Poa Pa ai 
| hi 2092) 
| —sena BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

Proprietatea Bibliotecii 
Univer sităţii Iaşi 
în - 0 Vad) 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

DI, i | | : 
Dr. GIORGE PASCU 
E ai 
ETIMOLOAGII 
ROMINESTI 
SERILA 1 
“IPĂRITĂ CU CHELTULALA FUNDAȚIUNIL UNIVERSITARE CAROL 1. 
LAŞI 
TA ATTITOR 
1910 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

ae 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

ZU] 
pu fr , Dr. GIORGE PASCU 
/7 71. 
y 
ETIMOLOGII 
__/ ROMINESTI 
i 
a 
i e 
SERIIA 1 
TIPĂRITĂ CU CHELTULALA FUNDAȚIUNII UNIVERSITARE CAROL 1 
ma 
IAŞI 
IZA AT 'TDOR: 
1910 
„ÎN 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

AA e ae 
; 8 MAI, 1957! 
LL 
Fp Et IN aa [E 4 Fri ş 
e 
4 
e 
332229, — Atelierele Gratice SOCEC & Co. Bucuresti 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

[5 
PREFAŢĂ 
Această serie de ctimologii cuprinde o parte din 
ctimologiile publicate în:Arhiva din Iaşi între April 1904 
şi Decembre 1909, etimologiile publicate în Viaţa Rominească 
din August 1908, precum și citeva inedite. (Etimologiile 
publicate în Revue „de, Dialectologie romane si 
Viaţa Rominească din 1910, Decum şi o parte din cele 
“rămase deocamdată în Arhiva, vor intra în altă serie). 
Citeva dintre etimologiile mele deja publicate ai 
avut favoarea de a fi primite de dificilii filologi romini, 
fără ca însă numele subsemnatului să fie citat. Astfel: 
_ 1. In Arhiva laşi din lunie 1906 ei am derivat pe 
(S gdoază din *gava şi pe purțină, porcină din porcine. 
-Amindoăă 'aceste etimologii mi-au fost împrumutate de 
Pericle Papahagi, Notiţi Etimologice, Bucureşti, 1907. 
2. In Arhiva lași din lanuar 1907 eu am derivat pe 
mr, pâvrie din pavore. Această etimologie mi-a fost împrumutată 
de Capidan, Die nominalen Suffixeim Aromunischen, 
Leipzig, 1908 (p. 56). 
3. In Arhiva Iaşi din April 1907 ei am derivat pe mr X 
fitală din *fetalium şi pe mr. uin din ocinus. Prima 
etimologie mi-a fost împrumutată de Candrea şi Densuşianu, 
Dicţionar Etimologic, Bucureşti, (finele lui) 1907, 
iar a doua de Capidan, Die nominalen Suffixe im Aromunischen, 
Leipzig, 1908 (p. 59). 
+. In Lateinisches ti und fi, Leipzig, 1904 (p. 61). 
D. Sextil Puşcariu deriva pe ciutură dintr-un *eytola. 
formă metatetică din *cotyla= zârohos, zorb)n. În Arhiva 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

— 4 — 
Iași din April 1904 eă am derivat pe acelaş cuvint dintr-
un *eytula, diminutiv dela zbzos. care însă, din greşală: 
de tipar, a fost scris cu accent circumflex, zăzos. Această. 
etimolugie a fost împrumutată cu greşală de tipar cu tot. 
de D. Sextil Puşcariu în Etymologisches W'orterbuch, 
Heidelberg, 1905: «ciutură — *cytola, pronunţat /iutola, 
poate supt influența lui z5z0ș, cu metateză din zorohes, 
107901). 
5. In Convorbiri Literare din Ianuar 1905 D. Sextil 
Puşcariu deriva pe meg). muntur din *muturnus,-0 contaminaţie 
din mutus+- taciturnus. In Arhiva laşi din 
Mart 1905 că am derivat pe acelaş cuvint din *eutulus, 
diminutiv dela mautus. Această etimologie mi-a fost imprumutată 
de D. Sextil Puşcariu în Etymologisches Worterbuch, 
Iunie 1905; 
A greşi este lucru omenesc. Dar sint greşeli şi greşeli. 
Cînd te hotărăşti să scoţi un dicţionar. etimologic, 
să zic la 1905, este evident că trebue să cunosti etimologiilc 
publicate cel puţin în 1905 şi în cei ciţiva ani anteriori. 
De fapt D. Sextil Puşcariu, de pildă, a cunoscut 
ctimologiile publicate de mine în 190+—1905, dovadă că. 
D-sa mă citează, deşi defavorabil, pentru caer < zis, 
spăt <expelluo, șese< sex-+-e prin ritmu, ctimologii propuse 
de mine în Arhiva din April și Octombre-Noembre 
1904. D. Sextil Puşcariu mă citează pentru ctimologii pe: 
care le dezaprobă, și nu mă citează pentru etimologii pe 
«are le aprobă! 
D. Sextil Puşcariu posedă într- adevăr «o rară abilitate: 
în chestiuni etimologice»! (Literaturblatt fiir german. 
und roman. Philologie, Mai 1907). . 
In ciuda -filologilor citați mai sus, D. Gustav Weigand 
tăgădueşte ctimologiilor mele orice valoare. In Kritischer 
Jahresbericht .iiber die Fortschritte der romanischen 
Philologie, publicat de D. Vollmăller, profesor: 
de filologie: romanică la Universitatea din Dresden, vol.. 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

— 3 — 
IN- 1905, Erlangen, 1909, Partea I, p. 78, D. Weigand, 
citind, fără a discuta, una singură din etimologiile publicate 
de mine în cursul anului 1905, spune: «Cine scrie 
o asemenea stupiditate, nu merită să fie luat în serios», 
jar în vol. XN- 1906, Erlangen, 1910, Partea I, p. 97: «In 
acelaş' mod fantastic şi nccritic, pe câre l-am văzut deja 
mai demult, urmează Pascu a propune etimologii, care 
arată că el nu are idee de ceia ce se cere în cercetările 
etimologice». D. Weigand va repeta desigur aceste ...aprecieri 
la orice ocazie. | d 
Intr-o lucrare apărută de curind, Un Specialist ro: 
min la Lipsca, lași, 1910, 1 vol. în 8 de 170 pag. garmond 
fără linii, savantul mieă profesor D. A. Philippide 
a probat că D. Weigand este lipsit de cunoştinţi, de pricepere 
şi de caracter. 
Va ceti oare D. Vollmăller critica D-lui Philippide ? 
Si se va decide oare D-sa să trateze pe D. Weigand aşa 
cum i se: cuvine? 
laşi, 4 Septembre 1910. G. Pascu - 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

CAPITOLUL | 
ELEMENTE AUTOHTONE 
Mehadia-Mehedinţi 
J/ehadia este o „localitate cunoscută în toată Europa. 
Se află în actualul comitat al Severinului. In apropriere 
este satui J/ehadia. Imprejurimile băilor—în vremea 
Romanilor „Ad-Mediam — este |sic!] însemnată prin descoperiri 
de monumente romane... Nicio inscripţiune din 
cite s-au găsit aici nu spune dacă în epoca homanilor 
Arl-Alehadiam [sic!]* va fi fost muncipiu ori colonie. 
Se ştie numai că a fost un castru și încă unul din 
cele mai strălucite. Renumele băilor lui Hercule, după 
un secol plin de mărire, a fost cuprins de intunericul mai 
multor veacuri. De cind ui părăsit Romanii această provincie 
nu se ştie nimic de soarta băilor, nici de nume 
nu li se aude în toată epoca barbară şi nici macar după 
întemeerea statului maghiar pănă în veacul trecut [XVIII]. 
Cu toate aceste nu e de crezut că băile dela Mehadia 
ar fi fost necunoscute și neîntrebuințate. Intreagă regiunea 
Mehudiei, cași celelalte părți ale țării, a fost stăpinită 
de nobilime feudală. Familiile de proprietari, raporturile 
lor de posesiune, sint cunoscute şi prin urmare în 
acest răstip e peste putin[ă să fi fost dată uitării vestita 
localitate balneară“, Frideric Pesty, la D. Dan, Conv. 
Liter. 1896, IL 500. 
* Această formă este o invenţie a autorului. 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

— 8 — 
Mehadia este Ad-Aediam din Tabula Peutingeriană. 
In documentele ungurești dela sfirşitul sec. XIV pănăla 
sfirşitul sec. XVII această localitate apare ca JMihald 
(castrum AMihăld), iar dela sfirşitul sec. XVII încoace 
ca Mehadia (Pesty, la Dan loc. cit. 502). Ţăranii romini 
o numesc J/ediia, Megiia, Meegiia, Meedziia (E. Hodoș, 
Poezii pop. din Banat 4 şi comunicare personală). Autorităţile 
locale romiînești zic JMehcddiia şi cele ungurești 
Mehcidia (ceteşte Mehodio, E. Hodoș, ibid.). In stirşit 
sc zice Mehediia (De către cine?. Hasdeu Etym. supt 
-adia. E. Hodoş nu mi-a comunicat nimic în această 
privinţă). In Rominia, după cit ştii, singurul nume cunoscut 
este A/ehuidiia. In sfirşit prin cărţile de geografie 
se mai ceteşte /Zerhulesfiirdă, numire oficială ungurească, 
şi Herhulesbad, numire oficială săsească. 
Acest A/ehidia nu trebue confundat cu un alt sat 
rominesc din Banat, Mehadidica (in pronunţarea oficială 
rom.), J/ehddila (ceteşte Mehgdilko, în pronunţarea oficială 
ung.), A/edica, AMlegjica, AMeegica, Meedzica, Meedzică 
(în pronunţarea populară rom. E. llodoş. Poezii 
pop. din Banat, şi comunicare personală). Locuitorii din 
Mehadia se numesc meedzintsi, sg. meedzints; locuitorii 
din Mehadica se numesc rmeedzicdni, sg. meedzicrin 
(E. Hodoş, comunicare personală). * | 
O discuţie interesantă asupra etimologici numelui 
topic I/eluidia, Mehedia ni-a dat. acum în urmă, Dan 
în Conv. Liter. 1896, vol. ]l pag. 499 —515. Incontra învățaţilor 
care cred că J/ehadia—căci Mehedinți este 
evident un derivat dela Mehadi— east e de origină latină 
(Mehădia < 2ld-Aledia— mA . D. Xenopol, < Decunmedius 
— Hasdeu), Dan crede că origina acestui nume topic 
este maghiară. După părerea acestui autor /eluidia, 
Aehedia sunt icşite din radicalul maghiar J/ehad-, Mehe-+
d su-fix ul rom. -ia: «Desfăcind din AMeluidia sai 
Mehedia finalul rominesc -ia sau -ia rămin trupinele 
Mehad-şi Mehcd- derivate din maghiarul ph albină”, care 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

la rindul.lui se află în mar “multe numiri topice din Ungaria
», de pildă: chist, jrheseluiz, Mehterel, Alchtelel;, 
Mehhertek, MchestălgiiZpatru localităţi cu numele 
Mches. Dintre cele doăă variante în scheletce,a primitivă 
și originară este însă J/ehedia, fiindcă numai radicalul 
ci J/ehed- este derivat după spiritul limbii maghiare: 
Mehed< -ung . ml “albină + sufixul toponimic maghiar 
-ed. La această formă originară se reduc toate celelalte, 
— Mehddia, AMihăld şi Media. Dan argumentează astfel: 
«Cum s-ar putea afla care din două J/ehad- ori Mehedeste 
forma maghiară primitivă? Uşor de tot. .I/elrad- n-are 
păreche maghiară terminată în -s, el însuşi nu-i derivat 
după spiritul limbii maghiare. A/ehed- are păreche ma- 
«hiară terminată în -s, el insuş este derivat după firea limbii 
maghiare. Prin urmare J/ehed- este forma primitivă şi corectă, 
iar J/ehad- și documentalul J/ihdld sint nişte alteraţiuni 
ulterioare uşor de explicat. Intr-adevăr poporul 
maghiar, la care se poate observa fendinfa de a închide 
pe e închis (6) şi de a deschide pe e deschis (e), astfel 
că, spre exemplu, literarul esdholom hezet sună, în graiul 
maghiar popular, esoholom hazit, va fi modificat pe primitivul 
şi corectul J/ehed- în AMihad-, pe care-l va fi 
pus in legătură cu personalul J/ihdlz, pretenţiune etimologică 
a copiştilor din evul mediu. Astfel s-a născut, 
după părerea mea, documentalul /ieeild.. “Trupina JMehadpe 
care limba maghiară n-o recunoşte, lipseşte, și cu drept 
cuvint, şi din limba romînă, care cunoaşte numai pe 
Alehed-. Aceasta se vede din cuvintele Megia și „Vegica 
cu accent pe i (Media şi AM/edica, numirile ce le dă 
poporul localităţii [lo-ca-li-tă-ţi-lor, v. mai sus] cu numele 
oficial J/ehddia şi A/ehddica, Hodoș, Poezii. pop. 4). 
Evident că J/edia = Meedia = Mehedia, Medica = Meeclica 
= Mehedica, dupăcum mal = maală = mahala», 
Aşadar în scurt, după părerea lui Dan Mehadia! 
JMehedia este maghiar J/ehed--j--ia. Dar aceasta nu-i 
singura etimologie propusă. Deja cu mult inainte, bazat 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

— 10 — 
pe faptul foarte serios că actuala J/ehadie se află asezată 
tocmai pe locul vechii Ad-A/ediarz, A. D. Xenopol, 
Teoriia lui Rosler, lași, 1884, pag. 177-178, derivase pe 
Mehadia din Ad-Mediam, dar nu chiar din această formă 
care ar Îl trebuit să dee *Amiază, ci din *.J/edddiarmn, 
formă metatetică pe care autorul o credea că nu contruzice 
legile fonologiei romine. Dar această etimologie este 
respinsă de Dan. 
Socot însă că amindouă aceste păreri cuprind o parte 
de adevăr. Intr-adevăr actuala „V/ehudie se află aşezată 
tocmai pe locul vechii Ad-J/ediarm, apoi insuş Pesty, 
Ungur, în citaţiia dată chiar la inceput, spune curat că 
la Ad-Aediam «a fost un castru şi încă unul din cele 
mai strălucite» și că «e peste putinţă să fi fost dată uitării 
vestita localitate balneară». Aşa fiind, oare nu cumva 
Mehadia să stec în legătură cu ld-M/ediam? Ii 
cred că da, şi iată cum. Forma originară, şi care trebue 
deci să constitue baza discuţiei, este rom. .J/ediu, în care 
deosebim sufixul rom. -ia şi radicalul J/ed-, care este 
acelaş cu .J/ed-din Ad-JMediam. Din motive fonologice 
insă rom. J/edia nu se poate reduce la zId-AM/ediam, ci 
amindoăă aceste forme sint independente şi ne duc la 
un protopit dac *Mede. Dacul *.V/ede cra numele izvorului, 
iar latinul Ad-J/edian: e numele staţiunii de lingă 
acel izvor. La numirea de cătră Romani /ld-Medicane 
(ceteşte amdidia, căci =, -s, -t, -d căzuse încă depe 
vremea lui Caesar, îar i + doc. >i-+-eoc. e un lenomen 
latin popular foarte cunoscut) a contribuit elimologiiu 
pupulară dela medius-media-medium, bazată poate și 
pe faptul că staţiunea noastră se intimpla să lic la mijloc 
între Dunărea şi “Feregovaer Schliissel (Mommsen, C. |. 
L. III pag. 248 chiar numai aşa îşi poate explica acest 
nume: «Nomen stationi inde impositum videtur, quod est 
ad viam media inter montium fauces quae nunc dicuntur 
Teregovaer Schliissel et Danuvium amnem)». Lot aşa sta- 
Hunile de lingă riurile care totdeauna s-a numit J/otru. 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

— 11 — 
Lotru (ori cel mult *A/utru, *Lutru cu u scurt accentuat, 
cela ce revine la acelaş lucru) au fost numite Arnutria, 
Aruitela în Tabula Peutingeriană. Ortografiia lor 
reprezintă pronunţarea reală din acele vremuri, căci 
Amutria = * Ad-dlutriam, Arutela=* Ad-hutelam. Romînii 
însă pe *.)/ede l-au păstrat neintrerupt în A/edia, 
Medica < dac. *Mlede+ -ia, -ica. Sulixele -ia, -ica s-au 
adăugat la *./ede dupăce incetase posibilitatea prelacerii 
lui di în zi. Formele J/egia, AMegica provin din cele 
dintăi prin prefacerea lui di în di, prefacere pe care o 
întimpinăm la Bănăţeni şi în cuvinte uzuale (V. G. Weigand, 
Der Banater Dialekt în Jahresbericht III şi Iosif 
Popovici, Rumaenische Dialekte, 1 131). 
Innainte de a-și fi aninat sufixele -ia, -ica, *.Mede 
a trebuit să sune în romineşte */eade, prin regulata diftongare 
a lui e în ea. Acuma, la venirea Ungurilor prin 
aceste părţi, Rominii ajunsese la J/edia ori crai încă la 
* Meade? Socot că la acest timp Rominii erau încă tot 
la *Jeade, căci -ia din Media este acelaş cu -ia din 
Mehedia şi în general din toate topicele romine terminate 
în -ddia, -edia, -ddia, precum Cernddia, Cisnădia, 
Crevedia, Vărădia; Apadia, irpadia, Amaradia, Ciocadia, 
Lupadia, Orudia (V. Dan, loc. cit. 323-335), şi pentruca 
Rominul să formeze J/ehedia trebuia să aibă mai 
dinnainte radicalul A/ehed-. Acest radical este într-adevăr 
de origină maghiară, dar nu se poate explica decit numai 
ca provenind din *J/eade. Prin cuprinderea Panonici, 
Ungurii fac şi ci cunoştinţă cu */)/eade, pe care, 
după organul lor apercepător, îl prind ca *J/eaed, *A/eed, 
* Alehed, punindu-l în legătură cu meh “albină, cu care 
într-adevăr mai denumise, ori cel puţin era în spiritul lor 
de a denumi, şi alte localităţi (v. mai sus). 
La naşterea formei *./ehked va fi contribuit poate si 
faptul că în Banat încă din vechime s-au cultivat albinele. 
Dealtfel cuvintul */ehed a fost de scurtă durată 
pentru Unguri. Nicio localitate maghiară nu se mai gă- 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

— 12 
“seşte cu: acest nume, şi tocmai tirziu, dela sfirşitul seco- 
-lului al XVII încoace, apare, în documentele ungurești, 
Mehadia (ceteşte Alehodio). Acest J/ehadia (pronunţat 
“de Romini AMehddiia) este însă o variantă născută pe 
teren rominesc din J/ehedia (ceteşte I/ehediia) prin 
amesteculsufixului topic rominesc-dădia,-edia,-ddia (Comp. 
Vărădia şi Orddia). Rominescul d/ehedia este însă într-adevăr 
dezvoltat de Romini din maghiarul *AM/ehed+ - ia. 
(Din Mehadia Rominiiat făcut J/ehadica, caşi din Media 
Aledica). Ungurii, ei înşişi își dau samă că J/ehedia, Alehadia 
nu-s forme ungurești, ci romineşti; de aceia pentru 
această staţiune balneară ci ai şi inventat un nume oficial 
Herlulesfiirdă. 
La ce se reduce prin urmare tot ungurismul topicului 
J/ehedia, Mehadia? La foarte puţin. Mehadia este 
o formaţie romincască din Jfehedia ; îar în acest din urmă, 
maghiar este numii radicalul J/ehed- şi acesta numai întrucit 
e traducerea maghiară a rominului *A/eade. Atita tot! 
Asadar dacul *J/ede (numele pirăului din partea 
locului) s-a păstrat foarte bine în latinul „-ld-Mediana 
<ud-*AMede + -ian: (staţiunea de lingă acel pirăă) şi în 
rominul.* J/edia <*.Meade, * Aede-ţ-ia. Romniul * Meade 
a fost prins upoi de Unguri, prin organul lor apercepător. 
ca *J/ehed. Din acest *.)/ehed Rominii ai făcut A/ehedia 
și apoi Mehadia. 
Prioritatea Ungurilor în denumirea J/eheriei este 
exclusă şi din următoarele motive. 
1. Dacă, după cum spune Pesty, Ungur, în citatul dela 
început, «e peste putință să fi fost dată uitării vestita localitate 
balneară», a cărei etimologie o discutăm, atunci, 
adăugăm noi, este in acelaș timp peste putință să fi fost 
dat uitării și sumele localităţii. Dacul *.)/ede şi-a transmis 
posterităţii și renumele şi numele. E peste putinţă să ne 
putem închipui că o staţiune aşa de veche şi aşa de ves- 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

— 13.— 
tită ar fi trebuit să aştepte venirea: Ungurilor, pentruca 
să-şi capete un nume. 
2. In Banat Ungurii n-au fost niciodată în trecut aşa 
de puternici din punct de vedere etnic, fiindcă ci nu sint 
nici astăzi. Vorbind despre elementul unguresc din Banat, 
Gustav Weigand, Das Banat uud seine Bevolkerung, în 
Jahresbericht III, pag. 200, relatează următoarele: «ln 
partea extremă de nord-vest a Banatului, precum şi-in-———— 
mai multe insule, dar niciodată în masă compactă, locuesc. 
şi Maghiarii, totuş influenţa elementului popular maghiar 
asupra celui rominesc este fuarte mică. Desigur pe cale 
administrativă, mai ales prin justiţie şi prin.şcoli, s-a exercitat 
o influenţă, însă nu tocmai apreciabilă, care, dupăcum 
s-a amintit, în viitor se va face probabil mai puternică. 
Pentru noi este de un interes deosebit că, din numele de 
localităţi, de cimpii și de riuri, apoi din limba citorva 
sate, se poate vedea că pe teritoriul acum pur rominesc 
din sud-estul Banatului au trebuit să existe sate maghiare: 
altădatăşi anume inaintea dominaţiei turceşti, sate care acum. 
sint complect rominizate. Aceasta este - regiunea dela 
Teregova, Mehudia si „Almaş. Incercarea stăpinirii de a 
ace spărtură în elementul rominese prin aşezarea de colonii 
de ţărani maghiari, n-a avut pănă acum alt rezultat 
decit că aceşti ţărani, intr-un timp relativ scurt, s-au 'rominizat
». 
Dacă astăzi în Bunat elementul unguresc esta aşa 
de slab şi de şubred, cu atit mai mult el a trebuit să fie 
odinivară, şi prin urmare prioritatea Ungurilor in numirea 
„Medici este inadmisibilă. 
; ,- 
„Am văzut mai sus că locuitorii din J/ehedia se numesc_ 
J/ehedinți. ln Banat î :să Mehedia fiind localitatea 
cea mai renumită, este foarte * probabil că într-un timp. 
numele JMehedia se va fi extins asupra întregii „regiuni 
respective, așa că prin Mehedinţi se vor. îi înţeles. nu 
numai locuitorii din JVeedia, ci. în general locuitorii din. 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

PI i 
— 14 — 
toată partea de sud-est a Banatului. Dar, după cercetările 
istoricilor noştri, tocmai din părţile Banatului s-au scoborit 
şi Rominii în Oltenia în cursul secolelor NIL — XIII. Odată 
cu scoborirca lor în Oltenia, Bănăţenii au adus deci cu 
ci şi numele lor A/ehedinfi, cu care ai denumit un întreg 
judeţ, şi mai apoi și alte localităţi, precum o fintină din 
judeţul Vilcea şi un sat în Jud. Prahova. 
Intr-un document latinesc dela Vlad-Vodă din 1511, 
publicat de Hasdeu în Negru-Vodă, LNĂ, judeţul A/ehedinți 
apare ca JMehedince (ceteşte Mehedinţe), iar în altul 
slavon, publicat de acelaş în Istoria Critică *, apare ca 
A/ehedinshi. Variantele Mehedinfe si Alehedinshi provin 
din Mehedinți, iar Mehedinţi < Mehedia 4 sufixul slav 
cinfi. 
Sufixul acesta -inf(î) se găseşte răspîndit la toţi Rominii 
din nordul Dunării şi serveşte spre a forma nume 
de localităţi. Pentru Ardeal şi Banat exemple a adus Dan, 
loc. cit. 512. Pentru Moldova comp. Gidinț sat în jud. 
Roman < gide, Lipinţ, localitate unde Ștefan cel Mare 
a avut o bătălie, Procopinți sat umintit într-un document 
mold. din 1436 (1. Bogdan, Despre Cnejii Romini, 20) 
< Prozope (lie dărueşte lui Vancea logofătul satul Procopinții, 
unde au fost Procop şi Vasile vatamani), Scobinţ 
sat în jud. Iaşi. — Comp. şi Dundrinfu “vintul care 
Date dinspre Dunăre (Noia Rev. Rom VIII 86 a) < Dundre. 
* 
Etimologiia topicului A/ehedia* ne arată metoda pe 
care trebue s-o urmăm în cercetarea vechii toponimii a 
Dacici. 
Cercetarea vechii toponimii a Dacici n-a dat pân 
acuma rezultate satisfăcătoare din pricina metodei greșite 
* Mehedia, sat dispărut din_jud. Vaslui, este desigur de cu 
totul altă Gitgină. După D. A. Philippide acest Mehedia ar îi turc. 
pers. mej-lede (ceteşte me;-hede) “crişmă, 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

e — 15 — 
cu care s-a procedat la studiarea ci. Până acuma, pentru 
topicele romineșşti, cercetătorii noștri căutau formele sub 
care ele se prezintă în scriitorii vechi. Din aceste forme, 
latinești ori greceşti, ei căutau apoi, trecînd peste cele 
mai elementare reguli de fonologie romină, să derive cuvintele 
respective. rominești. Aşa a făcut de pildă A. D. 
Xenopol în Teoriia lui Roesler, laşi, 188+. Dar uceasla este 
o fundamentală greşală. Scriitorii vechi nu aveau informaţii 
precise asupra geografiei Daciei, iar limba Dacilor 
era pentru dinşii o limbă absolut necunoscută, aşa încit 
numirile topice dace ei le-au înregistrat aşa dupăcum ele 
Je-aă sunat la ureche, adeseori punindu-le, prin etimologie 
populară, în legătură cu cuvinte din propriia lor limbă. 
Altfel nici nu ne-am putea explica cum acelaş topic apare 
cind cu un nume, cind cu altul. Diferitele variante sub 
care ne apare acelaş topic arată-tocmai inexactitatea informațiilor 
la scriitorii vechi. Etimologiia_vechilor_ topice. 
romineşti nu sc va putea deci aflu decit plecind dela însăş 
limba_nPoe âlisngtă rcuăvi.ntu l rominesc va trebui să 
ținem samă fireşte şi de variantele din vechii autori, apoi 
de faptul că la prototipele dace s-au putut intimpla schimbări 
de sunete precum şi adause de sufixe conform spiritului 
limbii noastre, şi însfirşit că aceste schimbări de 
sunete au putut fi tulburate in dezvoltarea lor de câtră 
alte schimbări de sunete, proprii popoarelor străine cu care | 
noi am venit in contact. 
Urmind această procedare vom putea afirma cu siguranță 
că nu s-a pronunţat niciodată Pretds (Herodot) 
ori Brutos (Const. Porphyrogennetos), ci totdeauna Pratu. 
Prut; —nu s-a pronunțat niciodată Ala (Ptolomei) ori 
Altinus ori Aluitum (lascripţii) ori Flutausis (Iordanes) 
ci totdeauna Oltu, Olt ori cel mult *Ultu cu u scurt ac: 
centuat, ceia ce revine la aceiaş, căci, făcînd deocamdată 
abstracţie de Flutausis, Altinus este probabil ieşit din 
* Alutinus < Aluta, Alutum + -inus, lar Aliuta, Alutum 
sint probabil ieşite din * Aulta, * Aultuna=Ad* Ult--an, 
j 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

— 16 — 
* Ad UU + -um (comp. Amuttria =" Ad+ Mutru + -iam, 
Arttela=* Ad- Rutelanu=* Ad-Luteram-+* Ad+ Lutru+ 
-an2), deci la început numiri de staţiuni de lingă Olt;— 
nu s-a pronunţat niciodată /erisos (Ptolomei), Gerdsus 
(Amm. Marcellinus), Tiarantos (Herodot), ci dela inceput 
*Serctu (comp. Serctoe la Const. Porphyrogennetos), apoi 
Siret, Sirevu. 
Reconstruirea prototipelor dace este anevoioasă şi 
şubredă. De-un lucru trebue însă 'să răminem convinși, 
anume că, in ce priveşte vechea toponimie a Daciei, baza 
discuţiei trebue s-o formeze actualele numiri romineşti, 
oricit de curios s-ar părea acest lucru.BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

CAPITOLUL II 
ELEMENTE LATINE 
Aripă (aripă, dripă;. AS 
Subst. fem. PI. aripi, dripi, dial. (h )â'ripi. Aile.- Variante: 
Dr. drepă pl. drepi, aredpă pl. arcpe, mr. dripă, 
arpă pl. d'richi, megl. dripă pl. idripi. 
7,: Aripă şi iripă sînt derivate imediate dela vb. a 
(în)aripa, astăzi întrebuințat numai la particip (dr. înaripat, 
meg). iripat),a se aripi a bate din aripi (Biblia 1688, la 
Tiktin, Worterbuch). Din dripă s-a născut apoi drepă 
prin schimbarea lui i neaccentuat în e, de unde apoi 
aredipă prin analogie cu a” Ip ;—mr. drpă <dr ipă prin ! 
sincopă; — meg. icripi <i + di'ripi. 
* "Verbul aripez provine din *alipo < ala, comp. 
tinnipo < tinio, apoi cir ipesc < “tinniulo. înfiri tpez < 
fire. 
In dial. mr. întilnim încă variantele: drpită, arcapită, 
ardpită pl. cirpite, aredpile, ardpite, în care finalul 
-ifă rămîne de explicat. 
Artuţesc (artufisi:). 
Vb. tr. A sili un animal să sc vire într-un ungher 
pentru a-l putea prinde, faire entrer de force. (Artufăsc 
vita şi-o prind. Noua Rev. Rom.? VIII 85). 
ET.: *Artutio= artio faire entrer de force, presser 
fortement. 
Aruvinedz (aruvincdz). 
Vb. tr. mr. Stropesc, arroser. 
33229 BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

— 18 — 
7.:* Arutinedz < *rorino = arroro “arroser”, dela 
ros roris 'roiă, ros6€, comp. pv. arrosar < *arrosare 
< ros, gr. âposiluo < îpd30s. — Dispariţiia lui r medial este 
datorită disimilaţiei caşi în roid < rore, iar prefacerea 
lui & în veste atestată prin următoarele exemple mr.: 
Adaovgu < adaugeo. 
Alavdu < laudo. 
Avră 'răcoare, avrare 'răcorire” < aura. 
Caftu < cavtu < caiit = *cavito. 
Dăneavra, daneavra, deneavra, adineavra < "dleneaăra, 
comp. dr. adineduri, adiniodirea = ad + in + 
illa + hora. 
Fâvur < făvru < *fairu < fabro. 
Flivar, flevar < *fevlar <. "feilar = februarius. 
Gavră < gairă = *gavula (Ngr. ţacon spâiz idem 
<mr. gavră prin metateză, nu este deci vechiu german 
grade, dupăcum pretinde L.oewe, Zeit. fiir vergl. Sprachforschung, 
1904, p. 285-286). 
Hliavră < *hiairă < *febra = febris. 
Miduvă < miduiiă < medulla. 
Păvrie “frică” < *pănrie < *păurie = pavore +-ie. 
Pre[tu < prevtu <"preătu = *previtus = previler. 
Puvoniti “murdărie, infecţie” < *putioriii < *puroneum, 
dela pus puris. 
Veduvă < *ceduiă < vidua. 
Avgiţescu (avgifesl:u). 
Vb. tr. Adaug, sporesc, măresc, ajouter, augmenter, 
aceroitre. (Dalametra). 
ET.: *Avgat pl. aoaţi, particip dela "aogu < “(uo 
= Qugeo. 
__ Basta (lista). 
Adv. şi interj. a. Destul, deajuns, ajunge, ussez. — 
b. Nu mai merge, nu se mai poate, s-a sfirşit, cela ne 
va plus, impossible—.c. Nu, non. 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

— 19 — 
Deşi cunoscut atit în Moldova cit şi în Muntenia 
cuvintul a scăpat, după cit știu, tuturor lexicografilor și 
glosatorilor. Cu înţelesul c îl găsesc în Arhiva Iași, 1905 i 
12: «Hojma grăiţi şi basta vă-nţelegeţi». | 
Er.: Imperativ dela un *bastare, de unde it. bastare, 
prov. sp. pg. bastar suffire, âtre assez pour, despre care 
v. Meyer-Liibke, Romanisch Bast -, în Worter und Sachen,. 
] 28-39, şi Schuchardt, Romanisch Bast-,în Zeit. fir 
roman. Phil. ANA 339-346. 
Căciulă (hdâculâ). 
Subst. fem. PI. căciuli si căciule (Revista Critică- 
Literară, III 91). 1. Glugă, capuchon (Revista Critică- 
Literară, III 91, şi Viciu, 25); — 2. Bonnet de fourrure.— 
__Variante: Căciulă (Papahagi, Basme Arom. Glos.; Papahagi, 
“Megl.), ciciulă (Dalametra; Papahagi, Din Literat. 
pop. Arom. 137), căciud (Papahagi, Basme Arom. Glos.), 
căciuuă (Papahagi, Megl.), ciciiiă (Papahagi, Din Literat. 
pop. Arom. 137), toate cu înţelesul 2. 
er.: Inţelesul primitiv al cuvintului căciulă este 
“capuchon” şi el ne aminteşte imediat pe lat. cuculla, păstrat 
în toate limbile romanice (v. lKorting). Din cuculla 
n-am putea avea însă decit *cucuido.r i *cuculă (comp. 
mai jos). Pentru căciulă trebue deci să plecăm dela *cuciulla, 
formă provenită din cuculla +- *cucilla, o variantă 
a aceştia, care a trebuit să se dezvolte pe teritoriul rominesc, 
” | 
Finalul -ulla a dat regulat -u()ă, comp. mdăduid 
< medulla, dar şi -ulă prin analogie cu cuvintele derivate 
prin -ul= ăfem . dela -ul (lat. -ullus), comp. brădulă 
“un ciomag sai: bită mare de brad” (Viciu, 21) < brad, 
bujdulă “casă stricată? (Viciu, 24) < bujdă “cocioabă”, 
mr, ciuciulă “virf, creastă de munte, de deal < ciucă pl. 
ciuci idem, ori ciuciă “umflături” (v. G. Pascu, Despre 
Cimilituri, 1 143), mătăhulă < mătăh-, de unde şi mdtihală, 
mălâhae. - 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

20 — 
Prefacerea primului u în d este datorită disimilaţiei, 
comp. păpușă <*pupușă < pupa, VI. şi megl. vdltur 
< vulturius. 
In ce priveşte trecerea înțelesului dela “glugă la 
“căciulă”, ea se explică uşor dacă ţinem samă de întrebuinţarea 
(imbrăcăminte pentru cap) şi de forma căciulilor 
şi glugilor. Aceasta este şi cauza pentru care şi gugiii 
= glugă a căpătat prin unele “părți înţelesul de “câifă 
[= căciulă] pe capul copiilor mici (Viciu, 48). 
Din cuculla am căpătat direct *cucuiiă,: *cucură 
(comp. măduvă < măduiă < medulla), păstrat în derivatul 
cucuvifă “căciulă copilărească” (Papahagi, Din 
Literat. pop. Arom. 180), ţiperig şi un fel de căciulă făcută 
de ţiperig” (Dalametra). 
In dial. mr. din cîciulă s-a născut, prin substituție 
de sufix, varianta ciciună (Dalametra). - 
Dela Romini căciula s-a răspindit la Bulgari (lacul, 
Jaculla), Albaneji(hdâsul'â), Neogreci (pacate), 1a300b)7). 
Gustav Mayer, Etym. Wort. der alban. Sprache, derivă 
pe hdâsul'ă din lat. cdsula = dimin. dela casa, dar 
însuş autorul îşi dă samă de greutăţile pe care le ridică 
această etimologie. Lat. casula însamnă “cabane, chaumiere, 
hutte; chasuble (vâtement sacerdotal). Ultimul înţeles 
s-a păstrat în sp. casulla, dar, în ce priveşte schimbarea 
înţelesului, acest cuvint nu poate fi invocat in 
sprijinul alb. hkâsuld “Koptbedeckung, Haube, Miitze, 
Nachtmiitze”. Apoi alunecarea sunetului cerea în albaneză 
un ș in loc de s. În sfirsit accentul trebuia să se fi păstrat 
tot pe silaba cd-. «Pentru s (nu $) şi pentru accent 
trebue să se admită — zice Gustav Meyer — intluenţa grecescului 
42555) “'grobes Kleib». Dar tot înţelesul arată 
lămurit că această influenţă n-a putut avea loc. Alb. lăsulă 
este înprumutat din romineşte în limpul cind cuvintul 
rominesc suna *cătsulă. 
Acelaş Gustav Meyer, Neugriechische Studien, Ii 
29, derivă pe neogr. parada “capuchon;, zxz355ha “bonnet, 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

— 94 — 
coiffe, zazao5) “erâte du coq tot din casula. Incontra 
acestei etimologii vorbeşte însă accentul — „accentul în 
greceşte este desigur surprinzător“, spune chiar Gustav 
Meyer, şi înţelesul. Cuvintele neogrece sint evident împrumutate 
din romineşte. 
In afară de faptul răspindirii la popoare balcanice, 
căciula mai prezintă încă un interes istoric. Este anume 
un fapt de observaţie curentă că ţăranul romîn poartă 
căciulă şi iarna şi vara. Aceasta este o probă mai mult: 
de traiul Rominilor în munţi. 
In vremurile furtunoase ale veacului de mijloc Rominii 
aă trăit în Carpaţi ducind viaţă de păstori. Cind 
furtuna a trecut şi vremurile s-aă limpezit, Romiînii s-au tot 
scoborit încet -incet la şes. Aici era, fireşte, mult mai 
cald. Portul câciulii era însă aşa de adinc înrădăcinat 
în sufletul Rominului, încît el n-a putut fi părăsit. Iată 
dar de ce, chiar și pe căldura cea mai straşnică, Rominul 
nu se deslipeşte de căciulă. 
Cărinte (Părinte). 
Subst. m. Dinte canin, dent canine. (Mihaileanu, Papahagi).— 
Variantă: Cărindi (Dalametra). 
ET. :Caninus (dens), de unde mai întăiu *cănin,*cărin, 
apoi *cărine prin trecerea cuvintului la deci. III, şi în fine 
cărinte, cărindi prin cpenteza lui î, d, comp. arinde 
(Conv. Liter. XX 1004) < arine (Hasdeu, 1208) < arin. 
Ciripesc (ciripisl:). 
Vb. intr. Gazouiller. — Variante: Cilipchesc (Şez. 
IL 187), mr. fiur, firipedzu. 
ET.: *Tinniulo = tinnio gazouiller, de unde fiur ;— 
firipedzu < *fiuripedzu < fiur +-- ip; — ciripesc < 
*fiuripese < fiur+ - ip. — Sufixul verbal - ip <lat. 
- ipo (comp. tinruipo < îinnio) se găseşte şi în înfiripez 
< fire. 
Ungur. esiripelni. este împrumutat din rom 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

Ciumăfae (cumdâfdie). 
„ Subst. fem. sg. Datura stramonium, pomme-€pincuse. 
Variantă: Ciumafăi (Şez. IV 238 b). 
Această plantă are fructul o capsulă cu ţepi moi 
(Panţu). De aici şi numirile sale: mărul-porcului, ponimeâpineuse, 
Stechapfel. Bazat pe astfel de numiri Sextil 
Puşcariu, Conv. Liter. 1903, p. 599, a propus cu dreptate 
pentru prima parte a lui ciumăfae pe cyma “umilătură”, 
dar conjecturile pe care le face pentru rest nu sint admisibile. 
Ciumăfae <eyma- - of -+ - ae (=fedmela. a-it) . 
Varianta ciuma-fetei. provine, prin etimologie populară, 
din ciumafete < cyma -+ - of A- - ete, comp. scaete 
< scaiti ; — varianta ciumar (Şez. VII 178 b) < cm 
+-ar. 
Coită (/vit). 
Subst. fem. Pl. coite. |. Femme coquette. (Tit Bud, 
Poezii Pop. Glos.). — 2. Femme depravee. (Viciu, 34). 
ET.: Coita. 
Colnic (Polul). | 
Subst. eterog. PL. colnice. Colline.— Variantă: colnifă, 
Er.: Derivate prin - ic - îfă dela *cdllinus = collis. 
Crier (Priier). 
Subst. m. Cerveau. — Variante: Creer (Muntenia), 
criel (Anonymus Caransebesiensis; Papahagi, Megl.), crier 
(Dalametra). În Moldova cuvintul se întrebuinţează numai 
la plural: crieli, criiri (Şez. V 60). 
er. *Creb= ecrrebruum , de unde direct creer. 
Forma crier se explică pri metateză din *creir=creer; 
— criel < crier prin disimilaţie. — Derivate: Megl. crielat, 
«ncrielat suge, dr. descrierat extravagant. 
Depărez (depăâri=). 
Vb. intr, “A feri, a înlătura cu minile ori cu picioarele 
tot depe lingă ori depe tine şi apoi a purta mîinile 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

— 93 — 
ori picioarele degiaba prin aer (Şez. II 225), agiter feprilement 
les mains et les pieds. 
: *Depalo = palor aller ca ct lă, errer, courir en 
desordrc, ctre disperses, comp. şi palans qui s'egare, 
egarâ, perdu, perdu. 
Fitaliă! (fitdlu). 
Subst. m. Enfant dans le sein, embryon, foctus. (Mihaileanu). 
7.2 *Fetal= ifuetsus , comp. şi fitali 2. 
Fitaliii> (fitil). 
Timpul cind fată oile, caprele, etc., Gpoque oi. les femelles 
mettent bas. (Dalametra; Papahagi, Basme Arom. 
Glos). 
: * Fotalium, comp. fetalia fetes de la naissance. 
Flamă (/ldâmă). 
Subst. fem. se | “Uscăciune, călduri mari” (Viciu, 43), 
grande chaleur. — 2. Infern, dracu (Dalametra), interne, 
diable (sub forma fleamă). — 3. Mulţime de oameni, copii 
(Viciu, 43), foule d' hommes, d' enfants. 
Er.: Flanuna flamme, feu. — Pentru înţelesul 3 comp. 
funmidenii *desime mare de oameni ori de copaci” (Şez. 
II 228), propriu zis “mulţime de fum?. — Sunetul e din 
fleamă este epentetic. 
Fluer (fier). 
Subst. eterog. Pl. fluere. 1 Flăte. 2. Tibiu.— Variante: 
Flieră, floeră (Viciu, 43); mr. flucr, fluiciră=tluer 1; 
megl. friel, sfriel= fluer 1, sfruel = lluer 2. 
ET.: *Fluiluna < [fluo “suflu, propriu zis instrument 
din care sufli>, de.unde direct fluer, apoi fem. fluerâ;— 
sfruel < *sfluer<fluer-+-megl. sfires fluer, şuer” (=bulg. 
svirhamiă, cf. vsl. sviruli idem), sfriel < friel + sfires, 
friel < *fli< eflruer cu schimbarea lui u în i prin analogie 
cu megl. criel; — pentru restul variantelor v. mai jos. 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

— 24 — ” 
Dela Romini fluerul a trecut la toate popoarele învecinate: 
ceh. fuiara, furla, polon. fuiara,rut. floiara, 
floiera, fuiera, srb. frula, slov. fuiara, ung. furulya, 
sas. flur (Noda Rev. Rom. II 253, 3-4), alb. /oere, ngr. 
PUD pa, horia. 
La rindul lor unele din aceste forme străine ai influenţat 
forma originară rominească. Astfel, supt influența 
ngr. mhoytpa, fluer şi-a schimbat accentul în mr., flucr, 
de unde apoi fem. fluidră. Supt influenţa alb. /l'oere am 
căpătat în Ardeal forma /loerd. 
Foii (/din). 
Subst. m. Soufilet. 
ET.: *Foll=e fuolslis , comp. şi înfoiat. 
Folte (f0lte). 
Subst. m. sg. “Mare în pintece, nesăţios, tot mănîncă 
adesa” (ez. IX 156), om care minincă mult (Săghinescu» 
Vocab. rom. 85), gourmand. 
ET,: *ullitus, comp. follesco s'eniler comme un soufflet, 
+ -e. — Deşi este urmat în silaba următoare de 
e, o nu s-a prefăcut în oa, fiindcă această schimbare este 
simțităca aparţinind genului feminin. In acest chip ne 
explicăm “noi încă: Coste <lat. pop. Costa(s), Florea 
— Floarea, dr. megl. popă < popa. 
Găbuesc (gdâbuicsl). 
Vb. tr. Prind, apuc, pun mina, attraper. (Moldova). 
ET.: *Gămbuese < gamba “os, de unde şi agimbez 
idem (A. Philippide, Zeitschriit fiir roman. Phil. 1907, p. 
290). — Variante: Căpuesc “prind pe cineva cu scop «le 
a-i face răi” (Pamfile, Jocuri de Copii, Il, Glos.), gâbășesc 
(Pamfile, Jocuri, |, Glos.), găbșesc (Pamfile, Jocuri» 
II, Glos.), gâbjesc (Moldova) “prind la strimtoare”. 
Găoază (gdâodză). 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

= 25 — 
Subst. fem. sg. 1. Trou. (Şez. II 228: găoadzi). — 
2. Antre. (Şez. II 209: gâitadza). — 3. Vagina. (Şez. II 
228). | 
ET.: *Gdodză <*gava=cava + -(4)ză. Schimbarea 
de accent s-a produs supt influenţa cuvintelor în -0z. 
Giunar (jundr). 
Ad. Jcune, brave, vaillant. (Papahagi, Basme Arom. 
Glos). — Variante: Gionar (Dalametra), giuneale (Papahagi, 
Basme Arom. Glos.), gioneali (Dalametra). 
ET.: *Giunare, *giondre < juvenalis. 
Gifiiă (gift). 
Vb. intr. Haleter. 
ET: “Ginfiiit <*gonfliare = gonflare soufiler, exciter. 
Giudescu (giudeshu). 
Vb. refl. A se bucura, se râjouir. (Dalametra). 
ET.: *Gaudesco = gaudeo. 
Greomînt (greomi'nt). 
Subst. m. sg. Peine, travail. (Popovici, Rum. Dial. 1 
119). 
ET.: *Gracimentum = gravamenturn. 
Guruni (gururi). 
Subst. m. mr. Porc. 
Er: *“Grunt <*grunnius “care grohăeşte”, dela grunnio 
“grohăesc”, de unde dr. guruiii, guruesc “se zice 
despre porci cind cer de mincare (Revista Critică- Literară, 
III 156), gurluesc (Codin, O seamă de Cuvinte, 
37), mr. grunedz, dr. grohăesc. 
Impletesc (înzpletesh). 
Vb. tr. Tresser, natter, entrelacer, tricot—e rV.a - 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

riante: Mr. naplătesc, mplitescu, megl. amplites. — Derivate: 
Mr. maplititură coiffure, dr. pliteancă un fir, 0 
cordeluţă îngustă cu care se impleteşte părul la virful 
cozei” (Șez. III 85). 
7: *Implectesco=inapleclo entrelucer, plecto plicr, 
flechir, tourner, rouler (ses cheveux), friser, enlacer. 
Impleticesc (inzpleticesl;). 
Vb, tr. A-şi încurca picioarele din cauza oboselei, 
supărării ori beţici, s'embarrasser les picds. 
sr: *Implecticesco <implecticus qui se meut difficilement, 
paralyse€. 
Intoiat (înfoidt). 
Ad. Gonfle, bouffant, large. 
er: *Folleatus, comp. folleati sorte de souliers 
larges (imitant un soufilet), follicans trop large (en parl. 
dune chaussure). 
1 Inieptez (înieptez). 
Vb. tr. Jeter, rejeter, pousser. (Fără să vrea înieptă 
cu putere poarta. Agirbiceanu. Dela ară, 22. — O undă 
de vint veni rece, ca o învăluire înieptată, şi se izbi in 
faţa preotului. Agirbiceanu, Luceafărul, IV 453 a). 
Er.: Injecto jeter sur. 
Inverşunez (înversune=). 
Vb. refl. S'acharner, s'enrager. 
Er.: */nverșune < inversione ironic, contre-verite, 
comp. și aversione €loignement, degout, aversion, haine. 
Lostru (listru). 
Subst. eterog. Pl. lostri. Levier, barre de fer. (Dalametra). 
— Variante: Lostur verrou (Papahagi, Meglen.), 
barre de fermeture (Dalametra), lost verrou (Papahagi, 
Meglen.), loastă bâton (Papahagi, Meglen.). 
er.: Postrum 'plisc, virf ascuţit”.— Prefacerea lui 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

— 97 — 
r iniţial în [ în toate variantele şi pe deasupra disparițiia 
lui r din silaba finală în ultimele două variante 
se datoresc disimilaţiei. — Pentru alunecarea înţelesului 
comp. derivatele dela cioc discutate” în Despre Cimilituri, 
I 141, sub ciocilteri. , 
Derivate: Răstel, răsteiui răslei, restel, resteiti, 
restei, “un băț ce închide gitul boului în jug, cheville 
laterale du joug (V. figura la Dame, Terminologie, 13), 
lăstoarcă perche (Papahagi, Not. Etim. 29). 
Sint împrumutate din romineşte: Bulg. lost verrou, 
ngr. Xost5s barre, verrou, alb. /os barre, bâton, tai, 6tancon, 
ung. rostely verrou. 
Mărcuşă (măârhuisâ). 
Ad. fem. Pl. mărcușe. Se spune despre o oae cu 
lina albă şi botul negru, se dit d'une brebis blanche qui 
a le museau noir. (Dame, Terminologie, 67). 
ET.: *J/or=i cmoruulsus noir, moricaud. 
Mări, măi, bre (mă'ri, măi, bre). 
a. Dr. măre, mări, mări; more (Viciu, 61); mr. 
more, mori; megl. mara, măra, măre, mori. — b. dr. 
măi, mr. moi, dr. mă, bă (Muntenia), mr. me (Dalametra). 
— c. dr. mr. megl. Ore; mr. re (Papahagi, Din Literat. 
pop. a Arom. 727); megl. Dra. Interj. de chemare. HE, 
hola! 
ET: Deja A. Philippide, Principii, 39, 216, a derivat 
pe măre, măi din lat. mas maris “bărbat, cuvintul formînd 
astfel un dublet cu adiect. mare. Pe baza acestei 
etimologii noi propunem următoarele: In toate variantele 
fonetice ale lui mzdre, interj. cu care te adresezi mai ales 
bărbaţilor, se păstrează izolat cuvintul mas maris “bărbat”, 
dupăcum fa, interj. cu care te adresezi numai femeilor 
şi fetelor, provine din fată. 
Din mas maris am căpătat direct *mare, mara. 
Interjecţiia noastră se întrebuințează însă adeseori pro- 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

— 28 — 
clitic. Poziţiia proclitică explică toate celelalte variante: 
1. măre, mări, mări, măra <*mare cu prefacerea 
regulată a lui a nsaccentuat în d. A din aceste forme 
s-a introdus apoi şi în formele accentuate. | 
2. more, mori <măre, mări cu prefacerea mai 
departe a lui d ncaccentuat precedat de labială în 0. 
3. bre, bra<*mbre, *nre<immăre, more, prin sincopa 
lui d ori 0. — Pentru fonctismul bre <mbre <mre comp: 
breană (Dalametra; Codin, O seamă de Cuvinte, 11; Bibicescu, 
Poez. Pop. 256)=imbreani (Şez. III 17)=mreand. 
Restul variantelor se explică astfel: md <mădre 
(Pentru scurtarea cuvintelor v. Despre Cimilituri, 1); — mr. 
me< mă cu schimbarea lui ă în e supt influenţa lui 
bre; —bă < mă cu schimbarea lui m în b; — măi < mări, 
comp. mr. cai <cari (= care, pron.), dr. niscai < niscari, 
pae<pareat, pieiti < pereo, pei < veri; — moi 
< mori; — re <*mre. 
Sint împrumutate din romineşte: Turc. croat. srb. 
bre, ngr. map, âpE; — croat. srb. bulg. more, alb. moră, 
MOr6, ngr. m, popă, op, noi; = alb. pare; — NSr. 
papi; — alb. moi. 
Mirlesc (mirlcsl:). 
Vb. refl. Saccoupler (des brebis).—Mr. =, meg]. pdrles 
(des brebis et des chevres). 
ET.: */ar(u)lo < mas maris, comp. mariti gregum 
les beliers, marito accoupler, ctre en chalcur. 
Moric (mori). 
Ad. Roș închis, rouge fonce. (Dalamctra). — Variantă: 
J/orecu (Dalamctra). 
ET.: *Aforicus = morulus noir, moricaud. 
Murnu (7atrni). 
Ad. Invineţit, negru ca mura, noir, moricaud (Papahagi, 
Basme Arom. Glos.), brun (Dalametra). 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

— 99 — 
e.:*A/0rinus= = morulus, *moricus noir, moricaud. 
—Pentru u < 0 comp. cute < cote, mură <mora, uşă 
ostia. Prefacerea lui u în o în aceste exemple a avut loc 
încă din latina populară şi este rezultatul unei confuzii 
produse de cuvintele de tipul nurus-norus, cuvinte în 
care o este provenit din u scurt accentuat. Fiindcă deci 
au existat alături, cel puţin un timp oarecare, nurus şi 
norus s-a crezut că şi un ostia provine dintr-un ustia 
(atestat la Puşcariu, Worterbuch), apoi cote, mora din 
“cute, *mura. Formele acestea de confuzie s-au păstrat 
pănă astăzi în romineşte. 
Muşin (paisin). 
Vb. intr. Miros, adulmec, flairer (du chien). 
ur: Derivat prin -in dela *musius “bot, muffle, 
comp. musus “rostrum, rictus” (Ducange), it. mzuso, pv. 
musso, îr. museau. — Pentru alunecarea înţelesului comp. 
fr. dial. aunzusser flairer (du chien) < mausse levres et 
bouche d'un chien (Saincan, Le Chat, p. 75). 
Muşluesc (mausluicesl:). 
Vb. intr. Flairer (du chien et du por— cVa)ria.ntă : 
Ieaguul ese (Revista Critică-Literară, III 161). 
: Derivat prin -uluesc dela *musius “bot, muiile”, 
de unde și mușin (v. mai sus). ” 
Neios (nei0s). 
Subst. m. sg. Luna Decembre, le mois de Decembre. 
(Alecsandri, Poez. Pop.? 34). 
*Neiti <niveus “de ncige” (mensis)+-os ori 
chiar *niveo= sniuvossus “abondant en neige, mele de 
neige?, comp. ningăi 1. “ninsoare mare (Șez. V 114), 2 
Decembre (Dame, “Terminologie, Glos.) *: 
Otrăţel (otrâfcl). : 
Subst. m. sg. Panţu, Plantele, cunoaşte cu acest nume 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

— 30 — 
următoarele varietăţi de erbacee: 1.- limba mielului, bourrache, 
Borrago officinalis. - 2. - baranţă, Onosma arenarium. 
— 3,-de apă, —ul bălților utriculaire, Utricularia 
vulgaris. Despre 1 autorul spune că are florile 
dispuse în panicule, despre 3 spune că are fructul o capsulă 
uniloculară. Aşadar otrățelul a putut fi numit după 
unele umflături pe. care le prezintă. — er.: *Utricius < 
uter outre, comp. şi numirea ştiinţifică utricularia. 
Paparudă (paparudâ). 
Subst. fem. Pl. paparude. Jcune fille que l'on masque 
en temps de sccheresse avec des feuilles V'arbres et d'autres 
herbes et qui court, tout en dansant ct en chantant, de 
maison en maison, ou les vieilles femmes versent de l'cau 
sur elle, en pronongant une formule magique afin d'amener 
la pluie. — Variante: Păpărudă (Şez. IN 29), papalugiă 
(Cantemir), păpălugă (Şez. VI 127). | 
Printre “Dumnezeiri necunoscute şi duhluitoare a 
idoli Dacht, D. Cantemir, Descrierea Moldovei, laşi 1851, 
p.288, dă şi papaluga, despre care vorbeşte astfel (nota 3): 
„Vara, cînd este secetă cu primejdie pentru sămănături, 
atuncea îmbracă ţăranii cite o copilăd mai tinără de 
zece ani cu cămeşe de frunză de copaci şi de buruene, 
şi cu toate celelalte copile și copii de vrista ci, umblă 
jucind şi cintind, şi cum sosesc la fiecare casă, obicinuesc 
babele să le toarne pe cap apă răce, iară cuvintele pe 
care le cîntă ele sint mai întru acestaș chip, adecâ: Papalugo, 
suite la ceriă şi deschide porţile sale şi ne trimete 
ploae de sus, ca să crească griul şi popuşoiul, malatul 
şi altele“. 
Despre “Datina şi cintecul Paparudelor” la Daco-homini 
v. încă G. Dem. Teodorescu, Încercări critice asupra unor 
Credinţe, Datine şi Moravuri ale poporului romin, București, 
1874, p. 128-134, şi Poesii Populare, București, 
1885, p. 208-2—1 P1en.tr u această datină la Xlacedoşi 
Megleno-Romini v. Pericle N. Papahagi, Din Literatura 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

— 34 .— 
poporană a Arominilor, Bucureşti, 1900, p. '725- 729, şi 
Megleno-Rominii, Bucureşti, 1902, 1 115. — Datina există 
încă la Grecii, Bulgarii și Țiganii din Turcia, apoi la 
Sirbi. (V. lucrările citate). 
ET.: Pupula + uda fată udă, de unde *pupură 
udă, *pupurudă, păpărudă, paparudă; — păpălugă, 
papalugă < *păpărugă < păpărudă prin substituție de 
sufix. — Pentru paparudă < păpărurdă v. Despre Cimilituri, 
| 239- 241. 
Etimologiia noastră este sprijinită şi de alte numiri 
ale paparudei: mr. păpuli < *pupuleus, megl. dudulef 
< turc. dudu, v. ad voces. 
Păpuliii (pâpuli). 
1. Subst. m. Paparudă. (Papahagi, Basme Arom. 
Glos.). — 2. Ad. Ud leoarcă, tout tremp. (Papahagi, ibid., 
şi Dalametra sub forma pîpul'ă: ud pipul'i). 
ET.: *Pupuleus = pupulus petit garcon. 
Păscaro (pâshdre). 
Subst fem. sg. Loc unde se paşte, pâturage. (Am 
dat oile-n păscare. Mateescu, Balade, p. 47). 
ET.: Pascalis, -e qwon fait paitre. 
Păscură (păslură). 
Subst. fem. sg. “Locul unde pasc vitele” (Ciobanu- 
Pleniţa, Cintece, Glos.), pâturage. 
ET. :* Pascura < pascuun, pascuua, comp. pastura 
< pastus. 
Păstrar (pâstrdr,. 
Subst. m. sg. Păstură, propolis. (Dame, Terminologie. 
120). 
ET.: *Păstare < *pestalis, dela pestis, de unde şi 
păstură (v. mai jos). 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

— 32 — 
Păstură (pâ'stură). 
Subst fem. sg. “Materiia cea neagră şi amară din 
faguri” (Şez. III 84), “material otrăvitor în fagur, de color 
gălbiii - vinăt, adunat de albine pe timp săcetos, depe 
plante veninoase (mană otrăvitoare), — prisăcarul ingrijeşte 
a scoate păstura din fagur, căci se-ntinde cu picinginea? 
(Săghinescu, Vocab. rom. 30 b), propolis. 
ET.: *Pestula, dela pestis, comp. şi pestilens pestilentiel, 
empeste, insalubre, pestilentia virulence, venin, 
pestifer pestilentiel, empeste, venimeux. 
Pestesc! (pestesl:). 
Vb. intr. Intirziu, retarder. — Variantă: Apestesc. 
ET.: Penst(i)to, -are peser, balancer, examiner avec 
soin, = de aliqua re ruminer longuement une chose.—Schimbarea 
înţelesului s-a făcut prin metonimie (s-a luat cauza 
pentru cfect). 
Pestesc? (pestesl:). 
Vb. tr. Frapper, en parl. Vune maladie. (Pestește — 
m-a pestit boa=l |am-a ] apucat [boala]. Pamfile, Jocuri 
de Copii, II Glos.). 
ET.: *Pestesco < pestis, propiu zis “a infecta, a 
contagia. 
Pisc (pis). 
Subst. cterog. Pl. piscuri. 1. Bec. (Gaster, Chrest. 
II Glos.).— 2. Pic. 
ET.: *Pinsicurne, dela pinso trapper, donner des coups 
de bec. — Derivat: Piscuesc, chiscuese gazouiller. 
Pinză (pinză). 
Subst. fem. “oi— lVaeria.nte : Mr. pindză, megl. 
pondză. 
ET: *Pinădzd <panna ctoffe, drap ori *pena==gr. 
zijn toile + -(d)ză. 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

— 33 — . 
Pluiros (pluirds). 
Ad. Pluvieux. (Dalametra). 
ET.: Pluvialis + -os. 
Pomoroage (pormorod,je). 
Subst. fem. pl. Poame, fructe, fruits. (Viciu, 69). 
ET.: Pomula petits fruits. 
Puchios (pulids,. 
Ad. 'Urduros, chassieux. 
ET,: * Puclosus = *pululosus < puteo. 
Puchină (prind). 
Subst. fem. PI. puchini. Urdoare, chassie. 
eT.: *Pucl= *ipuntulain a < puteo. 
Puduriţă (puduriță). 
Subst. fem. Pedale. (Mihaileanu). — Varia:n Ptidăuriță 
(Papahagi, Meglen.). 
er: Pedulis qui est fait pour les picds ori *pedulus 
= dimin. dela pes. 
Pupu (pupu). ” 
Subst. m. “Copil micuţ, drăgălaş, împodobit ca o păpuşă” 
(Dalametra), petit enfant. 
Er.: Pupus petit garcon. 
Răcoare (râlodre). 
Subs. fem. sg. Fraicheur, air frais. — Variantă: Mr. 
ar(ă)coare. ” 
ET.: *ecor recoris, subst. dela rec- din recens. 
Rincă (rinlâ). 
Subst. fem. Penis (du bocuf). 
ET.: *Penica <*rena = renes reins, lombes, dos, 
flan— cCusvin.tu l a insemnat mai întăi testicul, comp. 
33229 3 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

fr. dial. rognon testicul <ren. Acest inţeles se vede şi 
în derivatul rinedri “buhai (taur) ce n-a fost întors bine 
şi tot mai e apt pentru procreare” (Şez. V 121). 
Cu înţelesul de “coastă, flanc cuvintul s-a păstrat în 
izolarea a sta de-a ranga = sta într-o rilă, a sta pe-o 
coastă într-un cot, couche sur le flanc (Noua Rev. Rom.* 
VIII 85): ranga = ringa, rînca, cu prefacerea lui î înc 
supt influenţa lui a din de-a şi -a final al cuvîntului (articolul 
feminin). 
Rîni (rini). 
Subst. fem. (?) pl. “Regiunea rinichilor, şelele (he- 
“vista Critică-Literară, III 167), reins, lombes. 
ET.: Ienes. 
Rosură (rosirii). 
Subst. fem. Pl. rosuri. Eglantine. — Variantă: /edsură. 
ur: Posula petite rose, cu schimbarea accentului prin 
analogie cu cuvintele în -rd. 
Scapăr (shipăr). 
Vb. tr. Produc scintei lovind cu amnarul în cremene 
spre a aprinde un fitil, battre le briquet.— Variante: Mr. 
asedpir, megl. scapir. 
sr: Sedpărătoarea, amnarul, este o mică vargă 
de oţel îndoită la ambele capete şi care serveşte spre u 
se aprinde un fitil prin scinteile pe care le produce lovind 
într-o bucată de cremene. Cele două capete sint astfel 
îndoite, încit constitue partea amnarului care se ține în 
mină, atunci cind se scapără. 
Forma amnarului ne aminteşte imediat pe scaprs “băț, 
vargă, verge. Din acest scapus s-a derivat un *scapulo, 
*scapilo 'lovesc cu varga”, în special Jovesc cu varga 
care scoate scintei din cremene”, din care apoi direct 
scapăr. BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

— 35 — 
Scol (5/5). 
“Vb. tr. 1. Rădic, lever. (Papahagi, Din Literat. pop. 
a Arom. 381: «Cuciubă uscată, u sco!' înciîrcată Ş-O-alași 
discir- lcinagurta)ă. »— 2. Radic din pat, trezesc, reveiller 
(Dr.; Papahagi, Basme Arom. Glos. şi Megl.). 
ET.: *Excolle=v alervaere , de unde direct seculare 
și în general formele neaccentuate. Formele accentuate 
scol, scoli, scoală sint provenite prin anologiia unor 
verbe ca însor-însurare (< “ipuxoro). 
Etimologii încercate: */xeol/ocare (Cihac, 1870),— 
«răscol — vsl. rusholili a fost considerat ca re- + scol, 
de unde a rezultat apoi scol» (A. Philippide, Principii, 
1894, p. 107— )ext,oll u (G. Weigand, Jahresbericht V, 
1898, pag. 34), — *exlocare< *exco=l caollrocear e (A, 
Byhan, Jahresbericht VI, 1899, p. 342),— *ea'collare < 
collun (Sulică, Antropomorlisme şi Antiantropomorfisme 
în limba romină, Braşov, 1900, p. 82), — *excub(u)lare 
< cubare ctre couche, ctre ctendu (Sextil Puşcariu, Conv. 
Liter. 1901, p. 826-828), — sucdllo pendre sur les &paules 
(Candrea, Le Consonantisme [du roumain], 1902, p. 74); 
Scrupos (s/hrupus). 
Ad. Rocailleux, âpre. (Moldova). 
Er.: Scruposus idem. 
Scuip (ship). 
Vb. tr. şi intr. Cracher.— Variante: Sehip (Anonymus 
Caransebesiensis), mr. scuchiu, megi. scup, născup. 
ET: *Spuico = $puo, de unde direct *spuic şi apoi 
prin metateză scuip, comp. si stupesc cracher (Moldova) 
< “spulese< sputo (A. Philippide, Principii, 140);4— 
scuchiu < *scupiu = scuipu. 
Spaiii (spc). 
Vb. tr. Spariă.elfrayer. (Creţu, Lexicon Mardarie, 94). 
Er.: Expav— eVaori.ant a spei din Codin, O seamă 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

— 36 — 
de Cuvinte, 68, se explică din forme neaccentuate ca 
spăcm, speert. ă 
Sparii (sprit). 
Vb. tr. Effra— yVeariran.te : Mr. aspir (Papahagi, 
Not. Etim. 10), dr. spdăir (Papahagi, ibid.), mr. asparu, 
spar, megl. spar, dr. spăriii, sperii. 
er,: *Expavilo = expuveo, de unde direct spairu 
apoi prin metateză spariti. — spării < spariii prin analogiia 
formelor neaccentuate (spăriare); — sperii = spării, 
prin analagiia formelor neaccentuate sperie, sperieți, 
speriare, în care e provine din d prin asimilaţie 
cu e, i următori. 
Etimologii încercate: Pavor (Cihac), *expavorare 
(Densusianu, IHist. de la langue roum. I 165), *expariare 
“a despărechia» (Sextil Puşcariu, Conv. Lit. 1905, p. 320-321). 
Spăl (spâb). 
Vb. tr. Laver.— Variante: Mr. aspel, mr. megl. 
istr. spel. | 
er.: *Expelluare = pelluere -idem. 
Etimologii incercate: *Experlavare = perlavare 
(Cihac, 1870). — *exxpellare enlever la peau des animaux 
< pellis (Densuşianu, Romania, 1897,p . 100), — *expallo 
enlever la couleur jaune, pâle, sale,-rendre la couleur 
nature- lbllanech,ir , laver <palleo (Candrea, Le Consonantisme 
[du roumain]. 1902, p. 72),—"experlavare, *esxpellavare 
(Sextil Puşcariu, Conv. Liter. 1904, p. 260). 
Spălăcit (spălâcit). 
Ad. Pass de coulcur, decolore, terne. Se intreb. mai 
ales despre culoarea albastră și despre ochi. 
er.: Participiul unui verb spăldcesc < *expallico = 
expalleo devenir tres pâlc. 
Şir (Sir). 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

— 37 — 
Subst. eterog. Pl. șiruri. File, suite, rang, range, 
enfilade. 
er.: Derivat imediat dela verbul înșir înșirare = 
in + *șere< series. — Prefacerea lui c în i la verb în 
formele înșir, înșiri, înşiră este datorită analogici lormelor 
neaccentuate. 
Şuer (Suier). 
Vb. intr. Siff— lVeariran.te : Șuir (Moldova), mr. 
șuir, Sur . 
; “Sibulo = sibilo, de unde direct șiur și apoi 
prin mctateză Șuir, șuer. 
Tărbacă (fârbdlă). 
Subst. fem. sg. Se întrebuinţează numai în izolarea - 
a da ciînii în tărbacă, o datină ce se practică în Muntenia 
a doua zi de lăsata secului. 
Se fixează bine în pămint o prâjină lungă, la capătul 
superior al cărcia, se află legată o şfoară de lungimea 
prăjinii. Cu această şfoară se apleacă în jos capătul 
de sus al prăjinii, de care se leagă bine un cine. Se dă 
drumul apoi prăjinii, care se-ndreaptă cu violenţă în sus. 
Cinii schelălăesc ingrozitor spre marca satisfacţie a celor 
care se desfătează cu acest barbar obiceii. 
A da ciînii în tărbacă însamnă aşa dar a da cinii 
in prăjină. Tărbacă este deci un derivat prin -acă dela 
"*tarba= trabs trabis “prăjină, perche”. Pentru metateza 
lui r lingă b comp. scorbură < *scorbula < *scrobula, 
diminutiv dela scrobis (Candrea, Le Consonantisme [du 
roumain], 44). 
Dealtfel obiceiul de a chinui cinii în cea dintai Luni 
a postului mare se manifestă şi supt alte forme. Astfel, 
în judeţul lalomiţa în acelaș zi «se formează și jujeul 
pentru cini... Jujeul se face întocmai ca un leagăn mare, 
iar în mijloc se fixează o funie îndoită, unde se pune 
cinele, şi îl invirteşte atita timp pănă cind cade singur 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

— 38 — 
ameţit şi de multe ori chiar mort» (Şez. 1 42); —în Dobrogea: 
«In mai multe comune, şi mai cu: sumă în comunele 
Seimenii mari şi Seimenii mici, este obiceiul ca 
în cea întâi Luni a postului mare să sc bată și să se 
chinuiuscă cinii. Această zi se numeşte jijeit» (Teodor T. 
Burada, O Călătorie în Dobrogea, p. 22-23)— ;î n Macedonia 
: «Mi s-a arătat aici [la Nevesca] o stincă zisă Alcperic, 
o adevărată stincă tarpeiană, depe care, într-o anume zi 
a anului, copiii azvirl în prăpastie cinii din saw» (Viata 
„Rominească, VIII 272). 
Jujei, jijeri aă însemnat şi ele la început “prăjină”, 
căci aceste cuvinte sint identice cu jujărt jărdie, japă, 
nui” (Pamfile, Jocuri de Copii, II Glos.). 
Dealtfel latinul */arba hu s-a păstrat numai în derivalul 
tirbacă, ci şi în altele: 
„ Tirboc “o prăjină (dirjă) lungă, cu o măciucă la 
un capat, ce slujeşte la ghiontirea [sic!] rădăcinilor şi 
brazdelor prin ape ca să iasă peştii la leasă sau virşă” 
(Dame, Terminologie, 125), cu variantele tirbuc și tilboc 
(Dame, Dictionnaire). 
Tăbircea (metateză din *tărbicea) “un par care 
se pune cu un cap între Dirnele stinii, la mijloc este caşul 
în crintă, iar de celălalt cap al făbircelei acelui par alirnă 
reutatea ca să se stoarcă caşul' (Viciu, 82 a). 
3. Tăvoarci (metateză din *tărboacă) par cu care 
se rădică greutăţi (Suez. III 90), de unde apoi « (ăbirci 
- “a rădica cu greu, a intoarce. a prăvăli O greutate (Şez,: 
III 90). 
Din tărbacă s-a derivat tălbăcii “rudiţele care le 
pun la car cind aduce fin (Viciu, 82 a). 
Pe de altă parte, fiindcă darea cinilor în tărbacâ este 
în definitiv o bătae de joc la udreza acestor animale. ce 
da în tărbacă, u tărbici, a tălbăci a căpătat înţelesul 
de “a-și bate joc de cineva în mod grosolan”. 
Titilic (fitile/e). 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

Subst. m. P1.? “Tilincă de coajă de salce fără dop, 
cimpoiu din coajă de salce? (Viciu, 85), sorte de flute, de 
musette, — Variantă: Titilig (Viciu, 85), titilincă şi scurtat 
tilincă (Viciu, 84). 
Er.: Derivate prin -ic,-ig,-incă deia *titillo sai 
*titilo, diminutive dela țițio = tinnio 'rendre un son clair, 
tinter, retentir, crier, chanter”, propriu zis instrument din 
care se cintă”, comp. fipă “flueră de salcă şi de plumb 
din prăvălie (Viciu, 84), derivat imediat dela vb. fip. 
Titirez (titirez). 5 
Subst. eterog. Pl. titireze. Toupic. — Variantă: 7itirișcă 
pl. titiriști. | 
“gr: Derivate prin -ez şi -ișed dela *fitilo, *titulo, 
diminutive dela fitio — titin— nTitoir.ezu l a fost numit 
după sunetul pe care-l produce atunci cind se învirteşte, 
comp. der lreisel brununt, la toupie bourdonne. — Derivate: 
Titirigior. 
Toropesc (foropuisi:). A 
Vb. tr. A copleşi, vorbind despre somn, devenir 
engourdi. N 
ir.: Torpesco s'engourdir, devenir engourdi.—-Substantivul 
toropeală corespunde intocmai lui forpor torporis 
engourdissement, torpeur. 
Trişcă (trishd). 
Subst. fem. Pl. ? Sorte de fite. 
«Trişca ce un lluer ce durează un ceas ori doăă şi 
sc face din piciorul (coada) frunzei de bostan, de castravete 
sait de pepene galben. În adincitura ci, sub frunză, se 
crapă, dupăce frunza s-a retezat, i se fac găuri pe partea 
cealaltă, se bagă în gură și apoi se sullă. Tot astfel se 
fac şi cele din pae de ovăsc (ovăz) sai secară. Tăetura 
se face pe o parte în formă de limbă, care tremură cind 
se sullă într-insa. Zrișcă se mai face şi din cucută groasă. 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

— 40 — 
Eu se tae la ambele capete, şi la un capăt se leagă c-o 
hărtie de ţigară. Se cîntă pe partea opusă, iar tremurarea 
foiţii slujeşte ca un ison sau un acompaniament. 1 se pot 
face şi găuri. Trişcă din pană de giscă se face caşi cele 
cu limbă, dar ele ţin mai mult. In loc de trișcă se aude, 
pronunţindu-se şi strișcă», Pamiile, Jocuri de Copii, 1 68. 
er.: Til(i)rișcă <*titulo + -ișcă, comp. țitilic. 
Trulișcă (trulishkâ). 
Subst. fem. Pl. ? “Fluera din coajă de salce, tilincă 
(Viciu, 86), sorte de flăte. 
ET.: * Turlişcă < *liturișcă < "tilulo -+- - ișcă, comp. 
titilic. 
Tumnirescu (funnîrcshu). 
Ad. D'automne. (Dalametra). 
ET.: Autumnalis + - escu. 
Tumniriă (funaniriri). 
Ad. D'automne. (Dalametra). 
ET. Autumnalis + iri. 
Turb (tirb). 
Vb. intr. Devenir furieux, devenir enrage. 
er.: *Torvare < lorvus qui regarde de travers, qui 
a un regard menagant, menacant, terrible, — Purbă 1. rage 
2. chien (Moldova) este derivat imediat dela verb. 
Tuturez (futures). 
Subst. m. PL. ? “Bucin în care zic copiii,„—este făcut 
din scoarță de alun” (Viciu, 87), sort: de trompe. 
er: *Tit< u*titruloe +s -e z, comp. titilic, titirez, 
trișcă, trulișcă. 
Ţip (fipy. 
Vb. intr. Crier, pousser des cris. 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

— 41 — 
ET: Tinni= ptinoni o rendre un son clair, tinter, 
retentir, crier.— Această etimologie ne arată că posibilitatea 
prefacerii lui £ urmat de i în fa. durat pănă după 
muiarea şi dispariţiia lui p urmat de îi. 
Țiuiă (fiuii). 
Vb. intr. Siffler, tinter. 
er.: Tinnio rendre un son clair, tinter, retentir. 
Ugure (ugure). 
Subst. fem. Chance, augure, presage. (Mihaileanu). 
ET.: Auguria = pl. dela augurium. — Derivat: 
Ugurliii de bon augure (Mihaileanu; Papahagi, Basme 
Arom. Glos.). 
Uirescu (uireshu). 
Ad. Qui pait avec les brebis, de brebis. (Dalametra). 
ET.: Ovilis de brebis. 
Vătărog (vdtârug). 
Subst. m. Petit livre. (Codin, O seamă de Cuvinte, 77). 
er: Vitulus petit dun animal qeq. + -0g, comp. 
viituiii < *cituleus = vitulus. 
Vigăă (vigâ'ă). 
Subst. m. “Om ce merge vigiint” (Şez. IN 91 (A 
viii “a umbla vinturînd din min?. Șez. III 91), agite egare. 
ET.: Vagus vagabond, errant, qui va ca et lă, agite, 
6gar6, extravagant, qui est hors de soi, en delire + - dat.— 
A vigii < vigăii. 
Zgaur (zgdur). | 
Vb. intr. Ecarquiller les yeux. — Variante: Zgdur 
(Revista Critică- Literară, II 168), mr. zgărlescu, Zzgirlescu. 
Er. *Exgavulo < *gavus = cavus, propriu zis “scot 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

_p2— 
ochii afară din cavitatea lor”, comp. şi zgiesc (mai jos).— 
Zgdur <zgaur cu prefacerea lui a în d prin analogiia 
formelor neaccentuate (comp. Zdura—r zegăr)le;scu , 
zgirlescu < *zgdirescu < 2gaur. 
Zgiesc (zgiidsl:). 
Vb. într. Ecarquiller les yeux. 
Er.: *Exguveo <*(avus = cavus, propriu zis “scot 
ochii afară din cavitatea lor”, comp. şi Zgaur (v. mai sus). 
Zgîndăresc :(zgindâresl:). 
Vb. tr. Attiser, tisonner, animer (le feu), exciter, 
irriter (une plaic). 
er.: * Excandulo, comp. eveandeo prenidre feu, s'embraser, 
s'enflammer (en parlant d'une plaie). 
Zgiriă (zgi'riu). 
Vb..tr. Gratter.— Variantă: Zgair (Papahagi, Megl.). 
er: *Scabilo = secabeo gratter, de unde diiect zyair; 
— Zgiriă < zgairu prin metateză şi schimbarea lui a în 
î supt influenţa :formelor neaccentuate (zgdriare, 2giriare). 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

CAPITOLUL, II 
ELEMENTE GRECEŞTI 
- 1. Vechi *. 
Agreş (dres). 
Subst. m. Groseiller. -- Variantă: Agriș. 
Agreşul este un arbust care crește de obiceiu «pe 
locuri stincoase in pădurile subalpine», de aceia el se mai 
numeşte şi agriş-sălbalic (Panţu).—r.: "A-ipios sauvage, 
non cultive + -eș. 
Bot (bot). 
Subst. cterog. Pl. boturi. Mufle, museau. 
ET: “AMutus = nibs:s naseau, trompe, museau. —Cuvintul 
formează un dublet cu mr. mufa, mufă idem (v. 
ad voces). 
Caer (hier). 
Subst. eterog. Pl. caere. Lina depe furca de tors; 
qucenouille, filasse de la quenouille.— Variante: Mr. caer, 
cairu, megl. cair, istr. cuier. 
ET: Naipos (ldiros)fi l de la trame, fil.— Cuvintul a însemnat 
mai întâiu firul care se toarce din lina depe furca 
de tors, apoi însuşi această lină (s-a luat partea pentru tot). 
* In general asupra clementelor vechi greceşti din romineşte 
a se vedea A. Philippide, „ltgriechische Elemente îm humcinischen 
în Bausteine Mussafia, Ialle, 1905, şi ma! ales Un Specialist 
homin la Lipsca. laşi, 1910, p. 142-156. 7 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

— 44 => 
Sextil Puşcariu, Conv. Liter. 1904, p. 471, a propus 
ca etymon pe *cari< ucmaro carder la lainc. Dar *ca 
riunm ne-ar fi dat *carţit), comp. - arţiti) <-arius,-arium. 
Mctateza lui -ari- în -air- este cu atit mai inadmisibilă 
cu cit tocmai -aqir- >-ari-: spariti < spairu, zgiriti 
< zgairu, v. ad vocez. 
Cimpoiii (cinpoiri). 
Subst. eterog. Pl. cinapoae. Musette, cornemusc. -: 
Variantă: Ciunapoiii (Anonymus Caransebesiensis). 
Asupra acestui instrument de muzică Titus Cerne, 
Dicţionar de Muzică, laşi, 1898, pag. 188 b, scrie următoarele: 
«Cimpoiul [este un] instrument format dintr-un 
rezervor (burduf de piele) de acr şi mai multe tuburi cu 
ancie. [Este] cunoscut sub diferite nume mai la toate popoarele 
moderne: it. zampogna, piva, în. mausette, cornemuse, 
germ. Dudelsach, Sachpfeife, engl. pibroci, 
bag-pipe) şi din anticitate (gr. oowpovea, lat. tibia utricularis, 
utricularium, apoi mlat. simfonia). Cimpoiul 
este unul din instrumentele cele mai vechi ce avem astăzi 
şi câruia secolii nu i-au adus multe schimbări nici insemnate 
perfecţionări. Cind acest insirument a venit la noi 
și pe unde a venit, sint chestiuni care rămin în intuneric. 
„„Cei mai mulţi cercetători consideră cimpoiul ca o invenţic: 
a Grecilor». 
ET.: Kou?q (hitmbe) sac, poche, besace + vi, — 
Pentru cimpoiit = sac comp. și numirile utriculariuna 
şi Dudelsacl:. Apoi, chiar in grecește, din zbu5r, sc derivă 
zbuaăo, “instrument de musique. 
Ung. csinapolaa este imprumutat din romineşte. 
Cioh (cb). 
Subst. eterog. PL. cioburi. |. Vase, pot.—2. Vase â 
fleurs (Viciu, 30).—3. Texson.— Variantă: Ciobd 'un vas 
de lemn xpurcat? (Viciu, 30), vase en bois souille. 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

— 45 — 
ET. : *Ciomb <whuos (hitumbos) creux, enfoncement, 
fond d'un vase, comp. şi zbuîn vase -creux.— Pentru b < 
mb comp. boabă grain < boambă, coroabă prunelle < 
columba (A. Philippide, Zeit. fiir roman. Phil. 1907,p. 307). 
Cioplea (coplea). 
Subst. m. sg. Dracu sau alt duh răi (Șez. V 57), 
diable, esprit malin. 
ET.: Tozhâs (tiuplos) obscur, invisible, nvir, sombre, 
cache, mysterieux + -e, comp. folte(a)< *fillitus + -e. 
In ce priveşte alunecarea înțelesului v. “Numele dracului 
în romineşte” în Viaţa Rominească din lunie 1910 
(XVII 298-301). 
Cioric (corih:) 
Subst. m. sg. Cutis porcina, couenne de lard.—Variante: 
Șorie; şoric, șorlic (Viciu, 78); șoricii (Anonymus 
Caransebesiensis). 
ET.: Todos (fiulos) cal, durillon, callosite, bosse, protubârance 
quelconque remarquable par sa duret6.—-Pentru 
prefacerea lui € în s comp. șut <ciut (v. mai jos). 
! 
Ciot (cot). 
Subst. cterog. PI. cioturi. 1. Noeud dans le bovis.— 
2, Souche.— Variantă: Cioată, souche. 
Se ştie că ciotul se face tocmai la locul unde o 
creangă iese afară din trunchiu. — gr.: Noz5s, 4, 67 (iritos, 
-€,-0n) qui pousse, qui sort comme en se râpandant du 
tronc de Parbre, en parlant des jeunes branches. 
Ciulihoae (Gulihodie). 
Subst. fem. sg.1 . Fiinţă slută la chip și la port, laid, 
difforme (Şez. IN 151). —2. “Un lemn îmbrăcat cu haine 
răle, să spărie păsările stricătoare recoltelor”, epouvantail 
(Şez. IX 151). 
ET: IND), î 6 (hiullos, -e, -on) tortu, difforme, 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

— 46 — 
estropic + -dă + -oae (= fem. dela -oizi). — Sunetul Je 
este epentetic (epenteză de legămint) 
Ciupă (cupă). 
Subst. fem. PI.? 1. Albie, covăţică de scăldat copiii 
(Șez. VII 179 a; Viciu, 31), auge ou l'on baigne les enfants.—
2. Apă caldă în care se scaldă copiii (Viciu, 31; 
larnil, Doinc, Glos.), cau chaude pour baigner les enfanis. 
ET: Ne, (liupe) creux, cavite; cabane ou baraque 
en bois. 
Ciupesc (cupdsl:). 
Vb. tr. Pincer, picoter, becqucter, chiper. — Ciupit 
de vărsat grele, qui a des marques de petite verole. — 
Variante: Ciuples pincer, picoter, degrossir (Papahagi, 
Megl.), cioplese degrossir, faconner (Dr.), ciuplescu = 
cioplesr (Dalamctra), emousser (Papahagi, Basme Arom. 
Glos.), chiper (Dalametra şi Papahagi, ibid.), ciupelese 
plumer (Dr.). 
ET.: Tbzos (titpos) empreinte, marque laissce par 
unc forte pression ou par un coup, creux ou renfonctement 
quelconque qui semble V'efiet de la pression, moule, 
modele, forme, figure, vz& (fiipo) empreindre,. marquer 
d'un seau oa dune empreinte, mouler, modeler, faconner, 
former. 
Ciut (cu. 
Ad. lFem. ciută. 1. a. Fără coarne. suns cornes. (Şez. 
MII 90;— Papahagi, Meglen.: «birbeţi ci= ubefrbec e fără 
coarne, capră ciută = capră fără coarne; — Burada, Dobrogea, 
97: «Pe un cîmp departat... paşte... o cinta: meourâ
»). — Variantă: Sut (Şez. III 90, Dalametra).—d. Cu 
coarne mici, â petites cornes (Boi moldovenești ...scurţi 
de coadă, şrfi de coarne, numai carne şi ciolane. Burada, 
Dobrogea, 159). de unde șuchianc z. “vacă cu coarnele 
mic! (Şez, III 90), £. “calificativ dat vitei, mal cu samă 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

— 47 — 
vacii cînd nu stă la muls: iote că nu stă șucheana” (Săghinescu, 
Vocab. rom. 71), agitce (din *șuteand), şuchet 
2. “ţicnit, toqu€ (Moldova), 2. om ce știe multe, doct; 
cînd spune el ceva, stă tot satul în gura lui (il ascultă) 
(Şez. V 126), sage (din *șuchiat). 
2. Subst. fem. PI. ciute. Căprioară, biche, care, se 
ştie, n-are coarne. 
uT,: Pozss, 7, & (tiutos, -e,-on) petit, jeune, encore 
aible. Pentru alunecarea înţelesului comp. juvencus < 
fjuvenis.—Mr. și megl. cărșută “ciută, biche (Papahagi;. 
Basme Arom. Glos., şi Megl.) < capră + șută. Prin izolare 
cuvintul a fost simţit ca un adiectiv feminin, ceia ce a 
favorizat naşterea adiectivului masculin cărșut fără coarne 
(Papahagi, Basme Arom. Glos.). 
Croambă (/rodnbă). 
Subst. fem. P1.?2 Creangă, branche. (Popovici, Rum. 
Dial. 1 164 b).— Variantă: Cloambd (Popovici, ibid.). 
Er. Kogbufn (ortunbe) jeune branche.— Pentru cl 4- 
voc.- Cer + voc.- comp: cleangă < creangă. — Derivat: 
Clomburdle petites branches. 
Dezbăr («ezbă'r). 
Vb. tr. |. Delivrer, rendre libre, debarrasser. (Tiktin, 
Wrterbuch)— .2 . Deshabitucr, desapprendre. 
ET.: * Desbarare dâcharger, renidre plus leger < popă 
charger, grever, accabler, de unde şi fr. debarrasser.— 
Prov. barras, ital. inabarrare, Îr. embarrasser, sp. ermbarazar, 
derivate de horting, Lat.-roman. Wbuch?, din 
varus tourne en dehors, cagneux, courb6,.pli€, cer şi ele 
un *im-baro — up. 
Mărăcine (racrăcine). 
Subst. fem. Pl. mărăcini. 1. Aubepine, €pine-blanche. 
2. Ipine-noir, prunellier. (Panţu). — Variante: M/ărdciuni 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

— 48 — 
(Gaster, Chrest. Glos.), mzărdăfine (Mihaileanu), mărfin 
(Papahagi, Megl.). 
ET.: *M/yricina=uvpizq tamaris (arbuste), bruyere et 
autres petits arbrisseaux qui croissent dans les landes, 
uopiatwos, 7, ov de tamaris, de bruyere. 
Muţă (nai fâ). 
Subst. fem. PI. nzufi. Mufle, muscau. (Dalametra; 
Papahagi. Basme Arom. Glos.). — Variante: Mufe (Papahagi, 
Meglen.), mufu (Aihăileanu). 
ET.: “M/utea = ns nascau, trompe, muscau— .Cu - 
vintul formează un dublet cu bot. 
Stup (stup). 
Subst. m. Vas în care se ţine albinele şi făcut dintr-
un trunchiti de copac scobit, ruche. 
ET.: Srbzos (Stipos) souche, tronc, grosse branche, 
tronc coupe, buche, billot. — Derivat: Stupos “lemn bortos, 
boştiură, putred la mijloc” (Şez. JI 89), vide, pourri a 
Pintericur (en parl. du bois). — Cuvintul constitue un dublet 
cu știob. 
Srb. stup “branche, colonne este imprumutat din 
romineşte. 
Ştiob (stidb). 
Subst. m. sg. PI.2 1. Vase â ordures.(Viciu, 56).— 
2. “Vas de ţinut spălături şi alte mincări pentru porci, 
cîni, etc” (Şez. III 89), auge â pores, chiens, etc. 
ET,: Xzbzos (Stiiipos) souche, tronc, tronc coupe, de 
unde mai întăiă *stiop, apoi știob.—Știobul se face dintr-
un trunchiui scobit. — Derivat: Știubeiri vase cvide, tronc 
darbre €vide qui sert â recucillir Peau dune source, 
margelie d'un puits, source, ruche creusc& dans un tronc 
dW'arbre. 
Știresc (sStircsl). 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

— 49 — 
Vb. intr. A se înăspri gitul din cauza tusei ori răcelii 
(Mi s-a știrit gitul. Săghinescu, Vocab. rom. 70), 
se durcir (en parl. du cou). 
ET.: Suta (Shiro) durcir, se durcir, omifâs (Shiros) 
dur, durci, de unde şi știros dur (Dame), știră femme 
sterile (Șez. III 89 şi Săghinescu, Vocab. rom. 70). 
Tărăboiii (târâvoii,. 
Subst. m. sg. Vacarme, tapage. — Variantă: Toroboată 
(Viciu, 85). 
ET.: Ocp(o)2ss (târbos) bruit, tumulte, murmures, clameurs, 
desordre, trouble + -oiii, - oată (= fem. dela - 0). 
Urc (rs). 
D tr. Suiu, monter. 
: "Oricare <ipes mont, comp. fr. mont< emornt . 
—U di ture, urci, urcă se explică prin analogiia formelor 
neaccentuate (urcare, urcărn, etc.). 
2. Moderne. 
Chirandă (/irdândă). 
1. Subst. fem. sg. a. Bohcmienne. (Şez. V 56);—b. 
lemme depravee. (Şez. V 56)—. 2 . Subst. m. sg. Om 
curvar, beţiv şi cu alte răle (Şez. II 186), debauche, vicieux. 
Cu acest înţeles se spune și şvai- chir anda (Şez. 
III 90). 
ET.: Chiramă, atestat în Moldova cu înţelesul de maitresse, 
= vp7 nov madame, cu schimbarea lui pe în n supt 
influenţa sufixului - an, comp. şi zvp4zoa femme affectee, 
maitresse, z»pia dame, maitresse.— Sunetul d este epentetic. 
Friganea (friganci,. 
Subst. fem. Pl. friganele. Felice de franzelă unsă cu 
lapte şi oiă şi prăjită în unt la capac. 
Er.: Pporouă tranche de pain grillâ. 
33229 4 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

— 350 — 
Misit (nasii). 
Subst. m. Meâdiateur, intermâdiare, entremetteur. 
ET.: Mssirns.—AMisitie mediation, entremise Cuzorzsiz. 
Cuvinte macedoromiîne în - eaiiă şi -ei 
O serie de cuvinte neogrece derivate prin sufixul 
feminin +4 (-id) au trecut în dialectul mr. alipindu-se la 
grupul cuvintelor feminine în -eaitd. 
1. Nume de copaci. 
Cumireariă cătină, arbousier (Dalametra) <rwouzptă. 
Dafnatiă daphne (Papahagi, Basme Arom. Glos.) 
< agu3, care va fi existindîn dialect, = ăn. 
Filureaiă tilleul (Dalametra) < zonprz. 
Mureată mirier (Dalametra) < uz. 
Rusficheantă sauge (Dalametra) < ăhpasrta. 
Trandaf/laiă (Papahagi, Basme Arom. Glos.), frandafitaciă 
(Dalametra) rosier < paza), arutraudafilaiă 
cglantier (Dalametra) < dport prareazodtă, 
Toate aceste cuvinte în - earii sint feminine şi fac 
pluralul în -ei. Acest -ei provine din -eei, -eai < = —+- -i 
plural fem. Prefacerca lui a în e se datorește faptului că 
se afla între doiă vocale palatale, cf. vreare şi vrere 
“voinţă, dragoste” (Papahagi, Basme Arom. Glos.), ceardi 
şi verdi (Dalametra), veare pl. veri “cercel' (Papahagi, 
Basme. Arom. Glos.), arepit 'povirniş, ripă (Dalametra) 
< *areapit < urap 'suiş, urcu? (Dalametra), apoi rari 
și meri “miere” (Dalametra). 
La prefacerea lui a în e va [i contribuit poate şi 
faptul că cuvintele feminine neogrece în -(:)% fac pluralul 
în -(n):s. 
Acuma, fiindcă in limba romină numele de copaci 
“moștenite sint masculine, o altă serie de cuvinte ncogrece 
de aceiaş natură au trecut în mr. sub forma masculină 
- cu, -0ri Cot -u sg. mase, pleci, oi Com t-i pl. 
masc. BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

— 51 — 
Exemple din Dalametra: 
Aruideu pl. -ei grenadier < poâră. 
Limuneu pl. - ei citronnier < sunt. 
Plitineri pl. - ei platane < zhorană. 
Trandafilei, pl. -ei rosier < rpravrorzvui), 
Țindzifei pl. -ei jujubier < runtorrtă, 
Viruciieu pl. - ei pecher < Bzpozorz:ă, cu introducerea 
lui 74 prin analogie cu plitirieii. 
Dalametra dă încă muzmulei pl. -ei nellier < 
u6o3u.ov)tă. ca fiind totuş de genul feminin. 
Prefacerea lui a în e la plural se explică în acelaş 
fel caşi la exemplele din prima seric. Acciaş prefacere 
la singular se explică insă prin analogiia pluralului. Sunetul 
a s-a păstrat însă în ayrandzalai fem., pl. -ci, 
vigne commune (Dalametra). 
Mi-ai rămas necunoscute: 
a. Masculine: Braganei groseiller (Dalametra) ; — 
gâbjeu, gibjeri (Papahagi, Basme Arom. Glos.), Jibiică 
(Dalametra) pl. -ei aubepine, €pine-blunche; — niriraggeu 
pl. -ei arbre dont la feuille ressemble ă celle du charme 
(Dalamctra);—fipurrteă pl. -ei prunellier (Dalametra). 
b. Feminine: Ayrandzatai pl. - ci vigne commune 
(Dalametra); — orîizneaiă pl. - ci aunce (Dalametra); — 
sărmdădeaid, pl. neprob., €pine-vinelte (Dalametra), numit 
încă și fermandel (Dalametra). 
2. Cuvinte ce exprimă o lovire. 
Exemple neogrece: papat coup de couteau < pa-/oipt 
couteau, $):5 coup de bâton < îî4, bois, spoânati coup 
<zpai îrpăfnsa tirer, zaszovgtă coup de hache < rszzobpt 
hache. 
In dial. mr. a fost imprumutat sfepaă coup de main 
sur la nuque < cfâpzos nuque sub forma zvircireaăă pl. 
-ei cu introducerea lui -îr prin analogie cu pxpa:ptă, za robii. 
Pe buza acestor cuvinte s-au născut apoi: lipureauiă 
pl. -ei coup de hache (Dalametra) < tipor hache, ghiu- 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

— 52 — 
stireatiă pl. -ei coup de main sur la nuque— ghiuștă 
idem (Dalametra). 
3. Colective, 
Cilimnată pl. -ei terrain qui reste en chaume, 
eteule (Dalametra) < zxhzui, chaume. 
4, Abstracte, 
Cundilauă pl. -ei signature (Dalametra) < zavâohtă 
“trait de plume. 
5. Conţinutul unui vas. 
Tiginaăă pl. -ei “carne de porc friptă” (Dalametra) 
< zupană une poâlee (comp. zmânov pole ă frire, ligac, 
eqpavito faire cuire dans la pocle, apoi mr. tivani |. tigae, 
2. gogoaşe (un fel de prăjitură) la Dalametra). 
Graţie acestor cuvinte s-aii produs în mr.: 
Clivitureaăiă 'pl. -ei “viţă de vie care face boltă 
(Dalametra) < coviltir. 
Liseaiiă “uşă la o tirlă făcută din nuele, impletitură 
de nuele” (Dalametra), claie, nappe d'osiers < casă. 
Sumireatiă pl.:-ei somme, total (Dalametra) < 
srwipo additionner. 
Sutireaiiă pl. -ei centaine (Dalametra) < sută + 
- îr - prin analogic cu sumireaită. 
Instirşit, la grupa cuvintelor în - caăd s-a alipit şi 
sireaită pl. - ei scrie, ordre, commencement, domaine (Dalametra) 
< sztpă file, ligne, suite, continuation. 
Curdeaiiă cour, courage (Dalametra) < *cirdeaiid 
< zapâ:ă face pluralul în -eali, curdeali. 
Dimpotrivă pitlatiă “mic tufiş de mărăcini, mic desiş, 
petite Droussaille, petit ronceraic (Dalametra), diminutiv 
dela pitul'ă “loc de spini pe unde nu se poate răzbate, 
mărăciniș, desiş, broussaille, ronceraie (Dalametra) face 
pluralul în -ei, pittei. 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

— 53 — 
Unele cuvinte masculine nceogrece în -:5s (-ids) 
(nom. -t5s, gen.- tz, ac. -:4) au fost primite în dial. mr. 
sul forma -idâ, -ic: 
Văsilă' (Papahagi, Basme Arom. Glos), visil/â' 
(Dalamcetra), odsil'6, visild rege, roi (Papahagi, Basme 
Arom. Glos.) < pastitze. | 
La terminaţiia -c€ s-a adăugat analogic -u dela declinarea 
masculină băştinaşă şi s-a născut asttel -cr în 
grambei mire (Dalametra) < grambd (Dalametra) = 
auzpâs futur, epoux, gendre, bcau-frere. 
Tot în - cit se termină şi adverbele: pristanci (Dalametra), 
pristineu (Alihaileanu) de - prisos, superilu 
< *prisâneu < zspiss% + -an (E s-a introdus prin etimologie 
populară cu pristi = peste), dipistancii idem (Dalametra) 
< *deprisancii < de + nsposă + -an (pentru 
de comp. de prisos, iar t s-a introdus prin etimologie 
populară cu pis= tpriist i peste). Finalul -că din aceste 
adverbe trebuc explicat prin analogie cu adiectivele şi 
adverbele în -€ împrumutate din turceşte ca fazeu adiect. 
și ad. proaspăt, frais (Papahagi, Scriitori Arom. Glos.) 
<turc fază + -u dela adiectivele masculine băștinaşe 
cure se-ntrebuinţează şi ca adverbe, comp. grei. 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

CAPITOLUL IV 
ELEMENTE GERMANE 
1. Vechi. 
Bară (birâ). 
Subst. fem. sg. a. Baltă, mare. (Dalametra).—b. Mocirlă, 
mlaștină, marecage. (Hasdeu; Papahagi, Basme 
Arom. Glos.; Papahagi, Meglen.). 
| ET.: J/ari baltă, de unde şi fr. mare, maresc, marais, 
marescage, it. marese. 
Fălcari (fâlhidri). 
Subst. fem. 'Alai multe familii cu oi şi cu vite, care 
trăesc sub stăpinirea unui celnic (proprietar de oi) (Dalametra), 
plusieurs familles et troupeaux qui se trouvent 
sous la dependance d'un celnic (propridtaire de troupeaux). 
ET.: *Fulcaria <fuleus troupeau, atestat în Glosele 
dela Reichenau (furmas-fulcos), o formă latinizată, cum 
se mai găsesc şi altele in acest glosar, a vechiului german 
foll;.— Simplul fuleus s-a păstrat în vir. folc, foue (Nyrop, 
Gramm. hist. de la langue franc. 1 17) și în dialecte franceze 
moderne ca flo, flio (Iletzer, Die Reichenauer Glosscn, 
p. 26). 
Zgribur (zgribur). 
Vb. refl. A se stringe grămadă, a tremura şi a face 
tot felul de schime din cauza frigului, se pelotonner, trembler 
ct faire toutes sortes de grimaces â cause «du froid. 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

ET.: *Zgrimur <grim- din grima “fantomă, grim 
“furios, minios”, de unde şi catal. sp. grima “fior, tremur”, 
fr. se grimer, grimace, grimaud. 
2. Moderne. 
Biscan (bishdn). 
Subst. P1.? “Mută, mică casă de cruțat ban” (Viciu, 
19 b), cassette, 
ET.: Biichse+ - an. 
Derivate: Bașcanieț “jaşcău, punga de piele sai 
beşica de porc în care ţin tăbac (Viciu, 18 a), bourse â 
tabac;—başcaleţ “pungă de pinză (Viciu, 18 b), bourse 
en toile. 
Bruştiii (brustiri). 
Subst. m. sg. “Cirtaboş, maoiş (Viciu, 22 b), boudin. 
ET.: VWurst.—Derivat: Bușoiii idem (Viciu, 24 b) 
< bruștiă +- oii. 
Busconiii (bus/oriti). 
Subst. P1.? Pungă, bourse. (Viciu, 24 b). 
ET.: Băchse+- oniii. 
Caia (haid). j 
Subst. fem. Pl. caele. Cuiu cu care se prinde potcoava 
de copita calului, clou â fer ou de marcchal, clou 
â cheval, Hufnagel.—Cuvintul se-ntrebuințează mai mult 
la plural. 
er: Keile= pl. dela Keil “cutu, clov”, de unde mai 
întaiu pl. caele şi apoi sing. caia, prin analogiia cuvintelor 
de tipul stele-stea.— Cuvintul a fost introdus prin 
fierarii nemți. 
Cald (Idld). BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

— 56 — 
Subst. m. Frig, froid, famil. în Moldova, numai în 
izolarea cald nemfesc = frig. 
ET: Pal. 
Cășită (/râsi'tă). 
Subst. fem. P1.? Cutie, boite. (Şez. II 186). 
ET.: Hassette, cu schimbarea lui s cu ș supt influenţa 
lui căși = pl. dela casă. | 
Fund (find). 
Subst. eterog. PI. funduri. Pachet «dle luminări, paquct 
de bougics. (Moldova). 
ET: Pfund livre, demi-kilo. Pachetele de luminări, 
care s-au adus la început, crai de jumătate de kgr. 
Milduesc (nilcluics/:). 
Vb, tr. Vizez, viser. 
Am stat vreun clas pănă cind ni s-ar milduit pasporturile. 
Kogălniceanu, Scrisori, în Conv. Lit. 1902, p. 792. 
ET.: .Melden. 
Pac (ph). 
Subst. eterog. Pl. pacuri. Pachet (de tutun), paquet. 
(Moldova). 
ET: Pacla.— Derivat: Pacioc idem (Şez. III 83). 
Şahăr-mahăr (Săhdâr-nuihăr). 
Subst. m. sg. Smichirie, şolticărie, supercherie. (Aloldova, 
familiar). 
Er: Sehacher trafic sordide + ./acher faiseur.— 
Cuvintul a fost introdus prin Evrei. 
Șculer (Slulir). 
Subst. m. “Învățător”, (Şez. Îl 43 b). 
er. Schulelle+h şrcoearli . 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

— 57 — 
Şleampă (Sledmpâ). 
Subst. fem. PI. șlempe. Femee neglijentă și murdară, 
femme nâgligente et malpropre (Moldova, familiar). 
ET.: Schlampe salope. 
Şpuriii (spaăriă). 
Subst. m. sg. “Presimţire la jocul de cărţi (Săghinescu, 
Vocab. rom. 104), [air aux jeux de cartes. 
ET.: Spiiren sentir, flairer, sapercevoir de, Spiiren 
recherche. 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

CAPITOLUL V 
ELEMENTE TURCESTI 
Chiflimee (Piflimeie). 
Subst. fem. Pl. chi/limaei. Garantie. (Dalametra). 
ET.: Turc ar. hiiffel-etme idem. 
Cirei (&irei). 
Subst. m. “Bubă care apare prin părţile cărnoase, 
arom. gărnuţ adunat = bubă 'coaptă (Papahagi, Megl.), 
plaie. 
ET.: Turc ar. cirahet (ceteşte cirahe) pus, maticre, 
blessure, plaic. 
Civree (civrtie). 
Subst. fem. Pl civrei. Mouchoir de soic. (Dalametra). 
Er.: Turc ceord mouchoir de mousseline. 
Duduleţ (dudulcf). 
Subst. m. Paparudă. (Papahagi, Megl.). 
ET.: Turc dudu belle personne, coquette+ - ulef. 
Pentru înţeles v. paparudă (1). 
Giadei (jadii). 
Subst. fem. Chaussâe. (Dalametra). 
ET.: Turc ar. jaddet (ceteşte jadde) idem. 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

CAPITOLUL VI 
FORMATII ROMINEȘTI 
Arniciă (arnică). 
Subst. m. sg. Fil de coton teint. 
ET.: Intre alte plante tinctoriale poporul nostru întrebuinţează 
şi arinul, cu care prepară o coloraţie neagră 
şi roşă (V. Marian, Cromatica, pag. 36- 37 Şi -+1-46). 
Un fir de bumbac boit cu arin s-a numit deci un fir 
*ariniciii, de unde apoi simplu arniciă. La început arpiciul 
era fireşte numai roş ori negru. Odată însă cu 
izolarea cuvintului, numirea s-a extins şi asupra bumbacului 
colorat cu verde, albastru ori galbân. 
Bangăii (bangă'i). 
Ad. m. “Mare, lung (Şez. II 126), grand, haut. 
7.: Alang “'băet mare, dar cam nătărăi și leneş 
(Săghinescu, Vocab. rom. 60), “prost” (lon Creangă, Il 
55) 4+- -d—a P.ent ru mang comp. ngr. praz gamin, 
polisson. 
Barbaric (barbarih;). 
Subst. m. sg. astăzi întrebuințat numai în literatura 
populară şi numai cu privire la musteţi, şi anume ale 
haiducilor, formind versul cu musteafa-n barbaric: 
N-aţi văzut pe ăl Vălcan, . 
Puişor de ortoman, 
Om detreabă şi chipos, 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

Copt la minte şi la os, 
Cu mustaţa-n barbariec, 
Cum stă bine la voinic? 
(Teodorescu, Poez. Pop. 510). 
Hasdeu ad vocem mai dă și alte exemple. Niciun 
izvor nu ne-a păstrat însă înțelesul acestui cuvint, şi deci 
şi a expresiei în care intră. Lotuș anumite indicaţii ne 
arată că această expresie se spuneau despre oamenii 
cu musteaţa lungă şi groasă. Aşa: 
Tot voinici d-ai Oltului 
Cu mustafa-n barbaric, 
Cum stă bine la voinic, 
Cu meustaţa cit o coadii, 
Două la ceafă le-nnoadă, 
Și face nodul cit pumnul, 
De se sperie păginul. 
(Teodorescu, Poez. Pop. 585). 
Da voinicul cel mai mic 
Alustățile i-s ca la rac, 
Și le-nnoadâ după cap, 
Face nodu cit pumnu, 
De te-ngrozeşti de dinsu! 
(Șez. 1445). 
Odată orientaţi asupra înţelesului expresici, să vedem 
ce-ar putea fi barbaricul. 
După Hasdeu cuvintul ar fi un derivat dela barbarus, 
sau mai bine barbarune, în barbaric find, după 
dinsul, tocmai în barbarun ă la barbare, d'une facon 
barbare. Autorul continuă: «cătră construcţiunea cea latină 
în barbarun Rominul n-a făcut altceva decit a 
adaos sufixul -ic, nu ca micşurător, ci ca dezmierdâtor. 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

— 61 — 
JMusteafă în barbaric insamnă dară “o musteaţă mare, 
groasă, spăimintătoare ca la barbari». 
Interpretarea lui Hasdeu este cu totul inadmisibilă, 
căci ce-are de a face o moustache longue et grosse 
cu o moustache â la maniere barbare?! 
Lucrul stă cu totul altfel. Pentru a da de urma cuvintului 
nostru trebue să pornim dela faptul că musteaţa 
in barbaric înseamnă musteaţă lungă. 
In adevăr, într-o doină haiducească din Ardeal (Bibicescu, 
Poez. Pop. 327) eroul este zugrăvit ca avind 
musteaţa lungă păn la umeri: 
Am fost june de-nsurat, 
Nici mustața nu mi-a dat. 
Acum barba-mi bate genuchii 
Şi mustafa wmnerii. 
Tot aşa despre bărbile lungi literatura populară 
spune că ajungea pân în brațe (Mateescu, Balade, p. 
49: «[Vodă] în temniţă m-a băgat, m-a băgat făr de mustaţă 
ş-acum sînt cu borba-n brațe»), pân la brit ori 
chiar păn la genunchi (Hasdeu, 2502-2503). 
Deci lungimea bărbii şi musteţii se măsura după 
partea corpului ori a hainci pănă la care ea ajungea. 
“Cu musteaţa în barbarie” insamnă deci “cu musteaţa păn 
în barbur”, care, după Frincu-Candrea, Rominii în Munţii 
Apuseni, p. 98 (citat de Hasdeu). insamnă lărgitura cămeşii 
bărbătești dela piept şi spete, după Viciu băgătura 
in spate şi la piepi,de formă triunghiulară, la cămeş? 
adică “gura cămeşii”. 
La acest barbur s-a 'adăugit apoi - ic şi s-a născut 
astfel *barburic, de unde însfirşit, prin asimilarea lui u 
la a precedent, barbaric. 
Cu musleafa în barbaric însamnă deci cu musteafa 
lungă pân în barbur. 
Precum după briiă, bandă colorată cu care se infășură 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

— 62 — 
mijlocul corpului în portul țărănesc, s-a numit astfel şi 
partea corpului cătră care se alipeşte, tot astfel barbaric = 
gura cămeșşii pare a fi servit spre a se denumi pieptul. 
Acest înțeles pare a se surprinde în varianta barbiric 
(Bibicescu, Poez. Pop. 303): 
Insoară-mă, taică, înzoară! 
Mi-a dat perii-n barbiric, 
Cum stă bine la voinic. 
unde verbul a da=a rdsări, a apărea. 
Musteaţa pănă în barbur era fireşte destul de lungă. 
Pentru a o mai scurta, unii vor fi răsucit-o în formă de 
inele : In Oltenia /rusteață în/ carca= rmiustcăţ i întoarse 
în formă de inele (Ciobanu-Pleniţa. Cintece, Glosar). 
In Oltenia se spune şi varvalic (Păsculescu, Lit. 
Pop. 273). 
Berbunca (Verbuinka). 
Adv. Se întrebuinţează familiar în AMloldova numai 
în a bate, a umbla berbunca “a umbla lela, a hoinări, 
flâner”, 
Bărbune, verbine “inrolare; joc țărănesc”, de 
unde şi « verbunci a umbla în lumea largă, despre care 
v. Borcia, Deutsche Sprachelemente im Rumiinischen, în 
Jahresbericht A. 
Bongoase (bongyorise). 
Subst. fem. pl. Historiettes, contes bleus, grivoiscrivs 
ET: *Dăngoase < man + - 0s.—Derivat: Van: 
gosit 1. qui ne vaut rien, maudit (Tiktin, Worterbuch), 
2. “om cu toate rălele pe capul lui: curvar, beţiv, tabacar 
(fumător de tutun), ete” (Şez. III 70), vicicux, debauche, 
Cărăbănesc (/dârâbâncsl:). 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

— 63 — 
Vb. tr. şi refl.—1. tr. Transporter. (Moldova, famil.).— 
2, refl. Dâcamper. (Moldova. — Comp. şi Şez. V 55: «A 
se cărdâbâni—a-şi lua catrafusele şi a se duce: hai cărăbăneşti-
ti di-acolie»). | 
er.: Caravană “haraba, car mare de transport (Păsculescu, 
Lit. Pop. 24)=turc pers. harwân.— A cărăâbăni 
a însemnat deci la început a trassporta cu caravand. 
7 Căşleaţă (hdâsledfâ). 
Subst. fem. P1.? “Ursoaică, băgeagă în pod prin care 
ese fumul la case ordinare (Săghinescu, Vocab. rom. 48), 
tuyau de la chemince, trou de fumee. 
: Cahleafă *cahlă (Şez. II 15=1 g)erm . Rachel 
carreau a de pocle + coș. 
Ciublă (cub). 
Subst. fem. “Vas de pămint spart la gură (Nota 
Rev. Rom.? VIII 85), vase f€le. 
er: Ciobă “vas de lemn spurcat (Viciu, 30) + feulb:= 
hilb, hiîrb, comp. ciorb <ciob + hirb (Despre Cimilituri, 
D).— Derivate: A ciubli “a sparge gura unui vas de pămint 
(oală, ulcior), a cebâlui “a strica ceva, a-şi bate Joc 
de cineva? (Noua Rev. Rom.? VIII 85). 
Conţepist (/:onfepist). 
Sub=t. m. Copist, copiste. (Moldo— vVaari)an.tă : 
Confopist. 
ET.: HKonzept brouillon, de unde şi confâ!'t “pricepere” 
(Şez. II 224), + copist. 
Coşmagă (liosnuigă). 
Subst. fem. Hutte, cabane, chaumiere. (Moldova). 
er.: Variantă a lui cociomeagă (Revista Critică-Literară, 
IV 85) < *cociobeagă < cocioabă, de unde încă 
varianta cociomeață (Codin, O seamă de Cuvinte, 19). 
Cotarlă (hotirlă). 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

— G4 — 
Subst. fem. sg. “Cine pogirjit de foame, cîne slab şi 
urit” (Şez. V 59), chien maigre ct laid. 
ET.: Coteiui + şarlă “cine (Şez. III 89). 
Caturbi (/otuirbi). 
Subst. fem: sg. “Femee ticăloasă, curvă care dă prin 
băț ca căţelile” (Şez. V 59), putaine.— Variantă: Cotulbi 
(Şez. V 59). , 
ET,: Coteiri, cotarlă + turbă, comp. căfea, haită = 
curvă, 
Curmeziş (J:urnezis). 
Adv. Se-ntrebuinţează numai sub forma în curmeziș, 
de-a curmezisul. Obliquement, en travers, en biais, 
ET.: Curm = curmătură, tăetură, crăpătură oblică 
+ -eziș supt influenţa sinonimului pieziș. 
Curtubeș (/:urtubcs). 
Subst. m. Roitelet, 
Această pasăre este foarte mică. — ET.: Curt scurt 
(Comp. găină curtă == găină fără coadă, Viciu, 39 a)+ 
- 0b + -eș.— Pentru un astiel de derivat comp. scurtabec 
= scurtac “scurt de tot (Dalametra). 
Drină (drinâ). 
Ad. fem. “Bătrină girbovită, care umblă cu băţu: 
Virica lu Marcu e drină întreagă (Viciu, +1), deşelată, 
ercintee. 
er,: Derivat imediat dela dărîn “deşel, spetesc, creinter”, 
despre care v. A. Philippide, Zeitschrift fir roman. 
Phil. 1907, p. 309. 
Haibăr (/ucibâr). 
Subst. m. sg. PL.2 “Haină largă şi lungă pănă-n pă: 
mint” (Codin, O scamă de Cuvinte, 37), habit large et long. 
tr: [luină + laibăr “haină lucrată rău şi nepotri- 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

— 65 — 
vită pe corp” (Codin, ibid. 45).—Derivate: A se (în)hâibăra 
a se îmbrăca cu un haibăr (Codin, ibid. 37), a se(in)- 
haimura “a se îmbrăca: (Codin, ibid. 38). 
loti (idti). 
Interj. Voila (Moldova).— Variantă: Ete (Stăncescu, 
Alte Basme, 103). 
RT.: Iată + uite. N 
Înflinta (înflinte). 
Vb. tr. A împlinta, ficher. (Noăa Rev. Rom.? VIII 
86 b). 
Er: Implint + înfig. 
Ingălez (îngâldz). 
Vb. tr. Souiller. (Tiktin, Worterbuch). 
ET.: In + galla noix de galle, employece pour teindre 
en noir, propriu zis teindre en noir, noircir.—Galla 
s-a păstrat într-o cimilitură sub forma găle (v. Despre 
Cimilituri, I 158). 
Joaghin (Zodgin). 
Adiect. 1. 'Epitet dat celor imbrăcaţi nemţeşte: (Codin, 
O seamă de Cuvinte, 45), se dit d'un homme habille â 
la manicre curopenne.—2. “Om de nimic” (Codin, ibid.), 
qui ne vaut rien. 
ET.: “Poaghin < Selwabe(n) Sas cu schimbarea lui 
-ab- în -oag- supt influența lui n20g prost, comp. cu 
acelaș înţeles batjocoritor șog < Schwabe + 10g (Despre 
Cimilituri, 1).—Derivat: Janghinos “parvenit, fudul, 
sec” (Pamfile, Jocuri de Copii, III Glos.), parvenu, orgucilleux, 
fat. 
Lăduesc (ldduiesh). 
Vb. intr. “A trăi la un loc cu alţii» (Codin, O seamă 
de Cuvinte, 44), vivre ensamble. 
ET.: Hdăldduese. 
33229 5 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

— 66 — 
Murăşă (natrâsâ). 
Ad, fem. Pl. murășe. “Pătată cu negru (despre oi) 
„(Noua Rev. Rom? VIII 87), tachete de noir (des brebis). 
ET.: Aură-F-eș, comp. muri= ineigr u ca mura 
(Marian, Cromatica, 155 nota). —Nu cumva în acest adicetiv 
trebue căutată şi etimologiia cunoscutului rii din 
Ardeal, Mureș? 
Năhuiii (năâhuiri). 
Ad. Prost (Revista Critică-Literară, III 162), “prostălaie 
(Viciu, 62), niais, nigaud. 
“er: Ndu+ teehui ă. 
Nănălăă (nânâlâi). 
Ad. “Prostălău, tontălăi” (Revista Critică-Literară, IV 
145), niais, nigaud. 
ET.: *NVenerdi < niner alint, dorlote+ r-d,r. 
Niac, niat (zici, rd). 
Subst. m. Prunc, copil mic, petit enfant. (Dalametra). 
ET.: Ar. zece “mic + nat “prunc, copil mic. 
Obleagă (0Wlâigâ). 
Subst. fem. sg. “Pămint pe care-l laşi să se odihnească 
un an? (Noua Rev. Rom? VIII 87 a), terrain reste 
en friche.— PI. obleaguri meleaguri, locuri, licux. (Şez. 
V 114; Arhiva Iaşi, 1905, p. 6). 
ET: *Omileag <olat-+ meleagă, *omleaguri < olaturi 
+ meleaguri. — Singularul meleagydă nu l-am găsit 
atestat; pluralul meleaguri este cunoscut (Şez. V 105). 
Qină f(oină, cind, vină). 
Subst. fem. sg. Un joc copilăresc de-a mingea. 
C. D. Gheorghiu, Jocuri Copilărești. Piatra, 1905, p. 
39, scrie următoarele: «Jocul ocină, numit pe alocurea... 
şi hoină, este un joc cu mingea obişnuit mal cu samă 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

— 67 — 
în Moldova... Acest joc nu prezintă o uniformitate nici 
în privinţa execuţiunii lui, nici în privinţa chiar a numirii 
lui, ori a variantelor lui, ce se deosebesc, prin mici deosebiri, 
în toate părţile Moldovei. Așa, in unele părţi îi zice 
şi baci, în altele hilcă, în altele fuga, în Ardeal laptalungă. 
Caracterele gencrale ale acestor variante însă, ca 
Joc, sint aceleași caşi pentru ocina propriu zisă. 
Acum, dacă în acest joc şeful dela bătae și şeful dela 
pdscare se zic baci; dacă partida de prins mingea se 
mai numește şi cea dela păscare; dacă jucătorii sint nevoiţi 
în cazul cel mai extrem de a trece unul cite unul 
pe rind prin mijloc, prin foc cum se zice, caşi oile la 
strungă, e natural că şi jocului, care îşi însuşeşte aceste 
caractere distinctive, să i se zică oind». 
Qin = mr. uină “turmă de oi (Dalametra) <oae+ 
sufixul colectiv -ină, 
Din Qind s-a derivat oinar, hoinar “păstor”, apoi în 
general “om care umblă rătăcind, rătăcitor, vagabond”. 
Inţelesul primitiv s-a pierdut, rămind ca cel derivat să 
amintească totdeauna de rătăcirile Rominilor ca păstori. 
Paltic (palti!;). 
Adiect. “Pălăvatic, unul ce vorbeşte anapoda” (Codin 
O seamă de Cuvinte, 56), blagueur. 
Er.: *Palotic < palite “palavre, glume” (Şez. V 116) 
+ =ie. — In cimilitura bisericii citată de mine în Despre 
Cimilituri, | 185, avem de-a face probabil cu acelaş cuvint. 
Prahaiţă (prahdifă). 
Subst. fem. sg. Boviste couleur de plomb, Bovista 
plumbea, mică ciupercă de culvare albă, devenind la maturitate 
de culoare cenuşie ca plumbul. «La maturitate se 
deschide la virf şi peridiul intern, lăsînd să iasă un praf 
brun-roşcat, format din sporii lungpedicelaţi ai ciupercii» 
(Panţu, Plante— lVaeri)an.te : Parhaiță (Panţu, ibid.), 
prahaghiță şi şparhaiță (Şez. UL 89). 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

— 68 — 
ET.: Prah = praf + -iiță. — Pentru -aifă, -aviță, 
-aghiță, comp. laifă-lacifi-laghiță. — Sub forma pirhaifă 
cuvintul nostru se găseşte şi în doăă cimilituri 
(Despre Cimilituri, 1 190). 
Ramăt (râmât). 
Subst. m. sg. Zgomot, huet, bruit, tapage, vacarme. 
Variante: Pănet, remel (Noda Rev. Rom.” VIII 87), 
reamăt (Codin, O seamă de Cuvinte, 6%). 
ET.: JIramăt, hreanaăt, freamăt; hremet (Viciu, 51). 
Schilog (S/ildg). 
Adiect. Schilod,estrop(iNocu.a Rev. Rom.” VIII 88 a). 
ET.: Schilod + olog. 
Spicoşat (spilosat). 
Ad. Epouvante. (Popovici, Rum. Dial. ] 167 a). 
ET.: Spaiă spariti + înfricoșat. 
Sporojesc (sporozesl:). 
Vb. tr. “A vorbi multe nimicuri” (Codin, O seamă de 
Cuvinte, 68), blaguer. 
er.: Spun + prujese blaguer (Şez. Il 86; Pamifile, 
Jocuri de Copii, II Glos.). 
Stimp (sti'mp). 
Subst. m. “Stilp la poartă (Viciu, 79 b), le pilier de 
la porte. 
er: Stilp + șteamp (= germ. Stampfe). 
Sumulaiii (sunauldiă). 
Ad. Fem. sumulaie. Negricios, brun. (Dalametra). 
ET,: *Smulaici < smoală goudr+ olnai t noir. — 
Din smoală se derivă şi dr. smolit = brun, propriu zis 
“negru la faţă ca smoala. 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

— 69 — 
Șese-șeisprezece-șeizeci.—Patru-paisprezece-patruzeci, 
Numeralul latin sex a trebuit să dee naştere în romineşte 
la două forme: 1. șese< sex + -e prin analogie 
cu quinque, septe(n), 2. *şei < sei prin pierderea consoanci 
finale şi adăugirea unui i plural analogic, dupăcum 
probează ital. sei, comp. şi doi < duo + -i, trei < tres+ 
- i. Forma șese s-a păstrat ca numeral simplu, iar forma 
“şei s-a păstrat izolat în compusele șeisprezece şi șeizeci. 
Pa Pe de altă parte din patru s-a compus regulat 
patruzeci, însă paisprezece prin analogie cu doisprezece. 
Acuma, cauza pentru care se spune șese, însă șeisprezece 
şi șeizeci, patru și patruzeci, însă paisprezece, 
este ritmul. 
In adevăr, numeralele unsprezece, doisprezece, 
treisprezece, cincisprezece, seisprezece, șeptisprezece 
(scris etimologic șeptesprezece), optsprezece, notisprezece 
(scris etimologic noădsprezece) sint toate de patru 
silabe. Numeralele *patrusprezece, *șesesprezece, care 
se vor fi produs (dacă se vor fi produs!), avind cinci 
silabe, au fost răpede înlocuite cu paisprezece, șeispre- 
Zece, care ai, caşi celelalte, tot patru silabe. 
Tot datorită ritmului se spune patruzeci, nu *paizeci, 
dar șeizeci, nu *şesezeci, dar în acest caz simetriia e 
alta: Dela doridzeci păn la noitdzeci simetriia o formează 
cuvinte de trei silabe care alternează cu cuvinte de 
două silabe în chipul următor: doiicizeci —3 sil., treizeci- 
2 sil. patruzeci—3 sil., cincizeci—2 sil., apoi şeizeci—2 
sil., șeptezaci—3 sil., optzeci—2 sil., noadăzeci-—3'sil. Numeralele 
patruzeci şi şei zeci cădeau tocmai la locul unde 
trebuia să vie cuvinte de 3 sil. (patruzeci) şi de 2 sil. 
(şeizeci). 
Insfirşit, chiar șese, provenit prin analogiia lui guinque, 
septe(m), dacă-și păstrează această formă în numărătoarea 
rominească, apoi tot ritmul trebue să fi contribuit, 
deoarece numeralele dela cinci—zece se-nşiră şi ele 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

— 70 — 
simetric. Simetriia o formează grupe de | sil. şi de 2sil., 
care alternează în chipul următor: cinci—! sil., şese—2 
sil., șepte—2 sil., apoi farăş opt—1 sil., notii—2 sil., zece 
—2 sil. 
Chiar dac-am admite că șeisprezece <"șesesprezece, 
dupăcum paisprezece <"patrusprezece, că șeizeci < 
*sesezeci prin analogie cu şeisprezece, încă forma lor 
s-ar datori tot ritmului. 
Șteap (step). 
Subst. m. s& “O bucată de lemn cu care se azvirle 
după oi” (Şez. III 89), morceau de bois. 
Er.: Variantă a lui șteamp maiu, pociumb, care e 
Stampfe (Alindrescu, Elem. Germ).— Derivate: Știmaboae 
“un picior la teleguţa de lemn (la rotile) cu care indrepţi 
plugul (Viciu, 79 b). 
Zăbăuc (zeibeul:). 
Adiect. Zăpăcit, egar6, ahuri. (Codin, O seamă de 
Cuvinte, 79; Noda Rev. Rom? VIII 88— )Var.iant ă: 
Zăbăug (Pamiile, Jocuri de Copii, II Glos.). 
er: Zăpăcit + nduc. 
Zgrăbunţ (zgrâbunţ). 
Subst. eterog. Pl. zgrăbunfe (2). Granule de unt, 
zahar, brinză sai alte materii care sub formă grăunţoasă 
plutesc într-un lichid” (Şez. V 174), granule. 
ET.,: Grăunţ + boabi. 
Adaus 
Aflu în ultimul moment că deja Gustav Meyer, 
Indog. Forsch. VI 121, a pus în legătură pe stup cu ver. 
ST) BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

TABLA DE MATERII 
Prefaţă . 
I. Elemente Autohtone (Mehadia- Mehedinţi) , 
[I. Elemente Latine . PCI 
III. Elemente Grecești 
|. Vechi. - 
2. Moderne . 
IV. Elemente Germane 
1. Vechi... 
2. AMloderne . 
V. Elemente Lurceşti . 
VI. Formaţii Romineşti . 
Fenomene Fonetice 
a precedat şi urmat de e, i, sunet muiat > e în mr. 
-air- > -ari . 
turc 6€>-eăi în mr. 
-ett analogic: în mr. . 
ngr. => -eariă, -eii în mr. 
ngr. =+î(5)> -i, ie, -cti în mr. , 
Ul precedat de ui şi urmat de d > şi d. 
mr > mor. 
6 >> u în lat. pop. a. 
0 —d=o0 —d în cuvintem asc. ., .... 
ti > ți pănă după muiarea şi dispariţiia lui n 
urmat de £ 
d > o în mr.. 
PT em ZII FIST m. m. 
PIB IOTECA 
EI SITA ŢE 
> 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

INDICE DE CUVINTE 
1. Romîne”, 
(adavgu) 18 [areapită] 17 i(-ădia) 11 
(-adia) 11 |arepă 17 
(adineauri) 18| arepit 50! bangău 59 
(adincavra) 18 (arin) 59 | bară 54 
(adinioarea) 18 |arinde 21 ibarbaric 59 
(agimbez) 24 aripă 17 | barbiric 62 
agreş 43 | aripez 17 '(barbur) 61 
agriș 43 | aripi 17 | basta 18 
agriș-sălbatic 43 |arnicii 59 : başcaleţ 55 
[arandza/aă] 51 |(Arpadia) 11 |başcanieţ 55 
asrutrandafil/aă5ă0 | arpă 17 |bă 27, 28 
(alavdu) 18 |[arpită] 17'(bărbunc) 62 
(Amaradia) 11 |artuţesc 17 | berbunca 62 
amplites 26 | aruideu 31 'biscan 55 
(ancrielat) 22 | aruvinedz 17 | boabă 45 
(Apadia) 11 |ascapir 34 | bongoase 62 
apestesc 32 | aspair 36 | bot 43 
(-ar) -H | asparu 36 ' bra 27, 28 
(arap) 50 | aspel 36 |bragancă] 5! 
[arapită] 17: avgiţescu 18: brădulă 19 
ar(ă)coare 33 | (avrure) 18ibre 27, 28 
arcapă 17 (avră) 18; breană 28 
| i [brizneaăă] 51 
* Cuvintele, ale căror ctimologii sint cunoscute din lucrările 
altora ori sint uşor de recunoscut ori nu interesează în chestie, 
sint puse în paranteză obişnuită; — cuvintele, ale căror ctimulogil 
mi-au rămas obscure, sint puse în paranteză dreaptă. 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

bruştiti 
bujdulă 
busconiă 
buşoii 
caer 
(caftu) 
(cai) 
cala 
caier 
cair 
cairu 
cald 
(caravană) 
(cavtu) 
căciuă 
căciulă 
căciuuă 
(câiţă) 
căpuesc 
cărăbănesc 
cărindi 
cărinte 
cărșut 
cărşută 
căşită 
cășleaţă 
(căţea) 
cebălui 
(Cernădia) 
chillimee 
chiramă 
chirandă 
chiscuesc. 
cilipchesc 
cimpoii 
(cinci) 69, 
(cincisprezece) 
(cincizeci) 
cioată 
ciob 
ciobă 
(cioc) 
55 
55. 
55; 
19 
— 73 — 
cioplea 
cioplesc 
ciorb 
cioric 
ciol 
circi 
28 ! ciripesc 
(Cisnădia) 
ciublă 
ciubli 
ciuciulă 
55 | ciulihoae 
49 
32 
21 
+! 
70 
69 
69 
44 
+4 
44 
27 
'ciumafai 
ciumafete 
ciuma-fetei 
clumar 
| ciumăfae 
ciumpoiă 
ciupă 
ciupelesc 
ciupesc 
ciupit 
ciuples 
ciuplescu 
ciut 
ciută 
ciutură 
civree 
ciciuă 
58 ciciulă 
49! ciciună 
cilimhauă 
(cleangă) 
clivitureauă 
|cloambă 
:clomburele 
cociomeagă 
cociomeaţă 
coită 
colnic 
colniţă 
(conţăt) 
(Ciocadia) . 
17, 
46, 
1 conţepist 
coroabă 
Coste 
co$magă 
5! cotarlă 
cotulbi 
coturbi 
21 |crecr - 
111(Crevedia) 
(criel) 
(crielat) 
(crieli) 
crier 
2 | (eriiri) 
croambă 
jcucuviţă 
'cumireauă 
cundil'abă 
44 curdeauă 
40; curmeziş 
46! (curtă) 
46 | curtubeş 
46 (cute) 
45 
46! | dafnauă 
46! (daneavra) 
+7! (dăneavra) 
3 | (deneavra) 
58 | (depărez) 
19 | (descrierat) 
19| dezbăr 
20 | dipistaneui 
52 
47 
52 
47 
47 
63 
63 
22 
29 
90 
63 
'(doisprezece) 
(doiăzeci) 
drină 
duduleţ 
(Dunărinţu) 
(-edia) 
ete fa 
(doi) ., 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

(favru) 
(favur) 
fălcari 
filureauă 
fitalu ! 
fitalu ? 
Mamă 
fleamă 
(flevar) - 
(flivar) 
(Floarea) 
floeră 
(Florea) 
fluer 
flueră 
fluiară 
foii 
folte 
fricl 
friganea 
(fumidenii) 
fund 
gavră 
găbăşesc 
găbjesc 
[găbjeu] 
găbşesc 
găbuesc 
găle 
văoază 
shiustireauă 
ghiuştă 
giadei 
gionar 
gioneali 
giunar 
siuncale 
|gibjcu] 
Gidinţ 
gifiiu 
ciudescu 
pgrambeu 
25 
— 74 — 
g&reomint 
greu) 
grohăcesc 
(grunedz) 
(gugiii) 
gurluesc 
guruesc 
guruiii 
gururi 
haibăr 
haimură 
haită 
hăibăra 
(hiavră) 
hoinar 
(hramăt) 
(hreamăt) 
(hremet) 
ieripi 
(cinţi) 
ioti 
-ip 
imbreani 
împletesc 
impleticesc 
(inaripat) 
înaripez 
(înfiripez) 
inflinta 
înfoiat 
ingălez 
inhaimura 
inhăibăra 
inieptez 
(insor) 
inşir 
inverşunez 
janzhinos 
53 'jijeu 
17, 
25 |joughin 
53 (jujău) 
25 |jujei 
25 
20 
25 
25 
25 
25 
(laghiţă) 
(laiţă) 
(laviţă) 
lăduesc 
lăstoarcă 
limuneu 
(Lipinţ) 
liseauiă 
loastă 
(Lopadia) 
"lost 
lostru 
68 | lostur 
68 | Lotru 
68 | (mang) 
17! mangosit 
1-4 mara 
65 (mă) 
21 (măduuă) 
(măduvă) 
(măi) 
măra 
26! mărăcine 
17: mărăciuni 
17; mărăţine 
21 |mărcuşă 
65'(mărc) 
26 ' (mări) 
65 | (mări) 
65 ! mărles 
63 mârţin 
26| 
35 '(mătăhac) 
37 (mătăhală) 
26| (matăhulă) 
me 
Media 
meedzican 
G4 
65 
Gt 
65 
18 
67 
28 
25 
65 
38 
37, 
27, 
2 
2 
9 
7, 
7. 
(mărul-porcului) 
7, 2 
65 
38 
38 
68 
08 
69 
05 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

meedzints 8 (nouă) 70! piduriţă 
Meegia 8|(nouăsprezece) 69! (piei) 
Mehadia 7, 8|(nousprezece) 69| pisc 
Mehadica 8, 12I(nouăzeci) 69! piscuesc 
Mehedia 8, 14 Ipindză 
(Mehedinţi) 13, 
milduesc 
misit 
misitie 
(miduuă) 
(miduvâă) 
mirlesc 
moi 27, 
morcu 
more 
mori 
mMoric 
(Motru) 
mplătesc 
mplitescu 
(mplititură) 
muntur 
(mură) 
murășă 
mureauă 
Mureş 
muriii 
murnu 
muşin 
muşluesc 
muşuluesc 
muţă 
muţe 
muţu 
muzmul'ei. 
năhuiu 
nănălău 
născup 
Neios 
ningău 
(niscai) 
[niringcu] 
[+ | nac 
56 | (hari) 
50 | nat 
5! (eri) 
18 
18| oblcagă 
28 | obleaguri 
28 | oinar 
28 oină 
28 | oină 
28" Olt__ 
20 (opt) 10 | (optsprezece) 
26 (optzeci) 
26 (Oradia) 
26! otrăţel 
j! 
29 | pac 
66) pacioc 
50 | (pac) 
66! paltic 
28! papalueă 
29 paparudlă 
29! parhaiţă 
2 (patru) 
8, (patruzeci) 
8 păpălugă 
48| păpărudă 
5| ipăpulu 
| (păpuşa) 
66 ! păscare 
66! păscură 
35; păstrar 
29. păstură 
29' păvrie 
28 pestesc ! 
51; pestesc 2? 
66 j pinză 
50; pipul'ă 
66. pirhaiţă 
50 pitV'auă 
'(pîtul'ă) 
66 pliteancă 
66. plitineu 
67 | pluiros 
66 : pomoroage 
66, “pondză 
5 (popă) 
7 „porcină 
09. 'prahaghiţă 
69 prahaiţă 
11, 12(preftu) 
29, 30: (prevtu) 
(prisos) 
56 i pristaneu 
56 | pristaneu 
28; | (Procopinţi) 
66 | (paisprezece) 69,70! Prut 
67| puchină 
30, 31, puchios 
30, 31 : puduriţă 
67 | pupu 
69 | purţină 
69 | puvonu 
30, 31 
30, 3| lramăt 
31! ramet 
20| ranga 
31 'răcoare 
31 jrăsteiă 
31 | răstel 
32! răsteu 
3, 18 'râsură 
32 re 
32 reamăt "68 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

remet 
resteii 
restel 
resteu 
rincă 
rincău 
rini 
rosură 
(rouă) 
ru=ficheauă 
[sărmădeauă] 
scupăr 
scapir. 
schilog 
schip 
(Scobinţ) 
scol 
(scorbură) 
scrupos 
scuchii 
scuip 
scup 
scurtabec 
(scurtac) 
(sfires) 
sfriel 
sfruel 
șireauă 
Siret — 
- Siretu 
(smolit) 
spair 
spaiu 
spar 
spariu 
spă! 
spălăcit 
spăriu 
spei 
spel 
sperii 
spicoşal 
68: 'sporojesc 68 | (tazeu) 
27: stimp 68 |tăbircea 
27| stup 48, 10 |tabirceală 
27: (stupesc) 35 | tăbircesc 
33 'stupos 48 |tăboarci 
34 !sumireată 52 |tălbăcesc 
34! 'sumulaii 68 |tălbăcii 
3+'sutireauă 52 | tărăboiu 
18: tărbacă 
59 : şahăr-mahăr 56 | tărbăcesc 
Şculer 56 Liginauă 
51 i şeisprezece 69, 7O|tişani 
34 şeizeci 69 itilincă 
34| şese +, 69, 7O]titilic 
68 (şepte) 70| titilig 
35 |(şeplesprezece) 69 | titilincă 
14 | (şeptezeci) 69 | titirez 
35| ($eptisprezece) 69 | titirigior 
37! şir „ 37 |tiuirişcă 
35 siur 37 |tipureată 
35! Șleampă 57 |tirboc 
35 | şog 65 | toroboată 
35! şoric +5 |toropeală 
64 şoricii 45 |toropesc 
G+' şoric 45 |(trandafil'ei) 
23: şorlic +5 |(trandafilaiă) 
23 “şS parhaiţă 67 |(trandafVauă) 
23 spuriu 57 | (trei) 
52 i șteap 70 | (treisprezece) 
16 ştimboae 70 |(treizeci) 
16, ştiob -+8 | trișcă 
63 stiră 49 | trulişcă 
36 ştiresc +8 |turb 
35 ştiros +9 turbă 
36. ştiubeii 48 | tumnirescu 
-H şuchcană +7 |tumniriu 
36 şuchet +1 | tuturez 
36 suchiană 46 
36 şuer 37 | [ţermandel] 
33 şuir 37 tip 
360. şut 45, 46 |ţipă 
36. Şvai-chiranda 49 : (indzifeit) 
05, „țiripedzu 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

— 9] — 
țiui + (Vărădia) 11, 12 
țiur 21 văsil/A 53 
[ţipurneu] 51 văsil'e 53 
„vătărog 4! 
(-uă) 19 (vătuiu) qi 
ugure +1 i (veardi) 50, 
ugurliu +1 :(veare) 50 
uin 3'(veduvă—)- 18 
uirescu +1 (vei) 28 
(-ulă) 19: (verbunc) 62 
(unsprezece) 69:(verbuncesc) 62 
urc 49 i (verdi) 50! 
(-uuiă) 19 virucheu 5! 
'vigău 4i 
__ Varvalic „62, vigii 4 
varvaric 62. visilă! 53 
(văltur) 20: visil'6 53 
2. Străine. 
Latine | *bastare 19 
i 
adaugeo 18 | caninus 21 
ad-in-illa-hora 18| carium 4 
„Ad-Mediam 7, 8, |coita 29 
10, 12|“*collinus 22 
* alipo 17 | columba 45 
Altinus 15 | Costas 24 
Aluta 15 |*creberum 22 
Alutum 15* cucilla 19 
Amutria 11, 16! 'cuculla 19 
-arium +4 cyma 22 
-arius +4 |* cytola 3, + 
* arrosare 18 
* artutio __171*depalo 23 
Arutela 11, 16|* desbarare +7 
*augo 18 | duo 69 
auguria + 
autumnalis 40 |* excandulo 2 
aversio 26 |* excollare 35 
*excollevare 35 
'(vreare) 
„(vrere) 
zăbăuc 
zăbăug 
(zece) 
zgair 
zgaur 
zgărlescu 
zgăur 
zgiesc 
zpindăresc 
Izgiriil 
zgirlescu 
zgrăbunţ 
zg&ribur 
zvircireauă 
69, 
42, 
* excollocare 
* excubulare 
* exgaveo 
* exgavulo 
* exlocare 
* expallico 
* expallo 
* expariare 
* expaveo 
* expavilo 
* expavorare 
* expellare 
* expellavare 
* expelluo.-are 
* experlavare 
extollo 
fabro 
* febra 
februarius 
fetalia 
30 
70 
70 
40 
H 
+ 
4 
+ 
14 
H 
70 
5i 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

* fotalium 3, 
* fetalius 
folleati 
* folleatus 
* folleus 
follesco 
follicans 
* (ollitus 
flamma 
*(luilum 
Flutausis 
* [ulcaria 
fulcus 
salla 
gamba 
* aaudesco 
* sava 3, 
*oavula 
Gerasus 
* gonfliare 
*gravimentum 
arunnio 
* crunnius 
* im-baro 
* implectesco 
* implecticesco 
injecto 
*iNuxoOro 
inversio 
juvenalis 
juvencus 
laudo 
*marulo 
mas 
medulla 
Mehedince 
* moricus 
* morinus 
27, 
— 78. — 
23 * musius 
23: musus 
26!* mutea 
26!* mutulus 
24 :* muturnus 
24* mutus 
26|* myricina 
24| 
23 | * niveosus 
23! niveus 
25: nivosus 
5+ . norus 
RE! | nuruz 
65* oricare 
24. ostia 
25 ovilis 
25 ovinus 
18: 
16: panna 
25 : pascalis 
25 :* pascura 
25. pavor 
25. pedulis 
;* pedulus 
+7 *pena 
26: pensilo 
26 * pestalis 
26 ;* pestesco 
35 !pestifer 
26 pestilens 
:pestilentia 
25 :* pestula 
+7 * pinsicum 
'pluvialis 
18 pomula 
Iporcina 
28!* previtus 
27'*puclina 
18:* puclosus 
1-4! pupula 
28!* pupulcus 
29! pupus 
3, 18, 
»9 
29 
48 
4 
4 
43 
48 
29 
29 
29 
29, 
29 
-+9 
29 
+ 
3 
32 
31 
3| 
* puroncum 
'* recor 
;ren 
„renes 
|” renica 
'* rorino 
rostrum 
“rosula 
'* scabilo 
* scapilo 
!* scapulo 
'* scorbula 
SCruposus 
"series 
Sex 
'*sibulo 
„simfonia 
;* spuico 
„sputo 
;* sucollo 
36: 
33 
33 
32 
32 
3| 
32: 
32 
32 
32 
32 
32 
33 
33 
3 
| 
33 
33 
3 
31 
33 
:* Larba 
"Libia: utricularis 
„tinnio 
'tinnipo 17, 21, 
:* tinniulo 
* tiullo 
"* titilo 
“Ulio 
|* titulo 
Itorpesco 
“torpor 
!* torvare 
:trabs 
„res | 
cula 
ustia 
!* utricius 
'utricularia 
'utricularium 
09 
19 
29 
30 
0 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

vagus 4 
varus +7 
„vidua 
* vitulcus 
vitulus 41 
vulturius 20 
Grecești 
i ptos 43 
rpm prorzao rdtg45 0 
Padre aptă 50 
pa 47 
pastuze 53 
Bepbuozată 5i 
apă 28 
Brutos 15 
ouzp6s 53 
“păa 18 
Dtzvtj 59 
Copwd 50 
dpi 18 
îpâas 49 
[erasos 16 
A0ipos +3 
aha td 52 
zazdta 52 
2923105) 20 
11475605). 20 
442505). 2| 
pDoh, 52 
aţiduein) 47 
401) 3, 4 
GTbhos 3, d 
GUI ptă 50 
15))6e 45 
Pita) Oy 44 
Du 5 44, 45 
Pa dos 45 
pd 46 
450% u.0b 49 
zopăroa 49 
pia 
— 79 — 
1703 
În 
host6s 
ura 
Ap 
u.7:/otptăt 
ueotraia 
uzsicne 
BODGIj 
9Gop1ă 
|L09G4.0b)ă 
Wa pE 
p.opiz:1) 
LDpi4t/0s 
! 2 DTS 
t0)p? 
ună 
copii 
sodui 
&pos 
R3p155% 
zijn 
ThaTană 
43, 
i Pyretos 
a a 
VOT 
Giza, 
Ds1ppă 
Serctos 
D768 
BAG) 
30uă fit 
GTDz0g 
Gu ZOVEta 
7 
Tito e 
turopiă 
Tiarantos 
Tva, 
Tpoao 
"parazită 50, 
TAzRG9 pă 
7ohos 
TDR0S 
48, 
4 | soză 
51 ! zb706e 
27 | rophos 
59 | zhovpă 
28 | phortpa 
51 | zhotpa 
50 | zpotayă 
50 | /br6s 
28 
50 Slave 
51 
28 | bre 
48 | loiara 
48 | (loiere 
48 | [rula 
28 | fuiara 
28 | turla 
28 | lost 
51 | lacul 
49 ! kacullka 
53 | Mehedinski 
32 | more 
51 'stup 
15| svirati 
51 | svirkamă 
51 
52 Albaneze 
16 
49 | fVoere 
49 | lkâsul!A 
52 | l'os 
70 !imoiâ 
++ i morâ 
52 more 
52!mre 
5] 
16 Pomanice 
52 
51 | arrosar 
51 ! aumusscr 
SI |barras 
45 | bastar 
+6 | cornemuse 
46 
47 
45 
50 
49 
45 
08 
27 
24 
24 
»4 
24 
20 
28 
28 
48 
2=3 
23 
24 
20 
»7 
o8 
8 
28 
28 
18 
29 
47 
19 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

— 80 — 
debarrasser 41| Ungureşti 
emhprazar +7 
embarrasser. 47| csimpolya 
flio 54! esiripelni 
flo 5+ | furulya 
folic 54 | Hcrkulsfiirdă 8, 
fouc „54| Mihald 
grima 54, 55 | rostely 
grimace 55 : 
grimaud 55 Turcești 
grimer , 55 
imbarrare +7 | bre 
marais 54 | cevre 
mare 54 | cirahet 
maresc 54 | dudu 
marescage 54 |&addet 
maresc 54 | karwan 
monter +9 | liiffel-etme 
muscau * 29 | mej-kede 
musette 44 |taze 
muso 29 
musse 29 Germane 
Musso 29 
piva H | biichse 
pomme-cpineuse dudelsack 
22 |flur 
rognon 3+ | folk 
sei 69 | srabe 
zampogna ++ grim 
|srima 
55 
Herkulesbad 8 
+ | lkachel 63 
21 alt 56 
24 kassette 
12| keil 55. 
8 lkonzept 63 
27 |macher - 56 
mari 54 
melden 56 
pack 56 
28 |pfund 56 
58 | sackpfeife H 
58 | schacher 56 . 
58 | schlaumpe 57 
58 | schuhllehrer 56 
63 | Schwube 65 
58 | spiiren 57 
1+|stampfe 68, 70 
53 | stechaptel 22 
jwurst 55 
Engleze 
55 , 
44| bag-pipe ++ 
24| pibrock + 
54 
18 
55! 
.-—BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

DE ACELAŞ AUTOR 
Despre Cimilituri, studiu filologic şi folkloric, partea 
I, lași, La autor, 1909, 1 vol. 8 de NI-+-276 pag,, preţul 
4 lei, 
Fenomenele lingvistice din cimilituri sînt studiate sub rubricile: 
Fenomene de ritmu, fenomene de discordanţă, fenomene de 
economie a limbii, creări imediate, jzolări şi cuvinte diverse, va- 
Joarea lingvistică a cimiliturilo—r .In introducere se defineşte cimilitura, 
se arată în ce împrejurări se spun cimiliturile, se dă etimologiia 
cuvintelor cinilitură, gicitoare şi derivatelor lor in toate 
dialectele rom., se dati citeva indicaţii folklorice neapărat trebuitoare 
şi se definesc cei ciţiva termini filologici întrebuințați în 
cursul lucrării. 
Asupra acestei cărţi, "0, A. Philippide, prof. la Universitatea din 
laşi şi membru al Academici homine, s-a exprimat în chipul 
următor: 
„l.ucrarea D-lui G. Pascu, alcătuită pe baza colecţiilor de cimiliiuri 
tipărite şi pe acea a unui bogat material adunat dela corespondenţi, 
este un studiu atit de complect şi de original asupra 
cimiliturilor romincşti, precum, după ştirea noastră, un altul nu 
există asupra aceluiaș subiect în nicio literatură“, 
BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY

BCU IASI / CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY