CURRIER DE AMBE SEXE PERIODUL IV. Dela 1842 pîno la 1844. .4 doa edițio. BUCURESCI. TYPOGBAPHIA HELIADE ȘI ASSO$IAȚI. 1862. PERIODUL IV. No. 1- DE JURNAL LITTERAR. JUCĂTORUL DE ȘAH. Archiepiskopsl de Kantorberi, s- mri din înalții dignatari ai biserineî Gallikane, își întorsese tbtre lor- dul S...., nepotsl st>k toata drago- stea inimei atat de kr«d sfisiate Tnd^plek'tnd^se voințelor ncpo- tatei st>*>, priimise însocirea ne an kapriț tari» jsdikata taksse a dori aucasta odrasta a snei nobile fa- milie: Ana Vild, așă se nsmiă ko- pilla ne eră objetel patimei jsnetei lord, se.afla prin stârnitoarele tai griji înkișTj și pi>zita; și din anei tainik azil se dsnea aknm archie- piskop^l ka st» o ia și st> o dski> la nrtreața vilta (kasele domnești alle nnei moșii) nude era st» se ser- beze țeremonia ksnnniilor. Așă eminența sa porni din Kin- side într’o trasam îsșoarb ne o m^na Msnși. Era o franoasi» di- miiieata de fonie; aer&l knrat și jfclne; soarele ne rts'trea anria arborii auellor frumoase p^d^ri ne okolea pe atenei Londra si kare astazi as k'bzst șsbt sekXre ka fata lok întinselor Tssine și TJisEși neta ți i ne s’a nn>rit. Archiepiskopsl, pe kale ki>tre kapitata, și resrffl'tnd k» desta- tare rekorosnl aer al dimineței, se grndiă mnlțnmit la fetișora ne eră a deveni stapîna anellei viile în- kimtate, ki>nd la kotișsl podarei vrBcte «n j^ne frsmos la.fați», întins pe iearfrt in aintea țsnei table de șatranni. Batalioanele de eben și soldatii de avorta eră r'Muteiți în bitalie, tepta înnepsse; sta d’o parte anmkați mai nuri Li k^tareți și mai mslți pioni prisonieri. Jb- kidortri T>nsi> eră singsr și k’tte o data k^stă la nerts, iar alte ori okii i se ri>taHeas și k^tax spre k^ile p'hdsrii, ka și knbiid ar fi trebuit si> vadi^venind pe ssht ar- borii nei mari vre sn protivnik vrednik de d^ssl • Archiep iskop^l hnminsnaț își opri trbssra și kon- tampta rnslt pe singBralîksl j«- 1 ki>tor; pe urmi» vi>di»nd Icl anela era ku totVsl singur, și" tras de kuriositate},. se dete jos și sea- propiA de dtnsul. — Prietene, ii dise, ie faJ kum se înțellege și pe seama lui Dumnezeu; mima’i ^nefgea dintr’ o margine în alta a tabfei și mișkă 2 — amindo'b taberile ku iea mai ku- fati» n^irtiriiWj și dupt ki»te-va minute:—- Atti StHg'bj.a Wștigat bunul Dumnezeu, astăzi nu*mi slu- jaște norokul! ... vezi prea sfinte părinte, k'am perdut. Îuheî6 atonii skoase din pungi» doi» ghince si zise ku nea mai ma- re reneah», dimdu-le archiepisko- pului: perz, bunul Dumne- deu trimite tot d'auna pe kide ni- ne-vă ka si> priimeaski» ieea ne i se kuvine; nrea sfinția ta ești vi- stierul șamanilor priimește anești băni și îmnarte’i lor, tbni anestâ ă prețul partitei. Zikimd acestea, strânse buku- țile jokului , le nuse înlr'un si»* kuleț, lui» tabla și se f%ku nevă- zut pintre arburii pădurii: — Sirakul om se gi»ndi ar- chiepiskopul, el trebuia si> fie la Bedlam; și se urki» în tre»suri>. Dete biiiu kalului și ajunse la Londra fi»ri> a .mai întîlni pe ni- meni. Seara înlf aceeași zi pe la apu- sul soarelui, archiepișkopul treku prin aneeasi pădure, inturnimdu- se la villa sa. Vorbia pe drum ku fețișoara despre frumusețile Kin- sidei unde era si> ajungi», ki»nd sosind la lokul unde se oprise de dimineața, \rnzu iaY pe juki»torul de satranni fi»kîndu’și partita. — Skumpa mea Ana, îi zise, trebue si/ți povestesk nebunia bie- tului june ne vezi kolb, și kare joaki» satranci k» bsnsl Damneze». PȚappak'b si» ispr’iveaskf» vorba, și janele era înaintea kâl»l»i pe kare îl opri ka o mi>m> vinoasT». — N'bd'bjdsiesk, zise, Im prea sfinția ta vei bine-voi a te koborî si» vezi partita cea din armi» ne jakaia. — Foarte bine , prietene , res- pinse archiepiskopal; aceasta va fi pentra altL-dati», pentra kb akam dumneaei se grăbește și na patern ste> oprim. — Preâ-sfinția la te vei kpbori, zise junele ka an ton restit și des- kizi>nd așa tn>sarei. — Ce însemnează acest. ton, prietene? Și fetisbata speriată , sas prefă- kănda-se, sări pe earbă, si archie- piskopal făka ka ea , kam îngrijat . de aerai absolat al janelai despre kare se temea kă toanele nebsniei i s'aa făkst furioase. — Prea-sfinția ta scii kt azi di- mineața am perdst, zise janele ; dakănd pe archiepiskop la tabla k» șatranci; și de 15 zile n’am kă- stigat nici o dăjpkă: ma akam se skimbă norokal și mi-ți făkaia pe banal Damneze» șah și mat. . . . aite-te singur; — Foarte bine! prietene, akam Damneze» să’ți plăteaskă, și db- reșk ka ST/ți meargă norok»] tot așa. ’ — Vezi kă na e așa, prea sfinta părinte, banal Damneze» îmi tri- mite , de kăte ori kîștig, pe kăte an om kare îmi plătește tot așa de ! cinstit dtfpjb kam plătesk si ea ’kăiid perz. Partita*e, kănd ki- știg, de o mie de ghinee , și prea sfinția ta vei bine-voi să mi le dai, Archiepiskopal făka an păs în apoi. Iți jar, adăogă janele, kă iți spaia adevăral; daka na im».. krezi, am ani in pădare kăți-va prieteni kare a» toate mijloacele a te in- | d:-îplekâ. \ Pe acelle vremi drmșrile din preajma Londrei n» prea era sigu- re ;v gentelomii drsmsrîlo.r celor mari era kam deși, și nimik n» eră .mai obicimit ka niște impregi»rrbri assemenea k» ceea ce se intmnpli» archiepiskop»l»i. Eminenta sa . se ssppsse tețnbndîj-șe sb n» yazi,so- sind din pc»d»re pe prietenii de- spre kare ii vorbise jsicbtonsl de șatranci, și da sinior mare , mai mslt se s»pc»ri» de a se vedea amă- git de ki»t de perderea banilor; trase o prmgi» mare din țn>s»nL și ii zise: — Tine grietene, aci ssnt o mie o sate» de ghinei; ia-le pe toate, și lasTE>-ne st, mergem; vezi dumneata k% bsmsl Damnez es d% tot d’asna mai înalt de kbt ce a fig'LdaiL Vorbind astfel se aitâ Ja slagali- ța ce avea ka dansai si își fbgb- dsia intra sine a jia mai porni și a străbate pc>d»rile ftn> a fi k'bpxit și insofiț mai bine, ka na mai fie și alta-dati» vistier al banalai !Dsmn0zea._ - ; > — Dar k» voia prea sfinției ta- — 4 — le, tot ri'am isprăvit, adăogă ju-. nele. — Ce mai vei? respunse archie- piskopuL Jfckătorul de șatranni arătă ku degete! pe fețișoară; se appropiă de dănsa si o teă de im>nă: — Prea sfinte părinte, zise el, dumneaei este logodnika mea, Ana Vild, o sărakă orfelină ne lokuie- ște în Ldndra in Gate-Streel. E o ulicioară din nelle mai tikăloasc ale foburgului Londrei; prea sfin- ția ta n'ai fost nini o data, pe a Ro- lo. Ma;o bună femee kare nu Iasă ni’ii o zi fără a niti Biblia, nini o singuri» duminikă fără a merge la predikă mistris Klarke, e vcuină ku dumneaei, și văZăndu-o asă de înțeleaptă, â$ă de frumoasă , voi să'și fakă norokul; eu iic eram as- semenea venin, voite să 'mi-o fak socte. Akuma bine vezi prea sfin- ția ta kă noi aveam deosebite gân- duri, adikă mistris Klarke și eu, si prin urmare n’am luat anei drum: ea s’a îndreptat kătre un june lord: eu am alergat la Dumnezeu. Siriio- rul Hei mare si bogat făgădui eki- page, diamante, o vilii» frumbasă<. toate plănerilc îndestulărei; bunul Dumnezeu se lăsă să’i kăștig o partită de satranni, kare e destulă de a da Anei o zestre smerită (kăni banii anestia sunt pentru dănsaj'r ea vâ tea dar de bărbat pe anela ne iubește, și amăndoi vor merge în vre un ținut nekunoșkut a nterF ni, a'si adăoga starea și a nașne oa- meni ninstiți. Archicpiskopul de Kantorberi n’avea ne să mai respunză! sim- ția foarte bine kă se afflă înaintea unui înamorat kăruia jokul șa- trannilor 'îf didese inkrcdințare înaintea judekăței. Nu’i mai re- mănea de kăt să vază dintre doi pețitori pe nine allege Ana, kare după sokbtința lui, nu putea să mai remăie în kumpănă între un frumos june de doă-zeni si sase de ani-, bogat foarte,, si între un tăl- har de drum kare nu va skăpâ mai kurăiidsafc mai tărziu d’afi spănzu- rat ku tabla și ku satrannii de găt. Se întoarse dar kătre ea si o între- bă ku glasul și ku kăutătera: — Ahq! ii zise. Insă mima fețișoarei se afla tot . în măna junelui și anesta hu între- buința nini o sită ka Să o ție. Ea își ardikase vălul, și frumoșii ei oki ne ku un neas mai nainte era plini de lakrăme, skinteia akum de bukurie și de nădejde. Archicpiskopul numai avu trebuință s’omai întrebe, făku un gest de nekaz și se appropie de trăsură. — Un minut, ănkă un minut, zise junele. Archiepiskopul îsi arunkă okii ku grijă assupra tenui diamant ne pur- ta în deget. /_ - — Prea sfinția ta îmi zisesi adi- nioarea , adăogă nekunoskutul kă bunul Dumnezeu dă tot d’auna maj mult de kăt neea- ne e dator si de a — kil neea Me figiduiește*. așa dar ’mi a trimis subt acești arburi nu ornai 1 zestrea,ni și doi martori și un preot. La aneste vorbe, junele dete ku piciorul «nor frunze și lui de jos din earbi un molitvelnik; fluerio dati si din fundul pidurii se an- ta ri doi voini'ii ne veniri ku grație kitre Archiepis'kopul. — M’am sokotit ki prea sfinția ta îți vei fi uitat molitvelnikul în aba-, iatol de Vesminster sau in kapela regali, sas poate in rugitoriul prea sfinții tale din Kautorberi, și-eati- mi’ți unul întokmai ka anelă; uite și doi martori; templul ne va fi aneasti frumoasi pădure* d’o șuti de ori mai striluuiti si mai mu- reați» de kit toate zidirile ârdikate de mini ommcnea'ski; kit pentru preot, ne vei fi prea sfinția ta. — Es ! strigi, Archiepiskopul. —. Negreșit. Bine vezi prea sfin- ția la ki bunulDamneze* nu s’a lisat in Zadar si’i kiștige o parti- ta» Viliam Kenet. Trebuia a se suppune , și kunu- niile se serban subt stejarii nei mari ai pidurei de kitre un piste r kare, kukite-vâ zile mai nainte, nu priimise a da anost davor dani- lor d’Agyte și de Sommerset. Viliam Kenet toi, molitvelnikul din mini le archiepiskopului,îl si- ruti ku evlavie , își fiku kraiea în partea unde se fikuseri ruginiu- nele kununiilor, și mulțumind pi- storutoi, îi zise: — Prea-sfinția ta vei lua akuiii osteneali a te dune pe jos; drumd e skurț, ești singur, bani nu mai ai ku prea-sfinția ta; n’ai de ni* mik a te mai teme, și apoi anești doi gentilomi ue bine-voiri, a;mi fi nuni și martori te vor piziși a- pi>ra pîni» a kasi». Kit pentru mi- ne, ku yoiea prea-sfmții tale, îmi vei împrumuta trisura; bine vezi ki n’ar fi inixelepțește a remmea nine-ya pe jos pe aneasti vreme ku o frumoasi fețișoara» de o mi- na» și ku o buni zestre de alta. Dar miine diz de dimineața, tri- șsra îți va fi ssbt șopron și katol în grajdtol D*pi an este vorbe , Viliam Ke^ net se srki in trissri, din presni k* so£ia sa, și dspi, kiterVa minu- te se fiku nevizut din okii totolor* Trei-zeni de ani dupi» aneasti întâmplare, eminenția sa archiepi- skopul de Kantorberi finea 6 pre- umblare apostoliki iii komi latol Devonshirutoi, și sosi seara intrton sitoleț S. . . însoțit de o grozavi vijelie ne îl opri.de a’și urma dru- mul. Trisnetol kizu dinaintea kai- lor, oiștea tnsurei se sfirîmi, și arclriepiskopul fu silit a remmea noaptea în sat și‘a nere ospitalita- te la șeriful^ lokului. Dupi nini gasda întrebi pe archiepiskop de voiește si faki o partjti de șa- trânti. Pistprul priimi și kiștigi jokul. Viliam KenOt perzind, skoa- sc o pungi de mitase și.o dete archiepiskopului. —Priimește, prea sfinte pirinte. — 6 îi zise; jskafeși akmn ta bsntsl Dxm- hezeis și perdsfe.,. In această psn- gă sxnt o mie și o sută de ghinee. ■—Kredemă, respinse archiepiș- kopîsl, e?5 m’am sokotit kă jskăm ka să petrecem vremea și partita hb va fi de kăt an șeling. — ’Ți addsni aminte prea sfinția ta de Ana Vild și de Viliam Kenet pe kare ’i-ai tansnat? es am fost om cinstit; trebile ’mi a» mers biile și' Dumnezei addbsetam să’mi îndrept tez astăzi singsra greșală ne am fă- tat în viața mea. — De Tie n« sunt și es fericit ka voi; respinse archiepiskop»! ssspi- m>nd. Păstor»! voi să vază pe mistris Kenet al tari ea frsmos»l kip se sbîrcise și punsl tarsntasef văz» numeroșii top ii ne o înkongferă si psse în m-ăna fețișoarei celei mai mici psnga ta o mie și o s»tă de ghinee kare atam fe dspă lege kă- știgată. Mărie Aycard. O ÎNSURĂTOARE de foame. Diligenta delaParisla Lion sosise la Châlons-sur-Sa6ne, și kălătorii se gătia» să intre în sala nea mare a ospelăriei de Cherreiul ka să îmbine cp-va ta grabă;— fecbrii, slujnicele, și stăpănsl birtefei;, povăfeia ta grabă tatre sala de oaspeți,, pe draneții prăfuiți și flăinănzi, ne le addtaea în acea ?i diligenta, și glassl hemilostiv al kondstatorafei intretand strigă- rile stomachsrilor, repeta ret«rhfe- fel obicinuit: — De grabă, domnilor, n’aveți de tat trei sfertulețe. Intre acești talători, a taror foa- me nu postea săauză această ponta strigare fără nici un lok, se deo- sebi ă an june frumușel ka de doă- zeci și flinta, ani > leit și adevărat typ de Parisian kăMor. O kasketă ușoară de kbtil nenisșfe pasă fără grijă și întrTo parte pe kap; mai ns’și deosebi a faca din pulberea nea groasă* ne’i împxdra- se păral, și dă fisionomiei kălăto- rsfei îhî aer oare-kare de gălnevi- tor, sas nel pîscin o espresie de îsn om slobod și vesel. Spre împlini- rea kostgmîifei săb de drmri , june- le Parisian se îmbrăkase pe d’ass- pra hainelor k» o bfesă klasikă de fekrătorfe, și niște talfeni iar kam fantastici îi akoperiă pulpele; și’i păstra pantalonii de îrekăfera diă- msfei. El intrase cel ăntăfe în sala de mănkare, si’și allesese Cel mai bm lok la masă, tand mi o dată în- trebarea următoare np se făcea în dos^l hi; — Na ksm-vâ se afflă între damneavoastră an kălător de]a Pa- ris a name D. Bremond ? Aazind acest name , jsnele pa- risian se întoarse și văzs în prag«l ț>șei o.sfegsjta in.livrea albastră; se sta de kolo pînă din kolo la tovaroșifsăi do dr»m ka să vază — 7 daka întrebarea se adrnsâ la vre sire! difr ei, si nzirid ta n« res- pănde nimeniy zise întrehătorstei: — Ksm se vede , n^mai e ni- meni ani pe kare să’l kicme Bre- mond, de tat e«; prietene, pe mi- ne mă vei ? — Es kast pe ten D. Bremond dela Paris ce a sosit a seară la Châlons ta diligenta . . . — Laffitte și Caillard ? adăogă parisiaîml; la assemeneajmpregte- rare es sbnt acellâ pe kare ka^ți. Ce mă vreiprietene? pentr» kă îți spîste. mai din naipte ta cetatea Châlons ’mi e preanetanostată, pretam și toți Iqtaitprii dintriănsa de amăndoă seksele. — Sete foarte bine,respinse ne- incerkatal lakes ta «n zimbet re- spektsos; tokmai pentru aceasta nf as și trimis înaintea dsmilale. — Te-as trimis înaintea mea! întrebă D. Bremond ta mirare; și cine te-a trimis, așa si'trăiești ? — Daka vei avea bsnătate să vii dspă mine . . . ’pentns. kă ’mi-ab ponmcit nsmai eterni tale să’li sptta. * — Altă vorbi», zise Bremond ; dar bagi» de seamă ta gtemele im ’mi plat. — Domnilor, adăogă, în- tortandt>-șe tatre kommeseni, da- tare tam-vâ vre-snsl din dumnea- voastră v’ați gătidit a’mi face vre «n jok, kredeți-niă kă-1 sdrobesk în nomele stomactatei ce ’mi-a a- jtens intri o stare mai vrednita de kompătimire din toate stomaohsrile din teme. Vedeți ta ns ’mi-a ră- mas de tat vre-o doi» sfertelețe, și ns vă jr>kali ta foamea. Toate persoanele ce eră înpre- gtensl mesei respinseră la această amenințare komita ta sn jirămînt solemnei ta ms șcte nimik ‘despre această kiemare. Așa Bremond yri să vază ne e, să’și știe inima ta- rată despre această singsratita «a- ventsră. tariositatea tind foamea pentri tate-va mimste, și jinele eși din sală, nsgănd pe toți Să'i .o- preasta partea tei din fie-kare fel de bikate, și făgăcteind^se ta se întoarnă tarănd să le desîege a- neastă enigmă. BăiețoiiT lakes aszind această nsgăntene și făgăduință , 'înnepu iar să sbrriză, ănsă tot ta in aer plin de respekt, si tam ajunse în «1 iță ta parisianM: — Se vede treaba ta Domnii a vr«t să riză ta kelteiala domnilor astora? zise el, pentru kășnii foar- te bine ta astă seară n’o să ninezi labirtelăsta! — Atăta ante, zise Bremond, a taiăi foame și mai imdt se ațîtă la anoste vorberta de ani ns mă inai mișk nini «n pas ; iată-ne singuri, spsne'mi ne ai de spra < îh grabă, și adtf li a minte ta daka te â dane soarta Să aibi nenorocirea a fi în- sărcinat ta vre-o trimitere neome- noasă și obraznita ,’ zăs ns pot- nesk din Châlons pînă mfțr ote sdrobi oasele. Lakeal șe pleta, pari k’ar fi zis — a — ko» e gata la ori-ce pedeapsi», de'i va eși mx. — Vezi si> nx kare kxm-va st» remisix de pri>nzxl mex, și si/mi perz lokxt din diligenta». — Akxm *vc»z bine, zise lakeîsl tot kx anei zimbet, ki» domnxl va s?> glxmeaski». Nx te mai preface, domnule, ki» abma șeii bine și kx- rat krx asta» seari» nx pornești din Châlons, și ki» n’ai nici de kxm ne si» mai doreșci din xm»ciosxl pn»nz al birtxlxi pe l'tng’b osp^țx! m^reț ne te așteapta» a kasi»< Frasxl acesta din arm*, de și neînțeles ka și celle-l-alte, dar mai asta>mp'i»ri» pxcin intentarea pari- sianxlxi, și începx a’l întrebă mai kx blendețe: —: Ce 1 m așteaptă kx pn>nzxl la stepensl ta»s ? — Domnxl vă se zike la stepe- ne-mea, . ' — O femee ! xn prenz bxri 1 și; o taine! zer» nx e re;s! se gendea Bremond, skxtxri>ndx’si pxlberea de pe favorite. — enke o date, a- (leoge el, dar eșci sigxr kc» pe mir ‘ ne Anatol Bremond din Paris jXli- ța St-Georges, Nr. 7 bis, zxgrav de paysage, ke pe mine, zik, te-a tri- mis steplne-ta se me k ax ți și se poftești la mase? — Da, domnxle, da, zise lakexl, eate și o skrisoare dela dxmheaei kare te va înkredință: ■ ; Bremond ke kx grabe biletxl ce îi da lakexl; d’assxpra plikxlxi eră kx adeverat nxmele Bremond, dar ' șkriptara eră kx total nekxnoskxta» parisiânxlxi. Rxpse pecetia, gre- binds-se se vaze cine e iskelit* Din nenorocire biletxl eră anonim, și koprindea nxmai vorbele ace- stea : «D. Bremond este așteptat kx cea mai mare nerebdare; kx sta>- rxire e rxgat ka fere zebave se xrmeze dxpe omxl ce îi va dă a- cest bilet. Sxntem sigxri de graba și diskresja dxmirealxi.» Trebxea se nx fie cine-vă nici parisian nici zxgrav, ka se lase xn romanț în mizlokxl dranxki, xn romanț ce dă niște semne așa de bxne. Bremond xitend kx dese- virșire masa dela birt, kx diligen- te kx tot, zise lakexlxi ho terii: — Aide, mergi înainte. — Dar nx 6 departe, sxnt nxmai doi pași, re- spxnse feciorxl. Alela mai bine , se gîndi zx- .gravxl, pentrx ke xile, din littere în littere mor și de foame și de kx- riositate. Inse la doi pași, kotind din xli- ța mare, Bremond afle xn elegant kabriolet; în kare feciorxl.îl rxge se se sxie, și pe xrme se pxse și el lenge densxl, și dette bicix ka- Ixlxi, kare îi dxse repede ketre xn drxm pe kempie ce țineă d’a Ixn- gxl pe malxl rhdxi. Bremond se lesașe de a mai în- trebă pe lakex, alle kerxia respxn- : sxri neînțelese nx’l deslxșă la ni- ' mik. ■ Hoterîse se aștepte dela si- ’ ne deslegarea acestei înta»mpli»ri. — 9 —. La drakul ! zicea ei intru sine, ne seamăn eu? mi duk orbește foraj. si» știu unde mi duce. Dar fie, kat'i, si» merg, infompfo-se ce se vă întâmplă, ki»ci tot vă fi un bunanekotde povestit, doar’ numi* vor bi»gă și mi» vor koase într’un sak ka si» mi» arunce pe Saoni»...— Tot ce v'bz aci, și de kare sunt mai sigur, este ki» eu h« kunosk pe ni- meni în aceasti» cetate, și nici n’am mai trekul vre-o dati» pe ani. Ce știi, noate ki> vre unul din prie- tenii mei, fort si» știu eu, a venit și s'a statornicit aci. Inși* kum a putut el st» afle despre ki»fotoria și trecerea meap’aci? kTsni eu am pornit fora» veste din Paris, ne- știind nici cu T»nșu’nu kiar de ku seara/nici pornirea niea, nici de trecerea mea prin aceasti» cetate» — Ah! striga dc o dati, artistei, isbindu-se pe frunte. Akum pri- cep ! am ghicit akum ! pui» prin- soare ki» ori Ralabert sas Korniio... or unul or altei are vre-un unkiu, vre-o mi>teși» în preajma Lionului... și ’mi-au apukat înainte; vi,zi*ndu- mi» a mi kob.orî din deligenfo, le as venit, în kap si/mi faki» o sur- prize», și trimiseri» pe acest lakeu îndenrunalek, un bilet misterios, un kabriolet, și akum mi» așteapte» 8% se spargi» de ris kum mi» vor vedea. Asta e! n’are kumJi. (fondindu-se astfel, Bremond se sokoti akum si> fere vre-o vorbi» din gura lakeului, și îl întrebi» nu- mai de ki»t: ’ — Ea askslti», băiete! te al D-lșb Kalabert ești ? — Ce ziseși, domnule? — Al domnului Kormio 6ști ? — Nu kunosk pe nimeni ;ku no- mele acesta; respinse lakeșl tfond bici» katehsi. Bremond ku totul uimit, jși în- kruciși» brațele, și hotărî și» nu’și mai faki» nici un fel de înkipuire pîni» nu vă vedea ku bkii ce e. Dupi* vre-o trei sferteri kabrio-? letel se opri din ’naințea snpi porți verzi kare îndati» se deskise, o sfejniksți» se ,ari»fo* în; P;r^gA și spsse fei Bremond k^ șe dnșp^țfojr (teisen,.așteptând»’1, și ki> dapele intraseri» în mare griji», lenei, a- flaseri»: ki> o deligenfo venind .dela Paris la Lion , s’ar fi reșternât, în acea dimineafo în preajma Belnei. — Ia askblti», fetiți», n» ksm-vâ damele , dcsni»di»jdmte aștepfon- ds-mi», și vi»ZT»nd ki» n» vi», șe vor fi p»s la masi»? — O n», domnsl me», reșpsnse slxjnika, nici n» psteă si» șe p»ie fon» dumneata. ■ Acest respsnș- pfoks k» deose- bire ar ti stetei, și îl asșigsn» foarte mșjt. —- Foarte bine, draga mea, zise pe»rnn*, fo bine mi» rog și mi» ds drept la dumnealor, pentru ki» arz de dorința de a le înfoțișă înkini»ciunele mele , și de a face kunoștința dumnealor. Sfejnika an»ti» tei Anatol Bre- mond si» intre în park, și îl duse prin। tr’un labrint și prin koțișul unor 2 " — 10 — mini alee, pînă la intrata tainikă a «nei kase de kămpie ne avea o vedere frumoasă. Bremond băgă de seamă ks mare m?»lU>mire kă ferestrele de-jos era străto- Mit torni nate, si sokoti kă ani e ne- greșit sala de mănkat. k— Mză iartă, domnsl mes, zise subreta, kă s«nt silită a te faue să treni prin b«kătărie ka st» intri în kasT>; în st sokotesk kă și domnul n’ar vrea st șe înfățișeze înaintea invita ții or în aste haine de dram? Negreșit, respinse Bremond, arsnkînds’și o kă«tătoră repede așsxprâ kbptoarelor arzătoare, as- sâpra frigărilor șrdeosebitelor tăvi. — Mai înnet, doinnsl mer», iată am aj«ns la skara din dos ne d«ne la kamerâ dmitale; ia seama bine kă ms e laminare ♦ . . vino înnoi d«pă mine... intră am... așteaptă; addo măha îhkoani să te dsk pîriă la jeț. . . trebse st fii ostenit. . . bine voiește și șezi . . . odihne- ște-te p«cin pînă voto dâ de știre doamnâi. Și subreta se d«se. itohsl toi Anatol Bremond irine- px iară, în aneas tă sfarta» aștep- tarea se retănl în fetoriniî de lii- kipîsiri» — Negreșit se vede kă oa- menii aștia mă ias drept altoi; se vede kbrat o ammestekătoră, și o greșală; stăpîna kasei văzănds- mă, va ksnoaște gresala, și va-în- cepe âzși Mere iertăutoni pehtrs nebăgarea ' de seamă a s togi l or , și va sfîrșî fe politeță a mă da bini- șor pe îsșă afară. K«m vtz e« a- ventora se va sfirși întrton kip tra- gik, să’mi treakă pe la nas și os- pătol anesta înlokmai ka neltLda birt!. Zăî$ se fane ojnmor astă sea- ră; or kă mor ea de foame, or kă «wig pe prokletoi ala de lake» ne mă făkb ka »n nerod să mă ia« dîspă dănssl... asz venind...Ca- tastrofa se appropie. Stojnika intră, psse lampele pe o masă și zise înnet toi Bremond: — Eată doamna. \ In aneeași vreme intră și o da- mă ka de vre-o Hin^i-zeTi de ani kx sn kip respektabil și însemnat. Zise stojninei șă easă, înkise «șa și veni lărigă parîsian, satotănd»’! ' k« o politeță ammestekâtă k« b sxiTidere familiară. Bremond, re- gslănds-se d«pă âneastă priimire prieleneaskă, respinse prin kăte- vfi komplimente tot de fetol ace- sta: ue D«mneze«! se grndi arti- stol «imit de mirare , femeeâ asta are aer«l ka și kănd m’ar k«noa- ște ! . . * . —- A! domn«le^ zise dama, te așteptam întrton n^astămpăr și în niște griji kăt. ne add«4ea s«dori de moarte... în sfirșit dete D«m- neze« și veniși. . . K«m șe vede, kă întokmai d«pă k«m â și prevă- z«t'o , Leopold n’a găsit și el lok în deligență ka st vie k« dumnea- ta... Dar bine k’a dat Dsmnezes și veniși, de aneasta ne păsa noă mai m«lt... ănsă kăte msltomiri, și kăte skaze n« îți săntem datori! — 11 — — Mie, doamna mea! ne scpo> triveste! ' — Așa, domnule; Leopold tre- trebse STE»*ți fi spss prin ini le ne ne fak a sili așa Ibkrsrile. Nsmai an prieten intim al fiialai mea eră, an prieten ue îl ksnoaște din kopite- rie, din kolegia «și despre kare el respande ka de sine însăși Le pa- tern a’l fane kompline al misterio- salai nostra komplot, ănsă laadele ne Leopold îți dă in skrisoarea sa de ieri, kare ne vestește venirea damitale, ne assigsre» ka desăvirși- re. Na, domnale, s«nt sigure» feb na ne vom kăi ka» ’ți-am înkredin- țat ne^a iie avem mai skamp in la- me. . . Și dumneata însăși, ponia $T»’Xi zik, kă na iți va pfi>reă,r,i>a de înkrederea ne ai avat in Leopold și in noi. — Sânt inkredințat, doamna mea, respanse Anatol Bremond, pe kare a*ieaste ammestekătar* și nedomirire pismidariță și îndelun- gate îl împangeă in uel mai nalt pani de kariositate. < — Insă neasal grăbește, dum- neata ai kam interziat, adăogi» da- ma; toți kommesenii sânt adanați, și așteapte în salon.. Leopold îmi skrie kă toate formalitățile s’aa f*- kat la Paris,; din partea noastre» și noi am îngrijit de toate. A! dar damneata ești in haine de dram, și din prhrina grabei ’ți-ai ailat va- lisa (geamantanul) la Châlons; *nsă n’ai griji»; toate le-am prev/bzat; de opt zile noi na ne mai gândim de k*t la damneata. Găsești. a*ii hainele Isi Leopold. El.ne-a șpss deskriinda’ți portretai; kă ești mai de talia lai... ești nevamai nalt de kăt el... dar na strikă; ij^ata»-te kare»nd; intr’ah sfert, frăte-înea ko- mandoral va veni st» te ia kă te înfățișeze familiei, și 'prietinilor; Peste kare»nd, dragai mea domn.v, ponia 'tnSasi să zik, ad*og*. dama sarrTbZî»nd ks karbție și întinzăn- ds’i m*na, a revedere , șkamjfel mea Bremond, și eși teșind pe pa- rișian in aimirea nea m^desa»? yîrșite, -A ; . —Ce Damnezea ! ' zise AnâM; ki ar de va di aceasta și o komedie tot e ban*ea**nk* o deklar. Leopold, și an frate. , kojnan- dor... kare-este st» vie a> ihș» ta d’aMi... ka st» nn> înfățișeze fami- Iiei< și apoi negreșit a mT» dșse la masă. Aide, st» ne grăbim arte’ dikisi ks hainele skșmpșta nta Leopold, prietenului me» intim» pejkare ta’ 1 kbriosk! • A! de mita- ne! peri oare, miroase, koȘmeți- ’ie...: rbfe kșrate și albe... panta- loni, giletey frak; krevate. .. skar- per de țo.atevșo. afl*... și ănșsși mutase ălbev;. vezi, asta vă-s^izîrj k'f» kănd este nine-vă așteptat! Anațol îndate se îmbreM; șita1 trânsformă întrăn elegaoț Lionde 12 — Paris, și z^u! eră jin frumos kava- ler, și foarte vrednik de roluî ro- manesk ne întâmplarea îi dîdese. In vreme ne se privia ku oare- kare tarițoșie într’o oglindi», și își strîngeă peste mi>sbri> bugră gile- tei ka nu kum-vă st> *se axzi> țipe- tele nerbbdcbrii stoinachului, auzi diir dosul sw uri glas de basse-tâil- le, zitandu’i: — Hei bine, skumpul meu Bre- mond, gata ești ? . Anesta eră komandorul , un bl- trin 'nalt și slab; ku un nas mare burboriian, ka o peruta blonda», și tao dekorații» â St. Ludovik. Anatol se întoarse, nesigur i>nh despre isprava ne ar fi putut faie vederea sa aneștei persoane nuoe. Ins'b anosta îl lui» din kap pînvîn picioare, se uiți» la el, și ku un okiu îndestulat: — Akum, zise bi>- trenul komandor, vi/z ta Leopold nu ne-a amăgit; frumos voinik! bravo! ești nuiriai bun de treaba kare vrem. Addo mima înkoă, fo- tul meu, în puntul kare suntem a- kum, nu ești struin pentru mine, ku toate ta akurn ne vedem pentru ’imt'bia oari» Voiusi» țe întroduk și st> te rekomand. A! krez ta n’ai uitat instrukțiile ne ’ți-a dat Leopold- — tat pentru aneasta, domnul Hli zise Bremond, poniu, forță mințit a te assigură, ta n’am uitat nini o vorbi» din tate ’mi-a spus Leopold,' — Foarte bine, 'ți adduni ă min- te ta nepoata mea se numește Leo* nîa... și ta este prea de trebuința», ka si» ne ferim de okii lumei, și mai vîrtos din ai rudelor foturașe ai verei noastre Ursula, si. fani a nu se vedea qiudi»țenia și sbrpri- sa aqeșter impregiurtri; este prea de trebuința», zik , a te preface ta, ai tanbskut pe nepoatu-mea Iro- nia la Paris , în vremea tand a fost în anul trekbt și a șezut ku mu- nt'b-sa la Doamna Marti. M7!» în- țelegi. — Nu -se poate mai bine, de minune, komandor, de minune. •—Apoi, foarte bine! akum ai- dem, iatT> appartamentul, skumpuf meu Bremond... si» intram. Bremond simți bare-kare striin- toare în anest moment solemnei. Ins'b singularitatea întbmptarii, do- rința de a’i vedea sfirșitul; și apoi, trebue st» mai spunem, foamea ne îl kinuia, toate aneste prinini aduna- te ii împinseră a urma dspi> ko- mandor. Auesta se koborî pe o skari» ma- re, .luminati» ka de o s^rb^toare; deskise o uși» a vestibulului, și in- tri» ku Anatol într'un salon bogat, unde se afla adunati» o societate numeroasa». Ancasti» intrare ii pri- mnui o vie sensalii». ~ Am onoarea , zise komando- rul, a vi» înfățișă pe D. Bremond, logodnikul și ginerele nepoatei me- lc Leoniei de Cernay. La trasul anosta, Anatol remase înlemnity și p’ani fu si» kazi» jos, — 13 — ăiisă komandorut ce îl ținea de mănă, îl ținu, îi zise încet: >—Kătpoți fii sigur, aîbi vor- bele gata, și stăpînește-te. Junele artist își veni în fire, si se văzu addus de komândor înain- tea Doamnei de Cernay, pe kare o văzuse mai din» ainte în anțekame- ră. Lăngă damă eră o jună și frumoasă fețișoara» ka de șapte- spre-zece ani, a kăria turburare și roșală, făkură pe Bremond s> în- țeleagă» kă» ea este mireasa darni- cei Ia de Cernay. După, ce salută pe muma și pe fata, și le, adresa. kăte-vă kbmpli-. mente afe kuviinței ce ’i lesuffla komandoaul, Anatol Bremond se Văzu împresurat de rudele și de prietenii familiei ne îl kuliriară de politețe și desemne de prieteșug. Junele artist îsimit și Zăpăcit, is- butișe a se appropia iar de komanr dor, hotărit a’1 face Să înceteze această» înkurkă>tur> ce începuse a luă un karakter foarte serios, kare nu mai iertă unui om delikat a o mai prelungi ku tăcerea. Insăbă- tronul ku peruka blondă nu’i dete timp a’și împlini această» onestă» hotărîre. — Skump^l meu Bremond, îi zise bă»trănul trăgsndu’l in bal- kon, unde nimeni nu putea să au- ză» întrevorbirea ]or, sosirea dumi- tale* este o marș norocire pentru ncpoată-mea și pentru dumneata. O zi de mai îpjărziai, toate erau perdute; Judikă ku kă»tă> nerăb- dare le așteptam. Kă»nd am aflat1 mai adineaoare, kă» o deligență» s*af resturnat h>ngă»;Belna, p'aci eram și eu și suroru-mea se» murim de* neastă>mpir. întâmplarea aceasta, de ai fi fost dumneata în acea tra»- suri», puteă să» koste pe nepoată- mea o stare de, cinci sute mif francii — Ză»u! zise Anatol, ale kă»rui ureki se întinseră» la sunetul argin- tin al aceștii țifreurkate. — Așa, monșer, adăogă Roman- dorul, cinci sute mii franci! . ia măinedeskid testamentul verei noastre UrsuleL.. pricepi ; — Al mi»ine! pricep, zise ar- tistul. ,-r- Mă»ine la pn>nz... însă» Leo- pold trebue săZli fi spus toate ace- stea,.. au poate kă» n'a avut vreme și ’li-a deslușii întunekal poate klauza ciudată» a testamentului ve- rei noastre» , — Foarte înlunekat, zise Bre- mond. — Hei bine, voiu să»rti spuiu toațe amănuntele acestei pricini. Inkipuieste’li kă vara noastră Dr- sula a murit de un an, lăsănd o moștenire de ciiici sute mii franci, și un testament ce Fa depus la D. Cornillel, notar regal, ku porunkă de a nu’î desjdde de kăt după un an și o zi deîa moartea testamentarei. Așăj oslujnikă vekc ce â trăit h»n- gă dănsa pîni» in minatele cele după urmă, și kătre kare ea își în- kredință tbate găndurile;ne-â spus, — li — sxnl akxm oplrile, Icl vara Ursxlâ; a legat de moștenitoare peste toate pe nepoata-mca Leonia, kx kondi- ție însi> întriadins H daka kopila noastre va fi.meritata in zioa •■qiți^ rii testementelxi, tarr> de kare, toata âyerea reposatei se va și moșteni de radele tatxrașe. Vestea aneasta ne isbi ka xn trosnet- Un- de st> aftam în opt zile xn bărbat kxviip’iiospentrx. Leonia?. Eram pr'np'bdiți,. desmbdxjdxiți, eram si- li ți sr> l'LS’Lxn a ne stampa s tratata ta și frxmQasa stare ne ar’ fi pxtet st> aițm. nepoata-mea, ki>nd Leopold, frate-STțx, începx ș'k strige de o data: « sxptem m^ntxiți, Leon ia în opt zile va li meritata.» — Noi la. înnepxt Ixariim aceasta csklamație drept o nebxnie; T>ns;j> Leopold in- nepx a ne vorbi de dxmncata kx a- tatca laxde, și ne tata; despre dum- neata o deskriere asâ de avanta- gioasT, în toate kipxrile; ne arțta în termenii nei mai elokxinți fn>- leaska prietenie ne vt> xniă Tbnk’i» din kopitarievîn kbt ne tata; a ho- tari a faue pe Leonia și bogata, șt ferimti/ Știi rentașița, skxmpxl mex Bre- mond: Leopold porni la Paris, îți; tagidxi nrxna sxroriseU ne dxm- peata o priimiși kx rekxnoștintaj, și ia k^te-vă minxte vei li nepot al mex și bărbat skxmpei noastre Leonie. Dxmneata și Leonia, doam- na de Cernay , Leopold și ex sin- .gxri sxntem in sekretel acestei tax- atorii . Spre a ekononiisi b'tnxia- la, amnțx șpxș la toata Ixiiiea ki> dxmneata ai kxnoskxt pe Leonia la Paris, și kt e de mxlt de k^nd ai nerxt’o de soție/și pen- trx aneasta sxrorx-mea, nepoata- mea și ex ne^am pretakxt W te kxfioașlem, kxnd te-am înțrodxs în salon. , Eata istoria, skxmpxl mex nepoțeL In momentxl kamd komandorxl își Jerminâ povestirea, și k'bnd ar- tistei’kx o franketa eroik'b ss> gt- . tiă s -r-Aleargă, tatxl mex, aleargă, îi zise komandorxl , și do> brațxl soției dxmitale. Ftanybndxl k^tator/sokotindk^ Ixmea merge s't se pxie la mas'ț, st, rxgTb de figxrositalea konștiinței sale se aibi) mita de kiomitel sto- machxlxi net pxțin pînT. se vor dâ poamele pe masT>, — De voix spx- ne akxm, își zinca el, voix addxne txrbxrâre, skandal , și desnT>dejde în toata aneasta bxm» familie, și atenei, negreșit vor xita a se mâi pxne lamasT)*, Ia astfel de întam?- p]are tari îi mai arde de mi>nkat? Si/i las pînT) dxpT> ospi>ț a se hrT>- ni kx o rhtanire ne mi yă htani și pe mine. Și dele bri^xl frxmoasei Leonie, kare rezT>mT> și ea pe ăl ei de dT>n- sxl tremxrr>nd, T>n$T> kx xn sxrrîs plin de grație. Konștiința artiste- Ixi lxr£ o isbire per^kotoasT>. Kortegixl nelor invitați , nx șe — tt) - opri nini de tom în sala de măn- kare, ci în kapela kastelului. Ka- pella eră i Iluminata» și împodobita» to flori, Un tapet întins în mizlo- kul bi sericei pe kare eră doi» per- ne de kațifea roșie, ’arătă lotol unde trebuii să îngenuke junii. Ceasornikul bătu miezul nopții. Anatol, leșinat de o nemănkare mai de doă-zeci ceasuri y zăpăcit și ka un beat de măntaHle deose- bite âle serei; ^imit de frumusețea fețișoarei , a tarii tremură într’alui, pretom și de strălucita stare , poate , ce peste toraid el, sau mai bine ea, erâsăd fie datoa- re ;> și i să spunem drept t împins poate de demonul aventurilor, acel demon atăt d&familiar artiștilor1, p’aci eră Săkâză subt atătea ispi- te atat de tari și puternice. Veni to Leonia pînă la lotol hotărît pentru miri, tasă pe mireasă a în- genukeă pe perna do katifea, si el își mlădia genukii, tand konstiin- ța de om onest se rcsvrăti împro-1 tiva faptei ca eră să fata. începu a tasta to okii pe komandor îl zări lăngă ușa bi sericei, se duse la dănsul mai șovăind, și îi zise lă ureke: — Domnule komandor, să eșim, trebue să’ți vorbesk. Kum! tokmaiîti aCest minut! zis e komăh do rul uimi t. 1 —Insusi atom. Junele artist eră palid si fața lui spăimăntă pe bătrănul. Eși to Anatol , îl duse într’o allee a partolui, ce eră tan- gă kâpelta și îi zise ku un ton foarte îngrijat,. — Ce ai ? ' '— Domnul meu , îi zîse Ănătol, eu nu sunt a^ela pe kare aștepiati- Comandorului înnepu â*i tremu- ră picioarele, se î'bs'i» pO banta de peatm ne se află ani hmgfc ellu, și înnepu a strigă ku uh glas â- stupat. - Kum, nu ești dumneata dom- nul Bremond ? Artistul îi spuse ku o IcuFLțe- nie plint de nevinovăție, prin neF greșaVb fu addus el în kăstelub de Cernay \ riticirea și; deștiința îri kare ^șe:-află pină în nibmentul - tand' fu reprezentat îri salon ; și prLniHa âdev^rata/de și foarte t'ri^ viata, kare ’l-a tafot să nu se de- skopere mai kummd nine w, si assenrimarea numelui său. * — Ah ! domnule ! domnule ! stri- gT» komandorul perdut.v.'Ce sa, fa- iiem atom?.. nepoăta-mea e rui- nată... dar aqeasta nu e riimik, pe tangăi onoarea ei... reputația ei e- ste kopipromisă si perduta», pre- toni și-ă mume-sei și a mea... Măi mult de fe la cihci-zevi de per- soane Ce se află db facă le-am zis tate trei iioi -ta te tonoâstem de ttiult. Kum să întoarcem atom vorbă fără să ajungem de batjo- kurț?.;: S^roru-mea si nepOâtă-mea vor rhurî: ffe rușine, domnule. — Poruncește, domnule komăn- dor, zi stf Anătol, eu sunt gâța a mă — 16 — suppune la toate ka s'b repar ne- norocirea acestei fatale greșale. — Și ce pociu porunci? zise ba- iramul; £ prea to»rziu, nu-fe nici un mizlok sa» ne ma»ntuiaska». ' In acel moment, lakeul. știut , a- lergâ ko»tre do»nfuii. — Domnii mei, zise, preotul e in altar și așteaptă» pe ginere,,» Toata» lumea e în mi- rare de lipsa dumnealui, —Ginere- le! repeta» komandorul îmmă»rmurit. — Ce sa» facem ? zise Ana 101. —■ Știu și eu ! zise komandorul; bine vezi dumneata... nu ne mai remome nimik... trebue negreșit ka dumneata sa» iei pe nepoata»-/ mea... Nu te kuriosk hicMekum... inso» kuro»ția mo>rturișirei dumi- tale, de și kam to»rzie, lini spune ko> ești om onest... Aide, domnu- le, aide, die Leonia a dumitale... o»nso» to»cere, so> nu’ti easo» vorbo» din gurb... aceasta este un sekret între noi ,amo»ndoi. Și komandorul împinse ku vioi- ciune pe Bremond in kapelo». Ku- nuniile: se să»virnnro» de ba>tră»nul preot, și după» ceremonie urma», în marea mulțumire si îndestulare a ginerelui un splendid ospo»ț. fil- tre sfirșitul ospățului, notarul kare nu putu sa» vie de ku seara, sosi și el, șkkontraktul fu isHlit în tim- pul desertului. Ku toate acestea koihandorul se fo»ku nevo»zut ka sa» alerge în drș^ mul mare înaintea nepotului so»u Leopold. 11 și întâlni într’un birt deîa Belna lo»ngo» prietenul st» Bremond kare eră foarte greu ro»~ nit ko»zqsnd la resturnatul diligen- tei. Komandorul; spuse toate ne- potului șo»u. A trebuit șo» inyen- te o fabula» ka sa» trimită» înapoi la Paris pe D. Bremond adeva»ra- tul ginere. Leopold, venind kuun- kiul so»u la Châlons, ferbea de ne- kaz și vrea negreșit sa» petreaka» o sabie prin, trupul kumnatului so»u impro visat. Inso» komandorul îl fnku sa» înțeleagă», o»nko» pîno» sa» nu ajungă» a kaso»; ka» onoarea și re- putația Leoniei cerea din pro ti va» sa» se poarte ka»tre kumnatul so»u Bremond și so»T trakteze în okii tutulor ka p'un prieten din kopil'B- rie și din kollegiu după» kum îl și arătase. Și Leopold pentru dra- gostea surori-sei, kurii sosi se arun- ko» în bracele acestui prieten ne- kunoskuț, kare nu întârzie a se fa- ce pentru el un prieten nu mai pu- cin intim de ko»t Bremond din kol- legiu. In aceeași zi la doo»-spre-zece ceasuri, notarul citi testamentul verișoarei Ursulei. Leonia era me- ritată», și rekunoskuto» de moșteni- toare a tot remasului reposatei. Anatol Bremond e akum uri băr- bat de riiinune. Into»mplarea fo»ku pe acești doi so$i uniți printr’ă»n- sa, d’o mie de ori măi fericiți de ko»t socii ce se alleg. Leonia își iubește bo»rbătui, acesta își adoâro» nevasta, se pa»zește o»nsa», una ku kapul, de a’i spune ko» de foame s'a însurat ku ea, Marc-Mîchel. O PREAMBLARE PE DEALUL MITROPOLIEI. B'btaser'L doT» Hcasîsri d»pT> pra»nz, și stain k» pan’â într’o nn>- irb și k» fr»ntea într’alta, fon» st» ponte skrie nini doi» ra»nd»ri. Ce Damneze»! strigate plin de mi»nie, k»m se vede treaba ea n’ote st» fak nimik asfozi! și arankate din ult»- ht> pan’a, înnepate a strînge hâr- tiile de pe masT>, vre-ah batalion de alte-pene ne stâ în trmkfovie si T»nkT» ns’și imm^iasera»hotel in katranal infernal al MlimT»rildr de ande ka niște iesme es feterimi de fantasme ațe kagetatejL de na Jasi» oamenii st» se bakare de nelegiui- rile lor; înkiseia brineagal ne na- rnai el s^rakal se ostenise askațind la baionetele acestei batalion în ne- lakrare; și, în ammestek pe toate, le arankate în katia skriitorstei, mT» daseia.la fereastra», o deskiseis, paseia kotele pe (fonsa și skoseia kapal afara» kare îmi addase a min- te de kT>ntr>rețal franțez; și gi»n- dindami» la kT»te se foneâ și se vorbiă prin teme îmi veni* șt» rîz și înțepate a knntâ. Que le dîâble m’emporte Si je suis dela cohorte. Pe arirn» iar mi» appakarâ» gr»n- dările, Aatorlîkal iar se înfoțișT» înainte'mi ka o fantasmi ,; pentra kvde ki»fo-va vreme na știa ne am ki> si» kam leagT» de mine și n» mn lasȚ» sT»’mi kaat de treaba.;— De aș fi mai avat paținT» răbdare, îmi zisei», poate kT> îmi venii in- spirația, și jiine mai știe ne kap- d’opera» eram st» da» temei, mai vîrtos R»mînilor kT»ror le plak st Riteaskr», kari tebesk m»lt kapete- le-d’opera» și. se înneb»neskd»pT» man»skrise a»t0grafe:,udj5pv,Jkare iși kelteesk starea, și kare 'l-ar kb- . stă mai eftin kT»nd ar Hiti aHesLK»- rier ermafrodit, de Ambe-Sexe, *— ; Ba nimika tot; pe semne așa a fost skris'kolo s»s ka st» n» fak .e» nimik asfozi; în zadar vâ nine-yă st» opreaski» vîntel k» degetel și st» se fapte k» soarta, Lok»l me», se vede treaba kT» a fost asfozi hp- forit st» mT> afte intre cei ne șe preumbli» fora» rost, îns»fflali de fr»m»sețea acestei ztelițe de pri- nri»varb. Așa nfo îmbra»kate? îngrabȚ» și fosT»hd tekr»l pe a doa ?id»pT» k»m mi se înfompfo kam des, m^ pomenite afara» și appskai» drsmsl kr»tre deatel Mitropoliei. ~ In graba- k»?kare eșii» din kasT» n» vr»i» s^1 mai da» nrai o a»diin- fo Conștiinței mele despre pirp- teala ne, d»pi> k»m zisei», mai tot d’asna m fane șt» las tekr» de azi pe :mT»ine.; Pe dr»m ^n$i»,,.știi vi- 3 — 18 — ne omatei fejarimi de gănduri ♦ și akam par* ta eră toate, brodite Să *mi impute despre treierarea și văn- tararea mea vagabondă, hi kăt în doă trei rinduri p’ani fa st» mă in- tbrk înapoi a kasă. ■ Ihtr;acestea ănsă zării»^-dealul Mitropoliei, aleea și oamenii mer- gând și venind. — Aerul de pri- măvară, soarele nel dorit de ată- tea luni de umezeală, de ger , și iar de umezeală, fură atătea ku- vitttelâri k» kare ne slujirăm, a- dita e» șiLenea mea, a ne lupta k» Konștiința k» awest protivnik rmpungător/pe kare îl și învinsă- râifi, tanimă pomenii» drept pe deal sus . — Ză%! îmi zisei», după *ie mă Văzuifc filtre atația oameni, pentra qe 'Sfc iie nine-vâ atăt de ștrașnik? numai un kip de Jukrare e în lume? vă să zita ta 0 ațne-vă, tand bagă de seamă ? Ba ză» n»? — și spre a-mi înqepe kum se ka- de rol»! meu de observator, făksiu vi*e-o qm^i -șase gire prin alee, du- pă kare mă și așezai» pe o banta, drept - în centru] preămblării, pti- vind tand orașul ne mi se-arăta ka într’b panoramă, tand vesela; și frumoasa junețe qe okii mei o treqea în revista, și kare îmi addu- qea a- minte versurile poetului. Oh primavera, gioventu deiranpd! Oii gfovehtu, .priinăve’râ della Vită'! (Âta&ijSmi voi» înqepe istom; ă^Să^i^tulme» qititor, eu>46am ghiqesk ka ne te. gândești, si ne a- Ștepli Sela mine st/ți povestesk; ma na 0 aqeea; ta»ni e» voi» st» ți sp»i» o novelta 4e s*a întamplat airea și k» o linenta poetita o stri>- mxt în B»k»rești; pentra neșă ne te gîndiai și așteptai, *ți-o voi» spu- ne alta datai^pentra ta, de vă vrea Dumnezeu , o ne mai prei>m- btam de multe ori pe dealul Mi- tropoliei)? Așa, în - vreme qe mintea mea își luase klina (povârnișul) vis^rei sale, privirile’mi se pusesem assupra »- nuia qe se preumblă, și kare îmi dominasse toata attenția, pentru ta ori nine din dumneavoastră *l-ar fi v&zut, ar fi takut kă și mine. Eră un june ka de do^zeal -de ani, nalt, palid Ia fa#», ku o tau- tatart ad’tnqita, ku «nsurris amar; pare ta ai fi vi»zut pe Antoni în flinta. Eră dus ku totul , întokmai ka un om ne îh singurătate vorbește k» kugetarea sS, nu vedea pe ni- meni în mijlokui mulțimei , niqi ta mai băgă - 4e seamă de se uită nine-vă la el, niqi ta mai sfinția de trene pe tangă el vre-o figură framoașăi nimik n’ar fi putut să*l smulgă pentra un minut înkai din tristele.idei ne tîrâ după sine . .. tand de o dată, și ka obosit de gănduri și de șine ănșuși se lă$ă pe o altă banta ”qe eră alta taîfea ku a mea; ku o neagră mîhnire skoase - din-simm portofoliu, trase o skrisoare dinte’ănsul^ și începu — — si o Htleaski ni ne mâi știe, po^ te pentrs ă s«ta oari — k« toate semnele «nei atende ctereri. Umi- lit de întristarea jisnel&i mes ve- nin, și înkipsiniKnii asșspra tei toate întimplirile netei mai jalnik romanț, înri«ineam Intr»-sinemi: n’o d«ne mslt otitei ista; si>’l fe- reaski D«înneze« si ms-i vie in kap nebunia ânelpra kari s’as gin- dit vre-o data» ki, attentind asss- pra vieiei lor ki sinEHiidisl vor mișkă, mila oamenilor sas vor do- feindi drept resbsnare kiința șas ksgetel vrorsnsi yikleanobjet aj âmorstei tțidaț, sas rn»s ksnpskșt: Ide’eă âddsne idee> și aksm înne- jftte și es a ini ritiniin feterimi; de gimteri ne mi le addsse starea acestei neksnoskst; pâr’ ki îl si vedeam mort și mi întrebam» ka ne Iei de moarte il așteapti....kind îl vedeam ptetind în josal Dîmbo- viței ; kind mi se-pirea ki și asz isbsknirea sitei arme ne îi sboari kreerii... b Doamne kite mimai gindiam! Și nervele’mi toate erâ altakate, în^epsse a’mi bate inima, și mi stipinise o friki sspersite țioasi. , — Od stega fratele ne: bine ’mi pare ki te viz! auzite o dati la spate și o mim mi îsbfc peste te* mere. Dar ne. stai, așa pegin teri ? Mi întorsete șkvizste: pe .'Nte. ver șekvesei și plip de sinitațe și de negriji, Se psse lingi mine, și fiși a*mi mai t?m£ Ai’â; reș- pisnz sas si’k înțrete^eya; de.siniy tate, kare dspi ksm vi șp^șete W4 foarte înfloritoare, înnep^ si’mi poyesțeaski fin reșiBfflare, ki fc înamorat de m^lt timp, ki^de vre o tem ’ simte resp^nsuri la drago- stea sa , si ki în da ti dspi , Paș;te se însoan și se vă fa^e bipbatel netei mai frumoase femei din Itelte- rești^ karea dîspi atitea si tengi improtiviri, hotirî în sftrșiț: a’i priimi inima, mina, nsmelp, și a se fane stipini peste averea Ifti’ Xe îi di nn venit de vre-o 40' fliii- lei. v Beat de bskșrie, și nținfe; Ae trtemfâl sis, prietena! meu yQ^bil tare;, firi' a mai' bigâ de seami ki-kmai» a«d și alții; inȘisȘteiPQar te -ki vorbele de ferinire^ și $e îpr săritoare ms se lipia^de ipefeile L șj inima jsnetei tas skrisoarea^ sa& ki neasbl «nei dspi Ermi întilniri\ș^- ni pentn dins»l, ki de o dați se skali, pîsse în portof ol te skrișoar rea ue tot o ținea în. mini, și se depirti foarte grabnik. Cine mai știe «nde ajșnsese, kind yrind a mi mși trage ka și fak lok mai; bșn prietengtei vi- z«ib la pi ^ioarelp mele? șlai|ojaij^ kare kizxse din imiinelevȘ^a^eteii. ne îp graba/ sa, krez^so. ki-> fi pss în portofolte. Gribihds-mi a q tea>de joș^ șj âr^nkind;o;rep,ede l^isțitxri-agș^p^ adresei •sete ș’o *pișete în ;bbi, mintia zi»u de kolo pinii dinkolo în persoana hi; fo, si> vedeți; el eră akum și mai gras de fot înain- te,și mai fresk, si mai vesel, și mai svelt. Intr’un kuvînt eră un kon- trast impelițat de neea ne eră ve- ninul meud’a dineaoârea. ■;—In sfîrșit, îi ziseiu și eu fond îmi dete pas si/| întreb: pe fond nuntă? • — Dupi» Paști, Ui spuseiu, afari» nuiftarde vre-o împregiurare nepre- vi»zuti», și kare krez fo nu se vă întâmplă, fonitrebxe si/ți ospuiu, nea inai mrfo întârziere m’ar onv mori, și dovada 6, uite, fo astăzi, fiind silit a ns o vedea, abia tri>- iesk pe jumătate; r— zi»u nu știa ne si> mi» fak, și unde si» mi» duk. — Ba știi ne? vrei sVmi fam un bi- ne, aide fo. prânzim împreuna ]a Kazin, său unde îți plane. Kre- de-mi» fo par’ fo’mi mar trene fond vorbesk de di»nsa, n’am nini un mijîok ka si» mai preskuftez zioa aneasta ne mi se pare așade lungi». . -JTaveam ne si mai zik la o pro- posiție așa de respektabih pe la patru dupi» pn>nz, și dupi» ne â- skuWasem inai vre-o doi» neasWi nele măi mini amănunte de afotea fruinusMi și de afoteași afotea vir- tuîi ku^kare înzestrase neW^pfe scumpa și iubita amoreazi» șf firtoa- re sogioan» ă prietenului meu. Mi> sokotiiu fo pe anea vreme tot 6 mai bine si» askulte nrne-vă munfond. Ne skuîartm si apxkari>m drumul ținti, la Kazin, ku bi>gare de sea- mi» i»nsT», ka doar vbiu zi»ri pe ju- nele ku skrisoarea, ka si/i dau îna- poi averea si binele s^u.’ Ma în za- dar fo nu'I mai vi»zuiu. Prânzul ne avurtm eră vrednik în toate kipurile de al meu Amfi- trion, karp la masi» înnepu iar si» ’mi povestea sfo fo iubita sa abîă este de doi»-zeni si ninni de ani, și fo prin urmare nei mai frumoși,, nei mai bogați, și nei mai ph»kuți juni ax kurtenit’o, si ea ’l-a.preferit Jfe el. La aneasta sokotiiu drept da- torie a'i fane fote-va b^g^ri de seasm», si» vazi, bine adifo s^nu kare kum-va snd nini un kuvînt spre a nu’i da satisfakție, mai vîr- tos fo și dopul șampaniei scrise și vinul se vi»rsă în spume; întin- seiu paharul și bi»uiu în sMitatea Zanfirei fiitoarei mele prietene, pe kare n’o kunoșteam. — Inkipuiește’ți , moncher, zise el, fo Zanfira s’a fost meritat fond eră de 14 ani; biata kbpili»! m’i- r i t a t ziseiu oare^ ne are d'afand, — 21 — trebuia să zikă jărtfit, tas un june tas adevărat, inso» — și st» skulă in picioare tas un aer triumfător— ănsă un om fără tornură, fără kip, fără duh, fără obiceiuri, în- tr’un kuvint ku toate patimile lui, tas toate risipele ku muieri bleste- mate, ku toată dobitoceaska lui ge- losie fără nici un kuvînt, după kum firește se înțelege, ea miteti- ka a fost un ănger pentru el, un ănger de răbdare, de bunătate, de sufferințe; ănsă nu poți sokoti kăt de nenorocită o făkuse...— Si a- ci prietenul meu skoase un adănk suspin. — Așa se hotărîse, după ce â remas văduyă, să’și păstreze libertateași in această disposiție am kunoskut’o. . : Dar in sfîrșit dumneata ’i-ai întors kapul ? îi ziseiu eu. a — Abia liățioare, și să vezi kum; mulțumită lui Dumnezeu kă nu sunt așa june (N... e de oO de ani buni- cei). — Nu știi in ce ură a luat pe juni și ce antipatie are ku dănșii; kănd își adduce aminte de kăte â sufferit, nu poate să’i mai vază în oki, în kăt pentru nimik în lume, ’mi-a zis’o mai mult de vre-o sută de ori, ea n’ar fi putut Să priimea- skă kurtea și smorterile nici unuia din kăți au cerut’o ku atăta stă- ruire. Inkredințat akum kă prietenul se însoară kum se kuvine , și kă fericirea lui nu 6 suppusă la nici 0 primejdie, îmi veni răndul șis mie să propuiu? un toast im Sănă- tatea Zanfirei. > ■— Daka b așă zău, trăiaskă în- surătoarea ! strigaiu eu ;veziaci & toată fericirea; și amdrul fără dăn- sa £ kurat o nebunie, o nekibzuire, kare ne tîraste în mii de nerozii. N... se înțelege kă s’a rînduit în hor, și repetă din preună ku mine , să trăiaskă însurătoarea ! — Si kănd mă sokotesk la bie- tul băiat acela de adinioară,— ur- . maiu eu pătruns de starea lui,— așa de june și țărind după sine, sunt prea sigur, ideea sinuccide- rei! și pentru ce pentps < cine ? pentru o tfikleană, pentru q tră- dătoare, pentru osperjură, pen- tru o.. . . .. .., . .. ... ;...ș.............. . — Hei! dar ce gîndești? mă în- trerupea N . .., toate femeile nu sunt Zanfire. — Sărakul, așa de frumos ! așa de bine făkut! voinik în toată floa- rea! Zău n’au sufflet femeile! Eu aș fi înnebunit de ași fi fost femee, ș* Să mă fi știut pricina unei așseme- nea: nenorociri. — Ce are d’a face! de ai fi fost înțeleaptă, ku minte, virtuoasă — întokmai ka îanfirika, ai fi făkut întokmai ka dănsa, și ai fi zis kănd vre-un june frumos ’ți ar fi făkut kurte, întokmai după kum a zis ea unuia. Să Vezi ce ’i-a zis: . «Vezi eu sunt o femee cinstită; mă mirit ku un om cinstit pe ka- re îl iubesk și 11 ador; nu mai veni la mine, pentru kă văz kă nu poli 22 — serios ,, nu trabuc si» se joace to fotol. — Așa! o iei pe tonul acesta ? îmi respunse N... kam supurat. Dakafe așă îți voi» dă o dovadă, si deskise hoferît skrisoarea, pe ur- mi, IntinzMdumi-o, îmi zise •- — Tine, niteste-o dumneata, ka 6 » ' ■ 1 si» nu mai ai nini o îndoiafe; vei vedeă, atom ne dami, este Zanfira, ani negreșit este yre-o nuoi, dova- da de dragostea ei totre mine. Luaiuvskrisoarea și mi» suppu- seiu a ni ti: «Angelul vieții mele b «Pentru ne si» te întristezi ast- «fel ? — Dumnezeule! si» vrei srț «mori, si to âneieasi lovituri si/mi «anjpd si viața ta si singura m^n- «g'dcrc nepoate sfb’mi mai reînvie «în nenorocirea mea, și singura «nădejde ce îmi mai surrideln vii- «ctdrul meu! «’Ți-am spus’o o dati,, Irebue Si» «tobdi»m, si, ne suppunem &oar- «tej; averea, știi foarte bine, to «este neapărată, 1q fericire ; lasi>T «mi dar srb întrebuințez singurul «mijlok de a ne face starea. Nu «știi to pentru tine resufflu, și to «slobodi, înțr’o zi numai ție îmi «voiu înkină loati» viața și . ființa «mea? — Dar asta fe. infam, s-trig^ N.s. x kare se fetose roșu; și abia resuffla țiindu-se tot putu pini, ^ci. — Ma I st, vedem ce mai e înainte, adi>o- a te sfepîni de a'mi vorbi niște fe krurî ce eu pociu. și nu trebue to le auz. Dupi, ne mi, voia merita, și voiu spune toate soțului me«,.a- tunci 3e vor skimbă trebile, toci D. N... irrb va stimă, se vă înkre- de în mine și vă putea a te priimi în kasi», toci krezto și dumneata le vei-sili a te.face vrednik de a- ceasta stim^, respekti>ndu’i soția ce nu poate si?ți fie mâi mult de toi prieteni». Vezi atom ce vă zito o femee virtuoasa» și to duh, tot de bine știe a deporta bărbații i forțb a’i îndrăci; și ast-fcl Domni- șorul meu, Rokonș lanku ’și-a luaț pașaportul. •r—lanto ! strigaiu eu remqbind pe gînduri, și ka un om ce ya sa, ’și adduto a minte ceva. — Ce! na tom-vă îl tonosti ? — Nu. Ci ia așteaptă,, si îndată» skoseis skrisoarea ne o găsisem, și kare avea pe d’assupra adresa: «la Domol D. lanto, etc,» N... «imit, Ist, skrisoarea și fe- ri, si> se mai indoiasto striga,: asta e 1 la D. lanto — kiar to mima Zamfirei; ne vă si» zito! Aș kunoa- ște-o dintr’o mie. - Eu atom vc»zuiu ce fekuiu; vream biet si» astoriz skrisoarea, pentru, to de unde știam ce pocinog pociu si» fak; Dratol n’are de lukru ,< și cine știe ce yă fi skris întrfenșâ. prietenul o ținea în. mi>ni> și se gi>tiăs’o citeasto. . — Nu tretoe să/șlispiteastoci- j ne-vă soarta* ii ziseiu eu to un ton — 23 — «-zi în zi va perde. simUatea, și în « șk»rt timp vă kideă s»bt o isbi- « re de apopleșie, kare nre vă fane « v'bdisvi) î>nkb o data» ; si lini vă « iertă, sksmp»! mefc lanks, ami « msmi a ta kredmHioaȘ'i» « Zahfirâ.t La xiele din srmi, rîndm ^e ni- tiix, N... ardiki, kapsl apprins îh- tokmai ka isn tasrr'bnit. — Ce te gîndești de 6 asseme- nea fnrnere ? întreba el kii- tand ținti. Ia mine. — Apoi, respinsei» și es ne mai știind le. si, zik, se vede treaba ki, asta A o laminare delâ Damneze»; pentre ki> lire sokbtesk akam ki, firește: prinina idbmMejka^Zanfira sa rept, și îți vei k^tă tr6âba. — Apoi k»m ? strigi, el sUrnd; ie mai vrei? ne mai trebuia ka si», n» o rep ? si atonii nere și tei, li>ngi> sine iele treb&iniioase pen- tre-skris. N-ar fi mai bine, îi zisei» e»; si> aștepți pini) mUne ? ito ’ți â teaiire in nekaz si, n»-ți vie neva ? Țe gîndești oare toride bi>»i» p»cin ? krede-mii ki> ’mire trek»t s’o beție si alta. Skrisoarea ta a fost »n leak ; pâr’ kb ’mi-a l»at k» muia. > Zik'bnd jarieștea. se app»kb și skrise We »tariUoare, și le împlî- k»i diri pre»nii k» skrisoarea gă- siți, pe kare provedința poate o a- r»nki> înaintea mea. 1 ■ « Doktbrel d»mitale, a mințit^ otb f%kind»*st -o nfâre sil«ire a se o sta>pifiL «Krede-mi» dar , sk»mp»l me» «lank», n» poți STb’ți InkipMesti «kinmle vieții mele Aepfentr» tine «am hota>rît si» o ia» ka o sarcini, «povUoasi»; si> intre într’o neroa- «d'b însoțire nepotrivita, și și, rirt «fak de ns m%ritandt;-mrb k» »n «om așa:defotrajp, aneasta n»mai> «poate st> te assigsre despre sim- « timentele mele și sUți ardine ori . «kare gelosie, ne krez ki> n’ai p»- «tea st» aibi pentre ren ast-fel « de om. Ani N. se înfidTL și sUl în s»s<: «Are el neva din ale tale? din « j»riețeâta p|ini> de kredinț'B? din ■ « amorel ,1t>k atu de adevărat? di n * « d»h»l ti>» atu de lin? din s»rrî- ■ « sbl ti>» atU de dn>gUaș? din ki»»- « tatora ta atu de pUrenzUoare? A»zind acestea, prietenul își p»- se kotele pe masi, si kap»l în mUni, foknnds’mi semn st, »rmez. « Lasb-mi» dar si> împlinesk a- «ceasta jertfe d»reroasu ma folo- sitoare. — Pistreazu skrisorile «mele, allU»rT&pe limg'B densele « și pe aceasta ka o n»oi> probi, de « kredința și amorel me». « K.U mi, voi» nrerita, ne vom «revedeăy Uisi» fii înțelept atonii; «••feb foarte pscin vom Avea a ne «strimtoră. Doktorel me» ne niii « b data n» ’m-a mințit, rifă înkre- « dințat kt kip»l me» de bărbat, « k» li>komia M, ka ren gastronom «în kovîrșire, n’oAlfc'ie mUt; din — -doamna; el 6 un cearlatan, an « tont, un neprokopsit. Prokletul « in ne era st» te bage! si te nn>- « riți ku un om tare, țeapăn, kare, «după» tate se simte el , și dupi» « tate ’i-a spus doktorul si»»; ce b «un bărbat foarte învățat și ku in- « cerkare, sa» te meriți, zik, ka un « om kare b ursit de sus ss truia- « sta mult și st» Îngroape: și pa»- « rinți , și nevasta», și kopii — și «pe toți Antoni din lume. Erai si» «faci o mare nerozie ka st» aștepți / « n'fcd'bjduind. Eu am fost tot d'au- « na om cinstit, și prin urinare și «akum îmi sokotesk de datorie a «îți dă de Știre si» faci-bine a nu «te inkurkâ ku mine. Știu toate, « poftim și skrisoarea dumitale v și «mulțumește ta ai stapat de tem- «nița ce ți se gi»tiâ, de acea Via- « ț/b , de ac ea sarcina» po- « v r o a s t>. Adio și alta» data», « rogu-te, .nu te mai kulka pe ast- «fel de ureke,» UN FILOSOF SI O FEMEE. Un Filosof Oriental își fr»kuse 0 kollekție de toate vikleniile și în- deminirile femeilor spre a am^gi bărbații, și ka un fel de paza» im- protiva lor o purta tot d’asna assu- pri/i ka un egkolpiu. Intr’o zi în tah»toria șa se afla» approape de o tabăra» de Arabi. O’ femee juni» ce stă la umbra unui fenik, kum îl vi»- zu se skulo» îndata», și îl pofti foar- te voioasa» a veni sa» se odihneasta la kortul ei. Filosoful nu putu a nu prjimi o assemenea invitație la 6ț sleneala sa și în nea mai mare ar- și ta» a zilei. Bărbatul femeei lip- siă și oaspele abia se așezase pe un; kovor, tand ea veni și'i adduse kurmale proaspete și lapte. Nu pu- tu bietul Filosof a nu se miră de rara frumusețe și perfekție a mâi- nilor ne îi înfățișară» ?bo»utura -și fruktele, ănsă ka st» risipeasta gândurile ne începuseră Să’i vie la frumusețile junei Arabe, și ka sa» se apere de ispita de kare începuse a se teme, înțeleptul skoase kartea și începu si» o citeasta. Amăgi toarea kreeatură, supăra- tă de acest dispreț, și de nesoko- tința lui la buna ei priimire , se al- Mum» ku blândețe h»ngi> dansul și ku glasul nel mai dulne înnepu s^’i vorbeasta; — Negreșit aceasta» karte este foarte interesanta», de vreme ne 'ți se pare ta numai ea 6 vrednita de a’ți trage băgarea de seama» ? îmi este iertat, te rog, a te întrebă ka ne fel de știința» și înțelepciune kuprinde? Filosoful respunse , țiind okii în jos: — Kopririsul acestei tarți nu e- ste pe înțelesul femeilor. — 25 — Această^ refssare a filosofului pă- țită și mai mult kuriositatea femeu- ței. Se așăZă jos și începu a în- tinde cel mai frumos picioruș din Irite vre-o dată ’și-au lăsaturmelc ușoare assupra nisipului mișkător al pustiiutei. Înțeleptul simți ispi- ta, și okiul săb începu a se pre- umblă dela picioarele femeei. ce făgăduia ku atăta im bil sugare plă- cerile piiiă la mijlocelul ei kare eră și măi amăgitor; pe urmă își a- mestetă flakăra admirației sale ku fokul ce eșiă din arzătorii și negrii oki ai fokoasei. Asiatice. Atenei ea iar îl întrebă ku eh glas și mai dulce: ce karte £ aceea? și filosoful respunse: . — E o skriere ce âm kdmpus’o eh. Materia ănsă m’ăm împrumu- tat dela femei. Această karte ku- prinde toate vikleniile si amăgiri- le ce ah inventat seksul dumnea- voastră. — Ku adevăratL. . toate fără osebire? zise fiika pustiului. — Țoate. Am studiat ku atăta stăruise și statornicie pe femei în kăt am ajuns în stare a nu mă mai temedeelle. — A! strigă Araba lăSănd In jos lungile gene ale ambelor sale pleope;: pe srmă repezind una din cele mai vii arunkătere de okiu assupra Bietului înțelept, îndată îl făku să'și bite și kartea și îndemă- nările femeesci ce kuprindeă, și filosoful nostru kăzu in kursă, kăci se făku mai nebun de kăt toți pă- timașii din lbmesă trăieșci, respun- de’mi!... unde trădătorul ?... Spăimăntată de vijelia ne-și o stămise singură, Fatme se arunkă la picioarele bărbatului său , și țre- murănd subt oțelul amenințător al junghiului, arătă lakra ku o singu- ră kăutătură,, și repede și sfii- cioasă. Se skulă pe urmă plină de ruși- ne, și luănd kieea ce o avea la cin- gătoare, o dette gelosului; ănsăln momentul kănd el alergă să deski- ză lakra, răutăcioasa muieruskă, începu' a se sparge de rîs. JFarum se întoarse uimit remăind înlemnit ku kieea in ;mănă. — ladeș! strigă femeea bătăii d in palme. Am kăpătat lanțul de aur! dămi’l! dămi’l! Altă-dată să nu mai uiți kănd te prinzi! și Săriă, și rîdeâ mlădioasa femeuță. Bărbatul remăsese îmmărmurit^ și ii kăzu kieea din mănă. Pe ur- mă dănd din kap, se duse și’i det- te lanțul de aur, făgăduindu’i kă ii vă kumpără și îi vă dărui ori ce fel de skule și giuvaiere ce vor ad- duce karavanele de peste an, nu- mai să fakă bine altă-dată să nu se mai joace ku ast-fel de glume și mijloace uneigătoare kănd Vă să kăștige iadeșul. Pe urmă, Arabul^ tot Arab, lui nu’i place să pearză un lanț de aur nici kănd îl dă nevestei sale; îi veni nekazul, înkălikă kaiul, și se depărtă să’și ia aerul și să’ treakă ciuda prin vîntul pustiului. El îsi iubiă nevasta și nu vrea să’i arate părerea de rău. Atunei femeea skoțănd afară pe filosof .mai mult mort de kăt viu, îi zise ku mănârie : — Țelebi filosof, să nu uiți a pune și aceasta în kbllekția fiu- mitale. — — DIMINEAȚA. La kareneas începe dimineața, și la kare qeas se șfirsasțe? Dimi- neața se skimbT», e feteriti», dspT» teri, dspT» orașe, dxpT» mahalale, dsp'b «Iile, d«pT» kase, si T»nssși d«pT> katerî. N» treb»e st» kredem kT» dimineața teșește în anelasi neas pentns toata» temea; Alta 6 dimi- neața si»raqilor, și alta a bogaților; alta e dimineața Broștenilor, și al- ta a podbtei Mogoșoaiei. Alta fe di- mineața pnUnari lor și a kovrigari- lor, și alta a negata»torilor și alta a kannelistilor. Afara» de aceasta, mai s«nt si al-* te dimineți, E mai T>nteis dimi- neața vieții ne ține kT»ți-vâ ani , ‘și e nea mai tengi»; ă o dimineata» bi»- trinT», o dimineata ks pT»rrd Ite- r»nt. Pe «rmi» vine dimineața po,e- tita kare se hrănește namai k« ro- șe; aneasta & o dimineata» efeme- ra». Mai pstem st» mai spsnem si de dimineața amorstei kare se ține tera>gT»ește.. mai o tein», dspT» kare kade și app«ne în oneansl siterii. Thist» ani na e vorba de aceasta mslțime de diminețe; vdrba ani ne & de «n «rit obinete ne se vede în- tre oameni. ‘Dimineața e vremea Imid.prii- meste nine-vă visite. Te întâlnești k« «n domn din prietenii dsmitale; s«nl mai trei teni poate de ksnd n» ’l-ai vT>z*5t, prin «mare el tre- b«e st/ți fie snsl din qei mai in- timi prieteni; adik'i» voi» st» zik ki> n» te întâlnești k» dsmneatei, qi trene el pe IrnigT» dumneata și alergi dspT» el. — O! stega isbite și dorite al me» prietene! îi zini; skst»ra»nd«,i mT»na pini» în «mere; am si’ți vor- besk, la qe neas te afine» qine-vâ ? — Dimineața tot d*a»na. r — Foarte bine, îmi pare bine kț ști». Și vt> desparți ți. "bnsT» eata» . sn alt domn n« mai pscin și dsm- neatei prieten intim, adiki^ de ni>- dejde, îți esd înainte de o data», te apsteb de mtiiT», și p’ani șr»’ți skrînteaski» bracsl de dragoste, iir trebT»nds-te si el ki.nd tc gtseste. Dsmneata îi rcspsnzi ki» tot d’âs- na dimineața. Venin»! dmitale din dreapta la o assemenea întrebare, respsnde tot așa; qel din sta»nga tot asă; și toți tot așa. Așa toți ne sksl^m st» ne gT»sim prietenii dimineața, și toți nș suntem a’kasT». K» toate a- nestea, es sunt a kasi» d$ diminea- țT», t« ești a kasT», el e a kasT», noi ssntem a kasT>, voi Șșnteli a kasT», ei ssnt a kasT» do dimineata». Akism d^pi» He vt> vorbii» de di- mineata», seara hani», domnilor! — 28 DISERTAȚIE PREGĂTITOARE La diksionarul romi»nesk, lațÎQesk și ellinesk, al D-lui Grg. Papadopulu, profesorul de limb’a ellenik% în kotegiul St. Sava, slujind drept înștiințare. 1NTRODUKȚIE. Teorii generale despre diksionar. Itarțile cg konstilue o limbi» sunt doi»: materia si forma; tea dtan- taiu este objet al Diksionarului, tea de a doilea al grammaticei. Și pro-, kum ki»nd generalisim elementele limbei unei nații, înkeiem gramma- tik’a ei; assemenea și ki»nd gene- ral min acestei pentru toate liim- bele, înkeiem gratnmatik'a genera- li» sau filosofiki». Cea dtantaiu e- ste o mi»estrie a mech ani sinului unei ]imbe, ica de a doilea este 6 șciin- ți» a teoriei limbelor. Adunând și formimd kapitalul vorbelor uhei limbe, avi>nd pentru aceleași ge- j nuri (feluri) aceleași regule și luimd drept masuri» generata trebuința, întrebuințarea, analogia, sau ele- mentul- ne se afli» în limbi», alki>- tuim Diksionarul unei nații. Știin- ța omeneaskb n’a înaintat i»nki> îndestul în ki»t generalis’țnd si Diksionarele națiilor si> adune și si» înkipuiaski» un Diksionar gene- ral prekum a înkipuit o gramma- tiki» generata, daka nu în ki»t ki»- tre seriinifikații, cel pucin în ki»t ki» trc afirii tatea , vir stă și i st ori a vorbelor. Ființa acestui glosome- țru, ku toate ki> nu 6 i>nki> atatzde neputincioasa dupi» kum se krede, remase in si» înapoi din neajunge- rea relațiilor deosebitelor litera- ture, din ș^rt^lia paralelismului’ e- lementeloir lor, și ’ din lips’a filo- soficei întiierki>ri, ce nașce tot d’au- na ușurința kugetarii sau pedantis- mul, din neunirea și neîntregimea starii învi»ți,turelor, prekum și din pa ti mele ne se î’nkulbi» între lite- rați ka și intre oamenii de- md. Arta dar a lesikografiei, se im- portași din influința și nedesi>vîr- șirea felului si»u, și ku toate ki> dik- sionarul este poate cea mai seri- oasa din ki»rțile unei nații, i>nsi> dela Apolloniu sofistul, karele este cel mai antik dintre lesikografi, vckuind în zilele lui August, * și pini» akum , arta în general n’aa- Acest diksionar Ta dat afari» Villoion in doi» volume în i la 1773. n&tat vre-o însemnitoare 'nainta- re, nini analogi kb nele-l-alte fe- teri ale kbnoșnințelor omeneșni, de și ab kbltivaf o birbați foarte in- vitați. Filosofica nbOi kare îm- parte și sbbt-împârte kbnoșnințele ka si> le perfekționeze întrten kip mai înlesnitor, kb toate ki greșa- șne perzind ast-fel generala legi- feri între d’insele și bnimea lor, și 6 siliți, de a repetă la mai înalte șniitițe aneleași adevirsri si prin brmare a însînbă atitea prisoase; kb toate aneste a folosit lesikogra- fia, pentrb ki despirlind dimtrb- pbl întregimei diksionarbtei’ defini- țiile, istoria împrebni kb chrono- logia,' sas vîrsta vorbelor, a pis- trat n»mai partea erminebtiki. Fo- losiridb-se inși din teminele vea- kbrilor moderne, a kam perfekțio- nat oare-kbm partea aneasta a losi- kografiei, și a nbme întrb melafi- sika împirțire a senlnifikațiilor; inși în general și mai intite, în kit pentrb' diksionarele limbelor antine, este vremea a se reîntbrnă, d«pi legea litierelor, în brmele sa- le, și kreskindx-o si’i perfekțio- neze și nele-l-alte pirți. Kini le- gifera între dinsele de a și deve- nit anevoie de înțeles, se pistrea- î Zi insi> dejbdikarea, și dezvolta- rea ei vă înlesni în oare-kare kip generala komparație a fefelor ele- mentelor limbistine ale Omblbi în differitele klime, în differitele c- pohe și în știrile tei. PARTEA ANTA1EA' Despre limbVRomini. KAP L ' Istoria limbei Romane. § Istoria limbei Romine mai nâinte de epocha de akbin. Limb'a Romini transplantați pe la îrinepbfel veakblbi al doilea din frbmpsbl pimint al Italiei, pi- strâ kb adevirat mblte din frans- sețele ne eră datoare ihflbmței kli- mei și istoriei; veni inși ani ns snigeni, nș prin partea prea in- vitați a poporstei Roman, ni prin nete și âdbhifere de Oameni, din deosebite nații. Este adevărat ki nea mai mare parte a elementelor anelei limbe, se kbveniă, dspi nea mai generali istoriki însemnare a veakbtei, la aneea ne nbmim mas- si latini, prekbm Spanioli, Galii, Italieni, lingi kari se adăo- gi și Uirieni, Manedoni șnL trebse inși si> ne înkipbim ki na- țiile assbpra kirora s’â fost împbs limb’a romani, as fost și bitat lim- b’a patriei lor, dar ori ksm vă fi> este adevirat. ki onest asternbt lektik și împ^s a koplesit limb’a dâki, kare fiind firi îndoiali bna din nele trakopelasghe , s’a' fost modifikat poate de kitre bnnasii maretei Alexandra, o a kopleșil, zik, într’atită, in kit kb mare a- — 30 -r nevoie abia i se pot dejudikă oare- kareurme. Daka este anevoie a se lămuri natur’a limbei an tine a Danilor, este ănsă foarte protiv- nik a se hotărî genul, karakterul, și proprietațile limbei latine kon- timporane ku nea addusă în Dania, kăni este ku totul nekuviinnios a O identifikă întru toate ku nea pro- priu numita Romani), despre kare abia dela al un-spre-zenelea veak înnepeip să avem oare-kare istorice deslușiri, Este ănsă înve- derat kă diffA’ințele glosselor, n’a trekut mult și s’au desființat, și limb’a romănă dela al patrulea veak țrebue Să fi înneput a differi ku deosebire de limb’a ne se voi> biă în Europa de appus. Iar anear șțao fane ku mult mai prețioasă, kăni kuprinde după kum fie-kare pregătit observator poate a vedea, nu numai țipi, ni și rădviini kare pri s’au perdut, ori s’au prefăkut într’alt kip în alte glosse. latine. Prin urmare studiul limbei roma- ne poate a resplăti ku îmbilșugare pe amatorul limbistinei kompara- țive. * * înțelepții luminatei Europe rie- kunoskăndînsușirile limbei ro- nume, au nisne idei foarte nede- săvîrșite nu numai assuprâ ei, ni ănkă prin urmare și assupra ne- lor-l-alte glosse numite romane. D* Reynouard , foarte pucin și foarte nedesăvîrșit, skrise de- spre aneasta limbi», și țn multe s’a amăgit nebăgfrid de seamă Ast-fel fiind stareț limbei romă- ne, nația kreștinindu-se ănkă dela înneputul poate al veakului al trei- lea ’și-a prefăkuț karakterul ast-fel în kăt și limb’a ’și-a simțit inrîu-’ rirea aneasta; după acestea semin- ții slave, tatare și germane, de și tabărîră adesea în Dania, 'tnsi ur- mele lor nu se întipăriră adănk în grasul său pămănt. Din acestea slavona își are superioritatea, din prinin’a religiei pe kare o edukă ani* Limb’a începu si» priimeaskă oare-kare edukație slavonă, și cele d’ntaiu semne litterare ale ei le-a~ aridikat Christianismul. Iar daka kărțile sfinte bat în oare-kare kip în ellineșne, aneasta nu vine din in- fluința ne are ellenika kătre slavo- na, kăt din influința d’a dreptul a elleninei kătre nea romănă, si pen- tru nemijlocitele tradukții a mul- țo.r kărți sfinte și pentru relațiile kătre imperiul răsăritului, kăro- nu pucină întindere le dete supe- rioritatea morală a Konstantinopor lului. Kurtea Romei ku toate silin- țele ei, mulțumită kredinței Ro- măriilor, n’a pulul săvirsi riimik Inlr’ancstea limb’a rontapă în- cepu a se subt-împărți în patru ra- konsiderația ei, după kum o vom arătă in prefac’a diksionarulur. D. Whyte skrise și mai drept și mai ku kuvînt, ănsă și el fiind lipsit de kunoștința ei, și avănd înainte kărți ne nu înfățișă un karakter general al ei, nu putu a se întinde îndestul. — 31 — mure: nea din Macedonia, nea din Moldova și Bukovina,neadinȚarfa Romăneaskă și Bănat, și nea din Transilvania și Ungaria. Dar fie- kare dintf anestea nsi> fi-vă oare mai bsni>? ns , și Să vezi ksm Akolo — în pensionat — dum- neaei trebue sb fi kontraktat prie- teșug ks alte fețișoare, si cel păcin tretese să aibă doi sau trei priete- ne intime. Ești apoi, sigur kă, ko- koana; dumițale eșirid, din pensio- nat, prietenele sale nu vor fi fost priimițe și băgate in acele sfăta- lețe în kare cearkă biet să kunoa- skă mai din nainte, cel puțin prin analogie jokurile'kotembeilor ? în sfîrșit, aceste prietene se vor mă- rită și ele o data; si atunci vei a- vea treabă Să privighiezi patru fe- mei în lok de una , Să ghicești și să afli patru karakteruri, și prin urmare te vei află în mila a patru bărbați și ă vre-o doi-spre-zece alti celibateri, kum am zice holtei . kilipirgii, și kurtezani ai dumnealor, afară de frățiori, verișori sau prie- teni buni ai prietenelor; kokoanei dumitale, și kăror nu le kunoșci nici viața, nici principele, nici :o- biceterile, și ku. kare pare kă te-ai — 33 — si înșirat, ksnbn^ndb^te k? sksin^j. • j ■*■ pa dbmitalc/kanșorte. • Z^s „ n^mai-Rrakbtei ’i-a ipstat plesni. în gMd s* skorneasH in pensionat do%d;emoaselie prin ora- Cel pxțin Mada- șeJe ne le mari! me Campan își stabilisse faimâsbl Și vezi ci- neasta înțeleăpta preîngrijire do- vedește k% ea n-a fost o fenice or- institut la Ecoueri. dinart Ma poate ki ni>(tajdbești a opri kb.înieșnire pe kokoana dsmilale de $'si vedea prietenele din pen- sipiiat ? Nș jnai kredeși dumneata toate alea ! Dumneaei se va întalni kș densele lâ bal, la teatrs, la preumblare, in kme., și ne do mai servi teri Wși pot fane femeielesna alteia!... ■ ... Pe tang'L anostea, dâka kokoanș soakra dbmitale ’și-a pss pe fie-sa, knnd erâ fata, in pensionat, krezi oare ki» o vâ fi takbt aneasta pen- trb dragoste de a’și krește .kopiksl dbprfc kbviinta ? K» mai krede nini aneasta, kMi mbma kare își iube- ște ku adevărat fata și veghinzi» pentrș yiitorbl ei, n’o depwteaz?!» de l^ngi» sine. Si» vezi prininac; o fețișoara dela dbi-spre-zene pini* la ninni-șpre-zene ani fe sn grozav argsș (gardian); și daka soakra db- mitale nîs va ii voit s^aibi, gardieni pe tangT> dbimfeaei’, krede-nta ziîi, ko> eș înțep a b^nsi ki kokoana soakra dbmUale este din rîndbl uel mai h'bnbit al femeilor oneste. A- neasta ă o b^nbiata a mea , dar dsmneatâ.ești stapîn, poți s'Jb g^h- deș^i ori ne îți v4 ptaueă. Ptan ! brmare în cri ne okkășibdbmneaei j vă & pentrs fie-sa sn ’fâțaf esempl^ sas ’sn primejdîQs sfetsftoir Sta , despre soakn> vom vorbi 'alta-data. Așa inkotro te vei în toarne, pațsl konjbgab, inas- semenea împregibrare, este toi așa i stam ani de spinos. Mai ’hâintea revoluției, k^te-vă familii aristbkratine — din Fran- ca — își trimitea fetele In kkverite; (m'bn'Bstiri). Pilda aceasta fc br- uiata de b jn^lțime de oămeni hc își dnkipîoa Ita psinfeși fețele kolo bnde se âflâ și ale «rial doimi* mare, vor Ibă* și ele tonii și mâ^ hierele lor. trufiei eră la îpHepbt fațata la fer£ mrea domestik't. Apoi ksvelitele și ele aveas toate nekbviințele pen- sionatelor. Lenea intrtansele dom- nește și mai grozav. Grilele klabî straie apprind imaginația. Sings- H>tatea estesna din provințiile4e- le mai ptakbte diavotetei,și ms poate nine-vă krede -puta KnâO înJ tamptarile și fenomenele nele mai obUinmte din viata, pot si ap- prinzi» se» derapene sbîfl^etel fe- țișoarelor gîndbroașe,. neînnerkate și tari» treabț. ; Unele, pentrs ki> le-as ptakbt himerice; fak^iște boroboațe ktnd mai• Hibdătep’kmid mai omenbșd. Altele^ taknmdsși o înkipbire feâr- țe kovîrșitoare despre fericirea kdnjbgalfc — pentrs k^ s’as dcpir- 5 — 34 — sa. Și poate kă peruka & o emble- mă minunata» pentru viața omenea- skă și pentru epochele sale. 1) n 1ăia e p o ch ă. — Se -pare omului kă n’o si» mai aibi» nici o dati» peri albi. A do a epochă.—In ori ce întâmplare, își zice omul, si kiar de voi» avea peri albi, nu voi» pur- ta perukă. O Dumnezeule! cO urît lukru e peruka! Te skoîi Intr’o zi de dimineață, și auzi un glas, un glas la kare de atătea ori ’ți-a săltat inima, și îți strigi» ku mirare: ah! frbțikd! ai un pi>r alb! A treia epochi».— Pentru ce si» n’aibi» cine-vâ o peruki» bi- ne fi»kuta», kum si» n’o kunoask’L nimeni ? Zi»u £ un merit si» poata» cine-vâ ami»gi lumea. Apoi, peru- ka mai are un lukru bun, ki, ține kald, te skapi» de guturaiu; șcl. ■ A patra e p o c h i». —Peruka e fi»kuta>, si așa de bine îți vine pe kap, in kit poți încelă pe toți ki»ți nu te-au kunoskut. Peruka akum b o griji» mare-, di- minețele, cea d*i»nta»iu treabi» îți & ku di»nsa, s’o pepteni , s’o nete- zești, s’o dikisești, s’b înkirlioțezi, in ki»t ii afli toate amănuntele mai bine de kăt cei mai meșteri peru- keri. Ki»nd îți vine perukerul vor- bești ku el ka un artist. ‘ Ațci n c e a epo c h ă.—începe a ți se urî ku grija perukei: seară s% ’ți-o skoți din kap, și dimineața tat din kasa părinteaskă kănd au tncepuț a mai simți — kănd se 7 mărita» încep a’și zice intru sine: n’am avut norokrki»si»toria mea nu kum ’mi-o înkipuiam. In ori ce kip inștrukția nekomplekta» ce pot să ia fetele kreskute în deobștb, își are toate primejdiile unui neîn- vățat și toate nenorocirile muși in- vitat. s O fetișoari» kreskuta» a kașă de o muinc» sas de o mătușă virtuoa- să; bigota»amabili» său plini» de măngîieturi^ o fețișoară ce n’a kălkal nici o data» pragul kasei a- fară, fără a fi împresurată de gar- dieni; a kăria kopilărie ostenitoare s’a obosit de munkă ata»t de va- nă^ kare nimik nu kunoaște nici ănsuși teatru, este una din acele kbmori ce le află cine-vă ici kolo, prin lume, întokmai ka acele flo- ricele din pădure, împresurate de tisfe , ce le-a păzit de a fi văzute de oki de om. Acela kare , b stă- păn o data» peste o ast-fel de floare așa de kurata», așa de frageda, așa- derekoroasă, și o lași» apoi s’o kultive alții, acela d’o mie de ori a fost vrednik de nenorocirea sa. Acela un nătărău un... monstru. FASILE CĂSĂTORIEI. KăSățoria are deosebite fasi , în- tre kare-intri» și luna de miere. Am băgat de seamă kă omul feîn kăsătoria sa si în primejdiile ei întokmai kum se afli» și ku peruka — si — s't’ți perzî aVșla vreme, O Doam- ne I ne supTFTtor lukru ăperukal A ș as ea e p o c h t. — Iniep a se vedea pe subt perukt kTte-vâ fire albe; Peruka nu’ți sta bine pe kap; se tot pleakT kimd în dreap- ta, ki»nd in ștangă , k’tnd pe nea- ta, krnd pe frunte. Iniepi a ve- dea oamenii, k%nd îți vorbesk, ki li se kam pironesk okii pe subt u- rekile dumitale. Pe neata se vede o dungralbT ai Ierna peri nu sea- mini ku fața perilor perukei, ne biet ea sc kam la st rotund assupra gulerului hainei dumitale, dar n’a- re ne’ți faie kt pTrul dumitale e prea alb. A șa p t e a e p o c h t Peruka dumitale seaniTRT... știu șl eu ku 4e mai s ea im, ut , kt si dumneata începi a rîde de tansa. — Dom unic , jut îulrebT o da- hit foarte ku duh, ie a bine-voit ST’mi dea mai multe deslușiri si povețe assupra aneștei skrieri, ne înțelegi dumneata ku peruka? — Doamna mea, k^nd un om kade in aiea neihgrijire in lnsT bTrbatul meu nu e.— I se rTtaneă mintea, Ierta st afle vorba — nu 6... amabil; nu e... tokmai așa stutIos; nu e... tot în- tr’un kip ; nu —Atonii, doamna mea, dum- nealui va fi... începu rrm a ne uită unul la ata toi, ea ku o demnitate j^kata foarte hi ne , si eu ku unsuFrîsfoarteaskuns. — Vtz, ziseiu eu, kt treb«e ks deosebire st respekte nine-vă as- zxl scksxlxi mitotel; penirx ki* a- tata Ixkr» ax și femeile mai kxrata îmi Ixaix o ședere a xnxi om ne are st deskopere xn Ixkrx oaje-' kare prea însemnTtor , și frumoa- sa dainT îsi Itsț okii în jos ka și kTnd s’ar fi temut st nx’i vie ruși-7 ne de kxvîritarea mea.. — « Doamna mea, in zioa de a- stazi n’ar spinzură nine-vă un mft nistru,' ka alte dTți, pentru un ni- mik, pentru xh d a, sau peiitrs uri-' nu; în zioa de astTzi nupurtam ka alte dTți fie-kare kTțe p sabie la r koapsT ka st fie gala a resbunam necinste. Prin urmare într>nyeak în kare nivilisatia a takut niște ’na- intari asâ de repezi, in kare ne poate nine-vâ invTțâ or taie siiinta în doT-zeii si patru de lekții; toate au trebuit st’sî ia anclasi avint ki>- tre perfekți e. Nu’ putem darT st mai vorbim limb'a aspri si groaST a strrmosilor noștri. Veakul în kare se fabrikt țesTtore asă de fi- ne, așa de subțiri si așa de sIftIu- nite mobile, asâ de elegante, por- nelane așa de bogate, negreșit ar fi trebuit st fie veakul perifrasilor și al lirkonlokutiilor. Trebue dar și noi st ne ierkTm. a taură vre-o vorbT nuoT ka s’o punem în lokul auelei kotniie espresitaku kare se ser via. Mol icre; pentru kT„ dupT — M — kkm a zis’o si un autor kontimpo- ran, limbagiul acestui mareome-? ste prea .liber pentru dame, ki- ror gazul li se pare prea “bătut si prea ne transparent pentru vesmin- tele dumnealor. . «In zioa de astăzi junii, oame- nii de Urne kunosk și ei ka si in- vitații gustul iniiăskut al Grecilor pen-Wu mistere. Această nație pne- tikă a fost sciut Să dea nisce kolori fabuloase anticelor tradiții ale isto- riei sale. La glasul anelor rapsodi, poeți si ron/anțieri împreună, regii deveniă zei, și aven tarele lor ga- lante se transforma in nemuritoare alegorii. «D. ChomprOJicenciatin drept, autor klasik al diksionafului de Mi- tologie,zice kă labirintul «eră o pădure rătăcită și înkisă, împo- dobită ku zidiri întokmite și așe- zat e as t-fel, în kăt daka un june mi’ți intră o data», nu mai putea să’i mai afle esirea.» Ini și kolo, dumbrave înflorite i se înfățișă; ănsă în mijlokul unei mulțimi de alee ce kreșteă în toate părțile și în toate kipurile, *i se înfățișă o kale assemenea și uniformă; pen- tru rugi, stemei și spini, bietul pă- timaș ce intră aci, avea si> se lup- te ku un dobitok numit Minotaur., « Așă, doamna mea , de vei voi Să’mi faci onoarea a’ți adduce a- minte kă Minotaurul eră din toate dobitoacele kornute, dqbitokul pe kare Mitologia îl arata» de cel mai perikolos ; kă, kă să se skape de grozăviile și pagubele ce făcea a-, cest dobitok , Atbenienii se abona- serăa’î trimite pe tot anul, ân bun sau an n>u; kăte cinci-zeci de' fe- cioare în kap; sunt sigur kă iîu vei mai fi atunci de rătăcita idee, f prietenului nostru D. Chompre, kă adikă labirintul ar’ fi fost, un fel de grădină englezeaskă, ci vei reku- noasce kurat în această fabulă in- genioasă >o alegorie delikata», sau, mai bine-j o ikoană foarte potrivi- tă si grozavă a primejdiilor kă- Sătoriei. «Pikturele ce s’au deskoperit de kurănd la Erkulănum, ne-au in- kredințat despre această opinie. «fcu adevărat, înțelepții multă vreme a fost krezut, după kățbvâ autori, kă Minotaurul eră un dobi- tok jumătate om și jumătate taur; insă a ci’ncea tablă a anticelor piktare din Erkulanum ne înfățisază acest monstru alegorik întreg în- treguleț ku trupul de om si numai ku kapul de taur, și, ka să ne ri-. dice ori ce fel de bănuială, îl ve- dem împilat la picioarele lui Teseu. « Akum, doamiîa mea, pentru ce Să nu alergăm la Mitologie ka să ne ajute în această ipokrisie ce ne-a stăpînit si kare ne oprește să nu mai rîdem kum rîdeă părinții noștri ? «Ast-fel, kănd în lume, o femee tînăiă n’a preașciut bine să intin- zc» vălul ku kare își akkoperă pur- tarea o femee onestă, unde stră- bunii noștri ku o vorbă singură, — 37 — ar fi șp»s kmW pe n sine și ps r rea si fetei faptei < damele din zi.oa de asfezi încep a’si mfedia trap»] , a stringe bazele, și foarte rușinoa- se adik^ a zice: — Dar, e frain»șiki>,e amabili», i»ns'i>... Tj isc» ce ? —'bnsi», adiki» £ prea 11 e k o n- ș e k » en Lb.... « Ce mai de vreme; /mi-am bB- tel kapsl, doamna mea, sb alte în- țeles»! acestei vorbe, si mai k» de- osebire figSra retorik'B prin kare dumneavoastră o faceți srB însem- neze improtivc» de adevărata ei 'se'mnifikare, T>nsi» toate k»geti>rile mele și b^taule de kap ten» de- șarte v - « Dumneavoastră aveți ak»m a- ceasti» vorbi» pentra dame, si hnd o femee este nekonsolteenfe, at^nni pe bietei bărbat ș.» . t< Akm, -doamna/ mea, iartB-mi» s't Ihkiete / mbl stimabil si nefe- ricii în kâsi», om?»l kb o femee ne- konsckaenta», sa» b^rbatel mine- tabrisat, $»nt,_ teite nici mai imslt Iutei mai pbijin^ksi'aX bărbații d»~ ; pi tetei tei Molibre> •.« Ak»m, stlpînâ mea • zee a g»- stetei modern , expresiile acestea pot sii ți se pâri» de o tiânparinta> indeștel verginah»? , « O Doamne 1 2ise ssrrizrbnd, s,e tot skimbe ui ne-vă vorbetey da- tekra renume, ziknb’i cîne>va?:k» doi» silabe sa» k» o tpttenâ,» Așa mi» sateta» k» o mrki reve- rinta» ironikTE» și se fi>k»- nev^- z sta». . . ♦ In ki»t pentr»; ă»>heavoâstr^; cititorii mei, de se vă află 4iiieWă sos se supere și si» se întristeze de acest kampion konjsgăl al me^ eakgs ki> șp»te mai din ’nainte, le£ așa, tokmai de o data» h» se face cine-vă nefericit în kas^. ^Un -Om aj»nge la aceasta» temperâteri» ItQîiH jtegali» încetei k» încetei și treptata -B&'Lnki» ce mai de bărbați mi'țj a» fost și mi’Li a» remas nefericiți în kasa lor, in toata» \iața, și feri si> știe! Aceasta revoteție donifH stiki» se face si ea d»pi> oare-kare regsle; ki»ui revotețiile L»nei de Miere s»nt asâ de sig&re ka și fe- sele tenei ceratei, și se pbtrivesk la toate tefesidoriile.:. SrB știi ki kbko^na dninifeie, ito ’si va face »n amorez, ferB a'si face mai cmfete niște serioase re- flesiL btata: Momente! ki»nd L*na de Miere începe a deskrcsce, este kțnckâkm- neala.âi. dezvoltat în dumneaei sim- timentei’ pfecerii cb: n» ’l-ai înde- — 38 — stelat; este tem am zinetend dxmneata ’i-ai deskis kartea vietei.? Kokoana dsmitale atenei înțelege de minxne prin prbsaismxl amora- lei dxmitale nelxi atat de lesne, poesia ne trebxe si» xrmeze din akkordel sxffletelor și destatarilor; întokmai ka o păSărite frikoasă, speriat! inte de trasnetal înnetat al anei pașne,’ așă și dxmneaei, în- nepe a skoate kâpsl afara din. tei- bxl Săx, privesne îrhpregixr., vede Ixînea’, și învățata», înHerkata akxm despre vorb'$ deskoperita» a șara- dei ne ai jbkat dxmneata, înnepe a simți setei patimei dxmitaie o- stenite; înnepe a gbini te nxmai te xn amorez atem vă pxteă să re- dobîndeaste voiea libera, a di te tem am zinc kavalkada inspirata» im tempia și dxmbrava amorxlxi. Ce S! mai sik, dxmneata n’ai fă- tet alta de tet să xssxni xn lemn verde peritrs xn fok fiilor. In starea karevăaflați atem și xnxl și altxl, adite dxmneata și kokoana dxmitaie, nx e nini o fe- mee, și ănsăși nea mai virtxasă, ne hx s’ar află pe sine vrednite de b patimă mare, kare îix o ar* fi visat, și kare nx ar’ krede te este foarte'fokoasă; pentrx te tot d’ax- na avem aceasta slăbinixne, anea- sta ixbire de sine, de a zine adite te vrajmașxl învins, a fost mai px- ternik de tet ar’ fi fost. Atxnni mai ’nainte ănsxși de a se înfățișa vre-xn amant, feineea îirâepe a se gindi de este păkât sas nx a fane o așsemenepporni- re: nearte xn fel de Ixpta ^e se reskoâlă între ea, și intre datorii, legi, religie, și dorințele sekrete ale xnei natxre, ne nx mai krede alt frax de tet pe a^ele ne’și im- pxne singxra. Ani înnepe pentrx1 dxmneata alte randxială te totxl nxoi» ; ani se alte nea d^ntaix da- re de știre ne natxra, aceasta» bxnă și îngăduitoare mxnn>, fane txtx- lor taptxrelor ne4 ax si» dea peste vre-o primejdie; eă a pxs de gîtxl Minotaxrxlxi xn klopoțel, întokmai ka si la koada anelxi grozav șearpe ne este spaima tetatorifon Atxnni se vădesk în kokoana dxmitafo ni- șqe semne ne le vom jixmi h e l 1 e dtentăix simtoame, și vai de anela *je n’așnixt să le resboia- ste! Cititorii kare își vor addxne a minte te le-ar fi văzxt in kasa dxmnealor, pot să trepte la kon- klxsia acestei skrieri și vor află mare măngiiere. Ornai te dxh trebae să știe a ne- tenoașne semnele tainiue, ivirile astense și neînțelese, și deskope- rirele ne tara voie skapă atarnii din pxrla’rea femeii. Acestea sxnt nișne semne foarte^ importante zut ia-nb- mulți alții, pe kari îi si pli>ng, si, askulte, ku ironia pe Le- za, povestirea vre-unei fapte gene- roase sides interesate. T>nsi>, ace- stei klasi numeroase de nenorociți imaginari și 'de sceptici de ki>te doo»-zeci de ani, ’i-ar trebui si, dea ku adevărat peste nenorocire, sb inceapi» a sufferi în fapte,, ka si, ’si viedn fire și se, inceapi, a judi- ka drept. Din-norocire pentru o- menire ki>tot se mai afli, esemple de virtute , și nu trebue a skotoci. suvenirile pompoase ale istoriei ka si, adducem dovezi' despre di»hsa. De multe ori aflem nisce eroice du- reri askunse subt manta oamenilor de mijlok. Ki,te mume kuvioase afcm, kare în Umilita lor sfere,, au întrebuințat si kuragiu si răbdare și sta>ruinta> ori ki>t a trebuit ka si, dea societarii un bi»rbat mare. Personagiul despre kare voiu sri> vorbesk eră dintr'acea klase a so- ciețidii kare truiesce nekunoskuti», si ale k^rui smerite virtuți arare ori ajung la urekile lumii; și ace- sta, poate, kc» și este unul din ku- vintcle ce mi, fak ku ăta,la Hldu- rb.a’mi fi skumpi» memoria acestui erou de saU. 3?ot?d>auna ’mi-a pli,- kut mai mult 0 floare din dumbra- dele noastre, kuleasi» din earbi» și din m, de Ht cele mai frumoase plante ekfcoticec^ kresk fekfee in- tr’o temnita de stikfi,; ' v Acest om eră îrivc,țMâr$gatu- lui din valea de Bas-BOMlpnnais; numele nu i’l sțiu se, vrl șpuiu, pentru kc> tot d*auha am auzit nrundu’l D. Magișter. El\învrțtâ fuc, plata, a citi si a skrie;p&koi pii Jokului, prekuîh și pe lor vecine, si pe taîig'b acgstg^u- milite okkupațir măi adkqgăr și. servițiul de medik și de veterinar* numai singuri, aktivitateâ îui :puteii si’l ajute a împlini datoriile qbd-F sitoate ale aceștii întreite înswjri* n'bri. ^lagister eră un om vekiu, si>ni>tos, ’năl t, si de un karakUr serios si melankolik; vorbiă pucin; surrldeă foarte rar, si ki>nd i se întâmplă una ka această, surrisul si>u semăna, oare-kum unei raz6 de soare de toamna. Pe I^ng'j» ceslea manierele lui eră pline de . blândețe și de demnitate; el un leak avea pentru toate durerile tr^puluiy și numai o vorbi, mingiitoare pen£ tru toate mibnirile suffletului, si fiind-ki, nu vindea nici pe uneje nici pe altele ,* oamenii aVea mai multa, înkTOdere intr’unsele. . Lokuința lui -eră între prcșbiter. (kasa preotulWp și între bisoi’iki»; eră o Icnșcioari, .foarte simpli, și assemenea ku aceea ce o visă j. Jacqes, învelita kp olane, și oko-x lita ku â&pbstîri verzi. Umilita — » — Iwjșqioajrb a Wfe^tetKtei avea ns- m^i o fereastra ne k^tâ* desp^k partea mQWintefar , și iTarfi da tale ^.eașț^rp^tri; kopii saUlbiveniă primăvară se joane la soare ka nisție JăV^renași fin» griji», și • ki>n d Mggislfa1^ îi vedea jisk^nd^s-se’ast- fehp£ ii^i goniă bfajfeFaem'i,wi; îpkidea fereastră £Î ^t^ț^iideă - pleșuva frsnte în a- mipdo'b moinele . Kitre appsșal snei ki>] dsroa.se ^iljexde? vara, mw-mea, sors-wa și es --fae. pre^mblam pe prtsntele kmfapașeale Lianei, k>nd la ko- țissl snsi kot al rîslsi ne VTZsrMi d’o dati» ks doi pași approape de Magester, kare sta pe marginea a- jjei pe țm mal sade adesea el veniă si»'se odihncaslcL kilo sn Tioas; . șușpre aueașta allegea vremea ki»nd sparge începe a se înklinâ k'Btre orizont ka si» fie mai în liniște Icbnd Hitiă sas medita, B^tr^nd pTe4țfe o înkin'BHisnș, a kbria ?Mdsebiti> politețe nb semăna niui ks: simplitatea veștmintelor șăle; pe srmi> inneps iar și> nir îeaskir- Ne așezarăm si noi ns -prea departe de el, si er» Jngăfo d^;seami» ki> adesea el își’ *ita, lir Jare^. opritidîs’si .^^Mtm ile ă$sș- gfea^a^tri»;' se Pe^ H^ă $wtt în el i indat’k Uă o slrninl» $- n> îndoiala ki» Mffer$ W1Mni ohrajfi ’ i șe^%ljă , okii îsi perdea ? s^iînjiletca obiHimnli» si eHremîs- râ ăsUfeî în 'k^>t îi ki»zî5 kartea din m^n^/ sr se rostogoli pip^ fa fai- ne, Eț> o faias kt$ o nevinovata in- diskresie de kopii, ^i m^dvs de : a pb'lea artta k'K stib si es si> ni- tesk, în'țeptsiK a’i slomni titfe în gsra mare~ Atâția ani ninsen»;pre- ste kapsl meb d- atsn^i, în ki>t na ’mi addsk; a minte dei a^el titK; 'lhs'b ns ăm bital ki> kartea era de acelea ne,bk se pn d frbgaik de seamm • în n e kip ea priyiă krtnd la karte ki»nd la Magi ster, vi»zb’îb krb mirarea i se prinînsia kb total din alt nevâ. Magistend btgi» și el.de seami> la mirarea m^me-mei, și înneps a vorbi ims'b kam simit. —«.0 Doamne! madama, ki.bti>tb> rile dmitalc, fi>rR voiea’ți par’ ki> ’mi ner’d desteșlre oare-kare; ve^ nirea dsmîtale si a kopilasilor de-» step tari» atâtea sbveniri: ingrOpMe în fcndbl inimei mele; în klt im po'iis a m'B opri n ku o im»ni» uskati și kon- vulsiv’i», sau aruhkimdu’și adesea kite o -ki»uti»turi» plini» de durere și obosita» assupră kopiildr în ago- nie! RoSele dbrazilor lor se skim- baserc» în krini; ei surrîdea și plân- gea într’aceeasî vreme, și întin- z'Midu’și brițiâqarele ki»tre muma lor, îi zicea‘ « Nu pl^nge mi»mu- șoam», nu plânge, ki» nuoi» nu ne m^i e nimik!» Ku aceste kuvinte își deteri» suffletul... Mitutei angeli — 42 —• mirt,, ne putea ănkă speră în viilor atăția ani bălăiori! Mama na mai aștepta poate de kăt acest minat, ka Să i se sfarme tot ce avea de muritor. Kum le auzișus- pinul după urmă, ku un surris își delte’ și ea suffletul. Artur remase singur în lume, remase doă zile împetrit și fără lakrăme. Abia după ne se depusei^ subt o pâatră mare din fd°SÎ5l bisericei tot ne avea el mai skump în lume, atunci se sparse și desperalia hi. Ntf mai eră așa june ka Să poată plân- ge t și ănsă durerea’i eră foarte aspra». Eși seara din kamera unde sc urmase această dramă, și se (fese pe pruntele Lianei. Atunci el iși isbi pejptul, atunci /l-ai fi pu- tut auzika Manfred: «Oh! irita- rea! ... uitarea!...» Apoi începu a rekapilulâ Mia kăte una toate bu- kuriile trekuțe, toate durerile'i pre- sente, și pentru ăntăea oară, îi veni în minte ideea uneikrime. începu, a privi lokul rîului... Mi separe kă eră ănsuși aci* unde suntem a- kum... Se repezi să... Ma în ace-r lasi minut o mini tare îl ținu în lok. Se îhtoarse, si văzu un om în-r vestat ku sutană lungă. neagra». E- ră preotul satului. Ministrul lui Dumnezeu lui» pe Artur de mi»m> și îl trase in prcsbiterul Său. Nu v’L/mâî spuiu kăte îi mai zise acest om kuyios; ănsă kuvintele lu; a- vura> o mare putere, kăci a doa zi în revărsatul ziorilor Artur porni din aneastă văile la Paris. Ku toa- tă înaintarea vîrstei sale^ sludiă medicina ku o kăldura» ne avea în sine un ne și posomorit si străin . In sfirșit după trei ani kănd se fă- ku doktor, se înturnă in acestași lok, unde iubi ții săi muriseră poa- te din kausa lipsei unui doktor... /biisă iertați, adăogă Magisterul skulăndu-sc, auz klopotul sună Hăasui.skoalei, trebuie să vă las. — Și ăkum , îl întrebă mumă-, mea umilită, ne s’a făkut Artur? — Akum A prea băirăn, respun- se, singura măngîiere rie *i-a mai remas, este de a șni kă de folos la nei-l-alți nenorociți, și kă se va duce peste kurtnd a se uni ku a- ceia cel așteaptă in cer. Terminănd aceste vorbe, Magi- sterul ne salută însocindu’si adio ku un surris blănd si melankolik ; pe urmă îl văzurăm depărtăndu-se de noi ku un pas greu si tărziu. C. Hippolyte Castille. § 2. Starea limbei Române. (urmare). Fiind kă starea politikă influea- ză nu puțin și în littere, vremel- nika kărmuire în țara Romăneaskă ce se văzu în vremile din urmă, fu, pricina a prelungi nestatornicirea limbei; iar tinktura greceaskă, fi- ind oare-kum împunsă și neputănd — 53 slâ de sine, o rătăci maimall.de; kăt stei Indrepteze edakația. Lip^ sa infteinței istorice, și a anei pre- cedente tivilisații, sa» «nai model oare-kâre in viața lilterâterei, ad- dașeka sine si lipsa’ de monumen- te litterarc originale, prekam si lipsa naționalei edakații a științe- lor sa» a învățătarei lor in limb’a patriei^ addasc in general lipsa kărților. Pe lăngă acestea nekib- zaita introducere a tivilisației strei- ne, ti>ră nini o unitate, addase o mare konfasie in nomenklatara lim- bei, și in sfirsit nepotrivirea și ne- invoirea kanoștințelor din țar’a Ror niăneaskă, și desanirea si descen- trarea lor păstră nestatornicia lim* bei tei skrise. Din această teorie foarte pe skart a istoriei țării Ro- manești te espaserăin aci, se vor destesi înalte fenomene ale leksi- kografitei sale temi, învederat este ki> fie-kare limbi» se, împarte in vorbită si skrisă. Cea vorbiti» se prelate, dapăpo- siția geografikă, adikă însuteam» pădareață, kămpeani» si prantea- m>; dspă vecinătatea națiilor, a- cUkă Tarei, Germani, Slavi scl.; si (tepi» lireskbl temperament al na- ltei te o vorbește. Pro hmgă a- teslca se dejadiki, dilTerintc si in meserii prekam si inkipal traistei, in ki»t. sa observat Hși din ko.n- lokbire iu korilokmrc (mahalai) se intratei» in oare-kare’3sip karakle- ral frastik. în sfirsit obitcterile și edaka ți a tetei .fie vorbește pre- fak insasirile limbei, și prin arma- re dif ferințe.1 e limbei vorbi te re- nrșn pentra tot d^așrfa neregulate, aa ănsă oare-karȘ inftevnță în lim- fa’a tea skrisi», kare de si dobîn- dește an karakter general', șe pre- face ănsă și ea dapă materia tș trakti»; Iar împărțirile ei genera- le șanț: poeți kă, litteran» , stiin- țifikă, istoriH, technikă șcl-;‘ șe trează iar prin abtori speciali si prin opere spețiale; între kare se înn»m%ră și autoritatea gsvernstei. Limb'a konversației este acea parte din părțile limbei vorbite, kare este bare-fem ka o vie litterar tsn» ă ei, și se, perfekționează de treptele cele mai înalte .ale tetă- tonilor / liare și dșpă Odid^ți" S d»pă ksnoștințe și ctepă objete te traktă, si dspă deprinderea min- ții; și inimei te dobindesk, sab- tipăresk intr ăiișa niște legi la ka- re ka bakarie se sappane valgisl. Și atesta este anal din isvoarele leksikografiei. l>nsă în țar'a Ro- măneaskă, fiind kă klasile tele mai’naltc kaltivaa in konversație pînă> inai deanăzi pe tea gretca- skă, și dela o vreme înkoati pe tea francozeaskă, prin armare par- tea ateasta a jiml^i ajșnSe rebelă și imperlpfctă; kătî 1 mb’a klase- lor mâi de jos , d#pă kam zisei», ite k^prinde'eksprimările objetelor ce țraktează cei kari trăiesk ka în- lesnire^ se konling ka framoașele arte. Limb’a Săteanalai mai malt se poate sokoti ka o parte technikă a limbei; ku toa ie acestea averea, si felurimea limhagiului sătenilor din lar'a Romimeaski, este k?;atn>- ta mai admirabili., ku kri»t klasiie cele mai de sus desprețul esk si kor- rump limb’a konversației, și se a- •rat'b intrekimdu-se nu num^fa nu se gimdi romcmeșce, ni și a am- mestekâ si a konfusiâ trei limbe fii kbnversalia Jor. Industria ian>^ prekum komerciul, ziii>ria, lero- nijia, fentari«n,/arLmi>ria, șcl. In nea mai mare parte se lukreaz'h de streini; si prin urmare mulțime si de vorbe, si de frasipislreazi,. un karakțer strsin , si akkopen; linia de hotar kare trcbue a desparți lÎDlb’a romani) de cele-1-al.te limbi părăsite. Termenii istoriei natu- rale, pentru Ita nu ș’au kultivât nici o data ka o sisteme» de no- menklaturi unei osebite sciintc, si prin urmare fiind ki» nu au nici o kolekțio skrisn», koprind în sine o mare înmuiata si neînvoire. Pro- verbii sunt o materie îndestul de bogata, și foarte frumoasi,;-.in tim- b’a ronn>nrB, de si mai multf din ei se kuvin limbrior impuse. Ob- servam in sfirșit k> karakterul. fa- nariotik al konversației și al etikq- t i, nu numai vorbe a introdus, dar si nu^pu^ini) i$fluințrK avu la for- marea elementelor de același, fel ale limbei roiin>neș.ci de konver- Mie. : \ : In limb’a nea skris% , dupi ce vom skoate kirțilc cele sfinte $ și : vre-o ki.le-va bisericești,. cfoka nu ^feologiie* remim foarte pucine ori- ginale *din kare mai nici una nu e nici sciințifiki., nici speriata, ie- nrtn i>nki> și ki»te-vă tradukții mai toate din francozesle, in kare inr tampini» cine-vâ în felul esprinta- rii nu pucine konlradikții si nein- voieli destoinice1 a aduce konfusie și cititorului celui mai tan> Înmuia- ta. Multe dintrtanscle se fes vin la skoala sau litteratura romanliki». Kurioasi»; ku adevărat, este si poa- te singuratiki, în istoria lilter.atu- rei, cea pînrb akuin lipsi, de poesii oiigirtale naționale , 11c epice, fie lirice, kare si, se reduki, la simti- mente si la istoria nației. Krez ki> assemenea originale au fost vre-o data, dar s’au perdut sau slau ne- kunoskute, pentru ki> afan> de ora- ții; de istorii si de kimtecele hai- ducești, kare si acestea nu se afta i>nki> addunate în vre-o kolekție skrisi,, alt nimik nu se mai ku- noașcc. Limb’a guvernului este oare-kum formata, de. si muskidind cele mi- litare si francozind în cele-l-alte, prekum aparte din limb’a tribuna- lelor kare si ea kide o data o ifo prin turcie si alte.,ori prin gtecie. Ku toate acestea dela întokmirea skoalelor naționale, formimdu-se si o parte oare-karc a limbei didâk" tice, limb’a romimeaski. Iui, un karalxler si. mai serios si mai stu- dios, ek'sprtmimd, și adesea foarte înuemerit, multe adevăruri se- rioase. x . KAPU. Privirea assupra lexicogriflei Româneștii § 1. Inc.ei‘tari de lexikogralie este ku ncpulinta st, nu*se fi skris de thnpuriu în Dacia ne adesea iu asilul multor învăța li. Vredoik de însemnat T>nsn> este tain Grecii c- t%t de nrimdri de limb’a lor, ha tasarc» ni'ri un dikționar Elleno- Ronrtnesk, sas RoniT>no-Ellenesk, în vrenie;ce tot d’auna se aflare ani bărbați destoinici de a’î lukrâ. Dar s’au amăgit, și amc/giri» și pe Romani desprețuind limb’a lor și skriind numai grecește. Pe aceasta traiul lor avea un ne de ve- netik si vremelnik in țari,, taci si ei aveau trebuințe» prea mare si» fa- ta din țara Romimeasta ku vre- melnik asii al celei de atunci a lor pribege littereture. Asâ nici gn»m- matita Romimo-greceasta alta- tuin», nici vre-un alt monument vrednik de zăbovirea lor tasari», de si se îndeletniceau ta multurni- re în gn>mmatita și teologie, simp- toniT, de Înapoiere,. ce se vede si în Transilvania, undcîn lokul elie- nicei s’a intaibat latina. Trebue T>nsT> srb spunem adevi»ruț, doi, dik- ționare elleno-rom^neșni se alta- luiau de o societate de bărbați in- ncrkați, și iubitori de bine, T>nsi>, din nenorocire, manuskriplele lor se pcrdun» in cea din mi n s- •vrctire a ț’trii si numele for ierna- sem» netanostate, poate si des* prețuite. ' ? ‘§.2. toate, kiita ;edr,k^ițîe a limbei Roimmeșci îh Transilvania., liniștea de kare s’a bstaraț acea Laic», prdselitisrnHl preoțiloivâpps- seni, in cea mai mare parte âdc>- pați de4nvT»țT>Urc>, infhsința îhv'L- Utorei austriaco, det^n» oâire-kare Întindere limbei, și deakold .krez ta resT>riri> cele d’nmtita diklib- nare. Și ta. toate ta Ia încerkarea orirtara lukru se cere o mare in- dulginh, J i»nsT» starea pedanta a tanoșcințelor în Transilvania, kor- ruptia latinei, kare stritahdu'și ; toati, yrcdniciar , deveni o - limbi» volgari> imptandu-se de barbarisr mi, și tari» gust ^ngurind,'și drept modele avi»nd niște limbuții teolo- gice sau [rasele înapoiatului loghio- tal, acestea kontribuirr» foarte mult la neperfekția celor doi» dik- ționare .ce unul dupT, altul se art- tari>akolo. w Unul se dbtte în Klausemberg al Transilvaniei, la 1822, în do't vo- lume ,in 8° de loan Bobb, taini- ci nd fie-kare vorbi, romimeasta ungur.eș.co și latinește; fiind imsi» ta dupi, trei ani la 1825 se ari»ti» in Buda dikțidnarul romi>nesk, la- tincsk, ungurcsk și ncnilcsk, lukrat de o societate, intr’un volum in 8°, voiu vorbi ce-yă pentru amândoi»r avtndln vedere pe cel din urmi». Lukrareâ ,unui dikționar pe start preinkipuiește deraarkația materiei. mi»neaski» se tradxk Rx alte frase în nea xngxreaskă. Dxpă mc dar va adăogi pe acestea în cea xngx- reaskă, va vedea, kă lipsesk din precedenta tălmăcire latină. Prin xrmare £ trebxință să. le tradxkl latinesce si si» le adaoge găsindx- le ăntăis’în axtorii iricerkațî, iar acestea neskimbi>tidxW nx arată nici -o ^estatc, kăci alt-fcl s’ar fi aflat k(^rinse in tălmăcirea lati- nii: ssițt dar atătea povere dik- ționarxlm pentrx partea latină. Dxpă ce va -reîncepă aceeași Ixkrare în cea germană, xnde a- doăgirile trebxe a sc face întreite în lok de îndoite, pentrs kă trei ssnt akxm si limbele în kare Ire- bxe si» le priimeaskă, va vedea kă Ixkrarea sa are kx adeVărăt oare- kate metod și dcsăvîrșire, dar e- stc desîntrebxiiilată ka xna ce Re- aprinde mițe prisoase ce ă fost si- lit să priimeaskă din pricina în- troiței tălmăciri,. Iar de va voi ka fie-kare tălmăcire să fie neatăr- •nată de ceea-l-altă, atxnci nx face tm dikționar ci trei, din kare xnxl e de prisos la cela-l-all, si nx sxnt .împrexnă de kătde pisiriă. Iar de :va voi a se mărgini in acea lălniă- cire kare e komxnă la kăte palrx limbele, atxnci poate fără primej- die adăogi si slavona și araba, kăci toate limbele ax oare-ce de koiiixri i între sine; ănsă ătsrici nx scix ci- ne ar fi intrebxihțat dikționarxl Ixi. Iar de va kxgetă să’și fakă dikțio- narxl in prcskxrtare,. atxn’ii se va Tenlrx. aceasta dikționare in pre-v sertare akolo se fak bxne xnde se afli» altele mai pe larg; iar pa-rale- lișmxl a doălimbe se face folosi- tor, kănd tălmăcirea pe de o par- te privește kălre kxnâștința ambe- lor limbe, iar afinitatea materiei, a formei și a kairakterxlxi lor vor fi kx îndestulare intoknute.L. Ideea ănsă de a xni ‘cine-vâ patrx limbje alibi.: de differife ka romăneaska kătye ăngxrefiskă si germani», la- tina kătre cea xngxreaskă și ger- mani», și acestea între sine, in dik- ționarxl xnei limbe ce. eșie a o de- fini, și ale kăria definiții nici o dati» nx s’ax skris, ideea aceasta, zik, mi se pare foarte greșiti» si a- rată o mare nedesăvîrsire a ax lo- rilor •; Kăci de ne vom înkipxi kă voieșce să addxkă vre-o treaptăde perfekție Ia Ixkrarea sa, va trebxi, îndată dxpăyorb’a romăncaskă si dxp.ă împărțirea ei in primitive- si metaforice,șemnifikațil, dxpă ne o va trâdxcc î%‘toate semnifikațiile primitive si derivate in latinesue si le va. adeveri prin esemple si cita- ții de ăxtori iimeikați, si» adaoge si differitele frase latinesci kare tradxkăndx-se romănesce koprind vorb’a romineaskă propxsă. Dx- pă ce va repetă aceeași- Ixkrare în xngxreșce, va băga de seami» kă- xne-ori aceleași frase și aceleași e^ semple,, neskimbăndx-se în xngs- resce fak adaosxl celor de prisos, ka o sarcină dikționarxlxi, și alte ori kă frafce ce koprind vorb’a ro“ 47 — inT»rgirii în nea semniii- | kalie a vorbei tblm^nit’L în trei limbi, din kare k^nd xna ktnd al- ta o ya tradxne kx metaforă» de se va pT»zi o esaktitate. Dikționarxl. anesta ar avea alxnni oare-kare kx- vint, ă»nss> xibi inwkâți kx aneste trei limbe nx’l întrebuințează», și pentrx nei neînnerkați ar fi de pri- sos ka nedesT»virșit. Pentrx âne- stea, diksionarele poliglote appli-. katela învă>ță>txra skolastikă», s’ax desaprobat din toate akademiile; ori s*ax sokotit ka xn Ixks litterar. Asă dar radikala imperfbkție a dit ționarxlxi din Ifeda este nekibzxi- ta idee de a -grbm'tdi trei limbe Iwgib 4ea rom’bneaskă», în vreme 46 diksionarxl ei neî d!T»ntT»ix e- ste; ka st» zik așa, mai anestă, T»n- stS se sokoțirr» ki ax învoit aneste kovîrsitoare grexlTli prin liolT»ri- rea ne kx mxlțxmire îsi fă»kxrT» d’a privi pe latina ka o limbi» a riga- txlxi Ungariei, si prin xrmare îsi Ixari» dreptxl a întrebxipță vorbe si frasi qekxnoșneaxdin axzire nxmai, st» kreeze altele hxot», restxrni>hd pe neieîn ființă», ferL'înkai st» ingri- jeaskT» daka se afli» aneslea în ope- rele păstrate latine sax de s’ax a- flat vre-o dată». Adevă»jxl auesta este aWt de învederat în ki»t poate nine-vă și»?l afle de atâtea ori în aceeași pagine, în nea d’i»ntT»ix spre eksemplx: &tț^dxqe a lungu sax d'a langu romincsne, kx m longwtn, inlmgitddinem latinește/ Mt> sokotesk ki și skblărxî klasi- jdr d-T>ntT»iK'laiineșm nx ar fi kreăt a^it fi»n> Inmxiato ânest fras' .pre- pb&ițial, kare în lațineșne se tradx* 40 kx preposiți ile secunâum ^sax trdtâ si kx akkxsativ. . z R/bWki rea inUm^ni rii rix & mai pxcin vrednikT» de observat; Se’ pare în adevăr ki» redactorii (âik- ționarxlxi) hîni ki» ax hMxît vr’o datT» ki> hx sxe afli» sinonime. Gn>- mi>desk dar Vorbe adesea kontra- diktorii sax nel pxgîn kx mai miH relație intre sine, kare de și se â- fli» între primitiva seinhifikățieJro- mi»rieaskT» și între tilifiWrea la- tină», trebxe st» se kaxte în si șnie frastika întrebxințare a termenxlxi latin, și atxnhi .diklio^ narxl acestor domni este netreb- nik; sax trebxe să» or ghpieaskă», ș’atxnni n’are darxl ghinitoriei . Ka și kă»nd diklionarxl s’âr fi fekirid nxmai pentrx latiniști stră>irii,: ni4î o deklinabilă» vorbi nx se deklirri, genetivxl și genxl sxbstântivilor, ajektivilpr, pronxmelor și partini- pelor nx șe âfta; nini timpii pri- mitivi ne! pxcin ai verbilor nere- gxlați; iar skolarxl trebxe să» le îm* vele toa te acestea mai nainte de1 a ’ în iepe se întrebxințeze auest dik- ționar. Foarte rar vre-xn eksemplx xtradxs 'additcram din romineșne x — u — în latinesue înte'nelta mai râdt pe uititor. Și iar; niui o data ni'ii^o nmterîe, nini o ui talie rte deșto-' șasie, .hs.imbsn'btaleste. trIhtluI-■ rea, kLuivs’a« sokotit poate redak- lorii. k'B stedtoi uelor klasiui ...este de prisos, și e dește 1. si» învețe ui- ne-vâ a învăța a.vorbi latineșue și mai vi rtos latina ue tradșue ad-li- terain frasele sngsrcsti, în șfirșiț poate uine-vâ spine to fapta auea- șfrreste folositoare ori k^rsi Ho- ini>u leksikograf, si pentru kare țrebîse st, se deporteze, vorbele și talm'buirile ue trebsc șt, le fri»- nsiask'iw La kT>te-Yă artikple se sokotim, de trebuinta redaktorii st> adaoge și d ere va ți a. Mirare mare m’a ko- prins de Hte ori ’mi-am afxnkat okii în râeâ parte. In ksgel k- rât mrb îndoiam daka jt>k'Biidî5*sc saș stodiinda« skriSj k'tnd v'tzms Icb alaiu vine din aula , bani deIa petunia, barda dela doldbra, be- cisnitu debânibecilis, barbită de- la vertb, besnă (lehabyssus,bicao dela pedica, biosu dela divers, bo- gat u dela bucata, bradu dela ea- biete, brînza dela prandium,ca- desen . dela ceasu dela caedo* sul. sul. Etsemplele aue- slea pe rind si.d^psl intamplare. toate, dovedesk nepTșrUnirea krili- uei mele, ksui un sokețesk de pri- nos peiltr» uititori su» adaog si ah * Vezi diksionapd din Wdlf. tele V îndestel vt»z« H slavone, sn- •■gbresuiy greuesui, vslgare, prefem si; t’bt'șrsșui vorbe, per syncgpen, per rneta thesimi, per mutationeni, si na mai sute k»m âll-fel, se fak ori ue voiesk domnii aueslia. Poa- te sos afle 4ițitorbl o deslușire aue- știi enigme în uea dela inuepst omit fetoriVb a korifestoi Petrs Ma- ior Orțhpgraphia romana, sivela- tino-valațhica, unacum ctai qua p^etraliafdțiginationis vocwd serantur, râde ka la .nn orakol se trimit uele mai ridikole derivații, mst» îi va trebui o alta tnlnmuire ka destege o ju5.oi enigma.uAs- zit-am krb domnii aueștia îndem- nați de tobirea patriei, si vr^nd sr> dovedeaskn k> limb’a rom^ncasku. nș koprinde sil te vorb e da Ht nx- mai latineșui si greuesui, s’as silit s?b dovedea.ski» ki> s?mt lat nes ui toate vorbele slave, xngxresuî, ta* taresui, teruesui si nemțesui, si as l-fel în k«get ksrat oamenii res- boirt levintei uel drept și ade- vwd. Dors alte, greșale ale dikționarx- toi, stfkotindrâ k^tre țara Ronri>- neaski,, și p.entrs kare na poate ui- ne-vâ srb defaime pe redaktori, srât: sna, krn diklionaral este n«- mai pentrs idioma trapsilv^ni», și prin armare koprinde vorbe nekb- noskate și leap^du» - pe uele ksno- skste aui; iaiv alta.;k* și dim vor- bele transilvane a# trekst mslte ks vederea. rbnș^ Mipe poate indrtș- ni șt, neam dessvirșire înțr’o kol [ riekuviință. Iar daka' Dfî. redac- torii soko ti au acestea, nuifthi pe seama lor; pucină pagubă rirfi adL dris. Se vede marea greutate W kâfe s’au silit, a trage (rârfe-kâfcri;'de- rivații , și după ce leLari slâii^'^d^ tă, s’au sokotit kă m-ar fi^ de? treL buiriță să aștepte pînă kănff Klo- logia să le adopte sau să de, ci le-au privit delâ sine Ka nișce adevăruri matematice. Iri- torkănd, și. prefăkănd b nirilțim^ marc de vorbe romăneșci, (tăcî le-au silit a deriva de akoîo de un- de le veniâ mâi: bine, iaîv riă dfelâ adevăratul lor început) le-ari zât de; a doilea și lc-au îmbiăkăt pe tbate in veșminte latine1, Ua' riă; se arate lâ ?lume. , Kăt penlTri or- togrâfia romăneaskă vbm; ihâif a£ dăogă kăte ceva în partea a dba: a aceștii skrieri. * Pc lăugă acestea fiind kă mriițk au Irikrat peste 30 de arii după kum’ separată în poarta kărții, diksib- j riaruPacesta pe lăngă celc-balte se vede și riekombinat și nepotr-i*-;1 vil în redakția sai Spre esempîk mai tot d’aunav kăte o vorbă este trimisă la âlU rie lipsește ku totkl1 din diksionâr. - Mai kuribs se vede rănduiala alfabMikă siluită în kă- te-vâ lokuic , prekum la pagihelb 41,/IO, 71, 77 șei. Citind cine-vă precedentele ob- servații, poate kă mă vâ defăirită lekție de vorbe ce s’a făkut peritrri ărităea dată 1 O mare•,rătăcire și assemenea ku cele-l-alte se vede și în orto- grafie ;Nu este ku adevărat lesne Săhotăraskă cine-vâ ku skumpă- tate kănd începură prokopsiții Transilvaniei săskrie limb’a ro- măneaskă kri littere latine; să pa- re uist» kă Petru Maior-fu avoka- tui sistemei ortografiei ,ce el o îm- prăștie. Eakă tabla7 celor mai principa- le regale a maioreșcii gloșografii: c—ce , ci—îtai; ce, ci; d~z; e==ea;- ge, -gi—ție, și; j=±ne; n"^= ital gri< 6—oa ;'que, guinee' yri; ș=m, ț=ji: ănsă greutatea cea 'mâi grozavă este aci: a’ sari e’^au i/ sas o* sau ii’—ă, pentru kă pronun- ția lui as ku dreptate- o leapădă, kăci zice, după kăt iși adduce a minte din kopilăria sa kă riu â nici o deosebire între fb și se bagă ninsă de seamă kă este de- osebire între ă~*n și.jj; adikă în- trebuințează toate vokalele ka să. skrie pe ă, kănd pe una kănd pe alta, și drept regulă își are deri- vația sa! Se bagă de seamă kă în aceste semne simbolice predom- nesk poale maniere pe kare limb’a urigureaskă în barbarismul Său (c priimi și prin preoții Romei. De vor fi bune sau rele acestea, se ku- vin limbei ungurești, iar pentru cea romăneaskă sunt ku totul nekuvi- incioase. Italiana ănkă este ku totril nerespuhzătoare în această * Partda IT, Kap 3. 7 50 ka p’xn klefetitor; sxnt inși gata a adiogă kț nimik nx api>n> .pe cel ce askxnde adevirxl' kmd tre- bxe si’l arate; k-i ex cinstesk o- stepelele redaktorilor dikstonarx- Ixi.din Bxda, le sxht rekxnoskifor și șțns, a’i pretai: k-sci intre ati- tea: derivații fin kxvînt mslte sapt și drepte, din kare și ea m’apa.fo- losit. Jar daka metoda! komparativ le; eră nekxnoșkxt,.mxlte kompara- ții kitre oare-kare vorbe Italiene și adesea kitre oâre-kare spaniole, fiind drepte arați iubirea de neam a redaktorilor, și adesea și ea am întrebuințat tot acelea. Intr’snkx- kînt, fm acel diksionâr, al mex nx s’ar fi pxtet înființa sa» ar fi kx tptel neperfekt; Ast-fel oslenelele celor din .naîijte se fak folositoare xrmașilor; iar timpxl desvoalti ls- krxriîe omcncșci șiesperiiiița Ixmd învițiten din greșâle]^ și ntici- rile precedente le addxce kitre perfekție. - 3. La 1839 franțezxt Valiam a dat Vokabxlarxl pxrtitor rominesk-fra.ncozesk șcl. Deskrierea înlimplirilor acestei diksionirel este atit de prisos in' kif din simpla nxmirare a foilor poate cine-vă vedeâ ki axtoral h’a avxt în vedere kxgetxl de vre-xn sta- tornik folos , ki nefiind special pregitil spre redakția xnxi diksib- nar, n’a avxt înkai nici îndesteli kxnoștinți de limb’a romineaski, cel pxțih pentrș a doa parte a yd- kabxlarxlxi si»; kieifrancez fiind pxteamai leșile si frăncozeaski vorbe romineșci de kit si romi- neaski vorbe francozeșci, Se vede mki ki grabnika Ixkrare a ințir pirit în parte karakterxl' snei 1b- knri efemere ce se vede într’m- s«l . Se associd k» vre-xn om ks- rijOskitdr ceva de limb’a rominea- ski. și neincerkat și în cea fran- țrozeaski și în arta leksikdgrafiei. Adesea vrind si franțozeaski. o vorbi romineaskiîntr’xn ksvint a trekBt'-ks vederea și hotarele lim- bei și regslele artei. . Alte-ori ian se depirteazi de. esaktitate și ade- sea va si întokmeaski nișce diffe- rințe între vorbe sa» de omonimie sa» de sinonimie kare nici o dăti n’at; fost în ființi. Iar pentra al- lege'rea neologismilor, sa? din ne- șciința lim'belor celor vâki sai din alti kassi și kite o dati și firi gxst. Kb toate acestea dikțiomre-’ tel acesta, ka cel intiix în'felsl sis, ns nsmai' ka koprinzitor de o kollekție de vorbe kx mslt mai bogati de kit a cehi din Bxda, ci de sine poate mxlti vreme ihki ori-kare leksikograf de dikționar rominesk nx se va sfitxi în zadar kx dmssl. Ex m’am sfiteit kx el kiteo datî fin a mi kii.‘ Bag de seami în sfârșit ki dikțibnire- 1x1 acesta se arați- par ki ar fi o preskxrtare de vre-o skriere mai întinși și mai înkredințati ki Va- liăn s’a fost îndeletnicit în vre-o assemenea skriere. S 4. Gel mai nedesivîrșit. ro- —• 51 — mmesk glossar al l»i loan Ghera- sim, Gorjan»! întitolat D.a s Iqa1 pe n t r » 1 i m b ’ a. f r a nț o z e a- s k i, 1832, kiar din rekomanda- ția sa mi nunteieș^ede ori-ie kritiki. 5. De șe mai afii și alte glos- sare. romineș’ținek»nosk»te mie de o kam-dati, n» pom» și le de-, skoper. Dato-s’a» mai de m»lt »n vokabslar al dialektslsi manedon tos littere greneșni și ineavind»! înainte n» pom» a întreprinde nim o nernetare pentr» dms»l. 6. La 1840 —1841 seariti ani vokabalar»! franțezb-rominesk în doi votome în 8° lekrat de b societate de litterați, îl vezi mai pretutindeni sigar și nebinsitor, par’ kt le-ar șni toate. inși fiind ki ani ne este vorb’a pentr» dik- ționarele din romineșne în alte limbe, skopsl și fel»l anesteia n’a» nimik d’ammestek k» ai me», și prin armare n» se kavine ani a ob- servă neva despre dmssl, L’am întrebuințat kite o dati spre a mi înkredință despre oare-kare neo- logismi. . .7.,Doi alte dikționare latino- romîneșm nedate inki afaii s’a» întreprins, »n»l de kitre D. Ris- chel din lași, și altoi de kitre ba- nei și isbitol mea prieten din Vie- na D. La»reân, romin de nație și k»noșk»t prin Țmtdmen criticiim in originem, derivatianem et for- mamLinguaevalachicaeetc. Vien- nqe 1840 , pe kare mansskris in- ki mi Ta uitit. K» prieteneaska îiidrisneali îi zik.‘ ki'_ de vă lok»i kiț-vâ timp în loksri snde se.vor- tyeșne limb* a romirieaski, Va skipa- bă sistema ortografii înt'r’.sn wrăgi» atil de ensdit, kare d»p’tel se.ft>k» de mai grea de kit â l»i Maior-’ și Aleksie. Domn»l Gebrgie.Goieskșl se zine ki a kompss ?n foarte în- tins dikționar rominesk, dea Dom- n»l si’l psbliie mai k»rind. . PARTEA II. , i ’ Esposiție a dikționaralkLrdminesk. i latineșk și ellebesk, șnl. ’ ■ - Prefața . : Tnsirmn'bnd»nn> k» învițitșra' eîlenenei în kolegi»! de ani, m?am șokotit în ne aș pntea sT. mi fak: •folositor d»pi patere în învițitoră pafinki. In lipsa »nei grimma- tine și »n»i dikționăr romino-elle- nesk și elleno-rominesk, ns’mi eră iertat și mai kast alti keUe< Bigâis inși de seami kn redak- ția »nei grimma'tini nere anea de- prindere a limbei romineșHi,,aHea familiaritate k» limb’a îhtr» toate fasile sale șt »n atil kapitâl de. vorbe pe kare'- nsmai piminteah»! pbăte st’l aibii daka este vorb’a a familirisă între sine grimmatisele a doi limbe atit de deosebite între sine. Adșnarea dar »n»i dikționar roiiiinb-elienik »nde mai intii» — ' rît să priimeșk împreună și tăi- . menirea în latinește. JrițrXiclași timp privind derivația'cka o’netă- găduită bogăție a ori kăra diktțo- nar serios y am dorit să adaugvși ancastă parte kritikă a filologiei, derivative și să applek ănkă oare- kare sistemă hronologikă la istoria vorbelor romăneșni pe kare 'mi-o înkiprisem mai demult. După p: matură sokolință asșupra objetutei in eu, am văzuț ,kă cererea este foarte anevoie nu ăpsă și peste pu- tință. Speriat de întinderea tekns- Iri kare terc a fa ne nine-vâ patru dikționare de, o dată , am rugat pe Dumnezeu să mă țină întru între- prinderea'mea și să'mi ajute a o SăVărși-, Ast-îel am intrat în oste- neală ajutat ,de isvparele ne le voiu arăta. îmi și. adunas'sem materia liiterelor Ă și B și parte din C; mai formasem pe A kănd M; .Sa bine-voi â nernetâ Ifikrârfea și a .onora bslenelele mele ku Domnca- skâ appro'balic. Inkuragiarea a- qcasta sprijini a mea rîvnă; și prip urmare de se..3ra șăyîrși fapta, re- kunos Tiinla se kuvine kătre dom- neaska familie kare a udat și îngri- jit semăn la în pămănl înțelen'it. K AP L Hfaleria diciwnarului. Definții de vorbe. Ka si> aibi nine-yâ dreptul a nere kujioșiinl^ Hbibei binele, țftii șe păiș mai potrivită.', Darjfl^ irid kt konlukram atunni ku alte trei îiijrs rcdakția unui, dikționar elîpnik pefttr# ținerii Greni k» un țujatpd qe'l diktează kuooșnința, el- teniqeidîa Greii a kăraia părte Cr serială era derivați j komparati- wi) șifiind-kă am fost silit de în- tămplări ,a liitretrupe ‘ vreîrielni-, veșne jtedakția < nfam sokotit kă Armarea, undi’ hkrăfi de aielași fel m vâ înlesni întru a depune în dîktionând nomăncșk înalt e rod firi ale ostenelelor si meditației mele. îBa.kugetarea ancasta pfctca Să r.ă- măie. poate stearpă in kapuî meu dakal). Marele Ban 31. Ghika n'ar fi înkuragiat skopsl meu și nu’ini ar fi dat xel pugin nădejdea țipă- rirfci,. ajșlăndsmă intri ai eș tea- nu U&mai' ku kărli \i?și ku manuskri- s£,. Dcii îniepuiu înkerkar.ea și ajția .Ifikraseni trei sar»-.patru arți— kple; kănd mi sokoțîiu kă fiind k> îii^țăfera elleninei pretutindeni, merge d’alăterea ku a latinei țarc derivați, și formați din aicea, p- ti|a- indentitate arata, și .în ihaterie și\fti formă/ în kăt ku dreptate s’a; și Jăisinit dialekt eUcnik, fiind kă în șfirșit una; ajută pe neca-I-allă ka nibiiTL și hrănitoare? iar latina ka-VLlmănitoare, mai vîrlds în sta- rea . d£ akșm a li ttcrilor ronri»neșqi și \iJitteratbrci k’onliporane^ e ina< re .primejdie din kassa rișiigrijirii lințbelor klasine preksm, și nisli folos din. kknoșqinla lor, am hotă- — 33 — cerceta b vorbi și prin armare a o:trahslinibă trebse sc> aib-t acea kwoșcihta general^ despre etanșa în toate împregi«ic»rile, kare Jeag^ nemijlocit primitivele ei semnifi- kații și este, kă si» zik așă, nea fltantai» toarta» de kare atarm» toate cele-l-altc pini la cca mai deportata metafora Așa dar în. dikționarisl acesta cititor»! mai %n- tai» înta>mpinrb vorb'a românea- ski»', pe ^rirnb viile definiția ei/ Dar fiind ki> s»nt vorbe,' !•«. kare s»nt k» total k»nosk»țe de toți, prek»m: om, ka 1, masi, scl. â° altele kare/ de șr în întrebsin^ tarea de obște, gloata T»nsi> n’are despre densele o fcsnoșcinta fef sk»mpcitaterpreksni d re p t a.l e, virtute, ri»state, șei. Boai- tele pe kare de lok n» le ksnoașce, pentr» kc» m; arc ideile korrbspsn- z-Ltoare, preksm a c r i s a ț i e, o- 1 i ga.r c h i e, șct 4° altele kare ns s'a» aflat pîiri> ak»m in limlrb, pre- k»m a c h r o n », șcL 5° altele pe kare trebsiâsT, ledejsdik din celeso^ kotite sinonime și părăsite, ka b»r* t*i>, inimoșivtantrq», pentrs acea- sta trebfciâ s^ da» definiția vorbe- lor romi>ncșsi în k*t pentrș tre- buința fie-Hrsiâ fel dintrtansele; prin srmare, pe cele.de treapta dtanVbi» sas na le-am-definit, sa» snde am aflat sinonime le-am alta- Urat ks inijlok'în ktl koilekția si- nonimelor st». între in tr»p»l dik- ționanslsi; sa» am fekxt deskriere deșhșita; »n4e se tewiâ s* arate j.ceva vrednik d^.kBvînt prin lok ori filoșofik;sa» șciințifik. Pc cele d’al doilea treapta U-afn de- skris k» Umbrire și am pxș-hotar»! semnifikațiilor silind»m^ a deslu- și pe cele ambigue și amlibologhine. Pe cele de a treilea le-am deșkris k» inai estindere appliHnd adesea teorii mai generale la esenț- ple Jt s’a pr>tot de mai kșnosk»- lc. Pe cele de a patrulea m’am -si- dit a le face k^nosksle, T>ns»și dela. sine depwtandsnrb kit am paUt de greșta tea șei inței la kare se k^- .vina. Iar. pe cele de a.cincilea m’am silit a le desparți de cele părăsite Mc acelieași idei pe kare U0nvT>ta>l*Ta le legiuiește/ și le îh- tareșle kș înlesnire, jnțrebșinfend la talm'Bcire esemple pe kT»t am- pstst s-l afiș în klasicii clleni și la- tini, destoinice d’a addscc dcslbși- rea. In sfirșit fiind ki» definiția trebse sri» se potriveaskț» k» talnta- cirea, m’am silit s-t le adsn;ast-fel în k%t mia fie dezvoltarea' și im- p-Lrlirea celei-kalte. Ast-fel defi- nițiile; X dikționarul me» desvoaj- ta cele kșnosfajte, dcslsșesk cele frbimi te; ;și în vata cele nek»nosk»- te.‘ Pentrs definițiile vorbelor, ale kbror simnifikații ssnt koimme în toate limbeld, am întrebuințat ade-. sea pe cele mai bane ale dikționa-^ r^lsj de fefel acesta, și a n»me pre- skșrtarea.Cehsi al. Akademiei frân- cozcșci, iar pe cele-l-aîte le-am fi»- k»l. potrivite la înțelegerea rojni-. neașk'ț și la dispoșiția artiko 1»Isi. — 54- •— Lpi CHS. pini la 1842; fovi njomen- iklatera limbei roniineșvi^ n’aîh- • vetat,inki. Devt am deosebit do^.- ; spre-zeve lexikografive chroni vedo- : spirțiri; irisi funi fo dna din-; tr'msele, sa® înflxința ei se »rma info in vreme ve veea-l-alți și în- iepBse, se înțelege fo ®na n» »r- meazi k® skxmpitate pe veca-l-alti- dspi onndsiala aritmelifo, vi xiia intri, ka si zik ast-fel, |n veea- 1-aIti și se îmbini fo dmsa. M’am poviț®it pe avest drsnț kș, tbtșl neimblat dspi'karakterril general al epohelor limbistive, kare se in- tipireșve și in fprmâ și in. întrebu- ințarea vorbelor, d»pi komparația elementelor leksive , dspi istoria țirei romineșvi și d»pi fote-vi ’ monumente îhskrise am pstel si dobmdesk. De am greșit poate a- desea, jres-am msi oărc-kare țe- ■mei® pe kare so.va pstea Iskra ®n fparte meșteșugit edjfivi®. O ckșpijr . sițiepe skxrl va vedea vi ti tor»! sfirșitxl avestei pregitiri la, epjme- trșl literei A; însi ka si o înțeleg* gT mai deslșsit, si bage de seaijn^o fo de ar vrea vine-va spre >eks.em- pt® si adxne pe toate vorbeje pț- •semnate I, sa® II, sa® III, șșlz n® trebse si kreazi fo are k® aveasta toate vorbele ve le a avxt atenni pa- lia, vi fo atitea nsmai din fote jț priimit ea în avea epohi se pot a- dsna aksm. Kivi m®lle din foie priimeșve aksm le avea o dati, $i malle din fote întrebsiiița atsnvi n® le are astizi, prekxm și din fo- §2., X Chronologie lexicografică. <. ,D«pi,definiție srmeazi deriva- iia înkisi k® don» ( ); msi îna-, .intedeaveasta.se însemheazi k» litre latine I. II. III- șvl. chrpno- logia sa® vîrsța vorbei relativ foire, limb’a romineasfo; foni prekxin' la istoriâ oamenilor se vefe a șvi fond, »nde, ksm și vine, asseme- nea și Ia istoria vorbelor trebxe a' se vere fond Ie-a ksnoskxt nația, de xnde a® venit, k»m s’ax modifi- kat, și kare sânt relativele sa® af- firiele lor șvl. Chronologia lexiko-. grafîfo pentrs limbelc ellenifo și latini, germanifo, slavoni șvl. e- ste de 6 kam-dati k® nep®tinți a se înființa, fonii lipsa monumente- lor istorive despre fel®lanesta^ah- tikitatea și bmsiala despre lipi', neștiința vekii affinitiți a națiilor, fak aveasta nepktinvîoasi de o kam-dăti, și n» șvi® de va înainta, vre-o dati șviin la îndestel in fot si; fie pxtinvioasi a .se;,înființa. Pehtr® limb’a francezi inși ilali- fo, spanioli, portșghezi, romi-• neasfo șvl. prekxm și englezi ale. foror hotare chronologive nx trek din kolp de epocha kreștineasfo, sbkotesk fo n® este anevoie de si- virșit. Ăm vr®t dar e® intiis^ în limbki romineasfo intii® ?și fak și si applik la dikționar' sistema de chronologie lexikografifo, invir- tindsmi,. șe Înțelege, dela 120 d®- 55 - te'înirebsințează astăzi n® le avea atonii. In sfarșii oare-karevor- bea afcăror derivație: n’a fosț: mij-. lok a se deskoper tșk prip■ j>«mare urii vîrsta-lor, șaa karekoprindeas vre o alto, nedomirire, na.-le am pzstot in ksget ksrat si, le așez in niii ana din iele în krisa în kare am h>sat’o, dumnea- ta alunni te afli in prada unei dubi și întregi siguranțe. 'Mi ai vwt de atntea ori soarele, ne akum în- nepi a krede ki> poate si» kneask^ pentru toata, temea , , și akum nu mai ai ata>ta băgare descărna și ata>ta , nesațte ne aveai odinioară pentru nete mai mtei mișfcmi ale soci ei eternitateiii .’iel d’^ntans fok: al temperamente teu An casta, indolenta, faqe'pc mulți bărbați a nu b^gâ de geanta, sim- tomele prin kare kokoanele dum- nealor se g^tesk și vestesk pentru 'bpta.ea oarud vijelie; aneasta, ne- în^rijire , mai assemenea tos ^ea din sînurile tei Abraam, a fostpri-, «tina d’a se minotaurisă' bărbații, mai mult de, k^t okasiile, fiakrele, i kanapelele și Ib.kuînțefe' in netați. iAjungimd într'o țștare- de liniște și ;inieiep5tene in kare:;desmibduleâz,b ?pe'nm amorul îmbuibat, dumneata rkrezick^. și ko.koana dumitale este; tot. assemenea s^teH de teme și la va fi început poate a se gîndila deș'irt'BHiunea eiy k^nd mii de țiojr) tei kițipiigii intr’isn glas și inlr’o inimi, urzesk konspiratii împrotiva eternitate. . Ksm se k'LS'btoresk dpi, persoa- ii ne ; îndata> sbirii și spionii Mino- taurului juni și b^tiTbni, toți ău o- bteetel de a I’țsă pe 'soți; în pane ki>trvâ timp. Ei șe arta, la bărbat : întdkmai ka la un meșter însemn nat a* desgroșâ, a p,alei, a utopii, â taiâ în fațete și a-ferikă uff diamant \e este într’o zi si, treak^ din mi>- ni> în ka perind se mi- re oamenii de el și st>’1 preteiâsfcb. Prin armare ei se sfiesk și au mare respekt de a întrerupe și a turbura pe meșter din tekrarea să de kare este si, profite, și si, se bukure so- cietatea. Pe h>ng ținerii de kUrund teâți sunt o kasi> jaDUi ne akum s%:ki>ț)uiește si abiă.as pențru^ihejiekum și,mai dea și altorâ; dar mai șniu imk'b și aceasta ku plbîte mari nu țin mult. Prin urmareșe dau d'o parte și pîn- desk ku o finețe de minune, mo- mentute k'ind 'soții înnep a se obosi de al șaptelea Her. Taktul ku kare holteii deskope- re momente! tund într'o kis^torie foarte konsekîsentă Iri psrtarea^a* ț in kăt o va jsdika", o vă kipZBb șr co vajlîikid k# o- adănMime de inir ;nsne; iirepocha aueasta o.ve£f i pe dsmneăei silindx-se a’și împlini lîn aparință loatedatoriife, și atenni •;o'găsesk toate ks vii Melc cinstei și < ale’Virteței: Nrqi'o’ dată ka atom n’ai Văzst’o to âtăta îngrijire ka să ți plakă, a- tenni o prfdidesk toate dragostile, atenni ns te mai șkoate din pstele și din frfcțiko. Simtimentol vinei ne meditează, și la kare rm e ihkă deprinsă, {de m; va fl fost clepriite să) o pknfc în ncastimpăr, o umi- lește și ka«tă să te despăgbbeaskă de vătămarea ferinirei konjsgale nc’și ^p»$jn gănd Să’ți fakă, prin t riișne mHî (emiri kare te fak a. kreiîcf lir veMinnîa dragostij / dm-, •ncac.i r Și. de ani.yine anei proverb: fericit ka unpnătărăs.. Insă ssnt fel de fcT de femei, inele își des- "preteesk bărbații însuși pentru a- M;eeă kăni ele nu află nini o greu- tate și kăHi ka niște oameni ai lisi Dumnezeu sc lasă să’i înșale; altelo iâJr iși‘uîăsk bărbații, daka ți văii' kă prea sunt ai dratolsi, și nu le lasă să’și joane kalulk ^p'n do- rință; altele iară, kad intr o nepă- sare despre bărbat, kare c mai rea d'o mie de ori de'kăt ura. In assemenea împregterare, nel (Tăntîiu diâgnostik pe kare se ku noaste femeea kăe gata a’șimino- țauriza bărbate!* eștd un fel de es- Hentrinitate , un -neâStaipăt 1 miepe a bate vănt de vară,' nu se poate komparâ, cte £ăt to anea le-? irâ și neîhgrijireintru kare -s^?păA răsesk bărbații\ pentru kare de Miere înnepe a apune‘și nea Rb*; sie â res^ri. Și in galantarie e$te/ un fel de materie ne trebuo asWo’ r, . * ' aștepte nine-vă,. xAMelae’mare om- kare judekă toate kăte potu dukă împrejurările J - A Iii vremea kănd dumneata stră- băteai răpitoarele k^mpii a Ie ne” ruferal șaptelea, p’atunni foarte cin sau nwi dc tom esiai prin lu- me/' IteriHît în kasa dumitale, . de greșeai vre o dală afară, o făneai, Shtokmai ka âmoresații a merge sas la preumbla re, .sau la teatru său a- fară din țari, șnL Din momente 1 ne temea îipiepe a tevedcă aratiind^ telmpreunăsau singsratek în sî^ nul Societății, îndată mc vă vede kă îrmep a Vă plăcea- la atiăndoi baterile, sărbătorile, nunțile,'toate anele deșarte petr^teri isvodite ka să goneaskă urîtul șî ka Să poată omul fug’r de sekul inimii holtei ateirni îndată ginesk kă kokoknei dKrxiițâle i s’a urit totakasă; eselri' teme să se mai dîstragă, și priiluf- mare nuihai e îndoială kă bărbatul n'o mai mulțumeșHe. Atom holteiul miroase și șmî(A kă e fătotă kălea jumătate și kăJ dâmb eata te afli in puritel ’ pmnaT bun: âe a\ fi minotâKrîsțtt și kokoana dsinitale se povirnește sgre a: deveni nekonsekitfehtfeț adi-: kă? din potrivă, Răni dimăifeaervâ — $7 ■ — no^tes^mpace. 0 vezi par- kă ar .faua să skape de sine:ănsă’siv. si Să.îugă din kasă, ^ns'b /Mih nu tot ku acea lăkomiea .socilor ka de- săvb'sire nenorociți.: .începe si>; mi ți se îmbrace kumai multă in-^ grijire, si d’o întrebi pentra ce, ea iii rospundekăka să’ți plânși ST/țj multemeașkă.ambiția trăgănd asu- pra dumneaei kăutăturile tetelor în mijlokul adunărilor si plăceri- lor; pentru kă e o mare bukurie bărbatului kănd vede kă temea nu iși mai ea okii de pe soțioara dum- nealui. Kum se întoarnă, iar în sinul u- ritujui kasei o vezi, kăte.o dată po- șompțjtă si pe găndșri; pe urm de o dată rîzirid vesâlă și sglobie* sau iar teăpd un aer greu intokmai ka un neamț ce merge la bătăile. Niște skimbări-așa de dese, nisce assemenea neastămpuri să șcie kă toi d*auna vestesk grozava kibzuire a femeii despre kare am vorbit. Se află femei kare citesku ro- man teri ka Să*și adape mintea și Să ’sio. hrăiieașjyă ku ikoana •îndestulă- toare si plină de petreceri a amo- rului kontrariat kare Irtemfeuză pî- t nă in sfirșit, sau Ka să se obicnu- iaskă, prin kugelare, ku primejdi- ile unei intrige. Vei vedea iară in assemcnca kri- se pe ko.ko.ana dumitale kă începe a tercșpektâ vai de oue îți va,spunekă te iubesce, ui le, intokmai ka pe un trate, și acest prieteșug țiknit și raționabil, aceste singur este a- devăralș.ittraipjkvi:șj kăSătoria n*^ re alt kugel de kăt să s.tetornicea- șkă un assemenea pj/ioteșug între soți. Aceste șimtome sunt.u^Qare.ka ga?u]: seamănă ku a cei nori ce a- bia se văd pe cer, karișenumesk flori de vijelie, și depe karedndată vezi kă se intunekă tăria. - r Unele femei, kăror mumele, sau din virtute sas din. sokoleală; sau din datorie, sau din simliment, sau din ipokrisie, le au insufflat nisce principe mai Strașnice,JncepK- in .vremea knsii a simți mustrare de kuget adevărată a* manta iți făueâ reg»lat și statormk voiea-^ n» se da ntai o data ta la- tei din aintea ei. Inlrixn ksvints afla» o mare^ șt nespusă ptanere a’ti jwlfi/șhgI Is'u mo o tayea o ființă deosebita, kxm am zinc erați amin* dQv«a^p>. ' ' - Aksjrn toate anele feșmoase dfc* posițib le vezi kă per pe nesimțite; Ak^mvozi kă • kokoan a- dwtital e se simte attinsă și «milita de ne să n’aibă si dumneaei voie, și să sile* s’iesă’și o redobîndeaskăprinnii j Jokslș anei sisteme ne se desvoa) ta înnoiri ks înnoiri și din zi tari k« o energie foarte kreskătoare. Aceasta se kiamv «sisteiț^^a demnitațik femeei » kă^i 4re* bxe Să’și aibă si dumneaei dem- nitatea sat Intr’anolași timp pe kănd k olteana eterni tale ftniepc a nobila prin a sa demnitate sfirsi- tsrite kăSătoriei; innepeia pretiii- do ka dsmneai să’și aibă opinia Să, si dumneata pe a dbmitrie;- pentr» bălți va<; zine; «kă ntaritandx- se'o femee n» treb»6 te seie^ăda de mintea șrijxd'ekata să; nx ksinva fe- meile sxni roabeîtegile omoneșni a» priri înkatenă ttapri femeeî, kăt penlta ksgețare inși D»m- neze» a pss ksgetarea prea aproa- pe de sine k%t si> n» poata tiranii a or altinge. » : AMeste idei vin fîrcșne sas dih- tr’o tavătatort prea liberata sâ« din nisîie reflekții ne ai iertafo mai din ainte s^și fakă. Kăt pentr» inslrricțra în fabsătorie este hota- rîta o- medita ți e întreagă. Pe «rmă iar kokoana drinițale înnepe a mi’țî zinc: «kamera mea, pătrime»,appaftamentrimes» La mrite iar din întrebările eternitate îți va respsnde: —’ Dar frățiko, a- sla n» e treaba (temi tăie;!’ sar. — «Itarbații să se amestece în trebete lor într« ale kașei și femeile în tria- te lor. » Site, kănd în rîs pe băr- bații w sc amestekă în triate kasei va pretinde : Ita bărbații/ms se prhop .de leak Ia xneje kkrxri si nxmărri tektarilor la kare dum- neata nx te prtaepj, mi ți se mă- rește din zi in zi. Intrio dimineata, skriănds-tele pomenești în kwiioara dsmitaje, în a ■iest teinptetețkonjxgaî kx doă altare, în vreme Mo'pînă akxm era nsmai riiri. Altar»! kokoanei, și ritarri (temîtale s’ax deosebit , si ăncasta deosebire saX despărțire va merge krcskănd tot d’axna ta pu- terea sistemei demnității femeii. Dxpă aceasta te pdmencșHi k» — — ideile următoar kare ți te vor io- kulka fț>Fb yoie'li, prin mijlocirea; unei pateri vie< ce e foarte vekie și puțin kunoskufo. Puterea vaporului, a kailor, a oamenilor sun t nișce invinții foarte-bune , în- să natera a ktpuit pe fenice ku o putere morafo ku kare nu se pptu kpmpara ceste lalle puteri, si pe tare -o. vom nuipi Puterea cikQlei, Aceasta, .patere konstă intr’o ne-, ksrmare de sunete, întrte repetire las mare skumpătate de. aceleași vorbe, intr’o rotație koinplekh» de aceleași idei, pe kare tot auzind#* te> eșci silit; ajepriimi ka săskapi de; giikeay^ . Astfel; Puterea Ci- katei iliva.dovedj: - \ , Sș» dumneata ai avut maremorok st ai o fenice ka dumneaei/ Kt dumneaei ,’ți a fokulu mare onoare ki»te a luat; Kă adesea femeile vt± mai, bine tekrurile de kăt bărbații» Kt, ai trebui întru toate st, ici sfatul și părerea femeii și st, te ur- mezi mai tot d’auna; Kt» eșci dator a re&pekta pe ma- ma, kopiilor duinilale, a o venerași a te înkrede în ea; Kt purtarea și maniera cca mai bum, de a nu li amăgit bărbatul este de a fosa și a se inkrede de- likateței femeii; pentru kă, după, oare-kare idei bătrbiicf ce am a- vut slăbiciunea să le fosăm a se înrădăcina și a dobîndi kredilu, este ku neputință unui bărbat. de a opri femeea si, nul minotașrcze kănd tei va pune ea in gwd una’ ka aceasta* * Kă nevasta osie cel mat bun prie- ten al bărbatului; Ko> o fetnee este stăpînă în ka- sa și regim» în salonul stu șck Aceea kari își pun in grmd să se , impolriveaskă statornik acestor ku- trupiri a demnității femeii asupra puterii bărbatului, aceia kad în ka- tegoria; preursi iilor, adikă acelo- ra ne tee ursit s’o pata». Mai t,b- ’taâu C.aci. tecep a se ivi certe ka** re în okii femeii au aerul de/tira- nie, și tirania bărbatului estetei d’auna o grozavă îndreptaremekon- sektfinței femeii. ?a,>siwb ân a- cete ușoare diskusii ete^cte de mir nune dovedi rudelor dsmneatory r fie bine pane în IcLșcioa- ră, sau pentru kă îți iubești kokoa- na, boforășni a rekunoaște dreptu- rile pretinse de dumneaei, atunci st șeii kă te a luat în pi soare, ii dai un avantagiu .asuprr/ți ne dumnea- । ci va sci Să nu’l lase nici odafo aU skăpa din jHTin>; bărbatul, kat și Guvernul , nu Lrebue nici n data» srittfe, o ființă imposăntr». O familie rcpbbUka ns merge bine, kăp«l ka-^ sei lreb»e si> fie despot absbtat p6n- trs femee și pcntns kopii. in această epocivb fatali» iniepia vedea pe kokoana dwmitale a’și sta- toriiici ks iriare îndemnare’ drept»! «Ta eși sing&rr» din kasă. Dxmnea- la erai o dinioară, dvmnezesl ei. Dar akism dsmneaei a apns iii acea treaptă de ksvioșie kare iartă kbi- va a zi>ri găari la hainilc sfinților Ea va începe a’ți stadia charakte- rsi kă să poală afla arme in po- trivi/ți: va începe la trebuință a kt ta si pricină, a te sili fără voie st o cerii st faci ceva kare să’i addîskt lakrăme, pentr» ka st scii ktnd o femee n’arO^svin te destoi- nice ka să’și minotasriseze ,bi>r- bătal, facO pe draks în patrs si>i isvodeste niște assemenea kxvihte Se va pxne la masă fără st te aștepte. De vei fi kb dumneaei in trism» și vei trece prin cetate, iii va a- rbta niște takrari ce dumneata nu le vedeai; va kirnlâ pe di na in te’ți k» »n aer despretaitor: kăiidyor- beșci iți va tăia vorba; kănd o în- trebi; adesea n« iți va respwde și iți vâ dovedi prin mii de kipsri kă e slobodă și se poate bkksrâ de la fad t'bțile sale și de sănătoasa dum- neaei jsdikată. Va kăbta a'Li- desființa i total inftaința din administrația kâsei, a kăștiga toate stagile si a osci pe dumneaei de friki»; se va sili si va cere neîncetat a se face slăpîriă pe p»nga dsmilale. Apoi ne e măi pocit, si de kare st te tot krscestf, o vezi k'b începe a si le teme, și a te învinovăți de nekredință, ka si» aibă pe armi» dumneaei toate dreptarile si dreptățile a le minb- taîsrișa. Femeea k» asl-fel de gătid se ține strins de lege, va toate si» le fakă d»pi> forme. Pe la inqe- pst această tapti, ii va fi o petrece- re pentns tot stsffletal dwneafei ce se află atid de deșert si atăt de tare mișkat. Mai pe «rmi, va afla în improtivrrea dsmitalc »n n«ojs pretekst de a te taa în rîs. Din kănd in ki>nd începe a se i- vi isterikalc (d»pi> k»m le m;mesk dumnealor) și atace de nerve. Dar simtoinele acestea ne da8 de takrs pentns o altă meditație întreagă. In taine va vorbi de dumneata făm a se rsși, și îți va privi în fa- că kx siguranță. Va începe a kărti, a te kritikă si a’ți gi»si vină la cele mai iubii fapte, pentr» kă vor fi împrotivi- loare ideilor sale și sekretelor sale kHgeVbri. Prea pîsțin îi Ya păsă de cele ce se ating de treb»inldl0 dsmitale. Pini» aci dsmneata fesesi termen?;î komparațiilor dumneaei; de acj în- nainte seskimbă takr«rile. Porneșci snde-va penlrs vre o — 61 — opt.zile, si^akas,i> n»priimesni nhi p s.krjsoare, saa priimești «na k« trei pagipe de kolo pini, din kolo albe.»..:și.mtomi>. Vii Icblarc pe ari kal frsmos ka- re îți plane, și kokoariadamitalc< intre dosi, si>ratrbtare, n-o lași în- ki> din brațe, și se pr^p'bdește de grija, pcntra kal, șLpentra grwn- țe, ...simptomc. Intr'o frsmoas't dimineața, de pri- rirbvari», a doa zi dapi» vre an bal, sa« de kssfcara ki>nd este si> mergeți spre petrecere «nde-va la tartele pomenesni ki> aneasti» si- tuație vine la nel din arart al sț>« period.. Kokoarici damitale ii e Țsriț de .moarte, namai simte ni ni o mal tBinire, simțirilei, imaginației kaprițal si natara poate, kianrt ne- greșit an amant, Ka toate auestea ea na kateazi» ’bnki, a se îmbrbka înlr o intrigi, ale taria anrrbri si anVLrKiiteri o sperie. Pentru ki> dumneata i»nki> mai esTii neva, tot mai ai nițele fiori, tot mai tragi nițeia în kampimi», dar, șnii, na a- șa prea înalt. Din partea damnea- hi eaki» se înfbțișeaz'b și amanhl g'ttit, gbtit ka toate grațiele «nai lakra naos, ka toate ink'bnl'brile mislerahi. Lapla ne se reskalasc in inima kokoanei danii tale, devi- ne, înaintea vri»jmașahj, mai în- ființați, și mai perikoloasi, de ki>t ălt'b dat'i>. Namai de Irtl akam ka k^l primejdiile sânt mai mari ka a ti. ta damneaei arde mai. malt d'a se asvîrli in deliuios abisal de friHL de bșkarii, de.groaze, ‘de desf'bt'bri. Imaginația’! se apprin- dâ si skinteeâziVviăfțâ-i fiitoare se koloreaz/n în okii dumneaei ka fe^ țe romantice si inistenbase; Saf- fletal damneiiei afl'b kiL esistbrița a și hat ton în aceasta dfekssie so- lemnele, poritra femei. Toate se mi- sk'b, toate se kleati.ni>, toateșesga- dae in ea, Tn>iește akam de trei orj mai malt de ki>t înainte, și ja- dek^b despre viitor dapi, uele d'a- kain. Atonei patinele și trek'bloa- rele desfrbti>ri a simțit ka dam- neata se skoali, și te pirbsk grozav, tbkimda-se avokatal gindanlor-ko- koaneb In sfirșit damnai afli> pli>- neri în groazele sale, și groaze in plnierile sale. Atom damneala, ne ai„;-poate, yb mi te dani or la minister, or la barsi,, ori la kumeri» ka S'b mi’ii j fa ii la kavinte, și S'b trosnești in proliva gavernahi, dsmncata jane ne ini te am aazit din prearvb ka atâția alții de mii de ori jarbndate a’ți api»ra onoarea apiirbiida*ți ko- koana; si, t.e vedem akam ne mai poți si> oppai împrotiva anesior do- rințe aVbt de firești in damn.eaei 1.. . tati peptra aceste kreatare de fok a trbi va si> ziki; a finiți, si sânt moarte karai din mpmenhl ne ele namaisimtnimikkoleaîninimi». Le- gea în kontrak'briai.mbli damneata si» te oppisi, proda^eîn ele anei mi- notaarism li>rb voie—kare e,. fhpi, kam zhie d’Alcinbert: «an-sira de legi ale mișki>rii.» S'b te yi>z a- — 63 — k»mBodeiți ssnl mijloacele de a- pirare?... snde? Xei , domnișorifle, dkmneața dormi, si kokoana dxmitale se de- șteaptă! citeșce kartea noastm» si te deștepți si âmneata; ki e maț bine om»! kmd e treaz. - TATbLȘI MGMA. I), de Lorges kfepi «sa kabine- telsisib și ftkind «n semn slsgi ii zise: — Kiâmi 'nkoa pe fecior»! fi-i istei me«. . D»pi kite-va momente, «n bi- iețoi» investit k» o livrea eleganti de kilirie se înfițiși k» «n aer foar- te perdirt? — Ioane înșelata’i kalsl fiistei mea ? : Apoi,. .Domnslc.;. nk.șnis.., nifl am înșelat mki^.. D. Karol n’â venit mki a kasi. —• Șci«; ki nini va veni; însi kalsl domnsl«i Karol k«m și al tis ssnt gata iriselați... și scii dari ki asti scafe' sas mai bine în noaptea asta e« voteiiikilika kalsl... te ye; veni k« mine, Ioane... vom mer- ge... smi t« bine »ndc. Ion dâ din «meri si sgîtse okii. — Ci d»-te o dati, îi zise D. de Lorges, Aceasti scensți se întimpliin ansi mînteirii 1838 kilre sfirsitsi Isnei Isi Islie; kildsra zilei fssese obositoare, noaptea—kici eră pe la mieșsls nopții—dormita lini rekoroasi'. Răi i incepsfe a tropii, în ksrtea ospetelsi. j), de Lorgpș kobori skara, și stâsiînkalice kijid Ion ii opri, zikmds’i. — ])ar, domnsle; ne va zice D. Karol? — Taci și înkaliki O dali, ki D. Karol ;ns vine, 'ți am spss-’o, în noaptea asta. Silit a se sspkne bietei groon, dete ffe«l«. îh mina D-Isi de Lof- ges și inkiHkind și el «rmi dspi dmssî, trck» o «li ți, appski alta koti în dreapta și in stingă și ife în galop drsmsl de Saint-Mauț.- Dăr asta ! zise Ion într» sine, domnsl știe toate, si dete pinteni kal«I«i «rinind iii tinere, y.izind ki norokxl iii noaptea asta s’a vi- dit k» okii și k« sprhfee in proti- tiva stipînstei si». ‘Și kis adevirat D. de Lorges șnia toate; era istoria anca vcn- niki a t«t81or j«nilor de doi zeni de ani. D. de Lorges tatii erasn om ka de patrszeni si uimi de ani a- bia; vid«v de m«lti vreme n« se mâi înserase pentr« dragostea fiis- l«i si«, dspi k«m zinea, și nova penlra dragostea de a fi slobod. D. Karol, aneste fii» «nîk și inbit abia isi pirisise învițito.ttsl, și șc fiksse «nsl dinnei mai eleganți gardes-du-corps. ai kompaniei L«k- sembsrgstei, kmd talii afli ki a- nest skolar d’a)alliieri își pin- sea serviți»!, și în lok dea dormi in pane a kasi, ini’ți eșia dzînnea- — 68 — Își în toate serele !<®lare din pre- »n®,:kx- o slsg®, si n» reintra. de k®lspra zio®. rnrr’o «asemenea împregferarc,. »n lat® jkne' ^nh, ș’ale k®i®ia g»st«ri sxntfflai jxne âekitel, sqic de rhinxne ho s® gÎTideask® și ksm s® appsrne trea- ba.. D.vde Lorges pxse s® ia sr- nteje- fiislsi s®» și afl® foarte lesne nele, ■ ne se srmai. Ssbl xmbrWa de la Sl-Manr pe prim tete snd®toare ale Marnei, se asksndeâ o k®șni oa- ra de țar® okoliti® ks stejari si alți kopani-, akolo loksia o v®dsv® ks fiesa, kare se nsmia Madame de ManOink Ni ni odat® D. de Lor- g6ș; nș -’aszise vorbind 8e aneste dame r -inr le ksffostea nini starea nini relațiile,, nș’si addsnea am- miffte de k®t de xri D. do Mareuil mort din timpsl emgrației; ks țoale anostea addsHCrea aminte îi era r®t®nit® și în amestek. Fiisl s®s D. Karol v'®z®nd pe mademoa- sela Anais de Mareiril, se înamo- rase, în că nebSncsue, si f®r® știrea m®sei, zinea lsmea k® el o vede în toate, nopțile in ' aliena parks- Isi *te okblîi k®smbara de la Sl-Ma- ur. — Asta e omit® ksesti® zinca 1). dfe Lorges,k®'fi or k® D-na de Marenil e o femee onest® si de bsn® familie, si atsnui' ns trebse s® lase ni ne-va pe fie-sa în primej- dia patimei' srisi nebsnalik; or k® amindo® aneste femei si msma și fata ssiit nisue aven Uri ere, și atsnui primejdia Osie' pentr« iiisl mes, kare foarte lesne s’ar pstca afti®gi de fnonssețite fetei și deme- stesxgirile msmei. S®'dba de suire lsi’ Karol- si s®’I.p6v®țsiakk®, eră de prisos-, nine n« șuie k® amoral o ks okri legați ? Așa D. de ’Lor- ges-se g®ndi s®vaz® singsr ^oate k« okri:.s®i si apoi s® hbl®rask®. Se dsse la k®pitansl kompaniei In kare servii Karol; și ksm ns eră a- nevoîe ka s® afle pcjsnele oștean k» greșeai®, f®ks s®'l psîe pentre dos® spre zeue neassri la arrest, și ast-fel, fiind foarte sigsr ki-și va pstea șrmâ plansl fsr® pedik®, . se dxse în pane la psntsl înVUțiirii în loksl fiislxi s®8. 5 — ■ loâii, zisb, k®nd! ăjsnse ap- proape de șt-Manr, parksl e pkd- litkszid? — Da, dbmnsle. ' — Și este o sp®rtsr® îh dreapta, mi se pare ? — Da, domnslc. — Ek®-ne k® sosin»m ... ți- ne kaii. Desk®lîk® înuct, si trcks prin sp®rtsr® ks ssxrinta snsi jsrie de ș do®zeni de ani. D. de Lorges era im i om frattlbs ne își p®strșse toate a- ivantagcle din âfaf® ale jsneții, jdsp® ksm ®nk® ii avea si k®ldsra ! si gtsslsrile. Nx eră 'nsmai ksrio- I sităiea snîji fiii® și îngrijirea ue’l addsuea .akolo, ui si phmereade a avea o aventsr®; mai ®nl®iaisi pshea în g®nil o fetișpaf®: Uc va . krede k® vine în bracelc amantx- Isi s'iiX/îș’ îhkîpr.ia încrederea ks I kare va veni ea, apoi sfiala, apoi — —. groaza; îsi înkipUa a profita de a- ?iest moment spre a vorbi in lim- ba snsi pirinte qekrede slibpiiș/ pilor jșnelci si k$re voiesue a lepe? vițxi si a,le îndrepta. Pe lingi acestea , si înkredea indemimri -sa» le, si kxnoștinței hc avea de bîme ki dspi kite-va vorbe ale kon- yersației indali va îhlelegeJca în ’ie.fel de inimi a. kizxt fiial sex. Lxna pini atxnni întxnekati, esi din nprii ne o akoperissen si lx" mifiâ p.arkal din ne în ne kx Jci>t el mai înainta. JN'ar mai fi fost de Ixni! zi’iea întrx sine, akxm îi veni si se a- rate, nx mai așteptă kite-va mi- nxte pînt si vie mademoasela A- nais și St appxk odati a intra kr» ea în vorbi». Kx (pate acestea întxneniinca e- ra îndestul de mare sxbț arbxrit în kU tot pxtea amigi pe fetisoan, Inaintimai nixntrx încetai kx în- netxl, isbindx-sc kindi de xn ko- panix kind de o banki de earbi ■: In sfirșitîntr’xn lok deskis si ro- tind .aprroape de dmsxl ziri o ro- kie albi», și ’i se pirx ki vede si o kapelli do paie. > ,7 — Psî! — Psi! * — Dxmneatâ ești domnxle? . r— Ex sxnL •— Vino mai inkoa. de Lorges se repezi,-ii appx- ki o mini ho ’io lnlinuea, si ka- re, fiind dxVic și linii, elor suiti si easi kxm va esi. ■ — • Șuirdxnnieata ki anostea ne fikxix nx e bine? îi zise da ’kx xn glas Incinxrbtor .si plin de o miskare xt ki» abia dx- pi>roiezxl nopții pxtsis skipa... — Dxmneâta nx eșni D. Karol ,de Lorges, strigi de o dati feme- xța; Jie .va si ziki asta- domnxle ? asta e , o vînzare, o nemitiare/.. oh! Domnxle, ori nirie vei fi... — Pentrx Dxnmezex, xnademoa- selli, nx te teme, mai înnet, mai iniet, așa te rog,., si ri'axzi mai1 ka dxmilale; si nx dim bmsiali despre... noronirea... adiki des- pre iniimp|area kare...^ — Asa; do'mnsle, intimplarea. 1— Prea hirte! madernoaseli^ mi rog askxlti... aș fi în qea mai mare desnidejde, de șiș-șni kiai pxtea si te krezi în primejdie lin- gi xn om ka mine,fsax ki ai bi- nxi pe fiisl mex kapabil de vre o vinzarc; — Fmi dxmitale; domnxle? j— Așa, niademoascli; Karol e fixl mex. Eh sxnllț. de Lorges... •Nx le teme, mademoaselli, nx’ți lisa kapxl in jos, ns piinge asl-fei {așa te rog; kxragis, ki eșni kș ’ tatii anelxia ne ixbeșni. — Ah! domnxle... zise fețișoara ;kx tm glas ne semina sfirimal de obide. — Ce nx’i ixbcșqi? ... el n’a fost atit de noronit a’ți inssftla an «s ~ din anele patime profunde ne in-- flueazi asupra vieței înlrege... Vezi de'una ka aueasta mi temeam si pentru dumueăiași pentru el; și am aflat despre norbuirea lui, âm in- tratîn griji despre dumneata. M’am sokotit ki opersoanika dumneata meriți a n’o lissâ nine-va a se ra- tmf mai departe, și a o lumină de- spre posiția liiului meu. — Inși domnule.*. Domnul fiiul Dumitale vine akuma. -^ Nu te teme ki e la arest. La înkisoare! — Pentru doi-șpre-zeneneasuri; miinedimineați e slobod. D. de Lorges lui ku binele pe fețișoara, o înkredinți/ln'iepu si: afle dela dinsa lot ne vrea si șute despre mumi-sa. D-na de Mareuil eră viduvi dupikum amzis’o, si ku o stare de mijlok. Anei D, de Mareuil ne murise în vremea emi- grației și pe kare îl tenoskuse D. de Lorges eră fratele mai mare al bir- batului a'icstei dame. Dcmoasella Anais ku kare se află el akum sea- nță plini de duh și de grații. O razi ă lunei strekurandu-șe printre frunzele apterilor îl fiku si’i vazi totkipul; Nișuc hosițe blonde, o frunte albi,, o tallie perfekti; eră o femee d’o frumusețe rări. Nu șviu ne îl fiku si krțazi, ki dupi tem o zisse, fiiul seu poate te’i va fi insu- flat un amor iute, ni mai mult' un gust dekito patimi;. Luindatunni un ton pirinteskzisse: r- Vezi, mademoasdlli, în ‘țc pri- PERWUUL IV mejdii teespui: un randevu sekret, misterios, nerut și promit pe furiș de majka dumitale și de. piines..' și kine ’ți a spus dumitale’ki doamna de Mareuil vă voi sifâki onoare fi- rului meș a’l priimj de. ginere?.,. Kit pentru mine zisse el ku o ga- lanțarie, de aș fi avut-nbro'iirea a kunoașne o persoâni așa deosebiți ka dumneata, kredemi ki aș fi a- vut ku totul alli dorinți fle: aneea a te faue nuror. Ma și lisim dp- rințile.mele; si venim la fîîul meu. Eu sunt bogat, și ku kapul. Akum doi-zeui de ani am putut, din pri- nina bogiției mele a nai ,-kisitori ku. o femee uen’avea nimik. Asta e un privilegiu al averii» inși fiiul meu nu poate si faki astfel; pen- tru kl dupi kum vezi eu sunttinir mki, povlu a mi mai însura șl â- vea kopii, si de’ți vei pune în gmd mademoașcliaveasti ipolese putin- voasi, moștenirea lui Karql atunni se poate împuțina din an ,în an, Prip urmare fak foarte tine, mi vezi ki iubesk pe fiiul îneu, soko- tindu-mi a’l opri d’a se însura așa de june. Un subt-lokotenent nu tretee a-se kisitori, pini kmd nu i se va statornim posiția. Aucasti dekjaȚație nu se piru a produve un efekt supiritor feți- șoarei: pișea înuet pe earba unjedi ku brațul seu rezemat de al D-lui Lorgeș- O tinere se tsrmi între a’icste doi. persoane. Ku toate a- nestea, țătiJ lui Karol. își finea fe- lupmj 4e gi-nduri ai&date: tinerea 9 — 66 — nopțiimirosul arJjsrilăr, blânde- țea naivă a tovarășei sale, și acea deșertăciunea omului ce se appro- pie de toamna vîcțeî și se krșde inKă în primăvară, toate îi pricii-, riuiră 6 inișkare mai ăntite trekă- loare, ănsă.mâi Jn.itfriiă se tdț re- innoiăku kăt între vorbirea se Urină; toate acestea în slîrșiț,'.deferă ide- ilor . Ui un alt kurs. t>OT> lukruri îi stă mordb îngănd: unul kă ma- deirioasella . Anais era o fețișoară bknă și frumoasă, și taltbl kă fiiul Său râs putea sij se însoare mai na- inle de zece ani; nrin urmare de- moasclla nu putea Să așcopte atăla vreme, și Karol trebuia să se pă- răseaskă de acest amor. Altern nu rtai lăminea.de kăt’să șcie nu . buni-va el eră prea trekut îrr vîrs tă pentru o Cetiți, așa de 'jună. Acea- sta jgrăvi kestie- i se învîrtiâ me- reu prin găpn$ă ku minte, este ku totul alt ne-va, — Să fie adevărat, domnule ? Și D. de Lorgcs înlrcbuință toate silințele și mijloacele duhului Său spre a sprijini această lese atăt de grea; si nu eră lesne ku adevărat a învedera kă o întălnire nopternă, ssbt arbsriiunui park, unei fele de șai-spre-zece ani ku un bărbat de patrs-zccî și cinci de ani ar fi îoșl lukrul cel mâi nevinovat din teme, și cel mai regulat; ănsă inlr’o as- semenea împregișrare nu & vorba d’a dăcine-valtevîntebune; ’ii nu- mai d’a dă oare-kare kuvinte și fie kuin vor li. D. de Lofges o șciă aceasta prea bine, nu perdu vre- mea a întrebuința mn de kuvinte; la kare fețișoara respundea, dis- kula și iși da părerile. Ajungănd o dată aci ka Să o îakă a askultă, se krezu sigur kă vă Învinge; și ku adevărat avu iskusința a prelungi întrcvorbirca, ’și a o mină astfel km să fakăka junele Său rival șă fie uitat, și el să lic aci înainte foarte bine văzul. Mademoasclla Anais părea kă ar' fi uitat ncku- viinlă ceasului și lokutei; de si- ne singură își’petrckusse brațul de ’al doilea pe subt al D-lui de Lor- ges; suvȚenirca D-lui Karol eră prea departe; încetul ku încetei fe- țișoara șe deprinsesse a respundc la vorbele plăkutc ale nuoului să« amăgitor; askulta laudele ce li fă- cea 1). de Lorges, zîmbia la ta- blourile grațioase ce îi înfățișa el* — 67 — Sunt, îi sinea ej, ființe preursite a se iubi: mul te vreme uw se k»« noskvwbHuna petengi, alia l’ra- w/a se vedea, tem asejntelni; în sfîrsiț o impregiurare neașteptate vr mmJepuie în relație'. Atoni diu- rnele lor se deskid» se frnplu de sen- timente iie le au visat a teta vreme; visul vieței lor se taie aievea, si ferbiiroa ku atei li se pape mat dduc, ku k7>t o a* IqsI așncpta^ mai mult, Ast-fcl erâ istoria D-tei de Lorgcs, noi pu^in dup t> kum nikredința nL Trăise prea pu- cin ku femeea sa dtenteiu, de dox-șeni de ani suvenire# fogitk v^ .a ancsfei amor sa stersem din mintea tei, și de doîte-zcT de firii viăb’i nFn fost de kit o amăgire nekontcmte, b urinare o- boși fon re de zile perdutc întru Icl- utarea unui sdmtiinent ne akum. îl simte într’un kip așa'de vis, în Iteli se pare ki, îl resimte pen- tru tenteca. oart. El abia zorise konturul unui kip grațios, nișne Roșite blonde, o tallie divini,; k» toate anostea1 timbra snîsi glas aț- ting*blor, kontaktul *5nei nn>îni fi- ne și dubii ka kakoinul, toate îl ten ea a simți Irt ar’ fi hcI mai nenorocit din oameni daka amo- rul ne îl simți ol de o date nu va lî împi>rteșit și ei. Ka om de .te- rne, țcm^ndbȚse .te hs stlb^te- 'icask'r, pe fetite, anmk^ndbsse la piioarele ei, D. dcLorges se mul- țumi numai a* i tea iirana, a o strân- ge dbhie subt buzele sale, repc- tendu'i nel mai duto jmntent de dragoste. Pe anoaste vreme a amjteiy nop- țile sunt skurte. Dn Hte*vâ ,mb nste silii ne pase a albi ne- vâ ori- zontul și o lumini, mai agate si mai vie începea a veni in lokul. 1 ulii* rii indoioaso a lunci. Ku ' toate anostea nimik nu risipia ^nki» fai> mekxl ssb kare so afli D. de Lor- gos și n« semna a terbura si- guranța tovarășei salte ♦ k^nd ea tresari de b date. — Ok ! dommslc striga ea, se dcsktee grilla parkstei... ste deșr copiat grbdinâruL — In date, madenroaseH’i»,' nte duk. nbu toarne nte vdte strekara printre arbori si ns nte vfi vedeâ nimeni. Ins*/, ftgMteeșHO-mi Ite te v.ote mai vedeh: fericirea mea rte se vu risipi ku noaptea ț se vă. renterna ku dinsa; nu este asii ? Vorbind astfel, D. de Lorgcs vru si> dea în laturi vidul nel ver- de privcasH în a'jnaaparte, și mai ka terț vesta •caka și D. Karol, fiiul s*Lb se in- tețis'i» Înaintea tei. La tuicaste ivire neașteptate el nu putu a se ținea de a nu se rușina pucin;. — Ce fel! tu eșni? ii zise el. Atoni doamna dc Mareuil se skute, iși ardilte singuri, vidul sj efiirid Înaintea jxnehsi iie Sesk^li- kasc: — Domnxlc Karol, ii zise, D. l.alT»! dxmilale nx voieșne ka dum- neata st» iei pe fie-mea; 'mi a dat nișne ksvinle minxnate despre a- ueasta... de ki>nd am plierea â fi kx dxmnealxi nxmai de dum- neata vorbi rr>m. Kx toate acestea D. de Lorges nx'și J«ă okii.dela femeea kx Ra- re petrekxsc nișSie 'reasxri așa de dxbri si așa de rețezk Nx eră kx adevărat o fețișoara, nx eră kx adevărat de șai-spre-zene arini, in- st> kx toate ki> xn an si doi tre-. nea peste îndoit aneaste virste, dar observatorul nel mai r^xtb- 5105 n’ar fi pxtxt sl-i dea mai mxltdc dob-zeniși opt de arini. Frxntea’i albi, si \ie, bxzcle'i de roze, dumbrava kositelor . blon- de ne sk^pain tokle xndxioase desxbt kapelte, și perfekjiia tal- liei deslegate, toate învedera kt grațiile jxnejici eră departe T>nki> de a pȚr^și pe mxma dcmoasellei Anais. D* de Lorges, simit de i^btenirea și amăgirea in kare se afflase, nx simți a i se impxcinâ in inima»’i simtiinenlelc ne espri- mase: din profiri» o noxi, spetam ți» înnepx a’i ride. — Ox ! doamna mea 1 zise el. Pe xrnn> adresiindxsse la fiixl sex: — Doamna de Mareuil iți spx- ne adev'brxlj Karol, cx afix ki> csni prea >jxne spre a te insxra, s’apoi ex voix st» iiit> însor îna- intea ta. — Dxmneala tâiki>?. — Așa, cx, nxmai doamna si, Irinc-Voiastb. a priinii averea si nibna mea, apoi ne vom okkspâ despre fericirea kopiilor noștri. Se t'blm'BnirL apoi: jxncle pov- vesti în ne kip am^gisse și iiitor- .sesese kapxl Ui Cerber ne I pi>- zia la arest; si D-na de Mareuil spx- sesse ne fej o femee din kasi* ne se înl'blniâ în toate nopțile kw 1). Karol, fcr'i» st» poate istoli aad- dxne kx sine și pe stepiins-sa nia- demoasclla Anais;: și 'te fel în sfir- șit altend ea dela Jie-sa /biisi/si despre aneasta, s’a hoterit a fane ancca ne vi>zsrr>m esind Ja o în- telnire prefidcxte. Soarele res^ri, fețișoara dormisse noaptea îu pa- /tc, forb si> șxiie neea ne fo»kxse mxmirsa , și ki^nd se deștepte, și veni dimineața a si>rxta nrima mxme-sei, V'tzx ki» are și xn tate și xn bi>rbat. ytycard. PERIODUL IV. N». 6 (B ir Ji IBUIK S DE —ii ii ■!>'/j |jiTMfo«C^SE in —*— JURNAL LITTERAR. CAROLINA sau SOQIA UNUI NEGUQATOR. Prea frsmoasa si virtsOasa Ka- roliita, fs năsl-sta în ansi 1781, la Franc for t hmgă tatal ci era învățător de limb’a fran- ceza, kârele n'a krsțat atat si- lui tu k%t și kieltsială nsmai spre a înzestra sas folosi ks o kreșlerc bshă pre sna a [sa m>sksta tîikrt, așa, în k'bl kuicl ajsnsese în vîr- sta de 13 ani, era foarte bine învățata și IndenrLnatikă la toate ]skn>rile femeeșni; prcksm și în limb’a franțeză, aritmetikă, si for- mosskriere, bine împsterniqita. De stat era mare și bine fă- kbta; trbssrrolc obrazslsi ei qclc i nfl'bk'Lrate, kăbtatsra ci nea dră- găstoasă și blăndă, ridikatsl ei piept, măreața ei psrtare si T>m- bletsl qel firesk și așezat, toate aces- tea eras vrednine de mirare, făkănd atat pe ^ei tineri kăt și pe nei /bălrăni ka să le priveaskă ks ma- re băgare de seămă, fiind înzes- trata dela hatsrb ta toate ăne- îca ne pOt kăștigă inimele. Bsp-b moartea părinților ei, sc dsse la Strasbsrg la nri>tE.sri>-sa ka- re o dsse la sn bogat spekslant de vin și ospelier, ka si/i $lsjeaski> lâ masa de oaspeți ne m^nkas la d'bnssL Abia petreks și S'tvîrși Iskrs- rile sale ks zs iîiksngîsrata de o msl- țiine de jsni, ninstinds-o, f și fă- kănds’i deosebite komplimente; între ianești msJți jsni ksrtezarii se află si snnegstator tînăr/kare din zi în zi kăsta okkasie ka să inkredmțezc frsmoasei Karoline i- nima sa și o nean» de socie in sfârșit se înlimpl-i. st o gr>sia- sk-b într’o seatjtb ■ tazis singst*i», avnnd ks d'tnsa șimi,toarca kon- vorbîre: — Ce? singsrh eșni frainosSl mc» •j.nger? — larti-mi, domnxlo, esnsșjnt framoasi., și ku ata,t. mai pscin tnger. Ks no le pot slxji. — Ks persoana dsmitale neavrcd- niki. de i»bit^ Ks aneasta prea pscin te vei folQsi, kidti os ssnt o kopih> st>“ rak%. — S'wak’j. dar foarte bogata. în v i r ts t e si kx bsiic psrta.ri; și o assemenea bogăție este mai preți* 6asi> de kid toate bogățiile pimîn- fslxi. Approape de opt septa.- mini sniil de ki.nd așa pe ta.kste am. b't.gat de seamt ininsninds- ■rtii», ninslind8-te, .isbinds-to din nisnlral mex, și Litre anestea iir kredințîndB-m’t, H frsmosxl trap al dsmitale este snit ks xn saflet si mai frsmos și mai nobil ț de a- neea dar, iloresk din inimi de a împărți viața mea ks dsmîieata, framoasa ipea st-spini». — Domnul mes ! Es am ninste a’ți spsne ki» ns m% îndxplikașa lesne ka st tmbls pe.giațt; pen- tra ki. aceste kti, de și sxnt ks adevțrat netede inst sxnt foarte - alsnekoase. — Bsnsl rn.es înger, dsmneata kBgeți înalt și nobili dar. nx tre" bse st fii la îndoîâl'i» do karak- terai mex, ktni ex sxnt-foarte bo- tirîi. ks voi ea Ixi Dsmnezex a mt șxppBQe taratei melc applektri, și dorinței de a te avea do konsoartc pe drsmsl vieței. — Domnxl c prea sai dela, ho- Ltrîrc la fapta,; nemoteazî. mai iniile binele dxmitaie, ktni alt- mintrelea ’ți-se pot pri‘jinsi ne- pltkste srintri. — Afart de ace- stea trcbsd st’ți m-brtsriscșk intra adevir, kt assemenea titlsri ro- man the, kem: tnger frsmqs, frx- moast sttpint, și altele ns mi se polrjycsk; penlra aneca dar foarte nit rog, ka sa. nvi, skapi de as- semcuca lingușiri și înalțe lasde, — Bsni> kbpilițTi! adevtral poa- te în ori-de Lip a se aridă. K« toate anestea e» vpis srmâ foarte bskSros, potrivit ks voința dsini- tslc, și vois vorbi ks dsmneata într’sn kip nin.stit si pltksl.— Ccr‘ieieazi> dar Indoitsrilc iniiuei dsmitale și vezi ns’i gtseșni ksm- vă akolo în rraȘntra yre-o skintee de dragoste asspra mea, și înta.m- ptandr>-se se gtscșsi, te rog ka s% binc-voieșni a priimi anoste do^ inele de asr și anost kolan. — Kx mare bskxrie. aș -priimi os anest semn de addsqere amin- te al dragostei dsmitale, de nx m’aș teme ki în viilor voix fi îm- pressrata. ks aspro dojeni penirs somnia mea. — Eh mț> jsr dsmitale pe A-tot- Țiitorsl, sxb a k'trxia aspri» Ix- arc aminte viețxim., k* xna ka a- neasla lâ nivi o Intîmplarc ns va fi. — Jmi^ste iertat ka s* îndrbs- nesk a întrebă dedmele dwitale? — Nmuelcme* este VilhelinP*’*, — Domnule Vilhclm! dsmneata voioșții k* adevărat a mi noroci? — Da, iubita kopiljt^! tangb dmneata voios k a'mi tavîrșl zillele k'bte Damneze* îmi va adboga la' viața mea.......................... Fericită ItasMoric în kare a« p.elrekst accastaJ.în'LrB pereke vre- ri 3—4 septamini f* în sk?;rt de- rbpiJiata prin ospclierd^ la kare slujise Karolina. Acest.rwmbr^vit om, întreabă pe jSnele negator, k*m tnicșce ka ținură dâmb ? — Indcplin mal- Urnit, respinsenegstatorfcL. ■ Dar in viitor ksm vă fi țs kredinla ? .k*ci (lela o fetita, co a slujit într’o kasb obșteaskb, și așa de grab s’a* vbzbi in brațele *- n»i ln>rbat n* se prea .H7>d%jdbOr șce nndta kredinta. — Es na krez kb va fi vro *n merilor pe pbinint în stare ka sb aliata pe soția mea, la o asseme- nea fapta. Es rnb prinz pe toata sta- rea mea, kb m* voi* îridvlqi dc dragostea soției dmitălc kbbinbil- șHgarc. -- Foarte bine și e* p^ib din protivb toata starea; bASb k* ast- fel de kondîție, kb aceasta prin- soare sb ficskrisb de *n sekrc- tar și întarita k* pcCetia stapbnirii. — Aceasta de sine se înțelege, inse. soției dwitale ms treb*e sb’1 împbrtașeșci.nimika despre acea- sta prinsoare, și vțot de b data și dumneata sb kbtatorc^ci vre-o li zille afarri>. • La aceasta nri> învoiesk, Dî5pT> hc se taks și se întari prinsoarea prin kănalșl jsdekșdo- resk, se iskbli do 3 martori și se întari kt> penctia magistrata- toi. NegBțbtorbl pT>ri>si cetatea; dar ospclicrtfl înnep* a întrebu- ința tot fcl«l de mijloano, spre a abate pe frsmoasa Karolina la ne- kredinta Ktatre soț»l ei< Toate mijloacele acesteia însb fer& za-* darnicei; nici prin dansri, nici prin rsgbcteni, n’a p*t*ț birtaș«l dobândi skopiii / In sfirși t voi ka prin: amenin- tarl sb’și: R'BVîrșiask'b planai ■. lîtattd kr pistol greș inkbrkat, se dssso k» dimatfl la frsmoasa și statornika Karolinb, zikbiids’i kb, de na’l va învrednici 1 des- kiz fereastra, ’ kajn» prin s*lieu] pistolbtei sb’ți pricinseșci și alta vbtamare, kbci f*n> îndbiata țrer Inse sb fio foarte taro inkbrkat. VbZbnd dar kb și kb acest .plan n« pst* învinge tirtotea Karolinei se d*$se plin de urnitie, ka *n tarbat și desm»dbjd*it la kasa sa, petre- kbnd toata noaptea tari» domn și împresurat do gbnd*ri. In star- șit se asksjiz* în dormitorul Karolinei, ka prin- tr'aceasia s't’și dobîndeaski» skopkl se» A dosa și dimineața kiem pe shjnik^ din kasi» a tinerei da- me Karolina la sine, Hgrdsind^i k^’i va da patrs n» interi de veș- minte^ batiste de mutase de modb și 50 de talere (lei 600), daka va mijloci, ka si/1 asksnzi»: într’o noapte in dormitortelsfrbpmiesci. — Stejnika in data» priimi bxkx- ’ roas'b, de a fi într’ajstor la skopxl teh Dsp'b vre-o ki»țe~va zile viind k» mare grăbi» stejnika, spssse o- ’ spctiershi ki» doamna ei s’a dss la o petrecere, și ns vine mai kx- T'Lnd de krtt la 11 ccasxri akas'b, zik'bnds’i ka si» poftcask'b kb an sfert de ceas mai ’nainte akolo. ’—Os- pelierai; merse la orbndritel: ceas la kasa Karolinei și -fiind’k'Kife ps- te sos g'LSiask'i» Kn lokfnai potrivit spre r sTfvirșirea g^nd^lxi st>s cetei viklean, se askxnse ssbt patetKa- rblinei; Nx trekx xn sfert do ceas și veni și Karolina kare desveșm'Ln- tamdx-se de hainite șale, se îmbrK- ka» k» k^mașeâ de noapte, viklea- nid îmi> de sxb pat Icnnd se des- l)FBka ca zi,ri pe trspxl noi 'gol al Karolinei in partea stamg'b Sn semn de nașccrc așa de marc ki»t o linte. - Dzp'b ccaddormi Karolina‘-foar- tc lare în somitel noi d’i>nta>fe; eși de-ssbt pal, și tei, kt șine 2 inele și w kolan al Karolinei, și frgi 1% ri> sT.șnie nimenea nimik. A doa zi v'feZ'bnfl Karofina k'b’i jipsesk cele tekr&ri, și neșciind pe kare din stejnice sii’și frbmseaski», le lrek& kx vederea, și ka si, nx pri- qinriaskb s«pi»raro mult febifetei ei soc» la venirea tei akas^b, se da- se Ite Cea mai mare grăbi» tot la a. același tevelier ka sT>’i fakT.do^ assemenca inele si sn kolan. Dsprb trenerea anelor 14 zille se Interni, și negsc'Btor»!, si merse mai brit^te la ospelier ka si» afle kxm s’a purtat socia sa inlr’anea prinsoare. — înțelese insi> spre mai mare mîxriire a sa, prckxm ki» ospelier»! a dormit kx socia sa dela kare a $i ki,pi»tat- drept su- venire doi> inele șixn kolan; mai adrbOgindrLnkrb ospeliersl și aneasta ki> el a deskoperit și xn semn, ne H. are la partea- stingi,, ^șa de mare ka o linte, pe trxpxl ei; krezi akam, zisse okpeliwsi, k^ cxm'am indbhiit dc dragpstea sofiei dbini- tale kx 'bmbilșxgare ? Negsc^torxl respinse : despre aceasta ssnt a- kxm deplin inkredințat. D»mne- zeslel strigi» el, pentr» ne îmi te ursita ka srt v^z si si» tebesk bat- jokxra tetelor nevrednicelor femei! -Ks toate kb, printf aceasta» »ri- coas'b fapta, și nekredințb îmi perz toata» starea mea, dar mai bine vo- iesk a ti s’Lrak de ki»t a tr^i ks o viuzitaare.-—* Itepi» si»vîrșirea acestor levinte, se dxsc îndata» la socia șa, sta»pînindx'și i»nsi> m^nia ’i-a» ziș: Askxltb draga mea, Ite cea d’imlite intrare in cetate, fete po- ftit la o petrecere afaHTa țari» deci îmbrata-te tat mai ingrab, ; ntevem vreme de întarziâl. — Da- ma nu pute să priceapă pentru ce bărbate! să» la internarea sa se a- rata kătre dănsa așa jece; nu bă- nuia ănsă cevâ ru.—După ne se îmbrăta Karoii na porni ta dăn- sb'l, și esind afară din cetate, apu- kan» dram#] tatre o păttere mare, și mergănd prin pădure ka un sfert de oră, ii porunci să sază pe un trsnkte dekopacte, zi kuidifi/ar- matoarele tavinte: Scte^ ta te îți adduci a minte,1 ta eu ’ți-am făgă-. duit și m’âm jurat ție, la cea dăn- tate întalnire și îndemnare a dra- goslii noastre, kredință vecnita. — Uita-te la inelele și kolamsl ta», ce abia de vre-o tale-vâ septa- nrtni sânt teate dela Jtevelier, mai m»1t n» mai zik nimik . < . Karoli- na voi st, vorbeasta vre-o tate-vă tavinte spre apărarea sa; ănsă trebsi Să tata, văZăndu’l ta tot mai tare se apprinde de mînie. In starșit el îi arunta în poală 100 de galbeni, ku aceasta kondi- ție, ka st, se duta ku dănșii asă departe, în tat o vâ purta picioa- rele, și nici o data să nu mai kuteze a se interna la S L r as- b îs r.g, daka nu yoiesce si. pcLrea-. ta in mine și in defăimare. Nevinovate Karolină leșinând, kăzu jos de pe trunkte, și viindu'și mai tarzte iarășiîn sine, iubitei ei socu V i 1 h e 1 m perise din nem- țea okilor ei, dar îl zări în oare- kare depărtare; Karolina alerga după dă n sul, strigând și suspinănd tat putea: pentru numele tei Dam- neze» așteaptă puțintel tebitel me» Vilhelm! eu rte surit vinovata» — Ah Dumnezeule! I» tanosci ne- vinovăția mea , milostivește-te as- supra nenorocirilor melle, și în- toarce inima prea mult doritului meu socu iarăși assapra mea.—Kiasse- menea saspinsri și țipete alergă dbpă dănsbl pînă la miez»! nop- ții. — A doa zi dimineața n» scia ce să fata și inkotr'o să meargă, să se în toarta înapoi, sa» Să ap- p»ce dransl înainte? Dar, fiind ta soqsI ei 4i poruncise ka să n» se mai Intoarnc înapoi, așa hotărî să se d»kă la Ol landa, appstand dr»m»l tatre oraș»l msmit Herțo- gheb»ș ,l »ndc ■ își vănd» hainele sal le și să îmbrăta în haine băr- bătești d»pă gbstel cel mai mm». Intr’aceasta îmbrătaminte fiind, hotarî Să păi-ăseasta acel oraș.— In treakăt ăiișă, v®» in piața a- ccltei oraș al 4-lea regiment fran- țez de ItesarI, la kare privi mai imslt timp ta. mare teare a minte. Generatei Destemuvile, văzănd pe acest tanăr kavaler, îl și întrebă, n» tam-vâ voiescc a fi în servițte la regimente! tei? Karolina res- pinse ta ns se împrotivesce, %n- Să așa kâ singsră din banii ei, Să ’și tampere haine, kal, și toate celle trebuincioase, kare i se și în- găduidin parțea genera tetei. Du- pă ce se înfățișă și își făta toate cblle trebuincioase unui husar, tre» Inși .st învețe și ckser'iițisl ia kare, avea mare silințt, ptslrtdb’și bai-! nele sallc ku toiul ksrate și frumos în ktt'în skurț timp își dobtndi dragostea' și stima mai marilor ei. Deai fiind kt snia bine limb’a nemțeaskt și franțest, kum și bi- ne deprinst fiind în sokolealt, o ftks generalei la anal 1806 ssb- offlțer-, tot inlr’anellași an la ros- boiul dela Saalfcld, ea se ftku de îuțptraisl Napoleon la 10 Oktom- vrie- lokotenent (paruuik). In a- nul 1812 șeftk&în Rusia Ktpi- tan, și în anul’ 1813, Iulie 4, avu paiontt. de ko 1o n el. Du- pt ne dar Francezi iii anul 1813, Oktomvric 18, Itngt Lipska. se birsirt, ea se trase ks vre-o ktți- vii offițeri in nclțluea Magdemburg, unde streaja 'te er& la porțile din afart-de-streîij’b, i se- ptru kxno- skutt, și pe kare de lok o și între- bț intr’ănest kip: Prietene! cu parkt te kuiflSk, kșm te/kiamt? — Pe miiie rnt kiamt Vilhelm p * ♦ * — De unde cs’ti ? — Din Strasburg. — Ku ho le okspai akolo? — Ku negoțul. — Ktstlorit erai ? — Da. rbnst penii’’o prinsoare m’am desptrlil. — St vii mtinc la 11 bre în piața de paradt. ’ ': A doa-zi dimineața se duse sol- datul la ora ottrîlt în piața nea nsot, la lokul ortnduii. J. Abia ajunse la loksl anella și în- dalt îl înfimpint kolonelul vesel ziktnds’i, kt dspt araiazt la 3 ore . st se afle la kvarlirul sts ka Nr. 136, în ulița nea-l-altt, la kare fs urmttor soldatul întokmai la ora hottrîtt. Deni kum a intrat in kast la ko- lonel, îi zise st șazt jos dtndu’i și un pahar de vin ; dapt aneea îl pofti kt st’i povesleaskt pe larg toalt istoria soției lui. Termintnd dai- istoria, zise kolonelul kttre dtnssl, daka voiesne a fi slugt la . dtnsul ? Soldatul respunse : kt foarte bukuros va priimi aneasla. Kolonelsl în kursul anei pove- stiri abia putu ase ținea de lakrt- mo, dar ku toate anostea arttt o mare btrbtție. Trimise indatt du- ' pt un kroitor ka st ia mtsurt și st fakt slugii haine, ■ adikt: un surtuk dc postav vjntl fin, jiletkt roșie si pantaloni lungi de po- stav sur, Dspt isprtviroa anestor haine, ktllttorj kolonelul la 12 Aprilie 1814 ka kurier la Stras b-u r g; a.fltnd dar sluga kum kt domnul stu o st ktlttbreaskt la patria lui, 9 îl rsgt ka st nu'l ia ku sinepen- tru kt în Stras burg este foarte ku- noskut. Ktrionelul zise: pentru a- »ieea nu este nimik, ea îmi voiu lua akbîo altt slugt ku platt, kum și in ’ietate vom întră înserat. — Sea- ra la 7 ore ajunsert lâ Strâsburg | în neta le, ziktnd st tragt la ospe- ■ Jierul unde slujise Karolina. Ajun- giE>rul ftkofo la birt, statură înain- tea porții;. îndată cși ospelierul ku kapul gol, dcskisc porțile, și (lele jos?din trăsură pe D. kolonelul ka foarte mare țereinonie, și’l întrebi» 'după ho addușe o stikli» de vin, ka ni ne are onoare a vorbi; kolo- nelul respunse; Ea sânt kolonel la al 4-lea regiment franțes de bu- sarij iar numele îmi oslo Bcttfort, (Îndepărtat din prinsoare). Spunem, domnule ospelier, de mult timp lokueșli în kasa an caste? — Aproape de 26 anni. După kum mi se parc, ai bu- ni» vînzare anii, și șezi și la un lok bun; ulița aceasta arc frumoa- se kase; a kui este kasa aceasta mare și frumoasă din potrivă ? *-* Șl aceasta lot a mea este» — Ku kăt ai ksmpărat’oî — Această kasă, domnule ko- loTicl,. 'mi-a venii inlf un kip prea deosebit. — Kum așa? Ospeiierul povesti toata» întâm- plarea fără nea mai inikă tăinui- re; și în sfărșit adăogă; kă, ne- guțătorul, din preună ku soția sa fugiră de' aicea lăSăndu’i .după prinsoare țoală starea sa . După isprăvim acestei pove- stiri zise kolonelul ka să’i addukă o trăsură ku plată, kum si o slu- gă, și se duse la presidentul Tribu- nalului de akolo; făku kunosnință spuindu’i cine este- și’l pofti ka să'i fakă o visită inlr’aaca scară din preună ku alți < doi judekători, ănsăi fi’*» vio hnbrăkați în.haine femcesni. v . Presidentul îi făgădui kă îi vă împlini această cerere- După hc se internă kolonelul iarăși la birt, făku kunoșkut, kă ănkă într anca seară vă sosi și so- ția sa, din proună.ku doă fete alic salle; pentru aceea zise kătre oșpe- lieiyka să puie masa pentru șase ■persoane. La 8 ore și jumătate stătu o tră- sură înaintea birtului, kolonelul a- ]e”gă îndată afară, deșkise portele si prii mi pe anei trei domni îm- brăkați în haine femccsni, îp lok de„soția și fetele lui, luănd deffîă- iiă pe unul kăte unul din trăsură, li duse in kamera si porunci ka să puie la luminare o perdea, zikănd kă sbțiâ sa are slăbiciune do oki. La masă fiind, zise kătre ospclicr, mai povestesc niă rog ănkă o dată și soției mellc,'kau- sa dobîndirei anei ci kase/ După kum poruncești yoiu spu- ne, respunse ospclierul, și povesti toată întăniplarea întokmai după kum ku adevărat au fost. ,, După povestire lUă kolonelul un pistol, îl puse pe masă , strigă pe sluga lui, și 4i zise ka săTdesbra- ce, desfăku jiletka și tărâ p bfcka- de kămașe din partea aceea un- de se afla acel semn din nascore, strigănd așprukătre ospelier; vezi, uilă-le nb’i osândești terț de o ksvenite nernetare. Dsp't vre-o k^te-vă septem^ni se tekK ho temea ospclienstei de jtedikate, ka toate starea tei., st» ririn»ie toi Vilhelm negsc/btor»! si b’Brbatol Karolinei’, iar ospeliers] și. p'bVLseask’b pentrb tot d'asna netatea. — întrunea zi knnd st> hoterîșe ka st> ssrghtoneaskHi pe ospelier,: îi dete Karolina 1000 de talere, zik'bndb’i: kă sVși addsko» a minte , și nini o date s'L nx mai faki> o assemenea netrebnik?» prin- soare si prokleaenie. . Inj[clegT>nd dar în sfârșit și ge- neratei Deslemuvile toate aHeaste întemplare și prekm ki> kolonc- tel si- Tractes de Konstandin Pclr&vicL D’UN PRIETEN? (proverbi, xv 524)? Ai trebbinte dten prieten ]a kare poți alergă în toate vremea, in tot loksl, și la ori-ne întemplare? dton prieten k^raia srb’ți poli deșkoperi toate inima, kare si» fie vrednik de toate dragostea ssffletotei te«, pe kare st>’1 poți nihsti, $i în kare ai pxtea AI TREBUINȚA Ai trebsinte cTxtt pri eteri mai pstcrnik ka st> ie apere, mai bogat ka si» te ajbte, mai bsn ka kojn- p’btimeask'b ks line și kare se okfcpe a te îngriji noimei tal, mai înțelept kare> te sU- teiasta? de «n prieten kare st» te tebeasH wai mult de ktet w frate Prietenxlsi despre kare iți vor- besk, și kare Jte vâ îndemnă st.’], nxinesni D o în n, neea ne nimeni n’o poate fane firi Sfin- -stsl-Dsh, și kind.vei fi bireil de simtimentel kotrepției natsrei tale, anbst' slivit Mingîilor (Sf.-—Dxh), vă miruri si pe Isxs Christos sxf- fletetei tis, și ast-fei te vâ înkre- dințâ ki smgele s-tx n e k»- riți de tot pikatisl (loan I. 7), in kit vei află liniștea și panea. Sfintei Dșh vâ aplikâ, assemenea 581’1161x181'118 40316 anelle mari și skxmpe figiânele ale l»i D«mneze8, kare s’a» fikttt a'ieilora ne’kred in IssS Christos; și kare yi v â ■■ î an e . s i f agi ț i de sirifeiniinea »țe im-pirT.- țesne im Isme prin pli- neri lierxșinate-- Ori-kare ar fi Iskrerile teinesni kare îți vor lipsi, avest tîm»r p rie- l c n, poate si ți le akkorde., și ți le vâ dă negreșit daka ssnt ka si'ți fie folositoare- El este kompitimitor. Ai tre- bsinți. ka si k o m p t. t i m e a s ki nine-vă k» fine? Indrepteazi-te. kir- tre Domn«l ls8s, ka la al tis prie- ten; înkredințeaz’b-te între neea ne a fi>k8t și a ssfferit pehtre tine; krede intre tekrarea (psterea) jert- firei șalle uei kanțitoare, și în- tr’T>ns»l fjvei află avea linin sim- patie, «e ăi kixta-o în zădar în- tr’aneste foptere (in oameni). El este in stare a pitimi impmni k» nei ne n» suiș și se rbtinesk, de află plinere? de en prieten vred- nik de; a’ți indestelâ anea dorinți TieSițipasT. de ferfaire se ai, kare si peati veni intr’ajxtorsl tis , land ai fi lipsit de toți nei-l-alți prieteni', si te sprijine in agonia ta-, și sî> le insoceask'b prin mijlo- kxl viei «mbrelor morții ? in sfâr- șit ai trebxinți de »n prieten, a febrei patere sc întinde pini din- kolo de mormînt, singsr vrcdnik a te sfetpa de foksl ladslsi, și a’ți dâ »n lok printre fiii l»i Dsm- neze»? Ci titorele,.de poftești șt aibi xn assemenca prieten, ăfli kT> ksilosk ea anal kare, na namai kt respxn- de la neca •«ie ziseiș, *ii este ’wikt de o mie de ori mai prelșit, mai bxn și mai de dorit ! Nxmele Îhî ' este Iisus.— El este patern ik ka st te apere; ki*ii este Fiial tei Dxmnezex nellsi via, și toati pu- terea da.te-i-s’a in ner și pre pt- nrenl (Mat. XXYHI. 18).— Este b ogat ka st. te ajxlc; Iernii El e- sle Dxînnezexl nel ne a ftkat toa- te , și karje îndcstelcazi dxpi a sa pofti toate .zidirile salle. In El sânt askxnse toate vistieriele Ințc-> epntehei ș’ale r ak și g ol? Cere’i a a r, ka st. te fa ni.bogat, și vei ■ priimi dela Dinssl; El îți vâ dă și Imbn.k'b-minte albe ka st fii im-’ brakat (Apk. III.’ 18). El te vă imbnkă kx D8 h *S fini kare îți vi deskoperi gloria nea mare a - 78 - vreme ’ie și t s n -fra- te*, ni»ii o date nx se siip-bd. ters o prpriite dreapte; ni>îî o datrb nx se depi.rteaz'L dapi găst sas ka- pri ți»; El îți vă sxfferi stebintunc- 1c kx răbdare; poli aleagă la d i.n- sal ifl orfcwtnnp și la ori-ne în- templâre; 'și fiind ka. arntarea Lui nx estehoterîte în kxtare san in kxtare lok, poli ori sndc vei-fi, st. te appropii de El. N» este hini o skiinbato â soartei kare s^ poate attinge dragostea Lai; Et le vă i sbi' la boatc kă si la sf>n'Lțate, la bă- trânețe- kă și la tinerețe, și în no-: noronirc kă și în ferinlre. : Poți ai deskopcri toa.tă i* nima ta; k>i.ni dxpi. probele noile tnxlle ic ’li-a antat. despre dragostea Sa, nx țrebxft s% te mai îndoies’ii. Privcsne’l ka pre Dxin- nczesl ncl vo.dit, kă Auella w a mxril pentrx pTskatole noastre; kă Hă m; perim, ni kă si avem viata I nea ve’inik’i»; și te vei vedea in hoterire de a’ți dă inima ta h>i, â’i vorbi despre toate nckazxrile talie, a te înkrcdință în drăgostea Isi, și a tc odihni în sinxl Ixi, Este xn prieten y r e dni k de toati.-dragostea ta, pe kare îl poți ninsli și în kare poți afla plisere. Dragostea sa ki»tre noi, n». WC oare.și dela noi toate dra- gostea kilre dinshl * Frate nititor! priimesne, pre Isxs de Prietenei tex, și în da te iți vă revirsă Ireni- telile Salle înaintea țkilor tei, și lot ne’i eșle mai franos și mai pli- kxt; de’l vei isbi, le vei bakxrâ ințrx dmsal de o bxk^rie iiespa- si — Doresni si fii ferinit? Esni însetat dft-feri'live? Aleargă la a- Wt prieten, și’ți vadă apă vie; îți vă dă S'un'Ltatea nea sxl’flcleusk-i,; Ei, ic vă fa-ic șl afli o ferinire de- s^v'hrșite inirx Impiirteșirea Ini Pșmnerex. Isxs Cbristos fie pric- țenxl tex și D x m n c z e x v. â f i bskxria ta și ajxtorxl t'tx ț o l d ’ a x n a (Psal• LXXV1JI, 26). : Vă veni limpxl k'i>nd nei plnihr- iqs'ii prieteni nx vor pxtea l'anc nimik pentr» tine; nx țe vor pxtea sprijini in nelle din xnni. alic talie minxle.ni'ii vor pst ea a te însoți prin tolxuekoasa vale a xmbralor morlii. Prietenul despre kare îli vorbesk, Isxs, poate i>uk'b sț’ți fie intr’a- jator, atenni k^nd toți prietenii nx’țj vor putea folosi nimik- Ei- vă priiini sxflletel tex, îl vă povi»- — 79 — țrti, ilya băga întru forinirea ’ioa eteimv4Q ne a ku prețul sÎBgefei: St>u> ; El a mBi'il penlru, p^katele noastre; krede inti/im- și$l; inkre dințează le in ^eea no a făkut si a sufferit; roagă pe Dsiii- neses întru Nurnelu Lui să’ți ierte p$ktf.telș și Să' ți dea Sfintal Său Duh; și vei skr£»pă de n c g u r a î n- t a n e r e k alai (Iada, 13). Eokal înlniei nu te yâ attîngc; și vei pe- trene tot (Taana intra lumină și intra slavo, dumnezeeasta; așă a iu- bit lumea,. in tal și pre FiluLSău anul îrtskiii "ka țlaț, lă tot hb! ne krede iuta El șra> na peată, ni să arta viață veunita, (loaii III, 16). ■■ i- ■ ■:■ ? . / toan IL •.- giajai din St.Sava, în timpii săi de repads s'a okkupat ka allegerea și tradukția unor îșLoriette și po- vățuirî foarte morale penlra între- buințarea ori tanda om și mai vîr- tos a tinerilor. Una din aneslo po- va>Lsiri este și nea de sus, In kare poale nine-vâ vedea și plierile okupațiilor ajieslui-jsne , și gu- stul ailegerilor sal le și kurt tenia stilului. Dorind a le publikâ Mcar- g'b la assislcnța și ajutorul publi- kutei iubitor de citire și de în- mulțirea tarților-în Ibnl^a patriei, rug'inth’se kâ doritorii de a se prenumăra si, se adreseze la libră- ria D-lsi losif •IWmanov, la județe la 1)0. Profesorii sa» Ia iibrării le ÎTitokmiU. Prețul unei tartinele este trei lei. D. loan Zoltu 11, elev al Kolc- --y —-------- QAAMîNli yilTOHUllI sau mUCUlERI. Fosl’a o data», in timpii mai de- p’Brlați, o sekli. oare-kare littera- r% qe se usmiti s e k t % r o m a n-; li k'b. • . , ■ K'Lte-vâ Ighi- își at8<și ca aii lei1 do eaistenț-M’ «n fel de ga?ete, an fel do partiziini; pe srm d’o dai* peri, și m$ se. mai pomeni despre romantici kâ și de dobitoacele an - lo-ditevieiu! țdiu aintea potopwlsi). Eră tretnsinH de an Cnvier kâ st>’ i mai restâlofpiHeaski.; și din ne- norocire Cuvierii os se prea kbim- hti> fa firea penlra astfel da giamc. psp’t romantici eșirij progresi- vii , *h alt-fcl de soi» biskorn»! foarte ighmieț și amasant a’l privi și a’t stoliâ ‘une-vaț oamenii-aștia "S o avea» o vorbi de Ordin, și felul ar cesta de vorbi» eră: Progres, substantiv nici prea gros nici prea lung, arc inși aerul de a spune multe, mai. multe și do tat se gin- desce- Nici o data, dar nici o dițiki progresivii nu s’a întâmplat si fe- te urii nea mai mita kirticita, ni’iî cea mai mita poemi, nici Hei-mai pițigiiat și kosteliv vodi- vil. Atata numai toi repetă biet și ei pini regușă Indint cei veki, stasionarii (îndirit) , și mirire Progresiștii si înaintam, înain- tați, înainteze! Atat șj așa de bine înaintan, în tat și ajun sera iute, iute la mor- mînt dupi kite-vă scptimmi; și pe romantici și/pe progresivi a- ceîași peatri. mormintali îi ak- koperi. Akum veni rindul și oamenilor viitorului; șL aștia nisce glumeți tat se poate; ei au rupt și n’au în- tru nimik a mai face ku celle tre* kute, skuipi și desprețuiesk noile de fați, si nu le plak, nu se inki- ni de kit la celle fiitoare. Nu’i întrebați nici de kum ce voiesk dumnealor, ne pot; pentru ta nu vor nimik, nu pot si mai ni- mik, ni nu mai așteapta și se pis- treazi pentru viitor. Toate tate nu sunt viitor, le put, li se par urîte, absurde, gre- țoase. Pentru oamenii viitorului, a fi ce-vă este kă și tand n-ar mai fi. ta dumnealor a se nasce wvât vă si ziki a muri; pentru dum- nealor, pîn’a nu se nasce , pîn’a nu veni un lukii, atunci e ce e, a- tunni este vivat! Zi unui om al viitorului, o prie- tene , ne pircre ai; despre Omer, Demostene, Virgiliu,. Cicero, Cor- neille, Molifcre, Raci ne, Ronseau? El îți vă respunde—sekreturi, rqkoko. Pompadur! . — Mii! fin îndoieli ta pre- feri,, kum se vede treaba, mai bine pe D. Victor Hugo, pe D. A] lied de Muset, pe D. nu.sciu cine? — Ba ziu nu; atata preferim noi pe aștia tat și pe cei d-mtaiu, și ei, frițioare, au trekut, 'și-au fr»- kuț veakul, li s’a șters liskaiea. Timpul nostru, veakul nostru e vii’ torul. — O viitor! ah viitor; vii- torul e al nostru, tand he vă veni și noi timpul, alunei o si vezi c'o si vezi, atunci o si vezi de ne sun- tem și noi destoinici. Ribdarc, nbdare numai pin atunci, în vii- tor kapete-d’Open, or si ploi, nu alt-cevă, și geniuri grozivie! o s'auzi trosnind bincele și skaune- le akade miilor, n’o si le mai in- kapi lokul. In adevir; oamenii aștia ai vii- torului mi fak si mi iniile risul, mi fak a’mi adduce a minte o în- semni ce am vizut pretutindeni în killitoriile melle, jntr’un ku- vmt pretutindeni d’assupra ușei unui numir nesokolit de birbieri sau de perukieri; — 81 «Ani radem astizi pe, bani și ni'Bine gratis.» Si vi spui* pckiți mai înccali însemnele astea, este peste putin- ii. In adevir, pe un om kare îți 1‘igiduieslc si te razi miine gra tis, inkizi okii și '1 lași biet sl kîstige si el astizi kiți-va bani* li pliteșciku adcvirat as tizi, dar m li- ne, ’ mii iw, o! inii ne d ai duini- lalc, negreșit ku totul abdumilale. A doa-zi mi te duci la el, si pe urmi vrei st, csi firi a pliti. Omd viitorului (adiki birbicrxl voi» si zik) te opresnc si ku un zim- betiiuticios: «dar domnișorul « ast i>zi d a s 1i z i slavi dohinu- «Ibi! cî> pentru (miye mi ligitlu- « iesk a rade gratis, vezi, silcșce- «te de mi’ți vindîntfo zi pc ka- « re so poți msini mâine iar iu> « astazî, și atenei.-..» In van te superi și strigi ki te au înnelat, kici el te ia binișor de mm, și te duce si’i mai citești o dati insemna. «Radem as tizi pe bani...» Leția asta e buni, și folosi ți vi. Kmd oamenii viitorului vi vor- besk de viitorul dumnealor, ce zik ki treime si fio atit de bogat în fapte minunate, așa de prodskliv, a?a de fikitor de minuni, așa de paraskovcnos, adduceti-vi atonei aminte de im i n e al bărbierilor. -----------* \SSITIH ARMEMLOR. și LITTERATURE1 LOR. Nația annencaski esle anta ti prin aklivitotca, pravilninia sa și d?>!ibl sib industrios. Aneasti repxtalie Ic au dafo toți ar de sk vieri klashie vestite, armenii au astăzi gramma- tfoe, diksionare pentru limbile fran- cez* , german*, englez*. italian*, ruseask* , persan* si hîrMeaste, prckum și toate skrierile elemen- tare spre inv'Lț'btura a neslor limbo. S’a lor mat de ter*nd ta Koiv- stanlinopolc o soțictatel iile rai* a[ k*ma -sicop principal este de -o tar dMMe în limb'â amen caste Molie mai bune skrieri ale nelor-telte habiu Intern tev*nl aMesl norod nîs nhnik spre a dobîndi te- tioșnințe și a profita de îuminefc ne FLsp'wdesk al*la steiuxire as- supra Efcropcu te Sniyma se prfiUte do tet*- —----- u< vremo an jurnal annenesk subl titlu de Arbalaus Araradian, (A«ro* ra ArarataUi) se espediaz* in loal* Tbr^ia, in Egypct* in Siria, în Moldavia, Tan 'a Rominmte; ta Vicna și in Indostan pin* ta Bom- bai. tet pentrs terlie, format și fasmssetoa typmtai, jsrnalal a- *esta intra nimik a* e niai pe jos de foile Europei, și persoanele nu vuiu in tăi ni pe nimeni; kimi în acea searj>, ku toată affluința străinilor și mul- țimea serbătoriJor lukr» neabin- nuit, toate eră în linișne in Vienna ku mr,H mai ’ unirile de miezul nop- ții. Noaptea era raagnifikă. Tn adănehnea unui bastion ne se in- I tinde asupra șanțurilor, zăriis o figuri, Ungi», pe kare ar li teat'0 cine-vă prea bine "drept umbra lui HamleL Începu să itvi> st^pînea- sktkuriosîțalca și iirn appropiaiu; un kunrinse mirare, rekuiwskănd pe princulde Ligac. — O! Doamne’ Prințul meu ii zisei*, cc faci aici pe awto vreme și pe anost frig ? — In pricină de amor, numai inneputel este pUkut, prin urma- re, aflu pli,’iere tot d’auna s* re- încep; ănsă kăpd eram în vi,r$u dwitale fineam Să nn> aștepte, si în versta de akum a mea, ara fak si> aștept cu, și « mai m uite, ki> nu viiie nimeni. — Țc afli in vre-un randevu, prin- cul meu. — Așa, Triisi, vezi kă mi’li suni singur. Ku toate acestea urmi gicbos i se iarli> skosătura spatelui.mic de ne si> nu mi se ierte a viralei mele ? — Al daka e.adeverit ki,ferici- rea femeilor sh> in resfrâieerea razelor slavei bărbatului, kUre n'ar fi urândn» kăci 'ți-e datoare fe- ricirea sa ? — Non, no», togi (flit dans ie viei Ănge Tont fu ii j usqifa l'illusiou ; Ah! la nature aureii ele plus sage De la grader po.Ur l’arriere-saisop. — Prințul iricu, te las, ou teo- presk mai mult. — Dar și eu n’așțept mai mult; ia d ani dn el. t — Mai îmi vine a krede, zise el, ki, in viați> rclleklia (gin di- rea) vine omului ka nea dupi, ur- nit nenorocire» Piuu» akwa eu nu eram dinLr’aceia ne sc grwdesk, kn> a iuibfelrțoi este sn nierU. In aurora yieței, visul amorutei isi Jkh ianlc» illssiile șaUe. ăssupnr primă- verii noastre. Ducem la gură ku> pa ȘbbnerilQr, și kredem kz» e veni- nilci»; ma versta sosește, și î rnLili. loate se desinkăntă și sc veslejesk. Aneasla ,e q idee ku kare tretee și» nn obiunucsk. — Insă, prințul meu, prea mare importanță dai unei konl rari etăți; Irebue s’o pui în sokoleala preten- țiilor societății. j — Nici de kw, nu voiusă’mi fak iltesii; toate îmi da» de șcire j și îmi arată annii ho se gmmădesk î în bruia uiea. Nimeni ns m mai krede Imn de nimîk. 0 di ni oară ]a Versalii, la Pctrebxrgse sfăteîa» kx mine assxpra spektakolelor, as- stfpra sărbătorilor; akbin pxcin le pasă de părerea mea. îmi veizi- ce tă nimeni na e prorok,.,; ea nx mai zik rămășița. spbib rtîîmai kă tot Ție lUăSbpăFă laproroniilc mele, este vărsta provokslai. Ia- să kare e astăzi merite^ jxneței in kăt Să*i reverse Urnea ast-fcl toate favorite sal le? Finii o dată piuă akbin invidia (pisma) nx s’a appîopiai de inima inea... — () krez , princsl mes, ma cine are ka domnia ta dând și ar- ta de a plăcea, mute .k* esperiin. ța și kx mintea ? — Nb treime a tăi să aibă ■iiue- vâ minte ka să. plakă. Atenei veni asspra violei salte, împins de acel simtiment de plă- cere melanchohkă ne aflăm a no roîhterna kătre celle tr-ekște , și kiar kănd as fost cile okolite cte spin i - K x a lă la mai mal t ir£to;- ia $ă’i plakă tei a'și addxce amin- te si ’a vorbi de viața1! trekxtă, el Kare lot d’ann.a a i’Wit’o îm- podobită do slavă si de plă- cere- — Eram pasional pcnlrxarla re- sbotei ai, Măogă el, si poete zice- kă din zi ea kănd intrate in re- gimente! dragon i lor de Ligne, toa- te grade!e ini le-am Lăsnigal în panta săbiei molie. Din această știință ’mi-am făkst toată okks- palia vieței. Ostenellele mclle "mi as addxs kăte-vâ nobile prieteșu- guri . Soldat sas general, 'mi-am făkxt datoria. — Istoria, primul met> nx va si- ta nici bătălia de]a Mahen, niqi tearea Belgradbtei, niqi glorioasa parte ce aiteatîntr ăiisa, nici stră- kcita domniei talie priimire ta Ver- satii, kănd Maria Teresa te trimise ka Să dw vestea. — Asa c ! eakă nișqc ss ve- niri ne nis poate nimeni să mi le ardhie, și în kare voi* kx în- tregime a trăi. Kănd trxpxl a- menință dărăpăna re, memoria sin- gxiă sprijină ediliqixl, și vine a nc înștiința kă trăim ănkă... Pin% în momente! din mnă vohs fi iiiăndrb, kâ o răsplătire a ne no ro- birilor vieței melle, kăni am fost în relație intimă'kx bărbați, asss- pra kărora okii ternii ax fost mxltă vreme ațintați. O niărterisesk, tot d’asna am ixbit slava; indiiferința sa» nepăsarea pentrx dănsa o o prefekătorie, și site, in toate zil- 1 ele rekxnoșbcam sekxl a'icltei tekrs ne s’ax învoit oamenii a’l imrni bclebrita le. — Ce fel! prior bl mex, Sxmneata vorbești ast-fcl? dumneata kare cș'ii ani objetel cinstirilor și al admirați- ei universali ? — Fă tel mc», ori-kare vâ li a- cet deșărt sgomot de renxmire dspă kare Om»l aleargă a tăia, măi- — 85 — ne poale4 șe atnesfckn kx șgomotel txcixtei ne vestește k* omxl nx nki». Vai ! el kredea în fabxla tei Ankcron ai khixia animi ko- rona k» roze perii albiți de opt- zeci de ierni! Acest rmdez'Voiis d 'amor al prin- extei de Ligne fxsesse cel dxpi» xr- ini, K^nd îmi vorbia el de mor- mint xnde soscsce Omxl fine» a se gwdi nici nx’i lrecea prin g^nd, poale, k'a el eră kxten picior în- tr^nssl. De atenei in’am tot gin- dî-t la acea tristele ce se vedea in fic-’taro din vorbele Isi» si 'mi a venit sekred Lri> eheră îivxn fol de înșciințarc proletikb: 'bnsc»prinrxl de Ligne nx s'a oprii nici, o da- ta» la ide ea nmrlii, si hx de fri- k'F, doarb; kteci el n’a kxnoskxt l'ri- ka in nici o virsta., ci pentrx kr>. daka vorbi â krLte o data* de bidrî- nețe ks xn fel do molan chelie, pri- cina era k^ci'-ris pxtea sri> sxf- fere v'LZ'Entte-tec k% nu mai ])lace ternii cei noxe< dxpa> kxm plicea o dinioari, prietenilor jxneții sale. Îmi xrnriate singxratek pre^m^ Idarea noptern'h si nn» aflate la poarta ospeltetei înipwitetei ro- man înmomcntel kamdbontele Z... stă srb intre aci.’ Ka" sl risipesk pxcin ideile posomorite ce. triste- țea primatei le resfrinsesse assx- pn/mi , 'priimite propunerea ce kontele îmi - h»tas a veni se» iax xn tas de-ponei» kx dinsxl, și intrate kx el în appartamentxl tei. Z... fitel xnxi ministrș favorit al Ekaterinci II, perdxsc de kxrimd pe latbl sete, ce îi tassasse o stare însemne»toare, kare sc șxiajnai mxil peste 30 mii robi. II v'bmem foarte inxlt lăPetrcbxrg, xnde na- sterea'i, binare bh»ndele a karak- terxtei și kxn osc in le le sal Ic întin- se îl f'Lcea srh fie recerkat sii bine priimit prin 4dxirt»rilc deosebite — 86 ale Kapitaloi. Numit do ku»iMl kambelau^ își propunea da â’și desăvirși cctekația prin Vd^toriH kare le începu dela Vimia. înce- pea adikă dela o prefață toarte inleresantarîri kartea ternii ce voia, după kum zinca, Să o niteask% din pagine în pagine. — Petrekxte asta seară la re-mex Raziimowsky; palate! tei e Tbnk’L plin de; mobile, draperii, flori, rcmwțelc stiătecitei sărbă- tori da iarna. In adevăr ruinele nnrJ bal sunt așa do instrektive. kwd.le privescc cine-vii, ka si ta- inele împărățiilor. Ii vorbite si eu despre intalnr rea ne avute, și ponctel risipind puțin kăte puțin melanholia ne mwtapimiae, intramm în egois- mul nostru de juni a rida puțin de nei bătrâni ne ax nrfetenția de a mărită ghiețeie nrștei ku fokurile amotatei. • Așteptam a doa n trimiterea a doi kai sngsresni ne mi» înkrc- dințară kă sunt Heimaibxni1.ro- poitoridmYicna. Dorind sVi kw- pi»r întrebai^ pe Z.,, daka poate' veni a. doa ri la Prater Ku si/i we din pmmă ku mine > el Inii făgădui, și se pîîșse în pat, kăni îmi zișso kă o prea oste- nit de mazsrnolc ho de kx scara’ invitase pe • kbtc-vti dame germa- ne kare ks marc greutate în lokxl leii ei minuetetei nemțeak se putea deprinde ks elasticitatea grațioa^ sa a dantelai polonez. Noapte inmă dar, skxmpul jw konto, te las să te odib- neșni, și îți sting temîriărite; dormi in pace; ma diminoatala zece cea- suri să fii gata. La zece ceasuri dimineața, kaii ce așteptam era gata întremați la kariksl meu/ și la primz eram lâ poarta lui Z...; ma kăndvrete si» între: ™ Kont^Je doarme, îmi zise stega. —** Ce ‘fel? doarme la pm»nz, k'hnd sa lodkat, înainte de miezul nopții î O! intre la el să vedem ho Menea asta.- Și intrate îndata în kamera tei, perdelele eră q»nkă inkisc. —. CI aide, aido o data, leiie- șute; tiăaxra te așteapta; ne! bol- liav oșni ? Seskxta el și state în pat și psindu'și nreinile la oki ka kxm âr* fi vrxt să*și șteargă lakrbmcte: — O ! tata ! zise ci; vai penire ho am per dat pe tata-me?; ? Dar asta ! ho vis ai avsl ce d’amestck akum între tet%-1 eu, și între kaii ho mergem sa’â tjor- hm ? Vai, îmi zise, nu o nici un vis prietene, e o grozavă ae- vea, am perdut doă milioane asta noapte. — Co îți nebun it’ai ? nu vezi kă osci tot în patel unde te tasate a- sta noapte. Eu 'li am stins lumi- nările kănd eșite, Pte km-vă eșci somnabxl sau domi ănkă? 87 — frate, ci Tm> skol dap< «n soniri ce as fi dorit s% fi fost hcI dup% seim,: Kum esisl dela mine mi» pomenii ku S. . si ku kou- leleB--.; apprinserT» temifibrile, și ne pierim la jok kare ținu ton-, ti» noaptea; am perttet doi» milH- oane de ruble, pentru kare inii as blloturile, Ia kabti» și vezi. Mt» dussete la fereastr*, linșate perdelele, kamera era plim> de Ici,rt.i ne Ic teasem de ani din os- pelTrie, și dermpimarea acestui ne- norocit june eră gata pini» i»nkri, a nu sc face zioa. — lalâs'ț-te’nkolo; daka fe trea- ba ast-fel, jokuț asta nu poale st, fie do ki»t urî fel de gterrrb din par- tea lor; nu te întrista, ki»ci nu c ku putinii se șta’Marita, ei in gân- dul de a despuia ast-fcl pe priete- nul lor. Amândoi inii sunt prie- teni, și me perdea totul, in data» ce vota vedea k^mai stas pe gânduri si jib vor voi numai de kid st, des- ființeze pini, și pomenirea acestei nopți așa de rușinoase* Ziki»nd acestea îl și Hsata ka ; s*u mi>dbk la S.«. întrebuințate toa- te kide judekata’mi putu si/și înles- neaskT spre a’l indupleka si ad sili a seta de nedreptele salle pre- tenții; il fbkate si> înțeleagă urmă- rile supărătoare ne putea st/ i vie din aceasta, pricini», daka va veni pîni> la urckiie împăratului; nu’i asksnsete kăt trebuia a se teme kă însera ce avea Alexânidru asuprajo- kuhl, sc» nu kum-vâ si» kaxă soarta pe. ol a hotărîo da ta» acest împă- rat st, dea un esempte de pedeapsăr ănsă toate kăle mă incopkate ft’i spune ka să’l adftek s nimlk nu eră mai pravilnik nici mai cinstit, de kc,l a deștepta pe la miritel nopții un june de doTL-^eci și un« de ani ka se1! ia toath starea în kT>te-vâ ceasuri. — Și mai o vorba» si, ia cinc- vâ osteneala a face ata»ta sgomot pentru per dorea a, vre o lerdi-va bș- inaskP adMgb el, k^ncl vedom aci atadea fcktaniil.il pentru tro? nuri kare sin;rari» de subt. ka» pete inkordnalc numii ki»ci per- durh jokol! Șt ei oppclVi» kft;și dum^ . neata, dar h sokotoști oare ka/j a* skult/h cine-va? Vi»zi>si adineaori» ki»nd intrași ki» mai esia dela mine un Domn. Erâ markixsl de Bri- gnole; ’ini-a vSbit pici în Viena sc> reklamp indîpendințaGenovpl, Am- basador, al acestei republice espi-? * Bani în hârtie rusești. — 88 rante, *mi a venit ku aceasta» pro- testație energita adresata» tatrc kongres: citește-o și vezi. Ku toati» logika ei, îl trimis err> si» se preumble. împărații dau Genova Piemontelui, kare o tașligb injok și e a lui buni», buni», buni ci ta. Ve- neția se face nevăzuta ku toate» vekimea și înțellepciunea ei. Nu kum-vă o îngite Adriatikul? Aus- tria, tațioare, o taștigb și eburn», a ei. Prusia tașlig»LSaksonia; Nor- vegia pe Sveția; Rusia pe Polonia. Europa întreaga» este ani împregiu- rulunui tapet, și mi’ Li joata staturi ieț o arunkiturb de kubi taștigo»; kala o para cinci, o suta» de mii, do^ sute de mii, un miiIion de kapetc: și eu pentru cosi» nu kîșlig ta le-vâ petice de hârtii tand soarta in'b favorit ? — Dar .de la prietenul dumitale, domnule konte? < --r Așa! kvezi oare ta și da tronuri se mai ui ti» cine-vă kiar ‘la rude. .Lm-nn», frate, în pane; bietul Figaro a deslegat de mult problema : « Ori-ce.e bun de luat, e hun și de ținuta Putea cine-vâ st» respunzo» la ni- ște assemenca maksime de’ tat ku. desprețul? îl Ibsaiu și nn duseiu la Z... ka si/i spuiu de buna isprăvi» ne Pbkuiu ku certarile melle..? — Eram sigur, îmi zise eL A! msșk'Btura șearpelui este ku mxlț mai puein krudo» de tat «ingratitu- dinea unui prieten. Numai un mijlok este ku asi-fel de oameni, și îl voiu întrebuința, . Se liniștise ku totul, se îmbri»- ta și eși dutandu-se ,1a marele kampbelan, de kare și atârna în slujba sa de kurte, și taruia, frurb îndoia lb, vrea st»* i dea de șcire de- spre restriștea sa și despre drep- tatea ne avea de gi>nd s<și fata singur. Mb opri de a veni ku dan- sul, și mi duseiu sr/ini cerk sin- gur kaii a taror repejiune aș fi do- rit st» fata a nn> stapa de dure- roasa suvenire a anelor doispre- zece ceasuri ce avuiu. Nișce asemenea episode nu era •rareîn Rusia și in Polonia: fa- tala patima» a jokului se împinse- se pin-i» la kovîrșire; devenise, un delir șiadeveriă ku dcsbvirșire acea sentința» a doamnei DGshoulieres: On commence par etre dirpe, Qn finit par etre fripon. începem einbgindu-ne. Sfirșim. irisi» ambgiiuL Pe toata» zioa iq societate întâl- nii cineva jo»rtfe ce dovedia ta in tate-vâ 'ceasuri stbri și averi în- tregi iși skimbâ stbpbnul. îmi adduk a minte ta dupb moar- tea kontelui Potocki, la Toulchim, fiii Sbi din patul d’^ntliu remassen st'Lpîni peste marea și întinsa lui avere. Doi din ttansii, kreskuți în universitatea dela Lipska, nu prii- miă tat tm tatbl lor de tat numai ta ti- vă dukați pe septi»mrbnb. Kum se ibkurb sl'tpimi pe aceasta mo- ștenire, se deterb ku totul in kovir- șirea jokului. Fratele lor cel ma- re kontele Scljesnv perds în tpe| — 89 — ani trei-zexi miiIioane de fiorinui, jukănd Faraon ku intendentii Săi. Nu d»m> multă vreme nrietonxl să» D. de Fontenay, w’mfl irurusise ni ni de kum; trebui a se Imnrums- ta o sută de hsisi, ku kare s skape tot așa de noronit. El era mare amator de.dia- manțe și de petre nestimate, și a- vea ăiikă pretenția kă e bun kuno- skător,.Intf o zi în salonul jofadui klubului ețigles din Moska, vine și un Italian, în degetul ki»ruia sțră- luiia un inel împodobit ku un dia- mant de nea mai frumoasă apă, și d’o mărime foarte rarb; Prințul se appropie de anesla și*i Mere voiea si> vazi» inelul. * — Și dumneata, prințul meu, zi- se Italianul, și dumneata ai reinas în mi rarei iieea ne ți se pare dia- ment, c kurat un stras, ne e drept foarte frumos, — Ă! șa! kum sc poale? kare stras vre o dati» a putut s’arunne a- semenea fokuri. F'b bine și m’il dt pentru k'Lte-va neasuri. Voi» si»’l artl giofierului (giuvaergiului) jm- pimalulși, si> van» pîni, la kare grad de perfekție a ajuns arta imitației • Italianul si, and/i, foarte buku- ros, și’i delte inelul. Prinț»! alergi, îndali, la giolier și îl intrelrâ kare poate si, fie >pre- țul anellei unipelrc, Neguțătorul privește, drămuesne, nerHCtează, si . respunde kă prea rar i s’a înțătn-? I? — 90 — plat «n asemenea diamant; — Dar e *hi stras! strigă prinsei k» tot»Ivesel. Din nsos gioliend Hcmeleazi,- in toane peatra de toate părțile, o drimfcieș-qe tară, șl stărmesne ki & diamant, »n diamant de mimmo ka- re la o vinzare ar pretai nel p»țin o skti mii rable, și pe kare el insașiar pe da 1 ok, de’Iar vinde, opt-ze^i de mii. PrinesKk. iar ii spsncks inkre- (y tâarfr ki tan stras si se Întoarse îjHâlonsl jokstai. Italian»! k»săH- gereneștâinainteaBnsi tapet ver- de și finea o partită dcpikct. Prin- csl li di incta), îl roagă ka Să r’l < vinzi. Jblțitorșl ii răsp»nde hnV re trebălnți dc bani, și apoi, ine- tal Si» n’are nini xn preț. G... stir»iesne; Italian»Iîî 'spsnel^iiisT. are de vinzare, mai virtos ki tot pretai tai e nsmai pentr» persoana sa, kinl îl are drept suvenire, prii- mind»’l de lanmmă-să, și făgidsiii- db’i de a mfl. înstreina nhii o dă ti. Rezemmds-sc intrtan folos marc ne va avea, prițicsl ii propune zene mii nble, pe srmi doi-zeni dc mii-, insfirșit trei zeni de mii. Ita- lianul sti, gre^neînnelTmda’i sp»- nc ki pcatra inetatai e sn străs/ Impismm rsssl se srie al da pini la Hinni-zcni mii rsb]e. — Daka sdrxeșli alita,’ princ»! me$; zise Ttaliann], și dumnea- voastră , domnilor, adresind»ssc kătre jbkitorî, sunteți’martari ki prinos! mi, silește a’i vinde penița Hinni-zem mii iiblesuineldestnas. Lașele astea tdatej și dwi'I șnta iaiv Italiwlskoa^inefcd din dogeu sili dette prin^tai, kare k* tftta] înkăntat de Urg4 si», îi dețe pe lok q politi, a.priimi deh inten- dentals^ ^ițHHeHi de mii d» ble- Itaprb sn ncas sma ta și ițmwd’b* Adoazi de de dimineața G,., se d^iedin .nw Ia giqliend Imp^ra- tatabșVispspe kăYa sm v^n^ dja? manta! de-fesear^, Usi peataa asta e stras ral, respinse negilor»]- &țr^ foarta ta»piQs adevărat! w mptauo! ton pdar taa mc mi-ai a^taț anșași tar- iro abonași tătara qp aital, afara d& damia 4a^ Biwșl s’ar fi amigil ■ G. ; / îmmărnTKrit reksiioskx și el îndată grozav»! adovir. Fssesse jskăria ‘ »nsi îndcmăaatik înșelă- tor. In.momșntal tirg^taj Italian»! printr’o isteață indămănare depre- stidegitație, skimbase inetal, și dc- te în lok»l tai al tal ks o piatră mih- ninoasă ne imită pe nea adevărată pini la.amăgire. Pssc sckaîstc pe Italian în toată netatea Moskci; ma aflari îndată kă cl taase poștie pc lok k»m prii- mi banii și pornise. Kăl pentr» prinți, pe lingă nckazș] ki perd» o smriă așa dentare, îl mai Sbpira si anei] a ki nsHkredea nimeni, pen- tru kn amăgitor»! de fașă k» alții ii spsscssc ksrat ki^i vinde sn stras. — 91 — Pr iacei adita voia si» inșale pe xn înșeHtoK > Avenbra.iW ZA- flk« marc sgomtff/iii Vicna; ssma qea marc perdbti», lotal, vremea toate, semă- na o raffinare de kombinații ’ie ut; pstea Hjno-vă si» Ic învoi a sta kb virstelb partitelor, pentre ta ’iel mai in vîrstb dintre ei abia avea doir zexLsi trei de ani. Toate tate pre- zisesem Itst S. . . în brun* se ade- verire. Aleksandre avea nea mai mare și mai bota>rîK sn> as»pra jo- k»h;i și j^tatorilor. Indatb din a- nei moment II urgisi, si dî>pi> opt Juni, la Paris, ihwi în tabinetul imp'hrat&lfti, la Elys^e Boarbbn\ 8.. îmi zinca ta ar -fi dat bfitaros ja- îNLtate din averea sa, numita n» se fi ’btit’bipplat anealmpregisrare, safc 'iei pbcin sț’ini fi astaltat ta- te îl poviAbiam. Z .. ♦ si kontele B... se bn>tm> ta spada. Z... ri>rd pe adversare! sto, și so învoiri» ta o /s^nre mi- ta, M. S. împi»ral«l Alexandre țints despre aneasta *n ast-fel de res- simtiment, în tatans^si dbpi> tati- vă ani, tand jsneJe konte ii skri- se si îl reg-L kă WJ OPtndsiasta pe tangi» legația delâ Florența, re- fes'Midifi pTise si»’i resp«ntfi>: «■ Pentre servitutile Dbtate an- <■ gsstei noastre maHi de tatre * konteloZ... tatid dwitale V iert « netaviinHioâsa indtasnea'h» a ne- u revii dsmitâle/» Kontple Pe la Garde. CAROL-IOSIF. PRINCTJ DE L1G1NE, S’a ni>stat la 1735. Viei, din nelle mai ilfetro familii alle Bel- giei , din kare kasa de Aremberg este o ramxrs kadet^^ eră fta si nepot de feld-marcșali, vrednicie la kare trctaîă a se înălța si cL Spre a dcskric pe anest om ati>t de deosebit, tretae a! privi ssbt trei deosebite rapportari * adita: ka militar, kă astor, și kă birsl ic a addss la Ticl mai nalt grad de per- fekție arta de a tiHi, kare, koprin- ai»nd o politeți» nobili»;; am ton pcrfekt, o konversație lesne , tot d’atma ssppKS'b la toate folibriJe de tavi irite, da atâtea întant%ri fre- mosstei si»^ kip; toate acestea se rewiă în persoana hii spre a sșp- p?me i nunele, și se mimă mâi rmdt hq dar al natbrei de tat bn efekt al edskației. Amorel glorioi f« nel d'imtids avînt al sbffletxlbi ș'ls, nea d’imtids direkție inlip'biît'L în dshtsl si»b, și anest simtîment pre- domnitor străbate prin toate tate tan ssbVpana sa. Lă îriHepM — 92 auest simtimen.l te aVbt dc roman- tik, în kT>t în kopiliria sa, îi veni în gbnd s-b din. kasa pwn- teaskb, spre a se înrola In oaste sxbt xn nxme skihibat ; și asl-fel norokșl ne va avea s* fie dator na- mai meritatei șm. Spre a mxltemi belikoasa tei ardoare, îl pxsepb în servițte la ansi 1751 - înzestrat k’o. vitejie ne n’o pxtem komparâ în zilele noastre de k^t ks a marc- șalștei Ney, înaintarea ii te rbpcde, și tot d’asna dobândil'j> kă xn preț de fapte Însemnate, in timpxl res- botetei de șapte ani, în al Bavariei dela 1778 , în kampaniclc Axstria- nilor si Itesilor împrotiva Terni- lor, pini» in sfirsit |a 1.803,-dobîn- di gloriosul sueplrx. al resboin’nii- lor. Ar’ li komandaț si armia ax- * striairb la 1796, în Italia, daka bă rom;l de Thugiit nx i s?ar fi im- protiviL '• Kă axtor, skrierite sallc ssnf în 29 voteme, din kare.14 sânt O&e- re mestekate Oeuvrcs melees; alte 14 voteme irakțb despre arta mi- litare ; pe xnni> are xn votem de memoriale, ne ztee el ki> ar fi skri- se de prinzi Exgcn de Savoia, ka- re este nea dap^ xrnrb skrieye a axtorxtei. In partea ^ea^d’^nt^te de și nx alVb nine-vă or'Lndmakh, metod, konekție, mst? peste tot lokbl e plimb de (tehj adesea de a- d^nqime si de o sta tor pita origi- nalitate; vede nine-vă ani pe b%r- bâtei ne sme înalte și lespxne fo- rt pretenție, Prințal de Lignc skrie ka adevărat rw, ma. nx e dat tot cinstei stj skrie ri>s ka di>ilssl asă pe însmos. In skrierite tei xrîtel e pxs bine. Ki>t pentrx operele salte militare, -hrănite în 'iea mai mare parte de luminoase doktrine. se kompxn de memoriale assspra kainpaniiter prinextei Lxdovik de Baden, alle kontetei de Boussi- Kabatin; de j^dik'bțe assspra ge- neralilor resbotetei de 30 de ani, assspra Malhonîgtstei, tei Frcderik nel mare, Lâudben și Lascy, ma tot ne îl arratn mai bine de krbt ori-ne, e korrcspondinia sa ks per- soanele remarkabile hc Ic-a ksno- sk>;t in k*blIstoriile salte. Kbmai în anoste skrisori alte salte nei ka- re ifaruml norocirea s'i/1 a«zi> pol s-b si fatei» o ssoarb idee despre per- fekta amabilitate 'ic’l karakterisă, si kare 11 f^kx si» fie priimit kx a- tiităs favoare de Maria-AntoneUa la Versalii, si Ta.St. Pctrebxrg de E- katerină II. Parisul.kare aisnni r- ră s^lonxl Europei, kx marc mira- re vux xn general asirian a se înfățișă kă model akolo midc ve- dea iiine-vâ modele penlrx înalta -societate diverselor state europe- ne; akolo xnde strbtenitcle tvpșri dc amabilitate eră markizxl d’En- tragnes, konlele dc Tressan, ina- reșatel de Richelieu, baronxl de Besenval, croi ai salon stei, kari în privința aueasta nx avxn» semeni si moștenitori. Prințsl de Ligne adoră Franca I ast-fel kw se aridâ e<) în aueă e- pocli'h; ma rcvoteția franțezi. tre- buia s'bdcsplak'tatat gusturilor Icbt și opiniilor salle. Nte trekb niblt, și il isbi aceasta nb nbimri în averea sa, ci și in simtimcntclc celle mai skbinpe. Kampania dcla 179a, ii smulse bn fiiu cc idolatră si kampania Belgiei, moșiile ne îi ptakbsea le înfemiaselâ atata. Ne- norocirea din snzri» o Suffcri filo- sofește, ma cea dtantate nb se mai stinse din memoria tei în ori-ce timp și în ori-ce Jok îi addbcca ceva a minte pe tiiul îl podi- dea lakr'bmele pintre sn zimbet d'o apparenta ksbrinta. Pin> lâ etate, de 80 de arii își împinse kb aceeași vioiciune karriera ; vwj kongresbl dcla Viena, despre kare zicea , kc>: « daka na marșL, cel px^in danta» si pretindea kc» la țoale ’qjekkikulele ce se’das nume- roșilor negoțetori, numai lipsiă de kc.t konvoibl immormîntarii unui mareșal, pe kare il vâ înlesni el. Și kb adevărat niuri la 13 Dekcm- vrie 1814, addbkc>nd dbrerc tete- lor, și l'LS'bnd în societate un sek kb anevoie de a seîmplea. Itecini citesk operele tei și fak prea m; D-na de Stael, Propiac si Malte- bruii as spikbit kb norocire prin elle, ma tot ce n’ab pbtet an>ță și întațișă, a fost ikoana cea vie a a- cellei amabi li tați firesci și libere : limbele ce sc vedea atat în trbsbrele ki.t și în vorbele tei, al ki>ror lypar sab forme» parc krb ste spart- fm.a se mai în ființă. (Urmarea diîi disertația D-tei Pa- padopbte la dîkționansl seb)- § 3. DERIVAȚIE Indata, în același șir, dep^sem- jiele clironologice brmeazT, deriva- ția. Dbpi> obiensita semnilikație, kare pînrL inâi d'bbnw se da deri- vații, k'b adik’i» kbtare vorbe, vine dela kbtafe, kb Intel isolata, ar fi sokotit cine-vă ki> vorbele n’ab nici o treapta de p'nrinție, si de relație , limbele n'ab nici o treapta d6 rșdenie, ni stn>ine în- tre sine, nici o data n» s'as intim- pinat, nici o data n’as avbt nici o kombnikațic; ■bostb s’ar ii amăgit, kc^ri de și filologia n’a dat nici bn monsment despre aceasta , /hus-b cel pscin observația limbclor ce se arata relative si kb a f finita te în- tre sine, ar fi p»tet st, ne faki/ a temibi despre legbtera kombn'b a națiilor, a ksnoscințelor și a îim- belor lor. Istoria limbei este isto- ria O.mbtei, nb nbmai sokotita kc»- tre primitivele .elemente alle lim- bei, kijtre relațiile și modifikațiile lor, ci și knbtre karakterbi ce fap- tele Onibtei intypi>resce în limb’a tei. Cei veki, jbdikimd dbpc» ope- rele ce-s'ab păstrat dela dinșii, seim ki> despreteind peste membri» strbine kontimporanc Șj mai veki, nb ne a« tassat, prekrnn si din Erați 1 al tei Plalon vedem, sciința derivații, nici Întinși., nici bogata de inoiibinente și. de mate- 9i ric. Abii in voaksl acesta ri>m drKnisi nel drept foire a4ca- stff> parte foarte serioasa a științei generale. Așa materia se achin» k* norocire de și fote o datrs k* pir- tinirc și palhnct se aștcapti» /lest» anei Arislolel w, o vă admira în sy- steM^ și vă afla tiiwsra vîrstei vo* mior 1 im bis t ne idlc/resiriUlkî. fo toate acestea în limbeie nete mari» blide lir»! derivației se iWpe a- desea în latina și eleqika și foarte' rar în vre o timhT> Drienlah,, rai se parc neiertat hskrb a îe Kssă ivea- I twnate și nerelative intre deriva- ție, In vreme ms e as& de gros a se stvim r»n difoionar general de derivație pentr» toate timbele i ne dela p a n i s ș r L fo aceasta ’ims'b se fonoa- s’ie oare derivația vorbei? Nb. Am vrat ka firsl derivației trbg'bmfr’j diw limbele Miile sas prin affinila- te, sas prin relație și adttefonils’l foire anticele limbe alleresuritstei I pin% fond se vă află hnitabilitatea în șindrile năimi, sa* nei pbcin pîm» se va aridă anea n»d*bqini>. Amxtmat awasti axioim» a 1imbi- slkei; «Krrul într'o limbi» ’oărc- «kare, dsp^ se va află întifon- «sa derivația vorbei, ne silim a « privi ka primitiva vorba din ka- «ie se trage ^ea ^crst’L, •all.-Mmi « trefoe a foMâ o îimfo oarc-ka- « rt în kare anca vorbi» s<$e. afle «sa» derivați» sa* koropxfo: » re- petând tot aneastb Iskrare si înal- te limbe mai veki de fot qmtfcl, vom ajunge sa* la o imuabilitate sa» noii plus ultra. 'bnsi» fole gre»frLți, ki»te pedmie la dej*dikare fote amăgiri? m*am silit a in i» de- p^rfă de aceasta, fot ’mi a fost prin pstințb, ■dep’Lrtindb-m'b do *ie.lle fototbl fornăite si preferind a mi» opri într’rm drsin fonosfot fi»ri» a fostă altei ncfonoskst. In fot for tre derivația generali», d»pi> syste- ma ne csp^sci*, am întrebuințat meditațiile melc rmmsskriptc- ne am 95 ’•**» ptftet ad«nA din biblio thoMe parii** kblare, pe Mițridat al 181 Adbetag, pe Pblyglofa Asie al tei Kbprotie, pe: Etimologiemniversele Combrid- ge 1811 ^*1855, șhL alicind pe nele mai adevărate, snkoteșk Îcl 6 fon, kibzxirc a m'KJipi orbe- ște minai’ do o systeim. Assemc- n£a sțmcz și k« derivațiile latine,: ajsfonctemn de ostenelcte ^ellc veki ale tei Bosiv și Lenepid, preksm și de ale nclorrnai nsoL /In partea asta vorbele se kompaifo adesea k* iiele romrLnesni sas affme și omo- gene italienești, portegesc, roma- no 'ș in ki»t pcnU s tvpî k* Reynouard, și . Bmo-^hayte^ikînkMpcntrxtvpi, veni;, kare în ItrnlAi k’Lni în Rt ponte generalili/li J pol intokmi M yokab*ter deosebi k*tez sudori a ns fi de părerea dom- j și penlrs kare, sstit oare-kar^ re- nilor astofa.' Iar în tel pente vor- | grde dspi» tar£' te -wnUfite ara- bele nc se redfck la sokbtel desllori- । sti» finita, JtTani sf^teitinlent pen- tor, m’am sfoteit și ks' mam;skrip- I te prispe ks Josephi Bobrowski tclc melc, 4clîc mai mxlțe din te instîtcrtionts, LingweStov. 185”, si cengliie, si kx limb’a nxniitb niaka- i b> înțcleptei Ekenoma 1a skrierca rouilfo din skriorile xic ș’ax aflat hi iniei papfo, -tem hibliolheka mea: Vorbele oriei)-1 Inlreteinto tale a* venit In limb’aromimcasta 1. sa* prin seminții talare^ sL sa* prin fanarioți și limb’a terweasta, •k sa* prin limbele europene* In tot pentrx nel# 1 m am sfoteit ks Klaprotie și Adeteng; pentr* nelle de a doilea ks Kamîft- skie și O'iean; iar ponti* qelic do al treilea nfam sfoteit Jte miiiSna- la skricre a Porteghezstei Sssa^ Ve- sti gios da li.ngua arabi-cacnvpor- tugal etc. Joao-de-Jousa ele; ele. Lisbon 1789 în 8°; adesea ksGob lins 1653 și 1787, tal penii* derivațiile helletmc rn’am sfoteit adesea k* Keimert. iar pentrx komparaiia ki>tre latina k* Poreclind , kx ’Enrik Ștefan, ks Hpltiock șialțt, .Țar in peUUrx 'komparațta ktlre Hnibele orienta- le, de Lingua grae- ea Lebaizam; m am sfettsit o dati» kx Bitkdorf i ade&ca k$ fekra- rileitfi Kamcr și foarte rar ks Ae* gidins 16471 Hambsrg .8° penlrx ’icllc siria ne , -liist, asxpra tetelor aMestor^, dffcmșl *ic nifl deskisesem pentru dikțiimra’l heltenekKM pentr* vorbele sta- —’ 96 — toate aceste isvoare ce ’mi-ani pu- iuț strânge dupăprincipele ce a- rătaiu, și voi» espune mai întins in prefacă. Pe lăngă acestea pen- tru preskur tare si familiarisalie ka simulakrele derivației am Întrebu- ința t symboluri oarc-kare, a kăror tălmăcire o vă afla cititor»! la sfâr- șit la appendecc1 subt littcra B. ,Mă sokotcsk kă kipul derivației ce am întrebuințat,'afară de înființata sc- riositate și folosință in istoria si adăncita tălmăcire a fie-kăria vor- be și in general în limba si îjttc- ratura romăiiă, ajută pe lăngă a- ceslea spre a întokmi această par- te kritikă a filologiei parte popu- lare», kă se» zik asl-fcl, skoțănd dintr’ăiisa pc cea mysterioasă și îndoioasă și dispotuasă și trudoasă a sciinței kare îngrozește pe omul vulgar. 'bnsb eu cci.atăl de stras-, nik kritik al altora,• nu voi» afla oare kritici ? (vă urmă). Ks pornirea D-lui Papaddpulu din kapitală, după voea ce a.cerșt» k- c>nii si originalul k» sine, redatba se vede nevoită a stă aci ku publi- karea acestei disertații, Kuokkasia 1*0 • ’ aceasta sokotesce de kuviință a’și face si băgările salle de scamă as- supra acestei skrieri.. Ori-ce Ro- măn litterat, poate vedea meritele si mijloacele D-lui Papadopulu de a putea skoale la kăpătăiu a ceas te» întreprindere ccdumisale vă adeju- ce onoare și Roniăniior folos și o avere I literară prețioase»» Obser- vațiile asupra limbei ne se văzură în partea publikată a acestei diser- tații pot se rekomande în parte pă- trunzătoarele kugetări alicautoiălui și înzestrările lilterare cc possede; kănd 'i-ar fi lipsit ănsă băgările dc seamă ne face asupra o.s te ude- lor răposatului P. Maior, sokotesk kă mai mult s’ar fi rekomandal în okii Rouiănilor ce păstrează o ve- nerație religioasă kătre acest băr- bat. D. Papadopulu mai la urim» în disertația s'a, vorbind despre or- lografie, se arată de o deosebită părere de părerile cc are redak- ția despfe Idul sUrierii romănescL Redaktorul acestei foi, onormid lot d'auna ceea cc au făkut predecise- rii noștri cei luminați, tot d’auna a avut de terneiu a kălkâ în urinele lor și a adăugă si el ceea ce sla- bele’i mijloace îi. vor putea înlesni să mai deskopere sau în materie sau în metod; și în mai multe rîn- duri a mai zis’o kă mai' bine pre- feră a se rătăci ku Maiorii, Klai- nit si Sinkai, de kăt a sc arăta ne- rckunoskător acestor bărbați, si a greși In aintea umbrei lor atăl dc venera le de Romăiiii cc a» invă- țd a onoră talentele și scrviliurilc unor assemcnca bărbați. Temeiul redakturului a fost kă să onorăm ceea ce a» făkut bătrănii noștri cei luipinali și răvnitori, ka să o- noarc și urmașii ceea cc facem noi după kuviință și potrivit ku dreptul kuvint, și ast-fcl săsc fikse — U7 ’ - —r s’b se șl»lurniw;isk*b si si. se vcm- ni'ieaskT stilul limbci . kWTlonM ei si Lipsi skrierif. Pe auesl leineib observațiile asupra os! cn ci el or Ini .Maior, mi Vas pw;l observații a- sr»pra părerilor noastre Tnsssi, a- sapra sistemei noastre, asspra vene- ra Li«ni lor noastre nclior mai skrni- pc. Km dar ai irigTdsit, îmi vâ tfric 'lifto-vi, a se p?ddika in Toata h nisqe nssemenen observații ? 1. Vpritrn Kt m; avem a!!t foaie Frttn- rarL, si ns ponir; fa’ir kr> pdrfi- nitaica mea mi fel de monopol înș- irui] de eu Tet de jnreri, qe ar sc- nn»hâ nu dispetism silind Ikiupt îirtrK a kEgelâ ka hoi st a priiriri. părerile ucrstre ? Kt observa- Irite vi>zxt liftproli-va pTrerifâr noastre împrotiva systemei noastre, si mi s’a p^rai o nnksoriinc a ne frme La st, in; !e Taurin LmiosLeIc, dsp-b qererea antorblal, spre a le ’iili si a jsdfkâ h’.iin a litieraU : 3. j Kt Th Papîi'dopflU; 'fni-a fosl si inii | r amil; si am vrsl st. and Ici. pot li oamenii amrfi si i\>n» a li siliți de a avea tul auidleasi p'hrcri si de a li despoli ?.hM altsia, si?; de a fi nev o iți ekonOniisifkhse st aj-Eiigr ipokrili si Bcsiirneri. FitiIt. si fa-- hhi e auen idm\ k t, n-nu;! ne in; va ti do pxrrrca iwlh, sar. karc ktS siuilimcnl sar» de prieten, s-u; j de dragostea artei, sa* dinfr’o koip ! vi ugere ori retimirc a sa'uekriii* j k'a faptele sa* skrhuilo, trehr.c st*I avrin de inemik, Trcbxr st mmcirii a li; shvterL pir rraunorr iv. rerile libere. Rț h;mca suie sib ța sui pdikâ si allege, Am prii mit asl-fgl diserlatia D-lsi Papadopblh, st 4-ani spus ku aQceasî siiPierîto- 1p , kh prekrmi publikT, observai iile salte, asscnicnca Von; pabbkâ si alic on Icbrid alt Ronri>îi m? va- toi sn/i rcspsnz b. ftm Tnsi» st sp a-*. baÎT din drKniî.l br>nei kbviinlc* I vii pSlcm a deșirate Ei» lukrU 'ic are Irclndnța» de a fi dcsVMul bi>r b i st ne psim din propusul nostru, si ' sb ne ki PTrn dintr’Ttisul fîft olipd de r.rrn, de duri»re si de »iic in faptele si viața pfrblikT si priva tT a pctsoafrtffot -l& karr l;fnl> tam sau vrem a ne iftțefeg^ ' * 3 inii citi orii ctnnpehaiii vor plite jin dîcii rîupO toii rlij&iWia D-hft Gr. Papadopbkf si mai vîrlos thipîi § 3 assupra. tlcrrvațil^nÎ11i, «pat a frt.M de precizii pentru a oi elaborarea unui asMUDCium di cd un ar. Plece ud d alei la \ ienna, rn aiuil 1813, la îoturnarea sa ihi putut s;i nrai re- uni ic prolessur în St. Sa va, pentru cu vin Ic rpiv nrjul nu era vpprofiala erudiția sa, si Fu Atlicnrt H aștepta nise? ocinipațluni cu initlt fulosituCe pentru Nația sa. D, Papkdopirfftl e- str ast:idi' umil dîti priruî PHiTofagi si Ârchcologi-ui Europei. Este idem- hru (pieilor mul celebre sarietidi de sapienti ai EuToper. hi annitf 1856 mai veut îii Bucirresci spre asii fttccr valabil înscrisul que a fosf â- voi cu Eplwrîu spre a claborîi a- rpiPHi dieljouarț și a dcpmiae nia- Hiiserîstd seu «fite coprinde rrfjii urui- te litiere atic Alpbabeiirhii deja lernti- nate’ în BibliiIwca milioîijtîe. Triwtu ’an^’ <^nii seara. Natera noastră omeneaskă e asâ de mi- nsne organisată in kăt mi momenR de plăcere ne despăg^bescc kăte o dată de nenorociri și ssfferiri le foarte tenge. Intre inlcrvallelc cc despart doi, kampanii sas doi» bătălii, noi ns-perdeam timpul și alergam la ba], la koncert. - kon- ’iertc I Să fi a?;zit pe alic tei Napo- leon kw îți mai: sforăia! Ka a- celle o s>îLt> de mii de psșci; patrs sbte de tenuri, poli adikă a’ti în- •teuți de u jiulica o asscim nea ope- ră, nu nu nai quo nu se aflo ni- meni de a da cuvenita-valurc ..unui assemeiica manuscris. Lucrat‘cu atâ- ta erudit iu si cunsciim.a, ci cu du- rere spunem qub lapla D-lui Papa- dopulu fu și reprobată ea a utiui străin quo nu rcie roi mu ies ce I! ! Un lut ademenea ÎJilcmpin -aflu la începutul seu si traducea lui Ho- mcru dc D. C. Aris-Iia. ■ Kstc forte u- deverat quo Sciintcle, Artele și Lim- bele n’au al ți ine: nici inai fainii de quât pe quci que nu le cunoscu. (Nota Editorului 4860). KALJSCH, kipyj kă treimiă sr .poală ci ne-vă face an frwssel sgomol. Ltsl ii plăcea mbll fetei acesta deniKsikă, penlrs kă fie-kare isi are gaste! si»?;. Noi iară kw lăsam armele din mimă st, ne mai odinim, iri- da Vl ne pbnea ui a face kxrte dame- lor, si ast-fel inaj skolămte-im din kapele, ne koboram dî>prb zisa de obște, în foksl risipi vietei, k'bt pbteam mai pkbksL înainte de rcsboml dela 1809. armia noastre» se adbirh iu (arra Bayreulbului, grdiudbse in prinn,- vari» a inlîă in kampanie. Asslric- nii se koivienlrâ în Boemia, Rele- vă leghe departe de noi. De amui- derb porțile pregătirile erâ mari, kb toate acestea diplomații clin am- be părți db încetă in toate zilele a , ’si arătă sincera si kbrata dumnea- lor dorință de a konservâ pacea. , Barona de Conradsruhe lokbiă jftlfmi kaslel foarte frumos, ap- proape de Egra in Boemia; șn re- giment de husari aerieni eră kan- lonal in satbl acel la, si noi, fiind appronpe, iară ne vecinam la ho- tarbl nostru k?» acei husari, bănd, kănlăiid, fmirhiul împreună; eram cei mai Imni amici din Isme asuep- t>nd norokul kănd să începem a ne trănli biisl alteia kăte glonț, kăte o loviteră bsnă de sabie; kw am zice phiă kănd să începem a ne inkăiera și a ne trimite pe te- 99 mea neea-l-alii», lrj»iam pe aneasta tal se pblea de ma i bine. Ora acea- sta sosi , pormika se delte, si înt momenUl tand eram st înaintimi xnii împrotiva allofa , jxrarbin kx toții asxpra fia tarii qei albastre a puiviixlxi kâ'daka miii din noi vor tadea prizonieri, si. priimeasta foaie ajutoarele pxlinqioase din par- tea hnprotivitoare,și anesl jt»ri»rnj nt fx jybzil kr> sfințenie din ambe per- iile; tu st s'b Hs'bin a ieslea , aTii ne este vorb’a de alt-neva. Doamna barona era o vrbdfivi» belii» si jbin»; tot d’abiia avea la sine o bxriT si nxîneroasi» kompu- nic; dă ijisne pri>uzfiiî de ininxne, nisne balxri frumoase si adesea si kon ierte, taqi ixbia k» deosebire inxsika. Rx mi bxtatar bsn si kx bani în kasi», nimik u& e mai les- ne, si insxsi in Domnia, dotata mslUini pe oaspeți; tal rbnsi> peri- trs »n koipiert, ns'l poate 'iinc-vâ inkeica asă de lesne intrări kaslel în mijlokxl mxnlilor, palrx leghe departe de 'iotate ()|i-ne oDiler axslriau sar, francez kare suia srh tlxcre, sts sbirnie, st țîție sa» st j tante tate neva, era priiinil kx mal Urnire în salonxl baronei. Pcn- Irx o ku\alini» sax o so neta» în skimb prîimiâ nea mai pli>kxtT ospitali- tate în mijlokxl xuei jmirbt'bli de •Ui innepta ăn» prea mai avea ah»ta I trecere; îmi veni insf'bi silsi mie ri n* • dxl a peire'ie asksliLnd și es pe al- ' ții‘ dar, site, vt spxib drept ta de toii firește ne sileam a dobindi nin- ( lok nx nn> mslUmia; adita tot kam dxzine de dame, de danii iele foar- te Irxmoașe sa» nel pxrin prea ph»kxle, Akbin pxteți a al inkipbi ta noi stea ka srL lim în fi» lisați la doamna de Conradsrulie, kitai in kanton.a- mcnlele noastre in mijlokxl zepeze- lor n’aveam nimik mai nuli detat viața anim ah». Ex se brodise si» n’am niqi o idee de mxsita, vreinc r/aveain si»’nvTț d’aksrti înainte, rcsboml era in xscle noastre și uit isbiam Rx pxmnii in kap de iiekaz, talii ka si» ponix dobindi favor»! de a intra in salonxl baronei, tre- buia si/mi datau aer de mszikanl. M'b legaib dc kapxl kapel-inae- slrxlxi nusinei regimenltai nostrx sa» mi» rasolcasta, st nrbseiloze ka’ tate-va romanțe, si asfel îndrTsnel ini, inl'Tlisaix kaxn tanUreț.Sieslc adevăratta tari tain romanțf: Pur- tanc potir ia Sgrie kx »n ăppixnib de niinxîie, In Salon fineam ^e I’t- qcaui si stapam k» a ti» la; ma în sal- in de nn»nkai desfăta in pe komme- seni kx Des [relons bm^anl la pi-' quire. In regi meni hxiut mai nsinia de krr»t syriansl, aptl leîmpxiam x- rekiîe kx Syria! tand n» eram im- prcxnT kr» kamaradii mei, si între- ba tata nine-vă de mine,respsndea, a pornit la Syria. In sfirsil bine rbx îmi fi»iieani și e» rolbl ka și uei 1-alți. Mai pe smi» oaspeți mai nxoi immxllindbsc, inqepxi’Ta fane kon- kxrsxl talentelor mellc im pm athl de Lrebxinuioase, si hrielîil taiivjc- HM) — așa ksm inulțsmiam si cu pe nei- 1-allL Peste puțin xtiuiu a nib insinua l'Liig'B doamna baronii ah, la inkbt îmi dettc voie a si vina pe moșia sa. Konnncsenii era numeroși, si os addsneam lot vina lullrcbuinuios pentru mas'h. Eu loksiam trei lege de parte de Conradsnihe la Ober-Roeslau, in kasii la Monsh* Kalis, un om foar- te frumos ka de patru zeui de ani. Era >m om ku slave marc și ku un nume mik. Monsiu taliș era un ne, rod dinnei mai mari k'Liid ora vor- ba de litteralurL sas do frumoase ar- te; ktnd era’imsT vorba de bani, de moșii de vînzare, de lemne dc kumpvat, atuirii i sc apppindca ka- pul si vorbia de minune , judika drept, il lt>a de un oin ku mare ge- niu. Pentru la dansul o prii mi re si ospitalitate ; de minunii; krU pentru mde lalh\ । mergeam st le kaut la Gonradsriibe. i Intr’o dimineai'b,• Mousîu Kalis intrt in kamura mea. .— Lukotcnenlc, imi zise cl,dum* nou la ai putea sVmi kvii o mare slujbT. — Akbta mai bine, pentru kb uit mulțumcsk Iernii îmi dai ok- kasie. rnde materiale aveam > as sm kJb — Phkl st intrum in materie , । s apoi mai sunt si alte iuIc ^ele Lru dumneata rekuimșlința ne tie- buc sl albi» un strbin knnd e bine priiinil. — Foarte bine; ma spune* mi. aveafai-dinîntâmplare vre ungTiid asupra ini mei.... a asupra iutii ei sale? — hn iislbde dob-zeni de a ni... furu stare... ku gradul modest de lokolcncnt. ar trebui se liu nebun ka st am âssenienca pretenții. — Ce fel ducerile dumitale alTl de dese la Conradsruhen’auahskup de kit S7> ini’ți auzi musika? nu’mi spui darkiHni ai fost un musikanl turbai ? — Iepurii si prepelițele nu le soko teșii drept ni mik? Ma spre ye sunt bune anoste tntîeb’bri ? — Vezi k'L hui am si ex gându- rile melc assuprâ banihei, și kund te am ilr i i\al, *mi-as trage înmia numai de. ki»L — îmi fam’mșlkb onoare, multu- meșk: insrb... si eu as putea zinc lot auestea pentru duiancala. — Dumneata esli june, si eu... Dumneata ești bogat, si eu... — .In sîirsii, vrear’ai st nm in- Misezi la baron a ? — li voi?; mere voi ca. — Ea nu va vrea srb m n priimua- skb, pentru ki» eu nu sunt musikanl, spsjie’mi kurat pinrb in karc piml Mei ^lla mai târziu.. ești kis barona? . - J — Apoi kum se lan cm. dar ? — Apoi... sunt ka și ku dbin- î — De vei vrea. >om merge la ea neata in termenii unei bincrvoinle i viirmuL vom zinc I ni Mi seste- jașln 1; ’mi ar fi fosl-de dumneata, *teas fi dai. afara — larlă-mă doamna mea* tvii treime srb lie vre o sritb înțelegere. Oaspete mex este yn om onest ue se gindește mai nmh a slrtugc la galbeni de kăl a kănta la romanțe; ni; e nmsîkanl mwkalîș și ni’ii im poale Să fie. — Oaspete dmnitate? — Da doamna inca, prefoksta noastră întălnire e bn romanț ka săi stejeask’b de introdbkție la dumneata. — Rmn U-kiamă? — Monste Kaliș. — Mon$i« Kaliș! și îndrăsnește a^esl om a intra in kasa mea?sp«- ne’i să se dbkă nrnnai de kăt d’ani. Kă’ii altfel pate de ’1 da» afară. ** Insă, doamna mea; aș ps=- tea st, s*iir> kxvîntal mămici dxmi- lale? D. Kalis m; este xn oui ne ar merita si/l Lraktc nine-va asllel; el simte pentrs dumneata admirație; vorbesnc-.de dxmnea-ta kr> iicl inai ad^-nk rcspckt, si daka e mxsikanl........ — Nk ne e vorba de mxsikT»! D. Kalis este sn dobindart st> nx faci ăbxs kx d'bnsxl. — Vorbeșce, doamna mea. — Mie îmi plane tamea si pri- cerii ile. R^m^ind vj>(fr;vT», frbi-o> esperiențT>, kx o stare indestal dc bani»; am koltait mai mxlt de ceea cetini era poterile. Silitn» a alerga st. mi» imprsmsl, m’am dat pe mâi- nile mijlocitorilor și dovin darii of ne’mi âb yindxt argintai kx pretai axrxtai. Tn sfirsit am afflat ieri ki> acest D. Kalis’mi a kxmpi»rat toate datoriile mele, si Kt> are de grmd st» mi» esproprie proiinzhnd k'i» 1oatT> averea mea este a tai.- — Km k'L kxnosk în dosiși pe IX Kalis si poem a respxnde k'L el ifare nici de kxm xn assemenea gimd. — Pentru ce darb ’mia venit aci. iți va destași el singxr. — Nx vota S'L am nimik d’amc- slek kx omxl acesta. — Kx toate acestea trebxe, mai Doamna mea, de îi vei da voie — Așa dar dumneata ’i-ai tarat, apurarărea kx Icblitari». — In st»... doamna mea.., dxpc» o mare . lente îmi spxsQși, mi se pare tai» mai msll am taat apărareaDxrnitale. De voioșii si» intri in saloital tpI mik, pini, kind domnii a știa îsi vor esckxtă (pialnr, m; îli vota ad- dxce pe D. Kalis a te înțelege kx ci. — Ce are sc/mi sptae? ne ii vota respxnde es? Vei vedea mai tc>rzta. — Foarte bine priimesk, insa» kx kondiție k'L nx mi vei Vssa singxrb kx el. Inf'blișata pe D. Kalis. N'am mai vt>zxI. oip. mai înksrkat kx per- soana sa si nesciind ce st> mai CakT> kx moinele, kx pT>Vhria, kx îimb’a, kvri nx kxteză o'vorin», si» skoalT». Doamna barona ka o femee a ta- inei si îmierkal'L, îsi da aer de nrh- rime kare și mai mxlt adri»ogâ zt>- p-Lceala p re linden tal xi; Un k?;ar(. de ori» trekxse și takrr.rile sta pe lok; asâ inccpxis cș vorb’a. — Doamna încă si domnule, ir ziseta; dc îmi dati voie, vt vota servi de mijlocitor intre amândoi. IMrx nr» c anevoie a vi> înțelege. Doamna de-Conradsruhe avea nn;lli nxnuii xin;l kare e D. Kalis. DomnHI Kalis -î:h ivl itb cere mai mxjt de kbt atai a- da toruri i, si akrnn arc mestekâ starea si averea kx averea ; doamnei baronei; e gata a tTjgrdxi Innc st» vt, înțelegeți in prcbn'b^de Ș toate dreptarilo salle kx kondiție kiA prin niște mijloci Lori intere- i kă . ... . wli kari poț avi»ștrițșași W»ltț | Nici o kopdiție! ștrigT» D, — 103 — Kalis, nhii o [condiție ! nx.'vote st> pxte ti iui ?;na; doamna uî/mi da- toare nimik, si dovada 6 kă eakă toate bileterile de datorie sxnt ak- fitate si rxple. Fte ner de kăt o grație, kare este kă să binn-voia- skă a le priiini. D. Kalis depsse xn. paket mare de irL.rt.ii pe o mes'rioară. Doam- na, de Conradsrulic iernase imiriăr- inxrită. O nud asta, kare (tepă zî^a temei, voia să o skoală din ava tel s^, STb'i proprie ănsxși de ,a*și pă- stră ranga] ne se afla in primejdie de a’l perde! — rbnsă, domnxle, an assemc- nea dar nx poate a’l priimi nine- I vă de kăt dela xn tata, sas dela xn frate.... - Sax dela sn bărbat, ziseix ex. Kx aueasta» vorbă.- spărsesem gbîața; remăsita veniă de sine. Qua.l.uor se.sJ’irsisc; kănd rein lra- ri>m în salon, xnde nimeni ănkă ni ni kă Imună despre kăSătoria ne o inucpxscni ex. A doa zi a- măndciă armie le intram în kam- panie; se băteră, si kăte-vă zile dxpă. batalia dela Wagram , prii- mi ix bilctel șnnător: ? Domnxl Ka]is, kare nx ăin.«- « sikaliș (mxsikant) are onoare a țe « însniintă despre kăSătoria sa kx « doamna baroha de Conradsriilie. Elzear Hlaze. C F. I! U L. . In Mfințrx tem inel oi’ kreate, în mijlokxl stellelor nenumărate ne îi servesk dotării, de Intrări și de ki>i,sti> plutitoare anea ncnrbrginiti* netate a tei Dxmnezex, alle k^ria mînxni n’ar pxtea si» le dcskrie lim- b'a xnxi mxritor. Cel Kterii ^nsxsi îi pxsse nelle dcm-spre-zenc teme- lii, și o inninse kx anei mxri de iaps pe kare disnepxtel Domnxtei predi- lekt le V’bzn m’bSxrMdxse de Icl- trc xiL angcl kx șn st^njen de asr. Revestili în gloria deltei Prea-Inalt nev^zzla lerxsalem e adornata, kă o mireasa pBnlrx mirele sis, Deparțe d mon^ențft alle p*f>- mîn tetei, voi ne nx vi» appropiați intrx nimik de monumentele Heli>- ții sânte! Mxltxl materiei*își:dis- pxtb prețxl kx perfekția formelor. Akolo stax in toata, murirea sas- I pendxtB galerii do sapfiri si de a- damante,foarte imperfekt imitate de gentel Omxtei in grndincle Baby- i lon-ei I akolo 's'ardiH arkxri trtem- | falie formate din nelle mai strite^i- • toare stelle; akolo sc înșirxe por- ii ne de sori> pretengite in nemăr- ginit pîntre spacterile firmamen- tstei kă și kolonele Pelmirei in a- i renele deșertxtei. A'ieaslă'arcbitek- 1 ten* V40t Cetate^ tei Pxînnezex 6 — UI — «i n » h rl i n țe i < t ta 11 ' * Vi ni i k * u » e nmirrie in lokbinlelcSpiritafeh ni- uvk n’a tmrHlnlokmle eternei csi- strnh'i. Vorbele materiale, ce’Âh;- sat? nevoitb a iiitrobbințâ. ne•ani'i? gcsk; elîc m-istoh; an korp ceea n 4 csistb kâ mi vîs divin tn ksis»l »:ikî fericit somn. Gri,di ne delicioase se. hi U ud in- picgfersl lerssaîim-ei chJ'Lloare de raze. Un rh; resare din t’;ron*l celhi Atol-Pole’nt, el adapi» 'ie“ reskhj Eden si hrvatortlo salle Ifer- gc Amorsl cel ksrat si S ci in ța tei I tomneze». Unda misterioasă se despai lc în diver se kana le kare se »nrskv se Împart îan., si fak a krt> smi\ di ii prcsrn. ks vie i nemuri- toare, krinbi cel assemenea mire- sei, si florile ne profana, așterns- tabmirchi. Arborele Vietei se Und- ei. pe dcahl hi'ieiisbtai: ce-w mai departe arlmrele Suimț^i tai întin- de de ■•toate4 părțile protendclc rn- d'Miinc si Reimniwitele nmsrcîd are nskxnse s»bt l’rsnzeSc'i de anr sokretelc divinității v legile as- k»nse al te na tarei, rea li 1%l i le mo- rali si inlelektoali, nes Imn «fa lele principe al le Bi netei si K t-btoi. A- HO.Me Itenoscințe ce ne îmbată-for- mă n.strimcnfrd șeilor allesh in imperial suveranei înțelepciuni frsktal Suiinței n» mai .adttoce moartea. Cei doi strămoși ai ge- neretoi suiau vin a dosear a vărsă lakr%mc\ast-fel Uni drepții nt> pot respăndl) la whra acestei arbore mirakxjoș; ....... I.cmijnt ne slrbhme p. sh; aceste fericite n?bate, se koinpbne din ro- zele dimimței, din Hak^ra amiazei si din psrpura serei; s/apoi 11 iui o stea in; appare pe orizontal res- jdendid: nici mi soare n» resare; nici »n soare nnappnne in auesir lokm i, »nde iiinuk n» se termîin... nrmik n» începe; ’tio teci re nosjm- s'n, doscimlbnd de țoale, pc.rîilr ka o rou> linerb ini reține zi na e- lenn» a dileklabilei eternit'bli. In poeticele cetății sanie , in k^mpiile ne o •înksngterb se allli. dc o dah> reunite si despărțite cho mile Cherabimilnr si Serafimilor. Angelilor, si Arhangel.ilor, Thronu- rilor si Domnielor; toți $»nt miniș- trii faptelor si voințelor Mdl»i E- tern. Acestora se delte toal-n pb- terea asupra fokstoi, aen>bi< prt- minte tai si apei; a‘ici I ura este în- dreptarea timpilor, vin feri lor si tempestelor. Ei ftik a se maturi sc- uerisele, kresk lloarea tinerisi pleakb vckfel arbore kătre pliniriI. Ei stispiii’L prin unlicelo pădsri,ei vorbesk în va tarile? urmii; varsi. rtarile din k»linele minților. Unii kastodb miile dc karre armate a le Lai Sabaotli și Fdoe; alții veghiaz'h asupra k^rkbroi Domrndbi, assupia felgerilor l»i nonparale, assspra ter> j'ibililor s'bi kbr>icri ce adttok Cta- ma, Rcsbolfel, Foamete,și Moartea. Millioatie din aceste gentari arză- toare regală mîskările stellolor si se reskoală suit dispă alții în fonk- țtanile lor de marc kaviintă. întok- 105 — mai. ka voglriele prexigiokiare -nlhr Miri mari oștiri. Măskiill din sufla- rea tei Dxmneze^, in di fieren te e- pohe, acești angcli n’as aceeași ve- kietein genera Iteniile Eternilății; r.n mnnăr ne mărgini l dintre ei teri» kreați de o dală Ig; Omid spre ai sssține virtețicte, ai îndrepta pali- inele, si a’î apăra de atlanele la- dstei. A kolo simt asemenea rea (bila ți pontei; tot A’asna mxritorii ne a?;pra- tifcat vi r te tea pre păinîul; pairi ar- chii așezați pe shdpări de am’; pro- feții ks fruntea skinteictoaro de doă raze de temhiă; Apăstolii ctekăndpc inima lor Sântele Evahgelie, Tlieo- togii țiind în mă in» o pairi» nemuri- toare; crom iții retrași In spebin‘ie- le cerești, Marlyr ii re vesti ți in ves- minte strălucitoare,- Verginile ko- r^nalr ki; rozele Edenstei; Yăt’te- vele kb Ungi Văteri peste kap; si toate a cel te femei pașnice kare stih niște simple vesminte de in ni se lăkst'ă konsolatoaroîn itereri și ser- vitoare In nenorociri. Nk tamva pmid neputincios si in for lima l pMea-va vorbi de feri- cirile înalte? Umbre tegitivesi de plângere demne, Si nn noi ne este fericirea? Sbftletel krestini;tei krcdinqos, ki»nd Isi abandonă kor- pid, intokinai Urni ml pilot inecr- kal îsi abandonă frageda! vesel ceT înghite oceanul, el singur altenb kimonsce adevărata beratiliidine. SnveranHl bine a! allesilor este de a sci k% anost bine b»n» niăSMă va ti fhfb margini; ei simt, neîncetat in fericita stare ă Mtei mmtor ce iăkn o fapta» virUmas'L si croita,’ a bn«i om ce simte răpirile mtei a- ininie îndeteng cerkate prin ne- norocire. Ast-fcl nobilele patimi n« s«nt stinse in inima drepților, ci.nsmai km’ățite: frații, konsor- lii, amicii n« în ce loaze» d’n se aimi; și aceste affekțir»ni cc viețsesk și se konce.ritr‘1, costiși In sin«l Di- ! vinitLții, priimesk an ce din mu- rirea si eternitatea Im •■OsmnezoK. .tate o -data» aceste ssfllete in- beatitudine se repari» impreMn>pe plantele rUUi Șciinței si Amorului. Nekonlenila lor înțellegere si intre- vorbire smlI frHniKsekja și Atot pu- tința q el tei Prea-înalt. « O rteinnezesle ! iși zik el le, «kare mai este murirea Ta? Toate « kcUe ai 1‘hkM Tk simt koprinse ln- « tre marginile si hotarele timpn- « tei; si Timpul ne se arate» msri- «lorilor ka o Maro fnra» margini, « nb e dc tat o pitatarb neîn- « semnata» din ocean ni Eternității «Tale! » Kăte o dah» iară predistinații, spre a glorifikâ mai bine pe împăra- te! împăraților străbat și kontăplă inirakbloasn Lbi faptă; k rea ți a ne o kontemplă din diverse pimtari alte >miversatei, le înfățișează spek" takole răpitoare: Ast-fel, daka se poate kompara teknsrile celle mari Io; nisce objete mikșoare, astfel se arată la okii kăllătorstei mărețele kămpii ate Jnctetei, kopioasele văi 14 — 106 — din Del hi , și din Kașeinira, pron- ie koperite de niărgărilar și pro- fanate de ambră, «nde va Uri le pa- Hcfmâ vin a se allină la rădăcina, kanelierilor înfloriți. Ruinarea be- rarilor, disposiția și mărimea sfe- relor ’ie se feUreșne dupăinișkărr si distante, sunt pentru prea-feri- bile spirite o sorginte ncdesekată de admirație. Leplaklor akunoasbe legile hc fak a roti în eterul fluid ts a tăia ușurință aceste korpuri a- 1/bt de grei Ic; merg și ’și visită acea- stă tenă silenloasb kare în liniștea nopții Umină o di nioară rage- le și am iniile lor din Ixmea noa- stre. Steaoa umedă și tremulantă ne prencde pașii diminineței, ne- stă-lalt planet ne separe ka un dia- mant în aureole kosițe alle Soare- lei, axei glob ku arinul Ung bc se miskă la lumina a patra (brie pa- lide; mei p'binîntîn dolU kare, de- parte de'razele zillci, poartă un i- nel întokmai kă o văduvă nekon- solată; toate aselle făklii rătăcite alic kasei Omului, attrag meditați- unile Allesilor. In fine suflletcle predestinate svoală pini» la anelle Urni kăror stellele noastre le sșîit' sori ; și ’și aud konqertcle nekuno- sktite al le Lyrei și Lebădoi beresqi. Dumnezeu din kare derază o krea- ție neîntreruptă nu le lași, a inne- tă .sania lor kuîiositate sau kă în marginile bellc mai depărtate alte spațiului sfarmă vreran univers în- vekit, sau Răț urmat de oștitrile an-; gelilor, pune ordinea și framusc- tea pint in si nul GhaosuUi. Ma objclul ^icl mai bimitor înfă- țișai kon templu țiu ni i Săniilor, este Omul. Mbit se interesă ei ăiikă la durerile și mulțumirile noastre; ei askujtă dorințele și ragele noastre; se roagă-pentra noi, și ne sunt pa- troni și povăUitori; de șeapte ori ei se hukură kănd un păkălos se în- toarnă în stasl; si tremuri» dTo pie- toasă frikă kănd AngeUl morții addubc vrUn sulflet plin de spaimă la pibioarele Suveranului Jude. Do și Văd ei pa li mele noastre de nb pol sqi ănsb prin He artă a lă- țea elemente imptoti vito arc se aro- mești kă in sinsl nostra. Dsmne- zeb ne iartă feriniților a străbate legile sniverssUi, minsnaUl myster a inimei OmaUi ’l-a păstrat pen- tra Sine. In aneastă ekstase de admir rație și de amor, in aneste răpiri de o bbknrie sbblimă sa« în anoste miș- kări de o tiiiără tristele A)Ieșii re- petă a^ea strigare a de trei ori , Sânt-ne bimește si înkăntă în etern nerarile. Regele profet regulă melodia divină; Asaf ne suspină durerile Ui David kon du no instra- mcntcle inspirate prin sxfflare si liii Ui Koreu guvernă harpele, ly- relesi psalliriile no se ’nfioară sulit măna Angclilor. Celle sease zii le aiie Krealisnii, Repaosul DonmUi, sărbătorile Kredintei ari li ne si iiboc nelebrale pe rănd în împără- ții le nekorrbpțibiiji .Atunnj do- mele sekrete se k»roiH> d’o li» mai vie; altoirii din tliroirsl setei Prca-Inalt, din i>ns«și temina res- puiditi» din stanțele ințellegidoare skapi» nisce sonori așa de dblci, a- sâ de aromitoare in ki,t n’ain pa- tra noi si» le a«zim fora a mari. sndc aflafai te înkipsiri spre a deskrie aceste solcmnihJi angelice? Fir ar oare snbt pavili- oanele princilor Orientatei, kmid stî»nd pe «n thron skintictor de ne-t stimate monarhul isi adsni» pom- poasa k«rle? sas mai bine, o Mș- ra, ’li-ai addsse a minte șsvenirea pijniîntescî lerssajcm , ki>nd So- lomon vrs S'b inkine Domnitei Sanktsartel popotetei kredincios? Sxnetal res«ni>tor al trompetelor vibra și mișka krestele Sionstei. JLevilii reziuea în chor ki>ntikM gra- delor. vefcii tai Israel pi>siâ ks So- lomon înaintea tablelor tei Moyse; marele sakrilikalor înjunghia vikti- mele nensnri»rale; dinele tei Isda forma pași kadențali în prcgtersl Ki votatei alliaiilei; dantarile lor. assemenca de pietoase ka si hvm- nele lor, eras lasde kblre Kreator, Koncertele lenssajinirei ccrcsci ressni» mai vîrloș în prca-kmtal Tabernakol, loksit in cetatea tai Itamnezes de adorabila Maiki» a Mi>ntaitorbfei, inkongterati» de cli o- rsl vwtevelor, al verginilor nema- kslate. Mariâ sti» pc «n thron de kandoare. Toate suspinele de pre piiinint seinalfo k^trc tbronsl ano- sta prin ki>i secrete. Konșolatoarea cel lor întristați a«de strigarea mi- seriilor noastre cellor mai asksn- se; d«ce la picioarele FitaUi Si>b, pe Altarsl proteinelor, offranda lakruneLor noastre, si spre a fa ce olokabstal mai împlinit, ajnnieștiki. și tabte-vâ din divinele sallelakra- mo. Spiritele ksstode alle oameni- lor vin neîncetat a rsgâ, pentrs a- micii lor muritori,pe Ssvcrana mi- serikordielor. Blonzii Serafimi ai Grației și ai Miscrikordiei o servesk în genbki; inpregtersl ei se adbni» 'bnkii attirigi,Loarele imagini alle le- slej: Gabriel, Anna si losif, pasto- rii Betjeem^tel, și Magii Orienta- tei. Vede-so ^nki» a se întrece ap- propiindsse prsnnii ce mor k«m intra in viate», și karii transfor- mați? iu angelini par* ka» ar li de- veni ți sociorii tei Mesia in leagăn. Ei leagc»m> înaintea cerescei lor Maico k'bdeinițe de a«r ce se real- ți, și rekad kb *n Sbnet armonios, .și de xnde in vapori «soare skapi, nisce.profxmsri do amor.si de in- noccnțb. Din Ta berna ko tel Măriei se pash kri>tre Șanktaarisl Minteitorstai oa- menilor; de ani Fitel konservi» prin kfh« tătari le salle temi le ce le-a kreal Tatii; El sti, la o' masi» my- stiki,; doi»-zeci și patrș de frUrani, investiți In veșminte albe și psr- rund koroane de a«r sta» pe thro- nîîri, d’alkLtarilc Lai, Approape de El e Kami Sm cie) vi«, alle ko>raa roate raped talgere rastrasnitoare. Ki»pd Doritei națiunilor bijie-voieș- — Hifc — qe a se ari.lA Altesiter înlr’i» visiă i n ti ift’b si k ompI e k ti,, AII es i i ka d ka inerții Înaintea Icrei Lsi; ci El le întinde nmiâ si Ic zi'ic : jt Rcalțali-Vă șt nu vi> temeți; « voi sunteți biiiikkuvi etății Tatătei « mcs, priviți la minei Eu sunt Al- « fa și Omega. » Din kolo dc Sankteartel Kbvin- tetei se întind fbH margini spa- țieri de. tok si de teinină: Tatăl D»mnc viază in ten du I acestor aby- se de viaț’L. Princip a toate lente fură SK.nl și vor fi, pasatei , pre- scntel si Uitorul se kon fundă int.n; Elte. Ani SBntaskbnsc sorgihlile a- de vămilor nckoprinsc dc înțele- gere xnsKsi cerutei: Liberta- tea, Onmlsi si Preșniinla tei Dum- nezeu Ființa ce poate k%dea în Nimik si Niinikul cc poate deveni Ființă; ani mâi viflds se implinescr departe de oki«l flagelilor' niystc- r«î Trinității. Spiritelce purcede fără i nectare dela Tatăl se Miescc kn Fitel, kăte Trei isc fak T;na in a-1 coste pro fonduri nepătrunse si ne- | înțelese. Un Titengiu de fok se a- rată attenci la intrata Sântei Sân- telor; globurile pekt și de spaimă, Osana a Angdi- lor resKrt'b șî se întinde în Tărie; ostile nemuritoare nu sui* kâre ar ii (kkrclCle Vnitblii qci vii; nu sete daka cel de trei ori Sânt nu stă si> skimbe pre păinint și în cer for- mele materiali si divine, sas daka rekiemăiid la sine pricipele ființe* se opresk do res- ■ nă. lor, in; va konstrlnge temi Ic a re- intrâ in sinul eternității Sal le. Ființele primitive se despart, Triunghiul de fok despart?: ,Orako- tel sc in 1rdde.skide și se ved lici- te Puteri. Purtat pe un t-liron de nori, Tatăl ține kompaș în mi- nă; im HCrk e la picioarele Sal le ; Fitei armat k* telgend stă d’a dreapta Sa; Spiritel se Înalță d’asșn- pra kâ o koloirb dc temină. leho- vah face nn semn, si timpii rassi- gbrați jși reia# ksrsKl, și hotare- le ChaosKtei se retrag, și stei lele își mnează kăite armonioase. Ce- rb ri te psn a t ten ci o brekie alten- tivă la vocea qcllși Atot-Potenl ce’și dekhun» kăte-vâ din kngeță- rile salte, aniversatei. Tradsklie din Martyrii tei Chaleaubriand. dc L E. IMSEMNARE. Kk aceasta» trattekljă și pbblika- re sc inaugura în annxl Î843 o e- )Cj mm* pentru littcratera Romă- Adversarii moi și app'Lrători’ Siavonisinstei, tot aceștia ce vini sktiI: dela 1848 inkoa adversarii pe lărrînml politik, începură a nwr- ni?i i’â. Junimea stedioasă ।iu era ănkă k or ruptă; ca iși rckunosku linib’a ce avCa să le fiă inlr'o zr arrrfa și ornamente! în studiul ce se prepară a străbatte și a se tep- tă. J uni mea studioasă kuncskr. si poj — rsl limbei adiki» al uâlionalitblii- tapla de sndc era JitterarL, sa?» offhiimisb deveni offimak; în lok de a avea de adversarii pe Voirii si pe Drbgani, se stalarb assapri/mi konsblale in iibincle Valorii lor. Nb m’ab speriat niii o dakb adver- sa rii putenli; kr>nigî«l si jnderca si stij'mnța tot d’mnia mi s’a inimii kb proporția kb kare ineinikbl de-> ventil mare si pdtenL In lok de a mi, teme si a LhMe?i, iu lok de a ban don i kallca nc o înqepKsem do irnslt sii pe kare p b- siam foarte inuet, wqepbto ;ruii mți pașii. La purseksțibînle neiii- netate ‘te mi sedii respinsei?» k^-Pro- foițele im Ibmte se v^dți tot iu a- nost volsm. Și kwid o societate înmiita» litiera riH kompKSî» de adversarii mei md de asli,zi se in- stitui spre a mi, kom Indie si a sus- ținu e Slavonisnml, ki»nd ini se ardi- kari, toate ressrsele ne linca de azi pifrb nibine asezmihinltd mes Lvjm- igraliks, aUmiqi iiiMCp^period?;! iirmțO!' al V-lea, alknmi innepbib a*l da de lot kb litierele sti'blmne si în limba kare din kopilkbrie a fost idealt;l meb. Innemilii mei slrigarb viklorie! krh ns nri, ^a mai ii ti nimeni. Pe krr,nd ijisi, zisa de sine inteiligin- • l b din kapilale -mrb komirjilca si strigă viktoria, Oltenia toata, ka roniri»rn» mii psri» alerg r, in ajs- Lot.7îl mes , si îmi s<ș>lims laborile pîirb la 1818, i Altbnui adversarii mei sidiniați pri'ieps Vonea ne ii kiemă spre a forma o limbi» unitari,, si a forma o iintioiialitLilc din mai urniți po- pul r de aceeași origine. T>nsi>, vai anei pui' deveniri, asltzi bărbații, si kondbsi anrhgiți de fii ii P'bkatr- l«i si ai Perinisiiii, se servs astăzi ks aneasli» limbi, spre a denigra laptele si veghi orile si sakrîlinierile inel Ic. Uați, kopii mei sb fii elegii, Isați (ib-kare ki.Lc o pculn, di» a- I uelle Rase îh rsinc» de Gliile s’aa skris a ta» leu volume perilrb viitorul voslrb, de rmde as esit aielle 22 artikole alic KonstiL^țiboii doi a 48; de «udo veni a ți si vs pe tren ca ți ta mine subTlorilc, si invitați an taiioasne limb’a si naționalitatea, Ibali krblc o pealr'b din anelle kasc in ibine si ar?,ukali dxjn»-im italia iduhdbi wslra ne va das pe kallva penii, si o.ai'Mikali iu kapbl meb. Soarta si peirca 1 n g r a l h I s i v% asteaplb, o gin te svin tarata. si dis- gratiati., Adversarii mei crab po- rnii atL.iru si a j* la li înmiai de o p,\lera astansi,; ak^in s?mt nume- roși pentru ki> ați alergai voi a vi, psnc $«b stindardul lor; si ssnl po- lonii pentrs ki, pMcrea kare ii a- jati» a km im mai e astamsi,; ak^ni v aii înkinat si voi ei, Allmvii adversarii mei era p?;- rini și nmnai mrbr morari., hk ta- tcsari, a deskVdC o polcmiki». Ltîpt-a iiriepH dela poesia la Kodoljo 're brmeazb dî;pb ki,lc-vă pagini, atUnni irn, Isplarnt dspb tam se vede spre -a sbsținne aderi,- — 110 ănkă dela celle întăniplate la Bra- illa de a komitte in ueea ne ns psto&seră Romi tic în 1840, se pre- para a da țearra în prada inceft- diblsi și niăceltolsi și împărțirii averilor, spre a• uffcri străinilor prelekste legale de invasiă. Alton ni ăns’b Lot Oltenia aszi vocea mea și se sni spre a sas ține principial praklâinal in konlra planarilor des- astrqase: Respektol adikă kătre persoane și kătre proprietate. Planurile destroase, grație lilii- lor Olteniei im> dejskate; Adver- sarii mei ănsă de a t tonei si de a- stăzi ineinicii ko narați ai Proprie- miislaLpersoartelar, amăgind pe Kotainehd Solomon ne arrestart. a treia zi pe mine, Teii și Maghier\ ka să ne bccidă , și'se reniăic domni peterrknsl nelegiuirilor ce îsi preparassciă. Kapitala luată o sqic aceasta, kăni popolbl kapila- Jci alergă spi c a ne inimtoi la 19 Isnib din kbrsa *ie ne întinssem frații kassași - Aucslia altoin tftsrpănd prin pi- pele medie si paTudiăiidîde in mo- dal nel mai horribil, mi> akk^să kă ito niă tis dc densele , pentrs kă ns falto, dspă km ifam fiAst ni ni o dată kassă konimsnă ks perturbatorii de meserie hc n’as alt prinnip de kăt de a parodia și a renega toate principele. PERIODUL IV Nr. 9. CURRIERUL D’AMBE SEXE. JURNAL LITTERAR. sau DIAVOLII ALBASTRU. iî osia nsmai înainte siinnepea a si skstenKnTteucle, aripele lor dea«r; si apoi, st te mai ții, Lt Benedikt se tea itepT dânșii Iti-t resMflare, si apoi Diavolii albaștri avea-t> pie- tatea a mfl dune pe dr«m«ri glo doroasc, pline de spini, ripoase, pe tmde îsi knsa frbsii si viața si i- nimia. toate auestea faceți bine sa» n« ini’l plângeți sas sa, n« stri- gați, bieUl om! bietei nebuni săr- man «1 poet! Pentrs ne srb n« s’a- p«ne el dc ]«kr«ri mai serioase, si st se ia dspT dranii și îndoiri ? tlaka Bânedikl s'ar Ji fbkbt vr’sn notar,’ vf«n avokat, vfmi banker, vre «n fonklionar,vre bn meșter, ar fi fost nel mai nerod, sn ton.1, tm ne- Bcncdikt era mi nebxn, «n vi- J st tor, «n fantasio*. El tei. ia nsniai k« inima; i«biâ nebunește frumoa- sele arte, femeile fronda se, stata- le, tablourile, mr;sika, toate hkrs- rile fronoaso din teme. Mi ’li avea «n kal frumos, «n kiÂiie fi?;inos, arme frumoase, toate tekroile ne- le preferiâ k«m«ltmai nrnlt de km banii no clape densele, pentruka- re fite-uine dc mtdl îi tot zinca : Benedikte, te o st ai sfârșit pls; dar, im șnte asa k^rnt daka n’av?; «ii sfirșit bbn; dwneavoastrT voii vedea și vt veți da părerea. El era kd om al inspirației și al kaprir«lî>i, adikb .ne'i venia ancea fnuea; diavolii albaștri ai fantasiei bun, n’ar li foslbun de nimik; toți din toate porțile ’l ar fi furai întok- j mai ka pc un oin uc îiu sqî'c lihii ki» doi, și do^ fak patru; ne snii poale kjb pinii insfirșit ți ’l ar fi și trimis la galere s\n; aiurea, kbtid. luiniduse dupi» fantasiile sale,- se «spunea ku ? devi.rat a patimi dela toatrh k;mca, fi>ri> in si, sl intre in primejdie de a fond km va "AjTuT sî kîZiîd va’ îîfa b" detCk; eL ne e drept, nu era lokmai asa de neuoronit in felul srbu> I)rănii ak baslri se juka k» ei, dar nu’i l’i.ku- fl tipii un jok asa de primejdios, afon de siesta kare il veți vedea mai la vaite, kare avu niște urnn»ri grele si de kare, ne e drept, dia- volii albaștri se si ki/iri». Sc vedeți turn. El intrase in Ir’ o trbsurh publik'b, între diligonț'h kum 2iqet si Robitori a inlr o noapte tamoasi> pe drumul ucl ma- rc; dor femei și trei Imbați erau fotmm asta; toți oamenii aicstia dormiâ; noaptea era inkropili, si seniirb; pri vig i,i ori Io kbnla de a- îO’LiidbO'h purțile drumului. Bene- diku dormiâ si el,.si visanu’nijaduk -aminte Zioa -Gresie veni inneîul kuinHCtuf; nea d’^nlVis razi» a soa- relui lie se strcLuru in Irnsurb, de- ștept!» pe Benedikl, kare înqcru a Ri»tâ împregiurul si»?;. Emigvci e- râ a femee frmnoasb de.pikâ, de sus pln'b jos jum>, de sus țtin'b jos lilond'b* kare doi mea ku gipd pic- katpe umere ka o pwn»riH.: . Bcnedikl deskise ukii bine si se ui Hi la (hm să ku băgare de seamu, si riekuraUl Fon tonilor îi insulh» la urekic: — Ge mai oki frumoși tre- • bue st aibi» femeea.asla! si kum se brodi, kb tokmai alunii, ka si ki>nd ar fi vrut si>i mul turn caski» kaprieiul, ki» o razi» a son re iui, kum kotia tn.- sura, treku ku inuclul peste anei kip de minmie- Frumoasa aJdor- mi h» se înlioari», iulbkmai k b plau- la simtitlv'L, da airastu mingîits- rj> a di mi ne tei; se misku, se deștea- ptă», readdoarmc,se deșUvaptb iarb ku sneriatr», la kompanionii de drum , nddormHi fir-karo in strania lor akkonijalsrj» de noapte. Benedikl sbrakul iernase uimit de frumusețea okitor\ si eaka ia- V7> ai'dasi Nckural krb li sbirnie pe la urckie: — Toate anostea ir; suni nimik. de n*ct auzi si glasul addor- milei; ne nurorii ai li Bencdikle, k’bitd ai auzi numai ki>te-va vorbe k’^rbiid ka nmg-brilar^l din a nea gurii!»; pentru kb, tu siii, ’ie s*i>*li mai spuib ? ku profmnul uel mai delbims «ic poale <*si dinlro femee b glasul. St Irugați de seam b, vrh rog ki» hikipuitorului nostru kuile ii mer- gea de minune, la ic se gTbndiâ sr si impliniii, Kt tokmai alunii sip> na hoa.stT femee se ptcki» kidre mu- ț mosu, si hnepu s i' — — serioși lalea și grația naivi» ,aKnimea IoîiI/b ak»rri era skhlati»; mai (le m<era zioa alln,j si ori ne dorinin a Hi Benedikl n’apska sx se inkipmskrFH dî>pi, lumi vn- 770%ți se si împliniă, n’avra ne se , mai doreask'j», k'Mid Ncki»ralsl tel alia ii inliuse o k^isi» Ac kare ne- hbn»I noslr» m; se mai pjils Ieri. 0 kapoVL, ({rLl'Lr;ie) miksVb lila Iu; koardellrclc albe era pe gcnskii p;nei femei, si Bemedikl se gimdi s&bl inspirația vikleain» a Nckâra- Islsi si>81, k‘L a'rcaslii kapoli k« kordcllelc afbelretaea srL iu kadre dt< minime pw>l 4el blond aljs- nei Lblltloare; Din ndnoroniiCi se vede Vo i se dnokiase fermckbl; l«i Beiic- dikl ani mî’i merse I rea ba as a de minune l<â mai pa in le , ki»ui ini- moasa IcblhdoriLt n a vea senine da gliiHÎ, lipii ki,l e ncgm s^bt snghie, dorinii nebxnsixi iiosIin; si tale, trenea, Ireuea timpuri si ea ni ni Ici» se <£bndiâ sq/si psic kaf o ta in kap: •Ka kiil koslteloriă si >se appropiă de sfurșil / kb al'bki Bcncdikl isi zi- w r-r Kbin se brodi si» lini in pri- mele zii le alic Isi Septembrie ; iie- rbl e vis si smed; feniexia asta o iu primejdie s-o kapelc gr.Urais: la. uo s’o fi gjmdind ea de im'si p>;ne knpola Rk kord^llele allm in kap? o Do mine! ka viz: asii» kapoH pe piM asia blbndtfh -HȘ dâ o zi din -wța pwar ț ' rKnmntt ivf 0 î»rh>« Un an; * Poate nfas indbplekâ a d;n Un tablos al Ini Dccamps , O shlboarn a Hi Pradier, . Ki>inele nies, Pxska mea grc’îcaski» KalHI ho mi’l vindsrn akenia sase h;ni ka bn kal persan , si :pc kare la o slrimtoarc ’baș loâ kă ori 40 kaL K'Linl Bcncdikl ajbnșc ani ko kr< .golwlc salle, o koa.$h) loarle ri- poasi, iu'icp^ a mai intorziamier- skI trnsbrei, si qei mai nmlti din kbllTlori se de Herb jos. II. ..... I)i7fni?>l niare scrpbiâ -pe kbasta Hii.si deal. Benedikt hrb lițacbl a- mitaUi s;b?; Anasfase, si aimmdni se Lsarb pe o potck'b kare dnqea mai (Pirdrcpul in virf pintre tofh nigi si spini. Ai tastase eră an fh>kir» Imn și ’țjall; cri -in stare st/li falei» dot s«le de leghe in poșlic urinai si. nrmpie la stridii kb amtaii. El im o •ra țiifti- neb&u iu^Lpoel; primeni- se ja clale de ani, du r- mi ud bine in toalc Aiopl ile\ h-rt si» fin tiillhtoarea b;i, o S'bkrapc drakbl, si trebbO pme kapola in kap, si k b altenni el, Bimedik!., se vă sokoii mbîlsmit. si pMea a se interna indal-’b la ainiksl s'bb Ana- stosc , si kb el isi are tot kbvintbl daka o dah, ’i.a Irekbt prin g’tnd st> vazrL kbin ii șa de kb kapola lil ă, negreșit trebbe $•!> si vaz/b, tekn; 1 ne mff poaleîîihn ziâ de kv kn>tc- vâ ore. 1a kallc. Ajsngbnd in virf, sc așe- zam la bmbro și aștepta Lrbssra. Auastasc amtL tei Bcnedikl. o ka$ b allrb kb obloane verzi ne se z'j>riâ pi titre arbori inlr’n deporta- re de o )egi>. — Eaka , zise el , Lașa de lan. tfnfte le dbk a petro ne loămna ks niine. Poli vedead’ani parksl. hr- leslittl . si pe materile hclesleblsi ?,n mik kabinet vopsii verde in ka- re îmi tini dekiscle de peskbiL SHM îrei aiu de kond te ’mi-ai 1’OgOdfcil penlrb rbnlw-dalb b k& mirare. “ Kr/ți voib asksndte brim» Be- jjedikL am nea mai mare, pi liere d'a merge pin-B in neta le, de bhde apoi îli fbiTLdbesk a mi> in ternă la line nranc di zi de dimincakb. — Vai de mine! strigb A nas la se, eb viiz kî> și d’ani va esi o ne* bbîiic. TOI d'abna di-am M iarb ’li-o mai zik, Benedikte, kb tb ifo sfârșești bine. — Iii ne, S'b vedem mai dcparlc. • La karc Anastase respinse se- rios, ardikbiid okii-ta ner : — Dea Doinind ka asta S'bdi fie nebbiiia dbp'b srni'b, și sn, se sfi>r- soaski» kr> bine. Apmg’i.nd kb voi ba ani, abzii b glasul kondbk'blondbi poflindbd sî> intre din nbob in trisbrf». Kimd îsi roteam loksrile , fru- moasa k'blrbiorili> adormise, șt tot ks kapola lila kb kordelelc albe pe — 113 geminki. lin om girindok kboke- lari albaștri, mnd o.>;mbndl^ stri- st> intre genbki povesliă o isteric, dinia- în virsti> avea bn ok i s ațin- lat assbpra namlord-M (povcMito- rslsij și kb ’iei-l-all se «hă pe tap jTintre ferestrele trbSbrci. Onud 401 mîk isi reinueps po- vestirea ia onoarea nucilor sosiți. Bencpikt, Aiiasiase și «Mitei*! <> din Irnsbrb scurmă kf» askblte ki>t-va pe pomenitei narrator kx Itegiirc de șoapte; din ncn o- ro’uirc kiUdnca nea aiaiT sniti. kb sbmn/drd snbi gbrga>biie mc in- trase in frust; ri>, ir; interzic a nd- dormi tot abditoribl oiu^Im krokie- lani albaștri, — ks mare părere de-rm a•.•acesteia. Se dcslețrtarL d*;pi> mi MCas de glasvl koudblcLtOtelM hc striga pe A’iiislasc. -Vicslu slrinse Jiruna ibi Ikiiedikt, si â«pa> ne ii rejtfteki/l așleapte a doa zi de dimineții», se delte jos kb pinior^l și se teta uc- vTzbt in Icbp'hteiKl «nbi dr^mblel nrkrgiiiil de Iste ne dbȚiea la lașa ulltektf obloanele verzi. Triera porni iiira» ka o s^gea- t bsi se opri ktetre scart in netotca- bnde eră dator a dejmiic pe UtIPl- tori. IU, BeiicdikL el se delte jos inai i,n liiib. Ki,ti-\ a jxni Hrliorilați, si băr- boși ne fbmfr în uîsnr țfrpc si vorbii ad-miți in gr’btm.'xi, ÎM pin te ns departe d’a kn1 vtz pe amikbl no- st cb Bcucdikl! Attouii toii gri,ma inlrm, în kt;itea birtbh.i si itepodin» pe Be- nedikt, și V; loa te rcklaorali^nHe Im 11 trasorr, in piate, *nde ki,te si, respbnzL la toate ttâirbMV le qc’i venia și i se iiVkwîișia din toate țteriHe In an K frate, de Itend ns te 'ini Aw. Pe *nde te-m dnl în fjwn asta? «*- Nt; ksm-va * ii dela marca S?e dblbi? — A! și te ia Naiba. — litri ’i ar fi trcksi prin gi>Tid Ite o si/1 vederii ii oi aste'zi? — Pe ubitsl nosîte (lok) — Pe sbfflețtdbl mcb (țold — Pe Imtibl iiiCH umili (țdk) — Ci Iiisali-iirL odăii, și pe mi- I ne si> mCI s’btet uicel (țok) — Dar! astaî ki, v’ati trekbt. ; strigă Bcnedikt; ’mi aii skos șî>T- I tlctbl *k:î>. dngostea; h,sați-Trtte i resbfflb. ’Nb vis din Orient, ăîsr ! ?>b das și tKtbh tstqesV Wîftti ta- I Sîfțhfite ri>b WtTHx, Vib drt?p1 prin Germania - * * dar k'bir.ia. ii eram dator anei cbarak- asb! a ui lin» Uigrumai IV. Ier maladiv mc im. y? ura in nepu- tința de a putea li \r’u date vî>m meșter sa* vr mi ncgsrMur regalul si tikiiGîn Irchdc salte, vcm intr- • și a dea zi Bem'dikl nu se dussr la kasn alin» ku obloanele verzi a am i Ulm su; (hipi, Iwn ii fbgT- dmse; lii îsn nerr, skusc printru skrismire -lan gr» iu kare isi spunea toate: isi da nisuc ku vi n te de mi- nune, si din kare noi vom uita alii numai a’ieeâ ne ne pasi> S’b suim. « .... Vezi .tu, sUmpc amine, Jii.f» uni k și orfelin in virsln de zc- uc a ii ni, ’mi a re mas dela pă- rinți de k bl o prea milei, moșteni- re pe kare ar. si inghi ții’o kcl.teie- lide Irrkinuioase la krcsneiea si inv'bVb’?>i-a mea. Trebuia dar srb mi» a II j; , ka a h>ția al ți i, I rm l 11 i :j i ?m venit si ne avanul de avere de k'bt i tivita» tura dobândiți, ia lud- legh;, Rare ins le lasb a\i ki>s liga hrana ka mi Ixkrid or, si kare in/li db .miji0:14o de a o Hstigâ albiei, k’ieii mi om ne nu suie all.de' ku s'b lak’b la Husari latine nuejiun de mari lukruri in sori via tea noa- ♦sh> modenru Pe Ibiigi, aurslea mai pe d‘asupra de '• qci-1-alli .mi. a- vcainun c'iaraktcr innotUor si kon- ajutor?;! uicu. <■ Era in dislauK de. Ir ei mii de leghe departe de mine un om kare dupi» ue fose.c korsariit. vremea rm pe ridat, se icinsesv apoi la •Bwt‘bo’n a se b?>kbrâ akblo in p:i»ir de o mrrrc inscmnalT. Oimd ano- sta era de origini. lianres. Intr'o zi îi veni in gbnd siv viii, si/si va- z'b patria, si abia mi’ti ••apmse, si s3p?;ki> de Al.(xnm se in- f'bmph. ka cb s l’i ih; m ost vuitor, allbitdb-sc kb el mire-kare relații de rbdi’iiic kam dcpbilal'b. Si a- noasta !i>kb hazardul peulrs iniim. Pe de ah b parte c« n’aveam pUi io | kb’îi, | Patria c lokîd î>snl * sb’P.i’hn este lipi, i «Si bnkb de kojdl lipsii, dc fa- ‘ niilli.e, kresLbh; in kolkgib yinirc ; koii^kolarii mei pe kare ii ibhi.on 1 si Rari asLezi ’si ab hiat zborul ii’b- 1 l-.are tn partea, .sa, in k'bl, Auastasc, bine vezi ki. eu n’ am asl'bzi. ni ui un . kbV'bnl dc a merge si» trhirsk in- Lr’bii lok mai nmll de ki>l inli’aG | tisL Hazardul »n> H kb sb înliJ- = r?csk o l’cniee iiMnr^sb si kzprk iipl hiku srb ut iu?; dr»pb duisa. Voiu sbhni wk bHHtura sm norc- U1 pîirr, ’n kbp’Llbi?;. Bea Dom- md ka fvmeeu uneâsta k'1> nrb fak*b in sfirșit a rdla o fonii lin» și o ‘pa- tem pi a li v ne hri> fi/iea ne sr fieri l. Si prin Minare ini. vulcani.'silit a românea in loati, viața mea, lipit în aiellași lok ka.s'b poț a'nii skoa- te hrana Alt-fel as fi fost ks de osebire mai nenorocii de kM alții In posiția mea, Attmi hmrd&l,. — 117 — Iric! Adio, amice, iarlT-mi ps- țin nebuniile, si krede in aniinia mea, Benediki.» V, Nm mriî arrtbm. a’ii si ri5p?;nss| |?;i Anastase; koprindca rulikh Kt- te-va phmgeri, 9' T?e nisce înțollqde konsili^ri adns:itr IcMrc Benedikl; si s ars iu assig«rmkbi*l ks la inhmiplaro de a se infeij- ka in vre o priem, nrlțb, el îsi a- vea gata psnga si ini,inile ladispo- sllia Dîspi, - krUe-va zillc mai in wmi», priimi skrisoa- rea «rnndoare a l«i Benedikt. « Iți skrn; din Isona, înlr’>;n 1h kidos birt ?mde drept toah, petre- cerea an» sorietalPa mmi gardian de p'Edlbre kare va srb treak'L k% e fe spirit. In sfirsit îmi VTzmt; \issl kb okii, Feinebla Ir:imoasa,si blon- (h r mwkift; asa, amine, Inr- bakd e in fiinH>: ’l am vwrt kb »> kii mei, ain vorbit kn el; bă 7,nk*b ne am si despărțit între noi hiui- sor s«pwni;t;m>l pe afel. A doa zi ngu mine, și k« kredin cinsti me« Kaan iulins la picioarele melle. De o date» a?;z in (h,rid^l ines cbn, poknfere de ps- k'b; s'bv in s«s si zrj>resk o poh>r- nike ce sfera pe kap; a o oki, a o dobori îmi ft» treabb dnd fe bn gest dc o niî;dai.T si>l- InJ'bcie, dur as vrea se» s'fe fe ka- re drept . . 4 — Am «ccis o pot hrnike pe kare dumneata n*ai inncinerit'o? i: zis- șeii; prcknriTrhndx’l. Ei^n’âm de gi>nd a kontesta niscc drepturi ce rm le am; im, vrfe margini cm =c> a’li spxnne k w; n le kidkîi b»rh veste, ina zi»* n>; ;jnh». Pretotindem kopani, livezi Inimoase si'mari, nisnc drumuri m'hrginile do nîsne stejari jnnîd pe kare îmi plane ai»’* proi*nibîâ sin- gur seara pe ta appusul soare!*». Apoi, inx mai sinii Tiiki» si fe- rim* SMiinduncn ki» mi» afl* apprna- pn do ea, k’i> o rrw sk kble o dah> prin jfbdure. Nu Ici» am In4at sa* Uut vr’o dati» a nn» approptâ de pa. Rospekl han iera mc ne despar- te, pentru krb sunt foarte ’konvins ki> se ni in tâmpla vre-o nnioro^ uire penii* amândoi de o voi* sh*- rhiia, Simț, k%nd o va»z< a 4 rea si plbucre ne as avea pi ivind osia- 1**1» frumoasa, kFh’ii ea nu e ah mc- Ci mai mult penlrr» mine. )h bu- tur irii dc o forhiire paunik'h. d’o kontcmplalio msh>, pe kare nn meiii, km, uW drept a 'dii-o konloslH» In sfârșit, spre a yes- pwnde ia ulii de inlrohuri ne ai pa- lpa sVmi fa*u assupra anostei pri* Mini, Iți voi* zinc numai ancimlav ^-Remidu ani penii* ki> renrbiu; Răspunsul .anosta•• este adesea qel mai bmi și mcI mai just »jp pOiiU? Mjnr-v;i si» den. VI. D*pTb ancasl’L hihdnire a lui Bo- ii odi kt și a tai Simen Blănii, 9csUi din uhih» sclntxrirh a kas* k* gra* hi», stridii,!* prin kxlc-va buki>ți. ajunse înlr’tm salon, undo șe alia nevasta si smvkrrb-$a, si so arrmH innekal dc sufli a re pe un jeț. — Mi se înlTinplh un ii udat h> .kru, zise el, ivi>k'i»ndu’si xlnl k* batista. — Ce ți >’a inlbinplal ? întreba- fl dc o dalii aurim doi» ionici le sp'f.imnitale dc turbura rea ]*i. li 1 hi lui iu approapc .d*niii o iihit'ii uri9ionsrh kare e lipita do pașii mei T un. Ireicrțlor kare r de n* voi* pune on>nduialfb, <• in sta- re si/mi K»i*ugns'b ki» dumnea- ta poli riispunile la aneaslh intre* bare inlokmai ka si mine. -T- Lu*o, la nu niri»r|uriseask'h, zisse Sijimn Biank. — F-idul meu, zise soakra ku demni laie, zisesi nova kare di» — lift — dreptate si/si b/tnmaskă nisne h- kiwi' prea Mtedale ori kare n’ar kbiioâs'B' ka mine virtetea lie-mei, j — Ol! lasă-mă,' lașă-nrr,, zisse ginerele, — Domnule <«rnrj, soakra, Ali- la c krcskuiă (le mine ki; priruji- " pole mei le? :—Ci nunta mai am mori ți .ku a'icslo principe; lălioli Să (ak,zi$- se Simon, ns siiic lumea kă.... — Și ho Miie temea ? Simon Blank se dcpărtă Iteio- rănd. (tekăiutese ss dea porunnelc kătre gardiansl paterii salle, Jn vreme ne soakră-sa îi s Irigă in urmă: —‘*Ci vorbosne, spune, nr în- semnează aneasla? ne snie temea? se vedem: Renriund singură , A lila, înne* pu a se găinii assHpr-' -ricslci sfii> ne ntedale, kăla in zadar s ne anei june ne’l VTZKsscabiă Inie*o trăsură se alia in Tsona. Rcsultalsl reflcksiei sal Ic te kă hărbate-său oră gelos; Mai gbndiintese si mai departe își adctesc a minte kă Benedikl avea nn pw frmilos/o tallie subțire si mlădioasă, si prin urmare totd’o dală și ka dc-sine-fircsm* îi veni înainte nitenzinica bărdate-său ne era bun sadl dai. dki berbcteakul, Ș' păiăl tei ’iel rarnh mai tot (Va» na vilvois fălfăia pe din dărăl silimtese în zadar a1! adftene îna- inte pe biata hirkă p1ps«v*ă\ YIJ. 1 Spre a presksrța povestirea, vom treqe kt? tă'jerea korrespondinla ne te în timp de sn an între Ana- slnso si Bonedikt. Kopvinsbl skri- sorilor salle se poate kb înlesnire inkipm dc kătre ni ti tor; toate se invirtii assspra nu or tekiări d’o foarte mikă importantă: o înlăl- niac făFă yeste în drbin, o okiată sk im bală mai fără voi ea și tei Bc~ nedikl și A li lei, k'ț>nd la Biserikă kăiul la vre-o Sărbătoare kămpe- ncaskă: toate mwllc -niii do foH- 4irii; aleile-niniikm mc karaklcri- zi «n amor la îrmepî;tel sn,^ s» t(d (Vasna in rănitei taldontei figm grotcskă si posomorilă a tei Si- ni un Blank. VIII. 0 harkă se kobora k« repezii ne înjosii rtetei. In anca harkă erâ doă femei A li la și Jminy vară- șa.și apoi doi skolari in vekrnRă din kare ansL orâ fratolo Jcmnib Stoinbl vrănd să fio gtemoț să polrcalv^ Ite teika ambelor temei, se .pKSc pe / marginea băimei, Ș* înMpp?; an legănă k* a tăia pnlnro, in kăl apa intru U repeztene. A- tenui toți kăți erau în îiilrs și ănsuși străinul, speciali, năvăliră în Mea-lrallă margine, făliră a se kumpăni barka kare, plină de a- păj' înnâps a se affendâ. 4tenili înMepjîi’ău'irH" Apetegroz^w- S1 înnoatc. Sirnou Blank ne vină prin pregisr, alerga la sgomol, si kiuid alH pricina. iși împinse eroism#! piiri» a se aranka in ap* kiar pi in» la gemiki. Sko- lar#l ninsese la margine si krr»z» JcsinaL. Ma inlfo dislanh, iude-’ stol de mare, apa era foarte inis- katn, si se vedea doi, kapete ka- ro krj>nd -se arida in faca apei, k'bnd se k?;hmdâ ka iulian mor- mint. Toii kruți onu-i martori a- Mcstci ?eicnc teribile inkromenisc- n> si abia rosr.iflâ skoțimd lente o dah, nisMe LpiMe preksrmale. I)e o datt ;sn pne se armrk'h. în api>, ma in momentul k'bnd era E'i> p#ie mima pe anei doi aktori ai aueslbi terrihile drame, ei se fbk#rM> hiS vbzr.ti, si el nr> mai viz# dfqlent lig#rc!p lor palide si vordd'bnd hi apri». Un țipel general si spontane# porni de pe mai. Llmi intratoi din no^perea si o! ku ei. si toii kre- dea# Ich nei doi iniiekani s'ar li Hiklcstni- de el k:; mica patere si cri c rgie «opruma rri> a «n.șî i so m ne seînneaki», Mă de o dalvil Y'nz#r rb a reesi si a se appropia do mal liind pe IHk'i.eandrsI de p'Lr. ’Jen- in se app#kase k# patere de kor- p#l Irate-S’b#, îi.skoaserb si*i pr.- sepb pe lerm ; fratele da mi si, seni’ ne de vial^. penlns Jenns ri,nsh a- biâ de ki.ml in kxnd i se simli:i ne va p#ls#L Attenlibnea generali, aUm se n- țiuta așsr.pra pârtii a dramei no se bnpliniâ in mijluk#! riîdm. A- lița rbin'Lscse in barki, karr, #s#- rah. de nea infirmare parte a grm>- li>ții se kîîlimdâ k« ionel#!. De a- lii VLZbse si ea s^ena ne o dpskri- serun. Ivtmd Jenny si frafe-si.x feri, ;idd#si' la margine, interes,#! si In-garea de scutiri» n# se mai a- tintar’h de kil asupra Alilei, s; asâ barka so si.ksfendri> de toi, si biata l'eiiumH,. mai-moar li, de mai naj’ile de terroare, inkisc okii si se Its'l în k#rs#l apei. In anellasi mo meni se simți app#kaVi, si nrdi- kat'i, ass#pra apoi ? i se p iif# ki> o trage’, nioarloa • si perd# simțirile, kare rus le rrdobindi de ki.l ass#- pra malnlsi, #nde v bZ’Mtd pe Bc- nedikl pal id si uisrbil de a pi,, w- tpJcsse ki, hii ii e datoare viata. IX. I.nlr*o dimincalT kund Benedikt sla Sn Pîisb. gasda sa îi delir skrî- soarea •>;nindonre: « Doninslc, «lh.p l> Dr.mnezer, d#inimic iii s#nt datoare viata; pentr# #n asse- nienea servili# n# se pot a|lâ ksvin? — 1 n te dc mulțumire, și ka sVii da« o pro In» -despre kredința qe am in generositatea damitnlle., viis astbzi S7»*ti cer«n alt servilii de im fel Im Io UI imrma ii ’ierc protckție. /Lns t liind k-i» e- stc rbnki> timpul rm ponis-a ini* împrolivi trebuinței de a’ți înkro- diii tji «n sekref, ks kare sbnt sigS; rb k'b im vei face alms iniprotiva Miei femei ne isi pmic la picioare- le demită le fericirea si poate si viața. Er; smH. legate, ks mi om pp kare toate nri» silesk si nn, indalo- rcaz'L a’l respektâ. Onml anosta, doinrmie, ’mi e rușine d’a mc> ve- dea în nevoie a’ți spâne, este ki- imit dc o boațb a ddmUî de. an fel de monomanie, de o idee fiksb uc il sUpînesce si il gonesce pretu- tindeni. Boala aceasta este o teri- hil-b gelosie. ’Mi 0 desUl de a’ți face ksnbskst riml acosta , fure a vorbi mai departe, si ns r treaba femeii sa]le a te face srb inlri in nisce ammUnte sade vei aiîa foarte adesea și ]akri»nia si risbl arnmestekntc împresirb. AU vei întreba țmni ka cp fckrtf poațe fi aci kare sc attinge de domnia ta. De inih», domnule, aptii-p^in pe o nenovocit'L fenice, si n'o sili a’ți arxtâ înainte ssHIcUl ks lotbl gol. Daka m; esni oprit p’aci dc niskai- vâ kimse serioase, daka na osci; de kiil, d?ipi, k?an zik, immai mi ar- tist cp inliiiziaz'b p’ît’ii riprit de frMiibsețra selbalik'L a lokr.Ui, jert- fpsec aceasti, pic,cere Ia fericirea Miei femei kare iți mai este o da tu datoare viața. Ailii inih», si depi,]- lcazi»-te din anoste lolmri; ki>'ii mai k* deosebire dela suc na teri- bili» de mai clmmi.zi înkoani, de ki»nd nfai rh^nUiț din valori, de atMPii lipsa,, deportarea dbinițale este foarte treh>inliioasi> odihnei l)T>.rbati;lsi me«. Mc» opresk aci k'LHÎ este krrnejhitinVi» a ina: adi»o- gi vre o linie pe Ungi» acestea kc.îe citiși, și skriind ancasti. skri- soare, mi se pareki» îmi dan sîîtne- Ul. Ab snib ri,nki> daka poți skoa- le si înțellegc vrp-?;n hkn; ma.c la aceste vorbe ri>l'bcHe, si feri, șii\ kare în amestek ps din kreerii mei. Im.iedcapnsriMoai aințellegc acea- sta, ki» se a IU la picioarele’dsrni- tale o femee solitoare kare isi în- krcdinle; pi epurațiile de | departe Mediii» mv mirul a facce 4<î — 12? — sn respins, ma ncpbliuța de a jrn- Iea. fado ka s;a scl*să. K*nd noaptea a jmo; csi si înainl* pe ?dita>. Era o noap- le de ricctlca blondele ne rcsbfflimi k*te o date, k*lrc kap*tsl toam- nei, ka n rcsbfflarc d^p* brin* a verci. ÂcrKl eră d«bie si profemat, *n orizont transparent m*rginiă kTjnpia pc kare hma o albia kb a să h;miiTb. Benedikt aștepta o ti'*- sb/Tx ne trcbbiâ s*l ia pe dran. De vre-o k*tc-vă minele i se pb- sesso okii si kohl'Linpbi o hnniirj, hp tremei pin (re k or lin ele de ma- sei im/a r.nei ferestre clcskisc în kaUd de jos al mici Ichșnioarc ns prea departe de (Trr.m; i se p*rca k* axde k*te o data» pta»nsbri, pe brni'L nisne țipete rLta»cile, înain- ta» printr’o allee, si ajmigcmd ap- prnape de fereastra», asktdta» si m; mai abzi nici șn sgomol; afonei ar- dik* bs^ro tm kolț al kortinei, si îib pbtb distinge objctelebinc, mai *nta»îb kTnL kainara cră hnpinali» nbmai de o kandel*/ Kb toate a- nes tea o.kii sa? i se ansnkai* așșspra bnbi korUlcl si v® mi pat' de eben pe kare sta întins* o fenice. Eră palid* și alb* kă alhastr?;, bia- ta Jenny kare -mai tr*i do* zijle efop* skoalprea’i din ap*. Jos la picioarele paUdbi stă o alt* fenice jbn* îngenbkiat*, si ciliă r«g*cib- nile morl.ilor. O înfiorare str*b*fo lot korpbl Ibi BenedikL, yrr. a se de- p*rtă, in a la omik* mișkare no f*kb femeca îngermkînt* întoarse kapbL si el rokrmosks pe Alica. Alica îl rekbnosU și ca, ka»Hi skoase Sn bșbre lipa»t de friki». 1 Atmiui Benedikt intri» în întrn, 5b te teme, doamna mea, ii zisse, krj> es pornesk. Eie hine-ts- vintat iicrbl ne mrb l'bks a te întâl- ni s'i»’ți spsib mai bHtbi'b kri>t s^nt de ferice krL am face ceva pentru dwheata. — Te dMi! ^isse Alica. Oh!kc»t esci do bmi! așteptam rna kă a- ceasta, K'bci îndatorirea d’^ntana te-a legat kbtre mine, și d^mitalie sbnt datoare ka, nr» s^nl și ck astăzi •inlinsc» pe acest pat tamg'b neno- rocita mea Jenny, sm brK-mea din kbpdh.rie. O vezi, doinrmlc, moar- ta., moarta» așa de jmn»; n’âvea’lu- bh nini do^-zem si wvii de ani; nibii nenorocita kopilkh ks acea- sta, kmrnirb de miroase» — ce o vezi pe ptril ei cel negri». — O dra- gi> Jenny! drag* Jenny! repetă ea ask«oz*nd^și kapsl în am*ndo* mâinile. înaintea a nes Ini kadaver al fetei, ori-ce vorb* ne ar fi avbt relație kb simthnentelo salle sekrelc pcir trb Alica , sar fi pwd o krim* hd Bcnedikt. , ~ Adio, doamna mea, îi zise el, fii fericii*. Apoi Iwnnd <> ramuri, de nmrisor ce eră înlr’mi vas k« ap* bine-kbvîntat*. stropi k*tc-vă pik*Uni pe Jenny. Și atbnni Aliea t*ic k*le-vâ flori — m — dela koixina lie artorna kapri js- ncî mirese: ^Jenny Ui aneasli, sbvve- nirc^ii zissc ea, mai ’nainie (Ta in- tră în nea dspri> Snrn. a sa lokbin- It, ka intre înkipbirilo mc li *e vor iitatișă tale o data in visele db- mhaHe, stai vie assemonea si in- kipsirea fețișoarei kb p’hi-bl tfegrb. — Și a dbiniialle, zisse Itacdikt, si a dsrnitailo ka bn vis al Wblbi. — Așă zise Alica, ka &n vis, ka kip?;] bnei fețnel ne e moarta, pen- tru cknnneala kă si peni™ sbrorb- sa din kopiltarie, adita perii™ tpaVh Ibmriu —A'n se le nun revrz Intri o zi Alica ? — Ne >om revedea, zisse ea, a- kolo bnde bri-nc tabelare se des- poaie de citai e netarbțic, do uri-'ic e p’imn.nlesk, akolo blide nrb voib rent'blni kb ibhila mea J’cnny. Și vruid el si» mai vnriieasta tata, ea iși pbsse degetbl la bbze si ingciibkie tangh pal. Albirii Re- nedikt eri artresimdb’i ku dbpa> br- uta adio. Kb toate acestea ei eră destinați a se revedea prea kmTMd pe pTiuimt XI. Dela fanesla împrcgibrarc în- tbmplata» pemakd rîblni, Inmbie- lele Ibi Simon BlardUșaseri, o ntsot patere. Pelroka ta,tc-vă zilic intri o marc pcrpleksitate, pirn, tand pblb si, afle Am mijlok tare, dbprb kih- zbirea Ibi, spre a rbpc toata, komb- nrkalia intre nevasta,-sa si între Bcnedikl, a tarm.a pornire el ns o k^noștea. A dna zi tasta dbpa> îngroparea Jennei / se apropie de Alica frrtandb’si imdniie k’rin aer vesel: — Drbgblița inea, îi zisse, psin- db*i ini-na pe Sbbt bărbie, ani o veste bmvi> a*ți spline. Pe «rnn> Vhzirnd. ta Alica îl pri- vi ă taibțbnd a ghini ka *ie b>krb a svi spuie, îi zise iam lli promissessem la innepblbl taS’htoriei noastre s^ te fek îa Pa- ris, Yimlte kabse nî’as ftkrit toi (Ta?;- na-'a întârzia aneaslT talHtOrie. A’kSm 1dale srânT dispuse pentre db- pa.rtbl nosfrS; kiar ri nrbine de vei vrea; Aidem, fii veseli) psciîb rm le mai g'hndî la Țărișoara, treime si, iie 4tib/-\a raliunabil, toii o srb la nem kallea a Țeasta, și pnml moa- re Tibmai o daVb. Dbpib cpieasii»- kbvîntare, se re- trasse konvins tadsmneahri hvta- STlorid sa eslb 4eJ:mai îridenrbiîa- tik diplomat al Frahței și ^avariei peritTK ta snie krm st> ImeapTb și karirsi»’ ia hdu’brile. Beiwdiki / pornind din Isana, Iksose la An as ta se, si dnp'b ne pe- irckb la îviesta:tate-vâ zille , pdr- nta amin doi laParis, pentrs ta iarna înnepbse a se simți. * 1 Siirion Blank eră de 'o 18na in kapiial b si neaszind nimik vorbin- dbso de Benedikt, înnopta se gam- j tfi a-’se tnțmiă în Isnna. De ku seara puri, si> nu porii ca sk'fc se preitnblâ ku nevasta sa prin foyi'r ai Operei. Kbli~va piui 'sta' de vor- bo, :ilii, intre ei se afla si Benedikt. ‘ — C.iudah» inl’iJiiirc îi zise Aiia^ slase; in le uili> La aura fernee, Benedikt îsi întoarse ku nengri- jire lormella in dircklja arWi h si rekunoskn pe Alica. In anei lași în omeni. si Simon Blank rekunosku pe BenefliRl. AneastT faptb vrbnd $rb'l lOYCask'L, kmid A- naslase ii ținu brațul. Dupi, un skimb >le kUc-va vorbe foarte ap- prinse, ișr sk im baru Rar țel lele si iui detlerb j’andevs pemru a doa zi de dimineakț. - Iși dusse nevasta a kas l Fi>rb si/i zîIcl niqi o vorbi». Noaptea fu tei- rihil'b pentru annmdoi. Alica .se a- rsuk'b murind și s Furi ni a (o; in pil. Simon palid si ku dinții slrinsi pe- Ireks noaptea skriind. Fbk'bnduse ziox.îsilcbUl'b pistoalele,Ic pussepe ipasi^si esi s'j/si kaute doi inarturi. Ahiâ csisse, si eal'h un mik lilburi sleite la poarta Iui, din el se delte jos Bcnedikl, si veni foarte palid in apparta meniul sorilor. Intră, mai imt-i/iu în sallonasul unde bărbatul pefrrkbsp lîoqplea; nu 1W hlTnjk ani de kri,l pisloalele ue .le 1j>s;isc Simon. împinse o usnioaru, si se afla, in kamera de kulkal. Alica addormisse !a zioi, în anei somn obositor lie seam’Lin, mui Rin, si in timpul . kwda simle nine v:i noile no se petre k i mp regiuni si.u. Sunetul usci o desleph, st speriat'i, se skuh, în sus. — Am venit, doamna mea, zisse Bcnedikl spre a întiJiipinâ o lerri’- hih, fatali late. Nu allais pe dom- nul in sallbn; a csit, poale. LTnfle os te ? I. rchue s’i>’ i v o r b es k. Alica ku ktîpu! amețit, m; prea Ințd legea ue se petre ne impregis- rul s'lu, si l’bku un semn din kap k’i, nu snie unde o hTi balu-sTU. — De a osii, nu poate sl înl'Lr- zie d'a veni, zisse Benedikt: alunni do .muia mea. spune’i . . . ma e ku neputinlT, mrj> sokolcsk, ka dum- neata si/i dai irieasl'b esplikatie. Vorbele melle repetate de dumnea- ta îi vor fa ne ku loUl al Ir» intspx- rire, si le va lua ku totul subl alt nițelles. Pentru Dumnezeu, doam- na mea, nu h.sîi si, te stbpincaska, o frikrb iie îți tur duru ini nl ea. Po- sitia dumitalle eslc kuadevărat Inr- ribil'f., o siiiu: ruisi> akum ai mare nc»iesi.tate de nepăsare si apatie ka S7> n*o ingrcuozL Eatb proposilia hc veniam a fa'Hie Irurbalului (limi- tai le; in a pentru aceasta ar trebui mai unVhiu sVI ykz uri moment singur; si de va veni ku mărturii sui toate sunt perdute. Ii voiu fame toate jururi in lele ne — — va icre, k*i> onoarea Ui e iutrcag'b si nealins'L, si. si. im mai vi ic la lo- kbj inlijnirii ni si, porneask'b în- dati, la Isona. lUnineaUi poate prea lesne s’o iaki, an casta, prii tn; ki, n’are mblle kbiiosHÎnțe si legț- minte in Paris. Prc li>ngi, anostea ij \ oU prii kri, es din parte’mi nb voi?; vorbi ni ni o dalb de kabsa a- neasta, Iar k i l pcntrb inine, dc von; dosi si ns in7,.fvoi« ăllâ la lo- k«j inli,lnirii in asseniciiea k ești o, as fi &n. om perdbl în onoarea si stima Ibniii. Și kb . toate ano- st ca , doamna mea, de ar pslea , aqeasta a fi de oare-kare sfriji li, pcnlrb dbnincab; si- aneasla o as (an'ii't as duri, si m’as fa'ie iilvl- zxl. Si .;Mîîi ka amo»sta li>ri, și» fă- lcii ni ni mi I ine siUatii dbmil.il ic, va dă bn dtepi demiimUi ii zi 440 krb a'iei la ie ’i-a ri.pil onoarea , pe h>ngb HOlle-l-alte este si bii ko- d viU frikos. Bine vezi ki, din par- tea mea îmi este ka nem.linii» a dosi, si iar daka o datrb \omveni. pini, ne vum afla faci. în faci,, at-‘ Uimi s’a sfii sil, treiibc si, moarb birnl din noi, si, pualc si anrbiidid. — Sbnt opt ore, adăogi Benc- dikt, petrekbiidr/si mina ks dsreir re pe Irbrilca’i assbdah», si Irbi ba- Uldbinitalle ns mai vine! Negreșit se va fi dbs s'b’si k:n;te marUri, și vâ tren'icp’aHikb dânșii,^ni'i-am. V'bzbt pistoalele din kolo pe masi»» — Pistoale! zisse Alica addUrMi- db'si do diiti,a ini iile desiUaliasa. In a^ellași moment ea reksno- sks in sallou pașii bi>rbaLbUi si>b. li veni o l’riki,, si o frikir terribifcb ii annnesteki» si îl Uri mm toa- te, ideile. I se. pi»rb k»b si vede pe anești doi oameni baligi, ndbsp in- tre sine. — Fbgi, Ugi, striga ca arsnk'bn- dsse la gcnbkii Ui Bencdikt; vine UbibaU-incb. — Ce Ta «ii, doamna mea? skoa- Ib-te kj, ruteni perdbli.r Atlsnii se si an>h> în ssrb iigsra palidi> și deskoinpbs;r, a Ui Siinon Blank. La vederea rivalbUi s'bb în kasa sa, wi smicț rask esi din. pop- ul .Ui ,sî 'si hikordi, pistoalele. în momcntU anosta kaunl Alicei iib se mai _pb U li nea «ș i se; rrjb tbin kb totbl. Alergi, la d^nsbl rbwu- luare l'brb a pblea allâ alt lipi,L dc ; ki,t; gratie! gratie ! — \Mi-ab l’osl dar nis^e kblpa hi li I a4i! rcspbnsc Simon Blank. Toatc anostea’ se hitimiplarb in mai pbcin timp deki>l ar neve sii Ic spbic ninc-va; și piuit s;n sc in- Loark'b Bchedikl $i> lalcn o miska- rc, .î>c >i slobozi bii p stol ne i( stringea Simon kb p pbtere kon- vUsivi,, și glonUl isbi pe riva- UI s’tb, — ’L-ai Utiis tikidosblc ! slrign Alica repezindbse assspra korpblbi ne zi,'ica si>ngeii>nd pe parkcl. ’L ai binis! o1 Ta ta li la Ic! vai de mine! a mbrit! perdsU tot ue ain Ubit! Benedikt și Jeiiny! rma in âjrb șj aiul ka dorea, AtUiiHi, in agonia aa, Benodikt — 126 _ ' 'A'ppfck’h A lirei ••în m'biuile’j> sMg^i^Hxle, și $hTWgr>ndbT îh pepteî si>tf, o‘ srLr»hi pe frai le, pe k’bWd vorbele armatoare ii eșiă na Utlc «na * — Vii o moartea aksin, ki>ni te hh> VKliesMi. •••“Ihrka eașâ,zîsscSinibri;bkmkt k?s dreptate e s^b nț; fiii ■deâp'hrții.i Ursit timp. Și cleskbrk'ii și 'iclla-l-alt pistol a^șpra Alicei. Se fi>kb sil niarc sgomol pe ska- ft»;-' și în moment?;! Wnd Shrron Blamk se internă in șal lou, țiind în iirifin» pistoalele ne fmuegă 'ldIcb, k'bti-vă ksrioși pe kare islmknirea îi trăsese airii, isi arc lan, tapete- le in sș'L. Rcmaseri, pbrin ?;iinili și sc oprire VLz^nds’k — jN\ix cli teani L < le zise el, Ivb Jib ăni-a vpnil pufta st/mi pirle.sk krccrii, Pînrb si> ns pornesk, pre- parBiidsrn'L de drmn. am vn;l si*mi desert pistoalele ka st> le Inipte d’al doilea, si le deskTrkah; pe fc- reastrb. Asta e tot. k* adevărat krb in; țn’am sokdlit kh voib fane lu; aceasta atnta larnrb. Aaziild anostea, se trassen* toii. ... — Am timp înaintea mea , zisse Sirnon Blank, maiterii mei vin a- biă peste o ori,. Alteivii isi admrb toți banii ne av$a; in sekrctar si tei» dr«^L.kb- trc. Havra, bude se îmbi>rkrbițjtr^n vas hc mergea la insulele nn>rii Slutei, AII. K'b’ți-vâ pmi primfciă în-pt-Cb’iii. aii Cale Paris, între ci eră și W kibl nnstn; ksnOskst', Aflastâsc. I/bnga> el eră și an jsne, a kw>i remarkarbîla paloare și nîTgrime, da sas inteJleaga» kn> c sktdal. ctep'n vre-o mal atic Imig’b Kamd a junse- n, ta desert, domnișorii iii'iopbrb a vorbi de amorescle lor., Kare de kare spunea kq>te o istorie mai nmit și mal pEriri HjbdaPb, k’biid mi Fjiglez, a iibine sir Tomas 5Vi- ston, dcklarb kT> el se află intr’o posițic kt; iotei shigrJarb, țiind sbbt protekția sa o tem ce ne n?/i c nhii de kw amorcsT,. Atteirii îl invilar-b tuli srb se ekspline. — E bn romanț ksrat, zisse sie Tumas. Un bărbat mingii ne s'a dbs la diakb tUp'b ne o mino- rit nevasta și riviibd pe kari ’i-a sbpraprins intr’o- kriminah; kon- veisație ăsncic pnlid Pblu; omiskare , și Anastasc îl rețin?;. ’ — Ibidc s’a întâmplat sucna a- 51 cast a ? intre In» el. — La oșpellbl EngiitCrrei, res- pinse sir Tom as. Eram in ospel în dimineața anostei 'inlminpl'Lrî. Ce speklațul ’lcrrilul eră. Nisnc amim ai Ihiknstei vcuii-b și’l dn- sorrb la el a kasrL. Pq Triata Frinee, TieavLnd ni ne s’o ia , am pbs s’as. dbs'o in kasT la mine. — Și femecaY.intreb^ oare nine. — 1 s5a dat nisrn" bani , srnri. EiJgl.ez&l, dela u fenice biArEin. ? kare krez Icr/i u msmi». Femeea: aceasta d'mids’i anei bani, ii zise, • kștr dbp'b skandatol intamiplat Ia împj;egisrarea kiirti singsri»..rănita erâkassa, st» șe mai aștepte k& o vA inai vedea vr’o data». Be srmx, ea inii Iul spsnea ki> mergp s'b joage pe Itomneze?; ka s’u falei» sri>’i intru in inimi» pot*- inia ele. ele. ka sn vri> skap dc vor- ba iHbll'L. — Mbit a p&lbl a Ic koslâ fe-: îneca aneasta? Întrebi» obosit,june- le palid. Zmic inii de frainii approape, respinse. .Englez?;! ks flcgi», bani perdsți; pentrx Icn Z7U> n'am brie- tat d’a o avea ka p'o ssror; si kiard va ntorî o vois plânge ka sn laii»; pcnlrs H n*o dîpw nuli; pc luata» zion muu e kiJe pscin. — Bkmneata esni sn oin dc o- n oare, domusle, zisse j mi ele palid, $lringi>ndb’i mima. Dsp'i» aceasta koborî repede trep- tele ospel'Eriei, și alergi» kxlrc os- pelbl hn sirTomasc — Cc draks vă li -avuid? zise Englczsl. -Ns kbin-va arc spleen? danele scdssse întins pim» apuse la ospetol AYiston. Akolo srki, re- pede skara , dcskise sna dsp'L alta kbte-va bșe, și Benedikt și Alica ki.zsrL biibl in brarclc alteia. Se hilari» la al toi kM-vâ> fir rira’și vorbi, undi de i mi ni re, fc-' ri’iiti L% as sbfieril wd pentru al- toi. Kbin ti-eU inișkarea d,rLiib>i?;: — Am la insula Bărboi), zise Be- nedikt, o mimnial/b. loltoinl'f» per- drdrb in mijlokbl talelor de feni*ii și de kitri. Vrei ts s'b abandoni Europa si srb vii a tri>i akolu kt> mine? . Și tiind k-n Alica înterziaiTa res- pmde, el o întrebi», iart; attonni ca respinse askânkhnda’și kap&Liîi nrLinile toi Benrdikl: — ?to sbiitem 'ani'.un(lui nniti prin and lași botez de srnige ? — Bine, zisse BenedikL Fini» a rn; csi din ospd, lr.i»si> o skrisoare adresata» ki»trcsir Tomas, în kare era nud Urniri, si 8n billet de bank'L de-zeue mii de Iran s* HS — rus ksm-yâ S'i/li addskb vre-»ir lei de mărfi» sar, skblc de koiHrbban-' dă? Ka »n ast-fel de gnnd avem; dreptei rbiis’L n» se teme de vreme rea; si domnea La liind kă esci o kokoan’h kâacellea, adita kmn se kade, poli li sigmă kn, n» vei avea nici o pagubă, nici o ispită, nici sil pocinog, nici o piază rea k» skrierea npnslri,. Doimude si frălioare, kare osci bărbat, si> șuii o dată pentrs lot. d’a«na si Urat kă vama konpgah, este mi kapikd kare cere foarte urnită indieni,nare , foarte umilă iskbsintb, foarte urni le knnoscinte a Priori, adiki. mai ’uuinlr de a te kăsiton. Ka sa. noali. bărbat- >b lie t.ii vameș bsn si kbin se ka- de, treime srb ti l'ăkbt »n slbdi» pro- fund al tarții l»i Lava ier, să se li p-blrrns de principele anostei hărți; si/si.aibă okibl șr inlellegerca de- prinse a jr.deka, a pricepe si a phr- trânde km o .ideală foarte ageri, celle mai mini si m ai osuare sem- ne fisine prin kare oniblbi se dă pe lari, Ugetarcă. Fysiuimmia l»i Lava tor a tapbit o adeviralb s'iiinl.h, si iii sfirsit Ifrb si ea lok Hjlrc kmiosnirilele/o- ui cursei. La iiriepbl k ari ea asia se păi?; oamenilor o glșmi,; mai pe arini, veni doklorslbi Gali, kb fib- muasa'i teorie a liircei, a k-umplek- lă sy stema elvclbUi, st a da mi fel dc soiidilaic finelor si Imnincaselor Im observații. Oamenii U spirit, diplomații> femeile; tați tați ini^ți sbiil tari si taldurosi sunători si disccpoli ai acestor. doi tarbați celebri, adesea av»ță okkasia d’a observă si ;i află si alte semne învederate d»pă kare ksnoasce ci- nc-vă kr.getarea oni»l»i. Deprin- derile koipmlbi, fetelal skrisorii, sorrnl vocii , manierele dc tate ori n’ab mai deșteptai stranele pe fc meca ce ibhescc, pe diploma ml ne inueah,, pe administratorul sa* pe sbvcraiml dibacis ne fart nev o iii m;mai k’o araitaisrs dc oki« a dcsUrkâ si a lînnnri ninord, tră- darea sa» meritsl ne era» nek«iio- skbîe. Omsl al Urma ssltlethkrca- zi, kb tărie este kă »n biet vornic lucitor, kă aiiel liUrnii», tarai, fi.rb scirc’i, ii skapă hmiina jirin toți porii si-i. Șc mista biet in- Ir’o sferă slrăUiitoare in kare oi i ne fort face o miskarc sa?; ?m- dolație Imninei si’si doseam ni, mis- tarilc prin nisce Ungi «rme de.fok. Acestea s»nt, doinind me», ele- mentele tanosciulelor ce treb»c negreșit st mi li le dobimdesni, penlr» ta vbinesia konjbgali, strb înLr’o cercetare mpede si pălrrni* zrLluare a stării morale și fysice a 1»l»lor liinudor ce ini’li inlrn prin lase si es , kănd s’a» tfilat sa» vor si, se bite la kokoana dmnilalc. Vi- le, si sa, scii ta Imrbalbl in vsine- șia sa, treime si» lie intokmai kă pidapnbl, kare în neulrb'l pimzei sdlc, mai nevi,zbtc, so sgbdse dc nea mai «șoar* a ninge re a vreunei nmțne nebentaice, sax zlpvnte, șts — 129 — dc.dep-jrk\ îsi a^kultă, judikă, ve- de sau prada sas incmikuk Prin urinare, te Șei kăpui ks mijloacele de a cerceta pe holteiul ce'li bate la poartă în. aceste doc, situații foarte înseninătoare: adikă obscrvă’l bine kănd intră si kănd esse. Pentru kă in momentul intrării ce-de măi lukruri îți spune, fără .nici kiar a’si dcslringc dinții! „ Sas kă ks o niătiă ușoarn , de Kăle-vâ ori înfigăndu’și si petre- kăndu’si degetele prin păr îsi ar- dik’bAșas .îsi nctezesce ciulul sas moțul karakteristik; Sau kă liritirie piuite dinți vr’uo k'bDtecel ilalienesk sau fraiicozesk, vesel sab simtinicntal, sau trist, ku voce dc tenor, konlralto. de sopo- rano sau de bariton: Sas kă kastă să se inkrrdințe- ze daka kri»pătăiul krevatci sade senmikativc lot mai stă ku grație; Saș kă*si n e Iezesc e si îsi ph»- cintează maniska nitiudikeată sar» ghemuită peste o ktrnașă de zioa sau de noaptea; Sau kă kaulă a sci printr’sn gest întrebător snu pe furiș, daka pe- rukabbloniiă sau brum», kărlion- țală sau linsă, $e află lot la lokul ci firesk : Sau k b'si.cercetează unghiile să vaze, de’i feunl kuratc sau bine tă- iate; Sau kă ku o urină aibă ori în- gălată, bine sau rtu imniăn^șală, isi resucesle sau își potrivește nu> PERIODUL IV. stata or favoritele; sau kă. si le Irece si re trece pihtrc dinții unui peptene de skaln;; Sas kă prin nisce iniskări dubii si dese adikă prin niscc fățîiluri din kap kaulă să?si puie bărbia drept în mijlokul krevatei; Sas kă ks măinile in buzunare ’si le bănăUăescc. dela un picior la altui; Sas kă se mai muțește kănd îii- tr’o parte kănd intr’alta kălăiiduVi cisma kănd isi arsnkă piciorul ks talim, ka kum ’și-ar zice: «hei! cr picioruș frumos *mi-ă dat Dsinpc- zes! v Sau kă sosind in trăsură sas pe jos, kastă șl’si ksri>țe stropi tura dc lină, sas să’si sks tu re praful după kălțăminlc; Sas kă stă otova nemiskat, în- lemnit inlokiriai ka un Olandez sas kâ un iSeainț ks ciubukul in gsri>; Sas, ku okii slilpili la poartă, mi’ți seamănă întokinai ku r»n ssl- Het ce esc din purgatoriu hsucp- îătidpo SL. Petru ku kieile; Sau kă par ki/i u lYikă să puie m una pe kordonul klopoțelului, sau kă' de pune riiăna pe dănsul, se uimesce și nu scic kum sț/I fra-, gă, or îl tnige prea tare, or prea faniilier, or ka un oiitce e sigur (le treaba sa kâ și kănd ar vom a ka.să la el; । . Sau kă după mc ’l-a tras kum s'a intăinplat, mai trage ănkă nerăb- dător kă nu aude pc nimeni să’i vie a’i deskide; 17 — 130 ' Sau k*b își di» resufjli>rii un pro- singur j și in a uni pariu ue *ușnd in stânga , kuid in sus kiiiid în jos-par’-k’ar vrea siZți prețuiasH lampa skmvi, ta- petul de pe di»nsa si ori-ne sivul?», parka» ’ți-ar 11 negustor de mobile său inkirielnr de kase; Sau in lini; ki» auesl bulteiu c june sau matur, ii e frig ori kald, rniȚi vine in net sau trist sau ve- sel ele» Dupi» toate anostea si alto mii observații simți și prviepi kâ ne tel de om Iți este negustorul ri» s’i?i eâsi» dumnealui jnainteț kimi altunui nu te mai sk^pai de obser vațiile noa- stre, nc ar li devenit rienunFbrabi- li si ușoare kâ u nisipului urmii» ku adevărat, si» observi, leu hia- iutea aneslei porți omul se krede tb, mi’ij inue-pe un monolog mul, un sojijok nespus si negrăit, in kare toate pini, si pasul si>u li des- vi»1cșuc speranțele, dorințele, in- tențiile , sekrclele , kaiili/țile , de- fektele, virtuțile etc. Observi» la skîmbarca dc u da- t'i; ne se fam* pe fa ca si pe mi- ni erele bol teiul ui i ndaVb kum iți intri; hi kasi,. Maebinislul Operei, temperatura, norii sau soarele nV skiinb’j» mai iute rara unui teatru, a atmosferei sau a soarelui» Din toate miriadele de idei iic anost bolteias ’si le-a dat pe furi» ku aphta innouenta» , Inuep'bnd de- la skari» pini» la antekameri», nu mai rcovLiie nini o k'but'bturb la kare n’ar putea ninc-vâ srt ia a min- te. Kuvintclc sociale au un fel de smorfuri și shidiniilnJure kare in- vtIcsL toate ku uit vil foarte des; ma up bărbat di ban iu , trebue nu- mai k’o arunkituri» de okiu sk gbî- 4easki> skopul vizitei, și si» MÎIea- sk'b in sufticlui ucllui soșit întok- mai kâ nitr’o karte» in kipul ku kare di» nki ku ko- koana dumitalie, ku kare li vorbe- ște, ku kare o privesne, ku kar e o salst-b, ku kare tsi ia zioa buni».».. Sunt, krede-mrb, volume intrege de observații kare de kare mai minu- țioase. Timbrul von ci, tinerea korpului, felul rcsuftli>rii, surrisul. linierea 'înseși, tristela, prevenințele pe seama durui lai le, kipul ku kare re- __ — sare si c guta tfli reaprinde, a'ți servi fa o întrebare , la o cerere, toate acestea smit niscti semne, si Luate se kbvinc a li stbdiate nsmai kb o kătarc in trcakăt. Esrii da- tor si kat'b $ă askxnzi si cea mai desplăkbtă deskoperire sbbt nepă- sarea, familiaritatea si limbîigrel im- hilsbgat al bBbi om dc sallon. Nc- pbtănd imniăra imnb măruțele a- niăiibiHc alic acestei kestibni, lă- săm pe seama spiritblbi, iskbsin- lei , și pătrunderii ci fi (orbim kare se kbvinc Săpri ceapă toa tă întinde- rea acestei sciințe kare începe de- la analisca kăbtătbrelor și se sfir- saste la des ko peri rea sak*pricepe- rea miskărilor pe kare nevoica si neinlesnirca lokblbi le addbcc ne- apărat, si inai kb deosebire Ie piî- ue în dogclbl cel mare al picioiă- ’>;i karr as turn > sr.Lt atlazbl pan lu- fslbi săb’sbbt saflianbl cisinei fak la m iubiri pe sbbt masă. Ma csirea!. . , Penlrb kă treime a prevedea în lămpi a rea kănd nTci li pbtbt a’ți face bine cksarneiibl rigsros la intrare înaintea pragslbi portei, kăci eșirea attbnci este bli- de este , și kb a tăi‘mai urnit kă a- Ăest stbdib nbOb al holtciblbi tre- bbC a se fine kb acellehsi elemente alle nellbi d’ăntăib, ănsă înscris iincrs. kb toate acestea se atlă la eșire o situație kb lotbl parlikblară; mo- mentul în kare inemikbl a Sărit peste toate pedicele și stavilele in kare pateu st fie observat, este kănd sosesCe si kănd mi 'ți esc în blilă! Aci bri om Iu; spirit ghi- cescc toată vizita, nbmai bităn- dbsc la mi om Sbbt poarta kbrții. Semnele aci iik ssnl asă dese si frikinite ka la intrare; ănsă ce de mai Ixmină si deslbsire intr’ănse- le! Aci e desnodămîntbl, ii aci o- nml isi trădă îndată gravitatea prin ekspresia cea mai simplă a ferici- rii, a dbrerri sat a Jmksfjci. Attbnci poli Să faci observările si deskoperirile fără greblate: îl vezi kă’si arsnkă o ktbtătsră as- sspra kasei sas la ferestrele appar- tainenlblsi; o porncsce si abia mer- ge par' kă nb scie înkotro s’o ia; alibi iară kbin esc dbpă poartă în- cepe a si frekâ măinilc si o U; Ies ce ibte. Ar fi peste putințele ome- nesci kănd am vrea să nsmărăm. diversele kipbri prin kare oame- nii își das pe lan» sensalibnilc lor: ajii toate sbnt ta kt și simtiinenl. Daka te appbci si'mi upplcci a- cesto principe de observații la cei străini, tirescc kă mai vlrlos poli $ă mi ți ic applcci la kokoana' db- mitalle, și $ă o sâppsi la acclleasi formalități. Un om însbrat se kbvhic Să'si fi făkbl bn stwlib adănk despre kipbl sas fighea șociei salle. Stedibl ace- sta nb e anevoie, și mai fără voie ii vine pc toate 1110111011!ele, Petilrb el această frârioasă tisionomic a femeii nbsc kbvinc sămai aibă mi- stere. El scie în ce kip sensațib- niIc cs și -se Văd pe fața ei. și iar — 132 — ssbtkare cksprcsie se astendla-fo- ksl kwl'btorCi. Cea mai mite miskarc a teze- lor, lea mai nesimțita kontrakție a nitetor, degradațiilc mai nepri- Tiep?;te alle oltelhi, skimbaroa: ve- nii,si anei nori sas unde neekspri- mabili ne țre-k si akkopere kip^l / sas a ne I I e ftateri ne’l apprind, toa- te ssnl o limbi»’peplu; dumneata, Feihcea asta e ani: toii se sita, Iaca, si nimeni ns poate si/i In- tel I ea gb tegetol; ponte: eteri nea ta %ns'L, daka iridea oktetoi ii e mai inslt sasmai pstjn kolorato», in- Lirism sas restrins’L; daka plcopa i s’a klrnlit, geana i s'a iniskal; da- ka o inkrețete'T repede intokmai kâ sntelițe tretetoareass^pra înm- iii , se ante si trek asshpra frun- ții ; daka tea kaip tremslat b»za și tea kam intrat în în te;, sa* s’a în- kovoiatpscin, sas s a Însufleții no- ; vă .... ponte; dmniiea.ta, f cmc ea kala, si> zhern te a vorbit. Daka, hi anelle momente grcllc in kare fcnieea se profane înaintea terbatotoi, dumneata s’a întâmplat sa> albi ssftletol Sfingii spre a o devină,altomi bine vezi te princi- pele .vainei. devin ponte temu ea ci o jbteric de kopil; te vede Vai prbiepșt’o, si ea iniepe a gteni sa* a se ininiă kopilh.rcsqp. Krbiid viind intri in kasi», ș’b vezi re- sorind, sas skimb'bnte’.și fa ca, sa* mmiiuhse, si, siii te vorbia, se gjbndiă nova singsji> despic lotel «nde porii dumneata. krLitella si i se pirea ki> ai s«praprins’o in faplji. INs Iii nerod altoirii si ni- lesuc terat în ssffletol dșmncaei intokniai kâ i.nlt?o karte deskisii. Ste vezi Tiisț» kiiiid aleargă la Intel inhdnirii! kare xom 118 s’a mirat de mii de ori de pas«l ssor. sprinten și kokcl ai *nei femei *ie •sboari» la 8ii randevș? Se slrckoa- r,i> printre jii^llimc intokmaidiă sn șerpe prjn earh'b. ?îlodele, stofele, kare allT-datb o iteicas s'i> rri>mri>ie te okii la densele, a tem smit ne- vbzEle , niui se mai *ih> Ia elte trene, trene înainte ținti, ka ki lcl- ne alcargi, te nasbl in jos d?.- prb bunele sli>pinbte si,8; sbrdi> la toate komplimentcle, d^rbi» la toa- te tebkbtorele, nesimțitoare la toa- te: -O! tel mai simte mitolika pic- ași bite minat! mersul, toaletab, kipte , line mai, siiic kilc iudis- kressii ii mai fak. Cc frbmos tabel pont™ driikblelii fbrL treaba ne biiirh.mbesk pe strado! și Lic pagine sinisteb pentru sn bărbat,mai e 1i- sicmoniia anestei femei, kimd se nitoaiiTL din anca ki>snioaii> se- kretb în kare tot d'atfna Loteesie ssfflețehl ci! . Ferinirea.’i pe- trcteii) îi st'b însemnata» pretutin- deni pekorps'i pini» și pe nede- i skrisa amestebiterb .și neperfckție 133 — a kon^terei, a Hria grațioasa in- tokmire si un doi oasele k os ițe nu puțuri», sî;bl pepta>nașd plesnit al hoUetetei si» ia anca tenire , aqea întorsuri, eleganta, ?i așezata» 4e si ie sa, le dea mi»na nea sigxrn a ka meri stei. Semnele anostea din mm>, nu se prea kuveniau ani*, el le sunt 1 sa- le din meditația “si mihncn te lor nsi> kuvenind^sc ane Hei si tea ții în kare o fenice se hiMcarkb a se profane si a adun de toate, te vor teiilite n Aevinj prin analogie kopiosul sețicriș de ob- servații no îți sunt, păstrai o a fa'ie kimcj kokoana dsmitalle vine de undc-vâ a kasi»., Adiki, vorbind despre vama si despre kontraban- da konjugah., furtia siliți a im ab- bate si pieii; ka si» șuii, la ori-Me in timpi are (Doamne leresne) bm st» t e . ui li si ne su privesni la dum- neaei IvBnd vine k'Ele o datu oste- ni Ib dela preumblare , de la rt inc- luți>-sa, dela verisoara, dela . . . . baie si dela paraklis de multe ori. --3- - UN TÂBELLU înaintea pialei forstei/ dîn josul Kapitotetet, o mulțime marc crâ radunalu. Fic-kari? se sforța a îm- pinge pe velinii sui spre :i tronc înainte; iîc-kare se teptâ a aj.uilge lasn lok împregteruL kitesia valo- rile popo tetei erau îndesate în ki>t nu h>sau nilii o linie de spațiu gote — Corpo di dio! striga, un om teall dospiki»nd înghisuiala, iritok- mai ka o korabie tare ho sparge lu pupa baterile sgobotoase în dreap- ta sar. în sîunga. Corpo di dio ! lie ' nevoie tnare! Ma în iunie Ic prea slinlei Felioare, ne ndcLlkali ast- fel ! Nk vedeți ki»; brațul drept ’mi e rbnit si mototolit în k*tt nt> pocite st, inajKt nhii ka «n kopil in slu- liMC? si toate astea vt> îndesați in miiic kâ si kund as H vrteii zid vekio ! , — A! Oro delBerhio! Arm nea- la esxi? katu si/ti fanein lok; e’sni biet prea delikal, prea mik- sor, si te perzi în nullirne , vino ini Hi su te ap^r (te, zisse șn pilik, niltisor de vr’o patiu pinioare, Lilork'bnd«șe kiAre uriaș . — Zt>k, zisse gilgaitel de făurar înkrețindu’si Iaca si privind popu- lația'mc ridea de bine-voința ghin- dolutei r avem nevoie de pro- tekție toți kiib suntem mari sas mini.- N’aveți do ue ride, momite fa,n> kt eieri. $te vi» prinepeți niui de ksm voi la parabole ? — Si toate anostea tokmai o parabol'L avem st» vedem^ zisse Iu o usoaȚL sk’dumbuturi ironiteu un om ne sta hi msllime nova înain- tea f'bwarsteL — Bkn* zioa, domitalc Bare- nclli, respinse Coco del Becliio; (Imnea la *mi esni xn om de Irea- li*, ixbesni popote]; i se Împle kxi- vă inima k*nd le vede; nia spre ne priyeslc toate anostea, rogx-te? — Snix și ex? Notând Papii a pxs înaintea fondai xn tabelte ma- re;, oamenii b*n*n*esk, p'anizik. k'R aneasta are d*a tene kx Roma și iși kapid pteuest, soare ar- zi,tor , si».devine enigma. — O! ho! zis.se f*xrarșl împin- gând kx vigoare gloata si l'ts'Lnd pe orator kî> inxlt tn xrm^sa, daka .e vorba k* Kola de Ricnzi s’amme- stik* la neva ani, a?;! sh>rim și stane: de peali’*, d’o-fi nevoie, și trek. — Ce bine ar pxiea s* ne fakx o pina* ming*rito>? zisse Baron elli kx xn ton asprx întork*ndxse k*- tre veninii s*i; ma nimeni nx’l a- skxțtă, și krezatal de demagog iși roxaka bazele de invidie și de jiekaz. Inmijlokslinjxr*inintelor, plân- gerilor îmJmsite alle oamenilor pe kari îi împingea kx asprime y si a țipetele r askslite alle femeilor d’a Ie k*rora roki și konntep prea px- țin îi p*âă, vînossl fierar iși de- skise «n dram pin* Ia an spațix ne eră oprit de lăutari în mijlokxl k*- ma eră ckspxs tabeltel nel mare. — Kxm a venit el ani? zinca x- nsl; ex am vonit mai *ht*ix în pini*, și tabcdlnl eră rnai din nain- teani. — Noi ’bum aliat ani diz deali- mi nea l*, zjsse o negxț* torit* de fr«kle; nimeni nx eră, soro, l*ng* d*nsxL _____}Ja ne te fane s* krezi k* Rienzi sa ammestekat ani? — Si la lineal tal am pstea s* negwdini ? respxnser* mai mx(l de doT-ze^i de voni de o dat*. — Așa ’iine altei ar pstea s* se okk«pe de noi kă el? zîsse #«;- rarsl; ș’aș kbloză s* m* jr»r k* voinikbl ’și-a pctrokst. loat* viata a zsdhbvi aieasliu Pe sim^ele San- tatei Pelr^! sniți k* e prea bine z«gr*vit? de minsne? dar ne în- fbțisaz* ? , Vezi e mystcrid, zisse o negatori ț* de pește ks wi aer de refleksie profrnd*» As m«ri kr> br- ksrie khnd aș pstea st> devin e- nigma aceasta. —• Negreșit treime s* fîe iieva assspra liberlidii și assspra tak- selor, zisae mrnnel]arsl Lsigi. Ah! k*nd ar asksltă pe Rienzi, n’ar fi ni ni *n s*rak kare s* nx poat* a’si prnine o bxkati» de karne în oal*. — Și p*ine, m^ro frate, k*t si?) jnkap* primtonele, adaogă xn p*inar xsk'Li.iv și galben. . A! șa! karne și p*ine toat* temea ini’ti are akxm; dar xnde ’li c vintd ne beax Meții oameni? Ci- ne mai are mim* st/și tekreze bia- ta vie, zisse oftând xn vier vokte. — 1 — — A ! bravo! bravo! st l’andoh’o di Guido! lok! faneli lok l?;i maestru Pandolfo! el C klirik, a- mik al marelui notar; vezi ela. s*i» ne ekfipliHe ne înseninează. tabrP Iul, lok ! lok! Ku un pas Hrzis si modest, Pan- dollo di Guido, om hivTl.nl si hlimd, ne numai iuțea iniskare a momen- tului pKîca s'i/1 skoalT din t'bșuioa- ra’i stadiaasT, veni pini* la lăutari. Sc uita, mult la ta bel ta, alic kw» ia brilarile Italori umede Tirta, ku toata» klTditaten lor, in^Tpuser^ a aridă aurora ar tai pc kare genera- ția srnriilpare o vtzu împinsă în- trtan grad mai nalt de k^tre-P.fr- rugin. Popohil se îndesa în prc- gtarKl învTlatatai kt; gara IcLslmti, k« okii ăîintăți kimd pc pTîizx, ki,hd pc Pandolfo, — ’Ntapri nepoți, zissc el In sfrr- sil, ideca kiarh si piprih» a ace- stei zugnvclc? Vedeți arcașii» în- tinsa marc vijijioasi>? vedeți ace- ste yatari kolki»iloare“? — Mai tare, vorbesne mai tare! slrigȚ mu Iți mea nerbbd'Lloare. **rT^ieți, zisscpt anei a ne se alias mai approape dc Pandolfo; n’abziți voi Kt Domnul vor Lesne foarte pe în țel Ies. Ks toate unesțea k-iți-yâ din nei a forului o baltki> de Icinn pe kare wgarj» pe Paudolfo ka st fa- ki» bine a sd sui. Ku puciriT mine si Miah> (tam iv> eră deprins a vorbi iii jrnblik) palidul netidean Ic IrkK în line voiea; la ’Tcad’xu- ItJn kTSlTtam hc arxnk'b assupra -gl oă te i nei inul I e, nen> iska te și a- biă kstez bnd d’a ressflliî, kare se întindea inainte’i,’înucpif a’l însM- Hă o protandi> simpatie pentru kas- sa ei> și ii delte o kutozarc mai peMe-firc. Okii i se însbfflel:irrL1 voqeii' i se reiritli», kapbl din în- vtI. îl linca plckat kMre pept> i se indicpti, in sus ku un aer (le ko* mandb. «Vedeți ani, zisse el, pmare pu- ICrnikT si viybtioasT;, pe valurile ci vedeți Hiirii vașelle; patru sunt si pcrdule, arborii lor sunt sforî- niați, talazurile bat koastele lor sdr.obile.; . nimik nu poate st le niTDtaiask'b. Pc fie-kare din ace- ste vase I le se afh> IcMe un kadaver dc o femcc. N?; vedeți ku iie în* ’dennmare piklorul a s’itat dă pc kipul lor, pc medularele lor vine- te, semnele hidoase alic inerții? din susul lie-krbria nave este ki>le o vorba» ne appIikT metafora Ja un adevăr. Rolo vedeți numele Kar- ktyircca^el|ed-alle trei sunt Troica, Ierusalim-a .si Babylon-at O in- skripție knmuiiT șe vedd la toate* «Noi am venit la dm^pTnarc prin nedreptate. » Intorneți-VT akum o- kii Icblre mijloknl mi>rii; akolo ve- deți pe a ninnilca navT, IrLHbT- ninds^e ku valurile, arburete’i sIt- rimat, ,ka»ruia’i lualT, vclele’i sfa>- șiiate , dar mai țintii duse TtikT, ku toate k> e prea approapc de un na^tragiu.asșepicnea ku al vjellor^ — 136 — l-alto. IV tjlnkîd să?; e o fcmec in doJfo în gcnbki. Ohsevali la dsre- rea e ksprimată pe kip^l eitom, a siijd de bine artistei si/i ante pro- tenda’i întristare, si despcrație! ea «întinde hrare Ic a Ricinii ujbtorsl nostiă s’id iriăhd! Atom obser- vați la inskripțic... Anessta e Ro- ma. Ășu e țearra voastră ne se indreptează totre voi Intr'aqeastă emblemă. » Mulțimea se mișto; o sr>rdă im>r- msră sc 'iiălță to lunetei și în sfărșrt tăierea imposantă ne domnia pinirani. «Atom, «rnn> Pândo Ho , înlor- lieli-\ă okii la dreapta tabel fofoi, veți vedea ka^șelc tempestei, veți vedea pentiă ho si a liirrilea navă o in perikol, si pentn; hc nelle- l-alte ab perit. Observați la aceste paln; deosebite fefori dc feare ka- re din terribilele lor gr>rc Sbfto vin teri le ie ardito valorile: Celle d’ăntăfc smitfoi, brsi, fopi, in- scripția vă spxne to astia s»nt domnii iei kr«n ți ai pămin fotei ne ns tonosk iiă^l a niqi snia legi, .Celle? d'a doilea sspt kăini si porii;' astia sbiit Consilierii qci răi, lin- găsitorii, parasiții. Ani vedeți nis- ne balauri si vxlpi; astia s^nt pdi- totorii si notarii părtinitori, si a- neia ic vind dreptatea. In sfirsit vedeți în iepurii, kaprclc, momite- In qe kontribxesk assemenea spre a forma vijăfou einldcma’ terilor, Jălbarilor, bi-iigasilor, p.rca-tor- variloi\ despuierilor vulgari? -Mai vă mirați ăukă înaintea aieștei zk- grtvele, o Romani! sa>; mai bine priqepxt’ați înțellesbl aicslei. c- nigme ?» In depărtare in Isndbl palatelor lor masive Sa vel Iii și Orsinii abziab resbnetsl akklamaliilor skoase spre respins, la întrebarea foi PândoIfu. « Sbntcți dară tărn speranță? ar- mă kliriksl ie iirietă setei; si lellc-d’/Lnlăib sonnri alic vo.iii sal le întrerupseră in bici i le și kb- vintelc ie fie-kare se prepară a adre- să velinilor Săi, smitcți fără spe- ranță? Aieastă zugrăveală ne vă înfățișează nevoile si kțnbrile voa- stre, n« vă promite ea niii o spe- ranță? Priviți, d'assbpra aieslei mări formase, ierurile deskise, si pe Dbmnezcb koborîndrsc in mă- rimea sa , kâ. si kănd ar vrea să jbdiic lăpterile. Din razele ie ’1 s11‘k at dnlri> amar în robie Kk la 11,1bI de brațe. în aer d^ios. Kâ rhil ne geme de rea vijelie. Pe pa Ud (Ibrerii es k'hiH lingăi os ’ Un krin se:bsbki>si ’n li>lbri șabbale K.i>nd zioa e reqa si ierbi no ros , K'bnd brsma îl r,â'L, Hnd vin Ud îl bale, Kimd krivi>Ud sbflH prin vid viskolos; Asa frbri> veste de zillele inello O soarta amari» amar a Ivbhkk Si ast-lcl kâ kriinfl de viskole rol le Pe pat?;] dsrerii d’o dat’am kxzbt! Abia ’n primi,vani» lu> zillele mei le PI'Lp'bTid'b kâ roa, abia am apus, AllMivia ki.nd ki>nta prin 11 cri fi lo mei le; Ș*hh tlor ftn, vesie adink nra pidriins! , Amari, e moartea kamd om bl £ j>me ! K*bnd zioa c b hai da,, knnd Lraibl e lin! Ki>nd pasarea IcLiati, 1 ki>iid florile aptme Ki» viata e dalne si n’are saspiu ! 1 Si> m.oarrL Jnlrimbl lipsii de jrâterc Ce plânge trekrdJ, de ani gârbovii; Si> moati, si robrl koprins de durere: Sivmoari, si onml de pbmis obosit; Lar .eb kâ o floare qc nasie ki.nd plo b, • Pe frbniea kbnbnei aveam arinii ori, Și dragostea inie Io; Imze de r, kb inimi, dr;l.qv îmi da s'brșt’bri! 18 138 Abia ’n primi»var% ku zii lele inel Io Pkpimdl» fcă roa^abia ani ajuns, Âttenw ki/nd kimti» prin flori iilomello; Ștmi dor feri, vește-adînk m’a pătruns! Kâ frunza hc- kade pe toamna» ki»nd ninge B'btKtb do vinuri ai ci'pe pi»mînt, dej dea" ini lipsește și viala’jni se slingc Si anii mei tineri appuu in morminl; ; T. Șotintinemu.. Ki>li kbiwsk frumusețile poesiei, acea leglnati» si liirt kadanțe- re, anei repaos regulat al serni-stichutei , aielie ekspresii și aseni’Ln’bri ră- pitoare ho. înlincresk inima •, k'bli, pe hmg’b a nes tea du pi» dreptate, mai 'ier și o limbi» dela por!., pot jîsdika versurile D-tei Bolintineanul ano- stei june nekunoskut i>nkrb ka florin el la împresurați» in ini jlokul une> lesc/a’i salată talente), și așteptă dela dansai opere demne de un sekol mai fer pic. Triști» prezicere daka ajunse si> ne dea piim in fine mocirloasa Dîmbovița!... /. PORTRETUL D’a.r trejii si> kredem revistele engleze, Jioiii Brifaniei cei mari ar fi medulare alle un ei organizații potente și misterioase a ki»m țeapiiirb mreaji» ar akkoperi soție- ta-tca' întreaga»; se zicea ki/ei ’si-ar fi avtrid miliția lor civili, si mili- tari, kapii lor, jmplogații lor, sol- da iii lor, și fond»! Lonmn al ace- sta stranie associatii, ar .fi deftes prin akțioîiari ho priimesk pc toii anii nis'ie bogate di vi den te (ki»sti- gsri). Ptemelc iie "și-a f'bkst sn&l din cei d’imtbm romantiări ai En- gliteri:ei inneps prinl/o skricre în kare se dau nisce kurioase amrb- ruiite assupra inM Loterii or și lim- bagiutei acestei korporații. Acești oameni ho violi> toate legile divi- ne si umane, kare sunt în rcsbel ku kons'iiința, famillia și soțieta- toa pulear-ar oare a se suppunc ku loatL uskbjtarea unei puIeri tari și absolute? Este peste putinii», și a- ceste- deskrieri nu sunt de IclI nis- ce kovîrșiri alle unor roman țieri ne iși înkipuiry o reguli» generali» dupi» nisHC eksHCplii 1‘oarle rare no — 139 se văd In kăle-vâ anekdoic. Hoții- kx adevărat se. associă lente o dată intre sine, ma din norocire sânt foarte departe de a forma o korporație așa de kompaklb și asa de bine organizată, dxpă kxm le plak romantierilor s’o fale*;. k« toate acestea imaginația îsi kreara k» plăcere nisce înkîpwi,-. si in- twplarca addsce kăte o dată ka si) semene adevărate si aievea dx- p% kmn este istoria xrmotoare: La 1840/ Edxard Briignieres, j8ne negxcălor marsilie^- se alta înlr'o seara la kafexl/fertoiii k$ fitel snxia din korrespondenții săi. Amândoi acești jxni pranzisseru iinprcwi» și petreknsscra serata la opera, La o masă approape de a- neea snde se âflax ei sta xn oin ka de vre-o doă-zcci si cinci de aurii, Inibrakrd bine si ko o lîgxra no- rocită. Domrtelasta teasc o gliie- țață și citiâ kx tearc-aminte gazeta Tribunalelor. Marsiliesbl, făra a observa pe venind râx, iși pxse ko telc pe masa de marnisn», și kvzis foarte adănk pe găndxri. — Ce ai,.’Brugni'crcs, îi zisse socal ST)X / aalăzi șampania tală- tei mes văz kă nici de kbin na te-a Veselit; la* opera erai kx totel pe gănitan, și akxm iara.te raz aton- dat în nisce găndxri 40 nx seamă- nă. a fi vesele..... Văz. ex ne e...* 'mi ești înșirat de kmmd si baia- derele opereigătlejxl sorioî al kantatricelor, tr; patera a te face $l ți -mtă nevasta t — Ai dreptate-, respbn.se Brug- nifcres, negreau lâ nevasta nrt g*niv desk, TBS'b ZT,Ș npii kb gelosio.nini ks dragoste. — Cc fel! nr. ixbesm pe jnadain Briignidres’? — Ns voib sh zik aueasta? ni sH'd ki> peste kTde-va zille ssnt S'b inT» întorn la Marsilia, si k« k'kt se appropie minbtxl de a mi, afli a kas'h, U at'ida îmi kresne frika. — Ha! li a ! li a! risse parisiamîl, akbina v%zisib tb ’mi spfcseși; âde- rand , negreșit ki, bărbaților tre- bxe .să le fie frikă kănd merg a kas'b la neveste. E« ihă inir și km te-a lăsat nevasta si vii la Paris. iVavca ne faiJC, respinse Bnignifcres , trchile nelle grăbniue mă silira să pornesk îndată; de as li pătat a inai în târzia dcă-zeni și ptn; de ore* nllxnni ‘veniri si eâ kîs mine. — Și bietei om hrieps a se în- tinde kn nteltemire assspra amo- Bikd ne însiîflasse el socioaroi salte. Ce.s'b’i fatiî, asta £ slăbiciunea bărbaților dela țaiTă a sckrcde a- dorați de nevestele lor. Kănd îi asdc cine-vâ, par’kă S8nt idolii de înkinare fonicilor lorkare se prapădesk dspă dănșii; ei sxnt objoțele mini ,kdt gelos , și drago* șiea heniLssrată de kare sânt îm- presxraii ; feărrele și fegăminteie kăsătoriei le fâcc șrmai appăsă- loarc perito ei. • D. Brugnifcrcs a- vea biet și el ridikotal acesta sa?> această jnepprrțpiirft. • —• lil) — — Nh poli s-B’li iukiptfesHÎ >;r- mrL el, pini» «ndc se întinde dra- gostea geloasi a nevestei molie* ’mi-â fikst sokoleala tonii îmi vois înlrebmntâ timpul, a previzM si a1 regxlat oktospaLia ta Mor orelor molie, si ... . — Și nea «PmiVbr; grij'L a ch;mr- Inlle fc, 11 kKrm’h'pansianxl, de a stodxră aqesljsg bita’ți skoa- le din kapete si a te bstowa do li- bertate, si atom appropiinduse lini- pxl de a te vedea Fbiigh ksrala si nevinovata dmitalie jbinadalo, te appxk'L mustrarea k^getaUÎ. — A! sa, n*ar fi nimik krbnd ar fi nsm aia ta. I , ni cala» q e m i s * a Intajnplat: la pornirea inea, neva- sta ’mî-a dat portretai sw, si ’mi Ta păs în porto foii 8 kă r»n baier kare treimi a sVmi addrki» a minte ncîțvielal datoriile si a*i pi»sțra inima. — Ș.i lalisînansl pe semne Icl re- mase fon, pstere..., Dar ns c ni- mik, aceasta scint^mppL kam des. — Mai tb» de k^t at^ta , fr%ii- oare; ăin perdnt portretai! ’mi-a« fșrat portofoliul. — N« mai sponci — Asa; aseari» eram anx Eran- cais... si l%ng'i> mine eră bn donln bUnui, plin dc poliiețL, și simt sigbr k-b diavol»! asta Irebbe si» fi ibkbt po^inogbl. Dranii, ns alt no- vă sr»nt hoții voștri de p'ai'ii !J ' rțns'L pî; srint signr k'L mai pe «mi» 'l.Mrd incsenas se vă fi kbit IclI de alti» aca de grija si 0- s lenea Ia ne av«; si pe binn> S’b se alleagi» kb pori rotai miei Temei fr«- mOase! Ih,lrnnbibi dr-mitalie nk ’i-a mers bine ieri kr; meseria sa. — Vezi k'L mai Oră in porlofolib si lrei billctc de fianki». — Kbin asă 1 ’ -rTrei billete do Irite o nur fraivii tie-ka’e; n« î> hiinik penin; hani\ k'L as mai da hbkr.ros q»nk'L trei mii de franni ki.nd ’mi as a fia porto fo I i ?d. sa« ho] jmej n portreul.’ • —: Șase mii de l’ranni ka si> ka- pele uHie-vă porlrcld nevestei sal- in. s’apoi si vr’o miniatbrh mp vă fi si pro IbkrataH iub prinz. — Foarte ri^; — Ce ir. seaminii ? —- lokinai asă . — Ztl e skmnp. —‘.Ce si» fak, frate? zi.sse D, •Bnignicres, sr»ntperdkl de nri> voi?, in Urnă La Marsilia firi» aferisiul astă de portret. Nevasta mea n« va krede nbii de kxm ki> mi ’I-qk f«rat. Isi vă înkipsi k^ es ’mi-am lisat în Paris o* a moreas t, kiria ’î-amsakrifikatportretbl, ka si kinfl noi hirbații hnd ne depirtim d\i kasi n-ar li mai lesne si mai avan- lagios a Ire^e de ll’bkii lingi a- morezele iie am vrea sb ne faqcnh — Vorbi e! — Și ks toate auestea , ncyasta meti e in stare si pxie în piuîoare assHprb’mi pe toate rsdcle ci; pe lali-si* , pe nvnni-ta, pe sbrori, — 141 — pe frați, pemumi?-inea 'biisbșh mai virtos ki>nd va,auzi de amoreasi» si de.portrct, rm mai e iiidoial i». kb va li .una ku nuioru-sa.^ ,— Zi*?; te ph>ng', aini'ic; de ne n’ai mers si» lani aiMare la politic. — Ce trcafoh puteam fane? bine vezi ki» hoțului eu, liresuc nimik n’a putut sa, ai hi» de mai.grabnik de Lkt ’a. des ființa portofoliul fo* portret k« tot, ka si» desființeze aueea «ne se numes’ie korpul nele- giuirii; el nu -si-a reținut de ki>t numai fonii surii. — Negreșit ki». asâ ,a fi.kut de .ya li ințellept, kt; toate anostea, eu kuid as li in foku’ii, lofom’aș dune la I>aptd poliției sekrclc , ’i-as po- vesti iulTiitplarcn, ’i-âs spunne su- ina ban.tor ne .voi?; n dan drept kolak.pentru portret;-și asl-fel ie nd si inii ^11 brac slrekurbiidusc...pe subl al siu^scjutoarse repede și v%z?> uh june kare temă kb neg li gen It u ți- gări», si kare n?/j mai delte pas u*| întreba si ii zisse: — Nu leCernenimik, domnule. . kb voiea eterni talie, numai o vor- bi» .. . am ș'b’li fak un servili?;. .. vrei o țigări.? — 'fonsb ,••./>.. — Ce poale k> tis tentezi? — Kb ninc am onoare d? a-\ orbi; — Kb un arnik... poftim o țigări»; # — TbnsT>‘, domiiufe... zisse Brug- nieres’kaiii iniskat și simit de n?»- nsmerosii prea»mbli>lori hc vernibiâ 'bnkis pe bulevard. NekunoskbUd skoasse in liniște din buzunar ?.n lok de morokin si puse înapoi țigara ne o retușase I). B rugii ie res; pe urma» ii zisse: — Ce? iii lurari., domnule? — Da, dom nule, un portofoliu/,. — Cu portofoliu k«.. trei bitlele de banRi» si ku portret ? — A sâ. — K a si» d o b i ndes i i i n a po i a - nesl poith el ’duih nea ța a i țbr buku- ros o jnie de skuzi, si ai ln.fo.rik a le adresa md-ne la poliție ?... snii a sscu i eu ea > ki. por i i e u ( ă d a ke kompi omite |ie posesorul si»u ak- tSaî, petale prea lesne a se desfiin- ța... Duka e a<â , domnule, alegerii din doi» lukrurl unul; sau s> le a- dresezi nn/inc la politie.,și allmvii si» te speli pe îmbini de portret, ka> nu se mai albe; sau sl nu le mai phmgi nrkbu i si si» poruesni mine: si atfonii portretul ițî vâ reintră in mi»ini însuși la porțile Marsiliei, k?;ral asin’nu pirite sh li o spute prin HÎnc.i. de ajuns ka» per- soana , kare ks o iuliii» iii vâ dă pui Irebd și ku alin va luâ a«iei o mie db skuzi , vă fi Fkn> îndoiali» ; un ueisTjtor ne vâ sla la marginea drumului . < > Akum allege’ti, dom- nule. / Junekr anesia mergea alhdurea — li2 — kb I). Bcngnieres, kareo miș- kare; iar el isi desfakb bracul, se repezi hitr’o s^rilbr'b pe'șosea se h>k« nev'bzxL Ar fi la; nepstinfa a deskrie si- micea negscidorstei provinția! ; se sită nnmi»rnterit la oamenii ne vo nias și se'dîmeas preFj>mb fandase, i se p^rea kt toți ssnt kompti^i ai jbnetekd sl'rsnlat ne fegi de fargi» el« < Feriieea asksns'Ls Inviditi» în șold siis, bsrgheșsl înfarziat kare se iii Urna delâ Hini^daudisl lene- vos, toii i se pi,iear, komplhi lic s’aspss pekapsltei s b’l finneze,sȚideașkrL piii'L a kns'i»,. si/i spio- neze mișk*brile ne vă fa no a doa zi, și a nea libertate do allegere ne i se propusese» os snia pini, la kare p^nt s’ar ksvenî s’o întrebuințeze. Kte loa Ic anestea trebui ă a sc ho- farL Un îndemn sekret il fala; si, ia partitei do a im se adresă Ia po- liție. Așă a doa D. Brognieros isi faks vizitele de adio , si merse , la posti, a’și prinde sn.lok m irL- s«ra ne porniă hiisbși in anca se<> r%. Ea uinui orc si• jshvWtde sein-- hi»roă kaii și eră-gata a porni; in-; grijindHSC a tea kș sini- trei bilete^ de hankr», si blesteurimdb’și soarta ne • *i~a daî o nevash, fenvHoare kare se prea tren ea ks dragostea no ii fala; srj> peam, sase mii f de tiannL in triera poslici: $c șî a-; șezase o danii», și se srkă și el ds-^ pi, d%nsa, si în momentel k^nd c- ră si> pori’ieașk'i» kaii, hn jsne, q»n- s«și anei la ’ie’i a kko^tese de kb sca- ra pe Itelfeyard pipezi krtd re- per ti ța trxsnrei și zise : ■ • Hei 1 vezi așa! bine ai ÎLkbt? Dama aspira li» de aucasti» apo- strofa iși trase vi>tel pe'kip și striga: -- Obraznikal! ~ Oh ! doânunt nlea, zisse IU Brugnidrcs, dar ki»tre mine se a- dr.es'h: — Ce, il kbiiosMi ? li intrei/b ki»- fatearca. — Da.ris... îngâni» IE Brug- riieres. TrbSbra porni. Ifai "L a se mai g'imdj la tovar'Lșâ sa, provințiatel se gheiiim întrten >;nghte si Intfeps a se gbirdi la aventara sa. Eră iiidcstel de bogat și ns’l slrinUoră întrtf nimikperderea a sase mii dc franci, mâi vîrtos ki> ns eră niniik pe kmg'b vij’îJirl gcluaSi, ue i sr giJiă do mar 1! rcsUmp'i>nt por- trete I : Veni noaptea si o .petrek?; dormind. A doa zi< ivimtesc zioa, arbiiki,-în siirsH o k'bbt'Usri. assb- prave'finei sal le *ie eră assemenea de l/hksfa kă si el. Eră o iemee abia kă de dor-zeni silrci de-ani, și (rsmoas'f, kă zioao rtgxn.» fre- ski> de și kam palida, pi>n>l ne- • gm, nisie dinți ka ini>rgi»riland, nj-sie oki pi>tFî;nfrbtori;. alle ki.ro- ra kbt.fateî c alin la l e și kam despre- teitoare fakbi'L pe D. Bruguieres a se roși- Vn; ST'și dreagă gresala; si se sili a fi îngrijitor, a se arida kadre tfansa. ks scrvițteri și înles- niri kare iropsțină osteneala dr«- — 143 — ilizibil ca bust pri inii sforteri ie Ixi kr» O ivmalb, mn înnetel' kii Înce- tei ghiața diinl'bitf se topi si înne- ps ai reveni smTîsil pe bxzo. Kn>nd e niinșvă singsr devine treh&innios. \ Anesl adevrr hnhîhrj mai tonici?; India offcnsatT â jxnci. dame., !to- pi, ne se skhnbarb nelln fl’TnhjK politețe, ajsuseni* si piirt la desh,i- iroiri, tokrs (lela tare nx se pol al> Gate don; persoane kon damna te a ti ks totel singsre trei zille hi ann- easi kxtio. — Doamna in£rge;la .Marsilia? — As5< doinitele. — E o frxmoasT ne ; • ~ Da, nsă spxn; ' — Ahdeamna nx kxuoasne siiia? k'bt de noronit nfas sokoli kniid as p.htca ăi li folositor stm Urbanei os..,. Ex sxiU. inursilies; țin; IE timp Aă iu târzia doamna in ■ie ta tea hihisItt ? ~~ Snib si eh, demnele! ru; snis, sper, st vedem. sln skbrt k'blkloarca îsi spxse.ns-. îndoi': îio;enț nini fal?,, nini me- ritați,, ni‘ii vTilbv'L: eră o aklrițv, eră madcnjoasella do Saint-Alban prima kanlarilT .ne mergea a debi- la la Marsilia, xnde speră a isbxtiv si a inkiea kx folos xn kontrakt ne u \a ținea trei -ani pe prmitclc fe- ri'iile ăl le Meiîițerrânei, * • Negreșit vei isbxli, mademoa- sell , strig i» D. Brngnieres^ este kx ncpbtinlȚ ki‘ nisne oki așă de fe- moșie *h Mp ușă dc'e^n esrv și a să de lixmos "st m; jroppxib pe aneia ne jmii 'biitbîs îi vă în lentă lernie- k>il venii dxini tal Io ? ' ' G a 1 antei nui rs i l i es p e de pa r te s i ihdemnalik frAti st si mii, tova- rășa siv de drism kă el eră foarte ferinit k’h fanc kăliiitorie ks dăiisa. — Inkrede-te în inine, fcisfec el aktriloi., ox respxnz de toate. kx toate anostea IE Brugniercs eră bn anrik folositor nx tast șj desinttresaț; amond nevestei salle de si ii nndtemiâ desmlvrisBca îl obosik i-msȚ: vrea kn adevărat a’si avea panca in kas-b, nx tiist k£ a- neasta st înkizT si okiî si st se le* pede de' norocelele ne 4-arpikă în di bin Ani,’ Ironicari» țoale semă- na ]cb?l favoriza; ptofesia frumoa- sei kTllTloare, trebuința ne ar ii pxtel avea ea. de el, tepga stare în- tre pătrar oki in-k a re va eră nevoi- ta, a renrj>necU toate îl inkoragia«, sUsi iiriop^ kxrtea. ItopT principal ne pxscso kx (Iot zriHc mai nainte ia l de neta le, Tiikrh kTle-vâ leghe si dn>mșl se sfirsiâ. D. Brughieres îsi îndor sVb- rșirile, ms mai nerea aksni (le k'bt inkai favorul de a li priimit in ka- sâ demoaschci de Saint-Alban , si -k'Lt pentru anea VbSTtorje de kaic vorbise dumneaei, Dsninezcbleî.a- neasla spȚnzșrâ clei a dumneaei kâ ‘ srb ?i-:O păstreze kâ ții. Fenieea,. ^olusindsșe din a- neșt mdmenl, skoasc din bșzsnar «n pakel. — Eaki/ți portretul sohei, doin- ind c, zisse eak>; voiea drrnitalie, a^oi o mic de skm.; Vorbind ast- fel avTtilbriera, ardika în sss mi paket In; îngrijire slrbiis, si*l .iv- VTDlă kș. nfbiia gata a/l arSbkâ in dr șm, daka, D.‘Brugnieres s’ar li împrolivil a.pl’Mi banii. O sudoa- re rene se reV'm'L pe fruntea mar- (s H i e s* I b i, k b ‘io a le' a n e s l e a i n li ep k a se R ida in porlololib si skoase trei billete de bankh jie kare ii si do U o le iii ceino si k ierni, pe k 011- disklor (poștaș); li zisse si/i dcski- z’b bsa, arbîik’L pakclbl pe gcobkiî D-I«i Brngmeres, si bsoari/tă o nitfli,, sc hJ. nev'bzbti, in nello d’Țn’l'bR; bas li de nc i se rnfi,țisarrh. Mademoasolla. de Saint-Alban ! își zinca D. Rnigniefcs o pi'iiiri, Kanlalrițb! o a t'listTÎ: , Deskise paketed; si afli> porlofo- — 1 tis, pe Mini) in glMirb, zinca ki> trcbfiC a sckmidasnc mai bine kâ1 si’|)oah/zi karHMrițcde n& se mai inkbrki> ks amorezi ; obinend anella a tre- kbt; ejle se nririli; a tain; si loatrb zrslrea Lor le e gi.tlepd ni irak șl os. K^-’kiaic' ki> D. Brugnicres m; se așleplâ: srL. vazi> al’Ma kKvjinț'L, dar toi n& se-deskoragrb; isi îndoi n>- g'binintcle, jsiTmiiilcle; kaptd i se apprinse , isi si lase de porti c tsî sociei \c era st! alle la perii- le Marsiliei/ grmb;l Isi. toii/era s'appbnc-s’L kișdige^eva mai pre- țios de JsTl portrelbj mai nainte puri» iu; va sosi; i>iișt ncvoiv.a eia ki> avea a laic k* o femcc înde- iirbiiatilcL, k« o kokehjdeTireask b: si fini, , ne avea, ni’csimgul de a hrbiii ainorbl fr>t*b si/l deskorașe. 31areh kbv'iinth a H^dșințplor'sâb le ii slrîkase treabad Jșha hHi-. luare in lei lese poale luai le bine kș> Ja o iiiriJuirc iji diligcnVb a fi g*b- dbi nîne-va toate.’eîi le o kșrsi,.gro- sobiiiT a.mmi piu ne mfsi vâ ține urii >;n kbvinL Poale ian» k'b I).. Bri.igiiifrres, Rș toate k*b era jbiie si bine fi.’kU’kâ ori niuc alteinsi> uimik ka st pealT aiingi pe demoasclki de Sainl-AlhanFe- meilesi imsbsi noileJmaMesife, da șî oile nisne skîrlie' ne nhii in- IfoJ în karc eră portretul nevestei întokmai după tam era în zioa tand i’l foraseră. D. Brugniere ns mai avea atam de tal să dea d'o parte amoral său kare ii tazșse tronk la inimi» , si să kam mai tata despre duhul și grația manierelor tovarășei salle, ș apoi pslea in brniă voie*să și po- vesteata aventura sa la toată te- mea. Pe lăngă acestea ta nea mai mare inkredințarc adăogă ta hoții din Paris ama o ințellcgere între sine și formai o associație puler- nita ce akkopcriâ toată Franța ta nisue ageiiți ihysterioși, și avea în disposiția lor miinsniTr nemărgi- nit de Armide, do Sirene tot d’au- na gala a săvirși și îndeplini prin amăgire o forare fătată prin silui- re; își înkipbia ta. ka st/i-fere ui- nc-vâ șase mii franci, s’ar ti pus in picioare peste ni mii sute de inși, tapă șase teni în urmă dela inter- narea sa dela Marsilia , nisce Irebi îl kieinâ, a merge la Tulon unde tretand prin arsenal, ii cși înain- te un oslndit Ia manta tare ii zisse: — tand domnul ar bine-voi a ’și addxce aminte ta. atam sase șapte foni eu arn avut onoarea a'i înfățișa o țigară pe bulevardul Ita- lienilor, negreșit ’mi-ar dâ atam tali-vâ soldii ka $ă 'mi tampăr totan. — Dumneata 'mi-ai dat o țigară? — Vezi bine... șuii tand eșiani amăndoi dela Tortoni... in/ți ad- d»ui a minte, domnule Brugni- PERIODUL 1V. us — s eres ?. ♦. Șuii un portofoliu, un por- tret, trei billete de banta*..* — O! Doamne! nu.tam-va esui dumneata... karc. . ' — Eu ănsxmi, domitele. Ș’atam esci ani? . ►: — Bine vezi. •. O titaloasă spar- gere... Noaptea..Inltan lok. lp- tait..\ Hoții de păgubași se.iafla-; ră, și dreptatea n'a vrut, să’nri as- talte tavintelc. . , — Dar banda dmnilalle?? zisse Brugniereș, dar kompliuii fdișnii- taîle? dar agenții myșteripșrt — Ex ta bandă r ; domnule ; eu ta kompliui! eș lot d*asna *iții-am tabtât treaba singur. : ; l; / -• — Dar mademoasella. de .Saint^ Alban, prirna kanțatriță? / v —Ha! ha! ha! risse kondawiateî la munkă. ne mai kantatriță ! o fată taria noi l i ziueam Brunetla;- eră framușikă ta adevărat.. : — Cine? madernoaselja de Saint- Alban? j > A = r-* A avui și ea o nenorocire ța un giojier dela Palais-Royal, ?și a- tamseaflă inkisălaMadelonneites. — Ce fei! și ifai avut nici un komplhic în urmele melle? — Dar acel ucrșălbr despre karc -mi-ai vorbit?... Cel puțin acea feinee eră urmată de agenții dumitallc gata ai da ajutor? — Zăis nici de tam. Astallă tam a tars pricina: dumneata te preăinblai/.aux Franțais ta haina de lot deskisă; ’ți-am șters-porto- folfol, ce e mai lesne* tam m* 19 — tw — rfijjxix în. ntan-fl ka trei niii frămi:;. îmi kxnip'Btai» trei ktm-Lși. d hai* li'î. nsbhs:.. Adod zi mi> dssei»-la Opert, le v.izsis akolo , și ițive- : nii» inainib'ÎK-Tor toni: Ani iea»- ziis ptangind portretai; și dorind r’k fedob'ț.iidi' kiar de te-ar kostă a+li ideii ifffi 'dte'fraivri; ttind ’li-am eșiî -irtain te/p'e bslnviird; ’Ș aveam pMtivălifl- în bszimar; — Și pcntrs ’ie nu mi ’l-ai dat? iis Penii-# im om kursia ’i-a furat «tinetă trei mii de f rănii de ku seâră , a dda zi ns prea are o asseih'enea svma, assupri’și, și pen- W feb dspii pTirecca mea nu era raijlok a priimi o mie de sksdr de fett Ita 'do-fe SHte de leghe de- parte de Paris tabind- a li so 4e- f&: îw*&i feip ncâșleplal. Biata BruftetiarSi-’â' împlinit rolsl trema- fihd-., Daka ktmd. ‘ii-a nerst ba- nii, n» mai- ’ți-aî hii ârdikăt nițel glffi$S£, $‘ăr' -fi perdât de frik-a, fetii biata fati mai avusese istorii șt însemnat'#; inșiattsnii și pmtW'ttamitiille s’ar fi per- daf.; peh ini ki ed ’ l-ar' fi* starîrriăt de piretii trasurei... 6 irăiil mai' ris d’attsmi Ide deklăraliilfe d«ihi- talle, de amorurile ne teapp«kasse- 11, depromissisniW detosSiilOare; de venit»! damiialle de trei-zeni mii de frairli.... Mai kirnli ki> vioara, .domniile?... Pentr» Dsmncze», domhble, d-t’mi ninaț soldii s%’mi ; ksmptr telsn. . D. Brughiferes delte 4eva de kel- tsiapB.a’iestsi miserabil, și Indeșir- l%li»nea sa fs nevoit akrede kl mi ijsne indeminatik și o vikle’am, frsmoasi f»sesen> dcst»i- a’i fsră și a’l fa'ie a se înkrediniă despre O ■ organișație fiti-toare dxj rell'c, alle ■ Icnrii kellseli le fikiise imagină- . ția lai1* K^nd ar fi sniat nine^vk ast-fet kit awsta toate mest’eșlsgM-il^ sft- krete, attKiwi toate fxrlișagarife Șt I wl'ie mai stranii le-a® fi aflat pe ț toile tot așa deșinipie, și pite* țfc* : eto'kamptokatev hoții fUV*r>> davn* se orgauiz't. Mărie 4ye«r<. t'HlîfWl.iii li*- •» BIOGRAPHIA CAVALERULUI liODOLFO JD. fi. R... nsmit Rodtflfo e ni- skst'la Troyesîn Cbampaghe lă 1& Apri!5e l814, dintr’o familie din «elle mai bsne alle depârtâmeAt»- l»ip<>j îji bsksria spekteforjtor awd» Rodolfo rentase nevătămat și fțȚă râpă- La acest spcktakol kapii semențiilor kuz»- ri> la pi'ii oarele tei, sokotirids’l kă »n profet și dăiîd»’i* irikinvii»- pile și onorile kă »n zeu. Iș- macl ănsBși ie eră unsl din iei d’ănt'ti» kapi ai Arabici,îi promise în kăsătoric pe fic-sa, zikănds'i kă din acel moment ii tedea- toate drepterile salle și kă semenția sa și el imssși migala a’L rek»noas- ie de rege. Maifiind k'i.\ pentru «na kă aceasta, eră obi'ieiu a sițim- bă religia. I), Rodolfe nu pute priimi k» acest preț a deveni rege al unei jsemtmlii arahe, « A'ipaștjb faptă se înlămplă î(ț tepa tei Aprilie k« o|fjlerij: șkflSftafldanți ai vase|lșjKi Al ger și. k&. tpți. oftițerii regînietb tetei aj 2-lea de V; pateri pi: Afl i- cei , k»iR si k» generatei Rover, guvernator. al ,oi uș.. ;;.i. jllpiii torul vorbescc despre aceasta in mai mslle msm.ere. « Rodolfo pi>n.si Afrika la .1833 și se dșsse in feiș unde .stodie le- gile; de aed trplte in tekuliatea de Tțtesa unde remașșe pî-irp la 1,836 spre învăjătera physinei.» (Indieațpiie pișanp^ Cetățile prin kare a kălMorît B. Rodplfe ăunț: KoiMpel.ier, Mar- silia, Nița, Genova^ Txrin», lăvor- no, jLuka , F&asj Florența, Padova, Veneția, Triesti, Korfc. Atbena, Smyrna-,. Kopștantinopple unde a dobîndit diplomă de pi estigețman a] M. Salje Sultan»!»)*, in anul trek»t — H8 — a fost in Iași(L) și in uelte dspi br- un» a test in kapitala noaslrn. INDEMl>yblULE LUI RODOLFO; I. Kartomantie. Iuțeala și deleteri la tea mi» i ailor Iul Rodolfo eră un lukn* rar, și jo- kiirile ue stolrsă ku k^rțile eras o minune. Ini re acestea și mai vred- nik de însemnat este ghin:rea g'nn- dutei. Rodollo spune la urckiâ unui privitor k'ji D< N... va altege tas- tare karte si prefirând eu tabrțile,- m'b va opri la a șaptelea karte ka- re va li însuși karlea alinase. > Lui>iid tatrlite in inimii și iiilifo axnestetai»fe]*ii doa>, roșiile sâni d’o parte și negrite de alta. Alleg mai multe persoane tabte o karte si adu- ni, pduse nclle al 1 cse și puin duse in- tr'd-lostie își kianvb tic-kare persoa- na karlea sa și karlea esc singuri,. Altegi o karteși o bagi iarbșrin jiaket; pakeiul îl amestetab Rodol- fo, ku okii înkfei sas puindk’brți- lesubto batista^ trage prinlr’misa karlea kare ai fost alles’o< ’ lî o a- rati — Este ancca ? Bine. Nu este? Altuniii kiar dimm>na sa ku o suf- llare numai o faiies'bfie. Și mii de assemeriea jokuri minunate și.dnso- cite ku o viokisne de glas și o vor- bire pl’bkbVb. (1) Vezi șl nota la kapi>t. II. Palingenezie. . Felurimi de pass-tri, gi>ini, ko- tembi, vrăbii, slikteti și altele de deosebite tece $e adduk fi,ri> sufila- re pe masi», !i se smulg penele si fulgii si împreuni» se pun înlrYn vas. Toarne d'assuprăspirt, ii di>fok și volvoiTLiKta-flaHfa îi pune kapa- kul. Attunui treiepc d’assaprâ mâgi- ka sa vargb, dcskopere vasul, prb- S'brelilc sboari), kotambii de ane- leași Lolori albi sau negri gungue, kokoșul bate în aripi și la4-e a’i-rc- smkî viteazul s%u glas de preveghie- rc. .. .... v < ........... • - • Pe un ponelan a durii» incite, pungi ku bani dela spektatori. Di> larteria ku toate objetele adunate in nw»na unei persoane, din nebăgare de scanrb piatul kade jos, din ncnn- rouire se sparge. Rodolfo eprLp’b- dîl de. întristare tabi s’a strikat jo- tari, aduni» objetele ku bir buri ku tot. Inkartab o karabini, ku pulbe- re sbuknitoare, apoi ku anoste sh,- rimiduri, ku incite, kupungi ku qca- sorniHe sdrobite, ii di, fok; deluirb arma și piatel repezit se lipește in perete, dare știrb Ia un lok! Km de nu s’a reînkegat? tabbli> pe jos și mai aflrb un !rirb ne nu s"a test pus in karabim>. Ii applitabla știr- hitere»; și e de akolo. Dar ineltete, purigete, Heasorniuile; unde sunt? Artistel e obosil/nefe voie laspek- —• 149 ~ taiori si/1 ing'bdmask'b a îis»și dc ar fi.vre »n»l, kredeți ki ar ii împr»m»tat pe »n biet artist? In sfirșit et Hearki» și nere o polita kilro D. Rodsild la Sl-Petrebsrg. Polița eră gata și a- vea trebsinta nsmai de a fi infor- mata. K» hârtia întrto hun^șik» k^limifile intr’aUaimbta pe la spekțatori și fie-kare îl trimite Ia : veqin^lsi». In (ine priimes’ie D. i G. C<—Rodolfdîi.dikleâzișiD.C.„; skrise f « Avista vei ptali în ordinea «D-toi Rodolfo stsina de zene mii «galbeni și'i vei treqe în komptol «noslr». Prqtel lof 3 am priimi t i «în nateita cfelâ dxmneătoi,:.. » D. < C< sta la vorbele nelIc din »rmiși n» va si skrie kt a primit. Artist»!, venit))i îl îndeamnă; îpfine se i pd»- pielei», darn» voîesne st, ssbtskrie. Rotila tar^ iștaiitarn șnili krb ka o IrLrlie albi>- JRodolfo nere, se roa- gns st'ilakijbi ne lepede plin. Binele, bine-, dar ssnt zeuemii de galbeni la mijlok. In s»s, in jos, îl fane si sbbtskriCj înkredintandifl de faci ks atația martori kie nsmaixnjok In fine se s»skrie poliția. Tinsi k» kit are ma i msl li giranți, k» a- tîta arc și kredet mai mslt, și banii se numiri mai sig»r. Kili bankieri, kiți bogați se alta iii tl^dtita/tpțt s»nl legați de a'și pșhe gii^t 'Ace- știa eră lesne la îndemnat, ma kind veni treaba la ssskricre, sta pegin- d»ri. în fine »n»l dela altoi se în- kpragiari si terminări polița d»pi toate ibrinde; ‘ ' Domni lor, zise ftoddțfo, kasi ve- deți ki aneasta a fost n»mai »n jok, eatade faci k» d^mneavoăstri pb- li La sc arde și so fa ne K» adevirat sc arse polița și in flaltare o p»so pe o iarișric* De a- hî slringind nenxșa, delte o kutîe în mina snși spcktator, dețnsse ne- n»șa înțrtansa, îl rsgi si o akko- pere si si s»ffle assșpra ka si mear- gi polița la destmâiia ei la St-Pe- trebârg. Așăse talto? și RodoTlo iis- sc spektațorilor: Domnilor, pini st/sî faki kăipr bîala efeklslsiș, nqi și ne m inim jdltorile/^înaep». alte fetorimi d.e jokeri’, în kare absorbiți șpekța toni, îsitâser'B de'h^rtiea nea ăm, kind d‘o datase a»zir& sgomoteșrbi jiiari afări\ .^pekiaiQri i în grij ați în to ton timp 4e interreni», fie-kț.reia îi veni felsrimi de kxgefe; toți șe sk?5- lari si era?. gata"pe frigi. Rodolfb vizș larma șț frika «te îi stipînî as* ditori»!-' Nxvx temeți. Domnilor, zisse, kș- r icrei meșvinc dela Șt-Pcțrebxrg. Și cafti kx atlpțirat »n kxrier în țoa? ti» xpiforma ks șn plik mare in mi- ni ți intri, in soli. si intreaH. de p. Bpdojfo. Anosta priimesie pli- lîxl, îl deșfîȚie; •sntr’i.ns?;! afli» alikl, în anei la. altsl. si altxl... pi- ni. la vre o doa.-zeni, și pini, ki>nd în fine afli. o skrisoare adresati. Iratrc p dami. O di. lâ adresa ei. A nea sta o deskide și in ințra a- fli verssri si o skriso^re. adroșaft. Iratre I). G, C. kare skrișcșe poli- ța . Asista। desfane skrișbarea sj în între afli kanbiala kapek« ’țcvapiai nairiîe se arsese; b rekxnoasie diii- preșni ța’ senin- tara sa, țâre pste rsgaț s’ț’și o. ia în apoi și ast-fpl liîî'tia. e dșși din »raîra în mini, pe li» girăpii ka și/și ia fic-karo sem- ni>tțira șî si skape de. o griji, șe’i î’ikxse si’i troaki Irate-vâ sxdori. ■—Vp așșemenea jok a fyjwt jp alțij șea}'}». Deltp ițnai privitor o hirtie albi, si’î regp șq șkric pp ya\ voi pe (prinsa și =i arațe și altora. Pearmio strînse si.o arșe. Peșiej nierș mulțimi de lxmi.pi.de ’ieaiȚ.. Addise mai mxlte sfeșnice, pe ma- si. Ragipeanai din spektațori si alleagi pe kare va voi și îl dette departe. Artistsl skoa?șe ,4*nțr’in- ssl|$mihărea o tiie în trei, și ia» 1M _ rpsi regi pe snsî din spektatori ka si. alleagi. si, liot'prâ.șk'E kare âin- tr’anoste trei Înșirați voieșne ța s-p fie spa rti. Se aii ese xn a șî pxsi. .ș»ț>ț niokan se sdrobi înaintea tisțșror și se afli. 101/1.1153 Irarția nea arș^ kare înft.țiși.ndsse nellsî neoskri- sesesi «lellorne v^zssermelleskri- se, fie-kare reksnoskxanelleași fra- si și aiecași skrisoare. —r 4)ti> Rodolfo se kpbflP- ri, jn parter; kș .WP.mra s,i de sa- lon se roaga» de dame ș%’i imprem?.- tp'batistele; admrp vre»o dszim». șe sxie kj; densele pe spppi., și J.e împaketeazi,. poate ki vpjeș’ie și, falra din cile vre-o ambrele sas si. le sțr'j.mstp îp yre sp |:pk al lei ? K« știm- Le dk arșpșjty ȘTț |e P^pq jp.as?,, A^eșia pjs prpg jpțjel- jegp bjpe fapcozeșțe j djiț greșii. Ie pșnc pe fp^si* într'țsp yaș ne ora pipgpțiț..peiUre Qllțș jokeri. £i>nd bagi, de seamiț arțistrșj peeț pp fț? kșșe servi tpral șiș «iej pegfs, eră prea ti>rzi8. Vaș^l era plip de ne- greați, și batistele, fșlarețe l;șașe|’'t, toate iaca apapșlși! ț«m și> eaș'^djp îpkj>rki.tKiȚ. șj Iș ki.p'j.tițiș bjpțjsj Rodolfp? JfoțȚ.r^'țos'ț.Je ^pglp, fțpr șț» îp v;>n Ira țpai ri}« șe msreepk, Ii vine în gl-nd ș-ț falra o ținkțțșri» de șkrobea li. albaștri kxkajrg înfțo- roșk refcle. Likt’.iii’fl slWrșaște si se si tparni intr’p .karafi» de krjș- tal. Basipalele msreite șe fak îp pa- kcl si se spinzsri drept d’assspra karefei ka și asșoarb^ ții}kț®ra în- floritoare. T>nsi, kare e mirarea — ‘1B1 — spektMorîlor k*Mid v%d pe artist H apuHun koltaor dio g’bltflkarafer trage în sus, sîînuepa verii afarhs batalele una dup'b alta Ion Oda te, n- mestikalbe, roșii, pestrițe, b’no, febre, Înfierile ast-fel kum fusese- ri, mai naiiile. Dar în paketul în- dese legaseră aceste obiele Tic va fi? Se deslengi, si in întru atte o perulct, mare, mare, allte kare o pune în kap.ul arapului si’i fa.^e konnhl kuviin4io* peniru stengy^ ma și -neîndemnarea tei: •SIL Multiplicativ florilor. Bodolfo. teii un vas-de flori, sas un kossleț, sas o. p'hlȚTLO delă ori koredinspektatorivisă pe srrm, se- mințe de flori, senruna în koșuleț sas in pbterie, șideakolo res^riau atela flori în bukete în ki»t se îm- părți ă ia toți spektatori i. Pres%ri>nd /LUS'b într*o searLassupra suci gla- stre mra pline ka pimunt și văr- săm d assupra o likoare, îi delte fok și akkoperi vîlvoarea, pe urma> în- trebă pe spektațori wpoftesk st, re- sar^b din intru! unul ners fragi pe la sfînșitel tei Noembriu! — Și ar- tistulskoase fragi din vas, și kapri qio- sulspektator prii mi fragi ikari nirkr- lâ din nvuni, in HFfcn'B între vecinii si»i; și toți mirOsinț și gustări, fragi. Altul ^eru ananas;, și fruktel Ameri- xei ii te gata ka o marrt nereask^ a’i satisface kapri^iul și gustul; al- tei neru al t-fel de frukt, altulo fîoa- ■ Ve, a I tel al b și Hbreril e teteror tern satfcHkute. ■' IV. cAv Rodolfesekoboan, întbe 4pfekta- țorî; înnepe a adună feiârtifi, ^bati- sie, saluri, palatinei lo snen't ; le strânge rnttten addune o koîoairs tehțire ka pinio- rsl înaintea sa. Beski^kndu-b^koă- tc o um bre I șr o arați, spfcktătbn 1M, o pune iar Jh ârilnt și ^riketeT in- tr’o kslie. Iși poam Wgii fokl- țoare de;ininuniddh kold^nfcpîîî'b la kutie și ln apoîv deslyde- kotoa- na^deskide și testa'și ăflfe sau stofa umbrei ii Wkstte & sfceFe- , tul umbrelei imbtakat ku^atel ne se afla în paket kusut !si înVtrît de oasele balenei din ak^tOra inargi- ne, iiitinz'bnitesc umbrei]a, atârnă fetereie, și băstistele împrumutate dela speklatori. AsPfel kuumbrella destinsa d’assupra kap^tei- ka^hom se apV^ de ploaie sau de sriare, i>mbK artistul pînire spektatori și fie-kareiși rekunoâșwobjelul stu. Peurm-L resuîndusepe s^ente slr^ti- ge umbrplte nea împestrițate șî 0 de- pune îti koloan'K*1 Inkide kutia Vea ku adevărata. stof% a umbrelei și ia- r'bșiîșvîepoarțȚivărgâ tnH'htetoăr'e, iarbșideskîdekoloanu. UntbilOllâfeă- kum ka inai nainte îmlnfakăti in liaiMsa^e^ adevărate pttătete tfn lok și deskusute la alt kolț, ka H- nfete teitei Neamț ku kîef:' Ma ba- 152 — tnsleain jețul altei dame șnk Se trag sorții ka și în serata irekwti și esc: în je ț*l doamn ei S . ..; Bella .dami rașaște, ns.va si:dea jeul; o roagispektctorii; dama știrbește și mai m*lt; roșala’i sc adaogi; și . fnsmssețea’i devine mai ripitoare. Jn line învinși de atitea nsginisni nedejeUL Ar tistul nere voie dela proprietarul mobilei dea’] sparge. Se taie perna și elastikul împinse npede objetele cerute afarlku un trismf al minunaUlsi mag și în uimi- rea spekta lori lor. "bnsi pakcul in kare se legasen basmalele sta tot pemasi neatins, assemenca de vo- luminos, assemenea de îmllatHe va fiind? ki^i basmalele fikmdu’și killitoria din jeț in jeț, se aflau în line. Sc desnoadi paketsl si .se alli plin de bukele si du koroa- ne de flori kare sc împart damelor și ploi asșupra spek Lol ori for. Magnilismu Mineral, Cere un la Ier dda speklatori. îl bate de doi trei ori aruknnMI pe masi,kadeiniia da li alb, adoa oa- ,n iși skimbi foca si.a treia oari s’a prelikut in arami. la assemenca un taler, iî pune în- tr’o kupi de kristal, înfițisaziunu- ia din spcktatori și’si aieagio kar- te pe kare si o țiiea skunsi; se du- ne apoi din aintea mesei unde e ku- paku talen>h: In Ir abimonetb: șnii si respunzi? — Manetta fa nu se mai afli» Unde poftesk. DD. spektatori si fie? și pkolo vor li; în kare lok, în kare kolț, în ka- re lok al sălci sau al netițer voiesk si se strțmute? si!și skrie tîe-ka- re pe o hirtiuti dorința sa și si se tragi la sorți. Se împart hirtiuțe și kreioane. Unul skrie in Urmii K^Iții, aluțîn klopotul^el marea! Mitropoliei., al treilea in toba ms- siuei, al patrulea în loja nea vids- vi a princslui &»il. Se slnng bile- tele; este kiematmi^l din spcktatori, unkopi li n noneul, pune mina, tra- ge la șoarte si ese: in loba mssi- heL In kar,e lobi aksin 1 in nea ma- re sau în qea miki? Toți spekta lorii strjgi unanim; î ir h e a m i k i! Ad- dsk: toba; se sparge de lari kstoți si se skoale diritr’msâ ubjețelc per- dste din kare iie-kare imprum.uli- tor își rekîmoașiie pe al siuși și’l ia; Jn alti sean ncr șpektaforii si se faki fotanest jok, pentru ki este un prepus ki Rodolfo ar fi fost în- țelesks toboșariiL Se adan basma- lele, se fak lin pnkel mare kare se depune pe mași înai idea spek lato ri- tor .firi a’i perde di ii vedere, la^ nși se fane Întrebarea unde si se s Irita* te ob j etele împa k c ta lo ? îanjsi seimpart biletele. SpeUatprii.suiit foți>.vprbili, konjurați a deșkon'ier- tă-pe ^artist. Unul, skrie în jețubku- tinsia, allșl în jeUl al aluia, al jreije^ înotai ^ș^rii d4^§r.dl-pa< — 153 — da. — Kartea ne a al Ies Domnul e- ste neagra? —Moneia tanc. — E- ste roșie? <—Moneia sare și sr,.ire: da^—Este figura? Monetare-— Esteoki? Moneta: da.— Kspi>? — Moneta ta ne. — Este kari ? — Mo- neta: da? — K/i>ți oki sunt? — Mb- neta salh» si bate: ling, ting...- pini> de opt ori. Spek ta torul arah> kartea aleasa și este opt dc kard. — Intreabi, apoi Moneta: îți plane musika ? Moneta respinse: da — ne vei S'i» ki>nte? kadriul? —Moneta lane. — Vait? Moneia: da. Mssika Luite vait, și Moneta dant/b s'id- tind și JLîînd i-akud — Tțid^ un, lok de inell în mm, iți dn> si inellul;. U iți zine piinc in-elM in tok sas fe- lie ; if pui^ inkizi felia> [ți zi ne des- .kidekstia. O: deskizi, și nu o ni mi k in întru. 0 inkizi iari>, o dcskizi, și afli inellul in intru.- — Iți inf'iu isazn, o h»vițb; îți iH in imiiib și khți-vâ galbeni; iți zinc st>’î nsmeri pe tbvițx. li nu* meri, kare sum>nd se aude dc toți; es spre escmplu 24. Dintr’aneștia iți zinc >. El ia pe nei zene, ii pune îeiIt’o Irerlie; vezi ghicmsl Irerliei, il isbcste (Ic -Tmm sas de>lt neva tare, aud spekLa lorii toți Icl suire a metal isbil. Aftunui Irertia o rupe sas o arde în vederea tutKior, Irer- tia kade jos sas se arde și galbenii iusperit. Undeșspțî^-SinHninT- na dutni talie; o deskizi, numeri gal- beni, și ii afli iar 24. VL Anecdote. Rodolfo ajungând in Bskuresni, vru intr’o zi a "și fanc toaleta ka sVși dea vizitele salle. Kienre bărbierul- Meșterei, sprintin, sh>tos s’apukT» st/1 raz*. II rase de o parte, il în- toarse dc nea-l-alt’s; il reîntoarse ka sVi dea perdaf; ma.... perii îi kre- sfert la Tok! Meșterei simit krezs poate kn> ns'l a ras bine. Iste friki- ni și bids spsma și’i inkî’bbsk’L din nsos favoritele; iste pelrefe de do'b trei ori briuisl pe ksrea și se ăps- Icl de Ukrs de adoilea;Il întoarse pe neea-l-alln» parte.... perii iar kîTsfesenJ bietul bărbier nFo mâi pățise aneasta ni ni o dala»; bmisl srbx nx’l ahrLgise ni oro sn brhih» dc me- șter in mure iar ms o kxstsrb. Se appstre din mms de lukrx duid din kap. Din nsos il întoarse, și perii ka dranii sta țcp»ș și pare fe Fși Iretca jok; dc mcșteșKgKl și de dibuiii «nm meșter ka dansai.... Domnule !i!b ne minune asta? strigulrerhierel- mai înnebunit de mirare si împingând kapul fek'L- torelui de minuni; iar el trbgmdu- sc înapoi ku iireinile k'tskate și ku briniul înlr’sna arenkal peste kap : llQUctmrni Monsteur / — 134 — Ce dușman „ Domele' c:. n» sânt dușman. Dar ne .am podit as- lo»zi, oi» spsnne si morților. Rodolfo desperat de a ti, tea ki- nsri și nekojit, Ixa» prosop»! din- pregixr») goAxIsi, se sterse în dreapta si in s Lunga, și kx toți pe- rii *je apprinseserh kapx! nieșierx- I»i in ki>ișO skoațo» din minți; se skski în sss raș gata,; plfBti b^r- biprșfoi și ii detle dr&mxl a merge și a povesti o ini nane, dxpo» soko- tința foi, din ne]le mai aszitc. Intre zi se preumblă pe jos prin kapilalo»» In kolțsl xnei xlițe afla» o femee Se dsse tang-B do»nsa si o întreba», kxm vinde oade? Sein* vatra» și!»% Hte-vâ din kare spa>n- gTțnd ansi, alh> in întrxl xn gal- ben și’l pase în bxzxnar. Mai spar- se sn»I și afli, alt galben, Galbe- n»l imp'LFMesk n» i\.. kâ galben»! Q»foi. Biata fonice rcinase kx okii Sgîili și k» gsra kaskato>. Iirfop» a se k>i do o-lIc kare vînd&>e,ț'bn- So» ‘vinzafea eră f'bkxti»; nș putea a se mai în toarne. Asâ ’i-a fost partea- Trebrnâ nwai a fi kx băgare de seanvi» de ani înainte, are nisne ga»ini ne oi» galbeni. De o U&m-dat'L se appxko» și ea și înae- px S'b’și spargă» oo»le H0’i mai ie- rnaseră» xnsl k^te xnxl pilio» la 'iei din xrnia. Biata femee r^masse În- doit nemipgiiaî/b și penlr» galbe- nii din oi>le ne vîndxse. și peirtr» o'ide în kare nx âflasse nimik- W sii Rodolfo f'bkrbndx*șt jokxl și m»V țsmindsse a Hsâ pe femee nxmai în mirare, se întoarse și5 pMi oo»le toate. Intr’o dxminiti» de dimineața» se preumbla assemenea pe Milo». In kojțxl xriei respomlii vede într'o badcLnie ikre. Earopenii k^ndrsd kavgbiar nx prea trek lesne kx ve- derea. Intri» în într».* De akolo pini» dinkolo întreba» de prot; ii ptr» cften sa» skxmp; pxse so>*i taie și so»’i diTbmxiasko» o bxkati». Tbnso» kxlitxl in jos, kxțitxl în sxs, kxțitsl înkoat kxțitxl înkolo ,’ kxți- txl ni Icuri! Kaxta» în toate porțile feuiorii, n» pot da peste ksțit. Ea- ti» și sti-pinxl prozodiei veniâ gi- , tit,. învxJpat dela biserik'L. Ante- rix dekxtqie : gixbcaoa, postav kx Jsslra și Vxngxit'i» în spate ; șapka kain într'o parte liisă s%’i vaza» fe- sxi în kxle si stat la teask toata» s>pt^mîna; la brix kx »n taklit vo»rgat șa» kx flori; n'am fost de fa^rL kâ sa» Snim spxnne kxrat de- spre aceasta- Intra.sla»pînxlt kâ în priva»!ia Ixi, kx dogitele nelle mari îirbrîx și av^nt^nd in m^na dreap- ta» îi albia borangikxl mo»niaei în amestek kx basmaoa ne ținea în ; Drum», > — Ce e, băieți? w o»mblați așa? | vedeți ne aere d^mpciilxi- Wx 1^- । sați mșterixl sat oștepfo. MW — — Ksțitele, jxpine. « ffiR ho s’as făkxt. — Ksm se poate! cine » venit ani ? — Seim și noi jspîne! kă ksți- fele Irpsesk. — Qu’est ce que vous chercjhez Messietirs? Ies couteaux? kațil? Ani kslit. Și arătănd la brîxl jșpînrtei invxlpat, rămaseră toii în mirare dinpretmă k» stxpînsl yăZănd la^ klils! armat de kolo pînădinkolo de vre-o trei kslite late și ks njv nerile de lemn, nsmai bane la gă- tealâ de Sărbătoare a bietxtei ne- guțător. Viind dela Konstantipppplein va- *»] ks vapor, se află și xn terk în- semnat. Vi fi fost vr'iwț pașă șa» vr'sn beix. Acesta avea în deget sn incite foarte sksmp. Jtepă ipai mslte familiarități, Jțodplfi) Jă»dă ineltel și dette să înțelleagă kă ar voi să'l vază de apprpapp. Bșkș- ros, zisse tsrksl, și’l skoșse dîp degit kx asea țwă^ilJță și gra- vitate osmănlîe. Rod#lfo îi mslțs- mi și, privind kskvripn^e la gis- vaer, întorkăndxHpie deo.parte și de alta; painds’l la Ixmină în drep- tei ofctetei, din imnoroitee îi skă- Pă ineltel și kăzx în ffipre. Sare terkxl îpsxș inlr’sn spasm- nc’l ră- pezipjijă la marginea vaștjtei; isc sbîrlesk mxstăliie și barba; își fiT>nge Rodolfo măinilp; se întoar- ce terkxl și kă prjntr'p mișkare )’ei păi- țjiei. Mirarea tsrkșlsi §i ^pasage- rilor, risHl și konversația kăt tins mai in pripi*, 1P !’ț*Si»lty pe scama «dlitoțătej ș> și )e îpkipsiaskă. LA R0DO1.10. « Esprit mysterieux, morțcl» ange ou demon, u Qui que forspit Byroo. De îsnde viif și karș-feal ^:.PLÎÎ.^‘ Ce i aceasta prin kare ne șhnești? In kare stanțe sajțr^ în kare psnt difl J?>pfxc ? Ksles’ai k«nQșjțjp^ jnai șss fle QinețișG ? — iâ« — In kare tempte intri d’a dreptei iii mystere ? Al kinsî zeb ești preot ati»! de favorit, Kit povestit in line, ’li a dat a sa patere D’a 'niiință anelleane Fabnl' a mințit? Destinat te askaltT, Amors'ți sti» ’nainte, Attrakția în niTiiT^ți kreazT la minuni; Iți împranslT Elix si elektns și minte, Și Joie fe proprine Ta talie nsgr’iteni. T« foksl fsri din nersri, k’antikxt astlane Spre reînsufleți re, feriuire Prometex! Ș'inlok de resbanare, Olympsl e în pane ; Assprc/li ms se skoate mtnia vrtenaî zer,. Al ei le teks Flora s’in tini>ra*i ardoare Pstinți balsamigene din baze'i ’ți-a 'nssfflat; Meriți kx Terra Cenți; si agera’ți likoarc Verdm, flori noaptea in lumini», In alb, adijcu, negru putea-vei șri> prefaci! S’așezi pe tbron Știința și splendida» și lina» Și popole gemui de feme st» Ie fa*ii! Rodolfo! anea vorbo» a fost o piaza» buna»: Kon greșul Romuiimei Roman s’a arătat, Șniinla e aileasi», și ’n lame voios suni» Kt» e pe drum Progresul, Romanul c bărbat. Dar ne divinitate e splendida Șniinț’L, Virtutea kT»nd ’i fe soac/t, si ’n pasu’i glorios Dreptatea și Blândețea c maTe-ksviințT», Și oamenii îi psne la lokul kuvios ! AUunnia Filosoful se zinc ki> domne-șne; Attwri filosof este modelul-împărat; Kuvintul, Adevuul și Panea ’mp'mdcșne; Poporul ferine, și Prințul lăudat * LE. ■OO^OCM* PERIODUL IV Xr. 10. CURRIERUL D’AMBE SEXE. JURNAL LITTERAR. BELLA FANARIOTA. Vaița Sofiei, kiemati Bella fana- riolixj a kiria .fram^sețe a fost pro- verbiali» in Europa, ar’ fi bn episod înseninitoral istoriei epochei salte; Ea a fost vindati de doi ori, miite de msmi-sa si^perdeJ^rbaU’SiLS. Aceste impregtertri singsre ssnt de ajsns a da sn vis interes intim- ph>rilor ne a avat aceasti îi in ii miusnati. 'buși kind ar’ fi vizst uine-va .termine teksbl sirbitori* lor, strbtewea ornamentelor, gra- diossl palatelor, întinderea paterii oi, și o adevărata patere,pentrs ki avea in stipiriîre doi-zcni de 'lelili, o ssti de sale lokxite de o ssti» de mii ssfflete re&pindite assspra snsi pimint de patra-ze'ii leghe in kopi- oasa și frșkli lenUkranje; kxndar fi vizst toate anostea și sar fi dsskx mintea.la soartea nașcerii ei, ar fi remas simit de fetei aceste de inii- tiri ce le fa ne Amoral, acest in Hu- litor fin adversar te, kiraia iipla- MeakoMdsHHe:peaJtesii sii din po- pkriovvl iv. siliile celle mai inisiieteite pini in rangurile celle mai înalte.: Ne :ad- (teuem ă minte de Katerina I, ce, din sklavi» livoniam deveni împintea- si a tetelor Roșiilor, si de :alifia ahL- Doamna P... era nisteiti hi Kon- stanlinopote.Sesqiekiqea mai ma- re parte a teinilielor mari grenc 'ie lotesesk in aneasti kapitali.asner* kattoate asprimile soartei'ie le ad- dsk kb sine prefacerile, Ptee de mirare a vedea nine-va în Fanar membri din aneste vcki familJic de .prinfi trekind de: o dati din a- vstia *iea mai mare în cea mai ma- * .■■■■■, < re st.iț»'1îc, nevoite ki>te-o dati de a îjnbrkțișă vr’o meserie și adess’ea kiar »n mesteșxg. Intr’o xlwioaw ns departe de palatsl.Sveției tiiia »n piinar si- rakydeșiAiți» din famillia imperiali al komneuilor. Avea kiți-vă jkopii intre kare și o fiie, alej.riia frsms- sețe kreskiloare plinea in țnirat'te ?1 — 1G2 — 6 foarte mare; H ceea ne skot k» mșWă W&ite ȘȘ^'j dș^jbns a pe asprii k^dilir® Mar- kizsl^pro^de aL^ipțț k^ypîesne a Ibâ pe fie-sa ^bbt fe^îngiii^Ve, a o d«HHein Franța, ai assigsrâ viitor»! tși ;sfirșasce ‘’d-Liid^i o mie ninci- Vste lei spre a’si inUmpina ne- H voi le. .La incepst;m> prea vrea bia- Ua nibdMfW^banii pe de o parie kare Unea st le înseteze kiimrilc, soarta stcTlsniU pe de alta ce ve- rdea ki> șe^prepar-L fie-sei ’i se înf%- țișazT în minte și dsp'L Hle-va kib- ssiri, lakrTme și sUrTiiiTri de ini- mi>, se 'boturi Htre anost mare sa- kriiici». D^pi» ce se învoi șl se în- Uri înskrissl prin kare abandonă pe fie-sa, priimi spre reskbmpTrare a cea mi ki> plata pe Ung* tresaml ce da diri nnnnilo fci> Ctadal și monstrxos tlrg pentrx ^ei din por- țile noastre! tUst nx așa. de mira- re într* o țarrr snde s»nt deprinși a vedea femeile vinzinds-se ka o marfa împuternicit ks drepturile p-B- riMesei, D. de B.... împlini k? skbriipTtate și datoriile;/ îndrepta ed»katia Sofiei, kăre seințellege H . eră neingr i ji ta, îi faci Ii ta toate Tiel* Ic accesorie, ii dettc felurimi de în- vTțTtare , si aria ajutori,ud natura, ki>nd el fc rekiemat de buftea sa, Sofia, de șai-spre-zece anni, deve- nise un model de frumusețe și dc perfekție; Eră toate preparate peniru de- part\ si ka st’șî appere 'elevă dc toata vecinTtaleași ațHâ înv idia ju- nelor sj^e’l^n^ag^^ ’ g D. d$®. ^ ^mbiș^âorbl, Inai La I?bart^ fes kățbyă aniW.în^p' in tea ■ Wvotațiiei;-se preim Hâvîn lr’o*I zi Hilare pe stradele strimte dela Pcra, skortat de ianicerii palătștai' Francei. Intr’o ceata de kopii ce sejskii fangr» inprjp Jnlî>l kpiHefejde Bonneval, v7;z3fb/WtHbfita?k^ da.- trej-spre-zece pai-spre-zece aurii. Isbit’de regularitatea titasarclorei, dc fokul Hutidurelor și de elegan- ța tal li ei, sta și'i face semn si» se appropie. Un ambasador va st» zîki> o patere la Pcra. Fețișoara se suppsse. Markizsl desHlliH, o în- trebi» fem o kiami» si kare’i ssht părinții. — Nmnele meu e Soția, respin- se kopillița; Noi suntem greci dc origine, și -de o nascere illuslFT'fdu- pi> kurnâiiii spune mum^-inea; ina nenorocirile ?>na dspT alta ne as addss în stare a îmbrrrisă o me- serie ka st tri»im: tăta-mes e jim- blâr. * Ambassadorul remasse iii mit de ă- ncăsta frumusețe răpitoare; dulcea- ța VoMîi ei îiattihse inima: spiritel ei liaiv și prokoueîl psssc in mira- re. Dupi» Hte-vă alle întrebări 1t- sț pe Solia si ii zistorii pe mare, hotirî a se internă în Franța prin PofOniă si Gcrmânia. Trelt^nd din Tafqia Europei ajunse in Tine la Kaminiesk Podolski, nea drrbnti>i» MetaUc a hotarelor rsseșui. Kontclc loan Dewitt era guver- nator. Priimi pe nobil»! k'bll'Ltor kâ prdveiiiutile nelle mai îngriji- toare și îl rKgiE» a mai întârzia la Kaminiesk spre a'și tea ropaos»! din ostenelile dnsmsteL Tns'L ns eră nsmai Iteviințcle k'Ure rang»! Mar- kizistei ne ('bliea pe general at^t de ospitaliar și îngrijitor: el ite pi- tescvedea pe Sofia tar* a se ri- pi de frșnteselcle ei. Afhmd de- te d^nsă posițiă ei, ki ns 6 rii^i servitoare nini atrtoreasij, di îin fel de proprietate ’inișk^toflre kmpi.- ratt pe o mie nînni sate lei. ms se mai stLpînr de â’și fanuc deklara- lia amonstei printre promissio de maritagi». Kontele, om frmos, abia de trei-zeni de anni eră loko- terient-general și inir’o favoare foarte marc lungii Katerinall, sk- v(*rana.~ PreHz^toarea greak'i» ntf l'ES'L sM> i fsg'L si a^ieasti, a doa fa- voare a soartei și fort a se îndoi priimi mi>na ne i se întindea de sine. Kz toate acestea se înțellege ka> ambasadorul n'ar fi prâihut ninî o datq> a se despirți de «n bine ne îl kredea de ateta preț. General»! guvernator Aștepte dar purt k^nd esneHențasa s'Leasi» Ia preumblare singur k'Lllare afert din netiitee. Attenni porsuHindso» ardjne pod»! se dsse în biserik^ fi» Sofia și »n preot le bine-kKvînti kis^foria. Pe k'tndse sevîrșă țermonia iws»- netei klopotclor dola toațe^biserr uileș'a tenorilor, ambasadorul: veni înaintea șanurilor, și ner^nd si'i p»ie pod»! ka stj treak'K, îi frbksri» ksnoskst printrten trimis de neoa ’ie se înt'bmplasse in net'ttee, și ka sb n» semene min'iinoâsrb povesti- rea, ii, arqblar b kontrakUl k'Bsito- riei terminat d»pi> toate Formele, intokmai (tepi» k»m se snfieaz^iU toate desnod^mînterile r deoinedie- lor; Spre a s e npp^ră' db^gbm^i«l și împKt'fcrUe foarte severe * ne afc fi meritat penlr» trsdarev sa, gene- ratei ordori'f» s'l roage pb oamehii ambassadorstei a’si strânge bagagial și a porni din nel'htee spre # aj»ft- ge pe domn»! lor extraHnuros ;' be mai delte 'Mik'i» și toale-dansnlo ae femeea sa priimisse dela> Mavkizid din prc»ni> și ks a4ei !o mie nirini sxte lei ai k»mp^i*i>toavei. Sofia al- totem pe l'nng^ anestea jq șkrisoare in kare se sk»să k%t p»teă niarbi- ne pentrs Wși a *âât^inirfa flFB a Mere și ihvoirțâ MelbsPSe a dbillea d piirinte. T) ; \ v se ne- kjji, hl estonii,, eră; plîh' de mînie și de Urbare, kT>Hiavea și ksvinte; misa» înkredințat ki> ambele k»ri.i ns prea da;semnc de â sd îiik^ieră spre â dă.în apoi pe Elena'la Me- nelas : Sgomotel 11 fak nerozii, și fefe phtrige nelJ sirii ntit; ' •J ■ Iar ințellepljd o pale •?*. ș'o șterge ka un cinstit. Iși zisse întru sine arsnkănd o după urmă kăutătui’ă assupra bastioanelor nctățuei și porni. După luna de miere ne ținu kăți- vă ani 9 și in timpul kăria/ayș un fiis, kontele de Witt kăllățo- ripe la toate kurlile Europei djn preună ,ku. belîa sa greakă, ■ Pretu- țindinLeraun adevărat triumf Ra- ra frumusețe â Sofiei pe lăngă ka- re seruiiiauvgi’a ți eto moeloase și pi- kantealle Orientului, pretutindini, in kăllătbriile sal le făkuiă un sirde înkăntwinte. Inacea epochăprin- țul de Ligne dela kare am aceste a- mărunte, întărite mai in urmă kiar de ea ănsusi, o kunosku.ia kurtea Franței...... O mai află In »rmă la impresurarea Ismailului dcia Kaininiekv : objel al dnkinări lor prinrului Polcmkiih Se suie ku ce entusiașm vorbeșce el de dănsa în memorialele șal le. Regii, bărba- tii.de Stat, înțelepții, kăpi lânii cei mari, la picioarele acestei femei. adorabili, ne înfățișa, zicea el, i- deeadui Sokrato; lui Ahiibiade și Perikle, venind la picioarele Aspa- siei spre a’și ksrățigustxLșiiinea- țea kuviritelor lor. Poate cineva Să’l krează kănd ii zi'iea: La nature prud ante eț sage; : Force Ie temps â rispector ;; Le charme de ce beațț visage ,. . Qu’elle n'âurail pu repetor. Se venim mai kun ănd la a doa e- poctrb a yieței ei ne, serve , de mi- nune spre a komplekța pe nea d ăii- tăiu- K.on4ele’ P .. la . începutul turbureilor Poloniei, își făkuse un mare pârlit prin i nil ui n ța rangului si averii salle noi mari. Depărtat provisoriu dulii kurte, se întur- nâ. dintfo k'bll'Ltoric prin Italia, IcKiid inl blni pe Konlelesipe Kon- lesa de Will la Ifamburg. Se îna- mori»nebunesne dupi> Soția, si fnku a intra in amăruntele unui romanț kare, de si skurt, fu plin ănsă de întăinplări; trek la desnodăinint, pe kare el 11 tăif; intr’un kip ku lo- tul nuou. iVnnik nu este mai fa nil in Polonia kâ despărțir ea ; abusul anosta al legii, a ajuns asa du de- parte, in kăt am kunoskut pe un D. , Bertol ne ayea numai patria femei vii kare'i purta numele; si de kare se despărțise. K-pnlcle P.... pro- fită dar din- avantagiul aw’sia; si luănd de mai naime toate măsuri- le nenessaric, intri» intfo dimi- neață la Kohlele de Witt: — Nu pw’iix Să mai trăiesk f ură nevasta dumilalc, ii zise el; am in- kre.dințarea kă si cu nu ii sunt ne- plăkul; puteam sVți o fur: ma îmi pla»ic mai l?ine săliu dator dumUa- ic feriqirea mea si sx'ți konserv dț> spre aceasta o rekunostință eter- nă. Eată doă hărții: uda este, un akt de despărtire, si are nevoie numai de semnătură dumitalle, pentru kă a kontesei este; ceastă- laltă este o poliță de doă milioane fiorini, să’i pr iimesni kiar in astă dimineață (lela bankicrul meu. Fă — 1G5 bine- săterminăm această kestiă amikaiemenle, sa» și alt-fel de'ți plane mai bine/ nsmais’o termi- năm o dată. Bărbalal făn> îndoială iși addase aminte de podal ardikat, fără skim- bare celle doi» versari alic marki- zsfoi ne se resignă a h»sa svi skn- pedin.mănă fără sgomot tesa»r»l .ce i'l răpias. BeIJa Sofia vănd»tă mai ăiilăi» și apoj revănd»lă de »nde era kon- lesă de Witt, deveni kontesă de P..și re»ni pe iăngă fermclad fr»m»seței:și o avere-ce n» mai a- vea egală jnEnropa. ..: .Kănd la 1791 Hea mai mare par- Le din magnații Poloniei se învoi- ri. a’și sakrifikă o p^rțe.din p.riveli- giele lor spre.repaos»! patriei, Ka- ierina ka st, dea.mai indii impar- Jantă a nes lei komfederanții, vrs ka 1\ ... s'i> se nsmeaskă kapblci; și kă să'l fakă a se holări la aceasta, j făk» ăns»și a ii foci korona pe din ai ntea okilor» Intr’o zi kănd d?;pă o solemnitate ea își skolia diadema, o,p»sc pc.kap»l foi P.... sfi zisse ssrrîzănd: Ce bine ’U-ar sădea k» ea. Ficrmnesuio kare .fon. umiliri- le acestei kon Iedera ții și k»m se i.i- n»ră k»vinlele jurate. Ifopă ce despăr» vis»! anosta, I....îndată se p»ne a imfrmin>- seta prin probele amor»foi să» e- sistința »nei femei pe kare idolatră. Artele, talentele, fokssl dindeo- si‘bj! o i.Tri a]le păminUfoi veniri? .a adăogi ia fericirea de; kare era okdliL Ka să satisfakă’dorințele noile mai mini, alle ei fantasii, el înființa toate fericirile krte imagi- nația poate sri> invente. Inlrfo zi ea doriăi o parsn> de; mlrgiritar; kontele cerceii» »n an pînoi se a- fie Tsna .(lemm»;.de di>nspli>^ teste ki,te o mic de Jaiși. fic.kare bob ce va fi assemeriea in mărime ka mojdefol; în. Orjent sc putori» aefona o de>mărgăritare asse- menea și în zioa sfintei,;Sojiei Ur- mătoare el bkoli frsmossl gil ai fe- meii sal le k« o koIoană ce kostâ o s»lă.de mit-dc foisu . Inkă pe la 13-1L anca stă rcnșini- tă Sofic era o kreaforă răpitoarCrde ii-smKsețe; trierele’i regalate, okii plini dcfokbl amor»foi, mlădierea, grația talliei forma» »n toi ce ar li : servil de model stafoarilor Greciei : ka si’și kreaze divinitățile. Ea ve- dea viață foarte de s»s în kăt .se- măna kă iPaj-e mmik d’amestik ks m»Uimea kare o îiikSngfora. îi» kă doarâ eră van.ă ci eră framOasă, și ea o sciea. Ăcest kaUce i se ad- dacea pe lot.minat»! făkase din ca an idol și de pe aitaral de ande o paseseyăjea plățiâ înmiea ka o kăa- tătsră și laada ks an sarris. Ițnpă- răleasă ka frsmsselea, semăna kă zice: Lameaeste amea. S’ar împlini .voiame spre a dă o i- fiee despre viata ho se petrecea In 166 — anea tekuință îiik"r>nlâtă a Tulkrn. n*&L'&>fia adună pe lăîigă âiue toate felurile de-plăneri: palat»? ei eră1 Templul ospitalității •, negreșit templu,-kăm; judi ne fiecine. > Sosind Ja Tulkrin, străinul kare uerea an adăpost în palat, eră prii- rnit kă un rege, dl, familia sa șt toți Oamenii Siii, kai- slugi, ekipage e- m-în- dispdsîția tei nion-b-spre-ze^ ne ti110/fărăSă aibă vr’o datorie, de nu Voiâ; riini a so arăta înaintea kontesei. La a șai-spre-ze^e-lea zi trebuia în sfîrsit a i se înfățișă nel puriii ka să?și ia koilgedte, și ano stea se făceau nu subt tinda arabu- lui desertului,Iii «ti in koliba Laponu- lui, 4i întrten palat îukăntata kă- ruiă zijiă eră Sofia. O dală, îmi acb duk aminte kă’mi zisse ea: Vin a- iftini laTMkrin si'nri fak kătcirci anrii asseineiiea vizite. T6dteHsemănau nisne minuni îri âneasfă Iciksiniă fără assemănare. Zlriis inte’b'7,1 în marginea-mesei un june străin kăruia mai nimini nU'i băgă de seanță/ întreba iu lpb Obamnă P>;.\ pentru «c lnu. 6' 01 ăpprtiape de dătisfi 1 1 ' — Trebue si> stea akolo, iibi ră- spunse ca. El este fiixl unui om'■te a kărmuit averile bărbatetei meu. : Numai zisei* nimik si după un flîihuVD. Vînițki, arătăndumi’I-' îmi zissfc? -^3<ele asta este Să’și înnea- pă kăllătoriile, și tatăl SăU îi dă i Kăte 6 sută ninni-zeni ftiiî fraiiăi J pe an ka Să’și săvirșașkă eduha- lia. ? = — Daka 6 așa, zisei» eu kontesei kănd priimesHÎ nisne assemenea Să- ra ni la masa domniei talie, apoi oa- menilor ^e/i sokolesni demni do domnia 1;n Irebue să le dai Să bea aUr. Luarlm într’o zi a ne prcămblâ la un sat numit Kovalovka ne era kăte-va verste departe de lulkrin. Akolo întrten masșolte assemenea ku a tei Jeans-Jacquefc Rousesau dela Ermenonvillc, se repaosă nenușa tei, Joward anei tei filantrop praklik kare strebătu. Europă ku a- ncl kuget t'ăkător de bine spre a îmbunătăți starea temnețclor și soarta arestaților. / Satul anosta fusesse mult ibkkiț de princuV' dc Prrfighnc și de fami- lia sa în timpul emigrației salle. Kontele P.... ii didese pe seamă dbminiul anosta , al kăiăia venit trenea peste doă mii olandezi. Ku ne interes am askultat nar- râția nb îmi lăku abbatele Shalen- toh (fostul .guvernor al kopiilordu- celui si aliunni al iiutei nelluîmarc al Konteșei) assupra vieții agrikole și pastorale a anostei familie;' Eată ne îmi spusse ănsusi în stanța (kame- ra; hmlpspj Dinnci de.Polignac: Kănd terroarca si opinia forțară faniiliile k^cdiiuiioasO ă tegl din Franca, si anarebia sărigera, toti Pb- i lignari emigrară și,-krezănd kăpe- = ste pucin va înneta bsilkîior de bu- = îlri>‘ voie, steăbăteră țări I e st răi n c — 167 — ife țMHiippn Ifeveitilt la' raftgxf lor și faiililatt de speranțele lor. Kon- (clo Felhte P.... ktlIttoTiăsi el pe atfenni si se află de ddt zifle la Ve- neția, ktndajxnscsse ani aieastt fa- milie nc se întărită diti Roma. Se- natorii se nitrd’teăx a o inlimpină si a’ipropshc paîatkrile lor; eapre- fcrihdiriaîMrib pscint neodibrtt de ki>t nevoia dC ă allcge, 21sse st o dskt la ospeleriâ sksdslsi Francei ic eră pe maigiriile:kânafefei ncHiii rtiaie, lirigt Rialki, knde kohtele Felinei se afla și el îri gâ’sdt. Țalâ- tinki ' polonez remase în' jiiirarc ktrid. vtz» pcțokandier inii tnd ks kiîlsla în mini» kă .st’’ roage st bihe-voiăskt st se nixîe de ak’pld, ktii o făinii ic 'disiirist ' dbresic, nelle mai bțrie kamere din. lokan-' di; — Itist rcspxnsc kontele, rai se veri firt asseinimare. pare kt nx stnt dator a’roi ’slrikn ’Mi addsk aminte, între alteto, repaosxl penlit rihnini. de b .strbtlo’anJ ne delte doairtnei — Dar ie S'b l'ak, domniile? tn- ssși dogele, în kapxi tiiltlor inagni- friilor repsblinci ’ini a da cneâslt p o rxnkt și mi ’ i a ddsi e a 'ii. Dcgra b, degrab, 1t bine și ie Doin- nxl d»*teftf de Poligiiac așteapti. jos, ni'F>nkthd prtnzxl le’prcparassem pentr» dimineața; dar ns e nitnik kt aksm îți prepar ăl fel .' Ks tbâtc a’ieslea koblele avea k» sine nsmai r>n kamăfier și nepsltnd prcpkne nini rangkî' ilisi aVcrea-Iki tea mare, lokandiersl șttrxind k» pi^mt, konlel# l<țfc a se indspll?- kâ și Itstnd appaf tartibnfel ie ok- kxpâ, se mx]feșaj'k»:d®t kwutrtțe în katsl.de sxs. Ktnd, dspt ktți- vărinni, o konibinare de împrflgii;- rtri nenoroii te forțt-iifestra faniilc a Iși Polignac de a veni st nekiame în Ukrania ospitalitatea dela tnssși kontele P... pe kare îi desfoksi- se in Italia, anosta avs dclikațeța de a ns’i despre aneasttîin- pregisrarc ie ••’l-ar fi smilit^Kti el ste de dorit ayerea ktnd tine^vă este avat, kă kontele P.... pen- Jr« iei nenbroriifi-! Koritesa > P-. I. '> ■ se okkspă: sings- rt ks admiffikărația b«nwilor>salle qș ks ndevtrat' setntnă sn regat; Dimmeâța:,k«d6txlîn trebiyîștk’trr riisilf întinsele deminisri; ;șeara/kk. ; totsk -î n pitiferiyde-Iclariâ ssbt.a-- nea mxll irno do forme ne lonasio gxstsl ktnd are înlesnirile snei a- Narișkin, ic eră objefel kxgeltri- lor tinere alic împtrafelai Alcksan- drii, Țiii* trei zille ațeăsit strbt- loare:: Teătrs' îri deosebite limbo, balete, kotirierte; Vinttoatc-, țllsnii- pații, foksri ârtiflkiaie, riimik nx fe Xi’tât. 'tcintes.t ftkx onoare beț- iei .Măriei Antoniei ks o gratie >ie nș sd poale:spririe. Roritelc'P .'. ;. spre a nentxri pe fem.eea iem ainâsse ah>t, yr» kâ o grtâînfe;^’aibt‘ntmele Sofiei, și intrek» ăttt in mare-ksviințt ktt și irl‘’gbsft'oă'te ktte. antikita’tea si ins timpii moderni a? putui s%ne ara-\ spelmwe formate din sranue uriașe te de mai însemnate. Trembeski, poetul nel mai nele- blu al Poloniei, realii, in etate de șai-zeni de anni tot fokul și geniul juneței spre a kompunne assupra a- nește! gradine o poemi, ne trene drept un kap-d’oper>. Ka s'Vsi termine kugotul, kon- tele -allese lT»ngi moșia sa dela Hurnan un spațiu întins unde natura si>lbatikT> putu a se i^sa în- fi^muset/brilor artei. Dot> inii, de si, teni pusseri» a.lor skorvee in timp de zene anni ia aiieaslT>: gradi- m>< și se kieitui doTb-zoni milioa- ne j^blo.. In line in stepele ledi- sanului, Pung^ un lok ne e kunoskut numai prin eksiliul lui Ovidiu, el în- Jiiitț'b aneea ne imaginația luiTasso pusese in gradinele ArmideL In timpul lokuintei melle la Tul- krin,- vizitam adesea a'ieasti, fru^ moasT, iokuinli»: stăm furt îme- taro in ektase înaintea acestei krea- Iii uniTe, Tn obeliks dintr’o singura sta- fentrșnci Sofioyna, io temei atu si a- n'b de granit de șai-zc'ii de piuioa- J pwU'fe de șapte stane de granit a- re de nalti., și pe kare sunt înskri- i ka piramide și sprijinite de se vorbele urmT>toare: . i 'unșuși greutatea lor, fapli dem- (Amorul si Spliaj, arați,.pentru I n'b de Romani. Apa, sk'bpimd din Tine si prin nine fu kreal. lokul a- j aqeaszh>s])(dunkrbmirakuloas^,.iner- nesta. Dinlr’un ințins .se rc- ge printr’un kanal ssUeran a rera- pede o arsnk'blura de api> ne.este mai ’nalti, din toalh Europa. Alii riul Kamiukase derîp'b dintr’p.hrhl- țime tercibih>,peste s(i»nnese spar- ge și se remdt'b intr’o ’teata, foar- țe (loara; ani prin nis'țeposomdrheîpanoranra» fcng'ha hc seam-tm, spânzurate în aer., st. zi,resne o kaskadi» subt mii de pon- turi de vedere felurite. UrHndun drum to>iat în peatra, te afli pe o sțtnk'B ripoas'b de unde okiui dom- nesne, pini> nu se mai vede, apele azurate al le unui lak> ne rekiam’L saltul poetik dela Leukadia. 0 kli- m> netedă dune la intrarea unei spe- lume profunde sprijinite de o sin- gura stani» de granit, de unde slra- P'b o fontMT» kopioasa. De ani treni intr'un anii teatru okolil de o îndoiți, portik'Lde pleopi de Italia. Mai departe lakul repare, un vas ușor ia pe ki>|lT,tor Iralreo boltiîn- iunekoara undedespare yre odox- zeii de minute ștrekuraitduse pe subl graurtdele de stimai atlrnate. In mijlokul lakului se înalți, o in- soli,. unde subt arburiî masivi kon- sakrali doliului se repaosi, ,'ienusa lui.Trembeski, okoliti, de kreatii immortalisate de geniu. Assupra kljîiei dealului resare sorgintea ri k'bți-va pași mai nainte, înlfun basin de marmura. Ajșiigiindin vir- ful unui munte, attunui vede sine^va Jiilreagh leali» frumusețea anestui lok ne si, desfășura ka o magikb — 169 -r nelerminata» deogi*b’dinii fa»ri ass.t> minare, s* mai adaoge nine-vă toa- tcînk'bntamiintele ic arta poate s^’i împrumute, o profesie de tempferi de koloane de tot felul de stiluri, slatee de marm^și de bronz, mii de punturi de vedere felurite ne toa- te sunt riisnp tablouri porfekte, a- pa rcprod«k'f>ndusc la lie-kare pas subto form'Eiisois si attunui vam^r* turisi leb efă kU neputința de a nu admira pe aneea pentru kare amo- rul kreease atâtea minuni (l) Dup^ moartea kontefei P. . kontesa Sofia moșteni toata» averea nea mare a socului $t>u, ka soție și muirn» eprlroapi» a fiilor s-ui. .Atunci pentru ea innepuo nm/f» esistințiși mai extraordinara poate de kut nea pini» akum. .SuvereiiT, în oare-ka- re’kip a unei populații rcsprBiidite assupra unui mare si întins p'Mnint, sniu si> în trebuin teze daruri! eku ka- re o înzestrase natura spre imbu- irbt^țirea doiniriferilor sallc. Prin- I; Io urina cellei (lin vrnri. mofeiu a Poloniei, Soliovna s’a konfistal și s’a ?;pit ku dominferilc koroanci. 1 s’a ardikat și însuși numele ne erk d a t oare A mdnd *î v șt ast'tzi se nbmcWî Țariljne-sad țgrbdina Ța- rinei), lais'i» este ne va kare e ma* pvternik de kT»t armele, kutropirile st hot'M'îriie puterilor p'bim.nlcs'ri * 1 este puterea șt domni rea memorie' și a pocăi ei. Frumoasele versur* alle lui Treinbeski vor vem^uea în. tns tinerea do minte oamenilor, ș în sekolli yiițori vor șpime lot d’au- na Tpjmele, aingwl nume Sofiovoa îr” o indemi»natikș: și Intel loapli» ad- ministrație în dulii soarlea vasalilor stU, întemeia șkoale spre a’i lumi- nă și apoi a l e da libertate,, ^per- fekțion'L agrikuHura, iqtemefe fa- brice și meșteșuguri; mkoraguE in- dustriași komeniu!, deskizipd dru- muri de komunikație ku Odesa și Danlik. ; Sofia, aceasta, minune a minuni- lor fe^ese fbkutb de bărbatul sm spre a'i îmmorlalisă amarul; -mst> acestei nobile ambițiinu’i fe destul numai atat.. I.șe p^rs ta/țoale s’t falcBși qe-vă folositor. învățata, ka dorințele’i st»fie poruhni, hotm si» kreeze o uetate kare s’t se n^mea^ ■skij Sofiopolis si sri> deskbpere nea- : murilor fiitoare k%trb putere .are fru- musețea. însoțim pe kontesa în k>il^toria nef’bkuîn Krimeoakas'bia in șt^pî- ni re niște moșii liolT>rîte pentru ar- dikarca anostei netadi, si kare i se didesei> printr’o. bine voința îm~ p'LFL'țCâsk’L. In vîrfel meridional ^1 Krimeei se înalț'b un îndoit promuntorfe. Altul kare este preste Laspi șe nu- miă o dinioart Partenio.nr unde fe . templu terminat de Ifigenia. Intre aceste durL promuiitorie este o văi- le deli’iioasLunde domnește o pri- nrbvan, nekurmat*. Greiii, spre a înkuvijnță irșmusețeă anestuilok, ’l-nu numit Kaloslimen. Ani Sofia vru a.înlemeea leialea Sofippolis. Ne sbi™n pe Laspi, unde Sofiapo- runif w nă' Esfahisl, anlik'LiifliJ&c pim Ia ori- zorit, li as tain dea fli n vedere to n- stanțînopol e . Sofia assemeneăîși.a- țint^.inxlt oldi assuprâ aneșUipont mpli»ri ho formaserb frumoasa ei viața,, ne^ greșit ți, trebue sa/i fi. venit in gimfl rekanoșlinta k^tre neî ne a tras’o d’^olOj k'bni. frumoșii ei oki re- niașerb piuit atțîntait k>tre ner, și rtzuiu lakHma 1 bnihd înseni- nai lor. ifei îhdoiapF» H evenînieriteîe did ânhșT 1814 oprim anOste proje-, te Tbok'L dela înnepslal lor. Ti iii- pul, uc derapmvL nelle fataile, stinge niai ripede netlc abia inki- puite. KohlOsâ de. P ... aneasls stea mi- fafcblbasi> 4i a mărit la Berlin !a Mole iw: (1) Kontele 4. d? Lagardt. Domnule Rodaktor, ' Aid vtot Po^sia imitsikti, • La (1) Sofia este mania Doamnei koptesoi de Kisseleff fost preș ide nl în l^m- 'TÎpatele Danwbifcnc. Rodolfo. Ani nitil/o, și iiir am mai HitiTo; ’ini-a pI4>k»t pe Utidc ain înțeles, dar pe unde nă arii pri- ceput , am zi^> p'bkal lat nu îrtțel- leg! Abtprbl anostei poesii poate S'h’și aihi> k «vi uleie salle! si eu în* am pealle molie, Hnrl am lio- iwll S'b le întreb; voia st? zik adi- krL ka, ain un kbvînl si bsn adik'L fiind to ns înțeleg și vois sî> în- vi>ț. Terog dar spîsno-mi ne va sa, zi- leb vorbele din versul 3, stanțe sakrc? — ne va st întelcagTi po- e-tel ks vorba din versul 7 inves- tit? Destin»! din temi 9 in'am gândit k* poatp st, fie vre un zes, dapT> kem zineți dsmneavoa- știi ifam învățat Mvtologia; în lota>l vorbelor *i>nsT> din versul 13 ai a- Hes to i p'Ltran, a n 11 k «] â u d a ’i e, se : putea pune altele. — Kb vorbele t î im r a ard o a re din ver.%» i 1 î ne : înțellege poetul ? — Vorba ba l sa - m i g e n e din versul 18 ne va zi- Icb? Terra din Versul 19, de He'hb se zinc "P^rdlnt? — Pre- — 171 ko’li (Vili vtnss) 20 e vorlyr, frari- rosteaslm,? itali'enoask’i».1., ț—Vor- ba; ansi tifl or din verssl 22 'mi a pl'Lkst pe ut re k't am fost șide fa- ci la o assemenea representație, dar vorba Srtibrsinar, din ver- sul 24, deșiîmi SBrm'smincaski, în si ns sm's 4e va s-kînțellcagi. ■— Medie, dini verssl 27 mai ki-mi viile’ â krede ki trebse si fie vr’»n narne de om sas dezes; pentni k’o vi>z skrisi ks slova, mare. — la «Dc ‘ăi ■ preface ast-fel pbmiși- Tiți în'Brsli» am ifriepst ă mijeam skirpinâ în' kap, Isind»’ mi și e» partea iii kit pcnlii neca dese at- liiige de prilopscali. K imd (1 cm niâ la mi vei 'forte .si îiițclleg in- treagi pocsia aneastă, mi se parei ki ai la(. aicea ne ieri dela Rodolfo. in verssl 33 vorba stranie iar n’am înțellcs’o, peritr» kic», bine vezi diimneatii, Sgnt de aneia.kari kam msitișoare hs îmellcg. — Re- j» ni din vers. 34, dc și îmi s&ni rominesue, dar nsmai în vre o j- te-va loksri'aîn v-Bzșt’o skrisi, fi- n sinii dsiniresk bine. — Ro- dași», din ane]lași vers, sp»nc’mi kerat, te rog, iie însempcazi t,— A n gel din vers») 36 liamviz ki va si ziki înger, dar dc.^e n« i se zi'ie înger? — Ma, din.,yerșsl 38 îl viz kam des tigsrmd flcla o vrq- me în koani și mi se PATCrkfî ,V gre- H.esk. kare e de .mp»tei'p i A ? l sa» dar, ori, da, al noshi. Eter- ii»}, din vers»! 39 Vii ki se rmiartc la Damneze», darms anisieinsein- ne a zi. — Vane din vers»! 40 im- ’mi a t»rb»rat kap»l. Sple.rt ji’dl din. vers" 43 si 40 iiîrin’amjVridepfi- t’o. —. Divini ta ie, diid vers»l'4-0 iar n’am înțeles’o .—Glorios iiiri ver- ssl «Oiar.... — M o dei kl-’î pț- pirat, din vcrssT Bl iar.?, șiîâr, ?• iai’- ' Si le mai rog/P de prisos, peh- in ki domnia ta sni» ki esni voibs admiri -și a îndcst«Iâpertel ne Si- re ninsie sbl! ■" ■' ■ 1843, lansarie 7; ■Bkksres’iî; v Ej .■/ I.' Dom tnd mi1»? : ‘ • "■ ? ■ Priimindskrisoareă Di Talie,pli- ni dc glame si țle o k»rșțenic li- reaski din 7 lanr, cari, ki am și p»blikat’o. îmi neri si te irideșts- lez la atitea nedumeriri, la țar? krez mai inșii ki iie profani, kini slil»lșj nn,narea penei fi,.'îjdle h» seamini do birbat kate,?nș’și a ksto kresucre; neri zik site Îndes Ișlez, șj.neri »n Jâ^rs'gr^»., pcnlr» ki de n» yei*avea Și ti. “fa g»st»ri- le ori kaprhrele molie,,, ksm voi» ps- țea e» și.fak pnp»nca a’ieasța? , 'biiai și ma; înnork ; vei șjji 0>p si : ki es .ș^iț.kam,l»pg Ia vpnbij’iOrr din firea mea ^..ori ki nisneaș&enie. nea șiyjcie -.Hei- o deslegajg mai k» : dc țnn'pnsnt»] . in .timpii „Malri, Așii e iiatsra analisii; msa, timp — 172- avem, annul e marc și vom pu- tea hotărî tate o koloaiiă do* la fte-karQ foaie; îmi.fek o krune, și irpiep, Kănd oamenii seințeilegintresb ne^prin limbă sa# prin graiș, at- t»nnj-si.e» și dumneata zinem eivorbcsk. Vorbit’a» si skris’au șî Omer, și Platou și Pbtarh,.... și Profeții, și Apostolii, •. și Ronșseau, șf Jțonteșqnieu, și Raciiie<... Vor- beșlc și șkri» și Englezii și, Germa- nii., și Franțezii.învățalii; vor- beskai skri», si Arniuții si Bulga- rii, și altii assemenea lor. Vordesk Mis/b și selhatiin>- lai si a» format o liinbi pe kare tre* bse si o învețe in skoali Provin- ciali, Gaskonsl, si T>nsssi Parisia^ nai, kvii alt-fel i/osnie niuiș’ovor heaski^niqi s’oskric kbin sc kadth Akfiina noi ka si ne furmim o limbi,,, in> trebfic si ailegem ne c- ste maț b«n ,șî mai klasik din di- alektelo noastre? • W Ircbite, ns a neimpramfita, 41 a ne Ibă în apoi moștenirea npiti sas »itati>, pcnv trfi kare ne aflțm in șiri'iic? Nfc trebae si Iepidim tqț ne așa, și vor mai perfțkțipnâițe B^de nș, paqe.bșni, p’arn lfiat nirnik nim»- Ini'. Tj-nsi-nsfe deshd si skrie m»lli dspi kbip.skrie șmd ka si se lj^ gisiașki. o limbi; trobse și vie Genial,. Talentul si formeze mode- Ie> kapete-d* operi, si înkiu tp,, si ssbjtfge pe nititori, si strimale admirația din sekoi in sckol, și se- kolii si rcspeklc, și aUsiPți anei — 174 — Geni», anei Talent poate zjnei «A-, ceasta vi b limba, Romanilor. » Smerit»! me» negenis si netalerit ns poate să impme legi, șrprih sniiare nicink krez Să te îndesii l eze la întrebările ne îmi faci; :s»rit ănsă hisce rimniri, nîscer l^krâri ce intri în domini»V liCteratareî generale ii λt»lor'națiil6r \ ne tre- b»e si le înveleai le sine cine-va. Dihtr,acestriâ^feriVi»riete; ne intră și înîritrob'ririleD: Talie, Kăndîti vois respKnde la elle, atonei da» Icktic, și daka veUă înveți, trebse si. as- kxlți. Kătpentra altele sunt, d»- pă ksni-am zis, riisce păreri,-hi-’ sCegsstBri,niscekapricealle molie, pântra kă tot omxl âre pe alic .sale, și eu ns poem Să fak/o escepție la regala generali a hsmer. ? dbmn»le , pe aceste prin- cipe, yoib începe a’ți resptmde. ■:J ry- I. Stan li: Șeii domnia ta ce va sizi'kă stare. Hei bind! delăstfa- rc sb face stan ță,preksm dela fire fi i ii lă , voire, voință, k vede- re, kfedință, și-delaad»nare â- d-» ri a ii ț% a f l i a re, al 1 i a n h>• WE Dsp'b kmn stă cine-va așă este și stanța.De stă kărid citește nisricVef- ssrifspre escmpls pe acestea alte l»i Rodtiîfb, fie-karc pătran,dsp'î/l&fii zici dmneata, se ziric o :srtănți de patra versori. Pot s.ă fie stanțe și dd tfeirși ile cinci, și de șâke’/pîni îa’ zece vdrssr i> ăns'b -n» iri'ai rii» 11 de zece nici p»cin de trei. Stanța eîn celle-l-altepoesii preksmfcstro- fa in ode, și’kspletsl în kanțonc sas kăntece. Stanța de va fi «uită kw alte stanțe, attsnci se poate ns- mi stanță, iar de va fi sin gura likă, ăttenci dspă fel»! skrierii se zice : epigramă, epitaf, madrigal șcl •: Stanțe regslate se zik acelea ce a» toate versurile de aceeași măsură șielleintresinekoprindacellași n^- ntăr de versori; stanțe neregulate se zik acellea ce u» se asșeamănă între sine nici la nsniăral versori- lor nici la măsura lor. —;Am zis kă d«pă ksm stă cine-va asseme- nea e si stanța; iar daka intri într’O kasă.intr'an palat, și treci din des- părțire în despărțire, diii.kameră în kamcPă; Urmai preămbli, Iernai biți în s»s în j os, si mai vîrtos kănd s^i1 înlămplâ să [ie kasa ori ])ala- tșl a dxmitalfe; fiiăsce kă te vei ap- țnska si mi’ți șezi, să mai stai, să te mai odihnești, si tc kblcî, în Ir o kameră, să măilăiici într’alta, s% skrii într'alta, Să tragi ciăbîskbl și să bei kal’eaoaîntr'alta/Să priimești amicii într'alta, și kokoaha d»mi- tâllc tot asscnienea;â Ilari ci kamerele hcesțca, despărți ri 1 e acestei se1 zik iar stanic, p'o limbă, iar d'bpă glosa roiriăneaskă, și dbpă lim- ba trrccaskă sc zik»,; (departe de ast lok) odăi. • — Sakrs, e o vorbă ce se t»vi- ne la l»krăj dc damnezeesrii, reli- gioase, ki>vioâse, sfinte, la scîînțe, la arte/la mădsll'îi; ta4okmle »n- — 175 de șe Jodtivi, și se in vata». aieslca, sil. Sakru este un fel de șfint, in- și, HQ-Yii mai p.ucin deki>tslnit. Dk- pi> skrisoa-reă 1). Talie.aiii-vwstk’b kam sHÎi grenesne. Asâ, â7W?pe ro- iutii csie sazhie slint, sas si mai rom'LiiesHe stnt. (Sinta Mariâ Std Petrs); îepo; s'a zis iar st n l; darat-. founi limba egloass'K. K/Liidzi^em trst kh ivește stih, sau sînt, și i:p*> sakrș (sacru), allsn^i vine glo- sa si se fane limbi»; pe Pungi» n ie- slea,, vorba sakns neyiaj trcbuesie, (tepT ksm siii, la vorbele: sakri- fikare, sakriliiiu, și mai vîrlos la sakrilegis lie vei fi syiiind. poa- le -ki» ș‘a adoptat în kondikș.krimir aal'b/ lnkipt.es‘ie’ți akum, domnu- le, ne ar fi fost de .biata noesie krnd poct&Lîn veisfrl S^ar fi zis în. lok' de șt a n ț e s a kr e, o d t i’ s ii n l e 1 ic mai -vers! o vorbi, UricaskT și alia slavoni» 1 Bietei Romii sas mai virtos bietei poets’arfi aflat intre nikovauT și. liokarj- Eu tiist am a- vbt un. kaprinfo urndat ki, nini o da- iT'.nu’nii am pusdegetul akojo, și le sfbUesk șipe domneatâ st le fe- rești de a ți *1 punnc, kTii, si de ți 4 vei trage sdraVTii* tdst negreșit n’o st snii ksiii si» 7 bagi mai kurTiid in gt.rri>; iar mai virlos kapul st li’l icroșli mairTu de kTli-dcipk, și snii ne ințellegks aneasfo? Eu nu piTiru lj.nzm.ai depavtodclitteratetȚ. K'tnd vei vrea st steril, si îți voj fi kapul mobilai -ki>asseinteneă vorbe de lot fetei, -adikb int.okmai.ka kivolul lui Noe, krcdeiii^.kbsefancîn el kon- , fosta ternuluifoi Babei; și biata lim- bi, ajunge, dupT ksm ajunsese glpr ' sa, o ariekinadi»;.foarte dcmuȚ de pkbns. , 2! Investii. VpsU, pe Jjmba ksrâl romTneaskT va st zilei» mic- ea ne zinem akum pe feșesie ^aî- ni». Dela vcst/L se fane vțstv- .mint sau veșmînț; dela ves.tj st, fene investire, reveștir.e:A stTTveslirc, kw! vrem adiki, în parentese st vorbim o limbi,, iar ki>nd vrem st vorbim o glpsrJh, flt- Uji ii zi iiem pentru î n v e. s t i r e î m- brrkare; pențrș reveșțirețarîn- - br^karpt Ș* ,PeP^ s .U*VQșțțrC deghizare 1! ! dt>pT kup ^Wpni- nișorii Hc’mi au învățat, va franțuzești, și,mi’îi mțrg la Ijafinj,-. skat,. iar dupT km. zik^dfÂțini^lpr maskd, dar vei zinc akșm\ daka învestire, va st zilei,înbrTka-r re, pentru ,..va ț sț :zâkrjb șau isi des 1 ea gi> •,. pricepi dumneata. Bietul Romii,;kind a avut o pere- kc.de itarifau. ki>ltepi ka st’șL ajk- kopere pulpele și de ani inai^șus (ki/ii, •kȚniașȚ trebue nel pucin sț- li avut inăi nainte) a zis ki ș’a jm- brăkat, penliăkă, cod drept, a- șa a și făkst; ks aceasta ănsă a in- țeleskă dakas’icîmbrăkat adikă da- ka ’șia pss kăksnii 6 și investit. Kănd iară s'a învestit cetățeansl, sas kănd s’a revestit ks vre-o dre- gător ie sas ks veșminte! dregă tă- riei, azisșipentr» kna si penița al la kă s’a îmbrăkat, ăiisă (ț îmbrăkă- tsrb intre îmbrăkăteră, preksm c și kă zice: kăctela lai Vodă, kă- HÎalâ popii, k^cibla . beslcgii, kă- ctela ncaintetei •. - kăHislele ano- stea ănsă as wncle lor, pe kare kănd le nsmesce cine-va, găndesk kă cl n’ar trebsi să se fickăjaskă, Ast-fel 6 onud simpla si iăiă k»no- scințe, ka en kăpităfaș de kăle-va vorbe își arată ideile mărginite si kănd dobîndesce și altele 16 arată priii âhâlogia cellor cescie, kănd făkănd ^eriiăhărî sas parabole no- rocite, fond greșind ka bietei pot- kova'r ne $’a dxs lâ moș popa și'la rigâi să vie să'i potkoveaskă pe fisl să5, kă e bolnav. Să mai po- vestesno kă s’a d»s ol și lainedifc, sa» la doktor, sas la doftor, sa» la dbxtor dopă glosa vorbitoare și’l a r&gat sb vie săbie de »nghi- șoaiă, n» ne pasi> k»i. Akbin, domnble, es dspă plăce- rea sa» (iapă kaprineic mel-cțltem îi vrea să'zici) kănd îmi p»is kăl- V>hii sas isnienele, zik kă mă îm- bi’akț kăndhni pbi» baitielosa» ves- mintele, z i k kă mă î n v e s i«;kăn d bri eklistiaslik sa» an dregător ia mantia arcîiiepiskopeaskă sâs a dre- gătorii sallc, zik kă sc re veste; kăiul cinc-va ia alte vesminte kăt săris'lmai ksnosni și merge la bal maskal zik kă se străveste; as- semenea zik kăse străveste și kănd nine-vâ se reveste k» vesmintele,k- nei dregătorii, de kare el ns eră ni ni dc ksm demn: assemenea s’a sU'ăvestil și asinsl kănd ș’a po- vestit kspellca le»bL Be vei avea și dumneata lot sterile orikapmcie melle, vei zinc tal assemenea-, Iar de ju;, i m bră- kat e., domnule, și ănsăși kănd iii p»i kăniîîla în kap, și dcsbrakă- le, și ănssși kănd ’li o șkoți; ăn- Să kredemă kă rm’li va sădea bi- ne; iii spate mai din a irite, ka Să na lie vorbă măi ne poimâine. Glossele aafeterimi de ast-fel de vorbe‘“nep»se lâ lokal lor. Romă- n?d simplă/ f ufă să scie nbti păr- țile koipatei Să», niniănsasi inima andeiistă, kănd îl doare vintra sa» bsrla, zicekă’î doare laininrb, si dc’1 ar krede mcdiksl, ar fi vai e|, — Assemenea despre boale. nea mai k»nosk»lă Romănstei îi este frigările; dakaa văzst kă boii- la a ap^kal pe Hine-va k« frig, la Ireksl in kăldsră; și n»’la dat hi sudoare si ăssriniă ka si/i mai dea pas vre-o zi doă să sc mai skoale si să mai ăinblo; daka a văz»! kă boala ține »m*i n zîs £ lângă, și boalei -ia zis lăiigoare (langore. fangiieurj de 7, de 9, de 12 .,. de 40 de ziltei Ce facem dar noi ak»m? s-|, zicem vinlrei bortei, in im%?si tangoarca să n’o mai între- bau ta»m drep langore? sikănd lângă litteratera și komercteteă n» zicem kă lângă? doiumrfe, lasă să fa- cem și si» zicem kw b binerin celle bisericescu Sădăm tei Dwnezes ce este al tei Damneze»; în celle te- mescî, st» dăm Kesanslbi, (pe gre- cie si Cesanstei, (pe românie) ho e- sle a Ccsarstei, si in celle litterare st dăm limbei ce este al limbei. Ns zik bine? Eh biet bine zik, ma Hine te asknllă? în timpii deakxm $’as vorbit oamenii $rL dea Mamo- nei ce este a] lai Dninnezen k%nd zik Sădăm Gcsar»tei,alie Cesarstei, Îmi fak inemici; pentrs limbă iarr zik oamenii kă, bine st» se k»I- live, dar si» se sicrie tot knm s’a skris, adikă si» se poieeaskă ten fer, dar si» n» prie nimeni măna pe el si/1 k«rețe de ingim»; si/l lase toi kw a fost, sa» daka cel p»țin ’ia șters regina, Să stea ani si Să n» meargă mai nainte, din pita in pi- ta, pini» kăndaprinvenita’i da te- st]» 3 Destinai. Bine ai dat ks min- tea domn»le, kă este »n zes. Acesta in timpii păgăiiătaLii eră regulator») tetelor ființelor și tekrnrilor, eră stăpînri și ze»l soartei alic kărsia hotăriri eraa nestrămutate, si kă- r»ia i sesisppxnia» toți zeii. In tim- pii noștri, Dsmnezesl bunătății, al miscridiei, al dreptății si aEtemini- Ioi\ Damneze»! Progresate! esteSlă- pinal soartei kare pe termenii kre- știnesnionbmimProvcdință.EKKii- vintel șispiritel laminează și măn- teesce oamenii și dobitoacele, adi- kă pe cei invitați îi face Să ks- noaskă adevărsl și sl takă înain- tea tei, si pe cei îndobitociți îi kia- ltb la temină; si sciî, domnsle, prin cc isi operă el minunile > acestea ? Krede-mă kă prin limbă♦ Un dialekl și ka atăt mai p»$in o glossă n»e în stare să arate temina mînteitoare in tot adevăral si stră- lucirea ei» Devei vrea să întrebi sas să ka»ți ce fel a» skris profe- ții, x\po$lolii și Părinții Bisericei, attenci mi> vei kredeși mai mdL — De Itandavein sn ast-fejde Dnmne- zet, destin»! a remas o vorbă ka și soartca, si mnnaî figurează ka n»- me propria de kăt în Mytologieși în allegoriile poetice; a;reinas o vorbă de rădăcină, de »nde tra- gem vorbele destînare, destin-a- țieK predestinare; ce s»ni mai de aceeași pstere ks vorbele arsi- re , b rs i tă, pre^rs i re /.. i Attrakția. Aci nts este nici gbslnici kapricte, domnule; aci cel ce are sreki de a»ziț să anză. Attraklia este »n termen ce se în- tăinpină adesea in skrieri și mai vi r tos In seim lele l’ysice. Attraklia este o pstere ce se află în toate kor- psrile ; liră dănsa temea ar fi o rrină, o risipă; si spre dbmirire mai pipăită, îți addsksn esempte. Kănd te ai kokoța, domnule, în vîr- tel Kolții — ori k»m e ak»m, ori kî>m eră mai nainte, n» ne pasă— n 178 și’ți ar veni fantasia, doamne l'e- resrce! s*i> sbori de akolo; stiik le nerta, taiii te înkrcdințez krh ite sbori; kazi jos, și kazi, tale, dc se țteMc pomina. Stai mc le fa ne st kazi? Puterea qe arc pnmintta de a atlrage toate kkrurile mc sunt In koprinssl slu, sau ku alte vorbe, in raza domnirii salte ,kTt)e nenlrs s ta. J)e nirJ> vei in tr obâ: io t J n tr’un fel de răpede este mieaste tadere sau putere de al tragere? Eu si ‘toa- te temea îți va rcspșnde kb rapi- ditatea aceasta se di fiere (hpT tat Kolțea va li mai nalte si koi psl mc kade mai greș sas mas volumi- nos.. Proporția aceasta pe kare noi o esprimi>m zitand; ku tat... ks atei,.. 'ici inv’bțațiîn staințelc fy- srie.o esprinih în kipșl .uratelor, pek:ire,deiteT vei înțeilcge, kslpa ns & nita a mea ui ta a dumitalle, kslpa sas a rcerrce terii, și ades- I koperiri arcestor crșdiți sau, ktaerte- mane, a lntemph>riior danii talie, tata vorli fostpoateb'Ej’Liiii pe tand dumneata erai mik. A'iești înlclleplik se esprim'Las-fcl*. «Toate korpurilc serrped talrc pimiînt Io;o rapidita- tea de o proporție învoi st ki>tre pif tratei distanțelor korptata.» Ihșt allraktja sas piiterea attrak-. tivb. ne se alh. intre p^niinl. si kor- punledin koprinstalui s?n; inire un kerp mai marc si ai tel mai mik, despărțite imul de altei, o asseme- nea attraklie sc afli, si intre pârli- nd lele din kare eslc kompbs un korp ka prin icgTtera și kbmbina- rca lor st stea korpsl intregși kom. pakt fbrn a’i fugiși a se risipi pr r- tinel lele hiuna de alta, dupT km se nitemptetand korptaa'iella putre- zește. Cead’Tntete, adita Mcadepe virfbi kollii, se mmiesMC a Ura kț ie snivcrsal'h, si Mea dea doilea, a- dilvL neca mc fa ne ka eh st li 5 es, dumneata st fii dumneata, leit per scklit, si el akolo S'n fie el, ori ni- ne va ti, animal, plante, mineral, ap'j>, aer sas gaz; mica attraklie, zik, ne itelash pTrlhielIele korpa- rilor a sc dcssoțiâ și a fogi »na de alta ; aqeca.se nsmesne al Irak ție moli ekt;Iar l . Appstate, spre c- seniph, de an lemn și hk’1 teșii în pake ka st tic ast-fel kam l’a tesat Ihninezes spre-a fi lemn; taieT, bSbkVi, frcata’l kr> «n hciTstrbs sab ta> o pite; vei vedea ta lemn si se mărcint si se larce «n fel de ibt- laib. Ce ’i-ai tekst dumneata ta a- Measte fapte? Lîai destetat attrak- ția moIJekblarb, stemmvLndși sdro- bind 1 emm> 1 în p'briiHello tal s’a pa tel mai mini. .Vicste p’brli'ielle mai "nainte sta lipite «na de alta pciiitr’o putere oarc-kare, priijtrten lei deklcta, ta st zbiemușâ. tand te-ai appukâ iar st aduni aceste p Lrti ici le si st 1c anosta la un lok a ie km o o grTmTZbic kompakte, din talc meșteșuguri stai, ns kroz si, ta alt mijlok de tal st fagi un fi i de ap t ku un kleis oare-kare și st bagi an est lemn metanul și am* j mc.4.etaiubf I, .st tata un fel dc nrb- î nrbligT kare, dese va uskâ5 se ia* 17 & — ne de ajxns de tare in kit si poli sparge sila kapelc kx anei glod, de ’ vei li de aneia ne imbli-kx petre în bxzxnar, sas sir pe din dinte 1 Lrisxrilor in koada kokoaneL Lein- nxl inși tot mi e lemn, c an fel de... imitații. Natxra saxinai bine Dxmnczex ține anelle pirtinclle de lemn lipite xnadc alta prin attrak- ția-moHekdari, și dumneata bici imbli si le stringi dc pe drxmsri sî> nx Ic ia vintxl, printr-xn fel de klete. — As t-fel se ține și argiutel- vte și pxnioasa și altele; ast-fel se ține și argintai ammostekat ka ara- mi ... și in s sși sipxnxl. 'Bust la argintel-vix putinei I e^ e ssni tot de un fel adiki sxnt omogene; iar la arginte! mestckat, kmd sezineki nx c argint kxratși fa ne proba li, 12,10.... pirlhiellelc nx’i sxnt tot do xn fel, ssiit adiki eteroge- ne* Așa dar kind pitii'icllele x- m>i korp sxnt omogene, attenni at- Lrâkția mollekxlarb sas puterea nc le ține se zinc Cohesiesax îmbina- re; ka la argint-vix; iar daka ssnl eterogene se nxinesne affini tate c hi mi k rji, ka la.argintai mestekat. Și cohesia si uffmitatea chimikic- stemai tare sas mai slabi kx kit korpxrilc sxnt mai tari sax mai ze- moase. Kind ți se va Intimplâ, vrind si Înfigi dinții in nova și si te pome-nesni ki remii snirb de vre-xnxl doi, attsnni si snii ki co- li osia sax affinitatca chimiki a fost foarte. — Nx mi kritikâ, domnxle, si Ac vorba affi-nUate. Dxmneata snii ne va st, ziki fin. naș și kxmitrs; va si zikl xn fel de pirinție sax de .appropiere intre familii ne nx sxnt de anellași smge Prin xrmarc, kind pxi api întrten vas și peste dinsa inai adaogi și alt-neva ori zemos, ori țâre, daka vezi ki se amm.es Leki, atteii^i zini ki nea re- palsivi,, pini, se topesne. rbnsi» am zis kn> toate korpxrilc, fie mari fie mini, ax altrakția lor sax o pa- tere kare le ține și le adxni» k'blre nentrxl lor. Fie-karc korp sli, intrx sine, prin pxlerea altraklivn» kare in Ir’anei lași timp se poale nxmi si -repxlsivfb Icblre pa teren a l Irak li- n, a altoi korp, de anx se lipiane- sle don, fcorpxii anal de altoi. E o topii» eterni» in iiatorb intrx toa- te korparilesi intre loalc pid line!- leie din kare se kompxn elle, șia- nea sti» top ta» de doi» pateri, kare e ana si aneeasi, ține ekilibrxl sas kxmp^na tomii. ki»nd te ai appx- ka spre esempto la topta» dreapta kx nine-va, fie-karc din dxmnea- voaslri» are psterca sa. Daka v’âli împinge xnal pe al toi tot de o po- trivi», sta li pe lok; pre kxm și daka v’ați trage an bl pc altoi ori de pi»r ori de mFbini tot de o potriva, iar sfiiți pc lok, kap în kap, întokmaj kâ doi fierbe ni. Alton ni axzili pe xn al treilea Icb strigi» *. de! si, vi, v'bz! Innepeți a mai trage ori a mai împinge pini, kimd Vtria xnxia in- lrene pe aneltoi-lalt și li’l (rinlesne jos, nx ponto si>Tți spaix ksrat in ne fel de posiție. Pxlerea dxmilalleal- tonni, în ki»t pentrx domnia ta este allrakti vi> daka tragi, ia rin kbtperr trx adrersartol ds mi lai le este repul- sivi», și vine-versa. O p^rtiniki» a snxi korp îsi are puterea attraktivo», kare kbtre altrakția korpstoi întreg ne e mai mare, penlrx ki» o învin- ge și o inkorporb kx sine, se zinc re- pulsivi». Asl-fel soarelealtrage por- țile din kare se kompxne, altrage și planeliî ne sxnt fii ai mini de k-bt dimsxL Tnsb fiind ki> aneștia își ax și ei pxlerea lor altraktivi» kare k-i»tre soare e xn fel de repulsie, se ține kxmp'Mia si slax la postol lor, dxp'b legea grext'bții lor, ftori» a se în korp ora kx soarele; a nea sta se nx- mesne gravitație sas ațti aklie nevloniap'b,' pentrx ki» Nevton a deskoperit’o. Ani r vorlrn tongi», domnxle, și de va da Dxmnezex sa, se așeze în kollegto ne-va kaledre de fvsilcb, de chimie, demechanik’L și de astronomie, vei mai axzi și a* kolo, înlfolimlrLtot rorrnmeask'L, pe kare de as fi întrebuințai’o, nx mai fi în tel Ies ni ni de kxm. — At- Irakția și repxlsia se ia și in altfel dc ! semnifikalie sax însemnare. Spre 1 esempto: daka k'Me îți spxix ex îli j vorpl%nca, altoirii se zi ne, kagimd ■ ii’am, Ici» vorbele mclle ax altrak- tic; iar daka px, sxnt repxlsia în- ! treag*L pcrsonilikata». In însemna- ! rea aneasta allraklia korrespxnde ’ kx Iipinixl și repxlsia kasklrba. | Si> vorbim akxm și ka nisne gn>- — 181 — mălini. Vorba altrakție vine de- la verhbf tragere și din partikxl»- ad. K^nd da ie nine-vasn dobilok la api», n« zineni kb îl ap%, ni îl ad-apt; k^nd snesue qine-vă mai mxite- fokrsri sa» nsmere întros»- miiori înlrfoind, n» zincm ki» !o»- n-b hi le ad-sn'B. Assemenea și k^nd ar ține în tm»n^ o fonie de kare este legala o fontre si ar mer- ge pe mal, atfonni și e», șzi dumnea- ta, și el am zinek^ el trage lun- trea dsp’i» sineț iar k'bnd ar sta pe mal și ar trage de fonic, fonirea firesne ki> ar veni krblre d^nssl; at- Unni darb el n» tragev fontrea d«- p-b sine ni o attrage la sine. A- ksm preksm dela avere se fone a- vat, VbDgTb kare adbOgbndsp ie,se foneavație, assemeneadela a ttra- gere se fane al tras sa» attrakt și altrakție . Assemeuca iarkbinl csui kbllare pe »n kalfo — gloaba sa» bidivfo, n» ne pasi> — și il iii în frh», atUnni zini krh II informi; iar daka dumneata csni jos si ori addsni kalfol la frr>» sa» frb»! la kalfo, si țiindTl in im>rrb, il kierni kolea ka st> fi pai în bol, altomi srb ns mai zini kT> il infrimi, pen- tr» k^ șade it>», domnsle, k^ni n» esiii ki>llare pe el. Dc vei zinc at- tsnqi k'bî] infrbni, o pali întokmai katatrbl Dbnnfokbfoi k’bnd, krezbnd k’b b k'bllare a înnepst a fii fii din midru și din picioare și a spart qfo- r»l k» OT>le; attmvii si» zi ni k t al- frtni kalfol penlrs kb așa și fani ne faqcom»! a le p«fo la lokxl lor și st» le skrfo dispTj firea lor, si oamenii îmi zik ki> n» skri» roRTbiiesMC, și k» roim»neaskadum- nealor înțeleg anca gl osst> sa» am- Tnestek'htsr'b de vorbe slavone, for narîote, Urkoaine angsroaine si ’bnsssi țiganne^pe l'Lng'b korpsl nel mare, nobil și frsmosal Romanei. M’bsk'britorii aceștia se zik fobskri» rom'bnesne, fie-le dc bine și rom^- neaska și gasterije dsmnealon Aksrn krcz fob vei fi prinepst, domnsle, si k» vinul pentr» ne skrfo asseinenea vorbe k»-îndoi le konso- ne, adik'b : acHfo'tcre, ap-p»nere, al- tragere, â H i ugere, af- fobnare... Cn domn, o diiiiojrh, d^fobinfose mi pne la dbtnncafoi și arbtamd»^ o skriere, domnea foi Ta întrebai (pe jsne) pentr» ne skrie pe inne- grirc k» doi n? jbfî ele, kx inima k»ratT>, ’i-a sp»s drept» 1 adevăr, zi- kbiidK’i: pentr» k’b vine dela î n, și negrire. DomnsK n» snfo ne I toane îi venise kb s-a sșpp'brat și’i-a ! zis k»rat âneste vorbe: «S’t dea Ifomneze», daka e aș;i, ÎT>t»! me», | sbțe v'lz skriind k» do^-zenide n!» ; Bietsl j»ne kare mai m»lt 'și ar fi I adfos a minte de; moarte de ki>t dc »na ka aneasta, și n» se ,aștepta nini de ksm la o assemenea »rare, din tot ssfilefoi și din toata» inima 1H2 — îi făkx și ei altă urare ka si> ție e- kilibnd între puterea altraktivă și r epxks i vu>: .« Să dea 1)«mn ezeu , domnule, daka 6 așa, să te văz și eu skriind fm» nini unul'» Slați, domnilor, nu vedeți kă urări le dum- neavoastră, a xnxia din nesciință sas îndărătnicim, și a alteia din i- ronie, kă aceste arări kadka nisce blesteme pe biata limbă? Acim> e vorba anul si, meargă», după zisa de koman, ăisși altei nea; unul să ureze immsițirea peste măsuri» a konsoanelorși altei împuținarea pe- ste mw>rL. Să mergem pe drumul cel drept, șă skrem kam cere ka- vîntel și să arătăm limba astfel kxm e ea, Să nu spunem la minciuni și Săskamotăm litierele. Limba are în sine si în, si a b, și a d, si ob, și sub , și ca cere si* skriin; ap-px- karc, ad-danarc, ad-dacere, ob-bo- rire,om-morîre, xc-cidere, ssi-fla- re, sap-puncre. Na vreți Să skriți așa? dauna iar a damneavocslră este, pentru krb limba așa cere, și kăli o vor cerceta și o vor învăța după proprietățile ei, toi asseme- nea o vor skric, si lot o vor sknie, phiă kănd se vor îmmxlțî coi drept- kredincoși siva aromați gara păgă- ni lor ncmirsiți si ne dnși la bise- rikă. 5 El ia si elektrx. Cei veki sau mai bine antiuii. pină Să nu ku- noaskăpe Dumnezeul cel adevărat, s'au tot uitat în sus în jos și if au Văzut altă ființă mai luminoasă și mai făkătoare de bine de kăț soa- rele, și ax zis kă c numai bun de Dumnezeu: s’as înkinal lă dănsxl, la stei le si la fok. Religia aceasta este foarte antikă. Spun kă înce- putul ei a fost la chaldei; deacis'a întins mal. în lot Răsăritei; a ve- nit la Perși și ei aa numit soarele, Mitra* In Muologia Grecilor ce in- dumnezeia virtuțile, patimile și oa- menii, na putea să nu figureze și soarele drept un zeu. Ei îl numiau, Eliu sau Appolo or Feb». In kul- tul ne se da acestei zeități se îinpărlășiax numai cei inițiali de mystersrilc lui. Aceste rny- slcre sau taine erau nekanoskute gloatei, după kam si în zioa de a- slăzi kuiioscințele unei sciințe sunt nekxnoskole ccllor ce au avut un fel de băjănii în kopilăria lor, hă- jănii pricinuite sau din întămplări poli! i mc, sao din noi moi rea si in- kăiorareaînlre părinți, sau din bă- jănia cea mai mare a Sărăciei ka- re lasă pungile părinților goale, or din moartea kare vine și ardikă pe părinți lăSăiidkopii orfani, or din revoluțiile ce se înlăinplă adesea în kreierii părinților kare pentru ko- pii sunt mai relle de kăt moartea. Nisce assemenea oameni nu kunosk mystcrclc sciinlclor și învăță terci. Preoți i ce servi au soarelui okkxpăn- du.se a kxiioasce pe zeul lor, iutok- mai ka kreștinii cei buni kari se nevoesk întru kunoscința de Dum- nezeu din kare se nascc faptele cel- le hune, preoții aceia, zik, vedeau kă la ivirea soarelui mtenerekxi se risipele si ini oi'izoiHsl se hmi- neaza»; ta la aproprierea hi pe d'a.s- sxpra tapetelor noastre, natura, de xnde era ka moarta în timpxl iernii, renvîazT, p'bmintal, dospit de tal dara hi, își deskidc sinul, revcsle tampi’ile kx verdea ta, in- ta num» arborii ks flori ka înlrh nanta aniversata si ii fa'ie ași da fraklete în timpul lor; vedea», zik, anost soaie atl.n»gi»nd aburii din pimînl, îl fani li tâ a se prepara spre ploaie și din a lor ishîre, ka sa» zik așa prin infhința soarehi sas a hi ■ Elh, se n^snea hlgeral și lunetei atb’lde trebitor intra viețuirea oa- menilor, animalelor și plantelor; : anestea și altele ka anostea forma» mysterele taltutei pe kare le înv'b- liax ssbt felurimi de allegorii Din hkrarile tanostale pe attermi am- bra sa?; kililibaral, a aral Lot d’ax- na o insBsire tand se irealei» ka at-tragr» la sine alte I st rari pretam, spre cssempb, un fir de p^r si alt ne-va. Așa a» n»zxt tain ambri» cslo xn fel dc inthinta mai multa ne scamim*» ks a hi Eli» si prin urmare Greu ii as nsmito e 1 e k t r » flzWT/W . tand aceste mystere a» de- venit sHÎinta» și taltivamdusc dc bărbați karii pe tangt k?;nosHințe- le nellor antiui as tatat si ei alte deskoperiri; an casta patere iie se zinc felger s’a numit dela el ektrs elektr ini late, despre a Ic k%ria însușiri sa» voi» mai vorbi alta da- ta tand mi» vei întreba, sas le vei lamina și mai Bine de vei învăța Fysika. Așa dar, .domnule, ni m; dreptate ka» El i» și dektra li s'ar» pătrat din limba sankrit. 6. Joie. Prea bine ai vrnzut, domnule, ta Joie este an zeu șipen- ir» aneasla kata si/ti zi'iein k» toții bravo! numai pentrataaighi- niL M’ar fi r»» ri»nsa> s^’ți vorbesk și ne-va despre dansai. Joie, în timpii pTgȚirBtaliî, tastmljariii no- ștri Romani, erâ zcslnelmai mare, nel mai potent kare ta o artfnta- tsrL nbmai de okia, ta însemn din kap, ta o posomorîre a sprtnMC- nii ar fi kletenat din temelie tot pa»- inînhL El in kazsl nominativ se namia Jnpiter iar jn kazsl abla- tiv , tauea o tbinhi» și se zinca Jove (Joie). r, are an obrjeis de se 1 mm oaie tatanchse i, și pri n »r- mare noi Romanii ava>nd ni<e nbinc de deklipaiia aceasta in a- blativ ii zi'iem Joie. Atanudc n» veisni nini gruninatita, limhagml Razurilor despre kare’ți vorbesk ți se va p'Lrca mai stran si de tat limba sanskrit. Romanii In zioa d’^ntaia a si,p- tamînii serbau pe zeea Diana sax Luna si noi zincm Luni aditazioa lunii; în a doa zi pe zeul resbell »- lui Martius sax Martie și noi zriem Marți;.a treia zi pe nanii» 1 ze- ilor Mercurius sas Mertaric.si no j zinem Mertari; a patra zipetapi- tansl zeilor; Jnpiter, Jove, și noi zinemjoi, a mnniazipc zeea le- lițelor Venus kare ia ablativ fane VenfcrȘ și noi zinem Viori. Da* — 184 — k a nk te mul ta mes ui k s n ni el e A e- riss sa» Venerc, îli spui» ta&pc gre- cie se ziue Afrodita, și daka’ți ad- duui aminte de kăiilekul: « Afro- di ta k» ispita » kam priuepi dum- neata ue fel de zec oră. Kăt pen- tru a sasea zi străbunii noștri de păgăiii serbau pe Saturn, zeul tim- pșhi si noi am dafo prin ebreesue Sabbal, sămbătă; in a șaptea zi Ibt pi.gănii aueia serba» pe zeea kăSăt oriei si gel osiei Juno sa» Ju- nohe; noi după tot levintul am konsakrafo Domnului Minteitor»- tai si am rminifo Domihikă' pen- tr& kă n'a intrat prin fabrika lo- gofeților, k'bui ar ti nsmrl'o Doini- niueaskă prckum fak dumnealor din doktorikă, doktoriucaskă, din politikă, politiueaskă si alte asse- ‘ menea pe kare neinlckgindule Ro- irrbiiii MCi adcvărați, țărani uMm.sk pe nisue assemenea tabrikanți de gergsri, tanatiui, desmetbii, vene- liui, fără a le trese prin găiid si> le zik'i» tanatiuesui, ilesmcli'iesui, veneliqes'ii. Sa» venim iar la Joie. Jupi tor în limba lalniă e o vorbă kompu- $ă ue însemnează: tatăl ne ajută. El eră zeul, in timpul păgăiiătății si prin lokurile păgăne, al uerutai si al pămînțutai*, stăpîn al talgers- tai pe kare îl ținea în niăiiă, eră ne dela prope, kare k» par ti kala ad adorat sxbt numirile*. Olimpian, \ (ka ta ad-apă) dcviiic apprope sa» Kapitolin, Dodontan, Neriiean; il : approape. Dela pro pese fa uepro- numiau Jdcanul, Elbitanal, Trtam- piue, și auel om iți t propiuc ka- fatăiăl, Neînvinsul, Ospitaliarul, | re vine approape de dumneata kăiul Gardianul; Imperatorul, Predato- I esui în nevoie și iți întinde măna rsl. li zi nea» kăle o da ti» Epifail»!, Ptavtal sa» Ploăloruk Marti»!, Di- espitersl (tatăl zeilor), șui. Poeții îl numiasiară Nișelor (învingător), Steni» (tare), Omnipotent (a tot ps- ternik, sul. Ka domn al no iilor ploaiei și talgerul»! eră sărbal mai k» seamă de țărani în săptămînile delta jumătatea lui Aprilie pină ta linital tai Mai»: și vezi de aueea romănașii noștri a» apukal dela moși de] a strămoși de țin joile (ta> pi> Pasui. j’oie avea și alte numiri pe kare de vei vrea să le afli pre- kum și istoria tai kum s’a iiăskM, kum a kreskul, table pa li nade a f b- kul, kum ii eră ueral kareinlrencâ kurlile Domnilor fanarioți, mai ui- Les'ieși Mytologia. 7. Proprie. Domnule si dragul mie», propiue e o vorbă k» imsll mai i onrhiicask'L de tai>t fratieozva- sk&proprire. Kuvîntxl ți’lvoi» spune mai pe urmă, a km iți ari>t kăsea- mimă, dar nu prea seamănă, k» vorbele favarabil, priin qios, p r>rtiniIor, :ij»!ător. IVanrcsii a» vorba faeorable si ku toate ano- stea a» dat pui» de giol și prin lim- ba romană de a» taat si vorba pro- pice, periIrs kă le trebuia și pentru kă ei-suia mai bine de kătnoi uc- ea ue Ie trebse. Aueastă vorbă vi- — 185 — spre aj*lor, Fvanccsita domnule, l*i prope sa* approapc al nostr* ii zik prta sa* aupts, ș’apoî la nevoie hîarL vorbe din glossa romani»pro- price, Akttm, sk*mp*l ine* pricc- pat, kbi sade mai bine, si ii ne arc drept mai inbllsi, zikb propice? Francesii sas noi? îmi vei resprm- de ki> nota Și o* iți voi*zi'ie: vezi d'aceea ’mi csci drag liind ki> Ic pricepi, 8. Kid penlr* stanța a patra, zici ki n-ai pricepbfo fiind ki> n’ai în- vățat mytologia. Un om ce r/are k*noscintade religia p-Lgundidii mai k* n’ar p>*tca sii scie ki> de a- 4 cea im pricepe aceasli» stan ta fi- ind ki> are’țrebbinta de kxnoscin- țele mytologicc. Dcm’ai fi întrebau «dar vorbele antik*] a* dan o, ferice Promele*, fsri fokbl d in/ter*r i , OI y m p*l, ie dim»- nid, no paraskovcnii inai s*nt? » E* 'ti aș ii respans :• Tot în religia prbgi>irLtații se kre- dea k*h o fiinta oarc-kare înmiita Promete». s’a appskat si» ia h*nn> sa* Ist, s< 1 ammeslicc k* api> și sb mf li 1‘aki» pc cel d’cmtai* om așa de perfekt și de frsmos in kil Mi- nerva/zeea înțelepci*nei, a remas înkbntata de arta, sas pc in IcIes*1 komman, de dibaci* l*i fpentr* ki> eră dibaci* Prometea). rbnsi> om»l eră, site, mort ka pirniint*!, trebs- ia S'b'i dea viata. M inerva, adiki> înțelepciunea d-a d*s drept In cc- rsri, pe blide amăgind pc Joic, a azi, și illbminh korp ari le ceresci. Scii ce avrrd el sl falei, kt> aceasta? A yr*l si, foki, din hbina ki k* a- dcv'Lrat *n om, inssflHnds’i skin- terna divinii, întokmai mai ka și kiiiidar yeni cinc-va intre Romani si ar zice : aide st> facem din gloa- tele acestea nisec oameni, sc» le Im- portași m ski,Heea adevwstei și si/i p*nom pe kallea vieții, adiki, a dcskiderii ki>trc Imiita. L*i Jo- ie, n* scis de ce, kri, n* 'i-a venit bine de aceasta fapta a l*i Pro me- los, poale kc> snde eră Joie și n* eră Dsînnczebl kreșținilor kare e- ste latbl luminilor si al adev brslbi. Dc *ndeîi ya fi venit aceasta invi- die n« sci*, kb e prea m*lt d’at- tbnei; de ajans vnsc, kc, s’a ițtanial și a rbpit in apoi lolod kîire iibtnai ' gcni*l scie srb’l faredin nersrk Pro- nie te* ka si, 0*4 rtrn-bie bierni om tot hbini», insufla Ide Miner vă, smul- se o’ razi, dela soare si kb dbiisa delte dospirea l*uh;i ncinsbfllețit si il deștepta kidre viata. Joie at- 1 anei k om înainta,, in nekaz, Ibi mc- scersl Vblkan sc, tni’i {akb o femee minunata de francași», scii depo- nsncpal'b, n«mita Pondora» Zeii îi detlerTO kblie iu kare fi>k*ri>pistil, klaic peste grbmadt toate darurile sa* rellele si ini’ți o trimiserh la Promete*. El 'lust» n* eră d’aceia ce sc ami>gesk lesne, pe nins k*i/l kiema -Promete*, adik'b vedea sa* se ingrijă mai din a inie, si peulrb kc, așa e mintea sa;$ geni*ta iar (ru- fa rat de akolo fok*] divin kare via* I le-si,* Epirir le*, kare oră de ace- ăi — 186 — ia ne pe urmi. hi seama dr,prș ne o pat, $’a apukal. si a dcskis ks- tia, de «ude, piiiT st bage de sea- ntT, slnjrai'T toate reIlele întokmai ka paswile înviate din toldarca- tai RodoJfo. IndatT Epimete» pssse kapakul doar de va mai rTTTtTne- neva. Și Jcu adevărat a mai re- mas numai biata Sp cranii» pe fencL Bm mTngiere, domns- fe, Irietal om ks speranța mai ln>- iesne si eL Trbirrm ieri ksm Irr- tom, m'LÎne doar a fi mai bine, si iar urnirie . ... pirm tond vine a sfinți, de moarte, ne de multe ori eprea nenessarie. Așa Joie vt- zimdssc învins de Pronie ic» s’a mî- niat și mai mult, si mi ți’l a legat în totase de fer pe muntele Kau- kas, puînd un-vuitor st’î roazT nc- 1 nieta t fi Lății; FrumoasT emblemi». domnule, a geniului kreeator ki>nd e strivit subt mima împilatoare a pslcrei si îl roade neîncetat kuge- tarca idealului stu. Nu treime tu- st a ne dispera, khin mai în im veni Erikule kt; toroipanul stu; del te in kap viitorului mia si bani» și dclibTrrpe Prometen. Noi Krestinii n’avcm asseinenca alege- ri i; avem o kred i nIt sinLt kare ne HikrcdințcazT ki» iu vin tal ie a nrintail lumea, va veni a doa oan, addus pe palmele eh cruzimilor kb âki mul ți, kari sunt spiritele știin- țelor mult VTZTtoare și sdrobind pe Vulturul Anlichrist, va resbtmâ pe Fii bl Om»tai și va punne oile d’a dreapta și kaprele d'a stânga. . 9. A utilul :nuki ho. în lokul acestor vorbe se pul ea» pune ast- fel kum ai rîde și dumneata: l:n>- tri>nr>ls?ib vekiul îndrTS- ncț, semeț, o b r a s n i k, dlrj, Ma st Itstip ki» nini toton niii veki» m> va st zi Kt antik, pcnlrs kT antik kornspsnde k» vorba gre- icaskT'>pz«c9-:< bTtrTD este vor- ba romaiiT veteran us skimorwsiti, si veki» korrcspsndekb vorba gre- *iesHÎ yipwj sa» mai nepotrivit st liiSTm Lt poetul n’avnst st in- leleagT nini bTtrLn, ni ni veki« pe । Pronie te» ni antik; st Itstiii 1 kfj> e un munte în Grcnia pe ka- re în timpii anlikiPBții kredeas ki» destin d zeii și’l avea» de sa- la» întokmai ka fibrei muntele Libanului ? te srb’Li mai spui 8 kt» mai pc urini» poeții zi tea» și to- ralsi Olympîn kare era loksin ța sa» stanțele zeilor? Krez akuma, dupt ateste duiniriri, kn de vei mai ti li de a doilea pT»tran»l al patrulea il vei înțelege mai bine* 10* Tin^ra ardoare* Kb a- tesle doj> vorbe, mi» întrebi, te jjițolh'ge poidrd? TiUellege Libera ’ie Francesii asprimi» ku: tundra ar- deur. Îmi vei zine -wm» ki> in Iok de ardoare putea st> se puie k t»1- fan», si în lok dc lin t, rt» putea si» se puie fra g c d'i>. Eb zik ki» n» se putea; iar dumneata de vei starci ki> se puica, fi/ți gustul* Pentru p o a l e și nu se poate, ssnt niște legi, niște kuviințe te le poate tine-vă k'blkâh>rb s j/1 in- hațe niti poliția, niti arnnșia; rhnsrb n’are nsmelun intre oamenii de meseria îsi. Vrei skrii ? P«- ne vorbele la loksl lor- K%ld»ra c- ste alt grad, și ardoare alUl și ar- sura aiul* Kidduraseinai înlrcb»- inleazt, la tei prinși de friguri; la lingoare și alle boalc;si kores- punde ku vorba iian^es^ chaleur. A rdo a rea se întreb» in țeazi» ia- ri» la siinlinientele amoroase, la dragoste si korrcspsndc ka fran- cesa ardeur, St- fi zis poetul fr a geda kt> 1 d»rt> , ar ii semă- nat o l iinb'b întokmai ks a Franc: c- sului ki»nd ar li zis la fragil 1C clia- leur ! KtukI nine-vâ ksgcVi» Bila si te fa te pe ikmncala st» înțe- legi alta, îți vino st/i ziti, »nde o ishesti și «ude o doare. Fraged iar ii» va si» ziktb tendre^ fraged se zito »n Idkre delikal kare se fiTtn- gc, sc sparge, se r»pc lesne: iar ti- mbr se zite pentr» o fiinti» ph>- p'imd'L delikat-b te simte de ori-Tie îiHokmai ka korpsl snai .prsnk, ka inima miei nisine, ka amoral a doi amanli, PoeUl n’a vrat s’arate ki> Fhira za te dc Lhogoare ka ailra kbldbr'L, și niti ki> ardoarea Flo- rei a losl frageda st> se spargrb. ka o slikkb, si» se muște kao parb per- gainoti». A vroi: s-l arate ki> s’a aflat în anca ferbinleah» aiuoroasi», kare nu se poale exprimă în toate limbi- le din bine de kT>t ks vorbele ana- loge la lîn tra ardoare. 11. BaJs anii gene. Este o vor- bi> kreati» înlr’adins pentru arta lui Rodolfo și pentru alle împregi»H>ri analoge; va st, z-ik% m» s k t» L o a - r e d e balsam prcksm zbjem i - dr o g e n , o x y g e n și altele. A- ! ti poetul la idcca sa a kreat o vor- b* te ii trebuia. Ktiiid iți va veni • și dbniitâlle atceași idee, sa» o vaj. — 188 — întrebuința si dumneata, sau ve krea alta mai buiiT. Poete! a vrut st arate kru Flora in ardoarea ei, di>nd o STrutare artistului ’i-a dat nisne putinii frr»krhtoare de minimi prin balsamul stk. 12. Terra. Pumn tel koprinde in suprafaca sas pellca ori koaja sa sein in Ld ca tot felul de plante, fEn- si» ki>nd ar fi tot iariiT și n’ar veni k'bldura din ‘ier sa» lumina soare- lui ka st dospeaslcn pi»mintal, am așteptă mult ku buzele imflăte și n’ammai vedea nici giTne, nici frukte, nbii însuși un kollișor de earbT. Influința sas relația ho este intre soare și pTinînt, poeților le plane adesea st se assemene ka an fel desympatie, de amor, de inari- lagiu sau niTriliș. St Itstid 1e pa- rc Irb s'b aștepte ka noi dorL si trei foni; adik'b iikoarea ort mai întrebi o vorbi» tot din ane!lași vers ne a folosi ah» ta sgomot in kapilah,, a- diki, de ne zik II ori uclh» și ns 11 o. riqik'b. v Dommde, noi avem si ssbstan- ti vi si ajebtivi diminutivi sas mik- suri lori. Dela înik facem prea fru- mos si prea U kbvint miUtcIU, prekxm facem si dela port; mbs, por» rnbeli ?; suL M iui e 11 a ne este maskrdin, devei v-cn si/1 foui feminin, d?;p’b regnia generali» si dreaph, si rnnj7>ni( n’ai de khl st» skinibi pe («) hi (b) si si»faci mite- le llrb sila pforal miUleile, pre- Uni faci dela bsn x, b«n%, bane Asemenea dela ssbstantivj floare, diminutivul face florile de snde alt diminutiv fanc la pforal flo-ri- u e 11 e ka m i t î> t e 11 e ? Ka re e da r singidard Ui Horhellc? ilori'ii- k'b cel neregulat sat; țigbocsk? yas fio ri cel li» cel regalai si ro- nrLiiesk? Cine va vrea si> ai In» lim- J}t> iar i)b gergo pe kare Sb poal'b a o ssppsne la regala datoriei si a armoniei, assemenea va face și U alte dimiindive de lefolaucsU; iar dens, vordcask'b’șisi.skrie’sigerg«l in pane. Toate limbute-se irivaix in șkoali» iar n t> in Ust dela slagi, Unde am invitat noi aștia kari stri- g^rn ki> skriitorii n« skris ronrbne- sue, ?nde ani învățat. limba romi»- noastei»? Ktnd "i-ain qornotat însu- șirile, avuțiile și lipselc ei * Hei? domnule, pretențioși și înțepați mai saulemuoi Romanii st»le suim toa- te Fbrj» a inv’Lla mai nimik. Mi, sit ki greii kt Ui împestriLaseri, lim- ba ka vo rbe Urneai si italiene ma, r b?; de krbl noi, și anelle vorbe stre- ine se înrbdbMiiiasen; și sc popula- risasserj, mai msllde k%t slavonele noastre. Ar» vorbit indefong împe- strițat si ’miKt vorbesk ; ^hst> ,krbli tiivalT> karte skrte o limlrt-korrek- trb grc’îcask’L k^rtli ti» de strein ismi; si kiJi os invblb sms neî p^țin si m ins ies k limba ne lor mc se osie- ne$k pentru ci și pentr« fii lor. Xji taisd nr. ne sporuvim mj ik.' indii» Mim, laicm o kiinvi» mc Hor ie nt> skris asâ de prokopsit ka noi, Mc li meu ka or bal de gard de toți streiiiismii ie .s’as inrbd’LMinat in limba no as ln>, și nx no arați, de krj»l timpii barbariei si dobitociei în kare ne am aflat. De kide ori pronnuț'brn nisce assemenea vorbe strune de limba noastri», ns ari>- timi Urnii de ki»t ka și ki>nd am. li inferrați, si bi»trhna robie a ne- sciinței ne a pas pCMctia ka și»fim în etern ai ei. Pfoi, ce rușine! dom- nule, ce nesimțire! Vezi ki> îmi vei zice: vorbele prckoie, pro- pine, a6 da ce și alte assemcneaim le am aszi t ni ui o da U in gua ma- — 190 — mi N eagi șî babi G berginei, ți ga nnei, karc’mi ax fost noi d’*i»nLrBΫ das- kidi de limbi,, și kx limba ic am invitat dela elle, kx aicea am si remas si voix si remiita. Attxnii jli voix respxndeki ai mare kxvint. și iifai remas. 14. Mxl ti ti or. Zini ki/țiapli- kxl vorba asta, pentrx kiai fost de faci, h representatic și ai vizat kiar takrx. Ex n1 am pstal afla alta mai kapabilia exprima idcca dxmi talie. Assemenea’țiar pluea și toate vor- bele științelor, krimd ai fi fost de faci la rcpresentația sax învitilxra lor. 15. Stribrxmar. ’Represcnta- liile h>i Rodolfo se stie kis’ax dat in tana tai Dekemvrie. El își se- mina semințele în vas și te între- ba te poftești si risarr? Ananasxl si fragii ax fikxl o marc mîșkarc între spektatori. Se snie ki frxkte- le ptapinde din xrmi ni le di pi- mîntal pe la finitul tai Mata. Noi prin likoarea artistataileavxrimpc la finitul tai Nocmvric. Lxna tai Oktomvrie scnxmesne de Roinini Bmnirelta; a tai Nocmvrie Brx- mar, si poetal vrind si arate pe Dekemvrte, kirsia tiranii ii zik Undrca, ’i-a zis Stribrmnar, adiki din kolo dc Brsmar. A proposilo de tani. Gel d’in- tita inlokmitor al kalcndarxtai ro- man a fost stribsnslnostn; Roimsta- E] inncpea aenxl dela Martie, kini- ia ’ia dat nxmeletalitai six Mart, zm>l resbeltatai. A doa tani a nx- mil’o Aprilie dela verbxl aperire kare insemneazi înprotivi defeca ne tascmncazi, koperire adiki deskidorc. Așa dela aperire, iie va si ziki deskidere, dctte nxmele tai Aprilie, pentrx ki în ancasti tani se dcskidcloali natara; a tre- ia tain a nsinil’o Mai» pentrx kio konsakrase senatorilor (major) sax dela Maia mxma tai Merkxrie; pe nea deapalrxlea, konsakrind’o ta- nonei, a nxmiTo tanie, pe nea de a nirpiea a nsmit’o quinlilis, neîn- semneazi a nimilea și mai pe xrmi i s’adat nxmcle, sxbl konsolatal tai Antonie, intrx memoria tai talie- Ccsar, de talie; nea de a șaselea a nsinii’o Sextilis, kare mai pe xr- nvhataat immejede Abgxst In ono- realmperatorxtaî Axgxst; Septem- brie arali.de sine ki, c talia a sap- Lelea; Okluinbj’io sax OpLumbric ki a nea de a opta; Noembrie, ki o Tica de a noa; Dekembrie pe gre- cie sax De/iembric ori zencrnbricpe rom ânie, k.i» 6 riea de a zenea ; tai lanxarie ’i-a dat nxmeledcla zcxl a- nxtai Ian, și h;i Februarie dela Fe- brila nis’ie sakriftaic ne se cxekxtâ in tana aneasta. Ita okkasia aneasta si vorbim și de nxmirile Isnilorne le dax Rominii din tradiție, și ka- re krez ki> nb s’a skris iiikiiri. Lxi Ianuarie tiranii zik Kirin- dar; tai Februarie, Fexrar ; tai Mar- tie Mart sas Mirtișorf tai Aprilie Priil; tal Mata iar Mata; tai tanie Circșar; tai talie Kxptor; tai As- gxstiar Axgxst; tai SeptemvrieRip" 191 mane; biî Oktumbric Brimn.rclls; ]?>i Noemvric Brumar; hsi Dcncm- vrie Undrea, sas tapelor. 16. Med ce . Pentru ta ai v'lzs- fo stafo ks Jittcrb marc ’ii a venit a krede ta trabuc si> fie vrUn ns- mc dc om sas dc zeu. Nume ks a- dcv'hral este, ina nse nini de una, nini de alta. E un nmne al anei fe- mei al anliki tații din timpii fabu- loși ai Greciei. Aceasta a (ost Fi ca lui Aetes regele Kolchidoiși sezrica k'h c nepoata bsni> a Soarelui. Era o intantaloare nelebri» pe timpii ancia. lasou unul din qei mai fai- moși berci ai timpilor eroini, fiisl regelui Esondcla lolclios din Tesa- lia și Ahiimeda, fiind snsl dintre kavaleri Argonauți neas takut espe- dilia spre luarea Tunssrei de aur, mergând în Kokhida s’a înamorat ks Medcca si prin mijlocirea ei as reeșit kompanionii srLi a învinge toate perikolile spre a se face sta- pîni pe acea tunsuri» dc aer ce era ksstodita de a talia tauri ce skolcau fok pe oki și pe nas, și de uri terri- bil balaur. Argonauții stapini pe aceasta pellc sas tunsurs sas în- Urnat ks ssnnes și Medcea pi.rL- sindpe tatal sbS a fugit ks fason. Aceasta se zinn ta avea mari pa- teri intenta loarc kare se întindeau și plita la a rcîniiiicri sas j ojisoii pe brb Iruri; ims'b eră foarte ksm- plita și desnalxrata, foni pini, in fine pLitasita dc socul ci fason, • ea urinarele’1 si ksiiiplilî/i nckaz ’și a uirris kopii qci takuse ks dbiisbl si, puinduse înlr’un kar ae- rian tras de bateri aripați, prin aer s’a dus la Atena și de akolo la Kolchida în patria sa. . 17. Stranie. Aceasta vorlta vine din latina extra kare va st, zi- ta a lari» de «ude dsp’B analogia Iki cx. kare la noi se tee (s) (pretam la expunere, spunere șnl.) se fa ne stita. Dela slra. se fa- ne italienește stranierc, pretam la rontanesqedela sttta, strein, ka- re va zita om sas lukru deafa- ita din koprinsb) sa# patria noastre, fond mcm stitain pstom a zke și stranii» (t) se (ane a, ka tot dtaiia fond ia aqentsais sedanclang, pre- k«m f'LÎtal și fak»). Assainenea-Ita- lianul zhie stranicro și stranio; as- semennea Franccssl zinc etranger și elrange. Strania dar va si> zifo de din alur-n, neobiniirnit, nekano- sk»t okilor noștri, dsp’i» alte tarb- nuri, și korrcspsnde foarte bine ks vorba groiieeskri> Așa dar strania patere va s'i>/zifo o pa- tere neksnoskstaTKta, streini», ma- gi fo, i atentatoare. 18. Kejsni. jsne, toata lumea snic lie va srb zi ta și toata Urnea romineasfo prin asseniinare, in- trehbiuțeazta ris, poate din om- giierea mumelor, vorba tiirbr in lok de j *>ne. Dela june takindsse j&nire, rejunire va si zi ta a fane dinbrLlrim sau vckisjune. Mai siiiu pis lukru dc tal aceasta nu poale fi altul fond am vrea s'b ne gindim Ui s'ț na nerictam limba. — 192 — 19. K.odanis sa» kodane. A- neasVb vorbi, na krez st fie Romim kare st na kxnoaskT Ut vine dela vorba koadT. Kodauix .șa» koda- ue ori kodard, se kiaiuL omxl ka- rc la o IxptT, la o întreprindere, la o faptT eroikT^ rTiHTne tot in koad’L, se kam assemTm» kt> vor- bele, Cri k os , mișel. tikTlossi se potrivește ka doi. pikTlxri de apT k» vorba iiance&T lâche. 20. Angel. Vorba greneaskT Ay/sĂQs s’a preh,ki>t prin analogie în M ger skimbrnd pe (a)in (t) și din kaxsa nasaklxi (w) in (i) și pe > în p. St Ksf£»m ki la nxmelc de oameni ziuem Angliei și prin armare angel; st ItstihLl vorba Tngere de trei oriskimbatT si litiera (a) mai na tre- bse st sc skimbeîn (t) pentra Icl konserv'L airientol pe a; tost tel d’rj>ntTk kareazis și a skris in lim- ba roimmeaskTpe Tnger, angeî a fost prea Sfinția sa Părintele Mitro- politul Moldavieî Beniaminși kTiid an assemenea bărbat a îndreptat o vorbr/dxpr lot drept»I ksvînt, peip Ir» anii ka noi na poate si» fie dc ki»t o regalT generata. 21. JWa. Am zis si allT data» ki. vrLndsT» forînmno limbi», n’avcm alt drsin mai drept de kri»t a allege din toate dialeklele romane ne este nuri b»n si mai klasik. Ma, nx c vorbi» greHcaski», domnxle, Greul i a» 6y^si pe ’l-as kat din pream» k» nislțiinc alte de vorbe și frasi dela italieni de h.nd era» ssblstT|iinirea Veneției . Imivei zi J hc test daka * j-ax Ixal Grenii dela Italieni, st’I ki»in si noi ? E vre »n ksvinl mare sa» vre o nevoie st ne Utw dapT Italieni, sa» si» ne fa- uem limba kx total italiana? — E- ste xn kxvînU na test asă de ma- re, kx toate Ict este mai mare de lent anei la de a ne kă dxpT slavoni kx kare limba noastre na are alta» relație, niui în materie si kx atad mai pxțin in fornrb, de ki»t a o îm- pestrița. Ksvintid nel mai mare e- ste ki» ma, nx e vorba a nxme ita- Itam»; ea se line de korpaî nel ma- rc al glossei romane din kare s’a fi>- kst si italiana si romana și france- sa și însuși latina <. , Ma este în- trebuințaI: între B^niițcni înlokmai ka intre noi slavonul da . lUmde- nii nx sxnl și ei Romini? n'aa si ei drept»! a'și depsne kapitakl nej bxn si Sii 'Bmoșesk in trcsaxrxl ge- neral allimbci ue vrem si» fonm»m? Ce k'bsnigi dsmncata dela da? — Poli si>im. întrebi rbnsi>: și snii pen- trx ne skrie (inaixj k& faij și nx kxfry. Anostea sxntkxvintele mei- Ic, domnxle. Vei mai zine %nsi»: ne ne mai trcbxe ma k'tnd avem pe i.nsb? — LTua e de doT syllabe și alta de xna, si £ o mare LanîlHate la int'bmpl'bi i penlrs armonia li in- — 193 bii. Nc trebsc ka (In) și intrs, ka din și dela (ablativ), ka (la) și (a) și ka la mslle alte asscinenea k» kare limba noastra se face mslt mai psterniki și de kit italiana și de kit franțesa. 22. E terna 1. Aceasti vor- ba. pe slavonie va sa. ziki vccinik ka a m o r, d r a g o s l e; ka t i m p, vreme, ka rec și re, ispra- va, și alte asscinenea. Dela Regslamcntsl organik în koaci toata, temea zice in lok dc ji- teire, reklamare sa» rckla- mație; în lok de anafora, rap- port; in lok de bsisrdismi reso- teție sa» apostilli., dspi natsra re- soteției; în lok de kalemgis, șef sas kap de masi și alte assemenea kare era» îndes tel dc konsakrate ka »s«l sa» mai bine ks abszsl. Mie de cesi ns’mi fie iertat si zik in lok dc v e c i n i k, e t c r n, în lok de slavi, glorie și alte asscinenea kind îmi am ksvintele mele ka toți oamenii, kari ’și a» teat kicisla la DD. kalemgii și ’i a» trimis si se preimblc pe kimp»- rile eternitiții, snde sc gnbeșk a sbsrâ și astorii fin, limbi,. 23. Vane. Vorba aceasta kor- respsnde ks slavoneaska zadar- nice și ksromineaski deșarte; msi deșiri va si ziki ksral p»stis, gol sas pe grecie și pontrs /waioî hc șe ia in moral n’avem vorbi daka n» vom alerga la slavoneaska zadarnik kare trebee si se ți ii de mini ks ter- PERIODUL IV. ceșlilc kalemgis,' mshsrdar, ciohodar, Bsliskbașa, beilikni», lokma.kacirma, bilirmea, ekpaia,. . ce ne a dat an vccinik adio ; așiâ dar, lipsindsne vorba, vom tea-o de akolo de »ndc am moștenit și a p i și piine și k a r n e a și s i n g e 1 e nostrs, prin srtnare trebae si zicem van ori kirsi om al kirsia kap îi c plin ks ni- mik, și ai av»t dreptate, domnsle, ki aceasti vorbi ’ți a terbsrat kapsl. 24. Splendidi. Scamini k» vorba strilscitoarc, in- și arc oare kare difîerințl; o stea e s trate ci loare; fața Mmtsitoratei inși kind s’a metamorfosat ’ îil msntelc Thaborstei, a fost splen- didi. Alta e kind vezi sn ce stntecind și alia kind il vezi in- tr’o atmosfera ks totel de temini și îți simesce okii. Pentrs ce si imbiim kirpindsnc și Imbnkin- dsne kind ne învestim, și si n'aibi fie-kare idee nsmele sas vorba ei? 25. Divinitate. Franțesi i zik Dieu și apoi diviniti; noi de ce si ns zicem z e s, zeitate, divinitate, Dumnezeire, D s m n e z c i m c , kare nc fak limba atit de înavațiti și expre- sivi. N»’li face nici sn ras, dom- nsle, divinitatea; ns te speria de ca ka ksgetsl cel tei pikitos; si nc apprdpiem de dinsa și si o ks- noasccm. 26. Glorios. Daka ’ti am 25 apșs ho va st 2il glorief sLiii na va st zikă și glorios, adikT hogi n.e zinom pc slavonie slăvit, kănd ar trcbsi st se zikă înkai s l'bvos adikă k« slavă sas plin dc slavi» dela sine iar ins slăvii de alții. Vc/ domnule, kă d»pă kuid Omul n’a mai semnat ka ideatel anella perfektel ho și’l înkipsise Dumnezeirea (ba- gi» dc seamă, domnie, ki> ani n» zik divinitate kă^i Inielleg o ființă prea înaltă in aktivi taica ei.) Așa legile tei Moysi kare as fost uel d’ăntîi» și giganlik pas al ni vili- sației kreștinc; stăruințele profeți- lor , ancasti» șkoală despre kare vorbii»» statornicită în Alexandria, n’avea alt skop de kăt a rcackkmc pe Om la starea .tei primitivi, spre a ..-semăna ks idealei tei lehova. Ah ești bărbați din sekol în sckol n» fjsneab de kăt a se găndi pentr» organizarea snsi gsvern in kare st pearK dreptșl neltei mai pstenMk, st domneaskă dreptatea, st se ba- kîjre nei ne plăng? st se impane și st sg înfrTțcaskT i uter es^ri Io oamenilor, și pmndnse elementele societății la lok«l lor, st se înfiin- țeze feriwea pentru kare este kreat onml și spre kare i s’a dat dela Damneze» toate 1'akbltățilc ne ci- le a i’ts intrebshilnt. Doi A da mi kredeas sektatorii anostei șkoate kă a» existat: smsl hc ir; s’a des- părțit nrii o dală din ksgetarea Itemnczeirii, și aiul ncl fbk^ldin Ist întokmai dspă aliel ideal per- fekt. Krcdeas inkă kă and din- tre Ebrei ho se kresneas și se for- ma» k» ancsle idei șl doklrini., înzestrat ks o patere mare de minle și de ksvinl va veni și va psnne in lakrarc toate krbte legile Ui Moysi și șkoalelc profeților le prepa- rasserr, și formând an gbvern ppo- pri» spre fericirea omshd, sc va fa4C împărat mare, va da sn mo- del dc guvernare la toate popoa- rele păminlbUi și anosta va fi Mesia. InaneastT șkoaiă inițiat și Platou la Alexandria, preparat de spirite! și de doktrina tei Sokrate s’a inter- nat in Grcnia și a skris filosofia și repsblika sa. Prefăkănd ideile anostea pc religia pTgînTtTții spre a pstea fi priiinite de kontimpo- ranii stî , a skimbnl nomele tei leliova în Joie si servindKse ks g^stsl Greniei kătre arte, a zis: kă prekm an statear mai na- inte de ași înnepe statea iși are ideatel format și perfekl in imaginația sa , kare apoi s»bl dalta kreatoare innepe a se ♦W4 IO arMâ și aselnfiinUi in marmora ifo- se mlbdio imanilor Ui; assemo- nea si Joîc ’și a mai ăntiix idealul Gradai pc kare krebnds’t Ta v?>z?itîn anin» degenerai și kor- rapt. Asia repablika hi alinta si» rcaddsk'L pe om la pcrfekțîa Ini priimitivb. O asscinenea filo- sofi# si doktrim>, intins'b intre Greci în timp de trei sekoli și j*- inxtale, a kontrib^it foarte m*lt și ’ia preparat spre priimirea Cbvi- slianisnmhi Ia appariția hi. Anca- strb doktrhrL a fri>k*t pe S'i>nhl Basilie ka $c> nîsmeaskc» pe kap«! ci: Db'mnczcesk*! sa*divinsl Pluton; ks aceasta doktriiri» Platou a zis ki» attsnci vor fi fericite popoarele Ictnd împărații filosofesk sas Hnd filosofii îinp'brbțcsk. Cndeesleacel spirit analytik, a allogc și a pati- ne elementele societății la loksl lor; a ksnoasce abuzurile ce vin dela oameni sas dinspiritel legilor; a distinge kcmd ruJ vine d’afară sas din noi înșine, ka st, p«ie basile *nci fericiri și să se falei» anei model împtral despre kare nrt întrebi? Pe anei spirit analylik sas lilosolik kredinta noastrb îl nsmesce spiritel Adcvsrshi, kare se paria peste ape și a stat de faci» la kreația hmei alieg'bndso din Jiaos și pbind fie kare element la loksl hi, teLfel înkăt maebina ncrcask'K a mers și va merge în etern în armoria dc kare se bs- ks-rs aTigelii, Acel la este d^pu» risa hî Platcm modetel mw frnpă* m a kwnâ ikeant spre înkina^a n'am aba aci jo& de kăt thromd patriei meîle și prinț*! k’brsia in? doktrina si religia mea patriotikă am strigat șr voi striga al inkon- gîr.ra kb kredinta Roitfămi și afi1 fa-uilitâ p*nerea in hkrare a tac- turilor sale. III Si, Its'liu aksnr, Domnsle, gh-< mole kare mai mslt au fost *n jok și o facilitare a limber șt kare am ksgetat ki> pe de opartc îmi vot apta la desrLd'Luinarca *nor idei rbb înțerenite, și pe dc alta vor deștepta k*riositatea Hifitorilor nedeprinșf kb styhl cel grav a! kathedrei. Si> vedem akm ueea ces’ar ksvenia faune, dimd&nejtm.ii altora muu spre a kbT'Lti, îmfrr- mssețâ si împuternici limba. De- spre aceasta s’a vorbit de aj*ns în Parallclismsl ce am bsblikak în a- nsl 18 41 și spre addxccrea a minte înf'Mjs^nd iarăși asemănarea știrii Grecilor și a limbei lor mai ’naiute; de o jmbtale dc sekdL Grecii ss- pbsi k^nd Venetienilor kănd Tur- cilor, lipsiți dc tnv'LțLtbra în ge- nera! a limbei moșilor For, ajtmses- sen> a*și împestrița lirnha' k* vorbe' italiene și turcești mai imdt dc kăt a noastră. Borbele ittTTfiWrțtș, IX'Tsbj*, -^î)s/X7tc)./X’, Z$tU7r$U).(, rÂ-ÎXțffvXi, /JLTreGCztr ur.UTM/.iXf «7», (U5C,-/ZÎC^< 196 — St/xiuTO, nudx, azăxzjz, szSd i3«.... si altele mulțime ajunseră a- tăt de populare și se Înrădăcina- seră’ mai mult de kăt la noi vor- bele: sîavdj veaA, vrane, prie- ten, și alte assemenea slavonesui mai puci ne de kăt împcslriță- tureteglossci grecești kare nu arată de kăt timpii dekăderii și robiei nației ne o vorbi a. Pe lăngă ace- stea vedem mulțime de vorbe în- trebuințate rtu și dckăzute din a- dcvărala lor însemnare, prekum vvuioî, în lok de **i*frx în lok de ouvzo?; exzwOx în lok de vx^, si al- te assemenea mai multe de kăt la noi lîner in lok de june, inima in lok de cord, sufflet in lok de ini- ma sau animă, mai vedem ănkă skimbarca> genurilor, în lok de?’Kavr?/^t$, în lok de TfOr- în lok de . ka și la noi; skriitorie în lok de skriitoriu evangclie ân lok de evangeliu, 3e, minarie ân lok dc seminvriu ; . mai vedem ănkă skimbarca basu- rilor prekum in lok dc «*- ai x«zî4c5 în lok de în ]ok de Oszoyroi ka si la noi bune late in lok dc Imnetă, rugăciune în lok de rogorib și altele assemenea. Asia c, dom- nul ez, kănd o părăsită întrten po~ pol grimmatika limbei ne au kulti- vafo odinioară străbunii Săi : vor- be șî frasi străine și barbare se aînmeslikă și arlekină korpul cel frumos a! limbei nei nobile și di- vine ; renii,și ța , elementelor fru- moase și omogene își skimbă lo- tul și formează an haos, pînă kănd vine Spiritul Adevăratei' ne se purta peste ape la kreația ternii si pune clementele la lokul lor, Hăt pe kăt sunt possibil de a se pune. Prin urmare, iie au fbkut G ren ii de ’și au addus limba lor vorbi- toare mai assemenea ku limba tei Demoslene și Ploturi? întrebat-au ci pe Bașa lanc și pe Hagi Chri- stea daka priimesk vorba jn lok dc po ciuzoi, în lok de pe în lok dc Govios, pe în lok de sas au dat ei popolului vorbele nelte kuviinnioase si omogeme ks în- tregimea limbei ne vorbesk? D os- ci ndat-au ei pirrt la popol si în- tinate-s’au ku el împreună ka $ă renraie in etern atăt de jos și înti- nați konscrvăiid in etern semnele barbariei și sklavioi, sau numai ka sVi inlinză nrana și si/î real le pi>iiă la sine? Nu se kuvinc, d-le, a ne suppăia de vorbele ne]le strămoșes(ii si de noile puse la [okul lor kănd nu te înlellegein; e mai bine să întrebăm și să te învățăm o dată: e mai bine st ne dăm m%na și în învoire ku toții să lepădăm tot Tto ne degradă și ne spartei, limba, kuridinduo de ori ne vorbe străine și părăsite. E rușine, domnule, să stăruim si Să ne fauem luptași spre appăra- rea a ori *ie tekru ne ne arată timpii barbariei și urmele străini- — 197 — lor hc as trekxt peste patria noa- stre. Intindeți’mi mina mai bine si veniți de’mi anta ți errorilc kind mi abbat din drsmsl nel drept, iar ns’rni faceți o krimi» kind mi nevoiesk si’l kasL Zi- nc ți mai bine: «pentru ho daka vrei si skrii o limbi, și ns o glossi sas xn dialckt, pcnlrs lipit ka negii pe o hei kla- sita și ka caska pe xn frxmos ar- bore de la kare poate o da ti si ia fokși si ajsngi nensșx; ka nis'ie pinsiii, zik, do aicasti limbi ne singxri, dxpi 17 sekoli, ne arati nobila și generoasa noastn origine. Addsneți-vi a minte la irriepx txl Rcgxlamentxlxi kit de Lml si kit de kxrxnd s’ax intro- dus mxlțiine de termeni omogeni kx limba noastn; kxm s’as fxkxt kalemgii șefi sas kapi de nusx; bxisrdismcle, resolxții; jelxirea» rcklamațic; agia, poliție, fin si se faki și agaoa,maestrî$ sa« prefekt de poliție; km sfax fikxt neferii, sol- dați rcgxlali; bimbașii, koloneli, baș-’iiohodar, txfek'ii-bașa și alții, ajstanți ai Domnxlsi; kxms’ax fi- kal cherelismosxrile,gratslații, zia- fetsrile balsri; dxvalmalelc, ilu- minații, și alte assemenea într’xn timp kind n’aveam șkoale, nx se în vițăgnmmatikalimbei kaln zioa de aslizi. Am fi, Domnxlc, nisifc kodani demni de a pxrlă koada sxi tăriilor de pe attxmi kind n’am fi în stare sas ne am îndiritniHi de a prefaune slava în glorie, vre- mea în timp, dirjul in audace.*.. kind avindprope, ante, supra.,. ne am sfii si ziqem propriee, an- tik, suprem... kind axzind pe Binițeni zikind: ma și altele; pe Olteni zikind; de, pe, pin; pe Moldoveni zikind: stnin, șerpe, șepte, imbe; pc tirani în general zikind: konnix, nxtreț și prin ar- mare nxtrire; noi si ne îndrumi a zi'rie da, dă, pă, pin, strein, șarpe, șapte, ko a fiară, hrăniră... Aksm e timpsl de a’și Isâ limba drcptsrile salle kind șj nația *și a regxlat pe alic salle și are în kapsl sis sn Domn legitim. Aksm e timpsl ăi vorbim și si skriem o limbb ks adevirat romneaskx, și kind c vorba de înlreptne a berarilor,, si nx mai vorbim ger gd abxsxr’Jcr; akam c timps-si — 198 — vedem îi^kai din skoale și {lin kan- cel briile domnești o Jiinln> kîsra t roinăticașkă și k» dementele salte bi lokd lor. Dela »n Domn te- jninat sc ș’a krcs^t k» laptele maselor, dc nație Romq,n, kare in kopillăria sa a avșl tot d’asna îna- inte panica tei Traiai), ternul Sc- : verinștejj anticele Romanaților, a.djk'L ^el|or nali șa» jȚLsksli la Rpma, așteaptă nația și o lini In. lot adevărat romăiiă și k»viîn- nioasTb perpi »nsi fii» al maselor. Am mai zis’o si alta» data» și iarăși pmaizik: kănd vom vedea prin |yancellariiși prin tribunale o lim- bă învățata, s te diata,, k»rata>, este somn Icl Romanii a» înkcpst a sc gbndi și a’șiteâ seama la vorbă și |a ș} ne d'Mn mima și sș repezim afa- ră $11 limlrMoațe lente da» o pro- bii de semne rel.lc, semne alic nein- Vățăterei, barbariei, slrăinisiimtei VȚit'biniitor, toate ki4e srmt semne FpJte, kobe de nekîgelarc, kobe do înapoiere, kobe domoarte.fi) Tro- fee nația a’și reteă toate al Io salte, si limbi, și litterc si kost»- ine șî mai vîrlos kănd toate alic sallc s»nt și frumoase, și nobile, și k|aș‘me, si teminatc, și spion- (îidp; si kimd lot ne e strein, o si stet, și barbar, și intenekat, daka n» c la loksl tei akolo șndc îi sta ’ bine ka si» lic. Ani mi se mai doskide o mikă materie de vorbă ka st, ponte a’mi (!) Ăllusiă la Muscali, la Protectorat; Aulornl neputând faece politică, f ic6a litterațurSL arăta dreptatea. (Ce sc altinge de Domn în toate împregterj»rile ’mi am arUal s»pp»nerca si kredința din toată inima și ki.nd doresk si» fak'B el Kelle ^c așteaptă nația în- treagr», n» doresk de kăt,.mărirea tei, la\da tei, bine-fevintarea tei, viața tei in inimile urmașilor.(1) Ce se atlingc de stri.inismi, e» respekt pc străipi și loalc alle lor la lok»l lor, prekam doresk ka și ei să ne respckte pc noi și toate alic ooastre la loksl nostr». Kănd doresk ka vorbele ternclti, înge- rești, slave, grecești nwnsă le le- pădăm din limba noastră, ks a- ’ieasta iiî desprclBCsk națiile ano- stea pentr» ka, n» ne-a dat cile kb Torța anoste vorbe, qi nerozia noa- stm ic-a teat momițindsse. Ivbnd zik ki) anoste vorbe sxnt barbare, cile sîiil foarte nobile in limba res- pektivs pontrs ki> sr.nt legitime la lok»l lor. Limba slavi» este foarte marc si frmnoas'f, si nobih, si slăviți» penlr» krn kiar jismele do slavoirn sa» slavi, ți araVn slă- virea ci; srs fie ănsă la lok»l ei, de parte dc ast lok, kă attenni e dreaptă; și a noastră la tek»I ci; așa ameslik, a noastră k» auoea, ancoa k»a noastră, lakneș balmcs, n&’mi plano mie in kalitatc de grămm'btîk. K-ăiid o limbă ia vor- be sa» frasi alle altei limbe etero- gene, vorbele aneilea și frasile a- uellea de kănd temea s’a» înmiit barbarismi pentr» kă e »n fel de nelegiuire în regalele sa» legile li- n) Ve/i însemnarea ll (lela capăt. — 199 — bolor. Al'bt sunt barbarismi vor- bele slavo, turcești și altele in limba noastră, pe krst ar fi și vor- bele noaâtrc în Jimbele acestea/ Nu e bine nici o dală kănd lukru- rile na sunt la lolcsrile lor, o kon- Usie, o chaos, și unde e chaos nu e Dumnezeu. Kănd Dumnezeirea s’a ’ arătat în chaos, îndată a despărțit întuncrekul de lumină, și s’a făkut 1 sinea. Mi» rekomand, Domnule, la iu- birea dumitale dc învățături», îți mulțumcsk de întrebările ne îmi faci și spre mulțumire îți urez. 1. 0 kasă ku stanțe și ks ha- in arc, fără odăi; 2. Ki,nd te învesti să nu fiinu- mai îmbrăkaL 3. Kănd faci versuri, să’li dea Dumnezeu o limbă prin kare Să’ți exprimi toate krgelările fericite; 4. Kănd te vei jțjvicrkâ să intri în templul Mussclor să fii învestit ks vesmintele de nunti», kăci gol nu krez să fii priimit; 5. Ki.nd te vei însura să’li dai peste o kokoaiiă kare să nu fie nici de neam bărbăteek nici ne- utru ka maribgid intre nor și păDlLDl; 6» Kănd vei avea ardoare kătre Dumnezeu, soție și kopilîași ,să nu*ți viă kăldura frigurilor, sau Doamne păzește! a vre unei hoalc mintale; 7. Tinerețea inimii kățrc soție, kopilîași si amici Să na’ți fie fră‘ gezime; kă se fnmgc. 8. Kănd vei avea să vorbești ks oamenii să’i afli miruili si duși la biserikă în kăt să nu fii servit a face atăta vorbă ka mine kare era deajuns Să se înțeleagă numai în pa- trs-spre-zenc stanțe de versuri; 9. Kănd îți vei da kopillașii Ia karte și vor întămpina științele, să nu ic vază strălucitoare ka vul- gul sau ka gloata, ci splendide în toată lumina lor ka Apostolii pe Mîntsiterul; 10. La ori ce întreprindere lă- udată, pc km n’ai kunoskut vor- ba, asscmenca să nu kunoști nici fapta de kobacis; 11. La ori cciskraro ideile Să’ți fie lămurite si vorbele să korrăs- pmiză ku ideile; 12. Și în fine îți urez th;mi- *lal‘e si l'Lrei întrege feri'iiî'ea pre- văzută dc profeți; visată de Pla- tou și addusb prin Evangelie noi- lor kiemați și putini al ieși. 1. E. — 200 — ÎNSEMNĂRI. L Mult se kuvine omul si> kunoa- ski> pe nine-vâ și misii si» kugete apoi pîiTb se va decide a’î întinde m%na și a’l înlrodunce în basc,. Ro- dolfo venind în Bukuresci kă în kapitala unei țerre oarbe ne adop- tb pe ori ne strein, se întrodusse în toate kasele, uimi toate min- țele, dette serate de physikn» si de prestigitatari; luă banii ks pumnul și îi risipiâ iar ka pumnul. fond înneh> seratele salle, la ospellul unde ședea lentă a kicltai pentru sine și oamenii s-lî bute 30 și 40 de galbeni pe zi. Avea kai, avea trtsure de drum, avea oameni multi; avea o dame» ks servitoa- rele și servitorii s'ti. Iși dese- kassede tot punga; și nu putea plekă din Buksresci, pentru kc, zi- cea k^ așteaptă un respans din Moldova, și respsnssl nu’i mai veniă. * Ii offerita st» se mate în kasele melle ku oameni ku bagagiu; și îl ținuta în kasri peste o tani> de zille. In timpul anosta, D. A. Bille- coeq reprcsenlantal F; a iței pe at- tanci în ambele Domniate, de un- do eram în bune rolațtani ku l)-lsi, simții» kc» o rece ks mine, și ri>- neala sa tins pîm> ta r kiemat in Paris și abandona Bukurescii. Rup-n evenimentele dela 1848, kimd in 1849 ajunsei» în Paris, prima persoana ne văzuta dintre Francesi fs D. Billccocq. Vekile noastre relațisni reînncpuri» ks mare intimitate. Ne vedeam mai în toate zillele. Se okkspâ ks skrisul; skrisessc și typ'Lrisse pe- ste nurii mari volume întitulate i noștri prigioni (dupx imitația tai Silvio Pcllico). A'iella îșj deskri- sesse karcerilc sas temnițele sallc și dette numele operei salle i miei priyioni. D, Billecocq deskria Franca întreaga în kariere de a- tidia anni, ^nki» de mai ’nainte de Ludovic Philippu; deskria toate kc^tc v'uzssse și sufferissc din pre- snii ku alții în kurs de o viații di- ploma ti ka, de 27 de anni la Ber- lin, la Stokholm, la Petrebsrg, la Madrid, la Konstantinopole, și în fino în Bsksresci. I noștri pri- gionii, deskria suferințele Fran- cei, dcscepliuhile ei rsșinelo ei,și ko‘rindea sute dc doksmcnte au- tentice. Opera sa in ațitea vo- lume era o specie de dosar dc toata aktele serioase din konsslatele sallc, din ambasadele pe lingi, kare tassesse a Usturat. lini ci tia neîncetat lente skriă și typwâ, și ii citiam și eu k^te mai puteam sicrie in zillele melle dc cxillta, de nea vere și de dureri. Amicia noastre devenisse slrînsT» și în fa- milliarilatea noastn» îl întrebai» inlr’o zi: kare a fostkausaki» oft»ta se skimbassc despi c mine in uel’e dșpi> urmi? kxnd se află în B Au- rjsci ? — 201 — Km ai fi vr«t s% m> nuh skimb îmi respinse, kMd te-am Vbzst așiă de enthssiast de Ro- dolfo? S'b fani al%ta kas de dansai sr/i faci. poesii, s-i/i dai ospitali- tate, si/1 faci si» plece din kasa damitalie spre a’și tea dramd kc.- tre nsoc faceri de relle? — Cine, Domnule Billccocq, Rodolfo fr>ki>tor de rellc! — Mai mslt dc kit fiiHtor de rellc, sn plastograf, »n eskrok, Tsn..., A k-Titat si» se in lîmple 1848, st> trem prin fokri exilltetei al nea verii, al dsrerilor, a k^tat s% te reksnosk în Paris, si> Le stadte d’approape mai doi anni, si> te vî»z în toate împrcgiuribrilc ka si/mi skimb opinia ncTni for- massem despre dumneata. Te-am krez&t în adevăr, »n soț, an kom- pline al h;i Rodclte, și mai vîrtos împrcgterarca k» khte-vâ Uni mai nainte a doktorstei Ta- vcrnieM) Dc snde ai k^nosksl D, Ta pe Rodolfo? — De »nde? din Bskbrcsci: k%nd a venit Tam ksnoskbt si es ksm 'las ksnoskîst toți lULs reve- niri Ai sczst opt anni in Princi- pale-, și nTai kanoskat k&m suntem noi Romanii ktnd vine kilo «n strrin și mai vîrlos daka este 1) Aqucastă împregiurarc polo vom j arăta-o cu altă oceasio, ele/ nu o j vom puic-o noi arăta, a tlescris’o Tk BiTiceocq în operele salic, de * unde a reprodusa’și D. Eli s Rcg- 1 nault în istoria Principatelor •yedi j pag. 203 pîn6 la 217") “ 1 Franțcs, și are minase sa» albe sa» ksloarea de »nt proaspăt in nptini, și mai vîrtos Hnd scie și k-i>tc vre »n marafet? Daka e« m'am amăgit, s’a» amăgit toți kâ mine. Inso, ni ne c acest Rodolfo? ne a fi>k»t, kare ’i a fost viața tei? pentns ki> vi»z ki» D, Ta îl ks- nosci, daka vorbești k» a tata hor- roare despre d^ns^L — Peste karn>nd vin seh typar și koallcle rade vorbesk de acest personagii. Ți le voi» da și le vei citi; aksm namai iți cer sksse pentrs k% aHta timp am fost în prepus despre D. Ta, v^zxnds-te în relativ k» assemenca om, N’a trekat mrit, și D, Billecocq 'mi a kommsnikai ane]le koalle, în kare eră biographia acostai om, din p»nl»l de vedere a eskroke- r iei or salte, dî>pi> dossarele am- basadelor și konsslatelor Franței pe sndc a fost trckat și briniirit, firi» a pstea psnne nn>na pc (h>ns»L Oim>l acesta de meserie physi- nian, prosti gi ta tor sa» ska maior eră și plen lor de kc»rți de prima messerie, assoțiat k^ toți trișorii prin toate cel'bțiîe Franței si Ger- maniei, si mai vîrtos la bai și h Frankfortsnde s»nt lok»rilc de in- tudnire alic tetelor feteri lor de a j ven teri cri și eskroki. Assorial ks î sn kointe sas doi ne isi nrbnkas- ! averile și kcntraktasscn» da- ș lorii, ctep'L ne despsiarb atidi și 1 ah,ț;a sirii ni în kxi ți, Rssi, Mol — 202 — Romani și Greni, teMe o daVf> și k/Lte $n Englcs, se im- porți r-b în trei diverse net-bți: s- psî la Vienna altei la Londra, și zișii Rodolfo la Paris. De a*ri înqcpsrL a fauqc polițe sas kam- biale false, imitând semnate rele marilor bankherL Dela Vienna trasse polițe de ssle de mii de franni la Paris și la Londra din partea șnsi hanker marc (spre e- xempte din partea ansi Șina) la «n banker asscmenca de mare (spre ^xempte la sn RotchildJ Tot assemenea se trasse polițe false dela Paris la Vienna și la Londra: dela Londra la Vienna si la Paris, în ki>t atâtea polițe sc trașscrb de o dalr și se pVidiiT în differite piațe sndc eră trase în aneeasi zi; și k^lc trei soții kom- plhii k»in teari» banii as si pleka1 în aneeasi zi din loksrile snde sc alia, d'biids’și loksl de întilnirc în Moldova ki lași. Ani înkhrkați kc; millioanc ’și le împărți ri> si se pssserL iar pe kiiili. Bankerii ne slinibnd ^nsl altaia scmirBtera pluisscr'L banii, loind prin kor- respondețe .sșesse ‘jeliși- lalt assomenea sm me și Icb as fost jd^ria Mior cs- kroki, poliția sekreVL pcrsekMim- d*fi ie detlciT dc srnrb in lași. Konsote] franccs d’akolo pin?» st ia ni'LSsrele spre a’i prinde, ei fs- giri> din Iași și se dssserr a’și în- gropa ssnielc w ns Ic palea (teme Flit perikol in deportare intr’o putere in Moldova- Do akolo se risipiri, și își del- tei’T k^vamtel la Iod arc an și zi st sc afle iar în anca p^disic. tmd din trei, ansi din lomți, îmblimd (tepi» alte norocel Ie prin Esropa te prins in Franca și pas La gallere. Zissl Rodolfo, ne la Pj- ris aveă alt namc, la Iași altei; se dssse la Konstantinopole ka rm nîsmc k?> total altsL Ani pe dc o parte se pssse și deskissc «n magazin de nost'Lți din nelle mai briliante și mai pline dc marfo, pe de alta prin arta sa de presti- gi taior sc întrodssse din prcsni, kîs femeea sa prin haremurile te- telor pașilor pini» la Ssllansl, prin arta sa seinkbrk* de da rari în bani, în sateri și în diamante; iar pe dc a!?b parte k>> magaziei adtte- k'bnd si lot addskimd marfa pe kredit diip'L -qc p!%lisse regalat pe nccâ d’Tnhds kxnd marh>pc kre- dit treks peste mi milîion și te dejâ vineteh> kb preteri și skvz^te; delte mi faliment fraMtelos. Anoa- sla p?;s$e temea în prepss, și am- basada franeesi» (tepT informa- iteni, sc hikredinVi» ki, ancsl falit este mtel din nci doi eskroki, komplini ka komtele ne sc află deja la gal le re. K^nd vra a p&n- ne rrrhna pe d^nssl, sc ask«nse kTlcA’ă zille, pinT se k^psi dc «n passaport m ka nomele de Ro- dolfo, și sc retegiT In BsksresHi b> o misstene sckrofrb- în timp»! ’SOâ — k^dorii Domn stor Alexandru Glit- ka. Mi venind, D. Duscov îl Ia^ ssb protekțiă, îl inlrudussc în țoale kasele, îi făku singur. o li- sta» de abonați pentru kăte-vă se- rate de prestidigitatori». Din Konslantinopole dela am* bassada francesă, ii toasse urma si skrisse konsslatetoi franc es d’aui di ii ItokurcsHi. D* Billccocq orii attonHi konsol; vru aTl urmări și a’l prinde; Rodolfo eră ănsă s#b protekțiă D-tei Dașkov. Seratele toi încetară; nevoi ea îl forlâ si» .tog'b din BsksresHÎ sas penii1# Jcl îl persekr.tă konsulatol fnințcs sas perl:;; kă timpul de în tal ni re în pădurea din Moldova se appropiâ. Inkipuiaskă’și nine-vă aksm ve ppiniă putea Să'și fakă D. Di!Ie- cocq de mine, kare se întăinplassc fără a’l ksnoasHC, să’i da# ospita- litate. Ancasla s’a înlimplat la an nul .1842, și Isîstoria irc frații I)-toi Billccocq: 44omsl asta ne favieîn- kbrkrbtore ne kompromitte k# lUs- sia,,, pînr£» kimd tenrLiictose de a n# se komp romi tic k» Btossia fa nevoit de a’l rekiemâ din Bbks- resui. — De a^coa Lk Billecocq , safferinlcle salle, și cmilința .și rușinea Francei de s#bl anei gu- vern de marțafoi, o întitulează J'emniîcte noastre (adikt a 11« fran- cezilor). Temnițe in aer plin, .mide drept temniceri, și- spioni, ai pe ai tai însuși, snde păsurile iii sunt măsura!c, vorbele auzite pe slrade kâ și în karnera la pro- prie. Se mirr> ni ne-va kmn se poale servi Rxssia ku nisqe oameni kă Rodolfo; kănd va află ănsă no s*a îiitîinplat an nul treksl pe un ba- let, 'ic porni din Galiați, și toă un personagiu mare 4e trecea dela Pelrebsrg prin Iași la Paris ku o missiune diplomalikă, și ku ne fel dc individ șal, sordid, immod, s’a în țel Ies bot în bot pină la Bridlla, altoivii va vedea plm» in ne fel dc lături si «rdori descinde Itossia. Individ?;! a^ella astăzi ămblă prin — 204 țearrr adunând la iskălitere pe o petiliă din nelîc mai disgrațiate, și invitând temea la rcskoală ka $ă justifice o okkbpație. (1861 telte 11). L IL R. poranitor noștri și a’i facce să va- ză kăt de bine și înainte as înce- put acești bărbați și kăt noi sjh- tem în apoi. Al Dumitalc șck Tot N. M. Domnule Redactor! Fiind-kă voit> să afte și să mă konving, eu iar încep ks întrebă- rile mole, kare iți spui mai dinainte kă na sânt așa multe. Adikă toate întrebările mele sunt numai «na. De și 'mi ai arătat ceva, în ar- tikotel despre attrakție, kuvăiitel konsoanclor îndoite; dc și în pro- ■ spekter) despre regdefe de a se desbate alle societății litterare,am început oarc-km a mă konvinge despre neapărata lor trebuință; ănsă îmi mai trebae, ka Să zik așa* o arătare intr'adins ku degetul, an ariikol într’adins kare sc trak- teze numai despre această materie. Fiind inkredințat kă vei bine voi a’mi împlini această dorință, îți msltemesk, domnul mieu, des- pre celle dnă-sprc-zece filări ce*mi faci la kapătel respunsutei (temi- talle si, de niă va auzi Dumnezeu, le urez și Cfi din partc’nii nației introge, kiemănd spiritel lenakilor Văkărești, al lorgovicilor și al Petrilor Maiori, ka să binc-voia- skă din lokașcle drepților a se ko- bori in mințile și ini mele kontim- *) Sa va publici î.i unul clin numeri- le urmiHdrtx R ESP UNS. Domnul meu! Arta skrierii as inventat'o oa- menii spre a se în țel lege ku seme- nii lor kănd na sunt de față. Ea la început era impcrfeklă sas mai bine un fel de mystere kunoskule numai înlre 'ici inițiali în sanktua- rtel kbUivării minții omencsci. Kănd s’a» inventat litierele, Kadmfi a addus Grecilor din Fcni- cia numai ș^ptc-spre-zece, mi se pare. Necesitățile limbei grecești as arătat kă nu sunt ajuns spre a înkipui perfcktă această limbă în toate împregiarările; așa se mai inventară si altele și apoi altele phiă se făksră doă-zcci si p ă. Apoi necesitatea mai formă difton/, apoi prosodia, apoi psnktoația pl- nă kănd arta skrierii ajunse în stare a'și împlini adevărata sa mis- sie, făkănd pa oameni ase înțelle- ge în celle mai depărtate klime și in cei mai depărtați sckoli. La semnele prosodiei san adevă- ratei kănturi a vorbelor, preksm și la logika konsekbintă a kompfi- norii lor, nevoia făks pe oameni, ka Săînl’ăcișăze adevărata pronun- ție a limbei, să îndoiască konso- nde kare n'a fost n-M kapricis, — m — nici luks, nici syslcmi» de a îngre- uia învățătura, ci krnat o nevoie, un kuget de facilitare și sa kuget metodik de a deprinde junimea k» judikata dela celle mai simple ki- tre celle mai kompuse; dela fie- karc vorbi, în parte kitre frasi, dc la frasi Litre ksvinte și dela kuvin- tc kătre kuvmtări sas narațiuni. Spre exemplu, kmd lui as vrui si’t adaoge un *>> kuvintul ’i a obligat a skrie Cel ce începe a invita din aceasta se deprinde ks edșkația și ks judikata.— Kind i>nsi> unei vo/be ka as vrut si i adaoge partikola privitivă «> kare a fost nevoiea si-i faki> a skrie zpp^? Bagi dumneata de seamă, domn sie, ki este fiind ki> se ardiki appisarea dela finitul vorbei și se $ (ram» ti peste « ka si/1 faki lung? Fin, acei doi pp vorba s’ar fi pronunți a t *po&t sa» ap&.oi. îndoiri, dar konsoni și fi- leuri și pe kontimporani și întrea- ga viitorimea pim in cei mai de- portați sekoli, vnnd ne vrand, citind pe amindoi pp si> appese unde trebuc, si dea virtute vorbei și si se konserve adevărata ei pro- nunție. Prin urmare aceasta nu fu o îngreuiere a limbei, ci o ade- vărate, și logikă fac iii tarepolri vili ku anei timpi ai klasicitiții, kuid oamenii se kugeta» în toată viata lor assupra acellor opere ce în tot d’auna vor attrage admirația oame- nilor și le vor fi de model la skri- buirile lor. Să venim akum la limba noa- stră. Este vorba, domnule, ka să o kultivim și si o skricmask fel dupi kuin este ea, di>nd limbei ce este al iimbei ? Este vorba si ușuram învățătura întreagă și pro- fundă a acestei limbei alit pentru naționali kit și pentru strai ni? Âuzit-ai, domnia-ta, vreun om si ziki: voia si învăț an lukr» și să’mi perz timpul zece și cinci- sprezece anni ka si ajung in fine a nul invită nici o dati ? Nu, fi- ri, îndoială. Daka dar e vorba si ne invi- țim limba, krez ki trebuc a o invită astfel dupi kum este ea in curele oamenilor ku organele vorbirci intrege și sănătoase. Bă- ga l-ai, dumneata, de seaim kă sunt unii romuri, din gura kărora iii place si auzi limba mai bine de kit din gura altora? kare e ku- vinlul? Kici unul altul de kăl ki cei d’ăiilăiu avind organele vor- birii sănătoase, fak a se auzi lim- ba in țoală natura ei, fin, a siri peste nici un sunet, fira a minkă nici o litiera, lungind, fira si scie, vokalelc undetrebue, și skur- lindule unde sunt mai înguste; și ki cei de a doilea fonfi, peltici, găngavi, pripiți sau tărzii, skim- bi sonul koiisonelor,» subțiază sa» îngroașă unde nu trebue, minin- ki sa» adaogă, lirgesce sau în- gustează, și te face a auzi o limbă ce nici «n grammitik nu krez si o ai drepUyp si materie după kare st'și regalele ueile adevărata alle limbeu Ai mai-irigat ianși dc scaun la kopii sas și la oameni mari kimd înuep a invuâ kartc si a s!<.rie< Rt> sndc se in-tîmpte sylla- bele dc ki>tc dm și.trei konsone foirte des la inuepst nnarinH sa» sili» htc mia doi»? prckmn spre cxempl» vrund si, sicrie pept, stropire, dcsplace, skris: pet, sio- pire, despace. Aksin kind învii- telcr»l le adaoge la vorba uea dtentei» »n p, la nea dc a doa sn r, la nea de a treia sn 1, krez Ici n’are alt kavhu de Ivit ka st indcplineaslch adevărata pronunție a acestor trei vorbe. Limba noaslri, domn» Ic, ast- fel ksm este ea tesate din tate in fii» dela șirul)» ni i noștri și asl-fel ksm n-am tekbl’o aiui e» ni ui dumneata, are vorbe si appisalc labltima sas si’îrșil. prekam: canto, corbi, făcu... și la penultima, pre- ksm, redere, ptoecre,, credință, ființă.,., și la aulepensltima pre- k«m: mergere. fâccere, trâggere. Ksrn se va a rula adevărata pro- nunție a »nor assemenca vorbe, sas ksm ’și ar împlini arta skrierii skopsl st», daka ifam priimi niște semne kare si, arate și Streinilor și viitorimii 'iei mai deportate vorbele as Mei dspT ksm se pro- cente de partea uca STnutoasT a națim ■ Prin-armare ssnleni nevoi ți sa» a .noreinUrna la: priimirea au- ucntelor kare (tvt kavint le am lepădat pto k^nd nn ne am kih* zsil despre alte mijloace mai lo gj-ue, sa& 3t'î îndoim kofâsonefo- akolo aride trebuința ncre ka vo- kala st fie I«ngT sas appTsate. In st auuentcle ni ut inl.ro lim- b% n» arate lungimea vokalelor ui prosodia vorbelor, adilcT daka sânt mai Inkise. sa» mai dcskise voka- lile. Prin armade dap-T tot ka- vliitd kate a îndoi konsoanele k^ui aceasta n^mai arate în ucllc mai dese în li mp teri Kt vokalelc smit ]»rigi k'imd s«nt armate de doru sas Ir ei konsone-: spre exem- ple, la vorbele prindere, spargere șui. vokalilc (i) dela nea dtentei* si (a) dela 'lea de a doa ssnt Itsngi penlrs 1H)îa ins i se poa?e da ninî o regali» generate» de hăt o indc- tengă deprindere fără ntet o te- mini, aha dc kiA a etimologiei ne în tot d’ar.na e oarbă firi> fa> ne- știința limbelor de 6nde se trag nisne assemenea vorbe. St venim aksm la gi’Tinmati Ies. luni ai nsmi dsmneata, domnule, grrmmatika snei limbo kare m;e in stare a’ți da nisne regsle generale și te faqqe a învăța toate vor- bele pe din afara în toate modi- filiațiile lor? In adevăr vei z.qe kă, sas grammatika e nekomplektT, sas 1<7> limba este neregulate». St ps- nem 1 litiera (i) la ultima prektsm: /;a7, miel, kopii, gol, vale, hale, kare la planii iînmoaie pe (I) fsleind kai, mici, kopii, goi, văi, kâi. AtlJiirii si kopilbl și străinii l te vor întreba: ka>nd st inimote pe (I) și kănd st n6*l îmmoib? 1t bine, dragă daskălc, și dă’iui o regriă. Al- Urni te ai si ta in sas, te ai silă în jos, ai respsnde qe te ai priqcpe, ai hricpe a ncrqela kănd o vorbă kbnd alta, 'ți ai batte kapsl, adikă ai fanqe toate taste ai* tekbt toți kăți s*as nevoit a faqilitâ invTte»- Urile addhkTnd tekrsrile la ntew regale generalii si aii afflâ: kă kTte se im moaie la pteral anei 1 ea4 la singular din na tara Ier, din în- qepstsl lor dela moși dela stră- moși s’as skris si &*a» pronunțat de oamenii ks organele vorbirii sănătoase, ka daoi (1), prin armare vei skrie ks dsoi (1) și voi rcspsn- dc ne Hor ne te vor întreba ka st skrie ks eterii (I) la singular pe toa- te kăte se i mm oaie Ia pteral și din konlrL tesle se skrte ka dsoi (I) la singslar st le jmmoaie negreșit strai nd la pteral, daka vrea st vorbeastet bine roniTnesqc; priit srmare va skrie: callu-, kai; mieMn^ miei, porumbel!a, pohnnbci, ko- pilln, kopii; golhu goi; văile; vrr, caile, ctî; pelle, pei, șnl; iar nelle ’îc m; se mimoam la pternl se vor skrie ks rm (1) preksm și qelle ne se skris ks sn (I) n« se îmmoaie lapteral, ksmt general, generali; | da$kri>l, dastadi șhL i Tot dqn> S^est ksvî-nt ssnt alle vorbe kare )a singular sânt îmm»- ia te și la pUra], venind la adevă- rata lor origine, ias în gsra oa- menilor negîngavi și nesfeliți la limbă (h;oi (1) prcksm: stea, sici- le; zi, zilie; rondxrca, rondsrellc; ea, elle; qca qelle; șhL Vrei st ai ast-fel de grăia mati kă, domnule? Bine, și es mă bstair; dc ende nx ție-se temea de ne s*a appskat, adikă kopiitel orb de sn daskafc si mai orb și de logofătul de dn kalmsk și privesne și la snGrek sas Roman. Așiâ c și limba, d-le, nerosliti ka toate litierele ei ka și kipsrile sn- de natsra n» ’și a appisal dcgetr.l la trissra formelor, ka și frasile mssikalc rc’iilate în galop, peste note, peste taktsri, ka »n 'limbai deskord, ka o arpi știrbi, ka sn flser spart. Dspi aiestea kind limba sc va invita dela sine dspi natsra ei, dind limbei ne este al limbei, și se va ssppsne la niște regsle așa de generale și așa dc înlesnitoarc, poate si sc mai întîmple vre an biet krestin si mai învețe și vre o al ti limbi, preksin, latini, ita- liana, franțesa... Altanii Rominsl d’akasi snie ki talion trcbsc si se skrie ka doi (I) kini văile, al nostrs sc skrie lot așiâ; assemenea și, hirondele, selle, elle, cclfcșnl. se skris ks doi (I) pcnlrs ki și la rominește, rondarelle, selle, elle, selle se skit; assemenea și a invitat și ksvînlsl pentrr, ne. — Tot asse- menea cavallo, (kare intrePicmon- IczKse ziie callo,) pellc, agncllo, stella, quello ș*il. se skri» ks doi (I) pcntr» kișiin rominește kaII», pclle, miells, sicile, nell» sc skris iar asemenea pcntr» ksvîntsl îm- m si erei. | Apoi din asemenea regr.le venind ’ la limba franțesi pstem da Ro- mmslsi regalele srmiloare neT — 209 — poate înlesni mai mbll de tal tji- sbsi pe Fraucrs. L (al) rornj,iiesk btinal de o konsoairnse face în franțuzește i’an), pretam palmi,, paume; alta», aubt\ cald, chaud: rhtarb, diaussurc; saltare, sau Ier; alt sas înalt, hăul; sa hi ie, sau Ic siL 11. fel) j-umbijc.sk muiat de o konsoau'i, sas mai bine de alt ] se laie iu franțuzește (ram, pretam: pellc, peau; înclin, anneau; ’gnellu moldovoneste, agueaii, lurturclhî, lourlurcau: capota chapcari; ca- sleliiij cliateanț inanlclla, muntean; vassellu, vaissean, sul. Assemcima regble se pol da mai incite; tust neliiudb-le lotal ani, «.ude se vorbește despre îndoirea konsonelor, îe vom hsa ponta al kt dalT. E bine, duiiiJible, tand are ci- nmâ o limb'b ka noi Rumenii, ad- (tai. aci din sinul Italiei și kare- I bS'untao ast-fel d?;pi> kw» este ca în adevărata ei nalWT îwl a o fo- ni. ne poate servi drept kice spre invadarea a ori-tarii limbo de fa- willia latini,, ai tari a naționali re- speklivi simt așa de orbi Plite» la- tina. La noi na o nimik întarkal, c o datorie ne avem a împlini ta- Ire drepturile limbei și tatrejsni- mea ‘io așteaptă dela noi facilita- tea no li ssntem datori. E și pi>- kat si» înkidom okii așa de pisnn>- tariți înaintea Adevi>i%Uj; e și n;- j sine înaintea viitorimii, kare ne va I jbdikâ st ne aritam atid de indii- | fcrojili la fauiltarile ei ponta kare \ nc-a și trimis Dsmiiczci> pe kme mai ’nainte e și rsșine kă inno- j-anța noastre s’o iibinim facilitate. Mt întrebi, domniile, îți rcspsnz la ne *nib, la ne am aliat si von; fi gala tot (Tarnia a\i împlini ori ce nercie assemenea. pe kri,tva li în pstinlelc mellc. ], E, -----------c j I’EIUODUL IV. 210 — (jante. Danie s’a iiăstat la Florența la 1265 dinlro familie nobili, si în- semnata a AHgîcrilor kare se afla in partiud Gbclfitor. La virsta de noi, anni vlzs pe Deatriue Oiea h;i Folko de Porii nari ie crâ ko- pilta ka și dimssl si pe kare nrîn- giinds-o o numește Bice; de alhnwi simți simtimcnt kare fe îndem- nul noi principal al porsiilor sallc. La vir.șta de opt-spre-zeue ani o rev’bi'.s penlrs a don oară și sim- liRieuUd (lin kopihaie deveni un a- mor din •-lelle mai k las inc alic Ita- liei kare’j înșeli i> țoale pensiile sa?; kanțoncle sa]lc uelle d’i>nti>im A- mortrl s'Lb Mei mare îi insulta» o fri- k'b Ll poale o va perdc intr‘o zi. Temerea aucasta ii învenina toata, fericirea și nu mai eși din ssfllelsl hâ ni ui ziua nini noaptea. Ki/zs la pai dc a nea sta. irita, și în ai t> in- iile sal le ir, vedea dc tal plân- geri si dolmri. Vbzb tm vis kare ii prezisse ta adi vu al moartea de kare se Ici nea si kare -c și îiHirn- pli, mai in urmi., kn^ii Bealrine Timri taml cl erâ in vii sta, de doi,- 7.CHÎ și uimi de ani. Dîspi> moar- tea ci i se inlrcrspsc toate kan to- nele; versurile poetului numai fură de ki,t la num le si suspin uri. Ho- rn ase in toaii, viața k rodin ni os a- ncsUi amur kare Io ani îi favori- sasse toate dezvoltările fidelului și kai‘.‘ îi îns&Ulase Ioale simțiimune- le uelle nobili. Ka sî> aialr doli- ul in kare era kulundala Florența pentru moar tea am a îi lei sal le. fa ne. sn sonet adresunduse tadre pele- rinii ne se (lunca- !:i Roma. Mai la urmă fbkiî «11 alt sonet intiUlal E sta sul. «După sonetul anosta, zinc ansbsi Danie, avuis o minu- nata. xiîe în karC văzui* niște Iskrsri ne nn, tatari, a luii xoha- lirea de a nsmai vorbi nimik des- pre au casta, de trei ori fer iui ta, pi- ni, în niomcnUd tand voi» puica si, vorbesk kb mai multa demnitate... Sper a vorbi de dimsa asll’cl kbm ir; sTa > orbit despre ni ui o i’emee.)) Si ks adevărat ’si a l.i- nxl kHY'bntKl. Poema sa inii Udata, Dmna comedia ne a nemurit se- holul sq,u, kontimporanii sa,i. pbsse . d'ah>Uren ks numele lui si pe Bea- Iri‘ic in kare p Tlieologia și insuși ințeilepumuca divinn, ne ii deskidcporțile ladtibii si alic Pa- radisului si îi desv hlcște ata,Lca my- slere. Aiui un amor n'a însufflat nisle krgt l i,n ata.l de înalte, ni ui ?$n amur nTa k?;rbțit athta sulflelul și a kondus ki»tre virtute ka anca- sta, patimi, alT,t de nobili, și tara- ta, ne a sui ut si> în si; file Bea Iri ne părintelui pocsiei moderne kreato- ruksi iadului și paradisului kreștinși ninio femeen'a fost rekoinpcnsata, și kw ta ta, ka au cești, f crini ta, Boa- Irine. Frumoasă, angcliki, Irp- Utl este fcnicea in kare se perso- nifikT virtSFoa ka Să ifttareaskă — 211 iicprdlnlcle bărbât’stei ins^lflănd^i fapta ’tea bsîiă si să’l konsole în ainaiăiile vicloi ka o anitentă- Inăre a pafâdisstei, kâ 0 asroră a HCi-laltc Vielo, Kk tente anostea taviihtolede fami- lic, îndbmnsl părinților de a lăsa >;n moștenitor, îl făkMte a se înse- ra la 1291, sn au) dspă moar- tea Bcatrtuci, și teă pe Geirima dc Donat! din Ir "o famillie G^ellă, ka- re’i delte șase kopii si al kăria ka- rakter pismătariț și tete li înveni- na toată viata doineslîkă. Danie avs sn rol însemnă Lor în îinpicrckierile kăror patria sa si ănstfși Italia te pradă; teă ar- mele și se teptă pentrs patria sa In bătălia (lela Cam pal di no impj o- ti'va Aretinilor la 1289, și în kam- pania din 1290 îinprotiva Pisani- Lor; Pe milă intră în magistra- te™, in epoha teneslă penliă pa- tria sa, a'rcsbotetei ui vil intre Albi si Negri. Fa apoi akk»sat kă ar fi Tavorisat pe uri Albi in timp al kănd era mcriibite ak kiinsiitetei s&preni; și kănd Karol tata tei Fiîippti VI te kiemal în Florența spre a impă’itei ainb^le partite, Dantete kondamnal în 1302 la o respsndcrc de bani dă- ripănătoare și la esilte; îndată mai la ârniă prtntr’o a doilea sentință a sfitd tribunal revoteționar, el si sddii tei teră koridaritriâți, fără a se înfățișă te jsdikâlă (prin k oii tema'ic; dc a fi nrși dc vii. I)d atteipii Dan te se Văâs îil ndvoic a nere asii la principii Gibolîhi ai Ita- liei kari prii mi as baia ros îri al- lianța lor pe (teeliGi persebeiați și proskriși. Așa îthbrălișfc im pâr- tii jie ei â kontrarte rtiai ’riâinte la opiniile tei si kătre kate biiltel si suferințele îl htipiriseră â nere ajalor. Ast-fol tegar' mm-1 lâ Ra- vena iii 14 Scptemboie 132Î îh vîr- stă de 56 arini lăiigă dorilnsl ace- stei cetăți Gaido NoVfello de Po- len Le ne il priliriisse mâi mijit ka sh âriiik de kăt kateri ptoteklor^ și kare spre ai flapfobă de â să în- kredeie1 ’lâ fost și trimis ks 0 am- basadă la Veritția. Dapi dătiriele aliel tei sebol, spre oiioafc kă- lee lalentel și gciiisl anestai băr- bat, Gui do, fa xrităia priimire, îl I făU să între îri palatel săb în veș- minte dc poet. Limba popoiătei roman atălin Italia kăt si în toate lărfelc muie Roma își întinsese dombid si kolo- nirlc salle, preksrn în Franca, Por- (egalia, Spania și Dania, era an gerg (geargon) neregulat IhaLWU si mai pa cin dc element latin. Toți skviitorii din sokoiii din ’naintea tei Danie skrias lirnlia latiiH> mai indii sas mai psțin k^rată. Trs- badsrii mimai kănta eroii și amo- rfii' în gergsl popular respckiiv, La kbrîea legilor Sinifici în’iens ănea glosărie a Italiei a se ssppsne la oarokâre regele si devenisn dia- lekimai pressS dc țoale dialchtile Italiei, kare se naiul Liugua evr* 212 — Legiana și kare se adoptă în gene- ral în toată Toskana și se foto po- pxlai'ă. Mai ’nainte de kapri>l^l sckolblbi ak trei-spre-zenelea mai indii poeți și prosalori înnep^rt a skrie în aiesl dialekt karlcsan ne annsnția a&rora a Mici limhc alkă- rii kreator fo Danie. In van s’ar înnerkă nineva a stabili kalare sas totarc fel de exprimare; vor- bele și frasilo snei limbe se skimbă dspă îinpregibrLri alăt din afan» kăt și din între din sckol in se- kol, și însuși din an in an. Ai- mi k ns fixă o limbi, ka faplc- le. genialei, ka kapctele d’operj» litiera re de kare se poale foii o uu- lie. Danie prin comedia *u divinii p*sse uelle dfonfois fundamente, și ardikă un. edifiih; kolosal spre aminirarea sekolilor in kare fie-'ie frase, tie-se vorbă se sa okii ouară și se foton» ka o lege deskricre a ar- mași! or poeți șt prosalori. El , p ă- rintele poesiei modernet fc lată a- tăt de ferite al aueslei limbe I- laliene kare nii e ni ni skrisă niii vorbită dc kăl numai de nei ne o învață. Italianul nelnvălat c mai străin limbei aueșteia dc kăt străi- nul ne o kullivă. Komedia divini, e împărțită în trei mari despărțiri inii Ulate: iadul purgatoriul și paradisul din kare Ge-karc esubl-impăriilinkăle trei- zeci și trei tontsri. Pc fongă noă-zeii și noi, kănUrț din kare sc komprme toată poema, se maia- daoge unul la îmepul too întroduk- tie a operei; prin urmare toată po- ema sa e kompusă din o sr-lă ton- uri, spre a kărora împlinire pă- saslc toi ku numărul trei; adikă poema întrecu c împărțita în trei. Gc'kare despărțire koprinde trei- zeci și trei de ki>nturi șî lie-karc kănt c kompus din stanic dc trei versuri ce se nsmcsk rima ierta kare se leagă ast-fel între sine in tot lot kăntbl formează sn lanț. Vers»! din mijlok al tie-tond ter- ței rimează to vers»! dfonfom si cel (Val treilea a! lerlelblsi srmltor Invenlatorsl acestei melrs l>; i>n- s^și Danie dela ifonsal fekonsakral apoi mai virtos pentiă poesiile fi- losofice, satire, epistole și alegorii. Este insă cel jnai toviincioș și la poemele epice kănd wr fi rimate, pentru kă, skăpănd la monotonia rimelor impcrckiate tom și dc in- Irciăperea oklavelor, stanțelor san strofelor, konservă mu karaktcr kii adevărat dc narrațic sa ei povestire urpretormută. I.migă acestea e- sle mi marc ajutor ținerii dc minte pentrn kă fm-kare terței uc ne-ain al lege, prin dorb versori a dd li- ne aminte lerțetid preicdent și pc ici brmător. Fic-kare vers al Ibi Danie este, ka loalc versuri- le eroine italiene, dc kăle Mi-spre- zbhc sjllabe, kare se împart sas se konsideră a fi împărțite în ninui lambc din kare lie] d’al lirnilca c bruiat dc o syllabă storlă.M 213 — La numele hi Danie se deșteaptă suvenîrea întreagă a sekolufeișăs. El c ka o linie de hotar măreață în- tre pocsia antikă și pocsia moder- nă, pe kare ks a sa mană le înnoadă prinlrten inel brilant si neperilor. Viața lai sc află ănsusi dela dănsul. Gilind skrierea tei întitulată Trac- tat al eloquinței vulgare aflăm ku kăle sudii profunde, ks k%lc înțe- lepte și konsniinlioase hkrări îsi formăaqeastă limbi, alăt de encr- gikă, aneastă limbi, de bronz kare, topită în ilakăra gentelui, ia ade- vărata formă a kugelării și răsfrăm- gealăt de kredimiios sufllctel po- ețtilsi. Gbellii și Gibeliniî erau doă întinse partite în kare era împărți- tă țoală Italia și fe pradă a tăi. ia sekoli a neînvoirilor lor noilor săngeroase. Năskul dinlr’o familie G&ielfă, rămase kredi inii os opinii- lor anostei pârlit pină kănd , după kum am arătat, alte noxă împerekieri desbinaiă Florența, •altemu în mijlokul anelor sfișieri numai întrevăzu repaosulși pauea dc kătîn unirea a tot koprinsufei Ila- 1 iei subt o singură putere kare o ar skăpa dc mii dc tiranuli ho o împilași kare, păgubitori între si- ne add&ncau dapradarea generală. Toate speranțele sa! le pe li (ine ii erau a țin te te assupra împărate lui F.nrik kare i sc desființară îndată după moartea anestei monarch. Să auzim si ănss^i pe Danie in lim- pul exitejui si fugări ei salle: “Ah ! $ă fi dat. Dumnezeu, resplăti torul Universului, ka kuvîntsl hc singur poale a’mi arăta dreptatea, a’iest kbvînt să nu mai fi existat și să nu mai li ssfferit pe nedreptate pe- deapsa cxiltetei și miseriei! kăni, după plăcerea netățenilor măre- ței și celebrei fii ie a Romei, a nelățenilor Florenței, fete reîm- pins din dubele ei sin, în kare m’am nă.skut și am kreskut pim. în nea mai frumoasă virslă a v ic- rei, și in kare, iertănduo si în pa- ne ku ea doresk din toată inima a mă du4ne spre a*mi odihni sbffle- tal obosit si a’mi termina zillele ne 'mi a» mai rrmas^ Fugar si .mai nersind mai în toate koprinsurile unde aneastă limbă e respăndită, am îmbiat, arătănde'mi, fără voia mea, rana ne ’mi a făkut soarta, rana ne ioane adesea pe nedrep- tate se.împaiă deltei rănit. Post- um ks adevărat o navă fără vele, fără kăi niă, împinsă kălro por- teri, kălre gol feri, kătre țărmuri diITcrenle de anest vînt ue sxfflă și desscakă dureroasa săiănie. M’am arătat in okii mare nu- măr de oameni ho poale penUă un oarc-kare renume m’au fost vi- sat subt o altă, formă. Kănd mă văzură ănsă, persoana umilită și operele'mi si mai mult, a tăi liel le făkule kăt si noile dc a se l’aqne, si skăzute mai jos de prete! lor... i De undo urmă ka, .arălămhsm.ă •mai la toți italienii , -făkămtemă j mai mik de kăt o ^erea adevărul, — *1i na ri«wai înaintea .ameliora la kare ajsnsese rpn»mele mcs, iii 'liiH și Ia ancia ne lisa?; parte și se in- tercsaș la soarta mea*.,» Danie in viata sa poluikT și li(T taram iși bila intarmnlc salte pe kbng'L interesarilc pîddiHe, iși sita si la mi II .ie si kopii in nckoutenita sa yiat7> dc exlase de poesie șL kontemphHja și deskrierea vista r-nii salte. Ka și poesiile salte ne fort, ttapi. ksm am zis, o loart'B bure poesia anlik’L și modem,, asșemenca și ființa lsi ta o linie (te hotar între dor,q> ființe diffe- rinta: Omcl politik si oin&l poeți IU Danie a fost omfil kare dc vis s’a kObprH in tokființele sfiffletelor. Omenii dc fetei tai parata n'ar $YSa milita în temea aceasta. Pante fa, dsp'L zisa tai T7gd Foseoto, jsloriksl koniimporan, profetul thnpr,tai s™ și pikiorsl generetai sman* ȚbrlHsr&rite civile na PnsarT, pc (taidp, dsp'b k$m ar fi dorit, ardhe fiii rnormini poctatai. Ks inslt >mai t^rzta Bernard Bembo ta'b nssfipri/și aneaslb în>i>rnina- re. 8c tatesne pe anest mormlnt «n epitaf kare se zinc Icl și Tar ti fbkst 'tnssși Dan te. Citim oi nfimai verssl firmtor kare ar fi fost destah Hic clan dor Dan Ies, pairi is ex- tern s ab oris. Ainea zaw Danie, expatriat din țarb’i. Dsp^ moartea tai Danie tontb Italia pare H ar-fi .pfirtal dojifil; se înmfillinkoppiilc poem iei salte; din toate partale întreprtesen» a o înavuți Juî komeniarie, La 1350 Archiepiskopfil si Doinnd Milan- kt;tai loan Biskonli îDormim sase înțelepți: doi teologi, doi filosoli, doi anlikari HoreriUni, dc a tamină prin ta^ririle lor t katedre se întemeiari, bna in Florența si alia in Polonia, spre a cxplika pe Dante jsnimii studioase Doi hxrbați foarte celebri, Bocea- ce si Benyciiuto d'Imola tan> in- STfiiinați k« ancasti» lekție si ni- ni odinioară mai unii sn bărbat n« avb în generația ne arnrL dbp'b d^nsbî o ab lori ta ta atu de tare si o inftainț^ at.*i.t de repede. Urmașii tai păstram kg res- pekl și ’bussși tiltai dc divina k o ni c d i e ne delte el epopei salin, tittal kare tot’d pedeapsa spre rbshanare pentru inemhiii — 2 I • j —► s'iâ de ki4 iaib.l și al li. respldire pontic \iri?;te și pentru ființele hp Ic a aderat. ssffleUl si.s de k’bl paradhslsi? Ns e ks adevărat o komedie, deskrierea tstoror vicii- lor generekii aman? si pune- rea lor pe o sxiei¥L albi de m> ni'Lrginit'Ti ti elfrinJiAii, in rea pnHșlbi fan> irj lan, ks d^nn nezpirca, mi c de ajsns kri> ancslri k o medic si/i dea aU.i ihskd de di- virrh? Trcbbia s s fie sn griiis ka al i»i Eante ka S'b dea y.nri assr- menea poeme lilbd de D i v i n a k o ui e d i e. — 317 — GIBELIM și GUELFI. Kbiid iinp-hraHl Enrilc IV se îniJți» pe Lronsl Germaniei< Papii cras 'i»nki> nisne simpli lokote- nenți sas vikari ai bi Christos, n* avpas *r>nk*i» nini o p*tere h;- measka» si polilik'L; fr»ria, p*U*rea lor eiâ nmrah» si spiriUah». Mai ! îbrzib iini.rpxr'b a ani pe h»ngb pKterea spiriUata si n patere I*- measIcL, si 1 simți te k'b p*tea si> fie kiernați a j*kâ rai rol mai irn- podani tir ktJ acrlla qc împliiih- sen» piirr» rmk Stahiid sbnlbksi ’Pclrs adrssea Ir» okkbpal de ln.»r- bațî ioarle indenvi.nal’rii kari pre-- pararb lirbmJ anosta. si kq»nd monaebrl TI t Ide brand se sai pe :. thruiul poniitikal, aflib țoale in- lesnirile» .Virsl om extraordinar iiviep?; 'înșiși ch’îa inveslit*ra ca a n* voi s’o mai priimeask’b, ka piin. ani predecesorii sid. dc la împLraRd Germanici, si iceși a faune o intokmire ka dc ani Îna- inte toți smcranii si» priimeask'b dela el, represenlanUI lai Dam- neze», xngerea, Lorona si pMe- rea. Pretensi*nile Papii si inijlna- ’icle kr. kare se servi spre a le susține. Ixpb nisno el omor) Ir :d!ti diskordiei și alic rcsboish.î civil in Italia si Germania. Impara ud Enrilc IV, vez/muU- se abandonat de idti prinții germa- niei , a se lapla ks sn kompeți tor sas rival a PimpT ridici, alles de sKppKsii s'lî rebeli și întărit de Pa]>ț< suellitorSl acestor desbi- n'Lri și neorindbde, încep* \i in- lellege k'b n* mai treime a so in- krede nici a mai spera in ka- m‘Ic cent! mari alle Germanici, ka- re toate asleplâ doborimb/L S'b sr srje in lokhl l*i pe tron*! împT- rfdiei Ccsarilor. In mijlokbl ne- norocirilor salle avtS toate okka- s'bnile de a innerkâ kredinla Isi Fro- derik de Hohcnștaiifl’en nobil ns de urnit timp, kare se inkihasr kw totbl ka*s?i l?ii: si atid prntr* amiqie kri»l și penln; rek*nosHih- ți., vrn si/i rcsphdraslcb și îi delte pe firiika su fle In kESTloric, din pro;m> k* d*kal«l Soabîci drept dote. Fiinl h;i Frederik se lipi pe hogi/ Impara Ui Enrik V pre- tam se lipise si tntî.l pe H.n- gb Enrik IV, despre kare fr> as- semen ea rcspVbliG Erâte-sw Con- r:t d | ri i in i i nv es I i I:■,i\i d?»ka t;>i 6i — na — Frankonioi. D«pq( moartea tei 1 Enrik V se ssi pe tron Lolari* de ; Saksonia, și dspq> moartea ane- J staia, prin veni la lnijri,n>țic Con- rad daka de Frankonia, și se iu- kor*n% la Aix-la-ChapeHeț de k%-. tre legatei Papiiv Ka si ajsngr» la imperii kasa de Soabia, avs a se teptâ kg toii domnii Hei tari ai Germaniei karii ite psicas sq» vază bbkBroși repedea tei înălțare. pin n*m>ral acestora terț» și AVelfii sari Guelfih «Unii c]o Ba varia, kari î fălun» sp resbej Înverșunai kasei I de Hohenslauffeiu Kasa aceasta avea kasteltel dc Wablinga sa* d|i par- tizani ai part iutei konlrarte. J)«P'B trecere de timp Gi ho li- nii sas kasa Soabiei desper* rț, de nibltdin listemonarcliilor, si Gîsclfii din konlra se țintiră in Ud si pțivb jii zioa de ash>zi troitel Engli.lerei se okUpte pe «rniasii lor. Gself'i pe altoirii i^ se indtemirb nsmai a se.tepta in konlra HQlIor de ||olion$1auffi?ii sa* gibeli nilor turnai in Germania, *ii si afurb sc l'urț:i n le fa’i’ie inamici.* Papii kontrmii lotdmma parii ta tei im periate secu- ri, kî; Grieltii si a Han, in ei nisne pa- terni lie ajutoare. N«nicle ambelor kase rivale trekx țlinlr’o larrbln al- ta, și toată Italia se desparți in doi» partite in G«elfii si Gibcliriii, snde manele îsi skimln* oare k*m in- semnarea d’qmiiis, Papa «nil <1*- pă ksm zjssermn k» G se Iii i Gvrma-? niei $i fiind și el «n (teelf, în Ita- lia prin îsrmare (teelf încep* a în- semna pariisan al papii sa* al li- bertății Italiei, și Gibelin inseunm partisan al împărat stei. In niomcntel kw! Frcderik te kirmal prin diverse interese, se holuri a kolropr Italia, ca ei'âjn- irblțafrb p’aUnrii inlrten grad do pslere ho eră in stare a ins*ITIâ <> temere împăraților Germaniei do a o perele penii* totd’asiia, de msc vor gri»hi a ba nn.ssrele kî>- viinqiijaso. Profitând dc torbsrq»- riIc ne se înlinsseserL în Germania și de sibilini*nea suveranilor ei, Italia sk*torasse j*g*l ne o împila. Spiritol in dependinței s* filase de la miaza, noapte piuă la amiază-zi a anostei vckifi pq>minl al Liberhdite Celi.ți potente se hndlassen, k* rapiditate, si nmnele de repsplilc]. res*nâ din toate părțile. Din ne- norocire avi ntel acesta aI hclădi lor flidiei, in lok dc n lance mare si psternikă, se întoarce Înseși ipipro- liva libertății cte Cetqdilg nelle mai ptdunte, prckam Mihn4s Fflvia, netiți gxelfe antari toi Frede- rik o oppoșitic, Ja kare el im $c aștepta; inși Udentele ki mi- litare iretsn peste nis»w. «tăvile ne i sc i nprotiviă si Italia pe- ste paț-in amenințați de a in* tra iansi s&bl jsg- Fredcrik dcripinind k« to- tbl Milamd , se înspiiminta- n toți Italienii și simțiri ki le treb&ia o soire și o liric* în kontra «nsi inamik asia de psternik. Se for ml o ligi s«ht nomele de ligi-lombărdi kare eră srziti și întokmui de g-s- clfi împrotiva kBgctelor ambiți- oase alic impirâUlbi Toți din Vcrona, Vineri ta, Padova, Tre vi- zii, Milăn, Krcnionn, IteVgama, 1 roșia Ferara șmL, era«. «nili în fi Sigi. Frmlcrik din pnr- le’și era sssținr.t de Pavesahi si de markizsl dc Monitorul, și avoă o armati foarte potenii addssi din Germania. La IO Man> 1176 Fredcrik fc InlHnt de ki- tre konfedorați i n tre Laguano si tezin. Viktoria to din uelle mai komplckte penlii Gaelfi ne m; sniKi’i a se folosi k«m se kade de din sa. Fredcrik inkiec pane dspi ancasta și se dssse si moa- ri la Ierusalim. Depirtarca Iși si moartea lissan» kite-vă mo- mente de rcpacs Italici , și fakțhmile semihari ki sTa^ stins pentru kit-va timp. In- și ssbl domnirca lai Enrik VI la 1190 iarrși înnpp« deș- Florența innep«n a aveă p re te n- li«ni de a’si iinprme legile lor \e- Minilor mai slabi- Proton li «ni le a- ucstea f«ri> roinpinse; in anoste Ixple intestine, 'ici mai slabi, gâ-r la a kideâ, allergan la a j «toni impiratstoi spre a’i skipă de j«- g«l vecinilor lor- O parte marc din Italieni konsidmâ pc Fredcrik ka singsrsl lor deliberatei-, și kind ajunse anosta în Italia, se și dette semnalsl desbiiiirilor și împer oberilor hi toana a noasta. Doi, partite se formari. Papa, erâ în kapbl ameliora mc vrea« independența patriei și Iri&mfol Jiberțiții, adiki al (^elfilor, și Gibelinii parlisani ai palorii im- periale ora» aueia pc kâre ne- dreapta tyranie a «nor mc ta Ai kon- naționah1 îi forlnsse n I«ă armele ! în kontra fraților lor, și a kiemă pe i st ni ni ka si i resbsne și si’i imn- i l«e. Aiil; Papa kilsi impi/raUd, în I toate torbtirifite și desbinirile a- j nes tea, fto-kare n« kagetă dc kit ksm si le întrebuințeze spre folosul sib, și prin elto si ajbn- * gi la ksgelbl lor dc a domina. Papa striga libertate și întinssese stindardul oi; Impiratbl striga mm- tairc și protekție; noi msi din zioa dc as tizi ir; trcb«c si kre- dem toate atica; minntoni kbrate eras toate'pini la ana; 'fa. fost msi s’jm (Lss, noi vorbim dc răposați pe karii 1h»inneze« și’î ierte și pe .'iei vii si'i lamineze. j Asii, Tnrtona, Miland tonte I 220 — binare între și Gi beli ni în llatia meridionali, în kare pîiw/ aci îr; intrase ancst alnal de diskordie si de rm. Maritagib] K o «stanței, moștenitoarei Sinii iei Iu; Enrik VI takb a nene în Lașa de Scabia moștenirea prin- șilor Nor mau di. Enrik> prin kar raktetal sib feronc, devasta» Italia meridionala»; sarda Gsellii din pirțile loksUi îimrkar’j» a sha- ibrâ jbgkl, kiui detașați de Papa, remasseri viklime al-lc vîkteniei si al le forței, ta .moarte, Enrik VI lisi bn kopil nevirsnik ; 1 ton stan ța ne mari si ea dbpi birbaU-sis, îissi a;el- fe. Insa» interesele im pir a Ini si deosebite lokTabna de alic Papilor, na întarzian de a roiioi des- binirile și împcrekierile. Papa, spre a se împrolivi la puterea kalrs- piloare a Ui Olton, affli sn pre- teksl: foarte legUil do a appira ks kilcUn, pe v tastând familiei de Soabia al Icnrbia el era epitrop. II 3ntațiși Italiei ka pe nia>nhîilo- rd ei. Pa via, Kremona, Verona îmbrițisara partitei Ui. MilanM țins kx Ollon pe kare din afon» îl susținea Rikard do Englilera. Se vi.z.» dar iii aneasLi okkazie, ki mi Pap* gsclf prolegiâ sn împărat gibelin înprotiva snbi îm- pilat g«elf; de «ude se vede în- vederat ki a'ieste ri»me în Italia nr. mai însemna fainillii, i. Papa îl cskom^niki aU- risindb’l si intarîta assspra Ui oaV' bele patime alte partizanilor srbi: «Vedeți, zi nea Papa, anei monstru borr ibil ne esse din mare, kb kap?;i de Ies fcrios, kb picioarele de >;rs. ko ’ielle lai te nrubdare de Ico- narii pestriț, si kare kb dinții si kb gianJe sal le de Ier, ameninta de a dbmikâ toate? Anosta osie îm- — *21 — paratul Eredcrik U.,,—Împăratul iar din pur ica lui zinca; “Grigorîa nu mai e păstorul turmei: e lupul pustiitor; e balaurul ku uiuma în duhoare , ain*gitor universului, prinrbl întuimrekului; r un a'l Ba- hain, o însuși AiitichHsL,, A nes IC’ noile și urre intre im piratul și Papa fur* kuusa de a întinde din no* imperckierijpși urrele între uctiți- Je gselfe si gibeliue. Totdeauna Pa- pa și împ*raUd fun> adevăratul'si unikul motiv al luptelor singerati- kare trei sckoii sfișiari, ș‘(pusti- iri. Italia. Pa li mc. iuți, rivalil*li dc putere și de averi ,f*kun> a lua arii iele ne tini k on tra ratul și asl-fel devenia ni ne va sau grei f sau gibelin, talc o dalb și amșusi kontra do- rințelor sallc. In Florența sjirc exemplu, nclatca fussesse intru stare foarte lini*, pin* în epo- clui întâmplării drama li‘ic a ]ui Buondelmont i. Peu Lru aucaslt liistoric vom addsue pc Macbia- vcili. “Intre nelle mai puterniue familii alic Floreniii era Buondcl- inonti kum si U borti; (top* dânșii venim; Amidei, si Donați. In fa- milia Dona ți lor se afla o văduvi» bogat*, kare avea o fiik* foarte frumoasă. Feuicea aceasta îșr pr>s- se in g'bTid a ni*ritâ pe iie-sa Iu» sior Buondelmonti, june ka vaier și kap a! familiei sallc. Or din negrijirc, or din mult* siguranță, k* ea nu’și .kommunikase ni:n*nui gimilul siujiini însuși junelui ka- veler, kare mai pe urm* se si logodi ku o fal* din familia Aini- dcilor. Văduva Donati rcssimli o profund* mihnirc, ma nu’și perdu koragiul, si sdkoli k* va puteâ Îndrepta aueasl* neînțelegere mai nainlc dc a se qclcbrâ urnita. In- tr’ozi k LudBuondelmonli trencă pc slradri> ?;nde era kasa ei aneasla se koboii din prrarL ks (ie-sa, și i in inoincnlU k%nd kavaierul era în dreptul porții ea ii eși înainte. Ml bukur îi zisse/ de însurMoarea dumitalle, ks țoale k* cu îți pis- Iram pe lic-mea kare cat'o de fac*. Ziknnd anostea împinse portița din dosul kiriea crâ askuns’b fețișoa- ra. Văzând o frumusețe asia de mare, Biioiidelrnonli ne snia k*si aceasta m; eră întru nimik mai jos de k*L logodnika sa, alătin Irr- nobilitale kăt si in averi, se pătrunse de un amor așiâ de iute pentru dimsa, in kid ne mai so- kolindusc la kuvintui ^e își d<*dese. 222 — ivl’ii la despretel hc ar H i» ridai -n hekaz dc moar- te le inforîfo inimile. Se aduna- ră», și hoforîrK ki» an assemenca despreț addsk'Biul o necinste și rușine familiei lor, aceasta se poale resbmte nici spidâ de ?p>t kb moartea tei Buondclmonti; se kibzrart, si ins7>rci iiare k?; aciderpa pe Moska-Lamberti, pe Stialte-Ubcrti, Lambertenio-Ami- deu si Oderigo-Fifanti. Aceștia se adbnarL în zida de Paști foarte de dinrineafoîn kasa Anriderior ce este între panica cod vekic di St- Ștefane, siînmoinontel krnd Boon- delnioiHi trecea pku tea pe râi kal alb, aslia ii osiri> înainte in kapbl pbnrii, yrbvidirL assspra tei sr H «ucissert sxbt o sta Ut a Uri Mărie’. Deciderea aceasta desbim» toate, cetatea irt împerekieri: rarii imbmișarh partitei Bnotidclmon- Ulor ăUii pe al Ubertilor; și fiind Kt aceste doi» fatirilii erab e- galc in patere, se teptârt maj inr,lli ani foni» a patcâ vr'raia priii- yeni a goni pe neea-lalti», și FIb- rcifta stctte In-accâsli stere 'iar li spre folos a’si kreșce pțslerea în kuntra Papii, fokimchfși mi pâr- lit în Toskiina, Prin brmaic favo- ris'b pc Ubfil si pe parlisahii lor, karii, sssținbți dc o patere mai litere, nS îriVbrziaT b a goni pc fen- ondclmoriti, si asfel Hctaled rioa- strr» kare plm, aci fcssesse riObirb la partitele Italiei și în pace, se vtzs și ea aksm împTrlifo în gs- Olfi și gibelL» D^pi» stingerea kasci dc Scabia; Italia remasse mai înalt sfoplrfo; k'bte-va cofoti alle Italiei ajmisscri» independinte. Idst faririliilc celle mari kirora aceste republice Ie irtkredinta gsvcrlpd împerikiate intre sine, iipicpra-G a\și preface palatele înlr’rai fel dc ketiUi întarite. llesbdlcle personale se degenerări» în rosbclle adevărate ; împifolorsl și impilatet, batjokori- torfil si buljokoijtel, offcnshlorbl și ol’terisatel îsi ntîraiuîi amicii si îhvcpeais i«plele pc stradă; vingido- r«l sxppîiinds’și TtfȘsși neialea sa fle naștere i se focca stTpîn si o guvernă ka ral despot, pînTkTiid venii altei și se vedea nevoit a’si l’hsă lukbl la an rival mai potent. Kt le o dala iinperekierea sas par- titei împilat allcrgă pe asksns și cerca ajslorsl vre raira a vin te- ri er, rsgTfid^’I a veni st’I mi>nUo, sas allcrgă la protcklia regilor Flam ei capoteim. (teclhi și (71 Hc* *** 223 linii sukoleati vin zorile, komplo- Ibri!c, înveniiri4uriIe {ohviriIr) ’IbîuuuideriIo ka nisue nn s^tc foarte (rebuinuioaseși ka riisneokkupaLisni ordinarie alle vțclci sociale, Anca- sl'b stare a Ibknnilur Lîi>^ msH; Italia 6; prad'L diskordielor mc le dospi ii tot d’asna ambiția kur- lir dela Roma, șt a Imp^rbțieL | Knmcle dc gse.lJt si de gibelini îsi penki'L adevărata și primitiva lor semnilikalie, și ns mai erau pentru oamenii ne le întrebuința, de ki>t ka nisue symboisri kx kare se deprinde mne-vâ, și ns.le mai kasti» ni ui însemnare iriui în țel* jesxL PROFEȚIA LUI DANTE. CANTl'L I. Mai eâti-mi o dati în lumea mimiinoasi a mu- ritorilor. De mult o abandonassem în cit o am fost și uitat. Din nuou simlu greutatea lățosului meu corp, perzxnd așa de npede immortal’a mea visii. O cit îmi addorniisse durerile pimmtene! și nu fo- cii a svola pîni la qerescile locuințe, dupi *io mi fo- cii a stnbatte abysul profund și retivit unde auzi iu țipetele și blestemele suffletelor condamnate la tur- mente eterne. Mi avmtain ast-fel din-colo de locul durerilor mai pucin crude, de undo Omul esc cun- lit prin foc spre a putea ase duseși a se amestecam chorul angelilor, în chorul angelilor unde bella mea Beatricc îmi încinti vederea si mi condusso la pi- cioarele Eternei Trinități, a a*iellui Dumnezeu, Pri- mul și Ultimul, mysterios, Unul și compus din Trei, FEBIQDIH. im’ 29 (222) nemirginit și marc, sufflel universal. Bine-voi Ellu a priimi un oaspe, muritor și nu’l desființi cu a sa glorie, cu toate ci din stelli in stelli prinveniiu pini la thronul stu Omnipotent. O Beatrice! tu. alle ctriia grațioase forme earba și marmura recele accoperisseriatit în de lung! O tu, angel curat al primului meu amor leit fu de mare și cit fu de fedel amorul acesta! Nimic assupra pimmtu- iui nu putîi a-mi mai attinge inima dela stnpasul tiu încoa! De nu te-aș fi vxzul tn «ieruri, suffietul meu, assemenea columbei deputate de kivot, fin înielare s’ar fi retiuit ciutindu-te, și nu ’și-ar fi al- linat arripele pîni cind nu te-ar fi aflat. în adevir Paradisul,me,u ar’ fi. fost neperfect fin tine. Din a zcielea a mea van tu fusi a mea viati, a cugetirii mcllc cssenți. Te ainaiu mai ’nainle de a cunojasie amorul; și asti-zi incituîmi încinți ochii aieștia stituți de îndelungul annilor, dc pesecuții, dc exiliu, de lacrime ie virsari numai pentru tine, și pe care nici o durere alta nu putu vre o dati si le faci a curge. Suffletul meu nu e dc acellea ie s’ar împila de vrc-o facțiune tyranici sau de uetul vulgului. Cu toate ci dupi o lungi și vani lupți nu pociu a revedea Florența de cit numai cind imaginația’mi, stribitmd norii ne se poarli peste Apenini, își figuri aieasti letate mindri o dinioa- n dc mine; cu toate ci nu poiiu a mi mai retumâ în pxmintul meu natal, lin si ini aștepte acolo (3253) moartea; msi tot nu puțuri inci a stinge spiritul înflicirat și altier al unui vechiu exilat. Ma, de și soarele e limpede și nemaculat mei, cati inși a se retrage la appropierea nopții. învechitu-m’am prin lungilermi zilfe, prin travalliuri.prinmeditațiuni, și fați în fațsi înfruntat-am distracția în toate formele ei. Lumea m’a lisat ast-fel dupi cum m’a aflat. Den’âm avut met laudele ei, scie-se ci nu le-am ciutat prin artificie codarde. Defaime, batjocure Omul, ci Timpul resbum: și într’o zi fin s’o li' dorit vr’odâ- ti ambiția mea, numele meu va fi un monument a- diogit pe lingi alle nellor ămanți vani ai renumirii al-ctror spirit îngust pune si le înlle velă snf- flare inconstante a oamenilor, și carii au drept onoa- re de a fi clasificați cu conchistorii și ie chiamx prin dorințele^ salle zioa în care si ne rcallim, și si vedem citeați subt picioa- re pe aqeia ie neîinpilă, cindMoartea și Ate vor tre- ’ie pește umilitele și trunchiatele lor capete..... Mare Dumnezeu! depxrteazi dela mine eugctxrile aie^ stea.... în mxinele Talie depuiii toate ultragele melle, (226) și varga ți ommpotcnti cazi peste a vei a ve m’au a- mirît.... Fii mic, (lupi cum ai și fost în pericolele și durerile melle, în mijlocul vetiților turburate de fac- țiuni, în cimpul batalliei, în chinurile și amiriviunile vc invan am bravat pentru Florența, fii scutul și apirarea mea,... Ia Tine appellu despre toate.... la Tine pc care te vizuiu pe thronul miririi în anca glorioasi visii 'ie bine-voiși, allcgindu-mi, mic sin- gur a’mi-o antâ, și pe care ni ii un muritor n’a fost vizut’o lin a perde viața. Bai! cit îmi c de împi- lați fruntea dc impressia dureroasi a p.imintului și devdle pimintene! de patîmele devorante, de miș- carea iniinei, adevirati torturi mintali, de lungimea zillei, de fantasmele nopții^ de suvenirea unui demi- secol spurcat dc înjunghieri și însuși de micul numir dc anni ic pol mei si mai aștepte perii mei iei albi i cui sunt assemehea de dureroși și greide suf- ferit, pentru ci îndelung am fost assupra stimei de- șerte a disperațiunii, și nu poiiu a’mi mai ațintă ochii asupra velei trecitoare ic fuge de tcrribilul aie- sta școpcl; nu’mi voiti mai înilță vocea,...: câ vine si fie avella vc ar voi si’mi asculte plingcrile? Eu nu mai' fac parte nivi din pop olul nivi din secolul a ve- sta, și inși cinturilc melle celcbrâ-vor un sujet ve va mintui dc uitare epocha aveasta: nivi o pagine din anualele furorilor noastre vivili nu. arattrageo- chiul posteritiții, daci versurile melle, câ un pro- fani prcservalor, n’ar conserva atifcca fapte crimina- (227) [e și demne de 'iei iea femeie fatali, muma lor, recea consoarte uc’ini addusse ruina drept dote.... eati soarta fin speranță dela care avuiu o lecții foarte (*) Cohinibu selbaticu. amara; liber iilu 'ici pu^in. n'am a me rușina de nișie imputări desonorate: n’am cunoscut nwi o micșorime: fxcut’au din mine un exilat..... nu inși și un sclava.. F1N2 LA CÂNTUL L Cel d’o dinioan spirit religios al zifielor, altunqi cmd vorbele erau nisie objete respectate, și cmd cugetarea, rcvirsindu’și lumiaa prusie viitor, fii ea oamenii a’și vedea pe fiii fiiilor eșili deja din aby- sul timpilor fiiton.... chaos dc evenimente în care sunt dcini-create formele ie au a trei w prin ființa muritoare; spiritul ic marii profeți ai lui Israel a- veau assupra lor, spiritul aiesta s’a revirsat presto mine. Daca, assemeuca Casandrci, nu poiiu si fiu auzit în mijlocul udului facțiunilor, sau daca iei ve m aud nu voiesc si asculte voioa aicea ’ic esc din desert, fii picatul lor. și simtimentele’mi în- suși fic’nii .a mea recompensa singuri ie am cu- noscut. Nu ai virsat smgcle tiu? ai nevoie mea a’l 30 (â30) mai virsa, o Italie? Ah! revelația viitorului ie’1 între- vizprintr’o luiirc sepolcrali, mifaie a’mi uita rellele în rellelc’ți nereparabili. Numai o patrie poate avea omul, și tu inci es’ii a mea.... osemintele melle fi- vor în sinul tiu și gemul meu în al tiu linibagiu, carc o dinioari se respindi cu imperiul Romei in în- tinsul Oiiident; ma eu vom a crea o alti limbi as- semenea de nobili • și inci și mai dulie, în care gloria eroului și suspinele amantului aflâ-vor, în ori ie exprimare, sunete așa de seresii în cit fic-ie vor- bi, detuni de clima ta, înființâ-va visul cel mai am- bițios al poetului și va facce din tine privighictoarea ciuturilor Europei. Limbelc lelle-I-altc, comparate pe lingi a ta, toate vor scnnnâ cu liripirca păși- rilor mai pii^m armonioase, și popolii toți se vor mirturisi de barbari ascultindu-te, Eali ce vei li datoare aielluia pe care îl împilași.dc ultrage, bar- dului tiu toscan, Gibelinulni exilat. Vai! vai! vilul viitorului e sfișiat, ncmișcați cii valurile o manului, cind amuțesc vînturile, zeie se- coli ’sc îrnlli de o dati cu nisie posomorite undu- lațiuui și volburi pe dinaintea ochilor mei în sînule- ternitiții; tempestele dormu mei, norii au ficut o pausi, cutremurul pimintului sti în sinul ie l-a conieput, chaosul smgeratic așleapti creația; ma toate sunt preparate spre ruina ta.... nare dc cit a se adresa vorbele acestea citre elemente:«tot fie în întuneric!» și tu vei deveni un mormint. Așa, tu o (231) frumosule copi'ins, tu vei fi devorat de gura gladiu- lui; tu 46 înfnțișezi Omului reîntregit în drepturile salle paradisul și desfitirile lui. Vai! fi-va nevoie câ fiii lui Aclam si’l pcarzi de ’ doi ori? O Italie! tu alle ciriia fructifere cimpuri prin singure numai razele soarelui mei ar mai fi grâna- rele lumei; tu al, cir ia ie ’și-a censervat boldul e mai siguri de cit murii de ada- mant cmd inimele ce Ic închid în cuprinsul lor tre- muri de spaimi. Sunteți dar voi fin curagiu? Nu, pimîntul Ausoniei inci mai are iiiimc, brațe și oștiri (234) a se lupta în contra împilării: vene înierciri inși, cind discordia seamim calamitățile și despuierea, pîm cind vine stninul si le secere fructele ! O bel- a mea patrie, atit îndelung împilați, mormînt al spe- ranțelor însuși fiilor tii, o singuri scutiurare din parte’ți și fearrele talie vor fi sfinmate!.... ma, bra- țul ; resbunitor cernind ar di cat; neîncrederea și dis- cordia se pun între tine și între ai tii,. și adaogu pu- terilor inemicidui ce te attaci. Ce’ți lipscsce dan spre a te libera și a’ți anta frumusețea în adevirata ei lumini?.... afazie Alpii o barricri noînvinsi; și a- qeasta o putem faTie, noi fiii tii prin.... unirea nou- ței. fine la cantul ii. (235) CANTUL III. V Giirna mîniei lereșii nn se deșearti de cit spre a se reîmplea și a mai dâ pe din afara în mijlocul multitudinii calamitiților ie se renoiesc fi- ri înșelare, flagellele contagioase, principii, stranii și gladiul, nu poiiu însemna toate cite se înfigișcazi înaintea vaderi’mi profetiie: punintul. oieanul n’ar ii de ajuns că si încapi cartea anualelor aiestora....... și insx toate se vor împlini; așă toate sunt sculpite de o mini nemuritoare în locul unde sorii și stellele mai depirlatc își delumini razele*, Tabellul singuratic al affrontelor noastre șe. desfișun câ un stindard ia poarta ierului: și echo al gemetelor noa- stre întrorumpe imnul Serafimilor. O Italie! singele unei națiuni naartyre nu se vă înilța învan pini la throuul aielluia w reuni pe hugi omnipotența sa < 236} si o misericordic și mai marc; că o arpi cxriia vin- tul face a’i vibra coardele, suise-va vouoa la st at- tingL inima «jcllui Prea-lnalt. într’aicstea, pe mine unul din fii tii iei mai respectuoși, și creaturi de lut cur ițiți prin nemuri- re, condamnati msi a simți și a sudori, invan su- perbii pot a mi batjocori, tyranii a mi amennță, «iei debili mlidiindu-se a se plecă durei suftliri a tempestei; cmi eu, o patria mea, ne te amaiu tot d’auna și tc am inci, eu tio închin lyra’mi plxngi- toare și tristul dar care Herul mi’l accordi dc a capul tiu diadema, învechiți pe fruntea atitor .barbari; at- tun-ii un măi ferfac soare vă renoi zillele gloriei tal- ie îndelung întunecate de norii și aburii'coi-rupți-ai Avernului ie nu’i pot resufflă a«ieiă> al • Ciror sufflet e nimisit și-împilat de servitute. ■ । Ma în a «mas ti eclipse de un secol de calami- tiți cite-vă v-O’ii se vor auzi pe pimini. Qare-carc poeți nii vor urmă în ciilc w Ie desebiz și levor faMe’ măi întinse, ; / Frumosul «ier care inspiri concertele -alegre’ alic paserilor,:inspira-va și lor nisae einturi. -assemenea dc naturale, assemenea dc nobile,-assemenea de melodioase: mulți vor ciută amorul și unii libertatea; puțini msi vor luă anei svol- de-acvili șt vor cuteză a contemplă fața soarelui rțpezi și: liberi că regele PS1UODUL tV 31 <238) •«eraluu... mai fawl voi* rade ptirrufcnWl..... -Ce de versuri sublime pendute ta exaesiiil lawfei wor suverani foarte micii Liwateigiudl im perfida sa ®k>- -mun|»,vă probă culpâbiFa facilitate a genâiubii, cane întomiai fojiiDMise|ii, oiti respectul ae își este .dator sieși, și -consider* prostituția că o datorie. Aaellaue «atrtMcă i«n '-oaspe înpadatal «ura tyuau se tfe .de;si- ®fe sielav; •ougetsrite îi devin snisue despuieri concui- Starte; fizician-o vede ifearrele pilind pe w captiv, îl: vede și lipsit -de drepturile, salte la titlul de om; -deshanb»tarea '(castrabia) suflletului ai .attrrislir» toate -ideile: «stofei bardul pnea appwape de throu, .ețtiHMa i se impune fegea de a fiplimt. lânge (și înuateaz* ■de sa mai fi inspirat..... Ce -saruins servita a nw atiai -cugetă ‘«me-va -.de oit ia ph uea, a. (polei versari -spne .«••Ste'sntia trwidwsia regata-a mnui .despot’.rJa>lojt. .re- peta lauda iui, â află,;a'și. haă, a-sjQi!|ă,,șau iaiawita un -sujet dup» Jplwerea acestuia ! Paw In (cprsi, și iGondajstaat ila muroca- adutarfi,,tremuri, tar.» âhnoțane 4ea nti gii®și; ide fote» -câ .nu cirm-yă -uișue nfthite cugctiri, assemenea rebelilor icresai, ae deolane Jffrad'Stoaiie i'iMaginațium dui, !defrioL .ca wdum-vă ■sa&msHd si (g&ng^e^iri iverauijiJe Jui, -©fenta,, italpcptai 4fap-fc ioum WEbăSt oratorul lathenum, eupeHșiul jîn / g®ra.; AIa,'înimriltitadiaeaipoe{iJor aUa-sejvor Aițji-yă-He an®;wr -jciniă-în wânv fșii aadlla > ue tvâ ffi în< țOapul .dor3 merge-va d’atalurea cu mine; amorul va ii lurmentul Iui, Lț$ $ yor n^i^i Iflcyjțpail^ flgliș $ yâ pfiQcIan.ni de pfiiwipe al $?.e$or a^orp^i șj^nfl^- leifliai flobflez copsș^țeLibejțt^i, il vor dpqpru cu un laqre așsemenea de Jrqmos. . . , jDflPri ,.W secol mai tirau, doi- biy^ati și mai jj$rj de cit șl4 se'vor m^Ițâ pe mșrgițiile .lui Po; impefl, ye fl fpșt șurrîș 'icilui d’inti|iu, yâ batjocori pe avcaștia p(îfli se yprfaijie țienușe și vor rfepaușâ ei simțiri, amari și muriri; refusari msi a'și împuți- și cugetirile citrc suffletele vulgara. Cu Dumnezeu în inimile lor , își lu&ri svoiul oitre stoUe fin st ficu- Ies : laure pre pimint. Mai putini feriți- ateia te simt degradați prin resbellul patimilor și. neputințelor- ne le maculi gloria.;. vingitori illustri/plini inși deie cugetirile noastre leresfrwg. îm- pirlișeasci-se dar și artistul do sUlpirile noastre! ci- ii se împirtișeaște și de pericolul nostru, și, că și noi, se dcscuraje cind faptele nu’i sunt approbate..,.. Vai! desperația și geniul foarte adesea simt însorite. în secolii ic pe dinainte’mi pași, arta vă renoi și va ajunge cu minunile «ie le-a creat dinpreum cu Apelle și Fidia în zilele memorabili alle Greviei. Rui- nele vor invita a renviă formele hellenhe, si suffletelo romane vor mai appirea in fine în operele romane (M5) executate de miini italiene. Templuri mai ’nalte de cit antiiele templuri înfițișă-vor universului minuni nuoi. Pusiassupra severului Pantheon o do mi, imagi- nea ei1 se va înălță pini la «ier și basu’i, lărgindu’i coprinsul, vă fomâ un edifiiiu mai presus din toate lelle cunoscute; iar .popoiii veni-voraui a se ple- că Ia pimint. Niii o dinioari nu s’a mai dat un as- semenea spectacol națiunilor ’ie vin a’și depunne picatele în aiest întins portic al paradisului. Archi- tectul ciruia i se vă încrcdiniță executarea aiesteiopere cutezătoare vă fi recuroscut de maestru în toate artele: fie ci dalta lui vă ajunge în chaosulcarrie- rei a reprodu’ie pe legiuitorul hebreu2 care trasse pe Israel din"Egypt și reținu valurile suppuse comande- lor salle; fie Că penelu’i revarsă assupra damnatilor, înaintea thronului suveranului Jude colorile iadului ast-fel cum le am vizut, ast-fel cum fie-care leva vedea ; fie ci înalță nisie templuri d’o maiestate iar necunoscută; în toate fontina marilor salle cugetări3 voiu fi eu. ou, Gibelinul care ștrxbxtuiu lelle trei regnuri ie fomă imperiul Eternității. în mijlocul clanghirii armelor, secolul ie pre- văz nu vă fi mai puțin și o epochi a frumuseților sublime. în calamitățile ie vor împlea națiunile geniul patriei melle se va înălță că un ledru măreț în mijlocul desertului răpind toate ciutăturele prin a șa frunzitură, recunoscut de departe și îmbilsă- mind aerul prin tăîuăiea’i naturali.. PER1OPUI. IV 32 (2^7 StfVctâftji stâ'-Wt în îfîijfoeul’ stMajtfcdirtiri flrad a1!1 și Wr wtâ> singei e eă si leii# sa& rbarintira: Me'fâ M6 depftidl sefid mai niati fttP lâWSețî â'll’e piifthltiflui, forțați cttre Mudi, Vot simți pf&tetfta felfot VeOidirapirii; și attâ, ajtmgind pîni lă -iftr riiaîJrVfitf coriș'riiiîți- despre sine, înilță-vă nfoiiii/tfefififo și eriablethe W iwsse tyrâni se bti Vid în £& de cbt jiii&ritf lor1; își va prostitua frumusețile lat* iiîște orgolioși pofutefiai4 ce; se servesc de bărbatul d6 gCniu ca de vita COftidamhataâ piirtaf sar benele și â serVi ndtoildr' noastre.‘Omul u la ti 1 trî fnî- pilarea ie cxcr'îitt. /?. u'fi âf! iiHei 'fâcțîuni ’d' frate curat al lui Satan și imitator al despoților. Floren^l cu toate nelegiuirile talie, suffletul meu solitariu asemenea captivului 'ic cugeti a scipa, în- delung a suspinat dupx idcca de a sc renturnâ la tine: un exilat c »icl mai nefeme din toți captivii; c-t»ii are lumea întreaga drept cariere; munții, mirile și 'jereul orizonlelui simt câ nisie ba mere ie'l des- (248) part de singurul colț al pimmtului unde...... ori-ca- re’i ar fi soarta..... el tot este fiiul patriei și se vâ dune cu bucurie a muri....... Florenți! cind aiest suffletsolitariu vatreiie a se uni cu spiritele de aieea.și naturi cu el, tu attunii vei recunoasie meritul meu și vei cită a onoră printr’o gurni deșarti lenușa «îe nu o vei avea niii o dati..... Vai! «le’ți am ficut o .popote al meu5?» Tot d’auna te ai antat sever: aii inși ai întrecut hotanle nutiții oamenilor; cui eu am fost întru toate dupi cum poate si fie un letițean: am fost crescut prin voința ta; ’ți am fost fiiliul închinat în paie și în resbellu .și <^iti pentru ie mat tractat că p'un inemic.... Sau terminat acum: nu poiiuamaisiri peste eterna barriera ie ne desparte; muri-voiu sin- gur previzind, cu ochiul attristat al unui profet, zil- Jele disgrației talie, și prezicindu-Ie aiellora ie nu mi asculți, dupi cum a fost tot d’auna soarta pre- ziierilor. Ma în fine veni-va timpul cind adevirul va stnluii în ochii, lor umezi de lacrime, și ii vâ forță a recunoaiee pe profet în mormilul lui. FINE NOTE La C.an.tul III. A * Con cui stan iț pe țărnmrrle străine.- Alexandru de ’Parma. Spinosa, Peseava, Eugoniu dc Șavoia, Monlecuco. 2. «Alji nabigalori audaci.» Columb, Am orie, Bespuce, Sebastîan CaboL A «-Si aquella ce va li în capul lor» — Petrarca. > 4 «Doi bărbați mai mari de quat el.»Arioațo și Tasso. 5, «Tămentul lui Helleu.» — Grecia. La Canini IV. A «O domă, imaginea ei. » Cupola dela San-Petru 'A «A reproduce pc legiuitorul hebreu/» Statua lui Moyc pc monumentul lui lulîu II SONETTO • Di G io cani Ba tista Zappi. Chi e costui, ebc iii dura pietra scolto, Siede gigante; e le piu illustre e conte Prove dell' arte avanza, e ha vivc, e pronie Le labbia si, che le parole ascolto? Quesf c Mose; ben me’l diceva ii folto Onor dcl incnlo. e l doppio raggio în fronte; Quesf e Mose, quando scendea dai monte, E gran parte del ATumc avea nel volto. Tal era ailor che Ie sonanti o vaste Acque ei sospcse a sc d*intorno, e tale Quando il mar chiuse, e ne fe'tomba allrui. E voi sue turbe un rio vjiello alzatc? Alzala a veste imago a qnesla e gini Ic1 Ch’era meu fallo Tadorar custiri. 3. «Fonlâna marilor salle cugetări,» Se cjicc oare unde quo Michcl-Angeîo era atât dc enlusiast de Dante, in quAt îi desemnassc toată Comedia-Divină; ma desem- nele aqueslea sc perduro într'o căllătoHc pe mare. k «Orgolioși ponleficLn Aiiusic la purtarea lui• lu-liw 11 către Michail-Angcl, quare avu assemenea a sc plânge și de uitarea lui Leon X. 5. « Quc'ți am făcut, o popote al meu ? n « E scrisse piu volte, nou sola mente a particoiari eîttadim del regimenio, ma ancora al popolo; o intra l altre un1 epistola assai lunga cho comincui: Popule mi, cpiid foci tibi ? ; Vita di Danie scritla de Lionardo Are li no) — 253 — VOCABULAR ’ dc VORBELE QUE SE PAR NUCE IN PROFEȚIILE LCI DANTE. A, Accordare. Akkordare. Oda koardi, kord, kordarc, akkord, akkordare, konkordare, rekordare șq|. kă adipare, adunare.— în- voire, înseninare. Dare. A akkor- dă pirerile; akkordâ un substan- liv ku ajekliv: a akkordâ un in- sinsmenl■ ; a akkordă vonea ks un instrument sas mai multe instru- mente între sine; a akkordâ kui-va neea uc qerc, un drept, un privi- legia șql. Adamant. Peatri neînvins!», diamant. Adorare. Dela orare sas ura- re. De Blide vine orație, ado- rare, adorații; cinstire, slăvi- re, respcktare, înkinarc, iubire. A adoră pe Damneze»; a adoră ave- rile; muma aneasla na hsbesqe, ni adoari» pe HIisi siu. Adulați?. Dela ulare sa» «lire, adulare. Vorbi» imitativ!» a venii Icbinelbi; măgulire, lingușire, far- dare lîritoare. Amare, de undo vin vorbele amor, amator, amabil, amabilita- te mare șui, Daka unele din a- neste vorbe le avem, altele le hn>m, pentru ne nd^ina si ne lip.sea>kh\ iiitrcbiiiTi(;£>ndfi-lie ks slavona .1 i u li i re kare e de o fa- millie ks 1 i b u v ? Ce vom fane inși vorbelor.amator, amabil șnl? le vompriimi negreșit, și limbase va vedea împestrițat!» din deosebi- te elemente. Adiki 1 i sbi r e sas iubire, libov ș’apoi amator, a- rnabiL Kil se rekunoasne de bi- ne famillia vorbelor într’o limbi qe se exprimi: amare, amor, șhI? kit se potrivește a zinc: le amaiu mai na in te de a ksnoas'ic* amorul! si kit e de nepotrivit gcrgul: te iubiiu mai nainte de a kunoasHC a- morul! — rbnsi o mare întrebare vino Ia mijlok: Ce vom la’ie pre- sentului indikativ: am» nesekon- Itfndi» Kb al verbului a vc re? — Avere e un verb neregulat, ne du- pi regali» ar’ fi Ircbuit si faki avu; v, adesea la noi se înmoaie in i, kă la ovis, oaie șq). Prin ur- mare avu s'a i'bkut pe alokurea și în sinul Italiei si in kolohiele Da- niei ♦. aiu, dc^unde a doa perâoani, ai. Am u-dări» este presentul in- dikatif al lui-amare și a iu al luj avere. Rum s’a kufundat aceste doi vorbe intre sine? —Prin a- nalogia sau gradația oarecum; a in- țe]leșului sau a semnifikației, pen- 33 — *54 — tr» kă in inlellessi na Ural și pri- mitiv kănd are sas ține hi ne-vă sn Iskrs, va să zikă kă il a in r&. sa» îl isbesnc. Apparința , Dela părere, pă- rinții, appărere, appărință, ka dela kredere/ krcdință. Kănd p pa f e sn Iskns vă se zi- ta se ivesne, se arată pc din §ffcTă> pare-a d, pretam și kăpd țUșpare va s'fc zita kă se Cane aev^zast, pere, par e-d i s sas nș- ipai pare. O babă dspă apparinlă vmdekată, ănsă.,.. Ăypwbqw, Dela probă, prn- h$re , «rpprobare; a priimi; a află ta tale, a afla de tan sn iskra. S’a approbat talare pă- rere, adikă s’a nerielat, a Irctat prin toate probele si s’a prii mi L Aquila, akvilă sas aksilă. De- la acu* Ș’a zis passerea măreață și Uur£ ta/liotal aksiliii sas înțepă- akvib>< Pasărea aneasla e de mai pwlțefelsri,pretam: vsllsral, gaiea, șoimsl, taiăirJ, ieretele ka- re toate șsnt pasări de pradă, ră- pitoare; nmelc ănsă propris de ataih» s’a păstrat pentrs pasărea tmperial'J* și penlrs symbokl im- păPătich A tai la romană. , Vorbă greneaskă prMnută in toate limbile Esro- P&L Jilisă, păinint kleios, ha- Mă, 1$L Ârmtitâ. Del a armare. A- țcaM$.. vorbă s’a ințrctaințat n» snis , a se ziue arm ie »mle kc in luate limbo Ie de fa- ;nii||ia latină se zinc: fran^ozesuc arm&e, italienește armata, adikă hi partițipisl tretat kâ și la noi de- ja haltere, bătstă, d'n băUta; da- re, dată, odată; aszire, auzită, pe as zi te, smire, surzită, d’a sur- zită sa« pe surzite. Prin urinare dela armare armată, iar n» ar- mie. jăitentiv, alte 11 tiv. Dela ten- dore, tindere, întindere, pretin- dere, atlindcre șal. A tinde asz&l sas srekile, a băga de seaiuă, a ]»ă a minte, a avea attenlic; și prin srmare allcnliv , ta 1 sarea a minte, băgător de seamă, A Hribul, a Hrib» L Dela tritai- re, aUritaire, allrib»t, Kalitate ue se attritae, se tavine la ueva; pretam: Drept, iudei sug răbdă- tor, aloi-paternik. etern, sânt al- tribbte se atlritaesk sa» se ta- vin iei Damneze», nepărlinirea e- sta an attribst al Dreptății. âudttce. Dela (glas) de blide audire, aszire, glasul sas sbnețșl avănd relație ta aszșj, De- la aude sa» dela se fane lad- nesHc audax—audace, glăsailoi\ răknilor, temerari», ne înșbfflă te- merea sa?; frika, sctiieț, îndrăsnel, dirj. Celle din mină trei vorbe sbiil de clemente sliăinc. B. ftardU' PoeL la an linii Colii al kărora piinjipal mini&Ler cj\i de a uelebra vi rU ți le și isbin- SJqD de l?er,oilor. B?rdij atîța prin kinlKiile lor ksragis) croilpr. JțpUu, Peljș, beli?.. Framos. 'L)l$’î> fr«mp5 va si> zik'£> formos adik'J» kz fornj'ț. M« bellțt frenco- zesk, Romanii o Intrebajnleaz'L iii Hidrele Jnr, mandra mea, India m$î țBilU iții, B^lla pe văile, bat’o kj’KHpa «rsiloare.» Dela li> vine si namele Bijlsțb ka frs- mssan. Voj'ba.dar belii; se aflî> îp elementele gergșjși popslar.. In- tre Romimji din Macedonia este foarte Iftțrehfinjaț, de ?ndc și nș- mcle Bellilor. Brav fire. Dela bravo, brav, bravare; afiypinik, viteaz împo- triva ksiva, a an.ta frșnte, a des- preț#], ainfi'jintâ. C. Cadavery. Dela k'bderc; sn Lrsp k'hzat din yiați», mori. Rre- ksm in grecește dela kăZăferi» așemepea dela kadere se fe^e kadaver, vorbi ue Fran- cezii ns șfayea Mă (a drept și o aibă kăt noi, pentru kă as penist rulăuiiia cădere întrebai nlăiid pe tomber. Capu. S’a zis în (ranț.oze- s^ie chef—dc son chef, de ka- psl s%b. De kănd s’a mai întins limba francozeaskă, am înqepbt a ne smorfoi și a pe momeți și noi: Șefei departamentalei, Șefei oști- । rilor , Șefei poliției, Șef de inasă, | par' kă ne-ar* ședea n># să ziucin > kșpsi o§ljrilor, kapsl deparfemenr tafej, kapsl pjoiiiei,-^ Kap, k^pi însemnează kăpHenie, cb#f; iar kap, kapete însemnează te- sta, 16 te. Cqptimi. Ppla capțrș kare va să ^jkă spp^kare, prindere Prin armare kapjtiv, va șri> zik$ prins în resbel sas în inkișoare, arestat, ro.b. Vorba capere ost# rădăcina vorbelor inktperp, ka- pane, kapa^itate, kapabil, kapabfe li ta le, începere, prirnepere, prin7 Mipfe, princ, pricepere, ș?'- Catene^ Vorbi de răd^ir iiă de snde vine vorba kăfeșe; fearre, lăutari, obede, — Qațe? na vine dela <>«, ana kăte ^3. Ași Sfint toartele lan tatei. CWetowe. Dela Helcbrs, ye; stil, sh>vit, k?; nsme mare, prin sunare celebrare va s*i> zikii a vesti, a kănta lobdele, urnele kiii-viu Commiilcrc. Dela mittere, transmit Icre, feimiltere, kominil- terc, admiltcre, promițtere, r,e- inittere, șui. — kommifterc va Să zikă a mitte sa» a psne îin- presnă, a săvîrși; dela kommitte- rc vine vorba ksmătrfi adikă psi- j tor împresnă al n&metei. CVawrare. Dela parare, pă- rarc , appăraj c, kompare șuj. Komparare va să zikă a a]lă- tară,’ a assenvLna doă tekrsri , a ’ieruetârapportarile și difîerinlel# intre cile. A kompara tradjskția k& originalul. A kompara pe Omer — 236 — k« VirgilL A kompară marfa ks pretai 'ic se 'icre, adikb ks banii , ne d'tm, a kampin â. Concertare, Dela 'iertare, kon- ncrtare, konqrrt. A 'iertă impre- bitl, a skoate voni ImprcMTi», a învoi voni. A ta'ic konnert. § A se nertâ, a se sf'bdi, a se dispsla, a se desbaUe, a se sf'btai, a se învoi in oarc-ka/e nemctare. Condam nare, sas kondemna- re. Dela damnare sas de mu a- re, îndemnare, kondcinnare. A da hoh>rire împresm», a boturi jsdck’Ltorii , a osindi; a kon- danmâ an kriminal la msnk'b, Ia moarte; a kon damna st> plideasiei» o ssnn>. Concepere, Dela kaperc. A nepe , a prinde, a înnepe im- pregirb, a zimiisli. A să ne po- • tem sk'tpa de toata, rîea stra>irn> j și veni la vorbele noastre pxrin- j tes'H. Codarda. Dela koadi^4 Cel ne rbnnme in koad%, kodanta, frikos, mișel, Mcfce. Conducere, k o iuta “icre. Dela datore . A dsue iinpreaîrn, a dî>'ie de nrbiYL, a fi kid'Lisz'b, a povbtai, -a îndrepta, Conquistare. konksislare, kun- kuislant, conqwSranL Kbtropire; a taâ ks arme , a ssppsne , a șah- j»gă o țari>. । Cmcrte, konsoarle, Cel ne aceeași soarte, soc ic, bărbat si Te- rn ce in IcLsadoric, Construire, KVbdire, zidire, vorba strai re este rLd7,'iina vorbe- lor instruire, instr&kțic, instrsk- tiv, konsinsire, kbnstrskție. I)a- ka vorbele instrukție si konstrskție s’ab primiil, ks același kbvînt in- tri» în domin tal linibei și instruire și konstrăire. Consumare, șikonsommare. Boia somnii,. A fane o somm, o grrmia- di», a p?;nc sna peste aha, a înal- ță, a s'bvirsi, a veni pini» la Mia, a nmtai/lhmnezeb ko msommrL trca- da ta moi în sase zi “le. § A se kon- somină at'bta pi»ine-sa« karni*; «n om konsoimnat în sniinți». Contayiosu, kontagios. De la tingere , s;is laiigere , atlingere, • kunliiigure, A tiugu a ?e al- I tinge împrcbriT, ase lipi, a se ino- 1 levsu Prin briuare kontraglos, li’ । pi hi os, nwlevsilor. Con tempta), kon tbinpIare. Dela lempta sas Lrmnpl^. A fi farrL in I’ucti ks tbinpla, a privi ațin tal, kv. îiiinire tn takri kî> okii sirn ks mintea. Contestare, k o n testa re. A ns pi iiini, a ns reksiioasMC dreptal k&tava, a se împrotivi, a se dispută. Culore, k&loarc. Vopsea, faț'L. Ksrksbesl are șapte tolori. Culpace, kslpabil. liela colpa j sas kslpfc, de ande moldoveneste | kElpaș> sas mai klasik.k«lpa spre bine sas dela bine spre rts. Rafael, Mi- hail-Angel prin sltraire a» devenit nisue mari artiști sa» maeștri, iar 41a s'as ftksl. Romanii prin mo- IHiane si ptrtsirca kosfomelor antice ha devenit Romtni, iar n» s’a» ftk»t. Dignu sa» dmn-u , ding sa» — 258 — durere. Dor, întristare mare, jale, veșminte dc jale: poarta do!ie, ^oarkâ negre< Deltei sO ziseși teki ' saîi te tte, dela tegetO. Db'nta. Dote iikko^eriș. Fapt! de arhHokteH in forrtrâ de o k8pi> ks g«ta ih jos/ șt kdre ak- kopete o ZidirO. fioltfe,- kapol'M MUrata, d8rrftl>. Dela diînn‘4, asprire, îinpistîire, întărire, dii- tiibej triihfate. ^-Intcfvaltel de timp kiit este tare safr tHdrteșle an tekrfc: dfcrata temei ț Viața br^lâi e de o skart'L dârati. Duru, d&r. ftrkdl>4ifia veris- tei dâra re fle EiifltJ virte ihdarare: rte te îiidsră, aditik rits le aspri, nâ te iuti»?]: tter va si» zikrt tdrfe, asprs. — Msina d«rb, termin de Anatoiil: iiienlbransi tare și dea st» 46 ihvijleîwe kretfriL E; Edificiu, edilii eu Dela ftDîe- fe; Zidire, s6 îhtrebâinț^azA vor- bind despre tHilpteri* palate $3i lilte zidiri mari: frumos, mare oditiMte^ ^Figsrat se îbtrfcbfcittțeto la fap- tele 40 se lak prin, ktmkarsâl și stbisirea a mai multor rbvttiitori: edili£itel kreșlîn'tt'idoi, edifi^tel social, WoquiniâelokMArta , talcrUM de a vorbi, de a mișkă i- ni mi le, de a konvingeț a vorbi m&H sa« tenii si a nu konvinge se kia- ni'h limbstie. Emule, emul. Cel ne se între- 4e ks altei, konksrent, rival la o tapi'L taudati». De ani vine vorba cmalație. deirtri, gir. lâtihesli, (lsf>£. idioma romtirn se skimln> in iun. prckxih •slgMini, seinii; cogtiâttiș, ksninat; p'rin «mare dela dignus, tletnfi, âeinnitate, ar vfcni și luai a fia log *1 fflai flsl'ie po idioma noastri, iid nS ah? iihii de k«m vorbe k« lUterile gri. — Dign sas demfl va si zrlta, vrednik , kisnd are dsp'b sine de regim sn ablativ, ti ii» zikt țel , de înkredere, fte skîrb'b, dc pddeapst. IHnd b ăbsolfct , înseninează ’iinstil, har- tfi'k, aktivi om vredhik sas demn; mul înseiriril'iiZT ihkt, k'knd fe ăb- solst, și nobil, sever, greg-. are îiîske psrli>ri demne sai vrednine; sti demn sas vrednik. Discordie, diskoidie. Dela koardi,. Dessnirfe, vrăjim, nCîtl- voiata>j împrolivi de vorba coh- cordfe DeSbinarf, desbirsrei Dela bi- nare, îmbhjard. kombinare, des- tinare, si dsp'i. getgsl popslfit-, skirîilThnd pe b în g, kă la bîntj, ghide, des gh i n ar Ci bisperațio, dispcralie. Dela șpernre, rn.fl’Djdfctrd; desiiiidcjdC. Divin, divin. Dela foto;) dens, den, karo pe anin, s’â zis Itenatie- z *8, fnai tot una ku kokonK-zcs si ka Afonsieur le Dieti. Divin dupi» gbrgfct pop Mar kdrrcs pândo ka vor- ba dBmtmzeesk kokoîtezccsk, dstriiiezeeâk este kâ si k'hnd s’ar zi ne în grenește xuo-'tos. Db/ru, floîte, Doln flbterfe, sas — âăs — Elernu, etern. ta' îiviepst și fort sfirșit, vestiik. Et eminenta, eveniment. Dela VCirire; lakns ne vine din afart f'LF'b veste, lakrs ne vine peste noi, Intsînphire. Exces. Cxhcs. Dela cedere, de unde vine purncdere, prevedere, pronederc, pro nes, proncdurB, și prin «mate exuedere, es'ies. P»r- *tedere sax Lrenere afarrb diil ho- tar, kovlrșire. Sgîricnia este kd evies al ekonomiei. — Deșiri, kovîrșiri în patimi: exnesurile ju- neții grbbesk IrbtrLnețilc. Exilul. cxilib. Deportare din țarn>, dcslT>râre, expatriere, sur- ghianie. — Figurat: pioni nt ul pen- tru om este an lok de exilia, viața e an timp de exiliu. E&primnre. exprimare saa es- priirtetc. In primitiva semnitika- ție însemnează» a siotirnt’ mustul, zeama sas csentia unui lukrâ. — Trek’bnd din material în ideal va si» zilei» a skoate afari» csentia unei idei, unei kugch>ri , unui simli- inent; va st zikba’si spunne kage- tarca, a\și inf^țișâ ideea: iși espri- ttri> simțimontele prin semne; își exprimi» durerea prin lakrLmc; o- kii să»i exprimi» rekujiosnința. F. Fb’OVe; foro4e. Dela fora sau fearv, krud, aspru, sTlbatik, knmt. —Mindru, ItĂfâfc. Fortuna, forțăm, sau fortea. Dela ferire , purtare, fors, forte (purtare), norok, indliHptarc^ Frttcliferu, fruklifer. Dela fe- rire (de unde su[ferire prcfferire șuL) și dela frhchu însemnează» part'btdr de roade, roditor. Frttâlu, IhskL Roadi>i poaîh'fi. G. Gelosu, gelos. Tenmor, pis- inaș, invidios. Glorie, glorie. Kunio mare, faimi», reputație, slavi». &rdndru, grînar sa# gr^naria. Lok, magazie de griime, jikiliVh. Gurnă) gsrni»; Vas kare lâ nei antici era de mai multe trebuințe, pToka-m spre a depunne nenușa ae!- lor inorțL In zioa dc astăzi se în- trebuințeazi» spre â depune îhtnnn- sa sorții prin kare se balotează sau sc trage la norok, L IlluStru, iIlustru. Dela lustru, lustrare , inlustrs sa» illusrs ? ks lusliu, str'LluuiL Infernal infernal, Dela in- fernns in (jos, iad). LukriL ne se kîsvinc iadului. Surorile infernale, furiile; serpele infernal, kugetarea infernala. Imniortalisare, immortaiisarc. Deh ihorte^ mortal< mortalisare și k» negativ»! in irtimortalisare; a fane ne-va nemuritor iir memoria — 260 — oamenilor, a nemuri. Faptele as immortalisat pe heroi - Impresib, impresie. Dela im~ primere, intypirire. takrarea in- typ'brirei ansi lukru ce lasă assu- pra altuia. Impresia peceliei sas bullei assupra cerci; impresia pi- ctorului assspra nisipului. — Fig: Vorbele acestea as f%kut o mare impresie în inimile oamenilor. Inifluinta, influinh). Dela fili- ere, influere; kurgere, revărsare, înriurire. Lukrarea unui lukru ce arc patere sau in (toc assKpra altoi lukru. Influința klimci assupra temperamentului și obiceiurilor; inftoința religiei assupra legilor; inltoința așezămintelor cel lor nucă a început a se simți. — Însemnea- ză %nkă k re d i1, pu l e re. M i ni st rul acesta are mb 11% inftoință la kur- te; omul acesta arc mdlă mltoiu- ță assupra opiniilor. Inspirare, inspirare. Dela*™ (a împinge aerai) de an de vor. ba spirit» Inspirare, insufflare, a insufflă duh» Profeții profelisau inspirați de spiritul Domnului; pa- triotismul ’l-a inspirat kătre acea- stă faptă; faptele celle mari alle heroilor inspiră pe poeți. 1.. Langhire, langhirc. Dela y£jw; a fi obosit, trândav, leneș, a tirLgii, a trăi lingi gîoga, a linglî. eD aii vine vorba langore ssk l'in- goare. Imbl% lăngrind: litieratora și konlinerciul lan gr sas 1%ngbe. Laure, laure sas linse. Arbure tot d'auna verde , dafin. Aulicii aveau laurul konsakrat la Apollon; se da koroahe dc laure poeților și vingătorilor.— Fig. A kulege laur, a repurta biruințe, a Învinge; a'și păli, a’și veșteji laurii, a'si păta gloria. A fi inkărkat de lauri, a dobindi glorie mare; a se odihni pe laurii săi, a se bukurâ de o o- dilină meritată prin islnndcle salle. Liber, liber. Cel ce are pu- terea de a face după voiea sa, a sevirsi o faptă sau nu; slobod. De aci vine libertate. ligare, ligare. A lega sau a uni in kon federație mai mulți popoli, State sau principi. S*au ligat toți . principii krestini spre a libera mormîntol Domnului. Aceste do% nații s’au ligat in kontva inemi- kutoi komun. M. Maestru, roacstr». (De rade vine vorba maestrie). Dela magi- stre kare vino dela prea ma- i re, mai mare peste. Domn, s.t- i pin, meșter, invT,h.lor. fcap iu oare-kare arii. Michel-Angel, Ra- lael, Canova as fost nisie mari maeștri; r>n maestr» de mssik’t. Memorabil, memorabil. Dela memorie, ținere de minte- Cel ne — «61 n» se «li, este, demnu de ținere de minte, Misericordie, miserikordie. De- la miser, tikilos, nenorocit, vrcd- nik de mili, și cor, îninrn. Vir- tete ne ne face a avea mi li de mi- zeriile sa» nenorocirile altora, mi- lostivire, Momentaneu, momentane». De- la moment, minsti sa» klipi. Ls- kr» ce line nsmai an moment, o kiipi; l»kr» trekitor, vremelnik. Mur», m»r. Zid, pirete âe ksrlo, de cetate, Msrii »nei ce- tiți, 5. Natal, natal. Dela nascere, niskist nai, natal, se zice de- spre loksl sa» epocha nascerii. Tarra, cetatea, kasa, zioa natali, in kare s’a mskst cine-va. A’artyrttcr, navigator. De la ravis-navc, (vas plslitor, korabie). Cel ce kăllăloresce pe mare. NTereparabil, nereparabil. De- la parare, reparare, reparabil, nereparabil. Lakra ne na se mai poate repara saa pane la lok. O. O/fraf/iw, ollragir. saa allrâgia. Dela ultra, preste măssri., dinkolo de hotare. Injarălară grea ne tre- ce holanle, necinstire sas, dspi, limba de tot skăzată, okari; ănsă aceasta, vorbi» dspi. armă e- ste țigănoaskă și însemnează, an mădalar al bărbatalai la kare și înlr’o lekție de anatomie ar trebui profesoral și skolarii să'și paie mi.ua la oki. Omnipotent, omnipotent. De- la omnis ce însemnează toate și potent. Atot-palernik. Ono're, onoare, Gloria , stima ce se dă virtații; cinste. Hordă, ordă. Vorbă tătăraskă, de ande vine vorba ord ie. No- rod rătăcitor ka korlan, laie, a- danătarc. malta» de lăieli, norod fără orăndaială. Vorba hordă se zice ansi norod spre desprelaire. Orgolios, orgolios. Dela or- goliu ce vino dela a jnfla, a gdmfâ, a împlea kapxl de vinL. Or- goiia va Să ziki. mindrie , trsfie, și prin armare orgolios , ka orgo- lia, mindra, Lraft.ș. . Osăminle, osăininte. Dela os, 6se. Se zik oasele nellor morți de pe kare palrezește karnea. Kimî- tiriarile sânt pline de osăininte. P. Palude, palade. Dela palus ce vine dela' saa dela dorikal lină, mocirlă. Lokari pala- doase, lokari mocirloase. Palumbu, palamb saa palambă. Kolamb saa poramb sălbatik. Passare, pasare. Dela pasu. A trece. Vorba aceasta osie preaîn- baințată in kărțile celle veki, pî- nă și in Alexandrie: Passă Alesan- dbe iii âiftlb și vei vedea pe Por ftrip'ifat; JMaferrttt, patern Delâ pater, talent ue se kxtine Tatidxi, pirih- tesk. T>nsi> pirintcsk este in 18- ktk te se ksvine și mamei și tali- Ixi și patern rușinai tai-tlxi. Ave- rea paterni și zestrea materni al- HtSiesk moștenirea plrinteăski a ansi filix. Pelerina, pelerin, sau peregrin. Â^tella ’te pentrs krcdiiila sâ fmie 0 killilorie la an lok al inkinirii Salle, tagix. jPericolu, perikol. O stare in kit'e este de a se teme »tine-va;, primejdie. Pirsecutio^ persekBlii, srmarire, gpnire dspe srnîh, prigonire ne- dreapta și silsitoare. Plaqă, plăgi. Dela sat; Tt'^vru, a isbi, a lovi. Efekttd sin- gti'os ne fâne o isbirt din afan SaS kot'rxpția din nisnir» â zemO- lOf issspra trapslai; răirt, talii. Vorba plăgi este foarte mlrfeta- ințati in lokxrile Bskovinei și de dinkolo dc Karpăți. — Fig. Bane- le sas pingele Ixi Faraon; nisne âsseitidnea neoritltaiele sxnt rane Stat jilage peiitrs o imti. Pontice, ponteli’ic. Dela fa- cere și pohte. Prootxl -tel mai ma- re-, kapsl religiei. Sc zi’le despre Patriârh; Papă și Kyriarchxl snei tbl'ri. Marele pontefi’te la Doina îh timpii repxblinei și ai iinperix- hsi âvea dreptxl de a ianc p«ntea. i’orlîct!, portlk. Termen de ârchitekisri; galerie deskisl, a ki- ria bolti. sas tavan sxnt sxsțiîixte de koloâne sas arkade; tinda din amica portei sax sșei xnei edifinix mare. Prima, prim. Dela Anea- sti vorbi se afli In limba noastri în trasele xrmiloare; Primi-vaii, vir primai', (w mtlis), kalle primari (kalle Se fak socii mai m- tiix dapi kxnsnie). Prim , va si zi kt, dxpi gergxl komxn, mtiis, inși itiliix vine dela ante de în- de dinte și tn ainle. Cel d’intiix și nel dspi xrmi, sxnt nisne vor- be foarte materiale: anestea ar kor- respxndc kx vorbele grenești: o și o f kx frasilc francozești celui fțui est ert avani, ctiui qui est en arriere^f K-iin ar aiidă limba gtenoaski altribntelc lei Dxmneze» kind ’i ar zi'ie b e an/s QG-diyoJ *lzi u adik'B Uel irnhis <1 nel dsph srml, iar ns 6 z«( ■, prinixi vi- li tn*l ? Prilivenire, prin venire. A veni prin, a ajunge prin greblați la «n kaprt ue’și propune nine-vat dspi> multe ostenele, a prinvcnil U do- rința sa; din treapta in treapta a prevenit la kutare rang. Profelu , profet. Dela .A^iella ^e prezint safc predila» proorok. PropHnw, profem. Miros aro- nialiL mirea&nTK. f Profundu, profsfid. Cel ku fendul depi>rt'jd, ad^nk. «83 — Proscriere, proskriere. Askrie, 1 a însemnă mai din ainteks #n gănd | 8trre-kăf6< A skric pflwtr’kn afiș itemele sâs vina 'JClIsi osăîidit. A OSăndi la nloarfe lătă formă jsdi- kătoreăskă. Sîlla proskrisse pair» tniî ‘letățetil români. Trisnivirîi proskriseră pe toți in etnicii lâf. ^A oSăndi pe cine-vâ a eși din țâlTUj â’l skOâte din societate 1 0- ms] anesta eră foarte vătămător și ‘l-as proskfis din Soțietttte. — A skoate in Iskts din nsniăiăi alto- ra: vorbele străiite trebae a se pto- skrie din limba noastră. Proscrisă j partinipis. Se zice ttiai vîrtos pentru aceia ne ssiit osiridili a nx se mâi în ternă în patria lor. Prostituare, prostiteare. A pă- răsi in voiea și în prada ori ki>r?;i Va veni, a pira.si în batjokrtră oa- menilor. Se zice despre o persoa- nă kare prin pstere Sas plan ami- gîre indaloi eazT sas iiidxplekă o fcmeC Sa» o lată a se păiăsi in destrămare. Bărbatul afiesta ’șpa prostituat Singsr fonieea; o Jhsmă *te iși pl'oslite'L fiica. —K» pro- tistnele personal se întreb»:nțează ănkă în ancllasi îhțelles*. Fenieea n Ceas ta s’a prosti tea t din ccă mai fragedă a sa virstă. Fig. Un om sO prosti tec înaintea fevoiti-ii; sn astor iși proslitee pana și talente!. însemnează kă sn orti se necinste- ște prin fapte rsșinoasc împlinind voințele Celldr psleriiini; kă im autor iși vinde kxgdtsl skriind ne- adevăr»!, sas îniiiizănd lietffdriii- tatea. A'ieastă vorbă tind ddîa pro și stare SâS și delă prbsfii. fi. Radiatei râdiârc. Dela titditiă, radă, razi. A da raze, a teritin^, a străinei; Redlțâte, r&tlțare. ttela ăltU, inși tu, îtiăllard, exaltare, real țâțe, însemilcază a se skfclă de jos de shde eră kăzst să» itigenSkiat," a se psne in starea kare eră măi tiâ- inte, adikă fiind an Isktă âlțât Sâs in pi'iioâre, și kd^ănd ( dakâ iâr se ârdikă, se zine ki se reaiVn. Regal, regal. Delâ tei, frege, t'Cgâl, liikrs ‘te 36 kkvitid j'fegblki, împirătesk sâs dspă gergsl de db- ște kiăicskItlȘă vorbă kraîs ris snim ksm s’a înlrodss in llîiiba krailor de ksrleâ-veke și nellor âs- semenea lor, kănd în toată Sfinla Skriptbiă ns se allă. Nikăirî ns se pomenes'te kă Sa al, îtovid, Sb- lomon și alții âs 1‘bst'kl'ăidi Itkhi bine s’a preferit, de șl iifrak fost, â li se zinc îttipărâți și toii bătH>- nii noștri as fsgit tte ati6ăăt'ii Vor- bă krâis âtăt dc străină Șl atăt de xrinioăsă. Regibi sa» regiune, regie sâs reglând. Kopfins mare, latră kăt- trikită. Toate regiile păniîntelfii; regiile Tăriei, alle ueiăisi. Renume, rensme. Nsme mare, repstalie, opinia ue are psbiiksl despre o persoană. Kănd i se dx- — 264 — ne taiva nomele > vestea de bine m de fts. Reinlregitu, reîntregit. Resta- tornteit în drepturile salle. Anea- sti* vorbi» 'Romanii at> mai m»lt drept de k^t Franțezii st o aib't pentrs ki> as și rrdMina: î n- treg. Reinturnare, reîntsrnare. A ve^ ni în apoi în lotal dcîsnde a por- nit nine-va; ase întoarne. 'bnsi> vorba intoariere e bism> ki>nd sc intoarne nine-va în lok: pretam eră ta spatele și s^rîntors ta faca. Mergea pe dram și s’a întors st kate în apoi. Eră în struni» la te și s’a reînturnat în patrie. Reproducccre, reprodswere. Bo- ia ducere, producere, reproduce- re. A prodsne din naos. Ntelți ko- paii tiâați din rTd^nim* se repro- dbkr Arborii prodbk frsklele și semințele reprodsk fetei. Revekitîo, revelație. Dela vchi sa» vi»l, invelire, revelire sas în- velare, revelare, revelație, desko- perire, apokalypse. Remtitu, reveslit. Dela veste sa» vesta , vestemint, veșmînt. împodobit, îmbrbkat, dekoral. Reeocm, revokare. Dela vox, voce, do bndc vorba boiire. A kiemă in apoi, a skoale din steijbi»; a desființa an iakrs, a tLgTdai. Regele a rcvokat pe ambasador, s’a revotat o pomnki» Un testa- meni revokaL S. Sancluariu, sanktearib, Dela sanctus, lok stințil, altar. Așă se kiemă la Ebrei lotal nel mai sfint al temptetei, »nde eră sikrtel le- gii , și kare se kiemă și Sfînla Sfintelor. Sc/aw, sklav. Cel - pin, rob. Scope/, $as scopul, skopel. SlTnk h sa» stariT mare dc pealn» în marc. Perikolos skopel; a plăti înlr’o mare plini» de skopele; a se feri, a da de skopele. Se zi ne fi- gdrat despre tekr&rilc perikoloase yirtelii, reputației, averilor șnl. temea e plini» dc skopele adita de primejdii. Sculpitu , stalpii. Dela scul- pire sa» skobirc; h»iat in lemn in peatrii sa» in metal, skobit. Sccoi, sekol. Dela secare (Li»- iere, dcspikare). Despărțire, spa- țte de timp komp»s din o s»lh de ani. Veak. Sepulcral, sepalkral. Dela se- pulcru fgroapi», mormint). Ce se tavine, ne arc rapport ta mor- minte], mormintal. Sforțare, sforțare. Dela forte sa» foarte, forțare, exforțaro, sfor- țare: a pan ne forța sas puterea asss- pra taiva, a sili, pe slavonie. Spectacu", spektatal. Dela specia re (a privi. a Lngă de sea- m'M de »nde si vobelc inspectare, inspector, respectare cir. Spekta- — £65 — k»J, ori-He Ibkr» sas adsnante la an lok de tekrsri tenie de temhrj». Stindardu, stindard. Dela tin- dere , întindere, extindere, stin- dard. L&krs rime. Strâbucare, slndukare. Dela bbk'h si sIft. A eși din bsk’h al'a- rn T a sc v%rsa peste gara , luzele sas marginile snsi vas. Se zinc de- spre rî«ri, ape șbskate. 5a mai Ur- na । ki, strtbsk'L, adiki, di> pe din- afarn de b&k'h. Strapasu, slrspas, sa*> trepas. Dela pas sin». Passl ue’l Iap- si. De a Ce se kttvinc omstei, oiuenesk. § Sim- j tjtor la inimi», fidcitor de bine: înb i pi>rat, vingrtor, uman. — La pte- ; ral sc întrebaiuțcazi» kâ substantiv — 266 — in lok de oameni în slyl»l poetik: so> inssffle pe smani. N, fpțwțga, valupg'L, dp pj^spare ie se prbvjdesno di# țp#p.ii |i miresme k» fot yjne ia yftllp roș,tpgolijids-Ș£- F(^1, yșp, Nefolositor, șek, 4WG ZS&H'pik- YfțpdFB, vapoare. Abpi'- Va- gOT peslns» fyațfj kK îbsrj. Vela, vej^. Pinzo, tare. Pinz'b de Icorofrte- , vergine sas .vergsn,. Fjie karatt, fc-jioara,. Vibrare, vibrare.' Vorbi imita- tiyp. Se zi’te despre o koardi is- liitș %9 liwsri sa# șbîrrpie, și de aer fond se kleatmi dc »n ssnel WP> vșlg. I0Hinje de no- rod, gloata,; prostime. BIBLIOGRAFIE. Dc karamd cși de s»bt Ijpar din leasksrile D-Isi Val basm »n volsm dețpoesii alic D-L»i K. Rosclti, în- titalate: Ceassrilc de in»Jț»mire. Aucaslo, forte k# kare se mai In- zpstri Duerafera noasti'o,, koprin- de drama dela Lord Byron Mau- fred, tradsso, însuși din engleze^ șle în vor seri albe, și alte vpc-o fote-va ze'iimi de poeme origina- le. In nilirea anostei kirli, Ko- dak tonii rise k» mulțumire pe a lok&rea , se întineri în alte p?>rți, se simți impss ks plmerc pc aude și snde de boldal satirei, și împle de laki*i>iT|e paginile a'iestei franca- se edilii, ne koprinde ksvîntsl pss la lînmormînlarea fratelsi as lor*- Iții. Daka nisne assemnnea ipiș- ki.ri sânt si el le parte din solia Poe- siei, aitifiini D- RoseUi este an a- devirat poet, pentrs k% în kit pcnl.i’8 Redaktocsl anestei foi, ’și-a împlinit kt; desivîrșire skop»! ’ie ’și-a proptss in poemele salle pa- blikatc. 11 reli'ii(i>m dc franossl și psternikKl st.b înnepst, și fort a vrea ki/lssi de pațin a’i «Ringe siniabirea, sa» ambiția, adresin- ds-ne iiKinai la anca generoasa, tendința, foire perfekție, ii zinem ks toata, ksrbțenia inimii, fo da? ka își va îngriji mai inslt en»l din mijloa'icîe esențiale kare și omssși astor»! 11 ksnoasae, și va »rnw drBm»! ue a inaepsl, in ak«l’l timp va ajsnge foarte departe. — 267 — D l A N A. In Ir’o frumoasă diniineaVt de vară a aortei 1656 , o kompanie de soldați, lio fară îndoială era hi marșb kălre Paris, se arestase subț zidurile dela Fontaine-lc-Henry, frumos edificiu kare se înalță ap- proape de Caen. După kum se îu- tăinplă mai Lot d’auna în assemc- nea împregiurări, militarii aceștia, a kăroru disciplină nu semăna in- tru nimik ku severitatea oștirilor din ziUele noastre, koinitea» mii de neorînduiele la kare nimerii nici nu se găndiau a le Îndrepta. A- cești desfrânați năpădiri? pe ko- liba unui sătean și începură a o depradă ku atăta kruzime in kăt abia s’ur iertă și in Urrilc si spini le ku arme. Pc kănd ei desfundau huloa,ieje bietului oin, ii ucuidcau dobitoacele si pe cl il bufniau kătib unul kănd altul ka st’I fakă a nu mai strigă , un măinular se aiătă in ceqa-kaltă margine a drumului, ^a vederea soldalilor, el s.e abbățu dm kalle, kăui înțelese kă inarfe ne ăvea ku sine n’ar li nbiî de kum in siguranța» intre acești gîlcevi- tori. Pi ăn$ă îl văzuseră. Patru din ei alergară îndată kătre dăn- șul, puseră mămi pe el și il addu- sert ku voie fără voie înaintea ka- steii ului. De si ebreu, dupi» kum era lesne Să’l kunoaskă cineva du- pă k os tumul și barba Iui,ănsăiiu4 păsa alăt de marfa ce avea ku sine, kăt îl vedea c i ne-va kă își arunkă kău lături le pline de groază kcijr# o fetiși oară d’o rarjș frumuseto? cș se ținea de firavi Iî5b și tare îndesă kălră el plină da spaima Ori kă vrură a’și petrec jțș groazele acestor doi kălători, $as kă în adevăr isi puseseră iu giud de a prăda pe neguțător și bațjpr kori pe tovarășa lui, kă solda ții porunciră băîntind ui a și deskide tolbă ce avea în spate și a le aiMa ce e intr’imsa. Pe ki>nd bielsl Is raelit începuse a șe supune tremu- rând, și întârziind k*t putea mai mult, d'odal'j» își tas-ț tolba ka sș- alerge în ajutorul fetitei ce skoteă niște țipete as ku li le, și pe kare un soldat lual dc vin vrea st> o sărute- Soldatul, fine» a se indupleka la rugăciunile bietului lată, își urma dobitocia și se arăta și mai neo- menos. Eșil din mințț, negați loral șkoasc din buzunar un și sta să dea, kănd ea/ă un JțrejJea kă^tor sosi ănsșși jg Jpk^l scenei, £a vederea fețișoarei ce se lupta l; nunik n* întrerupse dxtdr.l knrc c^|ine ni ni n* țin* m&lL ’ - Abia k;ptutorii îiikrsuisascr’L fcL rxl și skimbascrL ki, le-va isbiri de de spada,, șikq»pilan*l kompaniei ki>zx strbpans kx o Kșoam plaga, in pepL — Bine ai allins, strigi, cj/bine ai allins! dommilo mnkis; ești assemenea de nidenrnoalik ka' și brav. Domnilor, adxogi ol inlork’Ln- dxsc k'Lfrj ofițeri , nimeni din domaia-voasl.PL si> nr/mi mai ad’ dbkn» a minte de nwele anestoi demns kn>pitan. Gresala toal/b c din partea mea ,dn kassa aueasla, si n’as vrea ssbl ni ui sn prcîckst a lane nea mai mikv ssppjirare a- uostoi kavaler at%t de onorâhil, , întinse arm Im Fdip, kare da ajnlor ofițerilor de iCI ardika si a'l d«ue Înțoli ba $ideansl*i pe kar£ opridasert soldau " PE1UODU[?> In ifeg^^r^kastâU hl»i W ort^îffvțstU in negr^sb^îpdrâpU k'idre I»p- ftlori.-v — Domnilor, protohd, ex tigrL jlldr’(graiid-prevGl) ai M'Li^riniȘâlle in proviulia sadeNonnacd|^’]^n^ neavoastri, v*r> b^UrUi, în koitira ediktelor fegetoi karș opresk /d^l- lele ssbl pedeapsa kapital^teiesk a înqepe serios dcfc vă țmpăk^5 Dumnezeu^ si a YTi^j^^racte momentul terribil nf? târzia a v/t înfățișa iiiain" tea -^’epifvlii tei. | Felișoâra astalța vorbele ace- stea k^ spaima . Pa li d%, tremu- rând șî pierdeți» abia se susținea, tancl marele-prevot jnuet'b de. a vorbi,, ea tazu la genului tei, —. Dombul meu, strigi, ea, dom- nul meu! Nimini nu va pedepsi, și mai vîrtos ta moarte, • pe un nobil și generos kavaler pentru ta a luat asupri/și appi>rarea briei ne- putincioase femei și unui bidivii. Regele nu poate si» voiasta nișțe^ asemenea nedreptăți. Grație pen- ’ tru donuul markisul, grație! Prevotel nu tei> ostenea!^, nteii uisuși de a respunde; se îndrepți» tatre kasțel și fota semn tei de a urmă dupi» dinsute Fețișoară îi urmn vimndHa- Kn»mc și neincetTmd din rugăciu- nile sal le tatre marele-prevot.’ Nu ae opri de tal ruinai tand vt>zb grilaînkizănduse slrașnik înain- tea ei. Atenei ea tazu obosită assupra ei ‘biis^șG sf'LTimaVb și mai mutiiu dă. Niște șiroaie dc iakn>me in sfirșitIncepum a o ușura. Mai la urmx, ș(crgăiidu>i okii> și teimd bracul b Uf statei ’^re'și rentarkase îtblba, șîțarc rgzema într’un baston privii pe fiea-sa in liniere:. •—/Să pornim la Paris taita, zisse ea. — La Paris! zisse tatnmul, la Pâlîs? w)Sb dtekolo venim, fata mea. D’akdlo ne am tamp'trat marfa ne ka?;t si/mi o vtz în Nur- măndia. La Paris! și ne vrei si, faui la Paris ! — Sa/i dobîndesk iertarea! ^Ncg^torsl kh>ti din kap ta întristare. ’— Iertarea! st’i dubîndești ier- tarea U? vai! kopilla mea, msmai ka ajsngi pinrL la pinoarele a- qâ’Iora ne. pot a da ancasta, iertare, ’ți-ar tretai d’o mie de ori și pu- terea și. protektia ne iu o ai. Nu- mai regele sau domnul kardinatei ' Mazarin au puterea de a opri ho- twrea de moarte. Palatul lor nu se dcskide nini tam pentru fiiea unui numiu]ar si unui evreu. — Eu il vote mântui, zisse ea. ta toate obstakolclc ane?tea. Așa, il vote mrj>nlui sau vote muri. Nu se va zwe ntei o data» ta Diana ’și-a abandonat kâ o miscrabil'L pe nun tu i torul siu. Pe tand negucotorul tată prin nuo^ argumente si» o abbati» din kugetul si»u, ea îl teta de o dali>, strhb'Lțs ta îndrrLsneal7> grTinnzile de soldați ’ie’și rctea armele, și adresnnduse tatre oficeri: — Nu e așa, domnilor, ta poate niiieva si» dobindeasta iei’iarc pen- ! trb domnul mârkizul de Senancourt? — — — Ramai fega ii va1 mîntai kâ- jra] y respinse »ital din aueia la kari se adressase ea. Domnul kar- dinatel a jurat Măririi Salie de a nu da iertarea ta ni, draga mea, respin- seră ei. — Hei bine! eu Vă dau acea- stă sumă de veți voi a skăpă astă searăr pe Markișul de Senancomt kăn d va csn di n kas țel dîir p reuhă ks prevalai; La draku ! asia rmirous'6 a ștreang! o sută de lîfisi e pu^ft pentru d assemenea jȘkărie.- ; — Hei bine, zisse ca .^kpț^ițd" drrisrnun kollan skump, petWfe astea de tagi Ori-ânai dfc kăt suma ne v’o proitfiKrJ Do veți' skăpă pe Markrsrdi, vifȘda®. — Apoi și suta aw de .teist/' * — Și sala de luisi, repetă ea ks un surris des pretai lor. — Un minutL un . minut! zise ebrcul kare arătă semnele ufclte mai vii de desperație askxllănd aueastă konversalie. Uii minut, rogu-te, Diano, nu te grăbi așa..- ku adevărat! kollamsL;- Nu te jndoi a sakrifika ori ne pentru dănsul! strigă ea. Ce va să zikă nițel asr, kănd uhvz>F- ba de viața unui om fără de kare dumneata ai ti fost prădat și eu pcrdulă! Ce’ți ar mai fi rămăs din auesl. aar pe kare vrei Să testok- mești, daka kăpitaijțd nu le ar; fi appăiai i mp roti va \ a nes lor soldați/ Negucătorul assupra .kăruia Di- ana semăna kă.arc o autojițate ab- solută, skoasse 0 profundă dtyjire, șl tăku. — Nu mai renume de kăt a: ve- dea de mi|loa skăpă pe măritișul, adăogi Uiana adresăn- db'SC kătre slugi.- — Ellc sunt prea simple. In depărtai de o de ani sc află inlfd pidurif un — ilS nai kc> ai fost ammestekafa la ne va în aceash»prinina? Iți pai în jok viața. — Viața? Ce'mi pasc»! Îndoita- s’a el de a’și expune pe a sa* pe nins mine, o biafa serata, obstart si neksnosksfa fofa? si» mi, mai tem es, pentru sk'bparea tei, a im, ex- pune în pcrikol, cs singura tassi» a nenorocirii tei! O!’nu. — Daka e așa inkallik'b-nii’ți pe 1$! si vino* ku noi, ki>HÎ timpul grbbcșlo. Fețișoara, o dinioan» așa dc ti- mide» si.frikoas’i, nu $c mai sfii a inki>llika un kal tegos și a se în- krede în doi ștrengari a k’bror ve- derea numai, ku k^tc-va minute -mai na in te ar ti fakuf o a se p'Ui dfc terroârc. îmbiat isc» pe lalT-stu si îi zisse: — Du-lc la Kaenț tatx. Daka biitn/nul Elîe, nu va mai auzi vor- bindu-sc dc liea-sa adoptivi» roage pe Dumnezeu pentru ea. — Eu nu le voia pxrbsi rivii dc hm, profapsse negucTtoitel. Ce‘mi e viața fan> line! in zioa k’Liid vei muri tu, vote muri și eu. Âidein. —Porniri» si in anceași scări», du- prb ce se tempera Hktera soarelui, și noaptea innepusse a k^dea, o ka- ritb eși din kastel, tei» drumul k*- tre Paris, și se îndrepți, dup't km o prozisseser* soldații, kidro dru- mul ce trece prin ptdurc. întu- necimea crâ din celle mai profun- de, k'rnd însura ajunse in desiș. dram pe kare negreșit kt va apuka marele prevoi; kbci își skurteazi» kallea ku" ®oi> ore approape. Tioi voin dobori un arbore si îl vom puține (Ta kurmezisul drumu- lui. Trăsura prcvotului negreșit Ll sd va opri; noi vom stHga Mar- kisi&si a se koborî^el va ^k'blik* un ka^ibun ne ’‘kfva^tinea;gata u- nsldfrinoi; și rem^șita va" fc în miteDomnului. —Hlsa ! -așa! lie fericire! : — E «rotai bun kallal ineu de aceasta, zîs-e xnuj- din ci; ne mai Val! neobosit, mi’ti tegpj uite, doi» n'rfr fari» rcsuflare. Eu vi’l dau; ri’l dau. ka s:, vi» fak o bunătate, mai pe nimik, numai in cinci-zeci de teisi. Ebresl tyri ki4 kolo de minic. < — Pe semne vrei si. nr& rui- nezi pîirb la cel din bnirb ban ? moroni et; — Priimesk toate kondițiiJe dsuineavoastrb fam a nn» împro- tivî, zisse Diana. Impliniti-v^ în- datoritele ku aceeași tinere de ku- Mnl.și skronp'btalc ka și mine. ' N’ai (canvb, lam-ie pe noi, ffynțSșika mea damicefa. Cine bine, irebse jari.și -bine si fie servi t. -^Veniri 3ar a prepara împre- una ks mine bursadumnoavoaslrb. Ei șe Kita la cfansn ku mirare. — Dar no fel! vrei si» vii ku noi șt 3T> le imp’btfasoșli de pe- rikoiele e\pbditioi? Știi Fbnso> kc> te voj; sp^nzâW îndafa qe Vor b%- — 273 — , Jcdekați de nușlvBrile ne fănea a batte inima Dianei kănd axzi sgcr motel roatelor șî pașii kailor, kănd psțin tale pccin se appropifc anest sgomot, kănd mai vîrtos vizi tic! skoase an strigăt de mînie și de leanrt, Văzîndu-se forțat a se opri împrotiva pedi'iei neprevăzute. In n coran dc ia la se fota dm scrprisa cnei assemenea întîmplări, cncl din ^nei doi oameni eși din pîndire, se repezi în ?ârsm, des- kise portița tmsrei și șopti înnct: — Pomnsle markis, cn bcn kal te așteaptă doi pași d'aini; în~ kalhkă și fcgi. — Domnsle, rospsnse o ficerci ks glas mare, pri-nine vei fi, ns te mai expsnîjo penlrs mine în ni- ște perikole nefolositoare. Iți m&l- teniesk penlns zelsl *ie 'li-am în- suflat; ec insă ns po^is a mă folosi de ea. -Domuri marele- prevot, n’a vrct a întrebuința spre a mă opri de a fagi, alții pă- zitori de kăt tayîntri mes de gen- tilom: eu mă afle prisonier pe a- 'icst tavînt. Intre acestea însă ta toată nefolosința brave! dmni- taîe zel, krede ta inima mea, iți va konservă, in tat-va bate, opro- fendă retanoșlință. Amândoi oamenii teasseri fega dela nelle d’ănliis vorbe alle Mar-' kîsriri; Singcră Diana le am și le priimi, taxi spaima Ici Elie era așa de niare in tat se afla mai fort tanoștință. Domne! de Sifiancoiirt ajstă îrissși marelri-prevot și oamenilor Iri a depărtS‘artarele^se impro- t-ivea irăssrci de a înainta, kare depă tatona minric^iâriși 1m> dra- mei. Dianau> rari ks durere pocnind, apoi tebnd mima tatălri — AJ bpskâi la Paris! strigă ea, tretae a meri sas a*l stap& Elie se SKppase suspinând; tate cn suspin îi era singara improti- vire lie ar fi oppcs vre o dată la voințele fețișoarei. DelfeKaen piuă la Paris seni Hinui-zeni și nin$£dc lege; Diana^ și tatăl Săb fotan» kallea în trei zille. Un assemenea dram în zioa de astăzi ns s'ar părea așa iste ta înlesnirile ho avem; -sebt doinni- rea insă Isi Lcdovik XIV pe ia în- ucpctel tari a se întîmplară evejie- mentele acestei istorii era ta țotcl alt-fel. Prin armare p'atanni a- nest drsm se făta foarte răpede în trei zille. Diana scfferi ta pațiență jșgsl He i’l împenea neastăinpărcl șăS> Infime a. treia-zi, kătre sea- ră zări de departe netalea tatre kare. se indreplă ea ta atăta ar- doare. La o tașuoară ^lelU mai smilite și mai singcratiqe alle' tiradei Geoffroy-rAsnțj.ȚrM ’aHe- $ră a trage tarid ajunseră. femee bătrănă stănd dinaiiitea ka* sei, văzăndc’i skoasse o exklama- j ție ie inirare ș’fși ardita brațele tatre ner* — »î.4 — ~ .p£ șiția 1’atjF.oanj jpg£, fiijgț, i3>.t;4ș'.L’Hele palmele yjtiptlinși mai wit , a yeni înaintea p'rijiiivcr,o:.' J£i>? mitra. Elie și frsmoașa lai f&lir Diapa eali’i ;ki .vin iar în . Paijiă„jd^yiș: doi Ișiy'de Hiul lipr j .șeșk. yi astcppmi d® kit pe ■ lajjiH€paUI iernej. K» țotyc a?’ ne stea hjqp ați yeniț siftitpși la J krez Jii pș yi s’a |ntt>mplal ni.nj o peporpnife. — Ne lipsia- inaj .pjpUș M.sri (iți marfțț ne ara vin^fo d.ip i^lle jd’^npia gj|le, resp^ise falș, Am' vgniț șif pe împlinim arțijiohț|p pe pp sjint de necessarjc și peste J^g- rînd iar pornim, ■ .•ivaș-Hf je pșjș? pentn fl.e ty. Afinii npspjsp^e Iqkyițdierp, lț^ a,lj yppjt sinȚșiițși- Pe o pani’da|i $$ fl}i!, $? dițțgg eg, filșiofi .1'5 qkial, ^ifloa- iji-p pini, pștețj s’o mjpkali firi je/pere, kiși ps grg nini o țikp 4p slipini, și karnea ya fi iș|npjfj*ați dela șnjjk^ jtl»mn,e.î|r 'ypașLri^ld^rșxiin .Sajpjjfil )joir^|5p;Pțpd$| israc|.il. o. o-'i îij ad£vi,,,’^^î ncașa Mgrțjnș șsjsșe îp kamerațp- ^{priipr «fjpș 'fc le p,i;g|njsșeșți. felie se psssc a minka, f-șrț a h.igp de sefimi ki ks loati programnia șa, lokand.i.ora i'ijkj&$,e saUa rag«- ștalii Vi gri^ime de pira-bUtr, și karnga ijijș fsțșeșc singefali dspi kxm presariiș preceptele ișrag^ Jițc. Jii/i^enlr,ș pi^iQ abia pșss.e pe b?;'i p .doi. ' Jiind jșpîjțeasa ijfartip,a î,i /1Ș7» sing^i, feljșoara ye^i și se p&^e pe geiraVÎ IîVvV’ W^P8 a mingjja V .^Iipdcjțe ks pn>inile salle nțitHțeJe si ajl^p ișiiga ?i k't- iința Ikj,bărbi, obrajii ?i B’ișnlea Vj pleșs»>. — Psmneze.ș ne va bine-kBVîntâ ppntrș ncranViniplinji datoriile ne ne împsnea rekbppșlința, zisse ga țilind îp pkij tatii si sis gri- ji | o ș i J)ca ștyinpirs 1. r-r Ăș^ElteTV iparele lehova, .respsijșe ef Vj in ssspifl ,Qbiffipdl, la întriștirije Lși; o do|csk dift injmț, daj- pp 9 krez. - Ne ara ay? vipbryț îpli?sp projet al kirsifi, kapil po.f)|e și np fie perikolps. — Gapitsl pe yq fi poronit. îp- tf.erFpse ca, fiți ,|nși a se și inț-r pijj.isi în$7.și dp in^edipțarep n,e vrpa si îpșșftle Jjitrinplșj, rr- Noi .ssnlcni șiranj și neka- ppsksți; cs ș.șpt dintr’p șekli dfts- prelțsili mai ntșpftpșe p.|nik sj șc skfi|i. — 275 — — Taita, pînă s'L D6 te retragi 1 în kaîiieia damilaie, as vrea ta* ți fak o nsg'tasne. — Kare? vorbește? . — Ar Lrebbj si> le asigsrezi măi ne dimineață de<»n katîr ka șea de femee, aș dori ka instrsm.- tara s i/i fie tarate și fără mșitc hîkrari stampe. Aș avea nevoie de o assemenca inontfiră spre a wb dace Ia Louvre. !— Voi» înkiria doi Mtiri. k. — Unei singsr. Taikă* ta*ii voi» singsrj» a-.ierfe mintsirea markisslri fără a te expsnc la o- stcnclele și grijcle acestei intre- prinderi. r- întreprinderea aceasta mi e teajuq> să ii» te expațe in pe- ko]/fata mea, și d’a ceea vois a tc însoți, protekha ebrefi bă t răii ns poale a’ți intra* nimik, veLpscin însă n& voie împărtăși da a ta soarte. — Ai nea mai. nobilii inimă, strigă Diana, ta okii plini de la-, kra>ine și arsnkănda-se în brațele ta tăi fii silfi sărbtîndfi'L’ — T» ești kopilUl mc», tc ifi- besk, cată tot, respinse bălrim»!. IL, ; :v ta toate ostenclele »nei Ifingi ta! Morii, Diana remasse in prada xnei mi star i și nesomnii pline do friguri. tam se krăpă de zio, se state, ragă pe Dsmnezcs ta fer- voare și isi făkx tocleta. . tand dimineața Diana se ko- borî, jspîneă&i * Martina ns pfit» a se reține-c^e a skoate unlipăt de mi^Wt iMit ni ni o date nu o vă~ zsse ;așa dc tarnoasă; /Ea'tae a- dornâșse îâ^șnn^dele de sărbă- toarea , kafe;•k^feate ta cras sim- ple și ;ta : total >b»rg$ze, insă șcifisse a le înlokmi ta-at^ &»sttu tat adăQgia șr inai; mult la franar setea naivă a toate^persoan;t:sallș> Dspă taterya min»te amândoi katîrii ajfinseră.JLpk^ndiera skoassc o nofiă exklamațj^//^v : — Pe simtă Marti ha, Patroana mea, krede-mă ta santeți in oki- pagițrde prinnipr^ J > -r— Am si» dbk niște stale^ 3?n bogat bfirger diristradaSaint-Dânis, sc grăbi a zinc Elie, și a® kre- dst ta spre a fi prii mit d»pă ta- viință trcbise assemenca a ne inte- țișa dspii taviinli»* 1 — Și ai dreptate, tamelre; Văz îndemânarea și priceperea jfeănitale ta kare scii stAl faci tre- bilev^k$șo lokâPdiera: norbk b»n! : l^trăiifil ajfite fiesei a întaL ța ti r , se asvîrli și el pe Sfel ta o-Înlesnire ce ifarfi aștep- tare cine-va' dela &n om,,.de șai- zeci de an ni, și dețțo șțmriaUl de pornire^ c: >. In de astezi, negreșit, n’ar fi nevoie de niște. kalirinjtâ Să treata cine-va dela Samt-Anloine Ia Louvre; <>ma în epohît aceea ni» Itestra defisemi n tap ar dosite; na pstea cine-va, făn. a se înnpj — 278 — roi, a se d«'iepe îhcHc drsm&ri tinoase. Ks toate a «ies tea, de și k%l!are, tot na pate Elie s% skape neîntinat, kr.’iigȘnk^ljișor ne .inrbșieslra prin ri8 in nisma kT>li4ăFețsl8i s’M n.ețriâeminatik, il stropisse de sas pirio^Jos. Di-ana resși prin indemțnâtÎHțle saltq manevre, a’stptzi tțeattinsi? kar*- țenia veștmintelor-. Sășind dinaintea por^^el» Louyp,_.feâ »n jier bo- tT>rit, ea-ST>ri jos și st. foire. Celle doi. sen li hei Ic o opriri.. — Hei L-tis iritm, ninc-va așa, zisse anal din ei kare ka tot kipal st.8 rebarbativ, se sili ași itnblinzi vonea brslali vorbind kao feltșoa-- Ft iișa^de l'raînoâsb: Arii riS intri, uimirii, bel la mea kopilli». . ■ - Elie, kare se appropiase, vi- zind kt. oprește la poarta pe fle- sa,. se mai de.pi.rlT. psțin ktnd bigi. de seamt. la binc-voinla sol-? dalilor.. ■ -r Trebse s’b vorbesk’fofegfe1»i, zisse ka ksragia Diana.- — N» poate uine-va șiy.bi re- gelui în modsl acesta,; foalfo n’ai vre an domn mitre kaf-e W^pro- teagb -si si. te inlrodBki., loâtfe forteiile-ili. vor fi nefolositoare. Un sergerti sc appropie și adre- SMids-se ki.tresentinellT.r- " De kT»nd merge l»kr»rile ka si» y.orb eask'i. ni pe-va ki»nd e î n fsnkțisne? întrebi, el, dsmnfjata vei trene penlrs opt zille la arest. Rit pentr» dsmneata, fremșșiko, fi» ’ndi.ri.t! sas îmi pai» toboșarii a le goni ks loiege. Elie se appropie, și, salalTfod pe sergent: — Domniile ofițer, li zise, eaii »n dakat ne’ți a kizBt din bszs- nar, im. grtbesk a ți’l da. — N» kare ksm-va st.’mi fi kt- zst doi? întrebi, sergent»! îmblân- zit pini, in sa filet și bi.gT.nd dska- tel »ii Jiazanar. ifr-’Trei, de'vei vrea: nainai si. . z. . lași ț>c aucasli, felișoan. a inira în pâlat. <; Sergenlst passe nn>na pe m»s- taț'L și se gindi kbte-va minate. — Este vre o kestio» de viaVB și dc moarte; se a ninge de a sk^pa viata siiHi militar ka domnia ta, se grbbi Diana a adăogi; — Și militarist ă^sta se n«- meste? < — Markissî dc Ș£naiicourt. — La drakb! n» e de așteplal; mTihe diminealTi îi laie kap?$! ne- apărat. — Damnezcblc ! Dmnezcîsle! striga Diana îngălbenind. — A sosit alaltăieri in Paris azi Tas jfcdikat, măine îi taie kapal. Regele, sau mai bine Kardinatal așa voieșne. — Bine vezi ki. trehr.c negreșit a vorbi n*mai dc kăt regelui. < IMtîs nx e așa do/ațiiî. Mă dxk însă Să zik o vorbă kăpilams- hsi; el are o inimă bană, și apoi a kxnoskxt pe markisx); amăndoi ax servit în aueIIași korp. — 277 — Di ana îh adevăr pe ser- gent*] vorbind k* ki»pitan*L A- cesta se adrest pe ri^nd la mai mslți offițeri ai pahtatei; însemn din kap țig'bdritbr însori respîsn- ssl Ut»lor. ’iellor întrebați ♦ — Nici o speranța! zisse scrgen" tel, revenind approape dc Diana.; Diana, sperdbtL, n* mai pst» a'și mai reținnc Iakn>melc. In momehul acesta tobele in- cepuri» a bate, sol da ții teara ar- mele, și o jsiVL dami» suinds-se în-, tr’o litiera» și înkongixral'B numai. de vre o cinci persoane dc saitb, eși din Louvre. Diana alergi» a se aranka la pi- cioarele eL — Nu șeis cine esci, (toamna- mea! strigi» e£; esc i in sa, potenta, ai priimire îingi» rege și vei avea miserikordie de disperația mcajt^ Z’ikimd aceste vorbe se ’ gri>piși de litiert ka si» o popreai ski>. Dama fi»k* semn psrtado- rilpr sri> stea. — Ce vrei ku mine, felișioari»? zisse ea privind în faț'B pe Diana și f'bkînds’și întrebarea k» o voce severa. ' ~ Sr fani n avea del:i rege gra- ția markisstei de Sdnancourt, res- pinse ks kuragis Diana ai k%- ria oti nu se oslenia nici de kam subL,privirea imposanta a acelîca ce o întreba, — C’ayfaJiȘt markistd acesta? g’alazdi&el ? - ierte pe nici un duelist. — inso» kă st, mi appcre, doamna mea, s’a bi>tnsa tresărind, k'tnd f&tîșioara, k-tzind iaf în gc- n#kc, își ani mâinile și o ragă ka o virie ’n n fle sxgh i ife: ^•'Minfiseșwâ’l! doamna mea, mtnfkește’l. ysDâma fețS semn Dianei s% se real te si si-vieWnai approape de ea. Apoi plekiittdx-se i>nsiși pe marginea litierei: • Askslt’t-m’b bine, ii zise, și ■'gendeșne-te Icn toate întrebările *bieile ssnt serioase. fizț ’Pț askxlt ka kxm aș askslta jp DisÂineze»-amsași .' ;■ - a . Ka si. mînlxești • pe^HaYki- — 2*78 — «st, întrebi dama? iii simți kma- gi«I dp a te ssppxne pasivamenld la toate ordinele ne ai priiini dc la mine? Poale ki te voia expune Ia U'terkiri grelle, la perikote grozave; poate kivois nete inssși și viața (IxmilaHe. De voie do- Jyjmdi grația doinne}nki e timp de a rxpe paktsl noslr», daka'fe kieșni. ? — N», resp8nse Diana ks o i’YO'ie fermi; na, trgbse a sakri- ■iikâ toate spre a’l minlsi. — Ădio dar; es mi reutorn in palat; ia’ți drsinsl kitre Soa- re! e-de-a«r. — Diana sir&ti mina fiki- toarei salle de bine; îșh.âskwise faga ssbt vilsl nci’l de^șe^și-se dfisse la tatii si» ne eră in nea- stimpir de aneasti langi konfe- rinți. Se gribi a ajută Dianei a inkil. likâ pe katîrsl ne pini, akxm îl ținxse de fns. Kind cri» pe drtfm, voi a adresă niște întrebifi assx- pra noilor petrckxte biețțiț- kopille ';*ie semmă in prada uiiei vii agi- •= w țațiix Diana ji impiiss/? ținere prin ' di?zi^ ,B^P*aj .spre țr’șn semn ,(Jin iptnț și gribi trcjp? , invfifloTii^flgp^țe^ifin^rfi^®ea.> ptlsi ka lire lai, j — Tai kt, b»i)g] toj taiiiti K»m zi>ri lukandș Șgarejsj i yaj! ns mai senil fijtapîps» pe ar- ași*, sili șsor jlepe kajir,și yjșsjj ta tȚJsj sțș kijre, peg,trxcl>Qnnnite, v.oia șt dqkt singur katii ii Ja în- kirielop; ' — Jps'M’Hinea?'!, taiki.,'pe vre șn fenior k» grija B'igașja. r-? Elic Ș5SpjqHJ>, ^pcnțfK ki>? d»pi pirepea lai, eră o kijellaia)ț>. nej’olQsiloapfr a pitii Icnți-va din^pi șpșj fe^jgr, pentrș ap serviți» șe’f ar fi p»lat împlini șingaj*. Jta toațje a^estpa se*.sppps$c la poranka fi,e.- sei și veni dspt dtnsa in mikaj: lor Qppapțpnnent. . Dțaiiij il șlrtnsp ks bințeglaj îi} brațp, și iruiepa a p|ii}.- g.c si a ssghițâ. hjs Țailta, zisse ca, lajipt, eșfe npneșșilate pofite a nc desparți. Elie se șțpqlsp ka ipțeata 4ÎH brațele Dijmei. — A ne despțrți I striga eh njsi o data', nipi o data! a ne desr P7>rțj. ... ea st las pe fie-maa, pp kopillal mea, viața mea. feri? nirea mea! mg ie m’iiș fane ktnd aș ff kondamnat a trti o stpta- jitant, o zi,, o nr> f'î'foț tine? —■. K.eta.neapptiata ncdespwți, repeta k» ^srere Dianq. r-r Ni ti o data l. ea iți ghinesk kagetarea. Ma «ic’mi past de pe.- rikole daj^a e» le bi$¥ ppițlrs țjnc? Ah! Ppp}ț}ezpșlep vjgpi papți e și.ța jpea. Și șpsșȘjC Jtatrțșșlși, pc .fcf^ ' dinți» de jjșpțjjțîni „• $j$$srafi ks I pdki up k^nlfslUasșp ki, dap^ g^ kșnbskșta. — Atat mai bine, zișș# Pl.ssil- țetfi dpi, 3. Impjini paljtsJ. a- Nest^. Jn Ipk pn fq|). stapîi^ ta va avea doi. Hei! fia 9X?s șHjjS tpca ne poate fane h«>tv%nșl JȘIieț Șearpele n'ace ; mfli jnslta prsdenta, pit) klbipole mai!: , — 41 -taft tata!* fl.ș’ți jpaj Șjiftl tata,, n» Vfli» U W* Tip !. IM.! Ițt’mj pșni liik'fr | E» H»taJ gnei ingpațe! fpreasjțt-pit lefiq.- va! ts oști p prfelint, se tp agi fcșmpfbfftt dela q bOBlfiiaita kare țe fsrgșsp de]a pi>rinții tai lqaspe.de pe lrept.ele;j;bișfiriset SU Lapdry dintfp kopii lepțdați! jn- fei jrvțîi k» o grămădi» de kpr pii sdrentoși tai'riod »n btihțel de m'țn'j» și țiindii-lP în brUțer T» — 280 — țipai de dureri, malatia și miseria te fikuseri galbeni, pipernicita» și mai moarta». — Kopillița’ți e prea amalati, o întrebai» es, puindu’i 4n mini milla ce *wea dela mine, — Anulau! respinse ea sur— rîzîrid, zi mai bine în agonie, kiui n» krez si mai triiaski doi zille. ^ r,^ Șî ne! îi zisei» eu, starea ;Oței nu'ți însuffli- nici »n fel de ! teami ? /■r? Kopillul asta ns e al mc»/ lmi prekurmi ea* 'l-am aflat pe treptele unei biseri ce. — Zi mai bine-ki ’l-ai furat. ' f Ea ianși, surrîse; — De nu 1'am aflat pe ' trep- tele unei biserice, îl vor află alții -numai dekit, pentru ki mi fluk si'J las akolo, și ori kiinii îl vor mmkă, ori îl va luă cine-vă de mili. Suppitat și mișkat pini, în s»P flet, îi ziseiu: — Di'mi mie kopillul acesta; nte voiu înșir Intri». Diana o rekuno- sku f’hPb si/și arate kipul; por- tul și vo’iea ei fsn> de ajuns a înștiința po fetiți» ki> protekloa- rea sa erâ înainte’i. — ’Mi am țimst kuvînlul, eșuj și tu gala a ține pe al ti,u? o întrebi» ea. —Aștept ordinale . stupinei melle, zisse Diana îngcnukind. — ,Ku nn» despxrliți de ko- pilla mea, adăogi Elie innekatși îngcnuke. Eu sunt un rob inlel- legT»tor • și kredinuios. Neksnosksta fa»ks semn bilri- nslsi st sc rcalțe. II privi kTle- va inimile in tinere, si inline îi zi,șsc :- Fie! te ța» si pe line în servilisl mea. Tș isbeșli kopilla aacasla, si esperiinla ’ți a albii perii; U mi poli ajalâ (a Răge- tele melle. Vcniți dspi mine ama-ndoi. K'ble-va sck&nde feri de ajuns .fei-‘Elic spre a'și inkide kx griji valisa și a fea o pyșg’b plina» > de a»r. ’ .,,7" — Lasi'țyaiinsl «icsta in ks- fr»r,..ii zise^ânma, daka es'ii kre- , dinuios și ințelegTtor, do vei rc- eși in misfenea ks kare te in* kaîk, Ui vois dă averi- de ajsne spre a satură kupîdi ta (ea și în- suși a »n»i Ebreu. Elie se suppuse, urmi» suspi- nând dupT» mysleriosul personagiu și*se rc^emii de braculDianei. Dama eși din Jokandi» și a- janse în strada Sl-Antoine, kuki»ți- va pași înaintea lui Elie șb a Dianei. Ajungând din dosul pieței regale, le fi»ku semn a se urkă intr’o Lri»surb ho aștepta intr’un kolț întunekos. Ei luări» lok |țn- gt da»nsa și însura porni în ga- lop tbPL ka. vizitiul si» ia ni ii un ordin dela ance^ pe kare Diana era in tentații» de a o krede drept o zini» și Elie drept un demon. în. Dsp'i. xn drxm de vre o opt mim;te/ karita stctte din- dossl ansi zid marc; înaintea anei por- tițe ho pir» ki se deskide de sjneT»ns&și indatiksm in'ieti sgo- mofel roatelor. Feniorsl veni și ardiki portița lussrei; kini în epolia aneca nsmai o simpla, kor- lina» inkidea irisurile. Dama se - kobori, fo»kș semn Dianei si tatilși ci ka sa» o sr- meze, si. stra»ba>ts »n koridor feng kare se femină nsmai de felina- rsl ’ieiținea Tenioral. Intrări în fine intr’sn appariament sings- ralik nlle ■ kiiiia verigo le trașse însișhieksnosksta, ks tnslli griji, dspi ne sc inkredinți kt» ns e nimini din do^al șșelor. âssigs- Elie la rtomele fioscr tfcsxri și itrem^ri». * — j\k«m amuido'b, Diaho, âL drogi dama ; ia aceasta kapelk IrLrbTleask^, învelește-le îtr a4e^- s-tr manii» de kavaircr’/ și vitto dî$- P'fr mine. Uite aii to asâeihcnea, strnvesmmț și peni re tartai-tLs. Se akkoperi si ea iii rJsce vest- minte mai assemeriea , to pa- ket de hârtii qe șb âtfă pe masi», skoase pe Ehrex și pe fie-Șa1 in acel lași kqridor prin kare irelfrs- sen> mai na in te. brnto încet la «șt kare sc si deskisse firi»’ sgornot; ceva mai nainte se mai der^isse c>rik'L o ?iST. Di ana abia îsr’ re- ține eh țip*Lt. . . . Markissl Fdip de Siuancoiirt eră aci îifgbnbkiat înaintea anei kr«4e, rtfgTndfc-se Ile-va mitele, nface oki pătrsiVzt toii >i frai# severi i Mi» ktooașceți vot! zisse ea? :•'■■■’■■•'■•>—Ns. doamna rtica, respinse rritfăt'K Ditoâ plriil db sinceritate. Elî'e își ffrdikii kâpsl, si airhkă a'sstfpta întrebătoarei o kt stă tort făpede ka 0 săgeată; pe , armă, fesînte>r pleOpblO tn jo< î?i lăsă șr kapal1 in pomtid’plckală efepă ktoi orii dcc&l, și respinse: N'aift chioare" dea ksiioașce pe doaiîiria. — Și cine kredi ts st> Fr; ce? El o privi kate aliniat, kain ks sfială. — Vorhcșcc fără kofiturî, ’mi o ptfăfecăfijâ' st viklenîa; tf&e aspriffiâ. Kri^d kă doamna este po- tente si damf rang înalt. —< Dar apoi, nrnnelo mes, sta- rea mea, tata, ksgelele uiel-fe m; ghicești to nimik din elle. — Nimik. Foarte bine, si le opresk de la Ori-ce &1 de înkipfciri sas cor- tetitri in kestia aceasta. Voiesk? ka nimik st ns șcti;,dcspre mine’ de k?tit iifcmaf priiVWifre, și alsif® Jmd* te vete jsdekă tfe kfcvifață a’ți spsne k%tc cov f^rmiș n^Uâ^ejltessii J asupra. 'despre kaite; te vei kxi intre *zL, Eu sj&nf 'i> biate kopÂlWdin popol, fata ansi mj- inulâr — ansi Ehrcs. Domnia da ■ maj pro legi al în kontrabaljokurci, și Dumnezeu a binevoit printr'o minune netelm^Tite și pentru mi* ne ka st» ponte *te t^.mTutm, Eu ster ku.v^n îpgenskîâ'și-a nOre ier- tarede^pfe Linurile ne salTeri si perikpfej -în kare te ai expus pen- țps p btete kopilte despre kare n’ahavst rii’ii un interes» Adio domnul ni.es» Diana eși pteng%nd. f^ina o terh de mi.ni. și o dusse in kamera unde tessesserb nud nainle./ eterni mari perikole și, de vej Triumfa despre ten falii le vie teor. jfieâpte, fata m%m si uratei Ebrcu va devehi x> daim» asia de înalte si potente în kbl Fi l ip nu va kuîezâ a'i ’iere armia și te va tre- bui st> te kobori ka sb ’i o dai.» Aibi daiț» terie și speria JupinElie, last-ne siigurc. In* lri> in.ipkirpprea1 venini> unde vei afla ;Ș!b- pipezi» JJup'b no iii vei .lejwnh mnk^'ea te îndatorez,^ le armi inltten pal de odihni», șh n dorini un.somn bun; ki>ni ai s^fani o tengb si obositele ki>b teloric Intre kare ea te a te pre- 'pară ,k« un somn. B'Llr7.rtel se suppuse și ambele femei remasserj, siegare» — Akam, Didpoț zisse dama, S't ne punem pe tekn>. ' Inuepî; a despleti frsmossl p^r |. ne’i paria Diana, kâ fetele de kon- I dilia sa,; înnodat in kosițe la tami- ple, și 11 rostiri) in niște tengi și bșori zstefi. Pe srm*t o des- hrTkrL deteste, ii iukise tâllia ml'L- dioas'L înlrten korset și o investi ks o rokie de ka li tea kare tesâ si» i se ,y^z'l smerii și peptel, ttep'L moda, damelor nul lor niari alle auritei timp. Dsp'b ne pari ast-fel pe. Diana șkoasse dela gitel sbs. slri>te'ii- toarea kolan'L de diamante și o împodobi. Assemenea ii pisase i- , neIlele salte ninși k^le anal, ks o indsQtuare si teteabh asa de mare în krr4 ar li simit și pe nea mai îndenrbnalik'L kameriste. - Itepi» ne sxvirși tea le: y. — Aksm, fata mea, zisse ea fe* lei imimteterstei kare sc alia ui- mite, trebuii<8% înveți a paria du- pi, tuviiute anoste ornamente kare te fak si mai frumoasa de k^.t înainte.» Ea te kum se ksvine st» re- împingi U piuiorul koada rokiei, ka st» zJis te împednii: kT»nd te vei ardikh îndoi- Uu^îe' fustei U o miskare seakT»» lj) Itel si» ni» Iași st> ți se van de numai virfek pisiorușiftek ne Pâr iWi o priiițeasi. — 283 — Aksm si treucm la alte instrskții mai serioase. Ai sx fani o kill'blorie hingt. Tat*M tis și T>nk'M>n bit rin sin- g»rt iți. konosk sekreUl. Tenorii «121? vor înkongisra, femeile ne ie vor servi, le vor krede drept alU persoana», și nu treime a’i desanngi. Te vei prefauc ki na ești bine, și prin mijlok»! anesta te vei appiră kit va fi prin pa- li nț r> de a vorbi,. Si, na te miri de nimik, armcazi-te ks prsdehu și ai o înkredcrc absoltiU în ln- trinal despre kare ’ii am vorbit. Trcbse a i le suppanc -orbește, or de’i vei ințeilcge sas na pbUn- nile, pe kare in; le vei în țel lege nkși o dali. Ța ești ks price- pere și k» ksragis: a «iesle doi, kălilbți îți vor fi de ajuns a eși ks nșro’rire din îivicrkirijc în kare te expsis. Mai ai T>nki»și sn ta- lisman mai paternii; ca .nft in- kredințeazi/.despre reașita pro- jetelor ne iți înkredințez. — Kare este doamna mea? ‘ — Amor»! li>» pcnti’K Filip. Diana își întoarse kap»! roșin- d»-sc. ./■ . ... —Aksm,aj»tb’ini si t», a’mi fa«te toaleta. E» voi» îsă koslsmsl Iii»; și. poale ki, voi» avea trebs- ințo, de a’l psrlă. IndaU înucp» lakra, își înnodi p^l■51 în kosițc, își akkoperi pop- iși ks sn bavolel de pinzi, și își psssc f»sta de Uni de o fars in- kisi». Ivtnd își pssse pe kap vi>- PERIOlrtJL IV. lid de stârnim,, se r;iU intr’o o- gîind'i, mare dc Veneția șt p»l» arși domină un sarris de mtdtu- rnire. — Koslsmsl anosta îmi sU de șmjnsno bine, zisse ca, in adevăr mi se pare ki am kiți-va ani mai p»f}ini< Inși; na ne pașl armi. N’am ni’ii frcskeța nini stri,l«ui- roa astor'șei-spre-zete pa- tra ssnl franceze. Dama mai adiogi pe In.ng’S in- slrskțiiîe ic didesse Dianci și alte rekomandații; îi delte o mslțimc de regslc assspra etiketei, și îi repetă Uit, înnetarct — iNs fa ne nimik Un konsillisl btlrbiidai ne le va însoți. Ii ești datoare o s»pp»nero oarbi și pțișivn,. Resșita întreprinderii noastre, viața la și a^ taUlsi ti>8 ssnt în miinile lai.’ j Șe fnlra dc zi.o între anostea. • ■ Ivbțro șcase-,ore 'de diminea- ța», b'hiea :ia Dama se d»s-< se si» dcskîz^ ;și î’țs’i si, intre an Irbtrin nail și k» o ifj'sionomie severm Anosta salsti, profanda- inente pe Diana și îngcnskie ST»’i si»rsle m%na. Un hohot de rîs al damei mysterioase îi înlrerspse înkini«ii»nîle; d se întoarse ks 35 — 280 — vioi<£Î6nc și abia altoirii își reks- nosks In» era anngit. —’ Bine irfai îiriolat, doamna mea, ii zissc el (kkănd^sc a’i în- f'Bcisâ onorile noile mai respek- tboasc. L^assem pe kopilla acea- sta in loksl domniei talie. Anca- sta e o pijiz/b Im la ksgelele ne avem. — Asa dar să nș mai întâr- ziem! strigă ca b^k&roasii/ Adio, marcșale. Diano, markizbî dc Sc- nancourt iii va fi rckompcusa. Mai vorbi nde se affiâ E!ie. E- bred, ks barba rasă și în niște vestminte bogate de militar, in lăm- pi nă pc liie-sa. In anei moment, mareșalul teă dela nhigătoarca Dianei o s;;[C%tearc dc asi, agă- tată de sn lanț lang dc aucllași metal si făks o kiemare kt> trei ssnete asksțite. Patrs femei ve- niri îndată ks niște adăinii rc- vcrinle. < ■ —> Doamna voastră este st» por- Tieaskă în dală inlr’o kăllătQhie indetongată. Inlr’o pîmătflte dc drt toate să fie prepara te. Voi veți veni in srniă inlr’o altă li^ssn»., JCăllătoria aneasta va fi un sckrel pentra tot kasțelUL Ssnt sigur, adăogi el după ne eșiră femeile kă nimini na va ști după HiriHÎ minute sekretal auc- sta; așiâ voia și es\ Venin, a addu'ic un mreț de- jun Dianei; ea iși addssc a minte de rekomandatiilc neksnoskalei și se purtă ast-fcl în kăt nimini din din persoanele ne o jnkongUrâ nu ințellese ki> cile nu serviă adevă- ratei lor doamne. lh;pT, dejun iiiarcșaUl delte bra- cul Dianei; ea Iși rezemă inima d?ipă ksm o invățasse ncksnosksta și amndoi.se koborîră kătre sn perron, în llapsl kăraia jos se affla o karrită ks șase kai. Ksm se arătă Diana pe perron, tobele gvardiei înnop^ră a batte, trompettelc ssnâ niște famfarc și toate posl&rile îi înfățișară armele. Diana se așeză în kărrltă în ]o- Lbl dc onoare; mareșaUl sc p^sse lăngă GLiisa, și îăkb senin cbrv.e^ lui a sc psne dinainte în faca Dianei. Ranița porni ka Uteală. El ic rcksnoskîs attenni kă cșia^ din km tea dela Louvrc. IV. Karrita kxllăloria ks o mare ra- piditate și'mai des în timpul nop- ții; na se opriâ kăt a da Dianei timpsl neapărat de a sc odihni, doar ka să ms kază de osteneală. Ks kăi înainta, kb atăta mareșalul semăna kă voiește a fi okolit și mai mult de myster; întfanestea, de kăte ori îi vedea, nineva, el arăta anelleia pe kare o însoții ni* sie respektbii așiâ de mari, în kăl trăgea băgarea de seamă a noi- lor ne se afli a mar Uri. — 287 Daka în psblik vorbiă Dianei, erâ tot ku kapul gol, și apoi o irakță ku.o întreaga desprcțuirc kind se a filă singuri în karrlti. BtIvt- rtfil eră foarte posak si mclankolik și junețea și frumusețea Dianei se- mmă kri>’l intenta» și mai mult.. Kilo o date pirea ki se List dU’ pT grațicle naive al le frumoasei ebree; mi st>ms Imiiâ pc bu- zele lui și kibtelura'i își perdea asprimea; indate inși, kă și kind ar li kizut Lțisbirite șckrete a u- nci boalc inyslcrioase, isc vedea fruntea înkirkTiidbsc dc nori-- Elie fin, incit mimați k, viklean, isteț, f'bim iiviclarc bigilor dc seaiirL h ari ne semn ar li pulul, si’i lamineze despre posilia șa și despre straniul rol în kare pus- sese pe fie-sa, se prehmea nein- ’iclaț k’b motee inlr’un s^niLfiiT inlrcrumpcre. Okii îi stă inkiși și kaprd pic- kal Icbtre pcpl, în st nimik nu per- dea, arii mișkare, nini gest, și mai virtos nini o vorbi. Djana și ol, neîncetat in Iaca mareșa- lului nu își skimban urii o vor- bi firi ST 115 O 3UZT Hei HC îi priveghiă. Ku toate anostea fata eră înkredințate,, și latei si/d kunoștoa foarte' bine drumul in kare se afila: poate hi și.imie- pusșa a înlellege kite novă din mysteral de- kare se afla okoliiu Dupi o. k'bllidorio dc 15 zille, killitorii ajoseri Ja un. pori de mare, un vas preparat a îniindeTcl- lele ii așteptă, și ei se imbirkaji. Dspi o skurte navigație intrări iar în karrîla kare fusese imbir* kalT și dcdxbrkâte ku ei, și rein- ^epun drumul pe uskak In fin fi inlr’o scări, ajunscri pe kind se ingi>n'L,zioa.ka noatca inlr’un st- tișor/ ' Akolo mareșalul zisse ebreslmi — Kati si te las ani și peste k5PLiut niȚ vei afflâ. IH ordin vizilhdîd do a merge k» în- sura înainte pe drum pini kind vei întTlnj o qctatc. Akolo vei in- tra k&tezTtor pc portele ei>și -voi zilnic vre «îmi om de rind din po- pol ka st te konduki ia Oeslcr- gard. De akolo nu iți yWi anevoie a afllâ o dcsprrlire a ^liții mai proastb alic kiri a s traâc Wn t par- dosite. ks lemne pe kwfolC! ‘ rî- poase alic unui deal. Iți vei al- !egc akolo sprC lokuinli o kasi mai skoasi atatr și .alW&$ria fe- restre knuti spre partea ^ă mai po puloasT > Blana se va- fauc ki doarme pini kind- veți in ospclirie. Adu*ți aminteai ntf mi kanoștr nhii de ksm; tilhd pcu singur -din sekretcle incite personale am inkredintat kati si1! sili de lot. Miinc vei priinii ordinele melle. li lișȚ dupi no le delte uelte din urmi instruk ți i. ; Ehml s$ suppsse la "toate și ai iese o lokuinți dt>pi kondițiite ^e Intf adina i le preskrisucs^e ma- reșaMt . " — 288 — Noaptea și zioa irekxn fin si mai vazi pe’ killisza lor. Kind seara iniep» a învili ks ambrele sal le 'iota tea întreăgi, sn om se ștrekșn pe fetiș în kasa loksiti de ebrea și de fie-sa: era marc- șafel. . — Doamna mea, zisse el Dianei Innetși myslerios, kati a te pre- face ki ești Împresurați de trebi și des a te antă la aieasli fereaslri; astfel ssnt kommăn.dele aiellcia kiria ai jsral a te ssppsnc orbește. Diana respsuse ki este ks lolsl înkinaU a srmă toate rekomanda* țiile ne i se vor faie. Maresalsl adiogi •. — Daka lirc-vă îți va adresă vre o vorbi într’o limbi no n’o vei ințcllcge, te vei prel'aie ki înțellcgi; tatii dsmitalle kare ya fi ncdespirlit de lingi dsinueala ș i k are ksn oaș le 1 i m ba a nes I ci lu i, îți.va spșnc ic si respsnzi. Elic tresiri»; — Poate ki le gindeșii ki ai șlfet si<îni joii, însi ns, adiogț mareșalsl ks »n riș, amar; ești vi- klean. Ma și es ssnt mai mșll d.c kil line. Somnsl lis lelfeng dspi drsm ns m’a amigit ni ii dc ksm; ’li am prins kislilsrcle ie mi le arsnkai pe ssbt pleopelc ic mija; ani bigat de seami ks kili îndemnare ns nsmai ki kistai si vezi semnele ic psleas si’ți arate ârsmsl ie srinam, ii inki și anca dibuie ks kare vreai si’ți faii niște deskoperiri ks kitc o vorbi in treakil. și nclugitoare in seami. In fine iți ksnosk toate îniimplirile viețui trcksle, si șlis ki ai foksit in țara asta. Ns le mai ierkâ a kiellsi ssrda alilea kombinații. N'am fost, ns ssnt și ns vois fi niii o dati j»« kiria la ka si mi amigeșli, vekis ebres ic ești ts< Pssse doi Ismhiiri pe ferea* sin, și firi a se sită la konfesia Isi Elic, fiks.semn Dianei de a se appropia fin affeklalie și a sc lisă si o vazi trekilorii. Indati șople de voii înic- psri a se aszl pe slradi; se formi o ațfenilsri de oameni saltl fe- restre, dc ie mergia sc mai mi- ra, și bravo! akklamații ns in- tirzie a »e aszi din aicasli mare adsnitsri. Mareșalsl. ordoni ebreslsi si dcskizl fereastra. Indali pcslc doi inii de miini își skoasscn ki- lislcle și doi mii de voii in- icpsn a strigă vivat! Eră o fer- bințeali fin exemple ic semină a delir. — Msllsmeșlc ks mina! arali- te ki ești smiliti de simțire! Pre- fi-le ki îți ștergi laknmclc, kotn- inandi mareșalsl Dianei ic se spii- minlassc. Ea se ssppssse tremsnnd. La vederea aicslci prcfikste mișkiri dc simțire, stnmslirile de bsksrie alic privitorilor ress- nan ks mai mare cntssiasm. — La palat! inicpsn a strigă. — 289 — La palat! SVși ia în apoi koroa- na; să domncaskă assupra popo- te tei său. — întinde bracul kătre popol; pane’ți mima pe inimi» li zissc în- cet mareșalul. Ea termini» gestsrîle ordonate, — Prefă-te kă «ni» priimești și kă te retragi dela fereastră. Abia termini» instrukțiil c mento- rului său și strigările mulțimii se ardikară pini» la cer. Pe urmă popotei se rupsse și străbătu pini» în appartamcnt. Pxsseră mi,na pe Diana, o Irasserăîn stradă, o pusseră într’o. koiic și strigară din toate părțile: la palat! Ja.palat! Să domneașkă! să dbmneaskă! să’și fakă popoarele iarăși feri-' ni te! — Ah! murmură mareșalul vă- zănd această scenă; pentru ce nu nfa askultat doamna mea ! Pentru ce Irimisse pc kopilla asta și nu veni singură inpersoană! Eu știam kă popotei kum o ya vedea va ne re să o puie iarăși pe tron* Ce Să facem aksm? Kum Să dez- amăgim această mulțime? Kumsă ne folosim din rătăcirea ei? — îmi vor uccidc kopilla, res- pinse ebreul kare auzise toate. Nenorocita perdstă! Dumne- zeule! Dumnezeule appăfo, kăii tu singur poți să o mîntui! — Ce să facem? Ce pârlit să teăm spre a nu sc kompromitte demnitatea' doainnci melle prin ;> țeastă apukătură kăria trebuia să’i prev’ăz fatalul kapăt? — Vino, vino; nu Jăsă pe fie- mea, strigă EHe ne vrea să tragă după sine pe mafeșatel. — Ființa mea va adăogi și mai mult pcrikolsl licitei; lasă-ttiă: — Nu, -zis poate fi de kbt ba si» dea regine,j Kristinei o- iwrile kxvenile rangutei și frums- setei ei; ea vine spre a vizite Svc- lia= pe bare a gxvetnafo ks ati>ta mțelepcisnc, și pe princxl kiruia *i a ItsuI aspra sarcini», a ko-[ ioanei» Fie bine venil/b în Stok- ho]m. Ns ne parc n>s dc alt ceva, de ki»t pentru cc st ne as- kanzi venirea sa; ki,ui fi>rT-acear st? noi am fi preînlLmpinat vizita ei și rîc-am li dus a îi depsnne în- kini>ctenile la picioare. Elie eși înainte si arsnki,ndsse la picioarele Regetei: — Sire, ns e regina Kristină, iissecl, e fiic-mea, o biata»-ko- pilI'B viktimi> a neînțcllegorii pro- venite de midia ei asemănare ks Murirea sa. Ks ade vrbîa P? z isse K arbl Gsslav; câta» uh bun ssjct de cr frsmoasb legende» popxlaH. Ks- st to a rele dela Vjflmecri vor avea o balada nxoT s-t/și k^nlc în iar- na aceasta, rcsucind ia fsrki». Abia terT auzite aceste vorbe de bi4re imdlime, și cntesiasntel? pentru aceea ce o duceai; în trixilf se pref'bks în terbare și st!Lt- tTCÎC. î — La sp'bnzsFbtoaro pe minci- noasa. — In mare pe prefața regim», — La moarte! la moarto! —» Iți tri»ntiri» pe Diana jos, si’i si agrțaserr sn ștreang de gri, kiiiid soldații venin» în aju- torul fetei Isi Blie, pc kare b'L- tr-tasl o appi>ră ks »n ksragis disperat și nefolositor. SoJdalii recșjiid a smxlge pe falsa Kri- stini» dela sccigasii ei, o ad- dessen siingerEndi» și ks veșmin- tele sfișiatc Înaintea rcgelxi. Monarchxl satele» popotei kare îi respinse prin akklamații unanime, și reintri în palatel slx. Porxnci apoi st’i addxk'L pc pri soni era și pe ebrex> — '©oresk si» o” întreb Înaintea cfemncavoasln», domni lor/zisse el, fblrLnd semn la vre o (rei patrx persoane alic kxrlii salle: Vipo și dumneata, domnule konto de Sko- lokcstor, doresk sc> am și părerea dumitalle assspra acestei int'Lin- p!i»ri ciudate. A cel la k^lrc kare sc adresasse regele se plebe» și- se ssppxssc. Diana privi Ia oL Eră mare- șalul. •• — Ia st vedem, fruinoașa/mea croim», zise Knrol (teslav, ^tTin- p^ri/Li l’rika și spxne-iie adevT- rul. Numai dela kurTția la poți st’ți afli niTnteirca, Cine le-a trimis la Stokholm? — Am venit din prcsnT ku la- Lt! meu, respunsn kopilla, hotT- — 291 — rîtă a tinne, după kbinșe jurase ea, sckrets] reginei. Bălrănsl asta , ’ți e tată? Rum îi c nsmclo? — Elie» Cine te addino Ia Stokliohn, bălrăne ? — Es sunt negscător; un ne” gsțător trebue neîncetat să allergc prin 'ne Lăți lo nello mari. — Și vii din Franca? — Ne am îmliărkHia Hamburg, spre a veni în Svclia, respinse brebi, kotind neînnelal dela în- trebare. — Regina Kristina v'a trimis în Sveția? — Jur pe Dumnezeul părinIi- lor mei și pe kopîlltfl meu kă rmri o datii numele reginei Krialinei rTâ fost pfftrianțal înaintea fi te- mei, și daka Mărirea sa este ame- slokâtă în ne-vâ în kăllătoria a- ri W;* de■ leit simti- mente respektuoase pentru femeea augustă no le fa suver'an'L. Ființa j ci de facă nu va turbura întru nr Lmik liniștea țărroi; din kontiă | vom avea pentru dănsa baluri și Sărbători kare, krez, £ă nu o vot lăsa a dori kurtea Francei; E de ihBlt de Hnd n’am văzut pe regirtd Krislina, ăiisănimik din ’ fe^țjle'salle. pB’mi c străin, grație DoiSși^iBk Ține, dă Măririi Salle spre probă de nelle ne zik, anost jurnal unde se de amă- nuntul toate hlc a £ăkU ea delâ deparlul său din Sveția. Nu lip- sește «Pani nini wa din mișkărilc ei și ănsssi noile mai licînsoriini>- . loare. Aș putea zine, : adăogi el । întorkănd foile kăriii, în kare z . o fețișoară spre a mănlui delâ — — moarte viața «nai tapitân ne iu- bește, apriimit si. ia kosumsl #- nei protcktoare mys le pioase, și s’a h>$at'a se addsnc îhtp’o țart ne ns o ksnoaștc nilii dc k#m, de ta- tre o k'bll'Lî/Z'L assemenca neka- nosksta, tarsia i se dă tittel de mareșal; tittel hc’1 are nsrnai în Franca, tani ms i s’a fost dat nhi o dati» în Sveția. Vei adăogi din partea mea ta fețișoara a (ost kre- dinnioas’b și ks ksragis; a prefe- rit rDnssși de a bravă și moartea mai bine dc tat a deskoperi se- kreUl doamnei sallc, Domimle konte, es știm foarte m#H kre- dința și «rmk pc trbduori ka și pe mișei. Un vasel v^’-așlcapli» în port. Daka întrten.k#arldeor,b se va mai află aiț trbckLtor în Stokholm, psjs dc’l Unpsskh. Do iie li-vb . Eatb o ieip.ee, »n elires și sn gentilom! adăogi, el ks desgsst și ka o inkiccre Ia noile zisse, sn gentilom kare e sn felon! Aksm patrs teni taiid m’a tasat d#tan- dsse în Engliterra, Anii asssrzia srckile ks kredința.. și: înkinareâ sa. Se danea în Franța ka sis komplote mai bine ks regina Kri- stina; iar bine ta singsr își deș- onorL nsmele și ki, bana și Iq;e- dinnioasa mea nobilime 4svedi> ns’i seanrm intra nimik. Sc adresi» pe srnn> tatre Diana. — Eati> tavintele ks kare te înkark a le repetă stupinei talie, reginei Krisline, fitiți». Ka si» ns iei ni’ii o srîtT» opinie despre ospitalitatea svedi», voi# da or- din ka îndată si* afli în vassl ne te va dsue înapoi în patria la tate-va daruri ne le vei konservă drept ssvvcnire din parte’mi. Voia adăogi .«Biita tate-va bă- gatei le pcntns doamnă ta; n» vo- iesk si» fio ssppi>rati> pe mine de- spre o întreprindere, ne e drept, al*Bt dc pacin: jsdikatT. Omsl așa de m vede de departe în kit este skssabil daka na nemereșle bine. V. Kbt-va dspi> arcașii, întâm- plare , întrVn appar tament sol i - tari» al kaslclhki dela Fontaîne- bleau, regina Kristina vorbiă io- nel kî> »n..om "nalt de o fysiono- mie f’Lri>, nobilitate ks toat* re- gularitatea nea maro a trtssri- lor tei. — Jlonaldesch i, îi zi nea ea, n» șnm de ne mi sc întârzie at*U dc a priiini nsvello din Svcția! Ini- ma ’mi c plini» do speranța asss- pra întreprinderii melle...» Și în toate zillele îmi plane k't am în'ierkat... £ sn ’ie-vă provedin- țial în assenrtnarea anostei fele kîf mine, și Damneze# n’a pss’o h>rjb #n skop în dr»msl mc». In adevir, daka vederea Dia- nci a prodss o vie sensatie între Svedi; de este adevărat dfcpi» kw zinca Skolokester, ta popotei ine» — 293 — nu m’a uitat, și îi c foarte amar dor de regina sa, sufferind ku im- pațienți jugul toi Șarol Gustav, altoirii pornesk, strabat în triumf Sveția, mi. arat de faci la Slok- hohn, și lini ias în domnire tnr nul ne un moment de erroarc m’a fikșt a’i abandonă. Iar din kon- tra, daka Svedii o. vor vodca ku în- differinți și nu vor putea si, nu o ia drept Krislina, de ns se vor gribi a -o înkongisră ku slrigiri de dragoste și de bskuric, attunni n’am de a suffeji rușinea și dure- rea unei umilitoare nereușite. In line killiloria Dianei la Stok- holm mi va fane a kunoaște sim- timcntele iui Karol Gustav; despre minei; și mi va iaștiință daka ku- gelarea despre renlurnarea Kri- stinci îi înssfli friki. De’mi va kidea projetol, mi arii la kurtea toi Lsdovik XIV unde ființa mea de faci va arată de neadevirali pretinsa "mea kil- litorie și în'icrkarea ne vor ziqe ki am fukut în Sveția* De se va ardikâ vre o revolți înkonlra regelui la Stokholm, Skolokesler kiștigi timp, lași pe Diana de a fi krezuti drept adevirata Kri- stini și îmi di pas de a ajunge. Ne e așa, Monaldeschi, ki pro- jetol meu va reeși? Tu., singur 11^ ksnosqij tu singur știi ki rcgifta. Kristina se ține askunsi în pala- tul siu dela Fontainebleau. Ea ’ți a înkrcdințal numai ție istoria aqeslei fete...... In fine n’a PEîUODVI. IV, spus nimului de kit ție dorința ’io o mistuia dc a se resui pe tro- nul sis. Un tron, Monaldeschi, faqiliti kui-vâ de a kulmâ de onori pe aminii kiedinqioși și adcvirați ka tine, marele meu- skutier, puterea di mijloace dc a proporționâ rekompensa ttopi.Cre- dinți! Monaldeschi pusse un genuke la pimint. și adduse kt; respekl la buzele salle mina reginei. In a'icl moment, un ; set de trasuri’ se aszi in Itorle. Krislina se npezi la fereastra. Vizu koboimduse din karrîli pe Diana și-'pe. ebreul Elie, I n da ti regi na. pr i ’ieps ki. pro- jctul sis kizuse și deveni palidi ka o moarti, Un ssrrîs ekivok (reks pe buzele Italianului. — S-i viie! si viie in dati stri- gi ca. Ds-tc Monaldeschi, gn- bcșni-tc. Dupi kite-vă minute, bilri- nslvși fie-sa furi înlroduși îna- intea Kristinei. Diana sc arsnki picioarele doamnei salle; Elie se pleki îBklipindș-se dupi s kipsl oriental. ■ ■ ■ — Ne kizsri dar projetele, în- trebi ea, prefikmds’și o nepi- sare foarte departe dc inima sa .ne bite-a ku iuțeali. Popotol sved n’a uitat șuv- veniroa bunei salle regine Kris- tine, zisse-ebrcul. N’apuki bine si rekunoaski în fie-mea. pe.fosl’^ ' ga suverani și din toate pirțile 30 294 — si ardikan spre a o psnne iarași pe tron. —" Ah! bsnii mei Svedi ns m’as aitatj o ș'iiam bine, ’mi o spsnea inima ! Ce s’a intimplat dspi a- neastaî m- ' Regele Karol Gsstav ne-a trimis in apoi în Franca, și kon- tele de Skolokester s’a snnis sin- gsr-, paketsl regelsi de Svoția va îhșdiiniâ pe Mirirca Ta despre neîle-lalte. Kristina Isi paketsl și îi rupse sigilisrile. Ks kit nilia hirtielc koprinse într’inssl, ks atita ve- dea ninc-vâ a i se apprinde faca de roșeala rnîniei și bszcle albin- ds-i-se de tsrbarc, de rușine și dc disperație. Dspi ne termini nitirea, iși în- krsniși Brațele pe pept și aținti pe MonăldeSki in faci. Ancsta îșr întoarse kapsl și lisi okii în jos, tini vizs ki regina ș'iie toate. . • Ădeăsta Isi dela nintsn flse- rașșl de a»r și skoasse din trinssl doi ki emiri asksțiie, pe srmiț; rapezinds-se la fereastra:' ■ -^Domnilor, ztsse kitre servii și ksslodii ne allergascra în dali, eati-ftrtrinăpoi în mijloksl vostru. Toaii ’kasa mea si se readdsne îikmâî dekit; gșardii si’și ia ar- mele și toate fcșirile palia tslsi si fie kastodite; kaniminism» poăti' eșj. Kipilanc! trimite si haide 8h preot in ’iclatc și addsmi’l ai’ti nsmai deklt. ■ x " Voia a resplili aslizi tstslof kredinnioșilor meii zisse ca firi a se arratâ ki vede frika Isi Mo- naldeski. Fiestc-kirsia dspi fap- tele salle. Diano! eali iertarea plini și întreagi a markisslsi Fi- Jip de S6nancourt, i se mai adao- ge înki diploma de kolonel în serviți»! Regelui FranȘei; amksm- pirat în regiment pentrs jsnele atesta. Killitoria te-a ostenit; reirage-te in • apparlamentsl ne îți va arratâ iritendenisl mes........ Inkidc’i ks îngrijire ferestrele, roagipe Dsmnczcs, și dormi in pane kopillili. Sirsti pe fnsnte pc Diana și o lrimisse. El ie se Isasse dspi dinsa . Stii/’H zisse Regina oprinds’I ks sn semn; siiil O kopilli n’are nevoie de a ști noile <îe sc vor pctre'ic ani; cs inși am ne'tcssi- tatc în â’tcst moment de sir om ks pri'icpere și koragios. Ia sca- ma kommandclor mellc. Ds-te la Biscrika dela Fonlainebleau; pa- ne si sape o groapi și ordoni ka toate si fie dispuse spre a se ne- • lebrâ mii ne dîmineați kis solem- nitate «n serviți» de îngropare. — Pentrs nine? întrebi Elie. Pentrs Giovani Monaldeski ^pi'imsl sksticr al Reginei Kristinei. Monaldeski kizs în genskc. — Grafie! strigi el; grație! doamna mea. Fati preotsl ki intri în kaslcl și peste sn ksart de ori ki- daversl tis va eși. — Grație! repeți el. )3 — voi» si’li das o femee kare se krede a ft de origine bCTgezi; îre sc aM' iii' terȘfftțeld Parisslsi, și kiria Elie îi Ș'iie 'n#- .rnele și alte probe mai sirsre ^probări nașnerca ilfcsțfi' â 5D'l^ nei sas .mai' bine a Aiigclikei. Ea intri-ăț%m în poăsesi'a- doîțVi- fixriîbr familief salle; și es îi dak pe deasSpra drept dote o sisti de mii dc sRsfci. Eati socia dom- niei talie domnslc markis. Și ardiki villaT Dianei; Filip ; kizs simit de femire la genskii promisei salld. I&bi-mi-Vci, îl întrebi îftwt Diana, isbi-mi-vei oare kindiis’li addshi aminte ni’tî Idpsl, a^elleiă ;’îfe .iii eră datoare vială-ș'i ‘bnbarbi? -Kipsl inși mi.iitsi'tdarci mrids’L Prcotol hiIfl armat de sol da ții era» a askaltâ hotaî- rca reginei assaprn kondamnatslsi ; ■ * r ' » Dspi doi dillc regina Kristina, înkongisrali dc toate kasa sa în- tr’o pompa, ks totsl regali, se dssse la Bastillc. Gsvefiiatorsl • priimi pe regina ks onorile ks- venite snei ssvcrane și zisse si addski înaintea ci pe markizsl Filip deSSnancourd. — Domnsle, zisse ea, cate ier- tarea dsmitalle plini și Intrcagi ne Miri rea Sa regele Lsdovik XiV a- hi ne voit a’li akkordâ. Am ve- nii a’li dă aneste skrisorrks o di- ploma. de kolonel. — Mic! strigi Lipilansl simit, mie! și kare mințile mi laie a dobihdi ancasli favoare și pru- tckția Miiîrii Talie? — O fapli Imni ne ai sivîr- șit, și sn akt de ksragix: ai ap-, pirat o femeo și ian.și o femec 'ți a rekompensăl. — Inși a'icaste fcînce, o teni» fericitei Elie vi»zs Hellebnmda șe în .marc pompi», Ja kaslellal de Fontainebleau nanta fie-sei adoptive, și se dasse a tokai ks dimsâ framossl tastei de Beaii- geny-. Opt zille dap^ nellebrarda nan- tei, Kristina abandona» Franca și peste pațin se dssse în Italia. S; Henry Ber thcu d. 3UPIN ION. In vara trekste an preot kxvios din m;abalaoa Popi-Rsss, isi tenea o reparație totali» [a »nor kase ne ișiJismprhrasse do ksr'Lnd. Intre ticnii satehori se alia și jspîn Ion kare tekra k» b^rb^ție. Toți me- șterii își priimia» d»pi» obinei» plata S'Lmb'hte seara; jtepîn Ion, dela >iea dtentîi» searp^i zillci ne a intrat in tekr», veni Ia părintele st/șl .neari» pe a sa. P’reoUl olc k»paț,. gimdi. ki> ns mai vine pe a doi,$Lla tekrs, si îi dettc al si»». Adoazijapin Ion âar era în te- searat iar veni si/și neant plata; preot»! îi dettc iar drept») *ie i se ksveniA. A treia searj», tam s»ppi»rpl părintele îl întreb?»: — Miti, țigane, toate temea îsi- ia parallele .Ș^nibi»te șeara; t» VgJ; nu> tot șaperrîn toate serele.. St» trăiești, cinstite Ți»rin le, n» te s»ppi>ră: de vre »n bine n» m’aș fane c» mai «rlnios dc k'U $n țigan de laic. Er, s»nt țigan de valri» și m’arn învățul k» o- menia. — Na, îți da» aste seari», zisse preotsl, dar de aii înainte si, n» mi, mai tot ssperi. — Srh dea Dsmneze», Hinslite\ părinte! si se dasse mannilorJ ohtend. A paira sean» japîn Ion iar era ka k?»Htella în minn» înaintea pT- rinletei și înalță dm smeri pic- k^nda’și kapai la o parte. — M%i, n» ’ți am zis si» n» mi» mai totsspperi? zissepreot»!; n’ain skimbat aste scări». Așteapte pini» Sbmlrbte, BictsL m»nTiitor înneps a se ski»Tpină in kap: — Vezi ki,... ninstite părinte, sfinția ta șnii »na și e» site doi», —’Kare ssnt dcri» alle talie? în- trebi, preot»! k» ironie. — K?> șapte g»ri ns pot s’a- ștepte pîni> S'bmlnte., Es ssnt rob la o kasb boiercaski» din kopilte- rie liniei» dela latei kokoanei pe kare am krcskst’o pe brațele mellc și, ki>nd s’a mwtat, m’a teat de zestre în kșsT>. Boiersl, stzțpîn»! mc» noi nsos, a msrit de ki>li-va anni; în vara aslamsri și kokoana, Damneze» s’o ierte ! și ’iaa remas doi kopilași- Mai am si es doi si . ka nevasta mea, si ka o îemee; b't- ■ ti^m» diți lasfe-fa^cm șapte inși Kopiit stettirașii m?i, n’as p? ni- — 297 — mini; de m’ote dunue cs. seara ks miinile goale, «ic fâk pe a doa zi șapte guri? Asta e primita; nins ti le pirinle, de sânt așa de țiginos. । Preotul rcmasse perindări; se ui ti la jspin Ion klitind din kap și zissc: — Ku adcviral, filei mes, ki dumneata ai șuiei doi-și eu numai una. Si ini ierți, și ține rubla ancasla..... Cine arc inimi» inkai dc om., daka ns și dc krcșlin, ns krez si ns fie inișkat pîm» si la laRreme vi.zind inima nea frumoasi și no- bili a a’itslsi rob ne șuie a’și krea o libertate ks mult mai fruinoasi însuși în sinul robiei salle. Jspin Ion a despigsbit pe Dumnezeu dc țoale nulițilc oamenilor ne ’1 a» mîhnit dela krcalia Isinii pîm a- kum. A fi nme-vâ liber- ku a- lila virtute ns e’mirare. Rob inși! Hei! nx șutii, liberilor, ne va. si zîkisklavsl! El n’arc msmi, n’arc tati, n’aro frați, n’arc kopii, kmi lot d’asna e în pcrikol de a fi vîndet la sn kaprinis, la o po- fti a domnului, și a fi d ospicii t dc'dinții. Cine îl hivali pe el fapta nea bsni? ’iine îi di ex- scinple de generoșiiatc? 'line ii, însutii mili, kinîLcxemplele pe pellea tei sunt foarte aspre. Iu el ssflletalc selbatik, simtimcnlcle . îugliielalc și sterpe, inima împe- triti și tare ka pi'iioarcle-i goale împcdikatc în feare; mintea îi e mirginili și slnnsi ka și fruntea - tre ner, ka o aurorr» in 6ne a zii lei nellei mari $i kreștino ’ic va, va rasări și peste păinint»! ro- iTTLiiesk.(l) > L H c! i a d e. BALADA SBURATORUL. ’ A LA DOAMNA A/*‘ M/’* „Vezi, maniă, ne im, doare! și peptsl mi sc bate, Mulțimi de vinetele pc sîn’rai se ivosk; Un fok stepprindc *n mine, retori mariaj la spate, îmi ard buzele; mamă, obraji’mi sc păles’k! ,, A h • i i d matei i sv i ko estete., si >bca i ă dc] a m ine! lini nere....n^șn netei i teere! și iȘfșnte 4,e/i-aș dâ: Și kald și re «ic v sile, kă'mi ternikă prin vine; In bracc ntern nimika și par" ko> am uc-vâ: „Ră uite^ im> vezi.mantă? asa se tekrsnișează, Și nini m; prinz de. veste kănd singsiă mi strîng, Și tremur de ncsatte,/si oki'mi v^păiază, f’ornesk dinlrlnsiiJakrimj, și pli>ng nixitotă* pl'i>ngT „Ia psnnc mama, mamă pc frânte, ne sudoare! Obrajii ♦ .. sn*l arde, si altei teii a nAănit! tJn nod kolca mtep»k;ț, tei.koasla tb» im» doare; In trup o piroteâli de tot m’a stăpînit. MOâr hc să fie asta?„ ♦ întreabă pe Banika: 0 șni vr^h leak ea doară».» o fi vrten sberttor! (1) Aqiirasta se scrib cu trei anul Înainte de annul 1818. De aqueea n’a re* lW.de (|U&Ituinele din casele unde steu scris aqucstc rbndurț și do unde sa typftni proclamația liberării sclavilor.—Cazacisinul si ciocoii nu iarlb» — 299 — Or aide l’aldc baba Romana, or Șorika, Or d^-le la moș Popa, or mergi Ia vrajilor. ,,Și emil si se roage in. poate mi deslcagi; Ma.Ușde kx bobii i'ak mrllc si desfak; Și vrajitorsl alia și apele înkiagi, Âlleargi la ei inami, ki doar ’mi or da pe leak. ,,l)c ksm se fane zio și skot minzat’ afari Ș’o mii» pe polcksli la earbi kolea ’n kring; Vezi, kita’i zislița și zi akxm de vara, Vn dor ncspss m’ap&ki, și plmg, nn>ik&țț>, plmg. ,,Biindsșa pașue earbi la smbri lingi mine, La rîsleț s’adapi pe mal ari pribegind; Zis, ns ști» kmd sc ds'ie! ki mi trezesk kmd vine; Și simț ki mîșki tsfa, asz kringsl trosnind. ’,,Xi.lsnni inima’ini batte. .și, sais ka din visare, Și par’ k’aștept.... pe Cine? și pare k’a sosit. A «iest fel toata, viața ’mi c Isngi așteptare; Și na sosește nimeni!... Ce kîn nesBffcrit! ,,Tn arșița kildxrci kirid vîntsleț adie, Kmd pleopxl a sa frsnzi o tremsli r.sor, Si’n lot knngsl o șopti s'ardiki și'l învie; fi» par’ ki’mi asz Șkrissl pe sss ks vinls’n sbor; • ,,Și. kmd îmi mișki țopăi, kosița se rid.iki; Mi spori ix, dar îmi pla»ic — prin vine sn fior Tmi fslgeri și’mi zhie: “Dcșlcapli-tc Floriki, Sii^ e«, via si te mingii»... ,, Dar e &n vini sșor ! ,^ar ’io si (ic asta! — Intreabi pe bsnîka: : O:|ni vr’sn leak ca doan... o fi vr’»n Sburitor, "■ Or, aide l’alde baba Romana or SprUca.? Or ds-te la moș Popa, or mergi la vrijilor. „ Așa plingea Florika și liieț.iși spsnea dorsl Pe prispi lingi misa, ș’ovida o ’nekâ; Jsninea ’n hilitsfi msgea; kită oboral, Și misa stă pe gîndm și fata ssspini. . Erii în mm’g»! serei și soarele sfințise; A pKlsrilor kampeni lipind par’ ki» kiemk A salslsi uireadi te greș, mere» sosisse, Și vilele msgindc la sgbiab întins .piși». — 300 — Dar altek-ad'bpale trăgea in *brBtakri>, Jîi gemele de insmi vițeii lor striga; Vibra al serei aer de tauri grea niurni&n»; Sglobii strind vițeii la uger alergâ. S’astamp^rT» ast sgomot, ș’a laptelui tantaita Innepc st S’aszt ka șopta in susur, Ktnd ugerul se Ia st sabt [eniorfaska mtnt, Și prunka vi țel uși» tot tremura "mpregiur. Iiriep a teul slelle rind una kttesna, Și fokuri in tot satul înnep a se vedea; Ttrzie asta seart rtsare-akum si luna, Și kobc ktlc-o data, lot kade ktle-0 stea. Dar ktinpsl și argeaoa ktmpcansl ostenește Și dup1 o 'iint skbrta și somnul a sosit. T-bnere pretutindeni aksma ștapîncsic, Și lltrttorii numai s’asd nekontenii* E noapte 'nalta, 'nalta; din mijlokul Ttrici Vcsmîn Iul si>u hcI negru dc stei le semănat Destins koprindc lumea, ae’n bracele somniei Visează ki4c-a ievea deșteapta rfa visat. Tviere osie Lotul si nemișkarc plim>: In kimtek sa? dcskwlck pe lume s’a tasat: Nini frunza nu se mișko>, ni’ii vîntul nu suspini» Și apele dorm duse, și inorelc au stat. „Dar ne Imfiini» iute ka fulger Ir etatea re Din miazănoapte skapi, ku urme dc skintei ? < Vr’o sica mai kade iarb? vr’an Impxrat mai mare? Or e — st> nu mai fie! — vr’o pak’oslo de smei? „Tot smeu a fost, șsrato. Vtazsși impolilats 1 Kt, ținta Taldc Floarea în klipi» stmlrblb! Și drept pe kos, leiksH,! ne n’ai g^ndi spurkats! Inkîh'b-te surate ! — Atazutu-l’ai și te? „Balaur dc lumini) ku koada înltaHrata. Și petre nestimate lunea pc ol ka fok. Spun, soro, k'ar fi june ku dragoste kurah»; Dar lipsa d'a lui dragosli 1 departe de ast lok. „Pândește, bata’l krsnca! și’n somn kolca nu’ij vine Ka brad un llbltaiandru și tras ka prin inel, 301 — Bălaia ku p'brisl (Faur! dar slabele lui vine PCas nini un pik de s^nge, ș’un. nas — ka vai de el! „O! biata fetișoart! ’nri e mii* de Florikat Kum o ii kinuind’o!—vezi d'aea a stabi Și s’a p'Blit kopilla! — ne bine-a zis Bunika St> fug% fata mare de fokul de iubit. ’n^epc de viseazi și visu ’n lipitura Innepc-a se preface, și lipitura ’n Smeu, Și ne’i mai fani pe urm? ta nini dcstanVbturL Nbii rugi nu te mai skapi>.—Fereasta Dumnezeu! I. £♦ PERIODUL IV. 37 — 303 — DECEMBRIU 1843. 1. Boi Joi se intuili», si fîilgerrJ jos phrniln» ...E hdger 'ie res(oarjn> Briarii, Cenliinani? Sas Una delfinuidi» in OJymp se preumbli» Kuid lok&l i se 1’81*1» si> ’nsttfllc pc binani? E meritat ast (niger?— Allegc konșliiniju Și reue d’ori ne patimi $ovran;d viilor Va jsdeka, va sp&nnc, și el va da seuliiih, El jadcle dc fapte și drept rcsbsniAor. Lsii, tem» ast fulger, ka felgerd ne hpie Muiat de muia Soariei pe ri.îs și peste buu Și stema Tuci kade din kapzsi 'ie o d«ne Îngreuiat de guidsri, de h>pte ne rcp?m. Eîs vi îi! Irucșle Do mim L și throribl vutavesse! Ma, khm s’a p^s pe duissl, a asemeni s’.ș dai jos. E v^dfiv4hroind VbiTei» s’alt prok sc renkidzCșne • Și pețitori alleargn» pe deaUl ksvios. Sfiiit regi ei? si iși kali» aftgasla lor konsoarle? im, s«nt amanli tineri ne vor a deveni Konsorti d’o sțivoiwb ne ’n veni rra are moarte Konsurti de Fiica Romei ne ’n Dania veni. II. O msntrL mare mare akrnna se prepari», De pnlr^zmii de ziIle *si allcgc koluici i Pc datina nea vâkc Iju hala-la:ak(iva Țari.. Și 'nslrarb, ocid^bj^oșii ksrsicri. Tu ti k ava 11 eri i adwL, S’ajlcg. h hphi drcupi.T\ pc demnii kampioni; 31) | ** Judoiclc ’sî sorii '/alerg in voiea bbtrn; Konnnenibl, Meseria trimite grei patroni. Si toți in kap i ta te ks karte la lin casta* S*l krcazi,, sl se știe vin lari ner^bdiilori, Și fa k putere marc, putere slmnoscasta Pe tal-Frumos s’allcagi» din mii de pețitori. S»nl noT-zcMi ș'o sute trimișii în solie; Din ci unii sc lași» și alții se kodesk: Tar unul ncl mai ma Uf2 tn»pasi> laT^ric Pe aripe dc angeli ne tant'b sil mxrcsk. Anosta e ban marc, în kap ks nestimate Dc kredijuiios și ager al Ț’Lrii bîsn vasal; El rugător de bine, ks inimi» tarate» Sc (hme drept îit ncruri Tal soarței Lritanal. Șh șpbie ptst;I Țwei neve sta tai Părinte, ȘiZl roage s t. în sufli e pe ori u’al legilor, Și kald si> lumineze și inimi» și uiinlc Spre 1)inele nel marc al Tigrii viilor. 111. S-appropie moineiiUl, și pețitorii sboam; Speranța le di» arripi, invite și promit Sc dsk, si vin» și gîriduri ii nalte sil doboari., Sab grei ka niște gineri odoarelc trimit. Ajunul nuntei vine, și pșlc ne e mine’ Ajbim "n neaștempv^bnanlbl iiiTokal. Ce dragoste tarateî^î UC trudi, ri poimâine! Ce pre vogi cri la noapte!’și palpit netarmat! Sc varsi» ziori de zioi», si soarele resare; Și’nicpc a ]>atte vîntsl» Olleansl, appssin.... Ce-addfiHO el ta sine? vr’o vijelie marc? Sas e ka lot d’asna prognostik de senin? E deșteptai tot omr>lf și Ismea e *n picioare, Și &ie, $bic dcaibl ne simt mirataîos. K greș în sbs, voinbie! atama e sudoare! Dar și mai greu ress^rteâ" taiid di> la Văile jos 1) • -.a> ’ i hi aqueastâ strophă șî în qneu prceedcn^^jPlld par quo ar prevede quellc de- , la 1348, si căderea legilinndui âllcs Efoescuî. • 303 S’rrâdc sKiwt mărci — E venea de arami>. ♦ Din -bnnîl katednilei semnalkI este dai, Ka an getei ho 'n viate pe trapasali rckiami>, Ș’a tertipurilor tarnsri respsnd ncimelat, P*a vîiHbtei ten aripi r,n mare rmt sboarl; 1/altarelc deskise ste'ngenskini qel drepl; Krcdinla tei f orb inie din ner mila koboart, Și laknmi varsi okir.l, suspin ese din pepi, IV. Mitropolia suite e ’nkisi .și ’nkieiate, Și’n eh or lo ti solii terrii ssnt toți îngcnhkiali K d’or ne patimi în ksget baplesati; Pontefhielc mare, de safflctc pirinte In mim ține Karlea ne’n spirit s’a ’ arid ar Disnepstetei lînir, profetbtei ferbinte Novellei Bune Kaitea ne viata'n teme-a dal.J De ChcrrA imi veghiate, de Serafimi miri te, hi marc k?;siodie se *n kme a ad(b;s Speranța Ia dsrcre, lamina întreite Si vera Libertate ne vi azi ’n ncteri s<\< Cea Kartc c de faci; karate arziloare Ste faci Konsciinlu și psnne jm’iminL (Rmd sbl’tli în kirbsne, ardintea lui kandoare Wnt, strop, maludi arde, rempinge kilre vini.3; A sa e konștiința m?c fbge do sy steme Și toate în principe și’n Domnul a kitat: E splondidi Imim kmd vin Ui taro geme Ș’al patimilor vifor s’o stingi s’a skslal. Se fauc jbnminUl; nemuritorii skrio Și angcli de Unii ni și Pira-Lamfer; E skris și’n karca morlii și’n Delta ’ieea vio; E viate la popoare sim fdger mortifer. Angelika Urnim pe fa ea pastorali Resfrbiite rcslriUne; Piston;! în^DhL — 306 — Dă okto pe a sa Urmă clin r»sa ‘mporiah», ’Și alintă ’n ner kălaroa, si ziqe; au jurat! Jurat!, intona, angcli; jurat! demoni resim>; Jurat! rcshKinb’ arama în aer revîbral; Resalh» liiea-Itokbr;4 orașele resbiiă, Și țarra ’n intonare askr.lh,: au jurat! V. Solia lărrii ’nlreagi» e ’nkisă 'n attonanii», Și kampioni spre topii» așleapl’ n se n«mi: EraldrJ Provcdinței res»m> ’n si»n(a sfanți»: „Romanilor.abys«i se kask’ a ne ’nghilL , J)’a dreapta e Viața, Progresul, ka Dreptatea, „D’a slimga este Moartea, kă orlml Interes. ,,Un pas nedrept restoarm» în fearie Liberia (pa ,.Ka k&hnea dtonde sktipi» Kredințn in Ereș.* ,,Ssnat-ar> pentru tam» momentele supreme; ,,Azi este ksgetarea, si niăinc e li»rzto; „E zioa așteptării, e zioa d’a ne teme: ,,Ronvbn^l ne azi h»nge e mort măi ne sas vi».M I? Sc fanc semn, și ’ndatăs’urdikă harrim, Și inlm în arenă niivii kavallorî armați*/ Măimelc s’anmk'h, s’appasb viziera; Resbdă petitorii și, skinteie ‘nfokați Săgeți ndi»nk înfipte și k»nni pătrunzătoare Sbnl sortii ne s’arbnkă in vast»! toi Destin; Globalele Fortonei din mă na numitoare Ssiit ptoinbsri repezite ka trăsnet din senin Pălit se vede ansi, și altoi resnegreșne La a kdoarc kobe ne altoia a ris; Reskinleie speranța ia sfera no albește Cealtoia fatală siiH'iesnl ibpreskr^. Din Hinni rivali doi onudi la nr.me ia patere Remxn în kr^nlă topii» knn&na-a disputa: De visa Te ku vallv’* k& agera vedere Le poartă libertatea pe vil va koama — 307 — E falnik și vckib mnd’— mintos ta si.ngo rene10 Al doilea se vede, si ’nțLmpmrh al lin. Sbrride, 'nkide okii Forlsna, kokel Irene Și la$’b tal rin el ci vikloria dc.,, plin. El all/B qeap a taina o slidi» la Lsplare, 11 La linii este lerribil albitei veteran; Doboain» Irei d’o dati». — Ks doi e ssd'i> marc! “ învinge din ei sn>>!; renume kd oștean, Al noslea și jsne, tarbal n plin de virtele Ka princ pure 14 ’n areirn feroce si fokos. Se liipt'h da brav vekid, paterile’i stazhto Vinos le Inkordcaz'L, și kade glorios. 3. Bi>rbatei in vietate ropoarPh biruința Spre knml'b ’mpmiurLtari» și arme și pateri Prepari» ’ndenumalik; se vede ’n ol șni inia, Si ’jit'Lmpirrb uimi emisii iltestri kavalleri Boi poarli» nrnnc maro» origini1 egali»l!i Al treilea e mare in sinilimcnL virtuți,1’ Fiori pc s-fi d% toiul petrek! —ș’apoi o falii ’l alîțb tarbidia a nunilor Iretali. Se Uphi farb ’n faci», d’o da ti, doi doboan»; Kb doi hi hipti, Tiboi» sa vinii. In lokul; AmeninrLiid se ’nfige, se trage, sc slrekoarx, învinge, se repede Tal nin^ilea rotat. E lemerar aneasla, si iniuia’i c mare; Sudori ki>nd reni kimd kaldd pe ămbi îi stridial. Se ’jnpsni»,- se îmbraci», se sl.ri>ng, se 'mpi ng mai lare. Și ving*tor rcmimc toi pnclc bărbat 4. Si» te vedem atama ta sase ne vei fame u Heruble din doi» kpl'Lri învingiilor? K« ninni l.c vtz prea frsnles ta inima în paie Ita ei șa treia oar* ai li li imnfbtor. Par ’iine-c nuci j«nc ta d’akviH talare Kb okfal n«d:rm ?iliiihftar la threm? 3 OR — Te departe *tcnlorecai kicmare Ks ’jikrederca domină eroiksl săi; ton. S’arath in arenă, și ic retragi îndată; Iți plane a te ’nvinge ks el ns te masori; Ksnsna ’i o dai singsr dr ept sîngară resplah, La Ungă la veghi ere, la iDsli.cle*ii ssdori. E prokknnat cros], lerhiele konsoarle Și Frinc al României.—Applasde, srrări S'asdîn miozsl nopții kn> Mirile e foarte Și pasă la pstere, l’a Patriei kiemări. O m^s'L uctățeană! ia spsne’mi al tei nume Cannxntie kslUral9 în traiul romănesk? — „Un xietațean ns kăntă de kăt nsmai rensmo; „Pe priitei alle lor fapte îi kăntă si’i nsmesk. L E. NOTE. 1. La nsnlcle naționale, și la noile domnești, (in timpii trei ap), ko- lă>ierii, ’io kii rol de soli, venind la kasa miresei, spsn orații prin kare Iși arată solia. Ka să fie krezsti das sn fel de Iiărtie drept doks- ment sas skrisoare dc kreanță adăogănd anesle vorbe: „Eală și karle latineaskă, (ks karto ințellegi>hd skrisoare „Cine șuie si» viie si> Hitcaskh/* (dsp'L limba komsm,. Prin srmarc în anoste verssri ne ar, sn charaklcrdeballadi,: ,,kar1e lalineaskV1 însemnează doksmcntsl. k» kare este împUerninil depu- tatei kare aqi ligsri> drept kolăner. 2. Bansî Grigoric Bălcansl karcle, fiind »nsl dintre kaiulidațL a re- posal ks kăte-vii zillr înaintea allegeriL 3. De s’a băgat de seamx kănd ssffh, nincvâ assspra vre snsi kărbsne re al intlăkănî, alterrii daka in marea sJdire skapă vre o slropi- 309 tură assupra lui, sc friqc o mik% pală neagră; sfii îc îndată, și îndată kărbunele e rosul numai. fok. Astfel poetul kompnră koiiș'uinla as- supra ki»ria ssfiH tempesta palimelor, și ori ho negrihră sas pală o în- loarqo înapoi, reinăind Rurală. 4. ‘ Fiiea-BuLur, tiika hi Bbk>;r\ Bskureșni, pretori: fiika-Israi! sas liika hi Tsraî I, |jika Sionului. 5, Intre kredinlă șî intre oresie e numai o linie de hotar, o kulmc dc ]a kare numai un pas dă în prăpastie: astfel între ekononiic si sgîrw- nie se află o assemenea tonic. Poetul irdrcbbintcaz'L vorba kuhne și nu linie vn>nd srb a ral o înălțimea virtute! și abysul vi li ului. 6. Numerile ar ăp ești în anoste despărțiri însemnează sekljilc în kare s'au despărțit kandidalii la balota ți e (vezi suppli meniul la Buletinul oli’iial No, 105 Armul 1843 J . b. . Banul G. Filippeskul, vornikuî T. Văkărcskul, vornikul A. Filip- pcskul, vornikul G. Gnlcsku, vnrnikul Â, Skarlat Ghika, 8. Allusie !a Filippcsli al kărorn nume este koinpus din vorba grenca- skă Vorba ka J este foarte prosaikă si apoi poetul voiesne să arate a qi o dorise sau o cm Idem pe kare o putea numi și Tppsl. 9. Banul fi. FilippcskuL 1(L Vornikul A. PilippeskuL 11. ' A dva sekție -kompuși» de Dl’h logofeți AL . Rakoviță, Sg B'lIi»- qranu, B, Știrbeiu, ! , Văkărcsku. D. Chrisosholcu. 12, DI). Șt. Bidănoans și B. Știrbeiu. 13. D. B. Slirbciu. 14. Alifie la iernii nația în bei*. — 310 15. Sektja a treia, kompKST.de T)D. logofeții E. Bxleans, K. Kantako- zino, marele spătar K. Ghika, K. Kornesks, «i K. B-hh/ieans. 16. DD. K. Kantakozino și K. Ghika. 17. I) . Emanoil BMeam». 18. Seklia a patra, kompiiS'L de DB. logofeții G. Grrdisteans, E. Fhț- re-ks, G. Bibesk», G. Floresk». 1. Filippesks și vistieral A. Ghika. lâ. Allssie la m;melc Georgie. VOCABULARU dc VORBELE CE SE PAR NUOE SAU STRĂINE IN AQUEASTA POEM A. A. Abyzu, abis. Adimnime, gaxrb prolVjid'L, prăpastie, besm>. Annuntiare, anr.xnl.iare. De la nOșcere de xnde (unoscere, apoi nunliare de »ude vine și Vorba nxnii», a nun tiare, a fanne kxno- skM, a vesti. Arena, arena. Nisip kx kare e akkopcril &n lok.—Loksl din am- liteaire xnde se Ivi ea lupi ele gla- diatorilor, și kare era akkoperil kx nisip.—A intra în arem>, a in- tri in h;pti>. B. Ba-plmire, Lapidare. Ah» asta. voi ])i> kreștinoaski> priiininds-se de s’avi a skimbat (a) în (o) și s*a l'ikxt botezare, kare dela preoții slavoni sas shivonisti ne ax dom- nii in biserici ele noastre am IxaCo și noi strikal'f*. Briarli, Brîarii. Und din gi- ranlii fabxlei ne se rebelar*i> în kontra Isi Joie. -C. Campion, kampîon, dela câmpii, kimp. Dxpi> Lipăi g-rrgxlxi de obșie se poate zilie și kwpion. C?l ne ese la krbinp a se Ixplâ pontrx ka^a sa sa a a allxia, Ixp- laș kx alt ixplaș. 311 - Cenliman, nenliman. Ks o skIt, de mi.ini. Asia se zinca# gilnnlii fabulei fie >e l»pla?; konîra h;i Joio. C-um’rr. ksrsier. Dela curs >ns mai bine (lela ciirrrrc de unde $t> fane înksrarc. Marc» lemnos kal, inkîii'Ltor. Custodie , ksstodie. Streajo , pazzh (vezi Evangelia). Delta, delir. O formi> trisn- gl i islam. > astfel se inpLțișeaz'b Provedinta sa?; okh;l Im Damneze». Pc lingi, a’fcslca șl antrrii așia iw- mia» karloa iiea marcin karc d»nb jiczeirea înskria soarlea și faptele oamenilor. Decișii, de vi st. Figuri, alege- ri k\> ne însemneaz/b hc'-v:\, an fel de svmbol, de semn însoril de ni- sne vorbe. Toii kavalerii aveai; l/Lle o devisr, sas semn pe knif or pe pavi>rL. I nii avea?; kapsi Medbsei, alții »n fenice, alții an Ier, si alte assemenca. Discipol, discipol, sa» disnepsl. Dela cape re, sas cep ere înnopere dis4 opere, disiepsl, di siii plini»șnl. Col ne innepe si srmeazT o înv?,-. ț’bUrb o doktrnrb oare karc, »- mmik. E. Emulii, emsl. Konk»rent, ri- val, Cei ne se inlrek la o fapiT bani. sa» în oare kare l»ptT. Erai du., oraîd. Impiegat al kiwi Slal al k t™ serviți» principal este de a fane oare karo psblîkatii so- lemnele, nare karc solii, Li | I noi antici persoana eralzilor era sakrn, in lokmai ka aslrzi a so- li’or.—VeslitoT’, prishv. F. Feroce, ferone. Dela fora sax feari,. Emit, STlbalik., intndr?;, trufaș ka !c»L L Invidie, invidie. Dela vedere. Lskrarea do a vedea în neva k» letale, invedere ș’apoi invidie, prekîîni și în slavorteșue prcposiția za do o pi;Icre k» (in) sax (la) alic voastre, komprme ks substantiv»! vialie, zavistie karo n» e ni^i de k»m roniTiieskT> ka invțdic: L. Languirc, langire sas lungire, A zâne, a tLrLg'bh De ji’H vine vor ha lingoare. Se abde în ger- gsl koinj;n: TînblT-.hmgi J-Lnga, Tinbh l7>ng'i>iiid, l^ngcșno. M. Miraculos, mirabdos. Dela mirare, iniraculu, l»krs jie a’ddfw mirare, și prin armare miraculos, miiwnat, h>k*Ltor de minimi. Morii!?)'' morti fer. Dela mârte și ferire, kare va st ziki, ds'tere, psrlare, de aude și vorba s»bfc- rire sa» ssfferiro, Morii- fer, pârtilor addsk'Uor do moarte. 0. Origine, origine. Prinqîp sar. îrriepM al mn;i hikr». Originea •xnci naț’wni, hiiei familii JnuețwDd de xnde s;w de Rt’kHc trage. — — P. Plumbare, plimbare. A pikâ în jos ka plumb topit, ka pucioasa apprinsi». Plumta fulgm! iar nu kade: taderea se kbvinc la mi Ik- kr»MC slănd drept kade: era în pinioare si a tal, kopnnisl ti»- iat kade.— Arunki» ne-vâ în apa, și plsmln, pini» la fund. Preparare, preparare. Dela pa- rare, appărare, reparare, prepa- ra re* pregătire. Progres, progres, înaintare spo- rire. Proc, prok. Dintre petitorii s- nei fete, prok serme nel allcs sa» ho tării de ginere. Promiltere , proniittere. Dela mi Hore, tmnillcre prora iilor e etc. a xnitle sa» a pune o vorbi» mai dinainte pentr» qe-va. A patine niai din ainlc kbvîntsl, a fi>gi>dbi anguresk. Rege, rege. Dela regerc, d i ne- gare , diregfttor, guverna t or, tar- lUbitor al unei națiunii sa» țui ,krai». pe slovenie. Repurtare, repurtare. A lua în apoi, a dune, a taștiga. A re- purta, vi ktoria, a kăștigii biruința. fasbumbare, reshumhare* A re- sunâ ku bum bot. re&soarle, Pretam do la triște se taie restrisle, dela timp restimp, assenienea dela soarle re&soarie. Soarta rea, nenorOHirc. S. ScmnaL semnal. Dela somnii. Un fel de semn prin kare doi inși sa» mai multe persoane se invo- iosk a da dc șnire. Sfidare, sfidare. Dela Iede, vor- bi» foarte obniinuilă intre Romimii de Macedonia ne însemnează kre- dință, foi francozeșmi și fede ita- lienește sau ronumoșne, desfidare, esRdarc, sfidare. X nu mai avea înkrcderc si apoi a dcklarâ res- boî», a provookâ, a kiema la lup- ii^ De ani poale vine și vorba sfădi re. Speranță, speranță. Nădejde. Splendid * splendid. Ks totul strălucitor. Stenloreu, sten torc». A lui Stcn- tor. Anesl Stenlor a fost uimi din eroii vcnjli Ja Țroia spre a rcsbanâ pe Manela». Era înzestrat k« o voco așa dc tare in Hi Omer îl nu- meric bellatorsi ku venea de a- ranvi» kare rcssnâ ka al Hinni-zeni de oameni de o datb. Priit ,ur- mare vone stenloree sa» sten tari» va si> ziki> voho ka al lui Stenlor, V04C tare. Stanță, stanța. Dela sUre; lo- kul unde stt nine-vâ, despărțire, înHpere, șalli», kameiă. Suprem, suprem. Dela siipra, suprem; ncl 4C o d'assupra pe- ste toate, înalt. T. Temerar, temerar, sa» temera- ri». Dela Le mere. Cel ne înssf- fli» temere, Irita; grozav. Noi avem si ani mai mult drept a zme temerar, de tal Francezii teme- '313 mire, kavi in lok de lenmn zik craindre. Terribil, lenibil. Dela tcrrcre. Grozav, spiimîntitor. Tinfr, timr. Lnkrs »țc ns e inki kopt, ne ir; c asprs, fraged, dclikal, plin de dragoste. Vorba a>ieasta pin'h aksm s’a taftmdat iigsrat ks vorba jsnc, Ti tularf., Indarc. l’ndave , dare în miini, v'tnzarc.. Trapasare, Irapasaie, sas sirii’ pasare, stripisarc. A passă. sas a trcHc dirikolo.de hotarele vieței. A mari. Trapasat, trapasat. .Mori, re- pusal. Tremare, tremare. A li mișkal de deșșc sgsdbitsri, a. ircmara. Inși. de|a tremare di mi nativ s’a liksl ticinularc ș’apoi skimbmda- se I in r tremsrare; ka dela trern- hler iremblottcr. V. Fer, verii, ver, veri.. De ani vine vorba adver sas adevăr. Prin stniaro ver va si ziki adevirat. Fetera», veteran; Ostaș vekia. Victorie, viklojie. Dela vin- gere, învingere, vingelQr sas vic- tor, victorie. Avantagisl 'ie rep- poarti ninc-vâ în lr>pli assspra’ advetsarislsi. Rirsinli. fost bi- rsinți vine dela.bir și vi.ktorie de. la vingore; poale oiuovâ învinge o nație firi a o birsi. Iteșii as învins pe Francezi iar ns ’i as bi- rsil penlrs ki n» ’i-a» fitat tri- bslari. Vițllera, vizieri. Dela vedere. Partea de din ainlc a kaifolsi tare so ardikâ sas se liss:> în jos pe fac» ostașslai și prin taie el pstea si vazi> sas si rcssflle; bsksia, kozoroksl koil'sUi. Vtfua, viivi, Parliripis pro* sksrtal din vilvați; preksnr se fa- ho vigtor sas victor din vingelor. ilaliaoii adesea leapidi pe vakula si konsona intrellnali din partjci- piclc pasata, prekw domo in lok de domalo, și altele assemenca. La frasca „vilva lioaint44 poete! ’și a dai o li’icnți în lok de vilvala sab vilvoiala koaiiii» LITIERAȚII ROMANI. lin liltcrator al noslr« a împăr- țit pe skriilorii ronnni in trei, și assemun.ndh’i ks 'ici na ii des-» pari părerile politinc, ’i a numit: Regalisli, Radikali șt Jtțslc-mi- lieu. Rigalisli nsmeșne pe aneia kari în skricț ilc lor se lin dcșkoala nea yckie și |n limbi și în ortografie și în părerile lor, întokmai ka re- galislii noi polilini. Pretam adi- ki aceștia se țin dij prcjbdiliele bi.lrine, și slirsiesk ka clemen- te.lt) so^ielilii si ns se njai psic |a total tor, assemenea și lillc- ralii de șkoala vekic pretind tam as aflat limba assemenca si a Is- kreze. și si o lasse ta toate cle- mentele ci în amestik. 314 — Radii; aii num epic pc a ne ia mc voiesk st fak i» in limbi» o picfa- ’ierc și kuiTțiredin ridvinri». st ria mai lasse niui sn element slrTin si părăsit; clementele kurale ro- uituc, însori netele ks altele (re- buinuioase (lin latina, st Ic puie la lokul lor și st nitokmea$kr sn vokabular Ural și omogen în toate pTi'lile salte. intre nci d'i.ntiis si uei dTai doi- lea sc mai afli» sn foarte marc ns- iutc, de felurimi de pTrefi, kari susțin ki» vorbele o dalT pro- mite și kunoskstc în lîmbr prin usul lor de ah»la timp st renriio priirnite și konsakrate, fie slavone, fie terueșni, fie ori kum vor fi, si ne ne va mai trebui de ani înainte în arie și șniințe st tesm din la- tina, .Pe aneștia liiloralorsl no- stru ii muneșnc juste-mi li cu t adi- kT de mijlok, nini ks noi d’Tnlîte ihut ks nci d’a doilea, țiinds-se de vorba nea roBTLneasks; ni ni prea prea, nhii foarte, foarte. Pcnlrs regalisti pekari, pc lim- ba dumnealor noi ii vom numi sn fel dc krai de toba» în kunostințe, (allcgem toba kn>xii c mai ingînfalT și mai pliiruku vini;) si pc kare, ii vom numi TiikT si ruginiți, îi vom ItsA în pane, kirni mai mu Iți au reposat dc vii și kfuli mai Irv icsk sunt iu prea mik nunnir și pot a se pa suc înlfo beatitudine netei burați, in blagouesliite, J/la- gorodiile și gospodinele dumnea- lor.. Dumnealor n’au niui o lupta». Lupta este intre radi ka Ii si ini re mijIonii. Kadikalti as o ținta, de a ksmti limba dc lot clementei ete- rogen. Kare in st os Ic ținta mij Ionii - lor? Dc a teki;i limba întokmai ka sn argintai* ne pune kidc-vâ pTi'li dc argint și kide-vâ altele dc aramx. Ce probi, va eși? Es ns snis, și dumnealor TlikT krez ki> nu vor șni așiâ kural st ne spuie, ka st șnim și noi. Kare e argintul și kare,c arama în limbi»? Cine c-ta’tn ksral krez 1 clementul $ tribun. St pxșini tu st mai na- inte. Ce di alekt st kuUivTDi? pc ncl muntean, pc nci moldav, pe nel transilvan, pe nel huiTlean, pc nel maucdon, sas pc toate la un lok? la unii s’au konsakrat vorbele intrten kipși la alții mtr’al-tel: la unii spre csseiDpte s’a legiuit și c- sle kuuosUt a se ziue: v r t j m a s ki alții dușman, și la alții n c- inik. Pe bare st 1 stih/ pentru krL kule trele sunt obi linși le si kunoskul-c în lokurile unde se vor- besk. Munteanul iis iolelloge ’ic va st ziLț b a ș k t, k t 1 t fi a- sap; Moldoveanul iar nu înțcllege uc este, turn, g i d e și in t i c- lar. OiTșanii , ki>nd este uevâ spurkbl lishicșne. îizik spsrkat de fu sp u r k și kurd o spurkat în gundiri assupra. uellor slinlc îi zik .Io t s p s r k a t; sunt tust sate și in Țarra roniTirb și Ttransilva- nia unde 'icitei d’al doilea îi zik c in piu. Cei dela munte zik a r- — 315 — bure, nei dela văile zik ko-1 p a h i s,; orașanii zik koafmri și sitenii k o n «is și prin armare konniari. In vekinie se zinca zo- von și ak«ma voal sas vil. Mol- dovenii și Bskovinenii zik ksl- pi, plăgi și noi vini, rana.. Manedonii iar zik fiii», lem fi- ii», ..vili, ga l ini, lepsre, far im... și nei lai li Rommi: fii», temei», vii, giim, iepsre, fiini.... De vom allegc dela toți ne e bsn ne appropiein de radikali, de vom rcspektă fie kare vorbele obini* n#ite în dialekl»! si», atlsnni alli nevoie! ne pomenim ki se ia» la l»pli dreapta, toate febrile dc mîj- lonii: snsl di ks bașka și al- t»l ks t» rn»1; snsl kx k s I p a și altsl ks vina; snii pligscsk și alții nnesk, snii fak hisi- pic și alții minei. Si zincm aksm ki aneasti Ispti n» se mai termini și fie-kare își pislrcazi vorbele salle. Attsnni si lisim pe nei lalți la o parte și si ve-‘ nim la noi nei din Tarra romi- neaski. ' Mijlonii zik ki ei ,a»; înnemerit mai bine kipsl de a knlliva limba și ki anest kip este de a pistrâ vorbele nellc obinimsile. Es »n»l dc vre-o doi-zeni,: de ani mi sil și askslt la dumnealor, și, în lim-: bagisl biserincsk îi a»z zikmd: mirire tatilsi in lok de s l a vi. t a 111 s ib ineksvin- t e a z i în lok • de b 1a g o s 1 o- v e ș n e, teolog in lok de b o- gosiov, Gsri de asr în lok de Zlatassl, Treime în lok de T r o i ț i, drept k r e d i n- ni os în lok de pravosavnik, b i n e k r c d i n h i o s în lok de blagonestiv, kmlare inlok de pcasni sirbitoare în lok dc praznik șnl. In limbagi»! polilik ian: Domn în lok de gospod ad- ministrație in lok dc oblidsi- re, kirm»itor în lokde is- p r a v n i k (mai tirzi» vor zise și administrator) idem în lok de i- pak, dela înlok de ot, afari în lok de bezi, Rîmnik»! Și- ra l în lok de Slam-rîmnik oknele mari în lok de v e ] okne, marele ban în lok de vel han. De bsn neam ș’apoi nobil în lok de blagorodnik, și alte assemenea preksm; sin, braț, zet, kares’as proskris k» totel. In limbagisl familiar iari bal în lok de zi afet, Isminație în lok de dsvalma^ sspi în lok de nior- bi, domn in lok de jspin și bo- . ier, abss’ in lok de katahrisis. ‘ Afari de Altele mslțime k» ss- ! tcle kare, atiția logiotați mijlonii le a» skimbat dspi kaprinis fin . si se lie dc vorba dsmnealor ka pistreze vorbele obininsite. ! De vor mai trene al ți doi-zeni de anni și vom skimbâ tot așa ne ivom pomeni toți mijIonii la radi- calism, și argint»! va reminea k»- rat liniarit de șapte ori, și Isptașii — 316 — mijlouii din zioa de astTzi se vor pomeni învinși de sine. De ne vom întsrnă ia uelle zis- se, mai vedem kT rsginismsl este pe seama trekstslsi, mijlonismsl pe seama presentslsi, și radikalismsl litlerar pe scama viitorslsi litle- rar. Ibst de Hnd Ismea, nimu- Isi n» ’i-a venit în grnd st . șkric pe seama trekstslsi, adikT-a repo- saților ,• ui as skris oamen i i' sa» pentrs prescnl sas pentrs viitor, adileb sas pe seama kontimporani- lor sas pe seama srmașilon Mij- (onismsl dar fiind pentrs present, presentsl se șnie 1ria limbr va li mai ksltivatT de kTl a noaslrr, uo și ea e mai ksl- tivatT de kTl a moșilor noștri? at- tsnni ’iearkT, deokam datTaskrie numai pentrs sine și pentrs seme- nii STi, și ținta lai e de a. iTssâ o limhT Viitorimii. Opera sa, de va fi an kap . d’operrr ii va kon sakrâ termenii și frasile ue pri- yesk kTtre radikalism ; și toate Vor fi respektate intr’Tnsa, ptaT și mi- nele greșale; (zik miui, pentra kT de vor fi prea mari și mslte, attan’ii fapta nu e an kap-d’operr.) Din a’iestea armeazT a zmre: ; «Skriți, domnilor jsrnâlisti, riavel- Uisti, romanțieri, poeți fsgitivi; skriți ka kt sunt kam ingrate pentru vii- tor; kMi limba mijlouismtsUi ne o întrebuințați i»nki> nu e limba fixați» si hoti>rîtT> a viitorului. Ivbt pentru nei ne trakta» despre sniinle si arte, unde tot este nuos și lot are trebuinți» dc înviaturi», radi- kalismul poate intra în 10011, în- semnarea Ui nea bine înțelleas'b. In timpii noștri nik^iri nu sc poate introduce radikalismul mai bine si fora» greutate ka în skoale, daka sk oalele au de tinlT> radika- lismul» Un radikal o dati, Întreba pe »n mijloiiu: kare ți so pare mai fru- mos, domnule: «Slavi, TaMui și FiiuUi și Șfin- tvlui Duh; sau Doksi, Tatălui și FiiuUi și Aghiul-ui Pnevma? Una arc vorbele Slavi», Sfint și Duh slavone; și alta, Doksi», agiuși Pncma eDeniie. Daka este pentru tnipcstrițT>lurb, și una și alta e pestriți; ™rn»ne ak»m st> vedem nine k^știgi» mai mult, unul ku slavona sau altul ku elleni- ka? Moi numim nea de a doilea gcrg (jargon) și maicdonii pc nea d’^nt^ib. Al Vi» dati ian» un radikal între- ba pe un mijlociu. — Ce csii, domnia ta, domnule? — Romim, respinse mijlouUL —► Iți plauo st, fi avut și st, aibi» Romanul simtimente nofeeVe și miș- k'jtri generoase șî lăudate? ăâiiogi, ucl dinții». PERIODUL IV. — Negreșit, rcșpunse mijloiial; pentru ki> și dumnealui profesa ni- ște assemenea simtimentp ku o de- kiamatic ku totul teatrali». — Kum sc ziie, domnule cin- stea pe ronrbncsie? întreba, ian» radikaUL — K»m vf> se ziki» altfel de ki»t ni ns te? — Insi> vorba uinsle e slavoni,: Prîimir’ai dumneata si» se ziki» ki> Romi»nii n'a» avut ideea ninstei niii o dati,, și ki, Je-a dat’o strei- nii din preuni» ku vorba! — Dar Slavi» kum se zinc ro- mi»nesic? — Dar mili»? — Dar dragoste? — Dar iubire? — Dar p o k i» I n ți,? și alte t asse- menca. — Ksm si» sc ziki»? lot așa. Ce? vorbele anestea nu sunt romanești? — Nu negreșit? sunt slavoncsui kurate. — Insi> s’as obicinuit in limbi, și sunt kunoskule de toți» . Nu sunt T>nsi> Pi>rc, înneput între romi»ni; va fi fost o datT» lim- puU pîni, ki>nd nu se inlrodusseri» k-trlile slavone prin biseriie, ki»nd Romi»nii nu Ie kunosiea. și era» deprinși ku vorbele rcspektive nelle slrimioșesHÎ (pentru ki> iei puțin dumneata ns poli ziinek'b Romanii n'a» avut nini o dat* ideea slavei, a milei a dragostei șnL: si daka a» avst ideea trebuia s'b fi avut si vorba). Așa kum s’a» deșfikul de vorbele lor, proprie și s’au de- prins fls ku Hcfle streine, mi se 39 — 31* — pai e k% este și mai lânii și mai Ku dreptul a se dcsbrLră si d’a se inter- kâ dela uelle strane și a se de- prinde k* aIIc lor ue sunt mai fru- moase și kare le fak ku adevărat onoare iar nu cinste. — Daka c așa zisse mijlouiul, niui sila nu esle roni'bneaski». — Nu negreșit respunse radi ka- la]. A a nu șuii dumneata ki» sil a a fost tot d’auna a slranilor? Ba Tiiki> și obri>zniuia si jafa I și alte assemenea tot strane sunt? Ce va fi tekut mai la srnn» mij- louîxl:, devenifa radikal sas re“ mas’a tot în uelle din ainte ins suiu așa bine st, vi, spuiu. A te la • ku- nosk numai, krh mul ți, ku toate a- \cstc kuvinte, nu vor ni ui de kum srb hițelleag'L; lor mai lesne le ar skoate u incva un oki*> dc khl si, le kurbțe mușkiul de pe limbi». Pen- tru unii ka aueia T>nsT, ue konside- n» mijlouismul ka o ținte iar ns ka un mijlok, și vor srh arreste ani limba ks toate porțile ei eterogene, și impute ostenclele și veghierilc uellor uc assudb ka ss le dea o limbi», las siJerespunzi» un domn, al ki>rși nume n’am luat’jbnki. voiea de a'l uită. Intr’o zi erau mai mulți adunati; se diskutâ o assemenea kesliune; mulți erau pentru radikalism., și multi pentru mijlouism, domnul anosta zisse uelle următoare: «Este suiut, domnilor, ku, în Dauia s*au fbkst koloniî române ue firesue ki» au vorbit limba romani». Este 3>nk'j> siiut k'i> anoste kolonii dup'b ateția veakuri n’au remas ks- rale ka argintul. Ginii diverse au îmbiat prin laii» și s’au uitil sul,: Ki>ți ostași n’au mai Lrc- kul prin tari» kan nu putem zi- ue ki» au stat ku moinele in sin, ki>ui si ei erau oameni. Cine mai suie dar kurat kaii si» (ie adev^rati tați si moși ai kontimporanilor. Auesti kontimporani iara n’au și ei un inslinkt? n*au și ei un sumge prin vine? Ce tekus.e o dinioarr» pe fi iul de țigan kreskut in palat, ki>nd a eșit la vîn-btoarc și a vi>z8t in pădure lemnele, S'b zi kt kt u- nele sunt bune de ki»rbuni, altele dc fuse, altele de albii șui.? ue alt de lent instinktsl? Akuma sk lua ți ki> to ți krbli dupi» a te tea desballcri mai voicsk S'b mai sprijine vorbele părăsite, st» le luați bine seama și si, ueruetați Icl nu sunt Romani adevăr a ți. Prin urmare nu kuvine su>’și mai puie uine-vă mintea ku ei, pentru ku, ei biet, dupu» kum le e ființa, vor si, le fie și limba. Fuse și albii vor faue tot d’auna, rais-i» statui» ka a lui Fidia nu va cși niui o date din mi»na unot ka auestia: de kolo pini, kolo vor skrie ki>to uevă, kap d’operb 'bns’b nu va eși dintr’o assemenea limbi.. Fie-le de bine limba și sprijine-o Ht vor voi. Noi Romanii si» avem limbi» ro- mim. Cine e Rom^n adevărat, și krar de va fi fost pini» akum amăgit, nesuiind ue este element 319 — i zppic simțiți v; kaiă a a, doptă fuîalul in al, ka st putepi ziu40 si mixai; dela fauereapoi patern zi'™ fa ni L adikă desfă- tat sas lesne, si dislbnl saț; di Dinii ori anevoie dc fătat. A om lepăda iară toate finalele in a I n i k, el- n i k, i 1 n i k, o 1 n i k; a r n i k, o i- n i k, sul: (slavon) pretam po- m el n ik, si Inik, vo 1 nik, des- toinik, harnik șm|; finalele în as, es, us, șu g si alte (ungo- resni), tam kiezaș, pușkas, kontcș; frunteș, lăkălbș, beteșsg, prieteșug, 8q]: Toată limba iarr iși arc si pro- vințialismii săi, si a noastre ns pstea st lic statită de a noasta: provințialismii în materie dară ka ăsta^ălla, dă, pri>, Săbii... sc fak , tallivinddse , asta $ :ț; esta, alia sa» el.)a, de, pe, să- bii, si iinaloagele lor se tarățb și devin assemenea; provinlialis- mii iar in formă sokrbmcs, Vări- tăb...devin sotas-meft, văn>-tTs... regslamîntbl devine regulament, fu ndemințu l devine funda- ment....» In an este priviri se nask neîn- voieli kare despart pc radikaîi în: Provjnțiaji, radikali Moderați radi- kali și UItra-radikali. \ Provinția Iii pretind st re măi c limba ta toți provinlialismii săi, și vorbele ne se vor luă din latina st sc provintialiseze și elle; pri urmare materia vor st sc zikă uit- tărie; Francii sas Francezii st- străin si ne este slrTirioșesk, va Lreuc in partea noastră st iw dw imuna, st taurn nelle strămoșcsui și st lukrrm impreum,.» Văzurăm kă radikalismrj este un skop, si rm stop ks adevărat rOTUbnesk; tdst pretam mijlocii, de se. vor Linca fie-kare do didek- tal provinției salle, pot st ajungă la luptă, asscmenca și între radi- kali este oare kare neinvoire, kare îi subtîmparle in trei despărțiri, qc le vom vedea mai in jos. Skopxl radi k a Iilor în general e- ste tal Ura limbei și tari,li rea ei dc ori ’ie element eterogen. De vom ucruetâ limba, vedem kă ea după tam a s uf ferit spurtari și si>-. rrh4ie în materie, assemenea a saf- ferit si în formă, și pretam sc ta vi ne a tară ți a înavuți mate- ria, assemenea se tavinc a tagetă si la ferm; pretam avem â le- pădă vorbele străine, a purine în lotai l^r adevărate romane si pe l'ăngb densele a mai adăogi si al* tefe ncnessaric trebuință în arte și snlinte', assemenea se tavine a lepădă mrJțe forme sas finale streine, in Iota! Jora păune altelej și a adoptă și altele uc nc lipsîă ta totul. Spre exemplu repriimind vorba amare, vom priimi. și finalul ah i 1 ka st psfem zin4e al m a b i I, și apoi a m a b i I i t a t eț avinid vorba simțire ne trebuc a întrebuința mai des fina lai ivune’l avem unde și șnde ka la guraliv, sskăliv, kosteliv, șu!. și vom — 320 se zikrn Fnmii și țara fi!,bn'ieașki>; fundamental st» se zik'L fondam! nl; prcsidcntal, presidinte, presental, preș in le, ka la fcrbinte, dinte,., na li a st, se zikrB nMia ne, propo- ziția, proposMfone, ka la rsgMi&- nc, nikinMfone, vor adikb st> sfințeaski, toți gergonisniii sas mai bine toți b-nd^rMismii ie s'as in- trodus in limbi, prin neștiința si neksltara de atâția sckolii. U5Ira-radikalii iar rus ssfferi, ni- mik de provințial; norma lor este latinitatea; vor si, întrod^ki» în limbi, și materia și forma la lini». Lai bine kredințt, îî zlk bene, kredenți,... lep^d'tnd vorba isbire și !si>nd în loksl ei pe amare, zik amabam in lok dc amairi, amabo în lok de voib-amâ, prin dedskție iari» ner si, se ziki» sas nel psțin st se skrie kasa-Ia, Isna-la în lok dekas’a, ten’a, și al- tele assemenea. Intre provințiali și «Itra-radi- kali, vin alții, «n fel de eklektiii, a ktrora normt este aszsl și gas-, tal noilor mai malti, kari vorbele ’ielle provințialișale, ktte se pot, Ie fak mai klasixe; vorbele nelle naoi, ne le priimesk din latina le lasi> neprovințialisatc și le das na- mai typsl romimesk. Spre exem- ple materia n’o fak nnsti/rie, regulamente! mfl mai fak regfcla- mînt; pe president nb'l fak presi- dinle; niii i>nsi> pe bine îl fak bine, nini pe ama-vois, ama- bo. Aieșl.ia se zik radikali mo- derați sa* tklekliHb Provințialii, a taror normi, e bi>di>rbnia limbei, ns krez sri/si afle radți p rosei iți pentra ki, te- mea uel pxcin ki»le vorbe le ia n«oi> na le provințialisi,. llltra-radikalii iar, de sokotesk ki, este ks pstinți, a preface aszîd a șapte milioane approape de Ro- mani și a’i konvinge a tea typii latini, latinitatea ns sli» nsmai in vorbe și în typi, ni și în konstrsk- ții, și în frasi, pe kare n» le vor introdsie pini, ns vor introdsne și limba latini» și o vor siibstitaâ in loksl romanei, kare nepal^nd a se mai skrie ka în sekstel de asr, va deveni sas sn gerg latin, sas o latini» plini, de barbarism). Prin armare, vrand a ne ksl- livâ limba, trebse a o ksri,ți ki,t se va pxlea de streinismi și pro- vinlialismi; si a l%să charakteris- liiele ei prin kare va pslea deveni o limbi» kbllivati, romi,ni, iarn’s sn gerg latin; nini sn gerg pro- vintiaj. Ori ne vom fame, limba n» poate skipâ do tot de a ms avea semnele istorine ne învederează, rcvofoțisnile prin kare a trekst ka si, devii’b o limbi, kxlli,. Astfel vedem pe Francesa; și assemenea vedem și pc Italiana, Spaniola si Portagesa. I. E. — 321 — EDUCAȚIA MUMELOR. PJan.general al acestei sk r ieri. Am arătat grcșalele cdukațiilor noastre de modă, dar ănta n'am propus nini o reformă generală. Edukație dc pensionat, edukațiede familie, metod veki», metod nuou, Lot atăta fa ac, cu le priimesk toate pentru a asigura mai pe urmăalor reformă; dar o dati» au casta» edu- kație sfirșită, apuk elevul, și în- vcp pe a mea. Juna femcc, părăsind kassa pă- rin țeasta se fa ne soție și mm; atam grijile ei nu’i mai dau ri>- paos de odihna lat’o ni tind și recitind pe Fenclon, Jean Ja- cqucs, Madame de Beauinont, Madame de Genii*, Madame de Re mus a t, si muta»nd pre- U lin den ca mc Ioduri și dircklii: o simțire tainita ănsă li spune ta penii’» ka st sc fata vrednita de cdukațica kopilului Să», trebue Să inueapȚb. pe a sa. Cea ăntăiu grndire nc'i trebuc dar a’i dâ esle aueea de a sc iude- le tui ni mai puțin ta ueca ne tre* ba.e a'l învăța și mai mr»]L ta neea hc Crebue ă’i însufflâ. Sunt destui a Iii kare îl vor fa™ învățat dar numai ea poate st’1 fata virtuos: bună mumă! înuepi intăi eduka- țiea suflletului, pentru ka st poți o dată povățui înțelegerea. Auesla este punklul kapilal sa», pentru a zinc mai bine, suma rea edukaliei mumelor. In adevăr, vorba este de a skoate pe femei din strimtul lor aerk în kare so- țielatca le inkide, și dc a Ie întin- de gândirile assupra lutulor lukr»- rilor kare pol st ne fata mai buni și mai norociți. Înaintea mumelor se deskide dar o lume religioasă, filosofita și morala». Soliea lor este de a duuc suffletul nostru într\nsa ka inlr’un templu sănt, unde suffletul st sc nerneteze pe sine și st se retanoasta înaintea Dumnezeu- lui si>». St nc oprim un minut as supia unui sujet aiTt de însemnat. Găndirea omului nu se mărgi- nește ka a dobitoacelor, numai în hotande acestui pTinint, Ea lassă pe uei vieți mai bane, Cercetarea acestor mari feno- mene alkc>teiesce aceea ce Sokrat ar fi namil sciinta cea marc. Ea este kiar sujetul anostei lurli. Sciința despre noi unsine kare nc dsce la k^iiosuința de Dfiin* nezcb. SniinLa legilor morale alle na- Urci kare dace la ksnoscința ade- văratei. Oniol treime si» ajsng'n la ade- văr, daka îl doresce ks kid- dspL și’l kasVh; el este pj>min- tol făgăduit și zării; el nc va fi dat, pentrs kă el este făgădsit si zi>rit; și indre>snesk a zice kă cei Rari vor cili această karte kx te a re aminte vor fi făkst akxm sn pas in karicră. Este peste putință ka ci ne-vă să intre întrten sujet atăt de bogat fort a se împărtăși din bogățiile tei Este destul nmai să se încerce intrUnssl pentrs a se mări, si ori kare suflet se k«- tendă în el esse mai stridacit și mai ksrat Cine-vâ niă intîmpiiu pxindx'mi înainte adăncimea acestei ssjet, slăbiciunea naterie noastre, și a- cea teptă vecini kb k& kare ea stă improtiva gândirii kare o obose- sce; și ns vede kă adevărata fi- losofic este plină de te mină, și kă nsmaî filosofii sxnt întenekoși. Filcsofia prin limba sa cea înte- nekoasă și pedantikă, este semită nxmai ă : mik Mxr, în vreme ce pr in k iar fon (bl ideilor ci ea este o sciiuță «niversarb: tu; doa- re» na este ca kare snesce pe om kx om și pe neamd omenesk kx Dumnezeu? Aceste întrebări atăt de mari, despre nimik și despre veciniei e, kare absorb gândirile înțelcptellxi, de Iute ori le-am în- lihiit îndeletnicind pe Urau în koliba sa, și pe soldat de slreajă! Es ns kanosk vre o mctafisikă mai înaltă de kăt aceea kare se face la tabără în ajunul xnxi ius- bote. Ce de kon tem plătii in tă- cere despic hani și despre ne- mărginire ! ce de gândiri despre ființele nevăzute! ce dc ugăcteni (erbinți pentru acea viață cerea- sk n pe kare ieri o rată, și kare akxm este ceva mai mxll de kăt o rudejde! Daka nuine, zice sol- date, nu va lovi xn glonț, toate aceste stclle vor stn>Ji>ci subt pi- cioarele molie! D^mnezcs se des- kopere la acei kari sxnt approape de a mxri; și din sinul acestei gloate, pe kare nici o înv^Uteic, ifo inddcesce, luria nici o reli- gie na'i insxffl'L simțirea dc ome- nire, din aceaslc» adxn’bterL pîn- giaiu de desfrituri, de krime si de nelegiuiri, d’o daU se înalU o gândire de nemxriro kare piran- de toate suffleiclc și le n>pcsce în sinul tei Dsmnezes. Astfel undirile tei Sokrate ms- ©• rind înssfDel.eaz’b o armie întrea- | «ie zik? elic înssfflețeazT pe ! oci-karc ființa >ie poarli> an ssC — 323 — flcL; nelle mai slabe se k»fendă într'ăiisele kr» o mslțsmire nemăr- ginită, le presint și as trebuință de dănsele. Kănd la virstă de nin’ii-spre-zenc anni, in primblă- rile noastre singura line, visăm o vi cală ideală de v iris Le si de a- mor; kănd moartea ni se pare a- tăl de. frumoasă îh k.ăt noi o do- rim ka pe o fericire; kănd mine- rea tot dea «na se fane în țel leasă, si kă, pe anost pămînt sndc total, treue, snde lotul moare, noi vor- bim de a itibi vcuinik, aneasLa e- slc o perdcre ne Iade, este o nsoă lame kare se deskopere; simțirea fiămosalri, simțirea nemărginits- k;i, se psnne între /ier si intre noi, ka nisiic Ircple ne d«k akolo. Kare feti și oară im ’si a făkst o ikoairb damnezciaskă despre ornd hc ea va iabi ? Nevinovăția se în- vinge de kătre amor nmai pen- tru kă ea îl visează în *ier: pre păininl, ea îl s fin țes ne prin veni- niqie- Kărsi j»nc, ni tind profesia de kredinlă a Vikarului Savoyard ne fi a venit în minte ideca de a aj*;ta &B kapilol la dăiisa, dc a kăblâ și el taina ființei și probele despre nemurire? In mijlok»! iînminsnării noa- slre despre o așiâ de frsmoasă skrir ere, noi tot simțim kă ea n* este desăvîrsilă. Fie kare sufflel de pmc are intr’ăiisbl ana și mai fru- moasă, și mai ^dcsUșilă, penii» kare ol arde de dorință dc a o în- ființa 1 si aueasLă simțire eh orgi kă este ni ni de kum o deșertă4i s- ne păminteaskă, lii o kiemarc, o deskoperirc, o vedenie a Damne- ze irii. Intră în Înscrisele noastre, pri- vește această mul ți rne ingenșkiată la »mbra al land ai: nei mai sme- riți a» împărtășire tas .Urnea ne- văzută. Oh ! Kănd ai p«tea a»zi nsgănUnilo lor! anei le întrebări îndreptate acrului; aqea nelinisne despre ursitele noastre viitoare; auolle nereri apprinse pentiă a do- bindi kredinlă si lamina, ai ks- noasue toate întrebările, toate in- doiclele kare m&nnesk pe filosofi si ai fi în k rediu lat despre hem»* riica ta. Un skriitor simțitor si adănk zi ne, kă fie kare este filosof făiă a sni, și kiar fără voica Uk Kant, iu kabinetsl să» la Kcimberg (Kocnîgsberg), își petrecea viața gîndind assapra ssffleltfUi și as- sspra datoriei; sluga sa, bălrî- n»l JLampe avea și el fără în- doială sufiletul înșirait de aneU leași probleme. Ștergtnd înlr’o zi în grădină haina slăphwltfi sn*, gîndea kă Kant era aksm vîrstnik, kă o dată va meri, poale și kx- rind! și kă ne seva fane domnul professorfil (Upă moartea sa, el atăt dc învățat si atăt de bsn? a» doară lotul va fi finit pentrs dăn- s&I, kănd va fi kolo în ținlirim in ..dosd.Urnuhiî ’ieea ne părintele ne predikă LUmineka la biserikă 3U — pă întinderea patimilor noastre și priceperea sufli ciutei nostru. Fi- losofica și re ligi ea sunt de față ka Să le deslegc: ka streji neador mite, ele prevestesk neamului 0- cncncsk kă dinkolo de ceea ce el vede mai este ceva. Sunt kăte-vâ zille, o fetisioară koketă si sburâalnikă, kutendată pentru un minat in durerea în kare o arunkase moartea logod- .nikutei ei, îmi zicea; «Pentru «Dumnezeu, domnule, rekoman- «doază’mi niskai-va kărți bune «kare su Iraktezo despre nemu- «rirea suffletetei; nu pentru kă «doară m’aș îndoi de aceasta, dar «dc k%nd el a părăsit pămintul, «de kănd el nu mai este akollca, «am trebuință de a niă hrăni ku «această găndiro și de a lî pă- «trunsă de înțellcgerea ei.» Pe urmă ku un adink suspin mai zisse; «Bărbații sunt prea noro- «cili kă se pol îndeletnici ka a- «coste studii măngiîloare.» Și ka kum ’și ar fi făkut o silă assupra ei ănsăși pentru a’și insciință sfieala ce avea. «Dumneata în- «țellegi, adăogi ca perzănd ceva «din multa ei gălbeneală, înțe- legi kă cu voiu aceea ce dum- «neata numesci filosofic.» Așiâ dar nenorocirea și moartea țin suffletele noastre intr’o miș- kare priincioasă. Elle sunt în- grijitorii cei mari ai neamului o- menesk : elle desmatevialisează ti-oare adevărat? va face I). professorul de toata» sciința sa in ceea-la Hă teme? și eu, vedea’l- voiu akollo? kănd uine-vâ nici o data» n’a făkst rău nimutei, mise pare kă...... Ș'apoi venea ceasul Să addskă Ia stăpînă-său gustarea, si bunul om găndea la alt ne vă. Nu te minunezi 1» marele filosof și smerita stegă, îndeletniciți ka acelleași găndiri, ajungea la acel- feași înkieicri, unul prin puterea înaltului său geniu, iar celălalt prin simpla înkredințare a unui bun ksgcl? Dar îmi zici kă aceste kugelări kare le munccsk pe tine, gloata nu le kunoasce! — Iar eu, îți res- punz kă intre ființele celle maj deprind, celle [mai proaste nu este nici una, dară, na este nici «n-om kăruia o data» niăkar în vioaia tei, într’o împregterare grea, aceste întrebări mclankolice: cine sânt? de unde vi»? și aude mă duk? să nui se .fi înfățișat ka o rază de lu- mină. Popotetei li lipsesk sciin- țele noastre1, likăloșia îl înjosesco si civilisațica nu îngrijesce de el : dar fie! este un daskăl puternik însărcinat de natură să deștepte această simțire; și acest daskăl ce Irebue a ne desăvîrși, accsț daskăl, glorie tei Dumnezeu, la. nici «n om n’a lipsit: acesta este Nenorocirea! Damneze» și nimikul, fatalitatea și datori ea, sunt nisce întrebări mari kare ne sbucină pe toți du- — 323 — gândirile noastre și prefak în duh simțirile noastre. In adevăr ei nx ksnosk nimik kare Să arate mai bine tik^îoșiile edxkațiilor noastre de kăt melan- kolika întoarcere a acestei tinere fete assxpra ei wșk In a noa- stre nebxnă mîndrie, păsUăm mi- mai pentru noi această filosofic kare ne este o podoabă de kol- legix; mai bine ar fi fărh ’ndoială a pălrxnde kx dănsa ssfflotele fe- meilor noastre: kăl dc dxlnc ar fi; o, Sokrate! Fenclon! ka îna- ceastă karte dc mîngîerc și dc dragoste, karte vie, tot d’axna des- ki$ă slăbiciunii și nenorocirii, Să găsim insxfflărilc voastre celle mai înalte, kx totel pline de fră- gezimea mxmelor noastre și dc dragostea femeilor noastre! Să no grăbim dar a vărsa lamina in ini- ma lor, pentrs ka elie să poată întoarce dintr’ănsa razele dră- găstoase peste întreagă vi ea ța noas?n» Ce soartă de plăns este a fe- meilor! clic de o potrivă ssnt prada txtelor amăgirilor, plăce- rilor, și a tetxlor agoniilor dure- rii, ka ixbită, ka soție și ka mx- mă, fără a aveă alte arme dc kăt nsniai slăbiciunea lor! Cine nx se va pătrsnde dar kăt este de ne- apărată trebuință dc a le dă o e- dskație mai întinsă și mai adinkă, kare să le pregăteaskă isvoiăl x- nei virteți mai puternice de kăt dxierile kare le așteaptă si de kăt amăgirile kare le amenință? In alic vremi, religia le imvăța din înălțimea ambonstei; dar măr- ginind toată morala ei înpokăință ea da mai msită desvoltare kă- inții dckăt vîrteții. Masilon Barda Ix (Bo urda 1 oue) , Bosact (Boss net), se sil ia a înnă- bxsi patimile în vreme ne ar li trebxit să învețe a)le kărmxi. De- parte de a sprijini omenirea ei o sdrobia sxbt jxgbl xnei doktrine silnice, pe kare ei o Ixmina kx fo- kxrile iadxlxi. Și privește kă mi- nunile lor celle mari nx era dc a ne face Să trăim linstit în lume ; ci dc a nc snrnlge din ea: la glasxl lor , Lavalliere se a- koperi kx sakal pokăinții ; Che- vreuse si Lohguoville aleargă în pxstie Sb’și plăngă gre- șalelc; iar reginele ridikă tem- plxri , zidesk mănăstriri și merg Să se Kinileaskă sxbt boitele lor. Este adevărat, kă înaltele ade- văruri morale, repetate fără în- cetare la altar de față ka Dxmne- zex, n’ax fost fără rod pentrs o- menire; și daka cineva le-ar kx- rățî dc toate eresurile no Ic injo- sesk și dc doktrinclc kxmplîte a- sxpra venniciei mxncilor, și ass- pra rcsbxnărilor xnei D»mn,ezeiri fără indxrare, femeile ar patea ănkă astăzi kxlege din transele o I imvățătbră Sănătoasă și pxternikă, ' dar templx s’a pxsliit; akxm nx- mai preoții privîgiază inlr’ănsxJ — 326 — IntinZănd srekea la sgoinutil de- portat a unei huni kare nsm-ri pri- imcstc ideile lor celle dc alt veak. Alto dală no rodai mergea la dănsii, pcntrs kă ei era cei în toi kare mergea pe kăilc sqiinlei; as- tăzi norodsl îi așteaptă d^po d’f»n- șii, pentrs kăei as rămas iii srm%. Asfel le $kapo edskația morală: triști, răsplătirea kovlrșirilor noa- stre ! nelegiuirile Teologice as a- dss sitarea religiei; și ai tarea re- ligiei ne dă făiă psterc la toate deșertăciunile Înțelegerii noastre. Aksm, ne mai romone femeilor? Oare kare obicei ari dc evlavie și letargica dc Dsmineka; nici o di- rekție morală și religioaso, pen- tru kă ea ni> pocis nami ks acest namc, această învoțolsro skartă si ăngsstă inkredințată ținerii de minte a kopilloriei, si kare, ne- fiind sprijiniți, nini de adeverirea părinților, nici'de pilda familiei, abia ține foind- ansi vis in visai vieții. Kr toate a ies tea în tipări- rea religioasă se află , și dinpre^ bii'L ks dragostea de msnn este desul penlrs a renvioșâ ssffletsl întreg. A ieste doi, simțiri, ne- sapaso strikăiUnii în femei, sini astăzi nea de pe armă nădejde a civil isației, și în vreme ie toate e- dbkatiilc noastre kastă a le slăbi f skopal noslra este de a Ic întări si de a rennoi psterca lor. Aceaslă patere este ks total mo- rală; noi o vom kăbla nun ăiităia in cercetarea a di m ită a paterilor noastre materiale și spirituale, dar penlr& aneasla ar trebsi să tragem linia ce le deosebește, ka Să ve- dem kare sini dc lapămint, și kare sânt de la cer! împărțire de nea- părată trebuință kare pînă astăzi prea a fost lăsată în părăsire , st a kăriea neștiință ne ksUndă în înUnerek. Mai ’nainte de a trage această linie noi sin tem appăsați dc deșertele fantasme a materia- lisnuUi; îndoirea ne prăpădește; dar odată despărțirea făkslă, fan- tasmele per , negările se desfiin- țează si adevărsl mingii lor se i- veste. Noi vom arăta kam aieastă des- părțire alăt de simplă ajange pen- lr& a statornici ființa Ui Damneze» și nemsrirca ssffleteUi, ns ki niște dogme, ci ka niște adevăruri nea- liniate tot odată nici dc nălsiire, ni ii de ghidi re , nici de formele jsdckălii Este o plăiere de a vedea niște adevărari atăt de tu- nai te eșind din Urnea nevăzală, ks total Uminoase , și ks lolșl ne- tăgăduite, ka neksnoskstai anei probleme de mnlematikă. Aceste adevărsri se arată , este adevărat printre simțirile pămin- tcșli, dar na vin de la cile. Akolo noi găsim b noi. kano- șlință despre ființă, și prin ar- mare noă el emerite pentrs cdskație. KopilUl se înfățișeazămaicei salle ku o ființă Dbmnczciaskă: asa in- teresai n» este nsmai de a învăța o înțelegere, ni de a des voi ta an - — sufflet; și acest stsfflcrt, muma îl kunoaște: ea știe unde sădukă lumina și unde să îndreptczc le- țiiie. Sint destui alții kare vor da korăbiei pînze și cele-lalte mă- runțișuri trebuincioase; dar numai ea singură stă la vorbă ku pilotul, îl pune Să șază la kîrmă; îi dc> o busolă, și mai ’naintc de a’l aroiika pe oceanul lumii, ii undă pc cer steaoa de kare trebue a se povățui. Dela edukația omului, vom trece la kău tarea adevărului. Adevă- rul este protivniksl neadevărului, si neadevărul este barbaria si kriina kare derapăm» lumea. Adevărul na este nici al unui om, nici a] unei kaste t nici al unei religii. Karaklerul lui este fru- musețea» folosința si universalita- tea. Patimile și eresurile noastre sunt negurile ce'1 InviJuesk: iar legile naturci sini lumina. Skopul nostru este de a cerceta întrebările morale, filosofice, po- litice și religioase kare sunt de neapărată trebuință omului, și do a le adduce la adevăr suppuindu-le unei autorități nestrămutate. Asa noi ajungem treptat la par- tea cea mai interesantă a acestei kărți; studiile morale ale cvange- liei. Noi zicem cea mai intere- santă, pentru kă toată edukația kare nu este religioasă ncdesăVăr- saște pe om , si nu isbu teste de kăt cel mult numai de a face un dobî- tok în țel legă tor. Este o rătăcire de a găinii kă omul este marc prin șciință*, el nu poate li mare, nu poate fi om, dekăt prin ksno- slin ța de Dumnezeu. Afaîă din aceasta,* noi nu vedem nimik do- kăt numai a sa viată mărginită și o tilosofie fără lumă. Pentru ce este acest egoism ge- neral? pentru ce iubirea de aur, pentru ce iubirea de tbron, iubi- rea de răsbunare în lokul iubirii de omenire? Pentru ce atătea am- biții kare nask atătea nelegiuiri ? Pentru ce atătea injungieri, ată- tea ncrekunostințe , atătea defăi- mări; atătea koditure și alătades- frănare ? Doă kause sint: rătă- cirea si tikălosia. Un singur ieak trebue: adevărul moral și religios. In zadar te vei sbucina , le vei munci si*ți vei skormolî krecrii; pentru a ținea lokul acestei puteri duinnezceșci, in zadar vei întreba toate științele talie de kare ești a- tăt de mîndru, și cifliele Algebrei, și liniile Geometriei; aceste mari întinderi ale înțelegerii nimik alt ns'ți vor da dekăt numai materia unui învățat. Pentru a face un om trebue a desvolta suffletul, și îndată ce suffletul s’arată, el kaută pre Dumnezeul său: Asa noi ajun- gem tot la acel Ukru alăl de ne- sokotit: religiea. Numai singură ideea de Dumnezeu desăvîrșaște pe om. Ast-fel oslo în skurl planul aces. tor învățători. Noi îl adresăm mumelor, nu pentru ka cDe Să îu- kredințw principiile lui ținerii de — 328 — minte a kopiilor, ci penlr» ka cile să le inlipăreaskă ks îndestulare si âdînk in ssffleUl ,or: soliea lor ne este invălălbra , ci inflsinla ; el Ic n» da» șei in ța, ni îns»fflarca și direUia, In sîn»l fainijliei, kopil- 1»1 priimesle »n namăr oare kare de idei kare ssnt al le veakshi să», alle nației salte si alo rangslsi ne arc. Aceste idei, s»nt mai m»lt sab mai pscin înalte, mai incit sa» mai p»țin drepte; seni între cile kare lăssfflă ncinai palime politi- ce sa» religioase; iar altele kare sunt nsmai niște prejsdekăli sa» eresuri; ori kam! ksfbndat în a-J ceas ti» atmosferă, el se impirtL- I șaște din ca si se face Lot aceea ce | el a»de, parii san al regel»i sa» de- j mokral, fanațik sa» ale». întipă- ri rile din kopilărica Ici îl fak si> ia patima penii» o parte, pentrs »n interes, dar nici odată pcnti’x adevăr. Na simți kă akolea este isvor»! htalor rătăcirilor noastre , și kă tot akolea poate Să fie și isvor»! latelor virtuților noastre? Asa dar în familie trebse să d»- cem edskația. Adevăr»! trcbse să ni se arate in transa prcksm da lorica ]a Sparta și patria la Ro- ma. Adevăr»! , acest mișkător al națiilor moderne, Imea în- treagă îi este făgăduită: și da- ka din amor și din patrie s’a» văzut eșind noroade de eroi, din acest ainor mai întins și mai înalt, va csi ci vi li sa li a neam» hi ome- nesk. 1. N. D. Negblici, artist în pikt»ră Romăn înl»rnănd»se de a doa oară din Paris în patria sa , veni Să înzestreze lilleratsra Romăm» k» o skriere alăt de mare si 1^1 o- sitoare, skriere predestinată a face o nemărginită prefacere spre im- bsnătățirea neamshi omencsk. Din kăte kărțî a» cșit pînă aksm în limba noastră, k»lezăm a zice kă nici ana n’a fost de a tăia mare trebuință și folos ka aceasta. A- coastă skriere lăspindită în tară și citită va ad»cc mari foloase, si prin smare dar»l ce’l face D. Ni- gslici națiunii salle k» lrad»kția sa, este de midi preț. Ka să dăin o idee pe sk»rl ci- titorilor, s’a arătat în K»rier»l Ro- mănesk koprinsnl ci în pair» kărți. Am alătsrat aci kapal XII, ko- prinzător de plansl genera] al a- ceslei skrieri. Această karte va eși în brossre dspă ksm s’a ară- tat pe fie-karc lână. Prețsl bre- șsrei ăntîi» va fi de opt lei și cea dbpă Brmă fără plată; al cellor lai Ic kăte pair» lei: Doritorii dc a se pren»măi*a se vor adresa kătre tre DD. Profesori la j»dețe; iar in în Bsksrcșci, Ia rcdakția acestei foi. — POESH MOLDAVE. BABA KLOANTA. ■ * Baba e kafel draksfei* V o rba v ek p. Șede baba pe taliile In Isfaral nel *skat; Și lot kat'L ne’nnetat Kimd la fena *iea biJac, Ki»nd la fokbl 'iei din sal* Si lot toarne , știrba toarne Din masele kl^nlenind Și din degete plesnind ; Fssx’i repede se'ntoarne Igte*n aer sfințind. „Fsgi «rite I . . . baba zi ne» Peste kodrsl nel fnsn-zos, In paștii* înfenekos, F*gC s'alerge-aksm ai ne Drag* mîndrii FBt-Frsmoș. „De a veni el d*pi> mine S'i/l isbcsk e» , nsmai e* , Daoar Domn*! Dsmnezes Si/i sc’ntoarta tot in bine , Kmd se’n toarne fessl meu. „Ear de n’a vre ka st* vie , Daoar dsxsl neksrmal S-t fie’n veni fermekat , Si de al iadufei »rgie In veni st» lie-afengaL „In kap okii $1/i • se’ti toarta Și si/i fie graisl prins; Eur Sa Lan kfen fer aprins Din pept inima ST>*i stoarta Și s’o ardi/n fok nestins* „Fiari» verde si/1 goneasta, Kît va fi ta mp de gonit Și Urnim» de zimit; Ear noaptea si, il msnueasH Sângeros și XrakonitJ4 Toarne baba mai ferbah», Fsss'i sboart lievtzjd, K'L’ii trei stele a* Hz*t, Pe l»m> s’as pss o palo, Și’n sat foksl a* șHzaL „Dragi» pKÎKle, b^ete Trage’li inima din ^el jok, Ce sc’ntoarie lîngi» fok Ș’okii dela uele fete Cc-a* oki mari fi»r*de norok. „Vin la mine voininele ! Kt, cs noaptea* ți voi* ki>nța Ka pe-o floare te-ois tata; De dioki, de soartc rele . Și de șerpi le-oi* destanta ! „Ax ! din zioa *ica dc vâri» Kimd prin fenta ri>timil tantai Doina de febit, K*-a mea inim'h amari, Ssflefe’mi s'a* mvri»jbiL „Adi/mi fața ta voioasi. Ș’ai ti>i oki dc dismerdat, Kt> mi» j«r în neas ksrat Si/ți lork xainc de irndase , Xaine nnndre de’mpi»rat* — 330 Trikolpiisl sc Î l Leș te Sks pc foni» ka nri nor, Vin ka pastrca Titrfon sbor , P’bTi’ne viuțaTni se sfârșește Ka si lT>na din foior/4 Baba kloanța geme, plânge, Krb'ii foiorsl s’as sfirsit ,■ Inși» mîndrul n’a venit; Manele grozav iși frânge Și strigi. spre rrsTril. ,,Sai din i'b" h>r’ dc foinim», Te al uendiii dușman ! Ta ue’n vtjaksri sknnbi an an, PeiHrfou suflet ne sr;spini>; Ifoxal rmifoi . .. Satan! ,,T« ue stingi ks a La aripi, Kandela de pe mormînl, Unde zak moaște de sfint; Ki»nd infcngiari intr’o klipi. De trei oii auesl p’LminU ,,Vin ka*n ueas^l dc mumie Krf>nd sbori noaptea blestemuid Ka si/mi fa ui dnp’al mes gind Ivb de-aksm pe veuiniuie Tic sbllehl îmi vind.“ Abia ziue și de-o da Lt Vale, msnte bsbsicsk , In nori korbii kronkTne.sk, Și pe o kreangT FLdikat’L Doi oki dsșmani strbfouesk. ,,Es pe mindrsți ’Joisadsue, Sbiarfon glas uc di» fiori, Printre șerpi si printre flori , La ’iea bălti, de m’ei â.sue, ȘTmpregfon/i de trei Qri!“ Baba kloanța se pornește Fi n» griji, de pi>kat, Kr. Satan înki,lckal, Ce din dinii grozav sklrșnește, Și tot blestemi. tsrbaL A’eargi* Baba vșoaru», Ks ssfletel dspi, dor , Ka pormnbd la isvor, Si’n mni/i sc dcsfi>soari> Toatb lima din fsrior. Fbgc Baba despletita Ka virtojM fioros , S?;s pe matei Ixnekos, Și’n tTuerea adinnit'b Satan xrl'f, feri os. Mii dc dr.xr.ri es la hnb Printre pap»n> sbisrbnd, Și muearb tot rîzind Baba kloanța ne e nebmrr, Kare f«gc deslcLUtlnd. Kodn; șMiT, klokotește De-sn Isng xoxot pin’in f&nd, Valea, dealsl îi respsnd Prin alt xoxbt uc’ngrozesțe , Iar pc dinsa n’o pi>tn;nd. Ea n’asde ni ui ns vede Ci tul fege nc’nuelat, Ka sn dsx înspi>iinîntaL, Și nădejdea o repede, JvLtrL ItIeI deportat. Dcue passri i>nk% grele, Și imndni’și va dismerda ; Ka pe-Q floare T-a k^ta , Dc dioki, de soarte rele , Și dc șerpi T-a desbfcnta. — 3:u — Doi pași Vai!.. In lank-L Ki»nti» kokoșsl trezit, Și Satan aerisit Kii a sa jertfa» se arxnk'L In a InJtii nesfirsit. . . Sbbknind apa’n groa'znhii valsii Mis!t în 3rnr& klokoti , in mari Mcrkbri se’inirli Și de trestii și de malbii Mbit kb vbiel se isbi. Ins'b’n bnirj> liniștiți, Ka’na in te iar dormea ; Și’n facere oglindii Fala Ibiiii înalbih, v Ce din nerari apanea . . . Kimdpe mals'i trcne noaptea KiAidorsl șberînd, Printre papuri, k'hnd și k’bnd , El abde triste sopte, Ș’«n glas jalnik sbspim,nd : ,,Vin la mine voininele, Ki, eb noaptea 7li-oib kamtâ , Ka pe-o floare te-oib k%tă; De dioki, de soarte rele, Și de șerpi tc-oib deskimla/1 SORA și H 0 ȚU. Sbs in deal ]a minitstire Plânge Sora ’ntr’o grbdim», Pfange noaptea și ssspini» Dsp'a Ibiiiii fericire «De k^nd eram eb kopifa Sbnt de toii ai mei bitaU Și de pxrinti frai, miJ'L In psstibri lep'bdafa,. «Fi»ri> vino, din n'bskare Mi, vtzsîk es pedepsiți,, Și d’a Ibmii desmierdarc, Mi> simțiis în tchî lipsiți,, «De ko,nd eram i^nk^ milei,, Oki’mi pfang, sbffleufmi geme, Și ka pomal ne jos piki» Viala’mL fege tari, vreme* «Ah! sfirseaskir-sc în dati» Asti, vinii, dc dbrere; Vie moartea așteptata, Ka o dblie mingiJere,» — Ce spsi dragi» sbi ioam,? Zisso hotbl din pa>dbre, Kb-ai lrbi oki ka dobi> nmre, Tb gingași, Ii,krbmioari>, Tb si> muri.,, ik... o minune, Și de Domn?;] ns "ți e friki,? Sbrioari» trbmbșik'i, Fi> trei krsHi ș’o rsgvtibne. De vrei, okii si/ți Ibveaski» Ka nea stea nc-akwi’ învie, Si ka floarea din ki>mpie In popi inima so/li kreaski>; «Hai kb mine ’n kodrs verde S’abzi doina nea de jalle, Ki>nd pfacașbl merge ’n văile Pe k'brarea ic se pierde. «Si» vezi șoimrd dc pe stbnki> * Kbm se ’nalfa,, se isbesHC, — 332 — Peste kottal mc zi»resne în prăpastia adm Kt. ,,Iar niokoisl kw sc picata Itand nn> vede te pohta, Kam smerit in gen*16 pita Și do fata se de sb rata. „Am doi smei de tain kalle... Doi . ulmi ,.vi»ntd mfi intrenc, Am tovartsi doi-spre-zene Și la brw pair» pistoale. ,,Am la piept o kn>ntelili» K« lemn sfînt, ta moaște sfinte, Și’n piept inimi» fierbinte Ka fierbintea ta g»ril>. ,,Am o peatri» nestemata» Kare noaptea slrtlsMCSMe, Pretam okte’ți mp pimlesMC Pcriuirea deportați». ,,Lassi> tot: trista kilio, Komanak, metanii, rasi»; Și de vrei si» fii voioasi» Ka o zi de voinice, ,,Vinin temea feriuili» K» voinital ne -te kiami»; Kmi kîi dmssl ns e teami» De-a mai fi tategT»riti>.“ De-a mers Sora n« e s^irc........... Iar d’atanne p*in gn»dinri», Nhii ns pluigc, ni Mi ssspim, Nimc’n deal la m^n^stire. MANDRULIȚA DELA MINTE Mîndndilo dela mante Ce ns Lreni in mika pante, St tc string la peptel mc»; Kt> te-as fane zm, psitalT, Si» sresni â ta tassți», Și si» biți pe Dmneze». De-a lot toane n* ’ți e lene? La st’Li terka ’ri tarsene Și'mi sai tete ne! pTrm; Si» ta Degera împrcbni», T», la fragi de prin p^sfini», E», la flori pe sînsl tm, Ini in tenka înverziți» Este-o ejarbi înfloriți», Unde soare n’as p^tr^ns; Hai si» Meni dc’i carba moale Și dc’i tani» pentn boale, Kt» mi» arde-»n dor astans. STRUNGA. In pi>d»rea dela Strungi» Sînt de Mei ta p»șka tengi»; Kare das kioriș la pbngr»; Sânt de iei ne ’mp«șta ’n tern, Kare noaptea ’n fraizi» ssiit», Feniori de lene netani». Ft>-Ic ’n lateri mi»i kreștine Data vrei si» mergi ta bine . Si> rem^i ka viata *n tine, j • ’ La poteka fori» soare, Ei pîndesk pc mik și mare St’î si prnfle si/i ș’omoare... — 333 Indsmbrava «rea: venim,;.; Undebsfnița -ssspini,?: Vezi nea, zare de Ismiirî?. . Opt voinhii ks spete late, Și ks mine'ii sșfflekațe, Sta» k» p»smTe 'nkifkalc. Trei sirnl-o. krsne sinii, Trei se lapti greș la trinti, Uns! 'drege, sa»V kinli. «Oliolio niokojs bogate Ini de-ai trene din pikale, . Si* ti arsnk doi glonți în spate. «Oliolio mindu feliki, . De-ai veni .kole’n poliki Si te fak mai frsinașiki. «Ki mi’i pașka hsltsili, Și mi’i ghioaga țintoiti, Și mi’i inima’nkol țrli. «Oliolio mii Tae-babi, (*). Kihî na sacri mai degrabi, Si sirim Voinini la treăbii «Ki psșka’mi se rsginesne . iȚinta ’n gbioagi șe idțe&4e, ■ Msrgsî sare și fiknesne." ? «în pidsrea dela Strângi Cc’ți slajesne psșka- Ishg-b, Daki ns dai peste psngi? B. Alexandri •1 : •' r "(*) • l’orekli hajdș'ieaski. PASTORUL ȘI ȚAN'fARUL. Pistoral liniștit Dormea la smbri vara pe kini nidijdkit*, Ear șcarpcle din eafbi, ks limba’i perziloare Eră aksm apprbape pistorșl si omoare Dar #n țintar, de mili pilrstjs și îndemnat, . Pc somnoros in frșnte Așiâ l’a» înghimpal,' i.'. Inkit suind el iste. Dc șearp’ el s’a» ferit, Inși ks ’niii mișkare ținiârtl\a» tșiijt, Un slab pe sn psternik kiiîd vrea ka.si’l trezeaski La adevăr dc kare el n.s e bsk»ros, Prin bsna fapti poate si se primejdiiaski Kâ »n țințăr'milosr PERIODUL IV. 40 *•* 334 **■ MUSCA. Dela arat sn plsg Venii innet spre kasi., Și la an bo» pe jag O maski se-așezasi Ear e! spre ’ntempinarc O alVjb maski ’n sbor Ii (ane întrebare: «De »nde, dragi sor?» — Și îhai întrebi de snde! — Ei msska îi nspcnde K'«n aer. 6Bppiral. -- A» ns prinepi ne fonem* Ns vezi, ki noi ne ’ntoarneni Din kimp, de la arat! — •* ■* iSprc lasda deșarte ș Mslți zik: noi ain fokral; Kind ei fokreazi ’n fapte “ Ka injișka ia arat, A. Daniei. GÂNDUL. Sta» nn »it la nerari: în a lor senin Trista mea vedere simit ntenesne. Mi »it și Ia soațe: de lamina plin El înkilzind l»mea pvrarea Isuesse. Dar soarele, »ier«l ne s»nt depirtate: Iar legea natsrei pe om a» oprit K» terna ’mpresni si poate stnbatc Mai'sus dekit este el îmmirginit. l’rivesk mindrsl v»lt»r kam se ’naripeazi, Kam filfîe ’n aer sbebind peste nori; Kam falnik respiki a soarelsi razi, Se erki, seperde din oki . muritori. 01 Atsnni nn>hnirea safflela-mi appasi, Attanni Îmi plek kapul și adink oftez*. Omule! fiinli slabi» tikiloasi, De ne dupi valtar n» poț,i si urmezi ? Dar de-odate giiid»! in mine r%$arțs Ka #n falger iale, >te e plin de fok, 335 ~ Se ’nalți la «ieruri, trene. peste sdare, Și ks ndâstîniplr kati an alt Jok. Toate le koprihde, toate le misoari Ahi a li)r timpuri regsle și ksrs, Plin de iiemșrire mai departe sboan La poiirto vciiei, la «ici nepilruns! A. Don tei. URARE. 31 lanuariu 1844. Skulați, Mii frați Skslați ’ Din greu somn vi deșteptați. Ka nisne turbați Alergați, Km tați, Jukați, Și v’adsnați Fii și tați. Pahar inkinați, Kvii bir nu dati; Și do pin girați Sunteți- skipali Riskumpirați. Dchî virsali. Turnați , Si inkinați Mslți ani la depistați, Și din inimi strigațu / Hurra Miria ta! Ușor li’i bine a fadei Și lui Dumnezeu îi plane; Kmi ne-au tras ks skris pscin Din reue-a robiei sini’ Skslați, Mii frați Skslați!, • Din greu somn W deșteptați. Ka nis^e turbați; Alergați, Kipiați, Jukați, Și v’adunați Fii și tați Pihar inkinați, ■ Ki’ii b’ir nu dați; Și de pingifați Sînteți skipați, liiskumpirați-. D.e>ii virsați, Turnați Și inkinați Mslți ani la'deputlili, Și din inimi strigați •. Hurra Miria ta! Ea akum vremea ne viile Si șerbim zille mai line Uilim tot ne-ain pitimit, In nekaz munciți ksmplit. Skslați; Mii frați Skslați! 336 Din greu somn ,vi deșteptați• Ka nis'ie tsrbați Alergați, Kmtați, Jakați, Și v’adunați Fii și tați Pihar înkinați, Kmi bir na dați; Și de pingirați Sînteți sktpați, ■ Riskumpirați. Deni virsați, Tarnați: Și înkinați Mulți ani la depatați, Și din intrai strigați: Hurra M-țria ta! Vorbi, mslu smrnie; Darea r Domnul toți s-a fie Ka noi astizi desrobiți;. Ș’attanHi kiar ka toți rikniți Skulați, Mii frați ;- Skalați, Din greu somn vi deșteptați Ka nisne tarbați Alergați, Kmtați,. Jukați, Și v’adunați Fii și tați. Pilrar înkinați; Kmi bir nu dați; Și de pingirați Sînteți skipați, Riskuinpirați. Deii virsați, Turnați Si înkinați Mulți ani la deputați, • Și din inimi strigați Htrra Mipia ta! K. 31 IANUARIU 1844. Ti sta»vesk o zi ferme, smti zi de libertate, Tua Urnii dulie raze suffletul romm stnbaltc; Ti slivesk o zi de cinste pentru patria isbiti, Ts 'ic-ariți okilor noștri omenirea ^desrobiți! : Veaksri insltc de dsrerc aa trekat ks vijelie Sabt asprime plekmd kapal.ariai neam nenoronit; Dar Rommal ka-a sa mmi'țrampe lanțal de robie, . Și Țigana! liber astizi se deșteaptă ferinil I î — J' Azi e soarele mai falnik, azife lamea mai voioasi, In pcpt azi inhna'mi kresqn, azi e viața mea framoisi; ~ 337 — Kă'ii la glasul libertății Văd Moldova deșteptată, Și la glasul omenirii o simțesk înduioșată! Cinste, slavă și mărire pentru tine !n veni să lie, O Moldovă mult iubită, tu "ne dai sănia dreptate; Brațul tă».kare sfărimă astăzi jugul dc robie Insasi lie pregătește viitor dc libertate. B. A. 31 IANUARIU 184-4. In sfirșit mulțumim Doamne din a inimii diklare, K’asksltănd rugele noastre pe Romăni ai insuflat Să 'mplineaskă a ta lege kunoskănd ku ’nkredințare Kă sunt oameni și Țiganii; kă pe toți tu ai kreat. Mulțumim; dar rugăm însă, k'o simțire și mai vie, In momentul kănd sc sfarmă knmtc barbare obezi, Ka măna anca umană *re nc skoasă din serbie Ku 'ndurare tot dea una să o bine kuvînlezi. Și Romănilor se jugul a robiei sfătă'mâră Le arăm menire bună, libertatea ne ne-a» dat; Iar Moldovei trăinicie. —Plănuiri relle să peartț Domnitor») prin virtute tot dea una lăudat. Deputatul brav aice in memorie trăiaskă; Să nu uităm pe bărbații de abuzuri stărpitori. R «gi ni rea șă se șteargă; unirea iriai! mult sporeaskă, Și lumea simpatiseze ku-ai noștri desrobilori. Țiganii emancipați. îi. I. ~ 338 — 'V { TABLA DE ARTICOLE CE SE COλRIND PERtODtJL IV. POES1E si RELIGIE. Pag. Ai trebuința, d’xn prieten?, , . , .......................... 26 Cerși, tradskție din Martyrii Isi Ciiateâubrianfl............103 (Jn tabelIs, din Rienzi. (Buhver),..................... . 133 O fa ti tinm pe pâtfil mortii, (Bol inti nealții)............137 La Rodolfo. (Heliade). ................; 135 Profețiile lai Daiitc. (Lârd Byrori). . . ... . . . . 281 Sbsntorsl, (Heliadțe)< .. . . . . , . . . »• . . 298 20 Dekemhris 1842, idem......................................303 Pocsii Moldave, Baba kloanța, (Alexandri)................. 329 Sora și Holsl, idem. ... ......... 331 Strsnga, idenl. . .........................’. . ; . s 332 Păstorul și țințarsl, (Donini). ... . . . . . . ■. 333 Msska, idem. ........ : . 334* G'biidr.1, idem. .......................................... 334 Urare Ia 31 lansaris 1844, (K. N. r.)........................335 Idem 31 lansaris 1844. (B. A). . . . .....................336 Idem 31 lansa ris 1844, (N.‘ L).‘............., . . . 337 EltTERATURÂ. Disertații pregătitoare la Diksionar»! rominbsk, Partea I Theofii generale (Grigorie Papadopsls)................................28 Kap I Historia limbei Rohiind. . . ....... 29 Starea limbei romine ................................. 42 Kap II privire assspra iexikografiei romanesni............... 45 Partea II, Exposiție assspra diksionarsirsi rom, latin, și ellinesk. 51 Kap I, materia diksionarslsi parâgi. i definițit dc vbrbe. . . 52 Paragr. 2 Chronologie lexikograliki......................... 54 Paragr. 3 Derivații. .........................................93 Armenii și litteratsra lor................................... 81 ( Karol-Iosif prinț de Ligne. . . ............................. 91 Skrisoare și nspsns despre poesiâ la Rodolfo, (Heliade). . . , 171 Skrisoarc si respsns despre îndoitele-konsone, idem. ... 199 DANTE, (Heliade).............................................205 Gibelini și Gnelu, (Heliade). ...............................211 Vokabslar la Profețiile Isi Dante, (Heliade).................253 Despre poesiele D-lsi Roset. ................................266 Yokabslar la 20 Dekembris 1842, idem. . . ... 310 । Li iterații Romini, idem.’ . . ..............................313 339 DWitâ FEMEI. PhysMogia mariUtfjiului. Un filosof și o fonice............................................ 24 Pensionatele...................................... 31 Fasilc k'ts'Lloriei. ............................................. 3i Celle d’tntiis symtome. . . ..................................... 35 Vama, (Balzac)"........................ . ....................127 Edskația msmelor, plan general, (Ai ine Martin). . . . 321 NUYELLE. Jsk*btorsl de șah................................................... 1 O preumblare pe deal»! Mitropoliei................................. 17 Magister............................................................39 Tata! și msma...................................................... 62 Karolina sa» soția snsi negtsț'ttor............................... 69 Ssveniri dela Viena 1814. , . ..................................... 83 Monsieur Kalisch. . ,.............................................. 98 Benedikt sa» diavolii Albaștri................................... 111 Portretsl....................................................... .138 Sofia, bella fanariot'». ........................................ 161 Diana............................................................ 267 AjRTE. Oamenii viilorslsi sas perskieri................................... 79 Rodolfo, îndemintrile hi. . . ................................ . 146 fine.