[1]
--�=��------------'l
PE N T R U r U R TUŞ A G U L U.
PrIcina a doua ..
De se va afla vre un lucrător de vil, la vremea când să sapă
viile, atunce să fie furat vre o sapă sau vre un hârleţi1 şi decă va.
trece vremea săpatulut să va oblici şi să va vădi lucrul, ca să plă­
tească atâtea dile căte aă fost trecute de când au furat el sapa.
Intr'acest chip va plăti şi cela ce va. fura secere la vremea secera­
tului sau cuţitul la vremea tăiatulut viilor, san săourea când tae
omul lemne In pădure şi alte ca acestea.
De va fura neştine clopot de la dobitoc, de la fie ce fel de
dobitoca, şi de să va vădi, să'l bată ca pre un fur; iară de se va
prileji să piae şi acela dobitoc, ca să albă a'l plăti cela ce aii furat
clopotul.
De se va afla vre un vital' sa� vre un grădinar să fie furând
la locul ce păzeşte el, acela Să'ŞI piardă simbria şi să fie bătut ca
un fur.-
.De se va găsi cine-va vre un păstor de 01, să fie mulgănd
oile stăpânu-seă furiş şi de va fi vândind fruptul, sa'şr piardă sim­
bria şi să fie bătut forte.-
De va fura neştine miriştea altuia, să o plătească Indoit.-
De va fura neştine cal sau bou, ca să'l plătească de două
01'1 şi SiL fie bătut forte şi să plătească şi treapădul dobitoculul
câtu'l va fi purtat.
Cela ce va fi vrut 8[L fure boă d'in cireadă. şi va fi gonit pre
vacar şi tiind cireada fără păstor vor fi date niscare gadine de vot
fi stricat şi alte vite; acestuia ca să i se scoţă cehii, sa fie orb. -
"
r,'.
-----�_.-
[2]
��
" IJ
I
i I
I
I
!
II
I
� j
I
2
Cela ce va fura snopt, sau va freca spice la vremea de sece­
re, de'lu \'01' prindesă'lu bată şi slt'l iea haînels t6te cu ce va fi fost
atunci imbracat.
Cei a ce vor întra În vie sau in pomăt pentru si\. mânânce numal
poame, să nu se certe; iară de se va arata lucrul cum au mersu
să fure, să'i bata ş'i sa le ira şi hainele.
Cei a ce vor fura plugă, sau her de plugu, saă giugu, şi de
se vor găsi, să socotească din ce �li s'au furat pănă In ce �li s'au
găsită, dece să plătească pre totă dua câte 12 aspri cari facu 2 potro-'
nicl de argintu, sau cât să va da unut om ce lucrează pe �li.-
Ceia ce vor fura carulu altuia, sau de'l vor arde, să plătească.
2 preţmi.-
De vor fi lntr'un sată nişte oment furt, şi de'î vor prinde cu
furtuşag, să'r bată capre nişte furt şi să tntorcă tot celuia ce'i vor
fi furat; iară de vor fura şi a doua oră, să'( bată şi să întoreă doue
preţuri celuia cu paguba; iară de vor fura şi a treia oră, să le sco­
p ochii, să'( orbească, -
Cela ce va umbla de va fura n6ptea bucate sau alte băuturt,
să't fie certarea ca şi altor furt -
PENTRU PĂSTORI CE SĂ I;)ICE VACARli ŞI BO­
ARii CE PASC CIREI;)i.
Pricina a "treia.
Vacâhnl sait boariul, de să va lua in cireada lut vre o vită
streină de la plugu �i să va mesteca cu alte vite, şi după aceia'
s:t Yt1 târupln acea vită de o vor strica gadinele, s(t arăte stăpânu­
lui semnul acet vite perite, şi dacă să va cunoşte nu va avea necl
o certare. - " _
.... .. #
Un va car de va lua. asupra sa un bou să'l pască şi de'l va
perde tutr'ace �li ce l-aă luat, de va spune stăpânu-seu tntr'ace \li
�icând iată până În cutare lod'! ţl-amă vădutu boulă şi pănă tn cu­
tare. de el nu'! ştiu ce s'aă făcut, de va dice aşa nu va plăti boulă
iară de nu van dat ştire tntr'acea �i, ya plăti boul.-
z
.,
[3]
z
3
Vacariul de va lua dimineaţa bou de la plugariu, şi boul nu
să va ţinea in cireadă cu alte vite ce Sti va lmpărţi şi va intra în
niscare pânt sau in viî sau In alta şi va face pagubă, să plătească
vacariul paguba, iară- -sâmbriea să se dea să nu se oprescă, -
Vacariul de va lua bou de la plugariu să'l pască şi de va pe­
ri boulu, să giure vacariul pre numele lut Dumnezeu cum n'au făcut
el vre un meşterşug şi cum nu ştie el nimică de peri rea boulut, si
fie în pace eă nu albă nect o pagubă.-
De va lua vaca riul demineţa bou de la plugariu, şi va fi boul
sănătos, nu va avea necI o vătămătură, iară sara să va. afla boul
au cu piciorulu frântă, au cornuln săritri, au de vre uh ochiti orbit,
sau şi aiurea vatamat, să giure vaca riul cum nu au făcut el vre un
vicleşug şi cum nu ştie nemică de vatamarea boulur, să fie ln pace.
De vreme ce va giura vacariul, cum nu ştie de perirea bou­
lUI, necr de vatamatura lur, iară mal apor să va vădi şi se va arata
cu doi sau cu trel martun omenr de credinţă cum au giurat strâmb,
acestuea să i să tae limba, şi să plătescă paguba celut cu boul.
Vacariul ce va arunca cu toeagul cela ce paşte vacele şi va
vatama vre o vită, au îl va frânge piciorul, au ti va vatama ochiul,
acesta nu va fi fără de pagubă ce va plăti paguba stăpânulur, iară.
de o va lovi cu piatră, atunce nu va plăti paguba.
PENTRU PAGUBA CE FAC DOBITOACELE.
Pricina a patra.
De va afla ncştinc un dobitoc lu vie, sau în părnântul cu pâ­
nea, sau lntr'alt loc, şi va fi Iacând pagubă, şi nu va spune stapânu­
lUI a eul este boul de vreme ce are aşi cere paguba ce i-a ti facut
�i de va ucide acea vita, sau i va frânge piciorele, sau o va orbi,
atuuce să'! dea dobitoc pentru dobitoc.
Când se va prileji vre un dobitoc să fie a fata şi ,va paşte
pre locul altuia, şi acela cu locul nu'î va ingădui ce o va goni de­
grabă de o va osteni sali de o va lovi cu ceva, şi dintr'acea oste­
neală sati lovitură să va. prileji de va lepada, nelngăduitorul să
lllatescă vita,
5
) de
vila.
lene,
siil
ămt.
.ă
11
rama
'1
nnori
tI
lC,
�l
a
ji
d('
.i
l
dea
t
1
câmp
I�t
('u
P1UllL
e,
ce
,
sali
ent!'11
va
fi
.dueă,
,a vâ-
L
pr:-
.eolea.
.gubă ;
la vre
lă
pre
,1
.
!
>::.-
.,
[4]
.1
I
1.
4-
Când va găsi neştine un dobitoc făcând pagubă undeva la vre
un loc, şi dacă'l va găsi nu'l va mărturisi domnu-seu ce't va tăia
urechile sau coda saă îl va orbi, ca să nu'l mal iea atăpânu-seă, ci
să '1 dea alt boii sănătos.-
De va afla neştine mas cur sau dulăii sau şi alt dobitoc stri­
când şi făcând pagubă la locul lUI, şi de o dată va spune stăpănu­
seu, şi îl va slobozi, iară el va face şi al doile rând earăşt aşa, şi
(le să va prileji şi pănă a treia oră să'} facă pagubă, şi de'i va tăia
coda, sau de'l va şi ucide, să n'atbă necI o nevoe.-
De va intra dobitocul în vie satt în pomăt şi va cădea tn vre
o gropă sau să. va lnpara tn gard şi va muri, ca. să nu albă necî
o nevoe cela cu viea saii cu pomătul.-
OrI ce fel de dobitoc vrând să sae peste gard, la vie sau la
pomăt, şi de să va lnpara, să nu aîbă nect o pagubă cela cu gardul.
De va ucide cineva vre un dobitoc pentru ce va fi făcut vre o
pagubă o dată xsa ii şi de două ort, şi nu va fi spus stăpânu-seu să
plătescă paguba, dăm lnvăţătură să plăteacă acel dobitoc cela ce
I-au ucis.-
De se va prileji vre un viear să afle ln viea lUI vre un do­
hitoc făcând pagubă, şi nu va merge să spue desrâg celuia cu boul,
re vrâud să'l scoţă îl va ucide, de va muri sau i va sdrobi vre un
picior sau il va repezi de se va tnpara in gard, acesta să plătească
houl deplin. - , J
PENTRU PAGUBE CE SE VOR FACE ÎN ŢARINĂ.
I->ricill.a a cincea.
De va secera ueştine In ţarină, şi'şI va stringe snopit, şi vor
ti l1e lângă pămăntul lut alte pământnn nesecerate şi el va aduce
nescare dobitoc de'I va baga' in 'ţarină, şi va strica cui-va pânea
spicele sau snopir, pre acesta să'l bată 30 de toiage şi. să plătescă
tot[t paguba ce va fi f.tcut dobitocul lut. �
De'şi va culege vie a şi vor rămânea alte vil ne culese a ve­
cinilor lut, şi el va aduce dobitocul seu să pască Ia viea lut, �i VOf
.�---
[5]
-------.----------�---- -
'1
I
'1
PENTRU UCIDEREA DOBITOACELOR.
PricIna a �asca.
face pagubă la viea CUiva, încă să aJb:t certarea celut-l-nlt 30 de
toiage şi sii plătescă paguba ee va fi făcut, după cum scrie pravila.
Ceia ce vor avea mierţe sau vedre, sau alte măsun hiclene,
mal micI de cât cum au fost obiceiul de vac, pe acestiea forte sh'î
certe cu batae, ca pre nişte păgân! şi omenî necredinoioşt ce sămt,
5
; .
Când va tăia un om nescare lemn In pădure, sau va darnma
aniscare dobit6ce şi va cădea asupra vre unut dobitoc şi'l va omori
acesta să dea suflet drept suflet.-
De va darama neştine In pădure, tăind crengă d'in copac, şi
eu nesocotinţa lUI va scapa săcurea d'in mână şi se va prileji de
va lovi vre o vită şi o va omori fără de voea lut, acesta sa dea
vită drept vită.-
Când va merge neştine să'şI aducă nişte dohit6ce din câmp
�i de să va prileji să se iea şi nişte dobitdco strcine împreună cu
a luj, şi el le va goni şi nu le va pute despărţi ce le va duce pănă
la casa lUI şi acolo nu le va strânge să le închidă cu a le sale, ce
le va lăsa pustir, atunce de se va prileji să piară acele dobitocc. sali
sit le mănânce lupir, acesta să le platcscă, să dea dobitoc pentru
dobitoc; iară de va fi spus stăpânulut celui a tu dobitocul şi'! va ti
aratat şi locul unde le-au lasat, dicând cii n'atI putut să le aducă,
atunce sa fie In pace fără neci o pagubă. _
Cela ce va Intinde laţun sau va Îngropa curse pentru sit vâ­
J1CZe jiganiî, lupt sau vulpi, sau epurî saă şi alte, şi de se va pri­
loji să se prindă vre un dobitoc dumesnic şi de va �i muri acelea,
�ă fie un dobitoc mort, cela cu laţurile sa nu albit nect o pagubit;
acesta să inţelege mal vărtos când va intinde neşte măestrij la vre
o vie sau la vre un pomăt, sau la alte ceva pentru să prindă pre
cari'î strică roda sau alte bucate.-
"
J.'
.,.
[6]
·-='_-�----:-';:_';'=--c· _-.-- ._ �_:.... _� _
6
PENTRU lUPTAREA A DOBITOACE, ŞI PENTRU
VAT AMAREA LOR.
Când vor paşte nişte vite streine împreună la un loc şi va în­
cepe una din transe a. se boncăi, pentru să lntărlte pe vre una să.
se lupte, dece lmpungănd acele duă vite şi de se vor mesteca şi alte
vite şi luptânduse ele acolo şi să. va prileji de se vor vatama vre
unele sau doră vor şi omori vre una, acesta pagubă. ca să o plu­
tet:ică stăpânul dobitocului celuia ce au inceput sfada; aşişdere de
de sa va prileji vre un om acolo şi 1mblând el hnvăluinduse să le
despartă il vor vatama; şi pre dâns, sau de'şf va pearde ceva, totă
paguba şi acestuia ca să o plăteacă cela. cu boul.
Când va veni un dobitoc boncăinduse spre altul, şi cela nu'{
va da cale, ce va sta ln potrivă, şi de'l va birui pe acela ce vine
asupra Iut, nice o lege să nu albă cela cu boul; iară de va birui
cel de'ntăl pre celalalt şi'l va strica, stăpânul acestuia să meargă la
giudeţ şi să't facă lege, să't dea boul cela ce l-an împuns de l-an
stricat; iară de nu't va plăcea acela, să i să facă plata după cum va
fi fost dobitocul lut-
Când &� va prileji să se slădească dot dulăî, şi stăpânul u­
nuia va lovi pre celalalt, au cu lemn, au cu peatră, aii fie cu ce
armă, şi de'l va vatama, ca să plătească celuia cu dulăul după cum
se vor pute tocmi eî amândo1.-
De va ave noştine un dulau tare, dârz, �i va mânca pe toţi
dulăi), şi de să va apuca de vre un dulau mal slab şi'l va birui, şi
stăpănu-seu va sta de va prăvi şi nu'i va despărţi ce inrii'i va amuţa
de'l va simeţi, şi de'l va vatama pre cel slab, salt de'l şi va omori,
ca să plătescă totă paguba celuia cu dulaul, şi sit'i dea şi dece toiage.
De va ucide neştine dulăii păstoresc ce să dice dulăă de tur­
mă de 01, �i de va tăcea şi nu va mărturisi şi de se va prileji să
dea lupul In 01, şi atunce Sit va vădi cela ce au ucis dulăul, să pla­
tescă toti paguba câtă. să va fi făcut ln turmă cela ce ali ucis
dulăul �i să plătească şi pl'e�ul dulaulul.
, ,
l'
I I
I
1
\ "
. �
, I
i
.. j}.
[7]
7
(
�
"
Cela ce va omori dulăul de turmă CII otravă, acestuia s1\,'i dea
iOD de toiage şi să dea două preţuri, pre cât va fi plătind dulăul,
j stflpânului celuia cu' dulăul; iară de să va fi făcut vre o pagubă in .
turmă, să o plătescă totă acesta ce va fi ucis dulăul, pentru căci
nu omorit pre socotitoriu,l turmei; Însă de se va mărturisi cum acest
dulălt alt fost tare şi s'au fost luptând cu tote gadinele ; iară de se
va afla că aii fost vre un dulău prost, şi necl de o treabă, numal
sin bată şi să plăteacă îndoit preţul duhlUlul.-
Orl cine de va strica dobitocul altuia macar de I-ar fi fost şi
vinovat, şi de se va vădi, să plăteacă paguba celui cu dobitocul.-
Pricina a :şeptea.
De va socoti un om un pom, şi'l va creşte de'l va face mare
de rodă tntr'un loc ne lmpărţit, şi după aceia să va prileji de se
vor Impărţi acel omeni, şi de să va veni acel pom în partea celuia
('(' nu l-an făcut, ca să nu albă nect .0 treabă acesta ce s'au venit
ln partea lut, ce să'l tae tot cela ce I-au crescut; iară de nu va pu­
te suferi stăpânul cela cu locul, să'I dea pom drept pom lntr'alt loc.
De va sta un pom intr'o margine de vie a unul om şi cu ra­
murile lut va face umbră altei vii ce'i lângă a lUI, ce să dice via ve­
cinu-seu, dăm tnvăţetură stăpânul cela cu pomul să'ŞI tae crengile
pomului cele ce fac sminteală vecinuluf.
Când va ave nestine pâră cu altul pentru niscare tufe de vie
»t\ll pentru vre un pom, şi cunoscând el cumu'i vine giudeţul, ce să
va scula singur din mintea sa fără putere de la giudeţ şi va tăea
acele tufe, sau alt pom ce va fi, acestuea dăm învăţătură ca să i
să tae mănule sau să plăteacă preţul aceleî pagube.
Acela ce va tăia ·vie roditore, salt şi pusort, acestuia să'l tae
mânule, şi să plătească şi paguba ce se �ice preţul cât va face.
Ceia ce vor tăia pomii, şi mal vârtos viea, acestia să se certe
ca nişte talhart.
.,? l,." .....
[10]
Ccln ce răsădeşte pomî pc pământul altuia, saă ultucnste cu
,
acel pământ, i� pierde şi ultu6nele şi alte ce va răsădi. -
Ceia ce vor râsipi cassele altora fără voea giudeţuluY, pentru
să'ş'î direagă a le sele casse, san de vor strica gardurt de la vie
pentru să'şt diregă a le sale viI, acestora ca să li sit tae mănule.
De va face nestine cassă pe loc străin si va fi tot lemnul
, , \
lut, şi totă cheltueala, dăm învăţătură cela ce va oblădui acel pă-
mânt acela să oblăduească şi casa, după pravila ce dice ca să fie
biruitor cei mal de sus celor mar de gios, deci stăpânul acelut pă­
mânt deapururea să fie biruitor asupra acelet casse cu tate names­
tiile el, peutru căcl nu p6te cela ce aii zidit cassa să se pârască
la giudeţ pentru cheltueala ce va fi făcut.
PRAVILĂ PENRU MORi.
Pricina a 1.1..
De se va prileji neştine să fie locuitor tntr'un sat, şi de va
cunoşte vre un loc ca acela bun de m6ră, şi lntr'acel sat vor fi toţi
1· răzaşt, şi acel loc va fi a tot satul, şi el va apuca mainte de
toţI de va ţinea acel loc şi va face moră, iară mar apot dacă va
sfârşi mora să vor scula toţr de vor striga asupra lul dicând căci
alt făcut el moră pre locul lor şi nu 'i-au întrebat, dăm învăţătură
l'a să kt(m'iî cu toţit totă acea cheltueală ce va fi făcut, şi să tn­
capă toţt împreună Sti ţie frăţeşto acea mcră cu tot venitul ce va fi.
Când se vor scula nişte răzaşt de 'ŞI vor împărţi locul cât vor
avea într'un sat, şl după aceea tn partea unuea de se va găsi UIt
loc de m(n'ii şi se va nevoi de va face morei, atuncea nu vor putea
Stt \lidt nemică cel-I-alţl răzaşî pentru ce-au făcut morii.-
De se va prileji apa morei să lnece niscare" pământuri, sau vii
sa\! pomN�, ca Sll plătescă. paguba sti\piUlul morel, iară de nu, să.
stl'a opritil mora.-
De Yii ave neştine pitmânturl in ţal'ini't şi se va indrepta apa
mOl'f'!1 pentr'acele plunânturl, are putere cela cu pi'tmânturile să 0-
I
I
,1
r
1
[11]
...
--------------------�,�,----------------------------------------�
11
�eS�ă ap�, să nu Iasă să trecă prc locul lut, �aXI cum va vrea a­
fi sa faca.-
PRAVllE ÎMPĂRĂTEŞTi PENTRU FURTUŞAGURi.
Pricina a 12.
Vrem să facem voroavă pentru rândul furtuşagulul. Dect să
cade Intăt să spunem nişte lucruri ore carele, pentru ca să putem
inţelege mai lesne .sertlll'ile a tot omul ce se dau pentru fie ce fel
de furtuşagurl. -
Trebue de acmu să ştim, cum şi Ir-zeă singur uraste lucrul
turtuşaguluî, de vreme ce şi la tnvăţăturile lut D-zeu la vederea
tuturor dice de grăiaşte : '1nu fura"; şi tote feliurile de limbi �i
seminţii au un lucru grozav şi urgisit furtuşagul. Drept aceia sit
cade giudeţilor sa'i pedepseseă forte cu marl şi grosnice certăn
1)1'e furL-
Furtuşagurile sămt de multe Ieliurl. Un Ieliă iaste de vatăm..
numar o parte, ce să �lice numar pre un om, iară alt feliti de fur­
tuşag este de vatama pre mulţ) impreuna. -
Alt furtuşag este mare, altul mic. Dect furtuşag mare se chiamu
când este lucrul furtuşngulut de mare preţ, sau dud este omul in­
yatat Intr'acest meşterşng a Iurtuşagulut, saă când va fura de la
ne un boiariu sau alt om mare de cinste, sau când va fi furat nis­
care dugheno cu negoţi, sau când va fi făcut scări sit se bile la vre
o Curte domneasca suii boiarenscă, sau când va sapa cassă, sah va
risipi zidiri, sau când va fi sdrobit lăcăţ), şi alte multe ca acestea,
saii când Iură şi pute nevoe: tot satul, mncar de al' fi furtuşagul
cât de micşor ; furtuşag mic să chiamă 'iară'şI când nu va fi facut
nice un-le de acestea ce am scris mal sus. -
Cade-se să ştim cum două certărî să daii furulu'f. Deci o
certare este tn bucatele lUI ce sit �lice să lntorcrt inapOI tot ce Vtt_
fi furat;' altă certare este asupm trupuluf seu, pentni greşală şi re­
utate ce va fi făcut.--
.,- ,
�.
[12]
I
,1
12
Omul cela ce') vor fum bucatele şi avuţiea, p6te să cerce pr'!n
t6te casele pre unde'şî va prepune sau va cunoşte niscare semne
de furtuşag să fie lucrul la aratare, sau şi cându'i va părea cu a­
devărat ca'şI va găsi furtuşagul de faţă, însă nu cu puterea lUI, ce
să iea voe şi putere de la giudeţ, iară nu aşă fieşte cum.-
Mal apot, de va cun6şte giudeţul cum acel păgubaş ce să cere
să cerce cassa nescut este vrajmaş acelut om cu cassa intru care
va să caute, aicea se cade giudeţulut să nu'i dea voe să cerce, încă
se cade giudeţului să socotescă să nu dea voe nimărut să cerce ca­
sa celuea ce este om de cinste şi vestit de om bun, carele mal
deinte nu va fi avut nice dănăoră cuvinte de om reu sau de furtuşag.
PENTRU FURII CARI ŢIN DRUMURILE FĂRĂ ARME.
Pricina 1.3.
Carele va ţinea drumurile şi căile 6menilor de va fura, Insă
arme nu va purta cu sine, pre acesta să'l sc6ţă şi să'l gonească
d'in acel loc; iară de va fi purtând arme, şi va fi furat multe
lucruri, pre acesta să'} arunce in ocnă, acolo să se pedepsescă după
cum va fi voea giudeţulut, şi de'n cât va avea, de va fi vre un fi­
cior do boiar, a treia parte d'in bucatele lUI să se dea la visteria
Domnuluî, iară de va fi într'alt chip să'l spânzura in furcL-
Ori carele se va face a vâna pre lângă drum şi de va găsi
ceva îndămână 'să fure sau &1. jăcuească pre cine-va, acesta, de vor
cunoste e'au făcut numai' odată, să'} certe cu ocna; iară de va fi
făcut şi altă dată, să i se facă morte.
Când va fura ne-tine, de sparge vre un zid, sali uşă, sau se­
criă, S11r1 alta aseminea acestora, de va fi făcut acesta �liua, şi de
va fi om de rod bun, să'l scoţă d'in locul lUI o samă de vre Itl c.
Acesta să intelege de va fi om de- ocină să'l scOt&- d'in oeinele lui
, ,
câtă-va vreme cât va fi voia giudeţului ; iară de va :fi om mal de
gios, să '1 bată, ca pre un fur, şi să'l trimită la ocnă câtă-va vreme.
Iară de va fi făcut acesta noptea, şi de va fi cum am �is om de-a
firea, să fie scos şi gonit de'n locul lUI pănă la sfârşitul vieţeî lUI;
-
[13]
----�------------�
13
iară de va fi om de gios, întă1 să '1 bată, dedea să'I trimită la ocnă
să se pedepsască deapururea acolo. -
Cela ce va vrea Sri fure şi de se va ascunde unde-va la vre
un loc pănă va înopta, dacă'} vor găsi, sau să'l bată forte, safl să'}
trimiţă la ocnă câtă-va vreme, sau să'l gonescă d'in locul lUI pănă
când va fi voea giudeţulul.-
Carele va fura hatne de la feredeă, aşişdere să se certe ca şi
acesta ce'! mal sus scrie.
Cela ce va fura lucru puţin de la vre un mişel, când va fura
lntăî să'} bată, iară de va fura şi a doua oră, să'l Însemneze la nas
de o parte, iară de va fura şi a treia oră, acesta să mură în furcr.
Cela ce va fura d'in cassa stăpânu-seu lucru macar cât de
puţin, şi de i-ar fi atuncr Intă) a fura, acesta să va certa mal cum­
plit; de'utăî să'l sămneze la nas de o parte, iara de va fura şi a
doua oră, să'l spânzure, iară de va fura macar �i de'ntăi d'in cassa
stăpânu-seu vre un lucru mare, şi atuncî să'} spânzura, să nu ca­
ute că i'I întăî,
Carele va fura d'in biserică vre un lucru ce va fi sfinţit, IW1-
car de va fi furat atunct intăl, tot sti'} spânzure ; iară de nu va ti
sfinţit lucrul acela ce au furat, de i-ar fi atunce Întăi tot SrL şi'î tae
nasul, cum scrie mal sus; iară de va face şi al doilea rând, sa '1
spănzure,
Cela ce va fura găint, gânşte, şi alte pnseri dumesnice, de va,
fura o dată, de două on, a treia oră să'l spânzure. �
Cela ce va fura furtnşag mare, de ora de'ntăl să'l spânzure.
Cela ce va tâmpina pre neştine tn drum noptea şi'} va Je:,;­
braca, de va face şi al doilea rând acesta, să'} spânzure.-
Carele va face trei furtuşagun, ce SrL �lice de'I vor fi prins
In trei rânduri cu Iurtuşag, să'} spânzure, inţelegând că aceste trei
furtuşagun le-au făcut tot Într'un loc sub oblastiea unul Domn �i
giudeţ, au ddră şi aiuri Într'alt loc s'au fost-au certat pentru acesta,
au doră n'au fost certat numar să fie mărturisit cu adevărat şi la
vedere cum le-au făcut.-
Cela ce va fi talhar de drum, şi de se va fi mărturisit el
singur, sau de vor fi mărturisiţi niscare omenr bunr credincioşi, sau
--------
[14]
"
f,
1"
l,
I
I
i
i I
,
"
,
i }-I
J
'1,·,
i,'
I
! '
I
14
de'l vor fi prins tăllntind de faţă, pre acesta să'l spânzure tntr'acel
loc unde va fi tnlhuit.
Când vor fi nişte soţir multe de vor ţinea drumul de vor
tălhui sau vor fura, pre toţi să'î spânzura, să nu p6tă plăti cu m6r-
tea unuia pre cer-I-alţJ: pre toţr. ,
Cela ce va vinde feciorul altuia, sau robul altuia, sau fie pre
ce om, de va fi boiarin să'l bage în ocnă, iară de va fi slugă ce să
dice om mal' de gios, de'ntăt să'l p6rte de c6dele cailor, deci) să'l
spânzure ; iară de va fi om de-a firea atunce să'! tae capul.-
Deinafără de acesta cumplită certare ce va lua asupra sa
cela ce va vinde fecior�ll sau robul altuia, cade-i-se să dea şi preţul
ce au luat l11doi,t p'\!'illţilor sau stăpânuluî acelut rob vândut. -
Cela ce va fura 6e, sau bou, sau cal, sau alt dobitoc de'n p1-
dure sau de'n câmp, sau de'n turmă, san de'n cassă, să se certe
ru ocna pana la o sania de vreme dupa cum de mult va fi fost
furtuşagul, şi după cum va fi voia giudeţului , iară de se va
dia cum acel om este învăţat a fura (lea pururea şi va fi facut f:'i
altă dată acest lucru: atunci aşa intr' acel loc ce au furat dobitocul
acolo să'l spânzure În furci. -
Carele va fura dobitoc ce va fi slobodit pre drum, acesta ,,1
nu se certe cu ocna, ce mai puţin, după cum va fi voia giudeţulut.
Cela ce trage apa şi o scote dc'n matcă de o duce la grădi-
11:1 sau la pomătul sen fără de ştirea giudoţuluî, s<i se certe ca
un fur.-
Cela ce va lua de prc lângă drum adăpătorile ce s'au făcut
sit se adape calutorii, sau de le va strica, acesta să. se certe l'a
UII fur.-
De va fura neştine vre un lucru ceva şi de va sărgui să '1 in­
turcă al eul au fO:l� pănă nu 1-311 întrebat, grI fie ertat de grr�ală.
de-ale fi cât lucru mare. Iară dacă. vor trece o �li:< doue, şi va da 11-
tUllce Înapol şi mal vArtos cttÎHl 'va fi umblat de va fi cercat cela
cu paguba, Lltunce de-are şi Întorce, să va certa ca un fur dUPlt preţul
acelui lucru, verI va fi mare, verI mic, verI mult, veri puţin.-
ŢigaliUl sau ţiganc<1 lur, sau copilul, de va fura, o datit sali
dc d(lue orî, sau şi de trei ori, gitin1t, gAnst:ă, sau alt lucru micşOl"
�r---------���===-------------��----------��� __
[15]
-- .... ��-------------------------�-
15
,
t
l
să se iarte; iad de va fi alt lucru mal mare furat, să se certe ca şi
fie ce fur.-
De va cere neştine ceva vre un lucru la altul şi el nu'î va da,
iară el se va mÎlniea, şi i se va lăuda că'î va face ceva vre o re­
utate, pre acesta să'l pedepsescă ca pre un fur.-
Când va trimite neştine pre altul să fure vre un lucru, şi el
va merge de va fura pre cuvântul celula, acestia amândor ca nişte
furi se vor giudeca şi se vor certa.-
Cela ce va svătui pre neştine să fure, pre carele nesvătuit de
nime deapururea fura, acesta ce l-an svatuit să nu aîbă nice o
certare, alegănd când va fi svătuit pre neştine să fie fur carele mal
de demult n'au fost fur, acesta să fie de certare.
Cela ce va agiuta furului orî tn ce felin, şi mainte de ce va
fura de'î da niscare lucruri ce sărut de treba lUI, cumu't svredel, sau
topor, sau fune, sau alte multe asemene acestora, sau dacă va fura.
să'î rădice furtuşagul sau să'I porte să'l ascundă, sau singur şi pre
fur, pre acesta ca pre un fur să'l certe,' alegănd de va putea arata
cu o credinţă ca aceia, cum n'au ştiut nemică că este lucru de fu­
rat, şi cum este om bun.-
Un tată, san feciorit lut, un frate, sau muiarea, sau alte chipuri
asemenea acestora, de vor ave de'ntru dânş vre unul să fie fur, şi
de'l vor acoperi şi nu'l vor spune ce'l vor ascunde şi pe dâns şi
furtuşagul lUI, nu se vor certa în loc de furt; dară când nu se vor
certa, când nu vor fi agiutat nice la un furtuşag, nice '1 vor fi svă­
tuit nice dănăoră să fure, iară de se vor afla că au făcut vre una
de aceste, să se certe ,toţi lntr'un chip.-
Cela ce va găsi ceva mergând pre un drum, fie ce va fi, veri
mult, veri puţin, de nu va spune şi SIt strige :"il, marturisescă cum
este la dâns acel lucru şi'l tine să'l dea a cui va fi acesta. ca Ull
. ,
fur se va certa.-
Carele va găsi pe marginea unei ape marî fie ce lucru, ven
mare, ven mic, carele va fi aruncat apa ca o plavie, acesta de nu'l
va mărturisi, nu va avea nice o certare.
Iară numat când se va fi resturnat vre un car, şi vor fi şi
omenir de faţă Inblând după alte nevot. __
[16]
16
/7
i I
�,
l
------------------�--------�----- --------------�,
Cela ee va lua vre un lucru ceva de la casa ce arde, sau când
'Se va risipi de va cădea fntr'acea �i ce va fi ars sau se va fi ri­
sipit, aresta să se certe ca un fur după cum va fi pretul aceluî lu-
,
cru ce au apucat; iară de trece o ,li, doue, şi va sta vre un loc ne-
socotit are fi lepadat, şi de'l va lua cineva la vedere, să nu albă nice
o certare.-
Cel ce va lua vre un lucru de la cassa ce arde, care lucru
de n'are fi luat are fi ars acolo, acesta să nu aJb[t nice o certare.
Carele va muta hotarul cu puterea sa, stând cu arme să facă.
războiu, acesta Să'I dea certare pre trup după cum va fi voia giude­
ţulut , iară de v'a fi mutat furiş singur, acestuia Să'I fie certarea cu
bam ce se �ice să plăteacă hatalm.
Cine va lua piatra hotaruluî sau macar lemn ce va fi semnat
hotar, de va fi ştiind că este . serun de hotar, se va certa ca un
fur, iară de se v-a afla că n'au ştiut numai să'l bată.-
Cela ce va indemna pre altul, sau va trimite de va muta ho­
tarul, ca să se certe împreună ce cela ce I-au trimis tot un fel de
certare. -
Cine va lua niscare banî de va da altuia imprumut şi de nu'i
va da, acela ce i-au luat ca un fur să se pedepsescă.-
De va veni neştine la un priatin să poftescă un cal sau uu
bou să mergă pănă la cutare loc şi el nu'i va opri ce'i va da, iară
el nu va merge unde au grăit ce va merge într'alt loc mal departe,
acesta să se certe ca un fur, cum s'are ,lice un om s'au rugat să'l
dau un cal să margă calare 10 mile de pământ, eu i l-am dat, el
}('au mers calare ee l-an lnhamat de au mers 20 de mile, acesta să se
certe cum l-arefi furat, iară pentru ce au mers mal departe deosebi
să aibă certare.-
Cine va crede pre neştine in vre un lucru ca acela şi i'I va
da să'l ţie, şi să i'I scutescă, iară el să va sluji cu dânsul şi' ŞI va
trebui .tote trebile cum are fi a lut,' să se certe ca un fur.
Cela ce va "ua bant de la cineva ca să'I tie, si'I va cheltui pre
. ,
trebile sale, dece de'} va fi numarat cându'i va fi dat, SiL nu aiba
certare, iară de'! va il pecetluit în pungă şi el va fi stricat pecetia,
S[L se certe ca un fur.-
l'
I
t
II
[17]
.... /.�· ... ---------=�-------------n�
_.
De vor da nescur nişte avuţie ca să o ţie şi să o socotească,
şi de o va fi furat cineva de la dâns niscare omenî de care n'au
vrut avea nădeje, au vor fi spart uşă, au săcriul, au Iădiţl ce vor
fi fost, sau alte ca acestea, ca să nu albă certare, nice este dator
să dea nemică; iară de vor lipsi aceste tocmele să se certe.
Cela ce va cere de la un om un lucru să i'l ţie, şi cela cu
lucrul se va fi rugat mal de mult să i'l ţie, de se va prileji să i'I
fure, este dator ca să i'l plăteacă,
Cela ce va dice că t-aă furat avuţia ce au fost el socotind,
sau ban Îl ce au fost luat in datorie, acesta este dator ca să arate,
iară de nu, numar să o dea inapof a cUI au fost, că de-are şi
giura nime nu'l va crede,' alegănd de-are avea lmpreună cu giu­
rământul şi niscare marturi, sau niscare semne ca acele să potă
arata cu adevărat acel furtuşag să potă cunoşte pe cine.-
Ori carul neguţitor vor da nişte banî să li-e ţie, şi'l vor nu­
număra tnaintea lUI, şi de acole 11 vor fura şi'l vor fi spart uşa
şi secriul şi lăcăţile şi alte ca aceste, de se va afla când i-au dat
că'i au dis să;r lncepă să'î cheltuiască, şi li'î va da mal apol când
le vor trebui, atunce neguţitorul este dator se le de baniî de la sine,
iară de nu'I vor fi �is aşa, nU'1 dator cu ne mică. -
Cine se va face ispravnic vre unui om şi va lua bani de la
niscare datornici aceluia, şi acesta nu va fi ispravnic să se arăte
('U scrisore, să se certe acesta ca un fur ce se \lice, de vreme ce
acei bam va fi cheltuit pe trebile sale.-
Cela ce se va lega de vre un om dicând că este dator cu a,­
tăţn banî, şi nu'! va fi cu ne mica, iară el cu iuşălăciune şi făr de
voia lUI va lua acea datorie minciuuosă, pre acesta ca pre un fur
să'l pedepsescă.-
Când vor avea nişte soţi! baniî împreună, şi'l. vor da la unul
de să li't ţie, şi el va cheltui acel bun) pre treabele sale, pre acesta
să'l goneseă de'n locul lui şi să'r iea tote bucatele câte va-avea ;
iară de va fi om să nu ţie banil soţiilor, ce când vor vinde, sau
de'n slujbă când vor veni elu't va stringe, acestuia să i se tae ca­
pul şi să i se iea tot ce va avea.-
Cela ce va strica niscare bam a besericet, care banî vor fi la­
s
[18]
J,
l' ,
f
�
\
18
saţI de cineva să tocmescă beserica şi să direagă ce pre unde va
fi stricat, i:l,'l ii va fi dis să cumpere niscare ocine, sau de vor fi
niscare bau: ce se string de'n veniturile besericet, acela om de va
fi cum se dice ispravnic besericsj şi va ţinea el banit şi dacă't va
cheltui pre trebile sale, acesta să nu albii altă certare ce se fie go­
nit de'n locul seu şi tate bucatele şi ocinele ce va avea tate să se
dea besericeî , iară de Hu'I va fi cheltuit cela ce't ţine, ce va fi chel­
tuit cela ce'r stringe şi'î aduce de pre unde sămt veniturile Şi'I dă.
la vistiarul besericei, acesta de va fi făcut una ca acesta şi se va
adevara cu mărturie, omenl de cinste şi credincioşi, certarea lUI să
fie martea ce se \lice, să. i se iea tot ce va fi având, veri mult,
vert puţin.-
OrI cine va fura lucru svinţit de'n loc ca cela cinstit şi svânt,
p)"e acesta să'l spânzura saă să'l ardă de viii tu foc, de acesta după.
cum va fi voia giudeţului.
Cela ce va fura lucru svinţit dc'n Joc nesvinţit saă lucru
nesvinţit de'n loc svinţit, se va certa după cum va fi voia giudeţulut
iară să nu i se iea vieaţa alegând de va fi făcut acesta lucru de
doue, trei ori, după cum spune pravila.
Pre cela cel vor certa pentru furtuşag macar ce certare' mic­
şoră are fi păţit, nu va putea să fie oprit' de se va afla când aii fă":
cut furtuşagu] c'aii fost mal sus de 15 am, pentru căce de are fi
fost mal gios ce să dice mal mic ar putea fi, .iară de va fi şi pre­
ot şi'l vor prinde cu furtuşag, să'I lepede de'n preoţie. _
Care 1 ucrurr priimeaşts preotul in beserică pentru ca să. le, ci;­
tescă vre o molitvă, acele tate se chiamă. sviuţite. .
Cela ce va fura şi va vinde niscare svinte maştil, să'l certe cu
marte -
Cela ce va fura cruce d'in bes�rică macar �te-are fi şi de lemn,
acela furii. lucru svinţit şi de'n loc svinţit, certarea lUI este StL'1
SI':liJi,nre salt să'l a "\l[t În foc de viii,
.r
I .1
I
i
1'[
1 �
! I
',1
,1
J
I
'1
ti
I
1- 1
I I
,
�
I
Si
1
[19]
�.",,""�--------4-19-rq
PENTRU VAMA CEA DOMNESCĂ.
pricina 14.
Orl cine va umbla cu amăgiturî şi nu va plăti vama cea dO\11-
nescă acela este ca un fur, deci se cade să piardă tot negoţul drept
J , carele nu va fi plătit vamă.-
Cela ce va dice cum n'au ştiut unde este vama drept aceia
u'au plfltit vamă, de va fi vama pusă de curând şi acesta va fi stre­
in de departe loc să se crează şi să plăteacă numal vama cea di­
l'eaptă; iară de va fi vama bătrână şi omul va fi de loc, iară a­
tunel nu'l vor crede ce'şt va pianle tot negoţul.
Cine va ocoli locul acela unde se cade să plăteacă vamă sau
va trece pre niscare drumurt pe umblate, alegând de are fi cu şti­
rea vameşilor, iară !ntr'alt chip de va lasa drumul cel mare tot ne­
goţul ca să'şî piardă,
Cela ce va fi luat plată ca să aducă neşte negoţ de'n loc in
loc, iară el va trece şi va ascunde negoţul şi nu va plăti vamă,
acesta este dator să plătescă stăpânu-seu tot cât au păgubit în­
tr'acea cale.-'
Vameşul cela ce va afla un dobitoc incarcat cu negoţ şi să.
fie departe de 'acel loc unde plătesc vama, nu'l va putea lua drept
vamă, dicând cumu'i peritor acel negoţ pentru căce l-an ascuns de
vamă, pană nu va fi stăpănul de faţlt inprcună cu acel dobitoc când
I-au găsit.-
Care vameş nu va lua negoţul cel perit, sâugur de la cela
fel va fi ascuns ca tuşălăciune de vamă, iară ele se va prileji <1-
eestuia morte, nu va mal putea decia sit ceră de la feciorul lUI, de
vreme ce n'an luat nemică pănă a11 fost tată-seu viu.-
Vameşul ce nu'şi va lua vama de la neguţitor pănă în 5 ani,
deda nu va putea lua nemică pentru că s'au trecut o vreme. -
Cela ce va sări asupra vameşilor cându'l vor tâmpina cu ne­
goţul in cale, şi nu va lasa să cerce negoţul carele nu va fi plătit
de vamă acosta de'n negoţ, să nu albă nice o pagubă pentru ce n'au
plătit vama, iară numat să se certe pentru ce au stătut tn protiva
menilor celor domneşti. - "
" ,'i
__________ -_-----� __ .... > _ ____'\____i �._�_
[20]
T 20
OrI care vameş va lua vamă mal multă de cât este obiceiul
să iea, ac(�ta ea si albă certare (lupă cum va fi voia giudeţulut,
OrI �l'f' vameş va cere vamă de'n niscare lucrun ce n'au
fost obiceiul sit se dea vamii, nice este cu ştirea domnier, <le se va
afla pentru une ca acelea s{t fie luat plată ce se �lice vamă, ca să
i se tae capul, însă mainte să dea drep-ce au luat acea vamă de-a
una patru Ia visterie, iară de nu va fi luat ce numal va fi cerşut
să se certe şi atunce după cum va fi voia giudeţulul.-
Orl care vameş va face napasta cuiva, şi'f va lua negoţul �i­
când că nu ş'au plătit vama, şi el va ade vara că aii plătit, acesta
uu numal negoţul va întorce lnapoî ce tncă şi ca un fur se va certa.
OrI care vameş va fi pricină ca să nu trecă neguţitorit cu ne­
goţ pre la vre o scală făcându-le multă asuprea1ă şi luându-le mai
mult de cât au fost obiceiul, acesta este dator totii asupreala �i
paguba ce vor fi păgubit neguţitorii pentru dâns, tot să socotească
şi să plăteacă la visterie.
Cela ce va face vamă nouă carea n'au fost, sau de va mal a­
dauge cea veche decum au fost, de va fi alt giudeţ lntr'acel Joc să.
tie mal mare de cât dâns, cum are fi Domn, să'l certe cu banir ce
se dice să'i iea avuţiea şi sa'l gonescă dentr'acel loc In totă vieuţa
IUl sit nu se mal afle pre acelea 10curI.-
Cela ce va fi domn şi llU va avea alt domn mal mare asupra
lut, acesta pete să. facă vamă nouă cu voia tuturor, in să sit pht­
tcscă �i cel de loc ca şi cel străini, iară nu numai cel străini.-
Cela ce va fi scutelnic să nu plătească vamă, de vreme ce i-au
dat D-�leu un dar ca acesta, pote Sit se bucure şi să se veselească
cu acest bine p(tn(t când se vor umplea două-dect de aur, şi el' şi
{('tiOIil lui, iară nu mal mult.-
�
, l
,
ii
L
II
:1·'
.'
J
PENTRU CElA CE FURĂ ÎN PISMA NESCui CU
BATGIOCURĂ.
Pricina 1.5.
OrI cine va fura ceva vre un lucru, nu drept să pagubească
\
I
I
.l
�
.
\
[21]
---� •. �.- ---------------------
21
� ... ;
't.?:5:�
pre cela 'ce l'au avut, ce numaî drept Srt'�'î ridă 'Şi Să'Şl�bil1\ gioc de
dâns, să se certe iară nu ca un fur.
Cela ce va merge să fure şi nu va fura, să se c,erte,4uţ)ă voia
. .
giudeţulul. - '?
Cela ce va apuca slujnica altuia pentru să curverisc1i cu dânsa
ştiind cum mainte au fost curvă, să se certe iară nu ca'un fur; iară
de Vii ti fost fecioră acea slujnică atunce să se certe ca un fur. -
Când va avea neştine vre un lucru la altul şi nu'l va putea
scote de la dâns, şi de'! va fura ceva, Insă nu mal mult ce numar
cât va fi preţul acelut lucru, acesta să nu albă. nice o certare pen-
tru furtuşag. - '
Cela ce va lua pietre de la viea altuia, ca un fur să se certe ;
acesta să tnţelege şi cănd sapă neştine piatră pre hotarul altuia
acesta încă să chiamă furtuşag. - . ,� _
Cela ce de mare sărăcie va fura, iară nu mult, ce nUll,aI cât
va mânca şi cât se va imbraca, acesta sa se iarte; iară de vor vrea
•
să'l şi certe, mal pre puţin, iară nu ca pre un fur, pentru că se
chiamă că au furat de nevoe.-
Cela ce va fura de la ceia ce sărut depururea vrăjmaşf şi
pismaşi unul sat, ce se dice acelut loc unde lăcueşte, aşijdere �i
<le la păgânt, să se iarte sa nu se certe.i--
Nărnitul de va sluji la un stăpân şi nu'I va plăti simbria, �i
de'! va fura numar atâta pre cât van simbria, să. nu să certe, ce
�ă fie iartat.-
Ceh ce va fura vre o hiară salbatică, sau pas ere pănă nu va
ti lnvaţată, acesta să nu atbă: nice o certare.-
Cela ce va fura de la tată-seu, vert mult, yer.I puţin, nice o
cert are să nu aîbă ; iară de se va prileji sit fie vre un om de casa
101' la mortea 11A.I să lase ceva acestut fecior, atunce drept acel lu­
cru a feciorulul pute tatăl Stt iea Srt'�l plătească furtuşagul. -
Sluga ce va fura in casa giupânu-sen, de va fura lucru pu­
ţin, să nu se certe, iară de va fura lucru mare, să se certe, iară
tot mal puţin de cum are fi furat altul. -
Care muiare va fura pre barbatu'şl, să nu albă certare uice să
albă strâllsore să întorcă ce atI luat, ce să se împace cu bal'batu-
[22]
22
- I
I
I
I
I
I
t
�
-1 •
i
\'.
'1
')
I
lu'şr, iară de se va prileji să se despartă, sau să morii muiarea, a­
tuncI barbatul să'şI facă plată de'n zestrele el. Acestă praviIă să se
socotească �i când va fura barbatul pre muiare, -
Cela c� va svătui pre muiare să fure de la barbatu'şî şi să'}
dea lut, alegând de vor fi având lnpreună Inpreunare rea, pre a­
cesta să'] certe ca pre un curvar; iară de nu vor fi având mestecă­
tură Intr'acest chip, să'l certe ca pre un fur.-
Mutarea ce va fura de la cela ce curveşte cu dânsa, să se
certe ca un fur, aşijdere şi barbatul de va fura de la muiarea ce
curveşte cu dansa ca un fur să se certe.-
Călugărul ce va {ura egumenul nu va avea certare, că să ehi­
mă că i'I fecior, iară numar să albă strănsore cât să Intorcă tot
ce va fi luat. -
Cela ce va vrea să dobândească şi să moşnenească avuţiea
ncscut după morte, şi't va fura ceva încă fiind viu, acesta să nu al­
ba certare ce numar să tntercă tot ce au furat şi să fie In pace.
Cela ce se va Indatori cu ceva la altul, sau cându't va da ncş­
tine ceva să ţie, iară el va Începe intr'alt chip, după cum va fi voia
lUI, nu cum va vrea cela ce i-au dat, de va vrea stăpânul să pri­
mescă bine va fi, nu se va certa, alegând când va dice aşa avut-am
nedejde că va priimi, pentru ace am indrăznit, trebue aice să so­
cotescă giudeţul acea nedejde cum este, dece de va fi cu cale tin
iarte, iară de nu să'i certe; cum s'are dice un om au luat un cal de
In o rudă a lUI sau de la vre un priatin bun a lUI să âmble cu
dăns numaî trer, patru vile; el au ţinut calul 10 dile, atunce nedej­
dea este cu cale pentru că ce este omul lUI sau prieatinul lUI cela
ce'i l-an dat, iară de va lua calul 8,1. margă la aste atunce nu este
cu cale acestă vină. -
01'1 cine va 1ice că l-aă iartat părăşul pentru Iurtuşag ce i-au
făcut, macar de-are şi dice paraşul C<1,'1 iarta, nemjcă nu foloseşte a­
cea ertăciune să nu'l certe ca pre un fur dacii nu este lucrul cu
calc să cunoscă giudeţul pentru ce'l' iartă, - şi atunce Rrt crea­
zei că nu se iartă vinovatul deinaintea giudeţulut ce pănă 11.'1 duce la
giudeţ. -
01'1 cine va fi fără ştirea giudeţulur, numar cu voia lUI, de'�l
I \ ' � I i
il
-1 11·'�
.I '1
,
'j
r(
[23]
23
1
l'
�
va găsi lucrul ln mânule altuia şi'l va lua, necum să nu'l dea Ina­
pot, ce nice'şt p6te să'l mal ceaie ; iară de să va afla că acel lucru
n'au fost a lut, ntunce nu numai lucrul va tntorce înapot ce tncă va
plăti şi preţul ccluia a eul au fost lucrul.-
01'1 care ţaran va lua cu voia lui păm ântul să dea la altnl
sau casa'şt, sau alt lucru ce va fi avut, şi'I va găsi ln mânăle altuia
de să va afla că au fost omenl acelea apr6pe pre carit putea el
face să'1 intrebe şi nu i-au Intrebat da-va Inapot acel lucru, şi'l perit
de la dâns, iară de'i vor fi �lis omenil că p6te să facă acest lucru
sau de nu vor fi fost omenl pentr'acele sate pre'n pregiur atunce i
se va lassa să'şt ţie lucrul.-
De vreme ce Petre, ce se dice, şt-aă lasat avuţiea lut Pavel să
se hrănescă câtă va vreme, şi atunce să. o moşnenească Ion, 01'1 a­
cest Ion uumat singur cu voea sa şi fără voia giudeţuai: va scote
afan; pre Pavel dentr'acea avere ce i s'au dat să se hrănescă şi să
se apuce el să o ţie cum are fi a lui, pote Pavel cu voia giude­
ţulm s{t certe pre Ion şi sâ'i iea t6tă averea inapoi şi Incă să'l facă.
!:Iii maî dea pre atâta. -
Un om de va vrea să lasă altul cuiva vre un lucru pentru
sit se hrănească, iară cela ce va fi fost mal deinte acel lucru 11 lut
nu i'l va lasa nice '1 va da !:Ia se hrănescă, iară acesta fără voia
giudeţulut numai singur cu voia lui 11 va lua, piarde-va totă acea
dobândă ce vrea să albă de vrea fi luat cu giudeţ.
Cela ce se va apuca de vre O· vie străină părăsită sau de
vre o casă pustiită sau de vre un Iaz părăsit să le tocmescă şi
să le tnocască cu voia stăpân ului a CUl vor fi fost, şi să vor tocm i
pre tot anul ca să'i facă plată 01'1 mult orl puţin, iară dacă le va
găta şi se va hrăni după cum va fi locul atunce nu va vrea să 'I
plăteacă cum aii grăit, pote stăpânul să'l gonească şi să'l scoţă de'n­
tracel loc şi fără voia giudeţuluI.-
De se va svărşi cela ce au lucrat sau nevoit viea sau Iazu­
rile, sau alta ce va fi, şi de nu vor rămâne feciorI, sau altă rudă
pre urmă, atunce p6te stăpânul, şi fără voia giudeţulul, Să'ŞI iea a­
cele t6te inapoI.
Dacă va curăţi neştille vie a sau Iazul, sau va tocmi casa, sau
[26]
Nişteoment de vor avea Ia cineva un lucru şi'l VOl' Cere şi
el nu'l va da, acestiea de şi vor sfătui cu toţiî şi numai singun cu
voia lor făr{t ştirea giudeţulul: îŞI vor lua lucrul seu, să nu albă
ni ce o certare nice într'un lucru, _
Un om de bună voia sa, de va lasa ceva vre un lucru vre unul
om sarac sau şi bogat de'ntru ce se va fi îndurat pentru sufletul
SC(I, şi'! va fi făcut şi zapis cu mărturiI, şi dup'aceia se va fi căit
ce-aii făcut, acesta cu voia lUI fără de ştirea giudeţulul de va tri­
mite nişte amenl: al: seî saii şi străint şi vor lua zapisul cel de
dare, acestiea nice o certare uu vor avea.-
Cela ce va avea datorie, şi se va fi tocmit cu voia să iea
vre un lucru în preţ, acesta iară'şt nu pa te lua fără de giudeţ nu­
lift! singur cu voia sa, de vreme ce datoriea nu va fi alesă să se
ştie ce vor fi având catastige şi isv6de îndesine; drept aceia trebue
InUtl s{t'şl: iea sarua pre-mănuntul şi atunce cu voea sa singur să'şî
iea acel lucru ce') vorba, iară de va lua mainte se va certa după
cum va fi voia giudeţului. _
Cela ce va face tocmală cu altul pănă In cutare vreme de nu
va da cutare lucru ca să albă voie să iea cutare sat, dară de se
VD, prileji satul să nu fie pre mâna lut ce să'} ţie altul, atunce nu
va putea cu voea lUI să'l iea macar că le-aii fost tocmala aşa, ce
aicea trebue putere de la giudeţ , iară de'} va lua el singur cu voia
lUI va avea certare.-
Un om de se va tocmi cu altul să'î dea un dobitoc, sau alt
lucru ce va fi, pănă la o di, după aceia va socoti într'alt chip şi'l
va da altuia numar pentru să nu'l dea celuî ce l-au giuruit, acesta
să illhfL strânsore sit se rescumpere lucrul acela de la cine I-aii
(11, şi să'l dea cestuia ce s'au tocmlt lntăî şi să albă şi certare
după cum va fi voia jiudeţuluî, "
Ur, om Ia m6rtea sa 'ŞI va lasa cu limbă de marte mult, pu­
ţin, ce va avea, ori cur va vrea el, acela pete singur cu voia sa fă­
rii de giudeţ saşt iea »cea rămăşiţă fără nice de o sminteală şi
fum ni,.e de o certare. "
Pre cela ce'l vor lasa să moşnenească bucatele cue-va şi să se
hrăuescă pănă la o samă de vreme, acesta drcă va veni vremea p6-
').1
26
"
I
II
"
I '
I
1
Il i
,1
. I
"
'.� 1·
I�
�. .
• I
T
.c--,
.. �-
[27]
a
- - --- - - - - ..., '. "- -�-
27
, I
t
I
te şi singnr fără giudeţ să 'şi iea acele bucate, după cumu's giuruite,
fără nice o certare. -
Ori cine va fi ispravnic să moşnenească avuţia vre unul mort
acela p6te lua numaî singur cu voia sa bucatele celut mort ori ce
va fi, mult, puţin, de la fie cine vor fi, alegănd numai de i le va fi
lasat cu zapis să le ţie şi să se hrănească pănă în cutare vreme,
atunce îi caută se tngăduească pănă la acea vreme.-
De va lasa neştine ceva vre un lucru să se hrănescă cine-va
cu dâns pănă în cutare vreme, şi va fi făcut şi zapis cum de'ntra­
ceia vreme să cadă pe mâna celui a ce va să moşnenească, cum s'are
\lice un om are un cucon micş�r, la m6rtea lUI cunoscând că este
micşor lasă t6te bucatele lUI pre mâna unul om bun să le ţip şi
să se hrănescă cu dânse pănă în cutare vreme pănă va fi cucouul
in vrâsta, atuncî ca un moşnen să le iea să le ţie el, acesta isprav­
nic cumu'şi va muri stăpânul lntr'acel ceas p6te să iea acele bu­
cate de la moşnen singur cu voia sa fără nice de un giudeţ, mai
vrâtos când va scrie zapisul ales şi tnţelegănd �icând fără de multe
cuvinte şi fără nice o gălcevă.-
De vor lasa cuiva drept suflet, nu va putea el singur cu voia
sa să iea, ce trebuieşte ispravă de la giudeţ, alegănd lucru ce aii
lasat drept suflet, este învăţătură să facă beserică, sau bolniţă, sau
ospătărie ce să dice casă de străinî, sau grobnic şi alt asemenea a­
cestora, pentru că atunce pote Slt iea singur cu voia sa şi nu'! tre­
bue nice un giudeţ şi lncă p6te să iea singur când va alege stă­
pânul In zapis, iară de va fi într'alt chip şi de va lua el singur
cu voia sa piarde'şî-va tot venitul ce vre el să aibă drept sufletul
acelui mort.-
Carele va lua cu voia sa o parte dintru acele bucate ce s'au
dat drept suflet piarde'şî-va totă ace parte ce au luat singur numai
ce va rărnânea cu cea-l-altă parte ce au fost neluată.-
Cela ce va lua acel lucru ce i s'au dat drept suflet şi de'l va
lua de faţă să vadă şi alţii atunce nu'şt va piarde venitul, iară de
va lua pre furiş atunce va piarde şi nu va mal putea să cee ne­
mică pentru că şi ce au luat va da Inapoî. -
1:
", "
-",-'J"'iL· -�------ ---- ---
[28]
I �
"t 1
.1
, ..
l'
28
PENTRU SEMNELE FURTUŞAGULLUI.
Pricina 1.6.
Furtuşagul, de vreme ce este un lucru forte cu nevoe a'l a­
rata, drept aceia trebue să se arate cu neşte semne ore carele şi
cu neşte prepusurr câte-va. Semnul furtuşngului este aşa: când să
va fura nescui ceva să strige cu glas mare şi să facă gălceavă să
se cutremure toţI atunce'şt tntr'acel ceas când vor fura, şi să arate
cum i-au spart camara, sau uşa, sau secriul, sau lacata şi alte a­
semenea acestora, acolo unde vor dice că au fost acel lucru ce s'au
furat.-
Vestea tuturor şi fuga robulut, ce să dice a nămitulul, arată
furtuşagul, aşijdere când se vor găsi scărl pre unde s'au suit, sau
alte cinit carele slujesc la descuiat, sau să strice loc ce va fi ln­
cbis6re. -
Trebue încă şi după aceste semne tote să se arate cum lntr'a-
cel loc unde să vede stricat fost-au acolo ln t,lontru acele lucruri
ce ,lice stăpânul că i le-ati furat, şi de va fi om bun�şi cu nume
bun agiunge giurământul, iară de nu, trebue alta aratare mal bună
tntr'acesta chip cum acele lucrurl au fost stând tot acolea pănă ce
le-au furat.-
Celuia ce'ş! va pianle lucrul i se va da giurământ să \lică
câte lucruri i-au furat şi cât le-au fost preţul, şi încă câtă pagu­
bă au avut de'ntr'aceste lucruri şi cât aii cheltuit umblând Intre­
bându-le. -
indl şi celuia ce'î vor fi dat vre un lucru să'l socotescă şi i
l-ati furat il VOI' �a giuritmfmt ca să arate.-
inc[t să dea giurăruănt şi celuia ce lllUţ� hotarul pentru să
arate uel va fi mutat sau de iiu'l va fi.-
De va fi apucat neştine o scris ore d'in mâna vrăjmaşului seu
şi o va fi ars, sau o V.1. fi spart, să se dea giurământ celuia cu car­
tea iara nu celuia ce o au spart, pentru să arate ce au fost scris
tu carte.-
Când va arca pâră creştinul cu un jidov, nu să da giurământ
ţidovuluî. Giurământul ce să dă lmprotiva furulul nu să dă ca să
T
[29]
'':
29
arate el Iurtuşagul, ce numaî dacă va arata furtuşagul singur fund
au de va mărturisi cineva, atunce se dă giurămănt celuia ce �'au
pierdut lucrul, ce să dice păgubaşuluî, pentru să arate cu adeverat
cât au fost şi de ce preţ au fost şi inert să'şI arate şi cheltuiala.
Prepusul furtuşagulut să arată pre numele omulut cel rău, ce
se dice alt om este vestit de om bun şi altul vestit de 0111 răn,
aşijdere să cunoşte omul şi pre obiceae, cum au fost Invăţu t mal
de mult .. iară aceste două prepusurl nu agiunge amăndouă să tacă.
pre giudeţ să muucescă pre cine-va.
Cine va trece pre un drum pre unde nu i-au fost calea să
trecă pe acolea, pote Să'ŞI prepue pre acesta penti a turtu.cg, cum
s'nre dice de'l va fi vădut cineva să trecă pre acolo pre la acel loc
pre unde într'acea �i s'aă făcut ŞI Iurtuşagul, şi acesta prepuuere
pote H<1'1 dea strănsâre, să'şi dea samă ce au umblat pre acolo.
Prepusul se face Incă şi când vor găsi pe cine-va tntr'acel loc
unde s'au făcut furtuşagul, sau de va fi intrat şi va fi eşit de'ntr'acea
casă, saă de'l va fi vădut cine-va scoţind ceva sau ţiind dedesupt
supt haine sau Invălit cu alt lucru ceva.-
Carele slugă sau nămit va fugi de'n casă lntr'acea �i când s'au
făcut furtuşagul, dă prepus ore cum să fie făcut el acel furtuşag ,
agiunge şi acesta să'l muncescă, alegând dacă va fi fugit să se fi
ascuns să nu se vadă nicăiurl.-
1-
Ce se va prileji să se afle a cut va, verî şlic sau altă fie ce '
hatne, sau cuţit, sau vre o scară de suit, sau topor, sau fie ce uneltit,
acestea t6te fac prepus de furtuşag de vreme ce s'au gllsit tn acel
loc unde s'au făcut furtuşagul, pre acesta să'} muncescă să arak
de va şti.-
Un Olll de va fi sarac şi va începe a cheltui baul: mulţi, face
prepus cum să fie furat, lllai vârtos cându'şl vor şi semna cu aceia
ce s'aii furat într'acele �ile.-
Cela ce va avea tn casa sa cinil: bune ca acele de furtuşag,
face prepus şi acesta cum să fie el furat.-
Un om ore care ce n'are avea nice o trebă Ia acea pagubă,
llire I'are chiama nime, aşa fără de nice o strânsore are veni, de a­
re arata pre cineva cătră giudeţ cum au făcut acest furtuşag şi
'=
L
[30]
ri:
I! q
'I�I
,1 ,
'�'�I
r '1
,--:..... ... _-
30
mea are indemna să'l şi muncescă, acesta face prepus cum să fie
făcut el acel furtuşag, pre acesta să'} muncescă.-
Cela. ce-are putea face un furtuşag ceva, să se facă să'l smin­
tescă să nu se facă, iară el lasă de se face, acesta face prepus cum
să fie cu ştirea lui acel furtuşag.-
Aceste prepusurl nu sămt nice de o trebă giudeţului, mal vâr­
tos când vor fi tnprotiva vre unul om bun şi vestit de Iucrurt bu­
ne, cum s'are �lice când va fi deosebi numai una de aceste, nu'l
dirept nemică, iară. de vor fi lnpreună două salt treî, sau şi patru,
atunce'l yor munci. -
Şi încă fuce prepunere de furtuşag şi acela om ce face pre
altul că este vrăjitor şi numărător de stele.-
01'1 la carele vor găsi niscare lucrurl de furat, de va fi om
vestit de rău să cade să'l muncescă, iară de va fi om bun să nu'l
muucescă. -
Fie cine va fi la cela ce vor găsi lucru de furat, şi de va dice
că uu'l cunoşte pre vândătorul cela ce i I-au vândut sau nu'şt p6-
te aduce aminte, de va fi om vestit şi ales de om bun sau de va fi
de ceia ce vând Iucrurl ca şi acele multe ce sămt de furat, să se
crc\EL, iară de nu să'l muncescă.-
Cela ce vor găsi la dăns lucru de furat, macar de-are fi şi om
bun iara de va avea vre un prepus de celea ce am dis, nu va pu­
tea fi într'alt chip, ce'l vor munci.-
Pre cela cel Y0r munci pentru vre un prepus şi de nu va spu­
ne nemică altă certare să nu albă, ce se fie slobod de tate.­
Cela ce va cumpara lucru de furtuşag, să aibă certare, de vre­
me ce se va afla cit au ştiut că este de furat.-
Cela ce va cumpara }ln lucru prea eftin de vreme ce Ta fi.�
lucru scump, face prepus -CUl� sa fie de furat, să albii certare.­
Celuia ce'î vor dărui lucru de furat să se certe după voia
giudeţulut. ..
Cela ce va cumpara un lucru carele nu este de meşterşugul
lUI, faee prepus cum să fie de furat.
Cela ce va cumpara lucru de furat şi dacă va şti îl va In­
torce inapot şi nice banii nu'şî va lua, acesta nu va ave certare.
j:
"
t
I
\
1
[31]
31
Cela ce va cumpara lucru de furat şi acel lucru va fi de be­
serică, macar de n'are fi nice ştiut, tot să se dea In beser;că şi sa
nu'şî iea banit ce au dat .•
Cela ce va da bant imprumut, şi'l va pune zălog lucru de
furat, să'] dea acel lucru stăpânu-seu a cUI va fi şi să nu iea nice
un ban, şi mal vârtos când va aduce acel lucru om sarac sau rob
şi lucrul va fi de om bogat şi de mult preţ atâta agiunge cu cât
nu este acela om de credinţă, cu atâta să cunoşte că nu'! a luî acel
lucru ce pune zălog.-
Cela ce va cumpara lucru de furat ştiind că acel om este rău,
talhariă şi prădătorin, acesta nu este dator să dea acel lucru stă­
pânu-seu pănă nu'I va da banii ce au dat. -
Cela ce va cumpara un lucru de furat şi va spune tutulor ca
să lnţelegă cum cumpara ca să'] dea stăpănu-seu a cUI au fost, a­
cesta nu vor da lucrul pănă nu'! va da banii.
01'1 care stăpân, ce i se va fi furat un lucru şi'I va fi cum­
parat cineva şi el de o grabă tI va fi dat banii, şi'şl va fi luat lu­
crul, acesta nu mal pute să ceră banit de la cela ce i-au dat de au
răscumparat, -
OrI cine va cumpara lucru de furat şi'l va da stăpânulut a
cUI au fost, acela nu p6te să'şt mal ceră banii de la dâns.-
I te •
PRAVILE ÎMPĂRĂTEŞTi
PENl'�'C' ::E:I OE VO:;\ 5':J':C'C'I :?�E Q.I'C':CZ'l'ItJ'
sau pre âmenii cei domneşti.
Cela ce va sudui, sau va ucide pre vre un giudeţ, sau pre vre
o slugă a giudeţut pre carele va fi trimis giudeţul să facă vre o
slujbă, iară neştine '1 va Invălui şi nu'l va lasa să'şî umple slujba
după învăţătura mal marelut seu, acesta greşală este ca şi când ar
fi suduit pre domnie. -
Cela ce va sudui sau va face vre o nevoe 6menilor celor
domneşn, face greşala cum are sudui pre domnul seu, după cumu'î
cris mal sus.-
[32]
-1
_.- ....
32
Celu .cc nu se va pleca sub învăţ.ătura giudeţulur, face greşa­
lă cum are fi suduit prc domnie.-
Tot omul este dator să spue giudeţulul pre cela ce nu va să
asculte de dăns şi de învăţătura lUI cumu'l va giudeca.-
Cela ce S� va svătui să ucigă pre vre un diregător de la vre
un târg, şi de nu va ti apucat să facă m6rte, să nu se certe ca ce­
la ce sudueşto domuia, iară numai să i să tae capul; iară de se va
svătui să hiclinesoă sau sa ucigă pre singur domnul acel ţeri,
macar de uu va fi făcut acel hicleşug, iară să se certe ca unul de
ceia C('.-:l(1 suduit domniea.-
Cela ce va sudui pre omul cel domnesc, sau într'alt chip de'l
va vatama, nefiind în slujba domnuluî nu se va certa ca un sudu­
itor ele domnie; acesta să înţelege cum acesta vrajbă ce s'au apu­
cat cu acel om domnesc nu s'au apucat de când au fost cu slujbă
domnescă, ce-au .ost mal de mult Invrăjbiţl, drept aceia l-an suduit;
iară de se va afla cum să fie învrăjbiţi de când au umblat cu slujbă
domnescă şi atunce nu l-an putut sudui temându-se de certare, iară.
după aceia l-an aflat singur fără de slujbă de ce l-au sud uit, sau
1-a11 vatamat într'alt chip, atunce iară'şl ca un suduitor de domnie
se va c<:,rta.-
II
"
I}
De se va prileji vre un om domnesc să âmble eu slujbă şi
de se va lega de un dirept vrând să'l vatăme, şi cela nu se va
da, ce'l va IO"i, şi i se va prileji morte, acesta ce ş'au sprijinit vi­
eaţa să nu albi\, nice o certare ce să fie un om mort.
Cela ce va sudui sau va vatama pre vre un giudeţ, însă nu
pentru căce doară nu i-au plăcut cum-va giudeţul Iui, ce pentru vre
o vrajbă ce ari fost avănd el îndcsine, acesta nu se va ceda ca un
suduitor de domnie ce cu adevarat mat mult se va certa pentru a­
cestă sudalmă sau vatamare a giudeţulut de 'cât pre altul ce n'are
fi giudr.ţ.-
Oamenii cel domneştr încă de se vor prileji să fie zlobiî, şi
vor face asuprele, şi vor împresura saracii fără de ştirea domniei,
pre uniî ca acesti ea cine'î va sudui nu se va certa ca un suduitor
de domnie.-
:rJ �
���--'--�-- - - ,�
[33]
�J�
"
I
r;:
33
I
I
r
l
I
, .
Cela ce nu va asculta de învăţătura gindeţulut, lnsă nu de cu­
vântul lUI ce cănd va mâna pre o slugă de'I va �ice, acesta să nu
se certe ca un suduitor de domnie.-
Cela ce va porni tot norodul sau oraşul asupra giudeţulul să'l
scoţă de'ntr'acel loc de la acel scaun, sau macar de-are fi şi alt om
domnesc, când va face acesta pentru căce va fi un mădular răii
şi giudeţul sau omul cel domnesc, nu se va certa ca un suduitor
de domnie i iară de va face acesta pentru altă vină) ca un suduitor
de domnie să se certe.-
PENTRU CEi CE VOR SUDUl
sau vor vatama Solii.
Cela ce va sudui solit care vin de la o domnie la alta, salt
intr'alt chip de'i va vatama, de'n afară de certarea ce dan pravilele
cele mireneştr, acesta să se afuriseseă după pravila besericefv ->
Cela ce va sudui sau va vatama pre solî, este ca şi fund ce
fură beserica.i=-
Cela ce va sminti soliî de pre cale viind, sau de le va lua
cărţile ce aduc, este adevarat suduitor de domnie, mal vârtos când
va face acesta pentru să facă ruşine donmnu-seă sau pentru să
cunoscă de'n cărţi tama aceluî domn; iară de va face pentru să'î
pască cinstea lut sau şi'ntralt chip drept altă dobândă, atunce nu
se va certa ca un suduitor de domnie iară cu alte certăn marI
de-a tocmu ca acesta.-
Carele va sudui sau va vatama pre solî pentru vre o vrajbă.
ce vor fi avut eY tndesino iară nu pentru să facă necinste domnu­
lUI ce i-au trimes, încă şi atunce ca un suduitor de domnie se va
certa. -
Cela ce va sudui san va vatama pre solit cel urgisiţî, cum are
sudui pre domnie aşa să se certe.-
Solul dacă'ş) va da soliea şi vor face re spun sul şi'! vor da
cărţile de nu va purcede ci să va zăbăvi Intr'acel loc, de'l va su­
dui sau '1 va vatama cineva, acesta nu se va certa ca un suduitor
de domnie. �"(I'
5
d
[34]
'i
;,
1
I !\
, I
I
,. � i
I r :
, !
n�
1,:-
l'
I
I
34
Cela ';;e va suilui sau va vatama pre sol pentru ce nu va fi
tnblat tntr'acea solie cu credinţă şi cu cinste cum se cade, nu se V3
certa ca un suduitor de domnie.-
Cela ce va sudui sau va vatama pre vre un sol şi nu'l va
�ti că este ,sol, să nu să certe ca un suduitor de domnie.-
Cela ce va fura baut sau alt lucru de la un giudeţ ce este
într'un oraş, să nu se certe ca un suduitor de domnie.
PENTRU CElA CE VOR SUDUl
pre mgr marii lor, ce se dice pre boiari.
Cela ce va sluji Ia un boiarin şi de'l va hicleni întru ceva,
sau '1 va sudui, sau lntr'alt chip de'l va vatama, sit se certe ca un
suduitor de domnie.
Cela ce va giura cuiva să'f slujască cu credinţă şi mal apot
el va sudui, face greşală cum are sudui pre domn.-
PENTRU CAlPUZANI CErA CE FAC BANi RĂi
. şi pentru certarea lor.
Mincinoş ceia ce fac bam răî, acestiea încă fac acea greşală
cum are sudui pre tnparatul şi pre domnul ţerei-
Banit cel răI sămt de trei teliul:I: uiestecătură, ce să dice au-
1'111 cel mal curat ce are fi să fie, ei'l spurcă şi amestecă, argintul
aşijdere, unul amestecă cu arauie, altu'l fac chiar de araine şi numaî
căce'l spoiesc desupra cu argint, aceasta'! una; a doua s'are fi şi cu­
răţi o samă de bani e'i faţ mal miCI de ce nu agiung la cumpănă
ce păgubesc 6menil reia ce'1 iett; It treia aşijdere să chiamă minciu­
noşr pentru că ce chipul şi scriptura ce pune pre dânşi este miu­
eiunosă, uu este făcută de'n svat cu lnvăţătura cui-va ce pre furiş ca
un lucru litu, drept aceia de-are fi şi curaţî cu nemică mestecaţt şi
de-are fi şi deplin la cumpănă totu't un lucru minciuuos şi să chiamă
minciunos, soţ furtuşagulul.-
t .. iA_
'.
T
[35]
35
Banil cel bun! şi drepţi au patru lucruri pre'npregiurul lor; În­
tăt cela ce face bani să albă putere şi voe dela Inpărăţie sau de
la domnul loculut a celula, al doilea să se facă in loc vestit cum
are fi in mijlocul târgulut să va�ă toţr, al treilea să albă chip şi
scriptura cinstită şi frumosii iară să nu fie făcută acea scrisore în
vre un chip grozav şi de ruşine, al patrule iară'şl să fie şi la cum­
pănă deplin, nemică să nu't lipească, cum este mal cu dreptate aşa
să fie.-
01'1 cine va face ban! minciunoşî să �ice ori cine va fi calpu­
zan de va face bant rttl în numele lnparatulut şi a domnului acelut
loc, de'ntăi să i să tae capul, dupa'cea să'î ardă trupul în foc şi câte
bucate va ave tote să fie domueştt ; iară de se va afla că s'au făcut
.cea călpuzănie la vre un sat satt şi târg micşor, să i se facă mor­
te iară bucatele să nu i le iea nime, nice să'l ar�lă.-
Casa aceia unde se vor face bant răI să fie domnescă ; iară
(le se va afla că acea casă au fost prinsă cu chirie trebue să se
cercetede giudeţul, de vreme ce domnul acel case Iăcueşte nu de­
plute de-acelea atunce casa va fi tot domnesca, de vreme ce giu­
deţul îşÎ prepune cum să fie şi el ştiind ore ce, iară de se va afla
cit acel om cu casa lăcueşte departe de-acolea, atunce casa nu va fi
donmcscă,
înci\ de se va afla că acea casă este a vre unei muian sa­
race, nu va fi dOllmcsdt.-
încă acea casă de se va afla că. este a niscare cucom saraci,
nu va fi tl(l!llJH��Crt; iară de se va afla. că, acel saracl au vr'un is­
pravnic prc tote bucatele lor şi va fi nămit el casa, atunce să pre­
ţuiască casa cât va face şi să plătescă tot acel preţ tot de'n bu­
catele luI.-
Macar de-are face neştine banî cât de bunt, galbeni prisne de
aur curat, sau talert, sau aIt fel de bani să fie prisne de argint cu­
rat şi să fie deplin şi la cumpănă, iară cu aceste cu tote, nu va
putea să încapă in voia nemărui, pentru să fie certat mal puţin de
de cât are fi făcut bant răî de'ntru aur şi de'ntru argint spurcat sau
prisne de arame sau cum are fi mal răt, tot o certare va să albă
de vreme ce este fără de ştirea inpărăţieî sau a domnieI.-
[36]
.J
1
r. •
J
36
Orl rare zlatariă va mesteca aurul saă argintul cu alte lu­
crurî fără ştirea stăpânuluI, ce se dice de va spurca lucrul şi se va
afla minciunos, cu alta cu nemică numai cu capul să pIătrscă.­
Cei a ce fac banî domneştî şi de vor îndrăsni să Spurce aurul
saă argintul pentru dobânda lor, cu altă nemică nu vor plăti numar
cu capetele.-
OrI care diregătoriu va Iasa şi nu va opri să nu inble banit
cel răi acela numar cu capul să pIătescă.-
Cela ce va şti unde fac banî răl, de nu va spune giudeţuluî
cu capul să pIătescă.-
De se va scula o soţie de-a calpuzanilor şi va vădi cătră giu­
deţ pre cele-l-alte soţit, ceia vor peri toţI pre deala lor, iară cela ce
i-aii vădit si! nu albă nice o certare; iară de nu va fi soţie săr albă
dar de Ia giudeţ, iară de va fi rob să nu'i dea alt dar numa să'}
slobodescă să nu mai fie rob.-
Când va prinde giudeţul vre un calpuzan trebue să'l cercetea­
ze mal are soţit şi cine le dă agiutoriu de fac acel lucru, şi ce'.
va spune să'l cn��ă.-
Semnele şi prepusurile agiung Ia giudeţ să arate pre calpuzan.
Cela ce va văpsi vre un fel de banl fiind de arame să ara­
te că este de aur saii de argint, sau de va văpsi argintul să arate
că este aur, să'l omare.-
PENTRU CElA CE ÎNBLĂ CU BANI RĂI
sau i ţin la sine.
Cela ce va cheltui sau va schimba bant răr şi'î va lua de Ia
cela ce'! face ştiindu'l şi cunoscându'l că este calpuzan, să se certe
ca şi calpuzanulv-s-
Cela ce va ţine la sine bant răi ştiindu'i că sămt răî, să se
certe după cum va fi voia giudeţulul.-
Cela ce portă şi lnblă cu bani răl fare prepus cu�n să fie şi
el soţie cu calpuzanit tot lntr'un chip să VOI' certa.-
- "'
[37]
37
J
Certarea celui a ce lblă cu banî răi este mai mare eăndu'l
vor şti c'aă îblat de multe ort şi i s'au dis şi n'au bagat samă.
Cela ce va cheltui niscare baut răi, şi se va tocmi cela ce'!
va lua cum de vor fi răl să'I lntorcă, acela nu va avea certare.
Cela ce va cheltui banl răi, şi dacă'] vor prinde, de'şi va. pu­
ne sodăş de la cine au luat acei bant, să nu albă ni ce o certare.
Cela ce'l vor prinde îblând şi cheltuind bam răl, de vor fi
pre puţinI, şi de nu'şt va, putea pune sodăşul, să'i dea giurământ,
de va giura cum nu ştie c'aii fost acel banl răl, să fie în pace, ni ce
o certare să nu aIbă.-
PRAVILE ÎMPĂRĂTEŞTi
pentru ceia ce găsăsc vre o corn6ră pre locul �i pre lw­
tarul său sau pre hotarul besericei sau pre loc domnesc
cui să va cădea.
OrI cine va putea şi de va vrea Stt cerce pre locul luî, şi pre
hotarul lUI cu munca lUI, sau de se va nemeri aşăş fieştecum să se
tâmple să găsescă vre o comoră, să chiamă să fie a lUI, iară lIU
altuia nemărut.
Nu va putea nime să cerce pre loc străin pentru să găsască
com6ră fără de voia stăpânulut acelui loc, iară de va cerca, şi va.
găsi fără svatul stăpânuluî celui a cu locul aşa numai de'n capul lui,
nu va rămănea să fie a lUI, ce se va da celuia cu locul.-
De s'are prileji să cumpere neştine un loc sau un prilog sau
Iaz ce va fi şi de va găsi o comoră cela ce I-au cumparat, nu va
putea să meşterşuguiaseă cela ce au vândut să �ică că l-aă amăgit
de i l-au dat eftin.-
Cela ce va merge de va cerca pre locul altuia şi va găsi
com6ră fără de ştirea celuia cu locul şi de se va oblici, necum Să'I
lase ceva stăpânul loculut de'ntr'acea com6ră ce lncă de'l va duce
la giudeţ va avea şi certare 01'1 cum va fi voia giudeţuluî,
,
,��------�----�-------------
[38]
,
1
De<;e va prileji cuc-va, nu cercând, ce aşa se va nemeri de
va găsi q� comoră pre un loc strein, atunce sit fie şi să tnparţă in
<lOD cu stiijnînul loculuî. -
Acesta sit înţelege încă şi când Vor găsi niscare cOmară pre
locul ,l()111IH'SC sau pre loc Călugăresc ce să chiamă a besericeî pen­
tru că giumătats de comcră este dea pururea aceluia ce o găsăşto
jal'�i giuiuătate este a besericei sau mal de multe orl domnescă, _
De vreme ce va fi ţiind neştine neşte ocine străine şi să hră­
neşto cu dânse şi de va găsi vre o cornoră acolo nu să va chiama
a stăpâuulut iară it celuia ce tiU găsit, cum s'are �lice Petr aii la­
sat o ocină lut Pavel să se hrănescă atâţa ant iară mal apot să o
ic:t Gheorghie cit este fecior lut Petr, de se va afla că s'au găsit
coiuora la vremea ce ţinea Pavel acel loc să nu se chiame altuia
'C nurnal a luî Pavel.
Iară de se va găsi iarăşI vre o com6ră pre acest loc a lut
Petr ce l-aă dată luî Pavel de se hrăneşte, atunce să vor înpăr­
ţi in doo comoră, Petr şi cu Pavel cela ce să hrăneşte acolea.
De se va prileji cum-va vre uuut străin sit găsască o corudră
rl'(, acel loc ce ::iii hrăneşte Pavel, să lmparţă acel lucru cu Pavel
iara Petr să nu se amestece Întru nemică.
De se va prileji cine-va să albă pre mâna IUJ nişte ocine ză­
lugite, şi de va găsi el o comoră va înplll'ţi cu stăpânul loculuI de
Vl'emp, ce să chiamă C'all găsit ca şi cum are fi Într·un loc strein.
Câm! va Ill1111i ore ciue un pomct, pcntru sit culegă pomele
Pilna la cutare vreme şi acolea. va găsi o comol:ă ca şi Într'alt loc
Hl'itin, dece vor împărţi ru sElpâllulloculul, dece acea. giumătate a
lu"j o va ţinea şi să va hrăni cu dtUlsrr tlcapurtlrea. ca cumu'! lucru
al seu, iară. ce.i-l-aWi parte a stflptmulul şi acea o va ţinea şi să
va hniui cu drmsa păn{t ci'lIld Rlt va îplea vremea pomctuluI, it­
tUllce dacă să va Îple acea vnîl�e dupit cUlil le-au fost tocmela
sa ţie [�cel loc cu chirie iari!. când va da locul strtpânulul atullce
să·i dea şi partea lu'i ce i s'au cuvenit giumătate de comoră.
Cela ce va gibi cJm61'ă pre locul muiarei lUI ce'i vor fi dat
zestre să îpal'ţă în d00 cu muiare'şI iară de se va prileji să se
de�parţit atuuce s!i'i dea partea el ce j să va veni dc'n com6ră .
: I
'1'
.. Jl
i
l
1,"
� ! i
"
I
'1
:�
'.1
,
...
[39]
g
,
39
De va ţinea neştille neşte ocine zălog pentru datorio �j tit'
vor trece 30 de anî şi nu le va rescumpara, atunce de se va afin vre
o comoră prespre acil 30 de anî atunce să fie tot a celula ce au
găsit iară celuia cu ocina nernică să nu't dea.-
Cela ce va găsi comora cu vrăji şi cu draci nemieă să nu i
se dea ce să iea tot domniea.
Com6ră să chiamă aur, argint, baniî cel vecln de demult, sttt­
pănul a cut aii fost să nu se eunoscă cine au fost, iară de nu vor
fi lucrurî vechi şi stăpânul acelor lucruri se va cunoşte şi se va
şti cine ati fost atuuce cine va găsi acele lucrun nn se va chiama
c'au găsit corn ară.
Cine va nămi o casă de va şedea cu chirie, şi'ntr'acea casă
va găsi nişte bant ascunşt şi acel bauî nu vor fi de mult vecln, :î­
tunce să vor chema a stăpânulut iară nu a celuia ce aă găsit şi
şede cu chirie. -
Ori cine va ascunde corn ora dacă va găsi pentru să nn dea
nemică celui a ce i să cuvine 'piarde'şt-va şi partea sa ce i se vine.
Aceste tate ce scrie mal de sus alI fost în dilele cele vecht
iară acmu s'au părăsit acele obicee iară com6rele câte să găsăsc
tote le i-au domnit, şi numaf ce dau cât sa îndură ore ce puţin
lucru celui a ce găseşte iară stăpânului celuia cu locul nu i &'1 dă
nemică, -
PENTRU UCIDERE
s� câte feliu1'l de ucideri sămt,
De vreme ce vom să facem voroavă şi pentru ucidere ce să
dice morte de om, de'ntăt să cade să ştim cum un fel de ucidere
să chiamă grabnică iară alta să chiamă vajnică 1 dece cea grabnică
să chiamă tntr'acest chip, când cel ucis nu este uciderea lUI ce an
fost să ucigă pre altul iară graba au pripit de l-aii ucis pe dâns
tn locul aceluia, uciderea cea vajnică să chiamă c'an fost 8ă'I ucigă
pre dâns iară el au ucis pre altul în locul lUI, cum s'are dice vaj­
llicul au pus vina sa asupra altuia şi l-au ucis pre acela 1n locul luI.
[40]
Adoua să rade să ştim cum altfel de ucidere să chiamă cu
tnşltlăciune,cfmtlu să tâmplă cumu s'are dice cu inşălăciune şi
cu poftă ucide unul pre altul, alta ucidere să chiamă cu nesocotinţă
când cumu s'are dice nu are avea neştine nice cu gândul a gândi
Bice cu inima a pofti să facă ucidere ce numar căce se va mâniea
pre un om de'I va sudui şi'l va bate, de'ntrace batae i să va târn­
pla rnorte, atunce aceia ucidere să chiamă pentru nesocotinţa lUI că
s'au nernerit de s'au prilejit martea de mânule lUI, altă ucidere este
iară'şt de să chiamă cu greşală intr'acest chip; când aruncă neştine
lntr'un dobitoc sau într'o pasere cu o piatră şi să nimereşte de lo­
veşte pre vre un om şi'l ucide, acesta să chiamă ucidere cu greşală.
Atreia să ştim încă mal cu adevarat tnce chip să chiamă
martea grabnică, când să va prileji dOI omenl să se iea a să priei
de'n cuvinte pănă'şt Vor aduce aminte de vor pomeni de multe lu­
crurt, dece dentr'acele cuvinte să "V'a râni unul la inimă şi'l va bi­
rui mâniea şi'ntracel ceas va sări asupra lUI şi'l va ucide de tot
într'acel loc, iară de'şt va mal lngădui firea într'a cea dată şi mal
socoti şi fiind biruit de vrajbă să va apuca şi'l va ucide ace stă u­
cidere mal rea de cât cea de'ntăt, acesta să chiamă marte vajnică
pentru că o face omul cu tot dedinsul.
Apatra să ştim, cum ucide unul pre altul şi'l omoră cu fie ce
fel de marte, au cu mânule '1 zugrumă, sau '1 năduşeşte tnpresu­
rândul cu ceva pănă crepă cum să prilejeşte şi acestor cucont mic­
şort cându't năduşesc tntr'aşternut celea ce'l aplecă, sa� căndu'l va
stropşi cu piciorele sau '1 va ucide cu pumnii poncişt în inimă pă­
nă îl va omorâ, saă îl va bate cu capul de părete pănă'l va omorâ,
aceste tate le Iac pentru să scape de certare cu Inşălăciune, iară
de se va vădi să se certe ca un ucigătoriăv-=
40
,1
II
,
I
'1
, J
�
,r,"
I '
1ţ1
, I
, ,
"
�
,
PENTRU CERTAREA UCIGĂTORILOR DE OMENi
ce li se cade după dela lor.
Certarea ucigătorulul nu este alta numar martea, după cum
scrie svânta scriptură cea veche şi cea noâ şi după cum dau în­
văţătură pravilele. --
[41]
41
i
!
I
t
De-are fi nestine boiarin- saîi de-are fi Iămeia, nemică nu se
,
Vii folosi cu aceia să potă scapa de certarea uciderer, ce să va cer­
ta boiariuul şi muiarea daca vor face ucidere ca şi fipşte cine di
cei mal proşn omenL--
Uciderea ce o va face muiarea sau robul, sau cel slobod, sau
cunoscut, sau necunoscut, dcpururea toţi tot într'un chip să vor certa
Cela ce va ucide prunc micşor se va certa mal cu rea mârte'
de cât cela ce are fi ucis barbat deplin.-
• Cela ce'şt va ucide fata în cesul ce o va afia curvind cu ci­
neva nu să va certa ca un ucigiHorilL-
Cela ce'şI va ucide muiarea in vremea când o va găsi curvind
CII altul nu se va certa ca un ucig{ltoriu. _
Cela ce se va apara de vrajmaşul săU să nu'l ucigă şi de'}
va ucide el pre dâns să nu iliM nice o certare mal vârtos la vre­
me cându'I va vede că vine asupra lut cu arme pentru să'! iea vi­
aţa, iară de va putea să se sprijinească într'alt chip cunoscând Cit
n'are putere să'} ucigă şi el într'o pismă tot şi'} va ucide sau de'l
va ucide'ntr'altă dată iară nu tntr'acel ceas când venea asupră'r, a­
tunce ca să albă certare ca şi un ucigător.-
Cela ce va ucide pe cineva cu greşala şi fără de voia luî sit
1111 se certe ca un ucigător.-
Cela ce va vrea să scape de'naintea vrajmaşulur său şi'ntr'alt
chip nu va putea ce va arunca cu vre o piatră, iară vrăjmaşul sa
va pleca, pintra va nimeri pre altul şi'l va ucide, de vreme ce se va
afla cii. într'a cel lor n'au fost alţI omenî străiui pre lângă acel vrăj­
Illnş fiirh numaI acela, sit nu atbă uice o certare ca un ucigător,
ian), de vor fi fost (JllH'1I1 mulţi strânşt pre giur acel vrajmaş şi el
nu arulIcat cu piatra atunce tia va certa.-
Cela ce va răni p1'e altul nu cu rană de morte iară e(' să va
leni, nu va păzi curând eă se tămftduiască., saă va fi făcut altă ce­
va lnprotiva rand, alt va fi m.1Jlcat sau băut şi se va fi obrintit şi
de'ntr'acea i să' va fi tâmplat de va fi murit, cela ce l-au rănit nu
nu să va certa ca un ucigător, ce mal puţin, cumu't va părea giudeţulul.
Ori care boiarin va face m6rte de grabă, ce să \lice va omo­
râ pre cineva întâia (bUL cât vor începe a să priei de'u cuvinte, de
,.,. " 6
'1
I
I
r
, ----J" b===
� .
[42]
..
I' I
," ":'1,'
00:;<
il' r '
l' "
, ,
l ,
i. ,
'"1 I
' )�
li I
, I � '1
"'1111
f'1
1.
k
"
II
l'
I I
. :
să va pri1eji acel boiarin să fie de tr€bă şi de folos aceî ţărI �i de
va avea avuţie să va certa cu banr mulţi după cum va fi voia giu­
deţuluţ pentru căes este om de trebă ţărel, iară de nu Va da bani
prespre doue tret �i1e să'! facă marie şi acestuia, iară de va ii u­
ciderea ee au fă�ut vajni€:ă, nu va fi grabniCă, cuma s'are �ice dacă
să vor fi pricit îl va ti ucis prespre vr'o două treî �iJe, sau de't va
fi cel ucis ceva radă, sau'l va fi ucis cu inşăIăciune, sau alta ase­
minea acestora, atunee nice intr'un chip să nu se certe CU banî ce
numaj cu mOlie pentru m6rte;. aşijderc când:i!ă va prilsji de va fa­
ce ucidel'e vre un beiarin, şi de nu va fi nice de o treabil ţării
acela de-are da căţr bant nn: să va putea rescllmpara alegând când
are da niseare banI să agint17reaSlCă Ia o nevoe It ţă:re'f, iară care
boiarin bogat de să va fi isbăvit cu banI de martea cea grabnică
şi apot iară'şt va fi făcut al doilea râl� a�ijderea acea ucidere grab­
nică nu s'are putea :mal plăti eu banr, macar de-are grote ţara de'n
ce nevoe sad macar de l-are agiutori şi alţiI strilinI cu di ce are
putea să se 1'lătescă, nu este putinţă cu nemică să'l isbăvască pre
cela ce va fi tăcut două Dlo.rţl grabnice ce nurnat să i se dea cer­
tare ca mlUI ucigător, mtr'ali chip nn pote fi.-
Când !tii va prileji ne un om de'n clirosnl besericel �ă facă
ucidere grabnică, să va certa cu act�ta: să'} ducă 11; m�tIJi\�ire de­
parte să �a�Iă acolo în t6tă vieaţa lnI, iară de'şI va prcpune că va
l>ă fugă să 1 tnchi�ă Într'o temniţă să zacă acolo lJ!mă la morte, i;u"ă
:lcmu drept ucidere grabniC'.1 de va face ciueva de'n eliros trimitu1 de1
bagă tn €atargâ, iară urept mortea cea vajnică 11 fac-.1u6rte drept.
marte. -
Fie cine de'n c1iros p6te să'şI diiruescii cinstea sa orI cUI va
vrea carea au avut de la beserică, tnSt.1. să facă aee�ta mainte de
ce'l va osindi giudeluI spre marte �i mainte de ce1 vor certa ca pre
un ucigător -"
Ucigătorul de'nafară de tel VOr certa cn m6rte este dator tn­
că să plătescă l"odel{\!' celUI ucis t6te f:heltuelele ce au făcut cât
au d:lt la nad şi alte ce se VOl" fi păgubiţI pre ranele lUI, şi încă
mal este dator să plătescă m6rtea mdelor ce să �lice să pIătescă
pre �i, câte-va �lile inainte, pre cât va fi voia giudeţulul; direptatea
{'
I"":-".------- �-----
[43]
43
nrată cât are fi trăit acel mort ln lume; şi In că este dator să hră­
nescă şi cuconit celuî mort şi alţl omenl re va avea care i-au fost
<ci hrănind 113nâ au fost viu. �
Ucigătoriul, nil este dator nice CU o cheltuelă când Va fi fă­
cut uciderea tn greşală, sau când va fi făcut ucidere pentru să sca­
'Pe de vrăjmaşul lSe1'1 să nu'l ucigă pre dâns, alegând de va fi UCIS
pre altul In locul vrăjrnaşulu) seu, cumu s'are �1ce pre cela Cţ au
tntrat la mijloc să'i despartă sau şi cela ce aă fost stând aprope
lângă vrăjmaş..-
Căruia i se va tămpla de să'şt ucigă pre tată-seu, în dilele
cele vecht lntăî îl bătea cu vine de boii ver�J: forte tare şi atunce
viu îi bagă lntr'un sac şi lntr'acel sac şi un dulău şi un cucoş şi
o năpâreă şi Q moimă şi decia 1 arunca in mare cu t6te aceste
de vrea fi aprope marea, iară de nu, n lepada unde ştiea neşte herl
salba teci. -
Iară acmu lasă pre voia giudeţuluî, îI da m6rt.e mal cumplită
<le cât altora, cumu s'are �ice lntăî j tae mâna cea ce au ucis intr'acel
loc unde afl ucis pre tată-seu şi deciia'l Mgă de codele cailor şi'l
duc trăgând pe uliţe pănă la locul cel de pierdare şi lntăl 11 tac
capul, deciia'l tae platoviţe san şi intr'alt chip, după cumu't va pă­
rea giudeţulur, iară nice Intr'un chip nu se cade să'} îngrope in pă­
mânt. -
Cela ee va ucide pre altul ce au au fost ţiinil moşiile cui-va
cu acesta 8COPOS cum să cază pre' mâna lUI, de vreme ce se va a­
r ata lucrul c'aă făcut una ca acesta, nice el, nice feciorii lUI nu vor
fllciîpea SiL moşlleneascii acele ocine, ce rămâne moşiea să fie dom­
ncsdi 110 vreme ce nu vor fi alţl llloşnenl de'ntr'acea stepenâ ce aii
fost ucigătoruI.-.
Ori cine'şI Y:! ucide muiarea saii muia rea pre barbat, ucigă­
toml n'are uice o trebă la ocine, ce se vor da părinţilor, iară de nu
vor fi părinţiI aceluI ucis acele ocinc să le ţie domnia.-
De va lasa cineva bucatele şi ocinele sale cu zapis vre unul
om să fie t6te a lUI după m6rtea muiarei lUI sau a vr'unui cucon
a lUI, �i dacă va lua cela zapisul il va fi urât aştepta ce va omorâ
pre ceia ce ţin ocinele pentru să le apuce mal curând el, atuilce
.n =-�·. __ " •. � __ �. __
� "'
----��"""':.
[44]
-
�
j f
va piarde acesta tot câtu'î spune zapisul şi ocinele vor fi dom­
neşti, iară pe acesta de'n afară de pagubă îl vor certa intru tot ca
şi pre un ucigcltor.-
Când va fi un om bolnav şi Sft va lasa cui-va să moşnenescă
mult puţin ce va avea şi'i va face şi zapis, şi acest ruoşnen nu va
griji de dâns stl,'l aducă vre un vraciu bun, să'} păzască cândan
doră I-are tămădui, ce'l va lasa aşa negrijit şi nesocotit, şi de va
muri bolnavul, acesta'şt va pianle moşneniea, şi vor fi tote bucate­
le şi ocinele domneştl.-
De vreme ce ocinele ucigătoriulut pogor de'n bătrânt, ce să
�lice de la părinţi, atunce cucouit ucigatoriulut nu'şr vor pianle 0-
cinele ce li se vin de la moşu-scu, nice vor putea să fie domneştt
ce Sti. vor lua ocinele ce va fi agonisit ucig.itorlul.c->
Cela ce va răni pre altul şi nu'[ va omorâ, nu'şt va pianle
moşneniea şi mal vârtos când să va tâmpla după ce se va tii mă­
dui de acele rune dC'i va face şi zapis şi'l va lasa pre urma lUI să'!
ţie moşicle.-
Cela ce 'ŞI va omori muinren, cumu ş'arc omorâ pre tată-sau.
OrI cine'şt va omorâ muinrea ÎŞI va piardc tot venitul ce
va fi având de'n ocinele el, alegând (';tlld () va găsi curvind cu 111-
tul pentru căce atunce nu va pianle neun.: de'n toip veniturile el.
Muiarea ce 'ŞI va::olllorft bărbatul nu nuuuu cc'ş: V:1 piarde vc­
niturile cele ce va fi avut de la .barlut !"(' Îll(';t şi �lestl"ele sale tu­
te le va pianle cii Slt vor lua donmcşt i ,
Când să. va prileji un 0111 ('ăsm-:i! il! ,il'.ţ:l lUI s�V! c1iirni:1!'dl
avuţiea sa Iemeil sale sai1 fell1eia blllh;:iltln: s'lii, acesta dare sa \"a
adevara după marte iară nu în vif'aţ:l, l;l�'l �i mOtte să fie (le"ll
tire iad nu de vre o nevoe.-
Cela ce nu va chema VrelCI la li;.} I illllÎ;Il"pt lUI şi sii'j CUlll­
pere de tot felul de vracevaJiif şi de alt!' tl.- ({Jt(. hu(:atele ce'i vor trebui,
şi de va mlîri atuuce de'ntr'acea boIa. p::mlt'-Y:l barbatul tot venitul
ce va avea depre ocir,ele muerel, sau lIlacar de i-ar fi şi dăruit ce­
va şi aceiit'l vor lua sau şi alt lucru ce va fi dupi't obiceiul loculuÎ
cumu s'a re \lice ore ce are avea.
44
,
I
"II
H
II
I "
,! I
11
/ I I
1"
I
I 1
I �
1"
Idl
Iii;,!
�JJ
t
[45]
"
"'
il
I �
f�
i!
45 c.
De se va prileji să nu se afle vraci acolo, atunce este dator
bărbatul să trimiţă unde va găsi să'î aducă de va fi apr6pe, iar,î
de va fi departe nemică nu't datori ii. -
Muiarea de nu va chiema vract la bela barbatului, saă de
nu'l va nice socoti, nu va piarde nemic de'n venitul săn ce va a­
vea de Ia barbat.-
PENTRU CEL CE'şi VA UCIDE PRE TATĂ-SĂU
saii inmăsa, ce certare va avea.
Cela ce 'ŞI va ucide pre tată-său şi pre inmăsn, sail pre moşu­
sau, sau pre moaşe-sa, acesta ce'şi ucide părinţii mai cuurplitâ
certare să albă de cât alţi ucigtttorl.-
Ucigătoriă de părinţi să chiamă si cela ce'�'f va ucide fecio­
rul sari nepotul, saîi de va lua neştine fecior de suflet şi a poi sa '1
ucigă, sali acela pre dâns, ucigătorin de părinţt &1. chiamă şi ca u­
nul de accştiea să va certa.-
Nu are voe nime să 'şI omore feciorul macar în ce greşală
l-are găsi, iară numai cându i să va prileji carea cumva, atuuce :ia '1
spue giudeţulul.-
Cela ce va ucide pre un diregător şi giudeţt a vre UUU! loc,
l'a şi cela ce'şi va ucide părinţi! se va certa. _
Cela ce'şr va hicleui mosiea şi naşterea de unde au Iwscut
mai cumplit să'l certe de cât pre un ucigătoriu de părinţi, de vre­
me ce să cade mal bine Să'�Y ferească şi să'şf socotească ncştlue
1llo�iea decât părinţi) ce l-au născut.-
l'cigătol'iii de părinţr să chiamă Încă şi cela. ce'şî ucide pre
frate-său SMI pre sora-sa saii fie pre ce rudă a luî. _
Cela ce'�! va ucide muia rea, să va certa mal cumplit de ş-are
ucide pre fnmăsa, aşijdere şi muia rea ce'şr va ucide barbatul.-
Cela cc'şî va ucide pre tatrt-săi1 :iau pre Înmilsa şi pelltru
să'ş'i mal micşureze certarea va �ice c'au greşit Intr'o mânie sau
va. �1ice că I-au ucis de frică că s'au temut să nu'} ucigă tata-seu
pre dâns, să nu i se bage în samă nemică acestea re:ipllllSllrt de-are
�ice, să'} certe ca pre un ucigătoriii de p[trinţl.-
I
ji
-��-----
-�-�--�"
[46]
" ,
46
Cela ce va otrăvi pre cela ce'! închis ln temniţă pentru să.
uu'I vadă cându'l vor certa şi'l vor chinui la locul cel de muncă.
sit se certe după cum va fi voia giudeţuluî, -
Cela ce va svătui pre altul să fie ucigătoriă de părinţî, de se
va face cumva acea ucidere pre svatul acelut om, să'l certe şi pre
dâns ca şi pre cel ce au făcut uciderea ca pre nişte ucigător! de
părinţt. -
Vraciul ce va da otravă Iecioruluî să otrăvască pre tată-sefi,
să se fac..l, morte, să't tae capul. -
Slugile ce vor lnbla şi in sus şi tn gios gătând trebe ca a­
celea reale pentru să se facă ucidere, pre aceia să'r certe ca şi pre
ucigătorii de părinţI.-
Cela ce va cumpara otravă să dea tată-său, să'l certe ca pre
un ucigătoriă părintelu IsM, macar că nu va fi putut nemeri să i-o
dea, iară de va fi altul străin cumparat otravă şi o va fi dat la vre
un fecior a cui-va să dea tătâne-săă şi el nu să va fi putut meş­
terşugui să i-o dea, atunce să se certe amândot într'un chip, însă să
nu'î omoră, ce să le dea o certare cumplită, cum va cunoşte giu­
deţul, -
Ori care fecior sau slugă sau fie cine va fi de va şti şi va
cunoşte că vor să ucigă pre cineva au cu otravă au cu armă ati
tic cu ce fel de Illorte şi de nu va spune să smintească acel lucru
ca un ucigător de părinţt sit se certe înpreună cu cer-I-alţl cu toţI
ce aii vrut S:I il. aii şi făcut uciderea.-
Cela ce\1 va trimite pre fiu-seri cel bolnav la şpitali acela'şt
pianle puterei, cea pi1.rinţascit ce aii asupra fiilor; acesta fiii de s'are
prileji să ucigă pre tatii-seu, nu s'are certa ca cela ce 'ŞI ucide pre
tată-său, ce s'are certa ca un ucigător ce face ucidere grabnică.
A�a. îutr'acest chip s�i paţit şi fiul cela ce va trimite pe ta­
tă-său În �pitllli.-
Tatăl cela ce'şt va ucide feci�rul pentru 'vre o greşală mare
ce va fi făcut sau va fi vatamat pre tată-său, care vătămătură p6te
să'l osăbască despre tată-seu să narbă nemică parte dentru averea
lUI, cum s'are �lice de'! va fi bătut sau aii fost Iăcuind răii inpre­
ună fitră nice de o desmierdăciune şi alte multe ca acestea, atullce
1,
ir1-�._ ... J I
t ,J"-- __ f ------.-
[47]
,1-
,
f­
I
1f------�----"-
: �i 47
I '1 nu să va certa ca un ncigătoriă de părinţi ce se va certa ca acc-
, la ce face m6rte grabnică. -
Tatăl ce 'ŞI va ucide feciorul cându'l va prinde curvind cu maş­
tehă-sa nu să va chiama ncigătoriă de părinţt ci să va certa ca
cela ce face ucidere grabnică, iară de va fi având tatăl vre o mu­
iare ţiit6re şi feciorul nu o va şti, nice o va cunoşte, de'l va găsi
cu aceia şi'l va ucide pre Iecioru'şî să se certe ca un ucigător de
părinţi. -
Tatăl ce'şt va ucide feciorul pentru ce'şt va fi Iepadat legea
lUI Hristos, nu se va certa ca ucigătorul cel de părinţL-
Cela ee'şl va ucide pre tată-său pre carele '1 vor fi scos şi
gonit de'ntr'acel loc ce au fost locuitoriu, să socotescă de va fi f(l­
cut vre o nevoe şi vre o răutate acelul loc sau dirept alta vină
mare, să nu se certe ca uu ucigătoriu de părinţl, iară de se va [tffa
că l-an gonit drept lucru puţin să se certe ca un ucigătoriu de
părinţî, -
Când să va tămpla, ori bărbat, ori fămeia de'şî vor înpresum
cuconul lângă sine tntr'aştemnt , pentru nesocotinţa lor nea vând gri­
jă cum se cade de pruncul lor, să se certe, iară nu cu morte ce
după voia giudeţulut, iară de se va afla c'aă făcut acest lucru în
dedins cu înşelăciune, atunce ca un ucigătoriu de părinţi &1, se certe.
Aceasta să inţelege şi spre mamce, carele aplecă pruucî miel.
Când va fi neştine nebun şi deinafară de minte, şi de'şt va
ucide tată-său sau pre fiu-său, acestuia să nu se dea nice un fel
de certare pentru căce agiunge'i lUI certare că. este nebun şi fără
de mente.
Cela ce'şr va ucide pre tată-său sau tată pre fiu-său necu­
noscându'l, cumu s'are �ice noptea s'au schimbat într'alta haine sau
într'o mestecătură de 6menl mulţi, nu să va certa ca un ucigător
de părinţr, dară să cade să arate cu adevarat: giudeţuluî pentru să
cn:l�ă cum cu credinţă mare că nu l-aă cunoscut, de vreme ce giu-
deţul nu crede şi de se va afla lucrul că nu'i de-a crederea tot să
se certe ca un ucigătoriu de părinţl.-
Cela ce'şt va ucide pre fiu-său pentru să scape denaintea luI
să nu'l ucigă, să nu se certe nice cu o certare, cumu s'are \lice, În-
I
,
l.1
;---------'"._--�......--
[48]
48
văţându'şl feciorul bate'l-va cu măsură ca un tată" atunce să va porni
fi u-să II �i va începe a lovi pre tată-său, atunce totu'l p6te ucide
pre fecior într'acel ceas să'l omoră şi să nu paţă nice o răutate
iară de'l va fi pre trecând cu bătaea cu vrăjmăşie ca acea şi cu
anue atuuce pute fiul să se ridice asupra tătăue-săă şi atunce la
acea batae de va ucide unul pre altul se vor certa ca nişte ucigătort,
iară nu de prlrillţl'.-
Ori cine'şr va ucide feciorul carele va fi născut cu niscare
semne gr6snice ca acelea, cum are fi cu capul ca de dobitoc, sau
('U tot trupul sau de tot cu totul să fie lucru ca acela nice de o
trebă şi cumu't mal grozav �i cum să nu se potă socoti să fie om, a­
cela ce'l va ucide să nu albă nice o certare, iară trebue să tnF�Ie­
gem pentru semne, cuconit carii nasc cu 6 degete sau numar cu
4, Sat"! când vor fi cu treI mânl sau cu trel pici6re sau numar
cu o mână, sati cu un picior, sali să'I fie mal miel degetele, pentru
căce atunce cu acea greşală pot să să hrănescă ca şi alalţi 6menl
fără nice de o smintelăv ->
01'1 cine va ascunde şi va tăcea uciderea şi m6rtea tătâ­
IW-S[\U sau fi fiu-sări, a muerel lUI, sau muia rea a barbatului sau
li frăţine-săă, acela face propus cum să fie ştiind sau să fie şi so­
tie cu acel ucigătort, dirept aceia să i să dea strânsore să spue, iară
de nu, sa nu i să dea muncă tare.-
Când să va afla neştine ucis In casă la muiare'şi, atunce sit
muuccscă pre muiate şi pre alţI pre toţî câţt au fost în casă pen­
ti u să spue c.uc 1-.\11 ucis.-
O�l cine'şt va găsi fata sa cea de trup curvind cu cineva,
llMe să'i facă morte, lnsă ca sa ucigă rnpreuua cu dănsa şi curva­
riul şi să nu n\bă nice o certare.-
Aşijdere de o va gi\si că curveşte cu om din clirosul bcse­
ricel, p6te să ucigâ pe amfmdol şi să nu să., temă de afurisenie. ­
Orl cinc'�l va gă:;i fata grea de prunc, pate să o ucigă de
tot şi să nu i s(' dea certare de morte ce să paţă alta 6re ce cer­
tare dUpă cum va fi voia giudeţulul
Tatăl curvei pate S[l ucig[t încă şi pe soţiea cUlvariului f(mt
l1ice <le o certare.
1,
"
u
1.
i
It
I
�,
r,
1,
,1
"
1.",'
'1
I
r
'1
� I ,
, I
.
r ,
[49]
l� I
o,;
49�
I
I
Tatăl tunel p6te Incă şi pe fiu-săli să'l trimită să ucigă pe • II
soru-sa când va curvi lnpreună cu curvariul, şi şi pre soţiea lut de
va avea, şi să nu albă nice o certare, iară de va face feciorul a-
cest fel de ucidere {[lră de voia tătâne-săn să se certe cu morte
cumplită. -
Tatăl curvei încă p6te să'şl chiame şi priatelit lui să se svă­
tuiaseă pentru sa'i ucigă fata şi pre curvarin şi pentru acest svat
nime nice o certare să nu albă.-
Curva riul, cându'l va găsi tatăl curveî de faţă curvind şi va
vrea să'l ucigă, iară curva riul Il va ucide pre dăns, să se certe ca
un ucigător de vreme ce pravila nu't dă voe să stea tnprotiva ta­
tălu) curveI.-
Cela ce va curvi cu mulare cu barbat, şi de'l va găsi de faţă
barbatul, vrănd să'I ucigă va ucide curva riul pe barbat, să se certe
ca un ucigător de vreme ce nu s'au dat voe barbatului să 'ŞI ucigă
muiarea şi curvariul cându'i va gasi cum s'au dat voe tatăluI.-
Acestă putere o dă pravila tatălut curvet când să vor tâmpla
aceste lucruri, ce se �ice câudu'i va afla pre amândol lntr'un loc
iară de'şt va ucide fata şi curvariul va fugi, nu mal pete deaciea după
câte-va �lile să'l mai ueigă, iară de va fugi fata ucigândue'i pre cur­
vari li p6te şi dUIJă aceia să o ucigă când o va găsi, macar şi tn
şese lunt, macar de-are fugi şi în alt trăg.-
Tatăl tncă are voe să'şt ucigă fata când o va găsi curvind in
rasă unde lăcueşte cu dănsa, sau In casa cumnatu-săă, iară de o
va afla într'altă casă străină n'are voe să o omoră.-
Iară pete cu adevarat de o va găsi curvind lntr'aceste doo
casse ce am �is, iară de va fugi să se ascundă lntr'altă cassă stră­
ină şi acolo de o va găsi curvind p6te să o ucigă fără nice o certare.
Cine'şl va In părţi fata de la sine şi'l va da t6te zeştrele şi va
lăcui singură de sine, nu mar are putere deciea să'r facă morte da­
dt o va găsi curvind.-
Cela ce va avea tată viu nu 'ŞI va putea omorâ fata dacă o
Va găsi curvind, pentru că va avea certare.-
7
••
[50]
.1'
I
f
I�
; I
50
C{'Ia ce va avea veste de om răii şi vn fi fost hotrn Ia Y1'e o
curvie undeva sau la alt lucru plin de ruşine, nu'şt va putea uci­
de fata când o va găsi curvind, că va avea certare.-
Acestă putere S}t dă când vor găsi pre curvariu de faţă cur­
vind fără nemică altă părere ce singur cu acel Iucru fără de ruşine.
Fără de ruşine lucru să inţălege când g(t vor afla nrnăndut In­
tru aşternut golt cu pieile S11l1 macar şi tnbracaţî dacă vor fi Intru'n
aşternut san când să vor găsi singuri intr'o carnară sau cându't
vor găsi sărutânduse sau de o va ţinea de ţiţe saă cându'şl vor
arata unul altuia ruşinele cele ascunse şi coperite sau când vor
vorovi lucrure fără de ruşine sau când vor râde făr de nice o dez­
mierdăciune. -
Acestă putere ce are neştine să facă morte fără de certare
nu să tinde departe Ce numal pănă Ia tată-său, de vreme ce nice
moş nice frate niee fiu nu pot să omeră pre omul său cându o vor
găsi curvind şi să nu albă certare.-
Ceia ce vor merge să râpască vre o Iecioră, pe aeiea să cade
pre toţt să'I omore fără nice de o certare, iară de'n toţt omenil fe­
atel cându vor găsi de faţă făcând acel lucru, ce să �ice cându o vor
răpi, intr'ace dată al1 voe Să'I ucigă, iară dacă să va face lucrul <le
vot' trece v �li doue, deda u'au putere si't'f ucigă, iară de'i vor u­
cide tott se vor certa cu morte. -
,
Cela ce'şt va ucide muiarea când o va prinde curvind într'a­
cel ceas inpreună cu curvarin cu tot singurî făcând acel lucru, Sl�
Va certa barbatul tnsă nu cu morte ce cum va. socoti gin<1cţul, şi
�!CeDsta iar{tşI de va fi fost curvarinl om de folos de protiva bar­
lJlltulu'i, ial'ii de v:tfi fost vre un om de glos, cumn sit \ii('(' ţanm,
�a(l vre un slugo] Jau vre un mllSdtriciu să nu aginllg�î la cinste
de ascminea cu barbatul curveI ce să fie mult III ai prost şi de ni­
micit şi de'l va ucide barbatul pl'e <1('e::;ta nemil'ft nice o certare sa
nu albit.-"
Barbf\tul ce va ucide om de'n clirosul hesericel pre carele
va prinde curvind cu n.uial'f'a'şl, sii va certa dupit cum va fi voia
giuJf'ţulul. -
j�j-----------------------------------------------
[51]
jP
� -� - �� �-- -�----.::::�
51
Celn ce'şY va omorâ muierea având prunc In sgau şi o va
găsi de faţii curvind, să va certa după voia giudeţulut cumu s'are
,li ce pentru prunc.-
P6te fie cine să'şi ucigă sluga sa şi şi pre cela ce'l ţine fe­
cior de suflet căndu'i va găsi de faţrt curvind cu muia rea lut, fără
uice de o certare, iară sluga sau feciorul cel de suflet n'au putere
sft ucigă pe stăpâuu-său macar de I-are găsi gol lntr'un aşternut
zăcăndu't cu muiarea.-
Barbatul curvei ce o au prins cu cineva, p6te să trimită pre
fiu-silit la slugă'ş] sau şi pre altul străin să', plătescă să'r ucigă
muia-rea Iupreună cu ibovniculu'şt cu cel mal prost, şi ucigaşii a­
ceştiea tot sit fie fără nice de o certare. -
Barbatul muiaret curve pute S�t'Şl chiame fiii săI şi pre alţi
străin! s(t se svătuiască pentru uciderea muiare'şt, şi orl câţi vor
ti lntr'acel svat nime nice o certare nu va avea.-
Cela ce va ucide pro cela ce îmblă cu muiare'şj, şi şi pre mulare,
ales când să va pnleji sft fie boia rin, singur mal marele lUI, sau
alt giudeţ cineva, acesta nice o certare să nu albă, Însă aceasta să
rnţălege când va fi {,lcut silă aceiî muiart şi va fi fost fără voia et
de va fi curvit, atuuce boiariuul sau şi domnul făcând silă cueva
sit schimbă de'n stepeua cea de sus tn cea de jos şi de'n domn să
face rob şi dc'n boiariu rămâne ca o slugă, pentru acea scrie cine'}
va găsi curvind cu feineia'şt să nu albi ni ce o certare de'l va pu­
tea ucieIe.-
n�1.rlJatul ce va avea muiare curvă, p6te să O ucigă şi pre
llmiare şi pre cela ce cllrv(>�;te cu di\llsa eându'î va găsi depreul1ă
allJtllldoI uliul pre alillt in casa Jur ian't nu În cassă striiină, aleg[md
dudu'! va găsi de f<lti't in casa sa si el vor scapa deinuinte'i Ri vor
-', s
da Intr'o caSkt striiin,l, cum am şi mal �is, sau şi'ntr'alt chip, cându'�l
va �lice omul muereI nu voiu să mal mergl in cutare casă sau în
cutarea, iară .ea va merge şi Hu'l va asculta, de'i va prinde in vre
o casă de acelea să'I ucigă şi să'I omol'ă pre �mândol şi curva şi
curvariul şi să nu albă nice un fel de certare.-
Nu să va certa barbatul curvei de o va omorâ pre dânsa în­
flreună cu cela ce au curvit cu dânsa, iară de va scapa muiarea.
___ • ".4f � r 't',- ..
�­
----------------------��.�.
[52]
J'I
I [1,
I�:, 52
,
1.1
I
("
'1
Il
!
i
"
j'
II
�
"
. I
rl •
I
, i
""1
.. I
.r, 'J
L, •• , ... ,_
pănă va ucide pre curva riu, atunce orl când o va găsi atunce să o
ornoră, alegănd să nu fie făcut pace cu dânsa că dacă va face pace
nu este vreme de o mal uciderea.-
OrI carele va fi fără de cinste şi om plin de ruşine şi de
tată ocara pentru lucrurile lut cele rele sau şi de la giudeţ, acesta
nu'şl va putea ucide muiarea când o va prinde curvă că va fi de
certare. -
Cela ce va fi singur curvariu, şi va avea şi alte muiarl, acela
nu va putea ucide pre curvariul ce va curvi cu muiarea lut, ale­
gănd de'i va fi dis mal deinte să nu vorovască cu muiarea lUI pen­
tru că atunce, de'I va găsi, pete să'I ucigă şi să nu albă nice o certare.
Muiarea ce'sr va omorâ bărbatul cundu'l va găsi cu alta şi (le
va ucide şi pre muiere, ce să dice pre curvă, nu să va certa, numnt
să'î ucigă într'acel ceas cându't va găsi de faţă iară nu altă dată. ­
Cela ce 'ŞI va omorâ feciorul cându'I va găsi curvind cu maş­
tehă-sa, să va cert" acesta, lnsă nu cu marte ce mal puţin după cum
va fi voia giudeţuluI. -
Feciorul nu are putere să ucigă pre tată-său cându'l va 'găsi
curvind cu muiarea lUI, pentru că să va certa.-
Cela ce va �lice giupănu-săă, să are fi ce boiarin, să nu'I vo­
rovească ru muiarea şi el tot va vorovi, de va face acesta de doo,
trei ort, pote să'I ucigă fără nice de o certan'.-
PE�TRU CElA CE VOR UCIDE PRE NEŞTINE
cu îl1şălăciune ce să �1ice cu otravă.
01'1 cine va omorâ pre altul cu otravit, să va certa mal rău
decât cela ce Iaca ucidere cu subiea snti cu altă armă.-
Cela ce va otrăvi pre cineva, nu numai îl vor pedepsi cu cum­
plită certare, ce lncă şi cuconil lUI ce vor rărnânea pe urmă VOL'
fi neputearnict fără nice de o cinste şi ruşinaţi inaintea tuturor. ­
Pravila ceia ce ceartă pre ucigători nu este acesta singură şi
pentru ccia ce omoră cu otravă, că. aceştia cu otrava mal cumplit
se vor certa decât ceia ce se certă dirept 1U6rt� deirabâ.-
,
I
J
[53]
�
I
� I
f
Cela ce să cercă să otrăvească pre cine-va şi nu va putea ati
căce nu s'au putut lipi să'f o dea au n'au fost făcută bine ce-alt fost
slabă de nu I-au priimit, acesta să se certe, iară nu cu morte ; a­
cesta obiceaiu este decurund in pravilile ceste mal nouă, iară mal
de demult in �1ilele cele vecht macară de nu l-an vrut nice otrăvi
tot i-au fost tăind capul.-
Ori cine va avea otravă de o va fi făcând S:lU o va fi vân�ând
şi de să va prileji să otrăvescă pre cineva acesta să se certe du­
pă cum va fi voia giudeţulut. -
Cela ce va cumpara otravă, să se certe după cum va fi voia
giudeţulut, pentracea de nu o va fi lncă dat să o bea cineva, ale­
gănd cela ce au fost cumpărând este vraciu, dece va să o cerce cu
erbI ca acele cu meşterşugul 1 ul să vadă puteva face earbă ca a­
ceia să biruiască puterea otraver, ce să dice să dea iarbă celui o­
travit să nu'l prindă otrava.-
Cela ce va vinde otravă omulul necunoscut, sau nebunului, sau
vre unel curve, să se certe, iară nu cu morte.-
Otrăvitul este un lucru forte cu nevoe să'l arate neştine, di­
rept aceia giudeţul de vreme ce va vedea cum mărturiele şi seam­
nele nu să pot crede nice aginng să pot arata, atunce vine lucrul
la muncă şi mal vârtos să cade să muncescă pre om la uciderea
cea cu otravă decât la alte morţt şi ucidert ce să fac.
PREPUSURILE OTRAVEI
de unde să iaîi, să să p6tă crede.
Muiarea tnblătore şi curvâ face prepusun spre sine cum Să'ŞI
fi otrăvit barbatul.
Cela ce aşteaptă să moşnenescă ocinele: şi avuţia cuiva face
prepus cum să fie otrăvit pre acea rurlâ a lUI, iară acest prepus nu
să p6te lipi când să vor fi prea iubind unul pre altul şi vor fi a­
vând viaţă stătăt6re şi bunâ lntr'aceasta lume pănă va fi fost viu,
Cela ce va fi cumparat oravă face prepus cum să fie otrăvit
pre cel mort, mal vârtos cându să va tăgădui că nu o all cumparat.
��--------- -----;.
[54]
,:
'1
>.J.
I,J,
Cela ce va găta neşte bucate sari băutură şi le va găta pre
furiş, ce, să �lice pre ascuns, face prepus cum să dea altul cuiva să
se otravească.-
Cine portii la sine otravă face prepus c'aă otrăvit el pre neştine,
Cine pise,lft otravă in piuliţe, face prepus că va să dea sau
ati dat cuiva. -
Cine va îngropa pre mort ce va fi otrăvit şi nu va socoti
tote lucrurile şi obiceaele ce s'au apucat lntr'acel loc de se fac, face
propus cum să'l fie el otrăvit.
Cela ce va tngropa pre cel mort otrăvit lncă fiind cald şi
nu'l va Insa nice să se răcescă, face propus cum să'l fie el otrăvit.
Cela ce ascunde borăturile omulut celut bolnav şi nu le arată
la vraciă să le vadă, face prepus cum să'l fie otrăvit pre bolnav.
Cela ce nu va vrea să mănânce de bucate carele au gătat el
singur, şi cându-î vor dice că sămt otrăvite, face prepus de otrăvit.
Cela ce uu'şt va face voea rea după mortea celut otrăvit, co'ţ'(
va părea că este vesel, face prepus cum să'l fie el otrăvit.-
Cela ce nu pune nevoinţă să socotescă pre cel bolnav, ce să
f,lire l)'{'e cel otrăvit, cum I-au fost socotind şi la alte bule, face pre­
pus cum să'l fie el otrăvit.-
Face prepus încă şi cela ce'l pomeneşte cel otrăvit şi să dea
vina lU1 că l-aii otrăvit. -
Vmjmaşul celui otrăvit face prepus să'l fie otrăvit el. -
;
PENTRU CElA CE UCIG PRE ALŢii
pentru să p6tă scapa, să n/('':[ vcigă pre dânsi,
Cela ce ucide pre omul ca vine asupra lut să'l ucig�: nu să
va certa nice cum, iară de va merge J��ştine să ucigă pre cineva
şi eela il va tâmpina şi'l va ucide pre dâns ntunce să nu să chiame
că I-au ucis neştine ce să �1ică că s'au ucis singur.-
OrI cine VI, " vrând să ucigă pre altul in. beserică �i ce­
la-I-ult 11 va uciue pre Jâns în beserică, atunce uice cum sa nu se
G
[55]
. -
5;)
certe ucigătoriul ni ce pentru loc c'ati fost svănt ş'aă făcut acelea
ucidere. -
Beserica nu să spurcă de sângele ce s'au varsat pre derep­
tate parte, ce s'au vrut spurca când s'au vrut varsa pentru nederep­
tate şi cu năpuste lucru.-
OrI care feci6ră sau şi văduâ curată şi de cinste de va ucide
pre cela ce va să'} facă silă şi să't strice Iecioriea sau să o ruşi­
neze nu să va certa nice cu un Ieliă de certărl, însă de'l va ucide
Intr'acel ceas ce-au vrut să'l facă silă iară nu altă dată.-
Pre cela ce face silă featel pete şi frate-său şi tatăl teatet &\1
omoră într'a cea vreme când va face siIă.-
Uciderea ce face neştine de frica altuia pentru să'şl scoţă ca­
pul de'n mâna lul acesta să nu albă certare, ce să dice când va
arata ucigătoriul la giudeţ cum s'au spăriet că'! va ucide acela pre
dâns, de va arata cu adevarat lucru, şi cu semne ca acele ca sit
p6tă crede giudeţul cum spaima Iul aii fost adeverată şi deplin cum
aii spus, de va fi mărs asupră'I cu armele g6le sau cu soţit multe
ca nu altă dată cu omenl ca aceia tocmiţt de ucidere sau cu alte 0,
ca acea stea, pentru că ce de se va afla că searnnele nu sămt adevernte
eu credinţă să potă crede de acea spannă atunce'l va certa şi nu'}
va crede giudeţu1 că l-an ucis pentru să scape denaintea lul.-
Cela ce va ucide pre cel cel Ingrozeşte că '1 va ucide, nu si ..
va certa; acesta este când omul cela ce'l ingrozcşte să'l ncigă face
semne in t6te felurile şi măhăiaşte şi'i aduce să'! lovescă, sau când
se va găsi ln chip ca cela mânios S,lU bat sau vre un loc ca ace­
la pustiifi să potă face ucidere. -
Care muiere va apuca sabiea barbatului'şt sau cuţit sau altă
armă ce "a fi pus barbatul supt patu'şi pentru să 'ŞI ucigă muiarea'şt
şi de'] va ucide muiarea pre dâns să nu Hibă nice o celiare.-
Cela. ce va răni pre altul saf! de'! va lovi macar numar o da­
tlL eu un toiag: pete să'] ucigă de tot cel rănit sau cel bătut fără
nice (le o certare, pentru căce cela ce loveşte o dată arată semne­
le să mal dea şi a doua oră, dece nu. să cade să'l aştepte neştine
alegând când să va prileji să dea întăI cu armă au cu toiag, &1. nu
mal aştepte adoua oră ce Sll şi dea dos să fug{t, l)entru căce de
t';
, ,
. )
[56]
I�
j I
, I \
"
'.
ii[ l�_�J
l'
I
i
56
va curâ atunce cel rănit saă cel bătut după dâns şi'l va ucide It
tunce să va certa' ca şi un ucigător.-
Un om de va fi incins cu arme şi de va da cuiva o palmă.
numai ucide'l-va de tot cela cu palma şi nu să va certa, ales de'l
va fi suduit şi'l va fi ocărit înainte de palmă.-
Cela ce va ucide pre cela ce au fost făcut pace cu dâns, de
să va afla c'aă alergat după dâns sau alt dat asupra lUI să') lovescă
sau de'l va fi ingrozit cu sabiea smultă şi de să va spărmănta cela
lnlt şi'I va ucide, nu să va certa nemică, de vreme ce n'au stricat
acesta pacea ce cela ce au venit asupra lUI de I-au ingrozit cu sa­
biea goIă.-
Cela ce va lovi cu toiag sau cu palma pre cela ce'l va sudui
cu cuvântul sa se certe după voia giudeţut, alegănd cela ce va fi
lovit va fi boiarin iară cela ce va fi sud uit va fi om de gios, dece
boiarinul cela ce au lovit intru nemică nu să certă. -
Nu va putea nime să se pue în price sau să stea lnprotiva
giudeţulut, de să va afla că face macar şi ceva asuprealâ. -
Feciorul nu va putea să se sue inprotiva tătâne-său, nice fră­
ţine-său celur mal mare, nice dascalu-săii, nice muiarea barbatului
Salt nice căluguru egumeuului săli nice robul sau nămitul stăpă­
mluî sin), drept acea când va bate tatăl pre fecior sau fratele cel
mIII mare sau dascalul pre ucenic sau barbatul pre muiare sau e-.
gumenul pre călugăr sau stăpânul pre rob sau pre năimit, când vor
bate cu măsură şi pre vină, să cade să se plece, iară de să va afla
ciI aceşti mal marI trec prespre măsură şi'şI ese din obicee de'î
bat deapururea şi forte cumplit şi vine lucrul de stă in cumpănă
de morte să şi'; uciga de tot nu cu toiag sau cu biciu ce cu arme
gâle, atunce ce; mal miel vor putea sta lnprotiva celor mal mari şi
de să va tâmpla vre una ca aceia potă să'l ucigă şi de tot şi să nu
atbă nice o certare.
Cela ce va începe lntăl a sudui ş'a ocărâ şi a să svădi şi a
să priei şi de va ucide pre cela ce'. stă lnprotivă de să svădeşte
cu dâns, nu va pute" vice mal apot cum I-au ucis pentru să scape
denaintea lUI să nu'l ucigă ce să va certa ca un ucigător.-
1·
[57]
I '
57-- ..........
Tot omul să cade să fugâ di cela ce'l sudueşte pentru să lip.
sască să nu vie lucrul să se facă ucidere. cumu s'are (lice când
ve,lI vrajmaşul de departe că vine şi de ver putea fugi pentru să'ţl
scuteştr viaţa.-
Cela ce cunoşte că este datoriă să pască cinstea altuia, să
cade să fugă rlenainte't căndu'l va vedea că vine suduind, pentru
să lipsească de pricina uciderer,
Cela ce are putea să fugă, denaintea celuia ce incepe a sudui
şi nu va să fugă, de se va prileji ucidere unul pre alt pentru să
scape di cela cu vienţă, uciderea să se certe după voia giudeţulut
iară nu cu morte.-
Nu este dator omul să fugă de cuvintele cele de sudalmă
când va cunoşte ca de va fugi mal rău va fi �i mal rău '1 va va­
tama cela ce'l sudueşte.-
Cela ce este Iorto gras şi cela ce este forte slab şi mrăşav
suu altul nu şi sa pete de'n loc clăti să fugă sau să alerge, nu este
acesta vinovat sa fugă de cela ce să scolă asupra lUI cu cuvinte
de sudalmă, că arunce are fi mal rău că I-are goni vrajmaşul şi l-a­
re agiunge şi l-are ucide de I-are omorâ.
Cela ce va fi boiarin saă slujitor, nu este vinovat să fugă
rlenainten celuia ce vine spre dâns suduindu'l pentru căce de va
fugi Il va fi mal mare ruşinev.-
Cela ce va ucide pre altul vrând să ucigă pre cela ce l-aii
suduit, acesta llU să va certa macar de-are �lice alţil că să va certa.
Cela ce va ucide pri cela ce "a întra la mijloc să'I lnparţă
vrând să"ucigii pre vrajmaşul său, nu să va certa. -
Cela ce va sprijini pre dot vrajmaşt pentru să'î tnparţă când
să vor bate amândot şi va da de'l va rân i unul di'n trânşt, iară el
să va scula de va ucide pre cela ce l-an rânit şi'l va omorâ, acesta.
nu va avea nice o certare. Sprijinitoriul pote să ucigă fără de certare
pre cela ce au inceput svada ş'au făcut asupreală, ce să dice au cădut
napaste pentru ce au izbăvit de'n mâna lut pre cel dirept, tnsă a­
ceasta să fie când nu'] va putea izbăvi lntr'alt chip fără numaî cu
ucidere. -
8
[60]
li
1,
I
1:
,
I
,Ii
I
, I
"
,i
I
1,
"
�
� ,
L
1.'1.1
"1"
I � I
, [1;-.
60
Nu pdte nimc să ucigă furul când pUte să'l lege şi SII'] adu­
că la giudeţ.v->
Nu p6te nime să ucigă Iurul când va fugi şi. va lepada. fur­
tuşagul ce va fi furat şi să va duce deşert. -
OrI cine va ucide fur zua sau n6ptea nu sti va certa, aceas­
ta să lnţălege când îndată va striga turul pre otnenil săI să'! agiu­
te pre veciniI săr sali pre priatelit săt, iara de nu va striga pre
unit ca aceşti ea şi'l va ucide să se certe.-
Nu e voluic nime să ucigă furulnice zua nice n6ptea cându'l
va cunoşte pre dăns cine este şi când pete pre direptate să'şI ieu
bucatele tnn pol şi să'l certe, alegând când se-are fi Iurul schimb'! t
haînele să nu'l cunoscă, ni ce se fie nime mărturie să arate lucrul
la giudeţr, pentru că atunce pote să'l ucigă şi să n'arbă certare şi
ucigătonu lui încă să prinde şi să crede �lieâud că nu ş'au vrut
putea lntr'alt chip scote bucatele de la fur de nu l-au vrut ucide
l>i.t'l omorit.-
Fie cine este volnic să se svădească şi să se bată pentru se\
mântuească nu numai pre sine de nevoe şi de perim ce încă şi
pre rudele lul şi pre priatelit lui şi pre V1'itjmaşillui de'l vor chie­
ma şi de nu'l vor niee chiema macar do-are fi cine are fi Hucar
de-are fi jidov totn'j un vriljma� ct\ nl:llt şi de-ale fi luat �i hanI
Slt'1 sc6ţit ca pul de 'n 11('\'0C'.--
l1arbatul are voe să udglt pr(' c"Ia ce va fi f:1.cut vre o r.:h
utate muE'rel luÎ.-
Macar că. arC', fie cine voc să agiutUl'C'ascrt pre erI asuprit, �i
unde ya vedea C�t .ş.tall cu l'iizhoi ltRUpm luI s[t'l SC6ţ{l capul �i sa"l
mtmtuească. de'n m\n'tE', iară acest lucru nu este lJelll,llllÎ dat
cu vre o silft cum s{t fie dator să bcă aeest ajutorili, de multe Ofl
şi eu cuvftutnl p6te să agiutol'easctt n('�tine lIff altul p�lllă'l va iz­
băvi de vrăjmaşul carele'! face asupreaht, dară nu este nime dnto­
riu cu d��a sila să'l facă să facă acesta l}i de vreme ce va fi Olll
străin iară nu de rodul lUI şi de sângele lul ce să �ice frate. -
Feciorul este datoriu să agiotc ti\tâne-său când va vedea că
stau cu răzbOI asupra lUI să,'l izbrwuscii de m6rte-
, ,
It
I
[61]
01
Slujitorul este dator să agiute căpitanulm săă, -
Robul cel cumparat este dator să agiute dOIllllU-S(IU.­
Nămitul stăpâllu-săU.-
Cel de loc giudeţului său.-
Ţara să cade să'ş) socotescă şi să'şl priească şi să acopere de
"! asuprele pre omenil pământului S[IU. -
Cela ce'şt va incuia uşa casel sale pentru S[I nu între cel a­
suprit să scape de'n mâna asupritoriului Sit se certe dupa cum va
fi voia giudeţulut. -
Când să va prileji de va fi un cucon micşor şi slab şi va ve­
ni asupra lUI vre un birbat mare şi mal tare la tote puterile decât
arda, atunce este volnic să se bată cel mat mie şi mai slab cu mal
(1 mare arme decât cum sărnt aceluia ce vine asupra lUI, iară de să
va afla că acela ce vine asupra lUI şi începe el svada este mal mic­
şor de cât dâns şi mal slab atunce n'are putere cel mat mare şi
\ mal tare să scotă mal unre armă sit se bată cu cela-l-alt salI şi
tocma, pentru ce de se va prilcji să scoţă mal mare şi să va târn­
pla de'l va ucide pre acest micşor şi stau să va certa macar de-are
fi şi început răsboiul cel micşor şi slab.-
. Când să va prileji unur om de'] vor birui bătândusă la războî
1· SitlI şi lntr'alt chip şi gonindu'l vrajmaşul lut de sa va prileji acest
\ vrăjmaş a lUI Srt cadă jos la pământ şi dc'l va vatama acolo gios
,la pământ fiind cădut Slt va certa de la giudcţ (lupii vatamarea cei
Va fi facut.-
Cela ce va ucide pre cela ce :llergă după dâns stl'i facit
11lo1'te când fugea, cumu s'are dicc hiit111ldn-să nu rlst siî lovească şi
n'au nimerit bine ce i-au ciîutat llUJllaf a da <los şi ali îllrrput a
fugi iarlt cela-l-alt l-ut1 agiunR şi 1-:1(1 omor:H, aCI'sta Srt va certa
flupă voia giudeţuul, Însii să socot(;:,;rii giu(leţul elant de va fi fugtmd
pentru Să'ŞI mai dobând€scă agiutoriu şi să se îllto1'c{t s[t'l omoră,.
atuncea de'l va omorâ acesta ce'l goneşte nu să va certa, sau şi
intr'alt chip când să va prileji cela ce fuge să fie om de gios şi
cela ce'l goneşte să fie boiarin atUllce p6te sit utig,'! boiarinul pre
ti. r cel mal mic ce fuge, fără de 11ice o certare,-
1',
t ' � I
l�'_'_'d'_'- ��
[62]
li
II
!
: I
I
Ciine! sil va acolisi un om de altul, ne fiindu'} cela nice cu o
(MIrt, aşa numaî Intr'o pismă va vrea să'I ucigă, cela tncă nu să va
da ce să. va sprrjmi cum va putea, bă tândusă el amândo: va cunoşte
('da asuprit că'l va ucide asupritmiul, vădând el că nu este putin­
ţ[t să'şl mântuiască vieaţa într'alt chip, şi'l va ucide, atunce trebue
să arate Ia giudeţ cu mărturie cum acel ucis au inceput Întăl sva­
{la �i cum nu i-au fost vinovat ce de mare nevoe l-au ucis pen­
tru să scape de marte că într'alt chip nu era vreme să potă sca­
pa de acel vrăjmaş fără numat cu marte, atunce de să va afla cum
acele mărturiî ce arată acest lucru sămt olllenl de gios şi proşti
::,i't nu să cre�lă ce să se certe ucigătoriul, iară de vor fi Illarturiele
omenl bunt şi vestitr de credinţă, să se credă si să nu se certe.-
, , , ,
PENTRU RANELE CELE DE MQRTE
fi pentru cele ce nu· VO?' fi de m6rte cum să vor cunâşte.
Ranele unele sămt de morte carele şi de nevoe sămt lndem­
uătore spre marte, mal vrâtos aceste rane ce să ating de inimă
sali de crieri: capulut , altele iarăşî sărut mal departe de aceste, nu
sărut de mârte ce să vindecă mar pre lesne, cumu's la stinght şi Ia
pulpile pici6relor aşijdere şi la mână, aceste incă de sămt vre
unele ţi cu grijii pentru lăcomiea şi poftele cel rele când va
face cu:n nu s.i carle cela ce va fi r:!'1it, care lucru macar cii sămt
şi de uu ludcumarca spre cumpene de morte iaril tot trebue cu :
:5ocoţinţiî, :'leg,înd d'� se vor pr;ieji rauele să fie la pi(·pt Sali Lt
grumaz "i alte ca "ceste. -
- ,
{'da ce va râni pre altul şi'l: va face 1'1lnil de 1l1l1rtf' �i de i sa,
va prileji marte dc'ntr'ilcea dniturii, atuuec vor vedea tOţi (HUl ali
l11urit de acea rall,i, �i'l vor co-ta pre �tcesta ca şi prc un utigitto­
rit!, macar de-are muri după aceia c[tt de t<lr\liu d.upit c:lte-va {li­
le, salt de !lU va fi mărs nice la ·Vl'ilcil1 sit se vrăciui;u;că. sal1 macar
d� va fi dat şi pre vraciu răfr să'l fie smintit, sali de se va fi �i
f;mintit cel r[mit şingur cu multe lucrurI fii rit de ispl'avii. mi'tnc{trl:,
h:lutnrl şi alte!l> ascminca acestorn, ucigatorinl tot Srt va certa ca
Ull vinuvat. -
,-
[63]
63
Cela ce va râni pre altul şi'! va face rani nn de m6rte, şi
după aceia pentru destule neputinţe i să va tâmpla morte, atuuce
nu va putea crede gindeţul cum Să'I fie mortea dentr'acea rană,
pentru că acesta nu să cade să se certe ca uu ucigătoriu, ce dupr
cum va fi voia gindeţuluî, pentru că acesta ati murit au pentru
vina vraciulut au pentru nesocotinta lui şi pentru poftele trupului
cu ne tngăduinţa sa, şi mal vărtos când va muri curând preste pu­
ţine �lile după ce l-au rănit. -
Cela ce-au rănit pre altul cu rană ca aceia să vie lucrul să.
stea Ia cumpănă de m6rte, acesta să chiamă că aii murit de acea
rană şi să va certa ucigătoriul cu m6rte, macar de s'are găsi gre­
şala şi acelul rănit pentru hrana lUI cea Iăra de cumpăt, ce 8ft \li­
ce mâncări şi băutun, sau şi pentru nemeşterşugul vrncinlu'î.-
Cela ce va răni pre altul cu rană ca aceia sâ nu sit cunoscă
ce fel de ranit este, şi de Sit va tămpla morte de acea rană nu
8<1. va chiema să fie mort de rană, ales când nu să va fi păzit nico
va fi chemat vraciu să'} vn�liî. salI de-are fi şi chemat nu va fi as­
cultat cumu'l va fi învăţat sau de se va fi smintit singur cu ne­
socotinţa lUI slobozinduse la bucate şi băuturr, acestea tote sit cade
să le arate cela ce l-au rănit cu marturie ca aceia cum alI brut.
tote aceste greşele ce sărut mal sus scrise, şi atunce nu s:1. va
certa aşa cumplit ca un ucigătorin ; iară de nu a arata unele ca
acestea, cum am �lis şi mal sus, certa se-va CU morte ca un ucigătoriu.
CÂND SĂ VA CERTA CELA CEAi) RÂN1TPRE ALTUL
fi când /lU sii va certa.
Când Sti va afla cii cel rânit n'ati vrut să ehiame vraciu, sali
de-are fi şi chemat şi nu I-au chemat h vreme ce s'au Intârdiat
preste câte-va �ile, atunce sminteala morţit va :fi despre cel rânit,
De se va găsi ca cel rănit nu ascultă cumu'l lnvaţă vraciul
şi de se va prileji să m6riî de acea ranâ, pricina morţi'şI este el
săngur iară nu rana.
De se va fi cel rânit înpreunat cu muiare trupeşte, pricina
morţel nu'î de'n rană, ce este pentru nesocotinţa luI.-
De va fi cel rânit mâncat niscare bucate grele şi va fi băut
..
�
��� J
[66]
p;
,
. ţ'
I
,
I
!
I
r, , il',
: I
, ,
1 II
r-,I ii
1.,
�j .. '.i 1';"
• n ,
" 1,1,
1', II
,II
,i
, "
�1. ',:1
"
1,'
0,1'1
,i I
:1
� 1 ... 1
,1 I
" ',1
: :1
66
Când sit va afla cum n'au stiut muiarea eli are barbatul si
, .
altă muiare şi după aceia să va arata şi muiarea cea dentăt, arunce
de va puteaarata la giudeţ Cum ea n'ati ştiut cum el are şi altă
muiare, atunce pute să'ş) iea zestrele ce'î va fi dat şi altă tot ce'i
Va fi dăruit, şi de'i va fi dăruit şi el ceva pa te să nu't dea lut ne­
mic. dentru ce Va fi fost Il lUI, iară de se va afla cum mărturiole ei
nu. sămt deplin, nice adevărate, atunca cu darurile ce i-au fost dat
barbatul va piarda şi zestrele sale şi aşa vor fi t6te domneştt şi
pre dânsa o vor certa lnpreună cu barbatul.-
Când va lua muiarea al doile barbat socotind cum cel de'ntăl
este mort, de va putea arata inaintea giudeţuluî cu mărturii ca a­
cele destolnice de-a să crederea cum i-au adeverit cu nedejde să fie
mort, nu să va certa, iară de nu vor fi mărturiele oment de credin­
ţă şi va cunoşte giudeţul că lnblă fără ispravă, atunce se va
certa muiarea.-
'I'ote pravilele iapărăteştr dau voe muiaret să'şl iea al doile
barbat când va rămânea de barbat o samă de vreme după cum s'au
tocmit, cumu s'are �ice dacă să va afla cum i-au robit barbatul, a­
tunce să] aşteapte cinci ai numărăndu'] de'n ce vreme I-au robit, iară
de i să va fi dus barbatul Ia este, ce să dice să fie slujitoriă, să'}
aşteapto patru al cum au fost ai cel vechi de demult, iară acmu
înt�"acesta vec scrie să aşteapte �lece al.-
Cela ce au fost singur ţiitoriu marele lnparat Iustinian dă In­
văţătură cum să n'albă voe nice putere să se mal mărite după al
doile birbat de-are aştepta câţI ai de mulţt dacă nu va 'putea ales
lucru să inţălegă de barbatu'şr viu'î aii mort, nuuiaI când va inţele-
ge f6rte cu aelcvprat atullce'i slobodă. _ '
110rtea barJ,atuluI să antut prc veste când să. aude viu'i ail
mort, iară când s;'i va au\li că este loc nu departe nu agiunge cu
atâta Stt <lică neştine cum au au�lit, ce să. �ică cum l-au vi't�lut cu
ochiI mort, atunce să. crp�lă.-
Când să va afla numaI un m:utur să �licrL cum au VrL�ut pre
bărbatul cutăriea mort, agiunge atâta să. arate cum acesta este mOl:t
şi atullce I'U acestă mă .. t.urie pa te muiarea să se mărite să'şi iea
şi al doile barbat. -
l
[67]
l
, t
I r
·1
I
I
I
l \
r I
I �
" i
,
I
I
I
J
"
. r
I
I
G7
Pute muiarea să trimită in dedins un om acolo unde i-au fost
,
barbatul să intrebe de viu, de mort, şi cum va spune acesta giu­
deţul va crede şi va da voe muerii să se mărite să'şt iea alt bar­
bat, însă trebue să socotescă giudeţnl de va fi acel trimis om
ca acela să fie destoinic de a'l putea crederea.-
CÂNDU'şi PIARDE ZESTRElE MUIAREA CE VA FI
FĂCUT PREACURVIE
�t când nu le va piarde.
Nu'şl va piarde numal zestrele, muiarea cei a ce va fi făcut
precurvie, ce încă'şl va piarde şi darurile câte i-au fost dăruit bar­
batul şi acele t6te le va lua tnapoî.v--
Muiarea ce va face precurvie şi de va vrea să şuvăcască să
\lică cum bărbatul el n'au făcut datoriea deplin ce-ati fost să facă,
cum face barbat cu femeia sa, sau de va dice c'aă fost năsilnic
de o au fost bătând fără de dud, sau va dice cum au făcut de să­
răcie, sau că nu o hrăneşte, nu'î va folosi nice una de aceste ce' ŞI
va pianle zestrele t6te şi le va lua barbatul dacă o va lasa.-
Când să va afla să nu fie cununaţi muiarea cu barbatul, ce
vor lăcui aşa fără lege şi vor putea să se despartă fie când, şi de
o va prinde barbatul făcând precurvie şi ea va vrea să şuvaescă
s.i �lică cum au curvit iară n'au facut precurvie fiind fără lege şi
necununatr cu barbatul, iară cu aceste cu t6te giudeţul va giudeca
sa 'Şl piarrJit muiarea t6te Zt'strple ce va fi av;Îllll.-
Nu va. putea barbatul după re să va inpărţî de mulare, pen-
, .
trp cace au fost urcuuuuaţr, Srt o arate cum au fost făcând pre-
curvie la vremea când au fost lăcuind lnpreună pentru să't iea zes­
trele, ce daca i-au fost voe să'l iea zestrele au fost să arate la
giudeţ cum i-au fost făcând muiarea curvie mainte di ce s'au des-
pârţit pănă a nu isprăvi giudeţul lnpărţirea lor. - ,
Muiarea ce 'şi va piarde zestrele nu va putea să'şi cerii de la
barbat macar ceva să'i dea de hrană, pentru căce au făcut precurvie •
• x# Eri=: �.
[68]
, I
.;
., 1,'
t :
,1
i
t
j
I
I
\ I
, I
,
'1
': I
! � : � �
� 1 I ,
II
� ',1
I I
I
'i I
I I
;JII1
I
,1
I
,
, ,
It
68
Feciorul ceia ce va face precurvie, dacă'şî va pianle zestrole,
este dator.u să hrănescă pre imăsa cănd să va părasi de curvie şi
va şedea cu cinste, iară de nu va petrece cu cinste, nice feciorul
nu este datoriu să o hrănescă.-
Când, va face barbatul precurvis atunce îl va despărţi muiarea
şi'şI va lua tate zestrele câte vor fi a el, aşijdere şi ce'! va fi dă­
ruit barbatul şi tate ce'! va fi făcut haIne şi alte lucruri.-
încă de nu va fi făcut barbatul nice precurvie, ce va fi nu­
mat curvit cu o muia re slobodă, aşa cum are fi curvă, atunce mu­
iarea va dobândi tot ce'! va fi dăruit barbatul şi tate haInele ce va,
fi făcut şi ale sale tot ce va fi având. -
încă şi cându'şî va râde barbatul de muiaro'şr, de va trage şi
va săruta înaintea el ficş ce muen slujnice sau alte muen proste,
atunce inca va dobândi muiarea tot cum scrie şi mal sus, şi lncă
de va vrea pete s[t se şi despartă de di'tns,-
Când va părâ barbatul pre mulare la giudeţ că face precurvie
cu scopos ca acela ca să'! iea zestrele şi altă tot ce va avea, pote
�i ea să'l pârască pre dâns cum face precurvie, şi atunce nu'şI va
pianle zestrele, iară macar de-are putea si't'şÎ arate muiarea lucrul
bărbatului dară ce folos că �ii \'01' certa amândoi într'un chip de
precurvari. -
jIuiarea văduâ cum să VfI lnpn-unn cu vre un barbat trupeşte
piar.leş-va zcstrelc tote şi le \'01' lua pristaviî pre care i-au lasat
bărbatul să fie socotiton cuse'şr, şi aceasta va fi mainte de ce se va
tnplea anul de când va ti murit barbatul, iară după ce'i va trece
anul macar de-are face şi prerurvic nu'şr va piarde zestrele ce'şI
va piflrde nUlIlaI darurile şi h:lluile tote c:Îtu'r va fi facut barba tu!,
şi aceste unelte 'şi bucate ce vor fi nu Sti vor da pristavilor bar­
batuluI ce se vor lua t6t� şi se ·"01' da pre ':,,jma domnieL-
Barbatul ce va fi ramas de muiare'şl şi de va curvi cu fie ce
muiare piarde'şI-va tate darurile ce va fi avut de la femee'şI ce i-all
fost dat pănă au fost vie şi să iea zestrele ei tnapoI de la barbat,
acest barbat de-are putea să arate cum muiarea lUI când au fost
vie au fost Ittcând prccurvie atunce acesta are ţinea t6te zestrele el.
[69]
69
Când să va scula o mulare văduâ, şi'şl va cere zestrele de la,
1sprilvnicil barbatulut el celul mort, iară ispravniciî vor arata cnm face
precurvie pentru să't ţie zestrele, aice trebue să cercetede giudeţul
de se va afla să se fie jeluit barbatul de acest lucru când va fi fost
muiarea încă vie atunce le va primi mărturiele cum să fie fost aşa,
iară de nu să va fi jeluit barbatul ni ce dănăoră pre muia rea sa,
necum într'alt chip ce nice scârbă n'au avut inpreună, atunce 01'1
câte mărturit vor dice că aii fost muiare rea nice unul să nu cre­
�lă giudeţul nice să o giudece muiare rea, niee să'ş! piardă zestrele.
De vreme ce va fi ştiind barbatul că'! curveşte muiarea cu
alţii, şi'l va fi şi ,lis şi s'au şi jeluit de multe ort, iară cu aceste ('U
tate au tăcut n'au avut ce mal face nice au vrut să o pârască la
giudeţ ce o au ţinut in casă ca pre o femee'şl şi s'au culcat cu dânsâ,
atunce numaî p6te nice în vieaţă necum după morte să o pârască
la giudeţ cum au făcut precurvie, nice p6te să'i oprească zestrele,
nice altă nemică.-
Când va erta barbatul precurviea muerii'şl ce va fi făcut, cu
tocrnala ca aceia de o va mal oblici că face acest lucru să o spue
giudeţulut, şi atunce să'şl piardă şi zestrele.-
De vreme ce va şti barbatul cu adevărat cum muia rea lui
face precurvie şi el rabdă şi o ţine In casă şi tace, atunce lnsăm­
n(\lă lucrul turn o iartă au de voe ali de nevoe, acesta mat vrâtos
pote să se chiame codăş şi hotru muia ret sale, alegând când nu va
şti adevărat lucru ce'şt va prepune numar aşa.-
De va gi urui barbatul cu giurământ mueril sale cum de o va
prinde făcând precurvie nu o va duce la giudeţ ce numai ce'! va
lua zestrele şi o va lasa, iară muia rea de va face acel lucru atun­
ce acestă tocmală să stea adevărată, cii. nu'! va lua zestrele ce o
va da pre mâna giudeţulut de o va certa ca pre o precurvă iar[t,
zestrea să lJU'l iea.
Cănd nu va şti barbatul că'i face muiarea pnkurvie, dirept
aceia nu face nice o iscuşenie asupra eî, atunce nu să chialll[l Clt o
iartă pentru precurviea ce face.-
De vreme ce barbatul va erta precurviea mueriI sale de vre
o nevoe sau de vre o silă, atunce nu Srt chiamtt cum Srt fie ertatfl.
[70]
Câlld va părâ bărbatul pre muiare'ş Ia giudeţ cum este pre­
curvă �li('{'nd cum el singur i-au fost hotru, atunce va lua zestrrlp.
iară de !ni va spune cum au hotritu-o el, şi muiarea va arata CUm
all fost el hotru, atunce nu', va putea lua zestrele, iară de nu va
căuta giudeţul de zestre ce numar să certe pri cel vinovat atunes't
va certa pre amândoI ca pre nişte vinovaţl.-
De va fi viă tatăl muerit ce va face precurvie carele i-aii dat
zestrele �i carele va să moşnenescă zestrelo el după mortea mue­
rit, a tunce barbatul nu va putea lua zestrele şi să păgubescă pre
tatăl muerit, - '
Când să va afla neştine un străin să lnzestreze pre VI'·o mu­
iare pentru sufletul săU şi să o rnârits cu tocmală ca a eeasta cum
de va muri muiarea să vie zestrele iară'şî la mâna JuI, atunce de
va face aceasta precurvie barbatul el nu va putea lua zcstrele.
Tdte aceste chipun ce scriu pentru paguba zestrelor să înţe­
lege să fie cum am dis când nu va avea muia rea cuconr, pentru
că dacă va avea muiarea cuconr a cuconilor vor fi zestrele el iară
un altuia ne mărul, ce să dice de vor fi cuconit cu acest barbat ce
llii luat zcstrele, sau de va avea şi alţI cucom cu alt barbat mal
de'utăr, tot ceia VOI' lua ce va fi.-
Cela ce să va cununa cu o muia re rea (h�pururea ruşinată şi
curvii, după aceia de va face acestă mulare şi precurvie, atunee nu
va putea barbatul să'! iea zestrel(�.--
Xu'şI va piarde muia rea zestrele sale de vreme ce nu vor a­
rata la vedere curviea el deplin să va�Hl toţr, ch gindeţul are pu­
tt:re să socott�8dj forte de vor fi mărturiele intregi şi adevărate
:;;i forte bune. -:;-
llarbntul c( 'ŞI va pftr;'l lll11inrea la giucleţ cum al! fi\t'ut pl'e­
('ul'vir pt'lltrll s[l'i iea zestre/e, trebue să văelescii forte la aratare
l'l'l'cnrvi<>a el, ce s[t �lice [;tAta să o arate arliwerată cum este întru
tvtî Cl'lvlillta ca nceia cum lumina sorelu'î face zua, ian\ de nu o va
' ,
arata aşa, de adevărat[t nu va lua nemică de'ntr'acele zestre, macar
llluiarea de se va şi c(;rta ceva pentru lleşte pl'epwlIlr! ore carele
ce va giudeţul să va�lă ele la MUlsa, cu aceste cu t6te de Vreme ce
70
',',i '1
;r !I'I
1 I
\! ,
II i
'! I
1: I
I l'
� I! II
�, ' , I
I , \
",JI .u..
'/ ------------------------------�..-_---
� ,';..,.
[73]
r
73
mândoî să va socoti greşala unuia să fie dirept altuia ce să dice
să fie una dirept alta.
Aceste greşale ce am �lis, carele lnpart barbatu de femee este
precurviea, sorlomiea, ereticia carele trebue să se arate la giudeţ
tntregt şi la vedere, pentru că de nu să vor arata să vadă toţî a­
tuncc ca �i când nu s'are fi făcut nice cum şi cum nu şi s'are fi dus
pro la giudeţ, şi aceasta stă asupra giudeţulnt să se isprăvască de
vor fi mărturiile bune sali de nu vor fi.-
CÂND ŞI ÎN CE CHIP SĂ DESPARTE BĂRBATUL
DE MUlARE PENTRU SODOMIE.
Pete muierea să cee voe de la, beserică să se desparţă de
barbat cânrlu'l va invaţa diavolul meşterşugul lut cel spurcat şi urât
tuturor ace ,-;i( �lice sa, nu Sti, lnpreuuc cu Iemea'şi cumu'i firea ce
presprefire, pentru răstunce beserica'i Inparte pănă In puţină vreme
pănă dom s'aro pocăi barbatul <le acest pacat spurcat, ce să \lice
sodomia. -
Iară de să va afla cum acel barbat ce face sodomie nu face
uumal cu singură muia rea lUI ce şi cu alta străină san şi cu alt
obraz atunce muiarea va cere voe de la beserică numal să se
desparţă.-
De să va afla cum barbatul nu să inpreună cu muiarea'şî de­
plin cumu'î �tî. tip ce să varsă pe dinafară, ce să dice pentre copse
, ,
să se despartă. lnparte-să femeea de b.rrbat şi bărbatul ele femee
nu numai când fat c hii rhatul sodoinie cu mutarea sau şi cu alta.
muiare, sau cu copil saă muiarea lUI, de va face sodomie cu alt
barbat, ce încă şi., muiarea lUI de sa va inpreunea trupeşte cu altă
muiare cum să dice una cu alta, ce să dice aruncă sămânţa, pentru
că acesta este ea şi sodomia şi atuncea- de va vrea barbatul o va
înpărţi. -
înparte-să muiarea de barbat când va face muiarea cinie sau
nescare meştcr�ugurl să se. potă freca să se varse sămânţa, să se
pată st:\mpara de pofb, ce să �ice CU cinie de. lemn sali de ber,
10
., � ..
1
il
f
.... ....... , __ -,---..--L--:-� - - �---
[74]
"
!'
I
.j
sau de steclă, saii de pândă saă fie ce altă, să fie lucru ales de
ace treabă, pentru că cumu't aceasta este tocmar ca şi sodomia.
Nu să va inpărţi bărbatul de femee, sati femeea de bărbat, când
vor face varsare de sămânţă singuri cu mâna sa. -
Inpărţirea cnsaşilor când să va face pentru aceste vin) ce scrie
mal sus, să în1ăIege să fie pănă la o vreme iară nu de totulut tot.
CÂND SĂ VA DESPĂRŢI BĂR.BATUL DE MUIARE'şl
sau muiarea de bărbat pentru erese
de va fi unul eretic,
Pentru eresile bărbatuluî pote muiarea să nu'şt despartă băr­
batul numai în beserieă, ce şi ea singură fără de voea niinărul pote
sa se desparţă de dâns şi mal vrâtos de o va fi el ispitit, sau de
o va fi silit să o tntorcă despre credinţa el cea bună a provosla­
viel spre ereasele Iul.
Nu să pote socoti de'n doâ lucrurî, unul ore carele va fi mal
răti : eresele au precurvia, de vreme ce un obraz ce are voe de la
beserică să se despartă pentru că cela-l-alt obraz aii făcut precurvie
acmu nu pote obrazul cela ce alt făcut preeurvie să �lică eeluia-l-alt
soţia lUI cum este eretic şi să vor măsura una cu alta ce să dice
eresele cu precurvia şi să vor tocmi să fie una pentru alta şi să
nu să desparţă, pentru căce de vreme ce obrazul cel cu erese de
nu să va pocoi de tot şi cu totut şi să părăsescă eresele nu să
vor erta ce să vor despărţi şi dirept erese şi dirept precurvie, -
'1
Cela ce'şt va despărţi muiarea pentru căce este eretică, nu
pote să oprescă zestrele cum are voe să le oprescă când o va gă­
si prtkurvă.-
Când să va tâmpla b;rbaf cu femee să fie amândol ereticl, şi
unul de'n liânşl să va Intorce spre pravoslavie şi spre direptă cre­
dinţă creştinescă şi cela l-alt obraz să rămâe tot eretic, atunce o­
brazul cel creştin pote să se lnpreune cu alt obraz creştin şi nunta
cea de'ntăl să se deslege, iară de vreme ce &1. va întorce spre cre-
T
i .
t .J�- ----
[75]
J
---------------�-�----�
75
dinţă un obraz şi dup'acea curând să va întorce şi cela-l-alt, atunce
nunta acestora nu să va deslega iară va rămânea de vor fi tot ln­
preună cum au fost.-
Iară când va fi dup'acea tărdie vreme să va întorce şi cela
obraz al doilea spre creştinatate şi'ş) va cere soţul să lăcuiască cu
dâns, atunce giudeţul trebue să socotescă acest lucru forte bine
pentru căce p6te să fie In multe chipurl. -
Dentăi pote-să prileji să fie şi'ntr'acesta chip ce să dice ducă
să va tntorce bărbatul spre credinţa cea adevarată mal apOI după
multă vreme să va lntorce şi muiarea şi va găsi bărbatulu'st lnsu­
rat, luat muiare creştină, şi aceasta ca o muiare ce-au fost de'ntăî
va vrea Să'ŞI iea bărbatul, trebue să socotescă giudeţul de să va găsi
că s'au cununat bărbatul cu muiarea cea creştină mal apol după ce
s'au despărţit de muiarea cea eretică, atuncea nunta cea de'ntăi rămâne
dezlegată iară cea a doua ce-au făcut cu creştina este întărită, şi
giudeţul nu o va dezlega, iară de să va afla cum bărbatul s'au cu­
nuuat cu creştin a mainte de ce s'au fost despărţit de muiarea cea
eretică cu giudeţul besericeî atunce nunta de'ntăt este stătătore iară
nunta a doua o va dezlega giudeţul şi va indemna pre bărbat să 'şi
iea muia rea cea de'ntăî carea s'au intors cătră credinţa cea adevă­
rată cum ati făcut şi el singur.-
A dooa, de vreme ce obrazul cela ce s'au intors mal apoî va
fi bărbatul şi'ş) va găsi muiarea măritată după creştin bărbat şi a­
cesta ca un barbat ce i-au fost de'ntăt o va cere, trebue să cerce
giudeţul cum au făcut şi cu cela bărbat ce scrie mal sus, iară de
să va afla cum să cade bărbatul să iea pre muiarea sa ce-au in­
tors spre credinţă mal apor trebue giudeţul să cerce şi forte mult
să cerce să nu să fie intors bărbatul acesta cu lnşălăciune ce sa
�lice să nu cumva -facă silă muerel să se înt6rcă iară'şt la eresele
lor sau pentru alte meşterşugurr, pentru că atunce nu va da giu­
deţul voe să O iea pentru aceste prepusurt ce să fie cu barbatul
al doile,-·
A treia, de vreme ce acel obraz ce s'au intors, fie cine are fi
aii bărbat aii mulare, de să va călugări şi mal apot după câtă-va
vreme de să va întorce şi cela obraz de'n erese spre credinţa cea
[76]
I
,1
!
I
.,
"
'1
1
, .
, '
, I
I
I
1,
76
bună şi va găsi pre cel de'ntăt călugărit şi'l va cere ca pre un soţ
să lăcuească C11 dâns, atunce trebue să socotescă giudeţul acel obraz
de se va fi călugărit după ce să vor fi înpărţit cu beserica, ce să
dice să fie dat mâna, pentru că atunce nu este loc de-a să mal în­
preunare : iară de să va fi călugărit şi să nu't fie despărţit beserica
atunce va slobodi giudeţul să se deslege călugăriea şi să se lnpre­
une unul cu altul, însă de va vrea şi obrazul cel călugărit, iară de
nu va vrea obrazul cel călugărit să lase călugăriea giudeţul să nu't
facă nice o silâ.
A patra, obrazul cel călugărit, de va fi stând pre vre o ste­
penă ca aceia ee sămt de'ntru destotnieiea besericel şi să albă a­
supra sa hirotonie sau molitve de preuţie, atunce nu va mal putea
să lepede călugăriea macar de-are şi vrea, alegând de nu va fi c{t­
lugăr desăvrâşit, ce'I vor fi cetit numai molitva raselor, pentru că
atunce nu are nice o sminteală ce de va vrea pute să o lepede.-
CÂND SĂ VA DESPĂRŢI MUIAREA DE BĂRBAT
pentru vl'ăjmăşiea bărbatului.
Muiarea pute să ('('.ră voc de la giurlpţlll hr�('.rirel să se des­
partă de barbatul ei r(mel o va bate fără (le srmii şi'i va face ra­
ne de arme.-
Inră pote muinrea sirgură cu voia (1] fără de giudeţ să se
despartă. de barbatul săă când o va bute tntr'acest chip să vrea lu­
crul să stea in cUlllpăllă, cum de n'are fi fugit o are fi ucis de tot,
san când o va bate în vre un chip ea aceala sit o facă să nu potă
grăi cătră giudeţ S;'i'�l spue jaloba pentru sii o despartă, iară de nu
va fi aşa bata ea să nu se potă despărţi numar ia aşa sângură cu
voea ei.-
Când. va fugi vre o muîare de vrăjmăşica barbntutut şi pen­
tru frica ce are pentru să nu o omoră de va arata acji'şl într'a cea
dată lUare vrăjmăşiea barbatului'�l atunre li desparte legea, iară da­
ca nu va arata intr'acel ccs diutatea lui atullce nu'i va despărţi
legea. -
j,�------------�----------------------�-
.•. J1..
�
[77]
. ,.,1
___ � ..,...."._- { .. J
77
Acesta lucru stă pre mâna giudeţului SIt oprosca pre bărbatul
cel vrăjmaş ce să porneşte asupra mueriî sale pentru să se veghe
să nu cum va să o strice Întru ceva macar de-are şi face muiarea
pre barbat să se pornescă asupra el trebue Să'ŞI mgăduiască firei.
Incă să cade giudeţulut să giudece vina muerii pentru ce au
pornit pre bărbat cu mânie asupra el şi atunce cUll1u'î va 'p{lrea
Cela ce să va arata cu Vrajmaşle şi cu groză asupra muerit
sale, nu să va numar despărţi de dânsa ce încă să va şi certa după
cum va fi voia giudeţulul. -
Muierea de răutatea barbatului va fugi de la dâns şi să va
duce Într'altă casă, este dator bărbatul să o hrănescă şi să'i Iacă
totă odihna ce să dice de nu va avea părinţi salt fraţi şi de va fi
eşit singură cu voia cI.
De va nebuni barbatul, să se lnparţă aceea casă, pentru căce
este cumpănă să nu o cum-va vatame sau să o şi omoră barbatul
pre muiare.-
Când va fi bărbatul lnvăţat depururea a Inbla tot bat şi să 'ŞI
bată muiarea tot în beţie atunce muiarea lUI cu lege să va tnpărţi.
Nu numar pentru vrăjmăşiea şi răutatea ce are bărbatul asu­
pra mucrii'şt de o ucide să va despărţi, ce şi pentru cuvinte ce va
grăi bărbatul sprănţare şi o va lngrozi în tot chipul că o va ucide
de tot, pentru acesta tncă să vor despărţi încă mal vrâtos de când
o are bate şi ales când va fi om ca acela să'îfie depururea dra-
( gâ svada.-
De se va afla in mijlocul a bărbat şi a femee, ce să dice între
casarr, cum să fie vre o vrajbă ca aceia de rnorte cumu s'are socoti
pentru niscare lucrun de prepus să 'ŞI prepue an de sine carea cum­
va cu lnşălăciune să nu omâră unul pre alt, atunce prasila 11 des­
parte să nu lăcuiască inpreună, iară de nu va fi vrajba de morte
ce va fi Intr'alt chip să nu s[t despartă.-
De n'are avea bărbatul altă nice o vină ce numar acesta vrăj­
măşiea cându't jestoc şi iuti la mânie agiunge atâta Slt se despar­
ţii acea casă, pentru căce să dice cel rău cela ce este odată răă
depururea va fi tot răii. -
. �
.
[78]
78
giudeţulul sau să'i tocmască, de să va prinde bărbatul că să va la­
sa şi nu o va vătama, iară de nu s{t'l lnparţă. -
Cela ce nu va lasa pre muiare'şt să dermă tntr'un pat cu dâns,
să chiamă că de vrăjmăşie nu o lasă că este mânios pre dânsă.
Celula ce nu'î plac bucatele ce'i face muiarea sau cămăşile şi
alte ca aceste, să chiamă că are vrăjmăşie spre dânsă.-
Cela ce'şt va baga muiarea In hiarâ sau o va Inchide undeva
ca Intr'o temniţă, să chiamă că are vrăjmăşie spre dânsă.-
De să va înţelege cum vre un chip dentru casart, au bărha­
tul au muierea, va să hiclenescă pre soţu-săă cu otravă sau cu al­
ti.'t ceva armă sau farmeci, acea casă să se Inparţă cu ştire şi voia.
giudeţulut, -
Bărbatul cu femeea să despart nu numar când să va afla cum
un obraz va să hiclenescă pre alt ce tncă şi când pun pre altul
să facă acest hicleşug.-
Când să va lasa barbatul mal mic şi să va prinde cu chize­
�ie cum nu'şt va face muerit nice o răutate şi încă'î va face şi za­
pis, atunce giudeţul să'I o dea pre mână, însă când nu va fi vre un
11l'f'PUS la mijlocul lor că macar că s'au el lasat mal mic iară nu
va putea rnbda de să nU'J facă vre o nevoe, ales de va fi vrajba
lIre mare, pentru căce atunce cu tâtă ace plecare şi de va avea ce
chizeşie pravila nu o dă.-
Inpărţcnla acestor casarr să înţelege pănă la o samă de vreme
})�iu:i să va mal lasa şi să va mal domoli firea bărbatului cea si­
reapă şi vrăjmaşă.�-
Macar că şi , desparte pravila pre eăsaşt pentru frica ce are
muiarea despre bărbat să nu't facă vre o răutate, iară să cade să
o socotesca giudeţul acestă frică de va fi cu cale pentru să'! des­
parţă sau de nu va fi, de vreme ce o frică cum are fi un lucru de
neurică nu va putea să despaţă casaşii. -
II
1 .. il.
:1
,"� \'.-.
J.
l .ă-------�
[79]
J •
79
CUM ŞI ÎN CE CHIP P6TE SĂ SĂ ARATE
vrăjmăşlea bărbatului şi cu ce lucru.
Trebue să fie mărturiele ce vor vrea să arate vrăjmăşiea băr­
batului să fie destotnicl de-a să crederea, să nu fie rudă, sau omenii
mueriî, nice să fie de râs şi de batgiocurâ oment de caril să nu'!
bage nime nice într'o samă.
Vrăjmăşiea arată vecinit omulut sau vestea cumu't, sau decă'l
grăesc 6menil.-
Boacetele muerit şi ţipetele ce să aud de'n casă nu vor putea
arata vrăjmăşiea bărbatulul, nice ochiI el de vor fi vineţl sau obra­
zul de va fi lnflat nu pot aceste să arate vrăjmăşiea bărbatulut,
marturt trebuesc la lucru ca acesta pentru să cunoscă tot adevărul.
Mal mult crede giudeţul mărturiele cariI arată vrăjmşiea
bărbatului de cât toţr cei a ce grăesc lnprotivă de �lic că nu'î aşa,
ce să �ice cum nu'l bărbatul cu vrăjmăşie spre muere, de vreme ce
la tote giudeţele mal adevărate sămt mărturie le carele �lic că este
aşa de cât ceia ce dic că nu'i aşa, ce să �lice ceia ce adevereză
mal de credinţă sărnt de cât ceia ce tăgăduesc.-
CUM ŞI CÂND POTE BĂRBATUL
să'şl bată muiarea şi În ce chip.
P6te să tndrepteze şi sit ce arte bărbatul pre muiare'şr pre lu­
cru adevătat şi pre direptate iară nu cu înşălăciune şi fără de ca­
le, şi lncă să o bată şi când va fi cu vinâ după deala ce va fi făcut
şi atunce cu măsură să nu o prea treacă, cu blândeţă iară nu cu
vrăjmăşie fără vină şi fără ispravă.
Doaâ Iucrun ore cari sprijinesc pre bărbat să nu să certe cându'şt
va bate muiarea, când o va fi bătut pre vina el, a dooa când o va
bate puţinel, pentru că de o va bate fără vină sau când o va bate
cu vrăjmăşie să va certa şi mal vrâtos când va fi vina micşoră, iară'
I �'
" I'i 1
1:
I �
1
;
J.
tfl, _.:- �=�====:', ," ,�.-J
� #.$. �.
[80]
80
de va fi vina mare, ce să dice de o va afla în vre un lucru de
prccurvie S:l.[l de o va găsi făcând vre un vicleşug spre martea lut
atunce macar cu ce vrăjmăşie o va bate nu si't va certa întru ne­
mică de la judeţ. -
Muiarca ce o bate bărbatul eu vrăjmăşie şi mult fără de mă­
sură pa te stt'şl ceară la giudeţ să se despartă, iară să cade să fie
despărţela cu lege, să fie bataea aşa de mare şi lntr'acesta chip cât
să stea lucrul tu cumpănă de va fi vre de nu să va despărţi de
dâns pentru că de va fi bataia micşoră nu să vor despăţi.-
Cela ce va fi vrăjmaş şi cumplit spre muiarea lUI bătând-o
fără de vină sau o va bate cu vrăjmăşie pentru puţintea vină să
va certa lntr'acesta chip: sit piardă a treia parte de'n darurile ce'(
va fi dărut muiarea, iară de nu'I va fi dat darurf se va certa să
dea muerii sale- a patra parte de câtu'i va fi zestrea, aceasta este
când nu vor mal trece zestrele de tret sute de galbent iară de vor
fi zcstrele mal mult atunce'i va da numat 100 galbenl şi zestrele
fie cât ştie. -
Muiarea pote să se despartă de bărbatul săă singură cu pu­
terea el când o va bate des şi Iară de vină, şi daca să vor despar­
ţi să cade să o hrăncscă btu"batulşi să o Inbruce cum să cade. -
1<':11'[\ de măsură şi cum nu să cade şi cu vrăjmăşie să chiamă
bătaiă când să face cu toiagul, şi mal vrătos când să va svărăma
lemnul sau să facă CU acesta rane, să margă sânge sau când o va
lovi cu lemnul in obraz' sau In cap atunce depururea să va certa
barbatul pentru vrăjmăşiea lut. -- -
Bărbatul pote să'ş) bată muiarea cu măsură pentru vina el
macar de-are avea şi zapis să nu o bată.-
Nu sa chiamă bărbatul vrăjmaş mueriî sale de o va bate nu­
mai o dată, iare de o va bate depururea şi mal de multe ori fă­
ră de vină atunce să dice că este CU vrăjmă�ie asupra eL-
De'şl va bate neştine muiarea cu pumnul sau cu palma nu să
chiamă că este cu vrăjmăşie asupra el de o are bate cât de mult
şi de dcs.i--
Bărbatul pete săVi pue muiarea tu hiarâ sau să o tnchiză
cum are fi In temniţă numai pentru doaâ viu(" fiece una este când
[81]
81
o va afla făcând precurvie, iară a dooa când o va gasi ca face hi­
cleşug să'l ornoră, iară dirept alte vine nu va putea nud să o In­
chj�ă nict sit o bage In here.-
CÂND VA TREBUI SĂ FIE CHIZEŞ DIREPT BĂRBAT
6meni de credinţă
*i �nsă să facă *i zapis muerii lur cum să nu o vatâme
întru ceva nice cu un lucru.
C1Înd să va teme muiarea de vr'o răutate să nu facă bărba­
tul fiind el om jestoc şi mânios, atunce pote să ceră de la giudeţ
să'I facă bărbatul zapis _ cu chizăşie ca aceia să nu o vatăme intru
ceva şi mal vrâtos de să, va fi singură dat vinovată pentru vre un
lucru ceva, ce să dice de va fi făcut precurvie. - <_
Înpartese-va muiarea de bărbat nu numar pentru vrăjmăşiea
lut ce mal vrătes pentru vrăjmăşiea părinţilor şi a rudelor bărba­
tulut când să vor cumpăui Să'I facă nevoe şi să o vatăme Intru ceva.
Nu agiunge nice p6te să fie lucru de credinţă tocmala şi giu­
rământul ce aii făcut bărbatul să fie cu adevărat cum nu'şt va va­
tama mutarea Intru ceva, iară trebue încă să'şl pue nişte chizăşî
pentru sănu'i facă, când nu va putea găsi bărbatul chizăş să 'ŞI pue
pentru' să nu'şl' vatăme muiarea acesta lucru stă in puterea giude­
ţulur să socotescă să vadă cum li e vrajba şi să legiuească, pute­
va agiunge să fie numaî cu acel giurământ ce au făcut bărbatul, de
nu va putea să ştie să'I despartă sau să i-o dea iară'şI.-
Când să va lnpărţi mutarea de bărbatu'şt pentru firea vrăj­
măşiet lUI, cade-să giudeţuluî să întărească acest lucru nu numar cu
zapis sau cu chizăş ce încă trebue să o pue la un loc ca acela cu
credinţă, să şadă acolo cu cheltuiala bărbatulut pănă să va alege
ce cum va fi.-
Dacă va da bărbatul credinţă ca aceia cu giurământ şi cu za­
pis şi cu chizăş să nu'şt vatăme muiarea Intru ceva, pentru căce
au prins'o făcând preeurvie, iară muiarea dacă va veni acasă'şt ia­
ră'şt va face altă curvie atuuce bărbatul pete să'I facă totă răuta-
11
\
1
I
!
:' - ,
[84]
Muiarea când nu să va pleca, nu va asculta de beserieă când
va dice să margă după bărbatu'şt carele o cere şi o chiamă să vie
acasă'şi şi să lăcuiască lnpreună de vreme ce-au fugit fără ispravă
saă de-aii fost şi cu vre o vină bărbatul s'au Întors despre acea
greşală, atunce bărbatul are putere să margă cu giudeţul cel mi­
renesc să o iea şi fără de voia el, ce să �lice cu deasila.-
De va lua bărbatul pre muiare, numar cu voia sa, ce să dice
să o apuce fără de veste cu arme sau şi fără de arme şi aceasta
este muiarea lUI care au fost lnpreunată cu dănsa să fie UII trup,
şi s'au despărţit de dânsă fără vinâ s'au şi cu vină ce-au fost micşoră,
atunce nu să va certa nemică, iară de va fi femea numar logodită
şi Incă nu să vor fi Inpreunaţr, şi el o va răpi şi să va înpreuna
cu dânsâ, atunce # va certa ore-ce puţin lucru cât va fi voia giu­
deţulur, -
Înparte-să muiarea de bărbat cu voia el şi fără ştirea giudo­
ţulul când va fi bărbatul el eretic, şi pentru ce va meşterşugui să
afle vreme să o p6tă omorâ sau să'! facă altă răutate sau căce nu
o ţine cum să cade sau nu o crămeşte bine, ce să �ice uu'i dă bu­
cate să'I fie de agiuns saa nu'i face haIne.-
84-
I
'1 t
I
I
1,
!I
1,1
CÂND fASTE MUIAREA DAT6RE
să înble după bărbat ori încătroo va merge.
Când va fugi bărbatul de'ntr'un oraş saă sat pentru vre o gre­
şală mare ce va fi făcut acolo şi să teme să nu'} prindă giudeţul
să'I facă certare, atunce muiarea este dat6re să margă după dâns
orI unde va merge, şi de-are fi şi vinovat tot să cade să meargă
după dâns să se afle la nevoia lui. - . •
Bărbatul tncă este datoria să, margă după mulare când va fu­
gi de frica giudeţulut pentru vre o greşală ce va fi facut, pre direp­
tate, iară de va fi vinovată într'alt chip să vie lucrul să se certe
pre vina el atunce să nu margă după dânsa că nu este bărbatul
. datoria pentru vina muiareî cum este muia rea dat6re pentru vina
bărbatului deapururea să inble după dâns orî unde'şi are merge.e--
1
t
I
b
J
.,,-' \
[85]
85
Muiarea este datore să înble după bărbat tncă nu numar când
va fi vinovat ce �i nevinovat sau şi pentru binele lut când va au­
�li că i să trece undeva meşterşugul mal bine, s'an pentru greutăţile
şi dăjdele ce sămt In acel loc, să va duce aiori St\'1 fie mal binişor
că acolo nu p6te terpi, sau şi dirept alt lucru; iară numaf când va
cunoşte cit merge să facă vre o răutate, ce să �lice Iurtuşag, tălhu­
şag şi alte ca acestea, acelea nu este datare să margăv ->
Când nu va vrea muiarea să înble după bărbat, ce va umbla
cu şuvele ună altă va găsi să se potă mântui �licâlld nu este obi­
ceiul să înble muerile după bărbaţr, nu i să vor prinde �feste şuve­
le ce numai ce'r caută să margă după biirbnt.-
Nu este datore muiarea să murgă după bărbat când va vrea
să margă bărbatul să Iăcuiască într'alt sat şi aceasta pentru ce
pentru că va cunoşte ore ce nescare semne rele ca acelea CUltI
harbatul va să o hiclencscă să'l facă vre o răutate Salt mărgâud pre
cale să va teme să nu o lne�e undeva, dirept acea nu va merge.
Când să va tocmi un om cu o femee şi să va logodi şi'l va
\lice să'l aştepte pănă tntr\in' an şi atunce să se cunune şi cu dânsa
dup'acea se va prileji pănă la acea vreme să purceadă să iasă
de'ntr'acel loc, atunce acea femee ce să �lice logodnica, nu va fi da­
tere să inble după logodnic.-
Când va fi bărbatul om rău sprănţar, şi va tnbla (le'lI loc in
loc, şi de'n sat În sat, şi nice la un lucru nu va fi om de stavâr
�i mai vrâtos când va veni IUCl:ul pentrl\ răutnţile !ti] sil'f gone::;dî.
şi să'] sc6ţrt dc'ntr'acel loc, atuncea nu va fi muiarea dat6rc Stl În­
hle dup[t dtiilS, cumu s'are �liee de se va afla că acest om s'aii fi'tcnt
om rău dacă alt luat şi s'au cununat cu acestrt femee, iar[t de Stl.
va afla cum alt fost om rău de câmlu'f;' au fost, atunce muiarea este
, '
dnt6re să lnble dUPit bărhat orI unde va merge pentru ce să chia-
llJii că l-au ştiut cum este.-
Când să va tocmi un om cu IÎlUiarea sa, de'utiii la logodinţa
loi· cum să nu aibă voe bărbatul să 'ŞI scaţii muiarea de la locul şi
de la naşterea el şi dup'aceia să va prileji de va ,veni lucrul nu­
maI să iasă deutr'acel loc, ce să �ice de să va bolniivi şi nu va
putea să se tămrtdueasc.1. intr'acel loc, sau de va avea vmjM cu
r
"
,
L
1\
\ '
1:
1 �
:
il'
�
" I
I�
i
II
"
,
[86]
J ; I
,
/'
; I
..
86
omeuiî cel mal de frunte ce vor lăcui acolo, sal1 cu mal tbart'! Iul
sau căndu'l va sc6te giudeţul şi'l va goni de'n sat, atunce muiarea
să cade să tnble după bărbat, iară să nu potă şuvăi cu alte toc­
mele ce vor fi avut.-
PENTRU CERTAREA HOTRULUi
cum ,i În ce chip să cade să fie.
De vreme ce greşala hotrulut, este mal rea de cât greşala
precurviet şi să certă pre multe locun cu multe Ieliurt de certărt
după cum va fi obiceaiul a fie ce loc. -
O samă de pravile scriu să se tae capul hotrulul, ales când
va umbla hotrind de faţă de'l vor vedea toţr, şi nu o dată ce de­
pururea. -
Alte pravile �1ic să gonescă pre hotru şi să 1 sc6ţă dentr'acel
oraş sau sat unde va fi făcând hotria, altele �ic să şi'l scoţă de
tot de pre locul şi eparhia acelut giudeţ ce vor fi ascultătorl, ­
Alte pravile �ic să'} certe după cum va fi voia giudeţulut, ce
să �ice să'l bage In ocnă sau să'l porte pre uliţe şi să'l bată cu
piialea. - '
_ Denafară de aceste certărr ce să dau hotrulut, tncă depuru­
rea să mal adaugă doo lucrun legiuite de ispravă; dece una este când
remân« fără de cinste, ce să dice de ocară şi de ruşinea ceşti) lumt
şi deciea n'are nice o credinţă nice tntr'un loc, a doo orî câte toc­
mele VI\, face cu cineva pentru fie ce lucru ce are fi de dobâuda lUI
nu sămt ni ce unele dirept nemică ce Ia giudeţ t6te sămt stricate
şi fllră de isprava. ca un om de ocară ce nu'i ţine nime tn samă
cuvântul ce grăiaşte ce este tot de ruşine unde merge. �
Cela ce va găsi pre muiarea lui făcând precurvie şi'l va răbda
şi va lăcui iară'şl cu dânsa macar că să chiamă hotru iară acest
Ieliii de hotrie nu să va certa cu de acest fealiă de certare ce am
�lis, că i'f destul şi'f agiunge cât rămâne cu ruşinea În obraz.-
Hotrul vre unet muert cu bărbat sau a vre unet muen de
[87]
8'1
cinste, câtu'l vor prinde lntăia dată să'l pârte pre uliţe şi să'l bată
cu piialea prin tot trâgul, iară adoară să'1 facă iară'şi aşa şi să't tae
şi nasul. -
CARELE SĂ CHIAMĂ HOTRU
fi când să va certa.
Hotru să chiamă cela ce are muerl la casa lui de le ţine pen­
tru dobânda lui, carele'şt dau trupurile de le spurcă bărbaţij ce'I
răt şi fără omenie pentru puţină perdătore de suflet dobândă. ­
Nu numai cel ce are muert slobode in casa lui să chiamă ho­
tru, ce tncă şi cela ce'şt dă rob ele şi slujnicile de să dezrniardă băr­
baţi'! pentru dobănda, -
Cela ce va da roba să se dezmiarde neştine cu dânsa pentru
dobândă, acesta'şt piarde puterea ce are asupra roabet şi rămâne
roba slobodă şi mal vrâtos giudeţul să'l sărguiască să o mărite,
fară de nu o va mărita cum mal curund să'l certe pre stăpân cu ocna.
Cela ce'şt va da fata la vre o dăscăliţă muiare pentru să o
lnveţe carte sau şi alt meşterşug ceva şi tncă'l va da şi plătă să.
o tnveţe şi'. va da şi hranâ ce't va trebui, şi aceasta cu lnvăţăturile
ei cele rele o va îndemna şi va tocmi pre vre un bărbat de o va
răpi fără ştirea părinţilor, atunce giudeţul să'! facă lege cum să ca­
de şi să certe pre dăscăliţă să't verse plumb topit tn gură să'I
pogoră pre grumaz! la inimă pentru că pre aceste mădulare au e­
şit de la inima el tote tndemnăturele Ietet de alI scârbit inima pă­
rinţilor. -
Hotru să chiamă nu numai cela ce tndemnă rnuerile spre
sburdăciune şi spre poftă rea ce încă şi cela ce le amăgeşte cu alte
meşterşugurt de le ludemnă spre curvie, cumu s'are dice lnblă ne­
guţitorind pre la casele muerilor dece le dă tot mal eftin de cumu'i
preţul şi altele şi dăruiaşte pănă apucă de le află firea şi deci ea le
sc6te de'n minte de le supune subt cine't voea, acesta face tot pen­
tru dobânda lut. -
Hotru să chiamă şi cela ce îndeamnă şi amăgeşte pre vre un
cucon de'l spu rcă cineva şi face sodomie dând măzdâ vre unul ce-
--, ) .,1 I
----�------------------�
[88]
l'
I
I
" ,
\ I i
'Ii:
'1
1\ j
( :!\ I
III I! I
1 "
I ,
, ,
, 1
I
I 1
88
tnş :t lui sali vre unul slujnic, şi atunce de să va putea oblici cum
s'au pângăritcopilul cu adevărat, hotrulut numar să't tae capul, iară
de se va tâmpla s{t nu'l fie spurcat de tot, pre hotru să'l isgoneas­
C(t şi să'I sccţă de tot de'n totă eparhia giudeţulut aceluia. _
Hotru să chiamă, cela ce'şt dă voe muerit să curveseă pentru
sit iea el eate uri-ce dobândă ce va fi,-
Aceste rrct semne agiung hotrulut celut de faţii, dece de'ntăt
este una cănd ludcinnă cu cuvântul şi cu lucrul pre muiarea lui
l',( precu, veuscă, im'ă adoo să o amăgească pănă va pleca singură
cu sine de sc va da spre dezmerdăciunea bărbaţilor, a treia când
va lua acesta ceva platii pentru acesta greşallt.-
De va fi o fută feciorii şi de să va indemna spre poftă rea
pentru cuvintele şi ludemnăturile hotrulut sit va lnpreuna cu vre un
1><I,1'l1at, macar de-are şi lipsi el intr'acela ceas, iară tot pentru cu­
vintele şi Iudemnaturil« lui se va certa, pentru căce agiunge cum
cu ludenmăturele şi tocmelele lur cele rele s'au făcut răutatea.
Cei a ce va face pre vre o Iecioră să greşască trupeşte cu vre
un bărbat şi aceasta nu CII cuvinte dulct ce cu deasila şi fără voia
l'i, acesta nu să va certa ca un hotru ce ea un râpitor cum vom
spune mal gios.-
Celace va primi, tn cassa lUI pre vre un hotru, sau de'I. va
lasa sit �lIl,I[t cu chirie să hotrească mucrt în cassa lut, acesta'şi va
pianle casa �i a fi domnescă şi'I vor certa şi cu glcbă după cum
va fi voia giudeţul nt. -
C�la ce va sviltui sau, va agiuta hotrulu'i sti hotrească acesta
sit va certa tOCll1a ca şi hotrul.-
Cela ce va fi cucou micşor sau fetişol'lt şi de vor hotri cui-va
nu vor putea r[unâne fără de certare nice aceştia, numai ce să vor
certa mal puţin de· cât cum are fi marI.
Nu să va certa ca unhotru ,J'ela ce va hotri numaI odată
muiare streină fiind de'n" iuda, luI sau altii muiare slobodă, iară să
va certa de va hotri pre vre o muial'e slobodă de trei patru 01'1
sau de va hotri muiare cu bărbat, Îlltăia dată sit va certa după cum
va fi voit' gilldeţulul, iară a d@Q ori:\, i se va taia capul, iară de'şt
va hot1'i llJuiareu sau fata aşijdcre dcnti'tia datfi i să va tăia capul.
--
[89]
j
I
89
Nu se va certa ca un hotru cela ce va hotri muiare străină
sau fără bărbat şi de nu va lua plată, iară de va hotri muiare cu
barbat să va certa şi acesta, şi încă se va certa mal rău cându'şt
va hotri singur pre muiarea sa.-
CELA ca'şl VA ZĂLOJI CASA SA
pentru să să facă acolo preacurvie şi mesfecare de
sânge şi alte feliuri de curvii şi de lucruri scrănave
cum nu să cade, acesta să se certe În tăte fialiurile.
01'1 cine'şt va zăloji casa pentru să se facă acolo curvie şi
alte tote Iialurile de lucruri rele cum nu să cade, acela să chiamă
hotru şi se va certa ca un hotru şi ca un precurvariu şi ca unul de ceia
ce fac sânge amestecat, ce să ·�ice ceia ce'şt curvăsccu rudele şi
cu cuscriile şi cu cumătrele sau finele lor, acesta să chiamă sănge
amestecat, acesta ver va fi bărbat ver muiare cu morte să se certe.'
Cela �e'şl va zoloji casa, pentru să se facă acolo' sănge ames­
tecat sar. sodomie ce să dice curvie cu copil, pre acesta să'l omo­
r� ort cu ce m6rte va fi mal cumplitâ.-
în casa ce.i�.ia ce �ă vor face svaturt rele spre curvit 'şi spre'
alte scrânăvii ca acestea, sau şi într'alt loc unde ee vor face pă­
cate, acela se va certa ca un hotru, iară de nu să vor face păcate­
le deplin ce numai vorove atunce nu se va certa ca nn hotru ce
va lua altă certare mal micş6ră.-
Cela ce va nărni cesă in chirie pentru să facă acolea rău­
tăţI şi curvit, ca un hotru să se certe. -
Acestea certărt să vor da nu numar celora ce vor zăloji şi vor
nămi. case pentru să se facă acolo curvit şi alte pacate trupeşti, ce
şi alte locun de odihnă ce. vor fi 01'1 pre la vil ort pre la prisect
01'1 pr'in pomete ort alte primblăn asemenea acestora. �!"
1
1
1 '
Ij
I
II
1\
1
I '
'/
I I
12
.1
�------------_.!!;: ... == ...... '�
[92]
"
r I I
I il
1,' i II
: I I
I '1
; .
" .1:
I '
I
I
iri
/,i
. I
! 11
1 '
.\ :11
I
I
'1
'II
1:
i:
',,,t
f
.�-
Cela. ce va ţinia ln casă pre cela ce curveşte cu muiarea lut,
ca şi un �ptru muiarei sale se va certa.
Cela -ce'şî va lua muiare pre ceia ce o au certat pentru pre­
curvie acesta să chiamă cu adeverat hotru, ce să �ice fără de cinste
şi ruşinat, iară nu să va certa.-
Cela ce va ţine în casă'şi de nevoe pre muia rea sa ce va fi
făcând preeurvie pentru căce să teme de rudele el sau pentru ce'l
vor face cu dea sila să o ţie, atunce nu să chiamă acesta aşă întra­
cela Ieal, nice p6te nime să'! �ică hotru pentru că o ţine de nevoe.
Nu să chiamă hotru cela ce'şl ţine In casă pre muiarea sa
care face precurvie când nu o ştie cu adevărat că curveşte, ce nu­
mar ce are aşa 6re ce prepus cum să fie arătându'î semnele că ta­
'ce acest lucru.-
Numar răbdarea ce are bărbatul, ce să dice cănd face muiarea
lUI precurvie şi el rabdă nu �ice nemică, acesta'} face de să chiamă
hotru, cumu s'are dice cănd va avea aceasta răbdare pentru căce't
vine dobândă, iară de nu'î va fi venind nice o dobândă şi o va �ti
că curveşte, şi o ţine aşa 1n casă, să se certe după voia giudeţulur.
PENTRU RĂPITUL
şi ce certare să cade să să dea răpitorilor.
Răpitoriu să chiamă, cei a ce vor apuca de vor răpi muia rea
cuiva cea de. cinste de'şt vor răde de dânsa, sau vre o fată feciorii
sau văduâ sau călugăriţă, sau vre - un copil, cănd vor lua pe fie ca­
re cu deasila şi o vor duce de'ntr'acel loc unde le va fi voia de se
vor mesteca trupeşte.v-;
Certarea răpitorilor este numar mortea.-
Cela ce va răpi pre vre o muiare nu să va +erta numaî CU m6rte
ce Incă 'Şi va piarde şi bricatt)}e, că le va 'da giudeţul mueriî ce il
răpite de va fi muiarea mireancă, iară de va fi Călugăriţă, dai-va
giudeţul putere să se hrănească cu venitul ce va fi dentru acele
bucate în tată viaţa el şi după mortea el le va da giudeţul t6te
acele bucate la mănăstire de la carea aii răpituo. -
T
,
1
\
, .
[93]
p
93
Nu să va numar omorâ răpitorul, nice'şt va pianle numai hUj
catele, ce şi cei a ce l-an svătuit să răpească, s'au i-au dat ajutor
să răpească, şi acestia se vor oruorâ şi'şi vor piarde şi bucatele;
iară de'l vor fi numai svătuit iară nu'î vor fi dat agiutoriu la vremea
răpitulut atunce't vor numat omorâ eară bucatele nu'şl vor pianle.
Bucatele răpitoriulut t6te se vor da muerit ce't ce s'au răpit,
macar c'aă fost numai cum are fi neguţată nunta intre dănş.
Părinţit, fraţii, rudele, stăpânit ispravnicit mueriî, toţi acestea
pot să'I ucigă de tot pre răpitori, şi să nu albă nice unul nice o
certare, şi încă nu numai pre răpitort ce şi pre soţiele lor, şi pre
ceia ce le vor fi Intr'agiutoriu, Insă numar când i vor găsi Iăcănd
acel lucru, ce să zice cănd vor răpi, iară nu altă dată.
Cela ce va răpi copil pentru sburdăciunea trupulut, să paţă
ca şi cei a ce scrie mUI sus, cine'l va ucide să fie ucis, nice o cer­
tare să nu albă.
Nu va scapa răpitoriul ca să nu să certe zicând c'aă răpit
muiarea pentru să se cunune cu dănsâ, - ce tot se va certa.
Nunta ce se va tace după ce s'au ripit, nu't bună. de, nemică,
ce este un lucru aşă cum nu şere fi fost după cum dau învaţă­
tură pravilele împărăteşti, pentru că pravila besericet iartă acest
Ieal de nunte când nu vor avea şi altă sminteală Iară de răpiturâ.
Cela ce va apuca, ce S.1. dice va răpi pre vre o mulare ce va.
fi giuruită altui bărbat, nicum ca să se potă cununa cu dănsa, iura
Incă nice. CU alta, ni ce cu una nu pete să se mal cunune acesta
răpitoriul.
. Când va răpi neştine vre o femee şi iară'şt o va lasa de se
va lnt6rce la părinţl şi la. casaşr, şi atunce de se va însura şi Set
sa cunune cu dănsa, acestă nuntă va fi bună, nu se va certa ca Ull
-i'(ljJitoriii:' iară de o va fi răpit şi se va fi şi cununat, aceia nunti\. nu
e lJUI1ă de nemică ca să va certa ca un răpitor. -
Certarea răpitorilor nu numaI spre cela ce răpeşte fată feci­
'oră, ce încă şi spre cela ce răpeşte muiare cu bărbat sau şi Îm­
părţită de bărbat, sau văduo, sau robă, sau fată de suflet, verI 00-
gată, ver săracâ, verî cinstită, verI fără cinste, tot într'un chip şi cu
o certare se vor certa.
----,
\
I
I
�r
-1
i
1
I
I
1 '
L
[94]
I ,
. ,1
fI� I
III ..
'] I
l
, I
I
il
"
94
-,
OrI care rob, &'1lt năruit, sfii'! slugoin de va răpi vre o fi\rnee,
nu să va certa numar cu m6rtea, ce'] vor şi arde In foc.
Nu numaI răpitoriul să va certa ce încă şi cine l'a svătuit
şi ceia ce vor fi agiutat şi ceia ce vor fi posluşit la acea trebă la
răpit să vorcerta toţr tntr'un chip ca şi răpitoriul.
01'1 cine va ascunde răpitoriul în case sa când va răpi mulare,
ca un răpitor să va certa, şi acesta iară numar nu'şt va piarde
bucatele. -
On care muiare va râpi pre vre un bărbat pentru desmerdă­
ciunea el ca un răpitor să va certa şi acesta de vreme ce nu este
la giudeţ alta nemică fără tot o certare celuia ce răpeşte fie băr­
bat fie femee.-
Muiarea ce va răpi pre altă muia re pentru sburdăciunea tru­
pulut, ca un răpitor se va certa.-
Cela ce va răpi copil, ca un răpitor _ să va certa.-
Cela ce va răpi pre vre un copil, nu pentru desmerdăcinnea
trupului ce să'l ducă cu sine în vre o cale sau la 6ste, să să certe
după cum va fi voia giudeţulut, -
01'1 cine va răpi cuc6nă tinere, carea nu va fi tneă de vrăstâ
de barbat, şi de'î va strica fecioriea să se certe cu cumplită morte,
ce să dice mal răii de cât pre răpitori, macar că �ic o samă de
dascal! CUlU de va fi feciora mică şi săracă atunce răpitoriul să Sti.
certe cu ocna şi- tote bucatele lul să se dea feciorel acel stricate.
Cela ce va strica fecioriea vre unit cucone tinere ce nu va fi
r
lncă de vrăstâ, macar că nu o au răpit de'ntr'un loc lntr'alt, iară
tot ca pre un răpitdriu să'l 'certe. -
Cela ce va răpi vre o muiare şi dup'acea o va mărita după.
alt bărbat, cu une ca aceste nu va putea. şuvai acesta, ce tot să va
certa ca un răpitoriă. - . .
Răpitoriul, este dator să. lnzestreze pe muiarea ce-au răpit
(lupă puterea lui şi după puterea şi destomiciea muerit, aşişdere şi
giudeţul Si1 cade să îndemne să O înzestreze după destotnici ea tt­
niănduror. -
I
j
[95]
Ori care răpitoriă nu va prii mi legea cumu'l va gimleca giu­
deţul, ce va alerga la alt giudeţ mai mare nedejlhtind (le altă is­
pravă mal bună, iară aceia ispravă a dooa nu are nice o tăria.
Mal mare este răpitura când va fi cu soţiI multe şi cu multe
fealurl de arme şi pentru căce să răpea�te fată de mare boiarin, şi
atunce giudeţul va certa mal mult de cum are fi răpitura mal mică.
Rrtpitoriul să ceartă fie in ce loc unde'l vor prinde, cumu
s'are ,lice un om va răpi vre o muiare de cinste de'n tr{Lg de'n
la�i şi o va lua de o va duce la Cameniţa in ţerra l'e�asc[L, dup'aceÎ<t
de să va prileţi s{L'1 prindă ai ce sub biruinţa Iaşilor sa va certa de
la domnul de'n Moldova, iară de să va prinde sub biruinţa Carne­
niţeî să va certa de la biruitorul locului aceluia, şi nice Domnul de'll
Moldova nu este datorin să'l trimiţă acolo, de va fi leah rrLpitorul,
la Domnul de ţara leşnseă, ni ce biruitoriul acelUI loc spre Domnul
de Moldova dacă va fi mohlovan, numai ce să cade să adevereze
giudeţul cu mruturil 6menl de credinţă cum este răpitori\l şi a­
tunce se va certa şi nu'l va mal trimete aiori, iară de vor scrie
c<l1rţl DomniI unul la alalt şi să'I ceară ca pre nişte 6menl de loc,
atunce este datoriii Domnul acela supt care hiruire s'au prins ră­
pitoriul să'l trimită pre dăns cătră celalalt.-
T6te gre�elele pănii in :; ai să săv�rşpsc, cumu s'are �ice ort
tn ce feal greşală de va greşi ne�tine, şi de nu'l va părâ nime la
giudeţ pănă în :; al, nu mai p6te nime deciea să'l pârască de'n �
ai mainte, iară numaI răpitul nu să p6te svră�i în 5 al, ce dupa
10 al, şi mal mult, pote fie cine pre răpitor să'1 pârască şi aşa s{t
să certe ca un răpitor. -
Răpitoriul de se va ascunde in beserică pentru să nu'l pată
lua giudeţul, �i d'en beseridt'l va prinde �i'lva scote de'l va cer-
ta cumu't să cade.-
Rftpitura cea adevărată să cade să albă aceste dooa semne: în-
tăI să ridice muiarea de'ntr'ull loc să o ducă intr' alt loc, a dooa.
să'l facă silă spre cinstea el, iară de va lipsi una de'n aceste dooe
lucrurI, atullce nu este răpitura deplin. -
Cela ce'şl va răpi muia rea de'n casa părinţilor el şi să o dll-
că 11\ casa'şl, după ce să va fi culca.t cu d:�nsl nu se V.\ certt\.
Iii
[96]
� ,
, r'
I
!
rl
"
" I
Cela ce va răpi pre mui8re'�1 mainte dece să va culca elÎ
uăns;î, şi n.ceast: i-mi fost găndul să să facă călugăriţă macar col o
au şi null'iţat părinţi!, iară acesta se va certa ca un l'ltpitoritl, iară
de- Stl va fi răpit cu voia el vrând pentru să lăcuiască cu bărbat, a­
tunce nu să va certa, llum-al de o va fi răpit fără de voia el şi
c:llldu'j va fi făcut silă atunce pentru sila ce au făcut să va certa
după voia giuclcţulul._
K u va putt'a şuvăi răpitoriul {licând că este mic de �Iile, nu i
vremea ÎnClt de Însurat, ce tot se Va certa şi aşâ, iară mal puţin.
Nunta ce să va face Între obrazul cel răpitoriu şi acei răpi­
te, Şuvăiaşte r,lpitoriul şi scapă să nu să omoră, iară numar ce'şl
pianle bucatele şi le va lua llluiarea să fie a le eI, iară sveatnicil şi
agiuUltorii r:lpitoriulu! nu se vor putea mântui aşa, ce se Vor certa
după voia giudeţuluI, şi aceasta să �Iice pentru ceia ce vor fi agiu­
taţ la răpit, iat:ă nu pentru ceia ce-a u agiotat după ce s'au răpit,
ce să �lice ceiace Vor fi primiţ In casele Sale şi'l Vor fi ocrotit pre
răpitor!-
R1pitoriul depurllrea să va certa ver fie cu voia muia reî ver
nu, fie de-are fi eu voia muiare! p6te fi că nu s'are certa răpitoriuI
CII mOlte, iară dacă nu va vrea muiarea şi să va fi răpit cu sila
atunee se va certa cu mortE:'. _
Râ}litoriul de se Vii prileji să rflpescă cftlugăriţ{t şi pentru
să scape de ceiiarea vieţii lUI va să arate cum au fost cu voia el
de R'au riipit, nu'! va folosi llemică voia el, ce numar să va certa
cu )10r((' _
Cănd va mărturisi muia rea singurii, de va dics cum s'au răpţţ
cu voia el pentru să scaJ)e r[tpitoriul de certarea morţel, atunce să
cade să cerceteze bine giudeţul sâ nu fie tocmala părinţilor răpi­
toriuluj sau a rudrlor lUI, cu dare şi cu multe meşterşugurr vor fi
plecat muiarea să � {li�ă acest cuvănt cum este cu voia el, dece să
socoteasca tot lucrnl pre mănuntul, de sit va afla cum sărnt aceste
me�terşugurI răpitoriul numalJ ce'şl v�" piarde viaţa, iară de să va
afla cum muiarea grăeşte (fe la 'sine .1Ie îndemnată de llime atullce
răpitoriul să va certa după voia: giudeţuluI.-
De să va [IBa cum să fie" dat vre un răpitor banI mulţr mu­
eril maiute de te-alt nîpitu-o pentru să o plece să fie cu voia el
, I .
I l
�I
'i I
[97]
.-!'"""----------------- -- � ��� - -
97
şi să mărturisescă cum s'an răpit cu voia el, atunce trebue să
socotească giudeţul denafară de ceia ce i-au dat să nU'1 fie giu­
ruit şi alţi) pentru căce de'l va fi giuruit şi alţiî piarde'şî-va via­
ţa, iară de nu'I va fi giuruit altă nemică atunce se va certa
după voia giudeţulut. -
De vor vrea părinţi feteI şi de vor indemna pre răpitoriă
să le răpească fata, şi fata nu va vrea, atunce se va certa răpite­
riul cu m6rte.-
Când să vor iubi amândol, răpitorlul cu fata cea răpită, şi
neputând lntr'alt chip să să hnpreune, pentru dragostea ce au la
mijlocul lor să vor svătui să să răpască atunce cum �ic o samă
de dasealt nu să va certa răpitorul de vreme de este un lucru cum
are fi turbat de dragoste, iară alţil şi mal mulţî şi mal credincioşt
dascali dic cum să să certe cu certare uşoră după cum va fi voia
giudeţuluî.
Când vor răpi pre o muiare, şi răpitori! vor fi cu svatul şi cu
ştirea el, iară nu va vrea să'I facă silă spre cinstea el, iară răpi­
torul o va sili şi se va culca cu dănsa fără voia el, atunce pentru
răpitul nu să va omorâ, iar! pentru ce i-au făcut silă i se va tăia
capul.
Când va arata răpitorul cum nicum să nu fie tocmiţt cu fă­
meia când au răpitu-o ce Incă vor fi şi cununaţt Impreună, atunce
nu vor lua nice o certare.-
Muiarea macar de are şi vrea, sau şi cu svatul şi cu ştirea
el s'are răpi, şi Să'ŞI strice şi fecioriea, cu aceste cu t6te muiarea
nu Stt va certa nice cum, numar, răpitorul să certă după. voia giu­
deţulut, -
Trebue răpitorul să ara.te giudeţulut cu marturl aceia omenl
de credinţă sau şi cu gura muerit cum muiarea ati vrut cu voia el
să să răpească şi atunce să va izbăvi răpitorul de m6rte, pentru
căce de nu va pune tot lucrul să fie de faţă să cunoscă toţI ina­
intea giudeţulut alta nu va fi ce numat ce'ş va piarde viaţa.-
Când va avea răpitorul marturi mulţî cum au răpit pre mu­
iare cu voia el, iară muiarea are mărturie cum au răpitu-o cu sila
13
II
I
[98]
." ; i
� I
I
I
I
'." i
t
I I
i
I
i
'1
I
I
I �
" j"'!
I I
, .\-1
98
atunce giudeţul crede mat mult pre marturil mueriî de-are fi nu­
mat dor de cât pre cel mulţr marturt al bărbatulul.-
Iară de nu vor avea mărturit, ni ce o parte nice alta, atunce
să arate răpitorul semne ca acelea, cu tărie ca să să petă crede
cum s'au făcut răpitura cu voia el, iară semnele ce vor să arate
sărnt ucestea: Intăl cum muiarea iubea forte pre răpitoriă, a doo
cum au trimis de l'au chemat să margă să o găsască, a treia cum
la vremea răpitului n'au strigat să'I vie cine-va agiutoriă, a patra
cum o au găsit cu hatne frumosă 1nbracatâ fiind gata, şi atunce
dacă va avea aceste semne nu să va certa cu morte macar de-are
şi dice ea cu gura el cum au răpit-o cu sila iară de nu va avea
rnarturl muiarea sau semne să arate acesta lucru nu o va putea
crede giudeţul.
Când va mărturisi muiarea singură cu gura sa cum mainte
de ce s'au rapit au fost făcut nuntă in desine, atunce de va face a­
cestă mărturie, găsindu-să de puterea sa sau subt ascultarea pă­
rinţilor săt, o va crede giudeţul, iară de va fi in casă şi supt pu­
terea barbatului, atunce nu o va crede.-
OARE CE CERTARE SE DA CELUlA CE RĂPEŞTE
MUlARE CURVĂ.
Nu să va certa ca un răpitoriă cela ce va răpi pre vre o
mulare curvă, ce să va 'certa după voia giudeţulul.
. .
Pravilele ce dau certare pănă la morte celora ce răpesc mu-
ert cu desila, hiţelegând cum să fie mutarea de cinste, sau să fie
slobodă sau măritată sau fată Iecioră,
Răpitorul pentru-să. fugă de certarea vieţiI luî. va arata la
giudeţ cum acestă muiare mainte de răpit au curvit cu altul şi este
curvă, atunce giudeţul trebue să caute, de va fi fost acea curvie la
aratare nu să va certa răpitorul, iară de va fi pre ascuns şi vecinii
vor iJ.ice că este mulare bună atunce răpitorul !şl va p�arde viaţa.
[99]
, �
I
---�-�J
99 '1
ei, nu să va certa nice J
. \
1,
\
�
I
Cela ce va răpi muiare curvă cu voia
CUID.-
Cela ce va răpi vre o muiare de cinste socotind cu asuprelă
cum să fie curvă, acela nu'şr va piarde viaţa ce să va certa după
voia giudeţuluî,
Cela ce va răpi muia re curvă carea mal apor să va fi intors
deu petrecerea el cea rea, şi se va fi cununat cu vre un bărbat
cu lege, atunce va cerceta giudeţul de se va afla că acea curvă,
dacă s'au cununat ş'au petrecut vieaţa cu cinste, va omorâ pre ră­
pitoriă, iară de va fi curvind şi după ce s'au cununat, iară'şt atuncc
uu'şl va piarde viaţa ce să va certa după voia giudeţulut.t--
Curva să cunoşte pre locul ce lăcuiaşte şi pre harne ce portă
pocaitu-s'au de curvie au ba, dece 01'1 cine va răpi curvă pocaită
certase-va cu morte.-
. Când zicem că cela ce va răpi curva nu să va certa, aceasta
să tnt�lege nu numai cum nu'şt va piarde viaţa, iară �tntr'alt chip
tot să va certa după voia giudeţulut.
OrI cine va răpi mulare curvă şi O va ţinea ln casă cu sila,
vor numara 10 zile de când au luat-o şi O ţine in casa'şt, dece de
nu va da la domnie 200 talert bătuţt, i să va tăia o mănă.-
Cela ce va răpi muiare curvă şi de va fi şi cu alte soţit că­
tră sine, încă 10 oment intrarmaţt, i să va tăea capul, sau cum ln­
vaţă şi alţi dascali să si). certe cum va fi voia giudeţuluî, macar ca
această voe a giudeţulut să tinde cum am şi mal zis pre multe lo­
cun pănă la morte şi mal vrătos când să va răpi fără frica lUI
Dumnezăă şi fără ruşine de omenl, -
Cela ce va răpi pre vre o muiare de cinste şi să o părte den
loc in loc iară să nu să tnpreune cu dânsa trupeşte, atunce să ca­
de să caute giudeţul şi să ea sama binişor şi de va afla cu ade­
verat cum pentru căce s'au căit ce-au făcut pentru aceia nu s'au
tnpreunat cu dănsă, nu să va certa cu morte ce după voia giude­
ţulut, iară de să va afla că nu s'au înpreunat pentru altă smintelă
ce-aii avut, atunce să va certa cu morte. _ -
Cela ee va merge ln vre o casă pentru să răpască pre vre
o muiare, iară nu o au răpit, trebue să cerceteze giudeţul dece de.
;. ,
., l_ .�'.
. - -
r'
[100]
"
•
I
" ,
I I
,1
'.
I 1,:,
,1
I
I J� �
l I
: II
III
"
II, '1
, f
il
!
,
,j
-I! I
,l il
- .� I
� -, --o -l ;
li
100
nu o va fi răpit iarăş dentru sine pentru căce să va fi căit ce va să facă,
şi va fi fugitdecolea, nu să să va certa acesta cu morte, iară de să
va afla că nu o au răpit pentru că nu o au găsit acolea, sau când
vor fi alergat oment mulţt dece nu o vor fi lasat, sau şi pentru
altâ sminteală, atunce va certa giudeţul pre acesta cu m6rte ca şi
când o are fi răpit.
Cela ce să cercă să răpască călugăriţă macar de nu o are
nice răpi acesta totuşî va piarde viaţa ca şi când o are răpi, şi de'î
va zice macar un cuvânt: eşî de'n mănâştire şi eu te vot lua să'mt
fir muiare şi mă vOI cununa cu tine, şi numar pentru atâta tşl va
piarde viaţa.-
T6te pravilele înpreună învaţă de t6te greşelele cum cela ce
nu va face tncă de tot greşala şi deplin acela nu va lua certare
deplină ce numar ce să va certa mal puţin după voia giudeţulul,
aşa lntr'acesta chip este şi greşala răpitulut, ce să zice când să va
face răpitura la muia re de cinste sau fată sau muiare cu bărbat
sau vădoo şi de nu să va face greşala de tot de ispravă la acest
feal de femel atunce răpitorul nu să va certa cu m6rte iară mal
puţin, după voia giudeţulut, iară de să va răpi călugăriţă atunce
nemică nu'i va folosi, cum zice pravila altor tuturor, să nu să 0-
moră, iară. numaI de se va ispiti să răpască călugăriţă şi de nu o
are ni ce răpi, tot să va certa cu m6rte ca şi cum o are fi răpit
cu adevărat.
OARE CE CERTARE SĂ VA DA CELUlA CE VA
RĂPI MUlARE CĂLUGĂRIŢ Â.
Cela ce va răpi mulare călugăriţă de la mănâstire, nu să VII,
numar omorî, ce Incă şi bucatele lUI t6te se vor da la mănâstire
de la carea au răpi tu-o.
Călugăriţa ce să. va răpi de la mănâstire o vor pune de va
locui la altă mănăstire şi acolea să o socotescă f6rte cu pază mare.
[101]
'"
I
l
101
Cela ce va răpi vre o mulare călugărită, saă alt obraz ce va
fi giuruit lUI Dumnedeu şi va fi şedănd tn lontru în mănăstire, şi
de o va răpi CU voia el şi el nu să va afla să o fie îndemnat
s'au svătuit saă Să'1 fie dăruit ceva să o smomască sau să'I fie
giuruit nescare lucruri sau banl, nice una de acestea macar să. nu
fie făcut, tot să va certa cu m6rte şi nice un lucru nu p6te ca să'l
agiute să nu'şî ptarză viaţa. -
Cela ee va apuca vre o muiare miriancâ de la mănăstire, şi
acesta se va certa cu m6rte. -
Pravila tnpărătescă este tuturor cum ori-cine va face pace cu
obrazul cel asuprit la fie ce greşală atunce cela ce-au asuprit nu
să va certa aşa cumplit, iară la acestă greşală a răpitulut acestă
pravilă nu să ţine in semă, pentru căce că obrazul cel asuprit este
Dumnedeu carele dentăt să asupreşte cu răpitul miresei lui călu­
găriţeî, dece cu Dumnedeu cine este destoinic să facă pace, dirept
aceia nice un lucru nu pete agiuta răpitorulut călugăriţei să. nu'şi
piarzâ viaţa. -
PRAVILĂ PENTRU CElA CE FAC CURVI E
cu călugăriţe.
Acest feal de greşale se chiamă elinăşte Yerosilia.
Ierosilia este de multe fealurI. Tate fealurile de greşele cu
câte să atinge omul de beserică tote acele să chiamă ierosiliî ; iară
aicia la tocmala acesti! pravile acesta ierosilie să. lnţălege lntraces­
ta chip: un mirean sau fie şi ditac, ce să dice om den cinul beseri­
cel sau fie şi preuţit, de se va prileji să să inpreune trupeşte ru
vre o călugăriţă care este deapururea supt tnchisorea măuâstirel
Satl şi denafară de mănâstire, sau cănd să va inpreuna trupeşte cu
vre o muiare mireancă in beserică, sau să se lnpreune cu ne o
muia re ce să va fi giuruit lncă cu giurământ să fie călugăriţă. -=-
Tot omul ce va face Ierosilie cu cumplită m6rte să va certa.
Cela ce va face acest lucru, ierosilie, face odată tref pacate
mart de cele de morte : lntăf sânge amestecat, adooa face precurvie,
"' ..
( \
I
j
,
I 1
I
§ �1
[102]
, r
'd
I
,1 l
II
II i
i II: ·
, '1 L
I I
I
,
'1 '1
''1'
,1,
. '.
, I
I
'1
1:1
:�
J
102
atreia face Iurtuşag, dirept aceia de vreme ce tot creştinul s'aă pri­
Iejit de are pre călugăriţă adevărată soră sufletească dece cine o
va ruşina ver cu voia ver fără voia ei acela ruşinează cu adevărat
pre soru-sa, dece iată că să chiamă c'aă făcut sânge amestecat, şi
i arăşr călugăriţa să chiamă mireasa lut Dumnezeu, carele este cu­
n.mată cu Dumnezeu, dece cine să înpreună cu dănsa să lnpreună
cu mulare cu bărb.it, dece iată că face precurvie, aice sămt d06 pa­
ca te marr de m6rte, atreia călugăriţa să chiamă şi este vas de be­
serică, dece cine o va streina elen beserică şi o va spurca iată că
face ierosilie. Ierosilios să chiamă mal chiar fur de beserică, dece
acesta să chiamă c:au furat acel vas de beserică, dece iată cu un
pacat face tret pacate de cele mart de marte cum scrie mal sus,
dirept aceia acestuia alta n'au ce'r face ce pote fi că'l vor omori
numar cu m6rte.-
Cela ce să va tnpreuna trupeşte eu călugăriţă altă certare nu
pote să'I mal dea fură numar o morte, şi să i să ia tot ce va avea să
s:i dea mănâstirit, de unde este Cftlugi\riţa.-
Ori care călugăriţă, de va vrea ea singură cu voia el să să
Inpreune cu vre un bărbat trupeşte,' să o ducă la altâ mănâstire sit
o iuchiză acolo şi forte să fie în pază tare, cândaI cu canon cu
post cu rugă să va putea ceva folosi şi va fi şi colora lalte Invă­
ţutură bună ca să aibă frică să să teamă, iară altă certare tru­
pească nu va avea pentru vine ca acestea, Intăî pentru căce că ea
llU este nice atâta vinovată cum este vinovat bărbatul de vreme ce
aceia şede la mănăstire şi nu să duce să cerce pre nime cumu't băr­
batul de merge de o smomeşte şi o prilesteşte, a doti puţine călu­
giiriţe să fac de bună voia lor, mal multe să fac cu deasila �i cu
amăgitun, salt mal multe şi de nevoe, dirept aceia giudeţul să fie
cu mila spre dânse.
, ..
Cela. ce se va lnsura tle'şt va 'l;a muiarea călugăriţă aceia
nuntă nu e destul, că este de răs şi de batjocurâ şi urătâ tuturor,
ce încă să certa şi cu m6rte.
Fecioril ce să vor nnşte deu călugăriţă, aceia sămt copii, nu
vor 1l1osueni llcmică dcntl'll averea mălle-sa. �
[103]
)
1
·1
I
-- �� 10;.$
Cela ce să va- tnpreuna cu muiare ce tncă nu va fi călugărită
ce numat ce va fi purtând hainele, atâta să va certa ca şi cuu are
fi călugărită de ispravă.
Cela ce să va tnpreuna cu slujnicile călugăriţilor care sămt den
afară de mănăstire, nu se va certa ca cela ce să lnpreună cu că­
lugăriţă, ce să va certa după voia giudeţulut ca un curvariă.c-«
Nu vor putea părinţit nice rudele călugăriţei ca să facă pace
cu cela ce să va fi lnpreunat trupeşte cu călugăriţa lor, şi de are
face şi pace, vinovatul nu'şt va folosi nemică cu acestă pace, ce să
va certa cu morte.
Cela ce va săruta călugăriţă, să va certa după cum va vrea
giudeţul iară nu cu morte.
PENTRU CElA CE FAC SILĂ FECIORELOR,
de le strică fecioriia, ore ce feliu de certare vor avea.
Cela ce va face silă vre unei feciore şi'! va strica fecioria,
de va fi. bogat să'şl piarză giumătate den totii avuţiea lut cât va
avea, iară de va fi sărac să'l batâ şi să'l gonescă den locul lut,
Cela ce va face silă a muiare văduc, să va certa cu bam du­
pă destotniciia acelui obraz.
Cela ce va face silă Vre uneî feciore ce t-o vor fi dat părin­
ţiI să o hrănească sau la morte o vor fi lasat pre mâna lUI să O
grijască şi să O socotească di ce'i VOr fi treabele, acesta'şt va piar­
de tot ce va avea şi să'} scoţă să'l gonească şi den locul lui.-
Robul săă nămitul sau sluga de va face silit fetel stăpânu-săă
să'l arză în foc tie viu, iară de va fi fost cu voia feteI sit'! facă
morte şi el.-
Cela ce va face silă vre unel fete sau vre unit muerl vă­
duo, şi de va fi cu arme şi cu soţii: să i să facă morte, iară de va
fi fost fără arme atunce să se certe după cum va socoti giudeţul.
Oare când nu să. va va certa cu m6rte cela ce va face silă
vre uniia atunce când nu o va muta den casa el, sau den casa.
părinţilor el lntr'alt loc. -
I
. '
I
1·
,
[104]
I
" l'
..
I
,
h
Orî-cine va face silă a fecioră micş6riî. tneă să nu fie de 12
al, se va certa mal răii de când are fi fost fată mare de vrăstâ.
Ceii\:<ce fac silă celor micr, şi fncă nu de vrăstâ fecioră, o sa­
mă de pravile pre cel bogaţr îl gonea şi tI scotea den tot locul lor,
iară pre cel mal miej îl trimitea la ocnă pănă când era voia giu­
deţulur, -
Un fi al de pra vile zic să să certe după voia giudeţulur, altele
zic să li să facă morte.-
Iară ceste pravile Înpiîrăteştr ce sărnt mal noa carele să ţin
tu sarnă acmu în totă lumea caută şi cercetezâ, dece de va fi fost
acea silă a fecioret forte cu o nevoe mare că aceia atunci să va
oinorâ vinovatul, iară de va fi fost cu desmerdăciune şi cu sburdă­
ci unt şi cu diirl şi cu giuruinţe şi fără nice de o nevoe atunce sii.
va certa vinovatu! după cum va fi voia giudeţuluI.
Muial'ea ce i să va face silâ cu voia el, unit zic să să
certe, alţit zic să nu să, iară alte pravile înpiîrăteştl zic de va fi
muiarea văduo să va certa după voia giudeţuluI, iară de va fi fată
nu să va certa nice cum.
Cela ce va sili fatâ saă pre vre o muiare fie ce fial va fi, să
va giudeca cu giuueţul bescriost, ce să dice să afuriseşte şi i să dă
canon, şi să giudccă şi de giudeţul cel mirenesc, ce să dice să cer­
tii cu marte S:111 şi lntralt chil' ('UlnU'I VOIa giudeţulul.
Cela ce Va fi om den clirosul besericer şi de Va sili vre o mu­
iare saă vre o fata, să'l nevoiască episcopul să înzestreze fata, iară
de va fi mirean, să'l nevoiască giudeţul acelut loc să o înzestreze.
Cela ce va face silă muiaret celuia ce'l va fi lasat ceva di­
rcpt suflet la mortea lUI, să Va certa după voia giudeţulUl şi'şI va
piarde acel lucru ,ee,'I-all fost dat.-
Cuconil ce vor naşte den muiarea ce i să va fi făcut silă nu
vor moşneni nemică dentru averea măne-sa.-
Cela ce să va fi certat odată saii de doo orI după cum va fi
fost voia giudeţulul şi el nu să va fi pocăit, ce iară va fi făcut si­
lă şi altiia, atullce să Va certa cu m6rte.-
Cela ce aţt făcut silâ, este om den c1irosuI besericer, să va
certa după voia giudeţuIuI şi une date să. va gIobi cu banI alte da-
�I
f
i
I
I
,
d
,
"
,
[105]
i'
,
i
I
I
r
I{
I
t
"
,
105
te să leapădă de tot d'en meserireşt iară une 01''( să opreşte de be­
serică, iară cu aceste cu t6te să cade tot să Inzestreze fata; atâta
voie veglleattt au aceşu omenî den clirosul besericet cât nu să bat
la giudeţ nice să p6rtă pre uliţe când fac vre o greşală, pentru sit
nu facă ruşine cinnlut besericei,
Cela ce va face silă. muiarei vădu6, de va fi om den cliros
să va inchide tntro mănăstire, sau intro temniţă, de va şedea pă­
nă când va fi voia giudeţulut.
Cela ce va sili vre o fată şi dup'aceia cu voia el o va lua
de o va ţinea în casă de't va fi ca o curvă, nu Re va certa nice
cum de pravilele cele tnpărăteştt ce numal de la beserică,
Muiarea ce i să va face silă şi dup'aceia de se va face curvă.
nu va putea să'ş) ceară zestrele de la cela ce i-au făcut silă.
Orr-care muiare, după ce o va sili cine-va se va lnvaţa de
se va lnpreuna de multe 01'1 cu acela, aceasta nu să chiamă făriî
de cinste nice ruşinată pentru căce agiunge că au fost dentăj mu­
iare de cinste, iară sila ce i-au făcut dentăia dată biruiaşu, si si
, )' �,
prisoseşte, dirept aceia p6te să vie la giudeţ să'şl cee zestrele. __
Pentru ce va certa giudeţul pre cine-va pentru ce va fi f,lCut
silă vre unit muert trebue să cerceteze bine de va fi fost llluiarea,
de cinste, pentru că ce că de va fi fost de ocară şi muiare rea
curvă, nu să va certa nemică cela ce i-au făcut silă.
Cela ce va face silă vre unel feate pentru să o ia să'1 fie ll1u­
iare, de va sărgui să să cunune cu dănsa nu să va certa nemica.
Certarea ce să dă in vacul decmu celuia ce va face silă vre
unei muert, este după voia giudeţulut şi giudeţul cum va vrea aşl1.'î
va certa.-
CÂND ESTE DATORIU CELA CE VA FACE SILĂ
vre unei fete
să o Înzestreze ,i când o va lua să'I fie muiare.
Cela ce va face silă vre unet fete, de o va lnzestri şi să va.
cununa cu dănsa să'1 fie femee nu să va certa nemică, iară de nu
14
-'
[114]
r
,
'1
,
'1
i'
I
'1
III
,
i
.(�
I
"
i
[ �
• J �
l'
1,
,1
'i I
! J
' I
[ I
� . fi
:'
' : :1
, I ,
f' I
. " :
i '/1;"
�,.
t' 1,
, ,i
I : II "i
, '
�,I' I
fi, il',
1. 1, I
F !I,'
\ 'II
!lI
11'
,
I
114
făcut acestă greşală fără nuntă, ce să zice curvie, de vreme ce n'au
bagat insemă tama nunţei ce să face pentru beserică.o=
Avuţia amânduror obrazele ce vor face mestecare de sănge
S1t fie t6tă domnescă, iară de vor fi având cucorn cu altă muiare
sau muiarea cu alt bărbat dentăt încă mainte de ce să vor fi In­
prcunat atuncea averea lor se va da acelor cucont iară nu va fi
pre sema. domnieî. -
Câud să va face mestecarea de sănge fără de nuntă, meste­
cătorul cel de sănge nu'şt va piarde averea ce numai ce să va
certa.
Mestecătorul de sănge nu va putea Ia m6rtea lui să'şt dea
averea lui ori . .cUI va vrea, macar cu zapis, că nu va fi lucrul stă­
tătoriu, că de �e va arata după m6rte cum să fie fost mestecăto­
riu de sănge siî vor strica acele tocmele t6te şi avuţia lUI totă să
va lua pre sema domniet.
Darurile ce să vor dărui unul pre alt, la nunta mestecători­
lor de sănge, nu vor fi întru nemică ce să vor lua şi acestea dom­
neştt, -
Iară Ieciorit ce să vor naşte den mestecătorit cei de sănge
nu vor putea moşneni averea părinţilor săi, nice vor putea nice
lntr'un chip să să facă să fie cum are fi den părinţt cununaţr, şi
aceasta va fi când să vor fi născut feciori! la vrea mea ceia când
va fi mestecarea de sănge la aratare de vor vedea toţI şi să vor
şti şi mestecătorit cel de sănge şi vor cunoşte'şt singun greşala, iară
de se vor fi născut cuconit la vremea lncă pană a nu se cunoşte
mestecătorit de sănge cum fac acestă greşală atunce feciorii aceia
sămt cum are fi den părinţt cununaţi şi vor moşneui tot ce vor fi
având pilrillţil.-
Nuntelece se vor face dentru sănge amestecat, ce să zice
den casarii sau den seminţii ce ·vpr pogorâ deutr'un sănge sau den
eumătrit ce vor fi den sv. botez, acestea nunte se vor despărţi cum
am şi mal zis şi nu vor putea acele obraze dup'acia să să mal
căsătorească nice cu alte obraze străine.-
'I'inerii, şi ceia ce vor fi încă miel de vrăstă, de se va prileji
să să tnsore ŞI să'şi ia vre o rudă, să nn să certe cu m6rte iară
T
+
[115]
115
dură voia giudeţulut şi cu multă milă, lnsă aceasta va fi când să
vor face mart să să despartă şi să nu mal facă acest lucru mes­
tecare de sănge pentru căce de vor sta tot tn acestă înşelăciune
să vor certa deplin ca �i ceia lalţI după voia giudeţulut şi fără nice
de o miIă.-
De vor apuca să nu să facă nunta ce va să fie cu sănge a­
mestecat nu se vor certa, cumu s'are zice de vor fi numai logodi ţi
sau lntr'alt chip legaţi cu cuvântul şi făcuţi tocmeala, aceştia să
nu să certe.
Nu va putea fie ce fial de mestecătort de sănge să şnvăiască
inaintea giudcţului cum n'au ştiut mestecarea de sănge, alegând de
va fi ţăran de cel netnţeiegătort, -
Necunoştinţa pravilei celur mestecător de sănge nu dă să al­
bii certare mare, Insă nu celuia ce nu va cun6şte nice un Iial de
pravile ce numai celuia ce nu va cnnoşte pravila ceia ce nu o cu­
nosc toţi, cumu s'are zice un om la m6rtea sa de' va lasa tnvăţatu­
ră cu scrisore ca să margă fata lUI să lăcuiască tn casa cutărui
om care lucru acela să o hrănescă şi să') ţie t6te bucatele pănă
când va veni vremia de va fi de vrăstă de măritat, drept aceia este
pravila cum să nu potă nice acesta nicc feciorul lut să o ia şie
muiare pre cei a ce o au hrănit şi o au crescut, acmu aceştia de
"nu vor fi ştiut această pravilă şi vor fi făcut ace stă greşală aice
pote şuvăi vinovatul să nu să certe, iară de va fi lucrul într'alt
chip să ştie şi să cunoscă tOţi atuuce nu va putea şnvăi vinovatul
şi să zică cum n'au ştiut. -
Neştiinţa mestecătorulut de sănge sprijineşte pre vinovat de
certarea cea mare, iară nu de tote certările, şi mal vrătos sprijineş­
te obrazul cela carele este credincios spre giudeţ cum să nu fie
ştiut şi să va certa celalalt obraz ce să socoteşte cum să fie ştiut,
iară de vor fi ştiut amănduo obrazele sminteala lor, şi el tot s'au
tnpreunat, atunce amânduo obrazele să vor certa după voia giu­
deţulut, -
Seminţia ce să face după darul svăntulul botez, de vreme ce
este o rudă care nu să pete cunoşte de t6te 6rile dirept aceia da­
că să făce mestecare de sănge intru aceste tealun de obraze giu-
[116]
)
XII. "
:Il 1 I
, , ' I
l �.
''t
, [,
I :
", I
'1
J
116
deţul crede cum n'aă ştiut, şi nu să certă nice cum, macar că zic
o semă de dascalî cum să cade să să certe deapururea, cătu'l şere fi
de micşoră certarea, ce să zice cu bant sau şi cu altă.-
Cela ce va face nuntă cu smiuteală de sânge amestecat cu
neştiinţă, in vreme ce'şr va cunoşte sminteala îndată să să despar­
ţă, nu să W1 certa nice cum.-
Iară de se va fi făcut mestecarea de sănge fără de nuntă, nu
vor putea să şuvăiască să zică cum n'au ştiut, ce să vor certa. -
Muiarea p6te şuvăl că n'au ştiut srnintela nuntet sale şi nu
să va certa nice cum, însă când va fi sminteala el sminteală de
pravilă, iară când va fi sminteala el de presprefire atunce să va
certa şi ea. - - .
Cela ce va"şti sminteala semenţit şi nu va baga în semă, re
tot va face el nuntă cu mestecare de sănge, de să va căi el up'aceia
şi de să va în părţi de aceia nuntă, nu'i va folosi nemică acea po­
căinţă ce să va certa după voia giudeţulul.-
Cela ce va lua asupra sa giurămănt cum n'au ştiut cum este
nunta cu sminteală, să'l credem, şi cându'l vom putea crede cu a­
devărat când va avea vre un semn să arate cu adevărat cum n'au
ştiut, însă nu avem alt mal bun semn de cănd VOlll vedea nunta
de faţă cu mare pohvală in sv. beserică, pentru căce că atunce
arată cum n'au ştiut şi credem atunce şi giurământul lUI şi nu să.
va certa, iară de'şî va fi făcut nunta pre ascuns în casa lUÎ, şi niee
giurămăntul nu't vom crede, ce să va certa după voia giudeţuiut
cu morte după greşala lUI şi după cum va fi şi mostecarea cea tie
sănge după cum şi mal sus am dat cuvănt de lnvăţatură.
Svărşitul prăvilelor inpărăteştr pentru t6te pacatele şi greşe­
lele cele trupeşti şi pentru tâte certările 101'.-
��------��2!�-@CSS
PRAVILĂ ÎNPĂRĂTEASCĂ,
pentru certarea celora ce suduesc, când li să va da
fi când nu li să va da.
Cela ce va sudui pre un om cănd nu va fi de faţă, să va cer­
h Intr'acela chip ca şi când are fi. suduitul de faţă.-
T
I
j
\
I
[117]
117
Cela ce va sudui şi va ocărâ pre cel mort, să să certe iară
nu aşa tare cum are fi când au fost viu.-
Cele ce'şt va răde de altul arătând muteşte, acela să va cer­
ta ca şi cându'l are fi suduit şi ocărât cu cuvântul.-
Cela ce trimite pre altul să îndemni pre neştine să suduiască
şi să ocărască pre cine-va sau &1\.'1 pornească asupra cui-va de
să'l suduiască, deapururea şi acesta se va certa ca şi un suduitor.
încă să va certa ca un suduitor şi cela ce se va tnvaţa a
trece dea pururea pre lângă casa vre unet muiart de cinste şi va
trece de multe ori tot căutând, acesta de'i şi pare nesine lucru mic­
şor iară acesta să certă şi cu globă şi cu alte certărt trupeşti.
Cela ce va sudui pre cela ce I-au suduit, să să certe ca un
suduitor, iară mal puţintel, mai uşor de cât cela ce au suduit lntăl.
Cela ce va grăi omului cuvinte bune, şi le va grăi cu hicle­
Şlg de'! va batgiocuri, ce să zice va grăi indărăpt, acesta să va cer­
ta ca un suduitorv->
Cela ce va grăi cătră altul cuvinte sprănţare cu meşterşug
spre alt obraz ca să nu să priceapa cii'�î râde, CUllJU s'are zice când
va zice cui-va că eu nu sărut fur sau când va zice mult îmî pure
rău unde ţeu făcut atâta ruşine ca unul fur, şi alte ca aceste, s[\
să certe ca un suduitor, -
Când va grăi neştine cătră altul cuvinte de sudalmă şi ltu
nu i-are fi fost gândul să'l suduiască, ce să zi te In ch p de gIUIIHl,
să să certe ca un suduitor pentru că depururea crede giudeţul
că şi gluma este cu pizmă, şi când glurneaşte işi face râs de'l ::;u­
duiaşte pentru să nu să priceapă că'l suduiaşte, alegând când va ti
tirea omului şi învăţătura pre fie ce cuvânt tot să suduiască, sau
când va fi neştine ţaran prost.-
Când va giura cela ce au suduit cum nu 1-11u suduit în de­
dins pre neştine, atunce giudeţul va socoti de va fi acel om deprins
cu acele cuvinte de le grăiaştc deapururea şi nn suduiaşte pre ni­
me, va crede giudeţul giurămăntul lUI, iară de vor fi cuvinte de su­
dalmă atunce nu'î va crede giurămăntul ce'l va cprta ca pre un su­
duitor şi nu va socoti giurământul lu!. -
-.·4
[118]
I • , I
II, I
\ \ � ,;: I
Iii
I
'/
'i ,1\,
,'\ .
,
I
-
118
De va zice neştine altuia tu ar barM mare, este cuvânt ce să
prinde şi dirept sudalmă, pentru că acestea cuvinte să chiamă ca
neşte isv&l.e, şi giudeţul mal bine crede cum să fie fă.:! de sudal­
mă, dirept aceia nu se va certa atunci acela ce ali zis acele cuvinte.
Când nu va fi fost mai demult rrajbă intre cela ce alt su­
duit şi tntre , cel suduit, atunce cuvintele să spun mal spre gând
bun de cât ri'tu.-
Când va sudui neştine pre altul, glumind umândtit, nu să va
certa ca un suduitor.
Cela ce va face niscare mascărieium de să răzâ cetaşil lUI ca
un suduitor se va certa.-
Giudeţul ce va sudui sau va bate pre cela ce va zice că uu't
.'
place giudeţul lUI cum l-au giudecat şi se va gindeea la alt ginde-
cătoriu ce va fi mai mare de cât dans, acela să va certa ca un
suduitor.-
De va fi neştine vre un om ca acela să albă vre o meserere
şi de va zice cui-va vre un cu vânt de sudalmă pentru să tocmescă
pre cela ce să sfădesc Inainte t lUI, acesta uu să va certa ca un
suduitorv-s-
Dascalul ce'şt va bate ucenicul nu sit va certa ca nn sudnitor
cându'l va bate cu măsură şi spre lnvăţutură şi stă acest lucru
după voia giudeţulul să giudece bataia ucenicnlut de va fi fost cu
măsură şi spre lnv:lţiitllri'L sali de nu va fi fost, pentru că de nu va
fi cu măsură să va certa ca un suduitor.-
De să va prileji neştine vre un filosof, sau vre un numărător
de stele, dud va Muta în obrazul cui-va, şi de't va zice fur, nu să
va certa ca un suduitor, pentru căce de i-aii z.s fur nu i-au zis
pentru să'l suduiasca ce pentru ca l-au cunoscut cu meşterşngul
său cum este fur. -
Nu va putea feciorul .nice nepotul pănă a S-a stepenă ca să
ceară giudeţ ca să certe pre tată-său salt pre moşu-său, şi alte 0-
braze ca acestea, pentru căce l-au suduit sau l-an bătut, de vreme
ce giudeţul crede cum tatăl şi moşul şi alţiI ca aceştia i-au suduit
şi i-au bătut:spre învăţătură iar nu spre răutate. -
T
[119]
I
I
I
I
I
1
f
,
119
Acesta să inţelege când va fi bataia şi vatamarea cu măsură
pentru căce de vor trece de măsură atunce acela ce I-au bătut
saă l-aă vatamat să va certa t rup e."tc, şi sta acesta în voia giu­
deţulut să leguiască de va fi cu măsura, sau de nu va fi vătămă­
tură. -
Feciorul cel va vatama tată-său prcspresamă, macar de-are fi
şi spre lnvăţătură, iară de va vrea p6te să facă pre tată-său şi fi't­
ră de voia lut să't dea ce't va fi partea şi să S[t usebască de dăns,
Tatăl p6te să indemne pre giudeţ să certe pre fiiu-său ce'l
va fi suduit macar de-are fi sudalma cât de micş6ră.-
Domnul, fără de certare şi fără de cuvinte de sudalmă, p6te
să lndirepteze pre robul său spre învăţătură.
Priiatelul �i ruda de va sudui pre priiatel sau pre rudă, nu
să chiamă că l-an suduit cu gănd rau cumu I-are sudui vre un
străin. -
Cela ce va fi suduit pre cine-va de răpitul măniet sau d\'11
sminteala limbei, să nu să certe ca un suduitor, iară să. cade tntr'n­
cel ceas ce aii sud uit să'şI tocmască lucrul şi să să lase mal mic
căindu-se ce-au făcut şi pocoinţa sa fie de faţă şi să'şt ceară ertă­
ciune la vedere, pentru căce de va lipsi vre una dentraceste certa­
se-va ca un suduitor. -
Cela ce va sudui pre neştine şi cel suduit va priimi sudalma
�i va zice en am vrut de m'au suduit, atunce cela ce au sud uit nu
să va certa, şi acesta să inţălege când va rămânia sudalma asupra
obrazului celui suduit, iară de va trece sudalma asupra obrazului
celut sudult, iară de Va trece sudalma şi la alt obraz, atunce acela
al trei obraz p6te să vie să părască la giudeţ şi s{t'l rescumpere
giudeţul, cumu s'are �lice va sudui neştine pre vre un copil şi sudal­
ma nu rămâne asupra copilulut ce trece la tată-său, atunce macar
că şi primeşte sudalma, iară tată-său p6te să vie la giudeţ şi Să'ŞI
ceară rescumparare.
Aşijdere de va sudui neştine muiarea cuiva, sudalma va trece
spre bărbatul el, şi de va sudui neştine pre vre o slugă sudalma
trece la sUtpânu-săU. -
" I
[120]
l'
II
120
Cela ce va sudul pre omul cel domnesc să chiamă cum ati
suduit pre domn, şi dere şi erta cel suduit, iară fiind om domnesc
",
domnul nu'l va erta ce'[ va certa. -
Când va sudui neştine pre altul mult şi el va tăcea şi va pri­
mi sudalma, de vreme ce va fi sudalma mare şi va fi cu lucru fă­
cută, W cel suduit va fi şi vatamat la trup dentraee sudalmă, a­
tunce giuqeţul va certa pre cela ce nfl suduit macar dere şi primi
cel suduit sudalma, pentru ce că giudcţul crede cum cel suduit de
frică zice că primeşte sudalma iară nu cu adevărat. -,
Cela ce va trimite pre alt cine-va să suduiască pre altul şi
el nu'l va sudui, nu să va certa ca un suduitorv-e-
Cela ce v� zice cuiva eu sămt mal de cinste de cât tine şi
mal boiarin, atuhce acela să suduiaşte şi să va certa ca un sudui­
tor, iară de'I \(� dice cinstit sămt şi eu ca �i tine şi boiarin ca şi
tine atunce nu să va certa ca un suduitor de vreme ce nu ia ne­
mică den cinstea lUI sau den boi aria luî şi pentraccia nu să va cer­
ta ca un suduitor, iară de vreme ce acesta ce va grăi acest cuvânt
este mal mic ne cât acesta ce aude acesta cuvânt atunce să va
certa ca un suduitor, macar că acestia t6te stau după voia. giudeţu­
lui să giudece de vor fi aceste cuvinte de sudalmă sau de nu vor fi.
Un om ce are fi în totă vărsta şi va sudui pre cine-va cu
multe sudălml şi in multe Iealurî acesta tot cu un giudeţ se va
giudeca şi cu o certare să va certa pentru t6te, iară cela ce va su­
dui pre altul în multe vreml şi de multe ori şi cu multe Iealurl
de sudalma acela să va certa cu multe certărl.
•
t·
PENTRU SUDALME CĂND SĂ VOR CHEMA MiCi
şi căndu să vor chema mari.
De vreme ce am zis şi mal sus cum sudalmele să certă du­
pă voia giudeţulur, trebue acmu să spunem că voia giudeţulut la
lucrurî ca acestia, ce să zice la sudălmt, în ce chip să cade să fie,
dece totă sudalma să giudecă in doo chipuri, sau mare sau mică
T
---�
I .�
[121]
16
).
I
.. ,
j
1
t
.;)
12t
despre aceste luerurt ce stau prenpregiur, ce să dice pentm vina
dentru carea s'au scornit şi S'<1U făcut sudalmă spre obrazul celut
suduit, ce fcl va fi, mare au mică, sau şi locul in care s'au făcut
sudalma, salt In ce vreme şi alte ca acestea, dece dentracestea lu­
crurt să ia izvod, de să cunoşte care'r sudalma mare şi mică, iară
giucleţul pote după voia lUI să certe pre cela ce suduiaşte.--
Sudalmă şi ocară mate este, cându să face şi cu lucrul întra­
cesta chip, când va tăia neştine barba altuia, sudalmă mare este
când va fi neştine dăruit cuiva vre un dar denaintea a mulţî omenl
şi lncă'i va fi făcut şi zapis să fie a lut să'l ţie, nemărut să nu'l
dea, încă să chiamă sudalmă mare şi ocară pentru caria'şt pianle
feciorul moşiea părinţilor săt,
Cuvântul cel de sudalmă mal răă lntărâtă pre om, de cât
cându l-at bate cu un toiag.
Cela ce să va atinge de trupul cuiva cu mănie de'l va înpingc
sau îl va strânge, sa chiamă că I-au suduit cu sudalmă mare.
Cîll1du'şl va sparge neştine haluele de mănie şi va sudui pre
altul, atunce să chiamă că face acela sudalmă mare.-
Mal mare este sudalma când suduesc mulţt de cât când are
sudui nUIII<l1 unul.-
Mal mare sudalma să chiamă când va sudui neştine pre al­
tul ln vre un loc ca acela de cinste, unde vor fi mulţi oment strânşi,
cum lu mijlocul trăgului sau la vre-o nedee saii in curtea domnescă
sau la vr'un praznic. -
Sudalma ce să va face In trăg, este mal mare de cât aceia ce
s'are fat·f' la sat.
:Mal mare este sudalma, când suduiaşte neştine pre altul lna­
intra a omenl mulţi de cât când I-are sudui să fie numar el său­
guri. -
Cela ce va sudui pre neştine inaintea giudeţului tntr'acel ceas
să va certa.
Ct>la ce va sudui pre om de beserică, popă sau diacon, face
mare sudalmă.-
Cela ce suduiaşte pre boiarinul ce are boerie, acesta. să soco­
teşte 1n locul giudeţulul, atunce face mare sudalmă.--
-----....;..------===�-....,�.,
[122]
Cela ce suduiaşte pre omul cel domnesc face mare SUoalmlt.
Când va sudui neştine pre vre o mulare şi cu ace sudalmă.
in micşprează cinstea acei! femel, acesta face sudalmă mute.­
Sudalma ce să va face în beserică este f6rte lJ1are.-
De. va da neştine cuiva o palmă presprs obraz nu MI chiamă
sudalill�l mare, iară de va fi In vre un loc mare ca acela cum aur
zis ma! şus, atunce este mure, cum au fost odată un boiarin care­
le fu scos şi gonit den locul lUI d06 lunI pentru ce ali dat o pal­
mă In beserică unul rob a giudeţulur acelur loc, pentru căce i-au
zis au nu ne vezr, iară de să va prilej! vre un om de gios sit dea
palmă vre u�uI boiarin atunce va face sudalmă mare.
Cela ce va lovi pre altul cu pumnul S'IU cu toiag sau cu fu­
ne sau cu var,g'it saf! cu alte ca acestea, şi de nu să va afla, 'l<lil
--:
de nu va face vanatae sau sanga, nu sa chiamă sudalmă mare, a-
legând de sa face spre vre un obraz ca acela mare, sau de'] l'a fi
lovit in beserica la vremea svintsr Iiturghn, sau de să va prileji 111
curtea domnească, pentru că atunce S,l, va chcmă sudalma mare.
I Cela ce va merge la casa altuia de'l va sudui acela face su-
dalmă mare.-
1,
�I
122
CÂND VA PUTEA SCAPA DE CERTARE
cela ce suduia�te ca să nu să certe
arătănd cum cuvintele ce au zis de l-aă suduit sămt
adevărate.
Cela ce va sudui pre altul, zicând cuvinte tot adevărate pre
.cale, după cum va ti tacut acesta va şuvui cum va putea şi va
scapa de certarea sudălmiî,
Cela ce va zice vre unii m.uerl curvă carea cu adevărat ma­
inte va fi fost curvii iară dup'aceia s{t va fi lnţelepţit şi va fi atunee
muiare de cinste, nu să va certa.-
Cela ce va zice cuiva că'i afurisit sau copil neştiind că cel a­
furisit l-au ertat şi l-au făcut cu adevărat fecior după lege, nu să
va certa ca un suduit6r.-
T
...... ,
1·
l
[123]
/.
t
123
De va zice neştine cuiva hain carele mal de mult cu adevă­
rat va fi fost hain, ce'l va fi ertat domnu-său şi'l va fi primit ia­
ră'ş] tn cinstea dentăt, atunce acela de'i va fi zis hain pentru ceia
ce-au fost întăi a vrearne, ce să zice de'i va fi zis tu al fost hain,
nu să va certa ca un suduitor, iară de'I va zice dentracesta an, cumu
s'a re zice tu eşti hain, atunce se va certa.-
Când va sudui neştine pre altul şi'l va ocări, de va putea a­
rata cum cuvintele cele ce i-au zis de ocară sărut adevărate pen­
tru carele pete să ia şi certare cela ce l-aă suduit nu să va certa,
cumu s'are zice de va zice neştine cuiva cum este fur sau precur­
varitî sau alte ca acestea şi le va arata cum sămt adevărate, a­
tunce suduitorul nu se va certa ce să va certa cel suduit, iară de
va zice neştine altuia frenţite sau gârbove sau alte, acela dere şi
arata acest lucru să fie ClI adevărat, iară tot să va certa cela ce
va fi ocărăt Cit uu suduitor, pentru că nu să pot certa ni ce dănâ­
oră stricaţi! şi betegit şi alţi ca aceia.-
Când va sudui neştine pre altul pre direptate şi pentru căce
i să cade să'l suduiască ca pre un vinovat, atunce nu să va certa,
iară de'l va sudui fără de vină atunce ca un suduitor să va certa
macar dere fi şi cum zice suduitorul cu adevărat, iară pentru firea
şi mintea lUI ce rea tot să sa certe.-
Cela ce va arata la giudet cum cutare martur ce mărturiseş­
te lnprotiva lUI nu este om de credinţă şi'I va sudui pre martur
inaintea giudeţului zicănd cum mărturia lut nu este bună de vre­
me ce el este precurvariu şi este mincinos �i om cum mal rău, de­
te de va arata acesta cuvinte cum sămt adevărate nu să va certa
ca un suduitor, iară de nu va arata sa va certa ca un suduitor, ce
face sudalmă mare. -
Cela ce va da vre un artic la mâna domniei şi va scrie a­
colea hulă şi ocară în protiva cuiva, de vor fi acele cuvinte adevă­
rate şi de faţă nu să va certa, iară de nu vor fi adevărate să va
certa ca un suduitor ce face sudalmă mare. -
- '
[124]
Ţ
i
"
, . .
T
124
SudaI�ua ce va sudui neştine spre cucon mic s{t chiamă c'an
suduit pre tată-săli, drept aceia pote tată-său să vie la giudeţ să
să plângă pre dâns macar de nu I-are mâna fiu-său ce numai peu­
tru să să certe cela ce va fi suduit pre fiu-său, -
Aceasta să-,inţelege când cuconul cel suduit încă nu va fi 0-
săbit de tată-sâ-''li iară de'î va fi fecior de suflet sau de'} va fi co­
pil atunce nu va putea să margă la giudcţ să'ş! plângă sudalma
teciorulut său.-
Feciorul nu va putea nice dănăoră &1. părască la giudeţ pre
cela ce au suduit pre tată-săă .
Când va sudui neştine pre fecior nu va trece sudalma păIl�t
la tată-său când nu va şti cela ce suduiaşte cum este tată-situ viii.
Sudalma robulut este sudalma stăpăuu-său, drept aceia pote
stăpănul robului despre chipul lUI să facă părâ la g.ude] pentru
sudalma robului său macar dere fi cât de micşoră sudalmă, şi a­
ceasta să inţelege cându'l va sudui în pizma stăpânu-său pentru sa'l
facă lUI ruşine, iară de'l va fi suduit pre rob pentru vina InI �i lin
să va atinge neruică de stăpân, atunce nu să va certa nice uuul ui­
ce altul.-
După voia giudeţulut stă acest lucru să legiuiască acea su­
dalmă a robului ore atinge-să de stăpâuu-sau au IlU sa atinge.
Bărbatul despre partea luI pote să părascâ la giudcţ pre cela
ce va fi suduit pre muiarea lU1, aşijdere şi socrul pentru sudnlnm
nurorel sale şi ginerile pentru sudalma logodnicel sale, şi Încă PPIl­
tru sudalma unet fete logodite pete să parască la giudeţ tatiU el
şi logodnicul ei şi tucă şi socru-său de v�'eme ce sudalma el, ce să
zice fete�, trece şi pănă la acel alalţ'i la toţi şi p6te fie carele de a­
ceşti 6melll al feteI tot câte unul să margă să părască ht giudeţe
6RE CÂND VA PUTEA SĂ VIE SĂ SE PLĂNGÂ LA
GIUDEŢ NEŞTINE
,i să părase pentru sudalmă, ee va fi suduit neştine
pre altul.
! .i
� i
. , I
I
, , II I
I
1
, ;1
C III
'� l
1, ,
l�
t
"
"
1,
[125]
p
125
şi să certe pre suduitoriti, şi aceasta S11 înţi\lpge când va fi ştiind su­
duitorul pre ceştia pre toţr şi cum este logodită.
Muiarea nu va putea să vie la giudeţ să părascâ pre ('PIa ce
va fi suduit pre bărbatul el, de vreme ce sudalma bărbatului nu să
chiamă sudalmă şi spre muia rea lut.
Cela ce va sudui pre ispravnicul cuiva nu să chiamă cum ai't
suduit pre acela ce este ispravnic ce pre stăpânu-său, alegând când
va sudui pre ispravnic de va fi el de faţă sali de'l va sudui la vre­
mea cei a când să va apuca de StI fie ispravnic, sau de va sudui lu
pizmă de să facă ruşine stăpâuu-său.
Cela ce va sudui pre ucenic înaintea dnscalu-său, să chiamă
că suduiaşte pre dascalu-său, dirept aceia dascalul despre partea sa
pote veni să părascâ la giudeţ Să'I facă răscumpărare pentru sudal­
ma lui ce va fi luat pentru ucenicul S{IU.-
Cela ce'şt va sudui pre o rudă'şt suduiaşte pre t6te rudele
sale cflţl vor fi dentr'acel rod şi fie carele dentr'ucel rod pote să vie
hit părascâ la giudeţ pentru s{t să certe trupeşte suduitorul �i ni­
me dentr'acel rod nil va putea să rege pre giudeţ pentru certarea
suduitorulut să să certe cu bani, nuuat el singur suduitorul potc să.
Iacă aceasta să să r6ge să să platescă cu b.ml.-
Acela ce va sudui pre om den clirosul besericeî suduiaşte pre
vlărlică şi pre beserică, şi vlădicul pote să iarte greşala lUI ce-a ii
făcut suduind pre episcop şi pre cliros, iară greşala ce-au f:lcllt su­
duind beserica nu'l va putea erta, ce să va certa ca un sllc1uitoriii.
Acela ce va sudui pre că"lugăr suduiaşte pre egullwnul !tu şi
pre mflllăt\tire şi p6te egumenul şi CIl măni\stirea Stl păra�erl la gin­
!leţ, alcgimd de va fi cltlugll.rul dus lWlltru lnvi"lţătura cărţrl eu vOiit
eg1l1l1cnulu'î, pentru că al-ullce cille'} va sudui llU suduia�tr pl'e e­
glllllCll uice pre mi"m[l stire. -
Pute călugărul să iarte prc cda ce l'au suduit pre lhlllS, iari't
nu pute sit iarte pre cela ce au sud uit pre egumeuul �i pl'e mtt­
nâstil'ea lui.
I
I
I
[126]
1
. ,
\ i
U Il
'1 - ,t
,: i,
�L
'1' "
. I
1
J
I l'
I ,
J
\i11>' .
ii
126
CĂND SĂ VA CHEMA SUDALMĂ,
de va zice �neştine altuia minţi, şi când nu să va chema .
Cela ce va surlui pre cine-va pentru căce va fi suduit el In­
tăi nu să va certa, Însă când va fi sudalma celula dentăl mincind­
sa �i nu '(a putea să arate iară sudalma celut al doile este ade­
v<tr,lt:t iară de re fi sudalma celul lutăî adevărată �i celur al doilea
miucinosit atunc) acel al doilea sit va certa şi nu va putea şuvăi
S,L zică că 1lI',l\l suduit (,1 lntă) deciia l'am suduit şi eu. -
Cela ce va sudul pre cine-va tăr\lili după cel va fi suduit el
nu va putea şuvăi să l-uă suduit pentru ce l-au suduit cela lult
în t<ll" ce siî va cert�'�-
Cine va sudul pre cine-va zicându'î eri bărfcaşte, acest cuvânt
ce i-au zis că bărfeaşte de să va afla c11 este adevarat cum i-mI zis,
aresta nu să va certa ea un suduitoriu, ia ră de't va fi zis întru de­
şert acest cuvănt şi să va afla că este el vinovat, atunce acesta
ce-an zis celula ce bilrfrşte să va certa ea un sllduitoriu.-
Cela ce va zice altuia să mit erţt că minţi, să va certa �i nu
sa vă putea scapa CU acest cuvânt căce va fi zis să mă erţr.
Când s11 vor priei dOI omeut şi va zice unul altuia niscare
cuvinte rele asupra lUI cum să fie făcut uiscarevrăutăţ! şi cela'i va
zice de faţh CIt bărleşte, de nu vor fi adevărate cuvintele cele (le
ocară ce i-au zis IlU s:t va certa cela ce i-au zis că bărfeaşte, iară
de vor fi adevărate atunce ca un suduitor să \',1 certa. -
Cela ce va zice altuia că brtrfea�te şi'] va da �i o palmă, ma­
car Mre fi zis �i minciuni cel lovit iară cela ce l'au sud uit s,\ va
certa pentru ce l'au lovit.-
Când va zice neştinfl altuia că bărfeaşte şi el va fi grăind di­
l'Cpt, atunce cela ce i-au zţs că. băl'feaşte este <tator fntre toţî 0-
)'leliil: să zică că au biirfit ei singur iară nu cela ce i-au zis el că
bărfeaşte.
Cela ce va zice celuia ce'l va sudui că bărfeaşte târ,liu după.
Suuallllă lJarfe�te, acel,i :je va certa ca un sut1uitoriu.-
T
...
[127]
127
PENTRU ERTAREA SUDĂLMli
cum şi În ce chip să Ve. face.
1'1
\
I •
,
I
L
i
r
r
I
"
'"'---ti'�
Sudalma să iartă une ort CU cuvăntul, iară de multe ori să
iartâ �i cu ti\eutul.
Sudalma să chiamă crtntlt când sit tocmăsc amâudoo părţile
şi să tnpacă şi dau mâna unit cu alţii şi încă <le multe on fac 111-
tăritură şi cu giurămănt,
indt să iartă sudalma şi cu bant, iară cela ce iartă pre cela
ce I-au suduit pentru căce il da bani acela este de ocarâ şi de
totă ruşinea.-
Cu tăcereu &� chiamă el sit . iartă sudalma când cel suduit
va face nişte semne 6re carele intru care lucru va putea cunoşte
cum dentru adâncul inimit lut arată CUm să nîbă prieteşug spre
cela ce I-au suduit macar de n'are nice arata cu cuvântul, iară
semnele ertăciunet sărut ncestin: când va sudui neştine pre altul şi
el să va face a nu'l auzi şi dup'aceia cât de târziu nu'şt Va miiI
aduce aminte că l-an suduit şi mal vrătos când vor avea sămbrâ
inpreună sau de vor merge amândot pre o cale salt de vor mânca
sau de vor bea tnpreună sau de vor zice bine-aţi unul altuia satt
de să vor desfata şi vor glumi unul cu altul.-
Când StI va prileji cel suduit şi cu cel ce I-au sud uit să d<'fI.
mâna amândot şi să să sărute unul pre altul cumu'i la pnşn dind fac
Hristoe oiiscră se; aceasta nu sit va chema Cit s'au lnpacat, alegând de
vor face acesta în altă vreme.
Ertatâ să va chema sudalma câml va auzi cel suduit cuvinte
bune şi de cinste elen gura celuia ce l-al! suduit.-
Când va sudui neştine pre altul şi de să va atinge de tl'U­
pullu!, CUlllU s'a re zice să'1 înpingrt salt s[t'l ţie �i s!t'l snduiască, a­
tunce nu să va certa cu aceste cuvinte ce scril! mal sus ce tre­
bue cându'l va erta să'1 iarte cu cuvăntul şi denaintia a mulţl 6-
menI. -
Cela ce va erta sudalma celuia ce l-au sudnit au cu cuvăn­
tu! au cu tăcerea, acesta cu adevărat să ştie că nu va mal putea
: I
, I
",
I
[128]
l
•. i
�L l
I
, I
. I
l .�
128
să părnscă la giudo] Să'I facă rescumpărare pentru sUdalmâ ce l-au
suduit, ce: .... va face giudeţul cuuiu'r să cade şi'l va certa ca pre un
vinovat cumu'i va veni giudeţul după pravilă, cnm dft lnvăţătură.
Siamnele ce scriu mar sus arată cum cel suduit aII ertat pre
cela ce l;-a(l suduit inainte pănă a nu intra acele cuvinte in ure­
chile giudeiulul, iară de'I' va erta după ce va fi Inteles giudetul a-
�', , , ,
tuuce n-u să chiamă erta tâ aceia sudalmă.
Cela ce va ertâ la MIa lUI sudalma ce'l va fi suduit neştine
acela de să va scula den boala lui nu va p'itea să părascâ la giu­
deţ pre cela ce l-ail suduit să'şI răscumpere depre dăns. _
, .
PENTRU CElA CE CLEVETESC
şi suduesc pre domnul ţără], sau pre omenii besericii.
Cela ce va grăi rău de domnul loculut aceluia şi'l va sudui
cu mânie şi cu tot dedinsul tntr'acesta cbip cât dere putea, i-a re
fare totă răutatea, pre unul ca acela să cade să'l certe de vreme
ce face lucru ca acela înprotiva legeI şi prwiler, şi nu să va cer­
ta uumaî cela ce grăiaşts rău de domn de faţă de'l aud toţr, ce încă
şi cela ce va grăi cât de puţin şi micşor cuvânt ce va fi de ru­
şine şi de hllhî, asupra domuiet şi acesta să va certa, de vreme ce
S;"t "f!il un lucru mare la tote pravilele acesta ce va grăi cât de puţin
cuvânt rău inprotiva domniet Ioculut aceluia unde Iocuiaşte dere fi
OI"I ce fial de 0111 ver fie mirean verr călugâr ver fie ce om den
clirosul besericeT.-
Cela ce va sudui pre vlădicii sau pre duhovnicu săU să cade
�ă sn certe�-
Sudalma ce va sudui neştine pre vlădicii, de să va atinge şi
de beserică cu vre o hulăsa.u altă ceva lucru cu ruşine, atunce săn­
gur mitrdpolitul, ce să zice vlădicul, să cade să'1 certe pre suduitol'iu
�i "h'l aforisescă, iară de va fi suduit numar pre vlădică atunce vi­
Ilovatul să va pal'â la gilldeţul cel mirenesc şi acolo să va certa.
On care dascal făcând vre o învăţătură in svănta beserică
intre tot norodul, de va sudui sau va ociirâ pre vre Ull vlădic zi-
T
4
...
'\
'1
1
l
[129]
129
când şi pre nume şi arătăndu't de faţâ şi ocărăle lUI şi lucrurile ce
va fi făcut acesta, să va certa incâ dere spune şi într'alt chip cu
cuvinte acoperite, ce să zice cu tălcurI ca acelea pentru să nu in­
ţeleagă toţi iară numai ce'r lnvaţaţ! aceia să't cunoscâ şi pre vlă­
dic şi lucrurile lut, şi atunce iară'şr să Va certa.-
Cela ce va huli pre patriarhul de faţâ sau şi în tarnâ nu să
va numai aforisi sau să va goni den svănta beserică şi va rămânea
şi fără de cinste ce lncă şi ca un eretic se va cerceta.-
Cela ce va sudui pre domnul ţărăt, de va fi nebun sau lipsit
de minte sau bat de băutură sau de altă nebunie nu să va certa
in să să cade să să arate lucrul şi să să cunoscă pre cuvinte ce va
fi suduit sau ce fel de obraz va fi fost sau ce fel de nebunie va fi
având sau de beţie, iară de va fi lntr'alt chip să va certa forte cum­
plit. -
Certasea celuia ce suduiaşte pre domnul ţărel salt pre vlărlic
sau pre dohovuic ce este ispravnicul lut este după voia giudeţului.
Nu pete tie ce giudeţ să certe după cum va fi voia lui şi
cumu'r va părea lUI pre cela ce va sudui pre domnul ţărer, ce să.
cade să serie carte sit'j dea ştire domnulut cum şi in ce chip l-aă
suduit şi cumu'i va da respuns şi luvăţătura aşa intr' acela chip să'}
certe şi sa '1 pedepsias�ă.-
PENTRU CElA CE SUDUESC
şi ocărăsc pre neştine cu scris6ria.
Ca capetele ce scriem mal sus, zis-am cum sudalma să face
şi cu scrisore, cnre sudalmă cu scrisore să face aşa când va scrie
neştine şi va pune şi uescare cuvinte de ocară şi de sudalmă ÎJl­
protiva cuiva scriind şi numele lUI şi multe cuvinte rele şi sudălmt
asupra lUI; aceste ocărî cu scrisorea să fac in multe fealurt, une
01'1 scriu hărtiî cu sudalme şi cu -ocărl asupra cuiva şi le aruncă
pre uliţe şi In mijlocul trăgulut unde sărut mal mulţi oment pentru
să cetească mulţl şi să Inţeleagă ocărăle lut, altil scriu şi lipesc
, 17
''"'':1
�.
\
i:1
I
l'
,
, I
l'
I
·1
I
�------------------------ ��.. �
[130]
I
1
�
I
130
hărtiî pre zidurt, saă pre păreţî pre unde trec omenr, alţiî cu meş­
terşug nu scriu numele omului ce scriu nescare semne ca acelea ce
nu le au, de toţi inţeleg şi cunosc pentru cine grăiaşte şi pre cine
ocărăşte,
Cela te 'va face polojenit ca acelea cu ocărî şi cu sudălrnt a­
supra altuiă, aceluia ca să i să tae capul, după cum zic mulţt das­
cali, acesta să Inţelege şi să face când acele scrisort şi acele polo­
jeniî cu' sudălmt şi cu ocări vor fi tocmite cu vicleşug ca acela a­
supra cuiva, ca să i să facă morte acelut om, iară de nu vor fi aşa
cumplite ce vo� fi mal ioşore aşa ca'n chip de glume, atunc.e cela
ce va fi făcut acel fel de scrisori să va certa după cum va fi voia
giudeţulut, ce s� zice cum va fi şi omul acesta ce aii făcut une ca
acelea şi cum va fi şi acel sud uit şi ocărât, vor socoti dece au '1
vor goni şi'l vor scote den moşiea lut şi'! vor lua tote bucatele dom­
neştr, sau '1 vor trimete la ocnă sau va rămânea fără de cinste ca­
re lucru este mai răii de tote că nu'l crede nime ce grăiaşte ni ce
să crede nicăiurt mărturiea lUI nice este volnic să dea al său eul
va vrea ni ce să facă zapis cuiva ni ce să moşnenească ocina cuiva
şi alte ca acestea, sau iarăşt pre unul ca acela să'l porte pre uliţe
prin tot trăgul sau să paţă altă pedeapsă după cum va fi voia giu­
deţulut având giudeţul dea pururea putere la lucrure ca aciastea să
certe şi cu morte.
Cela ce va trimite, pre altul să facă scrisori cu sudălmI şi cu
ocărt ca acelea asupra cuiva, sau de va svătui pre altul să facă a­
cest lucru, să se certe tocmat ca şi cela ce are fi făcut el singur.
Cela ce va face scrisort ,cu ocări şi cu sudălmt asupra cui va
vrând să şuvăiască să zică cum l-an indemnat cutarele, şi acela i-au
dat svat de-au făcut acest lucru, iară el dentru sine n'are ti facut,
nemica nu't va folosi acestuia ce să vor certa amăndol cu un fial
de certare.-
Cela ce va gasi vre o scris ore cu sudălmt sau cu ocară asu­
pra cuiva şi de nu O va sparge sau să o ardă ce o va arata pri­
eatenilor săI sau cui'şt va găsi, acesta să va certa ca şi cela ce o va
fi făcut, alegând de o va fi făcut vre un om de cinste şi va fi scrisă.
uc dăscălie mare dece o va ţinea şi se va mira de acele cuvinte
T
i
J
[131]
131
tocmite cu filosofie, iară nice acest lucru nu este ertat să'l facă de
vreme ce este scris acolo cuvinte rele carele nu trebuesc să să a­
rate între omen). -
Cela ce va scrie virşun sau va scote cântece întru ocara cu­
iva acesta să va certa ca şi cela ce va scrie sudalme şi ocărî cu­
mu'i scrie mal sus lnpreună şi cu cela ce le va cănta acelea cân­
tece sau alte ca aciastea, toţr cu o certare se vor certa. -
Cela ce va unge ferestrile sau uşa cuiva cu scrănâ sau cu
tie ce grozăvie tăcându'şi râs de casa aceluia, să să certe ca şi ceia
lalti, --
,
Cela ce va spănzura la uşa cuiva niscare carne sau altă ce­
va străv înpuţit să să certe ca şi ceia ce scrie mal sus.-
Cela ce va lipi scrisorea cea cu ocărî la uşa sau la Ierestra
vre unul om de cinste sau de o va lipi la curtea domnească sati
la beserică acela mal mult se va certa de cât ceia ce scrie mal sus.
Cela ce va zugrăvi chipuri de omenî cu ruşine şi cu ocară a­
supra lor, şi mal vrătos când le va pune la vre un loc să vază
mulţi, să sa certe ca şi ceia lalţi. -
Cela ce va face răspuns scnsorit ce-aii fost scrisă la dăns cu
sudalmă şi cu ocara asupra lui şi macar de n'are adăugi alte cu­
vinte ce numar de re scrie cum câte au scris sămt tate minciuni,
uu'i vor folosi aceste să potă scapa de certare ce să va certa ca
şi cela ce scrie carte cu ocara �i cu sudalmă.
Oela ce va vădi la giudeţ pre cela ce scrie carte cu ocară
asupra cuiva, acela va lua dar de la giudeţ şi'l va giudeca giudeţul
cum s<i. cade şi dupa cum va ti felul omulut cel sud uit sau in ce
vreme, -,
PRICINA ÎNTĂI
pentru care să Îndeamnă giudeţul de mai micşurea­
ză certarea.
Acmu să spunem pricinele pentru carele să îndeamnă giudeţul
de mal micşurează celui vinovat, şi lntăia pricină este Inşelăciunea,
T
II
l
\
[132]
...
CARE GREŞIALi sl tl·IU]I.� CIr Î:\Ş.\.LACIUl\E.
.t
.,
,
I
•
Când face neştine vre o greşală, şi pentru acea greşală nu
dobândeşte nice o cinste, sau când va face de vre o frică sau de
vre o zburdăciune atunce vom crede că au greşit făraluşel ăciune şi
mal vrătos când va păgubi sau va păţi altă nevoie pentru acea
greşală. -
Cine va face vre un lucru de faţă de vor vedea tot: care lu­
cru nu va da pravila să să facă ce'l va sminti, nu sit chiamă sa fie
făcut greşală cu înşelăciune.
Cela ce va face greşală cu tnvăţătura mal marelui săă nu să
chiamă să fie făcut greşală cu lnşelăciune- +
Cela ce va greşi preia ten ulul său cel bun nu să chiamă să fie
făcut greşală cu înşelăciune. -
Cela ce face greşală de nevoe turlemnându'I mesererea tare are
pre măna lUI, nu sit chiamă c'aă greşit cu tnşrlrteime.-
Cela ce'î învaţat a face răutăţi, acesta tate greşi alele ce face
sămt cu tnşelăciune.
Cala ce face lucruri presprefire şi denafară de obiceele creş­
tineştî să chiamă că face greşală cu tnşălăciuue. - ,
CARE GREŞ};\LE sl CIIIAlil FERl DE ÎNŞEI .. ,\CIUNE.
.i
132
vicleşugul, pentru elice greşala ce să face cu lnşelăciune şi cu hicle­
şug este f{u;te mare, iară greşala ce să face fără de lnşelăciune nu
să chiamă nice cum greşală şi numaî ce să ceartă aşa puţin lucru
numai drept legia. -
După chipurile celora ce vor greşi ce feal vor fi va cuuoşte
giudeţul, şî va crede de va fi greşit cu lnşălăciune sau de nu va
fi, pentru căee cela ce au greşit de va fi vre un ţaran gros şi prost
sau vre un. cucon mic de vrăstă sau vre o mulare atunce nu să va
chema să fie greşit cu tnşelăciune sau cu vre un vicleşug.
i'
II
1,'
{
r:.II
i: j
J;
� , ;
"Ii
I
fi
r i,
�I/
t j �j
.
('
I '
II i
I
II
I
,
"
I
; I
H
:1
,
I
'1
l'
�
"
,
)
',,�H;):
l ,A
[133]
r­
I
t'
. l
5
133
Cela ce va fi ispravnic vre unul cucon micşor (le'( va tinia
bucatele pre urmă şi după mortea părinţilor şi de va lăcorni să ia
ceva dentr'acele bucate fără de blugoslovenie şi fll rit di ce sit vor
da la vre o treabă pentru nevoia acelui cucon, să chiamă că face
greşală cu înşelăciune.-
Cela ce nu face la boeriea lut după tocmelile şi naravurile
ce-au fost mal de mult aceil boeriI, ce face alte obicee după voia
sa, acela să chiamă că greşeşte cu înşelăciune.
Cela ce face silă cuiva să facă vre un lucru fără de voia lut
acela să chiamă că face greşală cu tnşelăciune.c--
Cela ce are puti a face vre o greşală de faţă şi la vedere, iară.
el face acia greşa lă pre ascuns să nu'l vază nime, acesta face grr,­
şală cu înşelăciune, alegând de va avea cuvănt a grăi să zică c'au
făcut pentru cutare lucru.-
Pre ascuns să chiamă şi să face vre un lucru care lucru nu'l
spun celuia ce s'ar cădea să'l ştie.-
Cela ce va vatama forte reu pre cineva sau de'I va face alta
nevoe mare, să chiamă să fie făcut acel lucru cu înşelăciune şi nu
va putea să şuvăiască să zică cum nu l-aii vatamat cu înşelăciune.
Cela ce va asculta şi va face vre e greşală pre cuvântul al­
tuia, acesta nu să chiamă că greşeşte cu inşălăciune, alegând de va
fi fost acela ce i-au zis vre o muiare.-
PENTRU A nOA PRICINĂ
ce micşur-ează giudeţul certarea celui vinovat.
A do6 pricină caria Indeamna pre giudeţ să mal micşureaze
certarea celut vinovat este mâniea, şi să va da de vreme ce şi pra­
vila dă lnvăţătură cum greşala ce sa va face cu mânie să si.\.
certe mal uşor.-
Direptatea şi jaloba vinovatului pote să le sprijinească la ne­
voia lUI când va greşi, cumu s'are zice tatăl cându'şt va găsi fata
curvind sau bărbatul cându'şi va găsi muiarea făcând preacurvie
[136]
l:r--- --
--PC'
CER'I'ARIA CELOR TINERi.
CERTAUfA CVCONfLOR.
Bătrân să chiamă den 50 pănâ ln 70 de al. _
Bătnlnii când fac vre o greşnlâ pentru earia ÎnvatA pravila
să să c�te trupeşte, acesta să certă mai puţin decăt cel tănăr,
aşişdere şi ia t6te greşelele să ceartă mal' puţin, alegând de va
fi greşala ce va face biitrănul dentru greşelele ce să certă cu
mort(J', ce, să zice CUIllU'l' ucideria, pentru că ce că atunce veri
bă trăn veri tănăr i să va tăia capul fărâ ni ce de o socotintâ
cumtţ'f v� fi vrăsta. _ .
Mat puţin să vor certa cel bătrănr nu pentru nltâ ce pentru
ce li sâ !npuţinezâ s�ll1gele şi puteria simţirilor şi li s<l înpuţinezâ
şi mintea, iarâ de vreme ce va fi el cu toate bătrăneţele şi cu bar­
ba albâ şi de - va fi bărbat şi bun şi intreg la minte, atunce de va
greşi să Va certa ca şi un tânăr,-
La greşi�llele ce să certâ cu banr, să certă tocma şi cel bă­
trăn ca şi cel tăllâr.-
Macar că cel bătrănî la o samâ de greşials să certă mal pu­
ţin, iară drept aceia tot 11U poate fi ca să nu să certe oricât de
puţin. -
Ceia ce' sărut mal' miel de 25 de al', mal puţin să vor certa
la tote greşelele. _
Cuconit de tot şi cu totul să iartâ 01'1 ce greş ele are greşi.
Cari! nu vor fi de măsura vărs tel, aceia de vor şi greşi, mal
puţin să vor certa, macar că sămt ei destomict să amăgească pre
toţr cu lucrurile lor. _ .
Ct>I fărâ de vrăstâ mal puţin să vor certa la toate păcatele
cele trupeştI, şi aciasta să înţelege când le lipseşte puţină vreme
să vile la măsura vrăster, ce să zice să le vile mintea In cap, că
de le va lipsi vreme multâ pănă a veni la măsura vrăstel atunce
. l r 1.
,� .,
! i l'
,. ,,1
;; �
"
1 ,i
" ; 1
, 1
[137]
(
,
t
;�
I
, .'
137
nu să vor ceda nice cum; cum au fost oare unde un cucon care­
le mainte pănă a să tnplia 9 al logroşe pre mamca ce'l apleca; şi
de aceasta nu iaste a să milera, că mulţr cuconî s'au aflat de
micşort atăta de tarI la fire că au putut lucra ca şi cel mart băr­
baţi, cum mărturiseşte de acest lucru şi svăntul leronim, scriind
intr'o istorie cătră un preot de l-an chemat Vitaliie, cum au fost
Solomon de unsprăzece al când au născut pre fii o-său Rovoam, şi
pentru Ahav zice cum şi acesta de 12 al au fost când aii născut
pre file-său Ezechiia ; iară drept aceia aciastâ pravilâ iaste deplin
şi adevărată cum cel mal miel şi fărâ de vrăstâ să ceartă mal pu­
ţin la toate păcatele trupeştt şi de să vor lnpreuna cu jidovcâ, sau
cu alt copil parte bărbătescă, sau cu vl�e o rudă, cari a să chiamă
mestecare de sănge, - It
încă şi la greşelele cele mar( ce să zice la ucidere, mal pu­
ţin să ceartă cei a ce nu sămt lncâ de măsura vrăsteL-
Cel fărâ de vrăstâ de vor face bani răl calpuzani, nu să vor
certa cu toate certările după cum tnvaţă pravila, iară numar după
voia giudeţulut, însă nu cu m6rte.-
La ucidere ce fac cu con ii an desine giucând, i au o certare
foarte micşorâ, cum au fost acel dot cucont cariî giucăndu'şt cu
giucăreile sale s'au măniiat unul pre altul şi l-an lovit cu cuţita­
şul cel de condee şi l-aii gionghiat de l-au omorât, şi pentru cer­
taria l-an izgonit deutr'acel sat, cu Invăţăturâ ca aceia să nu s{t
mal tntoarcâ la acel loc pănă nu va face pace cu părinţii cuconu­
lUI celuI ucis.-
Cel nu de vră stâ şi la furtuşag mal puţin să vor certa, dere
fura şi den lontru den besericâ. -
De va fi neştine nu de vrăstâ, şi de va face vre o greşală,
şi pentru căce va fi mic de vrăstâ să va certa puţinel, iarâ el de
vreme ce nu va fi de vrăstâ va face iarâ'şl aceia gt'eşală, atuDce
să va certa mal mult decăt cei a dentă,l, iarâ tot nu cu moarte,
macar dere şi certa pravila pentru aceia greşalâ cu moarte. -
Ori care fărâ de vrăstâ va face vre o greşalâ şi de nlil vor
părâ la giodeţ pănâ să va face mal mare, atullce giodeţul nu'l va
18
;
[138]
i :
1�·- -Ce��·:â vrăsta ce va fi avănd atunce, ce după vrăsta ce va fi
avut atnnce cănd au făcut greşală. -
Dere vrea de n'are vrea giodeţul, iaste daturio să micşureze
certaria celui mic când va greşi, să o micşureze după voia IUf,
pentru căce că toate giodeţele feresc acest lucru, ce să zice mic­
şuraria certărit.
- 1",. I
CU�I SĂ �IICŞ[TR':�.zl CERT.\RU CELUlA CE Nll'l DE
JUriSTA.
11 ,
De vreme ce cel fărâ de vrăstâ ce face greşală va fi de opt-
sprezece al �'ărgănd, atunce să'l bage în hiară şi in temniţă pă­
nâ în cătăva sainâ de vreme, iară de va fi de 14 al şi greşala ce
va face să ceartâ ca şi pre bărbaţii ce'r mare, ce să zice cu moar­
te, cumu't ÎHtiU furtuşagul sau sodomia, atunce'l va bate prcn tot
trăgul şi'l va Inchide în temniţă cu obede În picioare; iarâ de va
fi mai 'SUS de 14 al, şi nu va agiuuge pănă la 25, şi greşala ce va
face iaste de cap, atunce iarâ'şl sit va bate pren trăg şi'l vor tri­
mite la ocnâ.-
Cel nu de vrăstă sa va găsl că iaste erl'tÎc, sau '1 de s'are'Î>rl­
leji să ucigâ pre tată-său sau pre Inniăsa, atunce nu va puti a scă­
pa cu vrăsta, ce să va certa ca şi un mare, cum au fost tănârul
cel ce otrăvi pre tată-său de vreme ce nu era lncâ de 18 al şi'I
_tăiarâ capul In cetatia Hamulu!.-
. '"
., PENTRU A PATRA PRICINĂ
ce mlcşurează giudeţul certarea celui vinovat.
, _ i. _ r �_-
A patra pricină ce îndemnă pre giudeţ să micşureze certarea
celut vinovat de cumu't să cade, juste beţiea, de vreme ce dă Învă­
ţătură pravila de zice cum tot[t greşala dere fi cum are fi de ma­
re ŞI de să va face la vreme de beţie nu să va certa deplin după
cum spune pravila iară numar după voia giudeţulut.
\
T
..
[139]
\
139
• •
Omul bat dere greşi tocma şi spre chipul domnului ţără\ iară'şt
tot să va certa mai puţin.
Omul cel bat dere sudui, dere huli, dere face şi giurămtlllt
minciunos şi dere strica şi pacea ce va fi făcut cu vrăjmaşul său,
dea pururea şUVttiaşte şi scapă şi să ceartă tot mal puţin după voia
giudeţulul şi mal vrătos vinul ce va fi băut văzindu'l limpede şi
frumos la faţă şi m6le şi dulce la gustare dere fi şi înţelept neşti­
ne tot să amăgeşte părâudul că nu să va tnbata.
Când să va tnbata neştine cu înşelăciune, mal vrătos când va
meşterşugui cine-va să'l tnbete, atunce ort ce va greşi nu numai v�
şu văi pentru să scape ce nu şi se va certa nice cât de puţin.
Mal puţin se va certa omul cel bat, când va fi pre omorât (ţ�
beţie de cât când are fi numai in vreme, că atunce să chiamă c�
nuşti nemică ce face, iară când să va cunoşte că nu'! prea bat, şi
de va greşi, să va certa mat mult iară tot nu cum are fi treaz. ,
Batul ce va, face vre o greşală, şi'şl va cunoşte lucrul că de
tote 01'1 când să lubată iaste reu la beţie şi să svădeasce şi să ba­
te cu toţr, acela să să certe deplin ca şi cum are fi greşit în tre­
zie şi după cum spun pravilele şi după greşala ce va face, pentru
tace să cade cine'şt cuuoşte firea că este slabit la beţie sau să nu'şt
l?ea vin nice cum sau să bea puţin să nu să tnbete .
. Cela ce. să va Iubata in dedins ca să potă şuvăi la • greşala.
ce va greşi - pentru să să certe mat puţin, acela nice dăuăoră nu va t
scapa ci să va certa deplin.
Celuia ce'i va părea 'bine după beţie căce au facut vre o gre­
şală 'lnlJ<ltându-sc iura'şl şi,I{lUlIfllldu-se zicând bine am tăcut de aui
hlcut n�;l, acesta nu sa va certa puţin ce tocma şi deplin după cum'
va ti scriind pravila. -
Cela ce va zice giudeţuluÎ că am fost bat când am făcut a­
t'east[� greşală, giudeţul nu'l va crede, drept aceia trebue să arate
cu mărturii să mărturisescă cum l-au văzut bând într'a cea zi şi
cum aii fost făcând t6te nebuniele beţii şi alte semne ca de om bat,
� f 1
- ---.... � -
,
-------------- .. _�-------
�
, .
•
[140]
140
f"
,,"
. ,.
'�
.,
PENTRU A CINCEA PRICINĂ
ce micşurează giudeţul certarea .
.-
, J
re,
d
A cincea pricină pentru care să lndeamnâ giudeţul a mal
micşura certarea celut vinovat iaste aceasta, când nu'I omul cu totă
mintea � să zice eşit den fire't nebun, de vreme ce lnvaţâ şi pra­
vila omul ce va fi denafară de minte macar ce greşală are face nu
să va certa.
Nebunul şi cel dsnafară de minte de să va lnţelepţi când-va
nu să va certa pentru greşelele ce va fi făcut la oebuniea lut, -
Cela ee'i când şi când nebun iară nu In t6te zilele, cumu s'are
zice patru lun� iaste nebun şi cincl, şase lunI iaste înţelept, acesta
leal de va face vre o greşală În vremea nebunieî luj nu să va certa,
iară de va greşi la vremea ce este lnţălept atunce sa va certa
tocmat cum scrie pravila ca şi fie-cine, iarâ de va fi lucrul înpăre­
chiat ore nebun au fost au ba când aii făcut ace greşală, atunce stă.
In mintea giudeţului să cunoscă de pre lucrurile ce vor fi fost tn­
pregiurul acel greşele.-
Cela ce va fi cuminte şi va face vre o greşală şi pentr'aceia
greşală să va părâ la giudeţ şi giudecându'l şi grăind mărturiele iară
el tntr'acel ceas va nebuni, atunce giudeţul îl va certa cu bant sau
cu dobitoc; iară dacă va nebuni el dacă va isprăvi giudeţul păra şi
va vrea să'I dea şi vre o certare pre trup, atunce de vreme ce pre
nebun nu'l pot certa trupeşte va schimba certarea lUI pre baut, şi
aceasta să va face când nu va mal fi nice o nedejde d-a să mal în­
ţelepţirea cel nebun, iară de va fi nedejde să să luţilepţeaseă atunce
gindeţul il va pune la pază pănă să va înţelepţi să'l certe. :KeIJU­
nul de are UCIde şi pre tată-său nu să va certa nice cum. -
Cela ce să va face şi să va arata cum iaste nebun pentru să.
scape de certare, iară el nu iaste cu adevărat nebun, acela să va
certa deplin după pravilă, iară pentru să'I cunoscă giudeţul au d6-
SEMNELE NEIJUNUI.rl.
T
I
"
I
;)1
1 I
I �
il' ::
·-1 '1
i! I
t]
'1 II
1
"
t
".,�IJII!
, •..• -.0:' I
t' ',f
[141]
I
\1 •. ·
il
ră să face aii cu adevărat iaste nebun trebue să'l tntrebe giudeţul
multe lntrebărt şi în\nulte fealurl şi cu multe meşterşugurt şi s(�
intrebe şi pre vract carii forte lesne vor cuuoşte de va fi nebun
cu adevărat. -
Cela ce va svătui pre cel nebun să facă vre o greşală sau să'I
agiute, cumu s'are zice să'r dea sabiea golă şi arătându't pre cine-va
să'l uciga, nu va putea şuvăi acesta pentru ce au fost el nebun şi
au făcut greşala pentru să. nu să certe după pravilă cela ce'l va ti
svătuit, -
Cel nebun macar că nu să va certa la nebuniele lUI de Va
tace vre o greşală iară. tot nu să cade să'l slobozască de tot s,,,
luble pre drumun slobod, ce să aibă pază, să fie pre lângă omeni)
St�l pănă să va Inţilepţi.
A ŞE:SEA PRICINĂ
ce micşur-ează giudeţul certarea celui vinovat.
A �esea pricină carea tndeamnâ pre giudeţ să mal micşureze
certarea CelUI vinovat de cum tnvaţă pravila, iaste obiceiul loculut
după care obiceiu cine va greşi nu să va certa nice cum, cum dau
învaţătură toţt dascali! tocmlnduse toţI Intr'un cuvânt. -
Când va fi un lucru cu cale să să certe carele 'l va face, iară
acel lucru de vreme ce va fi obiceiul loculut să să facă, atuuce
acela ce'l va face nu să va certa nice cum.-
Giudeţul giudecă câte o dată şi tn protiva pravilet pentru a­
cest obiceiu a locului şi de multe on face cumu'i voia lut
Lucrurile ce să fac după cum iaste obiceiul loculut macar
dere şi fi iuprotiva tiret şi it pra vilei, iară drept aceia tot nu va
certa giudeţul pre cei a ce fnc acel oh.ceiu, macar că aicia't certă
beserica, iară lavto/"ue prlşestoie va certa D-zăI1 cu muncă de var,
pre căţr vor face inprotiva Ds-zăeştilor pravile lucrure făr(t !ege .
!
.,.
. '
• I ._! •
.'
[142]
1-12
«
T
d
PENTRU A ŞEPTEA PRICINĂ
ce' micşurează certarea.
A şeptea pricină ce In micşurează certarea celut vinovat ias­
te mulţime de omenl unde să pornesc cu toţii să facă vre o rău­
tate, atuuce giudeţul nu pote să aleagă cine au făcut răutatea, du­
paceia FU p,ote pre toţr sit'( certe pentru unul şi pentru ce că a­
coste sotii multe să fuc în doo fialurl, drept aceia trebue să stim cum
,. '1 j
une date sămt inpreunaţr llJlllţr şi fac toţi o greşelă şi iară'ş! al-
ta (lată sărut mulţl ÎnpreuuaţI intruna şi numar uliul dentrânşij face
o greşală, lutr'aceia uime nice dentru soţiele lUI n'au înţeles uice
l-au văzut uice'giudeţul pote să'I cuuoseă, şi lntr'aceastâ faptă sarut
duo pravile ; 1ut4h pra vilă iaste acesta:
Când sămt. ueşte omeuî mulţi stl'�lIlşl la un lbc şi fas vre o
greşală, drept acestă greşală să lndeanmă giudeţul SIt mal micşuni­
ze certarea <lupi cum scrie pravila, şi mal vrutos greşala ce vor fi
tăcut cel mulţi să certă după pravilă cu marte atunce aşijdere să
îudeamnă giudeţul să mal micşureze certarea ipentru să nu omcră
pre mulţi drept o greşală, când să va prilej: in mijlocul a mulţt de
vor fi unit dentrânşil mal capete, cuuiu s'are zice ispruvnict, atunce
la uniI ca aceia nu va micşura giudeţul certarea aeeil greşele pen­
tru cel mulţI pe1ltru câce la fie ce gl!e�alii cei a ce sftlllt capete t1u­
pă prii vile' să ceart{t de,tpurul'ea depliu; numar ce ÎllllIic�ureazii cer­
t,lrea celor ce siimt toţi Într'un chip de vinovaţi şi nice unul uell­
tr�ll1�il nil iăste mare S:)(1 mic.-
.A dou pravil<1 zice, c,Înd S[t va tâmpla dentl'c nişte nmpni
1Ilulţ! sii gresasc,t unul deutnîuşil şi atllnce uice Hcein nice gilHle-
. \
ţid pate să ştie carele au f<\cut gn'şal:'î atullce prc tuţi s[t'î slobo­
zl'scă ele totă certarea. 'trupească şi si't vor certa numar Cll banI, CUlJlU
s'are zice de pre o fereastră a unei C,lse uutle a!"1 fost striillşllli�­
te Ollleli'illlulţl s'ai't aruncat o piatră Ş';IU ucis 1're uu 0111 ce-au fost
tl'cc[lIll! pre uIfţii şi aceşti ea ce sămt in cas;"t nu ştiu cine să fi a­
I'UllCc1t acea piatră, cum nu p6te să fie înt1"aIt chip ce unul den­
tr;l\Işil au al'ulJcat piatra şi el nu va spune, atUllce toţi S,t fie slo­
U0ZÎ şi nUIlMI eu banI s{t Sit certe. -
..
I
I
I '
I
n
ll'
I
\
'1
I
II
, '1
I l' ;
,1 1
"ti
�,IJf
t
[143]
1-1 S
Când vor fi într'o casă nişte om('n"f mulţI lăcuitort şi sii va
gasi intre dânsit unul ucis si vor arata semnele cum săl fie ucis
\ '
unul dentrânşit iară nu mulţi de vreme ce sit va afl« că are numnt
o rană iară nu mal multe, iară nu s,"t şti carele dentru dDn�l srt
fie făcut acesta ucidere, atunce vor fi toţi slobozt de certarea uei­
deret, numai ce să vor certa după voia giudeţulul şi nu să va certa
ni ce un nI cu morte, aşijdere dere avea cât de multe rane cel ucis
macar dere fi atâtea de multe precum omeuî vor fi Intr'aceia casă
şi sit nu ştie nime cine să i le fie făcut acelul ucis, atunce toţI vor
fi slobozt de morte uumat si\. vor certa (lupă voia giudeţulul.
Când să va prileji să aibă price nişte oment şi vor sări toţI
cu armele asuprit unuia şi'! vor oinorâ cu multe rane, iară să nu
fie nice aice lucrul de faţă ore cine I-au rănit şi cine nu l-au, a­
tunce toţi să .vor certa după voia giudeţului , iară de să va cuuoşte
carii I-au rănit şl carii nu l-au, atuuce ucigătorii să vor oiuorâ
iară ccia lal ţi ce le-au fost agiutoriu să vor certa după voia giu­
deţulut, iară de uu'l t vor fi agiutat ce numat fiind acole de Iuţă vor
fi sărit şi el tu ariile atunce aceştiea nu să vor certa.
Nişte oinent mulţ! vor ucide pre vre unul cu rane de morte
carele una dentrănse singură putea să'l omoră, iară să nu să potă
adevăra la giudeţ carele I-au omorât, atullce pentru căce sămt mulţI
nu să va omorâ nice ullul iară să vor certa dup[t voia giudeţulm.
Când vor ucide mulţl pre unul cu ratie nu de morte, care lu­
cru una dentl"acele nn l'are fi putut omol'tt ce tate Împreună l-a ([
omorât, şi giudeţul nu ştie carele va fi făcut rana c�a de marte, nu­
maI ce să adevereşte lucrul cum l-au ucis tOţI iupreună, atuÎlce pen­
tru mulţimea să vor certa toţi după. voi,t giudeţl\lul.-
Cel u<:is dl;! mulţI do va avea şi mne multe-şi dentr'aceste u­
nele sămt de m6rte altele nu samt de morte iară să nu pată giu­
deţul să aLlcvereze dne i-au fi'tcut rana eea de marte şi cine i-aCl
f[wut cele-I-alte ce nu 's de marte, atunce pentru multimea toti �;t
, ,
vor certa după voia giudeţulul, iară de va cunoşte giudeţul pre cei;L
ce au făcut rande cele de lllarte, îl va eel'ta ca pre nişte ucig[ttol'l,
iară ceia ce n'au HlcUt mne ue morte va. certa'î giudeţul dupa cum
va fi voia luI. -
1'11
t'
f
I
--�----------------"""E��: �
[144]
'.
il
., �
, .
I
I I
J:. j
, '
-
144
Mal marele ce va fi cap Intre multe soţii şi de va fi făeut
rană de m6l.te celut ucis şi ceia-l- alţI soţi ele să'l fie vatamat cu
raue nu de -morte, atunce cel mal mare să va certa ca un ucigăto­
rit, eu iuorte iară ceia-l-alţt după voia giudeţulul şi după rane ce
vor fi fă�ut fie carele, lnsă şi atunce să cade să forte cerceteze giu­
deţul pră măuuntul În ce parte de trup aă rănit fie'şr carele de
dăns, pNltni căce macar de n'are fi făcut toţI ranc de morte ale­
.g[md fără de cel mat mare, iară drept aceia mal mult să va certa
cela ce va fi lovit tn piept de cât cela ce va fi lovit într'un deget,
şi mal mult săv.a certa cela ce atl făcut rană de i-au scos sufle­
tul de cât ceia-l-alţr, dece 01'1 Clîţl vor fi făcuţ! rane de morte toţt
să vor omorâ, iară cer Ialţt să să certe după voia giudeţuluI.-
.'
Când să va ucide neştine de mulţI şi giudeţul nu va şti ca-
rele dentr'acet niulţt l-an ucis, atuuce toţ] să vor certa. cu banî sau
ee'i vor scote den moşie, sau la ocnă.
,
Pete giudeţul să muncescă pre cela. sau pre ceia ce vor avea
niscare semne ca acelea cum să fie ucis aceia pre cel mort, macar dere
fi smomit şi pre alţii pre mulţi lntr'această ucidere, aşijdere de va arun­
ca neştine vre o piatră den vre o casă unde vor fi oment mulţt şi va
ucide pre cine-va, Hu'I va munci pre toţr giudeţul nice't va putea să'.
muncescă pentru 'Să ştie carele iaste dentru toţI cela ce au arun­
cat piatra, iară pe va fi care cum-va dentru aceşti mulţl de să vor
găsi vre uniI carii să albă niscare semne cum aceştia să fi aruncat
piatra, acela sau aceştiea numat ce'I va munci giudeţul să spue cum
va fi cu adevărat.-
i
I
"
PENTRU A OPTA PRICINĂ
ce micşurează giiJdeţul certarea.
1
----------�.����,j
A opta pricină carea lndeamnâ giudeţul să tnmicşureze cer­
tarea celui vinovat la greşala ce au facut, inste ascultarea carea
va face neştine pre Domnul ţărăl sau spre stăpânul carele'î va slu­
ji, şi cum zice cartea cea veche la vlorii zacon, 17 capete, cela ce uu
Il
[145]
145 ; �
---- .
=-:-r:=v=-
să va pleca, ce să zice ce nu va asculta de giudeţul ce-au ales D-zei't,
, cu marte voiu să moră, macar că acest cuvânt a scripturei cel vechi
zice aşa, iară să înţelege pentru învăţătura giudeţulut celuea ce
giudecă pre lege şi pre d-zeeştile pravile şi pre pravilele celea ce
sărut după fire, pentru căce carele nu se va pleca sub tăriea lnvă­
ţătnreî legeI şi giudeţulut nu să va certa cu m6rte pre direptate
şi după pravilă.
Cadesă să asculte şi să se plece boiarinulut şi mal marelui
nărodulut incă când va da lnvăţătură spre lucrurile care vor fi măr­
turisite de pravilele cele lupărăteştî sau de obiceiele loculut sau
de singurâ firea omenească, care lucru să înţeleage când va înbla
neştine pre aceia ascultare puţinâ vătămare va face spre de'apro­
pele său, iară de vreme ce cu acestă ascultare ce va face neştine
spre mal marele său, ce să zice spe domnu-său, lnblând de t6te pre
lut, va greşi şi va vatama forte mult pre de apropele fie'şl eul,
atunce nu să cade ascultătorul sa ferească această ascultare.
Cela ce va ucide pre cineva fiind trimis de boiarinul săboru­
lut, ce să zice de cel mal mare a gloatelor, p6te şuvăi să nu să
certe după cum scrie pravila, care lucru să înţelege tntr'acesta chip
cându'l va trimete cel mal mare, îl va îngrozi de't va zice că de
nu va omorâ el pre acela giudeţul va omorâ pre dâns, şi mal vră­
tos mal marele gloatelor va fi deprins a omorâ pre unit ca aceia
ce nu'l vor asculta, iară de vreme ce nu'l va tngrozi mal marele
glotelor şi să nu't zică aşa că de nu'l va ornorâ va muri el in lo­
cul lut şi încă când nu va fi Invatat a omorâ pre ceia ce nu'l as­
cultă, atunce cela ce va fiice uciderea nu va putea şuvăi să zică
ca l-an mănat mat marele său, ce să va certa după cum scrie
pravila. --
Rugămintea domnilor iaste ca şi cum are tngrozi pre neştine.
01'1 care muiaro de frică şi de silâ ce't va face domnul să va
pleca şi va face pre voia lUI, aceia nu să va certa nice cum.-
Un giudecătoriu de la un trăg, ce să zice un diregătoriu, nu
iaste dator să asculte pre domnul ţărăr să muncească salt să spân­
ztire pre neştine cunoscând el clt nn'j vinovat şi iaste lucrul cu a­
suprealâ aceia munca StU aceia m6rte, ce mal bine'î iaste lUI să'şi .
19
... �.
i ·1
, II
j.
[148]
T
!
148
n6ptea, ce să dice să fure, pentru căce că atunce deapururea să vor
certa şi nu vor putea şuvăi,
Feciorul ce va face vre o greşală pre învăţătura tătâne-săă
sau a mâne-sa, sau muiarea pre învăţătura bărbatulut, sau robul
pre învăţătura domnu-săă, nu să vor certa, nice cum de va fi gre­
şala micşoră, iară de va fi greşala mare atunce să. vor certa, însă
nu deplin cum scrie pravila, ce după voia giudeţuluI.-
PENTRU A NOA PRICINĂ
ce lnmlcşureazâ giudeţul certarea celui vinovat.
A noa:pricină, pentru carea să îndeamnă giudeţul să mal
micşureze certarea celut vinovat de cum ceartă pravilele, iaste ne­
putinţa şi slăbiciunea firei, pentru care mat puţin să vor certa UJU­
erile de cât barba ţii la greşele ce vor face. -
Muiarea să va certa mal puţin de cât bărbatul căr.d tu ca­
sa el să vor face bani răî calpuzant, sau când va cumpara ceva vre
un lucru eftin pentru să'l vânză mal scump, sau când va sparge
carte domnească şi lncă şi de să va mesteca în tocmala ereticilor,
sau la giurământ minciunos, iară când va greşi la. lucruri ce să
fac tuprotiva D-zeeştel pravili şi a pravilet firei omeneşti atunce nu
nu să va certa muiarea mal puţin ce tocma ca şi bărbatul.
Ţăranul cel gros pote şuvăi să nu să certe ales când va fi
mărturie cuiva şi de va grăi cuvinte fără de ispravă şi fără cale
de să va cunoşte lucrul că grăiaşte de prostimia lUI, iară de va grăi
de învăţătura lut cea rea atunce să va certa tocmaI ca şi alalţi, a­
şişdere şi la alte la tote greşelele ce �a face ţăranul cel gros de
va face de grosimea lUI mai puţin se va certa iară de va face den
răutatea şi fealul lUI cel rău -atunce să va certa tocmai ca şi alalţt
şi acesta iaste In puterea giudeţuluI să'l giudece de va fi de gro­
simea lut sau de nu va fi, alegând de va fi greşala spre Ii-zeesca
pravilă sau spre pravila cea de fire, căce că atunce grosimea lui
nemică nu't va folosi nice va şuvăi să scape de eertarev ->
�
I
I
,
I
l.
"-
--.--------------------�--� ...... ---
[149]
149
PENTRU A ZECIA PRICINĂ
ce Înmicşurează certarea.
A zecia pricină carea lndeamnă pre giudeţ să mal micsun'zo
certarea vinovatului iaste somnul, de vreme ce mulţi s'au găsit de
au făcut multe şi minunate lucruri In somn şi dacă să deştepta
nu ţinea minte nemică ce aii făcut, cum au fost o dată unul de-nu
fost dormind la beserica lui st. Veuedict la ţara frăncescă şi au
fost eşit den beserică adormit de au umblat d06 mile de loc şi a­
colea au găsit pre Ull copil şi l-au ucis de au murit ne având nice
un lucru cu dăns nice l-au ştiut nice I-au cunoscut şi iară'şî aşa
adormit s'au întors şi s'au dus de-aii intrat în beserică iară demi­
neaţa n'au ştiut nemică eşit-aii afară aii nu aii eşit; altă dată ial'il�l
ali fost Intr'un oraş ce s'au fost chemat Pizan unul de aceia carele
de multe ori eşia n6ptea den casă'şt cu arme şi Incungiura trăgul
tot cântând şi eară'şi dormind să intorcea de vinea acasă şi nu su
mal deştepta, şi de multe orI prieatenit lui dacn'l găsea inblâ nd pre
drum 11 deştepta şi'l Întorcea deşteptat la casa lut den carea eşisă
dormind; sau cum au fost o muiare carea Sit scula noaptea de'şt
frământa pânea şi o punea de o lnvălea şi o găta de tot numni S1\
o bage In cuptor şi eară'şl adormită să ducea de să culca 1n pa­
tu'şi şi dimineaţa nu ştiea cine i-au tocmit aşa pânea şi aşa dea­
pururea't părea că'! fac aceasta vecinele el drept să râdă cu dân­
sa; şi alţr mulţt s'au aflat ca aceştiea, dece pentr'aceia s'au făcut
aciaste pra vile. -
Acest fel de omeut dormind In somn de vor bate sau vor ni­
ni sau vor ucide pre cineva nu să vor certa după pruvilă, ce dupa
voia giudeţulut, de vreme ce şi somnul să asemănă cu m6rtea, iara.
denafară de aceasta să cade să albă giudeţul milă la greşelele ce
sămt de fire.
- Un om cu fămeia sa dormind intr'un aşternut vor Inpresu­
l'a 'ŞI pruncul Intre sine şi'l vor omorâ, acesta lucru nu se va chema
c'au făcut ei' den mintea lor cea rea, ce le-ali fost greşalâ, de vre-
l me ce şi giudeţul deapururea crede cum piirinţii IMi bine'şI so,co-
I
I
,
I
!.
�
1 J
1,
I j
/,.
�m, �-===�==���� __ �_�-�
= 1�
[150]
I
I
I
150
tese feciori! de cât singun pre sine, SrlU matca nu se va chema s5'şl
potă utta w'e fiu-seu fiind den manuutaele el, drept aceia nu să
vor certa după pravilă ca nişte ucigătorr, iară pentru nesocotinţa
lor să vor certa după voia giudeţulur. -
Cela ce va greşi dormind să va certa după pravilă, însă când
să va face că' dorme iară el cu adevărat va fi deşteptat.
• !
C�la .te va greşi dormind şi dacă să va deştepta nu se va căi
ce alt făcut; ce încă vă zice bine am fii cut de am făcut aşa În somu,
acesta să va certa după pruvilă şi nu va putea să şuvăiască.-
Când va dormi neştine, şi de va merge să facă vre o răuta­
te sau de va vatama pre cineva, pete celalalt să'l ucigă pentru să
scape denaintea'Iut cu viaţă şi nu se va certa, care lucru să Înţe­
lege când nu va' putea Într'alt chip să scape deu mânăle lUI ce nu­
maî ce'i caută să'l ucigă.
r'
PENTRU A UN-SPRĂ-ZECIA PRICINĂ
ce va micşura giudeţul certarea.
A· un-spră-zecia pncma ce mal inmicşurenză giudeţul celut
vinovat, iaste dragostea, de vreme ce dragostea să asamănă cu bp­
ţiea aşijderea şi cu nebuniea şi mal vrătos iaste şi mal rea chinu­
ire de cât acelea de cât t6te, drept aceia s'au făcut această pravilă.
. Cela ce face vre o greşală tiind indemnat de dragoste, mal
puţin să va certa de cum spune pravila, -
Cela ce va fi biruit de dragoste şi de va tămpina vre o fată
mărgând pre drum şi o va săruta nu să va certa nice cum, cum
ati Iacut un muncitor de la Athiua ce I-au chemat o Pisistratos, ca­
rele a II zis muerii'şt cându'l indemna să nu fie într'alt chip ce s(t
olllură pre cela ce au sărutat pre o Iată Iecioră a lor mărgănd vre
drum, zicâudu't acest cuvânt, cum de vreme ce pre ceia ce ne iubesc
si ne sărută tu zi(ţl să'i omorÎun, dar[t încă ce învătittură vel' ua i:iiÎ.
\ ,
faccm eelom ce ne vor urâ şi ne vor fi cu, vr{tj\năşie.
[151]
151
Ori care mulare pentru multă drngoste ce va avea cătră i­
bovnicul ei va primi in casa el furtuşagul ce va fi el furat, mal.
puţin să va certa de cum iaste scris la pravilă,
Dragostea şuvăiaşte prccurviea şi răpitul fiatel şi alte greşr}e
ca acestea, ce să dice când are pune scări la Ierestri să să sue să
intre la ibovnică'şt, şi alte ca ac(:stia.
PENTRU A DOA-SPRĂ-ZECE PRICINĂ
ce înmicşurează giudeţul certarea�
A doa-spră-zece pricină ce tudcarnnâ pre giudeţ să 11J111ic­
şureze certarea celut vinovat de cum scriu pra vilele, iaste ruda cea
aleasă, ce să zice Boeriea, de vreme ce nice cei de rudă. bună nice
'boiaril uice Ieciorit lor să vor certa cu caterga sau cu ocna, ce
pentru acesta se vor goni den moşiea sa câtă-va vreme iară nu să
uice spânzură 1n furel ca alalţt filc:Horl răl, nice să inţapă, ce drept
acestea drept t6te li să. tae capetele, ni ce pre uliţă pren trăg nu
să p6rtă unit ca aceştia.
Când ceartă giudeţul sau pravila pre cineva cu bant, tocma
să ceartă Boiarinul ca şi cel sărac. -.
Certarea cea trupească ce dă. pravila pentru greşala dere fi
cât de micşoră aceia certare dacă să va da vre unul boiarin să
chiamă prea mare de cât când s'are da fie-cut de cel mal mici, şi
iară'şI vine lucrul unul drept alt cât are fi de mică certarea ce va
fi cu bani la vre un om de ceştt mal miel şi proşti la aceştiea
iaste mal mare <le cât s'are da la un boia rin, drept aceia pravila
schimbă certarea cea trupească cu bant când iaste vre un boiarin
şi'l ceartă cu certare de bant, iară <le iaste vre un om de gios �i
micşor şi sarac să va certa cu certare trupascăv-e-
La greşale ca acelea ce sămt la pravilâ mal marI s{t dau bo­
iarilor de cât saracilor şi lJIal mult să vor certa boiaril de ClÎt cel
mal. micI şi mal suracl, cum s'are zice dt! să va afla vre un boia­
riu hiclean unul domn şi hain ţărăI şi de s'are arata intr'ace8ti�
chip şi umil elen cel llla! miei, lIJ(\1 UlUit s'are certa cel UlaI mare
iFll
il
"/ I
1;
I
[152]
l'
t
•
" I
•
, ir
"
.'
'1·· I
,tI L:
1 .i}
152
boia rin de cât cel mar mic şi om mar de gios, aşijders şi omul cel
mal de gios, de'l vor prinde la războr viă II vor tăia capul iar de
'"OI' prinde vre un boiarin îl vor spânzura,
Greşalele ce fac ruşine boiarit boiarilor mal mult să ceartă
boiariî cip cât cel mal mict şi oment mai de gios, cumu s'are zice
In greşala �oti'ie'i să va certa mal mult boiarinul de cât cel mal
micşor .•
La greşalele ce învaţă pravila Iurct, cumu'î hainiea şi vicle­
şugul când hicleneşte pre domnu-său, să va spânzura şi boiarinul ca
şi cel Iw.tl prost, iară turcile boiarinulut să fac mal înalte de cât a­
celui mal mic. �
Când va mărturisi neştine minciuni sau va fi eretic şi când
nu va asculta de domnu-său şi la lucrul ce'l vor sudui pre lnpara­
tu! "�pre donmul loculut, lntr'un chip să vor certa şi boiarit şi
cel mar proştr,
Cela ce va face o greşală nădăjduind că nu să va certa căce
iaste hoiarin, şi de va fi scos cuvânt şă fie Inţeles cineva cum
1'0:1 fie zis acest cuvânt şi cum s{t fie făcut această greşală cu a­
cesta gănd, atunce boiarinul Sit va certa de tocma cu cel mal să­
ract. -
Când S{I va cădea unui boiarin, pentru greşala ce-au făcut să'l
trimiţă la ocnă sau să'l bată preu trăg saă altă certare să paţă,
iară giudeţul ca pre un boiarin va certa'! cu bant, aceasta să face
odată sau de d06 01'1, iară el treia oră de'] vor mal prinde pre bo­
iarin făcând iarăş) acea greşală atunce să va certa tocma ca şi cel
mie �i om mal prost.
La certările ce dă pravila după voia giudeţulur la acelea p6-
te giudeţul să mal inpuţincze certarea boiarinulut, iară acelea cer­
tim ce de faţă invaţă legea. şi pravila certarea cum va fi, nu pete
giudcţul să certe mal puţin pre boiarin de cât pre cel mal mic şi
ma. cit" gios 0111 •
Pentru precurvie � tocma să ceartă boiarinul ca şi cel mal mic.
-----", ..
T
[153]
Pf:NiRU A tREi-SPRE-Ze:CE PRICINĂ
ce micşurează giudeţul certarea.
v'O
'" \ ..... oIj;
. '11
i'll
I '
I
I
Oiudeţul, sit Intlenmuă să mltl micşureze certarea cehtt vino­
vnt pentru iscusiren �i destorniciea lut, cumu s'are zice de vreme c�'
neştine va şti Vre tin rueşterşug ea acela ftumos şi scump şi atât
Sit '1 ştie de bine cât �ă nil �tt afle altul asemenea lUI, atunce acesta
de va face vre o greşală; mal puţin să va certa; cum au fost oda ....
tă un sincţariu bun carele pentru uciderea ce făcuse nu l-aă omo-
I ".
HIt, ce l=aiî i!:îgonit deii locul hiî şi eară'şt la vreme de oste 1-fllI
adus, acesta să tate tflM să va arata meşterşugul lut de faţă. de
vor vedia toţl carele va fi tuturor de treabă şi greşala M trebui'
să nu fie hainit cumva moşia sa sau să fie fost tălhar l1e drum
pentru eăce ătuttce fiice Un rneşterşug nu'i va fulosi,-
Când va fi făcut neştirte un bine mare loculu) aceluia unde
locuieşte care bine să să pomenească deapururea, dup'aceia de sl\
va prilr-ji să facă "r;o greşală; atilllc� giudeţul pentru acel bine CI'
sa pomeneşte va eertn'l mal puţin de cum se cade, alegând când
Va fi acel bine ce a t. tăcut loculut lucru puţin iată greşala 1t1l va
fi mare atunce ace} bine te-au făcut nu;r va fi drept nemieă. -'-"
Binele te va face neştine loculut şi rnoşieî hit, flil el, at'î l11O�
�il lut, fI va folosi ca Să J;i\. certe lIlai puţin sau să fiii şi să cer­
te TIire cum la gte�oJa ce va fi făcdt, şi aceasta pote fi cîmd va fi
trecut vteme mitltrt de când ta ti făciit acel bine pănă cAnd aII
facut greşnln, pefltru dice de să va face =lcel bine în vrem('.a ce R\
'iit fnce şi greşnla atttnce acel bine nU'î va folOsi nerrtica ca şi cân(l
tru �'lu'e ft fO!lt -.ier� ii citt de !pare; ce si't �biamli Că !'a .luaI mic-
9ura ore cej cumu siare zice f{lr[t ore cine de la Un bdinrin tm secr'­
iaş cu banI şi găseşte acolo 1n lăuntru nişte ciHţl hielf!l1e ta.rele
8criea la nişte Tfh�maşI să vie cu oste să ia acel 19cj �i daclî le­
ali găsit le-au aratat domnultH aceltH loc. şi iiti} pă�it ele-all
ocrălllit cum afi �tiut acrI Inertl, aceRt.a ctJ. ttdev!rat imtre b�,­
ne alI făcut aceluI loc, i�l'ă l1Ii l-'all făcut tli svat btm Ri {'n
,
g[md bun cum sa cade sll sit fant binele, ce j.;att �(!nit acesta bir.t?
20
t ee
'-z:=r
-:- ....,.......,
ti 1 ......
[154]
I
I
154
mare den Iurtuşagul lut şi drept aceia ca un fur să va certa, iarâ
mal marit acelu! loc vor face milostenie feciorilor lut şi pre dâns
tncă'l vor certa mal ioşor ore ce puţin lucru pentru acel bine ce i
s'au nemerit.
. -r •
P.ENTRlt A PATRA-SPRE-ZECE PRICINĂ
, ce mlcşureazâ giudeţul certarea.
Sehimbându'şt neştine firea şi viaţa cea rea ce-aii fost având
şi plecându-se c�tre Ds-zeă, lndeamnâ pre giudeţ de'I mal micşuren­
zâ certarea de cum spune pravila pentru greşala ce-au făcut, drept
aceia s'au făcuţ �cestă pra vilă. .
Jidovul de va face o greşală şi dup'aceia va veni �p�'e cre­
dinţă creştineascâ şi să va boteza sau nu să va certa. nice cum
sau se va certa mal puţin pentru aceia greşală de cum lnvaţâ pra­
vila, şi acest lucru stă cu totul în voia giudeţulut să'l certe ver să
nu') certe ver mult ver puţin. -
Jidovul ce s'au botezat de va fi luat ceva'şt cât de puţin cer­
tare pentru greşala ce au greşit încă mainte de botez, atunce giu­
deţul nice într'un chip nu va putea să'l certe cum spune pravila.
Jidovul dacă să va boteza dere fi făcut câte. păcate şi sera­
nâvil, pentru darul botezulut tote să vor curăţi şi va rămănea cum
are fi născut ado6 oră, atunce pete să fie şi preot fără nice (}
smintealâ. -
--- ------
PENTR�U A CINCIA-SPRE-ZECE PRICI'NĂ.
ce mioşureazâ oertarea.
Giudeţul să lndemnâ a mal micşura certarea celuI vinovat de
cum spune pravila când cel vinovat iaste surd sau mut, de vreme
ce unul de aceştia iaste ca şi un prunc micşor şi ca unul de cei
fără minte nebun.
J
[155]
155
Surdul şi mutul cându'i va fi mintea tntreagă şi deplin
şi va putia cu măhăitul să. arate fieşte căruia fire'ş], să va cer­
ta tocma ca şi alalţl j alţi dascall zic cum mutul să să certe mal
puţin pentru căce mărturia ce face mutul cu măhăitul p6te să fie
şi cu greşală, alegând acest mut şi s�d de va şti scrie şi să ci­
tească pentru căee că atunce giudeţul ll va intreba cu scris ore şi
atunce p6te să'l şi muncească pentru să spue şi să'l certe după.
pravilă.
PENTRU A ŞESIA-SPRE-ZECE PRICINĂ
ce înmicşureazâ certarea.
Când va pără tatăl pre fiu-seu cel trupesc la giudeţ pentru
vre o greşală ce va fi făcut, atunce i să va face milă giudeţulut
l?i't va micşura certarea ce i s'are cădea după greşala lUI cum scrie
pravila. -
Feciorul ce are fi fugit şi i s'are fi făcut legea după. vina lut,
unde'l vor găsi acolea să': facă morte, iară tată-seu de'l va prin­
de şi să'l dea giudeţulul, giudeţul va mat miCşU1'3 certarea lUI, ce
Sit zice nu'l va omorâ ce'l va certa într'alt chip.-
De va fi feciorul fugit pentru căce va fi greşit 1nprotiva Iu ..
părăţiet sau a dornniet şi au facut pagubă ca aceia ţărăr, pre acesta
de'l va pnnde tata-său şi de'l Vl1 trimete la giudeţ atunce mal pu­
ţin să va certa de la giudeţ de cât de I-are prinde omul domnesc,
De vreme ce şere prinde neştine feciorul şi l'are duce de rare
da pre mâna giudeţulut, nu căce doră iaste om bun, ce pentru ca­
ce să teme sa nu'I cumva prinză 6menil cel domneşti, atunce Inc«
sa va certa mat puţin de cum sit cade şi de cum învaţă pravilele
pentru acea greşaH.-
Acela ce'şt va da feciorul lui pre mâna judeţului ca pre un
vinovat, dere ti tată-său şi jidov tot mai puţin se va certa.­
Aşijdere şi feciorul de va da pre tată-său la giudeţ ca pre
un vinovat ca să să certe după greşală, atunce mal puţin să va certa,
Înma de'şt va da feciorul sau fata la giudeţ ca pre nişte v�
llovaţl, mal puţin certa'l-va giudeţul, inră uU'i va slobozi de}ot. -
- --- '"7
r
I I
I
I
[156]
� I
I
, 1
I
II
I'
I [i
! li
•
; \.1 �
I
I 1.1'
• 1
, I
l'
i
1.
- J 56 j! "
Aclastia tote ce-fim zis pentru darea tată-Iu! pre f('cior �i fe­
ciorul pre tată e- s{ttl iaste adevărată şi nec'ătită după pravilele ÎIl­
părăteştr şi .după cum seriă top dascali) tocminduse toţI într'un Cll­
vănt fără rrice de o price �i carele IIU fost �i mal prost şi mai miu
nemieă nu s'au pus În pro�va. acestora nice unele de câte am zis,
iară drept aceia acestă dare de tată nu s'au prilejit uice dănăoră
:sit fie aces� lucru să dea tată pre fecior sau fecior pre tată pănă
la vremea unul dascal mare şi tocmitoriţ; dp pra vile, numele Iti! e ...
ra Farinascu carele au strâns tote pravilele cele %lIpărilteştl şi lncă
să ispiti şi să nevoi cu învăţătură ca aceia să cunriscă care pra ...
vil� şi obicee să .sQcotesc la oblastiele crcşti1leştl In t6tă lumea, a�
cest dascal au fost după Hristos 1598 de a.Î şi p,tn�l intr'acestă vreme
JIU s'au prilejituice d�nii6n\ vină �i fapth ca acesta să. să leguius ...
ca la giudeţ, ce :aă aiee ţ;ttM sii:�i doa feciorul C;l pre un vinovat
},t gi4deh Il�mtll Iii. polonia !,ub oolalltiea l\lpel (II' RîUl ce�a(1 dat
uşa un taţă pre feciOl'q'şJ, care fecior fiiI fust i�gollit (len moşiel\
lui pentru căcQ erl1- greşit înpărăţief, iară :licia lIll Sit ţin ln S\,llllrt
!Jravila cea d6 milostivire pentru să certe lllai puţin pre feciol'
pentru ce l-au dat ta tă ... S{Ul , ce cumplit după pmvile )'id) certat. pell ...
tru eltce gre�ala era auulIlmlt pl'C Inparaţie, �i giuullţt'le la gre�(;le
ca t\Ce�t(l uu deşchid pravila cea de 1l1ilostivire ce nUlIlaI pravila
cea de certare CUlflplitii pentru cf.ce să Ull cum va coară mUlt uice
tatăl nica feciol'lll de la giudeţe, ce CHil! tl\l fosţ IlllmaT o() d'l tit ti'au
prilejit acest fel de giudeţe,
PENTRU CElA CE HlClENESC
şi calci Qinyl cel Îngeresc
�8 sa li ce oăfu9ărescl ce să zice pentru ceia �e'�1 lea·
pădă călugăriia.
!lic}eau, şi Vl'ajlllaş clnulul că.Jug<\resc să ('hialml f'eh ce s'all
fac�t călllgăr �i nu de tot, ce nUlllaI ce.aU fost 1llbf:lCat hainele �i
GUl,'aceia va lepada Ht.lSele şi se va fIIce iară'�1 mircan.-
Qel� ce va e�i UCIt llJăn:�stirc f:\ni de Y9ia �i şi iren !'.g\lll-te-
I
I
I
[157]
1;')7
nulut şi de să va fi tnJll'ucnt In alte haine II1h'l'n(>�ty şi'�l va fi n�­
euns potcapocul şi ehemelavhn �i uite Ca aceste, acesta git chianui
hiclean şi hain cinulut şi obruzulut călugăresc,
Călugăriţele ee vor e�i den mănăstire, şi vor lnbl« prin lume
fără ştirea vlădiculut loculut aceluea, �i acestea sărut ca şi ciilu;.\flrii,
Cela ce'şt leapădă haine eălugăreştr vrând sit şuvăiască să zic,\.
că lnblă pentru învăţătură, ca un hiclean H;t f\ft aforisiusca,
Popa şi dia conul de se vor însura !lup;, ce le vor muri f('­
meile sămt ca şi ceia ce leapădă călugăriea şi fuc prepus cum s,i,
tic eretict, drept aceia treime să se cerceteze, dece de va ti crezind
cum are putere preutul sau diaconul să se lnsoro atunce ca 1)1'(' uu
eretic să'l certe, iară de nu va avea acesta gilllli 8P va pe.lcpsi lIU
Jllal ca şi cela ce leu padă călugăriia, şi iari,'şl de'�l va lepada mu­
iarea şi va pleca iară'ş) la beserică 10,1'\ ll'guiasell cu 1Jlillhlrţt' �i ('lt
milă, Care lucru de nu va face dc bună voia lUI li tuuce �i cu sih­
�i fără de voia lUI va 8n'I facă bescrica şi'j vor baga Îll temniţa
':Iau '1 yor inchide Îutr'o măni'lstire de Vii şedea ÎI\ITU t6tă via­
ţa luI.-·
Călugărul de nu '�l va pluta măntiea In chelie'şl salI c[\nd V,\
merge la feredelt l>alt şi'nt1"alt loc asculls, IIU S[t V,l certa nice I>,l
va. chema ca cela cu leapAdă h:tinele eiilllga\'e�ti.
Cela ce va scote dell măllltstire pre \'l'C uliul di cica ce ce:t1'­
că sri. să facă călugăr, aceluia capul să i Sft tac.
Cela ce va îndemna pre altul să IClIc(le rasde, ca pul să i "ii.
tele. '--
, Oâdesă In t6tit Vremetl sii pl'iimasci\ be"eriea pre cela ce \'1\
lepada călugăriia, iara ClI adevitl'at nice o danâ6ra nu V,l putea fi
egumen, nlegând c'llldu'l va blagoslovi Patriarhul. -
Călugănli Salt popa salt diaconul de sit va imbraca in hainl'
lliireneşti <.:<'tlld va merge pe un drum, nu să chiamit cii alt lepada t
calugăl'iia, nici să va certa.
Crdugărul ce va e�i (len mănălltire şi va lăcui la ţară pentru
:-;a'şI hrănească pi'll'inţil, nu să chiamă că să leapiiMt de ciilugărip
când nu'{ va putea hrăni Intr'alt chip şi c,inrl va fi cu voia ID:l\
nll1reh\l mănăstiret, -
. ....
II
[158]
.J
158
Cela ce'şr va lasa cinul silu şi sil va apuca de alt cin mal cu
nevoe şi JlIaI CU grea petrecere nil să va chema că hicleneşte mă­
năstirea şi oeserica, cumu s'are zice când sit va face calugărul schim­
uic sau sahastru în pustil.-
PENTRU .CERTARIA CElORA CE SĂ LEAPĂDĂ
: . de cinul ingeresc,
ce să zice ce'şl leapădă călugăriia, ce certare li se va da.
Cela ce va hicleni cinul şi obrazul călugăresc, ce să zice va
lepada călugăriia, de nu va fi având asupra lUI cetite molitve de
călugărie IIU se. �a afurisi, iară de va fi purtând hainele, ce să zice
.'
rasele cu molit.ve,' atunce să'i aforisescă şi de va sta un an într'a cea
aforisenie şi nil sit va tutorce cătră mănăstire atunce face prepus
Sa fie eretic, drept aceia să să cerceteze şi să'I muncescă şi să'}
ecrte ca pre un eretic şi rămâne şi fără cinste şi cela ce'I va stri­
ea ceva nu'l va putea pârâ la giudeţ nice i tie prinde mărturiea
unde grăiaşte, ce iară'şl să aforiseşte şi de va sta cu pizmă intr'acea
aforisenie să 'l dea la giudeţul cel mirenesc să'l certe.-
CIÎlId să va pocăi cela ce va fi Iepadat călugăriea şi de'l va
primi vlădicul san egumenul lUI de va fi avut cinste de la beseri­
că, ce să zice preoţie, nu va putea să să mal apuce de cinstea cc­
aii avut doră numai CU voia şi cu blagoslovenia Patriarhulut-
Totii averea celula ce-au lepadnt călugăriia va rămânea la
mănăstirea de la care au fugit când �'au lepadat călugăriia, -
� PRAVllE ÎNPĂRĂTEŞTi
pentru ceia, ce Îndeamnâ şi agiutâ cuiva sau'l
svătuesc spre reu sau când va trimite pre altul
se facâ vre o reutate.
Ce folos are ave neştine când svătuiaşte pre alt cine-va, sau'l
agiută, sau'l trimite să Iacă vre o răutatev-e-
T
[159]
�I
J
I
1,
1)
159
. Când va Indemne neştine pre altul şi'l Intărâtă de'} mânie sau'l
dăscăleşte de'l tnvaţă să facă vre o răutate, acela să chiamă S\'1\­
tuitor răutăţit.
Agiută. neştine cuiva să facă greşală când dă bam sau omeut
sau cal, sau arme, sau scărI să fie de suit, sau alte lucrurt de a­
ceia treabă pentru să facă greşală cum ali socotit, şi mal vrătos 11-
giută când merge el singur cu capul siiu de'i soţie şi singur cu sine
să facă greşala lnpreună cu celalalt.
Multe fealurl de svatun sămt şi la agiutoriu aşijdere, de vre­
me ce svatul să face numat cu cuventul iară agiutorul să face şi
cu lucrul, drept aceia uu să vor certa intr'uu chip svătuitorul cu
agiutorul.
Alta iaste să svătuiască neştine să să facă greşala şi alta.
iaste să trimita sa facă, pentru cace cela ce svătuiaşte socoteşte
folosul celuia ce'l svătueşte, iară cela ce trimite :li\ facă greşală
socoteşte numaI folosul săă iară nu a celuia ce'} trimite, drept a­
ceia giudeţul lIU sa cade să socotescă cuvintele când să va Iace
vre o greşală, pentru căce cum graiaşte cu cuvântul cela ce svătu­
iaşte, aşa grăiaşte cu cuvântul şi cela ce trimete, iară să cade S<1
cerceteze la carele au rămas folosul şi dobănda ce-au venit de pre
ceia greşală pentru să potă inţelege carele iaste adevarat si mal
Intăr vmovat.
încă mal iaste un lucru intre svătuitoriu şi intre trimiţătoriu,
pentru ce cela ce svătueşte nu rămâne dator celula ce l-au svă­
tuit, iară cela ce trimite pre altul să facă greşală rămâne dator lui,
ce să zice celuia ce'l trimite.-
Mal mare lucru iaste să trimiţi pre cineva să facă greşală de
cât să'I svătueştt să facă.
Pre cela ce'l vor cleveti c'au trimis pre altul să facă o gre­
şală iară el de va arata cum nu I-Mi trimis iară numai ce l-aii
svătuit să facâ acest lucru, să tie slobod de păra ce l-au clevetit
întăI şi şi de certare.
Cela ce va zice cuiva vre unui prii atel să uciga pre vre unul
ce le va ti amândurora vrăjmaş, arunce să cade să socotească şi sa
cerceteze giudeţul acest cuvânt ce-au zis, svat au fost, lnvaţatum
au cuvânt de ascultart' Sit facil cumu'î va zice şi fară de voia lui
.-,
, ,
."
i
1
I
'1
[
[160]
160
ce să zice să'1 uciga, carele sit cnn6ştcîntr'acesta chiP de să va
.,Ha acesta ce S'au Îndemnat a merge spre ucidere cum n'aă făcut
nice dîlllii6Vă ucidere şi uite atuuce nu lire fi făcut de nu I-are fi
indemnat acela , atunce să chiamă cit i ... au dat lnvăţătură ce să zice
i-n fI zis pasă �ft UciZI l'TC cutare om, el s-'au dus şi l-an ucis pre
cuvântul' aeelur om, iară de $iÎ, va afla cun! acesta l ... au vrut ucide
�i lan:j, de zi�a �i lndemuursa aceluia, atuuce acel cuvânt au fost
numai de 'l-nu svătuit, iară de va fi izvod cum de nu Y-au vrut zice
acela SilU I:"au vrut ucide gaft ba, atunee giudeţul crede că l-are fi
llCÎS macar de nu i-are fi zis nemică. �
Al doilea 1JC\llJ) pentru să clmusdt giudeţul pre cela cel-an
trimis.să ucigă p"t;e cela-l-alt ore svătuitu'l-au, au ziRu;î-au să margă
8.1'] ucigă şi făl-tii roia JUI; care semn iaste acesta pentru Să cerce-
I
tl,ize giudeţul şi Bit cUnOsci\. pre cel Ucis căruia aii fost mal mare
vrăjmas, pentru căce de va fi fost ucigătorulut atunce acea lndem­
nu re MI fost numai svat, iară de va fi fost cel ucis mal mare vrăj­
maş celula ce l-atî svătuit de cât coluia ce l-a (1 ucis arunce ace
Indemuare au fost lnrăţăţură, cum am zis lIJaY sus, ce să zice as­
cultă cum zic şi fă CUIll te invăţ, pusă de'] ucide Iără voia ta, eu
toi da samă, aciasta !llt chiam[\ îM'iiţătură şi pre ace5ta învăţătură
nil mers de l-ali ocis.
Când nu Va putea giudeţul să cunoll'Ci\. lntrfalt cbip mal cu
Hdevărat ace îndemnare sl'iiiuire alI învăţătură, atunce va munci pre
I5vătuitorul să spue cu ade'tărat şi �{l zică svătuitu'I-1I.U au înVăţa­
tu'l-afi să facă acia greşală.
('E ,('EUTARt: \iOR 1.1'A ('EIA ('I'J S,7:\1'1J"�8C sPRE Rlu
SI\ F:U';' ('Ii\'EV A.
Cela ce va svătui pl'e aitul să facă 'He e greşală, să va cer­
ta ('u aceia certare cum s[� va certa şi cela ce va face greşaliL -­
Cme va lnde:nna salt va învaţa saii va svătui pre altul să fa�
că vre un lucru }'ău şi, \T'O greşala, sit va certa ca şi cel vinovat.
Ce va face grl'şala, _,
T
I
\
1
[161]
161
Cela ce va arata cuiva folosul şi dobănda ce va avea dacă
va face vre o greşală, şi de'l va asculta acela şi va face greşala a­
cesta ce l-ai'! svătuit, să chiamă svătuitoriu spre răutate şi să va
certa cum am zis.-
Cela ce va lăuda vre un lucru răti şi cu greşală şi neştine
auzind să va răni la inimă şi nu să va lasa pănă nu'l va face a­
cel lucru acesta să chiamă sviatnic rău şi să va certa cum scrie ş�
mal sus.-
Când va vorovi neştine cătră altul şi va spune cum va să fa­
că o răutate şi cela n va respunde de't va zice, bine va fi aşa să
Iact şi să nu ză băveştt ce să facI acest lucru, acela'l svătuiaşte spre
răă, să să certe ca şi acela ce va face acea greşaIă.-
Când va zice neştine altuia ce va vrea să ucigă pe cineva, de
ver vrea să'l ucidt, ucide'l, acesta uu să chiamă svăturtor rău nice
sa va certa de vreme ce nu i-nn zis ucide'l ce i-au zis de ver vrea
să'I ucizi ucide'l, iată că nu'l îndemnă ce'l lasă în voia sa.-
Ceia ce vor fi într'un gând cu aceia ce vor face o greşală f;,i.
Sit certe toţi cu o certare şi cei a ce n'au făcut ce pentru că ce Il li
fost lntr'una toţr, şi aceasta va fi când va fi şi greşala mare, cumu
s'are zice când are hicleni domniea, sau locul unde lăcuiaşte, sau
alt lucru ca acesta, iară de va fi lucru mai puţin greşala nu să Va
certa cela ce DU face ca cela ce face greşaIă.-
Cela ce va da niscare lucrun de carele vor trebui celuia ce
va să facă vre o greşală certa tocmat ca şi cela ce au făcut gre­
şală, ver mică, ver mare. -
Cela ce va svătui sa să facă vre o greşală nu va lua num.u
aceia certare ce SIt va da vinovatulur, ce încă va plăti şi pagubole
tote ce va păgu bi şi va pianle cela ce-au paţit rău şi aceasta va li
când acele pagube să vor face tot pentru acela greşală ce s'au f;,_
cut cu svatul luî.
Cela ce va svătui pre altul sau'l va îndemna să fure, să va
certa ca un fur, lnsă cu adevărat când n'are fi furat fund fără. de
svatul şi lndemnarea lut ; iară de să va afla nun acel fur au fo-t
Invatat şi de altă dată să fure atunce cela ce'l va fi svătuit DU "el.
va certa,
"r1
. I
,1
I
.�
1
[162]
162
Cela ce va svătui să să facă Iurtuşag să fie dator acel lucru·
ce �'au Inrat să'l dea sau să'l plăteacă stăpânulul a cUI au fost
macar de nu l'are fi furat el ce numat pentru căce a(1 svătnit să
să facă acel furtuşag , aice să cade giudeţulul să socotească de'l va
fi svătuit acel svatnic ce să zice să fure numar o sută de talert
iară el va fura do6 sute, şi dacă va fi aşa atunce svatnicul nu va
plăti mat mult de aceia sută de talert stăpânulut a cUI vor fi Iost
banil pre câtă samă să va afla că l-au svătuit.--
Când va svătui neştine pre altul să facă vre o greşală şi el
nu 'Va face atunceş curund, ce să va lasa de va trece vreme multă
pănă va veni .vreme de va face acel lucru, tot lntr'un chip să vor
certa svatnicul' cu furul.-
.'
Cuvintele: cele de svat mal mult să tlăcuesc spre bine de cât
spre rău şi aceasta să va face şi să va crede când între svătuitort
şi Intre păgubaş nu va fi fost nice o vrajbă mal denainte vreme,
pentru căce C'ă de vor fi avut mal de mult ande sine vrajbă atun­
el cuvintele cele de svat mal mult să vor socoti spre rău de căt
spre bine.
Cela ce va sfătui să să facă vre o greşală şi greşala să nu 8i\
facă atunce svătuitorul nu se va certa, şi aceasta va fi când greşala
va fi micşoră ; iară de va fi greşala mare, cumu s'are zice de hicleşug
şi de vatamare spre ţarră sau spre domnie, atunce svetnicul să va
certa tocmai ca şi când s'are fi făcut acel 'lucru desăvârşit şi să
va certa ca şi cela ce are fi făcut acea greşaIă.-
Cela ce va svătui să să facă vre o greşală şi când să va căi
ce-au făcut şi'şl va tnt6rce svatul într'alt chip, nu să va certa însă;
nu va pute fi numai cu atâta ce trebuieşte să'l svătniască alt svat
lnprotiva celut dentăt şi nice atâta nu agiunge ce trebue să ade­
vereze acel statuie cum nu va face acel om pre svatulluI cum l-an •
fost svătuit lntăt, iară de nu va putea să'l facă să să părăsască de­
cel svat ce l-an svătuit if1tăI să cade să mărturisască de faţă să
auză mulţt vicleşugul ce au vrut să facă, şi tncă nu va fi destul ni­
ce de i-ar zice fereşte-te de cutere lucru să nu'l tact că ver paţi rău,
dup'aceia tn�bue să arate şi omuluI celuia ce va sa'l faca rtul �i
să'1 pi'tguba.scă şi Să'I spue anume �i omul şi numele lUI S�t să pă-
I
I
I I
I I
I I
I
1·
I I
i I
I I
I j
I
[163]
163
zl\scă de dâns, dece dacă va face aceste tote ce am zis mal sus
I\U să va certa svetnicul macar dere şi face cela-l-alt greşala care
l-an fost svătuit; iară de va lipsi vre una de acestea ce am zis şi
să va face şi greşala, atunce să va certa ca şi cela ce va face
greşală. -
Cela ce va da învăţătură şi va zice nescut să facă cutare gre­
şală, şi dup'aceia va zice să nu facă, iară el tot va face, acesta Sti.
să certe numar el singur, iară cela ce l-aă fost trimis tntăt să nu
să certe şi la acesta lucru nu mal trebuesc alte certărt. -
Cela ce va svătui pre altul să să tuvrăjbască cu cineva şi a­
cela să va îndemna dentru sine şi va merge să'l ucigă, atunce
sviatnicul nu să va certa ca un uclgătoriu, ce să va certa după cum
va fi voia giudeţuluî, --
Cela ce va svătui pre neştine să ucigă pre Constantin, iară
el va ucide pre Ion, atunce svetnicul nu să va certa ca un ucigător.
Cela ce va svătui pre altul să facă vre o greşală şi el va fa­
ce greşala după cum l-uă învăţat şi de s'are prileji să'l iarte giu­
deţul să nu'l certe pentru acia greşală, atunce nice svătuitorul nu
sa va certa,
Cela ce va svătui pre altul să ucigă pre neştine, iară el nu'l
va numar ucide ce încă deutăi'l va munci, ce să �lice îl va tăia na­
sul sau i va scote ochit sau tntr'alt chip îl va sluţi, dup'aceia'l
va şi omorâ, atunce sviatnicul nu să va certa într'un chip cu vino­
vatuI, de vreme ce vino vatui sit cade să să certe cu o morte cum­
plită iară sviatnicul numar ce'i vor tăia capul.-
SIAMNELE CU CARI LE SĂ CUNOŞTE VINOVATUL
de va fi greţ;it după svatul şi agiutorul
ce't va fi dat sviatnicul.
ÎntăI sămn iaste cum vinovatul a11 vrut face acea greşală �i
fără de svatul ce i-au dat, când va fi îngrozindu'l pre cela ce l-an
vătămat lncă mainte de ce-au făcut greşala.
[164]
c _
16-1-
Al doile sămn, cum nu iaste făcută greşala cu svatul uemărut
ce singur vinovatul va fi făcut de'n voia luî ales când va fi fost
mainte de svat să.' fie avut arsândot vrajbă ucigătorul şi cu cel
ucis. -
Al treile sămn iaste cum I-are fi ucis şi fără svatul nescut
când va fii gătând arme mainte de svătuit.
Al patrale sărnn iaste când mainte de svat va zice cătră cineva
eu voI să ucig pre cutarele şi nu pute fi într'alt chip.
Al cincele sămn iaste când va face greşala târziu, trecând
multă vreme după ce I-au fost svătuit, pentru că atunce arată cum
au făcut .el greşala iară lIU pre iudenmarea sveatniculur ce deu si 11-
gură voia lut.
.i
CE CERTARE VOR LUA
ceia ce 8'giutoresc pre altul să facâ greşalâ.
Cela ce va da altuia arme, sau cal, sali bani, pentru să mar­
git sa ucigă pre altul, sau de va da scări sau fum pentru să hiell
vr'un fnrtuşag, să va certa ca Ull ucigător şi ca Ull fur pentru ca
ba chiamă soţie C�l dănşt, -
Şi acesta va fi, când va da acesta agiutorul, ştiind cumu le
trebuesc să facă lucru rău, pentru căco că. de va da acele lucruri
pentru alte tocniele bune şi acela le va trebui spre alte Iucrurt lele
utunce sveatnicul nu să va certa ca cel vinovat, ce mal de multe
ori crede giudeţul cum acelea ci nil s'au dat pentru alte trebe iară
nu să facă lucruri ca acele rele.
Şi aceasta sit face depururea, la tate tocmelele.
Cela ce'şt 'va zăloji casa sa la un ucigător pentru să sit pue
aleş acolo să păzască pre vrajmaşul său când Vii. trece să. iasă
inainte'I să'l ucigă, acesta să va certa ca şi un ucigător. --
Cela ce va petrece pri cela ce va merge să ucigă pre cineva
sau să facă altă răutate, şi'l va petrece pentru să nu'l Invăluiasca
cineva mergând pre cale, să să certe ca şi cel vinovat, Ins[t când sit
va afla de faFt la tu:cl loc unde sit Ytt face tleea. gre�ll.lâ :>tlU câml
T
'1
I
i
I
t
[165]
h
· . ...,
165
va fi mărs ln dedins drept acesta lucru, pentru căcc erl de '1 va pe­
treace ca un priatel �i mărgând să va prileji intr'acea greşală nu
. să va certa, s'au de l'are petrece pentru să facă acea greşală şi
când să va fi făcut nu să va fi prilejit acolea de faţâ nşijdere nu
să va certa că giudeţul mar crede cum să nu'l fie petrecut pentru
acea greşală iară mar pre scurt pentru pricteşugul de nu vor fi şi
alte semne ca acelea să facă pre giudeţ să creză cum pentru gre­
şală l-ati petrecut.
Cela ce va arata casa sau lăcaşul cuiva unde să va fi ascuns
vrăjmaşul cuiva pentru să '1 ucigă, sali va străjui când va veni vraj­
maşul lUI să'l ucigă, acesta să să certe tocma ca şi cel vinovat şi
aceasta va fi când ucigătorul n'are ti ucis de nu ia-re fi aratat acesta
casa sau de n'are fi străjuit, pentru căce, Cit de vreme ce şi WI'{t
de aciasta are fi făcut acesta greşală, cela ce i-au aratat casa snu
va fi străjuit nu SiÎ. va certa ca acel ucigător. ce mai puţin dupa
voia giudeţului,
Cela ce va ţinea pre pre neştine cu cuvinte şi'l "a zăbăvi
pentru să vie mal curând vrăjmaşul lUI să'l ucigă, sa să certe ca şi
ucigătorul, sau cându'l va zăbăvi cu cuvinte sau cu alte meşterşu­
gun pănă'! va curvi altul cu muiarea să va certa ca �i un precur­
variu, intr'acesta chip şi la alte greşale, şi aceasta să va face când
să va afla că l-at\ zăbăvit cu cuvintele lUI lndedins, pentru că de'l
va fi zăbăvit cu cuvinte fără nice de o lnşelăciune şi fiii va prile­
ji atunce de va nimeri vrăjmaşul asupra lUI şi'I va ucide atuuce
acela nu să va certa nice cum. -
Cela ce va păzi hainele celuia ce să va duce să ucigă pănă
va, veni, acela să să certe ca şi ucigătorul.
Cela ce va duce niscare ciÎrţI vre UliUl om fiind trimis de al­
tul pentru să facă vre o riiutnte, şi de va şti şi acesta ce porta
curţile de acest lucru ce vor să faca să va certa ca şi cel vinovat.
Atunce să va certa celrt ce va agiuta la vre o greşalâ cu 1\­
cesta certare ce să va cert" �i vino vatuI când agiutorul ce va da
iaste pricina aceif greşele, pentru că de s'are fi putut face acea
greşalâ şi fără de agiutorul aceluia, atulIce agiutiitorul nu s'are certa
cu certarea vinovatulur, ce nu mal puţin şi pricina ce va da de Vl�
-- --� �
- 1.
zac ..
l
[166]
t
','
,
.. I
"
. ,
t. I I
.4
ti lucru mare şi cap, pentru că de va fi mal micşor să va certa mal
puţin, iară de-sva da pricină mare ca aceia fără de care n'are fi·
putut să să fată acea greşală atunce să va certa tocma ca şi cel
vinovat.
Nu iaşte dator neştine să smintească să nu să facă greşală,
n ice să spue cehiia ce vor să't facă nevoe, nice să să pue in sva­
dă pentru -eel �e vor să't facă pagubă, macar dere putea să smin­
tească să 11L� să facă acea greşală numai cu un glas, ce să zice nu­
maî dere striga şi încă când are sminti să nu să facă are fi şi de
binele lUI şi de nu. o. va sminti nu să va certa.
Stăpânul şi tatăl şi domnul şi vlădicul sămt datort în tot chi­
pul să uevoiască �, smintească fie ce greşală să nu să cumva facă
când vor înţelege c.� vor să facă vre unit de cer mal miel, cumu'i
feciorul, sali sluga, sau călugărul, aşijdere iară'şi călugărul şi sluga
şi feciorul şi nămitul sămt dator! când vor înţelege că vra să să
facă vre o greşalâ' şi vre o răutate asupra vlădiculut Sau domnului
t;au asupra tatălui sau a stăpănulut să spue să să amintească sit
nu să beii, sau să'l smiutească şi el singurl, ort în ce chip vor
putea, să nevoiască pentru sit nu facă fie� cine după voia sa, şi căud
va şti vr'unul de aceştiea ce am zis mal sus că va să să facă vre
o greşală şi de nu. va spnne să va certa după voia giudeţuluî.
CARE CERTARE VOR LUA
cei a ce să vor găsi acelea de faţă unde să va fi făcând
vre o svadă fiind cu arme
şi se va tămpla de să va face ucidere.
De să va afla neştine de faţă unde să va face ucidere mal
vrătos tiind cu arme trebue să cerceteze giudeţul au doră pentru
venirea acestuia să va fi blâznit şi să va fi spărint cel ucis şi să
va fi lasat de'l vor fi ucis; de sa află acest lucru să fie cu adevu­
rat, să va certa tocma ca şi cela ce va fi făcut uciderea şi mal
vrătos cându'l va fl ştiut mal de mult cum iaste ucig.\toriu şi mal
mult pentr\.ceia să va fi îngrozit cIucit'l va fi l'ibmt amIc de faţi
_,J
[167]
167
9
,i
"
iară de să va fi numar tămplat acolea şi nu va fi �tiuC' nemică cum
va să să facă ucidere şi căce all venit el acelea uemică n'au făcut,
atunce nu să va certa.
,. e
Cela ce să va găsi la un loc de faţă cu arme unde să Vt1,
tămpla ucidere să va certa ca şi ucigătorul, sau de va fi mărs cu
ucigătorul după ucidere de't va fi fost soţie pănă la locaşul lUI, ma­
car de n'are fi făcut alta nemică, căce au fost acolo de Iaţâ.
Cela ce va svătui vre ucigător să nu facă ucidere, iară când
să va afla acolo de faţâ unde să va face uciderea nu va nevoi di­
ce va putea să'I desparţă să nu să facă ucidere, acela să să certe
tocma ea şi cela ce va fi făcut uciderea.
SEMNELE CU CARILE SĂ CUNOŞTE
cel cu arme ce s'au prilejit acolo la svadă ore În dâdins
au venit acoJia au tâmplatu-s'aă fără veaste.
De să va afla neştine acelea de faţâ cu arme unde să va fa­
ce ucidere, şi giudeţul nu va putea aşa lesne să cunoscă ln dedins
au venit au tămplatu-s'au de s'au nemerit acolea, atunce să cade să
fie tngăduitor şi cu milă şi să creză că s'au găsit acelea de faţil
neştiind nemică că să va face ucidere, drept aceia nice cum nu s[�
va certa acesta.
De să va afla la giudeţ mal mult de doo semne să să arate
cumu't acesta ce s'au găsit acelea la ucidere aă fost venit în de­
dins să agiute de va trebui, ntunce'l va certa ca pre un fur; iară
de nu să va găsi semne nice cum, să'I slobozească; iară de vor ti
numai doo semne, să'l muncescă să spue cu adevărat; iară de va fi
numar un semn atunce să't dea giurământ să mărturisescă cum va
şti că iaste mal cu adevărat.
Un om cu arme când are putea face să lipsescă de la acel
loc unde s'are face uciderea şi el nu va să Iipsescă atunce face
s(�mn cum s'au găsit acolea de faţâ în dedins, să să certe ca un
ucigător,
i ,
�
[168]
1,:·
l' ,
" ,
: r.
1:· 1:
, �
. ,:
le8
Când ""1. fi noştine cu arme �i va face sărnn cum s'au tăm­
plat la acea ucidere iară n'au venit în dedins, şi încă la acea 1'I'C­
Il." ni nrrrftt ulm lipsrşte de la acel 10c, tot să va certa de să va
afiu cii aceâ ucidere s'a 1"1 făcut puţinel mal apoI dice aCt lipsit el
şi incă când să va fi bucurat pentru căce să va fi făcut acea uci­
dpl'c. _.
UcigătQrul de va fi om străin carele nu va fi cunoscut nice
dilllă6ră pre' acel om cu arme ce s'au găsit acolea de faţâ la acea
ucidere, ătunce IlU să va certa.
Cela ce să \'il prileji la vre o ucidere şi va fi cu arme şi va
uevoi să't lnparţă şi să'i facă să Sit înpace şi dacă nu va putia, nu
su va certa nice - cum.
Când să va: .afla neştine la vre o ucidere fără arme, iară armele
va fi dat la altul să i le ţie, pentru să pată. şuvăi să zică c'au
fost fură arme, atuuce trebue să cerceteze giudeţul de să va afla
cum cela ce ali Huut armele au stătut tot aprop« de dăns- că de't
rol' trebui sii'j fie îndemână a le apuca, atunce'l vor certa ca pre
lin ucigător , iară de să va afla cum cela ce au ţinut armele au stă­
tut departe, va şuvăi şi nu să va certa.
Când să va prileji neştinu cu arme să nimerească la un loc
după ce Sit va fi început svada şi mal vrătos când va veni după
ce .să va fi f{lcut şi uciderea şi după ce să vor fi rănit şi el nu va
fi nemica rănit la ace ucidere Sali să fie zervit ceva, atunce nu va
ave nice o certare, Salt iară'şt de va fi venit mal apoI şi va fi ce­
va mestecat şi va fi zervit acolo la acea ucidere, nu să va certa ca
un ucigător, ce atâta srt V1t certa pre câtă zărvă şi greşalâ va ti
făcut, după voia giudeţulul.
---- - ---
CERTAREA CE VOR LUA
ceia ce vor 9giuta vinovatului după ce va face greşala.
Cela. ce va p�'trcce pri cel vinovat după ce va face greşală
pentru să'ş! potă amjst�j,_ capul, să va certa după voia giudeţulul,
1n8:\ 1111 ca cel vinovat; inră de'l va pf'tl"l'ce prntru s[t nu'l prillza
[169]
il
[,
['Il. r
-r . r
. I \.
, ,
. I
..
"
.""
169
6menil cel domneşti carit vor fi trimiş in dedins să'l prinză, atun­
ce să va certa cu morte.
Muiarea ce'şt va agiuta bărbatulut ce va fi vinovat după ce
va fi făcut greşală pentru să nu'l omoră, nu să va certa nice
intr'un chip.-
Cela ce va petrece pre cela vinovat după ce va face greşală,
şi de'} va petrece puţin lucru pănă'} va arata calea şi va fi fără
arme, ·nu să Va certa nice cum.
Cela ce va petrece pre ucigător după ce va face uciderea, neş­
tiindu'l că iaste ucigător nice cum aii ucis atunce Intr'acea dată, nu
să va certa nice cum.
Cela ce va petrece pre vr'un vinovat după ce va Iace vre
vre o răutate, să va certa ca şi cel vinovat, macar că zic o samă
de dascalt cum să nu să certe ce numai după voia giudeţulut, iară
de'} va fi petrecut mal târ�iii prespre câte-va zile atunce nu să
va certa.
Cela ce va şti pre neştine c'an făcut vre o răutate şi după
ce au făcut acea răutate i-au nămit calul săU sau i'l va fi dat să
fugă să scape de certare, să să certe după voia giudeţuluî,
Cela ce va ascunde furul sau fie ce vinovat după ce va fi fă­
cut "Vre o răutate pentru să nu'l prinză păgubaşit sau 6menil cel
domneşti, saă de'I va da cale să fugă, să să certe după voia giude­
ţulul, macar că zic unit să să certe ca şi vinovatul.
Cela ce va ascunde trupul omului celut ucis să nu să ivască,
Slt să certe ca şi ucigătorul,
Cela ce va prii mi sau va ascunde lucru de furat, de să va gă­
si cum aii ştiut că iaste furtuşag să va certa după voia giudeţu­
lUI, iară de nu va fi ştiut nu să va certa; iară de va fi lucrul in­
părechiat, ştiut-au au n'au ştiut, atunce crede giudeţul să nu fie
ştiut, -
Cela ce va lăuda pri cel vinovat şi de va zice hine-au făcut
de-au făcut aceasta, dăm lnvăţătură de va fi greşala ce-au făcut gre­
şale de cele mart ce sămt de cap să va certa mal mult de cât cel
vinovat, şi aceasta să va face când va fi lăudat pri cel vinovat ma­
inte di ce va fi făcut greşala, pentru căce de'l va fi lăudat după
. �
'J
't
[170]
�'
1,
" I
, l
,
I
;t
'1
uu
ce ail făcut greşala să va certa tocma ca şi cel vinovat, iară de nu
va fi greşala ce au făcut din cele mart şi de'l va lăuda mainte
de ce va fi făcut greşala nu va lua mal multă certare ce ca şi cel
vinovat.
Cela ce să va giurui celut vinovat după ce va face greşala
să't agiute la ceva şi de'I va face agiutor să va certa tocma ca şi
cel vinovat." .
Cela � va petrece pri cel vinovat pentru să p6tă scapa sau
să'} p6tă ascunde undeva sau să'I facă cale să fugă sau şi'ntr'alt
chip cumva să'} agiutorească face prepus cum şi el iaste soţie cu
dăns la greşala c� aii făcut cel vinovat, drept aceia să'l muncescă.
să spue cu direp.t.ul. - Alegând de nu va fi agiutat atunce lntr'acel
ceas ce au făcut,'�;ăutate ce mal târziu prespre câte-va zile, sau a­
legând să să arate depre alte semne cum acesta va fi ştiut ori ee
de ace greşală, sau alegând de va fi fost rudă vinovatulut cela ce­
i-au agiutat, drept aceia să chiamă că i-au agiutat pentru că i-au
fost omul lut iară nu i-au fost soţie la greşală.
CERTAREA CF VOR LUA
cei a ce primăsc 1n casele sale furT ,i tifharl.
Cela ce va priimi în cassa lut fur sau tălharin cu lucrure de
furtuşag, să va certa ca şi furul; iară de va priimi numaI pre om
sad Iurtuşagul numaI aşa singur, să va certa după voia giudeţulut.
Cela ce va priimi în casa sa tălhart de drum, ca pre un tăI­
har să'l certe, cu morte.-
Tot omul iaste dator dacă va prinde tălharul să'l dea pr«
mâna giudeţulut şi de va şti neştine pre vre un tălhar undeva şi
de nu'l va spune giudeţulut şi pre acela, sau de va lua de la dâns
ceva banl sau alte Iucrurt şi de'l va slobozi cându'l va ţinea legat
acela să să certe ca un tâlhar.
Cela ce va priimi în casa lui tălhar să va certa nu numai
căndu'l va priimi In casă'şi ce încă de'l va şi ascunde sau'l va PE­
trec" şi'! va fi soţie să nu'l tnvăl uiască cineva, atunce să va certa
, '1
-,
,.1
I
i
I
r
"
"
I
.111
" .,'
[171]
i71
ca şi tălharul ; iară de'I va fi numar ascuns, atunce nu să va certa
ta un tălhariă, ce după voia giudeţulut. -
Cela ce va priimi lucru de furtuşag, ce să zice numaî furtu­
şagul, de va priimi de multe orI pentru căce va fi legat prieteşug
cu giurămănt cu furul, acela furul să fure iară cela-l-alt să ascun­
ză în cassa sa, atunce ca pre un fur să'l spânzure, fie cine are fi
fie bărbat fie muiare.-
Cela ce va priimi bant san alte lucrurî de furat de la vre un
om slujitor sau şi'ntr'alt chip ce va fi având pre mâna sa bam
domneştl sau alte lucruri, pre acesta 'l vor certa ca şi pre un fur.
Cela ce va priimi furtuşag In casa luI şi de nu va şti, să nu
să certe.
Atunce să va certa ca un fur cela ce va priimi lucru de fu­
rat In cassa sa când va lua ceva pentru să ascunză sau să do­
bâudescă ceva den trănse.
CE CERTARE VA LUA
cela ce dă putere ,. inveţătură cuiva să margă să facă
vre o răut&:� cuiva.
Când dă neştine putere altuia să margă să facă vre o greşa­
la, acesta lucru să face In multe chipurt pentru căce să face şi cu
cuvinte de tn văţătură, cumu s'are zice învaţă într'acesta chip: pasă sa
uciz! pre cutare om sau să baţi pre cutarele, încă să face acest
.
1 UCI'U şi cu cuvinte de rugăminte, cumu s'are zice: rogu-te să SCOţi
pre cutarele den cutare meserere, sau alte ca aceste.
Cela ce- va zice cuiva: de-aşl avea cineva să ucigă pre cutarele
forte i-aş! mulţemi, sau de va zice: de-aş) putea face In vre un chip
să găsesc vre IlU om saii şi dot să ucigă pre cutarele le-aşI plă­
ti forte bine şi lncă i-aşI şi dărui să facă acea ucidere, drept aceia
ca Ull ucigător să va certa.-
Cela ce va zice cătră slugă'şi sau nămit ce va fi: ruşine şi o­
cară şi răutate ca aceasta ce mi-au făcut cutare om nu trebue sit
lăsăm să nu ne rescumpărăm, acela ş'au dat putere slugie'şt cu a­
ceste cuvinte pentru că va merge sluga şi să va nevoi de va face
)
[174]
01 :Ii
}' :
"r II'
" ,
! I
.1
I
:1' I 1"
174-
pre acela, nu să va certa stăpânul sluget ce l-aii trimes ca un u-
r
cigătoriu ce uumat după. voia giudeţulut, de vreme ce'! va fi zis nu':'
mat să'ş) ia toiag"Ul aice arată sămnul cum să't fie zis să'l bată iară
să nu'l ucigă.
Feciorul sau sluga sau ruda sau priatenul va ucide pri cela
ce va fi Iăcut.'vre o răutate tatălui său stăpânuluî săă rudeI sau
priatenulur, n�u s� va chema sa fie făcut acea ucidere cu puterea
tatălut sau a stăpânulut sau a rudet sau a priatenulut, drept aceia
tatăl, stăpânul, ruda, priatenul, acestora s'au făcut răutatea şi su­
dalma, dece nu să vor certa ucigătorit, şi acesta va fi când feciorul
-luga ruda ,Priatenul' VOI' fi omen) bunI şi vor avea veste de 0-
menI bunt şi tneă câ!)p. vor fi făcut răscumpărarea atunce'şi curând
după ce le vor fi făc�t acea vătămare, ce cum "a fi nea vând vreme
��, să svătuiască cu ,cel scăndăliţr şi vătămaţi, ee să zice cu cel su­
duiţt, pentru căce feciorul sluga stăpânul ruda priatelul vor fi 6-
meu! re1 şi vor avea- veste de răl şi de vor fi făcut uciderea târ­
�tiu prespre câte-va zile după svadă, atunce iaste sămn cum cei
suduiţt au ştiut de tocmala ucidere! şi n'au nevoit să nu să. Iacă,
drept aceia să va certa tatăl stăpănul ruda priateuul carii s'au su­
duit ca şi feciorul şi sluga şi ruda şi priatenul ce au făcut uci­
derea, �i aceasta va fi să nu să certe ucigătorii cei suduiţr, cumu s'are
zice tatăl cându'l vor fi sud uit svădindu -se den cuvinte andesine
iară nu pentru vre un lucru ce alt avut să ia sau să dea unul al­
tuia, pentru etice de va sudui neştine pre tatăl cut-va pentru nisca­
l'P lucruri şi feciorul să va scula de'l va ucide pri cela ce au su­
duit 1)1'e tată-seu pentru să dobândescă acele lucrurt tată-seu �i
ueiderea s'au făcut pentru folosul tătâne-săii atunce iaste sămn cum
s;: fie �tiut şi tată-s{lu, drept aceia şi tatttl şi {edorul ca nişte u­
dgătorI să vor certa, aceste t6te să înţeleg �i pentru slugă spre
btăpân şi pentru rudă spre rudă şi l?entru priatel spre priatel; incit
de va afla că feciorul la uciderea celuia ce au ucis pro tată-seu
va fi făcut cheltuială, iaste sămn cum şi tat(ll şi altii au ştiut de
a.CBa ucidere şi drept aceia ca ni�te ucigător! sa vor certa, încă 'Să
va certa tatăl ca un ucigător când va fi început el a sudui tntăl
11rc cela ce l-au suduit sau l-au într'alt chip vlttămat şi fecionll
, I
li, ,it
J::"I
. r
[175]
\
1
1
I
1
\
l
l-au ucis de-au murit pre suduitoriu, iara de nu va fi tatal ince­
put svada ce singur suduitorul atunce să va certa. numaI feciorul,
nşiidere vor fi şi cet lalţt ; când va ucide feciorul pre cela ce va li
sud uit pre tată-sefi şi de') va părea răă tătâne-său iaste sămn cu 'Il
n'au fost cu voia lUI uciderea, iară de să va bucura tatăl pentru
căce au ucis feciorul lut pri cela ce l-an suduit atunce iaste sărnn
cum să fie fost cu ştirea lut şi ca nişte ucigător] amândot să vor certu.
Când va fi lucrul înpărechiat, ore ştiut-au şi fost-an cu voia
lul au n'au fost, ce să zice tatăl, stăpânul, ruda, priatenul cum va
să ucigă pre suduitor feciorul, sluga, ruda, priatenul, atunce giude­
ţul de va avea nişte semne 6re carile cum să fie ştiut, iată sem­
nele vor fi micI, să'r muncească să spue cu dreptul, iară de nu vor
fi semne nice cum atunce agiunge de să'î pue numai să giure.
Dator iaste tatăl, stăpânul, ruda, priatenul să nevoiască In tot
chipul să smintească să nu să potă face ucidere de la fecior de la
slugă de la rudă şi de la priatel, iară de nu vor putea face nice
lntr'un chip să smintească să nu să facă ucidere atunce de să va
face nu să vor certa ca ucigătoriI ce după cum va fi voia giudeţului,
Sluga giudeţuluI de va bate pri cela ce va zice legea, ce le­
giuiaşte acest giudeţ nu'mI place, drept aceia voiu să mărg la alt giu­
deţ, iaste sămn cum să'l fie bătut cu voia giudeţulut,
Cela ce va trimete pre altul să facă vre o greşală şi acela
va merge şi va face, amândot să vor certa după certarea acelei
greş ale.
Aceia carit vor trimite să facă vre o greşală la vre un loc
şi de vor fi într'a cel loc' 6menI mulţi şi acel trimişt iară'şî vor fi
mulţr, atunce de va ti greşala mare, atunce fără nice de un fial
de şuvele toţt câţr vor fi să vor certa de la giudeţ după cum va.
fi greşala drept greşală de cele cu m6rte, iară. de nu vor face gre­
sală di cele man atunce va certa giudeţul canle dentr'aceia va fi
mal cap şi carile va fi început întăI greşala şi cela ce va fi trimis
întăi să să facă greşală şi pre aceia 'va certa cu morte, iară pre ceia
lalţl vor certa după voia giudeţulut,
Cela ce va zice acolo unde vor fi strânşl nişte omenI mulţi;
de-aşI putea găsi pre cioevJ s:.\'ml ucigă, pre cutarele SJO să facă. cu-
. �.
,',
[176]
, rj
1.,
'1
".
1�,' I
li
� ..
"',,1
,q,
ill
;
s .
"
• I
I i
•
,\·,A",
r
176
tare greşală dai-a'şt ntâţa bani, şi ore carele dentr'aceî omenî are
merge şi are face acea greşală, atunce amândot să vor certa după
.. .
cum va fi gt!eşala, de vreme ce să chiamă că I-au trimis.
Cela ce va trimite pre alt om să facă vre o greşală nu să va
certa mal mult de cât l-a li învăţat să facă 01'1 ce fel de greşală
dmd l-an' trimis, iară acel trimes de va face mal mult de cât i-au
Iost lnvăţătma, acela singur să va certa drept cel mal mult ce au
fucut, -
Celâ ce va trimite pre neştine -să facă cuiva răutate şi dup'a­
ceia iară'şt să Iacă in vre un chip să zică să nu facă, şi acela
tot să'ş'\ facă pre cuvântul dentăî, atuncea să va certa el singur
iară nu cela ce f:-au trimis.-
Celuia ce'î tor da învăţătură să facă vre o greşală şi va pri­
mi să fad şi dup'acea să zică celuia ce I-au trimis nu voiu face
acea greşală ce mal invaţat să fac, şi dup'aceia iară'şt să margă să
o fncă, atunce acela singur să va certa după cum va fi munca acei
greşala şi cela ce l-an trimis nice cum nu să va certa.
Cela ce va trimete cumu s'are zice pre Ion să ucigă pre Petre,
iară Petre va ucide pre Ion, atunce cela ce l-aii trimis nu să va
certa ca un ucigător, numaI după voia giudeţuluî,
Cela ce va trimite pre Consta să uciga pre Ion şi el nu va
ucide pre Ion ce va ucîde pre Pavel, atunce cela ce I-au trimis nu
S:'I, va certa.
Cel trimis când va face aratare cum nu'! vinovat la greşala
ce l-aii clevetit, şi de va fi acea mărturie să arate numar singur
llre dâns, atunce acela ce l-au trimes să facă greşală nu va fi slo­
hod de acea greşală ce I-au clevetit cu mărturiele ce arată celuia
lalt, iară de va da răspuns cel clevetit pentru'[amăndor, atunce vor
fi amăndot sloboar.c--
De va slobozi giudeţul pri cel vinovat ce-au făcut greşală, nu
srl va chema drept aceasta 'Slobod şi cela ce au trimis să facă gre­
şală, aşijdere de va slobozi pre cela ce l-an trimis nu să va chem:"
slobod şi cela ce aII făcut greşala. .
Cari le va putea face vre o greşală, de carile iartă şi slobo­
zesc pravilele, CUnIU s'are zice să'şt ucigă fata când va. face pre-
__________ �=-� __ . T .. ·tI
[177]
23
177
curvie, iad el sit trimiţrt pue altul strciu să o ucigu, atunce nice
unul nice altul nu să va certa pentru uciderea ce s'a tI făcut .
..
Cela ce va trimite pre altul să facă precurvie nu să va cer-
ta ca un curvariu ci aşa mal preiuşoră certare i să va da. -
01'1 care cucon ce va fi tncă nu de vrăstă ce să va găsi tot
sub ascultarea părinţilor de va trimite vre unul să fie mărturie
minciunosă , atunce pentru că ce iaste lncă nu de vrăstă tânăr nu
să va putea certa certare deplin cum să cade la mărturie minciu­
nosă ce numat şi acesta cum va vrea giudeţul, de vreme ce nu iaste
putinţa cel trimis să ia mal multă certare de cât cela ce'l va fi
trimis,
CE CERTARE SĂ VA DA
celora ce mulţămăsc vinovatului după ce face 91·eşaIă.
Cela ce va mulţemi nescut după ce va face vre o greşalâ a­
tâta este vinovat ca şi cela ce va trimite de va face greşala, drept
aceea ca şi cel vinovat să va certa macar că n'are avea acesta ce
mulţămesce uice un folos nice o dobândă de la acea greşală ce
s'au făcut.
Mulţămire să chiamă dacă, face greşală cel vinovat când i-ar
dărui neştine vre un dar ceva banî sau alt lucru sau cuvinte de
mulţămire să'i mulţămescă sau să'î giuruiască ceva sau să să cu­
cerească lUI, sau de i-ar părea bine de acea greşală.
Cela ce va primi sau va ascunde pre cel ce face greşală este
salim cum mulţămesce pentru căci au făcut acea răutate şi aşa este
ca şi când l'ar fi trimis să o Iucă, să va certa ca şi viuovatul.
Cela ce va tăcea şi nu va zice nimica celut ce'i va spune cum
au făcut cutare răutate, atunce iaste sămn cuinu't mulţămesce, şi sa
va certa ca un vinovat.
Cel ce va da învăţătură cuiva aă tacă vre o gl'e�aHt şi d1ll""­
ceea iară'şr îl va zice să uu facă şi acela va face greşala şi daca
o va face cela ce 1-a(1 fost iuvăţat îl va mulţămi, si\ chiamă cum
rare trimite �i slt va certa tocma ca �i cel vinovat.
t---------- �tr _=_�I=��'
[178]
1
\
T
.1
il
I
l'
'I
\
il
Il
II
I
�I
f
�,
, I
f,
I
I'
.1
III
I
r
r-
,.
"
t
1
Q J
,
'1
l
. "
+,
Ceh ce să va prinde ehrz�� rlinaintcn gi\lllrţnlni pentru (':)1
vinovat, nu �rt chiamă cumu'I mulţemesce.
('('1[1, ce va. zice de vreme ce n'are fi făcut cutarele cutare
grr!3�Ii'l cti a.?ŞI fi făcut-o că aşa mi-alt fost gândul, si't chiamă dt'l
lllulţ,:llnrsce.� :
Cela ce să va bucura de precurvia ce va face altul nu să va
certa ca un 'Precurvariu de va fi făcut precurvie pentru sburdăciu­
nea si pofta lUI, iară de să, va fi indemnat <le pizmă pentru să fa­
cii ruşine şi ocară, bărbatul muiarel atunce, şi cela ce să va bu­
cura face sămn cum-mulţămesce precurvariulul, şi atâta este ca şi
când I-are fi trimis �l SIt facă precurvie, drept aceia ca şi procur­
variul să va certa.
Giudeţul de nu va amu putea cunosce cu sămn In ce chip
alt făcut neştine pr�urvie de sburdăciunc alt numai pentru s:l fa.­
e;t ruşine bărbatulul acel muiart, atunce crede giudeţul ca I"t f:tr'llt
(le sburdăciune.
Cela ce va trimite să bată pre altul să va certa ca un vino­
vat, alegând dc'l va bate în beserică saii în mijlocul trăgulur, pen­
tru Cll utuuce sii va certa uumai el singur.
Cel ce va trimite să bată pre cineva, iară acela nu'l va mal
ba te ci'l va ucide de tot, şi când cel trimis va bate şi'l va ucide
de tot si va fi de fată si cel ce l-all trimis atunce srl, vor certa a-
, It ') ."
lllimdol Cl1 ucigiitprr, iar de nu va fi de faţ{\' cfmdu'l va uci(lc cel
trilll'is atullce nUllIaI ueig{ttol'ul s{t va certa ca un ucigfttpr iar{t ce­
h cc'l-au trilllis �ti. va certa după voia giud.eţulul.
Cela ce ya tdmite prc cineva să ucidă pre altul şi el numa­
c("l va bate au rar răni, atunce amâlldoI StI, vor certa dup{1, cer­
tarea Mti:d Salt a rânitulul, iarii nu mal mult.
Cel ce va Învaţa pre ne�tine să facit o greşaltt şi mal apoI
srl, vor Î111)ftca sau şi va fi vre o rudti cu vrăjllla�ul, atunce cel tri­
mis de va face greşala să va certa el singur pentru citeI cela ce
l-au trimis S[I, chiumă elI, şi-alt luat lnv[tţtttura inapOI pentru ru-
denia ce'şI vor fi cu vrăjll1aşul seu.
Cela ce ya zice paş[t dc ucide pre Ion şi prespre un cescuţ
S{\,'l 7.idt. paş:\, dP bate l))'{' 1.011, atunc' l #c 16n amflTldol ca
niR('(' uei ":HorI sft vor certa. .' .,
'.' o � AtAUI:II:1 ,.�
��:A '
�'" • 'T -(
________ �·II...-. ��� .. __ ...... �'�.�
iV=:!Ji1
178
il
, f'�"
, '/-
,/ I
I
"
\
�
•
•
I
,
l
!i
\
I
l
li
I ,