DIALECTELE ItOMINE (EUMAiNISCHE DTALKKTK) .IOSIF POPOVIOl DIALECTELE ROMiNE DIN ISTRIA PARTEA A 2A (TTCXTTC ST GfiOSAE) & HALLE a. n. S. EPITURA AUTORLIJJT 1909 IK Tabla be matera. Pagina PrefíLtu............................................................V introducere....................................................vxi—xvu Texte..........................................................3 —S:> 1. Trei frati....................................................1 — 2. Saraeul Intelept..................................................2 3. Bora si taranul.................................................4 4. Ce n-a fost si ce mi va fi......................................5 5. Tridiéin........................................................G 6. Cei 12 fratí....................................................9 7. Margareta......................................................14 S. Ivan............................................................17 9. Un cenusotca...................................................1S 10. UÍica.........................................................21 11. Tíganul si maeeiarul.........................................2(5 12. Sura si 3 fratT ai íeí schimbatí in Inp.......................27 13. Trei surorí...................................................29 14. Fecíonü eu rosal, negrui sí schíopul..........................30 15. Steua de anr..................................................33 16. Feeioral de vinütor cmnparat de dracul................... . . 38 17. Preotul si postal.............................................43 18. Preotul sí bañil mortuku......................................44 19. SÜracul en veeimil bot........................................44 20. Preotul Insíüat...............................................45 21. Doua surorí...................................................4S 22. Tre'í surorí sarace...........................................52 23. Preotnl lacomeste la averea saraculut.........................56 24. Fata care naste un urs........................................57 25. lepnrele si cíñele . :........................................6o 26. Piítenia luí Antón Scrobe.....................................00 27. Jovanin...................................................... 62 2S. Fata imparatului si soldatul...................................63 29. O „strigarie“.......................... IV Tabla de muterii, •H). Trlu............................ 31. Soldatul eu doba............... 32. Trej frat...................... 33. Printul si fata suraca......... 34. Povestea fonografiatii a lui Tvetîci 35. Trei frat................. 36. Un conte....................... 37. Proverbe....................... 3S. Anton Stambulîé an Grftdiûe . Glosar ................ . . 64 . . 64 . . 66 , . 69 . 71 . 72 76 - SI . S3 S 7—168 Prefata. Public partea a 2a despre studiile mele din Istria in eolectia „Dialeetelor Romìne“, cari formeaza volutimi al lXlei4* „Dialectele Romìne“ slot continnarea de la „Rumänische Dialekte“, ce am íneeput la 1905 in Halle a. d. S. Redactez de acum ìnnainte aceasta eolectixme romineste din motive 3 > practiee. La tóate popoarele neolatine se face dialectología in Jimba respectiva, literara. Faptul acesta ajuta si pe indigeni sa studieze — mai din adins — dialectele limbi!' respective. E vorba de o limba vie. Daca s-ar face studi! despre dialectele unei limbi moarte am avea dreptul sa ne publicam studiile ìntr-una din limbile moderne. Un dia-ìeetolog trebuìe sa cunoasea — eo ipso — limba respectiva, caci altminterì nu-mí incbipuiü sä poatä face studi! serioase. Planai coleetiunii mele il public in partea Ia al studiilor despre dialectele romìne din Istria. Acum cìnd ma despart de partea a 2% mi-i retin inca pentru un moment pe prieteni! mie! din Istria. Granii lor desteaptä in sufìetul meu eckourl veehi, de sute de ani, cari sä and tot ma! slab, fi in dea destinili fatai ni-ì r aposte pentru vecie prin puterea asimilatiei vecinilor slavi Le multumesc cu draga imma in numele filologie! romìne pentru sprijimil. e e mi 1-att dat si-i rog sä im sä supere, daca ureckea mea n-ar fi cnprins totdeuna grami lor bine. Scopili final al studiilor mele a fost, ca stiìnta sä pästrezo aeiastä nuanta specifica din armonia si evoluti» diaìeetolor romìne. KHcsova la 21 nov. 1908. •Í. Popovici. IntrocLucere. ... KumaüiT nu gräesc iu tóate tárele íntr-un chip, inca necY íntr-o tara to ti iotr-uu chip; Din prefata Noiiliu Testament de Belgrad 1648. Ouprínd ín aeest volum textele romíne din Istria, in cea xnai mare parte basme, si glosaral acestui dialect, dupa eum se aude ín ziua de azi. íntroducerea vorbeste despre texte, despre glosar si despre pronuncie, dar eit se poate de seurt, va sä zieä numai atit, cit e de lipsa pentru in-telegerea cartií si a cetirii ei. 1 Dintre textele publícate pina azi pot fi luate in sama abia proverbele lui Ive, basmele lui Weigand atit din Jberiebt I cít si din Romania XXII. textele publícate de S. Puseariu in Analele Aeademiei Romane XXVO! la 1906. Celelalte tóate cu rugaciuni cu Calindam lui Glavina cu tot sint ín cea mal mare parte traducen si nu lucran originale. Cele 12 basme ale dial Weigand le am indreptat din cuvint ín cuvint. dupa cum rni'-au spus mal multi oameni din Susúevita eä sä vorbeste acolo. Nu e locul aicí sä le i 5 retipäresc in edítie critica. Maí slab ingrijite sint textele publícate de d. Puseariu, eaci aeeste atit ea analiza fonética, eit si ca traducere lasa mult de dorit. Din luerul facut de Puseariu sä pare ca dinsul nu a aprofundat índeajuns dialectul istroromín. Semnul á, faeut de mine pentru romína, VIH Introdueere. desi ti parí t pentru. inti'ía oara de Bartoli in critica ásale asupra glosara luí lui Byban, nu e un ,.a foarte descbis spre oc< vezi op. eit p. 119 ei e una de tot inehis. Curioasa analiza fonética. Traducen ea stári — mosule op. cit. p. 120 pentru batrine, ala. fui anrente la áte op. eit. p. 123 He'í, fngl baiete si desehide-o! in loe de bai, fugí nainte la alta, l>ogamre¡t — povestit, ín loe de sfatuit, vorbit, op. cit. p. 120, incele — cind eolo op. eit. p. 128 ín loe din contra, si p, 128 op. cit. punetul 44 e de tot fals tradus, matice op. eit. p. 134 si 13o nu e cotoiit, ci pisica, cotoiu e mateen, din traducérea italiana p. 139 op. cit, mosúe recte mosne nu e seatola, ci punga (borsa), scrob op. cit p. 140 nu e scrob, italienii trebue sa aiba alt cuvínt pentru scrob, ne aratá indeajuns ca Puseariu n-a prea bateles graiul lu'í Bellulovicb. Nu voíesc sa supar pe nime, dar ar trebui, ea fieeine sa tie cont de postúlatele dialectologiei. Si cred ea mí-e permis sa con-statez acest fapt, care n-are decit valoare stiintífiea. Daca a gresit Ive nu e atit de raü, dínsul a fost pus de Miklosich sa faca acest lueru, pina cind pe Weigand si pe Puseariu nu i-a pus nimeni, si daca voíesc sa faca eeva atuneí sa sa niziuasca sa faca numai ceva bun si corect. Textele mele aü fost adúnate din cinei sate istroromine, s anume: Susne-vita, Noselo, Berdo, Senovic si Jeíanu. N-am adunat texte din 3 sate, adeea: Letal, Grádiñe si Grobnie, íiindcb mijlo-acele materiale nu mi-au inlesnit acest lucra. Textele adúnate de mine gint publícate sub numerií 1—34 (p. 1 - 71), lar numera 35—38 sint eulese de d. A. Glavina (p. 72—83) si transcrise de mine. Oamenii, cari mi le au rostit, au fost de 0 vrista de la 14—75 aní. M-am servit de 14 insi. Ei au fost urmatorii: Belulovic Ivine de 14 aní mi-a spus textnl 25, Belulovic Tonca de 41 aní a ajutat surorii oí, Pepina, la textnl 14, Glavina Andrei de cca 25 aní a culos textele 37 si 3S, Glavina Mate! de 70 aní mí-a spus textele 1, 2, 17, 19, Iurman Tone de 29 aní mí-a spus textele 28, 29, Lubicic Fráne de 60 aní mí-a spus textele 30 si 31, Mikleus Tone de 46 aní mi-a spus textul 27, Serobe Antón de 67 mi-a spus textul 26, Soldatic Job. de 50 aní mi-a spus I iitroducoro. IX texfcul 32. Snriân George de 75 anï mï-a spus textiü 33, Tïucu de c™ 45 anï a dictât dluï Glavina Andreï textele de sub numeriï 35 si 36, Tvetié Pepina de 17 anï mï-a spus textele S, % 12, 13, 14, 'JVetié Josif de 62 mï-a spus textele 3, 6, 18, 34 si în fine Tvetié Josif de 70 anï mï-a spus textele 4, 5, 7, 10,11, 15,16, 20, 21, 22, 23 si 24. Cum vedem dintre acestï oamenï au fost pîna la 25 anï 3 insï, pîna la 50 anï 5 insï, ïar pîa la 75 de anï au fost 6 insï. Cele maï moite texte mi le a spus un bâtrïu de 70 anï, tare sï-a vorbit limba la perfeetie. Textele sînt originare din satele respective, unde însà nu e aeest cas: s-a observât îndeosebl în textele mele, înteleg eele culese de mine, adeeâ pîna la numéral 35, n~am sehimbat nieï un semn din manuscrisul original. E foaxte posibiî, ch s-or fi streeurat unele greselï, dar ii-am voit sa scbimb nimic. E posibil si aeeïa, cà sa ma fi însalat auzul. Tinta mea prïneipalâ însâ a fost: eman-ciparea absolut^ de sub orïce influintâ subïeetiva. Redafi deeï graïul celor 14 insï din Istria, dupa eum edueatia si obicïnuinta mea fonetieâ m-a ajutat sa-1 fixez, Idealul studiilor dialectale va fi ajuns însâ numaï eu ajutorul ma-sinilor (fonografe, gramofoane, eufoane), carï pot prinde si fixa suetele în mod absolut obïeetiv. II Tesaurul lexieal romìn din Istria a fost dejà la 1608 atius in Misto ria antica, e moderna: sacra e profana, della città di Trieste, p. 335 a Ini F. Ireneo della Crace. Fiind aceastà carte de tot rara si presentimi euvìntele insirate de F. Ireneo della Croee un interes deosebìt le publie dupa copia, ce a binevoit d. Dr. Piero riticotti, bibìioteear la Muzeul din Triest sa mi-o trimità. Aeeste „cuvinte, voca-bule usate de Chiehr sint urmatoarele : Anbla cu Donino Anbla eur Uraco (sic) Bou Berbaz ambula cum Domino ambula cum Dracone bos huomo X latro ducere. Basilica Cargna Cassa Cass Compana Copra Domicilio Filie ma Forzin Fizori mà Fratogli mà Lapte Matre mà Mugliata mà Padre mà Puine Sorore mà Vino Urrà ova basilica carne easa caseus campana capra domicilium mie figlie forceps miei figlinoli miei fratelli latte mater mea mia moglie mio padre pane mea soror vino nna ovis. Cnvintele aceste sìnt in eea mare parte de tot rati transerise sì nie! nn e mirare, deoarece F. Ireüeo della Croce le a prins eum le a auzit Pe à il aude ca pe un o ef. Compana si copra, pe % îl transcrie cu ui in puine, azl e pare, pe « cu e in Berbas. Primul glosar romìn din Istria a fost „Vocabuìar Istriano-Roman“ a lui Jon Maioreseu, a earul chip 1-am pus la ìnceputul glosarulul meli, fi indea, aeest om bun a méritât. Cercetàriìe lui Maioreseu s-aü fàcut la 1857, va sa ziea 151 ani dupa della Croce. Glosarul lui Maioreseu cuprinde 1215 cuvinte si a fost publicat in editia I la 1874, 'far in a doua la 1900, dupa càlatoria mea dintìiìi in Istria, cìnd ìntr-o scrisoare mal lunga am fost atras din noti atentia dlul Titu Maioreseu asupra opere! tatalui saü. Pacai ìnsà cà reeditarea n-a fost ingrijita de un filolog. Opera aelasta merita o ìngrijire mai mare, fiind ea dupà cìt stili peatra fundamentala a dialectologie! romìne. Azi multe din euvintele, Ìnsirate in acest glosar, atì pierit ; i 4- < Jbatroducere. XI din cìrcuìatie, dupa 50 de ani La 18?0 d. Theodor Gartner a fäcut eereetári dialectale în Istria si a pregati! si un glosar romîn, care cuprinde 1354 curiate. Transerierea lui Gartner represintâ un progrès considerabil. Greselï sint mai putine, ïar cele existente nu cad atît in sarcina dluï Gartner, cît mai mult in a lui M. Glavina. care neîntele- > gînd totdeuna întrebarile lui' Gartner, ï-a dat raspunsurï neeoräspunzätoare adevâruluï. La ISSI au publicat Franz Miklosich m „Rumunisehe Untersuchungen“ din noü întreg tesaurul lexical romîn din Istria, eunoscut pe acea vreme. Numärul cuvintelor s-a urcat la 1362. Totul a fost refacut si índreptat de lamínele acestuï mare învatat. El însa a lucrat departe de tara si de oamen'i si n-a putut îndreptà totdeuna bine. De aicï unneaza, ca progresul stiintiï a réclamât din noü o revizie mai minutioasa. La aceasta manca s-a angajat d. St. Nanu, care a si publicat materialul referitor la sunetuî A la 1895 într-o disertatie de doctorat. > Lucrarea acïasta, de s-ar fi fost continuât ne ar da tesaurul lexieal -al dialeetuluï istroromîn. Durere însa, cä Kanu n-a continuât. Golul aeesta a voit sa-1 ample d. Dr. A. Byhan, care a si publicat un „Istrorumänisches Glossar“ la 1899 in VIer Jbericht d. Inst. f. rum. Sprache zu Leipzig p. 174 —398. Despre acest glosar a scris de M. Bartoli în Studj di filo! romanza, vol. Vili, fase. 23 un prea interesant studia, tot asemenea am publieat si eií o critica in Romania vol. XXXII. Atît Bartoli cît si eü n-am voit, de cit sa-n-dreptam greselï, ïar nu sä supäräm pe cineva. Gl osami dluï Byhau contine 2476 -f 22 cuvinte, cele din urmä sìnt ìndreptan de ale dluï Weigand. Väzind insä marea necesítate, ce ne a tinut într-o continua agitatie. necunoseind pedeoparte nicï pronuncia cuvintelor, pedealta nicï forma cuvintelor si eercul lor de latiré, preeum nicï sensul lor binestabilit, m-am hotäiit sä reväd întreg glosarul dluï Byhan din noü si sä presînt tesaurul roman din Istria în forma lui actúala. Am luat eu vînt de cuvînt pärerea a cel putin 4—5 Romînï si Romince din Istria deodatä în satul Susnevita. Si asa am índreptat cuvînt de cuvînt Glosarul XII îütrodneere. meiï are 2515 cuvinte. *) Amintese totodatä, cä d. Glavina a ineereat în „Unirea“ sä faeä un gïosar, dar nu a putut reusi, neavînd dsa pregatirea neeesara. Fägaduind d. Byhan în întrodueerea glosanduï dsale ef. op. eit p. 174 : „aber ieh hoffe, dais ich dies bald nacli-kolen und etwaige Fehler, die sieh wegen der nicht immer zuverlässigen Quellen oder aus andern Ursachen einsehleichen sollten, verbessern und in einem Nachträge neues Material bringen kann“ si neimplinindu-si promisiunea, am socotit sa fae eü aeest lucru. în glosarul meÜ presînt numaï euvintele din vorbirea de azï a Romînilor din Istria. Constatez adeca starea actualä si nu voiesc de loc sä mä ocup de stärile istorice din acest dialect. Circulatia cuvintelor ne scoate la ivealä tot mai multe elemente de origine latina. E o nota de o valoare psihologicä s anume, in-deosebï cînd vorbiaü eu mine acesti Romînï folosîau cuvinte romînesti, ïar çînd nota d. Weigand, atuneï euvintele de origine slavä eutropiaü graïul lor. 0 simplä comparare a textelor eulese de mine eu eele eulese de d. Weigand poate ilustrà acest fapt îndeajuns. Eï stiaü bine, cä eu sînt Rom în, ïar de d. Weigand, eä e sträin si fatä de straini trebue sa paradeze cu vorbe straine. Tesaurul lor lexical e mult maï bogat, deeît sä presîntâ în glosarul meü, dar ce am putut nota am notât, maï mult n-am putut face. Sä aduc de esemplu numaï doua lucrurï : întîïü glasul diferitelor animale, apoï bätaia loi*. Pentru eea dintiiu am notât: bon si vaca rukk (= zbeara), calu rzaêç (~ rincheazä), capra cresk'e (= zbeara), oaïa blekç (— behäie), coeosu cucurikè (— cintä), gäina cocodacç, Jdcadç, Jcocadè (— eotcozeste), rata scrlitç (— mäcäie), gîsca ruscrîglitè (= gîgae) si pisica mnaidcè (— miauna), ïar broastele cracacescu (— eînta). Pentru bataïa animalelor mentionez urmatoarele cuvinte: J oameniï se rivescu (— lupta), boiï se bo.sescu (— împung), *) Cu supiera entul de 98 euvinte am 2813; dar suplemental — volad a-1 íntregi mereu — rai-1 reserven pentru partea Ia. Pina acura am 2S9 euvinte necunoscute de alte glosare. iatroducere. XIII porci! se ìwatcscu (— rouseà), berbeci! se buntiescu (~ bat ìn capete), pigicele se grchsscu- (~ zgarìe). eini! se hvatescu (— musca), iar cari' se bìrtìéescu (— lovesc cu copitele). Aeeste cuvinte fac parte din tesaunil lexical al dialeetuln'i si daca s-ar putea ìntrebà si nota fìeeare categorie astfel, preeum am facut si in Part. 1% cap. Ill dind materialul din rot&rie si covacie, am pntea intregi de tot bine glosarul unni dialect. Regret foarte mult, ea n-am pntut face aeest lucru. Imi ìncheiu introducerea, in ce priveste glosarul, cu unele observari de natura generala, car! tìnd sa ilustreze cu ce pricepere s-au facut gìosarele existente. Constatarea aeestor fapte nu voeste sa dirime si sa ruineze, ci ma! mult tinde a arata, ca la eompunerea stndiilor diaìectele si la aleàtuirea glosareìor sa recere mult spirit critic. Prima sim-plitate e patita lu! Ascolì, Studj critici I, 78 si Byhan op. eit. p. 303 adusa ìn legatura cu patita italiana — Geliebte. Astfel de cuvìnt cu un atare sens nu sa afla in dialectul istroromin, e simplu patil-a (— patit-a) fonia — n-avut ce muncà. Merg ma! departe in mod cronologie. Maioreseu ìne& are eiteva cuvinte rati ìntelese. Abstràgind de la ìerdesc, gresala de tipar, caci se ziee numai iezdesc, trebue sa pomenesc de grìge p. 107 la Byhan p. 226 si de aie! in-grijesc p. 10S la Byhan p. 301. la urina cimiti p, 102 la Byhan p. 258. Nic! unul din aeeste cuvinte nu se afia In dialectul istroromin. Pentru grija se ziee scirbe, lar pentru cu! se zice cavai Maioreseu a putut ajunge la aeeste cuvinte mima! prin neintelegere, s-anume cred eft in urmatorul mod: 1(> pentru grija, i s-a putut inloeui vorba /erti (sìav.) piatra, stìnca, de sigur va fi intrebat vr-o fetita, unde !4s oile, ea i-a fi zis in grìge (-- krtie). ìntre pietri si Maioreseu a notat vorba daeoromìna. Totasemenea a inteles dìnsul cunu ~ euiuì si Istrorominil i-aii substituit /cuna (gutie slav.). Totasemenea obscure se par si tre! cuvinte din eolectia lui Ive: keseni p. 241 dupà Byhan, lanjc p. 268 si nepresi p. 287. Ce poate ìnsemna keseni nu pot sti, in lànje avem o interpolare neobieinnita a ìu! -n- in hJa, lar pentru nepresi eu am notat neprasi Din Gartner mentionez urmàtoarele nein- xiv Ìntroducere. ' telegeri: cLéyély — defaì p.205 pe care euvint il aduc Miklosich si GL Meyer in legatura cu alb. djel\ àgate, copil, tot aclasta gresala o continua dopa Byhan si Weigand in Literaturblatt für gema. u. rom. Philologie N° 1 (1908) p. 28 cind isi da seamä despre brosura dluì Ovid Densusianu, Din ist migratinnilor pästoresti la popoarele romanice: „Auch die Istrorumänen zeigen durch ihr ldéiélV— Kinder ganz deutlich auf die albanesiscbe Beziehung“. Cuvintul deiél nu existä la Istro-romini cu sensul de copii, pentru ce avena numai feti, fetori si fabele. Deiél s-a näscut din neìntelegerea lui Gärtner si > > v > Glavina. cari conversali italieneste. Gärtner a intrebat bine, ìar Glavina 1-a ìnteles rad si asa a ìesit monstrul deiél — de + iél (gen. pluraìis), a bunä sama I-a fi zis Glavina: Jce-s cuda de -f- iél — ea-s multi din lei cf. copi! vezi lista eu-vintelor* Mai interesant e cum s-a putut lati acest cuvint fictiv in stiinta si nu s-a izbit de spiritul eritieel Mas« recte mata p. 281 nu e nieovaìa (= nacovàle), ci barosul (ciocanul) eel mare. Zegasi dupä Gärtner ef. Byban p. 389 Inseamna: focu se ogasè cf. sudslav. ngasiti = stinge 7 si forni se segasi} — se stìnge de sine, dar cf. si stinrìe focu = stinge focu. Nanu idea a ìnteles rad citerà cuvinte: nu se zice de, dàt, dàwu ci dà ete., dar la imperativ demi, ado-m (ada-ml) si durefkn. ]STn se aude godirta ci vodina — ploaie din slav. godina peste guudina cf. movila peste moguila, vezi Studj di filologia romanza voi IX. fase. 26. Siklelu p. 337 a fost de Nano intelcs fals. euvintul nu insemneaza mulfu-mcsc (danke), ci simplu ..si la anni** sii dea Dzeii tot asa? adeca bine; e coni pus din si rom. -f k (la) + Irlo (armi) slave. Tsuk p. 372 nu o me ci un fei de buhä, eea mai mica bulla, care cinta me —- me — me sau tuk— (uh si a fost apoi numita in chip onomatopoetic me = Steinkauz. Cele mai multe euriozitäti le avem de la d. Weigand. Ineep eu textele. ln Jb. I, p. 130 avem ypb£ = Weilchen ef. Byhan, Jb. VI. p. 234. Jähe nu e substantiv eì un pronume si un verb, pentru moment se zice: un hip, un bobió de vreme, sälic vr$me. Iàb£ are sa se analizeze in i& {== ea) si M (be)j in texte loc. cit. avem: ste/pty o iàb$ mànke Introdncere. XV — stepte o iä bc mänke — asteapta o ea be mainainte, ln Jb. I. p. 130, lar la Byhan, .Jb. VI. p. 285. tot na polu indreapta tot na polu. ^ Aciasta na insenmeazä „im vollen Galopp“, eaei aceia s-ar ziee in dialectul istroromin halo-penda, deoarece cälu tuiloph. Tot na polu — tot la vale = Snjos, fnndca slavnl polje a fost iulocnit prin *pola si de aici eorect tot na polu in aecnsativ. Zakorist Byhan p. 387 dnpa Weigand e esplieat bine, cäci zakorist trebue despartit in za + horist (zum Nutzen). Trec acum la glosar, sä vedem eu ee elemente imbo-gäteste d. Weigand glosarul dlui Byhan. JDenade op. cit. p. 205 „Messer mit fester Klinge“, Weigand „Handschrift“. Denad$ are sä se eetiascä de -f- neide = de otel fiind näda o > otel si de de, iar de loe nu cutit, va sä zieä „Stahl“ si „vom (aus) Stahl“. Dens p. 206 nu e „von hier“ si nie! n~are sa se amestece cu de + ans, eäci „von hier“ e egal de änca. Todobre dupä Weigand cf. Byhan p. 311 nu e absolut nimic, cuvintul poate fi: voi podäpri cu un stup sidu — voi propti zidul cu un stilp. Setekpi p. 336 are sä fie despärtit in se + teket mal bine take/i }| takalqi. adecä e verb reflexiv. Tsemiri nn existä, aici avem de a face cu cuvintul semeri de es. sä nu semerit! nu luati in nume de räu semeresc, -it, va sä zieä cu s- si nu cu is~, e mare deosebire intre natura acestor sunete. Atit si nimic mai mult. Cred ca esemplele date mi-aü dat dreptul sä refac glosarul de nou. Nu ered cä va fi perfect, uici al meu, dar m-am ferit sä ii strie fata prin diformäri atit de sunete cit si de inteles. M-as bueurä foarte mult, daeä prin truda mea ar fl progresat starea aetualä a dialectologiei romine orieit de putin. Si cred ea s-a faeut acest lueru. III In transerierea dialeetelor romine din Istria m-am folosit de sistemul stabilit in voi. I. Observ si de data aciasta cä > transerierea mea foloseste toate semnele existente in alfa-betul comun. Semne noi introduc numai pentru sunete XVI Introclncere. necunoscute in limba comuna. A ceste litere cu ajutorul unor semne diaeritice redaii toate muratele din dialectele studiate. » Lozinea mea e: semne simple si cunoseute si un semn dia-eritic pentru un sunet, mult dona, dintre cari in cazul din urmà unul deobieeiìi arata accentui Accentele euvintelor sa insemneaza numai in eaz de lipsa. In generai s-a pàstrat accentui comun rominesc si-n dialectele din Istria. La > semn eie cunoseute adaug si alte semne noi din dialectele si din ìimbele slave, cari' ne expliea diferitele euvinte de origine straina. Urmeaza semnele: a = a mediu. ri = a inehis. « — a de tot inchisf apro-ape o. a ~ a rominesc. A ~ 0 din vbulgara. b = b comun (aspra). b = b mulat. c — c nìtintC\de a, o, u. c — t -f s, dar deosebit de | serbocroata!, §. j c = t + S ca si itaì. ce, ci. ! * » c s= un c sunet ìntre c si c. » d — d comun (aspru). j d = d muiat. | c? s=~ cl Zj dar deosebit de ; serboeroatul <(: d — d z. e === e mediu. e — e eonsonantie. e — e inehis. ? — e desehis. e = un fel á redus, ìntre e — e. é — è din vbulgara. — 8 din vbulgara. f — f eomun. 9 = g aspru. í? = | muíat. // — d + z ca ital. ge, gi. g = un ge íntre g — o inchis. o o desehis. o - o consonantic. <> a dupa Weigaud; ¡i ----- p común. p = p muíat r r común. /■ = r muíat r — i* vocali c. .$■ — s común. & = ban. ú din tre s — s. .s — s (§) común. s — s. 5 ~ un sunet íntre .y—s. t — t aspru. t — t muíat ¿ ===== t -f- s. m — u medíu. ! w — u inehis. ! u = u deschis. ¡ m — u consonantic. « = u scurt ' u = í dupa, Weigand. i í? ~ v común. ! io = w duplu, aproape de u i consonantic. j x — c -+- s. i ^ == i grec si y = m in cu- i vintele vbulgai'e. ! s ~ z común. I i — ban. z íntre s — i. ! ^ — j- | s — un sunet íntre i — /. 1 b = vbulg. i. j % == vbulg. ¡ ni = ybulg. %i. ♦ t> f 1 \ I Dial. rom. Uin istria. Tah. I l>nii*tl din Susninvita í i 1. Trei irati Un éâée siromâski vut-a trej. fil; doj, stut s-ur bedast. Cace murit-a, nu 1-a nis lasat negro eàsita s-o vaca. Pokle cac-a mûrit, posnit-au fràti ganci, ke cum-or resparti vaca. Cel doi segali cuvintu ke vor fâce saki se dvor e lu cela be-dastu o stale. Cand vaca verirç-va din páse la lu cui dvor mesere neca-1 fiìe. Vaea cand a verit pre ead plìra de must scapàt-a-n stai e. Verit-a vâea lu cela pre prostu. N-a stiuut ce ie face de vàca. trebu-1 frâti ke ce misle de vaca, ie a zis ke o mçre vinde. Verit-a la o boske la un hrast si—1 antrçbg ke va eumpàrà vaca e fost-a bore, gránele tresit-a-n brasi si gràna cu gràna hrstejt-a, osän puti za-hrsteU-a. le gançit-a ke-j, bire: osan vote zabrstejt-a, saca vota un fiurin, ke-1 vo daie pre osan fiurin, ke se n-àre pines ke-1 vo daie na dugu do petnaist zile. Cand a verit petnaist zile mers-an nekari[ÌJ daie pinezi si lat-a sekura cu sire, verit-a colo la hrast, antreba-ì pinezi cat s-a pogodit, bore n-a fost od trat, hi ästu taeat-a. ie se jadè ocoli de hrast neka-1 daie pinezi cat s-a pogodit pre vake, n-a vrut da, ie cu sekura preste lirast c hrastu fost-a supeí probit 1-a si posnit-a roni-se pinezi din hrast. Tati nepnnit-a lnästu de pines supel. ïe posnit-a lu hrastu ganei je ke nu va cata pinez nego samo cat s-a pogodit: osan fiurini. le lat-au osan fiurini si mere case. Canti-a verit käse antrebu-l frati e-adu-s pinezi, ie le zice c-a dus si zice lu frati cela istu e-are pinez cat vor. Frati-l roga neka mere rata si lat-a cu sire saki se brse si mers-a colo. Cänd-a verit colo, pinez eat a vrut, nepunit-a brsele si viru case. Cand-a verit case Popovic». Dial. rom. din Istria. 2. j 2 Texte. posnit-an ganei ke cum or resparti pinezi. Cela bedastu odgovorit-aTjL ke vor pezei eu b&lantunu lu saki cata e mers-a la preftu posandi balantunu. Ântrçbe-1 preftu ke ce va eu balantunu, je odgovorit-a c-âru za resparti pinez trei frat. Preftu vire su ocua z-aseutâ cum jel párteseu pinezi. Vezut-l-a cela bedastu frâte prentu su ocnâ, popadit-a o lçmne, tofnit-a prentu preste câp ueis 1-a. Posnit-an cuvintâ frâti ke c-or de prent. Cela bedastu frâte kârie 1-a ucis zis lç nu mislit nis. Popadit-a prentu cela bedastu, dus i-a la o cáse iuve fost-a o smocva la use, smocvele bure zdrile, pus 1-an o smocvâ-n mará ura-n gura, nestavit-a pringa smocva neca stade sí cu smoeva-n m&r. Verit-a mulera nopta pisâ fáre si s-a prestreáit ke prentu smocvele berè. Scâpat-a mulçra de frik§ outra om an pât si-1 spure ke pretitu bçrç smocvele. Seolà-se omu, lâje o lçmne-n mar si reselide usa si tofnç eu ca lçmne prentu preste câp. Prentu câde pre vâle mort. Omu spure lu mulere c-a ucis prentu ke c-âre fâce, ammestit s-a, porta prentu-1 acesta la cesta, la cestâ foât-a vozu cu miare. Furmaru carmit-a eâii. le, cela om nestavit-a prentu 1^. voz si 1-a pus un eus de mlâre an puman si pumnu la gura neca maiankç. Verit-a furmaru si vezut-a ke prentu mîâra mar&nke, popadit-a nuseâre lemne. tofnit-a prentu presto câp ucis 1-a. Posnit-a misli furmaru ke c-a facut, c-a prentu ucis, popadit 1-a, kitit 1-a antr-o âpe, iuve 1-a âpa dus r-on sopot, nestavit 1-a âpa e-a stat ca si se re b viu. Verit-a lovti si ciia fost-a bur loe za lepuru ucide. Lonti misïit-a ke-j[ prentu an spiie za ucide lepuru, outrât lonti bitit-a din pukse-n prent, ucis 1-a si podle lot 1-a âpa. Susiievita 4. Matei (Mixte) Glavina. 70 auï. 2. , Sâracuî tntelept. Ur om a verit din sîmtm outra câse, aniurbâtu-s-a pre un goâpodin bogâï. Tela gospodin al ântrèbe: te rogu spure-m ai cuda omir án simad. Tela siromâb 1-a odgovorit ke nu Texte. stie ke nu Î-a b mit. Pokle gospodimi ¡¡1 ;i nt.ri-ÏM* ko-î bur sîmàhu. odgovorit 1-a siromâbu ke nu t-a pokusir. (î,,k-podinu s-a uredit (ali ofendit) fakut Î-a ur batiment (cianmt 1-a-n sud) si fost-a piseitu pre mandât ke ¡ire za veri testa zi. ma ne amna, ne jezdi, ni ne rescut ni ne ânrâtât. Sîro-mâbu s-aneatât r-o scorile eâre n-âvut de jos pudlogu. c-un picor jezdit-a pre câpre. Verit-a la sud potm'ita pre use si vut-a-n lepur an torbite cu sire. le stiuut-a c-ani àmia brec an sud. Potuéit-a la use, din-untru 1-a odgovorit ko éire-j. fârç, je odgovorit-a: tela càrie nuri nuntru. loi a vale anuntru stiuut keri tela hugtut fâre. lei a vaie zis lu portuneru (eârle-i la usç) neca spuste breèi (c-a brevi tanma fost) neca-1 restrjeseu. Cand-a portuneru reselis usa lu breài pre ie, je pak zvadit-a Îepuru din torba, lâsât 1-u, lVpims scâpât-a, breéi dupa je. Vezuto an sandetu din sud ke-i eâta stut zis-au lu portuneru neca-l triize an cono lie (la cântina) neca-1 da je be din tote Imévile sa ino ne din ta-¡sta câre-j, mai bur vint. Pumi s-a siromâhu nepit autrebat-a ke neea-1 daje si din ta-istn juve-j maj bjar, portuneru 1-a zis ke nu cuteze, siromâbu iners-â la cep. reséepit-a éepu. bitit-a éepu maji largo é-a pu tut, vi ru din bâéfâ tudt s-a fâre portuneru vreda eu zazetu-n scula de bâéfva neca nu mere vi ru fâre din bâéfva. Siromâbu lât-a tela bât dì dupa use preste portuner, portuneru iohkeiit-a când 1-a siromâhu batut eu batu, sandetu desupra din camere 1-a vikeit neea-1 bire bâte. Siromâhu vut-a-n câpotina visita o éetârta de eârne pre cluke lât-a éetârta de carne si no pus dupa cerbi ce si eu cela câpotina s-a zagrnit si éetârta fost-a greie câpotina no zagrnit neca sandetu nu vede ke porta carna fâre, le pleenind-a mere fâre, za scapa kâ, antrçbât 1-a sandetu pre oena primit-a burâ, siromâbu 1-a odgovorit: gospodine, musâta hvâla de res si un ât an asâ. le mers~a kâ. Akmoée portuneru câta e-a fost vin, cum 1-a siromâhu bâtut en bâtu, ie eu zâzetu an bâéfva tirut-a vâvik neca vira nu fâre mçre. Snsûevita 4. Matei G lavina. 70 ani. 1* 4 Texte. f o. Bora si täranul. Un tirär gospodâr vut-a a se grünet, verit-a bora, 1-a lät tota hrâna. Cela gospodâr mers-a ce re bora, Antrebât-a tote vin tarie dokle ya fiât, virit-a la kâse lu bore, ân case fiât-a mâia lu bore si antrebât-a iuve-i bora. la í-a zis 6 > r ^ r\ ke nu-î acâsa ke neea fuze kâ, ke se verire bora ke-1 va râstrzei. le zis-a nazât ke nu se sa rastrzei ke more scoda-t plâti ce 1-a faeut e mâia í-a zis ke neca se seunde su scâle. Verit-a bora acâsa antrçbât s-a mâja ke éire-i anca, mâia 1-a zis lu bore ke a fost un tirar om ke bai cuda scoda . i faeut.. ie ke n-âre cu ce jivi ke 1 ver morei seoda plâti. Bora odgovorit-a ke eu ce va ie plâti ke n-are nis. Mâia zis-a ke 1-a kâ trâmes e bora zis-a neca-1 elgmg nazât. Verit-a cela mladik de su scâle fâre si spus-a lu bore ke 1-a tot lât. Kmo bora 1-a zis ce rçi tu vre. Cela tirâru gospodâr zis-a ke neea-1 dâie eu ce va jivi. Bora 1-a zis ce t-oi da: dâu-t cesta taviol, ma c-oi io eu taviolu zis-a tirâru, Bora 1-a zis ke va veri de sako ce pomislire pre ie si eu cela tsfviol mers-a kâ cela gospodâr. Verit-ay la o ostariie si mers-a-n untru dupa seând restâgnit-an taviolu si posmislit-a ke neca-1 vire pre taviol za muneâ si za be, pak verit-an de sako. Saturâtu-s-a si nepit s-a, podïe mers-a duron. Gospodâri 1-a gâmbiejt taviolu an ca vreme ce ie a durmit Damareta seulatu-s-a mers-a kâ de la ca ostariie. , 3 3 f' • podle amnat-a rçnke verit-a foma pre ie restagnit-a taviolu ke-1 va veri ceva za muneâ. Nu î-a vrut pre ie nis veri. Podle ie mislit-a ce va fâce, turnatu-s-a nazât catre bore si zis-a lu bore ke 1-a privant eu cela taviol ke nu vre pre je nis veri. Bora í-a zis ke nu 1-a privant, ke iuve a durmit, zis-a ke-n ostariie. Akmoce zice io nu-t poc dâ ke câstâ tikvitá. Pak ie a odgovorit: jo eu tikvita c-oi fâce. Bora 1-a zis ke din ca tievâ va trli vir cât vrure. Akmoce eund~âi sa ïât-a tïeva si mers-a catre ca ostariie nazât. Zis-a lu ostaru se va eumpUra vir. Ostâru í-a zis ke dende are ie vir, tu n-ari nis, caia-j. a me stvar. jo t-oi vir nastoci Texte. 5 cât - câder ver e tn priprâvç bacvile. le pns-a tic va la baéfve si bàcfvele s-an netocit din ticva. Akmoce posnit~a nazât bç si zadurmit-a. Ostàru gambi e jt 1-a ticva ca si taviolu. Dâmâreta s-a sculât mladiku si mers-a kà fost / k > > 1-a sete vrut-a ke neca din ticva vire vir, din ticva n-a vrut veri vir. Mers-a rapoi eàtre bore ke 1-a prevarit si cu ticva. Bora a ântrebât ke iuve fost-a, zis-a c-a fost an ca ostariia ca si mànke. Akmoée zice bora io n-am ce àtu-t dà, nego cesta bât. C-oi cu bâta zis-a ie. Bora 1-a. zis cu cesta bât iuveeoder merseri le va bâte, âmnâ-n ca ostariie si antrèbe taviolu si ticva neca-t dau-o. se nu-t vor da zi lu hâtu * > > ^ > * neca-1 bâte. Ostàru si ostarita nu 1-a vrut da nazât ni > > > > , * taviolu ni ticva. Zis-a ie lu bâta neea-I bâte e bâtu pos-nit-a pif-paf dokle negri virit-an ca si corbi. Când a vàzut ke nu-i âto, dàt I-an nazât taviolu si ticva. Pak a mers-a ka la se càse mladiku sì jivit-a eum a vrut cu taviolu cu ticva si cu batu. » S usùe vi ta 4. Josif (Joze) TveóiO. 62 ani A auzit-o nemteste, cand a fost jandaroi. 4. Ce n-a fost si ce mi va fi. Fost-a trej fràt, tot trei misura t. Ma còmi jcíéeva catat bile 1-a dàt lor ca fost mai poredan. 0 zi cand au mes an loa ieí s-a pugovorit ke se rer éeva lovi ieí vor ans pripravi. Akmoce ca zi ucis-áu o câpre divíe e kmoce foc n-au ieí vut. Cautat-àn r-o banda de codru si r-ata si vezut-au ke fucú arde na desno de i uve ieí au fost. Cela mai betaru ali zis io meg cere colo foc juve veden, si je verit-a colo si aflat-a dvanaist ocoli de foc, e celi omir tât fost, ieí an furaveit boi. lei àl ântrebu c-âi tu verit oca! I-o am verit ke vezut-am ke andari foe si ve rog neka dajetrim zàlika foe. leí a zis noi t ren dà foc ma tu vale se spuri ce n-a fost nigdar niée nu va fi, ie zis-a nu sam bur za spure. Ej, donke nu »resti remare cu noi. Celi alti > \ /s > (5 Texte. steptu-1 e nu 1-je. CUnd nu-i, mçs-a cela Mu frâte éere. Si verit-a si je eolo si ântrebât 1-a c-ai tu verit oc? le zis-a yerit-am neka sa mi-ut dâ zâlica foc si frâteîe. leí au od- govorit no-j t ren dâ foc si frâtele se ver tu spure ce n-a fost nice nu va fi. zis-a nu stiu, ia, ontrat ver si tu anea remare. Cesta mai tirera vezut-a ke nu-j ur ni ât si mers-a si je fi verit-a eolo si ântrebu-1 é-aj tu rerit? Sa-mi dâ zâlica foc si frâti. Iel an zis dâ-t-ren foe si frâti f ^ > > •> se ver tu spure ca ce n-a fost nice nu va fi. Hoh, ie zis-a lâeo. Cand s-a me câce nâseut jo-m vut dvaîset si cinc jïâni. Si ontrat kîrst n-a fost âo lume s: m-am domislit si posa- dit-am un bob si ie valè nerastit-a pira la cer. Si mes-am pre cesta bob an der si ontrât rugât-am Domnu neea-m dâje kîrst eu é-oj câce kîrsti. M-am ca vreme é-am jo eu Domnu gaoejt virit-au jos o câprâ prope de cesta bob si I-a prigrijit si akmoce prende voj jos. Jo câvtu oeoli de mire si vezut-am ke ai o bîrsite de mekine si io-m de ca nepunit jepurle si pac mekina pira la mekina pa-m mes an- zdolu. Ma mânke neg-am jos verit falitu mj-a nri zece metri si ontrat bitit-am eu mire pre vâle si m-am zacopejt r-un erng eu c|ipu nuntru7 nu m-am putut nicaeor oslobodi. Ma nie ciné nie sâse mers-am câse lât-am batu si pralita si ontrat stueit-am oeoli de mire arpile, pac mes-am kâ. leí zis-a ke^Sj bur. dât-Î-a frâti si foc. ä , j j Susiievita 4. Josif (Joze) Tveùîc. 7ü auï. 0. Tridícitu Un eral a avut trinaist fil si éa trinaistile í-a gane i t Tridicin. Si tot trinaist zgoit a vek fost. Si lor cace zis-a ñeca mergu pre lume cere trinaist sorar d-un cace si d-o maje si tot ñeca se-nsoru dupá cále trinaist sórár svaki dupa a se. Si kmo jel mes-an, sí píerdutu-s-a nro bosea, si vek nopte fost-au, veznt-a-n éá bosea o svitl&vina si verit-aij eolo. Fost-au o mure cáse. Akmoce mes-a jeí la Texte. 7 cil use si elemu: lâsât ne nuntru. leí din ease odgovorit-an earli äste? Noj asmo trinaist frât tot de un cace si de o maie, s-acmo anmât nuntru. Si-1 antrebe ce voi cersit. ' > y s > < M j J Noi cersin a nostre lube. Noj ne ren râda ansura dupa trinaist surär ea si asmo noi trinaist frât. leí zis-au bïre. Justo jo âm trinaist file si ontrat pripavit 1-a cira. Çi jeí aii cirât si zisu l~a cesta istu kmoce voj vet mere durmi eu saki a se si asa faeut-a. Ma de cánda s-a jel cueât tot si eu idle Tredijin je s-a sculât si raes-a seutà ce va ganej cesta istu si eu a sç mulere. Akmo ieí cesta istu se ganè eu mulera ânea va fi bura peceniie. Jo de cand iel bire zädurmiru io voi mere eu eutitu si voi lu tot trinaist ^ r* < y y ^ y câpurle poseci (talâ). le misle c-âm de face io? Acmo eum a vut svaea fiíe baréta pre câp, je lât-au lu tote ba-retele dispre câp e pus-a lu saki frâte pus-a ura pre câp, e a lor fatolele. Si eând a je verit posecit-a lu tote trinaist câpurle. Cesta om mes-a nâzat eatra mulere si ganç ma ren vç bura pecèii. Si akmo cesta Tredijin mes-an scuta se au zadurmit omu si mulera. Je auzit-a ke dormu. Mes-au probudi frâti, ala homoce! si jeí a seapât. Ma cesta si eu mulçra iel au fost mugi si avut-au un papagalo. Dämäreta cand s-an sculât mago reseíis oena si ântrçbe papagâlu eum ai. Papagâlu odgovore slab-aj faeut. Te-1 antrebe e ce-i? Lu tote fílele é-(t) âj eâpu posecit. leí a verit nâzat case. Akmoce cesta dvanaist frât zis-a lu câce ke Tredijin e-a faeut poseci câpurle lu trinaist fete (surär)- Si câ e-a fost fílele lu mâgo. Ma je c-a zis: ke j>e ke se fura si eâlu din stale lu mâgo. E câce al cierna eatra sire. Tu ke aj zis kc rej furâ si câlu din stâla lu mâgo. Ma, câco, nu credct jo câ 11-am zis. Ma tu ai zis lu frâti. la, câco, se io meser colo nâzat tu nu ver mire ato vede ke jo Î-âm faeut cuda. ma câce-1 zice: ali mere eolo ali fi obisit. Ben, j-oj maj voíi mere colo negó fi obisit: E aemoce je mes-a. Anbatit-a pre eâle un peelar tot rástarzejt. le aí zice: raspoí-te tu din ca. robe si da-uo miie. jo voj a íne ti je si asá jeí au gambijejt. Acmoce mere je si vire la usa lu mâgo si-1 antrebe : bura sera si vire cesta mago ce rej tu? Jo ate 8 Texte. rogu se r£p tu mire lasà anca durmi. le gane io te voi lasà ma se ver an stala. Se rei fi mai musàt àmmestit res te pure àm pàt. ma nu porta ke me puri àm pàt. Io àns stilpu kc jo «ti sàm curát si dátu 1-a .eirá si pus 1-a an stala. Cmrì au mago zàdurmit je scocit-a pre cà si mes-au catr-a se cáse. Virit-a cáse zi ce lu cace tasta t-je calli. Damarla cand s-a mago sculàt resclide ocna ce nove ài papagàio? E ie odgovorit-a mes-au en dràen calu, lat-al-a Tredijin. Aemoce fràti lu Tredijin mes-au cafra, cace si zis 1-aii no zis-au Tredijin ke mago áre o ponàve cand posn£ gràdu capii ie hit£ tasta poiíave pre cáse si vàie ferme. Si ie zis-a ke je rp fi bur si imitava là-1. Ontrat càce-j al el^me catrà sire si zice-I tu c-aj zis ke rej lu màgo là pollava. Ma ne, càco! Io àl-am cude faeut se ai mesér colo tu nu ver mire ato vede. Ali mere colo, ali fi obisit. Ma j-oj maj voli si mere nego fi obisit. Akmo je cuiíípara un staric de nuc si mere si vire la casa In.màgo. Cand a stupiit je ke mago sa cucàt àm pàt, e ie mes-aip pre testa casa la mago. Acme posne, si pei tàste nuc, aemoce mulera lu màgo al probnde si zice-1 vezi ke caple gradii e màgo se scole lupe pollava si mere uo [vo] hite pre case, puve va uo biti lu Tredijin àm bràt. Aemoce ie ipo porta lu cace si zice tasta àt-je pollava. Ma frati zis-au lu cuce Tredijin au zis ke je re là lu màgo si papagàio. Tu ke àj zis lu, frati ke tu rej là lu màgo si papagàio, le zice : caco, ce propino me jelesti vede mort. Ma jo-t zie ke moresti m£re ali fi obisit. Ben. maj volesc si m$re nego fi obisit. §i je làt-an ipo spìrtità plirà de bumbon si cesti tncarànci si aemo vire la casa lu mago ponoci (pre nopte) si zice: papagàio viro tu oc, e ce r^j Tredijine. Viro tu oca si amnà eu mire. E, nu voj. Ma samo viro oc t-oj dà poeusi ce ver muneavej la mire. Si dàt 1-a de cesti bumbon si gan£ tu ver vàvic la mire sá zivi. E papagàio gane tu me rei privari. Nu res, Hajde! Si mes-au an ca spìrtità si ie no zàciide si no porta kà. Acme mere case. Duce-uo y ^ ^ ; > A 1 ^ lu càce: tasta t-i, caco, si papagàio. Bravo sin co 1 Acmo mergn fràti In Tredijin catrà càce si zie« Tredijin au zis Texte. ít ke je re fi bur de durà mago si cu mulera. Si cace cierna-1 eátrá sire si zice-1 tu e-ai zis ke rçi fi bur durâ mago sî cu mulera. Ma. câco: Domnu a men si a teu ce va zice ke K ' A j A , tu mire asâ munéestî. Ma ca nu t-ie rito ali de sable mûri ali colo vi (mere). Ma neca fine cum va. Mai volese yi nego de sable pogini. Acmo laie un mare casun zelezân si pure nimtru de cesti svet si mçre pure-1 pre voz. Vire aotru eâsa lu mago si vike se vet cumpârâ svet. Vire mâgo si cu mulera sí zice îuve-ti-s, e îe: ànéa au casûn. le zice dunke r$sclide easunu, je vreda resclis-a easunu si zvade doi-trei fâre. Mâgo zice ce n-âri mai musât le zice an casun áHe cade. Amna nuntru si eu mulera pa vet sberi. Sj outrât mâgo si eu mulera seocit-au an casûn e outrât 5 / W í V ¿"N r ie zaclis-a easunu mai Uda c-a putut si acmo al trâze case si cierna cace: câco tasta âti-s: mago si cu mulera. Ontrat cace faeut-a veri covâéu si zafarecât-an mâgo si cu mulera. Susñevitji 4. .Tosif Tvecié. 70 ant. 6. Ceí 12 fratí. Un díd si o baba siromas n-a vut ais ato nego dvanaist ove. C-or face frita, posnit-a rázbi un ov seocit-a un fe-coric afáre. liazbit-a át scoéit-a át fecor si asa pir la dvanaist. Fost-a dvanaist fecor n-ávut ce da le muncá. , j Cela mai micu zis-a lu cela did, ali cace, ke l-n tirut za cace, ke ñeca mere c’átra crálu ke ñeca le dáie za munea ceva cu ce rente trece. Cela cace mes-a eátrá crálu si an-trebát 1-a ke ñeca le da ie cu c-or prijivi rente ke áre dvanaist fecor. Akmoce ie ke le va da ma k-aru de face ce ie zisere, tot cesta bosea ce se anca vede iel ám povadi si lemnele káse duce ánro zi ke se nu vor fi fár de cap. Si pokle neca vire saki cu se birsa ke voi le da din magazin neca-s nepunescu eatcoder puturu purtá. Celi dvanaist frát vírit-an cu sele bbrse. Lu jedanaist nepunit-a c ln dvanaistile n-a vut puré ce. Pokle ke liega megu cu cá káse si cand io Texte. cá finiru ke( neca viru názat ántr$bá. Cá finit-an pojidi. Tremes-a cela maji micu fil cace eátra crálu ke ñeca le dáie inke lucru ke n-áru eu ce jivi. Cráíu zis-a ke neca cá mure sinocose more spravi si useá si-n stálá puré firu ke se nu va lu tot eápu poseci. Cáée virit-a entra fií jálosno. Filu 1-a-ntr^bát ke ce-i jálostán. Cace li-a odgovorit ce n-oji fi jálostan, erálu im-a zis ke máre se nu pokosiret cesta sinocose si spraviserati si-n stala pusérat- ke vet tot cápu pierde. Cela micu fií zis-a ca ke-i lacb c-or dámareta pír la osán ur durmi si pokle c-or mere ke va rosa de pre |árbe trece ke se va mánke useá. Mes-a si poeosit-a mánke de nopte si uscat si dus acáse firu si-n stálá pus 1-a. Potle mes-a saki cu se birse la crálu ke le va da pláta. Asa lu jedanaist vut-a ce da si lu dvanaístile n-a vut. A zis ke neca megu káse sí ke ñeca ca scupa marañen dokle tírlire de ca. Dupa cá zálie vreme poiidit-an tot ce 1-a dát erálu. Óela micu trámete názat catre eráín cace. Cráíu zis-a lu cá£e ke neca viru catre ie an corátu cralevski ke va dá lu saki un cá si jivlenia. Akmoóe catat-a celi frát sáki s£ cá. o betárá iápe zis-a lu cela micu: ia tu mire si íát-a no. Akmoce cela eral clemát-a tot celi dvanaist frát scupa si 1-a zis ke morescu aflá dvanaist sorar de o mam si de un cace si ke s-or ánsurá cu iále, ke se nu lu tot cápurle an prevale. Mes-a tot 'názat eátre se cal jálosno. cá betirá i upe zice lu cela micu fráte ke ce-i jálostán. Ce n-oi fi jálostán candí m-a erálu zis ke morese dvanaist sorar aflá si cu iále ne-nsurá ke se nu ke ne va tot poucide. lapa 1-a zis ke-1 va duce colé mve as cále sorar. Cand a fost iedanaist ur mes-a din corátu lu cráíu ceíi eáí preste un codru virit-a la o cáse si ciia cá betirá ñipe faeut-a fermei tot cali si zis-au lu cela tireru frute ke-i ciia ca cáse iuve as cále dvanaist sorar. Si ke neca legu ciia fáre cáli si ke neea megu an cáse ke neca zicu: burá s$ra mamá. No i ismo dvanaist frát voi c-aret dvanaist file sá ^ } «i j > ke noi ne ren rada ánsurá de anca de la voi. Baba zis-a bire, amnát dupá seánd sede ren face ce va za vecera. Pok éirát-an si pus-a durmi saki eu se fráicrita. Zadurmit-au A j X i, A j A Texte. U tot samo cela mieu n-au. Cela ipicu mes-a fáre catre s$- jápine antr^bát-au-o cum ke áre de fáce c-a fráti zádurmit cu sele fruiente. Iápa í-a zis ke ñeca mere y reda si ke ñeca puré baretele dispre frát pre fílele lu badese. Pokle verit-a badesa. poseéit-a cápurle lu sele file, c-a mislit ke-s celi frát. Cela micu lasát 1-a viu, si mes-a durmi bába. > ^ ' > Akmo mes-a cela micu iápa antrebá ke c-áre de face, lapa í-a zis ke ñeca zbude fráti si ke ñeca zejezdeseu saki a se cá si ke ñeca megu rente. Fráti mes-au, pak ñeca ie mere pozdravi maja badesa ke ie n-áre lesnb ke more mere ká. Yirit-a la iápe 1-a zis ke ñeca lio zeiede si ke se vazure ceva pre cále ke ñeca nu zice nis ke se zisera. ceva ke-i va fi tesco a luj potle de cand cáse verire. Yerit-a un cus de cále rente vede un per c-a svitit mai káro negó sorele. Potle iápa 1-a zis t-am io zis ke se ceva vezuri ke sa nu zic nis. Ma cand a| zis: amna jos si pobere. Poberit-au si pus-au an jep. Akmoée se vezuri ceva rente nis nu zice negó homo ká. Mes-a zálic rente jezdinda vezut-a un per de un pul pre pemint. Vibeit-a lu iápe vezi-vezi ke-i cija un musát per. iápa í-a zis ke se vezuri ceva n-áre de cuvinta, ma cánd, ai zis reziezde-me si le sus pure-n jep. Zejezdit-a názat si megu balopenda rente. Názat a vezut o potkova de cá an prevale vik§ názat lu iápe ke-j o musátá potkova cija, cand áj zis scoce jos dispre mire si puré uo-n torbá. Zejezdit-an názat si verit-a án coratu lu crálu. Pus-au cali si jápa-n, stála. Ustrigejt-a cali si za svicu pus-au perú de cá fetá cá remás vie si pus-a durmi cá nopte. Ata zi eatát-a pinez de la crálu saki o tvantike. Tot a eumparát svicile e dvanaistiíc n-a vrut. le eumpávat-a rakiie si bejut-au si opit-sa zaiik pus-a ie perú de ca fetá carie i-a svitit. Akiuoce fráti 1-au tínjit lu crálu: c-a rakiie eumparát si ke au fost bet si c-áre un per cárle-í svit£ na mesto de sviiíe. Cráíu 1-a fáeut viri intru sire eu cela per si í-au zis ie ke áre dura ca persona c-ait cela vut ke se nn-1 va eápu táíá. Mes-a ie jálosno názat catre se betará jápe. lapa 1-a ntrebát ke za ce-i jálostan. Moresc fi jálostan cand ke va cráíu ve Texte. 12 ' cá personé c-an cela per vut, ke jo nu stiyu juve-ai ni i uve nu-j. Cá betara jápe í-a zis jo t-am aviz^it cá vote cánd am de colé mes ká dila cá batiese ke se vezuri cera ke ñeca zici nis. Pak eole-j cá ffdá c-ay cela per vnt án legar cá ramas si no i reu colé m^re din já. leí ay eole verit jápa legát-au de murgve pak ay. mes din fetá dns-a yo fáre plisa yo pre yape si pak a mes názat pozdravi maja si c-a verit din se íube ke-s va yo ká lá. Maja 1-a rugát ke ñeca stepte ke-1 va da si otpravi cu já maj bire ce pnture. le zis-a nu mj~e lesno jo meg mor^j akmoce ká si seocit-a pre cá betara jápiná si mes-a en cá fgtá catra erálu. Cráíu tot eontenat e-an sa musáta fetá dus, ma fetá ' smiron fost-a jalosne. Poblé cela tireru mes-a en jápa án stála, pus-a yo^ la jásle mnneá si ustrigí$jt-ay-o, ma pus-a cela per de pul za svicu. Fráti 1-a mes tanji súbito lu cráíu e-áre un musát per carie í svite la jasla lu jápe. le ke nu nigdar svice cumpara, negó ke celi pinez ce cata dila erálu ke cumpárá rakijá si ke-i smiron be prin stále si ke-1 cojune. Cralu-Í face veri catre sive cu cela per. Mes-ay je názat án stála eátr-a se jápine jálostáñ. lapa 1-a án-trebát ke ce-j jálostáñ. Ce n~oi fi jálostan cráíu mj-a zis ke morese cela pul duce c-ay cela per vut ke se nu me va nbisi. jápa 1-ay zis cela pul áj col£ juve si f^ta fost-a. Akmo r£n morfy colé mere din je. Verit-a colb, legát-a jiipa de murgvá názat Mes-a je án cáse din cela pul. Fost-a-nr-o grumbe co-jbá, dus-a no fáre pre jápe. lapa 1-a y zis: ámná pozdravi maja. le verit-a la camera potu-cit-a la use: mámo, zis-a, jo-m verit din cela puí c-aj perú antru mire hitit, cánd am ká seápát en fráti. vSteptá. steptá (ilu mey ke-t voj da maj m.usátá eáibá, ke cá ista-j grumbe za pre lume purtá. le n~a vrut steptá, seápát-a fárg si zejezdit-a se jápe si mes-a ^ ká ciy puíu la cráíu. Cráíu fost-a cuntenát v$de cela puí ma puíu fost-a smiron jálostáñ, si zis-a ke-j bire, ke ñeca mere án lucru. Mes-a ie cu jápa-n stála si pus-a názat potcova de cá ce í-a svitit. Fráti 1-ay názat mes spure lu cráíu c-áre o potcova de un cá ce-1 svite ke nigdar svice mi compara. Cráíu fácut 1-a Texte. 13 duce éâ potcovâ ântru sire. L-au zis ke va je ave cela câ c-a potcove purtât, ke se nu ke-Î va capii tafâ. Cela tirera frate c-a fost dintru dvanaist raes-a jâlosno nâzat catr-a se jupe. lapa 1-a-ntvçbât ke zâé âj jâlostân, je 1-a spus ke 1-an crâlu zis ke se nu 1 cela câ durâre ke va fi far de cap. lapa 1-a zis ke neca mere câtra crâlu si ke neea-1 dâje dvanaist koje de bo. si tu le pure pre mire, pak ren mere cole la mare aprope de cela scoi cole-i cela jdribat ce a testa potcove purtât Tu ver mere-n testa mare jelve si abmo cand io se zehihizdei va jdribâtu veri, va pre mire scoci si potìe ’m va da o brtitâ. va o coja dispre mire scoci ânpr evale si va fâce inke zece si o vota si-m va dâ ca si si mânke câ brtitâ ke va saka vote o kojâ scoci dispre mire anprevâle. Çi ca dvanaista vote cand veri re tu viro vale jos si câtâ-1 de uzda. Catat ì-a de uzda zeiezdit-a iâpa mirât 1-a lu erâiu neca are si càlu. Potìe mes-a cu iâpa-n dvor. Potle morçjt-a svici le cumpâra s-a vrut an svitlost fi. Fçta. pulu si càlu fost-au smiron jâlosni. CrâÎu facut-a zekubei eâdera de lapte ke va cela siromah, cela dvanaisti frate, ântru cela cubçjt îâpte scoci. le rugât-a crâlu ke neca-1 lâsa la ca betara jâpe outrât vede. Verit-au la jâpe jâlostân jâpa 1-a-nt rebât ke zâce-j. jâlostân, ie 1-a zis la jâpe ke morç fi jâlostân crâlu c-a pripravit eâdera de Iâpte eulieit si ke va morej nuntru scoci. lapa 1-a trames eâtre crâlu ke neca-1 roga ke se re, dopasti câ jâpe oeoli de câ eâdera trei vote mere si trei vote zepusi nuntru lasâ, Crâlu dopustit-a si ie pac au scocit an câ cadere ântru Iâpte* Potìe scocit-a fare mai musât nego fost-a mânke. Akmo crâlu zis-a ke-i bire hitit-a cela Iâpte clin ca cadere fâre si spelât-a ilo facut-a duce frijec Iâpte, ne-punit-a eâdera si faeut-aii-o zecubei. Seocit-a si crâlu nuntru si marit-a au cadere. Akmoce posnit-au fi veselâ fêta si pulu si eâlu. Potle mes-a je eâtre iapà-n stala, iâpa 1-a zis ke uo morç ucide, ie aparat s-a ke eum va no ucide cand iâ 1-a facut cuda bire. Ma iâ iusto ke no more ucide, iâ ke-i o file de un re sprocâlnita si c-a uo nioreit ucide. De cand an uo ucis iâ ke s-a dignit ca si golubita 14 Texte. si e-a mes letçjnda-n cer. le pac s-a nsurât eu ca fêta si e-au fost vesel tot scupa. Susúevita 4. * Josif (José) TVeéié. 6*2 anï. A auzit povestca de 3a un om din Craina. 7. Margareta. 0 vota fost-a an om si cu malera si avut-aii trej fecor e nicaeove stvar ân câse. Akmoce zis-a lu muiere ma ¿o moxesc mere pre lame. Mulçra zis-a io sam eontenta ke % sa noi ren mari de fome m-anco ta te ver seapulej si je mes-au. Faeat-aa do are de cale e ambatit s-a pre o muiere si uo-ntrebe: bara damareta; ia í-a zis cotro meri si ce asti asa jâlostan. le zis-an i-om Iasât cáse mulera si trei fecor e nieacove stvar an cáse si sa io poc fi jâlostan. Ia-1 zice nis nu te jalosti se tu ver io te voi juta, e, boze, se ret vre ie. zis-an. Ta zis-a: voi. Ma samo tu ver mire cierna za boira. Io voi ie zis-an se 'res io samo sti iuve voi fijeti. la zis-a nu-i potriba ke stiï cand fusçre éâ vreme za nâste io voj veri anse. Akmoce 1-a dât un bavulic plir de pinez. Cesta om tôt vese si euntenàt mere aease si zice lu muí ere kmo nu rçn pogini. Mes-a ja cumparât-a ca fost potriba za jivi si sâ renté trecut-a bire. Acmo virit-a vrema za naste si ca jensca verit-au vâle si fostu 1-au za botru si fost-an fçta si ia 1-a faeut pure lume Margareta si datu 1-au loi* inke pinez za jivi. Si zis 1-a nu ve zepustit, jivit bire. Acmo câ fçta virit-an an sâse aii si sutla-i verit-au si zis-aw câsta fêta va lé se uo dâjc an scola. la mes-aw an scola, ammetsaveit s-an karo > ^ /"s musât ce codçr ei maestra aratâja ia vale sti veja, asa s-a bire ammvetaveit ke a fost câce si mâia cuda contenti. Kmo i r\ j > verit-au fêta an dvanaist (ali an zece si doi) âil si virit-a val cesta sut!a. Acmoce zice lu câce si lu mâje io ve rog daiet voi mije fçta e jel aw zis slobodno, lajet-vo eu Domuu 6 Texte. ’ IT» si acmoce ja vo ïât si mirât-av-o ro mâre case ¿uve fost.-a zece càmere si 1-a zi s: Margareta vezi anca tiie devet càmere e tasta zeca je za me, ma tu n-âri nigdâr cavtà an nuntru. Anca ari ce ver si muncâ si be si ce ver. la nuscât vreme fost-a poslusnâ. Ma o zi t-a verit jela za vedg si an câ eâmere de zeca. Catât-a de duca si eavtât-a an càmera câ ista si vezut-a tasta sç sutla an foc ke àrde. Acmoce zeclis-a nâzat si vale verit-a a lei alici si zis í-a Margareta cada á¿ Mit ke a¿ càvtât an ca càmere ma cand verire fare tu ver zi ce ke n-âi càvtât. ia-t va zi ce ke a¿ ke »t-a vezut e tu ver zi ce ke de rçi fi mutastâ sâpte âii ke se ai. Çi verit-a ¿a fâre zis í-ari ce n-á¿ tu vut devet camerg e za c-á¿ tu càvtât r-a mg. la gang: n-am. Cum n-âi cànd ¿o t-am vezut. la zis-a: ma de res sâpte âii fi mutastâ se am e ontrat lât-av-o ia si dus-av-o r-un codru si outrât ¿a remâs-a ân cesta codru ânsâ cuda vreme fost reselinit s-a roba si remâs-a golâ. Akmoce un eral vut-au un fil si misâtu-li- s-a ke ¿e mes-av ân cela codru an low si c-a eatât o musâtâ fetâ. Akmoce ¿e spure lu câce si lu mâje, ¿el 1-a zis: sa âmnâ si ¿e mes-av cu sel bree si verit-av ân cela > .1 k > codru si breci posnit-av latra e ¿a vut-a frice de bree si mes-a ar-o ¿elva si ¿e verit-av cu puksa, breci lâtru si câvtu an zgoru. le câvtâ sus si vede casta fêta musâtâ golâ sus an ¿elva. Acmoce al zice âmnâ jos, ma ¿à nis. Ontrat al rata eu mâra ke ñeca mere jos si ¿a verit-a ¿e al zice rei te tu maritâ dupa mire, ¿a nu zice nis e ontrat ¿e lât-a lâpezu si harta si zepise¿t-a ke se âl va là. la zemâhnit-a cu capu ke ¿à. Aemoce ¿e respulât-a capota si âmestit~a\v ¿à si vo durât case si pus-a vo an càmere si mes-a eâtra miiia si zis 1-a majo la¿et un musât vestit ¿a zis-a ce vo¿ ammesti ¿e zis-a ca fetâ ce àm ¿o durât. Si ¿â mes-a eâtra ¿á si vezut-av-o sa musata ke ¿à. fost-a cuda contentasi vo mestit musât dosi a. le mere eâtra càce si zice-I tato ¿-on durât o musata fètitâ si ¿o vo¿ me dupa ¿a ansurâ. le 1-a zis ce »t euvintâ, ¿e zis ne. Donke cum te tu poti ansurâ dupa ¿a cân nu euvintâ. Ma ¿e zis ali euvintâ ali nu nigdâr âtâ nego ¿a. Câce zis-a sa ben bire neea-t fi¿e 16 Texte. eum ver si jel äs-aw ansurât Aemoce zälic vreme dupa éâ lui, a verit ke more mere au vojsea. E jâ ramâs-a nósite. Aemoce j« zis-aw In mam cavtat-vo bire. maj bire ce putei Acuno- verit-a lej vreme za nâste. Çi acmo verit-av nopta a leí sutla si jutât-av-o tot al fáce c-a fost za potribu si nascut-a un fil cu zlamena de sore an eáp si an vrçma de nopte éâ sutla cesta fe cor lát-a si otarití í-a pringa gura-si látu-l-a ká di la ja. Aemoce damarçta verit-av camalera cu cafehi-1 si wo vede ke ai tot cu sánze nemajita priDga gura si mere vred spure lu eralita ke Margareta ai ocoli de gura nemajita cu sanze. Acmo ja vred mçre vedç si vo vçde ke ja aw naseut, si elemu baba ñeca o vizitç si aflât- aw ke aw naseut Aemoce jel pisescu lu cesta om-âl ke a luj mulçre aw naseut si ke 1-aw pojdit. le odpisè neea aj eum ai nis slâbo nu-1 faeet. Aemoce verit-a je eâse si*" nâzat jivit a eu ja an mir. Nuscat vreme dupa ca morçjt-aw je mçre rapoj ân vojsea. Çi ja ramas-aw nósite si je zis-a lu mâje ve rogu âreti-vo na var se nu fâce ea si mânke, ali tot uro ja a facut ca si si mânke ja naseut-a filu eu zlâtne lura an eâp, pak viritu 1-a sutla si lâtu-l-a kâ si omajitu 1-aw/gura eu sanze. Damarçta 1-a dus camalera ruceni ja si vezut-a ke al-je gura omajita e.u sänze si mes-a cátrá cralita si zis-a Margareta aw siguro naseut si pojdit-aw fecoru. la nis zis-aw, amna din bäbe. liaba verit-aw vizitej wo si afiât-a ke aw naseut Aemoce pisescu lu omu-1 ke eum a facut mânke ke a faeut si cmoc. le odpiseit-a, aemoce faeet an ra bosea o japnenita si nejarit wo bire si eand se posnire lucra i apiña ontritt wo hitit an nuntru neea zgorè. Iel a faeut japnenita si eandu s-a posait lucrii jâpna a wo durât cija za wo hiti an muntru. Ali avzit-aw un glas e-a zis holt. leí a zis pre kolt morçjn steptâ si virit-aw a 1er sutla eu amindoj fecori si zis l-a ce ret voj face testa stvar. Vedeti voj ja mire odeupit-a e jo âm a lei fecoric zçoit si vedet cesta ás amindoi si mes-aw jâ eâse si eu sel fecor dosta cuutenti fost-aw tot vedç cèsti doj fecor asa musât si potle pisejt-a lu omu-Î ke as fecori vii si musât ke ai o vesèle za vedej. Si ontrât fost-aw sâpte an cum s-a iâ zesnit ke neca fiie mutasta sapte aii ke s-aw iâ cavtât an càmera lu a sç sutla si iâ po-govorit-aw. Susüevita 4. Jôse .Vetic. 70 ara. 8. Ivan. Ontrât a fost o mâje betara, vut-a un fil Ivan Î-a fost lume. E câ mâie n-a putut amnâ, pak o moreit purtavei. Verit-a la o boseâ za pocini, pogledit-au pre un brâst e fost-au colo pasita si .pre iâ fost-au piseito ke tire se eu iâ-ntinze ke-i târe catva. Pogledè inea rente vede puesa, pre iâ-i piseito ke nu saeo te se nemre ke se utide. Çi je laie nâzat mâia-s si vo porta rçnke si jâ-1 antrebe ke te-i ke-i sâ tare, ie n-a vrut spure si mes-au iuve dvanaist drât bivejt-au si resclis-a cela portun zelezan, mes-au nuntru zos ân iâme. An nuntru fost-au o betara bâbâ si 1-a zis ke c-a verit ân nuntru ke vor veri dvanaist drat 1-or tot ) resterzei. Ivan a zis neca-1 scande eu mâia se iuve va si tâ bâba 1-a zis ke neca se su scâle scundu. Si verit-au a j ~ teli dvanaist si zis-av ke le ihne de krstiân ke morç nus-cârle sufiet fi. E bâba zis-a ke nu-i, ieÎ la zis lu bâbg ke nu 1-or nis ke-i, mai tare nego iel dvanaist ieÎ ke se dosti muntescu docle tela portun resclidu si ontrât s-au arâtât iel si ontrât a seupa biveit. Un drâc s-a dupa mâia lui ansurât si iel a fost kâro iâdni pre tela Ivan. Si mâia 1-a fost kâro bolne si omu-1 gane ke neca tramçte Ivan lu un ât drac purmanu fura, ke va ozdravi iâ. Si Ivan a lat pucsa si pasita si mes-au eâtrâ teli drât si la utis tot din puese. Si o fêta fost-a sproclnitâ si vo scapuleit-a si vo dât-a la o ostarie sluji. Çi mes-av cu tela punnan câtre mâia, iâ fost-a inke mai bolne de iâd ke mislit-au ke drati 1-or utide; pocle s-a zmislit omu-1 ke are medvidu ke al va utide si mes-av Ivan pre colo setei-se printre use ke-1 va furâ e medvidu-Î ganè, Ivane, mâia-t slâbo mislè, lè-t P op o vici, Dial. xom. din Istria. 2. 2 18 Texte. frusvi eât ver. Si ontrât a mes eu iras vile lu mai a dute, p \ ^ 3 f p ^ > * ia inke fost-a mai bolne de jâd si omu-1 li s-a zmislit ke áre guju mere si Ivan a mes si s-a segeit ke-1 va furâ e guju 1-au zi s, ]è-t eât ver, ma-t mâia slâbo mislè. le mes-au eu raerele catre mâia, mâia fost-a inke mai bolne ke nu 1-a pu tut vedè mort. Ç-a zmislit nâzat omu-Î e-âre tigra narânt si Ivan av mes ke-1 va furâ zâlik. Tigra 1-a vezut si 1 ganè: lè-t Ivane eat ver, ma-t mâia slâbo mislè si í-au dus lu mâie-s, jâ fost-a inke mai bolng si s-a zmislit li ganè: Ivane, jo res râda fâre mere si mes-av án sore si Í gané, Ivane, de^ t-oj bisti si je í-a pus câpu pre zeruncíí si ontrât 1-av ocíi zvadit Si je ontrât a plâns, auzit-au medvidu, si tigra si guju, mes-av catre le si í-a zis, t-am noi ganejt ke-t mâia slâbo mislè si ontrât mes-av câtre tâ fêta an ostarie si jâ verit-a catrç ie tija si vezut-a e-aV un golub oeoli de lâc moteit se si scofeit-a ke va scofni zîrna n-a putut omotit-a câpu ân lâc, ontrât a vezut pro-vejt-av si Ivan spelâ ocli si pogledit-a ontrât a nuscât vezut ca si si mânke, Poele mes-av Ivan, si medvidu si ( 4 ? t > /•'> j tigra si guju eâtrâ teli drat nâzat si 1-a îât pasita si pucsa si 1-a utis si ie pokle ânsurât eu ta fêta. Susuevïta 1 Pepina Tvetic. 17 anl 9. Un cenusotcâ. Ontrât a fost trej frât, ur mai bedast, tot te zia pokosia nopta nuste poidia. Mes-av tela mai bedastu nopta vegiâ s-au cueât pre cupu de furniz si verit-av o âbe jâpe si posnit-av muncâ jârba si ie eu bitu posnit vo bâte si gane-Î iâpa: nu me bâte, na-t me uzdâ eand te domisliri (ali când ât fure trçbe de mire) io t-oj fi pronte si je lât-av uzda si pus-av an torba si s-av cueât darmi si verit-a teli doi frat eâtra je sì 1-a zis ke te dorme, e zis-a ke ja, ma jel nu 1-a putut nis zite c-a fost tota jârba si tot trej mes-av câse. Atâ nopte mes-av tela bedastu veglâ nâzat si s-a f-j ¡ 4 Texte. 19 eucât pre fârniz si verit-av nâzat o roise iâpe si posnit-a muneâ iârba, lât-av ie bitu si posnit-av o bâte si Î gane: nu me bâte, na-t me uzda, eând at fure trebe domisîë-te t-oi fi pronte si je^ s-av nâzat eucât si durmit-av pira dâmarete. Sx dâmareta 1-a frâti verit si 1-a zis te dormi, zis-av io * 5 5 7 ^ dormu, ma iel nu 1-a putut nis zite e-a vezut ke-i tota iârba. Çi mes-av seupa case. Si âta sera me s-av nâzat vegiâ, s-av eueât pre fârniz si verit-av o negra jâpa si posnit-av muneâ si ie lât-a bitu si posnit-av o bâte si 1 gane: nu me bâte, na-t mè uzde, când ât fure trçbe domislè-te de mire, t-oi fi pronta si s-av eucât nâzat durmi. Si verit-av frâti catre ie dâmarçta si 1-av zis: te dormi, ie av zis ke ia, dormu, iel tot uro nu 1-a putut nis zi ce k-a vezut ke-i tota jarba. Ontrat mes-av seupa case. Cralu faeut-av tot mladiki veri catra sire ke carie zberire (ali aflàre) lui file mai musât tela ke va fi Îei. Si mes-av teÎi doi frât si tela bedastu gane ke mere si ie, e teli frât li ganescu iuve meri asâ bedast plir de teruse si iel a mes si ie s-a domislit de ta àbâ iâpita si ia 1-a verit si 1-a dus musâta robe si ie fost-av mai musât colo. ÇSi s-a nemureit fila lu cràlu an tela bedastu. le av mai mânke case verit si ântrçbe frâti eum a fost colo iel av zis e-a fost ur karo musât ke > r ^ / ■> s-av nemureit fila lu erâlu an ie. le-o (în loc de ie av) zis, io mai karo de voi vezut e iel av zis dende? Ie-v zis din tirisüa di dupa case, iel ontrat lât-av secura si vo talât-a. Vale dupa câ zâlic vreme av erâlu facut nâzat veri mladiki si teli doi frât av mes si ie zis-av, meg si io, iel 1-av zis iuve meri sa bedast plir teruse, ie s-av domislit de ta roise iâpe si 1-av dus inke mai ïnusata robe. Fost-av inke mai musât nego mânke. Fila lu cralu s-av nâzat an ie mai nemureit c-av fost inke mai musât tot uro ie~v scapât mânke case. Când a verit teli doi frât âl ântrçbe cum a fost, iel av zis musât e ie~v zis: i-om inke mai musât vezut, e dende, din nue di dupa case, iel av zàino secura lât si 1-av talât. Zâlic vrçme dupâ ca nâzat av erâlu facut veri tot mladiki câtrâ sire si mes-av teli doi frât si gane: meg si io, iuve tu meri plir de teruse. le s-av 2* 20 Texte. domislit de ta negre iâpe si fost-av inke mai musât nego mânke. Si verit-av colo si fiía lu crâlu tirut-av vitita din ocnâ pre zâzet ke cârle-1 vo zvadire tela ke-1 va fi fririeru. Çi zvadit í-av o tela bedastu pi ir de teruse ri scapât-av en vitita câse si nis n-a vrut spure lu frâti si fila lu crâlu fost-av zâlosne si nu stiut nis îuve-i ie. Fost-av far de vitita si far de frayer. Fácut-av vizita pringe tote cásele iuve fost-av vr-un mladik si verit-av insto la ta case si vizitejt-av teli doi fràt si antrebg ke te nu-i inke vr-ur, ieí av zis ke ai ur plir de teruse, iel a zis neca se ràte si flat-av la le vitita si moreit 1-a là cu sire si s-av maritât 3 > A > dupe ie. le fost-av vâvik antre teruse. Iâ fost-av vàvik jalosnä si fost-av voisea si ie mes-av eätre tâte si-1 ganè: tàto, meg si io cu voi fi l"av âmna si lè tela sepastu caline si mes-av si 1-av ramas cala antre lut si s-av do- ° ) > > mislit de ta âba i àpi ta si mes-av si tot-a finit voisea an tint minut. Cànd a fost finito trlit-av eraìu ántre tela > 5 > t ° > gospodin si 1-av zis entri za pìaóu, ie-v zis dila Domnu placa. Si mes-av case crâlu ans. Tela zet 1-a verit treia zi iel a > o •> ^ ^ mislit ke ancà nu va veri veti. Çfi zalik vrçme dupa câ nâzat voisea posnit-av si zís-av lu cace: tato, meg si io, eâcele í-a 'mislit ke nu va bore bit nâzat veri si 1-av zis J le-t tela caline sepastu si amna si mes-av docle verit-a antre lut Cand a verit antre lut 1-av râmâs eâlu antre lut, n-a putnt rente si s-av domislit de ta roisa iâpite si iâpita 1-a verit si ie-v tot rezdrenit an zete minut si crâlu 1-av > ^ -T 5 ) antrçbât ke cat ai za plâcu e ie 1-a zis di la Domnu-i plaça si crâlu mes-av case. Tela zet 1-a verit treia zi dupa ta, iel av tot mislit ke nu va veri nigdâr. Zâlik vreme dupa tâ posnit-a nâzat voisea si ie nâzat av zis lu cace: tâto, meg si io. le 1-a zis âmnâ le-t tela caline sepastu si lât-av tela ealine docle verit-av antre lut. Tila 1-av ramas si s-av domislit de tâ nçgra iâpite si mes-av eu tâ iâpite si s-av. ogrebit la picor neea-1 sanze trié si av rezdrenit tota voisea ân zete minut si crâlu 1-av zis ke te í-ie lu pitoni, ie 1-a zis ke neea-1 dâie teva za legâ, .ke se nu-1 cata sanze tirlè si ie í-av dât a se fatò cu lumele a sev si < f "t Texte. 21 mes-av case. Verit Î-av zetu treia zi si 1-av zis mulera ke t ^ ^ *• te 1 îe lu pitoni e ie n-a vrut ratâ si 1-av obidit pitoru si 1-a fiât ke 1 je lumele lu tâte pre fatolic cu càrie 1-a fost legato. Çi ontrat av crâiu mes catre ¿e si li s-av pleenit an zerunefi si ke neea-1 otprostç ke 1-av daveit tela sepastu câline cand an voisca mezem e je c-av tot bire rezdrenit ke neca-Î nu-ì zemerè ke 1-a za nis tirut si ontrat 1-av dât a se crune si fost-a v ie crâl. Sosûevita. Pepïna Tvetic. Î7 anï. 10. UÍica. Ontrat a fost ar-o cetàte nuscarlì ladri Carli furaveit-au si scoda lucràt, ma nigdar nic ur nu 1-a putut fermej ni sti càrfi as. Akmoce dàt-a idre hártele sudu ke cire-í > ° fermere ke va dobàndi cata de regài; pode fost-a o locàn-diere care a pus afàre pàtru tabele si pre iàle fost-a piselo ke celi ladri neca vira r-a lei ìocànda si spuru ke às ca iel. là ke va face ke nu vor fi nis pedepseit, samo ke ieí vor ramarè r-a lei locanda za camaler. leí au stit pre tàste tabele si veda ke al càsta piselito si ganè Ivanin: vezi Toni ce-i pise ito àns. ìe zis-av ma ki zna se nu r$ tasta fi vr-ur tradimenat. Ivanin a zis noi homo an locanda •> , t ren cierna obedu pac pode ren eu ià ganei. lei a verit si cíemat-a obedu. Cand a fost racunu platit-a si zieu ce ai cà notei to pre cale tabele. là zis-a pre cale tabele ai pise ito se re celi ce furu r-a nostra cetàte ¿el veri càtra mire j>o le res scapulej, ke nu re veri nis gastigeU. leí a zis ài pac istina. là zis-an : ài, sufletu res dà, ke ai istino. leí ontrat aw zis noi àsmo. Ta ontrat mes-a vàie an sud si zis-aw lu sandetu io voi flà cefi ladri, ma se vet obeci ke nu ài vet nis pedepsei. Sandetu zis-aw nis nu le-n castiffei. la mes-a kà sì í-a zis acmoce vet fi anca ar-a me loeàndà ce ve io urdiner ca vet fàce. là vut-a o file cuda musàtà, fost í-a lume UÍica. Tásta fetá fost-a inca 22 Texte. tirera, ma sabi rado gançja eu iâ. Lu mâie-Î âÎ-a fost tâsta euda ja. Potle eiçme cesti doi eamaíer si lè zice: voi doi vet la carota si a me fiíe si vet vo zepeíei an bosca si cand veriret an bosca eu iâ vet vo ucide si vet am duce limba-1 si irima. Kmoce a 1-aw-o lât si pus an carotâ si mes-a eu ia-n bosca, cmo-í zicu : noi te rçn morei ucide. la ¡sis-a: e, ucidet. leí ganescu ur lu ât ucide wo tu celaâtu ucide wo tu, je ganè n-âm irimâ za ucide wo si je aí ganescu a íei se asti tu contenta ramarè an tâsta bosca, ma nigdar ne veri antru omir. Iâ zis-a: asam. Cmoce vut-a iieí eu sire un bree si 1-aw ucis si 1-a zvadit oeíi si irima si limba si tasta dus-aw lu mâie. Cand a mâia ca eatât zis-au o hitit coU> lu breci. Aemoce câsta fçtâ ¿a eere vr-un loe juve va dormi, n-a putut flâ nis suhota ca zi. Pode cersit-aw si flât-a o bucva suple si pusu-s-a ân nuntru suma si mâh si s-a nepravit za durmi. Câ sçre fost-a bueva suple e-a putut musât cavtâ serozi si iâ eâvtâ si vède doi si zece omir, si eâvtâ iuve mergu, ieí a mers r-o jâzvine. Damareta eâvtâ si vpde ke mergu fâre ur si zece ma zice ur a ramâs nuntru, ma potle sorele a verit fâre. la mei*e ân câ jâzvine. si vçde ke un om dorme ma fome í-a fost ja se tutnè dupa scând si eâta muneâ, doele s-aw saturât-si nepit. Aemoce posnit-aw luerâ le pâturle cand a necinit pâturlâ lât-aw metnra pometit-aw musât ca eâse-le si mes-aw kâ de cija. Potle sera vira ceíi ladri âflu tasta tôt eurâto, spelâto, pometito ântrçbu câsta istu c-a ramas nuntru cire aw tâsta faeut. le zis-aw io nu stin, io n-âm veznt leí áí zicu sa cà-i veglat, ie zice ¿-om popit o butile de rum si zedur-mit-am doele at voi verit. leí ganescu bire-¿. Ata dâ~ maretâ eâvta câ fçtâ si vçde ke nu mergu fâre nego ur si zece, ma jâ mçre fâre din buevâ si mere acolo. Vire nuntru nu vede nicur, ¿a gané, o brijân cesta narod e câpo de ceíi lâdri fost-a nuntru scuns si ie zice c-âi tu ânca verit? ? n ri I-om verit de mik$ ân tâsta boscâ io nu stiwu dende, je zice se sti cuntentâ ver fi eu nojL Iâ zis-a: voi. Aemo verit-aw ceíi áíti sera si cira í-a fost pripravitâ si ieí aw Texte. 23 cirat si ià cu iel si de cand aw pociràt se scola resta capo de ladri si zepovidè neea se si iel scolu si neea z vadose u svaki a se spada afàre din teca ke vor face nu iuramen-at ke casta feta ke vor o fàce ke ie a lor sor ne dai bog se le vrur ni pomisli slàbo si aemo iel a jivit ciia scupa. Poti e càsta feta verit-a an doizece si pàtru àii. Musàta a fost. Zi ce cesta càpo noi face pecàt se casta feta cu noi fusere ia~i tirerà, musata |à se re marita se re fi antru nàrod. Noi ren wo zepelei ar-o cetàte si verit-a nopta cu carota si wo pus nuntru si mes-aw cu ia an cetàte iusto àn cà ìsta loeàndà iuve 1-a fost inaia si ciia aw-o cunseneit. Damarla dus 1-a camalera cafelu si-1 càvtà si mes-a catrà gospodarita si al zice càsta ai nostra Ulieà. là zice: ainnà kà si m£re vede. Cand wo v£de wo conoste, ha, zis-aw potle el§mà celi doi eamaler si le zice burà àmii-at facut. lei zicu e ce? E fila amii-ie case. Aemo ve zie moreiti-m face là wo kà-n carota si wo ucidc > / > / ■> si vet am duce de ià marie si odi. Aemo iel làt-aw-o si wo miru an bosea si ài zicu: cum ài tu zis ke tu nu ver nigdar veri antru narod. là zice: io n-àm verit, mire do-peleit-aw nopta. lei zicu e ciré. là zis-aw, io nu stia, lei ganeseu r§n al talà càpu. Ivanin a zis ma io nu li 1-oi talà, Toni ni anca io. Potle Ivanin ganè, ma marie ren morei àie duce, r$n ài talà svaki urà si iel taiàt Ì-a svaki o mar. Io vani n ganè cum r$n de ociì si de mima. Acmoce màrile-s talate, sànzeìe-1 m§re fare. Aemo fiÌu 1-un crai a fost an low si lui brec àmbatit s-a pre casta feta. Posnit-aw latra, ie trlè cu pucsa si vede casta feta mere eatre ià si wo antrebe ciré t-a taiàt marie? la zice nu stia, scapàt-a kà. le vreda làt-aw fatole din jep si Ì~a legàt caste mar si làt-aw o kà cu sire. Cand a verit case pus-aw o an càmere si el^mà a se camaier: pas vreda din duhtoru (ali medigu). Cmo ie verit-a Ì-a staiieit sanzele si acmoce ià ramàs-a ciia cu ieÌ. Cesta tìi lu cràiu mes-a catrà càce si màie si le zice: io sàm dopustit voi me ànsurà dupa casta feta. lei 1-aw zis e ki zna de ce narod ie ià. Ali ie zis-a ma io nigdar dupa ni cura nego dupà ià, sa ben neca-t fiie. 24 Texte. S-a pozaeomt si iâ ramâs-a nosice (ali plire) si ie moreit-a mere &n voisca. Nerâncit-aw o lu mâje. Potle nuseat vreme verit-a vrema za nâste. Naseut-aw doi fecor ur ca si zlata ur . ' 5 ' > ca si srebro, iel a fost tot cuntenti si vesel lu cesti doi fecor . » 0 ^ , , ,3 <33 3 n si vale pisescn-1 lu omu-1 ke H s-a nas eut doi musât fecor ur ca si zlata ur ca si srebro. Ontrat posta n-a fost, tre-mes-a omu cu lisi T&sta om verit-a durmi an 6â locânda ce 1-a fost mâia. Cirât-a si mes-a durmi. C&nd a ie ze-durmit o vi zite U 1-a ce porta si lât 1-a cela list e nepiseit-a ât si piseit 1-a ke a lu¿ mulere aw nascut doji bree. Cand a tâsta om vertt colo cafra ie si dât 1-a cesta list, ie câvta si vede ke 1-a mulçre nascut doi bree. le lât-a hârta si le a piseit lu maie si lu cace ni bree ni máóki neea jivescu. §>i eunsenejt-a lu cesta om cela list. Potle c§sta ora iuve va mere durmi iusto an ca ista locânda. Cirât-a si mes-a durmi. E ia mes-a fâce vi zita aflât-a ke-i sa piseit iâ lât-a cesta list si nepiseit-a ât si zis-a neca-s musât cât as ni ca si zlata ni ca si srebro voi moreit dâ > > f y > '''-J, le morta a lei si lu fecori si zis-a se nu voi uraoriret iel t J ^ V > eand io verir case voi io voi omori. Potle verit-aw cesta om cu listu cáse si 1 dâie lu crâlite, iâ-1 laie, si rescíis si vçde ke ie câsta piseito. la vek n-a putut árente sti de suze. Acmoée cralita nu mçre vek ân câmçre câtrâ iâ ni câtrâ fecor de pasión (de jalost). Ia-ntrçbe camalera ce va zi ce ke nu vire a me soera la mire acmoce. la zis-a îo nu stiu si tasta camalero spure lu eraìite si cralita lât-aw éest-a list si mes-a catre ia si planze. la zi ce ce va zice ke aste sa jâlosnâ si planzet, ia-1 zice : hè, moia draga, poc io fi jalosnâ si âm ce plànze eâvtâ cesta list si iâ lâje si 1-a stit si zice, draga mai co, e zâô vet me umori facet un le^ar za doi fecor si nepraviti-m cum voi me ancarcâ si ¿el ontrat facut 1-a cela lçgar si pus 1-aw ân nuntru fecori si aw o âneareât cu mare jalost si cu suze. Pokle ¿a mes-a kâ iuve flâia vr-nn jir mie eu dinti otkiniia si poidiia. JÎfcmoce verit-aw la lac, fost-aw plir de ape ia zice cesti meí fecor nu-s spelât cata vrçme, ¿o voi al ânea spela si Texte. 9.; s-a rescarcât si lât-a ur cu éele ciiiâlvite si 1-a posait speln-vui ma po nesrici li s-a smâcnit ântru âpe. fa plânze si vede doi omir ke as cija prope si vikè za vai me boxe jp! zieu ce at-je, fecoru âmi s-aw eazut ântru âpe si se va zc-mori. Ur al zi ce de celi doi, ver âl zvadi protignè mar ele si outrât ia cu cále mar neteze se ke-1 va zvadi si viritu l~a nAzat mârele ea si vut-aw mâuke. Cestx doi omir a fost Isu Crst si sveti Petra si zis-a Isu Crst: jeno ce âs cârstit cesti feeor, ia zis-a ke nu-s. le zis-a se ver ke-1 crstesc, jâ zis-a ke ia, si pus 1-aw lume lu ur Antonio e lu cela ât lorio. Potle câsta mulere mçre prin b osea si âfla o casita musât nepravita si mes-aw an nuntru. si ciia aw jivit. Potle verit 1-a cesta om aeâse si antrebe juve as cale zvirine. Mâia-Î zice: kakove zvirine, fost-aw doji feêor ke aw al fost musât vedç, ur a fost ca si zlata e cela âtu ea si srebro. le outrât zvadè cela list si-1 dâie lu maie. Xa ziee jp n-am casta piseit. le zice sa iuve as, ja ontrat al dâie cela list si je âl ïâie si al prostè. le zice io n-am cesta piseit, câsta va fi un tradimenat. le asa jalostân mes-a durmi, ali durmi n-aw putut Damareta se seola si zice lu mâie si lu câce: io meg cere a mp mulere. leí aí zieu iuve ver wo tu aflâ, ali je mes-a eu pnesa pre umer si amnât-a cude vreme. O sera âs-aw plerdut âr-o boscâ si vezut-a ke je o svitlo rente antru je si mes-a si flât-a ca case si tucè la use, zice din nuntru cire ai? le zice: io * ° J W > 9' / A A sam un om. Zice din nuntru: jo sam vek cata vreme anca jp n-am nieur vezut ni avzit om an cesta crai. le zis-a ma io âsâm si ontrat ia aw âl reseíis si-1 antrebe ke ce aine fome? le zis-aw ke je, ia âl-a pripravit cira si je cirât-a si zis-a ke ie trudan. la 1-a zi s ciia-i pâtu cucâ-tc nuntru si ie âw se eueât si âw se facut ke ie dorme. Picorele 1-a fost sa fâre din pât si zice lu fecoru pure lu cace picoru an pat neea al poeinè. Rapoi, lu cela âtu zis-a pure-í mâra an pât neea ai poeinè. le emoce se face ke s-a zbudit si wo -ntrèbe tu, jeno, dende-sti tu, ja zis-a: jp âsam mulera lu filu lu crâlu. le zice e eum? I-om vut mulera ma fost-a far de mar. la zice: e ia, ma mije Domnu 26 Texte. dât-a poele marele. 5>i ontrat verit-a conoscut. Si cmoce irjes-a kâ. Ata dama re ta ja zice: ferment câta vozure si soldât ren mçre din ladri si fermept-aw tot eum av pa zîs si mergu^ si ¿a cu pel juve fost-a cesti tât si mere ratâ an casta spile. Cand a fost tot nuntru aw ai polovit si polegât si pus 1-aw an voz si tot câ c-a fost an câ spile. Potle verit-a eâse si eu cel lâdri si zis-aw hacmoce tot rezlegât , / ° > / 5 & >, si 1-a pus ar-o càmere si 1-a-ntrebât ke se wo eonose ici aw zis ke ne. Ontrat 1-a zis se vet voi ramare âne ren ^ > A Ç c ve dâ mare grâd e carie va mere kâ pote pi far de nica-cove friee. je nu va fi nis eastigept si ve ren dâ eu ée putet bire jivi. Acmoce nuseârli ramâs-aw e celi âlti mes-aw kâ. Cmo s-aw pogovorit ke ce vor fâce de a lei mâle si de cela istu càrie purtât-a càie listare. Câce lui a zis ren nepuni o bacfvâ de prâh si ar 1-en pure an nuntru pac ar 1-en prînde si asa facut-a. Brins aw prâbu e pci aw mes par la aria. Susüevipa. José Tvetic. 70 aaï. 11. Tiganul si màceïarul. O vote fost-aw un tigân si eu un bicâr. mes-aw ar-o cetâte. Tigânu vut-a ceruse za vinde e bieâru carne. Je! aw fost eonoscuti. Acmoce tigânu n-at? putut vinde cerusa, luj a fost fome. Acmoce mes-aw la cesta bicâr iuve vin-davept-a cârna si 1-a zis te rogu posandè-m o peturinâ, ie 1-a zis ce ver eu pa, je zis-a : res âm eumparâ páre ke Umii je fome si ie 1-a dât. Ma pokle nuseât vreme mes-aw bi-carn ântrçba-1 neca-1 dâie peturina, ma pe vezut-a ke vire, ie s-a scuns, antreba-l mulçra juve ap tigânu. la zis-a po nu stiu, mes-aw kâ. Muscat dupa câ vire rapop ântrebâ neca-1 torna peturina. le fost-aw an case, mulçra 1-a zis acmoce at vire lu cela ce sti dujan peturina, ie zis-a: seapâ nu poe, vop me eucâ pre tasta serine si tu zi ke po âm mûrit. Bieâru vire àn câs§ e tigânca planze ie wo antrèbe Texte. 27 ce ât-je ke plânzi, jâ ziee ce nu vezi câ âmii-aw tigânu mûrit. le zice e iuve-j, vezi, anca pre serine zâée mort. Je vezui-aw ke Xe far de svi ce. Aemoce zice: tigâneo, ce Usti bestie ke nu ârzi svica. Ta zis-a : io nu primojesc. Te zis-a io-1 voi la la me câse si Î-oi prinde svica si poele l-oj face casa an ce 1-en zecopeli. Si outrât je la je r-e se case si 1-a facut casa si la zegbnit eu panze si pus Va an tasta case si-1 porta an depozit. Si colo al face gvârdia je ans ma nopta verit-aw tati ciia parti pinezi. Ontrat bicâru zis-aw eand a iel sprajDÎt pinezi raârtvi ludi scu-lâti-ve e tigânu entrât zis-aw vezi-me si s-a sculat e iel tot aw poscapât. Ontrat iel doj partescu cesti pinez. Ma-n tât je zis-aw ma ce aw ca fost verit nâzat vede e bicâru zis-aw lu tigânu aemoce ari en ce piati câ peturine e tigânu lât-aw baréta dispre cap si 1-a wo hitit na zis-a neea-t fiie casta baréta pre câ peturine. Aemoce tatù vezut-a c-a partit lu saki po o peturina si lu ur ke n-a vut ce da ke 1-a hitit baréta din eâp si je fuze kâ si spure lu celi alti tât. bo. cija âl-a fost eata ke partit-aw po o peturina lu saki si inke n-a fost dosta cela ca partit morejt-a lu ur dâ baréta dispre eâp. Susüevita. José Tvetié. 70 ani 12. Soia si 3 frati ai ïeï schimbati în lup, Ontrat a vut o ma je trej fil. N-au o vrut scuta, poredin fost-aw, zesnit í-aw neca se na lupu obarnescu. Obarnit s-a na lup. Vut-a dupa câ o file, când a mâre verit au-trebât s-a mâje te n-ati vut nie ur âto nesro mire. Mai a 1-a zis vut-am inca trej fil pac ni sa na lup obarnit. Fila zis-a jo-1 meg aflâ. Mes-a, verit-a la o bosca s-aw anjurbat pre o babà si 1-aw zis: juve meri, jâ 1-a zis meg trej frat cere, eáríi mili s-aw na lup obarnit. la 1-a zis (câ baba) seuhè o câdçre de coreni si proie s-un hrâst si amna tu ân hrast si j-aw mes an hrast. Verit-aw teli trei frât si 28 Texte. zis-a: tíre n-a testa fermejt si pogledit-a-n zgoru vezut-aw-o an hrâst si í-a zis viro jos. §i n-a vrut mçre, ne i o ke me ret, i el aw zis ke mi vor wo. Pae aw i a mes jos si antrebá-1 eum res jo fáce ke vet veri nâzat omir. leí aw zis ke ñeca fije sápte aú mutast'á. Si ja mes-a ká eas§ s-aw ânjurbât pre filu lu eráíu si 1-a zis ke se se va maritá dupa je. Potresit-aw cu capa ke va si s-aw ansurât si je mes-a-n voisea, a íei aw Domnu dât un fet. E maja luj a pisejt ke áre muiçra un bree e vut-a fétu. E je wo od~ pisejt neea stáje docle jo verir. E ja 1-a hitit an lac. Verit-a cáse si wo -ntrçbe juve-i tela bree. Mája í-a zis t-aw n-a uât mir ocoli de foc, ta vâvie skitit (ali latravejt) pac nâzat aw je morejt ám voisea mere. Nâzat í-aw Domnu dât un fet karo musât. Mâja luj aw nâzat pisejt ke te vor de ta e-áre-í muíera mácca. Te odpisejt neea staje doele jo verir. Cand aw ie verit aí gané juve-j ta macea, ía 1-a zis ta vâvic ântre teruse fost-a; n-a dât mir oeoli de foe, kitit-âm ta âu lac. Nâzat a je morejt mere âm vojseá. Pac í-a nâzat Domnu dât un fet. Mâja 1-a pisejt e-are jâba. le odpisejt neca staje docle verir jo case. Când a je verit aDtrebe mâja juve-j ta jâba. Mâja í-a zis bitit-am-o an lac ke n-a dât mir. Ie-w zis lu maje-s te rçn de jâ fâte. Mâja í-a zis le o baefâ de petrolui pae pure-wo nuntru pac wo prinde neca zgorè, ma ne ânta nego an eodru. Dupa ta mes-a-n codru eu jâ. Verit-a trej frat íei pre eâi iezdinda si tresit-aw eu fatoliéu neca steptu si steptât-aw eu ja, n-aw aprins-o. Pac tela maj betaru frâte mes-aw e3.tr § ja si-í ganè busne-t te mai bçtâr fií si ja 1-a îât pode aí gané tela doilç frâte busne-t tew doilç fil Potle áí gané tela treilç frâte busne-t trejle fií. Çi entrât aw ja posait ganej si gané omu-Î te ren fâte de mâja. I-aw zis: mire mislit zgori, zgorè jâ. Ontrat a zgorit ta bçtârâ eraÎitâ. Susúevita. P épis a Tvetié. 17 am. Texte. 29 13. Treí surori. Ontrat vut-a o máie trei file, nu 1-a putut maritá. Zis-aw ke se re drácu veri ke le r$ maritá. Verit-a un gospodin si lát-aw ta mai botará. Verit-aw la o ápe cu iá. Si gañí; iá ke íi s£te. Si ie í-a zis bb de tiia ma nu lasa tela pul mánke de tire be. Puíu í-a zis: las me inánke be. íá nu 1-a vrut lasá. le 1-a dát un mer si mes-aw cu iá cáse. Gand a verit eásg gane-1 iuve ai pus mero. Iá n-a stiut iuve 1-a pus. Mes-a cu iá án cám^re. Ubísit-aw-o viie de eluee si mes-aw názat eatrá a leí surar. zis-aw vet ám dá o file. Máia í-aw zis ke magari do si lát-aw ta maj botará. Verit-aw la tá ápe ganb ke í-ie sete, ie í-a zis be, ma nu lasá tela pul inánke de tire bb. Puíu-í ganb: las me mánke be. Iá n-aw vrut si mes-aw eu iá cáse. L-a dát un mer, gane-1 iuve 1-aji pus tela mer. Iá n-a stiuut iuve 1-a pus mes-aw si cu iá án eám§r§ ubisit-aw-o viie de eíuce. Mes-aw ie názat din ta treia fiíe verit-a colo si-1 ganb tá máie ine-am do maritát nu se stie iuve~s. §i wo lát-aw, verit-aw la tá ápe, ja gane^ke íi spte, je í-a zis be, ma nu lasá tela puí mánke áe tire be. Puíu-í ganb lás me b$, ja í-a zis ke ñeca b£ ¿e. ¡j>i puíu í-a zis puré tela mer te-t ie da vare án slámnite. Omu o ántrebe iuve t-e meru. Iá 1-a zis: án slámnite. le nu 1-a putut nis fáte. Ansurát s-a scupa. Zálic vreme dupa tá ganb-1 xa m res ráda lu máia teva tremóte. Je í-aw zis ke í va ie dute. Iá pus-aw o sor án brsá si-1 ganb ma nu cavtá nuntru ke i-oj te vede din ocná de sufit. Íj5i i^-aw zis lu sor§ ke ñeca zite te vedu ke se vrure nuntru cavtá. Ie tá porta si gane te-i dráeu án testa brsá ke-i sa grelo. Hitit-a án pre vale ke va cavtá. E ia-w zis din birsá te vedu pac a ie vreda pus názat pre umer si dus wo cás§ lu maie-s. Zálic vr^me dupá tá názat áí gane muípra m r$s tremóte lu máie-m teva si í-a fermeit plirá birsa si cu sora-í án birsá. Gane-s lu omu nu cavtá nuntru ke voi te ved$ din ocna de sufit. ¡5>i Je vrut-a cavtá. Iá-Í ganb din birsá te vedu, ie mis- 30 Texte. lit-aw ke-í tá mulera-í gané din oena de sufit. le vreda popadit-a birsa wo hitit pre umer si mes-aw tirlinda catre máie~l. Vut-aw máie-í do file cáse. Zálic vr^me dupa, ta facut~a un fet de avlát po de ie spetit po de ie presan si pus 1-aw pre scánd zis-aw lu omu-s mare ver dute-m lu maje-m o birsa de teva ke n-áre nis. Pus-aw ia sire án blrsá si fetu tela t-a vut cu ie si gané-í ma nu cavtá ke voi te vedé. Vruta eávtá, ia gané din birsa te vedu. Ontrat vreda pus-aw birsa pre umer si mes-aw tirlinda catre máje-í. Si máia 1-a vut tote trei fiíele. Ie verit-aw cáse wo cí^me, n-aw fost. Mes-aw an eámerg trebe fetu iuve-i máia. Fetu n-aw vrut ganejL Dát 1-a un pumán tot-aw mes na cusí. Ontrát mes-aw názat catre soera si-1 gané iuve t-e ta mai tirer§ file. §>i 1-aw moreit po de fet dá, ke po de ie fost-a áb po negru. Moreit 1-a taíá, ta negru lui, ta ábo Íeí. Snsúevita. Pepina Tvetió. 17 aní. 14 Feciorul cu rosul. negrul si schiopul. Un cace vut-a un fií. Vávic biveit-a cáse, gané-1: na-t / zete vote zete fiurini ámná ígrei, ma nu m$re cu rosu ni cu moro ni eu toto (tela sepastu). Ánjrurbát s-aw pre roso -zeigreit-aw tot pinezi. Mes-aw cáse jálostán e táte-1 gané: zá te sti jálostán. Ie í~gané e-aw tot zeigreit. Dát í-aw názat zete vote zete fiurini. Anmrbát s-a pre moro zeigreit-aw tot, mes-aw cáse jálostán. Táte-Í! ántr^be zác ásti jálostán. Ie í-a zis c-aw tot zeigreit. Dát í-a názat trej zete vote zete fiurini si mes-aw. ániurbát s-aw pre toto. Mes-a igrei cu ie, zeigrejt-aw tot si máia si táte si sire do sápte áñ. Na sápte áú ke ñeca vire je si máia si táte. Mers-aw cás§ jálostán. Táte-1 antr^be ke te í-e ke-i jálostán, n-aw vrut spure. Mes-aw ata zi cere-1 teíi trej roso si moro si sepo. Ánjurbát-aw o mul^re-n boscá si ia-1 gané: iuve meri e ie-í gané [zice]: i o meg asa ke i o am zeigreit tot a mew si cace mew si májja si ans mire. Cá mulere Texte. 31 í-a zis, ja, grçla t-e ma provè. Când veriri colé la eâsa lui âj un lâc si la tela lac spelâ lui r0^a si potenjè-te tu a íei Verit-aw la lâc nive í~a fila lu roso roba spelât si wo-ntrçbe be cum se rç seapulei. la 1-a zis ke se s-er va ansurâ dupa iâ ke-1 va ia seapulei fâte- le zis-aw ke va. Mes-aw la use lu roso tuti. Si-f gané roso nu te ineâ ura, ma ie zis-a ke va zaino remaré. Roso 1-a zis se ver testa un mare codru rezscopei eu crâmpu de staclâ si de brâidi nesadi si dute-ra mare za obed vir din iale. le raes-aw ■> > > ^ câtre ta fêta iuve roba spelât-a sa mn-a roso urdineit. la í-a zis ñeca mere durmï ke va iâ tôt fâte. Si 1-a dus ata zi opodne bota de vir, na, porta-1. Dus 1-aw. roso 1-a zis bur asti si-1 gané sta nopte moresti testa codru rescopei eu crâmpu de stacla si de graw nesemirâ si mare dute-ra hlebu. Mes-aw ie catre ta fêta iuve roba spelât-a si-1 gané roso míi-a zis ñeca tgsta codru rescopesc si de grâw nesé- miru si neea-1 duc mâre blebu. Iâ 1-a zis: amna durmi, io voi tôt fâte. Si 1-aw âtà zi dus hlebu. Roso 1-a zis doi ^ > > 7 * facut inea âri ura za fâte. Cand âm io eu tire igreit pae când am nâzat veçit pre mâre plerdut-âm vititele. Se-sti tu bur za aflâ-le t-oi cuntrâtu reskini. Si mes-a cela raladik câtre fila lu roso si 1-a spus ce 1-a câce zis e iâ-1 gané: tasta-ista-i greîo ke ie-w trei vote âpa prilit si n-a putut aflâ vititele. Ma pas tu durmi si cand âw iâ mes riba li 1-a din gura se fâre hitit. Çi mes-aw ia catre tala mladik, porta íi-le si roso í-a zis bur asti, ma inca âri ura za fâte x >>r 5 ' 7 se nu tu fureri capâtan din dvor an dvor câîu pure sa-t vaîé. Çi mes-aw ie catre lui file. Ià-1 gané : io voi fi câpu, roso va fi harbâtn, mâia va fi tetârtâle (un pitor, bedrâ), lé un mâre bat, bâte preste barbât si preste tetarte, ma preste cap nu bâte. le ta studieit-a bâte nu s-a dât an dvor. Roso-Î vike nu-i trebe vek bâte. Spiseit âsti vek fâre. Si ie mes-a catrg ta fêta si wo lât-o eu sire. Dupa câ gané-í mulera lu roso pâs tu vedç se nu í-aw câ nostra filç tôt facut ke câ va fi pre vise segav za face ie câ ans. Când âw ie verit nâzat gané: nu spçle nostrâ file. Tarlit-a dupâ ieí tâte lu tâ fetâ, ia gané tâte-m vire. Ben, io voi 32 Texte. fi bätu e tu pecíaru. Tâte í-a moreit nâzat eâse mçre. Ântrebe-1 mulera t-âi vezut le gané nis nego un peelar eu bâtn an mär. Mulera-I gané ta fost-aw iel Mes-aw trlibda nâzat. la gané tâte-m. vire tu ver fi virtu, jo voi fi verza. Vek n-a putut éâce-1 Unrente. Turnât s-a nâzat case. Muíera-1 antrçbg t-âi vezut, ie-1 gané, nis nego un vrt si verze-n nnntru. Mulçra-1 gané ta fost-aw iel. E outrât a zis: meg io si virit-aw un mare oblac si vint- si iâ gané mâia-m vire, ma nis, io voi fi eapela et tu preftu nuntru si iâ va cierna te fâre, ma nu tu mçre. Çi U clemU viro f'ârç. le nis se nu lucrât-a misa. Çi ontrat iâ-w zis cire-t wo mai prvi polubire neca-t fne grumbe ca si hudoba. Çi ontrat a mes ia nâzat e ie a mes kâ. Çi iel aw verit a eâse si spus-aw lu câce si lu mâie tot eum a fost Si ontrat a verit mai munt > , ^ , > r\ de iel vede-1 si uru s-aw pozdravit eu lui tirçre fçta (ali fraieritâ) si ontrat s~a lui vezut karo grumbe. Lu tot ceíi âiti s-a vezut karo musâta e ie vâvie ganeit-a ke nu aw o. Ontrat aw ia zis lu câce si lu mâie facet un obed si specit un edcot si un golub si un rébât. Çi cänd a iel muneât zis-aw ia ducet côeotu si cocotu fost-a ^ ^ J 3 / specit si ia-1 gané ée tu stii cóeotu? Cócotu-1 gané io stiwu ke ie n-amnât ie ântre omir si lu câce lui s-a spoteit ke nu-1 filu äntre omir ämnä. Verit-aw câce cáse si-1 gané na-t zece vote zece fiurini si ämnä igrei, ma nu igretini eu roso, ni eu toto, ni eu moro. Vâle 1-a verit ân cuntrcf roso si aw zeigreit tot si asa spus-a cécptu tot eum a fost facut. F§ta zi ce lu eoeotu dosta-i spus. Potle iâ zis-aw ke neea dueu golubu si iâ-1 ântrçbe* ce stii- Golubu spus-a rçnte ke eum a ie jâlostân fost eänd a ie tot zeigreit si n-a vrut spure lu éâce-s. Potle eum a mes ân bosca si amurbât câ mulçre si ia 1-a spus ke se-1 fila lui jutâ-re ke va fi bire. Ontrat a iâ zis dosta-i. Duéet rébâtu. « , ^ > > Cänd a rébâtu verit pre seând, iâ-1 gané : na ce tu stii rebce. E ie posné eänd aw ie verit catre tire la lâe si eänd s-a ie tiie tanjit si tu 1-ai zis ke se se rç ie dupe tire ânsurâ ke tu 1-er jutâ si sa rçnte tu í-ai facut na nriesto de ie. Dial. rom. ) -i J pira la a m§ case. là zis-a: io nigdar nu voi wo tr§ce pre a mele picore. le zis-aw: n-àri frica nis, io m-oi fàce un medvid sì tu ver pre mire zeiezdi si io voj,-te purtà si sa facut-a. Megu pre casta bosca si ie lucra càia antru sire. Verit-a fare din boseà si ìa v^de o musata si mare cáse si ia~ntrebe ànca rente ie o musàta case. le zice cà ie nostra. Mes-a nuntru càsa ansa, an nuntru fost-a ée aw se vrut. Ie-1 zice: vezi anca ver ve ce ver, ma io asam un màgo. Testa crai vut-aw un fil tirer, verit-a hártele pre ende stát piseito ke ie la un loe o f§ta musáta ke se cí^ma Stewu de zlàtà, ke eavl-ej, bur veri-wo là, ma samo de mara lu cràlu. Testa fií zice lu cace: tàto, io r§s ràda mfre cere sora si cunàdu. Càce 1-a zis: he, a m$ iìl iuve ver tu aflà-1. Càta vr§me |el às de eàse e noi nu nis stién de |eì. Ma io meg, tàto. le zis-aw se ver ii, amna. Si 1-a zis: ce ver là eàlu eu sedia, ali cu carota. le zis-a cu sedia, e pinez càt ver là, oh, ne cada si mes-aw kà, ie iezdè cata vr^me doel-a fost pre a lui pemint stiwut-a bire iuve ài. Acmoce trecut-a mimo si vec nu s-a putut acordei iuve ài si zis-a lu eàlu pir-acmo àm io tire redit acmoce porte tu mire iuve ver. verit-a la ca bosca prende aw ài trecut sora si cuñado si eàlu mes-a pre cija, §i cmo trecut-a bosca si vede casta musàtà càW!Ssi aw se poveselit ke vede càsa si vire la ià si reziezdè eàlu si càvtà àn *■ > ^ ^ > zgoru si v§de sora ke ie pre oenà. la zice: oh, Domnu a mew, ke ^te ved, si »1 àntr^bà eum-ài oc veril le zis-a: docl-am io stiwut iuve ^àm io àm netezeit eàlu cum àm io vrut, eàt n-àm vec stiuut lasàt-am lu eàlu neca m$re iuve à 1-ie vola si asá m-aw duràt oca. Ia-Ì zice àmnà sus, verit-a sus al antr^be ke se M'-je fome, ali sfte. le zis-aw ie, ia ontrat 1-a dàt muneà si bè si-1 ziée: ce tu mislesti ke ie om erstian, de í-a zis: sà te~i- la zis-a ke re màgo. le zis-a neca ie, ce-m va. la zis tu nu ver bire Texte. 3'* trçce eu ie, io te voi hrani si hranit-l-a r-o eainem Gand a fost sçra verit-a testa mâgo si zis-a: ânca more vr-ur fi. la zis-a ke nu-j.. le ganir. io stiiiu ke je si moresti arata-i. la zis-a se tu zici ke nu-1 ver nis rew face io voi al arata. le zis-aw: nu voj. la mes-a si durât 1-a catre ie, al vçde si-1 zice: ce-sti tu cuiiâdo? Si-1 ântrçbe ce âi verit oc? le 1-a zis: ïo-m verit ve aflâ, ie-1 zice: tu âi verit noi aflâ ma io stiwu ke tu âi verit mai muât de la kâ Stewu de zîâtà, câ musâta fçta. M-âm frica ke t-er privari. Zâé io-t zic ke âmnât-a cudç de j.el ke vor wo la, ma tot aw ramâs acolo. Si cirât-a si zice-1 cesta cuiiâdo aranâ eu mire àn iardin. ren ne zâlic setèi si mes-a si âi zice: na-t câsta scâtula si dât 1-a un per din mustâfa lu staboru si Î-a zis: pure-1 au seâtulâ, se fiiu^i segav at va rabi. Âta sçra mes-aw se setei an cela iardin si 1-a dât un per de corb. Treia sera 1-a dât un per de pore. Acmoce »1 zice: tu ver mçre preste' testa codrn, potle preste un ât codru, pocle preste treilç codru si outrât ver vede un mare païât si cria ie iâ, tâ Stç zlâtnà. Çi ie mes-aw, treent-a tot trei codri si vçde testa palât. Veiit-a prope de ie si vçde ke vire un om cudà mâre si-1 zice: ce âi tu verit ânca eu bârba golà. le zice: viritu mâ-aw bârta piseito, ke je ânca o fçta musâta, ke se clemâ Zlâtnà stè. le Î-a zis ke âi, ma tire nu va tukei. Ie-1 zice, zâc ke ne. le 1-a zis: ânéa verit-a ne ca si-sti eu gola bârba, eârli vut-a mustâfele si bârba, ma tot aw ramâs ânca si laie de mar si-1 trâze ar-o nairina, iuve fost-a plirâ de erepâta blâga si-1 zice tu pira damarçta vale se tot câsta poidesti. le mislè cum voi io testa poidi si se setè tota nopta, damareta mâuke nego aw verit sorele färe ïât-a ca scâtula din jeb si câvta-n nuntru vçde testa per de corb si-I lâie si-1 prinde, acmoce verit-a eâta corb, ke aw tot câ ocistit. Çi ie vezut-aw tot curât-o si mçre pre scâle an zgoru tute la use. ie-Î zice din nuntru cire ie, ie zis-a: io sàm cârle âm poidit cäta gnilâ cârne. Aemoce àm porte bè. le s-a sculât si mçre vedè se ie câ istina. Verit-a colo si vezut-a tot curât. Vire nâzat si-Î zice brav äfti, âstez ver mçre ân iardin setei-te eu ia o ura. Çi 3* 36 Texte. mes-a si se seteseu. Ia-Í zice inea âri do za fâée grele. Sera al zice : viro oc tu en gola barba si-1 mira r-un mâre magazin plir de saea foze de vipt tot scupa zmisejto si í-a zis, vezi tu cesta vipt, pira dçmareta vaíe se fie tot zberit (ales) saea seminta posebi. le se seté tota nopta, dama reta mânke neg a vent sorele fâre, lâie câsta scátula si vede perú de stahor si-1 laie si 1-a prins. Outrât verit-a cäta soret ke aw tot câ ales. íe cávta si vedé ke je tot eurât, mçre pre seâle än zgoru tuce la use si zice ke je aw facut a sè lucru. le 1-a zis din nuntru ke nu crçde, ie-í-a zis, amna vedè si ie mes-aw si vède tot curât. Cmo-Î zice, âstez ver mere eu jà do ure te setej. Çi ia-1 zice, do âi faeut bire, ma ki zna eum ver treia. Sçra í-a zis testa mago, senoci ver mere durmi eu jâ si damarçta eand jo verir eäträ voi, valg se fije ântru, voj fecoru viju si se plauze. leí a mes dürmi an câmçre. la âw se cucât an pât e je âw se seteit prin cârnere. Damaipta se domîslè de câ scâtuîâ si câvta si vede cela per de porc si-1 ^nprinde si vire un porc si porta un fecor an gura e je áí-il popadè din gure si-1 hitè an pât la ja si je se cuce pringe ie. Çi âvde ke vire mâgo, ie scipnè ñeca plänze si fecoru aw plans e mâgo verit-a si âvde ke fecoru plänze si 1-a zis bur asti far de barba, fâr de mustâfe, ma cudà segav. Cmo 1-a zis âstez vet ve spravi kâ. Çi jel mes-aw kâ. la í-a zis pir-acmoce âi tu lucrât, aemoce voi io si lât-a un câptir si scârele si âeu si mes-a kâ. la zice pogledè nâzat, si ¿e pogledit si vçde ke vire testa mâgo hucinda si ssés, vfre dupa noj. Iâ ontrat hitit-a câptiru, facut s-a o guste boéiâ nu s-aw putut vedè ni ceru, docl-a mâgo trecut prin câ bosca jeí aw facut un musât toc de cále. la í-a zis pogledè dirapo j si ie câvta si vède ke ie fâre din câ bosca si zice, dupa noi. la hitit-a âcu si facut s-a un mâre zid si docle s-a ie ^ n zrampigejt preste cela zid jel a facut un bur toc de cale. la 1-a zis pogledè nâzat si je poglédit-a si vède ke aw trecut zidu si zis-a, dupa noj âj. Iâ lât-a seârele si 1-a kitit pre vâle si s-a faeut mâra dinboca, lârga si lungâ. Docl-a mâgo priplivit câ mâre jel a trecut vec cunfinu si Texte. 37 asa fost-aw oslobodit. Acmo mergu pre cale si vira r-o mare cetâte si mergu an locândà si zepovideseu muneâ si bè si Je al zice, tu nu ver mçre eu mire aeâse, nego te voi lasa anea án câsta locânda. Pac potle áte zi voi veri din tire cu mujica si cu parâda. Iâ 1-a zis cavt:x bire nu te lasâ lu nie ur ni lu nié ure busni ke se », tu ver utâ de mire. Je zis-a ke nu va. Potle Je mes-a kâ. Verit-a câs§ tôt vesè si cuntenàt si zice lu éâée si lu mâle, ne dai bog, se ret voi mire busni ni voi ni nie ur ke Jo âm durât câ musâta fêta lu cârea ai lume Stçwu de zlâta si ziée, za dàmarçtâ vet pripravi mujica si parada, rçn wo mere durâ. Çi ie mes-aw an câmçre si s-aw cucât si aw zedurmit, verit 1-a mâja, reselis-a usa de câmere si 1-a mes busni. le dâmarçta s-a sprobudit si veé n-âw stinut de iâ nis. Vire-Î câce si-í zice, filu a mçw ânéa-J mujica si parâda, ala, âmnât din Ja. le ziée din éire. Câce 1-a zis si ai sera zis ke âi durât câ musâta fçtà, ie zis-a ke nu stiè nis. Potle iâ ramâs-a an locânda za camalera. Potle cude vreme dupa câ Je mçre si doj cumpân colé vîrde câ cetâte, Juve Jâ a fost r-o boscà an lov. Si mergu an câ locânda, Juve fost-a Jâ, urdinejt-a obedu. Si verit-a na obed. Celi cum-pâiii âl-aw zis, ânea Je o camalera ke noj n-ân nigdar vezut asa musâta fçtà, Je zis-a, ântrçbât wo se va mere durmi eu ur de voj. Si ur »1 zice ke ce re dopusti eu sire Je lasâ durmi, Ja zis-a ke Jâ, ma ke-J trçbe plati, Je zis-a ke eàt, Ja zis-a sto fiurini si sçra mes-a eu Ja ke mçre durmi. la zis-a, te rogu éija Je vîréina spraznè-1 si Je 1-a lât si posnè sprasnivej cesta vîféinâ. Te 1-a spraznivejt tût pira dâmarçta. Dâmarçta facut*a zia, Ja s-a sculât si mes-a lucra a se luefu. leí a mes lov tôt trej si-1 ân-trçbe filu lu crâiu si testa âtu, ma âj te musât divertit câsta nopte, Je zis-a, n-âm nigdar inca asâ, fost-a un piater. Tâ sera zice cela âtu ke se rç dopusti ke rç Je mere cu Jâ durmi. Iâ zis-a ke Ja si mes-a durmi, Jâ zis-a usa ramâs-a resclisâ, te rogu, zecíide wo, cànd aw Je catât de use tota nopta aw o zeoïidavejt si rescíidavejt. Dâmarçta facut-a zia Jâ s-a sculât si mes-a r-a sç lueru e Jeí mergu-n 38 Texte. Ioy tôt trei si ie ganè, filu lu crâlu, voj ât araindoi ve bîre divertit eu câ musâta fçtâ. Iel a zis nigdar asâ. Iel ül-a zis, stâr§ âmnà tu, eh iâ, ki zna se rç ia mere eu mire durmi. Iel aw zis eànd a eu noi, incà va mal voli eu tire si je Î-a zis, ce rçi tu mçre eu mire durmi, cum nu res mai voli nego eu iel Si mes-aw eu ia durmi. Cucât s-aw pringà i& si iâ aw âl busnit si ontrat aw o conoseut. Tôt vesè si cuntenàt si 1 zi ce cum ai câ ke âi tu lasât eu tire durmi cesti doi a mel cumpân. la zis-a ce nu t-a spus eum aw se divertit, hè ieÎ mû-aw zis ke nigdar asâ. la zis-a prvi c-a durmit eu mire ie aw tota nopta sprajni-veit pisarolu e cela âtu tota nopta zeelidavext-a usa de câmçre si reselidaveit. Potle dâmarçta 1-aw zis je tu fi âne ineâ âstez dàmarçtâ reu veri din tire. la zis~a ke âj bire si ramâs-a cria. le verit-a case si zice lu câce dâ-marçtâ vet pripravi mujiea si parâda si rçn raere din ca musâta fêta. Iel aw zis tu ver fâce ea si si mânke, ie zis-aw nu voj- Dâmarçta verit-a mujiea si soldât! an parada si mes-aw din jâ- Verit-a colô si zis 1-aw ce asti pripravita ke mezèn kâ, ia zis-a âsàm si ontrat mes-aw kâ. Verit-a câse, câce si mâia vezut-a câ fetâ asa musâta ke jel aw fost veselj si euntenti. Mujiea fost-a mare si parâda si obedu si obedveit-aw si io-m mes kâ. Susievita. Joie Tvetic. 70 anl 16. Feeïorul de \mâtor cumpârat de dracnl. Un om a fost mâre siromâh, lovât a fost, se ceva uci-deja muncâja, se nu moreia pati fome. O zi verit-aw, n-a putut nis ucide. Tota zia âmnât-a, sçra virit-a case, n-aw nis ad us. Fecori pianga de fome si muiçra. Qâmarçta aw se seuïât si lât-a puesa si mes-aw ân lov, n-a putut nis ucide. le zis-a ke neea âl jute ali Domnu ali drâcu. Zâlic. dupa câ vire eâtre xe drâeu si í-a zis: ce me eíemi? Je í-a zis, càrie »sti t»? Io âsàra drâcu, se ver ke te jutu. Texte. 39 le zis-a ke iâ. le 1-a zis tu ver miie dâ ce n-ai vezut ni de ce nu stiî. le zis-av ke va. Si outrât aw zis ie. tòt ver pinez? le zis-a, cude. .Si 1-a zis cà ce ^nn-âi obecit, vale do zece aii sü-mx duri anca. le zis-aw, voi se fure ce. E ontrat ie mes-aw câse cu celi pinez si zice lu mulçre: acmoce noï àn-an jutât Mulera 1-a zis ke dende. le spus-aw ke ie asâ. Iâ zis-a, o, brijna io, ie zis-a, e zâc? là zis-a, io àsàm nosite si cela fecor tu ai vindut. Verit-aw ~ ^ ^ a lei za nâste si naseut-a fecoru. la jâlosnà. Fecoru s-a goit. Verit-a fecoru an sâse âii} iâ mes-a la frâtri antrçbâ ke ce va iâ fâce eu cesta fecor si spus-a eum 1-aw omu-1 vindut lei aw zis àl, eb iâ, cuntrâtu aj facut, ie va se tesco cumparâ, ma se re se pure pre ie medâvite, crijure, ocenas tot blagoslovito si iâ âw asâ faeut. Potle verit-a cesta fecor la zece âii. Câce 1-a làt eu sire án cela loc ce âv-àl vindut si virit-av drâcu si eâvtà lu cesta fecor, zice-1 lu câce ¿o n-âm al asâ eumparât. le zis-aw testa t-je. Ontrat 1-a dignit »r-un vifor si 1-a hitit preste mâre r-o mâre scuíe. <3iia-i ans tota zia, nu vède nie ur ni âvde. Fost-a vek sera, vède un mâre palât si mçre an nuntru. Vède o eâmçre, svica àrde si seându ai pripravit si pre seând âj cira-í. le tuenit-a dupa scând si zis-a, miie-j fome, io voi muneâ. Cirât-a, fost-a pâtu nuntru si mes-a durmi. Verit-aw catre ie o fçta musata si 1-a zis, ce dormi? le zis-a, ne, la 1-a zis, cum ai anca verit? le zis-a, nu stiu si ia mes-a kâ, ie ramâs-aw éna durmi. Damàreta s-aw seulât si vede ke vire cesta drâe. i^i-1 zice, ce rei te rada odeupi, le zis-aw, res, le 1-a lât de mar la oenà si 1 râtà un mâre codru si 1-a zis vezi cela codru, moresti tot res- copei si posemirâ graw si fâce pogàca de grau si mue duce-wo za obed. Çi dât í-a crâmpu de stiicla si badilu de stàcla, ie lât-aw câ orudiie, crâmpu si badilu, si mes-aw colo si pus*a pre vàie crâmpu si badilu si valè aw se rezbit. le jâlostàn se setè, nu stne ce va fâce. Potle verit 1-a rucenia 1-aw o dus câsta fètâ eu eârea aw sçrà ganeit si í-a zis àmna ruèi. le zis-aw, nu poc, iâ-1 ântrçbe ke zâc ne. Çi-Î spure cum 1-a zis drâcu. Iâ zis-aw, câsta ài lá(h)co, se 40 Texte. tu ver te mije obeci ke ver mire E cu tire ¿o voj cásta face. le zis-aw, voj. la í-a zis euce-te durmij je âw se cucât si váíé zedurmit-a. Cand s-a je probudit ja-j cija la je cu pogáca si í-a zis acmoce l-o portä ueea märänk§. Ie-w o lat si í~aw o dus si aw aí-o dát si zis í-a cásta t-e. le zis-a bravo tu, aemoce ämnä coló juve-j fost sera, t va veri obedu. Çi je mes-aw si 1-a dus câ fçtâ obedu si í-a zis^ ce ver fi de besede. le zis-a, voi. Potle vire dräcu si-í zice, viro oc si mere cu je la ocuá si í râtâ inca maj máre codru si-1 zice, vezi cela eodru vaíé se-1 tot pricopesti si posadesti tîrsure si potärgesti si du-m märe za obçd ce voi bè. Dát í-a crámpu si badilu de stacla. Damarçta je mes-a colo si zemahnè cu crámpu vaíé álí s-a rezbit, badiíu stesi sá. Potle je se sete priu cela eodru. Yire ní rucenja, í-o duce câ fçtâ si-1 zice, cum ai? le í-a zis, nis bire za mire. la zis-a spure tu mije ce ^t-a zis si &í-a spus ja zis-a, eh, laeô-j de câ, tu ämnä ruci. le rucit-a, ia-í zice, araná durmi je s-aw cucât si aw zedurmit. Cänd s-aw ï . , probudit si wo vède prope de sire si cu bota de vir. Iá-Í zice tästa t-e viru, porta íi-1 za obed. Je 1-a lát si li-1 porta si í zice cásta t-e viru. Je í-a zis ke je bur si áí zice ämnä coló pocini, je mes-a an câ eâmere si s-a cucât am pât. Pode verit í-a eu obédu ca fçta si í-a zis, do an facut bire, ma inca do ne siçptâ, ma nis frice. Aemoce catre sçra virit-aw dracu si í-a zis, viro oc eu rq.ire si-1 trâze la oenâ si-í râti\ i\fâ mare iuve se âpa bâte si-1 zice vezi tu tasta mâre juve ase câ âpe bâte ura eu âta jo-m trecut pre cija, va fi zece au, si âmii-aw cazut prstenu dispre zâzet sí jo nu 1-âm putut nigdar aflâ sa tu vaíé se mpri si se-1 âfli si se mí-1 duci eâse. Dâmârçta je s-a sculât si mes-a la câ mare, se setè si câvtâ an mâre, pode í-a dus rucenja çâ fçtâ si í-a zis ke eum je, je zis-aw câ ce mi-é zis drâcu, jo nu voj nigdar câ putè face. Xâ í-a zis spure-m ce t-a zis, je í-a spus ja zis-a grçlü-j, ma face reu wo. Ämnä ruci, je rucit-a, ja í-a zis cuce-te durmi, je s-a cucât si âw zedurmit. Cänd^ se âw probudit vezut-a câ fçtâ ke âj la je si dâje-Î prstenu si í-a zis porta li-1 acâse. le 1-a Texte. 41 lât si li-1 du6e si 1-a zis, na-ti-1. le zis-a. io n-âm erezut ke asti tu bur éâsta fâce e pur- ai faeut Cmo ämnä r-a tè loe j je^ mes-a colo la sè câmgrg. Pode dus í-a ca fçta obedu, si 1-a zis noj ân bir spravit éâste trei, ma inca áren ure za face, si ié mes-a durmi. Catre sgrá verit-a drâcu catre je si 1-a zis stii tu ce ári inca de fâce. le zis-a. io nu stiiiUj ie âw al zis damargtá ver mere an stala si ver fla un câ légat la iâsle si tu ver-àl zeuzdei si osedîei si ver àl zeiezdï si ver mgre eu ¿e iezdi do podne. Acmo sgra dus 1-a câ fçtà cira si al antrebe, ce t-a zis? le í-a spus câsta. la zis-a, casta ista ie la(b)ee. le va fi câpu si pivi erai, mulera-í va fi âm polovitu e io voi fi cela craj dirapoi. Io-t-oi duóe o bakçtg de lisce si tu cand al uzderi le nu se va dâ, ma tu cu cesta bakçte tucè-1 preste câp, pac va ben smirom stâ, ezadaù crai nu ni anca tac ni eu câ bakete e câpu bâte mai mun ce poti. Dàmareta s-a sculât si mçre an stâle, âfle cela câ, ie-í râtâ dinti e ie eu câ bakçte al dâie preste câp doeïe stât-aw smirom. Acmoce pus 1-aw uzda si fleru-n gurç si âw al zeiezdit si mere eu ie kâ, ma ie posnit-a eu ie jucâ e je eu câ bakete àl tucè preste câp, preste po de ie doele âw pâmetno amnât. Ma lu eâlu vek í-aw dozïit (stufeit) n-a vrut vek mçre rente. Ontrat turnât s-a eâlu de se vole nâzat si ie *■ , > " mes-aw eu ie an stâlà. Pode 1-a zis câ fgta stii tu ke cmoce t va pure sâpte fçte ure pringe âte tot de un per, tot de un color, tot de un vestit asâ tu nu ver mire eunoste, ma tu eâvtii mije pre picore, se amnâru trei furniz pre picore an zgoru câ voi fi jn. Acmoce drâcu 1-a durât caste sâpte fete si 1-a zis zberè-t, eârç ver de câste sâpte fete. le câvtât-aw lu tote pre picore si vede lu ure ke-1 mergu trei furniz pre picore an zgoru si ie aw zis, câsta io voi, ie 1-a zis iâdno neca-t fiie si-1 zi ce spravit-ve si amnât kâ dintru a meli ocli. Potle iel aw mes si facut-a nuscàt / n n j > de cale si j.â-1 zice pogledè nâzat si vède ke vire un grumb oblae dupa jel. Te zice vire dupa noi, ia zis-a, ne rçn face péeíar si s-a pus la cále sedè, ie verit-a si-1 antrebe, n-at vezut borebit un tirer si o fçtà, iel aw zis, noi n-an vezut. 42 Texte. AÍ ántrpbe ce jáste roí ke ánca sedet jel aw zis, ántr^ban lamozina si ie mes-a názat cáse. Cela dráe verit-aw catre mulera cáse si zice, i o na 1-am putut aflá. Iá-1 zice ce n-aj vezut nicur, ie zis-a, ha, i-ara o botará si un b^tar sezut-a la cále, ja, zis-a cásta fost-a jeí, ámná názat dupa, ieí sí raoresti áí adura názat le mes-aw inca maj an grumb oblae dupa, ie, já zice a luí, eávtá názat, je aw pogledit názat si vezut-a ke vire si zis-a, vire dupa noj. lá zis-a, jo m-oj fáce o v^rze e tu vírtu si s-a facut le verit-a pira cija, vezut-a ke nu-j nis mes-a názat acáse. Aemo eánd a verit acáse zis 1-a mulera, ce nu 1-aj durát, je zis-a ke nu í-a putut vedé, ja 1-a zis steptg tu aemoce meg jo ver vede ke jo voj jeí durá názat. §i já mes-aw dupa jeí hucinda, grminda si migejnda. Cásta fetá zis-aw luj pogíedé názat si je pogledit-a názat si vezut-a ke vire asa jádno si zis-a alej, vire dupa noj. la zis-a cásta nu-j je, casta í-e mulera, ma jo m-oj face baserica e tire preftu si tu ver elecni ántru oltar si rugáver Domnu si iá va misli ke preftu lucre misa. Aemoce já verit-a si-1 cierne de je stiuu ke-ste voj auca, verit catre mire, ie zis-a i o másese si já sa iádne íei-a zis, tu ái tot cásta facut, si zis-a-í se áte vrur busnire fe aíi te a luj ca si dráeu si mes-aw ká. Aemoce jeí mes-aw pre eále, virit-a pre a sev peminfe Potle ce ámnu ámbatit í-a ur, a luj sutál, si-í zice, bura zi floto, si je 1-a zis, cát-a vresme nu t-am vezut noj án mislit ke áj te pk.$dui Si í-a zis, vezi cum ári musáta f$tá cu tire si 1-a dát íhara lu cá f^tá si aw-o busnit. On-trat je scapát-a váíe ká di la je si testa om aw o lát cu sire acáse si mes-a dupa cá áu cása luj si zis-aw lu cáce-í si lu máje~í ke je o f$tá la je lu a lor fií mláda (ali frá-jerita) asa musáta. Úáce-1 ántr^bg ke ce je istiua. Je aw zis, jo ám ávut dosta posál (lucru) cu dráeu. lo ¿u voj áto ve -lucru cu je. Aemoce cesta, cáce-í, mes-aw cátre já si vezut-aw-o sá musáta si í-a zis, meri cu mire? la zis-a, ne. Ie wo-ntr^be zác nu ver m$re cu mire. la zis-a, nu poc aemoce, negó se vet ke voj veri voj specit trej golub si eánd áí speciret, facét un obed cíemát rodvina Texte. 43 ontrat verit din mire si ve zic cänd fasere scändu pripravit la po de scHnd facet cucni pre cantrida e io voj de cä ätä bända naspored cu je si asä, äw faeut. Acmoce obed-vesea ma je cela tirern muneät-a tot obedu nu 1-äv cavtät. Finit-a obedu, ja läje cesti trej golab copt pre piät si-1 pare itntru je si le ziee sparet voi ce am jo facut za cesta istu si jel äw spas tot c-ä jä faeut a luj. Si emoce cänd a jel spus tot je äi*äm pogledit si ontrat vezut-äw-o mus-ätii ca si si mänke si scocit-a preste scänd si wo eatat pri dupa gut si äw-o busnit. Potle jel aw se änsurat si jivit-a an märe mir. Susüevita. Jose Tvetic. 70 aru. 17. PreotuI si postili. Un preft nepovidejt-a lu omiri ántru oltar neca petac si sambàta nu màràneu carne. A luí decía svaki petàc purtàt-a din bicam earne. Testa edvtu omiri si posnit-aw omiri cuvintà ke prewtu ¿in basericà cuvintà ñeca nu màr-àncu càrne, ni zepelescu petac ni gambata. Tànjit I-a lu biscupu. CÍemát-1-a biscupu neea vire-n biscupije. Làt-a cu sire doj castaidi. Verit-a pringa un cimiter si mes-a àn testa cimiter verit-a la un grob, zvadit-a prewtu libra din jeb si zezovita cela morta neca se scolè. Tela morta s-a sculàt vài è si àntr^be-l prewtu ke ceri mai bire ce mere an gure ali ce mere fare din gare. Odgovorit-a cela mortu ke-j maj bire ce mpre àn gure. Prewtu zis-a lu cela mortu neca mpre nazat àn grob si mes-a vàie. Ziée lu castáldí neca nu utu c-a vezut si uzit. Vira la usa lu biseupu, potucit-a. Verit 1-a decía resclide prewtu wo potucit pre clept si zis í-a ke luj àj tela lucru. Odgovorit-a fetu din trbuh ke-j lu biscupu. Decía mes-a eàtre biscupu si-í spure eum a prewtu potucit si eum a fetu odgovorit ke-j lucru lu biscupu. Biscupu odgovorit-a neca fàce bar obed si fermejt-a prewtu si castaidi pre obed si cuvintà lu prewtu je ke nu-1 dàje nicur easti, nego neca-1 antr^be ce va pre 44 Texte. se jurnàdà si lu castaidi. lei àw odgovorit neea dàje bis-cupu càt va ie, ontrat le-dus pedeset Aurini, ìàje prewtu libru din jep ren vede se-s posteni rgn là se nu-s posteni nu rgn. Ramàs-a pre scànd cànd àw ie rugàt samo trej Aurini si poele mes-a prewtu case cu castaidi curàt e bis-cupu ramàs-a spore. Susàevita. Mate Glavina. 70 ani 13. Preotul si baniï mortuluî. ■> O mulere vut-a un om trgovet. Cela om a mûrit, ramâs 1-âw cuda pinez. Mulera mes-aw càtre prewtu si 1-âw spus e-âw cuda pinez lu a lei om ramâs, ke 1-a ie morebit prislipit e cela prewt 1-a zis ke cànd fure zece si o urg (jedanaist) de nopte neea-1 duce pre a lui grob ke se stgp-târe ànmestit an âbo âüelu ke a lei om nu va A preidut. Prewtu âw al ratât ke neca pure pinezi pre cela grob si ke 1-a ratât -ke neca mçre kâ. Aniurbât-a iendârmi si iendârmi wo àntrçbât ke iuve fost-a iâ testa ura de nopte si ke ce nu 1-e friee. la spus-a lu iendârmi ke 1-a omu mûrit si ke 1-a ramâs cudg pinez c-âm iâ àmnât prewtu àntrçbâ si prewtu ke 1-a zis neea-1 duce àn timiter. Ontrat âw iendârmi tiia scuns. Iendârmi mes-âw câtre timiter àniurbât-aw prewtu eu un mâre fagot, an nuntru fost-âw eréluteîe si kemesa câ lange lu prewtu ce-meste àn basericà. Iendârmi 1-âw àntrebât ke iuve fost-âw câsta ure, je zis'-aw c-a àmnât àn timiter pre grobure rugâ. Iendârmi 1-âw fermejt si legât si —nbid.it 1-âw fagotu si jepurle, aAât-a celi pinez ce udcwita morei>t~a colè duce si dât 1-a lu udo-vita nâzat si prewtu mirât-a àn pàrjun. Sosûevita. JoSe Tvetic. 62 anl « > 1 f 19. Sàracul cu vecinul hot. Un siromâh dobàndit-a din lot tri sto Aurini si dus Î-a pre suAt hrani ke-1 va tifè za mâre potribe. Un sused lui Texte. 45 oderit-a vreda vâca si lasât-a cómele pre coje, Nopta pre scuro ànmestitu-s-a an câ coje pus-aw ocli de stáclá pre câ coje si ancinsu-s-âw cu verugele si mere an câ case catre cela siromâh, cand a verit an eâse vut-a cela siromâh mulera si o fêta, jâle cazut-a morte dupa toe de friee si cuvinte lu tela siromâh: io ásám drâeu, io-m verit din celi pinez, c-ai tu âstez dohàndit an lot je mes-a vàie pre sufit si drâeu cu ie din pinez. Fost~a evardia de iandarmi an loe âwzit-a ke fçta si mulera tulescu prin eâse ta ure de nopte. Vira iandârmi an câsg, ântrebu muíera ke te ta tuleseuj mulçra n-a putut nis odgovori, fçta odgovorit-a c-a verit drâeu din pinez te le a tâte âstez din lot dobândit. Ke iuve as. Ke-s sus pre sufit, iadârmi vale la usi ur d-o banda ur d-o âtâ docl-a verit eu pinezi jos. Cand drâeu vire roseatenda an zdolu pre seâle cu cale cadine. Catât-l-a > / * > > iadârmu de corne resclis-a despre cap ta coje, eârle s-aratât, susedu eârle a fost mai prope de je. Tiia í-a lât pinezi lu drâeu si dât 1-a nâzat lu siromâhu. Rezvelit-a mulera si fçta si tija 1-a pus nâzat eoja eu cómele pre eâp si 1-âw legât. L-âw tirut ah câ câsâ pira s-a faeut zia, podle 1-a trâs pre tota tetâta printru tot omiri neca roscatè eu ca- dínele si 1-a trâs dila o tetâte la âtâ neea-1 omiri vedu ân > > cacovi eude-s sa-nmestit si cum s-a faeut ke-i drâeu si , ■> j > pokle 1-a zeelis. Susûevita. Muté Giavina. 70 ahí. 20. Preotul ínsálat. O -votg vut~aw un prewt un porc za ucide si cmoce facut-a veri zvonáru neca vire catre ie si 1-a zis io-t zic neea afli dámar^ta trei omir cárli vor juta poreu ucide. Acmoce j.e flát-a trei omir váíe sera si nopta mes-aw ieí pátru si furát-a poreu lu prewtu. Dámar^ta virit-a tot pátru si zis-a noj, án verit. Prewtu 1-a zis ce vet mánke frustikei ali pode de cánd uciserát. leí áw zis noi r^n mánke frustikei si dát 1-a rakiie si páre si ieí a frustikeit. 46 Texte. Cmo mes-aw decía lasâ porca fâre din stâle (hlìv). Verit-a iâ, nuntru si vëde ke por eu nu-i, vire sus câtre prewtu si zice, porcu nusearíi furât-a. Prewtu zis-a lu ceíi pâtru àm-nât kâ, porcu nu-k Pode prewtu zice lu dçcle Mandalena stii tu ce areu uoi de fâce, tu ver mere an câsta serine io-t voi pure nuntru ruuncâ si bè si voi te zecíide si asâ facut-a. Cmoce prewtu tre mes-a din zvonâru si í-a zis io te roga ver àm face un piacer, ie zis-a ke va se pâture, tu ver lâ câsta seride-r-a te case, ma valè se nu eâvti an nantra. le zis-a ke na va si ie wo lât si dus-aw o aeâse. Cmoce prewtu mes-aw àr-o cale, facut s-a nopta virit-âw iel tot pâtru an eâsa lu zvonâru si mes-a deri cesta porc si iel zvadit-aw fieâti si zis-aw ma rç fost prewtu eu Mandalena munca de cesti ficài la din serine zis-a, aba, ur de celi trei âw zis ce ie testa, ma zvoDaru zis-a, a nis-nis. Pode zvadeseu lombali (zarebârdacele), si ur a zis ma rç fost muncâ prewtu si Mandalena de cesta pore. Iâ zis-a, aha, cesta mai tirera âw zis anca more fi nnscârle càrie cesta vikè, io voi face vijitâ. Zvonaru zis-a, nu cutezi, le zis-aw, jo voj, si mes-a rezbè câsta serine si vède câsta declá àD nuntru. le lât-a cuti tu si aw o ucis. Si iel res-partit-a cesta pore si lât-a svaki a se part. Pode virit-a prewtu câs§ si tremate din zvonâru neea-1 duce serida aeâse. le í-aw o dus si prewtu ül-a musât gratieit si âw aï tremes kâ. Acmoce prewtu cíeme Mandalena cum ie, ma iâ n-âw putut nis. le mes-aw lât-a clucu, resclidé serida si vede ke ie morta, Zeelis-aw-o nàzat si tremate din pitimorto. Acmoce vire ie colo si zice ce potribescu, ie zis-aw o mâre stvâr mi s-a zgodit le zis-a, e, ce? More-bit ke 1-a vrur farât pinezi câsta vrçme ce n-a fost aeâse. le zis-a ke âw inca mai mâre li se pripetit. le zis-a neca âw ce âw spureti-m io voi spravi. Prewtu zis-a mç Mandalena câsta- vreme ce n-âm io fost câsç lât-âw o scuta’ |i âw se zecolit. Acmoce ie zis-a io voi w0 si zecopei, prewtu-1 al antrçbg càt va pre plâce. le zis-âw sto fiorini si o brse in ce voi i° puriâ, le-w-o lât an câsa sç pira fost-a nopta. Cànd s-a facut nopta aw-o lât si o bucaletâ Texte. 47 si aw o das la o ostane si eípme ñeca se scola ke-í vor da o buealetä de vir e ie clemàt-a insto ea si Mandalena si pus-a an nnntra an buealetä pätru craUari si ia nesta- vit-aw-o la use. Ostam s-aw sculät resclide usa e ia ca- >u ) ) ^ zut-a pre pod si vezut-a ke äw se neis si buealeta äw se rezbit. Ie-w-o vède asa morta sí ä wo dvizè än zgoru, ma ia n-äw putut sta an pico re. Acmoce ie aw-o lät si hranit-a-w-o se nu wo nicur vède. Facut s-a spra si tremete din pitimorto ñeca vire catre je. Yerit-a si 1 zice ce rpi cn mire. le zis-aw cade mi s-aw dogodit. Ie-1 üntrebe ke ce. Ie 1-a^ zis verit-aw cesta nopte (senoci) deela lu prewtu si m-a cíemát neea me scolu äl da o buealetä de vir io m-am sculät ia zedurmit-a pre ose. Cánd am io rescíis iá cazut-a an pre vale si äw se ucis. le zis-a, he, bire io voi wo lä si zecopei. Ie 1-antrpbät ke cät va pre place. le í-a zis sto burini si o brsä àn ce voi wo purtá. Aemoce ie-w-o lät si dus-aw-o aeáse. Cánd s-a facnt nopte aw-o lät si wo porta la un vrt lu frätri. An cesta vrt a fost o hrusva si wo pus sta la ja si t^lat-aw uri pátru verze si í-a pus än brät. Dämareta s-a sculät vrtulanu si mes-a vedè än cesta vrt si vède càsta mutare ke cij^a stáie si cu cále verze an brat e je vut-a un bàt, tofnit-aw-o preste nàs si jià eazut-a pre vàie. le vreda trlè eävta cäre ie càsta muí pre si àw o eonoseut ke ie Mandalena. Acmoce ie mere spure lu frätri ke ce àw facut. E frati vreda mes-a vedè si vezut-a ke ie morta. Si wo lät än cáse pira íost-a nopte. Acmoce tremes-a din pitimorto ñeca vire catre jeí ie verit-a si án-trpbe ke ce vor cu ie, leí äw zis ke äw li se pripetit o märe stvär. Ie zis-a ñeca äw ce áw, spureti-m io voi fäce ce put'üi si iel í-a spus. le zis-a io voi wo là sì voi wo zecopei. leí 1-antrebàt ke ce va pre place ie zis-a sto burini si o brse si ie wo lät si mes-aw kà cu ie. Facut s-a nopta, si ie wo lät än brse si wo porta preste uu codru. Acmoce dotecit 1-aw tati. leí a purtat svaki a se brse de pinez si ie s-a pomiseit cu ieí st ämnu scupa. Un tat gané mrie ie grelo, ie-í zice prominin (gambiein) brsele si tatù í-a dät a se brse e ie lät-a a lui Si ontrat ie aw mes < Q S ^ > A 48 Texte. &á dila ieí aeása. Acmoce ceíi tát verit-a r-o ramnitá sí # < í > S prospit-a celi pinez din brse. Cánd a ie prospit a s£ brse vezut-a ke ie mulera morta. Celi álti ál zicu cnm ie casta ke r-a brse fost-a cásta muíere morta, ie zis-a mije fost-a grelo za parta si io-m zis ke nú poe purtá e ur át zis ke neca gambiejn si sá án facut. leí gañesen tot ur po ur io n-am, cela átu io n~am si asá tot. Si acmo res-pariesen celi pinez si lát-a svaki a sé párt. Cmoce se gañesen, ce r£n fáce de cásta mulere morte, nr a zis ánca íe nn ásir r§n wo pure pre ie si ren wo mira zecopei. N§ fost-a si o goneseu pre ásir e pastiri áw se balotejt cu cesta n$ si ur aw o tofnit cu n§vu ün eáp si aw o hitit jos dispre ásir. Ceíi tát I-a eatát si-í ganeseu, tu ái neis casta mulere si 1-a làt cu sire iusto án cela loe dend-a fost cásta mul§re si elemát-a prewtu neca wo m^re zecopei. Prewtu verit-a si conoseut-a ke ie ca a lui decía Mandalena si ie wo facut pure án cas si wo facut unce an timítgr si 1-a facut sequentiele si áw-o pohranít an grob. E cela istu c-a Jhiitit án iá cu n$vu prewtu vezut-a ke nu-i eriv si í-a zis, ámná eu Doman acáse. Susáevíta. José Tvetic. 70 ani. 21. Dona surorí. O votg fost-aw do sorár si lu cá mai betárá verit-a fráieru antrebá-wo ke se va se marita. la zis-a ke va. leí s-a scupa bire vmt, acmoce cá áta sor lei a fost ja ke se já marita e iá ne si iá aw ál prinuntit neca láie ja. §i asá ie aw o lasát cásta istá e dupa sor íi s-aw.ánsurát. Iá zis 1-a lu sore, tu ái me privarit. Ma prvi fecor ce nà scuri neca_üt fije pore si asá aw prvi fecor c-aw nascut fost-a porc. Cánd s-a naseut vezut-a cace si máje ke ie cásta porc, si 1-a pus cu porci. Pode verit-aw vek máre si o zi verit í-a cáce catre cesti porci si ie ígané, táto, vek a verit vr^ma de me r$j ansura. Ie 1-a zis cárea f^tá va te lá. Ie í-a zis, àmnà la cela cáóe si maje ce áru trei fiíe Texte. 49 si ântrèbe za me câ mai betàra. Çi câce mes-aw si aw o àntrebât ke se va se raarita dupa lui fil, ma ke je pore. Iâ zis-a, voi. Si mes-a la zaeon, ja mes-a pre eâle eu svâta je mes-a pre bosce si a se tôt oblatit. Verit-a an baserieç iâ clecit-a tru oltâr je verit-a sa blâtàn tic (prope) de jâ si vrut-a ke va se otari de a lei robe e iâ n-aw dât. Cmo s-aw zaeonit si mes-aw kâ. Potle verit-a nopta si mes-a scupa an eâmere durmi. Ontrat Xe aw_o zeeoíit, aemoce mes-a nâzat pâste eu porci celi âlti. Potle dupa câ verit 1-a câce la celi porc, cesta porc ip^me voi ausurâ, je 1-a zis tu rej face ca si si mânke. le 1-a zis tu de câ misli. Si zis 1-a câce aemoce câre te va lâ, je-1-a zis, araná la sora lu câ ce-m zecolit, iâ me va lâ. §i câce mes-aw si o àntrçbg ke se~l va lâ a mç fil, ma de stii ke je ài pore. la zis-a ke va. Verit-a câce catre ie si 1-a zis ke-1 va lâ. Potle mes-aw an baseriee za se zaeoni si iâ mes-aw , ^ o y ^ pre eâle si eu svâta e ie pre boscg si âw se tôt oblatit si verit-aw tru oltâr juve âw jâ elecxt si mes-aw prope de ja si aw se vrut otari de a lei rob§ e iâ n-aw dât si mes-a kâ. Pode verit-a nopte si mes-a an eâmçre scupa durmi si le aw-o ucis. Facut-s-a damarçta, ie mes-a eàtrg porc eu jâ pâste e iâ âw zecopejt. Dupa câ verit-a câce eàtre ¿e iuve paseut-a eu- cesii âlti porc si je 1 zi ce, àmnà si àntrçbe câ treia sor ke io me voi, dupa iâ ânsura. Si j>e mes-aw si wo-ntrçbe ke se va se marita dupa lui fil. Iâ zis-a, do sorar âw zecolit, ma jo voi âl lâ. Si aemo mes-aw jeí àm baseriez zaconi-se. Iâ mes-a pre eâle eu svâti e ie mes-a pre bosee si âw se tôt oblatit si virit-a antru oltâr si âw mes prope de ja e iâ 1-a dât fatolu neea se otaré. Si iâ 1-aw otàrit eu a sè robe ce a fost ànmestite y *. o 5 ° si mes-aw case. Verit-a sera si ie zis-a lu mâje si lu câce se nu ret vo\ eâvta an eâmere iuve noi mesermo durmi. leí a zis ke nu voi\ leí a mes an eàmçre si je zis-a lu câ fçtà, aemoce ver lâ un cutit si ver me resparei preste trbub si ver lâ casta eoje dispre mire si ia lât-a cutitu si lât-a câsta eoje dispre ie. Si fost-aw ie un musât om, ma mâia za vedé ce va ie face iâ eavtât-a pre clucâùità si Popovici, DiaX. rom. dm Istria. 2. 4 50 Texte. on trat ie vezut-a ke mâia al câvtü si s-a faeut un musât pul si seapât-a pre oeng afâre e jâ jâlosne ramâs-a an eâmerg. Faeut s-a dam à reta si iâ zis-aw lu câce lui si lu maie, io meg cere a mew pul. leí í-a zis ke tuve ver äl tu afïâ. Ma iâ zis-a docle fuser viie io voi äl cere si mes-a. Cmo ämnä si verit-a r-un codru si viîde o seule > í l , î ° mâre si mgre an nuntru, vede nunti'u uu om. le 1-a zis dende âi verit anca, io säm âne sto âii si n-âm vezut nicur ^ y r anca. Çi wo-ntrebe ke ce re. Iâ zis-a io ceru a me pul eu cârle âm me zaeonit le 1-a zis, io nu stiuu iuve ie. Ma 1-a zis, ämnä rgnte si ver veri r-un ât codru ena ai a me câce cârîe-i colo trei stotine de ân, bore bit ke va ie spure-t ceva de je. Si iâ mes-a si verit-a cátre ie si í-a zis, borebit ke voi stiet de a me pul cârle aw seapat de la mire. le 1-a zis, ämnä rgnte colo ver flâ ur carîe-âi sâse stotine de âîi colo, ie va-t spure iuve ie. Iâ mes-a si 1-a fiât si-1 zice, io ve rogu se ret voi mije spure iuve ï\\ a uiç puí eu eârle â m-âm me io zaeonit. le í-a zis, io t-oi spure iuve ai, ma tu ver vg zâlica corist de ie. Çi-Î spure ie äi ânsurat dupa o contesâ colo an cela loc. Si iâ mes-a rgnte si verit-a la un mâre palât iusto mve fost-a ie si iâ zis-a, io ve ro^u se rgt me lâ ânea, ve rgs ceva lucrâ. Gospa (contesa) 1-a zis, io t-oi Jâ se ver ämnä la guske si la râte. Iâ zis-a ke va. Çi iâ vut-a un lisnâc si o nuce si un costa il Faeut s-a dâmargta si iâ mes-a la câste guske si la râte tota zia. Verit-a sera iâ le gonè case, lâie cesta lísíiac si äl reseíide din ie verit-a o musátá robe, aw svitit ea si srebro. Ca- r , i í ° > malera cavtát-a pre oene si o vede asá musât änmestitä si zice lu contesa nostra decía cum ie musât änvestita. Si eontesa mes-a pre oene si o véde asa musat änmestitä sí lá mere eätre^iä si äl zice ver tu .mije vinde cásta robe. Iâ zis-a ke nu va. Con tesa zis-a io-t voi dâ pre iâ eût si ce ver. Iâ í-a zis se ver tu mire lasa durmi än câ eâmgrg iuve dorme ä te om. Iâ zis-a, voi si áemo iâ o pus an câ caragre iuve âw durmít a íei om e lu omu dât-aw nuste popi ce 1-a faeut smirom vâvie durmi e iâ tota nopta-aw plans si cuvintât a mè puí, ma ie n-aw nis âwzit de câsta. Texte. 51 Càrtd a fost zia iâ mes-a fare si mes-a la testa rate si gaske. Faeut s-a sera, jâ mçre ka si eâvtü si reselis-a nuca si verit 1-a o musata robe ea si si zlâta. Cmoce iâ ) y > 0 > > A càntât-a e camalera mes-a pre oene cavtâ si vezut-a ke je asá rinvestita, CÎemà contesa ñeca vire ye db casta decía si ia verit-a pre oene si o vede ke ie asâ musât anvestitá si mere càtrg iâ si 1 zice ver tu miie vi ode casta robg. Iâ zis-a ke-1 va vo dâ ke se va wo lasâ durmi an câ camere ce donne a lei om. Iâ zis-a ke va, Çi jâ mes-a an câ câmçre durmi e iâ, contesa, dât-aw lu omu nuste popi ñeca nu wo âvde ni v(ède. E iâ tota nopta vikeit-a si plans ke juve ai a lei pul. Ma ie n-âw nis âvzit. Dàmareta s-aw sculât si mes-a r-a s b lucra. A cmoce camaígra spure lu cesta gospodin ke ie o fet-a ke âw vek do nopti durmit an câmçre a lui si c-âw vikeit si plans ke juve-i a íei cela zlatánu pul. le zis-aw sa cum ai câ ke jo n-am âvzit. Iâ 1-a zis, contesa le dâje miste popi pac dormii tote nopta. le zis-a bire-i io stare nu voi vre bb. là verit-a sera catre cáse si resclis-a costànu si 1-a verit o robe musata ** ° ^ > ca si dijiamàntu?- Çi jâ âw cüníát. Vire contesa catre iâ sì—1 zice, te roga de-m si càsta robe. là zis-a ke va se va wo lasâ eu omu durmi. Contesa zis-a ke va, sçra iâ mes-aw àn camerg durmi e contesa pripravit-a lu omu za bb. Ma ie zis-a, pure cija io aemo n-âm vole za bb. Çi ie n-aw beiut. là nopta vikb si plàuze ke juve-i a lei cela zlatânu pul. le wo antrgbà ke dende je iâ, là spus-a tot cum hv fost. le 1-a zis, bire-i, tu àmnà dàmareta r-a te lucra e io voji casta regulei. le mes-aw dàmareta an low. Cand a fost podne verìt-a case si mes-a obedvep, si zis-a, jo meg aemo afàre, io nu voi veri acàse pira sçra. le mes-a si facut-a de slâme ca si un om si dus 1-a case si pus-àl-a àn oená si cíeme contesa si-í zice ce àsti tu asàve ke ari ) v WA t /» j » cu tire ât om. la zis-a ke n-are. le 1 rata cesta istu ce aw fost pre oenà ja ontrat s-a zerenit àn ie si 1-a hititjos si jâ cazut-a dupa ie si âw se ucis. Aemoce ie fost-a cu càsta a sb mulere óiia pre câ contile si jivit-a bire. Susúevita. Jose Tvetic. 70 ani. ) > 4* 52 Texte. 22. Trei surorf sarace. O vote fost*aw trei surar si s-aw ganert la foc sera tote âte fçtele se maritu e dot nu ne putén. Mâja 1-a zis, io ve voi spure zâc nu ve voi putét maritâ, ke noi asmo siromâs. Câ mai betárá a zis, io rçs rada se re miie crâlu dâ o mâre borse de pinez. Pak io me res vâle maritâ. Câ âta aw zis, io res rada me maritâ dupa lu eralu eamaler ke ie musât. Ca mai tirçre âw zis e io rçs râda me maritâ dupa crâiu. Çi io res al nâste cvarnar si devet fil si o file. E crâlu âvzit-a. Cänd s-a faeut dämareta crâlu > 1 a tremçs-a ñeca viru catre ie. Çi iäle mes-a tot pristrasite si virit-a catre ie, ie 1-a zis voi frei ce ve io antre bar morèU spure prawo, e se nu, vet veri gastigèite. Antrebe prva c-âi tu zis a sera? là zis-a i-om zis ke res râda se-m rç leí dâ o mâre borse plire de pinez ke io me rçs vâle maritâ. Sx ie 1-a zis, dât-voi. Poele câ dupa iâ aw àn-trebât ce ai tu zis. E iâ zis-a ke io rçs râda me maritâ dupa lor eamaler, ke ie ai musât. le 1-a zis ren vedè vâle si tremes-a din eamaler si ie-1 zice ver fi cuntenât te-nsurâ dupa câsta fêta, ie zis-a ke va. ke-i musâta. Acmoce àn-trebe tâsta mai tirer e ke ce àw ia zis sçrü. Iâ zis-a, i-om zis ke io rçs râda me maritâ dupa iel si ontrat âw taéât. le 1-a zis, ma tu ai inca nuste zis, moresti spure. Iâ zis-a ke io res nâste cvarnar si devet fecor si o fçtà. le zis-aw ce rç câ pute fi bire. ia zis-a ke ia. Çi ie âw-o ànsurât si mes-aw scupa durmi si sa biveri-àw nuscat vrçme scupa câse. Ma potle verit-a lui, moreit-a mçre an voisee e iâ ramâs-a acâse. le zis-a lu mâie ke neea jiveseu än mir si-n mâre lnbâv. Çi 1-a spus ke iâ ai nosite. Iâ zis-a ke-i bire. Potle verit-a lei vreme za nâste si nascut-a evarnâr si devet fecor si o fçtâ. Cmoce verit-a baba za wo juta, ocistí si 1 ganè tâsta bâbç lu socra a lei ce va câsta fi. Iâ zis-a, io nu stiu ce ren fâce de cesti mâcki. Bâba zis-a câsta ren tot poucide si iâle aw al poucis si zecopeit 1-a r-u iardinic si poele iesit-âw evarnâr si devet mçre si o Texte. ► o *>o smocve. Aemoce iaìe tasta vezut-a si zieu câsta ás leí. Laìén noi an cosir si tot ren poseci si iâle posecit-a si zgorit an foc. Çi facut s-a cerase. Poele iâle âw lucrât lesiia cu câ cerase si de ciïnd âw spelât roba iâle casta cerase hitit-âw iin cela iardinic. Dupa câ mes-a iâle vede an cela iardinic si veda evarnâr si devet radie si o salàtâ, ^ > > > ' laie zicu neea erescu docle veri ru mai mâr. pac ren âl poseci (potalâ). Ma verit-aw o âsire an cela iardinic si í-a poidit-aw radici si salata. Çi ia ramàs-aw briie (plire). Acmoce când a fost un an si un miset iâ aw zlejit evarnâr si devet asirle si o asiritâ. Si emoce iel a mes prin sinocos sí prin ramnite âw paseavèii Acmoce o zi pascut-a pringa o cále si o maie eu fila trecut-a pre câ càie si vedu câsta blâge. Çi mâia zice, vezi tu câsta âw nascut muíera lu crâlu. Fila 1-a zis: marno, ce nu re ieí pute nâzat veri fecor. Iâ zis-a: rç, ma io t-oi spure cum. Se re ieí an telova, cànd mesure [sjprasisionu, se dotacni de roba lu prewtu ieí re fi ca si si mânke. Ç>i iel aw câsta avzit, cànd a fost telova ieí a mes pringa cale prende vut-a za trece sprosisia si âw se dotaenit de roba lu prevtu si ¿eí âw verit evarnâr si devet fecor si o fêta asá musât ke í-a fost musât vedè. Aemoce H s-a facut o eâse dupa palâtu lu crâiu si cria biveit-a ànnuntru. Poele câ bâbe ce áí-aw ucis iâ eâvtà câsta eâse sì vede casta fetà negnitá pre oenà si í zice tu poti fi euntentà. la wo-ntrebe ke zac. là í-a zis tu ari sa musât frât ke fil-ie musât si vede, ma tiie inca nuste fale. Ià-1 zice e ce. Un mer, carie seakè. Frâti o âutrebu ke ce àl-aw câ zis. iâ zis-a ke-i falò mera, càrie seakè. lei Ì-a zis, noi mezén ren iiti-1 afla. Ma ieí mânke neg-a mes lát-aw un prsten sì àw-al taiàt preste po de ie sì í-a dât po de ie lu sore e ieí a lat po de ie. Si í-a zis càvia pre cesta po de prsten se fur e musat rea fi si noi sur. se veri re negru noi ren fi mort si aemo iel a mes si se-mbatescu pre o mulere si ià-ì àntrçbe eotro mezet. leí âw zis ke àru o sor si ke re rada ve meni cela ce « , > i i seakè. là zis 1-aw cude vet àmna docle veriret la ie. Vet « a } > r> > trçce do vrhure, su treüè pae vet afla un mare palât nuntru 54 Texte. va fi o bâbe si jâ âre-1. Ma teseo vet áíi-1 la. leí a verit la cela palât si tuceseu la nsa de portun, si vire câsta bâbe si-í ântrebe ce rçt. leí í-a zis ke wo rogu neea í-a lasâ durmi. Iâ-Î àntrgbe ke când vor peí kâ. leí í-a zis nop ren fi ânca en tire trej zïle? ma ieí eavtât-a ke iuve re fi cesta raer. pode vezut-a ke scakè f-o camarita dila an loe la ât. Çî ieí nopta eàud a pâ zedurmit peí a iât cesta mer si mes-a kâ. Yirit-a eâsg si dât-aw ¿esta mer lu sore. Çi fost-a sçra, peí a cirât si mes-av durmí. Atâ dâmareta verit-a câ bâbe si vezut-a câ fetâ pre oenâ si-í zi ce aemoce poti fi cuntentâ ke âri sâ musât frât si meru eârle scakè. Çi zis-a, tipe inca nuste falè. Iâ í-a zis e ce. Apa eârea jóce. Frâti wo-ntrebu ke ce í-aw câ zis. Iâ zis-a incâ ke-m falè âpa carea joee. leí av zis, noi. mezén wo egre. ¡3i ieí âw mes si se-mbütescu pre o muígre si le zice iuve mezét? leí í-a spus ke lor sor re râda vè âpa carea joee si nop mezén wo egre. Iâ 1-a zis largo-p ca juve âp câ âpe. iuve fost-a meru cipa je si âpa câ ista. ieí a mes si verit-a la cela palât si tuceseu pre usa de portun si virit-a câ bâbg si le zice ce ât verit oca ke ret fnrâ. leí a zis noi nu âsmo tât, nego noi ârnnan pre lume ea si si siromâsi, ve rugân se rgt ne lasâ ânca dunni. là í ântrebe ke se vor bivei eu iâ când liste siromâs. leí a zis ke vor si 1-a ratât câ âpg eârea joee. leí a zis nop n-ân ineà yezut asâvg âpe. Si cirât-a si mes-aw durmí. Ma ieí când aw vezut ke bâba bire dorme lât-a câ âpe si mes-aw eu iâ kâ. Virit-a eâse si dâvu câsta âpe lu sore. Verit-a dâmai'gta câ bâbg si ganè lu câsta fgtà, poti fi cuntentâ ke emo âri meru eârle scakè si âpa eârea joeg, ma ineâ ât faltè puíu de devet limbe. Frâti wo-ntrgbu ke ce âw ai câ zis, e iâ zis-a ke-1 falè puíu de devet limbe. leí âw zis ren ragre egre si puíu. Ç>i peí âw mes si se-mbàteseu pre o muí ere si le zice iuve mezét ? ^ leí âl-a spus. la í-a zis câsta ista vet tesco fâce, ke puíu stiie ganèi. leí âl zieu ma noi mezén si verit-a la cesta palât. Tuceseu la portun, bâba vire si le zice ke ce re. leí a zis ke wo rogu ke se âri-a lâ catre sire. Iâ 1-a zis dovote ât me privarit, ma uu Texte. 55 vet treijà. leí zieu uoj n-àn nigdar anca fost. là zis-a àmnat nuntru. leí a mes annuiitru si ià le zis càt aste* / 5 ^ i- J ^ > lei a zis cvarnàr si devet. la ì-a zis puret ve àn rango (ur pìr la át) si jeí àw se poredit, já-í càvia si làje o bak§te n£grà si tàenè ur po ur si sà ramàs-a cija tirz. Aemoce cà f^tà eàvtà pre cesta po de prsten si vede ke-i negra. là zice mel frát nu-s vek vij. Si pode mislè ce àm za fáce. Aemoce ià mes-a cere-í. Àmbatit s-a pre o mulere si wo àntr$b§ lave meri. là 1-a zis, io meg cere a meí fràt, ma io stiuu ke nu voi, vii aflà. là í-a zis làrgo-i cà juve-s jeí colò trz. §i 1 zice, àmnà ver tr§ce do vrhure, su trejlè ver veri si ver flà un màre palàt si ciia àn nuntru àti-s frati, si o bàbe je au nuntru. Ma jà cànd eàvta ià dorme e cànd tire odi zecíís ontrat vède si jà àre do bakète ura-i n$gre e ure roise. Càrie tàenè cu cà n$gre ie vàie ràmàr§ trd e se à cu cà roisa càrle-j trd tàenè ie vire ea si fost. Aemoce casta feta m§re si vire la cela palàt si tuce la usa de portun. Si vire cà bàbe si wo-ntr^be ke ce re. là zis-a ke r£ ràdo ramare la ià sluji. là í-a zis dosta ràda te voj là. Si ià mes-aw cu jà-n case si éija bivèi. 0 zi ài ganè cà bàbg se r$j tu mije m$re cavtà pre càp e ià mes-aw si àw ài pre càp bistit si ontrat ià vezut-a ke jà àw zedurmit si mes-a si làie cà bakète roisa mes-a la fràt si tot àw tàcnit cu ià si asà àv oìivit. Pode jel làt-aw ca n^re bakète si tàenit-a baba pre càp si ià àw erepàt, e jeí mes-aw din cela puí si 1-a làt si càjba cu ie si mes-àw kà. Verit-a eàsg vèselj si cunten ti. Aemoce verit-a craíu, n-aflàt ni muíera ni fecori si àntreb§ màja ke iuve ie a lui muíere. là. zis-a ke àw murit de ke àw al pisèjt. le càvtà pre ocne si vede cesti fecor zgoit àn cà casa dupa a luj Si antrebe maja ke lu cuj as cesti fecor. là 1-a zis ieí às cvarnàr i devet fràt si o sor, ma jel as iurest le mes-a càtr§ jel si 1-a zis ke se vor notare cu je na obed. leí a zis ke vor. Cmoce je urdi-nèjt-a neea se face màre obed ke vor fi tot ceíi fecor si cà feta na obed. Cesta obed pripravíejt-aw màia-l si cà bàbe ce àw ucis cesti fecor si ià le zis-a aemoce ren tot 56 Texte. #■ otrui, le ren pure àntru zem§ otroy si vor se otrui. Aemo iel mes-aw na obed, sora le arane, nu voi nis muncàt ni surbit doele nu io verir colò si já làt-àw cu sire cela pul de devet limbe. i^i-1 zice, se pote surbi casta zeme, puíu 1-a zis, ne ke já-j otruitá. Si ià ontrat àw zis lu fràti casta zeme hitit tot fàre preste ocne si iel àw hitit tot wo preste ocne asà si cralia. Càie do vezut-a Ice àw càsta faeut Jále posnit-a sui. Cráíu zis-a"casta nu-j potriba nis sui. tíásta àn faeut de legrie. £i poele le vire cále áte manestre, ja-nírebe pnlu ce se pote muncá. Puíu zis-a ke jà si iel àw obedvèit si fost-àw vèseìj si curàini. Cmo já zis-a (cá fetà) ¿o voi fàce spure o cantuneta cesta pul se àm dopustit voi cráíu. le í-a zis ke já. Cesta puí spus-aw tot eum àw se pripetit si spure ke cráíu je lu cesti fecor cace. Si máje-le ke ie r-un párjun su pemint au scuro si slàbo viie. Ontrat iel mes-a cere si flàt-aw-o bledá ca si panza, nespelátá, neocesita si aw o zvadit fàre si áw o spelát si ocesit si ánmestit si posnit-a cuvintà. ?>i zis-a cat-am io patii au cela scuri párjun si fome si s§te, aemoce làt-àw caste do, mája si cá bàbe, ce àw íi ucis, làt 1-a an plàtg si 1-a pus r-o mare bàevà, amindo scupa, si nepunit-áw de spirit si àw le prins. Sustíevita. > Jose Tyetió. 70 ani 23. Preotul ideo in este la averea sàraeuluì. 0 vote fost-a un siromáh si áíi-a mûrit fecoru. le mes-a la prewtu se rç li-1 mere zecopej. Prewtu zis-a ke juve-s pinezi. le zis-a, n-àre emo, ke-1 va piati cànd vure, e prewtu zis-a, io nu voi te steptâ. le zis-a, ce àm io de face de cela morta fecor. Prewtu í-a zis fè de je ce ver. Aemoce ie mes-aw ká si àw mes án vrt sapá-í grobu, juve al va zecopei. Cànd a ie aflát-a cija cude pinez si pode je mes-a cátre prewtu si í-a zis aemoce amná am fecoru zecopei. le zis-a, ce ari cu ce piati, ie zis-a, e, án, je 1-a antrebat: dende? Texte. 57 Si je spus-a cum a aflât si prewtu mes-a zeeopçj, când a fost plâtit. Caud a verit prewtu eâse zis-a lu hlapátu, amnâ au stâle si zdrenè afâre cela negru bon si ren âl ucide si oderi si ren cómele lasá eu eoja si asâ facut-a. Çî eand a yerit nopta ie âw se mestit an câsta eoje si mes-aw eâtr§ cela om legât cu verugele si tucè la use. Omu ântrebât-a ke cire je. le âw zis ke ie drâeu. le s-aw toi pristrasit si zis-a ke ce re. le zis-a celi pinez ce âj an vrt^ fiât Si âw &Í morçjt reseíide. Çi-1 antrebe juve ai pus celi pinez a mel. le zis-a pre sufit polovitu e ânea ie po de iel ^ Çi âl-a zis, homo din jel si mes-aw pre sufit si 1-a dât celi pinez e mulera si fêta iâle âw plans si vent-a iedâroii si tucescu la use. MuÎçra zis-a ke cirei, iel âw zis ke-s iedârmi. la resclis-a usa si iel âw yerit n f f" > ) * ân case si zieu ce ât-e ke plânzi. la zis-a verit-aw drâeu si mes-ay cu omu pre sufit. leí zis-aw e ce vor. E aflât-a pinez si ie zis ke âs a lui. Iel ontrat mes-aw su scâlele de sufit si steptât-aw docle âw verit ieí jos. Çi vedu ke vire cesta drâc asâ negru cu cornele si eu verugele anchis. Cand âw verit an fundu de seule iel uw eatat-al saki de a se corn si âw &1 rezgrnit eapu si vezut-a ke je prewtu. Si 1-a legât si 1-a pus pre cap cornele cu coja. Si 1-a mirât âm p&rjun. Si ontrat âw «1 cundinçjt neea-1 trâgu pre lume neca vedu omiri ce om ai. Susúevita. José Tvetié. 70 anï. > > > 24. Fata care naste un urs. - Vut-áw un cace si o rnáie o fiíe. Si cesta cáce íei , /s tí » , A y ) A medvid âw âl purtât muneâ si bè si ce 1-a fost za potribu. Ma la zis-a iâ ke re râda avè eafe. Çi je mes-a r-o cetâte ân locândg si zis-a de emo an rente vet miie pripravi saca dâmarçta o mâre dijâ de eafè e lu mç mâie ure kikeritâ. Çi asâ M facèja. Ma emoce vezut-a câsta gospodâ ke ie pope cata cafe si ke ie un medvid. îsoi ren pripravi un calun ren âl bire necârgèi eu mâre balotâ si damarçta eând verire ren al. lasâ ñeca popé cela eafe si mesere ka ren biti din cestd%alun an ie. Çi asâ âw facut. Ma eând âw jel hitit dupa ie eu câsta balotâ ie âw-o acatât eu tâta si âw hitit-wo nâzat an palât si palâtu âw se tôt rezronit si tôt celi ce âw fost ân nuntru âw ramâs mort. Fotle mes-âw la un grof ântreba-1 ke se va lâ za cutera. le í-a zis ke ce re fi bur eáíi redi. le zis-a ke va si asâ 1-a f 1 > » " , > > lât si dât 1-a doi eâl neea-1 redè. Si cesti eâl a lui s-aw > 1 > A vreda jutât, si ie poele cesta conte 1-aw pus za sire traje. Aemoce zis-a grofu lu medvidu, ren mçre colo lârgo si po voi me de colo ânsurâ. Çi mes-a cu carota si verit-a eolo. Çi mes-a jos din carota si zis 1-a tn medvide pure eâli si carota an stâle. Si sa medvidu faeut-a. Medvidu zis-a, ma tu stii ke mije je fome. le 1-a zis voj ât tremçte muneâ. Si ie mes-a sus am palât si virit-a eatra cace si mâie lu câ fetâ ce âw mislit îâ. Si ântrebe se âs cuntenti ' L t Jr k ° > se âl vor dâ fila câ mai tirerâ. Iel âw zis ke vor. Çi outrât ie zis-a ke âre medvidu za cutera si iâ âl-e potribno duce muneâ e iel âw nepravit un eâbâ za muncâ-Î ca si se rç fi pore. Çi dus 1-a ân stâle. Si ie vezut-a cesta eâbâ si tofnit-a eu tâta an ie si tota ta hitit pre vâle. Si emoce verit-a nopta si mes-a iel tôt durmi saki r-a se loc. Acmo câ mai betarâ fêta, iâ âw se seulât nopta si âw lât eutitu si talât-a eâpu lu sore. Damarçta ie s-a seulât din Texte. 59 ca câmere i uve âw si jâ durmit si spelât s-a si tôt osnajit si âw rucit cela frâier. Cmoce zis-a oâce de ca fêta ke ce va zice ke nu se vek scoïe. Mâja zis-a, ma jo nu stiu ce va zice. Çi asâ je mes-a resclis-a eâmera si mere la pat iuve âw durmit si o vède ke íe eâpu talât. Ontrat mere catre cela frâier si-1 zice ke ce âw faeut. le zis-a ke n-âw nis. Acmo mes-av din iedârmi si âw âl legât. Si verit-a cumésia si aflât-a câsta ista ke âl-e câpu talât si ântrebât-a sandetu ke cire âw câsta faeut. E câce âw zi s ke nicur > ». negó cesta frâier a lei. Si ontrat aw-âl osàndit za câpu si a lui talâ. Acmoce ie tôt an frice ke va morèi mûri si > " ü n 5 zis-a lu sandetu ke rogé ke se re dura catre ie a lui. hlapat. le zis-a ke vor. ÇÜ acmoce durât-a medvidu câtrâ je. Çi medvidu âl vède asâ bled, pristrasit si-1 zice sâ ce ai faeut le zis-a ke n-âw nis rçw. Medvidu zice trajet-me la câ fêta ce al-e eâpu talât si 1-a trâs la jâ. Si ie cmoce lâje eâpu si li-î pure nâzat cum aw fost si mânke si 1-a zis acmoce fii vije. Çi jâ a posnit cuvintâ si ie vo-ntreba ântru sandetu ke se âw vo lei frâier ucis. Ta zis-a ke n-âw. Medvidu zis-a lu sandetu, a, avdu ke câsta fêta zis-a ke n-av o frâieru ucis. Sândçtu zis-a, antrebâ vo tu ke cire âw talât-al câpu. Si je av o antrebât, jâ zis-a ke âw a lei sor. Acmoce âw âl rezlegât si mes-aw kâ curât. Pre câle âl ganè medvidu vezi tu se nu rçs fost fi io tu rçf fost rnorei mûri si ie âw M musât zehvalit. Acmo medvidu 1-a zis si cmoce pre cale te steptu tâti si vor te ucide. le zis-a, jo te rogu ver me apârâ. le zis-a, io vop ma se ver te tu mije obeci ke ver te-nsurâ dupa a mç mâje. le 1-a zis ma cum; când ia ai medviditâ. E ie zis-a nu-d, nego o musâtâ mulçre. Çi ie zis-a ke va. Acmoce verit-aw pri r-o boscâ si cija verit-a sâse tât si scocit-a pre ie ke vor âl ucide. E medvidu mes-aw fâre din carota si ucis-a tôt sâse si cmoce mes-a rente. Si virit-a rente r-o âtâ bosce > > > > ° si verit-a osan tât ke vor al ucide, ma ie mes-a ios si > 3 * ^ , v i ucis-a tôt osân. Potle verit-a cáse si pus-a câli an stala si dat 1-a muncâ si bç si mes-a câtre gospodâru si-1 antrebe ke ce mere din mâje. le 1-a zis ke ueea mçre. Si ie 60 Texte. mes-a sï-1 gané: mâmo, ámna eu mire tu te ver maritâ. Çi ja verit-âw cu je si je mes-a eu jâ la gospodâru si 1-a zis câsta-j a me mâje. Te zis-a ke je bire. Potle jel âw se ânsurât e je zis-av a la grofa tu aemoce ver la un eutit si ver lâ kâ eâsta coje dispre mire. le zis-a eum voj te jo f$|ta fâce, tu-j mije eáta bire facut e tu ver rteca te jo aemoce ucidu. le zis-a tu n-âri frice ni s, tu fè eum t-am jo zis si je âw lât eoja dispre je. Aemoce je fost-a un musât om. Sü pocle je âw se ânsurât dupa sora lu cela luj gospodâr. Si âw faeut mâre legrije si jivit-aw dosta bire. Susúevita. José Tvetic. 70 anï. 25. lepurele $i cíñele. Lepuru si breeu a mes na spâs. Când a mes bladi su ur hrâst cuviute lepuru, jo voj pruvçj tele pdstole. Ontrat când 1-a pus pre picore ke euvintg voi pruvej si trli zâlie. Breeu dupa je trlit-a, ma je a scapât si sa nu 1-a putut cata. Susnevita. Trine BeluloviC. 14 anï. 26. Paterna luí Antón Scrobe. lo ám slujit an Gálujána doj án, cánd jo doj án finit ántrebát-ám -me mitá. Dátu-mj-a gospodáru a mita si gospodárita mj-a dát o burila de ula. Verit-ám án Berbán durmi la o udovita cu fila. Donke cuh^jt-a pulenta za vecera. Gospodarita cuvintá: ke cárle áre trej seálin la usa de cáse priscoci ke va eirá pulenta. Fila lu gospodárita ja din cáse mers-a trlinda si priseocit-a doj seálin. Maja cuvintá tu nu ver pulenta eirá ke n-aj priscocit tri seálin. E pocle jo m-ám sculát za priscoci trej seálin za pulenta eirá. Cand jo am priscoci t antrát-a dupa mire záclis usa. Pocle jo cuvintu ke záce usa ántru mire aneíis, Texte. 61 gospodârita raji-a zis ke io eu tâti bivescu ke priscocit scalini de ¿el usg. Io âm antre bât a mg ul§ si a mg robe, gospodârita zis-a ke va eu ula mg pulenta zobeli. Io mers-âm durmi pre sîrtirâ su lopâ. Pre mire nuste capïè, mers-âm eu marie pe bragesi si due su nas. ântrât-am eunoseut ke galirle eâeu pre mire. Aemoee m-âm seuns su sîrtirâ. > , , Virit-a tâti j furât-au galirle. Ur euvintâ la un snop de sir cira, cela ista luât-a snopu si mire iegât-a de ie si seupa ne a legât. Portâ-me-n bosca. Snopu lu drâeu fost-a greu. Colg când-a snopu rezlegât mers-am io dupâ ur copae. Virit-a ur pisâ, miie euvintâ ke ce ânca lucru. Io âm zis: virit-âm din Pulà colg, âm plerzut si m-âm fermgit anca, lei m-a clemât ke neca meg eu iel, galirile cuheit-a si prajit si muncât-ân. Când ne au saturât, ieí miie cuvintu ke prevtu de Vodñan ke-i la previ u de Berbâu. Ke neea io meg câlu fura dila faros. Io âm câlu rezlegât si durât-1-âm pira la portun. Ur lât-a uzda din gure si sedia despre câ. Aemoee ur pus-a conopu si legât-a eâlu de gut. Cela om a luât câlu kâ. Doi ,de ieí scocit-a la o stâlâ, durât-a o tirerà vâeâ pus-a sedia pre vâcâ si uzda-n gurâ ca si lu câlu. Vire prevtu din farus si euvintâ: iuve mi câlu, e ieí zicu gospodine ânca, dât-a redinele lu prevtu-n mârâ, io í-am tirut stâfa, prevtu zeiezdit-a vâca. Când a ie vaca zeiezdit, vâca eu ie mers-a-n boscâ. Vikè : Jezu-Maria iuve me drâeu portâ. Treia vota euvintâ iuve drâeu me porta. Podle n-âm avzit nis, podle mes-an noi nâzat, iuve galirle-n an muneât. Poiidit-ân ce ú-a remás mânke. Podle de când ân pojidit cuvintu tâti: tu ne rgi cunoste mare, io âm zis ke nu rgs. leí mije zis-a ke io-i res ennoste si-1 rgs spure fâre, io âm pode spus ke macar ke-1 rgs cunoste ke nu rgs spure. Iel nu s-a dât zice ke câ-i istina, ieí a mire catât si m-a pus ân bacía si bâcfa zâdnit-a. Io ân eu pumnu cepu zbit se nu poenese de sâpa. Breci virit-a osele glodi iuve noi gaíirele muneât Virit-a eroz de seule coda de bree ân bâcfâ, ¿0 me de coda câtu din bâcfâ si breeu 62 Texte. posnit-a trmanè si bacia raes-a takenda, Cand a virit bacia la arpa, cepu mi-a eapu probit si sanjele trlit-a fàra. (Are nn semn in frante ca o loviturà de eep.) Io mes-am preste Base si cavtàm se táti dupa mire vira saki cinc corat. ) > > * > Susiievita. Anton Scrobe. 67 ani. 27. Iovanm. Un tesàr a vut un tìÌ. Si cela tesar k-a fiât o bestie 3 > > f 3 * / > an s$ iardin. Çi câ votg jel clemat-a a sei priatel. Cànd a lei verit la cela tesar ke 1-a facut merinda si cand a lei obedveit dupa seând ke le zi ce cela tesàr, jo y-am pozovit ke voi arâta o musâtâ bestiie c-àn io fiât âr-a mè iardin. Cand a ie mes ratâ ca vote n-a fost nis. le câ vote ramâs-a iaeo jalostan si ie zis-a cire câ miie lasat-o io l»çs face câpu tata. E lui fìl a zis ke io 1-am lasât. Câ vote clemàt-a do sluge, âmnât cu ile si capu-1 talât an puste bosea. Tunce când a iel mes an câ bosea cela Jovanin, ke sà se clpmâ printipu, ke s-a sprosit lu càie do sluge ke neca nu-1 tal§ câpu. Dotecit-a (verit-a) o oie ciia si ie 1-a zis: voi vet vç dila me càce tot o piace ali taiât miie câpu ali lu cesta oie. lei a mai volit câpu lu oie nego lu cela printip Iovanin talâ si ie ramâs-a an câ boske ca si eue avita ans. le stàt-a ciia far de hrane ke s-a cucàt dunni si ke-1 r r\ r\ u j clçmg din sommi nuste Iovanin po imenu. le când s-a zbudit ke càvta oeoli de sire ke eire*l sa clçme, ke càvta &ro deblà vìrde sire si ke zegledit cela om. §i ke-1 antrçbe ce tu sinco anca lucri. le ke a zis io-m lasât o bestie lu me cace pac din cesta stvar m-a eastigeit. le 1-a zis nu rçj_ tu eonoste câ bestie, ie 1-a zis jp nu rçs o conoste. Zice, cesta sam io, io sàm sveti Anton. Tu n-àri frice ke-r pogini (ke ver muri de fome), tu ver mçre cu mire. Si ¿e mes-a cu sveti Anton âr-a lui iardin si ziée tu ver ànca bivei cu mire. Ke tu-j( mire scapuleit de morte si Texte. G3 emoce io voi tire là za me fil. Si tu an saea cange (loc) ke va dobàndi voiskele si saca stvar ke-í va %ma na rucu. ^ > si ie ramàs-a cita cu ie bivei. Nigdar n-a mes nàzat catre se cace. Nósela. Tóae Mikleus. 46 ani. A aozit-o la soldati. 28. Fata împâratuluï si sol datili. 0 votg s-àw nemureit fila lu tesâru an un soldât. E capitânu de soldât, vrut-a anca dupa ja se-nsurâ, ma iâ mai volit-a soldâtu. Acmoce dât-a capitânu cesta soldât kâ an âÎt grâdure. Cela capitân fermevçia listurile ce soldâtu piseia lu fêta e ce fçta piseia lu soldâtu. Fçta murit-a, an baserice av pus-a an râcu. Capitânu fUeut-a veri vegla cela soldât ciia &n baserice an wardije. Soldâtu antrçbât-a cira za ne mere an baserice ie scapât-a kâ si o babà 1-a fermeit, câ babà fost-a mâja lu Domnu (majka bozija), si ke-1 ganè amnâ ân baserice, tot va obîdi, samo tire nu, se meri dup-altâr. le treeut-a viu. Âtâ nopte tudi ie destinejt-l-a cale do ure nazat cija e tudi antrçbât za scapa kâ, tudi 1-a câ bâba steptât. Ata nopte âmnâ &n predicâlnitâ, tot ,va obidi prin baserice e tire nu va fïâ. Çi sâ fost-a destinejt si treja nopte. Treja nopte-1 zice bâba amnâ an vir de râcwa sta, cand ja fâre tu nuntru. Cand ja obidîre tota baserica câ vote va scoci pre tire nuntru si câ vote va ojivi. cand a ojivit mes-a Domnu rugâ ântrn âltâr si cand s-aw pomolit mes-aw catre cace case. §>i le-a pospus tote sele stvar cum a fost. Cela capitân câ votç facntu-l-a tesâru respistei Da boeune si cela soldât s-ansurât dupg fila lu tesâru si io fost-âm pre pir colè si buro muncât eu jel, pac m-a oca hitit. Nósela. Tòno lurman. 29 ani. 64 Texte. 29. O „strigarie“. Fost-a un si lui se zia íUceia zidu áutru ie si nu putib rente. Pae 1-a za soldáta lát, pac erezut 1-a eolb, pac a piseit Iu sveti otat papa, pac 1-a trimes un list názat, 1-a trámes si un libru c-a putut spure si ce n-a putut spure vut-a piseita au je. Aemoce ie putut-a spure ce ye io spuser si ne spure. La timíter a trecut doi omir 1-a steptát la usa de timiter si lát 1-a nuntru c-a putut-a spure e cá ce luerát cu ie n-a putut spure. N-a cutezát, ie fost-a propio crisnic dunea ie vut-a pre libru tot ma samo cá fost di la Domnu tremeso cá n-a putut reskini. Prestu eunfinu lu átu n-a cutezát m§re reskini se a fost vr-o strigariie. Nósela. Tone lurman. 29 ant. 30. Tríu. Ur om a vut trei mestel de mláre si c-a verit tríu (cela ma| micu pul) si a popit tota míára. Gospodáru verit-a si s-a rezjádit, yut-a sekura si bitit-a dupa je-n gárd sekura, pokle n-au putut aflá, i[e zepalit-a gárdu, sekura zgorit-a e e toporista remás-a. Berdo. Fráne Lubiéic. Gl> ani. 31. Soldatul eu dolba. C-a fost la soldât ur dokle betar a fost. Cand a kâ mes 1-a bobinu dât za regâl. Pokle a verit durmi anr-o ostariie. le c-a durait, c-a verit trei prefti, cija. Atunc a seocit do kelnerite eâtre iei, tuuce delà eu tâmbura c-a facut tun-tun-tun, si prefti an scapât kâ au kemese si-n dele Texte. 65 mié bragese. Cela atu c-a éiia remâs (cela eu bobíúu) si a poberit roba si dainareta a mes renée. Verit-a la ur faros si vikeit-a se rç roba cumpa ru. Preftu verit-a si 1-a dât eat a ’ntrebât. Pokle la ata case steso sa. La treia steso sâ. Pokle soldâtu eu tànilmru > ) ^3 ) , verit-a case si s-a ansurât, pokle 1-a si pinez zminkejt. le a posnit metur legâ si mes-l-a vindavei pre asir an éetate. Fost-av aíti do¿ trgovti, ur vut-a vozu de tueor, âtu de cafe, pak a mes seupa tot trei an ostarie. Iusto éa vota a batut tamburu si iel bejut zaiedno si spuravejt eum trecu si pak ie zis-a tunee jp ve voi spure o storiâ. Akmoée kelneritele avzit-a, clame-1 iâle vreda fâre, ke vor metur cumparâ. Iâle 1-a zis na-t tu sto fiurini basta nu ziée de éâ vota nis. Akmoce ie verit-a nâzat catrç iel, iel 1-a-ntrebât c~ai àinnât fâre ie zis-a vindut-am metura sto fiurini. Iel zis-au lui ke nu credu, ie tunca aratât~a pinezi, ke 1-a vut an puman. Pokle catât-a nâzat ata govorenie, pokle ie nazat ziée jp ve r-as nu ste ziée. Tunca cále cubante clemàt 1-a opet la use ke neea mere metur vindavej,. Akmoée ziée cubarita lu cela eu metur eat rçj tu se nu ver nigdar de éa ziée nis, sto i pedeset fiurini. Si 1-a dât. Pokle ie vire nâzat catre éel trgovti si scupa s-a spravit ca si mânke. Akmoca ie s-a pohvalit c-a vindut metura: sto si pedeset fiurini, c-a fost zâlic mai mare nego câ, c-a mânke vindut. Iel ke nu 1-a erezut. Akmoce je aratât-a pinezi, sto de mânke si sto i pedeset de kmu. E jeí n-a putut cafe si tueor vinde nis. Posnit s-a j.el e-or gambjpi tîrgovina si pogodit s-a. le îât-av vozurle eu tucoru si eu cafelu e iel âsiru eu meturle. Akmoée ie mes-a kâ eu vozurle e ¿el au remâs vindavei metur. Când au verit mulerile c-or cumpârâ metur antrebât au ke po eátu-s, ¿el a zis éâste mai mié po sto fiurini, e éâste mai raâf po sto i pedeset fiurini. Iâle zis-au ée-sti munit, pokle stât-au éiia ure tre¿ zile e pak pokle n-atx putut nis vinde. Popovici, Dial. rom. àiu Istria. 2. 5 66 Texte. Mergu cere cela ce í-a tucoru si eafelu lât. le s-a nadi^it ke vor veri si 1-or flâ e studiejt~a vinde mânke nego iel verit-an si la mulçre 1-a zis ke se rç veri vruri forest, ke neea-1 avize. Tunca vezut-a iâ ke vira doi de iel. Atunca spus-a lu omu sev ke vina, je mes-a eavtâ vreda, cunoseut-a, ke-s câ celi doi. eu cârli gambjejt trgovina. Cucât s-a je pre serine si zagîrnit 1-a mulçra eu pânza âba ca si ke~ji mort. Akmoce celi doj. viiiu an câse si ântrebu bura zi si ke jnve-i cela si cela (cum 1-i lumele) e jâ tunee catât-a gandi (pl&nze) ke ki zna dende priâteli viña 1 cere e je ke-j. mort. Iel ganeseu când a mûrit merzén kâ sa ce rçn ? E ur se jedè po svetoga boga e mçre eaeâ-n gura, cela âtu ganè ce t-er mçre eu mort spotej. si mes-a fâre, cela nâzat se iedç mije nu dâj^e iirima mir, io meg eaeâ-n gura si mes-a ie colè rezgîrnit 1-a ke-1 va eaeâ an gura. Tunee lasât-a bragesile ânzdolu ke-1 va caeâ-n gurâ. Cela mortu eatât 1-a de b ose (ove) e ie jokeit-a, ie tunca seapât-a si zis-a : drâcu fost-a viiu e doj. mort. Cumpâùu cela ât zis t-am je se nu te pacesïi eu mort om si neea-1 lasi kâ, > Berdo. Frane Lubició. 60 ani. 32. Tre“ frati. O vota a fost trei frât Ur e-a fost snidar, ur e-a fost postolâr cela treiu ke n-a nis stiuut, iuva eeii doi lucra-vçit-a cela merjeja dupa j.el ea si se rç mçre filu dupa câce si din lor jurnâda 1-a moreit brani, n-a putut celi doi nis vanteij k-a morçjît-a cela treiu hrani. Tunca s-an pogovoreit cela doj. ke 6-âru de lucrâ ke nu potu âne jivi si je brani. Ben, tunce homo noi pre lume. Pak sa ceÎ doi pogovorit ke cire mânke pre lume jk Texte. 67 Pak a mes siíidáru pak a lát láeátu (cu ce se mesura panza) si seárele. Pak a verit án o bosca, pak s-a trefit pre o bábá. Iá-1 antr^bg: cotro tu meri sinco? le odgovore: c-áre tu de sti cotro jo raeg? Meg lucru éáre. Baba í cuvinta: tesáru áre lucru, ma tu n-er nis face. Ma ie s-a rugat de bábá ke cum r§ pute cela lucru dobandi. Ben tunee cá baba í-a dat o uucp, cand tu verire la strája de tesara tu ántr^be lucru, ke r$j rada cós£. Cand a verit la strája de tesáru tras 1-a annuntru. le antr^bá za cosé, i el a zis se ’sti tu capát roba la o trape uro nopte usi, jo t-oj dá pláce kako ver ans, a se nu, i o t-oi eápu face talá. Pak a mes án cambra, dát 1-a eirá, pokle cirát-a la tras an magazin juve-j roba. Atunca í-a prins svicile juve-j roba, pak 1-a zácíis. Cand a mes fáre cela ce usa an elide ie 1-a zácíis ke ñeca cosé. le tunca nuca rástucit cu seárele din cela nuca iesit maj mun súidár fáre negó í-a putut vedé. Tunca nuseárle eroit-a, nuscárle cosut-a, nuseárle slag$jt-a roba c-a fost usita tot uro nopte za tota trapa. Atá zi eánd a verit cela gvárdián din magazin je s-a pricundit. Mes-a ie catre tesáru, atunca mes-a tesara án magazin vedf. Cánd a je verit án nuntru je li s-a poelonit lu tesáru. Tesara 1 antr^be s-ai tu cesta tot facut. le euvintá názat, prisvitla cruna, ñeca obájdescu se-j facuto bire. Fost-a bire facuto. Ie 1-antrebe ke ce va je pre s£ place, je a zis ke ce í davurá dá-í va. Ie atunc í-a dát páru de caí si o carota si plirá de pínez si un cucer si doj jedármi. Tunca je mes-a ká cu tot Verit-a anr-o bosca, tiia fost-a o cáse za prinoci (za durmi) je ántreba cá gospodáritá se r$ fi loe za durmi tot anca. Iá zis-a ke je loe, atunca antr^bát-a ke se í va eirá parikej, je zis-a ke ja, pak a mes eirá. Pokle po cirát-a cá gospodáritá ántr$bá-l: ma zxce, gospodine, se nu í re purta lor o frajla musáta. Ie zis-a ke ja, se r$ ijo puté aflá, pak í-a dopiíejt ura musáta, ma je zióe eát va fi po place iá-í zice ke vor jeí pogodi. Pak a mes án eámerá cela gospodin eu frájla. Tunca ántr§- 5* 68 Texte. bä-uo : ke vât va po plâce, jâ zis-a: tu ver pure câ ce are tu e io voi pure do vota cata, se sti tu bur de fâëe cela ârt. Si tance, pak a mes pre pât, ziée amnà tu renée durmi; ie mes-a durmi, e bâba cafelu cubeit-a, je o cierna e jâ tot po mâlita cdtuïa po côtula dispre sire mulçia. Bâba duce cafelu, sinco, te se rej vrç cafe ke t-ar tota nopta munci. Cand a ie cafelu popit xe zadurmit-a, pokle s-a iâ 1-a xe eucât, n-a putut fute. Damârçta verit-a bâba rano cíemája-l. Ala, sculâti-vë, tota nopta at lucrâi Tunca iâ seocit-a fâre din pât, ie siromâhu jâlastân si desperçit dupâ iâ tunca mes-a ie câtr-a sè câsa si frât. Când a je vent câsa frâti-1 antrebu cum-ai, brate, pre lume. A ie 1 cuvintâ slâbo. Cela âtu frate zice ke va mere ie pre lume, pak a mes, lât-a bâti eu lu ârtu seu. Cum a cela prvi fâcut, fâcut-a si Xe si câ baba 1-a privarit ca si cell prvi. Când a verit casg 1-antrebu frâti, ke cum âi pre lume, ie zis-a slâbo. A vec cela mai betaru stinut-a ke íi s-a zgodit ea si lui. Akmo zice bedastu meg io Incru câre, pak a mes. Pak saka ce iurbâja pre câle antrebâia neca-1 dâie, pak s-a trefit pre câ bâba justo si je, pak a vrut pre iâ seoci, iâ zis-a: ne. sinco, tesâru âre fçtele. Iâ zis-a cántate bire ke reí malamente trece eu tesâru. le posnit-a musât eu bâba ma câ n-a fost bâba, nego mâia lu Domnu. le o antrçbât ke eum rçi pute câ fâce, jâ 1-a dât un prsten, tot câ-t max bire pre zajet stare.............. Când 1-a pus pre zajet câ 1-a ca si un corn stât Când a verit antru usa lu tesâru nu > > > 1-a strâja vrut lasâ. Strâja dat-a viju lu tesâru ke verit-a ur ke-i bur de lucrâ. Tunca tesâru odgovorit^a ke neca-1 lâsu. Când a verit ân câsa lu tesâru, je-I ântrçbâ ke se-j bur, ie cuvinta, io asâm. Tune 1-a dât cirâ, tesâru vuta 99 si o bâbâ e bâba durmit-a maj aprope de use. Când 1-a zepeÎçit nuntru ie a prstenu pre jajet trdo netignit, najprve pre bâbe scoeit-a. Iâ-Î cuvintâ, ne sinco, pre mire ma pre cále âlte, si ura dupâ âta nepâsit-a. Ma je morejt-a steptâ devet miseti za plâce. Când a finit câle devet miseti, fost-aii Texte. 69 tot 100 fií. Pak tesáru-1 antr^ba ke ce-i za pláce, ¿e odgo-vorit-a ke ce re vr§ tesáru. Dát í-a ca si lu alti. Tunca ie mes-a ká si frati si verit-a an cá bosea si cáse. Pokle ” J ) > ) J o eira 1-a ntrebat bába se re vre sí ie o persona je zis~a ke ia. Mers-a-n cám§rá si s-au pogodit Iá-1 cuvinta: anana tu dumi, vire bába cu cafelu, ma ce voi io cu eafelu. Ie zace pre pát si netignit-a prstenu. Duce baba cafelu, ie n-a vrut cafelu b§, ma 1-a-n siru ulit. Bába mes-a ká usa zacíis-a cand a iá usa zekíis ie o eíéma: amna, amna. N-a putut áto face mor^it-a ji cátra je. Cand a j^e zgrabit pre sire si tela nopte pre ia. Damar^ta vire baba: ala, sculáti-va. Inke ie pre iá a fost, cand a bába verit. Bába atunca jálosna, e feta mai mun morta nego vira. Tunca ie lát-a 4 cárote si osan i andarmi. Cand a verit aeáse i ) ~ , ? celi doi frát cáutát-a ur lu át án odi ke-smo noi segal, ma ie-j¡ segao, a nox na smo. ¡jíi tunee mije dát-a din curbá si o bii*tita an cur. > > Seuovic. Job. Soldatic. 50 ani. 38. Printul si fata saraeä. Un tesâr a vut un fil. Ke-1 cuvinta: sinco, se te rai tu ansurâ, pokle ren mçre an voisca, Vojsea va durer sâpte áñ. Lât-a ie puksa si mes-a je an low, vezut-a o baserica juve omiri amnât-a la misa. Verit-a ie eu pucsa la prâgu de basçriea, cand a fos misa finita antrebât-a o fçta, care jesit din baserica fare lu eux jesti tu feta ? lâ 1-a zis atunc ke n-âre nego mâia si eâsita. Iuve tu bivesti? An câ si câ câsita. I-oi * •> 5 ^ > » 5 /s veri dupa podne cátre tire si catre mâia si voi duce un lepur. Cán a câ spus fila lu mâj| usnajit-o câsita si pare-keit-a o merinditâ. Si verit-a filu lu tesáru cu lepuru si 1 cuvinta: cesta lepur parike za obéd. Cán a lepuru parikçit donke cuvinta socra: tu ver ve se tu rçi fetina mç lâ filu si 70 Texte. fêta cu zlâtni per si cu zlâtân mer. Donke je s-a poza-konit dupa câ file, Verit-a urdînu an voisea mere. Cace si filu an voisea mes-an, Donkve filu zis-a lu majcâ-sç, mâjco, pisè tu mije é-a nascut a me mulçre. Socra zis-a, ke va filu si fila nâste eu zlâtni per si zlâtân mer. Mâja piseit-a lu filu lu tesâru c-a nascut macacu si breeu. Filu odpisçjt-a lu mâje âflâ tu mâjeo sâpte de jel si fe wo tu sâpte claftar de zid lârg si pîetè tu bire. Mâjea feeut zezidçj nevçsta. Celi doj fecor ce s-a nascut, fecoru si fçta, an casa wo pus si pinez an nuntru. Un maïinâr aflât-a celi fecor si lât 1-a je aeâse si cuvinta ie lu mulere: rai tu sti ce jo-m aflât, un fet ^i o fçta si pinez. Odrnè tu a tè fet si gojè tu cesti doi fecor, t-ari pinez. le fost-a, maünâru, c-a fiât cesti doi fecor sirohmâk. le atunce eu celi pinez eumparât-a un bocun de pemint aflât-a ^ je saca zi tejât eu celi pinez je luerât-a sâpte an. Verit-a fiíu lu tesâru na sâpte âii acâsa. Cesta malinâr dât-a lu saki fecor o spîrtitâ, mes-a filu lu tesâru an low, verit-a je (filu lu tesâru) iuva celi fecor avut celi tejât si spîrtitâ. Antrebât-a je: bog daj sricu, lu cuj ste voj fecor, lu malinâru. ïuva-i malinâru, ke va subito veri. Verit-a malinâru, zice, tu malinâre ce âs tel fecor, dende-s cesti fecor tije? Io 1-am. zice, aflât. Iuva? Zice, la jâzu de mora, jo 1-am aflât an easetu zeelis ea si cân je mort. Donkve a me mulere avut-a lâpte eu a me fecor, tu jeno odîraè tu a té fecor e cesti doi dojè. Iâ í-a zgoit do sâpte ân. Filu lu tesâru verit-a kmoce eâsa si euvintâ lu mâia c-a nascut a me mulere? Iâ zis-a breeu si ma-cacu. le ganè ver tu vedç mare fiíu s-a mç file. Zac-aj ^ tu znevidit a mç raulçre, ke jâ nascut breeu si macàcu, ke a nascut fétu si fçta. Senovie. George Suriân. 75 aux. (Mai departe nu mi-a povestit.) i Texte. 71 34. Porestea fonografía!;! a luí Tvetici. O maje vuta ofilje karé na stivut toree, batutavo preste mér, trekuta o gospé si avo en trebat zaé yo baei re nre torce nare ce ca Gospé Ija zis neka mere ku ja mesav ku ja pusavo la o kamere pliré de vías ja brizna na stivut torce viritav trei tete ketra ja pre okne nuntru si elja jale tot potors si gospa ciaro vesele si lja zis ke vavo marita fosta dupa asev fílj ca fete zisa ke re rada sale tete na obed kíjema gospa fosta kuntente verítljavo cale trei tete ure farde picor kumav pre muliner skakeit ure farde zaíet kuma tors vlasu elja poidit zazetu, ure farde usne kumav moreit ku zazetu pre usne pritiskei ka mocia vlasu si-tunee Ijav gospa zis tu nuver nigdar vec torce, sav maritat dupa aljei filj nigdar na stivut torce manee ni potle. lo Giuseppe Zveeicli, avzitamo afease en Susnjeviee. Transcrierea textnlui fonografía!. O maje vut-a o file care n-a stivut torce, batut-av-o preste mar. Trecut-a o gospe si av-o întrebât zâc vo bâti, se vre torce n-âre ce. Câ gospe 1-a zis neca mçre eu iâ. Mes-aw eu iâ, pus-av-o la o câmçre plire de vlâs (stupa) de conope. Iâ brijna n-a stinut torée. Virit-aii. trej tete câtre iâ pre oene nuntru si í-a iâle tot potors si gospa fost-a^ kâro vèsela si 1-a zis ke va vo marita dupa a sev fil. Câ fete zis-a ke re rada se le tetele na obed ciemâ. Gospa fost-a euntentç. Verit í-avv cale trei tçte: ure fâr de picor eum aw pre mulinèr seakçit, ura far de jâjet cum a tors, vlâsu 1-a poidit jâjetu, ure fâr de usue eum av moreit eu jâjetu pre usne pritiskei ke moca vlasu si tunee í-av gospa zis tu nu ver nigdar vec torée. S-av maritât dupa a lei fil Nigdar n-a stivut torce mânke ni potle. Io Giuseppe tVetió, avzit-am-o acasç en Susúevite. 72 Texte. 35. Trei frai. Untrat ke a fost trej frât: doj sâr si un gobast; ke a mes pre lume, c-or slujbe flâ. A mnât nre trei zile si n-a nis fiât, delà gobo gançjt-a lu ceíi doi, când a verit la liiva de grav, care a fost zdrile, când nu puten slujbe allá ziée casta-j zdrilo, cata ne jïtî. jnr se va flâ gospodâr lu cui e casta. ÍÍ va fi borebit drâg ke noi jíiín. A verit je, gospodârn, je s-a ciemât Mâgo si ke gajjç: cire v-a tremes jiii? Gobo zis-a n-an putut slujbe aflâ, io-m zis ke-1 va fi drâg ke jiiieseu. Mâgo mes-a kâ. Iel a ans jiiit, avut-av 300 fiuritì vek saki. Mâgo vire eatra iel, flât-a ke pôoivescu. le ontrât zis-a: vek avet cata (300 fl.) la mire pac v-am allât ke nu lucrât. le 1-a sramotit ke nu lucra. Gobo zis-a : noi tene eapât za pocini si za lucrâ. Mâgo zis-a: befi, se-sti tu eapât mai vred de mire jni, io c(t)-oi dâ 300 fiorini tel si 300 me! Ontrat mes-a Mâgo jni si cela mai betaru frâte. Mâgo fost-a mai zveít, Mâgo í-a dobandit cel 300 fiorini. Cmoce ganè lu cela âtu: meri si tu? le zis-a: beû, io meg, ma se io dobândim, tu ver dâ 300 fiorini meí si 300 fiorini ce mñ-a frâtele píerzut si 300 tel, câ-j 900 (stotine). PÍerzut-a si je. A lu gobo zis-a: meri si tu? le zis-a: meg, ma se io dobândir, lu saki frâte è-a píerdut ari dâ 300, 300 mele, 300 tçle, ca-j 12 stotine. Gobo s-a zevarnit mârile si posnit-a vreda jni si do-bandit-a lu Mâgo tote 12 stotine. Çi ontrat gobo zis-a: cmo me platè, io meg kâ. Ontrat Mâgo zis-a: mnât tustreiv eu mire, voi ve dâ cirâ si bè cat vet. Mâgo vut-av trej fiíe. le 1-a broit lu gobo pinezi ce a dobandit si Mâgo zis-a ke moreseu durmi tustrej, saki eu sç fiíe-í. Çi ontrat filele de o bânde a durmit în pât, ¿el trej de âte bânde. Si jel a zedurmit doi, gobo, je n-a zedurmit si s-a sculât scutâ ce va Mâgo gançi lu se muíere. Mâgo gançjt-a lu sç mulçre : jeí or zedurmi si j-oi mçre, voi lu tustrej câpu taiâ. Texte. 73 Ontrat gobo zbutit-a ceíi (loi frât si cucât s-a de câ ata bândâ de jale. Jále vut-a saca se barété rojse pre cap si iâle durmit-a si iel a lât lu saki sç barété si pus-a pre cap. Mâgo mislit-a ke dormu si verit-a si eu sabla lu tute-trei fílele câpu talât-a, e ie mislit-a ke lu lor trei frât. Mâgo mes-a durmi si gobo s-a seulât la use scutâ si ¿e ganè lu se mulere : âm. âm lu tustrei câpu talât si damaretâ voi, mere tot priateli pozo vi, rçn face maiie bur obed de iel trek Ontrat s-a seulât si zbutit-a frâti si târleseu kâ. Verit-a 5 i ) la-u lâe si gobo s-a domislit, ke Mâgo n-âre oblast za trece prie. Ontrat Mâgo dotecit-a catra iel si gane: gobol gobo! oudç mú-aj facut. le gane: ce c(t)-âm facut? inke-t voi, face mai mund nego c-am facut, mai zada voi si tire la. Mâgo, n-a vut oblast za prie trçce si mes-a Mâgo kâ. Cela gobo mçre rçnte eu sel doi frât, mes-a nazat slujbe câre si verit-a la-n tesar se-í re lâ za ierdinera. Celi doi frât ) j , *■ n ^ ) c-a fost sâr, lât 1-a si gobo n-a vrut la. Gobo s-a rugât neea-1 lâie za eâli snazi. Lât 1-a la cal, e câli nigdar n-a fost sâ gras ni sa musâlt ca si a lui. Bo(g) me, celi doi frât a lu gobo, s-a znenavidit ke-i, . mai brâv nego iel. Ontrat iel a zis: eum rçn noi, fâce za kâ-1 dâ. Stit ce rçn noi neputi pre ie emo? Noi ren zice lu tesâru: c-are cela Mâgo o iâpe, ke nu-i pre tota luma sa musâte si sâ brisne, ca si âre cela Mâgo. Tesâru 1-a clemât pre(!) gobo la sire se~i eapat lu Mâgo furâ o si lu tesâru durâ-vo. Se nu fare capât 24 ure termin, se nu za glâvu. Ontrat a zis se voi io câ face, daieti-m o sparte de bonbon e. Meg proveí se o putur lâ. Verit-a an stâle si dilit-a lu iâpe bonbon si iâpa nu s-a dât catâ, iâ ritçît-a muni ese H si Mâgo avzit-a si seulât s-a za vedç ce-i lu câ iâpe. Avzit-a ke vire Mâgo, gobo stisnit s-a su manadure. Mâgo câre si nu 1-a putut aflâ. Mes-a Mâgo nâzat durmi si cand a ie mes durmi, mes-av ° ) ^ t ^ ' „ nâzat lovi gobo iâpa. Çi ta inke mai kàro manjpsçita. Mâgo avzit-a si mes-a nâzat vede ce-i lu iâpe. Gobo s-a stisnit nâzat su manadure. Vezut-a Mâgo ke nu-i, nis, mes-av nâzat darmi. Gobo nâzat s-av seulât si nâzat av ¿ > cu celi bonboni îâpa muntit, iâpa inke mai mancese ita. Mago s-a seulât treia vote, gobo nâzat s-a su maiiadure stisnit. Când a vezut Mâgo ke nu-i nis, lât-a Mago o miiave si udri preste jâpe. Magar se va o drâeu là, je ke nu se va seulâ maj mund. Ontrat când a ie mes darmi, nâzat s-av gobo seulât si nâzat muntç îâpa. Catât-av-o si gobo o zeiezdç si faje ca iâ. Vire la cela lâc si vo reziezdç si vo de redine tire si cante. Mago vire si gane: gobo, gobo, ce mn-ai faeut? le ganç ée c(t)-am faeut? Gobo gane: inke t-ojj max mund fâce, nego c-am faeut, max zad voi tire îâ., Outrât Mâgo mes-a kâ. Gobo jâpa zeiezdit-a si mes-a eu jâ la tesâru. Lu tesâru ganç: casta c-e. Lui frât ga- neseu: ce-i drâeu ân ie, ke-i sâ brâv. Ontrât ganeseu jeí: ce ren cmoce pre ie neputi? Cmoce rçn lu tesâru neputi, c-âre Mago o potìave tote de zlâte si je ke-j capât fura o despre jel din pât si lu tesâru duce. Ontrât tesâru »1 cíeme na vapori ke se nu-i capât câ fâce 24 nre de termin, se nu ke-1 va câpu lâ. le, gobo, ganç ke frâti mintu pre je, ke rç rada frâti se je câpu plçrde. Tesâru í-a dât 24 ure, se nu ke va câpu pierde. le gane outrât, ke va je oâ fâce, ke neca-í dâie ure scale lunj si legabne si o ciuke lunge si legâhne. Dât í-a ca si ie mçre, nopta vire la Mâgo, scalele negñit-a pre eantuna de câse si mes-a sus pre crov. Rescoperit-a zlipti si facut-a scula justo desupre, iuve iel durmit-a si eu câ cíuke neteze podâva si vek nu í-a o fost se nu za-n mar catâ si cazut-a / > > j pre iel. Mâgo s-a zbudit si mes-a fâre si zegledit-a gobo pre câse. Când 1-a vezut zis-a: vevit âmii-aj gobo, »mnajos de pre cáse, ie vut-a frike ji jos, e Mâgo í-a zis se nu va mere jos, ke va mai mâre eus urçele de ie fâce. Mes-a gobo jos pre seâlf si când a verit jos, Mâgo 1-a catât. Cand 1-a catât zeelis 1-a ân coptor eu use de fier. Mâgo mes-a kâ si lu muiçre-l gane: verit âmiî-a gobo, zecíis 1-am ân coptor eu usg de fier nu va emo scapa mai mund. Ontrât âns ganç lu muiçre : seolç-te râno focu neloji si o mâre Texte. 75 cadgre pare pre foe, tu ver pure-I euhgj, io voj mgre tôt priateli pozovi, rea mane bure rucenije face de je. Mâgo mes-a priateli pozovi. X-av calent o lgmne si n-av o puíut rescalej si ie din coptor se scrozi de eíutanite nezire. Xe-Í gane: nebogo, jo rgs de un trát o rescalej. la gang: Tbeii7 sâ amna. ie gang: ma cum se nu-m reseliseri? Xa 1-a reseíis. Je gane: tire tu de o bánde, j-oj de p^rve vote rescalej. I-av tirut de lgmne eu mara e Je cu secura 1-a câpu taíát. Hitit-av o în cadere, je târlg an case din ponâve si ie fuje cu ponava ka. Vire la cela lác si cusnit s-a tia si eantat-a. Mago dotece catra je si gane: gobo, gobo cude mn-aj facut! Gobo-Í gane: ce ó-ám facut? c-oj face inke si maj mund, negó c-am facut, maj zad voj sí tire lâ. Gobo mgre eu câ ponâve la tesâru. Ceíi doj frât ganescu : ma ce-j drâeu an je, ke-j sa capât ! Ce ren cmoce pre je neputi ? Noj ren cmoce lu tesâru neputi, c-âre Mâgo o jelve ân truse si gobo ke-j capât o taiâ si lu tesâru dopelej. Tesâru-1 cíeme na report, 24 ure de termin ai dâje, se nu câ facure câpu jos. le zîs-a ke se je eâ capât face, ke neea-1 dâje o novg robe de medie si o legahne si ostre secure. Câ 1-a dât si investit s-a în câ robe, zalic roba 1-a znasgjt, zalic s-a stiskgjt se nu-í goba conoste si verit-a nopta col g si câ gobe sprita an zid si cu secura taíg câ jelvg. Mâgo âvde ke ñuscarle pistg si Mâgo s-a sculât pre oene gang: eire cija taje? Gobo gané ke 1-a tesâru tremes, ke a gobo mûrit, ke-1 va fâce scribe de câ jelve. Mâgo gane se res sti ke a mûrit, jo res ans taíá si scriiia~í face din jâ. le gangjt-a: ma nu va âto, mûrit. le-í gang: beiî, cand a mûrit, amna tu an case, neea-t dâvu muncâ si bg eât ver, j-oj vo ans taíá si seriiía face. Mes-a pre zeruncíi si pre mâr an case se nu-I re eunoste. Saturât s-a si nepit ân câse si verit-a gobo nâzat jos. Mâgo taiât-a jelva si faeut-a seriiía si poerovu desupre. Mâgo Í gang: facut-âm, facut! Gobo í gane: arnnâ tu nuntru, ver vedg se nu se svitlg, ke tesâru mn-a zis ke se nu se svitlg. Mâgo mes-a nuntru e gobo poerovu zecíis-a si poerovu prebi jgjt eu câvli. 76 Texte. Te gane,: nu se ato svitl$, mi! Obarne-te de cá áte bánde se nu se si de cá áte bánde v^de, Gobo zebie cávli an poerov. le gane: nu, áto nu! Resclide-me, Mágo gan§, e-av gobo murit. Ma io-s gobo si gobo t-a zecávl^jt annuntru. Gobo a mes án stále din cáí si cáíi polovit-a su voz si n-a fost capát necártei án voz sí cu verugele zvezit-a dupa voz ielva si Mágo nuntru. le gon$ cu cali printre árpp si ápe pre Mágo án ielvg si vire en je la tesáru. Gobo zis-a lu tesáru: cesta é-e ielva si Mágo an nuntru. Ontrat gan$ lu tesáru: de tu mfs pláce, t-ara zesl\¡jit, io meg ká. Pode tesáru zis-a se nu-1 rp privari, ke va ved§ se-j¡ Mágo án cá ielve. Pus-a sápte trupe de soldát si ceíi doi frát za reselide vo ke va ved$ sed Mágo annuntru. Cánd a rescíis, ucis-a cále sápte trupe de soldát. celi doi frát lu gobo si tesáru. Ontrat a mes din i ápe án stálg si din poñáve an cáse si Mágo mes-a cu cá ká. §i gobo scapát-a si ieí a tot ucis ramas si míe bártita án cur si ánca m-a hitit ur mijo de vil* b$ ántru usa lu Malecu. Poyestitií de Tiueu din VHIanova, scrisS de A. Glavina transcrisa de mine. 36. Un conté. Untrát c-a fost un conte bogát, pae tot názat í-a mnát contia. Vut-av trej, fil, o hrusv§ an truse plire de hrusvi fost-a. Tote pomincuit-av, nu-ste 1-a lav^jt nopta e n-a stivut ce le láie. Inke ramás-a trejj sus, fost-a trei frát, lu saki frate o hrusve ramás-a sus. Ala, mai betgru lát-av pucsa duplita za vedç, ke se lui hrusve ceva lavure, ke vo va ucide. Lup s-a nopta durmit si zedurmit-a si lui hrusve falit-a. Inke fost-a do sus. Cela sredáúu zis-a, ke si ie mere sç veglá, ke cecoder verire, ke va ucide. Si zedurmit-a si le si hrusva 1-a falii Cela mai tiraru ramâs-a mai zadáñ. Texte. 77 Mes-a treja nopta, ke va si je sp veglâ, le ke nu va zedurmi, ke éecoder verire, ke va uéide. Pus-a je an sir plir siru de furnÿ se nu zedorme, je n-a zedurmit Verit-av o pule din câ lirusve si hitit-a ân ja. Puía scapât-a si cazut-a un zlâtan per din ja. Si jp damarpta zis-a lu frât: vedet ke-i mp hrusvp sus. Hitit-âm an o pule si scapât-a, ma un zlâtân per din jâ cazut-a. le lu frati zis-a: cesta-i zlâtan per 6-a cazut lu câ puíp. Pode jp ganp: jo meg câ pule câre. Frâti ganescu: beii, rapren si noi eu tire. Un eus de cale mergu scupa, cela c-a vut zlâtan per ie gane: noi! nu rpn o afla se tustrei mesermo scupa. le ganp: de ânca saki pre sp câle, ur pre câ câle, ur pre oc. Ceïi doj. frât M ganescu: se rpn noj, mpre saki pre sp câle, dp ne cela zlâtan per. le zis-a ke nu-1 va dâ. E jel ganescu: tu vec stii cacove ai Ben, dât 1-a ie cela per lu éeli doi frât. le mes-av poele ans pre sp eâle, mnât-a rpnke onde zile za flâ câ pule. Änjurbe se pre un did, cela did aí gane: eotro tu meri? Ie-1 gane: meg io câ pule câre, ce raà-a hrusva vrut lâ. Didu aí ganp: tu n-er nigdar eoïp veri. E je ganp: io meg câre doele vo flâr. Didu-Í ganp: beii, io t-oi neputi cum ver o flâ, ma se nu tu mire scutâri, tu n-er nigdar de colp veri. Je gane: ip t-oi scuta cegod ziseri. Didu-1 ganp: amna preste cesta varh pac colp an câ seule ¡ri un mare palât, ma se nu tu mire scutâri, tu n-er nigdâr fârp veri. le ganp: voi te sentâ. Ben, ananá si colp cand veriri un portun ti se va resclide si parvp use ce veriri annuntru, var de use âi câ pulp si câiba, ma ne daj Bog se tu an câjbe nemurd, le pula si amna zâjno kâ. Cänd a verit colé, je s-a nexnurpjt an câjbp si ramâs-a nuntru si drâeu vire si-1 ganp: cum ai tu ânca verit, eand âi tu ânca verit, tu-sti jâco segav; beii, cand ^sti tu sâ segav i-oi te tremete rpnke la me frâte, se-sti tu capât duce delà ¿e carota eu doi cal, io c-oi dâ câjba si puía, se nu, tu n-er nigdar kâ mpre. Ma jp stivu k-er tu câ face, eând âi tu ânca verit, ke-sti kâro segav. Ben, je mpre rpnte, mpre uri trei zile. Aniurbp-se nâzat eu didu. 78 Texte. Didu-Í ântrçbe: iuve tu meri? le gan£: Mago cela m-a tremes ke se-í jo duser carota eu doi eâl, ke-m va dâ câîba si pula, se nu, ke n-oi nigdar kâ mçre. Didu 1-a zis ke nu va nigdar de colç scapa se nu seutâre de |e. Dupa ce 1-a zis ke va seutâ de ie, didu í-a zis: âmne preste cela v&rb, eole-n câ scuíe ver fia un mare palât si cand veriri colç ti se va usa anse resclide si fiâ ver annuntrn carota zlâtne polovitg eu zlâtni câl. Tu nu nis zice, se nu scotè an carote si pas zàino kâ; se te tu nemurem an corobât, tu n-er nigdar veri nâzat. Cànd a verit colç te s-a nemnjçit an corobât si ramâs-a nuntru. Cela-1 gang: cum ai tu anca verit? íe-í gang: cand ai tu anca verit tn-sti eruto segav. lo t-oi tremete la treilç frâte, ie are o fete Ielena, ke nu-i pre tota luma sa musâta. le kel va dâ carota, cáíi si eorobâtu ke se-i J »'' >'ï * capât dura câ fete Ielena. le mere din câ rçnte, s-a ân-iurbât nâzat pre cela did. Didu-Í gane: tu se meseri cole nigdar n-er veri nâzat. Ma se tu mire seutâri, cum te io neputir veri-ver. le 1-a zis: scuta t~oi. Cesta t-e zâdng vote, se nu tu mire emoce seutâri, n-er nigdar veri. Anana tu colf; renke an parvi palât, ce veriri, cand veriri nuntru vai* de usg ver flâ 12 cluc si câ fçte Ielena, ver o flâ an 12a (dvanaista) càmere. An strâje vor fi drâci: ur va fi breôu, ur âsiru, ântru bree va fi fir, ântru âsir ose. Tu bitç lu brecu osele, lu âsiru firu, pac nu t-or nis. Când a mes ânnuntru lât-a dintru bree firu, pus 1-a ântru âsir, e antru âsir fost-a ose, pus 1-a antru bree. Cmoóe mes-a nuntru. Tu cand veriri ânnuntru nis nu zice, nego hitç despre tire te iakete, hite pre iâ si nis nu te obarni neg zâ^no fuj fâre. le hitç iakçta pre iâ si fuje fare si iâ tarie dupa ie. Zâc tu fuji? Nu fuji! Viro ota! Ma ie nu s-a vrut obârni, mes-a fârg si iâ verit-a dupa ie. Cela did í-a fârg la portun steptât. Ontrât facut-a neca mâra ur lu ât dan. Cela did 1-a prikrizit si faeut 1-a ânsurâ scapa. Ca fost-a Domnu gospodin si ie gang: mnât voi scupa rente voi âste omu si mulera si câvte ce nu ie stivare ver sti tu mai kâro nego ie. Drâcu n-av eu iel Texte. 79 nis. lei mergu rgnke la cela ce a vut zlâtne carote si zlâtni cali si corobâcu. Gane: beli, cesta t-e fçta Ielena. c-am o durât. Cela drâc a fost vgse ke Ì-av o durât si dàt Ì-a zlâtne carote, zlâtni câl si corobâcu pre ce 1-a durât fçta Ielena. Ontrat ie scotit-a pre carote ke mgre kâ si când av vrut ii kâ, gangit-av lu drâcu de pre carote ke necai dâ^e pozdravi se eu fêta Ielena mânke nego mgre kâ. Drâeu fost-a euntenât si eand a dât iâ mara ke s-or ) A / pozdravi, iâ scotit-a catra ie an carote si fujit-av kâ. Cmoée viru la cela ce a vut pula si câiba. le zis-a: cesta c-e fgta Ielena. le fost-a vese ke 1-av o durât. Dât 1-a pula si câiba si ie scotit-a pre carote ke va ii kâ. Lu drâeu gang; lâse-me neea me pozdravese eu iâ mânke nego meser kâ. Drâcu 1-a lasât, si 1-a dât din carote mara si iâ scotit-a eâtra ie si ala, iâ fuji cu carota si eu pula kâ. Ontrât iel seapât-a si verit-av ânru(n) grad, vut-av carota zlâtne si vut-av doi eâl zlâtni si vut-av pula zlâtne si câiba zlâtne si vira ânr-u grad si cunoscut-a ie celi doi frât, tot restârzgU si mâr peclar. le gang lu celi doi frât: ce, nu voi mire cuno^teti? Iel zis-a ke nu-1 cunoscu. le zis-a: 6e, nu sâm io vostra frate, ce nu vedet cia c-am io mnât câre, égsta-i câiba, cesta-i zlâtni câl, cesta-i zlâtne carote si cesta-i me mulere. le scotit-a din carote fare si ie-v trâs sel frât an butigg si eumparât le-a mai musate robe si anvestit li-a si saturât li-a si nepit li-a si lât li-a ° ï ï / ' o cu sire pre carote si mergu rgnte si vira pre o save si lor a fost iâ ke-i. sâ bogât si bitit 1-a din carote an sâve si lu câ fgtg, Ielena, 1-a fost milo dupa ie. Iel 1-a zis, ke vor si iâ biti se nu zisere iâ ke av o iel fiât. Iâ vec mis-lit-a ke nu-1 va fi mai mund pae a zis c-av o iel fiât. Mes-a iei eu iâ kâ la-n tesar. Domnu gospodîn 1-a zvadit fârg si gang-Î: cesta c-e-n mer si cgsta c-e o cirisiig si lu cui cu cesta mer trecuri preste gure saki ce fare bol&ntu 1-er ozdravi si cesta cirisiie lu saki pul ce vo bitiri an clun va ozdravi. Mgre ie kâ cude zi le, vire an cela grâd rave mes-a sei frât si fgta Ielena. Câ fgtg fost-a 1-un tesâr si 80 Texte. cànd a ie verit àn cela gràd mes-a àn ostarie be. Avde ie cole ke-i sa si sa la cela tesar si ostarita antrebe ke ce-i /c. >,o1> 1 » > caccole. Cà fgte le lena, cata ke-i vii e, ke~i bolng si éà pule ìin càibe ke-i bolne si celi eàl zàcu, eàta ke-s vii si cà ostante al gane ke-ó saca foze de mediz eolg, ke càrie re fi eapàt ozdravi, ie ke-1 re mare bogatie dà. le gang lu cà ostarite ke se re; ie mgre colg ke rg tà ie ozdravi. ^i jà gane: o ce tu ganesti, tu n-er tà ozdravi. le gangit-a ke va. Mes-a ure spure lu tesàru, ke re ie cà ozdravi. Tesàru tremes-a din ie. Ke se ie cà eapàt ozdravi, ke-1 va dà càt va ie, se nu ke-1 va càpu talà. le vire cole, celi mediz tot li se àrdu ke nu ie cà ^ k V . J . pote fàce. Ben, ie ke va mere eàtra ca fgte, o ure ke se va zeclide eu ià-n càmere. Nicur ke n-àre mere cu ie. Alt mediz ke mergu eu ie nuntru, ie zis-a: ben, se ste voi bur de ozdravi vo, ozdravit-o voi- le mes-a eàtra ià àn càmere si zeclis-a usa si jà-i àn pàt si ià n-a nis nego eàta c-a zdiheit si ie-v de su pazube cela mer làt si trecut 1-a preste' gure àntràt si ià proritgit-a zalic si trecut í-a inke untràt'cu meru si scocit-a sedg si gang: ova m-am durmit. Si mai musàte fost-a nego mànke si ià-1 eàvte si eunoscut 1-a si . obuskgit s-a si resclis-à usa si vire tesàru si medìzi àn càmere si ià musàte si sare. lei a fost jalostni celi ált c-av o ie facut ozdravi. gang: ke rg ràda se rg si càli ozdravi. le zis-a ke va. Mes-a an stàle sì o'ure *ke va fi àn stale ; nicur ke nu cutgzg eàtra ie veri. Càli zàcu ie c-a pus úrdela sg ke se-s vii, ke a vezut kè-s zàlie vii* Trecut-a ie eu mer preste gurg, eàlu s-a vred dignit si pode si cela àtu la potarit, scocit-à si ie; pode jocu àn stàle. Orno resclis-a neca tot vedu. Cmo cà pule casi crepata àn càibg. Ke se-i eapàt ozdravi si cà pule, ie zis-a ke va. An eàmerg s-a zeclis àns, cà pule eàta c-a fost viie. Hitit 1-a èà éirisiie àn elun, pula scocit-a àn zgoru. Cmoée ie mes-a eàtra fgta Xelena, emo pus-a ià si ie cum a tà scapulgit si cum 1-a frati àn sàvg hitit. lei s-a rugàt neca-í làsg vii, p ieí a osàndit: Piai. rom. din Istria. Tal». HI f ì Marita Scrobe din Susnievita. > > è i * j ** * r ■ \ Texte* 81 saki cu pátru caí restegni. tesaru í-a Üát tot a se si miie dát-a o barrite án cur si bitit ma án trusa lu > ^ ü > i Malecu la vir. PovestitS. tot de Tinca din Yillanova, scrisa de A. Glavina si transcrisa de mine. 37. Proverbe. 1. Ciré vire de depärte, spurav$ ende. 2. Bäte fleru pira-i cäd. 3. Astez miie, mire tiie. - 4. Bare l^mne fäce bur foc. 5. Mai bur je ästez ovu nego märe galirä. 6. Scàlele se meturg de sus än jos, ne de jos an sus. 7. Ämn§ bet ca si cärele turbät. 8. Nu je càrne far de ose. 9. Cärna dila ose je mai dulce. 10. §i eäri märäncu din» marvidele ce cädu dila seändu lu gospodinu. 11. Nu je bedast ciré märanee, nego cire-Ì dàie. 12* Märänce ce-t dàvu caputini. 13. Muncä nu ie rusire. A > 14. Märance ca si ur lup. 15. Viru bevu juri, ne tote bäbele. 16. (Jàsta lume faeuta ie cu scale: uri mergu än sus, alt än jos. 17. Cumpääa re-t fäce rezbi osu de cerbice. 18. Cum a verit sä se duce. ' > 19. Didu caute, bäba joc§. 20. Lu Domnu si lu dräcu nu se potè sluji ovot§. 21. Càrie joee far de mujice ie munii 22. Cänd te-nsori te lezi eu eomostrile de gut pir-la timiter. 23. Juri mai mund càvtu la nevate, nego la f£te. 24. Ce a facut màjia va fade si f§ta. Popo vici, Dial. tota, din Istria. 2. (> 82 Texte. 25. Se-m re nevesta purtâ benevreke, i,o-m res hiti mua- dântele. 26. Nunta far de ars si morta far de plans nu se pote. 27. Ce eorist ke cala t-a fost om, când tu-stx nis. 28. Ata se priking iuve-j. mai subtire. 29. Cela vike lu cui àrde casa. 30. Dupa gusta lu ât nu-t lâ muÎere. 31. Mora bure mâcirg si bovâii. 32. Ura bâte la 12 mai mund. 33. Ur an spâte, ât ân foie. 34 Roba nu face frataru. 35. Saki trâje foe la ola a lui. * 36. Din cala lu omu bet si Domnu se dâie la o bande. Jeiami. Culese de A. Glavina. 37. Bure zdrâvle face mai round nego torba gre. 38. Bobita eu bobita nepunè bârsa. 39. Bârsa golg nu stâie ân picore. 40. Bârsa se câvtg eand îe plire, ne când ie gole. 41. Pira nu dâi eu câpu ân prâgu de sus nu vezi cela de jos. 42. Slipti as dâvn bç ur la ât 43. Va ben veri âpe si la mora me. 44. Metura nove meture bire. 45. Câ ce nu pote mere ân sir. mçre ân maree e. 46. Svica.se prinde lu celi ce vedu, ne lu celi orbi. 47. Nu face ni o pipe de tabac. 48. Mestitu nu fâce pre om. 49. De eâp ke roba~i pre pinez. 50. Cire seakè onde gardur se anspire. 51. Cire are eâp, are si eoromâc. 52. Corom âeu nu se fâce za o ploie. 53. Cela ce campare câsa faeuta nu platç ni iâpne, ni salbun. 54. Dota lu malgré nu se plerde ni ân âpe. 55. Nu-t pure nâsu, iuvg nu-t eubg ola. 56. Ola la foe, lepuru an boseg. Texte. SM 57. Muncá, si din bárbe se nu se misc£ nu se pote. 58. Cu lìngura at dáie café si cu coda at zvade ocíi. 59. L-ai metàt ca si macca la lapte. 60. Trbubu n-áre urecíi. 61. Colàeu nu-i lu càrle-1 mis£, nego lu càrle-1 poide. 62. Ciré prose tota zia, nu marance pulenta. 63. Ciré pure urecìile la usa de ostarie, cude avde. 64. Ciré tintre an ostarie nu antre se ruga. 65. Láse omu bet ke va ans cade. 66. Omu b$t se cr$de tesar. 67. Pira ce nu gusti ce ie juco, nu stii ce ie dulce. 68. La tárgádbe nu se m§re cu grojdi an scutec. 69. pira 6e ie miee se zecepè. 76* Glásu lu ásiru nu se àvde-n cer. Susnevita. Cálese de A. davina. 38. Anton Stambulic an G radine. Xo âm ovote vir mnât an Gromnic si Grâdine toci. lel ° / y f ^ ganeseu antru sire; ,,ce-l rem de cire fâce? Noj 1 rem un purman ucide“. Xo ans antru mire âm pomislit: „Domnu eu voi cuvinte, samo se-1 rçt ucide“. Dupa ce âm cirât le âm ântrebât an 6e limbe âw cuviutât. Iel mn-âw zis kë-re s§ limbe rumaneze (vlâsee). Dupa câ âm posait cuvintâ seupa ân-re nostre limbe. Tunca iel m-âw antrebât: cire v-a anmetât, pre voi sa cuvintâ? Io le âm odgovorit, e cire pre voi? ... Domnu, zisu-mn-âw. Mare vesèie fost-a antre noi dupa câ. Je^nu. Com. de A. davina. loan Maiorescu. Autorul 1 ocab ulcirulwi istriano - román". è ì li 1 ìi t A, J. art, fem. muterà; 2. art. la pron. pos. a me màie, a lei robe; 3. prep. a case, a darà (rar la inf.); 4. conj. cu senzul de: si ! dar; 5. interj. a sì ha! [Illa, Ad si A], g. zu, bei; aber; ah. abà^e la Malorescu a scrinti, mr. si dr. abate de es. ma abat pe ; undeva; [Abbattere], g. ver- j lenken ; einkehren. j Abunde it. abbonda(Ive). g. über- i miiisig sein. | (A)cat,à, -ät, -tu, mr. dr. acàta, megl. caia: prindf-apuc, ìncep [Adcaptiäre], g. fangen, anfangen, greifen. Acät : atìt [Ad-quantum], g. soviel. Acordei, -eit, -m: acorda [ven. accordar < Accordare], g. be- \ willigen. | (A)cmoce, mr. dr. acmu [Eccu-modo], -ce final e acelasi ca si -ce din acice ' fdrmat (m-am imbr&cat), din contra s-o inhärmat s-a inarmat; in Istria äre arma cu sire, dar am auzit: l-a dezarme.it (1-a dez-armat). [Arma], g. Gewehr. Art, -u, pl. - urle: artÜ, m&estrie [it. Arte], g. Kunst. Jis, pl. -i: asul la cartile de joe [it. Asso], g. Afs. Asir, -n, pl. -i: rnägar [Asitius], g. Esel. Asire, pl. -e, dim. -it$, pl. -e: mägaritä [Asina], g. Eselin. Ästez, in Berdo dze: astäzX, azX, mr. astad, ast'dz, mgl. aza [*Ha-die, Istadie], g. heute. At, fern, -e, pl. alt, fern, äte, mr. mgl. altu, fern, a, dr. alt, alta [Alter, -a], g. anderer, andere. Ater : oter, ;mgl. gältari, mr. aoaltad, se mai zice si: ¿d ätä zi [Alteram heri, Illa-altera-dieJ. In Banat se foloseste alaltd- si alanta-ieri, g. vorgestern. Ate, -a, pl. -e, mr. mgl. dr. atu [Acia], g. Zwirn. A interjectie ca si-n dr. (mirare), g. ah. 90 Glosar. Am, an, -n, tir, tir, ~r, WT.(t)n, mgl. (a)n, dr. in. [In], g. in. Ambati, -it, -esc, s-a-mbatitpre incìda lu Domnu (s-a intilmt cu maTea Domnuhu Cristos) [imbattersi], g. antrefifen. Atnflä, -ät, -u, mr. mafia, mgl. arnfiu, bau. infiu, gen. dr. nmflu [Infiare], g. blasen, anblasen. Ämnä, -at, -u, mr. imnu, mgl. amnu, ban. imblu, gen. omblu [Amb[u]läre], g. geben. (An)carca, -ab, -cärcu, mr. (n)carca, mgl. ancarca, dr. incaica [*Inearrìcare], g. laden. (A)ncatä, -ät, -u, postola se-ncäte, mr. ncaltn: incalj [Incal-ciäre], g. Schuh anziehen. Ancant ei, -tese, incinta, ramarvi txd, äncanteit, nu siiti de mire, [Incantare], g. ergötzen. Anclide, -s, -u, mr. {in)clict!e, mgl. anclide, dr. ìnchid [Includere], g. zusperren. Ancole/i, -esc: a elei [it. ven. incoiar], g. ankleben. Ancrunätä (si ocrunitc,), nevata ™ {nevastìi ine animata), deriv. de la cruna (Krone), g. mit einer Krone schmücken. Äncinde, -ns, -ngu, sc <^, cf. dr. ma-ncing, ä-ncinsu-s-aw cu verugele p. 45 sind. al 3ie» de sns ; mr. finga, ündeari, mgl. anfing, [Incingere], g. umgürten. Anmesti, -it, -esc, mr. am- si n-vcsca ], g. Stier. \ Bâcvâ, pl. -e, vas. [croat. bàcva], ! g. Fafs. : Bâcvdr, butar [delà baéva], g. \ Faisraacher. B^rjola, cf. dr. pärjoalä, ir. când \ se sproft o peceniie (cand se j frige o fripturâ], [croat. brzôla], i g. Braten. i B&rhânu, hainä de stofä, coloratä, | [slav. brhan], g. Kleid ans buntem ', Stoffe. Barsa, pl. -e, traista, [ven. boisa], g. Sack. Barsiânu, ïedera, mgl. brâshn un fel de ïedera, g. Epheu. Bât, -u, pl. -urie j[ bat: cïocan, bat, [slav. bat], g. Hammer. Bat ic, -a, dim. la bât, cioeanel, g, kleiner Hammer, ' i B'âzga, pl, -yeZe,' liliac [ban. ïor-govan Flieder), [cf. slav. bazga]. Beca, pl. - Jede, salca, g. Weide. Bèdast, fern, -a, prost [slov. bè-dast], -g. dumm. Bedrç, pl. -e, pulpa [slov. bedra], g. Schenkel. JSeles, lume de arét — nume de berbec, [slav. bëli, -a, -o], g. Bockname. Beleta, -a, pl. -e, -le: frumseje, [it. belezzaj, g. Schönheit. Ben si ben: bine, [it. bene], g. gut. i Benetiia: Venetia, [croat. bene- ! cija], g. Venedig. ! jBerbecele, pl. ci, (8) mr. 5irZ>ec-lu, mgl. birbeti,' dr. berbec si herbece (— áretele .feopit = áretele íntors), [Vervex], g. Bock. Bert, -it, -esc: adun [slav. bmrati], g. sammeln. Berikäta, cf. ban. beregata, laringe, cf. pro etim. Cihac II, 549, g. Kehle. Berma confirmarea la catolicí, g. Firmung. bermei, -$it, -esc, confirmez, [croat bermati], g. firmen. Besed?, pL -e, vorba, cuvint, [slav. beseda], g. Wort Betar, fem. -a, mr. bitdrmi, mgl. bitám, dr. bätrin, [veteranus], g. alt. Bevändä = po de apa po de vír (jumatate apa, jumätate vin), [ven. bevanda], g. Getränk von AVasser und Wein. Be, -mí, -vu, mr. beau, mgl. b$u, dr. beau, [Bibere], g. trinken. Bet, fem. -d, mgl, b<¿t, dr. beat, dial, bat, [*Bibltus], g, betrunken, besoffen. Biankeriia, albituri, rufe (it), g. Waschzeug. Bíat, fem. -a, beiat, fericit, [beatas], g. selig, glücklich. Bicarie, -a, casäpie, mäcelarie, g. Fleischbank. Bicär, -M, pl. -i, maeelar, g. Fleischer. Bic(-t), -%i; pl. -urie, mr. bic, [slav. bic], g. Peitsche. Bic va, pl. -e, ciorapí, [croat bic va], se roste ste si bitva: cíor-apY 3ungí, g. langer Strumpf. Bicej,, -eit, -esc, a zbicíui [slav. bicati], g. peitschen. í ¡ }- -<¡ f Glosar. 93 Bìra, bere, [it. Birra], g. Bier. Biro, mgl. bini, mr. ¿ine, dr. bine, ' diaL biro, [Bene], g. gut. Bisâg, -ole, cf. ban. gisdg = I doua, traiste legate una de alta, j disag, fcroat. bisagi], mr. di- si j ti-sagd, mgl. disaga, g. Doppel- j sack. | Bìscup, epxscop [Cont. din Bischof i + biscup], g. Bischof. Biscupi e, episeopie, dérivât de ' la biscup, g. Bischofshof. Bisti, -it, -esc, a cauta în cap, | g. jemandem im Kopf suchen. Bivei, -e%t, -esc, alocui, [croat. | bivati], g. wohnen. Blagoslovi, -it, -esc, a bine- ; cuvìnta, [slav. blagosloviti], g. ségnen. Blançi, -eit, -esc, a ghilui, (hobeln), [croat. blanjati]. Blàgd, cf. ban. bìaga (aveie eatal cu purceì), [slav. blago], g. Vieh. Blaue, rìndea [croat. bìànja], cf. blàìia mare, càrie cojele strofa, g. Hobel. Blâtan, fern, blâtnç, murdar, [croat. blàtan], g. schmutzig. Blâv, fem. -e, vînât, cf dr. plav- ' an, [croat blav], g. blau. Blâèen, -u, fem. -a, sfintit, [croat. blazen], g. gesegnet. Bled, fem. -a, palid, -a, g-, biais. Blekei, oja bleke (S) a zbïera, g. brüllen. Blitve sfecla, [croat. slov. blitva], g. Hübe. Bluiî, -it, -esc, a varsa [croat. bljuvati], g. brechen. BÎerâ, -ât, -u, oja blèra, oaia zbearâ, g. schreien, blöken, mähen, mr. azgìraH, -at, -er, mgl. ban. zber, dr. zbier (de oï), [* verme]. Bob, pl. -urle, un hob de cäs — o bucätieä de cas, hob, [bulg, Bobt], g. Korn, Stück. Bobic bucäticä, dim. de la bob, cf. si bobic(f) de fajo (boabä de fasoale Fisolenkorn). Bobit$, -a, pl. -e,-le, dr. boabä, bobitä, gräunte, g. Korn. Bobin, -u, dobä (Berdo), g. Trommel. Boboscä, (5), ghindä, g. Eichel. Bobul': piaträ ca pumnul de mare, g. faustgrofse Steine. Bocun, un ^ depare: o bucatÜ de pine, g. ein Stück Brod. Bogatia, bogätie, [croat. boga-tija], g. Reichtum. Bogat, fem. bogat, (slav.), g. reich. Bogätäf, dim. de la bogat, g-reicher Mann. Bota, -ele, gide, (it. boja), g. Henker. Bojic, craciun (slav.), g. Weihnachten. Bojicnac, -u: Decembre, g. Monat Dezember Bold, boala, (slav.boli,), g.Krankheit I Boldn, fem. na, bolnav, [croat. bolán], g. krank. ¡ Bo tun, loeuit Bolunat, pl. -ti, Bogliuno num. de loc, g. Gemeinde und Einwohner von Bo-gliuno. ' Bordunäle: 1. scinduri groase, 2. stilpii de telegraf, 3. un zävor de scindurä groasä (cu ce se usa zecíide); zävorul (reza) de fer se chiama cracunu (mere-n zid). (Cf. ven. bordon, scindurä | groasä], g. dicke Bretter, Tele- 1 graphenstangen, Holzriegel. X 94 Glosar. Borif -it, -esc, a se lupta, g. kämpfen. I Bots, -u, pl. -e, -ele, mgl. ios, | pí. boasi, dr. boase piar. tant, j (coaïe), [*Byrsea], g. Hode. j B osea, pädure, [ven. bosca < j boseo], g. Wald. I Botä, pî. -e, -le: pielea sali cîrpa : eu care sâ-n value caïeru în furca, | g. Lederstück oder Leinwand- : stück den Roeken zu umhüllen. | Bo tro, pl. -e: nasä [slov. croat. ! botra], g. Taufpatin. j Bota, -ita, stiela^a de negrea! ä, j sticlä, g. Tintenfafs, Flasche. | Boy-, -u, -i, -i, mr. mgl. dr. boü, ¡ [*Bovus], g. Ochs. ¡ Bovân, pl. -ele: pïetri mari [bol'tvan], g. Steinblock. Br ado vite, pî. -e, mugurnl tïtiï [croat. siov. bradovica], g. Brustwarze. Brageçe plur. tant, pantalon!, [ven. braghese], g. Hoser». Br ana, grapa de îemn, [slov. croat. brana], g. Holzegge. Brandi, -eit, -esc, a grapa cu grapa de lemn; deriv. de la brana, g. eggen. Bratân, -u, pï. -i, fecïorul fra-teluï, [slav. bratân]; g. Bruderssohn. Brâ%dç, pl. -e; vit» de vie, [sîav. brájda din ven. braida], g. Weinrebe. • brât, pl.-e, -ure, t-oi lâ-n brât, mr. mgl. dr. brat, pl. -a, [Brachium], g. Arm. J Brazda, pl. -e, brazda, (slav. Brazda), g. Furche. d Branduse (8), brîndusa, [Cihac I, 25/26 *blandusia]. * j Brüvu, pl. -urle, mr. brin, bar nu, j • mgl. brân, dr. brin, g. Gürtel. j Br ec, -it, pl. -c, (-(), -i, eine, [brek], g. Hund. Brecc, pl. -e, -£e, catea, fern, de la brec, g. Hündin. Brene, pl.-e: uzda lucälu, friu, [ven. brena], g. Zügel. Brente, pl. -e, putina cu care aduc femeile apit in spate, [it. Brenta], g. Wasserfals, Butte. Brest, -u, pl. -i, ulm, [slav. bresS, -ovina], g. Ulmenholz. Brig, pl. -ure, munte, [croat. brig], g. Berg, Ufer. Brigada de o%, in S se ziee un kap de oj, turma de oi, g. Schafheerde. briie, plire, änsärcirätä-i, grea, gravidä, g. schwanger. Brijdn, fern, -na, särae, [slov. brizeo], g. Armer. 1 Britve, pl. -e, briceag, [slav. britva], si britfc asemenea, g. Taschenmesser. Brod, -u, brod, [slav. brod], g. Furt Broi, numär, [slav. brojj, g. Zahl.. Bro^i, -it, -esc, a nmnarä, [broj-iti], g. zählen. Brontule%, -ej.t, -escu, boii bronbvle boi'i mugesc, zbiarä, g. brüllen. Brun, -d, brun, [ven. brim], g. braun. brusi, -it, -esc, cosiru, a ascuti cosoru, [erbat, slov. brnsiti], g. schärfen. Brüske, -e, -le, petricele, g. kleine Steine. Bxcäst, fern. cu pärn cret, [croat. brkast], g. mit lockigem Haar. Bxdo, Bardo, Birdo, ' deal, nume de sat, [slav. brdoj, g. Gemeindename. Glosar. 95 B?sq,-a, ipl.-e,-le, o ™ de vipt, , un sac de bucate, cf. bärsa, g. Sack, Bftita, loviturä de picior, g. Fufs-scbiag. Bucatela, masura de Vj» litru, j g. 1V2 Mafe. Bucßl, -u, pl.-t, -urie, mr. bucato, mr. mgl. bucla, Ma, dr. bo-cal, bau. bocalä, ulcfór, [it. Boccale], g. Krag. Bucälinct, oalä de noapte, deriv, din bucäl, g. Nachttopf. Bucve, pL -e, fag, [slav. Bukva], ; g. Buche. ßucecu, vas mare, deriv. din bute, g. grofses Fafs. Buckufu, vas mie, deriv. din bute. ; g. kleines Fafs. Budtl?, -e, mate, [it. budello, -a], g. Eingeweide. jBuke%, -e^t, -esc, väcüe bukè, a ; zbera, vaeile zbeara, g. hrüllen- Bukin,-e, tita camisuluf, g. Mundstück der Pfeife, [ven. Bochin]. Bui unk?, gälbänns de oü, g. Eidotter. Bumbäc, mr., mgl., dr. bumbac, \fi7to(t7ia%t}, g. Wolle. Bumbäru, pi. -i, cf.bau. bombar, gìndac de Mai, [croat. bumbar], g. Maikäfer. Bur, fern. -c, mr., mgl., dr. bun, disi. bur, [Bonus, -a, -um], g. gut. Buric, -w, pi. -urie, mr., mgl., dr. buric, [Umbilicus], g. Nabel. \ Burit?, pl. -e, o burie mica, vas- j cfor de lemn, [croat. bùriea], g. kleines Holzfafs. Busät, busnitu, särutare, de la busnesc (sÄrut), [cf. si croat. büsac], g. Kufs. JSttfni, -it, -esc, a säruta, ir. busni], g. küssen. Bufa, pi. -ile: popice de jucat, g. Kegel. Butäca, pi. - ile, vas ca si piosca, dar mai mare, in care aduc beutnra pe cal, g. grofse Holz-fiaschc. Butige, pl. -e, prävälie, [croat. butiga < venez. botèga], g. Kriiraerei. Butigàr, negatator, [it., ven.bote-ghicr << istr. butigär], g. Krämer. Butile, mr. butilä, dr. buteiie, [it. bottiglia], g. Flasche. Ca, mr., mgl., dr. ca [Quam], g. wie. Cab an, -u, manta, cf. dr. cäbau-itü, [croat. kaban], g. grofser Mantel. Cacade%, -cif, -esc (4), (galira), a cotcozi, g. krähen. Caca, - de bdcf[v)a'. cepul de sus a vasuluí, g. oberer FaGszapfen. í Cal$%, -gif, -escu, a lasa jos, [it. calare], g. herunterlassen. Cali, -it, -ese, cali, [slov., croat. kaliti], g. schweifsen. Caligar, -u, pl. -r-i, ciobotar, ! [croat. kaligár], g. Schuster. Calina, cal, deriv. de la cal, g-Pferd. Calt$t$, pl. -e, cíorap, [ven. cal-zeta], g. Strumpf. Calún, diss. din :,!canun, canon, tun, Kanone. Camaler, -u, pl.-i, camerier, g. | Kellner | Camalera, pi. -e, cameriera, g. 1 Stubenmädchen. J Camarita, pl. -e, dim. déla ca- : mara, odaitä, g. Stübchen. Camin, -u, pl. -e, si dimnacu, í -cele, eos, [ven. camin], cf. dial, j Motilor camir, g. Schornstein. Caminóle, pl -e, blnza, [croat. tamizóla], g. Blouse. Campan^, -e, ses, pamínt, [it. Campagna], g. Land, Ebene. Canài, -u, pl. -li, canal, [ven. canài], g. Kanal. j Candelir, candelabru, [ven. | candelier], g. Leuchter. Cañél?, pl.-e, tavä, [ven. Canela), ! g. kleine Röhre. i Cantadúr, -u, pl. -i, cantora din bisericä, g. Kirchensänger. Cantún,p\.-e, colt, cot de parete, i [ven. cantón], g. Ecke. | Cantónela, ctütec, [it. Canzonetta], g. Lied. Cap arei, -eit, -esc, cf. ban. capar esc, deriv. de la capara, g. Angabe geben. Capac, fern, -e, capace, [it. Capace], g. fähig. capare, -a, pl. -e, mr., dr., ban. capara, arvunä : pogodesc un boto, pac a\ dávu zece fiurin, dot t-am capara (toemesc nn bou, dupa aceia-í daü 10 fl., i-am dat cä-para), cf. ven. capara, [lat. Cape 4- aram], g. Angabe. Capelàn, -u, pl. -i, capelan, cooperator, [it. Capellano], g. Kaplan. Capi, -it, -esc, a ìntelege, [ven. capir], g. verstehen. Capitan,-u, pl. -i, capitan, capitan districtual, [it. capitano], g. Hauptmann, Bezirkshauptmann. Caplei, -eit, -- : iraní], g. flicken. I Carpa, -ita, petec, cìrpa, mgl. j cárpa, [krpa < Kp'f.na], g. Fleck, | Tuch. ^ j Càsçtu, cd sii, tusa, [croat., ‘ slov. kaselj], g. Hasten. r Càt, fem. -ç, mr., dr. cît, -à, mgl. i cât, -a, [Quantus], g, wîeviel, , soviel, wenig. i Catra, catre, mr. citta, catti, ¡ mgl. catru, cairn, dr. cidra, catre, j dira, spre, [Contra], g. gegen, ¡ auf. Catún, mgl., dr. cdtun, [Kñ- j Toyn-b], g. Dorfteil. Claríei, -eit, -esc, a se-nchina, ¡ [croat., slov. klanjati se], g. sich , beugen. Cl âfl er, -u, pl. - i, stînjân, [slov. ■ klafter], g. Klafter. Clâs, -u, pl. -iir, -urie, spie, j [slov., croat. klasj, g. Ähre. j Cleoni, -it,-esc, a-ngenunchïa, ; [slov. klekniti], g. aufs Knie j fallen. Cle.fie, mr. cleaste, mgl. eletti, dr. | deste, [jcahstt], g. Z>nge. Clopot, -u, pi. -e, dr. mr., I mgl. cloput, [i«onon>], g. Glocke. : Clopotic, dopotel(mgl,duputäl, mr. clupitlicä) diminutiv de la clopot, g. Glücklein. Clostru, claustru, [g. Kloster, slov. kloster, serb. klostar]. Cluc&nite, -e, zar, [croat., slov. klucanica], g. Tiirschlofs. Clucàr, -M, maestra de faeut zaruri, [slav. kljucar], g. Schlosser. Clema, -ä t, -u, mx., mgl. clema, dr. ebiema; 1. a chiema, 2. a comanda, a cere: clemät o babà de vir — cereri 2 litre de via. [Clamare], g. rufen, bestellen. Clen, -u, jugastru, [slav. ldijen], g. Ahom. Clept, -u, pl. -ttr, -urie, mr. keptu, mgl. kept, dr. piept, [Pec-tns], g. Brust. Clide, an- si ze-clide, -i$, -u, mr. inctide, mgl. anclide, dr. include, [Includere], g. schliefsen. Clin. -u, pl. -urie, mgl. din (tapns, pana de despicat lemnele), dr. clìn, -uri; in Istria pana, cui de lemn, [bulg. klinj. ktin de secura (8), barba s&curif, g, Nagel, Keil, Einsatz. duce, pl. -e, Klinke, [duca . Triest]. Cluè, -u, 1. cheie, 2. cìrlig de zmuls fìnu, [kljuc], ~ cu ce se firu scobè, g. Schlüssel, Hacken zum Ben herausziehen. Clun, -u, pl. - urie, clont, [slav. kljun], g. Schnabel. Clunace, g. Schnepfe, [slav. klju* nai:]. Cmet, -u, pl. -i, -i, täran, [slav. km et], g. Bauer. Cmet ita, pl .-eie, tarancìi,fem. de la cmet, g. Bäuerin. Glosar. 99 ChUlkita, pi. -e, mmile täiate de I din jos de coate, g. geschnittene ; Hände. Cmo din acmo, cf. dr. actnu, rogl. Cmo, g. jetzt. Cnige, -e, carte, [slav. knjiga], g. Bn eh. Cobasite, -e, cäraati, [croat. kobasiea], g. Wurst. | Cocodacei, -eit, -esc (8), de j la cot-codac, a cotcozi, g. ; gackern, j Cöcot, -u, pi. -t, -i, cocos, [slav. 1 kokot], g. Hahn. , Coce, -copt, -cocu, mr., mgl. I coati, coc, dr. a coace, [Co- j cere], g. backen, braten. Co He, eocie, alb. kotsä, [croat., ! slov. kocija], g. Wagen. Coder, utvc-coder: orsieare, [croat. kudär], wer immer. Code, -a, mr.. mgl., dr. coada. [Coda], g. Schwanz. Co dm, pt. -i, munti cu pndur i, mr. codru, 1. bucati, 2. pädure, 3. piata din tnijìocul satului. [*Quodrus], nagl. codru, partea din xnijlocul satului, g. Berg, Hügel, Platz. I Coitine)., ~ej.t, -esc, a tachina, ! a batjocuri, deriv. de la coiún, ¡ cidón, g. spotten, ärgern. ! Cojp, pl. -c, píele, mr., mgl.pide, ; scoartä, [tcoaca], g. Haut, Leder, j Colarin,-u, pl. -i, guler, [ven. j colarin], g. Kragen. I Cclarite, pl. -e, märgea, dem. : [slav. kolare], g. Perle. I Col de, -u, pl. -c, -i, mr.culàc, j dr. coiac, [KOjiautj, g. Kuchen. | Calére, märgele, [ven. colaro], j g. Perle. 1 Cole, acoló, acolo, [Ecc-iliac, j Ecc-ilhic], g. dort. Cole, cleiu, [it. colla], g. Leim. Cote, pl. -e, -le, roatä, [Kolo], g. Bad. Colite, pi. - e, rotila de la plug, dim. de la cole, g. Bädchen. Colona, pi. -eie, 1. la oliar 2. su wost (su pod), stilp, co-lumnä, [ven. colònaj, g. Säule. Colorei, -eit, -esc, a colora, [ven. colorar], g. färben. Colp, loviturä, [ital. colpa], g. Schlag. Coltra, pl. -e, ciarsaf, perdea, [ven. coltre], g. Leinwand, Vorhang. Columbàru, aureola, cere, g. Bogen, Kreis. Colur, -u, pi. -i, coloarc, ¡ven. color], g. Farbe. Col, -u, pi. -e, coi, coaie, mr. colu, coale, [Coleus], g. Iiode. Comari dei, -eil, -esc, comandez, [ven. Comandar j. g. bestellen. C om a ni c, coromdc, enmante, ef. ban. comänac, g. kleine Mütze. Cornarti, pl. - i, g. Pferdebremse, mgl. condir, un fei de täun. Come, pi. -e, mr., dr. coamä, [Coma], g. Mähne. Comok, abia, g. kaum. Conferme-eit, -esc, confirma, [ital. confermare], g. bestätigen. Confin, -u, pl. -urie, hotar, [ven. confin], g. Grenze. Congula, pi.-e, oalä, [it. concola < croat. konkula], g. Topf. Co no be, pL-c, pivnitä, [croat., slov. konòba], g. Keller. Conohla, pl. -ile, legatura de Iemn a clopotelor la oj,. [Cu lemn sunä mai frumos decìt en pele], g. Glockenhalter aus Holz. 100 Glosar. Conop, pi. -e, bau. pkUirnar, sträng mare si gros, g. Strick, [croat., slov. konop]. Co n op la, pi. - % l e, eìnepa, [croat. konopìja], g. Hanf. Consilei, -eit, -esc, a sfatui, a hotärt prin consiliu, [it. consigliare], g. beraten,-bestimmen. Coni, -u, socoata, [it. conto], g. Rechnung. Contrai, -u, pi. -ur, conirat, [ven. Contrato], g. Kontrakt. Cop acci, dira, de ia copac, cf. si dr. stai copäcel ! stai drept (c'Stra copi!), g. Bäumchen. Copàóu, cele, mr., ragl. capaciti (copac si stejar), dr. copac, [a!b. kopac, cf. Cihac 11,716 dopa analogia lui drac, sac a dat copcupi. -ci, cf. 0. Densusiann, Hist. de la làngue roum. I, 356J, g. Baum. Copd de fir (4), boghie de fin, g. Heuschober. Coperta de vapor se spelè saca zi (acoperemintul vaporala! sii spala toatä ziua), cf. coperta, g. Becke. Cop e si cupe, mr., dr» cupa, [ven. copa, lat. Cuppa], cf. si alb. cupa, g. Becher. Cop eri si cuperi, casa nu-i de tot capente, cf. cnperi, g. bedecken. Capite, pi. -e, mr. dr. copita, [koithto], g. Huf. Copriva, pi. -e (4), in 8 urziea, dr. idem, g. Brennessel, [croat. kopriva]. Cop i, fem. - e, merde us vec copte, merele sìnt dejà coapte, cf. eoe, g. reif. Coptor, -ti, pi. -e, cuptor de pine, {za para coce), [*Coc-toriimi], g. Backofen. Coptorìte, pi. -e, dim. de la coptor, cupi olita in Banat, g. kleiner Backofen. Copur, -u, mz.cäponu, dr.clapon, alban. capôn, [venez, capòn], g. Kapauner. Corac, pl. -i, pas, [croat kòrak], g. Schritt. Coratu, ph corturle, cf. croat. korat, carte, [Cohors], g. Hof. Corb, -u, pl. -i, mr. corbu, pl. cor^'î, mgl., dr. corb, -i, [Corvas], g. Rabe. Cordèlç, pl. -e, mr. cordeauü, dr. cordela si cordea, [dim. de la coardâ, cf. Cihac I, 57, it., prov. cordella, span., port, prov. cordel, frc. cordelle, ngr. xoq-ôi),a, i(ovQôéXa, cordon, ruban], g. Band; Córen, -u, rädäcinä, [croat kòren], g. Wurzel. Core, pi.-e, coaja, [slov., croat kòra], g. Binde. Corife, dim. de la core, g. kleine Rinde, nämlich feine. Corizma II curizma, post, [croat korizma [vegl. coresma], cfr. carême. Corn, -u, pl.-e. -le, mr., mgl., dr. com, 1. corn, 2. lemnnl corn, [Cornu, cornus], g. Hom. Cor nié, dimîn. de la corn, g. kleines Horn. Coróna lu tesâru je musate, eo-roana tmparafulnï e frumoasa, [corona], g. Krone. > Cor ôte, pl. -e si nâpi, g. Rübe, Möhre, Dapi si morcovi, [it, ven. caròta]. Co rune, mr. curunä, vr. cururìi, dr. cumini!, 1. ro de spinï la Glosar. 101 gard, 2. päretii gropilor. cari sint piezisi, si se folosesc in economía saräca [corona], g. ' Dornkrone des Geheges, Graben- ; • wände, Grabenseiten. Cos?, pl. -e, mr., mgl., dr. coasa, ' [Koca], g- Sense. Cose, -ut, eos, mr. coase, mgl. . coasi, dr. coase, [CosSre], g. nähen. ! Coser i te (dupa Weigand) secera, | deriv. de la cosir, g. Sichel. ¡ Cosí, -it, -esc, cosí, [kochth], í g. mähen. Cosió, mierlä, [croat. kosió], g. Amsel. Cosir, -u, pl. -ure, mr., mgl. \ cusór, dr. cosor, cutit mic si j strimb ea secera, [Kocop'iJ., g. j krummes Messer. ¡ Cosiste (4) si dirjäly, cf. ban. j toporiste, coada de la coasa., ■ topor, g. Sensenstiel. Cosita, pl. -e, mr., mgl. cosita, dr. cosita, [Kocima], g. Haarlocken. Cosivfi, -eit, -esc, iter. de la cósese, g. öfters mähen. Costa?í, -u, pl. -i, castaña, g. 1 Kastanie. j Coste, pl. -e ,mr., mgl., dr. coasta, ¡ 1. coasta, 2. coasta dealululuí, ; in Jeianu: costele numire de loe, [Costa], g. Rippe, Bergseite. Cos, -u, pl. -ur, -le, cnj de voz, coso caruluf, in care sa adtic diferite lucruri marunte, cf. ban. eos, la moarä, in pod, n-am nímic in cos, [bulg. kos], g. grofser Korbwagen. Co$uí$, pl.-e (S), cämasä pento Icemela din Val d’Arsa, [slav. kosuíja], g. Hemd. Cot, -u, pl. - e, mr., mgl. dr. coi, [Cobitusj, eot, in mr., mgl., dr. si cot (mäsura). cf. cotu de casr, g. Eeke. Cötlenita (4) in Berdoseebiamä fogera, tastul de copt pinea, g. ein glockenartiger Trog in welchem Brod und Maishrod gebacken wird. Cötlenita ist aus Gufeeisen, fogera aber aus gebackener Erde. Gotlic, pl. -ur, -le, castrol, [slav. kotlie, g. Kasserolle, Wasserblase]. Cotlov.ine, pl. -e (S), aramä, [slov., croat kotlovina], g. Kupfer. Oötuhf, pl. -e, sucnä, [ven. co-tola], g. Frauenkleid. Covac, -u, pl.--i, dr. covaciu, faor, [KOBant], g. Schmied. Covacie, faurärie, deriv. de la covac (lucrätoarea lui), [croat, slov. kovaeija], g. Schmiedstätte. Cozlxc, - u, ied, [croat. kozlic], g. Ziegenjunge. Cozlitc, pl. -e, Tadä, fern, de la cozlicu, g. Ziegenjunge, weibl. Cractin, ~u, zävor de ff er, [slov., croat. kracun], g. grofser Eisenriegel. Cragul'u,uiiu, (cobetu), g. Baumfalke, [cf. croat. kragnj]. Cralestvo, regat, [croat. kral-jestvo], g. Königreich. Cralevski, fern, -a, neutru-o, coyata cralevski, regesc, curtea regalii, [croat. kraljevski -a, -o], g. königlich. Craiüet, -i, g. Kraiaer si nu krainisch cum crede Weigand, cf. slov. kr (Inj ec. Cr alter, pl. -i, creitar (2 fill.), [croat, krajear < Kreuzer]. Cravär, -u, pl. -i, väcar, [croat. kravarj, g. Kuhhirt. ACADEMiSi -;f; \ t 102 Glosar. Crai, -a, parte, regione, türm, mal, [croat. kraj], g. Gegend, Ufer. Crai, -it, pi. -i, rege, [croat. kralj], g. König. Cràmpu sapä de tre! degete j de-ngnsta, sapoi, budac, g. schmale Hacke. Crea tur, -u, creator, [it. creatore], g. Schöpfer. Creanti*, -a, gentilezza, [ven., it. creanza], g. Liebenswürdigkeit. Creep, pi. -ke, pruna, [croat. kreka], g. Pflaumen. Crede, pi -e, creta, [croat. kreda < it. creta], g. Kreide. Credit, mr., dr. credit, [it. credito], g. Kredit. Creiate, pi. - e, aripa, [croat. kreljat], g. Flügel. Crepa, -at, mr., mgl., dial.~ han. crepa, criipa, [Crepare], g. ! krepieren. j Crede, -z%it, -a, mr. cred (rar), ban. crede, dr, crede, [Credere], g. glauben. Oresti;, pi. - e, mr. creàsta, -ti, mgl. cresta, dr. creasi a, [Crfsta], frc. cTete, Kamm. Cre.fte, -cut, -u, mr., mgl., dr. creso, [Crescere], g. wachsen. Crij, -u, pi. -tir, -le, truce, [croat krìz], g. Kreuz. Criläs, -u, palarie, [croat. skri-Ijak*?], g. Hut. Crime za pìira sJäsej.: aìuat de ! acrit pànea, g. Sauerteig. Crisnic, -u, acel ce apiira de strigo!', g. einer der Gespenster wegjagt. Cric, fern, -p, de vinä, [croat. kriv], g. schuldig. Crosna, pl. -e, räzboiü de tesut, i [croat. , slov. krosna], g* Web-Stuhl. Crov, pl. -ur, -urie, aco-peris, [croat., slov. krov], cit-perim crovu, neca nn eure nuntru ploia (S), g. Dach. Crudél, fern, -p, credei, [ital. Crudele], g. grausam. Crune, ~a, pi. -e, -le, eununii (Klone), [croat.kruna, slov.krona skaj, g. Brett. j De, mr., mgl. di, dr.de, 1. din, i 2. decit, de es. mal miede mire ‘ asa si in mr.. 3, de conj., [De], | g. von, aus, als, wenn. i Deble-, -a, pl.-e, -le, lemn, ar- i bore, [croat debio], g. Baum. | I Des per ei, -eit, despera, [ven. | desperar], g. verzweifeln, j Desperiia, desperare, [croat. des-I perija], g. Verzweiflung. 1 Desput ei, -eit, -esc, dr. disputa, [ven. desputar], g. streiten. Detembre in 8, bojivriacu in*4, décembre, [ital. décembre], g. Dezember. Desupra, mr., mgl. disuprä, dr. deasupra, cf. despre, dispre, g. von oben. Dévêt, -i noua, alnoualea, [slav. devet], g. neun, der nennte. Did, -u, pl.-z, ~i, mos, [croat. did], g. Grofsvater. Diferentç, dr. (ven. diferen-za], g. Unterschied.' Digni, -it, -esc,, a ridica, [slov. digniti], aufbeben. Dila, mr., mgl, dr. dila, delà, g. von. Glosar. 107 Dili, -it, -esc, a Ímprumuta, j [eroat. diliti], g. borgen, teilen, cf. si rezdili, g. austeilen. ¡ Dim, -u, fum, [slav. dim], g. Í Ranch. i Dimi -it, -esc, a afuma, [slav. j dimití], g. rauchen. DimúaCj -u, pi. -ur, -le, bora, cos, [croat. dimnjak], g. Rauch-fang. i Dim rie, pi.-ile, carnea sub buric. cf. slav. dimlje — Lende. Din, mr, mgl., dr. 1. din, de es. hite din pucse — pusca din pasca, 2. dupa: mere din te, se duce dupa el, [De-in], g. aus, I um. 'I Dinar,-u, pi.-i, are dinàri, are-banf, [difvaptov], g. Geld. Dìnt,-u, pi. -t, -i si dinte, pi. -t, mr. dinte, mgì. dinti, dr. diate, [Dens, iis], g. Zahn. Diso ¡torci, -eit, desoaora, [it. disonorare], g. entehren. Disponéi si unii»ci, -ai, -cscu, : dispune, ordona, [ven. disponer], g. an ordnen. Ditelina, trifoíu, [croat. ditelina], g. Klee. Divani, -it, -nez, cf. ban. di- ! vani, [serb. divaniti], g. sprechen, : schwatzen. Diverti, -it, -esc refi., a-si pe-trece, [ven. divertir], g. sich unterhalten. D i v e r t i m e n ä t, de la diver timent, piacere, distractie, g. Unterhaltung, Vergnügen, [it. diverti- 1 mento], ^ Dir jale si coda, Dìrjaìa toporu- : lut, g. Axtstiel. i Dob?, -a, timp, [slav. doba], g. I Zeit. v Dobdndi,-it,-esc, dr.^,[vbulg. , ;i,0ßa;p-iTH], g. gewinnen, bekommen. D oj., fern, clo, mr., mgl., dr fern, äoana, [duo, duae], g. zwei. Döole, pina ciud, [slov. dbkle], g. bis wann, solange als. Doctd in 5, duclä in S, -ät, io ductu, deochia, der. de la ochiu. Domisli, -it, -espu, a-si adnee aminte, [slav. domisliti se], g. sich erinnern. Domnu, Domnu-Dzeu, [dominus], g. Heiland, Herrgott Dos, - u si spätde, dosul, spatele, [do(r)sum], g. Rücken. Dosta, destul, [croat. dösta], g genug. Doteci, -it, -esc, aajunge, [croat. dotjecati], g. reichen, erreichen. Dosli, -it, -edc, a sc obosi, g. sich ermüden. Dräcu, pl.-t.i, mr., mgl., dr. drae, [draeo], g. Teufel. Drag, fern. draga, [vbulg. dragt], g. lieb, teuer. Dräculei, -eit, -escu, cf. bau. a dräeui, a iajura, der. de la drac, g. schimpfen. Dren,-u, cf. slav. dren, g.Kornelkirsche. Drei, fern, -c, dirept, drept, [ven. dretto], g. recht. Drob, -u, drobu de mle: ficäti si budilele de mlc, tot scupa, cf. mgl. drob = ficat, drob, drobu alb = plüminile, drobu tiegru = ficat, [slav. drob], g. Eingeweide. Drujina, familie, [slav. druzina], g. Hausgenossenschafi. Duce, -us, duc, a duce, mr., mgl. dutiri, [duecre], g. tragen, bringen, führen. IOS Glosar. Dag, pl,-ure, na dugu, dä- torie, in credinta, [croat. dug], g. auf Kredit, Schuld. Dtcge, pl. -ge, mr. duagti, pl. -cU, mgl., dr. doagti, [croat. duga], g. Daube. v Duh, pl. -i, -urc, mr., dr. duh, [vbulg. düchi»], g. Geist, Hauch. D ühovq, KusaliY, [croat. duhovij, g. Pfingsten. V ujan, fern, -jna, dator, [croat. diizan], g. schuldig. Düjnic, pl. -c, dätoras, [croat. duznxk], g. Schuldner. Dulce, mr. dulti, dr. dulce, [dul-eis], g. süCs. * Dumirec¡?, pl. -c, mr., mgl. du-minicä, dr.duminecii, [Dominica], g. Sonntag. Danke, donJce, dunkve, asa dara, prin urmare, [it. dunque], g. also, folglich. Dupd, -a, mr., mgl, dr. dupä, ~ ie = dupa ce, [De-post], g. nach, hinter, nachher, nachdem. Duplu, fern, -c, mr., dr. duplu, cf. slav. dupal, -püa, magh. thtpla, ven. doble, fre. double, g. doppelt. , Ptire, -xtf, döre-me, mr. doare, 1 mgl, doari-mi buricu,, dr. mit doare, [dolore], g schmerzen, es tut mir weh. i, -it, dormu, mr. dumiri, vagl. durmiri, dr. durmi, [dor-mire], g. schlafen. Dura, -¿it, 1. a duce, 2- a dura, [ven. darar < ital. durare], g. bringen, holen; dauern. Dusa, pl. -e, sufiet, [slav. dusa], g. Seele. Deals et, douazecY, [slav. dvaj-set], g. zwanzig. i Dvdnaist, 12, [slav. dvánajstj, g. : zwölf.' Dvoiccu, pl. -U, gemeni, [croat. j dvojak], g. Zwilling, i Dvor, -u, pl. grajd, [croat. I dvor], g. Stall. : Dvoric, -u, dimxn. de la dvor, grajd de oi, g. Schafstall. ! E, vr. e, si, [Et], g. und. : Eco, Yacä, [ital. ecco], g. sieh da. Fabrikej., -eit, -esc, a fabrica, [Fabbricare], g. bauen, fabri-| zieren. i Fabrico, -a, pl, -e, -le, mr., dr. ; fabrica, [ital. Fabbrica], g. Fabrik. ' Fagot, -u, pacbet de baine si I cìrpa mare de legai, [ital. fagotto], g. Paket. Fa li, -it, -esc, a fäli, a lipsí, a falimenta, (ital. Fallire], g. fehlen, fallieren. Famee, mr. fumcala, familia, [Familia], g. Familie; la Maiorescu fameliä. Farire, -a, mr., mgl. färinii, dr. farina, fäina, [Farina], g. Mehl. Farns, -u, casä parochiala, [slov. faros, Pfarrhaus], se ande si faros, cf. Texte p. öl. Fato, *lu, pi. -li, exrpä de cap si de nas, [croat. Facdl •< it], g. Kopftuch, Taschentuch. Fatoli(c)tu za nas, dim. de la fato, cìrpa de nas, g, Taschentuch. Fazo, -lu, fasoale, [ven. fascio], g. Fisolen. Fäbro, mr. favru, covadu, faur, [ital. fabbro], g. Schmied. face, faeüt, fücu, mr. fatiri, faptd, fac, mgl. fatiñ, fat, fac, Glosar. 109 dr. face, fàcut, fac, [facere, factum], g. machen. Fa sa, pi. -s-eie, mr. fasà, fasle, mgl. fasti, dr. fàsie, fase, [Fascia], g. Windel; de aici si vi). dnfmà, dr. tnfas(i)a. Fati, in ìntr-adevar, de pildä, [ital. fatto], g. in der Tat, zum Beispiel. Fate, mr., mgl., dr. fatä, [Facies], g. Gesicht. Fantarr, -a, pl. -rcie (S), H funtura (la Cirnelti in Grobnico) o. vrule, neue äpa zvire, j$se afare, cf. mr. fintina, vr. Ps. Sch, fanfara 12 (109), Frìncu-Caudrea S6 fintarti, dial. Tara Hateguluf, izvor, g. Quelle, mgl. fdntànd, dr. fìntìna, [Fontana], g. Brunnen, far, ^ de, mr. fard, mgl. far, ~ di si färadi, dr. fära-de si fdr-de, [foräs] g. ohne. Färketa, pl. -eie (4) ac de par, [etim"?], g. Haarnadel. Farlän si furl&n, croat, siov., ven. furiar), friulan, g. Friauler. Febra, pl. -e, mr. hiavra, -i, fri-guri, [croat. febra < ital. febbre], g. Fieber. Febrär (8) in Val d’Arsa sitänu, februarie, g. Monat Februar. Fe cor, -u, pl. -i, mr., mgl., dr. ficor, [*Fetiolus], g. Knabe, Sohn. Fecoric, ~u, pl. -¿, fecor + ic, g. Bursche, Sohn. Fecorin, -u, pl. -i, der. de la feùor + in, cf. ital. fantino, slav. -int, g. Bursche. Ferecä, -ät, -u, c'dnd o odeufe, mgl. ferie, dr. ferec, ^Ferri-care], g. mit Eisen beschlagen ; a potcui < potcovi cälu ; g. be-schlagen! Fermenta, -ät, -ez (S), mr. fri-mintnri, mgl. fritnint I., dr. fra-min t, [Fermentare], g. kneten; in 4. para se omise. Fermentin, pare de (S), cn-curnz, porumb, g. Kukurutz, in Val d'Arsa turkhia, pl, -e (4) si tur ein in 6, g. Türkischmais, pare de ^ ~ Matsbrod; (cf. peniru etim. croat. fermentun si frumetin]. Ferm ei, -eit, -esc, a pregati bucatele, se mai ziee si popravì, pripravi, cuhei si parikej,, g. vor-bereiten, ir. auch aufhalten nach Glavina, Calindaru p, 72. Festp, ven. festa, mr., alb. festa, croat festa, dr. sarbatoare, g. Fest, Feiertag. Fet, -u, pi. -t, -i, mr. fetu, dr, fàt, [Fetus], g, Knabe. Fetite, -a, pi. -e, -le, dim. de la fet e, fetita, g. Mädchen. Fetea felie, bucata dupa Calindaru lui A. Glavina p. 72. F$te, -a, pi. -e, -le, mr. fgata, mgl. fetd, dr. fata, [Fsta], g. Mädchen. Fedine, -a, fede + ine < -ina, cf. slav. -ina si ital. -ina, fantina, g. gewachsenes Mädchen. Fi, fost, “8 am si esc», mr. hire, fata, hiu, mgl. ire?, fost, ics, dr. fi, fost, sint, sum, [*Fire], g. sein. Ficài, -u, pl. -i, -i, mr. hicat, dr. ficai, [Ficätum], g. Leber. Figure, -a, pl. - e, -le, mr. figura, dr. figura, [ital. figura], g. Bild. FU, -u, pl. -i, mr. llìlu, mgl. ilu, dr. fin, [Filius], g. Sohn. File, 'O, pi- ~e, -le, mr. Idte, mgl. ile, vr. fa, azi fie-mea etc. | fiicä, [Filia], g. Tochter. 110 Glosar. Fin, -e, mr., dr. fin, [itäi. fino], g. fein* Fini, -it, -esc, a fini, (ital. Finire], g. beendigen. Fioto, fem. -a, fin, [ital. figlioccio, -a], g. Patenkind. Fir,-u3 dr., diai fìr, mr., dr. fin, [Foenum], g. Heu. jFiori«, -u, pi. -i, florin, [vcn. fiorinj, g. Gulden. Fla strie, flastru, [slov. flaster], g. Pflaster. Fl er, -u, mr. heru, mgl.ieru, dr. fier, [F&xam], g. Eisen. Foc, -u, pi. -ur, -le, mr., mgl., dr. foc, [Focus], g. Fener. Fogére, -a, ef. Cótlenita, tast de pam ini. Fole, -le, pi. fot, -i, mr. focile, mgl. foali (ài suflari), dr. foni, , [Follis, -eso], g. Blasebalg. 'Foie, -a, pi. fot, -ile, foate, [FÖIia], g. Blatt. Fome si Home, mr., dr. foame, [Farnes], g. Hunger. Forme, -a, pi.-e,-le, ital., vén., croat., dr. forma, g. Form. Fortita, pi .-eie, iuve-i canonde lu tesàru, fortìireata, [croat. for-tica < ital. fortezza], Festung. Forte, -a, fotta, [ital. forza], g. Kraft. Fortei, -eit, -escu, m-äm forfeit za digni, a se sforta, a se-ncorda a ridica, [ital. forzare], g. zwingen, sich bemühen. Fort in, -u, spagetu suptire, sfoarä suptire, g. dünner Faden. Fos. -u, pi. -ur, -le, sant: 3 ) iuve se sädescu brandete, unde se sädesc vi tele, 2) iuve gnoiu se ferme la cale, unde se opreste, gonoiul in drum, [ven. fosso], g. Graben. Foie, féal, soi, et im?, g. Art, ital. sorte. Fr acuité (S), -u j| evartinu (4), V« de litru (250 gr.), slov. fra-kelj, kärnt. fraggerl. Frali, -it, -esc(u), se fratesca, a se drlgosti, g. Liebschaft führen, [g. freien]. Frai, -u, pi. -urie si -ile, cu-les-âm frâz, mr. frànga, pl. -dzi, frimài dit chinet — fragt din padure, dr. fraga, fragt, [Fraga], g. Erdbeere. Pascariu 55 crede ca subst. aeesta (fran dz e) ezistä nuraat în plural, dar greseste. Forma ir. s-a dérivât din plural. Fratta, pl. -e \\ fruita, domni-soarìl, [croat. frajla, -ica], g. Fräulein. Frâj,er, -u, pl. -r, -ri, mire, cf. croat. fràjar, [g. Freier]. Fraj,erite, -a, pl. -e,-le, deriv. cu suf. -ita (= -ica) din fràier, [g. Freier], petitor, in sens de mireasa. Frane si Franine, croat. Frane, i II avem si Frani, cf. croat. Frane, g. Franz. Frànici, slov., croat. franici, [ital. franchi], därt, imposite, g. Steuern. Frâsir, -u, pl. -r, -ri (S), cf. Frîncu-Candrea SG frasir, mgl., dr. frasin, mr. frapsin, dial, ban, frapsîn, [Fraxinus], g. Esche; în Val d:Arsa se zice iesen, -u, pl. ni, cf. satul Jesenovic = Frassinejtto de orig. slava. Frâtar, -u, pl. -i, croat. fratar, cälugär, g. Mönch. Frate, -le, pl. -t, -i, mr, mgl. frati, pl. -1, dr. frate, [Frater], g. Bruder. Fr ice, mr., mgl., dr. frim, [alb. frike], g. Furcht. dosar. Ili Frijac, o v a - i f. frisca, càrna-i <^>, ou-f proaspat, carnea-i proas patii., [slov. frizek], g. frisch. Frite, -a, face frita ef. mr. frigia — dr. friptwra analog cn arsura, deriv. de la verb. frige si des-voltat sub infl. ital. frittata Eier-kacben. Frite nu se poate deriva din ital. fritto, eum crede Byhan p. 219. Ir. insemneaza Eierspeise, vezi Texte p. 9. Frunte, frunta, pi.-le, dr. id., mgl. franti, mr. franti, [Frons, ontem]r g. Stirn. ' Frustic, -u, pi. -urie, croat. frustik, dejun, g. Frühstück. Frustikei, -eit, -e$c(w), slov. frustukatì, cf. g. frühstücken, a dejuna. Frúnza, -a, pi. -ile, dr. id., mgl. dial, ban. frunda, mr. fnìndza, -Azi, [Frondia], g. Baumblatt. Frut, -u, pL -ure, dr. fruct, pi. -e, [ital. Fratto], g. Ost. Fui et a, pi.-eie (4), gazeta, [ital. foglietto sub anal, gazeta], g. Zeitung e folíela dupa Maiorescu p. 105. Fund, pi. -ure, mr., megl-, dr. fand, pi. -uri, [Fundus], g. Grund. Fundió, -u, dimin. de la fund. Funduril dupa Maiorescu p. 106 in 8, in Val d’Arsa mi-au ras-puns: „Grand ziew", va sii zica j ei nu, e lapte aeru, [ven. fon- j dariol], g. saure Milch. j Fura, -&t, fur(u), mr. furari, mgl., dr.fora, [Furare], g. stehlen. Für ce, -a, pi. - he, -le, mr., mgl., dr. fured, pi. -fi, -ci, [Furca], g. Spinnrocken, Heugabel. Furest, -a, pi. id. - e, strain, [ital. forèsto], g. fremd. Fürkef -Ht, -csc(ii), deriv. de la fured, a toarc, g. spinnen. Fnrminänt, -u, pl. -i (4), far-minänt (S) din forma dissim. eroat. fulminant •< ital. fulminante, aprinjoare, g. Zündhölzchen. Furniga, pl. -jile si färnijile, mr., mgl. furniga, pl. -dzi si -zi, dr. fumied, -d, [Formlca], g. Ameise. Fus, pl. -e, mr., mgl., dr. -i. -e, [Füsus], g. Spindel. Fute,-ut, fut. mr. futeari, mgl, dr, fut, [Futere], g. ficken. ; Fuzi, -it, fug, mr. fudzeari, mgl., dr. fug IV., [Fugire], g. laufen. Fuzi de gräy?, cfoat. fuil, Makkaronispeise. Galirc, -a. pl. -r, -rle, Frineu-Candrea S6 gdird, mr., mgl. gä-linä, dr.gäina, Gallina], g.Henne. Ganei, -ett, -esc(u), cf. croat. vbulg. ganati, a vorbi, g. reden, sprechen. Gambier, -eit, -esc(u), cf. ital. ven. cambiär, g. tauschen, wechseln. Gazeta, pl. -eie, mr., dr., id. — jurnal, mgl .gdzetd moneda veche, falsa, [ital. Gazzetta], g. Zeitung. Gäbir (8) si gabu (4) de altfei mal general jut, galbin, g. gelb. Gämberla, pl. -e (5, 6) ac de pär, si nu gdmberle dupa W., g. Haarnadel. Gärd, -u, pl. -ure, mr., mgl., dr. gard, [aib. gard < ’’gordi.], g. Zaun. Gdrddse-le pieptin de periat lina, g. Kamm, um die Wolle zu hecheln, cf. g. Kardätschen, 112 Glosar. ital, cardare, cardassare si vb. ir, yàrdàsì ™ a pena. Gìndi, -it, -esc, a se boei, plängu cänd more vr-ur, [*vbulg. *gaditi de la gasti, gad$], g. wehklagen. Girciàn-u, uagl, gdrtlàn, dial. ban. gir clean si gitlean, dr. gat-làn, [eroat. grkljan din ture, gìrtlak], gitlej, g. Schlund, Gurgel, Schildknorpel. G'ìrliéu, pi. -ur-le, ineia farcii onde se leagU calerai, posibil su fie deriv. de la croat. grlo, %cf. garliem dupa Burada la ^Bartoli p. 48 gura folulul; g. Hokring am Spinnrocken. G%rni, -it, -esc, cu lojpàta, a face grämadä, cf. croat. grnuti, Lem, g. zusammenhaufen, zusammen werfen. Gladis, pi. -s-i, scaete, [croat. gladis], g. Distel. Glàdac, fem. glàdcà, asemenea, oblu, [slov. gladek], g. glatt, eben. Glas, -u, pi. -ure, -urie, mgl, dr. glas, [vbulg. Glast], g. Stimme, Laut. Giàz, -ti (S) (I mijolu, pi. -e, -le (4), pähar, [sìov. Glaz], g. Trinkglas. Gliza, -ita, rinza de miei de facut chiag, etim.’?, g. Lamm-magen für Gerinnsel, Lab. Glogu, pi. -urie, spini albi, [croat. glog], g. WeiTsdorn. Gl oripia, -eit, -esc, glorifie, preamaiesc dupu Glavina, Oälin-daru p. 72, deriv. din gloria, g. preisen. Glàtp,.~a, pi.-e, ghiaia, mr., mgl. glet, pi. giaiii, cf. dr. ìn-ghriet, [Glacia], g. Eis. Gleni,-u, pi. -m, -ure, mr. glem, glamc, glemuri, gleni, glomuri, mgl. glem, pi. -uri si gUmi, dr. gììiem, pi. -e, -uri, [*Glemns], g. Knäuel. Glindp, -a, pL -e, mr., mgl. giindà, dr. ghindi , [*Glanda], g. Eichel. Glindàr, -u j| Hràstu si aròolu, dr. ghindar, [Glandarius], g. eicheltragend. Gnoine, -a, gunol, [slov. Gno-jina], g. Mist. Gnojenita deriv. de la gnoina, apa sau mnstnl de gunol, g. Jauche. Gnivu, fem. graie, cf. croat. gnjo, gnjila, lenes, se foloseste si leu, -a, g. faul. Go, fem. gola, pi. gol, gole, mr., mgl., dr. gol, goal», [vbuìg. Golt], g. leer, nackt Go hast, fem. -ä, gib, coeosat de spate, [croat. gubast], g. buckelig. Gobe, -a, pi. -e, -le, cf. ven., croat. goba, g. Buckel. Godi, -it, -esc(u), a se bucura, io me veselesc, dm jele ..., $äm vese ..m-äm godit c-a% verit = mä veselesc, am bucuiie cä ati venit, [croat. goditi], g. sich freuen, angenehm sein.. Gola6 golan, [croat. golac, slov. golac], g. armer Teufel, Sansculotte. G olì da, pi. -eie, mr. gileata-ü, mgl. gdleta, dr. gäleatd, cf. croat., slov. golida, [Galleta], g.jBoiz-eimer. Golub, -u, pl. -i, porumb, [croat. gòlub], g. Tauber. Golubite, -a, pi. -e, -le, porum-bitä, (croat. golubiea], g. Täubin. Glosar. Goni, -it, -esc(u). aiaioa, [croat., slov. goniti], g. an treiben. Gort}, -a, p). -e, deal, [croat., ; slov. gora], g. Berg. Gospodär, -u, pl. -r, -i, gazda, | ecOBom, [croat. gospodarj, g. ! Herr, Wirt, Gospodärit«, -a, pl. -e, -le, gospodiaa, eeonoamä, [croat, slov. gospodarica], g. Wirtin, Herrin. Gospodin, pl. -n, -i, domn, [croat., slov. gospodin], g. Herr. Grablei, -eit, -e$c(u), verb. deriv. de la grable = grebla, a grebla si na „rauben“, g. reellen. Gr ad eie dupä A. Glavina, Cälin- i daru p. 72, pluralet. grätar, etim.?, g. Bost. Gratiei, -e%t, -esc{u), a mul-tumi, [ven. graziär], g. danken. Grable, -a, pl. -e, -ile, grebla, mr. griblä pieptene ca dintii man, [croat., slov. grablje], g. Becken. Gräbru di ab negru, it. normale nero e blanco, [croat. gra-bar], Comns mas. Grad, -u, piaträ, ploaie cu piatra, grindina, [croat. grad], g. Hagel. Gräk, -ti, pl. -i, -arte, mauere, [croat,, slov. grab], g. Erbse. Gränp, -a, pl. -e, -le, creanga, xam, [croat., slov. grana], g. j Zweig. Gras, -a, pl. -.5, -se, mr., mgl., dr. gras, [Grassus, -a], g. fett. \ Grafite, -a, piatra mica, grin-dinU, [croat. grasica], g. kleiner Hagel. Grätige, -a, gratie, [ital. grazia], g. Gnade. | Grdw, -u, mr. grtn, -uri, -ini, | 1‘opovici, Dial. 101a. din Istriu. 2. 113 mgl. grän, dr. grhi, pl. -ne, -uri, [GranumJ, g, Weizen. Grebenu, -Hi, -esc, a peria lina, [croat. grebenatij, g. kämmen, kechelu. Grebi, -it, -esc(u). firn si suma se grebe a grebla, finul si frun-zele se grebleazü, [croat. grebati], g. recken. Grede, -a, pl. -e, - le, mr. grendd, -dzi, mgl. grinda si grindi, dr. grinda, [vbulg. greda, resp. slov., croat. greda], g. Balken. Grev, f. gre, pl. grel, gre(le, mr. greu-greaud, pl. grci-griaÜ, mgl. grey-greud, dr. greu, grea,T [*Grevis j| Gravis], gren si mr., mgl,, dial., ban. si femee insär-cinatä, g. schwer, und dial, schwanger. Grese, -a, pl.-e,-le, mr. greasi, dr. gresie piatra deascutit, [alb. gsress, cf. 0. Densusianu, Hist, de la langue roum. I, 356], g. Schleifstein. Grisnic, -w, pl. -t, -i, päcätos, gresit, [croat. grisnik], g. Sünder. Grojd, -w, pl. - i, -urle, Gärtner 1044, g. Weinbeere. Gros, -p, pl. -s, -se, mr., mgl., dr. gros, [Grössns, -a], g. dick. Gros da, pl. -ile, strugur, [croat. grozdje], g. Weintraube. Grumb, -e, pl. id. -e. prost, ordinär, [vbnlg. grabt], g. rauh, häfslich. Grunät, -u, pämint, [slov. grant], g. Grund. Gpjon, cel care ajutä altüf. Gfm$ an eer, gpmit-av, a tuna in cer, [croat. grmiti], donnern. Gudiecä, -ät, -cu si jpo<~ (4) a gxdila, yadiclcd (S), cf. bulg. RijtHUKaMt, g. kitzeln. S 114 Glosar. Guli, -it, -esc(ii), iärba din \ gräv se gute (= se pliveste), i [croat. guliti], g. Unkraut ver- | tilgen, Gumne,, -a, arie, [croati, slov. gumno], g. Tenne. Gure, -a, pi. -re, -le, mr., mgl., dr. gura, [Gula], g. Mund; cf. si gura de idzer, de pipe. Guritä, -a, pi. -e, -le, dimin. de la gura, g. Mündchen. Gurdulinät, -u, pl. -nti, cf. ven. gardelm, g. Stieglitz. Gusc?, -a, pi. -ke, -le, giscü, [croat. guska], g. Gans. Gust, -e (S) in Val d;Arsa strini, mr. angustu, dr. ìngust, [Angustia], g. eng, schmal. ^ Gusta, -at, -$t(u) sipocusi, mr., mgl., dr. gust(u), [Gustare], g. kosten, schmecken. Gust, -u, mr., dr. gust, [Gustus], g. Geschmack. Gu§e, -a, pi. -e, -le, mr., mgl. ! gusci = gìt, tot asa in Almäj, ; dr. gusa ea-n Istria: de ga- \ lira, de pure,, de purman — gusa de gaina, de eurca, de curcan, [alb. guss < Geusiae], g. Kropf. Gusceritf, -a, pi. -e, -le, mr. gu^turita, mgl. gustiritu, sopirla, ; [croati gusóerica], g. Eidechse. Gut, -u, pi. -ur, -urie, gìt, [vbulg. glttib], g. Hals. Gutni, -it, -e$c(w) si j?o~, a ioghiti, g. schlucken, deriv. de la gut = gìt. | Gul, -u, cf croat. guz, naplrca, ! g. Natter. Gvdrdidn, -u, pl. -n, -i, de boscf, pazitor de padure, [ital. guardiano], g. Förster. Haibut, -u, spìnz, Byhan p. 22$ esplica cuvintul prin intermediar sloven, g. Hagebutte. HarambaSa de tat, capul tal-harilor, balk..Wort, g. Räüber-haupt. Harb], g. Brod. Hliv, -u, pl. -ur-le, cocina, co-tet de porci, [croati hliv], g. Schweinestall. - ? Hlonci, -it, -esc(u), porci, porci! grohotesc, onomatopoee, cf slov. klonkaü dumpf tönen, rum. clonc-clonc de closca. Ir. in 4. > g. grunzen j(wie die Schweine). Glosar. 115 Urani, -it, -esc, a scapa, a pìizi, ! [croat., slov. bruniti], g- bc- ; wahren, schützen, ernähren, cf. dr. hrani. Krane, -a, nutremint, mr., dr. Jirdnii, [vbnlg. chrana], g. Nahrung. Kr äst-u, stejar, [croat. hrast], j g. Eiehe. \ JEIrusva, pl. -eie, croat krusva, « pearä, g. Birne. ] -esc(«) si za r->, grana cu grana h^steit-a, creanga de creanga s*a frecat si a sctrtüt, cf. Texte p. I ; g. sich reibend Geräusch geben, [croat. brstati j si hrskati]. | R%vat, -u, pi. -fi, croat, g. S Kroate. K%vatà§, om cu senilmente croate i si renegat, g. Mann mit kroat. | Gefühlen auch Renegat. E^vätski, croateste, [croat. hrracki], g. kroatisch. Rudoba, dracul, [croat. hndoba], g. Teufel. Kuci, -it, -esc, hucinda, suflìnd, g. blasend. Kuntut, om al dracnlui, g. Hunds-flut. JSvali, -it, -esc(u) si po<^> si refi., a landa, [croat., slov. hva-liti se], g. loben, sich rühmen, j inc«c virìt'CL &pa tot pe su brigare (6), IncoaeT venit-a apa tot pe sub dealuri, g. hierzu. Ignei, -ej.t, -e$c(u), a se juca, [croat, slov. igrati], g. spielen. Ihnej., -ejt, -e$c(u), a paté, g. stinken. Inganejj., -$it, se ^ a se ìnsula, j [ital. ingannarsi], g. sich be- ! trügen. | J.nhe si inhe, mr. ninc'á, ningu, mgl. aven., dr. inca, [ctím. cf. Densusiaim, Ilist. de la langue roimi. I, 17*2 sí Puscariu, Etym. Wtb. d. rum. Kpr. p. di), e nesi-guruj, g- nocíi, sogar, auch. Insuma, asa darü, g. also. Inten di, -ít, -esc{u), inteleg. [ven. tender si intender], g. verstehen. Interes, interes, [eroat. interes < ital. interese, g. Zins. Intrd.de, -a, rodul pamintului, [istr. inträda], g. Ertrag. Intrigei, -eit, -esc(w), [ven. intrigar], g. verwickeln, 'verwirren. Iskre, -a, sexntee, [croat., slov. iskra], g. Funken, cf. mgl. iscrä (HCKpa). Istes, -u, -a, chiar acel, acea, [croat. istes i < ital. istesso], g. der, die nämliche. Istoc, resarit, g. Ost. Isu-Cgst, Isus Christos, g. Jesus Christus, cf. si Nemanié I, 403 Isükrst. Izbi, -ít, -esc{u), dupa Nann in S, in Val d'Arsa se foloseste poriní, a impinge, [slav. mer. izbitidin vbulg. izbyti], g. stofsen, anstofsen. Ive, Jon, g. Johann. la si ja, da, se zice in dr. in únele partí sub ínfl. g. la (ja), ir. inca poate fi g. in S, dar in Val d’Arsa e de sigur sub infl. croat. Ia < g- ja. ladej, -eit, -esc(u), se se näcäjeste, se minie, [croat., slov. jaditi se], g. sich ärgern. lakéte, -a, jacheta, [croat. ja-keta], g. Jäckchen. S* 116 Glosar. larditi, -u, pi. -urie, gradina, j [croat. jardin < ital., vegl. giar- | din], | si vpt-u, pi. Mi, g. Garten. ; lardi nie, cf. Texte p. 52/3, gradinata, dim. de la iardin, g. kleiner Garten. larebite, -a, pi. -eie, e potìr-niebe si nu prepelitìì ca si la Gärtner 907, [croat., slov. j are-bica], g. Rebhuhn, cf. si mgl. iribita. Ideo In 8, adv. slov., croat. jdko, in 4 se zice: (caro, cruto ¿glè, tare aspra fuge, g. sehr. Xàdii, -a, mr. eada, mgl. pedd, dr. 'ladd, [Haeda], g. junge Ziege. Iadita, fila de capra, dica, de la iàda. ^ Xàden, -na, mìnios, [siov.jadìm], g. kummervoll. Iadr?, *«, vintrelu, [croat., slov. jadro], g. Segei. X&ger, -u, e Förstner, Jäger e bvdta, deriv. de la Ioni = a \ vìna. i Xàme, -a, groapìi, [croat, slov. i jàma], g. Grube, Loch. j Xäpe, -a, -eie, mr. gapà, *e, mgl. j pepa, dr. ìap'd, [Equa], g. Stute j Xäpine, -a, iapu, deriv. de la tape 4- ine, g. Stute. j Iàpnenitd, -a, pi. -eie, varnitìi, j deriv. de la iàpne, g. Kalkgrube. X&pne, -a, var, [croat. japnò], g. Kalk. " Xäräm, -u, pi. -i, jug, [slov. jar&n], g. Jocb. X&rbe, -a, pi. - e, mr., mgl. si dr. iarbä, [Herba], g. Gras. Xàme, -a, pi. -e, mr. %arnà-~~èrnuri, mgl., dr. 'lama, [Hiberna], g. Winter, se zice si pozi-mdeu. Xäske, -a, iascä, [croat., slov. jasika], g. Espe. Xdsle, pl. -le, iesle, [croat. jäslo], '■/ g. Krippe. Xäzer-u, pL -ri, lac, [croat., slov. ^ jezero], g. Teich. Xdzu, pl. -urle, %uve dpa se ferme za la mor$, pac trugre pre jlip pre cola, iaz, pl. uri, unde se opreste apa pentru moarä, dupä aceia merge pre jgbiab pre roatä, [vbulg. jazi.], g. Damm. Idzvine, -a, pesterä sub pämint, " g. Höhle. Xe, id, pl. iel, idle, mr. el, g.a, mgl. iel, ea, dr. iel, ea, [Ille-IIla], g. er, sie. Xecmic, -u, orz, [croat. jäcmik], g. Gerste. Xeddrm, -u, pl. -i, jandarm, g. Gendarm, si p. 44 din Texte: \enddrmi. Xed, -u, pl. \ez, mgl., dr. id. ed, [Haedus], g. Böckchen. Iedit$, -a, pl. -eie, mr. eada, mgl. ¿cd«, dr.iadä, [Haeda + ica], g. junge Ziege. Xedndist, imsprezece, [slov. jed-naist], g. elf. Xednac, asemenea, [croat., slov. jednak], g. gleich. Xelen, -u, pl. -ni, cerb, [croat, slov. jeien], g. Hirsch. Xelve, -a, pl. -e, -le; brad. • [croat. jelva], g. Tanne. Xenerd, -lu, pl. -li, general, [croat gj eneral , a ' esilari, [croat., slov. jezditi], g. reiten. Je zu, ariciu, [croat. jez], g. Igei. Ti in 5., in 4. ämnä, hai, du-te de la Ire lat., g. geh, si gehen, de es. av vrut ii kä, Texte p. 79. Tirimi,-a, pi. -eie, la Moti cf. Frìncu-Candrea p. S-7 e irimd, vrom. itrema si iremo, atit in Cod. Vor. cìt si-n Ps. Scheianä, pe lìngìi ìnema, mr., mgl. ìnimd, dr. inima, [Anima], g. Herz. Tisi in a, cf. ban. §i mgl. ìstinà, adevarat, [croat., slov. istina], | g. wahr. j Jistrie, -a, Istria, g. Istrien. j Jo, eii, mr. io, ioü, eu, mgl. io, ! dr. io, mu, [Ego], g. Ich. | Tuhkei, -eit, -esc(u) si iohkrì, | cf Texte p. 3, a se vSita, a zbieia, j g. schreien, jammern. j Julij., inlie, [slov. julij], si jet- | veùacu, g. Monat Juli. ! Tun si pomaihu, ionie, [slov. ; junij], g. Monat Juni. Jur am fost, am fost ìntradevar, g. wahrhaftig, cf croat. jur, schon. Jxiramenat, -ntu, juramint, [it. giuramento], g. Schwur. Justo, in trade viir, [croat. justo], g. richtig, gerade. Tuve, mr. ittva, dr. unde, g. wohin, wo. Ja, ¿ei a fost ~ Texte p. 4S, iei i-a fost jale, cf. vbulg. ;k:ui>, g. Leid, Schmerz. Jalo st, jale, [croat. zalost|, g. Trauer, Schmerz, Jäb$,-a,Tpl,-ele, broasca,, [croat., slov. zaba], g. Frosch. Jäif?, -a, säpun, [slov. zajfa], g. Seife. Ja jet, -w, pl. -eie, deget, mr. deadit, mgl. zeizit, [Digitus], g. Finger. Jälostan, -a, trist, [slov. za-losten], g. traurig. Jane, -a, pl. -nele, geanä, mr. deanä, mgl. zena, [Gena], g. Augenbraue. J&rni, morisca, [vbulg. zrani], g. Handmühle. Järe brecu, apueä cíñele cu la-comie, g. aufpaeken, aufreifsen. Jena, pl. -e si mulera, muiere, femee, [vbulg. zena], Frau. Jensc<}, -a, muere, [croat., slov. zenska], g. Weib. Jeruncíu, mr. dinuclu, mgl. zinu-ciiu, dr. genunehiu, [Genue(u)-lum], g. Knie. Jile, -a, pl. -e, vina, [croat., slov. ¿Ha], g. Ader. Jinjire in S, mr.cfmdie, dr.gingie, [Gingiva], g. Zahnfleisch. Jir,-u, fructe, ef. dr. jir = croat:. zir, g. Eicheln. Jite, -a, pl. -eie, cä ce se torce' di la furcü: find, [croat., slov. zica], g. Faden; lozele de fasole in special atele ee se-ntind. 118 dosar. Jivi, -ít, -esc(u), a trat, [croat. ziviti], g. leben. Jívíeniie, nutremínt, [croat.,slov. zivljenje], g. Lebensmittel. Jivot-u, viatä, [croat, slov. ¿i-vot], g. Leben. Jmisei, -ejt, -esc(u), amestec, [croat. zmisati], g. vermischen. Jmul-u, pl. -i, päbar, [croat., -slov. zmuM^ g. Glas. Jtíi, -ít, -esc(u), a täia, a secera, [croat, slov. znjetij, g. ernten. Jnidâr~u, pL -i, croítor, [croat. znidar], g. Schneider. Jnidaritç-a, pl. -ele, eroitor-easa, [croat., slov. znidarica], g. Schneiderin. Joc, -u, pl. -uri, mr. gioc, mgl., dr. joc, [locus], g. Spiel. Jo%dè sorele, soarele apune, g. g. die Sonne untergeht j în S am notât: sarde av zaidit. Jos, mgl., dr. jos, mr. (n)gos, [Deosumj, g. unten. Jucâ, -át, -joc, joc, mr. aijoc, mgl. joc, [Jocarij, g. tanzen, spielen. Juc, -p, -o, amar, g. bitter. Jug-u, pl. -uri, jug, mr. gug, tot asa si vrom. si dial., mgl, jug, [Jugum], g. Joch. Jun, ajan, [*Adjunium], g. Fasten. ¡ Julí, -ít, -esc(u), [bulg., serb. j z(j)xúiti), dr. id., g. (abjreiben. j Juíu juliturä, cf.juli, g. Reibung. ¡ Jupan, -u, pl. -i, primar, [croat, j slov. iíupan], g. Bürgermeister. Jupâna, pl. -ele, primäritä, fern, de la jupon. Jura, -dt, -ru(u), mr. gura, mgl, dr. jur, jar, [Iurare], g. schwüren. Jure-le, pL -i, june, mr. gane, mgtjuni, [luvenis], g. Jüngling. Juritp. -u, pl. -eie, Frineu-Can-drea 8“ jurincu, dr. junincä, [lunicaj, g. Färse. Jurnada, din lor ro l-a moreü hrani, din plata lor a trebuit sä-I hräniascä, Texte p. 66, cf. ital. giomata, g. Tagelohn. Jut, -d, galbin, [croat. zutj, g. gelb. Ke, mr., mgl., dr. cd, [Quodj, g. da, weil. Kebru, bximbar, g. Haikäfer. Keme^a, pl. -ile (in Val d’Arsa), iar co^ule in S, mr. cämeasä, mgl. cämesa, dr. cämase, dial. kempd si kirnend in Bänat, [Ca-misiaj, g. Hemd. Kernen , mä duc, g. , ich gehe fort, weg, [ef, croat. c:ij. Karo, foarte, ehiar, g. sehr. , Kudf, pl. -e, närav, g. Gewohnheit. Glosar. 119 La, mr., mgl., dr. a, [Illae], g. bei, ! za, nach, in. La com, fern. -?, lacom, -a, [croat. lakom], g, gierig, habsüchtig. Lacomiie, -a, dr. id., cuvìatul e derivat de la adj. lacom, [croat. lakom], g. Habsüchtigkeit. Ladrtin dupä Kanu, inseetä ce mißcä foile de vita, [croat la-drün], rynehites betnleti. Lantern?, -a, pi. e~le, lampas, [ven., ital. lanterna], g. Laterne. Lantun, -u, pl.-e, cearsaf, lintoi, [croat. lancila], g. Bettuch. Largei, -?it, -esc, departez, dupa Glavina, Cälindarn p. 73; de la làrg, g. entfernen. Lasä, -ät, läsu, mr. alas, mgl., dr. las X, [Laxare], g. lassen, verlassen. Lastavit?, -a, pl. -e-le, rin-dunea, [croat. lastavica], g. Schwalbe. Latra, -ät, latra, mr., mgl, dr. latra I, [Latrare], g. bellen. Lat un, -u, [croat latun], g. Messing. Lä, -at; lay,, mr. luari, -at, lay, mgl. ley I, d-r. Im, 'i-au, [Levare], g. nehmen. Läc, -w, pi. -uri, mr., dr. lac, -uri, [Lacas], g, Teich, kleiner See. Läcat-u, pL Icicti, un cot, un rif (= ung. röf), [slov. laket], g. Elle, 75 cm. Lädru, pi. -i, se foloseste insii mai des: tat, pi. tàti, [ital.ladro], ban. lo tra, g. Dieb. Litio ca, pl. ¿ile, bucile fetii, [croat. laloka] g. Wange. Lama de cutìt, lama di coltello, Bartoli p. 57, g. Messerklinge. Lamp?, -a, pi. -e, -eie, lampa, [eroat., slov., ital. lampa], g. Lampe. Làpis, -w si làpeèu, cerasa, [ven. lapis], g. Bleistift. Läpte, -le, mr., mgl. lapti, dr. lapte, [Lactem], g. Milch. Làrd, -u, la Moti larda, slama, ef. ìt. lardo, [Laridum], g. Speck. Làrg, -o, departe, larg, de largo vire, vxne de departe, [ven. largo], g. weit, fern. Là&tre, -a, ochiü de fereasta, [ven. lastra], g. Fensterscheibe, Piatte. Laco, si lahco, asor, [croat. lahko], g. leicht. Lag, -u, pl. -urie, minciuna, [croat. laz], g. Lüge. Lare,, -a, pi. -e, Frìncu-Candrea p. 87 lira, mr. Una, mgl. làmi, dr. Unii, [Lana], g. Wolle. L tir zi, -it, -cjfc(w), mr. làrdesc, dr. largire, [Largire], g. breit machen. Leie, -a, pi. -e, linte, [croat. leca], g. Linse. Ledine, -a, pl.-e, telimi, [eroat., slov. ledina < vbnìg. ledina, cf. num. de loc. Lindina], g. Brachfeld. Lederla, pl. -eie, simbovinä dupä Z. C. Pan tu, Piantele cun. de pop. rom. p. 253, g. Zürgelbaum. Legä, -ät, -u, mr., mgl., dr. leg I, [Ligäre], g. binden. Legrie, legrìie si vesele, veselie, [ven. legna <; ital. allegria], g. Heiterkeit. Lei?, -a, pl. -gilè, mr. leade, dr. lege, [Lex, -gern], g. Gesetz. Lemun, -u, pl. -i, lamie, [croat. lemun], g. Citrone; ef. Gìavina, Calindaru p. 73. 120 Glosar. Len, -!}, Iones, [oroat., slov. lea], g. faul; ef. mr. linivos, mgl. si toan, leños. Lenobia, lene, lenevie, mr. Igane, mgl. leni, g. Faulheit. ^ Líese, -a, ban. leasií, poartä de nuiele in ir., tn BÌJnat targa de de car si de useat poame, g. geflochtenes Tor aus Ruten, im Banat WagenkB^b und ein Korb zum Austroeknen der Pflaumen am Rauch oder an der Sonne, cf. si mr. Imsä, -si, use de nuiele, pod de nuiele. Lesie, dr. id-, [Lixlva], g. Lauge. Let-u, pl. -i, an, [slov. leto < lèto], g. Jahr. Leti, -it, -e$c{u) si Zeig?', a abura, [croat. letiti, slov. letetij, g. fliegen. Lev, -<}, -o, sting, [slov. lev], g. link, cf si mgl leva — stìnga. Lec-u, pl. -ure, mgl. lee, dr. Ime, [xhreb], g. Heilmittel. Legar, -u, pi. - e, Frìncu-Candrea p. $7 leagar, mr., dr. leagìn, hagan, mgl. legan, [cf. Puseariu, Etym. Wtb. d. rum. Spr. p. 83 e subst postverbal.], g. Wiege. Legara, -àt, legìtru, se (refi.), mr. leagìn, mgl. legan, dr. leagdn, [*Liginare dupa Puseariu, Etym. Wtb. d. rum. Spr. p. 82], g. (sich) wiegen ; cf. si Frìncu-Candrea p. 87 legarare. Lfmn$, pL -e, fern., mr., mgl., dr. lenin, pl. leamni, lemne, neutra, [Lxgnum], g. Holz. Liberei; -esc, a elibera, [ven. liberar], g. befreien. Libra, pi. ~i, carte, [ven. libro], g. Buch. Lièi, -it, -esc(u), lecui, [eroat. liciti], g. heilen. : Limbe, -a, pl. -e, mr., mgl., dr. j Hmbä, pl -e, [Linqua], g. Zunge, I Sprache, Glockenschwengel. i Limes, -u, pl. -i, -urle, [croat. | limes], g. Pflugschar. ; Limei, -eit, -esc(u), a pili, [ven. limär], g. feilen. Lime, -a, pL -e, pilä, mr. Umd, [ven. lima], g. Feile. Lin dir -a, pl. -e, mr., dr. Unding, [Lendinem], g. Nisse. Lingur?, -a, pl -e, mr., mgl, dr. lingurd, [Lxngula], g, Löffel. Linie, dr. id., [croat., slov. linija], g. Zeile. | Linie, lim, Ung(u), mr., mgl., dr. ling{n) IH, [Lingere], g. leeken. Life, -a, pl. -e, tei, mgl. Ufa, [bulg., croat, slov. lipa], g. Linde. Lire, -a, mr., mgl, dr. lird, [ven. lira], g. Lira. Liscf.\, -a, in 8 e alur, alun, g. Haselnufsstrauch. ! Lisit§, -a, pl. -e-le, mgl.lisitä, dr. vulpe, [slav. merid. lisiea], g. Fuchs. List, -i4, pl. -ure, sfcrisoare, [croat, slov. list], g. Brief Litru se aude insS mai mult litro, jjo de litro = */s 1» o baba = 2 1, j mr., dr. litro,, litru, [ven. litro, j croat. litra], g. Liter. | Livei, -eit, -e$c(u), a turna, a ploua, [croat. livati], g. gieisen, regnen. Livu, pl -ur-le, pilnie, g. Trichter. Lizi, -it, -esc{u), a se tiri ca sarpele, [jrkcTH ]>. croat *lizti], g. kriechen. | Lac, -u, pl. -ure, mr., mgl., dr. | loc, -ur% [Locus], g- Ort. Glosar, 121 Locândç, -a, pl, -e, -ele, birt, ; erîsma, [ven. locànda], g. Wirts- : haus. Locândierç, -a, pl. -c, -ele, vezi Texte p. 21, crîsmïmta, [ital. : locandiera], g. Wirtin. Locot, -u, pl. -urle, lacat, [croat. làkot], g. HUngesehlofs. Lâitre in S, în 4 se zice scâla, \ -ele de voz, dr. Ioitre, [slav. merid. ! lojtra], g. Leiter. Seara e-n 4 i scâla za mere sus. Lombuli, rinicM'L g. Nieren. Lomi, -if, -esc(u), frînge, cf. ban. a $e lomui si lomuri = us-câturi, [croat, slov. lomiti], g. | brecben. Loparite, -a (S), viitrar, ban. vatraï, g. Feuersehaufel am Herd, der. de la lopar + ica. Lopâr, -u, pl. -i, ban. lopar, lo-pata de cuptor, [croat, slov. j lopar], g. Brotschieber. Lopâtç, -a, lopata, [aonara], g. Schaufel; mr., mgl. lupata. Lopâtitç, -a, lopatita de porc, etc., [croat, slov. lopatica], g. Schulterblatt, mgî. lupâtitâ. Lov,-u, mgl. lov, dr. vînat, [slav. merid. lov], g. Jagd. Lovât, -w, pl. lovti, vînator, [slov. lovée], g. Jäger. Lovi, -ît, -e$c(u), avîna, [slav. merid. loviti], g. jagen, fischen, mgl. luvès IV. Lovrânat, -u, PL -nti, om din ! Lovrana, g. Mann von Lovrana. Lovrânski, ca-n Lovrana, g. lo-vranisch. Lo za de gronde, vita de vie, g. Weinrebe; loza de vita în Banat Lucrâ, -ât, lucru, mr. lucred, mgl., dr. lucrez, ban. lucru, [Lu- I crare], g. arbeiten; dar si cócotu lucrò galira — eoeoseste. Lucru, pl. -wre, mr., mgl., dr. lucru, [Lncrnm], g. Arbeit, Sache e stvar. Lug, -u, pi. -urie, vale, [croat. lag], g. Tal, Wiese. Lumbréltp, -a, pi. -e, umbrela si ploier, [ven. ombrèla], g. Sonnen-und Regenschirm. Lume, -le, nume, forma dissìm., mr. numli, mgl. numi, dr. nume, [Nomen], g. Name. Lume, mr., dr. id., mgl. lumi, [Lumen], g. Welt Lumer, ph -i, mr. numeru, mgl., dr. numar, [Numerus], g, Zahl. Lumir?, -a, pl. -r, -rie, vr.lu-mira, la Moti lumìros, lumirat, cf. Frincu-Candrea p. ST, mr. lu~ ilina, dr. lumina, mgl. luminari. [Lumen], g. Kerze; vezi Glavina, Cälindarn p. 73. Lung, mr., mgl., dr. lung, [Longus], g. lang. Lup, -u, pl. -i, mr. lup-luk, mgl., dr. lup, Jt, [Lupus], g. Wolf. Lupe,-a, pi.-e, lupoaica. [Lupa], g. Wölfin. LupitQ, -a, lupoaxeä mica, [lupe + ite — iea], g. kleine Wölfin. Lup òtte, -a, pi- - e (6), mr., mgl., ban. lupoarle, dr. lupoaica, [Lu-ponea], g. Wölfin. Lur xn S, de altfel e ponedilac, vrom. luri, Frìncu-Candrea p. lari, mr., mgl., dr. lutti, [Lunae (dies)], g. Montag. Lure, -a, vrom. si Frìncu-Candrea p. S7 Ima, mr., mgl, dr. Innìi, [Luna], Mond; Monat (= luna) è misat, -u de origine slav. MECbì^b. 122 Glosar. Lusie (6), lesle, [croat. lusija], g. Lauge. Luster, -r$, senin. [ven. lustro si cxoat.], g. hell. Lut, -u, mr.} dr. id. [Lutum], g. Ton, Lehm. Luziti, -it, -esc(?t) (6), a Iesia, io luiesc roba (lesiez hainele], g. langen, [croat. luziti]. Luznac, -u, in 8 cubär, ban. pir- , läu, g. 2^ber, deriv. de la luüti. Lepur, -u, pl -i, mr. lepur, -i, lepure si tepre, mgl. Lepur si lepuri, dr. lepure, [Lepos], g. Hasen. Lepurite, -a, pl.-e, -eie (5,6), I iepuroaicä, ban. iepuroane, g. ^ weibl. Hasen. Lerm, -u, (iermu) si giermu (S), pl. -i si -urle (S), mr. iermu, mgl. garmi, [Vernais], g. Wurm. Lin, -u, pl .-urle, mr., mgl. lin, ^ dr.^in, [Linum], g. Lein. j LubaVy. dragoste, [croat., slov. ljubav], g. Liebe. Lubi, -it, -esc, xubesc, [aiouirrn], g. lieben. Lubu,-a, drägut, -a, [croat., slov. ; ljub, -a], g. Liebchen. Lupa de glinda, oala de ghindii, g. Eichelsehale. Lut, -e, älu-i r*j, iute, aiu-i ■ [slov. Ijut], g. scharf. | itutitp, -a, (8), fluier de eeapn, 1 ban. carabU. Ma, mr., mgl., dr., vr. ma, alb. ma, I ngr. pä, croat. ma, ital. ma, dar, j insa, g. aber, noch, wenn. Macaco, nebnn, [ven. macaco], g. Tölpel, Dummkopf. Macarüni, [croat. makarun], g. Makkaroni. - Macni, -it, -esc, smicni, [slov. makniti], g. bewegen. H de macni avem smacni : „ma po nesrici U s-a smäcnit (fecori) dntru ape/ Texte p. 25, cu acelas in-teles ca si in dr. i-sa smicnit, zmuls din mìnìt; in ir. avem zmdcni, a misea a ìmplnge, a zmulge sì refi. Macca, pl. -kele, pisicä, [siav. macka], g. Katze. Ma éirà,-àt,-u, mr., mgl. matin I, dr. maein, Frìncn-Candrea p. S7 mdcira, [Machinare], g. mahlen. Magari, mr., dr. macar, [croäi: magari], g. doch, wenigstens, obgleich. Makei, -eit, -esc, cf. Glavina, Calindaru p. 73, pätez, [ital. macchiare], g. beflecken, besudeln. Matec-u, ban. mirtan, cotoi, din macco, [macnka»], g. Kater. Mßi, mgl., dr. mal, mr. ma de es. ma-mare, ma-marle, mai marele, [Magis], ir. mai dulce, g. süfser von süfs, Koinparativ. M aì or an, dr. mag heran si ma-ioranä, ban., [slov. majoran], g. Majoran. Maji, -it, -esc, o ^ si ne a mìnji, a unge, ban. a mozgäi, de origine slava, dar din. magati, cf. Cihae II, 1S5 nu se poate de a dreptul esplica, cäei trebue sä fi esistat pentru forma dr. o rädäcinä cu nasalä > an > in-g. schmieren, schmatzen. Malinär,-u, pL -i, murar, [Cont. din slov. mainar si ital molinaro], g. Möller. I Malinäre, -a, pL -e, -le, murä-; ritä, fern, de la malinäru, g. j Müllerin. Glosar. 123 Maltrata, -dt, maltrata, [ital. maltrattare], g. mifsbandeln. Se zíce si maltrate}. Mature, -a, pl. -e si nesriéa, ceasul slab, [ital. malóra], g. Unglück. Manconie lu irime Heimweh dupa Weigand. Byhan p. 272 íl aduce in legatura cu ven. malinconia, ital. melanconia, Trübsinn. Manera, -a, maniera, [ital. maniera], g. Weise, Art. Manestr?, -a, pl. -e, zamu, [istr., ven. manestra], g. Suppe. M anher, -eit, -esc si fati, a lipsi, [ven. mancar], g. fehlen. Mantignada la Burada p. 49 si Bartoli p. 59 un cantico nuziale, g. Hochzeitslied. Matta, -dt, mär'm, mania, minia, ital. smaniare, [lat. ^mamare], g. (er)ziirnen; de es, mßtiät s-a ca mire. Mare tu, martie, [slov. maree], g. Monat Marz. Margctre dupä Weigand, munire de loe, cf. slov. margar, g. Granatapfel. La Bartoli p. 59 e Margarte. Maria, dr. marie si maria, ital. Maria, g. Marie. Marita, -dt, -u, mr., mgl., dr. marit, refi. I, [Maritare], g. heiraten (vom Mädchen). Martina, [croat. Martinja], sf. Martin, g. Martinstag. Mar un, -u, pl. -i, castan, [croat. manin <( ital., ven. marrone, marón], g. Kastanienbaum. Ma§i, -it, -esc, lucra misa, a face slujba, g. Gottesdienst halten. Mastei, -u, pi. -i sì mestel, pl. niestel, vezi Texte p. 64, [croat. mastei •< ital., vcn. mastèìo], g. Kübel, Zuber, Bottich. Ma tal n, ìmblaciu, [ital. mazzuòlo], g. Dresehschlägel, kleiner Hammer. : Md ceka, ban. mìtséoanc, maina vi-tregä, [croat. maóeha], g. Stiefmutter. Mai, -u, mr., mgì. mai, m,aliti, dr. mai, in Istria e preste tot, [Majus], g. Monat Mai. Mdiu, baros cf. voi. L cap. Ili coväcie, mr., mgl. mdlu, dr. mai de lemn, [Malleus], g. grofser Hammer, in Istrien aus Eisen, im Banat von Holz, ein flaches Stück von Holz um die Wäsche am Bache zu schlagen, diese letzte ist in mr., mgl., dr. zu Hause. Màie, -a, mai ca, cf. mr. moie, baba, femee batrinä, [croat. maja], g. Mutter. Mähe dupä Glavina, Cülindaru p. 73, pata, [ital. macchia], g, Fleck, Schmutzfleck. Mahìne, -a, pi. - e, -eie, masina, mr. màchind, trenul, [ven. rnà-china], g. Maschine. Mdh,-u, muschiu, [sudslav. mah], g. Moos. Màio, %>o nsj si po mälito, incet, [sudslav. po maio], g. langsam. Maltu, an copaue-i (S), ban. moaltdr, g. Mörtel, ital. malta, ì Marno, -a, marna in mr., mgl. si dr. [Mamma], g. Mutter, in mgl. und dr. bedeutet es auch Kropf der Hühner. Mànce, mante, mànce, dr. tnai-nainte, ini. manaintea, mgl. j manca, [Magis in ante], g. vorher, eher. Mäjpa, pi. -eie, hartä, g. Mappe, Landkarte. 124 Glosar. Märe, mr. amare, mgl. mari, dr. mare, [Mare], g. Meer. Märe, mr., mgl. mari, Ór. mare, [dupU Puscariu, Etym. Wtb. d. rum. Spr. I, S8 Mas-rem], g. grofs. Mast, -u, unsoare cf. Glavina, Calind&ru p. 73, [croat. màst], g. Schmalz, Fett. Musala, al dracului, [sudslav. masala], g. Schelm, Tölpel. Mate, -ine, Matei, cròat, slov. Matija, forma rom. e desigur bulg. analogici cu Zevedei etc. Mai, -u, pi. -e, -urie, mätu de cur, g. Darm, Mastdarm, mr. mai, \ -a, mgl. mai, pi. -a. [Matta]. Muta, un batic märe, un ciocan mare, [ital. mazza], grofser Hammer. Mäclen, -u, (8), jugastru, [slov. maklén], g. Feldahorn. Magh}, -a, negurä, [croat. magia], g. Nebel. Manca, -àt, marine, mr. mìcare, (meare, ngare, 'mìncaré), mìcat, mie, màc, mìncu si manca, mgl. mimane, I, dr. mine si minine, la Moti : m'àrinca cf. Frincu- ■> Candrea p. 87, [Manducare], g. esseu. M'dr'dngùn, pi. -i, musar, [croat. marànguu < ven. marangaun], g. Tischler. Mare, la Moti mire, Cod. Vor. mrbre, tur. mine, mgl. maini, dr. mine si miine, [Mane], g. Morgen. Marti snde, -u, noembrie, cf. antos/t&c (ianuarie) si mihosnuc (octomvrie), deriv. de la Anton, Miho si Martin. Mbati, -it, -esc, refi, se-utìlni, [ital. imbattersi], g. jemand treffen, ihm begegnen. Me da vite, talìsman. | j Me di g, -u saü duhtoru vezi Texte p. 23, [istr. médigo], g. Arzt. Medijie, Glavina, Calindaru p. 7 3, medicament, doftorie, g. Arznei. Bartoli p. 59 ne dovedeste ca acïastâ forma se afla si-n sla va > meridionala : medezija, Nemamc II, 61, lînga Albona medezia si-n slov. din Cars medezija. Medvid, -u, urs, [croat. cak. medvid], g. Bär. Medviditç, -a, pï. -e, ursoaicä, fern, de la medvid, g. Bärin. Mejol, pähar, [ven. megiuolo], g. Trinkglas. Mekine, târîte, [slov. mekine], g. Kleie. Mette dupä Weigand, tencuïal», [croat. mélta], g. Mörtel. Met, mr., mgl. meta, dr.mej, [Milium], Hirse. Méndulç,]>l. -e, mändulä, [croat. mendula], g. Mandel. Mer, -u, pl. -i, mr., mgl., dr. dial, mer, mûr, [Mëlnm], g. Apfel, Apfelbaum. Merindâ, -ut, -u, merinda, a prînzi, [Merendare], g. zu Mittag essen, vespern. Merinde, -a, pl. -e, prinz, mr. rsj, Vesperbrot, dr. merinde, Mundvorrat, [MerSnda]. Merit ei, -ejt, -ez, mérita, [ven. meritärj, g. verdienen. Merle, - a, pl. -e, mr. nirla, mgl., dr. m-ierlä, [Merula], g. Amsel. Mer lie {f), dantelä, brodärie, [ital. merlo + suf. -ic], g. Spitze, Franse. Merlin, pl. -i, [croat. merlin], g. gelbe Rübe, Möhre. Mesura, -at, -r(u), dr. dial, mesura, mäsura, mr. misur, I, [Me(n)surare], g. messen, mr. Glosar. 125 aucli zähle»: ,,s-mi$urä fluriile", ) sä numarä galbinü. Mesurc, -a, pl. -e, dr. masuräf mr. misur{ä), mgL misur, farfurie de pämint, [Me(n)sura], g. Mafs, Teller. Mestel, -u, iuve se pwre capasu, cf. mastel, vas de curechiü, g. j Krautfafs. Ma>ti, -it, -esc, vrum. investi, invescu, mgl. anvesc, vb. III, im-brac, [Investio, -Ire si *-£ro], g. ankleiden. Mestru, ~ de scola, maestru, in-vätätor, [ven, maistro, mestro], g. Meister, Schulmeister. Met ei sau meti, -esc, a mätura, [slav. merid. mesti, metemj, g. fege», kehre». MetuVi dupa Glavina, Cälindaru p. 73 luvär. 'iarba care produce oilor gälbeaza; in voc. Dlui Pantu n-am gäsit luvär. Metur?, -a, pl. -e, mr., mgl., dr. dial. meturä, dr. maturä, [Me* tiüa], g. Besen. Meta, -ät, -t(u), mr. nvetu, mgl. anvet, dr. invat, [*Invitiare], g. lehren, lernen. Mev, me, pl. mel, mele, mgl., dr. meu, mr. meu si neu, [Meus, Mea], g. mein, -e. Mezlöc, an mgl. mejluc, dr. mißöc, mr. dupa Weigand, nol-duc, nolgicu, [Medins locus], g. Mitte, in der Mgre, mes, meg, mr. itirdeare, Tiardire, rtazire, ttergu, iieg si neg la Papahagi, nteärdziri si nierdziri la Dalametra, mgl. merg, III, dr. merge si dial. mere, mers, merg, [Mergere], g. gehen. Mic, fern. - mînu, eare are pl. mînuri dial.; *Mana >• mina cf. Puscarra, Etym. Wtb. d. rum. Spr. p. 93], g. Hand. Se zice si de mare mitre = nobil. Mìrke%, -eit, -esc, oja se mìrke, mr. rmrlìri, ~Ìt, -esc, bili smìr-lira, mgl. marles IV, dar Marca nume de oi, dr. a se nitrii (de oi, de capre) ; in Rom. XXXII p. 331 am dat ìntelesul, gresit, caci e coitus naturai la ojt, la capre. Mìrsav, fern, - e, slab, dr. mìrsav, slab, mìrsav la suflet, [sudslav. mrsav], g. mager, schlecht M-ir.skei, -eit, -esc, a se gretola, deriv. de Byhan p. 283 din croat. mrzàk, slov. mrz'&c, ekelhaft, g. ekeln. MI a di k. -u, pl. -i, tinar, [deriv. de la slav. mladtj, g. Junger. Mladost, -a, tinerete, [croat. mladost], g. Jugend. Mlati, -it, -esc, a imbiuti, [croat, slov. mlatitì], g. dreschen. Mlacen, -a, cäldut, [slov.mlacen], g. lauwarm. Mlalite, -a, pi. mlalele, mi&la, [*Agnella], g. weibliches Lamm. Mlàre, -a, mr. nari, rieri, mgl. miari, dr. miere, [Mei, *Melem], g. Honig. MI ave, pi. -e, [slov. mljava], g. Stange. Mie, -lu, mr. nìel, -u, mgl .miei, dr. mìei, [Agnellus], g. Lamm. Miez, -u, dntre corde de poga-ce-äj. äntre cojile de pogace ì ìi miez, mr. nedzu,--uri, mgl. niez, dr. miez, [Medius], g. Mitte, Brotkrume. Pe lìnga miez avem si mez. Mojebit si morebit, poate fi din slav. mofce si mora anal, more 4* biti, g. vielleicht. Glosar. 127 Mojten, -u, creer, [slov. raozjani], | g. Gehirn. Dupa G la vina. Cü~ | lindara p. 74 mojliani pluralet. ' Mole, pl. -I, fem. -1<•, mr., dr. i modle, mgl. moalc, [Mullís], g. I weich. ; Molitve, -a, pl. -e-Ze, molitva, [sudslav. molitva], g. Gebet. More, -a, pl. -e, -ile, mr., mgl., dr. moar'á, [Mola], g. Mühle. Morej.,-eit,-esc, atrebui, [croat. morati], g. müssen. Moro, negra, dracul cf. si Morlac din maurovlah, g. Teafel (der Schwarze). Mort, fem. mort, pt. pf. de la muri, g. tot, gestorben. Morte, -a, mr., mgl., dr. moarte, [Mors], g. Tod. Most, -u, pod, [sudslav. most], g. Brücke. Mos, -u dupa Nanu in 8, in Val d’Arsa e did, [alb. mosa], g. alter Mann. Most, -u, must, [croat. most], g. Most. Mot^i, -ejt, -esc, a aduna, a face ghiem, [sudslav. motati], g. wickeln. Movej, -ejt, -esc, a miseá, [ven. mover], g. bewegen. Mrdj, -u, cud$ cdzuí-a <^>, bruma, [croat. mraz], g. Reif. Mr ija, pl. -ele, mreaja, mgl. mrej'á, [vbulg, mreza >• croat. mri%d], g. Netz. Muela, pl. -ile, mr. muele, mgl. I muela, dr. mucke [Mut(u)lus]. Mucenic dupa Glavina, Calíndaru p. 74, dr. mucenic, mártir, [vbulg. maceniki.], g. Märtyrer. Muicd, -at, -écu, vr. si mgl. muco, mr. si dr. muscji), mi§m, [*Mucc(u)lo, Icare cf. Puscariu, Etymoi, Wtb. d. rum. Sprache p. asj. Muize dupa Weigand cf. iîyhan p. ‘238; oü am notât, in s io aia muscs, <>ja dm pomosi), o roi jjotnusi, a mulge, g. melken. l.a Glavina, Caitndaru p. "4 niuitje si muji, -U, -esc în s. Mu j ica, musica, [slav. muzica ital. musica], g. Musik. Muketç, pk ~ej muettrï, g. Licht-schere, [ven. mochéta], cf. Ma-iorescu p. 113. Mul, -u, pl. -i, catir, bastard. mr., mgl. mula, ban. mula = lene suie, [sudslav. mul, it. mulo], g. Maultier, uneheliches Kind. Mulete, deste de foc, [ven. mo-lète1, g. Feuerzange. Mulei, -ejt, -esc, a sfarìma, [croat. muljati], g. zerquetschen. Multa — hastig —pedepsa, vezi Rom. XXXII, 331 pedeapsa-n bani, [ital. multa < lat. muleta, multa], g. Geldstrafe. Mula dntru ape, a mula in apa, mr. molu, mgl. ammolu, dr. moi, mu'iâ, in moi, [*MoHiare], g. einweichen. Muiere, -a, pl. -r, -ile, mr. mulare, mgl. mulari, dr. muore. [MÜlier], g. Frau, Weib. Munide, pi. -e, moneta, [ven. moneda], g. Münze. Munii, -it, -esc, a se trudi, a se munci, [vbulg. maciti], g. sich plagen. Munt simun, din muli, mr., mgl. idem, [Multus], g. viel. Munit, -e, prost, cf. ital. scimunito vezi Byhan p. 284, g. dumm. Mur g va, pl. -eie, dud, fructul tot asemenea, [Cont. din croat. 128 Glosar. murga + murva], g. Maulbeere, -baum. Muri, -it, mor, rar-, mgl.f dr. tot asa, [Moriré], g. sterbeu. Mor dupa id, jp nu poc jivi far de iä si mort de fome ca in dr. Musca, pl. -hele, mr., mgl, dr. musca, [Musca], g. Fliege. Must i fa, pl. -ele. mustata., [ven. mustafá], g. Schnurrbart Musat, -ä, mr. si dr. dial, musat, tramos, etim.?, g. schön. Mu ski, b&rb átese, [croat. muzki], g. mUnnlieh. Musiré, -a, exercítiu, [croat. musirá],, g. Übung. Mutast, fern. umt, g. sturom, [sudslav. mutast]. Mutä, -dt, mr., mgl., dr. mut I, [MutSre], g. wechseln, verändern. Na, 1) mr., ir. prep., mgl. prefix, in spre, [slav. naj, g. in, auf; 2) na interj. mr. na-l yini (iatä-1 vine) si na, mr., mgl., ir., dr. na, tine, de es. na-t zete vote zef-e > 1 ► * * fiyrim (na-^ 100 fl.), mr. napim (na pine), mgl. na-vä (na-veti). Nacärte%, -eit, -escu, a incarcä [slav. nakreatij, g. beladen. Nacoväle si n'dcoväle, nicovalä, [sudslav. natovalo], g. Ambofs. Nanca, nu incä, [ven. nanca], g. nicht einmal. Napostovanje, ispitä, vezi Byhan p. 28$, g. "Versuchung. Napäst, näpaste, -a, [sndslav. na-past], g. Versuchung, Unglück. Nap%snac, -u, degetar, [croat naprsnjak], g. Fingerhut. Naranee, -a, pl. -i, -ile, porto-ealä, [croat. naranca], g. Drange. Narod, -u, popor, [slav. narod], g. Volk. Nasadi, -it, -esc, resadi, [croat. nasaditi], g. anpflanzen. Nation, -u, pi. -urie, -eie, natiune, [ital. nazione], g. Nation- Naziri, -it, -esc, dr. näzuri, zari, [croat. nazirati], g. erblicken. Nàcve, -le, pl. troaed, (ban. copane) de pine, [croat. naeve], g. Backtrog. Näd$, -a, otel, [croat nàda], g. Stahl. N&p, -u, pl. -i, dr, nap, pl. -t. [Napus], g. Steckrübe. Näs, -u, pl. -ure, dr., mgl, nas, [Nasus], g. Nase. Mr. nas e virful de la opincä. Näste, -scut,--$c(u), mr. nasca = creso, mgl., dr. naso, [*Naseo, -ere], g. gebären. NätaSce, cf. croat notaste, adv. nüchternen Magens, la Gärtner No. 468 digiuno — post, g, Fasten. NAzat, napoì, [sudslav. nazad], g. zurück. Ne, nu, negatiune in compositie ca-n vrom. si-n slavä. [slav. ne], g. nein, nicht. Neberi, it, -esc, a increti, [croat slov. nabrati, -berem], g. falten. Nebi, -it, -esc, a lega, [sudslav. nabiti], g. umringen. Nego, ca, decit, [slav. nego], g. als, sondern. Negru, -e, pl. -i, -e, mr, mgl., dr. negru, [Niger] -ra], g. schwarz. Neca, ca, ca, [croat neka], g. dafs, damit. Nec'irstit, -e, nebotezat, g. un-getauft. Glosar. 129 Ne.gani$i, -eit, -esc, alung cf. | Glavina, Cälindaru p. 74, g. weg- j jagen. j Nego, decit, ca, [croat. nego], g. sondern, als. j Nemajei, -eit, -esc vezi si omajeji, a minji, murdäri, g. schmieren, beschmatzen. Nemiri, -it, -esc, nemeresc, nimeresc, ir. a telui, a pasca, [vbnlg. naméritì], g. zielen, schiefsea. Nenaviden,fern.jajio], g. Fufelappen. ln 4. am notat óblala, pl. -e. Obili, -it, -esc, a värui, g. weifeen. Obisi, -it, -esc, a spinzura, [croat. obisiti], g. hängen. Ob%rva, -eie, sprinceanä, cf. si obirvita, -eie, [croat. obrvicaj, g. Augenbraue. Oblac, -u (-¿eie), pl. -Az (-¿i), nor, [croat. oblakj, g. Wolke. Ob lacen, -na, -no, noros, [croat. obiacen], g. bewölkt. Oboli, -it, -esc, a se boli, be-tegi, [croat. obolitij, g. sieh grämen. Obotu (6), obada lapalane, g.Hut-krämpe. Obräz, -u, pl. -ure, obraz, [vbulg. obrazt], g. Gesicht. Obri,-it, -esc, a rade, g. rasieren. Obrucu, pi. -urie, cere, [croat. obruc], g. Reif. Obrusin?, pl. -e, cirpa femeilor din cap, [croat. obrus + ina], g. Kopftuch der Weiber. 0buche dupä Glavina, Cälindaru p. 74, tncältäminte, g. Schuh. Obfni, -it, -esc, a íntoarce, [slov. obrniti], g. wenden. Ocasión, -u, ocasiune, [ven. ocasión], g. Gelegenheit. Oedt, -u, pi. -t si ti, advoeat, [ven. occatto], g. Anwalt. Ocíu, pl.-i, mr., mgl.oo, dr. ochiü, [Oc(u)lus], g. Auge. Ocn$, -a, pl. -e, -ie, fereasträ, [croat. okna], g. Fenster. Ocolei, -eit, -esc, ocoli, g. umgeben, -ringen. Ocoli, injur, [croat. òkoli], g. um, herum. Glosar. 131 O éehu, bau. mascón, tata vitreg, g. Stiefvater. O deri, -it, -esc, a beli, g. die Haut abziehen. Odgovori, -it, -esc, arespunde, [sudslav. odgovoriti], g. antworten. Odmàh, indatä, [croat. odmah], g. gleich, sofort. 0ducíu, diochiü, la äpa-n glaj si-l res face de Avem si ver-bul docta de es. m-av doclat fatele, te am àndoclat, io duclu, cire voi a ducíát? Ofendí, -it, -esc, a vatamà, fital. offendere], g. beleidigen. Ogladi, -it, -esc, a potrìvi, a icui, [sudslav. ogladiti], g. ein-falzen, einpassen. 0guitte, -a, vatra, [croat ognjiste], g. Herd. Ogrizni, -it, -esc(u), o cora de pare, a roade o eoaja de pine, . [slov. ugrizniti], g. beifsen, nagen. Ohol, -o, fadul, [sudslav. ohol], g. stolz. Asemenea avem si oholeit pt. pf. de la oholtf, a se fuduli, g. stolz, hochmütig. Olito bar ($), in Val d’Arsa e Mihostiäcu, octomvrie, g. M. Oktober. Oie, -a, pi. -oi, -le, mr. Oae, pi di, olle, mgl. odia, pl.iioìf, dr. oaie, [ovis], g. Schàf. Oienit, oj.a s-av ~ (S), oaia a fätat, g. das Schaf hat geboren. Ojog, -u, ban. ujog, g. Feuer-schaufel. Okáíe (4), ochelari, [ital. occhiali], g. Augengläser. Ole, -a, pl--c, -le, mr. odia, pl. oali, mgl., dr. oala, [Olla], g. Kochtopf. i Olove, -a, plumb, [sudslav. olovo], g. Blei. Oltäru, pi. -e: aitar. 0 initial e sub influinta slav. oltarh, g. Altar. ! Olu^treji, -eit, -esc, a lustrui, ! [ital. illustrare cu pref. o din os-I vitlei], de es. olustrè postotele, j lustrale ghetele, g. die Schuhe j glänzend machen. ! Om, -u, pl.omir, -i, mr. iv, pl. ] oamirti, mgl. ìiom, pi. ~ din mr., • dr. om, pl. oameni, [Homo, -ines], ; Mensch, Mann, j Omisei. - eit, -esc, para se omise = pìnea se fraudata, [slav.], g. kneten. Omo la, pl. -le le, tarmare, g. Ufer. Ontrat |j unir a t, odata, [croat. ontrat], g. einmal. Opincd, -a, pl. -c, -ile, dr. [vbulg. *opini>ka], g. Bundschuh, Opanke. Opt (3), mr., dr. <-o, mgl. uopi, [Octo], g. acht. Optar,-u, pl.-i ¡j ovtàr pe lìnga coban sì pecuràr, päcurar cioban, [croat. ovcar], g. Schäfer. Orb, pl. -i, -e, mr., dr. <-*>, oarba, mgl. uorb, [Orbus, -a], g. blind. Organ, -u, pl, -i, organe, [croat órgan], g. Orgel, cf. mr. oryan, -ni, in^trament de muziea din grec. ogyavov. Oriz, -u, urez, mr. oris, [vbulg. orizi>], g. Reis. Orna, -àt, orn, a decora, a ìm-podobi, [ven. ornar], g. zieren. Orz dupä Hann in 8, in Val d!Arsa e numai iecmic, [Hordeum], g. Gerste. Orudiie, Instrument, g, [croat orade, Werkzeug], 9* 132 Glosar. J Os, -u, pl. ose, osde, mr., dr. os, pl. oase, mgl. uos, pl. (¡asi, [Ossum], g. Knochen. Osan in Val d’Arsa opt, [croat osam], g. acht. Os andi, -it, -esc, osindi, [vbulg. osaditi], g. verurteilen. Osp, pl. -e, viespe, [croat. osa], g. Wespe. O scubi, -it,-esc j| scobi, a zmulge, a alege (fin, pene), [sudslav. os-kubsti] g. rupfen, ziehen. Ositnicgi, -esc, a cerne, [Byhan p. 294 íí derivü din *osit-niciti], g. sieben. Oslobodi, -it, -esc, a slobozi, elibera, [sudslav. osloboditi], g. befreien. Osmile, al optalea, [sudslav. osmi + suf. rom.], g. achte. Osnaji, -it, - esc, a curati, [sudslav. osnazitij, g. reinigen. Oste, -a, mr., tagl. oasti, dr.oaste, [Hostis], g. Heer. Ostirji, -it, -esc, cf. Glavina, Colindara p. 74, razuesc. Ostroii, -%it, -esc || ustro%i, a direge, [sudslav. ustrojiti], g. gerben. Osvitlgi, -e\t, -esc, a lumina, [croat. osvitliti], g. beleuchten. 0§or, -w, jpl.-e (8), ousor, coste osore galira facut, aeeste ouä le a factrt gama, g. kleines Ei. Optarte, -a, crisma, [sudslav. ostarija < ven. ostaria], g. Wirtshaus. Ostarita, pl. -ele, crismarita, [croat. ostarica], g. Wirtin. Ostar, -u, pl.-i, crismar, [croat ostar], g. Wirt. Ostile vezi Battoli p. 63, ostie, [croat. osti, osci], g. Fischgabel. La Miklosich p. 3S se afla osle, osti, Fünf- oder Siebenzack zum Fischfang; vezi si Majoreseu p. 115 deunde a imprumutat cu-vintul Miklosich. Ostra de securp, täisul securff, cf. ostru, g. Axtschneide. Ostriat, -u, pl. -i, austriac, [slov. svstrijec], g. Österreicher. O^tru, -a, ascutit, [crot. ostar], g. scharf. Osusi, - it, -esc, a osca, [sudslav. osusiti], g. trocknen. Otari, -it, -esc, a sterge, g. wischen. ötäve, -a, otavä, [sudslav. otava], ' g. Heu von der 2. Mahd. Otir, alaltäieri, g, vorgestern, din alalta lert, mgl. oältari, cf %eri < hSrl Otleini, -it.-esc, a rupe, g. zerreißen. Otopi, -it, -esc, a se inneca, [sudslav. utopiti se], g. ertrinken. Otprosti, -it, -esc, a ierta, [sudslav. otprostiti], g. verzeihen. Otrov, -u, otravä, [bulg. otravB], g. Gift. Otrovi, -it, -esc si otrui, a oträvi, [vbulg. otraviti], g. vergiften. Otuti, -it, -esc, bou ;si aretu se otute, bou se-ntoarce, se ca-streazü, [croat otuii, abschlagen], g. kastrieren. Otet, -u, dr. [slov. öcetj, g. \i Essig. Ov, -u, pl. -e, -le, ou si coTu, " [Ovum], g. Ei, Hode. ‘ ------------ Oves, -u, pl. -e, -ttrle, ovas, [vbulg. ovtst], g, Hafer. Ovote, odata, [ital. unavolta], g. einmal. Glosar. 133 Ovtär, oftàr, optar, pecurär | si cobän, pästor de ot, [cf. croat. ovòar, deriv. de la ovca], g. Schäfer. Pac, Xar, [croat. pak], g. und; dann; aber. Paci, -it, -esc, na me pacesc an cela lucra, nu mä amestec ia treaba aceXa, [croat. pacati se < ital. impacciarsi], g. sich ein-mischen. Padéla, pl. -e, peceniia $e coce pre tigaXe ,• [ital. padella > croat. padèla], g. Tiegel. Patz, -w, pi. -ur-le, sat, tara, | [ital. paese], g Dorf, Land. j Palät, -u, palat, [croat. palac < ital. palazzo], g. Palast. PalétQ, -a, pl. -e, -le, lopatä de foc, [yen. palèta], g. Feuerschaufel. Pali, -it, -esc, focu pale, mr., dr, palt [iiaaimi], g. brennen. Palad, -u, pl. -ur-le, mlastina, [ital. palude], g. Sumpf. Cf. si palude. Paminte, minte, cf. Ps. Scheianä: pamente, pamite, [naMBTb], g. Vernunft Para da, paradü, [ven., croat. paratìa <1 ital. parata], g. Parade. Parat dupä tìlavina, vezi Cälin-daru p. 75, parte, g. Teil. Vezi parat. Parete dupä Nanu in 4 e zidu, g. Wand, [lat. paries si slav. zidT>]. Parile e)., -%%t, -esc [j parivei, a pregati, [ven. parechiàr si croat. paricati], g. bereiten. Parón, pl. -i || gospodär, stapln, [ven., istr. parón < ital. padrone], g. Herr. | Parti, -it, -esc, mr. mpartu, mpärtäscu, mgL ampartäs IV, dr. impart, [Impartire], g. ein- si verteilen. Pasitç dupä Weigand cf. sudslav. pasica ; eu am notat tinturinic, -u, g. Gürtel mit Schnalle. Pastir, -w, pl. -i, pästor, [sudslav. pastir], g. Hirt. Pastirite, -a, pl. -e, -le, pasto-ritä, [sudslav. pastirica], g. Hirtin. Pati, -it, -esc, patit-a foma, mr. pat, pätascu, mgl. pätäs, dr. pat, patdsc [Patire], g. dulden, erleiden [Hunger], j Patientç || patente, pacienta, [ital. pazienza], g. Geduld. Paucinä, -e, -le, panjän, g. Spinne. Cf. croat. pauk, magh. pok, paucina = Spinngewebe pentru ce am notat in 4 pänza de paucina/ Sä nu fie vr-o nein-telegere? Pavug, -u, pl. -i, sarpe negru si gros. Pavana, pl. -i, mr., mgl., dr. päun, [Pavo, -onem], g. Pfau. Pavunitç, -a, pl. -e, -le, püu-nitä, g. Pfanin. Pälät, -u, pl. -ti, spita rotii, degetul mare, [slov. palec], g. Speiche, Daumen. Pât, -a, pl. -urle, lingura mare, [croat. *palj], g. Schöpflöffel. Pâle, n-âm nie fir, nie n-am nicï fin, nicï paie, mr., mgl. pale, Plur. tant, din Palea, g. Stroh, dr. paie. Pâma, -a, pl. -eZe, mr., mgl., dr. palma, [Palma], g. Handfläche. Pâmetan, fern, -tna, neutru tno, cuminte, intelept, [slov.pameten], g. verständig. 134 Glosar. Pàmpnhu de ni ri e (4), ranza nuelului, g. Lammmagen. Pan, -u, pi.-urie, stofìt, [croat. pan < ital. pano], g. Tuch. Papa, papa, [ven., croat. papa], g. der Papst* Par, pi. -urie ¡} •pariku (5), pareche, [ven. paro], g. Paar. Cf. mgl. parsela. Parai, -u, parte, mr., mgl.parti, [Pars, -tis], g. Teil. Pas are, -a J| pulii tot asa mr., pasare, [Passer], g. Vogel. Pà$0,-a, pasune, [sudslav. paìsa], g. Weide. Pési, mìncare, muncà face, un obed, un pà$ r$n face, [ital. pasto], g. Putter, Essen. Pàqte, pascut, pasc, mr,, mgl., dr. pasc, [Pascere], g. weiden. Pà.fte, mr. pasti, yin di Pastì-patiti (vin rareori), mgl. patita, ali la ¿tarara pasta (il omorìra), àx.pasti, -le, [Paschae], g. Ostern. Pài, -u, pi .-urie, mr., mgl., dr. pai, [ngr. rtazoc, alb. pai], g. Bett. Pätru, mi., mgl, dt.patru, [Qnat* tuor], g. vier. Pàvuc, -u, pi. -i, paiangen, [slov. pavok], g. Spinne. Paca, -lu, gropa, mai mère scule, Tadul, [slov. pekel], cf. croat. pakao, bulg. namuEb, maghiarul pokol, g. Hölle! Pacai || pecàt, -u, pi. -e, -le, mr., mgl.picai, dr. päcat, [Peccatami], g. Sünde. Piilude dupli Maioresca p. 115, loc apos si plia de piante mari, [ital. palude], g* Sumpf, Morast. Pangustie, - u, septvemrie, deriv. din angusta ca si pomaiiku din m àiu. Panzç. -a, mv.pìnda, mgl.panda, dr. pinza, g. Leinwand, [*Pandia dupä Puscariu, Etym. Wtb. d. rum. Spr. p. 116]. Cf. ponza de ìcemes si de paucind panjìtn. Paré, -u, mr., dr. pîrciu, -ci, [npMï,], g. Bock. Pare, -a, pi. -le, vrom.pare in PsaltireaSeheianü sitare in Cod. Vor., pire la Moti vezi Frìneu-Candrea p. SS, mr. pini, mgl. paini, pine, [Panis, -em], g. Brot. Pärjun, -u, pi. -e, incbisoare, [croat. prznn 5 Pegh;-, -a, pi. -eie, ef. croat peglja, g. Bügeleisen. Peglei, -eit, -esc, ban. piglui, a calca rufele, deriv. de l&pegla, g. bügeln. Pcgutc. ven., ital.pegola, g. Pecb. Felce dnpa Glavina, Calindaru p.75, pria, g. Brod, (peche). Pemint, -a, mr., mgl. pimint, dr. pamìnt, [Pavimentato], g. Erde. Pensai, -eit, -esc (2, 5) || misli, a gìndi, [ven. pensar], g. denken. Per, -it, pi. -i, 1° p&r, 2° p&r (pomul), 3° pana, [Pilus, pirus si pero], g. Haar, Birnbaum (se zice si debla de frusvi) si Feder. Ppre l| fruiva, -ile, peara, [*pira], g. Birne. Per duna || zemeri, pardona, [ven. perdonar], g. verzeihen. Peri cui -clu, perieoi, [croat pe-rikul < ital. pericolo], g. Gefahr. Per scout ei, -$it, -esc, perse-cuta, [cf. ital. persequitare sì persecutore], g. verfolgen. Pe$t§i si ze -e%t, -esc, ze-pe^tpi stanino, cu ftsan za antre manestra, a täia in bueät, [ven, pestar], g, zerstampfen, Pet'dc, -a, via eri, [slov. pétek], g. Freitag. Pete, pi- -e, cälciiu, [sudslav. peta], g. Ferse. Petition,-a, petitiune, [ital.petizione], g. Gesuch. Petnàist, 1$ cf. croat. petnàjst, g. fünfzehn. Petra, Pätru, Petru, [Petrus], g. Peter. Peza, pi. -e, cintanti, [ital., croat. peza], g. Wage, Gewicht. Pez$i, -eit, -esc, a cinturi, [ven. pesar], g. wägen. In 8 am notai i spezei, -esc, deci alta forma rum am constatât in Romania XXX li, 332., Pest(k)ita H sambar (S), siinbare, g. Kern. Piàtu, blid, [ven. piato < croat. pjat], g. Schüssel. i Pierei, -eit, -esc, a placea, ! [croat. pjager, ven. piàxer, piàserJ, g. gefallen. Glavina ne da, in Colindara p. "¡5 piajci. Pican, -u, sìtpoi (ban. sapori], [ital. piccone], g. Doppelhacke. Picor, -a, pi. -orle, mr. cicor, mgl.picor, dr. picìor, [*Petiolus], g. Fuis, Bein. Pile, pi. - e, mr., mgl. si dr.piia, bulg. nuaa, g. Epile. Pili, -it, -esc, piK, [sudslav. pi-liti], g. feilen. Pìlenita (passabrodo) za protidi (-esc) lâptçle, zçma etc., strücurä-toare, g. Sieb zum durchsieben. Pinel, -u, pl. -i, penel, [ven. penólo], g. Pinsel. Pinez, ban!, [croat. pinez], g. Geld. Finira, lepara trie púdra gravo sau antra, prin, mr., dr. dial. pintru, [Per-inter], g. durch. Pipç, pi. -e, pipa, [sudslav. pipa], g. Pfeife. Pipei, -çit, -esc, a pipa, [ven. pipar], g. rauchen. I Pipi, si po<-->, -it, -esc, a pipai, i [sudslav. pipati], g. tasten. Pir, pire ¡ par, mr.pìn, pdn(d), I mgl. pan, dr. pinci, vrom, rn.pi), n'jbp’b, para, parç în Ps. Scheiana si Cod,Vor. [Paene + ad], g.bis. La Moti vez! Frìncu-Candreap.88 se afta pârâ. Pir evite, -a, cf. Maiorescu p. 117, un fel de liliac mai mare, 136 Glosar. [vez'i slov. pirevica], g. span. Flieder. Pirt, de capre sipirt (S), ber- bec de capre, g. Bock. Cf. pare! Pirün, -u, furchitä, [sndslav. pirun], g. Gabel. Pis$j, -eit, -esc si po a serie, [sndslav. pisati], g. schreiben. Pise, tìnera, [slov.pisk], g.Hirtenflöte, in pi .piscurle, cf. si lim-Uta de pisc, g. Pfeifenzunge. Pi§ä, -ät, pisu, §tept$ ke me pisu, meg pi$ä, mr. kis, mgl. si dr. pi§ refi. [Pnscariu, *pissioJ, g. pissen. Piatole, pi. -e, pistol, [sndslav. pistola], g. Pistol; cf. si mgl. piytoalä. Piatoli, -it, -esc«, sc (5), a se bäte, deriv. de la pistole. Pitur, -u, pl. -i, pictor, [ital. pittore], g. Maler. Pitur-a, pL -e, chip, [ven. pi-tùra < itaL pittura], g. BUd, Malerei. Piturei, -eit, -esc, pituréJt-o-i tota camera, a zugravi, pietà, [ital. pitturare], g. malen. Pitimorto, visitatomi de morti, ■ g. Totenbeschauer. Piz de, -a, mr. kizda, dr. pizda, [*nii5$a], g. Scham. Pire olite, -a, poveste comica, avexn ppcolita. Cnvìntul e de origine slava. G. komisches Märchen. Pìrgatorie, purgatoria, g. Pur-gatorimn der Katholiken. Pladiriu de bmn$, blid de lemn, [slov. pladenj, frinì, plàdine], g. Holzschüssel. Piati, -it, - esc, mr.platesc, mgl. pldtes IV, dr. platesc, [inanrm], g. bezahlen. Pl&mic, -u, pi. -urie, flaea-ra, [croat. plamik], g. Fiamme. Piate || place, piatii, [croat.placa], g. Lohn. Piate, -a, piata, deriv. din Platz cu terminatiunea romanica. Plan je, -ns, pldng, mr. plìndeare, plìndire,plimptu,pUmptà,plingu, mgl. piàngiti, plàng, dr. plìnge, [Piangere], g. weinen. Plans, mr. plìngu, plàns, substantiv din pt., g. Weinen. Plegni, -it, -esc, a se-nchina, g. sich beugen. Pleti, -it, -esc, mr., dr. impioti, mgl.amplitès IV, [u-iecro, naerq,], g. flechten, stricken. Plevy, -a, mgl. pb>và, dr. pleavU, [mrkBa], g. Spreu. PUvi, -it, -esc, mgl.plivaies IV, a innota, [croat. plivati] si plìvi, a curati a zmulge buruienile din hoìda, de es. tot viptu se plivb din vbulg. plèti, picca colligere,. g. schwimmen, jäten. Plod,-u, mgl., dr.plod, (sudslav. plod], g. Fracht. Ploie, pl.ploi, mr., mgL, dr. ploaie, plU, [*PlQvja], g. Kegen. Ploji j( pluvi, piove, mr., ban. ploa'ie, dr. plona, [Pluvere], g. regnen. Plug, -u, pl.-ur-le, plug, (sndslav. pìug], g. Pflug. Pluhni, -it, -esc, a seufpa, cf. croat. pljuknuti, g. spucken. Plujni, -eit, -esc (4), a ara, ef. ban. plugari, deriv. de la plug, -ar, g. ackern. Plukeì, -eit, -esc, a scuipa, [croat. pìjukati], g. spncken; Tot asemenea avem si plucni, -it, -esc (4). Glosar. V l‘.V¡ Pinte, pl.-ile, pluminä, [croat piuca], g. Lunge. Plumir? n-am auzit in Val d’Arsa. Pierdepíerdut j| plerzut,plerd, mr. kerdu, mgl., dr. jperd III, [Perdere], g. verlieren. ' Píete, íneretitura, [sudslav.pleta], g. Falté. PÍir, fem. la Motí pUr cf. Frincu-Candrea p. SS, vrom. Cod. Vor. pltru, Ps. Scheíana pliru, mr., mgL, dr.plin, [Plenus], g. voll, schwanger. Po, de zi, ev> de nopte, de iel, jumätate, amiazl, miezul noptu, ja matate din el, [sudslav. pol]’ g. Hälfte, Mittag, Mitternacht. Po de sor ec, po de pul, jumätate soarec, jumätate pasäre — liliac, g. Fledermaus. * Pocaiei, -eit, -esc, a se cäi, [croat. pokajati], g. bereuen, po-caiesc me de mde pecäte, mä cäiesc de päcatele mele. ■ Poel ade, -le. betär omir zicu pustu va veri, carneval, [sudslav. poklade], g. Fasching. Pocloni, -it, -esc, me, a se-nchina, li s-a poclonit = ! s-a inekinat cf. croat. klanjati se g. sich beugen, Komplimente - machen. Pocni ¡[ pucni, -it, -esc, a pocni, [slov.pokniti], g. knallen, platzen. Pocrov, -u, acoperemintul oalii, g. Deckel, dx. pocrov, g. Packtuch, Plane, [noKpom>]. Pocusi. -it, -esc, agosta, [sudslav. pokusiti], g. kosten. Po ein i, -it, -esc, a odihni, [slov. pocinltij, g. ausruhen. v Pod, -u, pl. -uri, dr. iv, mgl. pod — o ladä de strins faina la moarä, [nOA’B], g. Boden. Fuls-boden. Podapri, voi ~ cu un stup zidn, a propti, voi propti zidu en un stilp, g. stützen, die Wand mit einer Seule stützen. Podcova I| potcova, pl. -e, -le, potcoavä, [noatKOua], g. Hufeisen. Podgirlina, ban. fiulare, pielea ce atirnä la vítele corante sub git. Po die jl potle jj pökle, dupäaceia, atunci, [sudslav. potle], g. dann, nachher. Podlogudeposiole, talpaghetelor, ef. potlog si \nm.piotog, g. Sohle, Fleck. Podne, amiazl, do rv, pin la amiazt, [croat. podne], g. Mittag. Podrsni, -it, -ese, a luneca, [slov. spo]drsniti], g. ausgleiten. Pofali, -it, -esc, pofalitu-mn-a o ove, mi s-a plerdut, mi-a lipsit o oale, mi s-a plerdut, perfectiv din fall, g. wegkommen, fehlen. Pogini, -it, -esc, a suferi frig si foame, g. leiden, dulden. Poglavär, -u, pl. -i, duhovni si svetóvni r-o -i, cäpetenie, [sudslav. poglavar], g. Oberhaupt. Pogdce, -a, pogace, [nora’ia < ital. foccaccia], g. Aschenbrotkuchen. Pogubi, -it, -esc, píerdut-am un bou, crepät-a, a pägubi, [sudslav. pogubiti], g. verlieren. Schaden haben. Poidi, -it, -esc, a consuma, a minea de tot (perfectiv), [sudslav. pojesti], g. verzehren, aufessen. 13S Glosar. Polejescu, porci, porkele se ctjlejè, porcii si scoafele se nasc, se-mnnltesc, g. sich vermehren. Polog, -u, pi. -i, ovu de su galirt} cànd va oua, cuibar, [croat. po-log], g. Nestei. Polovi, perfeetiv de la lovi, [sud-slav. poloviti], g. aufgreifen, an-spannen. Polovite, -a, pi. - e-le, jumätate, [sudslav. polovica], g. Hälfte. Poiana, -a, pi. -e-le, poiana, [sudslav. poljana], g. Wiese, Ebene. Pomaió, -u, ionie, [croat. po-majié], g. Monat Juni. Fornàio, xncet, [sudslav. pomalo], g. langsam. Pometi, -it, -esc, a matura, [sudslav. pomesti, -tem], g. aus-kehren. Forniri, -it, -esc, a se-mpacK, deriv. de la vbulg. min — pace cu pref: po— prefacut ìn verb. Ponedilec, -u, Ioni, [slov. po-nediijcc], g, Montag. Ponestra |j cena, pi. -eie, fere-asta, [croat. ponestra], g. Fenster. Po itavi}, -a, pi. vele, poneavìi, [croat ponjàva], g. Leintuch. Pop'dc, -u, pi. -urie ]j buricu, pi. -urie, [slov. popek], g. Nabel. Po par (-ir), pi. -i, piper, [croat. popar], g. Pfeffer. Popi. -it, -esc, a se-mbata, [sudslav. popiti], g. betrinken. Cf. mgl. Pop'es IV. Propravi, se, -it, s-a ìndreptat [po + praviti], g. sich verbessern. Por eden, fem .-dna, neutru- croat. po-rat], g. Hafen. Portei, -fit, porti), a ìnteresà, a trebui ; a importa, [itaL portare cu largire de sens], g. interessieren, notwendig haben, benötigen. Porte,-a, mr., dr. poartà, [Porta], g. Tür, Tor. Portun.-u, poartä, [ital.portone], g. großes Tor. Posdndi, -it, -esc, a ìmprumuta,1 [vbulg. posaditi], g. leihen. Po sede, -ezut, -ed, are de sev cade [ital. possedere], g. besitzen. Po scappi, -pii, -esc, perfeetiv de la scappi, a scapa de tot, g. entweichen. Pospi, -i, -esc, a presura, cf. Glavina, Cälindaru p. 75. Postola, pi .-eie, gheata, [sudslav. postola], g. Schuh, Pantoffel. Postolarifa, pi. -eie, femeia ciobotarului, [sudslav. * posto-lanca], g. Schustersfrau. Postol&r, -u, pi. -i, ciobotar, [sudslav. *pöstolar], g. Schuster. Posuda, vas dupä Glavina, Calili dar u p. 75, [croat Posuda], g. Gefäfs. Glosar. 139 Posveti, -it, -esc, a sfiati, per- ¡ fectiv, [sadslav. posvetiti], g. J weihen, heiligen. j Poses, -u, pi. -urie, posesiune,' j [croat. poses •< ital. posseso], g. Besitz. Po^ni, -it, -esc, a inccpe, [sud-slav. poceti << bulg. poceti ef. dr. pocinog], g. anfangen, beginnen. Posten, fem. -a, neutra -o, einstit, [sadslav. posten], g. ehrlich. Pot, -u, sudoare, [sudslav. pot], g. Schweifs. Potargf^, -$it, -esc, a culege stugurií, [croat. potrgati], g. ab-pfliicken; nach der Reihe abbrechen. Potcuii, -it, -esc, a potcovi, [sudslav. podkovati, -knjem], g. beschlagen. Potcgni, -it, -esc, a trage, [po-tegniti], g. ziehen, anziehen. Potepli, -it, -esc, a incalzi, cf. croat. potopliti, g. wärmen. ■Potestat, -u, pl.-t, -i, primar, [croat. potestat < ital., ven. podestà], g. Gemeindevorsteher. Potez$i, -eit, -esc, a trage, [slov. potezati], g. anziehen. Poti, -it, -esc refi., a asuda, [sudslav. potiti], g. schwitzen. Potirpi, - it, -esc, arabda, vezi Glavina, Cälindaru p. 75, [eroat. potrpjeti], g. gedulden. Pot oh, -W, pi. -ki, -curie, riu, [sudslav. potok], g. Fluís. Po top (6), potop, inundare, g. Überschwemmung. Cuv. se deriva din vbulg. topiti + prefixul po ™ inundare. Potriba, trebuintä, [croat. po-triba], g. Bedürfnis. Potriban, fem. -ne, necesar, [croat. potreban], g. notwendig. Povadi si zvadi, -it, -esc, a scoate afara, [derìv. vaditi cu pref. posi izt-j, g. schöpfen, herans-nehmen. Poveretti j| siromàhu, sarmanu, [istr. povereto], g. armer Teufel. Po veru, saraeu, [ital. povero], g. Armer. Pozdravi, -it, -esc, a salata, [sudslav. pozdraviti], g. griifsen. Pjgztm.dc, -u, toamna, [slov^po-dzìmek], g. Herbst. Pravite, adevar, dreptate vezi Glavina, Caiindaru p. 75, [croat. pravica], g. Recht, Gerechtigkeit. Präh, -u, praf, [irpajt], g. Staub, Pulver. Cf. prâk de puesà si pre câle-î tot prâh. Pràtico, -a, calindar, praxa vietiï, [eroat. pràtika], g. Kalender, Lebenspraxis. Esplicala ir. ce am primìt e: pràtica de sfeti cimi se clemu si de vreme curri va fi. Prâv, -ç, -o, adevärat, [sudslav, prav], g. wahr, richtig. Prâzan, -zna, -zno, [slov. pra-zen], g. leer dupa Weigand. Pràji, -it, -esc, a frige, praji, [itpauami], g. braten, cf. rogl. pmjcs IV. Pre, mr., mgl.pri, 1° prepositie, pre, pri, g. auf, in, durch; 2° prefixul prea — cinstit, g. zu, sehr. [Per si slav. pre]. Predice, -a, pi. -ke, - le, predica, [ven. predica, croat. predika], g. Predigt i Predikei, -çit, -esc, predica, [ven. predicar], g. predigen. Prènde, pre unde, analog cu deride, de unde, g. wodurch. 140 Glosar. Prepeli la, pi.-eie, dr. prepelita, it. quaglia, g. Wachtel, [cf. Cihac II, 2S9 vbulg. prëpelt, prëpelieaj. Presän, fern. -sna, neutra -sno, crud, [slov, presen], g.roh, frisch. Preste, preste, peste, mi.pristi, pisti, mgl. pristi, [Per 4- extra], g. über, hin. Presede, -zut, -%ed, a se muta, deriv. din pre 4- sed analog cu sudslav. preseliti, g. übersiedeln. Prêt, -u, pi. -urie, prêt, [Pretium], g. Preis. Previ, -u, pi. -ti, nur. preftu, preut, preot, [Pr&bïter], g. Priester. Prigodç, -a, ban.prigoadä, afa-cere, [slov. prigÓda], g. Angelegenheit. Prìgrizi, prefectiv de la gris ti, -zem, un eus cu dintvi, a roade cu dintii o bucati, g. ab-beilsen, wegkauen, benagen. Priatei, -u, pi.-I, ~'i, nagl. pri-atìl, prietin, [sudslav. priatelj], g. Freund. Prìatelstvo, prietenie, [sudslav. priateljstvo], g. Freundschaft. Pricu (4) cf. ban. pìrcu, peste, preste, [Per 4* cum?J, g. durch, querdurch. Pricesti, -it, -esc, a se eumi-neca, [sudslav. prieestiti], g. zum Abendmahl gehen. Prìhitei, -e%t, -esc, a arunca, [pref. pri 4- hitati sudslavic], g. werfen. Pri^idei, -eit, -esc, a rumega, [eroat. precedati], g. Wiederkäuen. Prijivi, -it, -esc, a trai, [eroat prizivitì], g. leben, überleben, Prikini, -it, -esc, a scrìnti, a frìnge,. [slov. prikinitij, g. ab- ! brechen. Cf. Komania XXXII, I 332. | Prikriji, -it, -esc, a ìncrucisa, i [eroat. preferititi], g. b ekreuzigen. Prili, -it, -esc, a arunca de es. j apa, [eroat. Prilitì], g. zugiefsen. j Primavere, -a, mr.primuveard, | prumuvearà, priumuveard, pri-! mdveara, mgl primavera, pri- j m avara, [Primavera], g. Frühling, j Primer, -u, pi. -i, exemplu, | [eroat. primjer, serb. primer], g. I Beispiel. j Primi, -it, -esc, a primi, [sud-j slav. primiti], g. erhalten. I Primoji, -it, -esc, a • putea, [cf. vbulg. moga 4- pref. pri], g. ! können. | Primunti, -it, -esc, a se su-I para, näcäji, g. sich erzürnen. Primurq 11 à mne prenci, obosit, [ital. premura], g. Eifer, An-I strengung. j Prin, mr., mgl., dr. prin, [Per i 4- in], g. durch. Prinde, -ns, -du, mgl. prìnd, mr., ói.aprind, [Appre(h)endere], g. anzünden. Frinire, printre, prente, [Per-inter], g. zwischen, durch. Pr in cip, -u, pi. -i, principe, [eroat. princip < ven. prmeipo], g. Fürst. Priori, -it, -esc, a ogorì, [preorati], g. umpflügen. Prìpeti, -it, -e, a se ìntìmpla, [pripetiti], g. sich ereignen, geschehen. Pripravi, -it, -esc, a pregati, [sudslav. pripraviti], g. vor-richten. Prirugà, -ai, rogu, a se ruga,, deriv. din pref. pri-[-ruga, g. durch Bitten etwas erlangen. Glosar. 141 Priseci, -it, -esc, a tuia, [slov. priseci], g. durchschneiden, spalten. Prislipi, -it, -esc(«), a insäla, g. betrügen. Prisluji, -it, - esc, a cistiga prin slujbä, [slov. prisluziti], g. verdienen. Pristrap, -it, -esc, a se-nffica, [croat. pristrasiti], g. erschrecken. Pri$upere%, -eit, a intrece, g. überholen, übertreffen. Pritisni, -it, -esc, a apäsa, [slov. pritisoiti], g. drücken. Privari, -it, -esc, a Insela, [eroat. privariti], g. betrügen. Privec, prea mult, prea tare, [croat. prìveò], g. zu sehr. Prob?, -], g. Prophet. Pro spi, -it, -esc, dupä Weigand herausfliefsen, [croat. spiti, g. eilen cu pref. pro-]. Pr osti, -it, -esc, a eeti, [pro 4-citati], g. lesen. i Prosi: cp'ne, mezén prosi farìra pre sita = mergen sä cernem faina cu sita, g. durchsieben. Protidelnite \jpassabrodo,pilnie, cf. slov. cedilniea, sträcurätoare, g. Trichter. Protidi, -it, -esc, a sträcura, [croat procediti], g. durchsieben. Prov äj?, abort, [croat. provàza], g. Abort. Provai, -eit, -esc, a proba, [ven. provar], g. versuchen. Providi, -it, -esc, a provede, [croat. providiti], g. sorgen. Prdet, -u, besina, [slov. prdec], g. Furz. Pr sten, inel cu piaträ, [croat. prsten], g. Ring. Pr vi, -a, -o, cel dintiiu, [slav. prvi], g. erste. Psät, päsat, baa. pisat, [Pe(n)sa-tum de la penso], g. Schrot. Paese, -a, puscä (Metateza)^ [sudslav. puska, puksa], g. Gewehr. Puf || buf iuterj., puf, g. Puff. Pukalnita za an foc posi, tava ! de suflat in foc, [croat. puhal- ? uica], g. Blasrohr zum Feuer- | anblasen. 142 Glosar. Puhei, -$itt -esc, a sufla, a re-spira, [sudslav. puhati], g. atmen, blasen. Pula, Pola, [slov. Pola], g. Pola. Pulästru, puisor, [istr. pnlastro], g. Hühnchen. Pulente/, -a, mamäligä, [ital. po-lentaj. Pul, -u, pl. -i, rar., mgl, jpulu (pui, pasare), pul, [*PÜlleus], g. Hülmeben, Vogel. Pute, -a, puica, [Tüllea], g. weibliches Hühnchen. Putit, -u, puiut, dim. de lapuf, g. Hühnlein. Pullte, -a, puisoara, dim. de la ptd'e, g. weibliches Hühnchen. Puma, pl .-eie, spumä, cänd se väca muh cüad se mulge vaca spuma de pe lapte, g, Schaum. Pumän, pumnu, pl. -i, mr., mgl. pulm, pumn, [Pugnus], g. Faust, Faostschlag. Pumpe, -a, pl. -e, -le, pumpa, [ital. pompa], g. Pnmpe. Punet, pl. punti, cu äcu cand cärpim, [croat. punat -< itaL punto], g. Nadelstich. Punte,, -a, virfol cntitului, [ital. punta], g. Spitze. Pup si oclu, mugure, g. Knospe. Cf. pentru etimologie Puscariu, Etym. Wtb. d. nun, Spr. p. 124. Pupe, -a, mr., mgl, dr. pulpä, [Pulpa], g. Wade. Pur, totus, ma pur, dar totus, [croat. pnr], g. aber doch. Pure, pus, pur, pun, mr., mgl., dr.pun, [Ponere], g. legen, setzen. Püree |] puret, -u, pl. -i, mr. puric, mgl.ptiric,puriti, [Pülex, -feem], g. Floh. Pure II purevina, curcä, [croat. j püra], g. Truthenne. j Puric [j purit, -u, pui de curca, [croat. puric], g. junger Truthahn. Pur man, -u, eurean, [croat. pur-man], g. Truthahn, Purtä, -ät, port, mr., mgl., dr. port, [Portare], g. tragen. Pust, carneval, [sudslay. piist], g. Fasehing. Pusti, -if, -esc, aläsa, [sudslav. pustiti], g. verlassen. Pustina, an codru, pnstietate, [sudslav. pustinja], g. Wüste. Pustitiak, -u, sihastru, [croat. pustinjak], g. Einsiedler. Pusi, ~it, -esc, a sufla, [croat. puhati, pusem], g. hauchen, blasen. Pute, putukpot, mr., mgl., dr. pot, [*Potere], g. können. Putriku, pl -k-i, butof, poloboc, [nsív. pútrih, eine Art Handkrag], g. Fafs. Put, -u, mr., dr. [Puteas], g. Brunnen. Pute, -a, mr., higL, dr. puta, pennis, g. männliches Glied, ir. Sehamteil der Kinder, [*Putea].' Putin, vax.putin,psin, mgl.joutän, dr. putin, [*Püt‘inns], g. wenig. Rabi, -it, -esc, a lucra, [sudslav. rabiti], g. arbeiten, frühnen. Rabieit, turbat, de om se zice si iädän, minios foc, pt. pf. de la ven. rabiar < Ital. arrabbiare, g. wütend, sehr zornig. Racatä, -ät, -ätiyt), prinde, cf. acata, [Ke + *adcaptiare], g. packen, wieder paeken. Bacnic cf. croat. rakno Art Frauenshawl, Frauentuch vezi si spalinu. | Racun, -u, socoatä, [sudslav. | racun ■< it.razione], g,Kechnung. V dosar. UM Racunei, -eit. -esc, a numara, a socoti, [sudslav. radunati], g. zählen, rechnen. Rade}., -eit, rädu |j ve rado, a se bncnra, a dori, deriv. de la ad-jeetivnl sudslav. rad, g. gern, gern haben, begehren. Badie, -u, sälatii, [croat radiò < ital. radicchio], g. Zichorie (Cichorimn intybus) als Salat gegessen. Rakiie, -a, mr.rald, mgl.rdchid, dr. rachiü, rdchie, ngr. qcocI, [ture, araqy], g. Schnaps. Baldig, -a, pl. -e, rächita, [pa-Kbim], g. Bachweide. Ramare |( remare, -mäs, -mdr(u), cf. la Moti rdmdrea, Frincu-Candrea p. SS, mr, ar(d)min, -mas II si ràmìn III, mgl.rämän, -mas III, dr. raminga, [Remanére, , -ma(n)stnn], g. Zurückbleiben. Ramnitg, pl. -e, ses, [sudslav. ravnica], cf. ravnic [| ramnic din dial. mgl., g. Ebene. Rani, -it, -esc, mr. n\ adrai rana (mi facuf rana), caci rana e-ntoate dialectele romìnesti, dr. rimi, [paHETEt], g. verwunden. Rastezgi, -eit, -esc, roba cand se pure uscà pre spdg, a ìntinde hainele pre sfoarä, [sudslav, rastezati], g, ausspannen. Rata, -ut, (a)ràtu, mr. t-ardt, a arata, [Elatare], g. zeigen; cf. (a)ratà. Ratonu, ban. (rei-) reforai, rato!, g. Enterich. Ràc, -u, pl. raé, -i, rac, [pai-cb], g. Krebs. Racle (ca si scrina), racla, [vbulg. rakh>], g. Sarg. Ràc e, mr. arate, mgl. rati, dr. rece, [Rece(n)s], g. kalt. Rad, io ve am räda, v:1 am drag, [slov. rad imeli], g. gern haben. Rai, -u, mgl., dr. ra'i, [pan], g. Paradis. Ram, aramä, [ven. ramo > croat. ram], g. Knpfer. Rang, -a, mr., mgl., dr. rana, [pana], g. Wunde. Räspg,-a, rindea, [croat. Raspa], g. Hobel. Rate, -a, ratä, [croat. raea], g. Ente. Rdzum, sens, [croat. razum), g. Verstand. Räzumdn, he dre cäp hur si razumliv, destept, [slov. razu-men], g. verständig. Ränzg, -a, mr. arätidä, ränza, g. Magen. Rastel eie (4), laturile incrucisate din fereasta eelulü de spovedanie la Catolici, g. die übereinander gekreuzten Latten der Fenster der Beichtzelle. Rebät, pl. repti, vräbete, [croat, (v)rebac], g. Sperling. Recin || urekinu, -e, -le, cereel, [croat. o)redin -< itaL oreechino], g. Ohrgehänge. Redde, fern, reted, neutru retco, rar, [slov. redek], g. spärlich. Beding, pl. -e, frine, ital. redina], g. Zügel. Redi, -it, -esc, a rindui, a griji, [vbulg. rqditi, slav., merid.rediti], g. anordnen. Regalei, -e}t, -esc, a därui, [ital. regalare], g. schenken. Regal, -u, pl. -i, dar, [ital. re-gälo], g. Geschenk. Remedie}, -git, -esc, a ajuta, a vindeca, [ven. remediär < ital. rimediare], g. abhelfeD, heilen. lu Glosar. Rempigei, refi., se cäte-n brateta, se aeatä de brat, [ven. rampe-gàrse], g. sieb anklammern. Report, raport, tesanti eterne na report, imparata tl chiama la raport, vezi Texte p. 75, g. Ra-port. Rescalei || reskini, a eräpä, a despicà, [sndslav. raskalati], g. spalten. Rescarcä, -ät, -scärc(u), mr. discircari, -at, -arcu, mgl. discare, vb. I, dr. discare, [*Dis-carricare cu prefixul slav. raz-, ir. res-], g. entladen, abladen. Rescäntej,, -eit, -esc, dr. des-cìnt, mr. discinta, mgl. äiseänt, [*Discantare], g, entzaubern. resclide, -clis, -clid(u), mr., mgl. disclid, -clis III, dr. deschid, [Raz -i- eludere], g. öffnen. Rescoperi, -Ìt, -coperta), mr. discoapir, dr. descopar, [Raz 4-cooperire], g. enthüllen. Rescuh$%, -eit, -esc, a flerbe de tot cf. coc : räscoc, [croat. rasknhatij, g. zerkochen. Rese ut, fern. mr. discuti, dr. descult, [*l)isculcius], g. barfüßig. Rescutä, -ät, -cut, mr. discaltu, dr. descult, [DYseülciare], g. die Schuhe Ausziehen. Reseci [I prisdei, a eräpa (lemne), [croat. razsidi], g. spalten. Resgletä, -ät, -et, desghxeta si dial. dajgetä, cf. contrarul in-ghieta, [*Dis-glaeciare], g. das Eis lösen, schmelzen. Reshit$i, -eit, -esc, gtmoiu se reshite, a resfira, [slov. razhitati], g. auseinanderwerfen. Reslargeji, -ej.t, -gese, a lärgi, [raz + ital. largare], g. erweitern. Resiega, -ät, -legu, mr. dislegu, mgl. disleg, dr. desleg, Dïslïgare cn pref. slav. raz-], g. losbinden. Resmetâ, -ât, -met, desvat, [Raz 4- vitiare din *Dis vi tiare cf. si *Invitiare], g. verlernen. Resparei, -eit, -esc, a etapa, a sfîrtecà pïelea, g. zerschneiden, -splittern. Resparti, -it, -tese, mr. dis-partu, mgl. dispart, dr. despart, [^'Dispartire cu pref. slav. raz-], g. verteilen, trennen. Respi, -fi, -esc, a resfira, 0 bgse de vipt se resp'e, o traxsta, de graonje se resfira, dr. rasipi, [pa3ï>ci>maTH], g. verstreuen. Respi^tçj., -e%t, -esc, a taxa în bucâtî, g. zerstückeln. Res pula, -ât, -poîu, a se dez-braeâ, cänd se mere darmi se respòla (la culcare se dezbraca), fazolu se omul'e, fasoaìea se des-poaie de ghije, mr., mgl. dìspolu, dr. despoï, [Dispoliare], g. berauben , entkleiden, losmachen (z. B. Fisolen von den Hülsen). Respundi [J otgovori, afäspunde, [Respóndete], g. antworten. Restali, -it,-lese, a topi, [sud-slav. raztaliti], g. schmelzen. Rest%j$j., -eit, -esc, a face in bucati, g. in Stücke zersebneiden. Resiri, -it, -esc, a lärgi, [slov. razsiriti], g. erweitern. Revolución, régulât n-ân, revolute, [ital. rivoluzione], g-Revolution. Rev, fern, re, mr.ajraii, rao, mgl. ran, rayà, dr. räu, rea, [Reas, -a], g. schlecht Rezbi, -it, -esc, a sparge, dr. y räzbi, pätrunde, [paçbE&mr], g. brechen; durchdringen. Glosar. 145 Rezdeli, -it. -esc, a impartì, [slov. raz deliri], g. austeiien, Reziadi, -it, -esc, a minia, [slov. razj aditi], g. ärgern, erzürnen. Rezluci, -it, -esc, a luci, compus din raz (rez) + luci, g. erleuchten. Riha, pi.-e, -le, peste, [sudslav. riba], g. Fisch. Rice, -a, orasol Fiume, [croat. Rika], g. Fiume. Ri cord, amintire, [ìtaL ricòrdo], g. Erinnerung. Rig?, -a, sir, [ital. riga], g. Zeile. Rigvàrd, -u, einste, [ital. riguardo], g. Achtung. Rim, Soma, [sudslav. Rim], g. Rom. Rin fr eslegi [| ofriskei, si prohladi, a iraprospätä, [ven. rinfrescar], g. erfrischen. ^ Rini, -it, -esc, dr. mr.arnese, dr.urnesc, [slov. riniti], g.stofsen. Rii or nei, -eit, -esc, xntorc, ìn-tom, [ital. ritornare], g. zurüek-kehren. Rischi, -eit, -esc, si rìskg., a rìsca, [ven. rischiar], g. wagen. Rivei (eu vaporu), a a]unge, [ven. rivàr < ital. arrivare], g. an-kommen. Rivide^ Il popravi sipocaise {de pecate), a ìndrepta si refi., [ven. rivederse], g. einen Fehler ein-sehen; bereuen. Robe, -a, haina, [ven., ital., croat. roba], g. Kleid. Rodò in $, -a, neam, ruda, [croat rodbina], g. Verwandte. Cf. Cä-lindaru lui Glavina p. 76, de alt fel vezl si rodvinct. Rodeji dupä Weigand nu mi se pare coreet A rumega se zice in acest dialeet priide (wieder- 1*opovici, Dìal. jcom. din Istria. 2. kauen) sí nagen e glode, -it, -esc, postóla face ,julu (gloditurä, juli-turä). Roditel, - i, pärinti, [sudslav. ro-ditelj], g. Eltern. Rodvine, -a, pl. -e, rndenie, neam, [slov. rodo vina], g. Verwandtschaft. Rois, fern. -c, mr.aros, mgl.rosi, dr. ros, [Roseus, -a], g. rot. Roman (5) ca si in dr. román, mnsetel, g. Kamille. Roni, -it, -esc, a se surpa, zidu se rone, rezronit-s-a, a cäzut de tot, [eroat. roniti], g. herahrollen, -fallen. De pamint se zice: pe-mintu se rufe an pre vale (sä surpä). Rose, -a, rouä, [sudslav. rosa], g. Tau. Roscatei, -eit, -esc, a zuräi, g. klirren, roscatenda = zaräind, (lantul). Bosnien, e fatplu, eirpa din cap, [slov. roenik], g. Kopftuch der Weiber in S. Rozigei, -$it, -esc, a cistiga, [ven. rozegär], g. gewinnen. Rojit$, -a, pl.-e, floare, [croat. ¡ rozica, dr. rujitä], g. Blumen. Rubid, -e, mg, [croat. rubida], g. Brombeere. Rubidnite, -a, tufä de rüg, [croat. rubidnica], g. Brombeerstrauch. Rubine, haine, [croat. rubina], g. Leibwäsche. Ruceniia, dejunul, cf. Rucf; g. Frühstück. I Rué ei, ruói, -it, -esc, a dejuna, i [eroat. rucati], g. frühstücken. | Rucite, -a, lenca, coamele plu-j gulul, [croat. ruSica], g. Hand-! habe, Pflugsterz, -rüster. 10 146 Glosar. Ruga, -ài, roga, mr., Dagl, rog (>»*), dr. ma rog, fRogare], g. beten. Rug&t, dr. rugat vezY si molitve, -ity, rngacinne, [Rogatum], g. Bitte. Ruje, -a, pi. -e, flor!, ruja, [pomj, g. Rose. Ruja ef. Romania XXXII, 332 inseamnä si fioarea struguruluf. Rukelu de àie, o càrica de ata, [ital. 4- rocchello], g, Zwirnspule. Ruh$i y bulcd, a zbierà {de vacT), [croat. rukati], g. brüllen. Rum.er. pi. -i, romìn, mr. armiti, numirea veche dupä Ireneo della Croce a Istrorominilor. Rumerà || broli numarà, [Nume-rarej, g. zählen. Rumuúe^hi |S vläsld, cuvintti ~ vorbeste romineste, g. spricht rumänisch. Rupe, ripa, [ital. rupe], g. Felsriese. Rustre, la Moti ^ cf. Frincu-Candrea p. SS, tot asemenea si in vrom. cf. Ps. Scheianä, mr. arusine, mgl* rusànì, dr. rasine, [*Rosinus], g. Scham. Ruvinä, -nesc, ruina, [ven. rovinar], g. verderben. Sadì, -it, -esc, a planta, [ca^exn], g. pflanzen. Sdiete, -a II strela uéide, hitit-a in 5 pistol^t-a, sägeatä (neide, a lovit), [ven. sa(i)èta], g. Blitz. Saietä, -ät,-esc dupäMaiorescu, eu am notat g%mi, -it, -è, a fulgerà, [ven.saetàr si croat. grmjeti], g. -donnern, schlagen (vom Blitz). Sakì, -a, -o, flecare, fiece, mgl. sfoca, [croat. saki, -a, -o], g. jeder. Salb un, -u, näsip, [croat. salbun], g. Sand. Salate, -a, mr., dr. stilata, alb. salate, [ngr. calata], g. Salat. Salutei [j pozdravi, a saluta, [ven. salutar], g. grüfseu. Samo, numaX [croat. samo], g.nur, allein, blofs. Sapà,- ài, sap, mr., mgl., dr. sap I, [*Sappare], g. hacken, graben. Sapun, -u, sapä, g. Hacke, lat. sappa, ital. zappa cu sufßxul -un din -one, in celeialte dialecte romìoe e sapa. Sapun, säpun [canoyirt,] || zalfa, g. Seife. Sara, -ät (S), a sarà, mr. si mgl. ansar, dr. särez, [Salo, -are], g. salzen cf. sar&t. Sarai, -e, särat, [*Salatus], g. gesalzen. Saiu, mr., mgl., dr. stitvi,. [Sa-tullus], g. satt. Satura, -ài, satur, mr., dr. satur (mi, ma), [Saturare], g. sättigen. Säble, -a, sabie, [caKraja de aiei si magh. szàblya], g. Säbel. Säe, -u, pi. säe, -i, mr. si mgl. sac, pi. sa fi, dr. sac, pi. sact, [Saccus], g. Sack. Säe e, -a, pi. -he, -le, punga, [ven. saca], g. Börse. Sàntolu i cumpàru si santola || botra si cuma (4), nas, -ä, [ven. Santolo], g. Pate, -in. Säpe, -a, suflet, -are, abur, [croat. sapa], g, Dunst. Ausdünstung. Säre, sàra, mr. si dr, sare, mgl. sari, [Sai, -is], g. Salz. Sàrtire || sàréire, -a, pi. -e, vrom. capnapa in Cod. Vor., la Frìncu-Candrea instirdra, mr. sartina, dr. sorcina, [Saretna], g. Bürde, Last. Cf. si Romania XXXII, 332 Glosar. 147 ir. an särcirä-i grosse, enceinte, g. schwanger. Sämbat $ || sznbäte. mr. sim-, gambata, dr. nimbata, [vbulg. sabota], g. Samstag. Sambur, -e dopa Nanu in S, in 4 am notat pest(k)ita, simbnre, g. Kern. Sii-, simun, -u, ttrg, bilciu, [slov. seménj], g. Markt. Sändet, -u, pl. judecator, [vbulg. s^dBCb], g. Richter. Sandi, -it, -esc, a judeca, cf. dr. osindi, [vbulg. saditi], g. richten. Sànje, -le, mr. sìndi, pi. -uri, mgl sändi, dr. singe, [Sanquen sau Sanquis], g. Blut. Sani dupä Nanu, eu am notat sveli, -a, de es. svela Maria si nu santa Maria, mr. simtu, dr. sfinì, sint, [vbulg.-svete], g. heilig. Sär, -ä, cf. särdtos in vrom. sila Moti, vez 1 Frineu-Candrea p. SS, mr. sin, sän sì sinitos, mgl. si-nutos [Sanus, -a], g. gesund, kräftig. Saraùin, dr., bau. saratsinä, istr. sareisin, ven. sarasin, g. Buchweizen (— hriscä). Scada, -àt, scada, mr. mi scalda, mgl. sì dr. mi (ma) scald, [Ex-caldare], g. baden. Scafonile, cYorapi de barbati, ceì de fern e ì sìnt bìtvQ, -eie, [deriv. din ital. scoffone + iea cTorapi ce purtati calugurii], g. Männerstrümpfe aus Wolle. Scalena = ài, -u, ai, forma italiana, [ven. scalogna, ital. -gno], ! g. Schalotte. j Scan die, -u, diminutiv de la scandii, scann mie, g. Schemel. | Scapin, -u, partea dejos a ciora-puìui, [itaL scappino], g. Socke. Scapa, -àt, scàp(u), mr. ascìpari, -al, ascap, mgl. scap vb. I, scapa, [*Excappare], g. entkommen. Scapuleji, -e%t, -esc, a slobozì, a eliberà, [ven. scapular, cróat. skapulati], g. losmachen, befreien. S car pel, -u, [| scarpina (4), daltä, [ital. scarpello — scalpello, forma paralela s-a desvoltat prin dis-similatie], g. Meilsel. Scarpei, -e%t, -esc, a scobi, a seulptà, [din ital. seapellare nu se poate deriva; sa fie oare scarpare, abböschen, abdachen, die Form einer Böschung geben ?], g. meiíseln. Scäcovite, -a, pl. -e-le, Incasta ef. mgl. scäculeti, [croat. skaka-vica], g. Heuschrecke. Scan du, mgl. scand, scanu, g. Sessel. Scarpe, -a, pi. -e-ìe |j postola, -e, ghete, [ital. scarpa], g. Schnh, Scävet, Tresterwein cf. slov. skavec. Scìrb?, -a, pl. -e, grijä, [skrb fein.], g. Sorge. i Scìrbi, -it, -esc, a pnrta grije, [eroat. skrbiti], g. sorgen. ; Seo ci, -it, -esc, asari, [sndslav. | skociti], g. springen. i Scobi, -it, -esc, firn se scob\, a scòbi, a zmnlge [Skob li ti], g. ) rupfen, zupfen. ¡ Scof, -u (4) la Byhan p. 339 e j inexact, caci fraza: scofu-i pre càp la vescovu, càrie ferme ne arata, ca atìt Nanu cìt si Maió-rescu n-au dat intelesul coreet. Scof e cachila (comanaeul) epi-seopului catolic. 10* 148 Glosar. Scopei, -ej.t, -esc. a sapa, [sud-slav. ízkopati], g. ausgraben. Scote, seos, scot, mr. scoafire, salteare, seos, scot, mgl. scot vb. III, dr. scot, [*Exeotere], g. hervorziehen, ansreífsea. Ser àrie ¡¡ <-^it$, -e, timple, [croat. skranje], d. Schläfe. Scrinit?, -a, (4, S), dulipel, [slov. skriujíca], g. Kästchen. Scrob, -u, dr. scrob, in Ir. e si nume de familie, [sudslav. skrob], g. Brei ans Mehl mit Milch. Scuoci, -eit, -esc, sughiti cind fl doare, [croat. skucati], g. jammern; äehzen. Sculä, -àt, scola si refi, me <-o} mr., mgl. si dr. scoi si ma scoi, [*£xeüb(ií)lare dupa Pascaría, Etym. Wtb. d. rum. Spr. p*. 140j, g. aufstehen; aufwecken. Scupa, launloc, impremía, [croat. skupa], g. zusammen. Scuri, -e, mr. scarta, scurt, der. din curtus sub infl. Ini scurtez < eicurto, g. kurz. Scurtà, -àt, -ez, mr. fcartari,, -at, -edu, dr. seurta, [Excurtare], g. kürzen. Scutec e rubino, pinza de ìnfisat copilul ; , pi. -e, -le, sperante, nädejde, [ital. speranza], g. Hoffnung. Speferie, pl. -i, mr. spitiriä, pl. -ì%, farmacie, [ital. spezieria], g. Apotheke, Drogenhandlung. Sp eze, -a, pl. -e, cheltuialä, [ven. spesa], g. Ausgabe. Spir, pi. spira in Ps. Sch., <■'-> si skir la Moti vezi Friueu-Caadrea p. S9, mr. skin, skiü, mgl. spin, pi. spini, dr. spin, spini, [Splnus], g. Dom, Dornstrauch. in Istria se foloseste si forma spire, -le cf. in Banat spine, spinile. Spitq de bat, [croat. spica], g. Speiche, dr. spitä. Spitier, -u, pL f'o, -i, spetier, [ven. specier, croat. specijar], g. Apotheker; mr. spitar. Spirlite, -a, cosarti, g. Korb. Spore, -u, spure(at), din lat. spurcus sub infi. ital. sporco, g. unrein. Spoti, -it, -esc, a asuda, [slov. spotiti], g. schwitzen. Spovedi, -it, -esc, a spovedi, [slov. spovedati], g. beichten. Spovidälnite, -a, din croat. iz-povidalnica, g. Beichtstuhl, célula de spovedit. Spravi, -it, -esc, ase gäti, [croat. spraviti], g. bereiten, vollbringen; dr. (i)sprävi vollenden. Sprila (4) pro spüre, mr. splinä, mgl. fv, la Moti splird, -utä, cf. Frincu-Candrea p. S9, [Spien], g. Milz. Spud, -u, a masurä de 10 litre, [croat spud], g. ein 10 1 Wein-mafs. Spulverin, -u, g. Streusand cf. ban. straizont, [ven. spolverinj. Spuni ¡I nepuni, a implini, a um-plea, [croat. izpnnití si na^], g. (er)füllen. Spure, spas, spur si spuúu, in vrom. spure, la Moti spure vezí Frincu-Candrea p. $9, mr. spune-ari, spun, mgl. spun vb. de el. III, dr. spane, [Exponere]-, g. sagen, erzählen. Sramoti, -it, -esc, a rusina, [eroat. sramotiti], g. beschämen. Sráb, -u, rie, [sudslav. srab], g. Krätze. Srd, -u, minie, [sudslav. srd], g. Zorn. Srebro, -u, argínt, [sudslav. srebro], g. Silber. Sreda, -a, miercurí, [sudslav. sreda], g. Mittwoch. S ricen, -ne, no roeos, [eroat sri-éan], g. glücklich. Srice, -a, noroe, [croat srióa], g. Glück. Briden, -ne, mijlociü,-ie, [croat sridnji], g. mittlere. Srp, -u, pl.-«ríe, secerä, [sudslav. srp], g. Sichel. Stahor, -u (4) ¡| stakoru si -i (8), | dotan, [croat. stakor], g. Eatte. 152 Glosar. Stampador, -u, pl. -i, tipografi [ven. stampa(d)or, ital. stampatore], g. Buchdrucker. Stanaru ($), gospodàra de blàge, deriv. de la stìna (stan). Stän, -u (S), stìna, in 4 e dvoru a casä si cozara pre cimp in-gräditä cu spini, [croat. stanj, g. Sennhütte. Stativi, -a, pi. -e, banca, [croat. stativa = razboi], g. Weber-stuhl Stdblc, ~a, pi. - e, de bob, loze de fasoale, [croat. stablo], g. Baumstamm; Fisolenstäbe. Stacip, -a, pi. -e, sticlìi, [vbulg. stbkloj g. Glas, Glasscheibe. Stagni j¡ stigmi, -it, -esc, foca, (4) a atìta foca, g. Feuer anzünden. Stanze,-a, pi. -e, cale, [croat. staza cu n infigt], g. Fufspfad. Stepli, -it,-esc, ìacalzesc, [sud-slav. stoplitì], g. erwärmen. Sterpi I) stirpi, -it, -esc, de es. lapide stirpe oia, pierde laptele, dar cìnd se stärpeste ea se zice : ca mtelu hitit-a, a abordat, [alb. stärpoii], g. vertilgen. Steso, -e, pi. -i, -e, chiar el, ea, ei, ele, [ven., ital. stesso], g. derselbe. Sff, stewu, stde, -le, mr. steaud, steali, mgì.steua, pLsigZi, dr.stea, stele, [Stella], g. Stem. Stinge, stins, sting, foca se stinge, mr. astindiri, astinga, mgl. sting vb. de el. Ili, dr. stìnge, [Stinguo cf. Puscariu, Etym. Wtb. d. rum. Spr. p. 151], g. löschen, auslöschen. Stiskqit, -u, apäsare, deriv. de la stiskati (slov.) a apasa, oprima, g. zusammendriieken. ì Stieni, -it, -esc, a contrage, [slov. stisniti], g. zusammenziehen. Sto, suta, mr., mgl. sut a, pi. siiti, [sudslav. sto], g. hundert. Stol, masa in Schitazza, in 4 se zice scändu, [croat. stol], g. Tisch. Stolite, -a, pi. -e, in S, iar in 4 bandea, banki, bäncile din bisen cä, [croat, slov. stolica], g. Kirchenbänke. Stop a de picor, talpa piciorului, [croat. stopa], g. die Länge des Fofses. "Se zice si stopa in 4, 6. Stortei, -gii, -esc, a increti cf. ven. storto, storta, sucit, g. falten. Stramàtu, pi.-e, -le, ital. stramazzo, g. Matratze. Strasi cf pristra^i, a speria, -it, -esc, [sudslav. sbasiti], g. erschrecken. Strela, fulger, [vbulg. strela], g. Blitz. Stresi, -it, -esc, a ciati, [sudslav. stresti, stresem], g. schütteln. Strica, -àt, stric(u), a striea, mr. aspargu, mgl. stricari, strie, [Extricare], g. verderben. Am notat-o in urm. feluri: briiva, secura stricàta, si felina se stridi, fecor stricàt etc. Strigon, -u, pi. -n, -i (4, 6), dr., ban. strigoli, strigo!. Strigi, -it, -esc, a tunde, [slov. : strici, strizem], g. scheren. Strin ($) sträin, in 4 e tuji ora, dial. ban. strien; strein, striin adus in legatura de Weigand eu vbulg. stranimi,, g. fremd. Strine, -a, sora la fràtde, [sudslav. strina], g. Vatersschwester. Strini, -e, mr-, mgl. strimi, -d. dr. strìmt, tngust, [*Strinetus,-a], i g. eng. Glosar. 153 St rit, -u, [sudslav. strie], fratele taßüui, g. Vatersbruder. Stroiär, -u, carie cojilc ströme (ostroit) argasitor, [slov. strojar], g. Gerber. Struji, -it, -esc, samo äugele de bäcfa se strujesc, a struji, a ghilui, [eroat. strugati, -zem], g. hobeln. Strugnite,- eie, rüg, [eroat.ostru-znica], g. Brombeere. Stup, -u, pl. -i} -urie, stìlp, [eroat. stup], g. Stützbalken. Stup&l?, -a, (S), iar in 4 epod-logu de postole, talpa ghetel, [eroat. stopalo], g. Fufssohle. Stup ei, -$it, -esc, ieemieu se stupe, orzu se bäte, [eroat. stu-pati], g. stampfen, schlagen. Stv&r, -urie, lucra, treabii, [sudslav. stvar], g. Sache. Su prep., mr. su, mgl. sup, dr. sub, supt, su si subt, [Subtus], g. unter, bei, de es. su voz = supt car si su Coäru — la (supt) códru. Subito, subito, indata [ital, subito, j in Triest ¿ubito], g. bald, darauf, gleich. Sucnp, -a, pi. -e, suona, materie dura, [slov. sukno], g. grobes Tuch. Sufit, -u, pi. -urie, pod, (de casä, de grajd, etc.), [ital. soffitto], g. Dachboden. Suflä (4) sau pusè, noizicencum se trefè, a sufia, g. blasen. Suflet, -u, pi. -e, -le, dr. mr., mgl. sufiit, deriv. de la sufia, g. Seele. ' Suji, -it, -esc, a sudui, iDjura, .[sudslav. provati, prujem], g. schimpfen, fiuehen. Suge, supt, sug(u), mr. sudire si sudeare, suptu, -ä, sug, mgl. sug vh de cl. III, dr. suge, [Sugere], g. sangen. 8ule, -a, mr., mgl., dr. sulä, sula si tepus, [Subulla], g. Ahle, Spiels. Sumper, -u U sumpor, sulfur, [eroat. sumpor], g. Schwefel. Sup eie ü sopelg, pl. -e, 1) fluerul la pieior, 2) fluerul ciobanului, [vbulg. sopelfc. eroat. sopela si ital. sop^la], g.Sehienbein, Hirtenflöte. Supra, supre, mere sus si vire de supr$, mr. supra, pri dipri mgl. supra, dr. supra, deasupra, dedesupra, [deriv. din supra in comb, cu alte prep.], g. Uber, oben. Suptire, mr. suptire, mgl. sup-täri, dr. suptire, [Subtilis], g. dünn. Sur, surast, -e, sur, [eroat. sur], g. dunkelgrau. Surä a suna notat de Weigand, eu am auzit numai zvoni. Surd, mr., mgl., dr. surd, [Surdus], g. taub. Surle, -a, za sopi, -it, -esc, mgl. si dr. oo, surfö, de cintat in ea, [eroat surla si surla], g. Musikinstrument, Trompete. Sus, mr., mgl., dr. sws, adv. [Sü-sum], g. oben. Sused,-u, pl. -z,-i, vecin, [eroat. sused], g. Nachbar. C'ela cdrle prope de mire bive. Suspet, suspitiune, dar se zice am fric% lee ic facut, pre je mis-lin, [ven. suspetto], g. Verdacht. Surre, -a, pl. -e, -le, laerima, [eroat. suza], g. Trane. Svet, -i, -a, svint, [sudslav. sveti, -a], g. heilig. 154 Glosar. Sveti si por^>, -it, -esc, a sfinti, [sudslav. svetiti si po <**j], heiligen. Svica, pi. -¿He, lamina, [sìav.], g. Kerze. Svidoc, -u, pi. sniaioc, martore, g. Zeuge; de origine croata-Svidoéi, -it, -esc, a fasiona, [croat. svidociti], g. zeugen. Svile, pi. -e, mätasä, [sudslav. svila], g. Seide. Sviti, -it,-esc, a lumina, [croat. svititi], g. leuchten. Svitlost, lumina, [croat. ieavic din svjetlost], g. Glanz, Licht. Svìtlu, -le, laminai, de es. pri-svitla cruna, rom. laminate, imparate in povestY, [croat. svitao, •la], g. hell, dorchlaucht, erlaucht. Sai si saie, funingine, [slov. saje], avena si $aji(e) (4), g. Rufs. $àpte, mr. sapte, mghqapti, dr. sapte, .fepte, [Septem], g. sieben. ¡Sèrpe, -le, pi. serpi (4), serp-u, pi. serpurle 5, mr. sarpe, pi. serki, mgl sèrpi, pi. $à)'pi, dr. sarpe ¡J serpe, [Serpens], g. Schlange. Säse, mr. scese, mgl. sasi, dr. sase jj sese, [Sex dupìi analogia lui sapte], g. sechs. Scadron, -u, escadron, [ven, squadron], g. Schwadron. Scafunita, pi. -eie, ciorapi scurtf, g. kurze Strümpfe. Scalina, -n-le, scarä, trepte, deriv. cu sufix -ina de la scala, g. Treppe. Scale, -a, pi. -e-le (cf. mr., mgl. si dr. scava.'), [ital., ven. scala], g, Treppe. Scan, -e, seìtunas, [croat. skanj], g. Schemel. Scäre, -le, foarfece, [croat.skare], g. Schere. Scàtc dupa Nana 1/4 starle, [croat. skata], g. Art Mafs. Sartin, -u, pi. -urie, Abfälle, [ven, scartin cf. ital. scarto], g. Ausschufs. fjìcode, -a, pL -e-le, paguba, [sudslav. skoda], g. Schade. $cof, -u, päläria din capnl epis-copulul cf. slov. skof, g. Bischof, ìnteìesul in ir. e figurai Cf. si scof. Scole, pi. -e, -le, scoalä, [ven. scola], g Schule. Scolari, -u, pi. -n, -i, scolar, | [croat. skolan], g. Schüler. Scolane?, -a, pi. -e, -le, scolarità, [slov, skolànka], g. Schülerin. Scometei, -e\t, -esc, a se remici, [ven. scomèter], g. Wetten. Scopi, -it, -esc, porca se scope, aretu si bou se otute. a castra, ban. a iscopi, porcu se iseopeste; bou se-ntoarce, [croat. skoplti], g. kastrieren. Scopài, ~u, pl.-pti, berbec cu-rìitat, [slov. skopec], g, Schöps. Scorna, -e, cizma, [croat. skor-nja], g. grofse Stiefeln. Scorup, -u (4), smìntìna, [croat. skorup], g. Rahm. Nanu a notai in S skrebb cf. slov. skreljub. Scrina, pi.-e, - le, dulap, [croat. skrinja], g. Schrein. Scripei, -eit, -esc, kola ¡¡sripe, roata scìrtìte, [sudslav. skripati], g. knarren. Sc^rtaòe, -a, perle de baine, [croat. skrtaca], g. Kleiderbürste. Scadde, -a, pi. -e, un blid mare, i [sku *—skodela, croat skudelica [ din ital. scodella], g. grofse j Schüssel. 5 -Semìe, -a, gaarU, [sudslav. skulja], i g. Loch, Höhle. Glosar. 155 Scur, -c, intuneeat, [croat skur, -a din ven. scuro], g. dunkel. Scute, -a, urda, [slov. skuta], g. Tropfen. Scipiti, -it, -ese (de eur), a pici cura , g. zwicken; derív. din croat. stipnuti, -nem. Sede, yezut. sed, nar. sed 11, mgl. säd II, dr. ¡tdd II, (Sedare), g. sitzen. Ségav, glumet, [croat segav], g. witzig, schlau. Sempì eit \\ beiast, prost, [ital. scempiato], g. einfältig. Sepast, schiop, [slov. sepast], g. hinkend. (j>e$tit§, moneta de 6 respective 10 erettati, [sudslav. Mestica], g. Sechsei. ^etembre dupa Nanu in S, ett am notat numai: ptingusticu sau -/iw, septemvrie, g. Monat September. Setimane, ~a, säptäminä, [ital. settimana eu pronuncia lut s initial dupa dialectal ven. è, care lipsind in dialectal ìstroromin a fost ìnlocuit prin sunetul cel mai aproape s], g. Woche. $ev, -w, pi. -urie, in 4 subu, tivitara de jos a hainet, [slov. sev], g. Naht. Si, mr., mgl. si dr. si, sì, [Sic], pe ring» e < et, g. und. Sint;, dx. sitó, [sudslav. sina], g. Eadscìuene. Sisea (5), ghmdä, g. Eichel. • Sitenu, februarie, g. Monat Februar. Sivast 1! sivast, carunt, [croat siv si sivast], g. grau. SÌiop, - > sti%? nu-l cunosti, asemenea in mr. si dr. Stic?, -a, ic, [ven. steca], g. Keil. ßtimei, -eit, -esc, a prêtai, [ven. stimar si eroat. stimati], g. schätzen. Stiro a. : nuderà càrie nu rode, femeïa ce nu naste, cf. croat. * * > ' Uirkinja, g. eine Unfruchtbare. Stodîrç, -a, cintar cu balanta, • [croat. stodira], g. Hängewage. ÿtorie, poveste, istorie, [ven. storia, croat. storija], g. Geschichte. Strigarle (Texte p. 64), vräji-torìe, dérivât de la striga, g. Hexerei. Strigei, -u, pL -U, -urie, cu •• cela ce se càlu ocistè, tesalä, ! [sioV. strigei < germ. Striegel]. ! Strigo, -a, si strigifa de cam- ) pane, fluture, flutnras, dr. strigi, J g. Schmetterling; Hexe. Strigiei. -eit, -esc, a tesala, [slav. *sriigljati], g. striegeln. Stroliga (4) -e, -le si Stroligo I numerde familie, vxajitoare, vräji- j tor; e foarte probabil eli in acest cuvint avem ìtal. strelago pentru astrologo, cunoscätor de stele, g. Hexe, Zauberin. Stumigu, stomac, mr. stornali, [istr. stumigo], g. Magen. Strucàiu, pi. -cii, gaiuste mal groase, g. Knödel. ( Stuc, -u, de lastre, chita de geam, [slov. stuk], g. Stuck, Gips. Studier, -eit, -esc, lucra pre ^carta, a stadia, [ven. studiar], g. studieren. §tuf?ì, -eit, -esc, a se obosi, [ven. stufarle)], g. überdrüssig machen (werden). Stipunu, pi. -nele, garoafa, g. Nelke. Sturuc, -u, pi. -rti j| cácele, gree-rns, [eel din orma slov. crcek], g. Grille. Sulatej., -eìt, -esc, a glumi, g. spafsen, dupa Glavina, Calxn-daru p. 77. Sule (S) in 4 e scola, cf. slov. sola si g. Schule. $ulmajt;Stàr, -u (S), dascäl, [g. Schulmeister vezi s; slov. so-master]. Sumo, -a, folile uscàte, [sudslav. suma], g. dürres Holz, Blatt. Subirei, -eit, - esc(u) de la susur, susur, sopotire, [ital. susurro], g. Gerauseh, machen. Saetín?,-e, ghjje de rindea, [slov. sestina], g. Borste. Sinocosa, fìnat, [deriv. de la sijeno -f- kosa], g. Henwiese. Spinate, -a, spKnac, [spinaca], ä g- Spinat. Sta, -ài, stürm si sta etc., mr. stare, stiteare, stiUeare, statuì, -a, Glosar. 157 mgl., dr. stau dttpä vb. de cl. I, ! [Stare], g. stehen, Strug,-u, pl. -urle, bläna märe, [sudslav. strug], g. Hobel. Stut = ^tudieit, invätat, [ital. astuto, croat. stut], g. gescheit. Sugam&n, -u, pl. -ur, stergnrä, [ital. sciugamano], g. Handtuch. Superb, -u, -g, superb, mindru, [ital. superbo cu pron. ven.], g. stolz, Tabela, -ita [j tablita, tablita, [din tabula dim. tabella si lar dim. tablita cu suf. slav. -ica], g. Täfelchen. Tabäc, -u, tabac, [sudslav. tabäk, din ven. tabaco], g. Tabak, Schnupftabak. Tabaru, pl. -urle, mantä, mare, rar. tämbare, [ital. tabarro], g. grofser Mantel, (esplieatia ir. ceia märele capot). Tacuin, -u, pl. -e, -urle, pungä, portofei, [ital. taccuino, g. Notizbuch, Taschenbuch, desigur cä si Istrorominii n-aü avut porte-feuilte regtilat, ci si-aü pus notele de bancä intr-un Notizbuch. He aiei apoi trecerea e normalä], g. Geldtasche, Brieftasche. Tacä, -ät, tacut, taeu, mr. si mgl. tac dupä cl. II, dr. tac, [Ta-cere], g. schweigen. Takei j| tacalei, -gff, -esc cu balota, a arunca (zvirli) cu glontal, [po-sibil din croat. takati], g. werfen. Avem si forma red. — a se rostogoli, g. sieh fortrollen. Talare ($} dupäNanueinrciuvea, [ital. talare], g. Talar, grofser Mantel. Talä, -ät, iaht, mr., mgl. talu dupä cl. I, dr. tani, [Taliare], g. schneiden. Talän, -u, fern. -c$ si Talänas, Italian, -cä, cu sentimente ita-liene, [croat. talijan si aial. ital. din Istria talian], g. Italiener, -in, Renegat mit ital. Gefühlen. Tari si otari, -it, -esc, cu fatolu, totodatä avem si (u)osecni, -it, -esc näsu cu fatolu =: a-si sterge nasul cu cirpa, [croat. treti, ta-rem], g. wischen, abwischen. Tarnitp, -a, dr. [deriv. din bulg. tovar, tvar], sea, g. Sattel. Tartoflin, -u, pl. -i. cartofi de cei mici, ce sä dau por-cilor, g. kleine Kartoffel für die Schweine. Tarversu (4), cätrintä, [croat, travers, vegl. traviersa], g. Schürze. Taljen (8) cf. milar. o inie, g. tausend. Tan ela,, pl. -e si tavoleta precun si opuca, pl. -ke, cärämidä, [ital. tavoletta dim. de la tavola], g. Ziegelplatte, Ziegel. Tab ule, -a si dim. -ity, -a, icoanä, [deriv. din ital. tavola], g. Gemälde, Bild. Tale, Tälifa, Italia, ef. Talan, g. Italien. Täre, mr. tare, mgl. tari, dr. tare, [Talis], g. starker, solcher. Tat, pl, tat, lotru, [sudslav. tat], g. Räuber. Tätbine, -a, hotie, g. Räuberei ef, tat. Täcni, -it, -esc, a atlnge, [slov. takniti], g. berühren. Tamun, fern, tämna |1 poredän, poredna, rea, inchis, [croat. ta-man], g. finster, düster, schlecht. 158 Glosar. Tdmpi ¡1 za<^>, -it, -esc, z'àtarn-■pit-ai temperimi, nu va talà, dr. tìmpi, [vbulg. tqpitij, g. stampf machen. Tanji, -i t, -esc, a piti, mr. tingi (murren), dr. tinji a se väita, [vbulg. tassiti], g. klagen. Tejäc, -ti, lucrätor, [sudslav. tezakj, g. Tagelöhner, Arbeiter. Tejéc, fern, fescp, neutra fesco, gren cf. grev, [slov. teiiek, -zko], g. schwer. Tekni, -ìt, (4), ban. vieni, dr. tigni, des voltai din vbulg. tih- nati, cf. si tihnä, tienä si tigna cu vbulg. türt (lenis, mitis, tran- quìllus ), g. gut gefallen, de es. tékni-k-a si tekni-va lu tot. ) > Teline. -a, corp, [deriv. de la telo slov.], g. Körper. Temperei, -eit, -esc, tempera, [ital. temperare], g. mäßigen. Tentai, -eit, -esc, a incerca, [ital. tentare], g. versuchen. Termina, -at, termin, sfìrsesc, [ital. terminare], g, abschliefsen, beendigen. Tev, te. tei, tele, mr. few, ta, tei, tale, mgl. tàu, ta, talli, tali, dr. taìi, ta. taf, tale, [Tous, Toa], g. deiner, -eati. Tìcvita, dim. de la tikva, cintura, g. Flaschenkürbis. Till,- e, -o, Unistit, [sudslav. tih], g. rubig. Timperin jj temperin, penitei, [ven. temperin], g. Federmesser. Timun, -u, pi.-i, -urie, pro-tap, [ital. limone, ven. timon], g. Deiehsel. Tint?, -a, tinta, cemeala, [sudslav. tinta], g. Tinte. Tir er, fern, -e, vrom. tir er, tarar ln Ps. Scheianä, mr. si mgl. Unir, dr. tinär, tiner, [tener]* g. jung- Ti^ler, -u, pi. -i jj marangun, musar, [slov. tisler], g. Tischler. Tìrs (4), pi. tant. trunchìur! de vìe, Iosa de tìrs, vite de vie. Ban. ~ sìnt parii ce sa pun la fasoale cf. mold. harag-gT, g. Rebenstämme. To, [sudslav. to], aceia, g. das (pron. dem.). Tobolät, -u, pi. -botti, valaùl tocilei, [slov.tobolec], g. Scheide zum Schleifstein. Toc, bucata, [ital.pezzo], g. Stück. Tomn?, -a (S) jj pozimäcu (4), mr., mg]., dr. toamna, [Au)tmnna], g. Herbst. Tond, fem.rotund, [ven. tondo], g. rand. Tone, Anton, [sudslav. Tone], g. Toni. Topi jj rästopi, ~it, -esc, rasto-pit-am {gràsu) slanina de porc pre pärsurä si nevu se topè, a topi (activ si refi.), [topiti], g. schmelzen. Top ole, -a, plop, [croat. topola], g. Pappel. Toporìste, toporista, coada de topor, ban. topòrisce, deriv. de la topor + suff. -iste, g. Axtstiel. Tops eco, dupä Majorescu e-nlocuit cu otrovu, o tra va, [bulg. otravt], g. Gift. Cf. dr. loesied, alb. tok-sik, gr. zó§ixov. Torbe,-a, mr., mgl. si dr. torba, si ài, tolbd, [sudslav. torba din ture, torba], g. Ranzen. Torbit?, -a, torbita, [dina, de la torbä], g. Ranzen. Torce, tors, torcia), mr. toartire, turteare, toarsa, torc, mgl. tore Glosar. 159 dupä cL II, dr. torce, [Torquere], g. spinnen. Tortele de badare (S) tortile caldani, sg. toarta, [Torta de la tbrqueo], g. Henkel. Tot, -e, pi. fot. tote, mr. tot, toatd, top, toate, tut. -a, tut, tute, mgl. fot, toatd, top, toati, dr. fot, -a, top, toate, [Totus], g. ganz, alles. Totur, -§, pi. tv, -e cf. mr. to-tuna si totind, totdnd, mgl. fof-diund, dr. totnna, totdenna, [Tot 4- ur — un], g. ganz dasselbe, einerlei. To tei, -u de ärp$, toeilä, [vbulg. toiiilo], g. Schleifstein. Tramez, -u, (4), parete de lemn, [ital. tramezzo], g. Zwischenwand. Tr&je, tras, trägu, mr. Iradiri, trag, mgl. trag vb. dupa cl. III, dr. trage, [Trahere], g. ziehen, schleppen. Trat, owro, «nno, odatä, [ven. trato — volta], g. Mal, einmal. Tre fi, -it, -esc, $-a treß caie (s-a-ntìlnit cu iel), [croat. trefiti], g. treffen, begegnen. Tr ei, mr., mgl., dx [Tres], g. drei. Tremete, -mes, -metu, mgl. tri-met vb. de cl. III, dr. tri-, irti-, tremet, [Tramittere vezi Puscariu, Etym. Wtb. d. rum. Spr. p. l(M], g. senden, schicken. Tremurä, -dt, -mur, mgl. tremar dopa cl. I, mr. triburari, -at, tream(b)ur, dr. tremura, [Treran-lare], g. zittern. Tre-, tr inaisi, treisprezece, [slov. trinajst], g. dreizehn. Tresi, -it, -esc, a misca, [croat., slov. tresti, tresera], g. schütteln. Tr esc §, -a, Holzabfall, [slov. treska], g. Spahn. Treee, -cut, -trec, mr. treaüre, triteare, -cut, trec, mgl. trec vb. decl. III, dr. treee, [Traieere], g. Vorbeigehen, vergehen. Tresc, -u, dr. treasc, trasc || mac-cula, -eie, [vbulg. tresk’b], g. Mörser. Tribution, -i, contributume, dare, [Ital. contribuzione], g. Stener. Trieräti, cei tret erat, boteznl Domnuku, Epiphanias, [tri + er alt din crdl = craiü], g. Hl. Dreikönige. Trisce, -a, dr. trisca (palma), [bnlg. treska], g. Kopfnufs. Trizdn, -jne, pl. -jni, -jne, treaz, [croat. trizan], g. nüchtern. Truddn, fern, trudna, [sudslav. trudan], g. müde. Trumbete, corn, [ven. trom-beta], g. Trompete, Horn. Trupe, -a, o trupe de soldat, trupa, g. Militärtrnppe. Trupi, -it, -esc — tuci la um, a bäte la usa, [slov. trupiti], g. klopfen. Trusa, curte, deriv. din äntru -f usa, despartit mai apof an + trusa; cuvintul e general, g. Hof. Tfbuh, -u, foale, [croat. trbuh], g. Bauch. Txd, -e, -o, tare, [sudslav. trd], g. hart, fest. Txgovet, -u, pl. H’govfi, tir-govet, negustor, [slov. trgovec], g. Kaufmann. Txgovine, -a, marfä, [croat. trgovina], g. Handelsartikel. Txli,-it, -esc, fug, [croat.trljati], g. laufen. 160 Glosar. Tflu vezi Texte p. 60, cela mai micu pul, cea raax mica pasere, posibil ochiul boului. T%st, Triest, [sudslav. Trst], g. Stadt Triest. Tfte, -a, nuíaua za paräm cu ce boii trag — camba, [sudslav. trta], g. Bebe. Tfte |] mekine, tari te, mr. tarte, [vbulg. trica], g. Kleien. Tu tn tóate diale ctele, [Tu], g. Du. Tuca, fe tuke, se-l tukesk va veri, daca vS va interesa, veti veni, [ven. tocar], g.angehen, betreffen. Tuca grindina cf. croat. tuca. Eu am notat ref. la grindina,: sus-nirca (cea mai mica), grásita (maí mare), grädu (nórmala) de es. grädu lät-a tot, stutit-a grädu tot (luat si bätut). Tu ¿i |[ stuci, -it, -esc, a bate, [croat. tuci], g. schlagen. Tudesc, -e ¡I riimski de la nimat, [croat. tudesk), g. deutsch. Tuli, -it, -ese, a plinge, a se vaíta, a zbierä ea mägarit, g. laut schreien, brüllen. Tunc(e) cf. atunc,g. dann. Turba, -át, turbu, brecu turbe, turbät-av, turba, [Turbare], g. toll werden. Turki fíe, cucuruz, porunib, [croat. turkinja], g. Mais. Turma, am notat in S käp satt brigada de oi. Turnä, ~ät, tornu (S) ln 4 veri nasät, mr. me tornu, mä-ntora, [ Tornare ], g. zurückkehren, -kommen. „ Turte, -a: o peca tonda, mr., mgl., dr. turtä, [Torta], g. Kuchen. Tu.si dupä Nanu, eü am notat cäsli, s-a seädit (4), a tusit, [Tussire], g. husten. fäto voc. de la tata din graiul eopiüor, cf. si caco, -a, tata, _ [Tata], g. Vater. Tuk, -u, un fel de buha, [slov. euk], g. Steinkauz, Ohreule. Tand aline, -a, cordele de zlàto ca nu portu acmu, panglicute trase cu fir, [ven. eendalina], g. schmale Bänder mit Gold gewoben. Täp || pirtu, tap (mr., dr.), alb. tap, g. Bock. Tate, -a, pi. -e, -le, tätele lu medvidu, Jabele ursului, [ven. zata], g. Pfote, Tatze. Tesar, -u, pl. <-v>, -i, Impärat, [sudslav. cesar], g. Kaiser. Tesarle, impara tie, deriv. cu suf. -ia, de la tesar, g. Kaiserreich. Tesar ite, pi- -e? imparäteasä, fern, de la tesar, g. Kaiserin. Tesar ski, -a, -o, impärätesc, [sudslav. cesarski], g. kaiserlich. Teste, -a, drum de tarä, [sudslav. cesta], g. StraCse, Weg. Tev, tela, télo, íntreg, [slov. cel], g. ganzer. j T^se, tesut, tes, mr. tus, mgl. täs, j dr. tos, [Texere], g. weben. jTicorie, cicoare, mr. ticorii, [croat. eikorie], g. Zichorie. Tigan, -u, -ic{k), -u, fern, -e, -ike, tigan, -cä, [sudslav. cigan, -ka], g. Zigeuner, -in. Cf. sí mgl. tigan = sgìrcit; bau. nu fi tigan : obraznic, ci dä-mi-1, adeca nn-1 tinea pentru tiñe, de aieí sgircit. Rigare, -a, pl. -e, mr. tigarä, tigaret, mgl. tigar, dr. tigarä, -eia, [itai. sigaro, -etta], g. Zigarre, -ette. Glosar. lfH Tìkin, -u, pi. -i, dvaiset cor ori, zeòe filtriti-, [ital., ven. zechin j, g. Zechine (10 fi.). Ttmiter, -n, pì. -i, eimiter, mr. Uimterin, [ital. cimiterio. croat eimiter], g. Friedhof. Tinca, -he, stelnite (cf. croat. cinga), g. Wanze. Tin tur in, -u [[ tintura, curea, j [ven. centnrm], g. Ledergurt. 1 Tip eie. (8) dupa, Maiorescu si Nana, fluerul pìciorulni, [croat. eipelj], g. Schienbein. Tip ite, -a. pi. -e, coada hädära-gulul ce sa line in miai, [derìv. de la cip -t- ica], g. Drischeì. Tip u càrie àn pre vàie pre vipt, hädärag. imbläcin, [croat, cip], g. Dreschflegel. Tira, ~àt, -ru, mr., mgl. Urtar i, tin, dr. cina, [Cenare], g. Abendbrot nehmen. Tire, -ut, tira, mr. tineari, tin, mgl. tàn III, dr. tinca, [Tenére], g. halten; cf. si vrom. t-ìrea si ■ la Moti la Frìncu - Candrea p. S9. Titer$, -a, g. Hirtenflöte in S, dr, citerà piscul mnntelui Frìncu- ; Candrea p. 99, [slov. citer]. Ti te, -a, pi. -e, mr, tìtet, tata, mgl. tata, pi. tati, dr. tifa, [buìg. cica, alb. titä], g. Zitze. Ti ie?‘, -eit, -esc, a suge, de es. ajute-me pre cela làpte ce JJomnu a titelt, ajutä-mu pe laptele ce a supt Domnul, g. saugen. Tivere, -a, ital. civiera, g. Trage. Tìvìl, -e, elegant, cult, [ven. civil], g. gebildet. Ttnär, -u, pi. -i, - urie, rinichiu, [croat. cimar], g. Niere. Toc, -u, butne pe care sä tale lemne, [croat cok], g. Klotz. Pop'ovìcl, Dial. rora. din latria. 2. Toncula, pi.-e, päpuci de lemn, posibil sä stea-n legäturä cu ital. zocolo, g. Holzpantoffel. Torina, pi. -e, cloarä, mgl. toara, alb. sofà, (wpotg), buìg. sraka, magh. szarka, rus, soroka, g. Krähe, Elster. Totale ]| crtàle, ferul plugnlui. [sudslav. ertalo], g. Pflugeisen. Tuce, -<*, -Ite, -le, cucurbetä, [ven. zuca], g. Kürhis. Tucor, -u, e uri zicu tacar, dr. tucar din nemt Zucker, cel ir. pare a fi infl. slov. cuker, [ven. zùcaro], g. Zucker. Tv et, -u, puntele cänd se vaca maze, spumele de pe laptele proaspät (Schaum, Sahne), smìn-tìna de pe laptele fieri e seorup, -urie, [sudslav. evet, g. Biute]. Tvetei, -it, -esca, ntvetit-a kit-eie, a infiori, [croat cvjetati], g. hliiben. U prep. in, de es. u falo Ite n-a vrut in (la) caz cä n-a vrut, [croat. u], g. in, bei. Ukeói, -it, -esc, a fägädui, [croat. obeóati], g. versprechen. Ucodlac, -u, vìrcolac, g. Werwolf, (Iòide, uóis, ucid, mr. tid, mgl. utid III, dr. ucid (-z, -g), [Oci-cidere], g. töten, erschlagen. Vòlta, Monte maggiore nume de loc, [ucka gora]. Ud, -e, mr., mgl, dr. ud, [Udus, -a], g. naJh, feucht. Udite, -a, pi. -e, unditä, [croat. udica], g. Angel. Udor, -u, pi. -urie, lata disè, are udoru, miros, floarea mi-roasä, [istr. vudór, odor], g. Geruch. 11 162 Glosar. TJdovät, -u, pl.udofti, väduv, [croat. udovac], g. Witwer. Udovit$, -a, pl. -e, väduvä, [croat. udövica], g. Witwe. Zf fan?, ~a, cf. speranza, nadejde, [sudslav. ufanje], g. Hoffnung. Ufej, -$it, -esc, a spera, [sudslav. ufati], g. hoffen. Uin$, -a || feta, mätusä, cf. ban. wjna, [sudslav. ujna], g. Tante. Ujt, -m, pl. -i, unchiu, [croat. njac], g. Onkel. Ujer, -u, ujdr (S), mr. udire, dr. uger. ln ir. ujer samo la väc (numaì la vaci) si nu cum crede Gärtner cf. Byhan VI, Jb. p. 377 si Puscariu, Etym. Wtb. p. 167 si la mueri, ce sä zice sir (sin). [Über, -em], g. Enter. Vjivi, -it, -esc, a invia, se zice si scärsni, [croat. uziviti], g. auferstehen, Ukihni, -it, -esc, a zdräväna, ^ [slov. kihniti], g. nielsen. Ul, -u, cosnita stupului, [sudslav. ulj], g. Bienenkorb. Ule,-a, unl.de lemn, [croat. ulje], ?■ öi- Uli cif, -a, mäslinä, olivä, [croat. uljika], g. Olive. Ulica e si nume de femee. Umefecu, iuve se paste blàga, päsune, g. Weide. Zfmer, -u, umär, mr. umir, [Humerus], mgl. numir, g. Schulter. Umid, - ! maji si nemaji, [Ungere], g. ; schmieren. Unt, -u, mr. umtu, mgl. si dr. unt, [Unctum], g. Butter. TJnuc, pl. -t (<■), nepot, [croat. unuk], g. Sohnessohn, Neffe. Unuce,-a, nepoatä,[croat.unuka], g. Sohnestochter, Enkelin. Ur, un 1) numäral 1 (unu), 2) ur, uri, are artieoi nehotärit, un, o, 3) pronume indefinit, ur, ura etc., mr. un, unii, mgl. ^ dr. un, o una, vrom. si dial, (la Moti) uru{l), ura, [Unus], g. eins, der eine; einige. Tir din, poruñea, mr., mgl. urdin, hrazda, sir, rind, dr. ordin | poruñea, [ordo, -inem], cf. si | han. ordina si ordine, g. Befehl, i Tir dinei, -eit, -esc, mr. si mgl. urdin I, dr. ordin(ez), poruncesc, [ven. ordinar], g. befehlen. In vrom. si mr. + mgl. sensul e deosebit, de unde apoi s-afixat | freeventez, comunic, íes afarä, in sir. I Ured e, -a, pl. -ile, mr. ureacle, pL urecli, mgl. urecliä, pl.urecli, \ dr. nreche, urechla, [Oricla], g. ! Ohr. Urekinu, pi. -eie, cereei, [ital. orecchino], g. Ohrring. L re; eins ? do tire, 2 ctasun, po de ura Va cías, [istr. ura, ora], g. Stunde. Urla, -itt, -urlu. mr. {a)urlu I, mgl., dr. urlu I, luplu aurla, breca uriti cand va vr-ur muri, l urla cíñele eìnd moaré cineva, ' [Ululare], g. heulen. | Urs, -u lt medvidu, mr., mgl. sì | dr. [Ursus], g. Bär. i Ursorta ($), medvidita (4), mr. ; ' arsa, mgl. ursä/äa,- dr., ban. ur- Glosar. 163 soa'ica, ursQíhk, [deriv. día urs + suf. onea], g. Bärin. Urzicc, -a (S) || copriva (4), urbica, [Urtica], g. Brennessel. lisca, ~ät, usen múrele, macar (ira ciind se cosé; cä ce-i udo se use(*, mr. ascari, -at, usue, n$2c, mgl. sì dr. «se vb. de el. I, [Exsacare], g. trocknen. Usctrsni, -it, -esc, a invia, [eroat. uskrsnnti], g. auferstehen. Usnc, -a, pl. -e, -le, mgl. usnä, buza, dr. usnd (Rand), [vbulg. usina], g. Lippe, Mündung. listará, -ài, -ur, mr. usturare, -at, -ur, dr. ustura I, [Üstuläre], g. brennen, beilsen. Usase, -it, -esc, a usca, g. trocknen. Us <;, -a, mr .use, usi, -le, mgl., dr. usä, [Ustia], g. Tur. Uta, -àt, ult, utu, mr. ultu, mgl. ulit.áx. ult, uít, [*Oblitere], g. vergessen. Utorác, -it, marti, [croat.utorak], g, Dienstag. Utrobe, -a, burtä, intestine, [eroat. utroba], g. Bauch, Eingeweide. Uvenit, -e, ofilit, kitele-s uvenite = ñorile-s ofilite, [eroat. din slov. oveniti], g. verwelkt. Uve, -a, strugure, [ital. uva], g. Traube. Usante, -a, obieeiu, [ital.usanza], g. Gewohnheit. Uzde, -a, friu, [sudslav. uzda], g. Zaum. Uscì, -eit, -esc, usa, foiosi, [ven. usar], g. gebrauchen. Vadi, -it, -esc, vezi zvadi si aseamänä-le eu slav. izvaditi, g. umgiefsen, herausschöpfen. j Yagnì, -it, -esc, cinturi, [diu ! croat. vagnuti], g. wägen, ab-wiegen. ! Yalej, -eit, -esc, pretui, are valoare, [croat. valjati], g. gelten, wert sein. : Yanieli(e, -d, evanghelie, [croat. | vandjelje], g. Evangelium. Yäce, -a, pi. vàlce, -le, mr., mgl., dr. vaca, [Vacca], g. Kuh. Vage, -a, (S) |j peza || stodira, cintar, [sudslav. vaga], g. Wage. Yahtmaistr dupä Weigand, ser-gent din g. Wachtmeister. Yäle, vàia, pi. vàie, mr., dr. vale, mgl. vali, [Vallis], g. Tal, Bach. Yäturle, pl. tant. dupä Weigand — valurL Yale, indatä, || subito, [sudslav. valje], g. sofort. j Var (8) dupä Nanu glühende Kohlen. Yatre 1| ognista, -e-le, vaträ, g. Herd, de. erigine slava amin-douä. Vävic || vävac, totdenna, [eroat. vavik, slov. vavek], g- immer. Vacai, -u; -l, -urie cf. croat. vika [magh. veka], g. Getreidemals von einem viertel Prefsburger Metze. | Yec{-t,-c), dejà, [croat. vec, slov. : vec], g. schon, bereits. | Vederne, -a, veceruü, [croat. 1 vecernja], g. Vesper. Vede, vesut, veda, mr. videarc, veadire, vidut, -a, ved, mgl. ved dupä cl. II. dr. vedea, väzut, väd, \ [VidereJ, g. sehen. Yeglä, -ät, veglu, a päzi, a veghia, mr. veglu si aveglu I, mgl. veglu I, dr. veghiez I, [Vigilare], g. wachen, schützen. 11* 164: Glosar, Y zzala,, nod, derivai de la croat. vezati, -zem, g. binden, abbinden. Velud, -u, pi.-i, -«rie, catifea, [ven. veludo, ital. velluto], g. Sammet. Veri, -it, vii-ii, vrom. veri, la Moti veri cf. Frmea-Candrea p. S9, mr. vinire, vineare IV, uigl. vinire, vin IV, dr. veni, [Venire], g. kommen. Verri.aeç (4) |j v$liacç, -a (S) cu ce se zvadea (zvade), o lingurä mare eu ce sa scoate, [croat. varnjaca si forma diss.], g. grofser Löffel. Veruge, -a, pi. -e-le, 1) laut, 2) inel, dr. verigä, [vbulg. venga, veruga], g. Kette, Ring. Verse, -a, pi.-e, versele nu fàcu glavita, verzele nu fac capatina, (capuz si capuj, pi. -urie), mr. ver du, pi. verdi, mgl. ver < vlahi,], g. Walach, Rumäne. Vodenâc, -u, [croat. vodenjak], g. Wassermann. Yodina (S) ploaïe cf. croat. go-dina. Evolutia, gnodina : vodîna — mogttila : movila, g. Regen. Voi, mr., mgl. si dr. [Vos], g. ihr. Y ois ce, -a, bâtaîe, resboï. [sud-slav. vojska], g. Krieg. Vole, voie, dr. dial, voa'ie, mr. di vole di nevóle (de voie de ne-voïe), [vbulg. volja], g. Wille. Vorbi S dupa Maiorescu, eu am notât: gani, cuvintâ si âivani, dr. vorbesc, g. sprechen. Vosc, -u, cearâ, [slov. vosek], g. Wachs. Vostru, -a; -i, -e j[ vostru, mr,, j mgl si dr. vostru, etc. [Voster], \ g. euer, j Vote, o ’"vj, vr-o<^>, data, odatä, 1 [ital. volta], g. einmal, Cf. si j vote-a, dr. boltâ, g. Gewölbe. Voz, -u, car, [sudslav, voz], g. Wagen. Cf. si forma slavâ ver-balä vozi care e-nlocuita în îr. prin traje si dura. Vraije, (cf. croat. vrajzi) ke-j lu tela-istu — lu dràcu, vrâjtt, g. verflucht. Vratâcu Briânï zïeu, în 4 e vrula, izvor, g. Quelle. Vrba, -e, nuïa de salcâ cf. si beca, [sndslav. vrba], g. Weidenrute. Vred, -e, ïute, repede, [croat. vredj, g. schnell, adj. si adv. Vre, vrut, vreu, [Wolere], g.wollen, dr. voî, mr., mgl. dar insew-neaza si a iubi, mr. vreare si vrere, mgl. voï. Vreme, -a, dr. vre(a)me, mgl. vremi, timp, [vbulg. vreme], g: i Zeit, ¡ Verlast (4) chior, din vrljav serb., g. schielend. Vrsi, -it, -esc, viptu se vrse, îmblati, [ vrsiti sudslav.], g. schlagen, dreschen. Vrt, -u, gradina, [sudslav. vrt], g. Garten. 166 Glosar. Vrtace, -a, groapíí, [ía eroat vrtaca. g. Strudel, Wirbel], dupa Nanu. Í'V t t’l, -eit, -esc, vrte-se cu sfrdelu a sfredeli, [sudslav. vrtati], g. bohren. Vrule, -a, izvor, [eroat. vrulja], g. Quelle. Vrun, vro, rugí, vrin, [Vel-unus], g. irgend ein. Vrutäc, -u, pl. vrutacur dupa Glavina, Calindaru p. 7S izvor, g. Quelle. Vrätäcu zicu Bridni, vrula (4). yX virv de, din slav. vrbht. Spitze, g. über. Vi'ciña, oala de noapte, [croat. vreina], g. Nachttopf. Vite i, -it, -esc. ke parta se laie lupu oia, galira lisip, a duce, [eroat. vuói], g. schleppen. Za, spre, de a, pentru, [eroat. za], g. um, zu, für. Zabite, -a, unsoare, g. Schmalz. Cf. Glavina, Calindaru p. 7S. Zacollé (t), cui la roata, [croat. zakolic], g. Achsnagel. Zaconi si por^>, a cununa si a se cununa, [cf. slov. v zahón vzeti], g. heiraten. Zacá, -át, zdcu, mr. dac, mgl. si dr. zac, [Jacerej, g. liegen. Zaino, deodatií, numai decitdupa Glavina, Calindaru, p. 7S, g. auf einmal. Zapad, apus, occident, [croat. zapad], g. Westen. Zarutnice, fidanjata, dupa Glavina, Colindara p. 7S, logodnicä, [croat. zaruenica], g. Verlobte. Zac || din cd si perke, de ce, g. warum; de es. din cd ver pierde = de ce veí pierde. j Zâce, mr .date, mgl. zdi, dr. zece, [Deeem], g. zehn. I Zâdar, Zara (orasul), [slov.Zader], j g. Stadt Zara. I Zâdni, -a, eel, cea din urina, ! [sndslav. zadnji], g. der (die) i letzte. Zdlic, pu tin, [bulg. zaîtk-L un morceau], g. wenig, ein wenig. • j Zânca: lata de prins xepuriï, g. Hasenfalle. j Zâpovid cf zepovedi, porunca, ! [eroat. zapovïd], g. Gebot. ; Zâmç, -a, samînta, [croat. zrno, | zrna], g. Samen. | Zbavi, -it, -esc, izbävi, mît scap, j [croat. izbavitï], g. befreien. ; Zberi, -it, -esc, a alege, a eu-! lege, [sudsîav. izbrati, -berem], | g. aussuchen. j Zbudi, -it, -esc, a trezi, a scula j se zice si probudi, [slov. (ï)zbu~ ; diti], g. aufwechen. Zdigni, -it, -esc, aridica, [slov. vzdigniti], g. anfheben. Zdihei, -eit, -esc, a respira, [slov. vzdihati], g. atmen. I Zdilç, -a; -e, blîd {taie de lemnç, | ma tâle de pemint as scudelc, Briâni zicu: piâtu, -i), [croat. ; zdila], g. Holzschüssel. I Z do tun, în jos, [croat. zdol un], gTaWärts. i Zdrâv,. -e, sänätos, [sudslav. zdrav], g. gesund., ■ Zdreni, -it, -esc, aalunga, [eroat. ! izrenuti], g. hinausjagen, de aicï ! subst. part, zdrenit, -u, g. Ver-| bannung. ! Zdril, -e, copt (de plante, fructe), ! [slov. zrel], g. reif, i Zdrobi, -it, -esc, zdrobesc, [sud-, slav. zdrobiti], g. zermalmen. Glosar. 167 Zebodi ü colti, merzen bräid-ele colti, a planta, siidi, [sudslav. za-bosti, -bodem], g. hineinsteeh.cn, pflanzen. Zecirpi, -it, -esc, a cirpi, deriv. de la ctrpä. -esc, g. flicken. Zeclide, -is, -d, cf. änclide, in-chid, g. zusperren. Zecoli, -it, - esc, a neide, [sud~ slav. zaklati], g. erstechen. Zecopei, -eit, -esc, a ingropa, [sudslav. zakopati], g. begraben. Zecuhei, -§it, -esc, cf. eukej,, a Serbe, g. kochen. Zecepi, -it, -esc, a astupa cu cepul, cf. Glavina, Calindaru p. 7S. Deriv. de la cep (Stoppel). Zedurmi, -it, -dorm, aadurmi, forma perf. dupä moda slavä, [dorm'ire], g. einscblafen. Zegri, -it, -esc, aacoperi, [slov. zagrniti], g. bedecken. Zehvali, -it, -esc, a multami, [za -f bvalltij, g. danken. Ze%ezdi, -it, -esc, a sesuicälare. Zelici, -it, -ez, vindec, deriv. de la leac [lek'f>], g. heilen. Zelubi, -it, -esc, a i'abi, [za + ljubiti], g. lieben, sieh verlieben. Zemisli, -%t, -esc, agindi, [slov. za + misliti], g. denken. Zemori, -it, -esc, a se obosi, [croat. zamoritij, g. sich ermüden. Zepelei, -eit, -esc || trage, träze si dura, a dnee, a purta ca caral, [sudslav. zapeljati], g. führen, tragen. Zepovidei, -eit, -esc, a porunei, [croat. zapovidati], g. befehlen. Zepusi, -it, -esc, cf. dr. zapusi (a se astapa), [croat. zapusiti], g. verstopfen. Zer, dr. rv>, mr. der, [Serum], g. Molken. Zeseci. -it, -esc, a täia, [croat. i zaseci], g. hauen, schlagen. , Zesluji, -it, -esc, cistiga a do-! bindi ca plata, [sudslav. zasluziti], g. verdienen. i Zet, -u, ginere, [sudslav. zet], g. ] Schwiegersohn, j Zetari, -it, -esc, a se pferde, a se prapadi, [posibil contaminatie din zatirati 4- satariti], g. zu Grunde gehen, verschwinden. Zevisi jj ubisi, -it, -esc, a spinzura, [croat. zavisiti]. g. zu-, abhängen. | Zevrni, it, -esc dupa Weigand, j g. umkrempeln, cf. slov. zavrniti. ! Zente, -a, mr. dama, dr. damä si zama, supa, [ngr. 'Qsua], g. Suppe. Zgobavi, -it, -esc, a impätura, cf. slov. zgrbiti, g. zusammenfalten. Zgjodi, -it, -esc, dr. a se zgodi in Banat, a se-ntimpla, [slov. zgoditi], g. geschehen. i Zgo%i, -it, -esc, a creste, [slov. vzgojiti], g. aufziehen. : Zgolen, -r, curat, [croat. sgoljen], g. rein. ; Zgori, -it, -esc, a arde, [croat. | zgoriti], g. verbrennen. ' | Zgrni, -it, -esc, a curati, [croat. zgrnutij, g. auskehren. Zguli, -it, -esc, zgule $e älu din pemint, a zmulge, [croat. zguliti], g. ausreifeen. i Zgure, -a, mr. zgurie, zgnrä, alb. zgüra, bulg. zgura, g. Rost. Zi, zia, zile, mr. dua, di, mgl. zwjXl, dr. zi, ziuä, [Dies], g. Tag. Zid, -u, pl,-ur-le, zid, [vbulg. | zidu], g. Mauer. | Zidar, -w; -i, zidar, [vbulg. zi- ! dart], g. Maurer, j Zice, zis, zic, mr. die, mgl. zic, dr. ' die, zic, zic, [Dixere], g. sagen. 168 Glosar. Zläto, aur, [sudslav. zlato], g. Gold. Zläten, zlätna, de anr, [slov. zlaten], g. golden. Zitti, -it, -esc, a zbura, [slov. za -f letjeti, letiti], g. fliegen. Zleji, zlezi, -it, -esc, väca zleze vitelu. a fata, [slov. izleèi,-leisem], g. aasbrüten, Junge ■werfen. Zmilui, -it, esc, a avea mila, a milui, [sudslav. smüovati, -ujem], g. sieb erbarmen. Zminkei, -eit, -esc, a lipsi, g. fehlen. Zmislì, -it, -esc, a giudi, a cu-geta, [sudslav. zuiisli ti], g. denken, erwägen. Zmunti, -it, -esc, a Ina cu sine, [vbulg. stm^titi], g. mitnehmen. Znevidi, -it, -esc, a uri, a invidia, g. beneiden, hassen. Zori, -it, -esc, dr. [serb. zo-riti], g. sich tummeln; antreiben. Zrampigei, -eit, -esc, a se sui, g. steigen, besteigen. Zubàtca, grapä de fier-, derivata, de la zub dinte (dintatìi), cf. croat. zubaca, slov. zobaca. Zubati, -it, -esc, a gräpa cu grapa de fier, g. eggen. Zvadi. - it, - esc. ascoate, [vbulg. izvaditfj, g. herausnehmen. 1 Zverci, -eie, -esc, a izvori, [sud-i slav. izvirati], g. entspringen. i Zvirinc, -a, pi.-e, -le, animai, bestie, [croat. zvjeringi], g. Wald-tiere. Zvizdc, -a !| stevu, stelele, stea, [croat. zvizda], g. Stern. Zvon (S) |j clopotu. -eie, clopot, [sudslav. zvon], g- Glocke. Zvoni, -it, -esc. zvoni, [sudslav. g. läuten, klingen. Zvonic dupa Weigand, eu am notat twrdn, turn, [sudslav. zvo-nik], g, Glockenturm. Zvrni, -it, -esc, a svirli, [slov. ! zvrniti], g. werfen. ! j Zdribat, -tt, minz, [croat. zdri-| bac], g. Fohlen. | Zdribite, -a, mìnza, [croat. zdri-j bica], g. Fohlen (fern.), j Zetvenàc, -u, tulle, [croat. zet-! venjak], g. Monat Juli. j Èàifc, -a, sapun, cf. jäife. j ZbulQ, ceapa, [sudslav. zbula], j g. Zwiebel. j Zlibdt, -u, (pre case), g. Dach-; ziegel, [croat. zlibac]. J JZmisej,, -eit, -esc, a amesteca, j [croat zmisati], g. vermischen, i Z et elite, -a, secerätoare, [croat. i zetelica], g. Schnitterin. TìparuL luí Ehrhardt Karras. Halle p/S.