ADRIANA STOICHIŢOIU ICH1M aspecte ale influenţei engleze Im româna actuala v/ editura universităţii din bucureşti 2006 Referenţi:Prof. univ. dr. Liliana IONESCU-RUXÂNDOIU Prof. univ. dr. Gabriela PANĂ DINDELEGAN © editura universităţii din bucureşti" Şos. Panduri 90-92, Bucureşti - 050663; TelTFax: 410.23.84 E-mail: editura_unibuc@yahoo.com Internet: www.editura.unibuc.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României STOICHIŢOIU-ICHIM, ADRIANA Aspecte ale influenţei engleze în româna actuală / Adriana Stoichiţoiu Ichim, - Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti, 2006 Bibliogr. ISBN (10) 973-737-172-0; ISBN (13) 978-973-737-172-0 811.112.1 :811.135.1 Cuprins Partea I 1. „Romgleza": opţiune personală sau efect al globalizării? 7 2. Asimilarea anglicismelor din româna actuală. O perspectivă normativă .................................................. 29 3. Calcuri lingvistice după engleză....................................... 69 4. Semantica şi stilistica anglicismelor................................. 94 5. Influenţa engleză în terminologia politică românească .... 117 6. Observaţii privind semantismul termenului lider în româna actuală ................................................................. 152 7. Sigle de origine engleză în mass-media............................ 162 Partea a Il-a 1. A Functional Approach to the Study of Recent English Loan-Words in Romanian ................................................ 183 2. Anglicismes en roumain: mode ou necessite ?.................. 194 3. Norme linguistique et norme sociale : le cas des anglicismes en roumain.................................................... 208 4. L'influence anglaise sur la terminologie politique du roumain actuel.................................................................. 213 5. Globalization through English in Romanian Post-Communist Media............................................................ 218 Sigle şi abrevieri.................................................................... 239 Bibliografie ........................................................................... 243 Tehnoredactare computerizată: Constanţa TITU Partea I „Romgleza" : opţiune personală sau efect al globalizării? 1. Dincolo de conotaţiile sale peiorativ - ironice, termenul „romgleză", recent apărut prin calchierea binecunoscutului „franglais"1, traduce îngrijorarea unor cercuri intelectuale româneşti faţă de invazia de anglicisme şi americanisme care pun în pericol identitatea limbii naţionale şi, implicit, a culturii pe care aceasta o exprimă. Pot fi citate în acest sens poziţiile tranşant exprimate de poetul Geo Dumitrescu2, de publicistul Octavian Paler3 şi de criticul literar Eugen Simion care, reluând problema „romglezei" (despre care mai scrisese în 1998), o defineşte drept „un jargon insuportabil care tinde să se împrăştie ca râia şi să prostească, să urâţească limba" prin utilizarea unor termeni din categoria xenismelor, „parazitari, izmeniţi, demni de o Doamna Chiriţa reciclată în limba engleză şi trimisă în Parlament"4. Presa ultimului deceniu consemnează reacţii asemănătoare ale publicului cititor, dar şi ale unor publicişti5 care trag un semnal de alarmă asupra „valului anglofon" apărut imediat după 1990. Manifestare ostentativă a snobismului lingvistic, anglomania creează impresia că, „toată lumea amestecă româna cu engleza, într-un elan nestăvilit", iar domeniile afectate devin din ce în ce mai numeroase6. O reacţie a mediului artistic transpare prin unul dintre hiturile trupei Taxi, intitulat ,yAmericanofonid\ care ironizează abuzul de anglicisme printr-un text ce acumulează numeroase asemenea împrumuturi din argoul 8 Adriana Stoichiţoiu Ichim .Romgleză" : opţiune personală sau efect al globalizăriil 9 tinerilor (aşa-numita „teenspeak"), sub semnul refrenului „Suntem anglofoni/suntem americanofoni/ Suntem bu-bu-bufoni". Abordarea realistă şi obiectivă a fenomenului relevă faptul că multe dintre împrumuturile considerate astăzi expresie a „romglezei" sunt atestate în română cu mult înainte de 19907, aşa cum demonstrează dicţionarele de neologisme (DN3, DCR2) şi studiile consacrate influenţei engleze8. Conştientizarea acestui fenomen sociolingvistic şi punerea sa în relaţie cu procesul de globalizare reprezintă însă teme de reflecţie abordate abia în ultimii ani, nu numai de lingvişti9, ci şi de specialişti în alte domenii ale ştiinţelor sociale. Astfel, prestigiosul săptămânal britanic „The Economist" a consacrat un interesant articol englezei văzută ca Jimbă a globalizărif10, a afacerilor internaţionale, a politicii şi diplomaţiei, a computerelor şi Internetului. Datele statistice prezentate sunt impresionante: 380 de milioane de oameni o vorbesc ca limbă maternă, iar alte sute de milioane ca limbă străină; un miliard o învaţă şi se prevede că până în anul 2050, jumătate din omenire şi-o va fi însuşit în măsură mai mică sau mai mare. Cauzele fenomenului sunt identificate nu numai în plan lingvistic", ci, în principal, în domeniile economic şi politic, extinderea spectaculoasă a englezei fiind asociată cu triumful Statelor Unite ca putere mondială: „Deşi limba care cucereşte întreaga lume se numeşte engleză, cultura pe care o exprimă este americană" (A, 8.01.02, p. 8). Extinderea fenomenului la scară mondială (în condiţiile în care planeta devine tot mai evident un „sat global")12, a adus problema în atenţia Uniunii Europene, propunându-se - pe jumătate în glumă, pe jumătate în serios - adoptarea ca „lingua franca"a unei variante europenizate şi simplificate a englezei, denumită euroenglezan'. Din nou, pentru respectarea adevărului istoric, menţionăm faptul - mai puţin cunoscut - că ascensiunea englezei ca „limbă mondială" fusese semnalată încă din anii '60 de Pierre Bourney, într-o lucrare consacrată limbilor cu circulaţie internaţională (unde capitolul referitor la engleză era intitulat Une meme langue pour le I monde entierH). Poziţia echilibrată a autorului - care respinge atât ! anglomania celor care transformaseră franceza într-un „sabir i atlantique", cât şi „naţionalismul lingvistic" frecvent în anii '50-'60 - contrastează în mod evident cu manifestările de un purism exagerat, caracteristice majorităţii autorilor francezi din epocă . în fruntea listei se situează lucrarea devenită aproape .! clasică Parlez-vous franglais?, al cărei autor, R. Etiemble, a impus în 1964 termenul pe cât de insolit, pe atât de transparent t franglais, pentru a desemna idiomul hibrid rezultat din împestriţarea francezei cu termeni, franzeologisme şi construcţii gramaticale anglo-americane. Anglomania este prezentată ca o epidemie periculoasă care a contaminat toate palierele limbii franceze. In termenii unui pamflet de o neobişnuită aciditate, autorul deplânge „martirizarea" limbii franceze în presă şi în 4 jargonul publicitarjnvadate de anglicisme şi americanisme care încearcă să impună „the American way of life" (numai în sloganurile publicitare ale anului 1961, R. Etiemble inventariază 1.300 cuvinte de origine engleză)16. Manifestările de anglomanie ale contemporanilor săi, gata să adopte „la civilisation • cocalcoolique" odată cu expresia sa lingvistică („le sabir atlantique" sau „le jargon yanquisant"), reprezintă - în opinia lui - ' Etiemble - „une maladie reelle et grave du francais"17. Confruntat cu dilema „liberalism sau dirijism?"18, autorul propune o serie de măsuri drastice contra franglais-ului, realizabile prin acţiunea conjugată a şcolii, a mijloacelor de informare în masă şi a Academiei. ' \ Pe aceeaşi linie puristă se înscrie studiul lui Felix de Grand Combe, care vede în anglomanie „o rătăcire deplorabilă 1 şi antipatriotică", o manifestare din sfera „patologiei mentale" , j explicabilă prin veleitarismul intelectual al contemporanilor săi. 10 Adriana Stoichiţoiu Ichim „Romgleza" : opţiune personală sau efect al globalizăriP. 11 Intre lucrările de tip normativ care sancţionează folosirea abuzivă a anglicismelor, considerând-o un mod de manifestare a „inflaţiei stilistice" în mass-media (preponderent în rubricile de publicitate şi sportive) figurează şi studiul lui Rene Georgin, L 'inflation du style, din care reţinem o remarcă pe deplin aplicabilă în situaţia actuală a limbii române: „Nu putem şi nu trebuie să pierdem din vedere că în limbă, ca şi în economie, inflaţia prelungită duce la devalorizare. Este o dovadă de înţelepciune să păstrăm întotdeauna măsura şi respectul pentru limba noastră"20. Instituţionalizarea orientării normativ-puriste împărtăşite de oameni de cultură şi politicieni francezi este ilustrată de o antologie de texte legislative menite să protejeze limba franceză de invazia anglicismelor. Sub titlul Termes techniques nouveaux. Termes officiellement recommandes par le gouvernement francais (Paris, 1982), Bruno de Besse a reunit, în partea iniţială a lucrării, legi, circulare şi decrete promulgate între anii 1969-1981 de guvern, cu scopul de a impune exclusivitatea folosirii limbii franceze în învăţământ, cercetare, manifestări ştiinţifice şi culturale, unde locul ei era serios ameninţat de engleza în continuă expansiune. în partea a doua sunt incluse liste de termeni recomandaţi spre a înlocui cuvintele străine considerate „indezirabile" în cadrul unor terminologii din: medicină şi sănătate publică, asigurări sociale, construcţii şi urbanism, tehnici spaţiale, economie şi finanţe, informatică, transporturi, comunicaţii audio-vizuale. în acest ultim domeniu, de exemplu, se propun termenii francezi cadreur, industrie du spectacle, palmares, animateur, moyen, postsonorisation ca echivalente pentru anglicismele cameraman, show-business, hit-parade, disk-jockey, media, play-back. (Succesul acestei întreprinderi, ca şi al eforturilor lingviştilor citaţi a fost limitat, dovadă fiind numărul mare de anglicisme vehiculat şi astăzi de presa franceză, ca şi expansiunea englezei în domenii precum comunicaţiile, informatica, arta spectacolului, divertisment). Situaţia actuală din Europa de Est, unde ritmul de pătrundere a anglicismelor s-a accelerat odată cu ieşirea ţărilor respective din sfera totalitarismului izolaţionist şi cu abandonarea aşa-zisei „limbi de lemn" reproduce, aproape în totalitate, fenomenul sociolingvistic desemnat peiorativ prin termenul franglais2]. Nu întâmplător, conferinţa internaţională cu tema „Globalization: English and Language Change in Europe" (Varşovia, 2002) a inclus între principalele domenii de interes situaţia lingvistică din ţările Europei centrale şi estice, antrenate -alături de restul continentului - în ceea ce Adam Michink numea „o vertiginoasă «Disneyland-izare» culturală"22, raliindu-se astfel protestului altui mare disident anticomunist, rusul Soljeniţân, care „s-a arătat indignat de degradarea limbii ruse, invadată de cuvinte engleze precum holding, briefing sau pressing"2*. Cea mai completă imagine privind proporţiile influenţei engleze asupra limbilor europene se degajă din lucrările coordonate de Manfred Gorlach: A Dictionary of European Anglicisms. A Usage Dictionary of Anglicisms in Sixteen European Languages (conţinând 3647 intrări de etimoane englezeşti), Bibliografia adnotată a celor mai importante lucrări de anglistică apărute în cele 16 limbi ale dicţionarului şi un volum de studii (English in Europe) dedicate influenţei engleze în fiecare dintre cele 16 limbi (inclusiv română)24. 2. Atitudinea oamenilor de cultură din România faţă de avalanşa de anglicisme întâlnite în toate registrele stilistice ale limbii (limbaje specializate, limbă literară standard, limbaj colocvial / familiar, argoul adolescenţilor sau aşa-numita „teenspeak") oscilează între indignarea produsă de manifestările de anglomanie (căreia îi dau glas scriitori şi oameni din presă -vezi supra) şi relativa toleranţă exprimată de lingvişti de prestigiu (Mioara Avram, Th. Hristea, Rodica Zafiu), preocupaţi preponderent de normarea uzului25 şi mai puţin de aspectele 12 Adriana Stoichiţoiu Ichim „Romgleza" : opţiune personală sau efect al globalizăriP. 13 sociolingvistice şi socioculturale ale „romglezei". O posibilă explicaţie a acestei atitudini a majorităţii lingviştilor este oferită de Mioara Avram care, referindu-se la o posibilă pierdere a identităţii de limbă prin anglicizare, preciza: „Influenţa engleză este un fenomen internaţional care nu are nimic negativ în sine şi nu e mai periculoasă pentru limba română decât alte influenţe din trecut şi de azi (se ştie doar că marea ospitalitate a limbii noastre este dublată de o capacitate la fel de mare, de asimilare şi de selecţie în timp); în această privinţă se pune mai mult problema folosirii corecte şi a echilibrului [subl. ns.], care implică rezolvarea înţeleaptă a conflictului dintre generaţii în atitudinea faţă de anglicisme"26. O poziţie distinctă în lingvistica românească este cea ilustrată de Tatiana Slama-Cazacu, pentru care, „invazia brutală de termeni străini" (echivalentă cu o „pulbere de false diamante"27) reprezintă una dintre tehnicile de manipulare la care apelează Puterea în scopul distorsionării şi obscurizării comunicării reale şi/sau pentru „mascarea" unor realităţi nefavorabile ei28. In ceea ce ne priveşte, am susţinut încă din anii '80 (când influenţa engleză era limitată la anumite terminologii şi la câteva tipuri de publicaţii29), necesitatea abordării acestui subiect dintr-o dublă perspectivă: pragmatic - funcţională şi lingvistică (descriptiv - normativă)™. Aceasta se dovedeşte imperios necesară în tentativa de precizare a conceptului de „romgleza", care nu a beneficiat încă de o analiză riguroasă nici în plan lingvistic şi, cu atât mai puţin, în plan funcţional, putând fi comparat - sub aspectul impreciziei şi al locurilor comune vehiculate - cu un alt concept frecvent invocat după 1990 -„limba de lemn". Dacă „limbii de lemn" i se acordă o semnificaţie foarte largă, incluzând şi manifestări ale snobismului verbal (precum utilizarea unor termeni străini neasimilaţi), încadrarea „romglezei" în categoria jargoanelor reprezintă, în opinia noastră, o tratare superficială şi limitativă a fenomenului, care se caracterizează nu numai prin aspecte lexicale, ci şi grafice, fonetice, morfosintactice şi stilistice (dintre care unele vor fi analizate în această lucrare). 3. Definirea jargonului ca „variantă a limbii naţionale, delimitată mai ales după criterii sociale, culturale sau profesionale" şi individualizată prin particularităţi lexicale şi fonetice31 acoperă un singur aspect al „romglezei" - acela întâlnit în cadrul limbajelor specializate. Sunt astfel ignorate modalităţi de manifestare a „romglezei" în domenii cu impact semnificativ asupra masei vorbitorilor, cum sunt discursul jurnalistic, cel politic şi cel publicitar. Abordarea „romglezei" din perspectivă funcţional-pragmatică implică precizarea categoriilor de utilizatori, cu motivaţii şi finalităţi specifice, raportate la anumite situaţii de comunicare32. In raport cu aceste criterii se poate constata că termenul „romgleza" nu acoperă o variantă lingvistică unitară şi omogenă, dar şi că „nocivitatea" fenomenului nu este întotdeauna aceeaşi. Principalele categorii de vorbitori responsabile de existenţa „romglezei" sunt: specialiştii din diverse domenii de activitate (informatică, economie, finanţe, comunicare şi relaţii publice, publicitate, artă etc.), jurnaliştii din presa scrisă şi audio -vizuală, oamenii politici, autorii de reclame, comercianţii şi adolescenţii . Deşi limbajele de specialitate din domeniile menţionate conţin cel mai mare număr de termeni împrumutaţi din engleză, neadaptaţi (sau numai parţial adaptaţi) sistemului limbii române, impactul lor asupra masei vorbitorilor şi, implicit, asupra limbii naţionale este relativ redus, în virtutea sferei de circulaţie limitate 14 Adriana Stoichiţoiu Icnim ,Jlomgleza" : opţiune personală sau efect al globalizăriP. 15 la comunităţile profesionale respective, în care emiţătorii şi receptorii au competenţe de comunicare şi motivaţii identice. Pentru specialişti, toate împrumuturile sunt motivate obiectiv, opoziţia între cele „necesare" şi cele „de lux"34 neavând relevanţă. în raport cu funcţiile - referenţială (denominativă) şi comunicaţională - îndeplinite de termenul specializat, împrumuturile (anglicisme lexicale sau frazeologice) prezintă o serie de avantaje faţă de termenul autohton (atunci când acesta există): caracter monoreferenţial şi monosemantic (precizie), brevilocvenţă, circulaţie internaţională. Preferinţa specialiştilor pentru această categorie de termeni este efectul globalizării în planul schimburilor de informaţii, tehnologii şi publicaţii, al cooperărilor internaţionale realizate - în marea majoritate a cazurilor - prin intermediul limbii engleze. Când jurnalistul consideră necesară explicitarea sensului termenilor de specialitate, se poate recurge la următoarele procedee: - traducere (calchiere) a anglicismului: body-painting -„pictatul pe om" (A, 12.03.05, p. 7); „fotbalul în sală sau futsal, aşa cum este cunoscut în afara graniţelor" (G, 3.02.06, p. 8); wedding planner - „arhitect de nunţi" (G, 24.02.06, p. 2); - formulări echivalente în plan semantic („aproximări" ale sensului): „SUV-urile (maşinile înalte, denumite popular jeepuri)" (G, 6.01.06, p. 3); e-insurrance - „asigurare prin computer" (G, 23.05.06, p. II); „reality people show: ceva între ştire şi divertisment" (A, 10.01.04, p. 6); spam - „mesaje electronice nedorite"; „curling - un biliard pe gheată cu pietroaie" (G, 18.02.06, p. 9); - definiţie (de tip lexicografic, formulată într-o manieră accesibilă şi nespecialiştilor): „Concept-carurile sunt proiecţiile din prezent ale viitoarelor automobile" (G, 7.03.06, p. 8); „transferarea unei părţi a activităţii marilor companii în ţări cu mână de lucru ieftină («outsourcing», în limbajul de specialitate)" (A, 27.01.05, p. 13). Ilustrăm, în continuare, principalele domenii în care ritmul alert de pătrundere a anglicismelor poate fi considerat un efect al globalizării35. • Anglicismele şi, mai ales, americanismele abundă în publicaţiile de specialitate din domeniul comunicării, publicităţii şi relaţiilor publice. Astfel, în revista „Concepte", subintitulată „primul jurnal al profesioniştilor în comunicare" (vol. I, nr. 4, sept. 1998) sunt atestaţi următorii termeni de specialitate: advertising, [publicitate] outdoor şi on board, copywriter, target, news, PR, Public Affairs, brand marketing communication, account manager, job description, print, brief, catering, dutyfree, statement. O situaţie similară se întâlneşte în publicaţia „Catch", „revistă de publicitate PR şi mass-media" (nr. 1, aprilie 2001), care recurge la numeroşi termeni străini, dublaţi, uneori, de echivalentele lor româneşti: target - ţintă; E-jobs - târg de locuri de muncă pe Internet; advertising - reclamă; brand -marcă; advergaming - publicitate prin intermediul jocurilor. Deşi domeniile în discuţie nu dispun de o terminologie proprie în limba română, posibilitatea stabilirii unor echivalenţe, care ar evita utilizarea „romglezei" este evidenţiată într-un dicţionar terminologic36 unde găsim: channeling - canalizare, direcţionare; feature - reportaj; follow-up - urmare, serial; hard news - ştire şocantă; evergreen story - text atemporal; rating -circulaţie etc. Când anglicisme din această categorie sunt utilizate - fără explicaţii sau echivalent românesc - în publicaţii destinate masei cititorilor (de exemplu, în cotidiane) sau în emisiuni Radio şi TV - suntem confruntaţi cu manifestări tipice de snobism lingvistic sau neglijenţă în exprimare. Un exemplu în acest sens este utilizarea abuzivă a termenului training (anglicism „de lux") cu sensul de „instruire profesională" atât în articole cu caracter 16 Adriana Stoichiţoiu Ichim „Romgleza" : opţiune personală sau efect al globalizăriP. 17 informativ, cât şi în anunţuri publicitare. De exemplu, într-un articol din ziarul „Adevărul" (15.07.02, p. 7), consacrat studiilor de specializare şi semnat de un psiholog, training apare de 11 ori, fiind însoţit şi de alte anglicisme: customer care, teambuilding, [eşalonul] de middle sau de top, work-shop etc. Observaţii de aceeaşi natură se pot face cu privire la termenul brand (cvasisinonim cu marcă - cf. DSM: 31): „închiriezi de fapt patente, branduri sau mărci" (G.23.05.06, p. II). Este utilizat abuziv, atât pentru referenţi inanimaţi, cât şi animaţi: „experienţa unică a brandului Vodafone" (G, 28.04.06, p. 1); „«brand-uh Beckham a fost estimat recent la suma de 334,5 milioane de dolari" (A, 17.01.04, p. 11). De reţinut că în jurul anglicismului s-a format deja o microfamilie lexicală, din care fac parte împrumuturi (branding, debranding etc.) şi formaţii româneşti cu caracter colocvial (branduire /brenduire, branduit): „Fostul preşedinte american crede că orice fel de acţiune de branding sau re-branding presupune, iniţial, un de-branding" (G, 23.05.05, p. 6); „produse care se găsesc în magazinele companiilor respective, produse ultrabranduite" („Ziarul Financiar", 4.02.06, p. 12). Alţi termeni din domeniu sunt event-manager (organizator de evenimente); PR manager; team manager; creativ („Creativii sunt artiştii agenţiilor, vârful de lance"); copywriter; client-service; target (public-ţintă). • Terminologia economico-financiară este supusă şi ea asaltului anglicismelor în contextul relaţiilor cu instituţii internaţionale. Termeni ca rating „calificativ", „clasare", card, duty-free, teleshopping, broker, catering, dealer, [acord] stand by, leasing au fost deja asimilaţi în virtutea avantajelor pe care le prezintă, fiind frecvent utilizaţi şi în presă, cu sensuri preluate din limbajul specialiştilor. Din păcate, presa de largă circulaţie vehiculează un mare număr de termeni economici de strictă specialitate care, în absenţa oricăror explicaţii, creează un jargon inaccesibil nespecialiştilor, tipic pentru „romgleza" actuală: „[credit de tip] revolving"; „[operaţiuni] de factoring; „[piaţă] futures"; cashflow; „investiţii greenfield [de la zero]"; „cartele pre-pay [pentru telefon]"; „servicii de buy-back şi trade-in"; show-room; „magazine de tip do-it-y our seif; „depozite de tip «cash and carry»". • Termenii tehnici privesc, în principal, mijloacele de transport: roadster [maşină neacoperită, cu două locuri - cf. BBC: 970]; concept-car; „un «show-car» creat de designed pentru a trezi interesul în legătură cu viitorul break al mărcii"; drive-test; show-room; snowmobil - „transportor special pentru zone înzăpezite"; „un VW Passat full options"; GPS - „sistem de navigaţie / ghidare pe drumul şi în timpul cel mai scurt"; un SUV [" (A, 28.11.03, p. 9); „Revista ta are un nou look" (EZ, 13.03.05, p. 6); „Camera ta are dreptul la o schimbare de look" (anunţ publicitar - OTV). Comentarii metalingvistice evidenţiază caracterul inutil al unor asemenea împrumuturi: „A venit anotimpul reluărilor înnobilate de ţanţoşa titulatură «Best oft> [„selecţii incluzând cele mai bune momente / piese muzicale etc.]" (G, 5.07.05, p. 13). Reţinem şi observaţiile binevenite care amendează utilizarea abuzivă a termenului locaţie (< engl. location): „cuvânt ce se ţine scai de noi [...] pentru că sună mai bine decât neaoşul «loc»" (G, 3.08.05, p. 7). Din aceeaşi categorie de anglicisme cu circulaţie internaţională fac parte sintagme, expresii sau locuţiuni cu statut de clişee (sau „citate"): „romantismul unui love-story" (TeleG, 37/2006, p. 31); latin lover (TeleG, 7/2005, p. 4); top-secret (TeleG, 18/2006, p. 13); political correctness (ProTV, 4.06.06); number one (ReTV, 17.03.06); gentleman's agreement (G, 17.03.06, p. 10)); „pălăria - un «must have» al sezonului" („Ciao", 9/2004, p. 12). 4.1. Autorii de reclame şi comercianţii recurg la „romgleza" în virtutea unor tendinţe mimetice, de adoptare a modei momentului, dar şi cu intenţii persuasive (ca strategii de „seducere" a potenţialilor cumpărători). în acest scop sunt exploatate conotaţiile favorabile, de prestigiu ale termenului străin (ceea ce Etiemble numea „le mythe du mot etranger"). Un exemplu concludent este textul publicitar care anunţă deschiderea primului mall din Cluj (G, 9.06.06, p. 6), în care apar numeroase anglicisme „de lux" (shopping, entertainment, [conceptul] One Stop Shopping, dining, office building). între cuvintele „magice" ale sloganurilor publicitare se înscriu substantivul look şi adjectivul cool „Vrei un look cooll Alege Belle - Color [vopsea de păr]; Adoptă look-ul generaţiei tale! Fii supercool cu Belle - Color!"; „Hotelul Delfinul din Eforie începe sezonul estival cu un «new look» de patru stele!". 22 Adriana Stoichiţoiu Icnim .Romgleza" : opţiune personală sau efect al globalizăriP. 23 în virtutea caracterului său colocvial şi a conotaţiilor ce îl asociază argoului tinerilor, cool se bucură de cea mai largă utilizare în reclame, depăşind cu mult alte anglicisme proprii limbajului tinerilor {trendy, sexy, funny, glossy). Utilizarea abuzivă a termenului a avut drept rezultat o slăbire a semnificaţiei iniţiale, în favoarea valorii de superlativ şi o clişeizare (tocire a expresivităţii) similară cu cea suferită de argotismul mişto (cu care, de altfel, cool este, adesea, sinonim): „Love Line - un serviciu matrimonial [telefonic] cu adevărat cooll"; „Head and Shoulders - modul cool şi inteligent de a scăpa de mătreaţă"; „Fă-ţi telefonul cooll Fă-ţi telefonul unic" [prin alegerea unui logo]. Din aceeaşi categorie de împrumuturi, cu caracter informai, familiar fac parte interjecţiile wow şi oops, incluse în anunţuri publicitare (uneori, chiar cu grafie fonetică): „Uau\ 6 luni de avantaje" (ofertă Connex- A, 2.03.05, p. 15). In domeniul reclamelor, se observă două aspecte definitorii pentru „romgleza" la nivelul grafiei. Primul constă în tendinţa de revenire la ortografia etimologică proprie englezei, în cazul unor împrumuturi vechi, perfect asimilate. Cazul cel mai elocvent este cel al anglicismului leader. „Allianz - Tiriac Asigurări - leader pe piaţa asigurărilor de bunuri" (A, 11.03.02, p. 7). Al doilea copiază maniera anglo-americană de scriere cu majuscule a cuvintelor din componenţa titlurilor, aplicând-o sloganurilor publicitare: „Mai Multe Plicuri, Mai Multe Case - Un An Nou în Casă Nouă" (pliant publicitar - Gima Superstore). Pe lângă adoptarea a numeroşi termeni anglo-americani, pentru a denumi referenţi „de import" sau imitaţii autohtone ale acestora (fast-food, pub, snack-bar, supermarket, hypermarket, automall, showroom), limbajul comercial se caracterizează prin preferinţa pentru compusele „asintactice" (cu topică inversă, neobişnuită în limba română: determinant + determinat). Acestea se întâlnesc, cu mare frecvenţă, ca denumiri de baruri şi cluburi (Art Jazz Club, As Pub, Big Food Club, City Caffe, Edgar's Pub, Gallery Pub, Hollywood Bistro, Lord's Pub, Privilege Private Club, Scottish Club, Yellow Bar), de fast-food-uri sau pizzerii (Domino's Pizza), de agenţii de turism (Colibri Travel Agency, Danube Delta Tours, Girueta Travel, VIP Travel Service). 4.2. în ceea ce priveşte varianta „romglezei" specifică adolescenţilor şi, prin extensie, generaţiei tinere (teenspeak) se pot remarca elemente comune cu limbajul familiar, colocvial (OK, party, feeling, full, sexy, de top, first class, trendy, glossy, job, funny, look). O imagine asupra acestui registru este oferită de revista „What's Up?" aparţinând restaurantelor McDonald's, în care abundă termeni englezeşti din domeniile care îi interesează pe tineri (cinema, muzică, modă, artă, informatică, locuri de muncă). Formulările de tip colocvial se întâlnesc frecvent în nr. 2 din 2002: „şase prieteni super-cooF' (p. 14); „folosirea drogurilor nu te face cooll" (p. 27); „nu făcea big deal din chestia asta" (p. 15); „modă trendy" (p. 45). Ponderea împrumuturilor „de lux" poate fi considerată alarmantă în reviste ca „Bravo", „Bravo Girl", „Cool girl", „Look", „Popcorn", unde „romgleza" este la ea acasă începând cu titlurile (Be magic!, Fii party smartyl, Extreme beauty, Party ideas) şi continuând cu terminologia modei (fashion, trend, modelling, college look, outfit, casual, poloshirt, funky pants, sneakers, jeans, stretch, make-up, lip-gloss, blush, eyeliner, styling) a divertismentului (comics, pop-biz, new-entry, entertainer, roller, snowboarder, cover girl, newcomer) şi chiar a relaţiilor interumane (girlfriend, boyfriend, heartbreaker, feeling)39. 5. Concluzia acestei sumare treceri în revistă a situaţiilor de utilizare a „romglezei" este aceea că procesul de globalizare oferă cadrul stimulativ pentru asimilarea în română a unor termeni, 24 Adriana Stoichiţoiu Ichim „Romgleza" : opţiune personală sau efect al globalizăriil 25 expresii şi tipare lingvistice cu circulaţie internaţională. Opţiunea pentru „romgleza" este una individuală sau de grup, fiind explicabilă printr-un complex de factori socio- şi psiholingvistici. Dat fiind că fenomenul rămâne - cel puţin în actuala etapă -cantonat la nivelul lexicului (specializat, jurnalistic, monden), considerăm excesive şi neavenite măsurile „protecţioniste" tip Legea Toubon din Franţa (1991)40 sau Legea Pruteanu. Ultima a stârnit dezbateri aprinse în anul 2002, fără a ajunge la promulgare, din cauza caracterului ei considerat izolaţionist „poliţienesc" şi populist. într-un editorial intitulat Cu ghilotina politică peste cuvinte, semnat de Rodica Ciobanu (A, 12.10.02, p. 1), sunt sintetizate argumentele împotriva respectivului proiect legislativ: „Legea lui Pruteanu este inutilă şi fără nici o logică. Este ridicol să-şi imagineze cineva că ar putea lăsa o ghilotină peste cuvinte, că un act normativ ar putea ţine sub control un organism la fel de fluid ca apa. Este, de asemenea, absurd să-şi închipuie cineva că, în era multiculturalităţii, a internetului, a globalizării, o limbă de circulaţie redusă poate fi protejată printr-o lege izolaţionistă". In sfârşit, riscurile „romglezei" par mai puţin ameninţătoare dacă ţinem seama - din perspectivă diacronică - de capacitatea românei de a filtra împrumuturile, asimilând şi păstrând pe cele considerate „necesare" sub aspect referenţial şi/sau stilistic. Metaforic, procesul era sintetizat de Sextil Puşcariu în anii '40 ai secolului trecut în termeni întru-totul valabili şi astăzi: „Neologismele ce năvălesc în limbă se pot asemăna cu trenurile cu străini, care intră în gările oraşelor mari. Unii din călători coboară, pentru ca peste puţin timp să se urce iarăşi în tren şi să plece mai departe: sunt neologismele cu o viaţă efemeră, care nu izbutesc să se încetăţenească în limbă. Sunt călători care intră în oraş şi rămân acolo. Unii sunt singuri şi numai încetul cu încetul se obişnuiesc în noua lor patrie, păstrând caracterul străin toată viaţa lor. Alţii însă sunt aşteptaţi în gară de rude şi prieteni, care-i îmbrăţişează la sosire şi în societatea cărora rămân mereu. Acestea sunt neologismele care de la intrarea lor în limbă au fost asimilate elementului băştinaş şi au intrat în familia cuvintelor înrudite etimologiceşte"41. note 1 Termenul - impus de Etiemble (1964) - apăruse încă din 1955 în „Le Quotidien de Buenos Aires", fiind folosit de Andre Rigaud. 2 Vezi insolita analogie făcută de poet între influenţa engleză actuală şi cea rusească, manifestată după al doilea război mondial: „Ele [limba lui Stalin şi aşa-zisa cultură sovietică] sufocau, zi şi noapte, toate lungimile de undă ale radioului român, cu o presiune oarbă, prostească, insuportabilă, determinând din ce în ce mai clar şi mai profund efecte cu totul contrarii celor scontate. Cam aşa cum a început să se întâmple acum (TV în plus!) cu engleza degradată şi miorlăită şi cu subcultura anexă de dincolo de gârla cea mare" (apud „Dimineaţa", 1992, nr. 90, p. 2). 3 întrebându-se retoric „Mai vorbim noi astăzi româneşte?" [într-o conferinţă prilejuită de Ziua Mondială a Culturii], Octavian Paler răspundea: „Eu cred că nu. Eu cred că vorbim o limbă în care există nişte amestecuri foarte bizare, ba de rumeguş al limbii de lemn, ba de jargon anglo-romăn [subl.ns.], ba de preţiozităţi ridicole de tipul antamăm, anvizajam, implementăm, prin care diverşi semidocţi au vrut să îşi dea un fel de lustru cultural după decembrie '89" (A, 24.05.97, p. 3). 4 Eugen Simion, Tot despre „romgleza" (în „Curentul", 06.10.01). 5 Vezi articolul Alergie la ale noastre (G, 8.03.06, p. 7), semnat de Diana Popescu. 6 „Toată ţopimea face alergie la cuvintele din DEX, tocindu-le pe cele din ghidul de conversaţie român-englez. Nu doar în mediul artistic se petrec asemenea deraieri căznit shakespeariene. Termenii din mediul afacerilor (pardon, din zona business), cei din industria publicitară (mă refer, desigur, la aria creative, la copywriting şi alte specialităţi asemenea) sunt tot atâtea tribute aduse uneia şi aceleiaşi limbi [...]. Din jur, de peste tot îţi ajunge la urechi zumzet englezit. Shooting-uri de fashion, meeting-uri şi happening-uri, astfel de repere a căpătat programul nostru zilnic" (G, 8.03.06, p. 7). 26 Adriana Stoichiţoiu Ichim „Romgleza" : opţiune personală sau efect al globalizăriil 27 în opinia lui Andrei Bantaş (1982: 224), cele aproape 4000 de cuvinte şi frazeologisme împrumutate din engleză sau formate prin derivare şi compunere de lâ baze englezeşti indicau în limba română a anilor '80 o situaţie similară celei din franglais. Vezi bibliografia lucrărilor consacrate acestui subiect la Ciobanu (2004) şi Avram (1997), precum şi articolul nostru din 1986, A Functional Approach to the Study of Recent English Borrowings in Romanian, reprodus în acest volum. 9 Vezi, în acest sens, David Crystal, English as a Global Language, Cambridge University Press, Cambridge, 1997, John E. Joseph, Globalization and the Spread of English, în „Journal of Southeast Education", 2001; Robert Philipson, Tove Skutnabb-Kangas, Englishization as One Dimension of Globalization, în David Graddok; Ulrike Meinhof (eds.), English in a Changing World, AILA Review, 1999 nr. 13. 10 Vezi articolul prezentat în A, 08.01.02, p, 8. „Ca urmare a diverselor limbi din care se trage - germanice, romanice, nordice, celtice etc. - engleza nu avea cum să nu fie un talmeş -balmeş. Dar tocmai în această elasticitate a ei îi stă forţa. Engleza ridică prea puţine bariere în calea cuvintelor noi" (ibidem). Vezi Engleza, banca lingvistică de date a întregii planete (A, 22.01.03, p. 12). Vezi Euroengleza - limba de comunicare a Europei lărgitei (A, 6.11.02, p. 12). 14 Vezi Bourney (1962: 105 şi urm). 15 Vezi, îndeosebi, Etiemble (1967); De Grand Combe (1954); Rene Georgin, L 'inflation du style, Paris, 1963. 16 Etiemble (1964: 254). " Ibidem, p. 41. n Ibidem, p. 327-345. 19 De Grand Combe (1954: 270). 2°Rene Georgin, L 'inflation du style, p. 6. Vezi, de exemplu, pentru situaţia din bulgară, Liutakova (1993) si (2001). 22 Apud A, 4.05.02, p. 3. 23 Apud A, 30.05.94, p. 1. 24G6rlach (2001) [abreviat în această lucrare DEA], (2002a) şi (2002b); vezi şi prezentarea detaliată a dicţionarului la Ştefanescu (2003). 25 „în ce ne priveşte, considerăm că asimilarea corectă a anglicismelor (şi a altor neologisme) este mai importantă decât acceptarea sau respingerea acestora în numele unor principii care pot părea, ori chiar sunt, uneori, cel puţin discutabile" (Th. Hristea, Despre scrierea şi pronunţarea unor anglicisme, în „România literară", 1978, nr. 26, p 5). 26 Avram (1997: 5); opinii similare au fost exprimate de Zafiu (2003: 94) şi Stoichiţoiu Ichim (1996), (2001), (2003a). " Vezi Slama-Cazacu (2000: 123-153). 28 Pornind de la premisa că neofilia verbală este un aspect specific al noii „limbi de lemn" (op. cit., p. 81), autoarea subliniază faptul că „folosirea acestor expresii [englezeşti] se face, foarte adesea, din motive direct manipulatoare - în publicitate, mai ales, dar şi în unele expuneri cu caracter politic, economic etc." (op.cit., p. 141). 29 Vezi Stoichiţoiu Ichim (1986: 84-92). 30 Vezi Stoichiţoiu Ichim (2001b: 83-110). 31 Cf. DSL: 282. 32 Un punct de vedere similar exprimă Caput (1972: 72) „Mieux vaut comprendre Ies raisons qui parallelement expliquent 1'introduction en francais des termes anglo-saxons, qu'anathematiser en bloc ceux qui, moitid par necessity et moitie par un snobisme provocateur se jettent dans le franglais. En bref, mieux vaudrait analyser le probleme et tenter ensuite de le r^soudre que s'exclamer et laisser faire". 33 Puncte de vedere similare au fost exprimate pentru română de Constantinescu; Popovici; Ştefanescu (2002: 185-187), iar pentru franceză, de Humbley (2002: 112-113). 34 Pentru explicitarea celor două concepte - preluate din Puşcariu (1976: 371) - vezi Stoichiţoiu Ichim (2001b: 85 şi urm.). 35 Pentru economie de spaţiu am renunţat la precizarea surselor (cotidiane, săptămânale, posturi Radio şi TV); termenii citaţi sunt, în majoritate, încă neincluşi în MDN. 36 Cristian Florin Popescu, Dicţionar explicativ de jurnalism, relaţii publice şi publicitate, Bucureşti, Tritonic, 2002. 37 Cf. Guiraud; Pamart; Riverain (1971). Referindu-se la această categorie de împrumuturi, Guilbert (1975: 88) precizează: „Elles produisent seulement un effet de discours auquel beaucoup de locuteurs ont recours plus ou moins consciemment, pour etre «dans le vent», modernes, de leur temps". 28 Adriana Stoichiţoiu Ichim 38 înnobilarea sensului, prin conotaţii favorabile conferite de prestigiul termenului străin este pusă în evidenţă de comentariul jurnalistului privind superioritatea termenului job faţă de banala sintagmă loc de muncă: „Azi, în anul de graţie 1999, românul se gândeşte mai mult la un job, decât la un loc de muncă. Locul de muncă pare ceva static, o închisoare pe viaţă, din care poţi evada numai în sus, ierarhic [...]. Jobul este altceva. Jobul este cumva exotic (Puneţi-i pe bunici să vă explice ce face un asistent de manager sau un sales manager!), este o fereastră spre o lume curată, ecologică chiar, sclipitoare, deşi dură. Jobul pare continuarea pe bani a unui joc gratuit, el nu are cenuşiul meseriei pe care o porţi cu tine toată viaţa" [subl. ns.] (A, 26.03.99, p. 3); vezi, în acelaşi sens, observaţia lui Goosse (1975; 50): „Les promoteurs des anglicismes, trouvant Ies termes francais ou us6s ou. charges de trop de sens ou moins nobles, proposent des termes anglais considers comme neuf, vierges, univoques, plus nets aussi qu'une periphrase". 39 Termenii citaţi - alături de mulţi alţii - apar înregistraţi de Florentina Voicu într-o lucrare de diplomă consacrată anglicismelor din revistele pentru tineret (2006). 40 De reţinut că purismul excesiv al anilor '60 a fost înlocuit de atitudini mult mai echilibrate şi chiar tolerante ale lingviştilor francezi de renume faţă de influenţa engleză: Martinet (1974); Goosse (1975); Walter (2001); Humbley (2002). 41 Puşcariu 1976: 403. Asimilarea anglicismelor din romana actuală. O perspectivă normativă 1. Conform unei definiţii larg acceptate , anglicismele reprezintă împrumuturi din engleza britanică şi americană aflate în curs de adaptare la sistemul limbii române. Această particularitate le deosebeşte atât de împrumuturile complet asimilate, cât şi de cele care şi-au păstrat integral caracterul străin (aşa-numitele xenisme sau străinisme)2. Deşi conceperea limbii ca sistem dinamic, în permanentă mişcare (fenomenul de „diacronie în sincronie")3 nu permite o departajare strictă a celor trei categorii de împrumuturi, vom încerca o abordare de tip normativ a anglicismelor din mass-media perioadei postdecembriste, vizând o dublă finalitate. în primul rând, avem în vedere interferenţele dintre factorii implicaţi în asimilarea anglicismelor: factorul obiectiv (reprezentat de organizarea internă a sistemului limbii şi codificat sub forma normelor) şi factorul subiectiv (manifestat ca acţiune deliberată a vorbitorului în raport cu termenul străin)4. în al doilea rând, urmărim - din perspectiva cultivării limbii - relevarea unor abateri sau încălcări ale normelor înregistrate în uz, respectiv în mass-media actuală, şi rolul lor în evoluţia limbii. Opţiunea noastră pentru abordarea anglicismelor din mass-media dintr-o perspectivă normativă are la bază convingerea că presa reprezintă nu numai „a patra putere în stat", ci şi un important factor cultural-educativ. Prin larga sa audienţă, prin autoritatea cuvântului tipărit sau rostit la microfon, presa poate contribui pe de o parte la „educarea lingvistică" a publicului, iar pe de altă parte la îmbogăţirea, diversificarea şi internaţionalizarea lexicului limbii literare5. Rolul presei în apariţia şi difuzarea anglicismelor este pus în evidenţă de un 30 Adriana Stoichiţoiu Ichim Asimilarea anglicismelor din româna actuală 31 dicţionar al limbii engleze utilizate în emisiunile postului BBC World Service în ultimii ani6 şi de numeroşi lexicologi7. Totuşi, atenţia cercetătorilor români s-a concentrat mai ales asupra aspectelor strict lingvistice, dintr-o perspectivă predominant descriptivă sau, mai recent, asupra celor funcţionale9. în mai mică măsură au fost abordate înainte de 1990 aspectele normative implicate în utilizarea anglicismelor10. 2. Deşi ponderea influenţei engleze în româna actuală este comparabilă cu cea din franceza anilor '60n, până în prezent nu dispunem în lingvistica românească de un studiu complet, exhaustiv asupra influenţei engleze, nici de un dicţionar de anglicisme, aşa cum posedă, de pildă, franceza12 (există, în schimb, un număr de dicţionare bilingve pentru anumite terminologii: politică, administrativă, economică, marketing etc.). Pe de altă parte, nu considerăm utilă publicarea unor aşa-numite „dicţionare" de anglicisme, destinate, în principal uzului didactic, dar lipsite de minima rigoare ştiinţifică. O asemenea improvizaţie, cu pretenţie de instrument normativ al uzului -EEDC - oferă numeroase exemple de erori flagrante: includerea de cuvinte cu altă etimologie decât cea engleză (ecart, en detail, acquis [comunitar] < fr.; land [federal] < germ.); grafii nerecomandabile, în contradicţie cu cele consacrate în uz şi în dicţionarele româneşti (banker; interview; leader; spici; speaker); indicaţii morfologice inconsecvente sau chiar greşite (computer - ca verb tranzitiv; junk-food şi newsletter ca substantive la plural; smart-tag ca substantiv masculin; trend -înregistrat ca substantiv neutru, apare cu sens verbal „a avea o direcţie generală sau tendinţă; advocacy, property scont, rule, u-commerce, up-grade sunt înregistrate ca substantive fără gen); sensuri etimologice, neatestate în română („cel mai înalt vârf al unui munte" pentru summit; „persoană care serveşte" pentru server; „sandviş, tartină" pentru sandwich-man; „jucător" pentru player; „stăpân" pentru master; „fese, fund" pentru fundament). Dat fiind ritmul foarte rapid al îmbogăţirii lexicului după 1990, nici dicţionarele limbii actuale nu reuşesc să înregistreze toate anglicismele care circulă în mass-media cu o frecvenţă semnificativă. De pildă, în DCR2 nu figurează airbag, body-painting, exchange office, duty-free, hot line, second-hand, showroom, tour operator, walkman; dintre siglele absente pot fi menţionate DJ, KO, IT, PR, SF. Abrevierile împrumutate din engleză sunt, în general, ignorate şi în IOOMP, unde nu apar decât CD, OK, SOS şi WC. In mod surprinzător, în unele cazuri, sunt înregistrate formaţiile lexicale-s uisă (curriculum vitae, disk-jockey, long play), dar lipsesc siglele respective (CV, DJ, LP). Examinarea compuselor incluse în cele două dicţionare pune în evidenţă numeroase lacune şi inconsecvenţe în domeniul indicaţiilor morfologice. Astfel, în DCR2, e-mail şi stand-by apar fără nici o precizare de natură morfologică; substantivelor fair-play, fast-food, feed-back, mass-media, talk-show şi workshop nu li se indică genul, iar compusul teleshopping apare încadrat nejustificat la masculin. In IOOMP abundă indicaţii de gen eronate, în contradicţie cu normele limbii române şi cu uzul consacrat: disk-jockey, old-boyşiplay-boy sunt considerate neutre (deşi desemnează animate de sex masculin); blue-jeans este încadrat greşit la genul neutru, iar baby-sitter la masculin. Inconsecvenţe apar în indicarea genului (love story este considerat feminin, iar story - neutm) şi a formelor de plural (cf. businessmeni şi congresmani), dar şi în ceea ce priveşte calificarea morfologică a unor îmbinări lexicale (hot-line, fair-play, know-how şi love story sunt considerate substantive, iar brain-drain, hot dog şi pipe-line - locuţiuni substantivale). Indicarea formelor de plural se face absolut întâmplător, ca şi înregistrarea variantelor în uz (de exemplu, lipsesc formele consacrate în limbajul colocvial ale anglicismelor businessman, Adriana Stoichiţoiu Ichim blue-jeans şi bodyguard, în schimb se indică variantele unor cuvinte cu circulaţie redusă, ca pick-up şi picup sau swing şi sving). Deşi reprezintă un progres evident faţă de prima ediţie (din 1982) sub aspectul bogăţiei corpusului care include un mare număr de anglicisme şi americanisme intrate în română după 1989 , dar şi în ceea ce priveşte complexitatea informaţiilor, nici DOOM2 nu este scutit de o seamă de inconsecvenţe şi interpretări divergente. - De exemplu, calificarea de anglicism este rezervată cuvintelor care păstrează aspectul străin în grafie, pronunţare sau flexiune: hit, top, gag, fan, sexy, card, stres, congresmen nu figurează ca anglicisme; din această categorie fac parte însă cocktail (formă „reanglicizată" recent a termenului asimilat coctail - cf. MDN: 189), bodyguard (fără varianta bodigard), weekend, windsurfing, bluejeans (dar nu blugi), talk-show, homeless etc. Ca exemple de inconsecvenţe, pot fi citaţi termenii hold up şi manager care, în ciuda pronunţiei lor „neromâneşti", nu sunt consideraţi anglicisme (în schimb management, casting, market, marketing, fitness şi miss - care nu pun probleme de pronunţie - sunt marcate ca anglicisme, ca şi semicalcul de structură cyberspaţiu!). - O altă inconsecvenţă priveşte grafia elementului (sufixoidului) - man, astfel notat în gentleman, yesman, yeoman, muzicoman (cu plurale în -men, conform normelor limbii engleze); în schimb, congresmen apare cu formă unică pentru singular şi plural (deşi este un americanism cu referent unic, din terminologia politică), asemeni pseudoanglicismelor tenismen şi recordmen. - Babysitter apare - contrar uzului - sub două forme distincte (feminin cu pluralul în -e şi masculin, în -/); în contradicţie cu uzul actual, forma asimilată clovn este considerată învechită, fiind indicată forma claun. asimilarea anglicismelor din româna actuală 33 - în unele cazuri discutabile (cum este mass-media considerat substantiv feminin singular) nu se acceptă decât o unică interpretare, deşi uzul înregistrează forme paralele (cea care presupune folosirea lui media ca plural are caracter uşor livresc). 3. Deşi în bibliografia de specialitate norma lexicală nu este precis definită, atribuim conceptului o accepţie bilaterală, considerând norma ca un ansamblu complex de condiţionări de natură socio-culturală şi lingvistică 14. 3.1. Norma socio-culturală reglementează motivaţia şi funcţionalitatea împrumutului în raport cu specificul unui anumit stil sau registru al limbii15. Din această perspectivă, anglicismele care apar în presa actuală pot fi încadrate în una dintre cele două categorii de împrumuturi stabilite de Sextil Puşcariu („necesare" vs. „de lux")16. 3.1.1. împrumuturile „necesare" sunt cuvinte sau unităţi frazeologice care nu au corespondent românesc sau care prezintă anumite avantaje în raport cu termenul autohton (precizie, brevilocvenţă, expresivitate, circulaţie internaţională). Ţinând seama de complexitatea discursului publicistic, caracterizat prin împletirea funcţiilor referenţială (informativă), conativă (persuasivă) şi expresivă, anglicismele „necesare" pot fi motivate denotativ sau conotativ17. 3.1.2. Anglicismele „de lux" reprezintă împrumuturi inutile şi, în unele cazuri, chiar dăunătoare. Ele sunt nemotivate sau posedă motivaţii de tip negativ precum veleitarismul intelectual şi afectarea, traduse prin snobism lingvistic, insuficienta cunoaştere a resurselor limbii materne, comoditatea sau graba, care - mai ales în cazul ziariştilor - nu le permit să reflecteze asupra echivalenţelor lexicale, pentru a alege termenul cel mai adecvat. 34 Adriana Stoichiţoiu Ichim Asimilarea anglicismelor din româna actuală 35 A întrucât asemenea termeni nu fac decât să dubleze cuvinte (sau unităţi frazeologice) româneşti, fără a aduce informaţii suplimentare (de natură cognitivă sau expresivă), ei constituie manifestări tipice de anglomanie, putând fi încadraţi în categoria aşa-numitelor cultisme. Majoritatea anglicismelor din această categorie se regăseşte în acel ,jargon yanquisant", sugestiv numit franglais, ceea ce poate indica - pentru unele dintre ele - o etimologie multiplă (din engleză şi franceză). Distincţia dintre cele două categorii de anglicisme interesează din perspectiva normării uzului şi a cultivării exprimării18. De aceea, considerăm binevenită „deschiderea" manifestată de autorii DOOM2 faţă de anglicisme recente din ambele categorii, pe care le-au înregistrat, cu intenţia de a stabili un model de asimilare şi normare (la nivel grafic, fonetic şi morfologic)19. 3.2. Din perspectiva normei lingvistice, procesul asimilării anglicismelor se caracterizează prin două tendinţe contradictorii (de păstrare a formei originare sau de adaptare la sistemul limbii române), precum şi prin existenţa în uz a numeroase forme fluctuante sau divergente. Deşi anglicismele sunt, prin definiţie, termeni incomplet adaptaţi la sistemul limbii receptoare, studiile consacrate asimilării lor în limba română au relevat anumite aspecte care, prin caracterul lor regulat, repetabil, pot fi considerate ca având caracter de normă20. In cele ce urmează vom trece în revistă cu precădere abateri de la aceste norme, semnalând şi forme fluctuante care pot genera confuzii sau improprietăţi de exprimare. Atenţia acordată variantelor atestate în uz, dar încă neconsemnate în dicţionare (MDN, DOOM2) se explică prin faptul că pe baza acestora se constituie în timp norma lingvistică21. Deşi spaţiul nu ne permite o analiză completă a abaterilor care apar în utilizarea anglicismelor, subscriem la opinia conform căreia abaterea poate reprezenta - din perspectivă diacronică - un factor de evoluţie (îndeosebi în fonetică şi în morfologie)22. Dintre cauzele care generează dificultăţi şi, implicit, abateri în asimilarea anglicismelor reţinem, în primul rând, cauze obiective: caracterul recent al împrumuturilor, circulaţia limitată la anumite registre ale limbii (cult, specializat, colocvial), distanţa dintre sistemele lingvistice ale românei şi englezei, presiunea sistemului limbii receptoare (analogia). Cauzele subiective cu cel mai puternic impact în procesul de asimilare sunt: • insuficienta cunoaştere a limbii (engleze şi/sau române), care generează greşeli de scriere şi pronunţare (inclusiv hipercorectitudini), pleonasme, traduceri greşite de tipul „falşilor prieteni", construcţii sintactice incorecte realizate prin calchiere, asocieri contextuale nepotrivite; • comoditatea sau „legea minimului efort" care explică abuzul de abrevieri şi trunchieri şi, mai ales snobismul sau spiritul mimetic al vorbitorilor care explică împrumuturile „de lux" preluate din engleză fără o minimă preocupare de a le găsi echivalenţe româneşti sau de a le adapta. 4. Examinarea uzului relevă faptul că gradul de asimilare şi viteza procesului depind de un complex de factori (lingvistici şi pragmastilistici). 4.1. Asimilarea completă (fonetică, grafică, morfologică şi, eventual, semantică) se întâlneşte într-un număr redus de cazuri, fiind asociată - relativ frecvent - cu reducerea semnifîcantului prin trunchiere sau elipsă. Cele mai cunoscute exemple circulă în limbajul colocvial, nefiind - de regulă - incluse în dicţionare: blugi (< bluejeans); ciungă ( • Ţintă (după engl. target: „If you target a particular group î of people or target something at them, you try to appeal to or affect those people" - BBC: 1157) nu figurează nici în MDN, nici în DCR2 cu sensul specific publicităţii, atestat în DSM: „ţintă primară - segment restrâns al pieţei ce grupează acele persoane 1 cărora le sunt destinate cu prioritate mesajele întreprinderii"; „piaţă ţintă" (p. 162); „target - publicul vizat de campania publicitară"; „target story - text ţintit" (p. 146). • Promovare este absent din DCR2 şi din MDN care consemnează, totuşi, pentru verbul a promova sensul „a susţine, a propaga (o idee etc.)". In terminologia publicităţii, abstractul verbal promovare este utilizat cu sens împrumutat de la engl. promotion („the promotion of a product is the way a firm tries to increase its sales or popularity, often by advertising" - BBC: 884). Sensul calchiat este inclus într-un dicţionar de specialitate (DSM: 119): „Promovarea reprezintă acea parte a procesului de comunicare al firmei prin care aceasta, folosind un ansamblu de metode şi tehnici specifice (concretizate în activităţi \ 80 Adriana Stoichiţoiu Ichim Calcuri lingvistice după engleză 81 promoţionale), încearcă să influenţeze comportamentul clienţilor săi actuali şi potenţiali în vederea obţinerii unor rezultate cât mai bune (profituri) pe o perioadă mai lungă de timp". De reţinut că româna actuală dispune şi de termenul promoţie, reprezentând varianta adaptată a lui promotion (împrumutat din engleză şi/sau franceză împreună cu adjectivul promotional). Sensul său principal este apropiat de cel etimologic - „campanie de lansare a unui produs" („Cea mai mare promoţie din România: două bucureştence câştigă 50 milioane lei la concursul Coca-Cola" - RL, 6.04.096, p. 16). în limba vorbită, el tinde să capete şi un alt sens - acela de „produs nu neapărat nou, vândut cu preţ' redus pentru o perioadă limitată de timp". Dezvoltat pe teren românesc, noul sens se explică prin asocierea cu sintagma „preţ promotional" (redus, în cadrul campaniei de lansare pe piaţă a unui nou produs, serviciu etc.). • Verbul a licenţia (înregistrat în MDN: 511) ca împrumut din franceză cu sensul „a concedia pe cineva din serviciu" şi-a adăugat sensul engl. license (BBC: 644), fiind folosit cu un sens apropiat de cel al verbului a autoriza sau al locuţiunii a acorda licenţa / autorizaţie (pentru exercitarea unei meserii, a unui comerţ etc.): „Camera Naţională a Taximetriştilor [...] va solicita diminuarea şi simplificarea unor proceduri birocratice privind autorizarea, licenţierea, atestarea şi agrearea domeniului taximetriei". • Audienţă (prezent în MDN: 96 ca împrumut polisemantic din franceză şi latină) este utilizat în marketingul publicităţii şi în mass-media ca termen specializat, cu sensul engl. audience (BBC: 66): „grup sau grupuri care recepţionează un anumit canal mediatic"; „număr total de persoane care, în urma unui contact cu un suport (pe care l-au văzut, citit sau auzit) au o şansă de a fi atinse de un mesaj publicitar cuprins în acel suport" (DSM: 25); • Adjectivul prietenos apare (îndeosebi în sfera publicităţii) cu un sens împrumutat de la engl. friendly şi actualizat în | prezenţa unor substantive cu trăsătura / - Animat / („A friendly place or object makes you feel comfortable and reassured" -BBC: 449): „O grilă de aluminiu [...] a fost montată la partea frontală [a unui nou model de maşină Volkswagen] care, în combinaţie cu farurile, creează o prezenţă prietenoasă şi dinamică" (G, 21.02.06, p. 7). - în terminologia politică actuală, influenţa engleză se manifestă prin împrumuturi, calcuri semantice şi frazeologice18. • Uneori, este greu de precizat dacă avem de-a face cu un împrumut sau cu un calc semantic. Acesta este cazul termenilor administraţie (engl. administration, cu sensul „guvern" - BBC: 15) şi convenţie (