Google This is a digital copy of a book that was preserved for generations on library shelves before it was carefully scanned by Google as part of a project to make the world's books discoverable online. It has survived long enough for the copyright to expire and the book to enter the public domain. A public domain book is one that was never subject to copyright or whose legal copyright term has expired. Whether a book is in the public domain may vary country to country. Public domain books are our gateways to the past, representing a wealth of history, culture and knowledge that's often difficult to discover. Marks, notations and other maiginalia present in the original volume will appear in this file - a reminder of this book's long journey from the publisher to a library and finally to you. Usage guidelines Google is proud to partner with libraries to digitize public domain materials and make them widely accessible. Public domain books belong to the public and we are merely their custodians. Nevertheless, this work is expensive, so in order to keep providing tliis resource, we liave taken steps to prevent abuse by commercial parties, including placing technical restrictions on automated querying. We also ask that you: + Make non-commercial use of the files We designed Google Book Search for use by individuals, and we request that you use these files for personal, non-commercial purposes. + Refrain fivm automated querying Do not send automated queries of any sort to Google's system: If you are conducting research on machine translation, optical character recognition or other areas where access to a large amount of text is helpful, please contact us. We encourage the use of public domain materials for these purposes and may be able to help. + Maintain attributionTht GoogXt "watermark" you see on each file is essential for in forming people about this project and helping them find additional materials through Google Book Search. Please do not remove it. + Keep it legal Whatever your use, remember that you are responsible for ensuring that what you are doing is legal. Do not assume that just because we believe a book is in the public domain for users in the United States, that the work is also in the public domain for users in other countries. Whether a book is still in copyright varies from country to country, and we can't offer guidance on whether any specific use of any specific book is allowed. Please do not assume that a book's appearance in Google Book Search means it can be used in any manner anywhere in the world. Copyright infringement liabili^ can be quite severe. About Google Book Search Google's mission is to organize the world's information and to make it universally accessible and useful. Google Book Search helps readers discover the world's books while helping authors and publishers reach new audiences. You can search through the full text of this book on the web at |http: //books .google .com/I y Google G5-ll.t Sarbart eroUcge lifararg CHARLES MINOT {Olaas of lesS). Received ; E7[t9sTOv". In acest mod Fotino ghicise eel de'ntaiu dualitatea saQ eh!ar pluralitatea Negrilor-voevo^l In prima peri6da a istoriel 'J'erel-Ro- manescl, aga ea'l lipsla numal d(5ra de a identifiea numele Negru cii numele Basaraba. Un adept direet al lu! Fotino a fost marele nostra Cogalnie^nu, cand )a vrista de 18 anl, student atunct la Berlin, el a publicat fran^usesce istoria a Romanilor. De§i eonsulta mereO pe Engel, el a preferit totu^l pe Fotino. Dupa Fotino, saQ ma) adev6rat dupa Cogainicenu, urm6za Palauzow, mai observand ea epoca emancipaiil lul Radu-Negru de sub domina^iunea cordne! Santulul Stefan era eea mal potrivita anume pe la jumatatea seeolulul XllI, de 6ra-ee tocmat atunci Un- garia era incurcata Intr'un r6sbolu contra Venejiel (1244) |i contra Austriel (1248—53), ma! Bind ameninjata de Tatar! (1201). Din cele-lalte dou6 car^! greeesci contimpurane lu! Fotino, nu m6 opresc de loc asupra lul Dimitrie Ftlippide, lar despre frajit Tunusli m6 marginesc a menjiona notija mea, intercalata in pre- faja lu! Sion la traducerea roman^sea a publicajiuni! lor. Despre Dimitrie Fiiippide in parte me tern a m6 atinge in or!-ce mod, In bine sati in rett, cac! nepotul satt stranepotul sett, d. profesor Ale- xandru Fiiippide dela lag!, se sup6ra foe cand etl vorbesc despre Dimitrie Fiiippide, se supfira 6ra|! foe eand ett nu vorbesc despre Dimitrie Fiiippide, 51 de sigur se va supfira foe §i acuma cand eQ, fara a vorbi, ^ic numa! ca nu vorbesc despre Dimitrie Fiiippide. lerte-me I y Google g 9- Aron Florian.- Heliade. La Romanl priruul manual didactic de istoria iiajionala a fost pldeea repede" a lul Aron Florian safl Florian Aaron, dupi cum se numia el la In&jput. Publicata la 1835, cartea lul Florian este f6rte remarcabiia pina asta^I, nu ca o lucrare critica, ci ad narrandum, cu mult bun simj 51 intr'o Hmba curat roman^scS. In prefa^ Flo- rian ne spune : „Intr'acfeta vreme, cand Rumanil sint pu^l pe „drumul inajntaril, cand duhul §i chipul lor de a se gandi le che- „za§uesce tot binele, trebuinja de istoria J6ril s'a sim^it mal mult „§i mal adanc decat totd'a-una. Dar ast-fel de istoria a patriel, „care sa corespun^a cu trebuinja §i dorinfa de ob^te fi care sa „se potriv6sca cu adevSrul ce se cere intr'acest v6c §i dupa cea ^d'acum stare a lucrurilor, este un fapt fdrte indrasnej, supus la _mil de pedice nebiruite §i care aduc la desnadajduire ^i pe eel ^mal infocat |i mal Intreprin^etor duh de RumSn. Isvdrele ce p6te „cine-va consulta spre a sc6te fapte 51 intamplarl spre a le clasi- „fica dupa vreme, loc §i persdne, ca sa ur^esca |i sa ^es& istoria „a ^erel-RumanescI, sint multe; aid insa pentru pildi numesc „numal dou6 ; hronografurile Jeril §i istoriile strfline, §i din cer- „cetarea acestora se va vecl6 greutatea la care e supusa alca- „tuirea de istoria feril-RumanescI. Dintr'o mullime de hronografurl „ce se afla pe la unll-aljif nu se potrivesc dou6 ; istoriile str^ine, „afara ca nu conglasuesc nicl de cum cu hronografurile terit, apol „§i ele singure i§I contra^ic una alteia. . ." Necunoscfind pe Fotino, caci nu sciea grecesce, lar pe Sarauil Micul §i pe §incal cunoscfindu'I numal din au^ite, cacl nu eraU publicate, Florian se conducea apr6pe exclusiv de cronica munte- nesca cea obiclnuita ^i de Engel. El a lasat neatins pe Radu-Negru eel dela 1290, apol rett a incalcit pe urmagil ]u), pe Mircea eel Mare il face fliu al lul Dan-voda, pe adevfiratul Radu-Negru dela 1373 II u!ta cu desavlr§ire etc. §i totu§i lunga generafiune de Roman! inv6tasera in §c6la istoria romana numal dupa Florian, atat de ademenitor prin frumusejea limbel de pe atuncl. Pentru mine insumi, departe In Basarabia, cea de'ntalu carte roman6sca, pe care citil Incantat gi o scieam pe din afara la vrista de ^^se ant, aO fost extractele din Florian, intercalate in Crestomatia cea ruso-moldoven^sca a lul Hincu. y Google Al nostru Heliade nu era poet, nu era filosof, nu era istoric; dar totu^l era un oni de genitl. Geniul nu scie, nu vede, ci bro- desce. Dacd, geniul a invent mult^ carte, el p6te sft controleze, s& verifice §i sft rectifice ghicitura sa pe o cale metodica. Daca n'a invejat, remftne numal cu ghicitura, o ghicitura necontrolata, ne- verificatft, nerectiflcata, adesea o singurft picaturi de adev6r Intre mul^ime de gre^eH. Acea picatura insA merita de a 6 semnalata, dupa cum merita a se sc6te dititr'o moviia de nfeip o foi^ de aur. Batranul Asachi, pe care unil il comparft cu Heliade, era invfijat, f(5rte invent, doba de sciinta ^i de arta toto-data, mai vorbiod vr'o ^ece limbl,— dar Asachi nu avea nici o schfntee de geniQ : dela dinsul nu va remane nemic. In privinja lul NegruvodA Heliade a dibait, ca punctul de pie- care eel luminos se afla numal la Cantemir. Apucand Insa punctul de plecare, Heliade a Impins conclusiunile pr6 departe, lipsit cu desavir^ire de metoda sciinjifica. El recundsce cS, tuturor vechilor voevo^I din familia Basarabilor li se putea ^ice Negri, Incepfind tocmal din epoca de forma^iune a na^ionalita^il romane. Dintre acel Negi'i apr6pe in aceia^l timp s'a tras de o potriva cate un deo- sebit descalecator pentru f 6ra-Ronian6sca, pentru Moldova §i pentru Imperiul romano bulgar. Cat despre f^ra-Romanfeca in specie, He- liade nu primesce anul descalecaril 1215, nicl pe 1290, cl prefera dela Fotino pe 1241, fiind mal apropiat de Donmul Romanilor eel din 1274, men^ionat de catra Nicefora Gregoras. Am dat scheletul teoriel lul Heliade, Inlaturand cu totul ama- runtele §i nomenclatura. % lo. Hurmuzaki. — Hunfalvy. Mare, inimens este serviciul adus istoriel romane de Codicele Diplomatic eel in gSpte volume al lul Eudoxifl Hurmuzaki. Aga este publics^iunea cea Intitulata: „Documente privltdre la istoria Romanilor". Aci me 'nchin. Dar cu totul alt ce-va este propria opera a lul Hurmuzaki : „Fragmente". K'ar fl trebuit ca Mini- steriul Instruc^iunil Publice sa se grab^sca a publica ac^sta ne- isprivita lucrare a reposatulul Benedictin, cftci eMnsu5T, de sigur, n'ar fi dat'o la lumina in starea In care a lasat'o. Modest §i rab- dator, s'ar pute ^ice chlar sfiiclos, tot o data coplegit de nesce y Google XXII ociipajiunl oflciale, In privin^a cSrora era Wrte migalos, Hurmuzaki lasa anl Intregl farl a indrepta §i ^ra a mal completa prima re- dac|iune a notijelor sale. Cand ram cunoscut ett personal In Viena la 1868, venerabilul batran — eti eram tin6r atimcl— imi spunea ca maT are mult, mult de facut, dar n'are de o cam data destula vreme pentru a se Int<5rce la manuscriptui seQ. Peste cincl satl f^se anl, el a murlt. Repet incft o data, pentru a nu §tirbi nemuritCrea memoria a ilustrulul Bucovin6n, am fl datorl sa pSstram cu sfin- Jenia, dar nu sft ne pripim a publica nerev6^ute „Fragmentel6 din istoria Romanilor" ale lul Hurmuzaki, carl in orl-ce cas rl se !nfa- Ji§6za ca ce-va ne-gata. Despre Negru-voda Hurmuzaki nu aduce neniic In sprijinul aflrmajiunit sale : absolut nemic. ^icend ca : „spune tradijia lesne de Impacat cu lapta istorica", el ne asigura ca Radu-Negru „pro- clama Valachia neatarnata ca stat propriti" Sn 1290, apol domnesce Intre 1290—1314, la 1304 infiin^^za episcopia Rimnicului, lasa dol fil Dan §i Radu dintre carl eel Intalu domnesce „immediat" dupa tata-seO la anul 1333 (la 1333 immediat dupa 1314!), In fine de- scrie pe larg institu^lunile politice §i juridice la descalecarea ferel- RomanescI, §i despre t6te acestea nici o citajiune, decat numal pe Miklosich despre cuvlntul „boier". Repet dara inca o data, lucrarea \ui Hurmuzaki este o confusa schi|a preliminara pentru usul intim ad referendum, care nu tre- bula publicata pe cat timp nu era inca de publicat §i pe care nol nu avem dreptul de a o imputa autorulul, de vreme ce totul s'a facut contra voin^el sale. Recunosclnja Romanilor se dator6za lul Hurmuzaki pe deplin pentru bogata colectiune de documente, nu insa pentru a^a nuraitele „Fragraente", considerandule ca nule ^i neavenite. Este instructiv ca din totalitatea literaturel istorice a Roma- nilor falmosul agitator maghiar Hunfalvy !§I gasise pe gust numal §i numal nFragmentele" lul Hurmuzaki, declarand ca acesta singur j,se mi§ca pe un teren cu totul istoric (bewegt sich durchaus auf „historischem Boden)". asemenea apreciafiune ne scutesce de a vorbi despre Hunfalvy In privin^ lul Negruvoda in specie, lar cat se atinge de originile cele medievale ale nationalita^il romane in genere, acest polemist nu este decat o fiirte palida repercujiune a lui Rosier. y Google In adev6r, Hunfalvy n'ar trebui sA figureze act In capitolul de fa^, de 6ra-ce el este posterior Istori^ critice a Romdnilor. Dar tie fnainte, fie dup3, o minte de acest calibru fiind subiectiv^ plna In maduva creeruluT, o aseraenea minte In ori-ce epoca ^i'n orl-ce situa^iune scie nu ceea ce este In realitate, ci numal ceea ce vrea sa scie. CWar peste un secol, Hunfalvy ar persista tot la punctul „FragmenteIor" lui Hurmuzaki. g. II. Bezsonov. Publicand o colecjiune de poesiile poporane bulgare In textul original, eruditul rus Bezsonov I§I da modestul titlu de „edifcor" pe cAnd mal mult decat jumatatea volumulul Intreg este o lucrare propria f6rte interesanta ^i importanta, nu numal adnota^iunl, un glosar ^i un tractat de gramaticS, dar mal cu saroa un vast studiCi introductiv despre : „Eposul serb §i bulgar in raportul reciproc is- toric §i topograflc*', — lucrare magistraia pentru timpul cand s'a scris |i care remane in picldre plnft asta^T. Adanc cunoscetor al poesiel epice serbo-bulgare, Bezsonov a urmarit in ea cu dinadinsul rolul Romanilor intre eroil Slavilor meridionall §i tot-o-data antagonisraul Intre ambele n^murl. Acest antagonism In specie ne preocupa aci. Bezsonov nu scie nemic despre Basarabl, nici despre descaiecarea ferel-RomanescI ; el nu cundsce de loc pe Cantemir §i pe Miron Costin, carl ar ti putut sa'I de^tepte o suggestiune; ^i totu§I, prin simpla concepfiune in- terna a texturilor poporane, el a descoperit eel Intaiu ca In v^ul de mijloc Serbo-bulgaril caracterisati adesea pe dufmanit Roman! ca Negri §i tocmal ca Arabt. Scriind de'ntaiu la 1856, Bezsonov a levenit apoi din noti in 1862 la aceia^I cestiune, dar §i de asta data fara a'§I cSuta un ra^em in istoria. Aser^iunea lul Bezsonov, mal mult un fel de vaga divinaj|iune, ml-a dat o mana de ajutor pentru a cerceta mal departe In aceia§l direc^iune, a controla, a completa arabizarea Romanilor, a o combina cu resultatele altor direc^iunl ^i a ajunge In sfir^it a des- tainui, din ce in ce mal pe deplin, adev6rata origine a 'lul Ne- g r u ■ V d a. y Google* § 12. R5sler. Dupa cum pentru istoria Romet antice era necesara critica cea negaUva a lul Niebuhr, tot a§a de necesar e Rosier pentru perib- dele cele obscure din istoria Romanilor. Niebuhr nio^tenise o idee a lul Beaufort; Rosier pe a lu! Sulzer ; totuji Beaufort §i Sulzer, adfiverajil parinfl al ideel, reniAn departe in umbra, posteritatea lor aparend pr^-lumin^sa pe primul plan prin petrunderea spiritulul ^i puterea muncel. Inchipuifi-vG un pelsaglu, ale caruia elemente constitutive abia se zaresc la o distan^a pr6-departata. Este o pSdure, ^ic unil ; esfce insula pe un lac, ^ic alfil ; este un ora§ pe un munte. ^ic o sama. Niebuhr §i Rosier respund : nu se vede ; ^i el demonstriza ca nu se vede. asenienea nega^iune este un merit necontestabil de a opri pe eel pripitt §i de a'l aged si ni^rga din ce in ce mal aprope de pelsagKu. Acela care demonstr^za ca nu se vede, nu demonstr^za prin ac6sta ca nu este, dar impinge pe ceMalfl de a cerceta cu staruinja pentru a se ved6 ceea ce este. Un Niebuhr sati un Rosier produc o impresiune profunda atat de durabiia, Incat slntem datorl a recuncSsce marimea lor chiar atuncl cand nu se mal manjine mal nemic in piciOre din nega- {iunea lor, cacl d!n§il ne-ati silit a e§i fara voe din lenea nostra cea rutinara, a sgandari, a munci, a ajunge in sfir§it la adevfirul total safl partial, pe care '1 Inlocuiam in trecut printr'o minclunOsa atirma^iune. Rosier a murit Hn6r inca. El era pe cale de a se intari tot ma! mult §i mal mult treptat. Dela 1871, cand publicase Studiele Somdnesci, pin& la 1873, cand a sens Punctul cronologic al a§e^dri{ Slavilor la Dundrea de jos, el cresce prin vig(5rea analisel- Rosier nu pr6 sciea de o cam data romanesce 51 era fOrte slab In me toda linguistica, pe care cu timpul §!-ar fi apropriat'o, devenind pOte mal grOznic prin scepticism, pOte insa renunjand macar la parte sceptica, dar in orl-ce cas ^i mal util ca indemn la urma- rirea adevSrulul. Vorbind ca in fllosofia hegeliana, a§ put6 ^ice ca Rosier represinta negajiunea afirmajiunii nu pentru a niraict ideea, ci pentru a servi la dobandirea integrajiunil din ce In ce mai perfecte. Sa ne marginim cu Negru-voda. Rosier cungsce aprope IntrOga literatura a cestiunil. Kl respinge cu despref a^a disa Cro- y Google nica a luT Huru din 1495 §i Actul Magistratulul Sas-Sebe^ulul dela 1396, dou6 Invederate falsiflcatiunt, pe cari not n'am cre^ut de cuviinta nicl de a le men^iona mficar, de§i ele n'aQ ultat, Intre altele, de a atinge descalecarea ferel-Rominescl. Data 1200 din cionicele muntenesci, ca §i datele cele admise de Miron Costin, de Cantemir, de pineal, de Fotino etc., Rosier le respinge de o po- triva pe tute, nial respingfind §i inscripjiunea cea campulung6na din quasi- 12 15. Despre BasarabI !n secolul XITT Rosier nu scie nemic Nicl o pogorire din Fagara§ nu s'a Intamplat. Pasaglul din Nicefor Gregoras este citat in tr6c6t, dar fara a i se acorda vre-o important. Tot a^a nusedanici o importanja lui Ottocar de Hor- neck, pe care'l cit6za. Pe Luccari nu'l cunbsce Rosier, nicl pe Geb- hardi. Resultatul final este §tergerea cu liuretele a orl-ce Intemeiare a Terel-Romanescl. Nicl vechimea Basarabilor, nict vre-un Negru- voda, nemic. DiipS o Innga fi labori(5sa cercetare, executatA Intr'un mod magistral, Rosier ne lasa o fOia aiba, remanfind ca aljil s'o umple. Fara negafiunea cea forte seridsa a lul Rosier, eQ n'a| fi simjit imperiiSsa datoria, fara a mat amana, de a Intreprinde Istona criticd a Bomdnilor, urmata apot de lucranle d-Iut Onctul si de opera dlul Xenopol, eQ eel de'ntatu in ac6sta cruciata pentru redobandirea San tu lul Mormint. IT. LITliRATURA DUPA ASTORIA CRITIC.\ A ROMANILOR.. 13. Bibliografia. JlaedeS, Ibtoiia critic^ a Komanilor, Bucurescl 1873 iii-4 ; ed. II 1874. — Jdfw, Hi- sloire critii|ue des Roumahis, i5 „R.-ValciI, Braila, Glurglu, Campu-Lung, Arge§, Pitescl, Slatina, Ce- „tatea-deFlocT, Buzetl 5I BucurescI ; Tar din raanHstirl : Govora, „Gtavacioc §i Snagov. f^ra era Impar^ita In ji'deje, avea adrni- ^nistra^iune regulata, o armata bine Intocmita. . ." T6te acestea pe la 1240 1 Acest pasaglu mtreg, adev6rata Fata-Morgana, se va fl furi^at m Manual f-itS. scirea eruditulul mefl amic, atat de cumpfitat, atat de pazit, atat de nelncre^etor chiar in prlvinja Ts- toriei critice. Fiind prti grabit une orl, pe semne, SI va ti scapat de asemenea, mai ^ilele trecute, de a pune un elogios imprimaltir po alta Fata-Morgana, tesa de licenja curat alandala, pe care eii respinsel, dar pe care d. Tocilescu recomanda ca „metodica", metodtca numal dOra in felul paratoponimiel de mai sus. ^ 18. V. A. Urechia. Intr'o lucrare oficiala, d. Urechia studiaza intre allele „sterna ferelRomanescI". Din cate aprofundfea acolo, iiiG vulu mftrgini asupra pasagelor celor relative la Istoria crilicd. Pentru a nu m6 pri5-intinde, vofu numerota : 1". Convins ca blasonul eel cu ^capete negre" al f erel-Roma- Digilized by VjOOQ IC nesci nu se aflil decAt numal la Leviniis Hulsius, d. Urechia de- cliint eft „difera de pSreie cu d. B. P. Ilasdeii" ^iuiraozi: „N'au „avut Basarabil saO Mii^atescH, dac5 ace^tita sint riido cu Basarabit, ,,n'ati avut el nicl tcel, nicl dou6 capete de Arapi oi1 de negri in .,stemele lor, §i nicl ati fost aceste ca])ete in herbul Muntenie! §i .,al Moldovel, ci aQ existat numal sub penelul oil condelul igno- nfantulul desemnator, or! §i mat ignorantulul scriitor strain". Mai jos d. Urechia adaoga c&: „D. D. Sturdza se unesce cu opiniunea „mea (a d-lu! Urechia) cat privesce teoria d-lul B. P. Hasdett de- „spre eel trel negri al lul Hulsius". Pentru a nu m6 opri asupra ^condelulul igndrantulul desem- nator ori §i mat ignorantulul scriitor", cacl ignoran^a in genere m6 desgusta, trimit fava discujiune pe d. Urechia la studiul meQ Basarabii, unde va vediS capetele negre pe st6ma cea oflciala a dinastiel muntenescl cu mal bine de un secol §i jumatate inainte de Hulsius, sub Mircea eel Mare §1 sub Vlad Dracul, pe timpul Conciliulul dela Constanta la 1417, da; 1417; §i toto data va citi acolo propria definitiva opiniune a d-lul I). Sturdza, care In orl-ce eas este un barbat serios. X). Urechia a reu^it de o cam data a desfiin^ numele de botez al lul Miron Costin, facCnd din Miron un nume de familia, astfel ca bietul cronicar a remas nebotezat ; Miron fle, Costin fie, dar capetele cele negre ale dinastiel Basarabilor d. Urechia n'a putut a le desfiinfa. nostimada extreme este ca d, Urechia cuncisce ;,un vechlu .,portulan italian din secolul V, care represinta litoialul Maril-negre, „§i asupra localita^ilor dela Dunarea de jos este desemnat un scut „cu trel capete". D. Urechia a vG^ut acel portulaii din secolul V in „biblioteca regaia din Madrid, secfiunea manuscriptelor LXH B'^ Inca odata : „din secolul V", tocmal din epoca lul Amniian Mar- cellin. Sa'ml permita d. Urechia a'l trage de maneca. Un portidan italian din secolul V, chlar „din timpul Hiinilor" — mal adaoga in- su§l d. Urechia pentru ca sa se scie ca nu este o ercJre de tipar. O mare minune se afla la Madiid. 'lot in Madrid se vor fi pa- strand ochilaril lul Attila. 2**. In diploma lul Vladislav Basaraba din 1372 eO indreptal titulatura princiara altfel de cum fusese ea publicata pina acuma, yGoogk SLI adeca In loc dc: „D\.\k novae plantationis Icrrae Fogaras" eti pre- ferii' lectura: „Dux Novao plantationis et rfc Fogaras". Coiectiunea niea a fost adniisA § i de d. Xenopol. D. Urechia me acusa pe mine de a nu scie latinesce. Chlar daca ar fl „et de" in originalul di- plomeT, d. Urechia tot Inca s'ar indoi. Vladislav Basaraba nu tre- biiTa sa faca o gre^fila de gramatica latina. „f^'atuncl — oltservfl d. nUrechia— m'a^ fi intrebat : 6re putea un latinist ^ice : Dux de „Fogaras? Genitivul acesta nelatin era, de sigur, eel pujin inlo- „cuit cu adjectivul in ensis". Cu alte cuvinte, dupa d. Urechia, s'ar put6 „Dux Fogarasensis", nic! o data „Dux deFogaras". V&rS. a controversa despre gramatica latina, pe care eti nu contest ca scia aitmintrelea decat d. Urechia, constat numal ca in diplomele cele latine ale Domnilor 'J'erelRomftnescl, multe-pu^ine cate se con- serva din secolul XIV", figurfea aniime : „Dux de Fogaras". A^a : pe sigilul diploniel lul Vladislav Basaraba din 1308 : „Uux de Fugras" la Marienburg ; In textul diplomel dela acelajT din 1309 : „Dux de Fogaras" la Battyanyi ; in diploma lul Mircea eel Mare din 130o: „Dux dc Fogaras" la Pray, etc. Pardalnica de gramatica latinft ! Cu aciSsta ocasiune volu atrage atenfiunea asupra unul altfel de specimen latinesc al lul Insu^I d. Urechia, care a reprodus din sar- cina Academiel Romane §i a resumat pe Godex Bandinus. Acolo la pag. CLX, 156, textul latin suna : „CsObfircsuk. Est oppidum in „ripa fluvij Nester situm, unde tribus Ungaricis milliaribus Album „Castrum sen Nester Alba distat", adeca ni se spune ca pe malul Nistrulul se alia ora^ul Otubdrciii trei milu)-i uryuresci departe de Getatea-alM, lar d. Urechia resuma : „ora|ul Cetatea-cdbA saH pe un- garesce CsdbOrcsok" . Cu felul acesta s'ar put6 ^ice : „Bucurescl, pe turcesce Glurglu". D. Urechia e nu numal „latinist", dar este tot-o data nu mal pu^in geograf. El publicase (ire-cand o „Cartografia romana". Cunoscend pina §i portulanul eel „din timpul Hunilor", e de mirare ca pe vechea carta a Moldovel de Reichersdorf d. Urechia n'av6^ut pe acel GsOburcsdk, anume Tuborcza : pe malul Nistrulul Intra Bender §i Akkerman. D. Urechia e nu numa! latinist §i geograf, dar mal este inca totodatft nu mal pujin slavist, de dra-ce Ore-cand iml in- y Google XLII drepta tiuilucerea mea din polonesce cu ocasiunea poemel lul Miron Costin satt Costin Mimn. W6 niir daia ca in Zapiski a Sooietitii Istorice din OJesa, t. 2 p. 5(i:!, d. Uieciiia n'a vOc^iiit pe acela.'jl GsOborcsijk sub voda Potru llare^, anumo pe nToinja pSrcitlabul de Ciohdrciu", adoca — iertarc— nu „de CiobarciQ", cl „Cioljarccnsis" dupa gramatica latina. 3*. D. Urechia a citit MoriacrUkU, eel pujiii o citt5za hiand'o paste picior : prapadesce pe ignorantisimul Ilulsius 51 scapa din ignoranj^a pe gonitivul latin, dar pe Radu-Negru eel dela V1\)Q il primesce eu bra^ele deschise ca ce-va sfint fara discujiune, ^i '1 ajt^^a cWar pe marca f erel-RomAnescI. ,,Voevo^iI Transalpinl — ^ice „d. Urechia— aQ introdus In sigilul lor icdna noulul recent eveni- ^ment : pogorirea lui Radu-Negru". Pece^iie cele domnesel cu un om de parte §i femeia dealta, stand anilndol linga un arbore, nu represinta pentru d. Urechia alt ce-va decat pe acel Radu-Negru, nogre^it cu cucdna d-sale, despre ctire se ^ice ca era catolica, dar tocmai ac^sta ar caraeterisa un duios simbol detoleran^a religiusa. In scurt, studiul dlul Urechia avea tOta buna voin^ de a da- riraa Isloria crtticd pe de'ntregul ; se acaja insa de mine pro de departe §i fara nict armi, fara nicl custura macar, cat dela Clubarcitl pina la Cetatea-alba, „tnbus Ungaricis milliaribus distans", remSnend astfel la o mare distanja cu simpla gesficuJa^iune or- ganica, gesticulajiune gratuita gi obositire pentru el-insu.^!, ceea ce'ml pare f(5rte retl. Din respect pentru d. Urechia, eft eram dator a'l rfispunde ; din respect pentru mine insuml, eram dator a-I spune adevOrul. § 19. Carfile didactice. Laurian, Heliade, Aron l^'Iorian, d. Xenopol §i d. Tocilescu liind frunta^l, manualurile lor de istoria romana aii fost men^ionate fie- care deosebit la locuri de on6re. Aci volu ingira la olalta restul literature! n6stre didactice, in care — cu pr<5-putine excepfiuni — Istoria critics, a produs mi^care generala, fie d'a-dreptul, fle prin compromisul d-lul Tocilescu. y Google xLin Volu preveni totu§l ca nianualurile de acest fel nu'nil sint Wto cunoscute. De o bucata de timp, fie-ciiie institutof la not, fle-caie invfi^iltor, piiift §i dascaiii de prin sate, doresc de a fi autori cu orlce pre{, contribuind cu mult zel la o colectiva galimati.1 peda- gogics. A vinde o carte de ^c6\&, este privit de cAtrA dins^ii ca un legitim suplement la leffl. Resultatql este un talnic^-balme^ in creeril §colarilor. D. Di'ago^escu se tino iiitocmal de cronica. Nicl micar despre Tugomir el nu scie neniic. Are insfl pieten^iunea de a judeca printr'o nota. : „Trecerea luT Radu-Negru se arata de istoiici in deosehite „UmpurI. Din aceste ardtflrl, ceamal cre^uta estecea dela 1290". D. G. HrisoscoleO nu cuntisce htoria critical, dar nici de alta aiitoiitate habar n'are. El au^ise despre un Radu-Negru „pe la „anul 1215, al^il pe la 1245 §i alfi( pe la 12U0", dar nu'^l bate capul cu asemenea marunji^url 5! conchide ca : „tot ce se scie cu „siguran5a este ca Radu-Negru, doninul Alma^ulul §i al Fftga- „ra§ulul din Transilvania, a venit la Cilrapulung. . ." Haial de fe- ricitul de Campulung, care n'are nevoe de cronologia ! Cam tot a§a este manualul dlu! C. Handoca. El se rostesce insa hotarit In faviirea anulul 1290, punfttid pe descaiccatorui ferel Romanescl sub protectiunea diui doctor Rininicf5nu, carula '1 dedica opera cblar pe titlu. De Heliade se "^me preutui C. Mogescu. D. A. Pulu urmSza dupa Istoria criticd, inliturand orlce alta tcoria. Preutui A. Popescu a utilisat Istoria criticd cum a putut : „Statui Roman s'a Intemelat sub Alexandru Basarab. Alexandru „Basarab a fost filul lul Tugomir. El ocupa tronul ferelRomanescI „la anul 1310. Alexandru Basarab domni 50 de anl. . .'' Apol pe tatal lul Mircea eel Mare U pune ca „Radu-Negru Basarab". D. I. VasiliQ In primele edi^iunl se tine de Istoria criticd, In cele din urma se conformeza cu variajiunea d-lul Tocilescu. Tot de d. Tocilescu se ^ine, cu Lit6n-voda cu tot, d. Serafim lonescu, care mat ticluesce in versuri ,k'genda na^ionala" despre Radu-Negru" ; Deta Fftg&ra? Trece la Almag, Pe KomAnl uneacn §i cu el pomesce. .. y Google drepta traducerea mea din polonesce cu ocasiunea poemel lul Miiun Costin sail Costin Mhoii. MO mii- duia ca in Zapisld a SoLii.'l;r Istorice din OJesa, t. 2 p. 5(5:5, d. Ureuhia n'a vfiijut pe an ' GsOhorcsOk suIj vodil Poti'ii Rarej, anume pu ^Tomja parcahil-^. CfoMrctft", adeca— leitiro — iiu „de C(obiXrciii", ci „Cioli,ir. dupa gramatica latina. 3®. D. Urechia a citit Mor'ta crittcH, col putiii o i peste pictof : prapJldesce pe ignorantisimul Iliilsiii- igrioranJ,a pe genitivul latin, dar pe Radu-Negru ■ primesce cu bra^le descliise ca ce-va sfint I.! a^fi^a chlar pe marca f erel-Romanescl. „Voevo ■ „d. Urechia— atl introdus in sigilul lor ic6ii:i „ment; pogorirea lui Radu-Negru". Pecefj'- om de parte §i o femela de alta, stand . nu represinta pentru d. Urechia alt ce va ■ ncgreijit cu cuc6na dsale, despre care tocmal ac6sta ar caracterisa un duios In scurt, studiul dlul Urechin rima Istoria crUicd pe de'ntregul : departe §i fara nici o arnia, liir ClubarciQ pina la Cetatea-alba, .. i remanCnd astfel la o mare dist ganici, gesticulajiune gratir ce'ml pare Wrte reQ. Din respect pentru d. 1 din respect pentru mine in^ Laurian, Heliade, fiunta§t, manualurile h care deosebit la locur literaturel n6stre diil Istoria criticH a pro : compromisul d-lul 'I 1 Dig1,zedb,G00<^Ie Uiy.'fTZ^L- XLV ■lutoi-n asociapdd. Scraba, ;ict, deosebind legenda de e iicestea fOrte metodic pe _^ poiiipnsul titlu : „Tstoria na^io- ,';i, arma, casa §i mintea Roma- ,;ilo". Ca devisa : „ Virtus Romana , inc9p6nd alte cuvinte, nu se spune prefaja insS. autorul o spune, nial |tieten{iunea de a fi un descoperitor ■ itisesc clilar ca t(5te datele istorice din .nal din acea scrisS de D. Laurian. Dar a atatea lacune §i o a§a confusiune, cat ■i^I, ca D. Hasdeti spre exemplu, sint si- aimaririle lor mat mult prin inducjiune. In .ulu-m6 cu studiul istoriel najionale ca pro- .i muljl ani, am avut 51 eQ ocasiune a m6 din evenimentele, carl se presinta uneorl in icat sail coutra^icfitor, ar fi putut a se urma in iiftt-fel a nemeri prtte mersul eel mal adevfirat ai I'entru minesper §1 sint convins ca viitorui va uperirl carl sajustifice mal tdte induc- jle..." : ,iiea until „viitor" fdrte problematic, despre manualnl eti im mal pot vorbi. § 20. D. Onciul. i). Onciul m5 pune din capul loculul in antitesa cu Rosier: mal mult succes dec;\t Rosier a manuit stilul criticel d. Ilasdefi i Istoria critica a Roraanilor. In cestiunea nostra, atinsa numal ill Imeamente generale cu ocasia cercetarilor Tacute asupra altor .jintrebarl, critica constructiva a d-Iul Hasdeti ajunge la resultate ..mal mdestulat6re decat cele ale criticel mal mult destructive a „IuI Rosier. Ea privesce cu deosebire analisa traditiunil indigene „despre originile PrincipatuluT, Inlaturata de Rosier fara a fi inlo- rfCUita prin teoria intemelata, care sa esplice ceea ce tradi^iunea "Tin-- y Google XLIY D. Gallin se ^ine dc d. Tocilcscu plnfl ^i cu „Liten vod.l Mtu „in mal niulte lindun pe SltIii", niultumindu-so a perifrasa piiia §i gre^elele. D. Sec3i-6nu urmezit ^i el diipa eclectismul d lul Tocilescii. D. E. Ropalft s'a incercat a inipaca Istoria criticd cu teoria lut pineal, dar intr'un mod cludat. El scie pe Tugomir Basarab inainte de 1810 51 recundsce eft Radu-Negru este numai tatal lul Mircea eel Mare Intra 1372 — 82; totu§T pune pe un descalecator al ferel- Romanescila 1215, pe care '1 numesce Radu Basarab fira „Negru". Mai priceput ititr'o Incercare analdga, d. M. Andrelan incepe cu Sincal, fixand pe intenietetorul ferel-Romftnesci dupa 1210, dar nu pe un Radu, ci pe simplul „Negruvoda, ducele Fagara|ulut", lar po Radu-Negru II a^^^a la 1372. Despre lungul interval de un secol intreg dela 1210 pina la Alexandi'u Basaraba in 1310, d. Andrelan se strec6ra din incurcitura prin ; ^urma^U acestut Domn nu se cunosc". Tocmal acel lung interval speria cu drept cuvint pe d. G. Cristescu. Ei ^ice : ,A spune copiilor din ^c61ele primare ca in •jCurs de un v6c aQ urmat la tronul |erel mat nmltl DomnI fara „a se sci nuniele lor, este pentru mintea copiilor un lucru greQ „de Snjeles". De aceea d. Cristescu urm^za dupa Istoria criticd de- spre cucerirea Fagara^ulul de catra BasarabI Inainte de 1210, apol dupa §incal despre Radu-Negru ^i cel-laitl DomnI pina la Alexandru Basaraba, §i 'n fine dela 1310 lara^l dupa Istoria critics. Din aceia§! direcjiune, forte pe scurt, este d. M. finta. D. N. Beldic^nu nu se desparte de d. Xenopol. Statul muntenesc a fost fundat la 1290 : „Tugomir Basarab, nuniit mal apol Radu „Negru, trecu munjil Carp.i^i In fruntea unul mare numfir de Ro- n'niani din ducatul Fagara^nlul in Muntenia". Dupa aceea d. Bel- dictJnu desfiinj^za pe Vladislav Basaraba, unul din eel mal ilu^tri DomnI al Romanilor, |i chiar pe Radu-Negru eel adevfirat, tatal lul Mircea eel Mare, ^icSnd : „Dupa Alexandru Basarab, mal mulji „Domni slabl ocupara pe rind tronul 'I'erel-Romanescl pina la „anul 1386". D. A. Michaelescu urm^za de asemenea d-lul Xenopol, mai reproducOnd legenda lui Bolintinenu despre Radu-Negru ; Kiidu-Nogru 'ntinde br.itui spro liotui Si sub ol Romfiiiil fac o l^rfi mare- , y Google In cartea didacticA cea mal noua, institutori! asocia^t dd. Scraba, Negulescu §i TeodosiQ, proced cu mult tact, deosebind legenda de cronica, lar cronica de laloria crUicd, t6te acestea forte metodic pe in^elesul copiilor. Mai inca una. Cartea d-Iul G. Melidoii purtil pomposul titlu : „Tstoria najio- „naia pentru popor sail numul, sapa, arma, casa §i mintea Romd- „nilor prin t6te tirnpurile §i locurile". Ca devisa : „Virtus Romana rediviva". Pe frontispicift ne nial incapGnd altecuvinte, nu se spune ca este carte didactica ; )n prefa^a insa autorul o spune, nial adaogend ■. „Nu am nicl cum pietenfiunea de a fi un descoperitor „m domenul istorieK §i marturisesc chiar ca tdte datele istorice din „acesta carte le-am luat numal din acea scrisa de D. Laurian. Dar „istoria nostra presinta inca atatea lacune 51 a^a confusiune, cat „istoricl din eel mal erudi^I, ca D. HasdeO spre exemplu, sint si- nliJI inca a precede in urmarirlle lor mal mult prin induc^iune. In „a|a sitna^iune, ocupandu-m6 cu studiul istoriel najionale ca pro- „fesor In curs de mal mul^l ani, am avut |i eQ ocasiune a m6 „gandi, cum fie-care din evenimentele, carl se presinta une-orl in „mod atat de Incurcat saQ contra^icetor, ar fl putut a se urma In „mod natural, ^i ast-fe! a nenieri prtte mersul eel mal adev6rat al „istoriel n(5stre. Pentru mine sper 51 sint convins ca viitorul va „aduce descoperirl carl sa justitice mal tdte induc- „tiunile male. . ." In a^teptarea unui „viitor" fOrte problematic, despre manualul d lul Melidon eD nu mal pot vorbi. g 20. D. Onciul. D. Onciul niC pune din capul loculul in antitesa cu Rosier : „Cii mal mult succes decat Rosier a manuitstilul criticel d. Hasdeti „in Istoria critica a Romanilor. In cestiunea nfetra, atinsa numal „in lineamente generale cu ocasia cercetirilor facute asupra alter ^intrebarl, critica constructiva a d-lul HasdeQ ajunge la resultate „mal indestulat<3re decat cele ale criticel mal mult destructive a „lul Rosier. Ea privesce cu deosebire analisa tradijiunil indigene „despre originile Principatulul, Inlaturata de Rosier fara a fl iolo- ^cuita prin teoria intemelata, care sa explice ceeace tradijiunea y Google XLVI „tinde a explica". Si apoi urm6zft: „Daca ji ingenidsa teoria a „d-Iui HasdeO, desvoltata cu cunoscuta'I maiestria, nu va put6 fi „susj;inuta in Intregimea el, de buna sama insa direc^iunea data „de d-sa e singura dela care In mare parte putem a^tepta resol- „vii-ea cestiunil". D. Onclul combate pe d. Xenopol, pe care'l numesce „eel mal hotarit apologist al ^cOlel vechl" In privin^a lut Negru-voda dela 1290; spulbera cele ^6se pretinse cris()ve ale Campulungulul, ciirl tute la un loc form^za o colecjiune de cople dupa un singur crisov dela Matefu Basaraba ; §1 constata ca Radu-Negru eel descalecStor al ferelRomanesd din cronicele muntenesct este Radu-voda tatal lul Mircea eel Mare, un Donin f()rte bisericos, pe care caliigaril I'afl radicat In slava. Desfiinjandu-se astfel mistiflcaliunea cea scrisa, mal remane totu-^l in picWre legenda cea pcporana. Un Kegntvodd mal traesce pina asta^l pe icl pe colo in gura Mimtenilor ^i a Ardelenilor. asemenea legenda nu p6te sa fie §t6r3a cu buretele. Oriticul este dator s'o limpe^esca, eel pujin s'o scotoc6sca. D. Onclul resuma urmatorul mod al meti de a vede ac^sta problem a : „Negru voda al tradijiunil poporale nu e decat o perso- ^nifica^iune a dinastiel Basarabilor pentru timpul mal vechhi, nume „poetic format de fantasia poporulu! din numele Basarab prin pre- „schimbarea par^il arab cu negru (= wrap). Din argunientele aduse „In sprijinul acestel ipotese, numim mal ales epitetul de negru dat ,Munteniel de catra vecinl, la carl se gasesce chlar §i forma arap „pe linga negru, §1 capetele de arap In sterna MuntenieT dupa Levin „Hulbius (1597)". Apol in notft, despre epitetul „ArapI" §i „Negri'" aplicat Romanilor in eposul Slavilor meridionall, d. Onclul adaoga: „Arabisarea RoniAnilor in poesia pcporana sudslavica, asupra acestui „punct pr^-pu^in lamurit nu m6 pot pronuoja hotarit, neavend „]a mana colecjiunile cantecelor respective. Sub Arahia, din Nibelun- „genlied §1 din cronicele ungurescl cred insa ca trebue sa se in- „tel6ga numal imperiul Arabilor din timpul Cruciatelor". D. Onclul are o deplina dreptate ca eO am gre^it despre ^Arabia" din Nibelungenlied ^i din cronicele ungurescl. Aga este. Ac6sta gie^ela e un epizod care se va suprime in noua edijiune a Istonei aitice, fara a fi catu^Ide pufin solidara cu restui textulul. Regret ca am gre^it, dar regret ^i mal mult ca insu§l d. Onclul n'a putut sa controleze pe Roni;\nil eel Arapl in baladele poporane bulgare y Google XLVII §i serbe ; regret §i mal mult ca. sterna cea cu N e g r i T a Basara- bilor d. Onclul a cunoscut'o — ca 5! mai sus d. Urechia — numal din Levin Hulsius dela 1-j97 ; ba inca a§ put6 s& mai ^ic ca re- gret §i mal mult ca un barbat ca d. Onclul, un istoric fruntas necontestabil, nu reputafiune usurpata, nu un savant de reclame, s'a grabit a afirma ci Basaraba n'are a face cu Negrul, s'a grabit a afirma Snainte de a'^l fl procurat intaiu ^colecjiunile cante- celor respective" §1 inainte de a se fi incredinjat tot-o-data ca deja in secolil XIV §i XV scutul cu Negril era stema dinastica cea oficiala a Basarabiior, dupa cum etl am demonstrat'o. Orl-unde in afara din Oltenia se arataQcetele unul Basaraba, tocma-l in afara din Oltenia era lucrul eel mal firesc ca st6gul atat de caracteristic cu stema Negri] or sa inspire altera pentru acele cete epitetul de Negri-Roman! av6nd In frunte pe un Negru-voda. Nesocotind acest ,punct pr6-pu|in lamurit", pe eel mai lamurit dupa convic- fiunea niea, pe eel mal plastic §i mal simplu, d. Onclul a fost silit a presupune ca dela Tatarl capetaserS Romanil eel din Muntenia epitetul de Negri, lar dupa ace^tl Muntenl s'a ^is apol unul Domn al lor Negru-voda, t6te acestea anume in afara din Oltenia Basarabiior. D. Onclul ^ice : „D. Hasdetl a caracterisat mitul lui W^^rtt-rodd „ca personificare a originilor Statulul la Romanii numijl cu epitetul „de Negri. Acest puncfc de plecare trebue recunoscut ca eel mal nnimerit §i mai sigur. In istoria infcalnim, mal la t(3te popbrele, ,nenura6ratecasurl de analogia pentru asemenea personificarl, in- „cat ne putem crede dispensatl de a ne mal opri la acest punct. „Tntrebarea ce are sane preocupe este : cinesint Ncgrii-Romdni?" La ac6sta intrebare, pe care ^lo pune d. Onclul, eQ respunsel : Ba- sarabil avfind pe stindarde imaginea unul cap negru, de aci pentru Domn epitetul de Negru-voda, lar pentru eel supu^l Negri-Ro- manl, ambele epitete Inradacinandu-se nu in Oltenia, de Ora-ce acolo nu era ce-va noQ care sa impresioneze imagina^iunea poporanfl, ci inradaciniindu-se anume afara din Oltenia. La acela^l Intrebare d. Onclul respunde ; „Avem a face cu particularitate a pop(irelor flturanice, care distingea positiunea dominanta safl central cu epi- „tetul alb. Central fiind alb, o parte a periferial devine prin con- „trast ndgrd. :picem numal parte, cacl nu t6ta periferia e negra, „ci numal partea din afara de teritoriul principal. Cu alte cuvinte: „{6ra impropda safl supusa se numesce negrd, spre deosebire de y Google XLviir „tera ptopda safi dominanta numita a/6a". Prin urmare, Turanii ad calificat Negri pe Romanil eel supu§T, de unde Domnul acestora Negru-voda. De aci conclusiunea : „Deci ^imitul lui Negru-voda „p(5te fl primit numal ca personiScare a originilor Statulul la Ne- „giii-Romanl, nu Insa §i ca personificare a dinastiel Basarabilor". Marturisesc eilunul ca nu injeleg, dar nu in^eleg de loc, intr^a doctiina a d-lul Onclul : cu central, cu periferia, cu nu t(ita peri- feria, cu numal partea din afara etc. A fost o poticn6la nenorocitft, care nu s'a oprit cei pujin la timp, ci din pas !n pas I'a impins pe d. Onclul la o teoria excen- trica, o teoria nou9, pe care am pnt6o numi bulgaresca. Din data ce Negru-voda nu este un Basaraba, trebuT sa cautam pe alt cineva ca sa nu fie din dinastia cea oltenSsca, astfel ca sa se potrivesca neapfirat cu „traditiunea despre Inchinarea Basarabilor, „care va (i avfind 6re-care temelu istoric", cacl singurul punct la care d. Onclul manjine cu staruin^a in totalitatea relajiunil din cro- nice muntenescl, este Inchinarea Basarabilor la Negru-voda, de^i — fie ^is In parentesi — acelea.^1 cronice muntenescl aflrma ca Negiu- voda era §i el unul din Basarabl, ceea ce este mult mal important decat .particularitatea cea cu „incUinarea". Urmarind dara pe atare Negru-voda, carula sa i se incliine Basarabil, d. Onclul 11 afla din Bulgaria. S'ar put6 argumenta ca primil Asanl, adeca eel trel fra^t, erati originarl din Romania carpatina, lar nu dm cea balcanica. S'ar mal put6 argumenta ca prin ac^sta origine se expiica ajut6rele ee le veniaQ lor dela Cumani §i dela Romanil cis-danubiani in lupta contra Bizan^iulul. Acestea s'ar put6 argumenta, dar d. Onelul nu le utilis6za, nu le atinge macar, ci privesce pe primil Asani ca Ro- mAnl de peste Dunare, 51 totu^l sustine ca el stapanlafl peste Bul- garia §i peste f 6ra Roman6sca tot-o-data : „Mitul lul Negru-voda, „carula seinchina ^i Basarabil din Oltenia, cata decl sa represinte, „in forma sa originala {fara adaosul posterior despre pretinsul descA- „lecat din Amlaf .|i Fagara§) domnia Asenescilor In 'f6ra-Roman6sca"; §i d. Onclul mal intaresce ; „Trebue sa finem la Asenescl. El aO „pus temelia Statulul roman in stanga Oltulul, ^i lor s'aU Inehinat „Banil din Oltenia". Ac6sta teoria nu se dovedesce absolut prin nemic, de vreme-ce ea se intemelaza pe urmatdrole imaginare temelurl : yGoogk XLIX 1**. Despre diploma lul loan Caliman As6n din 1250, In care imperatul se Intitulfea „Domn al Bulgarilor §i Grecilor gi peste Moldovlachia" , d. Onclul marturisesce ca este un „document falsi- ficat", dar observft: „Parerea falsiflcatorulul ca Moldovlachia fftcea „parte din imperiul romano-bulgar trebue sS, albA de basa ^tradijiunea". 2*. D. Onclul da o mare iinportanti a§a numitulul Tsarstven- niM^ o istoria bulgar^scft scrisa la 1762 de catra stareful Paisie din Santagora, o lucraie moderna fara nict o valOre seri(5sa, care ne spune ca: „As6n akiat in stapanirea sa §i amlndoue Vlachiile", ceea ce constitua o g6la aflrma^iune, o afirmajiune cu atat mal g6la cu cat ea este In concordan^a cu Moldo-vlachia din diploma cea falsa de mal sus, afiat6re tocmal la Santagora, unde scriea autorul. 3**. In diplomele cele slavice ale Asanilor : „lmp6rat al Bul- garilor §i Grecilor §i al celor-lalt". p^r^i", d. Onclul ne asigura ca prin „cele-lalte pflrjl" se Injelege f ^ra-Romin^sca, adeca f 6ra- Romanfeca este un „et-caetera", „xal Ti XoiJcA", un argument ca „lu- cus a non lucendo". 4^. In diploma regelul maghiar Bela [V din 1239, pasagiul : flCirca partes Bulgariae in terra quae Zeuren nominatur", adeca : In vecinatatea Bulgariel {6ra numita Severin, d. OncM explica : „ceea ce va sa 0ca. cam atata cat §! In parjile Bulgariel", ce-va ca proverbul ; „baculus in angulo, ergo pluit". Atata tot. Unde este dara acea stapanire a Asanilor asupra ferel-Roma- nesct ? Un vechlu document fals, de care se folosesce un notl ca- lugar agramat, apol un et-caetera, §i'n sfir^it un „Inlauntru" In loc de un „apr<5pe". Chlar daca Asanil §i Basarabil n'aQ fost din aceia^l casta ol- ten6sca a Sarabilor, totu^l legatura de amicia safl de alian^ Intre din^il este sigura. Exista despre aetata un prejios document din 1235, pe care eti II volu reproduce maljos, — un document nu ca c«le patru argumente de mal sus. Un filu al batranulut Asan s'a y Google luptat in Oltenia penti'u Romani contiu Ungurilor. lata- un fapt istoric. Dar o stapanire bulgar6sca In regiunea Carpajilor, nici dupft Asan, nicI Inainte de Asan, nu Infa^i^^za nicl o umbra de proba. Tocmal documentul eel din 1235 lnveder6za ca Intemeietorul Sta- tulul muntenesc n'a fost §i nu putfia sa fl fost din Bulgaria. Avfind considerafiune cu totul excepfionala pentru fdrte re- marcabila activifcate sciinjifica a d-lul Onclul, mal seiind ca este inca tinfir §1 are de'nainte'I un lung straiucit viitor pentru a se perfoc^ionS, din ce in ce mal mult, de aceea volu mat atrage aten- Jiunea'i asupra unela din nesce gre^ell destul de grave. Pentru a explica anexarea Fagara§ulul catra f era-Rom an 6dca, d. Onclul ^ice : „se afia in posesiunea Domnilor romanl prima datd „\n timpul lu! Vladislav I ^inutul numit mal tar^iti Amlaf la 1366, n^i IJra Fagdra^lut la 1369". De ce dara Filgara§ul nu Inainte de 1309? FiiDd-ci d. Onclul cundsce din colectiunea Hurmuzachi di- ploma lul Vladislav-voda din 20 lanuarie 1368, unde Domnul i^l da titlui ; „Woyevoda Transalpinus et Banus de Zeurino" fara Fagara^. El bine. In colecjiunea Hurmuzachi diploma In cestiune nu este reprodusa intr^ga, anume fara pecete. Documentul original se pastr^za In archivul municipal al Bra§ovulul. Acest original a fost pentru Intaia 49MCH H no^lHCd CTflHI^ T Rd care indica o Indo^la din partea lul Alberic asupra nu- y Google LXXXI mSrulul fetelor celor ciLsatorite ale lut Soronius, se potrivesce cu pasagiul de sub anul ]239, unde cronicarul, vorbind despre ambil principl cumanl, cralul lona §1 Soionius, ^ice: „duplex matriroonium" (Indoita casatoria), acordand prin urmare fie-carula din el cate o singura filca. Orl-cuin sa fie, nu Soronius, fie el tradator sail ba, ne preo- cupa tn casul de fa^a, ci numal cralul lona, In priWn^a carula textul lul Alberic este de o perfecta claritate, ^imaladaoga apol: „Mor- „tuus est hoc anno (1241) Rex Jonas praedictus nondum baptizatus, „et Idcirco sepultus est extra muros civitatis {Oonstantlnopolis) in „aItissimo tumulo et oeto armigeri suspensi sunt vivi a dextris et „sinistris, et ita voluntarie niortui, et viginti sex equi vivi similiter „sunt ibi appensi". Adeca : „In acela^l an 1241 a raurit men^io- „natul rege lona, §i fiind-ca nu se botezase inca, de aceea a fost „ingropat afara din muril Constant! nopolil sub o magura forte „1nalta, lar d'asupra'I, la dr^pta §1 la stanga, aQ fost spln^ura^l opt „osta§!(, carl s'afl sacriflcat de buna voe, §i dou6-^ecI ^i §6se cal vil". In acest mod, e^it din Cumania propria ^isa, adeca Moldova ^i por^iunea orientaia a Munteniel, mal in specie prin Teleorman, de unde ail trecut apol in Oltenia, Idsand aci urmele sale In cele dou6 vadurl ale Cumanilor, „marele Grain lona" s'a aliat in Bul- garia la 1239 cu c6ta de cruciap PrancesI, s'a Incuscrit acolo cu unul din capil lor §1 a venit Impreuna cu ginerele sefl la Constan- tinopole, unde murind nebofcezat la 1241, a fost ingropat paginesce sub magura, cu dmenl §1 cat omorifl pe mormintul seQ. Trecerea regelul lona din Oltenia peste Dunare In Bulgaria se intamplase ce-va Inainte de 1239, anul alianfel lut cu Francil cea descrisa de calugarul Alberic. Trebul sa admitem dara ca ^e- derea Cumanilor In Romana^ §i In Dolj durase un interval 6re- care Intre 1235 — 1238, adeca tocmat dupa stabilirea administra^i- unil unguresct in Mehedinf ^i dupa resbotui regelut Bela contra sebastocratorulul Alexandru. Sub primil Asanl, Cumanil din Ro- mania dunar6na, uniJI cu Romanil dela not, erati necontenit In raporturl amicale cu Bulgarit, cSrora le trimiteaO merefl ajut(5re. Este mat mult decat probabil ca a§e^area regelul lona In partea Olteniel cea invecjnata cu Vidinul fusese provocata anume contra Ungurilor In impregturarile fundarit Banatulut de Severin. Cu alte cuvinte, Cumanit nu ventati ca du^mant improtiva Oltenilor §1 at Asanilor, ci ca prietent, imprietenind apol cu Bulgaril pe Franct, y Google LXXXII cu cart atl pfl^it eMn§iI raal depaite spre Constantinopole. Plecand cralul lona, Eomanil atl remas singurl In Komana| 51 In Dolj, conservand suveiiirea celor doue Vadurl ale Cumanilor 51 tradiji- unea despre un „cra!(u Ion" „marele rege" dupa cum II numTafl con- timporanil, „major in Regibus Comanorum" la Alberic, „ie grand roy des Commains" la Joinville. Fotino §i anonimul publicat de frazil Tunusli, ambi! de pe la Inceputul secolulul nostru, ati combinat eel de'ntaiu, daca nu m6 In^^la memoria, teoria despre originile actualel capitale a 01- teniel. Fotino ^ice: „Pe timpul acela cratul I6n al Bulgaro-romani- „lor stapanind gi peste cele cincT districte de peste Olt ale Daciel, „sub el s'a fundat Craiova, numita astfel dupa numele lul, fiind-ca „romflnesce §1 bulgaresce Ion se chiama lova safl Ivan, lar regele „kral, de unde Ora^ioya.-domnla lul Idn. Acest cralu I6n, !a 1205, „a cladit In Craiova 5! vechia biserica numita Ban6sca cu hraraul „marelul martir Dimitrie." De unde va fl luat Fotino, ca ImpfiratuI lonitifl din dinastia Asanilor ^stapanla §1 peste cele cincl districte ale Olteniel" §1 ca lul i se datoresce biserica nban^sca" a santulul Dumitru din Craiova, pe care va fi cladit anume la anul 1205, niol mal curand, nicl mal tar^iti? acesta nu se scie. Anonimul Tunusliilor, rostind pftrere analoga, are aerul de a o sprjjini pe fantana istorica ; In realitate Insa, cand !l cum- pSnesc! mal de aprdpe, este 91 el tot atat de obscur ca §i Fotino. lara cuvintele sale: „Petru §i Asan, dol frajt KomanI, carl facu- „sera In ^ra lor o biserica In numele marelul martir Dimitrie..." Apol mal departe: „Aice cata sa spunem, ca ace§tl dol fra^l erati „din domnitoril celor cincl districte ale Oralovel, cad acolo este 51 „biserica cu serbarea marelul martir Dimitrie, numita Ban6sca, pre- „cum din hrisovul fundatorului el se vede." Ce fel de „hrisov al fundatoi ului" , de vreme ce se pretinde a fl fost dol fundatorl, lar nu unul? Orl cap fundatorl sa fi fost, unde a rev6r- „sarea sa In Olt, se v6d pitulate d'a-stinga, pe virful munteluT, „rema§i^le unul vechlu castel, numit Domnipr. Diipa spusa locui- „torilor, a fost un castel de ho^l". Cu ac^sta ocasiune editorul Seyvert banuesce cu drept cuvlnt ca acolo trebuta sa fi fost ve- chlul Lothorvar: „SoIlte ich wohl irren, wann ich dieses geadchte, „verfallene Bergschloss darunter die Lotoira fliesset, fttr das alte Lo- „thorwar halte?" In adev6r, Lotrul fiind mic §i apar^inend intreg Olteniel, dela isvor pina la gura, castelul contdul Conrad nu putea sa fle alurea. De aci trel conclusiunl: 1**. Castelul contelul Conrad se alia !n apropiare de actualul sat Golotrenl, al carula insu§T numele, atat de bine romanisat, dar necunoscut nicairt In nomenclatura topograficft a Romaniel, nu este alt ce-va decat QOuLothor (sat de llnga Lotru), traducerea medlogermana a maghiarulul Lothor-vdr; 2*. feranil ValcenI ^iceail lul Springfels ca locul era Celatea Lotrului. Printr'un qui-pro-quo f6rte scusabil, N^mjul a In^eles „ceta- tea lotrilor" traducend'o prin „ist es ein Raubschloss gewesen", „un castel de ho^l*', ce-va ca In Europa cea feodala, mal ales pe Bin. NicI o data in Romania ho^il nu navallati din zidurl, ci nu- y Google XCIV ma! din padurt la aer slobod. Dupft tradijiunea nostra poporana cea povestita lul Springfels, stftpanul Ceta^it Lotrulut, din contra, nu era un ho\, ci tocmal un boler: Domni^orul. 3*. Dupa cum memoria invasiunil cumane itiDolj a strftbatut v^curl In pers(3na „craTulul Ion", tradijionalul fundator al Craiovel, a^a In Valcea poporul roman n'a uitat pe contele Conrad din ace- Ia|I epoca, fundatorul castelulul celu! dela gura Lotrulut, numindu-1 Domni§orul, cuvint Intrebuinjat In cronicele niistre totd'auna In sensul flUsurpator" safl „pretendent la Domnia", buna-6ra la croni- carul Urechea sub Petru §chIopul: „In anul 1578 lulie 26 ni§te nCazacI cu un Domni§or aH venit la Nistru, §i acela tojt §I-atl pus „capetele . . .", lar la 1592 sub Aron-voda: „s'ad radicat Orheienil „5i Sorocenil cu un Domniwr ce'I zicea lonagco, pre carele I'atl fost „ales dintre el cap |i'I pusara nume Bogdan-voda. . ." In scurt, profltand de o epoca Mrte grea pentru Oltenia, con- tele Conrad Isbutise a'§l Intemeia un mic principat in Yalcea, de unde acest Domni§or se pregAtla sa usurpeze apol mal departe posesiunile Basarabilor. Fe la 1235, din Intr^ga Oltenia Basarabil mal aveatl abia Oorjul cu o parte mal pu^in inseninata din Yalcea, restul apar^infind Ungurilor, Cumanilor §i contelul Conrad. Instrai- narea Lovi^tel In specie era nu numal o perdere directa, dar inca durer6sa lovire piezi^a. Pus la mijloc, contele Conrad Impedeca orlce legfttura a Basarabilor cu J^ra Fagaragulul, cacl contactul nu era cu putin^a decat prin regiunea Lotrulul. Din ti5te punctu- rile de vedere, Sa^ii trebulatl gonial din Lovigtea. Peripejiile luptel ne slnt necunoscute, dar este sigur ca Inainte de 1241, fie surprin- dere, fle tranta pe fafa, contele Conrad a fost silit a parasi pentru tot-d'a-una superbul sett domen din Vaicea, conservandu'^l drept mangaiare diploma cea din 1233 §i retrSgendu-se peste Carpa^I In direc^iunea Sibilulul, unde jl-a Injgbebat mal tar^iO, mult mal tar^iQ, un alt noQ domen : ora^elul Talmaclu cu o mul^ime de sate. La 1233 contele Conrad nu stapania Inca Talmaclul. NicI dinsul atunci, nici tatai set! Kryspan Inainte, nu eraQ „de Tol- mach". Numal la 1265 contele Conrad ne apare pentru prima dra „comes Corlardus de Tolmach", cand r<5ga pe regele Stefan de a Intari diploma cea din 1233: „super concessione et donatione „terre Loysta vocate confectum, petens a nobis humiliter, et de- „vote, ut ipsum privilegium ratificaie et nostro dignaremur privi- y Google „legio confirmare". Filul seO „comes Nicolaus de Tolmach" ob- {ine noua conflrmatiune la 1311 dela regele Carol-Robert. De aci Intr'un lung ^ir de acte figur6za Talmarful cu alte proprieta^l numercise, atat ale contelul Nicolae precum 51 ale fratelul seQ loan, t6te stapftnite de fapt safl trecfind prin transactiuni din manft In maiift; dar cat despre Lovi^tea cea de pe Loiru, contele Conrad la 1265 §i posteritatea'l In urma, de cand el devenisera „de Tol- mach", pastrall numa! d6ra repetata conflrmajiime a diplomel din 1233, Insa vre-un petec de pamint in Oltenia— nu. Prin atari con- firma^iunl succesive le remanea, negre§it, un drept pe hartia care se putea realisii la cas de cucerirea Olteniel de catra Ungurl, ceea ce totu^I nil s'a mal Intamplat. La 1241, navftlind Mongolil In ^ra Fagara^ulul, la trecerea Oltulul el nu se Intalnesc de loc cu con- tele Conrad, care atuncl nu se vede Inca nicl vre-unde-va pe la Taimaclu, ci hanul Orda, fratele liil Batii, da d'a-dreptul faja 'n fa^ cu un Basaraba. § 28. Invasiunea MongoHlor ^i un Radu-Negrul. BiblioBrafla; Jstoria eHUed p. 68. — Fotino, 'loTopia t. I p. 291.— Uttanitekif, Ma- xepiaau jjia HcropiH bl XIV— XVr BtKaxi, MoBcva 1887 in-8 peg. ii. — D'Ohtton, Histoire des Mongols, La Ilaye 18'J* in-8 t. II pag. 627-8, efr. ib. tip. XXXV. — Klaprotl), Aela polyglotla, Paris 18)1 in-4 p. i.— Perlt, Moniimenta Oermanlae hieto- rica, Scriptorea t- XXIV p. 05; cfr. JT. Detun^ianu, Documente, BucurescI 1887 in-4 p. 185, 190.-S. Moldooun, f^ra ii08tr&, Sibilii 1894 in-16 p. 147 aq. - Jftyertw In Eiidlidier, MoDumenta Arpadiana, Sangalli 18l9in-8p. 267.— ifemiiiy, Diplomatarial In foia „Tran9il- vania" 1871 p, 65, cfr. 1874 p. 18. — Karamsin, HcTOpifl rocyaapCTBa pOCclBCKarO ed. Einerling, Petersburg 1842 in-S t. IV notA 8-— Brdteseu. Moruei ^i AU$»andresiM, T)ici\onav geogntflc al jnde^ulul Piahova, Tirgovi^te 1897 in-S p. 77; cfr. Inventarul Cotrocenilor p. 14 M.ss. tn Archiva Statulul; de asemenea ibidem Condica Mss. a Nucet.ulul p. 14 Letopiaitile, ed. I t. I p. 140, t. II p. 231, 236; I. Vftcftreacu. Poesil p, 852 etc.— Ma rienburg, Karte der belden Decanate, In Archlv d. Vereinea f. aiebenburg. Landeskunde, 1871, t. IX. Faptul eel mal pretios 51 eel mal autentic asupra originilor Statulul muntenesc din secolul XIII, adeca eel Intaiu Domn olt^n numit In istoria BasaraM aratandu-se deja ca un principe puternic fi f<5rte tndrasne^, a fost descoperit de catra tatal metl, caruia i se dator^za de asemenea singurul document explicit asupra originilor Statulul moldovenesc al B6rladulul Sn secolul XII. Bespre Berlad nu e aci locul, Scifi ea d. I, Bogdan a con- y Google testat autenticitatea documentulul celul berlfid^n din 1134, fiind-cft nu se potrivesce cu paleografia paleo-rus^scft, m&car cit nu este In desacord cu paleografia cea paleo-serbfecft. Contestabila In ac6sta privinta este numal d6v3. airmen tajiunea d-lul Bogdan. Un ne- rusism satl chlar un antl-rusism, inlocuit printr'un serbism intr'un act scris rusesce In Romania, unde se clocnlaO diferite curenturl slavice, cele orientale ca 51 cele occidentale, este depai'te de a fi prob& de falsltate, Intra c&t nici alUL proba de neautenticitate nu existA. Tot ce ar fi fost permis d-lul Bogdan, era de a conchide : a§a numita diploma b^rlfld^na nu e pe deplin rus6sc&. latfltot. A^acred §i efi ca trebula sft fle, de vreme ce Bfirladul nu era rusesc decat Intr'o mica parte: se aflaO pe acolo Rutenl, Cumanl, Bulgari, mal ales Roman!. Dar las In laturl de cam data B^rladul §1 m& 'n- tore la Olteni, ^ic la Oltenil eel dela Jilu, cacl de altmintrelea pina In secolul XV in crisdvele moldovenescl o parte din regiunea Bfir- ladulut purta tocmal numele Oltenil, nume nu pr6sp6t pe atuncl. Ar fi de dorit ca d. Bogdan sa explice actul din 1435, publicat de Ullanitzkn la 1887, unde „t'f^utul Tutove!" cuprinde In sine nOltenil" la un loc cu Bfirladul, Covurlulut 91 Tecuclul : „a'C*^8S* „9T TyroS^ H Tp'hr'h EpSita^CKUH Ck yCfM Se<10CTHI0 H IH4HHU Koeop' „^yHCKUH H AiHCT« T*Ky4'K CK \cw RMocTHw H 0.1 '("kHu", adeca in- tr6ga topografia a diplomel bfirladene din 1134, de§i actul din 1435 a fost de tot necunoscut pina la 1887. Scurt, rfimane nesguduita In picl6re autenticitatea acelel diplome; ^i tree la cealalta desco- perire a tatalul meCi, pe a carila mare important nici Insult d. Bogdan n'a contestat'o. A§a dara tatai met! observase Inainte de top extrema Insem- natate a urmatorulul pasaglu din cronica persiana a lul Pazel ullah- Ragid, care scnea pe la anul 1300 dupa raporturile oflciale ale au- toritatilor mongole, astfel ca narapunea 'I ofera t6ta ponderositatea unet marturn oculare : „In prima-v6ra anulul 1240 principii mongoll trecura mun^il „Gali5ieI (^> ^'j-<}pentvii a intra In ^^ra Buigarilor (,V1 §i Ungurilor. „Orda, carele mergea spre dr^pta, dupa ce a trecut fera Aluta „(«^,*Ll(iI ese Inainte Bazaran-bam(f\'^y) cu o armata, dar e ba- „tut. Cadan §i Buri ati mers asupra Sa^ilor §i I-atI invins in trel „batalil. Bugek din ^^ra Sa^ilor trecu peste munjl, intrand la Ka- „ra-ulaghi, |i a batut pop6rele ulaghice. . ." Din capul loculul o lamurire cronologicA. Pasagtul de mal sus y Google XCVII este dat aci dupft D'Ohsson, care transform^za prin anul cre§tin 1240 pe eel mahometan 638. In principiQ, transformajiunea e co- recta, cu singura insa deosebire ca anul Hegirel 638 se Incepea In luna lul luliQ, dupa primav^ra anulul nostru 1240, lar prin urmare invasiunea Mongolilor In Transilvania avusese loc In primav6ra nu din 1240, ci In 1241. In adev6r, tote fantanele contimpurane slnt unanime in ac^sta privin^. E mal cu sama precisa noti^a din ju- matatea secolulul XIII cea reprodusa de Pertz, unde vorbesce toc- mal despre Transilvania §i In specie despre ^6ra Barsel: „Anno „incarnationi3 domini 1241. Ipsa die resurrectionis dominice Tartari „per alpes et silvas irrunpentes Rodanam quoddam opidum Un- „garie intraverunt et IIII. mil. hominum vel amplius ibidem inte- „remerunt. Eodem die alter exhercitus eorundem tartarorum ingre- „diens provindam que Burza dicilur ducem exhercitus trwnsUvane terre „cum onmibua suis interfecit. . ." Dupa calendarul medieval, „Re- surrectio Domini" este 26 Marte. Aceia^l data o flx6za regele Bela IV In scrisOrea catra papa Gregoriti IX: „ circa festum dominice re- surrectionis". Dec! pe la sfli-^itul lul Marte din 1241 §i pe la In- ceputul lul Aprile s'ati intamplat cele povestite de Fazel-uUah-Ra§id. In acea expedifiune capul suprem era vestitul Batii, eel mal in virsta §i eel mal cu v6^a dintre tojl nepofil lul Cinghis-han ; dinsul Insa, grSbit a pa§i d'a-dreptui asupra centrulul Ungariel, Sn- credinjase cucerirea Transilvaniel la patru fra^i safl verl al sei : Cadan filul lu! Ogotal, Buri filul lui Clagatal, Bugek filul lul TuluTu, §1 Ord^ filul lul Djuci. Primil tre! navalisera asupra Sa§ilor in ^ra Barsel, unde I-ati §i sdrobit. Dol dintre ace§tila, Cadan §i Buri, se opresc aci ; dar al treilea, Bugek, § i mal cu deosebire al patrulea, Ovdk, earl s'atl indrumat mal departe In done direcjiunl contra Romanilor, ne preocupa In specie. Despre Bugek eronica perslana ne spuue eft „din J6ra Sa^ilor el trecii peste munjl, Intrftnd la Kara-ulaghl" ; lar OrdJt, „mer- g6nd spre dr6pta", se Infelege la apus de Bra§ov, n'a trecut munjil, eeea ce arata limpede ca „^raAluta", pe unde el {inea calea, insemnfiza la Fazel-ullah Ragid nu Oltenia cis-carpatina, ci anume „56ra Oltulul" cea fdgara^^na, la marginea carila, unde-va nu departe de Tilmaclu, Mongolil aQ fost intimpinap de „Bazaran- bam cu armata". Nomenclatura din pasaglul de mal sus nu cere aprdpe nici o explica^iune, fiind f6rte Iftmurita. A§a : y Google 1*. Regiunea Fag3ra|ulu1 se chiamll plnfl asta^I ^f^ra Oltulul", §i nicl nu p(3rta ea la Romanl vre-un alt nume. D. Silvestru Mol- dovan ne spune ca Fflgflra^enil nu se considera ca „ArdelenI", ci ca nOltenl", lar Jinutul lor nu este pentru dln§n nArdSl", ci nu- mal „f6ra Oltulul". 2^ Nuinele nBazaranbam" la Fazel ullah-Ra^id p6te sa fie o compositiune contrasa din Basaraba-ban, dar §1 mal bine s'ar put6 lua fara titlul ban ca simplul Basaraba sub o forma na- salisata. In ort-ce cas, fie Intr'un chip safl in altul, este tot una In fond. 3**. Ulaghil, „pop6rele ulaghice", pe carl la Fazel-ullahRa§id muntil il despSr^lafl de Sa§H din Ard6l, sint Invederat Ronianil eel sub forma ungur^sca „OUh"; far prin „Kara-ulagh*"', literalmente nNegrilRoman!", cu „Aara=negru" In t(5te limbile tatarescl, cro- nica persiana califica Muntenil eel isbi^t de Bugek immediat dupft trecerea Carpafilor, adeca pe eel din Prahova. Dinti'e eel patru nepo^T de al lul Cinghis ban, navftlijl In Ard6l dupa relajiunea lul Fazelullah-Ra§id, dela Cadan exista mtr'o lati- nitate ultrabarbara un act din 1242, unde se Intitulfei „Kalka- zultan seu supremus Dux", poruncind Sa^ilor, Secuilor ji Roma- nilor; „FIandry, Zycly et Blachy", ca moneta mongolica: „num- „mos nostros wulgo Keserchunich Tatar Pensa", s'o prim^scS el In circula^Lune intocmal ca §i moneta bizantina: „tanquam num- mos fiyzantinos". Acel Cadan I^I organizase In graba o admini- stra^iune propria : „committimus vobis Rugas, Bylany, Korus, Castellani Comites". Ungurul contimpuran canonicul Rogerius In „Miserabile Carmen super destructione regni Hungarie per Tartaros facta", ne spune el-Insu§I ca dintre tojl regil Mongolilor de atunci Cadan se bucurk de reputafiunea de a fi eel mal drepb: „Cadan in probitate melior dicebatur". Dupa actul din 1242, care nu se pare a fi tals, Cadan se adres^za numal catra autorita^lle din re- giunea CIujuluI ^i a Turdel, pdte §i a Belgradulul, nicl decum catra Brafov |i Sibilu. Strins la un loc cu Cadan, cronica persiana pune pe a doua linia pe Burl, despre care eft nu mal sciQ nemic remarcabil. La Karamzin cronica rus^ca cea numita a lul Nikon numeace de ase- menea strins la un loc pe amindol ^voevo^il", dar In ordinea in- versa, punfind pe Buri mal sus de Cadan: „Eh(iw h Kdv^AH-k". Mal jucat'a 6re Buri vre-un rol In Transilvania ? Orl-cum, pe Romanl, y Google §i ami In specie pe BasarabI, ace^H dol principl mongolT nu'I pr6- interes6za. Deosebit de Cadan 51 de Bun este men^ionat la Fazel-ullah- Ra^id principele Bugek — In cronica rus6sca Bucek— care „dm ^^ra „Sa§ilor trecu peste miinjl, Intrand la Kara-ulaghl §i a batut po- „p(5rele ulaghice". Memoria acestul nSvaiitor s'a eternisat In topo- nimia romanH, dupi cum ve^userSm deja g5 s'aQ pistrat In acela§l mod Ungurul Osluban In numele de munte, Cumanul lona Cralul In al unul ora^, §i sasescul conte Conrad „Domni§orul" In nesce ruine. Intrand la nol din parfile Bra^ovulut, Mongolii trebuiaO si lov^sca mal int^u In Prahova, unde tocmal In drumul lor se aflatl mun^n numi^l In urma Bugeciu saQ Buceglu din Buceg shO Bugek, numele teribilulul navalitor. Intru cat este istoricesce sciut ca la 1241 acel Bugek Ingrozise pe Prahovenl; Intru cat e nu mal pujin sigur ca gr6za se napustise atunci asupra Prahovel pomind din direc^iunea acelor munft ; Intru cat alte localitap aQ fost bo- tezate de catra Puomanl intr'un mod analog In aceia^t epoca dintre ani! 1230 — 1250; Intru cat, in fine, nici origine lexica obicl- nuita pentru „Buceglu" sail „BugecIu" nu ni se infafi^^za, eti- mologia cea propusa e apr6pe ne 'ndoiosa. Sa mai adaog ca unul din mun^il aceluTa^l grup pdrta un nume de asemenea men golic: Caralman, adeca Caraman, probabil din aceleafl vremurl turanice medievale, Intemeiandu se §i el pe vreo legenda ultata satt necunoscuta Inca, totugl perpetuandu-se In onomastica, Ce e dreptul, autoril Dicjionarulul geografic al jude^ulul Prahova ne spun ur- niat(5rele: „Privitl din valea lalomi^el, Bucegil se v6d pSta^l pe „linga c6stele de linga muchie de raul^ime de tuflge de jnept. Po- nporul numesce huciu, hucdg §i buc^ un paduri^ des §i jos, prin care „nu po{l strabate decat cu grefl. Cu putinja e ca, cuvintul de bugi^ „luat de plural, sa fl dat nascere vorbel ce servesce sa denum^sca „t(5ta seria de inaljimi ce se infa^i§6za priviril acoperita cu jnepl „Din tojt mun^il Carpajilor Bucegil sint eel mal Inaip etc." Vorba, hitceg exista ; vorba bweg insa ar trebui mal intAlu dovedita : etl n'am au^it'o ^i n'am cetit'o nicairea. Sa piesupunem ca ac6sta vorba exista, §1 tot inca sensul de ^paduri^ des §i jos" nu se potrivesce de loc cu ideia de „din tojl mun^il CarpafUor eel mal Inaljl", chiar daca ar fl la plural, macar ca In fapta acest plural nu e organic, ci y Google modern. In litnba veche figur6zfl totd'a-una singularul Buc^iul sati Buceciul. La Enachi Vftcftrescu: Bucegiul I'nd de Ellcon. . . In Inventarul manSstiril CotrocenI din 1681 : „§i lara s4 hiesvintii raanastiri o mojie in muntele BuceciuM, . ." In crisovul lut N^oe Basaraba din 1516, datmflnastirH NucetuI, deasemenea: Bucedu. Eti manfin dara etimologia dela mongolul Bugek= Bucek, cu finalul ft tre- cut la popor In 6 Intocmai ca in „copaclu=copac'', „melclu=raelc" etc. Ac6st;a transi^iune fonetica e §i mal justiflcata in Bugei i-szopia-;, oti 6 Ns7pop(i8 ^v To-jcip tip 1241 Cronica persiana conservi numal numele de familia saO de casta: Basara^d, fira nici un nume personal. Intru cat lipsesce vre-o alta lamurire, acel Basaraba din Fazel-ullah-Ra^id putea sa fi fost un Mircea, un Vlad, un Dan, un Radu saU orl-§icum altfel. Sa presupunem ca era Badu; Negrti-vodd era. de sigut ; cu Fdgdra^iU |i cu Amla§td avusese a face. Ajunge a constata ca: 1". Intra 1230—1235 Basarabil perdusera din totalitatea Olte- niel Mehedinjul, pe care I'afl cucerit Unguril, mal per^6nd tot-o- data nordul ValcH, cuprins de SagI ; 2". Intra 1235--1240 Basarabil aQ reu§it a goni pe Sa§I din Valcea §i aQ apucat paste Carpa^I hotarele Amla5ulul §i ale FSga- ra§uluT, fara totu§I a redobandi Mehedin^ul ; 3^ La 1241 Basarabil aQ resistat cu vigdre invasiunil Mon- golilor. Representantul Basarabilor la 1241 nu se vede a fi fost attul decat acela^l care se luptase la 1235 §i la 1230: un principe calit prin resbdie §i puternic printr'un Indelungat prestigiO, voevodul adeca paste to^I kinezil oltenasci de atuncl, cad vom ved6 indata ca dintre mal multl kinezl sa alegea la Olteni un singur voevod. Este un fapt positiv ca Romanil din Re^inar, un vachlu mare sat din ragiunaa Sibiiulul, mal corect din sfera fostulul „ducat al Amla- §ulul" dupa cum o volu dovedi mal la vale, asiguraQ Intr'un proces la 1833 ca peste par^ile lor §i ale Cisnadiet un „Radu-voda Negrul domnise la anul 6740": „Principis Radul voda Negru anno 6740 regnantis", lar anul dela zidirea lumil 6740 coraspunde anulul creftin 1232, — tocmal Radul tocmal atuncl §1 tocmal pe acolo unde traia Basaraba eel din cronica lul Fazel-ullah-Ra^id. Este adevfirata problema. Re^inarenil sus^ineaQ in aceiagl ocasiune ca ac6sta cronologift a lul Radu-Negru o sciusera deja stramo^il lor In timpul regelul Matelu Corvin la 1488. Neapfirat, o asemenea aserjiune nu p(3te fi considerata ca o fantana istorica propria ^isa- Ea se potrivesce insa de minuna cu y Google fantanele istorice cele mal necontestabile dintre anil 1230—1241, pe carl Re^inarenil la 1833 nu le puteatl banui de nicairia, lar textul lul Fazel-ullah Ra^id abia la 1834 s'a publicat §i s'a facut canoscut in Europa. ^'apol anul precis 1232 are o !nvederata originalitate, care se deosebesce de tOte datele cronologice anteriOre, fie din cronicele romanesci, fle cele straine de pe alurea despre Radu- Negru. Mai amintesc ca Re^inftrenil n'atl In vedere o Intemeiare a Statulut muntenesc, nu o „descaiecare", ci simplu un memorandum bic^rafic relativ la „Sylva Blacorum". Repet Inca o data: este o adev6raU problema. A afirma, nu cute^; a a§e^a Insa o ipotesa f(5rte ponderbsa, socotesc chlar ca o datoiia. Faja cu Impreglurarile de mal sus §i fa^ cu anonimitatea lul Basaraba in cronica lul Fazel-ullah- Ra§id, efl sciin^ificesce iml permit a admite provisoriti numele per- sonal Radu, pina la o proba contrara. Acel prim Radu-Negru, pogorlndu-se din Fagara^ §i din Amla§ pe la 1232 din causa con- telul Conrad §i 'n urma a doua bra la 1241 din causa Mongolilor, va fi remas In tradi^iunea poporana un fond durabil, cu care peste suta cincl-^ecl de anl s'a fusionat un alt RaduNegru, de asta data autenticul intemeiator al Statulul muntenesc. § 29. Mihaiu-voda Lit6nul. BibliogTiifla : FetsUr, aescbichtd von Ungam, ed. Klein, Leipzig 1867 in-8 t. I p. 386, 394. - Kitona, HiBtoria critics t- VI p. 911—16, 959, cfr. p. 748. - A. Xenopol, latoria t. I p. 647 «qq. — pineal t. I p. 207, 270. — Ondnl In Conv. lit. 1891 p. 9ii sqq. — N- Densusianu, Documente p. 240, 249 sq. ; cfr. Theiner, Uonumenta Hungariae t. I p. 208 Eq. ; Fej6r, Cod. dipl. t. IV vol. I p. 447 sq. ; Pesty, A. SzOrtnyi B4nsag t. I p. 332, etc. — Entailer, Monumenta A.rpadiana p. 246. — Banka. Zbjrka nejdftw* n§gajch slownjkuo, Praha 1833 in-16 p. 76; cfr. Jungmann, Slownjk ceskonfmecky t. II p. 311. — Paehymeret, De Palaeotogia, ed. Bekker, Bonnae ISS5 in-8 t. II p. 271 sq. — Grtgorat, Byzantina historia, ed. Schopen, Bonnae 1829 in-8 t. I p. 203- — S!. NotakovU, Ueber Legjan-grad, In Archiv f. alav. Phllol. Ill p. 124 sqq.; cfr. ibid, p. 641.— KapauHq, CpncKe HapojHe njeoe, Wieii 1845 in St. n p. 132 aqq. — PaWtwoci/, Ka- rodna pjeBmarica, Zadar ]879in-8 p. 41 Bqq.-Dnntf.V, PjeiHHK S3 KBJHXeBBHX crapHHa, 1804 in-8 t. Ill p. 169 sq. — I'ejacKvick, HiBtoria Serviae, Colocae 1799 In-f p. 219.; cfr. Schafarik, Qesch, d. sudslamschen Liter, Frag 1866 in-8 t. Ill p. 241— 2. — ^{n^nu, Sema- siologta limbel rom^ne, BucurescI 1887 in-8 p. 2^5-7 ; cfr. GihdC, Diet. II p. 173. — AUciandri, Poesilpoporale. Ia§I1862-3iii-16 t. II p. 30-84; ed. II BucurescI 1866 in-8 p. 176—78.— Canttmir, Descriptio Ifoldariae, Buc. 1872 in-8 p. 132 ; cfr. Marian, Nunta la Rom&nl, Biic. 1890 in 8 p. 610 sq. — Bestomno, EoirapCKia n4cHH p. 39. — Miladi-wvUi, EaJl- y Google CIV rapcKH ntCHH, Agrani 1861 m-8 p. 26-7.117—23, 395.-&yfc(TO«, ntBania nepHOropCKa, Leigzig 1837 in-8 p. 123, 288 aq — CfiopHHK, Sofia 1896 in-8 t. XIII p. 104 sq. ; cfr. Davernou, Cjioaapt CojirapcKaro HatiKa, Moacova 1888 in-8 t. V p. 1106. — Fotino, 'loTopia t. II. p. 8. — ConitaiUin Capilanul, In Magaz. i8t. t. I p. 87 sq. — etc. Deja Inainte de invasiunea lul Batu la 1241 autoritatea Uii- gurilor asupra Olteniel era aprdpe nuia, de vrerae ce nu numal contele Conrad fusese gonit din Valcea, dar Inca, fugSrindu'l spre Sibilu, Basaraba isbutise a apuca la nord de CarpaJI marginile Fagflra^ulu!, unde s'a §i luptat atunci cu Mongolil §1 pe unde Romanil U numlaii pe dinsul Radu-voda Negrul. Dupa retragerea cea deflnitiva din hotarele Ungariel a palcurilor lul Batu la 1243, lucrul flresc este ca nu a§a de o data Maghiaril atl putut sa se gandfeca la subjugarea Basarabilor. La' 1 246 regele Bela IV abia- abia fost'a in stare de a se balabani cu ducele Frederic al Aus- triel, carele cuprinsese dela XJngurl un teritoriO necontestabil al cordnel sAntuluI Stefan; cu atat mal pujin in aoela§T an 1246 ar fi putut Ungarla, fira nic! o bataia de cap, sa cucer6sca pe nesitn- ^ite ambele malurl ale Oltulul pina la Dunare, pe cand pe la 1240, In pre^iua navalel MongoHIor, regele Bela nicl macar din singura Oltenia nu stapanise decat numal Mehedintul. E fictiva dara, cu desavlr§ire fictiva, falm(5sa donajiune din 1247, prin care Ungaria ced6za Cavalerilor loani^I dela Rodos intr^ga Romania cu toptanul, „tota terra de Zeurino" §i „tota Cumania" ; o dona^iune fdrte pomp6sa, dar remasa pe hartia. Orl-cat de fictiva Insfl, orl- cat de platonica, acea donafiune totu^l este de o mare insemnatate din punctui de vedere al unor amarunte istorice contimpurane, pe carl nu le cun6scem d'o cam data din alte fantane. Actul de donajiune, neap6rat, trebu!&. sa fl avut o rajiune dre-care teoretica. Pe de o parte, tronul unguresc datoria niulta recu- noscinja Cavalerilor loani^I, cflci — dupa cum observa pineal sub anul 1244 : „plinind Tataril trel ani In Ungaria, in anul de acum o afi la- „sat de§6rta §i nacajita, lara Bela IV Cralul Ungariel prin ajutorul „Ospitalilor din Rod sati al loani^ilor s'a Inturnat a-casa §i a inceput „SL lecui cele stricate". Pe de alta parte, avSnd aerul de a resplati pe loanip, Ungaria nu le daruli in fapt alt ce-va decat dreptul de a ]uk el-in^il Romania daca o vor put6, un „jus occupandi" care la cas de isbanda ar fi adua fara Indo^la nesce mart foltise Ungariel ^i Cavalerilor tot-o-data, Ungariel mal cu sama. Cu alte cuvinte, unul acorda altuia autorisajiunea formaia de a prinde pe ursul In pa- y Google cv dure, indicftnd cu precisiune bariogul unde se aflfl fi cum anume este, cu conditiunea de a fi Impar^ita apoi pr^da Id doue. Dar ur- sul fost'a el prins? Ba. „Tractatul — ^ice Fessler — n'a ajuns de loc la Indeplinire" ; §i mal adaogl cu naivitate ca bine ca nu s'a mdeplinit una ca ac6sta, fiiod-ca mal tarsia ar fi fost Wrte peri- culosa Introducerea unul puternic Stat strain preofesc in stnul Sta- tulul mir6n celul unguresc: „Dieser Vertrag, der in der Folge fQr „Ungarn sehr gefahrlich hatte werden konnen, indem er einen „ausgedehnten Priesterstaat im Schose des Reichs schu(, kam „niclit zur AusfQhrung". Ungaria dara dupa Fessler a scapat de un mare pericol. A scapat Insft cum ? Prin aceea eft loani^H n'aQ putut s& capete dela regele Beta un ce-va pe care Insu§l regele Bela nu'l avea la disposi^iune. Este de regretat ca d. Xenopol considerft actul din 1247 ca o proba de domairea Ungariel pesto Oltenia, ca un fel de punere in posesiune a Cavalerilor, pe cand i se pdte da eel mult val6rea de o informa^iune prealabila, o in- semnatate dre-care descriptiva. La 1247 nu results de nicftirl ea Ungaria va fl stapanit In cuprinsul Olteniel niel macar Mehedin^ut, cad un „Banu3 de Zeu- rino" dispare din diplomele unguresci la 1343 In persdna unut ^Stephanus filius Ohak" ^i nu mal reapare tocmal pfna la 1249, ceea ce arata eft pe la finea domlna^iunil mongolice Basarabii apu- caserft Mehedin^ul, profitand de extrema slabiclune de atunci a Ungariel : „das furchtbare Eland welches nach dem Abzuge der „Mongolen in Ungarn herrschte", dupa expresiunea lul Fessler. Un eplscop unguresc de Severin la 1246, „Episcopus Zeuriniensis'', pe care '1 men^ion^zft Pesty ;i pe care '1 admite d. N. Bensu- ^ianu, este o Invederata gre^^lft de lectura In loc de „Episeopus Geurinensis", dupa cum f6rte bine o citise Fej6r, — un vechifl episcopat curat unguresc fac6nd parte din archiepiscopatiil de Stri- gonia safl Gran §i intercalat deja in Statutele regelul Bela III, toc- mal in aeela^l posi^iune ierarchicft lata cum la Bela IV : „Barthoto- maeo Quinque-Ecelesiensi, Gr^orio Oeurinensi" ,\d.riaLBe\a^ III: „Episcopus Quinqueecclesiensis habens mille et quingentas „marcas, episcopus Qeuriensis habens mille- . ." N'are a face cu Se- verinul, ci eu ora^ul Raab, In latinitatea medievala Geurinum §i Jaurinum, civitas Geuriensis sail Geurinensis, unguresce GyOr, In- flinjarea unul episcopat unguresc la Severin In 1246, este un non- sens istoric. Vom ved6 la locul set! eft un episcopat catolic, ea §i y Google CVI un episcopat ortodox, n'a existat in Oltenia pinfl la Alexandra Ba- saraba dupa anul 1350. Unde dara sa fte vre-o umbra de autori- tate maghiara la Severin, fie civiia, fie ecclesiastica, in momentui actulul din 1247? Chlar in acest act termenul eel conciet „Bana- tus de Zeurino" nu se afl3, ca §i cand n'ar fi fost nicl o data, ci se Intrebuin^^za numal intr'un mod vag despre Oltenia intr^ga ptofca terra de Zeurino" pe acela^t linia cu „tota Cumania" de- spre restul Romaniel, unde nedetinitul„tota" e caracteristic. Este f6rte interesant ca in actul din 1247 regele Bela uita fara nicl urma pe celebrul conte Conrad, carula acela§l rege Bela il daruise la 1233 ^6ra Lotrulul §i care traia incft mult mal tar- ^iQ la 1265, cand cerea o conflrma^iune regala asupra acelu!a§l te- ritoriQ. Despre f^ra Lotrulul acest act vorbesce lamurit : „terra Ly- tira" ; ne spune insa, marturisind'o tot a^a de lamurit, ca ea apar- ^ine Romanilor, fara nici o virgula despre Sa^i. Nlvala lul Batii desflinjase pe contele Conrad ca §i „Banatus de Zeurino", raatu- rand din Oltenia orl-ce element unguresc, nu d'a-dreptul in inte- resul Mongolilor, ci indirect in folosul Basarabilor- In sfir^it, singurul bun simf ar fi de ajuns pentru a ne incre- dinfa ca la 1247, mal mult decat orl-cand, Ungaria nu avea de unde sa dea la mana loani^ilor Oltenia, pe care regele Bela n'o avea el-Insu^l in mana ^i nicl o avusese vre-o data Intr6ga. Pa- cali^I printr'o darnicia incliipuita, Cavaleril n'ad zabavit de a se plange lul Innoceniia IV peste patru anl la 1251. Papa s'a grabit a confirma donajiunea, ceea ce nu'l costi nemica. Unica conse- quent practica a confirma Jiunil a fost ca textul actulul s'a conser- vat la Vatican In Regestele Pontificatulul, de unde d. N. Densu- |ianu ne procura importantele facsimile ale unor pasage pina acum controversate sati reti descifrate. Ma! jos, cu ocasiunea diplomel regelul LadisIaQ Cumanul din 1285, nol vom ved6 pretentiunea maxima a Ungariel asupra Romanilor din Oltenia; prin acel mazi- mum vom put6 judeca acolo §i mal in cunoscin^a de causa, cat de fantastica era suveranitatea corbnel santulul Stefan asupra Basa- rabilor In actul din 1247. Gratia acestu! act, nol scim ca la 1247 in f6ra-Roman6sca doninlaO dol voevo^I romani deosebifl: unul In Muntenia „Szene- slaus", mal corect Semeslav, cad In onomastiea slavica acest nume y Google evil flgur^za tot-d'a-una cu m; lar In Oltenia un alt voevod romftnesc „01acorum", al carula nume a fost In trecut Kite problematic : la Fej^r Lirtioy, la Pray §1 la Theiner Lynioy, d. Onclul insa a de- monstrat prin analisa paleograf)c& a fac-similulul ca trebul citit Lytuon. Afara de acest Lituon, mal eratl incft al^I dol principl Ro- mini, cart totu^t nu purtaO titlul de voevo^I: Ion §i Farca§. Isto- ricil no§tri, Intre cart §1 d. Onclul, ati scapat din vedere eft tus- trel, adeca Ion §1 F9rca§ ca §i Lituon, eraft de o potriva kinezi: „cum Kenazatibus loannis et Farcasii usque ad fluvium 01th, ^excepta terra Kenazatus Lytuon Woiavode." Numal unul din eel trel kinezl era voevod In Oltenia, dupa cum §i 'n Muntenia Semeslav era un singur voevod. In actul din 1247 kinezil eel voe- vo^I ue apar f6rte superiori celor simpli kinezt, pe carl regele Bela In planul seQ 11 traet^za Hlra reservA, daruindu'I dre-cum pe deplin Cavalerilor, pe cand kinezilor voevo^I In acelagi plan li se ac(5rda neatamare excepfionala ; „excepta terra Kenazatus Lytuon Woia- vode" §i „exeepta terra Szeneslai Woiavode". Ae^sta mare superlo- ritate din punctul de vedere al regelul Bela concord6za tot-o-data 5! cu inalta posi^iune, pe care In titulatura ungur^sca avea pe atunci voevodul, In specie acela din Transilvania, unde de asemenea era unul singur paste (6ra Intr^ga. Unguril, ca §i Romanil, cfip6tasera prin Imprumut dela Slavl acela§I nomenclatura oficiala: voevod, ki- nez, jupan sati i^pan etc., aplicand'o Insa Intr'un mod original, di- ferit Intru cat-va de sorgintea cea slavicA. Este de observat In privin^ voevodului pina ^i contrac^iunea cea analdga: voM la Ro- manl §1 vajda la Ungurt. Sensul dara al cuvintulul „woiavoda" In actul din 1247 nu este supus la nici un fel de Indoi^ia saQ ne- dumerire; §i tocmal de aceea acest text arunca viua lumina asupra celor doue voevodaturi Inainte de unificarea Statulul ferel- Romanescl. Me marginesc acuma numal cu voevodatul eel din Oltenia, de^i voevodul Semeslav din Muntenia era ^i el din casta Basarabilor, cad purta ^i el capete negre pe st6g, de dra ce domnia peste acel „Negri-Romanl" despre carl, abia cu cincl ani inainte, vorbesce Fazel-uUah-Ragid. In Oltenia darft erati mat mul^l kinezl, nu cu In- {elesul eel redus sad sca^ut pe care '1 aveati kinezil romanl pe alurl saO mal In urma ca primarl al satelor §i chiar ca (erani li- berl, ci cu Injelesul feodal de principl, sensul fundamental In paleo- slavica: „vma^w, K'LHA3h=«pxwy, princeps; Tjfsiwuv =!dux; [tEii^awov y Google cvm tii s= raagnatum unus" ; lar ca verb : khaxhth = regnare. Ace§tl kinezi se as^meni f : C.iy;KHo can fiei-a Pa,i\'.i-()era. . . y Google cxxvni Un asemenea respuns n'ar av6 nicl un sens, daca drumul ducea pe pe^itori din Serbia la Polonia saQ pe alurl departe de Bulgaria. Intru cat insa mir^sa era Romanca, fifca unul voevod oltenesc purur6 aliat cu Bulgaril, respunsul este tot ce e mal potrivit. In ac6stft balada numele „Radu-voda din J^ra Negrilor Romanl", un Donin romanesc Radu-Negrul, p(5te sa fle o in- tercalatiune posteribra, fie din secolul XIV, fie mat tir^iQ din se- - colul XV, relativ la aljt Basarabi cu numele Radu; e cu putinja totu§I nu mal pujin ca sa fie chiar din epoca evenimentulul, de (ira-ce tocmal a§a se numla pvedecesorullul Lit6n-voda: RaduNe- giul eel dela 1232 al Re^inSrenilor. In sfir^it, balada serb^sca ne destainuesce numele de botez al lul lJt6n-voda, pe care nu ni'l spune balada roman6sca, mul|u- mindu-se cu supranumele eel poporan Litenul, dupa cum se mul- Jumesce ea §1 cu nLapu^n^nuI" fara „Alexandru". Stramutand su- pranumele Liten „papista§" asupra ora§uluI, balada serb^sca ne arata ea, prineipele se ehiama din botez Mihail: y JTefljaHj rpaiy JIaTniicKoiie y JIaTiiHCKor Kpajija MnjaHaa... (!n Ledliin, oia^ul eel eutolh-, la regele catolie Mihail). Acest nume Mihail se repeta mereti ifi balada: , . Mome xaciy, Kpajijy Mnjaujiy. ,, . JIpiijaTejijy Mujanxo Kpajijy. . . . Tafla peqe MHjaHJin Kpa;iiy.,. , . U[to FODopH Kpaajy Mnjaujio... .Jlfi6po 36oi^n Kpaajy MnjaHJio. . . Intr'o varianta bulgara Liten- vosia p6vt& numele Smeletin, nOieaeTHH", care ar put6 sa fie o fusiune etimologico poporana din ambele numl: Miu-Letin: ^ iH BoiflHDi BO Jlerbeiia ri)a,ia, Taiy DHa Kpajia CMe;ieTHiia. .. Un nume personal Smeletin nu se afla !n onomastica bulgara, nicl in calendarul Slavic in genere. Daca nu e o transformajiune din Miu-Letin, atunci Bulgaril n'aQ facut alt ce-va decat a aplica socrulul numele ginerelul Milutin, ceea ce mi se pare a fl mal y Google CXXIX probabil-. Smelelin = Smilutin. In ambele casuri ini^ialul S este prote- tic, adAogandu-SR pentm ca numele eel neobiclnuit sft se apropie de termenul bulgSresc cibje : un fel de fl6re de camp. Sa ne nial aducem a-minte ca un lmp6rat bulgavesc se chiam&, Sniilef, toe- mat contimpuran cu Lit^n §i cu Milutin. Mihail, ca nume de botez al lul Lit^nvoda, respandesce o lumina cu totul nea^teptata asupra unei probleme nedescurcate pini acum din croniea munten^sca : Mihail Basaraba urmand pe tron dupa Radu-Negru!. § 30. Ncdeia-cetate ^i Vermeghia. Bibliografla: Oiiginile Crafovel p. 52 sqq- — RomSnil BftnfltenI p- 2(1 sq. — Ar- rhiva istori'^a III p. 155 sf[. — Fotino. 'li^'^y.i t. E[ p. 8, t. Ill p. 299; cfr. Bauer. M^moirGa p. 20tJ. - rjiacHOK .tfyiUTBa cpCcKe CJioaecHOCTa t. V p. 66 sq., t. SX[ p. 246.— Afnuro OrbM, II regno riegli Slavi, Pes.iro 1601 inf. p. 251, 255. — Mikhnieh, Momimenta SerbiRa, Vieniiae 18ri8 in-8 p. &4,s(jq. - Weselofshj, PaablCKairia Bl ofijiaCTH ayxoBHbixi CTHXOB't, in SanHCKH AicajeniR HayEti. fjo. 3 (Peterb. 1880) p. 90.— idem, XpHcriaucKaH aereH,'ia, m jKypsaii. Mnn, Hap. lIpocirbiueBifl t. CLXXXIX 11877) \<. 130. - G. D. Ttndnre^CH. Poesit iioputare romane, Bncuresol 1835 in-8 p. aj3 -58, cfr. p. 039 nota. — I.^iiirf»eu, Filul vlnfttoruluT, i"[i Col. l.Traiin 187H p. m-^■ — .Vltneneseu, Bftlade, Viena 1867 ln-16 t. il p. 68-7*. — T. Burada, calfttoria In Dobrogia, lagl 1880 in-16 p. 211—217. - C-"^- Drdghicacu), DunSrea dela Orjova 1a Mare. Galay s. a. in-i p. 61-2. — Karadiii, op. cit. t. II p. 2. 132 sq. — VerkooU, Hapo,'[ae liecie Ma- Ke.WHCKH Byrapa, Balgrad 18R0 in-8 t I p. 22i» sq., 293. - MUadinoEl:i, op, cit. p- 26 sq.,U7 8q., 395.-- COopHHK (HtCHll) t. It p. lO*). t. JX p. 81, t XIH p. 104. — Heyd, Le colonie commerriali degli Italiani in Oriente, Venezia I8O8 in-16 t. II p. 5 sijq. ; cfr. Tafel, Symbolae criticae ad geographiam By^antinam, MQnchen 1849 t. I p. 7 sqq-— I. Bogdan. Vechile cionice moldovenesel, Biiciirescl 1S91 in-4 p. 185. — Meli^iitedee, No- tite Utorice gi arclieologice, Bnouiesci 1885 iivS p. .37. — ^SdWnu, Basmele romane, Bu- curescl 1895 iii-8 p. 331. — Condica Sflntef mauftstirl Sadova. 1793 inf., Mas- in Ar chiva Statuliil din BucurescI f. 36 *(q. ~ Du Gange, G-lossarium Latinitatia, ed, Car- penterii t. IV ad voc. Nnndinae.- Pravila lul Vasila-vodA Lupul, lasl 1646 inf. p- lii7.— {?. lanneaeu, Sludil de geograllA militarft. BucurescI 1894 in-8 p. 2W, 216. — Karamtin, op. oil. IV nola 3S7. — Mu'dndli, Dol commercio del Vonezlani, Venezia 1835 in-8 p. 73-5. — Sagr§ eel orb, adeca prin „regele dela Declan" dupa cum il su- pranumesc Serbil. §i mal explicit se exprima in acela^I mod cronica serb^sca din secolul XVII: „Eacapa(>a BoeBO;i,a ^apoBa jamepn CBoen d aery Ore^iaHy Kpajiio ae'iancKoii „^a6aqe iiOTOai B03- qBpaTHJTb Ha MBpy, er;ta Bacapa6a Atm.epi (u6py4H,Ti aa cnHa CBoero waaaro „ypoiiia." Adica: „Avusese §1 un resboitt cu Ungrovlachia §i apucase „dela ea nesce locuri, pe cart insa le-a Inapolat la Inchelarea paciK, „cand s'a logodit filca lut Basaraba cu filul seti tin6rul Uro^." Intru cat criteriul eel necontestabil de mal sus, pina a nu i se opune vre-o noua fantana istorica positiva, ne asigura ca aeele pasage ^i altele anal<3ge se rap(Jrta t6te la regele Stefan Milutin, nu la vre-un alt Stefan, prin urmare §i nu la alt Basaraba de- cat anume la Lit6n-voda, resulta ca cele doue cronica serbescl pot fi interesante dintr'un singur punct de vedere: in acele eronice orl-eate amarunte nuse afla la Nicefor Gregoras, ele trebue sa fie luate din vre-un isvor necunoscut dintr'o epoca nedefinita, fie un text, fie tradi^iune. Atari amarunte interesante sint : I**, a fost un resbolu intre Serbl §i Romanl Inainte de incu- scrirea domnfeca; 2*. scena Intamplaril s'a petrecut In jude^le Dolj §i Roma- y Google cxxxn naf, dela Dunare prin Craiova pina la Olt §i piuA la mun^ii Gor- julul. Ambele aceste amarunte coincide cu balada cea serb6sc5 din paragraful precedinte: lupta cea epica de acolo a socrulul contra pejitorilor, mai ales concliisiunea despre duelul intre Serbul Milo§ §i intre Romanul Billaclu, s'a transformat intr'un mare resboiu in- chipuit; lar ora^ul Ledlan al regelul Mihail trebul cautat unde-va in regiunea Craiovel. Fondul darl e curat traditional, dar forte important devine el prin cntica istonca. Basaraba eel dela 1241, Radu-voda Negm al Re§inarenilor, Intr'un mod documental ne apare pngorindu-se dela nord, din re- giunea Amla§ului 51 dela hotarele FAgara^uluL Tot a^a pe Radu- voda Negru il vedem .^t'n cronica m^mten^sci. In aceia§I cronici muntenSsca ne intimpina immediat un Miliail-voda, despre care se ^ice ca fusese mai intaiu ban al Cralovel, adec.t un Basaraba nu de- la nord, nu un kinez din Valcea, cl dela sud, un kinez din Dolj. EI bine, dupa istoria cea legendara a Serbilor incuscrirea regelul Milutin cu un Basaraba numit „Mihail" are loc tocmat in Dolj, §i tocmal Mihail era numele eel de Itotez al'Domnului romAnesc Li- ten-voila. In scurt, datele traditionalo ale Ronianilor fiind pe de- plin conforme cu datele tradifionale ale Serbilor, cele doue curen- turl traditionale independents ar constitui un tapt istoric veriflcat, chiar de nu I-ar veni in ajutor alte considerajiunl concordante. Daca n'ar fi acel „Mihailvoda Litunul" dintre anil 124G — 1278, ar trebui sa admitem ca cronicarul muntenesc a stramutat dupa Radu-Negrul pe singurul alt „Miliail" din intrega seria a ve- cbilor Basarabl, adeca pe find lul Mircea eel Mare numit de ase- menea Mihail-voda, care dupa ni6rtea lul tata-setl domni abia un an la 1418. ipotesa atat de for'fata, atat de pu^in verisimila din causa unel domnil pre-efcmere 51 a unel sariturl peste un secol ^i jumatate, se iniatura acunia dela sine':ji. In cronica munten^sca se justiflca astfel cu desavir^ire succesiunea unul Mihail-voda dupa un Radu-voda Negru, negre|it numai ca nomenctatura, nu ca or- dinea pragmatica. De altniintrea insast cronologia se apropia si chiar se identifica in genialul calcul al lul Fotino, unde a^eda pe acel Mihail-voda al cronicei Intre anil 12(34—1233, dintre carl Intre 1204 — li:78 a domnit In adever Miliail-voda Litunul eel istoric. De ar fi putut sa cunosca isvi5rele documentale ungurescl, Fotino ar fl brodit de de-niult a reconstitui veritatea intr6ga. y Google Re§edinta luT Lit6n-voda, a luT „Mihail" din balada cea ser- b^scS, era dara in Dolj. Acolo acel ^Miliail" cerea pe prima linii dela ginerele setl ca sa-sl arate vitejia sArind peste nial mulfl cal : ^a iipecKonnm Tpn Konja. .. Este f^rte interesant tocniai la Doljeni proverbiatul Mihaiu sa- rind peste mai mul{i cal intr'im cAntec poporan aplicat mal tilr^iti la Mihaiu VitL^zul, dar a cilriila origine trebu! sa fie cu mult mal vecbe : Aiiiiit'atI li'nn MihaT Ce sare pe sijpto crti.-. Aiaturarea acestel locu|iimi oltenescl cu textul baladei serbescl, o locutiune care nu se explica de loc in privin^a lui Mihaiu VitezuL nu p(3te sa fie trecuta cu vederea. A nu se trece tot-o-daU cu vederea ca imaginea cea iperbolicft a saiirit peste mai mulfl cal este roman^sca, straina Serbilor. Re^edinja dara a lul Liten-voda evk In Dolj. Totu^t ea nu este Craiova, de§i Craiova exista deja mal de'nainte din epoca treceril Cumanilor pe la 1235, cand conacise pe acolo regele lona ^i cand Liten-voda era un simplu kinez. Pe de o parte, tocnia de pe atunci din causa Cumanilor el trebuia sa fi avut o alta re^edin^a, de sigur nu la Craiova, probabil nici in direc^iunea de acolo spre Vadul Cumanilor, ci mai spre resfirit ; pe de alta parte, mal cu deosebire, ora^ul Ledlan eel din poesia epica a Serbilor ^i a Bulgarilor nu se potrivesce cu Craiova, care se afia departc de Dunare, pe cand acel Ledian avea a face cu naviga^iunea, ba ^i variantele bala- dei celel romanesci indica o positiune dunarena. MC opresc mai intaiu asupra texturilor poporane sudslavice relative la Ledian saft Leghen. Prototipul acestor forme este Invederat romaiiul Litdn, de unde d'a-dreptui serbul Ledian, „JIe,ijaR", apoi prjn Serbi bulgarul Leghen, ^Jleren". Volu urmari mai jos inriurirea fonotica a transijtunii romanului t in sei'bul .^j, care nu este normal, de vremo ce ar trebui ij. Acuma texturile. In balada serbesca cea fundamentala nu este un ora| deschis, ci cetate, „a!bnl Ledian": ^1^ Hii i^eiii oujeflv .iL'.tjaiiy, y Google avfend porjl Inchise : AJt' JlefljaHCKa epaTa aaTBopeHS, |i turnurl Inalte ; lloxe, IH.1II Eo£(>! Ja nycTHn lu B'p.ia iy«a, Aa coTpiuH Tie KapaB^acii, Ta cH nycTBa fl'pjra lyiia, Ta Hx (iuja TpH rOAnHH... In loc de „Ledlan= Romania" din redacjiunea cea bulgar^sca, in cea serb^sca re Intinipina pe de o parte „blastemata India": Ka.^ ja n.ien H-i ;)ei.ije llii;iJDJe, Ha HH,ijHJe hh aei-ije npooeTe? y llHAJHJn TeiiiKO fie^KOBje : He uoiuTyje ii.'ia;iJH eiapiijera, Hp ciyuiajy njeufl poaBicija..., unde acea Indela nu e decat o forma metatetica din romanul Ne- dela, la care voKu trece mal jos In data ; lar pe de alta parte, „blast6matul ora^ Trolan": JIa,ioiue joj npoKJieTor Tpojana, y KOJie ce SeaaKOHJe pasH. .., acel jjTrolan" al Slavilor meridionall, a carula origine roman6sca eQ am demonstrat'o in studiul rneti despre Banat. Resumand dara traditiuiiea serbo-bulgara, posi^iunea cea mal probabila a ora^uiul Led Ian este unde-va In Romania un port comercial linga Dunare, acolo pina unde plutiafl corabiile din Marea- n^gra §i unde era respandit catolicismul. Marele nostru culeggtor de basmurl, Petre Ispirescu, cu atat mal important aci cu cat nu sciea de loc carte, au^ise in Muntenia— nu la Oltenl— poveste intitulata „FiIul vinatorulul", din care trag urmatorul lung pasagtu : „ — FlTule al vinatorulul, mi s'a spus de un 6re-cine ca tu te-al fl laudat ca po^f sa aducl me§teri dda Nedelacetate, sa'ml zidesci un palat, cum nu s'a mat vCiJut pina acurn, cu ij:3ele astea de fllde^j, §i si'I invSIescI cu piele de aspida ce mi-al adus. y Google CXXSVI „— Ea, pr6-marite Impgrate, respunse fitul vlnatorulut, nicl eft rai-a trecut prin miote una c:i ac^sta. Dar cu vrerea lul Dumnedeii cre(J ca volu put*5 arata celor plntorT, co pote Uomanul cand voesce ?i cAnd are nadejde In Cel-de-SQs. Maine iti volu aduce rfepunsu). „Dupa ce afia dela rndsS-sa ce trebue Ra faca ca sa implin^sca po- runca irap€rat6sc9, ae tntdrse a doua-iji la Impi^ratul si i^ise : „ — Pr^-marite ImpSrate, ca sa m6 pot inchin.i cu slujba ce mi-al dat Maria Ta, am trebuinta de mila Madei Tale. „ — Cere si vel av6, respunse lmp5ratul. „ — Sd'mi dai, dise filid vtndtornlut, o sut't de cordbil cu sure. „— sa ti se impiinesca cererea, porunci Impgratul. „La(iml cele o sutd de cordbii pline ai sare, fiiul vindtoniM pleca cu diit^ele pe viare. „Acura nu'I mal parea re& de slujba ce'l dase Impfirytul. Bucuria lul era ftri marginl cand se vfiiju pe Mare, lucru ce uu niiil v^ijuse de cand il lacose ma-sa. LuT li piacea pr6 mult sa se uite la, corabiile care mergeail la rind ca cocorii. Salta de veselia cand vedea dimiD^^a ca sorele, e^ind din p6rta raiulul, se imbaia in Mare mal intaiu, ?i apoi Isl fSeea cai6toria pe cer. . . „^i stand astH ps gandurl, legSnat de valurile apelor, adormta. „A.cestea si altele, despre care njcl prin gand nu'l pleenla pina ce nu caietorise pe Mare, il filcea sa se sil^sca a sHrsi slujba cat se pote maT bine. „Dui)d cdldioria lungd fijrte, ajunse la Nedtia-cetale. „Acesld celate era vestitd pmtru me§teril et, care Inv6^ase meste§ugul dela i^ine, si nu puLea nimeiil sa intre acolo. „FiIul vinatoruluf daca ajunse, se cobora la uscat si voi ad inlre in cetaie; dard la por^l U oprird 08ta.^il. . ," Acea cetate, ale carila porti sint indiise ^i pina uncle ca- letoresc corabil pe Mare, fiind uti ora§ furte imluytrial, vestit pentru me^teri, Nedeia din leyenda cea romaneaca nu ye deo- sebesce prin fond de legendarul setbo bulgar Ledlan. Aci totu^l in legenda ronian6scft se mal adaoga pe fa^a ce-va importantisim, care abia ye sub-injelege in legenda slavica. Stapani! eel din Nedeia- cetate cflutati de pretutindeni sare, sare cu orl-ce prej, luand sare din |6rl departate §i dandu-Ie In scliimb industria, mal ales pe marl zidari. In v6cul de mijloc aceste dou6 amarunte di:>tingeaD in specie pe Venefianl, numai pe Venetian!, despve carl habar n'avea reposatul Ispirescu ^i asupra carora eu voTu iusista niai la vale. A se mal citi la capetul acestul paragraf iutr'un Notabene pasaglul din Mntinelli despre sarea la Venetian!. In googratia exista ore vre-undeva o localitate Udian, care y Google cxxxvu sa se potriv^sca cu datele tradi^iunn? Nu. Verkovic ne spune ca in Rumelia, pe un costi5 al Rodopulul, la depilrtare de vr'o trel cTasurl dela Seres, se gftsesce un sat numit Leghensko. Potriv6la topica nu este, lar sub raportui onomastic nu mi se pare a fl alt ce-va decat bulgarul legheii ,,bas3in, cuvette, aiguifere", rotnAnesce ligh^n, derivat din turcul lei en cu acela^l sens. Din contra, romanul Nedeia este o realitate geograiica. In di- strlctul Doljulul, in plasa BaltU, chlar llnga Dunare, in apropiare de gura Jiiulul, se afla o mare comuna rurala Nedeia, a^e^ata la balta ce'I ^ice de asenienea Ntdeia, care coraunica cu Dunareu printr'un mic curs de apa numit §i el „GirIa Nedeilor" . Pentiu a se injelege bine natura acestei posi^iunl, iata o schi^a de carta : Nedeia dara formSza pe Dunare un punct intermediar intre Calafat pe de o parte, intre Celeiu §i Corabia pe de alta, nu de- parte de Rahova din Bulgaria- Trag mat de'nainte cu tot dina- dinsul bagarea de sami asupra celor doue puncturi : Calafat, Co- rabia, §i volu reveni apol mat jos cu un noQ capital de observa- {iuni, din observajiune in observa^iune, cad critica istorica trebul sa proc6da in acela§i mod ca si dobandirea resultatelor in sciin^le naturale. La Olteni nedeid insenin^za balciu saQ tirg. Cuvintul Insa in vechime pare a fi fost comun tuturor Romanilor. Astfel in Mol- dova, pe la jumatatea secolulu! XVIl, se chiSma nedeid o nume- r<3sa adunare de omenl. lata un pasaglu Wrte precis din Pravila Uii Vasile Lupul : „A\iH M&ft ti^iAMif. t% khm'w ki^h^^ii r>i cs^Sh HtipHHf „1ltU diirSitK .f Bpf SHk AOK K& dlMd ^f tHHtTf, bH^f BO(t (j'H an al Cralovel", adeca unul Basaraba de pe la finea seco- lulul XV, a caruia mosia era „prin mo^tenire", prin urmare o veche proprietate a Basarabiior din Dolj. Pina la secolui XVII acfeta mo^ia stapanise manastirea Sadova, cand s'a Iftcomit s'o tea Constantin BrAncovan, dandu'I in schimb alte dou6 mo^il. La 1777 s'a nascut apol un proces intre calugarl §i intre clucerul Manolache Brancov^n, de unde s'a constatat ca Nedeia avusese o intindere fdrte mare, astfel ca o parte se chiama Nedeia proprifi ^isa, lar cea-lalta parte, formand o mo^ia doosebita, se chiama Nedei^a, care ac6sta din urma se invecina cu pamlntui satulul Zavalul, acum dcstul de departe de Nedeia de asta^l. Totmal din causa celor done y Google ex XXIX NedeK de alta data, glrla de acolo se numesce la plural : a Ne- d e i 1 r. Locuitoril din Nedeia sint Nedelanf. Intr'o epoca nedetermi- nata un numfir (5recare dintre din^il aQ emigrat, mutandu-se in mun^it Moldovel §1 Intemeiand acolo un mare sat in districtul N6m- ^ulul, numit Nedeiani, de unde prin metatesa Indelani: me- tatesa identica cu acea serb^sca, pe care am ve^ut'o mai sus. La 1657 acel sat Indelani = Nedeiani avea o biserica, tlespre care epis- copul Melchisedec a publicat o noti^it ; ^ficiorul popii Gligorii de Indelani {Hb^^iahm}. . .", afirmand din gre^^la invC^atul prelat eft: „IndeanI este cu gre^ala scris numele satulul". Asta^t acel sat se numesce Ghlndaoanl, printr'o etimologla poporana dela nghinda", satenil ne mal Infelegfind numele eel vechlu, pe cand derivajiunea cea istorica este dela Nedela din Dolj, singurul sat romanesc cu acest nume. Dupa ce am vadit ca satul Nedela din Dolj, „NedeIa-cetate" din basmuri muntenescl, era o vasta strabuna proprietate a Basa- rabilor, putem sa trecem la Let! nil de acolo. In secoin XII ^i XIII. inainte de a cuni5sce pe Genovesi, Ro- manil cunoscusera mal intaiu pe Venejianl, ale carora corAbii, pa- tronate de Imperiul bizantin, cutreeraO Marea-n6gra ^i nu puteaCi de acolo sa nu visiteze din cand in cand Dunarea pina unde e na- vigabila, mal ales dara pIna la Vidin, dec! pina la Calafat. Insu^I numele Calafat este un termen Italian, care insemn^za ca cora- biile se oprlatt aci §i se reparati pentru int6rcore : Italienesce ca- lafato, calafatare, la Bizantinl xiXa-saTTj?. „Calafatul" ne ex- plica „Corabia", prin care trebulail mal Intaiu sa tr6ca corabiile cele venejiane, lar la mijioc Intre Corabia 51 intre Calafat este Nedela, „Nundinea", punctitl eel mai comercial la revgrsarea Jilu- lul in Dunare. Vene^ianJI aD fost eel de'ntaiu Italienl, cu carl d'a-lungul Dunaril, incepend negre§it din [era Berladulul, mal cu sami insa in Oltenia cea avuta, Romanii facusera cunoscin^a In v^cul de mijioc, de unde resulta ca : 1". Asupra tuturor strainilor s'a generalisat !n gralul ro- manesc termenul venetic, care prin etimologia poporana se 16ga In aparen^ cu nojiunea de nVenire", In realitate Insa nu este altceva decat numele bizantin al Venejianilor : BsveTixtSc, Bsvs- Ttxot. Cu sensul romanisat, dela nol cuvlntul a trecut la Ungurl : y Google CXL venedek „(5spe". E cludat ca pa romtinul venetic ^i jte ma.ghia.ru\ vene(fek Cihac le trage de o potriva din turcul Venedikhi „Vene- tian", necunosc6nd de loc pe bizantinul Biv;t;/.!i;, pe care I'a scapat din vedere §1 Korting, aductind pe al nnstru ven°tic d"a-dreptul din latinul clasic Venelicus. 2**. Fie strabatu^l prin Ungaria, fte inaiiitAnd dela Dunire, Ve- netianii reufisera in evul medifl a se colonisii chlar pe a-locurta in Eomftnia ; §i proba cea nial isbitore despi'e acesta este Venecia cea din Fdgara^, asta^i dou6 marl sate ronianescl : Vinefia-de-sus §i Vinetia-de-jos, o localitate veuhe deja la 1372, cand Vladislav Basaraba a daruit'o strabunului Vacarescilor, dupa cum o volu arata mal la vale. familia fagara^^na boer^sca de acolo (ve^I mai sus § 5) i§l pune in capul genealogiel pe un Venetian tocmai din anul 1185: „Vixit Gregorius primus Venetus Anno Domini 1185", adeca numai vr'o jumatate de secol Inainte de Lit6n-voda. Sint nu mal pu|in interesanti Venetianit cei dela nordul Olteniel. Dupa o informafiune capfitata dela d. W. Rola-Piekardki, care cu multa rivna nu incet6za de a studia Gorjul, a|i numijil „Aurari" dela NovacI nu pot fl, dupa convingerea mea, decAt posteritatea unel colonie venefiane. Ei nu sint de loc f igani ca obicinui^il „ru- dart", eel mal muljl sint blon^f cu ocbii alba5tri, to^l vorbesc nu- mai romanesce, dar pastr^za tradi^iunea de a fl fOi>t adusi in ve- chime la nol „pentru a lucra aur", iar ceMalft Gorjeni ii privese ca nUn alt n6m, nu Roman! n^o^i, ci frafl cu Romanii". Ac6sta problema merita de a fi urmarita, ^i chlar efl-insurai voiu da In- data doveda diiilectologica decisiva despre vene^ianismul acelor Aurarl- Orl-cmn in.sa, primul contact medieval cu Venetianif ^i marea asem6nare a gralului noatm cu dialectal lor a fost sin- giira impregfurare cire dete nascere unel fdrte curifise aserfiunl intr'una din cele mal vechi cronice moidovene.sc1 cumca Romanil se trag din Venecia. Acea cronica, scrisa slavonesce inainte de 1520, Incepe prin venirea fabulo^ilor patriarchl al ntSmulul romanesc: dol fraji Roman §i Vlahata ,ort rpa;ia BnHDnta npiaionia", — o genesi ve- netiana pe care n'a explicat'o 51 nici n'a atins'o mAcar d. Bogdan. Sa revenim la Aurarii cei dela Novaci. D. Rola-Piekarski imi impart. Kp4X7]c" contra unul „Aso« BxauiK& ;iHHe, noH HHCJiH njieHb ;i,a luieHi!.. Intr'o balada Intitulata „Deli-Marco" indicajiunea e §i mal pre- cis&. Bauul Dan este aci un Domn romanesc locuind intr'un sat de asemenea romAnesc, unde el are un palat cu porfl aurite §i pe- trece mereft in ospe^e, lar satul se afli pe un §es intins, numit Satdin-vaie: IIItc /Ta n,i,eii .^ojie, .TOJie, ^o.ie, ."10.16 B BjiaiiiKO ee.io, BaaiuKo ce.TO, b J1.ojiho cmo, B.iaiuKy Bauy hs ejiyraTn. Cera xaio roenbe Ko.iaT, H HBia lote rocKte Xtinfix. 11a onem Ha Ha^ojie Ha HaAOJie b JI^ojiho cmo, B ^ojiMO cejio, B-iauiKO ce.io. OTHAOia y ^aHOBH, IIopTHTe ly no9.TaTeHH. IloBHBaxa, noiyitasa: — H3.1F8, HSJiea, BJiaiuKO Bauol.. Dupa. cum mai sus (§ 30) nol vfi^uram ca In Gorj s'a pastrat un sat numit Curti|(3ra In pr6jma unul ora§ cu scaunul dom- nesc, tot a§a exi^sta in Romanat Curti^^rS, despre care d. Lo- cusMnu ^ice : „A^1 e un sat neinsemnat, dar In vechime fu un scaun domnesc", negre§it numal dupa tradijiune locals. Curti- ^6ra Insa se afla in partea de sus a Romana^ului, pe cand e sigur ca Dan-voda ^edea de preferin^ llnga Bunare. Linga Bunare cata sa fi fost acea rejedinja a „Banulul Dan", nuraita In balada de mal sus Jlflmoceio: ^Sat-din-yale" saO „Valea-satulul", unde dinsul locuia a§a ^icfend printre Bulgari, carl tocmal de aceea ne procura amarunte pina §i despre vifija lu! cea intima : intr'un cantec ni se spune ca Dan-voda are sora lubita Wrte vit6za, dupa un alt cantec el nu e insurat inca, intr'o a trela ni se povestesce mOrtea nevestel sale celel aduse dintr'o ^ra straina de linga Marea-n6gra. Pa^i cu bo- gata literatura poporana bulgara despre Dan-voda, kinozatul acestul Basaraba este nu numal in Romana^, dar neap^rat in partea cea du- nar6na, unde-va in regiunea Corabiei, adeca in sfera acelela^I Inriurirl vene^iane, pe care resim^isera eel dol voevo(Jl precedenJI. y Google CLvni R'ar pute ^ice cS Lit6n-voda, Barbat-vodft §i Danvoda represinta intre 1246 — 1298 o peridda italiana a istoriel oltenesci, totuji cu acea mare deosebire — asupra carila vo!u reveni in §-fuI urmft- tor — ca Basarabil doljeni trecusera pina la un punct la catolicism, lar romanafenii manfineafl cu staruinja ritul grecesc : Mihaittvoda era un „Letin lepfidat de lege", pe cind Danvoda piine la cale pe Bulgaril eel ortodoxl la cladirea bisericilnr. Pe cat timp Dan Basaraba fiisese un simplu kinez din Ro- manaf, saO numal „boierul Ban Dan" dupa gralul poesiel popo- rane bulgare, el nu avea a face cu Ungaria. E adevfirat ca regele Bela IV in diploma sa din 1247 se pretindea a fi stSpan §1 peste gura Oltulul, men^ionand acolo anume bogatele pescaril dela Ce- leiu: „piscationes Danubii ac piscine de Cheley", carl trebuiaQ sa fl aparjinut atunci tatalul lul Dan-voda ; dar nol am v6^ut deja (§ 29) ca acel act nu era decat un proiect pe hartia, fara a se fi realisat vreo data. Din momentul !nsa cand l^inezul Dan a devenit voevod oltenesc, el trebufa acum sa recunbsca suzeranitatea cor6neI santulul Stefan, intru cat el stapanta o insemnata bucata de pa- mint peste Carpa^t, pentru care Barbat voda se Indatorise a plati un tribut. Dela plata regulata anuala depindea priete§ugul cu Un- garia, la care Basarabil in genere nu Jineati de loc, incercanduse din timp In timp a se emancipa de tribut. Tot a^a s'a intamplat dupa mdrtea lul Barbat-voda. balada bulgar6sca ne spune ca „du|manul Ungur pandesce pe Danvoda" : Ha npyi ce^H i^pHO Barpe..., gi acest vers e Krte semniScativ, cu atat mai semnificativ ca ter- menui etnic Barp = Bsrpi nHungarus" este asta^I necunoscut in limba bulgara, fiind dec! o pre^iosa supravie^uire epica din redacfiunea cea prototipica a acelel balade. Forma paleo-slavica la Miklosich este : BarpiHi, Btrpmb, BxrpbCKi. ; in cel mal vechlu crisov slavo-ro- manesc, anume dela Vladislav Basaraba inainte de 1372 : Bxrpo- BiaxHia; In dialectul sloven nVOger" satl „vogrin" ; dar pe bulgarul Barp eCt In desert Tam cautat pretutindenea, §i totu§I el nu p6te fl alt ce-va decat „Ungur". Aci este locul eel mal propria de a arunca o privire sintetica y Google cm asupra ferel Fftgara§ulul, incep6nd dela lupta Basarabilor contra contelul Konrad {§ 27) §i dela primul act fagarSfj^n eel din 1281 (§ 24) pinft la Danvoda inclusiv, adeca un interval de vr'o §6pte- (Jecl de ani. Pe la 1280 Unguril ataca Mehedinjul. Voevodul oltenesc de atuncl se repede In acea direc^iune, l9,sand astfel mal pu^in ocrotite posesiunile sale nordice. Atuncl Sa§il, condu^l de contele Konrad, profita de acea slabire ^i apuca partea de siis a Valcil. Perpend Lovi^tea, Basarabil din Oltenia se v6d d'o data despartif! de Amla§ §i de Fagaraf, pina unde el nu mal puteatl strabate prin ^Sra Lo- trului. In acela§l moment, simfindu-se pe deplin la adapost contra Basarabilor, Sa^il pun mana pe Fagara§, cand s'a §i scris actul fagara§6n la 1231. Din concursul tuturor acestor fapte documentale, carl sint Intr'o vederata inverigare unele cu altele, resulta ca Basarabil nu mal stapanisera {^ra Pagara§ulul la 1230, dar o sta- panisera decl Inainte de 1230. Pe la 1240 contele Konrad fiind gonit din Valcea ^i impins mal departe sprg Sibiiu, voevodul oltenesc cuprinde Sylva Blaco- rum, adeca ^ra Amla^utul, in ajunul navaliril Mongolilor, pe carl la 1241 dinsul i1 Intimpina la hotarul Fagara§ului §i resists acolo. Pe la 1243 Mongolil parasesc Ungaria §i Ard61ul. De nicairl nu se vede ca pina atuncl voevodul oltenesc va mal fi perdut din noQ posesiunile cele reca§tigate piin alungarea contelul Konrad. Dela anuri231 incdce in curs de .^63e-^ecl de anI nu se mal arata cea mal mica urma administrativa ungur^sca in ^^ra Fagara^ulul. Din t6te acestea resulta ca Basarabil, dupa ce o perduserft pe la 1230, stapanisera apol ne'ntrerupt dupa 1240 pina la 1291, cand 6ra§l el sint amenintap a o perde. In acest mod, mal Intarit prin cercetarl ulterirtre, eQ manjin intacte cele afirmate in urmatorul pasagiO din Istoria crilicd: „Dela 1170 pina la 1360, Pagara^ul se pare a fi §ovait Intre „Munteni ^i Maghiarl. In 1231 eleraal Ungariel, dar nu de de-mult, „cacl actul din acel an indr^pta in favdrea unul Maghiar o stram- „batate comisa in intervalul stapaniril muntene. In 1291 el este „din noa unguresc, Insa 6ra§l de pujin timp, precuni se vede din „famOsa diploma, mereO citata §i nicl o data explicata, prin care „regele maghiar Andrelu III ac6rda ora§ul Pagarag §i un sat din „acela§l J^ra Ungurulul numit Ugrin, fiind-ca: „i s'aQ fost rapit „pe nedrept". Ceea-ce caracteriza d'o potriva ambele aceste docu- y Google CLX „mente, din 1281 §i din 1291, este tendin^a lor coniund, de a des- ^fiinfa pe tarimul proprieta^il consecinjele succesivelor ocupajiunl „muntene. De cate oi'I Basarabit apucaQ Fagira^ul, boiaril lor luatt „acolo prin donatiunl piinciare pftminturi, sate, munjf 51 ape, con- „fiscate cu drept safl fara drept pe sama flsculul dela posesorit un- „gur!(, cart insa profitatt 51 el de cea de'ntaid ocasiune pentm a „revindeca mo§iele lor, din data ce autoritatea maghiara reu^la a „Intocui pe cea romana. Pe la 1300 Pagara^ul depindea lara^I de „Ungaria, cSc! voevodul transilvan Ladialati 11 fortifica atuncl, ne- „gre§it contra vreunela din cele dese tentative din partea Mun- „teniei. Dela 1300 pina la 1369 nJcl un act maghiar, intru cat ne „aducem a-minte, nu men^ioneza (era Fagara^ulul, de^i exista sute „de pergamene pentru apr6pe t6te localitatile Transilvaniel, ceea- „ce prob6za ca noua cetate n'a putut resiste Basarabilor, Incat „chiar de pe la inceputul secolului XIV regiunea intr^ga redeveni „raiint6na. Pujinatatea cea extraordinara a documontelor ungare ^.despi'e Fiigara^ a fost de demult observata cu mirare. NimenI insa „n'a voit sa ghic6sca adevSrata sorginte a ciudatuiqT fenomen: Ma- „ghiaril nu puteaO regula adesea afacerile unel provincie, care 11 ^apar^inea din cand In cand nuraal in tr6c6t"... In Istoria criticd eO nu cunosceani inca pe Dan-vodft eel din secolul XIII, cacl aserjiunea lul i'otino nu se putea admite fara a fi verificatii mal intaifl prin cele dou6 fantane contimporane : ar- hiepiscopul Danilo ^i George Pachymeres, mal completate mal cu saraa prin literatura poporana bulgara. Cunoscfind acuma bine pe voevodul oltenesc eel din Romana^, istoria Fagara^ulul se limpe- ^esce. Dan-voda certandu se cu Ungurii : Ha Apyx (^MH ajkpRO Barpe..., regele Andrelu III se hotaresce a relua dela Basarabl 56ra Paga- ra^ulul ; dar diploma cea din 1291 remasese atuncl dec cam data curat platonica, de vreme ce magistrul Ugrin n'a intrat nici el, nicl posteritatea luj, in posesiunea frumdsel dona^iunl. Este pro- babi! ca Dan-voda se va fi impacat cu regele Andrelu III intr'un fel (irecare, §i numal dupa §6pte anl mal tar^ifi, perind voevodul oltenesc peste Dunare In lupta contra lul ^i^man dela Vidin la 1298, Ungurii s'aQ grabit a cuprinde Fagara^ul, ^i'n data Tad 51 fortiflcat la 1300, cand domnla deja Mircea fratele lul Dan-voda. .edbyGoo<^Ie § 33- Letinii ^i Romana^ii. BibliograBa : Etymologicum magimm, verbo Antina. — Katona, Hist critica t. VI p. 904 sqq.. 998. - Fessltr, Geach. v, Ungarn t. I p. 439. — /. Bogdan, Vechile cronice, p. 65 Bq., 185 sq., 235 sq. — Oneiul, Zur Oeschichte der Romanen in Marmaroech, In Ro- m&tiische Revue 1890 So, I— 11. — SeWoser, Geschichte von Llttauen, Halle 1785 in-4 p. 93 sq. - Karamzin, HcTOpiff t. IV iiota 383. — Oncliil, Drago? §1 Bogdan, fn Conv. liter. 1884 p. 306 sqq. — Pieot, La famille de Dragog, la Tocileacu, Rev. 1835 t.V p. SlOsq.— SeUdgifi, Haramarosmegye ^Italdnos tdrtdnelmdbOl, ap. Oiiclul. — G. Wemel. KritJkai fejteget^aek Maramaros megye tOrtSneWhea, In Magyar AfcademJai 6rtesJtO 1857 p. 326 sq. — £■«?#/, Geschichte der Bulgaren in MOsien, Halle 1797 in-4 p. 430 sq- — BfisJer, Bomftn. Stud. p. 119. - Mangluca, Die Chronili des Hum, In RomSnische Revue 1887 p. 400 sqq.; cfr. Pugcariu, Date istorice t. II p, 92 etc. Prin divina^iune satl prin a§a ^isul azard, descopere cine-va intr'o ^i o franta lespede purUnd o scurti inscriptiune. Acea bu- cata de p^tra a fost de ajuns pentru a atrage aten^iunea asupra localitat'^- Acela§I cftletor satt altul se 'nt(5rce a doua ^i §i se apuca de asta data a sSpa cu tot din-adinsul. Peste pufin se desmormin- t6za acolo treptat-treptat un ora§ intreg, care ar fl remas Ingropat pentru tot-d'auna, daca nu se intampla acea frantura. In acela§l mod, cate-va resla^ite legende serbe si bulgare, de'ntalu ghicite, apol controlate, mT-ad permis a reconstitui pe de'ntregul doi marl DomnI romanesci cu totul necunoscujf pina acuma : pe catolicul Mihalu Basaraba din Dolj fi pe ortodoxul Dan Basaraba din RomanaJ, carl amindol, o data reconstituift in legatura lor cea organica, arunca neafteptata intinsa lumlna asupra unel strabune tradijiuni nia- ramura§ene de cea mat mare importanta,— o tradijiune ne'njelfesa in trecut §1 peste putin^ de a fi in^eldsa de aci inainte altfel decat numal prin acel dol Basarabl rechiamajt la vi6^a. Am vorbit deja mal sus {p. CXL) despre cronica moldoven^sca cea scrisa Inainte de 1520, care trage n6mul romanesc din Venejia. D. Bogdan a reprodus'o lntr6ga in text §i'n traducere, observand f6rte drept ca : „Importan^ cronicel anonime consta In partea el dela incepuf^. Tocmal „de]a inceput" Insa d. Bogdan a scapat din vedere el-insu§! scapare din vedere a editiunil anteribre, sati p(5te a ma- nuscriptulul, care trebtila orl-^i-cum nsapSrat indreptata, cu atat mai virtos ca era suucienta o simpla punctuafiune. Traducerea d-lul Bogdan debuta a§a: „Povestire in scurt despre Domnil Moldove- „nescl, de cand s'a Inceput ^6ra Moldoven6sca. La anul 6867 (=1359) nPornit'aQ din cetatea Venejiel doi fra^l, Roman §i Vlahata, ce „erafl de legea cre§tin6sca §i fuglaQ de g<5na ereticilor in potriva 51^. IV, 11 y Google ^cre^tinilor, ^i ajuns'atk la locul ce se chiam^ Yechlul Rtm fi §1-aii „zidit §ie'§l cetate dupa numele lor Roman, §i §I-ati trSit traiul, „ei 5i n6mul lor, pina ce aa trecut Formos papa dela pravoslavia la nlatinia". Papa Forraosus traind Intre 891—896 dupa ce Romanil plecasera din Venejla la 1359, urm6za dara ca secolul XIV este Inainte de secolul IX I Causa acesteK absurditajl e ca textul s'a publicat: nCicaaaHie BRpatit^ o lOJViaBCKurb rocyAapen, OTROjrib naqacfl moi- „AaBCicaa aeiuiH. Bi xbio 6867 otb rpa^a BaHHiiiH npiHAOina nea fipaxa...", ^i d. Bogdaii a tradus'o literalraente, pe cand punctua^unea corecta cere a^a : ...oTROJit Ha^acfl loJiAaBCRafl aetas vh tbio 6867. Otb rpafla BHHsuiii npiBftoma...", iji atuncl traducerea cea normala este: „Povestire in „scurt despre Bomnil Moidovenescl, de cand s'a inceput {6ra Mol- „doven6sca la anul 6867 (=1859). Pornit'aO din cetatea Venejiel „dol fra^l etc.". Deja Karamzin, vorbind despre cronica cea anoni- ma, desparjise plecarea cea legendara din Venejia de data cea is- torica 1359, care apar^ine esclusiv Intemeiaril Moldovel : „vh 1359 r. Ha lit 6paieiSh cawh Cast, apxieDHCKOny Ce- pbiTBCKOiy, H KpemeHi tiucTb OTL Hero H ^(p'Bxame Blpy XpHCTOBy bo cepa- i^B Tafino, a asuEcovi h KpaibSbCEBi'b yKpameuievB Same laiuHEHi. s'aQ despSrtit de legea crestinfiaca. Si de atuncl iDc6ce aQ fost inereii !n lupt^ unil cu al^il ploft la dom* nia lul Vladislav, cralul ungurese. lar Vladislav craliil era nepot ile frate lul Sava, archiepiscop serbesc, §i fusese botezat dedinsal si se Xi' nea de legea ere§tin6sra in launtrui inimel sale, dar dupiv vorba ?i dupa podobele craesci era latin. SchlOzer recunoscuse eel de'ntaiu de de-mult, §i este clriar im- posibil de a n'o recuncisce, ca „Vladislav cralul" din acest pasaglu este anume regele LadislaQ Cumanul, care in adev6r se gi inrudla cu sflntul Sava al Serbilor, de 6ra ce nepotul de frate al acestula, Stefan Dragutin, {inuse In casatoria pe o sora a acelul rege ungu- rese, astfel ca ^Vladislav cralul" se putea numi in realitate nepot de frate al lul Sava ; §'apol, in acela^I timp, Ladlslatt Cumanul era in fapta „latin numal dupa vorba §i dupa podObele craiesci", cacl toll catolicil cu Papa in frunte il consideraO ca eretic. A§a fiind, d. Onclul desnatur^za pe depHn textul cronicel anonime, cand pre- face pe Vladislav in Ludovic, schimband secolul XIII in secolul XIV, 51 t6te acestea fara a ajunge eel pujin bine-red la expli- catiune plausibiia a acelul text. „ Vladislav cralul" — repet inca data— este pur 51 simplu regele maghiar Ladislatl Cumanul, care domnise Intre anil 1272—1290. In ac6sta privinfa este mal corect Engel, urmat de Szilagyi, de Wenzel §i de alfil, carl Incal aQ me- ritul de a conserva intact adav6ratul punct de plecare cronologic §i nominal. Teoria lor cea explicativa, admisa §i de Rosier, cum-ca acel Romani din cronica anoniraa Insemn^za pe nesce Vlachl venial de peste Dunare, nu se Intemeiaza absolut pe nemic serios, dupa cum n obiect6za cu drept cuvlnt d. Onclul ; dar vre o alta teoria mal solida, nici din^il, nicl Insu^l d. Onclul, nu eraQ in stare de a gasi, pe cata vreme nu era cunoscuta istoria celor dou6 ramure ale Basarabilor : una catollca din Dolj ^^ cealalta ortodoxa din RomanaJ. Aceste dou6 ramure fiind in sfir^it destainuite, cronica cea anonima Incet^za de a mal fi fabuia, „lauter Fabeln" dupa cum ^icea Fessler ; fi n'ar mal ave nici macar trebuin^a de a fl coraentata, cad ea se limpe^esce acuma dela sine insa§i ^i se con- firma pe deplin in t6te trasurile cele esen^iale. y Google Toemal !n intervalul de timp cat domnise regele Ladislatl Cu- manul, la voevodatul oltenesc, eel mal puternic Stat romanesc atunc! §i plna atunct, se age^aserS unul dupa altul Mihala-voda Letinul eel dela NedeKa §i Dan-voda eel pravoslavnic din RomanaJ. Dela urcarea pe tron a Doljfinulul Mihalu-voda, adeca ce-va dupa 1242, eatolicismul Basarabilor celor plepMafl de lege", de- veni^I m^ tart prin voevodat, eata sa fl exercitat o presiune din ce In ce mai sim^ita asupra Basarabilor celor protivnicl papismulul, dintre cart eel mal liotariEI erafl kinezil din Romanaf, fdrte legajl cu Bulgaril. Fiind un Domn mare prin braf, prin minte §i prin punga' Mihalu-voda nu lesne putea sa fie resturnat. Murind el la 1279 pe campul de bataia, fratele seO Barbat usurpa tronul, In- felegfendu-se cu Unguril, carora le-a recunoscut suzeranitatea. Este invederat ca kinezil eel ortodosi se resculati mereti, fie pe faja, fle pe aseuns, In casul eel mal bun murmurati contra voevodulul celul let in, a§teptand momentul propice de a'l premeni, eeea ce s'a §i intamplat la m6rtea lul Barbat-voda, pe la 1286 sati ce-va mal tar^iO. Intrunijl atuncl la Vermeghia, kinezil aQ iniaturat dela tron pe Basarabil eel dela Nedeia §i afl ales voevod pe RomSna- t^nul Dan, Cronica anonima vorbesee dara despre framintart inainte de is- banda lul Danvoda. Ele ajunsesera la culme sub voevodul Barbat. Era lupta invierfunata intra Letinil, .jJIetkhb", dela Nede'[a = „Roma cea noua" papista^a a Doljenilor, care se Intinsese plna in Gtorj, §i Intre Romanil eel pravoslavnicl din Romana^, unde exista ehlar din ^ilele lul Traian dupa inscrip^lunl ora^ul Romula, adev6- rata „Roma veche" a Daciel. lnsu|l termenul de doufi ort repetat In eronica anonima „PoiaHOBxitH", forma^iune de tot ne-slaviefi, tra- dusa aproximativ de d. Bogdan prin „RomanenI" §i pe eare SchlOzer traducea prin „Romanenses", insemn6za d'adreptul Romana^nl: „Romana{l=RomuIates", cu n = t intocmal ca In ^semen^simi/e". Sa urmam Inainte textui, revfi^ut §i tradus de d. Bogdan: H BJ. ji^Ta BjiajiHcaaBa Ropajie- BiCTBa B03;(BHxecfl Ha Yrpu 6paHb ort Tatapi., OTB KHflaa HenieTa ct. cbohxi KoieBRmb, CT, ptKU IlpyTa H ei. p-feKti Moji^aBu, H npeHjtoiua ^ipeai eucOKie ropu H nonepert aeMiH yropbcm Ep- jifisa, H flpJHAoiaa Ha ptny Mopeiut h ^i In vreraile lul Vladldav cralul s'att pornit cu resbolQ \n po- triva Ungurilor Tataril cu cn6zul Neimet din pustiile lor dela apa Prutulul $j dela apa Koldovel §i aQ trecut peste muntil eel inal^I din Ard61 ^^ dela ^ra UngurSsca §i aQ y Google CLXV era ly. H cJiuniaffi se yropbCRiS Rpaib BjiaflRUiaBi HaxozeHie TaTapLCKoe, h nocnama BCKOpl b'l Pbitb kl Kecapn E nani, Aa6u npHouiB Kb Hex; aa no- lomL, Kb HOBUHi Fauiflflon h la FoiavoBnerL nociaina xe. Hosue se PnuflHe M crapue Pmuflie coBOKynH- Qiacfl H npiflAOma bo yrpu BxaAHcaaBy ROpojin Ha noKon^b. ajuns la apa More^ulul ^i s'aQ opiit acolo. Auijind Ylsdislav, cralul un- guresc, de n&vala Tatarilor, trimise Indatk la E.im, la tmp€ratul ^i la papa, sa-I vie In ajutor ; trimise ?i la noil RtmlenI §i la Rom&neiil. Atunci s'aii unit noil Rimlenl cu veohil RImlenI ^i afi venit la ^ra Ungu- r68cSL spre ajutor cralulul Vladislav. Volu corege mal Intftlu In tr6c6t o scipare din vedere. TextuI : „npeHAOina qpesi BUcoKie ropu s nonepen seiAE yropcRia Ep;i;ejifl'' e tradus la d. Bogdan : „aQ trecut peste niunjil eel inaljl din Ard^l „qi dela f^ra Ungurfeca", pe cAnd traducerea cea corecta f(3rte Clara este: „ail trecut peste muntil eel inaljl §1 curme^i^ prin „{6ra cea ungur6sca a Ard^lulul". A^a dara Tataril pornind dela Prut §i dela Uoldova asupra Ungariel, regele LadlslaQ Cumanul chiama pe Romanil LetinI §i pe eel RomanaJI, carl I-aH §1 venit Irapreuna in ajutor. EraH RomanI nu din Ungaria, ci de afara, din vecinatate, 'deci Oltenl. Cand Ins&? Invasiunea s'a Intamplat tocmal In anul 1285, nu pe urma 51 nu Inainte. Punctul cronologic nu admite alta controversa decat numal d6ra cu vr'o cate-va lunl mal sus in anul 1284, prin urmare in orlce cas tot sub domnia lul Birbat-voda. Deja vechlul istoric unguresc Katona a elucidat perfect sub anul 1285 invasiunea Tatarilor, ale carora clambulurl ajunsesera pina la Pesta, unde curtea regala tremura incbisa In castelul dela Buda, astfel ca regina marturisesce ea-insajl Intr'o diploma : „quum „in Castro Budensi inclusae propter metum Tartarorum fuissemus ^simul cum fidelibus Baronibus". Retrag6ndu-se IncarcaJI de prada §i de robi, Tataril afl fost surprin|l §i sdrobiJI In aproplare de Transilvania. Din cele citate de Katona, documentul eel mal im- portant chlar dupa dinsul este cronica austriaca, din care lata pa- saglul textual : „MGGLXZXV. Oomani et Tartari cum innumerabili „multitudine intraverunt Ungariam, et vastaverunt eam, et occi- „derunt et deduxerunt ex ea innumerabiles viros et mulieres et nparvulos eorum. Tandem vero ab incolis terrae drca s^tem casira Jurpiter sunt de terra fugati, occisa ex eis innumerabili multitudine ; „reliqui vero, qui evaserunt quamvis pauci, fugientes, latitantes -inter monies et valles nemorosas, divino iudicio ibidem fere omnes y Google CLXVI „perierunt. . ." §i Katona com ent^za acest text : „Non est dubium : „Tai'taros etiam ab incolis terrae circa septem castra, sm Transit- „vanis, fusos et caesos esse". Neaperat, „Septem castra", nemjesce ^SiebenbOrgen", slavonesce „Ce,i,aHrpa;;i.'', literalmente „§6pte-cetatr, insftmn6za Transilvania ; Katona insa nu baga in sama preposi^iunea „circa". Expresiunea: „incoIae terrae circa septem castra" nu vrea sa ^ica : nlocuitoril Transilvaniel", ci : „locuitori! de llnga Transil- vania". Numai „reliqui", resturile cele scapate din batalia cea mare, intrasera in interiorul Transilvaniel §i afl fost lovite acolo de catra Sacui, dupa cum o atesta o diploma din 1289: „quum perfida gens „Tartarorum regnum nostrum hostiliter et crudeiiter adijsset, et ^masimam partem regni nostri vastibus duris et spolijs peragras- „set, ac inftnitam multitudinem incolarum regni nostri in sua fe- „roci captivitate abduceret, et ijdem Tartar! spolijs, bonis et rebus „regni nostri hoiierati, ad propria remearent, predlcti Siculi contra „insultum et rabiem eorundem Tartarorum pro liberacione patrie „gentis sub castro Turuskou (Toroczkd) se viriliter obiecerunt, et „contra eosdem Tartaros laudabiliter dimicarunt, et in eosdem con- „flictu ultra quam mille homines de miserabili et enormi captivi- „tate eorundem Tartarorum liberarunt. . ." Cronica anonima este Intr'un acord deplin cu prejidsa relafiune a cronicel austriace : batalia cea decisiva cu Tataril nu se Intam- plase chlar In Ard61, ci numaT in apropiare : ^circa septem castra". Armata cre^tina se compunea din Ungurt §i din o^tirea auxiliara cea oltenesca, pe care ca vasal o trimise Barbat-voda. Mers'a In capul el Insu^l voevodul ? nu se scie. Cand o c6ta de Oltenl tre- cuse Dunarea In ajutorul Bizantinilor contra Serbilor, Barbat-voda remase in Oltenia, trimi^find in locul seO pe Basaraba dela Balaclu ; e probabil ca §i'n rlndul acesta In fruntea contingentulul oltenesc se afia vre-un Basaraba devotat lul Barbat-voda, de sigur dintre cei catolici. Primind porunca voevodulul, Letinii §i Romana^il cu kinezii lor trebulati sa m6rga vrend-nevrfind Impreuna: „coBORyuH- macfl", macarca ortodoxil §i catolicil nu traiati bine unil cu aljil. Barbat-voda fiind catolio, i se infaji^a acum ocasiunea cea mal pro- pria de a expune la mdrte pe eel mal primejdio^l du^manl al sel dintre ortodoxl. Acesta ne §i face a o Infelege cronica anonima, imaginand urraStdrea epistola din partea Letinilor catra regele Ladislati : y Google CLXVU Hiitorb ffh HUE 6paHB o vbpi crapue PHu^He, ne xOTflme ci eaja jtb HOBui pmrLCRiii& bseohi h XHBaine BO rpe^ecKoi sbpi bo cTaporb FHst ; a Hurb^a ohh bc^ nplHAOma cb esih Ki Te61i Ha IIO■om^ e;];HHU seHU 8 A^TH laiue ocTaBHina bo Craporb Pswb H HEi ecia CB lOiSoio oaehi aaROHi, npiflraierb cboetb ecHfl saoftHHi npui- TeaH H HenpiflTejieai cbohh ecifl sao- AHHi HeupisrejiH ; a an> 6u ecH coc- lajTfc BanpeAH Bctst mojifii npoTSBi Taiapi, 'iio6u ohh ooOhtu 6wis, hie "■II TaBOBHTB HTB Bort CBOGOflHTB, H ' TU 6a wn, oeraBEm y ee6fl bo cbooS aesjEH, TOJiKo iSei ohe He BosspaTHiBca BO CTapot Fhtb, h hq zeHU hte h A^TH noeHxevL m ce61i m, phhckuI Vecbil Btmtenl slot in lupUi cu nol din pricina legil, cftcl n'ati voit s& tr^c& cu noT la legea noua latin6sca, ci traosc In legea grec6sca In vechlul Rim. lar acuin aQ venit cu to^il ImpreuD^ cu nol spre aju- torul teQ, l&&andu-^T In vechlul Rim numal femeile $i copiil eel micT. Jar no! sintem de acela?! lege cu tine, prjetinilor tel sintem prietinl, du^- manilor tel duamani ; decl bine al face, daca i-if trimlte pe e! Inain- tea tuturor celor-ialtl 6menl In po- triva Tatarilor, eft dora vor c&d^ cu to^il In lupta; iara dacaDumne^eti n va feri de Tatarf, sai lasl in t6ra ta, ca sa nu se mal intdrca in ve- chlui Rim, isx pe femeile §i copiil lor n Tom lua In legea ndstra lati- Ca epistolele cele intercalate In orl-ce cronica medievaia, scri- s6rea de mal sus nu este nicl ea autentica, dar servesce f(5rte ni- merit a caracterisi situajiunea Olteniei*^ sub voevodatul celor dol succesivl BasarabI catolicl. Urmarea din cronica anonima : H se MHOi? BpeMeHB HinyBmy, i 6ucTb 6HTBa BeiHKa BsaAECJiaBy ROpo- m} VropbCKOHy ci TaTapu, ci Heiie- •towh RRtatwh, Ha ;pbKi la Thc^, h nOHAOma Crapue PHuiflHe nanepes'L BC^^ H onocil HHorHO HH)AH yrpoBo E FHibJiane oahhi jiaTHHi>cKii aaROHi, H no^Hina Taxapi npetEe ciapue Pub- jiane h uotohi Yrpose h hobuo Phu- aaue, h HOHHoro naAoma crapurb Fhh- asBf,. Kpaflb xe EoanHCiaBi yropBCRuG BejibiE paAOBamecfl o TaEOB^u hocoCih BosiH, a crapuTb PHuiflHi Bena aca- jija H HBiiyfl sa hi-b !pa<5pocTB, h no- Hasama swh rpaiory HOBurt Ptnsswb, mo HHX'L nBcajra h o jixh aceHairb h QoaBaioa Hxi en, cotSfk ciysviH, jifi6u ^i nu dupa multa vreme s'a dat lupta mare Intre Vladislav cra- lul unguresc §i Intra Neimetcn^zul tatareso la apa Tisel; §i mal In- taiu de toft all Intrat In lupta ve- chil RimlenI, dupa el Ungurf mul^l §i Rimlenil eel de legea latinSsca, §i afi batut pe Tatart mal Intaiu vechil Rimleul, apol Unguril §i noii RImlenT, §i n'ad pent mul^I dintre vechil RimlenI. Vladislav, cralul un- guresc. f6rte s'a bucurat de acest ajutor dumne^eesc, lar pe vechil RimlenI 1-a cinstit ^i 1-a miluit f6rte pentru vitejia lor, ^i le-a aratat apol scria6rea noilor Rimlent, ce 1-aft fost scris'o aoe^tila de el §i de neveetele y Google He nomjia «h GrapoS Fhvl, la He i THISjIE OTL HOBUI'b PHUiaHl. . . lor, qi I-a chidmat la sine in slujb& ca s5 nu se mal intdrcA in vechtul Rim |i sa p6r&, demananoilor Eim- lenl. . . In fine, ultimul pasaglu : B.iaAHCJiaffb xe Ropo-ib npiH hxi Ch BBJiHRUi'B iortHieir6 H jaje uii :*nMli(, trad. Sion p. 127. - ^tuMi, ad an. 1258, IBOO.— Katofta, Hist, crltica t. VI p. 1077, Ubl.-Teutteh a. Firnhaber, Ur- kundenbuoh p. 134, U4, 195, 198— F^r, Cod. Diplom- t. VIII vol. 3 p. 625. — PUfcorlw, Dat9 iBtorice, tip. 162 eq., t II p. 228 aq. — Or. Miyldth, Majlatb Csal&d tragediaja 1875, ap. Pugearlu, op. cit. In Istoria crUkd etl constatal eel intaiu numele tatalul lul Alexandru Basaraba, men^ionat intr'o diploma din 1382 dela re- gele unguresc Carol-Robert : „in terra transalpina per Ba^zarab, ft- Hum Thocomery". Pe acest „Thocomerus" eti I'am transcris prin „Tugomir", §i apol dupa mine all repetat tojl istoricil no§tri; Tu- gomir, fara a'§l da osten61a de a cerceta, daca transcripjiunea mea este sati hu este corecta. E( bine, ea corecta nu este. Numele per- sonal Tugomir, „TyroiHi«., Tugemirus, Tangomir", a existat la Slavl, derivat din radicala xsr, de unde la Rominl cu nasala conservata : tdngd, n^dng, tdnguire, astfel ca nu putea sa fie la nol nTugomir", ci ar fi fost „Tangomir". Aga dara latinul Thocomerus din dipluma dela 1332 cata sa fie un alt nume personal, Krte cunoscut in onomastica slavica: Thxoihpx, nTechomerus", nTeichomerus" , dupa cum se numla chlar un principe bulgaresc din secolul XI. In adev6r, y Google CLX5I pe cand Tugomir e neeunoscut la Romftnl, numele Tihomir din contra se intrebuin^a 6recand tocmal la Olteni, de unde un sat mo^nenesc in Mehedin^ se chiama pina asta^l Tihomir sati la plural Tifmniri. Sa renunjam dara cu toll! la gre§itul Tugomir. Din numerOsele numi slavice cu flnalul -mir: Tihomir, Dobro- mir, Dragomir, Vladimir etc., gralul romanesc^la format un singur nume comun Mir, dupa analogia altor finalurl nominale, de exemplu din Bogdan — Dan — Dancu — Danclu, saQ din §erban — Ban— Banica — Banco. Roraanul Mrcea n'are nici o alta origine calendaristicft de- cat numal finalul Slavic -mir, deniinutiv apol prin -cea ca in : Mi- halcea, Grigorcea, Neculcea, Oncea etc. §t la Slavl a existat nu- mele personal Mir cu deminutivul Mirko, tar pe romanul Mircea Serbil U amplificaQ in Mirceta. Aiaturla cu Mircea Romanil afl pe Mirea, care este un deminutiv poporan din „Dimitrie", astfel ca Mircea se diferenfiazS numal pentru finalul Slavic -mir. In acest mod, Tihomirvoda tatal lul Alexandru Basaraba se identifies per- fect cu primul Mircea-voda fratele primulut Dan-voda din cronica munten6sca, ac6sta cronica confundftnd totu^f pe amindol cu eel dol frajl Dan §i Mircea din secolul XIV. Dupa cum primul Dan eel ucis la 1298 s'a demonstrat mal sus pe calea documentala, primul Mircea incepe deja a se demonstra de asemenea prin identi- tatea acestui nume cu al tatalul lul Alexandru Basaraba In di- ploma cea necontestabiia dela 1332. In locul aceatui Mircea I, care complet6za §irul eel traditional veriflcabil al voevo^ilor oltenescl din secolul XIII, ne intimpina de data un alt nume noQ : Stefan-voda Mallat, pe care nici Radu Grec^nu, nici Constantin capitanul Filipeseu, nici cronica cea „de cand aO descaiecat Romflnil", nu'l aQ de loc 51 despre care chiar acela ce'l intercal^za marturisese in acelafi timp ca; „in 16- topise^ nu se afla". Cata dara, inainte de a trece la Mircea I, sft linipe^esc acest punct de controversa, care— o vom ved6 indata— nu se Intemelaza pe nascocire satt pe vre-un anacronism, ci formeza in realitate un interesant epizod din istoria lul Dan t. La frazil Tunuslil, carl represinta manuscriptul stolniculul Con- stantin CantacLizin din secolul trecut, dupa primil eel trel voevo^I Radu-Negru, Mihalu-voda §i Dan-voda flgurSza un „Stefan-voda y Google Mailat In anul 1300". Despre acesta ni se spune eft: „In L^topiset „nu se afla Inscris, dar cronograful Domnilor Serbiel aratft ci el „domnla la anul 1304, cand a pre'noit cetatea Fagflra§u]ul". De asemenea la pineal: „Anul 1300. La anul acesta a§a scrie „anonimul romSnesc : Stefan-voda Mailat I6t 1300, la l^topise^ nu „este, lara la hronica stapanitorilor serbesci il arata ca la acest ,vel6t domnind all facut cetatea Fagara^ulul". Se scie ca §incal admite pe eel trel voevo^l anteriorl, fac6nd insa o remarcabila re- serva: „aO domnit Radul Negru, Mihail ^i Dan-vodS, dar n'ati „domnlt preste t6ta f 6ra-Munten6sca, ci numal pre- „ste parte a el"; despre Stefan Mailat Insa el se indoesce, observand ca „cetatea Pagara§ulul s'ail facut prin orandu6la lul „Ladislav voivodulul din Ard^l", §i decl Stefan Mailat lul pineal II remane suspect. In fine, Potino cun(5sce §i el pe acela§l voevod, pe care'l nu- mesce fi Basaraba : „Sti(pavo; BoepiiSac MarXAt Baooapipa?", citand tot o fantftna slavica : „^ Xsppixi) xpov^'^oT'''". o alta Insa mal pe larg decat cea citata de Cantacuzin §i de pineal, cad sub acela^l Stefan Mailat se men^ion^za trel fapte : 1 **. Fortificarea Fagara^ulul ; 2". lupta contra regelul unguresc Andrelu III, biruit(5re, dar Impacata ; 3". Trimiterea de un ajutor de Oste regelul serbesc Stefan contra Tatarilor. Durata cea atribuita domntril lul Stefan Mailat dela 1298 pSna la 1325 este o combina^iune propria, dupa obicelu, a lul Fotino, care une-oil o nemeresce de minune, nu Insa pretutindenea ; §i tot propria lul Potino este atnaruntul eel gre^it ca regele serbesc Stefan eel In cestiune a fundat manastirea Declan In Serbia, ceea-ce se refera la un alt rege serbesc mal tar^iti. Lasandu-se dara la o parte aceste dou6 date subiective, cele trel de mal sus merita de a fi studiate, ^i anume prin ele eQ ajung la concluslunea ca Stefan Mailat nu putea sa fie alt cine-va decat un Basaraba kinez olte- nesc din timpul lul Dan-voda dintre 128S — 1298, un simplu cap de o§tire numit serbesce „voevoda" Intocmai dupa cum sub Mihalu- voda Lit^nul Serbil numlatt nVoevoda" pe Basaraba dela Balaclu. Mal Intaiu sa se constate absoluta imposibilitate a celor trel date de a se fi petrecut dupa mdrtea lul Dan-voda la 1298, §i apol lesne se va dovedi posibilitatea 51 chlar realitatea lor inainte de 1298. y Google cLXxni Regele Andrelu III a murit In lanuaritl ISOl. Intre 1298— 1301 n'a fost nici un resbolu satl vre-o resmiri^a in regiunea Car- patilor. Prin urmare, In acel interval de timp Oltenil n'aU putut sa alba Did lupta contra regelul Andrelu III. Una la mana. Regele serbesc Stefan Milutin n'a avut nicI o clocnire contra Tatarilor dupa anul 1298, !ar cu atat §i mal pufin ulteriorul rege Stefan dela Declan, urcat pe tron la 1321, care nu s'a batut nicI data cu Tataril ; gi decl in acel interval de timp Oltenil nu pu- teaO sa dea Serbilor un ajutor contra Tatarilor. Done la mana. Cat se atinge de fortificarea Fagaragulul de catra OltenI la 1300 sati ce-va mal incenni;M«tt, Documente 1199—1345. p. 569. — Fejir. Cod. diplora. t. VIII vol. 6 p. 51—62; cfr. MMtenburg, Geo- graphie t. II p. 81. — Karadlit, Hjecie t. 11 p. 379: cfr. Bezaonow. BoirapcKia irtCHH p. 4a — tojkoi>ik, IltBEHifl nepHoropCKa p. ii&. — Laurian-B&lctfcu, Magazin iatoric t. T p. 92. — A. Xenopol, Istoria t- II p. 70 nota 2. Mirceavoda domnise eel mult vr'o un-spre-^ecl ani, Intre Dan- voda mort la 1298 |i intre Alexandra- voda urcat pe tron la 1310. In acest restlrap voevodatul oltenesc se pare a fi fost preocupat mal ales de trebile Ardfilulul, incepfind dela 1300 cand Unguril apnea Pagara§ul §1 '1 fortifica. Croniea cea municipaia a Fagara- §ulul ^ice : „1300. 1st Fogaras abermahl erbaut", lar analele raa- nastiril eatolice de acolo: „Anno 1800 Fogar denuo aedifieata". Ora^ul nu se afia !n interiorul ^erel, el la marglne. Se nasce dara Intrebare Bn5sea : nu eum-va Unguril vor fl cuprins numal ora- §ul ? In orl-ce cas, stapanirea lor a durat pr6-pu^in. Apucarea Fa- gara^ulul §i perderea lu! de eatra Unguri, una §i alta se expHeA de potriva prin evenimente politice bine cunoseute. Apucarea Fagara^ulul ce-va Inainte de 1300 coincida tocmal cu nnSrtea lul Dan voda, cand va fl ocurs in Oltenia o turburare pina la noua alegere domn^sea, de care u§or a putut si proflte voevodul tran- silvan LadislaO Apor; la 1301 Insa m6re regele ungurese Andrelu III, cand s'a Intdraplat o turburare §i mal mare In Ungaria, ba chlar anarchia de mal mul^I anl, ^i atunci la rindul sed proflta Mirceavoda pentru a relua Fagara^ul. Redobandirea de asta data se pare a nu fi provocat lupta Intre Unguri ^i intre OltenI, ei s'a petrecut fara resbolu, cftei peste pujin dupa 1301 no! vedem pe y Google CLXXVI Ladislafl Apor in leg&tura de araicia cu Mircea-voda, voevodul tran- silvan avfend acuni zor de ajutorul voevodulul oIt6n, §i ded de buna voe a trebuit sa nu 'I mal dispute J^ra Fagara^ulul cu ora- §iil cu tot. Dupa regele AndreKu III, mort fUra mo^tenitor, s'aQ ivit trel pretenden^l : dol copilandri, principele Carol-Robert din Nea- pole §i principele Venceslatl din Bohemia, plus un flacati: du- cele Ottone din Bavaria ; un Italian, un Slav §i un German, tojt mal mult sad mal pu|in inrudi|l prin alian^e cu vechea dinastia arpadiana a Ungariet. Gel mal cu drepturl §i susjinut singur de Papa era Carol-Robert ; cu t<3te astea s'a ales mai intaiu Ven- ceslafS, care Insa n'a Intar^tat a se retrage desgustat in Bohemia, ced6nd Bavaresulul Ottone. Magna^il maghiarl eraQ desbinajl, lar eel mal puternic dintre din^il §i eel mai indrasnej era voevodul transilvan Ladislafl Apor. Deja regele Andrelu III se speriase de voevodul Rorand, predece- sorul lul LadislaU Apor. Acest din urma insa pe to^l voevo^il transil- vanl fara excepfiune la lasat departe in c6da. El deveni ca un principe aprdpe neatirnat al Ard^lului. Eder ne spune ca LadislaO calca in pici6re privilegiele Sa^ilor, I^I lu^ pe socot61a sa veniturile Jerel, hu se temea nicl de regele, nicl chlar de Papa. Voevodul Rorand fusese aliat cu Dan-vodft; voevodul Ladislafl era acum aliat cu Mir- cea-vodi; BasarabiT in genere pentru toji eel resvrati^l in Transil- vania contra Ungariel fiind ingredientul eel mal energic. Ladislafl Apor avea o fllca de o rara frumuse^. Regele Ottone, data incoronat In Buda, dorind de a deveni fdrte popular intre Maghiarl, a fost indemnat de a merge In Transilvania pentru a lua In casatoria pe minunata filca a voevodulul de acolo. A fost cursa. Ladislafl Apor a prins rob pe regele Ottone §i '1 Jinea fere- cat, astfel ca tronul unguresc devenia din nofl vacant, ceea ce con- venla ultimulul pretendent Carol-Robert. Descrierea cea mal importanta contimporana a robiel regelul Ottone se cuprinde In cronica rimata a SUrianuluI Ottocar de Horneck, nascut pe la 1250 §i care s'a amestecat nu o data in afacerile Unganei. Pe nol ne interes^za din ac6sta cronica cele doue capitole 769 ^i 770. In resumat ne ajung urmatdrele sumare ale lor : „Cap. DCOLXIX. Nach vielen angethanen Trangsalen, und „auf Bedrohung deren Konigen aus Servien und Bulgarien entlasset „Hertzog Ladislaus KOnig Ottonem, und flbergiebt ihn deni Wal- y Google CLXXVII „lachischen Pursten; Diser Furst trachtet mit Gewalt von eimeldten „KOmg die Ungarische Reichs-Kleinodien zu erzwingen ; Nach ver- „geblich angewendter Muhe entschlosse er sich, auff einrathen der „WalIachen ihn erbarmlicb iimb das Leben zubringen; Erkrancket phierauf todtlich, und durch Vermittlung etwelcher Frauen ertheilte „er ihme zwar die Freyheit, und wird darauf gesund, liesse ihn „aber nach erlangter Gesundheit auf ein neues gefangen nehmen. ,Cap. DCCLXX. Der Furst aus der Wallacbey stellet endlichen „KOnig Ottonem auff freyen Fuss, nachdem er wegen dessen ge- „waltthatiger Anhaltung zu zweymahlen kranckh, und auff dessen „Losslassung eben so offt widerumb gesund worden; Konig Otto „komnit hierauf in Reussen zu Konig Georgen seineii Veivvandten, „und von dannen zum Herzogen von Glogau, allwo er sich mit „dessen Tochter in eine Ehe-Vei-bundnuss einlasset". A§a dara : dupa ce Lidislatt Apor ^innse in robia cat-va timp pe Ottone, regele Serbiel §i regele Bulgariel afl intervenit amfndol cu anienintarl, cerfind ca sa '1 libereze ; atunci Ladislafl a dat pe Ottone In manile Domnulul Romanilor, care s'a aratat §i mal crud, ba cat p'aci erS- chlar sa omtire pe regele, carula insa i-aQ venit in ajutor femeile dela Curte, amejind pe Domnul prin tot felul de mijidce babesci, speriandu'l mereO, mal cu sama D(5mna, ceeace sumarele de mal sus nu ni-o spun, dar lata textual : Nu hijrt, was da geechaoh. Dem laydjgen Walac)i Ward aber wider we, Verrer wirs denn e. Da spraoh aver sein Praw: Nu aiech und achaw, Wer wider Got vicht, Wie er daa richt ! . . ., astfel ca Domnul Romanilor lasa in sfir^it vr6nd-nevr6nd pe regele sa piece, facendu'I scapat in Galitia, lar de acolo !n Prusia. Fantanele cele grupate de Katpna conflrma unanim rela^iunea hil Ottocar de Horneck in trilsurele'I cele esen^ialo, mal explicit In spe- cie Henricus Oettinganus: nMCCGVlI. Rex Otto ut magis Ungariam „tenere posset, consiiio Ungarorum ei despondetur fliia duels Lridislai „Trans3ilvani ; sed postea insidiis Alberti caesaris per Ungaros et „ipsum Ladislaum capitur: plus anno detinetur. MCCCVIII. Otto „rex liberatur; per Prussiam, Russiam venit; ducis Glogaviae tiliam 51,««. IV. 12 y Google „m via despondet" . Numal particularitatea robiel la Mircea-voda, unde regele Ottone er^ sa. fte chlar omorit, nu se gasesce aluri decat la Ottokar de Horneck, mftcar-ca o alusiuoe se afia §i 'n Chronicon Salisburgense: „diu in captivitate detentus, et mortis periculum vix evasit". Este f{5rte suggestiva la Ottocar de Horneck interven^iunea regelul Serbiel §i al Bulgariel in favdrea lul Ottone, sub cuvint ca el se inrudesc cu dinsul prin alian^a cu regele unguresc Bela : Nu gestund darnach unlaag, Daz der Kunig von Syrvey Dnd der von Pulgrey Fur die Warhait vemomen Von Kawflewten, dy dar chomen, Daz derBelb Man Sew von Sypp gehort an: Wann sy warn auch an Underwint Kunig Welana Tochter Cliind, Als auch der Kunig Ott was . . . In adev6r, princlpele bulgaresc Mihail dela Vidin era ginerele rege- lul serbesc Stefan Milutin, care intr'una din casatoriile sale ^inuse pe nep6ta a regelul Bela IV, amindol dara, „der Kunig von Sy^rvey und der von Pulgrey", eraQ direct saa indirect rubedenil cu regele Ottone. Nemic nu p6te ft mal doveditor despre vaMrea informafiunilor lul Ottocar de Horneck, pe cart totufl Rosier nu se sfiesce a le boteza legendare: „der ganze Bericht hat etwas von dem Zuschnitt einer Legende". Ambasada cea serbo-bulgara avusese o consecin^a de o noto- rletate a§a ^icSnd europeana, 51 anume filca cea frumdsa a lul Ladislati Apor, motivul robiel regelul Ottone, a fost casatorita, cu filul lul Stefan Milutin, provotand din partea Papel excomuni- ca^iune a voevodulul transilvan la 1309 : „quod inter Nobiletn vi- „rum Ladislaum Wayvodam Transilvanum et dominum Stephanum „Regem Servie tractatus habitus fuerat de fllia ipsius Ladislai, ca- „tholica quidem et ex catholicis orta parentibus. . ." Ambasadoril dara aveatt aerul nu atftta de a scSpa pe regele Ottone pe cat maH mult acela de a departs pe un logodnic : promJsa Bavarezulul, f6ta a fost data Sorbulul, mandra Saculanca trecfind dela un rege la un alt rege. Orl-§i-cum, plecand din Ardd, ambasada duse peste Dunare vestea cea patetica despre suferinjele regalulul prisonier, y Google ceea-ce mi se pare a fl format simburele unel balade poporane serbe, dupa cum o vom ved6 mal jos. Unde 6re fosf a inchis regele Ottone, de'ntaiu la Ladislatl Apor §i apol la Mircea-voda? Ottocar de Horneck nu nl-o spune, dar nu e tocmal greO de a nemeri cele dou6 re^edinje, mal bine ^icfind cele dou6 temnife. La 1309 Ladislafl Apor re^edea In Deva, de unde scriea „amicis suis charissimis universitati Saxonum de Cibinio" §i de unde in afacerl eclesiastice corespundea cu cardinalul Gentile. Cu atat mal virtos la 1307 voevodul transilvan trebula sa fl ^e^ut tot acolo ^i ^inea inchis pe regele Ottone la Deva, eel ma! puternic vechlu castel din Transilvanla lntr6ga, pe care pSnfl asta^I II admira ca- letorul §i de unde neminea n'ar fi fost in stare de a smulge pe cine-va din manile lul Ladislatl Apor. Deva n'a fost nicl o data a Basarabilor, de^i nu e departe la nord de Hajeg, pe care in secolul XIII II stapanisera fara Intrerumpere voevo^il oltenesci ^i unde se vede a fl stat atuncl Mircea-voda, astfel ca regele Ottone dintr'o temnifa In alta a trecut sub o buna paza Id apropiare, cad o ase- menea prada nici nu putea sa se expuna la o mare distanja. Astfel ambele re^edin^e sint indicate; voevodul unguresc In Deva la 1307 §i eel romanesc in Ha^eg la 1308. Prin ambasada lul Stefan Mi- lutin numele Hajegulul strabfitu cu acea ocasiune la Serb! cu repu- tajiunea de o vestita inchisrtre. Cu schimbarea „cralului Ottone" in eroul poporan „Marco Crai^orul", o balada serba ne povestesce acela§l motiv epic al scaparil dintr'o teribila robia prin ajutorul femeil, Intocmal ca fi'n relafiunea lul Ottocar de Horneck, lar loca- litatea aci se precis6za ca „afurisita temni^a din Hajeg" : Bose ihjir! Ha cBei' Te6e aaial EaKEB CJeuie AenEfiama MapKo! Katcas na je ^Hac y TaxHHi],H, y TaBHHiyt Aaa^KOJ npoKJieroj, de unde vine scaparea prin fllca regelul de Ha^eg : Ho yraeaa JiHjeny fljeBOjity, Muiy inTJepiij Kpajija on AsaKa. sa nu ult a observa ca deja Bezsonov a expficat prin ^Hateg" termenul topic serbesc ^Abek" din punctul de vedere fonetic, fara a fi dat toto-data peste firul istoric. Ambasada lut Stefan Milutin la Deva §i apol casatoria fllcel lul Ladislatt Apor cu fllul lul Stefan y Google CLXXX Milutin iimpe^esce acutna prima origine a baladel poporane serbe, unde un procedeQ folkloristic obicinuit a suplantat pe regele Ot- Ume prin stereotipul Marco Crai^orul, un personaglu real de pe la finea acelula^l secol, cunoscut du^nian al Romanilor, dar care n'a fost nic^ n data la Hajeg. Plecilnd din Ha^eg, nu de pe alurJ, regele Ottone ajunse In Galijia fara a cad6 din noQ in manile lul Ladislatt Apor, cacl nu trecuse nicairl prin Transilvania ^i nici prin cercurl ungurescT, ci prin Cri^iana §i prin Maramura^, pe unde I'aQ condus printre Ro- man! nesce calauze de ale lul Mircea-voda. Ottone mat avea cu sine un amic devotat Maghlar, Emeric de Ser6ny, caruta drept gra- titudine I-a acordat in urma nobleja bavareza. Aducerea lui Ottone rob la Szegedin ^i gonirea de acolo, pe carl le povestesce numal Chronicon Posoniense, intemeiat pe un sgoniot fals, sint desmin^ite prin unanimitatea fantanclor §1 chiar prin bunul sim^. data stapan pe Ottone, Mircea-voda nu I'a dat inapol lul LadisIaQ Apor, niacar ca era o legaturA la mijloc; cu atat ^i mal pu^in dara ar fi avut nevoe de a'l trimite la Szegedin; lar Ladislatl Apor la rindul seU, daca ar fi reluat pe Ottone dela Mircea-voda, (Sra^l nu I'ar fi dat partizanilor lul Carol-Robert, carula 1-a fost vrajraa^ piua la 1310. Apol mal este ce va. Din Szegedin regele eel gonit ar fi fost dus la Dunare |i pe apa in sus, nu expulsat prin Galijia. Rumbrea cea cul^sa in Chronicon Posoniense este invederat absurda, dar totu.^I e interesanta prin rolul ce se da aci Magi- strnlul Ugrin, acelula^I care, cu 17 ani inainte, se incercase prin favptx7j ypovoXovla,,, Ivancu Basaraba §i Vladislav Basaraba figurand in locul lul Alexandru-voda cu titlul de„ voe- vo^l", care dupa obicelul serbesc nu insemn6za pe DomnI, ci pe hatmanl, de unde fir6sca eonfusiune, Fotino a pus pe „'Iu)v Baoaa- pA^a BoEptseat" §1 pe .BXaStiXip BoepiSac BaoootpApa?* ca nesce Domnl deosebijl inainte de Alexandru-voda. Ivancu apare aci ca fost Ban al Craiovel, ^MjcAvoc rtjc Kpa7t>:. 2. Alexandru >tiap ^pbHunii TaTapb», lar Ivancu Basaraba este numit socru al celul de al doilea, nicl de cum al celul de'ntaiu, gi decl nu pOte fi nicl o umbra de in- doela ca nu e vorba de socrul principelui bulgaresc Alexandru, ci anume al principelui romanesc Alexandru. Ceea ce zSpacise pe d. Xenopol este ca in textul serbesc se menjion^za dol tzarl bulga- rescl: atat pe Mihail, care domnia in realitate in momentul luptel ^i a §i fost ucis in acea bat-alia, precum §i pe Alexandru, care a devenit tzar in urma immediat dupa resbolu ^i luase de asemenea parte la acea bStalia, amindol astfel tzarl bulgfirescl In cursul ace- lula^i an 1830, fiind raentionaji cu acela^l titlu in textul serbesc eel scris mai tar^iii. Nici un voevod oltenesc Ivancu Basaraba ca la d. Xenopol n'a existat; Ivancu Basaraba Insa din Fotino, de^i n'a domnit, totu§1 e interesant prin particularitatea ca fusese din Dolj, „M;rdvoc Tifi Kfiaftotfiac, ceea ce nu se spune acolo despre cel-laip ; era dara din ramura cea dolj6na a Basarabilor, pote filu al lul Mihaiu-voda Lit6nul saQ al lul Barbat-voda, ruda de aprtipe in orl-ce cas. Pe cand traia inca Mircea-voda, casatoria fltulul set! Alexandru cu flica lui Ivancu era o alianfade o Inalta injelepciune poUtica, sting6nd vra^mt^ia intre cele dou6 puternice ramure basirabescl fi asigu- rand la ulteriora alegere domn^sca ginerelui celul romanaf^n spri- jinul socrulut celui dolj^n. Desfiinjandu se voevodatui eel imagtnar al lul Ivancu Basaraba, dupa cum am desliin^at mat sus pe al lul Stefan Mallat Basaraba, sa restituim lul Alexandru Basaraba IntrSga durata reala a domnirii sale cu iucepere dela 1310, data ce'i flx6za cronica munten^sca cea veche din Luccari. Sub Mircea-voda trebuia sa fi Inceput deja a se ilustra filul sell Alexandru, care nu mal era copil. Vrista acestul principe se pote calcula In urmatorul mod. La 1330, in rfisbolul contra Ungu- rilor, el avea deja fll in capul o^tirii, de sigur pe eel dol mai marl Nicolae §i Vladislav, carl nu puteaO sa fie atuncl maJ mid de vr'o 20 — 25 de anl, prin urmare nascu^l pe la 1305 — 1310, a§a ca ta- y Google tal lor era pe la 1305 eel pujin de 20 de anl. A^a darft Alexandru, nasout el-insu§! pe la 1280, era de vr'o 30 de anl cftnd s'a urcat pe tronul oltenesc. Pina atuncf, pe cand Mircea-vodi era re^nut in Hajeg, filul sett Alexandru, viitorul prim intemeiator al Statulul 'ferel-RomanescI, incepuse a se call la lupte, pogorinduse din Pft- gara^ §i cuprin(J&nd p<51ele Carpa^ilor la stanga Oltulu!, ma! Intalu Muscelul, apol Arge^ul, Cronica lul Constantin capitanul Filipescu nu scie nemic de- spre faptele lul Alexandru Basaraba, dar il da un supranume f<5rte caracteristic, pe care el-msu§T nu'l pricepe : „Dupa ce aa pent Dan- „voda, afi statut la Domnie Alexandru-voda, cure le zic sa fie „fost de fellul lul Campulung6n", !ar In sumar il numesce: „A.lexandrH-voda Campulung^n". Ca fliu al lul Mircea I, ca ne- pot de frate al lul Dan I, Alexandru-voda era Romanat^n, In orice mod Olt^n, nici decum Muscel^n. De unde dara ac^ta porccia de Campulung6n? Pe Mircea eel Mare unil (§ 31) 11 numlafl „Co- zianul', fiind ca cladise mar6{a manastire a Coziet, de care s'a in- grijit tot-d'a-una. Alexandru-voda insa n'a ciadit nicl o data vreo manastire, nicl pe alurl, nicl la Campulung. Supranumele seU de Camputung^n cata dara sa alba o alta sorginte. Pe la flnea seeolulut XTII, pe timpul lul Dan-voda sad ce-va inal 'nainte, un „Laurentlus", fie Ungur, fie Saculu safl Sas, caci numele nu lamuresce, Roman nu era nicl Intr'un cas, apucase Mus- celul ^i '§1 dedea titlul de „Comes de Campolongo", Tot ce se scie despre dinsul este o p^tra funeiara cu inscrip^iunea : „Hic iacet Laurentius CJomes de Campolongo Anno MCCC". La 1300 dara el a murit. Nu cum-va in r6sbolu ? Alt conte strain n'a mal fost in urma la Campulung; dar tocmal anul 1300 coincida cu tinere^ile acelul Alexandru-voda, carula poporul ii pusese porecla de „Cani- pulung^nul', nu pentru ca se nascuse acolo, ci pentru ca acolo a fost primul voevod oltenesc, a^e^at in scaunul Muscelulul ca intr'un punct strategic, de unde sa'§I intln^a posesiunile mal de- parte, neapfirat mal intalu Arge§ul. De aci tradi^iunea despre un Negru-voda venit din Fagara§ la Campulung §i apol la Arge^, tre cimd mal tarsia OltuI §i ales Domn de catra BasarabI, da, ales Ale- xandru-voda la 1310 dupa mrtrtea tataiul seQ Mircea I, ales insa nu pentru ca era fliu de Domn, ci pentru ca se aratase deja ca eel mal vrednic dintre kinezl. La urcarea sa pe tron, afara de Oltenia, afara de Hajeg fi de y Google Fagara§ cu o (&^i& teritoriala intermediarfL din Srlva Blacorun, Alexandra- voda stapania In Muntenw. Teleortnanul §i Vla^ca la Duaftre, ICuscelul §i Arge^ul in Carpa^T. In intervalul dintre 1810 — 1330 sarcina cea mare a noulul voevod era de a mal umple la cunele Munteniel in direcfiunea spre gurele Dunaril. Dupft preji^sa cronica din Luccari, Alexandru-voda, numit aci expres Negro Voievoda: „fabric6 la citta in Campolongo, e tirb alcune cor- „tine di matoni in Bucuriste, Targoviste, Floe, e Busa". El ter- minase dara mal Intaiu de Wte Campulungul, pe care in adev6r il apucase dela contele Lauren^iO Inca sub Mircea-voda pe la 1300, §i incepu in urma a intemeia treptat Tirgovi^tea, Bucurescil, Bu- z6ul §i Ora§ulde-FlocT. El n'a fundat nemic in Oltenia, cdci acolo nu era trebuin^a de cucerire; nici in Teleorman fi'n Vla^ca, cuce- rite mal de'nainte de catra unclilusetl Dan-voda, caruia 1 se da- tor^za p(5te direct safl indirect Tumul-Magurele §i Glurgiul. Pina la Braila ^ pina la Rimnicul-sarat Alexandru-voda nu ajunse in prima peri<5da dintre anil 13)0 — 1340. Pe teritoriul eel cucerit erafl mal mulp voevo^l saO kinezi Romant, age^a^t acolo din trecut, dupa cum o scim deja din di- ploma regelul Bela IV din 1247, §i o mul^ime de Curaanl cu ca- peteniile lor, intin^endu-se spre resarit peste Moldova, unde mai remasesera inca Tatarl sail Mongoll dupa m(5rtea falmosulul ban Noga. Este de regretat ca orientalistul D'Ohsson, istoricul posteri- ta^il lul Cinghis ban pina la Tamerlan, nu se preocupa de regiunea Dunaril ; din fericire insa el reproduce un extract din scriitorul arab Nowairi chiar din secolul XTV, de unde nol vedem ca ce-va dupa anul 1300 Mongolil ocupaQ incA o parte resarit6na din f6ra- RomAn^sca, aproplata de Dunare §i pe care o numlafl din§il „Ava- lac", ceeace deja profesorul Brun a explicat'o prin „Valah". E de cre^ut ca Mongolil se intindeaU cam pina la lalomifa, unde vechiul Ora§ de-FlocI, la Luccari Floe, n'are a face cu cuvintul ^Plota" : „ville des flottes", dupa cum o presupunea Boliac, care nu sciea ca „Flota" nu avea sensul de corabit niel ctilar in limbile neo- latine din Occident pina la secolul XVI, ei Ora§uI-de-F)ocI este pur §i simplu o romanizare din tatarul „Iflok". Distrietul lalomi^a pen- tru Mongoll era Iflok = RomanI, precum districtul invecinat era slavonesce pentru Bulgari cu acela^l injeles: Vla^ca- Cuprin^end Iflocul, Alexandru-voda gasise acolo pe Dunare o localitate impor- tanta, intemeiand Ora^ul-delfloc, adeci intarind un pjnct strategic y Google CLXXXVII §i comercial. De aceiatjf natura cata sa fl fost cele lalte creatiuni topice— Tirgovi|tea, Bucurescil 51 Buzeul, nesce sate anteri<5re de- venind tlrgi]§(5re ^i'n urnia tirgurl : „tiro alcune cortine di matoni". Cucerirea Munteniel de catra Alexandru-voda fiisese jnlesnita pe de parte prin numer(5sa populafiune curat roman^sca de acolo, constituita mal de'nainte din kinezatur! saQ mid Statule^e solidare intre dinsele, pe de alta parte prin principiul de subordinare, nu de subjugare; cu alte cuvinte, voevodul oltenesc eel biruitor, acunia Domn al ferel-RomanescT, nu se facea stSpan, ci nuraa! suzeran, lar kinexil eel biruifl nu cadeatl in robia, ci devenlatl nunial va- sal!, platind un tribut pe an §i ajutorul de (5ste la cas de tre- buinja, nemic mal mult. Raportul kinezilor muntenescl catra Dom- nul ^erel-Ronianesci era acela^l ca ^i raportul kinezilor oltenesci, unii §i ceMal^l de potrivfl din casta Basarabilor. Afara de raarele drept policie de a alege pe Doran §i de a fi eligibill, aeelafl posi- ^iune kineziala aveafl capeteniile Cumanilor din Muntenia, „§ol- danil" §i ^olanil", carl !nsa, daea remaneatl In \6rSi, nu intftr^atl de a se romaniza. Iniputernicit printr'o munca de vr'o dou6-^ecl de anl, con- siderat acum cu drept cuvint de catra Slavl trans-danubianl ca „tzar al Negrilor-Tatari", cad stapania peste mare parte de Cu- manT, Alexandru-voda pe de o parte a gonit pe Ungurl din Se- verin, dand ^ret pentru prima 6r& numele de „Ungro-vlachia", adeca teritoriQ romanesc §i unguresc sati pe ambele laturl ale Car- pa^ilor, lar pe de alta parte s'a amestecat f6rte energic in aface- rile Bulgariei. La 1323 rfimanfind vacant tronul imperial din Tir- nov, il apuca Domnul Vidinuliii Mihail, sus^inut raal cu sama de Alexandru-vodil, care i-a dat Insemnata 6ste de Roraanl §i de CumanI: „6 Ss rqv zs lHav mp^iv.m i')va-(aY<"^ xal e; Ou ^Xf fJpJ-^/wv v.%Z7: a'>;t[i.a-/ioiv O'jx 6XiYY]v, stt Sk x%i Xxutt-.xvjv napaXapiov", SCrie CU EC^Sta OCa- siune contirapuranul Cantacuzen. Intr'un alt pasagtu, dupa m(irteii lui Mihail, tot Cantacuzen ne vorbesce sub anul 1331 despre un alt puternic njutor romanesc tramis Bulgarilor contra Bizantinilor, undo ne spune tot-o data ca Romanil se bat intocmai ca §i Tataril, fiind mal tofl caiarl arca§l §i chtar buciumand tataresce : „vonba; Si o „r^ Iwjtt'.y.^, aaXTTi-fft ypp^ix'.''... Se p(5te ^ice ca ambii impfirajl sui;cesivl y Google CLxxxvin dela Tirnov, Mihail .^i Alexandru, datorisera cor6na mal cu deose- bire Domnulul ferel -Roman escl. Este interesant ci in vecWul po- nielnic al unel manastiil bulgare din Macedonia Intre binefac^torl e Inserts Alexandru-vodS, al cftrula nume are aci o scurtare curi(5sa Olur: „Ojaypa BoeBoae Bjiai", apropiata de scurtarile slavice ale ace- luta§i nume: Olel, Olelko, Olui, dar diferinci prin final. Se pare ca lul Alexandru- voda \\ ^iceati Cumanil ;,01ur-voda", cacl un nume cumanic aprdpe identic nOvlur" ne intimpina de doufi orK in ve- stita poema rus6sc5 medievala despre expedi^iunea principelul Igor contra Cumanilor. Sub raportul religios Alexandruvoda era din capul loculul de toleran^ extrema. Amic cu Cumanii, intre car! erau maho- metanl §i eraH ^i buddhi^tl, el traia fra^esce cu pravoslavnicil Bul- garl, dar nu era retlvfi^ut nici la Roma. La 1327 Papa loan XXII n adresa o bula ^Dilecto filio nobili viro Bazaras Woyvode Trans- alpino", unde il numesce bun catolic : „tanquam princeps devotus catholicus", Intocmal dupa cum se adresa cu aceJa^l ocasiune catra voevodul Transilvaniel, catra banul Slavonie! ^\ catra contele Sa- lomon al Bra^ovulul. Acesta din urma, prieten cu Alexandruvoda, se vede a fi fost acela care la 1380 a dat Romanilor o c^ta au- xiliara de Sa^I contra Serbiel. Sa se constate ca intre 1320 — 1330 elementul sasesc din Ard61 arata, mal mult ca orl-cand alta data, vide nesupunere la autoritatea ungurfeca, o neastlmpSrata velei- tate de neatirnare, ^i de sigur ca. nu pufin a concurs la ac6sta In- demnul lul Alexandru-voda. Intr'o buia papala contele Bra^ovulul pus la 1327 pe acela^i linia cu voevodul Transilvaniel, este ce-va care merita de a nu fi trecut din vedere. Bespre resbo!ul contra Serbiel eQ am vorbit deja. Cronica con- timpurana a archiepiscopulul Danilo ne spune ca impfiratul bulgar Mihail cu to^l alia^il sel se mifca anume din Vidin : ^BtaaBHrt ce iwi* nCb cuiaMH CBOHHH OTS rpa;ia CBOiero cjiasbHaaro BbnaHa OTb ptKU r.iaro;iK>Mbiie ^^oynaBa". Prin urmare, contingentul roinanesc trecfend Dunarea la Calafat, e evident cS. se compunea din Doljenl, cu atat mal virtos ca in fruntea lor se afla tocmal kinezul cralov^n Ivancu Basaraba, socrul Domnului, lar cu dinsul se aflafl §i Sa§i!, carl flguratt in resbolu pe linga Roman! §i nicl nu puteafl strabate In Serbia decat numal prin Oltenia. Dupa textul serbesc eel dela Stefan Du^an se in^elege ca tot Ivancu Basaraba, afara de RomanI §i de Sa§i, mal conducea alte cate-va cete senioriale aliate cu Sa^il, pdte din Sacuil y Google eel nemulfumiti de Ungaria; „rocnoflCTBo camKo n npoiiixb (thbhhkb roc- noAa". Ac6sta se petrecea In luna lul lulJQ. Isbanda Serbilor a fost stralucita, gratia mat ales lul Stefan Du§an, atuncl baiat abia de 18 an!. ImpSratul Mihail a fost ucis. P6te §i Ivancu Basaraba, de- spre care nu se mal scie nemic, de§i dupa fantana cea slavica a lul Fotino s'ar put6 admite ca socrul Doranulul s'a intors in t^ra §i va fi luat parte la lupta contra Ungurilor, lupta urmata nu mal departe decat in Septembre din acelagi an. Regele unguresc Carol-Robert, cre^find pe Romftnl sdrobiJI §i voind a'^i resbuna pe prima linia pentru perderea Severinulut, pornesce o formidabiia armata asupra Olteniel, unde Insa a dat pept cu insu§I Alexandru- voda insofit da fiil se! : „Bazarab Olacuni et filios ejus", adeca de Nicolae §i de Vladislav, cacl al treilea dIu Radu-Negru nu se nas- cuse saQ se afla inca in copilaria. NicI data Unguril n'afl fost batup intr'un chip mal spulberat §i ma! ru^inos. Resbolul a durat peste tot vr'o f6se septemftnl, pina pe la 10 Noembre. tl descrie nu numal incidental o mul^ime de djplome dela Carol-Robert §i dela filu-seO Ludovic, dar mal ales pe larg do! contimpuran! : fantana din Thurotz sail din Chronicon Budense §i Enric de Muglein. Carol-Robert Intra in Oltenia, apuca Severinul §i puse acolo un Ban unguresc. Alexandruvodl s*a grabit a'l trimite o solia, propun6nd patru puncturl : 1". ced6za de buna voe Severinul cu ocolul lu! ; 2*. platesce 7000 marce de ai^int drept cheltuell de resbolu ; 3". se indatoreza a plati regulat tri- butul anual ; 4". va da ostatec pe unul din fiil sel la curtea regala. Sa piece dara maria ta in pace, ^ise Alexandruvoda drept inche- iare, cacl daca vel merge mal departe, o vel paji-o : „si veneritis ulterius, pericuium rainime evadetis". Carol-Robert a respuns solilor printr'o insulta grosolana, §i a mers inainte, cautani sa intalnfeca o^tirea roman^sca, pe care Insa n'o gasla nicairla. Locuitoril din drum doslaQ la munte cu hrana, cu vite, cu tot. Falnica armata ungur6sca nu ma! avea ce manca. Pina unde ? Punctul de plecare fiisese Severinul ; punctul de ajungere a fost ceta^uea Arge^ulul, dupa cum nl-o spune f(irte precis regele Ludovic, filul lul Carol- Robert, intr'o diploma din 1347 la Katona: „quum genitor noster .,ad recuperandas r^ni sui partes Transalpinas cum valido suo „ exercitu accedendo , ante castrum Argas castra metatus „fuisset. . ." Faja cu acest text positiv, indicatiunea localita^il e ne- controversabila. Decl dela Severin pina la Arge^ Carol-Robert mersese y Google cxc prin regiunea cea mal munt6sa §i cea mal padur6sa a Olteniel, prin Gorj ^i prin Valcea, cu o o^tire murind de f6me : „in terra „ignota, inter alpes et montes siivarum, victualia invenire nequiret, „famis inedia ipse Rex, Milites, et equi sui laborare protinus in- deeper unt". CeMtuea Arge§uiu!, „Castrum Argas", nu e Curtea-de-Arge^, care n'a fost nicl-o-data intarita, ci mal la nord In creerul Carpa- jilor, chlar pe malul Argefului, intr'o posi^iune selbatecS, este ruina numita Cetatea lul Negru-voda. Aci, ca §i 'n cronica din Luccari, Negru-voda e nu alt cine-va decat Alexandru Basaraba eel supranumit „Campulung6nul". Pogorit din Fdgarai pe la 1300 pentru a goni pe Unguril contelul Laurenjid din Carapulung, in Muscel §i 'n Argeij el este Negru-voda eel istoric al legendel po- porane, mal mult decat anterioril Basarabl eel cu capetele negre pe st6g §i mal mult decat fiil sel Vladislatl 5I Radul, carl gSsira culbul deja gata. D. Xenopol nu eun6sce „castrum Argas", Intemeiandu-se numal pe pasaglul eel citat de mine in Archiva istoricd din caletorul polon Strykowski, unde ^ice : „RegeIe uiigar Carol radicSnd un resbolu „naprasnie asupra domnulul muntenesc Basaraba, fu batut eu de- „savlrsire prin stratagema de catra MuntenI §i Moldovenl, astfel „Incat eu pujin! al sei abia abia putu scapa cu fuga in Ungaria. „ Pe locul bdtdUct domnii muntenesd zidird bisericd §i rddkarA „trei sldlpi de p^trd, precum vS^ut eu-insumf ia 1574, intorc&ndu-mS „din Turda, dincolo de tirgu^orul Gherghi^a, dou6 ^ile de drum „dela oraful transilvan Sibilu, In mun^I. .." Strykowski confunda. SaQ ca el n'a in^eles inforniajiunea, orl ea n'a fost bine informat, orl mal probabil a ineureat propriele sale notice de caietoria, In loc de „Negru-voda" din Arge§, care In adev6r este in direc^iunea Sibilulul, punend tirgu^orul Gherghi^a din Prahova, eare are a face numal eu Bra§ovul. Biserica, despre care vorbesce Strykowski, se afla In realitate la ceta^uea lul Negru-vodft inca in secolul trecut, cand pomenesce generalul rusesc Bauer : „Ces villages sont si- „tu6s le long de la riviere d'Arges : Cita de NegruU Wodi, „ehapelle sur une tres haute montagne". De asemenea la Sulzer: „Tsehetatie Niegrului Wodi, eine auf einem hohen Ber^e „naehst dem Ardschisch stehende Kapelle". Tot ce pdte fi mai interesaut, este rolul strategic al acestel localita^i sub Mihalu Vi- t6zul, dol secoli §i mal bine dupa Alexandru- voda, cand ea era y Google CXCI deja veche ruina §i purta atuncl acelagi nume de Negru-vodfl. Contimpuranul Waltber, scriind In 1597 dupa o relafiune a logofB- tulut muntenesc Teodosie, tradusa polonesce, ne spune ca pe la 1594, pe cand Turcil se intartatl in Tlrgovi^te, Mihalu Vit^zul, „a§- „teptapd ajuWre din Ard61 (vicini Transilvaniae Ducis desiderans „auxilia)" se retrflsese „ln fundul muntilor In vechea estate Negru- „vodd (in montium quasi fauces, ubi munitae olim arci'j Negra- „icoda)", pe care „o darflmasera de de-mult Turcil (a Turcis olim „demolitae apparent rudera)" 51 care totu^l In timp de resbolu „remanea un excelent loc de adapost (loco receptui aptissimo)". Nesci6nd romanesee, ci traducfind din polonesce, Walther voli cu orl-ce pre^ sa tn^el6ga numele local Negru-vodd, §i pe Negru la priceput bine prin latinul pniger", dar pe vodd prin polonul „woda" care vrea sft ^ica apS, §i astfel a explicat peste tot prin: „Nigra aqua". l>asanduse la parte acest quipro-quo, pasagiul din Wal- ther e f6rte important. Sub Alexandru-voda castelul purtase dara mal intaiu numele de Cetatea Arge^ulul, dupa cum II vedem In di- ploma regelut Ludovic ; apol dupa m6rtea lul Alexandru-voda, In memoria victoriel acestui mare principe, s'a pastrat la popor plnft asta^I „Cetatea lul Negruvoda". Carol-Robert nu Inaintase dara mai departe de Arge^, „castrum Argas", §i aci a fost batut pentru prima rtra. Istoricil no§tri nu menjion^za dou6 batftlie, dar aG fost doue in fapta, recu- noscute intr'un mod expres de catra insu§l Carol-Robert intr'o diploma din 1335, intarlta apol de regele Ludovic la 1354 : „nobis „in terra Transalpina, ubi per Bazarab Olacum et filios eius dictam „terram nostram Twinsalpinam, in praeiudicium Sacri Diadematis „Regii et nostri infldeliter detinentes, nobis et validum genti no- „strae, ibidem nobiscum habiti insultus hostilis, semel et se- „cundo in quibusdam locis districtis et silvosis indaginibus, flrmis „exstirpatis saevissime obviavit. .." Decl „semel et secundo" afl fost dou6 batalie, din cart prima llnga Arge§, unde Carol-Robert a fost atat de strimtorit, Incat se v6^u silit a cere pace: „treuga ordinata cum Bazarad et data flde". Ce a facut atunci Alexandru- voda? Batjocorit de catra semejul suveran al UngarieT, de catra unul din eel mal puternici monarch! al Europel, de catra acela care stetea cu un piclor la Neapole §i cu cela-lalt la Buda, Alexandru- voda trebula cu orlce prej sa'l sdrob^sca, fiind-ca alttel Carol- y Google CXCIl Robert ar fi revenit asupra Romaniel cu setea de resbunare, cu forte noue gi nial bine pregatit. Generositatea pentru du§man fn- semna in casul de faja o tradare catra patria. Dupa prima bataia se mat Impunea o a doua ; aSemel et secundo". Alexandru-voda a dat cal&uze, carl sa sc<5^a pe Ungurl din {6ra in direcjiunea cea mal scurta spre Timi§(3ra, trecfind din noti Olbul. S'a Intins o grOenica cursa in Gorj apr(5pe de hotar. Maghiaril s'aO simtit d'o data Intr'o vagauna rip6s9, incungJurata de stand peste stand, din virful carora Romanil le aruncaO sagefl §i bolovani In curs de trel ^lle, fara putinja de fuga satl de apfirare. Eram nol — ^ice cronlca cea ungur^sca — prinjt ca pescH Intr'o mr^ja : „sicnt pisces in gur- gustio vel in reti comprehensi" ; al nogtri — adaoga ea — cadeaO impregTur ca nesce musce; „cadebant in circuitu quasi muscae". Travestit, regele a scapat cum a scapat cu pujini a! se!, dar pina la mcirte nu s'a mal gandit vre-o data de a se int(5rce In Romania. A mal domnit el vr'o dol-spre^ece ani, in intervalul cftrora Ale- xandru-voda n'a mal avut nici o sup6rare din partea Ungariel. Peste un seed §i mal bine, Stefan eel Mare a scos pe socot^la Polonilor o noua edifiune a invejaturel marelul Basaraba. Polonil dintr'o parte, Unguril din cea-lalt^, acusati pe Romflnl de perfldia. Negre§it ca Goliath numla tradator pe David. De 'naintea lul Dum- ne^ftti §i de 'naintea (5menilor, a scapa J6ra sa este culmea virtutil In orl-ce Impreglurare §i cu orl-ce armft, — orice arma §i orl-ce Impreglurare. In armata lu! Carol-Robert era o mulfime de misionar! papall, sigurl mal de 'nainte de infrangerea Romanilor, pe carl se pregi- tTati deja a'l int6rce la catolicism cu voe saQ fara voe. Mal top aO fost macelarijl. Cronica ungur6sca deplange mal cu amarftclune ac6sta avangarda a Papel : „Proh dolor ! propinavit illis aniaritu- „dinem, cuius memoria flebilis est ; nam ibi occubuerunt tres Pre- npositi, videlicet Magister Andreas Prepositus Ecclesie Albensis, „vir valde venerabilis, Vice-Cancel! arius Regie Maiestatis existens, „cum Sigillo Regis periit. Item Michael Prepositus de Posoga, et „Nicolauy Prepositus de Alba Transilvana. Item Andreas Plebanus „de Sarus, et Prater Petrus de ordine Predicatorum, vir honestus, „dire mortis poculum acceperunt ; quia in cerebra capitum eorum „ligneos clavos miserabiliter affixerunt. Quidam etiam Sacerdotes, „qui erant Capellani Regis, sunt occisi. . ." Cronica slavica |din Fotino observa §i ea : „Romanil ucideaQ §i staramati cu ciomegele, y Google cxcin „ft4 pe nesce lupl tiirba^l, mat ales pe cftlugaril papista§T, cart se „$ineaa de (Sstea ungur^sci". Totu5l personal Alexandru-voda nu ura pe Ungurl, dupa cutn nu mh nicl pe catolicl. Ce-va inainte saD ce-va dupa 1330, prima sa nev^sta, Romanca, filca kinezulut Ivancu Basaraba, muma viitorilor dot DomnI Nicolae ^i Vladislav, a murit; §i Alexandru-voda, barbat deja de peste cincl-^ecl de ant, lua in noua casatoria pe Clara, catolica, filca a unul magnat Ungur, muma lut Radu-Negru 51 a dou6 fitce. Despre ambele aceste Insofirl volu vorbi pe larg mat la vale. § 37. Alexandru-voda: Perlodul sub regele Ludovic. Bibliografia: Etymoloeicum magnum, v. Alimog; ibid. v. BftdesnI. — loannes de Kikul- i«o, In Schwandtner, Script, rer. Hung.tricar. t I p. 174, 177.— iV. IleBsujianu, Documente vol. I p. 697, vol. II p. 22, 25, 37, 58, 80, 99, U9, 181.- Fotim, 'latopia t. II p. 18- — Tunuslii, Lrad, Sion p. 123. — Vaiani, Croniche, Trieste 1859 in-8 t. II p. 83, 124. — Karaimin, HcTOpis t- IV nota 253. - Chronicon Dubnitzense ap. Podhradczky, Chronicon Budense p. 277.— MiklonchetMillUr, Acta PatriardiatiiB ConatantinopoJitani, Vindobonae 1860 in-8 t. I p. 383 eqq. — Radu Qreeinu, Letopiset, Mbs. in>4 la d. Or. N. Hitno. — H. lorga, Act* gi fragmente, Bucurescl 1895 in-8 t. I p. 9. — MilUosich, Monuments Serbica p. 146. — O. Wemd, OkraAnyi kalSazat, Pest 1856 in-S I p. 18.. — Xeiwpol, letoria t. II p. 73, 77 sq. La 1^42 m6re Carol-Robert, fltul seQ Ludovic urmand pe tro- nul unguresc. Necunosc6nd apucaturile noulut rege §i preferind In ort-ce cas a'l lovi din capnl loculul, p!na cand nu s'a Intarit Inca, Alexandru-voda §t-a strlns 6stea §i a indemnat la revolta pe Sa§il din Ard6l, cu carl trSise bine inca din timpul lut Carol-Robert- Unit dintre boierit oltenescl opun6ndu-se resbotulul contra Un- gariel, voevodul t-a pedepsit cu o extrema asprime, astfel ca unit din et aO fugit la regele Ludovic, buna - (5ra Carapat cu tot n^mul Zamescilor , despre carl vorbesce diploma reg6sca din 1359 : „nos attendentes fldelium serviciorum merita Karapath, „Stanislai, Negoe, Wlayk, Nicolai et Ladislai flliorum Ladislai „fllii Zarna, Olachorum nostrorum fidelium. qui eo tempore „quo Alexander Bazaradi, Vajvoda Transalpinus , nos „pro Domino naturali recognoscere renuebat, ut pipsos non reruin damna, non vastus Po;isessionura, nee mortis in- „iurie, nee aliorutn periculovum terrores poterant ab huiusmodi fl- „delitatis constantia revouare ; imo relictis omnibus possessionibus „eorum et bonis in Transalpinia habitis, nostrae Maiestati se obtu- y Google CXCIV ^lerunt fideliter servituros". Voevodul avea darft dreptul de a re- curge la cea mai mare stra^nicia In privinja boierilor celor nesupu§l in timp de r6sboiu : confiscarea averit, tortura fi m(5rtea. C3el patru boierl olteni fugind in Ungaria, s'ad distins acolo prin vitejia, nial ales in luptele contra Venejiei la 1345, §i afl capStat o muljime de mo^ie dela regele Ludovic. In Transilvania insa resboiu nu s'a intamplat. Aratand multa energia §i dibacifl, regele Ludovic in 1343 pe de parte a intrat in Ard61 cu dstea contra Sa§ilor, carl s'aQ potolit, iar pe de alta parte a isbutit a inipaca pe Afexandru-voda, care era multumit de a'51 asigura stapanirile ardelenesci cele vechi ale Basarabilor : Ha^egu!, Sylva Bkcorum ^i Fagara^ul, cacl Severinul de de-mult nil aparjinea Ungurilor decat mal mult de nume. Doinnui 'I'erel-Romanescl nierse dara in Transilvania ia Intalnire cu regele Ludovic, recunoscCi pe suzeran |i J se inchina ca vasal feudal. Re- lajiunea conlimpuranului Ion de Kikullew respiri marea bucuria a tuturor Ungurilor faja cu supunerea unul priiicipe atat de puternic §i atat de vit6z, pe care Carol-Robert, sraerit de dinsul, nu putuse a'l smeri nicl data : „Cum autem esset Rex in partibus Transil- „vanis, quidam Princeps seu Baro potentissimus, Alexander Waivoda „TransaIpinu3, ditioni ejusdem sublectus, qui tempore quadam Ca- rroll regis, patris sui, a via fidelitatis divertendo, rebellaverat, et ,,per multa tempora in rebelUone permanserat" ; ^i din ^iua aceea — adaoga cronicarul unguresc— Alexandru-voda a reuias pentru tot- d'a-una credinc!os regelui Ludovic ; „ab illo tempore fidelitatem consei'vavit". Acesta Insemn^za ca nicl data regele Ludovic n'a atins stapanirile cele ardelenesci ale voevodatulul oltenesc ; ce va mai mult : Unguril pe Olteni §i Oltenii pe Ungurl s'aU ajutat unil pe aljil fra^esce contra Tatarilor ; pe la sfir§it insa, dupa cum vom vedS, Alexandru-voda a cre^ut de cuviin^a de a sup6ra pe Ungurl. Cronica lul Radu Grecenu, dupa filntana necunoscuta, re- presinta impScarea lul Alexandru-voda cu regele Ludovic ca silita prin navalirea Ungurilor in f 6ra-Roman^3ca, ceea ce e absolut fals, de vreme ce Ion de Kikullew, contimpuran 51 chlar Transilvan^n, nu numal fix^za local, dar mai constata ca Alexandru-voda a venit de buna voe : „sua sponte". Fantana lul Grecenu e totu^l intere- santa prin finalul : „merse la Cralul cu marl darurl, cu o mie de „grivne de aur, de s'atl inchinat 51 se fagadui ca'I va da dajde pe „an ; de ac6sta fdrte bine paru Cralulul |i'l darui cu frumdse da- „rurl §i'l slobozi ca sa domnfeca in pace". Acela^l fantana necu- y Google CX.CV noscuta a lut Grec^im niai cuprinde o alta notifa ftra alaturare mal importanta, pe care o volu reproduce Indata mal jns. Este Invederat ca cronicaril nojtri posedafl din cand In cand cate un fragment forte vechlu, remas necunoscut nou6, pe carl Insa une-orl el nu le injelegeati bine. A^a e-^te 51 fantana cea slavici a lui Potino, cand ne spune ca : „Ia 1347 Alexandru-voda se alia „cu hanul tataresc de peste Prut, navalind amindol In Ard61 din „doue parp, astfel ca regele Ludovic a fost silit a face pace". Na- vala Tdtarilor contra Ungurilor !n Transilvania e adevfirata ; anul 1347 este 6ra§T adevgrat; participarea Domnulul f errf Romanescl e de asemenea adevfirata ; dar totalitatea nara^iunil e gre^ita. De Fotino se apropia apoi fantana cea necunoscuta din Tunuslil, care ^ice : „Dupa LetoplseJ se vede ca Alexandru-voda la anul 1345 a „avut rBsbolu cu Ludovic regele Ungariel, §1 ca la anul 1346 a „Intrat in Ard6l ca ajutor al Tatarilor". De unde Ore t6te acestea? Rolul eel mare al lul Alexandru-voda in al doilea period al domniril sale a fost intregirea Statulul prin gonirea desavirgita a elementulul tataresc din Muntenia §i chlar dintr'o mare parte a Moldovel. Prin urmare, nu cu Tataril trebula sa se alieze voevodul romanesc contra Ungurilor, ca in fantana lul Fotino §i a Tunus- liilor, ci vice-versa. Sint fericit de a put6 grupa aci destule materia- lurl pentru a limpe^i aprdpe definitiv ac6sta cestiune plna acum atat de obscura. Fantana lui Grec6nu scrie : „Iar cand la 16t 6856 (1348) „merse Lalo§ Cralul Intr'ajutor lul Cazmir cralul Le^esc ca sft sc(5(a „Cracaul dela lanog cralul Cehilor, §1 Tafl scos cu mare rasbolu, „tntr'acea vard lovird TStarii in Ardil. Deci Gratul trimise o§H, jt „porund lul Alexandru-vodd sd fie el mat mare preste o^li §i sd se „bata cu Tdtarii, si s'aii bcltut la Sdcui 2 zile §i au biruii pre Td- „tari, §i i-aU tdiat §i i-au robit fdrte rdu, fi aU prins §i pre Atlam „SuUanul Tdtdresc §i i-au tdiat capul, tar altii robt mul^i gi st4guri „i-aU trimis lega^l la Craiu in Vdi^rad". Anul 1346 la Tunuslil, 1347 la Fotino, 1348 la Grec^nu, este fara jndo6ia acela^l fapt, care s'a Incurcat la Fotino §i la Tunusli!, s'a potrivit bine numal la Grec^nu, |i acelagl fapt ne intimpinft la Ion de Kikullew, care insa nu precis^za data, ci pune numal dupft anul 1345, adeca dupa ce regele Ludovic ajutase PolonUor contra Bohemilor, lar despre Alexandru-voda nemic, marginindu-se a men^iona pe voevodul transilvan Andrelu Latzkofi cu Sacuil: „cum Siculis nobllibus et valida y Google cxcvi getite". Numele Hanulul Tdtariloi" p(5rta aci acela^l nume ca §i la Grec6nu : „cum principe eorum nomine Athlamos". Tot a$a in Chronicon Budense, care ne mal Iflmuresce ca s'atl petrecut sue- cesiv dou6 lupte cu Tataril in Moldova: „Tartari Anno 1346 du- pHci pugna in Moldavia victi". In desacord cu cronicele muntenesci, cronicaril raaghiarl se feresc de a celebra victoria Domnului ferel-RomanescI, sub care se aflall Sacuil cu voevodul transilvan. Sa observ ca acest voevod se pare a fi fost amic din tinere^e cu Alexandru-voda, fiind fiiu al acelui falmos Ladislatl Apor, care fusese atat de strins legat cu Mircea-voda. Daca Ladislati Apor recunoscea pe la 1307 lul Mircea-voda ca e mai puternic decat voevodul transilvan, cu atat mal mult Alexandru- voda intrecea acuma f6rte departe in putere pe Andrelu Latzkoft, pentru care nu era dec! o injosire de a figura pe a doua linia. alta cronica de provenin^a ungur^sca, a§a numitul Chronicon Dubnitzense, laril^l nu vorbesce nemic despre Alexandru-vodfi, nici despre voevodul transilvan, numal in genere despre Ungurl : „Si- culi cum paucis Hungaris". Aci ni se spune ca att fost dou6 lupte: la 1345 §L 1346, ambele afara din teritoriul ardel6n, ci la Tatarl, „in terra Tartarorum", adecft In Moldova, din carl in cea de'ntaiu a perit „Othlanius", cumnatul marelul han tataresc : „prlnceps valde nPotens, secundus post Kanum, qui habebat in uxorem sororem „ips!us Kani". A^a dara fSntanele romanesci atribue lul Alexandru • voda victoria asupra Tatarilor, fara a tagadui participarea cea activa a Ungurilor, pe cand fantanele unguresci pastr6za o tacere abso- luta asupra Romanilor, reservand gloria intr6ga numal Ungurilor, unele 51 altele avSnd in vedere totu§l acelafi fapt, petrecut dupa resbolul eel intre PolonJ |i Intre Bohemt, care avusese loc anume la 1345. curidsa analogiS : cronicaril unguresci ne asigura ca Unguril ajutasera pe PolonI contra Bohemilor ; cronicaril Polonl, de'npotriva, nu vorbesc nemic despre ajutorul unguresc ; de aci istoricul maghiar Katona se plange cu drept cuvint ca Polonul ascunde pe Ungurl pentru a'^l lauda exclusiv pe compatriojil sel: „nuilam tamen meutionem Hungarorum auxiliarium facit, ut totam flProfligatorum Bohemorum gloriam suam Polonis vindicel". Bar (5re nu intocmal astfel procede Ungurul, ascun^fend pe. Romanl? Sa cercetam. Prima lupta cu Tataril, coincidand cu resbolul eel polonbohem, y Google Be flx6za la anul 1345. Ea a fost cea mal celebr^ prin peirea ha- nulul Atlamos, devenit la RomanI — cred etl — un personaglu epic Alimo§ In balada poporana ; Depute, frate, departe, Departe $i nici prd' forte, Sua, peoesul Nistrulul, Fe pAmlntuI Turculul. . . , care este Invederat un eroO tataresc : Ilalduc din (^ra de Jos, Nnit la Btat, Mare la efal §i vit^z cum n'a mal atat, pe care adversarul II mustra : Ce lie caicl mo^iile §i ne strici flaetele? Respandita In Moldova, In Muntenia fi'n Banat, ac^sta balada, ex- primfind In culori admirabile motivul f<5rte simplu de un minunat cSiareJ cotropind pamlnturile altera §i murind vitejesce cftnd e surprins 51 lovit pe nea^teptate, este veche de tot §1 pastr^za pre- tutindenla un caracter inongolic. Dupa prima lupta, Chronicon Budense §i Chronicon Dubnitzense men^ion^za a doua la 1346. E sigur !nsa ca att mal urmat contra Tatarilor alte expedifiunl pina pe la 1352, In carl t6te Alexandru- voda trebula sa fl jucat rolul eel de capetenia, prin lnsa§l posijiunea geografica a noulul Stat romanesc, §i 'n carl t6te Romanil aO fost ajutap de Unguri, fiind ^i ace^tila inieresajl de aprcSpe, mal ales Sacuil. Chela tuturor acelor expedifiunl nio da cronicarul florentin contimpuran Mateo Villani In capitolul LXXII din cartea II, In care ne povestesce resbolul Intra hanul Tatarilor §i Intre regele Proslavilor : „il re de' Proslavi", care nu era catolic : ^infedele", |i era tot-o-data vasal al Ungariel : „suddito al re d'Ungheria", In cursul anulul 1351, cad vestea s'a aflat In Floren^a In aprile 1852 : „questa novella avemmo da pii e diverse parti in Firenze del „mese d'aprile 1852". Singurut posibil rege ne-catolic vasal al Un- gariel Invecinat cu Tataril era Alexandru-voda, a carula porecia Basaraba, trecuta prin Brosrab, a ajuns la Italienl ca P r - y Google CXCVIII slavo, ce-va aja cum germanul „Bui^graf" a devenit la Ungurl nporkoiab", de unde al nostra nparcalab". Numind pe Basarabl nProslavi", etimologia poporana italiana n considera ca „pro-Slavi" : slavisajl sati pe jumatate Slavl. Afara de Basarabi, este absolut peste putinja de a pricepe pe Proslavi din VUlani. Istoricul polon Naruszewicz §i istoricul rus Karamzin explicati Proslavia prin ora§ul polon Braclaw satt Bratzlaw, dar nu se puteatl Injelege unul cu altul asupra vre-unul principe feodal raacar mititel de acolo, cScI nu se gftsla de loc, §'apoI nicl 56ra nu era vasala Ungarie!. Prin urmare, cronicarul florentin vorbesce necontestabil despre „xh de' Basarabi" satl „rh di Basarabia", dupa cum tot atunci Serbil numlati fera-Romin^sca EacapafiHHa, de exemplu intr'un trac- tat comercial cu Ragusa tocmal din 1249, adeca sub Alexandru- voda : „opyaBia ja He hoc4 bh y Byrape hh y BacapafiHHj aeiji)..." A se baga de sama in tr^c6t, ca Kagusanil mal In specie respandlaU In Italia In secolul XIV nouta^l politice din Serbia, din Bulgaria 51 din Romania, astfel ca dela din§il a putut sa strabata peste Adria- tica numele Basarabilor. Yillani ne spune ca Inalnte de 1351 Basarabil fusesera deja In lupta cu Tataril ; „Avvenne in quest'anno, che un re del li- „gnaggio de'Tartari, avendo avuta la sua gente briga col re di Pro- „slavia infedele, avegnachfe suddito al re d'Ungheria, e fatto danno „runa gente all'altra, 11 detto re de'Tartari sentendosi di grande nPotenza, per prosunzione della sua grandezxa, ovvero per trarre „la gente del suo paese che aveano a quel tempo grandissima „fame, usci del suo reame con infinite numero di gente a pi6 e a „cavallo, ed entrd nel regno de'Proslavi". Bupa acest text, res- bolul din 1851 nu este decat consecin^a a resbdielor celor ante- ri6re intre Alexandru-voda §i Intre Tatarl, !ncep6nd dela 1346, cand perise Atlamos, cumnatul hanulul. Tataril eratl Irritap cu tot dinadinsul contra Domnulul Romaiiilor. De asta data, ca 51 inainte, regele Ludovic I-a tramis cu graba In ajutor armata maghlara, de sigur din Ard61, pina cand Alexandru-voda, singur cu Romanil, oprla nenun;6ratele cete ale Tatarilor ; „II re de'Proslavi „coiia sua gente si fece incontro a quella moltitudine per ritenerli „a certe frontiere, lanto che a/esse il soccorso dal re d'Ungheria, „il quale di presents vi mandb quarantamila arcieri a cavallo: e „aggiuntosi colla gente del re de'Proslavi, di presents commisono „la battaglla co'Tartari. . ." y Google Batalia a turnat §ir6ie de sange : „la lena mancu agli uomini, „e lo taglio al)e spade, e le saette agli archi". Perpend mil §i mil de mor|t, totu^I Tataril aD remas neclintip pe loc. Romanil §i Un- gurii aQ fost siliJI a se retrage, a§teptand ajut(5re. Atuncl insa, ne mal Y6^6nd pe dufjmani, o panica cuprin^end pe Tatar!, el aQ pa- rasit canipul §i s'aO inters in ^^ra lor : „si tornarono addietro in loro paese". Dela 1345 pina la 1352, avut'aQ dara §1 Romanii un al lor resbolu de §6pte ani. In acel interval Aiexandru-voda cuceri re- stul ferel- Romaneses : RimnicuI-sSrat §i Braila, peste cari se va mal fl intins asupra Moldovel de jos spre gurele Dunari!: intregul Stafc a^a cum I'a lilsat flilor. Peste doK anI, la 1354, Romanii au mat intreprins o ultima expedifiune contra Tatarilor, acuraa nu pe teritoriul propriQ, ci departe peste Nistru pina la Bug, Insojind pe insu|l regele Ludovic cu Unguril ^i cu Polonli, peste tot 200,000 de calarejt ; „in quest'anno e in questo medesimo tempo, — scrie „Villani in capitolul V din cartea IV — Lodovico re d'Ungheria „accoJse suo sforzo, e di quelle di Polonia e di quello di Pro- „sclavia suoi uomini, e appareechiato grande carregio di vittua- flglia, con dugento migliaia di cavalieri andando quindici di per „luoghi diserti con grande travaglio, pass6 nel reame d'nn gran „re della gesta de' Tartari. . ." Nu se scie, dacft In capul Roma- nilor va fl fost insu^l Alexandruvodfi, om deja de vr'o 74 de anl; mal curand vre unul din flii voevodulul : Nicolae, Vladislav satl RaduNegru. In tot timpul expedi^iunilor tataresci regele Ludovic se afla intr'o d^sa corespondents cu Alexandru-voda. proba despre ac6sta ne Intimpina In diploma din 1355, unde se ^ice ca In trecut epis- copul catolic din Oradea, se vede un prelat Wrte familiarisat cu Romanii, ficuse din partea regelul mal multe drumurl la Alexandru- voda in interesul injelegerilor diplomatice : „ad Alexandrum Bozo- „rabi Wayvodam nostrum Transalpinura occasione pacis et con- „cordiae inter nos et eundeni tractandae, disponendae, et firmandae, „pluries proficiscendo effectione sedula studuit exhibere, et „exhibet in omnibus nostris negociis, quae occurunt successive. . ." La acela^l interval de timp, In legatura cu acelagi episcop de Oradea eel atat de legat cu Alexandru-voda, se rapdrta o bulla f(5rte remarcabila a Papel Clemente VI din 1345, de unde pe de parte resulta ca Domnul ferel-Romanescl se arata bine dispup y Google cc pentru catolicism, avfend negre^it un mare folos politic al momen- tulul, lar pe de alta parte se in§ira aci mal multt voevo^l §i ki- nezl roniani : „. . . Episcopo Waradiensi necnon Nobilibus viris „Alexandro Bassarati, et aliis tarn Nobilibus quam popularibus „01achis Romanls, Nicolao principi de Reniecha, Ladislao Voyavade „de Bivinis, Sanislao de Sypprach, Aprozye Voyavade de Zopus, „et Nicolao Voyavade de Auginas". D. Xenopol are dreptate cand ^ice : „Alexandru Basarab este voevodul Munteniel ; cel-lal^l Insa „nu sint nesce voevo^l vasali al acestula din Muntenia". In adev6r, Papa ^ice in bulla ca se adres^za catra frunta^il Romanl din Un- garia, Transilvania, Muntenia ^i Banat : „in partibus Ungariae, „Transilvanis, Ultralpinis et SiriTiiis". Afara de Alexandruvoda, flgur^za dara Ardelenl, BanajenI, Cri^enl §i Maramura§enl, pe unde 51 eratt voevo(Jl §i kinezi Romanl pe atunci ; insa numirile topice din text nu se pot precisJi, §i pfl unul nu admit de loc equivalen- fele cele propuse de d. Xenopol, buna-6ra ca Syprach este satul ardel6n Siplac, lar Zopus este satul fap de pe Tirnava. Sigur este numal d6ra ca „Ladislaus Voyavada de Bivinis" era voevodul ro- manesc dela Belug, unguresce Bel6nyes, in evul medio Bulenus In Biharia, unde ce-va mal tarsia la 1363 este indicat documental un voevod romanesc : „Iwan Woywodade Bulenus". Cu atat mal vlrtos nu me 'mpac cu d. Xenopol, cand traduce nSirmiis* prin Bulgaria, pe cand e vorba de Banat. Ceea ce e interesant In ac6sta bulla, lasandu-se la parte onomastica cea Indoelnica, este ca gratia lul Alexandru-voda devenira mal cunoscuJI In Occident tojl Romanil de pretutindenea, fle el vasali saQ ne-vasall al Munteniel, $i eft pentru prima 6ra H s'a dat lor in strflinatate numele de Romanl: „01achi Romani". Marturisesc ca mal 'nainte efl banulam gre§6la paleografica in loc de „Komani". Prin urmatorul fac-simile Insa e lesne de a constata cu ^ perfecta certitudine ca Papa scrie „Romani" f(5rte clar de dou6 orl: Sub Clemente VI, probabil prin staruin^a acelula^l episcop de Oiadea, mai cu sama insa a Dumnel Clara, Alexandru-voda Incu- viinja un episcopat catoJic in fera-Romanfeca, adeca pe un episcop y Google CCI special subordinat episcopulul superior din Transilvania. Acel epi- scop a fost conflrmat apol la 1869 de catra Vladislav-voda, care se rostesce : „a temporibus Praedecessorum nostrorum ac bonae „memoriae condam Alexandri, Patris nostri charissimi. . ." Prin npredecesorl" Vladislav-voda va fl Intelegfind 6re-cari Inceputurl ierarchice ale catolicismulu! In Oltenia sub eel do! voevo^l Letini: Mihafu-voda §i Barbat-voda ; un episcopat Insa catolic nicl chlar acolo n'a fost recunoscut de sigur de catra Dan-voda 51 Mircea- voda, capl al reacjiunil ortodoxe, lar peste f 6ra-Roman6sca Intr6ga, pe cat timp ea nu exista Inca, un asemenea episcopat nu putea sa alba flin^a pina la Alexandruvoda. Negojiand cu Papa Clemente VI, Domnul [inea totu§I a se aflrma ca ortodox. Pina atuncl Romanil nu aveaO un vladica pa- mlnt6n §i absolut nid manastire. fl fost pe-alocurl din cand In cand caiugarl pribegl din Bulgaria sati din Serbia, !n realttate insa era un fel de organisare presblteriana priraitiva, fliul popel de- venind popa prin mo§tenire saQ popa hirotonind la trebuin^a pe dascal. Asemenea preujl eratl de ajuns, §1 speriaseri Intr'atata pe Papa Gregoritt IX, Incat Intr'o bulla din 1234 el regreta ca Ro- manil din Ungaria all isbutit a IntOrce la credinja lor pina §i pe unil Unguil §i Nemjl : „tam Ungari, quam Theutonici et alii or- flthodoxi, morandi causa cum ipsis transeunt ad eos". A crede In Dumne^eO, a simfi pe Crist, a se teme de respunderea prin ne- murirea sufletulul ^i a se jertfi pe sine Insu§! pentru al^il, acest creftinism fundamental n'are nevoe de caiugarl. Alexandru-voda sciea bine, cate §i mal cate • fost'afl In stare de a faptui Romanil fara episcopl; dar ra^iunea de Stat il dicta, cimentarea legaturelor religi(3se cu orientul Europel, gi el s'a adresat la Imp6ratul bizantin Ion Paleolog §i la patriarcul constantinopolitan Calist I. Duparaulta coresponden^a cu sinodul ecumenic, la 1359 Grecul loakinth Kri- topul, cunoscut mal de'nainte lul Alexandruvoda §1 dorit de dinsul, a fost recunoscut ca mitropolit a tdta Ungrovlachia : „p.rit(tozoUtii<; itaoi).; OJrnpop.7.-/i7.<:" . In scrisorile sale catra Voda patriarcul 11 da suveranulul reman urmatorul titlu : ,Bine-nascut, prfi-lnjelept, pr6- „vit^z mare voevod §i Domn a t6t& Ungrovlachia, pr6-legitim, pr^- „lubit filu al smereniel mele Domn Alexandru (Eh-ssviax'XK, rnvBitatats, „av8p'.xioTats ^a pofgiiSa xai au^ivia xiwrjc 0677po6Xax£ac, sv ift^ 7cvs6jtaTi nlvTjOMiytaTs, ffo&itvdtats oU c^; ij^&v [WTpt6Ty]to?, xup 'AXIJavSps. . .)" §i arata on6rea ce avea Kritopul de a fl placut „unul voevod a^a de y Google CCJl mare: „Trp toio-jti,) |jLiYa),ij. fioifio^"; apol se bucuii de amicia lul Alexandruvoda cu insu^I impfiratul Rizan^iului : „«,a»apiv iSvotw ■*.%: Alexandru-voda in aoela^l timp era in cele mal intime rela- {iun! cu Serbii §i cu Bulgaril. Din cele douS fete ale sale cu D(5mna Clara, pe una el a dat'o in cflsatoria, lul Vucajin, in urnia rege al Serbiel, Kar pe cea-tdlta imp6ratului bulgar Stra§imir. Cu t6te astea, el n'a vrut sft lea pe mitropolit nicl dela patriarcul serb din Ipek, nici dela patriarcul bulgar din Oclirlda, cad privla ']'era-RoniAnesca ca egala cu Bulgaria §i Serbia : egali capil Statelor, egall deci §i capil Bisericelor. Inchinandu-se numai de'naintea superioritajil ini- p6ratulul bizantin, el i§l cerfi mitropolit dela patriarcul din Con- stantinopole. Tot din mandria, dupa 1859, sciind ca principil bul- garl i§I prepuneaQ numelul personal ca un fel de titlu imperial pe nTw* satt nlwaHHi" iH memoria marelut impfirat lonlja Asan, Alexandru-voda I'a adoptat de asemenea, astfel ca pe mormintul filulul seO Nicolae apare pentru prima 6ra ac6sta titulatura, trecuta la urmatoril Domnl al f erel-Romanesci §i apol la Domnil Moldovel. Acest ^loan" era tot-o-data, pOte, ca un omaglu adus Constanti- nopolil, fiind ca ambil Impfirajl de atuncl, Paleolog §i Cantacuzen, eratt de o potriva loanl. 'fataril fiind gonial la 1351, de atunci, in ultimul deceniu al semi-secolarel sale domnil, faja cu apropiata mcSrte, Alexandru-voda a cre(Jut de cuviin^, de sigur prin injelegere cu kinezil ceMal];i Basarabl, cu voe saO fara voe, de a intari posi^iunea celor trel fli, din carl primii dol eratl deja batranl. Pe filiil eel mal mare, Nicolae, Alexandru-voda ^i-l'a asociat la Iron ca al doilea voevod. lata de ce dela dinsul Potlno cunoscu un crisov domnesc din 1352, §i ne mal adaogS, dupa o cronica inedlta, ca acela^l principe trimisese 2000 de caiarefl peste Du- nare in ajutorul Bulgariel contra Turcilor. Dupa m(3rt€-a lui Ale- xandru-voda, filul seO Nicolae, in scurtul interval cat a domnit singur, i§I dedea duplul nume de Nicolae-Alexandru, ceea ce m& impinsese In trecut la gre^fila de a identified, pe ambil voevo^l, cu totul deosebip unul de altul. Cel mal crediuclos tovara§ al tatalul seO, Nicolae-voda 1§I perde in istoria aprdpe cu desavir§ire propria y Google CCIII sa individualitate. Pe mormintul seti inscrip^iunea il numesce : pfilul marelul Basaraba", 51 ac6sta este deja biografla. Pe fliul al doilea, Vladislav, eel mal vit6z din tustrel, Ale- xandru-voda I'a pus peste Carpajl ca duce al Fflgarafulul, unde se cert^ cu Sa^il dela Sibilu pentru hotarele ducatulul de Amla§ §i din care causa In tradi^iunea manSstiril Tism^na la Stefan leromo- nahul el flgur^zfl. sub titlu] de „cralu al Ard^lulul". In fine, pe Radu-Negru, fliul eel mal tinfir, Alexandru voda I'a ffteut ban al SeverinuIuK, ceeaee in poesia poporana serba \-a dat porecla de „Severin6nul", dupa cum vom ved6 mal la vale. Cea de pe urma sublima aejiune sail eel pu^in atitudine a ma- relul interaeiator al Statului Terel-Romanesol nu reiese d'a-dreptul din materialul istoric, dar pare a se impune dela sine'^I prin con- cursul Impregiurarilor. Moldova fusese fundata inainte de mortea lul Alexandru- voda. Coinciding observase deja Fotino. „Bog^an» „voevodul Romanilor din Maramura^, — ^ice contimpuranul Ion de „Kikullew, — adunandu'^l RomanI din acea parte, s'a adapostit „pe ascuns In ^ra Moldovel, supusa cor6neI regatulul Ungariel, „dar de de-mult pustiita prin vecinatatea Tatarilor, §i de§i o§tirea „unguresca adesea I'a lovit pe Bogdan, totu^I marele numfir de „Rom5n! a^e^andu-se acolo, s'a facut un regat deosebit". Se Intam- plase ac^sta cam Intre 1345 — 1350. La 1345 se Incepuse §irul luptelor lul Alexandru- voda contra resturilor dominafiunil mongo- lice dintre Siret §i Nistru. Tot de atunci de pe la 1345 se mi§ca din sus In directiunea Prutulul Romanii din Maramura§ contra acelora^I resturl ale dominajiunil mongolice. Dela 1352, dupa de- finitiva retragere a Tatarilor, Alexandru- voda stapanla partea de jos a Moldovel. Nol scim deja (§ 33) ca voevo^il romanl din Ma- ramura§ eratl Basarabl Romana^nl, pleca^l din Oltenia dupa 1280, verl cu Romana^6nul Basaraba Mircea-voda, tatal lu! AJexandru- voda. Ore nu Basaraba eel devenit Domn al ferel-Romanescl, Intarit In Moldova dunar^na, Indemnat'a §i ajutat'a pe Basaraba csl din Maramur9§ de a se pogorl in Moldova cea carpatina? Ore micul voevod Bogdan ar fi putut sa susjina desele atacurl unguresci, „per exercitum ipsius regis saepius impugnatus", daca nu avea la spate pe marele voevod Alexandru, ajuns a fi „po- tentissimus prineeps" dupa marturia Maghiarilor ? Acest Alexan- dru-voda, atat de dibaclu In t6te Incurcaturile viefel sale, nu y Google OCIV vedea el 6re interesul eel capital pentru noul Stat al ^erel Roma- nesci de a basarabizS, intr^ga Moldovl? Da, a§a este, respunde un fept documental, care a scapat pina acum din vedere. Dela 1343 Alexandruvoda nu incetase de a ft aliatu) eel mal nestra- mutat al regelul Ludovic, pe cat timp avusese o neap6rata trebu- in|a de ajutorul Ungariel. Ei bine, tocmal In ajunul anulul 1360 regele Ludovic ^i Alexandra voda se c6rta, adeca tocmal atuncl cand Ungaria observA pe Bogdan-voda. In 1358 regele Ludovic §1 Alexandru-voda erati inca f6rte amict. Posedand acum la Dunare cele douS marl porturt Ora§ul- de-Flocl fi Braila, Domnul Jerel-RomilnescI atragea In ac6sta direc- Jiune comerciul Barsel, pe care Insa It ImpedecaO autoritafile im- guresci din Ard61 la Pasul Predel §i la pasul Buzetl, adeca intre rlurile Prahova §i BuzeO. Pentru a satisface pe Bra^ovenl, ceea ce pe prima linia era interesul Jul Alexandru-voda, regele Ludovic dete la mSna Sa§ilor un ordin : „ut vos cum vestris mercimonlis „et quibuslibet rebus inter Bozam et Prahom, a loco Uz, ubi flu- „vius Iloncha vocatus in Banobium, usque locum, ubi fluvius Ze- „reth nominatus similiter in ipsum Danobium cadunt, transire pos- flSitis libere et sicure". Puncturile dunfirene Intre Siret 51 Intre gura lalomi^el indica direct Ora§ulde-FlocI §i Braila. Indatorind dara regele Ludovic pe Alexandru-voda la 1358, cum dari de se turbura prietenia lor immediat de'ndata ce se simte periculdsa pentru Unguri mi§carea din Maramura§ a lul Bogdan-voda ? Alexandru-voda, dupa ce domnise vr'o ^ece ani impreuna cu filul seQ Nicolae, m6re intra anil 1360-1362 satl 1363. EfemerS, abia de vre-un an, a fost domnia cea deosebita a lul Nicolae-voda, inmormlntat la 1364 In mSnastirea Campulung sub p6tra cu ur- mat(5rea frumdsa inscrip^iune, descoperita de d. Tocilescu, dar men- {ionata inexact deja de Fotino : m,i N0el;Pi4-SIAHIinP'fcCT4SHCAB6 AKKIH K CdM0APb%4Blbl TAPb iC9MH RO/Vd 4Ae^4HAPt B06SOA4 CHb 66 v\HKcTBa iH Map- „Roib H AHbApt lanieHb..." A doua fika a lul Alexandru-voda din D(Smna Clara era ne- v^sta impfiratului bulgaresc Stra§imir saQ Srajimir dela Vidln. Numele el nu se cun(3sce, §i 'n zadar I'a cautat . d. Jirefiek. Se scie ca ea avusese dol copil, pe Constantin mort In Serbia la 1422, |i pe Doroslava sail Doroteia, casatorita ce-va Inainte cu regele Stefan Tvertko al Bosniel, v6ra-primara cu Mircea eel Mare. Alexandru-voda permitea D6mnel Clara de a catolid pe amin- dou6 fetele, de^i pe una ea n'a putut'o convinge; orl-cum insa Domnul a luat o In^l^pta mfisura a§a ^icfind de asigurare orto- y Google CCIX doxa pentru baiatul set! Radu-Negru, casatorindu'l cu o Bizantiiia, care de sigur na va fi trait pr6-bine cu sdcra-sa cea catolica. Se pare ca 06mna Clara se impaca mal pujin cu propriul seO filu de- cAt cu filul eel vitreg Vladislav-voda. De aceea Papa Urban V nicl nu vorbesce D6mnel Clara despre fllul el, devenit ortodox Inflacarat, negre^it gratia covIr§it6reI Inriurlrl a nevestel sale Gr6ca Kalinikia, muma lul Dan-voda §i a lul Mircea eel Mare, acesta din urma mentionand'o anume intr'un crisov pintre bine-facetoril manastiril Tism^na : „h ^oKbaa-nji. mo e npojioxiua MOEacrHpio laTE rocno^^CTBa ih roenoaca KaaiHHKm..." Numele femeiesc Kalinikia era Intrebuin^at exclusiv la Bizantinl. Alexandru-voda fiind prieten personal cu Grecul lacint Kritopul, pe care '1 1§1 adusese la 1359 ca mitro- poUt al Ungro-vlachiel, este de cre^ut ca prin mijlocirea acestuia se va fi insojit Radu-Negru cu Ddmna Kalinikia, Gr6ca fara In- do6la in orl-ce cas, p(3te chiar din familia imperials bizantinS, o Paleologina saQ o Cantacuzina, nu se scie de o cam data. Dan- voda, primul tilu al Ddmnel Kalinikia, cata sa fi fost eel pujiin de vr'o 25 de ani la 1385, cand s'a urcat pe tron, astfel ca iDSura- tdrea lul Radu-Negru se urea la anil 1359—1360, tocmal atunci cand Alexandru-voda se afla In d^sa coresponden^a cu Impflratul Ion Paleolog §i cu patriarcul ecumenic Calist I. In acest mod nol dobandim urmaWrea spi{a genealogica mal completa despre a doua casatoria in specie a lul Alexandru-voda: Alezandru-vod& 4- Ddmna Clara. Kalinikia + Radu-Negru Ldnca + Vucagio Pilca N. + Stra^lmir / \ m Uircea Marcu Andrela Constantin Doroteia+ Stefan Tvertko Intr6ga posteritate a lul Alexandru-voda, din care Nicolae §i Vladislav din prima casatoria se stinsera fara urma, a fost datorita nevestel a doua, straina cea catolica D(5mna Clara ; ^i tot el s'a datorit in acela§l timp intinsa rejea de alianfe a ferelRomanescI In secolul XIV cu Bulgaria, cu Serbia, cu Bosnia fi cu Bizanfiul. Cine 6re sa fi fost darl acea Ddmna Clara, muma lui Radu-Negru, bunica lul Mircea eel Mare 51 a Craiforulul Marco, acela catrA care yGoogk ccx se adres^ d'a-dreptui Papa Urban V §i care avea o mare trecere chlar la Vladislav-voda, de§i H era muma-vitregfl ? Volu Incepe prin a da un respuns aprioric, dupa care volu procede apol a'l demonstra. Drt ferindu-se de o pafania ereditara dela filul lul Alexandru-voda. I>asand la o parte Oltenla, regele Ludovic a trecut Dunarea §i a isbit pe nea§teptate Bulgaria occidentala, unde domnla cumnatul lul Vladislav-voda. Vidinul fu luat fi Stra- ^imir impreuna cu nevasta sa cea Romanca atl fost du§l amlndol roM In Croatia, lar In cetate s'a a§e^at un Ungur cu titlul de- ^Capitaneus civitatis et districtus Budiniensis regni nostri Bulgariae". Immediat o niul^ime de Pranciscanl din Roma s'afi repe^it ca un stol~ de locuste asupra Bulgarilor celor zapacip, §i s'atl laudat ca fn 50 de ^ile 200,000 de locuitorl devenira papista§l. Planul Ungurilor, bun pentru Papa, a fost totugl cu desaviv- jire gre§it din punctul de vedere strategic. Inainte de a lovi pe OltenI, regele Ludovic voise a cuprinde mal intaiu Vidinul pentru a lipsi astfel pe Vladislav-voda de ajutorul cumnatulul sen Stra§imir §i a isbi apol din partea Dunaril Romania cea remastL fftra aliajl. Ce s'a intamplat insa? Celalt Impfirat bulgaresc, ^i^man eel dela Timov, aducea acuma spre Vidin asupra Ungurilor o armata tur- c^sca, un noQ vrajma^ cu care nu se intalnisera Inca Maghiaril fi y Google CCX5 pe care cu gr^za, Intr'o balada poporana bulgara (§ 32), II preve- stise pe la 1290 Dan-voda, bunicul lul Vladislav- voda. Regele Lu- ■dovic nu era nicairl la Indemana, ci contra Turcilor s'a repe^it singur peste Dunare In direcjiunea Tirnovulul Domnul Jerel-Roma- ne§cl : §i|man a fost batut §i Turcil alungap. Era 20000 de Ro- man! pe 80000 de adversarl. Unguril aO respandit scirea ca a lor a fost victoria,, ^i pe la 1407 un Vlenez Johann Menesdorfer scriea •ca regele Ludovic a sdrobit pe Turd; ba Sntr'o biserica la Mariazell In Stiria se mai vede pina asta^I o inscripjiune : „Li:dovicus Rex „Hungariae per Matrem Misericordiae victoriam Turcoruni gloriosam „obtinuit". In fapta nicl o data regele Ludovic n'a dat faja cu Turcil. Biograful set! contimpuran Ion de KikuUew nu men^io- n^za nicairi ce-va a§a, dar nici despre Vladislav-voda el nu vor- besce nemic, intocmal dupa cum mal 'nainte nu vorbise nemic despre isbanda lul Alexandru-voda asupra hanulul tataresc Atlamos : reticenja sistematica de invidia patriotica. Unguril Insa n'aO fost In stare de a ascunde adev6rul. Gloria lul Vladislav-voda ajunse departe la Roma, gi papa Urban V H scrise cu bucuria in bulla din 1370 : „impios Turchos catholice fidei hostes pro Dei et pre- „fate sedis reverentia persequeris et tuos reputas inimicos". Vla- dislav voda i§I versa sangele in ajutorul Ungariel, negre^it; dar nicJ un contingent unguresc nu era atunci cu armata roman^scft, nicl c6ta cat de mica, afara de vr'o cap-va amicl personall al Doninulul, in specie ruda sa LadislaO de Doboka, fratele Ddmnel Clara, carula Vladislav-voda ilscrie la 1372 : ^exercitum contra Turcos infi- „ deles et Imperatorem de Tyrna in Bulgaria proclamari feci m us; -„ipse Magister Ladislaus Dobka strennus miles supradictus, noster „caro et sanguis et genitura, nobiscum et cum exercitu nostro j,viriliter contra saevissimos et infideles Thorcos et Imperatorem de „Tyrna, ipsosque invadendo perpetravit actus militares nobiles et „honorificos ibidem exercendo, propter fidem christianitatis et gra- .„tiam Serenissimi Principis Ludovici Regis". In acel resbolu cata sa fl participat enei^ic fratele domnesc §i nepotul de sora al lul LadislaO de Doboka, Radu-Negru, de o cam data Ban al Severi- nulul. alta particular! tate mal importanta a acelula^l resbolu a fost cucerirea Dobrogel, mal corect ^icftnd a gurelor Dunaril, adeca fara regiunea Varnel, cacl §i ea se numla Dobroge; dar despre -acdsta volu mal av6 ocasiunea de a vorbi mal jos. Prin victoria sa asupra Turcilor Vladislav-voda se Impaca, sail yGoogk CCXXl eel pu^n ava aerul de a se fi ImpScat cu regele Lndovic. In ade. v6r, in acelafl an 1366 s'a fScut o regulars oflciala a teritoriulul Sylvel Blacorum, ale cSrula hotare ati fost tot-d'a-una fOrte ^ovai- t6re 5i mereti disputate. Insu^l regele Ludovic se aflji la Or§ova, l.a marginea Olteniel, adresand de acolo o poruncft la voevodatul transilvan de a delimita immedlat satele Sacel, Orlat, IcilaO ^i Tl- Ii§ca, tiite f6rte apropiate de Sibilu, astfel ca ele sa nu mal im- pres6re teritoriul aparjinfind lul Vladislav-voda : „a parte terrarum „sub Woyvodatu Domini Ladislai Woyvode nostri Transalpini exi- i,stentiura". Delimitarea s'a executat in 1366, lar in anul unnator 1367 mtarita de catra regele Ludovic. lata ce era ducatui de Amla| eel la sud de Sibilu intra ^ra Ha^^ulul §i intre ^6ra Pagara^ulul. Delimitarea Bind terminata §i conflrmata, Domnul ferei-RomanescI s'a grabit a'§t asigura mal bine acea Intindere de pftmint, coloni- sand'o eu noul locuitorl RomanI ^i dandu'I numele de „Dueatus Novae Plantationis", dupa cum n ^ice el-insu§l In diploma sa din 15 lulie J 372, lar sub urma§l i s'a ^is „Ducat de Amla^" dupa un ora^el sasese de acolo. Chlar Insu^I Vladislav-voda i§l punea une-orl in titlu Amla^ul in loc de „Nova Plantatio", buna-dra In- tr'o alta diploma despre satul §inea din \6vd. Fagara§ulul din 8 Maitl 1372, pe care o cit^za douS documente din 1640, conservate in Archivul din Alba-Julia §i unde se ^ice ca s'a dat de: „Bassa- „raba, bare terrarum Fogaras et Omlas qui eo tempore terram „Fogaras tenuit". Acel teritoriQ aparjinuse Basarabilor deja pe timpul Mongolilor (§ 28) gi mal de'nainte, dar 11 lipsla pina atunci o denumire statornica. Din cele patru mo§iI invecinate cu ducatul de Ainla^, Sacelul ^i Orlatul remasera familiel contelul Konrad, f(5rte sca^uta din vechile'l pretenjiuni de astapanipina In Valcea, lar eele-lalte dou6, Icilaul 51 Tili^ca, eraQ : „Ioannis dicti Tompa comitis Alpium nostrarum de partibus Transilvanie", adeca ale unul „Ion '^16 Tompa eontele munjilor Sibilulul", — un nume fi un titlu f6irte enigmatice. Efl banuesc ca era un Roman, 51 anume dintr'o ranmra transearpatina a^, Basarabilor. Intre manuscriptele lu! Transch se gasesce copia dupa un act din 1383, aflator in Archivul din Klus-Monostor {Neoregestr. nr. 84), de unde se vede ca posteritatea contelul Konrad Impreuna cu acela^I 16n Tompa arataH drepturl asupra mal multor sate dintre ora^ele Sibilu fji MIercurIa; aci Insa lul „Ion^is Tompa" i'se da adevfiratul nume de familia: „Ioannes loviza de EcsellO", adeca lovi^d, nume y Google a Severinul : „ip3uni regium exercituai, ultra Danubium, contra in- ■ y Google CCXIYIII „sultu3 bellatorum et sagittariorum ipsius Layk Vayvoda^, velut „imbres sagittas emittentium Olachorutn, per navigia, moenibus „et fortalitiis flrmatum, transducente, inimici in fugam conversi, „velat fumus evanuerunt, et residui totius exercitus terrain ver- „s\xs Zewrinam intraverunt, et eandem occupaverunt." Unguril dara sint In Severin, Sntocmat dupa cum fusesera. sub Carol-Robert. Ce urm^za Insfi? Regele Ludovic nu inaint^za. Nicl un pas mal departe. In acela^I timp, tot a^ de frumos, cu o mare o^tlre, cu nobilr §i cu Sacul, pajesce din Ard61 voevodul Nicolae : „ultra ter- ram Siculorum cum valido exercitu ac nobilibus et Siculis partis, transilvanae." In Muntenia batman al lul Vladislav-voda era con- tele Dragomir, adeca un kinez dintre BasarabI, care comand^ in Dambovija : „capitaneus erat comes Dragmer Olachus, cas- tellanus de Domboycha". In lungul lalomijel el avea la dispo- sifiune mal multe puncturl Intarite: „fluvium Iloncha, ubi for- talitia et propugnacula erant." Era un general cu mult sange rece, necesar pentru a potoli primal avint al Ungurilor, §1 tot-odata un barbat f6rte religios, cacl dinsul mal tar^ifl, sub Dan-voda la 1385,- el se facu stare^ al manftstiril Cotm6na, lar filul seQ omonim, de ase- menea nComes Dragmer", „jupan Dragomir", darui sintului iaca§ un clopot. Dupa sanger6sa batallA, „certamine fortissimo commisso" kinezul Dragomir parasesce campul ji se retrage, lasand pe victo- liosul voevod Nicolae sa'l urmar6sca: „ipsum capitaneum, multis- interfectis, in fugam convertit", ^ice Ion de Kikullew, vorbind nu- mal despre RomanI ca^u^I In lupta, dar despre eel prin^l — ba, ceea ce insemn6za o isbanda necompleta, mal adesea o stratagema. Fuga simulata era o tactica, tradi^ionala a Tatarilor, lar Romanil se (ineaa atunci intocmal de tactica tatar6sca (§ 36 p. CLXXXVII). Fuga kiriezulul Dragomir cea povestita de Ion de Kikullew nu este alt ce \M decAt din punct In punct ceea ce povestise la 1241 Ungurul canonic Rogerius despre fuga cea prefScuta a hanulut tatarescKa- dan: „respicieDs multitudinem armatorum, terga dedit, fingens fu- gam ante eos." In adevSr, voevodul Nicolae fu prins in cursa. Acuma sa'l au^im pe cronicarul maghiar despre nimicirea cea to- tala a armatel unguresci, pe care kinezul Dragomir o ademenise In. strimtort h&\t6se, unde a secerat apol fara cru^re fldrea nobilimil . sacuiesci, lar cadavrul voevodulul Nicolae abia-abia a putut fl smuls din manile Romanilor: „incaute ulterius procedens, inter- y Google CCX31X ^indagines et veprium densitates, ac passus strictissimos conclusus, ^per multitudinem Olachorum, de silvis et montibus inV^asus, ibi- „dem, cum str«nuo viro 'Petro, suo- Vicewayvoda, nee non Deseu „dicto Wos et Petro Ruffo, castellano' de Kykyllewar, Petro et „Ladislao Siculis, viris bellicosis, et aliis militibus quara pluribus, „et nobilibus potioribus, extitit interfectus; et cum gentes Hunga- „rorum, de ipso exercitu, terga vertissent et se in fugam conver- „tissent, in locis lutosis et paludosis, indaginosis, conclusi, multi „ex eis per Olachos occisi extiterunt, et aliqui, cum magnO peri- „culo personarum, et rerum damno, evaserunt; et funus eiusdem „Nicolai Wayvodae, cum magna pugna, de msnibus Olachorum „ereptum ..." Campania era terroinata Intr'un mod strSlucit; o armata un- gur^sca distrusa, o alts, armata ungur6sca petrificata in Severin, pe cand cele dou6 armata romanesci se puteafl uni la ori-ce mo- ment, una victori6sa, cea-lalta intacta, ambele gata a se arunca Impreuna ; lar Radu-Negru din Pflgara^ putea sa se misce in orl- ce direcfiune, de 6ra-ce in Transilvania nu mal exista o§tire ma- ghiara, fiind nemicita de catra kinezul Dragomir. Nu e de mirare ca regele Ludovic s'a grabit de a se ImpSca fflra multa vorba cu Vladislav -vodft. Domnul ferelRomanescl recunoscu suzeranitatea Ungariel, Ungaria Insa a redat Bulgaria occidentala imperatuhiT Stra^imir, care s'a §i in tors din Croajia la Vidin, lar Vladislav- vod a §l-a reluat Severinul, incepSnd a se intitula din noQ: „Vayvoda Transalpinus, Banus de Zeurinio et Dux Novae Plantationis et de Fugaras." Ungaria din parte'l, prin done durertise ispite, sub Alexandru-voda ^ sub Vladislav-voda, convinsa acum ca nu e de glu- mit cu Basarabil, s'a cre^ut dat6re a'gl intari hotarele Transilvaniel contra Iferel-RomanescI, anume la doue puncturl: castelul Lands- kron in regiunea Sibilulul, lar !n a Bra^ovulul castelul TOrzburg, acesta din urma numit romanesce Bran. Printr'o confusiune tntre teatrul resbolulul ^i Intre resultatul luptel, fantana Tunusliilor ^ia lul Fotino flxfiza ac^iunea la Bran, adeca In Transilvania, pe cand kinezul Dragomir batuse pe Ungurl fcSrte laraurit in Dambovifa Ac^ta gre^6la Insa este o nemica In compara^iune ou colosala ne. :gre§6la a d-lul Xenopol, care a uttat cu desavirgire — fara nici o pomenire de un cuv)D|el macar — Intr^ga mar6^ campania a lul Vladlslav-voda, una din cele mal frum6se In istoria militara a Romanilor. Mal pu^in vinovat e Fotino, cand muta bStaiia din y Google OGXSX DftiBbovitft la Bran, cOcI O0I pu^n el simte Itutu^I ci gn^esca lAntaoa hAi astrfel eft se'nc^cA a liidr^)ta fntr'un mod (kv-care^ 1 i^cdnd e& Branul e la Uuscel, du !q Ard^l. Dar unde dre sa fi& scu^ d-lul Xenopol, intr'o lucrare noutt §1 atat de vokimiti()sft? Regel« Ludovic a fost darft invins, il era ru^irw lUMnsugl, ^i In diplomete sale ulteridre, cand II viae neap^nit de a cita acel resbolu, II Imbraca Intr'o formulft eufemica, de „redobAn(Urea 3e- verinulul": „reoptentlo civitatis et terrae Zeurinieneis", de^ilnrea- litate Severinul fuaese immediat inapolat lul Vladislav-voda. Un spe- cimen fdrte interesant de acea formula eufemica ne Intimpina Intr'o diploma din 1376, pastrata !□ archivul con^ilor Kendefd, de unde n^l-a procurat o copia profesorul K. Szab6 dela Cluj. Romanil boierl din Teme§iana tineaQ atunc! unU cu Unguril, al^il cu Y)a- dislav-voda. A§a unul din el, Vlad Lehlcescu, ^I-a parasit mo^ia Bala^ni^a de llnga Mehadia ^i a ft^tt In Oltenia pentru a servi Domnulul ferel-RomanescI : „quandam possessionem Balasnicha . „TOcatam iuxta fluvium Balasnicha nominatum in districtu de ^Myhald existentem, quae propter infldelitatem Ladislai filii Le- „hach, qui derelicta 6delitatis via, ad partes fugit transaJpina!?, „in despectum nostrae Maiestatl'; et nostro adhesit emulo, ad ^nostras manus et regiam nostram collationem devoluta fore nperhibetur". Acea mo§ia conflscata, regele o daruesce la al^I pa- tru boerlRomanl de acolo, fill lulRalcu, carl servisera cu credinta .in 05tirea ungur6sca contra lul Vladislav-voda: „nos attendentes „fidelitatem et servicia Suriani, Bogdani, Demetrii et Blasii fliiorum „Rayk Olachorum nostrorum, quae jidem in plerisque nostris ex- „peditionibus et specialiter in exercitibus nostris adversus Rasce- „nos et etiam contra Bulgaros motis, signanter' vero In reop- „ten.tione civitatis et terrae Zeuriniensis nostrae stu- „,duerunt exhibere Maiestati et exhibent in praesenti. . . " „Redoban- direa Severinulul" e ce-va nostim., , Regele Ludovic I5I redobandise momentan un petec din Mehedint numal pentru ca Vladi^av-voda sa'l stapan6sca, §i voevodul foma- nesc n'a mal incetat de a'l stapani, ne mal avfind al|l dttgmanl decftt pe vechlul vrajma5 §i§man eel dela Tirnov, Impfiratul Bulga- ria, orientale,, care aducea mereti asupra Vidinulul cete de TurcT, i|ntr'ui> rand navalind §i asupra Olteniel. Acea invasiune de- y Google scrie cronicft serb^scft la Mauro Orbini. Turcil treoend Dunftrea, Vladislav-vodA le-a luat tdte b&roile ca sa le tale chip de 8Cfl.pare, apol II batu Infrico^at, §i tojl aO perit, unil de sabift, al{il Inne- cajl: „onde il voievoda de'Valachi levate loro le barche, nelle quali „havevano tragettato quel Bume, diede loro adosso, e gli ruppe nella „giornata.; e quelli, che non morirono nella battaglia, credendo di „potersi salvare nelle barche, e quelle nontrovando. saltavano nel „acqua, per non venire in mano del'nimico, e cosi tutti perirono". Tot atunc! in Y6ra-Roman6sca s'a ivit prima moneta najionala, de argint ^i fdrte eleganta ; Descrierea de d. D. A. Sturdza : „Av. + M LADIZLAI WAIWODE intre douS cercurl de perle ; „In mijloc un scut Imparjit d'a-lungul in dou6, In care In dr^pU „4 grin^I transversale, In stanga un camp gol. „Rev. + TRANS | ALPINI Intre dou6 cercuri de perle, In mijloc „un colf Inchis, d'asupra vulturul spre dr^pta cu capul spre stanga". Urmat6rele trel observa^iunl asupra acestel importantisime monete : 1". Este eel intaiu monument numismatic al ferel-RomanescI, cad sub Alexandru-voda nu exista la nol monetaria ; 2**. Pe revers este aquUa munten^sca, pe avers Insa e marca Ungariel, prin care Vladislav-voda i§I recundsce vasalitatea ; I S**. Legenda e latina, denotand cultura occidentaia, dupa cum ^i diplbmele acestui priucipe sint apr6pe t6te latinesce, de^i cate- tre! Negri-voevo^l din secolul XIV aO fost de o potriva f6rte ortodoxl. §i tocmal la ac^sta ortodoxia vom trece acuma. Temelia bisericel romane o pusese Alexandru-voda. Vladi- slav-voda, a mers Inainte mal departe pe acela^l cale. Pe llnga pri- mul mitropolit lacint Kritopul, Infiin^at la 1359 cu titlul de a ■t6ta Ungro-vlachia : „jr4ai]; Oh^^pop.'x■/lyx<:" , d'a mal adaos la 1370 un al yGoOgli doilea mitropolit, Intitulat al par^il Ungro - vlachiel : „(i>]tpo)to- XitT]? jjipoic Oo-fTpopxaxEac", anume Daniil Kritopul, fratele primatulul, nurait In calugftria Antim, care-figurSza ca eel intaiu in vechea lista, a mitropoli^ilor ferei-RomanescI. C3are sa fi fost dre ra^iunea de Stat a acestel reduplicdri ? Din capul loculul se pdte respunde positiv ca interesul era nu al patri- arcatulul, caci nu patriarcatui o ceruse, dupa cum resulta chiar din actele patriarcatui ul. In adev6r, Inainte de 1370 mitropoUtul lactnt fusese chiamat cu staruin^a la Constantinopole pentru a da acolo inforniafiunl despre Ungrovlachia, Vladislav- voda Insa, invo- cand diferite pretexturl, nu'l permitea cu nici un prej sa piece, nici nu I'a lasat sa trimija pe alt cine-va In locu'I, ast-fel ca pa- triarcatui era Wrte supfirat ; tb ;ta; oOx ^X#ov, UaKoxd jtoo S-iis, xstA „KpmxQv evtaiifta xati, tiv ipto'^v irij? [i^AXtjc ayiuwuvT)? am, iftJciiStoS {lot 6 „Pospd5ac. 5tpopaXX(i[tsvoi; t6 [l^xo; t^? 6Sou x«i to 5ioc Tofi yiipou..." Acuma dara, in 1370, dupa terminarea resbolulul cu Unguril, Domnul ^i boeril eel marl trimit el la patriarcat o cerere urgenta de a se in- cuviinja o a doua niitropolia a Ungro-vlachiel ; „«*> hsy4Xoi> posgiiSa xai „™v apx&nm auTOu". luteresul era al {erel, nu al patriarcatulul, dupa cum presupune istoriograful rus Golubinski. Ambasada romanfeca argumentgza infiintarea unel a doua mitropolil prin Immul^irea cea extrema a poporulul : „to6 51 xctipoO JcpaXivm^, eiwi, xoS iftvooi; exs(vou TO') ^TtSsott JtoXXou TUYxivovTO; xal igtsEpou ax&Sbv, o&x louv ei? |i(Svo; apY_iaps\><: txa- „vi); itpi; t6 toaojycov S&voc..." Extrema Immuljlre a poporulul nece- sita Intemelarea unel a doua mitropolil, ^i'n acela^I mod ni se ex- plica „nova plantatio" a lul Vladislav-voda, acea resadire peste Carpa^i a prisosulul elementulut romanesc dunar^n, acea colonisare a ducatulul de Amla§, o mal puternica bariera contra Sa^ilor din Sibilu §i contra familial contelul Konrad de Taimaclu. Era dara nu numal una, ci mal multe ra^iunl de Stat. Actele ulteriOre ale patriarcatulul din secolul XIV specifica cele done mitropolil ale Ungro-vlachiel. Cea a doua, crea(iune pro- pria a lul Vladislav-voda, privla la judejele cele olteoesci cu Seve- rinul In frunte: „to6 [lipoo! Oi-npoPW«« ^« *«^* ^ Sepepijvov". Prin urmare, mitropolia cea anteridra, fundata de catra Alexandru-voda, se referia numal la restul '{'erel-Romanescl, adica la Huntenia §i la cele doud ducaturl transcarpatine, av^nd titlul: „vii<: O^npoP^'^x^ In acela^l timp, saQ pu^in mal tar^ifi, fratele domnesc Radu- y Google CCXXXIU Negru fiind pro-duce al Fdg^ra^ulul §i Amla^ulul, mitropolitul primat al Ungro-vlachiei a hirotonit un episcop a-parte pentru acea lature a Jerel, ceea ce face pe cronicarul muntenesc la Potino sa atribue lul Radu-Negru ca aduce cu sine ca sa punft mltropolifpe episcopul din Fagarag : „Tiv Oaxapaatou £;rtaxoitov". Se pare ca acel Intaiu episcop al Fagara^ulul fusese un Chariton, acela care In urma la 1880, tocmal Radu-Negru ajungfind Domn, devine d'o data d'a-dreptul mitropolit primat al Ungro-vlachiei, sarind peste dreptul de Inaintare al lul Antim, deja de ^ece anl mitropolit al Sevei'i- nulul. Este evident in orl-ce cas ca acel Chariton se bucura de o favcSre specials la Radu-Negru, §i daca dinsul fusese mal 'nainte episcop al Fagara§ului, dupa cum cred eQ, atuncl aserjiunea cro- nicel munbenesci se justiflca pe deplin. EpiscopatuI romanesc eel ftindat la Fagara^ sub Vladislav- voda a persistat nu mal pujin de vr'o noue-^eci de anl, cacJ Samuil Micul gasesce documental acolo pe un Macarie, Intitulat: „episcop al Galajulul": „1469 Macarius „Episcopus Cralatiensis obtinet a Principe mandatum ad magistratum „Cibiniensem ut cathedraticum suuin a presbyteris valachis accipere nPossit". Se scle ca GalaJ se chiama in Transilvania un sat lipit de ora§ul Fagarag. Cele dou6 mitropolil ale Ungro-vlachiei atl durat numal sub ambil frat! Vladislav-voda §i Radu-Negru, desflinjandu-se apol cea olten^sca dela Severin gi generalisandu-se numal cea din Mimtenia, a oarila regedinja nu putea sft fle alurla decat la Curtea-de-Arge^, de vreme ce acolo re§edeaa de preferinja Domnil, Incepend dela Alexandru-voda. In privin^a organisaril bisericescl, In specie la Oltenl, mana dr^pta a lul Vladislav-voda ^i a lul Radu-Negru a fost itustrul ca- lugar serbesc Nicodim. Dupa unil Grec, dupa al^H din familla cea regala a Serbiel, el traise mult timp la muntele Atos §i era f6rte considerat la patriarcatul constantinopolitan. Pe timpul lul Alexan- dru-vodft, Nicodim §e^use un interval (ire-care peste Dunare in re- giunea Cladove!, de unde prin vecinatate cunoscuse pentru prima 6r& pe Radu-Negru, atuncl ban al Severinulu!, caci aralndol aO cladit acolo o bisericu^a numita Manastiritza. cronica rimata din secolul trecut, scrisa peste Carpa^l de catra un cali^ar dela Prisiop din ^Sra Ha^egulul, atribuind lul Ni- codim funda^iunea acestel manastirl, cuprinde Intre altele : y Google Prislop 1 Numite loc. Cum fiiseQl nr' de noroc 1 — Ba eti bine am fost norodt, C&cl sflAntuI Nlcodim aid s'a B&lMlult, §i iDtfliu sf&ntul Nicodim mie Hl-ft pus t«melie, Cftra etft de v^curl multe Acum de •iraeni trecute: Mai 'nainte cu mul^! al De domnia lul Matia^ cralu ; C& aceetnl prd-cuvloe pArinte qi sfAnt Deta Dumne^eii Domoiit 1 s'a vestit Locul ptq&tdrelor sfi-l gAs^scft $i acolo mftnbfitire sA zid6Bc&; ^1 In f^rft'^iQ^nilscft preate munte A trecut ;i a cercat locurl multe, De 9l-a tocit tolagul de fer Privind pe p&mtnt ^i pe cer. Locul eel ales mal fnt&lu Este In Surtuc sua pe Jilu: Acolo pegterA a gftslt $i Intr'Insa tot a'a B&lfi§luit, Care pe^terA %i pln'acum se g&sesce §'a sf&ntulul Nicodim se numesce. Apol s'a dus In \6r& fi mal In intru PIn& la apa ce se ^ice Motru: Acolo putin a con&cit §1 dupft vreml m&nftstire a'a zidJC De acolo a'a diiB spre Vodita, Undel acum schltul Topolni^a; Dupft aetata pi^t^rele a g&sit, Unde fp afftnta lavr& Tiem6ns s'a zldit, Unite §i moqtele sf&ntulul se g&sesc §i minunile t6te i se vestesc. Decl dela sf&ntul Nicodim a'a fficut Tuturor de ob^te Inceput In f^ra-Roman^Bcfi la munte zidlrl : 'KserJct, schlturl ^i m&n&stirl. A doua lavr& Cozia Mircea a zldit ^i sf&ntul Nicodim o a afintit. - . Oil de unde ar fi luat necunoscutul versificator ardel6n isv6- rele sale, nara^iunea de mat sus, afara de er^rea de a confunda Vodifa cu Topolnija, dou6 sate apropiate, dar deosebite, este de o remarcabilft exactitate. . Ea pune pe sama lul Nicodim urmdtOrele ^6se l&ca^url, t(5te In Oltenia : i 1. Prislopul In Hateg,; 2. pe§tera llnga Jiluj y Google CCMXV 3. SchituI dela Motru; 4. Vodita ; 6. TJsm6nft ; 6. Cozia. Tisin6na §i Cozia fiind posteriOre lul Vladislav- voda, — cele- lalte patru, anteri6re Vodite!, sint tdte din epoca acestui principe,. ba ^ Inceputul Tismenel, numal terminarea datorindu-se lul Radu- Negru, dupa cum gi Cozia fusese Inceputa de Radu-Negru ^ ter- minatft de Miroea eel Mare. Despre Vodi^a s'a conservat insu^fc ci'isovul de funda^iune, care sun& aga : „Findca. efi, eel In Crist ,Dumne^e(i bine-credinciosul voevod Vladislav, din gratia lul Dum- „ne4eCt Domn a t6i& Ungro-vlachia, am bine-voit din inspira^iune „divina a radica o manastire la Vodi^a in niimele marelul gi de „Dunine^eti purtfttorulul Antonie, ascuUdnd pe oneatul inire rtumakt „Nicodm, Incit dela domnia-mea sa fie pornire §i dona^iune, iar „munca lui Mr Hicodim §i a calugarilor sel etc." Apol Incheia ; „Dupa mdrtea lul kir Uicodm, nicl Domnul, nicl mitropolitul, nici „al(il sa nu fle liberl a pune egumen in acel Iftca^, ci dupa cia» „va ^ice qi va regula insult kir Mcodim. . ." La pegtera dela Jilu s'a pAstrat plna asta^l o tradi^iune po- porana despre Ntcodim,; iar la Motru o alta legenda a fost cul^s& in secolul XVII de catra calstorul Paul de Aleppo, care ^ice : „Manfistirea Motru se considera ca mal veche decat Tism6na, cAcI- „santul Nicodim fusese eel iatalu om ce venise a locui acolo Intr'o „cuvi<>sa solitudine, apucandu-se a cladi. o biserica, gi numal cu „mult tirap mal in, urma tot dinsul s'a dus do a zidit Tism6na. . ." Inainte de; 1365, sub Alexandru-vodi, exists, biserici, mal ales cele douS marl domnescl, una la Campulung gi cea-lalta la Curtea- de-Argeg ; primele manastirl Insft, ■ in adevBratul ingles al cuvin- tulul, s'aQ radicat anume sub' Yladislav-voda, tdte In Oltenia gi tdte prin rivna lul, Nicodim., .. Degi ambele, mitropolH ale n^stre att fost puse Sub patronaglul patriarcatuiul constantinopolitap, totugl Domnul ^erel-RomanescI n'a incetat de; a fi In buna ln(elegere ou; tronul patriarcal bulga^ resc -dela Tlrnov, pe care gedea Eutimie,, unul, din prela^il eel maH celebri al bj^picel oftodox^ de atuncl., Intre numerdsele iucrati inedite ale acestula se. pastr6;ta o epistola catra mitropolitul Antim del^.,Severia gi, o,:Alta cfitra Nicodim: deia/nsni6na.. Samal ad£|og., ca, Vladislav-voda rtrimitea darurl pidse gi la, y Google CCXXXVI MuQteie Atos, unde o ic6na din partea acestui principe o v6^use Acolo reposatul Odobescu in Lavra santulul Atanasie. Pentru a ispravi cu cele bisericesci, nu sciti, ^eO nu sciQ de loc, ce s'ar put6 spuiie despre m<5ftele sftntel Piloteia dela Cuitea- -de-Arge|. E frumiSsa legenda, fiirte frumdsa, mal cu sama cum e .me|ter de a brod^ Fraiicesul Bellanger ; dar ea nu oferA absolut nemic istoric, eel pu^in cronologic. Pe cat timp marturia contim- -purana necontestabila a mitropolitulul losaf dela Vidin constata ca -acolo la Vidin acele m6§te aa fost aduse dela Tirnov la 1394, decl inainte de 1394 ele nu puteaQ fl ase^ate la Ourtea-de-Arge§, nici sub Alexandru-voda, nicl sub Vladislav- voda, nici sub Radu- voda, adeca sub nici unul din eel trel Negri-voevo^I, ci nea- perat eand-va dupa 1394. Cereeteze dari aljil, pe prima linia Insa cronologia. Volu inchela istoria lul Vladislav-voda printr'un epizod f6rte intunecos. Dela 1330 domnia pe tronul dela Tirnov tzai-ul Alexan- dru, despre care eQ am vorbit mal sus cu ocasiunea resbolulul serbo-bulgar. EI avusese dou6 neveste: de'ntaiu o cre§tina, din care trel fil, eel maf mare Strajimir dela Vidin, cumnatul lul Vladislav-voda ; apol pe o Evrelca, din care s'a nftscut §i§man, fllul eel mal mic. Stra§imir eap6tandu'§I de timpurifl dela tata-sett Bul- garia oecidentala ea apanaglu, se rautase la Vidin §i a scapat astfel de uneltirile Evreleei. Cei-laip del fil din prima cftsatoria remanfind la Tirnov pe linga teribila munaa-vitrega, aO murit In curand unul dupa aitui, 5i tzarul Alexandra n'a Intar^iat de a'^I numi ca mo- §tenitor al tronulul pe ^i^man, fllul Evreleei, de§i prioritatea se cuvenla lul Stra^imir. Intre anibll frajl erk o urft ne'mpaeata, ^i ■tot a^a de aprig ur^ ^ijman pe Vladislav-voda §i pe Radu-Negru, eel del protectorl al Vidinulul. La 1866 §i§man se proclama de o data tzar al Bulgariel ^i'^l Ineepe stapanirea immediat printr'o mi- cella, prin^end rob pe Impfiratul Ion Paleolog, care venise la Tirnov ca (5spe pentru a cere un ajutor contra Tureilor. Tatal lul §i|man murise Ore ? gi cand anume ? lata un adev6rat mister. Jirefiek pre- supune ea tzarul Aleiandru trebuia sa fi murit In 1365, de vreme ■ce'I urm6za pe tron §i§man, dar nu aduce nicl o proba. Engel ■credea, t^ra§l fara nicl o proba, ca a murit tzarul Alexandra la i353, eeea ee ar impUca o absurda vacan^a de 12 ani fara niel y Google CCXXSVII un principe. Cronica olten6sc& a lul Moxa aOrm^ c& tzarul Ale- xandru a murit la J371 : „ani 6879, atunce muri Alexandra, diranul Tr&novului". Cum dara de se urcfl pe tron §i§man la 13(^5 cu i^se ani inainte de mdrtea tatalul seO? Faptul este c& tzarul Alexandra nu era Inci mort nicl la 1371. La 1365, tocmal atunel cAnd Vldinul fusese luat de Ungurl §i Insugl Stra§imir era In robia, tzarul Alexandru se retrasese desgustat de tdte din Bul- garia in Y6ra- Romaneses, petrecfendu'^I restul vie^I, batran nepu- tinclos, pe linga Vladislav-voda, singurfl ruda pe deplin generbsa, care'i date sa trflfisca din venitul judejulul Muscel, unde il mal gasim apol intr'un mod documental sub Radu-Negru. Dar despre ac^sta In §-ful urmator. Prisma a nSmuluI Basarabesc : dintr'un tata Basaraba §1 dintr'o rauma Basaraba, mare vit^z peste orl-ce vitejia, o minu- nata agerime politicfl, f6rte cavaler §i f6rte cumpStat tot-o-data, Vladislav-voda igl incununa atatea §i atatea insu^irl frum6se prin- tr'o nemarginita bunatate de inima. . . § 40, Radu-vodi Negrul. Bibliografla ; Archiva istoric^ t. III p. 192. — Istoria critic^ p. 84 sqq. — Hi*- toire eritiqiit p. 8. 66,86 sq., 111.— Etymologioum magnum v. Banovet- — Cuvente den b&tr&Di t. I p. 402. — Folino, 'Utopia t. II p. 20-24. — A. Xenopol, Istoria t. II p. 84, 186 sqq. — Magazin istoric t. IV p. 2S1 eq. — Engel, Gesch. v. Serwion p. 382, 478. — Jtrnret, Oesch. d. Bulg&renp. 824, 329; — Pray, DJssertationeB historico-criticae, ViDdo' bonae 1775 inf. p. 140. — Mikhmch, Monumenta serbioa p, 21B.— Condic& a Eflntel mft- nftatiri CozieT, 1778 in-f, p. 25-6, 249, MSS. In Archiva Statulul din Bucuresd. — Ke- winy, MSS. in bibiioteca Univaraitftti^ din Cluj: index Eenderesianus t. II ad voc. StioJa.-£MArd, NSS. ibidem: CoUectaria ad res Transilvanicas tXIVp. 273, 293.-Ar- chiv des Yereins f. siebenbOrg. Landesknnde, Eronstadt 1858 p. 49. — F<3ia Transilva- nia 1871 p. 238 sqq., 1872 p. 172 sq,, 188 sq., 198 etc. — Brewoianu, Vechile Jnstitutiunl ate Romftniel, Buc 1882 'in-16 p. 282. — RykaeMemiki, Inventarium privllegiorum, Paris 1852 in-8 p. 250, 378. — A. OdtAtscu, EeTiata Komftni 1861 p. 709 sqq. — I. Bogdan in ArchiT f. Slav. Fhilologie t. Slli p. 630 nota. — Dr. MOeti/, HoBS MaiO-fiMrapCKB ipaion, Sofia 1896, in-8 p. 46, 47. — G6opKBE sa EapOKHH yioiBOpeHia t. V p. 77 ; cXr. MiladinovtMi, EsjraipcKH HapoxHH iT^CBH pag. 281 sqq. — Amu BanajiRoi PoccJH t. I. PetflFsb. 1W6 in-4 p. 1, 21. — EaradfU, C^ncK6 napojiHe Hjecie t. II p. 444. — HoHkobs^, IlibBaHJx p. 60. — DragatMv, MaKej^ORCKO-CJiaBflBCldfi cfSopHKR, tip. 100. — AUMandnseu, Dictionar geograflc al judetulut VAlcea, Buc 1898 in^Sp. 86. — Ottciwl [n CoDT. liter. 1884 p. 1 sqq., 1686 p. 266 sq.— J ecT (TLTBOpflJIO rOCnO^CTEO MH IpHCOByjI H saKOBH, i|io CA niajie wt np'ibpojtiTe.Ten rocno;ii,cTBa ih, TaKox;i:epe ;i,a an. ca ysBMax E BpB rocno;[CTB^ ib. Twro paA'i, i;apio Ajie^aHjipe, sape kto tb ecr Banem st. PvKepi., 3a "v aanptiBm aa TSHiaT Baix 1(10 ecT saKoa, a iiaaKO Aa ue citeri yqHERT. H koejibCo itier 6aTh Baseui non J^fioBuux, 11 xon Ta:i:A6pe Aa twh ysBiai, noBese kto cat On no- KycH.i aa Hit BtaieT Bpfeb aaKOH, Hsat Ion Radu , marele voevod si autocratul Domn a t6ta ^era Ungro- vlachia, am dat domnia-mea ac^sta poruiica a domniel-mele pargarilor de Bra^ov §i Ro^novenilor §i Intre- gel terl Barsel, ca lor cele locuviiD- tate de domnia-mea crisov ^i lege, ilupa cum avusesera dela strflmo^il domniel-mele, a§a si U se priicSsca ^i pe timpul domniel mele ; prin ur- mare, tzarule Alexandre, oricine va ft la line vame§ in Eucdr, sd'l po- runresci a lua vamd dapd lege, iar alt/el sd nu cutese a face. §i ori-cine va fi vame^ aub Dimbovi^a, sd facd gi el tot a^a, cSkcf orl-cine se va is- piti a lua peste lege, va primi o 16 y Google CCXLII npIsTH BeaiKO mo h wprl« wt roc- mare ped6psa ^i urgift dela domnia- nOACTfia IE. A hho ntcT ao ivpHsiy mea; §i altfel 8& nu fle dec&t du|<;^ rocnojcTBa ih. porunc^ domnJet-mele. t Iwaffi Pajyai BoeBOja, aa-ioc- t Ion Eadu voevod, din mila Tis (SoK'i'ex rociiojHHt. Jul Dumneijett Domn. Felul de Inrudire a tzarulu! bulgftresc Alexandru cu omo- ,nimul seu Doinnul romanesc Alesandru-voda se represitita prin ui- matorea spi^ : MarghiU t AUxandruvodd f Clara Teodora t TgarAlexandru t Teofana Vladislav Radu-Xegi'ii FUca N. N. + Strafimir ^i^man Tzarul Alexandru §i Alexandru- voda eraO dara cuscri, lar Radu Negru era cumnat lu! Strafimir filul tzarulul Alexandru. Alianja departata negrefit, departata mal ales cu Vladislav- vod3, care nu era frate din acela§l muma cu ne\'6sta luT Strafimir, Amln- dol Alexandri avusesera copil din dou6 cSsatoriJ ; la Alexandru- voda Insa copiil din Romanca Marghita se lublaU fra^esce cu copiil Maghiarel Clara, pe cand la tzarul Alexandru fiful Strafimir al Ser- bel Teodora se urS. la cufite cu Si^man fllul Evrelcel. Din causa Evrelcel, Tzarul Alexandru nedreptajise pe fllul mat mare Stra§imir, lipsindu'l de dreptul primogenitureMn favOrea fliulul mal mic Si^- man al Evrelcel, pe care II §i facii tovara^ la imp6ra{ia. Sup6rat pe tatai sed, Strafimir domnla In apanaglul seQ la Vidin. Cand semi-Evreul §i|man, un rar specimen de reutate §1 de viclenia in tot cursul viefel sale, a desgustat pe tatal sefl, atuncl unde 6re mal putea sa se adapostfoca nenorocitul tzar Alexandru? Nu la Vidin, caci tocmal la 1365 Strafimir ca^use rob la Ungurt. Tzarul Ale- xandru a fost imbrafi^at cu dragoste numaJ in Romania de catra familia reposatulul cuscru Alexandru-vodft. Vladislav ^i apol Radu- Negru t ad oferit unul dupa altul o respectata posijiune de vice rege al judejulul Muscel, ce-va a^a cum In secolul trecut regele Ludovic XV dete in Franja alungatulul I'ege polonez Stanislaw Leszczynski modesta demnitate de duce al Lorrenel. Documentul eel descoperit de Dr. Miletic radica pe nea^tep- tate un prefios col{ de perdea de pe un mister ne'njeles pinfl a- cuma din istoria interna^ionaia a Romanilor §i a Bulgarilor: su- y Google 'bita dispari^iune a tzarulul Alexandru, necertitudinea cea contrail- ■cet(5re despre anul morjil sale, mal cu sama ne'mpacata du^mania a lul Vtadislav-voda §i a lui Radu-Negru Improtiva ImpSrSljiel bul- gAresct eelel dela Tirnov. §i totu§l vom ved6 indata ca Impre- glurarile ad adus farft voe ca sa se mat inrud^sca odata tilul eel ■ma! mare al lul Radu-Negru cu hainul impfirat ^i^man. In Istoria criticd eQ m6 aratam adesea pr6 aspru pentru Fotino din causa ca fantanele lut inedite 'cele slavice nu se potri- vesc mal nicl o data cu datele istorice cele cunoscute de pe aturi. In opera de fa{a, largindu'ml sfera de cercetar!, eO avul din contra dese ocasiunl de a mS convinge ca acele fantane, fdrte ve- riflce In fond, ime-orl numat nepricepute sail incurcate de catra Insu§i Fotino, ceea ce cu atat mal bine vadesce nevinovajia lul, servesc anume a completa lacunele celor-Ialte i$vi3re. S'ar put6 ^ice ca el-Insu^I nu injelegea textul Slavic fi ca alt cine-va din cand in cand i'l traducea sad i'l explica Intr'un mod gre^it saO piolix. Nu este gretl Insa, In cele mal multe casurl, de a limpe^i printr'o critica omnilaterala pasagele cele necorecte, §i un cas de ac6sta natura ni se 51 Infafig^za in privinja familial lul Radu- Negru. Dupa cronica slavica, „tt. rf^; Sspptx^c -/povoXoYt*;", Fotino ne spune ca regele serbesc Lazar, eel urcat pe tron la 1371 dupa radrtea lur Vuca^in, avusese cinci iilce, maritate a§a; P cu prin- cipele serbesc Vuk Brankovicl; 2'* cu principele albanes Balsa; 3" cu inip6ratul butgaresc ^i^man ; 4" cu sultanul turcesc Amu- rat I; in sfir^it .S"*, cu Dan-voda filul lul Radu-Negru; §i despre acesta din urma casatoria Fotino mal afirma intr'o nota : „3tiri]v [isv &'JYaTspa tO'j AaC^pO') As-j^coto'j Ssfj^ia; ^a^wv st; ^ovarxa oGto; 6 Aav Sa analisam. Dupa sorginJI autorisate, Engel in^ira cincl filce ale regelul Lazar: 1" Mara, mahtata dupa Vuk Brankovicl la 1363; 2"^ Elena, maritata intre 1359 — 1368 dupa magnatul unguresc Nicoiae de Gara, in urnia dupi voevodul Sandal din Bosnia; 3" Despa, ma- ritata de'ntaiu dupa ^i^man dela Tirnov, apol cu principele mon- tenegrin George Balsa; 4° Vucosava, maritata dupa marele eroU serbesc Milo§ Obilicl; 5° Mileva, data sultanulul Baiezid I. y Google cczuv Pentru Dan-voda nu incape darft nici un loc. Ceva mal- mult; afara de fSta cea mal tnicft, trecutft in haremul sultanulut,. cele-latte eratt pr€-b&trd,ne pentru Dan-voda, care la 1385, dupft. m^rtea luf Radu-Negru, era de vr'o 25 de anl. Este Insa f6rte cu putinja, ^-priori de o cam data, ca Dan-voda sa fi {inut la casatoria nu pe o fllca, ci pe o nep6ta de llica a r^elul Lazar, adeca pe o Kta a lul Tuk BrankovicI, care luase pe Mara la 1363, prin urmare la 1380 putea sa alba o flica de 16 anl, toc- mat potrivita pentru Dan-voda. Introducem dara o ipotesa rectificativa In pasaglul din Fo- tino, §i acuma sa procedem a o verifica. Printr'o diploma din 1396 principele serbesc Stefan, fliul §i urma^ul regelul Lazar, daruesce manastirilor oltenesci Vodi|a §i Tisoi^na ^ece sate In Serbia, mal adaog6nd ca deja tatal seti fu- sese bine-facStor al acestor done locate. Daca Dan-voda ^inea pe o flIca a lul Vuk BrankovicI, atunci Stefan filul lul Lazar era unchlu bun al DiSmnel f erel-RomanescI. Printr'o Inrudire a§a de apropiata s'ar Injelege o asemenea mare damicia, cu atat mal vlrtos ca nicI o data nicI un alt principe serbesc n'a ficut nicI un. fel de donafiune In f6ra Roman6sca. Prin singura !nriurire a sta- re^ulul Nicodim ac^sta nu se explica; se p6te admite Insa ca in^ tervenirea stare^ulul Nieodim, despre care se crede eft era chlar ruda cu regele Lazar, va fl concurs mult la casatoria lul Dan-voda cu filca lul Vuk BrankovicI. Tatai lul Vuk BrankovicI, voevodul serbesc Branko Mlade- novici din timpul lmp6ratulul Stefan Da§an, Ingrijise a se scrie pentru propriul sett us personal la 1346 o psaltire slavica, remasft ca un odor In familia. Cine i5re altul, daca nu DiJmna lul Dan- voda, in ipotesa nep6ta de filca a Iiil Branko MladenovicI, putea sa alba la sinegl prin mo§tenire un asemenea tesaur 51 sa'l lase apol In Romania anume la posteritatea lul Dan-voda? EI bine, acea psaltire stramo§6sca a Brankovicilor, reposatul Odobescu o descoperise la manastirea Bistrifa din Oltenia, iaca§ul favorit al lul Barbu Basaraba din n6mul Dinescilor. Odobescu presupune ca manuscriptul se va fl adus din Serbia pe timpul lul N$goe-voda pe.la 1512. D6mna Milija a lul N6goe-voda, ce'I dreptul, era filca unul BrankovicI, dar nu dinsa — observajl bine — nu dlnsa a. dat manastiril Bistrija acea psaltire, ci a harazit'o acolo un stri- nepot al lul Dan-voda. EQ nu m6 Indoesc dara ci opera lul Branko- y Google CCXLV Mladenovicl strabAtuse in Romania nu altfel deeat prin casatoria filcel lul Vuk Brankovicl cu fliul lul Radu-Negru. Mai lata Inca ce-va. In lista Domnilor muntenesc! §i mol- dovenescl, capgtata in secolul trecut de catra Ungurul Pray, f 6ra- iloman6sca se incepe cu voevo^il Dan §i Mircea, al carora tata nu se scie, dar dln^il sint numiJI nepojl al regelul serbesc Lazar: ^Pater nescitur, sed dicuntur esse nepoies Lazari regis Serviae". Daca Dan-voda finea pe o flica a lul Vuk Brankovicl, atuncl prin alianja flii lul Radu-Negru se puteaQ in adevfir consi- dera ca nepo^l al regelul Lazar, adeca: L»zar Alexandni'Todi Vuk Brankovicl + Mara Stefan Radu-Negru Filca NN. + Dan Mircea In secolul XVII Brankovicil din Serbia afirmatl a fi acela§I n6m cu Brancovenil din Romania, susfinfind ca strabunil lor co- muni, tofl pogori^l din Vuk Brankovicl, erafl din vechime Incu- scri^l cu Basarabil. Intru cat nici Brankovicil, nicl Insujl regele Lazar, nu eratl din dinastia lul Stefan Hilutin, casatoria lul Dan- TOda cu nepOta a regelul Lazar este singura cheia a acestel Incuscrirl. Vuk Brankovicl avusese trel fil : Grigorie, Georgiti ^i Lazar, afara de fete pe carl le lasa fara nume Intr'un act familiar din 1890 : „cHH9B9iHk FfikrStiS H FiofirM H Ais&fS H Af>Dr«H A-kivH". Dintre acele fete dara era fi Ddmna lul Dan-voda. Nu aice volu cerceta originea Brancovenilor, a carora filialiune cu primul strabun Branko ^adenovicl o las pe sama altora. In orl-ce cas, numal prin Inru- direa cu Danescil el Intrara Intre Basarabl, aje^andu-se In Roma- naj nu Inainte de secolul XVI. In acest mod fantana lul Fotiao cea despre regele Lazar, data rectiflcata ^i controlata, i§l dobandesce o necontestabila In- semnatate, caci ne procura acuma un mare( tabel sinoptic de ali- an^ele lul Radu-Negru cu suveranil din Intr6ga Peninsula Bal- •canica : y Google Digitized by VjOOQIC CCXLVil Sint mal pujin norocos de a put6 rectifica un alt pasagtu din Fotino, care fals nu p6te s& fle, dar e incaicit peste rnSsura. Dupa un „vechlu fragment Slavic" el ne spune ca regeie Vuca^in, pregatindu-se contra Turcilor 51 cerfind ajutor dela Grecl gi dela Romanl, Radu-Negru SI trimise din parte'I pe fllu-seU mal mare Dan cu un contingent de 63te In Macedonia, dar sultanul Amurat remase biruitor, §i Din abia a scapat cu fugi de peste Dunare. Lupta cu Turcil linga riul Marina avusese loc in 1371, cand a §i perit regeie Vuca§in impreuna cu frate-sefl Ugle§a, decl sub Vladislav- voda, nu sub Radu-Negru; §'apot la 1371 Dan era un copilandrn de vr'o ^ece anl. Este invelerata nepotrtv6la. Sa recitim dara textul din Fotino, unde trebue sa fie neap6rat gre^^la de tra- ducere din slavonesce in grecesce. lata'i ; „o tiuv BMAydpiov Af;;ctinj; ^MawiiOHpaxopixTj!;, xcti o rffZ -£|vpi»; Bou).X5iTf,v KpaXr^i, [i-iri lo'j cuSsX-fo'j auroO ,,iy>T!U';. . :■' Numete eel pus in frunte Ma'jprj^oaxo^ixTi;-' este evident vestitul Marko Krallevici, fliul regelul Vuci§in, nepot de frate al lul Uglega. Intr'o confederaEiune este absurd de a puaa in cap pe un filu mal pe sus de tata ^i de unchlu. Originalul Slavic, pe care I'a desfigurat Fotino, cata sa fi fost cam aga: Marko Krallevici, filul lul Vucagin, nepot al lul Uglesja etc., astfel ca singura persdna activa era Crai^orul Marco, care dinsul va fi cerut ajutor dela Grecl |i dela Romanl. Faptul insa este ca, dupa m<5rtea Jul Vu- ca^in ^i a lul Ugle§a, acest nepot de sora al lu! Radu-Negru, de§i a mal trait muljl anl, totu^l n'a combatut nici data pe TurcT, ci inca trecu in serviciul sultanulul si deveni chiar un vrajma^ fa^i? al Romanilor. Textul eel f6rte incurcat despre expedi^iunea lul Dan-voda peste Dunare m6'nd6mna, prin asocia^iunea de idel, a examina tot acl nesce texturl nu mal pujin incurcate din alte cronice slavice : despre omorirea acelula^l Dan-voda de catra impfiratul §i§man de- la Tirnov. Cronica lul Moxa, scrisa la 1620 dupa ncarjl slavo- ne^tl", ne spune sub anul 1389: „Pre acla vreme ucise §i §ug- „mana domnulO §ch6ilortt pre DanH voevod domnul rumanescO". Intr'o cronica bulgarfisca, descoperita de d. I. Bogdan, ne intimpina : ^UlHiuiaHL i^apb GairapcKU oydflTb ^sa BoeBOJix, 6paTa Mop^ BoesoAt, bijiIito 6902,rtc*iBiceDTeiBpia23",adeca: „§i§man, imp6ratul bulgaresc, ucise pe Dan-voda, fratele lul Mircea-voda, in anul 1393septembre 28",— cuo fenomenala precisiune cronologica. Cronica lul Const;;ntin Filipescu capitanul se cam Indoesce : „scrie ca Tail ucis §u§man voevortul Sarbi- y Google CCXLVIII lor, dar pentru ce §i cum nu se §tie". La 1356 Dan-voda nu se na- scuse inca, de vreme ce tata-setl se casatorise pe la 1360; la 1389 ^i 1393 Dan-voda nu mal traia de de-mult, de (ira ce ca- ^use in lupta contra fratelul setl Mircea eel Mare la 1386. De n'ar fl Sn ac6sta privinja o relajiune la Thurocz, tot inca nt-ar ajunge pe deplin crisovul raarelul Mircea din 27 luniil 1387, In care ^ice f(3rte lamurit: „cBtTonoqHBmiB 6paT rocno;icTBa ih Iw Jifiwb Boe- Boaa"== „sant-reposatul fratele domniel raele Ion Dan-voda", ba o mal repeta inca o data In acela^I crisov. Decl nicl la 1356, nicl la 1389, nicl la 1393, §i nicl alta data de catra impfiratul i^ijman dela Tirnov, Dan-voda n'a lost omorit. Cum dara se explica o a§a gre^Sla? Cronicele cele p03teri6re pe principele bulgaresc §ifman dela Vidin, care ucisese la 1298 pe voevodul oltenesc Dan, it confunda din causa duplel omonimita^I cu Impfiratul §i§man dela Tirnov §i cu Domnul ferei-Romanesci Dan-voda, ambil de pe la 1385. Confusiunea era cu atat mal us6ra ; printr'o omonimitate nu numal dupla, ci chlar tripla, fiind-ca Dan eel dela 1385, ca ^i eel dela 1298, aveati cate un frate Mireea-voda. G-asind Inregistrat intr'o eronlca veche evenimentui eel adevSrat cu cele trel numi: ^i^an om6ra pe Dan fratele lul Mircea, — cronicele cele mult mal noue 1-atl adaptat fle-care cate o data cronologica, eombinata in di- verse modurl din considera^iunl diverse. In fantanele istoriee nu exista ingeneremal nicl o data o mineluna, eimal tot-d'a-una ceea ce ni se p.^re a fl o minciuna este un adev6r ne'njeles sail reQ in^eles, o realitate trunehlata sail imbiobodita, lar prin urmare Intr'un ase menea eas critica nu trebui sa tagadufeca sail sa respinga eu dispref, ci trebui si limpe^^sca, daca se pdte. Vladislav-voda ^i Radu-Negru impreuna combatusera pe imp6- ratul §i§man dela Tirnov ; il mal combatu apol In urmft Mircea eel Mare; Dan-voda insa nu putea ya'l fl eombatut: nicl sub Vladislav- voda, cad era copil inca ; nicl sub Radu-Negru, eacl nu s'a Intamplat atund vre-un resbolu contra Bulgarilor ; nicl devenind el-Insufl Domn pe la 1385, eael §i§man era un vechlu aliat al Turcilor, lar Dan-voda ^inea de asemenea cu Turcil. De aceea §1 poesia poporana serbo-bulgara vorbesce despre vrajma§ia lul ^i^man contra lul Radu- Negru, dar despre Dan nicl o vorba. In baladele slavice de peste Dunare flgur6za numal Dan-voda eel dela 1288 — 1298, cavalerescul kinez din RomanaJ, mare prieten al Bulgarilor 51 eel de'ntaiu du^- y Google man al Otomanilor, despre care ve^l §-ful 32, o personalitate ca- racteristic diferitft de al doilea Dan-voda. Serbo-bulgaril cunosceatl, firesce, cumplita zizanift Intre frazil Dan §i Mircea dupfl mdrtea lul Radu-Negru, §1 acest motiv epic a fost utilisat f(5rte frumos in poesia poporanS sudo-slavica ; dar nicl acolo Dan voda nu se pomenesce, ci este inlocuit prin tatal seti, astfel ca Radu ne apare ca frate cu Mircea, far du§man di- rect al luJ Radu e ^i^man, adeca s'atl fusionat la un loc dou6 motive independente. Balada cea cu motive fusionate circul^za in mal multe varianturl, pretutindenea aceta^i in fond la Serbl ^i la Bulgarl. Ea se Incepe prin c6rta Intra frap pentru Domnia, apol Radu arunca pe Mircea intr'o temniJS, de aci ^i^man chiama pe Radu la botez, unde vrea sa'l prin^a In cursa §i sa'l om6re, dar e omorit el-Insu^I 51 capitala sa Tirnovul e despolata : Oh noipse la^a aeaeaora, Te nory6E Kpaija IIlHiuiaHnBa. Oko Hjera ^saBaecT pH^a^ia. TpBOBO ly noxapanie 6jiaro, 03,Be,Teuie KOHJe n cORoae, Ornaome na EvKpemy rpa,Ty.., Dupa alta varianta serb^sca, e omorit nu numal ^i^man, dar Inca nev6sta sa ^i copilul : IlaK joj HCflO Kai' y;iapio, HeR on Bpara Beocrae Tpara. A Kjvj e 3a MJiaTOH ynpio, Hh XDBy je aenja HemieKajia, Cas Hen' sapa aa KyxcTBO KtHane. . . ; lar intr'o varianta bulgarS, §igman liind omorit, Imp6rat6sa chiama pe „vitejil Tirnovulul" pentru ca sa ajunga §i si prapad^sca pe Radu-voda cu cele trel slugl ale lul ; se adunl dara trel mil de TimovenI §i pl6ca in gdna, dar sint snopi^l §i din§il In lupta : Oi xe BHe, TepHOBi^R tynaiui, Hyiie Bene, mio Bjy ja bb Kasa: Jljua aoiae Eery Pajya Eery H eye Hero sy rpa nolSpn cjiyra. Ta norydaa Kpajjy inHniiaHHHO, Ila cs fieraa Kax (iejiH Xyflaaa. C6npaiTe ce, ta h noaroaeTe, noaroKere, la n aocTHrHexe, ^ocTHraeie, la h noryOere. CoiSpaa ce TepnoBi^H iyHai;H, CoOpaa ce ipH HJijasH jj'ina... y Google In ac6sta balada serbo-bulgara, Intrarea voevodulul romanesc !n Tirnov §i victoria'I asupra lul ^i^man i§I are o temelia istorici in Campania lul Vladislav-voda din 1366 „contra Thurcos infideles et imperatorem de Tyraa in Bulgaria", cand Radu-Negru luase §i el parte la resbolu, fiind atunci Ban al Severinulul. Mai este de ohservat in acela§l balada, dupa tote varianturile, ca din eel trei tovara^I credincio^l al lut Radu-voda unul e Serb §i un al doilea Grec, — nestramutata politica balcanica confederativa a pri- milor Negri- voevo^l, inaugurata mal ales de Alexandru-voda. Ideea unel confedera^iunl baloanice in legatura cu Radu-Negru resare admirabil mal cu deosebire intr'un cantec poporan bulgar din Ma- cedonia, tntitulat „Pajyji BoeBo^a h Cokoj {Radu-voda fi §oImul)", In care se ^ice : „Hora j<5ca pe polana, pe poiana cea mare, dincolo „de hora ^Me Radu-voda, ^in6nd pe manl un pulu de §olm. §oI- „mul fipa jalnicdulos, ,!ar Radu ii vorbesoe ^olmulu! : F6me \i\ „6re? sete ^i-I, o! surule ^otmule^? De ce ^ipl tu fi dece te vaie^l? ^ — AleleQ, Radule-voda! Nu mi-I sete mie, nu mi-t f6me, ci m6 „ult eQ la hora cea mare, cum j6ca rlndurT-rSndurl frate dupa sora, „j<3ca et, ^i nu se cunosc. . ." Xopo Hrpae sa nojinua ta, Ha noflflHa T3 Ha roatsa Ta, Cn^H sopo ctan Paajfl BOBBOjta, Ha p9Ka ;ibpxi[ nxn^e coroxobo. C0RO.T mama xajiHO-aaaHO, Pajyji eoKO.iy ;ijiiaiue: — TjiajHO .IE cu, aejao .ih ch 0, CHBO COKOJIie? lUqo ca nncKaiDb h aajiHO nja^eiiis? — OB, in Ta Paaya BoaeOAa! A;t He cyi xa^Ho, He cys rjiaflHo, Ho a CH QorJiesBH 'opo ro^'itio, KaKO CH HrpaHT pea no pej H 6paT ao cecTpa KaKO nrpasT, a ce ne nosHasaT... Nemic mal trist decat de a ved6 pe frajl §i pe surorl jucand: impreuna intr'o mare hora, 5! totu§I a nu se cunbsce unil pe alfil, — sublima imagine a popdrelor balcanica din secolul XIV, tocmal atunci cand se 'ntindea asupra-le potopul Otomanilor, §i nuraal Ro- manil remasera singur! In picWre. Ispravesc aci epizodul despre Dan-voda. El luase In casatorift,. cam pe la 1380, pe filca lul Vuk BrankovicI, nep6ta regelul ser- y Google l>esc Lazar ; dar cu impSratuI ^i^raan dela Tirnov nu avusese ne- mic a face dinsul personal, ci numai tatal seQ Radu-Negru incS, din vremea lul Vladislav-voda. Pentru a Incheli de tot acest epizod, mal este de adaos o considera^iune nu indiferenta. Ce-va dupa 1300 se infiin^ase datina de a se a^e^a ca pro-dui;e la Fagara§ pe fllul mal mare, satl pe fratele domnesc in lipsa de fliu : pe ^Dauphin" al ferel-Romanesci. A§a Mircea-voda rinduise pe Alexandra; Ale- xandru-voda i§I asociase pe Nicolae, lar peste Carpatl merse Vla- dislav ; Vladislav-voda duse acolo pe Radu-Negru ; §i este mal mult decat probabil ca insu§I Radu-Negru, ajungend Doinn, la rindul setl numi duce al Fagara§uiul pe Dan, ceea ce conctSrda §i cu legenda Vacarescilor la Odobescu : „Ddn voevodul Figara^ulul" (§ 38). De§i nu se vede de o cam data de nicairl ca Dan va fi in- treprins o expedijiune peste Dunare, e de cre^ut totu^l ca Radu- Negru avea obiceiui de a cali pe flii sel la resbolu, cand pe unul, cand pe altul, in capul o|tilor, cSci trimise de slgur Intr'o expe- di{iune forte importanta pe fllul sea mal mic Mircea. EQ am de- monstrat'o eel intalu in Tstoria criticd, §i neminea pini acuma n'a contra^is'o. Demonstrajiunea mea de atunci eti o mantin, modifi- cand numal intru catva marginile cronologice, a carora larglre mi se impune in urma unul studia mal de apr6pe. Incep dara prin a o reproduce in extenso, inlaturand se'nfelege citafiunile. „Maramura^6nul Bogdan, cirul i se cade cu tot dreptul pater- „nitatea voevodatulul moldovenesc, avusese fliu pe Teodor, ^is ^,altfel Lafcu. „Nemuritoral mitropolit Dosoftelu inca in secolul XVII ve^use „in anticul diptic al scaunulut mitropolitan, tesaur de de-mult perdut, ^cScI nu mal exista pe la 1790, urmat(5rea linia genealogica : „1. Bogdan- voda §i D6mna Maria; ,2. Filul lor Teodor La^cu §i D6mna Ana. „El resuma In versurl : Bogdan-votSa, ,Cu d<}mn&-8a Maria Edadnd bund rodd .- ,Pre Fedor Bogdanovki, Lafcu se numitee, ,Cu ddmnft-sa cu Ana de se pomen^sce". „Expresiunea „se pomenesce" Insemn6za ca eraa Inscri^I In „pomelnic. y Google „Cronica cea veche a Moldovel, scrisa in manistirea Putna „sub Stefan eel Mare, adeca abia un secol in urma evenimentelor, ^confirma acfeta seria, ^icfind ca dupa Bogdan a domnit filu-setl „La5cu, lar lul La^cu I-a succes Petru filul lul Mu§at. nSa se noteze aci cu atentiune ca Petru nu este in cronica „cea veche a Moldovel filu al lul Lafcu, nicl filu al lul Bogdan, ci „fi.lu al ltd Mu§at. „Un nofl n6m s'a furi^at prin incuscrire In dinastia mararau- „Roman Mu^at, filu al lul Costea Mu§at 51 frate al lul Petru „Mu§at, se InsOra cu Domnlta Anastasia, fllca lul La^u-voda §1 „nep6ta primulul Bogdan. „Acest fapt de extrema insemnState il scie lista lul Pray, In care citim : „Romanus habuit uxorem Anastasiam Miani Prin- „cipis Laczko, et peperit sex Alios, ex quibus Alexander Senex est „ultimus filius ejus". „ll sciea nu nial pujin mitropolitul Dosoftelu tot din prejiosul „diptic mitropolitan : „Petru-T0i1& pre uriii4 purcese, eu ci^d „Carei^i zie Mv^alin; En bunft priiQt& ,StAtut'a (tup'ac6st& luiiiJnat& rddft „StAp(la l&rel Moldovel domnul Roman-vod& ; „Acesta, ce se eerie 'ntr'a Xkcfii urice „Mare samoderzavet, qi 'n bun& fence, ,C'a stAp&Ditu-§I tara din plalu ptn&'n Mare, ,li&satu-ijT-a In scaun puternic mal tare ,Ce-a n&scutu-^I din i&mna din Aiuula^a „Pre Alexandru eel Bun..." „ Mitropolitul Dosoftelu arata f<5rte laraurit ca Petru gi Roman „n'aQ fost din sangele lul Bogdan §i La(cu, ci din : vi(a carele'I „^ic Mu^atin. „Tot a^a am ve^ut mal sus la cronica cea veche a Moldovel. „Lista din Pray face pe ace§tl Mu^atescl din n6m princiar, „ex familia r^fuin, ceeace se justificl nu numal prin casatoria lul q Roman Mu^at cu fllca lul voda La^u, dar Inca §i mal mult prin „lnsuratOrea lul Petru Mu^at din familia putintelul rege polon Yladi- „slav lagello, carele — sa se noteze bine — cu nicl un prej iiu s'ar „fi aliat cu un om de vr'o origine pufin ilustra. -Prin urmare, el nu eraQ din dinastia moldoven^sca a Mara- y Google ccLiir ^murag^nulul Bogdan, In care s'atl Introdus imicamente prin In- „cuscrire, dar totu§l erati dinfcr'o dinastia roman^sca (5re-care. qNefiind din familta domn^sca dela Suc6va, Mu^atescil trebuiafX „sa fi fost vrend-nevrfind din familia domn^sca din Oltenia, adeca „£asarabl. „Ac43ta dilema este dictata de logica lucrurilor. „0 mal intaresc Insa mal multe alte considera^iunl. „Nomenclatura chorograflca a Romaniel e f6rte ponderCsa^ „flind-ca apr6pe Wte localitft^Ue sint botezate la not dupa vre-un „nume propria bftrbatesc. „Astfel cele derivate dela Vlad: Vladae, Viadenl, Vlada^escl^ „VladescI, Viadlia, Vladislava, VJadnic, Vlad, VladulenI, Viaduja, „sint cele mal multe !n Muntenia, dar nu lipsesc vr'o cate-va nict „In Moldova, ceea-ce dovedesce ca Vlad avusese trecere pe ambii „^erml al Milcovulul. „Localitajile cu radlcala Udrea: UdrescI, Udrisce, UdrtcanI, „slnt t6te In Muntenia 5! absolut nici una in Moldova. „Dela Nan s'a format paste tot vr'o cincl-spre-^ecl numiri to- „pograflce: NanacI, Nandra, Nan^sca, NanescI, Nani, Nanovenl^ „Nanov, Nan, dintre carl un spre-^ecl In Muntenia §i numal patru „ln Moldova. „Sa vedem acum pe Mtt§ai. „In f 6ra-Roman6sca slnt : „ Mu^atesd, sat In Gorj ; „Mu§atesci, sat In Arge^ ; „Mu§atesci, salisce tot acolo ; „Parte-din-i(wga(esct, munte in Muscel ; „Mitsatesc, alt munte tot acolo ; „Mu§aterca, mo^ia nelocuita in Braila ; „Mu§atotu, munte In Gorj. „In Moldova avem numal §1 numal singura localitate de „ac6sta forniafiune : satul Mtt§aia in Falcilu, despre care Insa nu „se ulte ca Intr^ga regiune a Prutulul de jos facea parte In se- „colul XIV din teritoriui ferel-Romanesci. „In Transilvania se gasesce 6ra§I abia muntele Muqat, carele „§i acesta se afla nu departe de hotarele muntene spre Hajeg; |i „tot acolo, lar nu In restul ArddluluY, nol dam de urmele numelul „propriO barbatesc Mu§at in documente din secolul XIV. y Google „Prin urmare, limba geograflca vine la rlndul seti a se pro- „nunja pentru muntenismul Mu§atescilor. „Aci Insa nu se marginesce in ceatiunea nostra misiunea fllo- „lQgieI. „FraJil Petru Mujat §i Koman Mu§at, ca 51 tatal lor Costea nMu^at, ne apar in cele mal vechi fantane istorice sub forma „nominala fbrte curi(5sa. „Am ve^ut deja ca anticul diptic al mitropoliel moldovene, „o sorginte contimpurana de prima ordine, pune : vi^a ce'! ^ic „Mu§a^in. „Lista din Pray, a carila conformitate cu dipticul il da multa „greutate, se exprima de asemenea : Koste Mu§a(m. „In cronica putn6na, IncepuU a se scrie pe la jumatatea se- ,coluluI XV, vedem nu mal pu|in : fllul iul Mu|aim. „In fine, alta cronica moldovenesca, pe care consultase „Ragusanul Luccari pe la 1600, Incat in orlce cas ea este ante- „ri(5ra lul Urechia, (Jice : Musaftn. „Ce'f 6re acest Mu^cUin In loc Mu§cU? „Muntenl1, §i mal cu sama eel de peste Olt, adauga un in catra numile proprie personate, ma! ales cele finite prin r sad t. „Ac6sta particulantate n'a observat'o Inca nimenl. „Lul Tudor Oltenil II ^ic Tudorin. „Din ilor el fac Ploritt. „Un munte in Gorj §i altul in Muscel se numesc OarpaWn, „naturalmente in ioc de Oarpat. „Dou6 sate In Olt se chlama Dobroim, diipa iiumele barba- „tesc Bobrotd seti Dobrot, dela care deriva mal multe localita^I „ Dobrotescl. „In dreptul Mehedinfulul avem Insula Florenim §i alta Flo- rentina, provenite din Florentie. „Un sat 5! insula In Ilfov se numesc Taii'na dela Tatu. „0 salisce In Dolj, nesce ruine in Via^ca ji dou6 sate in Ro- „raana{ se ^ic Maro^in dupa vechlul nume Marot. „Vn sat In Gorj §i un alt in Arge^ se ^ic Sambo^n, dela nu- „mele personal Sdmbdtd (Sabbatius). „In Dolj avem : Valea Rohotinei. „ Forma Mu§a^m In Ioc de Mu§at ne apare dara ca particu- „laritate filologica in favdrea basarabismului dinastiel Mu^atescilor -din Moldova. yGoexqle flUrcarea pe tron a lul Petru Mu^at nil urmase ind^ta dupa „voda Lajcu. „A fost un interval cand reu^ise a cuprinde Domnia moldo- j,v6na un duce strain, dela care s'a conservat urmatorul crisov : „Cu mila Iiil DuninedeQ, nol principe litvan lurga Koriatovicl pVoevod, Domnul {erel Moldovel, §i cu tojjl boiaril domniel mele, „facem cunoscut ptin ac6sta carte a nostra orlcarul ora bun, ce „o va ved6 saQ o va au^i citindu-se, cum-ca ac6sta adevfirata sluga „a nostra, credinclosul pan lac^a Litavor, locu^iitor dela Cetatea- „alba, nl-a servit cu dreptate §i credin^a, Incat nol, ve^ftnd a sa „dr6pta §i credinci<3sa slujba catta nol, si mal ales vitejia sa in „lupta cu Tataril la satul Viadiclu pe Nistru, am miluit pe ac^sta ^sluga a n<5stra susscrisa cu unul din satele ndstre, numit Zu- „brouf, pentru carl ti5te este credin^a domniel mele §i a bolarilor „moIdovenl, lar spre mai mare taiia a acestel carjl a ni5stre am nporuncit credinclosul ul Ivan. . . Scris'a lajcu, in Barlad, anul 1374, „iunifl in 3". „Cronicele litvane cele vechl cunosc fdrte bine ac6sta introdu- j,cere a lul luga Koriatovicl in §irui domnesc din Moldova. „Cea mai veche din ele ^ice: „„L'aa poftit Moldovenil sa le fie voda 51 Tail dus acolo". „Gebhardi §i dupa dinsui Wolf afl spus eel intal 51 singurl „dintre istoricil no^tri ca obscurul luga-voda din cronica moldov^na ^p6te sa fle anume acel lurga Koriatovicl. „Ac6sta aserfiune insa e adevgrata numal pe jumatate. „In Moldova atl fost in secolul XIV dol principl d'o potriva „efemerl cu numele de lurga saQ luga : unul pe la 1374, dela care „vine actul de mai sus, §i altul precedend la Domnia pe Alexandra „cel Bun pe la 1399, dela care nol posedam de asemenea di- „ploma f(5rte autentica. „Ceea-ce a facut cronica mo!doven6sci, este de a-1 fi confundat „pe amindol intr'un singiir personaglu, de§i 'I despAr^a in reali- „tate un spaJiU intermediar de vr'o trel-^ecl de ani. „Textul lul Urechea suna in ajunul anulul 1400 : „„Iuga-voda Intrecut'a pre Domnil eel trecujl de mai 'nainte „de dinsui ; ca a trimis la patriarchia de Ochrida §i a luat bla- „goslovenia, §1 a pus mitropolit pre Teoctist ; gi a descalecat ora^e „prin {6ra tot la locurl bune, 51 ales sate, §) le-a facut oc61e pe .„'mpreglur; §i a inceput a daruire ocine prin \^,rS. la volnicl ce y Google „faceaQ vitejH la oiH ; §i a domnit dol anl, §i I'a luat Mircea-voda „Domnul muntenesc la sine". „Ceea-ce apar^ine In ac^sta rola^iune lul luga II, pdte fi, afara „de datul cronologic, nutnal d6ra vr'o corespondent cu patriarcul „bulgar din Ochrida, caci tocmal intre anil 1395— 1400 Moldova ^era cam certata cu patriarcatul grec dela Constantinopole. „Restul privesce din punct in punct pe luga Koriatovicl. .jIn adevfir ; „l. ,Daruirea oclnelor prin {6ra la volnici ce faceaO vit^jilla „o§tl— §i sa se observe ca sub luga 11 n'a fost nici un resbolu— „se verifica prin Insult crisovul din 1374, unde boiarul Jacob Li- „tavor capita satul Zubrau^ !n urma unel batalil cu Tataril llnga „Nistru; „2. „Descalecarea ora^elor prin ^^ra tot la locurl bune, 51 ales „sate, §i facerea oc61elor pe 'npreglur, este caracteristicft distino- „tiva a intregel familie Koriatovicl, Incat lor li se atribue re'noirea „apri5pe a tuturor urbilor din Podolia : Dakota, Smotricz, Kamie- „nie^, Bra^law, Winnii;a etc., lar unul dintr'ln|il, principele Teodor, „fratele mal mic al lul lurga, emigrand In Ungaria, a stramutat „ac6sta ereditara pasiune deedificare plna 'n fundul Maramura^ulut. „Mal rSmane dar un singur punct de lamurit : „a domnit dol „anl §i I'a luat Mircea-voda Domnul muntenesc la sine". „MaI intaiu, ce ptSte ft Ore : „ra luat la sine" ? „Un Domn nu se lea de buna voia. „Este evident ca Urechia trebula sa fi indoles red safl desfi- „gurat cuvintele unel fantane mal vechl, pe care va fl avut la ndisposijiune. ^Cunoscin^ limbel slavice, in care scrieaQ pe atuncl Romanil, „descurca ac6sta enigma. „ Vsiati saQ mtatt insemn^za a lua ; vezati satl uzati insemn^z^ „a lega; uznik satt uzien, polonesce wi^en, insemn^za captiv; t(5te „aceste expresiunl omofone confundandu-se una cu alta, cronicarul „a tradus ^isa slavica a sorginjil sale prin a luat in loc de a „prins in resboiu. „E 51 mal u|or de a Inlatura nedomerire cronologicfl. ;,La 1374 nu domnla in Muntenia Mircea eel Mare, ci tata-seii „Radu-Negru, frate §i urma§ al lul Vladislav Basaraba. „Cu t6te astea se scie ca : „1. Fill domnescl In Romania purtaQ titlul de voevofji. yGoogk „2. Cand suveranul era Impedecat de a egi el-lnsu§I la lupta, „trimitea geoeralmente in locu-1 pe cine-va din familia. „Astfel se inlelege Sn ce mod marele Mircea comandand dstea j,parintelul seO Radu-Negru, farft a fi inca el insu^l ^Domn mun- „tenesc" dupa cum il califica Urechea, invinge §i chiar omdra „pe usurpatorul principe al Moldovel, Litvanul luga Koriatovicl. „In martin 1875 acesta din urma nu mat traia, precum „dovedesce un act de atunci din partea fratelul sea Alexandra , Koriatovicl, carele 'I succesese pe tron in micul principat ruten „trans-nistrian al Podoliel la marginea orientala a Moldovel. . ." Aci opresc reproducerea pasaglulul din Istoria criticd, caci am comis o grava er(5re, pe care sint dator a o Indrepta. Actul din MartiO 1375 dela Alexandra Koriatovicl nu numal ca nu dove- desce de loc ca fratele seQ luga ,nu mal traia", ci dovedesce din contra ca el traia in Martiti 1375, de unde resulta ca putea sa mal tra^sca ma! mulp ani §i, prin vuTnare, nu la 1374 I'a omorit Mircea eel Mare. In adev6r, acel act suna textual §i 'n traducere: Mu KHfl3b JlMTOBCKiii, KHSBb A- Nol priucipe litvan principele .leKcaaspi KopiaTOBH^n. Bo3ci.eK> loo- Alexandru Eoriatovidf, cu mila luT ctIio KHHsb H rocnonapb UosojucEoft Bmnne^eQ principe $i doran al ^re!E aeuiK, ^EEHMi cvbu.o'mo cBowvb imc- Podoli^, facem cunoscut prin a TOWb Bctsoij nofipoij, RTo xh Hft cet ndstrft carte orl-cul o va ved^, ca :iiiCTi nocMorpiTb : idtos% 6ejjii (>parL ceea ce fratele nostru principele Hanrb KRsah lOpiS RopiaTOBirb npH- Juri EoriatovicI a d&ruit o m<5ra AajFb iJiHHi icb iiepKBH tn, Maxnit Eo- bisericel Malcel Domnalul la Smo- xieS y CioTpma, to k iu khhbi A- tricz, aceea ^i nol principele Ale jcKcaHapi noTBepXHBaeffB. . . xandru o Intarim... Unde dre sa fie aci macar o virgula despre mdrtea lul luga ? Inainte de a fi devenit Domn al Moldovel, el stapanise Podolia, unde facuse 6recari donatiunl; plecand apol §i cedend acel principat fratelul seti Alexandra, acesta trebula dupa obicelu sa intar6sca donajiunile facute, de Ora ce era o schimbare de Domnia, dar nicl decum vre-o m(3rte. Daca luga ar fi murit ina- inte de Martiti 1375, actul de sigur il numla reposat : „noHHBinii". In cronica lul Urechea eel dol anl de Domnia se refera la luga II eel dela 1399, care nicl n'a facut mal nimica; luga Koriatovicl Insa, un principe care „intreeut'a pe Domnil cet trecujl de mal "nainte" 51 caruta i se atribue o Intr6ga organisare saQ reoi^ani* y Google CCLVItl sare a {erel: descalecarea orafelor, alegerea satelor, facerea oc61e- lor, daruirea ocinelor la volnici ce raceatl viteji! la o§tl, — tdte acestea nu se realis^zA In fugfi, ci necesit^z^ un interval eel pu^in de vr'o cincl-§6se ant. Nu e indo6ia ca dupa Inga Koriatovicl a domnit Fetru Mufat; dar istoria cea documentaU 11 men^ion^za pe acesta pentru prima (3ra dupa anul 1380, nicl o data Inainte; f'apot Insu§l Mircea eel Mare nu ^putea s& alba raal jos de vr'o opt-spre-^ece ani cftnd Radu-Negru il trimitea contra lul luga Koriatovicl. La vrlsta de 18 anl Serbul Stefan Du^an, inainte de a se fi urcat pe troti, ob^inuse stralucita victoria asupra tzaruluT bulgSresc Mihail; cam tot a^a, nu mal mult decat atata, i se p6te acorda marelut Mircea. Nascut ce-va dupa 1360, el batu dara pe usurpatonil Litvan intre anil 1378—1379. Decl, plus-minus, luga Koriatovicl a domnit in Moldova dela 1373 pina la 1378. Resturnarea Domnulul moldovenesc La{co avusese o causa cu- noscuta religi6sa : el trecuse la catolicism, precum o constata Papa Urban V Intr'o bulla din 1370: „nobilis vir Laczko dux Molda- „viensis, partium sen nationis Wlachie, nobis per dilectos filios „Nicolaum de Melsac et Paulum de Swidinicz ordinis fratrum Mi- „norura professores notiflcare curavit, quod ipse et suus populus „ducatus seu terre Moldaviensis licet christianitatis nomine glorian- „tur, tamen ipsi et eorum progenitores scismatici fuerunt hacte- „nus. .." Resturnand pe acest Letin, Moldovenil aQ adus la Dom- nia pe luga Koriatovicl, care nu era Roman, dar ortodox. Revolujiu- nea a fost curat religi(5sa. Noul principe fiind Insa strain, §i'n spe- cie ne Basaraba, de almintrelea un Domn de frunte §i Wrte popular, luga Koriatovicl a fost resturnat la randul seQ, nu de asta data printr'o reacfiune interna, ci din afara de catra Radu-Negru. Mo- tivul immediat al resbolulul a fost hotarele- Deja Alexandru-voda cucerise dela Tatarl Moldova de jos, a carila granifa era la Bstr lad. luga Koriatovicl se Incerca din capul loculul de a'fl Intinde po- sesiunile spre Dunare. Cu acest scop el Igl alese re^edinja la Barlad, unde a §i fost sens crisovul eel din 1374, §i tot nu departe de Barlad a fost el Invins ^i ucis de catra Mircea eel Mare. Caietorul polon Strykowski ^ice: „Iuga Koriatovicl a fost Inmormintat intr'o „manastire de p6tra ca o jumatate de ^i mal jos de Barlad, unde „am fost eti-lnsuml la 1575". In urma Istoria critice se incinse o polemica Intre dd. A. Xe- nopol ^ Onclul despre eel doi luga. Acesta cestiune, tlresce, liu y Google ip(5te sa nu me inta-esexe, D. Xenopol afirma cu drept cuv-int ca luga dela 1374 n'are a face cu luga eel dela 1399. D. Onclul, din contra, sus^ne cSi amindol sint unul §j acela§\ luga* ca adeca eel ■de'ntaiu nu fasese ucis In Jupta cu Mircea eel Mare, ci a reaparut apol paste 25 de ani t^farsanatos, devenind Domn al Moldovel din' noQ peste un patrar desecol. In loc de a InviuS, pe luga KoriatovicI ■ -dupa ra6rte, d. Onclal ar fl putut mal bine sa'I studieze biografia" inainte de 1874, de cand exista un document autentic, publicat sub No. 1 pe paglna 1 in Ikth sanaiHoS PoccIh. anume : tractatul de pace din partea principilor litvanl cu regele polon Cazimir §i cu principil din Mazovia, scris pujin dupa anul 1340. AtuncI luga Ko- riatovicI era minimum de trel-^ecl de anT, cacl In tractat el re- preanta singur pe tojl frazil sel §i intr^ga familia a'lut Koriat ; „BtAai TO KazAUfl ^eioBtitb rto e& tu3 ORen, HociorpHTb use ia KHA3t> Goy- „ayTHi D KHCTtoTHfi B JlDltapTB, K)pbKK HapnoffiTOBHTB, K>pi>Kt Eopiia- ^TOBHii, ^HHnu iHpi TBepjtiiH Hc Espi>j[eib EaaHiHpon. . ." DupA teoria dlul Onclul, luga KoriatovicI va fi fost de vr'o 90 de anI cand s'a presintat a doua r, Upsindu'ml atunci orl-ce fel de criteriO, care'ml lipsesce 51 asta.^1. Pina la proba ■contrara., man^in cifra provisoria 1379. Oil-care din cele trel cifre indicate este de potriva posteriCra victoriel asupra lul luga Ko- 'riatoviol. Prima cestiune preliminara in fa^a documentulul din 1379 ■este: existat'a 6re manastirea Cozia sub Radu-Negru? Punda^iunea din temelia se atribue tut-d'a-una lul Mircea eel Mare, §i |I-o atri- bae el insu-51 In crisovul seU din 1888, in care — dupa traducerea omau^sca din vechea Condieft — el ^iee: „bine am vrut domoila mla de am ridicat din teraelie manastirea", dar constata chlar din- sul in acela^i crisov ea la Cozia, inainte de cladirea cea marg^ a manastiril, chiliile cu calugiril oraQ dej'a mal de'nainte in fiin^a sub Dan-voda, Incepute din timpul lul Radu-Negru : „la Ramnie ^m6ra care a dat'o Dan voevod, |i vil Iar acolo a Inchinat „jupan Buda dupa vo!a parintelul domniel m6le Radu .„voevod'. Cestiunea cea prealabila flind dara resolvitl, lata textual §i'n traducere crisovul din 1879: t Asb tfjiaroB^pHUE, h xpHcitoJiio- f EQ biDe-credindToaut ^i de Crist '6am,in. l& pa^oyjib BexucuK Boesosa. iubitorul loan Rddu, raarele voevod 1 rocnosHEb (t>fi]iaaasi|iois h rocnoa- ^i Domn; stapanind 91 donXDiod t6tA '«TBysi|ioioy Bicei aeuu sirrpoBJiaxlR- ' ^ra Ungro-vlachia si peste mnntl 'CKOH, K saiuiaHHHCiCbDi. ei|iese h ri ra- si incd spri ^eriie t&i&r.es'^, ^i ducele .TapcKfciHib cTpauau. h axianis B 41a- Amja^alul si sX Fftgara^ijilul, gi Doihd y Google CCLXll ipamoy xepner. h ctBepaHCKOioy 6aH- CTBc rociio;iBHi>. H iii6a. nojib no Bice- Hoy nosiHae'ioy. j&se h .to seiiiKaaro ■opt. n HP^i;Tpj( rpa;ioy Maaaaenb. 6Jia- ronpoHHBOJH rocnoacTBO xb cbohi 6ja- I'MNt npOn^BOJieHDeib, H IHCrUHMb cep;iKeiE>. a jiapoBa rocaojcTBO he c'bH Bice^ecTHUH H 6iar(Hi)6pa3HbiB h iiacTOAH ipHCOBOb rocnoj,<;TBa hh. io- HaCTUpK) CRATtn n XRBOamMlffkB T|<0Hi(H. BacToaxejiioffie ciapnn icvp Co- 4ipwBiH), Tejitraib HMHa'.TupcKUH. hsl xA, h;ih HeRdieHb. ;i^ ca hdxto CHterb nOKKCHTH mt Koyiepictpi. b jifi iiosa6aia lul ]lfircea-vod9, kinezi! oltenesci al^ voevod pe filul domnesc Alexandru, poreclit nCampulung^nul" din causa cuceriril GftrnpulunguluT dela contele aasesc Lauren^iQ. „ „ Prin c&satoria sa cu Marghita, flica lul Ivancu BasarabJL dela Nedeia, Alexandru-vodk tmpacfi, desavlr^it pe Basarabil din Romanat cu eel din Dolj, certa^I dela 1288 Incoce prin Inlocuii^a' lul B&rbatvoda' de catrft Dan-voda. ISIS. Ce-Ta Inainte ^i ce-va in unnti, stap&nind din trecut In Uuatenia judetele Arge?, Muscel, Teleorman §i Vla^ca, Alexandru-voda cu- prinde treptat !n mare parte restul teritoriulul cumanic: D&mbo- vi^, ItfoTul, Prahova, BuzSul §i Intrdga lalomi^a. „ „ Intemeiaz^ saQ Intftresce Tirgovistea, Bucurescil, BuzSul, §i mal alee Ora^ulde-FlocI, tatftresce Iflok. " „ „ Zidesce pe munte castelul namit al Argesulul, ^\a In urma cetat^ lul Negru-voda. 1320. Se amesteca 91 exercita mare Inrlurire In afucerile imperiulul bul- 1323. Trimi^end peste Dun&re 6ste de Bomftnl ^i de Cumanl, ajuta pe principele Mihail dela Vidin de a se urea pe tronul delaTimov. „ „ La Bulgarl Alexandru-voda p6rta numele cumanic de Olur-voevoda. 13^7. Alexandru-voda se afla tn rela^iunl cu papa loan XXIII. 132S. Incet^za de a mal pl&ti tribut Ungariel. „ „ More D6mna Marghita, muma primilor copil domnesci Nicolae si Vladislav. 1329. Alexandru-voda lea In caa&toria pe Domna Clara, catolicft, dinfamilia contaia magbiara Kukenus. 1330. Trimite pe socru-seQ Ivancu Basaraba cu 6ste roman^ca 91 cu un contingent sasesc dela Bra^v 1mp6ratulul Mibail dela Tirnov contra regelul serbesc Stefan dela Declan, unde Bulgari! aO rfimas batu^f. „ „ Regele unguresc Carol-Robert, proflt&nd de ne'n^elegerea Intre RomanI Qi intre Serbl, navslesce In Oltenla cu pnternica aimata §i ocupa Severinul. y Google ccLxxni 1S30. Alexandni>vod& propuoSnd conditiiml de pace, Carol-Rotjert refbs&, laaintF^Ktl prio Qorj ^i prin VMcea, trece ln]lfuatenia§ia8e(Ua^ caa- telul Arge^ulul. „ „ Alexandru-Toda Infrange pe Uogurt ^i silesce pe Carol-Robert a cere de astft-dat& el-Insu^ !iicetai:ea dela acme. „ „ Sirauland pacea, impune Ungurilor retragerea ^ ^r& prin Qorj spre hotarele Temesianel, n ademenesce iotr'o cmaA ^i nimicesQe Intrdga armata maghiar^, tnsu^l regele abia sc&pand traveatit. „ „ FiiT domneaci Nicolae §i Vladislav concurg bilrb&tesce la victoria Romanilor. „ „ Alexandru-voda relea Severinul. 1881. BizaDtinil atacand pe QOul impfirat bulg&resc Alexandru dela Tirrjov, Alexandru-vod& II trimite un ajutor de 6ste RomAnl ^i Cumanl. „ „ Cu aetata ocasiune BizantiDUl Cantacuzen constats c& toctica mUitarft a Romftnilor e Jdeaticft ca a T&tarilor. „ „ AlezaDdru-voda Incepe a 'si lua titlul de Donin a t6ta Ungro-vlachia. 1S32. Ascultat de BulgaiT ^i tenint de UDgiirl, Alezandru-voda, Id curs d& mal mul^l ani de pace, organls^zft ^i Int&resce t^ra. 1342. Murind Carol-Robert, fliul aeU Ludovic urm6z& pe tronul Ungariet. „ „ Fentni a iscerca pe Doul r^e unguresc, Alezandm-Toda Inddmna la rdsc61& pe Sa^il din Ard^l ^i se preg&tesce el-1n8ii§I la resbolu. „ a Pedepsesce cu o mare stra^ici& o&^I-va boieri olteol devota^I re- gelul Ludovic, mal ales pe Z&rnescl, carl sint sili^I a fugi In Ungaria. 1348. Regele Ludovic lntr& In Ard^l ^i pototesce r6sc61a Sa$ilor. „ „ Alezandru-vodfi merge el-!nsu^I in Ard^I la Intimpinarea lul Ludovic $i, primit cu mult& considera^une, recunfisce anzeranitatea Ungariel pentru Severin, Hateg, Amla^ $i F&g&ra^. 1S46. Hanul tftt&resc Atlamos din Uoldova face o invasiune In Ard^. „ „ Rugat de cati^ regele Ludovic, care era ocupat atunci cu afacerile Foloniel, Alozandru-voda se pune In fhintea unel o^tirl din RomanI af Ardelenl, mal alea ^cul, gonesce pe T&tarl, n urmaresce Id llol- dova ^ 'I biruesce, cfi^^nd In lupta Insu§1 banul Atlamos. „ „ Memoria acelul ban se pftstr^zIL In balada puporana roman& deapre m<5rtea lul Alimo^. „ „ Vestea despre puterea politicfi. ^i military a lul Alexandru-voda ajun- getid la Roma, mal cu sama prin episcopul catolic Dlmitrie dela Oradea, amic al Romanilor, papa Clemente YI adres^za obul&catrft Domnal '^erel-Romanesd ^i tot-o-dat& catra mal mul^I fhinta^ Bo- mftnl de peste Carpa^I, numindu-I pe to^I ,RomanI". „ „ Atexandru-voda autoris^za infiiin^ea unul episcop visitator peste bisericele catolice din t^ra, sub-ordinat episcopulul titular din Ard^l. 1846. Priniind dela regele Ludovic un ajutor de Sacul, Alezandru-voda face noua victoriosa campania In Moldova contra Tatarilor. 1348 1 ^1*^'*^^ eipeditiunl spre Siret ?i apr© Prut, In urma cSrora se 1349' { sDCz^za catra '^^ra-Roman^sca Rlmnicul-Sarat, Bi^la ?i Moldova ISBO J ^^ ^^^ '"■ ^^^ ^^ Barlad. „ „ Deae negocia^iunl diplomatice tntre regele Ludovic fi tntre Alezandru- voda prin intermediul episcopulul catolic Dimitrie dela Oradea. 1361. Jntarltat prin neastlmpSrul Romanilor, hanul tataresc eel mare din regiunea Nistrulul se migcA cu entire formidabiia, contra c&rela InaJnt^za Alexandru-voda aumal cu Ronianil, re(iD€ndu. Tronul flind electiv in princspiQ, flil Domnulul trebul s& str!Uuc6ecS. prin fapte mart Inainte de mdrtea tat&lul lor. 6". In privinta bisericel, dacft e nevoe de un patriarc din afai^ atundt lea'l cat mal de departa, du la vecinl. 7^. Clerul e subordinat Slatnlul, nu supra-ordioat, ^i nidt m&car co- ordinal. S'*. Kid datft s& nu ulte RomElnil c& el fac parte din Peninsula Bal* canjc&, avSnd interese familiare comune. 9". S& nu'^ Intin^I t^ra decat numal pas la pas, printr'o asimila^iune treptatS, nn printr'o cucerire pripita. 10**. Fa^ cu duf^manil din afara, t6te vr^jma^iele ^i zizaniele din Iftuntru sa dispara tntr'o clipa, lar cine nu se supune— strivesce'l! Pe aceste ^ece Invd^turl s'a Intemelat Statul ^ferel-Romanesd de c&trfi. Negru-voda eel In trel ipostasurl. y Google APENDICE 1 TEXTURl DIPLOMATICE. NB. In aceet ap6iidic« s'ar fl putut intercala in-extenso tdte tezturile diplo- matice relative la 1'6rA>Boni&n^c& InaJnte 1980. precum coreepundinta Patriarcatulul CoDBtantinopolitan cu Alexandru-Todft §1 cu Tladislav-rodi, Bullelo Papale cu antfndol aceqtl Voevo^I, t6te diplomele lul VladJs1av-vod& etc. Ca apeclmen, reproduc acl ua aln- gur act, pdte eel mal important din mal multe puncturl de vedere, despre care a se Ted6 pag. XXXIII, XLl, L, C7III, CCXII-CCXIII, CCXX, COXXIX. VladisJaus Vajuoda Transalpinue, Banus de Zeurinio et Dux Nouae Plantatioms et de Fugaras, notum facimus vniuersis praesestibus et futuris: Quod magister Ladislaus, strenuus miles, films quondam lanus Meister de Doboka, nepos Mikud Baol, noster consanguioeos dilectus et fidelis, cutn esset liber factus ab Excellentissimo Friucipe Ludouico, illustri Rege Hungariae, adhucnos semper eramuB sub iugo. sed in gratia principis praedicti, exercitum validum contra ThorcoB infldeles et imperatorem de Tyrna in Bulgaria pro- clamari fecimus. Ipse Magister Ladislaus de Doboka strenuus milee supradic- tus, noster caro et sanguis etgenitura, nobiscum et cum exercitu oostro viriti- ter contra saeuissimos et infldeles Tburcoset imperatorem de Tyrna, ipsosque inuadendo perpetrauit, actus militares nobiles et honoriflcos ibidem exercendo, propter fldem chnstianitatis, et gratiam SerenisBimi|Frincipis, Ludouici Kegis Vugariae ita, quod ipse Lasla Meyster de Doboka, in inuasione in inHdeles supradictoe, causa Omnipolentis Dei, gratia et praedicti Regis, caput suum causa timoris decliuando retrorsum nunquam mouebatur ; et cum tautam fldetitatem semper in Ladislao percepitous, vidimus et inuenimus ex parte Domini Regis et nostri, dedimus et assignauimua propter huiusmodi seruitia ftdelia nobis semper exhibita, et propter consanguineitatis connexionem, qua ligati sumus, forum dictum Schenkbengen, situm in terra Fugaras, prope Alt cum suie pertinentiis, item villam diotam Venocze, villam Koczalad, viUam quae vocatur Calidae aquae, villam Dobka cum omnibus suis iuribus et pertinentiis, quemadmoduoi poseidebant, et in possessione babebant olim fllii Barnabae, perpetuo possidenda. Etiam ipsum Ladislautn de Doboka, nostrum coneangaineum dilectum, qui vna nobiscum semper fldelis, et sub- iectus Serenissimo Principi Ludouico, Illustri Regi Hungariae ftut, Domino nostro naturali, inuestimus et perpetuamus in haereditatibus et possessio- nibus supra dictis fide nostra mediants, tali conditione, si et quando ipsum Ladislaum de Doboka, fllium Janus Ueister de Doboka, nepotem Uikud Bani, praedictum contingeret transire vniueraae carnis viam, Nicolaus filius ipsius Ladislai de Doboka, aut fllia, quae post ipsum in vita manserit, seu fUter ipsorum, et ab ipsins in posterum venientibus genitura, praedictum y Google CCLXXS forum Schenkbengeo, villas et posseasiones supra notatas debent iure here- ditario Successorie perpetuo possidere; quod sub iuramento fldei et capitis nostri affirmamus, omni reuocatious semota, nee retiocare valeamus et de- beamus, sicut iuramento nostro concessimus, etcontlrmauirtius. Quam dooa- tionem sic fecimus nostro dilecto consangulneo Ladislao de Doboka, eiuaque Successoribus perpetue, cum eramus in gratia copiosa Domini nostri, Lu- douici Regis Huugariae. Quare supplicamus Serenissimo Domino nostro, Ludouico R. H. Domino nostro natural!, eiusque Successoribus, quatenus iitteras nostras praesentes in vigore suo confirment, et corroborent, et donatlonem nostram, sic nostro dilecto consanguineo et fratri, secundum quod profertur, confirment et stabtliant. Causa ea nostris Successoribus qui in nostro Vajuodatus Dominio erunt Successores, ac Baronibus supplicamus, et committimus similiter, vt Iitteras nostras praesentes non violent, nee reuocent, ne iuramentum meum disrumpant, contra salutem et in detrimentum animae nostrae; et quod donatio nostra facta nosto dilecto ■consanguineo Ladislao de Doboka, strenuo millti, scilicet secundum quod in praesenti pagina continetur, quod seruitiis suis fidelissimls apud nos me- ruit, et eam donationem obtinuit, perpetuo vnacum suia Successoribus prae- dictas possessiones possideat, etiamei nos vel aliquis Successorum nostrorum imposterum Iitteras nostras praesentes, et donationem praesentem supra- scriptam reuocare intenderet, impedire reipsa vellet, et praesenti chartae ■contradiceret, et donation!, flat super talem, aut tales furor et indignatio Dei, B. v. Mariae, omnium Sanctorum indignatio Sanctorum Regum Ste- pbani, Ladislai, et Emerici. In quorum omnium suprascriptorum testimonium firmltatemque perpetuam praesentes Iitteras nostras nostri maioris Sigilli appensione fecimus roborari. Datum in Argios In nostra Residentia, sub Anno Domini M. CCC. LXXII, in die diuisionisApostolorum, proximo prae- terito. y Google APENDICE II TEXTURI EPI CE N6. In acest Apendice s'ar fl putiit intercala In-extenso t6to texturUe epice re- lative 3a T6ra-Bomftn68cft dintre anil 1230—1380, precum baladele ^i cintecele poporan» sarbe 51 bulgare daspre Mihalu-vodft LiWnuI, deepre Dan-Todft, despre VladislaT-Toda gi despre Radu-Negm- Ca specimen, reproduc nxi o Binf;ar& bucat&, cea mal interesanUL din pimctul de vedere a1 vechimil, de dra-ce exista deja tn secolul X? sub forma el -cea actu8i& gl despre care a se vedd pag, CCXXV. BOJBOIE PA^OCAB CEBEPHHOKH H BJTATKO y;^BHHCKH Kaju iH ce FaAOcase BojeBO,i,a o^^HJijame 0^ CBOjera rpaifi SBBBora CesepHRa, HecTO !E 08 PajocaB Ha CesepHH oSaHpame, Tepe TO HH OBAKO Ciejij rpa^y CecHAJame: „Obo hh Te ocraBJjai, 6eaH rpa^e CesepBHe, 5 Moj 3HBHH rpa^e, He sHai BBTje BHjijy jib xe. He aaaa Berje bhxhiu ;ih xe ! Cna je lajia apyacHHa fipae KOBJe ycTerayjia, Tepe CTasDiH PajiocsBa apysHHa ynpauaine : „Jeaa nai ch, HOjeBo^a, aae fiajiHre Kg bhsho, : 1(1 Oneia ce aaBpaxaiio r rpajy CeBepHuy". A OH IE ce jyeaKOi thxhi xyKoi yjuaue, PaAOcaae, yjipHO je ocrporaiH jyHaHKora Ho^pa KOHJa, Tepe TO IH 0AJH3AH npHA jvHaitfl upsoi ropoi. 15 n Rasa je 6ho CfBSP oae tipHe rope, 1' IlaAHyo je PaAocase c ApyxttHOi bhho ditth ; S^ npBO TO 6Huie cxpaxiite paapejiHo. HoToi cxpasa npHnase k Paaocasy BojeBOna, CeBCpHHiiy : :.'() „JI,a TH je y sHaHje, Hajy mrsh rocnosHHe, Obo th ce 6poAe Typcice KHpHvije capaBaie, HeKa TO HI nojaeao jynai^H pasjariHTH". Pa;i;ocaB an cTpaxHii,K BojesoAa oji6ecHAH: j-HfixoiTe nx no hhuito, spvxHHe, paajariHTH". 25 y Google „Ja KCTOB HI BaaBflre je^BO (^piise ;ioi5pa BHHa, JfaanH fipSTJO; Jbmo HI ra BBBmre h Ao6po hi I'S njiaxBTe". JiHno ra cj saaeJiH, h jikdo ra cy BSimm. H Kasa cy naSHyjii jyHamt BEBi;e hhth, 3 Jpyra crpaza Dpiina;i,e k Pa^ocaBy CesepHHiij: „3jio CH BROBfi oonno, Pa^ocaBe BojeBono, Ha le ce je cnpaBHO BjiaxKO yj;6HBcRH BOjeso^ia, CeBepHHe!" BpBO iH cy jysatu fipae tcoHje nozHTaiH, 3 Tepe in cy noceAH .jjHaiKe io6p« ROHje, Pa^ocaB iH He loate CBora KOBJa yxsaTHTi, 3a mio ly ce tips roeJ fisnie do iHBa;ii paaHrpao. 3a HJHH TO MH HOTHqyrJH BOjeBoaa KxiROBame: nCraan jype, Koajy, CTaan jjpe, (ipsR KOHJy, 4 Aj nasopH EOHby, OraHB jype, 6paa EOBJy, nfl. 6b, ROHjy, sarHHyo! KaKo je MBHH xetie iiHTje aarHHyrH". Kbm hh ra ae lose PanocaBe cycTBTHyrH, noRjionHO ce je cboju mtJhtrox nepeBMx: 4 Tepe iH je orimao aa spyxiBOi ties KOHjniia, Cbojob cbhtsoi eatiiJHitoi, cbhtxhi Ronjei na paieHRj, CesepHHe, 3a Hju ce je ynycxHO BjiaxKO, y;itiHHCRH BOJBOxa) Ha CBOjeiy bhtcs BiaiRO jyHanKoiy AOtipy ROHjy; 5 H Raxa n PajiocaBa GeBepHHqa cycTHsame Cnpio ra tiame vejy njierje yxapiTH, HoiosHBrnH BHTO ROHJe tipay ROHjy ie;ijy ymn. Berj M ce je PaROcase jyaaiKH aaspByo, BojeBoia, 5 Tepe Toiy bhtss Konje na nepes mTJBTBK npaja, Ha DepeH ra niTJaraE npija, a catijijHnoi ra oncHie. CraBQiH TO IH BDies BjiaTEO Pa^ocaBV ystieciixi: „Oto cai xe Rymao, Pa^ocaBe CeBepHBue, Bh an MB ce yuo y norpetiH HSBpnyxH; g A ca^ta xn Bepa 6y3.f1, PaiocaBe, BjiaxROBa, BHTemKO Konje, ^ xe xoijy npEjt .tpyxHsoii nocxasHxH. OsiexHH TO on cetie jyEa^RO opyaje, HeKa AEi ce lejijy cotioi jyoaiv nosspaBHio", a Pajtocas HH oxnaca CBoJy catiJtjy jyaa^Ry, K Hjeiy IB je npHCxynHO Baaxko, ystiancRH boiboWi Tepe Hy je upHieo tiejie pyse sesaTH, CesepHHiij, A cai Fa je oAseo la cBoje ABBse sBopose. t K Hjeiy cy ce KysHJie cBe aeBojKe n HeBicxe, H one uiajazHe, jpyxHHO, y^OBBiie. Tepe TO IH PaaoeaBy CeBepHHnj oHKOBaiy: ^Aj A^BOpH, A^opH, Pa^ocase OesepBHe, Mboshi th Hai en upao pyxo nocxaBHO, ^ BoJeBojo! Bexj xo iH je loxHJia HHKa cpaxja BjiaxROsa, Ja xe je jyaaRa la Bepn opHsapHo : H sjerOBa 6b jjy60Bn;a iipBO pyxo npoHOCHJfa". Trj IH ce je, PanocaBe, aa BjiaxRa paacauBJio, 8< y Google Tepe TO vy jyiaK se niaca KxnKOBame : „HeBepHa th, BaaTEO, BHpa, b HesepHa th jijy6oBii8, BoTese B.iaTKo ! Kajta ra je b&hjo BBTes B^iaTKO oHRyjyTJH, Bejie t' ce je as, sjera BojBOAa pasrsjEBao, t Tepe iH je Aoesao one cBoje sepne CJiyre, KojEi TO je npHAso PasocaBa CeBOpBHiia, Tepe ra je nocjiao jyHaKa saryfiHTH. A caAa o e saasa Aofipa cpHxja c to6oi iSyoH, Hara roenojapy ! c H anpaso nax CBy^a xo;ie e Becejio noioi aoJsh. y Google ADDENDA ET CORRIGENDA Pag. XXVI, tn rindul 8, dupA „p. 39 sqq." r se adAuga: ; cfr. H&adeii, Pe unde Bint gi pe unde aft fost Romftnil, (n ; Calendar pentru toll. ed. H. Wartha, Buc. 1887 tn-8 p. 1-8; nerpymeBHTB, Eto 6£UB Boioiobckib KHsan? [n ^ 5^ i^ r \ r s V >* 11 •>i. 5j7e cr y Google 1£ y Google y Google y Google ^ y Google y Google y Google , Google -1^ y Google y Google y Google yGoocjk I j,gt,zedb,G00<^Ie y Google