omàrva? A\ nies fìr grabi? Fir9 ) N-à fbst-acàsa? (...) A, sàmo cu màia. (Màrmelit" Anton, lu Mayàta, 75 ani) NOI CÀNTÀM PO DOMÀT’TJ (Spure de-o§taria lu §épalo, ce fi cum §i de cànd ara §~a§à rént"e. - Dragai.) ... là. §épalo oltane nu tire ke omeri-s betàu. Ìvm-a nrrarn, gàzda. Ànina-i ansa. Are. osàmdesét $i doi an. Nu potè tire. Vet" nu tira. Cat? Vet” ie petnàist lct, e gàzda - cum oi vice? - acinó \ ctM a murit. E :>i tircri mégu tnà si a§à. La noi - cum oi zice - acmó-s acàsa... cé§ti fili F-av veri! din Amérìca §t milieu a le Ànine. Acmó-s acàsa ieF. E §i cum 01 zice? (...) Ne, acmó-i cà nova orarie, la Pane. Turcovit" se Kiàma... uà Luciano. (...) Acmó raejqm là ic. (...) Àm de pust. Am, àm, càntàt-am. Càntàt-am §i de pust... (...) Ai, a fos §i (Tòno, Inki $i Iójit" lu Turata. Cèsta Iójit" ie-i denc din Jeiàn, e ie stàie jos àn Bri§ti. Àn Bri^ti eia la Muèit". fla §i-àu casa nova tacùt, (...) §i ie canta, ià, cà §i noi po domàf’u. (...) Càntàm c^ste cà §-a lu cesta Tóne Mayata A àie, àte mera T. . ( ..) A ià là noi às mài vi$e caste cànte... cum i*qs io... Acmó mi-e té§co zgovariùi caste cànte... ce noi càntàm. Dóbro, ke noi àn trei càntàm. 175 (...) Ne, âs a nostre rumûnske çi po hârvâtki vire cântu isto... Iâ, cum voi zice? „Caste grade na zeléno mòre”. Çi-a§â. (...) Ai, â, jeiâîiske, â. Ke iel'i mai viçe a nòstre jeiânske cânte. zahtevûis néea noi cântam. A nòstre eântâm. A iâ, e-a§â IV! a y ata cântât-a: „Més-am oca si colç pre zeléne iârbç” çi „Ke voi v\‘dç fétita cum eâ blâya veuTa, cum eâ blâya paste”. Çi~açâ. Çi câsie-s iâco. , éâste-s starînske iâco caute... (...) A nia io nu... Âs còda cânte de... de câsteâte... Sâmo nu sam raspolojit. Iâco m-âm strudu de... ÂôLul: m-âm stiuJit çi morés misli açâ acmó... Nu volés. Hârbétu me dore, pac cân me stradés, pac postanés iâco nervozan. (...) Az âm cumpir copçit. (...) Tòta ziia. (...) De ségutra de la osma çi po sam ân picore. Acmó ili meg omârva cosi otâva de câpre ali de eâT-açâvo. E, de la iedànâista üra âm mes cumpir copçit çi do çéste... (...) Acmó. Âm merindât cornai când âm verit na çest çi po, sédam. Ma âm avüt de mâncâ. Ân sâc âm avut câç çi te fi... Ke vir nu beu. Nu beu ke m-âv bubricile m-âu napadit. Acmó nâzat ur xniset çi po, pac âv téfco de la mire si âpa çi... çi morçit-am ii çi-n bolnita. Çi jos la mihûr. Ûre Irei, pâtru vote âm morçit la médiyu. (...) Céçti caménti çi cèsta ca çi pésac de la mire vire... * * * (...) Cél’i-s mai buri mçre-açâvi. A nôçti domât"i méri-s iâco buri, jos dii : Vet" céçti-s... oâne din zâdruga. Ma io nu volés céçti. Nu, nu volés. Kisel'-âs... Io volés dulc mqxe. K-éçfi-s kiseki... Io nu-i volés. (...) Ma nu ni volés mçre. Nuçcüm pa me jgâravita me. Cum voi zicét?... Jgâravita nâzat cand mçre marâne ç-açâ. * * * ... A ie çi Cèsta...., Cum oi zice? Iüv-a fost cèsta Émil ce-â verit eu voi. Lu Mayâta. le çi Stânca acâsa, casta, zétula?... Ke-âu cuvintâ! ke-i acâs-acmô, nu çtiu. Tel' n-âu cuvintât ke-i çi /etnia? (Cire? Drâga T.) Stânca lu Varzéla. (Mórc-ar fi cia, nu çtiu. - D.T.) (Turcovit" Frane, 71 ani) 176 UVAC IE NU§TÉ DE LUCRÁ ACÁSA Scmiràt salata, semiràt va fi. Casta-i zimsca salata. Búra salita ie. E lapin rpm ornar va tire ke-i bur de.... de na sàlatu céla fajó. (...) A, fine mahune vini* owcet santimétri lunj. Costea ni-s marinitele. Casta Draga roj nasadpa. $i casta roj. Oinc àm fi grò]di. Àm nasadit Avém §i grójdi, pac cane! iti ni mari, oinc mu§at napelli. Va fi afara*. Fino. E p vivac se nu^te lucra. Jos avém iato blitva fina de manca. Vedét jos ci zeléno. Colp-avelli anca ci nivita de cumpiru scoppi. Ma oinc ie lahco, ke oanc mi-e aprópe. Oanc ie mare de domàrpta... Cista ie hi susédu, oànca, de onc... ke ie tamno a aa ; amno ivde ie (...) Ni§ n-ivde. ( i a-a.a §tál-am... Cast-am §tala facút na novo. U nàzat ie ¡ieiiiaist Jet. C-àm facút ke rpm acé... vivac im avút... Ke voi bire §tit c-am a\ ni trei vac, pitra, calli §i vitp §-a§à. E §-uvac se nu§té lucri. Simo casta-i tréba, fino vane i ^anc rp fi fina càsa. Fina casa rp fi oinc. Samo gradire, ke... casta inni a nòstra prenc. Cista-i cestvp suséd de onc. Ce l'-à poinunt emiri. Omíri-av pomurít. (Esta ine nu§cirle Tóne pac ৠa facút nova casa. Nova casa §i~i facút. E $i-a$à, vedét. ... Vedéf cátele hriiski, ma casta ie zimski. E búre-s, dulci. Bùri-s top pae inorpit podopri. Ma clétu po voi stànji, néca-s mie rimite. Pac malie vor veri, màfie vor fi hrùski. l‘vac ie de lucra. Uvac ie misté de lucra aeàsa. Omu ee-ì an séli§te se morp vivac lucra. Ma iti volés lucra. (...) Ne, a§i poidiin, de dita, de le Udite cplc mie. (...) Nm-s coda. Fi re tire dváiset i pet, trídeset kil. E si jos avém, vedét. cé§ti meri as. §i jos avem mie. Às de tot omarva nasadiin. Ke de mànt’V-i mài baro casta de... (...) là, ia, §1 sltve-avém. $i cpste-s sii ve... Avcni úre trídeset cò^pi. Avém, avém. Oinca departe. Ma nu-i departe. Un peí. minùt ie de mna. (Turcovit" Frane, 71 ani) AM DOI FECÓR MIC Bifiana $néler. Acmé sám la Bajéie. De là Faryotina saín. (...) Dvàiset i .sest, (...) Lúcru. Ám doi feéór irne. (...) An Opatíe. Àm doi 177 fecoric §i-a§à. (...) Ne, a, a» nu §tie... Mùju isto-i denc din Jeiàn. FiTu nu ftie cuvintà... Ma nu §tle»nca, ie mie. La MàtuF mqje-n vàrtif, nu pie cuvintà jeiànski. Noi cuvintàm désta. Antere, ma nu va cuvintà... §tiu ke va... E ce rqm? (...) Lucra àn cantalàrie. Àn Opatie... Maia mi-à murit cand im fost io mica. E caia lucra. Nón-a isto murit p sa. Oànc ie càia fms I ,àm t”à. Din fa Im verit acasa. (...) là, ià. Lucrarci désta, il compir sadfm, vqrz$, salata, éebùla p~apì. (...) Eir ne... àt pocose. Ciré are càlu ili \iicu ìli-api. Noi lucrimi nivc. tei’ pocosés óco de nivc... Ne. sàmo ke~i curato, ke-i lino p~api. (§néler Biliana, 26 ani) NÓ§>ÑA N OSTRA A FOST DE MÁNT”E ... Pocénienca, oplécile (...) Neos ña nostr-a fost de mánfe. §i-acmó ara, fenégu de íolclór. -i mégu-us: erkpto. E casta pocéraenca-i tota nabíta. De jos ie obraba roipe p prénda cu céle báiere ce cá catárt láij p cu cánita se-ucínje, cu cánita. Cu cánita se-ncínje patúnce fírtuhu de sus. §~atúnée F-á cá fino stáie lárgo. §i pótu púre ábe bícvi p postolíte. Pótu p ábe p a§á dróbne. §~atúnce fatólu púnu ai pre cap. Púru-a§á dúpa yut. Iáco-i mu§áto. (Turcovit" Draga, 70 ani) 178 LISTA INFORMATORILOR. Baciin Simia, iu Pande, coniatala, 4o ani - 1996, Jeifm - J Bárzic Sonia, casmcà, 5o ani - 1995, J. Belulovic Frane, munator agrieoi, 6! ani -• 1962, Susn ¡evita - S. Belúlovic Mário, agricultor, 55 ani - 1982, S. Cèsie Ione, lu Ràde, agricultor, 73 ani - 1982, S, Dormí' Àliti, agrieultoare, 64 ani - 1996. 3. Doriaf ' Anión, Tone lu Cliótnr mimeitor pensionale 55 ani - 1982 (1992, 1994, 1995, 19%) ", 1 Doricif Catarina, casmcà, óó ani 19( o J. Doricif Catarina, lu íargotma, casnicà, 83 ani - 1996, J. Dòricif Mica, casnicà, 66 ani - 1982, J., Dòrici f lósif, lóje lu Panoc, pensionar, 85 ani - 1996, 3. Dòrici f JéVco, mecanic, 38 ani - 1992 (1996), J. Dòrici f ipr’co, Póne hi Jér’co, agricultor, 55 ani - 1992, 3. Dòrici f Mi le a, lu Briaco, casnicà, 8J ani ¡095, 1 Dóricif Soma, casnicà, 50 ani - 1999, J. Dòricii\ lu Vóvcanf, §oier pensionar, 68 ani 1995, J. Galina Éda, functionarä, 32 ani - 1994 (1996), J. Glcivic Ive, agricultor, 70 ani - 1982, S. Manfreda Ami, casnicä, 62 ani - 1995, j, Manjrcda Mirco, functionar, 66 am - 1995, J, Märmelif Ana, Draga lu Filip, agricultoare, 71 ani - 1994, J Märmelif' Antón (Ante), Mayata, pensionar, 71 ani - 1992 (1994, 1995, 1996). 3. Märmelif Drägo, agricultor, 60 ani - 1996, J. Märmelif Emil, lu Mayata, muncitor, 42 ani - 1992 (1994, 1995), 3 Märmelif Maria, lu Mayata, casnicä, 71 ani - 1992(1994, 1995), J. * * íntre paranteze sunt dati aim inregistrarilor ullerioarc. 179 Lu Mâîina luMatífufíi’u, imincitor, - 1996, J. Mien lié Biserca, functionarà, 42 ani - 1996, J. Rogmif lâje, lu lûki, agricultor, 65 ani - 1995, J. Rogutif Iuliâna, casnicà, 31 ani - 1992, J. Sâncovif Àna, casnicà, 72 ani - 1994, J. Sâncovif Ana, casnicà, 81 ani - 1985, J. Sâncovif Antón, agricultor, 82 ani - 1982, J. Sâncovf Carmélo, muncitor, 62 ani •• 19%, J. Sâncovif Catarina, casnicà, 81 ani 1982, J. Sâncovif Catarina, casnicà, 72 ani - 1945,1. Sâncovif Drago» Barco, agricultor. 48 ani - 1482, J. Sâncovif Emil, mu ne iî or, 43 ani • 1995, J. Sâncovif Freine, ht Pavea, muncitor. 46 ani - 1982, J. Sâncovif iélcf Mica lu lozo, casnicà - 1998, J. Sâncovif ¡vari, Îvinu ht loro, muncitor, 47 ani - 1995, J. Sâncovif lvef lu lozo, agricultor, 74 am - 1982, J. Sâncovif Maria, Méri lu Icovi, muncitoare, 5o ani - 1982, J. Sûneovif Maria, muncitoare, 53 ani - 1995, J. Sâncovif Máte, Mâtina lu Matifu, pensionar, 78 ani - 1982,1. Sâncovif Mila, lu Tonif, muncitoare, 47 ani ~ 1982 (1994), J. Sâncovif Miriana, lu lozo, muncitoare, - 1995, J. Sâncovif Sonia, functionarà, 38 ani - 1982, J. Sâncovif Zôra, casnicà, 45 ani - 1982 (1996), J. Lu ¡¡¡cariât, sóra lu Tôm lu Cl !óne, din Venezuéla, muncitoare, 64 ani - 1995, J. Çnéler Biliana, muncitoare, 26 ani - 1996, J, Lu ¡¡¡pavita, Élvis, Élvis din Jeiân, agricultor, 23 ani - 1995» J. Lu ¡¡pâvita, Luciana, Luciána lu ¡¡pâvifa, muncitoare, 33 ani -1995, J. Lu ¡¡pâvita, Mâriia, casnicà, 52 ani - 1995, J. Tûrcovif Âna, casnicà, 60 ani - 1996, J. 180 Túrcovit" Draga, lu Mikín , agrietiltoare, 56 ani - 1982 (1992. 1994. 1995. 1996), J. ' Túrcovit" Frñne, he Mikín, munciíor pensionar, 57 ani - 1982 (1992. 1994, 1995, 1996), J. Tiírnmt" Luciano, cárciuntar si agricultor, 33 am - 1994 (1995, 1996), J. fitrcovif Mil na, agricultor, 83 ani - 1982, J. Túrcovit" Sergio, §ofer, 21 ani - 1982 (1985), J. Tvccic Dora, easnícá, 55 am - 1982, S. GLOSAR ISTROROMÁN GLOSAR In Glosar sont incluse, pe langa covimele din texteie euprinse in volumul de lata, $i cu vinte diti diverse inregistràri cu replici incomplete, care nu apar în texte. S-a umiartt ea, ile regula, astici de cuvinte sä fie date in mi eroeoi i texte. Cu (S), respectiv (J), sont notate cu vintele foiosi te mimai mtr-ima din localitàtile cercetate. Su$mevita sau Jeian. Pentru evitarea ìn glosar a unor repetäri, ìn tra use ricrea terminatiilor solisi antivelor fein none (reali/aie in ¡a] la Jeiàn $1 in [q] la Sirsiitevifa) m a adjeeìivelor feminine, am optai, in majoritatea cazurilor, pentru transcricrca reali/uri i in a, ca la Jeiän. Aceastä opinine se justifica si pnn ninnami mai mare de texte înregistrate in aceastä din urmà localitatc. I a stabilirei! ctimologntor au fost consultate uno atoa rei e luerari: Artur Byhan, Istrornmänisches Glossar, ut Sechster Jahresbericht des Instituís für rumänische Sprache (Rumänisches Seminar) /u Leipzig, 1899, p. 174-396; LA. Candrea, Ov. Dens usiamo ¡Vctionanii etimologie al limbii romàne. Elementóle latine, Bucureçti, Atei tercie Gì alice Socec, 1907-1914; Dictionarul explicativ al limhromàne (DEX) (Conducätorii lucrärii: L Coteaeu, Luiza Seche, M. Scene), Burniresti, Editura Academiei, Institutul de Lingvisticà din Burniresti, 1975; ed. a îl-a, Bucureçti, Univers enciclopedie, 1996; Dictio-nar it alian-român, Bucureçti, Editura Çtimtifica, 1963 (redactor respon-sabil §i coordonator: prof.univ.dr. Nina Façon); Dicfionarul limbü romàne. Tomul I, partea I: A-B, Buciire§ti, Librària Socec, 1913; Tomul í, partea a Il-a: C, Bucure§ti, Tipografía ziarului „Universul”, 1940; Tomul II, partea I: F-i Bucureçti, Imprimeria National!, 1914; Tomul II, partea II, fasciarla I; J -lacustru, Bucureçti, „UniversuF*, 1937; Tomul II, partea III: ladä - lojnitä, farà editurä §i an (Academia Românà); R. Flora, Slovenacke posudjenice u istrorumunskom, „Linguistica”, XII, Ljubljana, 1972, p. 67-94; Radu Flora, Deagoslav Adanin, Tanasije Jovanov, Dr. Momcilo Savie, Rumimsko-srpskohrvatski ree ni k. Dictionar român-sârbocroat, Paneiova, 1969, Casa de Editurä §i Presa „I/ibcrtmci”, Editura Çtiinfifici; Dorin Gàmulescu, Mirco Jivcovici. ih^r-rar sârbocroat-román. Srpskohrvatsko-run?u ns ki reenik, Bucureçli Paneevo, 184 Editerà §tiintificà -• „Libertatea”, 1970; G.P. Klepikovu. FunrfiiU' prefixelor verbale de origine slava in dialectul istroromän, FD, II, Bucure§ti; August Kovacec, Descrierea istroromänei actuale, Bucure§ti, ) 97 \ ; Idem. Elemente Italiens du lex fine istroroumain, „Linguistica”, XXXII (1992), II, I lubljana, p. 159-175; Dictionarul iinibii romane, sene nouä, Editura Academiei, Bucure§ti, 1965 $i urm.; W. Meyer-Lübke, Romanisches etymologisches Wörterbuch, odi da a IV-a, Heidelberg. Cari Winter Universitätsverlag, 1968; Alfredo Michelagnoli, Dizionario veneziano-italiano, Venezia, Soec. Acc; Editrice [La.]; G. Mihäilä, fmprumnturi vechi slave, comune dacoromänei fi istroromänei, SCL, XXXI, ( 1980), nr. 4. p. 43L434; losif PopovicL Di a! ertele romàne (Riunaeriische Dinierte), IX. Dinlcetcle, romane dbi Istria, Parlea i (Rcfcrinte sociale .si gramatica), Halle a.d. 1914; Partea a 2~a (Te^icfi glosarj, Halle a.d. S., 1909; Sextil Pu§cariu, iti colaborare cu Al Bari oli, A. Belulovici fi A. Byhan, Studii. istroromàne. li Jcanducere. Grò; aie .< Caracterizarea dialectului istroromän, Bucure§ti, 1926; III Bibliografie critica, Listele luì Bartoli. Texte inedite. Note. Glosar, Bucure§ti, 1929; Idem, Etymologisches Wörterbuch der rumänischen Sprache, I, Lateinisches Element mit Berücksichtigung aller romanischen Sprache, Heidelberg, Carl Wmter’s Umversitätsbuchbandiung, 1905; Recnik .^psMSiri 'oskco knjiz( ■ narodnog jezika, Knj. I-XIV. Srpska Akademija nauka, Instnut za srpskohrvatski jezik, Beograd, 1959-1989; Enrico Rosamani, Vocabolario giuliano, Trieste, 1990; Elena 5 cariato ul Istroro munii fi istroromana. Relafii laigvisth'c ca slavii de sud, Bucarest, 1998; Potar Skok, Etimologijski rjeenik hrvatskoga ih srpskoga jeeika, voi. I-1V, Jugosiovenska Akademiaja znanosti i umjetnosti, Zagreb, 1971-1974. Rodaci ori: Mirko Deanovi c si Ljudevit Jonke ( olahorator la lue tarde pregàtitoare fii la stabilirea iextului - Valentin Putanee; S. Skejlj, R. Alcksic, V. Latkovic. Slovenacko - srpsknlwntskì recutk. Beograd, 1964. A ab, -a adj. alb (lat albus, -a, -ww); v. «aè. abira, -e s. f. albina ♦ (lat. alvina stup). àc, -are s. n. ac ♦ (lat. acus); v. «ac. accisa adv. acasa : N-àrn mes acasa. N-am mers acasà. ♦ [a (lat. ad) + casa (lat. casa)]; v. casa. acató vb. I 1. a prinde: N-am acaiàt ni§. N-am prins nimic. ♦ (lat. *accaptiare < cap tiare a prinde). 2. a primi : Mes-àm acata cele cnige. Am mers (=m-am dus) si primesc càrdie acelea; v. cata. acata adv. atàt : §i acata ked spòrta seUytea. §i aiata cà-i pustiu satul. ♦ (lat eccum-tantum >atài §i prin disimilarea primului t la c: acato). aratile adv. atàt: Muntane a fosi acàtile, uzoc a§à, mai uzeo nego casta. Putineiul a fost aiata (de ìngust), mai ingust decàt aceasta. ♦ Forma articulatà a lui acàt (v, sopra): cf. §i dr. (la Caragiale): Pàdurea cu mirosul ei invìoràtor, cu atateled umbre de frunzi§} cu atateled lumini, v. infra totìle. acci, acá, acci, acàle pron. acci, acea, acci, acele ♦ (lat. ecce-illu, eccedila, eccedili, eccedllae); v. cel. nemo (cmo, acmoce) adv. acum: Acrno nàzad deset let. Acum (in urmà cu) zeee ani ♦ (lat. eccum modo). actcnf -lire s. il. ac cent ♦ (scr, akcen(a)t idem). adres, - are s. n. adresa : Rqm ajhì adresu. Am càuta adresa; v. adres a. ad resa, -e s. f. adresa ♦ (scr. adresa idem); v. adres. ad «ce vb. illa alluce ♦ {lat. adduce re): v, duce. advocaf -•/ s. in. avocai ♦ (scr. advokat idem). a far a adv, alani : L-um snida ufara, i -am seos afarà. ♦ (lat. ad foros); \. Jara alla vb. I a alla, a gasi , a cauta . Rem ajla s/u’a. Ani caula fotografia. ♦ {kit. ({¡fiore a sufi a spre ceva, a atinge cu respirata); v.JIà ai iiìterj, ci: Ai, uumàt la dràcu tot scupa/ Ei duceti-và la dracu tofi tmpreunà! ajutó vb. I a ajuta : Àjiitii lu moie àn casa. (íi) ajut manici in casa. Se rqt ieri veri ma rqt ajutà casa pobeli. Sa fi vemt ieri (dacà ati fi vemt ieri) m-ati fi ajutat si vàruiesc casa. ♦ (lat. adiuto, -are idem), ài s. m. usturoi ♦ (lat. album); v. uàl. ali conj. dar, insa ♦ (scr. ali idem). 186 alara, alur s. f. aluna : E filu mes-a ahtr beri. §i fini s-a dus sa culeagà alune. ♦ [lat. abellona = abellana (nux)]. ama conj. dar ♦ (ser. ama dar, tosa). aritont e adv. inainte ♦ (mai inainte < magis abante); v. mint e. autor, ~e adj. (ìntrebuintat adverbial) amar, foarte : amar de mimi de foarte multi vreme ♦ (lat. amarus, -a, -uni). a manat adv. tarziu: Àmànàt a verit acàsa, A venit tarziu acasà. Ure megli rano, are megli mai amáncit. Unele [autobuze] merg devreme, únele {= áltele) merg mai tarziu. ♦ [Participiul lui a amàna a ìntima, a zabovi < adv. * amáñe (= a + mane) disparut din grai]. ambasadar s. m. ambasador ♦ (scr. ambasador idem). ambulatila s. f. ambulanti ♦ (it. ambulanza idem). american, -n s. m. american ♦ (.America + -ari). Cf. §i scr. amerikanac. a meri canea, americane s. f. americane! ♦ (si au venit sa vada. Tàmno àvde le. Nì§ n-àvdc. HI aude rati. N-aude ni mie. ♦ (lat audire). A amna (àmnovqn) vb. I a raerge, a umbla, a se duce: Ài, àmnàt la dràcu tot scupii! Ei, duceti-và la dracu loti impreunà! ♦ (lat. ambulare). an prep. in ♦ (lat. in). inca adv. inca ♦ (lat unquam). 188 âncârcat, -a ad). încarcat(â), împovarat(a). urcat(â) în cârcâ : Âncârcâta ru brenta ¿un uà fia ¡mutât. încârcata cu brenta (- cu brenta urcatâîn cârcâ) am purtat ani dus) apa. Participioi lui ân cârcâ a urea în cârcâ. ancata vb. 1 a se tncaîta ♦ (lat. incaica ne. idem). âne/nje (se) vb. Ili a (se) incinge, a (se) infittirà : Cu cânita se-ncinje. Se incinge cu brani. ♦ (iat. incingere). âncârtfî vb. IV a inc a rca ♦ (scr. krcaii a (se) Incirca, a (se) Imbarca + pref. âi âncF/de (ànkidc) fwj vb. III a >e Indu de : §i-nkis-av lovu pârvega iamiaru. Si-au indus i au opriî) vâiiaml la întâi ianuarie. ♦ (lat. h ¡cimicru). âneotra adv. ïncotro ♦ (lai. m contra uhi) ; v. §1 cairn. ânfla, an fi u, an fiai \ b. I a se limila ♦ (lat. injlare). ans, ansa, ân?g anse l. pron. instici . Si viru §i ân§. Vin §i (ei) în§i§i. 2. adj. suiinii : Acmo s dm luis. Acum sunt singur. §i ânsa sam. §i snnt. singura ♦ (lat. ipsus. ■a, -um - clas. ipse, -a, -um). Intercalala lui n se cxpbcâ pmi propagarea lui -n- dm legàturi sintactice in care ipse era précédai de euvinle care contineau un -n- : in ipso, *cim ipso > *în âsu, *cunasu > du ¡insu, *cunânsu. Sensul al doilea al lui ans însuçi se datoreazâ influe; uei scr. sam, care are ambele semnificatii ca §1 it. solo. ans tira se (ansuravqi) vb. I a se însura : Nu-i ânsurât, ie mladitNu-i iris oral, e flâcâu. Când s-âu a nostra Pepo ânsuravçit. Când s-au însurat Pepo al nostro. ♦ (lat. *inuxorare < lat. uxor sotie). Ansuravqi este forma iterativa a lui ânsurâ, dupa modelul croat. ântarce vb. III a întoarce ♦ (lat. intorquere a învârti, a suoi înàuntru). antre prep. (cu sens temporal) în : Antre cuda ân. în urna! cu multi ani. Càia a mûrît ântre iednaist let. Tata a mûrit în umiâ cu 11 ani. ♦ (lat. inter). ântrebâ vb. I 1. a întreba: L-âm ântrebàt de ie. L-am întrebat de el. 2. a cere: Rqm ântrebà adresu. Am cere adresa. ♦ (lat. *interroguare = interrogare). Sensul fa cere’ este un cale dupa scr. pitali care s-a luat dupa ît. domandare. ântreg, -a adj. întreg ♦ (lat. mtegrum). antru prep. în : Se pnne ântru làpte clagu. Cheagul se pune în lapte. Antru curâta âpa cuhçi. Fierb (carnea) ïn api curata. ♦ (lat. intro). (â)nantru adv. înàuntru ♦ (lat. în + illac + intro). ântekje vb. III a întelege : Omârva vâ-nteleg. Putin va înteleg. ♦ (lat. intelligere). 189 investi vb. IV a (se) imbraca : Nec-avem de prejivit, de poidi §i de-nvesti Sa avem de supraviefiiig de irancat fi tic iìnbràcat. /Va, ca §i rq fi àme§tit-a de-nco trova ii Na, ca fi cànd ar fi imbracata de piecare undeva. ♦ (lat. investire a imbraca, a acopen; (fig) a irnpodobi). invela vb. 1 a invita: fi dita á uve fu cuvìntà po mì§u. Si copiii invafà si vorbeascà ca noi. ♦ (lat. *invitìare < vìtium vichi). àrde vb. Ili a nule. ♦ (lat. ridere). arpe, árp s. I pietra, stanca ♦ (lai. ripa mal al uncí ape curga tu are), as vb. IV (imi. prez. pers. 1) su ni ♦ (lat. sum). ai pron. iti ♦ (lai. tibí). lì bacalai s. nri. specie de inoran ♦ (it. baccalà idem ). ba£va, e s. £ butoi, putinà ♦(scr. baeva butoi, baierei). balenati, -e s. f. baionetà ♦ (il baionetta idem). baier, - broiure àa fost. Au fost o suta de numere (de casa), ♦ (ser. broj ídem). broií vb. IV a numára : Noi broiim de la itr ¡a deset Noi nutnâràm de la iiiiu ia zece ; a soeoti ♦ (ser, brojiti, hrojim a mimara, a socoti). bubni' vb. IV a poeni, a plezni, a lovi : Vaca hubnes cu un bât ânfrunîe. Eu lovese vaca cu un bat ín írunte. ♦ l ser. buhniti a lovi, a da o lovitura). bubrîc, -U s. ni, rínichi : Camenti de la hubric. Pietricelele de la rinichi. ♦ (ser, dial. buhrik = bubrek ídem), linea, huc s. f. buca ♦ (lat, hueca gura). bneva (var. buca), bueve s. f fag ♦ (ser. vechi §i reg. bükva = bük fag). buket, -e s. n, buchet : *¡>/ cesta buket Meri l~a cumparái. §i acest buchet Meri l»a cumparat, ♦ (ser buket idem). buket¿£, ~uri buchefel ♦ (buket + suf. dim. 4c). v. buket, bunar, ~e s. n. fantânâ, pm ♦ (ser. hunar ídem). búngalo s. n. bungalou # ^-cr. bungalov idem). bur, -a adj. bun : Cá§u~i bur. Bura cále! Caçu-i bun. Drum bun! ♦ (lat. bonus, ~a, ~uni), but/ga, bu tige s. f. pravalte, magazin ; An butiga lápte ducem, Ducem lapte la rnagazin. ♦ (¡str. butiga, kr. botiga idem). Cf. $i it. hottega idem . buçi vb. ÏV a lovi : L-áu hiput. L-au lovit. ♦ (ser. busiti a perfora, a strápunge). C T. $i dr. a bu§i. € eá conj. ca ♦ (lat. qu(t)a). eâ, cár s. m. cal ♦ (lat. caballas), cabal, ~e s. n. vas de lcniii, embate piitmá ♦ (ser. kubao, gen. kabla gàleata, vatrâ, hárdáu). cabina, -e s. f. cabina ♦ (ser. kahma ídem), caca se vb. I a se caca ♦ ( lat. cacare), caco adv. cuín : caco to? cuín asta, cuín a$a? ♦ (ser. kako idem), cacogod adv, oricum, m tóate fe Inri le ♦ (sen kakogod idem). , ... cád, -a adj caid ♦ (lat. cal (i) dits, -a, atm), cad adv. cand, ia tunpul : /gonf-au tot, párvi md cad le bil. Á(u) ars tot câiid a fost primai razboi mondial (în timpui primului rázboi mondial). ♦ (ser. kad(a) idem;. 194 cadáre s. £ càldare : I~o cadére spetialna ìuva se cuh% rakiia. Este o calciare speciali unde (=4n care) se fierbe tuica. ♦ (lat. caldaria, -ae idem), cadf vb. II a cadea : Casa mi-à vrut cadq. Casa (mi)-a vrut (= era gata, pe punctul) sacada. ♦ (lai cadere idem). cafe s. m. cafea: un café scuhqi a fierbe o cafea ♦ (il caffè idem). cafen© adj. neut cafeniu, de culoarea cafelei. ♦ Cf. scr. kavenì idem, cu / sub infiuenta lui café, cafet, -ure s. n. cafea ♦ (it. cafetto idem). càier, -e s. n. caier ♦ (lai caiulus). cále, càT (càì) s. £ cale, dram: preste cale peste drum ♦ (lai callis). calfi vb. IV a secate (api din fantina) : Calqimo apa cu sifru. Scoatem apa cu gàleata. ♦ (it. calare a lisa in jos, a trage ; scr. baiati). calendar, -e s. n. calendar ♦ (scr. kalendar idem), camam/le s. £ chìmion ; Am cuhqìt camamile ali kìmen. Am fiert chimion. ♦ [ven. camomilla^it. camomilla (Matricaria Chamomila)}. cambiai vb. IV a schimba : Acmo s-a cambiali. ♦ (it. cambiare a schimba, a ìnlocui). cambra, -e s. £ camera ♦ (cr. dial. (Vodice) kàmbra idem = slov. kamra raderà, (amanita, beci, pivnità; friul. kambra - ciambra < fr. chambre). v. cambrica cambr/ta, -e s. £ camera nuca, odaita : Dormit-a an cambrita, ♦ {cambra a sui, dim. Aia), v. cambra. crimen s. piami ♦ (ser. humen piatrà, rocà, stanca). càment s. m. piatra (pe diati, la niiichi) ♦ (scr. kamenac, -neo in expr. z uh ni kamenac tartru, piatrà de diati ; bubrezni kamenci pietre la muchi), camerista, -e s. £ camerista, fenicie de serviciu : MuVàraA camerista colini Lipa. Sofia este camerista acolo in Lipa. ♦ (il, camerista idem), cumian, -one s. n. camion : Vini cu camionu din Mica. Vin cu camionul din Ricca. ♦ (scr. kamion idem). cáiia, -e s. f leavà (la cazanul de tuicà): (VIna ce mge din colei §i co/p iuva se condenzia(vi¿). '¡cava ce vine din cazan §i acolo linde se condenseazà (se face coiidens). ♦ (it. canna tub, (cava), cánífa, -e s. f. brau, baier, cingatoare: Cu cimilo se-ncinje. Se incinge cu bràul. ♦ (scr., slov. (t) lamica idem). Cf. bàier. cantfera, -e s. f. tricou farà maneci (de marmar) ♦ (Cf it. canottiera idem). can trida, ~e s. £ scaun, banca ♦ (scr. kantrida, daini, cantrida idem), cantelarie, A s. £ birou, cancelarie ♦ (scr. kancelarija idem). 195 cap, -ure s. n. cap ♦ (lat. caput idem). capi vb. IV a ínfeiege ♦ (it. capire idem), capra, ~c s. f. capra ♦ (lai. capra idem). capuz, -ure s. n. varzà : kapuz kisel varzà aera ♦ (scr., slov. kapus idem). car s. n. liar, slava in expr. car gospogia slava Maicii Domnului ♦ (v. si. harh grafie san scie har idem). Cf. $i dir har - (v. si. < gr. %ap\Q. carbur s. m. aìrbunc i Cu calumi ne-am havit. Ne-am ocupaf cu càrbuneie. ♦ (lat. carbo, -anís), carie (aìre), pi. càdì proli, care ♦ (lat. quaìis.-em). carne s. f. carne ♦ (lat. caro, carnie). Cf. mesa, carata, -e s. f. nioreov ♦ (it. veri, carota idem ), carta (yurta), cari s. f. bilct (de calatone) ♦ (scr. karta idem). casa1, -a (cuàsa) s. f. casa ♦ (lat. casa). casa" (cuàsq) adv. acasà : Mcs-àm cuàsa ; v. mésa. casita, -c s. f. castità : Casita una s-à Dammeli porodit. CIsuta in care s-a naso ut Domimi ♦ (càsa -t suf. dim. -ita). casno adv. tàmii, tardivi /temo mi vet afìa [no§ne] vet" ke ie cosmo. Acum tiu vefi |mai] gasi [costume populare], deoareee e deja tarziu. ♦ (scr. kasno idem). cৠs. m. cas # (lat. cascas). ca$lf£i vb. IV a tu$i : Omu mi~e nahladit vet" peináist dàn. loco ca§!'q. So|ul mi-e nidi de 15 zite. Tu§e§te foarte (tare). ♦ (scr. kasljati idem), catalpe s. pi. cotlet ♦ (it. cotoletta cestita la gratar; prin disimilare o ... o> a ... a). catastar, ~c s. n. registro agrieoi, cadastm ♦ (scr. katastar, -tra idem), catarf s. m. obiect de ìmbràcàmmte nedefinit dar. ♦ Cf. it.: cattavo mátase bruta, neprelucratà. catalic, v? s. m. §i f. §i adj. catolic ♦ (scr. katolik idem). catrída, m s. f. scaim amg, banca, lavifà ♦ picr. dial, katrida idem). v. cantrida. catavfí vb. IV a primi i N-àm anca placa cafavqit. N-am primit inca piata. ♦ Forma iterativa de la acata. cau£, -e s. n. fotoliu, extensibil ♦ (ser. kauc diván, studio). cavta vb. I a privi, a se uita ; a vedea, a observa, a avea grijà ♦ (lat. cantare) cazianita, -e s. f. ocazie. motiv, pii le) : Ca §i cazionita càn-àr fi fe§ta. Ca ?i un motiv de sàrbàtoare. ♦ (Cf. it. ocasione, ser. okazion idem + suf -ito). 196 cazna, -e s. f. caznà, pedeapsà, sancpune : Cama méta, Mare pedeapsa. ♦ [v. si. (y. bg.) kaznh, ser. kazna idem). cin(d) I. adv. cánd ; 2, conj. dupa ce ♦ (lai quando). cándyad adv. oricànd, totdeauna : lo [cuvintn] jeiánski cándyod, iuvajod. En vorbesc jeiànef te totdeauna, oriunde. ♦ (cánd *f ser. god ile-, ori-). canta vb. I a canta ♦ (lat. cantare). cantai s. m. fi pi. cantare! ♦ (canta + suf. -ac ; comp. scr. per ac idem), cerei s. f. spai e, carca : un airea in spate, in carca ♦ Cf. ser. (nos iti) na krke (a duce) in carca. carrata s. í. carca, spato : ( ii ctircuta, an carca cu hrqnla am àpa piai ai, Cu spatole, in carca cu brenta ani càrat apà. ♦ (scr. krkata circa, spinare, spato). care, càr s. m. caine ♦ (lat. canis). carsi# vb. IV a boteza ♦ (scr. bastiti (se) a (se) boteza). carffi vb. ì V a limpie, a incarca : Vl^e vote a ve rii an luca r unii wsk ile hrod cóiriq jìer $i Iqmne. De inulte ori a venit in pori vaporai románese sa tncarce fter .si lenme. ♦ (scr. krcati a incirca, a imbarca). carv s. m. stinge ♦ (scr. krv idem). . cát, cata, cát, cate ad) fi adv. interog. cal, citi,, cali, cate ♦ (lat. quanius contaminai cu lat. quatus). cata adv. putin. ♦ Cf. fi dr. ban. cata idem. càtyad adv. oricàt : Cársti se vet de cándyod. Uri de doi mise}, de trei, de pàtrie de cátyod. (Se pot) boteza la orice vársta (=oricánd) : unii de doua luni, de trei, de patni, de oricát. ♦ (cát + partícula scr. god fie-, ori-). Cf. cándyod. dadi (se) vb. IV a (se) dadi ; a face gràmadà afezlnd cu grya lucrurile unul peste altul ori strat dupa strat : §~atunee na cuse puní [. . J attinie cánd se cladq al posóles. $-atuncea il pun (in) bucati fi cánd se elídese il sareazl. ♦ (v. si. biado, Masti a a§eza, a incirca ; cf. §i scr. Masti Madem a a§eza, a pune). d àg, -me s. n. cheag : Av ujqit pure-n lapie clagu. A trebuit sa punì cheagul In lapte. ♦ (lat. clagum - coagulami). d ema (se) (kemà) vb. I a (se) chema, a se numi: Cum o voi kemai cista? Cum (o) mimiti voi aceasta? ♦ (lat. clamare). cl ept, -are s. n. piept ♦ pliept < piept (lat. pectus) cu epenteza lui l ìntre p fi iot fi prin disimilarea p-p> c-p. cletu adv. la anul (viitor) : Cletu vor veri oànc. La anul vor veni aici. ♦ (ser. k(a) catre, spre, Inspre + letu, dafivul lui Ho an). 197 clop, -urc s. n. banca : Zocoles ál afláre pre un clop [. , J ál [. . ,J §-atunc( i oó/w. peri t a. Í1 injunghie afará pe o banca §i atunci (= dupa aceea) il rad, párul jos. Clup s-á kemát, a fost mai lung: un metar, doi ili trei Banca s~a chemat, a fost mai lungá : (de) un meto, doi sau trei. ♦ (ser. klüp, kloup banca, scaun). clopot, ~e s. n. clopot ♦ (v. si. klopot'h). club, -urc s, n. club (sportiv) : Cu clubu-a mes án Nem§co. Cu clubul a mers in Gennania. ♦ (ser. klub club, asociatie). d’iué, -urc s. n. cheie ♦ (ser. kljuc cheie, danta). cmet, eme¡ s. m. taran ♦ [slov. krnet taran; cf. $i ser. kmet iobag, §erb, primar (al satuitit)]. cmetíie, ~i s. f gospodárie táráneascá ♦ (ser., slov. kmetija idem). cóíga, cúlpe s. f carte ♦ (ser. knjiga idem). cobasifa, -e s. f. cámat ♦ (ser. kobasica idem). coée (coca, capí) vb. III a coace ♦ (lat. cocere = coqueré). cocot, cócot s. ni. coco§: cocotu §i gal ira eocoful §1 gáina ♦ (ser. kokot idem). coda, -e s. f coadá ♦ (lat. coda - cauda). ■ . coder pron. orietne, oricare ♦ (ser. goder). codita, -e s. f. codita, coadá mica. ♦ (Dimin. de la coda). codru, -i s. m. codru, pádure : Án codru-am durmit Am dormí! ín p&dure. ♦ (la: arà a gàtuiui: p. resti, partea dindàràt a gàtului, ceafa, mai rar la om, mai des la animale ♦ (lat. cervix, -icem). Forma ir. cerbico s-a refacut din cerbice, considerata forma de plorai Cére vb. Ili a cere ♦ (iat. quaerere). cere§na (cereria) s. f. cireafl ♦ (slov, ceresnja, cerisnja idem), certó (se) vb. I a se certa ♦ (iat. cenare). cesai! (J) s. m. usturoi ♦ (scr. cesan usturoi; cf. §i slov. cesen idem), cf. alr. cesta, casta ; ce§ti, ceste pron. acest ♦ (lat. ecce-istn, ecce-ìsta, ecce-isti, ecce-istcìe). ce§pa, -e s. £ prone de culoare albastrà : De ceppai [rakiia] mai bara. [ Fincaj-i mai buna de prone albastre. ♦ Cf. it. reg. sespa prona, frinì, sespe idem. èetate, cetaf s. £ om§ : Mes-av ari cetàte jiv\. Au plecat sa locuiasca la ora$. ♦ (lat. cìvìtas, -atìs). cetarnaist num. paisprezece ♦ (scr. cetàmaest idem). cetàrtec s. m. joi ♦ (slov. cetrtek ; cf. scr. cetvrtak idem). cetarti, ~a num. ord. al patrulea, a patra : §ula-i de la parvi do cetàrti. §coala-i e de la (clasa) ìntài pana la a patra. ♦ (scr. cetvrti idem). cetart/na s. £ sfert : N-àm nego ceiartina de-a mev jeludei N-am decàt i sfert din stomacul meu. ♦ (scr. cetvrtina idem). ceva pron. ce va ♦ (ce + va). cevapci s. m. pi. mititei : Cevapci naspecim. Frigem mititei. ♦ (scr. cevapci idem). c/ia adv. aici ♦ (aci fiat, ad-hicce) + a). eie, atre s. n. coronila : Atimc avpm bokctic, àìtc-avcm cica pre clip. Allinei aveam buchetel, aici aveaiu coronila pe eap. v. vende. line num. cinci ♦ (lat cinque quinque). ciaczei num. eineizeci ♦ (ciuci zeci, pi. lui zece) cinovn/c, -c s. in. functionar (scr. cìnovnik functionar, slujba^). tin/ \ b. I a ciua * (lat. ceno, -are a iua masa, a manca la masà). 204 èira, -i’ s. f. cinà ♦ (lat. caena). èist, -«/, -o adj. ciirnl i M-am pricndit de ie, cimi un ie cuvintàt cisto ca noi M-am mirat de el càt de curai a vorbit ca noi. ♦ (scr. ctst, -a, -o idem). cistacita, -es. f. ferocie de serviciii ♦ (scr. distocica idem), cisti vb, IV a curata, a face curatenie : Vire [fata] o vota, do, he n-are fait [...] za cisti Vine (fata) o data, de dona ori sa facà curltenie, cà n-are timp. ♦ (scr. cistiti idem). D da (se) vb. I 1. a da : Nu V-am ànke dàt. Nu i-am dat incà. 2. a lisa, a da voie: N-a dàt mes. N-a dat voie (n-a iisat) sa meargà (si piece). ♦ (lat. dare), dall vb. IV a dona, a da : Au zis he morke àu sanje dalit. A zis cà probabil pentru ca a donat sange. ♦ Contaminare Intre scr. deliti a da, a face cadou (c£ §i slov. deliti idem) §i a da, dalmat/nat, dalmaiinti s. m. locuitor din Dalmatia ♦ (scr. dalmatinac). dalmatinski, -ska, -sko adj. dalmatin, dalmatian : dalamtinske pesme cànteee dafmatiene * (scr. dalmatinski -ska, -sko idem), dama, -e s. f. doamnà, dama: mlade dame doamne tinere ♦ (scr. dama idem). damarla {domarla), -e s. f. dimineata : Birra damar qta! Mare domanda1 ♦ (prep. de + mineatà (lat. manitid) ; cf. fi lat. demanitia > damane ut a > demàrqta > damarla > domar età (cu asimilarea lui à la o tiiairilea bilabiale! m). dar, ~urc s. n. cadou, dar ♦ (v. si. dar'b ; cf. §i scr. dar cadou). rinvilo adv. de mult (timp) ♦ (scr. davno idem), «lisca, -a s. f scandura ♦ (scr. daska scàndurà, doaga). ddrjava, -c s. f. stai ♦ (scr. drzava idem). darjavnf -vna, -vno adj. de stat : §ula-ì dmjawrn. §coala-i de stat. ♦ (scr. drzavm idem). darvo, pi. ddrva s n. lemn : Afa yievarit-am ulojti de dàrva. A$a am facut boc$e de lemne. ♦ (scr. drvo idem). Cf. lemn. de1 prep. i. de : Mi-à fost jil de ie. Mi-a fost mila de el. Ola de pemini. Oalà de pàmant; làpte de vaca. 2. pentru: podu de fir podul de fan; bòre de lov bine pentru vanàtoare; 3. din: vàrhu de seli§te varful din sat; 4. de la: 205 Zeru ie c~av ramas de lápte. Zerul este ceea ce a ramas de la lapte; 5. despre: Ám aflaí de zdila. Am aflat despre oala de pámánt ♦ (lat de), de2 conj. ca sá : Mu m~a vrut nicitr lúa de durmi. N~a vrut sá má ia nimeni ca sá dorin. ♦ Probabil de origine autohtona. Oí. alb. de, d n februarie ♦ (scr. diai.februar). feìtor s. ni. (p pi.) 1. fecior, baiai ; 2. copii ♦ (lat. fetìolm). feèorii s. in. (p pi) 1. bàietei 2. sugar ♦ (fa din relitte. Àcestea-s tète, toate-s déjà maritate afarà din sat. ♦ (fata -+ sui*, -ina). ittita, -e s. f. fetitâ ♦ {fata tata + suf. -ita). il vln fV a fi, a se întâmpla ♦ (lat. *fire fieri). ümt, ficài s. rm ♦ (lat.ficutum, izolat din sintagma jecurfìcatum ficat de gascà ingranata cu srnodune). C£ idra. HE s. m. mi pi.) iiu : Am doifil fi-ofìVe. ♦ (YàX.jìlius). fife s. f. (p pi.) fìicà ♦ (lat.filia). fin, -a,, -o adj. 1. fin 2. frumos ♦ {et. fin fin, délicat ; fain 7 nu-i fosna acmo napravìta. §i podeaua nu-i terminata acum. fmgyfràj s. in. fragì ♦ (lat franimi; sau un sg. niasc. frag pi fragi; de la fraga hi. fraga). fraier, ~r s. m logodnie: Ke-t va veri fràieru. Cà~ti va veni logodnicul ♦ (scr.frajar; et slov. frajir ^ gemi. Fraier mire), frdierifa, -e s. £ logodnicà: Fraientaà slovenca ♦ (fraier+ suf. -ita). frane, franki s. m. frane (moneda). Ver franki piati. ¥or piati in franci. ♦ (scr., slov. frank idem). frantuskina, -e s. £ §i adj. frantuzoaicà : Are franfuskifie muiàro. Are sofie (nevastà) franfuzoaica. ♦ (scr. francuskinja idem), frdsir s. ni. ($i pi.) frasin ♦ (lat jraxinus). frate, frat s. m. frate : ( lìsta4 fiVa lu fràtele. Àceasta e fiica ffateim. ♦ (lat. frater). fr/ca s. f. frica ♦ (cf. gr. phrike). frigfi vh. IV a finge : (Lama) o frigqìmpre ulìe. (Carnea) o ffigem in ulei. ♦ (it. frigere idem). frìjider, -e s. m. frigider ♦ (cf. ii. frigidario idem). frifki, fri$ca, -$co adj. proaspàt, fraged : fri§ke mu§àtite frumuseti fragede ♦ (sci.frisak, -ska, -sko idem). trizerca s. f. frizeritl, coafezà ♦ (scr. frìzerka idem). frante, friint s. m. frante : Vcica bubnes cu bàtu drept am frante. Lovesc vaca cu bàtul drept in frante. ♦ (lat. frons, -tis). fru§tie, -ure s. m. micul dejun ♦ (germ. Frùstùck). fui interj. mar§ ; Fui afàra, Medo. Mar§ afarà, Mede. ♦ (imperai, vb. fui fugi). v.fuji. fu]/ vb. IV a fugi ♦ (lat fugire idem), v.fui. fura vb. I a fura : Nis n-àm furàt. N~am furat nimic. ♦ (lat. furare). 213 furijca s. f. strània ♦ (cf. scr. dial. furest (Brase, Hvar), stràin, furest fPerast, fotomje) stràin + suf. -ka). turca, furke s. f. furcà ♦ (lat./ureo), furice(I), -f s. m. funmcul, buboi ♦ (lat furunceìlus = furunculus). fus, -ure s. m. fos ♦ (lat.fusus). G /' gabir, -a adj. galben ♦ (lat. galbinm, -a, -um). gaìeta, -e s. f. gàleatà ♦ (lat. galleta). galera, galfir s. f. gàinà ♦ (lat. gallino). ganfl (S) vb. IV a vorbi ♦ (scr. gemeti se a vorbi ; cf. §1 slov. ganati a ghici). garaj, -e s. n. garaj ♦ (et scr. garaza idem). gàrd, -ure s. n. gard. ♦ Termen autohton, cf. alb. gardh, cf. §i v. si. gradi,. gdzda, -e s. f. stàpàn al casei; patron, gazdl. G&zda amurit. ♦ (scr, gazda idem). generatila, ~i s. t generafie . Noi cu a mq generatile tot jeiàmki cuvintàm iuvayodsmo. Noi cu generatia mea tot ca la Jeiàn vorbim oriunde am fi. ♦ (scr generacija idem). liile ckl\. mule : Acmo cànd av pascut scupa, [au] mes gde-s aprope. Acum cand au pascut (=pà/n) ìmpreunà. [auì mers unde sunt aproape. ♦ (scr. gdje idem), cf iuva. gep# -are s. n. buzunar ♦ (scr. dzep idem). : : gimnaziie, -/ s. f. gimnaziu, liceu ♦ (scr. ginmazije idem), gtadaii, -dna, -duo adj. flàmand ♦ (scr. giada n. -dna, -dno flàmànd, ìnfometat, lacom, av id). Sii», -ure s. 11. glas ♦ (v. si. glas r, ci slov. glas). /■ glava, glàv s. f. cap: Sto glav de oi de eà avut. fa a avut o sutà de capete de oi. ♦ (scr. glava ; cf. slov. glaiu idee.:). glavata (ylavàta), -e s. f. capitana (de varzà) : giovata de vqrza ♦ (cf. scr. (ìnv. sec. XVI) giovai cap mare , cSpàtinà). glavni, -a, -o adj. principal: glàvna testa §oseaua principali ♦ (scr. glavni idem). glavar/ta, ~it s. f boc§à : A facut glavarita de Iqmne, pac au zapalit. A fàcut boc$a, apoi au clat foc ♦ (cf scr. glava cap , slov. giova idem), glaba, -e s. f. amendà ♦ (scr. gloha idem sau v. si. globo pedeapsà ; cf. §i dr. gloahà amenda, despàgubtre). , ; 214 gluh, -m, -(i adj. surd ♦ (ser. gluh idem). ■ go, gola ; gol, gole adj. gol ♦ (v. si. gol%). gadma (yodiná), -e s. f. an ♦ (ser. godina ídem). godibili, -a, -o adj. anual : godipiì odmor concedili anual : Nit se pote cu acáta $oldi na godi§ni nica mor. Nu se poate inumai) cu aluda cani ín concediu anual nicàieri. ♦ (ser. godisnji (odmor) idem), gciii vb. IV a create (copii, animale), a educa: Ciré pote áre pora goig. Cine poate are porci de crescut ( ' poate sa creascà porci). *)’/ io cu a metí om si dit-am goiit. §i eu cu omul (sotul) meu am crescut §i copii. ♦ (ser. gufiti, gojim a cultiva, a purta de grijn). goljda íyolídq), -e s. f. galeatít, vas de icmn pentru muís ♦ (ser. dial. Istria golida (=goleda) vas de lema pentru apa , cf. mui. gelida idem;, golopws adj. (loe) gol, farà vegetatie : Cia-n vàrh de selisie, sus, golopus .. (?) Aici ín várful satuluf sus, in (locui) gol, lipsit de vegetatie. ♦ (cf. ser. dial, (in Dal malia) golopuzast golobradast). gostíhia, -e s. f. han, restauran! ♦ (slov. gostUna han, restaurant, hotel), gostkma, -e s. f. buiet, han, restaurant ♦ (sci gestiona idems gostionia/r s. m. §i pl. hangin, càrciumar, propietar de restaurant ♦ (ser. gostionicar idem). gotoVj -a, -o adj. terminai, pregàtit ♦ [ser. gotovo gata, pregátit (pentru)]. goto vi (se) vb. IV a (se) termina, a prepara ♦ (ser. gotoviti a giti, a termina). govor ( yovor), -e s. n. euvant, vorba ; grai : PWdv-av yin-ore ¡drrdut an Stila. Deja vorbele (grami) s~au pierdut ín ?coala (din cauza $co!ii). ♦ (ser. govor idem). gnibl’e s. f. grebla ♦ (ser. grablje idem). gnibi vb. IV a grebla, a stringe finid : Mgjem fìr grabi. Mergem sa st rango m fánul. ♦ (slov. gr abiti idem), grana (y&na), -c s. í. ramurà, creatigli ♦ (ser. grana idem). grad,?evinski, ~a, -o adj. de construíate : Io som grad!fev’mski strniac. Eu sunt macinisi (in constructii) (constructor). ♦ (ser. gradjevinski ídem), gradi vb. IV a zidi, a dadi : Fino casa rq fi oànc Samo gradire, in> casta mui a nostra fmeno, limiti casa va il aici, Doar de clàdtt, càci accosta de atei nu-i annasine ♦ (scr. graditi a zidi, a dadi). gradii. -a, -o adj. eonstruit, clàdit: §i tot le gradito. tfi totul e clàdit (construit). ♦ Participiid do la verbul gradi. grah s. in. mazare ♦ (ser. grah mazare ; cf. §i slov. grah idem), granita, grànit s. f. granita ♦ (scr. granica frontiera, granita, hotar). 215 grâs? -a, -o adj. gras ♦ (lat. grassus (-crassus), -a, ~um), gr«|ie s. £ (italienism) multumire, cuvant de mulfumire ♦ (it. grazie idem). griv {grau) s. m. grâu §tit ce-i grau? Grano, Grau. Çtifi ce-i grâul? Grano (it.). Grâu. ♦ (lat. grunum) gripa s. f. gripâ : Are gnpa, úpala plu G a. Are gripa, aprindere de plàmâni. ♦ (sur., slov. gripa} grobl’e s. £ cimitir Colq la grohl’e s-a mis. Acolo la cimitir s-a accidentât mortal. ♦ (ser. grohlje idem). gros, -a, -o adj. gros ♦ (lat. grassus, -a, -/./m). grozd, grozcfi s. m. ciorchine ♦ (scr. grozûfciorchine de strugure). grumb, -a, -o adj. §i adv. urât : grumba vrçme vreme urâtâ . Mu§âta J ci a e grumbo se porta! Frumoasâ fata, dar se poartâ urât! ♦ (v. si grah% grosolan, ordinar, neplâcut, dezagreabil ; c£ fi scr. grub idem). gnlaf s. n. guiaf ♦ (ser. gulas idem). gura {jura), -e s. f. gura ♦ (lat. gula gâtlej, git). gust {yust), -a, -o adj. des ; dens ; ïnchegat : Neca vire câ§ii yust SI vina (iasâ) caçul ïnchegat. ♦ (scr. gust dens ; des ; gros ; compact). guç(t) s. n. gust, plàcere : Mi-e gu§t. îmi place. Nu-mi ie-ntre ie gu§i [dimi]. Nu-mi place (nu-mi face plàcere) [sa fumez] în prezenta lui [a ïatàiui]. ♦ ( f if. . / ho gusto îmi place ; cf. fi friul. gust. gut (yut), -ure s. n. gât ♦ (cf. lat guttnr ; v. si glut*). H barn, -ure s. n. ham, harnafament pentru cai ♦ (scr. v. fi dial ham idem). Cf comàt. hàrbdt, -ure s. n. spate, spinare ; §ira spinlrii : Osu de hàrbàt. Osul spinarii. ♦ (slov. hrbet idem). barbica, -e s. £ linguri mare pentru brànzà. h&rvat, -/ s. ni. croat ♦ (scr. Hrvat idem). hàrvafki, ~ka adj. fi adv. croat, ~à ; croàtefte ♦ (scr, hrvatskij idem), hidrofnr, -e s. n. hidroibr ♦ (scr. hidrofor idem). Mtf?i vb. ÌV La arunca : Hitqimjìr. Aruncàm fan. 2. a gràbt ♦ (scr. h itati a arunca, a azvàrli ; a se gràbi, a se pripi ; cf fi alov. kiteu). hlàd, -ure s. n. umbra, ràcoare ♦ (scr. hlad idem ; slov. hlad ràcoare, prospetime). 216 Muden, -dna, -dno adj. rácoros ♦ (ser. Madonnina, -dno rece, ráeoros ; slov. hladen, -dna, -dno idem). biadi se vb. IV a se racori ♦ (ser. Mudili se a (se) rácí, a se rácun ; cí. §i slov. Muditi se ídem). hlápaf (Mapet), pi. hliípí s. m. singa, om de servicio ♦ (seis dial. hiapac slug; cf. slov. hlapef idem; cí. $i si. coni, choip'h rob f suf. dímin. -Be > ~ec). hleb, ~iíre s. n. paine ♦ (ser. Meb idem). Cf. pare. hliv. ~ure s. n. cocina : Porcu de urek’ zgolim ajara din hhv Seoatem de urechi porcili afarà din cocina. ♦ (ser. hlh\ vanantá ikavianà a luí Mijev cotet, cocina). hodnic, -un s. n. condor, culoar ♦ (ser. hodnik ídem), hrdna s. f. mancare, hraná ♦ (v, si. hrana). brani vb. IV a pàstra; a brani, a alimenta : latea tota ¡kirvatca a hranit Portuì a hranit toata Croada. ♦ (ser. Immiti a brani, a pástra). Cf. §i dr. hráni (y. si. c hranit i a pazo bg. ¡muya nútrese, alimentez; pazesc, pásírez). hnifca» -íske s. f. Vext limava Cf per\ bruiva, -e s. f. 1. para ; 2. par. ♦ (ser. hrusva, vanantá fonetica a lui hruska para, respectiv par (hrusko drvo). Var. hm§cá. hulafmpe, hitíahopi s. í hulahopi : A vut-am postole, ià, hulahopi, carape, hulahope tot scupa. Am avut sondale, da, hulahopi, ciorapi, tot laolatá. I i vb. ÍV ind. prez., pers. 3 sg. este ♦ (< e diuo (comp. ar. diu) çi despàrtir in d tuo, üe vechii legâtnri sintactice hìc ubi)+va (] ; cf çi slov. zet idem). 220 jetveiuic(u) (S) s. m. mite ♦ (scr. zetvenjak rafie zetveni adj. de secerif. de reco Ita zctva incolta). jgavarifa s. £ pirozà ; senzafie de arsurà in piepl fi spre gàt, determinata de iritatìa esofagului fi insorti, de obicei, de ràgàieii ♦ (scr. dial zgaravica, zgaravìca idem). jfla, -e s. f. vena ♦ (scr. zita vas sanguin, vena, aiterà; ef. fi slov ziìa idem). jiuj/ra s. £ gingie ♦ (lat. *gmgina gingie). C£ fi marame, ard. de nord fi moldL de nord ginginà. ji|a? -e s. £ sfoarà ♦ (scr. zica fir tors , sàrml ; c£ fi slov. fica idem). jiv5 -att adj. viu ♦ (scr. ziv, -a, ~o viu ; c£ fi slov. ziv idem), v. vi», j/vet s. m. sg. fi pi. nerv ♦ (slov. Uvee idem ; c£ scr. zhmc idem), jivi vb. IV a trai : Mes-a àn cetàte jivi. A plecat si locuiascà in oraf. ♦ (scr. ziveti a trai ; cf. fi slov. ¿¿veti idem). j/vot s. m. viata, trai : Ànc, domnule, a fost tàmàn jivot. Aici, donarmi e, a fost trai gren ♦ (scr. zivot idem). jos adv. jos : S~àv oànc jos prilojit S-au stabilii aici jos. ♦ (lat. deorsum). juc s. m. fiere ♦ (scr. ine idem) v.juauc, pica vb. I a dansa, a juca : Oi iepure, nu juca. ♦ (lat. iocare), jidiuì injn s. £ curea de pantaloni ♦ (scr. zuznja (Istria) curea de piele peiitni iiicins). juotic (jolc) s. n. fiere ♦ (ci. slov. mie idem), vjuc. jut, -a. -o (S) adj. gallacn ♦ (scr. ini galben). Cf,gàbir, jutó vb. I a afilla ♦ ((al. adiutore). v. ajutà j»tcas£ -a, -o adj. giìlbt» ♦ (scia zuckast mtluentat de ini). K kiiiro adj. fi adv. dar, iimpede le ur tic mai Maro oànc, mai aho. Atei (fotografia) cesie oleacà inai dar, mai alb. ♦ (it. chiaro idem ). ke conj. I. ce ; Zis-u ke va face rm§càre enige. A zis ed va face nifte calli; 2. caci, deoarece. penlru cà : Acmo nu poi lucra, kc som fmìoie Acum mi pot lucra, caci sunt bolnava ♦ (cà < lat. qnad). k’em^fa, m s. f. dimani ♦ (lat. camìsia). kVniiski, -sca adj. chinile, de chimie : kemiski tehnicar teliniciun chimist ♦ {scr. kemiski idem). 221 kiel1 a, -e s. f. fusta : lpr-i aha, kicl'a, Jo pet lungä. Ea, fusta, e albä, lungä pänä la cäicäi. Cm/ji ztcet iw kicUa? Ve$ta? Cum ii zicefi voi (la) kicl’a? Vefta? ♦ (scr. kiklja idem < germ.-austr. Kicket = Kittel). k'iSma s. f. coloan a vertébrala, spate, dos : le §i-ä operuit k'icma. El p-a operat coloana vertebralä. ♦ (scr. kicma idem). k/la, -e s. f kilogram : [Cärele] äre cornär kríle. Camele are 40 de kg. ♦ (ser. kilo). kirnen s. m. chimen, chimion. ♦ (Cf. ser. kimelj idem). • k’isfi vb. IV a mura, a acn : Vqrza purem la k’isqit. Varza o punem la acrit. ♦ (scr. kiscliti a acri). k7sel, k/sla, -o adj. acra: Capuz kiscl. Varza acrä. ♦ (cf. slov. kisel acra; cf. p scr. kiseo, -ela, ~elo acra, acid, (fig.) incruntat morocänos; varza acrä). kfi§nita s. f apä de ploaie ♦ (scr. kismca idem). L -1- pro». 1 ♦ ( tlhmu aton, devenit lu, -/-). ... la prep. 1. la ; 2. in ♦ (lat. Mac). läc, -urc s. n. lac, baila : Ä §iit ce-i läc? Bara, lac. Ä, piti ce-i lac(nl)? Ralla, iac? ♦ (lat. lacus). Cf. iezero. laihät, laibf s. m. laibär, vestä ♦ (scr. läjbac, slov. lajblec ( germ. Leibei) vestä, jiletcä). lapte s. m. lapte : Mäia lucra cä§ de läpte. Mama face capil din lapte. ♦ (lat. lactem). lárg, -a, -o adj p adv. depärtat, departe : De oki $i larga de ¡rima. ( Ce e departe] de ocl» e departe p de inimä. = Ochii care nu sc väd sc uitä. > (lat. largas, -a, -una influentat de it. largo departe), lasa vb. I La läsa ; 2. a päräsi ♦ (lat. laxare), ktirä vb. 1 a tätra ♦ (lat. lairare). lavorika (lavor) s. f. sg. foi de dafin ♦ [scr. lavorika < scr. lavor laur, dafin ; cf. slov. lavor (var. lovor)]. Iah(I)e, lähca, -o v. lehco lara s. 1’ läna ♦ (lat. Jana), le pron. 1c ♦ (Mae, in pozi(ie atona le). íectrica s. f. curent eiectric ♦ (scr. (e)lektrica idem; c£ p slov. elektrika idem). lega vb. I a lega ♦ (lat. ligaré). 222 l^ger, »e s. m. leagan ♦ (leagân (dérivât din legano) > ir. Içger). legerá vb. I a légaña ♦ (lat. *liginare . f |ínq : Am Mimo doi car q-o macea. Am doar doi ciini §i o pistea. ♦ Imi . niih ¡mí pisicaL macirá \ b. I a manía ♦ (hii, nun limare). magiar s. m. \lv si pb tingáis magluar ♦ (scr. ¡nadar idem). iiiíitieii -/ s. ni. niahar # iscr. maher ídem; ef. germ. Macher mai mare, sel). nuiliuiu!, -es. í. lasóle \ ercle. pastaje . Vira same pac mahunele poiedes. Mah únele vira aa r V~/ fajolu. Vm e apianare le si mánancá pástáile. Pistáile vin (sunt) ín ce- ¡ íasolea ♦ (scr. ma!nina fasole verde). mái1 san. (lunai mea ♦ (lat. mu las ídem). mái2 adv. mai : \hu hnr e chic: avu negó máre gs//’ira. Mai bun este azi oul de cal máme gama. * (lat. mugís). niaiante adv. mamte. maimainte ♦ (lat, magis ahumé). mam, -e s. f. llanda, niaiou ♦ (ser. maja maioii ; cf. slov. magi idem). mam, -e s. i. mama: mala §i cala manta n tata ♦ (scr. maja (hip.) u: imicá). 225 maistru, mai§íri s.m. maistru. :.Mesarii-s mai§tri. Macelarii-s maíftri ♦ (gemí, Meister me$ter). malta, ~e $.£ maiou : mornarske malte maiouri marináre§ti ♦ (ser. majea ídem; cf. §i slov. majea), xnaji vb. IV a unge ♦ (ser. mazati, mazem idem). * ■ • mài, -ure s.. n. mal, taimare : Acmo-i colq an Pescara...aprope de mal: ♦ (Element de origine autohtonà. cf. alb. male munte).. malifa, -e $.,£ gustare ♦ (slov. malica .gustare intre inícul dejun §í prinz). malo adu, putin ♦ (cf. pomalu cite putin < ser. malo putin, ttífel; cf. §i slov. malo idem). niíiina, -i/ s. í. mama ♦ (lai. mamma), inaiu^tra. ~e s. í. c i orba ♦ (it. ven. manestra /cania, supá ), indnt"e (i) adv. inaiate : M&nt"e-ám tot lucrai. ìtiainic am lucrai tot Mai manie mai ìnainte. ♦ {mai t amie < lai. magis * ubante). ii¥Ìiit,,e /i adv. alaltàieri ♦ (manine < \< dies). Var. mai maninezi. m aran ita. -c s. f. stai de legóme, mramtá? mare* adj. mare; substantiva! minie : Acesia ~ì marie ver laro. Acesta-i cel mare (cintre fii) 'deja fonarle. ♦ (probabiL lai, mas, macis) mare - < f mare ♦ (lai. mare, maria maranda v. me¡ inda maret s. m. ma: ■ : idem maret Noi zicem mar et (= niartie). ♦ (slov. maree m n, ; cf. ital. marzo raarti-e, martius). maritata, -e adj. màriatatà ♦ (participial lui maritò se < lai. maritare), v. meritata. mar$ interi. mar$ ♦ (ser. mars idem s Marlin). mehaniea s. fi mecánica ♦ (scr. meharnka idem). inelodfia, -// s. fi melodie ♦ (sor. melodija idem). mefivfi vb. IV a zdrobi, a strivi, a pisa ♦ (scr. meljaviti. melfavini idem). melici vb. IV a sclumba ♦ (scr. menjati (se) a schimba, a face schimb ; a inlucfi, a sub ciih. a transiuima ; ci. slov. menjati (se) idem). mei s. m. (§i pi.) mär ♦ (lat. melwn = mallum). m^re (meg, mes) vb. Ili a merge ; a pleca : Mes-a tnà ; a intra : Mes-a nutru ; a ie$i : Mes-a Jara ♦ (lat. rmrgere, cu disparita lui gì, sub iafiuenta lui currere). mir/ vb. IV a misura ♦ (scr. meriti idem). merinda vb. I a pranzi : Acme morbini merìndà. Aeum irebuie sa pranzine ♦ (derivai de la mvnnde cu sufi -a). merinda, -e s. fi pränz : Armo meg menuda cullai. Aeum mere sa (ac praszul ** merenda) 227 mentri (se) / marita (se) vb. I a se marita : O fqta- i meri in ni àn Lo r rem. O fata este maritata an I.ovran. # (lat. maritare). merlin s. il morcov ♦ (scr. merlin - dimin. gemi. Mauri Moria ai lui Mah re morcov) ; \. merlìnita. Cf. mar evita. merlin/ta, e s. n. ♦ Dimin. de la merlin. mesar s. m. (§i pi..) ma celar ♦ (ser. masar inacciai*). mesct/m/set s. ne lumi calendaristica : O vota~n miset. O data pe luna. ♦ f -*.m ‘¡esec iur = miendaristicà). lorcif m .urne ♦ (ser., slov. meso idem). Cf. cèrne. mestecá (se) vb. IV a (se) amesteca : Pac àv scupa mes cqle oi. Pac s-av mestecàl, Çi au mers împreunà oile. Çi s-au amestecat. ♦ (lat. *ammixticare). mestni adj. în sintagma croata mestiti ured oficial local : Nu-i an hesqreca [meritata/ samo cm mestni ured Nu-i [maritata] la bisericà, numai la starea civilà. ♦ (scr. dial mestni ured = mesni ured idem), mesura vb. I a màsura : Av na librike mesurât lâptele. Au màsurat laptele m livre. ♦ (lat. mensurare). metàr, metri s. m. metru : Un melar de Içmne. Un metru de lemne. ♦ (scr. / " 'far metm ; cf. slov. meter metru). metía, -e s. f. matura : L'-a lovit cu metía. I-a lo vit cu matura. ♦ (scr. iella io mi), mi proo mi, îm lat mie, -a adj. raie ; : miau dna anni mici ; cela micu-i arata. Cel mie ìi arati. # liât. *ivr cus, mo rake poate ca). mormi vb. IV a mormli: §i vi§e n-au nicad mormit §i n-au mai munnurat niciodata. ♦ (cf. ser. mrmtjaii a murmura, a mormai, a bolborosi, a bombani). tnoruar s. m. ($i pi.) marinar ♦ (scr. mornar idem). mornarski -sea adj. inarinaresc ♦ (ser. mornarski de marinar, mari-naresc). mort -ri adj. mort ♦ (mortuus, mortua). mm te s. f. 1 noarte ♦ (lat. mors, mortis). most, -ure s. m. pod ♦ (scr. most pod ; cf. slov.. most idem). ntot/ca s. f. sapa ♦ (ser. motika sapa, sápáliga). nmzac s. n. creier : Cárv 11 mozac. Singe in creier. ♦ (scr. mozak idem), rnraz, -ure s. n. ger ♦ (scr. slov. mraz idem). muccd vb. I a ihu§ca : De neis l-a muccát. L-a mufeat de nas. ♦ Et. obscura, v. mu§ea. muidre s. f. v. muVáre. muinje vb. Ill a mulge ♦ (lat. mulgere > midge, infltientat de it. mungere idem (lat.) sau direct din it. mungere). muj s. m, (§i pi.) sot: Muju4 din Mune. Sotu-i din 'link ♦ em -.m. barbate mujf vb. IV a mulge ; I at--a muj it. A muís va ca. ♦ (lat, nmlgere eu schimbare de conjúgale, v. muinje, v. pomuji. niultfi vb. IV a amentia : St dale re§ ca si multq. Pc Flecare 1 as amenda. ♦ (scr. multati idem). muid vb. I a mnia ♦ (lat. *molliare). 230 inuTare (muffre), innrer s. f. fenicie; Caini S(' mema fa/-a, oncia~i muràri/, ('and se manta lata, atunci este ièmeie. ♦ fiat mnlici, -eris) v. muìàre. niimcavfi vh. IV a manca ♦ (perfectiv de la manca), iniìiièi vb. ÍV reti, a se trndi, a se munci, a se chiuui ; Nat ne aun samo muncit pria cociri. Noi nc-am reme:a tot (=M^maa ;-m > - ♦ (v. monchi a (se) chinui). mund (mimt) adv. muli: mai mund mai muli ♦ (lat multus > muli > munì > mund, in constractia mai muli, printr-o asimilare partialä a Ini / la /?). munii, -a adj. prost ♦ (cf. it scimunito prost, neghiob, imbécil), mnnski, -ska adj §i adv. ca la Mune : lel'i cuvintu munski. Ei vorbesc ca in Mune. ♦ (Mime + suf. -ski). munt adv. muli ♦(lat. multus). muntór, -e s. n. putinei. ♦ Derivat cu suf. -ar de la v. si./scr. mutiti ’a eri Veca’ sub influente lui uni. muntane, -e n. ♦ Dimin. de la muntar cu suf. -ic. murgp a, -r s. t. dud ♦ teí. scr. miirva dud, dudä ; cf. slov. murra idem). iniiiià|9 munii s. m. locuitor din Mune ♦ (scr. mimac, munci). muri vb. IV a muri : le npasno, pote muri E peri culos, poate (omul) muri; aravui (.e.rati / * r-.,-:, murava- ; . tirerò mi-s. Oamenii bàtram ro* moi (ilio- ineictu. uiicii Hu-.V ♦ {lai. murile}. mustata, mustàt s. f. musiate : ro-s Barco : mustàta can. Eu sunt Barco: am inastata. ♦ (lat. *musiaccu), lilliput, -a adj. fuimos ; Mudala ¡eie ; munita vrqme Fata frumoasa ; vreme frumoasa ♦ (*(in)frwim§at limbi ber * Tota mobilie, namestai hi Meri. Toatà mollila lui Meri. ♦ (scr. namesiaj idem). nain^t, nanmi s. m. troian, ñámete: Namet de nq. Troiai! de zapada. ♦ (v. L namet ne mete troian (traini de nei) •- zapada • cf si bg. namet idem), namkd s. un pmnàvara ♦ (cf. slov. pomlad primávurá). nzmk’e adv. 1. inca nu ; 2. nicì ♦ (it. ven. nanea, üifluentat de ànice). 233 iiïip s. ni. (fi pi. ) sieda, nap : F sfido àre eu §i nâpu sann> vu nuliia Çi sieda are ca fi napui mimai codila aceoa. ♦ (fat. iiapas). iiïipacli vb. IV a alaca, a tiàpàdr. Biibriciiv mi-an napitdit. Mi-au atacat rtmdiEÎ. ♦ (v. si. impasti, -padja; cf. fi scr. nap odati idem). napal/ vb. IV a apruuie ; ( \>le napales svici f7 ca §i noi ân Jeiân. À colo aprimi lumânârile ca si noi in Jeian ♦ (scr. impaliti na-+pai7// a apnnde. a incendia). li a pel fi vb. IV a îndrepta, întinde : A vem §i gnjdi pue când funi mon U'U,: mitpa napelqit. Avem fi (stmgun) vita vie fi .md va fi mare mei o indreptâm frumos (îi îiiiindem eor/ile). ♦ (slov. napeljati a întmde, a îndrepta corzilc vitei de vie). napi se vb. IV a se îmbàta : ,4m pogu§uit cada ¡miom pac m~am napit. Am gustai racimi caïd .si m-am îmbàtat. ♦ (scr. napijati (se) a da de bàut, a se îmbata ; ci. slov. nap ¡ti sc idem). napisfi vb. IV a nota, a serie, a semna, a iscàli : E, când am fost de fivilna zastifa dm tim ntpoi naptsqit Nerina. Çi când am fost sub protectie civrlà am immit dm hou Aduna. ♦ (scr. napisati idem). naporno adv. obositor, greu, istovitor: Bìre mì-c §i fino, ali-i îaeo nuponio. Bine mi-e §1 [e] plàcut, dar e foarte obositor. ♦ (scr. naporno idem). napoii vb. IV a adâpa : lo megu câlu napoii. Eu merg sa adip caiul. ♦ vscr. napojiti idem). naprav/ vb. IV a face, a prepara : Am napravit câlea, Am réparai drumul. ♦ (scr. napraviti (se) a face, a crea ; cf. slov. napravitit (se) idem), îiapravlb/i vb. IV a pregati ♦ (scr. napravljaii (se) a face, a alcalin, a crea, a se préfacé, a face pe). naprovo adv. într-adevàr, clriar afa : A heiit §i napravo-âu apâ zavârpt. A bàut fi au terminât chiar afa. ♦ (scr. napravo na + pravo drept, direct), narast/ vb. IV a crefte ♦ (scr. mirasti idem). narod, ~ure s. m. popor ♦ (scr. narod popor, lume ; cf slov. narod idem), nani ne/ vb. IV a comanda ♦ (scr. naruciti c idem? eu epenteza lui n sau contaminât eu *porunci eciw. Frignio militei. ♦ ina -+ spedi a frigo). nastavnic, -nic s. m. invàtàtor : $i-i yumaisiar, nustuvnic. yi rate invàtàtor. ♦ (scr. nastavnik ìnvàfltor, profesor, institutor, fiascài), nastra dpi vb. IV a suferi, a fi suferìnd : S-ahince mi^te nastradqit io/e. Si atimci Joje siderea de cova. ♦ ina + ser. sí radei i a suferi, a patirmi, nastup, ~ure s. n. spcctacol, recital : Col$ la fi Lisi tip. Acolo la spectacol, la recital. ♦ (scr. nastup acera, atm, reo ita!) nàf pron. (al) nostru |i adv. in po na§u in grami nostra ♦ (scr. nas al nostra ; cf. slov. nas). na$codf vb. IV a dauna, a produce danne ♦ (scr. nas/coditi a danna, a face ràu, a vàtàma), v §codi na$piiai Fie. adv pe furi§ ♦ (cf. scr. spita spion, isooadà. spijati a spionai. na$te vo. ili a na§tc ♦ Jac nasce¡ • *). »«trac adv. inapoi, in darà t ; Tot povraciuies natrac. Tot vàrs (vomit) inapoi. ♦ (scr. natrag idem). natrajr vb. IV a face, a dura : Po de ura natrajem parla ànc cu vetura. Facem ojumátate de ora pana atei cu macina. ♦ (scr nafraziti idem), naturalno adv. naturai, brente ♦(scr. naturalno idem), navac adv. tnercu, incontinuo, veglie : Navui' n 2acuì. A zacut w cuntinuu ♦ (scr. navide idem). \ . riaver navade s. f. obicei : A$à ie navaae. A$a e murami. * (scr. -c v.hk obi§nuintà, deprmderc, obicei ; cf. slov. navada idem), navtfc adv. pentra totdeauna, pe veci, pe vecic ; v. navac. nazad adv. 1. inapoi ; 2. in urmà : pet lei nàzad acutn ciuci ani ♦ (scr. nazad inapoi, indirai, in urmà). nazad ti e adv. in ultimili titnp : /terno vef" nazàdne. Acuin, deja, in ultimili timp ♦ (scr, nazadnji, slov. mtzadnje in siar§it, in colo dm urina) 235 nazate adv. inapoi. din non : Verit-am casti §i núzate am passili lucrà àn covatìe. Ani venit inapoi acasa Ssi iant^i ani ìnceput sa lucrez in fi eràri e. ♦ (scr. nazat inapoi, indura!, in unirà) ; veci nazad. nazdravl’e s. Í. in cxpr. cu valuare de mterj. Sànàtate! Noroc! ♦ (ser. Na , iravlje! noi » ‘ in cmàtaiea dumneavoastrà (ta, noastrà!). il a’/iv, -uri s. il poreclà, supranume : Saca càsa are ca §i ur naziv. Fiecare * em un supranume. ♦ (scr. naziv denumire). ne adv. nu ♦ (scr. ne ; cf. slov. ne). 2 ne conj. mci ♦ (scr. ne nici). ne pron ne ♦ ( nà < (lat. nos)). ii£ (nfve ; nea) s. f zapada, nea ♦ (lat. nix, nivem). ndbo s. n. cer, bolla cereasca in expr. Oce na§ koji Jesi na nebesì. Tatàl nostra care e§ti in cerali. ♦ (scr. nebo idem). nkako idem). mead adv. mei odata i hicud o ¡ni i ni «-/ o •X/r Mici ^datà omul nu-i bàtràn. ♦ (ser. nikad(a) nie iodata). nieomiir adv. nicáien : [Mu hi eja n] icornar. ‘ ‘ }P Ul < rmn< Àcino ■vem così. [T i mergem] nicaieri C Hit • > i;ul t - .e il tacv. ul nici Avem de cos it. ♦ (t X ser. ni lamo ídem) ni€í)gtui€ ÍS ) s. ni. od ombrie ; v. mi i W «ir pron. minie ♦ (seo, slov. me i uní :C). nicur, meara , ' nicíur, mcíurc(h 1 on nici mm! , IHITl cui ! 1 \:u a* ' a \ / m nicur lua. W-a vrut nici unul >3 i uà 1,1 (il i gazdà). - {mei lat. ncque t ur (lat. unas). lugdar adv. níciodata ♦ (ser. nigdàr idem), nigde adv. nicaieri ♦ (ser. nigd(j)e nicaieri). nigd/r adv. nicaieri ♦ (ser. nigdjer idem) ni$ pron . aie mi j isc. m m iii ic elee) ♦ sí . / >\ >v v . m). „pia pron. ninne za ñipa pentru nimic ♦ (ser. nista nimic). nit//r (S) pron. nimeni ; v. nicur. mva, -e s . f. ogor, holdá ♦ (ser. njiva 1 iclda ; cf. slov. njiva idem). 237 n/vita, -e vS. £ ogor : ( ole-ave m âne a ai nivita de campirti scopqi. Acolo avem inca acci ogor cu cartofì de seos. ♦ Dimin. de la ni va cu suf -ita sau direct scr., slov. njivu vi idem), n mesti vb IV a imbiaca ♦ (lai. investiré), imi prou. nona ♦ (nò ~ no), noi s. f noapte; cf. Lahcu noe! Noaple boriaf ♦ (scr. noe noapte, ci', slov, noe ideilo. iiMga (mrya), noge s, f. picior : Noyc imam slàbe... p icore le me doni. Am pidoare slabe... picioarele ma dor. ♦ (ser. noga idem). Cf picor, nogomd s. n. fotbai ♦ (scr. n ago met idem), noi prou. noi ♦ (no (nos) i- -/ marca a pluralului). iir;kfi s. m. pi. galliate: Noki scuhes. Fierb gàluçte. Anno ht au §i zema §i noti Amm fac si zeama ( su pài $i galliate. ♦ (il. gno< ro9 pi. gnocchi idem). liona, -c s, f. huaica : Nonna io co boina Bunica i loarte boina v à. 2. c a lugani a, sora de cantate : ( Astne sema,, colmiate ,, ce-s prin bolnite §i •ìi ol de i n a e a mne-cu ¡os■ . (a mmc. Calugàrite... ce sunt prin .untale §u re buca pam,.. au fusi ca surori de cantate, calugàrite. ♦ (scr. nona, it. n-nan unnica, doicà ; cf. var. mina). turno, non s. m. bunic : Mev nono-i covac. Bumcul meu e fi erar. ♦ (scr. nono, it. nonno bunic). npte, nopt s. f. noapte ♦ (lat. nocían). normaino adv. normal : A mûrit a§à mrmalno. A mûrit afa normal (= de mearte naturala). ♦ (scr. normalno idem). nost, nos ta ; noçtf miste pron. v. nostru : K'e §-a noste fqtine-s meritate, Cà §i fetele noastre-s maritate. Càia nost. Tatti nostru. ♦ (lat. nos ter, nostra, nostrum), v. nostru. nostru, -a ; -i, -e pron. nostru. v. nasi nidria, -e s. f. port, costuro popular ♦ (scr. nosnja imbraca min te, port, costino; cí, slov, nosnja idem). nov (non), ium\ novo adj. non cf ; Cea de novo? Ceri (de) nou? ♦ (lat. noms, -a, um). novembre (nowmhàr) s. tu. noiembrie ♦ (scr. novembar noiembrie: cf Si slov. tu ¡vernini). noviiim ~e s. f rmr ♦ (scr. novina, noyineziar, gazetà, jurnal). (a)nr prep. in : anr-o vrçme intr-o vreme, càndva ♦ (tei. intra). 238 ittteà, mie s, fi nuca : £7 io-cìni a n ire Ih) f se ani mie. Emani mtrebat daca :tu -il, ci. 4 ti ce > fiat ’ G ' * màrle-s mie. § ti ti ce-s alimele? Cele mai mari su ut mica ♦ (lai, ma. micis). Burnii adv. ninnai : Nume cu campir, ni ni§. Numai cu, cartoli, fóri nimic (altee va L altee va nimic. ♦ (lai. mm mapis). n/ziìur, -e s. n. miniai : Liisatit-mì-av numer de telefon. Mira iasat mimarul de telefon. Noi am nmi celar numer trinaist anca. Noi ara avut ruimaml vechi (de casa) atei trcisprezece. ♦ (or. diaL numer idem), immi var. a lui nona ; ve/i sopra. iuf(n)tru adv. inàuntni ♦ (lai. in-illac-intro). nu$carle, uuseare ; n recarli : nu$cdre proti, cineva ; \u,\me le oanc veri Po ¡a noi. Cineva a venit la noi aici. ♦ ( mi “ dar < w/Wr) filile M proli, rat va ♦ (mi f $nu a col). nufte pron. cova ♦ (/?i/+ stili • ce). nu§t/re pron. cineva : Antraini nupu e. nmebu c.nave * ; ; din i ve . nutrì vb. a uvea nevoie, a fi alimentar Celatile nutres ¿pie cari/ij. Orafele au nevoie (sunt alimentate) de (= cu) carburai. ♦ (it. nutrire a brani, a alimenta). O o art o ♦ ( iat. una). 2 o pron. o ♦ (lat. Ulani). oanc(a) adv. aici : Oancjives. Aici locuiesc. ; v. (u)ànéa. obàrn/ (se) vb. IV a (se) intoarce: Porca mi hoc obàrnim. Intoarcem por. al pe n pape. MoVcr se e a oliami [vremea]. Poate se va scili mba vremea. 4 (sor. liberimi (n) a se intoarce, a rewaii; cf siov. alenili (se) idem). obàrn it, -a adj. intors 4 (participiul lui una, ni). obàrsti vb. IV a pa^te (frunze, muguri) : Sa mici ti poiedes, ma nu tot, ke ml'i-s mai mie, a§a ujes obàrsti. Càpriorii (tapi!) manduca, dar nu tot, ca sunt mai mici, a$a obmnutesc sa pascsi (frunze, tmiguri), O bar sto s mah tuie! e e and fa j olu uzrq. .Via nane a pasta i lu cànd se eoa ce fasoiea. ♦ (scr. obrstiti idem, slov. obrstiti a manca (asiani, muguinj. obarvita, -e s. fi spràneeanà * (scr. obrvica, dimin. format cu sufi -ica de la ohì va uutrebiiintat mai ale* la pi. ohrvc) spràneeanà). 219 abcina, -e s. f. comuna, priman e : Fost-am obcina sub Taliie, sub díuvemie. Am fost comuna (imítate administrativa) sub Italia, sub Slovenia. ♦ (slov. obcina idem ; cf. ser. opstina idem). obec / vb. IV a promi te : Obeces pac nu platos. Fromít, dar nu plátesc. ♦ (ser. obeca(va)ti a promíte ; cf. slov. obecati idem). obeá, -tire s. m. pránz ♦ (ser. ofterfpránz ; cf. slov. o&ee/idem). ob/cai, -iire s. m. obicei ♦ (v. si. obicaj obicei ; cf. slov. obicaj idem). ob/cno adv. in mod obipiuit, de obicei ♦ (ser. o bien o idemi obisi (ovlsí) vb. IV a atarea : Obisim cu caja an ¡os, Atarnam cu capul m jos. ♦ (ser ohisiti ídem ; et. slov. obesiii idem). oblac -urc a. ni. uur * {sei ohhik ñor, cf. slov nblah idem). oblajni vb IV a calina (boalal ' /abiete de nhia/ui hola tablete de calmar boalu ♦ id' ser nifniiii a pune cómprese, a da cu..., a unge). obla!/ so vb, IV a no iiiurdan # (ser. oblatm se a se nmrdari < hiato lac, mocirla ; cí. si sio\. uhíann ,vc sdem). obnov/ vb. IV a tmiop a reina, a repeta ♦ (, mim slov. elmoviíi (se)). oboli vb. IV a se nnbolnavt: ()mu-a obobt ji murit-aw Omni s-a imboinavit $i a murn * nholij)cti idem! obote s. n. pl. (sg, ol\>r) síreenratoaie. pan/n rara (de m, de cánepá etc.) a:, ;.culet de pan. .« e* m e m e -.atoara laptele (la stáná) sau in care se oune . . -a scurga de zer: 0~atum\ ál fino zvadit án... obote lLau • d ^-atunci (ca$ul) 1-au seos u$or, din strecurátoare, 1-au rásucit fin. Cf. dr. (h)ohot tulpanul cu care se ímpodobe§te miresa ♦ (si. chobote). obraci se vb. IV a (se) inversa ♦ (ser. obracati (se) = obratiti (se) a intoa ree, a (se) convertí), obraz, -mre s. m. obraz ♦ (v. si. obrase). obrej/ vb. IV a taia de jur Imprejur : Slanina obrejim. ♦ (ser. obrezati, obrezem a táia de jur Imprejur; cf. slov. obrezati ídem), obrí se vb. Iv a se barbien ♦ (ser. obrijati a rade, a bárbieri; cf slov. obrijati idem). obruba, -e s. f margine, tiv: Dejos ie obraba roipe. (Din) jos marginea e ro^ie. ♦ (cf. slov. rob margine, ohroben marginal). ocale s. pl. ochelari : ocale de crcitco ochelari de aproape ; Nu vedufar de-ocale Nu vád íará ochelari. ♦ (ser. s. f. pl. o cale, ocali ochelari ; cf. slov. ocala idem). 0cen᧠s. rugáemnea Tatal Nosíru ♦[ser. Ocenos (oce+nas) idem < v. si. oye (vocativul luí oTbKu) naiu]. 240 ocisti vb. IV a ciini|a: S/anina ocestim. Curàtàm slamila. ♦ (scr. ocistiti a curata ocle§/‘ vb. ÍV a (sc) retoza : Se ocle§f bucva. Se taie fagul. ♦ (cf. scr. kies ail, kies cm a tùia, a ciopli piatra). ocl’ite s. pi. ochi^on: ( A negri ocTite. Cu ochi§ori negri. ♦ (Dimin., de la uocVu ochi ra(c)hm/ca s. f. pràjiturd, cozonac cu nuca ♦ (scr. oravnjaco, urahov- ujaca pia cinta cu nuca). orb, -a adj. orb ♦ (iat. orhus, ~a). organizatiia, -i s. f. organizado ♦ (sete organ ¡zac ija idem), organizing vb. IV a organiza ♦ (scr. organila u. atì idem ; organ/zm s. n. organism : Ñeca toiile organizm ociste. Sa cum e e. organismul. ♦ (ser. organizara idem). 243 ori) s. m. sg. orez : Din orij noi fàcem scrob cu làpte. Dm orez facem gri§ cu lapte. ♦ (ser. orìz + riza orez ; cf, slov. riz idem). ornjie s. f. arme: N-avem oànc orujie. Aiei n~ avena arme. ♦ (sor. oruzie idem). orz s. m. sg. orz ♦ (lat. hordeum). os (nos), -es. n. os ♦ (lat ossum). 0säm (#san) num. opt ♦ (scr. osam opt ; cf. slov. osem idem). ösämdeset num. optzeci ♦ (scr. osamdesei optzeci). osamn/rist num. optsprezece ♦ (scr. osamnaest optsprezece; cf. slov. osernnajst). osami/' vb. IV a pedepsi, a osändi : Cu pàru l-àm osàndit. Cu parai I-am osàndit. ♦ (v. si. osonditi). osee/ vb. IV a se usca, a se ofili, a seca : Cànd e mràz pac oseen, opades, opadq tvetu. Clnd e ger cad, cade floarea. ♦ (cf. scr. osjeci perfectiv de la sjcci, sjecem). osiet/ vb. IV a simti, a presimti ♦ (scr. osetiti idem). osmdrtnita s. f. certificat de deces ♦ (scr. osmrtnica idem). osnntrit s. f. : cela grosu §crelup... ca de sus ce vire osnoCa smäntäna cea grò a sa ce vine deasupra (la suprafatä). usuimi, -e s. f. baza, temelie ♦ (scr. osnova idem). osnovan, -vna, -vno ad), principal ; primar ; elementar : Osnovna §ula. ^coala primara . ♦ (cf. slov. osnoven, -vna, -vno idem ; osnovna sola), ostirj/ vb. IV a rade : Peru fa ostàrjim. Radem (razumi) parai (de porc). ♦ (cf. slov. ostrici, ostrizem a tunde, scr. ostrugati). ostavi se (ustav/ se) vb. IV a se opri ♦ (scr., slov. ustaviti (se) a (se) opri, a sta pe loc ; a opri din mineare ; a ìntrerupe ; a retine). onte s. f. räzboi ; oaste : Dintre oste-av scapavqit. Au fugit de la räzboi. ♦ (lat. hostìs, -em dupimn. Pentru sensul ’räzboi', cf. it. oste idem in expr. bandire l'oste a declara räzboi ; stare de oste a face räzboi cui va), ostran/ vb. IV a inlätura, a depárta, a da la o parte : Nu te vei cole merità, la Pike§, se nu-t zapisqi de tot ke te va märe os troni. Nu te vei marita acolo la Pike§ daca nu-ti va transcrie tot, cä mime te va inlätura. ♦ (scr. odstraniti idem). ostrep vb. IV 1. a scutura ; 2. a cerne : Farina ostrepm. Cemem faina. ♦ (cf sor. stresati (se) a (se) scutura, a . clätina ; rita), ostríjf vb. IV a tunde : Olile ostrijes ♦ (et scr. strici, stnzem a tunde, a tata cu foarfeca ; slov. ostrici, ostrizem idem r v. ostar)! ostropi vb. IV a stropi ♦ (cf v. si strepiti) 244 Oslro~//garsca s. f. Austro-! Angaria ♦ (scr. (htro-lJgarska). . osu$/ se vb. IV a se usuca . Canti su cohasiteie osn§es, purem uniru ulie. Cänd se usuca carnatii, (ii) punem in ulei. ♦ (scr. osnsiti se idem). ^s%oi7 /b. 7/ a / Insu"; ♦ (ar a cu ceri, a ocupa, a cotropi). o$ar, - r? s. ir oh ♦ (ou ; forimi mai ve che a lui ov + suf. -y ori , v. ov. o§tar s. m. (§ì pi.) cärciumat ♦ UStrmj orna. emeiuma). o§tar/ie, -i s. f. cärciumä : Fost-cim an optarne la pepalo. ♦ (scr. ostarija circi-.una f. :l osterie Hrf carciuma ’ han). 0$tru, -a, ~o adj. si adv. aspru, ce ver : le nu-i orini, io rpv fi min o§is a. HI nu-i aspru, eu lì mai aspra, mai severa ♦ ( dov. ostar, c osta, de,a) otava s. f. sg. otava ♦ (v. si. otava). otcupi vb. IV a cumpära, a achizitiona ♦ (scr. otkupiti idem). otepl/ (se) vb. IV a se incalzi ♦ (scr. otepliti (se) a se face cald, (despre creme) a se incalzi. otgovor/ vb. IV a raspando : Càre odia man'ni de ie? Care raspando de. el? ♦ (scr. odgovurati a ràspunde, a ràspunde de (pcntru); ci' slov. odg ovanti idem). otabär s. m. octombrie ♦ (cf. scr. otobar octombrie; cf. slov. Oktober idem). tftrov, -tire s. n. otrava ♦ (scr. slov. otrov otrava, venin, toxic), otrtfvàn, -ma, -\>n<> ad}, otravitor ♦ (scr. otrovan, -vna, ~vno otravitor; slov. o froren, -vini, orno idem). atei s. m. sg. otet: c ii vieta am ujqit corvè Ne-am ocupa! cu otetu! ♦ (\ si. va,ih). ofipi vb. IV a separa ' Seuhes fmaearoni) osebno, otipt'a bi erb (macaroanele) separat, le separ. ♦ (scr. odiati a separa, a tàia, a rupe din). oiifnr, -e (J) s. n. umyor ♦ (mi t sui, -por). v. o$or. ov, m (S) s. n. mi : A? ov viro pulii. Din ou iese pumi. ♦ fiat, orimi). orimi adv astici usa: Ovcrno oco devet, te ne nani e n iiiìa, A sa pe la .nona, pranzim. ovai pron. acesta ♦ {scr. ovaj, ove, ovo idem), ovavgi vb. IV mia ♦ (Derivat din ov ou) ovirar s. m. (si pi) a ob an ♦ (scr. ovear pàstor, pàcurar, ciobati ; cf. slov. evitar idem). oves s. m. sg. o\às ♦ (v. si ovest*). ozbiFan, -l’mi, lfni adj. seriös: ozbil’na jenska femeie serioasä ♦ (scr. ozbiVan, Vna, -¡’no idem). ozdravi vb. IV a se insana toçi : Samo vei ozdravi. l e vei însânâtoçi s itigli râ. ♦ (scr, ozdmvitî). P ■ ■ pac adv. apoi ♦ (scr. pak apoi, dupa aceea. dar, insù). paÊfi (pakçi, patff?i) vb. TV a se amesteea . de loi se pacq se amesteca în toate ♦ (scr. pacati a se amesteca, a se bâga (in treburile alleniva); a-çi bâga nasuif padavita, ~c s. f. epilepsie ♦ (scr. /hidaviea idem). padda, -e s. f* tigaie : Ne, nego cà patirla mi-ài dàt bez veze. Nu, dar mi-ai dal gremii acca tigaie. ♦ (scr. padela, it. padella idem). pale s. n. pi. paie ♦ (lai. palco), palese s. f. fio ut, local itale : Io-s denc din càsta paies e. Sunt de ai ci, din a cesi fimit. ♦ (it. paese tara, tinnì, pâmânt, sat). v. paiez priiez, -lire s. n. tara ♦ (scr. paiz pâmânt, sat < it, paese), v. palese. pakçi vb. IV a calma : l/-â povredit jivetn-ntre picore §i pakçi. I s-a afectat nervut între picioarc çi s-a calmai. ♦ (cf. it. dial, pachea calma, pacatezza). palenta, -e s. f. mâtnàliga : polenta scuhqi fierbe mâmâliga ♦ (scr. reg. polenta idem (it.polenta) ; cf. siov. polenta idem). palet s m. degef degeful cci nuire de la mâni sau de la picior ♦ (slov. palec, -Ica idem ; cf. scr.palmi -Ica idem). pali vb. IV a arde : S-a\>palli earhur. S-au ars càrtami. ♦ (scr. paliti idem) pania, -e s. f. palma ♦ (lai ¡mima). pâme tan, -tint, ano deçtept, mteligent, întelept : Cà jensca-i iaco pâmetna. Fenicia aceea este iourte deçteaptâ. ♦ (scr. pâme tan, -tna, -tno idem). paminte (pamente) s. f. minte ♦ (v. bg. pamqtï). Cf. çi dr., (înv.)pamente v. si. pam^c : pamint/ (pamenti) vb. I\; api annuii : Ni io nu pamintes. Nid eu nu-mi mnintesc. ♦ (Dérivât ir. de la pammie en suf. verbal -f). pana s. f. un fel de pâme ; Acosta pas tua eu pàna bura din târg, eu cà pana per cugina. Pasta aceasta f iâinoasà) este eu pâine bunâ din târg, eu pâine pentru bucatane ♦ (n. ¡mue pâme, orice maria (prezentatâ) într-o forma asemànàtoare panini. paiiteta, -e s. f. carnea dinlre coaste : Ali noi zvadim coste!e, atunce panteta ânsa ramare. Dar noi scoatcm coastele, allinei râmâne carnea 246 intercostalà. ♦ (ir pancetta burticà, slamnâ (cu putina Came) ; cf. §1 scr. di t . pt ic ta, u. uiat. panzeta pcritoneu), papàr s. m. piper ♦ (ser. regional papar piper ; v.popâr. paprica, paprike s. f. ardei ♦ (scr. paprika idem). par s. m. (§i pl.) pereche ♦ (scr., slov. par pereche; it paro = paio pereche). 2 par s. m. (çi pl.) par, bâta : Cci fi cum eu paru l-âr osândi. Ca §i cum 1-ar bate (pedepsi) eu paru!. ♦ (lat. palus). para, -e s. f. para (a suta parte dintr-un dinar) ♦ (scr. para idem). para s. f. para, flacâra focuiui ♦ (v. si. para idem). parada, -e s. f. parada : Prin grâd va fi ca fi o parada. Prin ora§ va fi ca çi o paradl. ♦ (scr. parada idem). parit"fi vb. IV a (pre)gàti, a prepara : Câ io âstaz parif'fi de merinde. Aceea pregâtesc eu de mâneare astâzi. ♦ (scr. paricait idem, it. parechiar). partì vb. IV a începe : Când a suça partit. Când a început (a pomit) seceta. ♦ (it. partire a pleca). partizan, -n s. m. partizan: Jo-âm partizanilor dus muncà. Eu am dus partîzanilor de mâneare. ♦ (scr. partizan participant la mi ^c a rea de lezistenta), pascià »un* s. n. pasaport ♦ (scr. (tiw. sec. X VIII) pasos pasas pasapori ) pascre, pàser s. f. ¡jasare ♦ (lai. passer). pa stari s. ni. pl. un id de pasta fainoami : S euh a pâstan. Ficrb paste. # (it. ven. ?). paçapart, -e s. n. paçaport ♦ (scr. pasaporat, gen. -orla, it .passaporto). paçar^ta s. f. sifón, apâ (gazoasà) : Vinde-va se vir, raidie, arancata, pasarela. Se vin de vin, rachivi oran jada, sifón ♦ (ít. ven. pass areta acqua gassosa). ¡Mista s. f. pasíá ♦ (it. pasta pasta, coca, aiuat ; scr. pasta pasta (pcntru curatat), aiuat; cf. slov. pasta). pâçtaçata s. f macaroane ♦ (it.pasta asciutta macaroane; propriu: aiuat uscat). vb. Ili a paste : F fia hlaya pàfie. Fata pa/.epe vitcìe. À e si'upa pascal ode. Au pàscmi oile ìmpreunà. ♦ (lat. pascere). pat, -ure s. n. pat ♦ (lat. pattus i-n o u La nunta se zice cand oamenii se càsàtoresc. ♦ (scr. pir idem). pir(a) prep. pària ♦ (lat. paene ad). 249 pirla prep. pana la ♦ (pir pana 4* Li) ; v. pària. piran, -e s. f. ferculi là ♦ (ser. reg. (Istria) pinta furcuiità, it. reg. pirón idem). pisfi vb. IV a serie. Mu §tivu pìsci, Nu $¡tiu serie. Ni.s n~a pisqit. N-a scria nimic. Iterativ pisevqi: Ne-ampìscvqìt. Ne-am scria (des), am corespondat. ♦ (sor, pìsati. sknr pisoli idem). p/simt, -e s, Í. scnsoare ♦ (ser. pìsmo seri so are) pi$tol s. n, pistoi ♦ (sor. pistolj idem). pitoman, -a doinestie : Vorcu §ì dìviu §i pii orna a. Porcili §i sfdbatic si domestie. ♦ (cí. ser .pitoman idem). pitar, a s. m. pictor, zugrav : le-o fost va ,v? pane i/o comporne i((tinnisca, a lucrai. A fost ai §i zugrav de companie italicncascà, a lucrai. ♦ (sci*. pifar, it. ¡nitore), pítiiriii vb. IV a repara, a schimba, a transforma: :V// sfinì. am pituruìt acacie §i sporetei e ceca mi àpa rupe àn casa. Nu $iiu, ani reparat Icrestrele §i cuptoarele ea sa nu intra apa in casa. ♦ (ef scr. pretvoritì a transforma, a schm ; ba ). placa, pìàc s. f. piala, salarmi : Am mes io dm ¡daca. Am niers dupa piati. ♦ (scr. placa idem) piacili vb. IV a piati ♦ (scr. placali, pia cu lem idem). piamntc, -ure s. n il acara : lavad ¡damme mài mare. Unde-i flacàra mai. mare. ♦ (c£ ser., skw. plamen flacàra, vapaie, para). planina, -e s. f. munte ♦ [scr., slov. planimi munte (pàduros)]. plasticno adj., subst. plástic ♦ (scr. plasticavi, -cna,f ~cno idem). plat s. n. (termen culinar) platou, farfurie ♦ (scr. piai; it. dial, piai = piatto idem). piata, -e s. f. plità : purem pre plata costrola. Punem cratita pe plità. ♦ (gena. (Herd)platte plita macinìi de gàtit). piati vb. IV pliti : Àm morqit noi piatì dupa. A trebitif sa piai ini noi datoria. ♦ (v. si. piatiti ; ;f cr Aon. pi ai iti ;o co piato s. n. far furie : Io-m nadrohes àm pialo pare ¡i marañe. lui imi /drobesc in farfurie pinne $i minane, v. plat. plav, -a, -o adj. albasiru ♦ (scr., slov. piar idem). planje vb. Ili a piange : Te tu planji, musala feto‘I De ce piàngi, fata frumoasfi? ♦ (lat. piangere). plecca, pielite s. f. spaia, omoplat ♦ (scr. plecka omoplat, spati; spati la animale). 250 pieckfi vb. IV a jefuià: Maheris. ke àu pleckqìt jrhhizeca, Mùiìin suoi càci au jefuit intreprmderea. ♦ fscr. pleckati ajefui, a prèda) plf#pt, -ure s. n. piept ♦ (lat. pedas > piept. cu epenteza lui / intra // si /} v. cVept. pierde vb. in a pierde : Besqdele se pl'erdu. Cuvintele se pierd. ♦ (lat. perdere > pierde > pierde cu acetati fenomen ca la piept). v. pqrde. pies, -ure s. n. dans, joc : N-àm mes la pies, N-am mers (nu m-am dus) la dans, ♦ ( ser./da idem). pascavi! a, -e s. f. pàrjoala ♦ (scr. fdeskavica idem), pici/ v b. IV a impioti ♦ (scr. ¡»leste pletem idem). pili*, -xi, ~o adj. pini ♦ (lat. plemis). plivpi vb. IV a ¡nota, a pinti Nu iì plivqi, tnlpi pi va fi pramba me me (fama). Nu merge sa inoli, (cà) le meci §i va lì vrcine rea, ♦ (scr. pi iva/1 a inota, a pluti, a se mentine la suprafata apei). v. piovi, plme, ploi s. f. ploaie ♦ (lat *plovia = pluvia). piovvi vb. IV a inota, a pluti : §i allinea din brod scocit p-atunca a plovqit pe mare. §i atunci (= dupa aceea) a sàrit din vapor §i atunci (= apoì) a inotat in mare. ♦ (scr. pioviti idem), v. pii vi piug / pluy, -ure s. n. plug ♦ (v. si. plugu). pl«tf,a s. f. pi. plñmáni ♦ (set. piuca plàmani, in sintagma úpala plut"a pneumonie. aprinderc de pi rimani). po s. f. jumàtate : Po de are. 0 jumàtate de ora: l:r mise! ,y/ po. O luna p jumàtate. ♦ (scr. pò jumàtate). po prep. 1. caie : po deset cate zece ; 2. la ♦ (ser, po cate, peí. pobnrt^i vb. IV a aranca, a azvàrli : O vota to¡ ie¡>ihi prin càia i-u jiobaripit. O data a arancat tóate coccarde in clrum ♦ i se». ¡»oliscati idem pcrfeciiv de la bromi a azvàrli). pobel/ vb. IV a vaimi, a zitgràvi : Ma rqt ajnta rasa ¡»ohole. M ali ajuta sa vàruiesc (sa dau cu var alb) casa, ♦ (scie ¡»oheìin a albi, a nubi luce alb) poberì vb. IV a culege, astringe : Po he res mia, cohasìte, Sining ouà, carnati. ♦ (scr. pobrati (se), poberem (se) a aduna, a sfrànge (completi ; a culege recolta < compiei i ; a pleca in mare eraba). pobir^i vb. IV a (se) aduna, a (se) st rango ♦ (scr, poh irati ve), v po birci. poc vb. IV pers 1 indica prez, de la ¡míe : Na poc amine Nu poi merge v.put%. 251 pocornenca s. f. Am fast ânve§tit a§à-n pocernenca. Am fost imbracati a§a in negru? poeti/ vb. IV. a ineepe ♦ (ser. pocetppocnem a ineepe, a initia), v. popti pocoini, pocoina adj. §i s. defiinct, râposat ; Când â pocoinile Dràgo mûrit. Când a mûrit rlposatul Drago. Sorci lu pocoini Matino, câ a mûrit. Sora riposatului Matina, cel care a mûrit. ♦ (ser. pokojni, pokojna idem), pocos/ vb. IV a cosi, a secera, a termina de eosit ♦ (scr. pokositi sau così (v. si. kositi) + pref. pò-). poerenì se vb. IV a urni, a o lua din loe, a pomi : [OrganizafiiaJ se va ur lie pocreni. [Organizaba] se va umi un pie. ♦ (scr. pokrenuti se a se mi§ca, a se pune in miçcare). pocr/t, -a adj. acoperit. ♦ Participiu de la vb. *pocri (scr. pokrìti a coperi). pocrov, -tire s. n. capac : Acela muntâr av §i pocrov avut. Putineiul acela ; :n ut §i capac. ♦ (scr. pokrov idem). pocrov/ vb. a a coperi : Au cazut ura §i àia l-aii pocrovit §i murit-au cia-n lac. Au cà/ut ¡un lemn, copac] §i altul [= celàlalt] 1-au acoperit §i au m.urit aici pe toc. ♦ (scr. pokroviti). v.pocrov. poetai vb. IV a respeciai Tot àv vo poctqii: mupco §i jensco. Toti au respectai-o: barbati $i ícinci. ♦ (slov. postevati idem; cf. §i scr .postovati idem" poetissi vb IV a mcerca, a experimenta ♦ (scr. pokusatì idem), v. poetisi. poemi vb. IV a incerca, a experimenta, a gusta ♦ (slov. pokusiti idem), v. poetissi poevar/ vb. .IV a strica, a deteriora : Atunce âv razrupit fântâra §i poevarìt. Atunci au dârâmat iantina §i au stricat-o. ♦ (ser. pokvariti (se) a (se) strica, a (se) deteriora). podotki s. m. pi. informati!, date : Pària n-au de colq veritpodatki. Pânâ u-au venit de acolo mtormatn. ♦ (cf. scr. podatakt -tka7 pi. podad date (personale)). pode s. n. jtiniaiate. in locutiunea adv. prepode în jumâtate, în douà parti égale : Atunce se presecq a§& pre pode. Atunci (porcul) se taie (se spi n teca) asa pc mijloc (pe jumàtate). ♦ [pre pe (lat. per) + po jumàtate < se- pò jumatate + prep. de (lat. de)]. podel/ se vb. IV a (se) imparti : Âv podelii càçurile. Au impartit caçurile. ♦ (scr. podeliti idem). podfrigfi vb. IV a frige, a pràji : Podfrigqit-am [blitvaj cu cumpir pi omarva de al’ pi ul’ie pi ur He de popar. Am prajit [sfecla] cu cartoli §i putin usturoi §1 un pic de piper. ♦ (pad- -e jrigqi). v. friggi. 252 po tu>mai”u lo* adv.ca la noi, ca acasà : Po.domai"u càntàm. Cantami ca hi i ? o ì umica in cmìuI nostnn * ; mr po + domaci idem). pwliizrce, ~c s. 1’ ìntreprmderc ♦ (sor. poduzece idem). pogi/ca, -e s. 1. pogace, lipie. iurta ♦ (scr. ¡logaca idem < lai focacea foc > a pani; ; ■■ ■qcìus). pogalwi vb. IV a se tocmi : Su / impura voi viudo mar am pogaiui. Àceasta lingurá o voi vinde. i rebui e sa ina tocmese. pogin# vb. IV a imm, a-.si pierde víala, a deceda : 1\trineu ce lf-av omu cu tractoni pogin it Darinca cea canea i-a mimi sotul cu (din cauza) tractor(ului). ♦ (scr. popimm idean). pogrdb s. n. mmormàiitatxa inhumare ♦ (scr.pogrc'n idem) pogosti vb. IV a se ospata, a pel rece : §i carni venni murice narupoi, pogostim §i fùrem lel'va. $i cand vernin (=ne intoarcem), atimci iaràfi ne ospàtàm §i facem potimi (de ( niciun). ♦ (ser. pogostiti idem), pogulr (poyui/) vb. IV a pipiti, a mdepàrta: Copiteli' tra poyulim, Copitele e mdepàrtàre * (scr. pogiiliti a jupu ; i indepàrta . -a .! ^pielite)). pogu$ni vb. IV' a se sufoca : §i s-à potovit, am pngusuit càda rakìie pac o- m napi m s-a terminal, m-am nfocat (cu) r .chiù caìd, apoi m-am erre ,uat. * < , ; pogiisiti a ìnàbu^i, a se sufoca, a asfixia, perfectiv de la pus iti isei a sugrama, a gatui). pogorí vb. IV a arde fi 11 un regi ¡ne), a distruge prin foc, a preface in crum: Cand a / .ve.- - :>a). Cànd a ars (casa) in intregime. ♦ (scr. : ogorjeti idem; : pogoreti idem). p ohitfi vb. IV a inhàta, a pnnde : A tune am ¡primete pohitpit. Atenei am mhàtat (prins) lemnele. ♦ Forma iterativa a lui polliti a a ranca (la mtàmplare, multe, tóate) < scr. pohMti a aranca (departe) ; c£ fi slov. pohititi idem). pohul/ vb. IV 1. a curata de par, a depila : Se pohul q fino, tot rnpje jos perù. Se curata bine (de par), tot parai se dà (merge) jos ; 2. a jupui ♦ (scr. poguliti, pogulim a jupui, a indeparta scoarta (pielite). v.pogulL pohvai* (se) vb. IV a (se) làuda ♦ (scr., slov. pohvaììti (se) idem), poi adv. apoi ♦ (apoi < lai. ad posi). Cf. fi it. poi apoi. v. apoi. poidi vb. IV a manca : Tot ani poidit. Am mancat tot. ♦ [scr. potesti, poiedem a manca (o anumità eantitate)]. poiedin«cco adv. individuai, solo : Noi mi cómtàm poiedinnacco. Noi nu cantina solo. ♦ (scr. pojedinacan, -cria, -àio individuai), pojni vb. a secera ♦ (scr. poznjeti a sfingi de secerat). 253 poi Bum. jumàtate: O poi de me. Jumltate de ora. ♦ (scr. poi idem), v. fi pò. polo s. f. poale ♦ (v. si. polo). poi1 e s. f. camp : L'epuru-a fasi oànc àn poVe. lepurele a fost aici in camp. ♦ (scr. polje camp). polenta, -e s. f. mamàliga ♦ (it polenta idem) ; v. polenta. poliepriveda s. £ agricultura; Baves me cu polioprìveda acmo momentaP no. Acum momentan ma ocup cu agricultura. ♦ (scr. poljopriveda idem), poiitzziat s. m. politisi ♦ (scr.policajac idem). pollinica, ~kc s. f politistà : Acmo-s §ì jenske za politaike. Acum sunt §i temei (ca) politiste ♦ (scr. policajka idem), politila s. £ pollile ♦ (scr. polìcija). polnoènifa {ponocnìta) s. t‘ Slujba reliogioasà de la miezul noptii : A fune e mpjcm u poi de noe, un polnocnita, la misa. Atunci mergem in miez de noapte la slujba de la miezul noptii, la mesa. ♦ (scr. ponocni de la mijlocul nop|n t suf. -/Va). polciji vb. IV a da (examen): Vcrii-a pària noi cu vetura, c-à polojìt. A venit pana la noi cu macina, ca a dat examenul de conducere ♦ (scr. poloziti fse) 'idem*, cale dupli gemi. Prufung ablegen a depune examen), pomagai in expr. Bog pomogai! Doamne ajutà! ♦ (croatism neadaptat). pomaief/ poitiaif'u (S) s. m. iume ♦ {scr. pò dupà + maìet mai), poma]/ vb. IV a unge ♦ (scr., siine pomozati9pomozem a unge), pomato adv. ineet, caie putin : Ih (a cresca ..,§Pn §ula megu. Fornaio se-nvefaves. Copili crese §i merg la §coalà. Ineet se invaia (= se obi^nuiesc). ♦ (scr. pomato (càtej putin, (ette) un pie), ponifre {ponniic). pomeg, pomes vb. Ili a picca ; Atunc a tot t"a pomes. Atunci a piccai fot tic aici. ♦ (po- + mere (meje) merge). v. offre, poinìsl# vb. IV a gàndi, a chibzui ♦ [(scr. pomisliti a gàudi, a chibzui (un moment)]. pomici vb. IV a se amesteca ♦ (scr. pomesati (se) a (se) amesteca, a (se) incurca, a se confunda). pomoji/ponruj/ vb. IV a mulge : Oiile sepomujes m&nfe. ìnainte se'mulg ode. ♦ (scr. pomusti, pomuzem a mulge (tot laptele), a termina de mula), pomari vb. IV a muri (' ootrpìti, ~im idem" potecn/ (var. potegni) a impinge, a trago peste ♦ (scr., slov. potegnm idem). poticn/ vb. IV a cádea jos ♦ (v. sì, potyknoti). potoc, -ure s. n. paran: Potocu mie p potocu mare ♦ (scr., siov. potok pàràu). potpisfi vb. IV a iscàli ♦ [scr. potpisatì (se) a (se) iscàli, cf. §i slov. podpisan (se)}. ootrep/ ; , f\ • trema» a: Lu Sergio caie, cànd il ìe zacolq, nu potrepq. fatai hit Sergio, cànd il ìnjnnghie (porcul), el nu tremurà. 2. a se pomeni, a se trezi: lo-am zis ke-i mornàr, ali i pai putrej)ii~m~am pre ci. Eu am zis cà~i marinar, ìnsà dm non motín pomemt (cu d) pc aici ♦ (scr. potrept(])eti. ptim a trenmra, a vibra), potres, -ure s. n. cutre mur ♦ (ser., slov. potres idem), potrop vb. IV a cheilite a consuma: le are capi lue radar p potro§q p o/narvali ¡'¿maire. El are acepi hi era ton si ti ramài te putin. Cada a {¡atropi eia. A eheltuit mult aici ♦ (scr. poi rosili idem). fMitvirda, -e s. f. adeverintà, dovadà ♦ (pcr.potvrda idem). potipfl vb, IV a sparge Icmne: Lpnne opilim sipotipqim, asta, pposlujim de m 9. Leinne(ie le) tàiem (cu feràstràul) p le spargem, asta, p le folosim la ars. ♦ (scr. poc(ij)epati idem). povad/ vb. IV a scoate ♦ (ser. povaditi a trage, a scoate, a extrage). povarce s. pi. legume, zarzavaturi.Dita marànca cada povarce. Copiii mànàncà multe legume ♦ (scr. povree (colectiv) legume, zarzavaturi). povárni (se) vb. IV l.a (se) ìntoarce; 2. a (se) ràstuma ♦ (scr., slov. povrrmtì (se) a se in apoi a, a face sa se ìntoarcl; cf §i dr. povami (se) < bg. povarna, scr. povmuti). 257 pove£í se vb. IV' a se mari, a se mmulfi; Se-i se povecà broiu de dita. Daci i se va mari numàrul de copii ♦ (scr. povecati se idem). p£?vlest s. m. istorie (?): §i ce stet? Poviest ali ce? §i ce sunteti? Istorie sau ce? ♦ (Cf. scr. povjesnìk istorie, istoriograf; cf. fi formabile scr. de tipul zapovjest poranci, ispovjest fi povjesi). pozdruv, -e s. n. salili, salutare ♦ (scr. pozdrav idem). pozdrav/ vb. IV a saluta ♦ (scr., slov, pozdr a viti idem). pozEfi vb. IV a face cunostinià, a se cunoafte cu cmeva; Noi ne-àm cu ie ìàcopoznqit. Noi ne-am cunoscut foarte bine cu el ♦ (ser. poznati ideen). pozov/ vb. IV a chema, a invita: ¡ai eira V-àv ieP pozovit. Ei bau invitai la cinà ♦ vsci. dial, n zovati idem: ci. • scr. duze.pozovnica invitado. pozvoni vb. IV a suna ♦ [scr., slov. pozvonui a face sa sune (un c lupotei, o sonerie)]. prdg, -ure s. n. prag ♦ (v. si. pragb). prah s. m. praf ♦ (v. si. prohu), praji vb. IV a pràji ♦ (v. si. praziti). prapadi vb. IV a (se) pràpàdi, a (se) distrage: leV luc-av prapadit Ei au distrus portul ♦ (Cf. bg. propadam, scr. propadati, imperf. lui proposti a cadea, a e§ua). pra$cevina s. f carne de porc ♦ (scr. prascevina idem < prosee + -evinci). prafi vb. IV a pràfi ♦ (v. si. prositi sau scr. prositi idem). prav acìv. bine ; in constnictii negative: Ma io am zadurmit, c-àm fost umorito si nu mi-à fost prua Dar cu am adormiu c-am tosi, obesità, nu ini-a fost bine ♦ (scr., slov. prav idem). praunwc, praunuc s. m. strànepot ♦ (scr. prcnuiuk idem). pri/zàn, -zna* -zno adj. gol ♦ (ser. ¡>razan, -zoo, -zno. slov. prozen, -zna, -ino idem), prdznic s, n ♦ (scr. praznik - v. si. prozi Inikn dies iestus) pre prep. I. pe: ¡ire miza pe masa: 2. in: Am pretucit ¡ire ns{\ Am bàtnt la ufà. ♦ (lat. per). prcco prep 1. peste: Preco dovei lei. feste zeee ani. 2. in timpui: S-aemo le-dv lumài nàzat luerà pra o secane. $i acum le-au chemat din non sa lucreze in timpui sezonului ♦ (scr, slov. pre ho peste, in timpui). predali vb. IV a cantari: Io dm peza, co de ¡credale, pez a de spezp* anni. Eu ani un cantar, aeeea (- acela) de càntàrefte omul. predavi« vb, IV a preda: Ornu a mcn a predavuìt uà Uieultetu dm Rica dvàisei lei. Omul (sopii) meu a predai la facúltate in Ricca 20 de ani ♦ (scr. pm lavati idem). 258 predrago adv. prea scump ♦ (scr. predrago idem). pregledfi vb. IV a consulta, a ex ambia (medicai) ♦ (scr.pregledatì idem), preiitfi vb. IV a arunca ♦ {pre- f hìtqi a arunea * -scr. lutati idem), preja s. £ iànà toarsà ♦ (slov. preza fir tors, piasti, rotea, mreajà; ci" scr. preda idem). prejivi vb. IV a supravietui ♦ (scr. preziv(j)etì , -vim a trai mai muli (decàt), a supravietui). preti prep. prin ♦ (pre < lat. per + art •" lat. in). prence adv. pe aici: Ne samo la noi, neg totprqnce §a. Nu numai la noi, ci tot pe aici a$a ♦ (pre m ohe vi oca, §tiu cà acum au convins cà vor repeta (vor face repetitii) aceea ♦ (slov. proventi a convinge). prcivraf’iii vb. IV a vomita: Yed ke-ni vire domar età de pr avrai "ni. Vàd canni vme dimineafa sa vomii ♦ (scr. provrat ati idem), psui/ vb. IV a injura ♦ (scr. psovati, psujem a Injura, a hulig pucm vb. I. a plesni; apocni ♦ (poc + (à)ni), puc$a, pucf s. f pu§cà ♦ (v. si. puska, scr. puska pu§cà, cu metateza sk > ics ). puhfi vb. IV a baie (vàntul): C Ymd vanta pnhq, io am casta holq. iTtnd bate vàntul eu am aeeasia boalà ♦ (scr., slov. puhati idem ). puP s. m (si pi.) i. pui; 2. pasàre: PuVì poletes dim coVube. Puii zboarà din cuiburi ♦ (lat. *pulleus = pullus). paman, punivi s. m. pumn ♦ (lat. pugnus). Cf. compusul dupapumàn ¡achei e tura mainii (< dupà -4 jmmàri). Cf putta. pana, puh s. fi pumn ♦ (it.pugna s.f. pi. pumn). Ci', puntati. panai s. m (§ì pi.) socru: Tastu-i puma. Tastu ( surtà lemne . Alta data se duceau (in spato, cu sarema) lemne. Cind m-à 263 purtát cársti. Cánd m-a du« sa má botrne. e reP a se pura:, a m comporta: Grumbo se porta. Se poarífi urát. ♦ (lar. portare; cí si it portare a duee). pust1 s. ii. carnaval: Mes-au cu pusiu mi Opatije. Au mers cu camavalul (la carnaval) in Opatie. ♦ (sud. si. pasi carnaval Fasching). pusr adj. $1 adv. zadamic. inútil: Casta-i an pust, Asta c in zadar. ♦ (ser. pus i idem). put s. n. oará, data: dvaiset ¡mía de douázeci de ori ♦ (ser. put ídem; cf. drugi put (pentm) a dona oara, ovoga pitia de data aceasta ). v. vota. putar s. il unt: Putani nu piu napravi. ke puíant eum¡hiru dn bttfiga Untul mi $tiu sá-I fac, ea ti cumpár de la právalie. ♦ (ser. putar idem). putp vb. 11 a putea ♦ (lat. potet e). putnic , ~f s. m. agen! , in expresia: targovácki ¡taíme agent comercial ♦ (ser., slov. putnik ídem). put//i vb. IV a cálñtori: Nni putmm saca zi cu cutiera. Noi cálatorim In flecare /i cu autobuzul. Si putuies oánce §i colq. §i merg (cálátoresc) iticoace incolo. ♦ (ser. putovati, putujem idem). putpí vb. IV a pocni, a plesni: A cui ¡’a bien mai ideo putqi Al cui bici va pocm (plesni) mai tare. ♦ [ser. pucati a plesni, a poeni (din bici, din degele)]. putin , -a adj. putin: Cel*i betári c-av muñí §i putin cuviniat. BItránii ce-au vorbit (cu) mult §i putin. ♦ (lat *putinus = pittimis). R rába s. £ folosinta, trebuintá, uz: N-avem ideo cuela, a§a de a nostra raba. N-avem foarte mult, (ci) a§a pentm uzul nostra. ♦ (slov. raba idem, san postverbal de la rabi, atestat de Traían Cantemir, Texte istrorom.me. o. 177, cu sensul a lucra < sudsl. rabiti ‘a lucra7). ráíe (niie ~ S) adj./s. rece, frig: Ai race. Zis-av ke V-á fost race. E rece. A zis cá i-a fost frig, ♦ (lat recens proaspát, recent), raciin, ~e s. n. topor raiwn s. m. socoteala, cont ealcul: Avem a nostru racun. Avem contul nostra. ♦ (sen, slov. ranm ídem - ti. ragionc). raíuufi vb. IV a calculo, a socoti ♦ (ser. rae una ti ídem), raiunovudstvo s. n. contabi lítate: Lia ra-n Kvarnar Exprés racunovodsivo íárgovacoK Lucreaza la Kvarnar Exprés, contabilitate comerctalá. ♦ (ser. racunovodstvo idem). 264 rad s. n. muncá, lucra ♦ (ser. rad idem). redo (rad) adv. bucuros ♦ (ser. rada bucuros, cu placeré, din toatá mima; slov. rad idemV rad ensea s. f. apa mineralá Radensca. ♦ (ser. R< nica sha). radf£e, radie s. í. ndiehe ♦ (it. mélica idem). radnic, radnic -s. m. muncitor, lucrátor: ptmski radnic muncitor siívie, muneitor forestier, pádurar ♦ (ser. radnik idem). radio s. n. radio ♦ (ser. radio idem). radrd vb. I a munci, a lucra . ♦ Probabii cuntammarc mire ser. raditi idem si lucra, v. hu ra. rafiner/ia, -i s. f. rañnárie ♦ (ser. rajinenja ídem), ralciie s. f. truca, racbiti ♦ (ser. rakija idem ■- te. raki ídem), rak/ita s. t'. tuieá . ♦ Dimm. de la raima r a mire vb. IV a rámdne: Cii ce ramáre-i zcni. Ceca ce rámáne e zerul. ♦ (tai ramanere). rapare, e m amar ♦ Contaminare intre ser. ruine umár urner (lat hvn.eru')\.> f ¿i lo y. rama. 1 rana, tan s. í, rana: le áre d-enc parda ánc rima, tálele se foleíe aspo -it. F: are .mi de aici pana aici, tot abdomenuli s-a deschis (despieat) ♦ (v.sl. rana; cf si ser. rana). rano adv. devreme ♦ (ser., slov. rano devreme, dis de dimineatá). rapoi adv. ínapoi ♦ [ín ( lat. iri) 4 apoi (< lat. adpost)j. raseopfi vb. IV a sapa peste tot ♦ fscr. raskn¡>a¡i a face sapáturi, a scormoni peste tul). rascuhpi \b. IV a fierbe mult, a laslierbe ♦ (ser. raskuhaíi idem). rashitfi vb. IV a ímprá$tia: Acmu-¿ (Jua) ánst m, te: , m ra hi> r Acum (copiii) snnt singuri in locuintá, tot ími impra^tie. ♦ (ser. ras hita ti idem). raspar^’ vb. IV ? despica' Tutele se folele rasparqii. Tot abdomenul san (í a) despieat ♦ (ser.rasparad (scí a (se) despica), rasparecaito adv. rásfirat ♦ (eir sor raspréati, rusprcivati ídem), raspilai vb. IV a táia (in bucáti lemne;: a tunee n-au fo*t pdc oL ras-il l i. Atunci n-au fost ferástraie de táiat (drajbe). rnspoloj/t, -a adj. dispus: Nu sám raspnlijit de spure. Nu sunt dispus sá spun. ♦ (ser. raspo lodti se a se dispunc). rasporad/ vb. IV a repartiza, a üimiiuuí, a mipart. Afume r. -cu rasporadii lucra. Atunci ne-au repartizat sá lucrám. v. rasporedi. 265 rasporedi se vb. IV a se reparti/a, a fi repartizat: Me rasporedes pe cela brod. Ma reparti/,ez pe vaporai acela. ♦ (scr. rasporediti se idem), rastav/ se vb. IV a se desparti: De là parva mul ’áre sdì rastavit. De prima sofie s-a despartí!. ♦ (scr. rastavit¡ se. rastajatì se a se separa, a divelta), rasti vb. IV a create: Rasti-vor (re§kele). Vor cre§e (prunii). ♦ (scr. casti, rasi erti a create, a se màri). rastippi vb. IV a despica (lemnc). Un cus de bueva ¡me se ras tipetto. O bucata de atajar s-a despica!, v. potipgi, tipqi. ivit, -are s. il ni z boi: Caud àv dintra ràt scapargli. Cand au scapai (s-au intors) din rà/boi. ♦ (scr. rat idem). (T. razboi. rató vb. 1 a arata ♦ (lai. ^arredare). rafa, -e s. I. rata ♦ (Klement autohton; cf. alb. rose, scr. raca idem, frinì. razie base, cratz; cf. §i slov. raca idem). miMi (se) vb. IV a sfarama, a sparge: A ce-i càia mimtàr de Iqnian, ali ait-l àmf ke mi s-uv razbìt. votiti ce-i accia pulinei de lemn, insà nu-l (mai) ani, eà un sm spari. ♦ (scr. raduti a sparge, a starama, a zdrobi, cf. §i slov. razbiti idem). razlwi, -e s. n. razboi ♦ (v.sl. razhoj ucidere, jaf). Cf. ràt. razclel# vb. IV a importi in (dona): A tunee au razdelit cà§u. Atunci au impartii ca^ul. ♦ (scr., slov. razdelìti idem). razdvoi vb. IV a impartì, a despartí, a separa: A tunee le-ar treha razdvoi (oile). Atunci trebuia sa le imparta (oile) in douà. ♦ (scr. razdvojiti idem), razl/ vb. IV a vàrsa, a turna liebid: Oprostit, he v-am ur lic (làpte) razlit. Scuzatì-mà ci v-am vàrsat (pe hainà) putin lapte. ♦ (scr. razlìti idem), nzzlica s. f. deosebire, diferenta: Ma neki ie razlica. Este ceva diferenta. ♦ (scr. razlika diferenta, deosebire, distinctie; cf. slov. razlika idem), razred, -lire s. n. clasà: Fqta mqje-n treti razred. Fata merge in clasa a treia. le an treti razred, mge-n §ula. Este in clasa a treia, merge la fcoali. ♦ (scr., slov. razred idem). razrofí vb. IV a distolge: Tot àv razru§ìt nemti. Nemtii au distrus tot. ♦ [scr., slov. razrusìti a dirama, a dobori, a distolge (ziduri, elidili)], razo ni/ vb. IV a intelege ♦ (scr., slov. razumeti a intelege, a pricepe). rari/a s. f. rinzà: Ronza de vite se pure àntru làpte. Ranza de vitel se pune in lapte. ♦ (Element autohton; ef.alb. rrèndès chiag). rebro, rebra s. n. coastà: Se ve/ voi obreji rebra, atunce ansa panteta ramare. Daca veti ràzui coastele, atunci ramane numai carneo dìntre o r e. ♦ (scr. rebro coastà, cotlet). 266 ree (riet - S.) s. m (p pi.) cuvant, vorbà: Noi produjuim. telile. Noi alungim cuvintele. Ci. expi. po rietima dupa cuviiiteie lai...; dupa spusele lui.. ♦ (set. ree idem). red s. n. ordine, ràndutalà, rànd: Ke noi rqm vrq redjì án clisa. C fi noi am vrea sà fíe ordine in casa. ♦ (ser. red idem). r^dac, retea, retto adj. (p adv.) ntr ♦ (sor. redak retta, retto idem). referat, -c s. n. refera!, conferintà ♦ (scr. referat idem). rei s m. rege ♦ (cf. it. re idem). rep vb. Ì V a tàia ♦ gscr. rezi, rezem a tàia in ielii;. rfiite adv. maini e: $-a$à rente p a$a mai departe ♦ (lat. in ubarne). repa s. f. sfedà, in sintagma stocna repa sfedà funijcri ♦ (scr. repa idem). reporter s. m. reporter: Oànca stet cà §i reporter? Aici sunteti ca reporter / ♦ ^ser., slov. reporter idem). resaci (rasai/) vb. a tiespica: Resaces a$a s!ani ri a de la càp parda fot Despica a§a slanina de la cap, de tot. ♦ (scr. roseci idem), rescarca vb. I a descàrca ♦ (res- + (an)càrca < lat. *incarricarej. reskini vb. IV a imprà^tia ♦ (scr. raskimiti idem). rescI7de (rascP/de) vb. ITT a deschide; Io nu $tiu rum ia u§-a resalís. Eu nu §tiu cum a deschis ea u§a. ♦ (res- + (àn) elide < lat. incluaere). reseopfi vb. IV a de/gropa ♦ (scr. raskopati a face sapàtiiri). rescoper/ vb. JV a descopen ♦ (res- + ía)coperi < lat. adeooverire). resiega vb. I a dezlega ♦ (res- i lega < laL ligare). resinici (rezmipd) vb. IV a anicsteca ♦ (res- +* *misati ; cf scr. umesnti, izmesati, pomesati a amesteca). resparfi vb. IV a jupui, a ñipe ♦ (scr. r a sparai i a desperechea). resparti vb. IV a despartí ♦ (res- + (des)pàrti < lat. dispartire). respleti vb. IV a despleti ♦ (res-* (dcs)pleii). restegn/ (se) vb. IV a (se) desface, a (se) intinde, a (se) alterne ♦ (scr. rastegniíii (se) a se intinde). Cf st dr. ras tigni < v. s!. rostegnonti restorán, -e s. n. restaurant ♦ (scr. restorán idem), resveseli se vb. IV a se ínveseli ♦ (scr. razve selli i se a se veseli, a se bucura, a se amuza, a se distra; cf. p slov. razveseliti se idem sau res- + ir. veseli<- v. si. ves eliti, ve selli i se). rezbi vb. IV a sparge, a rape: Rczbit-a stácla. A spari sucia. ♦ (ser., slov. razbiti a sparge, a sfaráma, a zcirobi). v. rnzbL retini© (vb. pers. 1 ind. prez, de la scr, reci a vorbi) sa ziccm ♦ (ser. recimo idem). 267 reuma s. f. reumatism ♦ (ser. reuma ídem). rezerva, -e s. f. rezervá; Pac áv rezerva vindut-o. §i au vándut rezerva. ♦ íscr. rezerva idem). riba, -e s. f. pe?te ♦ (ser. riba idem). rij s. n. orez # (slov, riz, ser. riza ídem), v. orij, rijot. rijól s. n. ore/ ♦ (it. ven. risotto idem). v. orij. Rica s. Rteka: Án idea sta ie. Stáín Rieea ♦ (cf. toponimul ser. Rijeka). rimskt, ••»/, -o adj. román; Pre ca rimske ¡volarle rejit. Pe aceea au incrusí.at numere romane. ♦ (ser., slov, rimski ídem), rob, -are s. n. margine: Ma grumbo-am ramas cia-n rolo Dar am ramas ráu aici la margine. ♦ (slov. rob idem,. roba, -e s. f. hainá: roba de práznic hainá de sárbátoare ♦ (ser. robu hainá, vepnánt, imbrácáminte; marfa; cf. it. roba ím braca minie, tesaturi). robna adj. f. de marfa; in sintagma robrta cuca magazin ♦ (ser. robna kuca magazin; ser. robna marfa). rod, -are s. m. neam, rudenie, ruda: Noi avem cuda rod. Noi avem neam números (mare) / rude multe. ♦ (ser. rod sex; gen; neam; slov. rod getierafie; specie: neam; gen). Cf. §i dr. rod fract, recolta < v. si. rodb. rod/ (se) vb. IV a (se) na§te (ser., slov. roditi (se) a (se) narfe, a aduce pe i time). ♦ (’f §i dr. a rodi < v. si. roditi. rodil, -ii adj. náscin: Rodit ic de cromar §i trei. E náscut m '43. ♦ Paríieiptul luí rodi a na§tc; v. rodi. rod/teE s. ni f>t pl.) páriníc ♦ (ser. roduelj idem). rogu (ruga) vh. I a ruga ♦ (lat. rogare), ngtoi mgi m. luda, rubedenie ♦ (ser. rodak idem). í ügáakina, -e s. f. rudenie ♦ (ser. rodakinja idem). rogiendan s. m. zi de narfere: Mama vire cánd áru dita rogendan. Mama vine cánd au copíii ziua de naciere. ♦ (ser. rodendan idem). roiae, roiac s. m. vár: Mátina Martinina to mi bi roiac. Zermáni-am fost, sákile de ur frote. Matina Martinina acela mi-ar fi vár. Veri am fost, flecare de la un fíate. ♦ (ser.dial. rojak idem). nri$u, -a adj. ro$u ♦ (lat. rodeas). roje, roj s. f. finare ♦ {slov. roza ídem; ser. rula traridafir). rojifa (roziff « Al, -e s. f. lloare nuca: Musáta jetca si o rozifr (S). bala frumoasá ca o lloare. ♦ (slov. rozica, diminutivde la rozo floarc; cf. ser. ruzica, diminutiv de la tuza trandaiir). rojmarm s. m. rozmarin ♦ (slov. rozmarin; cf. §i ser. ruzmarin idem). rusa s. f. rouá ♦ (ser., slov. rosa rouá, ploaie máruntá). roti vb. IV a se jiirà; - Lucio, asta om cono§t tu? - Rohm,-rotini. Lucio, il cunopi pe acest om? - Ma jur, ma jur. ♦ (scr. rotiti se idem), rovinai rrb. IV a mina, a distruge, a strica: Porci divi av tot rovincìt. Porcii sàlbatici (mistretii) au distruì total. ♦ (scr. rovinati rimimi a distruge, iniluentat de it. rovinare, sau direct it. ; ormai „ a i d-stì i. e . rozast, -a, -o adj. roz ♦ (Cf. it. rosa roz, trandafiriu, càmia i s-a adàugat suf. scr. ast, ca in scr, ruzicast roz, fraudati riu). rucavet s. m, p pi. manipiiiant: ( 'elmi incavai cole la Mùtui'. Acciari manipulant acolo la Mattili. ♦ (Cf.scr. rukovalac, -vaoca manipulan t, administrator). ruga vb. 1 a (se) ruga, a spurie rugaciunilc: Lu Luciano moie mqje dosta rada vote àn bes anca... Canvà jetàmki rugai. Marna lui Lucían merge destili de multe ori la bisencà... Candva s-a ragai m iomauepe (in gnàu dm Jeiàn). ♦ (lai rogare idem), v. rogà. rumerà vb. I a numàra ♦ (lat. numerare), rumini, rumvii s, tu. román ♦ (scr. Pi imi ni). runumski adv. románente: Rwnwtski cuvintàm. Vorbim rom.'mesi e. ♦ (scr. rumunski idem). rapai adv. inapoi, dupa aceea: §-atunce rupoi vro do zile a§à omòrva usc&m. §i atunci in continuare vreo 3 zile a§a ii saram (carnatii). ♦ (Cf. rapoì inapoi ini. in ad post), ritirile (rilare) s. f. rubine: Ra^ìnea ie, sramo ut li este rubine, e rupnos. ♦ {ridire at). seroràta, -e f 1. sementa' 2. ohiag: Seminio c-nm pus on Ionie Chiagui ce-am pus in lapte. ♦ (lai sementia). sembra vb. I a semfuia: Seminìi salata, seminìi va fi. De semanai salala, sema nata vn fi. 1 u fos nusrànd v^cme... se miraci gì tot, ormo ni§ta A fost o vreme (cand) tot semànai, acum nimic. ♦ (iat. seminare). Sfra adv. asearà: ter sqr a ieri searà ♦ (ascaro v a +* se ara). spra, sor s. f searà ♦ (lat. sera). setembar s. m. septembrie ♦ (scr. reg. setembar). v. setembre. setembre s. m. septembrie. v. setembar. 273 sestra, -e s. £ (în sintagma) castna sestra câlugâritâ ♦ (scr. casna sestra idem). sçte s. f. sete: Ti-e sqte?. ♦ (lat. sitis). setimana, - sui. -i(a\. v. vitóla, çtâlifa. strili, atre s. n. loom ntà; Ànt dàrjavm siati. Au locuintä de stat. ♦ per. stun iocuintá, apartament). stanila, shmit s. f, static, opiire: zadña stanifa ultima static ♦ (scr. s lardea idem; cf zeleznicka sfai dea gara). stanovame s. f. loeuinta, apartament: dvnsoìmo stanavamo apartament cu dona camere ♦ (slov. stanovanje idem; cf. scr. mesto stanovanja domiciliu). stór, -a, -o adj. vechi: Àv stâra târcva facut. Au facut bisenca veche. ♦ (scr. star, slov. star idem). staracca adj. £ de batrauete: In expr. stameea hoìest boalá de bátránete. ♦ (ser. starnata ho/est idem). sturi sp/ski seriori vecln ♦ (scr. stari spiski idem). starma s. £ stravechime ♦ (slov. starvi a idem). starinski, -ara adj. straveda ♦ (slov. starinski idem). starnila, stantìi s. £ ? Àm sadit §ì oànc dupa casa. la stamita. Àin sadit p aia dupa casi, la .,.(? ) locul vechi. starodoven, - vna, -vno adj. stravedi!, anta: ♦ (slov. starodaven, -ma, -vno idem). stdeia, ~e s. £ stielà; geaiu ♦ (v.si. stbklo : c£ p scr. staklo idem), stf, de s, £ stea ♦ fiat, stella), ( T. stela, stala, -c s. £ siea ♦ (il stella). C£ stq. stimi se vb. IV a se stringe, a se comprima: L 7 sdiv tot jàjete stisnit, a§à, de ¡licore §i fai s-à hpit. I soni stràns (lipit) toaic degetele, a§a, de la picioare p i s-au iipìt tóate. ♦ (scr, stisnuti se a se stringe, a se presa, a se comprino sto mini, siità ♦ (scr. sto idem). starali, dna, -étto adj. de vite: sleena repa sfeclà fiirajerà ♦ (scr. stocan, dina, -evo idem). stori vb. IV a face: ( là sta-! mul 'ara ce storq cegad„ Aceasta-i femeia care ficea de tonte (orice). ♦ (slov. storiti idem). statina, -e s. Í. siiti: Are retire stot ina na meset. Are patru sute pe luna. ♦ (scr. statina sutà). v. sto. stonici (se) vb. IV a sparge, a zdrobt, a strivi: Se stoulcq ur ou§or. Se sparge un ou. ♦ (C£ cr. nuca'' -emm, m. tranz., peri, staci, stucem: La pisa, a farama; 2. a màcina: 3. a zdrobi, a strivi), v. stucL stivili, -are s. n. parto, fumi: Cesta crai smo omarva omir. Cela crai vis’c-s. Si resta strati r ’ente. In t inutili acesta sunt putini oameni. (ín) acela sunt mai multi. $i io partea aceasta (au tosi) i i la in te. ♦ (scr. strana idem). stronca, de s. f. parte: a lor stranai siri Uva partea lor dàunatoare ♦ (scr., slov. stranka I .parie 2. partid). stranita, -e s i. pagina ♦ (scr. straniai idem ) strabali, -§na, -pio adj. teribil, ìngro/itor, oribil ♦ (scr. strasan, dna, -sno idem). streli vb. IV a impicca ♦ (scr. streljati, -¡jotre cf. p slov. streljati idem), stremi vb. IV 1. a cerne: farina str asini. Cernem faina : 2. a se agita ♦ (scr., slov. s iresti, stresem a scutura, a datino; a agita). 280 strici se vb. I refi. ( rìesnre iapte) a se strie a, a se brànzi: Ñeca se s trica ìàptele, ñeca vire cà§u just... s-àpus usin. La sa se sirice laptele, ca sa se ìndese cadili, s-a pus sa se inehege. ♦ (lat. extricare). str/etno adv. strici: Nu hৠharvàtki ano strie ino, nego drugàce. Nu chiar in croata, strici, ci altfeL ♦ (scr., slov. striktno idem). striji vb. I¥ a tonde (oiie): OH e se stri]^ par vire lora. ( )ile se tundean, npoi vine lana. ♦ (sor. tiàì strnem slov strici idem). strili’ vb. iV 'a impacca ♦ (ocr. ¿ireljau idem;. strina, -e s. f. matura fsora tatahii) ♦ (scr. strina idem). striai se vb. IV a scutura, a se clàtina, a se agita: Nu cucia marànca, nego o lui i l insti macina, ?r. stri?*. Nu mananca muli, dar ii este destul macina, se scutorà. ♦ iscr. stresaii idem). strit s. m (si pi.) unchi dupà tata ♦ (scr., slov. strie idem). stroi, ~ure s. m macina. lineato, utilaj: Strotunìe-au cumparàt pre ni§. Au comparai utilajele pe nimic. ♦ (scr. stroj idem). strame* s trai a c s. m. macinisi, mecamc: lo semi gragevinski stroìac, cu macinile. Bu simt mecanic in constine! ii, ima ocup) cu macinile. ♦ (scr. strojak idem). straiacki adj. m. constructor: stroiacki injener inginer constructor ♦ (scr. strojacki idem), v. var. straianski. straianski adj. constructor ; v. stroiacki. stradi se vb. fV a trudi, a osteni, a obosi ♦ (preti s~ \ trudi < sn trudìii se a se trudi). stride s. f. eiirent elee trie ♦ [scr., slov. stri j a careni (decine, de npà, de aer)j. stuci vb. IV a bate, a lovi ♦ (scr. sitici,, stucern a zdrobi. a strivi, a trago o bàtaie cui va). studenat s. tn. izvor ♦ (scr. siudcnac izvor; tantán a, put). studimi vb. IV a studia: ()unc ài suidìruit? Àtei ati studiai! ♦ (sete studimii idem). stvar , -lire s. tn Inerii, ubiecl; cliesliunc: vi$e stvar mai multe lucrari; §i àm ur stvar vindut. $i am vàndut un lucru. ♦ (scr. stvar idem). stvarno adv. Ìntr-adevàr, realmente ♦ (scr. stvarno idem). su prep. sub: Su codruA càsa mica . Sub codru-i casa mica. ♦ (lai. sub ). Subreg s. pr. (top.) ♦ (su(b) -+ hregmal ^ scr. hreg idem). snena, ~e s.t. stola; dimie, postav: brage§e de suena pantaloni de postav ♦ (scr. sukno postav). sacnu, ~e s. f. fusta ♦ (sete subì],a idem). 281 sud, -tire s. f. 1. judecatà; 2. judecàtorie ♦ (scr. sud, pi. sudavi judecatà, judecàtorie, tribunal). sufM vb. IV a sulla ♦ (lat. sufflare). swje vb. Ili a suge ♦ (lat. sugere). sui i vb. IV a injura: D-atunc a po§nìt suii. Apoi a in^crut sa rapire. * - scr. psovati, psujem a injura, a huli, a bìesterm,. vi u rtm psc'sd, pms'm idemj.V. tufi. sup prep. sub ♦ (lat. subtus). surnieiit/n $. m. porumb ♦ (ci. J armeni in: scr. formentun. fermentiti ftogaca od kukuruza - pogaee. tinta de porumb) ( V pi it. dial. (Istria) furmento, far> ? »,, ntoi m em). sus adv. sus ♦ (lat. sursum). susrd, suscz s. no vecina ♦ (scr. susedidem), v. soseiL a s. Í. sccetà ♦ (scr. susa idem). suta num. sutà: Na dvaise! ,y/ ur maria am ¡osi saia de /V / ' ari Sup levita cu euri era. In 21 ni arti e am íost o siila cftntre ci (noi) cu autobu/uL ♦ (vasi: siaoì v. si ih sulla (sufra), -e s. f. na$à ♦ (croat regional (Krk, Rab, Malmska) sbtla na§à de botez san de etimi»te). svuota prom de tome, fel de fel: Svaga àm projiva ni ” un acata àn. Am traìt de toatc fin atatia ani. ♦ (scr. svasta idem). sverdii, »e s. n. strudel ♦ (scr. svrdlo slrcdel, burghiu). sveeritva, -e s. f. sonerà ♦ (scr. svekrva idem). svtfcru, a acri s. m. ocra ♦ (scr. svekar, -kra idem). Cf. socru. svi dnjba. < s. L adeverintà, dovadà: Svedojha-i dàìeprevtu he. s-ci càrstit. Adevcrinta, eà s~a botezat, i-o dà preotul, ♦ (scr. svedozba idem). svet1, -a, -o adj. sacra, stani : sveto ime nume sacra; nume stani ♦ (scr. svet, -o, -o idem). svet2, -ime s. n. lume: Mànte-a fasi mai hura na svetu. ínainte a fost mai bine In lume. ♦ (scr. svet idem), v. svit. svetta, -e s. f. lampà ♦ (scr. svetlo lumina, sursà de lumina; lampa), svetski, -sta, -sko adj. universal, mondial: dntgi svelski rat al doilea ràzboi mondial ♦ (scr. svetski idem), svice s. f. lumanare ♦ (scr. sveca idem), svidi (se) vb. IV a (se) zvinta . sviri1 vb. IV a canta (la un instrament) ♦ (scr. svirati ~rom a canta (la un instrament), a §uiera, a fluiera, a vui). 282 svirí2 vb. IV a izvori: Svirq de là lúe. Izvora$te de la lac. ♦ (ser. izviraíi a izvori, a fá§ní). svit, -ure s. n. lume: As rumun din totile svitu as án Venezuela, Sun! romani din toatà lumea in Venezuela, v. svet svoi pron. al sau ♦ (ser., slov. svoj idem). § $ - pron. ♦ (lai sibi). §á adv. a$a ♦ fiat, ceciati sic), v. a$à. §álita, -e s. f. cani, ceafca: luva-i §àlita? Unde-i cana? ♦ (cf. scr. solja cea§cà + suf. -ita • cf. germ. Se hall e idem + -ita). §apte num. §apte ♦ (lat. scfìicm). fàrpe (yiinrpe - S), $àrp s. m. §arpe ♦ (lat. serpens). §nse num. §ase ♦ (lat. sex). ^àsezete (S) num. saizeci ♦ (.fase + zece) Van fàsezec. $àv, -a, -o adj. asemenea ♦ {.sa (K a.sàj * va). §càle s. f. pi. scura ♦ ^'it. scala, pi. scaie, .-xarà) . scàia. $calm, -e s. n. v. scaliti. §calina, -e s. £ treaptà, scarà: Dvaiset puta pre §caline sus, jos. De douàzeci de ori pe scuri sus, jos. ♦ (scr. skaline idem). §care s. £ pi. toarte e i ♦ (scr. skare. slov. skiir/c idem). $c#da s.f. sg. pagubà: Porcit div’iu na milieu a facut .froda mine. Porcili sàlbatic (misi re tul) a flcut aici pagubà de un mil ion. ♦ (scr., slov. Skoda idem). §codi vbJV a dàuna, a strica, a produce pagube ♦ (scr. skoditi a vàtama, a dàuna; a aduce prejudicii, a strica, a face ràu). §crelwb (jcrePub), -e s. n. smàntanà ♦ (slov. skreljub idem). Cf. smàntàra. §cnla, §coV s. f. §coalà: Italiiansca osnovna §cola. § coala primari italiana. ♦ (scr. skola idem). feolavfi vb. IV a invita, a se instruí, a se fcoli: Maia i V-à dàt neca se §colavqi za profesora. Mama i 1-a dat ca sa mvete de profesor (= sa se instruíase! pentru a deveni profesor). ♦ (scr. skolovati se idem ). $colfit, -a, -o adj. §colit, instrait, cu fcoall: Ciré-a fost §colqit. Cine a fost §colit. ♦ Participiu de la vb. $colqi a invita (< scr. skolatì idem), v. §i §colavgi. §corne, §corn s, £ cizma ♦ (scr., slov. skomja idem). 283 $cr/na, $criñ s. í. 1. sterni ♦ (ser. skrinja ídem), 2. lada ♦ (slov. skrinja idem). $c//i’a, ~r s. f. groapa. gatirà: llyànu a mes cope/ §cul*c. /igannì a mers (~s~a dus) sa sape ím.n o gn>.;pa. ♦ (ser. skulj ¡ idem). Realità, -e s. f. gáurice, gaurl mica. ♦ Dimir; ?d\ de la gaura, groapa. v. §cuPa, fcur, -a, -o adj. inefais la culoare, íntunecat: Iaketita §curo-modra. Jachetica (de culoare) albastru inchis. ♦ (it. scuro, -a; ser., slov. skur, -a, -o idem). §Cf#ro s. m. in loe. adv. pre §curo de vreme, pe intuneric: rano pre §curo, oco de sedem ur de vreme, pe intuneric, In jurul orei §ase ♦ (pre + y curo). §c«ta s. f. vezi supra scuta. §edf vb. II a fedea; Án cela scànd §emt §i vàc-a mujit. Pe scaimul acela a §ezut p a muís vaca. ♦ (lat. sedere). fortín s. m, telina: Án maneara io pun merlin, §erlin ... ♦ (cf. ser. celar telina; posibill contaminare cu merlin morcov). §es(t)deset, var. $esdeset num. §aizeci ♦ (ser. sestdeset, slov. sestdeset idem). astile num. ord. al faselea: pestile miset luna a §asea ♦ (ser. sesti idem + -le). ppr, -e s.n. palane: Càsta-i cumaracu, §e§ir. Acesta-i cumaracul, paliria. ♦ (scr. sesie idem). $etimana, -e s. f. sàptàmàna ♦ (il. dial. §etimana settimana idem). Cf. tedatu p conj. si ♦ (lat. sic). ( X e!. pri (se) vb. IV a (se) largì, a (se) mari, a (se) extinde: Ca se totpomalu r 'cnt c Ss'//x’. Acca (sellale, acci sai) incct se tot (làrgepe) extinde inainte. ♦ (scr. siiiri (se) idem), píen (sitan) (S) s. ni. íeimiane; v. sic {in* $kcrli s. pi. glume: Skcrti cnvintn. Spini glume, glumesc. ♦ (it. scherzo idem). $nifle s. n. putei ♦ (scr. snida escalop), §oldi s. pi v. solili §optf vb. IV a pipli: Omiri chi hcsereca nu amntu tir cu àtu, ma §optes. Oamenii in biserica ,nu vorbesc iiiiul cu aliai, ci §optesc. ♦ (Probabil cu vani v. si. cf p dr. $opti: snptati. cf bg. septja; scr. saptati idem), pirec. yorec s. ni. piareee: (mi /?//-/ màcca, §orecì jocu àn casa. Cind ini-i pisiea, §oareeii joacà pi in casa. ♦ (lat. sorex, deis). 284 çpag, -ure s. il l.'sfoârà, fume; 2. Iir ♦ (scr. spàg s loará); $p/ia, çpfl s. n. spion: S~à mes apcpia sera câ p §püa. Se mergea seara ca spionii (la iscoadà). ♦ (scr. spija spion, isepadà). çpii^i vb. IV a spiona: Mes-a là ie nopta §piiqi. Mergea noaptea la el sà-l spioneze. ♦ (scr. spijati idem). iporkfi vb. IV a murdàri, a pàta ♦ (scr. sporkati, it. sporcare idem). $porkçit, -a, -o adj. murdar, pàtaP Copti an .yporkçito. Cámara c murciara. ♦ Participi ni vb. ptorkgi. çpriffi vb. IV a stropi ♦ (germ spritzen ulcm). çpurget (^puryct) s. n. cuptou mapnâ de gatit: Celan çpnryet na içmne. Acela-i cuptor pentru lemne. ♦ (cl scr. sparlici < germ. Sjntrherdidem). $t’dca s. f. càrpi: Cu pâc-a âmnàt. A umblat eu cârja. -e s. i\ grajd ♦ (scr. stala grajd, stani), ÿtalita, pâlit s. f. staul Dmiututiv de la pala cu suf. -ita. v. stâlita* §tampgí (se) vb. IV a (se) îtpari, a imprima: (Caiga) acato s-àv pamppt. (Cartea) s-a tipàrit actnn. # (scr. stampita, it. stampare idem). pépia vb. a açtepta; v. apeptâ* ^iprite s. f (p pli) lantàni: Câ din càsa-i pqrnea. §tçmea-i de liment p de cap /acuta. Am va im casâ-i fântâna. Fântâna-i facutâ din ciment p din piatrà. ♦ (scr •■/- <• / = cetrna cisterna, rezervor de api, feavà). Stcta s. f. pierdere, danna, pagaba: p'/o/n ruda. Multa pagubá. ♦ (scr. Peta idem). çtetl’iv, -a, -o adj. daimator: peti 'iva h laya animale dâunâtoare: Formai pelili' Porcu-i daunâtur. ♦ (scr. Peta danni f sui. ~/7v). çti vb. i V a p'w A, pii ce-i lupa? bu d11 ce-i lupul? le pie cuvintà câ p noi. H pic vorhi ca p noi. ♦ (lat. san' t Ait/ vb. IV a tace ràu, a préjudicia: Lovti .pincy sámele, Vânâtorii fac ràu eâprioarelor. ♦ fscr. Peliti a préjudicia, a tace ram a dàuna, a pàgubi pe cinevaV $t#rie. çtoril s. f. povcstc. întâmplarc: A. pii vro panel im pii vreo poveste? Celi mài hetárn au vip poni pina. Gei mai bátrám au §tiut mai multe povefti. * (scr. storija idem; it. storia idem). çtrpne, preñ s. f. seul de lini ♦ (ser. Preña, Prinja fasciculus, legatura, mànunchi; cf. p slov. Preña seul, ghem), çtradel s. n. ftradel ♦ (scr. Prudi plâcinta eu brânzâ coapta in tipsie < germ. Strudel idem). çtttlbîh s. n. stimine; burla ♦ (Probabü contaminare mire pumi g si îârbuh) v, p u mi y. 285 §tnmiy s, bl stomac; burtä ♦ (scr. stumig idem), v. $iulhih. Cf. fole, tärbuh. §«la, s. £ fcoalä: Mudara lucra-n §ula. 7a-/ cistacifa. Sofia lucreazä la § coala.. Ea e-femeie de servido. ♦ (slov. sola < germ. Schule). $mnc s. £ fruiv/e, crengi ♦ (sml. si. suma pädiirc, eodm). $uniaistär, $unmi§tri s. rn. invätätor ♦ (c£ slov. so(l)master idem. < germ. Schulmeister idem). pmski, ~a, ~o adj. de pädure, forestier ♦ (scr. sumski idem). fnpl’a, -e gaurä: §i oänc a fast u ocolita $upl e acata. §i aici in apropiere au fost atätea gäuri. ♦ Probabil o contaminare íntre ser. supliría §i duplja idem.. Cf. ,>t adj. ser. §upalj, suplja gol, gaunos, scobit furia, -e s. f (cava: Raki in tärlq dm ca §urla ce inga dm cadäre afära de sapa. Juica eitrge din teava ce merge din cäldare alará din aburi (din zeamä). ♦ (scr. surla trompa, cu conliizia intre 5 §i §). §u§nevean, -i s. m. supevitean, locuitor al Supevitei ♦ (Derivat de la n. top. Sufaevita). §vadi se vb. IV a se certa ♦ (svadi a se sfadi < scr, svaditi se idem, cu transformarea lui s in § ). fvahän, §vähna, -no adj. slab, debil ♦ (germ. schwach slab + formantii adjectivali de origine croatä (/a/n, -na, -no). $ve/ vb. IV a bre Ja ♦ ( f scr. slov. vesti, vezem idem). fvikfi vb. IV a finiera, a piera ♦ (cf ser, vikati a strign, a tipa, a zbiera). §vitarsca s. £ top. Elvetia ♦ (scr. Qvicarska idem). T ffá (vananla kìà) adv. 1. de acolo; acolo; 2. de aici ♦ (slov. ija incoio; c£ scr. proc; gemi, cnt, weg- pc làngà verbe): Laptc ducati ("a. Ducctn tapte acolo, lèste egal cu gemi, weg (wcgnehmcnj san ital. via (andar via), legandu-sc ca si acestea de verbe pentii! a le da un amitnit inteles al minean 1 tnprc km = a picca, fuji Ma a o sterge, hiti km a arnnea (ceva) dm maini, zleiìt-a 7 Vi a zhurat de acolo). tableta. s.f tableta, pastila: Ma ani tableta, mi me dora. Dar ani tabiete, no ma doare, ♦ (ser. tableta idem). f’ac (-uro) sm, lumia (de oi): Doi tr acure de ai; io-iim avia un t"ac, Zona a avnt ai t 'àc de 01 Dona turme de oi: eu ara avut o turnia, Zora a avut alta turimi de oi 286 t,faculfi vb. IV a glurrii, a flecan, a tráncání, a sta la taclale: Mu m t"acutq uvác, §kerti cuvmia. Dar el gllímente moren, spune glume. ?'* §tumiy. tárcl. -a, -o adj. tare, varios: Ñeca vire cá§u tárd. Ca sá vina (= sá se faca) a u ¡ dens. ♦ (ser. tvrd dur, tare, solid, aspru, sever; cf. slov. freidera), tórgovacki, -cea, -eco adj. det. n. de comert, comercial Ea-i tórgovacki putnic. Ea este agent comercial. ♦ (ser. trgovacki, -cha, -cko ídem). tlrPí vb. IV a alerga, a curge ♦ (ser. irljaíi idem). v. turVi. tarpfi v. tárpr. tarpí vb. I V a rábda, a suporta ♦ (ser. trpeti a suferi, a rábda, a suporta; cf fi slov. trpeti idem). v. tarpgt Tirst s.m. Triest ♦ (cr. Trst Triest; cf. slov. Trst). 287 le prou, te (pe fine) ♦ (lat te). tecwt’fina s.f. lichid ♦ (ser. tekucina idem). t'tedân s.ni. sàptàmânà ♦ (scr. rjedan sàptàmânà; cf slov. teden idem). Cf. ,fvet imana. tehniëar s.ra. $t pi. tehnician: kemiski tehnicar tehnieian chimist ♦ (scr. tehnicar idem). tejec, tejca, te] co adj. (§1 adv ) grcu ♦ (slov. tezek, tezka, tezko greu, difícil, anevoios; cf. scr. tezak, testa, -o idem). Var. teçca, te§co telefon s.n telefon: le cuvinta jcianski çi¡iré telefon. líl vorbeçte jeienc$te p la tele fon ♦ (scr. telefon idem). temer, mre s.n. temelie, fiindatie: ,S7 uàstaz se curante temeifu, $t azi se cunoaçte temelia. ♦ (scr. temei] fundamenta temelie; cf. slov. temei] idem), tepih, -/ san. covor: O vota tot tepihi pria càie i-a pobârfçit. Odala tóate covoarele le-a anincat In dram ♦ (scr. tepih idem < germ. Tepich). tepli se vb. IV a se incalzi ♦ (scr. reg. (Dalmata) tepliti a (se) incalzi), temi» ~ure s.n. teren, loc, teritoriu: Kc cesta teren i-a /or. C'a terenul acesta este al loi ♦ (scr. teren, idem), teçca, tc§co. v. te] e e teta» -? so înàtV'-'ï * atunc a tee■ cu ie àia, §i atunci matura a tràit (= a locur} cu ■ I ♦ (sm / :a maturici?, tanti; cf. slov. teta idem). teme, in ac < m unchi ; míele mamei: S~au ciia méritât dupe teiacii hi Pìke§. S-a mfuitat alci dupa unchiul lui Fikef ♦ (scr. tetak idem).' lev, tçi tei’, tfìe pron. tàu ♦ (lat. tuus, tua). tieni vb. IV a atinge ♦ (slov. tekniti a placea, a fi pe gust; cf. scr. teknuti (varianti a lui taknuti = taci; v. supra, iacni). titilli vb. IV 1. a-i filmi, a termina 2. a stràmuta ♦ (v. slav. tìhnonti). v. tâhnl tíre pron. tiñe: Voi veri, zie e» là tire. Voi veni, zice, la tine. ♦ (lat. te + ne). tirer, -a adj. tânâr: Ne betâri, m-atimc-âv fost tirer. Nu bâtrânii, ci atunci au fost tineri. ♦ (lat. tenerus). tisut" num. mie ♦ (scr. tisuca (o) mie; cf slov. tisoc idem). Cf. miVàr, iaujânt. tlac s.n. presiune, tensiune ♦ (slov. tlak idem ? to pron. aceea: za ta de aceea, peiitru accea; Kato to? Cnm asta'/ ♦ (sur. to accst, acci, asta: slo\. to idem), toteto adv. în acesi an, în anul curent: Eco toieto b⧠a fost iâco au io. iati chiar în acest an a lost foartc cald ♦ (scr. to pron. + ¡cío an). 288 tol/co aclv. atât de, mtr-atat, într-un asemenea grad, ïntr-o a$a màsurà, a$a: saco foi ico atât de ¡nuit ♦ (ser. toliko idem). • tonina, ~e sX toamnâ ♦ (lat. autumna). Cf. iesân. tona, -e s.f. tona, L000 kg ♦ (ser. tona idem;. top/ vb. IV a topi; Mast topim. Topim untura, grâsime. ♦ (v. si topîtî sau scr. topiti a topi, a lichefia, a dizolva; cf. slov. topiti idem). toree vb. III a toarce ♦ (lat. torquere a întoarce). toree s.m. marti ♦ (slov. tôrek idem; cf ser. (u)îorak marfi), torta, -e s.f tortâ ♦ (ser. torta idem; it. torta torta, pateu, placintâ, torta). tôt (totüe), tot£, tôt, tote pron. tôt: Cá~i totile tneden! Aceea-i toata sàptàmâna ♦ (lat. toim, -a, -um). totnro 1. adv. la fel; 2. conj. cu tóate acestea, totu§i: Toturo morqi§ lucrá. Totuçi trebuie si hicrezi. ♦ [tot + aro (íntrebuintat adverbial)]. troca, -e s.f banda magnética; Na troçit tràca. Nu consumad banda. ♦ (scr. traka banda, peliculà, film). tractor, -e s.n. tractor ♦ (ser. Irak for tractor). troje vb. III La trage; 2. a (a) duce: Lçmne trajem. Aducem lemne. ♦ (lat. tragere). trapar/ vb. IV a trebalui, a face de tóate, a se preocupa ♦ (cf it. reg. Istria impur). treba vb. impersonal trebuie * ¡scr. treba trebuie, e necesar; cf slov. treba trebuie, cf §i drom. trebuie (v. si. trebovatî)\ trelwh v. supra târbuh trece vb. III I a trece; Acmo a trecut [cela omj. Acum a trecut [omul aceta J. 2. a petrece ♦ (lat. traiceré). treci num. al treilea ♦ (scr. treci al treilea). v. treti. tredi vb. IV a confirma, a îetâri; IeVi (lovti) àu samo iredito ke le vor acide. Ei (vânâtorii) doar au confirmât câ le vor ucide (caprioarele). ♦ (cf slov. trdirti idem). tretoî’e s.f trifoi ♦ (it. trifoglio tri foi). trei num. trei ♦ (lat. très), v. tri. traie, traa num. al treilea ♦ (trei + le + a). tremóte (trimíte) vb. III a trimite, a expedía Àt voi tremes cele calendáre oànc de noi? Ati trîmis calendarele acelea pentru noi9 ♦ Hat /; ; mi aere e trenoist (trinaist) num. treisprezece ♦ (scr. trinaest; cf slov. irma ¡sí). trener s.m. $i pl. antrenor ♦ (scr. trener idem germ.). tres! vb. IV a scutura ♦ (scr. tresti (se) a (se) scutura a elatina, a zgâltài; cf slov, tresti idem). 289 tri mim. trci ♦ (irei, iniluentat §1 de scr. tri: slov, tri), v. irei tr/deset num. treizeci ♦ (scr. irideset treizeci; cf. slov. irideset). traìe num col (Irei) ♦ (scr. tra je trci persoane). tro§/vb. IV a consuma, a cheitui: Nu tro§it tràcal Nu consumati banda (magnetica) ♦ (scr. trositì idem). trirraba, -e s.f. pompa: À§à au omeri scopqit §ì (rumba face. A§a au sapat oamenii §i fac pompa (la fantina). ♦ (it. tromba pompi hidraulicà, tulumbi). tu* pron. tu ♦ (lai tu). tu2 adv. aici: Mania hit ic tu. Tu i tatuo. Maina lui c aici. lei colo. ♦ (scr. iu aici, aci; cf* slov. tu idem). tuö (in resa) vb. IV a baie, a baie la ufi ♦ (scr. tuet (se) a levi, a bate, a ciocani). tildi adv. de asemenca: Talìamkì tiuii cuvintàm Vorhim, de asemenca. italiana ♦ (scr. reg, (Kosmet) tude; slov. indi de asemenca). tunèe adv. attirici; v. diurne. twran, tuniure s.n. turn ♦ (scr. tonine -ni ja tum, clopotnita, foi$or). turisi, -i s.m. turist ♦ (sor. turisi idem). turi/ vb. IV a fftsni, a curge: Nu turlq àpa nifi de oànca. Nu curgea (fa§nea) apa niei de aici. ♦ (Cf. tarli a alerga, a curge). tonni se, tunifi se vb. IV 1. a se intoarce a-i veni rau: Mi se iurnavq. 2. a restituir O vàca àm vo turnàt. O vaca am restituit-o. ♦ (lat tornare a invaiti, a räsuci). lustrai num. col. tustrei ♦ (tus toti + irei). T 0 (S) pron. aceea ♦ [aceea (latecce ilici)]. tóit s.m. timo» N-àm tàit. N-am timp. ♦ (germ. Zeit timp). tórma, -e s.f taxi, ainenda, vamä: Rq§pure tàrìna. A§ pune taxi vamala. ♦ (scr. carina idem). trite (S) s.m. tata: Mcv tate fost-a jahro. covaf. Tata! meu a fost fierar. ♦ (scr. caca taicuta, tal ic). tóreva, -e sX biserica: Àv stara tare va facut Àu tacili hisorica vechc. ♦ (scie erkva bisericà). feda, tó, td’i, tale (S) pron. acela ♦ (eccejlhu ecce illa, ecce illi. ecce Ulae). feint ~e s.f prct ♦ (scr. cena idem). 2W teño adv. ieftin: Colq-i mai teño. Acolo este mai ieftin. ♦ (e£ slov. cenen ídem). ter s.m. $i pi cer, arbore mare §i frumos, cu lemn tare, inrudit cu stejarul §i gorunuí ♦ (ser. eer cer < v si. c crh cer, quercos, cerris Zereiche) f#sta, ~e s.f $osea, drum: gluvna testa §osea priiicipalá ♦ (ser. cesta idem). fev s.n. teava ♦ (ser. cev tub. {cava, conducta). tiyán. figán s.m. fígáu ♦ (ser. cigan(in) idem). tiyan/ie s.f. incelatone, figítnie ♦ (ser. ciganija ídem). tim^nt s.n. ennent ♦ (ser. coment idem). timiter s.m. (p pl.) cimitir ♦ (ser. (ínvechit) cumien omitir). t/ndra, -e s.f. instrument muzícal, tindra ♦ (ser. (inv.) cindra < cifra (cu tr> dr. p cu epenteza lui n) (it. citara = citerà chitara), v. tindrqi, findri tindrfi vb. IV a canta la tindra ♦ (ser. cindratí idem), v. tindra. findri vb. IV a cinta la tindra ♦ (Derivai verbal de la /indra). tint (S) num. cinci ♦ (lat. cinque = quinqué). tip^i vb. IV a sparge: Tipqít-a Iqmnele. A spart lemnele. ♦ Derivai progresiv din potipqi ('ser. pocQ) epa ti a sparge lemne). tini (S) vb. 1 a ciña ♦ (lat. cenare). lire ìSì vb. II 1. a tiñe. %áca o fqta av tirut na berem. Fiecare a tinut o fata; 2. a susfine ♦ (lat. tenere). tifa -o (tata, o) s.f. manida ♦ (lat. Bala). ti/ear s.m. zahár: Cum zicct voi tiiear ali seder? (’uní /iceti voi vahar san secer*/ ♦ [(slov. cuker (< gemí. Zm ker), san direct din gerrnj. fui* vb. IV a blestema; v.psui, sai. tutu adv. iti spinare, legànat ♦ (cí. sor dial, cacati, -am, a se legato; cf p roto dial, intuì 1 cagan). fvet. aire s.n. lloare ♦ (ser. evet floare). t\eti vb. IV a infiori ♦ (sor evetati a infioro trceut ia conjugaren a IV-a) U il prep. de: Boles tan u sedera. Bolnav de di ah et (cf ser. seco ma fióles l (diabeti; Cúre u ruozac. Sango in creiér; in loc adv. u intra de dimmeatà scr. u jatro idem ♦ (scr. u in, la). uàb, -a, ■*e ad], a ih ♦ (lat. albas. -a, -um); v. ab. uàc, aire s.n. ac ♦ (lat. acus); v. ac. uà!1 s.m. usturoi ♦ (lat. allìum}: v. al*. 291 tiJnëa (uanc/e) adv. aici: Verit-âv uânca vedq. Au venit aici sa vada, ♦ (iat. hac-ce (dm hac aici + ce), eu internai area târzie a lui n); v. tinca, oànca. napa, -e, s.f. apa: Ân cérca àm uàpa purtàt Am carat api în spate, ♦ (Iat. aqua); v. âpa. udrde vb. Ili a arde ♦ (lai. ardere); v. àrde. misiez adv. astâzi: uâstez le mu§âta vrqme. Astizi e tímp framos. ♦ (lat. ista die sau asta + zi); v. àstaz- uat, nata pi. u«t, nate prou, al tul ♦ (lat. alter, altera); v. ât. nàto, uatu pron. altceva; adv. altfel ♦ {*alto, forma de neutru a pi onumelui ât(u), àta altul, alta (lat. alter, altra, altrum); v. cita, uc/de vb. III 1. a omorî 2. a tiia: Porcu se mide ♦ (lat. oc cidre). ud, -a adj. ud ♦ (lat. udus, ~af um). udfi vb. IV a se uda, a se îneca: Nu ii, plivqi, udqi §i va fi grumba vrqme. Nu merge sa moti, cá te vei meca §i va fi o vreme uriti. ♦ (ser. udavitì se a se îneca). iidelfî vb. IV a face, a executa, a realiza: Fino-av udelqìt evadratu rimske broiurle. A fàcut bine ìn pittitele cífrele (numerale) romane. ♦ (imperfectiv iteraiiv de la deiati idem). «dovif, udovfi s.m. vatluv ♦ (scr. ndovac vaduv). v. udovet «duvet S-a méritât de petdeset ¡et dupa adovat. S-a maritai ìn urmi cu 15 ani dupà un vaduv. v. udovaf. «dovila, ~e s.f. vadtjva ♦ (scr. udovica va du va). v. mlovat udruji vb. IV a (se) asocia, a (se) aduna: Noi am ai ieVi udrujit ân acá vulturno wmetm^co dru.stvo. Noi ne-ani asocial cu ci ìn acca Asociado (so ci et ate) cultural artistica. ♦ (scr, udruziti se idem). «ina, -e s.f. matura (dupa mama) ♦ (scr, njiia matura, sofia fratelui din partea mamei). «ite interj. uitc. I ¡ite, un profesor au la noi ujeif veri la càia. Ulte, uri profesor ofnpuia si vini la non la tata. - De la imperatimi vb, a se ulta ♦ (< lat. Mobiliare). ititi «iet/ s.m. unchi (dupa maina) ♦ (scr. nja, tijakt pi. ujaci unchì, frate al mamei). ujasno adv, groaznie: U¡asno... tot aupofunìi, t ìroazntc au furai totul. ♦ (scr. uzasno ídem). ujfí (ujai) vb. IV a obipuii, a face tic regola: E g-ujqit-am cà io vi, Ei §i ani obiçnuit si vinim aceca. ♦ (scr. uzivljìcti se a se familiariza, a se deprinde, a se obiçnui cu) 292 i#lfe s.f. ilici * {scr. ulje uiei). lili vb. vb. a iuma: A t unce ulit un uvaj de si de! a. Allinei tu mali ìntr-un vas de sfida. ♦ (scr. uliii a turna, a vàrsa). umer s.m. (fi pi.) uniàr ♦ (iat. humeras). uniffcz v,.b. I a umfla ♦ (lai, inflaré), umori (se) vb. IV a (se) obost ♦ (scia ¡mariti se idem). umorit, -a adì. obosii ♦ Participtu de la umori, v. supra. ¿tngl'a, lungi (imbibi, un^ri) s.f, unghie ♦ (Iat ungía ungala), uni vb. IV a introduce m, a aduce, a transporta ceca in: fl-cmmce eu ca unim ùntili meso, un auné §-attuici cu aceeu introducen) (bàgam) io carne. ♦ (dà scr. unetì a aduce, a transporta in, a include, a introduce). unirti vb. IV a distruge, a ninnci: Tot uniste tapiina. Tot a vetn miesliL 1 ot distruge ardita. A distrus totul. ♦ psci. imi ¡iti idonee «nje vb. Ili a rmge ♦ (lat. ungueré). unt s.m. unt: Putàr nu §tiu napravì, ali untu §tiu napravi. Putàr (= unt) nu ftiu face, dar untu(-l) ftiu pregati (= prepara). ♦ (lat. unctum). v. putàr. unric, unuc s.m. nepot ♦ (scr. unuk nepot, bàiatul fiului san al fiicei), umica, unuke s.f. nepoatà (fiica fiului sau a fiicei) ♦ (scr. unuka idem), «pala pl«tfta s.pl. pneumonie ♦ (ser. úpala piuca pneumonie» aprindere de plàmani). upoziifi vb. IV a se familiariza: a face cunof tinta: O vota àns pac a verit cu muiara §i a$a ne-am upocncit. Odala el a venit cu sofia fi afa ne-am familianzat. ♦ user, upuznati se idem). tir1, uro: «ri, ime pron. unul: Veril a ur din Rii a, A venti unul diti Rieca; adj. oele vreim, creo: A van anca uri irei pare. Mai avcin vreo Irci porci. Cu blàya avein ime tra rae. Oli animale (: • in ceca ce prívente animale) avem vreo trei vaci. ♦ (lat. unus, ima). ur2, ura num. un» una: Am urfecor §i dova fiTe. Am un fecior fi doul ilice. ♦ (lat. unus, una). urite adv. putin. v. lic. «ra( -e s.f. 1 ora: po de uve jumàtate de ora. 2. ceas ♦ (scr. ura ora, ceas» moment; cf. slov. ura idem). urger e, uree!' urekf s.f. uree he ♦ (lat. onda = aurícula). tirièer ; n. ulceri (Jricer-ani aeatàt de in. Am facut tilcer din cauza ei (a bàuturii). ♦ Ci it. ulcera, ulcere, ulceri (cu asimilaren l - r * r - r §i cu epenteza lui i intre r f i c). «rma, -e s.f. urmà: Pre ned apept-aya pre urma. Pe zapada aftept afa pe urma (fìicutà de animai). ♦ (lat. urma). 293 ur/ica, urzic s.f urzicà ♦ (lai urdirá). user! vb. I a «sea ♦ (lai. exsuca re). use«*. -e ad). uscat ♦ (participiai de la usai): vezi supra uscà. usel/ se vb. IV a se popula, a se stabili, a se a$eza: S-av a nodi frai alme uselit. Fratii nostri s-au stabilii alci. ♦ (ser. meliti se a se instala, a se stabili intr-o loeuinfà, a imigra). usir, -a adj. ìnchegut, branzit. ♦ Probabil un postverbal de la usiri (v. infra). «siri vb. IV a se inchega: Neca se laptele usirq. Sa se inchege laptele. ♦ (sor, miriti (se) a (se) covasi, a (se) inchega (laptele); cf. §i slov. usìri (se) idem). uspi vb. IV a reufi: Operatila n-a fost burat n-a uspit. Operatia n-a fost bunà, n-a reu§it. ♦ (scr. uspeti idem). wspomena, uspomen s.n. amintire, aducere aminte, suvemre. Neca-s za uspomeni [slikelej. SI fie de amintiri (fotografiile). ♦ (scr. uspomena idem). listavi se vb. IV a se opri. Omeri betari nu s-àu putut listavi, c-à fost race. C Mii *cnii bàtrani nu s-au putut opri, c-a fost rece. ♦ (scr. ustaviti (se) a (se) opri clin mineare, a intrerupe; cf. slov. ustaviti (se) idem). nstra§í se vb. IV a se spaia ♦ (scr. usfrasiti < u + strasiti < strah frica; cf. slov. miras ¡ti (se) a se speri a f i, s.f. u^a: la a /mettici! prc u$a. Ivi a batut la u§à. ♦ (lat. *ustia, plural devenit singular al lui tislium - ostiniti). u$¿ vb. IV a coase: Tot dm am novo usit. dot mi-arn cusut non, ♦ (scr. usiti idem; tipni vb. a lace, a mstitui: Au ipinit pi de na misef. Au mstituit piati ( * salariti pe luna. ♦ (scr. miniti idem). licita, -e s.f. u^ità, portiti: Namaje-f tu usua, Ungc-ti portila. ♦ (usa * suf. di min. miti). uta vb. I a uita: Nu §tiu carni utàt. Nu $tiu vani uitat. ♦ | (lat. *oblitare (obi lías)}, iitopi se vb. IV a se iucca, a se scufunda: §i cuig s-a broda utopìt. acolo s-a scufundat vaporili. ♦ (sci*, iitojn (se) a (se) iucca; cf slov. utopiti(se) idem). i/torec (var. atorac) san. marti ♦ (slov. tordi idem; cf. scr, utorakmaro), utra s.f. dimineafl ♦ (cf. scr.jutro idem). 294 uvaj s.n. vas: Atunce ulit àn uvaj de stàcla, Atenei temati intr-un vas de sticlà. <► Probabil aglutinare ìntre prepozitia scr. u in §i subst. regional (Dubrovnic, Rab) vai (it. vaso) idem. Sau u vaj = un vaj = un vas. «vie adv. totdeauna, meten. Ma noi jivim o&nc, ma dita uvd< vira. Dar noi tràini ai ci, dar copili viti mereu. ♦ (scr, nvek idem), uvi vb. IV.a ràsuci, a strangc: ( iì§u ì-àu uvit fino- Oi§u 1-au s trans u$or (fin). ♦ (scr. aviti < u + viti (se) a (se) rasaci, a (se) impleti, a se incoiaci), «zac, uzcaf uzeo adj. §i adv. strami, ìngust: HaVnile-s uzki. Hainele sunt stranite. Tot mi-e uzeo, Totui mi-e strimt ♦ (scr. uzak, uska, usko). uzigr/ b. IV a tua o e uscire, a manen pntin: /ovtì vini an optarne, megli nazat, uzigres ,y/ popes cava §i megli nazat, mg nu ueidu. Vanatorii vtn la crajmà, pi caca tnapot, mànanca §i beau ce va $1 merg inapoi, nu umd nimica ♦ (cf. slov. ugrisù, ugriznuti a lua o gustare), uzidff vb. IV (peri.) a zidi; vezi infra zid(¿i, uzri vb. IV a se coace; Cànd fajolu uzrq. Cànd se coace fasolea. ♦ (peri, de la zreti < scr. zreti a se coace, a ajunge la mattiniate). uzroc s.n. cauzà ♦ (scr. uzrok idem). V vaca, -e s.f. vaca: Cày de vaca; Vindul-am vàea. Nu-s euda vàc la noi. Ca$ de vaca. Ani vandut vaca. Nti sunt multe vacì la noi, ♦ (lat, vin ca} vaj àn, -jna, -ino adj. si adv. important: De pricast nu-i vaino de mania se Pettini a se manta spovedama nu-i unportantà. ♦ Isas vaiar, -nu, nm id, •:-•). vale, v i/'s.f. vale ♦ (lat, vallis). vafa vb. pera, 3 sg. de la scr. vai fati a valora: /)< •mocratiu ni vada. Demoeratia nu valorea/à, nu line. val’fi1 vb. IV 1. a presa, abate (la vaiala lana) ♦ (scr. valjatì idem), vaiyr vb. IV a valora ♦ (scr. vaìjati idem). vandft vb. IV a pune ràmàsag, a se ramaci: ¡'¡yuan si dracu suiti vandali. lugani i §i dracuí s-au ràmàpt. vanskl, ñisca, -fisco ad), exterior: de upi de vann o ile la u$a exterioaia ♦ (ser. vanjski, -ska idem). vapar, -tire s.n. vapor ♦ (it. vapore vapor). vareta, -e si,: v. bar eia. vari vb. IV imperf. a incela ♦ (scr. vanti sau derivai re gres iv dinprivan). v. privati 295 vas prou, voi ♦ (ser. vas voi; cí. slov. vas ídem), várba, ~e s.f. salcie ♦ (ser., slov. vrba ídem). vârdaç s.n. pieptene pentru lana, darac: idra se zvârda§q cu várdapi Lâna se piaptàna cu darac ni. ♦ (ser. dial, gardas < gargas, v. supra, cu disimilarea g-g g-d; neexpl icata ramane transformarea lui g- initial în v-), vârh, -uro s.n. vari; vàrh de sciite varful saltili!i ♦ (v. si. vrbhif). várhñe, vdrhfi s.i. piesà de costimi popular femeiesc, care se imbraca dea supra ♦ (cí. ser, adj. vrímji sus, deasupra vrh, ca dolnji < doiu; cf. slov. vrhnji ídem), varhñe2 s.n. smântânâ: kiscio várhne smaniami aerá ♦ (ser. vrhnje idem). Ci. smaniám. vàrio adv. toarte: Áre fq tu vàrio fina. Art* o tata foarte delicata. ♦ (ser. vrlo íoarte, tare). Cí. iaco. vàri -un s.n. gradina: Bnipia n-a fost oanca-n vari la casa, nego uridvi sto metri depdirtc na dvor. Parili n-a fost aici in gradina casen ci vreodouà sute de metri departe de curte. ♦ (sor. vrt idem), varti se vb. IV a se invàrti ♦ (ser. rrteti (se) a (se) invaili; cí. si slov. vrteti (se) idem), vnrtitM, -are s.n. gradinila /)ita, ara m^e-n vàrtìff. Copili, unul merge la gradiniti. ♦ (scr. vrtif idem). vârvi vb. IV a face ceva freevent Au ujqit c-o têtu colq vârvi betàri Bâtrânii s-au ocupat acolo (de regula) muli (adesea) cu otetu. ♦ (scr. vrveti a mi§una, a ibi, a se bufici, a se ìnghesui, a se ìmbulzi; cf. §i slov. vrveti idem). ve pron. va ♦ (lat. vos). \ç vb. II a avea; v. avf. vecer s.m. seari ♦ (scr. veder seara; cf. slov. veder idem). Cf sçra. vecinoin adv. In majoritate; Samo jeiànti, vedinom jeiànti. Numai jeieneni, in majoritate din Jeiàn. ♦ (scr. vecinom in mare parte, de eele mai multe ori). vecPii, -e. v. vekf vedf vb. Il a vedea: Vcrit-àv vede. Au venit sii vada. ♦ (lat. vedere). vegeta s.f. condiment cu mirodemi §i concentrât de carne pentru mâncârnri ♦ (scr. vegeta idem). vfglVi vb. I a veghea. apàzi: Fçta Maya vegfa. fata pázcate vacile. ♦ (lat. vig(i)Iare). veki -c adj. sechi ♦ (lat, pop, veclu(s) = vetulus), v. veci'u 296 vel, • ere < n. voal de mireasä ♦ (ser. vel, veo, gen. vela idem) veleta, -e s.f. voal ♦ (ser. veleta idem < it. veletta). vePia vb. in expr. verb. na vel'ia nu e valabil, nu e cum. trebuie: Ce§iia omir nu velia. Garnen li accatta nu-s cum trebuie, ♦ (cf. slov. ne velja, scr. ne valjü nu e valabil, tiu valorea/ä). vernile s.m coronila: Pro c&p celan vencían Aceea de pe cap este coronila. ♦ (cf scr. venac coroanä a sui* dimin. Ac). v^rde, veri adj. verde ♦ (iat. vniijdis). v^ra1, ~e s.f. vara ♦ (lat vera : : (ver) primävarä). vera2 ver s.f. ghi/.d: FantäraA pocrita cu ver. fantina e acoperitä cu ghizd. Fäntäran ¿Un vek ver, cu cìrpiA uzdqito p minir-uA apa. f äntäna-i dm ghizd vecln, e ziri ita cu piatisi p inauntru-i apa ♦ (it. vera ghizd la put). vera3, -e s.f. ereditila, religie; §i ruga p~nvetavei vera, vera. $i se ruga p invita credinfa. ♦ (scr. vera idem). veri vb. IV a veni: Càrici ài veri oànc) Cänd ati venit ata9; 2. a ajunge; a deveiii; Neca vire cà§u yust. Sa devinà cap deus; 3. a se face: Mài wm§àta vire stanino. S lanini se face mai frumoasà; 4. a se intampla. Nu §tim c& ce vire mare. Nu pim (ceeaì ee se intampla marne. ♦ (lai venire). v^rzf, -e s.f varzà: Pure se vqrze calici. Varza se pune la fiert ♦ (lai. virPòdia verde turi). vese(l), -la, -o adj, vesel ♦ (v si. veseh; cf. p scr. veseo, -seia, -scio vesel, v: s,, bustaos; c- ,kn . vesel, -a, -o idem). vcsel’e s.f veselie ♦ (scr. veselje veselie, voiope, bucurie; cf. p v. si. V:.* . cf p siov. veselje idem). veseii vb. IV a se bucura, a se veseli, a petrece. Ne veselim, keA Bojicu. Ne veselim, càci este Cäeiunul. ♦ (Derivat din vesel; cf p scr. veseliii se). wpa, -e s.f. vesta ♦ (ser. dial, vésta, it. vesta, veste). vet" (vek1) adv. deja ♦ (ser. vec deja). veti/r a, -e s.f mapnä, automobil ♦ (it. vettura vagón (de tren, de tramvai), träsurä. Cf p it. veitureta automobil mie (de douä sau patru locuri). veza, -e s.f legatori, raport, retati e: NuA veza cu prostata. N-are legatori cu prostata; legatura de transport: Are vezepar la Rica. Are legatoli pina la Rieca. Sens, legatori: Nema to veza. N-are nici un sens (mei o legatura cu). ♦ (ser. veza idem). vlkfl vb. IV á striga ♦ (scr. vikati a striga), v. zavikpi v/kend s.n. sfarpt de sàptàmana ♦ (scr. vìkend idem). 297 v/keiidifa, -e s.f casa de vikend, de sfârçit de suptàmânâ: Vikendita ne-am facut âne. (Jasa peolru vikend ne-am facut moi. Cele doo vikendife ce-s colq, dali-or se ji caria vu me < ’eie doua case de vikend, a *s mmo, sa fie pe eând venim. ♦ (scr. vikendica). vmde vb. IH a vinde: Yindut-àm-v-o Am vândut-o. A vrm vindeve, A vi nt si vândâ. ♦ (lat vendere). vint (vânt), -ure s.n. vint: Cela mûre vântu puhq. Bâtea un vint tare, ♦ (lat ventus). vir s.m. vin: Se rqf bq un lie de vir? De-ati bea putin vin? ♦ (lat. vinum). virer s.m. vineri ♦ (Veneris (dies)). visa vb. I a visa ♦ (< vis (< lat. visum) + -a). visi vb. IV a stima ♦ (scr. visiti a atâma, a spânzura, a II suspendat; cf. slov. viseti idem). visac, visoca ad). înalt La noi ie cesia visocu fajo, ce vire pre bât La noi este fasolea asta, inaiti, ce vine (pe par) pe bat ♦ (scr. visok înalt; cf. slov. visok idem). v/çe adv. mai (mult): Am vi§e vrqme eolq-n codru fost. Am stai în pldure mai mult timp. ♦ (scr. vise mai (mult decât), (în) plus), vital/tu, -e s.f. vitea (vite/ + suf. -ita). vite(l), viteV s.m. vitel ♦ (lat vitellus). vin. vile adj. viu, în viatà: Nu-i viu càia, murit-a. Tata nu e in vista, a mûrit ♦ (lat. virus, -a, -um). via vb. I a lua ♦ (lat. levure). vlada s.f. guvern ♦ (scr. vlada idem). vlaieci vb. IV a extrage, a scoaie: Ahmee ce remâre cà §i slanina câ se vluaicq costifc le §i ram cru. Atuncea (tot) ce ramânea, ca §i slanina, aceea se scoate: costitele çi umârul. ♦ (cf. slov. vleci. v/ecem. scr. vuéi, vueem, dial, kaikavian vleci a trago, a târî a extrage, a scoate). vopron. vomi ♦ (< *vo o iw)]. voi pron. pers voi; prou, de politele: Al voi cuvintàt ai ie. Dumneavoastrà a|i vorbit eu cl? (lat. vos $i cale dupa scr. vi voi, Dumneavoastrà. voline, voinie s.m. soldat: A fost §i ie vomie, soldat. A fost $i el soldat. ♦ (scr. vojnik idem). Vtfiska, -(' s.f razboi ♦ (scr. vojska razboi; cf. slov. vnjska idem). Cf. râzboi, cf rat. volente adj. suhstantivat care vor ♦ (it. volente idem). voTî vb. IV a vrea, a don; a placca: Io nu vol 'es dulce. Un nu vreau- dulce. ♦ (v.sl. voliti) 298 volrtve s.pL alegeri ♦ (slov. volitve alegeri). vol’a s.f voie, vointâ, dorintà, gust: Ke nu V-ie vole. Câ nu este pe placul (pe gustul) lor. ♦ (scr. volja idem sau v.sl. volja; cf. dr. voie idem), vol’e adv. mai bine, mai bucuros ♦ (scr. volja voie, vointâ, dormía; poftà; cf. §i slov. volja idem). Viirba., ~e s.f. vorbà: Acmo-i vorba ke càia scuhq mai hura rakiie. E vorba ai an - a !,ài fierbe rachiu mai bun. ♦ (cf v.sl. dvorbba). vostri*, vostra proa. pron. vostra ♦ (lat. voster (= vester), influençât de na stet ). votf, -c sX data: A Jost o votq ah Jo votq. À fost (= s-a ïntâmplat) o data sau de duna ori. ♦ ut. volta). voz, -uve s.il car ♦ (scr. vra carata, car; ci. slov. voz idem), vozlfa, -c s.!', tras uni, carata. ♦ ( Daran, etc la voz cu suf Ata), v. voz. vrag s.m drac, diavol: Ai neki te era va dad placul Sä te dea careva plata díaculut! ♦ (scr. vrag idem). Cf drac. vrf vb. Il 1. a vrea; 2. a i ubi: Va vntt hire. 3. a fi gata, a fi pe cale, a fi pe punctul de...: Casa mi-a vrut cade. Casa era gata si cada. ♦ (lat. volere, influençât de it, volere bene a iubi). vreëita, -r s.f säe il let, punga: \ recita de cafe s aculei (punga) de cafea ♦ (scr. vreeua/, dimoi, de la creta sac). virada adv. icpede, imediat: Rç$ pure uscii vreda. Aç pune sä se usuce raped. ♦ (cr. vredt vred, vreda, vrede idem). vr^me s.f vreme: za vrqme rata in timpul rizboiului: Àm vì§e vrqme colç-n co dru fast. Am stai in pädure mai mult tirnp. ♦ (v. si. vrëmen). vro (vreo) adj./pron. neh. vreuna ♦ (lat. *vere - una), vrocma, -e s.f caldura. Vrocine-s màr. Caldurile-s mari. ♦ (scr. vrocina idem). vrur, -f, -i, -e adj. neh./pron. neh. vreunul ♦ (lat *vere - unus). vue, vue s.m. lup ♦ (scr. vue idem) Z za, prep, de: za merinde de prânz; pentra: za dita pentm copy ♦ (ser. za de, pentra, la, ho zabava. -e s.f petrecere ♦ (scr. zabava divertisment. amu/,ameni, petre- cere; ci. slov. zabava idem), 299 zabav/ vb. IV a se distra, a se amuza, a-fi petrece: Omàrva vrqme de zabavi, mai vi§e cu dita, Putin timp pentra a ne petrece (a ne distra) mai tini i t cu copiii ♦ (sci zabavi ti se idem). zahav/t, -a adj. ocupa!. ♦ Participad lui zabavi a retine, a Intima 7 a se amuza. zabel/ vb. IV a pregati cu gràsime, a pune idei: Pun popar §i ài' §i zabeles. Pun pipar fi ai (usturoi) fi adaug gràsime. ♦ (slov. zabeliti a pregati cu gràsime). zabraneno adv. interzis: Celi miset zabraneno -àv fost de lovi. In aceie limi a fost interzis vanatul. ♦ (scr. zabranjeno interzis, oprit). zacàntó vb. I perfectiv; a cinta Acia au jucài §i s-a zacàntàt. Aid au jucat fi s-a cintai. ♦ (za- + canta). zacárp/ vb. IV a coase, a carpi ♦ (za- + carpi (< v.sl. kn>pitf) sm direct scr. zakrpiti a carpi, a petici; cf. slov. zakrpati idem), zami vb. II a zàcea: Nona zàce, ke-i boina. Runica zace, cà-i bolnavà. ♦ (lai. j acere). zac# conj. deoarece; de ce ♦ (za (< scr. za) + ce < lai quid). zac!'/de vb. Ili a ìnchide ♦ (za- + (an) cl'ide < lat. includere). zaclop/ se vb. IV a acopen (cu capac), a pune capacul ♦ (scr. zaklopitì idem). zacol# (zecol/) vb. IV a taia, a injunghia (animale): Mesàri al zacoles la gai. Màcdarii il injimghie (porcili) la gài ♦ (sud. si. zaklati, cf. scr. zakolj masacro; cf. slov. zakol idem), zacan, -are sai. lego ♦ (scr. zakon lege; cf. slov. zakon idem). zacopgi vb. IV a ingropa: Samo màìa mi-a aviti [na§ña] pac am dn eà zacopqit. Numai mama mea a avut [costura popular] fi am ingropat-o cu el. ♦ (scr. zakopaii idem). zacuhfi a fi erbe, a pune la fieri: Am zacuhqit làpide. Am pus la fieri laptele. ♦ (scr. zakuhati). v. cuhei fi zacuhqi. zad, -ure s.n. partea din spate a corpului ♦ [(scr. zad < za + d (ca nad, pred, zada, ultima, In urmà, In spate)]. zadàm/ vb. IV a afuma: Cobasìtele zadàmim omàrva. Afumàm mitin carnati i. ♦ (scr. za di mi ti, a umple de fum r» rifuro,: v f fi slov , ramiti idem). zad«!, -a, -e adj. ultimili /adna statata. Ultima statie. ♦ (scic zadnj ultimili; cf. slov. zadnì idem). 300 zatLovafen, -Una, -Vno adj. nmltumit, satislacut: §i strio zadovoVni. §i suntem multumiti. ♦ (slov. zadovoljen, -Ijna, -Ijno idem; cf. §i ser. zadovoljan, -ijna, djno idem. zadruga, -e s.f. cooperativa: Làpteie aucem un maruga. Ducem lapida la eoo peritivi ♦ (sor znd^upa cooperativa; c.f slov. zadruza idem), zadujit - a incropi). zarnoli vb. IV a ruga. Ali ie m-& zamolit ñeca cVemii. Dar el m-a rugai sl(-l) chem, ♦ (ser. zamoliti a ruga, a cere). lapalí (se) vb. IV a lúa foc, a (se) aprinde N~am cautàt cumo foca àrde, pac m-am zapalii. N-am fost atent (n-am cautat) cum arde focul p m-am ars. Atunc io zapales afára. Atunci eu aprind [tigara] alará. ♦ (ser. zapaliti (se) a (se) aprinde, a lúa foc; a incendia; cf p slov. zapalìti idem); v. zepaíL zapeFfl vb. IV a aduce, a transporta ♦ (ser. zapeljati a duce, a transporta; cf. p slov. zapeljati idem). zapis(?i vb. IV a fnscrie; a serie a transcrie (ca donatie): §-atunce le-áu ..(ií'iseít teta / / V! v, munci matura i-a transcris lui tot. ♦ (ser. zapisati a tnsemna; a inregístra, a itisene; cf. slov. zapisati idem). zaplatt vb. IV a pláíi ♦ ■ za- + /Vari (< v. si. ;datitñ. zapos! vb. IV a aliandomi, a pàragìim a negliga: Pemint avem dosta samo zaposit-am (zapostit-am?) ■cuda. Painánt avem dcstul, numai ca (l-)ain neglijat (foaríc) muli. ♦ (ser. za¡uistiti se a abndona, a lasa in parásire, a neglija). zapravo adv. la drepí vorbind, adica ♦ (ser. zapravo in reali tate; de tlipt in fond, la drepí vorbind). zapros! vb. IV a ruga, a dori ♦ (ser. zaprosìti a pefi, a cere in casal urie o fata; cf. p slov. zajwosìti idem). zapupse vb. IV a se sufoca: Si asm-a avut s-a zapu§ìt. A avut p astnià p s-a sufocar ♦ (cf bg. zapusa, scr. zap usiti a ampie de limi). ♦ (X p dr. a se zàpusi a se sufoca. zarad! vb. IV a castiga, a avea un proiìt. Afunce am putut zanuii caí ver, samo luerà. Atunci am putut castiga càt vici (ai ó vrm), nunzi so lucre\1 (= sa fi lucrai). ♦ (scr. zaraditì idem). 302 zarebárnic, -ure s.n. §ira spinlrii ♦ (ser. zarebrnik (Istria) carnea de deasupra de coaste; §im spinarü), zareji vb., IV a tâia, a încresta. Au zarejit fimo pre bât rîmski broiurílé. Au íncrestat framos pe bât numere romane. ♦ (ser. zarezath zarezem a tâia, a incrusta, a face o incizie; cf. §i siov. zarezati idem). zasec/ vb. IV a taia, a cresta ♦ (ser. zaseci (se) a íncepe sa taie; a face o crestatura). zasluji vb. IV a câçtiga (prin munca). Mánt”e s~au iaco fino jivit §i zmhdjit s-a. Inainte s-a triit foarte bine §i s-a câçtigat ♦ (ser. zasluziti (se) idem). zasraiüí se vb. IV a se ruçina, a-i fi ru§me. ♦ (ser. zasramiti se idem), zasuci vb. IV a suci ♦ (za- + suci (< v. si. siikati) sau ser. zasukati; cf. si slov. zasukati a suci, a rasuci, a íntoarce). za$t/ta s.f. protectie, aparare: tivilna zafiita protectie civil! ♦ (ser. zastita idem). zatar/ (zetari) vb. IV 1.a pierde pe cineva; 2. a-i face cuiva felul: Cumpir tôt a zatar fi nova. A distrus din nou toti cartofii. ♦ (ser. zatrti (se) a extermina, adistruge; a pieri; cf. slov. zatreti idem). zatâgni vb. IV a íntinde ♦ (ser. zategnuti idem). /aí\úY, -e s.n. mehisoare, femnita, eaieerá ♦ (ser. zatvor ídem), zauc/de vb. III a ucide, a omori; a ifna (un animal): Na se pote zaueuíe porcu div'iu. Porcul misíret mi se poate (= nu e voie) omori. ♦ (< so- 1 ucidc (s iat (x'cidere). zavar$; vb. IV a termina, a indicia, a slârçi, a absolví: /avarfit-am sida sredñti Am tennmat çeoala medie, ♦ (ser. zavrsiti idem), zavikfi vb. IV a lipa ♦ (ser. zavikan za- + vikati) a striga, a lipa), v. vikfi. zbavl'çi vb. IV a-çi petrece timpul ♦ (ser. zabavljati (se) a se distra).* zbavl vb. IV a salva ♦ (ser. izbaviti (se) a (se) salva, a (se) izbávi, sau v. si. izbaviti). Cf §i dr. izbávi. zber/ vb.. IV a alege ♦ (ser. iz(a)braii, iz(a)berem, a selecta; a alege; cf. fi s!o\. izbrati, uberem a alege; cf. fi slov. zbrati, zberem a cu le ge, a siringe). zbiguf# vb. ÍV a spnne: ¿htguVmopárcolitc. Spunem giume. zboíi' vb. ÍV a fi boltiav, a holi, a se imboinav i *(z~ + boh (•"- bola boahi < v. si. hoib) o ~í). zbolni adj.pl. boina vi, suíerinzi ♦ (z~ * ho/ni pl. de la bolán), v. bolán zbrfsfi vb. IV a fterge ♦ (ser. zbrisati a fterge; cf. slov. zbrisati idemp 303 zdáhn; vb. IV a ofta ♦ {seo uzdahnuu ídem). zdíhff vb. IV a respira ♦ (slov. vzdihati idem), v. zdihni. zdllmi vb. IV a ofta ♦ (slov. vzdihnìtì ídem); v. zdáhn i. zdila. -e s.f. oalà, strachinà de pàmànt: zemlena zdila cala de pámánt ♦ (ser. zdvia str achina, larfune). zdravo interj. Salutare! ♦ (ser. zdravo noroc!, saluti; ef. ji slov. zdravo idem). zdnrvTe s.f. sanatale ♦ (ser. zdravlje ídem). zeba vi vb. IV a zàbovi, a mtárzia ♦ (ser. zabaviti a (mai) ramane,- a intfir/ia); v. si. zabavití). Cf. dr, zftbov/. zecant^i vb. IV a canta ♦ [(< zea + canta {< lat. cantare)}. zfee num. zece ♦ (lat. décem). zeculift vb. IV a fierbe ♦ [(< za- f cuhqi (ser.., slov. kuhati a fi erbe)]. zedunni vb. IV a adorali ♦ [(< za- + durmi < lat. dormire)]. zehavlfi vb. IV a-§i pierde vremea ♦ (cf. slov. zehati a casca, zehavec gurà casca). zelen, -a, -o adj. venie ♦ (scr. zelen, -a, -o idem). zeleno s.n. verdetun, zarzavaturi: V’edàn nu vui ni$ munì à, n gc zeb.-no Sàptamaña aceasta nu voi manca nimic (altceva) decat verdemari. ♦ (scr. zelcno idem). zoma s.f. zearaa, supà: lo vales zerna bara. Mie-mi place zuama burnì. Zema-i goto va. Supa cmc gata. ♦ (lai. zema idem,* zepal i vb. IV a aprinde ♦ (ser. zapa liti (se) a (se) aprinde, a lua foc; a aprinde, a mine foc, a incendia; cf. §i slov. zapaliti idem), zer s.m. zer ♦ (Etim. nee.; cf. hit. ser rum). zerman, zerman s.m. var veri§or. Zcrm&mtA cmin ♦ (it. ven. zer man var). zet, zet s.m. ginere (sci. zei ginere, cumnat (sot al surorii); cf. §ì slov. zei idem). Cf. mgl. zet idem. zetula, -e s.f. norà. le $i Stànca acàsa, casta zetula? Este §i Stanca acasà, nera aceasta? ♦ ¡zet ginere (v. scr. zet idem) ~f sufi ~u!(a)J. zetveiiak (S) s.m iulie ♦ (scr. ietvenjak itili e; scr. zeli a secera; slov. zeti idem). zet s.m. $i pi. tepore, lepara A zet ♦ (scr. ze.e idem), v. iepur. Zf|e (S) num. zece ♦ v. zero zgoii (se) vb. IV a creale: Fa fa cand se zgoies mega (ine, colq. Coprii e and cresc merg incoace, incoio. Zgoiim porc. Cextern porci ♦ (scr. uz. ^iti slpv. uzgoiti a create (animale)). 304 zgol/ vb. iV a scoate: Pomi se de urek' zgolim dm hhv. Porcili il seoatecn de ti rechi afarà din cocina ♦ (cf ser. godìi a geli, a face sa devinà gol: cf. §i slov. geliti idem). zgori vb. IV a arde: sS7 campirli fajolu, tatù zgorq-n perniai. $i cartolili §i fasolea, totu! arile in pamànt. ♦ (zgor(j)eti a arde, a se consuma pisn ardere, a arde, a distruge prm toc; cf. §i slov. zgoreti idem), zgovami vb. IV a rostí, a /ice. Àcmo mi-e tesco zgovariui cas le càute Acnm mì-e gre« sa zie aeeste cantece ♦ (scr. izgox oriti a resti, a pronui •). zi (z/ia). zile s.f zi ♦ (kit, t/ics), zite vb. HI a zice: Vrut-am sur. Am vrut sa zie ♦ (lai. dicere). zid, -urc on. zid ♦ ( v. st. znh»), zidàr s.m. (§i pi..) zelar ♦ (rad ( stif -or; cf. \ si. zi darò p sci zìdar; slov. zidiir ) /idfí vb. IV a zidi ♦ (scr, zi dati a oidi ; cf §i slov. ridati). ziscuvfi vb. IV a scàrmàna ( lana). zJtii, -e s.f sarmà ♦ (scr. zìca sanila; cu coniuzia c - j; et §i slov. /za idem). /in tan, zlatìia, -e adj. de aur ♦ (scr. zi atan, -na, -no de aur). zittita s «arbà, omuianà: Cumpiru (...) pac treba pra§it de zlatìia... Cartoful (...) apoi trebuie prà§it de buruiana ♦ (scr. zlatica trova, ìarbà; cf slov. zlatica buruiana). zlej/ vb. IV a na§te, a fata: Codru zlejit-a, na primer, zlejit, corecu Codimi (= muntele) a nàscut, de exemplu, §oarecul. Cf. lai. Parturient montes, nascetur ridiculas mus ♦ (scr. izleci (se), -ezem, perf I. vb. tranz. a cloci, a scoate pai IL refi, a ie$i din gàoace (din ou), a se na§te (din ou); cf slov. izleci, -ezem a cloci, a scoate pili, a fata, gemi. ausbruta e hmgewu/en). zleti vb, TV a zbtira ♦ (scr. zalc(tj)eti a zbura ). smeli vb. IV a macina ♦ (scr. siaìmleti a màcina; cf slov. zm/eti idem), zmis/ vb. IV a amesteca, a Irà mai ita ♦ (cr. zmisuti a amesteca). zm%i vb, IV a amesteca ♦ (scr, izmesuti a (se) amesteca). zittisci! /, o aüj. amesiccat. ♦ Participiu de la zmi§qi a se amesteca. zmuntf't -a adj. nebun, smintit: Zmuntita-i §i ea! Nebunà este §i ea! ♦ Partieipiu de la zmunti se a se ràtàci. Contaminare intre rom. smìntì (v. si s'bmqsti) §ii cr. smutiti idem). zites/ vb. IV a scoate, a aduce atara ♦ (slov. izncsti a scoate; scr. iznetì, imj)er. ìznesì a duce afarà). zona, -e s.f zouà; industri isso zona zona industriala ♦ (sci*, zona idem). 305 zorita s.f zori, revirsat de zi ♦ (ser. zñrica, dimin. de la zñra idem), zornita s.f. slujba religíoasa din dimineata Criciunului ♦ (ser. zornica termen religios catolic sacra antelucana). zrde s.m. aer: Lovti când de Rica viru oánca, vini na cist, na curât zrác. V finitori i când vin din Rieka atei, vin la aer curat. ♦ (ser. zrak aer, vazdith; slov. zrak idem). zracen, zraena, -o ad}, aerian; 'Amena lui ñas io metri (In) Unie aerianä 100 de metri. ♦ (ser, zracan, -cna, -cno aerian; cf slov, zracen idem), zreji vb. IV a täia (felíi): Voi putei fino sfida zreji. Putefi sä täiati foarte bine (lelii) sfecla ♦ (ser. izrczaíi, mzem idem). zribfi vb. IV a räzui: Vqrza zribqim. Vai /.a o razuim ♦ (ser. izribati a freca, a curati prim frenare). zruç/ se vb. IV a se pribufi, a se raina ♦ ( ser. (s)rusiti (se) a (se) narai, a (se) ruina, a (se) daràma; cf slov. zrusiti (se) idem). zruçit, -a, -o adj. dârâmat, prabuçit. ♦ Participad vb. zru§i. ziici vb. IV a invaia, a studia ♦ (ser. ¿zuciti a invita pe cineva, a sfârçi de invitât; cf. slov. zuciti idem). ///zne zuzñ s.f curea de legat ghetele. /vadee/ (se) vb. IV a (se) desprinde prin täiere: Cá se zvâdecq mai nainie slanino. Se secale (taie) mai înliti slatina. v. zvadi zvad/ (zvodi) vb. ¡V a secate alani: Câ§u l~ám zvadit afâra. ♦ (ser. ¡evaditi a trage atará, a secate), v. zvadeci zvàrdaci vir. IV a pieptana, a scannami; a clànici: Làra se zvarda§ç pe vàrcài)'. Lana se searmana pc dante, ♦ (Denvai verbal de la \arda§ cu preiixul v. vanta#. zvârt/vb IV a giuri. ♦ Cf svàrdel stredcl burgh u zvidi vb. IV a cerceta, a verifica ♦ (ser. izvìdeti idem). zvirfî vb. IV a izvort: Cà zvirq apa otncìrm, A ici i/voriçte putinä api. ♦ (ser. izvirati. -rem a izvorî, a tâçni; cf si slov. levirati idem). /vonar s.m. §i pi clopotar ♦ (scr. zvonar idem). zvonèar s.m. (§i pi.) Pacai cu clopotei la carnaval, la pust: Zvoncari cu do ¡io tele. ♦ (Derivat scr, de la zvono clopot; cf slov. zvon idem). /volli vb. IV a trage clopotitl; a sima din doposcì ♦ (scr. zvoniti a suna, a trage clopotul, a situa diti clopot, a sima la sonerie; cf slov. zvoniti idem), ('f çi dr. azvoni. 306 ISBN 973-9244-52-1 Redactor: Ion Nicolae Angie! Bun de tipar: 20.1Ö. 1998 Apärut: 1998 Coli tipar: 19,25 Tehnoredactare computerízala: Titiana Kovacs, Iieana trim esci, Visile Lafiu Xipantl exécutât sub cda nr. 414/1998, la Imprimerla de Vest R.A. - Oradea,' str. Mareçaî Ion Antonescu nr. 105, ROMANIA ©